AN EIL IX. . t?310 10 BAN1 EXEMP ARTIL DUMINECA 31 MARTIE 1885.

rtl A N A.P.A.IEUE IN TICO.ATTE ZILE1LE

L. I R
ABONAMENTELE : Pentru Abonamente, Anunciuri i Reclame a se adresa : ANUNCIURILE :
In Capítalli: Pentru 1 an 30 lel; O luni 15 let; 3 lunl 8 let In Romania : La administratiune, Tipograiia Stefan Mihdlescu, Strada CovacT,Nr. 14 si la corespon- Linia micá pe pagina IV 30 bard.
In 'Astride: 1 an 36 lot; 6 lunl 18 let; 3 lunl 10 let. Reclame pe pagina It-a 5 lel. I Reclame pe pagina III-a 2 let
, 1 an 48 lel ; 6 lunl 24 lot; 3 hint 12 let. dentil ziarulul din judete.
In StrMnAtate: In Paris : La Societe Havas, place de la Bourse, 8. Scrisorile nefrancate se refusd.
In Tletta : La Heinrich &halt*, I, Wollzeile, 12, Biureul Central de alynnturI pentru Austro-LIngaria. Articolil nepublicatl nu se inapoiazil.
Director : D. AUG. LAUREAN In Hamburg: La Adolf Steiner, Gansemarkt, No. 58, Bimaml anunttiri pentru Germania. Pontrn insertii si reclaim), redactiunea nn este responsabila

OBSERVATORTUL MET FORO IMG113

ataesferia Seellieti al() tulle

El01.06n10 entnattem
R. I ia_zr-
2 ore 8 ore 8 ore
p. m sdra dim.
HAkanow, n'a parVcipat la nil o ma-
nilestare publica in contra guvernulef
imperial ; mat departe guvernatorel
asiguree cà mieearea de meetirgurf
este stinse, ea domneete o
,
lot, ca directorel lecrerilor publice, tare itnediatit a granitet
(Hayas).

A se vedea ultimo tirl pe pagina !II a

ecoale
nile
de
iiiikerielttimmizt*L-DpImilFruir.2i4iseassimr,Atamswissasommium
fide] Portif, rite cu nsertinnile imor arnbele OAT, pentru a ajunge la o delimi- deeteptarea IrivneT intre deosebite

uneia,
acelaet
metoda
fel; observatiu-
alteia, experi-
Se va tinea aceaste adunare cu ori-ce
numar de membrii vor fi presentl.

mentele celeT d'a treea, succesul e- d. Fostul comptabil al primeriel Capitalel

N. Chirilov, a intentat actiune civile
levilor la bacalaureat, etc., ar pu- d-lul Constantinescu, inst. ector financiar,
¡Ain& in toate cercnrile populatiunet Bucuresci, 30 Martie. tea sä stimuleze intrecerea intre pentru calomnie , constituindu-se parte
ecoale : lucru ce ar trebui cu totil eivila pentru suma de 25,000 lel.
1 8.8 12.6 13.8
Tonpttndurs 3t111110 IS uuthr
, ca din nimic nu se vede un pericol ce
Buletinnl Cercului qgricol din Ca- sal dorim. Aceste Anuare ne-ar
mutual. . 19.1
ntinitni 7.4 se va turbura pacea de care se bucure
?I
7, rid aOritor
. .

12.'2 17.6 provincia. pitall, care poarta numele de Cul- mat da istoricul fie-caret ecoale, Din Viena se scrie cetre Pestor Lloyd" :
Barometry; rang Ot . . . 746.4 746 6 747.2 Sultanul a trimes forte mullet derma' ardtdndu-ne profesoril de altd data, Dupe Durand, primadona Teodorini e
Tension wailer in miketk . 6.3
39
6.5
60
77
in Tripolitana. in Africa meuite a fi tivatorul", cere, in eltimul sad nu- programele de studil ce functionail cea mal vestal cantereata a Italia ; dar
impartite intre Seicil mat multor tri- mer, de la ministrul de agriculturd odinioare, metoadele in aplicatiu-
Ihnesoaln rektivil prottent6 6/1
ft dir4a dolt:11314i S IV. S.W. W. nu e italiana, ci romene. A centat mat
lint iutetda me..1
!
4.5 burl de acoaa industrie un lucru de mult folos. entaiu in Milan la teatrul Val Verne §i
livapore.tivns% spa . 08 05 0,4 Se zice, ca in curand vor sosi la Transcriem aceasta cerere : ne, literatura didactica, zestrea din Mainte cu un an trecu la Scala, eh-10,nd
0.0 0.0 0.0
: Moak
istinvautru (O-100) 64 7 63.4-
ConsaIntinopol mat multi Seiea deosebite vremurT a fie-caret ecoll, entaia oara in locul polonesel Rtske, care
NehnleettMer. (0-10) 8 9 Sudan. Se oblige directiunile tutor ecoalelor --cu un cuvent diferitele fase prin reguase, a§a di direetorul se afla in
4 sale profesionale, pc cele agricole in deo- cart a trecut scoala.
Scutart, 8 A mlie. mare perplesitate cul se dea rolul polo-
Aspeetul Mel : In Prizren i imprejur do nneete seta' se a§tearna pe hertie intreaga ac- nesel. Chita apol la mate teatrele mal
Ert. Dirnineaa senia, peste zi put:in noros, vOnt
seara foarte noros, dela lu-- 11 vent perfecte, linite. Vassel-paea, spre a tivitate ce-a destä§urat in cursul unul an, Masura aceasta s'ar putea pune marl ale Italiel cu strMucit succes ; in-
indata in aplicare. Ea reclama insa
.

fulgere spre West, soarele a stralucit 7°,30'.

