Almanahul ROMANUL Pe Anul 1892

R
1892
- EDITUR A TIPOGRAFIEi
STRADA SREZOIANU, - 10
A. ROSETTI -
10, -
www.dacoromanica.ro
WALLER & HARTMANN
BUCTJRESCI
DEPOSITE DEMA$INI AGRICOLE

D-lor CLAYTON & CHU TTLE WORTH
ENGLITERA
IN
BUCURESCI GALATI
Calea Dorobantilor, No. Strada Portului
No. 1.
FABRICA DE OTET
C. I.
- Comuna Bneasa, caunul Floreasca, bariera -
Depoul principal : No. 9, - Strada Bibescu-Vodk No. 9. - Bucuresci.
Diferite calittT de otet, cu moderate.- Curnpr Efec-
tuez comande depoul principal se gsesce otet de vin curat.
TIPOGRAFIA ROMNULtr
BUCURESCI.- 10, STRADA BREZOIANU,
ori-ce tipografice legAtorie, precurn brourT,
de vizit, bilete de inmormntare, ect. cu preturT reduse.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
.
6
A A
A
V
BIBLIOTECA
In bibloted a se de
la administratia :
4 1. Cayetano
2. Cpitu
de Lucien Biart,
de Fanny Millet
Vol
2
.
.
3. de Henri Vol
4. de Emilia Vol.
5. de Henri Consciince, Vol
6. de A. llatthey Arnould), 1 .
7. Crima din de Pierre Zaccone,
8. de Alexis
2 Vol
9. Femeia de Jules Mary, 2 Vol. . .
10. de Fanny Loviot cu de
de Ouida, 1 Val.
in anul de Ed. Bellaurny,
VERSE :
Banchetul oferit C. A. Rosetti . . . . 50
2. C. A. Rosetti 1 50
3. Legea (1881) - 50
4. din esiliu, Vol. I . . 5-
5. Idem, Vol. 5-
6. Rusia de A. 2
7. Lege pentru bunurilor Statului- 50
8. istorice de Vintil Rosetti. . . . 2
9. pe 1891, 1 Vol . 1 50
www.dacoromanica.ro
-
Ziva este Nptea este
10 are i4 ore
Mercury 13 tt Imprejur
2 14 Silvestru, papa.
3 15 Profetul Malachia, Mucenic Gordin
Smbt 4 16 Sob. 70 cuviosul Teoetist
Dumineca 5 17 Teopempt Teona
18 tt Botezul Domnului Isus Christos
7 19 Profesul
8 20 Cuviosul Gheorghe Cuvisa Domnica
9 21 Mucenic Poliect
10 22 Printele Grigore Nisis. Cuc. Marchian
11 23 Cuviosul Inceputul monachale
12 24 Sf. Mucenic Tatiana (capul Ep. Arge)
13 25 Ermil Statornic. .
14 26 Raith
15 27 Pavel Tibeul
16 28 Inchinarea al Petru
17 29 Cnvicsul Antonie cel mare
18 30 Sf. Athan. Patriarchul
Duminec 19 31 Cuviosul Macarie Egipteanul
20 1 t Prea Cuviosul Eftirnie cel Mare
21 2 Cuviosul Maxim i Sfntul Lusenic
Mercuri 22 3 Sfntul Apostol Mucenic Anastasie
23 4 Climent Agatanghel
Vineri 24 Cuvisa Xenia Romana
Smbt 6 Printele Teologul
26 7 Cuviosul Xenofont ceata sea
27 8 t Adueerea Sfntului de aur
28 9 Cuviosul Siru
29 10 Aducerea Mucenic Ignatie
30 11 tt 3 : Grigore
31 12 fchtorul de
OSIAS AUSSCHNITT C. A.
GALATZ-MAILA
GALATZ
Magasin de ferArie en gros No .27
en detail Magasin de coloniale en gros
No. 9. No.
www.dacoromanica.ro
8
Ziva este este

11 ore - are 29 13 ore
13 Mucenic
14 tt Isus Christos
3 15 Simion Salta Ana Proorochita
4 16 Cuviosul Isidor .
5 17 Sfnta Agata
6 18 Cuviosul Printe Vucol Episcopul
7 19 Sfntul Partenie Episcopul
8 20 Sfntul Mucenic Teodor Stratilat
Duminec 21 Sfntul Mucenic Nichifor
10 22 Sfntul Mucenic Haralambie preotul
Marti 11 23 Mucenic
Mercuri 12 24 Phrintele Antiohiei
13 25 Cuviosul Printe Martinian
Vineri 14 26 Cuviosul Axentie
Smbt 15 27 Sfntul Apostol Onisim
Duminec 16 Sintul Mucemc Pamfilie
17 29 Sfntul mare Mucenic Teodor Tiron
18 1 Printele Leon papa
19 2 Sfntul Apostol Archipu
20 3 Printele Leon Epicopul
21 4 Cuviosul Printe din Sim.
Smbt 22 5 Aflarea din
23 6 Sfntul Mucenic Policarp, Episcopul Smimei
24 7 t cap. Si. Ion Bot. Ocep. sp. brnzii)
25 8 Printele Tarasie, Constant,
Mercuri 26 9 Phrintele Episcopul
27 10 Procopie Mrturisitorul
Vineri 28 11 Cuvisul Printele Vesiie MArturisitorul
29 12 Cuviosul Casian
EPAMINONDA ASTRASS D.
GALATZ GALATZ
Dogariel, 7
Strada Portului,
Magasin de coloniale, vopsele, a-
de coloniale gros pe minerale diverse articole en gros.
No. 11, No. 12.
www.dacoromanica.ro
9

de
are 31 12 ore
Duminec 1 13 Cuvisa Evdochia
Luni 2 14 Sfntul Mucenic Teodot. Episcopul
3 15 Eutr. Cleonic Vasilisc (lsatul
Mercuri 4 16 Prea Cuviosul Printe
Mucenic Conon
6 18 42 din Amoroia (M.
7 19 Vasile, Capiton Eugeniu
Dumineca 8 20 Sft. mrturisit., Episcopiel Nicomid.
Luni 9 21 t 40 Mucenici, din ezerul Sevast
10 22 Mucenic Codrat
11 23 Printele Sofronie, Patriarh .
12 24 Cuviosul Teofan Sfntul Grigorie Dialogul

13 25 Aducerea Nichifor, Patr. Constantin.
14 26 Cuviosul
15 27 Mucenic Agapie
16 28 Savin Papa
17 29 Cuviosul Alexie, omul
18 30 Archiep:
19 31 Darida sotia sa
Hrisant
Vineri 20 mnst. Sf.
21 2 Episcopul mrturisitorul
22 3 Mucen Vasile preot
23 4 Prea cuviosul Mucenic Nicon 199
24 5 Printe Zaharia.
25 6 tt vestire
26 7 Soborul arhanghelul Gabriel
Vineri 27 8 Mucenic Matrona. din Tesalonic
28 9 Cuviosul Ilarion tefan de
29 10 tt Floriile
Luni 30 11 Cuviosul printe Ion ScArariul
31 12 Cuviosul Ipatie, Episcopul Gangrel
I. H.
GALATZ GALA TZ
Strada No. 4
Strada No. 6 Magasin de coloniale en gros, de-
de en gros. posit de ceaune de maine
No. 13. No. 14.
www.dacoromanica.ro
- 10 -
Ziva este Npt ea este

de de
13 ore 1 ore
1 13 Guvisa Maria Egipteanca
2 14 Printe Titu
Vineri 3 15 Sfntul Printe Nichita
4 16 Cuviosul
5 17 tt Pati
6 18 Sf. Pati
7 19
Mercuri 8 20 Agav
9 21 Sfntul Eupsichie
Vineri Terentie Pompie
11 23 Sft. Antipa, Episcopul Pergurn
12 24 Cuviosul Vasile Mrturisitorul
13 25 Mucenic Artemon
14 26 Cuviosul Martin
15 27 Apostolul Aristarh, Pud
16 28 Mucenica Agapia, Hioinia
17 29 Simion Agachie
18 30 Cuviosul Ion, ucenicul Sf. Grigore Decapol
Durninec 19 de la veche
20 2 Cuviosul Teodor Trihina
21 3 Cuviosul
22 4 Cuviosul Th. Sicheot
23 5 tt Martirul Gheorghe
24 6 Mucenicul Stratilat Elisabeta
25 7 Sf. Apostol Evanghelistul Marcu
Duminec 26 8 Sf. Mucenic Vasile Episcopul
Luni 27 9 St. Mucenic fratele
28 10 Apostol Sasipatru
29 11 9 din Chizic Memon
Joiu 30 12 Apostolul (fratele Sf. Teologul)
din
DE
testurile obisnuite sacot
BRDER STEINSBERG
IOSEF STEIN
Bucurescig lea No.
In acest Atelier se tot de Jalosele
preturI n odei ate. Asemenea se tot feint de de
de In moderate, en gros No. 15.
si en detail. No.
www.dacoromanica.ro
-
M
14 ore FLORAR - are 31 ore
1. Sfntul Proet
14 Aducerea m*elor Anastasie Mare
Duminec 3 15 Mucenici Mavra
4 16 Cuvisa Pelagia
5 17 Sfnta Mucenic .
6 18 Sfntul Joy
7 19 Codrat
8 23 Apostel Evang; Teologul
9 Sfintii Profet Mucenic Cristofor
10 22 Sfntul Zilotul
23 Sfntul Mucenic Mochie
12 24 Ghermano
13 25 Sfnta Gliceria
14 26 tt Iniltarea
15 27 Cuviosul Pahomie eel Mare
Smbt 16 28 Printele Teodor
17 29 Andronic
Luni 18 30 Petru, Dionis,
Mary 19 31 Sfntul Mucenic Petrichie
20 I. 1 Sfntul Mucenic
21 2 t _Constantin Elena
22 3 Sfntul Mucenic
Smbt 23 4 Prea Mihall Mrturisitorul
24 Rusaliile
Luni 25 6 eime
26 7 Sfntul Apostol Carp.
27 8 Eliadie Terapont
28 9 Mucenicii Efthie Nichita episc. Chal.
Vineri 29 10 Cuvisa Teodosia fecira
Smbt 30 11 Printele Isachie
Duminec 31 12 Sfintii Apostol Emil Mucenicul
I. NICOLESCU P. D. IANCOLOFF
GALATZ
Magasin de coloniale en gros Magasin de coloniale
No. 16. 17
www.dacoromanica.ro
- 12 -

de
ore CIRE R - are 9 ore
1 13 Sfntul Mucenic Filosoful
2 14 t Patr. Const Ion d. I. S.
Mercuri 3 15 Sfntul Mucen ic
4 16 Printel Mitrofan. Patr. Constapl.
5 17 Sfntul Mucenic Dorothei, Episcop.
6 18 Visarion
7 19 Sfntul Mucenic Teodor Episcop Anphir3i
8 20 Aducerea Sft. Teodor Stratilat
9 21 Printele Arch.
10 22 Timofteni
11 23 Ap. Bartolomeu i Varnava
12 24 Cuviosul mare
13 25 Muc. chilina Trif. Ep.
Duminec 14 26 Eliseu Metodiu Patr. Constnpl.
Luni 15 27 Sfntul Profet Ammos
16 28 t
17 29 Mucenicif Manuil, Savel Ismail
18 30 Leontie Ipatic
19 Apostol fratele
20 2 Sfntul Mucenic Metodie Episcop
Duminec 21 3 Tarsineanul
Luni 22 4 Mucenic Episcop Samosateei
23 5 Sfnta Mucenit Agripina
24 6 Botezatorul
25 7 Mucenit Fevrotia
26 8 David din Tesalonic
27 9 Cuviosul Samnson, primitorul de
28 10 Aducerea Cyru
Luni 29
30
11 tt Petru Pavel
12 Soborul 12 Apostoli
ER P. DOURAMANIS FRATI DROSSULIS

GALATZ GALATZ
Magasin de coloniale en gros Fabrica de rahat de bu-
turi streine.
18 No. 19,
www.dacoromanica.ro
- 13 -
Zi.ua este Nptea

de
Mercuri 1 13 Doctori arginti) Cosma Dami
2 14 Punerea cinstitei Vestitei
3 15 Iacint Patriarhul Const.
4 16 Cuviosul Andrei, arhiep.
Dumineca 5 17 t Prea Athanasie de la Ahon
Luni 6 18 Prea cuvoiosul Sisoe cel Mare
7 19 Toma Agachie, sfntul Mucenic Chirac
8 20 Sfntul Mucenic Procopie
9 21 Sfntul Mucenic Pangratie, Epis, Tavromenei
Vineri 22 45 din Nicopoli Armenia
23 Sfnta Mucenit, Eufamia
12 24 Mucenicii Procu
Luni 13 25 Sobor. Arhanghil Gabriel Cuviosul stefan
14 26 Sfntul Apostol Achila
15 27 Chiriac
16 28 Sfntul Mucenic Antinogen 10
17 29 Santa Marina
Smbt 18 30
Duminec 19 31 Macrma
20 A 1 tt Tesveteanul
21 2 Simeon profetul Tezechiel
22 3 Sfnta Mucenit Maria Magdelena
23 4 Mucenici Foca,
Vineri 24 5 Sfnta Christina
Smbt 25 Adormirea Ana (Muma Domnulu)
26 7 Mucenicul Paraschiv
27 8 t Sfntul Mucenic Panteleimon
Marti 28 9 Apostolii Diaconi Prochor, Nican., Tim. Parm.
29 10 Mucenicul Mucenita Teodora
30 11 Silvan
31 12 Sfntul dreptul Evdochie
I. P. AVRAMOFF STEFAN V. NENITESCU

GALATZ GALATZ
Magasin de coloniale fabrica de Manufactura, pentru Dame.

