ANUL IV. No. 159. 13 FEBRUARLE 1930.

32 PAGINI AP ARE JOI

REALITATIB
filtusltroilltat

Domnisoarele Zizi Teodorescu, 'Mane Millas, Dodna Constantinescu si Elena Coman, alese Miss Bucuresti si Miss Iliov
(Photo Barawh) www.digibuc.ro Prep(' 10 Lei
 Februarie 1930
REALITATEA (LCSTHATA,

OMOARA WELFILOR", renumitul tezaur, inconjurat de

atâtea legende i continand nemunärate opere de arta
Huh', a fost ajuns de soarta atator alte colectiuni cele-
bre: a fost scos In vanzae intr'o sala de licitalii.
Proprietarul sau, ducele Ernest August de Braunschweig
si Luxemburg, trecând-printeo grava criza financiara, a fost
silit de imprejurari, sa se desparta de comoara si pentru ca
prelioasa colecliune, sat ramana intacta in posesiunea uni sin-
gur caleclionar, a oferit spre vânzare tezaurul sau, orasului
Hannovra. Incercarea a esuat, din cauza greutatilor, pe care le-a
Intâmpinat numicipiul, din partea diferitilor oameni politici si
partide, care au afirmat, ca orasul are alte nevoi mai reale, de-
cat imobiliza un capital 1nsemnat, Inteo chestiune care nu
poate produce nimic.
Astfel cä la licitalia care s'a linut la Berlin, ext`raorrlinar
de interesantul tezaur, compus din 82 piese,
care au fast adunate in decursul veacurilor, de
familia Welf, a fost adjudecat unui con-
sorliu germano-englez, care a licitat pentru
suma de 12 milioane de marci germane (480
milioane lei).
Dreapta: Celebrul altar
portativ, lucrat de Ell-
bertus
Jos: Icoana Sf. Bernard

Origina celor mai vechi piese, se

pierde in negura veacurilor. Baze-
le vizibile ale acesui tezaur, au fost
puse de prinIesele Brunone, stra-
bunele farniFei Well. Dela Gertru-
de° I, sunt cunoscule cele doua
cruci ale.Gertrudei"; dela Gertude
a II-a, un suberb altar portativ.
Principesele îi aratau dragostea
si veneratia catre Sf. Blasius, prin
obiecte de arta, lucrate In aur cu-
rat. Niciuna. din piesele mai re-
cente, nu egaleaia prin puritatea si
valoarea metalului, aceste prime
trei piese. -

Cea mai importanta parte a te-

zatvului, se leagá de amintirea u-
nui principe de elf, proclarnat II'
intrnga Germanie Heinrich Leul"
Numeroasele relicve, pe care le-a
adui din elerinagiu la Sfântul
Nhinte, Il indica drept fondato:' at
acestei cómori.
Una din cele mai importante pie-
se ale tezaurului, este un scrin lu-
crat din aur, email si pietre ore-
Iioase, in forma unei biserici bi-
zantine; Sara induiald task ca a-
ceasta luonare a foSt confeelionata
de un giuvaergiu german, in seco-
lul al
Accasta cape-d'opera, a fost imi-
tata in secolul al 16-lea. Mai târziu,
in anul 1861, s'a licitat la Paris, un
scrin asemfinator, care provenia
fara indoiala din Braunschweig.
Mud lucrat prababil de acelas ma-
estru.Aceasta biserica- bizantina",
ravea -tiarte din vestifa colectie a

www.digibuc.ro
REALITATEA 1LUSTRATA Fo5rlair,, ifm

Dreapta:
Cruce de mesa, din a-
nima aurita, (secolul
Sfesnicul Sfantului Bernard si crucea Welfilor XIXII)

Sus: Marea caseta a tezaurului

StAnga: Cruce de mesa, din secolul (fate), lucrata din aur, nestimate
al XV-lea email

printului Soltyokoff si a lost adjudecatd muzeulni South Kensington"

din Londra, pentru suma de 51.000 fr.
Dupd pretul pe care I-a obtinut lucrarea, acum 70 ani, se poate
deduce care este valoarea piesei din tezaurul We Ifilor, licitatd Ii
Berlin.
Nu mai putin,pretioasà, este Crucea Welfilor", lucratá In aur,
In stil germano-romanic, cruce care provine tot din colectia lui Hein-
-rich Leul. Crucea este montatá pe un picior rotund de angint, iar ra-
zele" dela incrucisarea bratelor, sunt bogat inpodobite cu perle si pie-
tre pretioase. Crucea con-tine si fArâme din oasele sfintilor Petre,
Marcu si altii.
o altà lucrare pretioasA este un altar portativ, care poartà ca o cu-
riozitate specialà, semátura unui maestru giuvaergiu din Co Ionia: Eil-
bertus Coloniensis me fecit". Cum InsA exista pe vremuri obiceiul de a
intitula diferite obiecte de valoare, cu mentiunea: cea mai pretioasd
piesd a bisericii", s'a cerut in acest caz, pdrerea maestrului Fluwerk,
un vestit giuvaergiu al trecutului, asupra valorii lucrarii, i rAs-
punsul $àti, este pästrat inteun Agnus Dei", datând din 1431.
Tin U., este object e de art 6, care pAstreazd in ele di ferite
moaste i rdmäsite ale sfintilor, ne dau o idee mai precisk de marea
dragoste a popoarelor trecutului, pentru religie. (,,Arfo")
3

www.digibuc.ro
 1 I lit aai-je IY.10 IIEALITA1'-L'A ILUSTRATA,

STLDIO-URILE sonore dela Epinay, se lucreazd la realizarea

unui Vim sonor i vorbitor francez, Sub acoperisele parisiene".
Filmul este realizat de cunoscutul regisor René Clair, autor a nu-
rneroase filme de mare succes, opere 1-epreientate $i in România.
Re lul principal femenin, din filmul de mai sus, este interpretat
de compatrioata noastrà Pala Illery, o frumuseje care a fost remarcat5
in studio-urile franceze.
In vastnhalA, unde se turneazA', e o liniste mormântalà. Conduce-
rea regiel se face numai prin semnalizAri electrice speciale. Si pen-
trucâ. peste tot, sunt afisate table uriase, c'a un ordin, pe cât de laco-
nic, pe atat de imperativ: SILENCE'', md apropii cu pasi u$ari, de
prima interpretà care Meuse o pauzá, si-i fac semn, muteste, c'o rog
sd-mi acorde o convorbire. La inceput, má prive$te mirátä, dar peste
câteva secunde, amuzatd probabil de chipul meu, caraghios de ru-
gator, 1mi yàspunde acelamod, astept 0115 la pauza gene-
mla, când 1mi va sta la dispozijie. Desigur cA intervenjia mea, mi-a
aims o privire uciga$d a regisorului in subsidiar, natural ! -
rde ajutorilor
Aparatele lucreazA FAA sgomot, lumin'te orbitoare $i jenante pen-
tat un necunosckor, se incruciseazä, semnalele luminoase se succed
la comenzile regisorului, se aud doar dialogurile interprejilor cum
toate lucrurile au un sfarsit, vine si pauza mare. Personal, imi face
impresia unei clase, in care s'a terminat o ora, timpul când micii
$colari, pentru a ,'éompensa tâcerea care le-a fost impusä o orà 'ntrea-
gd, dau curs liber exuberanjei lor tinereVi. Si curios, o voce ome-
neascd, oricât de neplAcutà ar fi, dupä tâcerea care domneste inteun
stadia sonar, clapàtä O duliceatà fonetica, iluzorie, natural, ne-
lanuità. De-aceea, cand Pola Illery, imi aruncd in treacât, un a dis-
position, monsieur", am crezut à aud un glas de heruvim. Am urrnat-o
afar5, intr'un incrilzit ql studio-ului i pentrucA tâcerea mí infiu-
enlase, i-am .spus cu mare greutate in. româneste:
Bunri ziva, domniwarà!"
Tiens... sunteti roman?"
Da, domnisoarà
dommule, surd foarte multi romani la Paris st fiecare
se crede obligat sa-mi prezinte- omagiile".
La mine e cu- totnl ,altceva".
Vezi, domnule, said aproape desmnagiter. Ma asteplam la,.."
Dati-mi voe sa ter-min, dudue. F.0 vui in nurnele miilor de ci-
titori al REALITATII ILUSTRATE",- a vrt solicit hn intérview".
Revista mea favórita? Cu placere ... cu placere..."
Vedeli insrt, cá nu $tiu cunr sa 'ncep".
Dacei-i vorba de REALITATtA ILUSTRATA", t,oi incepe eu.
Vezi, domnule, surd o fatei-ternara si am fost Ian-saki de un concur's de
frumusete. Eu care am luat parte, prin iirrnare, la o asemenea mani- Pala romfined din Bneuire*ti
festatinne, ind pot da perfect searna,, de greutatile pe care le retterm- POLA ILLERY (Paula fliescu) a ajuns stea rle
pind la organizare. De-aceea, run geisesc cuvinte, pentra a-mi areita mul- in Capitanul Fracasse" cinema
tumirea, pentru frumoasele con-
cursuri de frumusete, pc care le
organizeazii carnal. Este o mare o-
pera de Valorificare a frumusetii
femenine, iar Miss Romania", este
cel mai ideal element de propa-
ganda national. Dovada s'a facut a-
trecut. Intre cariera- mea actori-
eeascer si severele conditiuni ale
concursului perdrn Galveston, este
o incompatibilitate; altfel, m'as fi
prezentat si en arm! trecut. Si drept
sii-ti spun, as renunta cu pleicere la
cariera firm, cu toate favorurile pe
care le am, perdrn tidal de Miss
Romania".
Nu Met cred prea frumoasei, dar ca
oricare fume, care se examineaza
eel prdin de 20 ori pe zi, in dife-
rite oglinzi, dar mai cur searna
in cea din poseta, pentru a-si a-
ranja buzele, obrazul sau petrul, am
(duns la' convingerea, ea nu surd
lOcrnai alert de urater.
$i ea sa nu plecarn dela aces!
subiect; tin sa-ti atrag atentia, ca
am fost solicitatei, set particip la un
concurS de frumusete, tot pentru
peste -Ocean. Am refuzat inset, toc-
mai din canza conditiilor, in care
presimtiam cd se va desfeisura. $i
presimtirea ria m'a inselat.
Am 'Verzulo pe Magda, in filmy!
Care U fost Ina! in Jrnerica. Am a-
uzit-o .borbind romarr4te, si feirei
vreau, ochii mi impaidn-
(Continuare in pag. VI-a)
4

www.digibuc.ro
REALITATEA ILUSTRATA 43 F'bruarie 93()

moda europeana si e- succesul

zlodruecitsainasie titiiiiltil)tr't (dear ,def alaire, ai
Maurice Chevalier despra
Londra sau Paris si se apoi la c5-
minurile Jon
eieganta mascuilifá Lucratorul american se poart5 mult
11116 ingrijit deciit cel din Europa. Func-
tionarasii yankei si cei europeni au a-
Curwseutul artist franee.t Maurice cents alund.
Cfwvalicr al earui sueres lii filnud Privit In linii generale americanul are
multa aplicalie spre, ,senul imbracámin-
varbitar i-a procural un stralueit an,
lei sportive. Sawa d'e voiaj e pentru el
yajarnent la Hollywood, a eansimlit un object de care nu se desparte deceit
rarcori si pe care o poarta cu tol sic
ea reprezentant al spiritalui [ran-
cz si prin armare, Si curopean slierific, Thane greu de imita-t.-
0 mare calitate a americanilor din in-
sà sc impravizeze in critic al ele, nalta clasa socialá este,aceea de a sti sá-si
indoiala eititarii nos, aleagá, cu un deosebit xafinament;, culo-
tri nor eiti eu interes randarile rile care sa se acorde Strâns intre. ele. In
re oar UMW si care denata fin ceace jtriveste citstumele de volaj:si de
sporI, crealfile americane ating desá-
q)irit de absci'valie din partca (ado- v5rsire perfectia, alât din pullet de 'ye-
ttilui lar. dere al confortului, cat si al calitátii.
Critic al model si elegantei masculine! mai Nuantele de.stofe alese ,de yankei sunt
n'am In- Intotdeauna acele neutre. De la ei
Iatk singura profesie venit in Europa tonurile cafenii,
cercat-o pfinä acuin, in viata mea. Dar beige, gris, care due mutt la tävaliala.
multe se mai intainplii Dmului in hune Seara, americanul este mai putin co-
oniul n'are incotrò i trebue sí se supu- cllet si pozeaza mai putin deck euro-
penii. Cat despre lingerie, yankenl tine
slrieteta la culorile iinis in fimp co
iloi, cei dfn Lumea Veche, cauthm en
-orice pret, fanteziurile, dungi
eine stie ce alte soinri de patratele sati
Moda americana are mai mult bärbil-
tese in ea, p-e când cea a -noastra tinde
sa imite pe zi ce trece, capricioasa mo-
da femenink pein multiplele cochetarii,
cdrora ne Olace s ne ded5m. DacA cer-
cetam a cui e vina descoperim foarte re-
pede cauzele raului: e femeea ! Da, ea
este ! Europeana se ocupa prea mutt de
cel pe care 11 iubeste, fie fiu, frate, bar-
bat sau prieten inconjoarà cu prea
multe atentii si drkgalásii, ,11 copleseste
mi. La unna cu povete, se intereseaZa prea mult de'
urmei de ce costumele lui i eauta sà-I feed prea ele-
lin m'as ,supu- gant. Consecinta: sclavul acestei deli-
ne i eu?! Si-apoi In- cioase tiranii devine astfel, prin forta
totdeauna- mi-a fost a- imprejnrarilor, oglindirea prezentei fe-
greabil sa flu de folos meii in viata lui.
ubitului Femeea americana, -dimpotriva, se o-
E &opt pentru a-ti prea putin dc barbati mai ales
analiza contimporanii si de eel al ei si C una dinteacelea care
Coln pa Fa icul american cu cel se pot runnU cat adevarat independente.
en ropelni - o problemil foarte Americanul un sufera o influ-
retentioasa nevoe pa- entri si personalitatea Ini ramâne nes-
sezi foarte obiectiv, céeace tirbita cad face ce-i place, Sericitiff!
litt prea e la indemâna tuturor... lata Daca se Intrimplä cumva ca cravata lui
-dar de cc dirt -tom sá nu dau cnniva '5 fie data intr'o parte, nu se va nici
gres!..._Voiu cerca bottt s fiu c5t mai o mântit5 fraged5, atenta, care sa i-o in-
just puti Ma: drepte.
Americanul -este intoldeauna sir. Elegan- Noi, curopenii, ne liisrim in schimb
ta lui are insa ccva sportiv in ea, o "eleganta condusi de gustul capricios al unei Mi-
pornitá din liniile corpului, din gesturi, din mi, Elfi, se-tt=. si gAsim c5 facem
mers, din structura iii i firease5 ;poi blue unna unnei de ce n'ar fi asa ?
zis. Nu se 1m:brae() nic1odat5 atal de bine ea Pentru cne i ne facem cocheti, daca nu
englezuUsi nici nu. pOseda acea desinvoltura pentru ea s5 placem femeitor .
fermecatoare a europeanului. In schimb: s- exist5 -Dare, m5 rug, in
le sá nu-mi fie luate in -nurne- dc ran ceva mai divin, Penteu un bärbat,
spusele mete mult mai frumps. .Are un derát-s5 nIacá unei femei ?
corp viguros, cu linii armonioase i pe care Dupà parerea mea, nu !
haina se aranj-eazd dela sine, --de rmnune.
_Majoritatea americanilor se insPir5 din MAURICE CHEVALIER

www.digibuc.ro
 13 Februarie 1930
11111L1T ATE A ILUSTRATA.
0 remind pe firinamentul
ecranului
(Unnare din pag. IV-a)
jean de lacrimi, (Te rog ins& M-
au scrii nimic despre aceasta. $lii,
n'qg voe sá phingd).
Intre Mill) se adunasera in ju-
rul nostril mal toti artisti: Albert
Prejean, Gaston Modol, Bill Bocket,
Itené Clair precum si tot ansamblu
(le figuranti.
Pola Illery, vorbia tasufletita,
ft'o lirtubd necunoseuta bar; pe in-fi-
4ura ei, care radia o fericire copi-
Iiireasca, se putea -vedea, cà iF pu-
ire tot sufletul hi disculie.
Nici unul nu indrásrtra s'o intre-
mpg-.
Albert .Prejean, partenerul ei,
printr'un spirit fin, li atrase aten=
lia, cà scena asteapta.
Polo, hni acorzi un clans?
Inteadevar, decorurile reprezen-
tau, o Sala de clans, curn sunt nitrite
prin periferiile Metropolei, cunos-
cute -sub denumirea de Bal Mu-
sette".
Intr'un balcon, un jaiz specific,
Il acestor uncle In schim-
tml a 25 centime, se.tdate dansa
un tango sau fox-trott,-- jazz corn7
LS dintr'un aeordeon, chitara
toba. slo
Pola se ridica si se avanta In
multime, imbralisatà de partene-
rul el.
SeMnalul... rrinzica incepu un
kingo meIancoIi i. Pola danseaza,
runcand priviri de foc imprejur,
ride, aratfindu-si dintii, un sir de
ierle, de un alb itnaculat. Un scurf,
;«ces de melancolie ii alungä SII-
pentru ca apoi, dealungul
obrajilor, doutr lacrirni s alunece,
:(lungate de altele, ce pornesc atilt
(te natural, din ochii sal fermecii-
tori.
René Clair, e In culmea ferici-
....
:i
seena dintre cele mai grele,
()st realizatá ..si micutei Pola, i se
.(c ovatii...
Din lumea filmului
Dar ea isi rearninteste, ca mai nastru reprezinta pe Raquel Torres,
eunoscuta vedetà mexicana, Inteun nau
:.e de spus ceva, pentru REALI- White Shadows in the South Seas". Raquel
..YTEA ILUSTBATA". Torres, s'a impus ,prin personalitatea sa, ea
Trebue sd-fi declar, cd surd eea mai indicata, pentru interprelarea acestui
fericitd de rolul ce mi s'a incredin- Filmul a lost regisat de W. S. Van Dyke
fericire ce md meingdie. si este o 'productie Metro-Goldwyn.
In filtnul acesta, rolul principal

...
Cliseul (de jos, o reprezinta pe Sally- Phipps,
lost creat special pentru mine, care a aparut in Speakeasy" si Ate filme
dci in el, cdnt roindneste... Fox. Ea este fiica unui senator, si a. urmat
. scoala in Salt Lake 'City. Aaiun 2 ani, a fast
Vreti sti still cine e Pala Illery? angajata de o casà-de productie, afirmandu-se
E o tan5r5 rornancd si adev5ratu-i ca ulna dintre tinerele speranle ale filmuqui a-
nume, e Paula Ilieseu. merican.
Venita.. la Paris acum 2 ani, ur-
Tní regulat cursurile libere la
Sorbona. Pleed apoi ca intr'o bunti
zi, In Algeria, pentru a debuta in-
PO,TA CINEFILILOR tin film sonor, regisat de
tr'un film. Mirajul bandei de Giusep de Montonio. Emigrarile VIII-e. Cin6 3 Rue Rocrby Paris
ce- In America, prezintä dificultäti
luloid. VHI-e. Bob Curwood c/o The Stan
foarte mari din pricina nouilor dard Casting Directory bee 614 un român
Regisorul Cavalcanti, o angajea- legi ale Statelar Unite. Taft Building Hollywood Cal. U.
za, pentru a interpreta un rol epi- Heidelberg. Circul Sidoli.
sodic, In filmul stiu Capitaine S. A. Cunoscutul regisor cinematogra-
Pracass" (reprezentat si la noi). Carol Bella. Se cer conditiuni M. Erevan. Gasili informaliuni fie roman, d. Jean Mihail, va pleca
multe i greu de indeplinit. complete in Almanahul Realitatea in eursul lunei Februarie, la Pa-
Aci, rolul episodic, se transforma Niste cititori curiosi. Ga frumu- ris, uncle va regisa un film so-
intr'un rol extrem de important. se le propriu z is5, prefer5m pe Ilustrata" pe 1930.
Intr'o wet* untie trebuia sa Luciano Deva. Luciano Alberti- nar, cu versiune franceza si ro-
treaca agalatil 'n maini peste o fu- Ivan Petrovich lui Mosjaukine si ni: Berlin-W. 30 Heilbronner Stra- mana.
pe. Contesa Esterhazy Nathaliei sse 9. li puteli scrie In german5.
nie, suspendat5 Peste o prtipastie, Kovanko. SCenariul fihnului, a fost sells
ea refuzä, a fi clublata si prin eu- B. V. 21. V5 sfatuesic Sà renuntati de eunoseutul autor vienez Toneg-
rajul sal, a avut un- succes remar- Pain Ginga Gasiti informa- la planul dv. ger.
cabil. liuni complecte, in Almanahul Marry Kent. lata adresa comuna: Interpretii rolurilor
Chiar In ziva prezentarli filmu- Realitatea flustrata" pe 1930.. c/o The Standard Casting Direc- nu au fost Inca' definitiv fixati.
lui, in sala (uncle avea toe repre- Iza-Poiana Idem. tory Inc. 614 Taft Building Holly-
D-ra Camy. idem. wood Cal. E. S. A. Scrisarile se
zentalia, René Clair li facu propu- Adellée_ si Ada" L. Adresa lui vor publica.
nerea, de a iscali contractul, pen- Nick Stuart: c/o The Standard Cas- Cel mai frumos dar
tru actualul san Carol Haimovici Dorohoi. Pre-
latá (liar cine e Pohl Illery, Pauhl ting _Nregtory Inc. 614 Taft Bull- iniul v'a .fost expediat prin pasta.
Iliescu: o fata bruna, tipul clasic al dine-Hollywood California, U. S. A. Anitta si Fanny . Area. Pentru pentrit copif e o carte frumoas5.
romanceit avfind o siluela impeca; Lulu Botosani. Sigur ca. 4:1a. moment nu ifilmeaza. De aceia a apärut-basmul lui Ispi-
Mary Husi. informatiuni Florentin Fogaro.
doui ochi ce revarsti frumu-
setta unei nopti de var5... vedeta complete in Almanahul Realitatea matiuni complete In Gasiti infor-
Alnianahul
rescu Cei trei frafi impiirati"
ilustrat de pictorul Demian.Fie-
flustrata" pe 1930. Realitatea Ilustrata" pe 1930, apii- care pagin5 are un desen, (din po-,
consacrata, pe ecranul francez. Tighina-Lyby. Idem. rut de curbid.
Paris, Ianuarie 1930. H. DORU veste volumul lin costa cleat 20
King Urlati.. Al. Mihalesco c/o Champagne. Worn. YGOL. de lei.
6

www.digibuc.ro
 -rts4,.7t..r.:ZVW

AO-
4.VLS
411F4r...
v

4*L1:e

J
(0 =

:*:,:.1.::.::*0:c.,...,.

403M47%.*:"w..

