M i e r c u r i 14 F e b r u a r .
1 9 3 4
Im p o rta n ţa p a c tu lu i b a lc a n ic
din punctul de vedere românesc
împotriva revizuire!, - Garantarea reală a frontierelor balcanice. - Frontul
in mod automat, insă numai in ca­
In jurul încheierii pactului înţele­
gerii balcanice sc urmează diseu- za! când statele respective vor re­
ţiuni în presa occidentală, dar mai cunoaşte leal şi deschis că frunta­
ales în unele cercuri politice deia riile actuale sunt deiinitive.
noi. Pentru ca să ne putem da sea­ Aceste principii fundamentale vor
ma in mod obiectiv de însemnăta­ căpăta încetul cu încetul o temelie
tea acestui pact, din punctul de ve­si mai solidă, deoarece pactul bal­
dere al înţelegerilor special româ­ canic constitue şi începutul desvol-
neşti. este necesar să facem o ana­ tării relaţiilor economice intre sta­
liză a textului, dându-1 interpreta­tele semnatare. Fără să ne facem
rea cea adevărata. iluzii că imediatele consecinţe eco­
Ca o premisă categorică, ca o nomice ale semnării acestui pact,
pretată a acestor explication, cari vor putea să ne salveze din criza
sunt strâns legate de textul pactu­ actuală, se creiază totuş un fel de
lui. treime să accentuăm intensifi­
i carea mişcării revizioniste, care de
la o vreme încoace a devenit in-
tr'adcvăr neobişnuită. Primul punct
din pactul balcanic constitue in re­
alitate închiderea barierei dinspre
Balcani, pentru orice discuţie asu­
pra posibilităţilor de revizuire a
frontierelor stabilite prin tratate.
Alături de tratatele de alianţă cu
ţările Micii înţelegeri, pactul înţe­
legerii balcanice a creiat condlţiu-
uiie de încredere şi de linişte, cari
m puteau fi găsite decât numai
printr'un acord sincer şi definitiv
a celor patru ţări semnatare de
a-şi apăra la nevoc împreună ho­
tarele.
A ceastă declaraţiune de ordin
moral este întărită prin împreju­
rarea de ordin real şi practic că
oricare dintre ţările balcanice,
care ar dori sau care mai v isea ­
ză la o posibilitate de revizuire
a tratatelor, nu mai poate să se
gândească în nici o împrejurare
şi niciodată la o agresiune.
N iC t c h i a r d a c ă u n a d i n
ţă r ile s e m n a ta r e a r f i le ­
ft a t ă e v e n t u a l d e a l t e c o n ­
f li c te , p e n tr u c ă o r ic â n d
s t a t u l b a l c a n ic a g r e s i v v a
ş t i că s e g ă s e ş te în f a ţa
u n o r f o r ţ e n u m e r ic a tâ t
d e s u p e r io a r e , în c â t o r ic e
in te n ţie d e a g r e s iu n e va
f i a b a n d o n a tă p e baxa c e ­
lu i m a i s im p lu ş i m a i c o n ­
v in g ă to r r a ţio n a m e n t,
Astfel s’a creiat acest sistem pre­
ventiv, a cărui valoare trebue s’o
recunoască şi s’o aprecieze orice
om obiectiv.
Cu atât mai mult, cu cât textul
clar şi categoric al pactului in­
terzice oricăruia din statele sem ­
natare să încerce cine ştie ce m a­
nevră particulară, pentru a rea­
liza politiceşte o apropiere direc­
4
tă in dauna celorlalte state sem ­
natare, de unul dintre cei care
astăzi refuză sem narea pactului.
In acela? timp însă pactul balca­
nic rămâne prin însus textul său,
deschis adeziunii statelor cari astăzi
încă nu l-au semnat.
Această adeziune se va produce
nnm rMmmsamBaamíiaieiBís^ssaaaBaasKireisz
C A P IT A L A
A în c e r c ă r i d e s in u c id e r e
In fundătura Fipăilă No. 10 (prini
calea Dudeşti) femeea Irina Kisch,
în etate de 35 ani, a încercat eri să
se sinucidă, luând zece pastile de
„Gordenal“, un preparat pe bază de
morfină. Cauza rezidă in faptul ca
era zilnic persecutată şi m altratată
de soţul ei.
