Analele Brailei, An 03, Nr. 01, Ianuarie-Martie 1931

ANALELE BRAILEI
. - REVIST DE CULTUR REGIONAL -

APARE TRIMESTRIAL - '
' t
,
'
"
ANUL III. - Nr. 1
Ian. - Martie 1931
.
www.dacoromanica.ro
Anul III. Nr. 1
9, iNALELE BRAILEI"
REVIST DE STUDH SI CERCETRI CULTURALE LOCALE
ABONAMENTUL ANUAL : 240 lei pentru particulari

500 lei pentru institutil
,
- Oricine retine un nundir, se considerd prin aceasta
abonat pe anal tn curs i e obligat a plati abona-
mental,
- Abonamerztele, nzanuserisele, eartile pentru reeenzil,
schimbul de publicatit 0 corespondenta privitoare la
redactia 0 administratia Analele Brilei" se vor
adresa directiei revistei: Ing. Oh. T. Marineseu,
str. Mid No. i., BrAila.
- Reproducerea fld lndlcarea isvorulut, este oprit.
www.dacoromanica.ro
Anul III. - No. 1. Ianuarie-Martie 1931.
ANALELE BRAILEI
-REVISTA DE CULTURA REGIONLA -
FONDATOR, ING. GH. T. MAR1NESCU
Apare trimestrial
COMITETUL DE CONDUCERE
NAE IONESCU RADU PORTOCALA

Profesor Universitar Fost Primar qi Deputat de Braila
PAUL DEMETRIAD GH. T. MARINESCU

Inginer Inspecior General Inginer
Directorul Docurilor Braila
DIRECTOR :
ING. CH. T. MAR1NESCU
REDACTIA i ADMINISTRATIA
ING. GH. T MARINESCU, BRAILA, STR. BAIEI No. 1
www.dacoromanica.ro
ANALELE BRAILEI
ANUL IIL - No. 1 Ianuarie - Martie 1931
CUPRINSUL
ATH. POPESCU. Istoricul liceului N. Blcescu"
din Braila.
CAP. L M. MIHAILESCU. Calatori domnesti la Braila.
- Braila vazuta de oamenii nostri de

cultura - impresii notate de Al.
Vlahuta
- Documente si informatii istorice
privitoare la Braila.
- Informatii, Note & Insemnari.
- Insemnri bibliografice privitoare la Braila.
- Dari de seama & Recenzii.
- Redactionale & Administrative.
Costul abonamentului, 240 lei pe an-Pentru institutii, 500 lei
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUL, N. BALCESCU" DIN BRAILA')
- DELA INTEMEIERE (1863) PANA LA 1906. -
de ATHANASIE POPESCU
fost director al liceului
Dup documentele vechi ce se mai afl in localitate, nu se
vorbete de coala ronaneasc la Braila dect de pe la 1831.
In 23 Noembrie, acel an, Vornicia mare din luntrul Teirei ro-
mnesti (scrie) Sfatului orsenesc al orasului Brila :
Intre indeletnicirile puse asupra sfatului orsnesc fiind
neapeirat si privegherea scoalei nationale din care isvorste
obstescul folos, scrie vornicia acelui sfat, ca pentru orice pricin
atingeitoare de scoala ce este a se intocmi si acolea, sel se 'in-
teleagei de acum inainte cu Eforia scoalelor de aici, ingrijind
a se urma o bun(' oremduialet cu seivarsirea cuviincioasci 'infra
punerile la cale ce se va face din partea Eforiei in pricina
aceasta, (Dos. 23.1831 Arch. Primriei).
E vorba dar ad de prima coala primara de &deli, ce tre-
buia s fie tntocmit dup 1 Noembrie 1831 in snul careia
va lua na0ere mai trziu prima coala secundara din Braila,
coal care va aye& s sufere in cursul timpului mai multe prefaceri.
INFIINTARE, TRANSFORMARI
I. Data Infiintarii. - $coal reald, inainte de

legea din 1864 - 65.
Urme de invtmnt secundar la Braila nu se vad pana
dup unirea Principatelor, afara doar de unele incercri vremel-
1 Acest istoric fiind un estract din documentele oficiale de pe vremuri
aflate in archiva Primriei si a liceului, am pstrat in mare parte stilul
cu termenii acelor documente. A. P.
www.dacoromanica.ro
4 ATHANASIE POPESCU
nice de a se introduce in clasele coalei normale (primal-a) stucliul

limbilor elena, greac moderna, italiana i slavona.
In anul 1856, Martie in 23, Membrii deputatiei corpului
mercantil din Braila (camera de comerciu), dupti invitatia Pre-
fecturii locale, se intrunesc printr'o incheere (ziar) hotares
in unanimitate de a se libera pe fiecare an din cassa acestei
deputatii salariurile a doi pro fesori, elin si Italian, declaremd
"Mel dorinta lor d'a i se permite Deputatiei de a-i instala pe
acestia la scoula publicei (coala primard) Intre cei recunoscuti,
suPunndu-se...-in totdeauna la regulile scoalilor locale si sub
'Malta priveghere a Onor. Minister al Cultelor i instructiunilor
publice, la care reimne a decide ca unul din membri Deputatiei
s ia parte tn totdauna la Eforia scoalelor". (Dos. Primriei
Braila No. 60/1862. Acest act aflat numai in copie cu Mere la-
tine e semnat de 21 de membri, toti greci, ca G. Avasiotis, P.
Catzigheras, Kustandakis, D. Kavadias, etc.)
Hotrirea deputatiei mercantile nu s'a pus in aplicare, nu
se stie din ce pricing. Sigur este ins c corpul mercantil n'a
contribuit cu nici o para la indeplinirea hotararii sale. Totui
consiliul municipal, la 15 Decembrie 1862, in urina struintei
institutorului superior al scoalei primare, de a se maxi localul in
proportie cu numrul colarilor, prin adaogirea unui al doilea
etaj, ia ca motiv hotrarea corpului mercantil i exprima &are
Minister parerea de a se adogi cloud clase reale la coala pri-
mail, in cari clase sa se predea i limbi strine : greaca modern,
italiana j franceza, Cu aceasta ocazie, Municipalitatea trimite
Ministerului i o copie dup ziarul cleputatiei corpului mercantil
i-i cere ca, sau sa aprobe hotararea acestei deputatii, sau s
infiinteze Ministerul cloud clase reale cu .din fondurile scoalelor,
s in caz cand i fondurile coalelor nu vor permite, atunci
Municipalitatea, constrans fiind de cererile conordenilor si,
de a, se introduce zisele clase in aceasta coala", este gata a le
sustine cu din fondurile sale, spre a nu mai rmanea coala a-
cestui ora fdra aceste dou' clase mult necesare" (Rap. Municip.
No. 3.170 ibid), Municipalitatea i motiveaza cererea pe faptul
ca Braila este port i ca asemenea clase ar exista i in oraul
Ploeti, unde nu este port.
Ministerul lord, No. 1867 din 21 Ianuarie 1863 ; ibid) ras-
puncle, ca priveqte cu multumire silintele membrilor municipali
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI N. BALCESCU' DIN BRAILA 5
pentru a Inzestra comuna ce reprezint, cu mijloa,ce de cultur

mai desvoltate qi pentru . a imbuntti local& coalelor publice ;
aprob crearea celor dou clase reale, ins din propriile fonduri
ale Municipalittei, i inainteaz un budget aproximativ de
cheltuelile ce ar necesita coala real.
Budgetul se urea." la suma anual de 62.600 lei vechi i dis-
pozitiunea catedrelor prevzute in el este urmtoarea
1) Limba greeted, 2) limba italianei, 3) limba francezei,
4) Matematicele, 5) Grarnattca romnei $i compunere, 6) Corn-
ptabilitatea si $ciinta comerciald, '7) Istoria, Geografia $i Istoria
naturalei.
La 27 Maiu 1863, Municipalitatea scrie Ministerului (rap.
No. 1396, ibid). c, in loc s fac un al doilea etaj la localul
scoalei primare, a cumprat alte case, ois-a-vis de localul actualei
qcoale, cu destule incperi. Deci roag pe Minister a disposa
pentru procurarea profesorilor, conform budgetului trimis de
dnsul, ca de la 1 Septembrie, coala real s intre in activitate.
Ministerul public concurs pentru catedrele prevazute in
proiectul de budget ce trimisese MunicipalitaTii si pe care ea 0-1
insmise.
In urma concursului tinut, Ministerul (ord. No, 27013 din
17 Septernbriei 1863) recomand Municipalittei numai doi pro-
fesori cad au putut fi recunoscuti ca atari ; pe unul de limba
elen i pe altul de cea italan, artnd ca pentru restul cate-
drelor se va publica concurs pe ziva de 1 Octombrie urrnator.
Programa ins nu exista. Deci Ministerul, chip& avizul con-
siliului superior, tot prin acest ordin, invit Municipalitatea de
a-i da ct mai curnd informatiuni de intinderea ce ea voeqte
a da coalei reale ; In cti ani s se fac cursurile, precum si
daci. Muniipalitatea are vre-o program detailat.
La acestea, Municipalitatea rspunde (rap. No. 3058, din 4
Noembrie 1863) c, intinderea ce ea voe0e a se da coalei reale
va fi, pentru prezent, aa cum se reguleaz prin budgetul fixat
de Minister.
at pentru program, onor. Minister va binevoi a dispoza
d'a se intocmi de partea competent, cum se va gsi de cuviint,
fiindc Municipalitatea nlare nici o program".
De i nu era nici o program intocmit, consiliul municipal
invitase formal ilia' din 26 Octombrie, pe cei doi profesori ce
www.dacoromanica.ro
6 ATHANASIE POPESCU
reusisera la concurs, sa inceap lectiunile, socotindu-li-se plata

dela 20 Octombrie, data numirii lor ; far cat pentru distribuirea
orelor si a materiilor ce aveau a precla, pink' la primirea unei
programe detaliate dela consiliul superior al scoalelor, municipa-
litatea invit pe institutorul superior al scoale publice d'a le da
tot concursul necesar (adresele No. 2981, 2982 si 2983 din 26
Oct. 1863),
Asa dar, scoala reald (comercial) incepe in realitate a func-
tiona cu o clasa dup 26 Octombrie, sau mai exact, dela 1 No-
embrie 1863, In cursul lui Noembrie, toate catedrele prevazute
in buget sunt ocupate, parte prin profesori titulari, parte prin
suplinitori. Catedrele de matematici si limba roman& se supli-
nesc gratuit de catre institutorul superior al scoalei primare, cea
de istorie geografie de &Are institutorul clasei a Muni-
, cipalitatea le multumeste.
Directiunea scoalei reale fu incredintat de Municipalitate
institutorului superior al scoalei primare, Stefan Sona, care, dup
mrturisirea consiliului municipal, contribuise 'mull la infiintarea
acestei scoale (adr. No. 3193 din 12 Noembrie). Numai catedra
de desemn, nefiind prevzutd in buget, lipsea din scoala real.
Fiindc Ministerul intarzia cu trimiterea programului, Muni-
cipalitatea fcu un asemenea program sub titlul de : Regulament
pentru $coala realei comercial din Braila", i-1 inainteazA Ministe-
rului spre aprobare (rap. No. 3300163 din 29 Noemb.). Dup
acest regulament, Clasa IV primara e considerat ca clash' reala ;
iar scoala real propriu zis se compune din trei clase, I-III. Din
asa zisele stuclii reale, in clasa IV primara sunt prevzute numai
lirnbile italian i greac.
Intre acestea, Ministerul (ord. cu No. 34.130163 din 30 Noem.),
face o nou distribuire a catedrelor principale, prevzand trei
profesori in loc de 2 pentru obiectele urmatoare si anume ; un
profesor de matematici (Aritmetic, Algebra si Geometrie) ; un
profesor de sciintele naturale i fizice ; un profesor de Istorie
Geografie i recomanda Municipalitatei a prevedea si un profe-
sor de desemn indispensabil la o scoala reall", cu lei 400 pe lung.
Municipalitatea rspunde, c il va prevedea pentru anul 1864.
(Rap. No 3445 din 20 Decembrie),
Tocmai la 11 Februarie 1864, Ministerul (ord. No. 4158)
trimite Municipalitatei programa elaborata de Consiliul Superior
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI N. BALCESCU" DIN BRAILA 7
de Instructiune public, impreun cu orariul lectiunilor ; aprob,

ca clasa IV primar s formeze clasa I-a a scoalei reale i ca
$t. Sona, institutorul superior al acelei clase, s funclioneze in
calitate de director al scoalei reale cu retributie dela stat si cu
ce-i va mai da comuna. (800 lei vechi dela Stat si 300 dela comun).
Ministerul nu aproba ins regulamentul trimis de Munici-
palitate, relativ la directiunea i disciplina scoalei, artnd ea* a-
cestea sunt coprinse in legea organic a Instructiunei Publice,
care lege indat ce se va vota de Camera, se va trimite si Mu-
nicipalittei,
In capul programei elaborate de care Consiliul superior,
anume pentru scoala din Brila (v, programul si Anuarul gener.
al Instr. publice pe 1864-65 de V. A. Urechi P. 17, Buc. 1868)
se zice :
coala reald, destinatei a forma oameni cu cunostinte
pentru "viata practic& este o scoalei secundarei sau de gradul
al doilea".
La scoala real se vor primi scolari, cari au terminat cele
4 clase primare. Pot lim sa se primeasc i cei ce au finit in-
vtturile prescrise pentru clasa III primara cu note bune",
Invtturile prescrise pentru scoala real se vor face in
curs de 4 ani",
Programa prevede obiectele I limba rornemei, Istoria i Geo-
grafia, sciintele naturale, Cosmografia, Geografia-matematicei $i
fizicei, stiintele matematice, (Aritmetica rationat, Algebra, Geo-
metria plan solid), sciintele comerciale, (comptabilitatea, cores-
pondenta comerciala, economia national i dreptul comercial),
limba Italian& limba francezei si limba greacei. Iar pentru de-
semn, se zice in program Cu studiul sciintelor naturale pi
matematice, merg din pas in pas desemnul, ated linear ctit i cu
metna liberei".
Astfel fu organizat in cele din urm, scoala real din
Brila, i, cu aceast organizare, function ea cu mici modificri
budgetare pan la 1 Septembrie 1867. Material didactic pentru
studiul stiintelor n'a avut nici odat, precum n'a avut nici local
apropriat.
In primul an scolar s'au tinut examenele de finele 4nului
dela 13-23 Iunie 1864 ; in anul urmtor se tin dou examene
semestriale, unul intre 1-15 Februarie i altul intre 9-22 Iunie
www.dacoromanica.ro
8 ATHANASIE POPESCU.
cu dou clase ; in 1865-66 examenul semestrului I se tine dela

8-11 Ianuarie, jar al acelui de al II-lea, dela 10-18 Iunie cu
trei clase.
Clasa a IV-a primard, dela Septembrie 1865, nu mai tam
parte intregitoare din scoala real comerciald, care de atunci in-
cepe s functioneze separat de scoala primar.
2. Transformarea scoalei reale In gimnaziu.
(1867-1871)
Dup dorinta manifestat de printi, d'a avea o scoal cu
lectiunile complecte pentru clasele gimnaziale, pentruca, esind elevii
din aceast scoal, s poat trece la timp, conform legii de in-
structiune public, la facultti, Primria, la 10 Iunie 1867, cere
Ministerului d'a schimba scoala real comercial in gimnaziu cu
4 clase, la care s se adaoge stiinte comerciale. Ar fi dorit Pri-
mria, s infiinteze ua liceu complect, dar Mijloacele financiare
nu-i permit aceasta ; infiinteazh ins de o cam data clasa V, in
care elevii care se destin pentru cariera de comersanti, s-si
poat complecta studiul comercial. Inainteaz Ministerului si o
program a organizrei acestor chid clase (rap. No. 2121/37 Iu-
nie 10, in dos. No, 7/66, arch. Prirnriei). Prin raportul ei, PH-
mria nu se indoeste c Ministerul va acorda transformarea, cu
atata mai mult cu cat organizarea scoalei este in acord cu pro-
gramul Statului pentru clasele gimnaziale, dar inch si complec-
tat in privinta invtmantului comercial.
Ministerul aprob transformarea, intocmai dupd programul
trimis de Primrie, i asa, la 1 Septembrie 1867, incepe a tune-
fiona un glinnaziu (clasic), in care se predau in plus limba ita-
lian i st, comerciale cu comptabilitatea (ord. No. 7919 din 12
August 1867 cu procesul-verbal 922 al consiliului permanent de
instructiune).
Gimnaziul clasic, ce a inlocuit scoala real, ia dela 24 Oc-
tombrie, numirea de Gimnaziul Carol Mr .
O propunere dela 23 Decembrie 1867, a Conferintei pro-
fesorale catre Primrie d'a se forma un liceu complect din fon-
duri comunale sau dela stat, rmane fr nici un rezultat, din
lipsa de fonduri,
Unei alte propuneri tot in sensul acesta, facut Primriei
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI ,,N. BALCESCU" DIN BRAILA 9
de atre corpul profesoral al gimnaziului, la 21 Decembrie 1868,

nu i se mai cl nid un curs.
Orarinl lectiunilor la gimnaziu variaz din an in an, fiind
format de profesori, iar nu fixat de Minister, cum am vzut
pentru scoala real.
3. Transformarea Gimnaziului In scoal comercial,
(1871-1872)
Gimnaziul Carol I-iu" continu, cu dese schimbri de pro-

fesori, pn la finele anului scolar 1870-71. Atunci Consiliul
comunal ia hotrrea de a transforma gimnaziul acesta in scoal
comercial, purtncl numirea de coala Comerciald Carol I".
,
La organiza%a acestei noui institutiuni, s'a avut de norma,

cu ceva modificri, programul scoalelor comerciale infiirrtate de
guvern dup art. 216 din legea instructiunei. Prirnarul inainteazd
deciziunea consiliului, impreund cu programul, la Minister, care
le aprob intocmai i intervine la M. S, Domnitorul pentru re-
cunoasterea transformrei fcute (rap. Prim, No. 2491 din 28
Julie i ordinul Ministerului No. 7216 din 16 August 1871 in
dos. 55 pe 1871 din arch. Prim.).
Multi scolari, informati despre transformarea ce avea s
inceapa dela 1 Septembrie viitor, cer din vacant directiunei
gimnaziului certificate, spre a se duce s urmeze in gimnaziile de
prin alte orase.
$coala comercial Carol I-iu se inaugureaz dar la 1 Sep-
tembrie 1871 si-si incepe cursurile cu 2 clase, I si a II-a ; qi la
31 Septembrie 1871, direciorul gimnaziulul inainteazg. Ministe-
rului adresa Primriei (No, 3013) relativ la transformarea gim-
naziului in scoal comercial arat c, conform dispozitiunilor
prevzute in ea, inceteazA din acea zi cursurile si lucrrile a-
cestui gimnaziu (dos. No. 2 din 1871 din arch, Gimnaziului).
Cursurile gimnaziului inceteazi dela aceast data, pe un an
de zile.
4. $coala comerciald si gimnaziu. (1872-1873.)
La 27 Octombrie 1872, Primria (adr. No. 4521) invit pe

directorul scoalei comerciale Carol I d'a lua si directiunea qcoa-
lei girnnaziale, creat acum din nou si ale crei cursuri trebue
www.dacoromanica.ro
10 ATHANASIE POPESCU
s inceap dela 1 Noembrie viitor'; il mai invit a lua dispozi-

tiuni pentru impartirea orelor de predarea lectiunilor astfel, in-
ct sa nu se aduc ore-o neglijentei pentru scoala .comercial,
unde parte din profesori au de predat lectiuni, si inainteaza
lista profesorilor numiti pentru clasa I gimnaziala.
Astfel, dela 1 Noembrie 1872 functioneaza impreuna o
scoald comercial i un gimaaziu (cl. I), avancl acelasi director 0
aproape aceiasi profesori,
Starea aceasta continua pan la finele anului scolar 1872-73.
5, Suprimarea coalei comerciale. - Gimnaziul Comunal.

