/111111111111 11

D. UDRESCU 41
t.

If

t ,

CONTRI BUTIU NI
LA f`

STORICH $COALELOR
DIN

CURTEA DE ARGES
. , .

If

S.

1938
INSTITUT DE ARTE GRA FIC E
M AR VA N S. A. R. .1!

www.dacoromanica.ro
q
D. UDRESCU
INN/A TATOR

1
CONTRIBUTIUNI
LA
ISTORICUL SCOALELOR
DIN
CURTEA DE ARGES

I 9 3 8
INSTITIITUL DE ARTE GRAFICE MARVAN" S.A.R.
1 BUCURE5TI

www.dacoromanica.ro
 LAMURIRE.
0 lucrare istorica este asemenea cu o faqie de lumina, care
proectata in negurile trecutului deschide actualitatii o fe-
reastra magic& cu priveliqti atragatoare, in perspectiva nesfarqita a
timpului qi, reinviind din paienjeniqul umbrelor, freamatul vigil ce
a undit odinioara pe matca vremii, face sa se preltnga in raza ei,
isvoare proaspete de energie nesecata.
Framantarile epice ale inaintaqilor, sacrificiile tor eroice si pilda
lor sublima, au fost intotdeauna indemn viu la jertf a qi avant; tre-
cutul a izvodit prezentului seva de fecunda utilizare a experientei
qi astfel istoria este nu numai oglinda vigil, ci qi indreptarul ei.
Noi, Romanii, deqi avem un trecut cultural care se confunda
ping la izvor cu insaqi istoria neamului qi avem 43 moqtenire nationala
care poate fi mandria oricarui popor, nu avem insa o calda me-
morie istorica, nu avem acel cult inviorator al strabunilor, acel sen-
timent de pietate ce ne leagá pe firul amintirilor sfinte, cu toti mar-
tirii noqtri ; acel sentiment adânc al traditiei ce uneste intre de toate
generatille unui neam, plamädind insuqi chiagul sufletului romanesc
constiinta unitdtii si solidaritatii noastre nationale.
Pamantul WU noastreqi in lung qi'n lat, este framantat cu
sangele strabunilor noqtri, este pecetluit cu jertfa lor ; din orice
frunza de copac, din orke fir de iarba, freamata vrajit glasul stra- .

moqilor, daca qtim sa-1 ascultam ; sub orke brazda de pamant, zace
ascunsa o amintire : o moneda, o armá, o unelta, o ['drama oarecare,
o ruinfi chiar tot atatea comori, cari se pierd in pulberea drumu-
rilor qi in goana clipelor, suf let din sufletul neamului nostru.
Altii, sa le aibfi, le-ar culege qi le-ar pästra cu evlavie, ca pe
niqte moaqte, imbogâtind altarele neamului : muzeele. Noi le avem
dar le dispretuim.

www.dacoromanica.ro
 Este fara indoiala o mare gresala i o pierdere ireparabila. Tre-
buie sa ne trezim ci sá salvam tot ce putem i cat mai avem ce. A-
ceasta este chemarea muzeelor, precum i menirea monografiilor :
locale sau regionale.
Monografia scolarg, cu cadrul si rostul ei restrans, nu e alt-
ceva decât o modesta contributie, la aceasta uriasa opera nationala.
Ea recheama, in juruf scoalei, tot freamfitul de viata al unei localitaft.
In oglinda ei se aduná si se rest rang, ca intr'un caleidescop, toate
umbrele, formele i colorile unui crampei de lume. Toata risipa de
viata depanata de firul calator al vremii, pe ghemul unui spatiu li-
mitat, se incheaga in plasmuirea ei, ca intr'o unitate organica.
In acest chip, monografia este un fragment din marea fresca a
lumii, o farama din .valtoarea uriasa a vietii, un strop din istotqa
generala i deci : o lucrare de interes si de valoare netagaduita.
Cel dintai rale a ciat la noi, luctarilor monograf ice scolare, va-
loarea cuvenitä si a intocmit el insusi primele anuare, a lost nemuri-
torul Titu Maiorescu.
Inainte de a fi ministru al scoaleb5r, el a lost profesor si director
de scoalä la Iasi, unde cu toate ocupatiunile multiple de care era
impovarat, a gäsit ragazul sa se apropie 0 de invatatori ; Sind
lectii gratuite la scoala centrala de fete (viitoarele invatatoare) si la
scoala Trei Erarhi de invatatori fosta de catiheti, convins ca
scoala primara este insfisi temelia culturii nationale i deci, invata-
torul trebue sa aiba o pregatire cat mai temeinica.
Aci a avut el ca elev, la cursurile de pedagogie i limba roman&
pe marele popestitor pi prieten de mai tarziu, Ion Creanga.
Dupa moda scoa1elor apusene, el a scos cel dintai anuar al li-
ceului national din Iasi, pela 1862.
In al doilea anuar : 1863-64, Maiorescu publica 0 Regulele
limbii romane-, pentru a rfispandi cunoasterea limbii, de care se
simtea aata nevoe pi unde, cu autoritatea sa necontestata, cerea Inca
de atunci, ca : Pentru fiecare scoalá sà se afle Cate un invatAtor,
care .sa-i publice viata istorick i aceasta 'Ana unde se sterge me-
moria timpurilor ei primitive, din capul unei generatii asa de agitatd
prin alte interese" 1).
Dupa el, V. A. Ureche a intocmit anuarul general al instruc-
tiunii fi tocmai astazi, d-1 profesor D. Gusti dä lucrarilor monogra-
lice, rea mai fecunda desvoltare.

1) AdevArul Literar, No. 865, din 4.VII.937.

www.dacoromanica.ro
 Oricat de modest5 ar 1i ins& o monografie scolarg nu e o lu-
care atit de lesnicioasä, cum s'ar crede. Multe qi grele piedici in-
tervin si pun la serioas5 incercare, .zelul si avArztul cutezatorului
autor.
In primul thud, arhivele locale cel dintai isvor de documen-
tare serioas5 adeseori lipsesc, devastate fara mita' in timpul r5s-
boiului ; iar pe unde se mai fin, zac in pivnite i poduri, bracuite §i
ráväsite, in cea mai cumplitá desordine, prada §oarecilor §i mucegaiu-
lui i osandite la nimicire de o barbara neintelegere i indiferent5
of icial5, cáreia and i se cere concursul raspunde scurt : Nu exist5
nimic, a distrus rfisboiul tot-, chiar i and e vorba de arhivele
dela räsboiu incoace.
Informatia ora/a este desigur un isvor util, care insä nu poate
fi exploatat, decat cu scumpätate, prudent5 §i másur5.
R5m5n arhivele §i bibliotecile mari, cari acelea cer multá oste-
neala* §i rul puting cheltuialg.
In astfel de condifiuni, am pornit §i alcatuit, intr'un timp relativ
foarte scurt, lucrarea de 145, 15r5 alt merit, deal al unei prime si
smerite contributiuni, la temelia istoricului Foa/e/or argesene.
a.
* *

Desi obiectul principal al acestei cercetäri este in deosebi des-

voltarea i rolul invatàmântului primar, in trecutul cultural al orasu-
lui C. de Argef ; totusi, finând seam5 cá institutille din s5nul unei
societäti, oricdt de variate an fi, au intre ele atingeri si imbingri care
creiazd insusi chiagul de viall social& socotim necesar sh* im-
bráfis5m, intr'o privire genera15, toate institufiile culturale care, mai
mult ori mai putin, au inraurit aceastä viat5, cu raza tor germina-
toare.
Vom indrepta deci studiut nostru, in urm5toarele directii :
I. *coalele primare vechi : Rieti, Fete si Flämaz5sti, räsárite
sub puterea marelui curent de trezire nationala., care a strábátut
ca un suflu viu dealungul veacului al XIX, 1)&15 la rásboiul de
intregire.
2. *coalele primare ,noi : Caput Dealului, Valea Sasului §i
Gradina de copii, miscute sub influenta covârsitoare a curentelor
.
de incite socia/5 i pedagogica de dupg razboi.
3. Scoalele secundare: Seminarul, .coala de Meserii, Gimnaziul
de baeti, coala Setundar5 de fete, c. de Notari, c. de Cantirefi

www.dacoromanica.ro
§i .coala de ucenici, creiate qi ele de n5zuintele locale spre o zare
de cultur5 tot mai inaltä 0 mai deplin5.
*
* *

Inainte insa de a intra in miezul propriu zis al acestor cercetári,

socotim de folos pentru orientarea cititorului qi uqurinta intele-
geri crâmpeiului acesta de viati, pierdut la poalele Carpatilor, s5
fix5m intr'o schig introductiv5, ca intr'o oglincla aperceptiv5,
viata .0 rostul general al inv5t5m5ntului nostru incepalor, din pragul
secolului al XIX.

tO

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE.
La noi, Ina din cea mai adanca vechime §i parza pela incepu-
tul sec. XIX-lea, primele inafáturi se apátau la sdnul rndrza-sti-
rilor §i al bisericitdr ; ele erau §coala poporului. Caiug5rii, preo-
fii pi apoi ffircovnicii erau catindafir (inaratorii) satului. Ei mi-
fiau in tainele primelor cunoqtinfe, pe acei afiva §colari podvol-
nici, 'dornici de lumina inafáturii, dupa capul §i inima Idr,
f gra. altá padagogie de aiurea, dead dragostea kr simpla i nepri-
hänitä, fära aft:4 procopseala, cleat merticur ori sfanfur , ce-/
Fla, and putea, Ronthrzul.
Inváfatura rzu se facea cu sila ; cine vrea §i-1 täia capul, unnza
la §coatä ; cine nu, sgrzätate. colanij veneau odatä, mult de doufi
ori pe Aptimang §i in vreo doi ani d'aandul, deprindeau scri-
sub, cu slove chirilice, cititul pe bucoavna §i la psaltire, ceva soco-
tell §i a'ntärile de straná. Acestea erau aa numitele §coa/e de
gràmätici.
Cine §tia bine astea toate, se socotea burdur de carte. Pu-
tea trage na-clejdie de popfi ori macar de farcovnic .7i de aid tre-
cea la Folile de catiheti, depe lânga mânästiri, unde mai intindeau
cu inaTátura vreo doi-trei ani.
Abia in secolul XIX-lea, incep a miji zarile unor zile mai bune,
pentru inträfänzArztul nostru primar.
Regulamentul organic prevede, prima oar& infiinfarea §coa-
lelor incepitoare- in toate capitalele de judge, numite §coale dom-
ne§tr ori nafionale-, fiind intrefinute pe cheltuiala statului §i cu
toate invatamintele in limba romãneasca 2).

2) Pentru punerea in aplicare a acestei dispozitiuni, Kiseleff insarcineaza,

in 1832, pe invAtatul prof. Petrache Poenaru, sa intocmeascd in acest scop, un
regulament special, cu 258 articole. Gh. N. Costescu ; istoricul invApin'antului
uostru primar p. 53.
11

www.dacoromanica.ro
 Asa a luat nastere, in Pitesti, scoala domneasca No. I, inca
dela 1833, devenita apoi §coará nonnalk pentru invatatorii jude-
fului. Inaintea ei insa, multä vreme, tinerimea locale', setoasa de
lumina cartii, isi afla indestulare, in scoala cateheica, dela biserica
Buliga, situata pe local uncle se afla azi, proprietatea Prefecturei
jud. Arges.

Clopoinita Biserkit Valea Danulut,

care a alujit multi vreme satulut, ea scoali de gritmittei.

Osebit de §coalele nationale, au luat nastere prin centrele tnai

insemnate, si institute private-, Astfel in Pitesti, gasim Inca de
pe la 1843, vreo opt asemenea institute, ceeace dovedeste cat de
sporita era setea de invatatura 3).

3) Gh. M. Frantescu : Sc. No., 1 Baeti din Pitesti, pag. 13.

In 1863, erau patru : pensionatul de baeti Stefanescu ; de fete Theodora
Gheorghiu ; sc. Israeliti Herenwaldt si o scoala ungureascã Iosif Nagy.
La 1850, se platea, din porunca Domnitorului o subvenfie de 150 lei, pe luni,
din fondul scoalelor, unui anume Carol Buholtzer, pentru intrefinerea unei ase-
menea scoale private la Pitesti. Arh. St. Dos. 225011850.
Ulterior, poate chiar in anul urmitor, aceastà scoalá pare a fi fost mutatä
la Craiova, sub directia lui Raimond. Arh. St. Dos. 2036/1851.

72

www.dacoromanica.ro
 La qcoa/5 i§i aduceau odraslele, afara de protipendada ora§ului
qi boerimea rural& toti fruntaqii mai instkiti ai satelor.
Pentru organizarea §i indrurnarea invaTámantului primar, se
infiinpaz.g, tot prin regalamentu/ organic, Eforia §coalelor, ca organ
superior de conducere, care timp de cateva decenii : 1830-1860,
a destelenit cu ra'vna ogorol Foa/ei, in frunte cu oarneni de va-
loare ca : Petrache Poenaru, Ion Maiorescu, Vornicul ,tirbey, I.
Zalomit §i altii, danclu-i cea mai rodnic.5 indrumare, pdn a. ce a fost
inlocuita' cu Consiliul superior al instructiunii publice a).
Cel dintai Consiliu superior al instructiunii publice infiintat la 1863
era alcatuit din urmatoarele persoane, ca cele mai reprezentative valori cul-
turale ale epocii : Mihail Cogalniceanu, Dr. Al. Davila, Vasile Boerescu, Aug.
Treb. Laurian, Poenaru, Aron Florian, I. Zalomit, I. Strat, Gh. Cartojan, din
care Poenaru, Zaloniit l Maiorescu sunt membri ai fostei Eforii.
In 1832, P. Poenaru este numit dir. al Eforiei Scoalelor de Kiselef ; in 1859
este numit dir. definitiv Ion Maiorescu, tovaras vechiu al lui Poenaru, Inca dela
1837 ; iar dir. provizoriu : Ion Zalomit.

lnfiintandu-se cu timpul §coale incepaloare §i'la sate §i ne-

având invátätori Pregaliti, Eforia organizeaza- cele dintâi cursuri
in acest scop, pela 1838.
,Lecptle ce vor trebui sa' se dea acestor invägtori, vor fi : ci-
tirea pe tablele lancastrice, scrierea caligrafica, cele patru lucräri
de aritmeticg, cu numere frangeroase, catehismul i toate rugäciu-
nile religiei, ate sunt mai de apetenie la inchinatiune qi la slu jba
bisericeasa, sá invete §i câteva catztári biserice§ti, pe cat se va pa-
tea 4)".

3) Arh. St. Dos. 266811859 i Gh. N. Costescu Ist. Inv. primar, pag. 58.
Demn de retinut este ca, inainte de a fi ocupat postul de director al Eforiei
scolate, Ion Maiorescu, care poseda cele mai inalte titluri de cultura pe atunci
(avea doctoratul in filologie 1 istorie la Viena) si-a inceput cariera ca mo-
dest invatfitor, in comuna Cerneti-Mehsclinti.
Domnitorul Alex. Ghica, vizitand Cernetii pe la 1837, ramase cu totul sur-
prins de cultura i talentele invatatorului Maiorescu i II ridica la rangul de in-
spector scolar i profesor la $coala Centralá devenita ulterior liceul national
din Craiova.
El a fost initiatorul scoalelor normale, in Muntenia, la 1860 ; a cerut revi-
zori scolari pe plasi si-a sporit leafa inv. defa 300 lei, la 600 lei anual.
4) V. A. Ureche. Ist. $c.

13

www.dacoromanica.ro
 Se trimit ate 10 exemplare de fiecare scoalä, de pe o carte
de rugaciuni anume facutas). .

Un Abecedariu pentru scoalele incepatoare, de Nifon 13516sescu", dela

1857, scris cu litere chirilice, cuprinde : alfabetul, silabismele, cateva deprinderi"
de cuvinte, ca : aluneaciune, clasificaciune, necomparabilitate, irationabilitate,
substantialitate etc." ; trece direct apoi la InvalAturi culese din Sf. scripturd",
pag. 15-32 ; proverbii i reguli =rale", pag. 32-43, fabule i istorioare" :
pag. 43-59 ; ruggciuni" : pag. 59-87 0 o singura pagina cu numeri" dela
1-1000 i o pagira cu table pitagorice, constituind aritmetica.
Pentru controlul activitätii scolare i esactitatea invatatorului
la prelegeri, s'a introdus,, in 1837, registrul de prezentà, sigilat cu
pecetea marei logotetii.
Neaflandu-se acum manuale, dupa care candidatii sä-si asimi-
leze mai lesnicios cunostintele, Eforia propune 5coalei Nationale
sä intocmeasca, prin profesorii sai, manualele trebuitoare, lucru
care a zabovit, nu mai putin de 10 ani, pana a se infaptui. 6)
Comisiunea insärcinata la 1837 sl intocmeascd asemenea manuale era al-
c'atuitA astfel : Gh. Pop, tabelele de silabism i aritmetica ; S. Pop pe cele de
gramatia ; Gh. loanid sentintele morale ; P. Genili Geografia i cronologia ; A-
ron Florian cathesimul, istoria sfânta i istoria patriei ; P. Poenaru industria i t.
naturale.

Neaflandu-se nici candidati, poltitori la posturile de invatatori,

desi nu se cautau mai mult de 1-2 pe judet, Eforia cere Pre-
fectilor si autoritatilor bisericesti sa dea sfoara printre tarcovnici,
grämatici, teciori de popà ori tineri tarani, cari sa sae macar a
slomni buchile si sä-i indemne a se face invätatori.
Dar, pesemne, ca nici scutirile de bir si de claca, nici cele doufi
chile de bucate, nici cei doi lei pe an de familie, leata data la St.
Gheorghe si la St. Dumitra nu-i prea ademenea pe viitorii candi-
dati- sa se imbulzeasca la posturile anuntate. Pricina de rfipeterzie
era insasi organizarea subrecla pi nesigura a incasarilor ; deoarece
la soroace, cand veneau cu catagrafia, breslasii- si chiar sate-
nii, nu plateau cotele datorite, smacindu-i greu- pe bietii das-
cali 7).

5) Vezi i Gh. Costescu op. c. p. 58.

6) In 1843, s'au tiparit 5000 ex. silabisme" si 2500 ex. table lancastrice"
lipite pe mucava care s'au impártit gratuit pe la judete. Arh. St. Dosarul
212411843 ; 2106/1843 si 2127/1843.
7)V. A. Ureche. 1st. Scoalelor.

14

www.dacoromanica.ro
 Aceasta situatie a tinut inca multa vreme. Astfel, pela 1847.
Eforia cere cu No. 795, din 24 lunie, Episcopiei de Arge§,
sa incuviinteze ca seminaristii cari nu se pot preoti, sa fie or:in-
duiti ca invatatori satesti, pana la vremea preotiei- i cere in ace-
las timp lista seminaristilor, cu aceastfi situatie. Din aceste liste, se
vede ca ma joritatea candidatilor erau feciori de popa 8).
In anul urmator, Eforia, calauzita de o vie si permanenta do-
rinta de a imbunatati soarta invatatorilor, roaga Episcopia Arge-
sului, ca la numirea cantaretilor la biserici, sa dea toata preferinta
invatatorilor.
Cu toatá protivnicia si greutatile intimpinate, scoalele primare
comunale au inceput a se infiripa, incepând mai ales dela.
1838, cand Marele Vornic M. Ghica a poruncit Eforiei sa se o-
cupe intr'adins de ele. Numai cateva judete au ramas inca. :inda-
ratnice : Arges, Muscel, Olt, Dambovita, Teleorman Si lalomita.
Negäsindu-se localuri anume pentru scoalá. Eforia propune
ocarmuirilor judetene, sa convinga pc proprietarii de mash, ca sa
rosteasca ate o incapere potrivita, pela conacurile lor. Unde nu
se afla bunavointa, invatatorii tineau cursurile la ei acasa.
De mobilier, nici pomeneala : elevii stäteau in picioare, in ju-
rul invatatorului.
Pentru cei cari ar fi bine volt sá zideasca localuri propiii de
scoala, Eforia intocmeste un plan tip primul de acest fel
pe care il trimit Prefectilor pentru executare pi scoalelor 'normale
pentru a controla p urmari lucrarile. Se intelege cá acest 'plan a
lamas pe hartie.
Tot in anul acesta, 1838, cel mai fecund pana acum in viata
soalei se fixeaza oarecum si gradele de invatámant : scoli co
munale, preparande (la resedinta plasilor), urbane, normale (in
capitalele judetelor) ; o qcoala centrala la Craiova pi una comple-
mentara la Bucuresti.
Organe/e de control : revizori i inspectozi scolari, se aleg
dintre invatatorii cei ntai apti *i mai destoinici, platiti fiind cu ze-
ciuiald de invatatori, din cele 2 castiuri anuale, socotindu-se cam
la 3-400 lei anual.
Tot in 1838, Eforia elaboreaza i intaia programa de invata-
turi pentru scoala primara, cuprinzfind :
a) Citirea dupg tabelele lancastrice tiparite pe seama Sta-
tului in tipografia Colegiului Sf. Sava, tomandata anume la Pa-

8) Arh. Ep. Arge. Dos. 103/1847 si Dos. 76/1848.

15

www.dacoromanica.ro
ris si apoi impartite gratuit scoalelor pentru a nu sili pe sdteni
sã cumpere §i carti 9)
b) Scrierea de pe modele tipärite. Pentru deprinderea scrisu-
lui, afar& de nisip, se intrebuinta i o piatrd, gasita in inuntii
Logorátului A. Filipescu, care o oferea gratuit Foatelor 10 ).
c) Catehismul legii cre§tine, tiparit tot de Eforie.
d) Aritmetica elementara, cu numere intregi 91 complexe.
e) Lucrul câmpului §i economia casnicá 11).
Aproape la fel era si programa scoalelor normale pentru in-
vatatori : Citirea pe table, scrierea caligrafica, cele patru opera-
fiuni cu numere frangeroase, catehismul, rugaciuni si cantari.
Cele dintai scoli normale pentru Muntenia -- au lost la
Cerneti, Giurgiu, Buzau si Craiova, unde candidatii din judetele
vecine erau chemati la invatatura, dela 15 August pana la 1 Oc-
tomvrie.
In toamna anului 1838, se sloboade- cea dintai serie de in-
vatatori, dupá nici doua luni de pregatire, dandit-li-se in primire
ate un trup" de table lancastrice, pentru Foalele unde erau tri-
misi. Este cea dintAiu mdsurd oficialà pentru organizaea invàtd-
miintului skesc 12).
Aceasta fund situatia pi tinand seatna ca. : cei mai multi can-
didati iaiti in Foga judeteana condeiul in mana, plecand i trip de
curand si neavand vreme a se deprinde nici ceva§ la citire pi scriere,
cum vor invata ei pe bief ii copii .13).
Totusi, aceste modeste inceputuri de organizare, aduc, inch*
din cei dirztai ani, o serie de apreciabile realizari. Judetul Arges
bungoara, inumara, pela 1840, vreo 142 scoale satesti, cu 3109 §co-
/art §i vreo .113 candidati ; jar pela 1846, are : 179 Foate, cu 4692
scolari.
Dela 1848 1855, in care timp invatatorii au inceput sa-si dea
seama de chemarea /or' socialL s'a pornit o prigoana neindurata

9) Masura aceasta inteleapta inspirata din principiul gratuitatii invata-

mantului primar. Inca de acum o mita de ani, ar fi credern 1 azi singura
solutie practica pentru aursul superior §i eleuii sáraci din cursul elementar, in ce
priveste manualele didactice.
20) V. A, Ureche. 1st. Scoalelor.
11) In acest punct al indeletnicirilor practice, se intalnesc de minune astazi
prima g ultima programa a invatamantului primar, la interval de o mita de ani.
12) Vezi i Gh. N. Costescu. Istoria invatamantului nostru primar.
13) V. A. Ureche. Ist. Scoalelor.

16

www.dacoromanica.ro
impotriva lot, care a dus la slabirea gcoalei, ba chiar la nimicirea
ei, /a un moment dat.
Dupa 1855, incepe o campanie gcolara at& de vie, Meat ce-
rintele intetite de desvoltare, covargesc cu total puterile Statului.
Lipsa de invatatori ispitegte acum pe Episcopul Buzaului, sá pro-
pun& pentru preoti, dreptul exclusiv de a fi invatatori. Eforia ac-
cepta cu prudenta, unde este absolutä nevoie i numai dace'
dupa cercetare, Ii va gasi apti sá predea invataturile in 2 clase- 14).
coIiIe normale capata o organizare north, malt mai temeinica
cu invätanzantul pe 5 ani. Candidatii sunt alegi prin examen ri-
guros de selectionare. Profesorilor de gcoli norrnale, li se cla drep-
tul a revizui pe invatatori la qcoale/e lor, pentru a se convinge de
roadele ce dau la qcoalg gi a le strecura la nevoe, indrumarile po-
trivite 15 )
Pentru a se spori gi mai mult interesul poporului feta de
Foal& pe la 1858 se adauga, in favoarea culturii religioase : pre-
darea ceaslovului i a psaltirei. Prelungindu-se invatamantul pe
4 clase, se introduce eliberarea certificatelor de absolvire, pentru
a atrage gi tine pe copii mai strans legati cu gcoala, pang la ter-:
.minare.
In 1859, se legifereaza si invätimantul pentru fete la sate,
,,femeia fiind menita a face din fiecare familie, o gcoala" gi se ma-
regte leafa invatatorilor, cari vor creia gcoli mixte. Dupa impreju-
rani se pot tine si cursuri separate, chernand baetii dirnineata §i fe-
tele dupa amiaza, puindu-se inaintee d-lor pro fesori cá numai
cei insurati sa invete fete/e de/a 10 ani in sus, iar cei neinsura(i,
numai pang la 10 ani 16).
Dela 1860 inainte, gcoala primer& precurn i cea nornzalä,
avand conducatori valorogi i insufletiti ca Golescu, Cristian Tenn).

14) V. A. Ureche. Ist. Scoalelor.

15) Iata o masura care traseazA primele legaturi intre sc. normala i primara,
intre invatatori i profesoril lor, chemati sA-i ajute pe teren, in misiunea spinoasa
a educatiunii. PAcat ca sa stins o asa de buna i rodnica traditie.
16) Dupa V. A. Ureche. 1st. $c. i Anuarul Instructiunii.
In 1859 se infiinteazA un Ziar al Instructiunii Publice". Arh. St. 2663/1859.
Asupra programei celei nouS, amplificata 1 intregita de Poenaru, Marcovici
si Briloiu. Vezi i Gh. N. Costescu, o. c. pag. 76-77.
.17) Mentionam in treacat ca, in 1872. Tell a gAsit de nevoe sa reduca leafa
invAtAtorilor la 50 de lei noi pe InnS, iar a institutorllor la 111,11 lei noi lunar.
Aceasta nedreptate a fost reparatA, toctnal dupa 11 ani, in 1883, de mi.-
nistrul scoalelor Gh. Chitu, care le-a reabilitat situatia, dand 90 lei pe luna inv.
si 225 lei institutorilor.
17

www.dacoromanica.ro
Al. Odobescu, D. Bolintineanu, C. A. Rosetti, N. Cretulescu, Gh.
Chita, Gr. Tocilescu, Titu Maiorescu, V. A. Ureche, Spiru Haret
§i altii s'a desvoltat hi intarit tot mai mult, pregatind poporul
roman pentru marile infaptuiri, ce era ursit sa le imptineasca im
secolul al XX-lea.
Pentru a inlesni cititorului sä cuprinda intr'o imagine sintetica,
mersul invatamantului primar, inainte i indata dupa 1860, dam
urmatoarele table paralele 18 ).

I. PROGRAMELE DE INVATATURA.

1838 : Citit, scris, socotit, catehism, lucrul campului pi econo-

mia casei.
1858 ; C/. I : Citire, silabisire, scriere, aritmetica pi rugaciuni.
Cl. II : Caligrafie, istorie sfanta, aritmetica, catehism.
1866 : C/. I : Litere, silabe, citire pe tabele, scriere depe mo-
dele, aritmetica, (formarea numerelor i operatiunile cu numere
intregi), santele rugaciuni pe de rost.
Cl. 11 : Citire, scriere de pe model (dicando), elemente de
catehism p. I, aritmetica, (cele patru operatiuni cu numere intregi
§i complexe), gramatica (distingerea partilor cuvantului fi formele
gramaticale in mod practic) ; geografia generala pe harti, [gra text;
culegere de animale, plante hi minerale 19.
a III: Citire pe carti biserice.gi ; elemente de catehism,
p. 2-a 0 istoria vechiului testament pe scurt ; din gramatica ro-
rnana : etimologia, geografia, terilor romane ; prescurtarea din is-
toria romanilor pana la colonizarea Daciei ; aritmetica : fractiuni
vulgare fi zecimale, regula de trei simpla, cunoa§terea masurilor
de capacitate, greutate hi lungime, cu aplicatiuni practice ; calagra-
fia gi desemnul.
Clasa IV-a : Citire pe carti cu diverse litere de tipar 0 de
scris ; elemente de catehism partea 3-a §i istoria noului testament
pe scurt ; din gramatica romana : sinta.xa, ortografia, 0 diverse
compuneri perztru trebile vietii practice ; elemente de geografie

19) DupA V. A. Ureche. 1st. Scoalelor.

19) Geografia pe hArti, fArA text... colectiuni, muzee x herbare ", iatA,
credem, excelente metode pentru inv. geografiei i t. naturale, predat temeinic Ot
intuitiv, in §coala noastra, Inca de acum 70-80 ani.

18

www.dacoromanica.ro
fizicfi .yi practicA a celor 5 continente, cu notiuni de cosmografie ;
aritmetia : regula de trei cornpus& dobSnda, regula repartitiunii,
a societátii .0 a alegatiunii cu notiuni de contabilitate ; prescurtare
din istoria Romanilor dela colonizarea Daciei panfi in zilele noas-
tre ; notiuni de istorie natural& clupá cele trei regne ale naturii §i
fizica popularä.
N. B. In zilele de vacantä se vor da totdeauna Folarilor de
cl. 11, III, §i IV-a, ocupatiuni de caligrafie pe acasä.

II. MANUALELE DIDACTICE.

1838 : Tabelele tancastrice, tipárite in tipografia Statului ; mo-

dde de scris, abecedar sau silabism, §i aritmetica, D. Pop ; gra-
matica de I. Pop, geografia de A. Florian ; Testamentul societätii
engleze ; abecedaru/ mora/ de G. Mihaescu.

IV. NUMARUL SCOLILOR *I AL SCOLARILOR.

ANUL: 1838 1847 1848 1858 1865

5coale : 1.975 2.302 0 1.011 1.988

5colari : 33.000 48.500 0 22.940 61.977

19

www.dacoromanica.ro
 Sfarea Invalaimânfului In C. de Arge§,
inainfe de 1860.
N'avem date indesturatoare, pentru a reconstitui, aidoma, viata co-
lar5 a oraplui C. de Arge, In prima jum5tate a sec XIX ; tot4, putinele
indicatii ce avem, ne pot inlesni s5 desprindem firele celor dintai urzeli.
Cea mai veche insemnare, ce pomene#e de deschiderea unei Foli
primare la Curtea de Arge, este o informatie a Curierului Romanesc,
din 1837, care : vesteFFe c5 se va deschide Koala' prin subscriere, cre-
iat5 de locuitorii din G5e0, Curtea de Arge 0 Alexandria" 20).
Imprejurarile apar in adevar prielnice unei asemenea initiative, de-
oarece Inc5 din 1833, Eforia Infiintase la Pitepi o coal5 primar5 dom-
neasc5, ceeace era un imbold viu pentru orgoliul argeenilor ; iar semi-
narul episcopal din localitate incepuse i el s8 functioneze 21) i se simtea
nevoie de o coa15 preg5titoare in apropiere, cum s'a i intamplat :
aceast8 coala. fiind frequentat8, dealungul vremii, de un foarte insem-
nat num5r de elevi, veniti din toate unghiurile judetului i de aiurea,
pentru o cat mai temeinica preg5tire elementar5.
F5r5 Indoiala c5 locuitorii vor fi f5cut i ei Intampinare in acest
sens, la Domnie, invocand importanta localii-5tii.
Nu afl5m ins5 nicio dovac18, care s8 ne asigure, c5 ideia aceasta a
prins In realitate r8clacin5 i s'a Inchegat. Incat, pentru o vreme credem
c5 va mai fi lic5rit Inc5 prin tinda bisericilor vechi, opaitul pl5pand al
;coalelor incep5toare i de gr5rnitici unde popa ori tarcovnicul mai
c5delnitau intaiele deprinderi de citire, scriere, socoteli i carrliri de
stra n8.

20 V. A. Ureche, 1st. 5c. I. 359.

21) In 1836 (G. Marinescu 1st. Semin. C. A.) sau 1837 (Ic. D. Furtuna Uni-
versul" 1937).

20

www.dacoromanica.ro
 Absolvenfii acestor cursuri urmau ca auditorii Inca' o vreme la
;wale de catehefi din chiliile Minastirei, unde, sub privigherea Episcopului, i in-
tregeau cuno;tintele cu cetire la ceaslov ;i psaltire, ceintari biserice;ti ;i deprinderi
de serviciu religios.
La sfer0t, erau trimi0 protopopilor s5 le alcatuiascii cuviincioasele chez5;ii",
adeverite de subcarmuirile respective, 0 verificate de Inspectorul seminarului un
fel de spiritual" cum se spune azi apoi insu0 Episcopul Ii examine 0 le da porun-
cile de admitere cum rezult5 din : a) circulara Nr. 374/1847 a Episcopiei Arge;, care
gresue;te : Sore complectuirea numerului de 40 seminari;ti, ;i fiind trebuint5 a
se infiinta 10 din nou, in locul celor can 0-au s5v5r;it cursul inviifeturii i s'au slo-
bozit pela casele lor, se trimite cucernicii tale mai jos insemnatii candidati, cari in-
data ce vor sosi acolo, p5 de o parte s alc5tue;ti chez5;ia dup5 forma ce fi sau
trimis mai dinainte, iar pe de alta intov5r5;e;ti cu acele chez8;ii adeverite de supt-
c5rmuirea vespecfiv i trimiti aici cu raportul cucerniciei tale, ca s5 se indrepte

la seminar ; b) adresa Nr. 17/1846, a Inspectorului D. Jianu 23) c5tre Kirmuire, care
zice : Candidatii ce doresc a intra in locul calor vechi, i pe care dup5 datorie
ii trimesei spre a fi Vezufi i ai primi poruncile pentru chezailile ce sunt datori a
da" ; c) ordinul Ep. Arge; c5tre Pitar Jianu, insp. seminar : Mai jos insemnatii
candidati de seminari;ti, aduc5nd cuviincioasele chez5;ii la ceirmuire, iat5 vin acolo,
pe care ii vei a;eza dumneata in numerul semnari;tilor ce sau Infiintat din nou Th
locul celor zece ce sau slobozit din seminar la trecutul lunie, dupii oranduiala in-
tocmitr.
Asa se recrutau candidatii la seminar, in primile decenii ale secolului
XIX-lea, pang s'a intemeiat inv5t5mantul primar cu trei ;i patru clase
;i cu certificat de absolvire la baz5.
$colile acestea erau in deob;te intretinute din mila i os5rdia eno-
ria;ilor ;i arareori din daniile vreunui boer cucernic, care pentru
m5ntuirea sufletului ii inchina avutul in binefaceri culturale.
Asa afl5m in chiliile schitului Berisl5ve;ti, una din cele mai vechi
;coale, creiat5 din daniile familiei BucOnescu, de;i in sat functiona in
acela; timp ;i ;coala comunal5 a ob;tii, lucru care I-a indrituit pe
marele Efor Petrache Poenaru, s5 propun5, in 1839, ca ;coala schi-
tului Berisl5ve;ti, s5 se mute in Curtea de Arge;, zicand :
Asemenea s'a g5sit qi la biserica Berisl5ve;ti insemn5toare veni-
furl I5sate de un cucernic boer Drug5nescu 24), cu indatorire ca intre alte

22) Arh. Ep. Argel. Dos. 94/1846 si 100/1847.

23) Prof. Jianu fost inspector 0 director al Seminarului, p5n5 la 1848, cend
a trecut prefect al jud. Muscel.
24) In referatul Eforiei dela 1845, g5sim ;ters numele : Drugiinescu i inlocuit
cu Buqinescu.
In arhivele Episcopiei Arge;, se af15 o cerere a unui boer Drug5nescu, pentru
a i se elibera o copie dup5 testamentul original al acestor danii, care inse nu s'a
mai gasit in condica Episcopiei (Arh. Ep. Argef. Dos. Nr. 22/1845).

21

www.dacoromanica.ro
Imbun5t5firi ce au a se face din aceste venituri, s5 se fin'a o scoalà.
Intre ai c5rei scolari s8 fie sase pensionari, finufi cu toafa cheituiala din
veniturile ISsate de milostivul boer. Domnitorul a pus In oarecare incli-
nare aceast5 biseric5 cu Episcopia Argesului si fiindc5 scaunul acestei
Episcopii, Curtea de Arges, oras din cele mai insemnStoare prin ale sale
monumente istorice, nu se bucur5 si el de o scoal5 nafionala ca cele-
lalte scaune episcopesti, ar fi de trebuinf5 ca pomenita scoaI5, cSnd va
fi s5 se IntocmeascS, sa. se aseze la Curtea de Arges ;i pomenirea d5-
ruitorului va fi negresit mai mare.
Dragostea lui Dumnezeu In ceruri, cinste si mulf5mire pe p5mSnt.
Intre oameni, fie celor ce fac asemenea bun5t5fi" 21.
Asa de frumos Incheie Poenaru infeleapta lui propunere.
Cert este Ins5, c5 propunerea marelui efor, desi Mit de autorizat5
si stralucit intemeiat5, n'a avut nici un r5sunet.
Deaceea In 1843, locuitorii argeseni, trimit la Domnie din nou, o
plecat5 si ferbinte rug5, s5 le orSnduiasc5 dasc51 de inval-Stur5, pe seama
Casei scoalelor publice".
Domnitorul nu Incuviinfeaz5 aceast5 cerere, negSsind mijloace la
stat ;i recomand5 sfatului local s5 economiseasc5 veniturile comunale,
pan5 se vor afla indestulStoare mijloace pentru scoal5".
UrmStor acestei inalte ;i p5rintesti" povSfuiri, sfatul municipal
al Argesului, chibzueste in adev5r cu economie veniturile orasului, asa c5
in 1845, avand s5v8r;it" cumsecade si Inc5pere de scoal5 21, precum si
prisosuri IndestulStoare in casa sfatului, locuitorii cu lacr5mi In ochi si
cu umilinf5" cer s Ii e dea m5car un candidat dup5 oranduirea ;coa-
lelor de sate", platit cu 100 lei pe lun5 cu care leafs se poate finea
o scoal5 mai sitematic5 decSt a unui sat", f5r5 ca prin aceasta s5 se
p5gubeasc5 casa sfatului, slujind la Infrumusefarea duhului tinerilor
cari or s5 urmeze etc.
Domnitorul incredinfeaz5 aceast5 cald5 si insuflefit5 cerere Efo-
riei, spre cercetare si chibzuire.
Eforia, ;Hind c5 locuitorii Argesului In mai multe rânduri au +Scut
cerere c5tre prea milostivul Domn s5 li se orSnduiasc5 un profesor cu
plat5, precum se urmeaz5 la orasele de c5petenie ale judefelor", f5r5
ins5 a se fi putut r5spunde la dorirrfa lor", cea atât de vie din lips5

25) V. A. Ureche. Ist. $c. II. I06I07.

25) Este negresit primul local de scoalli, cump8raf de oraseni, in Valea Targului.
27) Termenul candidat" popular corupt catindat" e sinonim cu inv--
fator" si se pastreazii i azi pe unelocuri, ca porecIS urmasilor fostului dascill.

22

www.dacoromanica.ro
de mijloace" ; socotind c5 "scoala ce se cuprinde in actul ctitoricesc
al schitului Berisl5vesti ar fi mult mai folositor cand s'ar intocmi in Curtea
de Arges" ; chibzuind si cump5nind Eforia toate acestea cu duhul
facerii de bine de care au fost insuflefiti si inzestr5torii schitului", si
pentru a uni dorinta acelor fericifi inzestratori cu trebuintele de azi ale
socie1-5fii", propune ca : Schitul s fie din ale sale venituri, ;coalä pu-
blic5 cu doi profesori pentru inv5faturi elementare in limba româneasa,
in orapil Curtea de Arge;, sub denumirea de Foala Bucfanescu, pentru
pomenirea inzestr5torului acestui schit si s8 se aseze cu cheltuiala sa si
din ale sale venituri, ;ase copii in pensionatul colegiului Sf. Sava,
acesti mai cu seams dintre tinerii care au s'avfir;it cursul invit5turii
in ;coala Curtea de Arge;" 28).
Aceast6 inteleapt8 si admirabil5 chibzuire, supus5 fiind aprob5rii
Departamentului trebilor bisericesti, n'a avut nici o urmare. Pesemne
mai rnult8 trecere aveau acolo argurnentele" starefului unuia din cele
mai inst5rite schituri ale judefului nostru, cum se vede si in catagra-
fia intocmit6 de logof8t. Clucerul Vlaicu Sendrulescu, delegatul Ep. Ar-
ges, la moartea Egumenului.
De altfel chiar Episcopia porunceste acestui schit : s5 intocmeasc8
stat pentru intrefinerea schitului i imbun'afatirea Foalei de acolo dupg
râvna ctitorilor ;i s r5m8n5 pe tot anul niscaiva bani de rezerv8" 28).
Cum s'a ingrijit schitul de imbun5t5firea acestei scoale, ne arat5
destul de 15murit revizorul scoalelor, N. Simonide, ins5rcinat de Eforie
s5 cerceteze situatia la fata locului, si care constat5 : Copii am g5sit
opt la num5r, ins5 doi externi. lmbr5c5mintea tuturor este aceia cu care
iau adus p5rintii, adic8 haine -1-5r5nesti de dimie, dar zice inv61-5torul
lor c5 are de g8nd p5rintele Egumen a le face imbr5c5minte de Paste,
fiindc5 pe Sfinfia sa nu l'am g5sif aci. Hrana acelora copii este m5lai
si c8te odat5 si paine".
Pentru culcare au un pat mare, desp6rfit cu cafe o scandur5 si
in fiecare desp5rfire c5te doi. Asternutul lor este compus din c6te o
p5tur5 veche si sup fiecare cafe pufin fan slobod. Odaia in care dorm
este prea neingriN i aceia in care m5nânc5 deasemenea".
Inv51-5torul lor care este si cant5ref al bisericii este un tan5r esit
din seminarul Argesului. El ii deprinde la cetire, pe ceaslove, psaltiri,
istoria sfant5, catehism, putin5 aritmetic5 si la dint8rile bisericesti.
La scris nu i-a pus p8n5 acum fiindc5 nu i s'a dat hartie si cernea15.

Scoala comunal5 a satului este peste drum de schit si are 24 scolari.

28) Arh. St. Dos. 1718/845. Vezi la anexe", referatul Eforiei.

28) Arh. Ep. Arge;, Dos. 2218/845.
23

www.dacoromanica.ro
 _ .
A"--
e); ,

tmc., (C.e4,4441-.):1

. '24,7 ,,r4. 7.E . ,

)
_.. f A,T-4 -4;t1')ti fzi
tt.tt;',.*:(' -=V-f3 sr,...3 tj)c,, :Aso- v ; afVt if 4.44
.
4/ eh 6. * /1.1'.471:015:?A. . 4) s4, -4 "4 6 e 'V e -,./ e....4 444 ; " 1.

7., 9) Ve; ;T47- aTt))11. P 4tf: ,,, ; , 4.4. Qy tv,,,7-9i,

/0 slce 41. , -4074.45!) gs-v.--, of ...A., v 4,7 0 A.,
c
.-4.,...-' el." l , zi,.. !,,,bee): ,

sr
,
--,' , 4,1.41 4riet-,...=)e..r.÷.1 a t4416).1.,,&',f54: ,

.1,e, 9) 4: .7/44, 4 101-3 ..,,.".",w ....--:-.),... e.5 .-

1 .-

a' .... .,,,.....5z, , ., . ,

-.i

F e%ctif+r," "., 21-72." -9,4,,j ,e,V1.47,X57,.a4,4*.4.1 .xfoo **-.1.

6)e,1 .0%,,jt.., .q.,./ ....,...43. ...44.t 44' 4. ei.e-'524"ar1 re;
.0.''ge ' 7b-,5 "..),,4:rat.ti a --.2t.7 ,s,,,,% -A-2., .

q.--.-2. ,,,,.- -2),.., .1...!, e <--

e... , _,../..,,, .,,,,
A A,,:i..,.....1,-/- 4 W41.4,7 4.,..5, .,,..,,., q..-15 4./424 ..... a so,
,-----1- I ,-'
eee,er , ------55(341,7a3-4 *44..s' Zs ev44,.." °.,; .49. 1 e -; ' . (.41'7; 41.:
, ,.., (,) , ,..-1 ,' 0
44) -,..4 "1.1 ..4.,,, 1,. a: 1.// 47y *C1'.4) et , nt.i.,
. ,/ .42.4 t) 41W.Irl 1. /4,44.../. ,Tejrogi..
4'' 04) 0.,,,;" ",(,',% ' 4,-,.. -6,.... Z 4'; ,7e4k .---,,,fe_pr
62"- e2.--4).,....- ,..,..-`,-)---- ,.., 4 ....t.--- 45.:-.7..yje,...i...
,a...0,
47 -a
Cf
"1:v ;,",:i .9., zr,,,,,
, 6,50?...:".v....?
,,,, 04;' , f.' AI/
4/4i?a 4/;).7),m, i-,
ei ," 47/ A'ai4,2t)-,"4,",
g 42
irt)
,,,,c/.; .% L 1) owe". )e.,..4 e
.44614
,4 1;:44;4../.
,...1
*,49'...2:j, 17,. 41,, 0
,1,,#,e4;
62i riAn4 .., ,..., - it) .
1 -
e r
I)
io a ir.o..ef 7 ,-17.4..) .,,I.t,ii7a: .....-it AC
fr
,
}Le
7 e 7-.'''1'."2. 1.1034,..roltt ) P,,,,,
i,' ,orn,. ,0 ,.-e.,,,,,t
C.
...0.e-,'1 . ''

'

Cererea locuitorilor argeseni catre Bibescu Vodd, pentru 1nfiintarea de

scoald, la 1845.
Textul 1ntreg este redat la gAnexe*.
24

www.dacoromanica.ro
 41

17).

ssf
q*
A,,

es.,t4.1
Jo;
car.54,7e, t)
,
" .47
C
ray,. ws
sCssr/
4'44: ' 7
2*. 747:fid
f&&4
6
2',"4".'"/" -
5-,
it es.r.,ta
6)t)
-

J 4

Zr.d 1,01/5;e:
-

it
1
-4-44101, ,,,(/).
,--,i2/_tz),i5
P4W-Le.
, -47121.4.-

"
41"
'-'4-.
6 '1' 1- TS eSehr
,scArl.47 #
eolp p,d *A 496 plrAe
2 it
-P
. ma el kiii2av. ik.U.Af/y, 944 rt,

-CP
3i° PL.
1.,..y,?(r1-4; 91,se!')9.,6(1
-cjfJ9:
_at I.

ae 7° II/ //1 62:41v 7Te-rta

.1
(
779- c4

Aici se vacl semnAturile originale ale fruntasilor

care au Meat aceastd cerere.

25

www.dacoromanica.ro
 A;;;77,#z* eirt, 1J212' ,7Aa
AA) 41 t/If I

Z.

A.

ANS.

Aci este atestarea semnaturilor, data de magistratii oraqukii.

Interesanta e §i. §tampila coracle. C. de Argeq, din 1845.
26

www.dacoromanica.ro
 Biserica schitului slujeste si de biserica satului, dela enoriasi pri-
meste multe prinoase, etc.
Inc5perile igumenesti si cele pentru oaspeti, sunt in toarte bung
stare, etc. 30).
Cu toate acestea, scoala schitului a r8mas neclintit8 pe loc ; iar
Argesul a trebuit s5-si chiverniseasc8 singur scoa18, prin propriile lui
puteri.
Si in adevar, in opisul Prim8riei locale, singura pies8 veche care
se mai p8streaz8 din intreaga arhiv8 a orasului, o intreag8 comoar8
de documenfe, din nenorocire complet distrus5, g8sim inreg. sub Nr.

Augustin Petrescu

19, din 1839, articolul Scoli", ceeace dovedeste f8r8 pic de in-
doial8, c8 in anul 1839, au luat fiint5 in orasul Curfea de Arges, cele
clout coli publice de b5eti 0 fete, pe seama comunii. Separate la in-
ceput, din cauza greu18tilor bugetare ale comunii, s'au unificat in
1842, intr'o singur5 coara mixt5 cu doi profesori 31, function8nd ast-

30) Arh. St. Dos. 17181845,

31) In opisul dela 1854, allan prevazutS : scoak i dreptul profesorilor".

27

www.dacoromanica.ro
fel p8n5 la 1860, când s'au separat din nou, trec8nd pe seama statului.
La 1840, s'a format i Biblioteca coalei", sporit5 ulterior , la 1850,
1652, etc. La 1841, se prevede facerea dulapelor pentru coli", iar la
1846, se mentioneaz5 : schimbarea dasc5lului" prin prim5rie.
Nu putem identifica cu sigurant5 persoanele cari au condus aceste
;coale, cum nici conditiunile in care au functionat. Se pomeneste totus,
Inc8 i azi sfaruitor, un nume interesant, care se pare c5 a jucat un rol
hot5ritor in viata cultural5 a acestei epoci intunecate : Augustin Pe-
...-.
trescu 32).

Samuila Osta*esca
Om de inteligent5 i cultur5 superioar5, bun tàlmaci al vremii si
al tainelor ei, a fost unul din m5dularele magistraturii"") locale, care
a st5ruit cu nepreget la organizarea scoalelor i a vegheat cu neador-
mire la desvoltarea lor. El este de buns seams initiatorul 0 autorul cererii
din 1845, care pentru interesul ce prezint5, o reproducem in facsimil,
la pag. 24-26, v5dindu-se ca un model de simtire, conceptie, stil 0
caligrafie.

32) Se mai pomeneste incii si de un oarecare Boerescu, pe care nu I-am putut

identifica.
33) A demisionat de 2 ori din senul municipalifirtii, la 1848 si 1849 ; dar i s'a
respins demisia.

28

www.dacoromanica.ro
 El a fost mult5 vreme subocarmuitorul pI50i Arge; ; dac5 nu 0
unul din primii dasc5li ai coalei de b5efi.
Tot lui credem c5 i-a revenit i sarcina s8 caute apostoli demni, pen-
tru Koala aceasta, oameni de isprav5, preg5tifi i destoinici, pe care
nu-i putea afla aiurea, decat in centrele de cultur5 mai inaintat5 ale
Ardealului.
Si dup5 o scurt5 cercetare prin zari0-ea vremii, se opre0-e la co-
tatea Sibiului din apropiere ; aci af15 de un anume Samuila Odisescu,
om cult, modest; bland la fire i bun patriot, potrivit cu chemarea inalt5,
dar vitreg5, arid i spinoas5 a educafiunii. la condeiul, i aperne o
epistolie iscusit i insinuant5 ; incat bum! Samuil, cetind-o n'a mai
z5bovit, a luat bocceaua la spinare, a trecut munfii pe c5r5rile
lui Negru Vod5 0 a desVlecat in cetatea Basarabilor, adueand aci
solia culturii ardelene i scanteia contiintei nationale.
Ani dearandul a oficiat aici, cu tot eni-uziasmul tinerefii, pe alta-
rul culturii primitive a vechiului or4e1, dela poalele Carpafilor, infrun-
rand senin i stoic, toate lipsurile i greut5file unei cariere ingrate.
B5tranii, cari I-au pomenit, Inca ii amintesc cu evlavie de numele
aceluia, care, atata vreme a fost mentorul orasului, iar mai pe urm5
mentorul inv5f5mantului, ca inspector colar, dovad5 c5 era o per-
sonalitate cultural5 bine apreciat5. Portretul Iu se pstreaz i astki,
in casa in care a locuit.
Oricat idealism ar fi cheltuit ins5 el i cei câfiva frunta0 cari I-au
ajutat, povara unei ;coale nu era prea Lqoar5, pentru un or4e1 s5rac
0 modest, cum era Curtea de Argeq.
Deaceea consiliul municipal din 1860, sub preeden-j-ia valorosului
profesor Zaharia. Boerescu, fost profesor i director al seminarului C.
Arge : 1852-1865 cere Eforiei cu toat5 seriozitatea infiinfarea de
profesori, cu recompens5 dela Eforie, cum se urmeaz5 0 la celelalte
orase" 34).
De ast5 dat5 Eforia ra'spunde scurt si f5r5 z5bava. : Cererea este
IndeplinitE, trecându-se in buget o scoal5 de b5efi cu trei clase i Inca
una de fete".
Astfel, cele dintai Koale primare din Curtea de Arge : de b5efi
si de fete, au trecut amandou5 odat5, in bugetul statului, in toamna
anului 1860 si tot impreun5 si in condifiuni asem5n6toare, si-au dep5-
nat ulterior activitatea, incepand dela 10 lanuarie 1861.

34) Arh. St. Dos. Nr. 312/1860. Vezi si Anexe".

29

www.dacoromanica.ro
 SCOALA PRIMARA DE BAETI 35)

In ziva de 10 lanuarie, 1861, vine 'in Curtea de Arges, noul insti-

tutor al coalei de 650 : Mihail Ratiu C5rbuneanu, ins5rcinat de Eforie
s5 ia asupr5-si destinele acestei. coale.
Cum soseste, indatg vesteste pe locuitori, s5-si inscrie copiii la

Mihail Ratiu Ciirbuneanu. Primul director al ec. de baeti.

35) Se intitula la inceput : Scoala secundarii de baler'.

30

www.dacoromanica.ro
scoaI5, In casele lui Anton Nearnfu,36) unde probabil, el tr5sese provizo-
riu in gazd5.
In cateva zile numai, se adun5 peste 60 de copii, aa Incat : Dumi-
nic5, 15 lanuarie 1861, are loc inaugurarea festivA a scoalei, in prezenfa
autoritSfilor si a orasenilor ; iar a doua zi : Luni, 16 lanuarie, 1861, se
incep regulat cursurile, cu elevii impgrtiti in 2 clase.
Scoala isi avea localul, rostit Inca de pe la 1845, in Valea
Targului, Intr'o cas5 veche, ruinat5 si cu mobilierul complet p5r5dit.
C5rbuneanu cere municipalitafii s8-i fac5 meremetele si adausurile de
trebuinfa ; s5 aduc5 lemne de foc si si-i predea cheia bibliotecil",
adic5 a dulapului cu carfi, unde desigur se afla depozitat5 -1-oat5 zestrea
si arhiva scoalei ca s5 intre In folosinfa lucrurilor afl5toare si s5 nu
piard5 timpul in desert" 31 v5dind, dela inceput, inifiativ5 si tragere
de inim5.
0 nou5 pricin5, care c5suneaza mult necaz zelosului dascal, este si
frecventa cu totul neregulat5 a elevilor, care o zi veneau, alto nu,
iucru ce nu se impSca deloc cu firea omulUi c5lit in regimul punctuali-
tafii. Trimite indat5 p5rinfilor, acas5, orariul fixat, indicandu-le a-I res-
pecta cu sfinfenie i ei i odraslele lor ; ii afiseaz5 pela r5spantii, etc.
La urm5, vSzand c5 nu merge cu binele, cere Subprefecturii s aplice
dispozifiunile coercitive cuvenite, pentru desr5d5cinarea acestui r5u ce
provine din indolenfia parinfilor" 38). Incepe s5-si dea seama cat buruian
are de plivit, in r5sadul unei localitSfi primitive.
La 9 Mai, 1861, scoala este inspectat5 prima oar5 de re-
vizoarele scoalelor", care prin jurnalul" Incheiat, constat5 c5, cu toate
st5ruinfele directorului, nimic nu s'a facut si toate stau in cea mai de-
plorabil5 stare".
La 1Septembrie, 1861, se deschide al doilea an de viaf5 scolar5,
cu 93 elevi, din care : 82 In clasele si II, si 11 in cl. III,
I pus5 prima
oars, In fundiune, cu aprobarea Eforiei si dup5 cererea orasenilor".
In aceast5 formafie, cu trei clase si un singur inv5f5tor, a fundionat
scoala de b5efi, !Dana la 1863, toamna, cand se creiaz5 postul al II-lea
si se separ5 clasele : I si II, sub conducerea noului institutor : Alesandru

38) Vestit hangiu, in casele d-nei Joita State, azi proprietatea d-nei C. Do-
brescu, de 18ng6 podul de pe Valea Tergului.
37j Arh. 5c. B. Dos. An. 1861.
88) Arh. 5c. B. Dos. An. 1861.

31

www.dacoromanica.ro
Erirseanu, transferat dela Turnu M5gurele ;39) iar clasa III-a, inaugurSn-
du-se oficial pe ziva de 11 Oct. 1863 ") r5m8ne mai departe sub con-
ducerea lui Carbuneanu. .

Aprovizionarea elevilor cu c5rtile i rechizitele scolare, se fkea la

inceput, prin directia ;coalei, dela depozitul de libr5rie al comitetului
de instructie judetean, din Pitesti. Incep5nd din anul acesta, se infiin-
teazg si la scoala de 1350 un asemenea depozit. menit sa aprovizioneze
toate coalele primare din partea de nord a judetului. C5rtile se pro-
curau direct, dela tipografia Colegiului National din Bucuresti 41) aflat5

Alessandru Birseanu.
Al doilea institutor al $c. de Bfieti.
'mitt vreme sub directia iscusitului povestitor P. Ispirescu.
In anul urmgtor, 1864, aVandu-se in vedere populatia mereu sporit5

39) Directorul scoalei de 68eti, Tg. M8gurele. Gh. Miilureanu notifies' Min. Instr.
cu Nr. 121/862, plecarea lui Barseanu, prezentat la C. de Arges, la 21 Oct.
49)Arh. Sc. B. Nr. 33/863.
41)Aceasiii tipografie s'a creiat pe la 1839, pe leing8 Colegiul National Sf.
Sava, pentru tiparitul eartilor didactice, in special ; la 1863 unindu-se cu tipo-
grafia Comisiunii centrale dela Focsani, a intrat in serviciul Ministerului de rezboi,
pentru a r8m8ne mai terziu : Tipografia Statului, azi Imprimeriile Statului". Cea mai

32

www.dacoromanica.ro
a claselor, Ministerul Instrucfunii infiinfeazg al III-lea post i trimite in-
stitutor nou, la cl. I, pe Grigore Ghitianu, care functioneaz5 ID/m.8 in
1866, când mut8ndu-se, este inlocuit cu Nicolae 135Icescu.
In aceast5 nou5 alc5tuire, cu trei institutori ;i cu clasele separate,
scoala de baefi functioneaz5 neintrerupt pârCa la 1872 ; atunci se in-
fiinfeaz5 ;i se pune in funcfune clasa IV-a, cu aceleasi trei posturi in
fiinf5 42). Clasele ;i II se reunesc din nou, sub conducerea lui N. B51-
1

cescu ; la clasa 111-a urmeaz5 Bârseanu ; la clasa IV-a trece C5r-

buneanu, ca institutor superior" ;i director.
Astfel, dup5 12 ani de activitate sfa'ruitoare, ;coala modest6 de'ia
1861, incepand cu 2 clase, ajunge la completa ei desvoltara, cu inv5-
f5mantul pe 4 clase.
MI5 la 1866, ;coala de b5efi a functional-, In localul din Valea
Thrgului. Anul acesta, prabusindu-se acest local, mkinat din temelii de
vremuri ;i de igrasie, ;coala s'a mutat in casele lui Gavriil endrulescu,
preg5tite pentru spital si a r5mas acolo 10 ani.
In 1875, Mihail Carbuneanu dup5 15 ani de trud5 silnic5, pe un
ogor infelenit ii cere mutarea la Bucuresti, mulfumit ç las5 in urm5-i
o oper5 inchega1-5. Odat5 cu el, pleac5 si bunul s5u prieten : Al. Bar-
seanu, mahnit ins5 c Ii las5 ingropat5 aci, la temeliile Bis. Domnesti
pe scumpa lui sofie, Eufrosina Barseanu, fost5 directoare a ;coalei de fete.
In prim5vara urrnatoare, pleac5 ;i cel de al treilea al lor tovar5; : N.
Baicescu, simfindu-se par`c5 stingher, In mijlocul colegilor noi, venifi la
aceast5 scoa15.
Astfel intreg personalul ;coalei se premene;te in 1875/76, luand
Iocurile : M. Tesloveanu, la clasele I ;i II ; Gh. I. Arsenescu, la clasa 111-a
;i C. Penescu, directorul ;coalei, la cl. IV.
Anul urm5tor aduce ins5 o nou5 incadrare, cu oarecari tendinfe de
stabilitate, pe cafiva ani, ;i anume : Teodor Munteanu la cl. lV Gh. I.

veche editurins, se crede a fi tipografia Mitropoliei (1678-1860), cunoscutil sub

numele de Tipografia Nifon" ; iar dela 1860, Tipografia Statului Nifon". A 2-a
ar fi Tipografia dela Cigneaua Mavrogheni", frifiintatii la 1818, unde a apArut
proclamatia lui Tudor Vladimirescu, din 1821 (Adevarul Literar, 862/937, Mih. Po-
pescu : Editori i Edituri).

42) Directorul $coalei M. CArbuneanu, cerAnd Min. Instr. infiinfarea acestei clase,
motiveaza raportul sAu astfel : a) Koala primara din acest ora; este una din
cele mai bine populate" ; 6) copiii fr mijloace, neputfind merge la Pitefti, la
RAmnic ori la CAmpulung sunt nevoiti a renunta a-si completa studiile"; c) insuui Cons.
judetean a propus: cea dintei infiintare cl. IV in acest orW. Arh. Sc. B. Dos. 1872.

33

www.dacoromanica.ro
Arsenescu la cl. III ; iar la clasele I 0 II ; N. Sterian, T. Riga i P. Arse-
nescu.
In anul 1879, se infiinfeaz5 i postul al IV-lea, des5v5rOndu-se ast-
fel organizarea coalei, cu toate clasele separate i cu urm5toarea dis-
tributie i succesiune, p5n5 la 1889, adic5 sub directia lui Teodor Mun-
teanu i anume : la clasa I ; R. Balotescu, Elie St. Popescu, D. B5rzo-
tescu, Pr. Burc5 0 M. Mielcescu ; la clasa II : N. Sterian, P. Arsenescu,
Mih. Micescu, Matei Ivgncianu 0 St. Chirifescu ; la cl. III : Gh. I. Ar-

Teodor Munteanu.
Al treilea director arecoalei de bfieti.

senescu, N. I. Sterian, Elie Popescu 0 M. Iväncianu ; I; clasa IV, Teodor

Munteanu.
In timpul directiei lui Munteanu, coala a functionat in localul cel
nou, dela Biserica Domneasc5, construit de boerul Vilara, pentru azil.
Tot aci s'a mutat i Koala de fete, in Aprilie 1878 i a stat p5n5 la 1

Sept. 1879.
In anul 1886, Ministerul Instructiunii, cu Ordinul Nr. 16.655, din 27
Noemvrie, aprob5 ca Koala de b5eti s5 poarte numele Carol I", in
amintirea neuitat5 a intemeetorului Romaniei.

34

www.dacoromanica.ro
 Dup5 13 ani de activitate frumoas5, desf5;urat5 la aceast5 ;coal&
Munteanu se mut5 la Pite;ti, incheindu-se cu el seria institutorilor arde-
leni, cari s'au perindat pela ;coalele din acest ora; : Samuil Osfasescu,
M. Bulggrescu, M. Cirbuneanu, Gh. Blasianu, Al. Barseanu, Gr.e,Ghi-
tianu, N. B51cescu, T. Munteanu, si altii cland acestei perioade : 1839
1889, un colorit de permanents influent5 ardelean5.
Faptul acesta, caracteristic unei epoci de 50 ani, nu poate trece
neobservat, ca un incident oarecare, trec5tor i f5r5 InsemnState ; el
este semnul ad'inc al unei vechi i ad5nci leg5turi sufletesti intre fratii
de acela; singe, rev5rsafi peste cele dou5 pov5rnisuri ale Carpatilor ;
este afirmatia concret5 a inrudirilor organice dintre asez5rile daco-
romane, de dincolo si de dincoace de spin5rile munfilor, cari in loc
de a desp5rfi au inlesnit circulatia energiilor intre m5dularele ace-
leai nofil, str5juind deapururi destinele ei istorica.
Ca si legendarii descaliatori de f6r5 odinioar5, asisderea i solii
redestepfirii noastre culturale i nationale, man i midi manati
de aceeasi ursità, urmind aceeas tainic5 chemare, au ,coborit din ace-
leasi plaiuri, pe aceleasi c5r5ri, intru plinirea aceleeasi vremi".
asi-fel dela Brasov la C5mpulung, dela Arges la Sibiu, la Blaj
Si
F5g5ras, se intind liniile unei singure incheg5ri de viat5, care, asezat5
ca o cetate in inima natiei, pare menitä anume s pulieze idealurile ro-
mfinismului intreg i s5 p5streze pururi vie constiinta national5 ca o
siva polar5, vesnic str5lucitoare, pe culmile semete ale F5g5rasilor.

Dela 1889, directia ;coalei, ca ;i inv5t5mantul Insu0, dela 1875

trece asupra elernentelor b5;tina;e. Noul director, N. Busuioc, o apari-
tie meteoric5, nu r5m5ne cleat 2 ani, pentru a pleca, cum a 0 venit,
f5r5 urm5. In timpul lui, au functionat la ;coal5 : Gheorghe Corbeanu
la cl. I ; M. Mielcescu si apoi Oprea Ciprescu la cl. 11, ;i Matei 1v5ncianu,
la clasa 111-a.
directia ;coalei lb revine lui Matei lAnceanu, care o
In 1891,
define vreo 20 ani cea mai lung5 din tot trecutul ;coalei.
In timpul s5u, scoala a continuat s5 functioneze in localul Vilara, p8n5
la 1909, and prin st5ruintele lui nepregetate construindu-se lo-
calul propriu actual, s'a a;ezat definitiv ad.
Populatia ;i faima ;coalei au sporit In timpul lui, atat de mult, inat
dela 1896, a fost nevoie s5 se creieze la cl. I, Ina o divizionar5, care
s'a mentinut 26 ani, p8n5 la 1922 ; iar pentru alive ani, ;i la clasa II.

35

www.dacoromanica.ro
 Personalul didactic in general bine selectionat, stabil 0 de repu-
tatie aleas5, a creiat o epoc5 de rodnic5 activitate.
La clasele III si IV au functional-, tot timpul f5r5 intrerupere : Oprea
C5prescu si Matei Iv5ncianu, la inceput pe clase ; apoi, dela 1894,
pe s'11 de elevi, parcurg8nd fiecare institutor ambele clase, prin ro-
tatie.
Sistemul acesta rotativ, dovedindu-se util inv5t5m8ntului, s'a intro-
dus dela 1896, si la clasele inferioare si s'a continuat astfel, cu. rotatia
pe dou5 cicluri de clase, p8n5 la 1932, and s'a generalizat, la intreaga

<

.0'
1.1

k's ertitm
Matei Ivfincianu.
Al treilea director al acoalel de bieti.

scoaI5, fiecare institutor condueand una si aceeas serie de elevi, dela

ciasa I si p5n5 la absolvire ; rotatie genera15.
Personalul dela clasele I si II, fiind tot persoane f5r5 leg5turi in lo-
calitate, a suferit numeroase schimb5ri. Not5m pe Gh. Corbeanu, Gh.
Banescu, lulia Multescu, Lucretia C5prescu, Maria Demetrescu, Victo-
ria Gheorghiu, Alexandrine Necplescu, I. Gheorghitoiu, i alti cativo
cari au ap5rut incidental.
La 1911, Matei 1v5nceanu, iesind la pensie, directia scoalei este gi-

36

www.dacoromanica.ro
rats provizoriu, un an de zile, de I. Gheorghitoiu, care in 1912 se mut5
la Pitepi ; In locul s6u, este numit director definitiv, institutorul Oprea
C5prescu, cel mai vechi dela coa15. El functioneaz5 in aceast5 calitate,
p8n5 la 1923, eind moare.
In timpul lui C5prescu, coala a suferit r5nile adanci ale rkboiului,
cursurile fiind suspendate o buns vreme ; iar localul destinat la inceput,
trupelor noastre pentru spite!, apoi celor ocupante pentru cazarm5 si
rerniii de cai, ultragiindu-se in acest chip altarele culturii nationale,
de o natie pretins8 de cultur5 dominant&

I.

Oprea Caprescu.
Al oapielea director al acoalel de bide.
In Noemvrie, 1916, incepand tragedia retragerii i evacuarea ge-
neral& C5prescu cere st5ruitor avizul revizoratului colar : cui s5 in-
credinteze toat5 zestrea coalei ?" 43).
Nimeni nu-i r5spunde ; turburarea generals paralizase parc'cS orice
initiativ5 i orice ra'spundere.
In aceast5 situatie precarS, directorul Ins4, ascultând glasul impe-
rativ al propriei sale conFliinte, o pune la ad5post i scap5 dela dis-
trugere sigur5, cea mai mare parte dintr'insa. Este net5g5duit o inalt5

43) Arh. $c. B. Nr. 15/916.

37

www.dacoromanica.ro
pild8 de devotament si o aspr5 mustrare pentru toti acei cari si-au ui-
tat, n cele mai grave imprejur5ri, cea mai elementar8 datorie, l'asand
s8 dispar5 f8r8 urme, atatea nepretuite isvoare de informatie ale tre-
cutului nostru istoric.
In ,prim'avara anului urm8tor : 1917, in ziva de 23 Aprilie, s'au des-
chic cursurile anului scolar : 1916/1917, cu ambele scoale de b8eti si
fete, intrunite la un loc, cu un nurn5r de 146 elevi si eleve.
In ce priveste elevii str8ini, supusi ai Puterilor Centrale" ,Casa
$coalelor le creiaz5 o situatie privilegiat8, poruncind : a nu pl8ti nici
o taxa' in inv8t8mantul primer" 44). Cat priveste cei de alt8 nationalitate,
r'arnan la aprecierea Comandaturii districtuale".
Lefurile inv5t8torilor erau deasemeni ordonantate de aceeas Co-
rnandatur8 districtual8", care dispunea achitarea prin Administratia Fi-
nanciar8. Textul de corespondent8 era redactat obligatoriu in limba
german5 45).
Cursurile scolare, pe 1917, s'au prelungit de Ministerul Instructiunii,
pan8 la 30 Octomvrie, cu o lun8 vacant8 de var5 46).
In C. de Arges, aceást8 vacant8 a tinut 24 de zile, dela 12 lulie-6
August prescurtandu-se si anul scolar, la 23 Octomvrie.
In anul urrn8tor : 1917-1918, cursurile incep deci, dup8 o foarte
scurt8 lona in ziva de 5 Noemvrie, 1917. Recram in intregime ord. Rev.
$c. Arges, Nr. 344/917, prin care se iau m8surile amintite mai sus.

. Dornnule Director,

Conform ordenului D-lui Ministru al Instructiunei Publice i Cultelor Nr.

11.138 din 10 Octombrie a. c., transmis nour1 de D-I Prefect al acestui judet cu
adresa Nr. 6721 din 16 Oct. a. c., vi se face cunoseut urmatoarele cu privire
la incheerea anului rdar curent 1916-1917 §i la inceputul noului an §colar
1917-1918.
And §colar aurent se inchee la 28 Oct. 1917 (stil nou) i cel nou irb-
cepe la 5 Noembrie 1917 (stil non).
Lectiunile tutulor claselor Inceteaza' la 18 Oct. a. r. (st. n.) Conditiunile
de promovare räman cele stabilite prin art. 82, 84 §i 86 din regulamentul pen-
tru administrarea §coalelor urbane. Pentru a fi promovat, an elev treblue sfi alba
'note suficiente pe cel putin 2 bimestre, cáci notele se pun pe bimestre, care sunt
in numär de trei i anume : (Aprilie-Mai), (Iunie-tAugust) i (Septembrie-Oct.);
aceasta, pe anul xolar curent deocamdatili.

44)Ca56 Scoalelor ord. Nr. 1278/917.

45)Arh. Sc. 88eti Nr. 201916. Directorul $coalei roag8 respectos pe Coman-
dantul de etape, cu Nr. 272 s8 binevoiasca a dispune achitarea lefii".
46)Arh. Rev. Sc. Arges Nr. 80 i 117/919.

38

www.dacoromanica.ro
 Elevii clasei lV vor depune examenul de absolvire, in conformitate cn
art. 79 din regulamentul roalelor urbane, in zilele de 21, 22, 23 si 24 Oct. a.
c. inaintea tutulor institutoriloi roalei, constituiti in comisiune de examinare,
sub presedintia Dv. Examenul se va face in aceleasi ore in clase deosebite.
Trecerea notelor in matriculä, calcularea rnediilor si toate celelalte Iucrárl
previlzute de art. 87 din regulament, se silvarsesc in interval dela 25 la 27 Oct.

In zilele dela 29 Oct. piing la 4 Noembrie inclusiv (stil nou) se face in-
scrierea elevilor pentru noul an scolar 1917-1918 gi se tin examenele prevA-
zute de art. 12, 13 si 23 din regulament, iar in ziva de 5 Noembrie a. c. (sal
nou) incep cursurile pentru noul an rolar 1917-1918.
$colarii, cart yin din alte localitáti si nu au certificate de clasel dela
scoalele unde au invätat, vor fi supusi unui examen de inscriere conform art.
12 din regulament, i reusind, vor fi inscrisi in clasa care cer, iar in caz con-
trar, in cea pe care au urrnat-o".

Revizor Folar, I. DAMIAN

N. B. VA rugam a trimite acest ordin sau o copie dupA dAnsul i coalei

de fete din localitate".

coala de fete functioneaz5 anul acesta separat.

Scoala de b5e-ti r5m5ne acum singur5 in localul s5u, cumplit ava-
riat ins5, av8nd zidurile ciuruite, geamurile sparte, dusumelele f5rima1-e,
f5r5 sobe, f5r5 lernne, f5r5 servitor, iar usile inchise cu bolovani47).
Persona lul didactic al- scoalei, pe timpul lui C5prescu, a avut 3 for-
matiuni distincte :
a) Inainfe de r5sboi, la a III IV, au functionat : 0. Caprescu,
si

Gh. lofciulescu si N. Penescu, ucis pe strad5 in 1916, de o bombs de

avion ; la cl. I si II ; Lucretia C5prescu, Maria Demetrescu, Speranta
Iv5ncianu si Dem. Georgescu.
b) In fimpul risboiului, au functionat in 1916-1917 : Elena Iliescu,
Lucretia C5prescu, Victoria Gheorghiu, Caliopi Rosescu, Oprea C5pre-
scu ; iar In 1917-1918, au mai venit : Gh. Pampeanu, Pr. Rudeanu,
Elena C5linescu si Dem. Georgescu.
c) Dupà r5sboi. Dela 1918-1923, afar5 de sotii C5prescu si Dem.

47) Arh. 5c. B. Argo; Nr. 58/917.

39

www.dacoromanica.ro
Georgescu, se perincra o serie trecStoare de institutori : Ion Ionescu, Gh.
Dragomirescu, T. Georgescu, Sm. Mandru, N. C. Cosmescu, N. A. lliescu,
Sm. Nicolescu, N. Nicolescu, etc.

Dela 1920 incoace, se incepe organizarea cursurilor de adulti

numite impropriu ,,complementare" i se tin p8n6 la 1926.

In 1923 vara, murind Ciprescu, directia este girat5 provizoriu de

inst. N. P. Nicolescu, p&n5 la transferarea instit. Gh. Badoiu, care e nu-
mit director titular, pe I Noemvrie, 1923.
In timpul sgu, personalul didactic se reinoe0-e complet cu instituto-
rii : N. Popescu, I. Peah5, E. Fotescu, Ruxanda loarad i Maria Cerbu-
rcanu.
La 1926, se infiinfeaz i Koala industriari de ucenici, care functio-
neazS, pSnS in prezent, in localul K. de IDSeti.
La 1927, Gh. Badoi, trecand in inval-gm'intul teoretic al Koalei de
meserii din localitate, directia coalei este IrtcredintatS lui Ion Peah5,
InvStStor asirnilat, de origins macedoneana. D-sa ocupa acest post pSn5
la 1931, cSnd iese la pensie i apoi, pentru a doua oarS, in 1912-1933,
eand se reintegreafa.

Pe timpul sgu, localul a primit unele reparatiuni la pardoseaI i mo-

bilier. Personalul didactic titular, function&nd neregulat, suplinirile se
tin lant.

La 1931, este numit director, D. Udrescu. D-sa functioneazS in a-

ceast5 calitate, prima oath', la 1931-1932, i apoi dela 1933 pang in
prezent.

In acest interval, cadrele didactice s'au premenit aproape continuu,

cu elemente noui, detaOri ori supliniri ins fofi titulari. coala
si invatSmantul au avut intrucatva de c4tigat, depe urma concurentei
didactice active, intre aceste elemente.

In 1932, se introduce rotatia generali a inv5t5torilor, cu rezultate

favorabile, fiecare InvSfator avand prilejul sa. aprofundeze cSt mai mult

40

www.dacoromanica.ro
 D. UDRESCU.
Al zecelea director al scoalei de lased.

individualitatea elevilor, in decursul unei perioade scolare complete si

s'S adapteze inv:ifemântul, pe m8sura fiec5ruia in parte.
Dela 1934-1935, se incepe organizarea inv5t5mantului superior,
tot cu aceleasi forte didactice, dela cursul elementar, pl5m6dindu-se cu
incetul organizarea complet5 a scoalei, pe temelia celor 7 clase.

41

www.dacoromanica.ro
 Pentru o mai temeinic8 asezare a acestui curs, se infiripeaz8, pe te-
renul aplicatiunilor practice, cele dou8 elemente de apetenie dela
baza lui : atelierul fi gr:idina Folari. La I lanuarie 1937, se pune in
functiune posill V. creiat anume, pentru buna Indrumare a acestui ciclu
de inv8t8m8nt.
Totodat8, prin stradania colectiv8 ;i tenace a inv5t8torilor, se pun

a.

'

4.!

,MIAN.." tk"

Un aspect al cl. I, cu lucrirl executate de elevi, 1937.

In valoare noile anexe ale educatiunii : cooperativa colar5, casa de

economie, conducerea de sine, biblioteca, muzeul, farmacia, str5jeris-
mul, etc.; cu colaborarea efectiv8 i rodnic8 a tris4i elevilor.
Spiritul de economie i munc8 colectiva a fost cultivat de altfel
i in trecut, Inca' de mulfa vreme.
Pe la 1880, 1u8nd fiint8 Casa Generals de Depuneri i Economii,
s'a pornit in toat8 tara i pe toate firele statului, o vie propaganda,
pentru organizarea economiilor colare i formarea spiritului de p8strare
la copii.
Ministerul Instructiunii a trimis coalelor o circular5 prin care in-

42

www.dacoromanica.ro
 -
Mr"
-

EIC:11-1

ok -1.
--

A
41 P Ike 1111).
vv. I
It
n

re11-316 "
al111411.41

ma ES "495, tg41L-
1 51..

g
Infati*area general& a unut perete al cl. I, 1937, cu expozttia materlalultat infultiv *I produsele elevilor.

www.dacoromanica.ro
deamn5 pe inv5t5tori a face s5 se propage economia si s5 facilite ele-
vilor mijlocul s adune si s5 conserve" 49).
Casierul general al judefului Arges, Gh. CSpitanovici, deasemenea,
invederand foloasele ce aceste institufuni au dat la popoarele occiden-
tale", face un c5Iduros apel c5tre inv5fStori, s infiinteze si ei case de
economii scolare", fiind un adev5rat mijloc de prop5sire moral5 si eco-
nomic5 pentru micile f5pturi", etc. 49).
Aceste modeste inceputuri au prefatat, f5r5 indoia15, marea miscare
economics a b5ncilor populare f5r5nesti, de mai tarziu, una din pa-
ginile de glorie ale epocii haretiste.
Sub asemenea imbolduri, scoala de b5efi, Inca' de mult5 vreme, a
organizat institufia economiilor scolare, desvoltand in elevi spiritul prac-
tic. simful economic, deprinderea de a p8stra temelia moral5 a gos-
podarilor de mai t8rziu.
Nu s'a putut p6stra firul general al economiilor scolare, in trecut ;
astki, aceast5 practic5 se face cu liyrete personale, in cadrul C. E. C.,
cl6nd rezultate surprinzStoare : in 1936, s'au inregistrat : 52.147 lei.
Pentru a se da in ;coal& o eat mai puternic5 afirmare educatiei
nationale, s'a ridicat in vestibulul acestei scoale, in 1937, un monu-
merit al eroilor in pl5ci de marmor h basoreliefuri decorative
si un muzeu istoric : simboluri sfinte al unui trecut de glorie si jertf5,
isvoare nesecate de energie pentru generatiile viitoare, care din pilda
vie a str5bunilor si virtutile lor curate, vor culege hran5 proasp6t5 si sub-
stanfia15, incalzind si insuflefind slova uscat5 si rece a cktii.
In acest chip, scoala ins5si purific i int5reste atmosfera pioas5
si fierbinte a iubirii de far5 ; in aceast5 atmosfer5 prielnicS, se pra-
m5desc virtutile si se c5lesc caracterele de maine temelia de viitor,
a neamului.
Una din pl5ci, un scurt memento comemorând datele mai de
seam5, din trecutul scoalei, are cuprinderea urmStoare :
Aceasti coali a fost infiintatä de comung, in anul 1837 i ire-
cutg la stat, in anul 1860.
Cl5direa s'a ridicat in anii : 1908-1909.
Placa eroilor i muzeul istoric s'au t4ezat in acest loc, in anul 1937,
din initiativa directorului D. Udrescu i cu sprijinul binevoitor al P. S.
Episcop Grigorie Leu al Argeplui ; Gl. Gabriel Marinescu, Subsecretar
de Stat la Min. Internelor ; Fl. $tefgnescu-Goangg, Subsecretar de Stat

48) Min. Instr. Nr. 3640/1881.

49) Casieria Genera% a jud. Arges Nr. 10/1881.

44

www.dacoromanica.ro
la Min. Ed. Nationale, M. .1.ef5nescu-Goanga, Primarul orasului si al
inv5fatorimii din jud. Arges 50).

Dragostea lui Dumnezeu in ceruri, cinste si muljimire pe p5m5nt,

fie celor ce fac asemenea bunStSti". P. POENARU. Discurs, 1839.

Intreaga aceasta lucrare a costat suma de lei 99.544 provenita din

urmatoarele izvoare :
a) Donatie din partea d-lui G-ral Gabriel Marinescu, suma de lei 80.000 51)
b) ,. ,, inv8t8torilor din jud. Arge; 5940
c) ,, vaduvelor de ritzboi 6169
d) Prim8ria C. de Arge; 11000
e) Colecia biletelor plasate de invlitatori 14569
f) Diverse. (Balul fc. biieti dirt Ian. 937) 4568
Suma adunata s'a folosit astfel :
I. Lei 78.493 monumentul eroilor, compus din : a) Trei prdci de
marmora, incadrate ; un vultur, un drape), o cased, 2 coloane decora-
tive i un grilaj de obuze, cu dimensiunile totale : 400/420 52).
b) RomSnia Mare, basorelief pieta+, si incadrat, cu dim. 210/240 m.
executat la scara : 1:500.000.
c) Relieful judetului Arge, deasemeni basorelief pictat i incadrat,
executat la scara : I : 100.000, cu dim, 95/150.
II. Lei. 1875. Pentru muzeul istoric, 12 tablouri : 4 in gips, pictat i
I

5 in carton, cu rams i geam.

III. Lei 13.780. Pentru lucrarile de amenajarea localului, vopsit in ulei,
mozaic, etc.
IV. Lei 5396. Diverse cheltueli accesorii.
In 1936-1937, s'a infiintat 0 pus in functiune cantina scolari, ade-
varata opera de asistenta a copiilor saraci, cari zilnic iau masa de prânz
aci, In timpul iernii.
Aceast5 cantina pare a fi avut radacini adenci 0 in trecut, mult
inainte, poate, de 1912 ceeace justified rostul ei organic, in viata
coalei. Nu s'au pastrat insa urme sigure, despre fiinta ei, decal- dela
1912, cand o aflam sub conducerea unui comitet de persoane marcante,
sub pre;edentia regretatului profesor : I. Dobrescu.

55) Textul acesta asuferit, la inscriptie, cateva modific8ri neinsemnate, datorite

sculptorului, din pricina necesitatilor tehnice.
51) Din care 30.000 lei pentru monumentul eroilor si 50.000 lei pentru mono-
grafie de fedi. Autorul retrocedeazii Inas, 'in folosul scoalei, Intreag8 aceast8 cot8.
52) Execute de Cr. Minea, maistru modelator si N. Scaringi cioplitor.
53) Executate de Cr. Minea, modelator ;i M. Lichwar, pictor.

15

www.dacoromanica.ro
 oloO"04..

r at.
;

Monumentul eroilor, 1938.

46

www.dacoromanica.ro
 9
5::

01' e
Op
r
IP.

r:

t 1,0904
C

ne:1425.