Un intern al „Salvării“ ducându-
se Ia, faţa locului, l-a dat primele
Îngrijiri, transport and-o apoi cu o
am bulanţă la spitalul Colţei.
— De asemeni femeea Gisela Opriş
de 26 ani, din şoseaua Pantelimon
No. 92, fiind m altratată de soţul ei,
a încercat, să se sinucidă, bând o
cantitate de 200 grame de spirt de­
naturat.
Fiind en u nţată „Salvarea“, la faţa
locului s ă dus un intern, care i-a
dat îngrijirile necesare, Iăsănd-o pe
loc.
A c c id e n t d e a u t o m o b il
Automobilul Tx. No. 10.107 In timp
ce mergea pe str. General Angelescu,
prin dreptul localului chesturii IV, a
% lovit pe d. locot. Paraschivescu Con-
suum n, care tocmai traversa strada.
Cum in urma accidentului, ofiţe­
rul a căpăiat contuziuni la m âna şi
piciorul stâng, a fost dus la spitalul
m ilitar „Regina Elisabeta“, unde i
s’au dat îngrijiri.
— Muncitorul Mihail N. Constan­
tin, în vârstă de 56 ani, din cătunul
Plumbuita, str. Ţepeş-Vodă 13, a fost
eri noapte victima urm ătorului ac­
cident : pe când Îşi conducea sania
cu doi cai pe şoseaua Mihai Bravul,
mergând pe jos, prin dreptul casei
cu No. 292 a fost lovit şi călcat de
un autobuz de pasageri — pare-se
r de pe linia 8 — ce venea cu viteză,
a ’'ând farurile stinse.
Cu piciorul stâng fracturat, vjgiă-
paralel cu Mica înţelegere
Comemora rea lui I. G. Duca
şi prof. dr. Ion C antacuzino
Eri dimineaţă, ora 11, la. fundaţia In 1894 îşi trece teza de doctorat a-
Carol I, „Universitatea liberă” a co­ supra holerii.
memorat. in prezenţa reginei Maria
»1 a unul numeros public, pc prof.
dr. Ion Cantacuzlno şi I. G. Duca.
PROF. DR. ION CANTACUZINO lui pentru muzică.
Primul a luat cuvântul d. di’. Cos-
tinescu. care a vorbit despre prof. din 1913, savantul a făcut pentru
1. CANTACUZINO
dr. Ion Cantacuzino. Bun prieten al
defunctului, d-sa a ra tă în am ănun­
ţit viaţa şi opera lui socială.
Primele studi şi le-a făcut în casa
părintească, iar la vârsta de 16 ani
pleacă la Paris, unde îşi term ină li­
ceul şi-şi ia licenţa in filosof ie. Se
întoarce in, ţară, in 1885, când îşi
face şi stagiul militar. In această
perioadă se observă înclinaţiunila
lui pentru medicină, fapt care îl
hotărăşte să se înscrie pentru acest
studiu. E atras mai mult spre cer­
cetările biologice. In anii cat urma
medicina la Paris, ducându-se in-
tr ’o vacanţă in localitatea Boscof,
are fericitul prilej să cunoască pe
Covalevschi, prin care cunoaşte şi
se împrieteneşte cu Mentchnicof.
raa a fost internată la spitalul Brün-
covenesc.
E ăsait cu c u ţite le
Zidarul Dumitru Ionescu, in etate
de 26 ani, domiciliat in str. General
Popovăţ No. 12, in timp ce se Îna­
poia eri noapte spre casă, in piaţa
Grand, din preajm a străzii Crân-
gaşi, a fost atacat şi Înjunghiat cu
cuţitele de trei necunoscuţi, cari au
dispărut apoi fugind.
R ănit ia um ăr şi m âna stângă, zi­
darul a fost internat de „Salvare“ Ia
spitalul Filantropia.
lu c e u d iu
Un incendiu a izbucnit eri dimi­
neaţă, ia ora 11, in str. Trinităţii 14,
la imobilul proprieatea d-nei Elena
Nanu. Focul a fost stins de către
postul de pompieri Radu-Vcdă, după
ee au fost mistuite de flăcări trei
magazii de scânduri din proprieta­
tea d-nei Nanu şi o magazie alătu­
ra tă dela No. 16, aparţinând d-lui
ştru l Davidsohn.