..10"
.4t
s

'141M,03=.

www.digibuc.ro
 13 Februarie 1930 RE.41,1T-ATEA ILUST11Atit

Concursul de frumusete
la Bucuresti
In fata cinematografului
Ora noua si jumAtate dirnimmta.
Circutati va rag".
Dar ce este ?"_
circulati".-
Familia aud on crAmpei de
discutie.
Nu-i familia regalti dra.gA"..-
Dar ce-i ?"
Concursul de..frtmiusete al --revistei Bea-
litatea IlustratA":
Multimea adonatii, fata einemalografului

Ilustratiunea
noastrá
se a z à :
concurentele retu
site, multimea
soda si juriul
preuna cu tru.
moasele alese.

freamata. Doanone, domnisoare, damn i,

capii, se inghesue,.care mai de care spry
intrare, dar se relutorc deceptionnti. Con-
cursul nu .este public.
Masinile stopeazA claxonAnd. Domni-
snare, cu obraji fragezi ,de floare, cabon-
rA grAbite din automobil: concurentele.
Nu rareari li scapii multimei cAte un
Aaaaaa" admirativ, smuts din suflet. Pe
obrajii fetelor, infloresc in rticoarea di-
minetil, raze- primilvAratece..
In foyer, lux_de bun- guSt igratie,-
caci astAzi e- ziva.luptei mari. Cucerirea
titlului de Mis-S Bucuresti" sau Misti
Ilfov".
Aci se aranjenza n hucjuí, ca .un semn
de intrebare pe n'frupte-bambatii. Colo,
o concurentil emotionatti, calcí regula
-concursului (cAte'drtigälAsenie .in -aceastii
de asternAnd. negreala
Kohlului, ca o iiinbrui pe sprincene.
Dacti oglipzile s'ar uza din oglindire,
atunci garantat.Oti Darninicti dimineatii
n'ar fi rrtmas decArò foith, atAta cilutare
au avut.
Ora zeee. Palpitatia Si nervozitatea, din
eel in oe -mai mare. Pe scenii a apArut
juriul.
Vezi ma chère, Ala e Storck" si-1
arata pe d. Rebreanu.
As! e scriitorul Steriade" comple-
teazA o dudue, care se crede mai in cu-
rent si care cu un gest delicios, a atri-
buit maestrului Steriade, ocupatiunea de
literat.
Lupta incepe, Maitres juriul,
Luptiltori: coocurentele.

www.digibuc.ro
ItEALITAT:EA MUM-An 18 Pebruarie 1930
Frumoasele,
dintre frumoase

Leila Mirica
-Aurelia Strata lat
Fifi Papaianopol

Reproducem, Iii area-

stcl pagind, fotografiile
dornizisoarelor, care au
primit mentiuni la con-
cursul din Bucure;sti

Elena Petrescu
Maria Georgescu
Ecaterina Popescu
Marie Dumitrescu

www.digibuc.ro
 13 Februarie (980
TRENUL inainteaza incet. Cele
idoud locomotive sufld din
greu. Au de Invins rezistenta mun-
tilor, ce se profileazd albastru la
orizont.
Pe tmlmea celui mal inalt dintre
munti, se distinge, dhi ce In ce mai
clar o cruce. Cäldtorii sunt fericiti.
Se apropie de Sinaia.
Au ajuns.
Cobori din tren. Esti uluit. Care
a fost sculptorul, artistul, care a
adunat lia un Mc, atâta frumusete,
atâta poezie ?
Prahova curge sgomotos la vale,
sfdriniaind pietre si invingand ob-
stacole. De jur imprejur munti.
Verde le lor, se profileazd minunat
pe albastrul cerului.
Parfumul brazilor, sgomotul pro-
fund al Prahovei, linistea dimpre-
jur impresioneazd. Calatorul nu
spune nimic. Respird adânc. Des-
chide ochii mari, pentru a nu pier-
de nici o priveliste. Ar vrea sà cu-
prindd totul. Muntii, brazii, cerul,
Prahova...
Fiecare ord petrecutd In mijlo-
cul Sinaiei, Ili desvAlue frumuseti
noui.
Dumnezeu, a fost artistul, care a
Impoidobit acel loc intr'un chip a-
tat de minunat. Dumnezeu a foist
poetul creator al Prahovel si tot el
a fost eladitorul munfilor acope-
riti ide brazi.
Si oamenii s'au minunat de atata
frutinusete.
Regele Carol, si-a ales acel loc,
ca resedintd regald. In linistea
poezia brazilor Sinaiei, si-a cdutat
El recrearea. A cadit atunci, acel
minunat castel al Pe1esului. Pala-
tul se Innaltà falnic printre brazi.
La poalele lui curge Pelesul. Alba-
ski
strut acestui pâraias, susurul
parfumul brazilor i märe- mai mult. Hoteluri luxoase, restau- cu Cazitnoul, contribuese la infru-
tia tabloului dimprejur au inspirat rante elegante, se infiintard rand rnusetarea cadrului natural.
minunatele poezii ale reginei Car- pe rand. In parcul cu alei lankodtd-
men Sy lva. toare, s'ati cladit marile hoteluri bogat, Caraimanul fin ca o biju- peste ocean, tricolorul Românesc.
Concursul de frumusete la Bucuresti (Cont.
Domnisoarele cu nurndrul de
ordine dela... panä la...`.
Arme le sunt pregAtite. In garda!
Candidate le incep sá defileze In
fala juriului. Care mai de care, cu
un zâmbet mai gratios in jurul bu-
zelor, cu o tinutâ mai frumoasd, CU
mers legdnat para. dansând. $i pri-
virile Mr, sfredelesc privirile ju-
riului, cäutând par'ca
aprecierea.
smulgd
Dar juriul e sfinx si nurnai rare-
ori, foarte rareori, párdseste mu-
tismul :
Sunteti build dudue ind mai
defilati odatd.". Toti din said Ii
opresc respiratia.
Multumim". Domnisoara pd-
rdseste scena.
E numärul 46".
Frumoasd fan" se aude din
said. Lupta îi urmeazd calea. De-
vine din ice In ee mai Inversunatä.
S'au ales patruzeci de concu-
rente.
Treizeci.
Dourtzeci.
Unsprezece.
Publicul gafaie.
Gele II" se intrec in gratie
Juriul e impasibil. Ultima deli-
berare.
Uraaaa ! Trdiasca Miss Bucu-
resti".
Ovatiuni. Aprecieri. Critici. Ma
ales critici, din partea mamelor, ale
cdror odrasle n'au fost alese.
Dar e cu toate acestea o fatá
drAgutä" se aude din partea tutu-
10
S INA IA
PrivelUte de lama* la Sinaia
strdlucia din ce In ce Palace si Caraiman, cari limpreund tdri,
Sinaia
Palaceul luxos Ca un american
H+I+FUFFI4 H44-FFH4+ f-H+4+144441+1-1-1+N-f+1+11.4.+Ffi 4-Ftut.-.4_,_+FH-f-tl-f+1+14-144-0+64+1+FhN
inuare din
pag. -a
ror. Si dacd o mama' a carei flied a unei eventuate caderi.
foist respinsd spune aceasta, poti sá
sd fi sigur c de vorba de o frumu- .rajul.
sete In deplind acceptiune a cu-
vântului.
Ora dourt si jumátate.
Publicul s'a grupat In jurul
sirei.
Trdiased Miss Bucuresti, Miss
Ilfov".
Ovatiuni dar si...
.... sifata mea ar fi putut
reusi DACA ar fi concurat".
, vai draga DACA
concuram eu".
i
Da! Da! minunatul dacd".
DACA. stai mereu in casd, pe sofa
n'o sá fii nici &data cdlcat de au-
tomobil. DACA nu mergi pe apd,
nu te poti ineca. DACA nu-ti faci
iluzii n'ai deziluzii. Si cui n'are
inimä, n'are ce i se frânge. Dar
acestea sunt ganduri lase, ca ace-
lea ale burghezului burtos, care la
poalele muntelui (tdacà ajunge pa-
nal acolo) exclamd :
SA urc colo sus? La ce bun?
Ce vfid de acolo? La ce m'asi os-
teni?" Dar apoi se laudd c'ar fi pu-
tut sd urce.
Din fericire secolul nostru, se-
colul indrdsnelii, cunoaste oameni
cari strigâ razand :
Inainte, sus, tot mai sus".
La ce lobos sá eviti tremurând
un pericol, când te expui altui pe-
ricol mai mare: Nenorocirea de
a-ti trdi viata in monotonia medio-
crá i stupida a lipsei de variatie,
www.digibuc.ro
REALITATEA ILLJSTRATAI
terie, i Cazinoul, o feerie de lu-
mina', zvarlitá deasupra elegantei
celei mai distinse si a luxului ce-
lui mai onbitor. Impresioneazd sala
mare de jos, unde In sunetele unui
jazz-band celebru, perechi elegan-
te, danseazd. distins. Prin geamuri-
le mari deschise, pátrunde aerul
Imibradtor si parfumat al brazilor,
Intováräsit de razele calde ale son-
relui de munte.
Dupd ceasuri ide petrecere, aleele
din padure iti oferd o reculegere
binevenitd. latá mândistirea. 0 pa-
jiste mare, frumoasd. Este scaldatá
de razele soarelui, care se distrea-
LA alintând buclele bdlae ale copii-
lor.
Dar iarnal...
Aleele albe, strut pagini dintr'o
poveste minunatd. Feeria brazilor
inzdpezill prinsi In bätaia soarc-
lui iti furd imaginatia. Esti ame-
tit de atata frumusete.Boburi se iau
la intrecere, parcurgând In vitezd
vertiginoasá,
pante periculoase.
Skyeuri, sdniute, shurdd pe tot lo-
cul.
$i dupd o zi de sport, cazinout
iti oferd o seard de petrecere spu-
moasá.
Peste câteva zile, decorul Sinaiei
va fi mai frumos, mai imbdtátor.
Zeci de fete tinere, vor contribui
prin frageda lor frutmusete, la md-
retia tabloului. In cadrul celui mai
minunat 'decor natural din Roma-
nia, In sânul perlei Carpatilor, se
va desfasura o luptd mare. Din zeci
de frumoase, va fi aleasd una. far
ea, cea mai frumoasá dintre fru-
moasele acestui pamânt, va porni
departe, peste noud mári i noud
facânid isd triumfe peste tot,
clasica frumusete a Româncei.
Miss Romania 1930, aleasä In
poetica Sinaie, va face sd. triumfe
ION GOLEA
fárd a fi simtit pläcerile ascensiu- atins culmea, te-ai ridicat mdcar
nei i aceasta numai de teama deasupra celor multi si cu rahdare
o poti uneori atinge, chiar dacd
Celor ttneri li se potriveste cu- esti mai putin daruit.
In stradd multimea aclamä fre-
Când Dumnezeu te-a däruit cu netic.
frumusete esti dator sd-i multu-
mesti, apreciind-o. E altul mai fru- Doamnelor, domnisoarelor, dom-
mos ca tine? Nu-i nimic. Dacd n'ai nilor, lupta s'a terminat.
Programul concursului dela Sinaia
In ziva de Sambata 15 Februarie Concurentele si insotitoarele tor,
se vor intruld 7a Sinaia toate fru- imediat ce vor sosi vor fi gazduite.
moasele care au fost alese si au In ziva de 15 se va da, in saloa-
primit titlul de Miss", in con- nele cazinoului o seratii de cunos-
cursurile judelene. Acestea surd in- tint,d. Se vor produce, cu acest pri-
vitatite noastre. La concursul din lej, artisti renumili din lard si
Sinaia au inset dreptul sat se pre- strainatate.
zinte si concurentele, care au fast Duminica la restaurantul cazinou-
clasificate a doua sau a treia, de lui din Sinaia va fi banchetul of e-
ditre juriile din capitalele de judel. rit in cinstea concurentelor.
In zitta de 15 Februarie, ci o zi Diva amiaza, in teatrul cazinou-
inaintea inceperei concursului se lui va incepe concursul propriu
va line in sala Casino-ului, un con- zis.
curs suplimentar, pentru toate a-
cele candidate, care din diferite le Candidatele la premiile regiona-
motive, n'au putut sit se prezinte la defila pe scenii,Miss
si la filial de Romania" vor
in fay' juriului
concursurile judefene. Alesele, .in a publicului.
acest concurs suplimentar, vor auea
aceleasi drepturi ca toate celelate Rezultatul va fi dat seara, la ba-
candidate. lul oferit in cinstea Miss Roma-
Bineinteles, ca cweste din urma niei 1930" g a celorlalte alese. Tot
concurente, vin pe socoteala lor, la aturwi se vor inmema si premiile.
Sinaia. In tot timpul cat vor sta la Si-
In zilele de 15 si 16, in gara Si- naia, concurentele vor participa la
naia va funcliona un birou de in- diferite serbeiri sportive.
cuartiruire organizat de Realitatea Tot concursul va fi cinematogra-
Ilustratir. fiat de casa Gaumont.
REALITATEA ILUSTRAT A 13 Februarie 1930

Concursul de frumusete m tarà

La Turnu-Severin s'a fficut alegerea celei
mai frumoase fete din jud. Mehedinii. Ca si in
rest& concursul a fost o adeveirald seirbei-

toare. Domnisoara Elena Mischiu a lost a-

leasei Miss Mehedinti".
Folografiile noastre mnfäfiseazä pe primele
trei alese: d-rele Elena Mischiu (in mijloc);
Victoria Beilescu (la steinga) §i Viorica Bo-
boiceann prerniatele II si Ill.
Sus juriul din Mehediriti, in fraude cu d.
Virgil Netta, primarul orasului T.-Severin.

Concursul la Roman Miss Mehedinti

Juriul alaituit la Raman, pentru alegerea celei mai framoase din judet, in frunte cu
d. dr. I. Popescu, prefectul judefului.
La dreapta, d-ra Ecaterina aleasei Miis Roman". In medalion d-ra
r727drina e,mlata

www.digibuc.ro
 13 Februarie 1930 REALItATEA ILUS1RATAY

Conrail Ue frinefe
la Tighilla

Jariul coneursului de frumusete pentru

judetul Tighina si domnisoarele Dorotheia
Popescu, Miss Tighina"; Lozowsky, clasi-
ficatii a doua si Baia Livousky, clasificatà
a treia.
Juriul din Cernavoda i aleasa acestul eras.
6-044-044-04~644-to 444+U/4+i 11 0-447-04-0-14+0 tt 044 0-044 CIO 4 +44411--+f- 0-0444-14--14 /4-11-1-11 04-04444+4-114-0-14-11-1-1-f- ti-44 044-19t11111-00-9- -04-0-11-0-114-1 14444-0

LA JUDECATA DE APOI La revedere Nas lucios

prin lnsusi acest fapt de a-i prici-
nui riduri, de a o face asprd, zbar-
cith si de a-i produce alte ,defecte
In fata tronului ceresc, amine- Te-ai rugat zilnic? Adio piele lucitoare disgratioase. Dv. puteti gdsi spuma
de cremá i un pulverizator spe-
zeu Impreund cu secretarul sdu Sf. De trei ori pe zi, pdrinte
Petru, iau interogatoriul celor PA- Ai fäcut mild celor nevoiasi? cial In nu importd ce bun magazin
siti in lumea dreptilor, spre a ti M'am lipsit pe mine si am dat de articole farmaceutice si a pre-
dacd Raiul sau Infernul le estd sor- celor ce n'au. para propria dv. pudrd, sau dv.
tit. Ai cdzut in ispitä? puteti cumpdra pudra de orez cu
Sf. Petru cu mânecile dela cd- spumd de cremd dozatd In mod
Am câzut, taicä, am cdzut! stiintific cu alte ingrediente pre-
masd suflecate, cu fruntea lac de Si acesta fu rânduit deci lânga tioase pentru Infrumusetarea tenu-
sudoare, se strAdueste sd fie cat primul suflet. lui sub numele de Pudra Tokalon.
mai drept, ca sà nu-si atragd ob- Aplicati un strat fin din aceastá
servatii din partea Judecdtorului Duna' ce sfârsi, mort de obosea
Suiprem ce-i sta aláturi. Sfantul Petru, vru sá vadd ce pudrd pe fata dv. si In mod instan-
Suflete, de unde vii? intrebd rezultat ddiduse munca lui din zi- taneu luciul de pe fata dv. dispare
ua aceia. Mare-i fu mirarea cand
el la intamplare pe cel ce-i era mai vd.zu
ea prin minune si In locu-i rdma-
cà majoritatea celor pdcatosi ne o frdgezime delicioasd, o infi-
aproape. o constituiau românii i Ca' mai ti§are find si catifelatd cari se men-
Din Bucuresti, Sfintia Tal tol3i cdzuserd In pacatul ispitei. Addugati pudrei preferate de tine vreme de ore intregi.
Aha, esti roman! Bun! Ia spu- Chemd deci pe arhanghelul Ga- dv. putind spuma de cremd", po- Pudra Tokalon este un veritabil
ne-mi, te-ai inchinat In fiecare zi? vril si ingrijorat Ii spuse: vdtuieste dr. Grosmand, specialls- produs francez si este preparatá
Desigur, Mdria Voasträ, nu o- tul parizian al tenului i atunci pu- de cdtre Compania TOKALON",
datd, ci de cloud ori pe zi. Gavrild draga, pe pilmânt nu-i dra dv. se va mentine toatii zina Paris, 7 rue Auber.
Bun! Ai ajutat pe aproapele lucru curat. Uite atâti i atati mi- in ciuda vântului, a timpului plo- NOTA. Pudra Tokalon se vin-
tau? au mkturisit cd au cdzut In ispitd. ios a cáldurii sau a transpiratiunii de In cutii obisnuite la pretul de
Suie-te In avion i porneste-o spre din timpul dansului si nu yeti mai lei 80 cutia, sau In cutii mari a-
Din putinul ce am avut, am Romania ea sä anchetezi lucrurile
ajutat pe cat am putut! la fata locului! fi vreodatd plictisitá de un nas lu- vând indoita cantitate a celor obis-
Bravo! Ai respectat cele 10 cios sau de o piele grasd. Spuma nuite la pretul de Lei 120 cutia.
porunci! Arhanghelul Gavril se'ntoarse de cremá impiedicd de asemenea Pudra Tokalon se gdseste pretutin-
dupd un timp i grdi astfel, párin- pudra ca sd absoarbd umiditatea deni i la PARFUMERIA ELITEI,
Cu sfintenie, taicd! telui Petru eel Drept : naturald a pielii, de a o usca Bucuresti I., calea Victoriei No.39.
Bravo bAete! Ai perspective Fii drept, párinte, i dá-le
sa intri in Rai. Dar la spune-mi, in drumul In Rai, celor ce vin din -114-1-1-1-14-14-0-04-1-044-1-1-04 +644-11+-1-1+11-44-14

ispitá n'ai cdzut? Romania i cari au cäzut In ispità,

Ba da, Sfinte Petre, am cdzut!, cdci crede-md zdu, cd si noi de am
Pdcat! N'am ce=li face. Deo- trdi pe pámânt, n'am fi mai tari. RIZERIA BEER NC
camdatá portile Raiului Ili sunt in- Nici noi n'am rezista ispitei de a
chise.
Calea Mogilor, 53
ne mobila la Lobel & Lindeman, Salon pentru Domni t Doamne. Ondulatiuni
Al doilea suflet fa upus unui din Calea Victoriei, 45 si am uita Cu api l fier. Araniatul spiincenelor Maniqure
interogatoriu asemauator. de Wale ferigirile din Rai.
12

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA 13 Februorie 1930
Juriul din Deimbovita si, dela steinga la dreapta,
d-soarele Ileana Jeanj Bdrbulearm, Miss Deim-
bovila" ; Elena Dudea, prerniul II-lea ; Maria
Concursul in judetul Cara
Negulescu premiul III-lea

D-soary Muria Baru/calm Mi;v.s Carus D-soara Florica Udrea aleasa II-a
1-044-0-1F+4.100-0-0-1041-1-0-04-101-0-9-0-0-444 0-0-+Ftr$0-4-0,-t+-FF0-0-0-0-F0-÷0+44-f+f-04-0-0-0-0-1-0-044-0

44-044-0-1-0 H014 0 0-0-1-1-0404-1-W 0-04-0 044 I le 0 4 -0 04 0-0 0-0 400 00,0,04-00000 p.

.004100044-040006-1 0001101.14-114-0 4-0-0-9/0Sitsigfe0-1140040 0000-4144-1/1-0,0

Reprezentanta Generalá a Uzinelor

ODEON"
AnunfA onorata
1

clienfelk cAi-a sosit

un mare transport 1
de MAGI cu null- 1
::: mete noutiti ::: i
D-soara Lenula Ivan, proclarnaM
cea mai frumoasel la bcdul Veineito-
rilor" din sacietatea Cerbul", care
JAZZ-URI americane executate de 1
a avut loc la 24 lanuarie la Azuga.
1 :: cele mai consacrate orchestra ::
t TANGO-URI argentine cintate de i
i orchestrele Bianco, Canaro, Fresedo i
i Garde!, etc., etc., orchestra simio-
i nice, ouverhiri, fantaisie-uri, opera,
romanfe, ultimate succese mondiale
Miss Turda, d-socira Thomas Ada si juriul care ::: le gisifi numai pe plAci o at
g

ODEON"
a feicut alegerea
111,4.0111,4111141114-04-4,14-1,-

REPREZENTANIA GENERALA A UZINELOR ,ODEON"

Magazinul CARMEN SYLVA Str. Lipscani 80 BUCURE*TI, CALEA VICTJRIEI 79
col mal mare 4;1 mal bine asortat cu SUCURSALE : Bucuresti, Bd. Elisabeta 1
ROCHITE Iasi, Str. Cuza-Vodd 83
COSTUMA4E I PALTONASE Cluj, Str. Memorandului 16
FRUMOASE PENTRU COPII Sibiu, Str. Regina Maria 42
Stole pentrn Mantour% Catitele, Miitásuri pentri Silistra, Sir. Carol 24 bis
Rochil oi Tricotage

13

www.digibuc.ro
.1.3 Februarie 1930 REALITATEA ILUSTRATA
CRONlClLE MLLE George Panu a publicat in Säp-
tamana"-, revista pe care o scria
singur in intregime, o serie de po-