Románia Mare ii lad. Arge$, basoreliefuri, 1938.

www.dacoromanica.ro
 In acest timp, cantina avea un local propriu, in curtea ;coalei, pro-
babil o barac5 de scânduri, distrust In timpul rkbojului ;i un impor-
tant fond de rezerva de 5231 lei, depusi la Banca PopularS din localitate,
ceeace denotà avSntul pe care II luase aceastS binef5c5toare initiativ5.
In 1914, inventarul acestei cantine cuprindea imobilului amintit, mobi-
lierul ;i vesela necesar5 ;i un capital de 4998 lei. Veniturile se realizau
din cotizatii, donatii, etc. Presedinte in acest timp era vrednicul primar
D. L5z5rescu, casier I. VSIs5nescu ;i secretar inv. D. Georgescu.
Pentru adaptarea localului la trebuintele noui, creiate de reorgani-

r
..,rt.
Ntrow

4., I. -1
r.
pow"
I _

101.,
we lit,
A tt
WNW

11, 4

4P
Alt aspect al cl. I, 1937, cu nou si felurit material didactic,
construit de elevii.

tarea generals a ;coalei, s'au f5cut urrnStoarele modific5ri ;i complec-

t5ri : s'a creiat o sal5 de atelier destinata 0 adaptat5 provizoriu
pentru cantinS, s'a f5cut o cancelarie nou5 ; s'a separat vestibulul
dela intrare pentru muzeul istoric, s'a infiintat galeria fostilor inv5t5-
tori ai ;coalei, etc.").

") Pentru cei care vor mai incerca la accede l in satul lor asemenea realized

48

www.dacoromanica.ro
 Astfel Intocmit5, scoala de b6efi a Argesului, dupa aproape 100
de ani de muncra trudnic8 si nepregetatS, In ogorul intelenit Inca', al
vietii culturale locale ii va putea Implini, fart indoialg, cu mai mult
spor, chemarea ei educativ5 in viitorul neamului.
Nu putem incheia acest capitol, -rare' a aminti, c6 scoala de 6'60,
in epoca de dupg rkboi, a mai avut menirea a sprijini si ocroti
la sSnul ei, Inc6 alte trei institutiuni culturale locale si anume :

'
4

,
V
. A
OF:: "04t.

'14 4.1F *

ggre." " 44ke,

Clasa II: 1933-1934.

a) Gimnaziul de 650 : Principele Nicolae", dela 1923-927.

b) coala industrialà de ucenici, dela 1927-1938.
c) coala de copii mici, dela 1930-1937.

de bine obstesc, imi ingedui aci un modest sfat sincer si prietenesc rod scump al
unor crude experiente personale :
a) Se nu astepte prea mulf dela altii.
b) Se nu descurajeze, cend vor intempina protivnicii fátise ori lase fie
chiar din partea colaboratorilor lor firesti.
c) S lupte inainte cu nedejcle si insufletire, pane la sacrificiu ; biruinta
finale va veni, in dude tutulor adversitefilor.

49

www.dacoromanica.ro
 INTRETINEREA SCOALELOR.
LOCALURI I MOBILIER.
Prin legiuirile vechi, Inc5 de pe la 1830, gospod5ria ma1-erial5 a
scoalelor era 18sat5 In sarcina comunelor. Prin legea dela 1864, se pre-
vedea c5 consiliul municipal va fi comitat scolariu" (art. 91) si era dator
s5 chiverniseasc5 scoalele, ca s5 aib8 local, propriu ori inchiriat, In con-
difiuni higienice ; mobilier suficient : b5nci, semicercuri, etc. ; corn-
bustibil si servitor.
Ministerul sau Eforia coalelor procura materialul didactic, pe care
Il distribuia gratuit, prin prefectura ori prim5rie si subventiona cheltue-
lile de cancelarie, ordonanfand cafe 96 lei anual sau 24 lei trimestrial.
leg un cont de cheltuelile marunte ale sc. de beti, pe trim. Octomvrie
1870 : 4 m5turi, lei 1,68 ; 5 testele hrtie alba lei 4,20 ; 5 testele h5rtie van5t5 lei
2,10 ; 3 bastoane ceare rosie lei 1,05 ; o donatie lei 1,50 ; 4 geamuri lei 3,36 ; 1

oca negreal5 lei 2,52 ; 1 registru lei 2,94 ; 3 cutii crefa 1,80 ;
1 cutie condee lei
2,85 i Total 24 lei''.
Legea instr. din 1864, spune : Statul are in sarcina sa personalul inv5fator, ad-
ministrativ si domestic, subventia pentru material de scoaI5, earti, hârtie, etc. la
copiii farei mijloace". Art. 42.

M5dularele" consiliului municipal, sau magistrafii" orasului, mai

aveau dreptul de control si asupra inv5famantului, singuri ori insotind
la inspectie, organele din inv5farnant si luau parte la toate solemnita-
'file scolare. Comitatul scolar" va face observafiunile necesare inv5-
f5toriului ; avand dreptul a-I raporta revizorului. Art. 87.
In fruntea judetului, ca organ superior de Indrumare i coordonare
generals, era cornitetul judetean de instructie, alc5tuit din cSteva per-
soane marcante, sub presedinfia prefectului.
Primul comitet de acest fel s'a Infiintat in judeful nostru, pela 1837,
avand ca membrii, pe Stolnicul Dinc5 Br5tianu, Ion Socolescu i aftii. La

50

www.dacoromanica.ro
1864, acest comitet cuprindea urm8toarea alcStuire : Presedinte : Con-
stantin Verzaru : Membrii : N. Kokulescu, delegatul Eforiei, cu Nr. 1845,
din 1859 ; Baziliu Ursescu, revizorele scoalelor si Alessandru Theodo-
siade, institutor superior, ambii delegati de Ministerul Instructiunii, cu
Nr. 1712/863 55).
Directorii scoalelor trebuiau s8 semnaleze prim8riilor, In fiecare an,
in luna lulie, toate nevoile si lipsurile ce aveau ; iar acestea, p8n8 la
15 August, erau datoare s5 le implineasc8 51. In realitate, scoalele se
deschideau mai r8u de cum se inchiseser8. Lemnele se aduceau tocmai
dup8 ce iarna se rabufnea prin us8 ; meremetele se f8ceau, cand pri-
dideau ploile prin tavan si zidurile se surpau. Curgeau rapoartele di-
rectorilor c8tre Primari, Revizori, Prefecti si Ministru.
Desprindem din noianul intâmprarilor timpului, numai cateva pilde,
indestul8toare pentru a ne oglindi imaginea acelor imprejur8ri, cu pi-
iorescul lor local.
I) In lunie, 1862, directorul scoalei, dup8 ce in zadar cere sprijinul
municipalit5tii, face cunoscut Ministerului c8 : Cu 95 scolari, despir-
titi in 3 clase 0 numai cu 5 b5nci stricate si f5r5 semicercuri, f5r5 table",
etc., nu-si mai poate face datoria. Inspectorul Kolar, cu prilejul inspec-
tiei din Noemvrie, acelas an, noteaza urm8toarele lipsuri :
L5rgirea scoalei prin d5râmarea unui perete desp5rtitor si des-
chiderea unei ferestre noui, reparatia invelisului, c5ci plods in clas5,
10 b5nci noi, 10 semicercuri, dou5 table de scris, dou5 sobe si o ca-
tedr5" 57).
Toate ins8 au r5rnas f8r8 urmare. In pragul iernii, directorul se vede
far8 niciun lemn in clas8, desi iarna si frigul au intrat pe us8" 59.
In 1863, Ministerul Instructiunii ia asupr5-si, in mod provizoriu, chel-
tuelile de intretinere si inzestrare a ambelor scoale din localitate, cum
se vede din urrn5toarea :
Depes8 telegrafic8".
Va anunt c5 kiriile si materialul scoalelor oraselor ce pane' acum
se pl8teau de Ministeru, raman tot in conta Ministerului. Vezi primi cu.
rand mandat. Comunicati aceasta si directrizii de fete.
p. Ministru Lupascu
2. In Fevruarie, 1864, Directorul scrie municipalitatii ca. : a trecut

55) Arh. Stat, Dos. 434/1864.

56) Art. 52 si 57 din legea instructiunii, dela 1864.
57)Arh. Sc. BSefi, Dos. pe 1862.
58) Arh. Sc. Heti. Dos. pe 1862. Nr. 20.

51

www.dacoromanica.ro
 Aoe....;:"..

Priricipatele- Unite
8
0 -,---
0-t-ct.t.t.
0 ,
°P, varie
.71.tr- A A .

DEPESA TELECRAFICA
PreNentedd 1 2..0 il./Z4Zet e.eZ?. Cir -77 --- dre ).? m anti/7,d.
(So.vi ti la - y,si ant.2-_. nn
62
or e m. -15 ._ OM/17M
Nolilia Slafirt

1,)D

5-, Ile, 17. Le, 071.J 171:1;

1.)71. et: C WIStot...

Clup eA.-La t .111

(471.1AL 0,43 G.,4:

./(2:" ./CV/72 44.7?),, e-)

eC-02:: 4. /ell r "'r7

--
1,1-2-roc c Ax767;
, 4.
/11,41,17;43.. ed.1.1.-;

Zt AZ tyLe se,' 1%. c 4.44.

c --.0.C.,..;ZSC 5,L4 ec 14,44

/c1c-
5°i Os LA

411a111W
-'4'SOW,12.04,7",1
6
4MIN '444
.1.1 .v

52

www.dacoromanica.ro
o lun'S din aces+ an 0 nu s'a luat nicio msur pentru trebuinfele mate-
dale ale Koalei"... Fara' a fi fost oblige, le-am porta+ toate... cre+5,
burete, sobe, copri i simbria rindalului, din leafa mea, care abia imi
ajunge pentru existenfa familiei mele" etc. 59).
Hcandu-se cunoscut organelor superioare aceast8 situatie, Minis-
terul reguleaz5 din nou plata in contul sSu, cu cafe 50 lei pe lung, pen-
tru servitor si 50 lei cheltueli m8runte, pans la 1865, cAnd trece in bu-
geiul primSriei, cu 20 lei pe lun5, cand se vor aduna bani". 60).
3. In lanuarie 1865, directorul scrie municipalitStii : astki mi s'au
frimis 5 buc'afi de lemne, pentru patru focuri. V las s'a judecafi, domnule
primar, dac5 cu 5 buc5fi de lemne, se poate inclzi pe acest +imp as-
pru, 4 inciperr.
4. In 1866, primarul suprim8 din buget cei 20 lei prevSzuti pentru
servitorul scoalei de 1350 si de fete neputând comuna a mai impov5ra
si cu lefurile acestora 81.
Intr'o noapte, scoala este calcat5 de r5i f5c8tori, arhiva sparta
si s'au furat 37 lei si 6 parale" 81.
In asemenea conditiuni, Ministerul aprob5 din nou, pentru ultimo
dara, s5 se plSteascS din fondurile sale sambria servitorilor celor dou5
scoale de 1380 si de fete, atat pe 1867, cat si 1868, socotit cafe 60
lei pe lunS 88).
5. Mu It mai complicatS este insS chestiunea localurilor.
Cel dintai, de care avem o menfune cert.& este acela pe care co-
muna I-a cump5rat, pela 1845, potrivit conditiunii rezolutive, puss de
insusi Domnitorul TSrii, la 1843.
Acest local era asezat in Valea Targului, pe locul unde e Intinde azi
curtea scoalei de fete, spre intrarea de est intre proprietatea Augus-
tin Petrescu si Constantin BalotS, dela care probabil a fost si cumpSrat.
Era o cl5dire veche, de c8r5mid5 si invelit8 cu sit& avand spatele
pe malul paraului, iar fata cu prisp8 larg5 j
z5stalnifa spre miaz5
noapte.
Fost5 probabil locuintS particularS, s'a amenajat cu timpul, dup5
trebuinfele scoalei, avand in 1864, impSrfirea ce se vede in schita de
mai jos.
Aceast8 schit8 este reprodus8 din :- Anuarul General al instructiunii pe 1863-
1866, de V. A. Ureche, pag. 100, cerut8 de Ministerul Instructiunii Inc.& din
1862. cu ordinul Mr. 21199/862, care zice : Veti trimite o schit8 topografic8 a lo-

59) Arh. 5c. 138eti, Nr. 10/1864.

60) Arh. 5c. 138eti, Dos. pe 1864.
61 0 69) Arh. 5c. de B8eti, Dos. An. 1866.
93) Min. Instr. Nr. 12819/67 0 M. I. Nr. 240/868. Arh. St. Dos. 481/868.
53

www.dacoromanica.ro
calului scolastic, feril exactitate i perfectiunea geometricS, cu numai sit se poatii
avea o idee de impSrtirea localului, numArul incaperilor i destinatiunea lor".
Tot ad aflam i menfiunea Localul scoalei este cumpiirat de orilseni". func-
fionAnd cu -Frei clase S doi insfautori.
Comitetul de inspectie judefean confirmS la 1864, CS : Localul scoalei pri-
maria de bgeti din Curtea de Arges, este cumpSrat de oriani, data nu ni s'a or--
tofu, in sciinfele trimise de d-1 instifutore d'acolo, conform invitatiei ce i s'a fecufu".
Localul pentru schola de fete, tofu d'acolo, se inchiriaz8 de municipalitate" 84).
Ca mobilier scolar, la 1863-64, afl5rn : un orologiu, dou5 catedre,
dou5 table mari de scris, 21 de b5nci si o icoan5, toate procurafe
cu cheItuiala statului").
Aici s'au perindat la inv5f5tur5, toate generatiile tinere ale ora-
sului, deia Augustin si Osf5sescu p5n5 la C5rbuneanu.
La 1861, c5nd acesta a luat-o in primire, era d5r5p5nat5, cu inve-

TV% U
CO ALEI PRIMA RE. In Bela CURTEel .or 361+)

WC
Cancelnri-
elz Cka. CL 11TE

$alf

lisul m5cinat, zidurile scorojite si mobilierul complet uzat. Toafe cere-

rile lui pentru a-i educe imbun5t5firile si reparatiunile trebuitoare, au
r5mas sterpe.
In 1865, arbuneanu previne municipalitatea c5 : 5coala nu mai
poate functiona, atat corpul institutorilor cat si scolarii sunf expusi a-si
g5si mormantul sub zidurile ei" 66).
5i in adev5r, in vara urm51-oare, a anului 1866, s'ai pr5busif dela
sinesi, hurduit5 de igrasie i roas5 de dintele necruf5tor al vremii.
Se pune acum hoThrit problema, reconstituirii edificiului", deoarece
orasul a r8mas f5r5 scoal5 ox)".

64 ) Arh. St. Dos. 415/865.

") Arh. St. Dos. 434/864. Inventariul scoalei de b'eleti.
861 Arh. Sc. nefi No. 761865.
87) Arh. Sc. Baeti No. 20/866.

54

www.dacoromanica.ro
 Primarul orasului S. Nanoescu, abea intr'un tarziu, pela Octomvrie,
veste0e ca : urmarea cursurilor invalaturii, in anul Kolar 1866-67, pima
la vacanfa viitoare, se va muta in casele d-lui Gavrila Sendrulescu ce
sunt inchiriate pentru spital, a carui infiinfare a ramas [Dana la anul
viitor" ").
Case le acestea ale lui Gavrila al Vlaicului cum i se spunea dupa
numele tat5lui sau, logofatul Vlaicu Sandrulescu, fost epitrop al Epis-
copiei Argeplui erau asezate pe dambul din apropiere, unde se afla
azi pavilionul numit al spitalului vechiu".
Cron anume pentru spital, cu saloane mai svelte i mai spatioase,
aceasta cladire n'a fost greu de adaptat pentru coala.

Localul sc. de bieti : Gavriiii $endrulescu, din 1866-76,

astäzi pavilion pentru locuinta personalului spi(alicesc.

Anul urmator, neplatindu-se chiria la timp, proprietarul ameninfa

cu evacuarea coalei ; directorul fire0-e anunta Ministerul Instrucfiunii ;
iar acesta la randu-i cere o ancheta Min. de Interne.
Abia pe la jumatatea lui Octomvrie, Prefectul judefului, insarcinat
cu aceasta cercetare, ii incheie raportul, constatand cu naiva simplitate,
ca : s'au zabovit putin... reparafiile"... iar cat privepe aretarile d-lui
institutoare, sunt prea prapastioase i nici cumva temeinice" 69).

68) Prirrairia Curtea de Arge;, Nr. 1128/866.

69: Pref. jud. Arge;, Nr. 1686711867.
55

www.dacoromanica.ro
 $i dup5 aceast5 putinticS zabavr, coala 4i incepe cursurile tot
In casele 5endrulescului, tocmai In pragul iernii, f5r5 lemne, f5rS servi-
tor, etc.
La 1872, infiintandu-se clasa IV, localul devine neInc5p5tor. Direc-
torul cere In plus u5 camerS nou5, cu tot mobilierul i aparatele de
Inv5t5tur5 necesare" i IntrucSt clasa I i II se intrunesc subt conduce-
reff unui institutoriu, este neap5rat5 trebuint5 sau o camer5 at5t de spa-
tioas5 IncSt s5 cuprind5 pe toti elevii ce frecventeaz5 mentionatele
dou5 clase sau in lips5 de aceasta s5 se instaleze Inc8 o camera lateral5
pentru una din cele douS clase". Altfel, u5 mare parte din copii nu
vor putea fi primiti in coal5", cum s'a i IntSmplat 71.
$coala de fete, care a functionat cu chirie, Inca' dela Infiintare, in
casele Vizunescu, nu era mai de invidiat. Aproape jum5tate din num5-
rul elevelor, ca i din acel al ba'etilor, nu frecventau cursurile din pricina
localurilor nelnc5p5toare, cum constat5 i revizorul colar, Basiliu Ursescu,
in raportul s5u Nr. 39, din 1867 71).
Ministerul Instructiunii, luand cuno0-int5 c5 ambele coli primare
de fete i bSieti din Curtea de Arge, sunt intr'o cumplit5 mizerie",
cereMinisterului de Interne s5 oblige comuna ca de indat5 s5 puns la
dispozitia ambelor coale, localuri bune i celelalte obiecte" 72).
Asemenea bune intentiuni ins5, s'au inmormântat pentru mult5 vre-
me, in vrafurile dosarelor.
Scoala de 650 s'a aezat wand, nevránd pe un ir de ani,
in casele 5endrulescu, unde a r5mas pan5 la 1875, când i peste ele
s'a abStut aripa necrutStoare a ruinii. Directorul C5rbuneanu anuntS pri-
m5ria, in vara anului 1875 c5 Intreg localul trebue reparat sau refkut"
;i cere s5 se delege un om competinte" care s8 constate aceast5 si-
tuatie i s5 avizeze la mSswile cuvenite 71.
138n5 toamna Ins5, nu s'a luat nicio m5sur5, ari inat noul director
C. Penescu, când o ia in primire, vede cu groaza starea deplorabil5 a
roalei" : dupmelele putrede, scufundandu-se sub picioare ; invelipl
aproape inutil, ploile str5b5tandu-I In voie peste tot ; podul plin de ste-
reghie i funingine, gata s'e s'aprind5 la cea dint5i scânteie, etc 74)

70) Arh. $c. Ei'llefi Dosar an. 1872.

n) Arh. Koalei bSeti No. 19/875.
72. Arh. Stat. Dos. 331/867.
73) Arh. Stet, Dor. 296/867.
74: Arh. ;coalei Nr. 62/875.

56 -

www.dacoromanica.ro
 In asemenea condifiuni s'a deschis coala la 1875, directorul insqi
+Sand localului reparafiunile strict trebuitoare.
In acest moment, cl5direa dispunea de opt incSperi : patru pentru
locuinfa i cancelarie i patru s5li de clas5 ; proportionate astfel : clasa
1, un dreptunghiu de 4,8316,22 ; iar clasele 2, 3, i 4, toate patrate cu
latura de 5,(7 m. ; inaltimea generals : 3,09. Fiecare sal5 avea ate
dou5 ferestre.
Ca mobilier, g5sim : 22 b5nci, 4 catedre, 4 scaune, 2 table i un oro-
logiu.
Servitorul este plStit, dela 1868 incoace, din bugetul comunii, cu
18 lei lunar. 76).
In 1876, dup5 zece ani de functionare, localul Sendrulescu, fiind d5-
r5pSnat de istoav5, coala e nevoifa s5-0 caute in alt5 parte ad5post.
Pe acel timp, veneau la Biserica Domneasc5, suferinzi din toat5 lu-
mea, s5ii caute tamgduire la moa0-ele f5atoare de minuni, ale munce-
nifii Filoteia, cari se pSstrau aici, ince' de pe vremea lui Radu Negru.
Intre aceOia se aflau multi nenorocifi, care fie a erau prea nevoia0,
fie a erau ati4 de boale molipsitoare ori dementi nu se puteau
ge'sdui pela locuitori ,i erau izolati in n4te chili* vechi, de 18ng5 do-
potnit5. Pentru a le aduce oarecare alinare i qurare acestor nenoro-
cifi sSrmani, un boer Vilara, venind de aiurea §i vindec8ndu-se de o
grea suferint5 drept multSmit5, a ridicat cu cheltuiala lui, un spital,
in curtea Bisericii DomneFli 76). Aceast5 cl5dire, fiind gate in 1876adic5
tocmai and ;coala r5m5sese far5 adSpost primarul oraplui, S. Na-
noescu, li schimb5 destinatia, i mut5 coala de bSefi in acest local. No-
bilul boer, care mai zidise o cradire de Koala' pela Vadul Let, n'a fScut
impotrivire ; dimpotriv5, a fost bucuros de o ap neaFI-eptatg facere
de bine.
In amintirea frumosului s5u gest, ;coala a p6strat portretul, milos-
tivului donator, p8n5 in vremea rkboiului, and a fost rapus f5r5 urm5.
Localul Villara era aezat in fata Bisericii Domneqti, cam la 70-80
de pai dep5rtare. Era zidit din ar5midS i invelit cu itS. De jurimpre-

76) Arh. Koalei, Dosar 1875.

76) Nevoia construirii unui spited, anume pentru ace0i bolnavi, In curtea Bise-
ricii Domne0i, s'a resimtit Inca de multi; vreme. Astfel in 1859, s'a trimis o jalbis in
ecest scop, Domnitorului Cuza Voclii, care a 0 hota.rit facerea spitalului. Un ingi-
ner Mihale Marcu, trimis de guvern, a intocmit planul 0 devizele necesare. Nu ;tim
insii ce vitregie a imprejurarilor a zisarnicit aceastii frumoasg incercare. (Arhivele
Episcopii ArgEq. Dosar Nr. 95/859).

57

www.dacoromanica.ro
jur era ocolit cu o galerie deschis5, larga de 1.50 m. C15direa propriu
zis5 era lung8 de aproape 40 metri ;i lafa de peste 10 metri. La inceput
avea 12 incaperi ; adapt5ndu-se pentru ;coalà, au ramas patru sali
de clasa cu ate patru ferestre ;i cu dimensiunile : 2 a 10/5,17 ; iar
2 a 10/4,80 ;i alte patru od5i pentru Iocuinf i cancelarie. Fiecare corn-
partiment avea la inceput intrare saparata.
Ca mobilier g5sim : 24 band de brad, lungi, nevopsite, de cafe 6-8
elevi ; 4 scaune, 4 catedre, 4 table, osebit o masa ;i 2 scaune in cance-
larie.
Pentru lucr5rile de adaptare, mobilier, etc., s'a constituit un comitet
de initiativa, in frunte cu Episcopul Ghenadie si primarul Nanoescu 77).
Astfel, in 1877, se fac urmatoarele completari : Dresul ;i spoitul zi-
durilor pe din5untru ;i pe afara ; 3 sobe noui ; dresul u;ilor ;i broa;-
j5COALS DE BAETi
LoceiLuL VILARR (L fiiseRicei Domrirnsit)

Lm

CtIL' LocuInTei

CU in
1 I C031 CIINCErRie- _ LOCUINN
'OK
1Y1
RLA

telor ;i 2 dante la antreu ; dresul giurgiuvelelor cu noui balamale ;i car-

lige ; 4 b5nci noui si dresul celor vechi ; 17 geamuri lips5 ; dresul ta-
blelor ;i catedrelor ; dresul orologiului, 4 h5rdae pentru b5ut apa ; po-
mostitul galeriei din jurul localului, nefiind pardosit5 cu scanduri ; in-
chisul curtii, lasandu-se doua portite : una in fata Bisericii ;i alta in dosul
Koalei spre rau 78).
In prim5vara anului urmator, 1878, ;coala de fete fiind suprimata
din buget, desi nu platea cleat 470 lei chirie anuala este burzu-
luita tot in localul coalei de baeti, anume in locuinfa directorului, care
este evacuat 79).

77) Arh. colei 680 Nr. 66/1877.

78) Arh. coaIei la8ef Nr. 17/1877.
79) Prima'ria C. de Arge Nr. 23411878.

58

www.dacoromanica.ro
 Toate protestele si ar3t5rile acestuia, csa localul e neincSp5tor f I ne-
igienic, iar moralitatea si supravegherea elevilor nesigurS .... unii a-
tingand etatea de 20 de ani" 80), au rSmas zadarnice : ambele scoale
au functionat la un loc, pan8 in 1879, prim5vara cand, prim5ria cump5-
rand casele mostenitorilor Augustin Petrescu, scoala de fete este asezat5
aci pentru totdeauna, spre imp5carea tuturor intereselor.
In 1880, primar fiind Daniil Sterescu un om de inim5 care si-a
pecetluit amintirea pe multe opere de bine din oras i s'a f5cut o re-
novare generalS, fapt pentru care directorul Munteanu i-a adus prin
prase timpului : Ale sale multumiri publice, In numele junimii studi-
case din aceasfa urbe" 81).
Totusi, in 1881, Invelitoarea m5cinaii o sboara vantul, tavanele s1S-
bite ameninf5 s5 se prabuseasc5 in capul copiilor ; iar in iarna anului
1885, c5zand zSpad5 mult5 si ap5sand Invelitoarea, localul a inceput a
trosni, zidurile a calpa" 82). Pentru a prididi atatea nevoi, directorul. IncS
din 1884, face apel la contributia public5 pentru ajutoare benevole" 83).
Intrarea la scoalà ca si la bisericS, era pe sub actuala clopotnita,
pe un drum public, care t5ind curtea pe la mijloc, ocolind pe l'ang5
scoara, iesea in strada Raului, (azi Lasc5r Catargiu), si r5spundea toc-
mai la moara din zSvoiul Argesului. Ulterior, acest drum a fost inchis ;
iar chiliile din stanga clopotnitii d5rimate, fkandu-se, in locul lor, in-
trare separata la scoa15.
Curtea scoalei deasemeni a fost, la inceput, comun5 cu a Bisericii
si servea de cimitir orasului, ceeace a dat nastere la vii incidente intre
cele douS asez5minte surori.
Astfel, in prim5vara anului 1876, directorul Penescu se plange pri-
rnSriei ucu uS dureroas5 indignatiune cS ... preotul Nae dela Biserica
Domneasc5,... ingroapS cadavre in curtea scoalei... fapte demne de o
civilizatie hotentotS" 84).
In Noemvrie acelas an, noul director Munteanu mai abil si mai domol
considerand c5 scoala se af15 in acelas loc cu cimitirul, contra regu-
lelor de higien5 si salubritate publics, unde pe fiecare zi se ingroap5
cadavre lovite de epidemie"... cere ca macar provizoriu, pans la tre-

88) Arh. scoalei de beeti Nr. 3, 5 ;i 8311878.

81) Arh. scoalei de beef, dosar 1880 Ziarele Romanul, Timpul, Resboiul, Roma-
nia Libere, Culture, etc.
89 Arh. scoalei de beeti, dosar. 1885
83) Arh. ;coalei de beeti Nr 831884.
84) Arh. ;coalei de beeti Nr. 9/876.

59

www.dacoromanica.ro
 LOCALUL VILARA : 1876 1909. -
SCOALA PRIMARA DE BAETI DELA BISERICA DOMNEASCA

,
A

coati

-/

-rt e

Ci rnLt;r

'V

A. Portiunea cofropitä de preoti.

60

www.dacoromanica.ro
cerea furiei, inmorm5nt5rile s5 se fac5 la una din biserkile depe la
marginea orasului 85).
Desi intemeiata si nelabavnic5, aceast5 arz5toare problems n'a
fost limpezita, decat cu mult5 anevoint5 si pe indelete. Astfel, curtea bi-
sericii este desp5rtit5 de scoal5 printr'un palan transversal, inalt de a-
proape 2 metri, menit s5 mascheze inmormântarile si s5 izoleze intru-
c8tva forfota si miasmele infectioase ale bolnavilor veniti la Sfânta ;
apoi cimitirul este mutat definitiv, pe locul unde se af15 astazi.
Partea de apus a curtii, unde se v5d azi ruinele palatului domnesc,
era pe atunci cotropit5 de parohii bisericii : popa Sima, popa Nae, care
deveniser5 st5p5nitori ohamnici pe intreaga portiune. Pe.margini mai
aginau, tot cu invoirea popilor, cateva cosmelii nevoiase si satre de ti-
gani, care si ei se necaliau cu directorul, c5 nu-i ing5duia cu vitele si
orataniile in curtea scoalei.
Deaceea in 1882, vedem c5 femeile : Frusina Moraru si Stance
Schioapa, sunt date in judecat5 pentruca rupeau gardul ca s8 %fare r5-
m5torii si vitele in localul junimii studioase, ca in intr'un ciair" 86).
Ba intr'o noapte s'a incercat s5-i pun5 si foc scoalei, cu ghemo-
toace de c5rp5 si fan aprins.
Nu mica i-a fost mirarea directorului, cand intr'o alta noapte, surprin-
se in magazie la lemne, cativa elevi seminaristi, gazduiti prin apropiere si
cere parintelui Dr5ganescu, directorul seminarului, sa-i popreasc5 dela
asemenea fapte"... pe viitorii preceptori ai concet5tenilor (or si a-i in-
drepta in nobila lor misiune", ca din nefericire, in tot locul trebue
sa se gaseasca f i de felul semintei din Evanghelie c5zute pe piatra" 87).
Dup5 ce a inchis apoi curtea, directorul Munteanu a infrumusetat
locul cu rasaduri de flori, zarzavaturi, verdeat5 si copaci diferiti ca :
meri, peri, ciresi, visini, ulmi si mai ales fel, din poart5 si pSn5 la usa
scoalei.
Unii din acestia mai starue si azi in curtea Bisericii, marturii ale
trecutului, umbrind eararile, pe unde viata sgomotoasa si-a dep5nat odi-
nioara firele si impodobind pajistele tainuite de azi, cu coamele lor pie-
tome, prin frunzisul earora strabate lin o adiere de soapte neintelese,
ca un fior sfios furisat din adancul vremii....
Dupa 33 de ani de vacuire, acest al treilea local al scoalei de 650
--- menit pentru spital imb5tranind cu totul, primaria orasului ia ma-

85) Arh. ;coaIei de biieti Nr. 74/876.

881 Idem, Dos. 1882.
87) Idem, Nr. 69/876.

61

www.dacoromanica.ro
surile hofaritoare pentru construirea unui local propriu de coala. In a-
cost scop, ra'scump6r5 in 1902, dela Biserica Sf. Nicolae, din pial-5, dis-
truss in 1887 terenul actual : circa 2600 m. p., cu preful de 2.200
iei. Acest teren fusese cumpSrat tot de primarie, inainte de 1880 de
la pitarul Tudose Protopopescu, care avusese aid un frumos conac boe-
resc i se ISsase bisericii, in schimbul cimitirului din deal.
In ziva de 12 lunie, 1908, s'a pus piatra fundamentals a actualu-
lui local ; iar in ziva de 30 August 1909, a fost inaugurat, In prezenta
marelui Hare+, a Episcopului Gherasim Timus, prefectul judefului Brânzeu
i toate autoritSfile comunale i judefene.
Date le de mai sus. privitoare la local, sunt culese din prefioasele informatii
ale d-lui Nae P. Constantinescu, fost secretar al Primiriei Arges. D-sa mi-a recon-
stituit si actul de fundatie al scoalei, in cuprinderea urmOtoare :

Sc. Bang. Localul propriu, consfruiE in 1908-1909.

Astazi 12 lunie, anul 1908 s,a pus piatra fundamentals a acestui local de
scoal8 primar8 de beeti din Curtea de Arges, in timpul M. S. Regelui Carol I, Mi-
nistru Cultelor si Intsructiunii publice fiind Spiru Haret. Episcop al Argesului P. S.
Gherasim Timus. Prefect al jud. Arges, N. Brenzeu. Primer al orasului C. de Arges,
Daniil Sterescu. Consilieri comunali : Ion Velsanescu, Dimitrie Lezerescu, Pandele
lonescu, Gheorghe Mitu, lonif6 Ion, Gr. M. Chirite, Stefan T. Chiriac si Matache
Redulescu. Secretor ;i casier delegat al primarii : Nae P. Constantinescu, Director
al scoalei : Matei Iveincianu".
Unicul exemplar, times in fiinfO, este asezat in temelia scoalei, la star, usii
in feta.

62

www.dacoromanica.ro
 , 1ft.
rt xli. ;gr

4
", 9r----
( C CI' r
r
=am.-.
4
&:.1, m' '
rik .._.1. ,-,..,..-Ai

,. art*Nfti;, to i

g: te ,41'rtiW-

r 4..

No! 114

Cr) Scottie de Wit. Solemn Weer punerlf pletrll fundamenIale in 1908. Rindul I. dela Mange : Al. Ward, orbit. sc., Th. lonescu profesor, Meld Muslim, dir. sc.,
C.) Pr, V. Predeanu ; erhim. Meleile Olbescu ; Denill Sterescu, primer ; I. VIdagnescu, Odor ; Or. Chid% Pendele lonescu, consilleri coraunall.
Randal II, dela dreapla : Arh. Plalon Closu ; Para Popescu dlr. Ilc., PloeslI ; Pr. Rtzescu, I. Smen, Or: Teodorlu, Pr. Pelculescu, D. LasAresca, (armada!,
N. P. ConstantInescu, seer. prImErIel ; Oeze Miss, castelanul palalulul ; SI. Durnitrescu, sub-prefect ; Ademescn, ;dui Mallet ; lord &geese., dir, sc.
de meserll ; Disc. Oencee, dir. sc. El8ndinzesII 51 allli.

www.dacoromanica.ro
 Intreaga cl5dire o constructie masiv5 cu 5 s61i de clase", antreu,
vestibul i cancelarie, este fkut5 din c8r5rnid5 presat5, pe o ternelie
solid5 de piatr5 de Albesti i invelit6 cu tabla" Wolfnetter. A fost exe-
cutat6 in antrepriza inginerului Alexandru Vrani, dup5 planul Casei Scoa-
lelor si a costat, pe atunci : 46.000 lei.
Imprejmuirea din fat5 : grilaj de fier, pe toclu de piatr5 de Albesti
si palanurile laterale, au costat vreo 1800 lei. Mobilierul nou : bnci. ca.

.
Ft ROI rifi

E
Cual_re_

jr 1

iI
z_rr

II-1 1E11 J_Z

te
HooL

-1=-1
RFID MP.
J
ID di
Terenurile et localul actual al vcoalei de taeti.
Scara : 11600.

64

www.dacoromanica.ro
tedre, cuere, bazin de apS, birou, scaune de pae, pendurg, portretele
familiei regale, etc., au costat vreo 1200 lei ; dar, din nenorocire, au
fost distruse n vremea invaziei inamice : 1916.
Plantafia de brazi, din fate coalei, a fost deasemeni fkuii de pri-
m5rie, cu puefi acI4 din pepiniera Smeura, proprietatea Vestenian.
Acest local a suferit mari strickiuni in timpul rsboiului, servind
la inceput de spital armatelor noastre i apoi de grajd i cazarmS
trupelor ocupante, pSna' la 23 Aprilie 1917, când a fost evacuat de

PLRNUL
ISCOL11E.1 FRIMRRE RE 13 ETi

)5 CFI : 07005z Cl'00

a'
ti
1Drt
ti

CL:1

HOOL

Muzeu
4:111 1 sTo Ft i c C1:11.

Impärarea generalA a acoalei de baeti.

Komandatura nemfeasdi, intr'o stare de necrezut : zidurile ruinate,

geamurile sparte, pardoselele, sobele i uiIe distruse.
Sub presiunea evenimentelor, prima'ria a suprimat din buget sub-
venfia cuvenifa coalelor de b5efi i fete, pe anul colar 1916/917.
Abia in 1917/918, prevede servitorul, cu 45 lei pe lun5 88).

88) Arh. ;coalei de 65eti Nr. 5811917.

65

www.dacoromanica.ro
 to

.
1 ...An

.
I
;;
mitr_
3' IC Z:
;
4
' .72 '
art Al,
+-.%
.

4
17
-:-
4^.

Fealty Oaten ineugararH noulul local al 'malel primate de 1)50: 30 August, 1909.
a) In fund : Episcopal Oherasim Times ; Darwin Sterescu primer ; Spire Newel, MWistrui Instruclianli Publice ; Nic. Brinzeco, prefectul Jud. Ames ; Budisteanu,
dlr. Soc. Aril ; Dr. OrtImberg, Nanu Gheorghiu, fost primer ; etc. b) in feta ; N. P. Constanlinescu, secr. primariel ; leorom. Ambrozle ; Pr. Omit Cristescu ;
N. Oheorghla, comisar ; Alumni arhltectul sc. I. Rosescu ; 0. CEprescu institutor ; Victoria Gheorghlu, inst.; Lucretia eapresco Inst. ; Ecalerina Prolopopescu-
leodora insillutoare ; etc. c) in Wpm : Motel Iviincianu dlr. sc. de bheli ; Eafr. Tonegern, dir. sc. de fele ; Dr. Thu Demetrescu, medical primer al Judelului ; etc.
www.dacoromanica.ro
 Mobilierul In cea mai mare parte a fost deschiolat. Cu mult8 ane-
voinfa, acest local a putut fi repus in stare de functiune, ;i cu mari sa-
crificii a putut fi renovat in decursul anilor urm8tori. Numai cu reface-
rea duqumelelor ;i mobilierului, s'au cheltuit peste 50.000 lei.
In timpul din urrn8, localul a primit unele modificari, cerute de av8n-
tul ;i rosturile noui ale ;coalei i anume : o sal8 de canting, o cancelarie,
muzeu istoric. Are nevoie inc pentru completare de o sal8 de
curs, una de bibliotec a. i festivit8ti, un atelier, o bae ; osebit de aces-
tea mai trebue o : magazie, o bucaTarie i 48 de mese, pentru a avea
tot confortul, cerut de organizarea complect8 a coalei.

00 RI U Com UN a

tit 3
2. 11 fttilDf3iiTsCu
3. \ALARA
6 if.
Iv

// ComuNaL
Tu DOS a POTROPOPC
Su

"

Net
pa ma 10 am-met:04
rg Jill

Str. 8 masc in
itf
IH-C.Briti.a-nu

Salta futuror localurilor acoalei de bfieti.

67
www.dacoromanica.ro
 ANUL KOLAR.")
Pe la 1864/65, anul Kolar era de II luni si incepea la Octomvrie, 1

avSnd urm5toarele vacante : o s5pf8m8n8 la Cr8ciun, dou8 la Pasti si

e lun6 de var8, Septemvrie.
Prin legea dela 1864, modificat8 cu decretul Nr. 963/865, cursurile
se deschid la 16 August si fin p8n5 la 29 lunie. Vacanta de var8 s'a fg-
cut de o lune' si jum8tate, in care timp directorul era tinut a nu p5-
r8si scoala, f5r8 concediu aprobat de Minister si numai I8s8nd un loc-
deoarece pe raga' retributiune se mai bucur8 si de internarea
in localul scoalei"9°).
Deschiderea cursurilor se f5cea mai intotdeauna cu intarzieri, din
cauza localului nepreg5tit la vreme91), dar de obiceiu, cu deosebit5 so-
lemnitate.

89) La fiecare inceput de an Kolar, prim5ria era indatorafa sS vesteasce pe toti

locuitorii rugand din cas8 in casr. Ministerul Instructiunii Nr. 21199(862.
90) In 1862, directorul Cerbuneanu cere un concediu de varel pentru a merge
la belle Herculane $i i se acord8 de Minister cu urmatoarea depe$8 telegraficei.
Nr. 428 : Vi se acordit congediu pentru timpul vacantei". Directorul Instructiunii
publice I. Zalomit.
91) Astfel, in 1865, cursurile se deschid la 20 Sept.; in 1867, se deschid la
10 Octomvrie, etc.
La 1870, g8sim urmiltoarea fnsemnare : Lips'a localului $i a mobilierului a In-
tardiatu inceperea cursului".
In 1875 : la 16 Aug., nu s'au putut tine prelegeri, din cauza ca localul n'a
avut reparatiunile terminate ; 18, 19, si 20 idem"
Rareori gasim o insemnare ca aceasta : Ast8di 16 August 1885, s'a s'eversit
Sfenta Sfe$tanie pentru inceputul anului ;colal. 1885-86, in prezenta d-lui Primer,
corpul inst. $c. elevilor $i alti onor. cetiiteni, la ora 8 a. rn., dup8 care s'a inceput
cursurile regulat, conf. reg. de ordine $i disciplin8". Arh. Sc, Heti Reg. respectiv.

68

www.dacoromanica.ro
 _6(f
Principatele -Unite
6 Lct _ g.rti .

N vorhe

P ESA TELECRAII
PrfwentaM 1:04.4C.41.494 /86 lorage5/7 amt.'s.;
Sos i a In 4.1 _ 186.{`1". AKere141 awe zei

1 tri i
, , e,
___-et_ `-ce.t.l_ 97-/yai,
'Y&
ex-c-v-z-Sa LI&
7/77.33e_77aZA-0

lip Iderv. NU,

69

www.dacoromanica.ro
 Toate ;coalele din orapl nostru, In frunte cu profesorii lor, se adu-
nau la Biserica Domneasc5, unde in prezenta autoritStilor i a p5-
rintilor se oficia ceremonia religioas5 de soborul preotilor. Astfel, In
1881, iau parte la aceast5 ceremonie, 88 elevi, cu toti profesorii i au-
toritStile locale.
Cursurile se tineau iarna (NoemvrieFebruarie) dela orele 9-12 i
2-4 ; iar vara, dela 8-11 0 3-5.
Absentele elevilor erau notate zilnic In catalog. La sfar0tul lunei se
inainta lista generals a primariei, care amenda pe p5rinti cu 20 de pa-
rale pe zi ; la sate, 10 parale ; patronii cari aveau in serviciu copii in
varst5 de coa15, intre 8-12 ani, erau amendati cu 100 lei. Amenzile in-
casate se varsau la casa comunalS, in folosul coalei. (Art. 36--38, din
legea dela 64).
De multe ori lipsa de localuri inc5p5toare f5cea iluzorie aceast5
m5sura, z5d5rnicind aplicarea obligativitStii, 92) cum vedem din ins50 ra-
poarfele directorilor, cari se prang adeseaori c8 n'au incSpere indes-
turatoare pentru toti elevii prezenti.
Silinta la invafatur5 i purtarea erau notate, in fiecare lun5, cu ci-
fre dela la 4, avand semnificatia urm5toare :
1 foarte bine, 2 bine.
1

3 mediocru, 4 r5u. Mai tarziu, pela 1889, nofarile se fac trimestrial,

cu cifre dela 1la 10 i cu semnificatia invers5 : 10-8 foarte bine ;
7-6 bine ; 5-4 mediocru ; 3-1 r5u. Cei notati r5u, se puteau rea-
bilita printr'un examen special, aprobat de director.
},Pentru a strange legSturile dintre ;coal5 0 familie, intr'o cola-
borare cat mai efectiv5 In educatia copilului, Ministerul a introdus Inca
din 1862 nipe bilete" de corespondenfi Icolara", 91, prin care insti-
tuturorul notifica acas5, In fiecare Sambat5, situatia elevului din cursul
s5ptarnanii. Luni dimineata, elevii inapoiau aceste biiete la coa15, corn-
pletate cu observatiunile parintilor lor.

92) i totusi elite optimism san6tos inspire oamenilor vremii aceast6 dispozi-

tiune, incat V. A. Ureche vestea plin de incredere ;i entuziasm : Multumit6 prind-

piului meintuifor al obligativifatii instructiunii publice nu va trece multi ani 1)&16 s6
avem o generatie intreag6 cu. cunostint6 de carte".
Facea apoi un ciilduros apel la toti institutorii ;i inveTetorii jirii ca prin cursuri
serale si de sirbittoare cu varstnicii (adultii) s6 intensifice raspendirea culturii
in popor, propuind premii pentru cei mai zelo0 si st6ruitori.
Cu toate aceste frumoase 0 laudabile masuri vechi, isvorite din nkuinte ge-
neroase, anii s'au scurs, iute 0 usor ca frunzele pe ape ; ler generatia visat6 inc6
n'a sosit I-
93) Ministerul Instructiunii cu Nr. 3844/863 trimit ;coalei de 660 432 formulare.

70

www.dacoromanica.ro
 Cand un elev se f5cea vinovat de rea purtare ori lips5 de sarguint5,
putea fi chiar eliminat, pentru indreptare. Asa in 1877, vedem un sco-
Ian gonit din scoal5. pe-o lun5, fiind insubordonat si f5r5 probe de di-
ligent-5 si progres" 94).
Pentru a se atata cat mai viu interesul p5rintilor feta' de scoare,
se tineau in cursul anului, dou5 examene semestriale : unul de iarn5 in
luna lanuarie, si altul de var5, care era si examenul general de inchidere
si se finea in luna lunie 95), dup5 care urma solemnitatea premiilor.
Aceste examene se anuntau din vreme, prin monitorul ofici9I, prin
afise 0 diverse publicafiuni 0 se fineau cu osebit5 solemnitate, cum ve-
dem din instructiunile Ministerului, care cere a se da o cat mai mare
desvoltare solemnit5fii examenelor... c5utand s5 asiste cat mai multe
persoane atat dintre parinti cat ;i str5ini" 96).
Comisia de examinare era alc5tuit5 din : completul prim5riei, re-
vizorul scoalelor, si institutori... alegandu-se pentru fete si o fermi.) cu
cunostinta lucrului de man5 96).
Rezultatul examenului se consemna intr'un catalog special si se
inainta Ministerului cu report am5nunfit si cu observafiunile cuvenite.
Pentru a nu se stingheri intre ele diferitele scoale, se puneau aceste exa-
. mene la date succesive 97).
In 1883, Prefectul judefului Gh. Boian, asistand la examenul gene-
ral al scoalelor din Curtea de Arges, a r5mas atat de incantat de pro-
gresul constatat" c5 trimite institutorilor dela ambele scoale sincere fe-
licit5ri si multumiri", pe lang5 insemnate premii" elevilor distinsi le
inv5t5tur5.
Absolventii primeau la sfarsitul cursurilor scolare urt atestat care
in decursul vremii, a primit felurite infatis5ri, mai totdeauna cuprinzand
ins5 referintele sociale ale elevului si notele obtinute la inv5t5tur5 in
toate clasele scolarit5tii sau in ultima class. Acest atestat era semnat,
pan5 dup5 1860, de comitetul de inspectie judefean, revizor si institu-

94) Arh. scoalei de loSeti, dosar 1877.

95) Legea dela 64, prevede unul inaintea Pastelui si al doilea la August. Art. 50.
96) M. Instr. Nr. 17933/865. i Nr. 1015/1870.
97) Astfel, Seminarul C. Arges tinea acele examene, inaintea c. prirnare, in-
vit8nd parintii si institutorii spre fncurajarea junilor elevi ce au s8 formeze clerul
iubitei noastre patrii". Arh. Seminarului Arges Nr. 16/1864.

71

www.dacoromanica.ro
 ATESTAT
CLASELE PRI MARE DE BAETI
alega. c ere011e

COLLIItII2.2 ItICttLC ter rue `-,`.,"

liAkc.411C.t cculir .o.'"V%za aCPtciiitlie 60are; rtilliCtte D-Gt.
c.ut 4,2'4411.11a11.C) Ci excalletde trefat.
Loa& ttuttaloate
CLASA I. 4 Islorialwehiabilinoupti kstament
Gramotica &into/az/4
Cilirea ,1
. ,
e--e--.--s--e--c-

Serierea 1 Geograff.: Roman/1i

I
Rucanunile 1: /storia Romani/or
Pormarra a, z ealcul , Anima:ea fttQ
Calirrola

-
41ASA II
.
4 '
CLASA I!
Ci area
.tirritrea e-;;<-e-, Gramaliea (sultan? ci orAterafia)
Elemente dr catechism Vcaerafia
Ardnielien Arilmdiea
. .
--
Rislincerea pardlor cnvenhihi Gemnetrza
Noma
CLASA
Disemmst limas .

Citirea pc card Cal4rafta

Partarea Ut Oil paint etas&

Drep atria 'i s'a dal aces! aleslal-mh cemnalura direcannei, intaril a sigilid ;coati.

DIRECTORUL SCOALEI:
lAert
.%t.4
0
. A

z 4

'.`#1 Ai 11 L A Sigr- elLULCG

Atestatul c1.1 D. Cimpoca, Inv. Tufana, azi pensionar.

72

www.dacoromanica.ro
torii ;coalei ; in urm8 numai de directorul coaIei i intarit cu sigiliul
respectiv 98).
Anul colar se incheia, in ziva de 29 lunie, la 1)50 i 30 lunie
la fete 99), printr'o serbare festiv i impartirea premiilor, sub preedentia
primarului, asistat de intreg consiliul municipal i ceilalti invitafi, destul
de numero0 191.
Numarul i conditiile premiantilor erau fixate anual de Minister.
Astfel la 1867, gasim : 12 premii la clasa I; (3 premiul I, 4 premiul
11, 5 premiul 3) ; 9 la clasa 11-a, cafe 3 de fiecare grad ; 6 la clasa 3-a,
cafe 2 de fiecare grad i 5 la clasa 4-a ; premiul I, doua premiul II 0
1

2 premiul III, spre a evita neintelegerile ce s'ar putea ivi in clasi-

ficatia premiantilor" 101.
In 1865, criteriul premiantilor s'a schimbat i anume : premiul I se
da celui notat cu foarte bine la -Foote materiile ; premiul II, celui care
avea in majoritate foarte bine i restul bine" ; Premiul III celui care
avea notarile Y foarte bine i M bine 102). lar in 1875 potrivit decretu-
lui Nr. 954/875 numarul premiantilor s'a redus la trei de fiecare
clasa, In ordinea clasificofiei, primul avand drept i a cunun8 103).
Pentru elcatuirea premiilor, coalele primeau donatiuni une-
cri foarte bogate dela Eforie, Minister, Prefecturg, Prim8rie, Episco-
pie i numercli particulari ; ceeace denot8 interesul ob0-esc, de cari
se bucurau aceste examene.

Eforia Scoalelor trimite, in 1861, Koalei de b8eti cartile de premiu, prin

externatul de fete" din localitate104). Deasemenea Directorul Episcopiei Argeq, Nae
Protopopescu, ca membru in comisia examinatoare de la Koala de 680 multumit
de progresul i zelul ce institutorii pun in predarea cu succes a studiilor... 0 in semn

98) Vezi formularele arState la pag. 93-96.

99) Min. Instr, Nr. 6746/869.
100) Buniioar8, in 1887, g8sim o Iisf cu pe0e 100 invitati din or,!q.
1031 Min. Instr. Nr. 54281867. Si totu0 neintelegeri s'au ivit, uneori destul de
vii. Atfel in 1880, Pr. Dr8g8nescu, dir. Seminarului are un incident de clasificatie
cer8nd reexaminarea fiului sau ca s8 dispar8 in facia copiilor ideia c8 nu ar fi dup8
merit... 0 tot presurprinsul i favorism...". Arh. Ic. dos. 1880.
In 1881, C8pitan Hiotu cere rectificarea" situatiei fiului s8u care fusese omis
dela premiu, din eroare. Ministerul i-a dat dreptate. Institutorul in cauz8 a fost re-
clamat ulterior ce 4-0 insu0t i bani dela cartile copiilor", ceeace nu so cede a
se tolera celor chemati a fi model de virtute i moralitate", zke Directorul. Arh.
K. Nr. 57/877.
102) Min. Inst. Nr. 20406/865.
109 Min. Instr. Nr. 4385/875.
304) I. Maiorescu Nr. 1667/861.

73

www.dacoromanica.ro
de gratitudine..." doneaz8 premiantilor un destul de insemnat numer de carti. In
1873, Directorul Carbuneanu recomandS scoalelor comunale pentru premii elevilor
,,Biblioteca Tinerimii", a lui Raureanu ca cea mai moralizatoare si patrioticS lucrare
din cite avem pans acum". Arhiv. Sc. de bBeti Nr. 17/873.
In 1878, Directorul Munteanu raporteazg Ministerului donatiunile primite dela
Ep. Ghenadie, Directorul Episcopiei, Generalul Cerchez, ofiterii Diviziei II, etc. sa-
tisfkuti de progresul i zelul acestei scoale".

Un premiant avea dar, prilejul s8-0 fôrmeze o intreag8 bibliotec8.

Fetelor li se mai ad8ogiau i diferite modele, pentru lucrul de
man8, precum : impletituri, la cl. I, broderii la cl. 11, cus5turi la cl. 111105).
Directorul coalei incheia aceast5 solemnitate cu cafe o cuvântare
ocazional5, In care probabil uneori mai alunecau i alusiuni
politice". Ministerul Instructiunei, Inc5 din 1862, reprim8 cu toat5
t8ria asemenea manifestatiuni, ie0te din- cadrul misiunei unui pro-
fesor i menite a creia doar desgustul publicului pentru solemnit8tile
;colare", i avertizeaz5 pe cei atin0 de duhul politicianismului c5 alte
penalitSti nu vor avea deal- inraurarea lor din posturile ce Ii s'au incre-
dintat" ; iar ca m8sur8 preventiv5, impune cenzurarea drastic5 a aces-
tor discursuri de c5tre Insu0 Directorul General al Instructiunei care le
va examina i aproba", inainte de a fi tinute.
In acest chip ideal era pa'zit5 ;coala pe acele vremuri de
orice impuritate str8in8 de duhul ei curat i de rosturile ei superioare.
Era cu adev8rat ALTARUL SFANT al culturei i al educatiei nationale.
Te minunezi si nu-ti vine a crede, c8 au putut exista vreodat8 ase-
menea oameni, asemenea conceptii i asemenea obiceiuri, in Tara Ro-
maneasc5 !
Si totu0, oa s'a creiat Romania Mare !
In adev5r, trecutul acesta viguros ascunde in adancurile lui z5c5-
minte de intelepciune nesecaf i vii isvoare de inv5fatur5, din cari,

isbucnesc uneori pale de lumin8 musträtoare prezentului i stS1p5ri de

orientare in calea viitorului... S5 le cercet8m numai, cu luare aminte !

106) Ministerul Instructiunii cu Nr. 5366, trimite Sc. de LiSeti aproape 300 carii
si 120 etichete, cu imprimate pentru a li se lipi asupra cartilor ce se vor Inmena
premiantilor Th ziva solemnititii de presedintele comitetului ;color sau delegatul sem".

74

www.dacoromanica.ro
 PROGRAME $1 METODE.
Manualele §colare.

Programa este una din temeliile ;coalei. Ea determin5 materia de

cuno0infele ce trebuesc comunicate elevilor, precum i ordinea i corela-
funea lor intim5. Problema programei, al5turi de aceea a metodelor,
a preocupat In chip serios pedagogii i autoritatea noastr5 colar5
superioar5, creindu-se dealungul anilor, mai multe tipuri de programe.
Astfel in primele coale nafionale, dela inceputul sec. XIX-lea, ma-
teria inv5f5turilor era aezat5 pe dou5 clasuri : in clasul I, citirea si
scrierea ; in cl. al II-lea, inv5faturile elementare.
Eforia $coalelor a intregit cu vremea acest program, .303 incat pela
1854-18641"), g5sim in coa15, urm5toarele materii, distribuite pe 4 cl.
si anume :
In cl. : citirea, scrierea, rug5ciunile i numerafia.
I

In cl. II. citirea, scrierea, catehismul i cele 4 operafiuni cu numere

intregi.
In cl. ill : Citirea scrierea, istoria sacr8, elemente de aritmetic5,
gramatic5, geografia fizic5.
In cl. IV : citirea sloboc15, elemente de gramatic8 româneasc5,
eritmeticg, geometrie, desemn liniar, desemn geografic, geografia ci-
vil i istoria natura18.
In predarea cuno0infelor, rolul de frunte II avea clasicul sistem mo-
nitorial. In fiecare banc5, elevul cel mai distins era ins5rcinat cu con-
trolul lucr5rilor, al Inv5f5m8ntului i chiar s5 predea unele cuno0infe ;
iar peste toat5 clasa, era un monitor general, ins5rcinat cu ordinea
si discipline genera15. Acest sistem a prins r5d5cini tot mai ad8nci In

106) Legea din 1864, prevede : citirea si scrierea, catehismul, not. de higion8,
de grarnatica, de geografie, de ist. frii, drept administrativ, cele 4 operatiuni,
sislema legal6 de m8suri ;i greutate.

75

www.dacoromanica.ro
ogorul ;coalei primare, incat chiar astki II intalnim In practica ;i orga-
nizafia ;colar5. Actuala conducere de sine" a clasei nu este In fond de-
cat tot o organizare monitorial5, redat5 sub o form5 mai democratic&
mai rational5, mai bine adaptat viefli colare.
Clasa I avea o structur5 monitorial5 special& anume : era Imp:ad-H-5
in grupulete omogene, dela 4 pan5 la 10 ;colari, numite diviziuni" sau
cercuri", fiecare sub ascultarea ;i indrumarea cafe unui monitor. Cata-
loagele respective ale ;coalei de b5eti invedereaz5 cu prisosinfa aplica-
rea acestei metode. Astfel catalogul cl. I din 1868, are 10 diviziuni 107).
In general, metoda preferit5 in aceste clase, era mixt5 : mutual&
simultan i individuara.
In clasele urm5toare, predomina metoda simultan i individual5 ;
cea mutual5 ramanand in principiu pe planul al doilea, cu apli-
cafiune special5 la Inv 5faturile mecanice 108).
In ce prive;te cititul, se deprindea cu a;a numitele fabele lances-
trice, niFfe fablife imprimate, fixate pe peref, in feta c5rora ;colarii se
asezau pe semicercuri, si ziceau in cor fiecare slova, dup5 monitorul
care citea inainte.
Scrisul II deprindeau, desemnand slovele cu degetul pe nisipul a;ter-
nut, in cutiufe, pe marginea bancilor.
La celelalte materii, se ajutau de putinele manuale existente 109) ;i
de oarecare material intuitiv, ca : h5rti, atlase, instrumente...
La 1861, Eforia trimite arnbelor ;coli primare din Curtea de Ar-
ge; cafe dou5 trupuri lancastrice", cerand toat5 ingrijirea cuveni45
pentru conservarea lor" 110).
Cele dintei manuale introduse de Carbuneanu la ;coal., de b8efi, in 1861 sunt :
100 abecedare, 50 lecturi, f8r8 indicafia autorului, 25 gramatici Stilescu, 25 geografii
VISclescu, 25 Istoria sacra Visarion, 50 felurimi (modele de scris) 111). Eforia inter-
zicea rnanualele ce nu vor purta sigiliul i imbrul ei112).
In anul 1864, purrandu-se in aplicare noua lege organic5 a Instruc-
fiuni publice", modificat5 In anul urm5tor, cu decretul 9631865, Minis-
terul Instructiunii elaboreaz5 0 programa Inv5-1-5mantului, pe baze mai
.largi, la nivelul progresului general al ;coalelor. Aceast5 program& trimis5
;coalelor noastre prin comitetul de inspecfie ;colar5 Arge;, cu Nr.

"7) Vezi la Anexe" catalogul respectiv.

108)
V. A. Ureche. Anuarul Instr. 1869, p. 69. ,
"8) Mult8 v.reme manuscrise si mai terziu imprimate.
1") Ef. Sc. Nr. 25131861.
111) Arh. Sc. B. Nr. 16/861.
112) Ef. Sc. Nr. 3344/861.

76

www.dacoromanica.ro
124/864. cuprindea materiile oranduite, pentru dou8 tipuri de ;coal8:
cu trei ;i cu patru clase.

A) PROGRAMA cu 3 clase.
De inv5t5turile din fcoalele primare de Vgeti.

Classea I.
a) Cunoa;terea literelor, silabirea ;i citirea.
b) Formarea literelor de scris dup a. model.
c) Invkarea de rost a s8ntelor rug8ciuni de dimineaf8, seara, la
prânz ;i la cin8.
d) Formarea numerelor aritmetice, calcul din memorie asupra
celor 4 operafiuni cu numere simple.

Classea II.
a) Citirea ;i scrierea calligrafic5 ;i dictando.
b) Elemente de Istoria sacra' a vechiului ;i noului Testament.
c) Din gramatic8, distingerea p8rfilor cuvantului ;i formele gra-
maticale, in mod practic.
d) Din aritmetic8 cele 4 operafiuni cu nurnere intregi pe tabel5.
e) Elemente de Geografia f8rilor române.

Classea III.
a) Citirea ;i scrierea caligrafic8 ;i dictando.
b) Catehismul.
c) Din gramatica rom8n8 : etimologia ;i sintaxa.
d) Din aritmetic8, cele patru lucr5ri u numere complexe ;i frac-
fionare, m8surile ;i greut8file noui in comparafiune cu cele vechi in
{trite'.
e) Elemente de geografia Europei, Asiei, Africei, Americei ;i
Oceaniei.
f) Elemente de istoria ttrii.
g) Nofiuni de higien8 ;i de dreptul administrativ.
Consiliul Permanente de Instructiune.
E. Caligari, I. Zalomit, Aron Florian, N. Turnescu.
B. PROGRAMA CU PATRI) CLASE CUPRINDEA MATERIILE
URMATOARE.

Classea I.
Cunoa;terea literilor, silabirea, citire. Formarea literelor ;i scrisul

77

www.dacoromanica.ro
dup5 model. Formarea numerelor. Calcul din memorie. Invatarea de ru-
g5ciuni pe dinafara.
Classea II.
Lecturi pe carti. Elemente de catehism p. I. Cele 4 operafuni cu
numere intregi pe tabla. Distingerea p5rfilor cuvântului si formele gra-
maticale. Scrierea dup5 model si dictando.

Classea III.
Lecturi felurite pe c5rji. Caligrafia. Elemente de catehism p. 2 Is-
toria sacra. Testamentul vechi, Aritmetica, numere complexe, fractiuni,
regula de trei simpl5. Geografia farilor rom5ne. Gramatica romina. Efi-
mologia. Istoria Romanilor p5n5 la colonizarea Daciei.
Classea IV.
Istoria Romanilor dela colonizare i pane' In zilele noastre. Din gra-
matica rom5na : sintaxa si ortografia. Geografia fizica si politica a ce-
!or cinci continente. Caligrafie si desemn liniar. Regula de trei compusa,
dobinzi, repartifiuni si cunoasterea m5surii. Catehism p. 3. Istoria nou-
lui Testament. Lecturi pe c5rfi cu diferite litere de tipar si scris.
Ordinea materiilor la clasa I : silabism lecturi ; Scriere ; Calcul ;
Rug5ciuni.
La clasa II-a : Lecturi, scriere, catehism, operatiuni, p5rti variabile
ex. geografice.
La clasa III : Lecturi felurite, caligrafie si desemn, catehism, isto-
rie sacra, testament vechi ; aritmetica, geografie, gramatic5, etimo-
logie si istoria Românilor.
Manualele didactice erau aprobate acum de consiliul superior de
instructiune publica. Pentru a se vedea starea literaturii didactice a tim-
pului, redam urm5toarea :
LISTA
De c5rfile de invefiatura pentru scolele primarie de orasie si de sate,
adoptate de Consiliul Superioriu de Instructiune Publica.

Clasea I.
Abecedariu sau manual de silabism. Lectura, rug5ciuni, num5rare,
de D. larcu, dup5 care sânt tip5rite i tabelele lancastrice.
Abecedariu sau manual de silabism, de I. Pop.
Abecedariu si manual de silabism de A. Z.
Primele noliuni de aritmetica pentru clasea I si primarie, de B. Ste-
fanescu.

78

www.dacoromanica.ro
 Abecedariu pentru scolile sStesti de T. Codreanu si I. Gusti, In
litere chirilice.
Caligrafia cea micS de A. Popp.

Classea 11.
I-a carte a copirariei de I. Popp.
2. Catehismul element/16u. Urmeaz8 o serie lungs de indrept5ri. Ci-
te'm ateva : La pag. 9 : Cum s'a intrupat Christos dela Sf. Spirit si din
Maria Fecioara ? La pag. II : PStimit-a Christos munci numai cu corpul
sau si cu Sufletul, numai cu omenirea sau si cu Dumnezeirea ? La pag.
16 : Pentru ce se zice Biserica siinfa ? La pag. 24 : Care sunt zilele oprite
a se face nunt8 ? La pag. 27 : Care e a patra datorie a easStorifilor ?
La pag. 28 : Cum se va face invierea morflor, etc. ? 112 bis).
3. Elemente de gramatic8 rom8n8 de B. Stilescu.
A. Z. Aritmetic5 practic8 de B. P.
4. Geografia Principatelor Unite de Damicella Stavolschi.
5. Tinerea socotelilor de larcu.

Classea 111.
I. Istorie sant5 elementarS.
2. Istoria sacrS a testamentului vechi si nou de B. Catulescu.
3. Elemente de gramatic8 roman8 de B. Spilescu.
Gramatica romSnS de Massimu.
Gramatica Rom8n5 de Macarescu.
4. Geografia ferilor rom8ne de A. T. Laurian.
Geografia Terilor române de Gusti.
5. Caligrafia de B. $tef8nescu.
Classea IV.
I. Prescurtare istoric8 din sante Evanghelie, tip8ritS la Iasi de Co-
drescu si Gusti.
Evangheliile si Apostolul, de p8rintele Nifon BSISsescu.
2. Manual de catehism moral si social.
3. Elemente de cosmografie de A. T. Laurian.
4. Elemente de geografie de D. VISdescu.
5. Tinerea socotelilor de larca.
6. M8suri de greutali sau aritmetic8 social8 de D. larcu.
7. Elemente de fizic8 popular8 de E. Filip Dubou, in lipsa alteia
mai bunà.

112 bis) Pentru a se vedea cat de elementare" erau chestiunile propuse elevilor
de clasa II !...
79

www.dacoromanica.ro
 8. Elemente de Istoria Romani lor, de A. T. Laurian.
9. Elemente de Istoria naturala, de D. larcu.
!dem de Teodor Stamate.
10. Curs elementar de desemn, de I. Poenaru.
1 I. Manual de stil epistolariu, de B. Ursescu.
12. Caligrafia cea mare, de A. Popp.
Pe lang5 aceste manuale pentru deprindere la citire, n clasa IV
se va intrebuinta culegere de tot felul de scrisori de m8n8, ce sunt in
uz in coale i in cancelarie.
Pentru clasele coalelor primare de. fete se vor intrebuinta aceleasi
manuale ca i in ;coalele de b5eti, cu osebire e8 pentru citirea din Eco-
nomia casnici pentru femei, prev8zuta in clasa IV Nr. 2 a programei
respective, se va intrebuinta cartea intitulat5 MICA IOANA, tradus8
de I. Popp.
Pentru corripunerea unui abecedariu mai metodic de cat sunt cele
in fiinta, se va fixa un premiu i se va publica concurs pentru viitorul
an scolastic113).
Neofit Episcop de Edessa, Arhim. Melchisedec, I. Zalomit, I. Strat,
Laurian, Davilla.
Aprobat8,
Ministru, N. D. RACOVITA.
Cartile didactice erau imprimate in Tipografia Statului, singura edi-
toare pe atunci a unor astfel de lucrari 114). Ea avea organizate depozite
de libr8rie, pe langa ;coalele din capitalele judetelor i din oraele mai
insemnate. Inca din 1861-62, a luat fiinta un asemenea depozit i la
coala primara de b8eti din Curtea de Arge, sub conducerea directo-
rului Carbuneanu. Aceste depozite erau alimentate de Tipografia cen-
fialL prin comitetul de inspectie judelean, arareori direct.
laf o comanda de c8rti a directorului Carbuneanu dela 1862 115).
Subscrisul avand trebuinta urgenta de earti, v8 rog s binevoiti
a-mi trimete urm8toarele i a trece costul lor la partida mea : 100 ca-
tehisme, 70 aritmetice, 100 caligrafie, 50 manuscrise, 50 geografie VIE-
descu, 50 gramatici Stilescu, 50 istoria saer8, 2 desemn liniar, 2 istoria
nature% de larcu, 2 tinerea registrelor de larcu, 25 Istoria patriei, 50

) E tocmai preocuparea actual5 a Min. Ed. Nat. Istoria se repet5 asa dar, de

multe ori f5r5 gres, la intervals periodice.

U4) Aceste c5rti se vor tip5ri in tip. Statului si se vor vinde cu pretul costului
!or°. Art. 53 legea instr. 1864.
115) Arh. c. . Nr. 41862.

80
www.dacoromanica.ro
lecturi i-efa'nescu, 50 istoria Romani lor Laurian, 2 cosmografie, 2 arit-
metici rationale.
,,Pretul eartilor vandute p8n8 acum, cu ocaziunea venirii mele la
Bucuresti, voi r6spunde cu exactitate".
(ss) M. R. C5rbuneanu

Am aratat mai inainte (pag. 14) tructura unui abecedar din 1857, scris cu
litere chirilice. G8sesc util a adiiugi aici, c8 abecedarele de mai terziu desi im-
br8c8nd, dela 1859, haina nou8 a alfabetului latin n'au prea suferit modific8ri, in
ce priveste materialul i metoda. Abecedarul lui D. larcu, de pild8 apreciat mult pe
acele vremuri, incepe cu aceea; stereotip5 si mecanice silabisire de cuvinte greoae
si abstracte, piseaz apoi cu substantive, adjective ;i fraze goale, pentru a trace
frsrà obstacol la cele aproape 300 de proverbii ;i zicale" aride, uscate si anoste ca :
Ordinea e clistig de timp ; a lua cu unul 0 a da cu pumnul ; de 2 ori d'a cine
dà curând ; a inv8ta nu a de folos a in;ela nu e frumos, copiii nesilitori Camin
pro;11.. etc. (pag. 24,25). Urmeaz8 apoi fabule, istorioare", rug8ciuni" mai pu-
tine ;i esercite'ri aritmetice" mai desvoltate.
Geografia" de I. Geniliu tip8ritii in 1859, in tip. Colegiului National, pen-
tru tinerimes studioase", cuprindea cunostinte geografice generale, Romenia ;i
toate continentele.
Prescurtare de Historia Romani bor.' de I. Heliade, tip8rit8 in 1861, in tipo-
grafia proprie si cu ortografia proprie, trateaz8 cu lux de arnanunte, trecutul po-
porului nostru, dela Dariu ;i Dromichete, pane la T. Vladimirescu.

La r8ndu l. lor depozitele alimentau toate scoalele comunale din

regiunea respectiv5, tinand o contabilitate aparte. Astfel depozitul
Curtea de Arges avea, la 1864, peste 72 scoli : Fl5m8nz8sti, V. Danului,
Vernesti, Albesti, Cerbureni, V. lasului, Br8testi, Mus8testi, Vals8nesti,
Costesti, Stroesti, Malureni, Badiceni, Bohari, Top lita, arnesti, Cacaleti,
Cianesti, M8nicesti, V8Icele, Bascovele, Cotmeana, Bascovul, Hiculesti,
V. Enache, Zigoneni, etc. n6) Invalitorii luau c8rtile n cont, and note
de primire si achitau costul celor Vandute, la fiecare sfarsit de lun8. lea
cum era intocmit8 o asemenea

N 0 T A.117)

Am primit dela Domnu M. R. arbuneanu, Institutorul superioru

din acestu oras, spre vândare, urm5toarele c8r.ti didactice provenite
din imprimeria Statului i anume :

116) Arh. Sc. B. Dos. 1864, Febr. Nr. 12/64.

117) Arh. $c. B. Dos. 1866.

87

www.dacoromanica.ro
 54 desemnuri, 41 abecedare, 6 gramatice, 39 istoria Românilor,
una stil epistolar, 31 c5rti de lectur5, una caligrafie mare, 33 Evanghe-
lie, 9 atlase, 24 calegrafii mid, 34 manuscrise, 7 istorii Bib lice, 2 lecturi
mici, una contabilitate, dou5 aritmetici rationale, 7 geografia terii ro-
mane, una istorie natura15, 8.aritmetici de Swart, a c5ror pretu face 531
lei, 23 parale, sc5zut rabatu 12% 63,31 lei, r5m5ne suma reals de 468
lei 02 parale.
Adic5 patru sute sasezeci si opt lei si dou5 parale voi r5spunde
domnului M. R. C5rbuneanu, treptat si anume la fiecare lung ceeace
se va vinde si care se va constata din c5rtile r5mase in depozitul meu
si totodat5 m5 oblig a le vinde cu pretul insemnat mai sus.
(ss) Tauriel Bazacliu. Curtea de Arges, 25 lulie 1866".
Depozitul v5rsa sumele incasate la fiecare trimestru, comitetului de
inspectie judetean. Situatia general5 se incheia de Tipografia centraI5,
la sfarsitul anului scolar 118).
Drept o mica recompens5 pentru ingrijirea desfacerii c5rtilor si
alte mici pierderi", directorul avea drept la un rabat de 15% la ince-
put,. sc5zut ulterior, dela lanuarie 1863, la 12%111.
1

Cand manualele didactice incepur5 a imbulzi pieta, Ministerul aplic5

selectionarea, recomandand inv5t5torilor pe cele mai bine apreciate.
Astfel In 1875, se aprob5 ca obligatoriu" : Abecedarul lui Barbu
Constantinescu, Citirea inv5t5torilor asociati (Editura Socec), Inv51-5-
torul copiilor" de Ion Creang5.
Cele lalte c5rti trebuitoare si privitoare la alte obiecte" r5m5n
la alegerea invatatorilor. In (876 g5sim ca obligaforii aprobate : Me-
ioda noui de citire" a lui Creang5, in locul c5reia ins5 se poate ad-
mite si Abecedarul lui Barbu Constantinescu". 2) Cartea de Cake" in
trei volume a inv5tatorilor asociati, ins5 se poate admife si citirea
lui Creanga. 3) Grarnatica Roman5" etimologic5 si sintactic5 de Man-
Ilu.. 121.
Pe la 1880, inmultindu-se edifurile si (ibr5riile particulare, aceste de-
pozite oficiale au incetat s5 mai functioneze 121).

118) Pentru a intelege desvoltarea progresive a dep. C. Argo:4, e destul s6 oh-

serviim cei la 1863, se notific5 directorului particle sa, incheiat6 cu 154 lei, iar la
1871, dup5 8 ani are un extras de situatie general5 cu 3200 lei.
1-19) Conform regularnentului care in 11 art. coordoneaz5 intreaga aceas1 6
m4care i sistemul de functionare a depozitelor.
120) Rev. Sch. Argeq-Muscel, Nr. 49/876.
129 In Pite0i functionau acum 3-4 librerii Racoviceanu, loanifiu, Sanft, etc.

82

www.dacoromanica.ro
 La 1881, Ministerul dispune chiar s se lase toat8 libertatea ele-
vilor a-si procura de unde vor voi c8rtile de studii ce li se vor recomanda
de d-nii Institutori, f5r8 a li se impune" 122). lar in 1886, directorul scoa-
lei de b6efi, Munteanu, cere Ministerului autorizatie s8 procure el in-
susi ca'rfile elevilor cu adevaratul lor pret si din rabat sä inlesneasc5
pe elevii lipsif de mijloace 128).
lat8 lista c8rfilor din 1881 124). AbecedarulV. Nestorescu ; Citirea
As. Inv 8fatori ; Gramatica-Stoicescu ; Geografia-Chiritescu ; Aritme-
tica-Eliade ; Istoria Romanilor-Florertu ; Desemnele-Zamfiropol ; Gra-
matica IV-Manliu ; Geografia 1V-Gorjanu ; Geometria-Eustatiu ; Drep-
tul-Higiena si Stiinte naturale-manuscrise.
La anul 1870, s'a intocmit regulamentul de ad-fie interioar8 a scoa-
lelor, aprobat cu decretul 141411870. In acest timp se introduc pentru
o lung8 perioad8, in scoala primara : Exercifiile militare", care se predau
Joia, dup8 pr8nz, de c81-re un ofiter de dorobanti. Acesta obliga pe
toti elevii s5-0 fac5 ate o arm5 de lemn dup5 tipul celor dela prim5-
rie 125) cu deosebire c8 m8rimea lor s8 fie proportional8 cu talia elevilor".
In 1876, programa inv8firnântului primar dela 1864, dupe' 12 ani
de aplicare, este din nou modificat, adogit i imbunat8fil8.
Red8m, in intregime, mai jos, aceast5 nou8.

PROGRAMA
a studiilor din scoalele primare urbane de ambele sexe aprobafa cu
decretul Nr. 1969/15. 10. 1 876.

Clasa I.
I. Cunoscerea i scrierea literelor. Desfacerea propozifiunilor in cu-
vinte ,cuvintele in silabe si silabele in sunete. Citirea curent8 si cu in-
feles pe abecedar. Recitarea de mici poezil.
2. Caligrafia : formarea literelor prin aplicatiuni de linii drepte,
curbe, oblice, paralele si ovale.

122) Min. Instr. Nr. 13283/881.

323) Arh. Sc. B. Dos. Nr. 1886. Aceastis filantropia intentie a dir. Munteanu,
de acum 50 de ani, este parec5 sBrainta actualelor cooperative tcolare, care, in con-
ceptia lor educativa, urmeresc i aceast5 tinfa. Ne igandim aid la adeVeratele coope-
rative, cu organizatie serioasS, iar nu la simulacrele, improvizate azi, In ajunul ins-
pectiilor speciale' i menite s disparB a doua zi dup5 inspectie, parodiind un prnci-
piu siine'tos din "ate §coalei active.
124) Cerut5 de M. I. cu Nr. 6390/881.
125) Probabil, ale schimbasilor'.

83

www.dacoromanica.ro
 Scrierea dup5 model pe tabl5 ;i pe hartie.
3. Religiunea. Rug5ciunile inv5tate pe dinafar5.
4. Aritmetica. Sistema numeratiunei verbale ;i scrise. Calcul din
memorie asupra celor 4 operatiuni cu numere intregi.
7. Desemnul liniar. Mic inceput de desen liniar cunosoand numai
forma ;i numirea liniilor drepte, curbe, oblice ;i paralele, unghiuri, tri-
unghiuri, patrulatere ;i cercuri desemnate cu mana liber5 pe tabl5 ;i pe
hartie.
6. InviPmântul intuitiv, real ;i moral plecand dela cercurile de in-
tuitie cele mai apropiate : casa p5rinteasc5, ;coala, gr5dina ;i altele,
mergand la cele mai dep5rtate.
Numirea just5 a lucrurilor, descrierea lor, arStarea scopului pentru
care sunt f5cute, asem5narea si deosebirea lor.
La acest inv5famant se vor intrebuinta tabele de intuitiune.
7. Calmly!. Cinfarea dup5 auz, de mici cantece potrivite cu vársta
;i inteligenta copiilor.
Clasa II.
I. Cetirea pe cartea de lectur5 si cu infeles. Mici recitatiuni.
2. Caligrafia. Repetirea celor Inv.-al-ate in clasa I. Scrierea dup5 mo-
del ;i dictare.
3. Religiunea. Istoria sacr5 a Vechiului Testament.
4. Gramatica. Notiuni erementare predate in mod oral. Midi com-
puneri.
5. Aritmetica. Cele 4 operatiuni asupra numerelor intregi, aplicate
cu probleme ;i probele lor.
6. Geografia. Definifiunea geografiei. Punctele cardinale ;i cola-
terale. Divisiunea apei si a uscatului ! Geografia judefului local, in spe-
cial cu pl5;ile sale, urbi, t5rguri, monastiri, locuri istorice, munti, balti.
7. Desenul liniar. Repetirea celor inv5tate in clasa I cu definitiu-
nile lor principale. Deasemenea conturul judefului local.
8. Inv5f5mntul intuitiv'real ;i moral. Tratarea mai desvoltat5 a cer-
curilor de intuifiune.
9. Cantul. Ca in close l-a.
Clasa III.
I. Citirea corect5 ;i cu infeles pe cartea de lectur5, recit5ri de
bueati alese at5t in proz5 cat si in versuri.
2. Caligrafia. Scriere dup5 model ;i dictare.
3. Religia. Istoria sacr5 a Noului Testament.
4. Gramatica limbei romane ; formarea de propozifiuni simple ;i

81

www.dacoromanica.ro
mai desvoltate. Mici compozitiuni cu narafiuni cu idei principale facute
de institutor si desvoltate de elevi in scris.
5. Aritmetica. Operatiunile fractiilor vulgare cu probleme, comu-
nul divisor, caracterele de divizibilitate ale numerelor.
Operatiunile fractiilor zecimale cu probleme, transformarea frac-
fiunilor vulgare in fractiuni zecimalesi viceversa.
Sistemul metric : numai definifia categoriilor de m5suri cu inscrierea
multiplilor si submultiplilor metrului.
6. Sante Naturale. Descrierea animalelor, plantelor si mineralelor
cele mai cunoscute din tar5 f5cut5 prin exercitii de lectur5 pe carte de
citire nu ins5 ca studiu separat.
7. Geografia. Cunoscinfe pregatitoare ale geografiei. Geografia
Rom5niei si a f5rilor locuite de Romani.
Incerc5ri de desemnarea h5rtii Rom5niei pe plac5 si hârtie.
8. Istoria Patriei. Prezentare de Istoria Rom5nilor dela inceput si
pan5 la Mihai-Viteazul inclusiv.
9. Desemnul liniar. 0 repetire a celor inv5tate in clasa II-a ins5 in
mod mai desvolt5tor cu ad5ugirea de insemnarea corpurilor solide si
numirea lor simp15.
10. Inv 5farea notelor si semnelor muzicale si deprinderea scola-
rilor de a can-ha pe note 1261.

Clasa IV.
I. Citirea corect5 si cu inteles pe cartea de citire. Recit5ri de bu-
c5fi alese in proz5 sau poezie national5 si morals.
2. Caligrafia. Scrierea de pe model si dictare.
3. Gramatica. Repetirea celor inv5tate in cl. II si III-a. Terminarea
sintaxei si cunoscinfa regulelor mai insemnate de stil. Teme si midi corn-
puneri dup5 tez5 dat5 de descrieri, facere de scrisori, petitiuni, con-
tracte si asupra altor trebuinti sociale.
4. Aritmetica. Numere complexe. Raporfuri si proportii. Regul5 de
trei simpl5 si compus5. Regulele de dob5nzi simple aflate pe ani, luni si
zile. Regule de asociatiune si repartitiune. Sistemul metric cu transfor-
marea m5surilor noui in cele vechi si vice versa.
5. Sante Nature le si elemente de fizici si chimie. Descrierea ani-
malelor, plantelor si mineralelor celor mai insemnate din alte f5ri : mici
explic5ri ale fenomenelor naturii, a pompei, termometrului, barometru,
masina cu aburi, sunetul, lumina, magnetismul, electricitafea, telegraful,
telefonul si altele.

126) Programa actualii abia dacil prevede aceasta in cursul superior.

85

www.dacoromanica.ro
 6. Georgrafia. Geografia Europei i a celorlalte continente. De-
prinderi de desemnare de h5rfi.
7. Istoria Patric:I Prescurtare din Istoria Romanilor dela Mihaiu Vi-
teazul ;i pan5 in zilele noastre.
B. Notiuni de higieni i de drept administrativ.
9. Geometria. Principii de geometrie aplicate numai asupra su-
prafefelor drept liniate ;i curbelinii. Mid cuno0-infi de agrimentur5.
10. Desemnul liniar. Desemnarea Intr'un mod mai exact a con-
struirei figurilor geometrice i pe cat se va putea construirea h5rfii Ro-
maniei.
I. CfintuI ca in clasa III-a.
I

NB. In toate clasele c. de fete se va inv5fa lucrul de Irani iar la

clasa IV-a in loc de dreptul administrativ .se va preda economia do-
mesticl La coaleIe de b5iefi se va preda i gimnastica.
Remarc5m numai cateva din inovafiile caracteristice ale acestei
programe :
I. Intuitia de0 vechi principiu pedagogic, acum intaia oar5 ia
la noi o form5 mai concret8 i mai adancit5, In organismul mnv5f5mantu-
tui primar, utilizand cu metod8 un intreg sistem de isvoare.
2. Lucrul de miin5 li economia domestici, la coalele de fete, pre-
cum i notiuni agricole, cunoffinte de agronomie practici li dreptul ad-tiv,
la coalele de b5efi, confin in esenfa lor, marele principiu al coalei
sociale active i temelia programei actuale a inv5farnântului superior.
3. Religia, pe lang8 partea dogmatic5, aprofundat5 poate peste
m5sura copilului, se da o atenfie remarcabil5 practicei religioase.
Scolarii spuneau in cor rugkiunile : Tat8I nostru, Imp5rate ceresc_,
N5sc5toare de Dumnezeu, Crezul. Deasemenea 0-iau rug5ciuniIe de
dimineafa, la pranz, seara 0 la mas5, pe de rost.
Sambata i in ajunul s5rb5torilor, preotul, venea i citea in clas8
Apostolul i Evanghelia zilei urm5loare", ad5ogind dela sine ralcuirea
potrivit5 121.

.129 a) Legea instr. dela 1864, art. 74, prevede a : inveratura religioase se
va da copiilor, pe cet se va putea, de cetre preotul comunei".
b) In registrul de prezente pe 1877, gasim notat : In zilele de 20, 21, 22 Dec.
marturisirea si cuminecarea iuturor claselor". Dir. Munteanu, Arh. c. B. Dos. 1877..
c) D. Costescu. in istoria Invet. primar, pag. 80, spune : in -Foote zilele se
cifea cafe o parte din Evanghelia duminicii viitoare, iar Sambata se citea in infregime.
Vazand asemenea obiceiuri ale inaintasilor, preotii de azi fare indoiala,
nu se vor mai mire, ca sunt chemati se indrumeze educatia religioase a tineretului
cola r.