..4stdit dimmeatd. Foartn noros, routt groasn, liniti pe deplin semintiile coat nernul- CU toate amanuntele §i tifreie ce ar putea ante vreme de un an America sudice
Barornetru stationar. tumite, a trimes la Constantinopel pe se deslu§iasca i se instrue pe cultivator ceva cheltuelf, a eäror utilitate poate in sfer§it fu in decursul a trel sesonurl
Directorul Observatornhil: St. Hepites. comandantul militar, care era prea ne- saa pe meseria§. fi contestata de cdtre eel straint favorita Madridulul ceea ce nu inseamne
NOTA.Temperatura este data invade centigra- ooputar i pe Mutessariful din Prizren de ecoalä. Nof insa credem ca, a- putin, teatrut Madridului find cel mai
de si media calculata i rin formu1a.8te 0 Folosul acestet masurt e lesne periculos pe fate pemantulte §i publicul
4
inaqimea barometrulul in nametre de mercurld. de inteles. ceste Anuare, deeteptand atentiu-
dispus sà fluere pe celebritatl, cáci el are
1qeala media a vantuhd este data in metre pe se-
cunda. Evaporatiunea ape: si ploaia stint socotite in
Serviciul telegrafio a , Rom. Lib." Cared fie-care ecoala de plugarie, nea publiculut, atragand controlul cu atet mal marl pretentiunl, cu cet pri-
milimetre de grostme. Gradul de claritate a ceru
lui se masoara cu grade actinometrice, socotite 0 9 Aprilie 1885 3 ore seara. de meserit, de comera va fi tinuta celor competintl in materie si sti- cepe mal putin sae deloc musica. Dupe
grade la intuneric 11 100 grade, atuncl and cerul
ar il cu desavarsive färà norl i in atmosfora n'ar fi Londra, 9 Aprilie. sä arate in fie-ce an publiculul re- muland ennulatiunea intre ecoale, nefericita seare, in care Teodorini cazu
pe scene in urma unul atac de nervi,
vaporl de apa. Nebulositatea osto mösurata de la 0 depead, de origins. necunoacuta, adre- vor plati cu avintul ce'l va lua in-
la 10; cltra 0 inseamna un cer cu totul senin, Jar satit ziarulut «Standard». spuno c. ail inco- sultatele activitatil sale, nouile sale vatatura cheltuelile
10 arata un cer cu desavarfOre acoperit de novi.
put ostilitatile in Afganistan. obser yeti u liT i experirr ente, combi- reclamate de Regina, venind le ea ei gasind piaza del
Oriente plina de echipage cetetenil
Se vorbeste de nOia luptd in care s'ar fi netrile facute i metoadele aplicate, tiparirea lor. De aceea i recoman- veniaa se se informtze de starea el
iIRIdinTELEGRAFICE
zlarels strelne.
omorit 500 de oament. tirea menial confir-
matiune.
Constantinopel, 9 Aprilio.
miecarea .ecoalet nu va rarnane dam d -luT Sturza masura pe care 'i-a zis : Poti fi multumita, cad nici cend
inchisa in archiva et, ci, facandu-se Cultivatoruls o propune d-lui Sto- am fost ea bolnave nu a venit meta lu-
Musurus-Paaa a fost insdrcinat do Poartit lojanu. me la paletul regal»... Ce privesce per-
Viena, 8 Aprilie. cunoscuta prin publicitate, ea va
sa Wa omit reserve in privinta Conventiu- soana el, e foarte vioail §i neagre, cu un
nit egiptene : 1. In coca ce priveste comisiu-
La 11 Aprilie se intrunesc din noa nea de anchota ce trebue numita, eventual putea fl judecata de oamenif compe- 0
chip de tot spaniol ; searnana plain cu
delegatif liniilor ferate austro-ungare, peste 2 ant. Poarta reserva pina la a- tinti, va de.etepta o laudabilä intre-
germane ei romäne, spre a iniatu- cens à data libertatea de apreciere iu pri- cere intre ecoalele de acelaet fel ei
CRONICA ZILET principesa Metternich ; face mare toalete
§i treesce foarte el.Tant. Ca centereate
ra neintelegerile ce s'a ivit de un vinta oportunitatif ai a chipulut de numire
linillor al acestel comisiunt; 2. Poarta cere ca sa va duce luminile sale in toate col- Alalteieri en foc groaznic a prefecut se distinge prin deosebite pricepere ma
'statuluf romanardrCartrateat'l
n autut, fi indem- se stipuleze in Conventiune c serviciul turile asa in cenu§e. peste 50 de ease din ora§ul nunate. technice.
noulut imprumut nu va atinge de loc tribu- Falciu.
nett pane acum sa acorde pe liniile tul ce so pldteate Turciet. folosi de ele or-cine ar cauta a- 11101111.
lor merfurilor de proveniente austro- .5tirt din Creta infatiseaza ca sigura o r6s- cest folos.
D. Gr. Ventura a trimis o scrisoare
ungara aceleaet taxe ca märfurilor coalit armata a Orecilor cretient sustinutt de
comitetul din Atena, A sociandu-ne cu cererea Cul-
in casul caul Pearta ziarulul lndependance rounto ine in eare DIN AFARA
germane. va acorda beratul saO rx quatorul episco- declara ca se retrage din redactiunea a-
Berlin, 8 Aprilie. pitor bulgari, cu toata opunerea formald a tivatorulut", not vom largi cercel ChinejiI in Europa.
In sferele oficiale de acf, cart ati cu- patriarhulift, opunere intemeiata po regula- acestei cererT. Ceea ce vrem sd facd celui ziar.
nostinte de respunsul rusesc cetre An- M ntul canonic ministrul agricultureT, am dori sa E. S. Suleyman bet, ministrul pleni- Baronul Alexandru de Hebner, fost
glia, se asigura, el de i tonul -res- Viena, 9 Aprilie. ambasador austriac in Paris, care a
punsulut este- concibant, in fond arata Mate ziarele confirma stirea ce am dat'o vedem facand i pe ministrul in- potentiar al Turciel, e tot bolnav, §i in-
in priv:nta reso!utiuniT ce ar fi luat guvcr- ce din ce in ce mal ree. fecut o «Promenade autour du Monde»,
putine condeseendenta. De acea este in- nul Austro-Ungar do a ainana discutiunea structiunil publice. a tinut nu de mult o conferinta prea
doeale, ca va putea satisface la Londe). cestiunit vamale pand la sesiunea de toamn'. Din partea noastra aceasta ce- De la i Aprilie corespondenta telegra- interesanta in Museul oriental din
Z.arul anunta intrunirea rere nu este noua. D. Maiorescu a
In cercurile politice de aid se crede,
Berlin, 8 Aprilie. la Viena, la 12 Aprilie, a delegatilor compa-
',Premdenblatt" fice intre Bucure§ti §i Iagi se va face cu Viena. D. Habner conchide, intre al-
nOlar drumurilor de fier din Germania , pus'o proiectul sae de lege din aparatul Hugues. tele, cà pentru secolul viitor Europa
ce Frantl, MO, a'ef sacrifice c va din Austria, Ungaria si din Romania pentru a 1874, pentru ecoalele secundare se poate aetepta la o invasiune chi-
demnitate, va propune Chine conditi uni se intelege asupra regularit oare-citror gren-
tati privitoare la aplicarea tariflor actuale. superioare, dace nu ne ineelatm; d. Pe ziva de i Aprilie s'aa format bri- neze. «Karlsruher Zeitung» de un ex-
de pace acceptabile. pe cart apol Chi- gade de artilerie ; totl comandantit ac- tract al acelet conterinte, pe care'l re-
na le va ei prima In tot casul pacifi- Laurian a repetit'o intr'un raport
(0 Aptilie 1885 9 ore dimineata. de artilerie aa trecut ca comandantl producem ei not.
carea deplina se considera ea o lucrare Petersburg,. 9 Aprilie. privitor la invatamantul real, in anit tuali
de brigade. Cine vorbeete de afacerile globulul
indelungata din cause imprejurarilor Le Journal de St. Petersbourg" 'confirma trecutt, ministerulut. Cultivatorul" Ast-fel, dupe. Romenul", d-nii colonell a zis conferentiarul nu poate
ciudate din China. atirea data de Standard" in privinta incepe- trece cu vedere China. Resboiul En-
Deei toile engleze fee mult scomot ref ostilitatilor in Afganistan, i an' cä in ne dii. ocasiunea de a face din noe Conslinsky, Horbasky, Hercht §i Costescu glejilor ei al Francejilor cu imperiul
resboinic, aid domneete convingerea, urtna actelor provocatoare din partea Afga- aceastd cerere autoritd tit ecolare. Anton ail trecut ca comandantl al briga-
ceresc este un evemment istoric, nu
ce nu va isbucni un resbeia anglo-rus. n lor, g-neralul Komaroff a atacat la 1-in
Aprilie 800) Afgant pe cart i-a imprastiat, facem cu conving-ere ca ea va fo- delor de artilerie de la corpurile r, 2, 3 din cause succeselor obtinute, dintre
4 de armata, iar d-nii loc.-coloneli Tell,
Sgomotul, -ce s'a latit din noa de4e dupd ce le-a onlorit 500 de oament si le-a losi invetamantulul nostru. Christodorescu, Varthiadi , Cretunescu, cart cel mat faimos a fost jefuirea
pre retragerea let Gladshone, este a luat toata artiler:a. Rusit ail avut din par- Dace nu putem pretinde ale un Felcoianu, Magheru, Fotino, Ghenovicl derlmarea palatuluf imperial de verä
se primi eu mare reserve. tea lor 11 mortt si 32 ranitt.
Ofiterit Englezt asistiü ca privitort la a- Anuar special din partea fie-caret Popescu, air fost numitl pe aceea§i zi co- de la Peking, ci pantru ea a dat jos
Calatoriel lordulut Roieberry la Ber-
liì se ati hue o .iniPortantà ealitice cea sta luptL
Londra, 9 Aprilie.
ecoale primare urbane ei rurale, mandaral al regimentelor r, 2, 3, 4, a, zidul, lumil
ce despartea ermetic de reitul
400 milioane oamenï. Aí voit
din cause intimelor sale relatianf eu putem insa cere ca : 6, 7 §i 8 de artilerie.
Camera Coinunelor.D. Gladstone zice ctt BA deschiciá
D. colonel Dumitrescu Maican a fost S'a deschis insa China pentru Europera.
oarnenif politicf insemnatf de aid. respunsul adresat la .2 Aprilie de guvernul revizoril, pentru ecoalele din ju- nualit globul pentru Chinejf.
rus nu e multumitor, dar ca acelaat guvorn ajutor al inspectorulul artileriel.
Roma, 8 .A.prilie.. a fticut Cabinetulul englez o comumcare care detul pus sub a lor privighere, Cine calatoreete oare spre interiorul
Cestinneae parlieiparlf Portugaliel la are un carac,.er mar iinpacator. Diu nenoro- directorit t,,i rectorif, pentru ecoa- Chinef ? Nimeni, afara de misionaril,
lucrerile comisiunil Ca.nalulut de Stiez, ci.e un incident gray s'a produs, o lupta a Dupe o hoterire a ministerulut de ras- cart travestiti aflaa deja acolo, in
a caret desbatere s'a intrerupt prin avut loc intre Ruat si Afgant. Engliteraju- lele secundare laice clerice ce le boie, de aci 'nainte se va tinea §i se va Mara de call-va exploratorif. Dar Chi-
criza ministeriala franceze, are sa se decand ca nimic nu justifica, atacul trupelor administreaza, forma memoril §i pentru ofciaril din re- nejif inundeaza. o mare parte a Oman-
ruseatt, a cerut idinurirt Cabinetulat din St.
resolve acum. Petersbourg dar d Giers a ai exprimat tut decanil, pentru fie care facultate, zerve .
tulul nostru ; ei et coloniseaza, dar in
Sgomotul ce s'a colportat de mat sir Thornton, ambasadorul Maref-Brctanit, sä ne dea, la sfieeitul fie-carut Romenul" e informer cà comandamen- chipul lor. Prea talentat, dar inferior
multe prat despre negoeiert intre An- speranta ca acest incident neuorocit nu va
glia ei Italia.in privinta unef trimiterf impiedica unnarea negociarilor. an ecolar, un Antler care sà spuna tele de corpuri primesc zilnic reelama- Caucasianulut in sferele supreme ale
Dublin, 9 Aprilie. tarit : miecarea i activitatea stu- tiuni formale in contra stabiliril tablou- activitatif intelectuale, activ papa, la
eventuale de garnizoane ita'iene in ca Serbarile urmeaza in onoarea 'printuluT de Her de inaintare. neoboseala, moderat pane la extreme
rase egiplene, este calificat de cu totul G Res care a fost aclanaat de populatiune la dentilor, situatiunea personalulut di- abstinenta, econom, negustor nascut,
neintemeiat. sosirea sa. dactic, car tile intrebuintate in ecoala, Se zice ca d. Joan Vasilescu, profesor de o onestitate proverbiabila, agricul-
Ode-a, 8 Aprilie. Belgrad, 9 Aprilie. intinderea studielor, metoadele de de musice la gimnasiul Cantemir, va fi tor, gradinar de primul rang, escelent
Jumatate din oetirea cancasiana a Ministrul resident al Germaniel la Bel-
RUSid poate Ii indreptata in vre-o ease grad, Contele de Bray-Steinburg, a fost ridi'- propunere, resultatele obtinute de numit director al corurilor catedralel mi- in toate ramurile de manufacture, fiul
cat la rangul de trimis extra-ordinar i mi- la cutare metod, de la o anumitä tropolitane. inaperiulut ceresc respinge ei de la o
zile la punctul flnal al liniel Asief cen- nistru plenipoteutiar. parte pe European, incet, pe nesimtite
trale, care linie va fi gata pana. la As- Roma, 9 Aprilie. combinare, de la o mesura disci- Testamentul reposatului Elefterie Pro- dar sigur, or unde 61 intaineete.
kabad in cate- va septemant. De la Ti- Agentia Stetani",declara ca e fara temein plinara, propunerile de facut, situ- topopescu ar cuprinde, dupe Vointa Na- Vorbesc numat despre cea ce am
fits la 13 .ku calatoria pe linia ferata asertiunea reprodusä de mal.naulte ziare cart tionale", aceste disposaiuni filantropice : vazut insu'mf. In anul 1871 tot co-
ca consiliul d miniatri ar fi discutat iert atia materiala a §coalei, averea et,
tane pqisprezece ore ; eitletoria pe mare zic
cestainea unet ocupatiunt eventuale a Egipe- imbunataairile Venitul caselor decedatulul din strada inertul englez cu Chinael era
ei
la Michailowsk 24 ore ei de acolo se tulut de catre trupele italiene, in cas de un savareite j or-ce Carol I, care se ridice la vre-o 20,000 este inca de 42 milioane lire sterlinge
Rate ajunge la Askabad in 20 cee- resboi0 anglo-rus. aka notita privitoare la personal, lei, este destinat pentru trimiterea de ti- a lost in meinile caselor engleze
surla Distanta de la Askabad la Sa- 10 Aprilie 1881 3 ore seara. la studil, la material, ce intereseazä nerl silitori la studia in strainetate. cele patru mart firme, dintre cart una
rakh este riiimar de 250 verge. ,S'a
facut tot, pentru ca la trebuinte sa se Loudra, 10 Aprilie. ecoala, precum ei cate o- diserta- sunia de 5o,000 lei a lost lisatã pentru americane, in Shanghai ei Hong-Kong
Risulta dintr'o depeal adresatd de gen,...- tiune, dupe modelul celor din Ger- fond coala corn rciale din Capitale. Un cele mat mid in Treaty Ports. Mij-
dispue de mijloace de transeort pe li- ralul Lumsden, seful misiunit engleze insar- de roo,000 lei a fost lesat ca din locitorif eraa tot Englejt. Numal dis-
niile lerate ei de vapoare suficiente al cinate cu delimitarea granitelor ruso-afgane, mania, a unuia din profesorit insti- venitul ce va produce se se ajute la mere-
se vor lua toate masurile ca in cloud tutulut tribuirea importulul englez in interio-
depeac. pe care Cabinetul a.comunicat-o Paria- ti§ fete serace. Un alt tond tot de rul imperiuluf se facea de ogre co-
s.e ptamAtil 30,000 lament trope cane i- mentulut, di atacul generalalut Komaroff se Acest anuar, facut cii buna cre- 100,000 lei a lost lesat pentru spitale.
datoreaza oare-caror miacarl militare esecu- mersantit indigent. Afara d'astea case
Iar restul se va imperti intre ini multe Russel poseda peste 20 vapoare, ce
ene sa fie duse in positiumle cele dintae ar fi oglinda until an din
mat estrerne ale Rueilor in Asia cen- tate de catre Afganit.
trale.
«Daily-News» zice ca reabniul nu poate ii
evitat, de cat dacd gavernul rus desaproba
¡Aga §coaleT, el ne-ar infatiea re- rude ale defunctului. intretineaa ccmunicatittnea intre por-
curand p3 generalul Komaroff, iaprecautiunt gulat progresele realisate din an turile conventionale i circulat pe
Censtantinopol, 7 Aprilie. Societatea functionarilor publid va linea Yangtse. Afarä de cate-va case mat
Guvernatorul general din Rumelia indestulatoare pentru a evita repetarea a in an, or stationarea sae poate meine adunare generala extraordinare, in
oriental& Gavril-paea, a comunicat uuor asemenea incidente, si daca se gra- mart engleze, asta-zi tot comertul este
o- beite a incheia o invoiala onorabila pentru chiar regresul; dansul ar sluji la sale nr. 18 din palatul Universitetil. in mane negutatorilor Chineji i va-