(1873-1880)
In edinta consiliului comunal din 4 August 1873 se pre-
zint propunerea urmatoare facut din partea a 3 consilieri :
Este cunoscut de toti, ea comuna noastr, pe langa 2
sec& primare ce intretine, una de beti si.alta de fete, mai are
ji o coala de gradul al II-lea.
Asemenea este cunoscut, ca aceasta scoala a trecut prin
mai multe schimbari in curs de cati-va ani, adica : a fost insti-
. tuit intai sub numele de scoal reala, s'a transformat apoi in
gimnaziu cu o clasa de comerciu ; din gimnaziu, s'a facut scoal
comerciala ; astazi s'a despartit in scoala comercial i gimna-
ziu, ceeace este prea mutt pentru copii doritori de invtatur
ai scoalei noastre",
In toate aceste prefaceri ce a suferit scoala, nu ne sunt
,necunoscute nici schimbarile ce s'au facut in corpul prbfesoral".
Nestabilitatea aceasta, nu numai c n'a recomandat scoala,
dar din contra a si descreditat-o atat in comun cat si afara,.
bleat multi din cetateni au fost constransi s-si duel copii la
scoalele din alte orase i a-4 tin acolo cu mari spese, pe
cand cbmuna lor cheltuia pentru acest scop aci.
Spre a se pune dar fine acestor schimbri atat in scoal&
,cat 0 in corpul profesoral ;
Spre a se procura copillor concettenilor, studiile invat-
,mantului de grad II in comuna, intr'un mod sigur i satisfacator,
si spre a avea din cheltuelile ce face comuna cu aceast scoal,
un rezultat real, subscrisii propun cele urmatoare
www.dacoromanica.ro
L Amndou scoalele ce functioneaz astzi, adia. scoala

comercial i gimnaziul, s se constitueasc inteun gimnaziu cu
4 clase asemnat gimnazielor statului.
IL Toti profesorii s ocupe catedrele cu concurs din cei
recunoscuti de guvern,
Ill. Profesorii cu concurs si recunoscuti de guvern s nu
mai fie inlturati dela catedrele lor, sub nici un cuvnt si de
nici un consiliu comunal dupd timp, dect numai in urma unei
dri in judecat, conform legei instruatiei, condamnati.
IV. Profesorii s fie bine retribuiti, spre a putea atrage
prin aceasta in scoala noastr dintre cei mai buni prpfesori.
Pe acest temeiu, suntem convinsi, cl vom avea o scoal
solid constituit si durabil, care va da fructele cerute i va
justifica spesele, ce va face comuna ca dnsa",
(ss) Nit Vasilescu, C. Berlescu si M. Iorgulescu.
Consiliul comunal aprob suprimarea scoalei comerciale si
dispune infiintarea a patru clase gimnaziale, intocmai dup pro-
gramul statului, avnd s fie retribuiti profesorii dup statul
gimnaziului din orasul Bucuresti (?),
Ministerul nu consimte de o cam data la transformare ; dar
la struintele comunei, cedeaz (v. ord. Minist. de Interne No.
14,124 din 18 Septembrie si al Minist. Cultelor No. 10.785 din
19 Octombrie, in dos. No. 7011873, arch. Prim.). Prin urmare,
dela 1 Septembrie 1873 incepe a functiona gimnaziul clasic sub
numele de Gimnaziul comunal". Elev fur recrutati in toate
clasele dintre cei ai scoalei comerciale si din cei promovati in
anul trecut din clasa I-a gimnazial.
Prin aceast transformare, scoala secndar de beti din
Brila, intr in o faz ceva mai statornic ; ins, din cauz c
situatiunea profesorilor confirm& a fi i mai precar de cum fu-
sese pn aci, ea nu va putea, inc mult timp, s dea roadele
asteptate. Print mai eu dare de mn i vor trimite ins co-
piii la scoalele mai bine reputate de prin alte orase.
Pn la 25 Octom, 1876 s'a aplicat si aici programul
liceelor, format in baza legii din 1865 (v. programa in
Anuarul gener. al Instruct, publice pe 1864-65 de V. A. U-
reche), mai adaogndu-se pe deasupra, ori 1. german, ori stiintele
comerciale prin anii 1875-76. Dela Octom 1876 s'a pus in
www.dacoromanica.ro
12 ATHANASIE POPESCU '
aplicare programa nou f ormat in acel an de Consiliul general de

Instructiune si s'a urmat intocmai p:an la 1 Octombrie 1880,
6. Trecerea Gimnaziului clasic comunal In sarcina

Statului i transformarea lui In Gimnaziu real (1880-88).
Dup 17 ani de frmntri sub administratia comunal,
Gimnaziul trece in fine in sarcina Statului, la 1 Noembrie 1880.
Inainte cu vr'o cti-va ani, in urma proectului de lege propus
la 1876 de ctre T. Maiorescu, ca ministru al Instructiunei,
se ltise in tar curentul realismului. Ziarele propagau icleea in-
vtmntulni real contra celui clasic, spre a impiedeca in dru-
marea tinerimei spre functionarism i advocatur. Ministerul
lund Gimnaziul clasic comunal pe seama sa, l schimb in Gim-
naziu real. Schimb area s'a fcut treptat, pe fiecare an cu cte
o clas, incepnd cu intaia la 1 Noembrie 1880, astfel ca.' la
1883-84, toate clasele erau reale.
Prin trecerea la. Stat, se incepe pentru Gimnaziul din Brlia
o nou via. Profesorii sunt in adevr, vre-o 10 ani de-a, rn-
dul, mai tau retribuiti de Stat de ct cum erau la comun ; dar
in schimb, se bucur de liniste stabilitate.
Gimnaziul real din Braila este primul gimnaziu de felul
acesta ce s'a infiintat de Stat.
Programul aplicat aci, pn la 1888, fu cel votat de Con-
siliul General de instructiune in Septembrie 1879. Acest pro-
gram se impuse apoi i celorlalte gimnazii reale ce se infiintar
in urm prin alte orase. Era hash' prea incrcat. Copiii erau
zdrobiti de cantitatea materiilor ce li se preda, astfel c, din
120 cti fuseser primiti la 1 Noembrie 1880 in clasa I-a a Gim-
naziului real din Braila, ajunseserd in clasa IV-a, la 1884, numai
vre-o 8. Conferinta prof esorilor, vznd aceasta, ia hotrrea,
sub rezerva aprobrii Ministerului, Ca' la 1 Septembrie viitor
(1884) sa.' supund pe absolventii claselor primare, candidati pen-
tru clasa I-a Gimnazial, unui examen de admisiune, din grama-
tied i aritmetia. Ministerul ins nu aprob aceasta, pentru
cuvntul c legea interzicea un asemenea examen (Rap. direct,
No, 92 din 22 Iu lie si ord. M. No, 9392 din 1 Septembrie 1884),
Peste un an insd, schimbndu-se oamenii din Minister, a trebuit
www.dacoromanica.ro
ISTORIC(JL LICEULUI N. BALCESCU" DIN BRAILA 13
s. se introduc examenul de admisiune prin Regulament, pentru

toate scoalele secundare din tar.
Programa din 1879 a fost in vigoare pn la Septembrie
1888, cnd infiintndu-se cursul superior real, se pune in apli-
care Programa votat de Consiliul general al Instructiunei in
1884 O. sanctionat abia in primele zile din Septembre, data
inceperei clasei a V-a.
7) Liceul real. - Bacalaureatul real. - Liceul bifurcat.

(1888-1900). - Programe.
In anul scolar 1883-84, Gimnaziul real se complectase cu
4 clase. Absolventii ins nu aveau scoli, unde s-si complecteze
studiile, cci programa din 1879 nici nu prevedea cursul supe-
rior. Directorul, la cererea printilor, ja initiativa facerii unei
petitiuni catre corpurile legiuitoare, cernd prevederea de fonduri
pentru infiintarea cursului superior real. In Decembrie 1883, pe-
titiunea subscris de peste 300 de printi din cei mai notabili,
se inainteaz adundrei deputatilor. Din cauza dificulttilor finan-
ciare, cererea printilor rmne frd efect.
Ia 21 August 1886, profesorii Gimnaziului, - avnd in ve-
dere ca pn aci absolviser cele 4 clase reale trei rnduri de
elevi, cari nu stiau la ce s se aplice, neavnd un curs corn-
plect si nici cariere definite, i cari incepuser a solicita func-
tiuni publice, la care ei nu erau destinati, - se adun in con-
ferint si se angajeaz printr'un proces-verbal, d'a preda gratuit
materiile clasei a V-a, dup programul alctuit de consiliul ge-
neral in Septembre 1884. Ministerul ins nu incuviinteaz1 pre-
darea gratuit, neputnd lua angajamentul d'a prevedea in bud-
getele viitoare cursul superior.
La 7 Decembrie 1886, cu ocaziunea festivittei de inaugu-
rare a localului de liceu, printii prezint Ministrului, din ini-
tiativa lor, o petitiune cernd s se fac cursul superior, ins
clasic, Ministrul raspuncle delegatiunei, cd, in ce priveste adaosul
de curs superior, rmne s consulte mijloacele Statului ; dar
c, in ce priveste transformarea in liceu clasic, nu le poate ad-
mite cererea, mai ales fat cu attea transformri ce suferise
Gimnaziul i cari se amintiser in discursul *tut de director in
acea zi,
www.dacoromanica.ro
14 _ ATHANASIE POPESCU
In budgetul pe exercitiul 1888-89, Ministerul prevede in

sfrsit infiintarea clasei a V-a, transformnd astfel Gimnaziul
real, in Liceu real. - Directorul, cunoscnd doriatele brAilenilor
d'a avea o scoald secundar complect, ai crei absolventi sh
poat intra in ori care institut de culturd superioar din tar,
convoac in localul Gimnaziului, la 27 Aprilie 1888, pe toti
parintii notabili din oras si-i indeamng s adreseze Ministerului
o petitiune, cernd ea, la cursul superior ce se infiinteaza la 1
Septembrie, s se aplice bifurcarea in o .sectie clasicei i una
reald, - S'a format petitiunea qi s'a inaintat ministerului. Nu
exist ins un program pentru cursuri bifurcate si de Mel' difi-
cultatea pentru Minister, d'a indeplini dorintele braileniler. Pe
de alt parte, nu exist nici program pentru cursul superior real,
caci cel notat de Consiliul general la 1884, nu se promulgase.
La 22 August 1888, directiunea Gimnaziului cere Ministerului
(Rap, 293) s-i arate, dup care anume program au s se fac
lectiunile in clasa V-a ce va incepe la 1 Septembrie i de care
cari profesori, cum si dac se admite cererea brilenilor d'a se
bifurca cursul superior in o sectie clasie si alta reald. - Timpul
era inaintat. Ministrul de atunci, T. Maiorescu, printr'o scri-
scare de cabinet, scrie la 2 Septembrie directorului Gimna-
ziului:
Se infiinteazei acum clasa V-a la Gimnaziul real din
Brila; asa dar incepem Liceul real. Numirile se expediaili
meline. Cum poate stai, ideia scoalelor reale a fost luat din-
tr'un proect al me. u de la 1876, dar s'a aplicat,
Greutatea este astzi a se da un viitor sigur tinerilor e-
siti din aceste scoale,
Voiu prezenta o lege camerii, pentru a admite pe ab-
solventi a 7 clase reale la Facultatile de medicinei si de eiinte
exacte si la scoala de poduri i osele",
Asa vor fi asigurati, si breiilenii nu mai au trebuintei de
bifurcarea clasicei.
Programul Liceului real va fi deja de acum cel votat de
Consiliul general "in 1884, pentru toate clasele. Am feicut as-
tei-zi raport la Rege pentru a-1 promulga.
Veti inteimpina la prima aplicare unele greuteiti si nu
numai de tranzitie, ci si poate mai fundamentale."
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI N. BALCESCU DIN BRAILA. 15
Deocamdatei menajati tranzitia, n intelegere cu corpul

profesoral, cum veti crede pedagogice?ie mai nimerit."
Asa dar, Gimnaziul real infiintat de Stat la 1880, incepe a
se complecta cu clasele superioare de la 1 Septembrie 1888, Nu
se stia back* ce viitor vor avea absolventii acestui Liceu, Titu
Maiorescu se retrase din Minister, mai inainte de a-si putea ve-
dea realizat promisiunea din scrisoarea reprodus mai sus.
Proectul su de reform a invtmntului, prezentat la Senat
in sesiunea din 1890-91, czu.
Era tocmai aproape de sarsitul anului, cnd trebuiau s
'Las& din Liceu primii absolventi. Directorul, care in tot cursul
acestui an, asigurase ocazional pe printi si pe scolari, c soarta
acestor din urm va fi asigurat prin legea ce se Prezentase,
rmne foarte contrariat prin cderea ei. Prin doug rapoarte,
unul din Mai si altul din lunie 1891, roag Ministerul sa ia o
msur, care sa linisteasc spiritele ce incepuser a se alarma.
Nu i se rspunde nimic. Trec examenele din Iunie si absolventii
nu sunt primiti la bacalaureat. In vacant& ei se agit in toate
prtile, se plng si la bun si la ru. Gazetele se agat de aceast
afacere, unele acuznd pe director, altele i pe director si pe
Minister, ea nu s'au ingript de soarta absolventilor. In Septem-
brie, elevii din clasa VII-a declar formal directiunei, c vznd
soarta absolventilor din Iunie trecut, ei nu mai vor frecventa
cursurile, dac nu li se asigur viitorul, Directorul (rap. No. 27
din 12 Sept, 1891) comunic Ministerului hotrrea elevilor, Mi-
nisterul (ord. No. 10080 din 19 Septembrie 1891) rspunde,, c
Guvernul va prezenta corpurilor legiuitoare un proect de lege,
prin care sei reguleze gimnaziile $1 liceele reale, precum qi po-
zitiunea elevilor acestor licee". Apoi, printr'un alt ordin (No,
14863 din 26 Noembrie 1891) invit directiunea s punei in ve-
dere absolventilor din lunie a. c., cei, petn la definitiva regu-
lare a pozitiunii lor, sunt primiti ca auditori la faculteitile de
aiinte i medicind de la ambele universitti. La scoala de po-
duri si sosele fusesera unii primiti deja, fr conditiunea baca-
laureatului.
In fine, in sesiunea din 1891-92, Corpurile legiultoare vo-
teaz legea, dup care absolventilor Liceului real din BrAila li
se da dreptul sei se prezinte la examenele de bacalaureat, con-
ferindu-li-se acelea$ drepturi ca i bacalaureatilor clasici, cu
www.dacoromanica.ro
singura deosebire, cd bacalaureatii reali nu se pot inscrie la fa-

cultettile de teologie, litere i drept. In urma acestei legi, se
promulg i Regulamentul respectiv, care se pune in aplicare cu
ineputul sesiunei de bacalaureat de la 27 lunie 1893.
8. - Catedre de limbile clasice facultative.
Dintr'un tablou de starea scoalelor din tot Principatul Trei
MunteneSti, se vede c in 1846 se preda la scoala primar, zis
normal, din Brila i limba elen, pe lng limbile moderne
greaca, italiana i slavona (probabil bulgara).
La 1864, institutorul superior al scoalelor din Brila, cere
Municipalitgii (rap. No. 99 Iulie 11) s introdue la scoala rear&
studiul facultativ al limbei latine pentru elevii ce doresc a urma
in clasa V-a din Gimnaziile trei. Municipiul recoman'd cererea
Ministerului. Nu se stie ce rezultat a avut ; dar, din condicile
de prezent de pe atunci, nu se vede sa se fi predat limba la-
ling la scoala real.
In vara anului 1887, consiliul comunal al Brilei, dup ce-
rerea formal a mai multor printi, ia hotrrea d'a se ruga Mi-
nisterul s transforme Gimnaziul real in Gimnaziu clasic si s-1
complecteze cu clasele superioare. Ministerul ins, prin ord. No.
9508 din 25 Julie, face cunoscut Primriei, c se afl in imposi-
bilitate de a transforma Gimnaziul real in Gimnaziu clasic, i inc
mai putin in liceu clasic, fiindc buclgetul votat de Camera se
opune formal la aceasta i fiindcl nu e inc o lege care s re-
guleze rostul scoalelor secundare reale.
Ceeace Ministerul ins admite, zice ordinul citat, este ca
Prirnria, pand la o nou deciziune, ce se va lua cu concursul
camerelor legiuitoare, sai numeascd, cu invoirea Ministerului,
2 profesori de limbile Latin(' si Greacei, pleititi de primrie, si
elevii, cari vor fi urrnat la ei, vor fi admisi sci treacet examenu
pentru aceste materii ca scolari privati".
Primria primeste aceast propunere, i astfel, dela 1 Sep-
tembrie 1887, un numr considerabil din elevii Gimnaziului real
incep a primi aci lectiuni de limbile clasice, in mod facultativ.
Limbile clasice se predau la elevii din diferite clase in tot cursul
anului scolar 1887-88.
La 23 August 1888, directiunea Gimnaziului (adresa No. 390)
www.dacoromanica.ro
face intrebare Primriei, dac mai mentine i in antil yiitor colar

limbile clasice pe comptul ei i, in caz afirmativ, cere sa inter-
vina la Minister, ca elevii ce vor urrna aceste cursuri sa nu mai
fie socotiti ca colari privati, ci sa aibbi dreptul la certificate
speciale de promotiune, de oare-ce ei fac cursurile acestea in
Gimnaziul Statului,
La 1 Septembrie acel an, ,infiintnclu-se cursul superior real
gi pn la aceasta data neprimind nici un rspuns la cererea de
mai sus, i pe motivul ea' elevii sunt prea impovarati, directorul
suspencia cursul de limb'. cIasice i cere Primariei (adresa No.
451 din 26 Septembrie 1888) sa desarcineze pe profesoril res-
pectivi de obligatiunea ce-0 luaser. La 14 Octombrie, Primaria
(adr. No. 4828), dupg ce ceruse avizul Ministerului, raspunde di-
rectiunei Gimnaziului c Ministerul (ord, No. 12786) nu aprobei
cursurile clasice de limba Latinei i Elena, de oare-ce deja s'a
hoteirdt ca Gimnaziul real din Brelila sci fie cu 7 clase i cu
programa realistei.
Aa dar, cursurile de limbi clasice rmn in regul suspenclate.
La 9 Noembrie 1888, Primaria in urma unei petitiuni din
partea parintilor, hotrndu-se a interveni din nou la Minister
spre a admite facultativ limbile clasice n Liceul real, cere di-
rectiunei s-i comunice, daca dintre profesorii Liceului se pot
angaja cu predarea acestor limbi (adresa No. 5271). Convocn-
du-se la 11 Noembrie Consiliul colar al Liceului, acesta avnd
in vedere e s'a hotart de Minister, ca Brla sa aib un Liceu
real complect i ca elevii ar fi prea impovrati i cu litnbile
clasice, cari ar trebui sa se predea peste orele regulameetare, de
la 5 p, m. in sus ; mai avnd in vedere, ca au trecut deja a-
proape 3 luni de la inceperea cursurilor i ca ar fi prea greu
s se poata trece toate materiile limbilor clasice, conform pro-
gramei, opineaz e, a se mai preda anul acesta limbile clasice
in liceu, ar fi aproape fard folos.
Comunicndu-se hotrrea consiliului colar Primariei, aceasta
prin adresa No, 5414 din 19 Noembrie 1888, spre rspuns, cere
din nou sa i se arate, daca dintre profesorii Liceului se pot an-
gaja sa predea limba latina facultativ la elevii claselor ,I-a 0 a
II-a, in cursul anului 1888-89. Consiliul colar convocat, 1'0
mentine hotrirea sa de mai sus.
Dar Primaria staruind la Minister 0, dup ce Ministerul
www.dacoromanica.ro
consultg conferinta profesorall a Liceului asupra cererei ei,

dela 1 Ianuarie 1889 se incep din nou cursurile de limbi cla-
sice, numindu-se doi profesori, plgtiti de comung, unul de lating
pentru clasa I i a II si altul de limba lating si eleng pentru
clasele a III-a si a IV-a. Elevii preggtiti de latin . in clasa I tree
la 1 Septemerie viitor in clasa II-a a Gimnaziului clasic, care
se infiinteazg atunei cu doug clase deodatg.
9, Clasa I-a divizionara.
Crescnd populatiunea scolarg pentru clasa I-a a Gimna
ziului real, Consilul comunal din Braila, de odatg cu infiintarea
catedrelor de limbi clasice, voteazg. la 4 Septembrie 1887, infi.-
intarea, tot din fondurile comunei, a unei clase I paralle, Minis-
terul de Interne si eel de Instructiune aprobg aceast creatiune,
care functioneazg regulat dela aceasta data, cu profesorii Licen-
lui real, 'Ana' la 1 Septembrie 1889, cand se infiinteazg Gimna-
ziul clasic,
10. Infiintarea Gimnaziului clasic.
(Liceul L C. Massim")
La 24 Aprilie 1889, Primgria (adr, No. 2576) scrie direc-
iune Liceului
Sunteti cu onoare rugat, D-le Director, sg binevoiti a co-
munica Primriei numgrul elevilor, care frecuenteaz clasa I-a
divizionara i ordinarg i call din dnsii fac prelegerile limbei
latine de a trece in clasa II-a pentru stiintele Gimnaziului clasic",
precum si dac, fat cu acest numr de elevi cresterea popu-
latiunei orasului, este absolut necesarg inflintarea unui Gimna-
ziu clasic.
Directiunea Liceului real, cu adresa No. 67 din 25 Aprilie,
acel an, rgspunde Primgriei
Primind adresa D.-Voastre cu No. 2576, mg grgbesc a vg
comunica cele ce-mi cereti ;
1. Numgrul elevilor ce frecuenteazg clasa I-a divizionara
si clase I-a ordinarg dela acest Liceu, este de 156 ;
2. Numrul elevilor ce frecuenteazg facultativ clasa I-a de
latineste, este de 47 ;
3. Populatiunea scolarg, numai anul acesta, a crescut cu
www.dacoromanica.ro
111, mai mult ca in anul trecut, &Ha avem acum in toate cla-
sele 282 colari, pe cand anul trecut erau mimai 171. Crein-
du-se anul acesta inc o clash' a IV-a primar de bleti, pe
langa cele ce existau, la 1 Septambre viitor vor fi cereri de in-
scriere cu mult mai numeroase ca in anul curent i prin urmare
fata cu numrul ce trebue0e prima intr'o clas, va fi nevoe sa.
se resping poate multi absplventi de clasele primare, de la in-
scrierea in cl. I gimnazial".
Deci, fat. cu acestea, fat i cu creterea accentuat. a
populatiunei orasului, este neaprat trebuint de cel putin o
coal semindara de baeti ; i, pentru a satisface i numeroasele
cereri, ce tiu c au fcut printii pana acum, atat la Onor Pri-
marie cat 0 la Onor. Minister, cred de neaparat trebuinta a se
infiinta de o cam data aici, inc un Gimnaziou clasic, pe langd
actualul Liceu real",
In acela timp directiunea, prin adresa No. 66, roaga pe
profesorii Liceului sa se intruneasca i sa hotarasca i D-lor cele
ce cred in aceast afacere, sfarsind adresa sa cu urmatoarele:
Fiind vorba de inmultirea colilor secundare in acest ora
$i eu chipul acesta, d'a se largi treptat centrul de cultura de
aici, sper, D-lor Profesori, ca yeti fi cu totii uniti intru a da lu-
minatul D-Voastra concurs qi impulsiune &are aceasta lucrare".
Din diferite motive straine de chestiune, cativa profesori
n'aU voit nici sa auda de aceast chestiune.
0 mica' majoritate ins i &A urmatorul aviz :
1889 Aprilie 26."
Avatid in vedere dezvoltarea ce, pe vzute, ia aceasta
urba, i multimea elevilor ce tot cre0e, suntem de prere ca. e
necesitate i de un Girnizaziu clasic, mai ales cA aptituclinile
copiilor i cerintelor familiilor lor s'ar putea satisface mai cu
eficacitate".
Primria, primind adresa de mai sus (No. 67) a directiunei
Liceului, scrie Ministerului (rap, No. 2658 din 27 Aprilie. Dosar.
Prim. No. 74 din 1899) :
Vzand CA anul colar viitor se apropie, am solicitat D-lui