86

www.dacoromanica.ro
 La Cr5ciun ;i la Pa;ti, In ajun de vacanfe, tofi ;colarii se m5rtu-
riseau", preotului, care ii cumineca" cu*Sfanta Impgrfasanie, obi;nuin-
du-i din frageda copil5rie, cu grija de suflet, cu teama de p5cat, cu
tainele Bisericii ;i cu credinfa In Dumnezeu.
In acest chip tineretul era crescut 0 ad5pat la isvorul virtufilor ;i
inv5faturilor creFtine, r5sadul s5n5tos al viefii morale din toate vre-
murile.
De neInfeles este cum s'au putut desr5d5cina din tradifia bun5 a
;coalei noastre, tocmai aceste fericite creafii, isvorite din ins50 fiinfa
moral5 a neamului nostru. Un copac e cu atat mai m5ref si mai trainic
cu cat 10 Infige r5d5cinile mai adanc si Isi suge seva din Ins50 inima
p5mantului.
Prefer 5m f5r5 Indoial5 acele pioase ore de reculegere 0 meditafie
religioas5, de odinioar5, celor mai metodice" prelegeri de asfazi, im-
bibate de pedantism, sterpe 0 red 0 nu arareori, stropite cu lacrimi ori
chiar cu sange.
4. Higiena este Inca o preocupare scolarà veche, demn5 de re-
levat. Eforia cerea la 1861, ca ,,la primirea elevilor s5 se ceara atestatul
de vaccinare, ca o condifie esenfial5 de admitere. In lipsa vaccinului,
era suficient un act doveditor c5 copilul a z5cut de v5rsat.

lat5 cum se f5cea o asemenea

DOVADA.
Comuna Runcu, plasa Topolog.

Prin care subscri;ii asigur5m c5 elevul Constantin, fiul lui Marin

Poenaru, din aceast5 comun5, au z5cut de boala v5rsatului cel mare,
de sant acum 7 ani de zile. i spre a fi liber5 intrarea sa In ;coala pri-
mars de b5efi in clasa 11-a din ora;u1 Argep, am dat aceasta, adeve-
rit5 0 de dl. Primar respectiv.
1870, lunie 28
Eu Gh. Gh. Vlaicu,
Eu Laz5r Barzan,
Eu Dumitru Popescu Am dat aceasta.
Eu I. Z5voianu,
Eu Apostol Stan

Secretar cu zisa numifilor S. lonescu.

87

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA

Primarul comunei Runcu Plasa Topolog.

Pe temeiul celor cinci persoane din fat5, prim5ria pe aceasta ba75,

legalizeaz5 aceast5 dovad5.
1870, lunie 28 !
Primar, Oprea $erb5nescu.
Secretar S. lonescu

Se recomanda invkatorilor supravegherea zilnica a curkeniei ele-

vilor, s5 fie spglati, funO, cu artile nerninjite, cuviincio i punc-
tuali 127).

Cat priveste grija sanitar5 a scoalei, afl5m c8 medicul seminarului

Francisc Ruthhofer austriac de origin5 se oferea de sinesi sa vi-
ziteze si scoalele primare, imp5rtind gratuit medicamentele necesare,
ceeace i-a adus entuziastele multumiri ale directorilor Cirbuneanu si Bla-
sianu, la 1861, cum si pe ale Ministerului la 1878 128).
La 1866, vedem prima oars pe medicul orasului : Filitis, c5 am8n5
deschiderea cursurilor pang la I Septemvrie, de teama unei epidemii
tifice ce b8ntuia orasul, ca masur5 preventiva s5 nu se iveasca fe-
reasc5 Dumnezeu vreo boal5 Intre copii, din cauza, cum zisei mai
sus, a imobilului" 129).
Pe la 1880, Prefectura judefului 130) si Ministerul, 131 sub primejdia
unor furioase epidemii locale de angina i scarlatin5, oblig5 pe medicii
oraselor de a vizita cat mai des si cu minutiozitate scoalele primare",
izoland pe cei atinsi, la casele lor.
1884, tot printr'o asemenea imprejurare, vedem c5 insusi medi-
In
cul primar al judefului catadicseste s5 cerceteze scoalele din Curtea de
Arges. Directorul scoalei de b5efi, ingrijorat de primejdia unor epide-
mi. eruptive cu cazuri mortale, raportase Ministerului, care ii d5duse
ordin medicului sa viziteze orasul. Medicul cons-I-al-8nd n localitate o
simpl5 rubeol5", in loc de vario15", apostrofeaz5 pe Director in can-

127) Circulara lui Ion Maiorescu 1861.

128) Adresa de multumire din 1861, prin Primitrie si din 1878 prin Minister (W.
68/78).
129) Serv. San. C. A. Nr. 368/866.
139) Pref. jud. Arge, Nr. 1073/890.
1") Min. Instr. Nr. 13665/880.

88

www.dacoromanica.ro
celarie. Acesta, umilit de propria lui ignorant& se scuz5 ca. a putut
face eroare in numirea boalei, dar nu e mai putin adev5rat c5 ea
exists" 132).
M5 aflu de opt ani director in aceast5 coalsa raporteaz8 el
Mihisterului dar in acest interval eu unul n'am viizut vreun doctor vi-
zitfind scoala". i mai adaug5 smerit : Ar fi prea mu/t de dorit, dom-
nule Minhtru, a se cerceta din când in cind nisce asemenea institute
c'aci pe de o parte multe lumini higienice si de siiinte medicale ar putea
impirt41 profesorilor, iar pe de alta, pentru starea sanitar5 a elevilor
si salubritatea localului" 133).
Umbra acestui director, care medita 0 la culture medical8 a in-
vatátorului, - se va fi consorend ins5, privind din liniFtea eternifatii, sta-
rea sanitar5 a coaielor actuate.
5. Cintul aduce Inc5 o not5 vie 0 original:5 acestei programe, dar
Intasmpin5 in practic5 serioase dificult5ti, personalul didactic fiind sur-
prins nepreg5tit In aceast5 materie.
Nu ne mire dar, c8 directorul e at8t de incântat de succesul peste
a0.ept5ri", obfinut de institutorul clasei 111-a, Gh. I. Arsenescu, singurul
muzicant dela coa15, Inc& raporteez5 fericit Ministeruiui, rezultatele
dobandite cu elevii 131.
Dup5 mutarea acestuia, coala a trebuit s5 recurg5 la serviciile
profesorului de muzic5 dela seminar : Gheorghe Claru, pentru care cere
si obfine aprobarea Ministerulu:. Aceast5 situatie pare a continua p8n5
t8rziu, c5ci chiar dup5 1900, vedem pe maestrul de muzk8 al semina-
rului : Th. lonescu, precrand cantul la clasele III i IV, dou5 ore pe s5p-
t5m8n5, martea i s8mb5ta, dela 1 1-12, cu ansamblu joi dup5 amiazi,
atilt la b5e.ti eat i la fete. Cu eceti elevi, f5cea cor bisericesc la MS-
n5stirea Argeplui 135).

La Pitesti, Inca din 1863, Prefectul Furduescu propunea Ministerului pe un anume

Ion Pudil, dela fete, s predea muzica in coalL confirmat pe seama comunii.

Not5m in treac5t, c5 mai tarziu, insu0 Ministerul, dup8 o indelung8

experient5 a lucr5rilor manuale i a practicei religioase in coala primer&
g5se0-e cu cale s5 dea, in 1896, interpret5ri surprinz5toare ca acestea :
Regulamentul nu cere s se predea lucru manual in scoalele primare

132) Din procesul-verbal al Med. Paltineanu, se constata c multi copii au ziicut

de morbili", unii au murit de scarIefin i suspendase cursurile pe 3 zile.
133) Arh. 5c. B., Nr. 111884.
1343 Arh. 5c. B., Nr. 24/880.
135) Pr. verbal al Cons. ;colar din 20 Oct. 1901 si Instr. Nr. 47175/901.

89

www.dacoromanica.ro
urbane de bileti, nici nu obligS pe institutori s conduc5 pe elevi la
BisericS, Duminica i s5rbitorile, deoarece art. 57,60 fi 61, se refers nu-
mai la coalele primare rurale".
Tot atilt de nelnfeles apare si indiferenfa arStatS dreptului civic
higienei pentru care nu se vor lua ore deosebite, ci nofiuni de drept
civic se vor preda in orele de geografie, iar nofiunile de higienS se vor
preda cu prilejul lecturii bucSfilor de citire respective".
Sunt evident alunecSri trecStoare, corectate mai tarziu, prin pro-
gramele urmStoare qi mai ales prin programa actualS, care le reds toata
prefuirea qi amploarea cuveni1-5.

Ordinea §i nofarea materiilor.

In ce prive;te ordinea i gruparea materiilor in raport cu diferitele
programe menite a oglindi situafia colara a elevului, a luat felurite
inf8fOri in decursul timpului.
Astfel pela 1860-1875, situafia ;colar a. a elevului se cuprindea in
urm'atoarele 3 grupe :
a) Absinfa (frecventarea).
b) Conduita.
c) Moralitatea i gradul invSfaturii.
Rezultatale se notau lunar, cu calificativele : foarte bine, bine, r8u,
pentru conduits qi cu cifre dela 1-4, pentru materii avand semnifica-
fia eminent, foarte bine, bine i r5u ; apoi se concentrau in medii se-
mestriale i la urmS, In coeficientul general, dela sfSritul anului ;colar.
Ulterior grupa : moralital-ea qi gradul InviSfaturii se generalizeaz5",
cuprinzând : diviziunea, absinfa, conduita qi materiile, cu note lunare §i
semestriale, contopite in coeficientul general dela finele anului, Notele
se dau acum, cu cifrele dela 1-10 având semnificafia inversa : 10 emi-
nent, 9, 8, foarte bine, 7, 6, bine, 5, 4 mediocru, 3-1 ra.u.
Ordinea materiilor, pe clase era aceasta :

Clasa I.
Cunoa0-erea i scrierea literelor. Desp8rfirea propozifiunilor. Cif i-
rea curent5 si cu infeles. Recitari de poezii. Religia. Rugkiunile. Arit-
motive. Caligrafia. Desemnul. Invalimântul intuitiv. Cantul.
Clasa II.
Citirea. Recit6ri de poezii. Istoria sacrg, si Vechiul Testament. Gra-
matica. Compunerea. Geografia. Aritmetica. Caligrafia. Desemnul liniar.
Inv. intuitiv. CSntul.

90

www.dacoromanica.ro
 CLASH I 0 II.
Alnal ete.saa. el erreasel Isellealaget .... Fliovslus.10 &me
lareumaalal noon in
Lea. ci flea I 11 lea

10.4.1
Numele i connuniele seolnrulul Lucile *aural a!!I ri

Li
seolane1.1. no celrabake insenrairl. regard
74I-35 Dee.eblie /Awing I. geo..
C./
a _. -r- AI_ .-
stfd Semembre.

/F. nisratn lo an inif tam inen ii Oraimbre

lllllll INIIIIIMIIIMIIIN -,----

untie
perraplorn ....feenenetbene
efeeener+,4'.
Nonembre
Decembre.
lllllll IIIIINIIIMIIIII
IIIMInfilln. .....,,f,"'
de religirara 4:32.C.edeneene: lanuorra.
4S111",/ I
Febnisne.

'
unman in e.....enitene .14
coresporalentulA ,ei,,,,,.r..... Marta
11111191! ll PRISIIIIIMIIIIIIIM
lueuinm in colleen _ olah. :ffry.Z Apnle.
MIBMI11111111111.111111IIMMI
streak .. .e
Stela.
lllllll 111111111UNIIIIIN
IHIM
No. easel .
look.

Memo-, la an %IV ham dLierae

,.. .
Septembr,
Onombre.
Hum
MINI 11111111111111.111.1111111 ,.../...-e....2
e

proh...iunealparinillota
1. . .." Nonembre.
1111101111111INIIIIM lllllll 11111111.111111111.
:

de untiune
- Deeembre.
11111111111MIN lllllll MIIIMIIIIMIIIII
de religiunn lennerie.
IlliliMUMNIIIIIIIll
oilman In ewt...enne eu".÷..ener- Februerie.
IIIIII=F1111711MINEMIMIIMII
noreeponclentolit

_ .0.r4
Slane.
NM I IMIPIPIPIIIIIMINIMM
iuno. to eoldrea
mont
'mob.
if
Apnle.
Hada
II=IMPINIMPIFIIIIMIIMIIIMI
hole.
f4irtz/L
n
I

. 11*fre774.1: .12...eirreAtf"...
Seplembre.
L
lea cum era infAtiaarea mafriculei scolare, la clasele I si II, In 1861.

www.dacoromanica.ro
 CL.AS. SEA III.

I Mil :i '*e:r.. A* . ..
room.. Mon..,
''''
f ik I It':' r- Fl GRAM INVTTnt .

.i
ttttt Ate
s t: 12 i 4
cal nrle. ,,,,,,.
,s 1 4 41. tl JP! . i*
1 I1 uberrsiluul
)11/ iVI, 11114 ril,t ifIF .t.
" 1p 4
11111111111H
.A
( d
51 I 3
If iiii.4
I k Itii'
'we ,..7--.
1

%1

i In
i
LI

I.1:
""'""
lama.
,
;
0
E.
// 1/ Z
2
2 2 2
2 2 2. ...
-
..4.../...Z.,..:-
...,
...Z.. 7.
-.4...Z-
t
,Mnn, 1in.,
4"
14
)
P.m,. a
g,. I / / 2 2 4' / ,c"...." e.:.,..._.

trif ti NINA 1

,
.. M."... ,..-/ .......:eezz 1 1 Z Z. 1 A _z
1 rs rt. F
INI e / 2 1 e -
i
,........... I I . ,. 11.... - MINIMS
/ / /. ee. / e 2 /
1. EMI
_

.. --...
Wm.
-5.e:
..... .4: , A.- I. f 6 / /
e !A e- , e-
K...... - if ,e- C.- .1 1. I e-
N.Ilk a ti, 44 % a sk. t.,. .4 . \sk 4,..1.1...;,.. e..% e.' 4` e.A / \ \e`t- i6 6- s e A,-
EM
- sri
;eee- e..4..-r-..- '''''''"`

I
-
Ws ...aro- 0.*.
N. 6 k 7. e
..... .' \ . e e c G ! 1 / e- -
/
N., ,

N..0.";%.°\''.. tt\
HA

1.%,;\t\:,,\''s., e
/ C. e- / e e-
....... e r e e e.
/
. I- e;
t' N,..h.....
!..... ..... , e' e-
g
e s s e
c" ra
....- , N la (%
-
jt), \ \ N V.
- v....v. e 5:
// . A-
es
.4' eel'
ee/
e-
e.-
/..t _e
.

\ ck \ \ N..--.-\ ef----7"-Are:....;.e.f .--. SN. G MIS

i
\ % '..., \ \ . G e.
-- -
......
'1/4. 1/4 N N.
...
N., c\ Ca."..*
e
P.,
/ cn 111
e' e r e r e
Ai e e e e / e e.
N C. cs
..
-

se !,.
..
IN
-

s
.

Nv \s si t-ITE:La rs:
e. e e e / e... ..-i -e. /:1 1 "-41 -
i%
e
N SN C% Se,,..-'5 (% ,k) cOa C. % N =1-..x;
Aspect ul mairiculei de cl. III, In 1866.
V. VA.\ \ N ts. notele lunare, medulla semestriale I coeficlenful general de calificare.
''s " N (ti. observat: N / &
de $rei ei,11.

NriN( NNN kN iNSANkl,s I\ Glrit,

\.% NNN clp \ \ 1 www.dacoromanica.ro
rN C% (% (t p;)S i% . t N. x. 1;s K. '07.11,75:
 C.: la ELLI.
NORMA AAAAA XI IIILAIKIL IN..7.1111/11.61 KflOUTATh.
JAN.. II NOM INTIM
--,-
I

il 14. ;Fill f l
ild iii
AX,t1211s bl 1.1ra
,........n
N neLL NI
rr me ma I
1,:,.N.,1.:nEl..11:,,L.E.V.11.1:1 L C s .L
ASWAN
' r
111 It' ' 1 .
i1 03313£ 1171-.A.TIT-TNI
l' 3.111!'. '11 'I . I 1 a
i ,i,
,:/.7,airt.d.
iiiiklifi'lli I i itallt1 . I 1I i IA I gi I
AO
'/
;41/1 /4,74,,,a
"". 1,...,1104. jtt!-- I I

. 1- .1,1 6 y y i 1 y 1/_ , _te

I ' 1 !

,....
I., ---
......-1,__. i 71./ f_e 1.)'/,....0
1 jv -, i ft 1./ A.77t /_,_.t.
""' J1,4/4.4'.i. 1././4_1_iiht, .4 -.-..---.-
_, -_-
.

/
.7". ,:",../de .A....../b.:::CA/2---
1 -1---.
) ..."..),::".:7-;;:G. !..
_.±1.-,_ IIII11,41-rilji:/-9/-1---si: . / .1. - cti...
Da nue.. 44,
ceeeeue. A.- 7:
,.......-- nx. 4.7....1
'''.."' 2111---1, 4-/-H-i-r-/-1-1-1--, -4
."...

_nqt..._../.44....,1 i H_TI...1-L-, 4 .1'. &

..t. l'i
,-1,4-
_. .I______Hi - e
I
-i
--.--
7-

'....' ;.I
Z.1 ; /..,,,.,
.,..,
'" od. i
1 i im ,V i /4,
o '
i.y
.
.. .

4.^....A.,, 9. 13,1_ 1 i.f .

...... !...z.. 16 //1 i.e 1.7 r.i. 14-
.
11 Y :/.4
1 '

..
%

', -/ ""- d-jvii0.1/11J- 0. .

reo ra.dute 'irt

I ,-)/
' =.2...-.- iii-114 -ft: i s_..i.r .fLi_II. .r..,-Il
.'"'!'_ LI .1 . : i I / i.i ,.... Li / .f... A
.---,
-^-
i
.-0,P-'7.- , ').

_.!.__ .rji _ i l rl l_ f._< :II- lit

.,-. ...,..; i 1.11...1.s.
.....) ....g _.,,! _ . tki_,./.7./.i.,(1_,$:.(_< i ./..,.. : ------1- ' --I---.,
r if/e/aae
1

...A,
.
i
vq. ..../i iiii (/471/. 0
CLASEA
I'
Ant.: ,: noralitaled ,1 ....dohs ismalAdurel. ! istx]..L1,1 f!....k=
bc....luiil rt;:teor.
lave,
Lima vl Odd .S.
. 7.. li S.
-_
1
1. 11.lea.
am

...aril a 1 rj 7.... 4 .,
Namele /II connUmele CObrulul &utile nnukd 1 T, S .
,i
,..-
i
4
A
. v t 3 a'li A
C #
.9
1 I
S

it DeoselMe lagarl de weed&

*colt...Wel. at cello Alta I:m.1=k'. scolaris. a E -'
0 §. 3
AMIN _ ...g
.-4.....
-fordayeae- d...06e, : % Septembre.
,:e. 0(...Z..e.
a...an la on it;'#glunad.c....' Ye'.
profesime. pirindierd .0"
(k"b""
No'''''''
!mar 41/1
- RPM ntrim
,
1

11
D eeembro.
rzAnnwir.
ri
de mPorte .....
.de relieme -..../...a.e.:: hm".i. riMMRIFIIMCC .

.... in z.,...- Febnunie. imnnantr .

U.
. rplonrodn
r1
oorespondentoli
.. Mute..

-- elsannovin 1
locuiola fn ooldros molti?
, Apn''
o.u. ag/M
Endo - -, N o. m ei l'er

ril niMi IF Tell

.
hale.
eda. ...... z. 1 --,--....... ..--- -- ...----
. Ara.bre. i

www.dacoromanica.ro
 Clasa III.

Cetirea corect5. Memorizarea. Istoria sacr5 si Noul Testament. Gra-

matica roman5. Compunerea. Istoria Românilor. Geografia României.
Aritmetica. St. Nature, le. Caligrafia. Desemnul liniar. Cantul.

Clasa IV.

Cetirea corect5. Memorizarea. Explicarea Evangheliilor. Catehis-

mul. Gramatica roman5. Teme si compozifiuni. Istoria Romanilor. Geo-
grafia continentelor. Dreptul ad-tiv. Aritmetica. Principii de geometrie
cu desemn liniar. Higiena. St. Naturale. Caligrafia. Cantul.
Dela 1890 inainte, notele se dau trimestrial ; examenele semestriale
se desfiinfeaz5 ; se menfine examenul general dela sf5rsitul anului
Elevii de ilasa III si IV, care nu intrunesc media 4, sunt declarafi cori-
genii ; examenul de corigenfa se fine la Inceputul anului scolar viitor.
Materiile se grupeaz5, incepand din acest an, intr'o sistem5 nou5
;i anume :
Clasa I.

a) Religiunea. b) Limba român5. c) Matematica. d) Dext. grafica.

Clasa II.

a. Religiunea. b) Limba rorn5r15. c) Matematica. d) Inv. real. e) Dex-

teritatea grafic5.

Clasa III.

a) Religiunea. IQ) Limba roman5. c) Matematica. d) Inv. real. e)

Geografia si istoria patriei. f) Instructia civic5 si dext. grafic5.

Clasa IV.

a) Religiunea. b) Limbo rom8n5. c) Matematica. d) Inv5f5m5ntul I

real. e) Istoria patriei si instructia civics. f) Dexteritatea grafic5.

Peste 3 ani, anume la 1893 i aceast5 intocmire este modificat5
unificându-se pentru toate clasele in urrnatoarele 5 grupe :
a) Limba roman5 : scrierea si exercifii gramaticale, citire, exerd-
fii de memorie si liberg reproducere, ex. compunere.

94

www.dacoromanica.ro
 b) Matematica : aritmetica ;i geometria.
c) Celelalte Ftiinte : religia, istoria, geografia, ex. de intuitie, piin-
fele fizico naturale.
d) Dexteriiiti : caligrafie, desemn, cant, ex. corporale ;i militare,
lucru manual (lucru de mans la fete).
e) Caracteristica : Conduita, atentiunea, silinta.
In anul 1898, intuitia este scoas8 dela grupa ;tiintelor ;i trecut5 la
grupa limbii romane. La dexteritali se adaug5 practice agricol5",
Grupa caracteristica" s'a inlocuit cu discipline", avand dou5 diviziuni :
purtarea cu note trimestriale ;i frecuentarea cu o singura not5 gene-
ral& pentru tot anul.
Se mentine la toate clasele, examenul general dela finéle anului
scolar.
Prin legea dela 1924, inv5t5mantul primar este largit pe ;apte clase,
avand 2 cicluri suprapuse : a) Cursul primar (elementar) pe patru ani
;i b) cursul supraprimar (complementar sau superior) pe 3 ani.
Programa analitic5 s'a intocmit pe temeiul legii celei noui, dandu-se
o desvoltare special:5 tuturor deprinderilor practice, atat la MO cat
;i la fete, mai cu seam5 in cursul superior, care formeaz5 puntea de
legStur8 intre ;coal5 ;i viat5, prin pregStirea ;i indrumarea utilitar5
ce d'a elevilor.
Examenul general, dela sfar;itul anului ;colar, s'a desfiintat pentru
toate clasele, inlocuindu-se cu o ;edint5 festiv5 ;i demonstrativ5, cand
elevii sunt examinati, in chip familiar ;i intim, dovedind p5rintilor pro-
gresele practice ;i teoretice, realizate in cursul anului. Situatia gene-
rola' se incheie pe baza notelor trimestriale, din cursul anului. S'a men-
tinut examenul general de absolvire a cursului primar complet, la sfar-
;itul cl. VII-a, In feta unei comisiuni, prezidat5 de revizorul ;colar sau
delegatul s5u.

ATESTATU L.
Nivelul general de pregStire a elevului se constata in trecut prin-
tr'un atestat, care se elibera la absolvirea ;coalei. Formularul atestatului
pela 1860, era urmStorul :
Dupe delegatiunea Ministrului Secretar de Stat la Departamentul
Cultelor ;i al Instructiunii Publice, se incredinteaz5 c5 elevul
n5scut in anul in comuna districtul
, de religie a terminal- cursul invat5-
turilor primar, prescris de programul lucrStor, meritand notele urm5-
toare :
95

www.dacoromanica.ro
 Din religiune . . .
Din lectur5 . . . .
Din caligrafie . . .
Din gramatic5 . . .
Din Istoria Românilor
Din geografie . . . .
Din Aritmetic5 . . .

Din desemn .

Din purtare . . . .

Anul luna ziva

Institutorii Sc. prim din
Orasul Districtul
Semn5turile
Comitetul de Inspectie :
Presedinte :
Membrii :
Revizorele Scholelor
Infarit cu sigiul scoalei si al revizorului.

Pe la 1870, formularul de atestat era alc5tuit pe temeiul celor 4

clase astfel :

ATESTATU
De Clasele Prim a r i.

Se atest5 ca. elevul din corn. . . . districtul

de religie a frecventat clasele
,

scoaei primare din si la examenul dela fi-

nela enului scolar asupra inv5.1-5turilor prescrise, a meritat notele urma-
toare :

Clasa I. Clasa II.

Citirea Citirea
Scrierea Scrierea dup5 model
Rug5ciunile si dictando
Calcul metal Elemente de catehism
Aritmetica
Gramatica

96

www.dacoromanica.ro
 Clasa III. Clasa IV.

Lectur5 pe c5rti Lectur a. pe ca'rti

Catehism 0 istoria sacra Catehism i istoria sacra
Gramatica etimologia Gramatica, sintaxa i ortografia
Geografia Rom8niei Geografia generals
Istoria Romanilor Istoria Roma lor
Aritmetica Aritmetica
Caligrafia Caligrafia
Desemn
Geometrie
Higien5
Drept administrativ
Fizic5 0 istorie natura18.

,Purtarea, conform legilor colare, a fost

Drept care i s'a dat acest atestat, sub semn8tura Directiunii i in-
t8rit cu sigiul coalei.
Institutorul superior
Revizorele coalelor

Anul luna zila . . . .

Nr.

Acest atestat era semnat acum, numai de directorul coalei i de

revizorul colar. La dosar se p8stra nurn8rul de eliberare, consemnat in-
tr'un registru aparte.

Pe la1879/80 atestatul de absolvire ia o inf8tipre mai desvoltat5,

potrivit programei in vigoare.
Reproducem, mai jos, in fac-simil,

ATESTATUL
DE
ABSOLVIREA CLASELOR PRIMARE DE BAET1

Al elevului Florescu Gheorghe, din comuna Alim'eneti, care in 1879

1880 a repetat cl. : IV, la coa1a de b.-60 din Curtea de Arge, pen-
tru a-0 rectifica" notele.

97

www.dacoromanica.ro
 "fle:$
; ;Os
;,12;r a
e,e-G* -.7/;.4.:
,-cx-r'f -"'" '7'LL
p,j E DE
T.:4-1'
iSIBSOLVIREA FLASELOFFVMARE DE PAETI

Se (dealt. a dead 31.41, COMA DCC

ait;440-inosZ: 7;earac7a Stakicint c)e verliuue _azZelfa_

txut La auue 1/7..r- a ae.f.:t cAiuutle scOger, rz.ttuate eNot
rgt;tie:.3, fa maw...a rte-catui' at, adat., notefe uttuZitc!ae:
CLASA I 3 Maria swot, testsm. not) ....41e.ent_e/t9 _

1. Cundscerea p'sen'erea Nailer .teende/1 4. Grannafica rosruhill ..72=V4,/

2. Desfacerea preposigunilor
5. Mid eamposigi ,a4.
ar- 7/..i/ - -
3. Mires: assents: c 712 6 Maria ronsdnilorZ,,,///
7 Georrafsa -
4. Reeitafiuni d mid Floral _,---
5. Rugariunile ___fa.re_74,2/ .
8 Anfnatica ".. 4.z
6 Formarea mews p eakalui din samara
9 &ankle nalarale 49__
10 Colirrafta
-
ff. Desemoral li or ...mmesse-7.54.
7. Invlianshaed attain's, 12. assert
8. Colima& iicaahriaVij -
9. Desemnul hails _ CLASA IV
10. Ccintul-- _ _
I. Care. reread _
CLAM II 2. Revitalhad.
I. Claim ___fes...e...e/af:2
2.
3.
Mid realised _,..c...1447-er/
Maria sacra, karats.
.-
_ .fht/
3. Explicarea einalgelirlor
4. Catechismal
5. Gramatica roved
f
/ c /Al.,
scainaa "K/17 - --
4. [normalcy samba ,yeadt
5. Mid compuneri
6. MiclesenhnevriAXacri
7. Maria reantiailor_faanteier --
6. Arianetica_ efe...e4e407-
7. Geograha _ esses...,-7:121
8. Desecrated tinier
9. Calizrafia .
8. Georrqsa 4cenera1J _114.44.
9. Dropout adndnistrativ
10. Aritasitica/14,4-7;0/
IC Geometria _fuse
-
-----
10. hotfehnIntu iotoqiv -- _____ 12 Saint& missal( isesse7/
13. Notiani de higenaits
-

ff. Careful ----- .eg,/

IS. Cali:rand
1 MASA III 15. Ihseasnal !solar fe..s.f.eird;?
1. tartan _caans2/
Claire 16. Oland
2. Rethafiuniaa,.....,Z /
iewed: talks dwelt e4e,,o;7
Drett aura i s'a dal aces! alerted, sarb semnillatra directiunel fi bade.* en sigh mi rebid.

+OA N44 Direotonal soblet

Anu1187 f , 1Ulea_72d1.444.../h1-
Nr

98

www.dacoromanica.ro
 Nu putem incheia acest capitol, f5r5 a observe m5car in treac5t
tirul care uneste programele dinainte si de dup5 rkboi, intr'o conti-
nuitate unitar5.
Programele din epoca premerg51-oare r5sboiului de intregire na tio-
nal5, incepand dela 1886, cum dealtfel intreaga legislatie si organi-
tare scolar5 din acest timp, sunt opera lui Haret, acel om pro-
Vidential, care a insuflat scoalei noastre un spirit fecund de inoire si adap-
tare la nevoile specifice poporului roman 136).
Dup5 conceptia lui, scoala e un element de viat5 organic5, in struc-
ture vie a societ5tii, care ea ins5si e un produs complex de factori etnici,
cosmici, economici, etc.
Pedagogul si omul politic sunt datori s5- prind5 si s5 foloseasca in
opera lor ,intreag5 aceast5 urzeal5 tainic5 a vietii, dac5 vor s5 ajung5
la rezultate trainice.
Si in adeVar Haret, atat ca pedagog cat si ca om politic, a stiut
sa prind5 si s5 utilizeze acesti factori in opera lui, ca un neintrecut maes-
tru, fixand cel dintai firele de circulatie intre scoal5 si viat5. Deaceea
opera lui a fost atat de rodnic5 si viabil5.
Prin aceast5 conceptie, scoala intr5 deadreptul in functia vietii
sociale, preg5tind copilul de azi pentru viata de maine, pe m5sura ap-
titudinilor lui firesti, formand oameni intregi, inchegand personalit5ti
creiatoare, iar nu spirite pretentioase si eruditii sterpe.
Acest suflu viu al scoalei haretiste, a p5truns adanc in ins4 te .
melia si structura actual5 a scoalei. Curentele noui" de scoala activ5,
creiatoare, democratic5, localist5, etc., nu sunt altceva decat confirma
rea mai accentuata a conceptiei haretiste.
Programa actual5 ins5si, cu cele dou5 cicluri de inv5t5mant ase-
zate : primul pe psihologia copilului, al doilea pe interesele sociale,
nu e decal- o nou5 afirmare, mai deplin5 si mai ap5sat5 a scoalei social-
active, concepu1- 5 de Hare+.
Pe aceasta baz5, s'a statornidt dar o viat5 organic5 unitar5 in struc-
ture scoalei noastre primare ,dinanite si dup5 r5zboi.
Conceptia aceasta mixii asupra scoalei primare a preocupat, de-
an-fel in trecut, pe toti cei chemati a veghea la destinele ei cum si pe

136) Dela 1864 ;i pSnS la Haret (1897-98) ;coala romein5 s'a desvoltat
pe temeliile legii Cretulescu si Cogniceanu. Proectul intocmit de D. Sturza la 1886
a urmat aceea; soartS ca si proectul lui I. Maiorescu la 1859 : a ramas liters moartS,
desi cuprindea o serie intreagS de inovatii si reforme importante, care au reinviat
Ina' legile de mai tiirziu. Notam, Infra altele : griidinile de copii mici, ;e. de
adulti, rotatia fnvatatorilor, etc. Vezi li Gh. N. C. o. c. p. 95, 96.
99

www.dacoromanica.ro
acei menif a t5lm5ci spiritul timpului si rostul firesc al scoalei, in des-
voltarea cultural5 a nafiei. E destul s5 desprindem cateva randuri r5s-
lete, din scrierile acelor iscusiti t5Imaci ai vremii, pentru ca din r8s-
frangerile lor luminoase s5 se str5vad5 ecourile adanci ale acestor n5-
zuinfi, In fr5mant5rile trecutului.
lat5, bun5oar5, cu c5t5 iscusH ironie biciuie marele Odobescu
omul de talent si cultur5 superioar5, prietenul convins al sc. primare,
r5t5cirea inv5f5m8ntului pur teoretic, lipsit de aplicarea practic5.
Ce ati zice de omul care s'ar deprinde mereu s5 fac5 in aer mis-
c5rile inotului, f5r5 a intra vreodat5 in ap5 ? Aceasta ar fi inotul
teorefic.
Ce p5rere ati avea despre arhitectul care a citit numai in carte
si a privit numai in figuri, cum se cl5deste o cas5, dar in viata lui n'a
v5zut cum se aseaz5 la binale c5r5mida si varul, grinzile si c5priorii ?
Aceasta se chiarn5 zidirie 0 dulgherie teoretic5.
Ce gust ar putea s8 aib5 painea brutarului, care f5r5 de a pune
vreoda1- 5 mama, ca s5 fr5mante Mina, s'ar margini in studiul de pe carte
al pl5m5dirii aluatului ? El ar produce negresit franzel5 teoretic5.
La ce foamete ,la ce surp5ri de ziduri, la ce inecuri pr5p5stioase,
putem s5 ne astepfam dela asemenea mesteri ? Oare ce s'a ales de al-al-a
amar de ani de lectiunile de pedagogie teoretic5, predate prin scoa-
lele noastre ? Fum sau fumuri ;137) risip5 de bani I Totusi dac5 pe trun-
chiul sterp al pedagogiei teoretice, venim s5 altoim practica acestei doc-
trine ; deci pe l8ng5 studierea principii:or abstracte, facem cu aceeasi
elevi aplicarea acelor regule prin deprinderi, atunci el unul indat5 mi
impac cu intregul complex al inv5famantului pedagogic si devin cel mai
convins si cel mai credincios al lui adepr 138).
Cum se vede, acest pasagiu se refers, in deosebi, la organizarea
scoalei normale ; Ins& ca principiu, se aplic5 invel-5mantului in genere.
lat5 apoi, cum sl5veste Ion Ghica, cu toat5 puterea condeiului s5u,
valoarea inv. practic fal-5 cu cel teoretic :
Ar fi fatal s5 nu avem dulgheri, tampion', zidari, croitori, cismari,
si s5 avem numai oameni stropiti cu literaturi si filozofie ; am ajunge
la agoraua Menai si in curand Filip ar fi cetate" 133).

137 Mai ales fumurr' 1

139)Al. Odobescu. Leac penfru copiliiria noastr8. Conferinfe. 1892.
139) De-ar fi tr8it One' astki, Inteleptul scriitor ar fi viizuf cu ochii, c8 focmai
ad am ajuns, datorit8 in parte 0 cusururilor osandite de el in viata lcoalei.

100

www.dacoromanica.ro
 Si adaug5 sentenfios : Dac5 oamenii inv5fafi sunt folositori, cei
mefteri sunt indispensabili".
lar mai departe : Meseria n'a oprit geniul lui Franklin, lui Edi-
son 0 lui Wait de a se argta, pentruc5 geniul Otrunde orke imbul-
zealä sociara, cum pitrunde un vulcan coaja p5mSntului i iese la viafa.
TSnirul din atelier, and ar simfi a are dispozifii literare sau stiinfifice
serioase, lesne va gSsi drumul colegiului 0 al facultäfii" 140).

MATERIALUL DIDACTIC.

0 programs, oricat de bine InchegatS si sintetic8 ar fi, n struc-

tura ei generals, nu atinge intreg efectul urm'arit, dac5 nu este meto-
dic aplicatS.
Pentru acest scop, scoala creiaz6 si asociazg cu cele mai bune me-
tode, un c8t mai bogat si felurit material didactic, d8nd nastere celor
dou8 anexe scolare : muzeul i biblioteca. Este de mult recunoscutS im-
porta* coVarsitoare a intuifiei in procesul de asimilare a cunostinfelor.
Rand pe rand, Eforia, Ministerul lnstrucfiunii, Casa Scoalelor n'au
crufat nicio jertf5 pentru a creia scoalelor o cat mai bogatg zestre
didacticS : obiecte in naturS, tablouri, instrumente, aparate, harfi, atla-
se, globuri, etc.
Cel dintaiu inventar l coalei de 1380, dela 1863, cuprinde : Una
mappe-mondum mutu in limba francez5, Charta Romaniei, de maior Pa-
pazoglu ; un tablou numismatic Daco-Romane, de Cesar Boliac ; 21 ta-
ble lancastrice ; etc. boate procurate din fondurile Statului 141.
Acest modest inceput a fost sporit apoi, an cu an, si pufin cfite
pufin, adSogindu-se treptat : Europa, de Mesias ; Dada, de Laurian ;
dou8 globuri terestre ;142) un glob cu picior si meridian ; un tablou
geografic, lucrat in relief la Paris 149 o serie de greutali ; una serie de
rriSsuri de capacitate, de tinichea ; o bascul5 de 100 kgr. un d. dal.
de lemn, legat cu cercuri de fier ; un m. p. in muchii de lemn ; 144) un
echer ; un nivelator de metal ; un lent de 10 m. ; fife, etc.
lnsusi Domnitorul Carol I, apreciind valoarea educative' a iniuifiu-
nii, a imprimat la Paris, cu spesele Selle in 5000 exemplare un

140) Ion Ghica. Scrisori : Egalitatea ; 0 pi1d6 a acestei idei ; P. Ispirescu.

141) Arh. Stat. Dos. Nr. 434/864. Coma. Insp. Arges Nr. 148/864.
142) Primiiria C. Arges, Nr. 867/869.
143) Idem Nr. 952/879.
344 ) inspectorate! Capitalei Nr. 46/880.

101

www.dacoromanica.ro
atlant geografic in limba românS, dup5 Bonefant", indispensabil In stu-
diul istoriei i geografiei, din care s'au trimis si scoalelor de &SO ;i
fete din Curtea de Arges, cafe dece exemplare" in 1868 141.
Pe la 1875, inventarul ;coalei num5r5 dela 30 obiecte didactice, 5
h5rti si 70 volume de bibliotec5 14(i).
In 1885, noui adausuri sporesc inventarul ;colar la 12 tablouri intui-
tive, 27 obiecte stiintifice, 13 Wadi, un planiglob 141.
Astki, acest inventor al ;coalei de b5eti, cuprinde o destul de apre-
ciabil5 zestre didactic5 : 40 tablouri cu portrete istorice, 41 tablouri
religioase, 80 tablouri Ftiinte naturale (14 zoologice, 7 anatornra omului,
48 st. naturale, II minerale) ; 27 tablouri industriale ;i gospodarie, 31
aparate fizice, 12 h5rti, un planiglob, un glob.
Pe lang5 aceste obiecte earl alc5tuesc muzeul general al ;coalei,
fiecare clas5 in parte hi are muzeul s5u specific, cu obiecte confectio-
naie si colectionate de elevi, insectare, erbare, albume, etc. crea-
tiuni ;i realiz5ri, menite a inlesni inv5t5mantului, aplicarea noilor me-
tode ;i influentele inoitoare ale pedagogiei actuale, pe linia progresului.

BIBLIOTECA.

Biblioteca o g5sim Infiintat5, ca anex5 a ;coalei de b5efi inc5 din

1840, ;i pomenit5 Inca, prin 1850-1852 148) ceeace dovedeste adanca
ei Inrudire organic5 cu viata ;coaiei. Rand pe rand, toti directorii ;coa-
lei, din cursul timpului, s'au str5duit s5-i sporeasc5 avutul ;i s5-i accen-
tueze valoarea educativ5 ;i cultural5.
Astfel C5rbuneanu, Inc5 dela 1861, luand pe seams mostenirea
vechea bibliotec5, o inavute;te cu diferite reviste periodice ;I opuri li-
terare ;i stiintifice.
La 1878, directorul Munteanu cere primäriei s5 prevad5 in buget
o sums anume pentru Inavutirea bibliotecii atat de important5 si bine-
f5c5toare pentru orice localitate...'.149).
In 1879, acela; director, cere ;i comitetului judetean a acorda o

46) Primaria C. de Argos, Nr. 1612/881.

346) Arh. scoalei, Dos. 1875.

147) Arh. $c. 1)60, Dosar 1880 si 1885.
148) Arh. Primaria C. de Arges. Opisue. 1850 ;1 1852, Nr. 17/30 Cirtile Biblio-
fecii Koalei".
146) Arh. scoalei de baeti, Nr. 85/878.

102

www.dacoromanica.ro
sum5, c8t va crede de cuviinf5, lntru dotarea bibliotecii scoalei de b5efi
din C. d'Argesiu..." '5()).
St5ruitor si f8r5 preget, el adun8, nu numai fonduri, dar si ca'rti.
Episcopul losif R8mniceanu, ii doneaza (3 opuri" si mai cere c8teva
perle", m5gulindu-se c5 acum are peste 300 volume".
0 foarte buns parte din zestrea aceasta veche, agonisit5 cu truda
bStranilor dascali, se p5streaz5 si azi in tezaurul scoalei, avand peste
100 volume, printre care cit5m : Rudimente de gramaticS roman& gra-
matic5 elinS, gramatic5 italian& cursuri de drept civil, economie po-
litic& economie social& istoria Rom8nilor, istoria lumii, studii asu-
pre instructiunii publice, enciclopedie popular& elemente de agricultur&
educatie in familie, minunile naturii, pravila lui Caragea ; diferite pe-
riodice, ca : Buletinul oficial. Inv5f8torul roman, etc., etc.
Biblioteca cea nou5 cuprinde azi, peste 200 volume, referitoare la
stiintS, iiteratur5, pedagogie, filozofie, istorie, moral& sociologie, etc.,
si este frecventatS cu interes de intelectuali si adulfi, sub conducerea
inv45torilor scoalei.
Interesant5 si demn5 de relevat, este grija ce o aveau acesti c8r-
turari si de cultura lor personal& pe care o alimentau cu diferite publi-
cafiuni stiinfifice si literare, sau cu diverse periodice printre cari not5m :
Organul pedagogic pentru educatie si instructie" de I. Popescu-Sibiu ;
Arhiva istoric5" a lui B. P. Hasdeu, pentru care C8rbuneanu plStea
abonament un galben pe an ; Gazetele lui- I. E. R5dulescu ; Buletinul
instructiunii 161) care era o adev5rat5 enciclopedie pedagogic& reguli
ortografice ale Academiei 12), etc.

PERSONALUL DIDACTIC.

Personalul didactic al scoalelor urbane era alcStuit din institutori,

numiti uneori si profesori" cu titlul provizoriu, definitiv ori superior,
selectionati si numiti pe baz5 de concurs. Numirea definitiv5 se fäcea
prin decret domnesc ; iar cea provizorie prin decizie ministerial& dup5
doi ani de functionare123). Candidatii la posturile vacante trebuiau s5
ailoa la baz5 cursul gimnazial. Concursul sau examenul consta dintr'o
prob5 scris5 si o lectie practic5 14).

513)
Idem Nr. 4/879.
151) Min. Instr. Nr. 31467/865.
152) Idem, Nr. 77341(881.
153) Art. 364-366 legee instr. din 1864.
154) Art. 376.

103

www.dacoromanica.ro
 Posturife si clasele le ocupau in ordinea vechimei si a graduluil").
Institutorul dela ultima clasS, era de drept si directorul scoalei..
Promovarea la o clas5 superiors se f5cea dup5 un anumit stagiu
si echivala cu o Inaintare".
Concediile se aprobau de Minister, cu condifia express ca solici-
1-anful s5 recomande totdeauna un suplinitor calificat. In ce priveste su-
p!inirile colegiale", e demn de relevat referatul directorului Munteanu,
care zice : DupS mine unul, asta inseamn5 a neglija si pe o class si pe
alta" "6),
In ce priveste punctualitatea, gSsim notate cu scrupulozitate in con-
dica de prezerri-5, si Intarzierile de cliteva minute ale institutorilor
ceeace azi ar echivala cu o persecutie" a directorului, ori cu o rutin5"
a scoalei vechi.

Coperia celui dinfAf ragiatru de prezenii al coalei de bAeti: 1861-1862

cu atampila acoalei. Format de met.
Privitor la condica de prezentri, revizorul din 1855, scrie urme'toarele : Ster-
s8turi sau scrieri pe deasupra din uitare sEi nu fie, asemenea sel se insemneze 5 i mi-
nutele de int8rziere §i sei se tie in ce a. mai mare curStenie ;i exactitate" Nr. 75/865.
Salariile se ordonantau de Minister pe baza statelor de serviciu in-
tocmite si legalizate lunar, de fiecare scoal8. 0 vreme, legalizarea se

159 Rotatia oficiaI intre institutorii aceleicqi Koale s'a-introdus abia pela 1896,
cu ordinul Ministerului Instr. Nr. 10127/896.
1561 Arhivele ;coalei de blieti C. de Arigcq, Nr. 97, Dosar, 1881.

104

www.dacoromanica.ro
 6.4r.

OCi

_ref_

0.'77

\
1-//,a1h1/1

0 paqini a regisfrului de prezenta., din 1866, invederand semngurile

insfifuforilor, zilele de serviciu, orele si clasele respective.
Lectiunile nu se freceau.

105
www.dacoromanica.ro
cerea a fi f5cutà de prim5rie. Mandate le se achitau la Casieria generals
a judefului ; pentru inlesnire ins5, aceasta viza mandatul si se putea in-
case la casieria particular5 a p15sii167). De multe ori incasarea se f5cea,
pentru Curtea de Arges, de unul din institutorii dela Pitesti, delegat
pentru aceasta si suma de trimeterea in grop, la Curtea de Arges.
Bugetele au mers variind, cu timpul, in curb5 descendenfg. Astfel
la 1863 bugetul scoalei d2 beti cu 2 posturi, insumeaz5, la personal si
material, lei 19.920 ; in 65, lei 18.600 ; in 1867 lei 16.800 ; in 1873-1
1

11.875 lei 7896 la personal cu trei institutori si 96 lei la material ; in 1882

lei 10.200 pentru patru posturi. Repartizând aceste sume pe ani si pos-
turi, constat5m urmgtoarele :

a) In 1863 158) la close I lel 400, la close II lel 550, la close III lel 600
b) ,, 1866 I 250, ,, II ,. 550, ., III ,, 600
Of

c) ., 1873 ,, II I ,, 200. .. ,. II ,, 200. III

OP PP 300
d) 1883 PP I fp 200, .. ., ll ,, 200, ., III 200
*I la clasa IV lel 250

Pentru cheltuelile de cancelarie, se alocau pe la 1860 cafe 50-60

lei pe lun5 ; iar mai tgrziu, aceast5 sums a fost redus5 la 24 lei pe lun5.
Simbria servitorului se pl5tea la inceput de Eforia Scoalelor, cafe
50-100 lei pe lun5 ; pan5 ce a trecut definitiv in sarcina bugetelor
comunale pela 1867/68189) redusS gradat, pán5 la 18 lei pe lung.
lmprimatele si registrele de scoal8 : matricole, cataloage, registre
de prezent5, registru de intrare si esire, etc., se procurau de Minister
feirg plat5, prin prefectur5 si prim5rie.
Pentru a se vedea cum erau intocmite bugetele scoalelor in acel
timp, redgm urm5toarele dou5 tabele :

3-57) Pela 1863, revizorul ;colar al jud. Argel, N. Simonide, propune printr'o
scrisoare adresate directoiului Buletinului intr. publice, ca salariile invatetorilor in
general sa se achite pe centre, la re;edinta plilor, prin subprefectii ;i subrevizorii
respectivi. Buletinul instr. vol. I, pag. 193.
358) In 1866 institutorii Carbuneanu ;i Barseanu au oferit tezaurului salariul lor
pe luna Maiu". Arh. K. beeti Nr. 19 closer. 1866.
.158) In 1863, Ministerul comunice ;coalelor c leafa servitorului ;i cheltuelile ma-
runte, se vor plati de Minister, cate 50 lei pe lune. Arh. Stat. Dos. 858/863. Tot in
1863 Ministerul cu Nr. 36581 cere se se arate cine ocupe doue functiuni la stet.
In 1868, pentru ultima oars se aproba cu Nr. 240, plata servitorului in restanta
pe ultimii doi ani, eat la baeti cat ;i la fete. Arh. St. Dos. 481/68.
In 1869, Min. Instr. cu N'r. 423 trimite ue mica subventie pentru ajutorarea
;colarilor saraci cu Carr.

106

www.dacoromanica.ro
 I. BUGETULU.
coalei de Pali pe 1864.

WAZ. .m.r..... .4
65JATULU . ii---
#4.- e..-e,t-44.1 .1"' hicratom du la 1 lulie anulu corolla 1861

3 In I In
parte. torah'''.
Natura Cheltnelilonl.
Lei. I p. I Lei. p.

// . 62:-e.-4Z'
Persona ICI.

.
g'~ -7. .

7- . .
enr -1
..ilow
I

/ - 77 /zoo
7
/ 4,-......:. . 9,3

u 41Z-4/ .....;»,..-Z aKee

4. -,,-'7u, Be-e "0"104. ,.,

"2.4a-X 4/0'4
ziez4- "e: .1 f -.....°

/
e /IA
)
-,;',,- r

,-

-
107

www.dacoromanica.ro
 IL BUGETULU.

5coalei de baeti din Curtea de ArgeOu, lucra'for pe anulu 1865.

Nr.
Nature cheltuelilor In special OBSERVATIUNI
pers.
lei

1. Insfitutore cl. I 4.800 Considerand c6 noua lege a instrucfiu-

II 6.600. nil prevede gradarea si pentru salariile.
III 7.200. Consider 6nd c6 in acest chip si institutorii
Total . . . . 18.600.
prea mari pot spera acklugire in onorare.
Considerend cA dac6 s'ar mentine i pe
p Ministru. Indescifrabil.
viitor salariile institutorilor primari dup6
p. Seful dir. compt Indescifr.
cum se g6sesc insemnate in bugetu prin
gradare ar deveni cu totu mari i prin
urmare impovaratoare statutului.

Considerênd ins6 ce, pentru cei ce au

apucat a primi salariile dup6 cum se in-
seamn6 in bugetu, au deja un drept c6s-
tigatu.
Pentru a se avea o uniformitate in sa-
lariele institutorilor i o analogie intre di-
versele grade profesorale, se decide : c6
tuturor institutorilor numiti din nou s6
li se pliiteasc6 salariile dup6 cum urmeazà:

a) Pentru Bucurefti i 1.30 :

Institutor cl. I lei 4.800

Institutor cl. II lei 6.000
Institutor clasa III lei 7.200
Institutor cl. IV lei 8.400

b) Pentru orate de repdint5 :

Institutor clasa I, lei 3.600
Institutor cl. II, lei 4.800
Institutor cl. III, lei 6.000
Institutor clasa IV, lei 7.200

c) Pentru orafe secundare :

Institutor cl. I, lei 3.000

Institutor cl. II, lei 3.600
Institutor cl. III, lei 4.200
Institutor cl. IV, lei 4.800

108

www.dacoromanica.ro
 Cei dint8i profesori" *) ai ;coalei de b5eti, erau angajati ;i pl8titi
de primaria ora;ului, din bugetul comunii, cum era de altfel intreaga in-
trelinere a ;coalei.
Din nenorocire, distrug5ndu-se arhivele locale, s'a pierdut orice
urm5 despre conditile de functionare a acestor dasc51i, cum si amintirea
lor.
In ce prive;te drepturile, credem c5 primiau cam 100 lei pe lun5,
cum apare din cererea locuitorilor dela 1845.
Dela 1861 ins5, c5nd ;coalele au trecut la stat, situatia ;i drepturile
institutorilor s'au incadrat, in normele generale cunoscute.
Pentru a se vedea cum a oscilat dealungul timpurilor curba gene-
ral5 a salariilor, not5m datele urrn5toare, a servi drept scars compa-
rativ5 :
a) In timpul Fanariotilor, un inv5t5tor primia drept mil5"
leafa de 1,34 tel lunar.
b) Pe vremea reg. organic, inv5t5torul era asimilat unui ;ef de birou
din Minister, cu 2500 lei vechi anual, plus locuint5, inc51zit, ;i servitor
50 lei.
c) Pe la 1850, inst. cl ;i II primiau cafe 300 lei vechi pe lun5 ; cei de
I

cl. III 350 lei ; iar un inv5t5tor s5tesc primea 300 lei vechi pe an, scu-
tindu-se de orice dare c5tre stat ;i sporindu-se, cu timpul, la 600 lei venit
anual.
d) Intre anii 1864-67, inv5t5torii, primesc 54 lei pe luh5, plus
merticul" tainul in natur5 dela sateni ; institutorii primesc 250 cl. I,
plus cafe 50 lei de fiecare clas5 superioar8, in ora;ele mid ; iar in cele
mari incepand dela 300-450 ;i 500 lei lunar.
e) In 1872, Tell reduce salariul inv5t5torilor la 50 lei pe lun5 si pe
ale institutorilor la III, II lei lunar toti la fel.
f) La 1883, Gh. Chitu le reabiliteaz5, la 90 lei pe lung inv5t5torilor ;i
225 lei pe lun8 institutorilor, plus gradatiile 15% din 5 in 5 ani
Ca preg51-ire, majoritatea institutorilor ;coalei de b5eti aveau patru
clase secundare : seminar, gimnaziu ori chiar ;coal5 profesiona15. Ba-
calaureati cu testimoniu, cum era C5rbuneanu sau titrafi ca Th. Mun-
teanu ori Burseanu, reu;it la catedra de profesor secundar, erau excep-
funi foarte rare.
De pela 1886, au inceput s5 apar5 ;i absolventi de ;coal5 norma15,
ca : Gh. B5nescu, Lucretia C5prescu, ;. a.

*) Asa se numeau la inceputul organiz8rii inv8famentului toti cei chemati s8 pre-

dea inv8titturile, f8e8 deosebire de grad.
.1") Gh. N. C. o. c. pag. 255-258.
109

www.dacoromanica.ro
 lncheiu aceste tr5s5turi fugare, asupra personalului de odinioar5,
evocand figura plastic5 ;i representativ5 a fairnosului Chiosea dasc5-
lul c5nit, dar neinduplecat care in alc5tuirea lui simpl5 0 cinstit5 ne
d5 personificarea tuturor acelora generatii de mode0i eroi ai ;coalei
primare.
Dasalul Chiosea ne spune sfatosul Ion Ghica nu era om
r5u, dar se necalea pentru c5 il durea inima, cind vedea ci nu se silesc
copiii la inv5fitur5.
El nu era civilize+, ca s5 nu-i pese dac5 elevii invat5 sau nu. Pen-
tru el ;coala nu era o chivernisea15, nu se gandea la : treci zi, treci
noapte, apropie-te leaf5.
,Nu sta cu ceasornicul deschis pe catedr5, ca nu cumva minutarul
s5 treac5 peste semn.
La Chiosea, la Chirit5, la Stan, lucrurile mergeau altfel ; viata
lor era cu copiii din coa15, nu ftiau nici osea, nici cafelantan, nici
deputatie...
Acei bieti dasc51a0, care au fost depozitarii limbii 0 literaturii
noastre, duceau o vial-5 zdruncinat5, plin5 de lipsuri ;1 de coate-sparte,
fir5 bene-merenti, fir5 persii 0 f5r5 premii, pl5tifi ca vai de ei cu un
codru de paine, tr5iau ;i mureau necunoscuti, fara s5 b5nuiasc5 m5car
c5 erau patrioti, impin0 flume' de un instinct bun 0 generos 10 f5ceau
cu sfintenie datoria, far5 s5 aib5 con0iinta de binele ce f5ceau farii
lor..." 161.
Cate cuvinte, atatea adevaruri faioase ! Cu inspiratia lui profetic5
0 cu viziunea limpede ;1 adanc5 a viitorului, batranul Ghica pune In-
tr'un isbitor contrast, trecutul acesta curat, plin de jertf5 ;i osardie pa-
triotic5, cu viitorul civilizat", ametit de cafelantanuri, bene-merenfi,
deputatie", etc.
Si ca un adev5rat iluminat, presimfind primejdia acestei false ci-
vilizatiuni", sloboade fulgerul r5zvr5tirii :
Simtul moral nu poate r5bda mult limp pe preot, pe inv5t5tor
0 invàfitoare... Intrebuintati ca instrumente politice, ca agenti elec.+
torali 0 de coruptiune"162).
i totu0... acest simf moral" a r5bdat mult ;i indelung infectia

361) Ion Ghica. Scrisori, pag. 51, 56.

162) Ion Ghica. Scrisori, pag. 145.

110

www.dacoromanica.ro
politica in organismul coalei, pana ce paharul vremii s'a umplut peste
masura 163).
In tablourile urmatoare, vom infat4a sintetic, conducerea i in-
cadrarea coale1 de baefi, dealungul anilor, prin :

a) Un tablou cronologic al directorilor, dela 1860-1918;

b) Un tablou sinoptic al institutorilor, care au functionat, pe clase ;
c) Un tablou cronologic al acestora, urmat de cateva notife bio-
grafice, menite a le improspata amintirea, pe. cat ne-au ingaduit im-
preju rarile.

I. TABLOU
De directoril scoalei de bfi ell din Curtea de Arges, dela 1860-1938.

Anii in cari
Numele si Pronumele a fost Observatiuni
director

1 Mihail Ratiu Carbunealtu 1860-1875 Director titular

2 C. Pennescu 1875-1876

3 Theodor Munteanu 1876-1889 .

4 N. Busuioc 1889-1891 . .
5 Matei Ivinceanu 1891-1911 . ,.

6 I. Gheorghitoiu 1911-1912 Director girant

7 Oprea Caprescu 1912-1923 ,, titular

8 Gh. Bidoiu 1923-1927 . .

9 Ion Peal 1927-31 si 1932-33 . .

10 D. Udrescu 1931-32 si 1933-38 . .

3.83) La 24 Febr. 1938 sirnful acesta rnoral' ultragiat arida vreme, a isbucnit
ca un vulcan urias spre a purifica sufletul natiei si al scoalei de toatii zgura i otrava
care I-a infectat a-rata timp. prin civilizatie" i democratie"...

MI

www.dacoromanica.ro
 II. TABLOU
De personalui didactic care a functional la scoala de blieti pe clase
dela 1860-1938

=15 Clasa I I Ciasa II I Clasa III Clasa IV Observatiuni

1860 Mih. R. Cirbuneanu MM. N. Urbuneanu ci. 1 cu .. is unite

61
1861 ., ,. M. R. Cirbuneann( ci. I, II gi III unite
62 .
1862 l, ii n CI. I, II pi III unite
63 CI. 1,II unite
1863 Al Burnam M. lArseanu
64 " CI. Ill functioneazi
1864
65
Orig. Gbitianu 0 "
. separat
Toate trei elaaele
',Ling separat
1865 el IF, 1865 este numit
66 IP 33
et Pr. Vlaiculeocu
care n'a funct. ori
poate incidental.
Or. Oktitianu nu
semneazi in con-
dici. avind probe-
bd. cond. separati.
1866 Hit. Bilcescu 0 N. BAlcescu ea
67 17
prezentat la post
pe 1 Martie 1866.
1867 ,. 5c. se deschide la
68 9, 1.
10 Oct,, La 8 Dec.
gcoala e inspectat&
de V. Ursescu
1868 ., 7 ,.
69
I1869 .,
70 77 37

1870 ,. ,, II. Menu N. R. arbureanu

71
1871 0
72 IP 11, 37

1872 Ric. Bilcescu II. BArseanu M. R. Cirbuneanu

73
39

1873 ., 71 I 3, 91

-74
1874 ,3 Incep ex. mIlltare,
75
1875
7, 77

Ric. Bilcescu Mc. Bilcescu ii G. I. Arsenescu E. Penescu

76 si M. I. Tesloveanu
21 Febr, 1876,
N. I. Tesloveanu dela 18.8. 1875 dela I Oct. 1875

, lulie
1876 R. I. Sterian N. I. Sterian G. I. Arsenescu Th. Munteanu
77
1877 Tb. Mga Tb. Riga 0 .
78
1878 P. ATSMIStil P. An2021t8 fl /I ,
_79 I Sept. 1878 H. Medan o. 1. Arsenescu
15 Febr. 1879 preda &tutu! la
N. Slerlan toate clasele.
19 Febr.-sf. an.

112

www.dacoromanica.ro
1879 Elie St. Popescu- N. 1. Ster lao Oh. I. Arsenescu Th. Munteanu Anul acesta se in-
fiieteeex postul IV.
-80 Olteanu
Toaie cleeele
1 Dec.--ef. an function. eeparat.
0. 'I. Arsenescu
preclit antul la
toate elesele.
1880
81
Elle St. Popescu
'
1881 of P. Menem Nit. Stefian -
82
1882 O. Illnotesce N. Micescu Elle Popesce .
83 -
1883 ,, M. Ivincianu lo
84
o.

1884
85
/2 IP PI
'
1885 /, .. .. .
86
1886 , Elie St. Popesca .
87
PP a

1887 M. Mielcescu N. Minima ,, Suplinire : cl. 1

88 " Pr .St. Schinteescu
Pr. I. Burci
1888 VP P. CIIIMescu M. Ivincianu fl
89
1889 Oh. Bern. Corimang N. Mielcesce ., M. huhu septietee :
90 et. 1 M. Mieleescu
1 S e pt.
cl. 11 St.Cletritescu
1 Sept S. Bali-
ceecu 13 Noembrie , ,

1890 VI O. tiprescu
- N. Buseloc
91
1891 1, i' !I II. Busuioc-7 Nov.
92 C. N. Terteleanu
9 Nov. sf. an.
1892 Gli. Memo 0. Queue M. Ivincianu
93 PI

,, Suplinire : cl. I
1893 ., ,, v.
94 V. Sehinteeseu
1 Sept.-1 Dec.
1894 Irene Cilinescu GIL IL Corbeanu M. Ivincianu 0. [Spruce Incepe rot:lila in-
-95 tre cl IIIAV
Suplinire :
el. I Disc. Preto-
rian-1 Ncembrie.
1895 90 ft 0. [Ipresce N. IvAntianu
96 0. [igen Se inf. prima eavit
1896 A. 0. B. Corbeanu lulia Multescu N. Ivinciang
_97 B, hr. Olken 1 Oct.-1 Apr. cl. I divizionarit
Suplinire : cl. III
Pr. St. Dumitreecu
Apr.lunie
1897 Lucretia (Iprescu A. lulia Multescu 0. ripresce M. Ivinciane Incepe rotatla In-
-98 7 Febr,....-sf. an. B. 0. p, Corbeanu tre ci. I ip II.
Suplinire : cl. 1
Pr. St. llumitreseu
Sept.Febr. Se in-
Iinitra.0. li et. 11
divizionarg.
4898 A. G. 0. Corbeane Ida Multescu M. Mincianu O. [Avesta Suplinire : el II
_99 B. L 0. Cipresce 1. Citpreocu, pr. sc.
Duroitrescu pi C.
A. Sterescu

113

www.dacoromanica.ro
1899 A. L. 0. Ciprescu G. B. Corbeanu 0. Ciprescu M. Ivinclanu Provizoriu :
Cl. 1 div I. Auto-
-900 B. hilia &Item neseu 17 Sept.-lunie
1900 A. L. 0. Ciprestu lulia Muliescu M. Ivincianu 0. Ciprescu Suplinire :.el. 11
-901 B. G. IL Corbeanu Pr. St. Dunntrescu
Sept.-22 Dec.
1901 L. A. Ciprescu G. 11. Corbeanu 0. Ciprescu M. Ivincianu Supliniri :
-902 1 Mai-1 lulie cl. 1 Sabina Otheor-
Olin Sept.-22 Dec.
Elena Teodoreseu
lanuarie - Mani
el. 11, Fl. I. StefA-
nescu Goangi
el. IV, Pr. St. Dut
mitrescu. Th. lo-
nescu predi muzica
la toate clasele.
Oh. Corbeanu, a
funct. la el. IV in
loeul lui M. Ivan-
ceanu dezasat 1a
meserii iar la el. 11
in locul tau, a BUI
plinit A. lvAncianu
1902 Oh. D. Corbeanu L. 0. Ciprescu M. Ivincianu 0. Ciprescu
-903
1903 L. 0. Ciprisco Oh. D. Corheanu 0. Ciprescu M. Ivincianu
-904
1904 Gh. D. Corheanu L. 0. Ciprescu M. Ivincianu 0. CAprescu La el. I, in loeul
-905 1 Oct. lui Corbeanu. a su-
plinit pr. St. Du-
nntresc u
Octomb.-Nov. In
Sabina Oheozghiu
9 Nov.-tunic
1905 L. 0. Caprescu Pict. Gheorghiu 0. Ciprescu M. Ivancianu
-906
1906 V. Gheorghlu L. 0. Ciprescu M. Ivincianu 0. Ciprescu
-907
1907 A. Al. Necsulescu V. Gheorghiu 0. Ciprescu M. Ivincianu CI. 1 div. pusA in
-908 B. L. 0. Ciprescu func. la 1 Nov. 1907
1908 A. 11. Gheorghiu M. Ivincianu 0. CAprescu
-909 B. Al. Necsulescu
1909 A. L. Ciprescu Maria Demetrescu 0. Ciprescu M. Ivincianu Suplinire : el. I
-10 B. Al. Necsulescu Aneta Olihovsky,
Nov.-Sf. an. Cl. IV
Sperant4 IvAncianu
a suplinit tot anul.
1910 A. M. Demetrescu L. 0. Ciprescu M. Ivincianu 0. Ciprescu
-11 B. I. Gheorghitoiu
1911 A. L. Ciprescu Maria Demetrescu 0. Capresca 1. Ghorghllonl
-12 B. Sper. Ivincianu
1912 A. M. Ilemetrescu L. 0. Ciprescu Gh. lofciulescu 0. Ciprescu supliniri :
-13 B. Pict. Gheorghiu
cl. III, 0 ram,-
lescu. tot anul.
1913 A. L. 0. Cipresuu Maria Demetresco 0. Caprescu N. T. Penescu
-14 B. Pict. Glieorghiu
1914 A. M. Demetrescu L. 0. Caprescu N. T. Penescn 0. Caprescu
-15 B. Dem. Georgescu
1915 A. L. Ciprescu Maria Demetrescu 0. Oprescu N. T. Penescu
-46 B. 11em. Oeurgescu
1916 El. Mesa A. L 0. Wrest!' Caliopi Rosescu 0. Ciprescu
-17 B. V. Gheorghiu

114

www.dacoromanica.ro
1917 Oh. TArnpeanu L. 0. Questa 0. Ciprescu Dern. Georgescn suptiniri : cl. Iv
18 28 Apr. a. an Pr. P. Rudeanu
Sept.Crnciun
Elena CAlinescu
lanuarie 27 Aprilie
Cl. 1 G. Tiimpeanu
1918 A. Ion lonescu ,, Dem. Georgescu 0. Ciprescu Supliniri : cl. 1 A,
19 B. 6. Dragomirescu Maria M.CAlinescu
in Februarie
1919 A. T. Georgescu 0. Ciprescu gem. Georgescu supliniri : ci. I A,
20 B. G. Dragomirescu
PI
T. Georgescu, N.
lliescu, Pr. Ru-
deanu, Caliopi
Stoenescu.
CI.1 B. Sm. Mandru
(8 .1. liceale), Ob.
Dragontsrescu de-
taqat rev. pc. II.
1920 A. N. C. Cosmescu Dern. Georgescu 0. Ciprescu La 20 Ix fncepé
21 B. N. A. !Hem
PP
cureul complem.
Cl. I A. Sm. Nico-
lescu. Cl. I A li B.
unite la 30 Sept.
20 Ian. sub cond.
N. A. Iliescu, in
urma inspectiet d.
N. Costescu. La 20
Ian. vine. N. C.
Coemescu.

1921 N. Iliescu ,, 0. CAprescu Dem. Georgesco supliniri : c1. I

22 N. F. Marinescu
25 Oct. 1921 pang
sffirsitul anului.
Curs compl. CA-
prescu anul I qi D.
Georl:escu anul II.
Cl. I tacepe cu div.
se uni Veil Ia 15 Oct.
sub N. Nicoleecu ;
la Ian. se despart.
1922 A. Bern. C. Dinescu L. 0. Ciprescu Dern. Georgescu 0. Ciprescu Supliniri :
23 B. N. til [oleo 26 Sept. sf. an. Cl. Il 1. Alboteanu
1-28 Sept.
cl. Ill, Oh, Subi-
reanu 1 Sep-24 Nv.
Cute complem ea
3 claee: N. Nicu-
lescu. 0. CApreecu
qi D. Georgescu

1923 E. Fotescu N. P. licolescu N. Popescu G. Badoiu Surdiniri :

24 Cl. I. Elena Iliescu
15 Octombrie
li M. Gheorrthiu
21 lan.-18 Maiu
1924 G. Mohr N. Popescu H. P. Nicolescu Ion Peen Surdiniri :
25 1
piinA la
Martie 1925
Cl. 1 F. Popescu
1 Martie sf anului
1

CI III. N Ponescu
1 Martie sf. anului
1925 Rue. loanid G. Motu L Peahl N. Popescu supliniri : CI. III
26 i
Z. Dragomirescu.
27 Mart- sf. anului
Cur.s complem.
Wow. PeahA. gi
N. Popescu

11.5

www.dacoromanica.ro
1926 Maria Eerbureann Rua. loanid G. Bidoiu I. Pahl Supliniri :
CI, I Sm. Nicolescu
-27 .
10 Oct. ei M. Rd-
duhiscu
22 Nov.-30 Ian.

1927 Ric. Popescu Maria Eerbureanu Rul. hold ,, Supliniri i

CI. III, N. PoRescu.
-28 Adrieta Popilian
11 lan.-25 Aprilie
1928 Maria terbureanu Run. loanid Ion Peahi Ric. Popescu Supliniri i
Cl. 1, El. Eremia
-29 15 Sept.-1 Odom.
19.1-12 II si 9-25 Ap.
Cl. 11, C. Popescu,
15 Sept.-19 Oct.
St. Fianu 25-1-7-11.
M. Ridulescu
8 Febr.-8 Aprilie.
Cl. 1V, M. Riidu-
lescu 15 Septum -
21 Oct. M. Oheor-
ghiu 13.1-9.1I si H.
Fails, 11 Februarie
sfarsitul anului.
1929 lulia Dopier Ron. loanid D. Udrescu I. Peahi Supliniri:
_30 deta*. 1 Noem. Cl. 1, E. Mihel,
1 Noemb. (titularA
este Cecil. lonescu)
Cl. 11, L. Pandele,
6 Febr. -10 Martie
1930 Run. loanid I. Dopier I. Peahi D. Udrescu Supliniri :
-31 CI. T. Tr. Pealii,
28 Martie-25 Apr
D-tru PI. Iorclache.
2.1V-9 V.
Cl. 11, Tr. Pealla
8 -29 Ian.
Conet. BOOM
30 Ian. of. anului
1931 Ion Preda Ec. Georgescu P. Ionescn II. Udrescu Incepe rotatie gen.
-32 detas. 1 Noem. Suplinini :
Cl. 11, Z. loneseu
24-30 Noembr.
H. Fail% 1 Dec.
sffirsitul anului
CL 11, 1, Peahl de-
mision. 1 Nov. 1931
1932 D. Udrescu Ion Preda I. Peal P. Ionescu
33 (reintegrat)
1933 P. lonescu D. Udrescu Ion Preda Ion Pealii Supliniri :
-34 CI, Ill, D. I. Preda.
M. SAndulescu, 19
Oct. si El. Nico-
lescu detasatii
19 Oct. sf. anului.
1934 Ion Peahl P. lonescu D. Udrescu Ion Preda Suplinkri :
-35 25 Sept. CI IV. Adrieta Pa
pilian detasata
10 Oct. f. anului.
La 15 Febr. 1935 se
infiinteazil el. V-a
sub cenducerea
d-nei Ad. Popoilian
1935 Se iinf.si el. VI.
36 Ion Preda Ion Peaki P. lonescu D. Udrescn
ictoria Tu-
lima, 9- 23 Decem.
Cl. IV, G. I. Micuj
18 Fein. sf. anului.

116

www.dacoromanica.ro
1936 IL Udrescu Ion Preda Ion Pea 111 P. lonescu La 1 Ianuarie inf.
37 (demi 1 Ian.) post. V. SupIinit :
CI. II, Adr. Popi-
lian, 21 Septem.--
9 Ian. li G. Zam-
greecu 11 Ianuar.
efiroitul anului.
CI. III, Adr. Popi-
lian 11.1-8E. anului
10-30 lan. i
Cl. V-VI R. Dobre
Ta-
tiana Paslea 1.11
8 f . anului.
1937 P. lonescu 0. Udrescu Claudia Hadgi L Mill Supliniri ; cl. I:
38 detagatA N. I. Apostolacbe
el. I V mih. Caretea

Clam V-a i VI-a : Tatiana Pislea 4397 si G. Bucurescu 1937/938,

117

www.dacoromanica.ro
 TABLOU CRONOLOOIC
de personalul didactic, care a functional la scoala de baeti
din Curlea de Arges dela 1860-1938.
B Numele si Pronumnie Timpul cat a I
Observatiuni
Z.:
institutorilor functionat
,

1 Mih. R. carbuneanu Ian.1861-Sep.1875 Numit in 1860

2 Al. Birseanu 21 Oct. 4863 Venit de la sc. T.-Nlag.
Sept. 1875 18. X.1863 la cl. I-II unite
prezentat la 21 Oct. 1863
3 Grig. Gbitianu 1864-1866
4 Nic. Baicescu 1 Martie 1866 Delinitiv
20 Febr. 1876
5 C. Penescu 1 Oct. 1875 Seperior
30 Aug. 1876
6 Gil. I. Arsenescu August 1875-1881 Definitiv
7 M. I. Tesloveanu 21 Febr. 1875 provizoriu
Iulie 1876
8 Th. Munteanu 30 August 1876 Superior
Sept. 1889
9 N. I. Sterian 1876-1877 si Definiliv
19 Feb. 1879-1882
10 Th. Riga 1877-78 provizoriu
11 P. Arsenescu 1 sep. 1878-15 Feb. Suplinitor
1879 si 1881-1882
12 Elie St. Popescu-Olteanu 1 Dec. 1879-8187 Delinitiv
13 M. Micescu 1882-1883 .
14 D. Birzotescu 1882-1887 .
15 M. Ivincianu 1883-1911
16 M. Mielcescu 1 Dec. 1887-1889 Suplinitor
17 St. Chiritescu 1888-1889 provizoriu
18 N. I. Busuioc 1889-1891 Definitiv
19 G. Dem. corbeanu 1889-1905 .
20 Oprea I. Cliprescu 1890-1923 .
21 C. M. Terteleanu 9 Noemb. '1891-92 Superior
22 Gh. Binescu 1892-1894 Delinitiv
23 Irena Calinescu 1894-1896 .
24 Alexandrina Olanescu 1896-1897 Suplinitoara
25 Iulia Multescu 1896-1901 Definitiva
26 Lucretia 0. Ciprescu 1897-1923 .
27 Victoria Gheorghiu 1905-1908; .
1912-14; 1916-17
28 Al. Necsulescu 1907-1909 .
29 Maria N. Demetrescu 1909-1916 .
30 Speranta Ivincianu 1909-910 si Suplinitoare
1911-1912
31 I. Glmorghitoiu 1910-1912 provizrriu
32 Gh. Iofciuiescu 1912-1913 .
33 N. Penescu 1913-1916 Detinitiv
34 D. Georgescu 1914- 1923 11

35 Caliopi Rosescu 1916-1917 .

36 El. Iliescu 1916-17 ; 1923-24 Provizoriu
37 Gh. Tampeanu 1917-1918 Definitiv
38 Ion Ionescu 1918-1919 .
39 Gh. Dragomirescu 1918-1920 .
40 N. A. Iliescu 1920-1922 .

118

www.dacoromanica.ro
 I
....
41 Dem. C. Dinescu 1922-23 Gradul I
42 N. P. Niculescu 1922-25 '17
43 E. Fotescu 1923-24 Provizoriu
44 N. Popescu 1923-28 Gradul 1
45 Gb. Bidoiu 1923-27 .
46 1. Pea hi 1924-31-1932-37 .
47 Flux. loanid 1925-31 -
48 M. Cerbureanu 1926-29 Definitiv
49 1. Dogater 1929-31 Definitiv deta§atil
50 D. Udrescu 1929-38 Gradul Il
51 EcaL Georgescu. 1931-32 .
52 H. Filip 1931-32 Definitivit
53 1. Preda 1931-1932-33
4935-37
54 P. lonescu 1931-38 Gradwul 1
55 EL Nicolescu 1933-34 .
56 Adrieta Popilian 1928 1931-35
1936 37 .
57 Tatiana Neter( 1936-37 .
58 Ion VolcilS. 1937-38 Definitiva
59 Gh. Bucnrescu 1937-38 Gradul 1
60 Claudia Hadgi 1937-38 . II

119

www.dacoromanica.ro
 Samuilö Ostalescu.
Face parte din pleiada institutorilor particulari, dinainte de 1860
si e singurul despre care se mai p5streaia oarecare urme.
Originar din Ardeal, s'a asezat si cgsStorit in Curtea de Arges,
nu stim and, si a functionat aici mai multi ani dearándul.
In 1860, odatS cu trecerea la stat a scoalei de loSeti si reorgani-
zarea generals a invStSmantului, el infra' in serviciul de controt, ca ins-
pector scolar la Arges si apoi in Oltenia.
In 1864, 1 afl5m iunctionând cSteva luni, la scoala de bSeti No. 1

din Pitesti.

Mihail Rath, Carbuneanu.

S'a na'scut in Transilvania, cam pela 1835, prin Orli le Blajului164).
Cum era si firesc, studiile si le-a +Scut in centrul de viat5 national5 :
Blajul, din apropiere, insusindu-si o cultur5 aclanca pe acele vremuri. Era
absolvent a opt clase liceale, cu testimoniu (atestat) de maturitate
cum ar fi azi bacalaureatul si cunostea la perfectie lirnba si litera-
tura germang, limba maghiarS, francez5, etc.
Spun b5trSnii, cS s'a intretinut in nemteste cu Domnitorul Carol,
cand acesta a vizitat scoalele din localitate.
In Octomvrie, 1860, s'a prezentat la concursul de institutor ce s'a
tinut la Bucuresti, pentru selectionarea personalului didactic, atat de tre-
buitor in miscarea large' de organizare a inv'efemântului primar, ce se
pornise in acel timp si este numit cu decretul 3477, din 29 Noemvrie
1860, institutor la clasele 1, il si director al scoalei urbane de loSeti din
Curtea de Arges, infiintat'S chiar in acel an.

164) Nu stim precis locul nasterii. Doamna C-ta Evolceanu mi-a indicat satul
iui Ion Maiorescu" : Bucerdea. Alte isvoare pomenesc Cempenii. Ne lipseste o in-
dicatie cert5 in aceastii privinfa.

120

www.dacoromanica.ro
 In ziva de 10 lanuarie, 1861, se prezint5 in localitate si ia in pri-
mire noul post, pe care-I tine 15 ani f5r5 Intrerupere, pan5 la 1875, când
s'a permutat in Bucuresti.
Este cel dintai organizator al scoalei de b5eti din Curtea de Arges,
pe care a condus-o singur cu toate clasele, pang la 1863 ; In anul a-
cesta, infiinfându-se postul al doilea, C5rbuneanu r5mâne numai la cla-
sele superioare ; iar in 1864, ad5ugindu-se si postul III-lea, el trece de-
finitiv ca institutor superior, la la clasa IV-a.
La 1Septemvrie, 1 868, cere s5 fie admis la concurs pentru singurul
post vacant in Bucuresti in str. Roman5 culoarea de Galben ; ins5
nu i se aprob5 si r5m6ne pe loc.
In vara anului 1874, simtindu-se bolnav, si-a luat concediu, s'a dus
la B5ile Herculane, 15s6nd grija directiei colegului sau Barseanu.
S'a c5s5torit in Curtea de Arges cu Profira Cristescu si a avut
2 fii : pe lancu C5rbuneanu, fost profesor la Liceul Laz5r" din Capi-
ta15, si Gavril5 C5rbuneanu, fost inginer si subinspector silvic, am6ndoi
r5pusi in floarea tineretii.
Nenea Mihalache, cum li spun si azi cei cari l'au cunoscut
a tr5it pane' la adânci b5trânete si garbovit de povara anilor, spunea
adeseori c5 anii din urm5 sunt cei mai grei.
S'a stins in Bucuresti, In ajunul rkboiului, cu inima sAsnind sub frea-
m5tul marilor fr5m6nt5ri nationale, presimtind desigur in fierberea urias5
a vietei, pl5smuirea visului milenar al intregirii, pentru care si el trudise
viata intreag5.

Alesandru Barseanu.

S'a n5scut In anul 1836, In comuna D6rstele din Transilvania, comun5

de Români neaosi, harnici si neIntrecuti in mestesugul d6rst5ritului",
pe toat5 regiunea Barsei, de unde, f5r5 indoial5 si numele de Bar-
seanu al unei familii vechi si in deajuns cunoscut5 peste munti, prin atatia
fruntasi pe care i-a d5ruit Ardealului, intre cari scriitorul Andrei Bar-
seanu, frate cu fatal lui Alexandru si altii.
Studiile secundare si le-a facut la gimnaziul românesc si s5sesc din
Brasov (6 clase) ; pregatirea pedagogica si-a facut-o la preparandia
din Sibiu.
Cariera dascaleasca. si-a inceput-o la Satu-Lung (Sacele), unde a
functionat 2 ani (1859-1861). In acest timp, se pornise In tara actiunea
de reorganizare a invatarnantului. Hrseanu, ca multi alti ardeleni, trece
muntii si se Inroleaza in aceasta miscare.

721

www.dacoromanica.ro
 Este numit institutor la scoala de 650 din Turnu M5gure1e si in-
spector scolar la judetele Teleorman si Romanati. In 1863, este mutat
ca institutor la clasele si II, a scoalei de b5efi din Curtea de Arges,
1

unde functioneaz5 12 ani (1863-1875). In acest limp se c5s5toreste

cu Eufrosina Moscuna, directoarea scoalei de fete din localitate si, cu
toate a in 1867, reusise la concursul de limba latin5, la liceul din Bar-
lad, renunt5 la catedra de profesor.
in acest timp, fiind lovit cu pierderea sotiei, p5r5seste cu durere
or5selul Curtea de Arges, in care ingropase idealul sk cel mai drag
cum si cel mai frumos crampei din viat5, cum li pl5cea s5 spun5 mai
tarziu :.
Nu am dus lips5 de nimic in acest or5sel, din contra am fkut si
mici economii, cki in orele libere imi plkea s5 lucrez in gr5dina ce o
aveam pe lang5 cas5, si munca aceasta imi r5spl5tea ostenelile cu pri-
sosint5" 169
Singura mâng5ere si alinare ii r5m5sese acum unica copii5 : T5n-
tics, orfan5 de mama la 8 ani. Toat5 grija, iubirea si devotamentul si
le-a consacrat acestei copile, clandu-i cea mai aleas5 crestere.
In 1877, II vedem la B5rlad, iar in 1878 la Bucuresti, unde r5rnane
tot restul vietii, afirmandu-se repede printre fruntasii dascalimii din Ca-
pita15.
Aici e cunoscut mai mult sub numele de Alex. Barsan, nume recti-
ficat odat5 cu acordarea cefefeniei romane.
Intre anii 1886-1890, este director de scoal5 ; in 1890 este ales
Presedinte al Societ5tii Institutorilor si delegat al lor in Consiliul Ge-
neral de Instructie.
La Societatea institutorilor, a finut, din and in and, conferinfe in-
teresante, si cu mult miez ca :
a) Ideia despre inv5t5mktul intuitiv", in 1888.
b) Evolutia in predarea aritmeticii invat5mantul primer", in 1889.
c) .,Cele dintSi inecerc5ri la- citire si scriere", in 1890.
d) Metodele analitic si sintetic" in 1891.
In 1891 este numit revizor scolar al Capita lei, demnitate pe care
o fine pan5 la esirea la pensie, in 1896, and e s5rbStorit de toll cole-
gii, in semn de cald5 simpatie si consideratie aleas5 pentru meritele lui.
DO pensionar, sufletul lui tan5r nu s'a instr5inat de scoal5 si de
colegi, conlinuând s5 ia parte la toate manifest5rile culturale si profe-

185) $1.. Negulescu. Alex. Bârsan, $coala roman...a 1904.

122

www.dacoromanica.ro
sionale ale lor, si colaborând la lucr8rile societkii la reviste, intruniri,
conferinte, etc.
S'a stins din viat8, la vrirsta de 68 ani, din ziva de 16 lanuarie, 1904,
in casa ficei lui adorate : D-na Constanta Evolceanu, distins5 profe-
soar& moms si sotie devotat5 a d-lui Evolceanu, profesor universitar 106).

Grigore Ghitianu.
Mai v8rstnic deat C8rbuneanu, coboritor tot din Ardeal, este unul
din cei dintSi dasali ai scoalei de b8eti din Curtea de Argesi, unde a
fost numit, in 1864, la clasa I-a si functioneaz5 in acest post, pang la 10
Martie, 1866, and se mut5 aiurea, fiind inlocuit cu Nicolae B8Icescu.
In 1865, este numit de Ministerul Instructiunii cu ordinul Nr. 32.584
1965, un oarecare Preot D. Vlaiculescu, care ins8 n'a functionat la acea-
st5 scoaI5, posturile fiind complet incadrate.

Nicolae Balcescu.
Evoand un nume vechi argesean, scump neamului intreg, Nicolae
HIcescu, este Inca unul din falanga institutorilor ardeleni, coboritori la
Arges, unde s'a prezentat pe ziva de 10 Martie, 1866 si a functionat
fare' ntrerupere timp de 10 ani, al8turi de C'arbuneanu si Bar-
seanu, p8n8 la 20 Fevruarie 1876, and a fost trecut in alt8 functiune"
probabil de control cu Nr. 1079/876.
Si-a f8cut studiile gimnaziale si teologice dup5 mode ardeleanS,
la centrele culturale de peste munti.