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA LIBERA
1111Immins

al se ocupe gi cu cestiunea relativa la pro- titutiunea soarelui, despre teoria ad

ieftinAtatea tarifulul va atrage pe caile
poarele sunt in posesiunea companie- Vor curge eT oare in pace in albir pa- cesul dintre judet cu d. Achil Petrescu. ¡orate, cantitate ce pana acum se tran-Laplace asupra materiel
lor chineze. ralele unul langA altul, sag prin coli-
S'a aprobat de M. S. Regele regulamentul sporta prin alte mijloace de transport,
mal generalmente admista
In Makao, care a lo-st a Portugezi- siunea lor vor produce star! caotice ? descoperirea de tot noire eit
lor aproape 400 de anl, se vèd pala- Nu §tim. elaborat de consiliul general al judetuluf Te- dar cari de aci inainte in mare parte
Oare societatea creatina, eivilisatiu- leorman, in gedinta de la 21 Octombrie 1884, vor veni sa alimenteze traficul cailor patra stare in care corpurile p,
turl luminate §i multe Bunt din seco- asupra ingradirel vetrelor satelor cu modi- ferate. presinte in naturil, stare numi radi.
lul al 16-a. Acesta este cartierul eel nea cre§tina vor dispare cu societatea ficarile euprinse in jurnalul consilitilut de Dar d. Cantacuzino aratA in rapor- antA. In fine d-sa termina zicand ea
distins al oraplui, in care e permis actualA ? Va ie§i oare victorioasa din ministri.
Chinejilor zideasca case. Aceasta conflietul viitor, ducand peste supra- tul sad ca ieftenirea tarifulul citilor nimic in lume nu este peril.or, ci
Consiliul general al judetulut Prahova este ferate nu va aduce mare profit agri- moartea nu esista de cAt relativ
fata pamêntului eternele sale principie ? automat a.,
nici nu se face. Insa cele mai multe ea, in actuala sesiune extraordinara cultorilor. Beneficiul pentru fie-care ceasta fiind eontinuarea vietei ,
palaturr ad foot cumpèrate de Chineji Nu §tim. Acestea aunt enigme ne- al se ocupe icu intocmireaunut regulament
avutl, car! acum locuese intr'ènsele. resolvate, sunt mistere ale provedin- pentru serviciul cantonierilor de pa goselele chilt de Braila de cereale va fi prin forma. Intr'un euvant conferinta instA tructiva
La prima mea visita in Singapore, set. Invelite, ele ze inca lini§tite in judetene gi vecino-comunale aceasta reducere in termen mediO de
slnul viitorulut. Cea ee auzim noi, saint led 64 bani. Acest mie beneficid a d-lui de Giustiniani a resp
in anul 1871, populatia era compusa C. V. Dimitriu, care a reuait la concurs,
din 100 familie albe, 20,000 Malay §i numal sunetele serioase ale uverturel este numit control fiscal in locul D-lut Gr. nu va pune cerealele noastre in posi- prisos la a§teptarile publicului
cate- v a mil de Chineji. Cand la ince- mareI drame a timpurilor viitoare. Carbuneseu, decedat. tiune de a sustinea cu succes coneu- o
put., anului trecut am lost iara§i in acest Inca nu s'a ridicat cortina. Actiu- renta pe pietele straine. STIRI MARUNTE
S'ad inaintat i permutat, pe ziva .de 1 D. Cantacuzino aratit cA, afara de
ora§, locuitoril se impArtead dupit con- nea se petrece in secolul al doua- Aprilie 1885, in serviciul silvic exterior, ur- tarifele urcate a cailor ferate, mai sunt
statArile oficiale, in 100 familie albe, zecilea. matearele persoane : In Paris a'a aruncat mat
20,900 Malay §i 86,000 Chineji. Se M- D. V. Nichita, actual guard-general silvic §i alte sarcini ce greveaza agricultura umna rtidnnadr r du er a2g5ioas nst
euse un nod ora§ chiuez, cu pravalil clan I, la gradul de sub-inspeztor silvie class noastrit. Ast-fel este dreptul de export allot p na 'd1
see- 1.1

admirabile, eu locuinte frumoase §i eu Noul cabinet Francez 111, gi gef al circumscriptief X silvice la ju- §i dreptul de jumètate la Rita la ex- rul striga sal lase in pace sit ae
delete Viagca gi Teleorman, cu regedinta in portul prin porturi. Prin aceste taxe scufunde. Marinarul '1 aim* dar d
Pagode minunate. Credeam cA sunt in Noul minister francez s'a infati§at Giurgiu, in locul d-lut C. Panaitescu, demi-
cerealele noastre aunt grevate cu o
iltdinSrbualrecria; salipletarraf
Canton. Vèrful sudic al India! poste- la 26 Martie inaintea Cameral §i pre- sionat. itexiiupno
sarcina medie de 1 led 68 banl la tona. pe acel desperat, dar haina se rill)se
haint
rioare, Wile situate intre Siam §i 0- §edintele Cabinetului, d. Brisson, a D-nif M. Miegunescu, T. Chivulescu gi G. II( el
Saftoiti, actuall guarzt-generall silvicf clasa Dee! d-sa propune §i suprimarea aces- lar disparu. Atunct mat sari in apa
ceanul indian la Bud de Burmah, carl dat citire urmatoarel declaratiuni : IL la gradul de guarzt generall silvict clasa nat. ast-fel clout in§f isbutira a
nu de mult erad aproape lipsite de oa- In imprejurarile, in car! pre§edin- I, in locul d-lut V. Nichita avansat, A. Can- tor taxe. acel om al& de resolut, care gi in nrma 8,3
meni, se umplura cu Chineji. Numa- tele Republicel ne-a chemat in frun dale si A. Onvanu, demisionatf, remandnd Prin suprimarea lor, impreuna cu mat incerca scape din mangle .orI spte
rul fiilor imperiului ceresc, car! emi- fie-care la ocoalele unde se gasese. reducerea tarifului cailor ferate, am a- a sari din not in apit. El a declarat6. apo,oeit
tea afacerilor, nu a§teptatI de la noi D. N. Manolescu, actual guard-general sit- juuge la resultate satisfacgoare pen- in ulna unor perdert considerabile
grad in acele tinuturl §i debaread la o program& amänuntita. In interesui vie clase II gi gef al ocolulut Fálticeni, la 'If propusese lua viata.
bingapore a lost de 100,000 in 1882 national §i läsand la o parte ori-ce gradul de guard-general clasa 1, in locul
tru exportul cerealelor noastre. Statul
ai 150,000 in 1883. In anul din urma consideratiuni secundare, am intreprins d-luf N. Georgescu, pus in disponibilitate ar avea nurnal in aparenta perdere ; a

se a§tepta o urcare §1 mal conside-
rabila.
Legiie draconice, prin cart Califor-
nia §i Australia cauta sa se scape de
ace§tI coneurenti incomozt, sunt cunos-
cute. Aceste legi, ce stad in contra-
dictie strigatoare cu principiele filan-
tropice de egalitate §i fraternitate a
tutulor raselor, reman o litera moarta.
Niel odatit n'am intAlnit a§a de multi
Chineji in stradele din San-Francisco,
ca in vara trecuta. i in Australia ele-
mentul chinez prime§te tot mat multi
importanta §i intindere. Negre§it ca
un lam, care face acela§ lucru cu pre-
tul junikate, '§i deschide toate u§ile.
Chiar in insulele maril sudice cre§te
influenta chinezL Comertul insemnate .
lo insule Gilbert este in mäna uneT
marl firme chineze. In insulele Sand -
wich fill Centrului ca§tiga teren pe fie-ce
an. Americanii de nord, panA aci sta.-
pani peste acele insule, sub regele in-
digen din Ilawai, simt deja terenul
§ovitind sub picioarele lor. Cu incetul
Chinezul 'T respinge. Toate cat() spu-
sei asupra acestel materil le-am vezut
incercarea de a forma un Cabinet de pentru negligenta in servicid, gi se numesce cad aceasta perdere s'ar acoperi prin Se anun tit din Kertch catre
gef al ocolulut Ramnicu-Sarat, in locul d-luf cre§terea transporturilor cAilor ferate, cA vaporul Mariapol, avAnd pe bc
impacare §i de concordie §i a intruni G. Montan, care se permuta la ()cowl silvic tret-zect de persoane, s'a perdut in
fortele de vointit cele mal bune posi- prin mic§orarea insemnata a agiulul
Focgant.
cu care cheltuelte actualmente guver-
Axe%
A scapat numat un pasager.
bile spre a le pane in serviciul Fran- D. AI. C. Angeliu, actual guard-ajutor, la
tel §i al Republicel. Vom cere de la gradul de guard-general silvie clasa II gi get nul pentru anultatile datoriel publice
China respectarea drepturilor noastre
al ocolulut Tdrgovistea. §1 furniturile sale in strèinittate, cum Citim in La Paixg : Trot tinert mincsa
D. I. G. Ionescu, actual guard-ajutor la §i prin cre§terea tuturor veniturilor intr'o semi intr'un restaurant de pe bide.
a§a cum resulta ele din tractate §i circumscriptia II, la gradul de guard-general
indirecte, provocata de cre§terea con- vardul Roche Chouart. Dupa maati unul dintre
cum le-a recunoscut insa§1 China in silvic clasa II gi get al ozolulut Peatra
D-nit C. M. Dumbrava, guard-ajutor la eir- sumatiuniT datorita unel star! econo- tinerT, ca de opt-spre-zece ant, scoase us
convenpunea de la 11 Maid 1884. Ne cumscriptia IX silvica, la gradul de guard- mice ma! prospere. («Voc. Cm») revolver aratand.u-1 amieilor.
vom considera fericiti, daca vom pu- general clasa II gi gef al ocoluluf Raclin ; P. Unul 'I Ms.) ett flied incarcat, Mt nu gle.
tea atinge acest tel prin negocierl, Pirnog, guard-ajutor, la gradul de guard- o measci, dar el rdspunse : Tocmat voese
general silvic class 11; Al. Luchian, actual md omorm.
dar suntem deci§1 a'l unman §i cu guard-ajutor la circomscriptia IV, la gradul .131.1111--1E1/aTETT..7 1.411R,0210T.A.laT Si ziand aceste euvinte puse platelet
forta armelor §i nu vom schimba ca- de guard-general silvic clasa II gi gef al o- in joiept i trase cloud focurT.
racterul expeditiunil färä invoirea par- coluluf Ostrov, in locul d-lut Miltad Ana- Mercurf, 27 eurent, s'a tinut In sala
Tdnitrul cazu mort.
lamentului. Sentimentul aceea ce da- staoiad, care se permuta ea gef al ocolulut Atheneulul El ceruse de la mumi-sa permiti a
torAm bravelor trupe §i §efilor lor ne Snag. o conferinta sciintifica a intra In armati i primind un rdspuns nega-
D. I. M.tchieviciu. actual brigadier clasa d luT Rossi de Giustiniani. tiv, gi-a luat viatea in chipul aratat
va gasi lesne uniti. In a doua linie, I, absolvent al geoalet de agricultura i sil- Publicul nu era numeros, fiind-ca
printeo politica atenta §i eircumspectit vicultura de la Herdstran, se primesce in niel ziva níci ora nu erad bine alese ;
vom avea sa asiguram situatia noastrit eadrele corpulut silvic exterior gi se inain-
insa cei ce aa asistat ad ramas pe de- MN J1.11371rE
generala in mijlocul cestiunilor ce pre- teaza la gradul de guard ajutor, rdmandnd
ocupa pe Europa. a'sf contirma insarcinarea ce are cu condu- plin satisfacuti. Conferentiarul se dis-
cerea impaduriref 4e pe proprietatile Statu-
Dar orT-ce interese ar pune ele in tut Piscu-Tunari i Cluperceni (IN judet ul tinge mal ales printr'o dialectica eu- Gazetele gAlAtene vorbese de disol-
joc, nol ne vom regula atitudinea dupa Dolj. rata §i o mare precisiune. Este de re- varea consilmluI comunal al Galatilor,
interesele direct preponderante ale marcat modul cum d. de Giustiniani a Se ziee eit nu se a§teapta de clit
FranteT. sciut sa se tacit inteles de auditor mal terminarea votArel budgetulul ca ago .
In interior vom urmari aceea§i gan- PARTEA ECONOMICA ales intr'o tesa sciintifica oare-cum di- motele sit devina o realitate.
dire : unirea §i concordia, §i, dacit &fit. a