No. 20. No.
www.dacoromanica.ro
- 14 -
Noptea este
ore GUSTAR are 31 ore
1 13 7
2 '14 A dunarea Sfntul Archidiacon
Luni 3 Isachie, Dalamatie Faust
4 16 7 Efes Mucenicul
5 17 Sfntul Eusigeniu
6 18 t la
Vineri 7 19 Cuviinciosul Mucenic
8 20 Sfntul Mucenic
9 21 Mucenic Emilian, Episcopul Chizicului
10 22 Apostol Matia
11 23 Arh, Duplu Nifon Pr. Const.
12 24 'Mucenici Fotie Anichit
13 25 Cuviosul Maxim Mrturisitorul
14 26 Sfntul Profet Micheia
Snabt 27
16 28 Santul Mucenic Diomid aducerea Mahrame
17 29 Stntul Mucenic Miron
18 30 Mucenici Flor Lavru
19 Mucenic Stratilat
20 Si Profet
21 2 Ap. Mucenic Vassa
22 3 Sfntul Mucenic
23 4 Sfntul Mucenic Lupu
Luni 24 5 Sfntul Mucenic Eftimie
6 Intrcerea St. Bartolern. Tit.
26 7 Mucenici Adrian i Natalia
27 8 Cuviosul Pimen
28 Cuviosul Moise Arapu
Smbt 29 10 t nerea Ion Botezatorul
30 11 Patr. Alexandru, Ion Constnpl.
3 Punerca cinstit. al Maria
BRAUNSTEIN & COMP. ALLEP

GALA TZ
Magasin de en Magasin de coloniale ferrie en gros.
34.
www.dacoromanica.ro
Ziva este este
12 ore BRUMREL are 30 12 ore
1 13 Cuviosul Stlpnicul
2 14 C. Patr. Constpl.
Jol 3 15 Sfntul Teoctist
4 16 Mucenicii Vavila Antioch. prof. Moisi
5 17 tatl lui Ion Boteztorul
6 18 Santul Mucenic Eudoxie
7 19 Sf ntul Mucenic Sozont
8 23 tt Naterea Maid!
9 21 ai Nsctre Joachim Ana
10 22 Mucen. Minodora , Mitrodora, Nimfodora
Vineri 11 23 Cuvis Teodora Alexandreana
Smbt 12 Mucenic Aftohnom
13 25 D-lui Mucepicul Cornelie
Luni 14 26 tt Cinstitel
15 27 t Nichita Printele Visarion
Mercuri 16 28 Santa Mucenit Eutomia
17 29 Muc. Eipiaa, Pristis Ag.
18 30 Cuvis Eumenie, actr de
Smbt 19 01 Mucenicii Savatie Dorimedont
20 Sfntul Mucenic Eustachie Tlachida)
Luni 21 3 Santul Bpostol Codrat
22 4 Foca fctor de
23 5 Jon Boteztorul
6 Santa Mucenic Tecla
25 7 Prea Cuvisa Eufrosina
Smbt 26 Mut. Sfntului Niculae Ev. Ion
Duminec 27 9 Santul Calistrat
28 10 Prea Cuviosul Hariton
29 11 Cuviosul Chiriac Sichastrul
Mercuri 30 12 Mucenic Grigorle, Archiep. Armen.
A
SALOMON THIERER NICOLAE THEOHARIE

GALATZ GALATZ
Strada Belvedere, 19
Strada Belvedere
Magasin de colonial gros i en detail.
en gros -
No. 42. No. 41.
www.dacoromanica.ro
- 16 -

1 13 Cuviosul Romano
2 14 Ciprian
3 15 Sfntul Mucenic Ariopagitul
4 46 Parintele Episcopul Atenei
17 Sfnta Charitina
6 18 Apostol Toma
"Mercuri 7 19 Sergiu Vach.
20 Prea Cuvisa
9 Apostol al
Smbt 10 22 Mucenicii Eulampi Eulampia
11 23 Apostol Filip
12 24 Mucenicii Tarah
13 25 Carp i Papil
14 26 tt Paraschivi
27 Mucenicul Lucian, Antiochiei
16 28 Sfntul Mucenic Longin
Smbt - 17 29 Profet Cuviosul Andrei din
18 30 Apostol Evanghelistul Luca
19 31 Joel Mucenicul Uar
Marti 20 N.1 Sfntul Mucenic Artemie Duxul
2 Prea Cuviosul Ilarion cel Mare
22 3 Sautul Averchie Episcopul Ierapoliei
Vineri 23 4 Mucenici Apostol Jacob fratele Domn.
Smbt 24 5 Sfntul Mucenic Arata
6 Mucenici Marcian
26 7 Dumitru
27 8 Mucenicul Nestor Cuviosul DimitruBasarab
28 9 Mucenicii Terentie, -Cuviosul tefan
29 10 Sfnta Anastasia
Vineri. 30 11 Mucenicii Zenobia (sora sa)
Smbt 31 12 Apostolii Stahie, Adeli, Christov Nar.
FRATI ANASTASIU NENITESCU

GALATZ
Strada strada Mavromo
Manufactura en gros en -
23.
STRADA PORTULUI
Manufactura en gros
No. 22.
www.dacoromanica.ro
Ziva este este
de
Cosma
Mucenicul Anchidi. Pigasie, Anemondist
3 15 Mucenicul Achepsima, Aitala,
16 Cuviosul Ioaniciu cel Mare
17 Epistin
6 Printete Pavel, Archiep.
7 19 din Militina- Lazr
Dumineca 20 ti- Mihail
9 21 Onisifor
10 22 .Apostoli Erast. Olimp
,11 23 Mucenicii Mina, Victor Vicent
12 Milostivul, patriarch, Alexandriei
13 25 t Sfntul Ion Chrisostom, arc. Const.
26
15 27 Mucenicii Gurie, Sarnon Avid., post)
16 28 Apostolul Evang.
17 29 Sfntul . Episcopul 'Neoces
18 30 Platon i Romano
19 Prof Avdie Sfntul Mucnic Varlam
20 2 t Proclu Greg. Decapohtul
Smbt 3 tt Intrarea a Fee. Maria
22 4 Ap. Mucen.
23 5 Mucenicul Grigorie
24 Mucenicul Papa Petru Al.
25 7 Mu.cen. Caterina Mercurie
26 Printele Alipie Nicon
27 9 Sfntul Mucenic Persul
Smbt 28 Stefan Irinarh
29 11 Mucemc Paramon Filomen
30 12 ' Apostolul chemat
G S. STERNBERG
GALA TZ A L AT Z
- en gros. -
Strada
Magasin de Manufactura en gros.
40. No.
www.dacoromanica.ro
Ziva este este
de
9 ore N D RE A - are 31 15 ore
13 Sfntul Profet Naum

2 Sfntul Profet Avacum
3 15 Profet Sofronie
Vineri 4 16 Mucenica Ion Damaschin
Smbt 5 17 t Prea cuviosul
18 tt Mira-Lich.
7 19 Cuviosul Ambrosie Mucenica Filofteia
8 20 Cuviosul printe Patapie
9 21 t Sftei Ana (Mama
10 22 MucenicuI Mina, Ermogen Eugraf
ineri 11 23 Printele Daniil Stlpnicul.
Smbt 24 t Sf. Spiridon de
13 25 t Mucenic Eustrat, Mardarie,
Luni 14 Mucen. Tirs, Lebechie, Filimon 1
15 27 Sfntul Elefterie
16 28 Profet Agheu
17 29 Daniil tineri nania, Azaria Michail
ineri 30 Mucen. Sebastian
Smbt Sfntul Mucenic Bonifatie
Duminec 20 I. Sf. Ignatie
21 2 S-ta Juliana
22 3 S-ta Anastasia
23 St. din
24 5 Mucenit Pelagia
tt Nascerea Isus Cbristos
26 7 tt Sobor. s. Mucen.
Duminec tt mucenic Stefan
2R mii Nicodem
29 10 14 de Irod
30 11 Cuvisa Romana
31 12 S-ta Anisia Zotic PreotIl
representation, transit
RUAS & ALGER GALATZ

GALATZ (ROTJMANIE) Agence de commerce & commission
No.
www.dacoromanica.ro
L1STA SERBATORILOR LEGALE
PENTRU ANUL 1892.
1/13 Anul 29 Petre Pavel

6/18 Botezul 15/27 August Adorm. D.
7/19 Sf. Botez. 8/20 Septemb. D.
25 6 Apr. Buna-Yestire 14726 Septemb. Sf.
6/18 Aprilie A de 26 Oct. 7 Noe, Sf. Dumitru
7/19 A 3-a de 8/20 Noembre
23 Apr. 3 Main Sf. George Decemb
10/22 Main Dbc. 6
Main 26 Dec. 7 2-a de
21 Maiu 2 Sf. Elena 27 -8 tefan.
25 Maiu 6 St.
NATIONALE
Ianuarie.- Unirea 24 Aprilie.- a
1 -Anivers. din 1866. 10 independente
Martie.-Proclamarea de regat al a pri
1881. Rege al Romniel.
8 Aprilie.--Nascerea Corol I 11 Iunie.-Aniv. revol. de la 1848.
proclarnarea plebiscitului ale- 30 Iunie.-Proclam Constit. 1866.
gerea 28 Noembrie.-Aniv.
SERBATORI CATOLICE CALENDARUL EBRAI.
6.-Epiphanie. 5652. este la 18

nuarie
Februarie cation. Adar, este la 16 Februarie.
29.-Rameaux. Adar, Postul (27
Aprilie 14 Purim (28 Februarie)
este Ia 17 Martie.
24-25.-Pentecte. 15, 16, 21 22
Pierre et St. Paul. liar, este la 1.5- Aprilie.
August 15.- Assomption. liar, srb. Maiu).
Sivan, este la 15
Septembre 8. Nativit de 6 7 Sivan, srbtrea
1.-Toussaint Tanms, este 13
Decembre 25.-Noel. 17 Tamus, Postul templud
1 Ab, este la 13
9 Ab, Postul
Elul, este 11, August..
www.dacoromanica.ro
FARMACISTULUI 4
LINDE
PASTA gIycerinat pentru Dinti Borcanu 1 50

le LINDE" 1.50
APA de ., Pr ( Flaconul 1.50
pielea prul sunt principale prin
buna se pot nientine stare frumsa, sanatsa buna.
Cine nu simte fericit cnd are ua dantura frumsa
albi ? gingie tare ? Sau na
? Su un ?
va intrebuinta Pasta, Crema su apa Linde"
le va adopta us, unna va da resultate
?
semndtura care pe
ori-ce preparat
Medalii de argint, onorale de la Expositiuni.
Preparatele cosmetice de "Linde" au fost la
din Paris 1889.
La cerere pot trimete prin pot, urma timbre su
mandat tte directiunile
Revntltorilor se un rabat de 30 la contra

accept 3 de la data facture!.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CALENDAR
ra veche. - Calendarul ce Lunile sunt : Februarie,

. urmm noi este acela numit Martie, Aprilie, Au-
Julian, numele de gust, Septembre, Octombre, Noembre
la fondatorul su Decembre ; aceste numiri sunt date
sar. Pe vremea aceia se credea de fondatorele Iuliu
srele face di un sfert zar eu 45 de Isus
evolutia sa de aceia s'a Chrietos cum vedem se
trt ca anul comun s aib 365 de Tot de
periodic din
al patrulea, aib 366 s se are 31 Februarie
bisect. Cu acest chip avern de-a 28 29 bisect, Martie 31
rndul care are o de 30 de
bruarie 28 de dile patrulea urmtria de 31 de
are 29 de Decembre care
Pentru a afla cu Inlesnire un una dupe alta 31 de dile.
an este bisect nu, se imparte cele Datele din cum de 16
din urm dou cifre ale cu 4 August 20 Septembre nu se
dac sunt atunci anul mesce alt-fel de ct de pe la vcul al
este bisect, nu sunt dividi- XIII-a pn pe acea vre-
bile este an ordinar. De pild me alt-fel.
1892, cele din dou luna anume
fre cu 4 avern, 92 =23 Calendae, Idus Nonae. Calen-
sunt prin urmarc anul delor era totduna la inceputul
1892 este bisect luna Februarie va de aicea vine numirea de
avea 29 de dar, ast-fel de pild 4
Anul Julian este dile de calendele Septem-
bre (ante diem quartum Kalendas sep-
Bibliografie. L. Dictionnaire de B. tembres) care corespundea cam la 16 Au-
et Annuaire pour l'an 1891 publi par le gust cum am dice
bureau longitudes de Pads. La comate par I. a
Vincent l'observatoire de Bruxelles. lmanach de
la sociale etc. par Argyriades. Mommsen este Vcul care reprezinta
Geschichte etc. etc. de trebuete observat
www.dacoromanica.ro
- 24 -
este vorba de de 1700, 1900 nu se
365 de un sfert, un acea trei seculari vor fi ur-
coprinde de aile. mati de un secular bisect, ast-
Cu ealendarul Julian fel va fi compensat,
numirea de era vechie, nu este acest chip calendarul Gregorian
cel Mai poprele a fost al
av calendare, ast-fel 4ile inaintat, al XVIII
la Egipteni, care anul 11 al XIX
de 365 de eile 12 de 12 ast-fel este de de
cte 30 de eile complimentare ; la a 12 aile la care
Greci la echinoptiul a calendarului Gregorian invers, a
de avea 12 de 30 12 din data calendarului
de doui, se punea o Gregorian spre a avea data calenda-
mai 594 de
Solon rului Julian.
de Christos stabilit anul de Pentru determinarea secular
354 de anume, a bisect se imparte cele cifre de
pul peride de 8 ani care la seculare ale
al optulea 4 sunt anul secular
13 Apoi anul 433 este bisect, de sunt dividibile nu
de Christos, este. De pild anul secular 1900,
care a descoperit frele seculare 19 nu sunt
anul 131 Callipe de au prin 4, deci este ordinar.
mai multe reforme ; de Anul secular 2000, cifrele seculare 20
nia calendar la Indieni, Chinezi. sunt prin 4 deci este bisect.
Era vechie a fest de Calendarul republican care de alt fel
tte cretine pe la n'a fost lucrare de 13
nele al XVI asupra ei a acum anul 100, s'a stabilit in
mat frte multe Franta la 22 Septembre 1872 la mie-
unul din acetia, un zul noptei anul de
nume Scythe le Petit a avut din- echinoptiul de
tiu ideia de a inumra de la observatorul din Paris.
Christos, se 12 luni fie-care de 30 de
greit cu 5 ani ast-fel iar pe &supra un de 5 6
acum ne am anul 1897 de la dupe cum anul avea 365 sa 366
Christos nu de Lunilor dat numirea :
- Era In 1585 papa Gri- vendemiaire, brumaire, nivse,
gore XIII a ca de 5 Oc- pluvoise, floreal, prai-
tombre 1582 se va socoti numi 15 rial messidor, thermidor fructidor, nu-
Odtombre 1582 anume. din pricina miri care
anul civil era prea lungit Fie-care s'a trei de-
urma cade de iar
solar Am mai sus cifra de 365 numirea : primidi,
de un sfert luat de Ce- duodi, tridi, quintidi, sextidi,
sar, acst era octidi, nonidi decadi.
anul nu are de 365 2522166; Calendarul Socialist care de f apt n'a
csta se la avut are 20 Martie
11336 400 de Totui s'a 1871 acum 21. Este
tinuat adaogirea la 12 luni, de cte 30
care trei ani ca mai de ultima de 35 36
cum 400 de ani se fcea o este bisect nu. Lunele ace-
diere de 3 s'a stabilit ca calendarul rppublican
www.dacoromanica.ro
25
Calendarul musulman, are 12

quintide de 5, de cte 29 sau 30 de eile socotite
le se numescprimidi, duodi, tridi, dupe numesc Mo-
tridi quiutidi. A de Rebi Rebi Dujma-
plecnd de la consideratia ca la patru da I, Dujmada Regep,
eile de lucru trebue urmeze una mazan, Giulyedgeh.
de De acest calendar are 354 355 de
este mai mult de socialist ciclu de 30 de ani care 19
pentru socialiti reforma calenda- sunt ani ordinari de 354
n'are 11 de cte 355. Turcil socotesc
Calendarul israelit in forma care de la apusul pn la apusul
se acum datz din vcul al Anul 1892 corespunde anul
IV Christos este ast-fel musulman 1309.
tuit are dou feluri de ani, de Incheind voi da ceva lmuriri asupra
12 sau ordinari 13 calendare vechi. Inainte de
embolistici. Anul ordinar inventarea irnprimeriel nu se de
pte avea 353 de se ealendare perpetue, cu
mesce defectiv, se numete primeria ne vin Calendarele
gulat 355 atunci se numete ast-fel in vcul al XVI avem- Alma-
bundent. embolistic pte avea 383, nach pour l'ann 1533, calcul sur le
384 sau 385 de ia aceleai meeridien de la noble cit de Lyon
miri. sunt Ins ast-fel blicat de Rabelais.
ciclu de 19 anl, care intr In 1850 ese calendarulh lui Nos-
12 ani ordinari 7 emobolistici, tradamus de Lige a
la aceiaI cu anul Lalusberg fine trebuete
solar tocmai alci meteugul Almanach des honntes gens
acestul calendar. Lunele 30 a lui Sylvain Marechal 1788
sau 29 de sunt care a luat numirea de
se numesc : Hesvan, Almanach des republicains.
Kislev, Tebett, Adar, Veadar. Ni-
san, bar, Sivan, Tamuz, Ab, Elul. Zamfir Filotti.
1892 corespunde a cu 5652.
ROSANIS AL
GALATZ
Strada Dogarieis No. 4. Strada Dogarieig No. 17.
Magasin manufactura galanterie Atelier de mecanich, reparator
en gros. de vapre, locomobile.
No. 30. No. 27.
3
www.dacoromanica.ro
pre/urine curente
PRIMA FABRICA
DE
FONDATA 1874
DE
DUMITRU STAICOVICI
CD
Recompensele obtinute la diferite i