C. Pennescu.
Este al doilea director al scoalei de bSeti, care a condus-o, dup5
plecarea lui CSrbuneanu, un an de zile : 1875-76, numit cu decretul
6966/875.
Avea la !Daze' seminarul si 4 clase gimnaziale.
A fost numit prima oars in 1867.

168) Datele de mai sus sunt culese din : a) Anuarul general al instructiunii pe
1863-64 ; b) coala roman'a anul 11 Nr. 9 §i 10 1934; c) Preotul T. Brosiu :
Amintiri.

723

www.dacoromanica.ro
 Gheorghe I. Arsenescu.
S'a n5scut in Richifelele de sus Arges ; a urmat Seminarul si
cl. V liceal5 si s'a dedicat d5sc5liei.
06fine prin concurs titlul de inv5fator si e numit prima oars in Ba-
sarabia, unde s'a si c5s5torit.
Este mutat in curand la Koala Nr. 3 de bSefi din Husi, de unde la 1

Aug. 1875, vine la Curtea de Arges, in locul lui Bârseanu (ord. Nr.
6097/875) ; aici funcfioneaz5 6 ani, 0(15 la 1881, cand trece la scoala
divizionar5 din Pitesti, si apoi in control, ca revizor scolar.
Are o activitate bogatS si rodnia. Muzicant distins, e cel dintSi
institutor care introduce cantul la scoala de bSefi si organizeazS cu ele-
vii coruri reusite cari ii atrag simpatia publicului si mulfumiri ministeriale.
Dornic de prop5sire cultural& el doteazS biblioteca scolar5 cu nu-
rreroase cSrfi, pentru care deasemenea Ministerul ii aduce mulfumiri cu
Nr. 9657/78.
Destoinic si inzestrat, el e chemat in serviciul de control, in care
calitate incurajeaz5 pe elevii sSrguinciosi, dSndu-le premii dela sine, cu
ocaziunea inspecfilor. Desi in floarea varstei, si in plin5 ascensiune, el
isi curm5 singur zilele, victima unor meschine r5t5ciri sau intrige.

M. L Tesloveanu.
Dup5 plecarea lui Nic. BMcescu, in 1875, vine M. Tesloveanu, insti-
tutor provizoriu dela scoala divizionar5 din Pitesti, numit de Minister
cu Nr. 1079/876 si functioneafa in acest post, dela 20 Februarie, p6nS
la sfeirsitul anului.

Theodor Munfeanu.
Originar din Transilvania si anume din vestitul sat al R5sinarilor,
cuibul lui aguna si al lui Goga, sambure de viaf5 al romSnismului de
peste munfi, Theodor Munteanu a fost cel din urm5 dasc51, care a
incheiat epoca de influenf5 ardeleneasc5, in scoalele argesene.
S'a nascut pela 1839-1840 si si-a cSpStat primele inv5f5turi in sa-
tul natal. R5mas orfan de mic, a fost crescut de o rud5 apropiat& care
1-a adus in far5 si 1-a ajutat s5-si completeze studiile la scoala de agri-
cultur5 dela Herastr5u, gimnaziul si facultatea de ON* (un an si ju-
m5tate).
Stapanind deci o cultur5 aleas5, a fost numit prima oars ca insti-
tutor la clasa a scoalei de b5efi din Giurgiu, in anul 1864, cu Decre-
1

124

www.dacoromanica.ro
tul Nr. 1247. De aici este permutat in Bucuresti cu Nr. 26364 la 1870,
fiind promovat institutor la clasa II, cu ordinul Nr. 3558 870 : iar peste
2 ani, la clasa III, cu Nr. 8803/872. In anul 1875, este mutat la Turnu Ma-
gurele, fiind promovat la clasa IV-a, cu ordinul Nr. 8222 875. De aici
vine la Curtea de Arges in anul 1877, ca institutor superior si director,
post pe care il ocup5, cu destoinicie, timp de 12 ani, pant la 1889, când
se mut5 la Pitesti, K. Nr. 2, unde isi incheie cariera in 1892 si apoi viata
la adânci 135trânete, in 1918, intrez5rind in negura tulbure a celui din
urm6 an de viafa, ras6ritul luminos al idealului pe care il visase, II plg-
m5dise si II prop6v5cluise toat5 viata : unirea Ardealului iubit.
El a organizat scoala de b5eti, mutate' de curand in localul dela
Biserica Domneasc5, ca al 3-lea director al ei.

Nicolae Sferian.
Având la bait gimnaziul si scoala de agricultur5, a fost numit prima
oars institutor provizoriu la 1874.

Nicolae Sierian.

'La scoala de bSeti din Curtea de Arges a function4 6 ani, cu in-

trerupere in anul 1877/78, cand a fost suplinit de Th. Riga.
S'a permutat la scoala GSesti, de unde si venise.
125

www.dacoromanica.ro
 Theodor Riga.
Numit cu ordinul Ministerului Instructiunii Nr. 9806/1877, a func-
tionat ca suplinitor un an de zile : 1877-78, la clasele I-a ;i 11-a.

Petra Arsenescu.
N5scut in comuna Cocu-Popesti, jud. Arges, din p5rinti bog5tasi,
dup5 ce a urmat cursurile primare in orasul Pitesti, ne fiind o alt5 scoal5
secundar5 in judet, a urmat seminarul de Arges, de unde prin in-
cuviintarea Ministerului respectiv, in baza examenului depus la liceul Ma-

Pe Ere Arsenescu.

tel Basarab din Bucuresti, recunosc5ndu-i-se ca trecute aci cursurile se-

cundare, a fost admis de a urmat cl. V. liceal5.
Numit institutor pentru prima oar5 la scoala din orasul Kilia, Basa-
rabia, cu ocazia ced5rei acestei provincil imperiului rusesc, a fost trans-
ferat la scoala din Curtea de Arges, apoi la scoala Nr. 2 din Pitesti, si
in fine la ;coala Nr. 6 din culoarea de Verde, Bucuresti, azi ;coala Nr.
25, pe care ev, infiintat-o cel dint5i, primind si titlul de director.
Ca vocatiune, de copil invidia pe dascalul s5u de clasa IV primar5,

126

www.dacoromanica.ro
al c5rui loc dorea s8-I ocupe, urm5rind aceast5 idee contra vointei p5-
rintilor s5i, ce-I aveau ca mane dreapt5 In toate afacerile, ocupandu-se
cu agriculture, fabricarea tuicei, comerciul, etc.
Ca rezultat al experientei d:dactice, a dat la lumin5 mai multe
opere:
Abecedar, gramatici, desemn geometric, caligrafii, mai multe serii
de caete sistematice, toate aprobate de Ministerul lnstructiunei ; iar
ajuns la demnitatea de Revizor scolar, a dat la lumin8 opul intitulat, Vi-
ciile organiz5rei ;coalelor ;i mijloacele de indreptare", pentru care a
obtinut elogiurile ziaristicei ;i persoanelor competente.
Ca publicist a colaborat la ziarele : Natiunea j 115sboiul ; 0 din
cauza independentei condeiului, a incercat in mai multe randuri infiin-
tarea unei gazete de interes didactic ; chiar acum dirijeaz5 cu entu-
ziesm, gazeta Tribune Liber8".
Natur5 vie, intreprinz8toare, con;tient5 de datoriile ;i drepturile
sole, pang a sfida pe fat5 vr4m8;ia. Pentru moment are o gandire,
lupta pentru binele scoalei ;i inv8t5torului, ;i un ideal : a sa Tribun5
Liber5. Ur5;te pe cat iube;te in cercul s8u colegial.
In ziaristic8 ;i-a f5cut noviciatul. F8r5 multe studii speciale, conde-
iul s5u alunec5 in diverse directii : politic5, agricultur5, sociologie, co-
met didactic& Stilul s5u e simplu i afluent, ;i fraza f5r5 pretentii, nici
me;te;ugiri or afectatii.
In el reflec1- 5 adev5rul n goliciunea lui, f8r5 jena celui ce se teme,
c5 lovind, se poate lovi. E deci curagios pada la temeritate, ;i dec5 i-o
spui, te ascult5 zambind.
Educatia sa profesional5 aminteste in parte pe a lui Pestalotzi. Pe
cand altii sunt slugi plecate ideilor altora, pe cand copia ;i compilarea
inc5 troneez5 in literature didactic& Arsenescu s'ar putea zice, c5 scrie
mancand ;i lucreaz8 scriind. In izvorul ideilor sale nu e nici fraza ce s'ar
puiea cite, nici pasagiul ce s'ar putea releva, dar un amestec original
de cunopinte, din cari rees adesea idei ;i fapte noi.
E sincer ;i devotat prietesugului adev5rat. Deceptiunea ;i descura-
jarea au imprimat caracterului s5u marca vizibil8 a criticului, care laud5
ce i se pare bun, dar nu iert8 celor ce indrumeez5 pe c5i piezi;e.
Are spiritul p5trunz5tor pentru misei, Iasi i lingusitori, ;i vederea
else de tare, c5 multi v8d mai tarziu, ceea ce el a v5zut mai de vreme.
Are in sfarsit vederi largi in chestii de organizare.
Arsenescu n'ar mai fi bun pentru ;coal& judecand c5 locul lui l'au
luat miseii. MATES RADULESCU
(Tribuna libere)

127

www.dacoromanica.ro
 NOTA. P. Arsenescu a functionat la scoala de b5eti din C. de
Arges dela I Sept. 1878-1 Fevruarie 1879, ca suplinitor.
A desf8surat o activitate fecund
lucrarea sa : Reaua stare economic5 si social8 in Rom8nia" I") -
n mulfe J variate directii. In

atinge
in mod plastic si sugestiv, o intreag8 serie de probleme sociale, care
se pot urm5ri cu ini-eres si asfazi. Cifarn, pentru curiozitatea si do-
cumentarea cftitorului, cSteva : Limba p8s8reasc8 ; organizatia scolar8 ;
voinfa inv8t8m8ntului ; restrangerea studenfilor ; improprietarirea tS-
ranilor, cadastrul proprietatilor, taxa celibatului ; popa si inv5fatoria ;
sufragiul universal sau votul unic, funia la par, etc.

Elie St. Popescu-Olteanu.

Este cunoscut mai mult sub numele de Olteanu.
S'a nascut pela 1852. Absolvent a patru clase seminariale, a im-
bralisat cariera d8sc5liei, fiind numit prima oar8, institutor provizoriu,
prin Moldova.
La 1879, este mutat dela Thrgul-Frumos, cu Nr. 14752, la clasa I
a scoalei de bgeti dih C. de Arges, unde functioneaz8 timp de zece
ani, f8r8 intrerupere, p8n5 la 1889, cand se mut8 la scoala Nr 2 S8-
r8rie" din Iasi.
In 1882 a fost promovat institutor la clasa 3-a, in locul lui G. Ar-
senescu, demisionat.
A fost dasal constiincios si osebit de meticulos in implinirea da-
toriei.
Mihail Micescu.
N8scut la Ciumesti-Muscel, din familie cu stare (1854), a terminat
7 clase liceale si a intrat in inv5f8m8nt la 1879, dac5 nu chiar dela
1877, incepAnd ca suplinitor la Ploesti.
La Curtea de Arges a venit, dela Mizil, pe I Noemvrie, 1882, si a
functionat 2 ani, ;Dana la 1884, and s'a transferat la Pitesti.

Matei Iväncianu.
Este al 5-lea director al scoalei de b5eti.
Originar din satul Gura Sufi, jud. Dâmbovita, unde s'a nascut, la
1856 si a primit primele inv8t8turi, Matei Iv5nceanu s'a indrumat

87) Ed. 1904. Tip. Viitorul", N. Voicu. Bucure0.i.

128

www.dacoromanica.ro
dup8 vrerea Orintilor, c8tre misiunea preotiei, absolvind (in 1878),
cursurile Seminarului Central din Bucuresti, sapte clase.
In primul an, 1878-79, a functionat ca pedagog si apoi ca pro-
fesor suplinitor : 1880-1883, la Seminarul din Curtea de Arges 168).
Simtind o deosebit'S chemare sufleteascS pentru misiunea grea, dar
nobila a d5scaliei, s'a dedicat definitiv scoalei si s'a facut institutor.
In urma concursului dat, a fost numit la o scoal8 din Vrancea,
de unde s'a mutat cur8nd la Pitesti si apoi la C. de Arges : 1883-1884,
in locul lui M. Micescu, la cl. II.
Aici isi inr5d5cineaz6 tot restui vietii si isi valorific5 sporul fecundei
activitSti ce a desfSsurat farS preget, timp de aproape 30 de ani !
El a luat initiativa unei scoale de meserii in localitate, pe care a con-
dus-o ca direcior in primul an : 1901-901 (numit de Min. Instr. cu
Nr. 19515/901).
Ca director al sc. de bSeti ; 1891-1911, a luat initiativa cons-
truirii unui local propriu si datorit8 stre'daniilor lui nepregetate, scoala
de loSeti e inzestratS azi cu una din cele mai frumoase cl5diri scolare.
In 1911-912, a esii la pensie si curând apoi s'a stins din viatS,
in v8rst8 numai de 56 ani.
/f4a se frac pomii prea rodifori.

D. Barzatescu.

S'a n8scut in C8mpulungul Muscelului, la 30 Mai, 1857.

Absolvent al seminarului cu 4 clase, din C. de Arges, a intrat in in-
vStSmant pentru prima oars, la 1875, Aprilie 6.
La Curtea de Arges a fost numif cu Nr. 16071, pe ziva de No-I

emvrie, 1882 si functioneaz5 la cl. I-a 5 ani, p8n5 la 1887, când dup8
a sa cerere --este transferat la Campu-Lung. A mai functionat la scoala
de !DSO Nr. 7 Bucuresti, apoi la Nr. 2 !DSO Pitesti, p8n8 la esirea la
pensie in 1911. A lucrat geografia judetelor : Arges, Olt, Muscel si
Iegende istorice". A luat parte la organizarea SocietStii de ajutorare
a elevilor sSraci", a cantinei scolare din Pitesti si la conferintele locale
ce se tineau in fiecare Joi seara, la orele 8, la scoalS.
S'a stins din viatS, la ad8nci bStranete, in anul 1937, in v8rst8
de 80 ani.

168) Gh. C. M. Seminarul C. de Argeq, pag. 39, 46.

129

www.dacoromanica.ro
 M. Mielcescu.
Fiu de preot, originar din Pitesti, a fost numit la inceput p8n8
la rezultatul concursului suplinitor la cl. I, cu ordinul 10773/887, i
functioneaz8 la aceasta coal'a pent I a 1890, cu intrerupere dela Ia-
nuarielunie 1888, când a fost suplinit de Pr. Buret.
$t. Chiritescu.
Fost revizor al judefului Arges, azi pensionar, in Bucuresti, a func-
tionat la coa.la de 680 in 1888-1889.

Nicolae Busuioc.
Este ai 4-lea director al coalei de ba'efi din Curtea de Arges, pe
care o conduce 2 ani : 1889-1891.

C. M. Terteleanu.
A functionat ca institutor superior la clasa IV in 1891-92, dup8
plecarea lui N. Busuioc.

Gheorghita Dem. Corbeanu.

Gh. Dem. Cdrbeanu, fiul preotului Dimitrie Corbeanu, din comuna
Ciulnita-lalomita, s'a n8scut la 10 Mai 1869.

- -k

130 Ga. Dem. Corbeanu.

www.dacoromanica.ro
 Studiile gimnaziale le-a facut la liceul Matei Basarab" din Bucu-
resti, pe care I-a absolvit in 1886.
In anul urrnStor 1887, pe ban diplomei de absolvire, este numit
suplinitor la close II-a a scoalei de 650 Nr. 2 din Carac5I ; iar in 1888,
August 10, este transferat, tot ca suplinitor, la close I-a a scoalei de
bSeti Nr. 2 din Slatina, in locul titularului Gh. Vulpescu, trecut la Cara-
c5I. Peste putin ins5, la I Octomvrie 1888, revine tot la Carac5I, in lo-
cul aceluias Vulpescu, care este mutat in alt5 parte.
In 1889, August, 25, tot in calitate de suplinitor, este adus la clasa
1 a scoalei de b.-deli din Curtea de Arges, unde s'a stabilit definitiv, pr:n
casStorie.
In Mai 1896, trecand cu succes examenul de institutor definitiv, la
Craiova, i se confers acest titlu, cu decretul Nr. 4081/896.
In anul 1903, este ins5rcinat sà predea cursurile teoretice la
Koala inferioara de arts si meserii din localitate, unde functioneaza p5n5
in toamna anului urmStor 1904, and s'a stins din viatà, tan5r Inca si plin
de vigoare, In yard-5 numai de 35 ani, I5s5nd in urm5 sofa nernanga-
iatS si trei copilasi : Sasa, Maria si Theodor. Sofa sa, D-na Verona Cor-
Leanu, nascut5 Stefanescu-Goanga, pastrand sotului o calda si duioas5
amintire, si-a daruit restul vietii numai copiilor s5i, pe care i-a crescut in
cultul muncii, f5candu-i profesionisti destoinici : balatul Inginer, iar fe-
tele : o doctorit5 si o farmacist5.

Oprea Coprescu.
Originar din Curtea de Arges, coboritor dintr'o veche familie de
fruntasi ai targului, s'a n5scut in 1862, a facut invataturile primare si se-
minariale in localitate, apoi si le-a completat la Seminarul Central din
Bucuresti.
Desi pregStit pentru misiunea preotiei, prefer5 cariera de institu-
tor, si se prezinta la concurs, fiind numit prima oars, intr'un sat din
judetul Putna, in 1889.
De acolo se transferä in Alexandria, iar in 1890 la close II-a a ;coa-
l& de b5efi din Curtea de Arges, orasul s5u natal, unde ramane pan5
la sfarsitul vietii.
In anul 1912, i se lncredinteaz5 directia acestei scoale, in care ca-
litate el ii conduce destinele prin viforul rSzboiului de intregire si sal-
veaza dela distrugere mare parte din arhive veche a scoalei, purtand-o
cu sine pans la inseninarea acelor vremi involburate.

131

www.dacoromanica.ro
 Dasc51 destoinic, devotat si st5ruitor, el a trudit f5r5 pregenn slujba
scoalei, pe altarul c5reia si-a sfarsit ultimele clipe, In vara anului 1923,
la 23 lulie, când moartea I-a g5sit In toiul lucr5rilor de preg5tire a loca-
lului pentru noul an colar. Era In v5rst5 de 60 de ani.
33 de ani a functionat numai la aceast5 scoa15. Ministerul instruc-
fiunii i-a recunoscut meritele, acord5ndu-i R5splata Muncii pentru in-
v5f5mant, clasa 1".

Gheorghe Banescu.

Originar clepe Valea V8Isanului,anume din satul Bratieni-Arges, fiul

unui s5tean modest : Stavarache Ban, s'a n5scut In 1866. Fiind ajutat
de un binef5c5tor macedonean : V. Papa din Bucuresti, care i-a intre-
z5rit de mic copil firea isteaf5 si inzestrat5, el a absolvit cu succes Scoala
Normal5 a Sociefatii din Bucuresti, in 1887.
Ca elev distins al acestei scoale, el a fost refinut la scoala de apli-
cafie respectiv5, p5n5 la 1891 ; iar In 1892, este numit institutor la scoala
de b5efi din Curtea de Arges. Aici se c5s5toreste cu d-ra Emilia, o in-
stitutoare distins5 dela scoala de fete, Intemeind o casnicie idea15.
Soarta pismas5 se furiseaz5 ins5 In c5minul lor, Inc5rcat de fericire, si se-
m5n5nd suferinfa unei boale necrut5toare, in doi ani le curm8 firul vie-
fii, lui in 1894 toamna, ei In 1895.
S5 nu se bucure omul niciodat5, eand soarta pare cs-i surâcle.

Irena Calinescu.
Fiica unui colonel din Bucuresti, a funcfionat doi ani la clasa 1

a scoalei de b5efi., dela 1894-96.

Alexandrina Olanescu.
Nimit5 de Ministerul Instructiunii cu. Nr. 8747/896, a funcfionat ca
suplinitoare la cl. 1 divizionar5, Infiinfat5 chiar In acest an. S'a mutat apoi
la Bucuresti.

lulia Multescu.

0 vrednic5 institutoare, a functionat cinci ani la clasa II-a a scoa-

lei de b5eti : 1896-1901.

132

www.dacoromanica.ro
 Lucretia 0. Caprescu.
Sofa directorului Oprea Caprescu, s'a nascut in 1870, la Slanicu
de Prahova. Cursurile primare si normale le-a facut la Ploesti, unde func-
tiona Scoala Norma la a Sociefatii pentru invatatura poporului roman
nu de mult infiintata, sub directia lui Lucasievici.
Terminand studiile in 1886, a limas doi ani, pane' la 1888, ca
asisFenta la cursul de matematici din clasele inferioare ale Scoalei Nor-
male.
In 1889, se prezinta la concursul pentru invatarnantul primar, tinut
tot la Ploesti si obtine numirea ca institutoare la scoala de fete din

lt$

ft

Lucretia Caprescu.

Curtea de Arges, in locul d-rei Victoria Vladescu, numita la Pitesti.

Aici face cunostinta tanarului institutor dela ba'eti : Oprea Ca-
prescu, cu care se casatoreste in 1892, lucrand dela 1897 inainte nedes-
partiti 26 de ani, la scoala de b6eti, pans la 1923, cand moartea rat,-
indu-i sotul, clansa si-a luat concediul de odihna, dela Koala unde a
muncit cu devotament, p6n5 la esirea sa la pensie, in 1925.
Neavand copii, viata intreaga si-a inchinat-o elevilor, pe care i-a
instruit si indrumat cu tragere de inima.
133

www.dacoromanica.ro
 Ministerul instructiunii, apreciindu-i meritele scolare, i-a acordat in
1913 : Wasp lata muncii pentru inVatSmant clasa .1", cu Decretul Nr.
5464/913.
In 1906 a mai primit Medalia Jubiliarä Carol 1", cu Brevetul 182.

A lexandrina Necpilescu.
S'a n'ascut in 1880, la Câmpulungul Muscelului. A urmat 5coala Nor-
malS de institutoare din Bucuresti si a intrat in invatSmiint, la 1901. A
functional- la scoala de 1350 din C. de Arges, doi ani : 1907-1909,
and $'a transferat la PH-esti. DupS 36 de ani de muncS fiirS preget in
ogorul scoalei, a iesit la pensie, in 1937.

Maria Pantazescu-Demefrescu.
A urmat cursurile 5coalei Normale de institutoare din Bucuresti
a functionat pela diferite scoale.
In C. de Arges, a functionat la scoala de bSeti, sapte ani dela 1909
1916.

A dela lvtinceanu".
NSscutS in C. de Arges la 1883, fica fostului director Matei Ivan-
cianu, a urmat cursul 5coalei Centrale din Bucuresti si Normala din Iasi.
A intrat in invSlimant la 1901-902 si a functionat un singur an
la scoala de 680. Azi este pensionara la Bucuresti.

Speranta Ivanceanu-Gheorghiu.
Fiic5 a directorului IvSncianu, i-a tinut locul in 1909-910 si 911
912. S'a asatorit la Pitesti cu d-I avocat Gheorghiu.

I. Gheorghifoiu.
S'a nascut in comuna Jugur, jud. Muscel, la 1881, Mai 14. A ab-
solvit 5coala Normals de Institutori din Bucuresti, in 1903. A fost numit
invStStor, intSia oarä la scoala Ionesti-Dambovita, in 1904.
'La Koala de bSeti din C de Arges a functionat doi ani : 1910
(912 ; girand i directia scoalei, in anul 1911-1912.
De aici s'a mutat la scoala Nr. 2 din Pitesti, unde functioneaz6 si
astSzi.

131

www.dacoromanica.ro
 Nicolae T. Penescu.
N5scut la Pitesti in 1869, a urmat Scoala Normal5 de Institutori din
Bucuresti, In 1891 a fost numit, prima oar5, institutor provizoriu la Tur-
nu-M5gurele, de unde s'a permutat apoi la Pitesti si Rosiori.
In 1913, a venit la scoala de loSeti din Curtea de Arges, unde a
functioned- trei ani, p8n8 la 1916, and a murit, ucis in strad5, de o bombs
aruncat5 de un avion inamic.

Gheorghe lofciulescu.
A condus clasa III-a, in anul 1912-1913.

Dem. Georgescu.
S'a n5scut la (869, in Uda de sus, unde si-a desf5surat cea mai mare
parte din viata i activitatea scolar5. A fost numit provizoriu, In 1889.
In 1914, fiind inaintat prin concurs institutor urban", s'a
transferat la scoala de 650 din Curtea de Arges, unde a functionat
p8n5 la 1923, and a esit la pensie.
E decorat cu R5splata Muncii pentru inv5f5m8nt" cl. 11.

Caliopi I. Olanescu-Ro§escu.

S'a n5scut in comuna Tigveni-Arges, la 2 August 1875, a urmat

scoala de fete din Curtea de Arges si scoala central5 din Bucuresti, care
rntre tirnp s;.a transformat in scoal5 normal5 de institutoare.
A fost numit5 in inv5f5m8nt la 1897, si a functionat la diferite
scoale ca : Turnu Mägurele, Valenii de Munte, Babadag, Rosiori de Vede,
Curtea de Arges si dela 1919 la scoala Nr. 22 Carmen Sy Iva" din Bu-
curesti.
A esit la pensie, in 1931.

Elena Iliescu.

S'a n5scut in Curtea de Arges, la 21 lanuarie, 1895.

A urmat Scoala Normals Mihai Sturza" din Iasi si a functionat,
ca detasat5, la scoalele din localitate, p8n5 la 1927, and a trecut la
scoala de aplicatie, depe 18ng5 scoala Normal5 de fete din Pitesti.
In 1930, se transfers la Bucuresti, unde functioneaz5 si in prezent,
la scoala de fete T5b5cari".

135

www.dacoromanica.ro
 Ion lonescu.

N8scut in 1873, la Dr8ganu-Arges, a absolvit Scoala Normal8 din

Bucuresti. A functionaf la scoalele Buzesti si Mavrodi-Teleorman, G51e-
sesti ;i G8vana jud. Arges, Curtea de Arge; si Pitesti.
La scoala de 1380 din Curtea de Arges, a functionat scurf timp :
1918-1919, apoi a frecut la Pitesti, de unde a esit la pensie.

Gheorghe Dragomirescu.
S'a n8scut in comuna Podu Brosteni, jud. Arges, la 24 lanuarie 1874.
A intrat in inv5t8m8nt la 1894. La scoala de b8eti din Curtea de Arges,
a functionat 3 ani, dela 1918-1921, cand s'a mutat la PH-esti, unde
a iesit la pensie, in 1924. .

N. A. Iliescu.
A functional- doi ani : 1920-1922.

D. Dinescu.
S'a n8scut in Costesti, jud. Arge; la 23 Februarie, 1885. A urmat
Scoala Normal8 din C8mpulung si a fost numit inv5t8tor, in satul natal
la 1906.
A f8cut apoi scoala de aplicafie din PH-esti, si a fost numit insti-
tutor la scoala de b8efi din C. de Arges, unde a functionat un an apoi
s'a transferat la ;coala Nr. 2 din Pitesti, unde functioneaz8 si in prezent.
A fost revizor ;tolar al judefului, in 1931.

N. Nicolescu-Lungu.
S'a n8scut la 1886, in comuna Paduroiu-Arges, unde a urmat
scoala primar8 ; primele patru clase secundare le-a facut la liceul de
baeti din Pitesti ; apoi a trecut la f co a la normal8 Carol 1, din C8mpu-
lung, pe care a absolvit-o in 1908.
A fost numit inv8f8tor in 1909, la scoala Dedulesti-Arges, de unde,
In 1914, si-a cerut transferarea in Cadrilaterul de curSnd anexat, si a
functional- p8n8 la 1916, in comunele : Bairambunar, si Carali, jud. Ca-
liacra.

136

www.dacoromanica.ro
 Dup5 rkboi ravine in jud. Arges, la scoala Ciofrangeni, unde func-
tioneaz5 pan5 la 1922, c5nd fiind inaintat institutor urban", trece la
scoala de b5efi din Curtea de Arges.
Aci lucreaz5 p8n5 la 1925, In care timp gireaz5 provizoriu si direc-

N. P. Niculescu.

-Oa scoalei, (August-Noemvrie 1924), indat5 dup5 moartea lui C5prescu,

apoi trece in inv5f5m5tul agricol si la controlul b5ncilor si cooperati-
valor s5testi.

E. Fotescu.
A functionat la scoala de b5efi, in anul 1923-924.

Nic. Popescu.
S'a n5scut in comuna Leicesti, jud. Muscel, la 17 lanuarie 1885. A
urmat cursurile scoalei normale din Campulung si a fost numit inv5t5tor,
in 1908, la scoala corn. C5rst5nesti, jud. \talc., de unde a trecut apoi,
la Purc5reni-Muscel. A fkut scoala de aplicafie la T5rgaviste si a fost
numit institutor la scoala de b5eti C. de Arges, unde a functionat cinci
ani, 1923-1928 ; iar de aci a trecut la scoala Nr. 3 din Pitesti, unde
functioneaz5 si astki.
137

www.dacoromanica.ro
 Gheorghe Badoiu.
S'a n5scut in 1886, la C5mireasca-Vlasca. A urmat Scoala Normal5 :
Carol I, din Câmpulung ;i a fost numit inv5f5tor, in 1906, la Ghizdavu-
Vlasca ; iar in anul urm5tor la Chiriacu.
In 1908-9, a urmat cursurile ;coalei superioare pentru institutori
speciali, in Inv5temantul profesional ;i in 1909, este numit institutor la
;coala de meserii din C. de Arge;. Aci functioneaz5 p5n5 la 1923, cand
trace la ;coala primar5 de b5efi din acest ora; ca institutor urban"
cu examen ;i director.
In 1927, ravine iar5;i In inv5f5mantul profesional, ;i se titularizeaz5
definitiv, ca profesor asimilat, pentru partea stiinfific5, la seoala de me-
serii azi gimnaziu industrial din C. de Arges, unde funcfioneaz5
;i in prezent.
Ion Peaha.
S'a n5scut in comuna Avdela-Macedonia, la 10 Mai 1874, a f5cut
clasele primare si liceul la scoalele grecesti din Crotily ;i Bitolia (1892-
i 895).
In 1895, a fost numit Inv5f5tor la ;coala primar5 din Avdela. In anul
urrnStor, a fost adus de stat, Impreun5 cu alfii, la ;coala normal5 din
Câmpulung pentru preg5tire pedagogic5 ; dup5 un an s'a reintors s5
functioneze pela diferite ;coale. In 1913, a trecut In Regat.
Dela 1lanuarie 1914, a funcfionat la ;coala turc5 din Turtucaia, apoi
la ;coala turc5 din Silistra, timp de 8 ani, pan5 la 1922, când a trecut
la ;coala de stat Nr. din Silistra, ca Inv5f5tor asimilat (27 lanuarie
1

1921).
In timpul rkboiului s'a refugiat in Moldova ; aci a primit diferite
Ins5rcin5ri pela Spitale, cursuri de adulfi, ;coale, etc.
La 1924. a .fost deta;at ;i apoi transferat (1926) la scoala de b5efi
din Curtea de Arges, unde a funcfonat pang la anul 1931, cand a esit
la pensie. Reintegrându-se in anul urrnator 1932, a r5mas p5n5 la Dec.
1936, când a esit a doua oar5 la pensie.
A fost directorul acestei ;coal% dela 1927-31 si in 1932-33.
A funcfionat la ;coala de ucenici din localitate ca prof. ;1 director.

Ruxandra loanid.
Originar5 din Pitesti, a funcfionat vase ani la ;coala de b5efi din
Curtea de Arge; : 1925-1931 ;i s'a transferat la Pitesti, ;coala Nr. 3
de fete.

738

www.dacoromanica.ro
 Maria Al. Cerbureanu.
S'a nascut la 30 Aug. 1879, in Campu-Lungul Muscelului, cursul pri-
mar si secundar si le-a fkut fn Bucuresti.
A fost numita, prima oara, Invatatoare cu titlu provizoriu, la 1 Sep-
temvrie 1907, in comuna Civina, jud. Ilfov.
CasStorindu-se cu d. Alecu Cerbureanu Popilian, profesor secun-
dar care Ii avea catedra in Curtea de Arges, a renuntat la post pentru
catva timp si s'a reintegrat apoi ulterior.
In 1918-19 , este numita la scoala de fete din C. de Arges, de
unde, in 1926, se muta la scoala de baeti si functioneaza 2 ani. La 1928
se transfers in Bucuresti, la Koala de fete Nr. 24, unde functioneaza
'Dana la esirea la pensie, pe care o cere pentru motive de sanatate, in
1936.
Pentru ac.tivitatea si devotamentul sau inchinat scoalei, Ministerul
i-a adus multumiri publice" cu ordinul Nr. 113.616/937.

lulia Dogater.
De origins basarabeana, a functionat la scoala de baeti ca deta-
sate' in timpul dela 1929-1931.

D. Udrescu.
Nascut in Sapata de Sus-A.rges, la 24 Februarie, 1892, a urmat
cursul primar in sat si la Pitesti (Nr. 1 650) ; iar cursurile normale la Sc.
normala a Societatii pentru inv. pop. roman", din Bucuresti.
In 1912 a fost numit invatator provizoriu la Launele de Sus, unde
a functionat pana la 1919, cu intreruperea razboiului (1916-918), c8nd
a luptat pe front. In 1919, s'a transferat in satul natal, unde a functionat
*là la 1922/23, cand a fost trecut in control, apoi pedagog la Scoala
normala din Pitesti.
In 1923, desi admis prin concurs la sectia pedagogica universitara,
infiintata in acel an, a renuntat, transferandu-se la sc. Cepari, uncle a
functionat 5 ani ; apoi la sc. de loSeti Nr. 3 din Pitesti, un an.
La 1929, a fost transferat la scoala de baeti din Curtea de Arges,
unde functioneaza i in prezent.
In calitate de director, a pus bazele constructiilor scolare dela Lau-
nele-Tudoresti, in 1915-16 ; in satul natal, la 1922/23 si la Cepari-Un-
gureni in 1924, terminata in 1928.
La Pitesti, a reorganizat internatul 8i eaminul invatatorilor (1928
si 1929), luand parte in conducerea Asociatiei invatatorilor, ca secretor.

139

www.dacoromanica.ro
 In colaborare cu C. R5dulescu-Codin, a redactat revista : Prie-
tenul nostru", dela Muscel (1923/1926) ; iar la 1928-29, revista : Soli-
daritatea", a inv46torilor arge;eni.
Are diferite publicatiuni ;i manuale didactice.
Ca director la Koala Cepari, a organizat cursul complimentar ;i
de adulti ; la C. de Arge;, cursul superior, comitetele ;colare locale,
cantina, localul, etc. A fost director ;i profesor la cursul de ucenici din
localitate, dela 1929, p8n8 in prezent.
La 15 Februarie, 1936, a fost delegat inspector ;colar.
A primit R'asplata muncii pentru inv6Tam8nt ;i constructiuni ;c.
cl. I" ;i diferite alte distinctiuni.

Ion Preda
N'escut la 4 Noemvrie, 1902, in comuna Bradurile-Arge;, a urmat se-
minarul din Curtea de Arge;, in 1918,1919, apoi ;coala normal5 din
Pite;ti, iar diploma de inv451-or a obtinut-o la ;coala normalà din Si-
ghat (1924).
A fost numit provizoriu la Cornepi-Maramure;, in 1924, intreru-
pEind un an, cu stagiul militar (1925/26).
S'a transferat la ;coala de b6'eti, din Curtea de Arge; pe 1 Sep-
temvrie 1931, unde a functionat cu intreruperi, pan5 la 1938.

Peke F. lonescu.
S'a na'scut la 16 Aprilie 1898, in comuna Brgdet, jud. Arge;, unde
a urmat cursul primar.
secundare le-a facut in Pite;ti la liceul Br5tianu"
Studiile 4
clase ;i apoi la ;coala normala' Al. Odobescu",
La Noemvrie, 1922, dupg terminarea ;coalei de ofiteri de re-
1

zerva" din Ploesti, a fost numit cu titlul provizoriu la Cipa'tâneni-Arge;.

A functionat, ca deta;at, la ;coala Fla'mânze;ti, apoi in 1925 s'a
transferat la ;coala Bu;aga, unde a r6mas, ca director, pan5 la 1931, cand
s'a transferat la ;coala de b6eti Curtea de Arge; .
A fost definitivat la 1926, ;i inaintat gr. II la 1931 ; s'a c5s6torit
la 1928.
Tatiana 5endreanu-Paslea.
S'a na'scut in Curtea de Arge;, la 22 Nov. 1912. A urmat ;coala
normara de fete din Pite;ti ; a intrat in inva't5rnânt la 1 Sept. 1929, fiind
numit8 la ;coala Tutulepi-Arge;, de unde s'a transferat la Koala 0e;ti.
A functional- ca deta;a1-5, la ;coala de loSeti ;i Fl8manze;ti, din
Curtea de Arge;.
740

www.dacoromanica.ro
 Gheorghe Bucurescu.
S'a nascut in Cerbureni-Arges, la 22 Dec. 1885. A Mut scoala
normala Carol I", din C8mpu-Lung si a fost numit in inv8t5rngnt, la
1 Septemvrie, 1906, in comuna Nisipii-G8geni (V8Icea), de unde s'a
transferat la Varea lasului. Aid a functionat, pant la Septemvrie, 1937
1

z8nd s'a transferat la scoala de beef, din Curtea de Arges.

Gh. Bucurescu.

In timpul dela 1924-26, a trecut in controlul cooperativelor sa.-

testi, iar dela 1927-30, a stat in inv8t5rnntul teoretic al scoalei de me-
serii.
A luat parte in campania 1913 si in rkboiul de intregire ca ofiter
de rezerva, fiind r8nit si decorat cu Avántul "Droll si Victoria Unirii".

Claudia Bogdan-Hadgi.
S'a nascut in comuna Enichioi-Ismail, la 1909, lunie 3 ; a urmat scoala
normala Regina Elisabeta" din Galati. A fost numit8 in inv48mant la
Septemvrie, 1928, in comuna Aprodul Purice-Ismail.
1

In acelas an, s'a c8s8torit cu preotul I. Hadgi, azi consilier referent,

la Episcopia Arges.
141

www.dacoromanica.ro
 A fundionat, ca detapfg, la Enichioi, DumitreFl-i, Ismail i Curtea de
Arge, coala de b5e-ti.
A fost definitiveL in 1933 i inainte5 la gr. II, 1936.

Ion Voicila.
S'a n5scut in corn. Tutana, Jud. Arge. A fkut c. normala' la Pife0i
;1a trecut la c. de apliceie, fiind apoi numit inv45tor gr. I la Bucu-
re0i-Dgrne'roaia, de unde s'a transferat, in 1937, la Curtea de Arge.

142

www.dacoromanica.ro
 Via la §colar5: Elevii.
Ogorul viu, adanc si totdeauna proasp8t, pe care invatatorul este
chemat s8-I framante si st-I fructifice cu truda lui nepregeteS, preg5-
tindu-1 zi de zi, rodirii viitoare, este copil5retul : acel balaiu si fraged
18sfaris omenesc, care sub infatisarea lui sprinten8, vioaie, plina de far-
mec si senin5 naivitate, ascunde tot frearnatul trecutului si germenele
viitorului.
Scoalele, laboratoarele de munca rabdurie si anevoioasa, cu tot arse-
nalui lor de metode, programe si principii, cu toata zestrea lor de obiecte
si manuale didactice nu sue altceva decat modeste unelte de n-
ceaf i iscusita desvoltare a acestui misterios, i nesecat isvor de vie5
tinereul
Roadele acestei migaloase si chinuitoare opere de educeie" desi
menite a se coace si culege mult mai tarziu sunt totusi inventariate in
mugurele lor, prin obisnuitele situeii anuale", care sintetizeaza in cifra-
rea lor abstract8 si rece, tot frearnatul de viafa al unui an scolar.
Redam si noi aceast5 ferbinte si continu8 pulseie de viara a scoalei
de baei, pe timpul dela 1860 pn n prezent, intr'un tablou numeric
general, infkisand pe ani, miscarea fiecarei clase in parte si a toate la
un loc, Urmat de o diagrams grafica si o Iisf nominala a absolventilor,
indicand pe cat s'a putut chemarea lor ulterioar5 in societate.
Din tabloul rezumativ numeric, se vede c5 :
a) In 77 de ani de activitate organizata, scoala de 650 a ad8pat
la izvoarele ei de invaratura in toate clasele : 15307 elevi, (Rind so-
cietatii, un numar de 2318 absolventi cu patru clase, afara de seriile din
1887-1888 si 1901-1902 care lipsesc si de primele serii cu 3 clase. Cu
sapte clase nu s'a inregistre, pans in prezent, niciunul, deoarece pan8 a
ajunge la cl. VII se raspandesc la meserii sau alte ramuri profesionale.
b) In anii : 1920-1926, s'a infiripat aci si un curs de adulti, numit
impropriu, complementar" prin scriptele scoalei care n'a functionat
regulat in tofi anii.
c) Intre anii 1934-937, s'a organize cursul superior, care a func-
tionat cu cl. V si VI, pans in prezent, avand post special dela lanua-
1

rie 1937.

143

www.dacoromanica.ro
 TABLOU GENERAL
Cu situatia numericli a elevilor pe clase dela 1860-1937

Casa I Casa II Clasa III Clasa IV Total

Anul
'Z.
co
..
=-
co
.... co
.. Observatiuni
colar .ao. 0
...
01*
P. CO* CO*

P 1.
ci ci
C.)
op 0 1 C.)
Wi Wi
L.
Wi 1
0 a.
'no
z.. I1
11.1
a.
f..
a.

1860-61 94 5 -- 94 90 CI. I si II unite

1861-62 82 59 11 5 _- 93 90 Cl I II si 111 unite
1862-63 80 55 15 9 _- 95 64
1863-64 4- 14 8
2fi(l6
7_ 74 53 CY.I i 1r Lie"
1864-65 54 44 20 21 15 11 _- 92 76 Toate cl. separate
1865-66 4 4d 3B 36 25 17 _- 109 96
1866-67 67 66 221 21 31 19 _- 120 106
1867-68 6 65 27 22 2 15 _- 119 102
1868-69 6 51 34 2'- 3 21 132 97
1869-10 70 59 48 48 4 34 167 141
1870-71 53 39 55 47 45 24 44 14 167 134 Cl. IV neautorizatil
1871-72 5 42 42 39 44 23 141 105 Cl. IV lipsit
1872-73 7 52 47 38 4 32 30 27 193 150 Se infinteazil cl. IV ofic.
1873-74 79 55 45 38 42 42 41 32 243 191
1874-75 6 51 57 49 5 18 34 34 204 170
1875-76 62 53 62 54 49 43 34 25 211 188
1876-77 5 42 70 70 50 46 31 19 201 187
1877-78 46 42 38 37 58 48 39 34 181 162
1878-79 71 71 4 28 84 32 33 30 177 16(
1879-80 68 44 2 26 34 24 24 23 16 116
1880-81 64 52 36 31 44 35 2 18 17 147
1881-82 72 58 43 30 44 35 41 35 2 160
1882-83 61 32 54 25 41 24 44 39 200 120
1883-84 44 25 46 24 42 26 3 27 75
4884-85 3 25 47 31 3 22 45 34 159 112
.1885-86 4 28 38 22 42 21 27 17 156 88
1886-87 51 21 42 20 32 20 3 28 15 89
1887-88
1888-89 69 45 3 34 4 36 35 32 182 47
4889-90 6 27 41 29 27 23 45 41 177 10
1890-91 35 23 4 31 2 26 37 35 14 1-
1891-92 51 33 3, 25 3 28 44 31 161 17
1892-93 51 33 41 28 3 28 52 41 178 130
1893-94 90 31 49 24 3 22 47 36 222 113
1894-95 72 48 52 32 3 31 4 36 209 147
4895-96 66 32 71 41 3 22 47 45 219 40
1896-97 92 56 7 23 5 43 43 31 25 153 Cl. 1 divizionari,
1897-98 133 49 10 47 4 29 61 59 240 184 91 9 9/
1898-99 10 59 9 43 57 42 61 47 314 191 IP 9/
1899-900 6 43 8. 37 4 29 56 48 247 157
1900-901 '108 49 7 44 58 44 44 42 288 79 Cl. I divizionarli
1901-902 68 53 71 32 5 25 55 3 248 113 Lipsii 1V
1902-903 79 37 68 41 57 32 58 51 262 161
1903-904 7 39 64 45 -1 31 49 3- 239 150
1904-905 7 40 53 37 5. 40 51 43 233 160
1905-906 57 39 51 35 47 32 52 46 207 152
1906-907 93 39 58 30 4 22 40 40 25 131

144

www.dacoromanica.ro
 1907-908 1031, 41 661 39 451 19 34 30 248 121
1908-909 140 50 61 35 63 39 31 22 296 146
1909-910 113 49 691 3 48 29 49 43 269 154 Cl. I divizionarli
'1910-11 111 1 53 64 34 48 25 39 29 262 41 ..
1911-12 9 47 82 42 49 26 40 29 267 144
1912-13 109 73 61 36 57 30 34 29 261 168
1913-14 102 57 93 57 55 36 38 35 290 185
4914-15 79 62 69 45 661 54 4701 47 261 208
1915-16 97 59 76 47 601 38 7 64 303 208
,

1916-17 68 24 73 48 79 34 371 30 257 136

'1917-18 ' 4 52 30 1 1, 391 30 24 13'
1918-19 81 48 : 35 41 34 48 35 22 152 CI. 1 divizionarà
1919-20 112 56 6 42 45 29 51 45 272 472 CIA divizionarl
1920 211) 106 60 6 34 58 34 41 31 273 159
1921-22 76 28 6 35 47 30 46 48 229 135
1922-23 71 48 45 31 46 38 38 31 199 148
1923-24 49 32 59 54 43 35 49 44 20 165
1924-25 31 24 3 35 67 54 43 36 179 149
1925-26 32 15 28 21 45
32 62 60 '167 128
1926-27 43 30 2 19 41 29 39 30 148 108
1927-28 50 39 37 29 33 18 41 29 161 115
1928-29 49 34 47 34 47 35 32 26175123
1929-30 56 33 4 28 46 41 3 29 18 131
4930-31 66 42 44 42 3 29 48 44 191 158
1931-32 74 49 47 33 5 45 39 33 214 160
1932-33 69 45 65 50 4 40 52 50 230 185
1933-31 62 43 59 46 57 48 47 42 225 170
1934-352) 72 44 52 42 541 48 49 46 224 180
1935-36 58 43 53 39 45 43 60 51 216 179
1936-37 47
_ 40 51 46 4 44 61 53 207 183

2185 2316
1

1) Notd. In 1920/921, s'a organizat prima oarra, cursul de adulti, care a

continuat rani la 1926.
2) In 1934/35, s'a organizat prima oaril cursul superior, avAnd 22
Inscrisi 0 9 promovati, in cl. V. In 1935/936, a rontinuat cu 2 clase, avAnd :
5 inscrisi, promovati in cl. V si 1/, in cl. VI. In 1936/937, s'a mentinut, tot cu
aceleasi clase, avAnd 19 inscrisi si 45 promovati in cl. V 0 1/i, In cl. VI.
Multe i variate sunt piedicile care Incetinesc organizarea temeinicit a
acestui ciclu de InvAtAmAnt ; cea mai serioasi este desigur neaplicarea efectivfi
a obligativititii.

145

www.dacoromanica.ro
 IL TABLOU
Cu numele sl situatla absolventilor $coalel de Heti din Curtea de Arges
dela 1860-1937

1
Invititurii

. Profesia
Locul

elevului
in viatii
( Media)
Gradul
I r:
C.)
Anul Numele gi Pronumele nagterii Profesia
L. gcolar elevului pärintelui
Z .2 Comuna

1
1 1861-62 Drujeanu Mich. 1 C. de Argeg Profesor
2 Dobrescu Gregor. 2 , Comersant
3 Miroiu Demetru 2 Noapteg
4 Protopopescu Nicol. 3 C, de Argeg
5 Stefitnescu Nic. 2 . Comersant
6 1862-63 Demetrescu Stefan 2 .
7 Dragomir Nic. 1 . Preot
8 Eliescu Toma Ern. Comersant
9 Eliescu luane 2 Agricult.
10 Iuanescu Const. Em. " Scriitor
11 luanescu Iuane 2 Comersant
12 Lazarovici Gregorin 3 " Agricult.
13 Miroiu Demetru 1 . x
14 Nicolau Toma 3 .
15 1863-64 Constantinescu luane 1
16 Demetrescu Stefan Ern. " Comersaat
47 Dragomir Gabriele Em. Preot
18 Dragomir Nicolau Em. . .
19 Rudeanu Florea 1 Cepari .
20 Florescu Ion Mugetegti "
21 Ungureanu Demetru E m. ,, "
22 luanescu C-tin . C. de Argeg Copist
23 18M-65 Demetrescu Stefan Em. Comersant
24 Diaconescu Nic. 2 A gricult.
25 Dobrescu Iuane 3 Comersant
26 Gheorghiu Const. 2 . " Comersant
27 Gregorescu Pietru 3 Preot .
28 . Lilzirescu Teodor 1 . .
29 Niculescu Iuane Eli]. Arefu Agricult.
30 Petrescu Iuane 3 C. de Arges Comersani
31 Popescu Andrei 3 " Preot
32 Rudeanu luane i Rudeni A gricult.
33 Ungureanu Demetru 1 Musetesti ie
34 1865-66 Dobrescu Wane 2 C. de Argeg Comersant profesor
35 Calinoiu Oprea Boiangiu
36 Eliescu Nice lau . 2 Comersant
37 Ghieseanu Alexandru 2 IIeris*Trans. Profesor
38 Ghieseanu kane 2 .
39 Gheorghiu Constant. I. m. C. de "ArgesComersant Eomerseof
40 kanescu Paul Em. Valea Iasului Agricult.
.41 Petrescu Ion 2 C. de Arges Comersant
42 Petrescu Anastasiu ,
43 Titopoleos Georgiu Ern. Valsinesti Arendag
44 Dragomir Gabriel Em, C. de Arges preot
45 Midficineanu Stefan Elklikinesti
2 "
46 Birbiilotescu Nicol. 1 Valea Danului Agricult.
47 Popescu Nic. 2 C. de Argeg
48 LizArescu Teodosie Em. Costesti Preot
49 Periseanu Georgiu Ern. Copriceni Orfan

146

www.dacoromanica.ro
50 1865-66 Bumbuescu Andrei Em. Bumbuegli Agricult.
51 1866-67 Bazilescu Angel 2 Valea Iaului .
52 constantinescu Ion 2 Robaia .
53 Calinoiu Emanuel 3 C. de Argeg
54 CAlinoiu Oprea 2
55 Cristescu Gabriel Ern. .. Preot
56 Eliescu Nicolau i Comersant
57 Ghlifulescu George 3 Aref Preot
58 Gbeorghiu Stefan 2 C, de Argeg Comersant Cornersant
59 Ghieseanu Alex. 3 Heria Trans. Profesor
60 Popescu Demetru 3 C. de Argeg Preot
61 Popescu Georgiu 2 Cepari .
62 Popescu Mihail 2 AlbeIi #
63 Popescu Stefan 3 Fliminzegti r .
64 Petculescu Georgiu 2 C. de Argeg Bmangm Cornersant
65 Popescu Constantin 2 . Preot
66 Popescu Ion Em. Orfan
67 Petrescu Ion 2 Mliiceni A gricult.
68 Rudeanu Stefan 1 Rudeni Preot
69 Teodorescu Georgiu Em. Albegti Agricult.
70 1867-68 Alexandrescu Nic. 3 Tig-veni Agricult.
71 Anonim 3
7?, Cartutfi Stefan 1 C. de Argeg Aglituli.
73 Constantinescu Petre Ern.
74 Demetrescu Mich. 1
75 Demetrescu Nic. 1 Mfinicegli Agricult.
76 Diaconescu Demetru 3
77 Gbitulescu Gregoriu En% Aref Orfan
78 Donescu Nic. 2
79 Nicolescu Florea Em. Cepari Agricult.
80 Petrescu Ion 1
81 Popescu Constantin 2
82 Popescu Demetru 4 C. de Argeg Preot
83' Popescu Stefan
Predescu Flores
4 FliimAnzegti .
84 2
85 1868-69 Bidulescu Petre 2 C. de Argeg Comershnt
86 Gbeorghiu Stefan 2 . Orfan Cornersant
87 Petrescu Nicolae 3 Comersant
88 MihAilescu Nicolau 3 Zugrav
89 Maresiu Constantin' 2 FlAmAnzegli Agricult.
90 Bazilescu Georgiu i Orfan
91 Oprescu Const. 3 Preot
92 Pit lescu Toms 2 C. de Argeg Agricult. Subdir.
. r
93 TolAnescu Ion 1 .
94 Blazianu Ion Em.
95 Diacohescu Demetru 2 Preot
96 Pcpescu Nicolau 3
97 Demetrescu Mich. Em. Ci;mar
98 Blazia nu Georgiu Em. Agricult.
99 fonescu Ion 2 Comersant
100 Donescu Demetru 2 .
101 Iordanescu Nic. Em.
102 Constantinescu Inane 2 Funct.
103 Popescu loane Em. Agricult.
104 Clirtuta Stefan Em. Negustor Aria
105 Bazilescu Angel
106 1869-70 Bunescu Alex. Em. Preot

147

www.dacoromanica.ro
107 4869-70 Marinescu Trandafir Em. Agricult.
108 Petrescu Const. 1 .
109 Birliscu Nic. 3 C. de Arge§ Comersant
110 Bazicliu Cong. 3 ,, Orfan
111 Constantinescu Nic. 2 Stroe§ti Agricult.
112 Constantinescu Teodor 3 C. de Arge§ Proprietar
113 Dinescu Ion 3 Birsisti Agricult.
114 Eliescu Oprea 1 C. de Arge§ Orfan
115 Gheorghiu Stefan 1 . .
116 loanescu Chivu 1 VAlsänesti Agricult.
117 lonescu Ion Em. C. de Arge§ Pinariu .
118 lonescu Nic. Ern. VAlsAnesti Agricult.
119 MihAilescu Nic. 1 C. de Arge§ Pictor
120 Moisescu Ion Em. VA1sAnesti Agricult.
121 Maresiu Const 1 FlAmAnzesti .
122 Marinescu loan Ern. Stroesii .
123 Petrescu Nic. 2 C. de Arges Comersan
124 Popescn Bazil 3 . Orfan
125 Popescu Emanuel 2 Albesti Preot
126 Popescu Simion 3 C. de Arge§ Agricult.
127 RAdulescu Petre 1 . Negustor mica
128 Stavrescu Baziliu Acrida-Turcia Arendat.
129 Tomescn Ion Em. Pietro put Agricult.
130 Voiculescu Ion Ern. Alimint.de sus Orfan
131 Popescu Nic. 2 Stroesti Preot
132 Albanu Nic. 2 Albestt ,-
133 Roboianu Ion .1 V. Danului Agricult.
131 Constantinescu Ion 1 Albesti lf
135 Marinescu Nic. 1 VAlsiinesti Orfan
136 Dobrescu Ion 1 Musete§ti Preot
137 lonescu Demetru 2 C. de Arges Cojocar
138 Iordanescu Nicolae 16 ,1 Arendat.
139 Rudeanu Stefan 2 Rudeni Preot
440 11870-71 lonescu lacob 6 Orfan
141 Tomescu Ioan 8 Agricult.
142 Marinescu C-tin 9
443 GAleseanu Ion 5 Gale§ Preot
144 Mihitilescu Georgiu 8 Caxpeiu Agricult.
145 Mihdileacu Ion 6 .9
146 Marinescu Trandafir 7 'Balculesh .r
147 Bunescu Georgin 5 Vernesti ,.
148 Grigorescu Ion 9 V. Danului
149 Ionescu Demetru 9 Bleici
150 Popescu Stan cu 8 V. Porcului Preot
151 Marinescu Constant. 7 Bunesti Agricult.
152 BirAscu Nicolae 8 C. de Arges Comersanl
153 Bazacliu Const. 8 ,- Ortan
454 Constantinescu Teodor 7 79 Pensioner
155 Dinescu Ion 6 BArsesti Agricult.
1.1:6 Popescu Baziliu 8 C. de Arge§ Orfan
157 Starvescu Baziliu 8 /, A rendat. Comettant
158 Aninosanu Peire 5 C.-Lung Negustor
159 Dinescu Nicolau Malureni Agricull.
160 Bunescu A 1 exandru 6 Vernesti Preot
164 Nicolescu Baziliu Suici Agricult.
Dela 4870-71, notele se apreciazA cu cilre 4-10.
Dela 1870-74, In matricole e si clasa IV,

148

www.dacoromanica.ro
162 1870-71 Constantinescu Nicolae 7 Agric.
163 Popescu Nicolau Stroesti Preot
164 Maresin C-tin Fliimánzesti Agricult.
165 Marinescu Ion Stroesti
166 Petrescu Nicolau C. de Arge§ Negustor
167 Georgia Stefan 21 Orfan
168 Badulescu Petre 22 Negustor
169 lonescu Ciru VAlsanesti Agricult.
170 Ionescu Nicolae Petrosani
171 lonescu Ion C. de Arge§ Painaru
172 Marinescu Ion Malureni Orfan
173 lonescu Nicolae VMsannsti Agricult.
174 Dobrescu c-tiu Musetelli Preot
175 Mihailescu Nic. C. de Arges Pictor
176 Iordänescu Nic. Ingr. mos.
177 Moisescu Ion Valsanesti Agricult.
178 1871-72 Constantinescu Nic. 8 C. de Arges Pescar
179 Popescu Mihail 8 V. Danului Preot
180 Georgescu C-tin 8 C. de Arges Orfan
481 Petrescu Andrei 6 V. Douului Agricult.
182 Crticiunescu Paul 7 C..de Arges Comersant Commant
183 Ionescu C-tin 7 Ciofrangeni Paraclis.
184 Rhdulescu Ion 7 ,, Agricult.
185 Robescu Georgiu 7 ,,,
186 Drugianu C-tin 7 C. tie Arges Prolesor Prof. Us.
187 Nicolescu Simion 7 Alimanesti A gricult.
188 Popescu Teodor 7 Flamanzesti Preot
189 Bazilescu Georgian 7 Stroesti Agricult.
190 Bazilescu Ion 7 ,. to
191 Gramaticescu Emi lian 9 Bucuresli Funct.
192 Bucurescu C-tin 9 Musetesti Agricult.
193 Petrescu C-tin 7 Stroesti
194 Cbiriacu Elia 8 C. de Arges Pescar I

195 Serbanescu George 7 Dad. Varzaru Preot

196 Demetrian petru 7 Bleici Agricult. ,

197 Dinescu Georgiu 6 .,

498 Demetrescu Nic. 6 Ciofringeni
199 Georgescu Michail 7 Noaptesi .
200 Andreescu Eutimiu 7 Golesti
201 1872-73* Basilescu Georg. 7 Cupatineni Arendas
202 Basilescu Ion 6 11
203 Bucurescu Const. 9 Musetesli A gricul t.
204 Constantinescu Nicol. 6 Stroesti ,t
205 Criciunescu Paul 7 C. de Arges Ospelariu Cornersant
206 Danielescu Gerg. 7 21
Arendas
207 Demetrescu Nic. 5 Ciofrangeni Agricult.
208 Drugianu C-tin 5 C. de Arges Profesor Prof. Un.
209 Georgescu Mihail 5 Noaptesi Agricult.
210 Gibescu Georgiu 5 Cercelar
211 lonescu-Moriresco Constantin 9 Agricult.
212 Ionescu Demetru 9 Bleici Orfan
213 Tordanescu Nic. 8 C. de Arges Ingr. mos.
214 Mihailescu C-tin 8 Agricult.
215 Minculescu George 5 . Preot
216 Nicolescu Simion 6 Cercelar
217 petrescu C-tin 5 A gricult.

Incep matricole speciale pentru clasa-IV.

149

www.dacoromanica.ro
218 1872-73 Popescu Basil. 7 C. de Arges Orfan
219 Popescu Mihail 8 V. Danului
220 Popescu Nicolae 7 Mälureni Preot
221 Popescu $tefan 7 Oesti preot
222 Popescu Teodor 7 Fliiminzesti Preot
223 ndulescu Ion 8 Ciofringeni Agricult.
224 Georgescu C-tin 13 C. de Arge§ Orfan
225 $erbinescu Georg. 8 Preot
226 Ellescu Nicol. 9 C. de Arge§ Orfan
227 Temelli Gnegor 6 Budesci Propriet.
228 1873-74 Basitesca Basiliu 6 Arendat.
229 Barsescu Ion 6 Agricult.
230 Cirbuneanu Ion 9 profesor Insinet
231 Demetreseu Gabriel 8 Cismar
232 Demetrescu petru 6 Bleici Agricult.
233 Dinescu Georgiu 9
234 Dinescu Georgiu 6 99
235 Dinescu Ion 6 Barsesti-Cep. 19
236 Drugianu C-tin 7 Profesor
237 Eliescu Georgiu 8 Preot
238 Evoescu petru 5 Propriet.
239 Georgescu Mihail 5 A gricult.
240 Gorunescu Ion 5 preot
241 Ionescu Demetru 7 Cuca-Milciii Orf an
242 Ionescu Ia cob 8 C. de Arge§ Agricult.
243 Mange Ion 9 Alima'nesti fp
244 Marinescu Nic. 5 Luminar.
245 Mateescu C-tln 10 Agricult.
246 Minculescu Georgiu 5 Preot
247 Minculescu Nicorae 5 Bratieni 91
248 Minculescu Ion 7 Agrieult.
249 Moisescu Alexandra 6 Vilsinesti gp
250 Negoescu Ion 6 Orfan
251 Niculescu Mircea -6 Agricult.
252 Nicorescu Ion 5 propriet.
253 Petrescu Dem. 5 preot
251 Petrescu Ion 6 Valsiine§ti Agricult.
255 Popescu Boris 6 Freot
256 Popescu Ion 6 C. de Arge§ Punct.
257 Popescu Teodoru 7 Preot
258 Pungociu Marin 7 Zigoneni Agricult. .
259 Romanu Georgia 5 Orfan
260 1874-75 Anastasiu C-tin 7 Agricult.
261 B515,§oiu Ion 7 9p
262 Bitrbulescu C-fin 5 Funct.
263 B5xescu Ion 8 Agricult.
264 Basilescu Georg. 8 --
265 Basilescu Ion 10
266 Boisceanu Daniel 7 9,
267 Bunescu Ion 7
268 C4rescu Oprea 7 preot WI
269
270
271
272
Garbuneanu Gabriel
Cimpoca Demetru
Craioveanu Teodor
10
10
8 Cuca
. Profesor
Agricult.
Preot
prof.
ballitst
Preot
Demetrescu Gabriel 10 C. de Arges Cismar Med. Vet.
273 Demetresca Ion 9 C. de Arge§ Tamplar
274 Duculescu C.lin 40 Cerbureni Agricult.
275 Enculescu Ion 7 .. .

150

www.dacoromanica.ro
276 1874-75 Frugin,/ C-tin 8 Alimänesti A gricult.
277 Gorunescu Ion 10 Cerbureni PP
278 Grigorescu En 7 V. Danului 01
279 Ionescu c-tin 7 C. de Arge§
280 Ionescu Ion 7
281 lonescu Nicolau 7 Cuca
282 lonescu Simeon 7 pietra 11
283 Lintescu Mihail 9 Suici Propr. Winer
284 Minculescu Mih. 7 Briltieni Preot
285 Negoiescu Marin 9 Suict Agricult.
286 Oncea Nicolau 10 Cerbureni
287 Petrescu Demetru 7 _ preot
PP

288 Popescu loan 9 C. de Arge§ Propr.

289 Prelorian Ion 10 Ciupaga Ortan
290 Pretorian Nic. 7 C. de Arge§ Preot Preot
294 St roianu Nicolau 8 Stroesti PP
292 Vega Georgiu 5 Valea Iasului Ir .
293 Vega pietru 5 I,
294 1875-76 Burdescu Ion 91/s -- Agricult.
295 Bärzeanu Filoteiu pia Film).
296 Ceausescu Ion 9 preot
297 Caloianu George 6 Agricult.
298 Corbeanu George 81/a P.
299 Cristoiu George 6 91

300 Enculescu Andrei 6 SO

301 Geogescu petre 61/2 ,.

302 Gibescu C-tin 61/a it
303 Gorunescu George . 61/2 preot
304 Gherghinoiu Stefan 61/a -,-- Agricult.
305 Grigorescu Nicolau 71/z preot
306 Grigorescu Ion 8 Agricutt.
307 Ionescu Ion 7 preot
308 Magureanu Ion 8 _ Agricult.
309 Miha ',Beset] D-tru 71/s
310 Mateescu C-tin 71/s preot
314 Preda George 7
_ A gricult.
Prof. sec.

312 Preda Toma 8 1.

313 Pretorian Nicolau 7115 preot Preot
314 SrAnescu Dumitru Agricult,
315 Stiinciulescu Dimitrie
81/2
7
_ preot
316 Vasilescu C-tin 9 Agricult.
317 Vega George 9 preot
318 Vega petre 8
349 1876-77 Arsenescu C-tin 7 Urluesti Orfila
320 Branzeanu Die 6 Stoenesti A gricult,
321 artutA Ion 5 C. de Arge§ Chirigiu Birjat
322 Constantinescu Ion 6 Rtilce§ti preot
323 Demetrescu Grigore .
5 Aliminesti Agricult.
324 Demetrescu Nicolau 7 Bune§ti 9,
325 Galiceanu Ion 6 Cremenari preot ,
326 Ionescu Marin 9 Stoiceni Orfan
327 Marinescu Marin 6 Aliminesti Agricult.
328 MilAescu T'Anase 5
329 Mateescu Neotit 7 PP

330 Moroescu Ion 6 t1

331 Pielescu Than 6 Bascov ,
Industr.
332 Petculescu Nicolae 7 C de Arge§ Comersanl
333 Ruthhof fer Constantin 7 PP Doctor Mort

151

www.dacoromanica.ro
 -.7 0, CO c.n or ...1 cm Ct V CO 0'3 OC CO V V V CO 07 CA
334 1876-77 Siindulesca Anastase 8 Cerhureni Agricult.
335 Simionescu C-tin 6
336 Smarandescu Nicolae 6 C. de Arges Agricult.
337 BArzeanu Filoteiu 7 Arges Prof. lib.
338 1877-78 Albescu Ion 7 Agricult.
339 . Bandoc Alexandru 7 1f
340 baliisescu George 9 Orfau
341 Bunescu Florea 8 ),
342 Calinoiu Mihail 1) 6 Boiangiu Med. Vet.
343 Chiritescu Stefan 8 Agricult.
314 Cicinescu Ioan 7 preot
345 Cuceanu Hie 6
346 Duteanu Petru 6 Agricult.
317 Demetrescu C-tin 7 Amploiat
348
349
350
351
352
Georoiu loan
Ghiordunescu Demetru
Ionescu Gheorghe
Ionescu Nicolae
Iliescu Mihail
5
5
8
5
7
. Orfan
Preot
Orfan
Agricult.
Comersant
353 Ionicescu Florea 5 Preot
354 Marinescu Gheorghe 6 Orfan
355 Marinesccu Demetru 7 Preot
356 Moisescu Gheorghe 7 Agricult.
357 Necsulescu Nicolae 8 Cantäret
358 Petrache Marin 5 Agricult.
359 Popescu C-tin 5 vf
360 Popescu 5tefan 6 f.
361 Popescu petre 5 Preot
362 Pretoriau Demetru 7 ff
363 Popescu loan 7
364 Ruthhofer C-tin 8 Medic
365 Ruthhoffer Nicolae 2) 7 P.
366 Vefainescu Sava 6 Agricult.
367 Serbiinescu Marin 6 preot
368 Turlescu Radu 5 f.
369 Georgescu Nicolae 7 Rotar
370 Nanoescu Nicolae 8 Primar Prof. lib.
371 Nanoescu C-tin 6 ,, Propriet.
372 1878-79 Arsenescu loan 6 Eirluesti-Biib. Agricult.
373 Boncea Marin 6 .9
374 Bunescu Nicolae 7 Alim.-poenari .,
375 Constantinescu petru 7 C. de Arge§ Zugrav
376 Christescu loan 7 .. Preot log. Slick
377 Demetrescu petru 8 9V
Func.
378 . Duteanu Gheorghe 8 Albesti Agricult.
379 Demetrescu Ioan 9 Suici
380 Esanu Nieolae 5 Cerbureni Preor
381 Florescu Gheorghe 8 Alim.-poenari Orfan
382 Friintu C-tin 7 . Greblesti (Emil Agricult.
383 - Giidoi loan 5 Barsesti ft
384 Georgescu Demetru 7 C. de Arge§ Orfan
385 Iouescu loan 9 Cost.-Stroesti Agricult.
386 Ionicescu Marin 5 Alim.-poenari Preot
387 Marinescu Hie - 7 Sfipunari Orfan
388 Munteanu Alexandru 6 C. de Arges Institutor
389 Nanoescu Mihail 6 Liberi Fonc.Min.
390 Olaru Gheorghe 6 .. Olar
391 Paunescu Matoi 6 .. Orfan
1) Taal d-lui Armand Cilineecu. 2) Secretar 0-ral Miniet. Interne.
152

www.dacoromanica.ro
392 1878-79 Petrescu Stanciu 5 salitruc DulghPr

...1 CO Or 00 00 :0 c," --I UT CR si CP CC 00 CD Ct CP CY

393 Parvan G-tin 5 Urluoti-Bab. Agricult.
394 Popescu C-tin 6 Bunegli Preot
395 Popescu Arsenic . 6 Tata-Damb. cantaret
396 Radulescu C-tin 8 C. de Argeg Comersan
397 it uthhofer Nicotae 9 ,. Doctor Set.M In.
398 tefaneseu Barbu 5 Stoiceni-pleg. Orfan
399 Tomescu Tomq. 7 Stoilesti PP
400 Vega C-tin 5 Cerbureni Preot
401 Slanciulescu Marin 5 Albesti Agricult.
402 1879-80 Burdescu Nicolae 7 Cremenari el ,

403 Georgesru loan 10 Alim. poenari .9

404 Georgescu Teodor 9 Bleici-Blidari Pt

405 Gligorian C-lin 8 C. de Argeg Zidar Invitator

406 Gligorian Pandele 8 PP ,, Foul.
407 Cristescu Oprea 5 Comersant Cometsant
408 Diaconescu George 6 Toplita
409 Florescu Gheorghe 7 A lira. poenari
410 Ionescu MaHn 8 Albegti pam. Agricult.
411 Manolescu Gheorghe 7 C. de Argo Amploiat log. Sill&
412 Marinescu loan 8 Malureni Agricult.
413 Margaritescu Ioan 9 SApun.-Drag. Preot
414 Nitulescu Vasile 7 C. de Argo Agricult.
415 Negulescu Anghel 7 Tufeni-Tel. 9,
416 Predescu Zanlir 8 C. de Argo Comersant
417 Popescu Gal-nel 6 ,, Funct. Propr.
418 Popescu Leon 5 Flamanzesti Preot
419 Popilian C-tin 5 r. de Argeg ., Cantor
420 Protopopescu loan 7 SP
421 Popescu loan 7 Are!: Agricult.
422 Popescu Arsenie 8 Tata Damb. Cantaret
423 Badulescu Vasile 7 Cuca Agricult.
424 Motoescu MaHn 7
425 1880-81 Cigoianu Gheorghe 6 C. de Argo Agricult Wit
426 Conslantinescu loan 5 Bliic.ulegti P7

427 Demetrescu Gheorghe 8 C. de Arges ComersanI

428 Demetrescu Nicolae 7 ,.
429 Demetrescu Vasile 6 ., Cismar
430 Duculescu loan 6 ,, Caporar
431 Dinescu Emanoil . 5 c. de Argeg Cam. Epic. Birjar
432 Eniiceanu Nicolae 5 Agricult.
433 Mal ureanu Ion 6 ,. Brutar Nut.
%34 Malnreanu Nicolae 6
435 Marinescu Than 7 Malureni Agricult.
43fi Ionescu loan 6 corbeni ft
437 Popescu Gavriil 7 C. de Argo Funct. Propr-
438 Popescu Leon 6 Flamanzoti Preot
439 Stefanescu Gheorghe 8 C. de Argo Comersant Mapistrai
440 Teodorescu Alanase 7 Albegti Preot I

441 Tomescu Mihai 5 Aref.-Cor.

442 Yasilescu loan 9 Poenari. Agricult.
443 1881_82 Avian petru 6 C. de Argeg Cojocar institutor
444 Apostolescu Marin 5 Goloti Agricult.
445 Constantinescu loan 5 Pl

446 Craciunescu Oprea 7 C. de Argo Comersani Telograf.

447 Calinoiu George 7 Titesti 9 ,

448 Caprescu Gabriel 7 C. de Argeg Prop.

449 Draganescu stefan 8 el Preot-prof. Prof. Prat. ,

153

www.dacoromanica.ro
450 1881-82 Gibescu Nicolae 5 Gibesti Preot
451 Georgescu Iacob 6 Cerbureni Agricult.
452 Georgescu Toma , 6 R. Valcea Comersant
453 lonescu George 7 Go lesti Agricult.
454 lonescu C-tin 8 C. de Arge§ Comersant
455 lonescu Diomid 6 Cepari Morar
456 Iliescu Florea 5 Top lita A gricult.
457 Lazarescu luliu 6 C. de Arge§ Ad. Flo.
458 Mateescu Vasile 6 Preot Profesor
4o9 Mora scu Demetru 5 DM..Varzar A gricult.
460 Moisescu Vasile 5 Dom. Muscel 9.
461 Malureanu Ion 9 C. de Arges Brutar hut.
462 Malureanu Nicolae 7 90 90

463 Nicorascu Mihai 5 Suici-glora§ti proprietor 1

464 Nitulescu Florea 7 Dragute§li Agricult.

465 Oprescu C-tin 5 C. de Arge§ Comersant NILES.
466 Petrescu Gheorghe 5 PP
467 Petrescu loan 5 Hulubelti-Dbv Agricult.
468 Pungoci Nicolae 7 Baicule§ti Preot ,

469 Popescu Vast le 5 Valea Iasului preot

470 Popescu pani 6 Titu Offen Profesor
471 Ratescu §tefan 5 Bucuresti Profesor
472 Radulescu Marin 6 -
1

473 Teculescu llie 6 Cerbureni Agricult.

474 Tomescu Mihai 6 Arif. preot
475 Teodorescu Atanase 8 Albe§ti A gricult,
476 lonescu Ion 6
477 Cigoianu Ion 6 C. de Arge9 . Agricult.
478 9882-83 Apostolescu Marin 7 Go le§ti
479 Cilinoiu Nicolae 5 Titesti Comersant
480 Chivu Teodor 6 Caineni-Greb. Dulgher
481 Constantinescu Badea 6 Costesti-St. Rotar
482 Constantinescu Ion 6 Gole§ti Agricult.
483 Constantinescu Nicolae 7 C. de Arges Menajera Fein
484 Constantinesou Teodor 8 Runcu Topol. Agricult.
485 Crivat §tefan 8 C. de Arge§ ,, Olu
486 Dobrescu preda 5 Tufeni-Tel. ,.
487 Dumitrescu Ion 6 C. de Arge§ Amploeat
488 Dumitrescu Ion II-lea 5 Filimanze§ti preot
489 Dumitrescu C-tin 7 Fliimanpe§ti Orfan
490 Evoescu Mihail 5 C de Arge§ Agricult. Mesetia$
491 Gibescu Vasile 5 Gibe§ti preot
492 Hiotu Nicolae 7 Riite§ti-Furd. dipitan Monier
493 Ionescu Anghel 6 Cuca Midi Agricult.
494 Ionicesu C-tin 7 Scheiu PP

495 Lizarescu Nicolae 5 Alim. ciofan. Agri cult. FIffitt.

496 Mihail Ion 6 C. de Argel comersant Comment
497 Moisescu George 6 Ciotrangeni Preot ,

,
,,

498 Moisescu Vasile 7 Dom..Muscel Agricult.

499 Malureanu George 5 Malureni Bad, preot
500 Marcoiu George 6 Titesti Agricult. WNW
501 Naum Vasile 5 Corbeni comersont
502 Olariu Marin 7 C. de Arge§ Olar Comersant
503 Pilisescu Ion 8 Cremenari Preot 1

Popescu C-tin Berislavesti

1

504 6 ./ 1

pe 1882-83 Media generala (coeficient g-ral) se face pe baza med. lunare

si media celor douil ex. semestriale (I §i gen.).

154

www.dacoromanica.ro
505 1882-83 Popescu Demetru 6 Tutana-Enach. Preot
506 Popescu George 6 Tite0i Comersant
507 Popeacu petre 5 corbi-Mag. Agricult.
508 Popescu Vasile 6 .Va lea lagului preot lavilifor
509 .5te15nescu Zanfir 6
510 Stroescu George 6 Stroegli Agricult.
511 Topologeanu Ion 6 Alim.-poenari f/
512 Vlaidescu Florian 8 Mih.-Muscel propr.
513 Mateescu Vasile 8 C. de Argeg preot Prof.
514 ' Marinescu Gabriel 5 4,
515 Gibescu Nicolae 8 GibegI7 SI
516 Car lova Ion 5 Manicegti-Bii.
517 18873-4 Andreescu Vasite 6 Valea Danului A gr icult.
518 . Andreescu loan 5 Corbeni
519 Budescu C-tin 8 Budeasa preoi'
520 Bunescu C-tin 5 Alim.-poenari Agricult.
521 Cimpoca Ioan 5 c. de Argeg cojocar
522 Ciolanu Nicolae 8 costegli-St. Agricult.
523 Christescu Nicolae 5 C. de Argeg preot Funcf.
524 Draginescu Corneliu 6 OP
preot-prot Avocet
525 Demetrescu C-tiu 6 IS ciemar tomersaat
526 Georgescu C-tin 5 Ulment-Bilb. Agricult.
527 Georgescu Ilie 8 Ungheni-cot. 07

528 Ganea llie 6 c. de Argeg Orfan Ofitet

529 Lupescu Mihail 5 ,, Telegraf. hut.
530 Marinescu Marin 6 Ciont.-de-Sus preot
531 Miricioiu loan 6 C. de Argeg Orfau Olar
532 MorAraiscu Demetru 8 Dedulegti-Var. Agricult.
533 Naum Vasile 6 C. de Argeg comersant Fun.E.F.R.
534 popescu Demetru 6 Valea Dan. preot
535 popescu Nicolae 6 Baiculegti
536 preotescu George 6 Titegti-Lovigte PO

537 popesca C-tin 7 Be rislive§ti .,

538 Stanciulescu Florea 7 Aref. Agricult,
539 Teodorescu Nicolae 8 costegti Str. preot
540 Toteanu loan 6 Agricult.
541 Zlotea Vasile 7 C. de Argeg ,- Olar
542 popescu Demetru II-lea 6 Tutana En. Preot
543 Marcoiu George 6 Titegti Lovite Agricult.
544 1884-85 Andreescu Ion 71/3 Corbeni O
545 Bunesou George 7 Alim.-Poenari
546 Beldescu tefan 7113 Costegti-St. PO

547 Badescu Itie 71/3 Aref. of

548 Cantarol C-tin 7 C. de Argeg propr. Telegraf.

549 cosmescu Nicolae 52/3 Bunegti preot Instil
550 christescn Nicolae 71/3 C. de Argeg 1, hut.
551 constantiniu loan 5 ., Olar
552 cArstescu George 51/3 Agricult.
553 carlea Vasile 6 Macii of

554 Driiginescu GIL Corneliu 82/3 C. de Argeg preot-prof Avocet

555 Duculescu C-tin 5 fo Comersant Funt.M.R.
556 Enfichescu loan 61f Agricult.
557 . Ghermiinescu loan 71/3 Valeni-Muscel Orfan
558 Georgescu C-tin 7 urlueni-Bilb. Agricult.
559 Georgianu C-tin 7 Costetti-Mus.
560 Iana Marin 51/3 Flamanzegti vO

561 Ionescu George 8 Aref. OS

562 Mohanu Gheorghe 52/3 Boigoara ,os

155

www.dacoromanica.ro
563 1884-85 Melcescu Grigorie 51/3 VAlcele Agricull.
564 Oprescu Isac - 7 corbi-MAg. it
565 Popescu George 61/3 C. de Arges preot
566 Popescu Demetru 8 Valea Danului Orfan
567 RAdulescu Demetru 52/3 C. de Arges comersant Func. 11-ci
568 Rizescu loan 61/3 cAp.-corbeni preot
569 Stanciulescu Florea 9 Aref. Agricolt.
570 Serbilnoiu Demetru 71/3 Cuca .,
571 Teculescu loan 52/3 cerbureni ..
572 Ciolanu Nicolae 10 coatesti-St. Pt
573 Calinoiu Nicolae 61/3 Titesti .,
574 Popescu Nicolae 8 Hicule§li preot
575 Teodorescu Nicolae 91/3 Coste§t-St.
576 Vieru Matei 51/3 C. de Arges Agricult. Donor
577 Predescu C-tin 81/3 Comersant
578 1885-86 Antonescu Titu 6,21 Pitesti Avocat
579 Arsenescu George 6,27 Urluesti-Bilb. Agricult. Percept.
580 Bunea Oprea 7,18 C. de Arge§ Menajerh hut-
581 Burluseanu Nicola e 7,30 CiofrAngen B. Prot
582 BAdescu George 6,40 Aret. Agricult. WI fitor
583 Constantinescu George 6,48 cerbureni ,P .
584 DAnescu Anaslase 6,66 FlAmAnze§ti OP
585 Gorunescu George 6,69 Albesti preot
586 LAziirescu Ctin 6,71 C. de Arges Funcl.
587 PAtroiu Ion 8,42 Alm. ciofrAn. Agricult.
588 Popitian Ion 6,94 C. de prge§ Preot
589 RAdoiu C-tin 6,i9 9,
590 RAdulescu pantelemon 6,12 Herezu Medic
591 Tudoriu Nicolae 7,26 C. de Arge4 propr. Institutor
592 Rizescu Ion 7,93 Cap.-Corbeni preot Preot
593 Rildulescu D-tru 7,36 c. de Arge§ comersant Func.R.rg
594 Cosmescu Nicotae 6,14 Bune§ti preot Invitator
595 4886-87 Alexandrescu Ion 6,85 Milcoi Agricult.
596 Adrian Toma 6,19 Ret,Muscel preot
597 Avram Gavril 7,58 c. de Arge§ Orfan
598 Bujdoiu Ion 6,97 FlAminzesti Agricult.
599 Avram Fritz 5,93 C. de Arge§ Tinichigiu TinIthig.
600 DrAgAnescu G. C-tin 6,49 c. de Arge§ preot-Prot Fund.
601 Hristea C-tin 7,87 Cojocar
602 lordache D-tru Cerburenplali A gricult.
603 Manolescu Ion c. de Arges Agent san.
604 Negut Ion Alim.-ciofrAn. Agricult.
605 Pantureseu Ion Tutana En. Orfan
606 RAdulescu Demetru Slatina preot
607 RAdulescu Danil C. de Arge§ propr. Niter
608 Riltescu Daniil Albegti Funct.
609 Stelian tet an c. de Arges Institutor Dir. 6-ral
610 Sinescu Ion MAciii-Sine§ti Agricult. Invititor
614 Sorean u C-tin (::. de Arge§ .1
612 SAndulescu Jon Tutana-En.
613 Voicescu George
614 Voicescu Ion .,
615 Zigoneanu Ion Bliicul.-Man.
616 Popescu George C. de Arges preor
617 Stroescu Ion FlAmAnzelt antilret
618 StAtescu D-tru Pitesti Funct.
619 Avianu Gavrili 7,58 C. de Arge§ Orfan Comersant
620 ECAdescu George 7,33 Aref. Agricult. Imilibt

156

www.dacoromanica.ro
621 1886-87 Burlusanu Nicolae 8,22
622 Gorunescu George 8,23
623 1888.89 Antonescu George 6,7 cerbureni
624 Bi iläsoiu Demetre 7,7
625 Budescu Constantin 7,5 Drle§ti B.
626 Chid loin George 7,9 A1besti
627 Chiritzescu Mihail 7,7 Sälitruc
628 Clam Constantin 6,7 C. de Arge§ Prof esor
629 Constantinescu Geor. 7,3 Cerboreni
630 Diaconescu c-tin 7,3 Oesti
631 Danielescu c-lin 6,3 C. de Arge§ Comersant
632 Eliescu Ion 7,7 PP
633 Enescu Fotin 8,0 Bucuresti Propr, Ilinithit
634 Florescu Ion 8,2 Dingesti
635 Galeseanu George 6,8 Albesti
636 Ganea George 7.2 C. de Arge§ Maestru
637 ionescu Marin 6,6 Tutana
638 Ma nolescu C-tin .7,,,o C. de Arge§
639 Marina Ion 1,,,i Cepari
640 Mihalcea Christache u,`* Bhiculesti
641 Popescu George .7,2 Albesti
642 p opescu Ion 0 ,0 uici.
643 popilian Teodot. 5,7 G. de Arge§ Preot (Intiret
644 Popescu George 5,8 Cerboreni
6 V5 Ithdulescu Ion 7,7 Baiculesli
646 , Rouh Constantin 6,6 Titesti
647 Rudeanu Ion 7,6 Cepari
648 5le1ilnescu flaralam. 8,2 C. de Arges
649 Stfitescu Nicolae Giurgiuveni
650 6,6
Teodoriu c-tin 73 C. de Arge§ Propr. Emerald
651 Valsimescu Ion 6,9 ., Perceptor
652 ValAnescu Filotei 5,8 PP Propr.
653 Zamfirescu Nicolae 7,0
654 Petrescu Ioan 7,1 Corheni, ,
655 1889-90 Atarrasiu Nicolae 6,70
6515 Budescu Ion 6,91
657 Budescu Nicolae 7,43
658 Bosomoescu Florea 6,93
659 Barboiu George 6,84
660 Constantinescu Alex. 7,25
661 Chiriloin Jacob 6,81
662 Cantarol George 8,26 C. de Arges Fun.C.F.R.
663 Constantinescu V. 7,25
664 Constantinescu Ion 6,85
665 Claru c-tin 7,30
666 Constantinescu George 8,28
667 Chiriloiu George 8,70
668 Dinescu Vasile 7,30
669 Diaconescu c-tin 8,10
670 . Gildseanu George 8,88
671 .
672
673
674 ,
675 Gfiliiseanu George 6,30
676 Ionescu Gabriel 6,89
677 lonescu 1. Bercan 8.33 ,

678 Mälureanu Vasile 6.70 ,, Brutar fun.C.F.R.

157

www.dacoromanica.ro
679 1889-90 Mitulescu Mitu 8,28
680 Marinescu chiril 6,73
681 Manolescu c-tin 7,10
682 Niculici George. 7,10
683 Nasrasescu Ion 6,55 C. de Arges Funct.
684 popescu Oprea 9,05
685 popescu Toma 7,33
686 popescu G. corbi 6,81 .
687 popescu G. George 6,91
688 popescu p. George 6,78
689 Popescu G. Albesti 7,51
690 Popescu I. George 6,40 . '
691 Popilian Teodot 6,55 Preot Cantor
692 Popescu serban 7,56
693 Rota Ion 7,58
694 State Ion 7,86
695 tefanescu c-tin 8,61 .