C ă S ea t d e o c ă r u ţ ă
Pe str. Mihai-Vodă, muncitorul N.
Bogdan, in vârstă de 50 ani, din str.
13 Septembrie No. 221, a fost călcat
de o căruţă care a dispărut apoi.
Având m âna stângă fracturată,
victima a fost internată de „Salva­
re“ la spitalul Brâncovenesc.
C ăzut pe g h ia ţă
B ătrânul Sarian Neşech, cismar, în
etate de 58 ani, domiciliat în strada
Sâtucu I No. 20, pe cânt} mergea pe
Câmpul Moşilor a alunecat pe ghia-
ţă şi căzând şi-a fracturat piciorul
stâng.
A fest internat la spitalul Colţei.
Efl M I N E A f A
familie, o colaborare intre prieteni,
care poate să devie încetul cu în­
cetul o organizaţie solidă şi în do­
meniul dificil al economiei şi al fi­
nanţelor.
Cu atât mai mult cu cât cei patru
semnatari ai pactului Înţelegerii
Balcanice sunt ferm decişi să dea
acestei înţelegeri o organizaţie si­
milară cu acela a Micii înţelegeri.
Şi întrucât, deşi aceste două siste­
me de înţelegere politică nu au nici
o legătură directă, au însă aceleaşi
aspiraţii.
Conferenţiarul vorbeşte apoi des­
pre activitatea ştiinţifică a prof. dr.
Ion Cantacuzino, arătând locurile
unde a lucrat şi, m ai ales, iubirea
Subliniază că in timpul camnaniei
prim a oară in lume vaccinarea în
massă cu ser antiholeric.
D-sa am inteşte de acţiunea pe
care acesta a dus-o pentru ca Ro­
mânia, să intre în răsboiu alături de
Franţa.
D. dr. Costinescu sfârşeşte a ră ­
tând m area pricepere şi abnegaţie
de care a dat dovadă prof. dr. Ion
Cantacuzino in timpul marelui răs­
boiu, când tifosul exantematic fă­
cea mii de victime.
1. O. DUCA----------------
După d. dr. Costinescu a luat cu­
vântul d. prof. Djuvara. D-sa a vor­
bit despre personalitatea politică a
lui I. G. Duca.
Conferenţiarul rem arcă simbolul
acestor două comemorări cari au loc
in acelaş timp, ca o complectare re­
ciprocă a ştiinţei şi a politicei.
In ziua asasinatului, primul-mi-
nistru era mai vese! şi mai plin de
nădejdi ca oricând. Moartea abă­
tu tă asupra lui de o m ână crimi­
nală, l-a smuls când era mai util
ţării sale.
D. prof. Djuvara a ra tă pe larg
modestia care stăpânea pe I. G.
Duca în toate împrejurările, in fa­
milie, Ia sfatul partidului sau la tri­
bună. Era, în schimb, întotdeauna
avid să ştie şi să fie drept.
Studiile, în ţa ră şl in străinătate
şi le-a făcut h ărţu it de sărăcie, a-
tribut care l-a însoţit până când a
murit. Deşi fără libertate m aterială,
I. G. Duca a fost printre cei mai
buni studenţi. Se spune că la un
examen pe care îl da Ia Paris, in
urma unor răspunsuri, uimitoare,
profesorul i-a spus, bătându-1 pe u-
meri: „Eşti un tân ăr extraordinar;
n u m’a,r m ira să ajungi m inistru in
ţa ra românească”.
In ziaristică a debutat pe vremea
când, întors dela Paris, trăia din
meditaţii. A fost primul gazetar care
a scris cronică externă in tr’um co­
tidian românesc.
In 1907 este ales deputat de Făl-
ciu, cu care ocazie rosteşte o serie
de discursuri strălucite. In 1913 de­
vine m inistru al instrucţiunii şi în­
fiinţează peste o mie de şcoli pri­
mare.
