Anni I — Nr. 60.

Viena, mercuri 31 august/12 septemvre 1866,

Ese de t r e i ori in septemana: M e r c u r i - a , %
Prenumeratiunile se fac la toti dd. coresnan-
V i n e r i - a si D o m i n e c ' a , cand o cőla intréga, i;
dinţi a-i noştri, si d'adreptul la RedactiŞaŞe- v
oand numai diumetate, adecă dupa momentul
Stadt, Wallfischgasse Nr. 8, Mezzanin, f u n d e '
impregiurarilor.
sunt a se adresa si corespundintiele, ce p k y e s e
Pretlil de prenomeratlune: Redactiunea, administratiunea seu speditur
pentru Austria: câte vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra c
anonime nu se vor publica.
pe an întreg fl.
> diumetate de an • • • • 4 n » „
„ patrariu „ » 2 * » „ Pentru a n u n c i e si alta comunicatiuni de ir,te­
res privat — se respunde cate 7 cr. de linie,
p e n t r u R o m â n i a si Strainetate:
repetirile se fac cu pretiu scadiut. Pretiul
pe an intreg 15 fl. v. a
timbrului cate 3 0 cr. pentru una d a t a , se
„ diumetate de an • • 8 » n n'
antecipa. Speditur'a: Mariahilf, W i n d m ü h l ­
» patrariu » „ • 4 » » „
gasse Nr. 29. unde se primesc insertiuni.

Viena 3 0 a u g . / I I sept. — Elementul nemtiesc nu v r e se t ó ü e r e s c o l a t i l o r , si i n s a m b e t ' a t r e - petinti'a p o t e r e i centrali, — ceea ce n i

Cestiunea ministeriului unguresc r e m a n a neactiv la r e o r g a n i s a r e a consti- cuja lu trimise érasi c a t r a Candia. — va m a i r e m a n é apoi, in p u s e t i u n e a n ó ­
sta pre loc. C o n s e r v a t i v i i , p r e c u m seim, tutiunale a m o n a r c i e i . Mai mulţi foşti de­ D Ü r n a l e l e grecesci afirma că n u s'a s t r a m o d e s t a si seraca, o p o t e m s u p u n e
si-dedera t ó t a trud'a de cata e capace p u t a ţ i , de n a t i u n a l i t a t e n e m ţ i , a v u r ă do­ veifcat inca neci o p i c ă t u r a de san i n d r a g a vóia t a v e r n i c u l u i care va g r i g i
partît'a lor, ca se-si p ó t a cascigá b ă r b a ţ i minec'a t r e c u t a o conferintia i n t r ' u n ora- g e , scirile turcesci p r e t i n d că Grecii d e afacerile i n t e r n e , s u b care v a forma
in ministeriul l o r d e n p a r t i t ' a c e n t r u l u i siel al A u s t r i e î inf.. N u c u n ó s c e m i n c a comit m a l t r a t ă r i a s u p r a T u r c i l o r d'in u n d e s p a r t i a m e n t s e p a r a t in g u v e r n , îm­
dietei. d e c u r s u l conferintiei, t o t ce seim e că acele locuri, — cari i n c e p a fugi din tié- p r e u n a cu a g r i c u l t u r ' a si i n d u s t r i ' a .
P a r t i t ' a c o n s e r v a t i v a p a r e c o n v i n s a si-au descris p ă r e r i l e i n t r ' u n m e m o r a n d , ra>— i d e s p ó i a d e a v e r e si vite. — S e in Mai a d a u g e n u m i t u l o r g a n că „ L ó -
că un ministeriu u n g u r e s c c o m p u s n u m a i m e n i t a c e r c u l á si p r i n alte tieri p r e la tieîege că fie caré p a r t e descrie d e c u r s u l n y a y si contele A n d r á s s y r e t o r n a n d de
de omenii ei, r e p r e s e n t a n t e n u m a i a o m e n i i de p a r t i t ' a lor, si a p o i a se. aşter­ precum i vine la socotéla, in cat p e n t r u la d e s b a t e r i l e din V i e n a de secur a u
principielor ei, va suferi c ă d e r e in die­ n e g u v e r n u l u i . ft%i caută se p r i v i m c a t r a m i ş c a r e a C a n a d u s cu sine p r i n c i p i e m a i conservative,
ta, si de acesta n e p l ă c e r e o v a p o t é m â n ­ — Scirile den Francia afirma că dianilor cu c o n v i n g e r e a că e i n s p i r a t a si acea c o n v i n g e r e că c o m p l a n a r e a ar fi
tui n u m a insocirea cu p a r t i t ' a c e n t r u l u i . r e t r a g e r e a lui D r o u y n e n u m a i î n c e p u t u l d e s e n t i e m e n t u l de l i b e r t a t e , si că l u c r a d e c u r s m a i r e p e d e , d a c a diet'a ar fi
Partit'a centrului dietei a i n c e p u t s c h i m b ă r i l o r celor m a r i ce a u se u r m e z e in m o d d e m n de naţiunile cari n i s u e s c i n c e p u t r e v i s i u n e a legilor d e n 1 8 4 8 .
pertratari cu conservativii, se p a r e i n s e de acum'a. I m p e r a t u l a r e d e cuget se-si a m e r i t á , a cascigá a c e s t a p r o p r i e t a t e „Necadiul acest'a se p ó t é inca dela-
ca nu s'au p o t u t i n c a intielege deplin, s t r ă m u t e mai mulţi r e p r e s e n t a n t i ce-i inalienabila a p o p ó r a l o r . t u r á , daca dietei ce se v a c o n c h i a m á , i
căci acesteia inca n u i-ar p l a c e ca i n t r a ­ are la curţile p o t e r i l o r e u r o p e n e . G u v e r ­ se v a a d r e s a i n c a o d a t ă p r o v o c a r e a
rea ei in ministeriu se n u fie de cat întă­ n u l e r e s o l u t a-si î m p l i n i o b l e g a m i n t e l e Revista diaristiea. la r e v i s i u n e a acelor legi, deslucirea
rirea conservativilor, p r i n n u m e l e u n o r ' a p r i m i t e a s u p r a - s i p r i n c o n v e n t i u n e a de „ P e s t i H i r n ö k , " r e p r e s e n t a n t e al unor cestiuni referitórie a t a t la a c e s t a
si din centru. s e p t e m v r e , p r e c u m si a-si r e t r a g e t r u p e ­ conservativilor de calitatea p r i m a d e n r e v i s i u n e cat si la p r o i e p t u l afacerilor
Noi r o m a n i i , cari d o r i m c o m p l a n a - le d e n Messicu. T
I -aria, c o m e n t é z a d e s b a t e r i l e in cestiu- comuni, — si s p r e acést'a s'ar d e n u m i
rea cestiunei d e c o n s t i t u t i u n e i n t r u i n t e ­ — Italia si-a r e d u s armat'a r e g u l a ­ •inisteriului u n g u r e s c . E l c r e d e că comisari r e g . s t r a o r d i n a r i in a m e n d ó u e
resul unitatei si p o t e r e i m o m r e i e i p e n t r u ta cu 5 8 . 0 0 0 de b ă r b a ţ i ; é r a voluntarii ! / i a n u se finiră, neci se i n t r e r u p s e - casele dietei."
care sacrificăm s â n g e si avere, dar n u cari p r i m i r ă siervitiu cu c o n d i t i u n e a p r e ' i e tot, ci se a m â n a r ă u n pic, ca se
A c é s t ' a e p ă r e r e a lui „ H i r n ö k " s p r e
suntem deoblegatii c o n s e r v a t i v i l o r căci cat t i m p va d u r a b a t a i r » , fura demissiu- a i l n timp fie c a r e p a r t i t a a-si face socóta
d e l a t u r a r e a necadiului. Cetitoriul v a lua
— dorere! — n'av e m c a u s a s p r e acést'a, n a t i . I n c a o d o v é d a că negotiatiunîle di­ cu consciinti'a sa ^ i ; t { c a
a m a n a .Albino« n~ iu n e v i s t ' a dia­
•caută se p r i v i m cu i n t e r e s l a d e s v o l t a r e a p l o m a t i c e cu A u s t r i a , p e n t r u incheiarea „ S u n t e m convinşi — dice i n t r e al­ ristiea p o m e n i r ă m de o d e s c o p e r i r e a
cestiunei, si cu i n g r i g i r e n u c u m v a n o u l t r a t a t u l u i de p a c e , n u insufla neci cea tele n u m i t u l o r g a n — că toti p a r t e c i p a - d i u r n a l u l u i „ P r e s s e " , acést'a c o n s u n a in
ministeriu se fie d e c a r a c t e r c o n s e r v a t i v , m a i m i c a i n g r i g i r e . torii la d e s b a t e r i , desclinit centralistii c â t v a cu p ă r e r e a lui „ H i r n ö k "
p e n t r u că seim din t r e c u t ce a v e m se — T i a r u l Rusiei ie m e s u r e t o t m a i m a g i a r i , m e r s e r a la V i e n a cu i n t e n t i u n e a Cele înşirate de n u m i t u l o r g a n con­
asceptăm de la acesta p a r t i t a p e n t r u na­ energice p e n t r u rusificarea P o l o n i l o r . de a se i m p a c á . S u n t e m convinşi că le- servativ n i dau_ s e j i c e c e u e j p - - ^ - « J i ­
tiunalitatea n ó s t r a . __ D i n Varsiay^a,, s,e n serif T.« TJ^Í^^I© g ă r e a cestiunei ministeriului. Se intielege
' C u referintia la aceste p a r t i t e , dice s u n t convinşi că d u p a ce F r a n c i a v a efep- rilitá p r e c u m r e c e r e principiul continui-
că n'o fac in m o d oficiale, căci astfel
diurnalul „ C o n c o r d i a " in n r . 67. r u - t u i c o n v e n t i u n e a d e n s e p t e m v r e , v a t r e ­ tatei d r e p t u l u i . neci p r o g r a m u l n u si-l'au p u b l i c a t . P r i n -
b r i c ' a P e s t a : „A refusá u n ministeriu b u i se o b s e r v e é r a s i o p a s i v i t a t e atenta, Ministeriul de e s t e r n e n u l'a atins cipiele celei lalte p a r t i , a majoritatei die-
compus din o fusiune a conservativilor, p r i v i n d la desfasiurarea evenimintelor. neci Jegile d e n 1 8 4 8 ; p a r t e a ce l u a s e tali, a ó m e n i l o r cari v e n i r ă la V i e n a a
a centrului si p a r t i d e i liberali: ar î n s e m ­ D i n acesta pasivitate n u va p o t é esi na­ d e n acest'a m i n i s t e r i u l lui K o s s u t h , o fă­ p a r t e c i p á la d e s b a t e r i l e acestei cestiuni,
na a nu intielege, a n u cunósce situatiu- inte de finea anului 18G7. D e c i c a b i n e t u l cuse p r i n a b u s , a s t a d i n'o r e c h i a m a neci — le c u n ó s c e m d e n „ P ă r e r e a s u b c o m i -
nea actuale.« r u s e s c va folosi acest i n t e r v a l p e n t r u a cei mai m a r i ministerialieti. Mai cu s é m a iotuliiî 15" a ş t e r n u t a dietei din P e s t a
F i i n d că noi nu asié intielegem si ş t e r g e cu t o t u l d e s p a r t i a m e n t u l de admi- p,< i p u n t e d e n art. I I I le c r e d e m n e a - in caus'a afacerilor c o m u n i .
nu cunóscem situatiunea a c t u a l a casl n i s t r a t i u n e p e n t r u P o l o n i a . T i é r ' a i n t r é ­ •«Mle.
'"''''untul a n t a i u e r e l a t i u n e a m i n i s t e - Temisióra 5 sept.
„Concordia," ci cu t o t u l a l t m i n t r e ; fiind g a se v a i m p a r t í in d ó u e g u v e r n a m i n t e ,
riu-ui din B u d a c a t r a d r e p t u r i l e p e r s o ­ (D.) I n septemanile trecute — asié vru
că chiamarea diuaristicei este a chiarificá in cel de V a r s i a v i a si cel de L u b l i n , cari
nali ale D o m n i t o r i u l u i . D e s p u s e t i u n e a norocul, ca se am de repetite ori ocasiune a
părerile, deci b i n e v o i é s c a a ni d á nisce se vor a d m i n i s t r a in tote privintiele casl
b i z a r a ca „ d a c a Majestatea S a v a lipsi vedé si g r a i pre multstimatul nostru bărbat
respunsuri l a î n t r e b ă r i l e ce i le v o m face, cele lalte g u v e r n a m i n t e rusesci. natiunal V. Babesiu. T i e n u r a m împreuna dis­
— promitiendu-i t o t o d a t ă că si n o i v o m — F a t i ' a orientului devine p r e di ce den t i é r a , " p a l a t i n u l , séu locutienintele, cursuri l u n g i si interesante, caci de m u l t n u n e
séu v e r i care m i n i s t r u in B u d a se esser-
dá daca va cere c â n d v a d e s p r e cele ce m e r g e t o t m a i seriósa. G u v e r n u l t u r c e s c întâlniserăm, apoi de atunci se intemplara lu­
t r i m i s e n o t e r e g e l u i Greciei, c e r e n d spli- cieze p o t e r e a esecutiva a v e n d inviolabi­ cruri multe si — minunate. I n t r ' altele doriam
scriem noi.
litate p e r s o n a l a , D o m n i t o r i u l n'o p ó t é se sciu, oa — ce dice, séu ce va se dîca el la
î n t r e b ă r i l e n ó s t r e c a t r a on. „ C o n ­ catiuni p e n t r u t o n u l ce-1 p o r t a diurnali-
caricatur'a c e i - o facu moi deunadi „Concordîa"
cordia" sunt: stic'a g r e c é s c a , si p e n t r u gardiştii natiu­ restitui fora d c a a b d i c e . Si fiind că co-
séu mai bine D l Sîg. V. P a p p , si pre care mai
n a l i cari m e r g i n ajutoriul C a n d i a n i l o r r ó n ' a n u p ó t é fi fora consiliariu u n g u r e s c ,
1. D i n p u n t u l ce v e d e r e al a s e c u r a - de curend „Gazet'a Transilvaniei" i-o marca
C a b i n e t u l g r e c e s c r e s p u n s e că diurnali- n u m é s c a - s e el c a n c e l a r i u séu m i n i s t r u , cu câteva trasuri? P e n t r u ca întrebarea acést'a
rei natiunalitateî r o m a n e , afla „ C o n c o r ­
stic'a n'o p ó t é r e s t r i n g e căci n u p e r m i t e t o t aceea v a avé de făcut ce face c a n c e - se desbeta pre la noi mai intóte cercurile pri­
dia" de lipsa ca n o u l m i n i s t e r i u se se
constitutiunea, é r a g a r d i ş t i i cari se d u c lari'a acum'a. vate. — Mi-a respuns scurt, ca n i c i p r î c e p e ,
compună si din c o n s e r v a t i v i ?
s u n t C a n d i a n i é r a n u s u p u ş i grecesci. Al doile p u n t s u n t finantiele. D e s n i c i a v o r b i t , nici va v o r b i c â n d v a lim­
2. Care e p r o g r a m u l conservativilor? b'a l u i S i g . V. P a p p . — Bîne, i disei, dóra
G r e c i a voîesce se fie g a t ' a si p e n t r u c a s u l p a r t i r e a n u se p ó t é fora ca se n u p a t i
3. Daca esiste u n d e - v a a t a r e p r o ­ nu vei lasa grasele neadeveruri si necalituri
d a c a s'ar i n t r e r u m p e l e g a t u r e l e diploma­ m é s c a c r e d i t u l statului, fora ca solidari­
gram, — este in el m ă c a r o sentintia — ne'nfruntate! — Mi respunse: „Daca le re-
tice, deci a d e n u m i t o comissiune d'in t a t e a detorielor statului se nu sufere. Mi conósceti de ne-adeveruri si necaliturî, apoi ce
despre î n d r e p t ă ţ i r e a e g a l a a n a t i u n a l i
p r i m e l e c a p a c i t ă ţ i militare, cu î n s ă r c i n a n i s t r u l u n g u r e s c ar fi n u m a i vice-ministru lîpsa ar mai fi, ca se umplem colonele foilor
taţilor?
r e a de a e s s a m i n á s t a r e a a r m a t e i , a face fatia cu cel d e n Viena, deci ar fi b i n e a nóstre demustrand acést'a?!" — D a r p e n t r u
4. Daca n u esiste p r o g r a m , crede
ameliorările n e c e s a r i e . o r g a n i s á érasi vechi'a c a m e r a r e g . u n g . cei ce nu te cunosc mai de aprópe, — i reflec­
„Concordia" că b a r b ' a e g a r a n ţ i a politica
T o t a t u n c i din p a r t e a T u r c i e i O m e r Al treile p u n t e m i n i s t e r i u l de r e s ­ tai. — „Cei ce nu me cunosc p r e mîne sî nu
destula p e n t r u ca se se i n c r é d a lor, p e n ­ cunosc pre contrarii si antagonistă mei d'in
P a s i a p l e c ă a i n s p e t i u n á B o s n i a si M u n bel. n P . H i r . " e c o n t r a acestui m i n i s t e ­
tru ca se pledeze p e n t r u i n t r a r e a l o r i n viéti'a si activitatea l u n g u l u i trecut, aceia abie
t e n e g r u (se intieleg fruntariele acestei riu, e de p r i s o s a-i i n s i r á m o t i v e l e de ne-ar poté cunósce cum se cade dintr'o polémia
noul ministeriu?
tieri.) óra-ce neci diet'a n u cere acest ministeriu, drasteca." —
5. D e u n an de c a n d s u n t c o n s e r v a ­
C a n d i a n i i p r e t i n d cu r e s o l u t i u n e a n e s ci n u m a i d r e p t u l de a v o t á miliţia. O r - Asié Babesiu; eu inse si cu mîne mulţi,
tivii la p o t e r e , — ce b i n e a u făcut ei
s i u n e a la G r e c i a . D e m o n s t r a t i u n i l e a r m a g a n i s a t i u n e a a r m a t e i r e c u n o s c cu toti că credeti-mi forte mulţi, desi tot de un'a am avut
p e n t r u natiunalitatea n ó s t r a in C a r a s i u ,
t e i t u r c e s c i n u i - a i n s p a i m e n t a t , ci d e s p a r caută se fie un'a, d a c a e se c o r e s p u n d a tot respectul de opiniunea si judecat'a lui, asta
si din C a r a s i u a lungul p a n a l a M a r - data ca mai cu séma intru câtva si atinşi in a-
tindu-se in t r e i t r u p e , a s c e p t a r a atacul c h i a m a r e i sale.
matla? césta causa, nu ne potem impacá cu o tăcere
C o n d i t i u n i l e ce li i m b i ă Mustafa P a s i a Al p a t r a l e p u n t e m i n i s t e r i u l de
6. D'in 1848 p a n a astadi, care g u ­ absoluta, ci pretindem dreptul de a caracterisá
n u le p r i m i r ă . Mustafa r e t o r n ă la C o n cornerciu, d e s p r e a c e s t ' a afirma » P . H . " : incai in câtva, in câteva trasure fugitive —
v e r n a fost m a i nefavoritoriu natiunali­
s t a n t i n o p o l e a r a p o r t a că missiunea n u d a c a v o m s u b s t r a g e din el cestiunea de critic'a ( ? Red.) dlui Sig. P a p p , si r o g . pre on.
tateî r o m a n e ?
si-a a v u t resultat. S u l t a n u l t u r c e s c lu v a m a , care e de i n t e r e s c o m u n p e n t r u Redactiune a nu ni denegá ascultarea înaintea
7. E „ C o n c o r d i a " de partit'a con­
p r o v e d i u cu i n s t r u c ţ i u n i n ó u e favori- i m p e r i u l i n t r e g , si p r i n u r m a r e de com- publicului nostru.
servativilor?