Director al Liceului real de aici, a ne informa despre numrul
elevilor ce frecuenta clasa I-a divizionara i ordinara de la acel
liceu, precum i numrul elevilor ce fac prelegeri de 1. latine.
www.dacoromanica.ro
Din partea D-lui Director s'a primit adresa No. 67, dup
care comunic D-voastra, pe lnga prezentul, copie, v rog
D-le Ministru, . ca lund in consideratie cele spuse de D-1 Di-
rector, s'al binevoiti a face, ca cu ocaziunea inceperii prelegerilor
in anul viitor scolar, sa se infiinteze si la Braila un Gimnaziu
clasic cu clasa I-a si a II-a, pe lnga actualul Liceu real, de
oare ce fat cu numarul elevilor ce frecuenteaz clasa IV-a, din
un numar de 6 scoli primare ce se in tretin de Stat i cornun, este
insuficient numai liceul real si prin urmare, att pentru conside-
ratiile din adresa D-lui Director, cat si pentru satisfactiunea jus-
telor reclamatiuni ale D-lor orseni, sunt sigur, D-le Ministru, c
yeti binevoi a face s se infiinteze si in aceast urbe Gimnaziu
clasic, pe lnga. actualul Liceu real, de oarece aceast comuna
este, pot zice, unica, care a facut mari sacrificii din fondurile si
veniturile sale, att pentru constructiune de locale proprii pentru
scoale, cat si pentru intretinerea a 4 scoli prima re de baeti
5 de fete, plus alte speze pentru cele intretinute de Stat."
Consiltul comunal se convoac extraordinar si, prin deci-
siunea sa No. 105 :
Admite infiintarea Gimnaziului clasic in aceas ta urbe cu
.
incepere de la 1 Septembrie 1889 cu clasa I si a II-a, urmnd

ca in anii urmtori sa se infiinteze insa eke o clas, pana la
complectarea lui cu 4 clase si prin consecinta a se starui la D-1
Ministru al instructiunei publice pentru infiintarea de catre Stat
a acestui Gimnaziu, pentru care comuna ia angajamentul de a
contribui si dnsa cu din fondurile ei, pentru jumatate din chel-
tuelile ce se vor face de eatre Stat, numai cu intretinerea per-
sonalului didactic, far ins a trece maximum prevazut prin le-
gea din 1885, publicat in Monitorul Oficial No. 10, acel an.
Ministerul accept propunerea Consiliului Comunal si, prin
ordinul cu No, 9497 din 2 Septembrie 1889, invit Primaria s
verse la Cassa de Depuneri i Consemnatiuni, suma de lei 5000
oferit de ea, pentru ca plata personalului didactic al Gimna-
ziulur sa se Lea de Minister. Tot prin acest ordin, Ministerul
hotrste i p ?rsonalul didactic compus din 12 profesori si ma-
estri, din care 10 de ai Liceului real si 2 numiti din nou, toti
ca titlu de suplinitori i p1t cu diurne.
Gimnaziul elasic creat din nou, incepe dar a functiona la
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI N BALCESCU" DIN BRAILA 21
1 Septembrie 1889 cu pl. I 0 a II-a i sub directiunea D-lui

I. Guliotti, unul din profesorii cei vechi a Liceului real.
Clasa I-a clasic inlocue0e clasa I-a divizionar, care acum
se desfiinteaza la Liceul real. In clasa II-a s'au inscris din elevii
promovati din ambele clase I ale Liceului, i cari urmaser anul
precedent lectiunile facultative de limba latin.
In primii doi ani de la infiintare, adic pn la prima pro-
motiune de elevi pentru clasa IV-a, Gitnnaziul clasic a functionat
in localul Liceului real. Localul ne mai fiind suficient, dup
complectarea tuturor claselor Liceului, Gimnaziul s'a strmutat
de aci intr'un local deosebit.
Liceul real continua in mod normal, primind in cursul su-
perior elevi de prin toate orwle pe unde existau gimnazii reale,
ca Dorohoi, Piatra N., Vasluiu, Brlad, Tecuciu, Clra0, Slatina,
Trgu-Jiu, T.-Severin.
Cu punerea in aplicare a Legii din 23 Martie 1898, dispd-
rand distinctiunile de licee clasice licee reale, se adaog la
cursul superior de aid, o sectie modernd, pe .1ng cea real&
existent, i astfel avem Liceul bifurcat.
11. Ultima schimbare. - Liceul redus iari la rangul de

Gimnaziu.
Dup 12 ani de la infiintarea cursului superior real, limp
in care acest liceu dedese mai multe serii de absolventi, la 5
Maiu 1900, Ministrul Instructiunei scrie catre directia Liceului,
intre altele :
Am onoare a vd incunostiinta cd, conform prevederlior

budgetare, liceele Massim" i BdIcescu" urmeazd s functio-
neze n viitorul an scolar, asa ca intr'unul din localuri sei fie
rntrunite, dacd e posibil, toate clasele gimnaziale sub eonduee-
rea Domnului At. Popescu, iar in celallt, toate clasele liceale
cu o sec(ie clasicd, una reald si una modernd, sub conducerea
D-lui L Guliotti,"
Aceast dispozitie s'a luat mai cu seamei n vedere cd,
numeirul scolarilor nu justified "in dea juns existenta a cdte o
sectie modernd in parte pe kingei fiecare din cele cloud licee 1)".
1) La Liceul Balcescu, sectia Moderna singur nurnara in cl. V-a 38 de
elevi, osebit de c6a reala care avea in aceiasi cl. 21, jar la Liceul Massim"
amandoua sectiile, moderna si clasica, numarau la un loc 53 de elevi.
www.dacoromanica.ro
- (ord. No. 4482 din 5 Maiu 1900), . .
In vederea raportului No. 26'8 al D-lui Director al Liceului

I. C. Massim", am onoare a VI face cunoscut Cd, Ministerul a
dispus ca toate clasele gimnaziale dela ambele licee din Br& la
sa fie intrunite in localul acelui Liceu, care e preveizut cu seili
suficiente a spatioase ; iar cele liceale vor fi intrunite in localul
liceului I. C. Massim" ale ceirui stli de clase sunt mult mai
mici". - (ord. No. 8206 din 24 August 1900).
Ca urmare la aceste ordine ministeriale, la 1 Septembrie
1900' se concentreazA in localul Liceului N, Blcescu" toate
clasele de curs inferior de la ambele licee din Braila iar in lo-
;
calul liceului Massim" toate clasele de curs superior. La Liceul

Blcescu" in anul 1900-901 au functionat 10 clase : 4 paraleie
I si cte 2 de la a II-a pn la a IV-a inclusiv, cu un numr de
599 e!evi.
De oarece programele analitice din 1899 s'au pus in apli-
care treptat, cu cte o clas, incepnd .dela I-a, in anul acesta
numai clasa I-a si cu a II-a au mers dupa aceste programe ; a
III-a A. si a IV-a A. au continuat dup programa real de la
1884, jar a III-a B. si a IV-a B,, dup programa cea veche cla7
sic.
Au functionat aci, pentru cele 10 clase, 31 profesori si ma-
estri, din cari o parte au preclat si la liceul L C. Masim",
Scoala a functionat tot sub numele de Liceul N. Blcescu"
pn la 1 Aprilie 1901, cnd, fiind trecut in budgetul curgtor
sub numele de Gimrzaziul N. Blcescu", s'au consacrat prin
aceasta dispozitiunile ministeriale din Maiu si August 1900 ; si
astfel vechiul liceu real, al crui inceput dateaz de la anul
1863, dupa ce a trecut In cursul timpului, (cum. s'a vzut mai
sus) prin mai multe prefaceri i dup ce in urm dedese, pra
in anul 1899, 9 serii de absolventi cu 7 clase reale, fu redus
din nou la rangul de gimnaziu.
Conform necesittilor budgetare, chiar dela 1 Septembrie
1901 s'au reclus 2, clase I-a D. si a I-a B. ; in anii urmtori s'au
mai redus inc 2 : I-a C. si a III-a A,, rmnnd 6 clase func-
. -tioneaz mai departe I-a A. si B., II-a A. si B., III si a IV.
Proportional cu aceste reduceri, s'a redus si numrul profe-
sorilor.
www.dacoromanica.ro
12. Titulatura coalei.

Transformrile coalei de cari ne-am ocupat pang ad, a a-
tras dupa dnsele i schimbarea titlului i patronului ei.
Am vazut mai sus, ca. la 1868; schimbandu-se coala real
in Gimnaztu (clasic), i s'a dat numirea de Gimnaziul Carol I"
nume ce l'a pstrat i coala comerciala, dela 1 Sept. 1871 para.
la 1 Sept. 1873, cncl aceasta din urma desfiintndu-se, Gimna-
ziul e intitulat simplu Gimnaziul comunal", Cu acest din urm
nume, fiinteaza pana la 1 Noembrie 1880, cnd schimbandu-se
forma invtmntului, se nume0e Gimnaziul real", 0 in urma,
dela 1 Septembrie 1888, Liceul real".
La 27 August 1886, cnd localul actual era aproape gata,
directorul Gimnaziului real, scrie Ministerului (rap. No, 217)
Fndca s'a construit un local propriu pentru un liceu real
in Brila, cred, Die Ministru, ea ar fi bine s se dedice 0 a-
aceast coala memoriei unuia dintre oameni cari nu mai sunt
azi in viata i cari merit arnintire".
Dintre ace0i oameni, gsesc ca numele lui Nicolae Bl-
cescu nu figureaza ca patron al nici-unei institutiuni de cultur.
Lucrrile lui istorice, unele in unire cu A. Treb, Laurian i altii,
intreprinse pentru rede0eptarea spiritului national i pentru re-
dobandirea drePturilor Romnilor, lucrri, in cari pretutindenea
se vede patriotizm sincer sperant in viitorul trei apoi lupta
si suferintele ce a indurat el, itnpreun cu toti barbatii noqtri cei
mari de pang la jumatatea acestui secol, pentru regenerarea a-
acestei tar), fiind fortat de tristele imprejurari in cari se gsia
ea, de a muri ca exilat i in cea mai complect mizerie ; -toate
acestea, cred, D-le Ministru, ca sunt un titlu pentru Nicolae Bal-
cescu, la recuno0inta noa str 0 a viitorimei i ca dnsul ar me-
rita s fie pus in ochii profesorilor i ai tinerimei, ca exemplu
de devotament sincer i de sacrificiu pentru binele tame,
De aceea, D-le Ministru, iau libertatea d'a v ruga, s bi-
nevoiti a incuviinta ca aceast coala secundar sa se intituleze :
Liceul real Nicolae Blcescu" 0 a dispune s se inscrie acest
titlu pe frontispicul noului local de liceu, care se va termina
peste cteva zile" ,
Acestei cereri nu i s'a dat nici o solutiune.
In 27 Ianuarie 1892, Directorul de atunci N. Ganea, con-
www.dacoromanica.ro
voaca consiliul coiar, pentru a da un nume Liceulai. Consiliul,

pe motivul c acest liceu este singurul in care invtmntul
tiinific predornina, c grin urmare este nemerit s poarte nu-
mele unui barbat de qtiint, decide cu majoritate de 7, c Liceul
real din Bra .11a s poarte numele lu Grigore Cobedcescu, care
ca profesor universitar i membru al Academiei a lucrat foarte
mult pentru Geologia trei noastre. (Proces-verbal No. 46).
Hotarrea Consiliului este supus aprobrei Ministerului cu
raportul directiunei No, 10 din 1 Februarie, 1984, rugndu-1 de
a dispune facerea cuvenitului decret Regal.
Ministerul ins (ord. No. 1532 din 12 Martie 1894) face
cunoscut directiunei, ca. M. Sa Regele prin inaltul decret No.
1013 din 10 Martie a aprobat ca Liceul s poarte pe viitor de-
numirea de Liceul real Costache Negruzzi ",
Cu acest nume figureazd Liceul numai pn la 11 Octom-
brie 1895, cnd. Ministerul (ord. No, 7491) face cunoscut direc-
,
tiunei, spre sill*, ea, prin maltai decret No. .3773 din 3 Oc-
tombrie 1895, M. S. Regele a binevoit a aproba, ca Liceul real
din Brila s poarte pe viitor numele de Nicolae Blcescu", in
loc de Costachi Negruzzi".
Titlul de Liceul real N. Blcescu" se pstreaz intreg
pn la 1 Septembrie 1899, cncl dup noua lege din 1898, &s-
par denumirile de licee clasice qi licee reale.
De la aceast data titlul oficial rmne numai Liceul N.
Blcescu", titlu care se pastreazg, dup cum am vzut, pand la
1 Aprilie 1901, cncl Liceur este redus ri toat forma, prin bud-.
get, la rangul de Girnnaziu cu denumirea de Gimnaziul N.
Blcescu",
Acestea sunt, in scurf, fazele prin carea a trecut cea din-
ti qcoal secundar de beti din Braila, in cursul existentei sale
de aproape 43 de ani, aclec de la 1863 I:4nd la 1906, In ele se o-
glinde0e, intru ctva, i starea generald de tranzitie a societatei
noastre, in care stare, fatalmente, institutiile, ca i opiniunile
oamenilor, nu se bucura de mult fixitate.
La inceput coala din Braila avea tendinte practice, Printii
ziceau c copii s fie pregatiti pentru comerciu i industrie.
Treptat-treptat ins aspiratiunile se modific si, din practica
coala se indrumeaz spre studii teoretice : din coal real co-
mercial se face gimnaziu. Intre 1870-74, e *ultima lupt intre
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULUI N. BALCESCU" DIN BRAILA - 25
spiritul practic . si cel teoretic. In cele din urmd scoala comerciald

e prsit pentru totdeauna, lundu-i loculul Gimnaziul clasic si
apoi cel real, etc. - Slujbele publice a trag aspiratiunile spre
ele. Printii, chiar comercianti i mici industriasi, doresc ca copiii
lor sei nu mai munceasc ca dnsii, idee gresit, care a depr-
tat tinerimea de la ocupatiunile lucrative, lsndu-le in mna
strinilor. Din toate prefacerile ce a suferit scoala de care ne-am
ocupat pnd aci, reese dar unica notd principal in aspiratiunile
culturale ale Brdilenilor prevararea copiilor pentru functiunile
publice si "in deosebi pentru magistraturei si advocatur. Prole-
sorii, autorittile locale si chiar autoritatea superioar centrald
s'a plecat, in cursul timpului, vrnd-nevrnd, inaintea unor atari
tendinte. Ce e drept, Gimnaziul real si in urmd Liceul real au
stat, mai mult sau mai putin, ca o piedica la aceast indrumare
a tineretului, prin faptul c absolventii de aci nu s'au putut
inscri deacIreptul si la faculttile juridice.
II
INSTITUTIUNI IN LEGATUR CU LICEUL. - ACTIVITATEA
CULTURAL PUBLICA A PROFESORILOR.
1. Internate.
La inceputul anului 1865, Primria de Brdila cu aprobarea
Ministerului a infiintat un internat, sucursal pe lngd $coala
reald pus sub directiunea lui Pavel Eliade (rap, Primriei No.
1622 si ord. Ministerului No. 122.895. Noembrie 3/64), In acest
Internat se primeau copii din cele 3 clase primare si din scoala
real. Elevii primari primeau lectiunile de I. romn si de limbi
strine in internat ; cei secundaH urrnau in scoala real. Insti-
tutiunea era,sub patronajul Primriei si sub privegherea Corni-
tetului scolar local. Inscrierile se fceau la Primrie. Un elev in-
tern pldtea ,o tax de 40 galbeni pe an, cei demi-interni 24. E-
levii nu se primeau dect pe tin an intreg si plateau taxa in-
ternatului in doud rate semestriale, anticipat. Se pare c comuna
a prsit in curnd patronajul acestui internat, rmnnd acesta
ca institut privat al lui P. Eliade, cruia probabil i se ddea de
Primrie o subventie pentru elevii lipsiti de mijloace, Din acte
nu s'a putut constata ct a durat internatul sub patronajul PH-
mriei.
www.dacoromanica.ro
Al doilea internat este acel numit Internatul Liceelor

din Braila" fundat in ,1898... de catre profesorii Liceelor N.
Blcescu si I. C. Massim, cu statute aprobate de Minister prin
ord. No. 7135 din 10 Febrnarie 1898. S'a infiintat in sco-
pul de a adaposti pe elevii sat-ad cari stateau pe la gazde in
rele conditiuni igienice si morale. Internatul primeste bursieri
dintre elevii cei mai sraci i niai buni la invatafura, intretinan-
du-i gratuit, semisolventi, cari platesc o taxa lunar de 25-30
lei si solventii cad platesc 50 lei pe lung. Este subventionat de
Primaria Braila cu 3000 lei anual, (la inceput era cu 4000 lei)
de judet cu 600 lei si de camera de comerciu cu 600 lei. Ince-
putul acestui internat se datoreste unei subscriptiuni publice, Mi-
nisterul a promis la inceput, dar pana acum n'a acordat nici
un ajutor. Au fost intretinuti in acest internat ate 33-58 elevi
pe an, director fiind un profesor ales de conferinta plenar a
-tuturor profesorilor dela ambele coli. De la 11 Octombrie 1905,
prin ordinul No. 60.134 al Inspectoratului general s'a pus acest
internat sub controlul directiunii Girnoaziului, dar, de oarece
Ministerul nu s'a angajat dupa aceea, s dea vre o subventie
si mijloacele internatului fiind foarte restranse, directorul Gimna-
ziului n'a putut infra in atributiile sale, ramanand conducerea
raspunderea tot in sarcina vechiului comitet 0 a directorului a-
les de conferinte.
La 1906 internatul avea 33 elevi, dintre cari 16 bursieri, 13
semisolventi si 4 solventi.
In total, Internatul a adapostit dela infiintare pana in 1906 un
numar de 168 elevi bursieri, 136 semi-solventi, 52 solventi.
Cheltuiala anuaM a variat dela 13.210 pan& la lei 29.790.
In total pe 71/2 ani lei 100.000.
Fondul de intretinere consistand din micile taxe si din
subventiuni este insuficient, daca.' Ministerul nu da si el o
subventie.
2. Secfiunea societafii pentru invafatura poporului roman.