:
1880. la Expositia Concordia
1882. Medalie Expositia Comitiului agricol,
Diploma de onre Cl.I la expositia Cooperatorilor,

Bucuresa
:
1883. de la Expositia Cooperat. Bucuresci.
Diploma de onre Cl. I la Exp. Cooperat.
1884. Medalie de aur la Exp. Cooperatorilor.
1887. de aur la Exp. Cooperatorilor.
.
1889. de argint la Exp. Universala Paris.
1890. Medalie de la Exp. Bordeaux.
1891. Diploma de la din
jaccio (Corsica).
Cereti curente
www.dacoromanica.ro
- 27 -
JOD
ri-cine msr o- aceste strlucite se ob-

in tte actiunile lui de
a Ion Brtianu de stat. El nu coneepe de planuri
de utile, care mai fur
respect de admiratie. siderate ca utopiste, care pe
Dup ce el a creat Ro- rnd sistematic, in domenul
politic se ao la El invinge nu
nivel pe economic, se pte opune torent
mercial, industrial. in acest scop, el de intebgent de El pare
studiaz de aprpeprogresele materiale a nu fi construit din argil, ci din otel
realisate occidentale. A poi, peutru se
cu ferma este vinge. G-eniul lui transform ori-ce
a se aplica aceste triple isvre de bo- cestiunile cele mai
el se pune serios pe lucru. grele mai delicate pe care le
faptele dat dreptate. prinde.
de la acest salutar principiu, De domenul economic
el creaz nenumrate nanciar, Brtianu avu multe, frte
de cu modul de totul era stare ruti-
acesta, rspandesce bo- el nu nici oboslk nici
asupra masse a natiunei. sacrificii, nici chiar pericole pentru a
Activitatea fu atunci mare, atinge mretul sa scop : reorga-
trecut El fr nisarea finaneiar a
repaos pentru realisarea In spinsa sa cale, aceste pro-
plan. Dotat de natur cu inteli- grese, el este salutat, incuragiat, bine
activ, mare, nascocitre fasci- cuOntat.
natre, era, de altmintrelea, predes- Tra vede el un mare,
tinat pentru nobile fapte. '1 consider ca un trimis al Pro-
videntei ; de aceia ea 'i dede tot con-
1) face parte studiu, cursul, acord nemrginita
tulat : Brdtianu ; ; opera
sea, pe care '1 va da credere, de care el avea trebuint. Cu
www.dacoromanica.ro
- 28
modul acesta victoria era pe deplin financiar, par-

asigurat. a multiplica, pe
aceste favoruri nici un de de parte, capitalul
stat nu le merita mai mult ca Ion rind timp veniturile Statu-
Bratianu. lui, iar pe de parte, cre-
Trecutul s deja strlucit inspira ditul strinktate. In
poporului; caracterul cestei gigantice opere nu Ro-
tot-d'a-una devotat se uimesc aclam aceste suc-
public mresce acst cesive progrese, dr strei-
dere o tot mai ochii ntatea rrnne
cu el realisk unei ast-fel de prodigise
pe care, chiar principal
de la Tronul, elita societtei, era Brtianu.
poporul le primesc cu entusiasm, bine- Continuu preocupat de de a
pe autorul desvolta mai mult activitatea
pe marele reformator. a cu modul acesta, ca-
Reformele economice nanciare pitalul ei, el se
cu care Brtianu a dotat industriei nationale. El reugesce cu
tima de timp, de 1878- nenumrate sacrificii a crea treptat
1888, sunt pe de pe multe inceputuri industriale.
sunt de considerabile oportune. telepciunea lui obinuit, el mai
bine-facerile tuturor acestor reforme industriele de prima necesitate,
s de o asupra clase- ici colo chiar fabrici serise, care
cci Brtianu n'a lu-
; vor cresce vor prospera timpul.
-crat numai pentru o pentru un De Brtianu nu reuesce pe deplin
partid; ideile lui n'avea frmuri; In mult
ritul n'a fost bntuit de egoism : intreprindere, care concur-
el a fost omul eminamente al sul a de factori
nei, ca atare, el a lucrat pentru sabili, el calea, un
A vorbi despre tot ce distruge, modul
el a fcut este cu pu- acesta, ori-ce ostile,
tea s scri asupra capitol, un chiar printre spiritele culte.
volum ; m multumi de acst progresul ce
fapte caracteristice, care avut cele fu enorm. Pentru a garanta
mai salutare consecinte asupra dustria nscnd el recurge la politica
comercial& prohibitivh, pe care o
Ast-fel, a clasa augurk 1886.
; el a creat Creditele agricole; a s acest regim comer-
Banca alte care nu era nici conform
institutii de Credit, de principii economice, nici conform
tgAduit ; el spiritului timpului, n'a dat
Ministerul de ; el ceptate ; ins, mai trebue s recuns-
scoli agricole, comerciale, indus- politica comercial& din 1886
triale ; el de comuni- n'a fost de scop de
proectz cea mai grandis altmintrelea ;
lucrare de interes economic inteligentii devotatii sei colaboratori

: facerea podului de peste nestrmutata convingere nu-
el se gndesce de asemenea la mai prin restrictiuni se putea for-
rea portului Constanta. Cu modul a- desvolta
cesta, el transformri economicere. Patriotice dr vane
radicale tte de activitate ; cci experienta a invederat
www.dacoromanica.ro
- 29 -
la evident, aiurea ca in tra, ardore tot-d'auna Brtianu
prin comercial& dete Romniel impulsiunea princi
transaqiunile Stat pot piul viete active. i-se
cresce. In comerciul international, ca datoresce intrarea in cancer-
in cele-l'alte acte ale vietel tul europeene ca putere agri-
ciale economice, libertatea este sin- cum tot i
gurul garant, resortul cel puter- se datoresce intrarea
al : statelor politice. Dr sfor-
una de alta ! sacrificii n'a acest ma-
joc progresele se re de Stat pentru a'i atinge
pot obtine cale planuri ! Pentru a
tte resultate, el
Or-ce superior urmresce un a ingenise procedeuri; el
acela al a fost d'a a bravat tte a nesocotit
vedea prosper. reuvoitrele pe care, ca
Aceste patriotice ce de bine, trebuea s le
nobilul cale.
seu impinge tot-cl'auna Din aceste de privire
nainte. nu pte fi considerat ca un de Stat
pe rnd, el realiszh tte de geni; a creat isvre de bo-
derile sale care alctuiau visul de nenumerate
hur, care era visul romane ; neinsemnate.
el identificase tte Am opera fi-
piratiunile Tot ce el a fcut a a Ion Brtianu este mare,
o mare necontestabil necomparabil : ea a
asupra tuturor ramurilor cepthrile. Pentru acea nu exagerez
nationale. In directiunile care comparnd'o operele celor
el a lucrat a dat o necontestabil ilustrat istoria e
vad de o mare superioritate de financiar& din tte tim-
care vivifica4 din a
natiunea. fcut pentru mai mult de
Arnie al progresului, sub for- acea ce Sully Colbert
mele sale, condu- cut pentru Francia ; Brtianu a
ce, care acsta cale ; el geniele acestor mari
chem natiunea la o viat rninitri francesi, el a &cut pentru
bine-facerile perspectiv ce acea ce Cavour a f pentru
ele dea, pe el, Italia, acea ce nstre, de
le intrevede le proclam. Ca mai putin succe3, Bismarck a fcut
de el caut necunoscutul, pentru imperiul german.
present citesce viitorul sale. Pentru a realisa salutarele sale idel,
El descepta consciinta atro- Brtianu utiliza tte
de suferinte, o altoesce ; el descoperi
spiritul muncei, cu modul acesta, capacittile pe care, o
o la lucru, o ordinar le mai
ea atrage timp ti, apoi le la lucru,
tentia civilisate, pe care o fine, le utilisa profitul general.
la dr ager procednd ingeniositate, el a
inteligent popor ; In fine, el parvenit s o eco-
o societate o prepara durabil,
tra viitrelor catastrofe internationale. care va lua colosale proportii ochil
preget cu o viitorimei,
www.dacoromanica.ro
na resolvat mul an, din
te din parte politich, semnalat prin
vastul plan economic ; considerabile ameliorOrT aduse
el nu atins In intre- Nethgduit, datorim epoca cea
gimea marele nobilul ideal, cea dar, timp, cea
ce el dorea gloris din intrga
de bine, a patriot a national.
fost destinul a impedicat d'a o Posteritatea, tot-d'auna
face. Cu tte acestea, care din va numele s in fruntea
notri de Stat ar putea e de Stat, regenerat
a fi lucrat pentru ; geniul pentru tte
ca Ion ? Care om timpurile va plana asupra des-
de Stat l'a eminente tinelor ; ideile sle salutare,
aduse tuturor causelor publi- sublime, ca o vor
?
hulselor va-
Lunga laborisa sa viata n'a ale Oceanului Intmplrilor,
de un lung de lupte, lupte care ne va de sigur,
gantice, pentru tte cestiunile de or- care pare, chiar de acum, a ne sur-
din material, moral, politic, care el prinde prin triste nimitre
le a profitul tacole.
De o jumtate de secol de
el a intrat viata mai fie I. 1. Nadan.
loamna se duc se
Nu sciu de ce dor i
n gandul meu vd rand pier, se duc mai
urma de de moarte
n tot se duc
Se duc ne gandim la vremile trecute.
Radii D. Rosetti.
www.dacoromanica.ro
- 31 -
4 4 4
PREEDINTELE CABINETULUI
www.dacoromanica.ro
n
L HOTEL GABROVENI
. GALATZ
LIRITTS & ERS Antreprenor, ANTON BONI
GALATZ Camere mobilate , oriental , serviciu
ADA MARE - prompt, moderate.
No. 53.
MARE ATELIER ARTISTIC

DE
MARE ATELIER de
MARMORA M. WEINBERG
Strada Mare, No. 30
DEPOSIT efectuzi orl-cecomanda prompt consciincios.
No. 54.
DE
de vaiale
MARE ATELIER
DE
Se efectuk
prompt CROITORIA DE
preturi moderate. DAVID ALTER
- Strada Mare
Se on-ce comande de rochi alte
No. 51 No 55,
ES RT-Y
GALATZ
Magasin en gros pentru.articole de
nufactura ferrie.
No. 56. O. GABRIELEI
Strada Domnsch, 36, Galatz
GHERASIM NIMFERATO &
GALATZ fabicg de
STRADA MORTULUI No. 87.
Magasin de
Fabrica de paste fainse. de
No. '7, DE i
Singurul depositar pentru Galatz

NEDEI PANTA ZI Praf de insecte
Munte Negru.
din
GALATZ Se cu reparare
- STRADA PORTULUI - de instrument tios.
de manufactura en gros. Serviciul pi moaerate.
No. 8, No 46,
www.dacoromanica.ro
- 33 -
1)
DE
a.
iubia cum iubia Romeo pe apare dnsa la minte ? Nu e

Dr ? Nu era ua nebunie mare a pte
deprta de la cu severitatea unei vita din causa unei
dmne ua nu ciudate ! Dumned.eu femeile sunt
putea s'o de a'i arunca rn- impenetrabile.
car singur l'ar facut Sermanul Nicu
de fericit. ruga, o implora, mna de la u la alta a
gea, oferea un viitor tte de avea curagiu se una. Doue
geaba. contra una e ceva grozav !.. fine
fie ca prepare ua dis- ochil una din
perare noua, su pte pentru a scapa Tremurnd din tte membrele, o des-
de acest adorator nesuferit, chise cerule !-deveni ca un
facu propunere mort - ros cu fericitul
Nicule, trebue ua rspuns da privirea.
dt cu In aceste trei a sosit. Cu fata
afla respunsul la rugHe tle. tat st mirsa fericit
dai de adeveratul respuns vesel se la dnsa cu
sunt a ta pentru veci, dca ; avea aparenta frte ne-
trebue de a nu fericit.
de a te deprta pentru - Pentru ce de Nicule ?
tot-d'a-una ; rischez eu ca tine. acum esci omul cel
cititor cititre, dc fericit.
tocmai acest moment mmi permit - Da, scumpa mea, c
de a face observatiune. Sta- hasardulul datoresc fericirea mea,
rea nefericitului Nicu, nevoe a face nefericit.
o ; ca se me - Prostule, strig dnsa,
vit mrte, din inimk fie-care din continea
disperare. Dr eroina nstra? Nu 'ti- rspuns.
Forma C. Mendes.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
- 35 -
DIN VETREI
GHICITORI
Dumitric mititel Am un cal

Cu huicul el. Paste pe un munte de os
Ce e mititel Am un chior
ingrdeste frumusel. mosor,
Merge Pasa pe Pisicuta

Cu trel mii de Sare gardul
Ginuse, Stergorel
Trece marea in picioruse. Peste aruncat.
Ustuiime
Giuguiat la urm bine 'mi pare.
Bumburel rostogol de
N'are stare pe ogor. Rar care c
In tufa Dan Niel mrt, vie

un de Ungurean. Numai din cda adie.
Am un Turc srac Am un pitigoi

Care cant, copac. Tine un doe.
Cu plug de frumos ca
un munte de os. ca epele.
www.dacoromanica.ro
- 36
la cap ca Oase n'are

la cda ca oasele
cu haine
Pe marginea singur in curte
Pe Am o tare
Se dracul peste cap. Tine in spinare.
Pe lui Bailarat Domnisor scurte

Sade mort umflat. Mare lege cute
Inteo vale
Sub burieni Multe ciori
late, Opinca
la cap incarligate. Cine-o ghici se
In Intr'o vale
Fierbe o pisat. Se vaita un hot de
- Un-te strmbule ? Am o
- Ce mai ? nptea umbla'n
Ceocarlanu motat de aur

nptea sat. Cu coarne de taur.
gun,
Sulita pestrita Opa topa prin obor
Caragea de os. Op eu capul gol.
Am o
Tot La tot satul ea
de nu se Rosbic pe covre
de se Cu spinare.
lemn uscat
Tarigrad. Svirghie
Seade frumos De la munte la mare

Pe un cal de os Numal de
iniaui
Am o Ce-e tte
Sta in veci e nepotrivit ?
www.dacoromanica.ro
- 37 -
Intr nptea in gaur
Cu sgaiba'in cap. edod
Brnuta de os
noi la voi Duce porci in jos
Numai plcinte moi.
Sub cel deal Trage boeri dup el