cu ochd mei propril. Numal Chili §i
Peruvia nu le-am visitat. Min insá
din documente oficiale, ea de la 1860
aU imigrat 200,000 Chinejl, un numèr
enorm in comparatie cu populatia eu-
ropeana cea rarit in acele tad.
Europa cu 300 milioane §i China cu
400 milioane locuitori, Mara de India,
formeaza cele doue teritorie din lume,
ce ail prea multa populatie. Ambele
'ei trimet fii in streinatate. Sunt douè
curente puternice, cel alb §i cel galben.
De cand cu timpurile emigratiunii
popoarelor istoria nu cunoa§te o ase-
menea mi§care de mase colosale.
Ni se impune o serie de intrebarT.
In ce stare se va afla continentul
cel vechia, dupa ce va da aa multi
fir de al se ? El, care acum sufera de
abundenta de sange, se va bucura
oare do o deplina sanatate dupa o
Bare de sange ma de mare, sad va
cadea in anemie ea Spania ? Cine §tie ?
Ce soarta a§teaptit Statele tinere din
Australia, ee nu sunt niel reg Ate niel
republice ? Ce reactiune vor avea a-
supra metropoleI §i a Europel ? Nu
§tim. Ce se va na§te din clocnirea ce-
lor duol curentr, cel alb §i cel galben ?
permitetl expresiunea, concentrarea li- Trausportal Cerealelor.
Invètatul conferentiar a trecut in Samba* 23 Martie curent, an trecut prin
bera §i naturalit a fortelor republi- revista planetele din sistemul nostru oragul Galatt 24 familif (75 suflete). Nena(t
cane. De catit-va vreme este vorba ea di- planetar aratand hypotesele ce esista de origina emigrantr din Dobrogea, satul ()a .
cailor ferate are de gand a asupra cestiunii da ca aceste corpur1 talot, judetul Tulcea gi cart se ducean a se
In acest spirit vom procede la exa- rectiunea
face o reducere in tariful pentru tran- aunt locuite sad nu. A aratat depär- imbarca pentru Canada.
minarea legdor §i la discutarea budge- sportal cerealelor. D. Cantacuzino, di- tarea fie-carui planet de acela pe care Miseriile de tot felul i lipsa totala de
tulul, ce yeti avea de votat in peri- rectorul general al cäilor ferate, a fa- locuirn no! §i marimea lor in raport hranä, consecinte ale fatale! administratinni
a guvernuluf de asta-21 i-a snit Alt tua lu-V
oada legislaturii actuale. mea in cap.
In curand tara va avea BA se pro- cut deja in aceasta privinta un raport cu al nostril. Vorbind despre satelitul Se intelege el de bine nu fuge niment.
catre consiliul de administratiune a pamèntulul luna spuse observatiu-
nunte. Vom pune onoarea noastra in ferate. Raportul este foarte ju- nile recente ce s'ad fiteut asupra a-
(,Galatit").
joc spre a asigura aleger! libere, lo- cailor dicios §i arata perderile ce ar incerca cestul corp §i descoperirea unor urme
tale §i sincere. Cu cat aceasta mani- caile ferate «Postal atilt ca in curand se va in-
din reducerea tarifului §i de o vegetatiune foarte mica dato- fiinta, cu sediul in ora§ul Galatl o so-
lestare a sufrajului universal va fi compensarile cu cari se vor acoperi rita presenteT unel atmosfere in giurul
spontanea §i independenta, cu atät se aceste perderT. tune!. A arAtat apoT supositiunea ea cietate numita Prutul, a care! scop e
va intari Republica, cu atat se va ci- Proiectul propune o reducere va- fie-care stea poate sa fie un soare, a- de a inlesni cultura nafionalA pen .
menta unirea republicanilor. Precum tru tinerii Ronani din Basara bid.
in afara vom avea in vedere numai riand intre 25 §145 o/o, in urmatorul vand fie-care sistemul sad planetar de-
mod : de la 50-100 chilometre, 5 V2 osebit §i et, avand fericirea si cu.
drapelul, a§a in interior vom servi banl pe tona §i chiloinetru ; de la 100 noasca personal pe d. Flamarion, a- Dupit «Galati!» barbariile §i nedem
numal suveranitatii nationale. Invitam 150, 5 ban! ; de la 150-200, 41/2 bard ; cesta l'a Meut sa vas& in campul te- nitatile unora din oamenil politiel din
pe toti amicil democratiel §i al nobi- de la 200-250, 3 '/, banT ; de la 250 lescopulul, la observatorul din Paris, Galall aa ajuns in gradul cel mai revel.
lei forme de guvernament, careea i-am chilometre in sas, 3 bani. Pana aci pe frurnoasa stea Syrius, a cAreI lu- tator. Numita foaie a denuntat d'atlitea
consacrat viata, sa ne vie in ajutor cea mai mica taxa, §i pentru cea ma! mint foarte intensa, eu toatit depar- orT blestematiile acestor sbirl dar toate
intru indeplinirea acestel misiuni. mare distanta, era de peste 4 banT de tarea la care se afla aceasta stea, jus- reelamatiunile ad remas infructoase.
o
twit% §i chilometru, dar se urea §i pan& tifict, zice d-sa, afirmatiunea astrono- In noaptea de 28 spro 29 Mande,
TIEIDIZIETh la 8 banl de tona §i chilometru. milor eit Syrius este un soare de un
Perderea pentru calle ferate va fi de milion de orl mal mare de clit sort-
ofiterul de gardi§tI, numit Tache Ma .
rin, impreunit eu mal multi gardi§tl
de sub ordinile sale, ad batut, spune
1,522,000 lei. Aceasta perdere d. Canta- rele nostru §i ca prin urmare fie-care
Consiliul general al judetuluf Dambovita cuzino prevede ca se va compensa prin stea poate sa fle un soare mal mic aGalatil», In modul eel mal selbatec
este autorisat ea, in sesiunea extraordinara
de la 27 Martie 1885, in care este couvocat, o cantitate maT mare de eereale ce sad mal mare. A vorbit despre cons- pe un cetatean anume Neculau pe cAnd

FOITA «ROMANIEI LIBERE» In adevèr, n'aveam sa Irk numal Oh ! da, vread. s'o spun, mi se 'Area foarte placuta, Nimeni §1 toati lurnea, dar met
30 Martie 72 daca puteam sit mè due la mama Bar- El bine, te void invèta. §i nu 'T-am permis sit nu primeasca. mult ea muneind.
berin, dar mal avem inea sa caut daca Pe charta se poate gasi drumul Pusesem pe camt§! cutia Ettlennetel, Si eine 1a &Witt musi ea
in drurnul nostru puteam intalni ora§e de la Gisors la Paris ? o mica eutie in care era pus tranda- 1111 scid ; cant ce am auz pe altil
§i sate, in cart sa avem norocul d'a Fitrit indoiala, §i inel prea wry firul ce 'mi dase Lisa ; voi sa deschi- cantAnd.
face parale. Si i'l aratai. za acea cutie, dar nu 1-am dat voe, O sit te inv'ét era.
HECTOR MALOT Pentru acest lucru, cel mal bun Mal antaia insA nu voi sit creaza ce'i ci am pus'o in sac fara s'o deshiz et. Alp dar sell toate ?
mijloc era sa consult charta. spuneam, cAnd ma dusel de la Gisors Daca vrel sa 'mi facl placere, Ttebue sit Boni daea suint §ef de
ToemaT era m In acest moment in pana la Paris numal cu o mi§eare de zisei, nu te vel atinge nici-o-data de t ru pa .

ORFAN! 2=1=111..
plina cample, i putem prea bine sA deget.
ne oprim putin pe o gramada de pie-
lini§titi.
Daca vrel, Moe! luT Mattia, sA ne
Am facut acest drum pe jos, zise
tre, Wit sit ne temem ca vom fi ne- el, §i este alai departe de citt 'm1
arati d-ta.
Atuncl 'I esplicai cum putui ma! bine,
aceasta cutie, este un dar.
Bine,
st nu mè ating nici-odata.
De cand 'ml reluasem cojocul §i har-
pa, un lueru mÖ incurca foarte inuIt,
NimenT nu e artist fart sä MIA pa
raspunse el, 'y promit tin amor proprid ; yrurei s'ara t lui Mat
tia ea §i eli eram musicant.
'MY lual harpa §1 Indata '1 c antai fru.
moasa mea romanta napolitaial, ca
A DOUA PARTE odihnim putin. adica nu prea limpede; cum se insemnea- erati pantaloniI. Mi sit parea ea un fac elect mare de la inceput.
Vrel sa vorbim ? zä distantele pe charte ; ma asculta, dar artist nu trebuia sa poarte pantalonT atuncl, dupa cum cere re oils inane
Dar daea nu indräsnisem sa scria AI sa 'ml spui ceva ? nu paru convins de siguranta §ciinteI fungi ; ea sit aparT in public trebuesc arti§t!, Mattia 'mT plati comp mentele
mamei Barberin, mi se parea cit fi- Ne mezasem, §i 'mi luasem charta mele. pantalonl scurti, cu ciorapl de earl sa ce '1 adresasem prin sgomototise aplati
ind liber sa m6 due unde voiam, pu- din sac, pe care o intindearn pe iarba. Fiind-ca deschisesem sacul 'ml fie incrucipte panglice multicolore. se, avea mare talent, aveam ;Ii ed mare
team incerca s'o vz. apoi de cand Dupa multa vreme ma putui orienta ; veni ideia d'a inspecta ee continea in Pantaloni lung! eraii bun! pentru un talent, eram demni unul de a ltul.
luasem pe Mattia in trupa mea" 'Im dar in fine 'mi insemnai itinerarul : el, fiind foarte mandru, de altA parte, gradinar, dar acum eram artist !... Dar nu puteam sit stam muILI creme
ziceam ea 'ml va fi foarte u§or. N'aveam Corbeil, Fontainebleau, Montargis, Gi- d'a arata bogAtiile mete lui Mattia, §i Mid are cineva o ideie §i e stapAn numai sit ne felicitam unul po altul
de cat sa trimit pe Mattia ihinainte, en, Bourges, Saint-Amaud, Mont- desfa§urai totul pe iarba. pe vointa sa, o esecuta numai deeitt. dupa ce facusem sgomot cu vioara
en' sa stair prudent inapoi; avea sa lucon ; a§a dar era cu putina BA mè Aveam treT teilma§1 de pAnzA, trei Des,:hisel cutia Ettiennetel §i lual foar- cu harpa pentru no! §i numia peat°
intra :n msà la mama Barberin §i sa due la Chavanon, §i dace am fi avut pereehi de ciorapi, chief batiste, toate lecile. placerea noastra, trebuia sit fiacorn pew
'I eeasca sub un pretext oare-care; put n noroc, era cu putinta de aseme- in foarte buna stare, §i o pereche de MIA cand 'ml void potrivi pan- tru pranz §i pentru culcare.
daca o va gasi singura, 'I va spune nea ca sa nu murim de foame pe drum. pantofi cam vechi. talonii, zisei luY Mattia, ar trebui steml Legal sacal §i Mattia, la randul HJ
adevèrul, va veni sá me anunte §i mè Ce este härtia aceasta ? intrebA Mattia rèmase uTmit. arty cum scii sa cant! cu vioara. '1 puse pe umar.
void duce in casa unde 'mi petrecu- Mattia aratandu-'mT charta. Dar tu, ce ? '1 intrebaI Oh ! vread ! Inainte pe drumul pfin de raf !
sem copilaria ca sa ma arunc in bra- 'I esplicai ce era o chartt si la ee Am vioara, §i ce port pe mine. Si luandu-'§i vioara, ineepu sa cante. cum trebuia sit ne oprim la I)rimul sa,
tele mamei care 'mi-a dat lapte ; daca servea, intrebuintand aproape aceia§I ET bine ! 'I zisel eir, vom imparti In acest timp aplical cu euraj !oar- care s'ar fi &it in drumul nostril II
din contra, Barberin era acasa, va termeni ea Vitalis, cänd 'mi (Muse dupa cum se envine, pentru cA suntem facile la pantaloni putin maT jos de ge- st dam o representatiune.
zice mamei Barberin sa se duca la un prima mea lectiune de geografie. camerae ; vet avea douè cama§1, douè nuelid §1 incepuT sa taia materia. Debutul «trupel Remi».
loc §tiut, §i acolo era a mè due §i ea. Ma asculta cu atentiune, cu ochil a- perechi de clorapl §i tz el batiste ; dar Mai Antèid, ascultai pe Mattis Mind (Va urma)
Acest plan 'I facusem mergead pe tintiti in al' mei. fiind-ca e drept ea BA impArtim tot, pantalonul, dar curand foarfecile nu o
drum, si din aceasta causa eram ta- Dar trebue sit §cif §i sa eite§ti ? ye! duce sacul in timp d'o ora, §i ea mal functionarA §i ascultal cu atentiu-
cut, ca nu 'ml-era de ajuns toata a- Neaparat ; alat dar tu nu §ell sa all& ora. ne ; Mattia canta tot a§a de bine ca
tentiunea mea, toate silintile mele, ea eite§ti ? Mattia voi sit refuze, dar deja ma o- §i Vitalis.
sa examines o cestiune de asemenea Nu. bi§nuisem cu comanda, care, trebue i eine te-a invkat vioara ? 'I
importanta. Vrel sit invet,1 ? intrebal eit aplaudandul.