CARTOFORUL vestiri din vista animalelor, in care

marele ganditor politic a arfitat un
exceptional de asculit spirit de ob-
servatio. Clipele de reculegere, Gh.
de A, fle II erz Panu le-a petrecut observând
Sunt un mare cartofor! gä, de-avalma cele mai cutezätoare au la activul lor. Unul a eovestit viata animalelor pe cari le iubea
Asa mi-a spus, intr'o zi, combinatii. In gluma lui, In obser- eum treancl noaptea peste un pod mult, Si netatiunile sale sunt de un
meu, gräbit s geleascd o farfurie vatiile ce le face, In räspunsurild, In a zärit o femee cu un topil In brate. interes palpitant. Viata favoritului
plinä cu cartofi präjiti. intrebärile lui, se oglindeste unica gata sä s3 arunce In apä. Väzân- sliu,.eâinele Lupeiu, constitue un a-
Intâi mi-a särit inima. Pe urmä. pr3ocupare de märire a mormanu- du-1, i-a cerut un ajutor In bani. El- devarat roman plin de peripetii
väzând despre ce este vorba. m'arn lui de fise. a refuzat-o, cu sinistra glumä: si când dramatice, nand miscátoare
linistit Desi joaa concina $i nain Cere unuia, pentru sdraci. douä- ce e, daa ai un copil?' Ti 1-am fä- Biblioteca Dimineata" a steins
jeune cu mä-sa mare, jocuri abso- zeci de lei, si vei fi refuzat. tocinai cut eu?" In urma lui ferneia se a- intr'un velum
lut n3vinovate, fäcui legátura,Intre când asvärle miile. fárA nici o ra- runca In valuri. Toti räserd, si asa DIN VIATA ANINALELOR
gustul-pentru cartofi si gustul pen- tiun3 färä, nci un folos. Pierde- asera la fiecare povestire hidoasä lucrarea de 160 de pagini, care se
rea oricärei ratiuni este si elemen-
tru jocul de cärti. la care se ajunge a fiechruia. ciocnind paharole si a- vinde numai ,cu 20 lei.
pe nesimtite. Atunci, abia, m'am In- tul in care se Intemeiazä patima cordând premii. Wand când unul -4/4-1144-41-1-104-044-1-04-114-11-114-144-11-114+01144-1144-1444-144

spMmäntat si, cu autoritatea de ca- jocului de arti. Rostul fiselor este povesti cum a Ineelat la cärti. Rt-
re mä mai bueur asupra copiilor
mei, am interzis sit se mat ioace
arti cu astiguri in bani. In ace-
las timp, parchetul fäcea descin-
deri in diferite trlpouri si mi-arn
zis cä: las grands ésprite se ren-
contrent!"
Nu poate exista o mai urAtA Pa-
timä ca aceea a jocului de arti.
Te aderneneste ca o femeie stricat'i
sub putarea cäreia lU pierzi ulti-
ma licArire de bun simt. Mai deu-
näzi eltjam iaräsi tn ziare, desrre
un n3norocit care ka'a sinucis pen-
truch plerduse 1a ch'rti. Intrat
club cu buzunarele pline. a esit la
zita cu ele intoarse pe dos, duna
co le-a scotocit ca sä gäseasa o
Desinfectantul intim
centimä rätäcitä cu care sa se poa- Extraordinara aspandire a boli-
refaca Rgeoarea diminetii l'a lor sexuale, care astäzi sunt atilt
pleznit la fatä. de räspändite.tdatoritä neglijentei
Trezit din betia alergärei dunä neingrijirei intime a ambelor sexe,
noroc, si-a dat seama de r3alitate impune azi fiecdrui indiVid In par-
si, mai scotocind Ina odatá nânä te, datoria morald de a se pune
ln fundul celor mai ascunse buzu- atät dânsul, cât i pe aproapele
nare, a dat de teava rece a unui ski, la adäpostul urrnärilor distru-
revorver. gatoare ale bolilor veneriee. Nu
1-a dus la tâmplä si, ca sä în asteptati ca sä fiti dv., atinsi de
trebuintäm o expresi3 a Matori- aceste teribile boli, ci ingrijiti-vä
lor, a tras In plin. Când sotia dispe- tocmai acela de a t3 face sä pierzi sete1 incetarg. Paharele amasera din timp ca sá aveti la idispozitia
ran, a azut pe trupul lui rece, el nottun3a valorii banului, N'arunc: pline. Povestitorul fu alungat si dv., un mijloc care sä vä dea posi-
dusese In oehii lui, Inchisi rentru pe masa verde o mie de lei. ci o din seara aceea. prietenii lui bilitatea cle a vd bucura fàrà grijä
totdeauna imaginea ultimei ferrei placit de sidef care, In momentul mai vorbird cu el!... si fria de tineretea dv.
la care se gAndise $i care nu Putes acela, te face sä uiti ca reprezintä, Singurul preparat pentru a evita
Ai drepfate. Aceastä sinisträ bolile venerice, sigur si usor de
fi deal o oar3care damil de pia_ sau ai cusuma care ti-ai pläti o datorie
aline suferinta altuia. transportat, sunt cunoscutele si re-
comedie trebuie Sil inceteze. troj numitele
La inceput, and oamenii sirntiau spune odata un om de stat. cu care
nevoia unei reuniuni, pentru a se Când pe un orn bogat 11 vei ve-
cunoaste, a se alege Intre ei si a dea cu ghetele cârpite si cu, hai-
sedeam de vorbä si. cdruia mai pe
larg si p3 Indelete
Tablete SEP4ORI
povestiam a- produs al casei Luitpold Werke
rune la cale indrumäri folositoare nele roane, sit stii C. este un pasio- ceste lucruri. Statul trebue sä in- München-Germania
tuturor, sUile largi, Incänätoare. net juator de arti. Banii existä tervie si sil opriasa jocurile la mult experimentafe de cdtre medi-
aerisite, adäposteau In ieturile con- pentru aducerea altor bani. Vei ve- noroc. ci si In clinici.
fortabile din biblioteci. spirit3le a- dea oameni timizi In afaceri. finan- Care stat? Intrebuintare foarte
lese, mintile agere, capacitäti ilus- ciari euminti $1 prevAatori In com Cum, care stat? Autoritätile Se gäsesc In orice farmacie i ;

tre ,Inclinate spre studii si gändi- binatii de bursä, curn la iocul de care au in grija lor avtitul si sän:1- droquerie, In tuburi originale a 12
re. Dar duP6 atva timp, fugind de arti pierd averi considerabile. do- tatea cetAtenilor. tabrete.
sgomot, s'au refugiat In cabinetele rind douA fise uìi locul uneia. A, da! Ii replicai eu la mo- Tuburile de Semori originale
de lucru. Atunci s'a ales grAul de Datoriile acute. la masa verd3 ment. Statul care pune in circulatie poartá timbrul . de garantie con-
neghinä. Multi au vrut sä, nricea . sunt datorii de onoare. Ele se plä- artile cu care se joacA? Statul ca- fOrm cliseului de mai sus Crucea
pg, cti, de at adâncirea filozofiei tese In doulzeci si patru de ore re te Impiedia sä joci cu alte arti. rosie cu capul negru".
vietii, care duca la mizeril. e mai Banii datorati
bun câstigul care duce la satjsface- te-a sapat delaunui
rea vanilätit. Au inceput
o
prieten, care
nevoie,
ioace torati femeii pe care ai päräsit-o,
banii da-
cleat cu cele pus?, In vânzare de el?
Statul care percepe taxe, si care Vopsire de par
prin agentii lui, vine prin cluburi. KOMOL", exista in 18 nuante naturale.
crt rti. se plätesc gr3u sau.... de loc! Dato- sä ia partea ce se cuvine. din ca Cu aceasta puteti vopsi pdrul cirunt, fume,
Când oamenii n'au mai avut idei riile dela club se plätese in doug-. niotá? Statul care tti libereaz4 cuí- cu cea mai mare sigurantil, In 15 minute,
'

rie schimbat Intre Pei. au schimbar zeci $1 patru de ore. tante si care se -Ingrijeste sä nu In culoarea originala. Cereti
cärtile de ioc. apune undeva Sao- Alai multi prieteni, stränsi la un frustezi, pentru a nu-I scgdea din KOMOL"-UL LA COAFORUL D-STRA
penhauer. In lipsA de conversatii, pahar cu via, propun sä se spo- venituri? Se trimite la cerere franco prospect gratis,
acolo unde odinioaa si stangeau vedeasa. Adia, hotäria ei. sä Vasäzich. statul.... adresinclu-vd la Reprezentanta Oenerali:
oarnenii de litere si de stiintä, s'au spunä fiecare ce faptä mai oribilä ..e complice la ac.3astä crimh. ORADEA MARE, Str. Delavrancea, 28. 1

adunat acuma aceia cari asvArlä

gologanii stränei $1 din munca lor. .144 4444 444 4 4.4444444-4444 444444-44 44444114444 4444444444- P-44 4. 411148 4444404 44444 4. 4444444 44-44-11444-4

dar mai ales din munca altora. Si

dela aea zisul club. ceva mat select
si mai acoperit, pAn.ä, la tripou, n'a
mai fost &cat un pas. Bazarul BUKARA" D-rul N. ULMEANU
COMPLETUL %art
dejsau.
VARTAN BARAGHIAN Medici al !Miler Tekir6hli.,1,
Cu ochii scosi din orbite. cu vi- rlis D-v. 11 !samosa* GAMMA
dalisIasI bolt I. Pm el, Chirurriealo,
nele Ingrosate si obrazul congestio-
ELITA" rift
nat, cu degete care Incep s seme- gust. Bs ghosts de vAnzare as-
Vinde Covoare veritabile garan
tate 1800 inetrul. Expozitia per
Vororiee, Diatormio.
ne cu ghiarele päsärilor ar:kitoare, manentt de Covoare Orientale AM* iloslu Ili 9
juatorul nu mai curmaste pe ni- mai la Magazinul (prim Llpssani)
/Irani i nu-si mai aduce aminte de MIHRAN OHANIAN Nationale
Prin lumina ochilor turburi. Strada Carol, 55 Teielon -38167. Ca ea Vioac9riel 44 Oonsult. 11-12, 11-7 TeL 340160
danteazg eolorile asilor si ale vale- (Pitaleiel Majestic Comedi,,
tilor; prin creerul lui nädueit- alear- 1111111111111111

www.digibuc.ro
 REALITATEA 1LUSTRATÁ 13 februarie 1930
41.-41--*-40-40-a-41b-40-411-40-4110-4,40-4.-411-40-4110-1--10-40-110-41b-l-0-4.-40-

MUK" de Ruzena Svabodova) ,

Pictorul Svaiger a schitat, odata, câteva ca venea des la d-voastra. Si acum, và chia- cru, am auzit ca. este In lume -
9 tablouri, pentru ilustrarea unor povesti a- ma mereu i vrea sà vä vadä." dreptate.
rabe. Unul dirt ele reprezenta un arab mic, Marenca, asa dar, era Muk. Am plecat, cu Mica Muk, sfarsitä de chinuri, a murit,
cu turban, trecând inarmat, pe dinaintea fata aceia, In ulicioara din Orasul Vechiu putin dupä aceasta.
unei porti de castel. Era un pitic, cu capal si In fundul unei curti lungi, era bordeiul ***
neinchipuit de mare, imbatrânit la fara si se lor. Am coborit pe Intuneric, pána la piv- Muk are, la Olsani, un mormânt verde, col
numia Muk. nita locuintei, cu peretii scärii umezi. Am o piatrà pe el. Arde mereu la cApättdu un
Trecea, pe la noi, pe strada, o fernee sà- dibuit treptele si era sa m lovesc de usa; sir de lumanari, tar de Cracium, de obicet,
rack cu un copil, o fetilá. Era o precupealä pe care a deschis-o fata, inaintea mea, pi- se pune aici un brad eftin, Impodobit cu
In fiecare zi se ducea dupä treburi, cu copi- paind-o.
hartii faiate.
lul ei, care cu fata imbatrânitä isi purta eU
greutate capul mare, pe umerii slatd. Când Câteodatä, când ma' opresc acolo, mi se
s'a asezat odatà, pe pragul de piatra, al cä- pare ea ascultä iii tacere, cá asteaptä.
sutei vechi, mi-am amintit de Muk al lui Iar eu, ntrmai am ce spume.
Svaiger.
Am aflat in urma ca sarmana copila im- Troducere din limbo celid de
preuna cu mama, a -fost gonità de tatäl ei ELENA EFTIMIU
pentrucä era urâtä i neputincioasä.
Cunasteam pe fetitä si am chemat-o la
Mi-a povestit toatfi viala ei ciudatä. Ves- DELA MUSIC-HALL LA FILM
nic astepta un räzboi mare. Când ne yam
destepta, dimineata, caii se vor uita pe fe- Inceputul carierii mete cinematografice
reasträ. Va veni räsboiul i totul pentru noi dateazd din 1924, epoca in care mi-am M-
se va schimba: noi, nu vom mai fi särace si eat debutul in baletul lui George White. Mai
vom mânca, de douà ori pe zi!" tnainte fusesem o fatd ca oricare alta, po-
Visa o mântuire, pentru mizeria ei. seddnd o diploma universitard $i putin do-
Am chemat-o la-mine. I-am citit, din po- ted pentru muzicd picturd. Nici o expe-
vestirile lui Andersen, povestea cu copilid rientd teatrald. Angajamentul la White imi
cocosat, -de pe care au cAzut solzii si au dddu, insd, experienta scenei i imi inlesni
crescut aripi, care 1-au ridicat in nori. accesul in studiourile din Holywood.
A ascultat aceastä poveste frumoasä si Trebue sd mdrturisesc a nu posedam un
sentimentalä i a suspinat. talent exceptional. Dorinta mea cea mai vie
Dumneata ai odai Inane, iar ale noas- era sd fac teatru, vis foarte frecvent la tine-
tre sunt joase. Când voi fi mare, voi veni la rele fete, si gdsii mijlocul de a-1 realiza. Dec"-
dumneata servitoare si asa voi trai i eu, In ceea, pdrerea mea este cd oricine tinde spre
odái Inane. gloria ecranului, trebue mai intdi sd se
Dar nand atunci vor fi räsboaie mari, care serviascd de piatra de incercare. care este
vä vor omori, pentruca aveli od'ai Inalte scena music-hallulvi, in lipsa unei scene de
noi mici; vi se va lua totul si ni se va da teatru.
noua. Atunci va fi dreptate! Mama nu va Aceastd ucenicie. a rampei iti dä acea si-
mai sta la tang, iarna si pe ger, el va sta gurantd,, acel echilibru, acea incredere
In ad:Ana voastre! Scarile mergeau in odae. Am ajuns, in tine $i acea notorietate, fArd de care este
Muk vorhia gray, dar cu un zâmbeLama- sfarsit, In celula, cu ferestrele mici asezate foarte greu de a atrage atentianea producd-
lit, In jurul gurii. La särbätaarea Trupul sus, luminata de o lämpitä cu petrol, care torilor sau a regisorilor.
Damnului", vindea, In piata Hradciani, 2) co- fila. Locuiau, aci, cloud familii! Inaintea intrdrii mele la music-hall, via-
roane impletite de päducel rosu. Când a Muk zdcea, pe jumätate in vaträ, ingenun- ta ?Ai se scurse departe de orice 'senzatio-
venit la mine, mi-a povestit: chiatá in pat, at asternutul i pernele mur- nal. ratdl meu era un negustor ale cdrui
Acolo pra o fetità cocosatä. Avea o ro- dare. Sarmana copilà avea trupul i pânte- afaceri mergeau destul de bine, pentru a
chie albA de ratase. Femaile povesteau eh' cele umflate, obrajli Ii erau vinei, i fata md putea trimete la universitate $i pentru
i-ar fi fäcut-o mama ei, din rochia de mi- mirata par'ca .de aceasta suferintä, cu ade- a md putea ajuta mat tdrziu de a stadia
reasd, ca sä-1 ascuuda cecoasa. Cat a fi yârat de neindurat. A spus: pictura mi arta decorativd.
vrut sä am un alt trup! Sunt atât de strain- Mamä, da-mi bratul täu, sä mä odih- Plictisita de viata limitatd mediocrd, pe
bA! Toate femeile strigau la mine si-si ba- nese pe el". care o duceam /a Dirmingham, orasul meu
teau joc! M'a recunoscut i apoi au cuprins-o cal- natal, luai hotardrea de a pleca la New,
A plfins. Si plânsetul ei i-a räsunat In durile. York si de a-mi face act o carierd. Aci. do-
pieptul slab si cocosat, ca Miele inteo cutie. Am trimis dupg d-voasträ. Voiam sä rinta mea de a ajunge in seen& se realizd.
Iarna, fâcea impreunä cu mama ei, lan- và väd. Voiam sa fie cineva care sä-mi puie Inteo zi, cdnd cdpdtasem permisiunea de
turi de hârtie, iar In zilele de Craciun le o coroanä, pe sicriu! Nimeni n'are bani a pdtrunde in culisele teatrului Jul George
vindeau, prin ganguri. aici. Mama a cheltuit totul, pe doctorii. White, pentru a asista la repetitiile baletu-
,Lanturi, pentru pomii sträini !" spu- eu voi muri. Nu mai astept ceeace asteptam! lui, met vazu d. White care imi propuse sd
nea Muk. Vreau cel putin o coroand de flori frumoase! fac o incercare. Ii pldcvi si mli angala.
M'am mutat din strada ei i, In noua lo- A gamut apoi, fiindca durerile au navä- Atrutsei atentiunea prin zelul pe care il
cuintä, mi-am gäsit alte prietene, mai mici lit-o iar, si a tacut. depuneam ca sd perfectionez. Ziarele in-
si mai chinuite. Biata ei mamä plângea: cepurd sd vorbiascd de mine, astfel cd, In
Cava mai .tarziu s'a mutat si Muk i ast- Durnnezeu mi-a dat-o schilgadä, dar ziva cdnd trupa debarcd la Hollywood, nu
fel, ne-am pierdut urma. cel putin o aveam! Si acum o sä mi-o ia avui decdt a bate la poarta studioului. pen-
Dar, intr'o seara de iarnä, a -venit la mine Prin ate a trecut sdracuta, eke a suferit tru a fi primitd. Din acest moment n'am
o fata necunoscutä, o biati nenorocità de Cel putin sa scape de chinuri! incetat de a turna.
vreo saisprezece ani, slat* i mi-a spus câ Muk si-a raven% A indreptat pernele, le-a Debutul fu incoronat de succes si obti-
m'a cdutat, prin toatà Praga. scuturat. Respira cu greutate si se odihnia, rod regulat roluri de femeie fatald. fu in
Imi pare bine ca v'am gäsit. dura fiecare cuvânt. drame, fie in comedii. Astfel, anul trecut.
Doamna Stanclova vä roagi sä paftiri la Apoi, cu glasul rägusit, din cauza pieptu- am interpretat, printre altele. 'mint prin-
dânsa, cAci Marenca este foarte rau bol- lui neputincios, cu vocea inecatä de la- cipal Ultima aventurd a Lordului As-
nav4". crämi, a spus: tor",4'aldtari de Ramon Navarro. Anal a-
Nu stiam cine este doamna Stanclova Si mai dati mamei' cinci fio- cesta md yeti vedea in mai matte &lime.
nici Marenca. rini pentru mormânt. Stiti pentru ce dintre care Nouile virgine" mi-a placut
Stfiteau cu casa, lâng5 d-voasträ. Maren- vreau sa aim mormântul meu? Nu vreau mie .cel mai mult.
fiu in sant. Am fost foarte mutt sprijinitd in cariera
1) Muk, un nume intrebuintat pentru oa- totul Odatà i aceasta va fi curând cand mea, dar atribui acest ajutor puterei mele
menii chinuiti. Tradus, InsemneazA Chin". veniui se va schimba si se va Imbunätäli de muncd experientei pe care am stiut
aceasta a vrea sä vä spun s'o acumulez. Dupd pdrerea mea, experienta
2) Scriitoare cehil care a trait In veacul veniti aceasta \TA rag sa vedeli --
al XIV-leä. Povestirea de fatä e luatä din yo- acest lu- este cheea cea mai band, cu care oricine
lumul Peänkami srdce". acolo in groapä a vrea poate deschide portfle atelt de grcu de pa-
-3) Un cartier al Pragäl, uncle este palatul truns ale studiourilor.
regal. 4) Cartier vechiu din Praga. MARCELY/C1 DAY

40-411-0-4140-410-40-
15

www.digibuc.ro
REALITATEA ILUSTRATI
18 Februarie 4980
A. S. Principesa Deana in
Seipteimema mijlocul studentilor, in vizita
pe care a fälcut-o la Semina-
in ilustratii rul de Sociologie de sub di-
rectia d-lui prof. Gusty.

-;
.7

INAUGURAREA UNUI POD

NOU, IN TOKIO.- Festivitâti-
le au inceput prin defilarea
unui corteaiu de geische, ca-
re au persit cele dintedu pe
pod.

.1
CAMPIONI DE TENNIS IN FRANTA
Ilustratia noastrei infäliseazei pe invingártorii
in dublu mix( la tennis in caineei.'Delu steinga
la, dreapta: Borotra, d-ra Bordes, d-ra Neufeld
si Martin Negag.

0 coalà pentru ingriji-

rea ainilor in Anglia
Bustratia noastrei in-
fcitiseaza fete tinere fcl-
ceind toileta de ditni-
neatà ceiinilor.

Doctoral Haslinget
din Viena a alceituit
modele clinice asupra
ciirora tirterii studenti
pot inuega, cum trebuie
sei facei pensulatie in
Of, i sei trateze boale-
le de gurei. Sonerii e-
lectrice anther momentul Cea maifra-
ceind studentul a atins moasel din
fatei
locul precis. cor a Americei. A
fost aleasei zilele
trecute la New-
York.

Vagabonzi londonezi, in hainele

!or ruple, fótografiati la un preinz
dot pentru ei de ccitre o organiza-
tee de binefacere.

Filmul senor al M. S. Reginel Maria

Reproducem
un peitrcitel din
filmul sonor
Merit la palatul
Cotroceni, de
ceitre Fox Film
din America.
La steinga, im-
primarea so-
norei; la dreap
ta se vede im-
primarea vor-
Dotal fotografii butte in acelas limp: una la Sinaia, bitcl. Filmul a
sad un bobsleig la viraj, alta la Galveston, locul concursului fost rulat in
de frumusefe, înfàJisând mullimea pe plajd. toatei lumea.