Fierbe oal
Cine geme nebolind

de caut
Cu dou gurele.
Stireigat
A. scpat cucna cheile Sub e tot bAgat
se incluise
prin peret
Ce in tte Scosel pe dracu de
el se ?
Ungur armat
Am o cas vruit Trece marea in vad
Pe niceri
'no
scorbore uscat
Var vruit Latr o ctea turbat
Zid, Zidit.
fr ferestre.
'no Limba
In pielea earpelui
Am doul de aur
de aur.
rece
a trece
glieme negre
Pe se repede.
verde
Prin se pierde
in brand
Ncagra
lupul la hotare
in alt
A lunele ciucurele
dea ele
Rage buga la hotare
aude a noua
Fierea
In
mna in
pe de
Beleaua
peste butii
La mijloc coada de
Cotof n
www.dacoromanica.ro
- 38 -
In valea lui pitpalac Ce trece prin urrn
S dau ursi peste cap nu se bagrn
Sade neagra moartrn Dintr'o scorbore

bate gur o
Aschia uscat
Dreptatea satului De un
Am de
Care o Veselia satului
Sunt Turtucheat neagr

Inteun cojoc Tot cmpul
de nod Oae, oae,

Si'l pod Sade jos
Cine merge pe Vin oitele de la munte

nu se Cu stelutele pe frunte
epedez
Am sdrenters D'aici la munte

Sade la Tot mrunte
cu'n Ana gras

Haine Umple casa
Pe valea Tertelat Vaca lumea scoal

verdea de uscat neagr, lumea
Ce e frumos la privit Culese de

lesne la ametit
GEORGE T. BULGARESCU.
GARA PREDEAL
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
- 40 -
DE
Srbatorile Crciunului ale Chiar danie convins
toate cele l'alte srba- nu o fac de ; o fac pentru
care petrec, pe mine a doua journal :
X... a dat 1000 de pentru aju-
intristez privind omenirea torul !
cum este, un Cavalerii la brat cu o

conjur, goliciunea ei. pentru ca acesta
de per- e de generos !
face ingrozesce. Suveranii ? Pentru ca poporul
Se dau ajutoare (de cele mai multe : cum ingrijesc de soarta
ori scris) la
la pentru la Pagti la
Da, este. Bogatii prin aceasta ciun in vesel, in s pe-
se de : arat sciu privind la
sciu e in intristez.
zerie, dar o ca vre-o timpul
cum ar dice : la la vor le tre-
Pati trebue bue mncare ?
D. Rosetti.
BLAGOSLOVIREA TIGANULUT
Un alerga un ducnd
Un cu tot
un la el se duce
Ca datoria de la
lua acuma nu
fiutineiul-ceru ca dea
; dar... cnd mna
frunte.
Barba4 se de
de lume ; de
tot mnjit cu ca blagoskvire
La trimese
I. Dimitreseu-Ghioeel
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
H. HNICH
1
B1JLEVARDUL ELISABETA-DOAMNA
(BAILE EFORIEI) 117, CALEA VICTORIEI, 117
asortiment :
SUCURSALA STRADA PSCANI, 80
PERVASURI STRADEI
Magasin cu de Alpaca,
Pacfon , , Fer, ,
SUEDESE Fayence, etc., un

plect asortiment cu de
Inchiderea a uilor fe- rie, necesare
re strilor, asemenea
FR AN CESE Mare asortiment de fer, otel, brut
tinichea, table de fer, etc.
fixe moderate -
4
TZ
Str. Domnsc4, 32 (casele propril)
MARE ATELIER
DE
MAX -FISCH ER
Strada Mare, 29
Asortiment bogat de tablouri
ori-ce Magasin de articole de mare renumit de
lux galanterie, de
de (boites a musique) din
Geneva cntnd piese de tot-deauna 20 la 30 instrumento din
renumite ca Seiler,
chest* instrumente etc. Calitatea sunetul frumos se garanteazg.
cum vira, flaut, chitare etc., Veloci- nine cumprate prin corespondent& se primese
poi opt nu vor place
de P este 500 Piane Pianine acum
Plata rate lunare.
No. 47. 52
www.dacoromanica.ro
- 43 -
DIN VIATA
un moier gras, s lumea, cum se
cu de bun, la
la vorb, ca omul care nu Tina regulat la
e grbit, avea odat se duca chiar la ttru.
Nae despre aduc aminte
partea a lui, e putin necaz a avut d-na
de Un care a ca ei ca a se de
goft pe moia nu pte s Ce vroia el aud de la
r domnul Livad n'a mode"... Dar se
esceptie. sciinta lui de carte prea pe spate ori
e c s citsc gazete - picire s cum merg
ani de s'a n'a avut ocra pe nu-i scie
alt-ceva de fcut, dup cum Ea-1 trgea de
mare precisiune ruga s nu Injure
din pe care i-o lumea... Nu mai avea
Uitasem a spune cu el la teatru 06 s-1
Nae are mai multe s nu mai casce tare.
din a venit boieresce Adesea nu se putea s
certe ce se intorcea acas. Il
este ceva mai abitir. bdran ameninta nu va
Ca moazel" a stat pansion" mai cu el la plimbare, cci
la madame Grirutis, unde se lumea de , r la teatru, unde se
frantuzete grecete. Frantuzsca tocmesce In bufet, pn
a uitat-o spune ea. cred nerii, pe care numai nu i a
nici odat n'a grecete rat scump prjitu-
bnuiesc c a dela brbatul rile
clespre piano, ar sci El respundea c are tot drep-
dac nu s'ar ca doctorul tul acestea : n'a furat banii
o oprsc, era ca arunce s-i
spre acest din lucru am avut ful... Vizitiul s cum el porun-
ocasie conving prisos. cesce, dcA In teatru
Tte acestea nu pe d-na de ce a ?a
www.dacoromanica.ro
- -
pe de bufet, care ale Nu pentru dorea
de sting ? s'o pentru
acetia credea el-a scpat de cheltueli.
mai adorabile copile am Cu att mai mare 'i fost
viata mea. cazul, sotia spuse tre-
o pe fata, era bue negreit s ia u guvernant
de ani am Alt-fel tot ce fata a are
cunoscut-o. Avea
umbra
mare, negru,
de o paliditate de
s bani aruncati ap. D.
n'avea cotro. Intrase tre-
marmur. acope- buia s jce. Nevst-s9 Be-
de gene lungi arcuiti de none Noroc guver-
cene groase. Se vedea chiar de la nu-i Din
ceast avea o frumu- s'au dus patru.
sete. Ce el, cn,
Nimeni mai mult ca maia-sa nu putu se pe sotia
vedea aceasta, din care eaus e mai bine ca Marioara are
un adevrat resbel ceva de se
ei pentru a'l face s dea fetei toate vre-un baiat din gimnaz". El a
unei bune cresceri, gsit Vine ieftirr. Cu
El nu prea la ce de lei lun.
grij fetele. La ce bu carte ? - Da, dr piano ? cine
El stare pansion" vete piano ? caci nu pte se se
ori gimnaz", fata de ceia ce a pension,
va el stare, na Livad.
Ideea acsta era de adnc deci se invoiesce
el, tte ca Marira baiatul
gmintele, gimnaz un piano
nu l'ar fi putut abate sin- o profesra de piano.
gur. Norocul aduSe ajutor pe ieftin.
Benone Frunz, tknrul proprietar Pe Livad trecur cnd
una din moiile d-lui Livad. audi de acsta. la magazin
ajutat de Benone, i se spuse ca are plateasc o mie
putu indupleca pe sotul s dea de lei pentru piano, veni se leine.
Marira la pension. Ce era in3. Sotia lui cunos-
Am &cut cnnoscint cndu-1, duse pianul acas
se acest mare eveni- dupe aceia se'l
ment. u mie de lei pentru un
s-ti mai copii... Uite, pian care e pian, ci-i un
am pltit pension pe o dulap el. Dr altii nu
reche pentru ce aceasta ? zestre ficele bani, ea
vorbeasc noi ? s asOrle mie de pentru un
Ast-fel argumenta d. con pian ?!
tra pensinelor. sufletul tie ce a
Marira a stat ani pension, cnd a banii.
de unde ei o urma
ce avut'o
rectrea.
Mie vine a crede d. Livad a Marira ani
cutat pricina cu lumlnarea. Destul tul din gimnaz" tot atta
Marira fu i pte de piano, care-i dedea
csta a fost din cele mai fericite din limba frances. Ea
www.dacoromanica.ro
- 45 -
de bine, multmit, nu le cumpra de
chiar pe atunci cnd venea la Bucuresci,
nu pe la avea idef neclare despre nuvele
i-a prea &cut .unul mane, ale scriitorl,
sil rea trebue un cap foarte
Singura schimbare ce
acest interval, a fost des stil
nu devenea se pte de original : amestecat
asculta piano, ca i cnd era pen- citatiuni din bibli, cnd din
sion, ci dimpreun brbatul autorii vechi, ca Socrate, Cicerone,
cum cnta Marira. ziva de
El, se plngea de mul- putut afla de a cules ci-
tele tatiuni, sigur e autori nu i a
&at. La Cafenua Boulevard, unde citit.
se ducea n'a rmas un Am vreme, D-de
m ierte, Benone face curte
tat face nu i se Livad. Prea venea des la Bucurescl,
laude eu piano frantuzsca ce prea s-i chefurile
: plimbhri, teatru, cire, ca-
Invtase chiar cte-va
de romante E adevrat, m'am convins el
adesea le uita, icea hora da ocol pentru ca ea dea
nemteasch" briul pe frantuzesce", fata pusese ca
dar acsta nu din ce Marira implinesce 16 ani, s'o
bire a ce pentru arte. de soti. struit
de Ptnare pentru realisarea acestei
nu avu profesrh, ci
Invta singur. Citea i-am vdut
pe i cumpra Marira era nevinovat,
cnta piano. Cea mare bucu- copil care se
rie a era cnd venea de la bombne nu se da
Benone. nenea Benone, o brate o desmerdal.
cum ea s jce o vd ce sgomot
un, rol trebue ne primea pe Benone vedea
putin el. se opresce trsura la
Era ca de lerga se de gt,
de ca un striga de Nu odat
Ercule. nu ar fi avut prea micat de Il
mare, buzele cam pe el. un
s'ar putut e un br instructie, dar inim cald.
bat frumos.. Avea Nu tiam sellascun-
vii, mare bine dea sub zImbetele nu
Din fata rsufla egoism este ascuns sub mantia poli-
rea oare-care jnndri. Cum ? tetei ce acestei
venea gabrioleta gute
de patru ca nite ! Cnd se spuse are ne-
nu vea. Tot ce era vst, Marira nu se schirnb de
ce putea s din E de de Benone. Era prea
notat, ca curiositate, citea tte prea lume,
diarele, numai cnd ve- ca fi putut da sma de cele ce
nea Cum le citea se intmple. Apoi de la un br-
www.dacoromanica.ro
-
bat2 de ea a copil pe Marira, pe care de altminteri
pn acum ce o Ea credea. Putea re
s'a mare i-a bucu- se de fericire omul
pe viitor nu putea s se i-a
tepte de la bine care face un cult procu-
Mie Ins mi se grozav Se obicinuise de
Ea ca dulce, mult el, cstoria i
zimbitre. El imbtranind, se prea de u continuare a vie-
albe pr barb. hicru stra- din casa Nu se
cu ea era mai dea avea
vorbit, el devenea mai totul nou. Numal i se
posac. iubea de slba- viata d'acapul, aduce
tic, era gelos ea vorbea mra cas. Pentru
altora... privire ori un al ea
Ce s atunci, m ar dat foc, an fi distrus
cnd ea va cunsce lumea tof ce are.
, va vedea c tineretea, e de a descrie
a fost Ati vdut eu totil
unei devotament sub care unde sare mai de
se ascundea cele bestiale care arate tot ce are :
rinte, - de sigur o o trsur, haine scule cu
toate acestea. . Eu vd care-i urechi, degete.
acum, o privea, a nunta lui Benone.
i se roea fata, de Dup nunt la
contractati i se pe cf unde sttur aprpe doue lum.
frunte, cum se urnflau cnd Se s strei-
stetea fata ea vorbea ntate ; era ideia Livad. Cum
, spunea ceva s Ins nu scia de romnesce,
veseha asupra celor din r mai scianumal frantuzsca,
rul el. nu de la
El, obosit de neastnapr prejur. de : Benone
ateptare prea ce s la Paris,
ce ea se desvolta. trecea att trebue s treci printre unguri
de vremea. da moi lui era de nmurile acestea
pentru un an, numal mai de icea, bani se pot
iute"... iat ce se cheltui pte a fast sin-
tele lui.. Nu era deci mirare, dup gura idea pe care a avut-o.
ce se logodisera, Benone venea la fie- ria nu insist ea s
care, patru-cinci ora, unde departe ; vorba e numal s i se
cea mai mare plcere a era se
plimbe ea cumpere tot ce petrecura
putea s-i bucura la moi. Dup struinta
d-nei se de
Bucuresci, unde Marira
pe avusese ca fat. Benone
De i procura distractil ca
trecea pentru nainte, dr ea nu se
ajunse nuntil. de mult ea atunci. ore de u-
N'am un mire atent. trebuia s citsc
Instinctiv, el simtea este none, -de tatl
trnsul ce va putea lega de sine cetia apol discutia asupra
www.dacoromanica.ro
- 49 -
albilor" mod pn intro ea
incurcat, violent absurd, Benone ca de mult,
de care repede i se fcu pe era tnr
ast-fel, nu e mirare I se Benone nu
dupe timp Marira nu mai o iubesce nu alt-fel de
sea s putin nu p'acele, iubesce holdele ori
pe care credea s le nu s grdinele, ceia ce o supra cu
nu
descopere nici un farmec viata ce mai cu suftetul
ducea. acea pe o in tot-
este lesne de inchipuit la vr- d'a-una pe
sta de 18 ani e s legi una iubesc. pe ce trecea ea
de alta a vre-una ceva se tot mai de nu
s te s te emotioneze putea iubirea care nu se
s te era Marira manifesth de prin ocMi
caracteristich fecirelor tre- cari o privea, in
cnd, sufietul se umplu de acele rile de cele mai multe ori brutale ale
din care nasce melancolia a- lui, ori focul care
desea nefericirea. dorintele ce a cuprinsul
Benone nu se simtea el bine. tregei lui
Luat din cercul care traise pn Din :
acum, unde nu trebuia s se adesea sil de el, de ce o

placul altora, duce. Zadarnic a se a
nu se simtea in elementul lui in acest gsi cuprins timpul ce trecea. Nu
mare, unde se in in pe 'care a
cte bage unul pe cheiat-o a sci de ?
tul In Dorul o se
Pe cei ghioce, o cuprindea tot
Maria Benone plecar la Ea ce
se simtea bine acolo, mai invio- dor crescea se distant,a
viata de ce dusese in ea el, present cele ce avea
orag.., Petrecea ore urmeze.
du-se prin printre holde
El de mogi,
mai mult se ocupa de acsta, cu
uita se ocupe de In acst stare se
care aerul liber, sub cerul nemr- Maria cunoscint Dan
ginit, la razele ale de Stoicescu. tinr care urma la uni-
a mai departe versitate la avea
vigul care o degteptase cele mogia vecintatea
va de petrecere sgomots. Ceea rindu-i de mama, care ea
ce era mai perieulos pentru Benone, de ani a Dan
era c nu'l cuprindea in visurile trebui s stea timp sra en
su euprmdea, era numai sora sa Aneta, care Maria se im-
tru a se : dac toti pretinise foarte iute.
sunt ca el Nici nu putea mai
de Ea dorea alta, de iubirea acegti
de de durerl, de bucurii... orfani Mari6ra, care de
liniscith, i se se simtea ea
Chiar iubirea alt-fel aduce aminte vau ce
a chip de dulc lipsit o de bine e s
adoratiune, petreci un ca
www.dacoromanica.ro
- 50
Maria deveni ca fetie, sea, s-1 un o