I. G. Duca a fost unul din oei mai
buni discipoli şi prieteni ai lui Io­
nel Brătianu. După răsboiu, ca mi­
O forţă aeriană
în serviciul Ligii Naţiunilor
Un interesant proect supus congresului Asociaţiei
pentru apărarea păcii
LONDRA, l i (R a d o r ). — a l că ru i p r e ş e d in te e s t e .
D. G e o r g e B a r n e s , p r e ş e ­ A c e st p r o e c t a r e o d u ­ căInmitropolitul
d in tei® s e c ţ ie i e n g le z e a b l ă o r ig in a lita te prin a-
A s o c ia ţie i iroternajionaSe
p e n tr u a p ă r a r e a p ă c ii, va
s u p u n e V in e r i, în c o n g r e ­
su l d e ia B r u x e lle s al a c e ­
s te i a s o c ia ţii, un p r o e c t
c a r e tin d e la © reiarea li­
n e i f o r ţ e a e r ie n e în s e r ­
v ic iu l S o c ie tă ţii N a ţiu n i­
lo r, e la b o r a t d e s e c ţ iu n e a
Cine e P o ş t a ş u l
Din culisele „F oştei Radio”
Ce scrisori se primesc la Kadio-Bucureşti?
la ta o serie de întrebări, care pasionează pe auditorii noştri.
Răspunsurile la aceste chestiuni sunt discutate şi lămurite în tr’o
interesantă causerie, apărută în ultim ul num ăr al revistei
R A D I O -F O N I A
S ărb ătorirea m itropolitului M oldovei
------- .,
Cu prilejul a 25 tie ani de arhipăstorie
Cum a d e c u rs solem nitatea dela laşi
IAŞI 12. — Cu deosebit fast, s’a
sărbătorit Duminică la Iaşi Împli­
nirea celor 25 de ani de arhipăs­
torie a mitropolitului Pimen.
Din C ehoslovacia şi pătia Ia Credem nimerit să dăm cu acest
frontierele P ersiel s’a creiat ast­ prilej câtova date biografice asupra
m itropolitului Pimen. cât şi des­
fel un lanţ de state cu interese pre realizările înfăptuite in decursul
politice identice, reprezentând o
acestor a n i
populaţie formidabilă de 70 mi­ DATE BIOGRAFICE
lioane de locuitori. In satul Provlţa de Sus de pe
valea Prahovei, in tr’o casă ţă ră ­
Iată deci importanţa reală pe ca­ nească a unui fruntaş răzăş, s’a
re încheierea pactului balcanic o născut in ziua de 22 Octombrie
prezintă în mod efectiv pentru Ro­ 1853 actualul mitropolit al Moldo­
vei, dr. Pimen Georgescu.
mânia şi pentru interesele ei per­
manente. Soţii George şi Maria Baicu, pă­
rinţii mitropolituui Pimen, văzând
L, P . N asta că fiul lor are aptitudini spre carte
l-au trim is la seminarul Central din
Bucureşti.
După absolvirea seminarului, este
hirotonisi. diacon pe seama unei
parohii din Ploeşti.
In 1875, m urlndu-i soţia, se de­
dică din nou cărţilor.
Reîntors la Bucureşti, mitropoli­
tul Callnlc îl numeşte predicator la
Catedrala din Capitală.
In acest timp, term inând şl cursul
nistru de externe şi domenii, face superior al seminarului, e trimis
tot ce-i stă in putinţă pentru binele bursier la facultatea de teologie din
intern sau a opus o înflăcărată re­ Cernăuţi, după care se călugăreşte
zistenţă contelui Aponny la Liga Na­ la m ănăstirea Câdâruşani.
ţiunilor. Fiind declarat doctor in teologie
in 1888, mitropolitul Iosif Gheor-
ghan 11 hirotoneşte preot, onorân-
du-1 cu rangul de arhim andrit.
Apoi, timp de 12 ani păşeşte trep­
tele înaltelor erarhii bisericeşti: în
anul 1895, în ziua de 2 Febru­
Realizările mitropolitului Pimen
Ia tă şi o scurtă schiţare a acti­
vităţii mitropolitului Pimen, şi rea­
lizărilor săvârşite in cursul celor
25 ani de arhi-pâstorie.