In urma invitrii sectiunei centrale (No, 55 Noembrie 22/1866)
directorul Scoalei reale, ia initiatiativa prin membrii corpului di-
dactic seCundar i primar si prin cetteni, d'a se infiinta la
Braila co sectiune a Societatei pentru invataura poporului roman.
www.dacoromanica.ro
ISTORICUL LICEULU1 N. BALCESCU" DIN BRAILA. 27
La 12 Decembrie urmator s'a si constituit sectiunea de

Braila, alegndu-se comitetul sub prezidentia lui P. Eliade, di-
rectorul scoalei reale.
Din trei dosare pe 1866-67, aflate in achiva Gimnaziului
se constat c pan& la finele lui 1867, se instituiser comisiuni
dintre membrii sectiunei pentru vizitarea scoalelor publice i pri-
vate din oras, precum si acelor din judet ; c s'a cerut pentru
aceasta autorizare Ministerului, ca Ministerul (ord. 17274 Octom-
brie 23167) a aprobat vizitarea scoalelor, mai ales de biroul
sectiunei ; cu aceast conditie numai cei orice observri ar avea
de feicut inveiteitorilor profesorilor vi directorilor de scoli, sci nu
le facei direct, ci sei le comunice Ministerului ca, apreciindu-le,
sei avizeze.
Din diferite rapoarte ale comisiunilor, se .vede ca la scoa-
lele private din oras, toate streine, ce s'au vizitat, nu se pred
dect de forma 1. romn, lucru ce de altmintrelea s'a perpetuat
mult vreme, mai ales in scoalele grecesti din Braila.
La 28 Maiu 1867, sectiunea a infiintat si o scoal gratuit
de adulti la a crei inaugurare facuta in localul scoalei publice
(primara), au luat parte toate autoritatile locale.
Din actele aflate la Gimnaziu, la primrie i la scoala No.
1 de baeti, nu se stie mai mult in privinta acestei sectiuni de
cat cele expuse mai sus. Totusi dupa informatiuni luate de la
persoane cari au fost membrii, ea ar fi durat 'Ana la 1870.
3, Biblioteci.
a) Biblioteca scoalei : Prima colectie de 33 vol. carti in
valoare de 600 lei vechi (noi 222, bani 22) s'a procurat de Pd.-
mrie, Gimnaziului, pe la sfarsitul anului 1868.
Alta colectie de 43 vol. In valoare de 20016 s'a cumparat
in anul urmtor 1869, (Acte in dos. Prim. No. 73/67-68). De
atunci Biblioteca Gimnaziului s'a sporit &ate putin pe fiecare an,
parte cu carti donate de Primarie, parte de particulari. De la
luarea Gimnaziului pe seama Statului, Ministerul a trimis din
cnd in cnd diferite carti de stiint si de literatur. Numrul
volumelor pana la 1906 se urca la 600, afar de colectiunea corn-
plecta a Monitorului Oficial incepnd de la 1875 coprinznd
. . volume legate trirnestrial. Crtile nu sunt insa catalogate
sisternatic, ci numai inventariate,
www.dacoromanica.ro
b) Biblioteca publicei.
Indat dup trecerea Gimnaziului in sarcina Statului, chiar

in primele zile din Noembrie 1880, directorul convoac corpul
profesoral la consftuire propune a lu initiativa infiintarei
unei biblioteci i a unui muzeu de obiecte stiintifice. Profesorii
primesc propunerea i aleg un comitet de iniliativa compus din
5 persoane : D-nii Dr. C. C. Hipites, presedinte, Dr. Chr, I Su-
lk% Ieronim Gold, Z. C. Zamfirescu si Dr, St, C. Hepites, mem-
bri't, cel din urrna fiind si secretar al comitetului, Acest comitet
a primit insrcinarea de a aduna cairti si bani, pentru a se ere&
o biblioteca O'o colectie de aparate qffintifice, cari sa serveasca
profesorilor, scolarilor si publicului. Comitetul in 9 Noernbrie
1880 i formeez statutele. Plublicul raspunznd cu mult bun-
voint la apelul ce i s'a fcut, in curnd se adun un numLI
considerabil de carti si se aboneaza reviste stiintifice i literare.
La 21 Decembrie 1880 si 3 Ianuarie 1881, se von.' de catre co-
mitet, in unire cu consiliul scolar al Gimnaziului, un regulament,
prevznd conditiunile cerute pentru punerea bibliotecii la dis-
poztia publicului si astfel Biblioteca incepe a functi on a, dup
norma Bibliotecii Statului,
Institutiunea Bibliotecii si Muzeului stiintific din Braila fti
recunoscut i autorizat prin decretul regal No. 2134 din 23
August 1881, de a functiona in marginile statutelor i regulamen-
tului ei modificate.
Comitetul, incepnd imediat organizarea activittii, a pro-,
curat intre altele o mic colectie de instrumente de fizical, sin-
. gureIe cari au servit scolarilor pn in primavara anului 1887,
cnd Ministerul a inceput s doteze Gimnaziul cu material di-
dactic.
Biblioteca numara la 1906, aproape 5000 volume, si a fost ins-
talat inteuna din slile Gimnazuolui. Pentru aceast Biblioteca, n'a
cheltuit nimic Statul. Ea a fost deosebita de a Gimnaziului.
Primria local de asemenea n'a cheltuit nimic cu ocaziunea
infiintrii acestei Biblioteci ; ba din contra, din motive politice
inchipuite, s'a artat la inceput oslil Abia in anii bugetari
1889-90, 1890-91 si 1891-92, Primria a subventionat Biblioteca
cu ate 1000 si 1500 lei. Aceste sume au fost afectate la plata
unui copist ajutator la lucrrile de catalogare i aranjament, la
www.dacoromanica.ro
procurarea de crti si reviste, etc. De la 1 Aprilie 1892, subven-

tiunea a fost stears din bud:getul comunei. In anul 1898-99 se
prevazuse din nou o suma de lei 1500, care ins nu s'a ordo-
nantat, ci s'a trecut la economie,
Mobilierul Bibliotecei (mese, scaune, lmpi) ce s'a procurat
de comitet, imediat dup infiintarea ei azi e invechit. Dula-
purile de carp, frumos lucrate din zinc i lustruite s'au facut in
cea mai mare parte cu cheltaiala- regretatului Vasile P. Sassu,
care in urma unei donatii de bani fusese declarat mernbru fun-
dator si apoi ales in comitet-
Comitetul, descomplectat in cursul timpului, parte prin re-
trageri, parte prin decese, s'a complectat cu diferite persoane
Ong la 1893, cnd al doilea si ultimul presedinte, regretatul
poet Colonel Th. $erbanescu s'a permutat din Braila la Roman
astfel comitetul n'a mai lucrat nimic de atunci.
Lipsa absolut de mijloace a fcut ca mai multi ani, bi-
blioteca sa nu mai poata fi pus la dispozitia publicului.
Comitetul de fapt si de drept nu mai exist. Dupa o ultim
dispozitie a statutelor (Art. 24), patrimoniul aeestei institutiuni
trebuia sa treaca in proprietatea orasul i Braila.
Biblioteca are un catalog alfabetic pe cartele : s'a inceput
si unul sistematic (pe materii). *)
c) Biblioteca Societatei de lecturd N. Blcescu" a elevilor.
Societatea s'a infiintat in 1898 sub prezidentia d-lui profesor L
Ursu i odat cu dnsa s'a infiintat i biblioteca ei. Societatea
se compunea la inceput numai din elevii cursului superior al
liceului N. Blcescu". Dup reducerea liceului la 4 clase, ea a
fost continuat obligator de elevii claselor a III-a si a IV-a si
facultativ la ceilalti. Cotizatiile elevilor fiind mici, numai de 10
bani pe hula, biblioteca s'a inavutit cu putine opere de la crea-
rea ei. Ea numra la 1906, 445 volume carti, in majoritate de litera-
tur romn i putine franceze si germane. Aceste carti sunt
regulat puse la dispozitia elevilor societari.
4. Societatea pentru ajutorul colarilor sdraci.
La 1 Martie 1887, prin initiativa directorului Gimnaziului
si a prefectului de atunci, Scarlat Trsnea, decedat cu putin in
urma, s'a infiintat in Braila, o societate de ajutor pentru sco-
larii sraci. Sediul ji avea la Gimnaziu.
(* Dela 1906, biblioteca a fost &magi Primriei, devenind Biblioteca Co-
munabi de azi.
www.dacoromanica.ro
La aceast initiativ, s'au asociat imediat mare parte din

corpul didactic, precum si toti oame. nii de bine din acest oras,
contribuind fiecare cu ce a putut la crearea unui fond de aju-
toare.
Societatea a functionat de atunci neintrerupt, procurnd
elevilor saraci din scoalele publice, mai ales imbrcminte si in-
cltminte, in valoare de ate 2000 pn la 5000 lei anual.
Pti. in 1905, aceast societate a cheltuit pentru ase-
menea ajutoare, suma de lei 50395. Fondul ei, care nu se poate
atinge niciodat si din care, conform art. 25. din statutele res-
pective, se cheltueste numai venitul anual, se urca in 1906 la suma
de lei 80100 ; fu plasat in efecte publice de 510 si 4/() si depus
spre pastrare la Casa de Depuneri a Statului.
Pn. la 1906 aceast societate n'a primit inca recunoasterea ca
persoan moral si juridicA din partea Corpurilor legiuitoare. S'a
cerut de biroul ei aceast recunoastere prin Ministerul Instruc-
tiunei.
5, Conferinte publice. - Ateneu.

In cursul timpului s'au tinut si la Braila, in mod sporadic,
cliferite conferiate publice, fie de catre profesorii locali, fie de
atre alte persoane competinte. Prima incercare ins d'a se tine&
regulat o serie de asemenea conferinte, s'a fcut in primvara
anului 1886, dup initiativa luat de directorul Gimnaziului real.
S'au tinut atunci sase conferinte in o sal spatioas din vechiui
local al scoalei No. 1 de beti.
Aceste conferinte au fost :
Despre transmiterea toilet la distant", tiiiut de d-1 Dr,
St. C. Hepites fost profesor al Gimnaziului din Brila, mai apoi
director al institutului meteorologic i membru al academiei
roman e. ,
Despre lux si risip0, de L C. Lerescu, fost profesor.

Despre femee" de I. Badenschi, fost profesor si revi-
zor scolar ;
Despre crizele comerciale", tinut de d-1 C. Georgescu,
advocat ;
Despre protectionism i liberulschimb" de d-1 N. Ionescu,
advocat.
www.dacoromanica.ro
Greidinile de copii" de At. Popescu, profesor i directo-

rul Gimnaziului.
In 1888, Martie 5, s'a constituit la Gimnaziu o societate
sub denumirea de Ateneul Breiila", compus& ,din militari, ad-
Vocati, profesori si institutori si alti specialitL
Comitetul ei se compunea din : Col, Th. $erbeinescu, (poetul),
presedinte, Ath. Popescu si Dr. I. G. Apostoleanu, vice-presedinti,
N. N. lonescu si N. B. Ganea, secretari, R. Marchiani, casier
si G. Demetrescu, G. Berceanu, AL Djuvara, Gr. Cremeneanu,
membri, Sub auspiciile acestei societti s'au tinut la Gimnaziu o
serie de mai multe conferinte literare,
O alt asociatie, compus din profesori, institutori i dife-
riti profesionisti s'a constituit in 1 Februarie 1898, la liceul N.
Blcescu" sub numele de Ateneul roman din Breiila". Aceast
societate inceput& sub frumoase auspicii cu mult insufletire,
a lucrat vre-o trei ani. Sub auspiciile ei s'au tinut mai multe
serii de conferinte in sala teatrului Rally", conferinte frecuen-
tate in totdeauna de un numeros public. In urna& s'a rcit entu-
ziasmul. Cei mai priceputi membri, din cei cari au fost initia-
tori, au gsit mai practic A.-0 conserve timpul fiber politicei,
decht unei astfel de institutiuni idealiste, care cere sacrificii in
munc i chiar in bani,
6. Societatea de Gimnasticd i Sport.

Adunarea general& de constituirea acestei societati s'a tinut
in sala Rally la 21 Mai 1905, cand s'au votat statutele si s'a
ales comitetul conductor. Societatea are ca membri, comercianti
de diferite categorii, medici, advocati, militari, profesori, functio-
nari publici i privati, precum si scolari. Membrii sunt activi
onorifici. Membrii Comitetului alesi de adunarea general& alege
dintre ei pe presedinte i pe Ceilalti demnitari ai societtii. Pri-
mul comitet ales pentru un an la 21 Maiu 1905, se compune
din urmtorii 21 domni membrii : 1, Contele Camil de Roma,
mare proprietar si agricultor, 2, Capitan Mott (din Cavalerie) ;
3, D. Fulga, advocat ; 4, Dr, G. Georgescu, medic dentist ; 5,
Aug. Mendel, exportator, 6. Liviu O. Macedonescu profesor ; 7.
Dr. Toff, medic ; 8. Ceip, M. Tanovici, farmacist al Reg. 3 arti-
lerie, 9. L G. Sassu comerciant de cereale ; 10. Paul Rotten-
www.dacoromanica.ro
32 ATI-TANASIE POPESCU
berg, 11, Leonte Moldovan, fost profesor, advocat ; 12. lonel

Berceanu advocat ; si din urmtoarea delegatiune 1 G. G.
Geietan, proprietar qi mare agricultor, preedinte ; At. Popescu,
profesor si 3. Dr. V. Demetrescu-Breiila viceprwdinti ; 4 Geor-
gel Perlea comisionar de cereale, casier ; 5. N. Farago, direc-;
torul Bncei Generale, secretar financiar ; 6. Apostolache Dinu,
i 7 Emil Georgescu, studenti universitari, secretari de edinte ;
8. R. S. Corbu, profesor, director de sal ; 9. Th. Teodorescu,
functionar comercial, director de material.
Ministerul Instructiunei, conform cererei biuroului Comite-
tetului i avizului favorabil dat de clirectiunea Gimnaziului N.
Blcescu", a aprobat (cu ord. No. 56854 din 1 Oct. 905), ca
societetea s se foloseasc de sala de gimnastic i arme de la
gimnaziu.
In urma acestei autorizatiuni, societatea la 30 Octombrie
1905 a inaugurat cursurile de gimnastic printr'o festivitate tinut
in amfiteatrul Gimnaziului, fiind prezenti, afar de membrii Comi-
tetului, mai multi alti societari i particulari. Discursul de inau-
gurare 1-a tinut vice-prwdintele At. Popescu, care ardtnd lipsa
de siruint in intreprinderile noastre, din care cauz multe so-
cietti nu dau inainte, face apel la membrii i In special la cei
tineri s lucreze unit i cu inim la progresul seciettei i invit
s strue i pe Ing altii a se inscri ca membri.
Pn la finele lui Ianuarie 1906 sunt inscrisi regulat in so-
cietate 300 membri. Din ace0ia, iau parte la exercitiile de gim-
nastic 210, dintre cari 150 colari, iar 60 persoane de diferite
profesiuni. Pentru scrim sunt inscri0 25 membri.
Cotizatiunile membrilor sunt de 1 leu pe lun pentru mem-
brii activi, colarii cari, in genere, n'au dreptul de a participa la
adunrile deliberative ale societtii, pltesc : cei de clasele pri-
mare 25 b. pe lun, cei de cursul inferior secundar, 30 bani, cei
de curs superior, 50 bani.
Cursurile de gimnastic se tin deocamdat de dou ori pe sap-
tmn, Miercurea i Smbta, in ate dou serii, una dela 02-6
gi alta dela 8-10 p. m. Dumineca dela orele 11-12 a. m. mai
fac exercitii gimnastice 60 eleve dela institutele private.
Exercitiile de scrim se fac Joia dup amiaz de la orele 2-4.
Exercitiile de gimnastic se fac sub conclucerea d-lui R. S.
Corbu, directorul de sal al societtii, i maestru de gimnastic
www.dacoromanica.ro
la gimnaziu si la liceu, iar cele de scrima, sub conducerea d-lui

Sterie Mateiu, maestru de scrima la Reg. 3 de artilerie,
7. Din activitatea extrascolar a profesorilor.
Cu toate ca Braila este un ora de port, unde viata de a-
faceri lucrative primeaz pe cea proprie intelectuala, unde banul
da tontil in orice actiune omeneasc ti unde prin urmare traini
in conditiuni pur intelectuale este greu ; cu toat situatiunea ne-
stabil ce a avut atata amar de vreme profesorii la comuna ; cu
toate privatiunile ce au indurat in urma chiar la Stat si au indu-
rat totdeauna din cauza strii lor materiale cu mull inferioare fat
de scumpetea traiului adusa de traficantii de toate neamurile ai
pietei portului si orasului, cari castigand mult dau mult pe mice
lucru de prima necesitate ; totui, membrii corpului didactic de
aici n'au fost din cei nepastori in fata diferitelor probleme ale
vietii romanesti ; ba poate, fat& de altii asezati prin centruri mult
mai favorabile ca aici, ei au facut mai mult ; poate ca, singuri
ei, cu scoala lor, au dat pe vremuri i malt dau inca chiar azi, la
ocaziuni, o infatisare national acestui oras, pe care autorul a-
cestui modest studiu, cand a venit aid, prin 1874 l-a gasit cu
totul impestritat si cu o fizionomie aproape strein.
In afar de institutiunile amintite mai sus si de activitatea
ce le-a impus legea i regulamentele pentru scoala, vom mai nota
c profesorii au luat parte larg, impreun cu toti bunii romani
de aid, in societati nationale culturale, ca societatea Carpatii",
care avea sectia cea mai insemnat aici in Braila, precum si. la
Liga pentru unitatea culturard a'tuturor romdnilor", societati
din cari unele au disparut in Braila, dar cari fceau admiratiunea
strainilor din localitate.
Osebit de acestea, corpul didactic secundar, in unire cu
cel primar, si-a creat Inca din 1893 o societate cooperatiod de
Bconomier cu scopul d'a se aiuta la vreme de nevoe, societate
care a fost autorizata de tribunal& local in 1894, si care a func-
tionat i dui:a aceea. Gratie acestei societati, membrii ei au lost scu-
titi in cursul timpului de imprumuturi oneroase pe la difetiti
camtari.
Intreg corpul didactic din Braila, a luat parte la lucrarile
celui de al XII-Iea congres al corpului didactic din Romania,
www.dacoromanica.ro
tinut la Braila in zilele de 5, 6 $ i 7 Aprilie 1895 si a crei or-

ganizare s'a fcut la Liceul real de care o comisiune din mem-
brii locali si din comitetul central al societatei. Congresul a dis-
cutat chestiuni pedagogice si de imbunattirea soartei mai ales
a invttorilor rurali. A fost prezidat de Grigore $tefnescu,
profesor universitar din Bucure0i. Ca delegat al Ministerului a
fost D-1 L Gavenescu, profesor universitar din Iasi, pe atunci
inspector al invtmantului secundar. S'a vizitat orasul si fabri-
cile mai insemnate, yortul cu docurile, Monumentul Lacul S-
rat si s'a fcut o excursiune la Niacin.
La o mask' comuna, membrii de toate gradele invttnantu-
lui din tar, au confirmat strangerea legaturilor dintre ei spre a
lucra in comun pentru nevoile scoalei si a corpului didactic.
In Ianuarie 1902, directorul Gicanaziului N, Balcescu" ia
initiativa de a se serb aniversarea centenarului lui Ion lieliade
Rdulescu. O comisiune compus din profesori de la Gimnaziu
si de la Liceul L C. Massim" a organizat aceasta serbare, care
s'a fcut in ziva de 20 lanuarie in catedrala orasului si la care
au luat parte toti membrii corpului didactic local, impreun cu
elevii i elevele, apoi autorittile i nurnerosi cetateni. S'a oficiat
un parastas, dup care At. Popescu, delegatul profeorilor, a
tinut cuvantarea, prin care s'a preamrit extraordinara activi- .
tate de o jumatate de secol a marelui Eliade, pentru redestep-

tarea i cultura neamului romanesc, activitate care apare cu atat
mai insemnata cu cat erau de grele timpurile de pe atunci. Dup
acestea, s'a facut o procesiune de care toti azistentii pe stradele
principale ale orasului, ln fruntea cortegiului, elevii liceului si
gimnaziului purtau portretul lui Eliade, inconjurat de drapelele
acestor scoli.
In ziva de 29 Septembrie 1902, tot corpul didactic a par-
ticipat, impreun cu autorittile locale si cu cettenii de frunte,
la primirea in Braila a studentilor italieni, cari venisera sa ne
arate dragostea lor, cand, in urma discursurilor prin cari se.
afirma solidaritatea de rasa a poporului italian si roman, prin pro-
punerea unuia din profesorii de aici, s'a hotarit ridicarea mo-
numentului marelui Traian, ce se desvli la 10 Maiu 1906.
Din initiativa corpului didactic al Gimnaziului, s'a serbat la
22 Decembrie 1902, a 50-a aniversare de la moartea lui Nicolae
Balcescu, patronul acestei scoli. S'a oficiat in dimineata acelei
www.dacoromanica.ro
zile un parastas, in asistenta corpului didactic de la scolile din

oras, a autoritatilor locale si a fostilor elevi ai scoalelor, a caror
continuitate este actualul Gimnaziu. Acestia din urm s'au aso-
ciat la serbare, in urma apelului ce le-au facut, Dr. G. Mun-
teanu-Murgoci i L St. Murat, fosti elevi ai Liceului real. Dupa
parastas, At. Popescu, profesor, a tinut o cuvntare de ocaziune
despre viata i activitate lui N. Balcescu, pe care 1-a prezentat
tinerimei ca model in ce priveste munca, credinta i speranta in
viitorul patriei, devotamentul i sacrificiul pentru ea. In seara '
acelei zile, s'a dat un festival in sala teatrului local, cu un pro-
gram foarte bogat i variat. La acest festival, afar de diferite
coruri i declamatiuni ale elevilor, a tinut At. Popescu o cuvemtare
de deschidere, arind datoriile ce au toti Romanii, i mai cu
seama scoala, de a srbtori, - cum fac toate neamurile consti-
ente, - amintirea marilor barbati cari, prin munca i iubirea lor
de patrie, au ilustrat trecutul nostru ; tar profesorul Leonte Mol-
dovan a vorbit : Despre patriotizmul lui N. Beikescu. In urma,
au tinut dizertatiuni stiintifice urmatorii dintre fostii elevi gi
anume ; D-nii doctor St. Minovici, profesor de chimie analitica
la Universitatea din Bucuresti i chimistul legist pe lnga Mini-
sterul justtiei Despre intoxicatiunile alimentare ; Dr. G. Mun-
teanu-Murgoci, profesor docent universitar : Schite geologice din
jurul Breiilei ; Dr. D. Mihailescu, medic : Lupta organismului
contra boalelor ; D. G. Marinescu, dirigintele Telegrafului din
Braila : Despre Telegraffon i d-1 R. P. Dragos, inginer-sef al
jud, Neamt : Recunoainta ceitre printii spirituali. Toate aceste
subiecte variate au tinut inch' odata atentiunea asistenttlor timp de
4 ore, Dup festival, fostii elevi, mare parte veniti din diferite
pat* ale tarii, au invitat pe fostii lor profesori la o mas intim,
unde si-au manifestat sentimentele lor de stima i iubire reciproca.
La 2 Iulie 1904, profesorii Liceului i Gimnaziulut, in unire
cu autoritatile locale civile, militare i eclesiastice, au organizat
cea mai grandioas serbare nationala din ate s'au vzut in
Braila, in amintirea mortii de 400 de ani a Marelui $tefan, dom-
nul Moldovet. Gradina mare, unde s'a oficiat parastasul, era in-
tesata de lumea, care inso tise procesiunea. In timpul acesta, toate
afacerile din oras au fost suspendate, Corul Gimnaziului si Li-
ceului, precum si al scoalei secundare de fete, au intonat imnurile
pregatite pentru aceasta ocazie. S'au tinut discursuri spre lauda
marelui domn : din partea clerului, de catre Econom I. Didicescu,
www.dacoromanica.ro
protoiereu, din partea Liceului i Gimnaziului de cAtre At. Po-