A m cetit si recetit articlul dlui B . despre
necesitatea „Albinei," dar — v r e un ton aspru,
v r e o u m b r a de limbagiu frivol, vre o direp-
tiune duşmana fatia cu „Concordia" ori „Ga­
zeta", séu cu dl Sig. P a p p — n'am potut des­
coperi intr'acel'a nici de cat, a n u m e nu pricep,
cum i-o p o t u r a nescocí dlui B . cumca densul
ar fi tras „la cea mai grea indoiéla si capacita­
tea, si loialitatea Concordiei si a Gazetei, pre­
cum si iubirea l o r de a sacrifica pentru
public!" — Atat'a inse fie-cine pdte pri­
cepe câ numai p r e langa astfeliu de scor­
nitura se potcau publici acele
tive ordinarie (Acum'a esti mai aprdpe de
a dever, numesce-le cum merita, dar n u li dice:
critica! R e d . ) acele minunate probe de stil;
numai sub acest pretest potea dl Sig. V. P a p p
se jdce pre atletul cu maciuc'a cea grdsa. —
D e ce patima drba a trebuit se fie condus acest
barbat in furi'a. atacului seu, se vede de acolo
câci densul desl diurnalist de profesiune si —
desi ca deputat la dieta multe luni de dile a
stat in atingere de aprdpe cu colegii sei, totuşi
urit blamandu-se afirma, cumca comitatul Te-
misiului ar avé n u m a i u n r e p r e s e n t a n t e
r o m a n la dieta, si cumca acést'a ar fi vin'a lui
Babesiu, — p r e cand tdta lumea scie, câ comi­
tatul nostru are t r e i r e p r e s e n t a n t i r o m a ­
ni, adecă pré dnii Georgiu si D r . A l . de Mo­
cioni si pre dl Ivacicoviciu, — pdte dl. S. V .
P a p p crede câ n u m a i cest d'in urma ar fi ro­
man, ér dnii Mocionesci n u !
Ce se tiene de influinti'a dlui Babesiu a-
supr'a alegerilor, aceea adeverat câ a fost fdrte
activa, dar numai p r i n luminare si capacitare;
ceea ce dice dl S. V . P a p p despre d i c t a t u r ' a
dlui Bacesiu, aceea e o fabula invetiata de la
tutorii noştri politici, si cu care vine dsa a ne
ataca chiar p r e noi.
Daca bărbaţii noştri intieliginti n'au voit
se încheia compromis cuvatavii contrarilor pen­
tru mai mul ti deputaţi, anume p a t r u romani d'in
acest comitat, éca ane ai oig. -- -
caus'a,apoi invetie a-i pricepe si a-i stimá, éra
n u se cairtésca.— Adeverat câ ni s'a imbiat u n
compromis cu p a t r u deputaţi d'in opt, resp.
diece, dar a) ni s'au propus bărbaţi dupa ale­
gerea si interesul contrarilor, era nu dupa do-
rinti'a poporului nostru; b) daca noi in tdte
ram pentru atare, caus'a a fost —- nu câ ddra
am fi socotit cumca vom reesi pretotindene eu
FOISIORA.
Ceva despre balade. *)
I.
Acést'a e a d o u a brosiura, in carea ast­
feliu de poesie poporale le-am numitu era,
balade.
Balad'a, dupa sensulu si cuprinsulu ei, e
o poesia epica de caractru seriosu, din tempii
cei antici ai unei naţiuni. Balade de definitiu-
nea acést'a s'au aflatu in Angli'a si Scoti'a inca
in secululu alu 14. D e asemene caractru suntu
si aceste balade. —
D u p a arte, e g r e u de a defini balad'a, pentru
câbalad'andua se diferesce de cea vechia,—dedra-
ce poeţii in decursulu seculilorua datu nnmele
de balada, si altoru poesii epico-lirice; si con-
fusiunea in definitiunea baladei a fostu si mai
mare candu poeţii, poesiele de asemene caractru,
acuşi le numiau balade, acuşi romantic, si acuşi
poesii epice. —
Romanti'a — cârca are ceva comunu cu acést'a me spriginira,suntu: R s i m u l u D n u N . T i n -
balad'a — e o poesia mai multu lirica de ca­ cu Velia protopopu, D i u IosifuOlariu invetia-
ractru mai usioru; — si mai totu din acea ma­ tori, D i u N . L u p u , si D i u I. Ardeleanu advo-,
teria, balad'a face poesia episca éra romanti'a catu, — si alţii. —
poesia lirica. —
A l e x a n d r i numesce baladele popurale
romane, de „cântece betranesci" si definiéza
câ balad'a e o poema a supra intemplariloru
istorice si fapteloru măreţie. —
E u judecandu din şirurile din urma a
baladeloru Vintila Voda, Janosiu Craiu si A n u -
ti'a, si altoru netiparite — unde insusi poporulu
spune numele poesiei poporale de acést'a spe­
cia — balad'a o numescu „hora voinicesca" si
acestu conceptu corespunde definitiunii ei, pen-
truca e poesia epica. —
II.
Baladele din brosiur'a acést'a suntu tdte
istorice, si culese in Banatulu temisianu, deosebi
*) Brosiur'a II den balade va apare curund in acesta ce le au fora a premite nisce
tipografia. Reproducem inca din ea părerile dlui au­
tor despre balade si promissiunile ce le face la capet.
Red.
tranul Nichita, gospadariu ales intre consătenii N u mai este induoiéla câ j u n e l e Domni-
ai noştri, nici de cai, câci p r é bine conosceam
sei petrecu o viétia cinstita, erá .pururea tré- toriu al României n u va fi compătimit vediend <j e
precumpenitdrele medildce politice, oficiale si
diu si in anii den urma, d u p r e cum ne spuse miseri'a ce bantue mai cu séma veri o cate-va e V
pecuniarie ale minorităţii contrarie, — ci d in
insu-si D . paroc din loc, avea plăcerea, de a j u d e t i e de dincolo de Milcovu, si Iasi in par-gj
acea intentiune politica, ce intr' adever câ Ba­
tiné cuventari evangelice catra consătenii sei, ticulariu, nu se va decide se dea puternic'a s a SC]
besiu ni-a indegetat'o, éra noi o si realisaram;
indemnandu-i spre pocaintia si spre petrecerea impulsiune spre impucinarea reului. Este def r<
ea adecă d'in părţile ndstre se n u se pdta seolá
unei vieţi cu cinste. — Acést'a publicandu-o prisos d'acum înainte se mai spunem noi in c e t a
in dieta vre un „Vertan," careleprovocandu-se
si dorindu-i lui Niehita Dorofteiu viétia feri­ consta adeveratul reu al acelei parti a Româ­
Ia mandatul seu d'in partea romanilor, se desa-
cita in locasiurile cele eterne, indemnâm toto­ niei; M. Sa a vediut lucrul, inteligenti'a sa l ' a ?01
vueze si paraliseze in dieta voturile natiunale
dată pe cei betrani ai noştri, ca apăraţi fiind esplicat si anim'a sa lu va remedia. g,
ale deputaţilor romani, precum se intemplâ a-
ei de betranetie adânci, se cugete mai vertos la Iasi au trebuintia de rcromanire, si gu-fo
cést'a la 1 8 6 1 . — D ' i n părţile ndstre nici u n
cele ale penitintiei si ale curatiei sufletosci, de- v e r n u l Măriei Sale va avé ordin, suntem i n - ;0]
deputat neroman n u se pdte lauda câ ar fi ales
oat se-si impovaredie si se-si intine betrane- credintati, a face ca Iasi se semene, in c u r e n d , 3e
invec­ cu voturile romanilor si s'ar bucura de iacre-
tiele p r i n intreprinse, ce nu sunt amesurate a duo'a capitala a României. Jc
derea romanilor; apoi acést'a e mult, fdrte mult
spiretului tempului si intereselor celor scum­ Se traésca M. Sa Voda ca se i m p l i n é s c a
pentru cei ce au u n pic de precepere politica. n
pe besericesci si natiunale. dorintiele Romanilor: o România mare, o Ro-n]
Multe neadeveruri,mistificatiuni si absur­
mania tare, o România luminata, o Romaniar : 0
dităţi asiu mai poté citá si infruntá, dar in pri­
fericita sub prim'a dinastia ce si-au chiamatp<
vinti'a acelor'apré bucuros me alătur opiniunei
Romanii p e n t r u acest sfersit!"
dlui Babesiu si le las — cucului. U n ' a totuşi .România.
caută 'n fine se mai ating, cumca adecă pre tot fi
omul drepteugetatoriu trebe se-1 supere, cand I n România partitele incep a se p r e g ă t i i'i
citesce in „Gazeta" amintindu-se, éra in „ A l ­ pentru alegerile venitdre la adunarea legela- Prusia. : e
bina" fora nici o observatiune reproducemiu-sc 'tiva. Cei de acel'a-si program forméza cate u n I n medilocul E u r o p e i se fdrma u n s t a t ' 0
despre o discordia dresi-car< a născuta între V. comitet. Judecând dupa presemne, alegerile vor potinte menit a duce rola mare intre cele lalte 111
Babesiu si Sig. P a p p , *) pre cand ori-cine f o r a fi scomoto'se, viéti'a constitutiunala incepe a popdre. î n v i n g e r i l e cascigate a supra A u s t r i e i 50
patima si reutate, daca-si va luá ustencl •* • iti p r i n d e radecine tot mai adânce. dau Prusiei foldse in Germania, p r i n anessarea "' 1
articlul concerninte d'in „Albina" nrii 4,-> s.'. 44, Scirile den Bucuresci, cu datul den sam- regatului Anoverei, electoratului Hessen, P " " ^ 11
se va convinge pre de plin, cumca acel e un bet'a trecuta, ni spun câ Mari'a Sa Domnito- cipatului Nassau, si a orasiului liber Franco-
model de moderatiune, obieptivitate s i » e r i o s i - riul nu va merge la Galaţi, ci de la Jasi va furt. O parte a natiunei nemtiesci saluta cu
tate, éra de persdn'a dlui Sigismund P o p p nu retorná drept la Bucuresci. Faim'a pretinde a bucuria acesta procedura prusésca, p e n t r u c a ' r
se atinge chiar nici cu un c u v e n i D a r — ba- sei câ de la Constantinopole a sosit respunsul intru imputienarea oaselor domnitdrie ea v e d e ,e
ta-1 focul interes de el; o tocmai anul d o c a n d Sultanului. progres catra unitatea natiunale. Acesta partita
dl Sig. P o p p ni dede se precepem, cumca — Diuariul „Ordinea" — de care am po­ e gat'a pentru acest fapt, a uitá tdte călcările"^
3
„lucri bonus odor ox re q u a c u m q u c r menit in n. tr. — sta sub direcţiunea unui co­ de constitutiune ale g u v e r n u l u i prusesc. Alta"
mitet compus de dd. Lascar Catargiu, Georgiu partita den contra n u incuviintiéza anessarea^'
e
Costa-Foru, printiul Demitrie Ghica, Aristid fora ascultarea poporatiunilor respeptive, s i
]
P: scai, printiul Alessandru Stirbeiu, Mano- mai vertos n u se invoiesce ca resultatele bata-°
BUCOVINA 1
_ .ica ca): lacbe Costache, si Constantin Brailoiu. — Nu­ liei se justifice portarea de mai nante a guver-
3
D e s u b m u n ţ i i A d a m si E V Î i ; u m , mele acestor bărbaţi sunt mai cunoscute Ro­
s[>(
nului. Acesta partita desl mica, e respetabila^
. manilor, de cat se avem lipsa a vorbi de di-
1
august 1866. I n 7/19 august a. c rep. Q t u l
I n t r u intielesul constitutiunei prusesci,^
^ reptiunca diuariului. I dorim r-rrvariArare. se a-
u
fundul Moldovei bărbatul cel mai b e t r a g la veri ce estindere teritoriala se recere i u v o i -
partea munţilor asiá numiţi moldovei-, sei, j u n g a a vedé ordinea perfopta prescrisa de con- e
rea camerei. Astfel se gatl un proiept de l e g e
anume -Nichitav I . : í •n^-^^ft-oîn
Doroîtem e i a fost trecui de stitutiune. 8
si pentru numitele anessiuni, si trecend acest'a'
u t » uni, era leciorul seu cel mai mai
Cetim in „Trompet'a Carpatilor": „Tdte p r i n comissiune, venî la desbatere in camer'a
mele Gavril. numera acum'a 70 de Î I n i
scirilece n i vin de pe u n d e a trecu t pré Inaltia- deputaţilor prusesci. ^
Grab'a strica tréb'a. Vcnitonul le va arcra tul nostru Domn, i n acést'a caletoria a sa prin Despre acesta siedintia de importantia nu"
OH. SI 1
e
nu ne îndoim câ atunci on. rcd. a „Gaz. T m . • i-va tiéra, sunt in unire câ in tdte părţile primirea numai pentru Prusia ci pentru E u r o p a intréga, (
;•«<•<> îs.-:'-.-i »Wrv!>tiw»a sa dupa ce se v» MI Â con- a fost splendida si cordiale totdata. Assu- noi reproducem urmatdriele cu datul Berlin'^
tV.st data ci cereala tie d. pritele ţjudetie de e l e m i n k m - I C sór'c. !• • : -te 8 sept. D<
Vi- oare purcese M,iicai..l nn J.-> . . . . i ^ „; Aa i;A«»ni »v. i i y r ; ' i ( . . p r i n .'i.'ésta L1
lima 7 E r a u de fatia miniştrii Bismark, Mühicr,
•piretul întregului <""• j,roce-
poti atacá ver ce '"t in
visitare a suveranului ti drei o mângâia re pen- Selchow, H e y d t , Itzenplitz, E u l e n b u r g . I n g a - e
1
lîeu. *ru trecut si sperantia pont) i vino^u. lerîi mulţime de ascultători. I
in comitatulu carasiului. — Mai tdte au ob- coi ce-i întrebară, séu — beţii de ei — si-luara
jetu din istori'a României, Moldaviei s i Unga­ iadrasnéla a fi de alta părere, buna dra casl
acesta ortografia, cand va scrie
nominativ: sumanus metis,
u n g u r é n u l in^
ardeleanul va avé
riei, si trecu cu matcri'a s i preste Dun.iiv in eum ar ave si ci u n pic de judecata data de .8
Turci'a. — acusativul: tiundram meam.
Ddieu, si libera de tutela! deci nu mi re-
u
Duna o* vede chiaru si numa din mane alt'a de făcut, de cat a încheia conven-
L a recercarea dsale promit câ voiu con-^
acést'a brosiura, poporulu romanu din ( ) / ' ; u. tiune onorabila cu toti de tdte părerile. V r e u
Ci
lucra ca nemţii se scrie Monat érasi Monath.
e unu isvoru adoncu alu poesiei popur,?/- ' - conventiune mai vertos si pentru aceea, câ veri
te
Totodata se faca proces fraţilor Grimm, si pro-
si împrejurarea aceea câ acestu p o p o r '['' t> cum ne vom bate, in sfârşit tot caută se ne
n s a fesorelui care in 1861 redigea „Volksstimme"
atate hore voinicesci istorice si din R " a impacâm.
si scrioa J a r in loc de J a h r , si altele de acesta
si Moldavi'a, credu câ purcede de acolo, câ in Deci pentru pacea cea buna fac urmatd­
Carasiu se afla mai multe comune romane, m riele concesiuni, presupunend câ nimene nu­ categoria.
se sciu a fi colonii din Tiér'a romanésca. v e v t e mi va denegá dreptul do a le face: 3) Diurnaiului politic si literari u ( s i c
dupa respingerea turciloru. — mogicos cand si cand, n u m a i câ n u si-a impro-
1) Mie mi reserv a le studia tdte si a luá
tocolat inca firm'a ca atare) „Konkordia" i v
Desi n'am avutu acum'a balade popuiale den fie care ce voiu găsi bun de primit, firesce
conced ca unde va poté p u n e man'a cate p e "
istorice, culese din Ardélu, nu vrou se credu oâ ce voiu gasi io bun éra nu cc-mi vor octroá
un de loc se-1 acopere si se-l stresinésca.
cumca A r d é l u l u o mai seracu in balade istorice alţii. Reserv'a acést'a o sacrific insu-mi de loc
4) Fdiei „Umoristulu" i conced ca d e i(
decatu Banatulu, — pentruca oierii din Ardc'lu, ce se vor poté contielego toti filologii noştri
cate ori d. redactor Iosif Vulcanu se va un',
carii trecu pe tempu lungu in Romani'a — is- pentru unitate. (Inse sper câ acést'a n u sc va
de Petőfi, séu nu va mai avé vre un cântec
vorulu mare alu acestoru poesie — rentorcu intemplâ, mai curund voiu vedé p r e eroulGari-