www.digibuc.ro
 Pebruarie 1930 REALITATEA ILUSTRAT1

Twadueere de Flontar
$ALUL VIOLET Nuvelfi de Josef Robert Harrer
domol In miscare si porneste mai
D in moment ce de voe, de nevoe,
trebue sä 'nceapd cu Connes
WlIths, povestea are un inceput
departe; If aude cum trace detu-
nând, peste un pod. Numai e nimic
crimnali? Ori sä i vorbeascä? 0-
tosea1a ei ir,vmse indoiala; se a-
propie de Miguel si-i spuse:
totul, mai ales-deed acea clipd, a-
duce un necunoscut.
Automobilul strdin, Isi vdzu de
test ; fiindcd, iatd, d-ra Connes, In preajmä-i &cat pddurea Intu- Scuzati-mä, domnule, nu a- druirn, iar Miguel se apropie de
sa de inganduratä, intr'un comp arti- necatd, si luna ce se iveste din ini- yeti ceva de Want? Mor de sete." Connes si-i zise:
ment, priveste nervoasd spre usd, ma norului. Miguel Jastreda se räsuci In loc Poftiti, vd rog, hl automobi-
de c4te Ori aude pasi apropiindu-se D-ra Connes se ridicd de jos, se un surds larg îi alunech" pe fatd, lul meu.." Privind-o mai de-aproa-
ofteazd usuratd, când se 'ndepár- reazdmh ostenitd de un porn... $i findcd ceeace vedea, era o femee pe, vdzu eh fata inchisese ochii; a-
t3azä si rdmâne iar singurà. fericitd, sopteste: IncântAtoare si obositd, care-1 pri- lunecase usor pe o parte si dormia.
De ce este turburatd aceastd fa- Scdpatät Scäpatä, printr'o Nca cu sfiald. Atunci Miguel o ridied binisor si
t§ tânärä si frumoas§? Inainte intAmplare!" Oh, o 1,..beagä nocturnd, o fe- o sui In masind. Apoi se urea' si el
chiar de-a fi pus aceastd Intreba- ** mee insetath... porni Meet la drum."Connes nu
re, at trebui sd ai gate la IndemA- Ce-i foloseste sportsrnanului en- kid rog, imediat vä voiu da ceva simtise nimic, dormia mereu. Ca-
nft, un aft semn de intrebare: dece tuziast, automobilul sdu modern si de bdut... Sunt fericit, crt cineva nad pul ei, se rezerna de pieptul lui; o
so perneste pe plans dinteodatd? elegant, din moment ce motarul e scoate din necaz... E grozav, am! cuprinse en bratul si-si zise:
Când plâng femeile frumoase se defectiios? $i mai ales când numi- Inchipuiti-vd, mergearn prin pgdu- Sunt foarte multumit, cd am
sgudue din ineheeturi trenul ac- tul automobil, mai este si capricios, re si de odatd, aud ceva galaind la avut pana asta... E o fdpturä mi-
celerat, chiar deed i-ar provoca In- ea o femee frurnoasd. $i când isi motor; trag cu urechea si autamo- nunatd."
tArzieri. $i, inteadevdr, trenul se face mendrele, ea 'n cazul de fata, bilul se opreste, ca un mâgar ná- * *
opreste dinteodatä cu o sguduitu- in inima päidurii si 'n toiul noptiP râva... Trebuia iau cu binele?" Connes Wilths trezindu-se, nu
stia ce e cu ea. Era tot in vis? In
tot cazul, inchise ochii numai de-
cât si-i deschise iar. Nu se schimba
nimic. Se gäsia intrn camerd str6,-
si nu mai visa. Dete fuga la fe-
reasträ. i privi In stradä. Un con-
damnat la moarte, privind in
curtea inchisorii i vdzAnd acolo,
oribila cherestea, pregâtitrt intr'a-
dins pentru el, n'ar putea tremura
mai mult si n'ar putea fi ingrozit
decal Connes, care-si dete seama
eh' se gâsia tocmai In case, din ca-
re fugise ieri.
Connes päli. Fel de fel de Om-
duri o agetau si-o smuciau incoa-
ce si 'n colo; un labirint, o mrea-
jd, zumzet de muzicd stinsd, râc-
nete de mii de automobile invechi-
te si 'nebunite dinteodatà, urlând,
tunând si gâfhind toate In acelas
timp: earn Lisa ceva era in capul ei.
Connes Wilths, sleitä, se asezä
pe pat si gândi:
Intâmple-se orice... eu... eu...
Cineya bâtu la usd; Miguel Jas-
treda infra; ea if privi ingrozitd
mutd, fâcu numai un semn din cap,
când el o salut§, cu un surAs nefi-
resc.
Sunteti miratâ, si nu v'à dati
seama de nimic. Dar nu puteam
face altfel. Ati adorrnit In drum,
v'am luat cu automobilut meu in
oras si v'am adus la mine acasä.
Vä rog, hotäriti ce voiti sâ, faceti...
Sunteti atât de abatutg, domnisoa-
rd. VA lipseste.ceva?"
Nimic", sopti ea si privi ener-
vatd 'n jos.
ce el, cauta defectul la motor, ea Nirnic? Asta n'o cred.' N'ati
vroi sd-mi povestiti? E cam ciudat,
r§ puternicd; cdrätorii nävdlesc u- Miguel Jastreda stAtea lângä au Tot vorbind scoase din automo- ca d-trg, in toiul noptii, in pâdu-
nii peste altii, d-ra Connes, cu o- tornobil, hlestema de zor, si In spa- bil o sticld, din care Ii urnplu un re"...
chii atintiti i marl, sare drept In nioleste 5i in englezeste si era cat pahar. Da, da! Dar nu intrebati; nu
sua, isi apucä frä sä-si dea sea- pe-aci, sd loveascd svelta caroserie Poftiti !" pot vorbi."
ma cufdrasul, inebunitd, de nesigu- vopsitd rosu inchis, a anotmoboi- Connes s' 1110, cu totul, cd In tot cazul, casa mea vd std
ran+A si deschide usa. 0 ia la fugd lului, cu lovituri de pimn. Dar ia era fugard, zâmbi si spuse: la dispozitie."
pa c3ridor; alte usi se deschid, tipe- urma urmelor, isi dddu seama, cd Aveti si-o tigaretd pentru mi- Deodata ea se 'ntoarse spreel:
te: Ce s'a intârnplat ?" se incruci- 'n chipul acesta, nu-si foloseste nici ne?" In'easa asta, este Ambasada
seazg; un conductor aleargdpe lAn- lui, nici capriciosului sdu automo Cu plAcere!" Spaniold, nu e asa?"
grt tren; d-ra Connes zdreste o usä bil. De-altfel stia din experient4, $ezurd arnândoi lângd automobil; Da."
lQrg deschisd si priveste afard. E cd femeile si automobilul, nu a t Fiinded ea oftá, el o privi intre-
Connes fumd cu poftä tigareta. Tâ- bätor:
Liapte; peste drum, o pädure in- nici un fel de Inclinare, sà reactio- ceau. Vântul usor de noapte, sop-
tunecatd, care fosneste si luna 'n neze la lovituri de pumn, ri catg, tea ca o muzied dulce, adormitoare. pot fiSunteti poate spanioa?... VA
vd1rnAsag de nori. De cum se as- 1ndernânare ar av ea. cumva
Connes inchise ochii, iar Miguel se sunt secretarul de vre-un ajutor ? Eu
cunde dupu un nnur greoiu, d-ra De jur Irnprejurul lui Miguel Jas- de-oclatd. Nu se 'nsela oare? guel Jastreda. A de ambasadä, Mi-
Connes sare din tren si din câtiva treda, era svonul noptii de varrä; Se auzia un automobil fast o lipsä de
pasi ajunge In p&dure; totul a du- de asuprg-i pribegia tuna. priutre
nouri. EH Allo!"
tact din parte-mi, cd nu m'am pre-
zentat Inc/ de eri."
rat numai douAzeci de secunde. Ea Se apropie in fugd de automobi-
cade jos i neindrknind s§ respire, in Si mai era cineva, care pribegia
noapte: Connes Wilths. Dar pri- lul lui incepu sd dea semnale pu- jos.
Connes Wilths cAzu lesinatA pe
tinge ou urechea, Li aude inima begia ei, iuâsfârit, in fata umbrei ternice. Autonaobilul strein se opri, Lesinul frumoasei fete, era raij-
svilcnind ii simte lacrimile picu- provocate de Miguel. Connes se o- sofehrul sdri din masind si porni locul subit, care-i trecuse prin min-
Mud pe obraz... Sta, nemiscatâ... pri. Un spectru? Un om? Injurâtu- sd caute impreund cu Miguel, me- te. In vreme ce Miguel se sträduia
Dar dece s'a oprit trenul?... Dece?... rile o f6curä glea seama. SA 1 teahna motorului. In juru-i, ea, sub pavâza nesimtirii,
Ascult A. mereu, ascultti. Un semnal ocoleased pe departe, pe domnul a- In cateva minute pane fu inld- se gândia cu Infrigurare, la o scl-
huninos, clipeste printre ramuri, cela, care, probabil, memoriza vre- turatd.. Automobilele sunt ea fe- pare. Si 'n clipa In care deschidea
un fluerat ascutit. Trenul se pune tcl principal, dintr o piesd cu meile: o-singurd clipd, perate drege ochii, stia ce avea de spua.
18

www.digibuc.ro
 REALITATEA LLUSTRATA 43 Februarie 1930
D-Ie secreter", zise ea incet, el prin minte, c hoata se afil toc- melee, atunci ei postul ei viitorul vroi sl-mi tineti in pdstrare ei brd-
iertati-mi neplAcerile ce vä prici- mai In locuinta secretarului... CAnd meu ar fi nimicite"... tare ?"
nuiesc. V, voi spune totul. Am fu- aveti nevoe de hArtii ?" Connes Inchise ochii. Tocmai ac- Miguel se repezi in camera de-a-
git eri dela bArbatul meu, pe ca- cat, mai de grabd, cu a- tela acestea, trebuia sd le lure. In- lgturi, s'aducl, brAtara. Cannes era
re-1 urlsc. Am plecat cu accelera- tat mai bine". tre timp, Miguel vorbea ei spunea singurg. Trebuia sl lucreze iute ;
tud, der un prieten al bArbatului $i decá treaba merge greu ?" ail t e luctu Se repezi a clulap intinse mAna...-
meu, imi luase urma. Eram rnoartä Cu neputintg Nell ... Oricum, Deodatg se'ntoarse spre ea si-i Icoane Ii tracu pe dinaintea ochi-
de fried. 0 intaraplare opri trenul, deed' ducrurile n'or merge cum tre- spuse: lor: Miguel langd automobil, svo;
toemai in mijlocul pAdurii. Profitai bue, vei vedea ealul meu violet, la De ce nu despärtiti ?" nul pesnic al pAdurii intunecoase,
de ocazie ei sArii din tren, fdrg ca fereastrA. Acesta va fi semnalul, cg Connes tresgri... Vezi, cl nu mai surAsul ca de copil o lui Miguel,
sä mg, observe cineva. Apoi rAtdcii trebue s'o luati la sgnAtoasa. De are incredere in nici un bgrbat. grija luf de ea...
prin pAdure, pang ce am dat de mine, ig nu duceti grijg. Má voi Nici in _mine ?" Miguel radea $i dad, Ii lua acum hArtiile, era
dv.'Restul II etiti. VA rog, aparati- descurea singurA". mAngAindu-i mane. ruinat... Ce feed ? Ii veni ame-
md, stau catva timp *** Apoi aduse lichior ei, pe and teall ei-o duptg grozavd se design-
ascunsA aici. VA', conjur... BArbatul Connes rdmase iar singurg. De- beau,Ce puse gramofonul srt cAnte. tui in ea.
meu m'ar omori, deed m'ar gAsi... pläcut
abia acum se putu gAndi cu chib- el. Pang acum nu blgasem de este la mine", zise Miguel se'ntoarse si-i zise:
Nu ne-a vAzut nimeni, cand m'ati zuintg, la fapta indedzneatl, ce-i sta seeing aea ceva. $i asta pentru cd cit-o, doemnd Connes !"
N'am gash brAtara. Ati rltd-
adus in caSa. dv.?" inainte. Fla% voe, se gAndi ei la iri- a venit la mine o femee Vended, ei
Nimeni, afard de - bgtrAna inlemnitg. Apoi tresdri.
mea femee din cask dar ea e tg- tAmplarea ei de eri. Sub un pretext frumoasd". MA duc s'o caut ei eu"
cutd". oarecare, intrebase la ambasadl, Connes se uitä la ceas. Cum tre- $i trecu in camera ei; lei apAsa
Miguel Jastreda era, bine inte- ei and cA ambasadorul era in con- cea vremea ! Der cum sA'nceand ? pieptul eu mâinile, tremura... Cea-
les, gata sh ascundd in locuinta
cediu, iar loctiitorul slu Miguel N'oti vroi d-le secretar, sA sul bAtea opt.
lui, pe femeea aceasta ternArg ei Jastredas, fAcea o partidg de a- pAstrati i ineluti meu cu briliante Connes se repezi la fereastrg, o
frumoasA. Serviciul lui, ii claclea tomobil. FUnctionarul cu care stä- In casa *dv ? Mi-e tearng sá nu-1 deschise ei inodg ealul violet, care
rare prilejuri de aventuri; ei, iatd, tu de vorbl, fu prins cu totul, pro- pierd". fálfâi ca un sindard. Apoi se prg-
aventura venise ea singued, spre el. babil, de vraja frumusetii ei co- Miguel deschise dulapul ei puse busi. Din odaia de adáturi, strgbAtu
Farmecul ce plutea 'n-jurul acestei chetgriei ei. Conversatia se'nteti, ea inelul pe care i-1 dete Connes, in- glasul lui Miguel; ea se riffled ei
femei speriate, ii vrAjia. De-aceea, Ii ceru o tigaretA ei fiindcg el nu teun sertar. Cu privirea ei se'ntoarse, incetieor la el.
cu'n zAmbet larg, rdspunse: fume, fu nevoit sá i-o aducd din Connes zári actele: trebue s'o iN pierdul
Stimatg -cloamng, totul vd, stá odaia vecing. Connes folosi aceastá Am uitat ei-o brátorg pe me- ieri; pe masä,
',BrAtara nu este...Dar, te rog
la dispozitie. Dispuneti de case unicg secundl de singurätate, ca sa din camera de alAturi. Fiindcg inchide-ti dulapul acela fioros... $i
mea, de mine, de toate.... Nirneni sg scoatg cu o smuciturä, servieta -mull/ vreme n'o sá mai ies, n'o sá acum, pune te rog, cea mai noug
nu se va atinge de un fir din pd- neagrg cu acte, din dUlapul deschis. am nevoe de gimfaericale. N'ati placl. Vreau sA petrec !
rul d-trA frumos ei auriu". Scoase heirtiile din ea, (le vAri sub 444,40+4 ttttttt 4-11.40444 4 444444 4+4++++444+4 4+44 4+110114 4+444411.44444,44 444444 11+ 4 0 444444144-11-1144
Connes îi edspunse cu'un surds haing ei puse servieta la- loc. Apoi
obosit.
Vreau sá telefonez prietenei
fumg tigareta adusg, de functionar,
tigare care pärea, cg nu se mai is- CONCURSUL DE FRUMUSETE
mele, e credincioasg, si-mi.va fi de pedveete. Connes era In friguri. In
fine, veni momentul sd-ei ia rAmas
ajutor. Poate veni la mine, nu e bun ei spuse cá va mai trece si a
a§a?"
Cum doriti. Din nenorocire, eu doua zi. Apoi dete actele lui Char-
nu vá mai pot vedea pang disearg, les, care la astepta. Seara, luuí ac-
fiindcl tocmai ast/zi avem de des- celeratul ei
$i, se'ntorsese iar aci... Dar dacg,
curcat un lucru cam nepläcut, la Miguel tritre timp Ii aflase semnal-
Ambasadd. ...VA rog, faceti aye, ca
ei cum ati fi stApAna casei. mentele ? Deed cumva palitia... Se
*** repezi la fereastrA... nu, nu ! Tot
Dung, amiazg, Connes fiind singu- viata obienuitg a oraeedor mari...
$i cu cAteva minute inainte, fggg-
rd, li sosi prietena.-
Nu ne aude nimeni, Connes?" duise 85, fure actele acelea impor-
tante...
Suntem singure."
Ai inebunit? Cum ai putut Trecu in camera de alAturi; -aci
veni tocmai in locuinta dui Iastre- se gäsia biroul lui Miguel ei lAngil
des? Dace' ne and' cineva? el, zgri o cash' de fer. Connes Ii
Intamplarea m'a adus ad. instrund vointa, inapoi nu mai pu-
$i eu credeam la 'nceput, cl, totul tea da.
e pierdut. Dar lui Jastredas, un orn Sezu inteunul din fotoliile largi
fermecator, TliCi nu-i trece prin de piele ei-ei aprinse o tigaretg.
minte.. Ieri 1110%, Nell dragd, ieri a Era ceasul ease. Miguel trebula sá
fast ceva grozav." ving ! Inchisé ochii ei se Wendt
Mu, e de eas! Spam eu bine, Cum sg, inceapA ? Nu-i rmAnee
cd e periculos sá ti se intredinteze altA cale, decAt s'aetepte tot o in-
tie furtul hartiilor. Bine el Char- amplare
les le-a i trimis de astgzi in Spa- Incetieor, Miguel intrA in odae
nia. Ai fost, insg, foarte neprevga- Dând cu ochii de Connes, incered
-toare. Fn accelerat, iti luaserl, ur- sá surldg, dar se vedeea cá era'n Concurentele au fost servite hi Salonul frizeriei
ma. Noroc cá 'n Inabulzeall, detecti- sill. IACOB BEER, din Calea Mosiior No. 53
vul te-a pierdut tren a prins Ce aveti, d-le secretar ?" 4411444444-114-144-44-4-4-0444-4111-4+4444
44444++++++4+++9444-41144++0-44 444 44444++++11-444+444-4+++444-44-4+4444

sá bAnuiascg, pe altd femee, care-ti Ah ! Necazuri profesionale.

seamAnd. Ea arunca un bilet pe fe- Ieri s'au furat din cancelaria noes-
reastrA, tocmai in cline Cenci pa- trA niete acte, a cd.ror valoare, a
trundea detectivul In comparti- fost exageratg de hoti. Totue, lu-
ment; acesta trase semnalul de a- este nepläcut. Stiam dinainte
larmd, femeea fu arestatg, btletul de asta, dar n'am vrut sá vit im-
Wash. Dar inchipue-ti !portunez". CASA DE PRIMUL RANG* 8UCURE$T1 STR.SFINTILOR 1
Nu era deck un biletel de dragoste Connes privi sperioasl. Asa! S'au
din partea prietenului casei. Biata furat niste acte. $i flptasul a
femee, nu avea nimic de-aface, cu fost arestat ? Cum ? 0 femee ? A
furtul de acte". scApat ? Iei suflg fumul tigaretei
IntAmplarea asta m'a scApat hi vAnt i zise:
pe mine. Am sárit din tren, iar in Si apoi mai viu ei eu cu ne-
pgclure am dat peste Jastredas, pe cazurile mele neghioabe".
care, bine inteles, nu-11 cunoeteam. Dar, doamng"...
Si aa ai nimerit tocmai in Connes ! Poti sl-mi spui Con- 444441++++++++11-11414+4444-444-44+44.1 ++
+4 444444 44141,44444-44444-411++++++++0

peetera leului... Ce-ai de gaud sá n es"...

faci acuin ?" ,Dar d-ng Connes, eu sunt fe-
Inainte de orice, mi-a pierit ricit cd, am o consolare. Sunteti atâ t
Jocul Asta primejdios, hicepe de frumoasl. Toatá ziva m'am bu- SmALOANIELE CALEA MO§M,LOR, SO
(ling& ilirticline Si. Ghsorghe)
sä, mg intereseze. Vreau sá pun ma- curet, crt astgzi má aeteaptg i pe
ne, pe hArtiile pAstrate de Jastre- mine o femee frumoasl, acasg. La
das, in case lui. Ce zici de vitejia urma urmei, o sá uit ei furtul de
if Coafura de dame formeazil obiectul aten unli generale
(cider In randurlie barbs lor cari luboac
mea, Nell ? Secretarul crede cA sunt acte... Din fericire hârtiile impor- cxmilura) qi aunt punctu de &tree* al
o Math femee nenorocitd, fugitá tante sunt puse bine la mine, In
clela bArbat. Sunt sub protectia lui: eassa de fier. Vedeti, colo'n dula-
--..::: JEAN lanai feminine elegante al de in lbf fol.

vezi bine c ninalnui n'o sg-i tree- pul acela Dad: mi -War fura actele 411111111.111=111111.11=111.1=1111111111.110116D.

19

www.digibuc.ro
 f3 Februarie 4930
REALITATEA ILUSTIIATA"

Un proec t ingenios Cronica sportiva

Un teatru subteran In imprejurimile Parisului Footaall 6-3, 6-2.. Austin (A.) b. Maims-
troem (S.) 6-0, 3-6, 6-3, 6-2.
I A BELFORT, s'a disputat un Dublu : AustinOliff. b. Oest-
match intre Irlanda 5i Tara bergRamberg
Calilor. Irian dezii, au Inv ins eu 6-9.
6 1, 6-3, 5 7,
7-0. ***
13 o x Turneul din Cannes, a avut ur-
mätoarele rezultate:
kc Oue Simplu domni: Tilden b. De Ste-
Tr A PARIS, Marcel Thil cam- fani 6-1, 6-4, 6-1.
pionul Europei la categoria Simplu doainne: Miss Ryan b.
.. mijlacie a inregistrat o victolrie
d-ra Valerio 6-2, 2-6, 6-0.
netä asupra lui Marin. Dublu domni: Tilden Kinplay
*** b. RogerWorms 6-1, 6-2, 6-1.
Vermont, campion al Frantei la Dablu Mixt: Fr. AussemTiklen
categoria semi-grea, a luptat sp- b. Miss RyanKingsley 6-2, 6-4.
tàmâna trecutd la Charleroi, cu
Simonsim, fiind Invins la puncte.
*** Agetisnl
Aloti Spakow, campionul Romä-
niei laqoate categoriile s'a intAlnit A LERGATORUL austr al i a n
la circul Renz din Viena Intr'un Whyte a ,bätut, la Mel-
match angajat pentru 10 reprize a bourne, pe dr. Peltzer 5i pe ameri-
3 minute cu germanul Roderstein. canul Lermond pe sfertul de milli
Disputa s'a terminat ou victoria in 21 s. 1/10.
GCE...E.

lui Moti Spakow, care si-a fäcut ad- *

Schema teatrului subteran, proectat
LA VERSAILLES va fi construit
un leatru subteran, care se
va deosebi de toate celelalte Icatre
din lame, prin faptul en' nu scena
va face miscarea rotativa, pentru
schimbu un tablou, ci sala cu
spectatori se va perinda prin fafa
scenelor inumovibile. Una din cele
patru scene, va fi o perspectivei siM
sub cerul liber, care sei se deschi- franci.
tell, 0-0-5 e 94-1-.4
versarul knock-out, In repriza Otto Peltzer, a câ5tigat carnpio-
doua. natul Australiei pe jumdtate mili,
in tinrpul de 1 in. 57 s. IA.
Tennis ***
Confoderatia hrazilianä a sportu-
(Id deasupra irnprejurimilor tea- ATCHUL anglo-suedez di s- rilor, a omologat ca recorduri, ur-
trului subteran. - putat la Stockholm, s'a ter- mAtoarele performante :
Dela acest teatro va porni un tren rninat cu victoria britanieä.
400 m. garduri: Cados Americo
electric peinei in centrul Parisului. Simplu: Austria (A) b. Oest- 55 s. 4/5.
Spectatorii vor avea dreptul set berg (S.) 7 5, 4-6. 4-6. 6-0, Präjinä: Lueis de Castro 4 nl.
meargei vine' la teatru, cu tre- 6-0. Malstroem (S.) b. Oliff ( ) 085.
nul. 3-6, 6--3, 4-6, 6-3, 6 3. Oest- Greutate: Edwin Engelke 12
larna localul va servi de studio. berg (S.) b. 011iff (A.) 6 3, 3-6, 90.
Realizarea acestui proect nece-
capital de sase miliarde
1144-04-0.1144-114-114444-114.11-11-14-11+04-11444444444-11-14444444

mijloc
de a Inväta o meserie
FETE TINERE pe care parintii nu le.au putut da mai departe
la $coli, FETE pe care pärintii nu ver sä le lase singure de-
part3 de casa ; FEMEI cri nu pot päräsi menajul; n ci copiii.
FUNCTIONARE cari nu pet pirisi serviciul ; CROITORI PA-
TRONI, CROITORESE, liter-Mori sau lucrdioare cari nu-$1 pot
parási atel erul in care it$i cistigä existenta, VADUVE cari
nu au alte vnituri i nu $tiu lima o messrie $i in fine ori ce
persoana ca :e nu se poate deplasa de acasä pentru a urma o
$coala speciatI unde pot inväta o meserie, se pot adresa imediat
domnului D. Theodorescu, unicul profesor autorizat de croit
in Romania si Director al Academiei de Croitorie, si li se va
frimite noul prospect ilustrat gratuit.
In urma insistenteior a peste 10.000 de cereri, d-I D. Theodo-
Spuma Curafaloa re rescu a dat Iiinlä cursurilor prin corespondentä, sistem unic
atat ca idee cat $i ca metoda.
KOLYNOS" albeste, curb-CO si intreilne Cu ajutorul acestor cursuri ori cine poate inväla acasät o
dint% Spuma efervescenta si inviora- meserie solida i rentabilä, reusita fiind garantatä:Cursurile de
Ware disoivä peliculele st inlaturd ra- CROITORIE CIVILA BARBATEASCA. UNIFORME IftILITARE
masitele alimentelor In fermentalie ; CROITORIE DE DAME SI LINGERII
distrugând $i germenii periculosi Incepute acum cateva iuni, pentru experienta au dat rezultate
producatori de carie. extraordinare Numärul elevilor inmultindu-se din ce in ce
mai malt s'a decis chiar o reducere a taxei dela 4000.--la 3000.
Incercati Kolynos" gura ratnâne cursul complect, plus rechizitele necesare.
deliclos de curata si Improspâtatd. Un E timpul and fiecare sä-si dea seama ca numai cu cateva
centimetru pe periufa wcatä e suficient. mii de lei in limp de 6-8 luni poate sä-$i asigure viitorui
piintr'o meserie.
PASTA DE f INTI Aceste cursuri sunt cu atat mai utile elevilor cari au urmat
un curs cerand acum al doilea curs, acWie vor plâti taxa si
K LIFNOS
Mai multe decoratiuni si recompense de primul ordin obtinute.
cu mai mare reducere.
Adresati cererile
D. THENORESCU, Bucure0, Str, Halelor, 1

20

www.digibuc.ro
 RËALITATEA ILUSTRATA
13 Februarie 19 0
Clara Bow a incercat sá se sinucidi Rbspunsul CEEDIT CONDITIONAT