E de ajuns a am inti închegarea
societăţii „Ocrotirea“ a clerului din
eparhie, care d ă roade, - a t&t din
punct de vedere cultural şi moral,
cât şi din punct de vedere m ate­
rial, pentru a ne da seama că în
frun.ea eparhiei Iaşilor se află un
bun gospodar şi realizator.
Schimbarea calendarului a dat
m ult de lucru clerului din Moldova,
dar mitropolitul Pimen a ştiut cum
să stăvilească acţiunea adepţilor
vechiului calendar.
I. a DUCA în altu l predat şi-a îndreptat pri­
Asasinarea lui este o pierdere, virea mai ales spre mănăstiri, unde
pentru multă vreme de neinlocuit, în urm a secularizării bunurilor m ă­
şl o tristeţe care nu se va risiol năstireşti, viaţa călugărească tâ n ­
niciodată depe sufletul românesc. jea.
Chiriarhul Moldovei a Înfiinţat
atelierele de ţesătorie „Regina Ma­
ria“, „Regina Elisabeta“ şl Pimen
0 impresionantă nenorocire ia Mitropolitul“ dela m ănăstirile A-
sapia, Vârât ec şl Agaiton, unde se
o carieră de piatră din Bălti fac cele mai preţioase covoare din
ţară.
DOI MUNCITORI UCIŞI DE UN
BLOC DE PIATRA Sărbătorirea
La ora 10 jum., a avut loc in ca­
BĂLŢI, 12. — Prefectura de ju­
tedrala mitropolitană un serviciu
deţ a fost înştiinţată despre o neno­
religios oficiat de un sobor de s ta ­
rocire întâmplată la cariera de pia­
reţi şi preoţi în frunte cu episco­
tră, din comuna Duruitoarea Nouă,
pul Nicodim şi vicarul Grigore Leu
acest judeţ. Botoşâneanu.
Muncitorii Mihail Ciniacovici si O mulţime de peste 5000 de cre­
dincioşi a umplut galeriile catedra­
Vladimir Miculschi, originari din sa­
lei-
tul Duruitoarea, provocând o ex­
Răspunsurile liturghiei au fost
plozie la cariera de piatră unde lu­
date de corul mitropolitan, dirijat
crau, au fost omorâţi de un bloc de
de d. prof. Popovicl, care a intonat
piatră, care s’a prăbuşit asupra lor.
im imn omagial pentru chiriarhul
O echipă de lucrători, care a in­
râmături cadavrele victimelor.
Moldovei.
tervenit imediat, a scos de sub sfă-
După serviciul divin, episcopul
Nicodim a rostit o cuvântare despre
însem nătatea zilei.
Parchetul a dispus telefonic cer­
cetarea împrejurărilor în care s’a Astăzi —«pune episcopul Nico­
dim — se împlinesc 25 ani de păs­
produs nenorocirea. torie mitropolitană a chiriarhulul
In sat, vestea a produs o profundă
Impresie.
Moldovei. Deşt Împrejurările sunt
grele, iar ţara e in doliu totuşi, a-
vem o datorie imperioasă să am in­
tim m ăcar acest eveniment. Dacă
ne aruncăm o .privire asupra vieţii
bisericeşti în general, vedem că n u ­
mai trei mitropoliţi au ajuns la o
asemenea lunga păstorire în de­
cursul ultimilor 350 ani.
Intre anii 1758—1788, a păstorit
ca mitropolit Calinic, apoi Venia­
min Costache între 1803—1842, Io­
sif Nanescu intre 1875—1902-
Al patrulea mitropolit, care a păs­
torit 25 ani, este actualul chiriarh
al Moldovei.
Mitropolitul Pimen a păstorit în
epocă cea mai zbuciumată a nea­
ntului românesc. In vremuri de grea
criză morală şi de răsboiu.
continuare, vorbitorul arată
Pimen in timpul
ceea că preved e pe deo­
p a r te p a r tic ip a r e a S t a t e ­
lo r U n ite , a R u s ie i şi a J a ­
p o n ie i, ia r p e d e a ltă par­
t e o s u p r a v e g h e r e r ig u ­
r o a să sa u c h ia r un co n -
fr o l d ir e c t a l a v ia ţie i c i­
v ile .
deia R ad io ?
kk
M itr o p o lia
J P a g in a T ^ a
.—t .................
arie e sfinţit arhiereu; în 1898 în­
sărcinat eu conducerea in ternatu­ mit peste 1000 de telegrame de fe­
lui teologic; Ia 5 Februarie 1902, licitare.