popular roman do batjocorit, b u n a dra. ,
adeseori cu canteco poporale de pe acolo, baldi de comandante la oştirile papali.)
„Cucuie de unde v i n i ,
ci credu câ erdelenii n u m e s p r i g i n i r a in între­ 2) D l u i Uescu am se-i fac concesiuni
D i n A r d e a l de la S ă b i i " , '
prinderea mea, precum literatur'a a asteptatu. mari, pentru câ in el s'a inradecinat fdrte cul­
totdeun'a se aiba drept a i n t r a in filologia, ce
Domnii aceia, carii deosebi in brosiur'a tul lui u mut, si a altor litere mute. C u v e n t e profesiunea dsale, câci la universitate a fost
romanesc si fora de u in capet, el nu-si pdte înscris la facultatea — juridico-politica. Éca
intipui, in tocm'a precum magiarul nu pdte asié apoi fie care va fi la locul seu, preotul l a .
crede câ e solgabirou de omenîa cel'a ce n'a re chemia, ostasiul la altarîu. Si cand vom vre
II
haiduc dupa el. F i i n d câ mi e a m î c bun, merg
împăcare, avem se începem a atitiá. D e ocam-.
I n brosiur'a viitdria de balade — cari si mai departe cu concesiunile; cunoscendu-i
data i remane grafi'a ermafrodita, neci cu t u r ­
voru fi specialităţi si rarităţi caracteristice din gustul pentru litere mute, l'imbiu si cu liter'a
cul neci cu muscanul.
viéti'a poporului — voiu aretá on. publicu pe s dupa u, érasi pentru cuventul câ neci acést'a
5) „ A l b i n e i " —fiind câ cu ortografi'a m e .
acei cantereti poporali, carii cu ager'a loru nu va suná, si apoi cuvintele romanesci vor
invoiess, perfecta séu neperfecta cum e, dar se
memoria sustienura aceste presii, si le dictară ave fatia si mai latina, asie străinul privind
nu remana neci ea cu man'a gdla, •— i fac
celora ce mi le-a tramisu. — cuventul cotetius (cotetiu)va crede câ si acest'a
concesiunea se sbdre si la ierna, si multe alte
Se-mi fia iertatu in n u m e l e literaturei a e latin, ci el nu scie bine limb'a latina. —
ierni, pana va vre Ddieu.
m u l t i e m i acestoru spriginitori! Apoi fiind câ e mai lesne a face den suman
Acum'a, ddlor, ve r o g se primiţi aceste j
peptariu, de cat a face peptariu den nemic'a,
concesiuni, pentru câ daca se va î n t r u n i comis-
Meditatiuni filologice sarbede.*) deci la cas de necesitate va fi mai indomana
siunea filologica, ve asecur câ neci atat'a n u
F i i n d câ si io sum d'intre cei ce nu vor a straformá pre s in l, de cat a aduce l din
capetati. I n comissiune me tem câ chiar daca J
pre u finale, cea asie ca de parada, — dar to­ tiér'a lui n u - e .
cutare filolog va vedé scăderile sistemei sale, ,
todată n'asiu voi se me incaier cu filologii, cu- E mare necadiu a desclini acusativul de tot nu va ce'de, ci i va dice acelei sisteme pro­
noscend manierile unor domni pre cari sentie- nominativ la femininele ce se termina in a. prie a sale buna dra ca mam'a copilului:, „de \
mintele lor nu-i lasa de fel a spune părerile Deci a delaturá acest necadiu cel puţin in negru e negru, de necuratit inca e necuraţii,
fatia cu scrisdre, conced ca acusativul se-1 scriem cu dar tot e frumos câci e al meu." Ddra asta
liter'a in in fine, érasi pentru cuventul câ nu cercustantia indegeta necesitatea ca la acea co­
*) Vom primi din cand in cand si foisióre glumitóre va suná, dar va funtiuná p r e cat de parata misiune se nu fie numai filologi, ci si alti băr­
la cestiunile de di, cum fac si diariele străine. Red. p r e atat'a spre delaturarea nentielegerei. D u p a baţi capaci a judeca despre cele ce vor dice
filologii. Mihalache D u m i t r a c h e .
 Se incepe siedinti'a, presiedintele casei mice au fost u n m o r b pentru ea, si cand ved cum'a a Austriei, ar multiami forte guvernului = Corpul de voluntari alui Klap­
deputaţilor Forkenbeck insciintie'za câ din A n o aceste resultate — fie ale revolutiunei, fie ale prusesc câ a silit pe Austria a-si duce aiure ka se afla in Bauernwitz (un sat in Silesia
vera au sosit multe proteste in contra anessarei, 1
u n e i bătălii norocdse — cred câ nu purcésera centrul gravitatiunei. prusésca,) se deprinde numai cu uniformare
ai câ tote sunt provediute cu 52,188 de sub de la casele mici domnitdrie, cari pururea se Se incepe desbrterea §-lui 2. nóue si se esercéza in arme in tóta diu'a. Des­
scrieri. Cas'a luând cunoscintia despre acést'a, opuneau nisuintielor de unitate natiunale. (Ora­ Dep. D u n c k e r nu se invoiesce cu corni- pre scopul si sortea corpului acestuia n u se scie
treoú de loc la ordinea dilei: desbaterea proiep torele procede a dovedi câ regatul Anoverei siunea, ci crede câ uniunea personala e unic'a nemic, si se vede câ regimul prusesc n u lu va
tului de lege in privinti'a anessiunei. n'are insemnetate istorica.) D d r a se pot plan cale buna, ca domnitoriul se se intieléga cu r e suferi mult temp pe teritoriul seu. U n oficie-
Preieptul, precum l'a statorit comissiunea, ge cei den electoratul Hessen? Ba, ddlor, e presentantiele respectivelor tiere a supra uniu­ riu, care, dupa cum se dice, ar fi fugit d'in
^ontiene: „§. 1. Regatul Anoverei, electoratul chiar fabulos daca cineva incérca a li face vre nei reali. Nu i-ar place ca Prusia se intre in a trup'a numita dechiarand câ lui i ruşine a ser­
Hessen, principatul Nassau, si orasiul liber o aperare. (bravo!) D r e p t u l lor e perdut, noi cele tieri cu suspinderea constitutiunilor. vi intr'o astfel de armata, fu prins si predat
Francofurt, intru intielesul articl. 2> den actul suntem in pusetiune, noi avem missiunea — Dep. M i c h a e l i s are temeri economice. justiţiei, cărei i presiedea Klapka. Generariul
constitutiunei statului prusesc, se impreuna n'o potem denegá, am afirmat'o p u r u r e — a Se cere inehoiarea desbaterei si votarea. esilat lu judeca la morte prin-glontiu. Oficiele
pentru totdeun'a cu manarchi'a prusésca.—§. 2. restitui unitatea Germaniei, pana unde e cu Proieptul comissiunei se primi cu 2 7 3 de vo prusesci intrevenira inse si facura atent p r e ne­
Constitutiunea prusésca va pasi in validitate potintia, cu eschiderea Austriei din Germania. turi, in contra fura numai 14, éra 16 deputaţi fericitul general, cumca se afla pre toritoriu
in aceste tieri la 1 optobre 1867. Despusetiu- Cele ce se disera ir. contra dreptului de (polonii) n u votară. prusesc si la astfeliu de sentintia are se céra si
nile de straformare, adaus, si efeptuire ce se cucerire, oratorele le combate astfel: Citatiunile La capetul siedintiei Bismark aduse alt învoirea lor. J u d e c a t u l fu eliberat si se si î n ­
vor recere in asta privintia, le va statori o lege din Grotius si Vatel nu se referesc aici, câci proiept de natur'a celui de sus, privitoriu la depărta*
nu e vdrba de cuceriri asiatico. Daca tierile se anessarea principatelor Schleswig-Holstein. Se = Maj. Sa incredintiâ p r e maresialul
Referinţele comissiunei deputatul K a n n e - vor impreuná cu Prusia, intr'adever câ n'au
i n d r u m â la aceea-si comisiune. campestru Francisc conte de John cu condu­
iesser incepe desbaterea, intonând importan- dreptul constitutiunal, d a r au prevederea de a
Astfel se fini siedinti'a de care va luá cerea ministeriului de resbel.
'a politica a cestiunei acesteia, si detorinti'a câştiga cel'a ce l'avem si noi. E r a daca ei pot
cunoscintia istori'a Prusiei, a imitatei Germa = Diariul „Deb." vre se scie, cumca in
fee Prusia primesce a supra-si, de a redá tieri- forma pretensiune la ceva mai bun, poftim se
niei, a Europei, — éra celor'a ce se ocupa de A u s s e e vor conveni mai mulţi deputaţi ger-
lor anessate o patria mai mare, mai avuta, si ni demustre. (ilaritate, F d r t e bine!) Io asiu fi
sciintiele juridico-politice va dá material mult mano-austriaci cari doresc a se convorbi in pri­
bai libera de cat ceea ce au perdut. I n fine dorit ca cu constitutiunea ndstra se se fie tra­
vinti'a portarii generale a nemţilor austriaci.
omenesce de scrisdrea — incuviintiatdre pen- tat altmintre, dar pentru acést'a n u me sentiu de studiat: numai 14 voturi fura pentru res
Intre deputaţii acesti'a se numesc d'in Stiria:
u anessiune — ce o primi comissiunea de îndemnat a o respinge séu a o înlocui, peptarea vócei poporului.
dd. Kaiserfeld, Rechbauer si F l e c k h , d'in Aus­
12 membri dentre notabilii electoratului (drépt'a: bravo!) Nu sufere indoiéla câ proieptul referi-
tria: dd. Grosz, H a h n si W i e s e r ; d'in Salisburg
lessen. toriu la Schleswig-Holstein se va votá in too-
Dior, io sfatuesc se primim proieptul de dl Gchnitzer. D'in Austria inferióra inca pot
1
La desbaterea generala se inscrisera c o n - m'a ca cel de sus. Va mai fi inca un fapt în­
lege, intreg precum e, precum l'a gătit comi- fi vr'unii chiemati la conferinti'a acést'a.
ira proieptului comisiunei: 8 deputaţi; — semnat ce va trebui se-1 aducem la cunoscinti'a
siunea. Io cred câ acest proiept e un lucru = Scrietoriul Foisiórei unui diariu din
Centru proiept: 15 insi. oo. noştri cetitori: legea eleptorala pentru par-
b u n . (bravo.) P r a g a descrie urmatórea intemplare: U n pro-
1
Deputatul H a r k o r t (contra): Ce casci- liamentul nemtiesc de médianópte. Speram câ
D r . L ö w e (contra): Me invoiesc deplin o vom p r i m i curund, desbaterea a supra acestui tore al unui orasiu marisior din Boemia, cand
;âm noi prin politic'a ministeriului nostru de
cu g u v e r n u l , in ce se atinge de alungarea proiept are se se incépa astadi (marti.) o trupa însemnata de prusi i amenintiá cu in­
tat? 0 Germania unita? Ba, lini'a r i u l u i M a i n !
domnitorilor den Kassel, Anovera etc. Chiar trarea, procura numai de cat vre-o siese sicrie
ffu cascigâm de'cat o Prusia estinsa in confe-
daca n u mi-ar piacé despusetinnile nóue. totuşi simple si le asiediâ in capul stratei pre carea
leratiune cu cate-va state mici. P r i n proieptul
n'asiu dori se rctórne cei călcaţi sub picíóre, Economia. trupele prusesci aveau so intre in orasiu. Aici
fomissiunei se santiunéza dreptul de cucerire
n'asiu d o r i pentru ur'a den principiu <• > am j u sosind intr'adever armat'a prusésca, fu intem-
i dictatur'a ce se nasce d'in acel'a. Asta cercu- î e r g u l de Yiena.
catra aceste esistintie. D a r cum sta cr,|.; pinata de catra pretorele orasiului. Comandan-
lantia arunca mare péta p r e ondrea nemtiésca!
acum'a, n u noi am facut'o, nu noi Mierea cruda den U n g a r i a 14 fl. 5 0 cr. tele armatei intrebâ pe pretorul orasiului, de
drcptV. oho!) Spre reconstituirea Germaniei
respundiatori pantru ea: noi aici nu 'o; ş r — 15 fl. 50 cr. v. a. de centenariu; cea galbe­ ce stau sicriele aci? acest'a i respunse cu adân­
u ni tréba cesarism; ci toti se fie cetatiani
Utm p r o i V n o v o r a n î , p r o ooî don Ut'SSC < na 16 fl. 50 cr. — 17 fl. 50 cr. — Miere d'in ca dorere, cumca in orasiul lor bântuie coler'a
iemti si liberi. (Scomot in drept'a, aplause in
pre cei den Francofurt, oi suntem aci re, w - Banat nu fuse la t^-ţy., atat de tare in cat mai in tóta or'a si-cere
tang'a si in centru.) sentanti ai poporului prusesc, si ca atari tre­ Cér'a den U n g a r i a si m u m n a — u . o n . :v.„f P^>. J —• —cu icspunsui ace­
" Deputatul K i r c h m a n n ( p e n t r u ) : D r e p ­ bue se lucram. Dreptaccea io nu sein ce v. a. centenariul. st'a, comanda retornare, si paresl Qrasiul in fug'a
ţii dc cucerire, la care se provoca mai cuséma comissiunea, nu pot precepe cum in proiep'ul Peile de vaca d'in U n g a r i a si Banat, us- mare.
. ministru presiedinte, e u n drept recunoscut ce ni-1 aşterne ea se duce mai departe ,1c e;. L c; te, centenariul 4 6 — 4 8 fl. v. a. S e intieleg = Căpitanul d. Mihaiu Poparadu e pen-
e toti juriştii, in cat o potem spune apriat: g u v e r n u l si prin acést'a primesce a s u p r t s i cele nelucrate. siunat.
ühiar cu dreptul de cucerire facem anessiunea respunsabilitetea pentru unele teorii cc asta-di Uns&rea alba de cenuşia den părţile = Cancelari'a r. de curte tranna a de­
cést'a. Resultatul bătăliei potea fi mai mare. sunt combătute, pentru teori'a gefuirei g e n e r a ; ! roiaane 1 5 — 1 6 fl. cent.1
numit pre dl D r . I. Gallu de concepist de cur-
Lustria n'a slăbit destul in proportiune cu ca- a,drepturilor prin bătălia. Statul unit, cc u '. < - \ • Lan'f 'V.*« T ÎI—•— I M a.
srea feé a suferit, éra Prusia nu s'a intarit de s t e n u l vre se-l infiintiezo, sta numai pru eh... ; r.ariul; de Jalomitia 94 fl.; den Romania-Mare . = P e n t r u a poté privi d'in depărtare
juns. Acesta cercustantia e deplorabila pentru tie, si nu se póté infiintiá pentru câ îc.sp'nse i -..-S fl.; den Romania-Mica 77 fl. v. a. — D e n armat'a inimica se fac încercări cu aerostat
iteresul Germaniei; si de b u n a séma ar fl fost statul confederativ. (Luft-Ballon.) Adecă cinci aerostate la olalta,
Uüuat 60 fl. cent. lan'a tigaia den Bauat 75 fl.
tai .bine, daca tóta Germania de médiandpte — aredica la innaltime de 500 si mai mulţi pasi o
Referinţele K a n n g i e s s e r : Desbaterea dc cent.
«iSassonia cu tot — s'ar fi împreunat cu P r u - asta-di de secur va dovedi in fati'a Germaniei cosiara acatiata de ele, unde siede un oficierii!,
Unsórea de porc costa in 3 6 — 4 0 fl.
ia. începutul spre acést'a era si făcut: asecu- si a statelor străine cat e de marc coneientic e e u t . care de la innaltimea ace'a, vediend cum sta
area natiunalitatei in Boemia. încercările ince- sitatea representantici poporului pruse;e, armat'a inimicului, telegrafcza celor de jos pre
re Bucatele nu sunt atat de cercate pre­
>ute de a luörá si in U n g a r i a ar fi produs mai desbatü de tote laturile acesta cestiune impor­ c u m se spera dupa multele lipso cc u<? aretara sirma de drot, ce se întinde de jos pana la co-
ardiu resultate mari. Deci pacea încheiata e tanta. D a r ce eventualităţi pot fi. cu pí ü. siar'a oncienului. l u ««pteman'a trecuta se tic­
in locurile pe unde au trecut armatelo prusesci
v