E STE cunoscutã severitatea cu trem de sever. Inteadevär Clara O rasul cu cea mai cosmopolitä
care producAtoril de filme Bow shäbi, in timp de câteva srip-
leagä pe angajatii lor, stipulând in fämâni, cu tot atâtea kilograme. A- populatie este Nisa. In tim-
contractele acestora adevärate punc cest regim sdruncinä lnsä i nervii pul sezonului mai ales, oameni din
te draconice. Una dintre clauzele stelei cu pärul rosu. Intr'o zi, In toate colturile pâmantului vin sd
cele mai grele si mai desbAtute, timp ce se afla In studio, cdzu
se desfete de frumusetile paradi-
clauzd impotriva cdreia numeroase in cap sapca unui electrician care sului terestru".
personalitäti din lumea medicilor se afla cocotat pe o schelà. Având Nici francezil nu se lasd rnai
a actoritlor s'au rldicat, este acea nervii foarte sensibili din cauza prejos si din toate provinciile Id-
privitoare la silueta interpretilor. curei pe care o dusese In ultima rii vin vizitatori.
Fiecare non angajat, este vorba bi- vreme, Clara Bow avu o crizd ner- Asffel se explicd. faptul, cil 'in a-
ne inteles de actori, trebue sd is- voasá. Doctorul studioului ,opind cea seara, pe terasa cazinouli se
caleasca aceastd clauzä. In tot tim- pentru internarea ei intr'un sana- intâlnird dai masieri, doi prie-
pul angajamentului actorul respec- toriu. Cu ambulanta studioului Cla- teni, doi Francezi. Unul Gascon, Primarul (edtre consilieri). Da,
tiv va trebui sd-si mentie o silueldra Bow fu transportatà intr'un sa- celdlalt Normand. domnilor, pentru cdtätoria dv. ,le
anumitä, ingrdsarea chiar minima- natoriu din San-Francisco. studii, comuna vd deschide un cre-
ha' aträgând dupä sine rezilierea Gasconii pe lânga multe alte- dit nelimitat, cu conditia expresä
contractului. Nimeni, fie chiar Au trecut cloud' sdptdmâni dela a- le sunt renumiti prin extraordinara
ceastä Intâmplare. lor imaginatie pusä in serviciul insä, sd nu-1 depäsiti!...
steaua cea mai mare, nu poate scd-
pa de rigorile acestei clauze. Starea frumoasei femei, In loc de minciunei. CONSOLARE
Datoritá excesului cu care ac- de a se ameliora, ddclea din ce In Normanzii, sunt si ei renumiti
torii urmäresc anumite cure, pen- ce mai mull de gândit medicilor. pentru incdpätânarea, tenacitatea Spune-mi doetore, ce crezi ie
Lucrul fu suspendat In atelier, In inteligenta lor. pltimânii mei.
asteptarea Insänätosirii interpretei 0 blind parte din timp pe-
E drept, ed sunt cam atacati,
principale. O. telegramd din New- trecurâ vorbind despre mashie lor, dar o sd te tie tot restul vietei.
York ne aduce Insa o veste tristä. despre pobiticá i despre vâiià-
lin timpul unei crize de nervi. Cla- toare. LA COALA
ra Bow a incercat sà se sinucklä, Profesorul. Georgescule, spu-
implântânclu-si un cutit In ininid. Povestind despre una din ulti-
ne-mi indicativul prezent dela ver-
Medicii cari au sdrit imediat in mele sale vândtori, la un moment hul a fura.
ajutor, au Indepärtat pentru .mo- dat Gasconul exclamd: Elevul. Eu fur.
ment orice pericol. Orice compli- Nu mai puteam urindri iepu- Prolesorul. viitorul?
catie ponte duce insä la un desno- rele, flindcä intrase pe pod si ar fi Elevul. Eu voi fi arestat!
ddmânt fatal. In tot cazuk Clara
Bow, actrita cea mai populard de insemnat sd. alerg 20 de zile dupd ECHIVOC
pe glob va lipsi multd vreme din el si tot sd nu-1 pot impusca".
studio. In ca&il când rana pe ca- Cum asta?" Intrebd banuitor
re si-a pricinuit-o se va vindeca, Normandul.
boala ei de nervi cere un trata- Gasconul pornit pe panta min-
nt si o convalescentil indelun-
gatä. ciunei, unmd cu seriozitate:
Sperdin insä cA natura, care a Pentrucd podul despre care-ti
Inzestrat aceastk fiintä cu adeviäral vorbesc e peste o apii care tree
Clara Bow minunatà cu toate daruride ei, ii va prin mosia mea si e asa de mare,
da si forta necesarä, pentru a pu- cä unui 0m trebue 30 de zile de b

tea invinge grava boald, cAreia i-a mars fortat ca sà treacd de la un

tru a nu se ingrdsa, registrele ca- cAzut victima. capdt la celdlalt".
selor de filme Inregistreazd aproape Normandul simti minciuna
zilnic accidente, mai mult sau mai In ceeace priveste pe marii mag-
putin grave. nati filmului, acestia vor fi de plâti cu aceiasi monecid.
0 ultimd victimä a acestei goa- azi incolo, mai putin severi la Vezi, pe mosia mea, nu se Doctorul. Unde te doare, prie-
ne- dupd siluetä este CLARA BOW, cântdrirea angajatilor lor, cari ori- putea intâmpla asa ceva". tene?
minunata interpretä a casei Para- ce s'ar spune nu aunt cai de curse. Nu stiu exact docto-
De ce?" fu acum rândul Gas- Bolnavul.
marmt. $i apoi, ce ne intereseaz5 pe noi, conului ca sd intrebe. re; dar eel mai bun lucru pentru
Ingrijoratd de o tendinta spre in- spectatorii, dacd Greta Garbo sau
grdsare, care Incepuse sa se mani- Nancy Carroll s'au Ingräsat sau au este un Fiindcd la mine pe mosie mine, ar fi sä. mor.
Doctoral. Dana ai asemenea
festeie in ultima vreme, delicioasa smit cu 50 de grame, In decunsul râu asa de ingust, incdt... idei negre, ai fäcut bine c m'ai
actrità se supuise unui regim ex- lunei Ianuarie ? are un Singur mal. chernat.
CO44-14-14414-044-144.4 4+144 4-4+4+114+ 141N-04+4 Hi Hi #.4-4 11+1-1-144 t. - *Ht.. 04 M444 .4 4444-0-1-444-1144+944

A apärut
ZBARLITURILE Doufisprezeee Noma Pensiunea E LLA"
pe tatd dispai in de Dragoste 1 Sn. Brâncoveanu 6, langä palatul Po;itei
minute at noua deseoperire De vilnzare la toate librärlile In plin centru al Capilalei.
Camere frumos mobilate.
vienezd, cos- Calorifel, apa curgâtoare
me tic ul Rebid 9! 161 44444444444-0444404-14444-4444-1-04-..**4 H-O-04-444444 :: in odai, ascensor.
Se gaseste la tarmacii, (110-
Telefon :: Acces la Bale
guerii, partumerii i coatori. 0, /VA crit1 contra Cu sau fArS Pensiune. Se servecle
masa externA ; patru feluri cu 70 lei
depozitu oticial at
drogutstilor :
gripe prânzul. Seara 60 lei.
BUCLTRE /durerilor deed 114-144-114-114444-04-64-1-11-11-014÷1-4-14-0-1-041+414++++.4-0-4-4-144
Calea Victoriet No. 122 ti racelei prin
UN FLACON 100 lei.
plus 25 lei porto. PASTILE
se expediaza acolo undo IInstitut de Aplicatie
nu se gäseste

34414-14444-0-14+1+44-144
adiavin ide Henne
' in toate nuantele de berme veritat
bil. Se rdace orice pr,r stricat de
orice altfel de tinctur.. Tuns, co. fat,
CEA MAI CLARA fi CEA MAI MATURALA AUDITIE A POSTULUI RUCURESTI manicurä cu preturi modeste, pert
F4143::,1
sonal select la dispozit.e Aplicat
NUMAI IN APARS(TELE cu GALENA 1 pile se exe...utd numai de patroand,

iMatildaÄrpadMurcai
S trada tiarbu .ata. gar No. 14.4
(colt cu Cal ea iutfirlei No. !ai)
At4i71311111
Efis, H-1444-1-14444-ati. 4-14-14-444-14-1-11414 *fa e* ftt. I #.4.-
34 CALEA VICTORIEI BUCU ESTI MAUR &CO

ALAT1' LA DOMICILIU
IELVIDERE .

Cititi LE Cl A

www.digibuc.ro
 13 Pebruarie 1930 REALIPATÉA ILUSTRATA

Ancheta noastrei asupra viselor

Numai functiunile psihice supe- pe când In perioada dintre aceste
UPA cum am anuntat, publi- rioare dorm in timpul somnului: in tidupul somnului. Cd La Fontaine
somnuri, nu-si aminteau nimic. E
cdm In numdrul acesta, visele sunt deci manifestdrile acti- acdcompus cei doui porumbei" 5i
Voltaire a modificat un cântec dela sine inteles, Ca' aceste aduceri
pArerile asupra viselor, a vitkii psihice inferioare. Pentrii a- intreg, din Henriada". aminte a unui fapt uitat, pot da
mai multor ganditori din ceasta ele sunt ilogice, nerezona- Nu cred cd in somn nu se poate visului aparentele unei revelatiuni
strAindtate.
Am socotit cd e necesar, pentru o bile, absurde, cu asociatii de idei gAsi nimic nou. Acestor lucruri
superficiale si bizare. noui lush.' le putem da o minunatd
sau ale unei prevestiri.
Iatd câteva fapte In care aparen-
mai bund Idmurire a publicului no- Astfel Maury viseazd cd merge formd exterioard, dupd ce ne tre- tele sunt mai kapresionante, cu
stru cititor, sd-1 punem in eurent pe un drum; drumul evoacd ideea zim. Putem dirija visurile unor toate cd deductiile ce se pot face
cu pikeride Miintei 5i ale cugetil- de kilometri, de acolo el trece la persoane, provocAndu-le unele sen- sunt absolut false.
torilor apuseni, in aceastil ches- kilogram 5i ajunge La cAntarul unui In vise regAsian cdteodatd amin-
tiune. zatii: senzatiile ajung pAnd la cen-
bdcan; apoi dela_kilogram, el ajun- trii psihici inferiori ai persoanei tiri, depuse In centrii nostri psi-
e la insula Gilolo, unde-i spune care doarme i ace'asta este tema hici inferiori, In mijlooul unei pc-
EMILE FAGUET bdcaniil cd se gdseste; acolo el ve- punctul de plecare al unui vis. rioade de distractie. Astfel, Maury
de o floare cara se numeste lobe- GAndul cu care adormim poate di- vede In vis, mai multe zile la rând,
Nu visez niciodaid, fiindcä diani- lia, apoi pe generalul Lopez si rija visurile din timpul somnului. un oarecare idomn co cravata albA,
neata, In momentul când md scol, sfArseste prin a juca o partidd de De aceea un sfat persoanelor care cu o pAldrie cu boruri largi, cu o
ceva lduntric imi sopteste: Vezi botto. au visuri urâte: alegeti-vd bine fizionomie particulard, 5i având
bine cà te gAndesti Fa prostii, vi, Toatd aceastd auto-analizd nu s, gAnditi-vd la ultima impresiune, Infatisarea unui anglo-american.
sezi, scoald-te!" Si md scol. face decAt In timpul unui mai ales la ultima lecturd sau la Acest damn li era cu totul necu-
Desigur ca am oredinta cl orice poate
sornn putln adânc 5i mai bine Incd subiect de conversatie Ina- noscut, dar mai târziu 11 IntAlne-
orn in tin1flYu1 somnului viseazd, cu In ceeace Maury numeste halucina inte de adonmiti. Impresiunile in- 5te, exact a5a cum 1-a vdzut In vis,
singura diferentd cd unii îsi aduc intr'un cartier, in care el mergea
aminte de ceeace au visat, iar altii adesea inainte de a visa, si nude cu
nu... Ace5tia din urmd, au, cum se sigurantä cd 1-a vdzut, dar nu I-a
zice, un somn greu. Fac parte din- rernarcat lath' ce dd visului o in-
tre acestia. In consecintd nu poi fdtisare de prezieere, pe cAnd In
da nici o ddanurire noud asupra a- realitate acest lucru nu e decAt re-
cestei chestiuni. venirea In minte a unor fapte, pe
care de-am receptionat, inconstient.
VISUL.... ESTE DUSMANUL Brockelbank pierde din buzunar
de Edmond Haraucourt un cutit. El 11 cautd, dar nu-I gd-
seste 5i nici nu se mai gAnde5te la
A visa? Nu, nu! E interzis, imi el. Sase luni mai tArziu, el viseazd
interzic. De altfel, n'am cunoscut cutitul In buzunarul unui pantalon
niciodatd deck un singur vis, vechi. Gaud se scoald 11 cautd
fermecAtor ci totdeauna acelasi: _gäseste In aced buzunar. Prezicere?
A sbura fdrd sfortdri, ca un nour, Nu. Arnintire depusd anterior 5i In-
evoluAnd printr'o simpld orien- tr'un moment de distractie In psi-
tare a capului si pieptului i la hicul inferior, 5i care a apArut
coborire sd ating pdmântul cu mai tArziu In vis.
degetelor dela picioare, afard de Myers citeazd de asemeni o serie
cazud cAnd In drumul rneu nu m'asi de luoruri pierdute i regAsite tot
ciocni de un perete la cotitura vre- In unna unui vis, prin acelasi me-
unui drum. canism.
Stiu cd acest vis este banal, foar- Lucrul devine mai nostim, dar
te banal, toarte cunoscut, cIasic 5i nu mai misterios atunci când cen-
clasat. Má multumesc cu el. IntAi trii psihici inferiori ai celui ce
pentru cd el, din punct de vedere TAlmacirea viselor doarme presard reminiscenta cu e-
fiziologic denotA o sdnAtate exce- TAImAcirea viselor lemente de roman.
lentd 5i In al doilea rând pentrucA Visiind ruirzi in- 0 fetitd pierde un cutitas la care
trni este de-ajuns. Viscind oi inseam- seam-aid onoruri. tinea mutt. Intr'o noapte, viseazA,
Minded mice vis este o epuizare ea un trate pe care-I pierduse si pe
inutild, o fortd pierdutd. El este, Vistind -tuna in- care-I iubise mull, i se aratd. 5i o
de altfed, un dustman al somnului. seamnd dragaste. conduce de mând toomai In locul
Sommil, care comportd o reactie `uncle se gäsea cutita5u1: Ea se de-
chiming a tesuturilor, constitue pen 5teptd, se Indreptd cAtre locul in-
tru ele o adevdratd hrand cu elimi- dicat i gdse5te cutitul. E usor de
nári de toxine. A visa amid dormi, tie hipnagocicd, adicd In jumdtatea terne, venite din intimitatea orga- inteles cAt va fi de greu sd impie-
inseamnd a digera rdu somnul tau. tie somn, pe came o observdm la nelor noastre, pot deasemenea di- deci pe acest copil de a crede in-
Am suprimat aceasta. inceputul 51 la sfar5itul somnului. rija visele. 0 digestie rea dd na- tr'o revelatiane de dincolo de mor-
In visul obicinuit, noi nu suntem 5tere la un vis nepldeut. 0 persoa- mint.
VISUL... ESTE PRIETEN isbiti de lipsa de legdturd a visu- nd, care lube5te viteza, viseaza nd- Si totu5.1 nu avem aface deck
de Jules Claretie rilor. pentrucil In acel moment, deri, navigdri repezi. Unul care res- cu o simpld memorizare a psihis-
noi n'avem centrii no5tri psihici pird greu,--viseazA cà un animal mului inferior.
Visele sunt avertismentele boli- superiori, cari judecd i dirijeazd sau un monstru, apasd pe pieptul Vedeti deni de câte precautiuni
Ion Ele sunt adesea o prefatd a rnentalitatea noastrd inferioard, ab- Visele deci, pot descopeH o trebue sh linem searna Inainte de
suferintelor noastre. Suferim, visdni solut liberä. stare patologind particulard. De a declara ca supranaturald o decla-
suferim 5i rani este acela5. Visul Aceste functiuni psihice inferi-- aici derivau pentru cei vechi inter- ratie de acest gen.
precede doctoruli _ oare, care dau nastere visului, in pretdrile prevestitoare ale visurilor. Visurile, nu sunt niciodatd o o-
CAteadatà visul e un colabora- timpul somnului, sunt aceleas care Gallien poveste5te, ca un tanâr caziune de ghioire sau prevedere
tor. Gdsim In vis ceeace cdutdan In lucreazd In timpui cAnd spunem câ visa, cá avea un picior de piatrd 5i a viitorului:
stare de veghe. Elaborarea cerebra- suntem distrati. CAnd soiritul so putin mai târziu fu lovit de o pa- Ele nu sunt deck gândurile psi-
id inconstientd adUce ceeace re- perior este absorbit de o gAndire ralizie, la acelas picior. hismului nostru inferior (pe care
flexia nu putea sd gräseascd. Acea- profundd, (ca Arhimede când e5ia Boalele, spune Tissier, Incep le-am numit poligon cerebral) su-
sta nu este o reguld sigurA, dar se din bae) mergern distrati farà sd printr'un efect patologic lent, eke stras directiei i controlului cen-
poate datAmpla. ne gAndlin, inconstienti, numai ea odatd incon5tient, când pacientul e trilor psihici superiori adormiti.
Si apoi, pentru cAteva co5mare in centrii psihici-inferiori. treai, dar care pot deveni foarte In orke caz studiul visurilor e
viatA, eke vise frumoase. Gerard Aceste acte ale omului adormit. sensibile In timpul somnului 5i pot unul din capitolele cele mai ouri-
de Nervad pretindea chiar cä visul 5i ale omului distrat sunt acte psi- produce vise, care au rapoarte mai oase, i ;mat fecunde din psihopa-
singur, constitue viata. Si pierzAn- . hice, gândiri. CAnd mergem dis- mult sau mai putin simpatice cu or- tologie.
du-si mintea, acest fads si profetic trati, evitdm In acelas timp auto- ganele lezate.
geniu, avea poate dreptate. mobilele i trecdtorii, salutärn pri- In unele cazuri, In vis atribuie RASPUNSUL LUI BERGSON
etenii, totdeauna grândindu-ne la suferintele altora, spre exemplu
CE SPUNE DOCTORUL
ii
alte lucruri. Tot asa, in soann, cu vede un cal sufocându-se sub o- latd un vis. Zdresc obiecte 5i to-
GRASSET toate cà directiunea psihicà supe- chii lui. Acest lucru poate fi da- tus nu este nianic. Totul se petrece
Hoard' lipseste, gândirea continua: torit insd inceputului unei crize de oasicum lucruri, persoane reale, ar
Visurile sunt dovada cá In tim- proba este eh' 5colaru1 1st fixeazd astmd. fi de tap, pe când la desteptare
ptil somnului creerul nu-si opreste In memoria sa, In timpul somnului, In visuri, memoria, prezintd par- tolul a disparut. Cui se datoreste a-
functiunile, dupil cum nu ii-le opre- lectia pp care a citit-o inainte de ticularitäti foarte curioase. Unele ceasta?
ge DicI aparatul digestiv, respira- adormi. Se spune, ci Tartini a persoane 41 amintesc intr'un somn, Mai intâi, este oare adevirat ci
tor, circulator, etc. ifisit opera sa Sonata diavolului" lucruri din somnurile urecedente, TRi e nimic? Vreau sii spun: Q 2-
32

www.digibuc.ro
 13 Februarie 1930
numitä materie sensibild nu ne este forte, n'ar merge pana la capat.
cumve prezentatä ochilor
In timpul somnului, ca i in timp
de veghe?
Cu o oarecare sfortare incordata
a atentiei, se poate distinge incetul tesc deasupra timpului, deasupra
en incetul mai multe Incruri. Mai spatiului. Dar printre toate aceste
intai In general un fond negru. Pe
acest fond negru, adesea, puncte
strälucitoare, care se duc si se in-
tore urea i coboara... ntai ades
pete cu mii de eulori....
s'au ocupat de acest joc luminos,
Spectrul ocular", pete colorate,
etc. aoestea sunt denunairile pe
cari ei le-au dat fenomenului.
Dar putin intereseaza aci expli-
catia fenomenului si denumirea ce
i se (IA. El se produce la toata lu-
mea i constitue principala mate-
rie, substanta din care ne croim
Asadar, exista In realitate pre-
zentata perceptiei naastre in tim-
put somnului o pulbere vizualti
aceasta pulbere ne va servi pent-
tru fabricarea visurilor noastre.
Oare numai ea singura serveste la
aceasta? Mai sunt Inca i alte sen-
zatli vizuale: Aceea a unei lumâ-
nari aprinse in odaia In care dor-
mum, apoi senzatii sen-
zatii tactile... (Bergson face aluzie
aci la senzatiile ernanând din toate
punctele organismului si care ne
prevestesc o boala). Dar toate a-
oeste date nu sunt decât moteria-
lele viselor noastre. Ele n'ar fi su-
ficiente pentru a le produce.
Ceeace va da o forma materiala
acestor visuri, vor fi amintirile
noustre.
Bergson, evoaca o pagina din
Plotin, in care acest filasof, conti-
nuator al lui Platon, explica cum
se 'last oamenii... Nature zice el,
plamadeste corpuri vii, dar numai
le plamadeste. Lasate propriilor lor
.4-ti4-114---1-0-ff-1-8-114-11-1-114444-11441-1-11 41-1-H-N4
Pentru femei
0 carte nespus de pretioasa, cu-
prinzând tot ce poate interesa
femeia moderna de azi, a aparut
de curând la vitrina librriilor
noastre:
Gum sA ne ingrijim oorpul $1
fata", un volum de peste 200 pagini
e titlul cartei, datorita cunoscutei
scriitoare Fulmen-Laura.
Citind-o, orice femeie va invata
lucruri noui in arta infrumusetärii
si a intineririi, in arta d'a se fro-
braca, d'as impodobi interiorul.
Cum sä ne ingrijim corpul
fata", e o comoara ce nu va lipsi de
azi inainte de pe masa nici unei
femei doritoare d'a placea.
100 lei, la toate librariile in Ca-
pitalà, sau cu ramburs, la Admi-
nistratia ziarelor irul" $i
Dimineaja", str. Const. Mille (S5-
rindar), 9.
-44-11-044+1144-1-114-1-00-1444.4-4-11-0-14 I 1-11+-+4144-04
4 Distractii Fait hare
Scamatorie, Magie,
diferite aparate ma-
gice pentru aparijil i dis-
parijil de obiecte, pasAri,
ilori, $erpi, etc.
Arta do a to WO pläcut In sail:date
1J scamatorii fan- ! n, (lc
,astice cu a?arate i.
trimitem C o n 1r a ranilmrs,
precum i catalogu: ilustrat
gratuit
MIINTA DISTRACTIVA"
Str. Logofatul nut No. 1.
Bucurelti V
Pe de alta parte, sufletele locuesc
In lumea ideilor. Incapabile prin
ele Insile a actiona i negândin-
du-se macar sh actioneze, ele plu-
Visul romantic
Acest tablou a fosi compus de PUVIS CHAVANNES
corpuri, exista unele, care raspund ceste corpuri incomplecte.
mai mult prin forma lor nazuinte- tia e calda, vibrantaAmintirea
lor cutaror sau cutaror suflete. si dar nehotarita.
printre suflete exista unele, care eompleta, dar aeriana i
se vor recunoaste mai mult In cu- Senzatia ar voi sa-si gaseasca
tare sau cutare corpuri. Corpul, o forma, care säli
care nu naste cu suficienta forta rile
de vietä, se tidied la sufletul care ohtie materia pentru a se completa stri.
1i da viala complecta. $i sufletul si a se actualize Insfarsit. Ele se a- ..-44444-1-44+4.-1-44-14-1
o NOAPTE Ochelarl
in impàrätia undelor eterice
aceasta va fi tema pe care
se va desfäsura la
::: 28 FEBRUARIE
BAWL RADIOFONIEI
Amänunte in ziarul
RADIO I RADIOFONIA"
ura
I 3,11-144-1-14+014/4144--444-141. t I I
25.000
Certifi-
cate de
multu- asd
Cu cunoscutul .Inhalator Mondial d:n
Wiesbaden. Germania vindeca garant t
Astma, respiratia grea, bronsita cronica,
gripa, tusa convulsiva, inflamatia gatului,
amigdalitile, flegmele, catarul laringean,
faringean. leziunile variurilor pulmonare.
Acest aparat introduce materii vindeca-
toare, dezinfecteaza pe cafe rece, inteun
fin turn care trece prin cam.lele nasaie
gura tid gat, ulna ajunge tu plmâni. Ceref
prospecte gratis. Adresati r ZWEINGFIQ
Tem6ana 10, Bucuresti II.
14-1444-114-14414+0
Atelierul American de ARTA
si VOPSITORIE MODERNA
ZENITH" CEDIB"
FOST IN STR. FILITIS
Actualmente Cal. Victoriei 156
Este primul in jarfi $i singurul
care revopse$te garantat, prin aer
comprimat, genii, pantofi, mobile
haine de piefe, etc., etc. ::
REALITATEA ILUSTRATA,
privind acest corp i crezand ca-si trag una pe cealaltä si aceasta a-
zareste chIpul Intocmai ea intr'o mintire-fantoma ce se incarneaza
oglinda, atras, fascinat de aceasta In senzatia ce-i aduce sânge si car-
imagine, cade. ne, devine 0 fiinta, tare va trai o
Sufletul code si aceasta &Mere e viala proprie: un Vis.
viata. Pe de alta parte, senzatiile ***
noastre nocturne, seamana cu a- Ni se pare interesant pen.tru a
incheia sa citam eâteva rânduri
extrase dintr'o conferinta pe care
Bergson a tinut-o la Koala de psi-
hologie, In 28 Martie 1901: A ex-
plora cele mai tainice adâncinti
ale inconstientului, a 1nel-a in cea-
ce numiam inainte suhsolul coil-
stiintei, WA care va fi misiunea
principala a psihologiei in secolul
ce se Incepe. Nu mä indoese cá ne
asteapta descoperiri frumoase, tot
atilt de importante poate pe cat au
fost In veacurile precedente desco-
peririle fizice naturale..."
Poate ca In aceasta explorare,
poate ea' In acest stibsol" al con-
stiintei, se vor gasi intr'o zi rem
niti, oricât de neinteles ar pulea
sa pare', cercetätorii antagonisti,
cari sunt savantii, cari nu vor cu
nici un chip sa se departeze de fi-
ziologie, de fenomenele observa-
bile, vizibile, tángibile, care pot fi
cântarite si másurate i pe (le
alta parte rnisticii, idea1itii, spiri-
tualistii, cari nu vor sà consiftere
in toate fenomenele decât spirital
sau sufletul, ca factor conducator.
$i peate, ea in ziva aceia, inapoia
tuturor aparentelor si antagonis-
melor ireductibile i unii i allii
li vor va seama ea nu era dealt o
Senza-
i aproape vie, chestiune de cuvinte care ii des-
este parlia.
flea' via- * *
In numarul viitor, vom publica
raspunsul premiat de noi, precum
muleze conturu-
amintirea ar voi sa si raispunsurile mai interesante,
prlmite din partea cetitorilor no-
ol.....m.a...111
+444114 4
-44-04444+04++444-11-04-1-#4-04-114-0-
BAWL DELA
ul :mole eele mal Wine se glees 1e
MARAZINUL 8001ETATI1 DE B1NEFACERE COTROCENI!!
AMICII ORBILOR" La balul costumat
Medic specialist dä consul. ce a avut loc la Palatul
tatii la cel ce au novel). Cotroceni, a oft in evilenfti
PASAGIUL IMOBILIAR ar:a Casei C. Beer", coafor
intrarea grin Calea Victoriei, ¿I
si furnizor al Curtii Regale
demonstratä prin splen-
Via-a-via de Teresa Otetelegann didele Coafuri si Peruci
Artistice .
tall*-11-04-
+444/144-114+11411-144-114044-444114+4-11-14-144-11-1-14+414
I N VEDER EA
n
CONCURSULU I
de frumuset e
pe anul 1930
D-1 Emil Bee.: a lost invitat
la Palat pentru aranja-
mentul coafurii de spaniolà
:
a Domnitei I leana
recomandfim tuturor candi- a M. S. Regina Elisabeta
datelor, preparatele a Greciei, reprezentánd
PUDRA I CREMA coafura indianá.
,,ANTIN EA"
Paris K.
11-11.44444+-444.4. 44-1-1-4-11-0--4 114444444444-44-14
Université de Beauté
PARIS.Filiala, Bucure$t.
Bulevardul Carol No. 21
Tratamente noi pent= in-
trejinerea tenulni.
epecialitAii originate ale
www.digibuc.ro
 feioute4 REALITAiBA ILUSTRATI