696 1890-91 Bosomoescu Fl. 7,88

697 Cantu Ion 6,09
698 Constantiniu Gb, 7,46
699 Cantarolu Gh. 8,53
700 Drligutescu N. 7,41
701 Drfigut Vasile 7,33
702 Diaconescu Ilie 7,24
703 Enescu Gh. 7,97
704 Gheorgbiu N. 7,78
705 Gibescu Theodor 7,17
706 Gfilesanu St. Gh. 6,86
707 Ionescu Ion 6.80 Bunesti Agricult.
708 lonescu Gavrill 7.43
709 Mohanu petre 8,32
710 Negut Dumitru 7,74
711
712
713
NistAsescu Nicolaie
Petrescu petre
Popilian Alex.
7,42
7,61
-
7,75 Cepari-Birs.

C. de Arge*
Funct.
-
Preot Prolosor
714 postelnicesu c-tin 6,64
715 popescu Gh. 6,88 Cepari ,

popescu P. Gh,
,

716 8,09
717 Popescu Oprea 8.97
718 popescu Danil 8,45 Briidet Agricult. Propr.
719 Popilian Teodot 7,17 C. de Arges Preot Cantor
720 Rädulescu 1. Nicol. 7,42
721 Ritdulescu GIL 7,09
722 Sävulescu c-tin 7,14
723 SteRinescu Victor 7,97 . Propr.
724 Sindulescu Grigore 7,55
725 Steilinescu Ion 7,27
726 Teodoriu Ion 8,07 ,, Talegraf.
727 Tomescu GIL 7,24
728 Wilicanescu Vasile 8,14 ,, Propr. haat
729 Rudeanu Ion 8,75
730 Popescu Gh. 8,57
731 1891-92 Angelescu N. 7,72 ,, Preot Ofiler
732 Biidescu P. 6,72
733 Blajean I. 6,68
734 cantarolu Gh. 8.90 ,, Fun.C1R
735
736
Constantinescu Florian
Cristescu Gavril
7,42
6,61 - ,,
-
Propr.
-
Avocat

158

www.dacoromanica.ro
737 1891-92 Cristescu Nicol. 7,34 MAlureni Preot
738 Dinescu Ion 5,82
739 Diaconescu !lie 6,88
740 Danielescu c-tin 6,73
741 Gorunescu petre 5,99
742 lonicescu c-lin 6,51
743 Ionescu Savu 6,13
Lungu Flores
744
745
746
Neaga c-tin
Pandele Ion
6,07
8,99
.
-
6,74 C. de Arge§
Invatiter
Fund.
747 Popescu S. Gh. 7,84
748 Popescu S. Ion 5,61
749 Petrescu Flores 5,84
750 Panturescu Ion 6,26 Tutana preot
751 Popescu Ion 6,78 Tite§ti Agricult.
752 Petrescu Petre 7,03
753 Popescu Teodosie 7,80
754 Teodoriu Ion 6,90 C. de Argee UV.
755 Tobi Mihail 6,03
756
757
758
Tomescu c-tin
StAnciulescu Stanciu
Stoichicescu Badea
6,08
8,80
8,15
Aref - Insight

759 Stef5nescu Florian 7,76 C. de Argee Propr. Prof. Un. '

760 Vidslinescu Petre 5,49 , , . Comment

761 VAlsAnescu Vasile 7,74 . ., &mat
762 1892-93 Andreescu c-tin 5,51
763 Angelescu Nicolae 9,20
764 Antonescu D. Ioan 7,59
765 Arinis P. loan 7,78
766 Bunescu loan
767 Cbirita C-tin 6,24
768 Cosmescu Ion 5,38 Buneeti Preot Inst.
769 Demetrescu Pavel 5,86
770 Dr5gutescu Nic. 6,51
771 Duteanu Ion 5,94
772 Dutulete Ion, 6,61
773 Erbagiu Mihail 7,74 Corbeni Propr. Rapt.
774 Feteanu Gh. 6,82
775 Florescu Filon 5,63
776 Ganes petre 5,70 C. de Arges Aleutian
777 Georgescu Ion 5,14
778 Grigorescu Ion 8,36
779 Ioanicescu C-tin 7.01
780 Ionitescu c-tin 6,42
781 Ionescu Sava 5,40
782 LAnilescu Demetru 5,97,
783 Mateescu Gh. 5,24
784 Petrescu Gheorghe 6,82
785 Petrescu T. George 7,28
786 Petrescu I. Ioan 5,30
787 Popescu C. Nicolae 5,53
788 Popescu Gh. Toma 8,34
789 Popescu I. Titesti 7,59
790 Runceanu Nic. 9,15 Runcu ___
Preot

791 Tomescu §tefan 7,07

792 Tintea Petre 8,67
793 Ursescu Nicolae 5,24
794 Velescu Nicolae 6,99

159

www.dacoromanica.ro
795 1892-93 BAlisoiu c-lin 5,23
796 Bärboiu c-tin 7,42
797 Barbulescu N. . 5,50
798 Brezeanu c-tin 9,24
799 Popescu S. Ion 5,20
800
801
802
Popilian Alex.
Prisiceanu Tache
Radulescu T. Nic.
5,82
9,82
8,90
--
C. de Arges Preot
--
Profesor

803 1893-94 Anca Ion 6,93 C. de Arge§ Muncitor Munc.

804 Arinis p. Ion 8,77 cobeni
805 Chelcea N. Gh. 6,66 c, de Arges Maestru
806 Chirita I. C-tin 7,53 macelar Colonel
807 Cristea N. Ion 5,20 b'1am inzeti
s
808 Constantinescu p. Mihail 8,69 C. de Arges
809 Cosmescu c. loan 8,85 Bunesti-Arges Preot Institutor
810 Costinescu St. Sava 8,51 Tutana
811 Demetrescu I. C-lin 5,62 Flitmanzesti
912 Demetrescu St. Pavel 7,65 C. de Arges I, insp. Ad.
813 Drammirescu Manole 6,10 ,, Cismar Fun.P.T.T.
814
815
816
Driiglinescu Demetru
Duteanu Gh. 1.
Feteanu Gli.
9,15
7,41
8,12
,,
Albesti
perisani
--
Pr. Prof. .,
InviiMor
Preot
817
818
819
Grigorescu c. Vasile
Iliescu I. Zanfir
loaniu I. loan
9,73
6,34
8,99
Suici
V. Danului
C. de Arges
-
Preot
parmacist
-
Invilltor

Prelor
820 Liimbescu c-tin 5,62 cepari-Birs.
821 Negut N. Petra 7,04 Alim.-ceorr.
822 Nicolescu J. C-tin 5,84 BAdAcinesti
823 Nicolescn N. C-tin 7,49 Suici-Arges
824 Pittroiu I. Dem. 5,41 Alim.-ciofr.
825 Popescu GIL Toma 5,37 costesti-Str.
826 Popescu SL Ion 6,08 Walureni
827 Stefinescu R. Gavril 6,34 $uici
828 Rudeanu Mihail 5,99 Suici Preot Foul.
829 Stefainescu C. Vasile 8,91 C. de Arges Propr. Propr.
830 Stroiescu N. Gh. 6,52 ,. CAutäret Comisar
831 Teodoriu Gr. Gr. 5,49 ,, Propr. hut.
832 Tomescu I. c-tin 6,84 Fläminzesti
833 Tomescu I. §tefan 7.80 .
834 Tonegarn c. c-tin 8,58 C. de Arges Inst. Prof. Avocet
835 Tonegaru C. Gh. 8,13 . Liberi
836 Tintea I. Petre 40 $uici
837 Zaharioiu I. C-tin 5,12 Albesti
838 Zunparut C. C-tin 5,77 Bucuresti Zidar Zidar
839 1894-9" Arsenescu D. Tiberiu 9,19 BAiculesli
840 Constantinescu P Ion 6,51 c. de Arges Proprietar Avocet
841 Chiriac SI Vasile 5,07 . Cojocar Cornersant
842 Ciubuc N. Ion 5,75 . Zidar Zitlat
843 Diaconu 1. Ion 7,35 .
844 Dinescu M. Ion 5,74 .
845 Demetrescu I. C-tin 6.04 Fläminzesti
846 DragAnescu Manole 7,81 c. de Argcs Preot. Pr.
847 Enachescu Gh. Florea 6,08 BerislAvesti
848 Enache I. Florea 5,26 C. de Arges mune. Mune.
I849 Florescu Ilie 5,04 ,.
850 Florescu G. I. 6,89 Giurgiuveni
851 Frit M. Leon 6.54 Constantinop.
852 Georgescu p. N. 5,00 Aref

160

www.dacoromanica.ro
 ,

853 1294-95 Ivanceanu Vintilii 8,93 c de Arges Institutor Consul

854 Limberea Nicolau 9,66 TigAn.-Muscel Agricult. Grofier
855 Mateescu St. Gh. 6,77 cicinesti-Oes.
856 Mateescu ch. Vas. 5,69 V. Danului . Prod
857 Nicolescu C-tin 7,70 itici
858 pasavel I. Teodor 6,13 Perisani Prop.. Perceptor
859 Popescu Gh. Teodor 7.10 Cacaleti-ZArn.
860 Popescu St, Ion 6,76 Mfilureni-Bitd.
861 Pielescu R. C-tin 6,04 C. de Arges Agricult. Agritult.
862 Roman-Dragornir 5,00 .
863 Rudeanu T. George 8,79 Cepari-BArs.
864 StAnescu I. Ion 5,13 C. de Arges
865 Stroianu N. Gh. 7,83 Costesti-Str.
866 stroescu N. Gh. 7,54 C. de Arges CAntAret Codas
867 Tudoriu Gr. Gr. 6,04 propr. Te legrat.
868 Tomescu I. c-tin 7,07 EllimAnzesti
869
870
871
Vasilescu I. Gh.
Zlotea George
Dobrogeanu St. C-tin
7,49
5,15
8,32
*uici
-
C. de Arges -
872 Cinculescu N. I. 7,71 Spineni
873 Popescu N. Ion 7,11 MAlurent
874 Diescu T. Zamfir 5,73 V. Danului
875 1895-96 Bacria N. G. 5,22 Tutana Agricult. Pertoptor
876 Blillisoiu T. Gh. 5,34 C. de Arges
877 Blhjean I. Ion 9,54 C. de Arges Agricult. Agritult.
878 BlAjean I. pantilirnon 5,57 Cepari
879
880
881
Briitulescu Gh. C-tin
Constantinescu N. Dan
Constantinescu P. I.
8,61
9,06
7.41
-
Brittieni
C. de Arges Propr. Avant
882 Constantinescu St. Seb. 6,69 . Pictor Pittor
883 Constantinescu St. Zam. 5,40 .. muncitor
884 Demetrescu St. Ion 5,94 .
885 Dernetrescu. N. Nicolae 5,23 Tigveni
886
887
888
Dinescu M. Ion
Dobrescu F. Gh.
DrAgAnescu Gh. Mih.
8,90
5,68
7,62
.
C. de Arges
.
-
Preot Pr. hut.
I

889 Enescu D. Ion 8,04 . Cistnar Timplar

890 Feteanu Ispas 6,34 Perisani
891 Georgescu Gh. I. 6,60 Bunesti
892 Martinovici N. V. 5,54 C. de Arges Corners. Timplar
893 Mobanu T. C-tin 6,41 Boisoara
894 Nicolescu N. C-tin 9,77 §uict
895 Nitescu I. Gh. 5,68 tiliirnAnzesti
896 Nitoiu N. I. 5,99 V. Danului
897 Paraschivescu L A. 8,87 DrAgAn.-VI.
898 Petrescu N. I. 7,43 SAlitruc
899 Popescu C. I. 5,74 Oesti
900 Popescu Gh. 9,04 Aref.
901 Popescu G. Gh. 7,13 Costesti
902 Popescu T. Mih. 7,24 Corbeni
903 Popescu S. Radu 5,66 Dobrogostea
904 Popescu T. C-tin 6,26 Ciomigesti
905 Popeseu T. Ilie 5,68 .
906 Pungoci M. Gli. 7,51 Zigoneni
907 Rosescu I. Gh. 7,34 BrAtieni
908 Rosescu I. Ion 8,74
909
940
Sims p. Gb.
Stavrache-A I.
5,37 C. de"Arges
5,48 BrAtieni
Olar
- -
Olar

267

www.dacoromanica.ro
911 1895-96 Steffinescu V. Dem. 8,55 C. de Argeg Propr. liagistral
912 Sterescu P. Petre 8,63 17
Telegraf. Dir. G-ral
913 Stejaru I. Gh. 5,50 0
914 Titnisescu 1. C. 6,77 Tutana
915 Tomescu I. C-tin 7,43 Frarninzegti
916
917
Tomescu P. Cornet
Trandafir I. Stef.
6 54
6,:s8
C. de Arges
w -
Propr. progr.

918
919
Turta Dem.
Voicu Gh. Florea
5,30
6,21
.
. -
Agricult. Agricult.

930 4896-97 Alboteanu Ilie

921
922
Arinig Vasile
EtAlteanu N. Ion
7,69
5,72
6,46
Albota
Corbeni
Tigveni
-
Preot Instil.
Preot

923 Burcit I. Florea, 6,29 Dejegti Preot Sculptor

924 Cart* F Nicolae 6,54 C. de Arge§ Corners. &idol'
025 Chiritit N. Grigore 5,49 . Miicelar Metre
hut
926
927
928
Dralgänescu Gh. Mihail
Duteanu Ion
Dobrescu Ion
7,65
5,65
8,13
-.
C. de Argeg
-
Preot. Pr.
Profesor Inginer
929 Demetrescu St. Ion 5,77 . Preot Plutonier
930
931
932
Enescu D. Nicolae
Feteauu D. bps
Gheorghiu St Iefan
5,58
6,81
8,29
.
.
.
-
Cismar
Corners.
-
Arhitect

Maistru
933 Iliescu M. George 7,78 Perigani-uici
934 Ionescu I. C-tin 6,60 Cicitnegti
935 low L. Florea 6,33 Coteana
936 Märgineanu C-tin 6,27 Ciornägegti
937 Niculescu I. Laziir 9,55 Dingesti
938
939
940
Oancea I. Toma
Po pescu G. Gheorghe
Popescu S. Radu
6,88
8,15
6,33
-
Cepari-Bárs.
Dobrog.-Neg,
941 Pangoci R. Ion 7,46 Hiticulegti Preot Prot
942 Rozianu P. Petre 6,96. Corbeni-Clip.
943 Rildulescu P. C-tin 6,40 Slatina
944 Samoilescu G. George 8,01 Doinne,gti
945 Sillcescu Ion 6,48 Dobrogostea
946 Stavarache A Ion 5,82 Brätieni-Gal.
947 Stefanescu I Mihail 6,77 C. de Argeg Propr. prop.
948 Totenescu G. C-lin 6,7 Costegli-Str.
949 Tomescu G. Nicolau 9,02 Aref.
950 Enescu D. Ion 8,91 C. de Argeg Cismar Furlq.
951 1897-98 Anastasescu Ion 5,50 Cerbureni Agricult.
952 Andreescu E. loan 6,15 Goleiti .
953 . Angelescu D. loan 5,35 C. de Argeg Preot Pr. Ofiter
954 Antonescu M. llie 6,86 Corheni Agricult.
955 Anastasescu I. Petre 7,88 Arhidra Brutar
956 Billeanu N. Torna 5,83 Tigvent Funct.
957 Brihailescu I. Emauoil 5,93 BrAt.-Gale§ Agricult.
958 Clirtutit I. George 6,27 C. de Arge§ Invällor Medic
959 Chitom H. C-tin 5,32 . Servitor Mune.
960 Chirire, 1. Mihail 7,07 . Macelar Not
961 Cimpoca M. George 5,33 w Menajerä
962 Constantinescu M. Geor. 5,65 Bucuregli Funct.
963 Constautinescu St. Gavril 5,69 C. de Arges Agricult.
964 Dfinescu M. George 7,16 V. Danuluii preot
965 Diaconescu St. Alex. 6,38 Minn-Bide. !I
966
967
968
Dinescu G. Alexe 5,29
Dumitrescut D. Hristea 7,44
Duteanu G. C-tin 6,21
-
Titegli
Albegti
-.
Preot Preot

162

www.dacoromanica.ro
969 1897-98 Duleanu G. Vasile 5,82 Albesti-Brät. Preot
970 Enescu D. Nicolae 8.18 C. de Arges Cismar Nitta
971 Feteanu G. C-tin 6,13 Perisanu-Sp. Agricult.
972 Florescu A. Teodor 5,75 C. de Arges . Bennet.
973 Fotescu V. c-tin 6,04 Negustor
974 Ganea 1. Ion b,16 Spa. liitor. Mendes
975 Gherasim 1. Andrei 8,19 V. DLului Agricult.
975
977
978
Iliescu Anastase (Titu)
Iliescu 1. c-tin
lonescu I. c-tin
7,93 C. de Arges
5,09 Flarnanze§ti
8,19 cicane§ti
-
Brutar
Agricult.
Protesor

979 Ivanceanu M. Mihail 9,58 c. de Arges Institutor Of lier

980 Martinovici N. Nicolae 5,82 Musetesti Libera.
981 Manescu N. Niculae 8,91 Berevoesti Propriet.
982 Margineanu T, c-tin 9,50 ciomagesti Preot
983 Micila St. tefan 7,19 c. de Arge§ Agricult.
Mincu M. c-tin
984
985
986
Moneanu C. Foma
5,94 Tutana
5,38 Baiculesti
Oprescu I. Haralambie 9,44 Priboiu-D.v.
-
Preot
a 1

987 Paunescu Demetru 5,54 T. Magurele Funct.

988 Petculescu Gheorghe 5,60 c. de Arges comersant Cement
989 Petrescu Jon 6,75 Agricult. Agricutt.
990 Petrescu Ion 6,41 Baicuresti .
991 Popestu Gr. C-tin 5,82 C. de Arges Funct. Camber
992 Popescu N. Ion 6,44 Menajera
993 Popescu N. *Wan 5,88 V. caselor Preot
994 Popescu S. Radu 7,47 Dobrogostea .
995 Protopopescu N. Eng. 8,96 V. Vilcea Funct.
996 Rudeanu St. Petre 6,22 Rudeni Preot Preat
997 Simulescu C. N. C-tin. 5,51 Racovita Percept or
998 Stanescu F. Tudosa 5,72 C. de Arges Birjar Meseriag
999 Vefan I. Pantelimon 5.38 . Croitor Deer
1000 5teranescu-Goangli M. 9,52 . Comersant Prop.
1001 Stoica Hr. Ion 5,66 . Cantaret Cintitel
4002 Stoichicescu St. Gr. 8.57 Coteana.01t. Preot
1003 Stroescu N. Eman. 6,32 C. de Arges cantaret
1004
1005
$ovaru Z. Nicolae
Tanasescu D. ban
6,25
8,91 Tutana
.
-
cojocar Cojotat

1005
1007
1006
Toteanu C-tin
Tufa P. Constantin
Voiculescu P. George
9,49 Stroesti
5,00 C. de Arges
6,82 Balculesti
-.
Agricult.
*pica
'1009 Zugravescu I. Ion 5,28 cerbureni Preot
010 1898-99 Blajaie J. Nicolae 6,32 cepari-Bars. .
1011 Brezaie C. Niculaie 5,98 C. de Are§ Menajera Mishit
1012 Constantinescu Geor. 7,87 Baiculesti Agricult.
013 Donescu C. Ion 7,02 cepari-Bars.
1014 Dinescu I. Nicolae 5,99 V. Danului .
1015 Dragomirestu S. Cristea 7,72 Fläminzesti .
1016 Erbasu I. Vasile 7,65 corbeni propr. Prep.
1017 Grunberg Filip 7,54 Braila Counsion.
1018 lacobescu I. Petre 5,69 C. de A rges Agricult.
1019 lacobescu P. Gb. 5,97 Baiculesti .
1025 Matei N. Ion 6,95 C. de Arges .
1021 Mateiu N. Gavril 6,37 . .
1022 Moroe I. $tetan 7,32 Cicinesli . Agricult.
1023 Parcarea N. Florea 8,90 Miilureni .
1024 Pica D. Constant 7,32 Boisoara
1025 Popescu C. Ion 5,87 Cepari Preot
1026 Protopopescu C. Tiberiu 5,72 C. de Arges Propr. Fun. M.S

163

www.dacoromanica.ro
1027 1898-99 Pungociu N. Ion
1028 V.eliinescu A. loan
6,36 Bdiculesti
6,00 Boi§oara
-
preot
-
1029 Roman I. Bonifacin fatii-Iasi Funct.
1030 To lu St. Gheorghe 5,41 c. de Arge§ Agricult. Agricult.
1031 Tomescu F. loan 5,61 Dfirm..Muscel Sparator.
1032 Vega N. Petre 6,85 cerbureni Agricult.
1033 Angelescu D. loan 6,36 C. de Argets preot
1034 Balteanu N. Toma 7,90 Tigveui Funct.
11035 Chirita, L Mihail 8,29 C. de Arge§ miicelar Preat
1036 Constantinescu N. Gh. 6,54 Bucuresti Funct.
1037 Dinescu Gh. Alexe 6,74 Titesti preot
1038 Dumilrescu Alexandru 7,45 Tigveni .
1039
1040
1041
Euescu D. Nicolae
Ivanceanu S. losif
Iviinceanu S. Dumitru
9,16
7,03
6,70
C. de Arges
.
cismar
Gura Suti Dv. propr.
propr.
--
Arhited

1042 Mautescu P. Nicolaie 6,51 Rlidesti rolls. propr.

1043 Popescu N. Ion 7,31 C. de Arges menajeril
1044 Popescu N. Mateiu 6.46 Gura Suti Dv. propr.
1045 Popescu N. §tefan 6,54 Val. caselor Preot
1046 Popescu N. coust. 6,29 cordittel Dam. .
1047 Petculescu Gh. Gheorghe 6,57 C de Arge§ Propr. Comersant
108 Rudeanu Gh. Petre 7,20 'uici preot Preot
1049 Samoilescu Gheorghe 9,09 Down. muscel . Millar
1050 tefineseu I. Sevastian 6,72 Brlidet .
1051 Tavii, R. Petre 8,19 cepari Agricult.
1052 Vasilescu I. Ion 7,45 Dascoavele preot
1053 Diaconescu St. Alex. 7,56 malureni
1054 Ivainceanu M. Mihail 9,17 C. de Arge§ Instirutor Ofifef
1055 4899 Blajan S. Nicolaie 8,17 Cepari pieot
1056 -1900 Donescu Gh. Ion 7,81 ,. Agricult.
1057 Mihiiilli Z. Gheorghe 5,72 C. de Arge§ .
1058 Petrescu D. Gheorghe 5,19 Dedulesti Arg. preot
1059 Popescu C. Ion 6,88 cepari .
1060 Popescu M. Vasile 5,23 Oesti Agricult.
1061 Pungociu M. Ion 7,60 faicu1e§ti
1062 Chirit.1 1. Mihail 9,34 C. de Arges macelar Preot
1063
1064
1065
Enescu D. Nicolaie
Ivanceanu Iosif
Bujdoiu N. Dumitru
9,37
9,15
7,64 Framanzesti
cismar
G. Suti Dam. propr.
Agricult.
-
Arhifect

1066 Aron I. Toma 6,80 c. de Arge§ ,, Agricult.

1067 Brezaie C. Gheorghe 5,66 . menajerA tomersant
1068 Bazacliu I. petre 5,78 Babeni Propr.
1069 Bunescu A. Grigore 7,88 Verne§ti Val. Preot InvifItor
1070 Craioveanu N. Nicolaie 5,67 c. de Arges Tamplar Telefon.
1074 Cristescu I. Mihail 6,74 preot
1072 Constantinescu C. Pavel 6,04 Flamanze§ti Agricult.
1073 Petrescu Gheorghe 6,60 cerbureni
1074 Dobrescu I. Gheorghe 7,54 c. de Arge§ profesor Ofif. Sup.
1075 Demarat Gh. Jon 8,50 . propr. Funcf.
1076
1077
1078
Demarat Leonida
Enescu D. Const.
Florescu Gh. Zamfir
7,21
7,09
6,46
.
..
.
Cismar
Agricult.
-
.
Agricult.
1079 Ghitescu I. Ion 8,88 Olar Tam plar
1080 Gheorghiu St. Ion 5,76 . Menajeril Malta
1081 lonescu Gh. Gheorghe 7,12 Flarnanzesti Agricult.
1082 Moncea N. Gheorghe 5,78 C. de Arge§ , Gardist
1083
1084
Märculescu C. Daniel
Florea I. constant
6,98
6,67
.
.
comersant
Agricult. -
Feral.

164

www.dacoromanica.ro
1085 1899 Neatii I. Ion 6,22 C. de Arge§ Agrirult. Agricult.
1086 -1900 Popescu I. Nicolaie 6,81 Comersant Com.
1087 Pretorian N. Stefan 6,84 Diacon Fund.
1088 Papa I. Nicolaie 8,28 Agricult. higher
1089 Popescu G. Gavril 6,15 . Birjar Oiler I

1090 Rudeanu St. Pavel 6, 8 Suici Preot Comersant I

1091 Schiopu Gr. Stefan 6,44 C. de Arge§ Agricult. Agricult.

1092 Stiinescu D. Hare lamb 7,23 FtlimAnze§ti .
1093 Popescu St. Stefan 7,44 C. de Arges CAnthret (ismer
1094 Stroescu N. Nlcolaie 8,06 Coste§ti Preot
1095 Ionescu T. George 8,17 Agricult.
1096 Uprelu D. loan 6,84 C. de..Arge§ Agricult.
1097 VlAsceanu N. Dum. 5,53
1098 Pra lea Gh. Theodor 7,37 Gole§ti-Arge§
1099 Ionescu P. Nicolaie 6,23 Cicineati Preot
1100 Costache G. Vasile 8,92 Corbeni .
1101 Stang& Nicolaie 6,29 V. Danului Agricult.
1102 Iliescu G. Hristea 6,06 Flimanze§ti
1103 1900 Achim Oh. loan 5,86 Filiminzesti AgriL1t. Mum
1104 -1901 Bunescu Al Ilie 5,52 Verne§ti Preot
1105 Dobrescu I. Gheorghe 5,59 C. de Arge§ Profesor Ofiter
1106 Apostol N. Ion 6,54 Plopis Olar War
1107 BalAsoiu D. Emanoil 8,34 Olari Agricult. Avocet
1108 Florescu Gh. Zarnfir 6,08 Batulari Ciramid. Cismar
1109 Gheorghiu St. Ion 5 85 V. TArgului MenajerA
1110 Ghioca M. Gheorghe 6:83 C. de Argeg CArciumar Circium.
1411 Hiera C. Mihail 6,15 Polta Croitor Meserias
1112 Tliescu C. Nicolae 7,86 V. Targului Proprietar Fund.
1113 Iosef D. Aureliu 6,53 R. VAlcea Silvicult.
1114 Ivinceanu M. Matei 8,52 C. de Argea institutor Codas
111- Mustafa, N. Grigore 5 97 C. de Arge§ Miicelar Mkelar
1416 Militaru S. Nicolae 5'43 Boi§oara Proprietar
1117 Neatii I. Constantin 5,79 Mak Polta Agricult. Agricult.
1118 Neap. S. Florea 5,83 Hall. Posta Agricult. .
1119 Popescu P. Simion 6,82 C. de Arges Proprietar Comersant
1120 Samoilescu Gh. Nicolae 8,33 Domneati Preot
1121 StAnescu Gh. Anton 8 77 C. de Argeg Olar Mont.
1122 Tomescu N. Florea 5'60 FlAmAnzelti A gr1cull. Agricult.
1123 Turcu C. Nicolae 5,30 C. de Arge§ Agricult. .
1124 Tull P. Toma 7,95 Gr oapele Agricult.
1125 Buuescu Al. Grigore 7 15 Verne§ti Preot InvAltor
1126 Cristescu I. Mihail 7,68 C. de Arge§ Preot
1127 Demarad G. Ion 7,54 C. de Argea Proprietar Fund.
1128 MArculescu C. Daniil 7,43 C. de Argea Carciumar .
1129 Poenaru T. Constantin 8,59 AllimAne0 Menajerli
1130
1431
1132
PeIrescu N. Ion
Petrescu I. Nicolae
Popa I. Nicolae
9,19
7,40
8,17
Dejeati-Olt
C. de Argeg
V. Sasului
-
Preot
Agricult.
1133 Pretortan N. Stefan 8,35 C. de Arge§ Preot Funct.
1134 Pungociu M. Ion 8,95 Bäiculesti Preot Preot
1435
136
1137
Stanciu M. Ion
Serban Gh. C-tin
Stroescu M. Nicolae
6,33
6,61
5 72
A refu
RAiculeati
-
Urlueali-BAb. Agricult.

CAntilret
1138 Popescu Gh. Gavrilà 7:23 C. de Argea Birjar Otiter
139 Stroian N. Nicolae 6,56 Costeati-Stroe. Preot
140 Ionescu P. Nicolae 5 84 CicAneati Preot
1141 Popescu I. lancu 8,19 a-Viaaca Preot
142 Ionescu S. Gheorghe 9,20 Scurta-Vlaaca Plugar

165

www.dacoromanica.ro
1143 1900 Enescu D. Constantin
1144 -1901 lonescu T. Gheorghe
7,43
8,92
c de Arge§
coste§ti
cismar
Agricult.
-
1145 1901 Serafimescu Vasite 8,62 Boi§oara Preot
1146 -1902 Birbulescu Nicolaie 7.84 Tutana Agricult.
1147 Dumitrescu Dumitru 8,80 5tefäne§ti Pr. Preot
1148 1902 Andrei I. Gheorghe 5,60 C. de Arge§ Plugar Agricult
1149 -1903 Bulac D. Gheorghe 8,56 . Agricult. comersani
1150 Badea 1. Gheorghe 5,60 ,. Plugar Agritu it
1151 Bu§egeanu 0. Ilie 5,61 . dm lar Mum
1452 Cigoianu c. Gheorghe 5,66 . Plugar C. F. 0.
1153 Craioveanu N. Toma
Ciocan N. Dumitru
5,51 . .
1154 5,84 .
1155 Dumitru I. CrAciun 5,60 Slatina Preot
1156 Dragomir C. Nicolae 7,40 Fläminze§ll Plugar Fact.
1157 Fotescu F. Gheorghe 8,65 Deduleati Plugar
1158 Georgescu D. Hristea 8,10 FlamAnzeati Plugar Tamp lar
1159 Gheorghescu C. loan 5,20 c. de Arge§ Plugar
1160 Ghitescu I. Nicolae 6,68
1161 Ghioca I. Nicolae 5,60 Olar
1462 Iliescu S. Constantin 5,58 plAmeue§ti Plugar
1163 lliescu S. Mihail 7,78 C. de Arge§ menajera
1164 Iva Ica I. Dumitru 5,10 Plugar
1465 Luxandra George 5,87 FlAmA"nze§li Plugar
1166 Mateescu St. Ion 6,96 Cicineati Agricult.
1167 MihiiA1A Z. Florea 5,80 c. de Arge§ Olar A gritult.
1168 Magraon I. Gheorghe 5,80 . vl
P uogcaart .
1169 Nicolescu Seb. Sebastian 7,10 . Avocal Telegraf.
1170 Olteanu I. Grigore 6,59 . Agricult. Tanker
1171
1172
Predescu Z. Ion 8,78 Zigoneni
C. de Arge§
.
Paveloiu D. Ion 5,40 .
1173 Pestriceanu D. Eugeniu 6,97 . . Fun. M.A.
'1174 Popescu I. Gheorghe 5,40 F1AmAnze§ti .
1175 Popescu I. Gheorghe 6,42 Bilicule§t .
1176 Panture3cu S. Ion 7,88 Tutana InvAtAtor
1177 andulescu I. Gheorghe 7,44 VAlcele Plugar
1178 ScAnteie D. Ion 6,97 C. de Arge§ Proprielar Inginet
1179 Tita Zamfir 6,55 . Agricol Agricult.
'1180 Trachioiu I. Nicolae 6,01 V. Sasului Agricult. .
1181 Tudoroiu I. Gheorghe 6,55 C. de Arge§ Agricult.
1182 VAchrel I. D-tru 6,68 . A gricol
1183 VAlcan D. Daniil 5,89 . Birjar 01.1er
1184
118
1186
Voicu V. Ilie
Itulpescu i. Alexandru
Popa T. Petre
5,68
5,50
6,11
,,
.
Olar
-
Cismar
Olar
--
1187 5tefAnescu A. Andrei 8,76 Boisoara Plugar
1188 Teodorescu R. Ion 6,34 Urlueuti .
1189 Retevoescu Gh. Ion 7,00 Costeati.Stroe.
1190 Vilugi M. Nicolae 9,35 cepari-BArsea. ,, Grefier
1191 VAlcescu N. manole 6,59 5uici .
1192 Nicolau N. Gbeorghe 5,53 C. de Argea Birjar Agricult.
1193 Stroian N. Petre 6,24 Stroe§ti-cost. Preot Oilier
1194
1195
1196
Stanciu M. Ion
Popescu Gr. Grigore
Popescu G. Aurelian
9,07
7.33
7,55
--
Urlueati-Bab.
--
Agricult.

1497 Bunescu Al. Ilie 7,35 Verneati Preot

1198 Bunescu Al. Grigore 7,90 ,, Preot InvItAtor
1199 1903
1200 -4904
Bacria N. Constantin
Stoica Hr. Petre
6,40
5,75 -
Tutana Plugar
-
166

www.dacoromanica.ro
1201 1903 PAun C. Ion
-1904 CiofrAngeanu C. Ion
5,90 -- --
1202
1203
r204
Ganea I. Ma lei
Ghioca Gh. Alexandru
6,00
6,70
6,20
C. de Arge§
,.
--
1205
1206
Iliescu c. Ion
Martiuovici Trifu
8,50
5,40
.
Corners. nerar
1207 Vulcan Gh. c-tin 6,95 ,
1208 Avram D. Pandele 6,95
1209 BrAtAnescu S. Mircea 8,85
1210 Durnitrescu T. Ion 6,75
1211 TinAsescn 1. Constantin 6,45
1212 Enache L Nicolae 5,80
1213 OlAnescu C. Dane 7,70 C. de Arges Sub-pref. hid
1214 U§urelu D. Gheorghe 5,95 , Agricult. Arita It.
12.5 Velescu F. Gheorghe 8,25 cepari-Bärs. Preot Cantor
1246 Srneu 1. Alexandru 8,15 C. de Arge§ Met. Faint.
1217
1218
Gasperescu N. Nicolae
Feteanu T. Ion
6,10
9,05
.
1219 Feteanu G. Ion 8,25
.
1220 Dinescu N. Nicolae 6,65 . Birjar Wu
1221 Dinescu S. George 7,25 Danuiui Agricult.
1222 Petrescu Gh. Alexandru 7,45 Albesti
1223 Popescu I. Varnava 6,85 Danului .
1224 StAtescu 1. Gheorghe 8.65 SAliitruc . Comersist
1225 Vulcan D. Danil 6,35 c, de Arge§ Birjar On ler
1226 Popescu G. Grigore 9,45 . Prot. lib.
1227 Popescu N. Mihail 7,85 Titesli Negustor
1228 Oancea N. Ioan 9.05 Albesti Diacon Agr:cult.
1229 Popescu Gh. Marin 9,00 InvAliitor
1230
1231
1232
Popescu L Ion
Mateiescu A. Ion
*teranescu A. Andrei
8,85
9,25
8,98
-
Robe§ti-Cozia CAntäret

Boisoara
Proprietar
Preot
1233
1234 1904
Ni li P. Gavrilit
Angelescu I. Jon
5,90
7,37 --
C. de Arge§
--
muncilor Timplar

1235 -1905 Adameseu D. Victor

1236 Arsenescu Gh. Nicolae
7,17
6,80
-
Urlue§ti-BAb. -- Prop.
1237
4238
1239
Boncan I. Ion
Brezae C. Constantin
Bucuroiu L Sirnion
5,90
5,70
6,57
C. de Arges -
1240 Busegeanu V. Gheorghe 5,60 C. de Arge§ Plugar Mot.
1244
1242
corbeanu P Gheorghe
CArtulii, 0. Nicolae
5,30
5,80 -. Dulgher
muncitor
Du Wier
Must.
1243
1244
Duteanu G. Andrei
Enescu D. Gheorgbe
6,65
5,80 --
Albesti Preot
--
1245
1246
Feteanu T. Petre
Florescu Gh. Haralambie
8.60
7,67 -_ --
1247
1248
Florescu 0. Ioan
Florescu N. Constantin
7,07
5,30 _
--
.
--
1249
1250
Frunzescu St. Gheorghe
Gorunescu M. Ion
7,65
7,05
-_ -- Invititor
1251
I 252
4253
lonescu D. Ion
Iliescu I. c-lin
lordache N. Gheorghe
5,80
5.80
6,10 _ --
1254
1255
Iliescu c, Manole
MArculescu C. Nicolae
5,80
5,70 --
FlAmAnzesti
. -
Agricol (NHL

-- --
1256 Nicolau 0. Vasile 5,37
1

1257 NicA cr. Gheorghe 6,00

1258 Pestriceanu V. Ion 5,70

.167

www.dacoromanica.ro
1259 1904
1260 -1905
Popescu c. c-tin
Popescu Gh. Ion
7,20
7,35
-- --
1261 Petrescu M. ion 6.00 c. de Arge§
1262 Popescu V. Petre 5,71
1263
1264
Popescu V. c-tin
Purcoiu R. cristea
5,37
5,50 -- --
1265
1266
Stoica V. Ton
Scantee D. Nicolae
5,40
8,02 - -- -
Ofilet
1267
1268
Sulaiireanu I. Ton
Stänescu D. Nicolae
5,80
5,75 -
C. de Arge§
-
1269
1270
1271
Seltea C. Demetru
Tanisescu T. c-tin
8.50
6,45
\Wean Gh. Constantin 6,87
--
Urtue§ti Proprietar Colonel

1272 Vulcan D. Dirnilä 7,00 C. de Arge§ Birjar Ofiter

1273
1274
1275
Suhitreanu c. Gheorghe 5,70
Zlotea L Toan
Velescu F. Gheorghe
6,10
7,70
,)
,,
Gepari-BArs. Preot
- Licentiat
Funct.
Cantor
1276 Gristescu C. Constantin 7,35
1277 1905 Angliel D. Ton 6,20
1278 -4006 Bandoc S. Nicolaie 6,05
1279 Bandoc T. Nicolaie 6,50
1280 Bandoc M. Toma 5,75
1281 Brezaie C. Stelian 6,10
1282 Cristo E. mucenic 8,45
1283 Dänescu A. const. 8.40
1284 Didulescu Gh. Petre 9,65
1285 Dinescu Gh. Andrei 5,90
1286 Duteanu Pompiliu 6,70
1287 Dirnescu A. Gh. 7 25
1288 Durnitrescu T. Ton 8,50
1289 Evoescu S. ion 5,60 C. de Arge§ Cismar Cismar
1299 Frunzescu I. Ton 7,20
1201 Giandanit P. Pornpeia 7,80
1292 Garnitit Sp. Nicolai 6,80
1293 Ionescu P. Pandele 5,80 NI Corners. Comersant
1294 Ionescu St. Florea 5,35
1295 Irimia T. Ton 7,85
1296 Jega I. Al. 7,10
1297 Magranu I. Nicolaie 5,35
1298 Maricioiu T. const, 5,20 ,, Agri cult, Ogricult.
1299 Marinescu T. Alex. 5,75
1300 Mustalb. N. Ion 5,10 ., Corners. Comersant
1301 Petriceanu P. Ton. 6,90 .
1302 Petrescu I. const 8,70
1303 Popa N. ion 6,70
1304 Popescu Gh. Cons!. 6,15
1305 Popescu S. Ton 8,00
13 16 Popescu Gh. Ton 8,35
1307 Popescu St. Dumitru 5,80
1308 Popescu St. Ion 5.60
1309 Gärtuta St. Gb. 5,50 - Circiumar Fund.
1310 Pungociu M. Alex. 5,70
1311 Roman M. Teodor 5,30
1312 Ro§u M. George 9,00 Verneiti Agricult. Invititor
1313 Rudeanu §t. §tefan 7,10
1314 ScAnteie 0. Nicolaie 8,55
131' ScAnteescu. mihail 8,15 C. de Arge§ ON er
134e Sirnescu G. Grigore 5,95 .

.168

www.dacoromanica.ro
 /905-
1347
1318
1319
1906
tellnescu-Goangi Z. m 8,50 C. de Argos
Tula P. Sandu
Utescu I. Dumitru
8,911
0,25 "
.
-
Mier

Timplar
1320 Utescu I. ion 9,30 Mu
1321 Vieru ion 6,35
"
1322 Zlotea Ion 7,80 .
1323 1906- Adamescu D. Constantin 6,05
1324 1907 Anghel C. Zamfir 5,40
1325 Anghelete F. Filon 5,70
1326 - Bandoc I. Constantin 5,80
1327 Bandoc T. Nicolae 6,70
1328 Boncea S. tefan 6,70
1329 Chirill N. Dumitru 5.89 . mticelar
1330 Constantinescu N. C-tin 5,85
1331 Constantinescu T. Nic. 5,20
1332 Cristea Gr. loan 5,67
11333 Dragomir I. George 7,20
1334 Enescu D. Demetru 5,80 .
'1345 Enescu B. Gavril 7,45 .
1336 Enache C. Christea 5,60
'1337 Fotescu V. Vasile 5,94
1338 Iliescu S. Gavril
1339 Ionijii N. George 6,65
1340 Priclu P. George
1341 Mirea P. George 6,82
1342 Nedelcu V. Dumilru 5,51) "
i1343 Nicolau O. Die 5,70 Birjar Factor
1344 Olanescu C. Artur 5,95 subprefect Fort.
1345 Predeanu V. ctin 10 Preot Non
4346 Popescu I. Gavril 8,75 . Birjar Mier
1347 Popa D. Nicolae 8,25
4348 Popescu G. George 8,22
4349 Pungoci M. Joan 7,80
1350 Predescu Z. Gavril 6,77
1351 Picuraru c. Nicolae 6,65 -

1352 Predoiu C. Oprea 5,45

1353 Predescu A. Nicolae 7,40
1354 Pungoci M. Alexandru 6,25
1355 Predescu St. George 6,25
1356 Rotaru P. Florea 5,90
1357 Santee N. Constantin 6,87
1358 Steflinescu A. George 6,87
1359 Tinterescu I. Gavril 5,37 ''
Muncitor Oilier
1360 Tija D. Grigore 7,75
1361 Tudoroiu 1 Fonu 5,82
1362 Zlotea T. Constantin 5,70
1363 1907- Andrei M. Gheorghe 6,05
1364 1908 Anghel P. Nicolae 5,50
4365 Badea I. Vasile 7,57
1366 Blajan M. constanlin 5,45 C. de Arges Agricult.
1367 Bliijan St. Constantin
Chiriti Gr. wan
5.45 . .
1368 7,00 . Negustor
1369 Constanlinescu T. Zamf. 5,20 . Muncitor Maestrn
1370 Dan G. Gheorghe 7,75
1374 Dliduieseu Gh. Savu 9,45 Alim. ligIcesti Preot
1372 Diaconu M. Vasile 7,80
1373 Dumilru T. Vasile 5,40
1374 Evoescu S. Dumitru 5,40 C. de Arges Cismar Comersant

769

www.dacoromanica.ro
1375 1907 Fleanli T. Dumitru 5,20 C. de Arges Agricult. Wulf.
1376 -1908 .
1377
1378
Florescu L Gheorghe
Florescu T. George
Ghioca N. criMea
6,00
6,00
5,25
-
C. de Arges
Olar
Picher
Agricult.
1379 Iliescu S. Dumitru 5,80 . .
4380 Ionesnu P. Sebastian 6,40 . Comersanl Cometsant
1381 Neagoe T. Gheorghe 6,70
1382 Necsulescu Victor 6,50 C. de Arge§ Doctor MUnt.
1383 Nicolau 0. Dauffl 5,40 . Birjar Fiery

-- ---
1384 Olitnescu C. Artur 6,b0 C. Tle Arges subprefect Fund.
1385 Pliunescu St. Gheorghe 6,80
1386 Nun C. Nicolae 5,20
--
---
1387 Popa 1. Nicolae 7,20
1388
4389
Pungoci m. Petre
Pungoci N. ion
7,20
8,30 --
1390
1391
1392 .
Stoenescu I. Ion
Stroian N. Aurelian
Zmeu T. Nicolae
5,40
7,30
6,00
-
C. de Arges
-
can tilret Fund.
1393 1908 pandoc T. Toma 7,85 . Comersan Comersan1
1394 -1909 Baleanu V. Leon 6,47 Gälftrasi-Ial. mestesug.
1395 chirita Gr. loan 8,17 C. de Ames comersant Liberi
1396
397
1398
Duman C. Zamfir
Florescu T. George
Giandau P. Osvald
5,10
5.70
5,60
Pitesti
.
sezana-ltalia
-
Agrieult.
Tocheran
Fund.

1399 lonescu P. Sevastian 6,35 C. de Arges Comersant totnetaInt

1400 Necsulescu N. ilie 6,72 Zimnicea medic Vet. Telearaf.
1401 Fanlurescu St. c-tin 6,72 Pitesti Agricult.
1402 Pletea I. Nicolae 5,30 Riticulesti .
1403 Popescu -Gr. Pantelimon 5,87 C. de Arges Propr. Of. Sup.
1404 Pungoci N. loan 9,54 ciiiculesti Agricult.
1405 Popescu D. George 8,55 Flaminzesti 0
1406 Pune,. V. George 5,99 C. de Arges , Fund.
1407 Petre R. madn 8.55 Ros. de Vede mecanie
1408 Popa G. Nicolae 8,95 Muesli A grl cult. Mot
1409 Pungoci M. Petre 6,27 Eiticulesti Preot I

4410 Retevoescu G. Nicolae 6,19 Stroesti Agricult. tonlettant

1411 Simionescu N. Ioan 7,69 Pitesti Negustor
1412 Stitescu I. 'loan 7,95 Sabitruc Agricult. Agritult. I

1413 rarirtsescu I. loan 5,79 C. de Arges cojocar

1414 Velescu F. Haralambie 7,07 Cepari-B. Preot Seminar
141:: 1909-10 Andreiescu I. Tudose 5,54 C. de Arges Agricult. Apia
1416 Anghel c. Nicolae 5,28 Valea-Sasului Dulgher ,
1417 Anghelete St. ion 5,60 C. d. Ar.-Olar. Olar Olar
1418 Avramescu D. Nicolae 5,24 C. de Arges Agricult. Zidat
1419 Doldei n. Stefan 7,65 c de Ar.-Fab. Mecanic Meseriap
1420 Cantarol c. Alexandra 9,54 C. de Arges Telegraf. Fund. .

1421 Chiriac C. D-tru 5,29 Valea-Sasului Agricult. Agfitult.

1422 Chiriac I. Mihail 5,79 . . .
423 CArstea G. Nicolae 5,74 mrdureni-slid. Rotar
424 Dehrescu St. Alexandru 7,15 C. de Arges Tâmplar Meserlas
425 Dovleac C. Gheorghe 6,07 capu-Dealulul Agricult. Apricult.
426 Dragomir T. Nicolae 6,87 Valea-Sasului . .
427 Dumitrache C. loan 6,70 C. de Arges Olar Olar
1428 Dumitrarhe St. Ion 6,89 , .
1429 Fanateanu N. Alexandru 6,26 . Munt.
1430 Florescu S. George 5,62 . Agricult. ,
1431 Fotescu V. Ion 7,59 . comersan
1432 Ghioca C. Marin 5,64 . Olar ,
170

www.dacoromanica.ro
1433 1909-10 Ioanovici R. Aurel 9,53 Bucuresti menajerlt
1434 Iliescu N. Ion 7,33 Fliiminzesti Preot
1435 Micut M. loan 5,82 Stroesti Pidurar .0
1436
1437
mihfiiescu i. Gbeorghe
Panturescu I. Aurelia
6,84
6,38
Fliminzesti
Tutana
mecanic
Inviitator
Nut.
t ff
1438
1439
1440
Plicuraru N. Ion
Petrescu G. Florea
Popescu G. Ion
, 8,70
7,55
5,60
c, de Arges weenie
Bkiculesti
comersant
t Agricult. -=
1441 Popescu Gr. Pantelimon 7,25 c. de Ares Can Iiiret ,7 Mier 1°
1442 Ionescu D. Copal. 8,05 BAlcesti Preot 0
1443 Preda St. ion 7,04 Perisani Rotar
1444 Predoiu Hr. Gheorghe 5,25 Valea Sasului Agricult. Agritull
1445 Rildulescu N. $lefan 6,61 pici comersant
1446 Ridulescu N. Toma 7,94 . .
1447 Roman N. Nicolae 5,47 c, de Arges Agricull.
1448
1449
Rotaru P. Nicolae
Simionescu N. ion
5,37
9,37
x
.
.
comersant I d
1450 Stinescu Gh. const. 5,31 . Funct. .
1454
1452
Somnea i. /gicolae
stefinescu S. Nistor
5,10
5,77
.
,,
Agricult.
Olar
Zit ler
Oler
'.;2.74:4
1453 Stoica 1. Ion 6,25 D'armAnesti Agricult.
1454
1455
Zlotea I. constantin
Zlotea V. Simion
6,27
6,64
C. de Arges
0
z ,.
.
.
. t.
ap..do,
1456
1457 I Bäleanu V. Leon 8,11
Velescu F. Haralambie 8,93
cAllirasi-ial.
Cepari
Tamp lar
Preot Seminarist o.,.. .
1458 191041 Andrei A. George 5,36
1459
1460
1461
..,2 gazacliu I. Ion
Boncea M. Andrei
Corheanu G. Teodor
5,49
7.00
8,22
C. de Arges Comers.
Poenari Agricult.
C. de Ares Institutor
Safer
Ned
Ing.Sile.
1462 Dragulinescu A. Dan 7,32
1463 Detnetrescu I. Gheorghe 6,12 ,,,
1464 Dinescu M. manole 6,04
1465
1466
1467
i Ghita D. loan
Gorunescu G. Ion
6,10
7,10
miliailescu I. Gheorghe 6,75 FliimAnzesti
F.."

mecanic Funci.
1468 Mosteanu M. Petro 7,03
1469 Nicolescu I. Ion 8,54
1470 Oancea Et. mihait 8,49
1471 PAcuraru N. constantin 8,41
1472 Pungoci N. George 7,89
1473 Panea T. Nicolae 6,46 C. de Arges Geamgiu Geamgiu
1474 Panturescu T. Traian 5,57
1475 Panturescu Aurelian 7,45
1476 Petrescu G. Florea 7,35
1477 RAdulescu C. cristea 6,62
1478 Scinteescu M. Gavrilá 8,05 . FURCt. Hier
1479 Suhareanu C. George 6,79 . carciumar .
1480 $erbErnescu Florea 5,30 .
1481
1482
1483
Tfinttsescu I. Zamfie
Tiinisescu D. Tudor
Tutui C. Nicolae
7,47
7,89
6,82
.
.
.
-
Cojocar
Agricult.
-
(miser

Purim] It.
1484 Vasilescu i. Vasile 6,4 8 ,, Propr. Maestri
.
1485
1486
Zmeu 1. Nicolae
Rlidulescu N. Stefan
5,90
5,30
487 191'1-12 $endreanu C. Vladimir 9,42
-
C. de Arges
-
Cantitret
Preot
-
beet

Hier
1488 Rizescu I. Ion 9,42 ,, . hut.
.
1489
1490
ScAnteie M. Gavrili
Stittici G. Ion
9,05
8,85 ,, -
Propr.
-
Inginer

171

www.dacoromanica.ro
1491 1911-12 Smolinschi D. Emil 8,50
1492 Badea P. Gh. 8,37 C. de Arge§ muncitor Monitor
1493 Bincittor D. D-tru 8,20 - Corners. Liter
1494 Zmeu I. Mihail 7,79 - ant gret Fuld
1495 Bodoc D. Ion 7,75 - Agricult. figritult.
1496 popescu C. C-tin 7,45
1497 Gealapu C. C-tin 7,25
1498 Daragiu M. Gh. 7,22 ,, Muncitor Mum
1499 Dumitrescu I. Gh. 7,15
1500 Porceanu V. C-tin 6.80 ., Agricult. W ar lt,
1501 Fotescu V. Nic. 6,30
1502 Pungil I. Gh. 6,25 - Muncitor MaestrO
'1503 Sorescu GIL Ion 6,25 ., . Must.
1504 Popescu .M. Nic. 6,03 .
1505 BIttjan M. D-tru 6,02 .
1506 Predolu T. Ion 5,87 .
1507 Dobrescu St. Petre 5,85 - Maestru Maestru
1508 Mihalache T. Gh 5,82 .
1509 Vasile D. Victor 5,80 .
1510 Eftimle N. C-tin 6,75
1511 Badea M. Ion 5,67 99

1512 Roman I. Petre 5,60 .

1513 Smaranda N. Ion 5,55 .
1544 Judet S. Mihail 5,42 .
1515 Neagoe G. Nicolae , 5,40
1516 1912-13 Arsenescu I. Mihail 7,82 Cepari Propr. Mort
1517 Aron 1. C-tin 5,52 C. de Arg muncitor Mum.
1518 Badea Gh. Gavril 5,60 . .
1519 Bazacliu I. Nicolae 6,5u , Corners. Comersant
1520 Chirilit I. Chiritti 8,60 , M'Acelar Prod
1524 Costache M. C-tin 5,60
1522 Ciosan 1. t.efan 7,54
1523 Diaconescu I. Gh. 5,60
1524 Florescu Ap, Ispas 6,57 ., Comersant Molar
1525 G hit& L Marin 5,63
1526 lordache N. lon 8,50 ,, C. F. B. Mod
1527 /qoldoveanu I. Petre 5,80
1528 Magraon 1. Ion 6,49 ., Muncitor 'limp lar
'1529 Newlescu N. Dan 7,00 .
1530 Neatä J. D-tru 5.10
1531 Nilstilsescu I. Ion 5,15 Food.
1532 Olteanu N. lon 5,90 Tibicar Tibicar
1533 Porceanu N. Marin 5,77
1534 Pacureanu N. Gli. 5,57
1535 Pungoci M. Velan 6,23 Zigoneni Preot Cantor
1536 Panea T. Manole 8,24 C. de Arge§ Geamgiu Comersant
1537 Popescu T. Ion 5,98
1538 Popescu N. Nic. 6,87
1539 Popa M. Ion 3,94
1540 Raiciu Al. Gh. 8.47 Turtar Mod
1:,41 endreanu C. Victor (1,78 , Preot
1542 erban I. C-tin 7,71
1543 Turtil Gb. Ion 7,88
1544 Dobre V. Victor 6,70 C. F. R. Fund. 1

1545 1913-14 Andrei M. Tudose 8,28

1546 Aughelete I. Ion 5,40
1547 Badea R. Gh. 6,47
1548 Bodoc D. Marin 6,20

172

www.dacoromanica.ro
1549 1913-14 roia I. Nicolae 6,80
1550 Constantinescu G. Pavel 7,98
4551 Cantarol c. c-tin 7,94
1552 Dina 1. Nicolae 6,27
1553 Erbasu M. Nicolae 5,42 Läunele Propr. prop.
1554 Florescu c. Ion 5,90 C. de Arge§ Comersant &unit
1551 Ghioca I. Gh. 6,22
1556 Herisanu M. Nic. . 7,20
'1557 Ion Stoica Ste lien 6,70 . Muncitor Muntitet
1558 Irimia D. vasile 7,92
1559 Iordache N. Ion 9,04
1560 L5,zttrescu D. Alex. 8,92 . Farmacist Medit
1561 Marinescu 1. Nicolae 7,30
1562 Marinescu N. Gh. 6,90 . Muncitor Plower
1563 Mirescu C. Ion 7,50
1564 Popescu N. Vie 9,02 ,, Propr. Inginer
1565 Purcoi I. D-tru 7,20
1566 Pungoci M. §tefan 8,70
1567 ScAntee D. Alex. 7,70 . Funct.
1568 ScAntee V. C-tin 8,26
1569 Suhireanu C. Ion 7,30
1570 SuhAreanu C. Gh. 7,10 ,, Comersant hut,
1571 endreanu C. vintili 9,26 . Preot Inginer
Strejic P. Gheorghe .
1572
1573
1574
Vasilescu v. Andrei
VAlceleanu G. Gh.
5,67
6,40
5,80
,, -
Mecanic Nut,
Electrician

.
1575
1576
Zmeu I. Aurelian
Ionescu p. It%
5,90
6,60 - Protopsalt RINI.

1577
1578
1579
ChiritA I. chiritä
Ciosan I. §lefan
Hedhanieff mihalusca
9,10
7,50
6,30
.
-
Miicelar Preot
Mort

1580 1914-15 Bazacliu I. Mihail 6,45 . Comersan libel

1581 Bu lac Z. Ion 8,17 . Mice lar metal
1582
1583
1584
Budescu C. Nic.
Beset T. Gh.
Bilaus A. c-tin
8,81
5,54
7,82
Urluesti
C. de Arge§
,,
Agricult. Mot
Comersan
Maestru Fund.
-
1585 C5prescu GIL Mic. 9,75 . Propr. Med. Of.
1586 Cazacu M. Alex. 6,50 . Agricult. Agricult.
1587 Cotorogea C. Ion 6,50 . 8 2
1588 Ciocan 1. Gh. 5,70 . . Comersant
1589 Cigoianu Gr. Ion 6,40 . Muncitor Fierar
1590
1591
Dumitrescu M. D-tru
Enache M. Cristea
8,54
7,28 --- Subchir. Met
1592
1593
1594
Florea I. C-lin
Florea Oh. Ion
Gheorghiu N. D-tru
5,50
5,60
8,09
-
C. de Arge§ Funct. Funct.
I

1595 Gavrili A. Ion 5,60

1596 Iordache N. c-tin 9,20 . C. F. II. 8
1597 losif A. Gheorghe 5,50
1598 Ionescu A. Oh. 5,14
1599 lonescu N. Ion 7,04
1600 Mihai P. Ion 7,92
1601 Miss Carol . 8,56 . Caste lan Mod
I 602 Magraonu I. D-tru 6.52 . Muncitor fiord. pub.
1603 Nicolau M. Ion 5,96 . 8 $
1604 . Poami D. Gh. 6,81 TV
8 Funct.
1605 Preaa St. Gh. 6,45
1606 Popilian C. Cristea 8,05 ,, Cantor Maes.des.

173

www.dacoromanica.ro
1607 1914-15 Pungii M. Nic. - 5,63 C. de Arge§ Muncitor Eroitor
4608
1609
Pungoci M. chiril
Popescu IT Ion
8.73
M 6,51
Zigoneni
- Preot Preot

1610 Pitallero Luigi Ion . C. de Arge§

5,30 Mecanic Mein.
1614
612
Popa N. Ion
Popescu 1. G h.
7,74
6,83 V. g ''''
1613 *chiopu M. Gavrilä 2 6,00 . Muncitor Fontt.
1614 Sratescu c. Radu 5,63
1615 State F. c-tin 5,90
1(316 Scânteie D. Alex. 8,50 . Fun ct. Ofiter
1617 Streescu I. Alex. 5,10 .
1618 Suhareanu C. Ion 7,80 ,, comersant I
1619 4 Tutil, I. c-tin 5,85 '
0,,,,,.
1620 U§ure1u D. Gavril'a 6,52 Muncitor
1621
d Vasilescu I. Nicolae 6,20 . Funct.
Timplar
Iapiter
/4 44
1622 Zlotea I. Nicolae 6,27
1623 Viare§teanu V. Emilian 5,80
1624 Pungoci M. tefan 9,00 Zigoneni Preot Cantor
Ratescu V. Danilav
1625
1626 Stoinescu §t. Tudor
7,00
6,60 g .241,
1627 1915-16 Anghel D. Dumitru 7,60 Dracea-Tel. Ser.-major
1628 Bondoe 1. Ion 6,70 C. de Arges
1629 Bandoc i. Nicolae 8,20 w
Olar Maeslru
1630 . Boceck A. Ernest 740 . Funct. Font.
1631 Bulac Z. loan 8,90 . Comersant macelar
1632 constantinescu T. C-tin 5,70 macelar
1633 capraru G. C-tin 7,90 ,, Agricult. Zidar
1634 Chiriac C. Mihail 6,30 comersant
1635 Chirita G. Gheorghe 8,50 0
1636 Cigoianu G. Gheorghe 5,50 . Agricult.
1637 Constantinescu G. Gb. 6,10 . Turtar
1638 Davidoiu C. Constantin 6.60 . Agricult.
1639 Davidoiu G. Gavrilä 7,00 ,.
1640 Dovleac N. Tudose 5,90 .
1641 Driigut N. Mateiu 5,60 . Olar
1642 Dumitrescu M. c-tin 7,90 pitesti Subcbir.
1643 Enache N. Gheorghe 5,50 c. de Arges carutas
1644 Ene I. Constantin 6,80 . Agricult.
1645 Fotescu I. Mihail 5,60 Dedulesti magazion.
11646 Florea 1. Constantin 5,50 C. de Arges Olar
1647 Florea N. Marin 6,00 .
1648 Florescu St. c-tIn 6.90 Zidar
1649 Focsaneanu N. Oratiu 7,90 menajeri NM.
1650 Ghica G. Petre 5,70 . Olar
1651 Gurgui 1. Vefan 6,00 cacaleti Agricult.
1652 Heri§eanu P. Nicolae 5,40 Fläminzesti .
1653 Hristea 1. Gheorghe 6,00 C. de Arges .
1654 lonescu St. Tudose 5,70 citruta§
1655 iliescu I. cristea 6,80 Agricult.
1656 Iordache N. c-tin 9,70 Pitesti FrAnar
1657 Linaru G. George 7,50 craiova Funct.
1658 Magraon M. D-Ini 7,20 c. de Argeq Cojocar
1659 Marinescu N. Nicolae 5,33 Grildinar TImplar
'1660 M iclea I. Bucur 5,70 corbeni Secretar
1681 Marinescu N. Ion 6,10 Craiova Funct.
1662 Moldoveanu I. Ion 5,80 c. de Arges Agricult.
1663 Necqiulescu N. Alex. 8,10 Doctor Punt!.
'1664 Neofit m. Vasile I 6,90 Agricult. InvItitot

174

www.dacoromanica.ro
1665 1915-16 Nicolescu N. Ere 7,30 Pitesti portar
1666 Oprescu I. Gheorghe 7,10 C. de Arge§ magazion. Older
1667 petrescu G. Nicolae 5,90 . cArciumar Tamp lar
1668 Pielescu C. Tudose 5,80 Agricult.
1669 Poami D. Gheorghe 7,60 B5iculesti Servitor
1670 Pandele V. mircea 7,50 C. de Arge§ Comisar C.F. It.
467'1 Pandele V. Horea 6,50 n
Mod
1672 Popescu C. Nicolae 6,30 Cepart preor
1673 Raiciu A. Dumitru 5,90 C. de Arges Turtar Wt.
1674 Ridulescu Z. ion 6,90 . Brutar *
1675 Rotaru C. Nlcolae 5,70 . Agricult.
1676 Stancu p. Dumitru 5,40 . Propr,
1677 Sanescu G. Nicolae 5,10 Tigveui Picher
1678 Stoica C. Ion 5,80 piuculbsti Agricult.
1679 Stable St. Dumitru 6,00 C. de Arges Bilrbier ?daub
1680 Teodorescu 1. Nicolae 5,70 ,, Agricult.
4681 Tomescu 1. Gheorghe 5,60 .
1682 Tula'. L Vasile 7,40 . . .
'1683 Tetu G. Nicolae 5,80 . .
1684 V5Are1 1. Vasile 5,50 .
1685 Vaiceleanu L Dumitru 6,20 . .
1686 Vasilescu 1. Nicolae 6,93 . magazion.
1687 Zincu L Emilian 5,80 . C an tfiret
1688 Zlotea I. Ion 7,20 Agricult.
1689 Dumitrescu S. petre 9,30 Oeq.li
4690 Pungoci M. Chirili
1691 1916-17 Alexe 1. Gheorghe
9,70
646 --
Biiiculesti

---
preor Preot

.1692
4693
1694
Badea 1. Dumitru
Badea I. Gheorghe
Chiriac C. Ion
5,30
5,75
8,30
-
695 Crivat Al. ion 7,34 C. de Arges Olar
1616 Corbeanu P. C-tin 5,60
697 Dumitru Ilie Ion 6,40
'1698 David N. Ion 5,20
1699 Davidoiu C. Nicolae 5,30
1700 Florea N. Ion 5,50
1704 Filip C. Ion 5,80
1702 Ivan Stoica Gheorghe 5,30 . muncitor Eder
1703 Luciu Tudose 6,34
1704 mihalache T. Vasile 5,20
1705 Manda Ion 6,20 . a Metanic
1706 Olteanu M. Ion 6,50
1707 Paracliseru T. C-tin 6,00
1708 Pretorian N. valer 8,00
4709 Roman 1. Emilian 8,00
1710 Stoica I. Emilian 8,00
1741 Tob5 G. Constantin 6,60
1712 Tintiri I. mihael 5,03
1713 Titii P Dumitru 6,23
1714 Vieru I. Ion 6,40
1715 Vilhelm ion 9,80 C. de Arges menajerk
1716 Pune), M. Constantin 5,40
1717 Scaringe T. mihelu 6,19 . Pietrar Piettar
1718 Nica Constantin 6,40 . muncitor MAR
1719 Petrache Constantin 6,90
1720 Zlotea I. Gheorghe 5,80
1721 1917-18 Andrei M. Gheorghe 6,31
722 Andrei T. loan 7,05

175

www.dacoromanica.ro
1723 1917-18 Badea I. Nicolae 6,65
1724 Bu lac Z. Gheorghe 5,80 C. de Arge§ Muncitor Mehl.
1725 Burlu§anu 1. Filon 5,78 . Cojocar Naar
1726 Chiriac Gh. Gheorghe 8,28 . Caruta§ Comersant
1727 Constantinesca N. Ion 5,53
1728 Ciuguianu ion 6,01
1729 Daragiu M. Stelian 7,46 . Muncitor Teracotist
'1730 Duca lan Grigore 5,83 ,. D Tamp lar
4731 Dumitrache N. Ion 7,95 . Olar Maestro
'1732 Enescu I. Nicolae 6,10 .
1733 Enkhescu Constantin 6,00 .
1734 Fianu p. Nicolae 8,30 . P. T. T. hut.
1735 Florea &h. Ion 6,37
1736 Florea Teodot 6,03
1737 Florescu F. Ion 6,83
1738 lonescu Gh. §tefan 5,93
1739
1740
1ordache N. Ion
Iosif Gavrila
9,10
7,55
, . C. F. R. Oilier

1741 Mateescu G. Nicolae 6,25

1742 Meghes G Zamfir 6,40
1743 Nicii Constantin 5,93 . Muncitor Tamp lar
1744 Olteanu Vasile 7,15 ,, MAcelar titular
1745 Popilian T. Ion 5,95 . Cantor Nat
1746 pandele 1. Ion 8,50 . Tamplar s
1 747 popescu Oratiu 8,36
1748 SAntoiu P. Dumitru 6,36
1749 Tata L Gheorghe 6,05
1750 Uqurelu M. vasile 5,76 . Muncitor Timplar
1751 1918-19 Bomcioru F. Simion 8,80
1752 Bandoc L Nicolae 5,40 D Maestro
1753 Ceaus S. Gheorghe 5,46
1754 Covaci S. Alexandra 5,50 ,. Timplar Birbier
4755 Cristescu T. Gheorghe 6,50
1756 Dane§ Constantin 6,10 CAineni Agricult. furmiionar
1757 Chiritä p. Alexandra 5,90 C. de Arge§ Comersant
1758 Evoiescu S. Nicolae 5,70 ,. Cismar Plutonier
1759 Florescu St. Aurel 5,57
1760 Florescu C. Gavrilit 5,70 comersant Met
1761 Georgescu C. c-tin 6,90
1762 Georgescu Z. mihai 5,40
1763 Ghica N. Grigore 5,10
1764 llinca I. Gavrilli 5,10
1765 Iordttchescu M. mihai 8,40 C. de Arge§ comersant Mort
1766 I§fan tefan 5,40 Corbeni Agricult.
1767 Ionescu 1. Ion 5,80 C. de Arge§ .
1768 Meghes G. Ion 5,30 . .
1769 Mateescu N. Nicolae 7,73 Inginer Ing.-Silvic
1770 Mihai G. Ion 8,00 poi§oara Agricult. Lit. At. C.
1771 Olteanu M. Alex. 7,28
772 Olteanu N. C-lin 7,70
1 773 Pandele 1. Grigore 9,20
1 774 PArvu I. Gheorghe 5,50
11775 Nana I. Nicolae 5,70
1776 Rotaru N. Zamfir 5,90
1777 Smeu I. Florea 5,55
1778 Saharescu J. Nicolae 5,50
1779 Tura V. Gheorghe 6,40 C. de Arges Agricult.
1780 Trachescu J. Nicolae 5,80

176

www.dacoromanica.ro
1781 1918-19 Velcelescu P. Ion 5,20
1782 Minculescu D. Dumitru 8,70 C. de Argeg Doctor
1783 Tomescu St. Const. 6,67
1784 Cornel L P. Gheorghe 6,67
1785 Dumitru A. Gheorghe 8,30
1786 1919-20 Arsenescu G. mucenic 8,52 Valea Babii Perceptor In OMR
1787 Ba loll 0. Grigore 8,30 Cepari Propriet. Agricult.
1788 Bocek Tr. Erat 6,80 C. de Argeg Funct. hut.
1789 Bit luck: S. loan 8,40
1790 Bandoc T. loan 8,80
1791 Cnnstantinescu C. Ion 8,25 V. Danului
1792 chiriac G. Nicolae 7,45 C. de Argeg Agricult. Preot
793 Crmraru N. Dumitru 5,75 . D Ed&
1794 chioritscu P. Joan 6,40 - Agricult. .

1795 Conslantinescu G. Vas. 6,75 ,, Funct,

1796 Dumitrache V. Nicolae. 8,20
1797 Diaconu I. Ion 6,30
1798 Evoescu S. Nicolae 6,55 ., Cismar plutonter
1799 Feteanu T. Ion 8,40 Pertgant Agricult.
1800 Frunzescu I. Nicolae 7.45
1801 Florea I. Gheorghe 6,00
1802 BuOlgeanu N. Gh. 7,10
1803 Georgescu C. Const. 8,35
1804 roanicescu P. Filip. 8,87 Valea Iagului Circiumar Fonct.
1805 Iliescu D. loan 8,40
1806 Ionescu T. Joan 7,60
1807 Manda F. Nicolae 6,55
1808 Malinoscbi D. Nicolae 6,75 C. de Argeg
1809 Niculescu I. cons!. 9.23
1810 Nicu A. Gheorghe 8,21 clisura V1.-htt.
1814 Rostelnicu A. manoile 6,40
1812 pretorian N. Gheorghe 6,35
1813 Pudeanu Gv. Gavrilk 9,10 C. de Argeg Comersant (omersant
1814 Homan I. Dumitru 6,15
4815 State N. C-tin 8,40
1816 Stoicescu D. petre 6,45
1847 Scinteie M. *tefan 7.20 ,.. Propriel. hut
1818
1819
1820
Stoica T. Corneliu
Smell I. Florian
tefanescu N. Nicolae
6,65
6,05
6,66
,.
Muncitor
Protopsalt - *

1821 Teodorescu N. Dumitru 8.35

1822 Tura Gh. Nicolas 3,10
1823 StrAchioiu Z. Mihail 6,10
1824
-1825
Vimer G. Petre
Vulcan D. Petre
7.62
7,97
. Funct.
Dirjar
Muer.
Ofiter
..
1826 Voicu C. Vasile 7,00
1827 Voicu St. Florea 6,35
1828 Vasilescu I. Gheorghe 5,05
1829 Voicu C. Ion 6,30
1830 Voicu t. Ion 5.10
1834 1920-21 Aman C. Gheorghe 9,00 V. Danului Agricult. Profesor
1832 Andrei C. Tudor 6,00 Marina .
1833 Badea 1. ion 6,00 Valea Sasului 1,
1834 clincic Ion 6,40 C. de Argeg Profesor funtlionar
1835 chiriac 0. Gheorgbe 5,60 . Agricult. Comersant
1836 chiria c Gb. Nicolae 8,00 . ., Preot
1837 nobrin N. Nicnlae 9,90 . Func. c.f.r. Ofiter
1838 Dr Agut P. Grigore 7,40 ,. Olar Mort

177

www.dacoromanica.ro
1839 1920-21 DrAgut N. Ion
1840 Daragiu M. Ion
6,00
6,00
c. de Arges
,,
Olar
muncitor
-
St. Met.
1841 Badoiu C. Florea 5,70 PP Institutor Comersant
Eremia D. Ion
4842
1843
1844
Iliof pandea
Ionescu Gh. Traian
5,40
6.80
5,90
9,
Bitolia Maced.
Comersant runt

Fierar
-
Meserlas
4845
1846
lordache T. Ion
Ivänescu Gb. Filip
8,60
5,40
V. Danulut
C. de Arges -
Agricult. Invitator
Motor
1847
1848
1849
Lick D. Gbeorghe
Busegeanu N. Gh.
Nedelcu V. Filon
7,00
8,20
5,80
-- --
Valea Sasului Agricult.
--
850 Pandele St. heorghe 6,40 c, de Arges TAmplar Contabil
1851 porceanu M. Gheorghe 6,00 Marina Agricult. Ail/telt.
1852
1853
4854
porceanu M. const.
popescu a. Ion
Stefitnescu C. Vasile
6,00
5,80
9,40
-
c, de Arges
-
,.

Avocat
,
-
Come/ S.
1855 Stevoiu C. Ion 5,60 ,, muncitor
1856 Iliescu Z. Ion 8,20 Ar. Danului Funct. Pieter
1857 Dumitrescu Gh. Ion 7,48 ifici Agricult. Minot
1858 Boicescu A. Nicolae 9,40 C. de Arges Avocat Maestro
1859 Olteanu I. C-tin 9,00 ,, Negustor Avocet
1860
4861
popescu N. Apostol
malinovichi Gh. Nic.
1862 1921-22 Anghel C. Stefan
5,80
6,40
6,00
t,
29 -
Funct. Preot
Fund.

1863 Alexe M. Dumitru 7,45

1864 Antonescu p. Aureliu 9,20
1865 Ana 1. Gheorghe 6,70
1866 Badea St. Ion 6,50
1867 Brtniceoiu F. Coast. 8,90
1868 Bttdoiu G. lonel 8,15 ., Institutor Budd
869 Chiritoiu V. Gheorghe 6,95
1870 Checiu c. Gheorghe 7,40
1871 constantinescu C. Just. 8,10
1872 Dragomir I. Gavril 6,60
1873 Dumitrescu C. Ion 6,95
1874 Enache I. Toma 8,10 t, Agriculf. be/.
1875 Fringescu M. Nicolae 6,60
1876 Florea C. Marin 6.30
1877 Florescu N. Gheorghe 6,60
1878 Georgescu G. Luca 8;10
1879 Ghitii. N. Ion 5,90
1880 Gheorghiu Gh. Paul 8,00 ,, Avocat Prop.
1881 Mon I. Dumitru 7,60 ., CArciumar Fuett.
1882 Meghes I. Aurel 5,65
1883 Mateescu 1. Alexandru 5,95
1884 Petrescu I. Constantin 6,10
1885 Patrut F. Gheorghe 6,30
1886 petre M. Ion 6,30
1887 Popescu N. Dumitru 8,00
1888 Rfidulescu I. Durnitru 6,40
1889 Stroescu G. Gheorgbe 8,50 ,. Comisar Cismar
1890 Stefilnescu C. Nicolae 6,30 ,, Avo cat Wise IL
1891 Schiopu T. Gheorghe 6,95
1892 Sima D. Gheorgbe 7,10
1893 Scoban M. Vasile 9,55
1894 Tomeacti 0. Emanoil 6,40
1895 Vimer G. Vasile 7,70 ,, Funct. Fund. 1

1896 Vieru St. ful lei 7,15

178

www.dacoromanica.ro
1897 1921-22 V15sceanu I. const. 6,65
1898 Biilteanu N. Tudor 7,05
1899 Clincic I. Ion 7,85 C. de Arge§ Maestru Fund!.
1900 popescu N. Apostol 8,20 b Prop Het. lb

1901 Martinescu M. Nicolae 8,70

1902 Florescu A. Ion 9,10
1903 Constantinescu N. Ion 7,90
1904 1922-23 Arini§ V. Gheorghe 6,70 Corbeni Agricull. Mot
1905 Albu M Gheorghe 5,90 Tutana IP
1906 Brittescu N. Radu 9,85 JucAcesti Inginer
'1907 Bocek Albert 8,20 C. de Arge§ Funct. Funtt.
1908 Constantinescu G. Gh. 6,20 1,
1909 Catrina D. Gheorghe 6,20 Valea"Sasului Agricult.
1910 Dobrescu St. Const. 5,40 C. de Arge§ MenajerA
1911 Dionisescu D. Anghel 7,85 BAltana Controlor
1912 Epure C. Ohiril 5,50 Valea Sasului Cojocar
1918 Ghioca Gr. Ion 5,60 c. de Arge§ Agricult.
1914 Herescu I. Ion 6,90 I, ,9
1915 Iordächescu M. Paul 8,90 ,
.. Comersant Becedat
1916 Meghe§ G. Ion 5,75 %,
Agricult.
1917 OnolealA Cr. Nicolae 5,40 .,
1918 pitigoi G. Radu 8,65 Padurell ,9
1919 pandele I. Alexandru 9,75 c. de Arge§ propr.
1920
1921
popescu N. Gheorghe
Popescu I. Vasile
6,70
5,60
piteoi
C. de Arge§ --
Func.
1922
1923
1924
plivitu G. Const,
"'ling& M. Ion
State T. Gheorghe
6,90
6,15
9.90
.
.
. Olar
-
1925 Suhareanu Z. 7,00 A gricult.
1926 Smith Alexandru 8,40 . Cr oitor Funtt.
1927 Schiopu T. Nicolae 6,20 . Agricult Agricutt.
1928 Stoica 1. Cristu 5,30 . Cita tilret
1929 Tinterescu I. Gheorghe 6.80 . Lucr5.tor
i930 Telu G. Vasile 6 30 ., Funct.
1931
1932
1933
Telu G. GavrilA
Coman S. Gheorghe
Marinescu M. Const.
6,00
6,20
8,55
.
.,
.,
- .,

1934 Gheorghiu V. Andrei 6,10 IP -

1935 1923-24 Bazacliu Constantin 6,70 ., Agricult.
1931i BrAndzä D. C-tin-Alex. 9,70 . Avocat Avocet
1937 Bräneanu Gheorghe 6,65 . A gricult.
1938 RuHusanu Gheorghe 7,55 . Cojocar
1939 Chiriac Niculae 6,65 ., Funct.
1940 Cotorogca G. Ion 7,40 . Agricult.
1941 Constantinescu Gh. 8,10 . Menajerl Funct.
1942 Danfus Gheorghe 6,65 . Mecanic
1943 Enache Gheorghe 6,30 ., Agricult.
1944 Evoiescu petre 6,55 ,. Cismar Serg. Ins.
1945 Eremia Filon 6,50 . Comersant
1946 Fianu Stefan 8,10 . Funct. NHL
1947 Filip Gheorghe 7,40 . A gric.
1948 Florea Stefan 8,50 . C. F. R.
1949 F'rAngescu C-tin 6,77 . ,Agricult.
1950 Iliescu I. Gheorghe 6,45 . Factor
1951 lonescu Gheorghe J 7,35 . Fierar
1952 Ionescu Gheorghe 11 6,95 . Olar
1953 Iudet petre 7,95 . Agricult.
1954 Ivan T. Anghel rep. . .
179

www.dacoromanica.ro
1955 1923-24 Matei Gheorghe 6,65 C. de Arges C. F. R.
19L6 Mihia fa Zamtir 6,95 . Camila§
1957 Moneanu Mihail 7,72 . Agricult. Fierar
1958 Nastäsescu I. Gheorghe 6,95 . Menajerà
1959 Orliqeanu Niculae 6,65 ., Agricult.
1960 pandele Ion 7,80 . TAmplar Fund.
1961 pandele §telan 6,80 . ,, Maestro
1962 pandele V. Vasile 8,82 Funet. Meanie
1963 popescu I. C-tin 8,57 .. Antrep,
1964 porea Gheorghe 6,30 .. Agricult.
1965 Postelnicu Alexandra 7,80 .. Propr.
1966 popescu I. Vasile 8,85 .. Explorator
1967 pandele Petre 8,20 . Menajera.
4908 Rotaru Lou 7,30 N Agricult.
1969 Rudeanu Niculai 8,65 . Comersant CoMersant
2970 ti udeanti Petre 6,85 . preot Mort
1971 Sulareanu C. Ion 9,65 Agricult.
1972 Stfinescu Gheorghe 7,75 ., ,..
1973 Stinescu Aurel 9,70 .. Profesor ha
1974 Smit N. Alexandra 9,65 - Menajeril
1975 Sterie C-tin 7 20 . Agricult.
1976 stancu Niculae 9'10 . .,
1977 Usure1u Ion 665 P.

1978 Voinea p. Gheorge 640 Perisa ni ,.

1979 Zlotea Nicolae 775 C. de Arge ..
4980 1924-25 Alexe Gb. Ion 6'82
1981 Bildea Gh. Ion 6'52
1982 Bobirlii I. Gheorghe 6'55
1983 Bolovinescu I. Ilie 7'62 o C. F. R. 5c. Milit.
1984 Botorcu I. Gheorghe 7,80
'1985 Chiatit Oprea Iiie 6.80
1986 Ciubuc I. Stefan 7.05
1987 Comau A. Nicolae 7,63
1988 Dobrin N. Dumitru 8,10 ), a Funct
1989 DritguI C. Ion 6,32
1990 DräguI M. Ion 6,85
1991 Dumitrescu C. Dumitru 7,40 .
'1992 Enescu N. Dumitru 8,60
1993 Eremia P. Filon 7,513
1994 Evoescu S. Petre 7,86
1995 Filip Gh. Alexandra 6,58
1996 . Ianculescu I. Vasile 6,98
1997 lonscu G. Ion 7,25
1998 Nlanolache Corneliu 6.72
1999 Megheiii C. Gheorghe 8,17
2000 Moise I Nicolae 6.35
2001 Leonard Mihail 8,05
2002 petrescu Mihail 8,90
2003 Petrescu I. Nicolae 8,23
2001 Popescu S. Ala 6,82
2005 Siminea G Ion 7,07
2006 Somnea §t. Ion 7,46
2007 Stoica I. V. C-tin 7,20
2008 Toba S. Zamfir 6,50
2009 Tolu I. Gheorghe 6,70
2010 Rudeanu p. petre 8,45
2011 Stiinescu N. Gheorghe 9,00
2012 ragoneanu I. Ion 6,40

180

www.dacoromanica.ro
2013 1924-25 Judet N. Mihai 7,10
2014 Rosu A. Nicolae 8,80
2015 PeahA L. Gheorghe 8,90
2016 1925-26 Albu Nicolae 6,20 Valce le
2017 Baraghin Alex. 6,10 Golesti-Mus. Fruict,
2018 Badoi Anton 7,45 C. de Arges Institutor Timplar
2019 Blejan C. 7,25 2, Citrutas
2020 Bratu D. Dan 9,65 Turtucaia Ofiter efilet
2021 Bratu Bucur 8,30 Constanta i
2022 BrAileanu N. 7,00 Tutana Rotar
2023 Catriva N. 6,90 c, de Arm Dulghar
2024 C5praru N. 7,50 Ciiraus
2025 Ditescu Gh. 6,60 Valea ,gasului Agricult.
2026 Chiriac Gh. 6,10 C., de Arges Muncitor
2027 Chelu B. 8,30 Nncsoara.M. Agricult,
2028 Ciungu N. 7,20 C. de Arges Menajerit
2029 Coman Haralamb. 5,90 Agricult.
2030 Conatantina G. 6.55 Valea ,ga sului ,.
2031 Corbeanu G, I. 6,65 C. de Arges /V
2032 Coalef Gh. 8,40 ,, Grildinar Timplar
2033 Danlus Gh. 6,05 . LAciitus Lititup
2034 Dia, G. I. 8,90 ., A gricult.
2035 Dragut G. 8,25 . Olar
2036 Dumitrache Gh. 6,05 .
2037 Dumitrescu C. 6,05 .. MAcelar
2038 Haiducu V. 5,75 . ,.
2039 Iviinescu V. 8,33 . Sergent
2040 Ionescu G. 1. 6,40 .
2041 Judet Cristea 7,45 , Agricult.
2042
2043
2044
LicA Alex.
Lang A.
Mihiii15, N. I.
7,80
8,40
6,45
-
..

c. de Arges
-
Agricult.
2045 Mustafa', C. 9,06 ,. M ficelar
2046 Moise I. 6,10
2047 Naum P. 6,50
2048 Nedelcu c, 6,00
2049 Georgescu Jul. 8,20 .
2050 Olteanu V. Ion 7,60 ?.
2051 Onoleatit 0. Gh. 8,00 ,. Agricult.
2052 Pandele 51. 8,83 .. TAmplar
2053 pArvulescu M. 6,90 .., Agricult.
2054 Popa Gh. 5,65 Bratia 71

2055 Popescu D. Alex. 9,56 BrAdet

2056 Popescu G. Alex. 8,80 Dobrogostea preot
2057 popescu Alex. 7,80
2058 Popescu N. Gheorghe 6,80 C. de Arges Agricult.
2059 Siminea V. 7,75 II Gait pub.
2060 Spirea N. 7,10
2061 Stoica C. 9,51 ..
2062 Stan I. Gheorghe 6,70 .,
2063 State M. D. 6,80 .,
204 State N. Gb. 6,70 ,
2065 Stfinescu Stefan 7,55
2066 StAnescu N. Gavr. 7,15 .
2067 $tefAnescu P. D. 8,93
2068 Stevoiu G. M. 7,00
2069 Tita Itie 6,90 .
2070 Tob5, Ion 7,05 .