îumai armistetiu, si nu pace „pe vecie." nii proba in Prater, (loc de petreceri; la. Vie­
V r e m so aducem pre domnitorii detio. j Ne-oitie mai mari nu se fac, totul se restringe na) unde fusera de fatia cele mai mari notabi­
Dep. G n e i s t (contra.) Respînge cuvin- Séu se respetâm pe succesorii la tron? Tl la •onsuni. G r a u l e mai cftin cu 5 cr. de me­
ele anessiune si dictatura, apoi continua: Noi lor, n u vreu se vorbesc multe despre -V> lităţi militaresci.
sura. dc cat in septeman'a trecuta. Vendura pro­
iu ne basâm pe dreptul de cucerire, pentru câ tiunea principilor, dar cred câ politic'a d<- ,n- ducători de pre la A g r i a in Ungaria cu 5 fl. = I n 9 ale c. veniră 4000 ostaşi austri­
[cest stadiu e col'a de la 1794 si 1 8 0 3 ; acest nastia e srriinta generala si ereditaria a aee- 6<i cr. m e s u r a in greutate dc 88 */ S", cum­ aci ce picaseră in prinsóre la Prusi.
2

us belli et pacis fuse care ne duse pre noi in lor'a. — Republica, ddlor, inca n u veti voi; in părătorii au se-1 aducă la Viena. I n loc se vin­ = Ministeriul de resbel a primit insoin-
eracî'a de pana acum'a. Pentru relatiunile in- contra uniunei peisonali am insirat temerile de cu 5 fl. 6 5 cr. — C u c u r u d i u l 8 0 — 8 1 SÍ tiare, cumca un patriot d'in Dalmaţia voiesce
Brne ale senguratecelor state nemtiesci, adecă nóstre in comisiune, le-a molcomit ministrul 3 il. 5 5 cr. — S e c a r a nu se cerca. se daruésoa 1000 fl. unui poet care intr'o poe-
»entru membrii sengurateci ai imperiului nem­ de stat dechiarand câ din u n i u n e a personala sie „eroica" ar cânta lupt'a de la Lissa. Poesi'a
ţesc — acel drept de cucerire n u si-a avut ne- n'are se urmeze respectarea constitutiunilor se aiba metrul cântecelor natiunale serbesci, si
P e s t a 7 sept.
íi cand vre o importantia. E dotorinti'a no'stra acelor tieri, pentru câ acést'a ar fi mai rea de se fie menita a descrie posterităţii eroismul sla­
í forma viitoriul dupa invetiatui ele trecutului, cat anessarea. Pretiurilo bucatelor se cam urcară, le vilor in lupt'a de la Lissa.
üonstitutiunile nemtiesci nu sunt date casl de cerca pentru Germania de médiadi, Francia si = Majestatile L o r imperatul si impera-
Se incheia desbaterea generala. * . tés'a cu arciducele Rudolf si cu arciduces'a G i ­
in domn feudal, ca mosconitoriul se le pdta Svitia. G r â u l d'in Banat 8 6 - 8 7 Sf 4 fl. 85.
Dep. M i c h e l i s ( A r e observatiune per­ — 5 fl. cel'a d'in părţile Tisei 4 fl.90—5fl.5cr. sela au plecat la băile din Ischl. Vinerea tre­
rasi suspinde. Popórele si-le câştigară aceste
sonala.): S'a dis câ in cas'a acest'a nu e ni- P a p u s i o i u l de an 4 6 — 4 8 Ű 3 fl. 3 0 — cuta dupa médiadi sosiră la G m u n d e n unde fu­
onstitutiuni pro cale legala, in tocma ca noi,
mene care s'ar espune pentru dreptul domni­ 3 fl. 3 5 cr. sera cu profunda stima salutaţi de popor si de
•espunsera statului contrîbutiuni in tooma ca
torilor alungaţi. F i i n d câ mi s'a luat cuventul S e c a r ' a de estimp 7 9 — 8 0 U 3 fl. 7 0 — óspetii de la băile de aci.
loi, deci nu se pot aceste constitutiuni delaturá
cu incheiaroa desbaterei, deci vreu numai a 3 fl. 8 5 cr. = Publicare de concurs. Amesurat
su titlul dreptului de cucerire. N u in contra
constata cumca io la tóta intemplarea avui O r d i u l pentru bere 7 8 — 8 0 U 2 fl.50— Conclusului adus in siedinti'a I I . a adunarei
>opdralor am portat bătălia, ci in contra dinas-
acesta intensiune. 2 fl. 6 5 cr. gen. a Asoc. t r a n n e romane, ţinuta la Alb'a-
ielor, deci n'ar fi dreptate a trata mai r e u cu
Se incepe desbaterea speciala la §. 1. O v e s u l 46—48 U lfl.75—lfl.85cr.v.a. Iuli'a in 29 august c. n. a. c. p . V I . ; subscri­
iceste tieri de cat cu cele a caror'a neutralitate
atia cu Prusia erá dubia. N u m a i acea preten- D e p u t a t u l Z o l t o w s k i graiesce in nu­ R a p i t i ' a 8 6 — 8 8 U 6 fl. — 6 fl. 10 cr. sul Comitet al Asoc. publica prin acést'a con­
liune péte fi îndreptăţită ca acum'a se se ota- mele colegilor sei poloni, cari toti se invoieso A r e terg bun, astadi trecură cu pretiul acest'a curs pentru 2 stipendia de cate 300 fl. v. a.
résca uniune personala, care apoi p r i n decisiu- cu §. 1. dar pretind acelaşi drept si pen­ 12,000 de mesure austriaco. pentru 2 ascultători de preparandia in P r a g ' a
l e libera va poté trece in uniune reala. Acest'a tru naţiunea polona, provocandu-se si la di- L a n ' a se bucura de cercare mare, ceamai (in Boemi'a) dimpreună cu spese de drum a
5 cursul legal prin care se nasc constitutiunile. sele lui Bismark despre unitate natiunale. fina pentru panura 1 3 5 — 1 4 5 fl. cent. cea fina 50 fl. v. a. pentru u n u l . T e r m i n u l concursului
Dep. W a g e n e r : Noi vorbim aici ca de­ alba de m u n t e 1 0 8 — 1 1 3 fl. v. a. se defige p r e 2 5 lui septembre dupa cal. nou.
Dep. W a l d e c k (pentru) combate amen-
a. c. Competenţii l a aceste stipendia, au se-si
lamentul lui M i c h e l i s , care pretinde ca po- putaţi prusesci; voiesc Polonii seu ba, ei reman S I a n i n'a (clisa) neafumata 2 8 ' / — 2 9 ' /
2 2

prusi. Daca colegul Zoltowski citéza cuvintele fl. cent. trimitia pana la sus numitul termin la Comi­
)oratiunile respetive se fie întrebate si ascul-
tetul Asociatiunei tranne, concursele lor pro­
ate nainte de anessiune, si se se implinésca ministrului presiedinte, aduca-si a minte ce a
vediute cu urmatórele documente: a) Atestat
lorinti'a lor. Oratorele cetesce un protest din audit alta data tot d'in acea gura despre obiep-
VARIETĂŢI de botez; b) Testimoniu câ a depus esamen de
knovera in contra anessarii, apoi adauge: Se tul acest'a. I s'a spus câ locuitorii provinciei
= Multiamire publica. Ilustr'a fami­ maturitate cu calculi b u n i . D i n siedinti'a Co­
;ere ca se se sustiena cas'a domnitóre de acolo. Posen, fora desclinire de natiunalitate, se tien
de poporul prusesc, si câ ei sunt prusi, asie vor lie de Mocioni, de a cărei ajutórie marinimóse mitetului Asociatiunei tranne romane, ţinuta
Noi seim cu toţii câ acesta casa e alungata, si
remané, si câ in batali'a den urma aperand p u sc bucura o mulţime de tencri studinti, binevoi la Sabiiu in 4 septembre c. n. a. c.
aii-ar piacé sc ved p r e acel'a, care ca membru
al statului prusesc, ar avé curagîul se o céra. setiunea Prusiei p r i n bravur'a lor eroica s'au a-mi da si mie un stipendiu de 40 fl. v.a. pe =Publicare de concurs.In urmarea si
Domnilor! F « ^ Ä acést'a n'am implinit'o noi, portat ca P r u s i in modul cel mai pregnante. an. viitoriu scolastic 1866/7. I n semn de recu- in intielesul conclusului A d u n a r e i generale a
ci Majestatea Sa regele, fu urmarea bătăliei. Natiunalitatea polóna pófce asceptá ceva cel noscintia aduc Ilustrei familie multamita pu­ Asoc. t r a n n e ţinute la Alb'a Iuli'a in 2 8 — 2 9
lOpusetiunea oe făcea Austria, s'a delaturat. m u l t de la nentielegerea celor trei poteri, si. blica. Satulnou in 27 august 1866. T r i f u M i ­ aug. a. c. siedinti'a I I . p . V I . subscrisul Comi­
Germania- nu s'a opus neci cand, statele cele daca acei domni ar fi studiat situatiunea de a- l i t a r iu, stud. de a 3 cl. reale. tet publica prin acést'a concurs p e n t r u : P a t r u