pescu, delegatul profestirilor, din partea colilor primare, de cAtre
institutorul P. Mrculescu, delegatul institutorilor i institutoare-
lor, apoi de cAtre doi elevi, unul de la cursul inferior 0 altul
de la cursul superior.
Osebit de diferite memorii, parte, cerute de Minister pentru
reforma invgAmntului, parte, pentru imbunttirea soartei corpului
profesoral, a mai luat initiativa, i in 14 Decembrie 1903 s'a con-
' stituit 0 la Braila, un cerc al intregului corp didactic primar i.
secundar din acest ora, avnd de scop intre altele s cultive
in cel mai inalt grad sentimentul national i iubirea de patrie,
precum datele cari imprim caracterul distinctiv al poporului
romn, urmrind pururea, inaltele idealuri ale natiunei romne ;
' SA cultive i sA propage in toate chipurile simplicitatea in
traiu i. s combat luxul nechibzuit si risipa ;
SA se sileasc a strnge legturile de iubire colegial i
prieteneascA intre diferitii membri ;
S cultive sl incurajeze literatura i 0iin4ele ;
S caute in comun cele mai lesnicioase i mai rationale
mijloace de predare in tcoala ;
SA sprijine initiativele ce se iau in folosul ob0esc i s
contribue dup puteri la institutiunile create deja in Braila prin
initiativa colii i in folosul instructiunei, i s se sileascA a creia
altele, precum : coli de adulti, cantine colare, instituire de pre-
mii in bani pentru pArintii sraci, cari se silesc a deprinde pe
copii lor cu curtenie exterioar i cu bunele moravuri, etc ;
S acorde distinctiuni de merit membrilor care procluc lu-
crari folositoare cercului qi societtei in genere ;
SA lucreze solidar i cu prudentA .in toate chestiunile cari
privesc interesele coalei 0 ale corpului didactic, urmrind astfel
imbunAtAtirea situatiei lor intelectuale, morale 0 materiale etc.
Cu un scop aa de frumos, a lucrat cercul aproape doi
ani, tinnd diferite dizertatiuni i petreceri artistice familiare
intre membrii i alte persoane invitate din afar de cerc. In urm,
pe consideratiuni politice 0 personale, unele mArturisite, altele
nu, membrii s'au divizat i apoi a incetat de a se mai intruni. SA
sperdm insA, pentru interesul bine inteles al corpului didactic, cA
acest cerc se va reintregi va lucra potrivit scopului ce
propus.
www.dacoromanica.ro
CALATORI DOMNE$TI LA BRAILA
de CAP. MIHAILESCU M. IOAN
URMARE
PrmA la Inceputul secolului al XIX-lea
Stefan cel Mare nu se impaca deloc cu Radu cel Frumos,

domnul Munteniei. Radu attase pe Tatari cari, dupa ce au je-
fuit Moldova, sunt btuti de Stefan la Lipnic (August 1469). 26),
Pentru aceste motive s'a inceput rasboiul dintre cei doi Domni.
$tefan voia s pun in local lu Radu un domn care s-i pas-
treze recuno0int i s ii ajute in scopurile sale politice". 27).
In anal 1470, Stefan prin surprindere atac granita mun-
tean : se repede asupra Brailei, care era o podoabbi a Dunrii
Muntene" 9 i aducatoare de bogatie" ") Trii Romne0i,
$i astf el in luna Februarie in 27 Marti in saptarnna alba
$tefan au pi-Mat 0 au drmat Braila" 31,
Acum, Braila inch' nu era o cetate, cum o vorn gsi-o dup
1540, ap ca expresiunea de au drmat" din cronica moldo-
veneasc, se refer probabil la vre-o imprejmure de gard batut
cu prnnt sau lucrbiri de lemn31) pe care le va fi avut Braila
in acel limp.
Radu cel Frumos, surprins de acest atac al lui stefan, alerga
in ajutorul Brilei i la 28 Februarie il gsim la Buzau 9, Desigur
ca el a lost i la Brila, dar nu a mai gsit acolo pe $tefan 33)
care dup isprava dela 27 se qi intoarse in tara.
Dup $tefan cel Mare, urmeaz in Moldova fiul su Bogdan
Orbul qi apoi nepotul su $tefanit, care murind in 1527 otrvit 34)
261 N. Iorga. Ist. Pop. Rom. ed. V, 128.
271 Ibid, 127.
28) N. Iorga Ist. lui stefan cel Mare, 128,
29) N. Iorga 1st. arrnatei romnesti 1, 136.
30) I. Bogdan. Cronici inedite. Letop. dela Bistrila, 53.
31) N. Iorga 1st, arm. rom. 1. 136.
32) N. Iorga 1st. lui .5tefan cel Mare, 128.
33) N. lorga 1st. arm. rom. L 136
34) N. Iorga, Ist. Pop. Rom. editia V, 173.
www.dacoromanica.ro
38 CAP. I. M. MIHAILESCU
ocupa tronul tarii Petru Rare*. Acesta se amesteca in luptele din

Ardeal qi ataca Pocutia.
Fiind prt la Constantinopol de Poloni 35) sultanul Soliman
vine cu oaste in Moldova *i Petru, inlocuit (1538), trece in Ar-
deal qi apoi la Constantinopol uncle in 1541 capt iarg*i clomnia.
Petru Rare* vine pe la Silistra 36) i la sfgitul lui Ianuarie
1541 infra in Braila, care abia de cteva luni trecuse in stap-
mire definitiva la Turd, drept multumire pentru ca Radu Paisie
fusese readus pe tronul Munteniei, dupa ce boerii il alungasera 37).
Ad Petru i tocmi oaste" ca sa mearga impotriva lui
Alexandru 9, Domnul Moldovei, care se aratase Elliman al Tur-
cilor i pradase chiar cteva cetti turce*ti dunrene 39)
Boerii de indat ce au aflat ca. Petra a reluat tronul Mol-
dovei *i vine spre tara, prsesc pe Alexandru la Roman i vin
la Braila de i se inching ") cerndu-i iertare pentru tradarea lor
din 1538.
La inceputul lui Februarie 1541, Petru pleaca dela Braila
la Galati cu oastea i boieril tarii *i de aci prin Brlad, Roman,
intra in Suceava la 19 Februarie ").
Alexandru Lpupeanu, care i pierduse tronul Moldovei
in 1561 din cauza cruzimei lui i urt de toata boierimea" 42),
era mazil la Constantinopol.
La 24 Octombrie 1563, el recapata tronul 43) *i pleac cu
4000 calareti spre Dunare. La inceputul lui Noembrie, Alexandru
se stabile*te la Braila unde organizeaza o expeditie de recu-
perare" ").
Oastea lui era acum de 8000 caldreti turci *i 7000 munteni
dati de Domnul Petru II al Trii Romneqti.
Stefan Tomp, Domnul Moldovei, din a card cauza nu putea
trece Alexandru in tara, nu renuntg a*a u*or la tron, ej vine
chiar la granita *i la 11 Decembrie 1563 ") Alexandru sufera o
mare infrngere.
Batalia trebue s se fi dat pe undeva in apropiere de Braila.
Alexandru abia scpa cu 7 tovara*i" si se inchise din nou
in Braila ") in timp ce Toinga trecu in Tara Romneasc i dupg
ce bate pe Petru, in Ianuarie 1564 se reintoarce la Ia*i ").
35) Ibid. 179.
36) N. lorga. Ist. Arm Romne vol. I, 278.
37) N. lorga 1st. Pop. Rom. traducere O. lonescu vol. 11, 172.
38) Kogalniceanu Letopisete 1. 201.
39) N. lorga 1st Pop, Roman editia V. 181.
. 40) Koglniceanu, Letopisete L 202.
41) Ibid.
42) N. lorga. 1st. Pop. Rom. ed. V. 185.
43) N. lorga. Doc. Hurmuzachi X1 Pref. X1V.
44) Ibid.
45) Ibid.
46) Ibid.
47) Ibid.
www.dacoromanica.ro
CALATORI DOMNE$TI LA BRAILA 39
Duph o sedere de mai bine de 2 luni, in 1564, paraseste

Lapusneanu Braila, cu o noua oaste turceasc i munteana lt
trece in Moldova, unde reuseste in Martie s reocupe tronul ").
La 28 Februarie 1574, tronul Moldovei care era ocupat de
loan Vod cel Cumplit, este dat de Turci lui Petru Schiopul, care
promise urcarea tributului "). La 3 Aprilie, Petru pleac spre
Dunre 59. Cu ajutor turcesc ai cu Domnul Tarii-Romnesti,
Alexandru II, fratele su, Petru merge in Moldova pentru a
ocupa -tronul.
Dar Ion Voda e hotart sa tie tam cu sabia" 5'). Cei 2
Domni sunt batuti in Aprilie la Jiliste lnga Focsani de Ion Voda,
Abia scap6. cu viat : Alexandru al Munteniei la Cetatea de Floci
iar Petru $chiopul si cu resturile armatei turcesti la Braila ").
Vintil, fiul natural al lui Ptrascu Vod, este pus domn de Ion
Voda in Bucuresti, dar dupa 4 zile, la 6 Mai 1574 acesta e ucis
de Alexandru Vod 59 care reocupa tronul.
Dup instalarea lui Vintil, Ion Voda vine asupra Brilei
si cere comandantului turcesc al cetatii s i-1 predea pe Petru
Vod. Pasa refuz cererea i atunci Ion Voda cuprinde orasul,
gsind aci mult aur i argint i bani 13514, nestimate i mar-
g aritare 51).
Ion era gata sa inceap i cucerirea cetatii Brilei, dar adu-
cndu-i-se vestea a 15.000 turci se indreapta in ajutorul cetatii,
prseste asediul 55).
La 9 Mai Petru $chiopul era inch' la Brila, iar Ion Vod
la Iasi 59 .
In Iunie 1574, dupa batalia i uciderea lui Ion Voda dela
Roscani, Petrul Schiovul s ia tronul Moldovei 57).
In 1 93 se urea pe tronul Munteniei acela care avea sl
inflptuiase pentru scurt limp unirea Trii-Romnesti. cu Mol-
dova si. Ardealul Mihai Viteazu.
Grija de clpetenie a acestui Domn a fost lupta neconte-
nit cu Tura..
Sultanul vznd ca Aron Voda al Moldovei urmeaz poli-
tica lui. Mihai, trimite ca Domn in locul lui pe Stefan Surdul,
fost in 1591-1592 in Tara Romneasca, cu 8000 oameni pentru
a ocupa tronul.
48). Ibid.
49) N. lorga. Doc. Hurmuzachi XI, pag. XXIV.
50) Ibid.
51) N. lorga. lstoria armatei romnesti, vol. 1 328.
52) N. lorga Doc. Hurmuzachi X1 pag. XXIV.
53) Hurm. 11, 690.
54) P. Ilarian. Tezaur de Monumente lstorice vol. 111. 227-9.
55) P. llarian. Tezaur de Monumente lstorice Ill 227-8.
56) N. lorga. Doc. Hurmuzachi XI pag. XXVI.
57) N. lorga, 1st. Pop. Rom. ed. V. 196.
www.dacoromanica.ro
40 CAP. I. M. MIHAILESCU
Stefan se apropie de Dunre i veni la Braila 88) la lace-

putul lunii Februarie 1585. Dar oastea lui Mihai sub comanda
lui Kiraly i aceea a lui. Aron, alung pe Stefan i lupta se da
la Oblucita cu rezultat nenorocit pentru Stefan Vod. In var,
Turcii comandati de Sinan Pasa trece Dunrea pe la Giurgiu
la 13 August 1595 are loc lupta dela Calugreni, Totusi, Mihai
Viteazu se retrage, lar Turcii ocup Bucurestii i Targovistea.
Sosindu-i ajutoare cu Sigismund Bathory, principele Ardeahilui,
Mihai Viteazu 8i. cu aliatul su ajung din urm oastea turceasc
si o sfrm in trecerea ei peste Dunre la Rusciuk. Dupa. a-
ceea, Sigismund se reintoarce in tard,
Dar pe la jumatatea lui Noembrie 1595, pe cnd Sigismund
se afl inc la Brasov, ") Mihai Vodd care vroia s termine cam-
pania, vine la Braila i ocup cetatea reluat de curnd de Turd..
Vreo 300 Turci se inecara in fluviu incercnd sa-1 treaca din-
colo in grab, ingroziti fiind de auzul numelui lui Mihai, care
venise aci sa loveasca cetatea cu putere "),
In 1596 toamna, Ttarii nvlesc in Tara Romneasa, je-
fuind Brila, Buzul si Bucurestii 61). Mihai Vod adunnd repede
vreo 6000 oameni i urmrindu-i de aproape pe Ttari, cari e-
rau acum in retragere, le ucide aproape 8000 oameni 9.
Mihai ajunge din nou la Braila - Octombrie 1596 - pe
care o cuprinde, omorncl foarte multi Turci si Thad. crutn-
du-le numai caii ; pe multi turci ii spnzur afar din oras").
In 1603, Radu Serban Vocl al Munteniei atac Silistra, uncle
era rivalul su Radu Mihnea, ji scoate din cetate si dup ce s'a
topit ghiata pe Dunre vine la Braila - Februarie, Martie -
ocup castelul de curnd ridicat", trece cu luntrea si face pr-
claciuni "), arde Hrsova, se ciocni cu stenii din Dobrogea si
cerii chiar cheile Cettii Albe ").
In 1615 reincep luptele pentru Domnie in Moldova ").
Doamna Elisabeta Movil cu ajutor polon si cu fii ei
Alexandru-viitorul domn-si Bogdan, un alt fiu mai mic, trece
Nistrul pe la Hotin b?),
Domnul Moldovei Stefan Tomsa e btut la Tutesti lnga
Iasi si la 24 Ianuarie 1616 la Tecuci ") dupa care fugi (n cetatea
58) Andrei Veress : ,,Compania crotinilor in contra lui Sinan Po:3. din
1595", Pag. 10.
59) I. Srbu. lstoria lui Mihai Vod: Viteazu, vol, 1, pag. 354-355,
60) Doc. Hurmuzachi, vol. X11, pag. 192.
61) 1 Srbu. lstoria lui Mihai Voda Viteazul, vol. 1, pag. 424.
62) Ibid. 426.
63) N. Blcescu. Istoria Romnilor sub Mihai Viteazu, pag, 183.
64) Gh. Sincai, Cronica Romnilor vol. 11 pag, 467.
65) N. lorga, Studii i Documente vol. 1V pag. XXIV.
66) N. lorga, 1st. Arm. Rom. 11 98.
67) N, lorga. Studii i Documente vol. IV pag. CXX,
68) Ibid CXX1.
www.dacoromanica.ro
CALATORI DOMNESTI LA BRAILA 41
Beg lei "). Aci statu pfin in Februarie, cnd conditiile fiindu-i
favorabile, reveni in Moldova 71.
Dar in Aprilie 1616, Polonii erau stpni din nou pe Mol-
dova ") si Stefan Tomsa, respins prin Focsani-Buzau, se adaposti
din nou in Braila ")
Stefan sttu aci mult limp asteptnd zadarnic ajutorul tur-
cesc ") 'Ana ce la 17 Julie 1616 sosi la Constantinopol ca mazil 74).
In 1618 era pe tronul Munteniei Alexandru Dias pus de turci.
Tocmai and acesta se credea, dupa toate asigurrde, mai linistit,
f atacat in luna Iunie pe neasteptate de o banda de haiduci
de secui, care fesese trirnis in acest scop de Gavril Bethlen
principele Ardealului "), Acestia erau condusi de Paharnicul Lupu
si surprhid pe Domn la Targoviste, tocmai in zorii zilei de 6
Iunie "),
Alexandru Vocla fugi numai cu caftanul cel de noapte ; cAt
de Doamna-sa inca s'au desprtit in fug" "), Alexandru a ne-
merit la Braila, jar Doamna sa la Giurgiu ").
Dupa ce primeste bani si haine 79) parseste Braila si se
duce la Rusciuk la Doamna sa, uncle ea era acum, i incearc
sa reia tronul 80) ocupat de Gavril Movila,
Neastamparatul i visatorul de mrire, Vasile Lupu, nc

din 1637 se &idea s pun Domn, in locul lui Matei Basarab,
pe fiul su Ion, nascut din casatoria cu Tudosca Bucioc 89.
Sultanul, plictisit de attea intrigi, numeste in Noembrie
1639 ca Domn al Trii Romnesii pe Vasile.Lupu ; jar in Mol-
dova, pe fiul lui, Ion. Aceasta schimbare I-a costat pe Vasile
Lupu 300.000 talen marirea tributului celor 2 tri 82).
Vasile lasa pe Ion Vocl" la Iasi si el pleaca in Muntenia.
La 22 Noembrie ci din Focsani un act, prin care se intituleaza
Domn peste ambele Principate 83),
La Ojogeni, pe Prahova, Vasile Lupu este crunt batut de
69) N. lorga. 1st Arm. Rom. 11 99.