181

www.dacoromanica.ro
2071 1925-26 Tura N. 6.85 C, de Argeg
2072 Zlotea G. 7,95 .
2073 Zlotea N. 5,90 .
2074 Roesch Arthur 0,50 Funct.
2075 1926-27 Alexe L Dumitru 6,28
2076 Andreescu C. mircea 7,33 9,
2077 Billiqoiu Em. Laurentiu 9,25 79

2078 cArstea R. Alex. 6,40

2079 Chiriac C. Gheorghe 7,05 9,
2080 Chiritoiu V. Vasile 6,60
2081 Dragut V. Gheorghe 7,95
2082 Dumittescu-Tinises to belle 9,25 37
profesor
2083 Enache Nicolae 6,16
2084 Epure 1. Petre 7,05 Valea Sasului cojocar
2085 Eremia D. Dumitru 7,50 c. de Argeg comersan
2086 Flip Pand. Gh. 6,77 ceferist
2087 Francisco Nuci Anghel 7,58 Muncitor
2088 Ionescu Oh. Gheorghe 6,35 ,9
2089 Ltafirescu T. Teodor 8,78 Arm4gli-Ial. Profesor
2090 Leca Alexandru 8.52 Rudeni Agricolt.
2091 Mihalache I. Nicolae 7,10
2092 mind M. Manole 7,88 c. de Argeg Lieitu§ Watt
2093 Mustatea Gr, Grigore 7,60 99
Miicelar
2094 Nicolescu Sp. Gheorghe 9,13 Bucuregti comersan
209' Ologu St. Stefan 6,42 c, de Argeg Agricull.
2096 OnoleatA Gh. Bucur 7,45 Muncitor
2097 Oprescu Jolla loan 8,56 Suici " Agricult.
2098 Phut I. Nicolae 6,60
2099 Petricloiu Gh. Pavel 8,40
2100 Popilian C. const. 7,58 C. de Argeg
2101 State I. Vasile 8,40
2102 Sutlireanu I. Gh. 7,10 .
2103 Zitgoneanu C. Gh. 7,42 .
2104 Zillingioiu I, petre 7,10
210" 1927-28 Andreescu M. Aiken 7,60 Bucuregti comersant -

2106 , Apostol Elena N. Ioan 6,85 C. de Argeg Muncitor

2107 Badea Gh. Gheorghe 6,30 99

2108 caiescu Ilie loan 6,40 . 71

2109 constantinescu T. Petre 7,87 . Orfan

Agricult.
2110 Cristea I. Vasile 6,90 .
2111 Dinescu P. loan 7,25 Albegti Pi
2112 . Dumitru N. Gheorghe 6,35 C. de Argeg IT
2143 Eremia D. Dumitru 8,35 ,. Comersant
2114 plorescu C. Aurel 8,35 P)
2115 Ciurea Maria An. Ion 8,65 Valea ilanului Agricult.
2116 Gurilä C. C-tin 8,22 Buzau Ofiter Elev
2117 lordtchescu V. Gh. 6,75 C. de Argeg Croitor
2148 Naum I. Mihai 6,50 90
Agricult.
2119 Olteanu Maria petre 7,11 BAlculegli 1,)
2120 Tutui Nic. Gh. 6,85 cepari FUllet.
2121 popescu Sim. Nicolae 6,60 C. de Argeg comersant
2122 Rfidulescu D. Aurel 8,50 . FUI1Ct.
2123 Sandulescu N. Ioan 9,00 ,,
2124 Sorlea Gh. 5tefan 6,30 , Agricult.
2125 Stroescu Gh. Nicolae 7,72 n Comersant
2126 State I. Vasile 9,00 . Olar
2127 State Marin loan 6,55 . .
2128 Tad, 1. Sevastian 6,45 . TAmplar Templar

182

www.dacoromanica.ro
2129 4927-28 Turescu I. Ion 7,05 Valcele Agricult.
2130 Vasilescu I. Filotea 9,00 c.." de Arge§ met.
2131 Zlotea I. Dumitru 6,45 Arendat.
2132 Pa§caliu I. Gavril 8,15 Vi§agfCluj .,
2133 Suhareanu I. Gheorghe 7,85 C. de Arge§ "
2134 1928-29 Andreescu M. Mircea 8,71 " Comersan
2435 Anton P. Marin 7,51 Calingli
2136 Badoi Gh. Mircea '7,06 Lespezi Institutor Deli
2137 Catrina Ion Chiritit 5,96 C. de Argel
2138 Chiriac Marin GIL 8,66 " Plugar
2139 Cioroiu Ion Gheorghe 5,59 .
2140 Chiritit M. Mihail 7,70 9, preoi:prof. Student
2141 Cosma Gh. Constantin 8,51 "
2142 Cuceanu C-tin Mihail 6,10
2143 Ghiaa Gh. Mircea 7,68 C. de wArge§ Comersant
2144 Grigorescu N. Corneliu 6,17 n Fund'.
2145 Horn Mih. Orest. 9,68 n Profesor Student
2146 lordachescu V. GIL 7,73 . Funct.
2147
2148
2149
Luta C. Vasile
Marinescu L Ion
Mincu I. C-tin
5,54
5,96
6,46
"
,.
Olar
--
2150
2151
2152
Orghidan N. Mihail
Pavel D. C-tin
Popescu M. Ion
9,67
6,08
5,69
Braila
C. de Arge§
,,
--
Funct.

2453 Rudeanu M. Gavrila 5,83 Comersant

2451 Rudean a G. Sebastian 7,53 9P
2155 stanescu-Bulacu-Gh. 8.51
2456 Sfibareanu Z. Pavel 6.25 "
2157 Schiopu M. Gheorghe 7,46 " Plugar
2158 Tomescu C. Petre 7,41 " Func5.
2159 Tura V. Andrei 5,59 " macelar
2160 1929-30 Apostol Gh. Gheorghe 6,60 " Agricult.
2161 Blejan N. Ion 6,75 - ,.
2182 Catrina D. Zamfir 6,40 " 79
2163 Dorita D. Paraschiv 6,62 . Cismar
2464 Filip p. Zamfir 6,40 . C. F. R.
2465 Florescu Har. Nicolae 8,95 Tamplar
2166 Georgescu D. Ion 7,35 " Casnici
2167 Haiducu Har. Ion 6,40 ,, Macelar
2268 Ilescu I. Ion 0,80
2169 Iordlichescu V. Vasile 6,50 Maest. Cr.
2170 Meghes Gh. Gavril 6,40 " Plugar
2171 Nedelcu Gh. Ion 6,20 "
2172 Nicolau I. Gb. 8,57 Comersant
2173 Nicolescu N. Nicolae 9,10 .,
2474 Nicolescu Spir. Ioan 9,10 Bucure§ti
2475 popescu D. Zamfir 7 65 C. de Arge§ Precupet
2176 Rotaru C. Glieorghe 6,50 OP Agricult.
2177 Rotaru P. Ion 6,30 " ,,
Rotaru Fl. Zamfir 6,30 "
2 Rudeanu P. Gheorghe 9,10 " Preot
2180 Sandulescu M. Aurel 8,50 ,, Precupet
2181 SArbu p. Petre 7,00 "
2182 State Gh. Gheorghe 7,80 ,, Olar
2183 State C. Hie 6,45 ,, .,
2184 State I. Nicolae 9,10 ,
2185 Spirea Nae Stelian 6,44 " macelar
2186 Stevoiu Gay. Gavr11 9,10 " .,

183

www.dacoromanica.ro
2187 1929-30 Teodorescu I. loan 7,60 GAlesesti
2188 Unguroaica N. losif 5,70 Bucuresti Agricult.
2189 1930-31 Adamescu N. Virgil 9,29 C. de Arge§ Funct. Lk. MI
2190 Armeanu N. C-tin 5,44 . Servitoare Lau
2191 Bajurea D. Nicolae 5,85 . C. F. R.
2192 Barbeli V. Nicolae 6,14 . Orfan
2193 Chpraru N. Haralamb 6,26 . Agricult.
2194 Chiriac Gh. petre 5,81 . .,
2195 Chit. lac Z. Gh. 6,05 . IS
2196 Chirita I. Pantelimou 6,23 .
2197 Coman Gh. Gh. 6,50 .
2198 Coslef R. Dima 6,82 . GI-dinar U. Met.
2199 Croitoru I. Alex. 7,63 . Infirmieri lo Nat.
2200 Demarat L. GIL 6,33 . Funct. * Met.
2201 Floresca N. Nicolae 6,76 C. de Arge§ Fierar
2202 Florescu Z. Gh. 6,40 ,, ' Cismar
2203 Gänesanu N. C-tin 8,40 . Pluton ler
2204 Grigorescu N. Nicolae 6,07 . Funct.
2205 Ghioca N. Nicolae 6,83 . Agricult.
2206 Ghioca C. Spiridon 6,09
2207 Gheorghe T. Ion 5,77 . ,.
2208 Haiducu H. Gh. 5,63 . MAcelar NM
2209 Hodrea I. Ion 7,68 . Comernant Comersant
2210 lonescu Gh Alex. 9,28 . Fierar Sc. Mes.
2211 Ionescu G. Gavrilit 5,30 . ,, Urenk
2212 Moga I. Ion 8,94 ,. Comersant M. liceu
2213 Mortiscu GIL C-tin 5,81 . LAutar LaMar
2214 Naum I. Vasile 5,71 . Agricult.
2215 Nicolescu S. Ion 9,62 Comersant U. Men.
2216 Oprescu I. Ion 9,40 . C. F. R. $c. MU.
2217 Olteanu Gr, Vasile 6,85 . TAbAcar IMiat pr.
2218 Pav licA I, Dumitru 6,01 . Agricult.
2219 Noun D. Constantin 5,85 ,.
2220 Pilunescu D. Lucian 6,83 Campulung Mecanic Soter
2221 Popescu G. Florin 8,41 V. Danului Preot U. liceu
3222 Popescu D. Zaharia 7,98 7l Precupet
2223 Postebnicescu C. Gh. 6,65 ,. Agricult.
2224 Rosca D. Ion 6,97 Valea Marului
2225 Rudeanu P. Stelian 8,72 C. de Argeq Comersant Sc. COM.
2226 Rudeanu C. Victor 8,30 .
2227 Silvnlescu I. Nicolae 6,72 Agricult.
2228 Smeureanu Gh. Gh. 7,84 Militar U. Min.
2229 State D. Nicolae 6,89 Olar
2230 Tita Fil. Gheorghe 5,91 Agricult.
2231 Zlotea I. Nicolae 6.25 ,.
3232 Popescu S. Mihaiu 7,00 Comersant
2233 1931-32 Botorcu I. Mihail 7,40 Plutonier
3234 Chirca El. C-tin 6,19 " MenajerA
2235 Demarat L. Gh. 6,17 Comereant
2236 DrAgut V. Vasile 7,20 " GrAdinar
2237 Dumitrescu V. Mircea 8,63 Militar
"
2238 Giinesanu N. C-tin 8,86 .
2239 Ghitescu S. Mihail 8.44 Timplar
3240 Ianculescu 1. Ion 6,70 " Comersant
3241 Magraon G. Aural 6,19 " Mnncitor
2242 bEagraon M. D-tru 5,72 . .1
3243 Moncea C. Pavel 7,76 . C. F. R.
2244 Mustata M. Gh. 5,82 Muncitor

184

www.dacoromanica.ro
2245 1931.32 Negrea Gay. Alex. 6,50 C. de Arge§ Muncitor I

2246
1
Negrea M. C-tin 6,48 . 9/
I

2247 Niculescu N. C-tin 8,86 . Comersant

2248 Olteanu Gr. Gh. - 6,26 . Tabficar
2249 Faun T. Gh. 5,80 . Agricult.
2250 Nana Gh. Vasile 7,05 . ..
2251 popescu T. Traian 6,90 . Brig. ally.
2252 Popescu T. Corneliu 8,60 . 9t
2263 Rudeanu M. Mihai 6,33 . Comersant
2254 Sorescu D. Ion 6,01 . Cismar
2255 Sorescu Z. Vasile 6,28 . Birjar
2256 Stanek' Mar. N. Marin 5,83 ., Liutar
2257 StAnescu-Bulac G. C-tin 5,98 . Comersant
2258 Stale G. Ion 6,48 . Olar
2259
2260
Stoica I. Petre 6,51 . Cantaret
Stoenescu S. Gheorghe 5,96 PS Muncitor
2261 Ticu I. Gaya& 5,90 . 09
2262 Tita I. Vasile 6,55 . A gricult.
2263 Tudose P. Gh. 5,76 . Muncitor
2264 Tutui N. Gh., 7,10 . 9.
2265 Voicu St. Cristea 6,06 . Agricull.
2266 1932.33 Anghel C. Gh. 7,09 99
2267 Badea Gh. Stefan 6,81 Balcic-Cal. 99
2268 Mica Z. Gh. 6,31 C. de Arge§ Muncitor
2269 BAnicioiu F. Mihail 8,00 99
2270 Barac C. Nicolae 7,03 19 .
2271 Be§leagi V. Ion 6,49 lb .
2272 Be§leagA V. Gh. 6,28 19 .
2273 CAtescu I. Marin 6,28 .
2274 CiolAnel T. Vasile 8,60 Corbeni .
2275 Ciuguianu Gay. Ion 6,35 C. de Arge§ .
2276 Citilici C.tin 7,00 99 19
2277 Dobrinescu I. Terenti 7,26 . Preot
2278 Dragomir N. Alex. 6,87 ., Muncitor
2279 Florescu N. Nicolae 6,38 ,, Agricult.
2280 Florescu Z. C-tin 6,63 ,, v
2281 Ghitescu S. Simion 7,88 . TAmplar
2282 Grigorescu Alex. 9,39 . Comersant
2283 Grigorescu Aurel 6,11 . Funct.
2284 Hubert P. Tedor 7.13 Bucure§ti Comersant
2285 Hodoroabit Ion 8,56 SAlitruc. Propriet.
2286 Iliescu M. Ion 8,08 C. de Arge§ Brutar
2287 lonescu N. C-tin 9.39 ,, Pescar
2288 Ionescu C. Ion 7,57 .
2289 Lula: D. Gheorghe 5,99 .
2290 Malacu C. Ion 7,36 .
2291 Meghe§ G. Nicolae 6,96 .
2292 Milli-WA' C-tin 6,27 .
2293 MustatA P. C-tin 7,26 .
2294 Nicolau Gh. 6,37 .
2295 Niculescu Ioan 7,25 .
2296 Olteanu Gr. GIL 7.90 .
2297 Olteanu M. Gh. 6,04 .
2298 Patru F. Gh. 6,39 .
2299 Paraschivescu Victor 9,12 Funct.
2300 Mull F. Dumitru 7,28 .
2301 Popescu S. Ilie 6,12 ,, CArciumar
2302 popescu R, ban 9,19 . Folograf

185

www.dacoromanica.ro
2303 1932-33 popescn P. Pion 8,84 Va lea Danului Preot
2204 papa St. I. ctin 6,66 C. de Arge§
2305 Puroci I. Ion 6,20
2306 Rudeanu Laurentiu 9,21 .
2307 Santoiu P. c-tin 7,25
2308 . §erbinescu D. Alex. 8,43 Cofetar
2309 Smarandoiu Gh. 5,84
2310 smeureanu Ion 7,07 .
2311 Stevoiu Gav. Nicolae 7,95
2312 Stanescu Bulac 7,78 . .
2313 Teodorescu Al. Ion 6,76 .
2314 Tuna, I. D-tru 8,31 .
2315 Tuci I. C-tin 6,22 .
2316 1933-34 Anghelete F. Alexa 7,35 . Olar
2317 Armeanu N. Ion 6,02 C. de Arge§ muncitor
2318 Bajurea D. Traian 6,90 C. F. R.
2319 Bandon I. Nicolae 6,35 . muncitor
2320 Barbeli V. Victor 6,95 e 79
2321 Bobarla I. Pavel. 5,96 ..
2322 Brezae Gh. Gh. 7,76 Negustor
2323 Coman 1. a. 6,83 ., muncitor
2324 Corbeanu Gb. D-tru 6,03 Dnlgher
*
2325 Curteanu C. Ion 5,92 micelar
2326 -
Dumitru Hie Mihai 7,65
. Cojocar
2327 Dumitrescu C. Gh. 7,70 Olar
2328 Enescu Gh. Nicolae 6,90 Timplar
2329 Florescu-Tvetanof Ion 9,42 vidin. Comersant
2330 Gerasimescu A. Dima 8,18 Valea Dan. Agricult.
2331 Grigorescu Al. Mircea 8,35 C. de Arge§ Comersant
2332 Iliescu M. Ion 8,80 Brutar
2333 Ionescu D. Gh. 9,43 " militar
2334 Ion N. Mihai 6,45
. Muncitor
2335 Judet V. Vasile 6,31
Lazarescu S. Ion 5,90 " Lacitu§
2336 .
2337 Martinescu St. Vasile 7,30 menajerfi
2338 Mazilu M. Traian 8,15 militar
2339 Mihel L. Haim 7,67 - mecanic
2340 Moga I. Nicolae 8,69 " Comersant
2341 Neath, C. Pavel 7,47 "
.,
2342 Niculescu N. Ion 8,17
2343 Olteanu Gr. Grigore 7,07
. ,,
Tfilittear
2344 Olteanu V. Florian 7,45 " Comersant
2345 Pauna Gh. Aurel 7,81 ",, Olar
2346 piunescu D. Ion 8,42 . Sofer
2347 Petrescu I. Gh. 6,17 . muncitor
2348 Popescu Gh. Petra 9,75 . preot
2349 Rfidulescu L. Nicolae 8,80 . Brutar
2350
2351
2352
Rotaru N. D-tru
Somnea N. Gh.
5,90
Scarlatescu Gh. Leandru 6,87
8,00
,,
"
.
-
Caruta§
Zidar
2353 somnea St, petre 6,00 .
2354 sorici M. petre 7,00 . muncitor
2355 Statescu Gh. Ion 9,43 . Negustor
2356 stoica Tud. Ion 7,10 . Cantor
2357 Trachioru Z. Ion 7,60 ,, Birjar
la
2358 1934-35 Avrämescu N. N on 5 ,20 . Agricult.
2359 Bala§ Emil 5,40 . Fotograf
2360 Bandoc Gr. Alex. 6,00 . Plugar

186

www.dacoromanica.ro
2361 1934-35 Badea T. nheolghe 7,25 C. de Arge§ Comersant
2362 Marie N. Niculae 7,08 muncitor
2363 Blejan N. Nicolae 6,05 . .
2364 Bornac D. Nicolae 6,00 .
2365 Brezae Gh. Teodor 6,86 . Negustor
2366 Chit* A. petre 8,02 Albe§ti macelar
2367 Cojocaru st. Marian 6,82 scitris.-Rom. C. F. R.
2368 Demarad L. Vasile 7,30 C. de Arge§ Funct.
2369 Diaconescu c. sevastian 8,80 Negustor
2370 Dritgut N. Gheorghe 6,49 Olar
2371 Dumitrache I. loan 6,73 . .
2372 Dumitru st. loan 6,85 ,. Agricull.
2373 Doti N. Nicolae 6,46 . /1
2374 Dutil N. Gheorghe 6,60 TI /1
2375 Epure C. Mihail 7,91 n
Cojocar
2376 Firoescu C. Vasile 7,29 Gro§era.Gorg Plutonior
2377 Florescu N. Gheorghe 5,80 C. de Arges Mune.
2378 Ghitescu Florian 8,45 Timplar
2379 Haiducu H. Haralambie 6,20 Mdcelar
2380 leseanu V. Stare 5,60 . muncitor
2381 Ionescu I. Aurel 5,75 , I/
2382 loan L Ilie 7,06 suici propr.
2383 Judet M. C-tin 5,76 C. de Arge§ Muncitor
2.184 magraon Gh. loan 6,40 .
2385 magraon M. Ioan 7,61 . Cojocar
2386 Mateo] C. Vasile 5 $2 . Dulgher
2387 mihiiIii St. Frant 5,90 ll
Func.
2388 minculescu Gheorghe 5,40 Agricult.
2389 Naum I. Nicolae 5,58 . .1
2390 . Nedelcu R. Atexandru
2391 Nedelcu Gh. Gheorghe 5,25 . .
2392 Nanu C. Bandoc 6,11 .
2393 popa Nicolae 6,47 Tamplar
2304 Popescu Gr. Cornet 6,80 . Profesor
2395 Popescu st. Ioan 7,40 . Cismar
2396 Rädulescu Emilian 7,31 . Frizer
2397 Sindulescu M. loan 6,10 . Precupet
2398 Scutaru I. Gavrilit 5,91 . Pinot.
2399 SLitescu Gh. Gheorghe 8,80 ,, Comersant
2400 Stoica I. Gheorghe 6,23 . Cinfiret
2401 stoica p. Teodor 6,25 . Muncitor
2102 Surpeteanu 1. Nicolae 6,15 ft 91
2403 Tita Gr. Gheorghe 6,00 . 11
2401 Popescu A. Zaharia 8,45 Bascov. de sus Inv5l5lor
2405 1935-36 Agopian D-tru 6,81 C. de Arge§ Cafegiu
2406 Anghel Z. Gheorghe 6,29 . Zidar
2407 Anghel I. Constantin 7,34 . C. F. R.
2408 Apostol C. Emil 8,56 . militar
2409 Avramescu petre 6,37 . Muncitor
2410 B515,nescu Gh. Fl. 9,37 Pitesti Comersant
2411 BilArie Nicolae 5,85 C. de Arge§ Muncitor
2412 Mogi Ion 6,32 . r
2413 Bostink N. Ion 6,79 . Brig silv.
2414 Busegeanu Nicolae 9,33 . Telegraf.
2415
2416
2417
Busegeanu Alexandru
CArtutit Nicolae
Cicitnescu petre
6,36
7,99
,,
.
9,27 Cicalnesti
-
Muncitor
InvAtator
2418 Cigoiauu piton 7,52 C. de Arges Fierar

187

www.dacoromanica.ro
2419 1935-36 Dantus Victor 6,17 C, de Arges Fierar
2420 Daragiu Petre 5,73 . Zidar
2421 Diaconescu Seb. 8,38 . Negustor
2422 Dumitrache Nicolae 6,48 Olar
2423 Dumitrescu Ion 6,02 Muncitor
2424 Dula Ion 6,72 . Zidar
2425 Duca Andrei 5,82 , Muncitor
2426 Ene Ion 5,91
2427 Florescu Constantin 7,47 - ..
2428 Francisco Gh. 6,84 ,.
2429 Gagiu N. Fl. 8,95 . Negustor
2430 Georgeseu G h. 7,64 Croitor
2431 Ghioca Matei 7,68 . CArciumar
2432 Ghitescu Ilie 7,05 . Tamplar
,2433 Ionescu Vasile 6,46 . Olar
2434 Ionitii Nicolae 7,08 . Muncitor
2435 Marinescu Valeriu 8,65 . Preot
2436 Moldoveanu Al. 8,71 . Tamplar
2437 Moneanu T. Ion 7,91 Nun citor
2438 Mateescu Vasile 7,99 . G ref ier
2439 Nedelcu Vasile 6,91 . Plugur
2440 Panes Sebastian 8,46 . Geamgiu
2441 Patrut Ion 6,79 . Muucitor
2442 Pletea Nicolae 7,16 ., Pi uga r
2443 Popa Pavel 7,88 Muncit.
2444 Popescu R. Nicolae 9,46 . Fotograf
2445 Popescu Simion 7,01 . CArciumar
2446 Popescu t. Ion 7,63 ,, Cismar
2447 Popescu Decebal 8,45 ,, Brig. FAINT.
2448 Radulescu Em. 7,52 .. Frizer
2449 Sabie Gheorghe 6,11 . Comersant
2450 Stancu Ion 6,15 . P. T. T.
2451 Stoian Ion 8,97 . Plugar
2452
2453
2454
Stoica Vasile
$tefiinescu Nicolae
TrAchioiu Aurel
6,77
6,46
6,66
.
.,
.
-
Cantiret
Birjar
2455 Tucri. I. Nicolae 5,77 . Muncitor
2456 Udrescu Octavian 9,69 . Institutor
2457 Zlotea Nicolae 7,79 Muncitor
2558 Gurilii C. Ion 9.22 . Ofiter
2459 1936-37 Ana 1. Gheorghe 8,39 Cepari Agricult.
246(1 Avrimescu Florian 6,87 C. de Arges Muncitor
2461 Baban I. Florea 7,86 Bascor Picher
2462 BAngii 1. Grigore 7,25 C. de Arge§ Muncitor
2463 BArbulescu Gb. 846 , Funct.
2464 Brezaie C. Nicolae 7,61 Comersant
2465 Bostina N. Ion 8,68 . C.A P.S.
2466 Busegeanu GIL 7,48 . Fierar
2467 Buzoiescu Nicolae 9,24 Funct.
2468 Chircev Gh. 7,99 Bolgr;d Muncitor
2469 Ciubuc St. Nicolae 7,03 C. de Arges Zidar
2470 coman I.. S. Alex. 7,84 . Muncitor
2471 Croia I. tefan 6,48 .
2472 Curteanu C. Benone 6,08 . Micelar
2473 Curteanu C. Gheorghe 5,90 . .
2474 Dantus Nicolae 6,90 . Lacitus
2475 pumitrescu I. Nic. 6,80 ,. Muncitor
2476 DutA. P. Gh. 7,82 . Olar

188

www.dacoromanica.ro
2477 1936-37 Enache N. vasile 6,84 C. de Arges Muncitor
2478 Enescu Gh. Gb. 7,91 . Tamplar
2479 Fleanta C-tin 6,60 . Cojocar
2480 Florescu N. C-tin 7,26 . Dulgher
2481 Georgescu vasile 8,96 . Muncitor
2482 Ghioca matei 8,71 . Carciumar
2483 Grigorescu N. U-tin 6,02 Telefonist
2484 Grigorescu N. Gh. 5,95 . .
2485 Haiducu H. Alex. 6,13 . Branzar
2486 Ionescu Petre 6,14 Muncltor
2487 lonescu seb. stefan 9,25 Pite§ti Comersan
2488 Istrate D. C-tin 6,76 C. de Arm Digger
2489 Jugararu C-tin 7,76 . Agricult.
2490 Magraon Gh. Gh. 5.67 . Muncitor
2491 meghe§ G. Gay. 5,76 . muncitor
2492 mil:Alla Z. mih. 8,40 .
2493 Nicolescu N. Gabr. 9,26 . Comersant
2494 Nicolescu sp. vasile 8,80 . .
2495 Pana Al. Simion 8,40 .
2496 Padua V. Gheorghe 6,52 . Dulger
2497 Parcalabu Harala 8,42 ,, P. T. T.
2498 Patru T. Dumitru 6,38 . muncitor
2499 patrut Z. Oh. 5,95 . .
2500 petrescu Gay. 6,63 fl 11

2501 pletea N. Gheorghe 7,22 V. hnache cismar

2502 santoiu Toma 6,48 C. de Arge§ muncitor
2503 scutaru I. ion 6,61 . Funct.
2504 Sorescu D. D. 5,91 . Cismar
2505 stätescu C. Gh. 9,26 . Funct.
2506 Tita Gh. Gh. 6,05 . Factor
2507
2508
2509
Usure lu loll
Zarnescu Gh.
Zlotea cr. M. Vasi le
8,12
8,09
,,
cumesti-mus. -
Zidar
7.42 C. de Arges cismar
2510
2511
Ivanovici
Frangescu N. Nic. 6,08 -
6,60 Craiova vinzator
muncitor

189

www.dacoromanica.ro
300 ir Iril
_
DIAGRAMA POPULATIE1SCOLARE
280
PE ANI0960 1937

PI
II
260 I. INSCRI51 51 PROMOVATI - TOTAL

240

222"-EGEND
II .. . ABSOLVENTI - CL. IV

Al I ilig11111111
1 kid 16 MEM
200
/90
. inscRisi
- --- pRomovATu U A BSOLV
A

pi
11FAVE
MMEMMOMMMOMM M I I MEM
MEM MM
ME
II
Era
mom E MEMIL
160

140
IFEMMMEMMENOMMEM MOM M MOM III
MIME MIME MMOMMEMB ..ir.
MIME M ME MOMMMEMPIMMEMM
\

120 MEMMIIIII MM111111 IMMOURNI EU 111521 maim Illiallom

,

I ....--
II
'17,-c,

100 T. TOTA .
,I, .7..... i
, ,-**

\--
80.-
60

40
\
.,
N.
' 8q9
1,..,s,

iNSCRIS OM
I

I 1
MWMEMEMMEMEMNSMEMM
I III
man IMM= III
.4-10,......... MEMMEMM--
20
IL CLASA IV.o __ 7 --...
ABSoLvEND
/----71111111111111117--
ma mismemm MaMMMOMMIMMEMMEMMM
0
116141 1161-67 1167-61 186,1 115 1 1865-6 1865 7 9 7-8 9001 99.9 1411-1 1111.1 9i:-3 11114 1194 1894 AB-7 1111904 117940 2000.1 99-0 1112-5 1111,I -"Mil'
18814 111196 110,1 9074 189 9

illiMilliiiiiM
90000 1150-1 991-2 9924 18914 111 -6 tn. 3961 nu 000.0 No 1001.1 902-2 00,3 11014 0 - - -- -- .... .. .. ,. n .. _ .17 *1 U 111111 1111-71 1010, 421-0 1922 1 1914 99 5 99-5 1926-7 1921-1 1928-9 1919-9 9 0-1 1911-1 191 -1 111 4 11111 11116 1115-I.

www.dacoromanica.ro
ANEXE

www.dacoromanica.ro
 I. Cererea locuitorilor argeseni, dela 1845, &atm Bibescu V. penfru
infiinfarea Icoalei, cu rezolufia Domniforului.

Cinstita Eforia Scoalelor Inreg. Nr. 2123, din 6

ne va arSta. lunie 1845.

Prea Iniltate Doamne,169).

Supt iscalitii 18cuitorii orasului C. de Arges, In anul 1843 ne-am indrep-

tat cu plangere la inaltimea V. ca sis v8 milostiviti a porunci sei ni se orinduiasca
si in orasul nostru de atm Cinstita Eforie a scoalelor, un profesor pentru Invilf8tura
earmanilor nostri copii, la care s'au dat inalta rezolufie a Mariei Voastre in cu-
prindere : : ,,C5 acum nefiind mijloace de a sii orindui clascal la cea de acolo
scoala a Curtii de Argom si va iconomisi pima sit vor Oki mijloace".
Cu aceasii dar n8dejcle, Prea In8lfate Doamne, hr8nindu-ne de atunci si Orli'
acum,ne-am si iconomisit dup8 parinteasca Mariei Voastre povatuire, mulfumindu-ne
pe inv8fatura unui candidat dupa orinduirea scoalelor de sate. Acum dar, dup8 ce
am savarsit cum s8 cade, ;i incaperea de scoaI8, potrivita pentru orasul nostru iar'Ssi
alergiim cu lacramile In ochi la picioarele In8Ifimii Voastre, si cu umilinli va rugiim
ca s8 vi milostiviti Incai a slobozi o luminata porunca, unde sa cuvine, spre a s8
da deslegare ca, din venitul casii sfatului local, s8 se ia cafe lei 3700 p8 an, din
care pici o a treia parte nu se cheltueste, avandu Inca pentru ini6mpl8toare plati
de cheltueli extraordinare si un capital de peste 2700 lei, s8 se sloboaz8 cafe o suta
lei pa' lune', cu care leafa putand gasi mai cu inlesnire un Invalitor sa poata tinea
o scoala mai sistematica dealt a unui sat si paste tot anul, spre a s8 putea folosi
tinerii cat mai bine de cunostinfele Incepatoare.
Cu acesti bani Prea Inaltate Doamne, socotim nu numai ca nu se pagubeste
Casa Sfatului in cheltueli zadarnice sau netrebuincioase, be Inca va contrebui Mit
de mult la infrumusefarea duhului tinerilor care or s8 urmeze in locul nostru si care
or sii vesniceasca draga pornire a stapinitorului nostru si facatorului lor de bine.
Prea plecati si supusi Mariei Voastre.

C-tin Nicolau Matei Sin Toma

Nicolae C. Badacliu A. Petrescu
Stefan Goanga Dinu Andreescu
Necolae Cartufa C-tin Popescu
Sima Bunea Pbpa Enachie
Gh. Nicolae Grigorie Lazaroiu
Uri Stolle M. Ducu
D-tru Busegeanu Stere Necolaescu
loan Leontescu Nic. Miulescu
Protopop Costandin ,Castrif Teodor Dobrescu

169) NOTA.-1845, lunie 13.

Della. Pentru formarea unei scoale la Curtea de Arges, din veniturile moOilor
schitului Berislavesti. Arh. Statului bos. Nr. 1718/1845. Vezi facsimilul dela pag. 24-26.

193

www.dacoromanica.ro
 Pope Gheorghe Popa Gheorghie
Ike Miulescu Popa Oprea
Vasile Hristea

Magistratul orasului C. de Arges,

Intr'o conglasuire fiind si Magistrafii cu reclamafii adevereaza a se orindu-
iasca acelor iscakturi.
Presedenful Sfatului

Epitrop Vlaicu endrulescu Pifer Nanoescu

Hristea Popescu Teodorache Barescu

1845, Mai 14
Nr. 56.

11. Raportul Eforiei c. &are Dep. trebilor bisericefti cu privire la

infiintarea coalei din C. de Arge, 1845.

Eforia coalelor
Nr. 66T
1845 lunie 13.
Cinst. Depart. al trebilor Bisericesti 110),

Land Eforia cunostinfe din coprinderea carfilor de danie ale inzestratorilor

schitului Berislavesti in) din jud. Arges, C acel schit este indatorat a avea ;Coale
s; a finea cu toata cheltuiala la invafatura sese copii sarmani, a cerut Inca din anul
1841, a stie ce oranduiala s'a facut spre indeplinirea acestei ciitoresti dispozifii si
racer ca. Cst. Departament a raspuns c s'ar fi orinduit un descal la acel schit
si c i s'a poruncit a se infafisa la Eforie ca s cerceteze de este destoinic
pentru insarcinarea ce este puss asuprai, dar nici acel invafator s'a vezut, nici Igu-
nienul a dat in cunostinfa Eforiei c ar fi intocmit scoala la acel schit.
Acum Eforia, infelegand c Igumenul a incetat din viaji si cunoscend ca schi-
tul are venituri insemnatoare, plecat roaga ct. Departement, s binevoiesca a lua
in bagare de searna. urratoarele chibzuiri.
Lacuitorii din orasul Curtea de Arges in multe rimduri au fecut cerere cStre
Prea Inalfatul nostru Domn, ca s s orinduiasce si la acel ores un profesor cu plata
din casa scoalelor publice precum se urmeaza la orasele de capetenie ale judefelor,
fiinda Casa scoalelor nu se afle in stare a aieza asemenea profesori i pela alte
orase deosabit de cele de apetenie ale judefelor, n'a putut rispunde la dorinfa
orasenilor dela Curtea de Argos.
Scoala ce se cuprinde in actul cEtoricosc al schitului Berslavesti de a se aseza
la acel schit ar fi mult mai folositore i ar raspunde mai pa deplin la scopul face-
rii de bine ce sia propus irtzestratorul and s'ar intocmi in orasul C. de Arges care

170) Arh. St. Dos. 1718/845.

171) Arh. St. Dos. 3406/840.

194

www.dacoromanica.ro
se &Ile tot inteun judet cu numitul schit. Ceici la Berislevesti neaflându-se alti ;co-
lari deat fin setenilor nu s'ar urma alto inväteturi mai desvoltate dealt acele ce
se afle introduse pela scoalele comunale ;i pentru asemenea inveraturi setenii Be-
rislevesti au un inveiteitor al lor cu plate din acei doi lei ce '56 reispund de fiecare
enoria; seitean, in vreme ce orasul Curtea de Argo); ar avea trebuinte de inveteturi
mai desvoltate ;i acolo s'ar cuveni a se aseza f co a la schitului Berislivesti.
Pentru acei sase copii seirmani ce Inzestreitorul a voit se se tie la Koala schi-
tului, ar trebui o insemnetoare cheltuiale ca se se intocmeasce acolo un pensionat
numai pe seama acestor ;me copii, in vreme ce ar fi mult mai cu inlesnire pentru
schit se se aseze acei copii la vreun pensionat public, precum este Colegiul Sf. Save
pleitindu-se dela schit suma ce se cere la asemenoa asezementuri pentru tinerea scola-
rilor interni.
Aceste consideratii Eforia cumpeinindu-le cu duhul de facere de bine care a fost
insufletiti inzestratorii schitului Berislevesti, chipzueste cii spre a se uni dorinta ace-
lor fericiti inzestrefori u frebuintele de astazi ale Sotietetii si cu folosul ce lecui-
torii acestei teri si mai ales cei din partea locului ar putea trage din aceaste facere
de bine, se cuvine ca schitul se tie din ale sale venituri ;coal& public& cu doi pro-
fesori pentru inveteturi elementare in limba romineasce, in orasul Curtea de Arge;
sub numirea de : Scoala Bucsenescu" 172) pentru pomenirea inzestratorului acestui
schit si se aieze cu toe& cheltuiala sa asupresi si din ale sale venituri sase co-
pu in pensionatul Colegiului Sf. Sava, alesi mai cu seam& dintre tinerii care ar
versi cursul inveteturilor in coala dela Curtea de Arges, si ar voi sesi deseverseasce
invetetura In Colegiu.
Plata ce s'ar respunde atunci la pensionat pentru acesti ;ass scolari ar lua nu-
mirea iaresi de fondatia Bucsenescu 172).
Dupe stiinta ce a luat Eforia despre venituriie de astazi ale acestui schit se
cunoaite c ar avea insemnetoare milloace ca se intempine atet cheltuielile ce vor
trebui la ;coal& si la pensionat, COI si toate celelalte trebuinte ale .schitului se le
indeplineasce cu indestulare.
Eforia aducend aceaste chipzuire tn cunoltinta Cst. Departament, plecat it roage
se binevoiasce a supune luminat Meriei Sale Prea Inentatului nostru Domn, ca de
se va judeca de cuviinte, se se dea inalta aprobetie de punere in lucrare.

III. Raporful revizorului scoalelor, N. Simonide, cu prMre la cele

constatate la schiful Berisravesfi.
Pnimil : 13. Mai 1846.
Cinstitei Eforii a scoalelor 172).
Revizorul scoalelor Normale du prin judete.

Potrivit cu porunca cinstitei Eforii, ce prin grai am primit, mergend in doue-

zeci ale acestia, la schitul Berislevesti din judetul Argesului, am cercetat despre acei

172) In original este scris intei : Drigoescu si apoi sters.

273) Arh. St. Dos. 1718/845.

795

www.dacoromanica.ro
;ase copii ce este indatorat numitul schit a tinea la invaliturà ca intr'un fel de pen-
sion apuindu-i cu toate cele trebuincioase.
Copii am gäsit opt la numar, ins5 doi ecsterni.
Imbracemintea tuturor este aceia cu care iau adus p5rinfii, adic5 haine t5-
rime;ti de dimie, dar zice inv8f5torul lor c5 are de gend parintele Igumen a le face
imbr5c5minte de Pa;te ; fiindc5 pe Sfinfia Sa nu l'arn g5sit aci.
Hrana acelor copii este malaiul ;i cafe odata ;i p8ine.
Pentru culcare au un pat mare, desparfit cu cite o scandura si in fiecare des-
parfire cite doi.
A;ternutul lor este compus din cite o patura veche ;i supt fiecare cite putin
fin slobod.
Odaia in care dorm este prea neTngrijit i aceia in care maninc5 deasemenea-
Inv5f5torul lor care este si kintaref al Bisericii, este un tinar alit din Seminarul
Arge;ului. El Ti deprinde la cetite p ceosloave, psaltiri, Istoria sfant5, Katehism,
pufin5 aritmetica ;i la Kineed le Bisericepi ;i pentru amindoua aceste sluibe, adica
Kint5refie ;i invafatura copiilor s5 plate;ti cu lei o mie p5 an.
La scrise nu ia pus pa copii pina acum, fiindca nu li s'a dat hartie ;i cer-
rleala. Scoala Komunala a satului este peste drum de schit 1i are 24 ;colari.
Biserica acestui schit slujeste ;i de biserica a satului, fiindca alfá biserica in
sat nu este, dela ai carui lacuitori, ca dela niite enoriaui, primeute multe prinoase,
spre intampinarea calor trebuincioase in biserica.
Aci se intrebuinfeaza unt de nue& cn loc de unt de lemn prin candela.
In acest schit se afla 10 calugari, dintre care unul este preot ;i altul cant&
ref, c5rora li se plateute c8te 300 p5 an, iar celorlalfi li se d5 dela lei 80-100
pa an, pentru imbracaminte 1i medic de mincare. Mai sint alti 2 preofi mireni si
un diacon, care se scutesc de dreptul proprietafii.
Un scriitor ce se tine aci pentru corespondenfii, sa plateute cu lei 50 pa lung.
Zidirea bisericii este cam crapata de cutremure, dar 0,1 mult se vede a fi su-
fedi. de impovararea cei aduce turlele de zid ce ;i ele au suferit mult ; asemenea
;i chiliile calugarilor au trebuinta de reparafie, care toate se pot face cu vreo zece
mii lei.
Incaperile igumenesti si cele pentru oaspefi sunt in foarte buna stare.
Venitul acestui schit nu putui al descoperi bine, decit aflai c5 prinde p5 an, de
la toate mo;iile, lei 28.000 in bani si vreo cinci mii in alte condifii, afara de dou5
vii ce sa lucreaz5 pa seama schitului.
Acestea am putut descoperi in cercetarea ce am facut la schit. Beds lavesti,
pe care cu plecaciune le supui la cuno;tinfa cinstitei Eforii.

N. Simortide

Nr. 10
1846, Februarie 24.
ora;u1 Pitesti

196

www.dacoromanica.ro
IV. Ultima cerere a locuitorilor argefeni, pentru infiintarea Foalei, la 1860.
PRINC1PATELE UN11E74)
Consiliul Municipal al orasului
Curtea de Arges
Nr. 246
S8 se reispund5 c5 cererea d-lor e Implinit5, pentru
(7) n budgetu se prevedudu o sco15 primare cu 3 classe
de baeti si alta de fete.
1. Z.
Domnilor Efori.

In mai multe randuri am pus in vedere naItuIUI Guvern important"; ce are

acestu ores de Profesori pentru Inveitiitura tinerilor orosani, cerind cu toat5 serio-
zitatea Infiintarea lor cu recompense" dela Onor. Eforie, precum se urmeazei si la
celle alte orase.
Dar pentru Guvernele trecute asa ne vine a crede, voia ca se; tie Natiunea
In obscuritate, dupe"' toate cererile noastre, n'am viizut nicio punere la calle.
Asfdi, ins5, dind sintem supt un Guvern constitutional, de care sintem siguri
ca. totdeauna doresce prosperitatea i pentru c8 ;i populatia orasului s'a marit, 're-
run, prin acesta. D. Effori, rug8ndu-v5 ca s millociti realidarea dorintei noastre, care
negresit c5 este s'a Domniilor Voastre.
Primiti Dlor Effori, Incredintarea osebitei noastre consideratii de stimei ce vis
peistr5m.
Membrii : Zaharia Boerescu,
Gh. Iliescu
Ion Iliescu
Sache Nanoescu
Secretar : I. C. Popescu.

V. Aprobarea data' de Eforia $c. in 1860, pentru infiinfarea Foalelor

de &SO 0 fete din C. de Argef.

Nr. 1771
lunie 13 1860
ceitre
Consiliu municipalu alu orasului Curtea de Argesu.
Cu onoare vi se respunde qua* quererea Dvoastre que a-ti f5cutu prin adressa
Nr. 246 e TmpIinit pentru qu5 in budgetulu pe anulu currinte sa prevedudu si
pentru orasulu Argesiu, o scola primara cu trei classe de baeti i alta de tete, quare
urmeazii a se infiinta dup5 Inteirirea budgetului174).

. .

174) Arhivele Statului. Dos. 312/1860. Della pentru inflintarea unei scoli cu trei
dasse Tn orasul Curtea de Argesu.

197

www.dacoromanica.ro
 VI. Catalogul de examen, pe sem. I, 1869, al d. I. (Vezi i pag. 76).

INSEMNARE
de notele obilnute in Essamenele Semestrulut prlmu a colarilor
de Close I-a din Curten de Argesiu anul txolarn 1868-69

aritmetice si calcu-
a

InvAtiarea de
terilor dupe

lulu de Emit
Formarea 11

Formarea numerilo

rostu a sf
rugiiciuni
co
0

modelu
,..
Numele qi Pronumele 41 0
II xi Observatil
scolariloru
31 0
ii)

Divisiunea I
1 Popescu Nicolau
2 lonescu Petru
3 Christea loan
4 Gheorghiu loan
5 Dumitrescu Georgiu
6 Georgescu Oprea
2 2 2 1
Absent
Absent
1 2 1 1
1 2 1 2
Absent

Divisiunea II
7 Ciocanu Oprea 1 1 1 2
8 Neclelcu Nicolau 2 1 1 2
9 Stefiinescu Nicolau Absent
10 Nicolescu Simeon 1 1 1 1
11 Dumitrescu Cons!. 1 2 2 1
12 lonescu Dumilru I Absent
Divisiunea III
13 lonescu Georgiu I 1 1 1 1
14 Popescu Georgia 1 2 2 1
15 Gheorghiu Nicolau Absent
16 Peiculescu Nicolau 1 1 1 2
17 lonescu Const. I 1 1 1 1
18 Balotfi Aless. Absent
Divisiunea 1111
19 Liimbrescu Dumitru Absent
20 Georgescu Mihailu Absent
21 Petrescu Atanasiu 1 1 1 1
22 lonescu Moise 1 1 1 1

Divisiunea V
23 Protopopescu Nicolau 1 1 1 1
24 Nicorliscu loan Absent
25 Constandinescu Teodoslu 1 1 1 1
26 lonescu Const. II 1 1 1 1

Divisiunea VI
27 Bficliircea Dumitru Absent
28 Chiriacu Ion 1 1 1. 1
29 Mihaelescu Nicolau 1 1 1 1

198

www.dacoromanica.ro
30 Bilrfiscu Georg lu

Ir1
1 1 1 1
31 Evoescu Savu Absent
Divisiunea V II
32 lonescu lacob

rs
1 1 1 1
33 Chiriaca Ille

T.I
1 1 1 1
34 Popescu Dumitru 1 Absent
35 lonescu Georghtu 11 e

r1 ..I
1 1 1
36 Georgescu Nicolau 1 1 1 1
37 Mateescu loan 1 1 1 2

Divisiunea V 1.11
38 lonescu Const. III e

rl
1 1 1
39 Stlinescu Const. e e e

0)
1
40 Roman Georglu I

,I
1 1 1

Divisiunea V Il li
41 Popescu Const. I
r1
1 1 1
42 Drujanu Const. 1 1 1e.1
1
43 Dumttrescu NIcolau e 1 e
44 lonescu loan Absent
45 Popescu Dumitru 11 1 1 1 1
46 Evoescu Petru 1 1 1 1 .
47 lonescu Teodoru Absent
Divisiunea X
48 Marinescu Nlcolau e 1 1 1
49 Crottoru Nicolau e 1 e e
50 Crottoru Georgiu e e e e
51 lonescu Dumitru e 1 e e
52 Stroescu loan 1 1 1 1
53 Criictunescu Pavelu e e e

VII. Cea dintiiu adres5 a celui diniiiu director al sc. de bgeti, cu

privire la inscrierea elevilor : 1861.
Principatele Unite 1861, lanuarie 12.
Profesorale 175) de clasele Nr. 1

Onorabile SubPrefectura 1,

Subsemnatulu sosindu intracestu ora;u, ca professore do clasile ;i II la ;cola

1

rrimarie, intaritu fiindu de onor. Eforiaa instruc;iunei Publice prin Decretul sat',
cu totu respectulu roga pe onor. subprefectura sa binevoiesca a publica d-loru ora-
sanii ca cei interesati se presentia baefii de varsta de 6 ani in susu la subsem-
natulu la localulu d. Anton Neamtulu, spre ai inscrie in matricula. Tofu deodata rogu

175) Inainte de 1860 0 o vreme ;i dupa aceea, institutorii purtau numele de

profesor". Arh. c. Heti. Dos. 1861.

199

www.dacoromanica.ro
cu supunere pre Onor subprefectur8 se binevoiesc8 a lua mesurele cuviinciose pentru
repararea diferitelor obiecte dela scola, cari se af18 intr'o stare slabS, mai departe
a Indatora pe onor Municipalitate se ingrigesca pentru lemnele de focu ce trebue se
aiv8 in cursul dilei de astadi a fi transportate la localulu colei, ca duminec8 adecii
la 15 ale acestei luni, se putemu indeplini inougurarea scolei, er8 luni cursulu regulatu
alu invetieturei.
M. R. Carbuneanu.

1 a *

VIII. Ordinul Min. Instructiunii, cu denumirea fcoalei de Carol l".

Ministerul Cultelor
si al
Instr. Pub lice
Anul 1886 luni Noemvr. 27.

Domnule Director,
Am onoare a raspunde la rap. Dv. Nr. 85 ca. acea coal se va numi 4coala
Carol I" spre vecinica amintire a fundatorului Regatului Romaniei si a adevaratei in-
temeieri a Statului Roman.
Primiti asigurarea consideratiunii mete.
p. Ministru( ss) Haret
D-Iui Director al sc. de b8eti din Curtea re Arges.

IX. Primul inventar" al fcoalei de WO.

Comitetul de inspectie scolar Arges, cu Nr. 13611864, i Nr. 106/865, cere am-
belor scoale de fete fi de beefi din Curtea de Arges, cafe un inventar : de toata
averea mobila i imobila si de toate efectele de dotatie, biblioteca fi verice alte
obiecte", fiind cerut de Ministerul de Justitie, Culte fi Instructie public:5 cu Nr.
15459/865, probabil in vederea anuarului general al invatamantului.
Notarn mai jos acest interesant inventariu, fiind celdint8i pe care il cu-
noastem 176).
INVENTARIU
Din, toate efectele scholei primaria de baiati din C. d'Argesiu, la 25 Mai, 1863.
I. Biblioteca scoalei consista in 68 opera, cu un dulap in care se conserv8 ;i
arhiva scolei.
2. Acestea s'au gasit la schola in anul 1860, cand s'a deschis de statutu177).
2. Un orologiu de parete, una Mappa mondu mutu, in limba francesa, Carta
Romaniei de Maior Papazoglu, un fablou numismaticu Daco-Romano de Cesar Bolliacu,
doue catedre, decie band, doue table mari, u8 icoana a Wantuitorulul, douadeci 81

una table lancastrice.

Toate aces+ea sunt prorcurate cu fondurile statului"178).
In 1885 se trimite Ministerului i urrnatorul :

176) Arh. St. Dos. 434/864.

1" i "8) Comit. Inspectie Arges. Nr. 148,-20/1864.

200

www.dacoromanica.ro
 ANUARIU AL
coIei primaria de baiati din C. d'Arge1iu, pe anulu 1865/860.

I. Persona lu acestei scole.

Clasa I, Nic. 136.1cescu, cu Decret Nr. 1114 din 1866, 10 Martie. Etc...

X. Al doilea inventar al Foal& de bieti, intocmit la 1876, dupi plecarea

lui.C5rbuneanu, la predarea celui d'al doilea director C. Pennescu.
INVENT ARIU
De dote, archive si cancelaria scólet prlmare de blieft si fete
din Urbea Curtea de Argesu

INo. 1 .Numir ea Dote 1.

1 Charta Rom-inlet de D. Papazogllu.
2 Mappemonde muette par Berger et Levrault et fils.
3 Doco-Romane-Numismatica de C. Bolliac.
4 Charta Daciei Moderne de A. Treb. Laudon.
5 L'Europe d'Archilles Melssas 1869.
6 Unu Olobu terestru.
7 Doui atlanti geografict de A. Treb. Laurianu.
8 Ung colectiune de corpuri geometrtce din partea Comunei.
9 Unu comgasu de lemnu.
10 Unu Teu.
11 Doti& echere.
12 Unu brologiu de perete stricaL
13 Unu brologiu (shicatu) idem.
14 Una colectiune de corpurt geometrice din partea Minis.
15 Doui charte ale Europei dupii A. Peterman.
16 Doug charte ale Rom/inlet 1875.
17 Un Mappo-monde de Achilles Meisas.
18 Un L'Europe Idem 1874.
19 Un Les deux Amerique Idem.
20 Un L'Aste.
21 Un L'Afrique.
22 Un L'Oceanie.
23 Un metru in lemnu de nucu.
24 Paint catedre.
25 Opt-spre-zece blind.
26 Patru table marl.
27 UA masii de scrisu.
28 (Paint scaune) Scaune sintu numai stricate.
29 Unu Dulapu.
30 Douii lame.
31 Doug siglle cu anexele lor.
32 UA pereche cglimilri de pétrg.
33 Un Hirdeu de apg cu cercuri de feru.
34 Matriculele pe anii 1861-1876 inclusivu.
35 Dosarele cusute pe anti 1861-1876 inclusivu.
36 Unu registru de intrare.
37 Unu registru de esire.
38 Un registru de inspectiune.
39 Unu registru de presentfi.
40 Un registru de inscrierea elevilor.
41 lli condicA de transportu.
201

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOTEC A No. No.
N o. 1
Numirea operelor exemplar. volum.

Patru cuvinte moralicesci

N IN 1-* IN b. OS
1 6 6
2 Istoria Elemental% 1 1
3
4
5
Paul si Virginia
Buchetulu ... . .......
.
Oramatica limbei Elene
. .
2
1
2
2
1
2
6 Poesiele lui C. Bolliac 2 2
7 Belisariu 1 1
Emerometron

4I
8 4 4
9 Istorla Principatului . 1 2
10 Prinlulu Romitnu

Isa
1 1
11 Dialogurile lui Focion 4 4
12 Educatiunea Mamelor de Camille
13 Preludiurile lui A. Zone

tri tol IN us Is
1 1
14 Urmarea lui lsusu Chrlstos 2 2 cole
Universulu . . . . . . .

41.
. 15 42
16 Principle de Agriculturfi 3 3
17 Campanatoriulu 3 3

_
18 Francesca de Bimini 6 6 .

19 Marcelu 1 1
Radu de la Afumati

1- CA 4. IN
20 2 2
21 Dopia ScripturA 4 4
22 Repertortului Teatrului RomAn 3 3
23 Epistolariulu 1 1
24 Cesare Bolliac 1 1
25 Filip si Oreste 3 3
26 Meropa 5 5
27 Suceniri si impresiuni 2 2
28 CAliitoriile lu Ouliver 1 2

b2
29 Oramatica Italiano-Romana 2 2
30 Teresa 1 2 2
31 Dreptulu civilu RomAnu 3 22
32
33
34
Mac ib ei
Studentulu . . .........
Dreptulu comercial
. . . . .
1
4
3
1
4
3
35 Leone-Leoni 1 1
36 Inviitiitorul Primer 2 2'
37 Rudimentul Agricol i 1
38 Princesa de Clermont . . . 2 2
39 Fiulu Mazilului 3 3
40 Omulu de Lamartin 3 3
41 Albumulu ostirel 2 2
42 Canónele Sf. Apostoll 1 2
43 Minunile Naturel 1 3
44 Chartele Asiei si Africel 2 2
45 Mariana - 2
46 Mont-Reveche 1 2
47 Economia Politicii 2 2
48 Cororicolo 1 1
49 Dacia 1 1
50 Secretariulu Intim 1 1
51 PocAinla 1 1
52 Saila femellor .1 1
53 Istoria Ariel militate 1 1
54 Naceill 1 2
55 Oif-Blas 1 3

202

www.dacoromanica.ro
 56 Marta si Maria 1 1
57 Portofoliulu Politicu . 1 1
58 Clotilda 2 2
59 Istorta Unlversal6 1 1
60 Crestinarda unut Preotu 1 1
61 Disolvarea Cameret elective 1 2
62 Calendar umoristic 1 1
63 Istoria Oene lel& a Lime] . . . . . 1 8
64 Rudimentele Oramaticei Romfine 1 5
65 Temelia Oramaticel Oa lice . .. 1 1
66 Ecoeomia Politic& de Martian 1 5
67 Amiculu $cólei 1 1
68 Preda Mi literate .. 1 2
69 Tabele istorice . . . . . . ; 1 1
70 Legea lnstrucjiunel Publice 1 1
71 Istoria Romlinilor de Melidon 1 1
72 Doue charte ale Romfiniet din 1875 2 2

Obiectele de mai sus le-am primit intocmai dela D-1 C. Pennescu

dIrectorul actual al acestel scoll spre a le preda Dlui T. Munteanu la venirea
sa la post.
0. I. Arsenescu
1876 Aubust 30

N. B. Din oblectele de mai sus lipsesc, volumul II-lea din Minunite

Naturel, Clotilda, Amicul scólei, legea instructiunei si chartele de la No.
16, aunt Irecule din eroare si la No. 72.
0. L Arsenescu

Tonle cele de mai sus le-am primit in toamat, al fir& de cele de sub
N.B. cart lipsescu.

Th. Munteanu
1876 August 31

203

www.dacoromanica.ro
 XI. Suplimentul de inventar, intocmit de dir. Munteanu, !a 1866.
INVENTARIU
de averea scoalei publice de IWO din Comuna urbanfi Curtea de Argesiu
cu adaose i scoatert din serviciu a unora cum se aratfi mai jos.

Nature obiectelor I Va I.
Lei B.

1 Aparate de sett* in numfir de 15 217

2 Aparate geogrefice in numfir de 11 . 111
3 Biblioteca scoalei cu 153 opuri
4 Mobilier i tablouri de ornamente in numfir de 13 427462 _1:35

Suma totalfi ',Anil in anul 1885lunie 10 1046 35

Adause in anul 1885 fi 1886
1 Aparate de sciinfil, adecfi 12 tablourl de sclinie natu-
rale date de Stet 10
Un planiglob 5
0 hartfi de mAsuri I greutfilt 3
2 Cdrti dltruite
Anuarul Minist. Instr. Pub lice pe anul 1883 4
Concluziuni igienice 20
Revista Ruralfi pe anul 1884 20 1
Echilibru intre antiteze 10
Liturghla Sf. Ion 4
No. 1 din Bts. Ortodoxfi 1
3 Mobilier qi tablouri
Patru tablourt cu simbolul credinfel 20
Total 79 20
Total General 1125 55
Obiecte scoase din serviciu
1 Pptru hfirlt geografice si anume,
1 planiglob 2 --
1 hartA a Europel
1 . a Astet
2
2 --
1 . , a Africel
I orologlu stricat
Total
4
12
2
---

RECAPITULA TIE:
Avere dupfi tabloul inventar trimis On. Curtli de Conturi in anul
1884 lunte 10 cu raportul Subsemnatului No. 28 in valoare de 1046-35
Adause in anul 1885-1886
Avere tolalA 79,20
1125,55
Obiecte scoase din serviclu in valoare de: 12,
RimAne suma de: 1113-55
Adicfi lei una mie una sutfi treisprezece
Directorul scoalei
Th. Munteanu
204

www.dacoromanica.ro
 XII. Inspectii i vizite fcolare.
Controlul inv8t5m8ntului se f8cea de inspectorii generali, inspecto-
rii de judefe 0 de plas8, numiti mai t8rziu revizori colari" 179).
Observatiunile lor nu se vor m8rgini numai la inv5f8tura de carte
;i de lucru i la c5rtile didactice ce se dau in rn8na tinerimii, ci i me-
toda inv8fiturii, la ordinea i disciplina ce se tine in Koala, la aplicarea
mijloacelor disciplinare, la cur8tenia localului, precum i a colarilor si
col8rifelor, la capacitatea i moralitatea inv5f8torilor, purtarea lor in
societate, relafiunile lor cu autorit8file i ceilalfi concet8teni, etc...".
In toate imprejur8rile i actiunile lor ei vor uni modestia, blândefea
;i buna cuviinf8 ce caracterizeaz5 pe omul cult i pe b8rbatul de coal8".
Cu privire la modalitatea reviziunilor, inspectorul va invita s8-1
insofeasc8 i preotul i primarul sau un delegat al s8u19°). Vor asista ore
intregi i chiar zile dearandul, la prelegerile inv8f8torilor, va cerceta pro-
movarea elevilor pe clase i pe b8nci, ii va examina cu dearn8nuntul la
elaboratele inscris", I cu osebit8 atenfiune la ortografie i cali-
grafie, la citire i socoteli, la metoda lancastrica, la miKarea in 138nci
0 la semicercuri, etc.
Tot a0a vor procede i uncle se preparä candidatii de friv8f5tori
ai comunelor rurale".
Vor mai cerceta inc5 randuiala bibliotecii i inventarul ;coa(ei.
La sf8r0t vor avea o conferinf5 cu toti inv8t8torii coalei, intru-
nifi in cancelarie, ar8t5ndu-le observatiunile ce are a face i &and in-
drum8rile necesare i ndemnuri la concordie i conlucrare armonic8".
Cam aa sunau instructiunile date de Eforie organelor de con-
trol pela 1863191.
Nu ne sfiim a le inf8f4a timpului de azi, drept piId i indreptar.
Inspectorii i revizorii colari se recrutau din elementele cele mai
distinse i incercate ale inv8fam8ntului, formand un corp de elit8, ade-
v5rat stat major al Ministerului Instructiunii.
P8n8 pela 1885, judeful Arge a format circumscriptie de control
cu cafe unul din judefele vecine : Valcea, Muscel, Dâmbovita, etc.

170) Revizorii trebue a dovedi cà posed5 cunostintele gimnaziale art. 354; iar
sub revizorii, cunostinfelor claselor primare, art. 355, legea dela 64.
180) Organele administrative aveau indatorirea s face fi singure asemenea .re-
viziuni", cerute de Minister : Sum dr Th drept, Domnule Presedinte, a v5 invite s5
facefi dese reviziuni scoalelor primare comunale". Min. Instr. Nr. 59611871.
181) Pentru culture organelor de control se fineau conferinte" anuale, cu re-
vizorii ciite 3 s5pt5m5ni, dup5 Paste, si de 2 ori pe an cu inv5t5torii, tot cate 3
s5ptamOni. (Art. 346 si 349 din legea dela 1864).
205

www.dacoromanica.ro
 Revizorii, la randul lor, prin osebite circulari, cereau invatatorilor :
sa vine' regulat la clasa, sa se poarte bland cu copii si parintii lor, sS
predea intuitiv cursurile, i totodata cu claritate, spre a fi intelese ;i bine
pricepute de copii, . . ." iar disputele i orice alte consideratiuni
sa nu va opreasca a va sustine unul pe altul in societate" 182).
Se punea multa grija in tinuta, tonul ;i redactarea corespondentei,
cerandu-se ca forms scriere caligrafica ;i respectarea regulelor onto-
grafice, iar ca fond, o redactare clara, concisa, cuviincioasa si foarte
reverentioasa.
Ministerul insu0, vazand c rapoartele sunt scrise mai pe intreaga
paginr, neramaind loc de referate si rezolutii dispune : sa se
lase libera pe toate fetele, jumatatea din stanga paginir ;i se da de
model, insusi ordinul original, semnat propriu de Haret, care era direc-
tor general al instructiunii, pela 1886.
Osebit de reviziunile" acestea generale ale organelor de control
;coalele din Curtea de Argef, datorita siutatiunii locale privilegiate, au
avut deseori norocul i onoarea celor mai inalte vizite ale Domnilor,
Suveranilor, Marilor Demnitari ;i carturari distin0, atat din fora cat 0
streini. .

Astfel la 1846, Domnitorul Bibescu a vizitat ora;u1, monumentele ;i

institutele publice locale.
La 30 Sept. 1871, Ministerul Instructiunii anunta telegrafic sosirea
Domnitorului Carol, insotit de Mitropolitul primat ;i membrii guver-
nului, invitand ;coalele a le esi intru intampinare la gara, iar pe insti-
tutori a se prezenta Mariei Sale. Cu aceasta ocazie, Domnitorul a vi-
zitat toate scoalele din localitate.
La 11 Mai 1878, Domnitorul Carol a facut vizitS prin toate cla-
sele scoaler. A doua zi, la 12 Mai, ;coalele au petrecut pe Maria Sa in
haine de sarbatoare la garg 182 bis).
La 11 Oct. 1886, Regele Carol 1 0 Regina Elisabeta au sosit in lo-
calitate pentru Santirea Bisericii Episcopale de Arger ; iar in ziva
de 12 Oct. 1886, intre altele, au binevoit Majestatile Lor, a vizita ;i
;coo lele" 183).
La 28 Martie, 1892, au vizitat ora;u1 i coalele din localitate Prin-
cipele Mostenitor de Saxa-Coburg", insotie de Principesa Maria ;i alte
personaMti inalte.

182) Arh. scoalei beti. Revizorele Scoalelor Nr. 4631879.

zazbis) Arh. $c. B. Reg. prez. pe 1878.
183) Arh. scoalei baeti reg. prezentli 1886.

206

www.dacoromanica.ro
 La 30 Sept. 1881, Ministrul Cultelor ;i Instructiunii publice V. A.
Ureche a inspectat ;coalele din ora; ; iar seara, a tinut o conferint5
cu tofi membrii corpului didactic din localitate, incheind urm5torul

Proces Verbal 184).

Corpul didactic seminarial i primar din urbea Curiea de Arge;,

ast6sear6 30 Septemvrie 1881, avrand fericita ocaziune a auzi in con-
ferinta tinufe cu domnul V. A. Ureche, Ministrul Cultelor ;i Instructiunii
publice, salutarele serii de puncte relative la modifickile ;i completa-
rea legii instructiunii in genere, pe nipe baze asigurkoare, ;i prospere
invk'arnântului public ;i privet, precum ;i in ceea ce privepe ;coalele
primare, urbane ;i rurale de ambe sexe, declar5 ca. se uneste in prin-
cipiu cu morific6rile introduse in aceste proecte, de interes curat rornA-
nesc, rezervânduli ins5 dreptul a-si da vederile in scris, când aceste
proecte se vor da publicitkii, asupra pe'rtilor ce va crede ca' au ramas
neatinse.
Semnati : Sachelariq, Gh. Dr5g6nescu, C. I. Dobrescu, Dr. lonescu,
T. Munteanu, Matei lAncianu, C. Tonegaru, El. St. Popescu, Oprea
Demetrescu, N. Frunzescu,. Dobrescu, Gh. Arsenescu, Gh. Al. &ate"-
;anu, Eufrosina Tonegaru, Gh.. Claru.
La 27 Maiu 1888, a inspectat scoalele d. Ministru al Cultelor ;i
instructiunii pubiice, Tit. Maiorescu". (Recjistrul de prezent).
Neuitate sunt Inca vizitele de onoare ale unor personalitki ca :
general Manu, Gr. Tocilescu, Al. Odobescu, Tache lonescu, C. 015nescu,
181.
I. L. Caragiale, Spiru Haret, Dr. Istrate, N. lonescu ;i altii

XIII. Diverse note si insemniri.

Nu sunt lipsite de interes nici acele m8runte notite l insemn'ari ale

directorilor din condicele de prezenfa ori de prin dosare, prin care se
resfrâng ca in nipe stropi r8sleti evenimentele mari ale timpului,
la care ;coalele ori ei personal au participat oficial. Ne redau oarecum,
chipul ;i m5sura in care ace;ti oameni respirau atmosfera l frgrnânte%
rile vietii sociale in care se aflau.
La 14 Maiu 1864, directorii ;coalelor de beieti ;i fete trimit cafe

184) V. A. Ureche, Acta et agenda. pag. 124.

1") Date le de mai sus le-am cules parte din amintirile biitrenilor, parte din
insemrairile, prea laconice, ale directorilor, notate in condicele de. prezenfa. Nicat cti
nu ni s'au transmis i amanuntele legate de asemenea ocaziuni exceptionale.

207

www.dacoromanica.ro
o depes5 de felicitare i adeziune la actul national savarsit in ziva de 2
Mai 1864" 181.
La 14 Noemvrie, 1865 se trimite cafe o telegrams de felicitare
M. S. Domnitorului Al. Cuza, pentru ideile patriotice i demn5 atitudine
in raspunsul dat Vizirului naifei Porti".
Rornanii sunt mandri de alesul lor si rug5m Cerul ca s domnesti
multi ani, pentru prosperitatea Romaniei.
TrSiasc5 Romania si Alesul ei".
(ss) Carbuneanu, Directorul scoalei de bSeti.

(ss) Efr. Barseanu, Directoarea scoalei de fete.

La 13 Aprilie, 1866, scoalele primesc o foarte lungs telegram5

de 200 vorbe semnat5 de C. A. Rosetti, prin care se face apel la toti
apostolii luminii i nationalitStii", ca s5 initieze pe delegatii alegSfori,
directi venit in Capital5", asupra revolutiei dela 11 Februarie si s5 le
spun5 c5 ea nu e victoria despotismului si a privilegiului, ci a dreptS-
tii si a infr5tirii... si s5 nu plece urechea la voebele tradStorilor, c p5-
manful ce legea le-a dat, este si r5mane al lor" etc 187).
in ziva de 30 Noembrie 1877, toate scoalele au luat parte la so-
lemnitatea religioas5 ce s'a oficiat in Biserica Domneasea pentru lua-
rea Plevnei i gloria armatelor romane".
Duminic8 16 Martie 1881, au participat la slujba i pompa facut5
pentru proclamarea Regatului in ziva de 14 Martie si in5ltarea Suvera-
nului la rangul de Rege al Romaniei, dup5 care act directorii dela am-
bele scoale trimit ministerului cafe o telegram5 cu acest cuprins :
Institutorii primari din Curtea de Arges, respectuosi v5 roag5 a
fi interpretul lor pe lang5 M. S. Augustul Rege, c5ruia ui urSm, in a-
ceast5 zi de inaltare i reinviere a romanismului, ani multi, pentru fe-
ricirea Regatului Roman". .
La 15/28 August 1917, Sfanta Maria". Elevii au fost la Episcopie,
unde s'a oficiat jubileul de 400 de ani dela tarnosirea Man5stirii de c5-
tre Domnul Neagoe Basarab, la 1517".
Luni 24 Aprilie, 7 Mai [917, s'a f5cut pelerinaj cu elevii scoalei la
mormantul Reginei Elisabeta", mama suferinzilor din localitate.
La 1 lunie 1919, s'a tinut un mare meeting la scoal5 pentru Ba-
nat".

186) Arh. scoaei b6eti Nr. 23/864.

181) Ministerul Interne Nr. 1343/865.

208

www.dacoromanica.ro
 La 8 Octomvrie 1921, Regele si Regina au venit in localitate, pen-
tru parastasul de 400 de ani dela moartea lui Neagoe Basarab si septa
ani dela moartea Regelui Carol I. Elevii tuturor scoalelor au luat parte.
Dela 15,-17 Octomvrie 1922, nu s'au tinut prelegeri, s'erbkorin-
du-se incoronarea Regelui si Reginei la Alba-lulia i Bucuresti...
Ne oprim aci cu aceste scurte spicuiri de interes general, pentru
a culege chteva §i din cele de interes mai restrans.
Astfel, la 4 Aprilie 1878, se suspends cursurile, in semn de doliu,
pentru sofa profesorului Gh. Claru dela seminar, care preda cSntul si
la scoala primar8 ; la 5 Aprilie acelas an, acelas gest se repet8 pentru
inmormántarea ficei lui N. Protopopescu, Directorul Episcopiei, ca devo-
tat sustinStor al scoalelor primare.
La 12 lanuarie, 1882, toate scoalele au participat la inmormântarea
lui Teodor Brkianu, ctitorul scoalei din Tigveni i fratele Primului Mi-
nistru de atunci.
La 20 Noembrie, 1888, directorul ia parte la inaugurarea scoalei
din Cacaleti.
La 3 Martie, 1918 elevii au asistat la sfintirea nouii Biserici Dru-
jesti. A oficiat P. S. Episcop Humulescu.
Pentru ajutorarea copiilor s'eraci, s'a organize+ deseori baluri si ser-
ba'ri file ntropice.
La Martie, 1880, Constantin Dobrescu, inv8fator Musetesti, a dat
1

o asemenea serbare la scoala de bSeti, in folosul elevilor s8raci, si-

litori si cu purtare exemplars"188), ca fost elev al acestei scoli.
In lanuarie 1882, se organizek8 un bal din ale ca'rui fonduri s8
se ajute copiii lipsiti". Este poate origina traditionalului ajutor de Anul
Nou ce se pktreaz5 si astki in localitate, fa'candu-se la prim'arie, sau
cum a fost de Anul Nou 1937, la Biserica, cu participarea P. S. Epis-
cop Grigorie, a Primarului, a autoritStilor si scoalelor locale.
In acelasi an trupa teatralS Alexandrescu a dat o reprezentatie
in folosul elevilor sSrmani 181.
In 1884, corpul didactic al judetului, in frunte cu profesor Trknea,
se organizeaza in Societate de ajutorare a copiilor s8raci din tot cu-
prinsul judetului".
Din veniturile realizate s'au trimis si scoalei de bSeti urrnStoarele
materiale pentru 20 de costume : 8234 coturi postav si 2734 coturi
dimie neagr5, socotit 534 coti pentru zeghie ; 15 coturi dimie albS,

189 Arh. c laZteti Nr. 61880.

189 Idem Nr. 35/882.

209

www.dacoromanica.ro
socotind cafe 3 coti pentru pantaloni, lei 70 numerar costui cusutului,
socotit cafe 4 lei costumul de oras si cafe 2 lei cel de tar5.
In 1885, trupa teatral5 Moraru, d5 in oras rnai multe reprezen-
tatii, oferind din venituri elevilor s5raci, 57 lei, pentru c5rti, haine si
imbr5c5minte.
La CrSciun, 1912, s'au imp5rtit alutoare elevilor s5raci in sLims de
11.000 lei.
Si incheem aceste scurte insemn5ri, cu o duioas5 not5 a unui coleg
din Bucuresti, care vizitand cu elevii sii orasul si scoalele, scrie in regis-
trul de prezentS : Ast5zi 8 August 1917, cu drags inimS si insotit de
scolarii mei in colonie, am vizitat pe d. C5prescu, iubitul meu prieten
si director. Am c5utat s5-i arSt dragostea si recunostinta mea cea prie-
teneasca (ss) D. Acazaenu Directorul scoalei 12, Bucuresti.

XIV. Din amintirile Preotului Gh. Duteanu.

B5tranul pop5 Gheorghe Duteanu, din Albesti, desi trecut de 80

de ani, cu barba si pletele colilii, e inc5 verde ca un brad de munte,
rumen la fat5 si plin I e duh ca un patriarh. Povesteste vioi, limpede
si cu talc, lucruri vechi ca si cum le-ar vedea aevea.
Am f5cut scoala primarS, in sat la noi, la vestitul daseal Radu
Matei, care ne inv5ta sa scriem cu destiul pe nisip, s5 citim slove scrise
de el si sa cant5m, bisericeste, asta era scoala lui. Da era bun si vestit
dascsal Matei al nostru, c5 se dusese pomina de el. 5coal5 ca a lui,
numai popa lacob, dela Cerbureni mai avea. La ei nu se inv5ta decat
doi ani : scrisul, cititur4 putine socoteli si cant5rile ; scoli de gramStici,
cum le chemau pe atunci. D'ad, cine vrea s5 invete mai mult, se ducea
la oras.
A
Tafal meu, desi taran simplu, vrea s5 m5 face' popS, cum m'am si
f5cut si m'a dat la Atges, in scoala unuia C5rbuneanu, dasc51 vestit,
venit de peste munti. fra un orn indesat, marunt la staturS, bland la
fire, tare inv5tat si purta dim:
La el am inv5tat s'a scriu cu trandul" un fel de piatr5 calca-
roas5 alb5 si moale ca creta pe tabl5 vopsit5 ; la el am vSzut intaia
oars c5rti tiparite si am deprins a di pe ele cu slove noui, in locul ce-
lor vechi, care se schimbasera atunci.
Tin minte cand a vizitat scoala Domnitorul Carol, care venise de
curand in tar5. Par'c5-I Vad si acum : Era inalt, svelt, tan5r, cu ochii
vioi, cu favoriti in barbs. Bland la fire, domol, dar cam peltic la limbs,
a intrebat pe fiecare cafe ceva.

210

www.dacoromanica.ro
 Pe mine m'a intrebat, de ce-i zice orasului : Curtea de Arges".
l-am r8spuns cum auzisem pe acasa", dela lo8trâni : Curte'' ii zice fiindc8
aid au stat Domnii Tàrii, si aveau aci curtea Domneasc5 : Arger, i se
spune, fiindca fusese aci o veche asezare de argele" bordeie in
p8mânt cu r8sboaie de tesut p8nz8 de in si cânep8, cum era pe atunci.
Bag-seam8 e8 i-a placut r8spunsul, c8ci s'a uitat la mine cum eram
imbr8cat f5r8neste, cu cojoc i cu opinci, m'a rrrangSiat si a zis Brava,
tu copil destept" ! S'a indreptat apoi la C8rbuneanu si a vorbit cu el
pe nernteste mult.
A mai scos pe unul la tabl5 si I-a pus si-i fac8 o eirconferent8 f8r5
compas ; copilul n'a stiut. Voc18, sprinten cum era, a [Lie trandul" si
ata in man8 si numai decat a tras pe table o cinconferent8, curet ca din
compas. A cerut apoi sa-i fac5 copiii : raza, diametrul, tangenta, se-
canta.
Pe atunci scoala era in V. Thrgului, Iâng8 Augustin Pomojnicul.

XV. Caragiale, revizor colar de Arge.

Nemuritorul Caragiale, artistul superior, spiritul fin si p8trunz5tor,

care a imbog8tit literature cu creatii geniale, in calitate de revizor sco-
lar al judetului Arges, a f8cut scoalelor din orasul nostru vizitele de ri-
goare.
5coala de fete functiona p8n8 atunci intr'o c8sut8 inchiriat8 pe
str. Damaschin, cu douà s5li de clase si o odaie pentru directoare. Ar-
hiva scoalei era vr5fuit8 pe sale pridvorului, in lips8 de cancelarie. In
close zumzetul surd al orelor semiocupate.
Caragiale, vrând s8 iscodeasc5 interiorul, pune rnana strasin8 la
ochi si se uit8 pe geam. Inv8t8toarele sfatuiau la catedr8, elevele in
b6"nci. Surprinse, d8sc8litele trec fiecare la locul lor. Directoarea ii ese
in intampinare.
Ce facefi, Doamn8 ?
5coal8, domnule revizor.
- V8d... Asta de pe sal8 ce estel.
-- Este arhiva scoalei ; n'avem cancelarie.
- Bine, bine, si la catedr8 ce t8inuiati ?

- - Colega imi cerea unele l8muriri de serviciu.

Aha !... Continuati dar... scuzati e8 v'am deranjat !... si a plecat.
5coala de b8efi functiona in curtea Bisericii Domnesti.
Caragiale se apropie neobservat. Infra pe sal8. Liniste. In ciase
acelas fream8t ca de stup in fierbere. Croap8 o us8. Daseelul, obos:t

211

www.dacoromanica.ro
poate, r5zimase runtea in palme pe catedr5. Copiii in b5nci citeau,
scriau, dond5neau... Când v5zur5 un str5in la use, se scular5 in sus, stri-
gand in cor.
Bun5-ziva !
In clipa asta, dascalul sare ca ars depe catedr5, i cu ochii
turburati ii ese inainte.
Nu still ce i-o fi mirosit maestrului, c5 smacind nasul, l-a sfichiuit
fulger5tor :
Cine-i idiotul care da lectii d'astea ?
Eu sunt... S5 tr5ifi !
Se vede cSt de colo !...
Si intoreind spatele a iesit.

In prim5vara anului 1881 sau 1882, Caragiale a adunat pe toti in-

v5t5torii judetului, in congres, la Pitesti, pentru conferintele generale a-
nuale.
edintele se tineau la scoalele din oras, durând câteva zile in sir.
La sf5rsit, el a vrut s5 incheie lucr5rile, cu o agap5 colegiaI5, pen-
truca intr'o atmosferà mai cald5 de intimitate, s apropie pe toti la-
olalt5. Masa a fost randuit5 la restaurantul Dacia" din Str. Mare.
Caragiale, In capul mesii, avea de o parte si de alta, pe Dobrescu-
Musetesti i Vasile Popescu-Stoilesti ca dasc5li mai r5s5riti, mai copti,
mai deoghetafi. Masa a fost tot timpul insufletit5 de glumele lui Cara-
giale si ale lui Vasile-Stoilesti.
La sfartit, Caragiale propuse celor de fat5 s5 spun5 ate o amintire.
Ei, b5ef, m5ncar5m, gustar5m, ia s5-mi spuneti acum cafe o no-
vel5 original5 din viat5.
Vorbele maestrului adumbrir5 un moment veselia, aducând oare-
care stingherire. Dobrescu-Musetesti, luând o tinut5 grav5 si r5sucin-
du-si nervos must5file, puse ochii in jos, par'c5 ar i1 c5utat ceva. Va-
sile Popescu, fire vioaie, isteat5 si spontan5, isbucni deodat5 intr'un ho-
hot sdrav5n, care a inseninat intr'o clip5 toat5 atmosfera, redând mo-
mentului nota unei vibrante veselii. De bung seam5 el o5sise in d5saga
lui de Oran hazos si plin de duh, vreo solie d'ale originale, cum ii pI5-
cea lui Caragiale.
Nenea Tudose Diaconescu pensionar dela Z5rnesti, care era de

abia esit de pe b5ncile scoalei ,

fat5 si dela care refin aceste amintiri, inv5Otor tan5r pe atunc.,
absorbit de ideia novelei originale"
pe care o credea cine stie ce nasmodie, framantandu-se cam ce are s5

272

www.dacoromanica.ro
spun8 el c8nd i-o veni r8ndul, n'a auzit nimic din cele ce-au spus ceilalti
inaintea lui.
C8nd i-a venit randul, novela era g8sit8 : Pe cand era copil du-
cea caprele la mugur in p8dure, iarna, i t8ind o crac8 mare da fag,
i-a c8zut drept in cap ;i ra facut mototol in z8pad8.
M88, dar tare stea ai mai avut ! i-a r8spuns ironic i hazliu Ca-
ragiale.
Si ap se incheia banchetul maestrului.

273

www.dacoromanica.ro
SCOALA PRIMARA DE FETE
DIN C. DE ARGES.

www.dacoromanica.ro
 5coala de Fete.'")
Odat5 cu scoala de b5eti, in toamna anului 1860, s'a infiintat si
scoala primar5 de fete din Curtea de Arges si s'a pus in functiune in
lanuarie, 1861. Spre deosebire de cea de loSeti ins5, Koala de fete a
avut dela inceput dou5 posturi cu doi institutori : M. A. BulgSrescu la
close isi Gh. Blasianu la cl. II si directorul scoalei.
In 1863, se infiinteaz5 cl. III i postul al treilea, in care este nu-
mit5 institutoare si directrice : Eufrosina Moscuna. Cei doi institutori
mai vechi : Blasianu si BulgSrescu, mutându-se la Bucuresti, posturile
lor au fost ocupate astfel : Eust. Cristescu la cl. si Ana Visunescu cl. II.
1

Pela 1870,1") postul acesta din urm5 nu mai functioneaz5, clasele

I si II unificandu-se sub conducerea unui singur institutor.

In acest post au functional- dup5 Eust. Cristescu mai multi institu-

tori i anume; Ion T5n5sescu, Pauline Minculescu, Maria Anagnosto-
polu si altii !
Cel dintai local in care si-a inaugurat cursurile scoala de fete, a -lost
casa Vizunescu, inchiriatS de primarie, pentru acest scop, Aceast5 cas5
era asezat5 pe locui unde se afre azi piata si hale orasului. Era o cas5
mare, cu mai mu!te inc5peri spatioase, cu cerdac arStos in fats, cu piv-
nit5 dedesubt, cu porti invelite la infrare si acoperif5 cu sitS, osebit
acareturile imprejur. tn fate', avea o curte largg pentru jocuri ; iar in
spate malul rSpos al Argesului, care-si murmura lin undeie sclipitoare,
pe unde astki se rostogolesc trenurile Caps-ului, cSrand bog5ti:le

190) Se mai intitula la inceput i externatul de fete din C. d'Argesiu". Astazi

nu mai posedEi nimic din vechea-i arhiva.
191) D-na Ec. Teodoru, fostri dir, a acestei sc., crede c coala de fete a avut
In 1861 4 clase cu 4 inst. si 120 elevi ; iar in 1862 &au unificat cl. I-iu cu II si in
1863 cl. III cu IV, riim8ind numai. 2 in fiint5. Socotesc neverosimila aceasta situatie.