A m cetit si recetit articlul dlui B . despre
necesitatea „Albinei," dar — v r e u n ton aspru,
vre o u m b r a de limbagiu frivol, vre o direp-
tiune duşmana fatia cu „Concordia" ori „Ga­
zeta", séu cu dl Sig. P a p p — n'am potut des­
coperi intr'acel'a nici de cat, a n u m e nu pricep,
cum i-o potura nescocí dlui B . cumca densul
ar fi tras „la cea mai grea indoiéla si capacita­
tea, si loialitatea Concordiei si a Gazetei, pre­
cum si iubirea l o r de a sacrifica pentru
public!" — Atat'a inse fie-cine pdte pri­
cepe câ numai p r e langa astfeliu de scor­
nitura se poteau publica acele
tive ordinarie (Acum'a esti mai aprdpe de
adever, numesce-le cum merita, dar n u li dice:
critica! R e d . ) acele minunate probe de stil;
numai sub acest pretest potea dl Sig. V. Papp
se jdce p r e atletul cu maciuc'a cea grdsa. —
D e ce patima drba a trebuit se fie condus acest
barbat i n furi'a. atacului seu, se vede de acolo
câci densul desi diurnalist de profesiune si —
desl ca deputat la dieta multe luni de dile a
stat i n atingere d e aprdpe cu colegii sei, totuşi
urit blamandu-se afirma, cumca comitatul Te- despre o discordia dresi-car* a născuta intre V.
Babesiu si Sîg. P a p p , *) p r e cand ori-cine fora
misiului a r avé n u m a i u n r e p r e s e n t a n t e
roman la dieta, si cumca acést'a ar fi vin'a l u ipatima si reutate, daca-si va l u á üsténél •> • iti
Babosiu, — p r e cand tdta lumea scie, câ comi­ articlul concerninte d'in „Albina" nrii -Iii st 44,
se va convinge pre de plin, cumca acel'.- e un
t a t u l nostru a r e t r e i r e p r e s e n t a n t i r o m a ­
ni, adecă pre dnii Georgiu si D r . A l . de Mo- model de moderatiune, obieptivitate si seriosi-
cioni si p r e dl Ivacicoviciu, — péte dl. S. V .tate, éra de persdn'a dlui Sigismund Popp nu
P a p p crede câ numai cest d'in u r m a ar fi ro­se atinge chiar nici cu un c u v e n i D a r — ba-
man, ér dnii Mocionesci n u ! ta-1 focul interes de e l ; c tocmai anul de cand
dl Sig. P o p p ni dede se precepem, cumca —
Ce se tiene de influinti'a dlui Babesiu a-
„lucri bonus odor ox re q u a c u m q u e ! ' -
supr'a alegerilor, aceea adeverat câ a fost forte
activa, dar numai p r i n luminare si capacitare;
ceea ce dice dl S. V . P a p p despre d i c t a t u r ' a
dlui Bacesiu, aceea e o fabula invetiata de la
tutorii noştri politici, si cu care vine dsa a ne
ataca chiar p r e noi.
Daca bărbaţii noştri intieliginti n'au voit
se incheia compromis cuvatavii contrarilor pen­
tru mai mulţi deputaţi, anume p a t r u romanid'in
acest comitat, éca ane ai o i g . r - -- -r r
caus'a, apoi invetie a-i pricepe si a-i stima, éra
n u se cartésca.— Adeverat câ ni s'a imbiat u n
compromis cu p a t r u deputaţi d'in opt, resp.
diece, dar a) ni s'au propus bărbaţi dupa ale­
gerea si interesul contrarilor, éra nu dupa do­
rinti'a p o p o r u l u i nostru; b) daca noi in tdte
ram pentru atare, caus'a a fost — n u câ ddra
am fi socotit cumca vom reesi pretotindene cu
FOISIORA.
Ceva despre balade. *)
I.
Acést'a e a dőu'a brosiura, in carea ast­
feliu de poesie poporale le-am numitu éra,
balade.
Balad'a, dupa sensulu si cuprinsulu ei, e
o poesia epica de caractru seriosu, dîn tempii
cei antici ai unei naţiuni. Balade de definitiu-
nea acést'a s'au aflatu in Angli'a si Scoti'a inca
in secululu alu 14. D e asemene caracjru suntu
si aceste balade. —
D u p a arte, e g r e u de a defini balad'a, p e n t r u
câbalad'andua se diferesce de cea vechia,—dedra-
ce poeţii in decursulu seculilorua datu nnmele
de balada, si altoru pocsii epico-lirice; si con
fusiunea in definitiunea baladei a fostu si mai
mare candu poeţii, poesiele de asemene caractru,
acuşi le numiau balade, acuşi romantic, si acuşi
poesii epîce. —
Romanti'a — cârca are ceva comunu cu
balad'a — e o poesia mai multu lirica de ca­
ractru mai usioru; — si mai totu din acea ma­
teria, balad'a face poesia episca éra romanti'a
poesia lirica. —
A l e x a n d r i numesce baladele popurale
romane, de „cântece betranesci" si definiéza
câ balad'a e o poema a supra intemplariloru
istorice si fapteloru măreţie. —
E u judecandu din şirurile din urma a celora ce mi le-a tramisu. —
baladeloru Vintila Voda, Janosiu Craiu si A n u -
ti'a, si altoru netiparite — unde insusi poporulu
spune numele poesiei poporale de acést'a spe­
cia — balad'a o numescu „hora voinicesca" si
acestu conceptu corespunde definitiunii ei, pen-
truca e poesia epica. —•
II.
Baladele din brosiur'a acést'a suntu tdte
istorice, si culese in Banatulu temisianu, deosebi
*) Brosiur'a II den balade va apare curund in acesta ce le au fora a premite nisce
tipografia. Reproducem inca din ea părerile dlui au­
tor despre balade si promissiunile ce le face la capet.
Red.
tranul Nichita, gospadariu ales intre consătenii N u mai este induoiéla câ j u n e l e Domnî
ai noştri, nici de cat, câci pré bine conosceam
sei petrecu o viétia cinstita, erá .pururea tré- toriu al României n u va fi compătimit vediem
precumpenitdrele medildee politice, oficiale si
diu si in anii den urma, d u p r e cum ne spuse miséri'a ce bantue mai cu séma veri o cate-v
pecuniarie ale minorităţii contrarie, — ci d in
insu-si D . paroc din loc, avea plăcerea, de a j u d e t i e de dincolo de Milcovu, si Iasi in par
acea intentiune politica, ce intr' adever câ Ba­
tiné cuventari evangelice catra consătenii sei, ticulariu, nu se va decide se dea puternic'a si
besiu ni-a indegetat'o, éra noi o si realisaram;
îndemnandu-i spre pocaintia si spre petrecerea impulsiune spre impucinarea reului. Este di
ea adecă d'in părţile ndstre se n u se pdta scolá
unei vieţi cu oinste. — Acést'a publicandu-o prisos d'acum înainte se mai spunem noi in c
in dieta vre u n „Vertan," careleprovocandu-se
si dorindu-i l u i Niehita Dorofteiu viétia feri­ consta adeveratul r e u al acelei parti a Roma
Ia mandatul seu d'in partea romanilor, se desa-
cita i n locasiurile cele eterne, indemnâm toto­ niei; M. Sa a vediut lucrul, inteligenti'a sa l'i
vueze si paraliseze i n dieta voturile natiunale
dată p e cei betrani ai noştri, ca apăraţi fiind esplicat si anim'a sa lu va remedia.
ale deputaţilor romani, precum se intempla a-
ei de betranetie adânci, se cugete mai vertos la Iasi au trebuintia de reromanire, si gu
cést'a la 1 8 6 1 . — D ' i n părţile ndstre nici u n
cele ale penitintiei si ale curatiei sufletosci, de­ v e r n u l Măriei Sale va avé ordin, suntem in
deputat neroman n u se pdte lauda câ ar fi ales
cât se-si impovaredie si se-si intine betrane- credintati, a face ca Iasi se semene, in curend
invec­ cu voturile romanilor si s'ar bucura de încre­
tiele prin întreprinse, ce nu sunt amesurate a duo'a capitala a României.
derea romanilor; apoi acést'a e mult, forte mult
spiretului tempului si intereselor celor scum­ Se traésca M. Sa Voda ca se implinésc
pentru cei ce au u n pic de precepere politica.
dorintiele Romanilor: o România mare, o Ro
Multe neadeveruri,mistificatiuni si abiur- pe besericesci si natiunale.
mania tare, o România luminata, o Romani
ditati asiu mai poté citá si infruntá, dar in pri­
fericita sub prim'a dinastia ce si-au chiama
vinti'a acelor'apré bucuros me alătur opiniunei
Romanii p e n t r u acest sfersit!"
dlui Babesiu si l e las — cucului. U n ' a totuşi .România.
caută 'n fine se mai ating, cumca adecă pre tot
omul drepteugetatoriu trebe se-1 supere, cand I n România partitele incep a se p r e g ă t i
citesce in „Gazeta" amintindu-se, éra in „Al­ pentru alegerile venitdre la adunarea legela- Prusia.
bina" fora nici o observatiune reproduceiuiu-sc tiva. Cei de acel'a-si program forméza cate u n I n medilocul E u r o p e i se fdrma u n sta
comitet. Judecând dupa presemne, alegerile vor potinte menit a duce rola mare intre cele lalti
fi scomotdse, viéti'a constitutiunala incepe a popdre. î n v i n g e r i l e cascigate a supra Austrie
prinde radecine tot mai adânce. dau Prusiei foldse in Germanîa, prin anessaret
Scirile den Bucuresci, cu datul den sam- regatului Anovereî, electoratului Hessen, prin
bet'a trecuta, ni spun câ Mari'a Sa Domnito- cîpatului Nassau, si a orasiului liber Franco
riul n u va merge la Galaţi, ci de la Jasi va furt. O parte a natiunei nemtiesci saluta ct
retorná drept la Bucuresci. Faim'a pretinde a bucuria acesta procedura prusésca, p e n t r u ci
sei câ de la Constantinopole a sosit respunsul intru imputienarea oaselor domnitdrie ea vedl
Sultanului. progres catra unitatea natiunale. Acesta partiti
Diuariul „Ordinea" — de care am po­ e g a f a pentru acest fapt, a uita tdte calcarilf
menit in n. tr. — sta sub direcţiunea unui co­ de constitutiune ale g u v e r n u l u i prusesc. Alti
mitet compus dc dd. Lascar Catargiu, Georgiu partita den contra n u incuviintiéza anessarei
Costa-Foru, printiul Demitrie Ghica, Aristid fora ascultarea poporatiunilor respeptive, st
Pi scai, printiul Alessandru Stirbeiu, Mano- mai vertos nu se invoiesce ca resultatele bata
BUCOVINA i
şea cal! lache Costache, si Constantin Brailoiu. — Nu­ liei se justifice portarea de mai nan te a guver
D e s u b m u n ţ i i A d a m si E v u
iun slin mele acestor bărbaţi sunt mai cunoscute Ro­ nului. Acesta partita desi mica, e respetabihV
august 1866. I n 7 / 1 9 august a. c r e p . Uul. ^ manilor, de cat se avem lipsa a vorbi de di- Intru intielesul constitutiunei prusesci
fundul Moldovei bărbatul cel mai betrag i .i
ii " '• reptiunea
i o diuariului. I dorim pr-napf>rare se a- la veri ce estindere teritoriala se recere învoi­
partea munţilor asiá numiţi moli.ovcv sei, j u n g a a verté ordinea perfopta prescrisa de con- rea camerei. Astfel se gati un proiept de leg<
anume Nichita Dorofteiu. n i a fost trei ut dc stitutiune. si p e n t r u numitele anessiuni, si trecend acest' 1
am, era îeeiurut seu cel mai mai\, v nu­ Cetim in „Trompet'a Carpatilor": „Tdte prin comissiune, veni la desbatere in camer'i
mele Gavril. numera acum'a 70 de ini H-\- scirilece ni vin de pe u n d e , a trecut pré Inaltia- deputaţilor prusesci. '
*) GraVa strica tréb'a. Venitoviul le Ta areta uJic, si
tul nostru Domn, in acést'a caletoria a sa prin Despre acesta siedintia de importantia ni
nu ne indoim câ atunci on. red. a -Gaz. Trn.•• s i v a tiéra, sunt in unire câ in tdte părţile primirea numai pentru Prusia ci pentru E u r o p a intréga
1
,'i'í-c í v ' -s «•Wrrptinrca «a dupa ce se va mai con- a fost splendida si cordiale totdata. Assu- noi reproducem urmatdriele cu datul Berlif
\iiL2'c •• QOiiMuiiC» i •'• 'V.st data ci cercată de d. pritele ţjudetie dc eleminte m -le sórts. bătute 8 sept. '
•iijriwnr'. VH. V'.yu, care purocse epika 1 nn >, ,
• !«:•> rwtpew -piretul intregu C -l.-, j . TîrUmi,
a o??. ,-î; * î . prin i'-'(>sfca E r a u de fatia miniştrii Bîsmark, Mühicr; 1
*':,r8
•"' «*r>- li\.c pot! atacá ver c« visitare a suveranului tierei o Eu.ngaiarc pen­ Selchow, H e y d t , Itzenplitz, E u l e n b u r g . I n ga­
1
'•:..:>>?. R ca tru trecut si sperantia p e n h i viiiOiiii. lerii mulţime de ascultători.
in comitatulu carasiului. — Mai tdte au ob-
jetu d i n istori'a Romanici, Moldaviei si Unga­
cei ce-i întrebară, séu — beţii de ei — si-luara
indrasncla a fi de alta părere, b u n a dra casl
acesta ortografia, cand va scrie u n g u r é n u l ici
nominativ: sumanus mens, ardeleanul va avt
riei, si trecu cu maferi'a si preste Dunere in cum ar avé si ci u n pio de judecata data de acusativul: tiundram meam.
Turci'a. — Ddieu, si libera de tutela! — deci nu mi re- L a recercarea dsale promit câ voiu con­
Duna enia. ae vede chiaru si numn din mane alfa de făcut, de cat a incheiá conven- lucra ca nemţii se scrie Monat érasi Monath
, !
acést'a brosiura, poporulu romanii din C - - u. tiune onorabila cu toti de tdte părerile. V r e u Totodata se faca proces fraţilor Grimm, si pro-
e unu isvoru adencu alu poesiei p o p u r A ' b — conventiune mai vertos si pentru aceea, câ veri fesorelui care in 1861 redigea „Volksstimme''
! 1 S l l
si împrejurarea aceea câ acestu p o p o r ^ a cum ne vom bate, in sfârşit tot caută se n e si serica J a r in loc de J a h r , si altele de acéstaj
f l S o a
atate hore voinicesci istorice si din K t„ hnpacâm. categoria.
si Moldavi'a, credu câ purcede de acolo, câ in Deci pentru pacea cea buna fac urmatd­
3) Diurnalului politic si literariu (si
Carasiu se afla mai multe comune romane. r.ri riele concesiuni, presupunend câ nimene nu­
mogicos cand si cand, n u m a i câ nu si-a impro- c
se sciu a fi colonii din Tiér'a romanésca, veivre nii va denegá dreptul do a le face:
tocolat inca firm'a ca atare) „Konkordîa" \
dupa respingerea turcîloru. — 1) Mie mi reserv a le studia tdte si a luá
conced ca unde va poté p u n e man'a cate po
Desi n'am avutu acum'a balade popuiale den fie care ce voiu găsi bun de primit, firesce
un i, de loc se-1 acopere si se-l stresinésca.
istorice, culese din Ardélu, nu vrou se credu oâ ce voiu gasi i o bun éra nu ce-mi vor octroá
4) Fdiei „Umoristulti" i conced ca de',
cumca A r d é l u l u o mai seracu in balade istorice alţii. Reserv'a acést'a o sacrific insu-mi de loc
cate ori d. redactor Iosif Vulcanu se va u n
decatu B a n a t u l u , — pentruca oierii din Ardélu, ce se vor poté contielege toti filologii noştri
de Petőfi, séu nu va mai avé vre un cantoc<
carii trecu p e tempu lungii in Romani'a — is- pentru unitate. (Inse sper câ acest'a nu se va
popular roman do batjocorit, b u n a dra
vorulu mare alu acestoru poesie — rentorcu intempla, mai curund voiu vedé p r e eroulGari- c
„Cucuie de unde v i n i ,
adeseori cu canteco poporale de pe acolo, baldi de comandante la oştirile papali.) 3
D i n Ardeal de la S ă b i i " ,
ci credu câ erdelenii n u mespriginira in între­ 2) D l u i Uescu am se-i fac concesiuni
totdeun'a se aiba drept a i n t r a in filologia, ce
prinderea mea, precum literatur'a a asteptatu. mari, pentru câ in el s'a inradecinat fdrte cul­
e profesiunea dsale, câci la universitate a fost
Domnii aceia, carii deosebi in brosiur'a tul l u i u mut, si a altor litere mute. C u v e n t
înscris la facultatea — juridico-politica. Éca
acést'ame spriginira,suntu: R s i m u l u D n u N . T i n - romanesc si fora de u in capet, el nu-si pdte
asié apoi fie care va fi la looul seu, preotul la
cu Velia protopopu, D i u IosifuOlariu invetia­ întîpui, in tocm'a precum magiarul nu pdte
chemia, ostasiul la altariu. Si cand vom vre
tori, D i u N . L u p u , si D i u I. Ardeleanu advo-, crede câ e solgabirou de omenia cel'a ce n'are
împăcare, avem se începem a atitiá. D e ocam-
catu, — si alţii. — haiduc dupa el. F i i n d câ mi e a m î c bun, merg
data i remane grafi'a ermafrodita, neci cu t u r - ,
I n brosiur'a viitdria de balade — cari si mai departe cu concesiunile; cunoscendu-i cui neci cu muscanul.
voru fi specialităţi si rarităţi caracteristice dîn gustul pentru litere mute, l'imbiu si cu liter'a
5) „ A l b i n e i " —fiind câ cu ortografi'a me
viéti'a poporului — voîu aretâ on. publicu pe s dupa u, érasi p e n t r u cuventul câ neci acést'a
invoiess, perfecta séu neperfecta cum e, dar se 5i
acei cantereti poporali, carii cu ager'a loru nu va suná, si apoi cuvintele romanesci vor
nu remana neci ea cu man'a gdla, — i fac'
memoria sustîenura aceste presîi, si le dictară avé fatia si mai latina, asié străinul privind
concesiunea se sbdre si la ierna, si multe alte
cuventul cotetius (cotetiu)va crede câ si acest'a ierni, pana va vre Ddieu.
Se-mi fia iertatu in n u m e l e literaturei a e latin, ci el nu scie bine limb'a latina. —
Acum'a, ddlor, v e r o g se primiţi aceste
multiemi acestoru spriginitori! Apoi fiind câ e mai lesne a face den suman
concesiuni, pentru câ daca se va i n t r u n i comis-
peptariu, de cat a face peptariu den nemic'a,
siunea filologica, ve asecur câ neci atat'a nu
Meditatiuni filologice sarbede.*) deci la cas de necesitate va fi mai îndemâna
capetati. I n comissiune me tem câ chiar daca
F i i n d câ si io sum d'intre cei ce nu vor a straformá pre S in l, de cat a aduce l din
cutare filolog va vedé scăderile sistemei sale,
p r e u finale, éca asié ca de parada, — dar to­ tiér'a lui n u - e . tot nu va céde, ci i va dice acelei sisteme pro­
todată n'asiu voi se mo incaier cu filologii, cu- E m a r e necadiu a desclini acusativul de prie a sale buna dra ca mam'a copilului: „de T
noscend manierile unor domni p r e cari sentie- nominativ la femininele ce se termina in a. negru e negru, de necuratit inca e necuratit,
mintele lor n u - i lasa de fel a spune părerile Deci a delaturá acest necadiu cel puţin in dar tot e frumos câci e al meu." Ddra asta
fatia cu scrisdre, conced ca acusativul se-1 scriem cu cercustantia indegeta necesitatea ca la acea co- .1
liter'a m in fine, érasi pentru cuventul câ nu misiune se nu fie numai filologi, ci si alti bar- \
Vom primi din cand in cand si foisióre glumitóre va suná, dar va funtiuná p r e cat de parata bati capaci a judeca despre cele ce vor dice Í
la cestiunile de di, cum fac si diariele străine. Red. p r e atat'a spre delaturarea nentielegerei. D u p a filologii. )
Mihalache D u m i t r a c h e .
l
"' Se incepe siedinti'a, presîedintele casei
^ leputatilor Forkenbeck insciintie'za câ din A n o
a
fera au sosit multe proteste in contra anessarei
ii ca tdte sunt provediute cu 52,188 de sub
a
icrieri. Cas'a luând cunoscintia despre acést'a.
e
reoit de loc la ordinea dilei: desbaterea proiep
e
ului de lege in privinti'a anessiunei.
Preieptul, precum l'a statorit comissiunea,
a
pntiene: „§. 1. Regatul A n o ver ei, electoratul
lessen, principatul Nassau, si orasiul liber
l
" Vancofurt, intru intielesul articl. 2 i den actul
•" onstitutiunei statului prusesc, se împreuna
'i ehtru totdeun'a cu manarchi'a prusésca.—§. 2.
îonstitutiunea prusésca va pasi in validitate
a
1 aceste tieri la 1 optobre 1867. Despusetiu
ile de straformare, adaus, si efeptuire ce se
a
or recere in asta privintia, le vastatori o lege
't jeciala."
Referinţele comissiunei deputatul K a n n e-
ifcsser incepe desbaterea, intonând importan-
'a politica a ccstiunei acesteia, si detorinti'a
S Prusia primesce a supra-si, de a redá tieri-
j ir anessate o patria mai mare, mai avuta, si
iái libera de cat ceea ce au perdut. I n fine
j imenesce de scrisdrea — incuviintiatdre pen-
u anessiune — ce o primi comissiunea de
a . ...
_ t 12 membri dentre notabilii electoratului
ftssen.
La desbaterea generala se inscrisera c o n -
^ 'a proieptului comisiunei: 8 deputaţi; —
fentru proiept: 15 insi.
!
Deputatul H a r k o r t (contra): Ce casci-
j km noi prin politic'a ministeriului nostru de
1
it? 0 Germania u n i t a ? Ba, lini'a r i u l u i M a i n !
' u cascigâm de cat o Prusia estinsa in confe-
• sratiune cu cate-va state mici. P r i n proieptul
înissiunei se santiunéza dreptul de cucerire
_ "dictatur'a ce se nasce d'in acel'a. Asta cercu-
i antia arunca mare péta p r e ondrea nemtiésca!
IrcptV. oho!) Spre reconstituirea Germaniei
1
î ni tréba cesarism; ci toti se fie cetatianl
, îmti si liberi. (Scomot in drépt'a, aplause in>
ang'a si in centru.)
( 1
t ' Deputatul K i r c h m a n n ( p e n t r u ) : D r e p -
1 de cucerire, la care se provoca mai cuséma
( ministru presiedinte, e u n drept recunoscut
f toti juriştii, in cat o potem spune apriat:
I' hiar cu dreptul de cucerire facem anessiunea
léít'a. Resültatul bătăliei potea fi mai mare.
ria n'a slăbit destul in proportiune cu ca-
mice au fost u n morb pentru ea, si cand ved
aceste resultate — fie ale revolutiunei, fie ale
1
u n e i bătălii norocdse — cred câ nu purcésera
de la casele mici domnitdrie, cari pururea se
opuneau nisuintielor de unitate natiunale. (Ora­
torele procede a dovedi câ regatul Anoverei
n'are insemnetate istorica.) Ddra se pot plan
ge cei den electoratul Hessen? Ba, ddlor, e
chiar fabulos daca cineva incérca a li face vre
o aperare. (bravo!) D r e p t u l lor e perdut, noi
suntem in pusetiune, noi avem missiunea —
n'o potem denegá, am afirmat'o purure — a
restitui unitatea Germaniei, pana unde e cu
potintia, cu eschiderea Austriei din Germania.
Cele ce se disera in contra dreptului de (polonii) n u votară.
cucerire, oratorele le combate astfel: Citatiunile
din Grotius si Vatel nu se referesc aici, câci proiept de natur'a celui de sus, privitoriu la depărta*
nu e vdrba de cuceriri asiatico. Daca tierile se anessarea principatelor Schleswig-Holstein. Se
vor împreuna cu Prusia, intr'adever câ n'au î n d r u m a la aceea-si comisiune.
dreptul constitutiunal, dar au prevederea de a
câştiga cel'a ce l'avem si noi. E r a daca ei pot
forma pretensiune la ceva mai bun, poftim se
ni demustre. (ilaritate, F d r t e bine!) Io asiu fi
dorit ca cu constitutiunea ndstra se se fie tra­
tat altmintre, dar pentru acést'a n u me sentiu
îndemnat a o respinge séu a o înlocui,
(drépt'a: bravo!)
Dior, io sfatuesc se primim proieptul de
lege, intreg precum e, precum l'a gătit comi-
sîunea. I o cred câ acest proiept e un lucru
b u n . (bravo.)
Dr. L ö w e (contra): Me invoiesc deplin
cu g u v e r n u l , in ce se atinge de alungarea
domnitorilor den Kassel, Anovera etc. Chiar
daca nu mi-ar place despusetinnile ndue. totuşi
n'asiu dori se retdrne cei călcaţi sub pieiúre,
n'asiu d o r i pentru ur'a den principiu c a am Í
catra acesce esistintie. D a r cum sta cr |-
acum'a, n u noi am facut'o, n u noi
respundiatori pantru ea: noi aici nu >o; ; j
tkrA p r o A n o v c r a n î , p r o ool den Hcsst' ., í na 16 fl. 50 cr. — 17 fl. 5 0 cr. — Miere d'in ca dorere, cumca in orasiul lor bântuie coler'a
p r e cei den Francofurt, ci suntem acî re : i - Banat nu fuse la to-jj.
sentanti ai poporului prusesc, si ca atari tre-
bue se lucram. Dreptaceca io nu sciu cr
comissiunea, nu pot precepe cum in proic|.'.il
ce ni-1 aşterne ea se duce mai departe .ic r;.t
g u v e r n u l si prin acést'a primesce a siipn >i |
respunsabilitetea pentru unele teorii cc a.sta-di j
sunt combătute, pentru teori'a gefuirei genera': !
a.drepturilor prin bătălia. Statul unit, ce n . > !
cum'a a Austriei, ar multiami fdrte guvernului = Corpul de voluntari alui Klap­
prusesc câ a silit pe Austria a-si duce aiure ka se afla in Bauernwitz (un sat in Silesia
centrul gravitatiunei. prusésca,) se deprinde numai cu uniformare
Se incepe desbrterea §-lui 2.
ndue si se esercéza in arme in tdta diu'a. Des­
Dep. D u n c k e r nu se invoiesce cu comi- pre scopul si sortea corpului acestuia n u sescie
siunea, ci crede câ uniunea personala e unic'a nemic, si se vede câ regimul prusesc n u lu va
cale buna, ca domnitoriul se se intieléga cu re- suferi mult temp pe teritoriul seu. U n oficie­
presentantiele respectivelor tiere a supra uniu­ rii!, care, dupa cum se dice, ar fi fugit d'in
nei reali. Nu i-ar place ca Prusia se intre in a- trup'a numita dechiarand câ lui i ruşine a ser­
cele tieri cu suspinderea constitutiunilor.
vi intr'o astfel de armata, fu prins si predat
Dep. M i c h a e l i s are temeri economice. justiţiei, cărei i presiedea Klapka. Generariul
Se cere incheiarea desbaterei si votarea. esilat lu judeca la morte prin-glontiu. Oficiele
Proieptul comissiunei se primi cu 2 7 3 de vo­ prusesci intrevenira inse si faoura atent p r e ne­
turi, in contra fura numai 14, éra 16 deputaţi fericitul general, cumca se afla pre toritoriu
prusesc si la astfeliu de sentintia are se céra si
La capetul siedintiei Bismark aduse alt învoirea lor. Judecatul fu eliberat si se si i n - .
= Maj. Sa incredintiâ pre maresialul
campestru Francisc conte de John cu condu­
Astfel se fini siedinti'a de care va l u á cerea ministeriului de resbel.
= Diariul „Deb." vre se scie, cumca in
cunoscintia istori'a Prusiei, a unitatei Germa­
A u s s e e vor conveni mai mulţi deputaţi ger-
niei, a Europei, — éra celor'a ce se ocupa de
mano-austriaci cari doresc a se convorbi in pri­
scundele juridico-politice va dá material mult
de studiat: numai 14 voturi fura p e n t r u res- vinti'a portarii generale a nemţilor austriaci.
Intre deputaţii acesti'a se numesc d'in Stiria:
peptarea vdeei poporului.
dd. Kaiserfeld, Rechbauer si F l e c k h , d'in Aus­
N u sufere indoiéla câ proieptul referi-
tria: dd. Grosz, H a h n si W i e s e r ; d'in Salisburg
toriu la Schleswig-Holstein se va vota in toc-
dl Gchnitzer. D'in Austria inferidra inca pot
m'a ca cel de sus. Va mai fi inca un fapt în­
fi vr'unii chiemati la conferinti'a acést'a.
semnat ce va t r e b u i se-1 aducem la cunoscinti'a
= Scrietoriul Foisidrei u n u i diariu din
oo. noştri cetitori: legea eleptorala pentru par-
liamentul nemtiesc de médiandpte. Speram câ P r a g a descrie urmatdrea intemplare: U n pro-
o vom p r i m i curund, desbaterea a supra acestui tore al unui orasiu marisior din Boemia, cand
o trupa însemnata de prusi i amenintiá cu in­
proiept are se se incépa astadi (marti.)
trarea, procura numai de cat vre-o siese sicrie
simple si le asiediâ in capul stratei pre carea
Economia. trupele prusesci aveau se intre in orasiu. Aici
sosind intr'adever armat'a prusésca, fu intem-
Tergul de Viena.
pinata de catra pretorele orasiului. Comandan-
Mierea cruda den U n g a r i a 14 fl. 50 cr. tele armatei intrebâ pe pretorul orasiului, de
15 fl. 50 cr. v. a. de centenariu; cea galbe­ ce stau sicriele aci? acest'a i respunse cu adân­
atat de tare in cat mai in tdta or'a si-cere
Cer a den U n g a r i a si D a u i n i a - u o i i , *«:i,„+ n ^ ™ - - ! —
-„cu icspunsul ace­
v. a. centenariul. st'a, comanda retornare, si paresl Qrasiul in fug'a
P e i l e de vaca d'in Ungaria si Banat, us­ mare.
cate, centenariul 4 6 — 4 8 fl. v. a. Se intieleg = Căpitanul d. Mihaiu Poparadu e pen-
cele nelucratc. siunat.
Uns&rea alba de cenuşia den părţile = Cancelari'a r. de curte tranna a de­
romane 15—16 fl. cent. numit pre dl D r . I. Gallu de concepist de cur-
:
• Lan'" <•!'>•" T--.-~ :l
1 - *or a . +n Ovo Jl - I T T » . i