Moldovei, trim iţându-i urm ătoarea
telegramă:
25 ani de arhi-pastorie, vă trim it
felicitările mele cele mai calde şi
toate urările de sănătate
MITROPOLITUL PIMEN AL
MOLDOVEI
ales episcop al Dunării de Jos şi
după şase ani mitropolit al Moldo­
vei, unde păstoreşte de 25 ani.
răsboiului de întregire a neamului a
fost sufletul de înbărbătare a con­
ducătorilor ţării. Episcopul Nico­
dim inchee, exprimându-şi cele mai
alese sentim ente faţă de mitropo­
litul Pimen.
La această, solemnitate au mai
luat parte şefii autorităţilor civile
şl militare ale oraşului, precum şl
şcolile.
După te-deumul din catedrală,
toţi stareţii de m ănăstiri împreu­
nă cu şefii autorităţilor, s’au retras
în sala corului mitropolitan, unde
a avut loc o agapă. La masă a luat
cuvântul vicarul Grigore, declarând
că sărbătoarea de astăzi este o a-
m intire a trecutului si o nădejde în
viitor.
Azi, spune vicarul Leu, nu sărbă­
torim numai 25 ani de păstorie mi­
tropolitană a chiriarhulul Moldovei,
ci şi 55 de ani ca slujutor al domnului,
dintre care 30 de arhierie şi 25 de
mitropolit.
A mai vorbit d, prof. G. Ghibă-
nescu, care a am intit despre acţiu­
nile mitropolitului Pimen în viaţa
creştinească.
La urmă, s‘au trimis următoarele
telegrame mitropolitului Pimen, ca­
re se află la Bucureşti:
Telegrame
„Subsemnaţii, însoţiţi de preoţii
de mir. de stareţi şi popor, săvârşind
în catedrala Metropolitană slujbă
Dumnezeiască cu priveghere, litur­
ghie şi te-deum, pentru îndelungata
păstorire de un pătrar de veac al
t. P. S. Voastre pe scaunul Metropo­
litan al Moldovei, vă rugăm să pri­
m iţi cele mai călduroase felicitări,
ăorindu-vă din suflet arhi-păstorie
rodnică şi fericită de acum înainte
întru m ulţi ani".
Episcop Nicodim, Arhiereu
Grigore, etc.
*
Preoţimea de mir a trimis te­
legrama:
„Azi împlinindu-se 25 ani de arhi­
păstorie a I. P. S. Voastre pe scau­
nul metropolitan al Moldovei, la te­
deumul dela Mitropolie, împreună
cu tot clerul din Iaşi am rugat pe
D-zeu pentru sănătatea şi inzilirea
I. P. S. Voastre".
Preşedinte V. Iordăchescu
In numele Mitropoliei, vicarul
Grigore a trimis urm ătoarea tele­
gramă:
„Clerul din eparhia Moldovei
sărbătoreşte azi împlinirea a 25 ani
ca Mitropolit. Soborul a. înălţat rugă
către Atot-puternicul pentru sănă­
tatea şi pentru biruinţa unei ac­
ţiuni căt mai apostolicească. pentru
întărirea şi izbânda neamului".
t»in i a ş i
95 m "B
La palatul mitropolitan s’au p ri­
TELEGRAMA REGELUI
Regele a felicitat pe chiriarhul
, . . . ...
Di această zi, cano sărbătoriţi
CAROL
Rege al României
Asociaţia generală a preoţime! or­
todoxe a trimis urm ătoarea urare.
„Preoţimea ortodoxă şi seminarul
central vă exprimă respectuoase o-
magii şi urări de îndelungată sănă­
tate cu prilejul împlinirii rodnicului
pătrar de veac al arhi-păstorie.
Voastre, rugăndu-vă să binevoiţi a
uni la criticismul sever al stărilor
din cler, aprecierea, că acest cler in
deobste lucrează cu temeiu pentru
luminarea, moralizarea şi înfrăţi­
rea poporului.