se pasiona dup tte : peste s'o srute,
cu Aneta cu o iubesce e
Dan, ales cu Dan... Fr a se ntia dragoste. Dr tot de
gndi de ce, se mult ori se gndea Maria e
atras de acest Stetea ore Are brbat care de sigur se
de vorbia se ea, de o atta departe
de cuminte, de vesel, privirile de el, incredere nu an avea-o
nemrginit de Nu v- nu ar fi nevasta sa
duse putin i se iubesce.
rea, chip mal frumos, In sufietul lui u Ce
de buze de s era ea,
II venea s-1 c ea iubesce
s-1 privsc pn ce va credintel v0nd pe Maria
dea bratele In vita o brbatul el.
mare nu aceea, Nu putea suporte stare
cnd la bratul Dan de sufletsc... Dorea de mult se
Aneta, pdure. un fel numai ocasiu-
Cu putere de avea vre-un necaz,
brat, foc de mn, c se simtea att de
ce dragoste nu se perdea de timid fata Se temea
!... Ce ore la de amandou rspuusurile ce
umbra arbore se tea da...
el cum citea din ce se
roman, vre-u poesie le yor- crengi, un
Maria se apropia de Dan farmec care Dan
simtea firea se juca
suflarea, iar privea cu nevi- rul II despletea iar despletea,
novtie, mndr are un ca s vremea... se apro-
frate care Maria place de pi de ea. era
mult. mtsos, sruta.
Dan pe Maria cu Acsta a fost lui de dra-
respectul ce goste.
Ea a d'aci incolo tt
iubire. pe se Era multe de arndul s
peste
tare
s
simtea
bat
alipit de
de Dan...
De o gsi acas.
al cnd ea ca urma Cu perdelele lsate, ca timp de vr.
petrecea aceia pe care
el. are bun, dulce, i-o spunea ea privirea o cuprinse
pasionat. El privind fptura : peste jumtate de
; formele atat de plastice, buzele... Ea se
cu marl, de sprin- doia s Mult nu i se
cene grse gene cu trivi : care o cocea atta
cu prul bogat, lsat care vreme o dete prad
adesea, btut atingea De mult simtea ea apartine
aprpe de nu spus-o niel acum,
fine cum este atunci, dup cum nu spus
ms5, la vrsta de no-spre-4.ece dc o iubesce, totui ea ea simte
Ear vedea acst frumusete adncimea tt a acestel dragoste.
care n'a iubit venea ade- le trecea vremea, ca !...
www.dacoromanica.ro
-
Ce Imbttor, de rele, s se desvolte, s mrg
voluptate... Un nscea apoi pe la desnodrcnt.
altul, se aduna pflcuri, pilcuri... Marira strirutorat, trebui s mr-
un potop de fericiri... turissch dragostea ei pentru Dan.
Marira abea
putu o aduc fire .
peste ce
Nu se de necazul nu trecu nici ast-fel, d-na
pentru a se lsa ca vad ocara... Ce, nu i-a
se adancsc tot dra- destul de bogat, destul de bun, destul
goste despre nici unul nu de ? I-a trebuit capul
dea unde are s-1 ? A, ea cu un bietandru...
ar fost fat, nu s'ar unde Vai de capul bietei tre-
?... Dar Pe fie-care bui rabde.
cu ce o obosea, Dar scandalul numai d'aci
ce-i singele... Ce
Benone, ce o d-na Livad
ceva, vor totul ?... sea comunic
nu ce s fac. ei nefericirea, acesta totui un
o nu se vor lsa scandal de care n'a mai vzut nici
de dragostea Marira nici mama ei. Noroc
asemenea se se odai. Doar
lege se mai putin, li se ar fi btut o... pentru acsta a
rea tot de s se cheltuit ? La ce atunci pansion,
mai des de mult, dupe cum nu vir, profesr biat de gimnaz
era de mirat Benone se S-i dracul pe ! Dar afurisenia
pe Ce otrvea ce o puse pe Dan toti
sufletul, cum rodea d'a-ntregul toti stricati, toti la
pe la nevestele
sa bnuiala i se v-
pe Dan vine el ora,
c Marira in cas, se
Intalnesc prin ora, din Dar Benone ?!.., rcni, nu alt-
dar tot-duna cu ceva socrul ne-
se sub are Pentru cine s'a
nu ce fac... S el ?... ar putea
pc Dan s casa ? vorbsc cu Marira. e fric
arta numai gelosia, i se prea c se nu-i ceva... nici
face zadarnic de ei tot o ea nu ieia din odaia unde se
pt a se o ea sese... Dc ar putea, furios
s mai cu el ?... lu- Benone, dea ochii putin cu
. Nu ci spuse
deci Dan, schilodsc.
screi sle temerile sle. nu, n'are i-o lase. Mai bine
. Acsta se la Se tt averea, dr
pe Benone, s se divorteze arate el cine-i
a fi cu ochii patru. ! Cu el nu s'a jucat nimeni.
Marira se joace. e
V nu-i copil. Va patru
vocati va trebui, nu va lsa
Ce lungim povestea?
E fatal, ca lucrurile, bune, In se Indrcise Nu voia
www.dacoromanica.ro
- -
s'aud de .. Las la nu e de nimic
ceput credea schimba rira... Nu vrea, i pace !
ales Pentru ce s'ar mai certa ?

ce, oamenii lg de ce
tatl
spunea
nu o
s are asculte de
indupleca
s nu deslege tot
hemat a desparti pe
: tribunalul,
ce nu pot
o ceart ?
Ea ins spusese vorba cea din mai an...
: n'av ea sch'imbe. Cu
Benone voia s dea A d-nul Livad locul
Treou lun ast-fel. pe pe ginerele
In din se su care el - e
Benone cu crta, ales dar advocati ca el se
de perdea cauti i nu gasesci
afaceri, ce dedea Ear pe
spuse el yard de ce se nu-1 crda ?
Russu.
HOTEL NEMTOAICA
Plata (Mitropolia)
BUCURESCI
Se la curioscinta on or. Public acest

s'a marit mobilat din
Positiunea cea centrala
etc. etc.
CEL MAI EFTIN HOTEL DIN
CAMERE MOBILATE CU LUNA
.Portia de lemne banT.
Serviciul coprins pretul
spatios pentru 40 cal.
Cafenea
www.dacoromanica.ro
ASPECTUL CATASTROFE1 DE LA MOECHENSTEIN
www.dacoromanica.ro
MONUMENTE
FUNEBRE
ATELIER PE
Sub-semnatul am onre de a recomanda stabilimentul din

pentru Monumente funebre, general pentru
turT de orT-ce fel Syenit Granit maT cu Ase-
menea pentru mese spalatre de diferite
mare cantitate de Monumente funebre sunt tot-d'auna sta-

bilimentul deja esecutat gata la predare.
cerere se trimit planurT prospecte de monumente
cum probe piatr.
Rog pe onorabilul public de a m onora la cu
mande, va la sub-semnatul lucrate
cu frte resonabil.
CU
CLEMENT VIGEZZI
www.dacoromanica.ro
55
- Fericirea e u idee, fericirea real se

- Cel mai timp din e ; e curninte ce scie s
profite de avantagele'i fericit cnd gust inconjurat de admiratiune
nespuse.
de
- ca sgarcitul cel
; nu le cheltui
avar frumuseta
s
focul ; nu uza
timp venitul frumos al unui
frumos capital.
- Pentru ca femeea s adorat de s fie
stre de el.
Femeile sincere, inocente iubitre nu sunt destul de iubite.
- s ;
e pretuit dr nu
de
de iubit ar trebui pentru devota-
te face s'o adori de
iubirea sea Cauza sunt caracterble.
trebue cultivat arta ca flre de care
dc gre se pte face a
- femeile nu s vor mai vor
ornenirei abia u
de a fi prste viclenie.
portiune poti
- Din fericirea cea
gusta ; singura pentru a nu fericirea altora.
Sunt meni nimfe, vecinic tinere frumse, nscute
a fi fericite menite spre nemurire.
- Cu mai sudre e viata mai bune mari
roadele ce acea viat aduce omenirei.
- A tri ocupatie copii nu se a tri.
- Adesea decid mersul lumei. vorb, un gest, un
bet face ce nu s'ar fi acestea n'ar fost
Amorul brbatului e interesat ; amorul frate priincios.
www.dacoromanica.ro
- 56 -
brbatul e col -mare al ; de n'ar fi
iubirea s'ar
- G-eniurile fr deosebire de nationalitate din tta lumea sunt
Veselia e cel grad de dexteritate
- Nenorocirea nu este de celui ce o rabd.
- Omul care dus de furie patimile sle selbalice, e
ca un popor de ; care nu pte progresa din cea
ce a lucrat i s'a de
Cugettorul e lume ca spectatorul la ttru, privegte jocul
a lua parte activ la el.
Sufletul. e ca oglind care moment s pte
oglindi altor
- Pe curat pata
In amor timp fericit nu'l
RAHATURI frantuneni
LA TOATE
Chocolat, Vanilie candite glase.
trei Fondante simple
Smeurk eu fistici, FABRICA
plate. Praline de cho
Fragi fistici, Ananas DE colat cu crem Mare
fistici, le fis- sortiment de
COFETRIE pachete cutii de
de fistici, ferite rinu
Pergamot
stic fistici.
BELLA VISTA " streine
vinuri chi,
locale.
ri-ce fel de miros cq FONDATE IN ANUL 1845 Mare nte de
Simplu cu cherun cognacuri
ce fel de miros. DE rommi, ananas marti-
n.c St. Georges.
Tte aceste feurl PETRACHI DIMITRESCU fie-care prjituri
gsesc in
asedare de
marimea de o '/2-10
STRADA MARE, Mare asortiment de bis-
coturi precurn ori-ce
articole de cofetarie
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
ANTON
FAR ST
Strada Batitea, BUCURESCI
Singurele poduse pemiate de

de agri-
etc. etc. etc.
Ajaccio Spa 191
Liquore de Vegetal contra

raiulul, tnssa, etc., etc. Flaconul len
Tamar Indien laxatif racoritor

purgativ sigur
hemoroide migrena. Cutia 2 lei.
indispensabil oil ca. a,
desinfectant energic icatrizator.
Pastile cu chlorate de Potasse eficace contra
durerilor de gt, Cutia 2 leI
A SE FERI DE
BUCURECI, DA B TISTEA
FARMACIA
ANTON ALTAN
Contra mandat expediaz in
www.dacoromanica.ro
- -
LA CERUL Proprietarul moie

Merge grab s ia
La cerul privesc nou dup.
rezemat de Care ceva...
m de mnjit
Pe fat cu Lupil pornesc in
Dr e voinic ;
repede scris sforhind de grz.
ce-am Se deprtz de haitic.
In litere de aur,
tunet mi-a rostit'o... Proprietaruful sticlete
Ochiul privind spre sat, spre robi,
Lupii spre vin nval,
PE CAMP vin nite
Pe 'ntins, alb de Privind alaiul, prea bine
Trece u sanie in zori, Icna in :
La orizon lupii se dup prad

Privind cu ochi schinteetori. lupta pentru existent.
D. Teleor.
NATURALISTUL X PRIETENUL
LOG
Spune! - nu te aude noi taina

Ti-ai uitat vr'un buzunar de
rmas de-odat prost de cap prost de
Ce ti-s'a 'ntimplat ? rostete
X.
! norocul, cum se schimb !
trate, m'am dat singur de ;
De vr'o trel srmanul, ine prepar ru cu bine

Rscolesc tt, titluri de rost
www.dacoromanica.ro
- 60 -
la examen se s nu prost
Ba ce faceam gesturi, me tot ca drac
Studiasem la mutra ce aveam s fac
cutare lucru, . . . teorie . . . mari !
spune'mi, mie, teoria la ghetari !"
!
Bun ! dr de-a s vr'un carte

se te opreti la ..... un sistem ce se'mparte ?"
s'o saraca ce-i era s spue
Ce-o de mine Dmne ! asta nu-e !
sma, savant, cuiat
Stam, nasu'n obraznic, din bosumflat,
Cnd cnd, ca tras plecam capul tacticos
Intindeam din ca'n sau bateam tocul jos !
Astea tte vru s spue : da"... , binior la anul
Dar nu" ? ca artistul, super timpanul
Vre-un do de bekar bemol :
demi-alesesem, nu domol :
Deveneam nervos pe scaun, moqueur ce sa mai
Tot pufneam de me uitam cu
'ncreteam grozav din stringeam pumnii convulsiv
Se vede nu sunt eu, de, ca fite-ce naiv !
Se uita lumea gluma, ca la cine
Ca la nu Darwin ! ce zor comparatii !.. . la mine !!
Prietenul
Bun ... chiar de leac de
marele, nu-i vorba,.... dr... te dai prostie ?
te tu, colo sprinten din
Se sala : face
Fe-care sma, te suia piedestaluri
Te credea ca pe aceia, de sluti dr idealuri,
Socrate, se dice, era slut fata.
vorba-i era
?!... dupe frate, de
Te cam judecara cam apucate !
Dr cnd tu mutra ceia le cerui creion, ?
Cum se din ele una ca vijelie !
Cnd sosi de ti-le 'ntinse
Tu ?!... ! ce mersiuri ?!... te pasemi-se
Cu de politete, expediasei.
Dup e obiceiul l'alt capat de tra
pu! te din fire, prea te plictisete... fie,
Ce la fie-care tot mersi, tot me rog tie
Se te 'nvete ea. tine !? colo ! la ce grad !
Eu se ca da-o dincolo de !
X.
Politetea, las'o 'n colo, este lucru secundar
N'ai pofti pe clnsa sa mi-o port buzunar ?
Bine, de nu pentru !
www.dacoromanica.ro
- 61 -
am saci buzunare ba !
Dr mai acuma, s ne la prostie

Intrebatu-te-ai dat, unde ce fie
Prietenul
! m'am dr n'am rspunz
'n esenta prostia n'am s'o
mi-am capul nptea nu mai dormeam

Stain tot treaz cu lampa mare, me gndeam
Ajunsesern ca jidanul pricopsit
Tatulee ! aprinde lampa am multe de gndit !
Din teoria ce-am dedus e complicat
De aceia m atentia ta !
mai tu din proprietatea

prin fuge electricitatea ?
. Prietenul
Da, dr ce zor, bagi fizici de prostie !?
'ntrerupe prea
Nasul ten
Prietenul (suprat)
d-tle din !
X.
! dr teoria ce-am
netiinta sunt fluidele
Primul 'n ; alt mine spap
netiinta 'n cap sunt
deci starea, prost mintea-i
Dr cnd vr'un fluid extern p'astea le
de fel contrar-i-atras, spatiul nu'l
ajuns virful nasului a plecat
rrnne capul chiar eel l'alt !
Prietenul
Bree ! pricep... acuma se face cum se drege
sunt mnteleptii s'alege ?...
(entuziasmat)
! nimic simplu, uite, netiinta
ridici capul prea rmas prost sunt
netiinta-atuncea, desbar
www.dacoromanica.ro
62 -
Starea neutr din creer, atrage partea contrar,