^ feé a suferit, éra Prusia nu s'a intarit de
uns. Acesta cercustantia e deplorabila pentru
teresül Germaniei; si de b u n a séma ar fi fost
şi. bine, daca tdta G e r m a n i a de médiandpte —
llSassonia cu tot —• s'ar fi împreunat cu P r u -
a. începutul spre acest'a erá si făcut: asecu-
irea natiunalitatei in Boemia. încercările ince-
steriul vre se-l infiintieze, sta numai pre cir,- '.
tie, si nu se pdte infiintiá pentru câ ic.sp nso !
statul confederativ.
Referinţele K a n n g i e s s e r : Desbaterea .ie j
asta-di de secur va dovedi in fati'a Germaniei j
si a statelor străine cat e de marc con»rientii>- I
. .
sitatea reprcscntantiei poporului prusei-c,
nariul; do Jalomitia 94 fl.; den Romania-Mare — P e n t r u a poté privi d'in depărtare
:
:•>« fl.; den Romania-Mica 77 fl. v. a. — D e n armat'a inimica se fac încercări cu aerostat
] fi»nat 60 fl. cent. lan'a tigaia den Bauat 75 fl. (Luft-Ballon.) Adecă cinci aerostate la olalta,
aredica la innaltime de 500 si mai m u h i pasi o'
cent.
Unsârea de porc costa in 3 6 — 4 0 fl. cosiara acatiata de ele, unde siede un oficieriu, .
cetit. care de la innaltimea ace'a, vediend cum sta
i nu sunt atat de cercate pre­ armat'a inimicului, telegrafeza celor de jos pre
re | B u c a t e l e