www.dacoromanica.ro
 ROMANI k LTRERA
111111111111111111111111111

acesta trecea pe strada GrAdina-Veche, o populatie de 27 suflete papitT, fArd de otel tin, de diferite dimenstni, un devisul i caetul de sarcine se pot
duandu-se spre casn. bisericit si sub ingrijirea preotulul diu monstru si tin instrument conav, CU imbu- vedea in toate zilele de lucru la casleria ge- Ivanovicl. Marie, Lina,
pol.-maz . . » 1.50
polca
VAleni. catura la partea superioara, servind la hide- neralA de Iasi. . . . » 1.50
,.A trebuit interventiunea locuitorilor din Wiest L. Souvenir de Ploesci
prejur pentru a scapa victulla cu zile din Comuna Mileti, megies1 cu PA- itura pacilor dela lazde de fer ; i, dupa-mm Cladirea va incepe
se zice, o none inventie cea maf utda, ce termina nand la nude tut August 1i;85. in luna Aprilie si se va »
jjIe acelor turbatt, cand a si constatat rincea, are 214 suflete de Unouri ase- serva spargaorilor; oseb.ti de aceste instru- Ziehrer. Scrisúre amorOsn, polca » 1.25
cat i s'a luat ia acelaa timp suma de 40 let zati in satul Vnlenii, unde aebisericA mente s'a mat gasit i un felinar orb, a cd-
re avea intr'un port-monet, impreun a. cu si ca paroch pe Primaria Caracal Statua poetulut Bolintineanu
mai multe !lariat, un inel d aur si altelea. preotul Josef Cialupi ruia lumin s'a mascat, lasandu-se numaf
un centru de marimea unef piese de un fr., La 17 AprPie 1885, se va tine licitatie in
Foia anteanit cere autoritAtilor in Plasa TazIanl-de-sus din care se reflecta o lumina slaba dar de- sale acestei primarii pentru areudarea taxe-
de suficienta pentru a se putea vedea lor comunale regulate a se percepe din bal. vaTeatrul Natlonal.Vineri la 5 Aprilie se
drept a se scutura de apatia ce pare Comuna Brusturósa, megiesn cu stul punctele deosebite ale lazei, pe care le sfor- ciut Rusalielor ce se face in anui curent pe da un Mare Bal sub augustul patronaj
ei le sidpAneste «si cu o orA maT cu- granita despre Transilvania, unde este taa hotit. al M. S. Regina pentru ridicarea statuei
rAnd 8 bine-voiascA a curAti de ase- In seara, tot aceleiast zile, surprinderea domeniul
trecêtidirea Palanca. In aceastA co- publiculut,
orasulul, se publica dar spre gene- poetulut Bollntineanu.Pretut intraret 5 lef
nienea lepddaturi.institutiunea care tor- munn sunt 736 suflete de Unguri, insA: ca bravul polite fu ai mat sdrobitoare, cand add rala .edllie§tiu1a ca cine va fi ainator sa ia de persoana.
in intreprisa perceperea acestor taxe, dupa
mal este menitA a proteja societatea». t al urbel prin o abilitate ca- eonditiele ce se pet vedea in orace zi la can-
235 in Brusturósa ; racteristica ce are, de a deseoperi atart
361 in satul Ciughes, unde aií si crime, puse maul pe furit-spargatort, adu- -edam primariet, -sa se presiute in aretata 111111/11111111111111111111111111111
zi, orele 1 I dimineata, spre concurental, in-
Consifiul comunal din Galati a vo- o b!sericA ; candul sub excorta la localul Politiet. sotiti de cuvenitele garautil.
tat o sumA de 700 let spre a se dis- 84 in satul Palanca ; Lume, peste lume se adunase imprejurul
localului politief de a vedea pe faptaait cri- o
tribui cu ocasiunea s'erbittoriior fami- 23 in satul Cotumba ; c .iri sn7 t in numar de patru, toti
lielor sèrmane. 6 in satul Aga s ;
ti
streini-vag.bonzt din toata lumea, a carer ULT1ME §TIRI Matilda D. Marinescu Bragadiru
Din aceastä snail 200 lei s'aii in- SO in Sulta nume stint : Gheorghe Valiano, Costi Ste-
In etate de treI-zeci i cinci de anT,
15 in Wiasa. riadis, Nicoli Gheorgliiádis §i Dimitrie E-
trebuintat special pentru suburbia, matos. Consiliul comunal al Capitalel va Matilda D. Mirinescu Bragadiru, care
Vadu-UnguruluT, dAndu-se medicamen- 736 Asupra acestor critninal, la perchIsitia fa- trebui sa se adune astAzi, la '2 ore d. a., fu una din cele mai bune sotif i mame
te i alimente la unele familif, cart', Parochul lor e preotul din DAr- cuta, gasit din lucrurile furate : bijute- pentru a discuta i vota budgetul pe din societatea Bucuresteana, a repao-
dupA raportill medicului, s'a constatat mAnesti. rut', argiutarit, bnY, i mat mutt de cat a- anul viitor.
sat dupa o suferintn grea numai de
cA znceari din causa foamit. Restul de Comuua ComAneVii, spre ResArit tata, chiar politele cart' faceaa obiectul prin-
cipal al furtulut
500 lei s'a distribuit la s6rmanit din de Brusturúsa distantA ca la 23 chi- mult pe paguuaatil Cremnitzer.
ai cart consternase atat de In anul acesta se va incepe clAdirea cAte-va zile.
Inmorrantarea sa, la care a luat
cele-l'alte cuartale. lemetri, are 129 suflete catolici cu o Astazi criminalif se gasese sub pazä se- until 'iced in Capitala. Planurile suut parte un foarte numeros public, dove-
bisericuta in ComAnesti, fiarA preot al veil in arestul politiei, si in curand vor fi gata. desce iubirea i stima de care s'a bu-
depusf la r6coare in arestul preventiv al ju-
PAPISTII DIN JUII. BACAU lor e tot acel din DArmAnesti. detului. prin coridoarelele Ministerului curat repaosata in societate. Fie.-I tè-
Comuna Di1rniAne1 departe de Co- InreWstram, spre onoarea agentilor poli- instructiune publica, un individ lu- rina usoarit i memoria ne-uitatA !
(Urmare). mAnestI ca la 8 kilometri, spre tienesci, ca, cu urmarirea aproape pana: la saa de rios a tactic vr'o douò ore scandal, a- V. Th. Cusen.
Plasa Bistrita-de-jos. are 521 suflete de papistf, cu o bise- tul tor
Tigdnesci juci. Teetfeiu,si prinderea aces-
patru criminali, s'ati distins d-nif Cos- menintAnd i insultAncl. E de mirat
Hen in DArmAnesti. Preotul acestet tache Rogojind, secretarul comis'ef Ill si
C01711.11ta Valea Sacti, la miazA-zi de
parochiT este Anton M. Callus. Costache Diinitrxu, revisee.-calaret pobtie-
cum aserninea nenorociti se bucura de 111111111111111111111111111111
Bacild, in depArtare ca de 16 chilo- toatA nbertatea. Se zice en acest ne- Fissurx ale
metri, are 2261 suflete de UngurT, age- Comuna Do fteana, spre miazd-zi de nesc. norocit ar fi vechid militar. IIE ii- HOWE
Toate meritele, insa, ale
DArmAnesti, are o populatie de 375 resfräng asupra activului t Inuit talentosu- descoperirei se Li-
anussului.
zatl in Floreati, Buchila si GalbeniT suft?te de Unguri, insA : Alinare iminediata i VINDECAllE prin
cu 3 biserici, dintre cart acea din Flo- 283 in Dofteana
lui politaid d-uu T. Pascu, care, si prin a-
cest interesmt act, 'si-a creat pouf titlurl la D-nii Chirculescu, prefectul de Olt, E. 0PHARMACIST, WI 1V1C IR.O.VM12.
225, Rue St-Martin, la PARIS.
restI este cea de resedintA. AceastA, 92 In satul Bogata stima i iucrederea concetatenilor set. si Plagino, prefectut do Patna, se alla UEPOSITUL: iu Buourosoria Pharmacia J. A. CIURA, (Strala Lipaca4
bisericA de z'd se lucreazA de cAti-va Instructiunea acestuf indrasnet furt Iliad in Capitald.
ant si nu este incti termlnatA, din causA 375 mud secreta, ne lipsosc amtMuntele ce ad MEDIC SI CIIIRURG
cA planul eT este prea impovarat in In amèndouè satele ai cAte-o bise- incurajat faptul ; proinitem insa, ca indata AlaltAieri, la moara de la Floreasca
raport eu mijloacele poporuluT. Preo- ricA, iar ca paroch tot pe acel din ce le vom alla, sa dam sclintf mat amanun- (LIMO Bucuresti), patru oament de
DArmitnesti. ate lectordor nostri. de la facultatea din Viena.
tul acestet parochii este Petrea Nat- In momentele ce scriem; mal atlam, ca serviciti aü fost apucatt de roata cea
man. Predecesorele luT a fost asasi- Cornuna MoineVi, are 100 suflete se lucreaza cu multa energie la descoperi- mare a morif i zdrobitl inteun mod Special: boale de femei si Syphilis
nat mat anil trecuti de Ungurif revol- Ungurt, cu o bisericA de lemn. Paro- rea celor-l'alte obiecta furate, neallate inca inspAirnAntntor. trateaza radical ort-ae boall sifilitica, Bic-
tap' asuprA't, earn nu mai puteati su- cml lor este acel din DArmAnesti. pana acum, de ai politia noastra ara de a Sci tntelege cil nici unul na scApat noragie, poala alba, rant do ori-ce uatura,
face cu cei mat renitenti si mat rafinati
feri imparile si imoralitAtile acelui Comuna Vasiegi, megiesA cu Moi- lioti, in persoanele criminahlor mat sus a- cu viata. boat() de piele, polutiuni spermatorhüe. Dis-
nesti, contine 123 papistasl fätA bise- cretiunea cep, mat mare.
preot. Aceasta a fost o bunn lectiune, Catf vagabouzi nu vor fi oploeitt in
cAci a pus in positie pe acel preoti ricA, avdnd de preot pe acel din Dar- urbea noastra, de uatura acestor criminalt ? In Berlin se va tinea la sfArsitul Consultatiuni in toate zilele de la 1-4
veneticT de a'sT modera purtdrile mAnesti. se mat striga, ca in Romania nu este veril un congres telegrafic interna- Strada Pesearia-veche 8, (vis.a-vis (Ie.Hotel
ospitalitate! Ar ti de (Writ, ca in privinta Londra, calea Moailor).
in special actualul preot se poad, cu Comuna Valea-Arinilor lAngA Moi atator vagebonzi ce furnica in toatä tam, in tional.
nesti, tot parochia DArmAnestilor, aro
multa blitudetn cu poporanir tut.
Comuna Faraúni, in apropiere 'de 105 suflete Unguil, fdrA nict o bise-
scop de a prada, a j la toate ocasiile, sa
fim nof Romania mat Chinejf de cat Chinejil Marti, 2 Aprilie, d. Jules Brun va Dr. J. BRAUNSTEIN
Media, Hirurg i Mamos
Valea Sacn, compusA numal din Un- ricA, insA : din Asia! tinea in sala AteneuluI o conferintA Rasta medica pr. in Viena in clinicele luf
85
gurt, are o populatie de 1321 suflote 17 in LucncesII ; Leg( avem, dar nu le aplicam. SA Se lit- iiterard, asupra lul Sully Prudhomme.
24 in satul Tazidd ; trebe multi vantura-tard, cu ce traesc ai de D. Jules Brun, care a vorbit despre Braun (Boale de femet i facerf)
av6nd o bisericit de zid frumoasA si ca undo via ? *:actincf, cretlan ca mare ar fi Herba (Syphilis ai bóle de piele)
paroch pe preotul Domenicus Me- 28 in satul GArlele ; nurndrul acelor oaspeti ca,latorf, cart no vi- Sully Prudhomme i publiculut din Conaultapunl de la orele 3-5 p. m.
gleorat. 36 in satul Chiliele ; siteaza, nu do dragoste de a )nunci, cat ifli Husii §i Polonia, posedit din partea Strada Decebal, No. 20, (in dosula Barcyep.
Inuit de scopul premeditat de rat ne prada, vestituluI scriitor francez o scrisoars
Comuna Valea Mare, tot in direc- 105 ziva in meaza mare.--1Tutova";) NB. Boalele de gat, gurll, nas i urechi
tia despre miazn-zi de BacAd, cu apro- Cornuna Solonl, partea despre Nord foarte mAgulitoare relativn la chipul le trateaza printr'o Arta speciala.
piere de Faraúni, are o populatie de Est de Moinestl, cu departare de 15 o vaca remarcablIa. Exista in Goinsis, constiincios in care d-sa '1 interpre-
1449 suflete de Unguri, cu 2 biserici, kilometri, are 23 catolici sub asculta- in Canton de Vaux (liavetia) o vaca remar-
iar preot aa pa acel din Faradni ri.,a preotulut din Pustiana. cabal prin productiunea laptelul. Aceasta
teazA scrierile. Vorn publica aceastd
scrisoare in numèrul urmAtor.
T1 A:VIS IT
aceastj comunA este cernnusit numai Comuna Bahn4eni, megies,1 cu So- vael a dat la 10 si 15 lanuare 30 kilograme
ai 8 grame de lapte. La 16, laptele muls th- o Sehimb i eommision
Ungurt, lout) cautal,(610. vre-un lontul, spre ResArit, are 250 Unguri. mineata, a cantarit 12 kilograme, la arniazt
RomAn. ad o bisericA in satul Tarifa i sunt 9 kilograme i 1 grain, seara 9 kilograme. A- ATENEUL ROMAN MIHAIL BE NZ AL
Cornuna Cleja, la miazit zi de Fa- cautati de preotul parochief Pustiana, ceasta vacd cautareate 7a0 de klograme, 41 bis.
Strada Lipscani. 41 bis
ra6nT, este compusA numai din Ungurl este 11111110 cu fin ai apa amestecata eu pu-
rapil tina faina. DuminicA 31 Martie, 8 ore seara, Cumpard i viude ort-ce efecte de Stat.
are populatie" de 1232 suflete, avénd 2 conferinta d-lui Stef. C. Michailescu Scompteaza
ori-ce :
cupoane da or-ce natura. Face
schimb de butt.
biserici ai de paroch pe preotul Janus DupA strtisticele vechi, in aceastA Otravirea gainilor pvin neghina. D. E- Energia, in lumea lisieit si moraln.
Patrasc. Asa darn dintre preotif pa- comund sunt aproxirnativ ca la 1,050
WIIMIMVININO