Fetita din Cor" §i genul Bebe Daniels"

Tr LTIMUL FILM al lui Bébé Da- sa moard, decat sa abandoneze Ea doar joacd, joacd foarte bine, Si atunci, avem Inteunul dim a-
niels nu este un film al lui intreprinderea Inceputd. In goana dar joach in filmul altuia, Intr'un cele priine-planuri, In care exce-
Bèbé Daniels, ci este un film cu dupá aur, Chariot e un biet omu- film, care nu e R&M-Daniels". leazä cinematograful american, ta-
Bèbé Daniels... Joacd inteansul, let pipernicit, o starpitura, cel mai Filmul Bébé Daniels" se compu- bloul postalionului, Incarcat eu
printre alli actori. Are un rol prin- urit si mai sarac cetatean din A- ne dintr'o nenorocire centrala, din dusmani i mânat de victimä; a-
cipal. Dar nu este filmul ei, ca O merica. Dar.... e In Alaska, infrun- care eroina se desourca, datoritä vem o fotografie Inteadevär extra-
aventurä la Paris", Cräiasa Codri- tând viata asprä a cdutatorilor de unei serii nesfarsite de acrobatii, ordinarä: fotografia vântului vic-
lor", Fata Seicului", Reporter our. Si nimic nud va face sd re- care de care mai spirituale, acro- toriel, care %IDA pânul eroinei, coa-
Cinematografic", etc.`Este exact ca nunte. Poate numai moartea. Deci, batii conduse eu un vecinic si tri- mele cailor, care Immladie si con-
când i-am incredinta hil Douglas nici chiar moartea... umfator suris pe buze, cu o buna torsioneaza, in ,doua, trupul tmern
Fairbanks rolul lui Fedia din Ca- Acest personaj, in cele din urrna dispozitie i cu o verva morala ne- fete i trupul trasurii cu sase roti.
poate triumfa. Hazardul vietii e intrerupta. Avem o fotografie a duhulni vic-
asa de bogat' in situatii incat, dacä Asa a fost Craiasa Codrilor"; toriei, pornit pe drumurile Winn.
urei tare, un lucru, vrei tot tim- asa a fost Reporter Cinematogra- Aveim un tablou de-un simbolism
put, e imposibil sd nu se prezinte fic". --Dar mai ales, nip a fost 0 nelntrecut: tabloul tineretii trium-
odata o ocazie atât de favorabilä aventurd la Paris", model ideal al fdtoare, al allegresil", al bucuriei
luck, cu un foarte, foarte mic e- genului. .de a trai, al veseliei senine si. ne-
fort sd jsbândesti. b!ruite...
Eroii filmului Douglas-Daniels 0 tânard americana, draguta si La lumina acestui spectacol, toa-
au o psihologie cam diferitd de a cam toanta, se gäseste, printeun te comicariile anterioare se Inchia-
lui Chariot sau Lloyd. concurs de imprejurari, In mijlo- ga, cristalizeaza subit clädind un
Ei nu's oameni de vointa pro- cul Frantei, fard nici-un bon si monument de o arhitecturà perfec-
tuna' i tenace. In locul tenacita- färd nici cea mai mica bänuiala a- td, cu proportii i gradatii mpste-
tii el au opontaneitatea, veselia, sä- supra modului de-a intrebuinta e- sugite.
ndtatea si buna dispozitie. ficace, Rumba franceza... Este povestea vietii, care la ince-
La un moment dat, ea este ame- put se apärá de nenoroc, si mai la
nintata, din toate partite, cu toate amid se supard pe noroc; dar se
p.rimejdiiie: 1) nioartea; 2) dezo- supdrd oarecum pdstrând un fel de
noarea; 3) saräcia; 4) Inchisoa- bunä dispozitie bonoma de vânä-
'ea; 5) nierderea dragostei acelula top supárat-foc... Si atunci porne-
de care Il iubeste si care o iubia --ste la vanatoarea norocului, vântl-
JumAtate fatà, junatate bälat. care se chiamd Bob). toare dusit cu o bunä credinta, cu
Câtva timp cauta sa lupte, sa se o inoredere enormä, i ou un pan-
davrul viu". Poate cd s'ar achita lesource. Dar deodata, schimba cetat si copilaresc surâs pe buze...
corect de o asemenea insarcinare. :actica. Pe toti persecutorii el, li ***
Dar n'ar mai fi un film-Douglas. a, Ii Impinge inteun postalion cu
ase cai, care se and in curtea Ho- Asa sunt toate marile Lime ale
Dupd cum In literaturd exista ge- elului, si porneste cu totii dupa lui B&be Daniels. Duna' cum ve-
nul nuveld, genul roman, poem in 3ob (care plecase cu automobilul dem, ele samana mult cu ale lui
proza, idila, pastel, balada, etc. ; nainte) ca explice. Douglas. Alt decor, dar aceeas
dupd cum in, muzicd existá simfo- SA se observe optimismul aces- miscare generala i aceeas psiho-
nia, sonata, etude-a, etc., etc., lot _a extraordinar. Pe fiecare dusman logic.
astfel In cinematograf exista mai In schimb, Fetita din Cor" nu-i
multe genuri, cum sunt bundoar5 deloc asa. Este povestea .uflui bdiat
genul Charlot-Harold Lloyd sau ge- frumusel, pe cat de tont pe atâta
nul Douglas-Bebé Danièls. de cinstit la suflet. Rolul e jucat de
Acestea nu-'s simple filme, In Neil Hamilton, In mod cat se pea-
care joapa actorii citati. Sunt fil- te de reusit, i având ca partenera
me care au o anumita structura, o pe... marea Bèbé Bantels, care de
facturd care ar rdmâne aceeas, Domni5oara cinematograliazä data asta este oarecum in va-
chiar daca actorii amintiti n'ar cantd".
mai juca In ele! Pentru. a reusi, existä mai multe Ceeaoe nu Insamna cá foarte cu-
Americanii au fost mari creatori, mijfoace. Unul e incdpatânarea, rand sä nu avem un nou film 136-
In materie cinematografica. Ei au care duice la isbanda chiar pe cei M-Daniels", din cele adevarate...
dat aceste cloud genuri, filmul Char- mai slabi. -Alta e voiosia i sigu-
lot-Lloyd si tilmul Douglas-Daniels ranta de sine. D. I. SUCHIANU
care rezumä intreg cinematograful Primul sentiment e adânc si do-
modern. vedeste o constiintd chinuita. Cel-
Iatd in ce consta. lalt, e mai superficial si are ceva
Mai Intâi asemanarile. Arnândoud din seninätatea inconstientii.
intrebuinteaza tumbele, salturile Chariot si Lloyd sufera, cugeta,
acrobatiiie diverse, ca alfahet ex- mai ales nu se lasd.
presiv, ca un limbaj artistic pro- Douglas si Bébé Daniels nu re-
priu. Nu se multumesc sa copieze flecteaza deloc, nu suferd nicioda-
recditatea, ca o comedie de salon"; ta (adica sufera doar dureri fizice
o stilizeazd, o Imbracd In haina gândesc doar In mod practic la
simbolicä, a glinnasticei. trucul- de Intrebuintat).
Iatá acum deosebirile. Desnädejdea lui Chariot ia for-
Chariot *i Lloyd fac personagii, ma unui supliment de Indrärjire,
cu vointä puternicá. Desigur, ei In a*teptare i perseverentä. BM Daniels in Fein(' din ear"
nu's eroi antici, n'au mimic de gla- Desnficlejdea hti Douglas ia for-
diator, de cuceritor de inimi, de ma de cavalcadd.... ea It prive.ste ca pe un argument,
spärgatori de dificultáti. Sunt oa- Sunt douä stiluri cu totul dtfe- care va dovedi lui Bob di nu e vi-
meni slabi, timizi, cam dezadaptati, rite, realizate numai cu tumbe novatä. Pe dusmanii ei nici nu-i
cam visatori, cam zapficiti. Dar acrobatii, douà technice artistice, combate, nici nu-i innplorit. Ii re-
sunt oamerzi, adica persoane pro- In Intregime noui. une*te *i Ii lasA sä spunli fiecare
fund sincere cu cari nu *** ce *tie. Din concertul lor contra-
se lasd Inselati cu minciuni, cari Aceste explicatii erau necesare , dictoriu, nevinovätia ei va ree*i
lubesc ce iubesc, ce credo. ei cà Ire- pentru a pricepe ultimul film cu oarecum dela sine.
buie iubit, fled sa le pese de cei- Bèbé Daniels: ,Fetita din cor". Cople*ità de ghinioane, ea per-
lalti. Sub aspe,ctul de pierde-vará *i Acest film e filmul lui Neil Ha- sistä a crede ea ,luerurile se vor a-
tärae-brâu, ei *tiu ce vor. Preferá milton, secondat de Bèbé Daniels. ranja dela sine".
1111111.=1=1.1111
Mii+GO444-114-1144-0444-144+11+11+1114MIN144.1.411-114-1444-11+1111-114-114.114+04+14+11-1111
4-1444+11114411-014+0+.1.10+11-114-11144+1+111-41+.44-414*444-14-1-04414+11.44~+/-1444444444+0

ICacao de OvSz KNORR vinded Anemia

Llteratura de la Sam Lobl Bucurevli, B-dul Maria, 50
24

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA
...CAND AM FOS T IN AMERICA...
A; mei prieteni
priatene, iata-m5 din
Min in patria parintitor
si vitejitor Mei stramosi.
DaIi-mi vne, sii mai
trag o dusca din vintil acesta no-
hit; srn timp cc. v5 volt] poyesti a-,
venturile mele, va rcig sa-Mi per-
miteti mai iau la intervale, cate-o
Cati v5 rog sa nu ui-
tali: yin din America, untie am
LAM mituni apa, sirop falsifitat, li-
inonadA à la Niagara, diverSe
drinkS"-tiri farii nici tun Dumne- re-1 yeti lansa paste un .9fort de ora,
zen, sifon eu zeamil de lannli de cu catapalta". (Scena se petrecea
Florida si sampanetta" de tinily- pe vaporul Premen").
wodd, o zeama lunga, fara
Credeti-ma, intr'o zi tusind, mi-a punse el. Cu avionul nu trimitem
esit stomacnt din trup. Mirat, 1-am decat posta".
That In manA si 1-am examinat. Sar-
manul!! De inultá vreme, nu mai exceptie ? Numele men este Mitica
trecuse prin el, niei im fel de yin, si saint fiul batranului Miticd si ne-
bere smi alta bautura alcoolica. Ve-
rhea mea noblete, ma obliga sa su-
far cu el: Bietul, lun i facea impre-
sia palatelor regale, din republielle
europene, palate prin ale caror
porti, nu mai tree regii, prin-
tesele intrigante sau- metresele a- Ce puteam Sa fae? M'am strecu-
totputerniee de alta data. Si rat in magazia postala 5i am . vil-
1-am inghitit din nou; liar am sim-
lit in repetate randuri, sugbiturile sisi fie trimis -inainte, eu avionul.
si plansetele tui, care mi se urcau
lui g5t.
Acuma räde; vedeli, aceasta dus-
Odobesti, Inseamna pentru
stomacul men, reintoareerea unui
rege, in tara lui, In tristul sìu paL
lat.
Dar dati-mi voe, s'o iau dela in-
ceput.
Mi-am inceput calatoria spre A-
merita,.iarna, deoarece in calitate
de urmas -al velebrului Mitic5; mi-
am facut talculele, cli pentru*pres-
tigiut numelui men, nu pot calatori,
ide-ritt in anotianpul rece.
Dacil eredeti cumva cì intentiei
mete ii Iiipseste logica, vA rog sá nu
cautati prea mult, Inca o Inghi-
titurà si, ascultati :
Voiam sA vizitez America arna,
deoareee In acest anotimp, setea
este mult mai redusa, deci o mare
usurare pentrni un alcoolic de ca-
libral melt, in tara prohibitiunii
absolute.
inainle de plecare, am mai facut
o mica destoperire technica, din
care vohi senate sume frumusele de
aci inainte, din America. Dupii cer-
cetari -de ore, am isbutit sà dau a-
cestui altooLsolid, forma pe care o
vedam, ea: zahar, fasole, guma de
mestecat, creion, bani marunti si
rouge de buze... Nu, nu, nu fAra
motiv ma priviti cu atata admira-
Va multumesc amicii mei, cu
Inca o inghititura.
Desigur ca-mi yeti bbiecta, ca
astfel stand lucrurile, nu mi-a lipsit
alcoolul In America. VA Inselati In-
sa, caci dupa trei saptamani, in-
treaga mea provizie disparuse.
cred, cá Inainte ,de vizita pe
care am facut-o In republics yan-
13 Feljruarie 030-
de JOHN HARDING
mä loveascrt 'n cup cu f5elia, pen-
tru indrrisneala men. Ce puteam fa-
ce altceva, decal indoi pi-
cioayele? ln seconda urm5toare, u-
na din cele mai moi Orti ale
cormilui meu, se InscAunri cii o
vitifra puternick pe nasul uria5, al
grandioasei dame de piatO.
Eram salvat 5i deharcasem lui
Ani,erica, Prin frauda. Chiar dae5
nu pute4trii ramanea mai multri vre-
me, pe locul meu cam incomod, a-
...New-Yorkul se prefila in zare... veani lotus speranta vita ca vain
putea tobori in scurtil yreme, pe
keilor, banii erau la mine, cat pra- ma lovii cu capul de un vecin cam teren solid.
ful pe solid pierdui constiinta. CAnd lâuiìl una-alla, in5 odihnii eâlei
Cai mari greutati, ain isbutit sa- inj-am revenit in shntiri, -ve- ore, intr'n cilia a formidabilului
ini procur un- bilet de vapor, paint dearn _deasupra mea Ilecat nas. Admirarn vend albastru al Me-
la New-YOrk. Traversarea oceano- un car senin, albastru. Sgomotul tropolei, sgarie norit 5i ma simliam
Itti, a -mers 'la inteput farA inci-' inotorului, Inghilia tot restul, ee cat se pnate de nine. Cand se in-
dente. Cand am ajunS Insa, la o ma in Colli u ra. YA marturisese insii tunee5, am Incepul sa mu gandese
departare de 100 de mile, de coasta sinter, CA tolità chestiunea ma plic- cut toatA serinzinitea, sa-mi parA-
americana, mi-a venit paftnsa vad tisi in cele din turma, i hotarindu-- sese
New-York-ul inaintea eelorlalti pa- mA scurt, am muscat dirge() gumii Inteleg foarle bine,
sageri. MA dusei imediat la eapitan de mestecat.... mei
si i-am spus : lertati-ma, dar pentru cà am .a- prieteni, pentruce aft caseat ase-
Dommile, as vrea sa sbor jons dci, imi amintese cA v'am pro- menea guri 5i urechi. Ce credell ei
am facut? Mai aveam trei gume de
spre continent, tu avionul pe ca- mis sa mai iau din and In când mestecat alco.olice si trebuia sà le
elite o inghititura. sacrific, pentru salvarea mea.
Asaaa ! Guma de mestecat, late-
legeti dv. alcool comprimat, îi M- una dintre ele intré dinti si
-Imposibil, doannule", rds- tn imediat efectul. Atat eu, cat 5i cand se muiase Indeajtins, jar en
ma afumasem binisor;
invelisul in care eram mnchiis, Ince- am scoS
puram o serie de catinari, carora tin capat al gumel printre dinti 5i
1-am lipit de buzele simpatirei
S'i. nu .se poate face nici aparatul nu le putea resista. AVio- dame-domiciliu. Apoi mete
nul se pleea-usor, pe o parte; hive- incetisor in jos pe guma, Ill'arn lAsal
14111 in care ma aflam se deschise, petal de cloud ori operatia am re*
potul celui mai celebru Mitica4. eu alunecai afara si In momentul am ajons eu bine jos, dar beat si astfel
Regret foarte mull, dar nu unmator, sburam prin aer intr'o un porc, In Zitia de Ignat. ca
va cunose nici pe dys. si nit i nu curba, pe care- cred ca -niti un Ma-
mi-a fast prezentat vreo ,data, vre- tematician, n'ar putea-o calcula. Litre timp, sosise miezul
unul din domnii pe care mi-i po- Cum am insà o prezentä de stdrit 5i acurn, incil o dusc5 sdravana,
men iti". extraordinara, m'am intors .brnsc, In cinstea polititi antialcnolice, al
in timpul saltului, astfel ca isburam carei reprezentanti m'au gasit de
eu picioarele .spre continentul ungeno 5i !Wan transportat la New-
pachet mare; care trebuia rican. DeodatA, imi treeu prin York. VA rog"sa ma credeti scumpii
minte, ideea unni avian racheta. mei amici, ca in privinta resat:1M
noptii, an, un lapsus
mem o ri a e ".
Destul cA dimineata, m'am trezit in
picioare, inteun local fnarte putin
prietenos. Peste cateva minute, snsi
In celula mea, un politist, eu privi-
rile morocanoase, tare ma hurt foal--
te scurt :
,Cine ti-a dat alcool"?
atilt
,Alcool"? Arm facia o =Ira
mirata, luck trebue st'i fi
fast o copie identica a miehilii%
tipdrit n chid colori, pe
caperta vreunei reviste
de familie, sau pentru fermieri. Po
litistul ma iprivi dispretuitor, 'frni
Intoarse spatele, scoase un notk,
incepu sá se caute prim huzunäre
de-odata incepu sä strige : '
"Creionul men!!! Pe pactele
lui Kellog si Voting, uncle mi-e eFe-
ionul ?
Creion"? De-odatil Ind strä-
fulgeril o idee minunatä prin cap.
Ain scos repede un creion alco Ale
Cand avionul porni, am simlit o smuciturä-. din buzunar si-i spusei domnului
Fara sa stau mull pe Astfel am inceput sa aspir aerul, In uniformd albastrà :
Imi dati vac sà vä servesc
deschis, i-am aruncat continutul pe care-I eliminam atilt de puter-
In mare, prin geamul cel mai apro- nic, Incät gura mea fácea impre- .eu" $i-i d'àdui creionul. El ineercA
piat si rn'am ascuns In el. Pasapor- sia esapamentului unei rachete. sa scrie, dar nu mergea deloc.
tul i autorizatia de intrare In A- Shuram din ce In ce mai repedén VA rog, domnule ministt a al
merica, le aveam la mine; afard de linie orizontald. Apoi, am scos din cr trebue Sil umeziti putin
acestea, mai aveam intreaga provi- buzumar o mica oglinjoara, prin ca- eionful, awl doar atunci scrie cu
zie de rouge-uri de buze, creioane, re am putut vedea, ceeace spatelui o culoare frumoasil".
si guma de mestecat alcoolice. Du- picioarelor mele, le era imposi- FA muie creional in guril,.dar pro-
p5 doud minute, fall ca sà fi trezit bil sa vada. babil ca i-a plAcut Mat de mult, c.5
barmiala cuiva, am fost transpor- MA aprapiam cu iuteala furtunei peste tin minut, z5cea beat inort, la
tat in avion, In care am fost incar- de statuia Libertatii. picioarele mele. FIFA niel o greu-
cat, la un loc cu un mare numar de Pämânt"! strigai plin de bu- tate i-am scos bluza i apca, pe
pachete postale si de mesagerii. In curie. Gura-mi pufäia ca o rachetà, care le-am pus Si astfel transfor-
invelisul care ma acoperia, practi- numai in materie de du-ma, eram mat, am putut päräsi localul atät
casem o &idea prin care vedeam, neputincios. Vedeam In oglinda de antipatic.
tot ce se petrecea cu mine. cum statuia Libertiltii, se repede Da, ,stüteam In inlma New-'ui ork.
Deodatä simtli o zdruncinlitura, furioasä spre mine, voind par'cri sä ului, orfan de manA §i de tatà, cu
2p
www.digibuc.ro
 13 Februarle 1930 PEALITATÈA 1111:S1PATA,
cativa dolari i cateva piese alCoo. clarätul careia putea sa fie orice, a- bnze. As vrea' mai bine sà facem o se ceva-faarte plaent, Caci apuca
lice In buzunar,Apropos de alcool, fara de liniste. probd impreund". paharul, li soutura il inghii cu a
tati elan voe inai Ian n inghlti- Doranisoarti Edythe" spusei Si deoarece Edythe se cam CM- iuteala, care ar bate i pe aceea, en
lurk. eu; buzele dv. stint prea palide. Una, am prins-o In brate si am sa- care zeii antici, is inghinau vic-
Ei, ee putearn ACT ? Vedeti inSa, Poate cii deaceea e furios tatal dv. rutat-o pe buzele rosii. E drept ca tinnele.
a nu -degeabit -Port la mine, foto- Nu ma privdti atat de mirata, cad si eu tremuram i iä clatinam in Cine sunteti donmul
grafia spiritului rnaterializat, al stra- pe lângä meseria de politist, eu acel moment, dar nu tocrnai atilt de men"?
mosnlai met], Mined' I, fatagrafie tare, ca ea. Apoi deschisei usa, im- Cu tin gest grandias, artincai blu-
pe care dat-O Conan Doyle, an pingand-aipe Edythe in camera. za de 'pe mine si räspainsei
scriitor care nu prea mai are cOu- Din cauza rouge-ului alcoolic, pc Mini* ndl}otIlEl celebrul u i
tare, ca atare, dar joacä un rol care i-41 administrasem pe buze, fa- Mince.
principal, in lumea sarlatanilor ta devenise mai curagioasa si se re- Si d-ta cillataresti ma atilt de
sPiritisMului mondial. Ara seas pezi spre tatäl ei, 'care stätea la malt alcool"?
ceasta paza din buzunar, o privii fereastra, disperat si inugind ca Nu, vreau sil iuì plimb nu-
dragoste vae sä Mai un taur. Biltrânul ridicase de-acum mai, prin America. Alcoolul e doar
trag o dusca. hni face bine, vi-o .pumnii, ca sä-si loveascä fiica, Aar o neinseinnata anexa a personali-
spun drept; aceasta 11 si Imbratisase.si-1 saruta tatii mele".
Nu trefitie .s4 uitati ca de zor, lung,, pe buze. pare bine domnule.
i
sesem peste hainele mete civile, Dv. stin, ca m'am cultivat faarte Dar... tine ce .e... a vrea sa fac cu
blaza alhasträ, o politistului ame- mull în sens 011ì a ii i tar, asa d-ta o afacere. Eu te condue cu
rican. In limp,. ce 'examinant inca, rog permiteti- sa fac o cam- fiica mea, .prin America, iar d-ta
fo togra fi a 'strait-no:Attu i men, o f a ta paralie de acest gen. Nici In Me- imi furnizezi anumite lacruri, care
tánara si framoasa se repezi la- mi- tamorfosele" lui Ovidio, nu survin stint in directa cantrazicere co le-
ne si striga enervata : schimbari atilt 'de radicale si -de gea prohibinei. Vrei, sau nu ?"
Ilepede, polieeman, repede ! subite ca aceea, Pe care ant vazu- Vazand ca raspunsal men, se lasii
Vino cu mine". t-b in camera din 'building". Hui astcptat, el adaaga :
Fotografia disparti din buzuna- Mister Dubin, li cazura imediat Ca sa ma rasbun pe aceasta
rut met' si a luai la fuga dupa fata, bratele dealmigul corpului si an lege afurisitd, am bäut azi, doua
care intrase Intr'un sgarie nori. As- zilimbet prietenos, .trecut pe fata lui, sticle .de lotiune pentrn pär, care
censorul ne purta din ce In ce mai si, In timp ce Edythe cadea exte-- m'a enervat rail de tot. Wei qi toil
sus In care amp, putui constata cu nuani inteun fotoliu, batranul sopti ajult,
placere, CA aceastá domnisoara, era cu o voce ingereasca :
...Mitica..." adaogai eu.
cea mai perfectà pe care o Cherry Brandy !"
Intre timp, Edythe se trezi. Pri-
Intalnisem vreodata. Fata atipise in fatoliu. Mister
ma ei privire, se'ndrepta spre mi-
Ce s'a intamplat In definitiv? In fala mea, era un sgarie-nori Dubin se indreptà spre mine si-mi
ne si se arata foarte mirata, de- a
Cine sunteti dv. ?" spuse : nu vedea In mine un politist, ci
H pusei aceste intrebari cii Un stint si psiholog, cunoscAtor de oa- Ce cantati-aci, policeman? un civil foarte simpatic. (ninny,'
tan fparte sever, pe care-1 prinse- meni. Voiu incerca un mijloc, ne- V'ati Inselat, probabil, asupra a- propozitiane, mi-a spus-o ea, mai
sern, din desele mele contacté cii cunoscut Inca polinei". dresei". thrziu).
politia. Am scos atanci unul din rouge- Nu", am raspuns eu, sunt la MCA", striga ea de-adatil,
MA numesc EdYthe Dubin.,. urile mele preparate din alcool veritabila adresa. Voiti sä-mi dap domnul acesta m'a sarutat".
Teal ILI ed are o criza, e furias -si vopsii cu el, buzele fetii. Ea nu se an pahar cu aria'? (Stiti, probabil; cd'n America,
vrea sa facá praf din toate. Legii- apdrà; credea, probabil, In clipa inuiase de tat pe Mr. daca Arun o fatd, trebue sà te ea-'
tura telefonica a taiat-o deacum, aceea, ea sunt mai nebun decât ta- Dubin. Ordoná unei negrese, sa-mi satoresti cu ea) .
asa cà am trebuit sa v6 chem 'de täl ei. Dupä ce mi-am terminat lu- serveasca un pahar cu apa. Pe-a- Mister Dubin 'se uitil Cam strAmb
jos... Ah !"... crarea, i-au spus : scuase, am muiat In el, creionul de la mine si privirea lui, naProirnitea
Iiilmami batea puternic, nu de Acuma intrd curagioasa In buze i ma adresai gazdei : nimic bun.
frica.... Oh.... eu nu stiu aia camera, apropie-te de tatäl duani- Incercati, \TA rog"!!! Da" strigai eu, fie din mint-
frica... Stäteam In fata unei usi, In- tale si 'säruta.-1 lung si puternic pe Probabil cà mirosul salt, simti- siasm, fie din respect, pentru pri-
i+11,11+11-41-114+11+ .+4414 *I fffff f44444-8441+0-11114+0-11-4444444+040+4+11-141144-114/#0044 fffffff
44-V1-40-044,3-i *444.04.444444 44-644-944-1141-0-6411