70) Ibid 102-3.
71) Ibid 103.
72) Ibid.
73) lbid 99.
74) N, lorga. Studii i Documente vol. IV. pag. CXXV.
75) N. lorga. Studii sit Documente vol. IV, pag. CXXXI1-111.
76) Ibid.
77) $incai, Cronica Romnilor III, 11.
78) Ibid.
79) ibid.
80) Ibid.
81) N. Iorga. 1st. Pop. Rom. ed. V 260.
82) N. lorga. Studii i Documente vol. IV pag. CXCV111.
83) Ibid.
www.dacoromanica.ro
42 CAP. I. M. MIHAILESCU.
Matei ; lasa oastea i drumul pe care a venit" i fugi la

Braila ") la inceputul lui Decembrie.
Aci, Vasile a putut s stea cteva zile, pna ce turcii
aflnd ca el este invins, voesc s l predea Pasii din Silistra,
Vestea aceasta ti. fu adus de Stamate, ajuns mai trziu stolnicul lui,
pe cnd Vasile sedea la mash' "),
Imediat Vasile sari peste un gard, i se aduse un cal si fugi
la Galati (jumatatea lui Decembrie 1639) lasnd toate in Braila
.cte nu ramasese in Ojogeni" ")
Vasile Lupu vroind s se rsbune pe Matei Basarab pentru
vechile rani, trecu in Muntenia cu ginerile sau Timus, arde Foc-
sanii ") si la Finta la 27 Mai 1653 este iarasi btut de Matei 941:
Vasile scapa, cu fuga i trece Siretul prin tinutul Brailei,
prin vadul dela Vkleni, ducndu-se la Iasi 91).
Dupa moartea lui Matei Basarab, intmplat la 19 Aprilie

1654, tronul Munteniei este ocupat de Constantin Basarab,
Prima grije a lui Constantin a fost aceea de a scapa de
soldatii lefegii(== seimenii) ").
La 27 Februarie 1655, isbucni o rscoala a acestor seimeni
uuiii cu neamul dorobantesc" 93). Constantin fugi peste Dunare
la Silistra ") de unde cerea mereu ajutoare dela Rakoczy, voe-
vodul Ardealului si dela Moldoveni 99.
Atunci rsculatii aleg din mijlocul lor ca Domn de rsboi"
pe Hrizea sau Hrizica", care era cel mai mare dusman al Ba-
sarabilor ") si care .fusese intimul lui Voda in rscoala din 27
Februarie ").
La 26 Iunie se dadu batalia dela $oplea pe Teleajen lnga
Ploesti "), inainte de a sosi Moldovenii. Hrizea, batut de Ra-
koczy, abia scap la Braila ") cu o ceata de lupttori.
Constantin Voda Basarab ceru pasii din Silistra sa-i predea
pe Hrizea din Braila 19,
84) Ibid.
85) V. A. Ureche. Cronica lui M. Costin 552.
86) Ibid.
87) Ibid.
88) Ibid.
89) N. lorga, 1st. Arm. Rom. vol 11 135,
90) N. Iorga. Studii si Documente vol. IV pag, CCXLV111,
91J ,V. A. Ureche Cronica lui M Costin 612.
92) N. lorga. 1st. Pop. Rom. ed. V 268.
93) N. lorga. Socotelile Brasovului 89.
94) Ibid 90.
95) Ibid.
96) Ibid. 89,
97) Ibid.
98) Ibid. 90.
99) N. lorga Const. Cpitanul Filipescu. 135.
100) Ibid 136.
www.dacoromanica.ro
CALATORI DOMNESTI LA BRAILA 43
In urrna acestii interventii, Hrizea este predat lui Rakoczy

care 1-a dus la Alba Iu Ham) de unde .peste 2 ani -in 1657 -
scap si este ucis de Constantin la Targoviste 102).
In 1659, Mihnea III-lea sau Mihail Radu al Munteniei cu-
prinde Silistra, apoi Braila Giurgiu pe care le (la prad fo-
cului 101).
In 1683, Turcii fiind in rsboi cu Germanii, impresoar Viena.
Domnii celor 2 principate romnesti, Serban Cantacuzino si Gh.
Duca trebuir s insoteasca armatele turcesti.
Duca plecase cu Doamna 'Ana la Focsani104), de unde se
desprti de ea.
Dar in lipsa lui Duca, Polonii infra'. in Moldova si pun ca
Domn pe $tefan Petriceicu 105). Doamna lui Duca, Anastasia, pa-
raseste Iaii i impreun en caimacanii pe care ii lsase Duca,
pleacai cu tot avutul prin Brlad-Focsani la Brila 1").
Aci ea sttu in sigurant, pn ce &Are sfrsitul lui De-
cembrie, auzind cd sotul ei se reintoarce in tail', prsi Brila
si se duse la Focsani 107).
Dar n'apuc sh il mai vad, eaci Domnul fusese prins la
Domnesti (Putna) de Poloni, i dus in Lemberg, unde muri de
boal Ill.
Doamna Anastasia a rmas s ierneze in Muntenia, jar de
Pasti a plecat la Constantinopol 101.
In 1711 Petru cel Mare al Rusiei, care vroia s se intind
in dauna Turciei cu ajutorul popoarelor crestine, supuse acesteia,119
veni la Prut si de ad chiar la Ia unde petrecu cteva zile cu
Domnul Moldovei 111) Dimitrie Cantemir, care urma o politic
filo-ruseasca'll'). Otile rusesti coborir dealungul Prutului si la
Stnilesti are loc lupta 'infra Rusi i Turd. Petra cel Mare
este btut, se incheie pacea i, odat cu ()stile rusesti, trece in
Rusia pentru totdeauna i Dimitrie Cantemir, in Iunie 1711 113).
Ion Mavrocordat, frate cu Nicolae, fostul Domn al Moldovei
in 1709-1710, mare dragoman al Portii, desi nu stia nici o
101) ibid.
102) N. lorga. Socotelile Brasovului, 90-91.
103) N. lorga. 1st. arm. rom. vol.11, pag. 151 ; Studii si Documente, vol.1V,
pag. CCXC1X.
104) M. Koglniceanu. Letopisete 11 25.
105) N. lorga lst. Arm. Rom. 11 166.
106) M. Koglniceanu. Letopisete 11 27.
107) N. lorga Const. Cpitanul Filipescii 205.
108) N. lorga lst, Pop. Rom. ed V. 280.
109) Letopiste vol. 111, 83.
110) N. lorga 1st. Pop, Rom. ed. V. 289.
111) Ibid.
112) lbid 293.
113) lbid 29.1.
www.dacoromanica.ro
44 CAP. I. M. M1HAILESCU
limb straina" 114) este trimis de Turd. in eercetare" la Braila "6)

asupra revoltei lui Cantemir i intrarea rusilor in Moldova".
Ion a fost in Braila pe la jumatatea lui Iulie 1711 116) dar de in-
' data ce este instiintat ca. Muscalii cu generalul Rnne coboara
dela Focsani spre Braila, uniti cu spatarul Toma Cantacuzino,
munteanul care lucrase contra vointii lui Constantin Brncoveanu,
Ion trece Dunrea la Mein 117),
Toma primeste dela Petru cel Mare 11000 calareti pentru
a arde Braila.
Rnne si cu Toma cuprind Braila la 14 Iulie 118),
Cu toat aceasta isbancla, Toma Cantacuzino n'ajunse domn,
cum visase", in locul lui Const. Brncoveanu si pentru care
motiv 1'1 prsise la 18 lunie 119),
Ffind la Braila, Ion Vod 121 primeste cimacamia Mol-
dovei in locul lui D, Cantemir i intr in Iasi la 7 Octombrie,
desi la 5 ale aceleasi luni domnia fu data fratelui saiu Nicolae121).
Acum incepe epoca cunoscuta in istorie sub nurnele de
epoca Fanariotilor".
Ion Mavrocordat ajunge in 1716 domn al Munteniei in
locul fratelui su Nicolae, trecut aci din Moldova in 1715 si care
acum era luat de catanele" austriace si dus la Sibiu 122).
In 1727 egptand tronul Moldovei Grigore Ghica, acesta

pleac dela Constantinopol spre tara.
Drumul fi face prin Dobrogea, i prin Niacin trece la Braila,
la inceputul lui Decembrie. Nazirul de Braila l in-tamping la
Macin 11g) iar la Galati Ii asteptau boerii trii 124).
Grigore Ghica Vod st in Braila f oarte putin, jar de aci
pleac spre Galati nu pe uscat ea alti Domni" ci pe ap 125).
Ghica se imbare din portul Brailei impreuna cu inso-
titorii sal pe doua saici 129 si au venit tot pe ap cu multa
pohval, zicnd din trmbite i &and din puste pana ce au ajuns
la Galati" 127).
114) N. lorga, Documente privitoare la Familia Callimachi vol. 1. pag. XL.

115) lbid XL11.
116) Koaniceanu. Letopisetell, 107.
117) Ibid. 125.
118) ibid. 108.
119) Asa il numesc Cronicele pentru acest timp.
120) N lorga. Documente Familia Callimachi vol..1. pag. XL11.
121) N. lorga, 1st, Pop. Rom. ed V. 321.
122) N. Iorga Inst. Arm. Rom. vol. II pag. 180.
123) Letopisete, vol. Ill 156.
124), Letopisete, vol. I. 364,
125). Ibid. 4.
126). !bid 5.
127). Ibid 6.
www.dacoromanica.ro
CALTORI DONINE5TI LA. BRAILA 4.5
Contnuandu-si drumul pe uscat, iinsott ffind s de boierii

trii ce e0sera in intampinare, Grigore Ghica ajunge in capi-
tala Moldovei la 18 Decembrie 128).
In 1735, G;igore Ghica Vocla reia tronul Moldovei dup ce
fusese pe acel al Tarii Romane0i.
In 1739 Ru0 patrund in Moldova i atunci Gr. Ghica, in-
stituind caimacani, parse0e Iaii cu boerii credincio0 lui.
Se refugiaz in josul lrii la Serbaneti 129), dar generalul
Miinich, comandantul trupelor, trimite pe Dumitrwu cu o oaste
de Cazaci i Muscali pentru a prinde pe Vodal din tinutul Te-
cuciului13). Ghica prinde de veste qi au trecut Siretul cu mare
spaim, noaptea pe o ploaie i au fugit spre Braila" 131).
Curand dup aceea il gsim pe Ghica la Galati uncle statu
pana ce se incheie pacea dintre Ru0 ei Turci Domnul putu
astfel reveni in scaun.
Va urma
128). Ibid
129) Kogalniceanu, Letopisete vol. 11. pag. 409.
130) Serbnesti e la 28 km. sud de Tecuci pe ambele laturi ale soselii
Tecuci-Galati, Vezi Dicfionarul geografic al Sud. Tecuci pag. 200-201.
131) KogEniceanu.Letopisete vol. 11. pag. 409.
www.dacoromanica.ro
BRAILA NTAZLJT DE OAMENH NOSTRI
DE CULTURA
- IMPRESII NOTATE IN 1908 DE AL. VLAHUTA -
Se lumineaz de ziva. Copacii sparg perdelele de ceata. Pa-
mntul se desface ca din scutice 8i1i disterne privelistile, din ce
in ce mai limpezi, din ce ri ce mai largi. In fata portului Harsova,
asezat pe malul drept, la poalele dealului Ciobanu, se impreuna
cele dou brate ale Dunarii. Putin mai Inainte, din vale de os-
trovul Gasca Mare, despicand ogoarele, i aduce Ialomita din-
spre apus undele-i galbene i linitite, - a patra solie din im-
paratia Carpatilor nostri. La sosirea ei Dunrea se tulbura, ajuns
ca de un dor adanc. Ce tanrd i falnica era cand se batea cu
stancile, ca sa-si fac loc in lume ! Ce dulce-i canta freamatul
codrilor intunecati I Un popor de amintiri o striga din urma.
Apele ei se razletesc si se imprstie ca vitele unei funii desple-
tite unele apuca inspre rsarit, spre mgurile Dobrogei, imbro-
n
bodite in negura, altele se indoaie spre apus, spre strasina Car-

patilor, ca si cum, dornice de ix:M.0mi, ar calta sa mai intalneasca
in cale muntii aceia frumosi, cu cari s'au luptat odinioara i pe
cari i-au lsat invinai.
0 lunca mare, scrijlata de privaluri sparta de balti, se
asterne intre aceste brate, cari strabat astfel raschirate o depar-
tare de trei poste, Stufisuri de papura inalt, deasd ca peria,
astupa viroagele. Soarele rsare incet de dupa dealurile Mcinului.
Valle fumega n departare. In urma noastra pe luciul apei, tre-
mur vine albastre ro$i. Paduri seculare de Weil intuneca
malurile. Intram inteun canal drept. De oparte si de alta copacii
insirati ca pe o alee, se vad rasturnati in apl. Stoluri de grauri
se vntur in aer, ca o pulbere vnt. Incet perdeaua de arbori
.se trage la o parte, deschiznd ochilor una din cele mai incan-
tatoare privelisti. In fund, pe o coling ridicata, in fata inltimilor
fumurii ale Dobrogei, se desfsura, in toat mretia ei, Braila,
vechea Proilava, unul din cele mai frumoase orase ale tarii noa-
stre. Turlele bisericilor stralucesc in razele diminetii ca niste
globuri de cristal. Aci orizontul se lrgeste, se lumineaza din
www.dacoromanica.ro
IMPRESII DESPRE BRAILA 47
toate prtile. Avem impresia c suntem pe Bosfor, la intrarea in

Constantinopol. Dunrea 30 impreun bratele cu zgomot. Valurile
starnite de roata vaporului, fug speriate in urma noastra 0 se
izbesc de maluri.
De pretutifideni se aud fluere, sute de steaguri falfaie in
aer, in fata portului se inalta o adevarat padure de catarguri.
De-alungul cheului, slepuri insirate incarca descarc, Mii de
brate se misc in zorul de munca al dimine-tii. Movili de po-
rumb se dau la lopata, Carbuni, piatra, baloturi grele de mar-
furi se asvarl huruind pe jgheaburi de lemn. De-asupra acestui
furnicai de muncitori, pe dealul culcat de-alungul Dunrii, se
ridic orasul cu strazile lui largi i drepte, cu gradini frumoase
si cladiri marete, cari-i dau inftisarea unei capitale apusene.
Ca la o bataie de pusca, cum iesi pe bariera dinspre miazazi,
dai de parcul Monumentului", o adevarat padure, in mijlocul
careia se inalt o movil, intre patru tunuri, o piramid de pia-
tr, ale cal-ei inscriptii amintesc ca la 1828 fortareata Braila a
fost luat de sub stapanirea Turcilor si redata pentru totdeauna
Romaniei. - Putin mai inainte sunt vestitele bbli de la Lacul-
&drat Cu treizeci de ani in urm era camp pustiu pe aici, doar
bivolii se rcoreau pe arsit n mlastinile srate ale acestor blti.
Acum s'a ridicat im orsel, cu grdini, hotehiri sibi, in mijlocul
acestei campii nisipoase, lnga lacul al crui nomol negru -
un adevrat izvor de tmduire - atrage vara mii de bolnavi
din toate unghiurile tarii.
Prin multe focuri si prin mari greutati a trecut si Braila
pe vremuri. Pus aci, in pragul cel mai bantuit de primejdii si
mai greu de aparat al trii, a trebuit 0 ea, ca mai toate ora-
sele noastre dunrene, sa-si vad adesea portile sparte de ghiu-
lele turcesti, bisericile in flacari si steagurile verzi ale semilunii
falfaind pe zidurile stropite de sangele vitejilor ei fii. Azi, dup
lupte i suferinti de veacuri, o alta Bril, liber, mandra si
strlucitoare, se ridica pe vechile-i mmi, - un oras nou, insu-
fletit de o noua putere de viat, i inalta in cer uriasele-i co-
suri de fabrici - stindarde de pace, de munca si de propsire,
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE $1 INFORMATII ISTORICE PRIVITOARE
LA BRAILA.
DOCUMENTE ')
Secolul XIX.
Dintr'un raport al lui Lagan asupra Principatelor

Trii Romne0i i Moldovei In 1832.
Portul Braila (port d'Ibralloff). Aceasta schela ca i acea a
Galatilor sunt destinate, prin situatia lor la Dunare, s deving
puncte foarte active ale navigatiunii pe Marea Neagra. Prima,
care forma alta data un paqalac (---- raja) a fost cedata Valahiei
prin tratatul dela Adaianopol i a devenit singurul debt4eu al
acestei provincii : imprejurare care, adaugata la privilegiile vechi
pe care le-a conservat qi la altele ine care i se dau fr ma-
sue& ca unei crealti noi, nu va contribui cu putin sa mreasca
repede numrul locuitorilor si, in acelaq timp cu acel al expe-
ditiilor sale maritime, care sunt date pentru anul 1831 in statul
No. 5. Intre altele, incep sa se ridice aci din toate partile ma-
gazine i odata cu ele case straine, printre care se remarca aceea
a unui grec naturalizat in Franta. 2)
2
Memoriul lui Cochepert despre comertul Tarn Rom-
neti i mijloacele de a-1 face folositor pentru Franta.3)
Bucureti 1835, 16 August,
Porturile Galati i Ibraila sau Brailov, pe Duneire.

-
Porturile Galati 0 Braila situate pe Dunare apartin primul,
Moldovei 0 al doilea, Valahiel. Ele sunt situate intre al 45-lea
1) Culese traduse de Cpt. Millilescu M. loan.
2) Doe. Hurmuzaki, vol, VIII, pag. 265.
3) Ibid. pag. 515 si urm.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE $1 INFORMATII PRIVITOARE LA BRAILA 49
si al 46-lea grad de latitudine i intre al 25-lea si 26-lea grad

de longitudine, la o foarte mica distarrta unul de altul. Ele sunt
acum centrul principalului comert de import si export ale acestor
principate.
Statele aci anexate No. 1 si 2, fac cunoscut natura i va-
loarea acestor exportatiuni si importatiuni prin portul Galati in
1834. Primele s'au ridicat la 12.781.611 si secundele la 12.127.087
piastri.
Portul Braila a exportat cu 213 mai mult cereale, seu $i
aria. Celelalte procluse au fost exportate aproape in aceasi pro-
portie ca si portul Galati. Portul Galati este aprovizionat de
districtele din aproape toata Moldova, exceptand pe cele din
Nord, cari export produsele lor in Transilvania si Bucovina.
Districtele Bacu, Roman, furnizeaz lemne de brad, iar
Piatra, catarguri care coboar Bistrita, Siretul i Dunrea pan&
la Galati. Braila este la fel aprovizionata de districtele vecine,
dar in particular de mica Valachie, care trimete aci pe Dunre
numeroase vase incarcate cu cereale, Portul Galati este destul
de bun. Navile pot s: traga foarte aproape de farm, dar iarna
este mai rail. Se prefer portul Brilei, unde corbille sunt la
adpost cand incepe desghetul Dunrei. Intrarea acestui fluviu
la Sulina nu are decal 9 pan la 10 picioare de ap, ceea ce
irnpiedic vasele de un tonaj mare sa yin& pan aci fr pericol
si far sa faca transbordare. Albia acestui fluviu la Sulina tinde
chiar s se astupe, si dac nu se ocup s-1 fac s curg, va
sax* prin a fi inchis comertului. Afacerile porturilor Galati si
Braila sunt aproape toate, ca si cele ale Bucurestilor, in mainile
negustorilor greci i armeni, Am crezut de datoria noastra de a
da lista celor mai insemnati dintre ei, care lucreaz pe ambele
piete (vezi No, 3). In sarsit, pentru a da o idee de cheltuelile
de tot felul ale mai multor articole de export aduse pe bord la
Galati, am prezentat sub No. 4, trei conturi de cumparaturi de
gran, Yan si sett
Navigatia. Porturile Brla O. Galati sunt destinate, prin
situatia lor la Dunre, s devina puncte foarte active al naviga-
tiunei Mrii Negre. Primul, care a format altdat un Pasalac,
a fost ceclat Valahiei prin tratatul de la Adrianopol, si a devenit
singurul debuseu al acestei provincii. In 1833, au intrat in Braila
384 vase cu un tonaj de 45.000 tone si 4.600 oemeni echipagiu.
La Galati 236 vase de 28.060 tone si 3140 marinari, Trebue re-
marcat ca nici un vas francez n'a vizitat de mult timp porturile
Galati si Braila.
Navigatia pe Dundre cu ajutorul vaselor cu aburi.

Navigatia pe Dunre trebue s exercite o astfel de influ-
ent asupra Comertului Principatelor, Valahia si Moldova, incat
www.dacoromanica.ro
50 ANALELE BRILEI
este necesar s facem cunoscut noul serviciu al vaselor cu aburi

(= vapoarelor) care s'a stabilit in 1834, 0 companie austrian
in fruntea careia se gsesc baronii de Puthon si de Geymuller,
bancher la Viena, a obtinut de la Imprat privilegiol navigatiei
pe Dunre pentru vapoare. Masinile au fost confectionate n-
tr'una din primele fabrici din Anglia si constructia a fost dirijat
in Austria de ingineri englezi.
Punctul lor de plecare este Presburg, la 5 leghe de Viena.
Un prim vapor merge 'And la Pesta inteo zi. La Pesta se im-
barca pe un al doilea vapor, care merge pnd la Moldova-Veche
in 3 zile si jumatate, La Moldova-Veche, nu se mai poate na-
viga pe vapoare. and Dunrea a atins Orsova, la inltimea
Claclovei 0 al vechiului pod al lui Traian, trei rnduri de stnci
o taie transversal.
Primele cloud, situate la dou mile germane in suS de Or-
soya si separate numai prin 200 stnjeni una de alta, sunt de
obiceiu sub apa. Ele pot fi traversate in mai multe locuri, dar
peste tot cu pericol, din cauza putinei adncimi a apelor care le
acopr. A treia, la trei mile in jos de Orsova, ofer intre stnci
destul de ridicate, cteva treceri foarte periculoase prin tria
stncilor din ap. Se transport& deci dela Moldova-Veche pn
in apropiere de Orsova i Cerneti in Valahia pe vapoare mici.
Traseul nu este de o zi. Multi caltori ji fac pe uscat. Negocia-
tiuni au fost incepute de guvernul austriac, pentru a angaja gu-
vernul turc s scoat stncile cari astup Dunrea ; dar acesta
din urma s'a opus intotdeauna, spunnd c, deoarece Dumnezeu
le-a pus aici, trebue lsate. Se credea c influenta puternic
asupra Portii n'a fost straind de acest refuz, dar toate dificult-
tile au fost aplanate.
Contele ungur Sczeni, care este asociat, si are un interes
asa de mare in intreprinderea vapoarelor, s'a dus la Printul dom-
nitor al Serbiei, Milos, si au fost date imediat ordine, pentru a
se destupa albia Dunrii. Aceast operatie va fi grea, dar ea nu
este imposibil. Este tied de presupus $ i de sperat c serviciul
de vase cu aburi nu va mai fi intrerupt. In tinutul Cernet se 0.-
seTte ancorat vasul Companiei Argo, care se duce in 4 zile la
Galati, trecnd pe la Giurgiu, Silistra, etc. In aceast navigatie
inferioar a Dunrii in jos de (soya, trmul turc prezint cteva
dificultti, pentru c este garnisit de pietre i stnci, cari jeneaz
tragerea la trm a vaselor, pe cnd malul valah n'are nici unul
din aceste inconveniente, din punctul unde Dunrea se separ
in dou brate, de la Silistra i Clrasi la Braila, de asemeni bra-
tul valah este din ce se gseste cel mai bun si mai adnc. Corn-
pania vapoarelor n'a neglijat nimic pentru a face traseul sigur,
plcut i comod. Tabloul No. 5 prezint tariful mrfurilor sit pa-
sagerilor,
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE $1 INFORMATII PRIVITOARE LA BRAILA 51
Name le principalilor negustori

la Galati la Braila
Piedemonte & Peretti P. Rubini.
Bienwerth & C-ie Sarao Millanovici & C-ie.
G. Catacazula F. D. Teodorovici.
Panaiotti Pardo. G. Kastrino.
Pandia Argenti & F. Sichiari Giov, Lichiardopulo.
Alessandro di Basilic & C-ie, A. Petala,
Krauss & C-ie. Missevich,
G. Inglessi G. Stoivich,
Epaminonda Passi. G. Carapano,
G. Gimba.
Francisco Gil ly.
Zanni Sineto,
L Sachetti
N. B. Aproape toti negustorii lucreaza pe ambele pieta.
INFORMATII ASUPRA TRECUTULUI ISTORIC AL BRILEI