loire, medic veterinar de la capeile, a con- o

pisti din judetul BacAti, numai acesta de papist'', Ungurt i Nemti. Cu face-, statat otravirea gamilor prin boabe de Ile-
DOI PUDLI
cu cel din Grozesti sunt de natio- rea until noT statistid se va vedea dacn ghina. La put sicuptomele de otravire, se Comitetul general al Prose
aceastA cifrA, poate sit fie exactA. putead con tnda in cat-va cu acelea ale co- (raopsi)
nali Late maghiarn, pe cAnd cei-Palti stint Aii ieref. In acest (map nu se producea nict o
Italieni i NemtI. o bisericA cam in centrul orasulut. Preo- diaree, aceasta devine usor de o colo ire al- «Monitorul oficial» nr. 281 de la 24 de lux tineri sunt
Preotul din Cleja e ca prolopop al tul lor e Curpas Ferenl. bastrue i vesteda, n'are fata neagra a colo- Martie curent publicd bilan(al comi- de v6nzare in Str.
papistilor din acest judet. Recapitmatie. ret pudor. Peuele pe pasirea vie mainte do tetulut general al preseï pentru Berzi, 56.
moarte cu vre-o cate-va ore stint sbarlite, ope- ...111.M
Comuna SomuFa, aproape de Cleja, Paroch. Grozesti se comp. din 2,399 dp o coloare mai intuneeata, pasarea este r4iunile sale de bine-facere.
sadea cu Unguri, are 2 biserici i o papisti cu 4 biserici.
populatie de 856 suflete. Parochul lor
e acel din Cleja.
Paroch. T.-Trotu
papisti cu 5 biserici.
» »
trista );l'§ intoarce ciocul de la stauga spre
dreapta, pielea nu presinta nimic
2,332 gras mea e frumoasa i fara, pete.
anormal
La autopsie s'a gdsit gusia plina de ali-
;
Bilantul constatA, en s'ad plätit
63.000
misn ;
franei enstigurI la lotAria e-
72.000 fraud s'ati distribuit in de Orevita i Golu-Drâncea
VIN N
LI t
Comuna Rachiciuni, la miazn-zi de Paro ;h. Pustiana 1,462 mente, i pipota cuprindea vre-o cate-va pe- eendiatilor depus si la Casa de Vechiti de 4 mil qualitate superioara, tu-
Cleja, are 360 suflete de Unguri cu o papist:I cu 7 bisericf. tricele §1 culolrea esterioara era mat inchisa depunerI 93.000 fraud cifre rcrtunde,
bisericA de lernn in satul RAcnciunit ca i starea normala. Cavitatea s interioira pentru a fructifica acolo pAnA la o ul- turor altor vitturi, 15 fr, vadra
Paro ch. Cleja 3,321 era scazuta printr'un tel de uuiflatura mu-
si se cautn de cAtre preotul din Cleja. papisti cu 7 biserict. ALB DE DRAGASIANI
Comuna Fundu coasa; aceasta membrana se ridica usor, la- terioarn dispositiune a comitetului.
spre A- Paroch. DitrmAnesii »
pus de RAcAciunt, are o populatie de papistI cu 7 biserici. » 2,320 sand un gol, in dreptul umflaturel, de o
masa gilantinoasa de marimea unel laud.
111=1=11111111.
din molta annlui 1881.-15 fr. vadra la
813 suflete de papisliti si 2 biser:cT. Paroch. BacAil Glandele intestinale sunt uaor aprinse. Tre- INESRTIUN1 $1 RECLAME PAUNPOPESCITtk Comp
Preotul lor e tot acel din Cleja. In a- papisti cu 6 bisericf.
ceastA comunA sunt numat 5 familit
3,221 bue dar ovitat a se da grauntele de neglana
gainelor.
18, Strada, 1...ipscanY is
de ortodoxi, avênd ji ei o bisericutd. papistiParoch. L.-CAlugAra » » 2,449 o Domnule redactor, USA DE SOHIMB
cu 5 bisericI. In No. 2306 al jurnaluld D-voastrA.
Comuna Letea, departe de Baciiii Pa roch. PrAjestl Serviciul telegrafie al Rom. Lib," G. STERIU &
chilometru, partea despre Sud Est, are papistI cu 4 bisericï.
» » 2,070
11 Aprilie 1885.-9 ore dimineata. gAsesc o informatiune in care se zice
cA in carrintdria mea se intrebuinteazn
Comp.
72 suflete papiste, Mr bisericA, ase- Paroch. Valea-Sacn » Constantinopol, 10 AprIlie. No. 19 STRADA LIPSCANI, No. l.
zati in satele Ghernestii i *'erbinestii. papisti »- 2 261 Regele ai Regina Suediet aa sosit dupa carne de caiT cn aceastA ar fi fost con-
cu 3 bisericr. ameazi; s'aa coborit la Palatul Dolma-Baght- statat de o comisiune i cA fabricatele
Comuna Rtqii, la miazd-zi de Le- Paroch. Fara OniI OURSUL BUCUREVI
tea, are 45 Linguist in satul Isvoarele, papisti cu 3 biserici. 2,770 che undo Sultanul aatepta pe Majestatile Lor. din carne de caT, ar fi fost confiscate.
unde actualmente este si fábrica de Starea sanatatif printulut Suediel se imbu- Aceastin informatiune este nefondatA Pe ziva de 30 Martie 1885, ora 10.
hArtie. Preotul papistilor din aceste 2 Paroch. Vllenii » » 1,822 natateste din zi in zi. de tot. In cArnatAria mea n'a fost in-
papisti cu 4 bisericI. Total 26,427 Loudra, 10 Aprilie. trebuintat nicT odald carne de cal, n'a Bump. Wad.
comuni este cel din Back). Camera Comunelor.D. Gladstone, vor- Imprumutul Comunal (con-
Comuna Tama.i, spre Sud-Est de papistl cu 55 biserici. bind de lupta ce a avut loc la 1 Aprilie pe fost o comisiune la mine care ar fi
granita Afganistanutut, zice cit la intrebarea constatat aceasta, si nu s'a confiscat ni-
versiunea 8°1,7 imp, comu-
cu departare ca 13 chlometri, adresata de Cabinetul Reginei guvernulul mic in cArnAtAria mea. nal ((883). 74 75
aro o populatie catolicA de 417 suflete, rus, acesta a respuns ca generclui lacanaroll bol. Scrlsuri Fundare Urbane
impArtiti precum urmeazA : VALRIETATI. fusese invitat sa esplice conduita sa. Ve' rog a publica aceste rAnduri in
interesul adevèrului. Comunale noi 1884
. 78'f.
91
80
92
230 in Chetris cu o bisericA ; Coustantinopol, 10 Aprilie. Sc"isuri Funciare Rurale 82aa
15 in satul FAntAneanu ; 0 liotie cutezateare, prin spargere. In Su'tanul a fdcut sa se esprime *ahulut d-le redactor asigurarea de- 8381.
dimineata mid de Pasta popalitiunea Persiet via sa dorinta de a vedea pe Persia osebitei mele consideratiuni. 5°J. Renta Remind perpetud , 83 84
98 in satul Racova, si dean a. a fost surprinsi de cutezatorul furt prin si Turcia lucrand intr'o comuna intelegere 5°/. amortisabild . .
74 in TamasI. spargerea unet lad de fer sistem Wertheim, in cas de un resboia anglo-rus. C. Patae.
. 9012 9l'a
Scrisurt Funelare Urbane 887289
417 No. 3, proprietate a comerciantulut de pielarie
13:1grad, 10 Aprilie.
o 6*A7 Oblig. de Stat (cony. Rural). 86'a871/.
El sunt cautati la necesitAtiie refi- Solomon Cremnitzer, din acest eras. Patriarhul ecumenic a respins protestarea
Dar panica publica era inca cu atAt mat care BIBLIOG-RAF1E 6 °I, Call. For. Rom. 101 102
gioase de cAtre preotul din \Talent, Io-mare, cu cat acest furt se comisese i-o adresase tostul mitropolit Michaia l'is ScrisurIFunciare Urbane . 9 i
in cen- contra numiret succesorulut sea Teodosiu. 95
Bel Galupi. trul oraaului la malacul stradet principale, DOIMNA. CASEI (Ca-te de bucate) coprin- 70 2, Rurale. . 96aa 99
Cornuna Geoseni, spre miazil-zi de partea cea mat frequentata a oraaulut. Belgrad, 10 Aprilie. zand mat multe sutinil de recete de bucate;
Pulitia fu vestita de proprietar, indata ce S'ail restabilit comunicatiunile intro Priz- 714 .mprumutul Stern . . . 102 103
Tarns, compotw I, dulceturla prajiturt i inghetate
depariare de 4 chilometri, are el, spre mirarea lut, descoperi nenorocirea rend si Kossowopolje. etc. compuse de un amie al gustului.E- 84j. Oppenheim. . 106 107
IlL suflete UngurI, hisA : ce i se caesa de furii-sparg61ori, privitoare la nout adunart albaneze ditura librariel fratit Ionititi & comp., Pre- bl ig. Casel Pensiun. (Nom. 300) 210 215
588 in vatra satulut Geosent cu o D-1 Teodor Pascu, capul poliel, trans;'oe- sunt lipsite de temeia. tul 3 lei not. Impr. cu prime orasul Bucur. 30 at
bisericA ; tandu-se pe data la magazia Cremnitzer con- (Havas). Actiuni Credit Mobiliar .
stata spargcrea Mcuta, inregistrand, dupa 192 195
5 in satul Recea ; denuneiarea ce i s'a lama urmatoarea pa- MECANICA. INDUSTRIALi curs profesat constructiunT 220 230
34 in Otesti (Gale!» si la acoala tehnica de masant din Iasi de A.
488 in lIorgestr, av6nd i bisericA.
guba causatalut Cremnitzer de catre hotit spar-
gatorT : 2,000 ler in 138.0; 4,000 lei in bij - F.A.rint urv 1. Stefaneseu (inginer) Partea I.De van-
zare si depositul la libraria Fratil Ionitiu,
Nationale. .
Dacia-Rornania .
220
299
230
301
Ace§ti Unguri se ingrijesc de axe tern.; 3,000 let in bonurt; si ce e mat mutt strada Lips2,ani No. 27.Pretul 2 lei not. I Banco. Nationala .
preotul hid.: 60 pand la 70 de mit lei in ,polite, in MINISTERUL DE FINANCE 1150 1170
din VAlenT. care se remand mal intreaga avere a d-lui Crem- cdmilor, timbrului §i inregfstrdrei Fiorinit Valuta Austriaca 204 204'ai
Comuna Racä' tad, cu apropiere ni tz .r. Editura Gebaner Marci Get mane
CieosenT, de In ziva de 22 Aprilie 1885, orele 3 p. m., 123 124
spre Sud-Vest, are 49 suflete vins,Politia, din cercetarile facute, s'a mat con- se va tine licitat'e publica la casieria gene- Noutatt Musicale. Mare succes! Bilete Francese 99 100
de UngurT, asezati in satele Bazga ca hotif spargatort sunt persoane a- rald de fast pentru darea in intreprindere a Bogler. RemAni cu mine, romantA 1. 1. Eaglese 24% 25114
ItAcMAtl,
fArebisericA, i preot aù Lot bile ai destul de bine experimentate in me-
sera' iufernale de spargert ; cad', in adevdr, constructiunet unlit local de vaina la punc- Cohen. Stelele, romantA . . » 1.50 Ruble Rusestf 220 230
Pe acel din Went. tul
Comuna Piirincea, spre
lada, d fer, sparta s'ati gasit peste
20 instrumente d.ferite, pe cart hotit, dupa Licitatiunea se va tiuo plan oferte sigilate, Scuderi. Dormi usor, romantA » 2.
Aur contra Argint i Bilete 150/o 60!
rèsdrit
departe ca la 24 kilometri; de comiterea faptulut, Concurentila spre a ti adiniat la licitatiune, Sotropa. SerenadA, romantA . » 1. NB. Cursul de mal sus este in moneda de stir soeoti
are csemplu : mar multe le lasara acolo. Asa de
sfredele mecanice, dilti vor trebui sd depuna o cautiuno provisorie iehrer. Scrisú re d'amor, romantA » 1.50 dulgt cursul iiseulul.C.vmse s aquità fare scashmilnt.
de 1070 din pretul devisuluL Dinicu. Elena, horn . . . . » 1.
Adreea pentru telegram ,STERITP!