217

www.dacoromanica.ro
p5duroase ale muntilor, pustiiti de podoaba si farmecui codrilor b5trani,
ce se macins in 1-5isul fier5straielor si se mistue in adancurile lacome
ale z5rilor. Pe locul unde se vede azi, gratioas5 si svelt5 gara J vuesc gr5-
bite locomotivele si vagoanele Inc5rcate cu poveri uriase, se rotia pe
aunci o moar5 de ap8, care vuia neast5mp5rat5 in clocotul vijelios al
valurilor.
Ca material didactic si mobilier, pela 1863, scoala avea urm5to-
rul inventariu de effecte" 192) : Charta Romaniei de Maior Papazoglu,
21 table lancastrice, u5 tab15, u5 cathedr5, sase b5nci, un dulap, dou5
mese mici, patru b5nci mici, doue scaune, u icoan5 a M. Domnului.
Procurate cu fondurile statului". ss. C. Verzaru, N. Coculescu, B. Ursescu,
Al. Teodosiade.

Localul M. Diaconescu-Lumanararu, azi P. Eremia, 1872-1878.

Ca eleve g5sim inscrise : cl. I : 22 ; cl. II 7 ; cl. III 8 ; cl. 4, 7 ;

Promovate : cl. 1 6 ; cl. 11 6 ; cl. III 3 ; si 4 esite 15.
In frumosul local Visunescu, scoala de fete a functionat pan5 la 1872,
cand un foc mare, isbucnind dela niste cl5i de fan din apropiere, a co-
tropit cl5direa, pans la temelie.
Din aceast5 pricin5, la 1872, scoala se mut5 pe str. Negru Vod5,
in casele lui Marin Diaconescu, zis Lurnanararu azi proprietatea P.

192) Inventariu de effectele scholei de fete din C. d'Argesiu", Arh. St. Dos.
Nr. 434/864.

218

www.dacoromanica.ro
Erernia. Aci, a functionat pant la 1878 prim5vara, cand t5indu-i-se chi-
ria din buget, ;coala a fost nevoit5 s5 se mute, pentru un an ;i ju-
m5tate, in localul ;coalei de b5ieti, dela Biserica Domneasc5. In acest
timp, ;coala a functionat, cu patru clase intrunite . a I cu a II ;i a III cu
a IV, pe doi institutori In casele Lumângrarului, s'a stins din viat5 di-
rectoarea scoalei : Eufrosina Moscuna Barseanu, r5pus5 de furia unei
epidemii de angina, dup5 10 ani de munc5 devotat5. In locul ei a fost
numit5 Verona Petrescu, care a functionat, ca institutoare superioar5
;i directoare, pant la 1880.
In anul 1879, prim5ria ora;ului, cump5rand dela most. Augustin

Verona Petrescu.
Directoarea Scoalei de fete: 1874-1880.

Petrescu, casele cele vechi, din Valea Targului, ;coala de fete se sta-
tornicepe aci, pentru totdeauna, 15rginduli terenul la circa 3000 m. p.
Fiind ins5 vechi ;i neinc5p5toare, primarul ora;ului, Daniil Sterescu, le
d5rim5 ;i in locul lor cladepe un local propriu, Inc5p5'tor si s5n5tos,
care a fost pus in functiune in 1882. Doi ani de zile, au lucrat mesterii
lui Neacsu SI5tioreanu din SI5tioarele. Localul avea acum patru s5li mari
de clas5, antreu larg, cancelarie, rezerv5 ;i o lunge' sari in fat5 ;i pe
del5turi ; era invelit cu fier.

219

www.dacoromanica.ro
 Peste putin fimp, s'a adSugit 8i locuinta separatg, pentru directoare.
lnf51-4area generals se vede in urm8toarea schitS topografic5.

17"wV.0

[0,6
fTfi

LAI.L.
Arit 110111111cm7111 1:15%

c u iNTA

CURT E.

Terenul 1 schita acoalei de fete din 1882-1912

'EL
_ _ E E Fi El?

IL If 11 11 11 o
nu would Hinitimmitutummum 2. imum« too
Immommiwimmr7=-1-

Locakil *coalei de fete dela 1882-1912.

lntrz.rea in acest local era pe lang5 casele C. Belot& nefiind inc8

pod peste gSrla din fat8. Mobilierul a fost f8cut in intregime din nou,
do primarul Sterescu. Pentru stSruintele depuse i interesul sal fafa de
scoalS, se hotSrise s84 poarte i numele.
Pe timpul c8t a durat acea.ct8 constructie, coala a functionat cu
chirie in casele lui Daniii lonescu pe str. Damaschin, azi BrStianu pro-

220

www.dacoromanica.ro
prietatea d-nei Vinica Ct lines.. In acest local, coala a fost inspectat8
de scriitorul Caragiale, ca revizor colar al jud. Arges.
La 1880, mutându-se Verona Petrescu, locul ei a fost ocupat
de d-soara Eufrosina Pandelescu, c8s8torit5 Tonegaru, care a tinut acest
post 35 ani, fart intrerupere, creind o epoc8 de fecund8 activitate, in
trecutul coalei.
In postul al doilea, a avut ca coieg8 un timp, pe Ana Visunescu,
c5s8torit8 Predescu, care din cauzg de boar8, s'a retras din inv8t6m8nt:
in urma ei s'a perindat o serie de inv5t5toare premenind cadrele perso-
nalului cu elemente noui ca : Speranta Pâraianu, Zoe Corivan, Victoria
V18descu,-Furduescu (1886-89), Lucretia Georgescu-05prescu 1889
1897. Elisa Pascu, Lavinia M8nescu, Emilia Banes., Ana Preda, Ecate-
rina Protopopescu, casat. Teodoru . a.193).

i i

.,

1
Localul sc. de fete din 1880-82. Casa D.nei Vinica Calinescu,
fossil Daniil Ionescu.

In anul colar 1891-92, se desparte cl. I de a II-a, având ca insti-

tutoare pe Ana Bobescu la cl. I 0 Lucretia C8prescu la cl. II in anul ur-
mOtor 1892 93 104) se desparte i cl. III de a IV-a, inlesnindu-se rotatia

193) Din lipsa arhivelor ;i a unor izvoare sigure, nu s'a Putut stabili lista corn-
plecte si exacta a tuturor institutoarelor dela §c. de fete.
194) Min. Instr. Nr. 7199/92.

221

www.dacoromanica.ro
generals dintre diferitele institutoare, dela cl. si !Dana la absolvire,
I

miscare de puternica inraurire asupra desvoltarii invatamantului.

Datorita acestei sisteme, si incadrarii generale programa scolara
a putut fi strabatuta mai in adancime, materia cunopintelor framantata
si asimilata mai cu spor , iar individualitatea elevelor, scrutat5 dea-
lungul unui intreg sir de ani, a putut fi patrunsa in toate cutele si in-
fiuentata si modelata, cu mai mult succes de personalitatea inde-
lung apropiat5 a institutoarei cum si de varietatea mijloacelor educa-
tive, sporite tu noutatea aplicatiunilor practice si dexteritatilor : cantul
desemnul, gimnastica, lucrul de man& etc., ceea ce a prilejuit frumoase
expozitiuni scolare si. alese manifesfari culturale.
In 1912, localul vechi, ridicat de Sterescu, ruinandu-se sub dintele
necrutator al celor 32 ani, este daramat de primarul Teodor Damian si in-

S1AH

Localul ecoalel de fete consfruit in 1914.

locuit cu cladirea localului actual a carui zidire a fost complet terminata

si inaugurat5 in 1914, primar al orasului fiind regretatul Dimitrie Laza-
rescu, care a depus nepregetate stSruinte ca scoala sa fie cat mai bo-
gat inzestrata cu mobilier si material didactic nou.
Locuinta cea veche a Directoarei, fiind deasemenea paraduita si
improprie, a fost d5rimata f5r5 a se mai reface.

222

www.dacoromanica.ro
 In timpul cat a durat constructia noului local, scoala a functionat
in casele Generalului Mironescu, de langa plata orasului.
Intre timp, directia scoalei a fost trecuta d-nei Ecaterina Teodoru
in anul 1913. Sub conducerea D-sale, scoala a reluat un nou avant. S'a
organizat cantina elevelor, s'a intemeiat casa de economie, farmacie,
muzeu, etc. Tot in acest timp, la 1914, se pun bazele unei biblioteci po-
pulare, denumita : Neagoe Veda Basarab", de o valoare culturala
deosebit5, la cari au contribuit cu insufletire toti fruntasii orasului,
Primaria, Casa $coalelor, etc., adunandu-se in scurt timp, cateva mii
de volume, dupe' amintirile doamnei Teodoru, care spune :
Examenele de finele anului scolar si expozitiile de lucrari scrise,
desemn, caligrafie, lucru de mana, iesite din mainele elevelor ca : len-

Casa General Mironescu, care a servit de local provizoriu

pent'," scoala de fete 1912 1914.

genie, broderii, crosetaturi, impletituri, cusaturi romanesti, bibiluri, sa-

bace, costumul national lucrat de *fa' cu arnici cu matase, cu flutu-
rasi cu fir, incat oricine vizita expozitia dela scoala noastra, ramanea pla-
cut impresionat de munca ce se depunea. Regele, Regina, Altetele Re-
gale au vizitat adeseori scoala de fete. Multe obiecte din expozitie si
costume nationale au fost cumparate de Regina Elisabeta, M. S. Re-
gina Maria si Principesa Elisabeta. Parte din ele au fost trimise si in
strainatate. Nu rare ori s'a intamplat ca in timpul lectiunilor sa fim asis-
tate si de ministrii plenipotentiari si invalati din diferite state straine".

223

www.dacoromanica.ro
 Toat5 aceast5 infloritoare desvoltare scolar5 a fost brusc intrerupta
si r5v5sit5 de volbura r5sboiului, care a isbucnit in 1916, p5lind cu ari-
pele lui de foc orice miscare, orice suflare, orice viat5.
Localul a fost transformat, la inceput, in depozit de Mind, pentru
aprovizionarea trupelor noastre ; apoi in cazarm5, pentru trupele de
ocupatie, care la evacuare, I-au devastat f5r5 mil5, arzându-i ferestrele,
sp5rg5ndu-i geamurile. A fost nevoe de mult5 trud5 si insemnate chel-
tueli, !Dana a fost pus iar5s in stare de functiune, la 1919.
In acest trist r5stimp, dela 1916-1919, scoala de fete a functionat
in primul an : Aprilie
1 30 Octomvrie 1917, in localul scoalei de

Caliopi Roaescu.
Foetal directoare a acoalei de fete dela 1916 1919.

650 ; in anii urm5tori : 1917-1919, in casele Pandele lonescu, din

Bulevardul Carol, azi internatul scoalei de meserii, proprietatea 0.
Han ciu.
Anul scolar : 1916-1917 s'a deschis la Aprilie si s'a inchis !a
1

30 Octomvrie 1917 ; anul urm5tor 1917-1918, s'a deschis la 5 Noem:

224

www.dacoromanica.ro
vrie 1917, in prezenta Episcopului Evghenie Humulescu si s'a terminat
Ia 5 lulie, 1918. Pe anii viitori, deschiderea cursurilor se normalizeaz8.
Personalul didactic al scoalei, In timpul rasboiului, a fost alcatuit
astfel : D-na Caliopi Rosescu, directoare, in locul d-nei Teodoru, care
se refugiase in Moldova, unde, din ulna' de boal5 a si demisionat din
inv8t5m8nt ; D-na Aurelia Penescu, suplinitoare provizorie si d-rele Vic-
toria Gheorghiu, Elena lonescu $i Elena Iliescu, titulbre.
In anul urm5tor : 1919-1920, directia scoalei a fost incredintafe
d-soarei Victoria Gheorghiu, in locul d-nei Rosescu, care s'a mutai la

Victoria Gheorghiu.
Directoare a acoalei de fete dela 1919 1937.

Bucuresti, av8nd ca colege pe D-rele Constanta lonescu, Elena Iliescu,

s. a. D-sa a inceput opera de refacere a ;coalei repar8nd stricaciunile
r8mase in urma r8sboiului, complet8nd lipsurile de mobilier si material
didactic, construind o magazie pentru lemne, iar in anul 1937 o cradire
aparte cu sea pentru atelier $i gospodarie. In timpul D-sale, scoala si-a
reluat firul de munc5 spornic5 si roditoare de odinioar8.

225

www.dacoromanica.ro
 In 1925 se infiinteaz5 cl. V cu concursul institutoareior cari predau
fiecare cafe un obiect. In anul urmStor, 1926, se reinfiinteaz5, cu apro-
barea Ministerului, atelierul de tesatorie, denumit : Suveica Regine;
Elisabeta", care functionase mult timp inainte de r5sboi, având acum
maestr5 specials, pe D-ra Veruta Sbarling5.
In 1932, dup5 experienta f5cut5 la cursul superior, se infiinteaz5
postul V, in care este numit5 d-ra Florica lonescu. In 1934, se creiaz5 ;i
post special de gospod5rie, in care este numit5, maestr5 de speciali-
tate, d-ra Elena T5n5sescu. In 1936, cele dou5 posturi de gospod5rie

Li-

.;
f°
1

-t

k. s L

efi4.; X.1 ^

0 expozitie de lucrAri a acoalei de fete, 1937.

;i tes5torie se contopesc, avand ca maestra unic5, pe D-ra Domnica

Bucur. Atelierul este dotat cu masing de cusut, r5sboi pentru fesut, di-
ferite gherghefuri, etc., ;i produce obiecte frumoase ;i bine apreciate,
cump5rate ;i comandate de public.
In 1936-937, se reinfiinteaz5 si cantina scolar5, cu ajutorul Coop.
Muntii Arge;ului". Deasemenea biblioteca, reinfiintat5 dup5 r6sboiu,
functioneaz5 CU circa 200 volume.
Arhiva scoalei nu se mai p5streaz5, dealt dela 1919.
In timpul dela 1917-1937, Koala a dat 691 absolventi de curs pri-
mar elementar ;i 14 absolvente de curs primer complet, roade indeajuns

226

www.dacoromanica.ro
 $coala de f6te. Cursul sperior in atelier, 1938.

E
*11
tr P
41'. A 4.1

7 41,

Vom,

coala de tete. Un aspect al atelierului,

sub conducerea d-nei D. Bucur 1938.

227

www.dacoromanica.ro
de eloguente pentru a justifica cele mai optimiste sperante pentru
viitorul scoalei.
In 1937, toamna, d-ra Victoria Gheorghiu, demision5nd dela direc-
fia scoalei, dup5 aproape 18 ani de activitate devoat5, locul s5u este
ocupat de D-na Paraschiva B5doiu, institutoare de gr. 1, numi1- 5 de
Minister.

ki9NUL 5.m:16 n E TETE

Localul actual.
Directori Directoare.

I. Gh. Blasianu 1862-63.

2. Eufrosina-Moscuna-138rseanu : 1863-74.
3. Verona Ntrescu : 1874-80.
4. Eufrosina Pandelescu-Tonegaru : 1880-913.
5. Ecaterina Protopopescu-Teodoru : 1913-1916.
6. Caliopi Oranescu-Rosescu : 1916-1919.
7. Victoria Gheorghiu : 1919-1937.
8. Paraschiva B5doi : 1937,

228

www.dacoromanica.ro
loct9LuRiLE C DE. FETE

4 10CfiLui. Vizuriesu.
2 v Macorirscu.
5 1/ V1LA.RA .
4 ,91 DRNILIohiEsu
5 91 j9 uqusTi ri MThesu
6 /A fienel KRoriesu
7 , Ill NOV L. TONe5U
1 f? ComuNFIL19cTuaL

N3

229

www.dacoromanica.ro
 TABLOU195)
cis numele institutorilor sl institutoarelor sc. primare de fete C. de Arges
dela 1860-1938.
renti
Timpul
Numele si Pronumele
cat a servit
Observatiuni

1 Oh. Blasianu 1861-1863 ?

2 M. Bulgärescu 1861-1863 ?
3 Eufr. Moscuna-Barseanu 1863-1874
4 Ana Vizunescu-Vredescu 1863-1881
5 Eustal lu Cristescu 1863 ?
6 loan Tanasescu 1864 ?
7 Paulina Miulescu 1868-1870
8 Maria Anagnastopoles 1870-71 ; 1882-86
9 Verona Petrescu 1874-1880
10 Euir. Pandelescu-Tonegar 1880-1915
li Zoe Corivan 1880-4881
12 Speranta Paralanu 1881-1882
13 Viet. Vlädescu-Furduescu 1886-1889
14 Lucr. O-gescu-Caprescu 1889-97 ; 1922-23 Sup. Filotteia Popescu 1922-23
g V. Riot'.
1
15 Maria Oeorgescu 1891 ?
16 Ana Bobescu 1891 ?
17 Ana Preda 1893-1893 ?
18 Eliza Pascu
19 Lavinia Manescu . .
20 Emilia Banescu
21 Ec. Protopopescu-Teodoru 1895-1917 Sup lurelia Penescu 1916.
22 Caltopi-Olanescu-Roses. ? 1919 Sup. Maria Ci lima 1919.
23 Victoria Oheorghiu 1914-1938
21 . Elena lonescu 1916-1937 Sup. be Constantinescu 1936-31.
23 Elena Illescu 1917-1923
26 Maria Cerbur.-Popillan 1919-1930
27 Valeria Manoliu 1920-1921
28 Maria Preotu 1920-1921 Sup. Maria Cilinescu 1920.
29 Elena Nicolescu-Lungu 1922-1938
30 Parach. Popescu-Badoiu 1924-1938
31 Ecaterina Nicolescu 1928-1929
32 Yeruta Zbfirlinga 1928-1930 Maestri de tout.
33 HortansaFilipFotescu 1931-1937
34 Elorica lonescu 1930 1934
35 Adele lordache Popescu 1931-1932
3, Maria Bardar 1933-1934
31 Elena Tanasescu 1934-1935 Maestri de gospodirie.
38 Domnica Bucur 1935-1938 Maestri de tesut A gospodirie.
39 Ecaterina Pr. Drutu 1937-1938 Detnati

ns) Din lipsa documeatelor si arlsivei. datele mai veal' MI s'au putut stabili
cu exactitate.

230

www.dacoromanica.ro
 Gheorghe Blasianu
S'a n5scut in Ardeal, propabil in regiunea Blajuiui, "6) de unde si nu-
mele Blasianu, alterat din BI5jianu, sub o anumit5 influent5 ardele-
neasc5, prim care sunetele j, t, etc., se indulceau in s. Ex. : Ghitianu, se
scria si rostea : Ghesianu, etc.
Studiile, si le-a facut la Blaj ori Sibiu, vestite centre culturale arde-
lenesti, de unde ne-au venit at5tia dasc5li si c5rturari de seams.
Se poate s fi fost coleg de studii si cu C5rbuneanu, ce15Ialt orga-
nizator al scoalei de b5eti.
El a fost cel dintai director si organizator al scoalei primare urbane
de fete din Curtea de Arges, preand la clasele III si IV. N'a ramas
mult5 vreme ad, mut5ndu-se la Bucuresti, pela 1863.

M. A. Bulgörescu.
Este al doilea institutor al scoalei de fete, numit odat5 cu Blasianu,
la clasele I si II. Este de crezut a fi coboritor tot din Ardeal si a fi ur-
mat aceeas there cu tovar5sul s5u Blasianu.

Eufrosina Moschuna Barseanu.

Este a &Ala directrice" sau superioar5" a externatului de fete"
din Curtea de Arges, cum se zicea pe atunci.
S'a n5scut in anul 1842, la Bucuresti, din p5rinti cu stare si situatie
inalt5. Tat51 s5u, Atanasie Moschuna, fusese secretar general la Minis-
terul de Interne, in cabinetul lui Ion Br5tianu. Mama sa, Smaranda Ti-
topoleos, originar5 din Arges, avea mosie prin partea de sud a judetului.
R5mas5 orfan5 de mica, familia a sc5p5tat si t5n5ra Frusina este
nevoit5 s5 intre in inv5t5m5ntul primar.
Este numit5 institutoare la scoala de fete din Curtea de Arges, in
1863, avand trei clase primare la baz5 si o distins5 cultur5 in familie.
Aici a cunoscut pe Alexandru nrseanu, institutor la scoala de
b5ef, cu care s'a si c5s5torit. In curand Provide* le-a inveselit c5mi-
nu! cu bucuria unei copile dr5g5lase. Soarta vitreg5 n'a crutaf ins5 fe-
ricirea acestui c5min, c5ci in toamna anului 1874, in ziva de II No-
emvrie o zi mohorit5 si aspr5 de toamn5 moartea nemiloas5 smulge
pe mam8 in floarea tineretii, numai de 32 de ani, 15s5nd in urm5 o co-
copil5 orfan i un sot nernângaiat.

1961 Dup.5 unele informatiuni, locul nap'erii ar fi comuna Cristian. jud. Sibiu.

231

www.dacoromanica.ro
 A eazut victim5 devotamentului ei net5rmurit peraru elevele dragi,
cari erau in acel an secerate de o cumplit5 epidemie de o anghin5 dif-
teric5 se ducea din cas5 in casa, s5 dea sfaturi si ajutoare familiilor
nec5jite, p8n5 ce ea ins5si a c5zut atins5 de boaI5 si r5pus5 ca o floare
pl5pand5, Oita' de brume' ; si azi fostele ei eleve Il pomenesc numele
cu duiosie si multi ani in urm5 se adunau f5ceau crestineasca pr5s-
nuire la mormant, p5n5 ce, cu ocazia s5p5turilor din curtea Bisericii
DQmnesti, oasele i-au fost mutate si mormântul desfiintat.

Ana Vizunescu Predescu.

S'a n5scut in Curtea de Arges, in casele care au fost cel dintai

ad5post al scoalei de fete.
Ca studii, nu avea dec5t trei clase primare, obisnuite pe atunci. A
fost numit5 in 1864, ca institutoare a clasei 11-a, post pe care 1-a tinut
aproape 17 ani, p8n5 la ;881.
Intre timp, s'a c5s5torit cu Ion Predescu 191, profesor la Seminarul
din localitate, un spirit superficial si ateu, sub a carui nefast5 inr8urire,
s'a dedat, in ultimul iimp, la o patim5 vicioas5 care i-a gr5bit sf8rsitul.

Eusf. Crisfescu.
A fost numit suplinitor in postul al 111-lea, al scoalei primare
de fete Curtea de Arges, in anul 1863-64 si a functionat la clasa I-a.

Verona Petrescu Grozescu.

Este una din cele dou5sprezece fiice ale vasnicului subprefect de
Arges Augustin Petrescu si cea de a treia directoare a scoalei de fete.
S'a n5scut la 1853, in Curtea de Arges, si-a f5cut studiile la Scoala
Central5 din Bucuresti si a fost numit5 institutoare prima oar5 la Pitesti,
in urma concursului depus.
In acest timp, rnurindu-i tat51, mam5-sa Maria Titopoleos desi
femee isteat5 cu buna stare material5 si cu leg5turi intinse in societatea
inalt5 r5m8n8nd v5duva, f5r5 experienta vietii i f8r5 sprijin, cu 12
copile, toate fragede si -Fara situatie, a adus-o 18ng5 sine, in Curtea de
Arges, ca institutoare si directoare a scoalei de fete de aci, in locul

191) Absolvenf a 7 clase de seminar. Ion Predescu a functionat o vreme ca pro-

fesor de matematici, caligrafie si desen, la Seminarul Curfea de Arge : 1868-83 ;
apoi ca institutor in Bucuresti : 1883-1903.

232

www.dacoromanica.ro
mStusii sale Frosa B8rseanu, decedatà in 1874, pentru a-i fi de *for
in cresterea celorlalte surori mai m8runte.
Aci a functionat p8n8 la 1880, cand mutandu-se mama ei la Bu-
curesti, clânsa s'a transferal- la Oltenita, unde s'a si c5s8torit cu insti-
tutorul Grozescu, de origins ardelean. Arnandoi au trecut apoi la Bu-
curesti, Grozescu luand directia scoalei dela Precupetii Noui.
Au 18sat ca urmas pe cunoscutul geolog Horia Grozescu.
A murit in 1890, in Varst5 numai de 37 ani. Florile prapande, le arde
bruma si asprimile.

Maria Anagnasfopolu.
A functional- la Koala de fete prima oars ca suplinitoare, in
focul Paulinei Miulescu, dela 7 Aprilie 1870, p8n8 la sf8rsitul anului.
A reveriit mai tarziu pela 1883 ca titular8 si a functional- 3
ani, p8n8 la 1886, capd s'a mutat aiurea.

Pau lina Miulescu.

Numit8 suplinitoare la cl. in anul 1868, trace examenul de defi-
I

nitivare in cursul aceluias an si r8m8ne pe loc p8n5 la 1870, Aprilie

7, cand dup8 a sa cerere este numit8 la alt8 scoa18.

loan Teinasescu.
A -lost numit institutor provizoriu in postul III, al scoalei de fete,
pe ziva de I Septemvrie 1864, cand s'a si prezentat la post.

Eufrosina Pandelescu Tonegaru.

N8scutS la 1856, in Cámpulungul Muscelului, a rtmas orfan5 de
mic copil si ca bursier8 o orasului natal, a fost internat8 in Azilul
Elena Doamna, unde sub ingrijirile mai mull- dec8t p8rintesti ale Dr.
Davi Ila si-a petrecut copil8ria si si-a format sufletul.
Dup8 14 ani de viat8 (1865-1879) tr8it8 in marele asez8m8nt de
educatie al d-nei Elena Cuza, duduia Frosa Pandelescu, in etate de 23
ani, iese in lupta vietii, incep8nd cu o deceptie : postul *lige de ea
prin concurs, in orasul natal, ii fu *it de alt8 candidata'. 0 duioas8
m8rigaiere ii aduse in .aceast8 imprejurare o telegram8 de incurajare
a d-nei Davilla : Cat timp tra'este inc8 p8rintele vostru, s8 n'ai nicio
grija" ! Si in anul urm8tor, la 12 Septmvrie, 1880, fu numit5 institutoare
la clasele III si IV si directoare a scoalei de fate din Curtea de Arges,

233

www.dacoromanica.ro
cu Decretul Nr. 10210/880, in locul d-rei Verona Petrescu, transferat5
la Oltenita.
In cur5nd, pela 188 i, s'a c5s5torit cu profesorul C. Tonegaru "s),
dela seminarul din localitate.
In 1913, a lase directia coalei ; iar in 1915, a ieit la pensie dup5
o indelungat5 i rodnic5 activitate, 1nchinat5 acestei coale, munc5
nepregetat5 i pilduitoare, in slujba atator generafii, timp de 35 ani.

4.°

Eufrosina Tonegaru.
Directoarea coalei de fete, dela 1880-1913.
Azi, dup5 aproape un sfert de veac de viat5 pensionar5, la ad5nci
b5tr5nefe, 10 duce traiul stingher5, retras5 in sih5stria unei c5sufe dela
marginea Capita lei.
P5strându-0 Inca plin5tatea puterilor mintale, inzestrat5 cu o me-
morie rar5, 4i deap5n5 singur5tatea, r5scolind cenup amintirilor scumpe
i reinviind In pagini colorate, clipele duioase tr5ite cu trei sferturi de

veac in urm5, in umbra azilului, sub inalta ocrotire a rnarilor filantropi :

98) C. Tonegaru a functionat ca profesor la Seminarul Curtea de Arges, pre-

&and muzica dela 1864-1873 - apoi istoria I; geografia : 1873-1897. Ca pensionar,
a fost ales primer al orasului C. de Arges.

234

www.dacoromanica.ro
Elena Cuza, Carmen Sy Iva, Dr. Davi Ila si alte personalitati ilustre ale
vremii 199).
Diploma sa de studii, gasita de d. Dr. Angelescu, Ministru al Edu-
catiei Nationale, la d-na Perticari, a fost asezata in semn de omagiu, in
sala de receptie a Azilului.
A fost distinsa cu patru decoratii, intre cari : Rasplata muncii pen-
fru invatamant cl. I'', li face cea mai deosebita placere.

Zoe Corivan.

- Originara. din Moldova, anume din p8rtile Tecuciului, a functionat

tot ca suplinitoare
unde s'a si casatorit.
in anul 1880-81, apoi s'a mutat la Pitesti,

Speranta Paraianu.

Fiica Prefectului dela Muscel, colega si prieten'a cu Directoarea

Eufrosina Pandelescu, a suplinit postul al II-lea, in timpul dela 1881-82.

Ana Bobescu.

Numita in anul 1891-92, la scoala de fete in posi-ul nou infiintat,

a functianat ca institutoare in clasa I-a.

Elisa Pascu.

Venifa din Bucuresti si numità in al (V-lea post al scoalei de fete,

infiintat in anul 1892, functioneaza ca institutoare, in cl. II si in anul ur-
mator se mute' la Constanta, cas6torindu-se cu un ofiter de marina.

Ana Preda.
Venita dela Rosiorii de Vede, a functionat un an de zile la scoala
de fete, apoi s'a inapoiat la origin& unde s'a cgs5tori1- si a eamas defi-
nitiVa.

199) Vezi : Amintiri din trecutul indep'artat al Azilului Elena Doamna", de Eu-
frosina Tonegaru, 1937.

235

www.dacoromanica.ro
 Victoria Vladescu Furduescu.

S'a n8scut in 1864, la C8mpulung-Muscel, unde i-a terminat cla .

sele primare. A f5cut studiile iiormale la Azilul Elena Doamna" din Bu-
cure0i, 1u8nduli atestatur i Diploma de maturitate" in 1884.
A fost numit5 in Curtea de Arge, la cl. 1-11 a coalei de fete, cu
ord. 3802/886, in locul Mariei Anagnastopolu, transferat5 aiurea ; a

functionat in acest post 3 ani, p8n8 la 1889, cand a trecut in Pite0i, la

Victoria Vildescu Furduescu.

cl. 1 a coalei Nr. 2 de fete (ord. Nr. 8966/98) ; mai tarziu a fost numit8
i directoare a acestei coale, post pe care I-a finut 36 ani, p8n8 la 1929,
c8nd a eit la pensie.
43 de ani a muncit temeinic in ogorul coalei i azi, la v8rsta de 73
ani, se simte voioas8 i sglobie, ca o adolescent8.
Pentru munca i devotamentul s8u in coa18, Ministerul i-a acordat
R5splata Muncii pentru inv8f5m8nt cl. II", cu Brevetul Nr. 822/905.

236

www.dacoromanica.ro
 Lavinia Manescu.

Originarg din Bucuresti, a functionat un an de zile la scoala de fete

si s'a inapoiat tot la Bucuresti, unde s'a c5s5torit cu un avocet.

Emilia Banescu.
Institutoare distins6, a functionat 2 ani la scoala de fete si s'a
stins in 1894, secerat8 de tuberculoz8, odat5 cu sotul ei, institutor la
b6eti.

Ecaterina Protopopescu Teodoru.'

S'a n8scut in Curtea de Arges, la 23 Noemvrie, 1875 ; cursul pri-
mar I-a facut la R.-VMcea, iar cel normal, la Azilul Elena Doamna din Bu-
curesti. .

A fost numifg inv8t5toare provizorie, in 1894, la scoala D8nicei-Ar-

ges, (Nr. 9432/894).
In 1895, obtine prin concurs postul de institutoare provizorie, la
scoala de fete din Curtea de Arges, pe Octomvrie acelas an, cu or-
1

dinul Nr. 14301/895 ; iar in 1900 este definitivat8 in acest post, cu De-
cretul 2703/1900.
La 1909, se c5s5toreste cu Dr. Mihail Teodoru, Medicul Spitalului
si al orasului Curtea de Arges.
In 1913, este numit8 directoare a scoalei de fete, post ce-I tine
pang la 1916, c8nd din cauza rkboiului se refugiaz8 in Moldova,
unde a functionat pela diferite scoale si spitale : Husi, Vaslui, Dorohoi,
Iasi, etc.
La 1 Sept. 1918, simtinclu-si s8n8tatea sdruncinat8, demisioneaz5
din inv8t8mant si se reintegreaz8 tocmai in 1924, la scoala Nr. I de b5eti
din G5esti, de unde se transfer8 in Pifesti, la scoala Nr. 2 de fete.
Aici functioneaz5 pan5 la lanuarie 1937, cand demisioneaz8 pen-
1

tru iesirea la pensie.

Pentru munca si devotamentul s5u in scoal5 si in timpul r5sboiului,
a primit : R8splata muncii pentru inv5t8m8ntul clasa I (Nr. 41614t915)
si Medalia Comemorativ5 a r5sboiulur.

Victoria Gheorghiu.
S'a n8scut in 1882, Decemvrie 18, la Curtea de Arge?, unde a ter-
minat cursul primar. Primele patru clase secundare le face la Externa-

237

www.dacoromanica.ro
tul de Fete Nr. 1 din Bucuresti ; iar scoala normals la Iasi. (Mihail
Sturdza).
In 1902, este nurnita" invaTStoare la Scoala Domnesti-Muscel, aooi
e detasatS la Pitesti, Curtea de Arges, Cerbureni, Alexandria, etc.
In 1912, se transferS la Curtea de Arges, si functioneaz5 6 ani la
scoala de bSeti, iar restul la fete. In 1919, i se incredinteaz5 directia
scoalei de fete, pe care o define fart intrerupere pima' la 1937.
LuSnd in primire localul, clarSpSnat de armatele ocupante, a lup-
tat din r5sputeri pentru a-I repune in stare de functiune, completandu-i
geamurile, mobilierul, zestrea didactics si aducând scoala la deplina ei
desvoltare de astSzi, cu 7 clase, ateliere de gospod5rie, tesut, etc.

Elena lonescu.

S'a na'scut in Curtea de Arges, ia 1884.

Si-a format cultura la scoalele : Secundarà de fete Nr. I din Bu-

7-1

Elena lonescu.

curesti, normala Mihail Sturdza" din Iasi si Institutul pedagogic din Ge-
nova, 2 ani.

23$

www.dacoromanica.ro
 Preg5tit5 astfel a intrat in inv5t5mant, functionând la Ciofrân-
geni, Tigveni, Bucure;ti, Oltenita, etc.
In 1917 ia post definitiv la ;ciala de fete din orapl natal, unde
functioneaz5 'Dana' in 1937, când inceteaz5 din viat5.
A fost o bung ;i devotat5 inv5fatoare. In viat5 a fost de o cump5-
tare des5v8r;it5 i o resemrrare dus5 pang la ascetism, refuzand vietii
orice pl5cere.
Din economiile ei, a crescut ;i inzestrat o copil5 adoptiv5, pe care
a dedicat-o tot carierii d5sc51e;ti. 0 pild5 de virtute ;i ganduri bune.

Elena Nicolescu.
S'a n5scut la 12 Octomvrie, 1884, in Stoiceni, cursurile primare le a
urmat la Pite0i, iar cele normale la Azilul Elena Doamna din Bucure;ti.
In 1903, este riumit5 inv5t5toare provizorie la Isbiceni-Romanati,

Elena Nicoleseu.

de unde revine in satul natal i apoi la DedulWi, unde se c5s5torWe.

Dup5 anexarea Cadrilaterului, ia post, impreun5 cu sotul , la Bai-
ram-Bunar i Carali, Caliacra.

239

www.dacoromanica.ro
 In 1922, vine in Curtea de Arges, la scoala de fete, unde functio-
neaz5 p8n5 in prezent.

Paraschiva Badoiu.

S'a n6scut in 1897, la Pitesti, unde a urmat si cursul primar. Scoala

normal5 a fkut-o la Iasi. A functionat la scoalele : Bascov, Valea Ur-
sului, Ggv'ana, iar dela 1924, la scoala de fete din Curtea de Arges,

Paraschiva Maud.

unde functioneaz6 si in prezent, fiind numita si directoare dela 1937

1938, in locul d-rei V. Gheorghiu demisionat5.

Florica lonescu.

S'a na'scut in Valea Danului, la 1907. A urmat scoala primarg si

gimnaziul din Curtea de Arges, apoi scoala normal5 Elena Doamna"
din Bucuresti.

240

www.dacoromanica.ro
 A fost numit5 inval-5toare in 1927, la Stoiceni-Prede4ti-Arge ; a
functionat la BSiculesti i Curtea de Arge-fete, unde a i fost transfe-
rats in 1932.

Florica Ionescu.

In prezent, este detaat5 la coala de aplicatie a coalei Norma le de

fete din Fite 0-i.

Maria Bardar.
N5scut5 din familia de inv45tori, la Plepiu-Arge, in 1912, a fkut
Koala normal5 de fete la Pite 0-i i coala menaj Filipescu din Bucu-
re0i.
Este numitg in inv5t5m5nt la 1930, in comuna Luminile-Ceauresti,
de unde s'a transferat la Albesti. A functionat ca detapfa i la coalele
din Curtea de Angel: Fl5manzeti, fete. In 1937 a fost inaintat5 gradul II.

Horfansa Fotescu.
N5scut5 i crescutg in Curtea de Argos, a urmat coala primar5 in
localitate i coala normal5 de fete ,Elena Doamna" din Bucuresti.
A fost numit5 inval-5toare la FISmSnzesti in 1930.
241

www.dacoromanica.ro
 . z,

liortansa Fotescu.
A functionat ca detasafa si la scolile din oras.
A fost definitivat5 in 1931 si inaintafa la gradul 11, in 1936.
TABLOU
cuprinziind numeric pe clase st pe ant situaila elevelor Maurine, frecvente
si absolvente a sc. primarii de fete Carina de Arges dela 1917-1937.

-4
Clean IV Clasa V Clasa VI Clasa VII
; Anil
T.u 1.
1.
d
i.
..
Observailuni
scolari .c d u

- 1:1
8
,.
a.
a

1
2
1916-17 20 18
1917-18 33 24
3 1918--19 38 32
10
18
31
- - -
4 1919-20 34 28 23
5 1920-21 31 28 27
6 1921-22 33 31 28
7 1922-23 51 50 49
8 1923-24 40 38 35
9 1914-25 42 39 33
19 5-26
- -- -
10 45 44 44 49 37 36
11 1926-27 41 37 35 35 15 5 15 8 3
Impiinind Worsts.
12 1927-28 32 29 27 22 16 12 10 8 5 n'au mai urmat
13 1928-29 41 31 27 31 15 9 15 11 8 5 4 4
14 1929-30 46 44 40 27 7 2 16 10 8 8 8 6
16 1930-31 40 37 35 26 18 8 11 8 5 2 2 2
15
17
18
1931-32
1932-33
1933-34
44
43
56
43
38
54
42 31 13
35 50 9
46 45 8
13 4 4
9 19 18
8 8 2
1
8
2
2
2
5
-
2 2
idem
idem
19 1934-35 52 49 44 65 23 23 13 ideal
20 1935-36 40 40 37 54 14 14 20 4 4 2 2 2
21 1936-37 48 44 44 55 26 21 19 16 8 2 2 2

242

www.dacoromanica.ro
 ANEXE.
IMPRESII SI REAMINTIRI
TRAITE LA C. DE FETE DIN CURTEA DE ARGE5.
de EUFROSINA TONEGARU

Primele impresii.
Idealul de a fi institutoare este atins. Plec spre cetatea primilor
Voivozi ai farii, intr'o zi sealdat8 de soare, zi de toamn8, cand frunzele
arborilor incep a p81i, cand ciripitul p8s5relelor se aude mai rar. Ajung
in locul hofarit de soart8. Localul scoalei de fete este chiar in casa pa-
rinteasc8 a Directoarei, Verona Augustin Petrescu. Intr o camera gasesc
vre-o cateva fetite, care compuneau populatia celor patru clase. Co-
legea mea, d-na Anica Predescu, instit. cl. I-11-a, a venit ceva mai tarzior,
fiindc8 scoala nu avea ceasornic, dupa care sa se orienteze buna func-
tionare : intrarea in clasa, recreatille si terminarea lectiilor. Pe timp bun,
mersul soarelui tinea loc de ceasornic ; mai de obiceiu, intrarea la lectii
se -Ikea, cand trecea povtalionul dinspre Pitesti, pela ora 8 ; iar iesi-
rea dela scoaI8, la 12, cand trecea postalionul dela R.-Valcea spre Pitesti.
Recreatiile, pe cat am aflat mai tarziu, se faceau dupa aprecierea
celor dou8 institutoare, Care isi reparau fortele in cancelarie, trimitand
vre-o eleva s8 le cumpere dulciuri dela alvitar, sau sorbind nectarul unor
cafele incropite cu rom.
Poate, c8 din cauza acestui timp pierdut inconstient, nu s'a simtit
prea rnult progresul facut de eleve. Am gasit in clasa 111-a o eleva care
nu putea ceti si nici numele nu stia s8 si-1 scrie (lonescu Anastasia din
Batusari).

Incercari de Indrepfare.
Starea aceasta a fost adus.6 la cunostinta autorit8tilor : Local im-
propriu, Iips8 de b8nci, de catedre, de table de scris, frequentare ne-
regulaii, lipsi de curStenie.
Cum deplas8rile se faceau cu 9reutate din cauza drumului rau si
a intemperiilor, ploi reci si zapezi nimeni nu s'a grabit s8 constate
cele reclamate. Atunci, am procedat din propria mea initiativa sa in-
dreptez ceeace imi era cu putinta. Mai intai trebuia s8 pun regula
in frecuentare, ca copilele sa nu se mai prezinte la scoal8 la orice ora ;
lucru greu -Fara ceasornic si far8 clopot. In acest scop, chiar dupe' zece
zile dela sosirea mea la catedr5, intr'o dimineata am inchis up scolii.

243

www.dacoromanica.ro
Fetite le, care cum veneau mai din vreme, mai târziu, au asteptat
In cele din urm5 au plecat spre cas8. Parintii revoltati au alergat la Pri-
mar (infeleptul Sterescu), au reclamat. Primarul urmat de p5rinfi si de
eleve, a venit la scoal5, s5 vad5 ce s'a intamplat.
La intreb8ri, am r5spuns scurt : Argesenilor nu le trebuie scoal5.
Lor li se pare c5 Koala e o pr8v5lie, unde se poate duce cineva, dup5
poft5". Legea este categoric5 pentru toti : s fim exacti la datorie".
Atat Primarul, cat si p5rinfii m'au Infeles si de atunci nu am avut
nici un motiv de a m5 plange de reaua vointa a cuiva.
Nu a trecut mult si scoala s'a bucurat de un ceasornic si de un
clopot, care chemau pe toti la datorie.
Primarul, D. Sterescu, b5rbat cu mult5 bun5voinf8, a mutat Icoala
Intr'un alt local mai Inc5p5tor.
B8ncile au fost deparazitate. Halul nenorocit si desgusfator al reti-
radelor a disp5rut, obicinuindu-se copiii cu simful cur5teniei absolute :
lucru ce se obfine greu mai ales dela niste copilasi f5r5 crestere. Inspec-
fide zilnice la maini, la picioare, la cap cu deosebire, au f5cut s dispara
si micii c5I5tori albi, incuibati prin codife. Inspecfia gurei, sp5latul din-
filor, a f5cut s5 piar5 din clasà, In parte, infectia aerului, si s dea obra-
zului o Inf5fisare mai pl5cut5
Institutoarea A. Predescu, av.and concediu, a fost suplinit5 de d-ra
Speranta Paraianu, mai tarziu de Zoe Corivan.
In foul local, am aranjat i o mic5 cancelarie. Zestrea coalei se
compune din cateva harti si numeroase dosare dintre care, unele in-
tr'o stare deplorabil5, luate in primire cu cantarul dela secretarul Pri-
m5riei.
Inc5 din primul an, in acest local am avut inspectia Revizorului sco-
lar, Ion Luca Carageale , mai tarziu pe a marefui pedagog, Barbu
Constantinescu i a Prefectului Paul Sfatescu. Prin st8ruinfa acestui pre-
fect si a Primarului Daniel Sterescu s'a ridicat pe locul de lang8 Valea
Doamnei un nou local de coal:i mai propriu, având patru sali mari, pen-
tru patru clase, cancelarie, sal5 pentru recreafie ; iar In timpul, cand a
fost primal Sache Nanoescu, s'a infiinfat pe locul scoalei si o cas8 in-
c5p5toare cu trei mari camere de locuit pentru Directoare, afar8 de
bucaTerie, c5mar5, camer5 pentru servitor, avea si dou5 s5li.
Dealul din spatele scoalei, g5sindu-se In stare rea, plin de trun-
chiuri de soci si tot felul de burueni, si alte infectii aruncate dela spi-
talul vecin, l-am cur5tit. Primarul Nanoescu l-a desp8rtit printr'un palan
Inalt de scanduri.

244

www.dacoromanica.ro
 Intr'o singur8 prim5var8, cu ajutorul fetitelor, dealul acesta a fost
plantat cu tot felul de pomi ; iar in fata coalei am inflintat o gridin5
de flori. Mai t'arziu, eand s'au separat clasele, avand fiecare class in-
stitutoarea ei, am putut s5 rn5 ocup i Cu cregterea gindacilor de mi-
tase. Am cerut dela Ministerul de Domenii, duzi tineri. Mi s'au trimis
vre-o sut5, pe care i-am imp5rtit intre eleve.
Un mijloc atr8g8tor pentru inmultirea elevelor a fost dela inceput :
antul, jocurile frObeliane i gimnastica, fapt constatat in procesele-
verbale ale domnilor revizori colari, care spun : coala de fete din C.
de Arge, este singura in jud. Arge, in care se pred5 eantul, gimnas-
tica i cus8turile nationale *).

Inspectii, vizife.
Or.* lul Curtea de Arge având norocul s8 aib5 cele dou5 mo-
numente istorice de mare insemnatate, iar mai in urm8 construindu-se
aci i un palat regal, a atras intotdeauna multi vizitatori, care i-au f5-
cut o pracere, pe l8ng5 admiratia, ce le impunea giuvaerul ie0t din me-
teugul lui Manole, pe range' veneratia impus5 de biserica lui Negru-
Vod5, s5 viziteze f i colile de aici. Era firesc ca in orice zi s5 fim gate
a ne prezenta bine. Afar5 de revizori calori, inspectori, prefecti, coala
a fost vizitat5 de Ministrul Maiorescu, care a asistat i la predarea unei
lectii de istorie : Constantin Br8ncoveanu. Cred c5 i-a plkut, dar in
cancelarie, mi-a fkut observatia : Dumneata eFFi pasionat5 de istorie !
1-4,3 cum ai fkut lectia de azi, se pred8 la Universitate !".
Profesorul Gr. Tocilescu insotit de studenti a asistat toti la o lectie
de istorie ; era vorba de Fanarioti si Revolutia lui Tudor Vladimirescu.
Eleva Cornelia Ghiorghiu a vorbit aa de frumos, cà aplauzele tuturor
nu mai conteneau.
Inc8 din primii ani de practica celor ce inv5tasem S eu, am infiin-
tat un fel de caietele (jurnal de cheltueli nthunte), in care elevele cla-
selor III-a i a IV-a treceau ceeace se cump8ra zilnic in familie pentru
trebuintele casei. In felul acesta 4i dadeau seama c8 banul c84tigat cu
osteneal8 de p5rinti, nu,trebue risipit ; se deprindeau cu economia.

*) Cum pe afunci nu existau cantinele scolare"... fetelor care veniau la Koala

dela distant() prea mari, nu le lipsea niciodat6 o farfurie cu ciorbe calc18, ori un
fel de mencare cold. Cele care purtau opincute, giiseau la cancelarie fasii de 011ie'
curate si uscate pentru schimb. (Acestea le procuram dela negustorii darnici ; Pan-
dele lonescu, Tome Popescu, etc).

245

www.dacoromanica.ro
 Elevele erau deprinse a scrie ordonat i frumos. Caietele for erau
admii.ate.
M. S. Regina Maria, ca Principes5 Mostenitoare, Insotitg de Doom-
na de onoare Prezan, vizit5nd scoala noastr5 a luat dou5 caiete ale ele-
vei Ortansa Tomescu, ca reamintire ; si a primit in dar o iie frumos
lucrat5 pentru mica Principes5 Elisabeta *).
Cu mult inaintea acestei vizite, Prinful Ferdinand insotit de profe-
sorul S8u, V. P5un, trecand spre locurile istorice, s'a oprit si la scoala
de fete..
Multe alte persoane de seams Inc5 nu ne-au ocolit. MinØr, ca
C. Ol5nescu, G-ral Manu, Nicolae lonescu, Alex. Odobescu, Take lo-
nescu, Spiru Haret, Dr. Istrate, toti ii ar5tau multumirile pentru felul
cum se prezentau elevele. De altfel concursurile din Craiova si Bucu-
resti pentru obtinerea de burse la scolile normale de fete, la care au
luat parte multe din fetitele din Curtea de Arges, au fost m5rturii de
laud5, c5 In scoala noastra s'a muncit bine.
Lucrul de man5 s'a predat cu mult succes, ;i la o expozifie in Bu-
curesti, la care si scoala noastr5 a expus multe broderii, croseturi, tot
felul de dantele festonate si cu deosebire ii in cusSturi nafionale, a ob-
finut un premiu ;i bani.

Legafuri le suflefe§fi dinfre insfifutoare §i eleve.

C5tiva ani in sir, in noul local al scolii am s5rb5Forit anul nou im-
preunS cu elevele imprejurul legendarului brad", frumos iluminat Inc Sr-
cat cu surprize si fructe poleite ; apoi cSntece i tot felul de jocuri in-
sotite de acordul l5utarilor ; foafe au r5mas o suvenire.
Lectiile de Istorie erau de multe on ijn prilej de a face excursiuni
la locurile unde se petrecuse actiunea : Radu Negru, Doamna Ana
(Clara) cu InteMeierea Principatului Munteniei ; Neagoe Basarab, le-
genda M-rei Arges Doamna Despina.
In aceste excursiuni, pe timpul când era Episcop bunul P. S. Ghe-
rasim Timu;, cu elevele In sir regulat si cântând treceam prin curtea pa-
latului episcopal. IndatS ap5rea sus in balcon bunul P5rinte si ca un

*) La plecarea trenului regal din gara oreIului nostru i-am aruncat pe fe-
reastra vagonului princiar doi porurnbei albi legati c'o panglica tricolor. La cliteva
zile am primit o scrisoare cu antetul Curtii Princiare, scris5 de Doamna de onoare
Prezan, ariitendu-mi multumirile M. S. insotita de e fotografie a M. S. Princi-
pesei si a Printului Carol, Regale de azi.

246

www.dacoromanica.ro
al doilea Sf. Nicolae rasa s5 cads un fi0c m5ricel de franci, din care pro-
curam prturi, inc51farninte, etc. elevelor cu parinti nu prea avuti. '
Dac5 se inrampla sa se ;tie mai dinainte ar5tarea vreunui fenomen
ceresc, ne dam intalnire cu elevele mai din apropiere s6-1 putem ob-
serve impreun8.
Na a fost odaf8, cam aproape de mijlocul noptii, a c5zut o ploaie
de stele de-adreptul din zenit. AlfadatS, ne-am dus spre ziu5 la San-
Nicoar5, s8 observ8m n spre r5s5rit, trecerea cometei Halley ; iar In
serile senine de varS, ne IntSlniam cele mei din apropiere, ca s5 cu-
noasee constelatiunile mai insemnate.
!Trebuie s5 pomenesc ;i de ziva de 10 tvlaiu.
Dupa Te-Deum ,se fkea obicinuita serbare nationara In centrul ore-
sului, la care contribuiau ;i copiii cu recitari, cu jocuri i cSntgri natio-
nale, Primarul Sterescu le fkea pl8cere, impSrtindu-le prSjituri 0 bon-
boane, iar la ora dejunului ne strângeam cu toatele, elev i institutoare,
in curfea coaIei, i aci dand drumul celei mai curate veselii, ne a;e-
z5m la mese, ori pe iarba verde i vorbind, i glumind ImpSrfiam intre
noi miei fripti, ou8 fierte i ceva cozonaci, contribuind cu toatele la
cheltueli.
Distribuirea premiilor. Examenele din lunie cu expozifible de caiete
frumos scrise, ordonate, curate, cu expozitia lucrurilor cusute, brodate,
in mijlocul gr'emezilor de crini albi, erau pentru toti : eleve, institutoare
si p5rinfi cea mai frumoas5 s5rb5toare ; iar distribuirea premiilor era
indoita ocaziune d'a stimula pe copii la mune& i de a ne &Ste recu-
no0int5 ea-re acei care se ocupau cu interes ca coala 05 fie bine in-
trefinut5, precum i acelora care oferiau c5rfi.
Premiile se compuneau din earti trimise de Ministerul nostru, de
Prefecture', de Prim8rie i alte persoane generoase.
Elevele depe acele timpuri au ajuns in frumoase pozifii sociale prin
culture for distins5, iar altele, care au r8mas in orapil lor poetic i legen-
dar, i-au +kilt cinste ca bune mame de familie, bune gospodine, ce-
eace irni face 0 mie o mare bucurie i o adev5rat5 mSndrie, contribuind
la de;teptarea inteligentei i inobilarea sufletului lor.
Scris8 in noaptea de 30 Septembrie, 1937.

247

www.dacoromanica.ro
SCOALA FLAMANZESTI

www.dacoromanica.ro
 SCOALA FLAMANZEVI.
Scoala FISm8nzesti a fost infimtat8 de Eforia scoalelor, in anul 1857,
ca scoal8 comunalS mixt5, cu un post, aceastS suburbie, impreunS cu
mahalalele : Marina, si Valea Uleiului, formSnd pe atunci o comun8
rura18.
Primul inv8t8tor numit a fost cante'retul bisericii, Teodor StefSnescu,
zis Proca, cu 4 clase primare, numit de Eforie, pe ziva de 16 Decem
vrie, 1857.
B8trânii cari isi mai amintesc acele vremi, spun ca. el ducea co
piii In fiecare s'erb8toare la biseriC i ii punea s5 cante in cor, r5spun-

surile liturghiei si s8 zic5 rugkiunile.

Scoala a functionat la inceput, intr'o cas5 inchiriat8, pe str. FI8-
rnanzesti azi Cuza Vod8 sub coast& (azi proprietatea Gh. lo-
nescu) ; apoi s'a mutat in localul prim8riei : o cas8 t5r8neasc5, cu 2
odSife si finds, asezatà chiar pe locul, unde se afl5 azi scoala nou5.
InvaT8torii cari s'a perindat pela aceast8 scoaI8, au fost mai toll
veniti depe aiurea, astfel : Ion Duculescu, I. Constantinescu - Tincu,
I. Teac5, Al. Teodorescu, Pr. I. Iliescu, Gr. Alim8nescu, Diacon. Oancea
si alfii.
La 1 Aprilie, 1898, desfiint8ndu-se comuna i alipindu-se orasului,
s'a desfiintat i coala. Postul a fost mutat la Albesti-Dobrot.
Timp de 16 ani, copiii mahalalei au urmat la scoalele din oras, cale
de peste 3 km. In 1914, prim8ria orasului, apreciind riscurile si oboseala
unui drum anevoios, pentru varsta fraged8 a copilSretului pl5p8nd al
acestei mahalale a redat populatiel locale, scoala de odinioarS, mai bine
organizat8, avand dou8 posturi, cu doi tineri si destoinici dascSli : Gh.
Popescu, institutor urban, transferat dela Mus5testi si Elena Iliescu, In-
v8t8toare defintiv8 din localitate.
Primul an scolar : 1914-1915, s'au finut cursurile intr'o cSsuf6 nouS,
cu s8lile suprapuse, a locuitorului N. Gherasim. In anul urm8tor, scoala s'a
mutat definitiv in localul propriu, pe care prim5ria orasului I-a cl8dit des-
tul de repede, pe temeliile celui vechi : o constructie, nu mare, dar bine
proportionat8 si cu inf8fisare atr8g8toare, avand 4 s81i de class, curie si
gr8dinS, cu o intindere total8 de circa 1140 m. p.
Lucrarea a fost executat8, in antrepriz5, de italianul Augusto An-
tonio, pe pretul de 11.000 lei. Curánd apoi s'a adSogit si locuirrta di-
rectorului, f8cut8 de fabrica Soc. Arif" din apropiere, drept multumire
c8 aveau unde s8 urmeze copiii lucr8torilor si ai personalului s8u.

251

www.dacoromanica.ro
 CORIA frihNZ.ESTI CURTER DE fiKeRs

w. c

LE

r-rt
-.I

1 I F.J-- j
Cosc
1
i I 1

1-471--
s

cvlsci

CZT6A $coalmi.

sTFv9 FlLsEs11

252

www.dacoromanica.ro
 Osebit de acestea, coala posed5 o frumoas5 proprietate ae 5 hec-
tare, teren de culfur i z5voiu, situat in lunca Argesului.
In 1916, venind rkboiul, coala a fost din nou inchis5, pant la 1919.
In acest interval, copiii au rumat tot la coalele din ora ; localul a ser-
vit, la inceput, de spital armatelor noastre i apoi de cazarm i grajd
trupelor ocupante, pant la Noemvrie 1918, cand a inceput retragerea
armatelor i a fost evacuat.
N'au r5mas pe loc decat zidurile goale, mohorite i triste. Devas-
tef i despuiat5 de tot ce fusese odinioar5 zestrea i podoaba unei

rr-tr,

44.05:

"hr . Ai
I'll'O"PrP '411;1111 41r7 019' ti won!
t oliditio:;11
5i

k.14.

*coala Flarnfinzeati.
Localul propriu, construif in 1915. Intrarea principala.

scoale, nu mai era acum decal- o ruins. Fr usi, f5r5 ferestre, f5r5 mo-
bilier, f5r5 arhiv5, f5r5 nici o lic5rire de viat5, stetea pustie ca o m5rturie
crud i dureroas5 a ceeace putuse innsemna aci o invazie civilizatr, o
st5p5nire de rasa." nobil& pecetia jalnic5 a culturii" teutone.
Directorul coaiei, reintors ofelit din toiul luptelor, unde un an i ju-
rn5tate a infruntat toate primejdiile, porneste, far5 z5bav5, munca grea
a refacerii. Dept o jum5tate de an, de str5duinte f5r5 preget, vinde-
cand r5nile i lipsurile mostenite, inaugureaz5 deschiderea cursurilor,
pe ziva de 1Aprilie 1919.
$coala avea acum 3 posturi, cu 3 institutori, la 4 clase i anume:
d-ra Onorina Oprescu, numit5 pe Noemvrie 1919 la cl. I ; Ghica Po-
1

pescu, directorul coaIei, cl. II i d-ra Elena Iliescu, la cl. III i IV-a unite.

253

www.dacoromanica.ro
 Ingrând apoi chemarea culturale a scoalei si a invStatorului pe ori-
zontul mai intins al viefii sociale, directorul Ghica Popescu, stSpanind o a-
leas5 cultur5 muzical5, ia initiativa unei societali coralo-culturala; Doina
Argesului", cu elemente adulte, din toate straturile sociale i in seara c'
23 Oct., 1920, da cel dint8i concert muzical, in sala cinematografului So-
cieta"-tii forestiere Arges", inaugurand seria sefatorilor i inceputul unei

Ghica Popescu.
Directorul sc. Flärdinzesti : 1914-1925.

frumoase miscari culturale, in acest centru de viatS primitiv5 al ora-

suiui.
Dup5 2 ani numai, in 1922, ;coala se intregeste si cu postul al IV-lea,
ocupat primul an de un seminarist, P. 5tefSnescu ; iar in anul
urrnStor, 1923, de Gh. Marinescu, inviStator titular, transferat dela
DSesti. D-sale ii revine acum si directia scoalei, in locul d-lui Ghica
Popescu, numit revizor scolar al judetuiui Arges.
In anul 1925, se incearc5 prima oars organizarea cursului superior,
insa f5r5 rezultate apredabile i abia dup5 10 ani, In 1935, pe baza
legii noui de organizare a InvSfamSntului, acest curs isi reia firul, dand
cele dint8i rezultate sensibile, in 1936 937, sub conducerea noului direc-

254

www.dacoromanica.ro
tor, Ion T. lordache. In acest an scoala atinge organizarea deplin8 a ce-
lor 2 cicluri ale InvStamantului primar, &and si cel dintai absolvent al
celor 7 clase primare.
Tot In anul acesta, s'a infiintat, sub conducerea invkatcarelor i ele-
velor din cursul superior, o cantina, unde iau masa de pranz, scolarii s5-
reci si depsertati de coal i s'a pus bazele unui atelier, pentru indruma-
rea practicS a bSetilor, din cursul superior. Scoala poseda acum o bi-
bliotecS, dotafa cu 250 volume, la indernana scolarilor inaintati, precum
si o buns zestre didacticS, la indernana inv5fatorilor.
Persona lul scoalei inv5fatori titulari incercati lucreaz5 in bun8
armonie cu directorul, asigurand progresul inv5famantului si prestigiul
institutiei, pe care o servesc cu zel i tragere de inirda.
TABLOU*)
cu numele personalului scoalei primare Flamfinzesti din C. de Arges
de la 1857-1937.
,1 Numele 4i Pronumele Anil serviii Observaliuni
Z' InvItorilor
1 Theodor $lefiinescu 1857
2 Ion Duculescu
3 I. Constantinescu-Ttincu 7
4 Ion Teacii
5 Al. Teodorescu
6 Pr. I. Iliescu
7 Pr. Burch' i
8 Or. AlimAnescu 1880-1882
9 Diac. Oancea 1882-1898
10 Ohica Popescu 1914-1923
11 Elena Iliescu 1914-16 ; 1918-24
12 Onorina Oprescu 1918-38
13 Atena Strelicescu 1919-20
14 P. $leflinescu 1922-23
15 O. Marinescu-Trubaduru 1923-36
16 Hortense Paluzzi- 1923-24 ; 1929-30
Filip-Fotescu 1932-37
17 Petre F. lonescu 4923 25
18 Adela lordache 1925-26
19 Lucia Pandele 1925 26
20 Elena Schuller 1926 38
21 Filofteia lonescu 1926 27
22 Elena N. Popescu 1927-28
23 Adrieta Popilian 1928 29 ; 1931-32
y SI 1935-36
24 Virgil Constantinescu 1929 30
25 Virginia P. Radu 1930-31
26 Pavel Radu 1930 31'
27 Maria Andreescu 1933 34
28 Maria Bardar 1936-37
29 Ion lordache 1936 38

*). WU. Datele mai vechi din aceFt. tablou nu s'au putut fixa, deciit cu apro-
limatte, din lipsa arhivei si a documentelor.
255

www.dacoromanica.ro
 Grigore Mimanescu.
Este fiul unui simplu, dar vrednic plugar dela Ciofrangeni, Dumitru
Petria, fatal Pr. Runceanu dela Runcu si al Pr. Topologeanu dela Tigvenr,
fiecare luand cafe un nume deosebit, dupa localitatea sau ocupatia de
care era legat, printr'un obicei vechi raspandit in Arges.
Grigore s'a nascut in comuna Alimanesti, imprumutand deci numele
locului de obarsie.
Si-a facut studiile la seminarul teologic din Curtea de Arges,
2 clase si la scoala normala din Ploesti.
La Flarnanzesti a functionat vre-o 2 ani, cam prin 1880-82 ; de aiLi
s'a mutat la Galicea. unde s a stabilit definitiv.

Diaconul Nicolae Oanced.

S'a nascut in comuna Cerbureni-Arges, din parinti plugari. A ur-
mat cursurile seminarului din Curtea de Arges si inainte de a se
preoti a intrat in invatamant, functionand pela diferite Koala.
Pe la 1882, s'a mutat dela lsvorul de Jos la scoala Flarnanzesti-Arges
unde a functional- fara intrerupere pana la 1898, cand s'a des-
fiintat si comuna si scoala.
Atunci s'a mutat si el definitiv cu post cu tot, in satul Dobrot, din
com. Albesti, unde Ii avea domiciliul si a infiintat scoala noua.
In timpul cat a functional- la Flarnanzesti, el a stat si in serviciul Epis-
copiei Arges, retinut de Episcopul Ghenadie, pentru talentul sau mu-
zical. A fast diaconit pe schitul calugaresc Salatrucul", desfiintat as-
tazi.

Mena Strelicescu.
S'a nascut la 1 Fevruarie, 1887.
A absolvit scoala normala Elena Doamna" din Bucuresti. A func-
tional- la scoala Flarnanzesti din Curtea de Arges in 1919-1920.

Onorina Oprescu.

,S'a nascut in Bucuresti, la 15/27 Fevruarie, 1891, unde si-a facut

studiile, la Institutul particular catolic Sf. losif" ; iar din cl. III la ex-
ternatul secundar gr. II. i I, azi liceul Regina Maria". A absolvit liceul

256

www.dacoromanica.ro
In 1910, si s'a inscris la Universitate, urrnrand stiintele-naturale, un an.
Intrerup8nd studiile universitare, a intrat in inv48m8ntul primar si func-
tioneaz5 ca suplinitoare, la scoala de fete 29, din Bucuresti (1914-15),
apoi ca pedagog5 la scoala normala Elena Doamna" (1915-1918).
In timpul rkboiului, a servit cauza national6, ca surf de caritate, la spi-
talul Nr. 114, al scoalei normale p8n6 la ocupatie
In 1918, cla examen de inv6t8toare si este numit5 pe I Noemvrie

Onorina Oprescu.

anul acesta, la scoala mixt5 Fla'rnasrizesti Curtea de Arges, unde func-

tioneaz5 si azi.
A fost detasat5 in Bucuresti 2 ani : 1927-29, in care timp s'a c5-
s5torit cu ziaristul Aur. Gheorghiu. Deceptionat6 in c5snicie, divorteaz5
si ii dedic a. restul vietii numai scoalei, unde s'a distins ca inv5t8toare
destoinic6, harnica", si constiincioas8.

Gh. Marinescu-Trubaduru.
S'a n5scut in corn. M5rgineni, jud. Bacgu.
A f8cut scoala normala la B8rlad si la Bucuresti, unde a dat examen

257

www.dacoromanica.ro
de cl. VI, i capacitatea in 1909. A fost numit la coala D5e0i-Babue;ti,
Arge, uncle a functionat 14 ani i s'a transferat la coala FISrriSnzeFt
unde a functionat 13 ani. La 1936, s'a transferat in Bucure0i, unde func-
fioneaz i in prezent.
Dofat cu un distins talent dramatic, a jucat o vreme roful de fru-
badur popular, de unde i-a ramas i supranumele de Trubadurul".

Elena Schuller.

S'a n'ascut la 1905, in Br Sila. Cursurile i le-a fkut in Bucure0i, la

coala primar5 Mihai Voc15, pensionul Negoescu i Azilul Elena Doamna.
La Septemvrie 1926, este numita cu titlu provizoriu la coala Tig-
1

veni-Arge ; de unde s'a transferat la coala Albe;ti i apoi la coala

FISmSnze0i, unde funclioneaz5 i in prezent.
A fost definitivatS in 1931 i inaintatS gradul II in 1937.

Ion T. lordache.
S'a nascut in comuna Valea Danului-Arge, la 15 August 1909.
A fkut scoala primar i Gimnaziul din Curtea de Arge apoi a trecut
in clasa V la coala normals Carol I", din Câmpulung-Muscel.
La 1 Septemvrie 1937, a fost numit Inv5I-S1-or provizoriu, in comuna
Valea Mare de Cr4, jud. Bihor.
In 1931, a fkut stagiul militar 0 a fost numit cu titlul provizoriu la
;coala Cornet-Cricov-Plavia, jud. Prahova. La Sept. 1933, a fost
1

detapt la coala CicSne0i, apoi la coala Valea Danului ; iar la 1936 este
transferat la coala urban5 FISmanze;ti, Linde functioneaz5 0 in prezent
ca director al ;coalei i Inv5-1-Stor inaintat gr. II.

258

www.dacoromanica.ro
SCOALA BUSAGA
CAPU-DEALULUI

www.dacoromanica.ro
 SCOALA CAPU-DEALULUI
Pentru organizarea ;colar5 ;i cultural5 a celei mai indep5rfate por-
truni a oraplui ; Po;ta, Tarnita, Busaga ;i Momaia, cale de 5-6 km.,
s'a infiintat in anul 1921, o scoal5 mixt5 cu un post, sub numele de :
Scoala mixt5 Capu-Dealului", obi;nuit zis5 Busaga".
Aceast5 ;coal5 ;i-a inaugure cursurile, in ziva de Septemvrie
1

1921, cu 106 elevi, in 2 clase, sub conducerea suplinitorului Ion D.

Oarna, care a functionat p5n5 la 15 Octomvrie ; dup5 el a urmat d-na
Valeria Filipoiu, tot suplinitoare, p5n5 la I Martie 1922, c5nd a fost de-
ta;e5 d-na Emilia Dinescu, inv51-5toare titular-5, la Valea Danului,
transfere5 ulterior definifiv in acest post.
Cu experienta ;i devotamentul d-sale, d-na Dinescu a isbutit se. dea
in.scurt timp ;coalei celei nou5, organizarea ;i indrumarea de
care avea nevoe, a;a Inc5t peste 2 ani, in 1923, ;coala avea 4 clase ;i
al doilea post, infiintat sub conducerea d-rei Agripina Cristescu si apoi
a d-rei Lucia Pandele, ambele suplinitoare.
Primul local al ;coalei a fost earciuma satului : o cas5 t5r5neasca,
cu 2 sali spatioase, finc15 ;i cancelarie, oferit5 gratuit, pe primul
an, de proprietarul Gheorghe Jug5raru, fapt pentru care Ministerul
Instructiunii i-a adus : multumiri publice".'
Ca mobilier, aceast5 ;coal:5 dispunea, in 1932, de 12 b5nci, 2 ta-
ble, 2 mese ;i 2 scaune, in total 18 buc5ti.
In 1923, cand ;coala era in plina desvoltare, directoarea cere ori-
m5riei orasului, s5 se ia m5suri pentru o consfructie proprie.
Consiliul comunal, in frunte cu Primarul D. L5z5rescu, apreciind a-
ceast5 nevoie, n'a z5bovit s5 ia m5surile cuvenite ;i in anul urm5-
tor : 1924, s'a ridicat, pe temeliile fostei cârciumi, o impun5toare
clàdire, cu 2 s5li mari, cancelarie ;i locuint5 de director, care s'a inau-
gure, odafa cu deschiderea cursurilor, pe 1924.
Lucrarea s'a execute in regie mixt5, cu antrepriza italianului Au-
gusto Antonio, costând circa 700.000 lei, inclusiv terenul in suprafat5
de aproximativ 4250 m. p., cump5raf de prim5rie.
In anul 1925, s'a trasferat, n postul vacant, d. P. lonescu, inv8-
t5tor titular ;i tot acum se infiripeaz5 ;i cursul superior, care functioneaz5
cu intreruperi, pán5 la 1932, c5nd se fixeaz5 cu continuitate ;i rezultate
ceva mai bune.
In 1930, d-na Emilia Dinescu iesind la pensie, iar d-I P. lonescu,

261

www.dacoromanica.ro
transfer8ndu-se la b8eti 1931 locurile lor sunt ocupate de sotii :
Sultana si M. Marinescu, inv6t5tori definitivi, cari conduc i azi impreun8
destinele acestei scoale.
In 1937, se infiinteaz5 si postul al 111-lea, care functioneaz8 sub con-
ducerea d-nei Ecat. Vasilut8, inv8t5toare gradul I, licentiatri.
In cei 16 ani de activitate, scoala aceasta a dat 194 absolverrli cu
patru clase. In cancelaria scoalei se p8streaz8 urm5torul :

Act comemorativ.
Acest local de Scoal8 Primara' denumitg Capul Dealului" din Curtea
de Arges, s'a construit de Prim8ria orasului Curtea de Arge n anul
mantuirei 1924.
In timpul glorioasei domnii a Majest8tii Sale Regelui Ferdinad I,
Rege al Rom8nei Mari, Prim Ministru al Prii fiind : Domnul 1. 1. C. Bra%
tianu Ministru al Instructiunei Publice Domnul Doctor Constantin Ange-
lescu, Episcop al Argesului D. D. Nichita, Prefect al judetului Arges
Domnul Honoriu B8nescu, Primar al orasului Domnul Dimitrie L5z8rescu,
Membrii consiliului comunal D-nii : Nicolae Dordea, Hristea Hr. Stoica,
Ion I. Ghitescu, Ion Gh. Jug8raru si Grigore Z. Achim. Secretar al Pri-
m8riei Dornnul Nicolae P. Constantinescu si Director al Scoalei Doamna
Emilia Gh. Dinescu.

Actul de fata s'a Mut astäzi 1 Iunie 1924, In dublu exemplar si

dupa ce s'a semnat de tofi cei ce au lost fata, unul s'a Ingropat la te,
melia scoalei, un altul s'a Incadrat si depus In cancelaria scoalei L o
copie In arhiva primäriet
TABLOU
Cu numele si pronumele invätätorilor sc. Busaga" C. de Arge§
dela 1923-1938
Nr. I Numele si Pronumele 1
Anii serviti Observatiuni
crt. invatAtorilor

1 Ion Oarnd 1921 panä la 15 Oct Suplinitor

2 Valeria Filipoiu 15.X.1921-1.III.1922 Suplinitoare
3 Emilia G. Dinescu 1 Martie 1922.4930 Titulartt
4 Agripina Cristescu 1923-24 Suplinitoare
5 Lucia Pandele 1924-25 ,
6 P. lonescu 1925-31 Titular
7 Hortansa Flip 1930-31 .
8 M. Marinescu 1931-38 *
9 Sultana M. Marinescu 1931-38 a
IO Ecat. Vasiluta 1937-38 *

262

www.dacoromanica.ro
 1.1,0 Jti1
fa
:

L. ir
PP i
.! 1 J14.
, ,t11;?,
. ... 'mn 1/111111

Localul *coaled Buaaiga, construit In 1924.

rsz
5C0Frift U5EFIQF1_
Cu RTEm DE illicEs

GRnonni Fji
posreluel C DE RIRGeS

263

www.dacoromanica.ro
 TABLOU
De elevii coalei Bu$agaCurtea de Argq
Cl. I CI. II C. ill Cl IV CI V Cl. VI

Promovi
1
Promov.

Promov.
Anul IA. g :; .
o y-

inscrigi
EA o .c73- o Y.' 2 .r)-: ° 'Total
7.1
§colar c.)
2 o 2 o c&' 0 2 O 2 0
6-... rzi ct: il A: 0 a. I:4 ri:

1
1921-22 79 32 27 20 106 52
1922-23 41 32 20 20 61 52
[923-24 19 13 18 17 24 24 13 13 74 67
1924-25 31 17 16 16 17 16 29 20 12 12 100 81
1925-26 23 18 17 15 16 13 19 17 19 94 63
1926-27 20 16 19 17 27 27 18 17 84 77
[927-28 18 11 19 12 18 12 27 3 24 9 106 46
1928-29 21 18 16 12 14 9 30 28 16 -- 97 67
l929-30 19 10 18 10 16 13 10 9 33 96 42
1930-31 22 15 18 16 10 7 15 15 63 53
1931-32 35 27 22 18 19 7 7 83 70
1931-33 35 23 32 24 19 17 18 15 31 135 79
1933-34 21 13 27 22 24 23 19 17 29 120 75
1934-35 35 27 15 10 23 20 27 23 24 11 124 91
1935-36 23 21 32 24 12 9 24 22 19 12 115 88
1

Valeria Filipoiu-Gheorghiu.

S'a na"scut la CSmpulung-Muscel, in anu1 1893 i a urmat cursurile

scoalei profesionale din localitate.
A functionat, ca suplinitoare, la scoala Capu Dealului" in primul
an dela infiintarea, anume : dela 15 Octomvrie 1921 pSn5 la I Mar-
tie 1922.

Emilia Gh. Dinescu.

S'a n5scut in Curtea de Arges, la 1872.

A urmat cursurile Externatului de Fete Nr. 2 din Bucuresti si a in-
trat in inv8fa'rnant la 1892, fiind numitS, prima oarS, in jud. R. SSrat, corn.
Popesti.
Dup5 -Frei ani de functionare in aceast5 comunS, trace pentru un
an in Buz Su si apoi se transfers in jud. Arges, mai intSi la Musatesti
apoi la Valea Danului, iar dela 1922 si pânS la 1930, când a iesit la
pensie, a functionat la scoala Capu-Dealului, pe care a organizat-o in-
dat5 dup5 infiintare.

264

www.dacoromanica.ro
 Marin I. Marinescu.
S'a n5scut in comuna Calinesti, jud. Muscel, la 10 Mai 1903. A fa-
cut scoala normal5 din Slatina, fiind numit in invkgrnant la 1926, in co-
muna Blidari-Arges ; iar in 1922 la Valea lui Enache, detasandu-se un an
la Dr4hices1-i-Muscel. In 193 I, se transfer5 la scoala Busaga din Curtea
de Arges, unde functioneaza si in prezent.
Ca director la aceast a. scoala, a reinoit mobilierul, a completat mu-
zeul si biblioteca elevilor, a infiintat cantina scolar5 si a activat cu mulh5

DI. M. Marinescu, directorul scoalei in mijlocul elevilor.

insufletire in organizarea tineretului premilitar, ca comandant al sub-

centrului din localitate, primind multumiri din partea subinspectorului
respectiv, (Nr. 1734 36 si 1545/37), iar din partea Ministerului Ap8r5rii
Nationale Brevetul" Nr. 2020 937, cu insigne P. P. cl. II.
Ministerul Educatiei Nationale deasemenea i-a adus multumiri pu-
blice", pentru activitatea sa scolar5 si extrascolar5 (Nr. 75743 32,
28788/36 si 99720 936) ; iar Episcopia Arges pentru serviciile aduse ca
membru activ in comitetul de constructie al Bisericii Capu-Dealului.

Sultana M. Marinescu.
Sotia inv5t5torului M. Marinescu, s'a n6scut in Curtea de Arges,
la 27 Decemvrie 1907. A urmat scoala normal5 de fete din Pitesti, si
a fost numit5 invaT6toare, in 1927, la scoala Valea lui Enache.

265

www.dacoromanica.ro
 In 1930, a fost detasatg i apoi transferat6 la scoala Busaga din
Curtea de Arges.
In 1937, a fost inaintat6 gr. II.
Inv6T6toare destoinic6 si st6ruitoare, a primit multumiri publice"
din partea Ministerului Educatiel Nationale cu Nr. 75743 932 si 99720
din 1936.

-.Kt to_v

D.na Sultana M. Marinescu, lucrind in clasa, cu elevii.

Elena Munfeanu-Vasiluta.
S'a nascut in 1907, la Todireni-Botosani, unde si-a f6cut cursul pri-
mar. Cursurile secundare le-a urmat la liceul : Oltea Doamna" si Mi-
hail Kog6Iniceanu", din Iasi. Tot aci, la scoala normalà Vasile Lupu, a
trecut si diploma de capacitate pentru inv6f6mantul primar, dedicOn-
du-se acestei cariere.
A functionat, ca inv6f6toare ,pela diferite scoale din tar6 0 anume:
Popricani-lasi, Par lita-136Iti, Voivodul Mihai-Constanta, Comrat-Tighina
0 acum la Curtea de Argo.
In anul 1935, si-a luat lice* in litere si filozofie, la Universitate
din Iasi.

266

www.dacoromanica.ro
SCOALA VALEA SASULUI

www.dacoromanica.ro
 5COALA VALEA SASULUI.
In anul 1922, s'a infiintat in suburbia Valea Sasului, o scoala cu
un post, menit8 a scuti copiii mai m5runti, din clasele si II de greut5-
I

tile unui drum lung, de aproape 3 km., p8n8 la scoalele din oras, unde
au continuat totusi s5 urmeaze elevii claselor superioare, p8n5 la fermi-
narea cursului complet.

11P"'"

11.,.%
Scoala Valea Sasuluf. 0 lectie intuitiva de aritmetica
sub conducerea d.nei Adrieta Popilian.

Scoala s'a f5cut din initiativa consiliului comunal in frunte cu bunul

gospodar Dimitrie L5z5rescu si s'a deschis, cu 37 elevi in cl. I. In anul
urm5tor s'a ad5ogit si cl. II-a, function-6nd astfel, p8n5 la 1934.
Drept local, abia s'a putut g5si o c5sut5 modest5, a locuitorului
Ion Enache, pe care iata cum o descrie d-na Adela lordache, care a
functionat intr'insa :
269

www.dacoromanica.ro
 Era o cas5 t5r5neasc5, asezatà pe o pivnit8, compus5 din 2 ca-
mere, al c5ror perete din mijloc era stricat, asa c5 formau o singur5
sal5 de clas5, cu soba la mijloc i in care deabia incápeau 6 b5nci de
clas5. In afar5 de o mass, care tinea loc de catedr5 ;i un scaun, impru-
mutat din sat, nu mai exista alt mobilier. Despre material didactic, bi-
bliotec5, muzeu colar, nu se pomenea nimic. Arhiv5 nu am g5sit ;. In
schimb, cSufand din intamplare in sob5, g5sesc un mototol de hârtii
destinate focului, pe cari le iau i le controlez : erau o parte din ar-
hiva ;coalei, pe care le-am asezat in ordine, atSta cat am putut i le-am
cusut. Peretii coaIei erau goi, ochiurile dela ferestre in mare parte stri-
cafe, Incat coala lisa o impresie de ruins, fapt care mi-a str8ns sufle-

_
1

a 4t

Scoala Valea Sasului. Localul Rotaru.

Elevii se joacii in curies scoalei, larna.

tul, plin de entuziasm, ca al oric5rui Inv5t5tor t8n5r, abia plecat dup5

b5ncile scoalei.
Cei dint8i inv5t5tori ai coalei, dela 1922-1926, au fost numai
suplinitori : Vasile Neofit, Verona B515piu, Ecaterina Marcu i Elena
Mihail.
In anul 1926, vine ca detaat'a Adela lordache, inv5t5toare ti-
tular5, care functioneaz5 in aceast5 situatie cinci ani necurmati, pane'
la 1931. D-sa este i cea dint8i inv5t5toare, care d coaIei o organi-
zare ca lumea i cea dint8i indrumare serioas5 inv5t5m8ntului, infrun-
tând cu indemSnare toate lipsurile i rigiditatea local5.

270

www.dacoromanica.ro
 Li se p5rea foarte curios satenilor spune d-na lordache
pentru prima data o invatatoare vine pela casele lor spre a le Inscrie
copiii la coala. Printre ei s'au g5sit unii cari se ascundeau. Unul a
asmutit c8inii pe noi, a f5cut fetele surdo-mute, le-a scos certificate me-
dicale 0 a preferat sa prateasca amends mare, numai s5 nu le trimita
la ;coala.
In toamna anului 1931, proprietarul &And casa de zestre, ;coala a
trebuit s5-0 caute alt adapost i cu mare anevoint5 s'a putut g5si o co-
cioab5 darapanata i neIncapatoare, -Fara u0, -Fara ferestre, fluerand-o

Alb 'III
...re, '-iMit;
r..1" -

a 46,

; a *ill.

5coala Valea Saaului. Localul propiu, conatruit in 1933.

v8ntul prin toate p5rtile, proprietatea locuitorului Florea Rotaru,

fost5 locuint5 de tigan.
I s'au f5cut n prip5 reparatiile de rigoare, c5ci se apropia iarna

si in ea s'a mutat coala pe Inca doi ani 0 mai bine, condusa de

d-nele Ade la lordache i Adrieta Popilian.
Tot in acest an, consiliul comunal in frunte cu d. Mihail Stefanescu-
Goanga, primarul oraplui, ia initiativa construirii unui local propriu, fara
care soarta ins50 a acestei ;coale, era in grea cumpana. In 1932 se ame-
najeaz5 terenul, se intocmesc planurile i devizele i se pregatesc mate-
riale ; iar in 1932, noul primar, d-I Nae N. Gheorghiu, ad5ogind Inca
o sale, porne0e i ridica constructia, a0a ineat la 1lanuarie 1934, noul

277

www.dacoromanica.ro
local IP deschide usile, pentru a incepe o er5 nouS, in viata scolar5 a
celei mai oropsite mahalale a orasului.
Intreaga constructie o cl5dire frumoas5, spatioas5 si semeafg, ase-
zat5 pe fruntea unui tappn inalt, avand dou5 s6li de clas5, antreu si can-
celarie, lucrat5 In ciment, c5r5rnid5 si invelit5 cu figla. a costat vreo
300.000 lei P s'a executat in antrepriza italianului Augusto Antonio. Te-
renul in suprafa0 de 3060 mp. a fost donat de Obpea Mopenilor Ar-
geseni.
Imprejmuirea cu gard de uluci s'a fkut pe cheltuiala comunii cu

Vasile Neofit.
Primul director al scoalei Valea Sasului.

suma de lei 8000, iar amenajarea terenului s'a fikut de locuitori, având
azi o gr5din6 prekut5 si suficienfa intindere pentru aplicatiuni agricole
cu elevii.
Printr'o coinciden0 a intampla'rii, Inv5f6torul care a inaugurat acest
local este acelas care a inaugurat si infiinferea scoalei, fostul suplinitor
V. Neofit, acum invaNtor definitiv.
In anul urm5tor : 1934 935 se prezint5 titularul postului : C. Cris.
tescu, inv5f5tor definitiv, care functioneaz5 si in prezent. coala
ia o desvoltare tot mai accentuata', ad5ug5ndu-i din primul an, ciasa III.

272

www.dacoromanica.ro
 In lanuarie 1937, datorita sf5ruintelor nepregetate ale d-lui Mihail
Stef5nescu-Goang6, primarul orasului, scoala se completeaia cu al doi-
lea post si functioneaz8 cu toate clasele curs complet.
Cu aceast6 nou5 intocmire, scoala Valea Sasului isi va putea im-
plini, mai cu spor, greaua ei chemare educativ5, in acest colt r5slet f i
inielenit al orasului.

TABLOU
Cuprinzlind situatia numericil a elevilor sc. primare Valea Sasului"
C. de Arges, pe clase si ani, dela 1921-1937.
CI I Cl. II Cl I'I Cl. IV Cl V Cl. VI Total
.4'

Promov. I
Anul g0 Promov.
.

Promov.
0 o .:!' >
scolar
.Er
t
Cf)
40
.ez
t.")
CO
40 t
.F.,-.