- EXTRASE DIN CARTILE IN CARI E MENTIONATA BRAILA -
Din cartea : ..Istoria Comertului romrzesc",-
epoca mai nout1 de N lorga (pag. 149-150).
M4carea Portulul Braila dupa
eliberarea de la 1829
Sporul comertului se urmase neintrerupt. La 1831 -in Breiila
infra doua vase grecesti supt steag francez, nouasprezece anglo-
ioniene, saptesprezece austriace, treizeci i unu rusesti, treizeci
i opt turcesti, patru italiene1). In Galati miscarea era aceasta
vase grecesti supt steag frances si anglo-ioniene treizeci i unul,
austriace treized, rusesti cincizeci i patru, turcesti saized si trei,
italiene patru. 2) La 1833 Braila primia 384 vase cu un tonaj de
45.000, Galatul 234 cu un tonaj de 28.060.2) La 1836, pe lang
cinci vase austriace, zece rusesti i nou turcesti, lng' care se
pastra unicul vas sard, gasim sapte vase engleze, plus unul io-
nian, cloud romanesti valahe" i, concurent nou, optsprezece
ale Greciei, care-si organizase si consulatele.4) La Braila. unde
primeste boierul Slatineanu, sint 300 de vase cu grau la 1837,
fata de 700 la 1831. De la 1838 vin i Englesi. Sardinia trimite
1) Hurmuzaki, XVI, p. 272.
2) Ibid, p. 272,
3) Ibid, p. 516.
4) Ibid, p. 638-9, no. DCXLI1I.- Pe Dunre gase galupe cu tunuri aveau
s pgzeasca Siguranta (ibid, p. 1020).
www.dacoromanica.ro
52 ANALELE BRAILEI
300 vase pe Dunare 5). La 1837 intrau de toate 449 de vase in

Braila, 6) 297 la 1838 (6 francese) 465 la 1839, ceva mai putin la
1840,7) Galatii primiau la 1840 si 1847 vase grecesti : 353 si 205,
turcesti 146 si 135, sarde 118 si 108, rusesti 113 si 86, austriece
97 0 67, ioniene 40 si 14, din Samos 17 si 10, belgiene 2 si 7,
romne 1 si 6, francese 2 si 42, suedese 0 si 4, norvegiene 6 si
2, persoane 0 si 1, genevese 0 si 2, danese 6 si 6, moldovene
si 8, germane 2 si 12.8) Dar la 1842 Bredla tntrecea Galati la
export $i la 1848 avea de cloud ori $i jumeitate mai mult.9)
Miscarea vaselor a fost urmarit i dup acersta. La 1844
intrau 289 vase grecesti, 96 vase turcesti la Galati, 89 de vase
ruse#i, 88 sarde, 76 austriece, 20 englese 0 38 ionice, 13 din
Samos, 5 din Neapole, ale trei din Franta, Toscana si Serbia, 1
din Olanda, 4 din Moldova insa0.10
Masurl pentru organizarea comertului

brallean dupa. 1829.
In legatura cu innaintrile ce le-a facut (Tara-Romneasc)
cu pas uriesesc in anii cei din urma, dupa 1829, sprijinit pe drep-
turile ce le-au harazit pmintenilor Regulamentul Organic" se ivi
la 1839 ideia unei Burse la Bucureei $i Brila. Intretinerea cadea
in seama negustorilor locali, $ase efori, ate unul pe zi, ar con-
duce la Bucuresti, iar, la Breiila, deputtia neguteitoreascei",
Samsari erau datorii sd-$i anunte afacerile ; preful mijlociu"
resultat se va publica i n gazeta comercialei. Se adaugia re-
glementatia agentilor trimisi prin sate, dragomani" sau sceiu-
na$i", datori a nu da bani mai multi peste putin(a locuitorului",
la oameni stiuti d neavuti", La Brdila, dragomanul" ca i ne-
gustorul nu poae ie$1 din ora n calea teranilor cu lucruri de
veinzare, Matrapazleicul", precupetia, se oprote. Dragomanlei-
cur se fixeaza, pentru orice articol, dupei cursul legiuit al gal-
benului, dei lei 311/211) (pag, 165).
a
5) Istoria Romnilor prin ceileitori, III pp. 156-7.

6) Colson, De l'tat prgsent et de l'avenir de la Valachie. Cf. Filitti,
Domniile, p. 216.
7) Vaillant, La Romanie;,I1I, p. 62 ; intaiu la Filitti, Domnille, p. 223, V.
si mai sus, p. 147.
8) N. Sulu, Notices, p, 146.
9) Ibid, p. 148.
10) Filitti, Domniile, p 590.
11) Marturii despre $tirbei-Vodei, p. 410 si urm.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE I INFORMATII PRIVITOARE LA BRAILA 53
Dfn cartea .Istoria Romeinilor prin caleitort,

vol. III.. - de N. larga
Insemnri despre Braila Tn cartea c-
ltorulul francez, Thibault-Lefebvre: La
valachie au point de vue economique
et dIplomatIque" (1858). - (pag. 203-217).
In clrumurile saIe prin tax% el a intrebuintat postalionul,
satanical echipagiu", pe care-1 clescrie dup attia alti cltori
cari i-au gustat inlesnirile. 12 A incercat poate si diligenta care
face drumul intre Bucufesti si Giurgiu, de o parte, i, de alta,
infra Bucuresti si Brasov, A cercetat magazinele de grdu de la
Braila $i de la Galati, en $i reservele de la Giurgiu, Islaz $i
Calafat,13 pe cand l-au uimit, in August 1853, snopii de grew
prdsit de tdrani cari aaeaptd dijmuirea i in Novembre.14
Recolta bogatei a Munteniei robite i s'a infdti$at, cu depositele
imense, cu strzile pline de card, cu samsarii alerg find n toate
peirtile.15 Pe calea dela Buzeiu la Braila e silit a se opri la un
han miserabil, pe care-1 descrie cu de-ameinuntul, cu duzina
de sticle pline de rachia de grdne, cu atdtea legeituri de ceapd
$1 de ardeiu, cu grdmada mare de pepeni, cu lungul $ir al cu-
tiilor de Mediae $i, sfdr$1t, ca uncile $i mughiul de porc
spanzurat de tavan" ; se capt acolo ou, yin, pasri 16, La
Brdila se aflei o temnit mai asemenea cu o inchisoare de et-it
cu o odaie" : i se dd un divan imbrcat cu cit $1 o saltea de
paie ; hrand nu se gse$te, Si autorul descrie pe larg acest Han
Ro$u cu cloud rdnduri de oddi ; Hanul Manuc din Bucureai,
tipul caravanseraidui turcese, ca grajdurile dedesupt $i cu
oddi goale pentru oaspetii care-$1 aduc aaernuturile, .e descris
eu acest prilej. Pe Ingd Bucuresti, cari au hoteluri si restau-
rante, se mai afl la Giurgiu osptrii apusene tinute de catre
un Italian, un Elvetian i un German din Wrttemberg 17. Aiurea
el ne va povesti cum, sosit de la Constantinopol la Brdila pe
un vapor care intdrziase, era sd petreacd noaptea afard, im-
preund cu episcopal de Nicopol, vicarial lui $i o femeie bolnavd,
12) Les vhicules les plus incommodes, les plus brisants et les plus pri-
mitifs de l'Europe... Le satanique equipage (pp. 182-41.
13) Pp. 189, 2p6-7. Cf, pp. 330-2.
14) P. 258.
15. 262.
16) J'y vis en effet une douzaine de flacons pleins de rakiou, d'eau-de-vie
-de grains, de nombreux chapelets d'oignons et de poivre long, un gros tas de
pasteques, une range de boites d'piceries, enfin des jambons et des filets de
pore desschs, pendus au plafond (p. 327).
17) Pp. 328-9.
www.dacoromanica.ro
54 ANALELE BRAILEI
pentru cei functionarul de la port nu voia sei fie trezit de la

un ceas tnainte.18
, . . . .
. ,
.
. ,
.
.
.
.
, .
. ......
, , . .
.
Niciodata nu s'a dat de un strain o mai bunei expunere a

comertului $1 industriei muntene deceit aici, "intr'un studiu"
special. Se presinta starea agriculturii, inapoiat, asa incdt nu se
face export de feiinei (0 singled moarci cu aburi la Giurgiu).
Grtul se amestecei de speculatori, stricindu-i-se valoarea tn por-
turi : cei mai cinstiti negustori smut totu$i Rom-IWO. Se descrie
inceputul de industrie forestieram ; se semnaleaza minele de car-
buni de la Comaneqti21. Se insirei deosebitele spete de oi (450.000
trz singurul judet al Breiilei), etc . . . . , . . , .
Pe trimesul Soc, de Economie Politica din Paris, Thibault
. Lefebvre, I preocupa in rndul intiu rosturile franceze in prin-
cipatul muntean.
In legatura cu Braila noteaza.
In ce prive$te griul, din Brila plecau la 1852 pentru Franta
transportan n valoare 218,227 franci, pe lng porumb de
75.690 franci, greiunte de in de 20.242, doage de 293.515, Lind
de 108.9322,
Irnportul frances, prin Breslau $i Lipsca23, sau pe apei, e
foarte important. Tot ce vine de la Paris e primit cu ochii
tnchisi : am avea monopolul ntre gli pieti duneirene dacei am voi
ori am putea sceidea preturile noastre24." Partea Franciei", se
spune aiurea, "in portal muntean, are o mare -insemneitate. S'a
socotit cei ea deiduse direct Terii-Romilne$ti un $fert din impor-
tul acesteia n 1849."25 fn 184g Breiila primege zaheir alb de
2.193.000 de franci, in 1852 "Mai - de $i Anglia-i ia locul
Franciei - de 763,000, (ri 1858, e adevrat, numai de 54.700.
In 1849 Marsilia trimete portului muntean cafea pentru 228.000
de franci. Iaul cumpara dantele pentru 80.000 de franci, Vinuri
de Champagne i de Bordeaux se desfac pentru 120.150.000 de
18) Pp. 376-7,

19) Pp. 253-4, 257-8. Ce ne sont point les moins honnkes".
20) P. 248 si urm. (si despre varietatile de stejar : styrgar", kers",
gordarou").
21) P 244.
22) P. 393. - Cr. pp, 292 : La France, qui n'importe presque rien par
mer, envoie normment par terre et attetndrait un rang distingu si on faisait
figurer son nom les articles qui sortent de ses manufactures." Prin Braila in
acest an se exporta marfa pentru Franta de 303.592 franci (p. 292).
23) P. 343.
24) Ce qui vient de Paris est aveuglement accept : nous aurions le mono-
pole de tout le march danubien si nous voulions ou pouvions baisser nos prix
(p. 300).
25) La part de la France dans les importations valaques a une grande im-
portance. On a calcul qu'ele avait fourni directement 6. la Valachie un quart de
son importations en 1849 (p. 296),
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE SI INFORMATII PRIVITOARE LA. BRAILA 55
franci. Se aduc numai 8.900 de sficle de rachiu frances. Pentru

25-30.000 de franci se importa "inceiltdminte de lux26. Palriile,
bijuteria snt notate cu 35.000, parfumurile cu 45.000, obiectele
de librarie - pentru Ia0 ca i Bucuresti - cu 60.000, in ciuda
concurentei pe care o face Belgia. Deocamdata nu numai Evrei vin
la Paris, unde, ca i Londra, bogati negustori i trimet copiii
pentru invttura i practica. Se observ ca rnanierele blinde
$i simpatice ca si cinstea negustorilor de origine romemeascei
stnt ldudate"27. Francezii aezati in tar - unii au intreprinderi
de otele i restaurante - doresc a se intoarce acasa28.
S'a feicut o incercare de o Companie franceset, inc nu pe
deplin formater, de a concura pe Dundre navigatia austriacd, asa
de solid stabilit. ,,Un vapor frances deserve0e acum malurile
muntene i turce0i, de la Sulina i Vidin- Multi negustori do-
resc O.' se poata servi de vasele Companiei franceze zise a Me-
sageriilor care merge pn la Viena29." Deocamdat ins, din
1.563 de vase ce intr $i iese n $i din portul Breiilei, Francesii
au abia noud (Turcii 514, Austriecii 328, Englesi 239, Sardinia 31,
alte natii 442), i inca, din ele, numai trei stnt proprietate fran-
ceser30, In 1846 se socot 3 la Brerila, 4 la Galati ; in 1848, 8 ;
in 1847, anul foametei in Franta, 52 (36 la Galati, 16 la Braila) ;
in 1851, 59 "trz ambele porturi (31 la Galati, 26 la Brdila). Se
discut si idea, studiat de o Companie anglo-frances, de a se
readuce cursul Dunrii in vechea albie de la Cernavoda la
Chiustenge31.
Din cartea; Istoria Comertului romanesc,

epoca mai noud" - de N.lorga (pag 113).
Primele Tnceputurl ale flotei comerciale
romne0i pe Dunare
Aceast desvoltare (economica) pe noi drumuri, cerea

creatiuni de Stat la cari nimeni nu s'ar fi gndit cu ctiva ani in
urma. La 23 Noembrie 1793 se facea i o mica flota de comert
romnesc pe Dunre, pentra transportul de provizii ; dar nu
26) Chaussures de luxe en cuir de Bordeaux, cires ou vernies, des bo-
ttines et des scarpins vernis pp. 299-300.
;
27) On vante les manires douces et engageantes, ainsi que l'honntet

des commercants d'origine roumaine (p. 302).
28) Din 339 englese, adevrat englese sint 173 (p, 354).
29) P. 364 si urm.
30) P. 203.
31) Dja un bateau vapeur franais dessert les r yes valaques et turques
de la Soulina Widclin (p. 312). Nombre de commerants aspirent pouvoir se
servir des bateaux de la compagnie franaise dite des Messageries, qui va jusqu'
Varna (p. 248). - Triestini cumpraser une immense quantit de grains" (p.
345). Era vorba de un canal la Carlovat intre Adriatica si Marea Negr. (p. 346),
www.dacoromanica.ro
56 ANALELE BRAILEI
trebue sa-i exageram importanta.32) Printr'o ingaiduinta speciala a

Portii, Tara-Romaneasca primi dreptul de a face si a avea bo-
lozane, saici, caice si de toate vasele pe pa Dunarii..., privile-
ghiu", scie desigur Ienchita Vacarescu, ce din vremile batrane,
de multi ani l'ar fi fost pierdut tara aceasta, cu toate ea hota-
rle ei sant matca Dunrii". Deocamdata se face un vas pentru
trebuinta fiestecaruia judet al tarii", particularii putand face si ei
vase romanesti", pe langa cele domnesti. Vor fi pe fiecare an :
un capitan crestin, saicari si ghimigii, dar i un reiz turc i un vetiar
sau elchegiu". Portul unde vasele se vor adaposti la Novembre
va fi garla domneasca din balta de la Carnogi Jud. Ilfov".32)
Din cartea: Istoria Comertulai romanesc

epoca mai noutP - de N. lorga (pag 149)"
Desvoltarea Brllel pi Galatiului Trt
prima iumtate a veacului al XIX-lea
La 1843 Braila acum avea dou strazi comerciale, consuli
ai Austriei, Angliei si Greciei, si 14.000 de locuitori ; ea atragea
si negustori din Galati. Un tribunal de negot functiona si ne-
gustorii aduceau inlaturarea unui prezident incorect. Ei cereau
s fie recunoscuti ca un ,,corp"- cu o deputatie si o casa..
Din partea lui, Mihai Sturza i fcu aparitia solemn la
Galati in Octombrie 1836, in tovrsia ministrilor de Finante,
Interne si Justitie, far a cunoaste povestirea lu Wilkinson ca
portul ar rivaliza cu Odessa. Ispravnicul Cuza fu inlocuit cu
Teodor Bals, se incepu construirea soselei la port a fogazului,
a carantinei csarmii, a strazilor ; se fuera cu consulul Aus-
trini la regulamentul portului franc. Galatii", spune consulul
francez, iau chiar un aspect de port maritim, de cnd se vad
santierele lui acoperindu-se cu constructii de vase de comert,
si saptesprezece imbarcatii, mari mici, au fost in anii 1839-40
date pe apa". La 1843 Galatii al/and consuli (pentru Sardinia,
Costellinar) si vice-consuli (Anglia, Franta, Austria, Rusia) cu-
prindeau supt obladuirea lui Vasile Ghica, 25.000 de locuitori.
Populatia evreiasca era in crestere aceasta provoaca violente
miscri antisemite la 1847. Inca din 1843 se putea socoti la
25,000 populatie orasului, pe nand la 1821 fusese nutnai de 7.000.
Un port ca Braila era in functie de recolta si astfel in 1834
exportul fu oprit din cauza secetei. Inc din 1836 S. Marc Gi-
rardin scrie ca Galatii si Braila i se par ca trebuie sa fie dupa
deschiderea cataractelor, cele doua porti ale germaniei asupra
Mrii Negre".
31) Urechi, lstoria Romnilor, v. p. 79.

32) Ibid. p. 96 i urm. Pentru eicari, ibid. VI. p. 323 i urm.
www.dacoromanica.ro
Din carte::: Bretila din toate timpurile" - conferint.
de Gr. T. Petrescu, avocet. Bruita, 1906.
Situatia, veniturile i cheltuellle comunel Braila de pe
BRAILA LA PRIVITOARE INFORMATII $1 DOCUMENTE

budgetele l compturile de pe anul 1865 p&n la 1905.
VENITURI CHELTUELI co
a Budgetare Constatate
Constatate
Incasate Budgetare si pltite
.
o
e
-ci
NUMELE OBSERVATIUNI
Z co
u PRIMARULUI
x
<4
Lei Lei Lei Lei Lei W i .
1865
1866
1867
2094897 - -
3162449 3508366 1849538 2291645
2094747
2120372 3342305 1431520 2120372
-
1837230
-
12307 C. Berlescu
1411129 20391 T. Djuvara

//
1026203 lei ramtinife
In 1868 s'a plait datorii vechi de lei

1868
1869
1870
1206087
1438919 -- --
1207402 1186693 6266031 796984
J1206004
1427610
-- J --
448224 178378 C. Petrescu
II
11
144980 bani 63
De aci in jos sunt lei noi
Lipsei
Idem
.
1871 1074415 1854293 1081883 1055295 912039 169843 in 1871 s'a plant datorii vechi de lei
n 18423 bani 63
1872 1792605 2711758 1804769 1766433 1663354 141415 If
Idem lei 68377 bani 42 datorie din 1871
Idem lei 66861 bani 66 datorie din 1872
1873 1658376 2136950 1196467 1658376 7'79883 416584 C. Berlescu ldem lei f33676 bani 20 datorie din 1873
1874 1535115 2150330 1 306608J 1525734 1091357 215251 A. L. Zerleadi klem lei 240159 bani 23 datorie din 1874
1875
1876
1877
1357926 - -
1303506 2028894 1 1644611 1303506
1357926
1260560 1958999 947214 1168991
-
1140857 23604
945837
- If
1376 C. Berlescu tulenli1:1n7

gc;6platit lei 186161 bani 36 chel-
1878 1280740 2274977 1226562 1222683 959788 266774 M. Duili ajutor Ideni lei 388785 bani 12 idem din 1877
1.94;c;8platit lei 67792 bani 28 chel-
1879 1281980 2184032 1142983 1281980 1094118 48865 R. S. Campiniu tufer;i1c8ii7n9
1880 1391120 2217326 1148220 1383400 1042155 106e65 Tr. lanuarie 1881
If
331459 1372968 259848 346070 174486 85361 Idem lei 91158 bani 55 idem din 1879
www.dacoromanica.ro
- .-1
VENITURI I CHELTUELI CO
:ed enti
-
incasate Budgetare c?..tatare NUMELE
Z Budgetare constatate 1
V PNAite
1
OBSERVATIUNI
PRIMARULUI
-tt Lei Lei 1 Lei I Lei Lei
1881/82 1461185 2480111 1279727 1439827 1227183 52544 R S, Campiniu
1882/83
1883/84
1884/85
1337690 1837630 942208 1094384 887983 54225
1101959 1490602 633975 939961 712178
916998 1537120 729846 894356 727970 1875
,,
/I
,,
- In 1882 83 ea platit lei 48081 bani
46 din 1881182
S'a plant $ i lei 11346 bani 94 din
1882 83
Idem lei 15393 bani 53 idem din
1885/86 916689 1467140 650991 898131 627297 23693 "
1884185
1886/87 1264713 1546378 676221 1188113 605030 71191 G. I, Berceanu 1884185
1237302 1545480 746951 123 7302 636385 110565 R. S. Campiniu 1818(1878m lee 67028 bani 03 idem din
ainv NV
1887/88 6
1888/89
1889/90
1890/91
1345281 1914579 1148779 1319379 1067049 81730
1390231 1907674 1165476 1368973 1194407
1029586 1577821 834977 989387 845031
II
N. V. Perlea
N. V. Perlea
-- 1dem lei 91682 bani 17 idem din
18 86 87
1887 88
Dificitul ac perit din soldul dela 30
1891 192 934239 1607792 841103 912981 808849 3225 SeEitembri e 889
ITIIYNEE
/I fic tu al chitat din soldul dela 30
1892/93 1011284 1774611 1035523 1046549 848915 186608 C. N. Vericeanu septembrie 1890.
1893/94 1399510 1848680 1096819 1434882 1052375 44443 St. P. Economu
1894/95
1895/96
1896/97
2646218 3042564 2117043 2612677 2111385
2304318 2820589 183987'7 2304318 1846633
5657 If
I. Sudtu
2184637 3155859 2291718 2184637 2039119 252687 N. N. Ionescu
- Idem soldul dela 3 Septembrie 1905.
1897/98 2194507 2808530 1911359 2194507 1896890 20500 .