www.dacoromanica.ro
 ROMANIA. LIBERAL
rrnmin Constautln, (ce1e(ara
E piat# lit Anton, Nr. 16, '
Prem.! Premle Fratii I. Golegan, recoman
16,600
ik
16,600
T
Catre numeroasa noastrà Clientelä din Capitalà Provincie. cilmti magasiuule nostru de.
Coloniale el Delicatese din ea.
lea Victoriet No. 80, cat le eel
din Strada Lipseani No. 53, pe
OELIXtAltoo- Dommlor,
langa acesteaposedAm un mare
depod de eaecaval 0 brinte
tud de braeov. Se esrunesc
IR VINDS PrimA-Vara §I VarA, sosit. deja la orl-
ea+ comenzt de la D-nit comer,
Qt7114 A LI Blab UD Ekocir vir.c4 Avem onoare a vd inforine, cA primul transport de haine t:onfectiouate pentru.blrbatT §i bilett da ciantr, se glseste si o adevii..
tout inend principiele eelor 3 specii rata luica,batrait4 ru preturt
pe qtnnquina. EN GROS convenabilit.
1e ua amaraciane plaenta el t'ate
ri rnult superior vinurilor sen tiro-
p u rilor de quinquina si luereasa ca
pea.itif tome, eau febrifug. in eon-
EN GROS

Ell DETAIL
MARELE BAZAR DE ROMANIA" EN DETAIL
e N. tensest'
rant) Strada Covaci, No. 3,
eposit de vinurl indigene o
'01-7aiic
(restau-

a afiectlundor stotnachu u,
ticiuhi.en-, anemsti si
sia
'tor
BUCURESCI, STRADA *ELARI No. 7, SUB HOTEL FIESuHI streiue.
envechitr, ertr .
soliditatea confectiunit ne- loan PencovieI, (lipscanl) sta.
din propria noastra fabricatiune din Europa, cea mat distinal renumitA pentru eleganta croelit, putea plAti aiurea, nu att pu- al da Lipscant Nr. 24, lipeeia,
merit% aleg3re a nuantelor, ast-fel cA, putem zice : in comande speciale, §i cu inteeitul pret ce atl litatt de matAsurt, lame, dan.
tea avea avantagele fabricatiunet noastre destul de modeste in preturt. tele, confectioane gate, stofe de
mobile, covoare, pordalarit de
FERRUGITIOS
uombisat cu us sans de fer foarta
Recomandam la atentiunea 17)--vöstra: marele asortiment ce am primit de 11_0111* tiferite calitAtt. Vanzare cu pre.
turT fearte recluse.
Laree devire,
Quint(
ac el dal reconsuituanti oei mai
aei in contra saraciei sangelui
decoloratiunei tut, a chlorood,
egniphatismului, alerusiett, a conra
PARDESIURI I COSTUME T31NTIC0INT"
din veritabile atote, Cotcimen, Diagonal, Travers, Candgarn, Seveet, Tricot, etc., etc.
Uasile Georgeann, Fabricaott
7 de Paste, Uleiurt, Scobeala
si marl de mtteinat fainurt,
Str. Searelui No. 13. Suburbia
tescentelor prea el seek a si
,,,tynriapa. horailand=. M.
Strada Droraet, i la pharmacil.
3FL 7f:) 1\1" C) irr - 4.,4 SAL 3EK-4 Mane.: ,trutaru, Ouloarea Verde
?ARM,

Pantaloni fantasie-Caro si Rayé. Gile-Brosche de Lana si Docs Englezesc J. TIEDGE

PICTOR FOTOGRAF
DE INCHIRIAT FRACUItt GlIEROACE Etueurest1,
de la Sf. Gheorghe 1885 easele
din Strada Bonaparte No. IA ce
COSTUME FINE PENTRU SALON
- de l'eivien, de Brun & Drap de Sedan. -
OaleaVietoriet 13,1ingAPolitle
Thri

se compun dinteo privalie cu 3%/IiiXOle, Bazaar cac, Etc,23aEtaa1.61,

mat multe apartamente, 2 piv- 1 MAIITINati
nits destul de mart, 2 grajdurr, STRADA ELARI No. '7. SUB HOTEL FIESCHI
2 magazil de zid i curte destul
de spatioasA. IN 13. V-6 ruglim a not 1Num6rul 7" Spr-,-- a evita confusiuni regretabile. mutat
Pentru informatiunt a se a-
dresa la d-na proprietara Aneta
Constantinescu, strada Fiume- -ecii*4
._
Str. Carol No. 2
earl No. 16 (sub. Oboru-Vechie). 11.0.11111 dcy,,,00:,-..ekNr,"rav.4.A.ArIPtavv4sookikourvh~~...
BRONSITE, TIME, Catarhe pulmonare,
KOLA SUPERJORA. DE PHARNACIE Oea mal buns hartie igienicS de pigarl este GrUTURAIURI OFTICA, Asthm.
-
DIN PARIS
Insanatosire repede Mi sigura prin
MBDALIE DB ARGENTU
Bonat,11, Iraiim aTtouhn fi la licwatii!, MCATURI LIVONIENNE
E. GUYOT Oa ttes rd-worii en n
fabricat de Fratil 131a.A.:CT1V15161ZOIXIOT de ne ta 1L7 31ID 'X 'X' RFC XC Xt XX le It'
Acetate hArtie analisata de cAtre d. «actor Bernath, directorul laboratorem time; Compositie de Creotol, Charon de Norveyia gi Balaton de Tolu.