Care, in t ascutit,
Se pierde 'n cap rmane tocmai ce n'ai !
ce-e cu lesne prin va trece

la cu de carte chiar contrariul se petrece,
Netiinta 'n se pierde tiinta le
De aceia, noi d'aldetia putem spune ori ce-am spune,
tot proti, tot nimica, geaba'n mintea
'n nas se duce mai bine nu te-amesteci !
De aceia ghici lesne tot omul
port fapte, rolul
Ce ? prostia vre u s'ascund ?
!s'o vezi nu nevoie de minte prea
mult socoteal se-i
Pe aceia care capul
Care tot la fete, tot
Care pe cine vede nu se fac pe !
Prietenul
Te pricep, sunt toate prea adeverat
principalul de prostie te-ai
Tot s'ar dice, de prostie 'mi spui mereu
Dr de ce-ai ptit, amice, e greu
Bine cap prostia prin teoria'ti
Dr limba-i peste fire de'ndrAzneat !
de... te bine lefter de carte
cu s'o urneti prea parte
Sigur te-ar fi biografie
limba ta vrut-a ea d'astea ?
Ce tu c face pocinoage toate
trebue dou s s se poarte.
X.
Bine ar fi, dr nu e bine, la
Cum ne sam, nu judeci,
vina,
nevinovatul cu necazul, cu npastea,
Cum biata limb, ce habar n'avea de astea
Ca tine, vezi vinovat
ce-i ! ce de
p'aci s'o cu acul' s'o de-aa trufie
Ca s nu mai mutre s spuie vre-o prostie
Dr fire din necaz din
de nemernic la !
! prea creer ! croete-d de te plimb

cum bag seam, prostia, de la tine vine'n limb.
Tot ce face omu'n lume ori ce drege ori ce dice
Tte de la cap pornete de la cap, !
mai vezi, nu am dreptate pe limb s'o de tte

bietul cap e slab, el niai mult nu pte ?
Mai acum trei, VI-a, ce ?!
www.dacoromanica.ro
CATEDRALA
www.dacoromanica.ro
L
PE TIS
Regia Tutunurilor
C. F. R. sunt de preturi frte avan-
tagise, pentru
pomi oditoi, ca peri,
vie, etc., de cea ca-
litate, necesare pentru de a avea ua fru-
aerul aprpe
ra. Se vinde
tte bor; pentru grdinrie
de zarzavat, etc. Fie-crui curnperator i se
gratis un numr de din
pinier de ori-ce esent calitate dup alegere.
a se adresa care in-
A. G. Cociu, strada Neptun, No. 2,
tte la ora a. m.
www.dacoromanica.ro
- -
Am rmas mare lat repetent, omul mare !
Acuma din clasa VII-a s'o urnesc mi-e peste
de, vinovatul de ct tot el, socoate,
s'a tocit de tot, s'o suprasaturat...?...
De cnd jerpelesc la el tot pe a stat.
cum cartea, el cade pe
Imphenjinit zresc bietele
mi-se face un ! - case
s prind de capul pe carte
Dr . . . . ba, nu tot ortul ?
ca mine student odihni-va 'n fundul ?
acolo 'n ralt nu
de alt dat uriagele popoare ?
! Ba ?! voi vedea Mastodonti,
Xiphodon, Mezopitecus,. moniti,
Lumea 'ntrg de pe-atuncea,... .animale !? progti ?!... !
Atunci fi-voi m'oi instrui, nu glum !

!... acu ?.... din cartea asta am ajuns pesimist
ca slmi mai la examen asist
Dar acuma sntate mi s'a 'nfundat
sqi spui ie peste ce bucluc am !
! tu.... de.... repetentie

Fiind-c n'am spus la nimeni nimeni nu
credAndu-m la sigur ia
Mi-am dat ifoze urmez la facultate
*ciintele naturale.. matematici leac
De, era pension de fete nu suferiara s
De cnd emanciparea ce grozave sunt, tu, n'o
Ele se ridic noi rmnem ca !
prfesra degtpt
Nu ca !... departe !....
ce agteapt ;
Din discutii una alta chiar tte
M din nltimea-mi, art capul ce mi pte-
Cum cirile se brodise !, minciuna s'mi aleg
Dup cte intortochiasem sunt coleg ;
de unde ceva ! nu era nici !
atunci prleo s !
Sustineam... ce s !... cum s'o dreg

fi pus foc pe paie se afl de
Rsuna din tt sala Facultate !... Ce e ?!... Student
privitil cum s e pararepetent !
Ba grab nu care mi trnti u poezie
Repetentule !... asta-i dedicat !"
Toti totii, toti
Repetentii,
Vin acilea pedantii .
Ca s pe savantii !
s nedrpt
intru ceart,
S v spui mai
www.dacoromanica.ro
- 66 -
Domnul
minte !... la vale !
-
E prost din cale...
te
Nu'l
Cnd '1
haz dr
ce -
strngnd din palme
Incretind din fruntea strmt,.
vorba i-ar psalma
mintea i-ar
uitnd
mirat minte,
minune ?
veun savant curn-va
vre-un atare !
! ? alt ceva
din
De or-cum... nu cunte
S v spun e haz mare !
E din ce carte ate
Rumegnd la
ca rezultat la tte
Invirand
Un naiv, ce nu pricepe u din
are creer 1
! srcut ! i-o fosil, un mezopitecus
Ce progres
ce-i c,
s crete
bine ar s'asculte
ct se se incurce la de multe.
S v spun ce pte
Acest harnic de student :
E i nu facultate
Dr !... la repetent !
1890,
Cecilia
ORGOLIU brobde,
Cu verdi
Cu coviltirul scot
Cu zdrenfuite trag de
Cu de
e pe
privind
trece Cu de balaur
De de bagaj,
din
Prin barierd de pntecile bine,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
-
strada Carol (Copou) No 42

Casele
(AUTORISAT DE
Coprinde cursuri complecte : primar, liceal, de externat
secundar, sectie de bacalaureat, tte programele Sta-
tului, curs de cunoscinte generale de 5 ; curs de
de cant de lucru de mn.
Limbele moderne, se nu
mai In mod prin de dar prin
vie conversatie cu guvernante La cerere aseminea
limba englez.
Dintre tte Institutele din localitate, acest institut a presentat
cele multe eleve la scoalele publice asamenele generale
de finele anului, fost promovate fie-care media
intre 7
De asemenea in ultima sesiune de bacalaureat, acest institut a ob-
cele note dintre tte cele-l'alte Institute pare
eleve.
Institutul este condus spirit ingrijirefamiliar.
Personal didactic ales, peste 20 de la
speciali materie, care mai multi de la
Dniversitate. - Mai multe guvernante strine.
Cea mai mare:ingrijire pentru educaOunea
cele mai ingrijite.
spatios partea cea mai sntoash a oraului,
mare, curteni e_exemplarh.
Pentru aceea, de peste an bntuit in boale contagase,
Institutul a fost scutit.
Se intenie, semi-interne
externe.
PRECIURILE CELE MAI MODERATE
Director de studill
D-na E. DENSUANU Dl. Ar. DENSUANU
profesor la Universitate
www.dacoromanica.ro
- 68 -
ca ce"se crede, Cap cu crne,
isbucnind in cu hohot, Netede
vede... Pele cu pete
Si copite la
BROASCA BOUL Ar el fie

Bo ca cela ce privete
Criticul Z. Y.- se
cam dupe fine...
Admira cum livede
Un bou D.
trii, de serile care desemnuri

Theodor Aman nscut in prin Biblioteci, de acea sete nesfrOt
Lung pe la anul 1830, studiele de a pretutindeni i mai repede,
sle liceale in Bucuresci la Sf. secretul Artelor ?
unde subt directiunea profesorului Ca- De la sa productiune original&
rol Walenstein, din cea pe care o trimese Aman
mai copilhrie, o particular generul subiectelor pe el,
titudine pentru desemn le va prefera, dr de
de portrete surprinse de sa chipul particu-
pe cunosctori, mai deosebire prin d'a d'a umbri d'a
asemanarea bor. lora tablourile sle. Acst
Triinis de sa la Par:s s stu- presinta ultima petrecuth de
dieze pictura, anul 1850, Vitzul sei,
progrese in atelierul celebrului Banchetul lui poesia
maestru Drolin, atelierul in care avu Dumitru Bolintineanu.
de pe mai dintre care se gsete
care de atunci galeria nstr ,
frances, reputatiune euro- Aman poseda de

tehnic, necesarie
De ori nu ne povestea Aman, opere care, din causa subiec-
acel care caracterisa tului, cerea pe esecutiune
sa cu care simpatiile Ingrijit& . o multime de
tuturor acelora care de teoretice. De la tablou-
nu ne povestea de pri- rile sle se succedar& curmare
mele petrecute atelierul decurs de peste 30 de
Drolin, de dorinta cu care a se Aman, cu acel spor la lucru care ca-
arta sa, de orele delicise, racterisa talentul su, fost ge-
trecute prin Musee pe Maies- de subiecte pe care nu-1
www.dacoromanica.ro
- 69 -
tratat ; dar de tte putem zice svrit de viata molatic a orien-
Aman a fost va remnea Pic- tului... fost representate
torul de Aman in operile sale. Apol acele
dever ce distinse interioruri ale nstre ele-
cariera sa artistic, este representarea gante, pers6nele cele mai
epizodelor marcante din viata militar noscute ale bucuretene con-
politic a ; sunt versau, ori ascultau un taraf de
portretele celor domni ori era gata a dantul la
boen notri artist inteadevr lumina sutelor de ale
national, care cauta fixeze pe brelor.
zele sle evenimentele care schimbar Apoi reproductiunea motivelor celor
din urm situatiu- peisage din fine
nea El depinse tablou- acele buchete de acele
rile proclamapunei Unirei in Camera care Aman putea rivaliseze cu
deputaplor, proclamarea Unirei la mari specialiti ai acestui gen
Craiova in fine una din paginele de pictur. Eat imensa sa operh care
care vor avea important fr pret. de ar fi fost de un artist strein
Prestarea pe Consti- dintr'o interesul lu-
de M. S. Regele Carol in de primz asupra tutu-
mer, pagina sunt reproduse celor-l'alte ocupatium ; este sigur
portretele mai tuturor brbatilor po- reputatiunea sa artistica ar fi fost
care au lucrat la sta- pretutindenl.
tulm Partea cea mai etise a ini-
Dr Aman a afar de subiec- sle, a sufletului de artist, o
tele sle istorice, u de por- consacrase Aman ace-
trete particulare care unele de Bele-Arte din Bucureti
sta fat operile maestrilor al organisator fu el
gen de Cine d- G. Ttrescu i Stork direc-
ar putea descrie pe fie-care din torul chiar de la 1864, cnd s'a
operile pe compositiunile inzestrat mare
istorice. Aman c'o gingie cu cienta o fr margini
un sentiment rar scene din viata pentru elevi, in corectiuni ce
nstra Horile sle tcea, le arate gre-
micarea cea mai naturala ce dr a le deschide tot-d'a-una
se parpalesc la vapaia ; luta- veden asupra legilor generale
ce desmierd dorul inimilor suferi- ale artei, comparndu-le natura pre.
prin cntecul ; muncitorul a ce posa, cu nepe-
care sub arita a peritrele modele ale
plugul face semanturile sant neperitre lasate de epo-
holdele manse. cile cele mai civilisate ale omenirei'
tte interiorun de hare- Chiar ale
care ofereau nostru pironit patul de suferint unde sta
colorist prilegiul d'a pune la multe cnd aducea
tiinta care el executa aceste stofe arninte era ora cursului seu ca
sub care se strevedea frumusetea car- el ar fi trebuit fie atunci la
natiunel draperiile colegii si, elevii si...
ce cute capricise, pe rerea sea crescerea la
mobilele cu incrustatiuni de ; Cu interes nie venind
nargelelile ce fele- vd, despre resultatul
genele cu cafele tte acele din anul acesta, despre progre-
ce ne dau idee att de de- sul elevilor, din concursul
www.dacoromanica.ro
GEORGE-VECHIC
www.dacoromanica.ro
ELIXIRUL TONIC STOMACHIC
AL GENDRIN
Medic onorar al Spitalelor din Paris
-
Singura adevrat autentia de Lemaire Farmacist
de I-a 14, rue de Grammont a Paris.
Adev&atul Elixir tonic rtomaehic al Gendiin, preparat de este
medicilor, medicamentul cel energic maT bine *suportat de chiar delicatT,
Este administrat toate trile, mnit pepsine, diastase si pancreaitneT, de a-
ceea niedicil, acest elixir vindech repede lente, grele chiar dureroase,
biciunea crampele anemia , cloroza , menstruatiile neregulate, formatiunile grele
ale fetelor , dispepsiile dispepsiile boalele de este a-
semenea foarte bun constipatie, care un mal sigur de eu
purgat'vele Se dose de o de cafea, cuart de
inaintea sa infusia de melisa, de camomilh, de ana-
son, de etc. ; casuri de dispepsie dosh se lua un de
NB. D. Dr. X., al faculthte de Medieinri, si until dintre din
Paris a redat familie o de 18 anT, in urma multor trata-
mente supuind'o la intrebuintarea elixirului feruginos al D-lui Dr. Gendrin.
aceasth persoan de debilh, este se bucurit de o shnhtate.
PASTILELE LEMAIRE
Cu de sa Sarea Bertholet
Intrebuintarea de potash la de la anginh,
de salivatia, amigda'itele laringitele, aftele, seorbutul, crupul, angina dif-
feria, stoniatitele uicero-membrandse, gingielor etc. este frte se slujeete
pretutindeni, dar chestiunea mare este de a avea ac st produs curat, culre ro-
cure isb da puterea Farmacia a lost singura care a
prcsintat sub chloratul de potash, la pastile albe si curate, continnd principiul
activ, rosie ; aceste pastile Bunt preparate special mare preciul este
de fr. cutia, care expediaza franco la contra fr. cent. timbre
mandate postale adrcsate la Farmacia Lemaire, 14, rue Grammont Paris. Aceste pastile se
fac la mine 25 medicil obtin mal bune resultate, famine trebue se aibi o
la dispositie cash; ce se declarh o durere o inflamatie a gure,
ia o pastili. venirea mediculul, se eviti adesea crupul la Dach copilul nu
pte soge pastila, si o o de aph, se badijoneze gura acest licuid,
care este frte precios asemenea
Mal tte pastilele ee de potash ce se gisesc comerciu, ; nu pri-
mite, smi ; trebue se adevhratele de
fr. cutia, la tte farmaciile cele bune ; cineva a adevratele pastile, nu voeete
altele, acesta pentru eficacitatea care a fost recunoscuti de media
a B6t6turilor la picire
, prin Balsamul Elvetlan (Baume Suisse) care a fost din
recompensat la xpositiunea de Igieni din Paris la 1888, prin o de dupe ce
a obtinut 1886, la Expositia din Arcachon marea diplomi de onre o de aur
din cele .
: nu trebue o si se tae bitilturile de picire
mente ciel accidente regretabile. Tte jurnalele din luna lui Noembre 1888
Tntristat publicul anuntnd mrtea Ilartenstein, Presedintele Elve-
pane, pricinuith de la picior. Am face mare :
Balsamul este care vindech de la picire,
a le
PENTRU ROMINIA SE IN LA D-nu J.:ZANFIRESCU, STR. ACADEMIET, 39.
www.dacoromanica.ro
- 73 -
din Intr'u alt pe judecat rar, cumpnOnd fr
se simtea mai bine, adevratul merit.
miratiunea mea pentru potretul s pierd el pe unul din
fcut pe era la Paris. mai consciincioi care i-aiubit
Ah ! Aman. m atunci In ca un adevrat printe, el care nu
adeverata patrie a artelor. Vedearn alti copii de pe de Bele-Arte,
Luvrul, vedeam operile acelor acum ultima cugetare a lui
maitri care, s'ar dice de unii Aman ar mai putea auzit... ea ar
din moderni, ce se cred pro- fost de sigur... dorinta a vietei
gres vor adevratii maetri sale, reformarea de Bele-Arte,
ai tuturor timpurilor care se vor ocupa fiintarea expositiuni permanente
de arta, nu de caprieiile spre a rspandirea
Rephael, Mi3hel Angelo. Tiziano, plastice In
bens, Rembrand, Dumnezii pic- a testamentu-
turel... pe cele mai genii care ne nou s'o
au impodobit plastice, s'o
lucrrile neperitre .. Rude, profesori elevi
Cu Theodor Aman, pierde singur c'o cugetare
pe unul din cei mai de frunte dar, pentru realisarea
ai sei... care care ea are etern pomenitulul nostru maestru
de profesorii, amic : Theodor Aman.
radii sei de la de Bele-Arte pier-
dem pe un coleg iubit respectat, care C. S.
In tte aprecierile sle artistice avea
CATASTROFA MOENCHENSTEIN, LANGA BALE
Moenchestein, un mic sat, situat pe din tot directiune.