1898/99 2395083 2238159 2202164 2395083 2182353 __,19810 //
1899/900 2205628 2152628 1857293 2205628 1837084 20229 ,,
1900/901 1895261 2830528 1881824 1895261 1813015 68845 G Demetreseu
1901/902 1897048 2926985 1953543 1897048 1898816 64788 C. G. Cociasu
1902/903 2001514 3024645 2038659 1998741 1982679 55979 D. Moseseu
103/904 1939172 2068975 1883284 1939172 1873986 9298 C. G. Cocasu
1904/905 1828140 3042564 2117043 1828140 2111385 5657 N. N. Ionescu
www.dacoromanica.ro
INSEMNARI BIBLIOGRAFICE PRIVITOARE LA BRAILA
- CAR'S ALCATUITE DE BRAILENI $1 TIPARITE LA. BRAILA ')-
de N. C. ISTRATI
- Actul de donatiune al Schlei commer-

ciale din urba Ismail [Redactat In romd-
neste, greceste i ruseste].
Typographia Triangulul 1871. 10+11+13
p. Formatul : 80.
Apostoleanu (L G.) - Elemente de geografi'a Fisica i Mate-
(profesoru de sciintlle fisico. matica pentru usulu classeloru gimnasi-
naturale la girnnasiulu Carol ale lucratu de.
I. d'in Brail'a) Libraria Iorgu H. May. Tipographi'a U-
nirea". 1871. 68 p. Formatul : 8, Pretulu
un leu novu,
Butoianu (Eliodoru) - Elemente de geografia fisica politica s 4
(Professore de Istorid si Geo. istorica a celloru cinci continente pentr4
grafia la gimnasiulu Caro lu 1 usulu classeloru gimnasiale lucrat dupd
din Braila). cursulu aprobatu de onor. Ministeru allu
lnstructiunei Publice de...
Typographia Unirea" Strada Brasoveni.
1871. [1 I] + 361 [-363] p. Formatul : 40 .
fLerescu (Ion C.) - Discursu inaugural pronunciat la Hu Sep-
(Prof essore i Advocat).]. tembriu 1871 cu ocasiunea deschiderei
Sccilei de comerciu Carol I din Braila.
[Cu raspunsul lui Sandu Stancescu P.
Primar].
Typographia Triangulu._1871. 15 p, For-
matul : 40.
Lerescu (Ion C.), - Elemente de dreptu comercial pentru u-
(Doctor in sciintele politice sulu elevilor din sclele de comerciu, co-
si administrative, Licentiat merciantilor, intermediarilor comerciului,
in Dreptu, Professore si fabricantilor, etc. de...
Advocat). Imprimeria Triangul. 1871. 416+ XXI p.
Formatul : 80. Preciul cinci lei nuoi..
*) Cdrtile tiprite cu caractere strine nu sunt mentionate din motive de

technica tipografic
www.dacoromanica.ro
60 ANALELE BRAILEI
Savich (A.) - Insurgentii bulgari della 1868 sub coman-

da lui Hagi Dumitru i Stefan Caradge.
Dedicat memoriel Rep osatului G. Racov-
ski.
Typographia Triangulu. 1871. 189 p. For-
matul : 8.
Baronzi (George) - Opera complecte de . Vol. I : Limba
. .
RomnA i traditiunile ei.
Typ. Triangulu DirigeatA de P. M. Pes-
temalgioglu. Librari-editori G. D. Nebu-
nely i Fii, Galati. 1872. 280 p. Forma-
tul : 4, Pretul unui volum 5 L. noui.
Campiniu (R. S.) - UA ochire assupra stArii sociale a Terra-
nilor Romani de...
Typographia Dacia" Piata Sf. Archan-
geli, Hotel Ralli. 1872. 34 p. Formatul 8,
Moescu (Preotul C) (Institu-
tor la Schoala No. 1 de fete
- Catechismul bisericei chretinA orthodoxa
pentru usul schlelor primare de ambele
din Brailla) sexe. Vedut i approbat de Prea sntia
Sa PArintele Melchisedec Episcopul Du-
nArei de jos. Combinat i tipArit de.....
Typographia Dacia" (Hotel Ralli, Plata
Sntilor Archangeli). 1872. 63 p. Forma-
tul 8. Pretui 35 bani.
Illopscu (Preotul C.) (Institu- - Prescurtare de istoria sacra a testamen-
tor la Schla No, 1 de fete tului vechiu i nuou pentru schoalele pri-
din BrAilla mare de ambe sexe de.... AutorisatA de
Onor, Consiliu Permanent de Instructiune.
Editiunea a do-a coresA.
Typographia Dacia". (Hotel Ralli, Piata
Santilor Archangeli. 1872. 115 p. Forma-
tul 8.
.Savich (A) - Memoriile cApitanului Vasile Vilcof de....
Typographia Unirea" 1872. 191 p. For-
matul 8.
www.dacoromanica.ro
DARI DE SEAMA, RECENZII.
REVISTE
Arhivele Olteniei, anul X, Nr. de studenti. - acesta a fost pri-
53. Ian.-Februarie 1931. mul cmin studentesc judetean
Rubrica aceasta de recenzii din tail ; - acolo am emis ideea
asupra revistelor de cultura rede a incepe organizarea unei
gional, se impune in chip fi- m4cAr de studii i cercetri la
resc s'o deschidem cu impun- Braila.
toarea publicatie Arhivele 01- Ideea ins gi-a avut, atunci,
teniei". In ordinea prestigiului, a taria de a determina organizarea
activittii, a organizrii, aceast unei munci colective in acest
minunat publicatie oltean este sens. Totu0, ctiva au rmas cu
modelul i stimulentul nostru, a preocuparea. i oarecari incepu-
celor ce am fundat i intretinem turi firave de adunare de mate-
fiecare zi tinutul nostru, cite o rial s'au fcut ins de atunci. Pe
publicatie de studii i cercetri mine ma obseda insa gandul de
locale. a creia revista Analele Brilei",
gei", -
Alturi de Analele Dobro-
intia dintre revistele
de cultur regional, - Arhi-
Uor nu era lucrul acesta, ca
s-I fac ni0e studenti. Si de
aceia nici nu mi-a isbutit.
vele Olteniei" sunt precursoarele Trec doi ant Preocuparea re-
noastre. vistei ma urmarea mereu. Viata
Cel ce scrie aceste rnduri are de student se incheiase. Si in
un motiv cu totul particular ca 1922, tocmai cnd urma s plec
s fie miwat, cnd vorbe0e de din Bucure0 i sa ma stabilesc
Arhivele Olteniei", i iat de la Braila ca inginer, vad intr'o
ce : Inceputurile mivrii de stu- zi la vitrinele librrillor bucu-
dii qi cercetri privitoare la Bra- reqtene primul numar al revi-
ila prindeau a se infiripa prin stei Arhivele Oltenier. Cra-
1920. Eram studenti atunci, i de vaat de bucuroasa curiozitate,
atunci inc, visam creearea re- I-am cumparat numai dect, I-am
vistel Ana/de Breiilet". La Ca- rsfoit cu emotie. i atunci,
minul studentesc brilean, inte- imagina Analelor Breiilei" a
meiat in 1918 de generatia mea prins trup cu adevrat. Stimu-
www.dacoromanica.ro
62 ANALELE BRAILEI
lentul dat de aparitia Arhivelor pia munteand i campia olteana

Olteniei" a fost pentru mine nu este cel stabilit pe linia ce
atat de decisiv, incat m'arn i a- separa bazinul Oltului de bazinele
pucat sal adun, s selectionez si Argesului, Vedea i Calmatuiului.
s organizez materia primului nu- Adevratul hotar merge pe tatana
mar al Analelor Brailei". $i la lanca-Sarul. E un hotar i geo-
finele anului 1922, manuscrisul grafic i geologic bine precizat,
primului numr al Analelor dar intrucat trecerea dela cam-
Brailei" era gata. pia munteand la campia olteand
Dar din multe motive, Ana- nu se simte pe acest hotar, cum
lele Brailei" n'au putut vedea de altfel din punct de vedere
lumina zilei decal malt mai tarziu,etnografic i antropogeografic, a-
si in alta forma.' abia in 1929. cest hotar nu exista; campia ro-
Romania ins in istoria silin- mana trebuie s cuprincl atat
tilor de a creia Analele Brai- campia munteana cat i cam*
lei" ca un fapt decisiv, impulsia olteana, cari impreuna alcaltuesc
data de aparitia Arhivelor 01- o unitate geografica nedespartita
teniei". Amintirea aceasta e un sub numele de cam* romana.
omagiu pe care ne place sa-1 - D. Lucian Predescu cl
trimetem Arhivelor Olteniei" in studiul Un cronicar oltean" :
clipa aceasta de bucurie pentru Mihail Moxa (Moxalie). Acest
noi, cand intram in al III an de Moxa a fost clugar la Ramnicul-
viata al Analelor Br ilei". Valcii i e cel mai insemnat cro-
nicar al Olteniei prin Ifronograful
su (primul hronograf romanesc)
Primul numr - al 53-lea vo- si prin Pravila dela Govora, cea
lum ! - care deschide anul mai veclze Pravila a Tarii Ro-
X al Arhivelor Olteniei", e manesti.
deschis de un subtil studiu - Urmeaza in capitolul Olte-
condensat al d-lui N. lorga : nia Istorica" foarte interesante
Sur essence de la litterature et acte documente, toate inedite.
de (art" E un articol ce fusese Ele aduc o nouk contributie la
destinat adunrii din Varsovia cunoasterea trecutului nostru is-
Uniunii intelectuale" a Prin. toric,
-tului de Rohan. Fineta de artist - Cercetari de prefioas con-
a cugetarii d-lui Iorga desprinde tributie arheologica publica d.
din analiza larga a multor exem- Plopsor in articolul Asupra cul-
ple caracteristice europene i ro- turii acheuleene i micoquiene in
manesti, interpretari personale si Romania".
idei noui de filozofia estetica. - Urmeaza bogate articole cu
- Urmeaza studiul d-lui N. material inedit de Folklor, poe-
Plops& : Limita geograficei n- zie, prozci, note critice, note a-
tre campia Munteana i campia supra miscarii culturale oltene
Olteana. Observati personale a- actuale, diverse note si comuni-
manuntit fa:cute pe teren, la fat& cri
locului, l conduc la concluzia Volumul se inchee cu nume-
nrmatoare hotarul 'hare cam- roase pagini de recenzii, iscalite
www.dacoromanica.ro
DART DE SEA.Mk, RECENZII 63
de insu0 directorul revistei, d. dat. Analizeaza desenurile luate

prof. C. D. Fortunescu. de vechi desenatori ce au trecut
- Analele Banatului. Anul prin Banat. Articolul e insutit
IV, Ian-Mart, 931, Timi$oara. de admirabile reproduceri. -
Nutneir festiv. Inchinat d-lui prof. Urmeazi articolul d-lui Boro$,
N. Iorga, la aniversarea 60 de despre Rapoartele vechiului ju-
ani de viat. Un frumos volum clet Cara$ $i alte informatiuni
de 144 pagini, tiparit pe hartie despre revolutia lui Horia. -
velin. Revista e condus de d. Apoi, $tiri contimporane despre
loachim Miloia, directorul muze- reismerita romeinilor din 1788. de
ului bntean. Revista se intitu- P. Olde.
leaza chiar ca buletin, al muze- D. I. Miloia mai da 'hied dou
ului bandtean, fiind publicatie articole, unul despre Numele ti
de studii i cercetri din istoria locul castrului Caput Bubali" ;
ti arta Banatului". numele comunei Ghermein ; i al-
Cuprinsul acestui numar se im- tul despre Din necazurile epis-
parte in cloud prti marir partea copulai Vichentie Popovici".
ce cuprinde pagini de omagiu Urmeaza d. L Gromianu, cu
pentru d. N. Iorga a doua articolul Sasca Montanii" qi C.
parte cu studii asupra vietii ba- Stoicanescu, cu articolul : Romul
natene. Ladea - un mare sculptor au-
In prima parte semneaz arti- tolzton,
cole, dd : I. Miloia : Cuviint de Nuinrul se inchee cu pretioase
frichinare profesorului N. lorga. insemndri asupra m4carii cultu-
Volburei Poland' Nstura$ Inchi- rale banatene. Astfel, aflam des-
r
narea lui N. Iorga (poezie) Sa- pre activitatea "Soc. de istorie $i

bin Evutian : N. lorga, educator. arheologie" din Timi$oara, care
I. Miloia ; N lorga, istoricul. lucreaza cu o deosebit ravn i
Col. Pion Georgescu: N. lorg a cu serioasa competent, la valo-
$i formarea con$tiintei nationale rificarea istorica a vietii romanevti
Prot. Dr. P. Tiucra N. lorga din Banat, asuprit pang mai
$i biserica. S Cioflec : N. Iorga deunazi de Unguri, i in abu-
literat. V. O. Hommenan: forga zitor, aceasta viata romaneasca
und die Minoritten. Const. Ca- bnteand, chiar in aspectul ei
lapod : N. lorga $i studentimea. teoretic.
Mih. Popescu : Amintiri din Societatea e condus tot de d.
1906. L Miloia.
In partea a doua gsim arti- Coloanele de recenzii inchee
olele Ceiveiranul "in evul mediu" numarul.
(o rectificare istorica) de J. Mi- Viata SAceleadd, Anul II,Nr.
loia. E vorba de spaturile arhe- 1-2, 1931. Apare la Satu Lung-
ologice acute recent la Cetatea" Seicle-Brwv. 32 pag,
de Bugg. satul Cvran, cari au La Braila, Scelenii sant acasa
descoperit urmele unei mari bi- la ei. Din marele numr de mo-
serici medievale, D. Vicentiu Bu- cani" coboriti aici din tara Bar-
gariu d urmarea la studiul sgu. sei, cu oile, a ramas o bun&
Vederi din Banatul de all& parte in pal-tile brailene. Ei au
www.dacoromanica.ro
64 ANALELE BRILEI
ajuns buni economi de vite, i 0 colaborare intre noi ar putea

mai apoi negustori de cereale qi intari, qi prin firele de aur ale
alte feluri de negustori, in oraul culturii, legtura intre Braila i
Braila, Multi din acetia sunt Sacele,
Saceleni i pastreaza legaturi ac- Iscalesc articole : d-ra Elena
tive cu locurile lor de origin. Moroianu, din tinutul Seicelelor.
Astfel, legatura dintre Braila Apoi : Gimnaziul de beti din
i Sacele este o vie realitate Satu-Lung, de 1. Despen, Poezii.
binefctoare pentru intrirea vie- Spicuiri, a ca frumoasa expunere
tii romne0i, 0 lunga traditie a Memoriilor lui Ion V, Motos" ,
istorica adaog un i mai al:lane te- unul dintre primii desceileceitori
mein acestei legaturi. WA de ce tn Dobrogea dupei reizboiul din
ne bucurm in chip deosebit de a- 1877, de d-na Eufr, Adam Mi-
paritia revistei Viata S eice lean& . ronescu,
www.dacoromanica.ro
CARP APARUTE BUB AUSPICIILE ANALEIJOR BRAILEI":
1. ALBUMUL BRAILA VECHE" de ing. Gh. T. Marinescu
2. COLECTIA DOCUMENTELOR PRIVITOARE LA BRAILA"-VOL. I
3. BRAILA VECHE - Schit a evolutiei istorice, din antichitate ping in
aec. al XIX, de ing. Gh. T. Marinescu
4. CEI DINTAI ANI (1828-34) DE REORGANIZARE AI BRAILEI, DUPA
ELIBERAREA DE SUB TURC1 - de IOAN C, FILITI.
5. ERA NOUA - de M. MANOILESCU.
VA APARE:
6. VECHIUL DRUM DE NEGOT BRA,SO V-BRAILA - monografie
istoric5, de ing. Oh. T. Marinescu
7. EDILITATEA BRAILEI. - de ing. G. T. M.
www.dacoromanica.ro
-,
- 6,,
r41
er. 4
1.
TIPARUL cOLTE NIA.

\
BUCURE$T1
STR. IMPERIALA Nr. 2 .
:A
-
V r '44
,-
Pretul aestui numr: 60 Lei
6' rr.
www.dacoromanica.ro
v'sr'.

Analele Brailei, An 03, Nr. 01, Ianuarie-Martie 1931

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analele Brailei, An 03, Nr. 01, Ianuarie-Martie 1931

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALELE BRAILEI

. - REVIST DE CULTUR REGIONAL -

ABONAMENTUL ANUAL : 240 lei pentru particulari

NAE IONESCU RADU PORTOCALA

PAUL DEMETRIAD GH. T. MARINESCU

- Braila vazuta de oamenii nostri de

Costul abonamentului, 240 lei pe an-Pentru institutii, 500 lei

I. Data Infiintarii. - $coal reald, inainte de

nice de a se introduce in clasele coalei normale (primal-a) stucliul

pentru a Inzestra comuna ce reprezint, cu mijloa,ce de cultur

reusisera la concurs, sa inceap lectiunile, socotindu-li-se plata

de Instructiune public, impreun cu orariul lectiunilor ; aprob,

cu dou clase ; in 1865-66 examenul semestrului I se tine dela

de atre corpul profesoral al gimnaziului, la 21 Decembrie 1868,

Gimnaziul Carol I-iu" continu, cu dese schimbri de pro-

La organiza%a acestei noui institutiuni, s'a avut de norma,

4. $coala comerciald si gimnaziu. (1872-1873.)

La 27 Octombrie 1872, Primria (adr. No. 4521) invit pe

s inceap dela 1 Noembrie viitor'; il mai invit a lua dispozi-

5, Suprimarea coalei comerciale. - Gimnaziul Comunal.

L Amndou scoalele ce functioneaz astzi, adia. scoala

aplicare programa nou f ormat in acel an de Consiliul general de

6. Trecerea Gimnaziului clasic comunal In sarcina

s. se introduc examenul de admisiune prin Regulament, pentru

7) Liceul real. - Bacalaureatul real. - Liceul bifurcat.

In budgetul pe exercitiul 1888-89, Ministerul prevede in

Deocamdatei menajati tranzitia, n intelegere cu corpul

singura deosebire, cd bacalaureatii reali nu se pot inscrie la fa-

face intrebare Primriei, dac mai mentine i in antil yiitor colar

consultg conferinta profesorall a Liceului asupra cererei ei,

Vzand CA anul colar viitor se apropie, am solicitat D-lui

incepere de la 1 Septembrie 1889 cu clasa I si a II-a, urmnd

1 Septembrie 1889 cu pl. I 0 a II-a i sub directiunea D-lui

11. Ultima schimbare. - Liceul redus iari la rangul de

Am onoare a vd incunostiinta cd, conform prevederlior

- (ord. No. 4482 din 5 Maiu 1900), . .

In vederea raportului No. 26'8 al D-lui Director al Liceului

calul liceului Massim" toate clasele de curs superior. La Liceul

12. Titulatura coalei.

voaca consiliul coiar, pentru a da un nume Liceulai. Consiliul,

spiritul practic . si cel teoretic. In cele din urmd scoala comerciald

Al doilea internat este acel numit Internatul Liceelor

2. Secfiunea societafii pentru invafatura poporului roman.

La 12 Decembrie urmator s'a si constituit sectiunea de

Indat dup trecerea Gimnaziului in sarcina Statului, chiar

procurarea de crti si reviste, etc. De la 1 Aprilie 1892, subven-

La aceast initiativ, s'au asociat imediat mare parte din

5, Conferinte publice. - Ateneu.

Despre lux si risip0, de L C. Lerescu, fost profesor.

Greidinile de copii" de At. Popescu, profesor i directo-

6. Societatea de Gimnasticd i Sport.

berg, 11, Leonte Moldovan, fost profesor, advocat ; 12. lonel

la gimnaziu si la liceu, iar cele de scrima, sub conducerea d-lui

tinut la Braila in zilele de 5, 6 $ i 7 Aprilie 1895 si a crei or-

tate de o jumatate de secol a marelui Eliade, pentru redestep-

zile un parastas, in asistenta corpului didactic de la scolile din

protoiereu, din partea Liceului i Gimnaziului de cAtre At. Po-

Stefan cel Mare nu se impaca deloc cu Radu cel Frumos,

ocupa tronul tarii Petru Rare*. Acesta se amesteca in luptele din

Duph o sedere de mai bine de 2 luni, in 1564, paraseste

Stefan se apropie de Dunre i veni la Braila 88) la lace-

Neastamparatul i visatorul de mrire, Vasile Lupu, nc

69) N. lorga. 1st Arm. Rom. 11 99.