ute de a lucra si in U n g a r i a ar fi produs mai cum se spera dupa multele lipso cc uo aretara sirma de drot, ce se întinde de jos pana la co-
desbatü de tdte laturile acesta cestiunc impor­
,rdiu resultate mari. Deci pacea încheiata e v in locurile pe unde au trecut armatele prusesci siar'a oncieriului. 1,. «ţpteman'a trecuta se tie­
tanta. D a r ce eventualităţi pot fi.cu pr..i.
umai armistetiu, si nu pace „pe vecie." Nemţie mai mari nu se fac, totul se restringe nü proba in Prater, (loc de petrecere î n Vie­
V r e m se aducem pre domnitorii detio.
1
Dep. G n e i s t (contra.) Respinge cuvin- la 'onsum. G r a u l e mai cftin cu 5 cr. de me- na) unde fusera de fatia cele mai mari notabi­
Séu se respetâm pe succesorii la tron? 1 1
ile anessiune si dictatura, apoi continua: Noi sura. de cat in scpteman'a trecuta. V e n d u r a p r o ­ lităţi militaresci.
lor, nu vreu se vorbesc multe despre \
u ne basam pe dreptul de cucerire, pentru câ ducători de pre la Agria in U n g a r i a cu 5 fl. = I n 9 ale c. veniră 4000 ostaşi austri­
tiunea principilor, dar cred câ politic'a >l" <n-
cest stadiu e col'a de la 1794 si 1 8 0 3 ; acest 6o cr. mesur'a in greutate de 8 8 ' / ti, cum­ aci ce picaseră in prinsdre la Prusi.
nastia e sminta generala si ereditaria a ace 2

is belli et pacis fuse care ne duse pre noi in
iraci'a de pana acum'a. Pentru relatiunile in-
irne ale senguratecelor state nemtiesci, adecă
entru membrii sengurateci ai imperiului nem­
ese — acel drept de cucerire nu si-a avut ne-
; cand vre o importantia. E dotorinti'a ndstra
forma viitoriul dupa invetiatui ele trecutului,
lonstitutiunile nemtiesci nu sunt date casl de
n domn feudal, ca moscenitoriul se le pdta
^asi suspinde. Popdrele si-le câştigară aceste
onstitutiuni pre cale legala, in tocma ca noi,
espunsera statului contrîbutiuni in tooma ca
iOi, deci nu se pot aceste constitutiuni delaturá
u titlul dreptului de cucerire. N u in contra
lopdralor am portat bătălia, ci in contra dinas-
Ielor, deci n'ar fi dreptate a trata mai r e u cu
ceste tieri de cat cu cele a caror'a neutralitate
atia cu Prusia erá dubia. Numai acea preten-
iune póté fi îndreptăţită ca acum'a se se ota-
•ésca uniune personala, care apoi prin decisiu-
îe libera va poté trece in uniune reala. Acest'a
> cursul legal prin care se nasc constitutiunile.
Dep. W a l d e c k (pentru) combate amen-
iamentul lui M i c h e l i s , care pretinde ca po-
joratiunile respetive se fie întrebate si ascul-
ate nainte de anessiune, si se se implincsca
lorinti'a lor. Oratorele cetesce un protest din
tVnovera in contra anessarii, apoi adauge: Se
sere ca se se sustiena cas'a domnitdre de acolo,
îioi seim cu toţii câ acesta casa e alungata, si
mi-ar piacé se ved pre acel'a, care ca membru
lor'a. — Republica, ddlor, inca n u veti voi; m
contra uniunei peisonali am insirat temerile
ndstre in comisiune, le-a molcomit ministrul
de stat dechiarand câ din u n i u n e a personala
n'are se urmeze respectarea constitutiunilor
acelor tieri, pentru câ acést'a ar fi mai rea de
cat anessarea.
Se încheia desbaterea generala. *
Dep. M i c h e l i s ( A r e observatiune per­
sonala.): S'a dis câ in cas'a acest'a nu e ni-
mene care s'ar espune pentru dreptul domni­
torilor alungaţi. F i i n d câ mi s'a luat cuventul
cu incheiarea desbaterei, deci vreu numai a
constata cumca io la tdta intemplarea avui
acesta intensiune.
Se incepe desbaterea speciala la §. 1.
D e p u t a t u l Z o l t o w s k i graiesce in nu­
mele colegilor sei poloni, cari toti se invoieso
cu §. 1. dar pretind acelaşi drept si pen­
tru naţiunea polona, provocandu-se si la di-
sele lui Bismark despre unitate natiunale.
Dep. W a g e n e r : Noi vorbim aici ca de­
putaţi prusesci; voiesc Polonii séu ba, ei reman
prusi. Daca colegul Zoltowski citéza cuvintele
ministrului presiedinte, aduca-si a minte ce a
audit alta data tot d'in acea gura despre obiep-
tul acest'a. I s'a spus câ locuitorii provinciei
Posen, fora desclinire de natiunalitate, se tien
de poporul prusesc, si câ ei sunt prusi, asié vor
remané, si câ in batali'a den urma aperand pu­
părătorii au se-1 aducă la Viena. I n loc se vin­
de cu 5 fi. 6 5 cr. — C u c u r u d i u l 8 0 — 8 1 U
3 fl. 5 5 cr. — S e c a r ' a nu se cerca.
P e s t a 7 sept.
Pretiurilo bucatelor se cam urcară, le
cerca pentru Germania de médiadi, Francia si
Svitia. G r â u l d'in Banat 86—87 ti 4 fl. 85.
— 5 fl. cel'a d'in părţile Tisei 4 fl.90—5fl.5cr.
P a p u s i o i u l de an 4 6 — 4 8 ti 3 fl. 3 0 —
3 fl. 3 5 cr.
S e c a r ' a de estimp 7 9 — 8 0 ti 3 fl. 7 0 —
3 fl. 8 5 cr.
O r d i u l pentru bere 7 8 — 8 0 # 2 fl.50—
2 fl. 6 5 cr.
O v e s u l 4 6 — 4 8 ti l f l . 7 5 — 1 fl.85cr.v.a.
R a p i t i ' a 8 6 — 8 8 ti 6 fl. — 6 fl. 10 cr.
A r e terg bun, astadi trecură cu pretiul acest'a
12,000 de mesure austriace.
L a n ' a se bucura de cercare mare, ceamai
fina pentru panura 1 3 5 — 1 4 5 fl. cent. cea fina
alba de m u n t e 1 0 8 — 1 1 3 fi. v. a.
i
S I a n i n'a (clisa) neafumata 2 8 / — 2 9 ' / i 2
fl. cent.
VARIETĂŢI
= Multiamire publica. Ilustr'a fami­
lie de Mocioni, de a cărei ajutdrie marinimdse
se bucura o mulţime de teneri studinti, binevoi
— Ministeriul de resbel a primit insoin-
tiare, cumca un patriot d i n Dalmaţia voiesce
se daruésca 1000 fl. unui poet care intr'o poe-
sie „eroica" ar cânta lupt'a de la Lissa. Poesi'a
se aiba metrul cântecelor natiunale serbesci, si
se fie menita a descrie posterităţii eroismul sla­
vilor in lupt'a de la Lissa.
= Majestatile L o r imperatul si impera-
tés'a cu arciducele Rudolf si cu arciduces'a Gi­
sela au plecat la băile din Ischl. Vinerea tre­
cuta dupa médiadi sosiră la G m u n d e n unde fu­
sera cu profunda stima salutaţi de popor si de
dspetii de la băile de aci.
= Publicare de concurs. Amesurat
Conclusului adus in siedinti'a I I . a adunarei
gen. a Asoc. tranne romane, ţinuta la Alb'a-
Iuli'a in 29 august c. n. a. c. p. V I . ; subscri­
sul Comitet al Asoc. publica prin acést'a con­
curs pentru 2 stipendia de cate 300 fl. v. a.
pentru 2 ascultători de preparandia in P r a g ' a
(in Boemi'a) dimpreună cu spese de drum a
50 fl. v. a. pentru unul, T e r m i n u l concursului
se defige pre 2 5 lui septembre dupa cal. nou.
a. c. Competenţii la aceste stipendia, au se-si
trimitia pana la sus numitul termin la Comi­
tetul Asociatiunei tranne, concursele lor pro­
vediute cu urmatdrele documente: a) Atestat
de botez; b) Testimoniu câ a depus esamen de
maturitate cu calculi b u n i . D i n siedinti'a Co­
mitetului Asociatiunei tranne romane, ţinuta
la Sabiiu in 4 septembre c. n. a. c.

ii statului prusesc, ar avé curagiul se o céra.
Domnilor! F«'^Pt acést'a n'am implinit'o noi,
}i Majestatea Sa regele, fu urmarea bătăliei.
Opusetiunea ce făcea Austria, s'a delaturat.
Germania nu s'a opus neci cand, statele cele
setiunea Prusiei prin bravur'a lor eroica s'au
portat ca P r u s i in modul cel mai pregnante.
Natiunalitatea polona pdte asceptá ceva cel
mult de la nentielegerea celor trei poteri, si.
daca acei domni ar fi studiat situatiunea de a-
a-mi da si mie un stipendiu de 40 fl. v.a. pe
an. viitoriu scolastic 1866/7. I n semn de recu-
noscintia aduc Ilustrei familie multamita pu­
blica. Satulnou in 27 august 1866. T r i f u M i -
l i t a r i u , stud. de a 3 el. reale.
=Publicare de concurs.In urmarea si
in intielesul conclusului A d u n a r e i generale a
Asoc. tranne ţinute la Alb'a Iuli'a in 2 8 — 2 9
aug. a. c. siedinti'a I I . p . V I . subscrisul Comi­
tet publica prin acést'a concurs p e n t r u : P a t r u
 normat pentru ea se va întreprinde de loc la ci'a austriaca are se le respunda (si respunse) Respunsurî. d m M . p. n u io i e - a m «
stipendii, si «nume: 3 de cate 100 fl. pentru trei
Prusiei, apoi legea finantiala cea den urma. acelea In „Concordia." Intr' adever ca io însemnam
ascultători de drepturi in Pest'a si Vien'a, si regimentele armatei de médiandpte (la cor
„Cono." unele din lucrările mele cu liter'a P. la incej
purile de armata nr. 1, 2, 3, 4, 6, 8 si 10) Altmintre negdtie n u . s e p r é facura, burs'a pă­
unul de 80 fl. pentru un ascultători de drepturi seu l a capet,dar cel ce folosesce acest semn den noem.
cu deosebirea celor siepte regimente venetiane, rea pustia, din caus'a serbatorilor ovreesci. tr. in cóce, e altul. întreba deci la redactiunea respeti
in patria. T e r m i n u l se defige la acest concurs
in est mod, ca din batalidnele 1 si 2 si diu sta­ Cursurile urméza aci. dar nu privat ci in public. Daca nu va primi ea, atu
pre 26 sept. c. n. a. c. Aspiratorii la sus nu­
tul major al batalionului 3 se se fdrme trei ba­ noi pré bucuros le vom luá in „Albina." Grabesee i
mitele stipendie, vor avé pana la defiptul ter­
pana ce intentiunile contrarilor nu sunt fapte complin
min asi aşterne la Comitetul Asoc. tranne, pe- talidne. Companielc 13, 14, 15 si 16 se fdrme
ca atunci póté nu ne vom poté espune precum dóra
titiunile sale provediute: a) cu atestat de botez; batalionul al 4, ce se va asiediá in staţiunile Cursurile d'in 10 septembre u.ser a. voi. R e d . — Dlui C h . Mintenasi, fui impedecat.
b) cu testimoniu scolastic despre progressul in cercului de adaus. Restul celor 8 companii de
(dupa aretare oficiale.)
studia, cum si despre portarea morala, in urma pana acum (17, 18, 19, 20, 2 1 , 2 2 , 2 3 si 24)
c) cu testimoniu demn de oredintia despre asemenea se va asiediá in staţiunile cercului de bani marf.
Institutul
lipsirea midildcelor materiale spre a poté con­ adaus. Oficierii ce trec preste numer 2 trei
tinua invetiaturile. D i n siedinti'a Comitetului parti din ei vor remané la regiment si 1 trci'a
Cele
Imprumutele de i t a t :
cu 5 " / oi n v a
í - austr- 66- 5 6 - 26 „Betti si Marie Fröhlich"
Asoc. tranne romane ţinuta la Sabiiu in parte va trece la despartiemintele staţiunilor n „ oontributiunali 99- 50 9 9 - 76
„ „ nóue i n argint 8i- — 8 4 - 50 I n s t i t u t mai inalt p e n t r u cresce
4 septembre 1866. cercurilor de adaus. F o r m a ţ i u n i l e ndue au se
incépa de loc activitatea la regimentele de inft.
Cele in argint d. 1 8 6 5 (in 5 0 0 franci) • 78 — 78- 5 0 rea fetelor.
a n 68- 90 69- —
= Publicare de concurs. In urmarea Cele natiunali eu 5 % ( j - )
61- 50 6 1 - 75 in V i e n a , (Stadt, Franciseanerplatz nr. 1.
nr. 1, 2, 10, 12, 18, 20, 2 1 , 2 3 , 24, 32, 34, 35, „ metalice cu 5 %
conclusului adus in siedinti'a I I . p. V I . a A d u - „ » n maiu—nov. 64- 90 6 5 - 10
37, 4 1 , 4 2 , 5 1 , 5 8 , 60, 6 1 , 67, 6 8 , 7 2 , 7 3 « 74. 4'/»% » 62- 25 5 2 - 75 véra: in Helenenthal, langa Baden, Karlsgasse nr. 16(
nareî generale a Asoc. tranne romane ţinuta in 47- — 4 7 - 50
L a reg. de inf. nr. 3, 6, 9, 15, 30, 3 3 , 3 5 , 56, n „ 4% „
2 3 si 29 august c. n. a. c. la Belgradu, Comi­ 3% „ 35- — 35- 50
77, trecu cele de mai nainte batalidne d'antaiu Institutul acest'a ce esiste de 17 ani si
tetul Asoc. tranne, publica p r i n acést'a concurs Efepte de loteria;
si al doile in batalidnele ndue 3 , companiele renumit in cele mai îndepărtate cercuri, ce
la un stipendiu de 300 fl. v. a., destinat pen­ Sortile de stat din 1 8 6 4 7 2 - 6 0 72 70
13, 14, 15, 16, 17 si L8 intra in staţiunile de s 8 2 - 30 8 2 - 50 bucura si de autorisarea in. c. r. g u v e r n pi
tru un tener r o m a n , carele se va consacra stu- n >/ separata • 8 6 - 50 8 7 - —
cerc de adaus u n d e si cele patru companii de „ n 5 cum si de repetitele laude p r i n diferitele,
dielor technice. Tex-minul concursului se defige „ „ 40/ d i n 1 8 5 4 76 50 77 —
mai nainte intra i n stat de pace, éra comp 17 „
0