malul drept al Birsa, 5 km. de Vedeai sute de familii
este mai tot-d'auna Duminica suind treptele con3partimentelor, toti
srbtorile preumblarea a ur, fruntea
locuitorilor din n ; toti erau de petre-
sptman de lucru, ies respire In cere. Dr ! 'I
aer tpt. mame nu vor trebui s
har de vin su bere, putin se minute, pentru
pentru ore greuttile luptei t4-d'a-una de iubiti gingalii
pentru suferintele septe- copii, din
trecute. pentru un moment,
Duminic, 14 Tunic, era mare vor perde moment
serbare de cant la Moenchenstein. Multe vor singuri,
societti de canto din imprejurime ve- gun pe lume. Nu va mai u
niser acolo deja inaintea care care
La 2 ore 15 minute plecase un tren nu drrn nopti stea ca
www.dacoromanica.ro
- 74 -
santinel la patul iubitului a fost imediat tran-
ger ! cu furgnele
rupte cti nitarilor din la
tineri nu vor avea plng iu- la spital. Cei se tran-
bitele tinere fete nu vor sporta la hotelurile
deveni pentru tot-d'a-una uefericite cularilor din imprejurimi.
vor trebui prte doliul vecinic, voind Ornamentele caselor din Monches-
consciincise tein, unde trebuia
mintele date amantilor serile de rea de cant scse de
lun pe bncile favorite ! locuitorii satului ca semn de
Momentul fatal a sunat, conductoril ce presenta locomoti-
pentru ultim Einstei- vele intrse in vagnele
gen" fac revista obicinuith com in mici, care
partimente strignd : trenul la reamintea un crncen,
Moenchestein, Delsberg, mea de durere,
a locomotivei tre- tte acestea te
nul este pus micare... acestor
Peste cte-va minute trenul rnduri durerea ce am aceste
pe podul unde catastrofa s'a momente, nu voi putea
plat. Locomotiva ntia trece podul la acsta, scenele ce ochi'mi
la trecerea locomotivei a doua (era au putut vedea de Duminich,
un tren frte s'a pus dou lo- sunt lucruri ce se ved, te fac
comotive), podul se rupe lo ce veci impresionate
comotiva cade Birsa trage memoria spectatorului, dr nu
locomotiva Cu aceste se po' descrie.
dou locomotive cad compar-
timente Scene Ingrozitoare
Ici mame alergnd ca nebune
impresinnea s caute copii, acolo un
la pentru a
su
M aflam Langmerlen ce trist acea
tot mergnd la Riehen unde unde de vr'o 30 leinnd
circula deja strngea brake un drag
tmplate. M transportai imediat al ei, de vr'o 7 ani, care din
ajunge nefericire nici un
la orele 5 Moenchestein. de
se cu mare Un avea un picior
greutate, vestea despre nenoro- doue vagne rsturnate i
cirea s'a rspandit ca un In ajutor. Era imposibil
tun. tot imprejurimea, se ridice vagonul, bietul a tre-
lumea se a ajunge la buit sufere patru ore, in care timp
locul catastrofei. se dedea cognac pentru
Medicii, serviciul sanitar pompierii confortare, ce lucrare
fost imediat prin telefon frte a putut scos. Transpor-
din cnd la tat la spital. a murit In
stein, toti acetia, particularil chiar, a putut fi vie
a pune bandagiuri ore accidentu-
tilor, se chiar batiste de lui, dintr'un compartiment clasa a 3-a;
busunar, de re-ce materialul necesar cum am este singura persn
nu ajunsese din acel compartiment.
www.dacoromanica.ro
- 75
Incepuse deja a se frte Inaintea podului din Moenchenstein

impresionat, am fost fortat se un mare grajd, fost
locul catastrofel, pentru a ni transportati
trce ora. intra grajd am defilat
48 de brbati, si
Aspeetul copii. Toti unul
Ca furnicele alerga lumea se pe
Rude le toti ai care profesorii de
disectiunea. Mai
mai nu din
la cap vnt.
acas, apoi sco-
disperare, Distetea, spectacolului era mai
Era Ingrozitor mare cnd curtea
Panica era mare in unde se deja sicriurile
la 9 prti'e trompete ca autopsia fie
de
ca pt transporta cadavrul. In
se afla biroul unde
Intru cafenea, care este plin
multime de lume, care venea re-
de lume la tte mesele ce ba un frate, copil
nu se vorbesce de de
cunoscut.
tastrofa Intmplat Am putut vedea din registru
tesce alt-ceva din ceea ce a luni 54 72 fost
fie-care cte opniune asupra reclamati, dr cari nu
cui vor atunci.
gray accident reveni
Este frte vor fi In total
la acsta. tot 150 victime. Rniti sunt
este doli, frte 40 greu
sunt fabricele nu niti, cari se la spitalele din
concerturile representatiunile A trebuit se la amputatiuni
pentru se suspend. de picioare la
lumea se deja de In lista mortilori : Dr. Violtin din
dimint la catastrofei. cu trei membrii din familia sa,
A doua Grosjean-Vioget din Serrires fiul
fiica, Eduard din Basel
M transportai la tata sotia etc.
lui, unde se aflau deja .mii de Lucrarea pentru scterea mortilor
din Putui observa se activitate
multi americani, se ct lucrarea ats lucrul
aflau probabil la Thun, Interlaken devine trist, te uiti de
Lucerna venit dnii acest sus jos de pe un capt al podului
Ingroztor spectacol. rupt te o nu vezi deck
Ordinea era frte stict de picire
forta armatei a sosit lucrarea este de almintrelea frte deli-
mea trebuea neputd trebuie ca mortH s scoi
apropierea mortilor. pentru a putea fi
I. D. Zibel.
www.dacoromanica.ro
S. HAIFLER JASSY
Strada Stefan cel Mare 31
CASSA DE SCHIMB
Tot felul de garantate stat
BILETE DE PENTRU AMERICA
vinde publice, face schimb de
face de bani contra depogite de veri-ce
Cursul effectelor romne streine

EFFECTE cupnelor Data tragerilor
Renta perpetuA Apr. Oct. nu exista 100' 101'
50 Renta amortisabila. 11 ebr. Aug. 99 100
Renta amortisabila. 13 Iunie Decembre 84 85
Oblig. de Stat (Cony. Noem. 13 Aprilie Octombie 2
Impr. Bucurescf Em. 1883 . Ian. Mai Noembre 93'4 94'
50 1890 . 27 Aprilie Octombre
rurale Ian. 1 Mai Noembre
50 Funciare
urbane 102 103
urbane 101 102
50 urbane 94 95
50 Funciare urbane de 85 86
8 Oblig. Casel Pensiunilor Noemb. 15 15 Decembre 270 280
Agio la aur.
Ruble de
- - 2.13
2.70
2.16
3.
LOSURI principale
Data
Orasul Barletta, Lei 2.000.000 20 Februarie, Aug. Noembre. . 35 47
Orasul 500.000 10 Julie 60 75
Venetia ...... 100.000 31 Decembre, 30 20 30
Ville Paris Emis 1871 100.000 10 Aprilie, 100 110
Ville Paris Ernie 1886 100.000 5 Martie. Septembre, Deem. 108
Ville Bruxelles 1886 . 150.000 15 Martie, Sept. Noem. 95 102
30 Imprumutul Em. 1881 . 100.000 14 Ianuarie, Aprilie, lulie, Octombre 82 88
Congo Em. 1888 200.000 20 Febr. Apr. Iunie, Aug. Oct. 70 75
Crucea alba nolandesa 400.000 1 August, Decembre. . . . 15 19
Crucea rosie Austriaca. 100.000 2 Ianuarie, 1 Septembre. . . 35 45
Crucea rosie Ungara 50.000 28 Februarie, 31 Octombre 20 30
Crucea rosie Italiana 100.000 3 Februarie. 1 Aug. 2 Novem 26 32
100.000 1 Februarie, August, Noembre 65 '75
Ottomane 400 n. 600.000 1 Febr. Apr. Aug. Oct,., Dee. 65 45
. 300.000 14 Ianuarie, 13 Mai, 14 Septembre. . 1 13
40.000 28 Februarie, Septembre. 18
Orasul Milano 10 It. 1866. 50.000 16 Martie, Septembre 9 13
Friburg 10.000 14 Martie, August, 15 10 16
Expos. Francesa 1889 50.000 15 Octombrie 4 9
Rotterdam Scbouburg 300.000 1 Decembre 3 5
I-sziv" (Boncoeur) 60.000 15 vebruarie, Octombre. . . 7 10
Riordinato la Masa) . 500.000 31 Marte, 30 Sept., 31 Decem 9 12
Milano 45 lire Em, . 2 Ianuarie, Julie 35 45
Neapoli (rambursabile 50 100.000 1 20 30
1,
www.dacoromanica.ro
CARP
www.dacoromanica.ro
DREPTU PATRIA MEA
MARI SPIRACHE ATHANASESCU
Mare Magasin de Mode de pentru dame si Bogat Asortiment garnisite
uegarnisite de pae asortiment de care se vinde Metru bucata
cum forme de pentru eu tul catifea, Artiticiale tte culorile, pene buchete
dantele ngrA si negru doliu, de catifea, tulurl
siantel. Mirese, Catifea diu bucat6, Cununi de
pentru mirese, de botez, layete de dantele altele care nu permite
spatiul a le arta.
Moderate
Acest este situat PITESCI, vis-a-vis de D-1 No. 88, 88
ROSETTI Tipografia
in drept al Ceditulul
Tulcea -Sulina
Se de procese a- Posede deposit de turniturl pentru
notariat. Consultatiuni tte de cancelarie. scolare multe limbi Di-
la 8-11 diminta. ferite romante. Deposit de -Primeste in
Buouresol, 20 bis strada Sperantei. deposit ce de
N. I. CETATEANU
Focgani fectnd hidraulice ; drenage,
irigatiuni, constructiuni
de de albe gal- si altele preturile cele eftine.
bene, coloniale en gros. BuouresoI, str. 29.
M. A MAN M. P. ACAS
strada Mare GALATI
MAGASIN DE GATA
Mare de coloniale uleuri
Grand dpt d'abits d'hommes saci en gros.
ANTON U JEAN
strada 12-14
Magasin de en gros Magasin de en gros
I.
MORITZ SCHWARTZ
DE GALATI
Strada No. 13.
Magasin de coloniale en gros
CARL & ISIDOR BUJES M. WECHSLER .
str.
Magasin de coloniale en gros. Incasso.
www.dacoromanica.ro
79 -
PRINDEREA LUI L1CINSKY
Banditul Simion Licinschy, a fost cartue, avnd la estremitate