GOUDRON GUYOT Spitalelor (Avila si al Facultlitif do medicinit din Bucurestf, s's conotatat Ca ces leo
bent in toate privintele din toate While de cigar& ce se ImportA m at-1.. do oare-ce lama
sestet teat* proprietAtile met hArtil de cigarA ireprosabilA, Bind cu desilvArstra lipoid de te
Productinnea aceasta sigurx spre a vimleett radical toate
boalele caller de respiratie, e recomandata de eelebrittitile
medicale, ea singurg eficacé.
GOUDRONUM GUTOT inlocuiesce ou folosû multe safari anirnalk, cum ql de subatacee leinnoase gi fabricati nuinaT att Prin aceastg doetorie, nu numaT elt stomahul nu se osteneste,
A se feri de eontrafacere. Wunaat atnnet so** Tea. ftabi ! e, debt eta-ewe atai¡ii pefvedol, GirmD dar se intgreste, se reeonstitue 2.4 printeansa se deateapta pats
tisane mai multi) s436 mai putinù inerte, in casurl de ncaoUd. secarta aetaaitura aeastaii de mIneare egte doué picaturi, dimineata sears, aunt de
guturaiuri,bronchite, tuse, cataroiuri, i, in considerarea Irirse.p T{ 7.107:*fra
ajuns, spre a birui eele mat grele eazurT.
proprietitilorü sêle antiseptice, acésta boutura trebue se Derail priatipal: TROUETTE-PERR Er; 165, rue Saint-Antoine, PARIS
se recomande ma speciale in timpi de epidemd, de .A.V. S in porincipalele farmacii.
cholera, de diaree, de friguri Valte afectiuni de felulfi
acesta.
Importantt De inchiriatO de Onzare.
A se pretinde timbritlovernuint frames pe seopnl de-a evita eoatTatacerea.

la Ovesa, Risdofer kli,13russ, drogip.

De inchiriat ei de vAnzare un
GOT.TDRONULU GIIYOT se 'ntrebuintima cu WARM numar foarte insemnat de case,
In utmatbriele bble. patella ei loeud de diferite
BRONCHITE
RHTISIE PLAMANARIR
preturt, ei la cele mat frumoase
positiunt ale Bucureetelut.
Amatorit pentru a vedea ta-
GUTURAIURI
blourile sit se adreseze in strada
TUSE STARUITORE
IRITAREA PEPTULUI Clementet No. 25 Ittnga farma-
TUSE MAGARESCA cie vis-a-vis de ec6la comunall.
DURERI DE OITU
OATARULU IIRSIORI
SE CAUTA
Adeviratul5 goudron de
Guyot, Ora pe etichetti
Agentl activt, ocupatiune
sigurA, Hind pentru desvol-
semnitura inventorului tarea unlit articol trebuin-
trei colort. cios familielor. Conditiunile
fbarte avantagioase. (SOH
In Sareinitate la principalele Pharmaca. A se adresa la «Singer»
Pitqa St. Gheorghe 81.
Aidanin utratiuneu :
PARIS, 8, boulev. Montmartre.
GRANDE-GRILLE. -AfeetiunI
limfatice, bóll cailor mistuitere,
umflar6a ficatuluT s'a splineT7 ops-
tructiunI viscerlae, calcule
HOPITAL. - AfectiunT ale
cgilor mistuitére, greutate la sto-
mug, mistuire grea, nepoftl de
witneare, gastralgie, dispepsie.
CELESTINS. - Afecliunilo re-
nichilor ale besicer, nisip, pdtra,
gutg, diabetg, albumingrig.
HAUTERIVE. - Afectinnile
riuichilor, ale besicer, ngsip, petit,
iota, diabetg, albuminarig.
A ae cere aurae/a isvorutuipe eapautd.
Depositul in Ducurescr la dal
Hertog.
Wartanovitz
De la Sf. Gheorghe viito ,. se
inchiriaza casele situate in Bu-
zati, strada Carol No. 23, avand
in total 13 incept:11, 2 magazit,
pivnita, put, curto pavattt grue
dine. de 24 stanjent. Doritorit
se pot adresa Strada Iceenet
No. 6 in BucureetT
De vinzare maclaturT
14, Streda
DE INCHIRIAT
Qamere apartamente mo-
bilate in Strada Lipscani, No.
81 eu luna ei anu in eea mat
bung curatenie ei servicid eu
preturt seklute, de la 20 let
camera pe lunA ei pant{ la 55
lei pllt;t1 inainte pe 15 zile.
In Beacreati la Z drner farm.
m2w/,%e
BEAUTE (FRUMUSETIA) brevetée s.g.d g.
POUDRE DE
PENTRU ALBIREA si INDULCIREA PELEI
foritfiant4. disrttli
ile aderenOt ftb.olutà, GERMAMOREA oste iile:ovuulente
inlocuelte au mart avantagiuri t6to dresmitc .Tt liflIGNOT.BOUCKE11, 19, rua Viviouue, Vary.
lipsese acestui eseelent produs (Germandrea).
i Bueurasei eele mai Lune yi romunite calm,
Primubi biurot. concesionatti
de informatiuni
pentru instituted, educatoare sad guvernante, companioane, l3one
pentru copit mictei cameriste mat superioare. Locuinte pentru
vernante fartt post. 313a33.clistax.
2625 Institut6re diplomata -Str.
Analisate aprobate de Onor. Consilin medical superior.

rammimammINNIN Bron§ita. Oftica §i toate Boalele de pept

Industriel! INSTITUTUL STEFAN VELESCU (HELIADE) 1 Goudron Berlandt (Licoare, Pilule 0 sirup)

MAUI 9 FRANC! -111Wa (FONDAT IN ANUL 1871)

MICEA.I.,MIT-I3E1 3P3003CaM
No. I, Strada .A.rmeanit, Baca resel. apun Etorlandt 2524
cost& la, mine de astfiel. inainte un

CESORNIC-PENDULA CU BATV
escelent, reguhit i ilunituat ; bate orele intregf i juind-
tatt; cu 2 greutAtt bronzate ; intr'un pervaz minunat poleit
IN alEIR,INArr
CURSURI PRIMARE LICEALE
PREPARATIUN1 PENTRU BACALAUREAT kll *WM SPECIALE
lExrriEktN.A.rr Epilepsia§itóteBólelenervóse
Pilulele Berlandt ou bromur de fer
Ell gros k Drogueria J. MHz Ii. farinatia E. J. Iiisdoerfer
4 i

de lem de nue ; cu o admiralsdlA tabla de cifre, impreju- LOCAL ANUME CLADIT PENTRU INSTITUT
rata eu materie iluminIttoare ces. reg. privil. i lumineazA
noaptea ca tuna, in at WA a aprinde lumAnarea poate
vedea cineva cat° ore aunt. Pentru forta ilumiuttulur d
Dormitoare §i stilt de studift, spatioase oi bine aerisite; toate conditiunile igienice de
aproape sertos observate. Be/ in institut, calde ot rect.
Aparat de sudalte, duot, etc.- Gimnastica de camera.- ;imnastica de vara. - Infirmerie.
Ammiummismanimiwitm.
Garantie pe 10 ani Refectorift organisat dupa. sisternul cel mat noü.
Bibliotecd Mused cu obt.Pcie de studia. Grhdina botanicit.
precuin garantez i pentru mersul escelent. Ed sent siu-
gurul inventator al acestor ceasoarnice si acum le Wiwi
asa de eftin nurnar, pelitru di am in depoii ea la 1300 be-
catt §i RID trebuinça de numerar. Acum doua lunT ceasoar-
Oursurile facandu-se conform programelor
Limbele francesa
elevit tree esaineuele acoalele publice.-
germaub. sent obligatorie, cele-l-alte rdman facultative.-Iustf utul po-
aerie un begat material pentru cereurile de intuitiune profesorit dad cuneseintelor mate-
HOTEL FIE C1111
13T.TICTIRESCI
nicele costs(' intreit. Fie-care ceasornic e provOzut cu pa- matice ei naturale o inundere reclamata de progresul etiintelor positive.
tent.A. Impachetarea se lace in hie. Expedierea ceasoarni- Studiiie Institutului, copr nd urmitoarele sectiuni: SITUAT IN CENTRUL ORA§ULUI 1194
eelor comandate se face de trf orf pe zi, trimitèndu-se complet limbele francesa germana, obligatorie, desemnul ei
inainte suma sari cu'ramburs prin vapoare in locurile unde 1). Cursul
musica cuprinse;-2). Cursurt gimuasiaie predate in Institut, de profesort recunoseutl ; -
NO. 7, Strada §elart, No. 7
se gilsese statiunt de navigatiune. - A se adresa la 3) Sectia claselor V, VI ei a VII liceala, elevit primese nurnat meditatie in Institut, ur- 1
[nand cursurile la lieeele Statulut.-4). Preparatiunt pentru esamenele ecoaleI militare, co- Se gAsesc apartamente pentru farnilit cu anul §i
Fabrica (le ceasoarnice luininittoare merciale claselor .giranasiale sad bacalaureat. luna cu preturt foarte moderate. Camere del3
Viena Loopoldstadt, Schiffamtsgasse, No, 20 Pentru iuformatiunt amalunt'lle, a so adresa in toete zilele de la 8-10 a. m. ei de la fr. 1 5 pe zi. La etagiul III-lea odAt fromoase
4-6 p. rn. la cancelaria Institutulut : strada Armearta, No. Bucuresct. cu fr. 25 pe luna.
Ttabitecpvietii. Director-proprietar, Stefan Velescae. Salond de danttl pentru nun!): adullArl. fL,;i

AN111111111111111ffigitiatiliall/NS Leatii=-meee ,,14.11411Magappla07331trate-,...W figaelila§K;VA%-. =1111===.4e4=:

igiVilaSigraitatalCZMZ V.CtariAtri 44 `- .

MASINELE DE OUSUT ORIGINIALE SINGER' Sunt cele mai probate qi cele mai perfectionate ma§ine de cusut din lume
Prin constructiunea lor masiva ei practica ele posed cea mat mare capacit tte de a acum deja se urea la peste SASE MILIOANE sad alai milt de cat a treia parte al
servi la toate speciele de lucru, durata lor este aproape nelimitatA, ei manipularea de introget productiunt de maeitie de cusut din lume, vorbes e de sigur ii modul eel
o simplicitate extraordinarl flind-elt aceste maeiue sunt prevadute cu arangiamentele mat favorabd de bunetatea i popularitatea lor. Bunatatea distinsa a maainelor de co-
aparatele cde mat nuot ei mar iar met cum cu cele complicate. Pentru in- hut originale SingP.ra a fost racunoacuta la toate expositiuuile universale, intre carT :
trebuintarea in familie, precum pentru toate scopurile industrials, maaiuele de eu- Viena, P. ris, Philadelphia ai acum de curand iarilig la Amsterdam prin acirdarea Di-
sut orig nale «Singer. so recomanda deer, ea si vanzarea continud creicada, care ploma' de onoare, antdiul ei eel mat mare proinid din toate cate s'ad impartit.
Inpuele de molt originale §inger se vied ea amnia mica i in rate lunare s6pt6manale de Cate 3 lei noi. ---Inv6tatura periecta se (IA gratuit.
411001111=1

C4r. 3L\T=iDi..AiZkTGg-
13ueuresei, Hotel 13oulevard. Ma sinele de sust,
gamic Singer"
Strada Liipupeanu, 63. Galati : Strada Domneasell, 35. Craiova : Stra,1:1 Lipscani, 31. Botopmi : St, ada PIoe§ti : Strada mat atundVesta
veritaDor
cand par ta ma
Lipscani, 16. Turnul-Severin : Strada Aure1ian. Rusciuk : Konajesk3ja, 75.
NUM SaVAMISAMISM00.da00011=100XisiSSMoVIStatt0agiaamtAIMISII15111e
P4111.0.111N*,
iipo-htografia Steen Strado Covaci, 44.
www.dacoromanica.ro