„ din 1 8 3 9 , Vs 1 4 9 - — 150 — publice d'in Austri'a si Germani'a, este in sfc

pre 2 5 septembre dupa c. n. a. c. Concurenţii 125 6 0 126 —
si 18 se desfac de tot. — Batalidnele de vena- » baneei de eredet prin esperintia de mai mulţi a n i , prin nun
la acest stipendiu au de a-si tramite pana la B sooiet. vapor, dunărene cu 4 % 82 — 8 3 —
tori se reduc la 4 companii. D e asemene cale- n imprutn.princip.Eszterházy a 4 0 f l rdse caletorii pe tot continentul Europei
sus numitul termin la Comitetul Asoc. tranne 2 5 5 0 26 50
rimea, corpul de geniu si trup'a sanitaria.—In i. „ „ Salm i „ mediloc prin base materiala asecurata, p r i n
resp. concursele provediute si instruite cu tdte „ „ cont. Palffy a „ 23 50 2 4 50
p r i v i n t i i reducerilor la artilerie vor urmá des- „ „ princ. Clary ă „ 22 — 2 3 — ganisatiunea cea mai acomodată sî p r i n alej
documintele necesarie si resp. a) cu atestat de 20 — 22 —
luciri deosebite. „ „ cont. St. Genoi8 a „ rea potei'ilor celor mai b u n e de instruire a {
botez; b) cu testimoniu b u n de maturitate, cum „ „ princ. "VYindiscligrätz a 21) 16 — 17 —
„ „ cont. W a l d s t e i n á „ 19 — 20 — rantá p e n t r u educare completa scintifica si
si cu document demn de tdta credinti'a, despre — De la Königgrätz. U n ofieieriu 13
„ „ „ Keglevich a 1( ) 12 ciala a invetiacelelor lui, cari se instruáze d
lips'a de midildee. D i n siedinti'a Comitetului rom. de la calerime intorcendu-se catra casa
Oelegattanl deaiaroinatóre de sebit si i n sciinti'a religiunarie. Religiunea |
Asoc. tranne romane ţinuta la Sabiiu in ni istorisi urmatdrea intemplarc: I n L u p t ' a de pament: or. se propune deosebit i n tdta septeman'a
4 septembre 1866. „ T e l . B o m . u
Celé din Ungaria •, 67 5 0 68 25
la Königgrätz, cam dupa médiadi, me vediui 67 50 preotul grecesc local. Orenduiél'a acést'a
„ Banatul tem. 66 50
= Mai de unadi, vorbind un bărbat de odată sengur, calul de sub mine cadiü, re- „ Bucovina .— 66 •76
esiste pana acum nici intr'un institut. Desv
,, Transilvania . 65 • — 65 75
cunoscut de opusetiune cu consooii sei despre masei p r e picidre. Gldntiele inca tot fluierau tarea fisica se asecura p r i n localităţile insti
politicei intrebâ, domnilor, sciţi de ce n u se p r e l a urechi. N u m u l t dupa acést'a devenii
Acţiuni:
. 739 741 tului fdrte acomodate pe loc liber langa p
A bencei natiunali
prins de cativa prusiani, ce me aflara in pă­ —
pdte efeptui renascerea liberale a Austriei?" de eredet 162 • 2 0 si prin o locuintia de véra stabila in cel i
duri. E u trebuiam se me plec poterei precum- " ' ' Ja „ scont .— 595 • —
— P e n t r u câ senatul imp. n u si-a făcut de- j, jinglo-austriace • 78 •50 79 • 5 0 frumos tîenut al Vienei (in cas'a propria
penitdre. Me desarmara, me incrediura apoi (

torinti'a? — N u ! — P e n t r u câ natiunalitatile .lei vapor, dunar. • 478 . — 480 la tiéra.)

u n u i ostasiu se me duca la regimentul lor. ' i. í „ Lloydului • 200 205 —
—
Austriei nu se contieleg? Nu, nu! eu vi voiu
P l e c a r ă m numai amendoi, io desarmat éra el :i IU
mlui ferat de nord . 169 — — 169 • 5 0 P r o g r a m e deslucitdrîe cu t a r i f a compl
spune cine e caus'a: on. ndstra c. r. p o l i t i a . '„ ,. „ o*» 1
•20 191 • 40 6Í fdrte moderata a pretiurilor, se trimit gri
in arme. Ostasiul nu gasî regimentul, si „ „ „ apus (Elisabeth) • . 127 5 0 128 5 0
Daca voiu mai fi si pentru venitoriu represen ,. „ sud • 2 1 5 50 2 1 6 50 la dorinti'a fiesce-caruia.
tante al poporumi, » p ^ i . u i « _
r . .i. X Î : _ J HJ-L. —i.ui(, me invita se siedem pre • 147 . — 147 —
„ ,, langa Tisa Subscrisul ca roman si ingrigitoriu pi
incuviintiá nici un cruceriu." — E l si-motivâ érba; abié ne asiediaram la umbr'a arborilor z 179 •50 180 50
tru mai multe darnicele ce p r i n recomendat
părerea est mod: Politi'a ingreuéza la noi ori ciontati de gldntiele tunurilor, si bietul ostasiu Bani:
6 •18 nea mea au intrat in institutul acest'a, pot i
si ce feliu do propăşire politica sanetdsa, pen­ prusesc ustanit de mai multe dile, adormi. E u Galbenii imperatesci • • • • 6 16
Napoleond'ori • 10 42 10 • 4 3 recomand t u t u r o r părinţilor ingrigiti de a
tru câ i-a succes a straplantá o inchipuire nal- i luai pusc'a si armele mele,apoi lui desceptaiu Friedriohsd'ori • 9 0 11 —
cerea ficelor lor.
tiata despre poterea ei si despre cercul ei de si-1 făcui se vina el cu mine la al nostru regiment. Suverenii engl. •10 13 • 2 0
Imperialii rusesci • 10 65 10 •70 B . 6 . Popoviciu,
activitate, chiar intre acele clase ale poporului Intorcendu-ne p r e câmpul luptei aflaram mai Argintul • 127 75 125 5 0 Wien, F l e i s c h m a r k t 1}
fiaţi.^T nvié ohiarnarp r l p n l i n n a lua. Darte la mulţi cai ce pasceau fara stepani ne folosi­
răm de ei.
vieţi a publica. Mai departe aréta cum trăiesc
m u l t dmeni, altcum intielepti, in inchipuire, câ = Tratat comerciale cu Italia.
politi'a scie si cundsee tdte cate se intempla, si D'in Florentia se scrie: Nu e probabile câ gu­
prin urmare li frica a vorbi ceva mai liberal
cu poporul. Asiá se intempla si ou oficialii.
= Cornerciu si industria. D u p a ce
vernul italian s'ar senti îndemnat a legá inca
acum'a tratut comerciale cu Austria, séu alt
ceva referitoriu la interesele materiali. Aici
Gotfried Ziegle
se inchieiâ pace si se deschiseră mai multe câi
ce pana acum erau impedecate începu si co-
privesc cestiunea din p u n t u l câ modificarea
tratatului cu Sardinia de la 1851 si estinde-
Fabricant de trasure
merciul a fi mai vital Consumtiunea si pro- rea lui preste Italia intréga e mai mult in­ (carutie)
rinotiunea este mai regulata. Negdtiele de moda teresul Austriei de cat al Italiei. Deci con-
au pretiu bun. Croitorii sunt p r é ocupaţi si au Landstrasse, Hauptstrasse Nr. 1(
cessiunile Italiei in asta privintia vor depinde
lipsa de lucratori; mai putien de lucru au cal- de la cele ale Austriei in respeptul politic. — i n V i e n a
tiunarii. Tiesetorii (tocacii) sunt ocupaţi cu P e cand scriem acestea telegraful insciintiéza
gatesce totfeliul de trasure (carutie)
lucruri de parchet, (séu fustana) si cu articulî câ impoteriti austriaci si italiani vor conveni
gala, de sioase si de voiagiu, dupa i
mai ordinari, maşinăriile, fabricatiunile de la U d i n e (in Veneţia) a încheia tratat postai
cuptdre si faurariile stau fara ocupatiune. Cu- si telegrafie. delul cel mai nou, d'in calitatea si i
relaiii, sielarii si faurii de potcdve au fdrte terialul cel mai bun, cu pretiui
= I n joi'a trecuta dupa médiadi b a n c a
mult de lucru, rotarii, carabinarii (făcătorii de cele mai moderate.
natiunala din Viena trimise 5 milidne taleri
pusei), si iegarii nu p r é au de lucru. Colori-
la Oppeln ct> desdaunare p e n t r u spesele cau- D o r i t o r i i ' ' de a se incunoscîn
torii inca vor incepe sesonul si-si procura
sate din resboiu Prusiei. despre modele si pretiu, se vor adn
poteri ndue.
catra fabricant de a d r e p t u l .
= Fdi'a semioticidsa „Constitutionelle = Foc mare in New-York. Telegra­
österreichische Z e i t u n g " fece cetitorilor cuno­ ful aduse d i n America scirea in 19 aug. de­
scut cumca va incetá. í]ri sér'a (in 10 alee.) spre focul cel mare escat in portul de New-
a apărut n u m e r u l din urma. York. Descrierile mai detaiate s p u n : U n ma-
= Ardicuele loan fiiul arciducelui
tros p r e o naie încărcata cu 1000 buti de pe- L a m p e d e petroleu
de Toscana, cerceta siantiurile de langa Bieg-
troleu, din nebăgare de séma lasâ se cada o a- Gebrüder cu cea mai eminenta construetiune. Fasonulu cel mai nou si
hardskirchen si capetâ voia a si-le decopiá in
prindisidra ardiend, care deloc dede foc petro- elegant cu cele mai moderate pretiuri de fabrica d'in prim's
cartea sa de notitie. I n restimpul acest'a ve­
leului stracorat p i n t r e dogele butilor. Focul
se estînse cu o rapediune turbata, u r m a o es*
Brünner c. r. priv.
niră mai mulţi ostaşi c. r. si, cugetând câ
plosiune grosava, si un stâlp de foc si fum se
fabrica de lampe d e olefti austriaca
arciducele ar fi spion intardiat, lu conduseră
numai de cat sub escorta la comanda. Acolo i
innaltiá catra ceriu. Fiind naiea in port, dede \ § - a firmei:
se ceru scusa, dupa ce i-adusera aminte câ le­
gea p e n t r u spioni inca nu e suspinsa.
foc mai m u l t o r nâi învecinate si depositelor de
t u t u n din apropiare. Se facura încercări a îm­ GEBRÜDER BRÜWÍER
pinge naile in apa, dar fora resultat,parte pen-
= Foc mare s'a escat in Cernăuţi, si
câ nu erau dmeni destui de fatia, parte câ in Vien'a
arsera mai multe case publice. Numerul inca
nu-1 seim, avem temere se nu fie ars archivele.
naile erau p r é îndesate. D a u n e l e sunt: trei WIEN. Magazinnlu: Cetate, Kärntoerstrasse Nr. 46 Heinrichshof.
dmeni si-perdura viéti'a, magasinele suferira dau­
Speram incunoscintiari. Fabric'a: Mariahilf, Magdalenenstrasse Nr. 10.
na de 1 m i l î o n dolari, 13 nâi fura nemi­
= Demandatiune generala a Impe- cite, câteva vatemate. I n t r e acestea erau ddua S t i c l e c i l i n d r i c e d'in cea mai b u n a c a l i t a t e d e i a g a , prearse, i n negotii!
ratului. Maj. Sa imperatul dede demandatiu­ vinu nainte sub n u m i r e a : „cilindru de phönics (Phönix-Cylinder) proveduite cu semnul
nai încărcate cu tutun la comîsiunea g u v e r n u l u i
ne generale cu dtt. 9 1. c. in privinti'a redu- nostru B pecum si tdte objeptelé de sticla ce se tinu de lampa.
italian.
cerei armatei si a impartirei ndue in statul re- Depositu de m a t e r i i ardietorie pentru s a l o n u d'in p e t r e o l u curaţi-
gimintelor de infanterie de linie. Deci regi- V î c n a 11 septemvre. ( B u r s a . ) D i r e p - a m e r i c a n si o l e u s o l a r in calitatea cea mai b u n a p e n t r u cele mai moderate preti­
mintele de inf. pentru venitoriu in timp de tiunea putien nefavorabila ce luară cursurile uri locale in t r a n s i t o - m a g a z i n u l nostru. — Liste de pretiu si d e p i n g e r i de lampele
pace au se custee din patru batalidne cu cate de o septemana, nu se pot atribui ingrigirilor ndstre se tramit poftitorilor franco.
patru companii si dintr'o cadre de deposit. A - ndue pentru venitoriu, ci faptelor complinite,
césta formaţiune deodată cu statul de pace p r e c u m sunt desdaunarile de resbel ce inonar- Fraţii Brüiiner.
Editor: V a s i l e Grigorovitia. In tipografi'a Mechitari&tilor. Redactor respundiatoriu: Giorffiu P o p a ( P o p ) .