Preş. Pr, Partenie
Numeroşi oameni politici şi Înalţ!
prelaţi au trim is telegrame de fe •
licitare mitropolitului Pimen.
D. Dinu Brătianu, şeful partidu ­
lui liberal- a trim is urm ătoarea te­
legramă:
„Rog pe I. P. S. V astră să pr
mească cele mai vii felicitări ca în
că m ulţi ani să conduceţi cu aceia
vigoare şi însufleţire mitropolia
Moldovei“.
â
Arhiepiscopul Al. Cizar a felicitat
mitropolitul Moldovei prin urm ă­
toarea telegramă:
„Cu deosebită bucurie mă aso­
ciez marelui număr de gratulau i
pentru jubileul de 25 ani de arh:-
păstorie, felicitând pe mitropolitul
Moldovei şi al Sucevei pentru rodni­
ca păstorire. Urez ocrotirea bunul a
D-uerr va~în deplină sănătate şi în -
ţelepciunea bătrăneţei, să urmaţi
păstorirea încă m ulţi ani".
Dela episcopul Hosu-Cluj s’a p ri­
m it telegrama:
„Primeşte duioasele mele felici­
tări la împlinirea unui sfert de
veac de arhi-păstorească activitate
şi cele mai frăţeşti urări de rodnică
şi binecuvântată păstorie întru
mulţi ani".
DARURI
Cu prilejul sărbătoririi jubileului
de 25 ani de păstorie mitropolitană
a chiriarhulul Moldovei, la toata
bisericile din eparhie s’au oficiat
servicii religioase pentru sănătatea
înaltului prelat.
Totodată, s’au prim it şi câteva
splendide cadouri. Astfel, m ănăsti­
rile Agapia, Varatec şl Agafton an
trimis mitropolitului un covor e-
norm, artistic lucrat. Iar m ănăsti­
rea Neamţ a trim is o Icoană de aui,
repezentând pe Sft. Gheorghe.
La solemnitatea de ieri, Mitro­
politul Pimen a lipsit, deoarece,
după cum am relatat, înaltul prelat
a fost contra sărbătoririi în aceste
vremuri grele. Totuş, stareţii şi cle­
rul au organizat această sărbăto­
rire în absenţa mitropolitului.
Şi m anifestaţia a fost w tr’adevăr
o dovadă unanim ă de dragoste pen­
tru chiriarhul Moldovei.
COR.
Lugubra descoperire de pe
linia ferată Buzău-Brăila
BRAILA, 12, — Legiunea de
jandarmi a fast Înştiinţată des­
pre o lugubră descoperire, făcută
eri dimineaţă In judeţul nostru.
Astfel, pe la orele 9 jum. dim.
după trecerea trenului personal
No. 801, Bucureşti-Brăila, un
cantonier din gara Făurei a ple­
cat spre sta ţia Deduleşti, spre a
face revizia pe linie.
In dreptul kilometrului 172, a
dat peste cadavrul unui necuno­
scut, oribil mutilat.
După îmbrăcăminte, pare să
fie vorba de un orăşan.
Parchetul, fiind sesizat despre
cele descoperite, a dispus postu­
lui respectiv de jandarmi şi po­
liţiei din gara Făurei, să facă
cercetări urgente spre a stabili i-
dentitatea mortului.
Arestare de comunişti
A
m
ZALĂU. — In urma descoperiri­
lor unor manifeste cu caracter co­
munist în comuna Cheţ (Bihor),
autorităţile poliţieneşti din judeţul
nostru, au descoperit in noaptea c’e
3—4 Fetor. în comuna Pir ( S ă l a j ) o
organizaţie cu caracter comunist,
denumită „Uniunea tineretului co­
munist“, sub conducerea tânărului-
comunist Oarei Naghi, din acea co­
mună. Autorităţile au procedat la
arestarea conducătorului, care a de­
clarat că organizaţia activa din a-
nul 1932, iar ca aderenţi a avut alţi
dpi membri, Sücs Ludovic şi Ale
xandru Naghi, şi încă şase membri
tot din comuna Pir, ale căror nume
comuniştii arestaţi n ’au voit să Ie
spitoâ» .