PREMI1
Lei 5.000 1 Lei 3000. I 4. Un pulover "Moffica':
DIN NORVEGIP
3. Lei 2000. I 5. 6 per. eiorapi "Moffica'
ACESTEA SUNT PREMIILE ce le OPERA
TARA 1ERN E I

SOLAVICI, Bucuresti, Lipscani 37, pentru o TRAINICI

idee de r 'clamd originala si realizabilá in ELEGAEITI.EFTINI
WA a ciorapilor i tricotajelor MONICA" 1......,..rwrm
404.W. fffff tftiltiffeffeetifOlf.i$0744#10 fffff fffff 90.1910.4- 4444+11*-04444444411444-4144444,444,6

Ori cine poate participa la noul con-

curs, comunicând in plic inchis ideea
propusa, iar numele si adresa exacta
sub motto". - Concursul e deschis
nânä la 22 Februarie 1930, iar in 23
Februarie, juriul compus din d-nii:
C. -iotez, dir. Uniunea Cam, de Com, si
de Ind. §i directorul Revistei Reclama ;
P. Grand, direct. Studio" Luceafdrul ;
Av. L Min din partea Mag. Solavici
va decerna premiile de mai sus.
PROPUNERILE SE VOR TRIMITE LA

SO LAVICI
Seclia de reclamii BUCURESTI, LIPSCANI 37

yill111141.11111111111.1.111111M1.1.11

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA
12 Februarie 1930
virea lui i consecintele el, ne-am la Hollywood si apoi in Europa. Dulcea mea nevestica, era soa-
inteles. D-ta, eu frumoasa d-tale De-acolo, iti voiu trimite un stoe rele meu. Cei mai celebri asi ai
Edithe fu de acord i astfel...
filca, imi aratati toatä America, important, de rouge-uri de buze Dar plecarea syre cask n'a fost
iar eu, 1i voiu furniza cele dorite". guma de mestecat. D-ta imi platesti, ecranuluin, plângeau la picioarele toomai alai de simplit
Dar demnul la-% se simti obligat cate 10.000 de dollari, pentru fie- ei, implorandrti-i mficar o, privire, In timpul liber pe care-1
sa adaoge : care transport, bani pe cari
dar... uite-o c'à vine si ea acorn... - in Hollywood, am deseoperitaveam un
Fiica mea, onoratul domn recapeti cu 1.000% castig ai sa-i
sigur.
Imi dap voe, và rog, s'o sfirut. aparät, care-mi dadea posibilitatea,
de a arinla forta graviatii; puteam
Mitica, ti-a cerut mâna si a fi foar- Ne-am Inteles"? Prin urmare, doatnna este solia
te multiunit, .daca n'ai avea nimic mea, despre care tocmai và poves- -stabili cu el, chiar starea de re-
linpotriva". Contractul s'a facia imediat. tiam acum. Si acestia, dulcea mea paos absolut.
Dar bine, tata, domnul M'am cäsatorit cu Edythe, am pri- Edith, sunt eel mai buni prieteni Mi-am bagat cele cinci milioane
deck un siraplu politist"!! mit o zestre frumusica i peste câ- ai mei. Le istorisiam tocmai des- de dollari Inteun cigar, Edythe si
teva zile, debaream cu sotia mea, pre America. Sezi lânga mine... ou mine, ne-am asezat pe el, am a-
, VA' 'nselati, domnisoara, eu In Edenul cinematografului, Holly- asa... acum, Inca o ingfiititura ca pasat o pârghle la mien) meu a-
u'am fast niciodata politist, dar" parat si de-odatà, ne-am aflat hi
Atunci, ea-mi càzu de gat, ma sa- 5000 metri inaltime. Oaiàsrc pc
ruta si 'neepu sa ma alinte : un butpn i ascensiunea
John, dragul meu John"!!! se opri. Un
alt buton, ne dadu posibilitatea, sii
Din momentul acela, m numese pornini cu o vitezá extraordinara,
John. Dar dece anume, m'a botezat astfel ea tiri, oceane, tnári i nori,
astfel, acest inger al sgarie-norilor? defilara pe sub noi, ea Inteo re-
Explicatia e foarte vista olympica. Duna trisprezece
Domnisoara, iubia de mull, un ore, ne aflam deasupra Bagdadu-
artist de cinematograf, anume John lui, care in treacat fie zis, e eeva
Gilbert, dar -desigur ca In taina, mai mic, decal Acolo
cad domnul star lacra la Holly- cumparat un avion, ou care am fa-
wood, iar ea, nu-'1 eunostea, decal cut un sbor-recor4, pana la Bu-
din filmele sale. Am ramas ou nu- curesti.
mete de John, caci in definitiv, tot Si acum, iata-ma act.
voiam sa aduc ceva .ideal din U. Voili sa gustali, In cinstea iubitei
S. A. mete sotii, un rouge de-al men ? Ce
Ce sà va mai spun, prieteni si preferati ? Nicoretti ? Dealul Ma-
prietene? Voiu fi foarte scurt. Am re ? Valeni ? Cooktail de (Ma?
trait trei saptamani dumnezeesti in Heidsieck Monopole"? Malaga su-
New-York, ,deoarece intregul ineu perior old? Tokay? Skotsh
stoc de preparate alcoolice, nu tni-a Sau poate sampanetta de Holly-
ajuns pentru mai multá vreme, cu wood ?
toate economille facute. Apoi, li amici í amice ! S'n facut
spusei lui Mr. Dubin, di trebue sa tarziu si Edythei mele 1-e cain
plec in Europa, pentru a reinoi sarnn. Luna-1 plina i câiilii latra...
provizille, deoarece acolo, n'aveam dece laträ adnii ?
materialul prim, pentru prepa- La Hollywood, am inspirat pe Chaplin si pe Buster Keaton Ah, a venit un postar cu o tele-
ratele mele. wood. Cand imi amintesc de cele sä termin mai repede povestea. grama. Ascultati :
Batrânul ncepu O. tune si SA trei luni minunate, petrecute aeolo, Cu toate ca am castigat la Holly- Primit transportul,Truntt azt
fulgere. Ce sà facä el, In acest putea sa va povestesc zile in- wood, peste cinci, milioane de dol- 500.000 doliari. Te saki! pe Line
amp? Raspunsul meu; a fast foarte tregi si poate n'as termina nici- lari,-n'am putut ramânea mai mull, §i pe Edythe.EIT1111 tocrnai set-mi
clar: n'avea decat sal bea mai de- odata. decat trei luni. Intelegeti, cred, arunc buildingul in taer, cand
parte eitronadä din lamai de Flo- I-am dat lui Buster Keaton, i- din atâta sifon si extrase de pe- au venit pachetele.
rida, sau sampaneta de Hollywood - deea pentru marele lui film Na- peni, mi-se tociserä nervii i v'am DUBIN"
si Intre limp, sá astepte marfa, pe vigatorul", i-am inspirat simpaticu- povestit dom.* cii Inteo zi,
care i-o von]. trimite. Dar la nume- lui Chaplin, céle mai frumoase mi-a esit stomacul la vedere-. Noapte buna, doamnelor
le de Hollywood, nil-am nmintit, cii scene din Pelerinul" si Circul". In afara deacestea, Mr, Dubin, nilor!!! Va rog Yii mal vizitati
voiam sa vizitez acest ona i addo- Apoi, am stralucit -ca vedeta, in imi telegrafia Meii incetare, prin simpatical dy. Noapte bo-
gai : câteva filme- de mare montare, pe radio: na
Ma voiu casatori ou fiica care &And le veti Vedea, yeti ra- Pleacii in Euròpa, cetci alifel Vino, dulcea mea"Edythé...
d-tale. Catatonia ,de nunta o facem manea pat ! mi-arunc In aer sydrie-norul". PreluCrare de LtVIU r:RON
4+11444-44-4444444 -- -44 --44-0444-044 0444- .44 04-40-101440-444-00-4-.000.4 4-4-04 44 .444 t 44444 ****** . **

UN AP AR A T FOTOGRAFIC CETITI TOTI NEGRE4IT

Institut Cosmetic Medical
BUN SI EFTITI VI-L PUTETI (Institut' de Inirnmusefare)
OROCURA LA NOUL MAGAZIN PIORU Stlrbei.Vodi No. 34, Telef. 311/44
DR. F. KOVACS
L1BER Spedalizat la Viena
Boll de plele i cosmetia. Diatcrmle,
Raze Ultraviolete, Fizioterapie.
1Universal Foto" in LECTURA` Ingrijirea ffei. Distrugerea radicali a
pärului de prisos, sbArcituri, negi, co-
suri, pistrui, semne de nastere. Trata-
Floarea literatudor sträine meM de tntinertre. Curl de sl6laire
N. SPIRESCU & Co. Lei 5 scrierea. * La chio6carf
locali I generlA. Varice. etc.
VAnzarea produselor proprif.
BUCURESTI, Str. Academisi 26
(colt Str. Regali) 44-14440444-44-0
44+040+144444444.1001 444 4-

asortet cu tot felul le aparate I

aecesoril fotograOice, binocluri,
tc., din cele mai renumite fabrici
PROFITATI DE OCAZIE!
Ultimele siiptilmilni de desfacere
germane $i americane. Laborator a transportului de aparate
pentru developat, copiat $i miírit
((NTRILf /1 Luxor"
PRETURI SUB CONCURENTA AA131°- vITelefunkeni
Complect cu Haut-parleur, Daterie, Ai A ltn
t
Acumulator 0 material de antenl
STR. SF. NOME NOU, 5 Garanam Functionarea irepro$ ,bil5
4144-4- --- 0444-04 44-44-04 44444-4444-1441444-44+4444444444-44-1-Fet4-4 5 sooc 14+f-I e t 4,44-6,941-111-f- 11-044-644++44004-111**44-4,44.44+4-4444F44-FFF4-04444-1144.44+FIG44 4-411+1144,
'12111NOMMINIIIIIP

Lama de ras SOUPLEX" e cea mai buni

Went] pre doss!. s sti putiu suris asoutIts

www.digibuc.ro
 (3 FcbrUarie 1)30 REALITATEA ILUSTRATA)

Jocurile ,,RealitátiiDrumIlustrate"
ul morilor
Joc de cuvinte incruci*ate
(10 puncte) de Louise lonescu-Liwo
(A) puncte) de Rebus

$45gVK4A
ANX1,44-4

duca pint iceste mum]. un drum_ care Sa formeze o ce

Crange numai de ,patro 'ori.

Po§tajocurilor soand care a abuzat de hunts 110a-

strà credilità.
LOUISE IONESCU, Loco. Jo-
1)11)Y A'FANASJU, Propriti- trimise sunt Anti-
zis este ueig001 lui D-zeu. Or. CUM
luerul ncesto e.ste imnposibil, S7 a zus rabile insil ilumai 151 indstira lit
care relevä un talent proimitaMr.
ueigasul El a Ca sa fie isublicab,ile, mai a 1 Ile-
fost si oui adevArat.
Pentru rest, brilaiteli soiiiiti asa voie de o air ír evizoire. REBUS
coin este.
MARIA U. 18 ,an Cum face Deslegärile se primese pând la 10
sbngularul del a %ale ?
ILOUIS FECKETE. esle ac- Marne 1930. Fiecare joc acorda
ceptabil, pentru motivul cel mai deslegAtorilor un num6r earecare
situp 1 u . de puncte. Cel care obiine numärul
Eigura nu reprezinta nici cel pu- cel mai mare de puncte prin des-
lin canicatura lui Emineson. legarea celui mai mare numAr de
NORY BEM-CHIAN, Constanta.---- jocuri di numerele 159 $1 160,
Aceasta-i adevaratul dvs. nume, va prind un premiu de 1.000
sau nu? lei. Premiul al doilea 500 lei. Pre-
Vb sa renuntaii la orice miul al treilea 300 lei. Urmáto-
psell donim, a tun ei c and con eu ra t i rii saute deslegAtori primese câte
penbru (tinpion. un volum din operile autorilor
SYLVIO THEOS. Pseticloiii- numiti. Deasemenea vom publica
inul nu va fi onorat et] n numele tuturor deslegMorilor. Pre-
fel de grati fiet tie clitn p ante a re mine se vor clistribui la 20 Mantle
vistei, ,atat timp eat asotiode o per- 1930.
414+--111---t-f------4-1144 .4- *0-14 144 *44444-44-1114-14-41-4 ,,,,, 4-- 1-1-1-14-144 4+1 - 1444 1+-4 1*

-4-11-11,111.1-t4IIt-e-1-111.MYMTH***-/

Vai de minel PASTILELE PENTRU PIEPT

ORIZONTAL: 1) Cel mai insem- de o anumita pasare cTe curte. 5)
nat pisc al Carpatilor. 7) Fluviu Iii
Italia. 8) Munti in Eurona. 10) Se-
col. 11) Sampion. 12) Mlastina In
vecbea Argolida. 14) Pana. 15) Be-
Rau in Alsacia. 6) De ce se tern c3i
ce fac excursii pe montii acoperiti
de zapada? 7) Insecta. 9) Pier. 10)
Exprirnat in termeni precisi. 13)
EGGER
me bacnrá de peste 69 de
ge uns de Samuel. 16) Dor info- Calamitate. 17) A croi (fam.). 201 anl de pretertnlit general&
cat. 18) Numeral. 19) Nume barba- Capriciu. 23)-Alt nume dat lui Bud-
tesc. 21) Douii consoane din law. ha in China. 24) Prsfix. 25) Obsta- CONTRA TUSEI SI RA-
) Nivelul cal rcai de jos al apelor col (fig.). 28) Durere (Buc.). 29) Gra-
nui fluviu. 23) Gentilom francez, mada mare de zapada ce se rosto- Ma sufocA tau i GUSELEI, G UST 13U N, pa3 Male p. plept
a, parte la luptele religioase din goleste. 31) Unde Il bagil pe un con- Mint r&gustt I EFECT SIGUR oi REPEDE 134381311 m'au salvat
cqlul XVI-lea. 261 Chen.'" slavona. daranat? 32) Ilezervor de lapte. 33)
)47) Cand a fest9 .... 30 Ce a sadit Pronumn. 34) Interjeetie. 35) Pro- LA TOATE FARNIACI1LE $1 DROGUERI1LE
Cr)itorul in intregul Univers?... 37) mime. 36) Motion. 41) Nasi.'421 0-
Contestare. 38) Mijloc de locomotiu- ras in Franta 44) Fluviu in MI- 4.1-f-1111-11-11-11- ************ 4- fffffffffff 1444 fffff f1
ne de care stratnosii nostri habar sia. 45) Moneda. 47) Pinata. 48) Li- vs> avm-qw-1,
u'Aeau 39) Pronume. 40) CrisMo- tera greceasca. 49)
t'ek,.43) Spidina scolarilor ne4rscul Lucreaza!
tippyi. 44) NOVI muzicala. 46): Care
REDACTIA SI ADMINISTRATIA
avl .fornia de otn. 51) Care doming.
Pronume.