denuntat de vierul Ivan Bibancov legate cu sfr, de parte, un car-
de 16 August, de la orele 8 de de revolver, de unul de
notarulul din comuna Te- ceea ce denot prevederea lui
Cesar Banciu, care lund potera la un moment de atac ce
de 4 de linie 7 parte s caute, cartuul trebuincios.
Tulcea, care se Pe tocurile revolverilor, pe patron-
la Cealic, ta cusute diferite de lan-
de d. Grant administratorul Tul- de aur, de la diferitele ceasor-
cea, pentru urmrirea lui Simion nice rapite de la victimele lui.
cu otasiunea hramului de la La i s'a &cut
mnstirea Cealic ce se face la sosirea procurorului, precum de
de Sf. Maria, plecat cu toti la procurorul sosirea sa, a recil-
via lui Feodor care este noscut crimele
tuat podgoria pendinte de anume, tnrului Papa-
comuna Aci ajungnd poter omorul sergentului Marin,
a Inconjurat casa a somat pe rul Haralaseba, omorul lui Pave
cinsky s se preda. Licinscky Nichifarov, prinderea lui Kiselenco,
du-se a a trage cu barca pe Dunre, i-a cerut
pe pe ferstra pe po- lire, dr de la care nu a luat
terai somndu s va mic, i-a din jefui-
ornor pe Potera trage
ea rea, lui Furdulea de la Carterleti
, soldatul Chervasie Gheorghe, i-a luat un u care
trage un foc prin s asupra lui.
carce arma din primete prin A declarat, acum
un foc de la Licinscky, a luat de la femeea din a
care d'asupra drepte nite vinuri, pentru care a amenin-
cade mort. Pentru un moment pa tat'o mrtea, va spune la ci-
poteraii, dr ; adevr femeea, de
din nou focurile prin nu a denuntat de ct acum. Din
ferestre pan cnd aud pe bani, s'a gsit asupra Licin-
cinscky s este sky 330 de franci care singur a
se pred, atunci declarat, sunt restul banilor ce a
cu fortnd care era luat de la femeea Horalaseba. A mai
din nuntru, nvlesc asupra lui declarat diferitele arme ce a luat
desarmz. de la victime, le are ingropate prin
Licinscky a fest gsit odaie sub pdurile Taita Badila, nu
un butoi, lovitura ce a avea ce face cu ele, iar diferitele
prima a fost de un glnte revol- csornice, precum ceasornicul
ver, prin partea de jos a profesor din Galati, l'a
pe s'a putut vedea locul unde pe la barcagil din ale
se ascunsese. nume nu le-a denuntct,
Banditul s'a de a declarat
trontae de cartue, de de de mai multe a fost in
revolver, cu 2 revolvere la petrecead pe la
un iatagan, 2 prostituate, prin port, s'a
S'a mai gsit cu mai mai gsit la el nite medicamente cu
www.dacoromanica.ro
- 80 -
eticheta de la farmacia Negrescu, din face potera, comuna Nicolitel
Telita prin podgoria Sarica. scop
A declarat, nu este adevrat, de a urmri pe Licinsky, a asigura
ar fi jefuit distribuitorul comunicatia prin acea localitate.
de tutunuri Weinberg, acum 2 Cnd s'a denuntat presenta lui
de suma de de franci, pe cinshy via lui Feodor
tutungii perceptori nu a atacat s'a cine acest
Nu a denuntat pe soldat mare s'a grbit
nici o de a declarat a la localitate, ajuns acolo,
avut mai multe, numai, la el din camarazii lui vr'o
vierul care l'a de 2 luni, doui de a intrat
cnd vierul zicea c, este la Pe cnd l'alti au
sul de 2 Toate aceste conjurat casa, el s'a postat fata
le-a greu- uii care era Licinsky, el
tate, din causa rnei, care i-a cauzat a respuns la focurile lui
moartea, a doua 17 Au- Licinsky arma prin ;
9 ore dimineata, a din dar lui fost numerate,
spre seara a adus la cade mort,
spitalul din Tulcea, unde ziva de ripostat de banditul Licinsky.
18 August autopsia, de u Trebue dr totii
comisiune presenta pro- acest soldat, s'a expus
curorului Poenaru, a tribunalului Tul- viata, facndu-i datoria
cea, precum a d-lui procuror ge- a salva judetul Tulcea, bntuit de
neral Zorila a d-lui prefect local atta timp, de un bandit care a
Asian. a rinichiul gat po-
drept prin unde s'a gsit pulatiune.
glontul, care s'a luat de d. procuror dr
Constatndu-se adevr soldat,
este de revolver, nu de lui Ghervasi Gheorghiu, un
pentru greutatea lui s'a egal deverat soldat.
greutatea unui glonte de Cnd s'a rspandit oraul Tul-
de revolver, de la sergentii de cea prinderii lui Licinky
tie, care fost la cnd soldatului G-hervasi, lumea era
glontele de s'a gsit de u de bucurie
reutate mai niult de de intristare, bucurie ca a scpat
cele de revolver, ceea ce de bandit, intristare regretana per-
lovitura a fost dat de derea unui soldat. Corpul
care nu avea alte arme solaatului s'a adus Tulcea
de revolvere. urma autopsiei ce i s'a s'a
Cu aceast ocazie ivit mai la cimitirul din Tulcea
multe pretentiuni rela- cea mai mare
tiv cestiunea: se prea Sa Episcopul
miul, precum, onoare prinderii lui nrii de Jos, afindu-se cu
Li cinsky. inspectiunea bisericilor de
Ultima a banditului a acestui soldat, a
cinsky a fost bravul soldat Ghervasi legrafiat Prefecturei, se i se
Gheorghe etate de 24 ani. nice esprimnd
cut comuna Troani de Jos, dorinta de a Prea Sfintia
judetul Putna regimentul 11 din acst s'a fixat
Siret compania tarea la 18 August la 2 ore p,
Acst companie era destinath a Cnd Prea Sfintia Sa
www.dacoromanica.ro
- 81 -
vaporul s'a procedat la serva, din partea a cornu-
funebr. nei a garnisoanei, a
Oraul a fost impodovit ban- din
diere tricolore, prvliele De la Catedral, cortegiul a por-
prefectul cap pe strada Babadag, Elisabeta
din garnisn, mare Doamna, strada strada
cu colonelul Liveznu frunte, mitirului. Pe tot parcursul, lumea se
au asistat. Trupa osebit s salute aces-
de arme, luat parte la sldat, care prin sacri-ficiul
aceast ceremonie, muzica militar la vietii sale, a resdit sign-
care s'a asociat tot Cor- ranta populatiunea
tegiul a pornit de la spitalul Mililtar, cea. Peste 5000 de capul
la biserica s'a descoperit, la
serviciul funebru de care Prea corpul regretatului soldat Chervasi
Episcop Parteni Inconjurat Ghzorghi.
de tot clerul, al tuturor bisericilor asigura, nu s'a mai v-
din funebrn era acope- la Tulcea,
rit cu corne, din care am putut ob-
DE PROVERBE
CULES ARANJAT DE
A Boul se de de
limb.
Apa pietrele rmn. Btaia ocara nu se nici-
Ajut cerul te va ajuta. odat.
Amnarea e -- nea istrate.
Aprinde de a se - Doui boboci de frate.
aprinde - Nea Istrate, tu surd.
Adesea trebuint de unul mai - Mai un crd.
mie ca tine.
Aceia sunt bogati, care C.
Adevrul trandafirul sunt frte Calul de dar nu se caut
spini. Ce nu'ti place, altuia nu face.
Cine are pentru
B. aile negre.
Bate e cald. Ce aduce csul, n'aduce anul.
Buturuga rstrna carul mare. Corb corb ochii.
tree, dar faptele bune Cine spune multe, spune mai putin
de ce tace.
11
www.dacoromanica.ro
82 -
nu putem, facem ce vroim; Cum e turcu pistolul.

trebue voim Cu u de miere, mai multe
arde te zm msei de cu butie de
mai ; dar de fasole, opt.
este a Cine pute gura
Cine sare multe, d cte vede omul nevoia, vorbete de
un par... ce e voia.
Casa nu se cu mirse de fat Cine e mincinos, cnd spune adev-
_mare. rul se 'mbolnavegce.
Cine se trte Cine-va locuece
Cu mgarul cel trndav
Cine la un porcii, de el se lipete
mirse r la toti alt nrav.
Ce Calu cpstru, cade
Cine drme Ce face stnga, nu drpta.
ainele care nu latre. degete sunt la u i
Cine tine limba, capul. se potrivesc unul altul.
e pierde -- se stinge
copita. Din s n'o mai
Cine are vreme s n'o de te las.
Cine gmn furtun. ea s nu mai
doui se al treilea ctig. D.
Cine tace, face.
Cum vei vei dormi.
Cine zidete pe dreptate, urechi
un copkel de putere. 'Ti-a lsat buna natur.
Cine smn Multe, multe se ;
bucurie. Dar putine s vorbeti.

Cine batjocoregte, va batjocorit. trage cte am tras, de
Cine parte face. tine nu m las.
Cnd dai vaca; cnd ceri, Dintr'un cal ese unul boe-
mre des boieresc,
bordeiuri, attea obiceiuri.
pisica acas, a fost tu nu
pe mas. egti ce ?
Cine d sracilor, Dumnezeti, Dou dar dou
Cel cu din nenorocirile bti
celui neprevNtor. dar nu uit.
Cine a mintit udat nu i se mai nu te bucuri de propria ta sti-
erede a doua chiar ar spune m, nu vrea c eti fericit.
Dac nu norocul cand
Cine se sfiegte, nu se incumet. se deert 'ti-a
Cine se sine, nu merit a
ludat. De s ai nume bun, nu te uni
Cine n'a nu se 'n- cu
de Din se face fapta din
Cine nu sue dlul, nu nu cobr cs- vorba.
tele. vorbeti, nu mnji
e generalul, armata.
vedea rou, s Dinteun ese trandafini un
fugi. mrzine.
www.dacoromanica.ro
83 -
E Mai bine trziu de
Er cnd ajungi cal Mai bine de
E bun lungh, dr nada pe nu se
E cap de de Minciuna sparge case de piatr.
de Mrul nu cade departe de tulpina
F N
Frate, dar pe bani. nu e mai surd de acela

bine care nu vtea auz.
frate cu dracu, treci grla Nu ce-ai fost, ce eti
Flmndul codri vrabia de nu e r4ne.
pe nisip,
pe
G Nu grpa altuia, c'o cazi tu
singur
vii, gba te duci, nu mai rupi Nu pe aceia, a per-
nite dut cci nu ce intmpl.
Gura pctosului adevr Nu amna pentru ce
Mina face face azi.
Gura aduce ura. Nu e o cnd e vor-
I ba de invttur.
Nu tot ce aur.
In unire puterea. Nravul din fire, n'are lecuire.
departe
nebunul
Nici porn, sa
trage
ascult pe borbete.
pe pe tine nu. se face ucetu.
Ia-I pe mine propune dispune.
Or ce adevr nu e bun de spus.
rea rnete mai de
te las. o sabie
te laude vecinul, nu gura ta. Ori vorbete`cum portu, ori te
Lenea e cocn mare care n'are vorba.
pe alta amndo
Lenea e ca rugina la fier.
Lupul dar prea bun e nebun.
vul ba. Ochi pentru dinte pentra
Limbutia e mai rea de betia. dinte.
Limba n'are se dar se.
P
cu norocul ca ri
biee taci de de : nu despretui cele mai
prost. acompturt
Mai bine putin bun de Pentru un pduche
prost. rica pe foc.
de cine se nutrete cu Prietenul bun la nevoe se vede.
sperante. gurete
Munca e o de aim la te
www.dacoromanica.ro
- 84
eu capu de pragul de Tt pe limba ei piere.
sus nu vezi pe cel jos. onestitate vel mul
Pentru a curagios, trebue a
suferi. Trandafiri ghimpi nu sunt.
Paza primeidia rea. Tot piatra de cap sa
capul de piatr.
Totduna adevrul iese deasupra ca
R
Rochite de sting focul
undeleranul, pe care ori
ap iese la ivl.
amesteci
Tivga nu merge de multe la
te de omul din . Tiganu nu s'o jura

mocanului ce-i n'o nu se tine
Stomacul e tiranul omenirel.
te de dracul Tigarea din gur, calul nevasta
hotezat, cci de dracul nebotezat te n'o dai pe mna altuia.
fuge ; iar dracul botezat te
el d peste tine.
Scap de prirnejdie fi sc- incet, ca nu o
pat de o de ori.
umbli miere nu te Un nebun arunc
petdegete:nu se pte. zece o pot
Stimz-te stimat. Unde te dre, nu te legi.
n'are hain.
Niel la vr'o V
din ochiul tu apoi
gunoiul din ochiul vecinulm.
cu bani r bani fericit tot nu Vorba barba din
egti. Viata mrtea
arpele, nu'l calci pe nu Vorbirea e de argint, iar
te muc. de aur.
e Victoria pericol e un
glorie.
Vorbek cele ferite.
Te a fric de In piat vorbite,
Vorba dulce mult aduce.
Dum- Vremea pte.
neze e prsent. le p tte.
Tot-duna binele se mai lesne
ca rul.
Tot omul are un dar amar ; mort poloboc drum
dac prisosete darul, nu se mai nu rmne.
sm amarul. se de
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
- 86 -
FASELE
IANUARIE IULIE
plind.-Timp variabil 6. U. Q. frumos, vnt
z ear bine.
quart. Timp frumos 14. L. N. bine.
variabil. 21. Q. frumos, plie.
18. frig 28. L. P. frumos.
25 Ultim ger.
AUGUST
FEBRUARE 6. U. Q. plie i
2. L. P. senin, ger zpad. 13. L. N. Variat.
9. U. Q. Zpad, bine. 19. P. Q. frumos apol
L. moink zpad. 26. L. P. apol bine.
23. P. Q. frig, senin nor.
SEPTEMBRE
MARTE 5. U. Q. frumos.
3. L. P. nor, ger 11. L. N. senin, vnt.
10. U. Q. ger, Ont, moin 18. P. Q. nor
25. L. P. frumos,
L. N. vifor,
OCTOMBRE
P. Q. senin, cald,
3. U. Q. La plie bine.
APRILIE Nptea frig.
L. P. nor 10. L. N. frig, pe alocurea
8. U. Q. frig, pad.
16. L. timp frumos, nor. 17. P. Q. timp frumos.
25, P. Q. plie, apol bine. L. P. nor, plie.
MAI NOEMBRE
1. L. P. variat frumos. 1. U Q.
9. U. Q. frumos cald. 9. L. P. Ger,
16. N. frurnos. P. Q. frig.
23. P. Q. frumos, 24. L. N. moink
30. L. P. Ont, plie apoi bine.
DECEMBRE
IUNIE 1. U. Q. apoi
U. Q. apoi 8. L. N. Vnt
14. L. N. plie, bine. 1,6. P. Q. moin,
21. P. Q. variat, plie 23. L. P. senin
28. P. frumos, 31. U. Q. Moin,
www.dacoromanica.ro
66, STRADA CAROL No. 66
BUCURESCI
ABSOL
de romurl, de drojdil comprimat (Proshefe)
MO SISTEMATICA CU YALTURI
lux
COFETRIA
STRADA CAROL I, No.41
Mare a,sortiment de tot de liqueruri
gene strdine
DULCETURI, SIRDPURI, COCNACURI, SPIRT DE VIN
ALCOOL ABSOLUT DE
en gros en detail
Se comande preturi recunoscute de eftine.
MARE DEPOSIT DE FAINURI COLONIALE

STRADA HALELOR FRUCTELOR)
www.dacoromanica.ro
1
I I I
: '
.
,
I I ' I I
'
II
I I .
A A
www.dacoromanica.ro
IN
52, CALEA VICTORIEI, 52
BUCURESCI
s. FAIN FAIN
BUCURESC1
Singurul Representanl Singurul Representant pen.
tru
1889
tru
IN
BUCHAREST
ENGLEZE &
pentru DOMNI pentru AME
DE FABRICATIUNE ATELIER DE MODE

DE
ultirnele Modele cire
PENTRU BARBATI din
BONETERIE, PARFUMER1E, OBIECTE DE LUX PARURE
ASSORTIYENT BLANARII PE)TRU
EXPEDITIUNI'; PROVINCIE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Almanahul ROMANUL Pe Anul 1892

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Almanahul ROMANUL Pe Anul 1892

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

R

DEPOSITE DEMA$INI AGRICOLE

Ziva este este

Ziva este Nptea este

12 24 Cuviosul Teofan Sfntul Grigorie Dialogul

Ziva este Npt ea este

Ziva este Nptea este

ER P. DOURAMANIS FRATI DROSSULIS

Zi.ua este Nptea

I. P. AVRAMOFF STEFAN V. NENITESCU

Magasin de coloniale fabrica de Manufactura, pentru Dame.

BRAUNSTEIN & COMP. ALLEP

SALOMON THIERER NICOLAE THEOHARIE

Ziva este Nptea este

FRATI ANASTASIU NENITESCU

13 Sfntul Profet Naum

RUAS & ALGER GALATZ

1/13 Anul 29 Petre Pavel

SERBATORI CATOLICE CALENDARUL EBRAI.

6.-Epiphanie. 5652. este la 18

PASTA gIycerinat pentru Dinti Borcanu 1 50

Revntltorilor se un rabat de 30 la contra

ra veche. - Calendarul ce Lunile sunt : Februarie,

Calendarul musulman, are 12

Recompensele obtinute la diferite i

1880. la Expositia Concordia

1882. Medalie Expositia Comitiului agricol,

Diploma de onre Cl.I la expositia Cooperatorilor,

ri-cine msr o- aceste strlucite se ob-

modul acesta victoria era pe deplin financiar, par-

lucrare de interes economic inteligentii devotatii sei colaboratori

MARE ATELIER ARTISTIC

Singurul depositar pentru Galatz

iubia cum iubia Romeo pe apare dnsa la minte ? Nu e

Dumitric mititel Am un cal

Merge Pasa pe Pisicuta

In tufa Dan Niel mrt, vie

Am un Turc srac Am un pitigoi

la cap ca Oase n'are

Pe lui Bailarat Domnisor scurte

Ceocarlanu motat de aur

Seade frumos De la munte la mare

Sub cel deal Trage boeri dup el

Cine geme nebolind

Sade neagra moartrn Dintr'o scorbore

Sunt Turtucheat neagr

de nod Oae, oae,

Cine merge pe Vin oitele de la munte

Am sdrenters D'aici la munte

cu'n Ana gras

Pe valea Tertelat Vaca lumea scoal

Ce e frumos la privit Culese de

cum este, un Cavalerii la brat cu o

SUEDESE Fayence, etc., un

acum, unde nu trebuia s se adesea sil de el, de ce o

Maria deveni ca fetie, sea, s-1 un o

ales Pentru ce s'ar mai certa ?

Se la curioscinta on or. Public acest

Sub-semnatul am onre de a recomanda stabilimentul din

mare cantitate de Monumente funebre sunt tot-d'auna sta-

- Fericirea e u idee, fericirea real se

Strada Batitea, BUCURESCI

Singurele poduse pemiate de

Ajaccio Spa 191