C6
.L',.-
Z3
U)
t.3
u)
c,
Eu
0
.Er
CO 0 o
05
CO
0 bservatii
4 c ii : 4 jc 4 4 4 6: 4 '6 :: ,F-1

1922-23 22 15 22 15

C_*)
1923-24 15 11 14 12 29 23

-4
1924-25 12 8 14 9 26 17
1925-26
1L1
19
1-1 1-1 N-4
JO 6 9 9 15
1926-27 23
0 a")
15 7 8 8 a 15
1927-28 11 9 7 7 1
18 16
1928-29 15 11 8 8 23 10
1929-30 11 10 10 14 21 20
1930-31 14 11 16 14 30 15
1931-32 18 13 11 9 29 22
1932-33 16 14 14 8 30 22
1933-34 11 9 11 8 22 17
1934-35 19 14 10 8 14 12 43 34
1935-36 17 14 15 14 9 9 16 10 57 47
1936-37 17 11 15 11 14 10 10 8 12 4 12 3 80 47

TABLOU
Cu numele inviititorilor scoalei ,,Valea Sasului" Curlea de Arges,
dela 1922-1937.

Nr. Numele si Pronumele Anii serviti Observatiuni

NI. Invättitorilor

1 Vasile Neofit 1922-24 ; 1933-34 Titular

2 Ecaterina Marcu 1924-25 Suplinitoare
3 Elena Mihail 1925-26 .,
4 Adela Iordache-Eremia 1926-32 Titular6
5 Adrieta Popilian 1932-33 ; 1937-38 ,,
6 Constantin Cristescu 1934 38
7 Lucia Stänescu 1937. Suplinitoare

www.dacoromanica.ro
 Vasile Neofif.
S'a n5scut in Curtea de Arge;, la 31 Dec. 1904. Urmeaza cursul
primar ;i gimnaziul in localitate, la institutul Valescu ;i Gimnaziul Prin-
cipele Nicolae", pe care 11 termin5 in 1922, cand infra suplinitor la
;coala Valea Sasului. Trece la ;coala normala din Pite;ti, unde 1;i corn-
pleteaz5 studiile ;1 in 1926 este numit invaTator provizoriu la Dedule;ti-
Mor5re;ti, iar in 1928 la Valea lui Enache-Noapte;, unde functioneaza
;i azi.
A fost definitivat, la 1932.
In 1933-34, a functional- ca deta;at la Valea Sasului, pentru a doua
oar5.
Verona 13611:1§oiu.

Originara din Curtea de Arge;, a fost o vreme secretara Gimna-

ziului de fete din localitate ;i a suplinit postul dela Valea Sasului in anul
1923-1924.

Ecatering Marcu.
A venit, far5 s5 ;tie nimeni de unde ;i cine era, a trait aci un an
retras5 ;1 trist5, imp5rtind o suferint5 ascuns5 cu singurul copil ce se
pare c5 i-I daruise o cas5torie nenoroci1-5.
A functionat ca suplinitoare in 1924-925, ;i a disp5rut f5r5 nicio
urm5, tot ap cum venise.

Elena Mihail.
Este din Curtea de Arge;, are 4 clase gimnaziale ;i a functionat
ca suplinitoare pela diferite ;coale.
La ;coala Valea Sasului a functionat in 1925-926.

Ade la lordache.
S'a n5scut la Mai 1906, in Meri;ani. Copilaria ;i-a f5cut-o in
1

Curtea de Arge;, unde a urmat cursul primar ;i doua clase secundare

la Institutul Valescu" ;i Gimnaziul Principe le Nicolae".
Apoi a intrat in Koala normal5 de fete din Pite;ti, pe care a ab-
solvit-o in 1925, cand a fost numita inv5t5toare la ;coala Albe;ti-Pa-
manteni. Dup5 doi ani s'a transferat la Zigoneni. In acest an ins5 a func-
tionat ca deta;at5 la ;tolile : Frarnanze;ti, Valea Sasului ;i la ;coala de

274

www.dacoromanica.ro
fete din Curtea de Arge, p5n5 la anul 1932, eand s'a prezentat la
postul s5u, Zigoneni.
A fost definitivat5 in 1931 ;i inaintat5 in gr. II la 1937.

Adriefa Piffarello-Popilian.
S'a n5scut in Bucure0i, la 1907. Studiile normale i le-a f5cut la
Pite0-i i Magurele-Ilfov.

A fost numit5 inv5f5toare in 1927 la Poiana-Lacuiui-Arge, de uncle

s'a transferat in 1929 la Luizi-05lug5ra (Bac 5u) ;i apoi in 1931 la Valea
Danului-Arge.
A functionat ca detapt5 la ;coalele de b5efi, Valea Sasului i F15-
rnânzeti din Curtea de Arge ; iar in 1937 s'a transferat la Koala
mixt5 Valea Sasului.

Constantin Crisfescu.
S'a n5scut in comuna Uda de Sus, jud. Arge, la 13 Februarie 1910.
A urmat Koala normal5 cu 6 clase Alex. Odobescu" din Pite 0-i, pe
care a absolvit-o in lunie1928.
In 1932, a fost numit titular la coala Valea Sasului, unde func-
fioneaz5 i in prezent.
A fost definitivat de 1 lanuarie 1933, in urma examenului depus la
centrul de examinare Pite0i.

275

www.dacoromanica.ro
 5COALA DE COPII MICI.
(GRADINITA)
Aceast6 scal5 a luat fiinfa, in orasul Curtea de Arges, pe ziva de
1 Septemvrie 1928, cu aprobarea Min. Instr. Nr. 80923 928, da-
torit5 sprijinului Societ5tii Ortodoxe a Femeilor Române Filiala Ar-
ges, sub presedentia d-nei Lucia Matache Gogulescu si initiativei

MEI
Grad< fig.'
de
C.21,

Ice

16.
JI

Inaugurarea scoalei de copii mid, In 1927.

In Mijloc P. S. Episcopul Nichita

regretatului Dem. Laz5rescu, primarul orasului, cari au pus tot sufletul

la intemeierea si organizarea acestui nou asez5mânt de educatie al Ar-
gesului.

276

www.dacoromanica.ro
 Inaugurarea cursurilor s'a facut in ziva aratat5, in casele Ion Gr. Po-
pescu, Inchiriate de Societatea Orfodox i in raze* P. S. Episcop
Nichita al Argesului, a Primarului D. L5z5rescu si a p5rintilor veniti s5
Intâmpine cu bucurie cea dintai scoal5 a fragedelor lor vI5stare.
In acest local, a functionat gr5dinita de copii, p5n5 la 1930, cand
s'a mutat in locul scoalei de b5eti ; aici a stat 01,5 la 1936, cand
infiinfandu-se postul al V-lea al acestei scoale gr5dinita a revenit
iar5si in vechiul local Inchiriat.
In cei aproape 10 ani de viat5, scoala aceasta, condus5 cu inimo-
sie de d-na Silvia S5ndulescu-lordache, a dat prilej la neuitate manifes-
tatiuni .culturale si a contribuit efectiv la cea dint/1i indrumare educativ5
a copiilor.

Interiorul scoalei de copii midi. Copiii grupati la mese executa cu lode-

manare felarlte indeletniciri educative, sub supravegherea conduatoarei.

Azi scoala a trecut mai mult pe seama comunii, s'prijinifa cu toat5

caldura de d-na Honorina M. si-ef5nescu-Goang5, in calitate de pre-
sedint5 si de d-I Mihail Stef5nescu-Goang5, primarul orasului. Sub aus
p'ciile lor, scoala n5zuieste la cl5direa unui loca propr'u, complet ame-
najat si inzestrat.

277

www.dacoromanica.ro
 Silvia Sandulescu-lordache.

S'a n5scut la 24 lunie, 1908, in Curtea de Argw unde a facut

coala primar5 i Gimnaziul de fete. A urmat coala de conduc8toare
din Brasov ; iar in 1926 a fost numit5 conduc5toare la coala de copii
din comuna M5f5u-Muscel. Detaat5 ca inv5f5toare la coala Zigoneni-
Arge in 1927, trece apoi in mod definitiv la conducerea coalei de co-
pii mici, nou infiinfat5, din Curtea de Arge, post pe care-I ocup5 si
estki.

Solemnifatea de la :angle] anului !peeler 1936-1937.

278

www.dacoromanica.ro
COMITETELE 5 COLARE

www.dacoromanica.ro
 Organizarea Comitefelor §colare.
lncepand dela 1919, gospodaria material5 a scoalelor a fost scoas5
de sub autoritatea prim5riei si trecut5 in seama comitetelor scolare
organizatii speciale de gospod5rie scolar5, creiate prin decretul-lege
Nr. 3138/919.
Pe baza acestui decret, fiecare scoal5 si-a constituit, dela 1919
incoace, comitetul scolar respectiv, chemat s5 chiverniseasc5 veniturile
si cheltuielile scoalei sale, in m5sura nevoilor 'si intereselor locale.
Toate comitetele acestea scolare, din raza orasului, au fost puse
sub autoritatea unui comitet comunal general, menit s5 initieze, s5 in-
drumeze si s controleze activiiatea tuturor celorlalte comitete locale,
aflate in structura sa,
Vom inf5tisa sumar activitatea a acestor comitete, dela infiin-
tarea lor p5n5 in prezent, prin tablourile ce urmeaz5, sintetiz5nd in abs-
tractia cifrelor, roadele acestei octivit5ti.

Comiteful §colar comunal.

S'a constituit in 1919, pe baza decretului-lege 3137, având ca pre-
sedinte : Dem. L5z5rescu, primarul orasului ; secretar : Opreel C5-
prescu, directorul scoalei de b5eti ; mai apoi N. Constantinescu, se-
cretarul prim5riei ; casier V. Pandele, casierul comunal ; contabil
un timp d. losif St5nescu, directorul scoalei de meserii, apoi iar5si
N. Constantinescu.
Din scriptele afl5toare In fiint5, se constat5 c5 pe timpul dela 1927
p5n5 la 1931, activitatea propriu zis5 a acestui comitet, a fost
complet suspendat5, confunclandu-se cu ins5si gestiunile comitetelor
locale ,datorit5 secretarului respectiv, Ion Peah5.
Cu mare anevoint5, am putut reconstitui, pentru interesul evolu-
tiei sale gestionare, asa cum se vede, urm5torul :

281

www.dacoromanica.ro
 TABLOU
De veniturl vl cheltueli efectuale, dela 1919i:ulna' la 1937.

Comitetul §colar comunal Curtea de Arge§

t Anul Venituri Cheltueli
financiar Lei Lei
So1d
Exced. Deficit
Observatiuni

1 1919-20
2 1920-21
3 1921-22
4 1922-23
5 1923
6 1924
7 1925
8 1926 139.552 137.717 1385
9 1927 163.174 160.425 2749
10 1928 183.155 180.405 2750
11 1929
12 1930 201.151 200.232 919
13 1931 160.808 159.517 1291
14 1932 140.566 140.566 _
15 1933 107.169 104.100 3069 _
16 1933-34 111.469 111.219 250
17 1934-35 108.050 108.000 50
18 1935-36 108.270 108.000 270
19 1936-37 108.050 108.000 50
20 1937-38 108.160 108.000 160

Comitetul §coalei primare de beieti.

Pe baza decretului-lege, 3138/919, art. 29 si In urma convoc5rii

primariei Curtea de Arges cu Nr. 1282/919, s'a consfifuif comitetul
scoalei de 1)60, prima oar5 in sedinfa dela 7 Sept. 1919, astfel :
Presedinte : Pr. P. Rudeanu ; secretar : 0. Ca'prescu, directorul
scoalei : membrii : Pandele lonescu, delegatul prim5riei, Ivancea Ni-
colau, P. Teodoru, G. Rudeanu si Mihail lord6chescu, membri alesi ; pri-
mar al orasului fiind : D. L6z6rescu.
Activitatea comitefulu Th decursul anilor, dela infiinfare p8n5 in
prezent, se oglindesfe In urm6forul :

232

www.dacoromanica.ro
 TABLOU
De ventturi si cheltu&1 efectuate, dela 1919 piing la 1937.
_
Anul Venituri Cheltueli So1d
Observatiuni
'-: financiar Lei Lei Exced. Deficit
1 1019-20
1920-21
3.420 2.249
-
1171 --
2
3 1921-22
4 1922-23
17.895
12.107
17.895
7.451
18.24
4656 --
5 1923
21.150
22.645 21.518
2926
1127 --
6
7
1924
1925
23.109
34.768
22.100
34 768 -
1009
--
8
9
1926
1927
35.420
37.561
34.959
37.100
461
461 --
--- -
10 1928 49.468 48.298 1220
11 1929 86.947 86.947
12 1930 66.722 67.642 920
13
14
1931
1932
47.673
29.292
47.673
29.292
- - --
15
18
1933
1933-34
6.250
30.719
6.250
30.714 -- ---
17
18
1934-35
1935-36
33.300
38.857
33.203
38.775
97
102 --
19
20
1936-37
1937-38
94.479
89.412
93.974
118.739 -
505
29.327

In ordine cronologic8, acest comitet a fost condus de urm8torii

presedinfi : Pr. lc. P. Rudeanu (1919-1923) ; Pr. lc. Dobrinescu (1923-
935); Simion Popescu (1935-1937) si Seb lonescu - (1937-938).
Secretari : 0. C8prescu (1919-923); N. Nicülescu 1923 ; Gh.
Be'doi 1923-927 ; Ion Peah8 1927-1931 ; si 1932-33 ; D. Udrescu
1931-32 si 1933-938.

Comitetul coaIei primare de fete.

S'a constituit pentru intaia (Dare', la 7 Sept. 1919, cu urm8toarea

alc8tuire : Presedinte, Inginer N. Br8tescu ; membrii : lc. St. Dumi-
trescu, lancu Vasilescu, Har. Rusescu, E. V81s8nescu ; secretara, Caliopi
Rosescu.
In decursul anilor au mai urmat 2 presedinti : Pr. lc. Stefan Dumi-
trescu ; 27 lunie 1920-12 Martie 1933 si Pr. Gh. Popescu, dela 12 Mar-
tie 1933 p8n8 in prezent, si trei secretare : Caliopi Rosescu - p8n8 la
10 Oct. 1919 si Victoria Gheorghiu, dela 10 Oct. 1919-15 Nov. No.
1937, când a demisionat, %sand locul d-nei P. B8doiu.

283

www.dacoromanica.ro
 TABLOU
De venituri st cheltuell efectuate, dela 1919 pima' la 1937.
c..1 Anul I Venituri Cheltueli Sold Observatiuni
financiar Lei Lei Exced. Deficit

1 1919-20 4.067.45 2.626.10 1441.55

2 1920-21 13.920.-- 8.271.95 5648.05
3 1921-22 23.043.22 15.830.10 7213.12
4 1922-23 19.107.02 14.948 4159. --
5 1923 25.823. 20.166.50 5657.
6 1924 26.886.40 23.879. 3007.40
7 1925 34.248. 31.678. 2570.
8 1926 44.425. 38.900. 5525.
9 1927 75.100. 75.507. 407
10 1928 50.015.50 50.015.50 --
11 1929 48.607. 48.607.
12 1930 50.200. 50.200.
13 1931 44.563. 44.400. 163.
14 1932 31.413. 31.413
15 1933-34 25.000. 25.000.
16 1934-35 25.920. 25.920.
17 1935-36 26.500. 26.500.
18 1936-37 27.666. 27.666.
NOTA. Datele sunt procurate de d-ra Victoria Gheorghiu, directoarea ;coaIei.

Comiteful §colar Flamemze§fi.

TABLOU
De veniturl st cheltueli efectuate, dela 1919 pânä la 1937.
t Anul Venituri Cheltueli So1d
Observatiuni
f; financier Lei Lei Exced. Deficit

1 1919-20 1.820. 1.820.

2 1920-21 6.006. 5.756. 250.
3 1921-22 8.600. 7.850 1.250.
4 1922-23 10.183.05 10.183.
5 1923 6.800. 6.800.
6 1924 17.3 Z. 14.400. 3.325.
7 1925 31.991. 25.105.75 6.885.25
8 1926 27.500. 27.501
9 927 24.700. 24.700.
10 1928 24.700. 24.700.
11 1929 27.000. 27.400.
12 1930 28.350. 28.350.
13 1931 24.500. 24.590.
14 1932 21.429. 21.414.
15 1933-34 21.000. 21.000.
16 1934-35 22 000. 22.000.
17 1935-36 22.000. 22.000
18 1938-37 20.800. 20.800.
NOTA. Datele din acest tablou sunt procurate de d I I. I ordache directorul
tcoalei.

284

www.dacoromanica.ro
 Comitetul §colar Bu§aga".
TABLOU
De veniturt si cheltuell efeetuate dela 1919 iinfi la 1937.
16' Anul Venituri Cheltueli Sold Observatiuni
f; financiar Lei Lei Exced. Deficit

1 1919-20 _ _
2 1920-21
3 1921-22
4 1922-23 5.800. 5.800.
5 1923 4.868. 4.675. 193.50
6 1944 12.498. 9.256. 3242.
7 1925 16.732.50 12.975. 3.757.50
8 1926 30.11650 30.116.50 --
9 1927 35.000. 35.000.
10 1948 30.500. 30.600.
11 1929 30.400. 30.400.
12 1930 35.300. 35.300.
13 1931 25.500. 25.175. 325.
14 1932 18.690. 18.690
15 1933-34 18.000. 18.000.
16 1934-85 18.000. 17.440. 560.
17 1935-36 15 777. 15.777.
18 1936-37 23.000. 22.980. 20.
NOTA. Datele din acest tablou sunt procura-te de d I M. Marinescu, direc-
torul scoaIei.

Comitetul §colar Valea Sasului.

TABLOU
De venituri 1 cheltueli efectuate dela 1919 Omit' la 1937.
...,
ti Anal Venituri Cheltueli So1d
Observatiuni
Exced. Deficit
Z financiar Lei Lei
1 1919-20
2 1920-21
3 1921-22
4 4922-23
5 1923 3.125 3.125
6 1924 8.764 8.510 254
7
8
9
1925
1926
1927
13 254
15.281
18.424
12.315
12.857
16.951
939
2424
1473
-
10 1928 15.330 15 330
11 1929 1.5.330 15.330
12 1930 21.000 20.445 555
13 1931 18.655 18.000 635
14 1932 13.750 13.750
15 1933
16 1933-34 11.000 11.000
17 1934-35 11.000 11.000 _
18 1935-36 8.000 8 000 _
19 1936-37 8.000 8.000
NOTA..Datele din acest tablou, sunt procurate de d-I C. Cristescu, di-
rectorul scoaIei.
285

www.dacoromanica.ro
5 COALELE SECUNDARE

www.dacoromanica.ro
 SCOALELE SECUNDARE.
Lucrarea de fat5, tintind a oglindi in deosebi mersul inv6t5mantului
primar din Curtea de Arges, dealungul vremii, sarcina noastr6 se poate
socoti ajunsg la cap5tul firului urmarit.
Pentru a intregi insa cititorului imaginea culturii locale, ap cum
s'a desf5surat in cursul timpului, cum de altfel am f5gaduit de la inceput,
vom incerca, In paginile urm5toare, o schit5 sumar5 a scoalelor secun-
dare care, mai trainic ori vremelnic, au trezit cu raza lor o scânteie de
reinoire sufleteasc6 in acest colt de veche asezare rom8neasc5 si viitor
centru de culture' nationa15.
Sapte asemenea scoli au re'sa'rit dealungul vremii. Trei din ele, mai
pl5p8nde, s'au stins sub ba-taia vânturilor protivnice ; patru au r6mas ins5
si infruntând vitregia Imprejur5rilor, n6zuesc s'a-si poarte solia mai de-
pa rte.
In ordinea vechimei, acestea sunt :
I. Seminarul Arges : Neagoe Voda", 1836-1938.
2. Scoala de C8rite'reti : 1910-1938, cu r8dkini 'in trecut, pane'
la 1897 si 1862.
3. Gimnaziul tehnic : Regina Elisabeta" fost Scoala de me-
serii 1901-1938.
4. Scoala de Notari dela 1908-1926. Desfiintata".
5. Gimnaziul de b5eti Principele Nicolae" : 1919 1933, des-
fiintat. In perspectiv8 de a deveni : Universitate popular5", sub aus-
piciile Universit6tii clujene.
6. Scoala secundar5 de fete, dela 1920-1931, cand a fost des-
fiintat5.
7. $coala industrial6 de ucenici (curs profesional) : 1927-1938.

289

www.dacoromanica.ro
 Seminarul feologic : Neagoe Vodr.
Seminarul teologic din C. de Arges, este cel dintai asefarnSni de
culturg din orasul nostru si printre cele mai vechi din tare% fiind intemeiat
la 1836, de Episcopul Ilarion 200).
Elevii seminaristi erau recrutati dintre gr6maticii si catihetii scoa-
leior incep5toare, ca bursieri si interni. rang la 1860 ins5, au fost admisi
si dasc8Iii (can6retii) bisericilor vacante de preoti numiti candidati"
ca externi. Acestia urmau cursurile mai putin dee& bursierii, tinându-se
seamg de experienta, varsta si situatia lor sociala.
In primul an, 1836, au fost admisi 20 de elevi bursieri si 20 de can-
didati, care au absolvit cursurile in vara anului 1840. IDSn5 la 1854, au
iesit 320 absolventi elevi si candidati cu atestate. Dela 1860,
candidatii" n'au mai fost primiti 201).

Cursurile seminariale tineau, la inceput 4 ani. Direttorul scoalei nu-

mit inspector" si mai târziu rector" era si profesorul scoalei,
asistat de cafe un profesor ajutor si un pedagog.
Cel dintaiu inspector a -lost pitarul Stanciu V51-5sescu, originar din
C. de Arges. El a preg5tit cele dintai doui5 serii de absolventi de c5te
4 ani, dela 1836-1844, când a murit.
Dup8 el a urmat pitarul Dim. Jianu, care a condus seria III ; (844-
1848, c8nd a inceput revolutia ; atunci seminarul s'a inchis si el a trecut
prefect al Jud. Muscel.
Dela 1848-1851, directia a fost girata de lerom. Ghelasie Basara-
beanul, care a functionat si ca profesor dela 1840. La 1851, a murit.

200) Data infiintarii acestui seminar este Inca controversat6. Par. lc. D. Furfun6
crede c6 anul infiint5rii acestui Seminar ar fi 1837. (Universal : 1937). D-I Gh. Nits-
rinescu a fizaf date de 1836. ,Seminarul C. A.".
21/1) Vezi lc. G. Driiganescu. istoricul Sem. C. de Arge .1900.

290

www.dacoromanica.ro
 Dela 1852, and s'au reorganize seminariile, a fost numit inspector
nou i int5iul profesor, Zaharia Boerescu ; iar al doilea profesor, pentru
ant5ri bisericesti Dim. Protopopescu.
La 1863 seminarul are 4 profesori, cafe unul de fiecare clas5 : Zah.
Boerescu la cl. IV ; Ion Petrescu cl. III ; I. R5dulescu cl. II si Dem. Pro-
topopescu cl. si cant5rile la toate. Rector.' este numit ierom. Anania
1

Melega : 1863-64.
. Dela 1864, 202) profesorii sunt numiti pe speciali1-5ti, elevii sunt re-
crufafi numai din absolventii cursului primar si admisi si externi, ceeace
a contribuit mult la ridicarea populatiei scolare ; asa inat in 1877-78,
g5sim 80 bursieri si nu mai putin de 420 externi. Faptul acesta dovedeste
suficient rolul acestui seminar in ridicarea cultural8 a satelor in trezirea
poporului nostru, din regiunea Arges, Olt, Muscel, Dâmbovita, la adie-
rile luminoase ale inv8t5turii, precum si setea de cultur5 proasp8ta si
vie a maselor popuiare.
Directorul scoalei este acurn harnicul si neobositul lc. Gh. Dr5g5-
nescu, urmand dup5 scurta trecere de cateva luni a lui N. Nenciulescu
(1864) si durand 37 de ani (1864-1901), cu intrerupere de an (1879- 1

880), and a fost interimat de Pr. Gh. Popescu.

Cei dintai profesori care au fost confirmati, la 1864, pe specialit5ti,
sunt : a) lc. G. Dr5ggnescu, teologie si morala teologia ; b) D. Profo-
popescu la religie si ant5ri bisericesti ; c) Vas. Ghejan, latina si ro-
mana ; d) D. Susianu, istoria si geografia ; c) P. lacobescu, matematicile ;
f) M. Frunzescu, f. fizico-naturale si agronomice ; g) C. Tonegaru, mu-
zica vocal5.
Cu timpul s'a des5v5rsit organizarea invgfa'rnantului, separandu-se
unele catedre ,ad5ugindu-se altele noi ; astfel la 1867, se unifia muzica
vocal5 si ant5rile sub conducerea lui G. Clar ; se adaug5 I. elen5 cu G.
Fachida ; la 1868, se adaug5 caligrafia si desemnul cu C. Predescu ; la
1871, medicine popular5 si higiena cu Frantz Ruthofer, austriac, pe care
I-am intalnif i la cursul primar ; iar la 1893, cu noua organizare semina-
ria15, se separ5 I. roman5, numindu-se titular C. Mateescu si se creiaz
dou5 catedre noi : de I. german5 cu V. Popovici si de gimnastia cu G.
Mihail.
Problema localurilor constitue, in trecutul acestui seminar, ca si
in viata celorlalte scoale, cum am v5zut deja un capitol aproape tragic.
Numai focul le-a distrus de cinci ori in 11 ani (1866-1877) 201.

202) In 1864 s'au desfiintat oficial prin Mon. Oficial 272/64 toate ;coalele de
grarnatici.
209 lc. G. Dr8giinescu, oc. pag. 30.
291

www.dacoromanica.ro
 Primul loc, uncle s'au inaugurat cursurile acesti seminar, au fost ca-
sele Episcopiei ,depe 18ng5 schitul Buliga, din Pitesti. Dup5 2 ani, la
1838, s'a mutat in C. de Arges, in localul propriu, construit anume de
Ep. Ilarion, in curtea M5n5stirii. In anul urm5tor, 1u5nd foc i arzand cu
totul acest local, seminaru! a fost asezat la chiliile M5n5stirii, p5n5 la
1848, c8nd a fost evacuat de Turci i transformat in spital. Inc5 din 1846,
se pornise construirea unui nou local, pe locul unde se af15 azi palatul
regal, terminat deabia in 1859, sub Cuza Vod5. Dup5 7 ani, in noaptea
celor Trei lerarhi patronul seminarului a luat foc, arzand p5n5 in
temelii. R5mas fart ad5post, seminarul s'a mutat acum cu chirie, in casele
V. Gheorghiu (azi Dr. Br5nz5) din oras, unde a functionat p5n5 la 1881,
card Ep. Ghenadie, construind lang5 poarta M5n5stirii, o cl5dire mare
cu 25 camere pentru cancelariile Episcopiei, a cedat-o in intregime Se-
minarului i aci a functionat seminarul }Dana' la desfiintarea sa, in 1901.
Doug incendii mari, cari au aprins orasul in aceea lun5 (Mai 1875 si
1877), n'a'u crutat nici casele in care se afla ad5postit seminarul 204).
Un martor ocular ale acestor nenorociri, ap de des repetate, crede
c5 sunt nu produsul orb al intampl5rii ci opera criminal5 a unor
r5uf5c8tori, care in noaptea de Sf. Gheorghe, I866,au dat foc i clo-

tviittiiISII II
II I MINI *2'7'
' , I
I MI LA I
,

..:9 1

AA.._ A. i,...: 1 ,,
I.P. ,
+

17°

Seminarul teologic: ,,Neagoe Veda° din Curies de Argo*.

201) Idem p. 29 30.

292

www.dacoromanica.ro
potnitei Episcopiei de pe poarta cadrilaterului caselor cu dou5 caturi,
din jurul M8n5stirii, in care se aflau trei clopote, carele s'au topit cu
totul de groasnica furie a focului si marea caldur5 ce se incinsese..."
dup8 ce cu cateva zile mai inainte mana sacrileg8 incercase in millocul
carpelor, v8r8te sub streasina caselor despre nord"... 205).
Dup8 17 ani dela desfiintare si in urma marelui r5sboi de intregire
national5, care a st8rnit in tot largul lumii si al Romaniei Mari, o suflare
nou5 de inviorare si primenire sufleteasc5, pornit5 din ad8ncurile viefii
ornenesti r8scolite,s'a at8fat si in str5vechea cetate de asezare si r8vn5
n3tional5 a Basarabilor, scânteia culturii celei nou5, cerut5 cu insetosare
de masele adânci ale poporului.
Prime le lic5riri le-a dat incerc5rile de infiripare gimnazial5 ; apoi f5-
clia a trecut in candela, de at8ta timp stins5 a seminarului. Initiative a
revenit t8n8rului diacon M. Chirit5, care cu tot av8ntul tinerefii si al cre-
dinfei ce se pune in slujba unei chem5ri inalte a luat asupr5-si sarcina
reinfiinf5rii acestui vechi asez8m8nt si azi dup5 20 de ani de nepre-
getat5 os8rdie, se poate m8ndri c5 a reusit.
In adev5r, scoala preg5titoare de preofi si inv5t5tori" sfios infiintat5
in 1918 cu 58 de elevi si modest asezat5 in c5sufele Soc. Fr 5fia" si alte
cl5diri inchiriate infruntând cu b5rb5tie si stoicism toate lipsurile si ne-
voile, dispune azi de unul din cele mai moderne localuri o cl5dire mo-
numenta15, care a durat 11 ani si a costat 14 milioane dotat din bel-
sug cu tot confortul si r ,aterial didactic, necesar si functioneaz5 cu 240
elevi, in opt clase si cu program de liceu teologic, realiz8nd viziunea
clar5 a neuitatului si harnicului predecesor, lc. G. Dr5g5nescu care inc5
de acum 40 ani zicea : Timpul va aduce i inc5 foarte curand, ca aci la
C. de Arge s5 fie un seminar complect cu opt clase i un local care s5
fie construit dupe criteriile moderne, in simetrie ;i concordant5 cu sfântul
moment episcopal 0 cu palatul regal, complect i inc5p5tor pentru mai
multe sute de elevi, demn a sta in fata Bisericii lui Manole" 206).

205) Idem p. 26.

206) lc. G. Driigenescu, o. c. p. 9, 10, 31.

293

www.dacoromanica.ro
 5coala de anfareti : Ep. Nichita".
Inainte de a se organiza aceast5 scoal8 ca unitate eparhiaI5, cu ase-
zarea ISrig5 resedinfa episcopal5 din Curtea de Arges, au functionat la
diferite r'estimpuri, trei scoale de c8nt8reti si anume : una la Slatina,
a doua la Pitesti si a treia la Curtea de Arges.
$coala de cant8reti din Slatina s'a infiintat, Inc8 dela 1862, cu spri-
jinul si binecuv8ntarea Ep. Neofit Scriban. N'a durat ins5 mult si s'a in-
chis. Abia la 1900, s'a redeschis reorganizafa mult mai temeinic sub
directia Pr. Gh. Pascal, care a condus-o cu destoinicie, p8n8 la r8sboi.
Cea din Pitesti s'a infiripat, prima oars, Ja 1 Oct. 1897, din ini-
fiativa soc. Fr8tia a preofilor argeseni si cu aprobarea Ep. Gherasim.
A functionat un timp prin casele parohiale, apoi si-a cladit local pro-
priu in str. Br8tianu. La 1912 s'a inchis. Printre directorii acestei scoale,
mention8m pe : Pr. D. Lasc8r (1897-1905) ; Pr. I. Panturescu (1906
1912) ; Pr. Radu Budescu (1918-1922 si 1925-26) ; Pr. I. T. Nicolescu
(1923-25) si Pr. C. 135r8nescu (1926-28).
La Curtea de Arges, se organizeaz8 cea dint8i scoare de cant8reti,
in 1910, sub privegherea Ep. Calist si directia Pr. V. Predeanu. A func-
fionat in mod regulat, p8n8 la 1920, sl8bind pe cea dela Pitesti, care
s'a inchis la 1912.
Dup8 r8sboi, in 1918, Soc. Fr8fia ia initiative i reorganizeaz8
in acelas timp cele dou8 scoli Inchise, din Pitesti si din Slatina. La 1927,
se contopesc amandou8 intr'una singur5, cu asezarea la Pitesti.
In anul urm5tor ins5 1928-29, Koala de cânt8refi dela Pitesti
se mut8 in mod definitiv, la Curtea de Arges, lang8 scaunul de rese-
dint8 al Eparhiei.
In acest chip a luat srersit lupta intre cele trei scoale disparate din
sanul aceleasi Eparhii si s'a statornicit una si singura, sub privegherea
directà a insusi Episcopului. Vrednicul si bunul Ep. Nichita n'a pregetat
s5 dea noulu; asez5m8nt tot sprijinul necesar, moral si material, reorga-
niz8nd aceast8 scoal8 pe temelii trainice si inzestr8nd-o cu un local im-
pun8tor, cl8dit peste modestul asez8m8nt al Orfelinatului Calist".
Primul director al scoalei celei nou8 a fost P8r. C. Sendreanu, dela
1928-931 ; urrnandu-i diac. Aural Popescu : 1931-936 si Arh. Uri-
fescu, 1936-38.

294

www.dacoromanica.ro
 Gimnaziul industrial de bgeti
Regina Elisabeth".
Gimnaziul industrial din Curtea de Arge a fost infiintat la Oct.1

1901, sub numele de : Scoala inferioar5 de meserii", avand 5 clase,

si dou5 sectiuni : tampl5rie i Impletitur5 de r5chit5.
Cu conducerea coalei a fost delegat directorul coalei de b5eti
Matei Iv5ncianu ; ca mae#ri, au fost numiti : la fâmpl5rie, $tefan Do-
brescu, iar la r5chit5rie, lacob Clincic.
In prim5vara anului 1902, se adaug5 sectia a treia de ceramic5,
specific Iocalitàfii sub conducerea maestrului Albin Bilaus, adus
de Minister intr'adins din Polonia i angajat cu contract.
In acela timp directia coalei este trecut5 lui C. Dumitrescu.
Cu aceast5 intocmire, functioneaz5 p5n5 la 1906, cand se infiin-
feaz5 o nou5 specialitate : sculptura, la care se perind5, trec5tor in
primul an, doi mae0Ti : C. Dumitrescu i Th. Constantinescu ; iar dela
1 Sept. 1907 i pan5 in prezent, functioneaz5 d. losif St5nescu, titular
definitiv.
Cursurile teoretice au fost f5cute de institutorii din localitate : Ma-
tei Iv5ncianu, Gh. D. Corbeanu, 0. C5prescu, etc.
La 1909, s'a infiintat un post special de institutor, pentru cursurile
feoretice i locul de secretar contabil. Postul acesta a fost incredintat
d-lui Gheorghe B5doi, care-I define i astki.
La 1914, Regina Elisabeta, instalându-se la Curtea de Arge, a luat
aceast5 coal5 sub augusta ei ocrotire, acordându-i o subvenfie anual5
de 3000 lei, pentru cantina elevilor, cu supravegherea onorific5 a d-nei
Maria Poenaru.
Drept recunoftt5 neperitoare pentru aceast5 inalt5 atenfie, direc-
torul a cerut Ministerului s5 incuviinteze ca coala s5-i poarte numele,
ceeace s'a i aprobat.
Dup5 r5sboi, donatia rega1 5 a fost ridicat5.
La I Sept. 1936, potrivit nouii legi de organizare a inv5t5m5ntului
profesional, coala a primif numele de Gimnaziul Industrial" Regina
Elisabeta, cu patru clase i functioneaz5 cu urm5torul personal didactic
§i technic, titularizat pe baza acestei legi i anume :

profesor de desemn i construct-ie.

I. losif Sta'nescu, director. i

2. Gheorghe B5cloiu, profesor de partea

3. Alice-Be14-Munteanu, profesoar5 de partea literar5.

295

www.dacoromanica.ro
 4. Gh. Ivancianu, medicul scoalei.
5. Zamfir Constantinescu, maestru de tamplarie.
6. Cristea Popilian, maestru de sculptural in lemn.
7. Cristea Minea, maestru de arte decorative.
8. Ste lian Manea, maestru de croitorie.
9. Vasile Tudorica, maestru de ceramic8.
10. Ion Dumitrescu, maestru tamplar.
Scoala functioneaia, Inca dela infiintarea ei si pane azi in cladi-
rea vechiului seminar, proprietatea Episcopiei Arges, constructie veche,
insalubra si cu totul insuficienta desvolfarii organice actuale a scoalei.

Gimnaziul industrial Regina Elisabeta" 1901-1938.

Localul construit de Ep. Ghenadie 11, in 1881, pentru cancelaria
SE. Episcopii. A servit vechiului seminar", dela 1881-1901.

In anul 1921, s'a luat initiative construirii unui local propriu acestei
scoale, potrivit nevoilor sale in crestere si i s'au turnat chiar temeliile
in Bulevardul Carol I ; vremile vitrege si neprielnice, care au urmat, au
stingherit Irma aceasta initiative rodnia ramanand un fel de viitor.
Totusi, prin munca si zelul conducatorilor si inaintasilor ei, scoala
aceasta a dat roade bine apreciate, atat in tara cat si peste hotare,
participand cu meritoase lucrari la expozitii internationale, cum a fost
anul acesta la Paris.

296

www.dacoromanica.ro
 D-I Florian Stef5nescu Goang5, Subsecretar de Stat al Ministerului
Educatiei Nationale, in 1937, vizit5ndu-i expozitia de lucr5ri din acest an,
in ziva de 19 lulie, o apreciaz5 in chip elogios astfel :
Am vizitat gimnaziul industrial din Curtea de Arges si am r5mas
satisf5cut de munca pe care profesorii si directorul, impreun5 cu elevii
o depun pentru a corespunde misiunii ce Ii s'a incredintat. Expozitia
at5tor lucr5ri frumoase, rod al acestei munci, dovedeste Ca aceast5 scoal5
si-a inteles rostul ei. Cred c5 a sosoit vremea ca acestei scoale s5 i se
dea localul pe care-I merit5, inceput in anul 1921, si I5sat in p5r5sire
p8n5 astki. $coala si-a f5cut datoria, urmeaz5 acum ca si Ministerul
Educatiei Nationale s5 si-o fac5 pe a sa, d5nd miiloacele materiale pen-
tru terminarea acestei scoli, care s'a dovedit una din cele mai bune
din tar5"..
(ss) Horian tet5nescu-Goang8. 19 lulie 1937.

Directorii scoalei dela infiintare si p5n5 in prezent, sunt urm5torii :

I. Matei Iv5ncianu, 1901-902.
2. C. Dumitrescu, 1902-909.
3. N. Constantinescu, 1909-911.
4. M. Gheorghiu, 1911-914.
5. Inginer I. VI5doianu, 1914-918.
6. D. M. Savin 1918-926.
7. V. Cantaragiu, 1926.930.
8. losif St5nescu, 1930-932 si 1933-938.
9. Gh. Chelcea, 1932-933.

Gimnaziul: Principe le Nicolae".

Inc5 din timpul r5sboiului in 1917 sub ocupatia germans a
luat fiint5, in localitate un institut particular mixt, cu 8 clase secun-
dare 207)i lsub conducerea D-rei Constanta Valescu, prof. de limba ro-
man8 si a functionat vreo 2 ani, in localul actualei Preturi, Bd. Carol
fost proprietatea Alex. Valescu, cump5rat de firma german5 Engel-

201) Clasele superioare erau reprezentate prin cafe 3-4 elevi sau chiar unul sin-
ger. Primul nucleu al acestui asezZimimt a luat nastere n case d-relor Calinescu,
fosia si local K. de fete dar de scurf& durata.

297

www.dacoromanica.ro
brechten si confiscat apoi dela nemti, dup5 r5zboi, de eel-re stat, care
prin licitatie, I-a vandut Prefecturii Arges.
In anul urrnator 1918 ia nastere prin sciziparitate al doilea
pensionat secundar asezat in casele Chiriac, din Bd. Carol, tot cu 8 clase
numit Regina Maria", sub conducerea D-nei Vasilescu, profesoar5 de
stiinte naturale. Nici acesta nu dureaz5 mult, c5ci In acelas an se
infiinteaz5 scoala preg5titoare de preoti 0 inv5iitori, iar in 1919, la
1 Oct. se inaugureaz5 si gimnaziul de stat : Principe le Nicolae" cu 110
elevi si eleve, in trei clase, sub directia d-lui prof. N. T5n5sescu. (Decre-
tul Nr. 3864 din 5 Sept. 1919 si ord. M. I. Nr. 1251041911). Scolile noi

Localul Valescu", azi Prefura Argos.

de stat, negresit, au atras populatia inst. particulare, care odat5 cu res-

taurarea regimului national, s'au desfiintat, in 1919.
Afluenta scolar5 de ambele sexe, a sporit asa de mult, ineit chiar
in anul urm5tor : 1920-21, a fost nevoe s5 se creieze o scoal5 secun-
dar5 de fete, separat5 ; iar gimnaziul de b5eti a trebuit s8 mai adauge
o clas5 extrabugetar5, pe 15ng5 cele patru bugetare.
Aceste misc5ri si fr5m5nt5ri, caracteristice nouilor urzeli si asez5ri
de viat5, de dup5 r5sboi, dovedesc cu prisosint5 aparitia unor vii 0
st5ruitoare n5zuinte culturale in regiunea noastr5.

298

www.dacoromanica.ro
 Ca localuri, gimnaziul de b5eti a functionat la inceput : 1919-1923,
in case inchiriate, cum au fost casele Isachita Chiriac, . a. cu timpul,
acestea devenind neinc5p5toare, s'a mutat in localul coalei de b5eti,
unde a functionat, dela 1923 p8n5 la 1927, in orele post meridiane.
Intre timp s'a pus i problema construirii unui local prooriu *)
La inceput, loath' lumea a r5mas la ideia .sez5rii unui etaj deasu-
pra coalei de b5eti, pentru care s'au i f5cut formaliteile legale i s'au
intocmit planurile i devizele necesare, de inginerul I. Mihalcea, aprobate
de Ministerul Incfr. cu Nr. 14141/924.

Gimnaziul de Matt. Localul Isachita Chiriac.

Imprejur5ri protivnice au spulberat ins5 acest proect i constructia

s'a pornit in anul urm5tor, pe un teren viran, din str. N. Vod5.
Gimnaziul de b5eti s'a mutat, la 1928, In localul nou, unde a func-
tionat cu rezultate Insemn5toare, }Dana' la 1933, c6nd a fost desfiintat,
stingându-se astfel o lumin5 de mare folos, In altarul culturii argesene.
Zestrea lui didactic5, o intreag5 comoar5 de obiecte de muzeu, labo-
rator, mobilierul, biblioteca, mii de volume, etc. agonisite cu mult5 trud5
au fost impr5piate f5r5 urm5, pela diferite coli din tar5 : Pitepi, R.
Valcii, G5epi, Cernica, etc.

*) Vezi : ..ane-ele , dela pag. 299-302.

299

www.dacoromanica.ro
 Localul, r5mas f5r5 alta intrebuinfare, este cedat de Casa Scoa-
lelor, in 1936, Universit5fii Regele Ferdinand I" din Cluj, cu destinafia
de a servi pentru C5min studentesc si Universitate popularà de varà.
Pentru acest scop Oniversitatea clujan5, prin mijlocirea d-lui Florian
Stef8nescu-Goang8, rectorul Universit5fii, a si inceput lucr5rile de
completare si amplificare, preg5tind, ca o compensafie vechii capitale
voevodale, un mare asez5m8nt cultural.

Ot.

Gimnaziul Pr. Nicolae Localul propriu, construit in 1928.

Azi e compleciat si amenajat pentru Universitate de vari.

Pentru confirmarea celor ar5tate aci, public5m mai jos urm5toareIe

documenfe anexe :
I. Ord. Min. Instr. No. 75148/923, cu aprobarea funefion8rii gimnaziu-
lui in localul scoalei de b5efi.

Domnule Director,

Ca r5spuns la raportul dv. Nr. 737/923, v5 facem cunoscut c5 Mi-

nisterul in urma avizului d-lui presedinte al comitetului scalar din Curtea
de Arges si a inspectorului ;color respectiv, a aprobat ca Gimnaziul

300

www.dacoromanica.ro
de sub conducerea dv. s5 functioneze in localul ;coalei de b5eli Carol
I" in orele post meridiane, dându-i-se pentru toat5 ziva sala V-a de clasa
0 o camera pentru cancelaria directiunei Gimnaziului.
p. Director General,
(ss) S. N. Formac
$eful serviciului
(ss) F. Teodoru

II) Adresa comitetului colar al gimnaziului Pr. Nicolae, cu Nr. 8/923

c5tre Prim5ria orawlui Curtea de Arge;.

Domnule Presedinte,

In fata nevoii mult simtit5 a unui local de gimnaziu i dat5 fiind

greutatea construirei unui local propriu, din cauza fondurilor prea mici
de care dispune comitetul colar, cu onoare v5 rug5m s5 binevoiti a
ne da deplina deslegare de a construi un etal deasupra coalei primare
de b5eti, unde actualmente functioneaz5 Gimnaziul, etaj care s5 r5-
man5 proprietatea definitiv5 a Gimnaziului.
Constructia se va face in urma avizului d-lui Arhitect al Ministe-
rului.
In credintati fiind c5 0 de ast5da1- 5 yeti veni in sprijinul acestei
coli, rug5m a ne comunica rezultatul interventiei noastre.
Prewdinte,
(ss) N. T5n5sescu.

111) R5spunsul Primariei Curtea de Arge, cu Nr. 1655/923.

Domnule Presedinte,

Referitor solicit5rii ce ne faceti cu adresa Dv. Nr. 81923, am onoare

a v5r r5spunde urmkoarele :
Localul coalei primare de b5efi din acest ora; este proprietatea
acestei comuni ; el s'a construit in anul 1908 de c5tre comun5 i cu
fondurile comunei.
Inc5 dela inceputul construirii, primaria a avut in vedere perspectiva
unui etaj deasupra (coala fiind numai cu parter) astfel c5 la fundafe i
ziduri s'au luat toat m5surile necesare pentru suprapunerea greut5tilor
ce ar surveni
Conceptiunile Dv. de a construi Gimnaziul, deasupra localului scoalei,

301

www.dacoromanica.ro
yeti binevoi a cunoa0e a se accept5 de intreg consiliul comunal, f5r5
nicio rezerv5.
Prin construirea localului se indeplineste si unul din dezideratele
noastre, nevoia de local este imperios reclamat5. Ca pozifiune si stare
higienic5, terenul fiind in centrul orasului si s5n5tos, socotim c5 el co-
respunde cu prisosinfa scopului ce se urm5reste, cheltuelile ce ar ne-
cesita, ar fi prea minime fal-5 de ceea ce ar trebui s5 se cheltuiasc5 cu
cump5rarea terenului si constructia parterului, care astki nu cost5 nici
un ban.
Faj-5 cu cele expuse mai sus, v5 rug5m ca impreun5 cu onor. Co-
mitet scolar respectiv, s5 puneti toate staruinfele pentru accelerarea lu-
cr5rilor.
Orasul va fi inzestrat cu un local frumos si viata elevilor va fi pus5
la ad5pos1-, scotindu-se cu o or5 mai inainte din localurile improprii si
insalubre unde se g5sesc astki.

Presedinte, D. 1:6z5rescu.
Secretar, N. P. Constantinescu

IV) Procesul verbal al Comitetului scolar al Gimnaziului incheiat la

6 Noembrie 1923.

PROCES VERBAL
Astki I Noemvrie 1923.

Subsemnatii membrii ai comitetului scolar depe iâng5 gimnaziul

Principe le Nicolae" din Curtea de Arges, intrunindu-ne in urma con-
voc5rii Nr. 5 din 2 Noembrie 1923, spre a delibera asupra chestiunii
construirii unui etaj d'asupra scoalei primare de baeti, care s5 deser-
veasc5 in viitor si pentru totdeauna ca local propriu pentru gimnaziul
Principe le Nicolae" ; in urma explicatiunei dat5 de d. director al gim-
naziului si presedinte a( comitetului scolar si pe baza adresei Nr. 1655
923, a Onor. Prim5riei orasului Curtea de Arges, care este proprietara
localului scoalei primare de ba'efi, prin care consimte a se consfrui lo-
calul proectat pentru gimnaziu, deasupra actualului local al coalei pri-
mare de 650, comitetul in unanimitate, ia act cu multumire de aceast5
cesiune, autorizand cu depline puteri pe d-I N. T5n5sescu, director si pre-
sedinte al comitetului scolar, s8 ia toate m5surile in leg5tur5 cu adu-

302

www.dacoromanica.ro
cerea la indeplinire a tuturor formalit5tilor pentruca n cursul anului cu-
rent colar s5 inceap5 constructiunea localului.
D-sa va interveni la onor Minister al lnstructiunii, spre a da dispozi-
tiuni in aceast5 privinta, urm8nd ca toate actele s5 se alc5tuiasca ul-
terior, luandu-se i avizul unui domn arhitect oficial cu privire la partea
technic5.
Rezultatele obtinute se vor aduce la cunovlinta comitetului scolar.
In aceast5 privint5, avem i adeziunea comitetului colar al coalei pri-
mare c5, suprapunerea unui eta) nu incomodeaza intru nimic functio-
narea regulat5 a coalei primare de b5ef.
Drept care am incheiat prezentul proces verbal, semnat de cei pre-
zenti i de d-I D-tru Laziarescu, primarul orasului Curtea de Arge, care a
asistat la aceast5 edint8.

Preedinte, N. Tanasescu.
Primarul orasului, D. Lazarescu.

Membrii : C. V. Stef5nescu, Al. C. Popilian, Dim. C. Br8nz5, lco-

nom M. Chirit5.
Secretar, Gh. Teodorescu.

V) Procesul verbal de constituirea comitetului de constructie, atat

pentru gimnaziu cat i pentru coala de meserii.

PROCES-VERBAL
Astki, 5 Februarie 1924.

Subsemnatii, intrunindu-ne, am declarat constituit comitetul de pa-

tronaj pentru constructiunea localurilor coalei de meserii i gimnaziului
de b5efi din Curtea de Arge, din subsemnatii i am hot5r8t cele ce
urmeaz5 :
I. Alegem preedinte al comitetului pe d-I H. B5nescu, prefectul ju-
detului, vice-preedinti pe d-nii : D. L5larescu i Florian Constantinescu,
iar ca secretor pe d-I Gh. B5doiu.
II. Constat 5m c5 este absolut5 nevoie de a se termina constructiu-
nea coalei de meserii in primul rand i in al doilea rand de a se cons.
trui un local de gimnaziu pentru b5eti. Luand act de avizul d-lui Arhi-
tect Mihalcea, al Ministerului Instructiunii, hotaram ca localul gimnaziu-
lui s'a se ridice ca etaj deasupra localului coalei primare de baef.

303

www.dacoromanica.ro
 III. Pentru conducerea si executarea lucr8rilor acestor constructii, ale-
gem urm5toarele 2 comitete executive de constructie :
Al Foal& de meserii, va fi compus din d-I S. M. Savin, directorul
scoalei, ca presedinte si membrii d-nii Florian C-tinescu, D. L5z5rescu,
D. Norocea, si N. Mateescu.
Al gimnaziului compus din d-nii : d-I Nic. T5n5sescu, directorul gim-
naziului ca presedinte si membrii d-nii Florian Constantinescu, D. L5z5-
rescu, inginer I. Dobrescu si C. Stef5nescu.
Aceste comitete conduc si execut8 de fapt toate lucr5rile, contrac-
tand prin membrii s8i delegati anume, orice angajamente ar fi necesare
pentru realizarea acestor lucr8ri Tntocmind totodat8 si actele necesare
pentru orice justific5ri de sume primite, orice provident8 ar avea.
Numitele comitete pot da serb5ri, lansa liste de subscriptiuni, emite
c5r5mizi si folosi orice mijloace pentru strângere de fonduri.
De mersul tuturor operatiunilor se va referi de c5rte aceste comi-
tete, comitetului de patronaj in plenul sau, caruia i se va supune spre
aprobare si chestiunile de important5 cum ex :. modificare in planul
de constructie, o schimbare a terenului pe care se construeste, etc., pre-
cum si orice chestiuni can an avea nevoie de o directiv8 general5. In
cazuri urgente, asemenea chestiuni se pot hot5r8 si de cele dou8 comi-
tete intrunite la un loc sub presedintia presedintelui comitetului de pa-
tronaj.
IV. Comitetele executive vor face imediat demersurile necesare
pentru obtinerea lemn5riei necesare dela Stat, gratuit ; pentru fabri-
carea c5r5mizii si aprovizionarea tuturor materialelor pentru a se pu-
tea incepe lucrarile in campania de lucru actual8.
Sumele de cari dispun comitetele scolare respective fiind insufi-
ciente pentru acoperirea tuturor cheltuielilor de aprovizonare de ma-
teriale si de preparare a lucr5rilor, se va interveni de d-I Presedinte H.
B5nescu si de d-I Vice Presedinte Florian Constantinescu, pentru obti-
nerea de fonduri dela Ministerul Instructiunii publice.
V. Se ia act de dezideratele exprimate de mai multi membrii de
a se lua in considerare i constructia unui local pentru scoala secundara
de fete, constructiune pe care dal-5 fiind starea actualului local al
scoalei, aceeasi ca si a gimnaziului de b5eti comitetul o g5seste ne-
cesar5 ; si in vedere c5 celelalte dou8 primeaz8, hot5r5ste a se I5sa
executarea ei dup5 terminarea acestor localuri, prevenindu-se totusi
Ministerul asupra acestei nevoi, pentru a avea in vedere la eventuale
distribuiri de fonduri.

304

www.dacoromanica.ro
 Pentru care am f5cut prezentul proces verbal.
Preedinte, Honoriu B5nescu, prefectul jud. Arge;.
Vice-Presedinte, D. L5z5rescu, farmacist, primarul oraplui.
Florian Constantinescu, deputat de Arge;.
Membrii : Al. Batist, inspectorul colar ;ef al Reg. VII-a Pite01 ;
N. T5n5sescu, directorul gimnaziului ; D. M. Savin, directo-
rul coalei de meserii ; Inginer I. Dobrescu, director, fabrica
soc. Arif ; Iconom V. Predeanu, revizor eclesiastic ; loan
Pandele, avocat, fost magistrat ; D. Norocea, pictor, res-
tauratorul Bisericii Domne;ti ; Gh. Teodorescu, pictor pro-
fesor ; Gh. Teodoriu, dirigintele of. p. t. t. ; Gh. B5doiu,
director la K. pr. b5eti ; D. Br5nz5, avocat, membru 'in co-
mitetul ;colar ; Econ. St. Dumitrescu, preot ; Econ. M. Chi-
61-5 directorul seminarului ; M. Mateescu, eful ocolului
silvic ; Al. C. Popilian, profesor ; C. V. .1-ef5nescu, avocat;
Costiv5 Florescu, mare comerciant, Elena Iv5nescu, direct.
K. sec. de fete ; V. Iv5nescu, eful ocol. silvic Eforie ; V.
C. Alexandrescu, profesor.

$ coala secundarg de fefe.

Gimnaziul de b5eti, mixt la inceputul organiz5rii lui : 1919-20,
a devenit curand prea Inc5rcat i greu de condus. S'a simtit deci indat5
nevoia unei coli secundare de fete, de sine st5t5toare, care s'a 0 pus
in functiune odat5 cu deschiderea anului colar urm5tor : 1920-1921.
Primul local in care noul a05z5m5nt si-a deschis cursurile, a fost casa
d-nei Isachita Chiriac ; cu timpul ins5, aceasta devenind neinc5p5toare,
cursurile s'au .sezat in localul coalei primare de fete (1925-1927) ;
iar internatul in clasele P. Eremia 0 S. Nanoescu. Dup5 2 ani in 1927
1928, cursurile s'au mutat dela fete, in casele Gr. Mustafa ; internatul
in casele Sterescu i Nanoescu ; iar din anul urm5tor : 1928-29, in-
treaga coal5 s'a aezat in casele Sterescu, unde a functionat si
cursuri i internat pane' la 1931, când s'a desfiintat.
In 1924, odat5 cu construirea localului Gimnaziului de b5eti, s'a ho-
rarit in principiu i construirea unui local propriu pentru coala
secundar5 de fete, care ins5, cu desf5prarea evenimentelor ulterioare,
a r5mas in stare de proect.
Ca directoare ale acestei coale, au fost d-nele : Policrat. Stroescu
IvSnescu, Safta Zamfirescu ((925/26), Lucretia Vargolici (1926-29),
Alexandrina Titei (1929-30), Otilia Panaintescu (1930/31).

305

www.dacoromanica.ro
 L es, ..va.r,r+.01,1,-..
I!
I [
'It
1" I II

1
1%. 11:1"Nr1

, " .:111

Lefitciiivitniimpu) 101111,10Ni'
Scoala medullas. de fete. Internatul 1925-27.
Localul Nan oescu.

Pm-
V

.: ,00

liqfFi Ih'1111111M111"
ifiketna-
5coala secundarl de fete. Localul Sterescu, 1925-1931.

306

www.dacoromanica.ro
 $ coala de Notari 208)
Scoala de Notari din C. de Arges, a luat fiinta pela 1908, cand
s'a initiat organizarea acestor scoli pe intreaga tar& cu scopul de a se
asigura o pregatire mai aleasa si mai deplina celor dintai functionari in
viata organica a satului.
Inifiativa acestei scoale a Argesului apartine fara indoiala prefec-
tului din acel timp : N. N. Branzeu, omul de actiune fara preget care
vreme indelungata a condus destinele jud. Arges, atat ca prefect cat
si ca revizor scolar. Spirit fin si intreprinzator si-a ales un vrednic cola-
borator in persoana d-lui P. Stefanescu, actual inspector ad-tiv, caru'a
i s'a incredinfat conducerea scoalei ca director, post pe care I-a ocupat
timp de 17 ani, cat a durat aceasta scoala.

^
Localul 5coalet de Notari. Azi internatul Gimnaziului Industrial.

Inca dela infiintare si 'Dana la inchidere, scoala a functionat in casele

Pandele lonescu, din Bulev. Carol, local destul de incapator, pentru a
raspunde, in chip multumitor, la mai toate cerintele organice ale scoalei.
rpela 1910-11 scoala de notari dela T.-Jiu desfiintandu-se este si
ea contopita in sanul celei de la Arges.

208) Arh. acestei coale sunt In pastrare la secru Preturir Arges.

'307

www.dacoromanica.ro
 Aceasta, Infruntand cu eroism toate protivniciile soartei, a reu;it
s8-0 implineasc8 chemarea timp de 17 ani, p8n8 la 1925-26, and
Statul insu0, socotind ca acest soi de ;coli 0-au implinit veleatul, le-a
desfiintat.

$ coala industrial5 de ucenici.

Curs profesional.

Pentru preg5tirea profesional'a 0 educatia ucdnicilor, r5spanditi prin

- feluritele ;I m8runtele ateliere din cartierele oraplui, s'a creiat In 1927,
sub auspiciile Ministerului Muncii, un curs seral, denumit : 4coai17";
dustrial5 de ucenici".
Astazi poort8 numele de Curs profesional pentru ucenicii indus-
Mali 0 comerciali in comun", cuprinz8nd, laolalta ucenicii" de ate-
liere ;i b8eti de pr5valie" din thee ramurile. Cursurile acestea s'au
inaugurat cu 50 de elevi, in ziula de 10 lanuarie, 1927, In localul ;coalei
de b8eti, tinându-se seara, Intre orele 6-8, (18-20), sau 5-7 (17-19)
du p8 anotim p.
Personalul ;coalei, in primul an, a fost constituit astfel : Gh. B5-
doiu, director 0 profesor de limba rom8n8 ;i aritmetic5 ; N. Trofin, pro-
fesor de geometrie ;i tehnologie ;i Cr. Popilian, profesor de istorie,
geografie 0 muzic8.
In anul urrn5tor 1927-28, ;coala s'a reorganizat pe baze mai te-
meinice, complectandu-se at8t materiile cat 0 personalul ;i avand acum
5 profesori. Elevii sunt repartizati in dou5 clase. Cursurile s'au deschis
la 1 Noemvrie.
In anul ;colar 1928-29, se adauga ;i cl. III ; complectandu-se or-
ganizarea ;coalei, cu cursurile pe trei ani.
Deacum inainte deschiderea cursurilor se face totdeauna la 1 Oct.
pane' la 1937, cand se statornice;te prin regulament data de 15 Sept.
ca 0 la inv5t8mantul primar..Anul ;colar se inchide in luna lunie, prin-
tr'un examen general de promovare, finut pe clase ;i unul de absolvire
a cursului intreg, la sfar;itul anului al 111-lea, tinut de c8tre toti profe-
sorii, intruniti in comisiune, sub pre;edentia unui delegat al Ministerului
Muncii, care este inspectorul ;colar respectiv sau directorul ;coatei.
Pentru a se putea vedea sintetic, evolutia organic8 a acestei ;coale
0 roadele ei in curs de 10 ani, de cand functioneaz8, dela 1927
1937, red5m urrnatoarele tablouri :

308

www.dacoromanica.ro
 I. Personalul didactic si materille predate pe ani.
Anul

IObserv.
scolar Numele si Pronumele Materille la cart au predat ti>
Nr. profesorilor .0
claselor 0

1927 Oheorghe Bädoiu Limbo romfing, Aritmetica Direct.

Ian.-lun. N. Trofin Geometria, Technologia Direct.
cls. 1 Cr. Popilian Istoria, Geografia, Muzica
Gheorghe Bfidoiu L. rom., F. Chirnice, Cont. Direc .
1927-28 N. Popescu Aritmetica
cls. Cr. Popilian Desemnul industrial
1, II Z. Constantinescu Technologia
I. PeahA Geometria, Istorie, Geogr.
Ion Peahil L. rom., 1st., Geogr., Geom. Direct.
1928-29 N. Popescu Aritm., F. Chim., Ed. Civicii
cls. N. Dräganovici Contabilitatea
1, II, III D. StAncescu Techolog. mecanick Spec.
Cr. Popilian Desemn industrial ,
Ion Peahä L. rom, 1st., Geogr., Ed. civ. Direct.
1929-30 D. Udrescu Aritm., Geom., Fiz.-chimice
cls. D. Stlincescu Technolog., Mecan., Spec.
1, 11, III I. Sfivulescu Contabilitatea
N. Bandoc Desemnul industrial
Ion Peahil L. rom., 1st., Geogr., Ed. civ.
I
Direct.
1930-31 D. Udrescu Aritm., Geom., Fiz.-chirnice
cls. D. StAncescu Technolog., Mecan., Spec.
1, II, III 1. SAvulescu Contabilitatea
Cr. Popilian Desemnul industrial
Ion Peahil L. rorn., Istorie, Geografie Direct.
1931-32 D. Udrescu Arit., Geom., F. Ch., E. civ.
cls. Cr. Popilian Desemn industrial
I, II, III 1. Savulescu Contabilitatea
Cr. Minea . Technolog., Curs de spec.
D. Udrescu Lecturfi, Arit., Ist., Geogr. Direct.
1933_34 Cr. Popilian Desemn industrial
csl. l' Sfivulescu Devize si contabilitate
1, ii, Ill Z. Constantinescu Mat., mes., uneli. tech. lucr.
Al. BrAnzfi Legislatia
Cr. Minea Geometria si mecanica
1394-35 D. Udrescu I Aritmetica, Istoria, Geogr, Direct.
cls. Cr. Popilian ' Desemn profesional
1, II, III I. Sivulescu I Confab. si coresp. corner.

309

www.dacoromanica.ro
1934-35 C. Iordache Elemente de fizico-chimice
cls. M. Mfirgilritescu Legisl. muncit. i Ed. cetät.
I, II, III Chiril Pungoci Educatia religioasii-moral'a In limit la 1
Mai 1937 to
Pr. Gh. Po es

D. Udrescu Lecturi, Aritm., 1st., Geogr. Direct.

Cr. Popilian Desemn technic
1935-36 C. Margliritescu Legisl. muncit. si Ed. cetiit.
I, II, Ill C. Nicolau Elemente de fizico-chimice
unite 1. Sfivulescu Contab. si coresp. corner.
Cr. Minea Geom., Mat., Mas., tech. lucr.
Pr. Oh. Popescu Educatie religioasfi-moralli
D. Udrescu Lecturi, Aritm., 1st., Geogr. Direct.
1936-37 Cr. Popilian Desemn technic profesional
C. Nicolau Elemente de fizico-chimice
C. Mfirgäritescu Contabilitatea
Cr. Minea Geom, mat., mas., tech., lucr
Pr. Oh. Popescu Educatia religioasii-morard Ira cli
Pr. Topolog.

11. Situ are numeria a elevilor i absolventilor pe clase dela 1927-1937.

CI I CI. II Cl. III Total .
Anul .7,-. : l'.. t: --0;. El. ,;:
'6"
`.) Observatiuni
.

§eolar .5 1 0r. 2 'r...

o 1 .i.:
0 8
.
-8
.C1
t. I.= 20. SIM tit. 4.Z =
'...
..4

1926-27 50 40 23 -- 50 40
1927-28 22 20 26 15 48 43
1928-29 49 20 28 14 24 10 101 45 10
1929-30 34 17 22 19 17 8 73 39 9
1930-31 36 16 17 13 16 7 69 36 7
1931-32 35 15 17 9 19 8 71 32 8
1932-33 40 15 16 10 15 6 71 31 6
1933-34 36 10 19 9 13 7 68 26 '7
1934-35 91 23 20 8 16 6 127 37 6
1935-36 68 31 26 13 16 4 100 48 3
4 26 37 81 22 42 24 15 4 138 50 4
Total 542 229 233 138 141 60 916 427 60

Eforia §colarg.
lntretinerea material5 a acestui curs este incredintat8 unei eforii
colare", alc8tuit8 din membrii de drept i alei. Aceast8 eforie este
finuta" a se intruni lunar, pentru gospod8ria coalei. Veniturile sale pro-
vin din subventii, ajutoare cotizatii, taxe, etc.

310

www.dacoromanica.ro
 Pentru a se oglindi In mod sinoptic viafa material5 a acestei coale,
in decursul celor 10 ani de existent& ream urm5torul

TABLOU
De venituri si cheltuell pe anti : 1927-1937.
Arai' Venituri Cbeltueli So1d 0baervatiuni
financiar

1927
1927-28
1928-29 17.961
1929-30 29.700
1930-31 14.245
1931-32 61.906
1932-33 7.845 7.809 36
4933-34 6.150 6.000 150
1934-35 7.950 7.950 50
1935 / 36 8.375 8.375 146
1
1936-37 7.246 7.075 171

Din confinutul acestui tablou rezult5 :

I. In cursul primilor 2 ani, coala n'a realizat la venituri, nicio sum5.
2. In anii urm5tori 1928-31, s'au incasat sume frumoase. Nu s'a
p5strat ins5 nici o urm5 de gestiunea lor. (Director fiind Ion Peah5).
3. In timpul dela 1932-36, gestiunile s'au finut in regul5, pe te-
meiul bugetelor intocmite in raport cu nevoile coalei i pe m5sura re-
surselor ei modeste.

317

www.dacoromanica.ro
PRIETENII SCOALEI

www.dacoromanica.ro
 PRIETENII 5COALEI.
Cum am v5zut din insu;i istoricul ;coalelor, buna functionare ;i evo-
lufia lor fireasc5 au fost conditionate de atmosfera general5 a mediului
local ;i In larg5 m5sur5 de dragostea ;i interesul acelor personalitati,
cari cu os5rdia ;i sprijinul lor infelegator ;i fecund, au netezit c5rarea si
progresul institufiunii.
Ne implinim aid o pioas5 datorie de recuno;tint5 fafa de ace;tia,
evocând cu modestie in paginile urm5toare, numele ;i opera lor pildui-
toare ;i cerem ing5duitoare iertare dac5 f5r5 voia noastr5 am p5-
c5tuit cu uitarea fafa de cineva, primind cu multumire, de ori unde,
orice dreapt5 rectificare.

Augustin Petrescu.

De neam armean ;i de religie catolic5, s'a n5scut pela 1824 in Bu-

cure;ti, unde ;i-a f5cut ;i studiile.
A venit in Curtea de Arge; pela 1843-1844, ca subprefect al p15-
;ii Arge; ;i a activat timp de aproape 20 ani cu mult5 insuflefire pentru
organizarea ;coalelor din localitate.
A fost membru in magistrature local5, in care calitate, f5r5 indo-
ia15, a iriifiat cererea locuitorilor dela 1845, c5tre Bibescu Vod5, pentru
trecerea ;coalelor primare pe seama Eforiei.
Era om cu trecere ;i leg5turi sociale intinse. Tinea in c5s5torie pe
Maria Titopoleos copil5 de 12 ani scoboritoare, depe mam5 din
familia Domnitorului Ipsilante, sor5 cu Smaranda Moscuna, mama Eu-
frosinei Moscuna-Hrseanu, directoarea ;coalei primare de fete la 1864.
Avea propriet5ti numeroase in judef : la V5Is5ne;ti, S5I5truc, Cal-
neni, ;i pe valea Oltului.
A murit tân5r, la 27 Noembrie 1873, in varst5 de 49 ani.

315

www.dacoromanica.ro
 Desi strein de neam, a fost un bun cet8fean si un patriot devotat.
Sora lui, Elena Janiloni, 4 lntemeiat cel dint5i internat particular la
Bucuresti.
Sofia sa r5mas5 v5cluv5, in varst8 numai de 34 ani, cu 12 fete,
majoritatea m5runte 0 f5r5 situafie, a luptat din r8sputeri si a isbutit
s5 le dea tuturor o crestere aleas5 si s5 le creeze o situatie onorabil5.
Sapte din ele au intrat in inv5f5mânt.
A murit la adanci b5tranefe, 6v5nd peste 90 de ani de viat8, pil-
duitoare, ca mam5 des5v8rsit5, ca sofie devo1-at5 si femee virtuoas5.
A r5mas de pomin5 p5n5 ast5zi, case lui Augustin, cea bogat5
in fete frumoase si impodobit5 cu florile cele mai alese vara si iarna",
cum spun b5trânii.

Sache Nanoescu.
Fiul pitarului Hristea Nanoescu, membru al magistraturii orasului
in 1845, Sache Nanoescu, a fost unul din primarii distinsi ai orasului,
purt5tor de grij8 a nevoilor scolare.
El a chivernisit localurile Sendrulescu (1866) si Vilara (1876) pentru
ad8postirea scoalei de b5efi si a susfinut pe directori in truda lor de
anevoioas5 gospod8rie scolar5.

Gavrila 5endrulescu.
Fiul pitarului Vlaicu Sendrulescu, Epitropul Episcopiei Arges si
prezidentul sfatului municipal al orasului dela 1845, Gavril5 Sendrulescu
a dat cu chirie scoalei de b5efi in timpul dela 1866-76, casele ce le
avea 18ng5 Biserica Domneasc5, preg5tite pentru spital si cump5rate
mai tarziu definitiv, de comun5, pentru acest scop.

Boerul Vilara.
Grec de obârsie, de prin finutul dep5rtat al Buz8ului asa se
pare boerul Vilara", cum i se spune si astki, a venit la Curtea de
Arges, cam pela 1875, ca s8 se t5m5duiasc5 de o grea suferint5 ce avea
ia arn5ndou5 picioarele si prin slujbele f8cute la moastele mucenicei
Filofteia, el s'a simfit deplin restabilit. Aceast5 intamplare miraculoas5
I-a indemnat s5 zideasc5, in curtea Bisericii Domnesti, un azil pen-
tru toll p8timasii, adunati aici, din largul lumii, de aceeasi neclintit5 si
isbavitoare credinf5.

316

www.dacoromanica.ro
 In 1876, localul fiind gata, s'a a.T.ezat in e coala de baeti, rarnas8
tocmai atunci f5r5 niciun ad8post si a s515sluit aci 33 de ani, f8r8 Intre-
rupere, pang la 1909.
Drept pioas5 aducere aminte a inzestr5rii milostivului boer, direc-
torii scoalei i-au p5strat portretul in cancelarie, p6n5 la 1916, cand s'a
pierdut f5r5 urrn5, n v81m5sagul r5sboiului.
Desi strein de neam, acest om al lui Dumnezeu, bogat si darnic in
acelas timp, cu credinta vie si inima cald5, a mai ridicat un local de
scoal5 la Vadu Lat (Buz 5u).
Faptele generoase pot sluji de pild5 si indemn at6tora cari ve-
netici ori b8stinasi s'au procopsit cu usurint5 din belpgul acestei mi-
lostive ta'ri, f5r5 a-i ar51-a ins5 o umbr5 de recunostint5.

Episcopul Ghenadie.
A fost unul din cei mai de seams carmuitori ai Episcopiei Argesu-
lui, p8storind cu mult5 os6rdie aceast5 Eparhie mai int6i ca vicar,
apoi ca Episcop titular dela 1876-1893, când a fost ales Mitropolit
al Ungro-Vlahiei.
Cu modest5 preg8tire c5rtur5reasc8 n'avea decat 4 clase se-
minariale dar cu mult5 initiativ5 si neobosit5 ravn5, el a creat o str8-
lucit5 epoc5 de inoire in viata bisericeasc5 a eparhiei Argesului.
A inifiat si impulsionat restaurarea M6n8stirii Arges, cl5direa pa-
latului episcopal si regal, localul vechiului seminar, unde se af15 azi
gimnaziului irdustrial f'entâna care-i poart5 numele si pretutindeni
inoirea localurilor bisericesti.
Pentru scoa15, deasemeni nutrea cele mai bune sontimente. Ori-
dec6teori era nevoie de o reparatie si de un ajutor, dedea din plin si
cu toat8 inima. La 1880, a luat initiative unui comitel- de actiune pentru
renovarea localului scoalei de b5eti.
Pe copiii silitori Ii incuraja cu prernii nebitate, iar celor nevoiasi le
imp8rtea cu d5rnicie ajutoare. Era nelipsit cu vorba si cu fapti oriunde
era ceva de implinit. Nu era serbare scolar5 la care s5 nu ia parte.
Amintirea lui a r8mas s5pat5 in inima Argesenilor, ca o vie si luminoas8
pild5 de activitate rodnic8.

Daniil C. Sterescu.
A fost unul din cei mai vrednici gospodari ai orasului Curtea de
Arges ; a stat in fruntea comunii 16 ani in dou8 randuri : a) 1877
1888 si b) 1907-1911.
377

www.dacoromanica.ro
 Pe ling8 alte numeroase lucr5ri edilitare, el a inzestrat orasul cu
spitalul ce-i poart8 numele a cump8rat terenul dela most. Augustin Pe-
trescu si a construit pe el localul scoalei de fete : 1880-82, inzestrán-
du-I cu tot mobilierul si materialul necesar, incat se hot8rise a-i purta
numele.

Danil C. Sierescu.
Deasemeni a dat tot sprijinul pentru organizarea si desvoltarea scoa-
lei de baefi, decand a fost asezat8 in localul Vilara, dela Biserica Dom-
neasc8, precum si in localu propriu pe care I-a inaugurat in 1909.

Tomo N. Popescu.
.::)st primar al orasului in timpul dela 1901-1906, a cump8rat in
1902 terenul pe care e construit localul actual al scoalei de b8eti, dela
epitropia Bisericii Drujesti.
Este deci unul din ctitorii intemeietori ai acestei scoale.
S'a stins la ad8nci b5trânete, in v8rst8 de peste 90 ani.

Theodor Damian.
Originar din Pitesti, rud8 apropiat5 cu Nicolopolu, intmeeie-
tort': scoalei de fete care-i poart8 numele in acel ores, Th. Dam-an

318

www.dacoromanica.ro
a fost primar in Curtea de Arges un singur an : 1911-912 ; totusi a
I5sat amintiri neuitate in gospod5ria orasului ca om de initiativ5. Infra
altele el a pornit constructia actualului local al scoalei de fete, pe care
7ns5 moartea nu I-a crutat s5-1 inaugureze, cum i-a fost r5vna, curmand
in toiul ei o vrednic5 activitate,

Dimitre Lazarescu.
Originar din Pitesti, s'a asezat ca farmacist in Curtea de Arges, pe
la 1903. Om de cultur5 aleas5, fin, spiritual, si manierat, si-a format in
scurf timp, cea mai larg5 simpatie in societatea argesean5.
A fost primarul orasului 11 ani, in trei rânduri : a) 1914-1920 ;
b) 1922-1926 si c) 1927-1928.
In aceast5 calitate a 15sat urme neperitoare in gospodaria comu-
nal5, ca om cinstit. chivernisit si de initiativ5.
Pe 15ng5 alte numeroase lucr5ri edilitare, a dat cel mai larg sprijin
desvolt5rii culturale a orasului si scoalelor.
El a sfarsit si inaugurat localul scoalei de fete in 1912, inzestr8n-
du-I din nou cu tot mobilierul necesar si un bogat material didactic.
A construit din temelie, in 1915, localul scoalei Fl5mânzesti, inzestr5n-
du-1 deasemeni cu -Foote cele trebuitoare.
Imediat dup5 rkboi, a reluat cu mai mult5 insuflefire activitatea
intrerupt5 de vijelia crancenului flagel care a tulburat p5n5 in ad5n-
curi viata lumii intregi. Mai intai a sustinut cu ardoare campania de re-
facere a tuturor localurilor de scoli, devastate f5r5 miI5 de trupele ocu-
pante, in anii 1916-1919.
Dup5 aceea a inceput opera de complet5 organizare a inv5t5m5n-
tului local, infiintând o scoal5 mixt5, cu 2 posturi, pentru suburbia Va-
lea Sasului, indep5rtat5 de oras si o scoal5 de copii mici pentru gene-
rafiile m5runte ale orasului. A inzestrat scoala dela Capu Dealului" cu
un admirabil local de scoal5 cu 2 s51i, bine mobilat si a sustinut din
r5sputeri buna functionare a tuturor.
Numele fill va r5mâne pururi legat de viata scoalelor din acest
oras.

Nae P. Consfanfinescu.
Fost secretar permanent al prim5riei orasului Curtea de Arges,
timp de 36 de ani, f5r5 Intrerupere, dela 1894-1930, d-I N. Constan-

319

www.dacoromanica.ro
 tinescu, spirit ager si p5trunz5tor a fost un destoinic colaborator al tu-
tulor primarilor, care s'au perindat in timpul s5u la c8rma orasului. El
si-a legat numele de organizarea scoalelor locale, &And tot sprijinul
pentru inzestrarea lor cu cl5diri moderne, mobilier nou, etc. Cu indem-
nul i sugestiile sale s'au f5cut mai toate imbun5t5firile si inoirile cafe

Ia

Nae P. Constantinescu.

s'au f5cut, incat d-sale se datoreste starea infloritoare in care se g5sesc

ast5zi scoalele primare ale orasului, cum si cea dintai organizare a co-
mitetelor locale si a celui comund, pe care le-a indrumat cu pricepere
- si sárg, ca secretor, in primii ani.

Mihail I. 5fefanescu-Goanga:
N5scut in Curtea de Arges, din familia str5bunicului '$tefan Goang5,
unul din semnatarii jalbei locuitorilor argeseni c5tre Bibescu Vod5, la
1845, pentru infiintare de scoa15, d. Mihail I. Stef5nescu-Goang5, este
unul din susfin5torii scoalelor, pe linia traditional5 a marilor s5i inaintasi.
Preocupat de nevoile de inzestrare si sistematizare a orasului na-
tal, c5ruia, ii vede inflorind viitorul prin lumina trecutului s5u glorios

320

www.dacoromanica.ro
reusind s5 &fate interesul tutulor, pentru acest inalt ideal , n'a uitat
totusi niciodat5 c5 scoala e temelia de in5ltare s5n8toas8 a po-
porului si i-a dat neconditionat sprijinul s5u moral si material,
In 1932, a pornit constructia coalei Valea Sasului, ispr8vit5 de
d-I N. Gheorghiu, in 1933. A reusit s5 infiinfeeze postul II-lea la aceast5
scoal5 si postul V-lea la scoala de b5eti, cu sprijinul dat de d. Florian
Stef5nescu-Goang8, Subsecretar de Stat la Ministerul Educatiei Na-

Mihail 5Eefaneecu-Goanga.
Primarul oraeului Curtea de Arne, 1937.

tionale ; a sprijinit construcfa atelierului scoalei de fete, renovarea

mobilierului dela scoala Busaga si diferite imbun5t5firi la cefelalte
coale ; ca primar, a pl5tit totcleauna la timp subventia scoalelor,
inlesnind bunul mers al inv5t5m8ntului si n'a pregetat o cl.p5 s5 ia
parte la toate manifestatiunile lor culturale, incuraj5nd elevii merituosi
cu premii 0 cuvinte alese si ajutând pe cei s5raci.
Bisericile din localitate din care 2 constructii noui au primit
deasemeni sprijinul s5u. Apoi cl5dirile mai de seam5 ca : porfa, gara,
posta, etc., au fost renovate, tot prin st5ruinta d-sale. Bulevardul, ince-

321

www.dacoromanica.ro
put de d. Nae Gheorghiu ,a fost ispr5vit de d-sa, etc. Spirit larg i nte-
lege'tor, este c616'uzit in toata activitatea sa gospod8reasca de o sin-
gur6 deviz5 : Ridicarea cultural i edilitar6 a Argesului, l ingltimea
chem8rii sale istorice.

Florian Stefonescu-Goanga.
S'a n8scut in Curtea de Arges si a primit cunostintele incep5toare
ale inv51.5mântului primar la sc. de ba'eti. Cursul secundar 1-a fkut la
liceul Motel Basarab din Bucuresti. Spirit incline spre abstractie, a urmat
filosofia la Bucuresti si Leipzig, unde si-a luat doctoratul in scoala maes-
trului i savantului Wundt.
Reintors in tar8, a fost numit profesor la liceul din Galati, apoi
agregat la Universitatea din Cluj, unde s'a remarcat ca om de initia-
tiv5 si cu serioas8 preg6tire tiinfifici ceeace I-a indicat s5 fie ales
rector al Universifatii, in doug perioade succesive. A muncit intens pen-
tru organizarea si inaltarea celui mai inalt focar de cultura' româneasc5
din Ardeal.
In 1936, a fost numit subsecretar de Stat la Ministerul Educatiei
Nationale, pentru indrumarea si coordonarea inv46mântului superior
din toata tare.
Cu toga ocupatiunile sale de resorturi inalte, nu si-a uitat locul
natal : Argesul, si a luat initiativa unui mare asez8mânt cultural aci : Uni-
versitatea de varg Regale Ferdinand I", reinviind trecutul de glorie al
acestui vechiu cuib de asezare si inchegare nationa16.

Nae N. Gheorghiu.
Originar din MuOtesti, unde s'a n8scut la 1878, din 060 proprie-
tari, s'a stabilit definitiv ni Curtea de Arges, legandu-si numele de oras
prin diferite lucr'ari edilitare, pe care le-a infaptuit in calitate de primar.
Tot in aceast8 calitate a s5varsit si constructia scoalei primare Valea
Sasului in 1932-1933.

322

www.dacoromanica.ro
 Isvoare consulfafe.
Adev8rul Literar, revist5.
Anuarul Gimaziului Principe le Nicolae" : 1923-1925.
Anuarul Seminarului Neagoe Voc18", C. de Arges : 1918-1926.
Arhivele Scoalelor : Hefi, Fete, Frim8nzesti, Busaga, V. Sasului.
Arhivele Sf. Episcopii a Argesului.
Arhivele Statului.
Arhivele Seminarului C. de Arges.
Arhivele Prim8riei C. de Arges.
Brezoianu I. Institufii din trecut.
Costescu Gh. N. Contribufiuni la Istoria inv. nostru primer.
Dra"g5nescu Icon. Gh. C. Istoria Seminarului C. de Arges.
Franfescu Gh. M. Câteva pagini din trecutul sc. pr. N. Simo-
nide", Pitesti.
lorga N. Istoria InValarnántului românesc.
Marinescu Gh. C. Seminarul din C. de Arges.
Popescu Diac. Aurel $coala de cânte'refi bisericesti din C. de
Arges, 1936.
Revista Satul".
Tonegaru Eufrosina Amintiri.
Universul, ziar.
Ureche V. A. Istoricul coalelor, vol. I, II, III.
Ureche V. A. Anuarul Instructiunii.
Ureche V. A. Acta et Agenda.
Legea instructiunii din 1864 si diverse alte legi si regulamente.

NOTA. Adresez pe aceastli cola multumirile mele recunoscatoare d-lor :

Gh. si Emil VOrtosu dela Arh. 'Statului. ing. M. loanid. pensioner C. de Arges, N.
Constantinescu, pensioner C. de Arges, Aurel St5nescu, functional., Bucuresti i Gh.
Sterna% funct. C. de Arges, si tuturor acelora care cu aleas i neprecupetitift
buniivoin9 mi-au oferit serviciile lor in cursul acestei lucrari.

323

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE
Pag.

L5murire 7
Introducere , 1 II
Starea inv5t5m8ntuIui inainte de 1860 . . 20

COLILE PR1MARE

coafa primara'de 135eti 30

Intrefinerea scoaleIor 50
Anul scoIar 68
Programe si hietode 74
'Ma-Fel-lel didactic I0I
Biblioteca 102
Personalul didactic ' ' 103
Viata scoIar5. Elevii . I 43
Anexe 19 I

$coala primari de Fete . . . 215

Impresii si reamintiri trgite la.St. de fete din C. de Arges 243
Scoala Fl 5m5nzesti . 249
. ,
5coala Capu-Dealului 259
Scoala Valea Sasului 267
Sonia de copii mici 276
Comitetele scoIare 279
Scoalele secundare 287
Seminarul Neagoe Vocri" 290
Scoala de C8ntareti 294
Gimnaziul industeiaI Reg. Elisabeta" 295
Gimnaziul Principe le Nicolae" 297
Scoala secundar6 de fete 305
Scoala de Notari 307
Scoala industriaI5 de ucenici 308
,Eforia scoIar5 .. 3I0
Prietenii scoalelor 3 14

324

www.dacoromanica.ro
 S. A. P.

cAA
MARVAN

r.

Pretul lei 666.

www.dacoromanica.ro