1:gRTICAL: 1) Padurice. 2) Pre- Rucure01, str. Coust. Mille 7, Etg. TI

ionie. 3) Gratiez. 4) Strigat scos TELEFON 306/67
50)

RADIO
plus 3
CU LEI
lampi, Smile, Difuzon Batene, Aoumulator,
4630
44
Direc1or redactional:
:: Antena receptionfind statiunile europeu^ne : :
Cupon pentru jocuri
No. 159
?fume le 1 pronumele
NIC, CONSTANTIN
PRETUL ABONAMENTULOI
Pe tin an . Lei 350
vinde I,RADIOCON"
Str. Ooamne1 No. 12 his
Pe base luni 190
Conditiuni pentru d.nii ofiteri
Pe trei luni , 95 4
Pentru strdinAtate . 400 119410-4110404.411- 41, 1110-40-411V-0-410-4110-41110-410-10-11, We-

28

www.digibuc.ro
 RItLiTtI'EA ILLSTI:ATA robruarie

Cum ne-ar apare lumea dacei am fi aitfel construiti

Continueim mai jos, publicarea
interesantului nostru articol, care
desveilue o chestitine necunoscuM
incei marelui public.
Interesul este shirnit, mai cu sea-
îith prin faptul, ad experientele fá-
cule, se raporteazd la Mule i lii-
cruri, de care ne lovim sau pe care
le vedem zilnic. ,
* *
Suntem 'pe punctul de a supune
perfectionata totus imagi-
nara noastrri fiinti, unei noui trim-
sforrudri.
Cum ar aparea Saturn, peste acoper4uri1e ora§ului, dacfi am avea un produce procesul auzului.
ochiu telescopic
cea a ochiului nostru. Vom schind- mai fi o ieipec i\ 4 Iii nejlo- Sunetul cuucentrat si condus de
ba Insd complet functiunea celui cal careia, ocupând tea mai mare cele cloud camere dintaiu, sfârseste
de-al douilea ochiu. In lee de o -parte a cerului, s'ar vedeea neltu- prin a face sä vibreze lichidele din
singurd lentild cristalind, in mij- loasa lui Orion. cavitatea interioarre Acestea, prin
locul ochiului, ii vom da cloud $i Momentan ne vom opri la perfec- miscdrile lor, impresioneazrt fibre-
de va fi neVoie, trei. tionarea posibild a organelor sim- le nervoase din cochlea.
Pentru a da acestor lentile, spd-turilor noastre i vom vedea ce am Ati pattundem intr'un domeniu.
Out necesar functiondrii, vom pre- putea face, cu un auz, miros §i pi- uncle mai smut de descoperit multe
fungi ochiul inainte, bulbucandu-I,pail mull mai desvoltate, decât ate secrete. Aceste fibre nervoase, sum
ca pe cei ai stacojilor (racii de noastre, sau altfel conformate.
mare). *** comparate de Corti, marele anato-
Aceasta, poate cd nu va infrurnu- mist italian, cu n harpa cu 3000 de
ln ceeace priveste auzul, nu exa- coarde. Ele incep sui vihreze, in ar-
seta pe omul nostril, dar Il va ti geram, spunand cd natura pare sui monie cu impresia pe care primesc
de mare folos. ne fi inzestrat cu un aparat, de ca-
re hied nu $tim sd uzdm, cum se cand sunetul patrunde in ureche.
tot astfel cunt coardele unei harpe.
cuvine $i a cdrui aplicare, mai in- corespund unei note oarecare.
teligentri, e rezervatd generatiilor Dar cum se face eh la multe ani-
vitoare, care vor intelege cum sui male, organul auzului, functionea-
profite de toate posibhlituitile, ce ne zd mai bine decal al nostru?
stau la dispozitie. Cainele nude foarte bine, suneie
Sui examinam aceasta miraculon- dincolo de 30000 vibratii, sunete pe
sa masind aparatul auditiv al care noi nu le mai percepem. $i a-
ornului si al marilor vertebrate. cum se pune intrebarea: putem in-
Bogatia si delicateta constructiei zestra ormil nostra ideal, cu o u-
sale, e surprinzdtoare. Acest organ, reche capahild, sta audd toate su-
prezintd trei cavitriti uua exterd, netele din univers?
alta mijlocie si a treia inte- Pentru a sti aceasta, e necesar sul
rioara. cunoasteni limitele acestor sunete
Prima cavitate, poate fi compa- Patin, acum, teoria prirnint de sa-
rata cu o palnie, clesc,Vizatura mai vanti, e cui sunetul se propaga, prin
largre corespuniand partii exterioa- corpi materiali: solizi, lichizi, ga-
re a ureched cea ingustri, cdii audi- zosi nu 'Mal si prin spatiu, nici
tive. O membrand inchide tubul; a- prin acel eter inchipuit, cal cart.,
cesta e timpanul, care formeaztt raliunea Itiintificul amphi universul.
despartirea, (finite urechea exteri- Aceasta inseamnil dour cti ure
oard sd cealaltd portiune. Aceasta chea noastrd nu percepe decat su-
din urmie numitri cavitatea mijia- netul propagat in modul pomenit
cie, e formata. dintr'un lent de oa- Nimic nu probeazd, cd vibratiile
se II liPi ; cel .din capdt vine In con- sonore nu s'ar putea misca i prin
tact cu o alta membrand, numitil al;e cut. lindek hertziene, care
fenestra ovalis" adicd fereastra o- urineaza undelor sonore, In scara
veld. 0 alirt membrand, fanestra vibratiilor, se transmit plan eter.
rotonda" sau fereastra rotunda, in- Aci, suntem reclusi la ipoteze, pe
chide urechea interioara. Cavita- care stiinta le schimbui in fiecare
tea mijdocie, e in legaturd cu tubul zi. Teorio undelor duminoase a fost
eustacian, care comunica direct cu acceptant de Meld lumea, de foarte
faringele, invecinat cu beregata. putind vreme, in urma demonstra-
Cavitatea interioard, e partea cea francez Fresnel ca-
mai delicata si mai fin construitd re a rdsturnat teoria cunoscutd, a-
intregului aparat. incepe acolo nume, cli lumina fi formatrt, din
unde se deschid orificiiie celor 3 prirticele imprdstiate de soare. A-
canale semicirculare, 'care .se pie- ctin). observatiunile Mcute de ger-
lungescîn cavitatea spiralre in for- manii Plank si Einstein si de ame-
ma de sarpe cochlea". ricanal Compton, tind rea-
Aceastá cavitate, e locul uncle se dual, la teoria ernisiunei atomice
undelor de lumina,.
- - ..... -- * 1111-111.1.,--. 0111-11-11-111-1, 1141.0.1{-1111-0

Pand acum, imbundtAtirea adu- De fapt, scopul-nostru, supundn-

sa ochilor, consta intrIo mai mare du-d acestor transformäri, nu e de smingligmtgifgaggSNIMMEMINNENIMERII
sensibilitate. Fdrli a schimba acea- a-1 face pläcut doamnelor ci de a-I !OUR/
std, sensibilitate, di vom pune la Inzestra cu un telescop natural,
dispozitie, diferite functiuni, im- portabil, astfel cli in timp ce cu MARCA MONDIAL/sr,
prumutate dela naturd $i dela ochiul sdu normal vede lucrurile sl-Pt\* ULTIMELE CP,EATIUNI
creatiile artei $i industriei umane. Intocmai ca noi, cu celalt ARTISTICE SI SERVICIIMODEQNE
Ele sunt posibile, in teorie, ca $i poatd, apropia, cede mai depdrtate
ceRelalte perfectiondri, pe care i obiecte.
le-am adus pdnd acum. Incd odatá repet, aceastà adapta
In primul rand, li vom da ochi re nu implicd nimic imposibil. E
independenti unul de altul. Citito- de fapt, numai o forma' a atomodd-
rul se va Intreba insri, dacd, acea- rii ochiului, Impinsrt la extrem. 0-
sta se poate. De sigur, din moment hii nostri, au o Mica, parte din a-
ce gäsim numeroase exemple, In ceastd putere, fiinded aduc in ace-
regnul animal. Ne vom referi la las plan sau nivel, toate planurile
eel mai clasic din ele: cameleonul. unui peisagiu, dela cele pe care le
Aproape toatd dumea cunoa$te putem atinge, pang la cele situate
ceastá ciudard reptilti i curioasa la orizont.
conformatie a aparatului sdu vizu- Ne putem face intrucatva o idee
al, in care un ochiu .prive$te ina- a.supra impresiei incercate ,de omit]
inte si In sus, iar celalt, in jos si nostru telescop, priVind cu o-
Inapoi. Care e efectul, produs de ehiul drept, printeo luneld, iar
ace.astil dubld imagine, asupra cre- cu stângul, liber. Dupd cateva e-
erului, nu stim incd. Dar e evident, forturi, ajungem curand, srt vedem
cd nu suphrd, nici nu plictiseste cloud imagini, care ne dau o nouil
nianalul, din moment ce face atilt de conceptie, -asupra lucrurilor ce ne
des uz de ea. I n con joard.
Nu insd spre a da posibilitatea Ce spectacol surprinzator s'ar
omului nostru perfectionat, de a desfäsura pentru omul nostru!
contempla cloud peisagii, in acela$ Ilustratille ne dau o idee asupra
timp, Ii facem clarul dublei viziuni. lui. Studiati fantastica perspectiva 41 CAL VICTOkiEI
FuRNIsori! CoD-TH
Vrem sd facem mai mult pentru a unui oras modern, pe orizontul REGALE
el. cdreia, apare planeta Saturn, maxi-
Vom ldsa unul din acetti ochi, in asa cum s'ar vedea prin cel mai AneesponneeeteMININIIIIIIEW. Awl
starea lui normald, &died, la fel el; puternic tat ascop. AtIV(41'4,5 -1111

29

www.digibuc.ro
 I- II H130 RRALITATEA ILUSTRATA.
Vorn profita de aceastd incerti- pare sä, conduct), puterile vederii, Un sgomot infinit de mic, pe ca- uu mai urmeazA dbicinuitele legi
tudine, spre a alege dintre diferite- inteo dume de lumini *i culori, ca- re-1 va auzi, e cel al unei raze de fizice. Nu mai pot fi reflectate, po-
le päreri, pe cea tare convine mai re smulg strigäte de surprizA *i ad- soare, cdlAtorind prin eter. 0 altA larizate, refractate sau oprite de
mutt ornului nostru, sensibilizân- miratie, celor cari le vdd. Aceastä notd, teribil de adâncd, de bilioane cei mai solizi *i mai opaci colpi.
du-i organele, astfel ca sä percea- plantá cu ciudatele-i proprietAti, te *i bilioane de ori mai joasä, decât SA ne inchipuim radiatii, de o
pd, toate manifestatiunile reale *.i face sd, auzi lucruri, pe care in sta- cea mai joasA notA a orgei, e cea mai mare frecventd. SA imagindm,
teuretice. In acest mod, if vom face re normalä nu le-ai auzi. Un anumit produsA de ptimânt rulând In imen- *i aci nu e nimic nestiintific,
sä incerce, senzatii extraordinare. ton sau acord, izbind urechea unui sitate. cA gândul pe care actualmente 11
Conform principiului stabilit in om, atlat ,sub influenta acestui
aceste articole, acest (nu perfectio- drog, se va transforma intr'o lumi-
nat, nu e numai o fantezie a irna- nä ro*ie in timp ce altul va lua for-
ginatiei noastre. PlAsmuirea lui se ma unei dumini verzi *i a*a mai
bazeazd pe cornparatii rationale *i departe.
pe posibilitAti *tiintifice. Or fi acestea iluziile unei per-
Astfel, putern presupune cà un soane inteo stare anormalä, dam
organ poate fi substituit altuia pen- sunt incercate de creer. Intrucât
tru a primi impresia, pe care de singurul nostru scop, e'sd ddm a-
ordinar o receptioneazA col -clintal. cestui orn mai mult decal senzatli
Spre exemplu, un curent electric normale, acest fapt ne deschide un
trecând printr'o parte oarecare a drum pe care-1 vom urma.
corpului nostru, poate fi perceputa Nouile inventiuni, care fac po-
de el, sub forma de cdidurd, de co- sibil filmul sonor, sunt de falpt, o
inotie (pipdit) sau poate lua forme transformare a undelor luminoase
de lurnind, de sunet, ha chlar de in unde sonore.
gust, sau mhos. Vorn plasa aceastA persoanA, in
Pe de altä parte, In anurnite con- centrud universului *i vom face sd
ditiuni de boalA, impresii care, nor- vibreze in ea, toate radiatiile in-
mal, se exercitä asupra unui simt, f initului.
pot fi receptionate de altul. Pentru el, va dispArea obscurita-
Când celebrul dr. Charcot, studin tea. In spatiu, afard de culorile lu-
CAI asistentii sdi cazuri de isterie 1;1 minei va vedea culori, pe care noi
spitalul dela Salpetriere din Paris, nu le cunoa*tem: cele situate rnai
unii pacienti declarau Jos de rosii *i cele care sunt din-
tumid 1,1 polii electro-magnetului, in Colo de violet. Va percepe alte for-
Limp ce trecea curentul, un capdt me *i culori strAbdtand obiectele
Hind albastru, iar celalt galben. din fate sa, astfel ochii sdi vor fi
'rot ace*ti bolnavi spuneau, cd, dis- sensibil actiunei razelor X care
ting fluidul magnetic, ernanat de strilbat obiectele opace.
corpul omenesc, sub o formd gal- Aerui, care noud, ne pare goL, ii
1 end. va apare populat cu o infinita can-
Dar acela* fenomen, poate fi pro- iitate de atomi pe cari vederea sa
vocal prin rnijloace a rtificia le. ii distinge cu u*urintd.
Planta numitd, de mexicani pe- Aerul Insusi va deveni pentru el
yotl", care crete in de*erturile din vizibil cum e apa pentru noi
Vestul Sierrei Madre, are cateva va pare turburat de furtuni, curen-
proprietAti remarcabile. Din acea- le, care curg ca rdurile ioite din gatlejul unui antdret, ne-ar apare sub forma de
turbu- Notele vibraii
std plantd, se extrage un sue, care rdri, asemeni unor torente furioase. colorate, (lac& am avea simfuri mai perfecte
produce o ciudatd, intoxicare, In Toate acestea vor produce un nu- Pe când inainteazil, un nou su- putem trimite in cele mai rapide
eursul cdreia fenomenul vizual, ca- mdr infinit de sunete, pe care le net it va preveni, ci un obstacol pe departate canitorii, in timp si
10,tä o extraordinard ascutirne *i va distinge in mod clar. care nu-1 poate vedea, e in drumul in spatiu, poate da radiatii simi-
44.41-44141414411-4-11-144+0-4-4-44-11444-4-4114-44+4 4
4444+1-0-1-4-4-1-01-04 sat' Aceasta, se datore*te faptului, lare.
110-4-404-4-44
CAR E cd sa a cdpdtat, sensibili- sd ne inchipuim cd, *i a-
CUTIE MARE tatea acelor aparate, intrebuintate ceasta trebue sd fie foarte aproape
CONTINE UN vapoare, aparate ce reveleazd de realitate, oreerul e asemeni u-
apropiered unei stânci, a unui bane nui post, receptionänd *i emitând
FLAG ONAS de nisip sau a altui vapor, in ceatd. unde; putern avea atunci un otu
DE PA RFUM Chiar pipiiitul salt, va descoperi capabil,desApecorespundd cu o uiintà
o multime de lucruri noui. Va sim- dragil, cel mai depArtat con-
ti. spre exemplu, presiunea exerci- tinent, fdrA sa aibA nevoie de sem-
nale, vorbe, sau chiar aparate de
tatil de radiatiunea solara, care e- tedegrafie fard, fir.
chivaleazd cu a 14-a bilioana parte
dinteun grAunte de un inch pAtrat. Vdm lua oceastä fiintA superior
Afar% de senzatii fizice, oricat de dotatä *iPang
o vom pune inteo noud
subtile *i de delicate ar fi, va mai situatie. acum, nici una din
legile universului, nu s'a modificat
avea altele, pe care aparatele cele in jurul lui. Numai el a uzat-in li-
mai perfecte, nu le pot prinde, dar mitele perfectiunei, de sensibilita-
care, avem motive sA credem cd e- tea organelor sale, rdmânând in a-
xistä. celeasi conditiuni, In care 1-a pla-
Se opre*te oare scara radiatiilor sat natura.
la razele cosmice, cele mai rapide Vom vedea rândul viitor, profun-
din cilte curio-astern? Mai inainte dele schimbdri ce-1 asteaptd, dacd,
InsA ca radiatille s aijungA in a- actualele conditiimi ale hunii se
cest stadiu avansat, am vAzut cd vor schimba cat de putin.
.44 4.4 4-01-6414+1,44+11411-1m444-0-1 4.4414-444444-4-144.44*-44-44444-4-4-44-4-4-11444-4.14. 044-11-4-11-4-4+4-4-04-44+441-44-4-11-1-444 0-4444-4

CERETI LATOATE INAGAZINELE DECOLONIM;

COMPOTURIMARMELADE.JEMSURI
CONSERVE PRODUSELE FABRICELOR

.444** 4,4 4-44-4-4-4-4+4-4-4*-411-44-4

4-44-44/-11414-44-4.4-1144-4-0-4-4444-44-44-4-44-4-114-4-1-4 4 4-4-044444 F44-44-4-44-44+04 0444+

CHET! PRE TUTINDE NI

SPECIAL ITATI ALE ACELEIASI CASE
EAU DE COLOGNE ovOIDONMIa
ROM (MON IALJAVk
TOUTES LE'S FLEURS 1111111W4i
DIN MELASA DE TRESTIE DE Z/M-IAR
CHER AMOUR PRODUS5 Ai rABR, DI A uke(ANIJ.S.A.
TAIFUN

www.digibuc.ro
 1.0'1, tit rir 1930 REA LIT A rE.% I LI ST 11 l'A.

Venetia vrea lini$te!

REALITATILE VIETH
Isprava unor radiofobi. Culturà muzicalá rhsplätitä. La ce servä chelia. Monumen-
tul indian." Argument medical in favoarea rochiei scurte. Phtania unui nudist
N toatd lumea, oame- E zice soc. de radiodi- Cavi dupd crerul multora, dieta este sdu un club al itudi$titor veni la
nii se pldng de spo- fuziune dela noi de singura cale sure fericire adica Viena, spre a se instrui in aceastd
rirea sgomotelor de aceastd ingenioasa spre mult rdvnitele bunuri: frumii. inaterie.
tot felUl surt im- ideie? lard un sistem sete si puterelizica. Dadu de niste gluineti care-1 05-
prejurdvi in care si de reclamd mai a- D-rul Hugh S. Cummings, direc- eultara cu multd Mare ataintr Si
muzica e door un muzant decdt cele o. -torul ministerului sanattatii din A- care-1 invitara apoi la un mare bal
sgomot, mai degrabd bisnuite. merica e de altai pdrere. Duna d.sa al nudistifor. Tinuta reglementard:
neplacut. In fruntea oraselor, care Originalitatea rec1amel precum se dieta è catastrofald ei i se dato- costumul lui A'clam si al Evei.
due a campanie violentd impotriva cede nu e astfelpatrimoniul exclusiv reste mortalitatea crescdndd prin- A doua zi provincialul nostru se
haut-parleur-elor, a gramofoanelar. al Yankeilor. 0 dovedeste aceasta tre femei. D-rul Cummings preconi. infiinta fericit la locul ind:eat:
etc., care turburd linistea patriar. exemplul din Danemarca. precum zeaza altd metodd, pentru dobeindi- lanar dintre cei pe cetre-i cunos-
hold a tdrgului, e Venetia. cetatea si urmatoarea poveste adevdrata. Tea sau mentinerea frumusetii fe- cuse, cu o seard inctinte it intdm.
indrelgostitilor. In ziarele engleze a apdrut den- minine: rochia scurtd, pdnd la Ile- pind, it conduse intr'o camera, spit.
Cdntecele pescarilor si ale gondo- nazi un anunt, min care se cdutau nunchi. nandu-i sd-si lepede hainele si sa
lierelor sunt inlocuite astdzi prin doisprezece bdrbati onorabili cheli. lata un argument in favoarea ro- intre apoi in sala de dans unde.l
instrumentele mai sus pomenite, in scop de propaganda. chiei scurte, pe care l-au ignorat as.leapta membrii si membrele co
iar dace) strdinii in trecere prin o- Nu era vorba de un miiloc cos- probabil gratioasele cititoare ale re- bului, la fel desbracati. Provincialul
rasul lagunelor nu au poate nimic metic, care sd fi redat acelei duziri vistei, care au ralspuiLs la a. chela: nostru Nett intocmai si patrurs ?
'de obiectat, impotiva acestei inova- de capete golase ca tot atdtea bile Rochia scurta sau lunga? intr'o nuditate paradisiacd intr'a
de biliard, splendoarea unei vo- elegantd sald de bal, populata eit
cetatenii autohtoni sunt indig. doabe de par absalonice, ci cei doi- dar, d.rul Cum- domni in fracuri si smokinguri
nati si cu dreptate. Mecanizarea sprezece apostoli ai cheliei aveau mings preconizeazil
inuzicei Ii altereazd poezia. cucoane cu rochii lanai de sear&
altd men,ire: 0 fabrical de masini de n uditate a picioare- Vd puteti irnagina mutra nudis-
Vd puteti oare inchipui pe legen- seris, a inscris cu tits, reclama fir- -tor sau aproape. cu atcit mai ienorocit. cii
darul doge, svdrlind inelul situ in mei sale, pe cheHire respéctive, iar Dt aci la nudism cdt tinerii farsori incitiaserd usa
mare simbol al uniun:i sale cu posesorii capetelor lipsite de pal complect nu mai e camerii de garderobd.
perfidul element in sunetele erau trimisi, la diferite teatre, in fo- mutt si sp $tie ca a-- In cele din urma intervenit no-
fie si a celui mai perfectionat ara- tolii de orchestra, distragdnd astf el ceasta miscare se intinde din ce in litia, care a condamrat pe nenoro-
mofon? atentia spectatorilor dela actiuneu ce in Write apusene. Prozelitii citul provincial la o' amend(); in-
Venetia sufera astdzi soarta ace- scenicd, cu reclama atdt de bata- dismului integral sporesc si nu seinnata-
nicului vrajitor. din balada lui Goe- toare la ochi in totdeauna motivele lor sunt nunz E cert ca de alunci i.a (recut pal-
the: Nu .mai poate scam de duhit. Ceeace dovedeste. cd in materie presus de ()rice banuiald. ta de a foce pe apostolul
rile pe care le-a chemat. reclamd fiii Albiorului stau pe Un provincial austriac se afla in
picior de egalitate cu urmasii lui treaba pentru a infiinta in oraselal
A I1 ar fi nedrept tu- uncle Sam. ..4."-44----04-s.o414-1144-04-1-11-11444------114-0444 ............ - --- --D.-GR.-
tusi sci, condamnam
ladioforia in bloc Al st'i? Ca mdine fo-
pentruca haut-parle. bricantul de inusin;
unite indezirabile ta- scris fi intor.
peaza ureori ne ner- falizat printfun mo.
1,ij cetalenilor mai 'lament care sal-t in-
sensfbili. Niste tarani unguri an atiSeze si g:ori
mers chiar mai departe ca ura fiunei, in mijlocul fin in exerciliuf f u e-
'tor neinternetata impotriva acestei sdpate in marmora. clapelor masinei
Ccici privileqiul
minuni.... a secolulai: aparatul de de a.ti vedea chipul
radio, Lipsa' de zdpada e generald bronz, priveghiind in piatra sau
in Europa ,iarna aceasta i catsu- rasului un cartier al o-
neazd molt ran semandturilor. Ta- mai revine tau natal sau adoptiv, nn
ranii maghiari au gds't un- tali is- de stat, sayexclusiv marilor oameni
monarhitor defuncti.
pdsitor pentru aceasta anomalie a La Calcutta un negustor onora-
elimei: antenele aparatelor de ra- bit, care face corner( cu verze, si-n
dio, pe curi au si incepat sd le dis- pus in cap scl.si vaza efigia,
trugd cu furie. Au fort intardtati tral, pe o piata calcutiand si ina pia-
in ideia lor fixa si prin preziceri'e a intelege autoritatilor, cd in dal caz
meteorologice, rdsmindite cu aiuto- de autorizare, pentru ridicarea mo-
rul numentului, gratitudinea lui va luo
In mentalitatea tor strdmta au o forma palpabild, in moneda cu.
pus in legaturd prez'cerile cit in- renta a (aril. Si de oarece edilii din
sisi aparatele, stabilind nu nexus Calcutta aveau nevoe de bani. iar
causal, cu totul gresit. Pdna una d. Babu Nath Marti acesta este
alta au Patimif antenele radiofonis. nomele precupetului de varzd,era
tilor, fdrd ca prin areasta, bine in- un excelent contribuabil, simpati-
teles, sci se schimbe fenomenele zat de toti locuitorii hindusi. atdi
mos. f erice. pentru calitatea verzei salP, edt si
pentru calitatile sale- fiOntropice.
IDEE originala pen- consiliul
punerea.
comunal a incuviintat pro-
tru propaganda ra- D. Babu Nath Marti, supranumit
diofoniei. ce-i drept regele verzelor" a predat comanda
in scopuri egoistice. unui sculptor
a avut-o daundzi di- orasul Calcuttaitalian si .in curdnd
se va imbogatti en
rect'a unui mare ho. un monument, infatiSind pe vred-
tel din Danemarca.
Muzica de dans la acest _stabilintent nicul negustor sezdrd picior peste
e furnizata ca sä zicern (Litt, de eatre picior, pe un soclu de marmord, in.
soc. de radiofuziune danezei. Direc- de varzei.tie o grdinadd de cdpatdi e
conjurat
tia a intocmit un program de ghi-
c:tori si jocuri".
Bucatile muzicale execulate la I LA arma urniel de
rodio nu sunt anuntate prin snea- ce nu?
ker, ci radiofonisfii suet invitati Poate ca d. Babu
sti ghic'asca ei insisi titlurile buca- Nalh Mark prin deli-
cioasele sale verze a --------,,,---"-trir- --- - -- . ttttttt
tilor ceeace nu e prea greu. cu convertit pe multi
oarecare cultural muzicald. Solutiile carnivori la vegeta-
se trimet directiei hotelului. care ['- rianism, salvdnd astfel nuraeroa.sc
fen): un supeu gratuit, in restao. animate dela moarte si ameliordnd Cititi RADIO si RADIOFONIA
rantul san. tufuror ileslegatorilor. starea fizica a fostilor car. irori Apar e fiecare Ambtä
31

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro