Kristof Szongott Genealogia Familiilor A

KRISTÓF SZONGOTT
*
GENEALOGIA
FAMILIILOR ARMENE DIN TRANSILVANIA
luând în considerare înrudirea dintre ele

şi etimologia numelor de familie şi a celor de botez
UTILIZÂND IZVOARE ORIGINALE ŞI INEDITE

Traducere şi note: Andrea Ghiţă
Cuvânt înainte: Lucian Nastasă-Kovács
Consultanţi: Vartan Martaian (limba armeană)
Andreea Mârza (limbile latină şi greacă)
Annamária Nastasă-Kovács (limba germană)
Tehnoredactor: Laurențiu Alexandru Popescu
Această carte a apărut cu sprijinul

Uniunii Armenilor din România
CIP
© Editura Ararat
ISBN:978-606-688-030-5
KRISTÓF SZONGOTT
GENEALOGIA
FAMILIILOR ARMENE DIN TRANSILVANIA
luând în considerare înrudirea dintre ele

şi etimologia numelor de familie şi a celor de botez
UTILIZÂND IZVOARE ORIGINALE ŞI INEDITE
Traducerea din maghiară şi note

ANDREA GHIŢĂ
Cuvânt înainte
LUCIAN NASTASĂ-KOVÁCS
București
Editura Ararat
2016
Lucrarea este dedicatã în semn de profund respect,
distinsului fiul al Gherlei
Dr. István Mály

somitate medicalã, orator desãvârsit
, de aleasã culturã
clasicã, prieten de nestearsã
, amintire, personalitate cu
care se mândreste
, întreaga armenime autohtonã ,si co-
laborator nepretuit
, al revistei lunare armeano-maghiare
„Armenia”.
Autorul
CUVÂNT ÎNAINTE
Volumul de față vine parcă să închidă un ciclu de lucrări de-

dicate de Kristóf Szongott armenilor din acest spațiu, dar mai
ales conaționalilor lui din Gherla, așezare menționată în 1721 ca
Szamosújvár (Cetatea nouă de pe Someş), devenită apoi – în
1726 – Armenopolis sau Örményváros, pentru ca în anumite împ-
rejurări să o aflăm în documente şi sub denumiri precum Haya-
kaghak (în armeană), Armenierstadt sau Neuschloss (în germană).
Dacă tălmăcirile oferite până acum de Andrea Ghiță au
vizat în principal celebra Szamosújvár m. kir. város Monográphiája
[Monografia oraşului regal maghiar Gherla], în trei volume,
apărute între 1893 şi 1901, completată apoi de A magyarországi
örmények ethnographiája [Etnografia armenilor din Ungaria]
(1903), traducerea de acum a volumului A magyarhoni örmény
családok genealogiája [Genealogia familiilor armeneşti din Un-
garia], apărută în 1898 tot la Gherla, la Editura „Aurora” a lui
Andrei Todoran, ce a funcţionat între 1881 şi 1913, este în mod
evident o inițiativă mai mult decât temerară, în primul rând prin
dificultățile ce le presupune transpunerea din limba maghiară în
română, inconvenient alimentat deopotrivă de complexitatea su-
biectului, dar și a transliterației.
Deși ca domeniu de interes, genealogia este prezentă din
vremuri parcă fără un început precis, dar în strânsă legătură cu
preocupările de a stabili ierarhii și justificări dinastice, ata-
șamentul lui Kristóf Szongott pentru acest univers al cunoașterii
se manifestă într-o perioadă în care pasiunea de a reconstitui
spițele și cronologia ascendențelor familiale, în vederea cercetării
8 Lucian Nastasă-Kovács
sistematice a strămoșilor, devenise o materie în sine de studiu,

ca știință auxiliară a istoriei. În pas cu dezvoltările metodologice
din Europa apuseană, Szongott vede în această disciplină valori
esențiale nu doar din perspectiva structurilor familiale, ci mai
ales de ordin demografic și prosopografic, estimând pentru finele
veacului XIX existența în Transilvania a cam trei mii de familii
armenești. În felul acesta, polihistorul gherlean s-a înhămat la o
muncă extrem de complexă, menită nu neapărat a furniza genea-
logii în sensul cel mai pur al termenului, ci de a acoperi lacune
de ordin istoriografic în ce privește trecutul armenilor transilvani,
dar mai ales de a stabili legături temeinice cu epoci obscure, ce
se pierd undeva printre ruinele Armeniei medievale, cu a sa
capitală Ani.
De altfel, partea interesantă a lucrării de față – și care se
cuvine a fi subliniată – este aceea că Szongott nu propune un stu-
diu al ierarhiilor societății armene din Ardeal, ci mai degrabă
oferă un portret al conștiinței acestui grup etno-cultural, prezent
aici nu doar economic, cât mai ales politic, social și cultural. Mai
mult chiar, deși lucrarea sa aduce oarecum cu cea a lui Constan-
din Sion, Arhondologia Moldovei*, avem totuși cu o indiscutabilă
complexitate de conținut. Iar aceasta rezidă nu neapărat din surse-
le documentării – mai toate fiind izvoare inedite și de prim rang –,
cât mai ales din viziunea dezvoltărilor. Deși titlul cărții lui Szon-
gott este de Genealogia familiilor armene autohtone, lucrarea este
una de o reală memorie colectivă armeană, o ingenioasă articu-
lare de elemente onomastice, de istorie, etnografie și lingvistică
(uneori chiar de dialectologie), dar mai ales de prosopografie, cu
o mare aplecare pentru indicații bibliografice (acolo unde este
cazul) etc. Iar munca „genealogistului” gherlean nu a fost deloc
*
Constandin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contimporane.
Boierii moldoveni, ed. Rodica Rotaru, postfață, note și comentarii de Ștefan
S. Gorovei, București, Edit. Minerva, 1973.
Cuvânt înainte 9
ușoară, pentru că analizează un mare număr de patronime – de

pildă –, din care unele sunt deja încetățenite în epoca sa, altele în
curs de fixare ca elemente de recunoaștere familială, pe care însă
Szongott are abilitatea de a le urmări în transformările lor de-a
lungul vremii.
Cum de la sine se înțelege, cartea de față devine în aceste
împrejurări un veritabil instrument de lucru, în sine chiar un su-
biect de analiză socio-lingvistică și istorică, pentru că autorul are
abilitatea de a stabili tipologii de antroponime, mai ales în ce
privește prenumele (de tradiție religioasă, istorică, literară, de su-
pranume etc). Din această perspectivă, cititorii români vor avea
reale surprize în a descoperi filiații și semnificații până acum de
neimaginat pentru multe din numele prezente.
Însă valoarea Genealogiei de față constă și în altceva, deloc
lipsit de importanță. Surprinde onomastica armeană până la în-
ceputul fenomenului de asimilare a acestui grup etno-cultural,
mai ales în a doua jumătate a vecului XIX. Nu a fost un proces
specific armenilor, ci și alte grupuri etnice s-au lăsat antrenate în
acest mecanism, într-un context istoric bine cunoscut acum pen-
tru perioada de după Compromisul austro-ungar din 1867. Este
acesta un subiect cu totul neglijat în istoriografia română de până
acum – poate ca o reminiscenţă a discursurile naţionaliste de odi-
nioară –, ceea ce ne pune în situaţia incomodă de a nu avea încă
analize oneste şi temeinice asupra unui fenomen de o asemenea
complexitate.
Cu toate acestea, trebuie constatat faptul evident că îndeo-
sebi după realizarea Dualismului asistăm la o intensificare fără
precedent a politicii maghiare de asimilare, una extrem de ope-
raţională şi de succes (chiar dacă în anumite momente provoca
şi ambiguităţi), care a contribuit la edificarea naţiunii simbolice.
Numai că în cazul armenilor transilvăneni, acest proces de acul-
turaţie a fost oarecum devansat, încă din epoca Vormärz-ului, prin
diversele proiecte ale naţiunii politice moderne ungare, unele nu

lipsite de proiecţii jacobiniste, dar care vizau în fond atât dreptu-
rile fundamentale, cât şi obligaţiile. Fenomentul a avut în schimb
rostul de a genera loialitatea acelor „minoritari” care s-au bucurat
de extinderea calităţii de „cetăţeni”, iar pentru acceptarea autori-
tăţii statului maghiar, elitele acestor grupuri etno-culturale au fost
primite în cercurile conducătoare politice, cu alte cuvinte li s-a
oferit o integrare socială completă şi şanse egale în ceea ce pri-
veşte mobilitatea spre vârful piramidei.
În fond acest „proiect” a corespuns aşteptărilor multor mino-
ritari, care au cedat în cele din urmă ispitei maghiarizării (măcar
simbolice), atraşi tocmai de beneficiile liberalismului de după
1867. În acest context, nu trebuie să ne mire însemnarea jurnali-
eră a contelui Lajos Gyulay, din 27 iunie 1867, în care spunea
despre armenii din Cluj, bunăoară, că: „Sunt unul şi unul ataşaţi
ungurilor. Ei sunt practic asimilaţi ungurilor, marea majoritate a
femeilor nici nu înţelege limba armeană; armeanul şi armeanca
vorbesc totdeauna între ei ungureşte. Ei sunt ca şi ungurii adevă-
raţi, se roagă lui Dumnezeu, gândesc şi socotesc ungureşte”**.
Însă ca revers al acestei acţiuni, asistăm la un fenomen de
„fetişizare” a limbii oficiale, care a devenit un soi de ingredient
ideologic al naţionalismului maghiar, maghiarizarea lingvistică
dovedindu-se până spre prima conflagraţie mondială tot mai ag-
resivă şi mai ales autoritară. Iar în cadrul acestui proces extrem
de complex, s-a mai petrecut ceva în direcţia edificării naţiunii
ungare: maghiarizarea înţelesului străin al numelor de familie. A
fost un fenomen specific naţionalismului liberal din Ungaria, un
**
Apud Judit Pál, Armeni în Transilvania. Contribuţii la procesul de urbani-
zare şi dezvoltare economică a provinciei, Cluj, Centrul pentru Studii Tran-
silvane, 2005, p.75.
Cuvânt înainte 11
fel de „naţionalizare simbolică” atât a spaţiului public, cât şi a

celui intim, personal.
Miza a fost însă mult mai profundă decât ne-am putea ima-
gina la prima vedere, întrucât ea trebuia să confirme – pe de o par-
te – ideea de altfel înşelătoare a creşterii numerice a unei
comunităţi ce purta pregnant pecetea maghiarismului, iar pe de
alta era un soi de probă la care erau supuşi non-maghiarii pentru
a-şi dovedi loialitatea „naţională” prin repudierea vestigiilor fon-
dului lor străin. În acest context, nu întâmplător, s-a estimat că
între 1850 şi 1910 aproximativ 140.000 de persoane şi-au maghia-
rizat numele***.
Dezvoltarea de mai sus constituie o trăsătură majoră a ar-
menilor din Transilvania sub aspectul numelor de familie adop-
tate mai ales după 1867, aspect bine surprins de altfel în lucrarea
lui Kristóf Szongott. Din multele observații ce s-ar putea extrage
parcurgând chiar și la repezeală acest gen de Genealogie, una se
impune neapărat evidențiată, și anume faptul că cele mai multe
patronime sunt lipsite de caracterul plebeian ce-l întâlnim în cazul
altor grupuri etnice locuitoare în Transilvania. În schimb, apar
nume derivate din profesii ori alimente, ba chiar din culori sau
plante, nu puține fiind cele ce provin din termeni utilizați pentru
desemnarea unor categorii aristocratice orientale.
Cum de la sine se înțelege, nu vom intra în detaliile acestui
volum, lăsând pe cei interesați să parcurgă paginile aparent aride,
dar captivante la oricare din „vocile” la care s-ar opri. Oricâte
motivații ar invoca autorul, la care multe altele am putea aduce
noi, trebuie subliniat faptul că întregul efort științific al lui Kristóf
***
Vezi László Katus, în vol. Magyarok a Karpat-Medenceben, ed. F. Glatz,
Budapest, Pallas Lap- es Konyvkiado Vallalat, 1988 p.171-174; Victor Karady,
Symbolic Nation-Building in a Multi-Rthnic Society. The Case of Surname Natio-
nalization in Hungary, în vol. Ethnizität, Moderne und Enttraditionalisierung,
gerausgegeben von Moshe Zuckermann, Tel Aviv, Wallstein Verlag, 2002, p.99.
Szongott nu a venit dintr-un impuls generat de o modă a epocii

lui (pentru că atunci a existat în mod real o asemenea pornire în
ce privește genealogia), ci autorul a fost mânat de o imensă con-
siderație față de trecutul neamului său, dovadă fiind toate cele-
lalte volume pe care profesorul gherlean le-a conceput și pe care
Editura Ararat le-a oferit în ultimii ani în tălmăcirea extrem de
atentă și deloc ferită de imense dificultăți realizată de Andrea
Ghiță.
Se deschide de acum un imens șantier de lucru istoriografic
asupra unei populații puternic urbanizate încă din vremurile pre-
moderne ale spațiului transilvan, fiind însoțiți – ori mai curând
călăuziți – nu atât de generații, cât la modul concret de familii,
prin intermediul onomasticii, extrasă la rândul ei din miile de do-
cumente consultate cu acribie de Kristóf Szongott, care ne oferă
astfel și un corpus de nume armenești, oglindă fidelă a unei
societăți care se străduiește astăzi să reînvie și să-și recupereze
un trecut demn de toată aprecierea.
Lucian Nastasă-Kovács
NOTĂ ASUpRA EDIŢIEI
Ediţia de faţă este versiunea în limba română a lucrării lui

Kristóf Szongott, întitulată A magyarhoni örmény családok ge-
nealógiája, tekintettel ezeknek egymás között levő rokonságára,
s a vezeték és keresztnevek etymológiai értelmére [Genealogia
familiilor armene din Ungaria, luând în considerare înrudirea din-
tre ele şi etimologia numelor de familie şi a celor de botez], tipă-
rită în 1898, la tipografia lui Endre Todorán din Gherla.
Fiind vorba în exclusivitate de familii armene autohtone,
trăitoare în Ardeal, am considerat că ar fi mult mai sugestiv ca
versiunea românească a lucrării să poarte titlul „Genealogia fa-
miliilor armene din Transilvania”.
Limba de bază a lucrării lui Szongott fiind maghiara, în vo-
lumul original toate numele şi prenumele, precum şi transliteră-
rile citatelor armeneşti sunt scrise potrivit ortografiei acestei
limbi, respectându-se ordinea proprie limbii maghiare pentru
nume şi prenume. În acelaşi timp, numele din interiorul citatelor
armeneşti păstrează ordinea firească a limbii armene (prenume
şi nume).
Având în vedere că versiunea românească a Genealogiei
se adresează atât specialiştilor, cât şi publicului larg, servind deo-
potrivă pentru cunoaşterea patronimelor armeneşti din Transil-
vania, şi pentru căutarea originilor persoanelor care nu cunosc
limba maghiară, am optat pentru o formulă combinată. Am, am păs-
trat ortografia şi ordinea alfabetică a numelor de familie din ver-
siunea originală maghiară a cărţii adăugând, acolo unde era cazul,
o transliterare românească (uneori aproximativă, din cauza dife-
14 Andrea Ghiță
renţelor majore de pronunţie), dar în cadrul textelor explicative

corespunzătoare fiecărei voci am aşezat numele şi prenumele în
ordinea proprie limbii române. La secţiunea cu numele de botez –
unde acestea sunt doar enumerate, fără trimiteri la documente –
am păstrat ortografia maghiară doar pentru numele ungurești, ce-
lelalte scriindu-le potrivit ortografiei româneşti.
Transliterarea citatelor armeneşti, care în versiunea origi-
nală erau scrise cu ortografia maghiară, am modificat-o potrivit
ortografiei româneşti. La transpunerea în limba română a tradu-
cerii maghiare a citatelor armeneşti am păstrat forma dată de
autor pentru nume şi prenume, precizând între paranteze cores-
pondentul românesc al acestora. În schimb, în traducerea unor
texte armeneşti care în original erau doar transliterate, am utilizat
ortografia românească şi corespondentul românesc al prenume-
lor, acolo unde acesta există. Completările şi notele traducătorului
sunt marcate prin paranteze drepte.
La încheierea traducerii celui de al cincilea volum din seria
dedicată de Kristóf Szongott istoriei armenilor din Gherla, ve-
chiul Armenopolis, îndreptăm un gând de recunoştinţă către Ioan
Esztegár, preşedintele filialei Transilvania a Uniunii Armenilor
din România, pentru încrederea şi sprijinul deplin acordate aces-
tui proiect de amploare ce vizează cunoaşterea istoriei metropolei
armene şi a locuitorilor săi. Îi mulţumim lui Mircea Tivadar, di-
rector cultural al Asociaţiei Muzeului Armean, cel care a sugerat
iniţierea proiectului. Am beneficiat de colaborarea preţioasă a lui
Vartan Martaian, specialist în limba armeană, şi a tehnoredacto-
rului Laurenţiu Alexandru Popescu, cărora le mulţumim. Ne ex-
primăm totodată gratitudinea faţă de Uniunea Armenilor din
România, pentru susţinerea materială a traducerii în limba ro-
mână şi publicării – în condiţii excelente, la Editura Ararat – a
patru lucrări esenţiale scrise de Kristóf Szongott: Oraşul Liber
Regal Gherla – Metropola armeană (2012), Etnografia armeni-
Notă asupra ediției 15
lor din Ungaria (2013), Monografia Oraşului Liber Regal Gher-

la volumele I şi II (2014, 2015) şi Genealogia familiilor armene
din Transilvania (2016). Sperăm că proiectul va continua prin
traducerea bogatei opere a lui Kristóf Szongott (1843 -1907), pro-
fesor, cărturar şi publicist, redactor şef al revistei Armenia, înte-
meietor al Asociaţiei Muzeului Armean, polihistor şi cronicar al
vieţii armenilor din Transilvania.
Andrea Ghiță
pREFAŢĂ
Acest subiect deosebit de important nu a fost studiat de ni-

meni înainte să mă fi aplecat eu asupra lui. În 1884 am publicat
o lucrare lacunară, de mică întindere, întitulată: „Nume de familie
şi de botez la armenii autohtoni”[1] în care am atins doar parţial
obiectivul nobil pe care mi-l propusesem. Jumătatea de an pe care
am avut-o la dispoziţie pentru scrierea lucrării nu era de ajuns
nici măcar pentru strângerea materialului care-mi stătea la dis-
poziţie însă, fiind vorba de o comunicare programată, eram obli-
gat să mă încadrez în termenul limită. Am avut nevoie de cinci
luni pentru a aduna materialul de studiat, rămânându-mi doar trei-
zeci de zile pentru scrierea lucrării şi interpretarea numelor…
Mergeam pe cărări neumblate unde la tot pasul dădeam de pie-
dici, uneori de netrecut. Era imposibil să îndepărtez toate obsta-
colele într-un răstimp atât de scurt…
De îndată după publicarea lucrării am continuat cu râvnă
culegerea materialului. Am citit cu atenţie toate registrele matri-
cule din Gherla, răsfoind şi registrele trebuincioase din localităţile
armeneşti: Dumbrăveni, Gheorgheni şi Frumoasa. Apoi mi-am
întregit notiţele cu date indispensabile aflate în arhiva oraşului
Gherla. Interpretarea corectă a numelor ar fi fost imposibilă fără
datele obţinute din această arhivă valoroasă şi bogată, numărând
milioane de documente.
Am cercetat arhivele societăţii negustorilor şi breslei tăbă-
carilor din Gherla până la ultimul document acoperit de colb. Am
utilizat notiţele proprii, ba mai mult, i-am întrebat şi pe concetă-
ţenii mei mai vârstnici despre tâlcul tradiţional al unor porecle.
18 Kristóf Szongott
Deci m-am străduit să adun materialul potrivit pentru această lu-

crare; nu mi-au scăpat nici măcar 5 sau 10 nume de familie din
cele existente şi pot afirma, fără modestie, că această „Genealo-
gie” este o culegere completă a numelor de familie armeneşti din
Transilvania. În schimb nu am luat în considerare toate poreclele,
ci doar pe cele atestate în documente scrise.
Lucrarea de faţă nu este o ediţie „revizuită, adăugită” a
celei pe care am scris-o în 1884. Genealogia este o lucrare de
sine stătătoare în care arăt semnificaţia fiecărui nume de familie,
din ce limbă provine şi ce modificări a suferit. Lucrarea mea e
menită a fi un izvor bibliografic, drept pentru care fiecare afir-
maţie o dovedesc cu citate exacte. Nu mă rezum la citarea lucră-
rii, ci precizez numărul paginii şi al poziţiei din pagină.
Această lucrare nu am scris-o pentru uzul lingviştilor, ci al
publicului cititor, motiv pentru care am evitat termenii arizi, de
specialitate, rezumându-mă doar la cei strict necesari înţelegerii
subiectului şi tratând într-un mod simplu şi inteligibil regulile
gramaticale care fac obiectul discuţiei.
Din semnificaţia numelor de familie reiese limpede de unde
veneau şi încotro se îndreptau strămoşii noştri. Majoritatea ar-
menilor autohtoni [ardeleni] sunt originari din cetatea de scaun
Ani (chiar şi în zilele noastre mai trăieşte la Gherla o familie care
poartă numele de Ánéczhi «Ánérdsi», adică originară „din Ani”).
În 1045 Bagratizii au dat grecilor oraşul care avea să fie cucerit
curând de sultanul seleucid Alp Arslan, mai exact de fiul său,
Şahul Melik, (1064) care l-a vândut emirului Ibn Şadad, de ori-
gine kurdă. În 1124 regele David al Georgiei l-a alungat din Ani
pe emirul Abulşevar, însă peste câţiva ani, Phadlun, fiul acestuia,
l-a alungat pe rege, recucerind cetatea Ani. În 1161 regele George
al II-lea a recucerit oraşul de la Phadlun al III-lea, încredinţându-l
guvernatorului armean Ivan Orpelian; în 1198 oraşul avea să fie
supus din nou de şadadizi. În 1239 cetatea a fost asediată de co-
Genealogia 19
mandantul mongol Tşormagan [Txormagan], rămânând timp de

un secol sub stăpânire mongolă. Ceea ce mai rămăsese din stră-
lucirea de odinioară a cetăţii de scaun Ani avea să fie distrus de
cumplitul cutremur din 1319. Timp de trei veacuri şi jumătate
Ani s-a aflat sub stăpânire musulmană, drept pentru care nu tre-
buie să ne mirăm de prezenţa inscripţiilor arabe şi persane pe rui-
nele din Ani. Cuceritorii provenind din Chorasan şi alte regiuni
persane, era firesc ca în Ani să se aşeze un număr mare de persani
(Dr. Molnár Antal, Örményország fővárosa a Bágráditák alatt.
[Capitala Armeniei sub Bagratizi], Armenia[2] 1897, p. 135 ). Iată
şi motivul pentru care găsim, printre armenii autohtoni, atâţia
purtători de nume de familie arăbeşti, persane şi turceşti. După
ce oraşul Ani a fost distrus de cutremur (1319), strămoşii noştri
au emigrat în Crimeea unde au intrat în legătură cu tătarii (Khel...)
şi italienii din Genova (Affumi, Dragomanno…). În Polonia au
luat nume polono-ruseşti (Moroz, Voith). În Moldo-Valahia au
fost obligaţi să-şi ia nume româneşti (Arzsintár, Csobotár [Ar-
gintar, Ciobotar]) ori să-şi traducă numele în româneşte (Nye-
grucz, Szaponár… [Negruţ, Săpunar]). În Ungaria unii şi-au
maghiarizat numele (Bárány, Törös, Zolnai…) alţii şi le-au tradus
în maghiară (Farkas, Fekete, Mészáros, Szőcs [Lupu, Negru, Mă-
celaru, Cojocaru]).
Cele mai multe familii stabilite în Ardeal au venit direct
din Moldo-Vlahia şi în mare parte şi-au păstrat numele cu care
veniseră. În schimb cei care au sosit din Polonia au adăugat în
faţa numelor lor prefixul „ilach, lehaţi” (leah, polonez) care mai
târziu au înlocuit definitiv numele de familie iniţial. Iată motivul
pentru care atâtea familii armeneşti din Ungaria poartă numele
de Lengyel [leah, polonez]. Familiilor sosite din alte ţări li se
zicea Harib (străin, peregrin, venetic). Şi dintre acestea, o mare
parte, şi-a pierdut numele de familie, utilizându-l doar pe cel de
Harib.
La venirea în Transilvania preoţii noştri erau căsătoriţi, fie-

care avându-şi propria familie (Der-Amira, Der-Mardiros, Der
Estephan). Mai târziu au renunţat la numele de familie (Amira,
Agop, Estephan) şi toţi cei care proveneau dintr-o familie preo-
ţească (Der) şi-au luat numele de Pap [Pop, Popa]. În timpul cer-
cetărilor mele am găsit 22 de familii de preoţi deci numeroasele
familii cu numele de Pap îşi au sorgintea în cele 22 de familii
preoţeşti. Potrivit celor arătate mai sus, cele mai multe familii ar-
meneşti poartă numele de Lengyel, Chárib şi Pap.
Multe familii şi-au luat numele după ţara, localitatea, oraşul
de unde veniseră: (Persián, Urmánczhi, Gámenczhi, Bocsánczhi,
Izmáelchi…). Numele altora îşi are sorgintea în rangul strămo-
şilor (Amirás, Merza...), funcţiile ocupate (Voith…), mărfurile
cu care au făcut negoţ (Csoribán – Pátrubán, Kámeller, Sza-
bondsi, Trásztádsi), serviciul militar ( Esztegár, Zászlófi, Kapa-
tán, Katona), meşteşugul pe care l-a practicat (Ötvös, Szöcs ...).
Unele nume de familie au sufixul czhi [ţhi] (ցի) care indică
faptul că familia provine dintr-o anumită localitate: de pildă
Anéczhi: din Ani, Bocsánczi din Botoşani. În cazul numelor fa-
miliilor venite din Polonia sufixul czhi a luat şi forma szki [ski]
(Besenczki, Potoczki…).
Mai multe nume de familie au terminaţia i sau ian. Odi-
nioară nu existau nume de familie, ci – potrivit obiceiului orien-
tal – armenii se adresau unii altora cam astfel: Asvadur Haciadări
vărtin: Asvadur (Bogdan) fiul lui Hacihadur; Osghihad, tusdăr
Săhaghi: Aranka [Aurelia] fiica lui Izsák [Isac] ) sau, eliminând
cele două cuvinte vărtin (fiu) şi tusdăr (fiică), spuneau pe scurt Isai
Haragai: Izsák fiul lui Haraga. Îndeobşte lipsa numelui de familie
s-a înlocuit cu sufixul ian ataşat numelui tatălui. Astfel renumitul
istoriograf armean Movses Horenaţi[3] (cartea I, capitolul 15) îl nu-
meşte Ara Arian pe prinţul armean de care s-a îndrăgostit regina
Semiramida, dat fiind că numele său era Ara, la fel ca al tatălui
Genealogia 21
său; Ara Arian sau Ara fiul lui Ara. În capitolul 19 al aceleaşi
cărţi, numele aceluiaşi rege apare sub forma „Arai vărti Ara”, Ara
al lui Ara fiu. De unde reiese că ambele forme erau folosite de
armeni, din cele mai vechi timpuri. La armenii orientali aproape
toate numele se termină în ian. În lucrarea de faţă, deseori, am
renunţat la sufixul ian, dar nu şi la litera i de la sfârşit. Ambele
sufixe i şi ian indică faptul că persoana este fiica sau fiul cuiva.
Apar şi nume precum Jakabfián, Lászlófijan, unde sufixul ian
este în plus, întrucât ambele nume maghiare au implicit înţelesul
că persoana este fiul lui Jakab, respectiv László. Acestea au fost
lucrurile pe care am dorit să le prezint pentru început. Onoratul
cititor le va găsi la articolul privitor la un anumit nume de familie
sau în „Cuvântul de încheiere”. Lucrarea mea se împarte în trei
părţi: I. Nume de familie; II. Nume de botez; III. Cuvânt de în-
cheiere.
Să mai adaug doar câteva cuvinte! Datele publicate în 1884
le-am îmbogăţit prin munca următorilor doisprezece ani, când
am adunat materialul pe care am început să-l prelucrez şi să-l re-
dactez în luna ianuarie a anului 1897. După ştiinţa mea nu mai
există o altă lucrare de acest gen care să se ocupe de toate numele
de familie existente în sânul poporului maghiar întemeietor de
ţară sau al oricărei alte naţionalităţi din Ungaria, dar probabil (?)
zadarnic am căuta o lucrare de acest gen în întreaga Europă! Spun
asta, întrucât în prezent este imposibil să realizezi o lucrare care
să cuprindă genealogia fiecărei familii aparţinând unei naţiuni
mari ce a asimilat o mulţime de familii străine. Strămoşii noştri
nu se ocupau cu etnografia, iar urmaşii din zilele noastre nu sunt
în stare să mai recupereze această lacună. Eu am reuşit – cu multă
trudă – pentru că în această ţară trăiesc relativ puţini armeni. Nu-
mărul familiilor armeneşti aşezate aici nu depăşeşte trei mii. Dacă
eu n-aş fi scris această muncă necesară, mă îndoiesc că vreun
altul, din generaţiile viitoare, ar fi putut s-o facă, negăsindu-se în
situaţia prielnică pe care o am eu. Eu am reuşit pentru că, în afara

unei serii de împrejurări favorabile, am beneficiat şi de faptul că
inestimabilele arhive ale oraşului se află depozitate în curtea mea.
Râvna mea în această trudă obositoare a fost stimulată şi de con-
ştiinţa că lucrarea de faţă nu se adresează doar etnografilor, ci tu-
turor familiilor armeneşti din ţara noastră. După cum nu există
om să nu-şi iubească familia, nu cred că în această patrie se va
afla vreun armean care să nu-şi dorească să obţină lucrarea unde
poate găsi tot ceea ce s-a păstrat despre familia sa atât în docu-
mente, cât şi în tradiţie.
Gherla, 3 iulie 1897, de Sfântul Grigore Luminătorul,

Kristóf Szongott
I. NUMELE DE FAMILIE
AL ARMENILOR AUTOHTONI
Moto: Aceste nume au fost onorate de

purtătorii lor (armeni), prin muncă cin-
stită, patriotism, sârguinţă şi merite pe
tărâm patriotic, social şi bisericesc.
(publicaţia Ellenzék, nr. 35, Cluj, 11 fe-
bruarie 1894).
A, Á
Angyal [Oanghial], provine din grecescul (ἄγγελος) având înţe-

lesul de vestitor. – Gergely Moldován alias Angyal. Szam.
ker. társ1 Societatea Negustorilor Gherla. Porecla uneia din-
tre ramurile familiei Moldován. Vezi Moldován.
Antal. Semnificaţie: nepreţuit, provine din latinescul Antonius. –
Pepi Antalian. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 300,
1853. – Kevork Antonian. Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II, p. 191, poz. 95. Acest nume de familie apare şi în
Orient: Thateos Andonean. Arevelk[4] 1886, 23 iunie. Vezi
Ándon, Ánton, Ántonas, Diraczhu, Deák, Geron, Miron,
Pághbáds.
Antalfi. Numele armenesc al familiei Antalfi este Ántonas [An-

tonaş]. Forma maghiarizată apare pentru prima oară în data
de 11 mai 1792. În Registrul Botezaţilor Gherla, vol.II,
p. 733, poz. 99, stă scris: Michael Antalfi. – Reverendul
pater Miron alias Antalfi. Arhiva Orăşenească Gherla,
1801, nr. 305. Numele familiei Miron este Antalfi (Ánto-
nas). Antal, Antalfi, Ándon, Ánton, Ántonas, Deák, Dirác-
zhu, Esztegár, Geron, Miron, Pághbáds fac parte din
aceeaşi familie. Vezi şi acestea.
Apostol. Provine din verbul grecesc (ἀποστέλλω) care înseamnă
a trimite şi are semnificaţia de sol al credinţei, misionar
(ἀπόστολος). – Bogdán Apostol. Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţia din 1736.
Ábkár. Este prescurtarea cuvântului armenesc Abagar (աւագ
այր) care înseamnă bărbat viteaz: magnus, magnates, în
turceşte agha. – Christophorus Gorovej alias Ábágár. Ar-
hiva Orăşenească Gherla, protocol al şedinţei din 19 fe-
bruarie 1782. Această ramură a familiei Gorove s-a stins.
Vezi Gorove. În Orient apare şi numele de familie Abgar:
Stephannos Abgarian, Masis[5], nr. 2.574, anul 1880, 24
martie.
Ábrahám. Acest nume care înseamnă tată neasemuit, format din
cuvintele ebraice ab (tată) şi ram (fără asemănare). Vater
der Menge, oder vieler Völker [Tatăl mulţimii sau a multor
popoare] Heysse[6]. Abraham familie armeană din zilele re-
gatului condus de Arşag şi ale marelui Nerses cel Sfânt.
Mechitar[7] p. 234. Sfântul Efrem Sirul pustnic drept cre-
dincios s-a născut în localitatea Czidane de lângă oraşul
(armenesc) Edessa, care făcea parte din Mesopotamia, într-o
familie de armeni creştini vrednici şi înstăriţi. Zsihovics[8],
Szentek élete, partea a II-a, p. 207. Anterior Abrahamii din
Gherla se numiseră Takes; pe pagina 189, a volumului IV,
Genealogia 25
al registrului matricol citim: Márton Ábrahámi Tákészian

(Ábrahám fiul lui Tákesz [Takes]); mai târziu au renunţat
la numele Tákesz, înlocuind numele de familie cu prenu-
mele Ábrahám. Cât despre originea numelui Takes, acesta
s-a format prin înlăturarea primei silabe a numelui Arista-
kes, care a devenit Tages, mai târziu Takes. Aristakes era
unul dintre fiii Sfântului Grigore Luminătorul. – Manug
Martoni Abrahami aisinkăn Takesi: Emanuel fiul lui Már-
ton Ábrahám sau Tákesz. Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II, p. 281. Ábrahám = Tákesz. Familia Ábrahám pur-
tase şi numele de Danczkai (din Danzig), Pattantyus. Vezi
Pattantyus, Peteláczhi, Petelei, Tákesz. Numele de familie
Ábrahám se regăseşte şi în Orient: Garabed Abrahamian,
Arevelk, nr. 734, 24 iunie 1886.
Ábu. Nume de origine arabă, înseamnă tată. Abu-Bekr – Tatăl ne-
prihănit. Vezi Csíky, Fatter, Har-Uszep, Pápai, Popoi, Simi-
lovczhi, Somolovczhi, Totobej. Familia Ábu s-a stins.
Ábur. Cuvânt armenesc (ապուր) care înseamnă supă. – Ilias
[Iliaş] Moldováczhi Áburján. Registrul Botezaţilor Fru-
moasa, p.70, poz. 804. În prezent numele de familie Ábur-
ján nu este în uz. Vezi Moldovczhi.
Ádsám [Adşam]. Cuvântul armenesc (աձեմ) adzem înseamnă
cresc (augeo). Din forma de trecut a verbului augeo (auxi)
s-a format numele Auxentius, Oxendius acesta din urmă
dând naştere la armenescul Ángszend [Angsend]. Ád-
sám = Ángszend, Oxend. – Nerszesz [Nerses] Ádsám, Re-
gistrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. 1, p. 11. Vezi
Ángszend, Oxendius. Astăzi numele de familie Ádsám nu
mai este în uz.
Áffumi. Cuvântul românesc afumat are înţelesul de smolit, brunet,

tuciuriu. Armenescul vărti înseamnă fiu. Affumi este forma
contrasă a cuvintelor Affum (at) vărti. – Antonius Áffumi.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 76, 18 noiembrie
1856. Există şi familii ungureşti cu numele de Füstös [afu-
mat]. Dzăhov sevţănel: înnegrit cu fum; (ձուխ) dzuţh:
fum, în turceşte dud), de aici numele de familie Dudutz.
Vezi şi Sevorti anun dohmi, serunt arn tăhakuni vor gocer
Sevug gam Sevig: Familia iscată din stârpea unui bărbat
smead poartă numele de Negru sau Anegrului. Mechitar.
Áffumi = Dudutz = Fekete = Kárákás = Nyegrucz = Szév-
mitko. Vezi cele cinci nume de familie. În Orient acest
nume de familie este Sievig (Negru), Thuchig (Oacheş).
Ágop (Hagop) = Jakab. Vezi Ágopsa, Jakab. – Ohánnesz Ágop:
János [Ioan] Jakab. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II,
p. 375, poz. 2. – Ágop maganuamp Zsákota: numele fami-
liei Ágop este Zsákotá. Registrul Botezaţilor Gherla, vol.
1, p. 3, 23 august 1714. – Agopin vărtin Vaslovțună: Vás-
zlovczhi este fiul lui Jakab [Iacob]. Registrul Botezaţilor,
vol. 1, pag. 52, poz. 492. Numele familiei Vászlovczhi este
Ágop. Vezi Ágopsa, Bêrka, Jakabfi, Kopasz, Kovács, Vász-
lovczhi, Zsákotá.
Ágopsá [Agopşa] (Hágopsáh [Hagopşa]). Agop, Hagop înseamnă
Jakab [Iacob], iar şah, cuvânt persan, înseamnă: domnitor,
suveran, rege; în cazul de faţă domn. Agopşa: domnul
Iacob. Apare ca prefix în numele Sáhnázár [Şahnazar] şi
ca sufix în numele de familie Ágopsá şi Kirkosá. (La fel ca
la numele germane Herr-mann şi Schönherr). Vezi Kirkosá,
Sáhnázár; – Agop Agopsáján: Jakab Jakab [Iacob Iacob].
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 403, poz. 47. – Ho-
ropsime aghacea Hacighin Agopşai Jakobfian ghină: Rip-
Genealogia 27
sima, nevasta lui Kristóf Jakabfi. Registrul Decedaţilor

Gherla, vol. II, p. 191, poz. 100. – „Jakab Kritsa alias Ágop-
sa, cinstit locuitor armean din Gherla, comitatul Solnoc In-
terior”. Arhiva Orăşenească Gherla, din scrisoarea judelui
nobililor László Dombi, datată 22 mai 1733. Ágopsa =
Jakab. Acest nume de familie apare şi în Orient: Hovannes
Hagopciaian, Masis, numărul 2532, 1880, mai, 5. Prin în-
lăturarea primei silabe din numele Hagopciaian (Ha) s-a
obţinut numele Gopcia. Deci Gopcia = Iacob. Una dintre
ramurile familiei Ágopsá şi-a maghiarizat numele în Ja-
kabfi. Toţi armenii din Gheorgheni care purtaseră numele
de Ágopsa au devenit Jakabfi. – Merav Kovacin Agopşaian
Vasilin tusdrăn: A decedat fiica lui László [Vasile] Kovács-
Ágopsa. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 5, poz.
111. – Agopşa maganuamp Kovaci: Agopşa al cărui nume
de familie este Kovács. Registrul Botezaţilor Gherla, vol.
1, p. 34, poz. 247. Deci toţi cei care au numele de Kovács
sunt Ágopsá. Vezi Ágop, Berká, Dájbukát, Gopcsa, Jakab,
Jakabfi, Kopasz, Kovács, Márne, Vászlovchi, Zsákotá.
Ágoston [Agoşton]. Provine din latinescul augustus, având înţe-
lesul preacinstit (măreţ, onorat, distins). Antal Ágoston, ră-
posatul secretar al Asociaţiei Szent István [Sfântul Ştefan]
se trăgea din această familie. Acest nume de familie apare
şi în Orient: Andon Okosdinosian, Arevelk, nr. 910, 28
iunie 1887. Vezi Belcsug, Chodsá, Dobál, Máli, Sánta.
Áján [Aian]. Domnitor, prinţ: άρχων, princeps, în turceşte: aian.
Örmény akadémiai szotár[9] [Dicţionarul Academiei Ar-
mene], vol. I. p. 864. În turceşte şi demnitarii şi sfetnicii
poartă tot denumirea de aian. Aucher[10], p. 149. Arabii îi
spun aian şi satrapului sau guvernatorului. Bozadsián[11],
p. 23 – Ayan türkischer lebenslänglicher Vorsteher eines
Amtes. Ayan-Birun, Herren des äuszeren, Ayan Enderun,

des inneren Hofstaates: [Ayan, cârmuitor aflat în funcţie
toată viaţa; Ayan-Birun, înalt funcţionar de stat pe pro-
bleme extrene; Ayan Enderun, înalt funcţionar de stat pe
probleme interne] Heyse p. 97. – Mariam Aiani Dzerighi
Ilahian: Mária fiica lui Simon Áján-Lengyel. Registrul De-
cedaţilor Gherla, vol. II, p. 464, poz. 151. – Aiană Harib
Kirkorin vărtin: Aian, fiul lui Gergely [Grigore] Chárib.
Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p.1, poz. 9. Áján =
Chárib = Lengyel. Vezi Chárib, Lengyel.
Ájváz [Aivaz]. Cuvântul turcesc aivah înseamnă gutuie, în ar-
meană serghevil; – Kristóf [Cristofor] Ájváz, negustor (Cris-
turu Secuiesc). – Chárib Ájváz. Registrul Botezaţilor
Dumbrăveni, vol. I, p. 90, anul 1743. Ájváz = Chárib = Len-
gyel. Vezi Chárib, Lengyel. Acest nume de familie apare şi
în Orient: Asvadur Aivazian, Masis nr. 2.454, 19 noiembrie
1879.
Áki (ագի). Cuvânt armenesc având înţelesul: coadă, dos. Vezi
Bocshig, Fark, Káprikoda, Kepri.
Ákoncz [Akonţ]. (Άκοντιστής) este un cuvânt grecesc având sem-
nificaţia: suliţaş, Speerwerfer. Heyse, p.12. – Kirkori me-
ghdesi Manugi Akonţ ghină: soţia meghdesi-ului Kirkor
Ákoncz-Mánug. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. II,
p. 15, poz. 21. Numele de familie al Akonczilor este Mánug
(Emanuel) şi, având în vedere că strămoşul familiei văzuse
locurile sfinte, era supranumit şi „meghdesi”. În 1735
urmaşii lui Péter Ákoncz îşi iau numele de Fark; în 1789 o
ramură a acestei familii îşi schimbă numele Ákoncz în Sze-
beni. Ákoncz, Kövér, Mánug, Meghdesz, Voith aparţin ace-
leaşi familii. Vezi Fark, Kövér, Lukács, Mánug, Meghdesz,
Szebeni, Voith.
Genealogia 29
Álács [Alaci]. Alacia este un cuvânt turcesc având înţelesul de:

strălucitor, sclipitor, luxos, scânteietor în mai multe culori. –
Sakoin vărtin Haceresă, vor maganuamp goci Alaci: Kris-
tóf [Cristofor] fiul lui Isac cu numele de familie Álács. Re-
gistrul Decedaţilor Gherla, vol. I, p. 6, poz. 61. Numele
familiei Álács este Szakó (Izsák [Isac]). – Álács Szakó alias
Rátz: Álács Szakó zis şi Rátz. Arhiva Orăşenească Gherla,
1766 (documentele falimentului familiei Placsintár). Acest
citat se interpretează astfel: atât numele familiei Álács, cât
şi cel al familiei Rátz este Szakó. Álács şi Rátz aparţin ace-
leaşi familii. Vezi Rátz, Szakó, compară şi cu Issekutz.
Álbul. Djermag (Alb) nume de familie. Vezi Dsermág, Fehér, Ká-
pálb.
Álexá. (Alexis, Alexius) cel care ajută, ocrotitor, din grecescul
ἀλέξω. Numele de familie Alexa provine din Alexianos,
(Alexios – [forma maghiară] Elek) fiul marelui principe
Ephimianos care locuia la Roma. Alexianos şi-a asumat vo-
luntar sărăcia, din dragoste pentru Cristos. La chemarea
Domnului şi-a părăsit casa părintească şi a plecat printre
străini... devenind cerşetor şi ajungând, în sfârşit, în oraşul
armenesc Hur; de aici s-a reintors în casa părinţilor săi unde
nu a fost recunoscut şi a mai trăit 17 ani, ducând viaţa unui
cerşetor. Şi-a dezvăluit identitatea abia în ceasul morţii
când trupul său de pe catafalc a prins să strălucească în mod
miraculos. Mechitar, p. 235. O ramură a familiei Alexa şi-a
maghiarizat numele în Elekes. – Anna marbed tusdăr Kri-
kori Alexain gam Papgergeli: călugăriţa Anna, fiica lui lui
Gergely [Grigore] Álexa sau a lui Gergely [Grigore] Pap.
(Numele armenesc al lui Gergely Álexa era Der-Kirkor
Álexaian din care apoi a devenit Gergely Pap, renunţându-
se la numele de familie iniţial, adică Álexa). Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. III, p. 428, 12 mai. – László
[Ladislau] Pap alias Álexa. Gherla, Arhiva Orăşenească

Gherla, 1737. – Joachim Pap sau Álexa. În documentele
Societăţii Negustorilor Gherla, 1840. – Kristóf Álexa adică
Pap. Arhiva Orăşenească Gherla 1813, nr. 628. – Maria
Pap, altfel Álexa. Arhiva Orăşenească Gherla 1832, nr. 13. –
István [Ştefan] Álexa (Elekes). Arhiva Orăşenească Gherla,
1861. – Martinus Theodor (Der Kirkor) alias Álexa. Arhiva
Orăşenească, conscripţia din 1736. – Dávid Gergely alias
Álexa. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. În 1721 ju-
dele primar al oraşului Gherla se numea Álexa Derde-
riancz. Álexa, Derder (Derderiancz), Der Kirkor (Gergely
Pap), Dondon, Pap, Perint alcătuiesc aceeaşi familie. Vezi
Derder, Der-Kirkor, Dondon, Elekes, Pap. Perint. Numele
de familie Alexa apare şi în Orient: Matheos Alexanian.
Masis, nr. 2.552, 1880, februarie, 28.
Álláhverdi. Cuvântul arab allahverdi înseamnă „dat de Dumne-
zeu”. Numele Allahverdi este forma arabă a numelui arme-
nesc Ászvádur [Asvadur]. – Nigoghos Álláhverdi = Miklos
[Nicolae] Álláverdi. În documentele Societăţii Negustorilor
Gherla, 1724. În prezent acest nume de familie nu este în
uz. Vezi Ászvádur.
Ámberbo. Cuvântul persan amberbuh are semnificaţia înmires-
mat, frumos mirositor (bene olens, şvaviș odoris) cu miros
plăcut (şvaviș). Vezi: Csinás, Ládif, Zerif. În Orient: Am-
berdşian. Arevelk nr. 1.343, din 6 iulie 1343. Vezi Ámbrus.
Ámbrus [Ambruş]. Provine din grecescul ἀμβρόσιος care în-
seamnă parfumat precum ambrozia. – Christophorus Ám-
brus. Arhiva Orăşenească Gherla, 1802, nr. 1.187. Vezi
Ámerbo, Govrik (Kovrig). Ámbrus este şi numele de fa-
mile al familiei Govrik.
Genealogia 31
Ámbur cu forma populară Ámur (ամուր). Cuvântul armenesc

(ամպուր) ambur înseamnă puternic; în limba tătară, emin.
Corespunde numelor Constans, Firmus, Firmin, Firmian,
Valentin (Bálint [în limba maghiară]), Valerius. – Angszend
Oháneszi Ámburian, Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
pag. 452, 1 decembrie. – Joannes Oxendi alias Ámbur. Ar-
hiva Orăşenească Gherla, conscripţie, nr. 706. Numele de
familie al Amburilor care s-au stins este Oxendius. Vezi
Auxentius (Ángszend, Oxendius), Erős, Hászt, Kirkor,
Maxin, Vastag, Verzár, Zacharias, Ámur şi Hászd (հաստ)
au aceeaşi semnificaţie. (Örmény Akadémiai Szótár [Dic-
ţionarul Academiei Armene], partea a II-a, pag. 54. Ámbur,
Erős, Hászd, Oxendius, Vastag sunt aceeaşi familie.
Ámirái. Sunetul i de la sfârşitul numelui de familie Ámirái, indică
genitivul din armeană, adică faptul că este vorba de fiul sau
fiica lui Ámirá. – Kajetanka Ámirái. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1814, nr. 81. Vezi Ámirás. Ámirovics.
Ámirás [Amiraş]. Domnesc, princiar. Emir este un cuvânt arab
având înţelesul: domn, căpetenie, principe, guvernator,
nobil sau om liber. Singularul cuvântului emir este umera,
de aici provine amira. În Moldo-Vlahia numele acestei fa-
milii era Amiraş, aş fiind echivalentul românesc al sufixelor
adjectivale maghiare os, es, ös. (De pildă csinos care în ro-
mână a devenit cinaş). – Într-un document al mechitariştilor
din Dumbrăveni apare numele de Ámiráh Dániel, dar pe
anexa aceluiaşi document, Consiliul Oraşului Dumbrăveni
a înscris numele Emericus Dániel. Arhiva Orăşenească
Gherla 1803, nr. 353. De aici vedem că armenii foloseau
pentru Emeric forma Ámira. – Moyses Ámirás alias Cson-
tos. Arhiva Orăşenească Gherla, 1814. Csontos era porecla
unei ramuri a familiei Ámirá. Ámiraşii din Frumoasa au

luat numele de Fojsza. Vezi: Ámirái, Ámirovics, Csontos,
Eranosz, Fojsza, Herczeg, Merza. Un strămoş al familiei
Ámirás, purta numele de Nerszesz (Narses, Norszes) care
a fost tradus greşit cu Mózses (Moizes). Maghiarii folosesc
pentru Mózses şi formele de Mois, Moisá, iar românii Moisa.
Din Moisa a apărut porecla Fojsza. Fojsza = Mojsza =
Mózses = Nerszesz.
Ámirovics [Amirovici]. Sufixul vics [vici] este de origine slavă
şi face referire la fiu sau la fiica celui care poartă un anumit
nume, în cazul de faţă Ámirovics este fiul lui Ámir. – Gergely
[Grigore] Ámirovics. Arhiva Orăşenească Gherla, 1812,
nr. 1.620. În prezent acest nume de familie nu mai este în
uz. Vezi Ámirái, Ámirás.
Ánászun [Anasun]. Cuvântul armenesc (անասուն) anasun în-
seamnă tăcut, mut. – Mihály [Mihai] Ánászun, Gheor-
gheni, Registrul Botezaţilor, vol. I, 1724. Vezi şi Chul,
Dumblosz, Munds.
Ánániás. Este un cuvânt de origine ebraică, însemnând Prooro-
cirea Domnului. – Mihály Ánániás. Gheorgheni, Registrul
Botezaţilor, vol. I, 1724. Această familie s-a stins din viaţă.
Ánden. Cuvântul armenesc (անդէն) însemnând cel de dincolo,
cel de pe tărâmul celălalt. Vezi Másvilági.
Ándon. Antalfi, Ánton, Ántonás, Deák, Diraczhu, Geron, Miron
sunt aceeaşi familie. Vezi toate aceste nume. Numele de fa-
milie Ándon apare şi în Orient: Phanaos Andonean. Are-
velk, nr. 805, 22 septembrie 1886.
Genealogia 33
Ándrulencz. [Andrulenţ]. Provine din Andrul-enţ (enţ este un

sufix onomastic armenesc). – Katalin Ándrulencz. Gheor-
gheni, Registrul Botezaţilor, vol. I, 1737. Vezi Ándrus.
Ándrus [Andruş]. (Ándris, Ándreá, Ándreás. Ándriás. Ándrul)
ungureşte András. Provine din grecescul ἀνδρεῖος care în-
seamnă curajos. – Hacig Ándrusian. Gherla, Registrul Că-
sătoriţilor, vol. II, p. 204, poz.16. Acest nume de familie
apare şi în Orient: Mardiros Andreaşian Arevelk
nr. 753, 22 iulie 1886. – Andruşin vărtin maganuamp goci
Korbul: Fiul lui Andruş primeşte numele de familie Korbul.
Gherla, Registrul Botezaţilor, vol. I, p. 22, poz. 94. Korbulii
sunt Ándrus. Vezi Ándrulencz, Korbuly.
Ángár. Cuvântul armenesc անկար are înţelesul: bolnav, sufe-
rind. – Asvadur Ángár. Arhiva Orăşenească Gherla, 1807.
Vezi: Betü, Beteg, Betgi, Esztechno, Láptics, Mángárul,
Nevelics, St efanovics, Tézsár.
Ángszend [Angsend] (Auxentius, Oxendius). – Angsendin vărtun
vărti, maganuamp Bulbuk: Numele de familie al fiului fiu-
lui lui Angsend este Bulbuk. Gherla, Registrul Botezaţilor
vol. I, p. 30. Cei din familia Bulbuk sunt din familia Án-
gszend. Vezi: Ámbur, Bulbuk, Dsirách, Erős, Geron, Hászt,
Kirkor, Máxin, Médiásczhi, Oxend (Gergely), Számtartó,
Tűzes, Vastag, Verzár.
Ánieczhi [Anieţi]. Cuvânt compus din Ani – oraş, ţhi – sufix ar-
menesc care indică provenienţa. Potrivit mărturiilor istorice
autentice, dar şi tradiţiei noastre, armenii ardeleni prove-
neau din oraşul Ani care se afla în provincia Şirak, a ţinu-
tului Araratului, din Armenia Mare şi a fost capitala ţării
în timpul dinastiei Bagratizilor. Vezi Lukácsi[12], p. 249. –
Ánéczhi. Arhiva Orăşenească Gherla 1792, nr. 253. Nu-
mele de familie Ániéczhi, apare şi sub forma Ániérdsi. –

Christophorus Zacharias alias Ániérdsi. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1796 , protocolul nr. 249. Numele de familie
al familiei Ániéczhi (Ániérdsi) este Zacharias. – Josephus
Ániéczhi alias Hororoj. Arhiva Orăşenească Gherla 1797,
nr. 34. Porecla Hororoj [Hororoi] provine din limba română
în care horoi înseamnă gheonoaie. Etimologia populară din
Horoi a făcut „Hornoj [Hornoi]”, (horn este un cuvânt ro-
mânesc şi înseamnă coş de fum). – Ies Hăcig Usepi Anier-
dju: Eu, Kristóf [Cristofor], fiul lui József [Iosif] Ánierdsi.
Arhiva Orăşenească Gherla, 1804, petiţia nr. 860. Pe plic,
aceeaşi persoană îşi scrie numele în felul următor: Chris-
tophorus Hornuly. Hornoj este porecla ramurii din Gherla
a familiei Zachariás. – Ies Usepi Zadighi Anierdju: Eu József
[Iosif], Zádig Ánierdsi. Arhiva Orăşenească Gherla, 1783.
Deci numele armenesc al familiei Zachariás era Zadig. –
Ánierdsi alias Hornuly adică Dávid Zachariás. Arhiva Oră-
şenească Gherla 1807, nr. 397. Ánierdsi = Hornoj = Zacha-
riás = Zádig. Vezi Hornoj, Zachariás, Zádig.
Ánisor [Anişor]. În limba română sufixul şor are rol de diminutiv,
Anişor fiind diminutivul de la Ana. În prezent acest nume
de familie nu este în uz. Familia Ánisor din Gheorgheni
poartă numele de Lázár. Vezi Dsurdsovczhi, Pánicz
Ánton. Armenia a avut multe personalităţi cu numele de Anton,
dintre care am să-l amintesc doar pe Anton eremitul din
Teba (Egipt) [Antonie cel Mare]. Rămăşiţele sale pămân-
teşti descoperite în timpul împăratului Iustinian, în urma
unei proorociri divine, odihnesc la Alexandria, în biserica
Sfântului Ioan Botezătorul. Mechitár, p. 241. – Hacig Án-
doni. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 153, poz. 35.
Acest nume de familie apare şi în Orient: M. Andonean
Arevelk nr. 790, 1886, septembrie, 4. Vezi Antal, Ándon,
Genealogia 35
Ánton, Ántonas, Deák, Geron, Miron, Págbáds, toate

aceste nume sunt din aceeaşi familie.
Ántonas [Antonaş]. Acest nume s-a format prin adăugarea sufixu-
lui diminutiv românesc aş la numele Anton. – Usep Ánto-
nás. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, 167, poz. 148. –
Péter [Petru] Ántonas alias Deák, Arhiva Orăşenească
Gherla, 1800, nr. 854. Antalfi, Ándon, Ánton, Deák, Diráczhu,
Geron, Miron, toate sunt o familie.
Ántonovics [Antonovici]. În limba slavă sufixul vici indică faptul
că este fiul celui care poartă numele respectiv: Antalfi,
Ántonovits, Ávedum, Arhiva Orăşenească Gherla 1807,
nr. 677. Vezi Antalfi, Ántonas, Ándon, Ánton, Deák, Di-
ráczhu, Geron, Miron.
Árákhel [Arachel]. Cuvântul armenesc (առաքեալ) arakhel în-
seamnă misionar, legat, nunţiu, apostol. – Bogdán Árákhel.
Arhiva Orăşenească 1787. Acest nume de familie apare şi
în Orient: Sarkis Arakelian Arevelk nr. 829, 1886, oct. 21. Fa-
milia Apostol (Árákhel) s-a stins.
Ártmách [Artmah]. Armenii autohtoni folosesc cuvântul turcesc
artmah (care înseamnă de sporire, înmulţire, creştere) cu
înţeles de traistă. – Katiţ Markul Artmăhin tusdră: Katalin
[Cătălina] fiica lui Márk Ártmách. Registrul Căsătoriţilor
Gherla vol. II, p. 165, poz. 116. – Miklós [Nicolae] Árth-
mách sau Gáborfi. Arhiva Orăşenească Gherla 1807,
nr. 1.449. Numele familiei Árthmách este Gáborfi (Gá-
brus). Vezi: Gáborfi, Gábrus, Hebás, Karátsonyi, Tarisnyás,
Tráisztádsi.
Áruthun [Arutun] = Háruthiun. – Anna Áruthin. Arhiva Orăşe-
nească 1793. – Isaacus Áruthin. Arhiva Orăşenească Gherla
conscripţie. Izsák [Isac] Bogdán alias Áruthun. Arhiva Oră-
şenească Gherla 1759. Numele familiei Áruthun este Bog-

dán. Vezi: Bogdán, Háruthiun.
Árvai. Este traducerea în limba maghiară a cuvântului armenesc
(որբ) vărp [orfan], Vêrpian. – Péter [Petru] Árvai. Arhiva
Orăşenească Gherla, conscripţia din 1721, p. 10. Vezi Vêr-
pian. Familia s-a stins.
Árzsintár [Arjintar] (şi sub forma Ázsintár). Forma românească
a latinescului faber argentarius, însemnând meşter argintar.
Numele românesc al familiei armene Oszgerics. Vezi Chá-
szoján, Goldschmied, Marosán, Oszgerics, Ötvös. În pre-
zent numele de Árzsintár nu este în uz. În Orient acest
nume de familie apare sub forma de Gumuşian (gumuş este
cuvântul turcesc pentru argint). Haruthun Gumuşian, Are-
velk nr. 961, 1887, martie 30.
Ástá [Aşta]. Poreclă provenită din românescul ăsta. – Antal
[Anton ] Ástá. Arhiva Orăşenească Gherla 1820 – Antal
Osztián alias Ástá. Arhiva Orăşenească Gherla 1790. Nu-
mele familiei Ástá este Osztián. Vezi Osztián.
Ászján [Asian]. Cuvânt armenesc (Ասեան = այսեան) având
înţelesul: din această lume (opusul lui Anden – din lumea
cealaltă). – Makuţ Angsendi Asian: Mariska fiica lui Ang-
szend Ászján, în documentele bisericii din Gherla. Acestă
familie s-a stins. Vezi: Ázczhi
Ászkricsencz [Askricenţ]. – Hatun Azkricsencz, Gheorgheni, Re-
gistrul Botezaţilor, 1746. As (այս) în limba armeană în-
seamnă acesta. As Kricenţ = acesta e Kricenţ. Vezi Kritsa.
Ászlán [Aslan]. Cuvântul turcesc arslan înseamnă leu. Acelaşi
cuvânt se foloseşte pentru a desemna leul şi în limbile per-
sană şi mongolă, iar în limba manciu-tunguză este araslan.
Genealogia 37
Acest nume de familie apare şi în Orient: Sdephan paşa Ar-

slanian Arevelk nr. 881, 21 decembrie 1886. În limba ar-
meană ariudz. Vezi Leon, Livonjan.
Ászvádur [Asvadur]. Cuvântul armenesc (Աստուածատուր )
asduadzadur înseamnă: Dat de Dumnezeu, Darul lui Dum-
nezeu, în latină Deus dedit, Adeodatus, Deodatus, nemţeşte
Szongott, în slavă Bogdan, în ebraică Nathan, Nathanael,
Jonathan, în greacă Theodor, Theodoros; în limba turcă Al-
lahverdi. – Aghacea Tavit Placsintár Asduadzadurian:
Domnul Dávid Placsintár al lui Ászduadzadur. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 147, 24 octombrie 1736.
Ramura familiei Placsintár din care se trage actualul primar
al oraşului Gherla, Dávid Placsintár, purta numele Ászvá-
dur. O altă ramură este pomenită în textul care urmează: –
Asvadur maganuamp Kirkoşa: Aszvádur care are numele
de familie Kirkosa. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I,
5 septembrie 1718. – Sehag Aszvádur maganuamp Neve-
lics: Izsák [Isac] Ászvádur care are numele de familie Ne-
velics. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 32, din anul
1724. – Ászvádur vor maganuamp goci Urmánczi: Aszvá-
dur care este numit cu numele de familie Urmánczhi. De
aici se vede că familiile Áruthun, Bogdán, Kirkosa, Neve-
lics, Placsintár (una din ramuri), Szongott şi Urmánczhi
aveau numele Ászvádur (Bogdán). Ávédik Ászvádur. Re-
gistrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 141, poz. 254. –
Bikha Máriam bad agha Asduadzadurin ghină: Doamna
Maria nevasta preacinstitului domn Asduadzadur. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 439, poz. 4. din anul 1808.
Acest nume de familie se foloseşte şi în Orient: Hovhannes
iebidgobos Der Asduadzarian (episcop de Pakrevant). Are-
velk nr. 784, 24 august 1886. În Orient apar şi nume precum
Asadurian şi (Asdua)Dzadurian: Keork Asadurian. Arevelk

nr. 816, 18 octombrie 1886. – Arakhel agha Dzadurian. Are-
velk nr. 806, 23 septembrie 1886.
Auxentius = Angszend. Vezi Ádsám, Ángszend, Oxendius.
Ávák. Cuvântul armenesc (աւագ) avak înseamnă măreţ, de neam
mare, nobil (martirul Nobilis, în 25 aprilie) εὐγενής (Eugen
= Jenő [în maghiară]). Cuvântul armenesc (ասպետ) asbed
înseamnă cavaler, iar Avakani (աւագանի) = nobiles, pro-
cures (renumit, de soi). – Ávák Cajetán. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1781, protocol. – István Antoni Avakin
vărtin = István [Ştefan] fiul lui Anton Ávák. Registrul Că-
sătoriţilor Gherla, vol. II, p. 257, poz. 23. – Sarkis Gaşpari
Avakian Ibaşfaloven: Szarkisz (Sergius), fiul lui Gáspár
Ávák din Ibaşfalău. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II,
p. 68, poz. 5. În Orient Avak este întâlnit atât ca nume de
familie, cât şi ca nume de botez. Mardiros Avakian. Are-
velk, nr. 770, 23 august 1886 (aici este nume de familie).
Avak Gobighian, Arevelk, seria din 1890 (aici este nume
de botez). În Orient se mai utilizează ca nume de familie şi
cele două componente ale cuvântului (աւագերէց) avak-
iereţ: arhidiacon (Avakian, Iereţian). Hovhannes Avak ka-
hana Măgrian: arhidiaconul Ioan Măgrian. Arevelk,
nr. 1.024, 16 iunie 1887. În Arhiva Orăşenească din Gherla
se găseşte un document (1742) în care un armean pe nume
Biáthá recunoaşte că îi datorează şase galbeni lui Ávák
Nerszesz. Documentul are înscris pe verso numele Návák
Nerszesz. Dat fiind că la stabilirea armenilor pe meleagu-
rile ardelene, numele Novák era purtat de familii nearme-
neşti – slovace – (Novac este un cuvând românesc
echivalent cu Neuling, Neueingewanderte novice, venetic,
Genealogia 39
venit de curând), mai târziu şi armenii au înlocuit numele

Ávák cu Návák, Novák. Vezi Azbej, Edel, Novák.
Ávéd. Cuvântul armenesc (աւէտ) aved înseamnă: salut, urare,
(bonum vel laetum nuntium – cumsecade sau bucuros prin-
tre trimişi). – Jákó Ávéd, destoinicul director al gimnaziu-
lui superior din Alba Iulia provenea din această familie.
Acest nume de familie apare şi în Orient: Avedian Arevelk
nr. 720, 11 iunie 1886. Sephan Avedisian Arevelk nr. 829,
21 octombrie 1886. Vezi Ávédikh, Báká.
Ávédikh [Avedik]. Cuvânt armenesc (աւետիք) care înseamnă:
salutare, urare, promisiune, făgăduinţă. În lucrarea sa „Con-
ciliatio ecclesiae armenae cum romana”, Clemens Galanus
traduce cuvântul Avedikh cu Nuntius[13]. Ászvádur Ávedikh.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 224, poz. 89. – Áve-
dik vari Nigolian (Աւետիք վարի Նիկօլիան): Avedik
fiul lui Miklós (de din jos). Registrul Botezaţilor Dumbră-
veni vol. II, p. 3, poz. 22. Potrivit acestei însemnări Áve-
dikh este nume de botez, însă descendenţii au renunţat la
numele de familie Nigolian, luându-şi ca nume de familie,
numele de botez al tatălui, Ávedikh. Numele familiei Áve-
dikh era Nigolian. Vezi Nigolian, Trásztádsi.
Ávédum. Cuvânt armenesc care înseamnă vestire, dare de veste.
În popor sărbătoarea Bunei Vestiri este numită Avedum.
(Աւէտում )
Ázád (ազատ). Cuvânt armenesc, însemnând liber, independent,
neatârnat. Liberalis, Liberat, Azad = Franciscus, Ferencz =
Emir (Amirás, Merza). În prezent numele de familie Azad
nu este folosit. Forma turcă a acestui nume este khisizade,
care a fost preschimbat în Kis, prin eliminarea părţii a doua:
„izade”. Ernő Kis, unul dintre martirii Revoluţiei de la
1848, executaţi la Arad, provenea din această familie. –

Izsák [Isac] Ázád alias Flora. Arhiva Orăşenească Gherla,
1845. Numele familiei Ázád este Flora. Flora, Ázád, Cshi-
hág, Frênkucz, Flora, Vártán, Várteresz, Vertán, Virág sunt
aceeaşi familie.
Ázbej [Azbei], Ászbed [Asbed] (ասպետ). Cuvânt armenesc
având înţelesul de cavaler (în italiană cavaliere) călăreţ
nobil, (în turceşte beg, beizade). Azbei provine din lipirea
silabei armene az (ազնիւ ) cu cea turcească bei(zade). Ar-
menii utilizau cuvântul Azbei şi pentru traducerea numelui
Francisc. – Ázbej Ángszend. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. III, p. 16, poz. 50. – Vaszil Ázbejencz. Registrul Că-
sătoriţilor Gherla, vol. II, p. 51, poz. 57. – Jákub Ázbeján.
Registrul Căsătoriţilor, vol. II, p. 430, poz. 53. Prin trans-
poziţia literelor: Zádbej, de pildă – Nigol Zádbej. Registrul
Botezaţilor Gherla vol. I, p. 146. În Orient acest nume
apare numai sub forma Bei: Nar-Bei sau Narbei, Arevelk
nr. 745, 12 iulie 1886 – Jakab Ázbely sau László. Arhiva
Orăşenească Gherla 1821, nr. 469. Una dintre ramurile fa-
miliei László era Ázbej. Ázbej numit Jakab Czánki. În do-
cumentele Societăţii Negustorilor Gherla. Czánki era
porecla uneia dintre ramurile familiei Ázbej, cealaltă ra-
mură având porecla (Pát) Rácz. O altă ramură a familiei
Ázbej, trăitoare în Dumbrăveni, şi-a maghiarizat numele
în Károli. – Ázbei Hohannes maganuamp Goroveienţ: nu-
mele de familiei al lui János [Ioan] Ázbej este Gorove. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 2. – Azbein vărtin
maganuamp Djokăbin: numele de familie al fiului lui
Ázbej este Djokăbin (Bun-dănţuitor). Registrul Botezaţilor
Gherla vol. I, p. 32, poz. 218. – Azbei Hohannes maga-
nuamp Făşfăş: numele de familie a lui János [Ioan] Ázbej
Genealogia 41
este Fêsfês. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 9, anul

1715. Tustrei purtau numele de János [Ioan] Ázbej şi au
fost deosebiţi prin porecle: primului i s-a pus porecla Go-
rove, celui de al doilea Dşokăbin, iar celui de al treilea Făş-
făş. Aceste porecle erau folosite ca nume de familie în loc
de Ázbej. Vezi Avák, Ázád, Dsokebin, Czánki, Edel,
Fêsfês, Gál, Gorove, Kál, Károli, Mosoroj, Lupul, Novák,
Pát, Rácz, Volf.
Ázbejfi [Azbeifi]. – Deodatus Ázbejfi alias Lupul. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, conscripţie. Cea de a treia ramură a familiei
Ázbej se numea Lupul. (Gál = Kál, Wolf). Vezi Ázbej.
Ázdczhi [Azdţi] (աստցի), din această lume (în opoziţie cu
Ánden: de pe lumea cealaltă). Asd (աստ) este un cuvânt
armenesc însemnând de aici, [în latină] hic, istic, în turcă:
burada, bunda. – Agop Ázczhi. Arhiva Orăşenească Gherla,
un contract de odinioară. – Hacig Haceadurenţ Azţhi. Re-
gistrul Botezaţilor Dumbrăveni, Vol. I, p.75, poz. 174. De
unde se vede că una dintre ramurile familiei Ázdczhi
(Bunda, Burgya) avea numele de familie Chácshádurencz
(Kristóffi [a lui Kristóf]), iar cealaltă Szehágencz [a lui
Izsák]. Vezi Bogdán, Bunda, Burgya, Chácshádur, Szehág.
Balázs [Balaj]. Provine din cuvântul grecesc βασιλεύς care în-

seamnă domnitor şi este traducerea în limba maghiară a ar-
menescului takavor, hontikar. Vezi Chontikhár, Szultán,
Thákvor, Vászil. – Imre [Emeric] Balás era un preot de rit
latin, dar de origine armeană din Alba Iulia, unde în anul

1822 preda disciplina poesis. În prezent acest nume de fa-
milie nu este în uz.
Balog. Balog este porecla stângacilor, adică a celor care îşi folo-
sesc mâna stângă, în locul celei drepte, pentru a face unele
activităţi precum a mânca, a coase, a tăia lemne. – Sándor
[Alexandru] Balog altminteri Buzeskul. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, conscripţie. O ramură a familiei Buzeskul
(Budzeskul) şi-a maghiarizat numele în Balog.
Balta. Vezi Báltá.
Báb. Cuvântul armenesc (պապ) bab înseamnă bunic. În Őrmény
akadémiai szótár [Dicţionarul Academic Armenesc ], vol. II,
p. 599 găsim: պապ ի մեզ ասի հաւ ալ („bab i mez asi
hav al”: în limba noastră bunicului i se mai spune şi „hav”.) –
Băţaşă Babe. Arhiva Orăşenească Gherla, anul 1736. –
Sdephan Haciadurenţ Babun. Registrul Botezaţilor din
Dumbrăveni, vol. I, p. 32, anul 1732. Numele familiei Báb
este Haciadurenţ (Kristóffi). Acest nume de familie apare
şi în Orient: – Baghdig Babaian, Arevelk nr. 999, 17 mai
1887. Vezi Albu, Cheul, Fátter, Geinár, Hául, Pápai, Popoi,
Totobej (= Patriczius, Pátrik).
Bábig [Babig]. (Cuvântul armenesc (պապիկ) babik înseamnă
tot bunic, dar având sufixul ik, care în armeană, creează
forma de diminutiv, se traduce prin bunicuţ. Bábig are ace-
laşi înţeles. Acest nume de familie apare şi în Orient: Vartan
Babighian, Arevelk, nr. 731, 1886, iunie 24. Vezi Báb, Ká-
teneszusz.
Bádgeráhán [Badgherahan]. Cuvântul armenesc (պատկերա-
հան) badgherahan înseamnă zugrav, pictor. Vezi Gárdsthiev,
Kepus (Kipucz), Nágo, Náschárár, Nikos, Piktor, Zugráv. –
Genealogia 43
Zádig Bádgéráhán. Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. II,

p. 2, poz. 18, anul 1743. În prezent acest nume de familie
nu se foloseşte.
Bághcsháján [Baghcihaian]. Cuvântul persan bahce înseamnă
grădină, forma armeană fiind bardez, tărahd, purasdan,
dzaghgoţ. Vezi Kertész, Bághcsáián = Hortulán (nov.28). –
Asvadur Baghcihain. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I,
p. 28, poz. 274. Acest nume de familie apare şi în Orient:
Avedit Bardizbanian Arevelk, nr. 917, 1887, febr. 5.
Báhágián [Bahaghian]. Cuvântul armenesc (պահակ) bahag în-
seamnă paznic, păzitor, [latină] custos, vigilius, [turcă]
bekdşi. Vezi Begidsán, Bêrgár, Gergely, Pendás.
Báhori. Cuvântul arab bahri înseamnă albastru, azuriu. – Dzerig
Bahorine. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p.77, poz.
22, anul 1771. Familia s-a stins.
Bájáczi [Baiaţi], de la baie, ocnă. Cuvântul este alcătuit din cu-
vântul românesc baie care înseamnă mină sau ocnă, la care
se adaugă sufixul armenesc ţi, care indică provenienţa. Baia
este o localitate din România, aflată la hotarul Bucovinei.
În registrele de stare civilă găsim: Bájáczi, mai târziu
Báneo, Bánojian. – Micluş Ferenţin neog baneain vărtin:
Miklós fiul lui Ferencz din Baia Mare. Registrul Căsători-
ţilor Gherla. vol. II, p. 187, poz. 22. Familia Bányai a locuit
mai întâi la Baia Mare, de unde şi-a primit şi numele. –
Toder Baiați ailgherb Bányai: Todor Bájáczhi altfel Bányai.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 50, 2 februarie
1842. – Nigol Haciko Bájáczhi: Kristóf [Cristofor] Miklós
[Nicolae] Bányai. Registrul Botezaţilor Gherla vol. I, p. 93,
poz. 22. Hacig Bájáczhi Chutlubei. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, p. 34, poz. 38. Numele uneia dintre ramurile fami-
liei Bányai este Miklós, al celei de a doua Chutlube, iar al

celei de a treia Gáspár. – Kristóf [Cristofor] Bányai alias
Gáspár. În documentele Societăţii Negustorilor Gherla. – Lát-
hné alias Bányainé [în maghiară: nevasta lui Láth alias Bá-
nyai]. Arhiva Orăşenească Gherla, anul 1854. Vezi
Bájáczhi, Chutlube, Gáspár, Láth, Miklós.
Báká. Cuvântul turcesc baka înseamnă veste, fiind traducerea în
limba turcă a numelui de familie armenesc Áved, Ávedik.
Registrul Botezaţilor Gheorgheni, vol. I, 1765. În prezent
acest nume de familie nu este în uz. Vezi Áved, Ávedik.
Báltá [Balta]. Este numele unei localităţi din Rusia [în prezent
Ucraina]. – Mánug Toderi Ovanesián Baltai: Emanuel fiul
lui Todor Ovaneszián din Balta. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. II, p. 20, poz. 178. Numele familiei Báltá este
Ohánneszián ([în maghiară] Jánosi [al lui Ion]). Vezi Balta,
Beltegár, Ohánnesz, Záblu.
Bányai [Baniai], forma maghiară a numelui de familie Bájáczhi.
Vezi Bájáczhi, Heskala.
Bányász [Banias]. Este un cuvânt maghiar [miner]. – Mardiros
Banias: Márton [Martin] Bányász. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 187, poz. 59. În prezent acest nume de
familie nu este în uz.
Bárándsi [Barandşi], Barandzi. Cuvântul armenesc (պարան)
baran, înseamnă frânghie, funie, iar sufixul turcesc dşi în-
seamnă făuritor, făcător, de aici barandsi înseamnă frân-
ghier, funier. Bárándsi şi Medgyessi din Dumbrăveni sunt
aceeaşi familie.
Genealogia 45
Báránffi [Baranfi]. – Michael Báránffi. Arhiva Orăşenească

Gherla, 1788, nr. 351. În prezent acest nume de familie nu
mai este în uz.
Bárány [Barani]. Bárány înseamnă miel, în limba maghiară. În ar-
meneşte, mielului i se spune karimis (uneori întâlnim forma
karămis) ceea ce înseamnă carne de miel, însă pe melea-
gurile ardelene numele de familie Bárány s-a format dintr-un
alt nume, acela de Bároncs. În 1767 Martinus Bároncs, re-
nunţând la terminaţia cs a numelui său, îşi scria numele
Martinus Báron, ca în 1768 să şi-l scrie Martinus Bárány.
În 1773 îl găsim (în Arhiva Orăşenească din Gherla, nr. 105)
Martinus Bárány alias Kárimisz. Vezi Bároncs.
Bárányi [Barani]. – János [Ioan] Bárányi, negustor din Dumbră-
veni. Arhiva Orăşenească Gherla, anul 1818, nr. 1.400. Vezi
Bárány, Bároncs.
Bárchodár [Barhodar]. Este forma alterată a cuvântului turcesc
bairakdar care înseamnă stegar. Adică este forma turcească
a numelui de familie Esztegár. – Hovseph Bárchodárián era
un preot Gherla (dr. theologiae în 1748). – Melik Lusighi
Bárhodarián gam Seferian ghină: Regina nevasta lui Lu-
kács [Luca] Szefer sau Bárchodár. Registrul Căsătoriţilor
din Gherla, vol. III, p. 466, poz. 50. – Josephus Bárchodár
alias Szefer. Arhiva Orăşenească Gherla 1808, nr. 891. O
ramură a familiei Bárchodár se numeşte Szefer. Numele de
familie Bárchodár apare şi în Orient: Makar Barchudarian.
Arevelk nr. 806, 23 septembrie 1856. În prezent la noi nu-
mele de familie Bárchodár nu este în uz. Vezi Esztegár,
Szefer, Zászlófi.
Bárlusz [Barlus]. Este o poreclă. În limba armeană cuvântul pa-
rilus, alcătuit din pari (bună) şi luis (lumină) înseamnă
„Bună dimineaţa!”. Un strămoş al familiei pronunţa greşit

salutul pariluis şi aşa s-a lipit de el porecla Barlus. – Haciko
Bárluszi. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 24, poz. 215.
Vezi Párlusz.
Bároncs [Baronci], în memoria eremitului Bároncz [Barontius],
pomenit în 25 martie. Vezi Bárány.
Básánika [Başanika] Básá-Nika = Básá Niko: paşa Miklós [Nicu].
Guvernatorul Miklós. Numele turcesc al familiei Edgár, o
familie care s-a stins. Vezi Edgárián, Fêsfês, Nigol.
Bátrin. Din cuvântul românesc bătrân care înseamnă vârstnic.
Bátrin este traducerea numelui armenesc Dzerig. Vezi Dzá-
rug, Dzerig, Simai, Simá, Simávon, Simon, Zárug, Zerich.
Bázár. Din cuvântul persan bazar care înseamnă duminică,
κυριακή (Cyril), duminica (Dominicus, Domonkos). Vezi
Czirják, Dominik, Kritsa.
Beczás [Beţaş]. La începutul veacului trecut [al XVIII-lea], în lo-
calitatea Beregszász [Berehove, Ucraina] locuia o familie
armeană care mai târziu s-a mutat la Gherla. Gherlenii au
numit această familie după localitatea de origine, din care
au eliminat silaba mijlocie Be(reg)szász = Beszász, Beczás.
Li se spunea Beczász sau numai Szász, după ultima silabă.
Numele familiei Beczás este Gámenczi. – Dominik Băceaș
ail gărbiv Sas: Domonkos [Dominic] Beczás altfel Szász.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 4, poz. 106. Vezi
Gámenczi, Szákszon, Szász.
Bedo. Bodo. Bódog este forma restrânsă a cuvântului Boldog [fe-
ricit, în limba maghiară]. Beatus, Makar, Fortunatus.
Această familie s-a stins. Vezi Bódog, Chutlube.
Genealogia 47
Bedrosz [Bedros]. Forma armenească a numelui Péter [Petru],

Petrus care înseamnă piatră, stâncă, din cuvântul grec-latin
πέτρα. Numele de familie maghiare Péterfi, Petőfi, Sziklai
şi Petrovics au acelaşi înţeles. În prezent familia Bedros
din Frumoasa poartă numele Fehér.
Begidsán [Beghidşan]. Numele turcesc al familiei Báhágián, pro-
venind din cuvântul bekhdşi. Bekdsián, Begidsán. – În Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 277, poz. 90 găsim
următoarele: Miklus Begidsán, iar pe marginea paginii: ail
gărbiv Fekete: Miklós [Nicolae] Begidsán altfel Fekete.
Deci o ramură a familiei Begidsán purta numele de Fekete
(1814). – Toros vor maganuamp goci Begidjank: Thoros
căruia i se dă numele de familie Begidsán. Registrul Boteza-
ţilor din Gherla, vol. I, p. 23, poz. 134. Deci cei cu numele
de Begidsán sunt Thorosz. – Trizsi Begidsán alias Sziev
Mitko. Tereza Begidsán, altfel Fekete [Negru în limba ma-
ghiară]. Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. II, p. 268. La Dum-
brăveni cei cu numele de Begidsán, Cshár, Ördög sunt aceeaşi
familie. Vezi Báhágián, Bêrgár, Fekete, Pendas, Thorosz.
Belcsug [Belciug]. Cuvântul românesc belşug este împrumutat
din limba maghiară şi înseamnă bogăţie. – Theodoros Sánta
Belcsug. Alături este trecută forma armenească: Todericz
Belciughi. Arhiva Orăşenească Gherla, 1736, conscrip-
ţie. – Tódor Sánta alias Belcsuk. Arhiva Orăşenească 1766.
Documentele falimentului Placsintár. Numele familiei
Belcsug este Sánta (= Dobál). Ágoston, Belcsug, Chodsá,
Dobál, Gágh, Gêzducz, Máli, Sánta fac parte din aceeaşi
familie. Vezi toate acestea şi Bisi. – Bogdány [Bogdan]
Belcsug alias Kristóf. Arhiva Orăşenească Gherla, conscrip-
ţie. O ramură a familiei Belcsug poartă numele de Kris-
tóf. – Hacikoin tusdăr Belciughină: Fiica lui Kristóf
[Cristofor] Belcsug. Registrul Botezaţilor din Gherla, vol. I,

p. 61, poz. 631.
Belelák. – Tódor Belelák, poreclă care nu mai este în uz. Arhiva
Orăşenească Gherla 1852.
Beltegár [Băltăgar]. Cuvântul românesc băltac [baltag], împru-
mutat din turco-maghiară înseamnă topor. Baltegár, Belte-
gár, cel care poartă baltag. Numele armenesc al acestei
familii este Dagarovor (տակարաւոր), cel turcesc teper-
dar, Baltadsê. – Gájánna Báltágár. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. III, p. 281, poz. 110. – Vasil Bedros Beltegari
vărti: László [Vasile] fiul lui Péter [Petru] Beltegár. Regis-
trul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 46, poz. 49. Vezi Báltá,
Bituska, Szappanyos.
Bêrbiár [Bărbiar]. Cuvânt românesc. – Keork Bêrbiár Registrul Bo-
tezaţilor din Gherla, vol. II, p. 385, poz. 98. Familie stinsă.
Bêrdul [Bărdul]. Cuvânt armenesc (պորտ) bord care înseamnă
buric la care s-a adăugat articolul hotărât românesc ul.
Ohannesz Bêrdul. Arhiva Orăşenească Gherla, anul 1794.
Vezi Burik, Bêrdul (familia Burik s-a stins).
Bêrgar [Bărgar]. Cuvântul românesc Bărc, împrumutat din ma-
ghiară înseamnă dumbravă, pădure; bărcar – paznic de pă-
dure. Hunfalvy[14] spune următoarele în revista „Századok”,
anul 1888, caietul al 5-lea, pag. 458: „În noua limbă ro-
mână parcă nu mai există cuvintele bărc şi bărcar.”. Ele
există – Bărgar este numele românesc al familiei Bahagián.
În conscripţia din 1721 (Arhiva Orăşenească Gherla) apare
sub forma Bêrku. – Asvadur Bêrgár. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. II, p. 96, poz. 7. Vezi Báhágián. – Anna Bêrgár
Bogdán, Arhiva Orăşenească Gherla, 1809, nr. 812. Nu-
mele familiilor Báhágián, Begidsán, Bêrgár, Pendás este
Genealogia 49
Bogdán. Vezi acestea. În prezent familia Bêrgar din Gheor-

gheni poartă numele de Polgár.
Bêrká [Bărca]. Regionalism armenesc ardelean împrumutat din
maghiară care înseamnă piele de miel. În limba maghiară
birka este denumirea oilor de rasă cu blana creaţă. – Isaacus
Jakab alias Bêrka. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. –
Hagopşain tusdăr Bêrkaină. Fiica lui Hagopșa, nevasta lui
Bărca. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 52, poz. 493.
În 1737 Izsák [Isac] Jakabfi a plătit preţul domeniului
Gherlei, scriind sub chitanţă următorul text: Ես Իսայի
Ակոբշայի: Eu Izsák [Isac] Jakabfi. Pe verso-ul aceleaşi
chitanţe se află textul următor: Իսային Պէրգային
թուղթըն է : înscrisul lui Izsák [Isac] Bêrka. Bêrka era po-
recla familiei Ágopsá (= Gopcsá) Jakab, Jakabfi. Ágop,
Ágopsá, Bêrká, Jakab sunt o familie. Vezi Ágopsé, Jakab,
Jakabfi.
Besenszki [Beşenski]. Forma alterată a numelui Bocsánczi. Boc-
sánczi = Besánczi, Besánszki, Besenczki. – Gadar Be-
senczki, Hacig Kosai ghin: Katalin [Cătălina] Besenczki
este nevasta lui Kristóf Kasza. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. IV, p. 300, anul 1853. – Numele lui Cajetanus Bo-
csánczi apare într-un document şi sub forma Cajetanus Bet-
sánszki. Arhiva Orăşenească Gherla, 1799, nr. 1.675. Vezi
Bocsánczi.
Beszter [Bester]. Este format din cuvântul german best, gradul
superlativ al adjectivului gut (bun). Este porecla unei ra-
muri a familiei Bournáz. Vezi Bournáz.
Betá. Forma prescurtată a cuvântului Beteg [beteag, bolnav]. –
Vászil Betáján. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 68,
poz. 93. Vezi Beteg, Nevelics.
Beteg. Cuvânt maghiar care în registrul matricol apare şi sub

forma Betág, Betág, Bejteág, Bethág. – Toder beteagă Be-
drosi Estahnoian: Todor fiul lui Péter [Petru] Esztachno.
Vezi însemnările din 1753, privind donaţiile pentru con-
strucţia bisericii parohiale din Gherla. De aici se vede că
un alt gherlean cu numele de Péter Esztachno avea tot un
fiu cu numele de Todor. Pentru a-i deosebi unul dintre ei a
fost caracterizat prin cuvântul „beteagul”. Urmaşii lui au
început să folosească numele de Beteg, în locul celui di-
nainte (Esztechno = Stepanovics). Fiul acestuia apare deja
cu numele de Beteg. – Bedros Toderi Beteagi: fiul lui Todor
Beteagul. Vezi: Ángár, Betá, Betgi, Esztechno (Stefano-
vics) Láphics, Nevelics, Tezsár.
Bétghi. Forma prescurtată pentru fiul lui Beteg. Bedrosz Betgi,
în documentele Asociaţiei (breslei) tăbăcarilor din Gherla,
1802.
Bêzá [Băza]. Cuvântul armenesc băza(vor), băsagavor (պսա-
կաւոր) înseamnă cuceritor, martir (Márton [Martin]), rege
(Császár), Bezávor = István (Stephanus). Bezavor este nu-
mele armenesc al familiei Stefánovics. La începutul veacului
trecut familia a renunţat la numele de Stefánovics, înce-
pând să poarte porecla Nevelics (Beteg [beteag, bolnav]).
Numele de familie Besagavor apare şi în Orient. Avedum
Besaghian, vezi nr. 88 al revistei „Armenia” din Marsilia[15],
27 iunie 1888. – Vártán Bezáján. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. II, p. 155, poz. 30. – Ánton Bezávor. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 177, poz. 1957. Vezi Beteg,
Nevelics.
Biátha [Biata]. Expresia turcească biati iezdan, κυριακόν, il tem-
pio di dio, Casa Domnului. Biatha = Domokos, Domonkos,
Genealogia 51
Dominicus. Vezi Cziriák, Dominik, Gurjegh, Szecshovczhi.

În prezent numele de familia Biátha nu mai este în uz.
Bidin. Cuvântul românesc bidinea înseamnă psalt, ţârcovnic, pa-
racliser. Bidin(ea) = Deák. În prezent acest nume de familie
nu se foloseşte. – Hacig Bidinián. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 545, ziua de 28 martie. Vezi Deák.
Bihálovics [Bihalovici]. Vezi Bihul.
Bihár, Birar. Cuvântul românesc birar înseamnă berar, Bier-
brauer. – Kirkoşa Birar. Registrul Botezaţilor Gherla, vol.
I, p. 83. – Manug Birárián. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. II, p. 40, poz. 53. – Vartan Bihár-i. Registrul Căsători-
ţilor Gherla, vol. II, p. 216, poz. 1112. – Vartan Bihár-i. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 397, poz. 110. Familia
Birár (Bihár, Berár) s-a stins.
Bihul. Regionalism armean ardelenesc care înseamnă bivol, în
limba elenă bubalos, în latină bubulus, în cehă buwol, în
germană Büffel, în franceză bufle. – Lukács [Luca] Bihul.
Arhiva Orăşenească Gherla 1821, nr. 985. Porecla unei ra-
muri a familiei Turcsa. Cei cu numele de familie Bihul, Bi-
halovics, Chárib din Dumbrăveni formează o singură familie.
În Orient acest nume de familie este Komeşian (din cuvân-
tul armenesc bivol: (գօմէշ). Haparţum Komeşian. Arevelk
nr. 1.372, 1888.
Biluska [Biluşka] Bialusovka – Bi(a)lus(ov)ka – este o localitate
din Rusia [actualmente Ucraina] (Podolia). – Stephanus
Bilus alias Szappanyos. Arhiva Orăşenească Gherla, 1804,
nr. 1.589. Cei care poartă numele de familie Beltegár, Kresz-
ta (Keresztes), Krikor (Gergely) Szappanyos (Szábondsi),
Ládai sunt aceeaşi familie. Numele acestei familii este Kri-
kor. – Estephan Biluska: István [Ştefan] Biluska. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 421. – Manug Stepanin Bi-

luşkain vărtin: Emanuel fiul lui István [Ştefan] Biluska. Re-
gistrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 482, poz. 19, anul
1814. – Krikor Krestai Biluşkaian: Gergely [Grigor] fiul
lui Kreszta Biluska. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni,
vol. II, p. 42, poz. 25. – Baluska este un cuvânt maghiar
care înseamnă baltag, topor, Handbeil. Vezi Báltá, Beltegár.
Biró. – Ioannes et Bogdán Biró obaeratores armeni (Ioan şi Bog-
dán Biró datornici armeni). Arhiva Orăşenească Gherla
1786, nr. 367. – Săhag Hăcighi Birovian Sasvaroşen: Izsák
[Isac] fiul birăului [judecătorului] Kristóf [Cristofor] Biró
din Orăştie. Naşul este János [Ioan] Borbiró (Ovannes Bor-
birovian). Deci numele de familie Biró este prescurtarea
lui Borbiró [borbirău, slujbaş responsabil cu desfacerea vi-
nului]. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 179, 12 fe-
bruarie 1800. Vezi Borbiró.
Bisi [Bişi]. Cuvântul turcesc bişi înseamnă clătită şi este porecla
familiei Blid. – Avedumă Ghazarin Bişun vărtin: Avedum
fiul lui Lázár Bisi. Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. II,
p. 152, poz. 12. – Lazarus Belcsug alias Bisi. Arhiva Oră-
şenească Gherla, conscripţie. Una din ramurile familiei
Belcsug se numeşte Bisi. Bisi = Blid = Placsintár. Vezi Bel-
csug, Blid, Placsintár.
Bizdi. Cuvântul armenesc băzdig (պըզտիկ ) înseamnă mic [în
maghiară kis ]. – Azvadur Bizdi: Ászvádur (Bogdán) Kis.
Registrul Botezaţilor Gherla vol. II, p. 252. – Hăceadur
Bizdi: Chácshádur (Keresztadta, Cruceadatus) Kis. – Ka-
patan Bizdi: Kápátán Kis. – Ohannes Bizdi Krikori: János
[Ioan], fiul lui Gergely [Grigore] Kis. – Osztián Christop-
horus junior: Hacighi Ostiani Bizdigi. Arhiva Orăşenească
Genealogia 53
Gherla 1738, conscripţie. Din acest citat se vede că bizdi

înseamnă şi junior (mai tânăr).
Blágá. Cuvântul românesc blaga înseamnă binecuvântat, blago-
slovit. – Ávedum Blágá. Arhiva Orăşenească Gherla 1813.
Este porecla uneia din ramurile familiei Haraga. Vezi Ha-
raga, Ortnádz.
Bleska [Bleşca]. Cuvântul românesc pleş [pleşuv] înseamnă chel. –
Lusig Bleska. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 8,
poz. 67. – Manug Hacicoi Bleskáján. Registrul Căsătoriţi-
lor Gherla, vol. II, p. 40, poz. 54. Vezi: Dsecsheg, Gondág,
Kendof, Kendov, Khel, Kopasz, Szultán.
Blid. Cuvântul armenesc blit (պլիթ) înseamnă plăcintă. – Varte-
res Blid. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 18, poz.
407. În prezent acest nume de familie nu este în uz. Vezi
Bisi, Placsintár.
Bobhok [Boboc]. Cuvântul românesc boboc înseamnă pui, puişor.
Boboc de raţă. Bobhok este poreclă. – Iacub Bobhok. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p.718, poz. 111. Vezi
Rácz. În prezent numele de familie Bobhok nu este în uz.
Bocsánczi [Bocianţi]. Înseamnă originar din localitatea Botoşani
din fosta Moldovă. – Ioachim Bocsántzi. Registrul Bote-
zaţilor Gherla, vol. III, p. 41, poz. 6. Christophorus Bot-
sánski şi alături în armeană Hăcig din Botoşani. Arhiva
Orăşenească Gherla 1766, nr. 66. – Márton [Martin] Boto-
sán borbirău. Arhiva Orăşenească Gherla, 1769. Din scri-
soarea lui András Kebelei Nagy. – András [Andrei] Márton
alias Bocsánczi. Arhiva Orăşenească Gherla 1747. Numele
acestei familii este Márton [Márdirosz]. – Arink berbenţa
aghacea Ohannesin vărtăven Boceanți Saruhanină: Am în-
casat cotizaţia de la fiul lui János [Ioan] Bocsánczi-Szaru-
chán. În documentele Societăţii Negustorilor Gherla. De

aici Szarukán (Borbiró) = Bocsánczi. Bocsánczi, Márdi-
rosz, Mártonfi, Szarukán sunt o familie. – La conscripţia
din 1736 numele Asvadur Hacighi Bocsánczu a fost tradus
în mod greşit în latină astfel: Christophorus Bogdán, când
de fapt ar fi trebuit să fie tradus: Bogdán (filius) Christo-
phori Bocsánczi. Arhiva Orăşenească Gherla. Cu acelaşi
prilej numele Bizdi Márdirosz Bocsánczu a fost tradus, tot
greşit ca: Martinus Kristóf (corect era să se traducă: Chris-
tophorus junior Martini Bocsánczi). – Hovsep Dominiki
Boceanți gam Komiți vortin: József [Iosif] fiul lui Domo-
kos [Dominic] Bocsánczi sau Komicz. Registrul Căsători-
ţilor Gherla, vol. II, p. 484, poz. 69. Komicz era porecla
unei ramuri a familiei Bocsánczi. – Într-o conscripţie veche
am găsit următoarele: Christoph Bogdán alias Bocsánczki,
de fapt prescurtarea numelui Christophorus Adeodati (Bog-
dán) Bocsánczi: Kristóf [Cristofor] fiul lui Bogdán Boc-
sánczi. Vezi: Borbiró, Komicz, Lába, Szarukán.
Bocshig [Bocig]. Cuvânt armenesc (պոչիկ) care înseamnă şezut,
târtiţă, om mic de stat. În prezent la Gheorgheni cei care
purtau numele Bocsig se numesc Kis. – Manuşag Lusighi
Bocshigján. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 82,
poz. 24. În prezent acest nume de familie nu mai există.
Bocskás [Bocicaş]. În limba maghiară cuvântul bocska desem-
nează un vas de lemn asemănător cu ciubărul sau vadra.
Bocskás = Kádár [dogar]. Această familie s-a stins. La
Dumbrăveni cei cu numele de Bocskás şi Kozocsa sunt din
aceeaşi familie.
Bódog = Bedo. Vezi Bedo, Chutlube.
Genealogia 55
Bogdán. Este un cuvânt slav: Dat de Dumnezeu, Darul Domnu-

lui, Adeodatus, Theodoros. – În documentele din 1780 ale
Arhivei Orăşeneşti Gherla apare numele Stephanus Bog-
dány, pe care notarul maghiar al vremii în loc să-l traducă
István Bogdán, l-a tradus greşit László Bogdán. Vezi: Ha-
ruthun, Ászvádur, Bêrgár, Bunda, Burgya, Chácshádur,
Kápdebó, Kirkosá, Nevelics, Placsintár, Szêhág, Szongott,
Urmánczi.
Bogdándi. – Daniel Bogdándi. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. III, p. 63, din 18 februarie 1851. Bogdándi este o altă
formă a numelui Bogdáni care arată faptul că este vorba de
fiul lui Bogdán. Citatul de mai sus trebuie înţeles ca Daniel,
fiul lui Bogdán.
Bogdánfi. – Krikor Bogdánfiján. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, 1775, p. 40, poz. 78. La Gherla numele Bogdánfi
apare pentru prima oară în 1775. Gajzágó, Bogdánfi, Már-
tonfi, Lukács sunt aceeaşi familie. Bogdánfi s-a desprins
din familia Gajzágó. Potrivit documentului nr. 198 din 1782,
inspectorul lucrărilor de reconstrucţie ale turnului prăbuşit
al bisericii parohiale era un anume Gábor Bogdánffy. Pe ac-
tele întocmite de judele primar de atunci (Դօտէր Գրիգորի
Շիմայեան), numele inspectorului este Kapriel Gajsakoian
(Գաբրիէլ Կայսագօւեան Gábor [Gabriel] Gajzágó), în
timp ce pe chitanţa eliberată de prim-curatorul Miklós Dá-
niel este înscris ca (Գաբրիէլ Պօկտանֆիեան Gábor
[Gabriel] Bogdánffy). Arhiva Orăşenească Gherla 1782,
nr. 198. Cei care poartă numele Bogdánfi, Dobál, Gáguch,
Gajzágó, Izsák, Sánta sunt din aceeaşi familie. – Christo-
phorus Bogdánfi alias Zsumerd. Arhiva Orăşenească Gherla
1797, protocolul cu nr. 102. Zsumerd este porecla unei ra-
muri din familia Bogdánfi. Vezi: Dsumerd, Gajzágó, Zsu-
merd. La Dumbrăveni cei care poartă numele de Bogdánfi,

Schuster, Tájvel, fac parte din aceeaşi familie.
Bogdánovics [Bogdanovici]. Cuvânt slav (Bogdán+vics = Bog-
dánfi) – Maria Bogdánovics. Arhiva Orăşenească Gherla,
1799, nr. 582. Vezi: Bogdán, Bogdánfi, Gámenczi.
Boghosz [Bogos]. Este corespondentul armenesc al numelui ma-
ghiar Pál [Pavel]. Hacig Boghoszián. Registrul Căsătoriţi-
lor Gherla, vol. II, p. 491, poz. 73. Numele de familie
Boghos apare şi în Orient: Krikoris arkepiskopos Der Bo-
ghosian. Arevelk nr. 824, 15 octombrie 1886. – János [Ioan]
Boghosz alias Pál. Arhiva Orăşenească Gherla, 1804,
nr. 690. – Hacig A. Kirkori Boghosian gam [alias] Keso-
rian. Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. II, p. 290, poz. 11,
anul 1813. O ramură a familiei Boghosz are porecla Kesor. –
Rozi Kaitani Boghoszián gam [alias] Kolczáin. Registrul
Căsătoriţilor vol. II, p. 245, poz. 22, anul 1814. Porecla
unei alte ramuri a familiei Boghosz este Kolczá. Vezi:
Hádsi, kesor, Kolczá, Pál, Tul.
Boghoszfi [Bogosfi]. – Joannes Boghoszfi, Arhiva Orăşenească
Gherla 1792, nr. 133. Numele maghiar pentru Boghoszfi
este Pálfi. Vezi Pálfi.
Bogiát [Boghiat]. Din cuvântul românesc bogat. – Vartan Bogiát.
Registrul Botezaţilor Gherla vol. II, p. 201, poz. 108. Vezi:
Ágoston, Belcsug, Chodsá, Jakabfi, Máli. Bogiát este po-
recla uneia dintre ramurile familiei Jakabfi. În prezent nu-
mele Bogiát nu este în uz.
Bogics [Boghici]. – Jacobus Bogits. Arhiva Orăşenească Gherla
1806, nr. 520. Un rând mai jos găsim „soror sua Anna Bocsig”
Deci Bogics = Bocsig. Vezi Bocshig.
Genealogia 57
Bokor. Cuvântul ebraic bokhor desemnează zodia berbecului.

Bokor, Csillag, Zuhál, sunt aceeaşi familie. În prezent nu-
mele de familie Bokor nu este în uz.
Bor. Cuvânt maghiar, înseamnă vin. În Dumbrăveni cei care
poartă numele de Bor şi Szentpéteri sunt din aceeaşi fami-
lie. Biró, Bor, Borbiró, Boros, Kinovián sunt aceeaşi fami-
lie. – Agop Bor-i. Registrul Căsătoriţilor Gherla. vol. II, p. 67,
poz. 14, anul 1767. Vezi Biró, Borbiró, Boros, Kinovian.
Borbiró. Cuvânt maghiar care înseamnă borbirău . – Mardiros
Ohannesi Bocsánczu Borbirovján: Márton [Martin] fiul lui
János [Ioan] Bocsánczi Borbiró. Borbiró este una dintre ra-
murile marii familii Bocsánczi. Registrul Botezaţilor Gherla
vol. II, p. 113, poz. 85. Persoana care deţinea dreptul de a
desface vinul purta numele de borbirău. – Aghacea Borbi-
rovă aisinkăn aghacea Donigă Pătian: Domnul Borbió
adică domnul Pát (Azbej = Rácz). Arhiva Orăşenească
Gherla 1772. – Agha Borbirovăn Toderaşă Stegarian: Dom-
nul Todor Esztegár este Borbirăul. Registrul Căsătoriţilor
Gherla vol. II, p. 19, poz. 421. Potrivit celor de mai sus şi
familiile Pát şi Esztegár au câte o ramură care poartă nu-
mele de Borbiró. Vezi: Bocsánczi, Esztegár, Pát.
Borcs [Borci]. Din cuvântul românesc borş. Este o poreclă. – Ha-
cighi Borcs-i. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 175,
poz. 202. Această familie s-a stins.
Boritás [Boritaş]. Cuvânt unguresc, însemnând strângerea recol-
tei, acoperire, dar şi şnurul lat folosit de confecţionerii de
nasturi. – Doroth Boritásián. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. IV, p. 227. Porecla unei ramuri din familia Nuridsán.
Borocza [Boroţa]. Diminutiv al numelui de familie Bor. Vezi Bor.
Boros [Boroş]. Vezi Biró, Bor, Borbiró, Kinovián.

Borsos [Borşoş]. Vine de la cuvântul maghiar piperat. – Sdepan
Borsos. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 469, poz. 130.
Familia Borsos (= Kiperdsi, Piperdsi) s-a stins. Vezi Ki-
perdsi, Piperdsi.
Bosnách [Boşnah]. Bosnyák, bosniac, locuitor din Bosnia, dintr-o
ramură a slavilor de miazăzi. – Haruthiun Bosnáchján. Re-
gistrul Căsătoriţilor vol. II, p. 28, poz. 281. Acest nume de
familie apare şi în Orient: Thoros Boşnahian, Arevelk
nr. 807, 24 septembrie 1886. Turcii le spun bosniaci celor
care provin din Slavonia sau sunt de neam slav.
Bostin [Boştin]. De la cuvântul românesc bostan, în turceşte kert.
Numele românesc al familiei Têtumdsi. Vezi Sogeldia,
Têtumdsi.
Bovtea. Din cuvântul românesc boftă (cocoaşă). – Thoros Bovtea-i.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 31, poz. 8. Familie
care s-a stins.
Brásovczi [Braşovţi]. Originar din Braşov. – Nigol Brásovczi.
Arhiva Orăşenească Gherla 1721, conscripţie. Această fa-
milie a locuit la Braşov. În prezent e stinsă.
Brêndzár [Brendzar; Brânzar], Brundzul. Din cuvântele româ-
neşti brânză, brânzar. – Maxim Brundzul-i. Registrul Că-
sătoriţilor din Gherla, vol. II, p. 46, poz. 92. – Caitan
Brêndzárián alias Jolbeji. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. III, p. 340, poz. 107. – Caitan Brêndzárián alias Jolbeji
Luszig Simáján: Kájtán Brêndzár altfel Lukács [Luca]
Simai Jolbej. Registrul Botezaţilor Gherla, p. 340, anul
1817. – Cajetanus Jolbej alias Brendzar. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, anul 1811. Familia Jolbej s-a rupt din fami-
Genealogia 59
lia Simai. Brêndzár este porecla uneia dintre ramurile fa-

miliei Simai. În prezent numele Brêndzár nu este în uz.
Vezi: Edelbej, Jolbej, Simai.
Budách [Budah]. Cuvântul turcesc budak înseamnă ramură,
creangă movilă; în armeneşte vosd. – Donig Budáchjáncz.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. I, p. 2, poz. 7. Vezi Bu-
dákovics.
Budákovics [Budacovici] = Budák. Primul paroh al Gherlei s-a
numit Budákovics. Familia s-a stins. Acest nume de familie
apare şi în Orient: Butachian. Arevelk nr. 1.323, 1888.
Budik. – Ászvádur Budikh-i. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p. 600, poz. 51. Familie stinsă.
Budzát [Buzat], din cuvântul românesc Buzat. – Stephán Bud-
zatján. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 5. – Kris-
tóf Moldovai Budzát. Arhiva Orăşenească Gherla 1731.
Numele familiei Budzát este Moldovai (= Moldován). –
Varteres Budzatján Ergêrczhin. În documentele Societăţii
Negustorilor Gherla, 1790. Budzát, Budzeskul, Czárán,
Edel, Ergêrczhi, Moldován sunt aceeaşi familie. Vezi pe
toate acestea. Această familie avea rangul nobiliar încă îna-
inte de stabilirea în ţară.
Budzeskul [Buzescul]. (Buzeskul, Buzesko) o altă formă a nu-
melui Budzát. Aksend Budzeskul. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. II, p. 8, poz. 166. Vezi Budzát, Balog, Kok.
Bulbuk [Bulbuc]. Cuvânt românesc. Poreclă a familiei Ángszend. –
Martinus Bulbuk. Arhiva Orăşenească Gherla 1781. (Do-
cumentele falimentului Csáus). – János [Ioan] Bulbuk alias
Makrai (Mákra). În documentele Societăţii Negustorilor
Gherla. Makrai este porecla unei ramuri a familiei Bulbuk. –
Christopohorus Geron alias Bulbuk (corect Joannes Chris-

tophori Bulbuk). Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie.
Bulbuk este numele unei ramuri a familiilor Ángszend şi
Geron. Vezi Ángszend, Geron.
Bulgár. – Jacub Bulgár. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni,
vol. II, p. 84, poz. 21. Vezi Bosnyák, Polyák, Tóth.
Bulik. Cuvântul armenesc (Bu)bulig (hav), însemnând cucuvea,
bufniţă. Porecla unei ramuri a familiei Novák. Asvadur Bu-
likhján. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 256, poz. 105.
Vezi Novák.
Bulk. Forma prescurtată a numelui Bul(bu)k. – Angsend Bulk.
Registrul Botezaţilor vol. II, p. 272, poz. 60. Vezi: Áng-
szend. – Asvadur Bulbuki (Arhiva Orăşenească Gherla
1785, nr. 269) care îşi semnează mărturia astfel: Ես
Ասվատուր Պուլքի (ies Asvadur Bulki) deci Bulk = Bul-
buk. Vezi Bulbuk.
Bumbar. Cuvânt românesc pentru confecţionerul de nasturi. Vezi
Boritás. – Krikor Bumbári. Arhiva Orăşenească Gherla
1782, nr. 203. În prezent această familie poartă numele de
Gombos [Năsturar, în maghiară].
Bunda. Numele armenesc al acestei familii աստէն (asden, cei
de aici, din lumea aceasta), în turceşte bunda. – Hacig
Bundá. Registrul Căsătoriţilor vol. II, p. 90, poz. 66. Vezi
Ázczhi, Bogdán, Burgya, Chácshádur, Szêhág.
Bundádá = Bunda. – Asvadur Bundádá. Registrul Căsătoriţilor
vol. II, p. 77, poz. 119. Miklós [Nicolae] Christophorus
alias Bundádá. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie.
Numele familiei Bundádá este Miklós. Vezi Miklós, Nigol,
Bundá = Bundádá. În prezent numele de familie Bundá şi
Bundádá nu sunt în uz.
Genealogia 61
Burgyá [Burghia]. Numele armenesc al acestei familii este asd

(աստ), în turceşte burada; din această formă au apărut
(Burda şi Burgya). – Ándris Burdeáján. Registrul Căsăto-
riţilor vol. II, p. 28, poz. 565. – András [Andrei] Bogdán
alias Burgya. Arhiva Orăşenească, conscripţie. Numele fa-
miliilor Bundá, Bundádá, Burgya este Bogdán. Vezi:
Ázczhi, Bogdán, Bundá, Chácshádur, Szêhág.
Burik. Cuvânt românesc. – Asvadur Burik. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. II, p. 268, poz. 44. O familie stinsă. Numele
românesc al familiei Bêrdul. Vezi Bêrdul.
Burkus [Burcuş]. Vezi Ászlán, Chárib.
Burnaz. Cuvântul turcesc burun înseamnă nas; burnu khesikh:
cârn. – Anton Burnaz. Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. II,
p. 187, poz. 24. Vezi Beszter, Feszágán, Acest nume de fa-
milie apare şi în Orient: Hagop Burnazian. Arevelk
nr. 1.100, 1887.
Buslig [Buşlig]. Cuvânt armenesc (պուշլիկ) care înseamnă miop.
Burduhosz [Burduhos]. Provine din cuvântul maghiar potrohos care
înseamnă burdihănos, cu burdihan, grăsan; în româneşte
burdule. – Krikor Burduhosz. Registrul Botezaţilor din
Gherla, vol. II, p. 318, poz. 57. Vezi: Hászt, Kövér, Vastag.
În prezent numele Burduhosz nu este în folosinţă.
Butá. Cuvântul armenesc put (բութ) care înseamnă bont, fără
ascuţiş. – Vasil Butáján. Registrul Botezaţilor vol. III, p.51,
poz. 101.
Buzát. Vezi Budzát, Edel.
Buzeskul [Buzescul]. Vezi Balog, Budzeskul.
C, CH (Խ) CS (Ջ) CSH (Չ) CZ (Ձ)
Chácshádur [Haceadur]. Cuvânt armenesc (Խաչատուր) care

se traduce prin dat de cruce, dăruit de cruce, crucedatus,
Kristóf. – Saco Chácshádur: Izsák [Isac] Kristóf. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 12, poz. 232. Acest nume
de familie apare şi în Orient: Abraham efendi Hacihadu-
rian. Arevelk nr. 781, 24 august 1886. Vezi Bogdán, Bunda,
Burada, Szêhág.
Chácsherjesz [Haceries]. Cuvânt armenesc (Խաչերես) care în-
seamnă crucire. – Kirkor Chácsjerész. Registrul Căsători-
ţilor Gherla, vol.II, p. 11, poz. 207. În prezent familia
Chácshérjesz din Dumbrăveni poartă numele de Keresztes.
Vezi: Czárka, Kátszeres, Keresztes, Szurudsi.
Chácshig [Hacig]. Cuvânt armenesc (Խաչիկ) care înseamnă
cruciuliţă. Chácshig = Kristóf. – Chácshig Dzuperzán:
Kristóf [Cristofor] Görbeszájú [Gurăstrâmbă]. Registrul
Căsătoriţilor Gherla vol. I, p. 5, poz. 31. – Michael Cshácshig:
Mihály Kristóf. Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. 2, p. 12
poz. 234. – Hacig vor maganuamp Punguț. Hăcig care are
numele de familie Punguț. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
p. 12, poz. 104. Cei care poartă numele de Pungucz sunt
Chácshig. Vezi: Dobribán, Dzurkhithján, Dzurmehján,
Kristóf, Pungucz. Această familie s-a stins.
Chácshum [Hacium]. Cuvânt armenesc (Խաչ ունող) haci-un
(ogh), haci-um, care se traduce prin purtător de cruce: Kris-
tóf [Cristofor]. – Ieremia Chácshumi: Jeremiás Kristóf. Re-
gistrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 24, poz. 456. Vezi:
Jeremiás [Irimia], Kristóf.
Genealogia 63
Chácskó [Hacico]. Chácskuj, Hácskuj, sunt cuvinte armeneşti

care se traduc tot prin Kristóf [Cristofor]. Vezi: Hácsiko
(Hácskul), Mingá, Tutsek. În Orient acest nume este Haci-
ghian. Arevelk, nr. 930, 1887.
Cháftándsi [Haftandji]. Cuvântul persan chaftan înseamnă veş-
mânt lung, caftan, iar cuvântul turcesc dşi înseamnă confec-
ţioner, vânzător. – Thoros Chaftendsi. Registrul Căsătoriţilor
Gherla vol. II, p. 129, poz. 73. La noi astăzi numele acesta
nu este în uz, dar apare în Orient: Kaftandşian. Arevelk,
nr. 930, 9 aprilie 1887.
Cháláds [Haladj]. Cuvântul arab chalidş înseamnă: prăjitură,
coptură. Armenii ardeleni folosesc cuvântul pentru cozo-
naci. – Angsend Cháládsi. În documentele Asociaţiei (Bre-
slei) Tăbăcarilor din Gherla. Această familie s-a stins.
Chárib [Harib]. Cuvântul turcesc charib şi cuvintele arabe gharib,
gharibeth înseamnă străin, venit din altă ţară, venetic. Pe-
regrin, Barbarus (Barbara). Majoritatea familiilor armene
s-au stabilit în ţară, venind din Moldova. Aceştia îi numeau
„charib” pe armenii care li se alăturaseră, dar proveneau
din Polonia sau din regiunile turceşti. Cuvântul „charib” în
armeană եկ (ieg), եկամսացի (iegamsaţi), եկամուտ (ie-
gamud), գալուստ (kalusd): Advena, Adventor. Din forma
iegamud a apărut numele de familie Jagamast. – Stephan
Cháribján. Registrul Botezaţilor Gherla vol. II, p. 664, poz.
28. – Măgărdici (Măgici) Chárib. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. III, p. 58. La pagina 78 aceeaşi persoană (unchi
de al meu din partea mamei) este trecut cu numele – Joan-
nes Baptista Lengyel. Această ramură a familiei Lengyel
se numea Chárib. – Ovag Aslanienţ Harib: Joachim Aslan
Chárib. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. I, p. 30,
anul 1731. – Christophorus Bogdán alias Chárib. Arhiva
Orăşenească Gherla, conscripţie. – Bogdan Donovak

Harib. Arhiva Orăşenească Gherla, 1818. – Haceadur
Ohannesă Haribă, în documentele Societăţii Negustorilor
Gherla. – Arutiun Haribi Isaian. Arhiva Orăşenească
Gherla, anul 1750. – Aivaz Harib. Registrul Botezaţilor
Dumbrăveni vol. I, p. 90, anul 1743. – Harib Haceadurenț
Estepan. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. I, p. 30,
1731. – Garabed Ötvös Chárib. Arhiva Orăşenească Gherla
1786, nr. 244. – Aiane Harib Kirkorin vărtin: Aian Chárib
fiul lui Gergely [Grigore]. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. II, p.1, poz. 9. – Lázár Kristóf şi alături în limba ar-
meană Ghazar Haceaduri Haribi. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1736, conscripţie. – Ovánez Chárib Mesziri. Re-
gistrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 190, poz. 73. – Trász-
tádsi Chárib Dzárugen. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II,
p. 47, poz. 62. – Ես Խարիպ Ւաչատուր, որ եմ որդի
Շահ-նազարի (Ies Harib Haceadur, vor iem vărti Şah-Na-
zari): Eu Harib Haceadur, fiul lui Şah-Nazar. Arhiva Oră-
şenească Gherla 1729. – Hodşa Chárib. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 85. Numele de familie Chá-
rib apare şi în Orient: Vaghars Charibdşan Arevelk
nr. 764, 4 august 1886. Familiile Áján, Ájváz, Ászlán, Bog-
dán, Chácshádur, Chodsá, Donovák, Esztephán, Gárábéd,
Hárib, Hájrábéd, Honán, Hunánián (= Görög), Iszchán,
Iszáj, Izsáki, Jagamast, Jográndsi, Józseffi, Káluszd, Ke-
vork, Kristóf, Lázár, Meszir, Náhábéd, Ötvös, Sáh-Názár,
Trásztádsi cărora li se zicea şi Chárib, veniseră cu toţii din
Polonia. Vezi şi Egámszáczhi, Jagamast.
Chászápcshi [Hasapci]. Cuvântul arab casap înseamnă măcelar,
iar cuvântul turcesc dşi, înseamnă negustor, armenescul
chasabdji, însemnând măcelar. – Marko Chászápcshi. Re-
Genealogia 65
gistrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p.4. poz. 86. – Antal

[Anton] Mészáros [Măcelaru] Kristóf. Arhiva Orăşenească
Gherla 1814. Numele familiei Chászápcshi este Kristóf.
Vezi: Hentes, Mészáros.
Chászoján [Hasoian]. Cuvântul turcesc chas înseamnă giuvaer-
giu, aurar, argintar la care se adaugă sufixul armenesc o(v). –
Melchon Mánugi Chászoján Márámorusján: Melchon, fiul
lui Emanuel Chászoján Márámorusján (= Marosán [Mara-
mureşean]. În documentele Societăţii Negustorilor Gherla.
Vezi: Árzsintár, Goldschmied, Máramarosán, Marosán,
Oszkerics.
Cházár [Hazar] = Lázár [Lazăr]. – Manug beci Chazarin vărtin:
Emanuel fiul lui Lázár [Lazăr] Bécsi. Registrul Căsătoriţi-
lor vol. II, p. 109, poz. 49. Acest nume de familie se întâl-
neşte şi în Orient: Sahag Ghazarosian Arevelk, 1886,
ianuarie. Vezi. Lázár.
Chenganoszián [Hănganosian]. = Longinus; o familie mare şi
importantă. – Pan Toderaş Hănganosi: domnul Todor Chen-
gánosz. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. – Agha
Hănganos Toderaşi Hănganosian: domnul Chenganosz fiul
lui Toderás Chenganosz. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. II, p. 24, poz. 507. Numele familiei Dániel (Toderás)
era Chêngánosz. Vezi: Dániel, Toderás, Thorosz.
Cheul. [Heul; Hevul, Háv-ul]. În limba armeană bunicul (bab)
este numit şi hav. Din acest cuvânt, adăugându-i-se artico-
lul hotărât „ul” din limba română, s-a format numele
Havul. În popor s-a transformat în Chevul, apoi într-o
formă mai scurtă Cheul. – Angsend Chevuline. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 32, poz. 20. – Sahag vor ma-
ganuamp goci Hevulenţ: Száhág (Izsák [Isac]) care are nu-
mele de familie Chevul. Registrul Căsătoriţilor Gherla,

vol. I, p. 1, poz.1. Familiile Cheul, Chevul se numesc Szá-
hág. Vezi: Geinár, Goria, Goricza, Mingá, Szehág.
Chev-Esztéphán [Hev-Ăsdepan] În armeneşte Ştefan Nebunul.
Această familie s-a stins. – Andon Chev-Estephán, Regis-
trul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 63. poz. 182.
Chev-Luszig [Hev-Lusig]. Cuvânt armenesc: Luca Nebunul.
Această familie s-a stins. – Chev Lusighin tusdăr Zorign.
(Zorign fiica lui Chev-Lusig). Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. II, p. 32, poz. 321. Vezi Duducz.
Chev-Ohánnesz [Hev-Ohannes]. În armeneşte Ioan Nebunul. În
prezent această familie nu mai există. Registrul Căsătoriţi-
lor Gherla, p. 133, poz. 6. Vezi: Duducz.
Chodsáján [Hodjaian]. Cuvântul armenesc (ճոխ) djoh înseamnă
bogat. Prin transpoziţia literelor s-a ajuns la forma chodş;
în tătară cioh, ciok, în turcă kodşa, chodşa. Armenii arde-
leni folosesc acest cuvânt pentru a desemna un om bogat.
Familia Chodşa face parte din Cháribi. În persană chodsa
(kodscha). Ehrentitel eines vorhnemen angesehenen Herrn
[titlul onorific al unui nobil respectat], Heyse, p. 417. Vezi
Ágoston, Belcsug, Dobál, Gazdag, Gêzducz, Máli, Sánta.
Chontikhár [Hontikar]. Cuvântul armenesc (խոնդիքար) honti-
kar înseamnă rege, împărat. În veacul trecut familia Chon-
tikhár din Frumoasa şi-a schimbat numele în Császár
[împărat, în limba maghiară ]. În 1807 urmaşii lui Zakariás
Chontikhár apar sub numele de Zakariás. Vezi: Balázs,
Császár, Gáláif, Sáhin,Thákvor (Thákávor), Vaszil, Zaka-
riás. Acest nume de familie se întâlneşte şi în Orient: Կէսար-
լեան şi Գայսերլեան Arevelk nr. 258, 31 iunie 1880.
Genealogia 67
Chutinczhi [Hutinţi]. O persoană originară din localitatea Hutin

[Hotin] din Basarabia [în prezent Ucraina], de pe malul
Nistrului. – Joannes Chutinczhi. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1804. nr. 907. Această familie s-a stins. Vezi. Nász-
tur.
Chul [Hul]. Cuvânt armenesc (խուլ) care înseamnă surd. – Hacig
Chul. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p.1, poz. 18.
Având în vedere că majoritatea surzilor sunt şi muţi munds,
Munds. Vezi şi Ánászun, Dumblosz, Munds.
Chutlube, Chutlubej [Hutlube, Hutlubei]. Cuvântul turcesc kutlu
înseamnă norocos, fericit, iar bei = domn. Deci kutlubei =
Beatus, Fortunatus, Mákár. – Asvadure Chutlubejin. Regis-
trul Căsătoriţilor vol. II, p. 37, poz. 34. Vezi Bedo, Bódog,
Mákárián.
Csách [Ceah]. Cuvântul armenesc (ջախ) ceah înseamnă spart,
zdrobit, sfâşiat. – Marcul Csách. Registrul Botezaţilor
Gherla. Vol. II, p. 320, poz. 88. Această familie s-a stins.
Csáchcsebán [Ceahceban]. Cuvânt armenesc (ջաղջեպան) care
înseamnă morar. – Migol Csáchcsebán. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol.I p. 127, poz. 1543. Vezi Molnár, Morár.
Csákány [Ceakani]. Forma maghiarizată a românescului ciocan.
– Arhidiaconul Adeodat Csákány, stins din viaţă de curând,
făcea parte din această familie. Vezi Csokán.
Császár [Ceasar]. Forma maghiarizată a numelui Chontikhár.
Vezi Balázs, Chontikhár, Gáláif, Sáhin, Thákvor (Tháká-
vor) Vaszil, Zachariás.
Csáusz [Ceaus]. Cuvântul persan-turcesc ciavuş înseamnă con-
ducător militar. „Ceauşul este organizatorul oştii” (Thal-
lóczy „Századok”)[16]. – Theodor Csáusz. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 67, poz. 83. – Antonius Edel-

bej Csáusz. Arhiva Orăşenească Gherla 1790. – Sima
Csáusz (շիմայ ջաուշ). În documentele Societăţii Negus-
torilor Gherla. – Merav Toderin Şimaian (շիմայեան)
Ceauși ghinn: A murit soţia lui Todor Simai Csáusz. Re-
gistrul Decedaţilor Gherla vol. II, p. 33, poz. 641. Numele
familiei Csáusz este Simai. Vezi Simai.
Csercser [Cercer]. Cuvântul turcesc cerci înseamnă mărchitan,
băcan. În Magyar Akadémiai Szótár[17] este explicată ori-
ginea turcească a cuvântului „szatocs” [mărchitan, băcan]
(satidsi); acelaşi cuvânt în limba armeană este perezag
(manăr-munăr paner dzahogh). – Sehag Csercsel. Registrul
Căsătoriţilor Gherla vol. II, p. 63, poz. 186. Familia s-a
stins.
Cservics [Cervici]. Cuvântul armenesc cer (ջեր) înseamnă senin,
curat, strălucitor; la acesta se adaugă sufixul patronimial
vici. – Pictorul armnean Péter [Petru] Cservics din Constan-
tinopol s-a stabilit la Gherla. Această familie s-a stins.
Cshedudnik [Cedudnik]. Acest cuvânt armenesc s-a format din
particula de negaţie (ոչ) voci, combinată cu dudăn (տուտն)
care înseamnă braţ. În armeana ardeleană particula voci se
pronunţă ce (չէ). Cshedudnik înseamnă ciung, fără braţ. –
Thuman Cshedudnik. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 328, poz. 5. În acelaşi registru, la pagina 358, la poz. 47
găsim – Thumán Csutnik. Deci Cshedudnik = Csutnik
(Csudnik). Vezi Csudnik, Csonka, Retezár.
Cshámák [Ceamak]. Este un cuvânt persan ciha(k)mak care în-
seamnă cremene, amnar, focos. – Kirkor Cshámák-i. În do-
cumentele arhivei bisericii din Gherla. Numele persan al
familiei Tüzes. În prezent numele de familie Cshámák nu
este în uz.
Genealogia 69
Cshámácsheán [Ceamacean]. Cuvântul armenesc (չամիչ) cea-

mici înseamnă stafide, uva sicca. – Usep Cshámcsheancz
Sztámbolczhi. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 324,
poz. 63. Familie care s-a stins. Vezi Sztambolczhi.
Cshár [Cear]. Cuvântul armenesc (չար) care înseamnă rău, tică-
los; cearăn (în armeană) diavol, satana (în turcă şeitan). În
prezent acest nume nu mai este în uz.
Cshêbáhián [Ceăbahian]. Cuvântul armenesc ceă este o negaţie;
iar cuvântul bah înseamnă frică, teamă. Ceăbahian în-
seamnă neînfricat, curajos = András [Andrei]. Cshebahián
este o familie stinsă.
Cshicshágián [Ciceaghian]. Cuvântul turcesc cihicihek înseamnă
floare, în armeană dzaghig. Este numele turcesc al familiei
Vátán (Várteresz). – Asvadur Cshicshágián. Registrul Că-
sătoriţilor Gherla, vol. II, p. 214, poz. 70. Acest nume de fa-
milie îl întâlnim şi în Orient: E. Cicekdşian Masis nr. 2.530, 3
februarie 1880. Vezi Flora, Florián, Gulin, Vártán, Várte-
resz, Virág, Zachariás, Zádig.
Cshusztápán [Ciustapan]. Cuvântul persan cihust înseamnă iute,
repede; în armeană şudapan (շուտաբան), şudapuit
(շուտափոյթ). Ciustapan înseamnând vorbă-iute. – Ova-
nes Cshusztápán. Registrul Căsătoriţilor Gherla p. 221,
poz. 113. – Donig Cshusztápáni. Registrul Căsătoriţilor
vol. II, p. 628, poz. 38. Apare uneori şi numele fără particula
pan: – Ohannes Donigi Cshusztáni. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. II, poz. 35. Vezi: Hamar, Hamari. În prezent
acest nume de familie nu este în uz.
Csíki [Cichi] = din judeţul Ciuc. Mândria acestei familii este dra-
maturgul Gergely Csíki. – Vartan Csikicz. Registrul Bote-
zaţilor Gherla, vol. III, p. 351, poz. 49. – Stepan Vartani
Cikianţ: István [Ştefan] fiul lui Vártán Csíki. Registrul Că-

sătoriţilor Gherla, vol. III, p. 4. – Ciukți Avakin vărtin As-
vadură (Չուքցի Աւագին որդին Ասվատուրը): Asvadur
fiul lui Ávák Csíki. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni vol. I,
p. 28, anul 1731. – Aruseph Somolovczhi (din Şumuleu
Ciuc). Registrul Botezaţilor din Dumbrăveni vol. I, p. 104.
Una dintre ramurile familiei Csíki este Ávák (= Novák),
iar numele celeilalte ramuri era Hár-Uszep (= Fátter). Vezi
Ávák, Csukczhi, Fátter, Hár-Uszep, Novák, Similovczhi,
Somolvczhi.
Csillag [Cilag]. Numele maghiar al familiei armene Zuhal. – As-
vaduri Hacighi Csillági vărtin: Bogdán fiul lui Kristóf Csil-
lag. Registrul Căsătoriţilor Gherla, p. 12, anul 1821. Vezi:
Bokor, Hurmuz, Zuhál.
Csinás [Cinaş]. Cuvânt românesc preluat din forma maghiară
„csinos”. Vezi: Czifra, Mêndrul, Sirin, Zárif. Toate aceste
cuvinte au aceeaşi semnificaţie. Czifra, Csinás, Sirin, Mên-
drul, Zárif sunt din aceeaşi familie. În prezent numele de
familie Csinás nu este în uz.
Csiricsár [Ciricear]. Provine din cuvântul românesc cireşar, adică
vânzător de cireşe. – Avedum Cirişari: Avedum fiul lui Csi-
risár. Pe marginea paginii (Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. III, p. 293, poz. 39, anul 1845) citim următoarea în-
semnare: Bányai, Cháthun Csiricsári alias Bájáczhi
Csizmadia. [Cizmadia; corespondentul maghiar pentru cizmar]. –
Tódor Márton [Martin] Csizmadia. Arhiva Orăşenească
Gherla, anul 1800, nr. 585. Vezi Csizmás, Csobotár, Gos-
kár, Láth, Láthegoskár, Schuszter, Toderás. În prezent acest
nume nu este în uz.
Genealogia 71
Csizmás [Cizmaş]. Cuvânt românesc provenit din cizma-cizme

preluat din turco-maghiară, având înţelesul de cizmar. –
Marcul Csizmás (Arhiva Orăşenească Gherla, 1736) alături
fiind consemnat în limba armeană Marco Toderaşi. Deci
numele familiei Csizmás era Toderaşi (Todor). Vezi Csiz-
madia, Csobotár. Goskár, Láth, Láthegoskár. Schuszter. În
prezent numele de familie Csizmás nu mai este în uz.
Csobotár [Ciobotar]. Cuvânt românesc însemnând cizmar. – Ni-
cula Costini Csobotárján: Miklós [Nicolae] fiul lui Kosztin
Csobotár. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. II, p. 261,
poz. 29. Vezi: Csizmadia, Csizmás, Goskár, Láth, Láthe-
goskár, Schuszter, Toderás. Numele Csobotár în prezent nu
este în uz.
Csojná? [Cioina]. – Haceadur Csojnáján. (Gheorgheni) Această
familie s-a stins.
Csokán [Ciocan]. (Csákány). Prin transpoziţiea literelor cuvântul
armenesc cocean (գօջան, Dicţionarul Mechitár p. 118,
având înţelesul de cocean de varză sau negustor de varză.
Vezi Csákány.
Csomák [Ciomac]. Cuvânt persan cu semnifcaţia băţ, bâtă, scipio,
în armeană kavazan. – Kirkor Csomákján. Registrul Căsă-
toriţilor Gherla, vol. II, p. 27, poz. 549. Şi la romani exista
numele de familie Scipio. Scipio est cognomen Cornelio-
rum v. gr. P. Corn Scipio Africanus [Scipio este numele fa-
miliei Cornelia, v. P. Corn. Scipio Africanus]. (Josephi
Márton Lexicon, pars secunda, p. 1143)[18]. Şi la Botoşani
(România) întâlnim familii armeneşti cu numele de Cio-
mac. Vezi. Csumás.
Csonka [Cionca]. Cuvânt maghiar [ciung]. – Ladislaus Csonka.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II. p. 275, anul 1824. Una
din ramurile familiei Hercz poartă numele de Csonka. Vezi:

Cshedudnik, Csudnik, Csutá, Hercz, Retedsár, Rusz, Ta-
mási, Thumán.
Csontos [Ciontos]. Cuvânt maghiar [osos]. Porecla unei ramuri
din familia Ámirás. – Bogdan Antoni Csontosi: Bogdán fiul
lui Antal [Anton] Csontos. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. II, p. 532. Vezi Ámirás.
Csorba [Ciorba]. Cuvânt maghiar [ştirb]. – Hacihadur Csorba.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 83, anul 1774.
Vezi. Eszterbul, Stirbul.
Csoribán [Cioriban]. Cuvânt armenesc (ջօրիպան) însemnând
negustor de catâri. Armenii îl mai folosesc şi sub forma işa-
var (իշավար) sau pe scurt (իշպան). În acest mod a fost
derivat şi cioriban, asinarius, agaso. Acest nume îl întâlnim
şi în Orient: Sarkis Cioreban-ian. Arevelk nr. 1.519, 7 fe-
bruarie 1889.
Csucsul? [Ciuciul]. – Agop Jokobfi Csucsul. Registrul Botezaţi-
lor Gherla, vol. III, p. 449, 19 mai. Porecla uneia dintre ra-
murile familiei Jakabfi. În Dumbrăveni cei care poartă
numele de Csucsul şi Gérláczhi fac parte din aceeaşi fami-
lie. Vezi: Gerláczhi, Jakabfi.
Csudnik [Ciudnic]. O altă formă a numelui Cshehudnik. – Gábor
[Gabriel] Csudnik alias Tamás. Arhiva Orăşenească Gherla
1796. – Fiul lui Thuman (Tamás, Tamási) Csudnik îşi scria
numele: Kapriel Tumani ăz rus Donighi . Arhiva Orăşe-
nească Gherla (documentele falimentului Csudnik). Nu-
mele familiilor care se numesc Cshedudnik (= Csudnik)
era Thumán (Tamás Tamási) şi, întrucât familia a venit din
Rusia, li se spunea Rusz. Cshedudnik (= Csudnik), Csonka,
Hercz, Retezár, Rusz, Tamás, Tamási, Thumán sunt dintr-
Genealogia 73
o familie. – Gábor [Gabriel] Csudnik alias Tamás îşi mai

scria numele şi astfel: Ies Kapriel Tumani: Eu Gábor [Ga-
briel] fiul lui Thumán, deşi Thumán era numele de botez
al tatălui său şi ar fi trebuit să scrie Ies Kapriel Tumani
Rus-Donighian. Eu, Gábor [Gabriel], fiul lui Tamás [Toma]
Rusz-Danig. (1796 – din declaraţia olografă în limba ar-
meană). – Gábor [Gabriel] Rusz alias Tamás (Arhiva
Orăşenească Gherla, 1796, documentele falimentului).
Soţia celui de mai sus, Katalin Moldován, îşi începe astfel
petiţia înaintată comisiei: „Având în vedere că soţul meu
Csudnik adică Rusz Gábor…”. Avocatul József Ferenczi,
nepriceput în aceste chestiuni, a refuzat cererea unui cre-
ditor cu următorul raţionament: „Procesul credal nu se re-
feră la Gábor Csudnik, datornicul fiind Gábor Tamás.
Înscrisul prezentat nu-i aparţine lui Gábor Csudnik, ci lui
Gábor Tamás, iar masa credală a lui Gábor Csudnik nu
poate suferi din pricina lui Gábor Tamás”. La care credito-
rul Lukács Dragomán a răspuns în felul următor: „Eu l-am
împrumutat pe Gábor Csudnik sau Gábor Rusz-Tamás şi
pretind să fiu plătit din masa credală a lui Gábor Csudnik,
Rusz sau Tamás (pentru că datornicul meu poartă aceste
nume).” (Arhiva Orăşenească Gherla, 1796, documente le-
gate de faliment. Vezi: Hercz, Retezár, Rusz, Tamás, Ta-
mási, Thumán
Csuhár [Ciuhar]. Cuvântul armenesc (ciohar, kohar) are înţelesul
de nestemată. În Orient această familie poartă numele de
Djevarhirdjean. Această familie s-a stins. Vezi Edel.
Csukczhi [Ciucţhi]. Csíki. Csuk este forma pe care armenii o folo-
seau odinioară pentru Csík [scaunul Ciuc]. Vezi: Ávák, Csiki,
Fátter, Hár-Uszep, Novák, Similovczhi, Somolovczhi
Csumás [Ciumaş]. – András [Andrei] Csomás, Arhiva Orăşe-

nească Gherla, 1806, nr. 368. În documentul 452, din ace-
laşi ani, 1806, apare scris: „Petiţia lui Andreas Csumás”, iar
în hotărârea copiată ceva mai jos: „András Csomák”, de unde
se vede că Csomás, Csumás = Csomák. Vezi: Csomák.
Csuntuleá [Ciuntulea]. Cuvântul românesc ciuntulea înseamnă
ciung. – Gadarine Vartani Csuntulea-i. Registrul Căsători-
ţilor Gherla vol. II, p. 142, poz. 11. anul 1791. Vezi Csutá.
Csurdás [Ciordaş]. Forma română a cuvântului maghiar csordás
[ciurdar]. Această familie s-a stins.
Csutá [Ciuta]. Este un cuvânt maghiar care se referă la un animal
fără coadă sau coamă. – Krikor Csutáján. Registrul Bote-
zaţilor Gherla, vol. III, p. 89, poz. 109. Această familie s-a
stins. Numele familiei Csuta din Frumoasa este Dániel.
Vezi: Csonka, Csuntulea, Dániel.
Czánki [Ţanchi]. Într-o veche listă de nume am găsit numele de –
Kristóf [Cristofor] Boczánki, deci Czánki vine de la Boczán-
ki (= Bocsánczi), fiind o formă prescurtată a acestora. –
Iștvan aghacea Agopşain Ţankii Asbeian vărtin: István
[Ştefan] fiul domnului Jakab Azbej-Czánki. Registrul Bo-
tezaţilor din Gherla, vol. III, p. 52. – Agopşa Ţanchii Vasi-
lian: Jakab Vaszil (László [Vasile].) Czánki. Arhiva
Orăşenească Gherla anul 1797, documentele legate de fali-
ment ale contabilului. Czánki este porecla familiilor Ázbej
şi Vászil. Vezi: Ázbej, Vászil.
Czáran [Ţaran]. Cuvântul românesc. Tiera înseamnă ţară, pă-
mânt. Prin ţară armenii autohtoni înţeleg Moldova. Deci
Czárán (ţăran) înseamnă originar din Moldova, Moldován.
Czárán este traducerea în română a cuvântului armenesc
ergărţi. Şi în zilele noastre familia Czárán joacă un rol im-
Genealogia 75
portant în Ungaria de sud. Vezi Erghêrczhi, Moldován,

Moldovczhi, Násztur, Retezár.
Czárká [Ţarca]. Cuvânt românesc pentru coţofană. – Vartig
Chácshereszi Czárká-i. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. II, p. 91, poz. 28. Este porecla unei ramuri a familiei
Csácsheresz. Vezi Csácsheresz.
Czetz [Ţeţ]. Cuvântul armenesc (ցէց) înseamnă: molie, carie,
vierme de mătase. În greacă σής, în arabă sus, în persană
subuze, în idiş sas. – Emmanuel Czetz (preot). Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 242, poz. 40. – Manug Var-
tan Ţeţian: Emanuel fiul lui Vártán Czetz. Registrul Căsă-
toriţilor Gherla, vol. II, p. 43, poz. 99. – Vartani maganuamp
Ţeţ: Numele de familie a lui Vártán este Czetz. Registrul
Botezaţilor Gherla, anul 1715, vol. I, p. 10. Numele fami-
liei Czetz era Vártán. Semnificaţia numelui de familie ar-
menesc Vártán este Rózsa, întrucât vart (վարդ) înseamnă
trandafir, roză. Deci numele de familie Czetz indică un om
care se ocupa de petale de trandafir: Rosenlaus. Din această
familie provine şi gloriosul general János Czetz (stabilit la
Buenos Aires, în Respublica Argentina) care, datorită fap-
telor de vitejie săvârşite în lupta de eliberare naţională din
anii 1848-1849, a fost însemnat de Clio cu litere de aur în
paginile istoriei maghiarilor. Vezi: Csicshág, Flora, Florián,
Pituch, Vártán, Virág.
Czêvádzjegh [Ţăvadziegh] (mai corect Csuázjegh [Ciuaziegh].
Cuvântul compus din ţu (ձու) care înseamnă ou şi iegh (եղ,
իւղ) grăsime, se traduce prin papară. – Thorosz Czuádz-
jegh. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 73, poz. 761.
După el familia Czuádzjegh a primit numele de Thorosián,
Theodorovics. – Avakiereţ der Minas vor maganuamp goci
Toros Ţăvadzerănţ: Arhidiaconul Minás, căruia i se mai
zice şi Thoros Papară (purta şi numele Mihály Theodoro-

vics). Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 1, anul 1721. –
Gházár Czêvádzeghján (Ձվաձեշեան). Registrul Boteza-
ţilor Gherla vol. II, p. 2, poz. 27. – Angsend Thorosian Czê-
vádzéghi (ձվածեղի). Registrul Botezaţilor Gherla vol. II,
p. 16, poz. 167. – Michael Stephán alias Czêvadzegh (Mi-
hály [Mihai] fiul lui István [Ştefan] Theodorovics). – Ger-
gely István alias Czêvadzegh (corect Gergely [Grigore] fiul
lui István [Ştefan] Theodorovics). Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţie. Vezi Theodorovics, Todorovics.
Czholun [Ţolun] regionalism armenesc ardelean care are înţele-
sul: luminos, lucios, strălucitor, sclipitor. Porecla uneia din
ramurile familiei Bocsánczi. Czholun = Luczián. Vezi Boc-
sánczi.
Czifra [Ţifra] cuvânt în limba maghiară care înseamnă înzorzonat
sau foarte colorat şi pestriţ. Este traducerea maghiară a cu-
vântului turcesc zarif. – Lusig Czufrájencz. Registrul Că-
sătoriţilor Gherla vol. II, p. 146, poz. 9. – Czifra. Registrul
Botezaţilor din Dumbrăveni, vol. I, p. 23. Vezi: Csinás,
Mêndrul (mândru). Sirin, Zárif.
Czirják [Ţiriac]. Czirjék, Cyriacus, κυριακός = Domonkos, Do-
mokos, Dominicus. – Ignácz Cziriáki, Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 763, poz. 61. Vezi: Bázár, Biáthá, Domi-
nik, Gurjegh, Kritsa.
Czitrom [Ţitrom]. În latină citromalum [chitră, lămâie], în elenă
κίτριον. Porecla lui János Korbuly. Vezi Korbuly.
Czopolya [Ţopoia]. – Agopşa altfel Jakab Czopolya. Arhiva Oră-
şenească Gherla, 1804, nr. 659. – Jakab [Iacob] Jakab altfel
Czopolya. Arhiva Orăşenească Gherla 1799. (Documentele
falimentului Mitfisz). Czopolya era o poreclă a familiei
Genealogia 77
Ágopsa (= Jakab). În prezent numele de familie Czopolya

nu este în uz. Vezi Ágopsa, Jakab, Marne.
Czuczug ? [Ţuţug]. Porecla lui Kristóf Korbuly. Vezi Korbuly.
Czugucza [Ţuguţa]. Cuvânt românesc cu care se cheamă porcii
la mâncare. – Dávid Kovács alia Czugucza. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, anul 1801, nr. 854. Porecla familiei Kovács.
În prezent nu este în uz. Vezi Kovács.
D, Dj (Ճ) DZ (Ձ)
Dajka [Daica] Vezi Dájká

Dalmai. Directorul de bancă Géza Donovák (Cluj) şi-a maghiari-
zat numele armenesc Donovák, în Dalmai. Vezi Donovák.
Danigovics [Danigovici] don (տօն sărbătoare) şi terminaţia slavă
vici. Mai corect Donigovici = Domokosfi. – Bogdan Da-
nigovics. Arhiva Orăşenească Gherla 1855 (Dumbrăveni).
Vezi: Bázár, Biáthá, Cziriák, Dominik, Gurjech, ‘ Kritsa
Dajbukát [Daibucat]. Provine din românescul „Dai bucate”. –
Asvadur Dájbukát. Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. II,
p. 151, poz. 105. – Gurjegh Dájbukát Zachariás; – Dájbu-
kát-Zachariás Czirják (= Domokos). Arhiva Orăşenească
Gherla 1805, nr. 925. O ramură a familiei Dájbukát are nu-
mele de familie Zachariás. Potrivit mărturiei unei pietre de
mormânt din 1823, de la Frumoasa, numele unei alte ra-
muri a familiei Dájbukát este Ágopsa. – Bogdan Dájbukát
alias Pápa. Arhiva Orăşenească Gherla 1821. – Lui Kaitan
Dájbukát din Gherla (1852) i se spunea şi Fálá. În registrele
matricole numele de Dájbukát apare în următoarele forme:

Dájbukát, Dáibukát, Táebukát, Tajébukát. Vezi: Ágopsa,
Fala, Pápa, Zachariás.
Dájká (Dajka). Este cuvântul maghiar format din nominativul
plural al cuvântului persan daie: [dai (e)g(e)a(n)] – Ohan-
nes Dájká-i. Registrul Botezaţilor Gherla vol. III, p. 355,
poz. 77. Vezi: Dajka, Embej, Ember, Mamicoia, Tájeg.
Dámghádsi [Damghadşi]. Cuvântul arab damgha înseamnă semn.
Damghadşi: conţopist, judecător de târg. În prezent acest
nume nu se află în uz.
Dániel. În limba ebraică Daniel înseamnă Dumnezeu e judecă-
torul meu, fiind compus din cuvintele ebraice dan (judecă-
tor) şi El (Dumnezeu). – Joannes Daniel judex hujatis oppidi
(judecătorul oraşului [Gherla]) 1774. Registrul Botezaţilor
Gherla vol. II, p. 474. – Daniel Toderaş Ibasfalovină: Dá-
niel Tódor din Dumbrăveni. Registrul Botezaţilor Gherla
vol. II, p. 282. poz. 13. – Horopsime Hănganosi Danielian
ghin: Ripszima, nevasta lui Dániel Chengánosz (Longinus).
Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. II, p. 809, poz. 150. –
Longinus agha Asvadurin Danelian: Longinus fiul lui Bog-
dan Dániel. Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. II, p. 223,
poz. 30. – Soţia lui János [Ioan], fiul lui Bogdan Dániel era
baronesa Julianna Vay, iar la naşterea fiului lor (László [Va-
sile]) l-au invitat de naş pe episcopul de Ardeal (Kollonitz
de Kollegrad) care a fost înlocuit de protopopul paroh local
Lukács Verzár. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 478,
poz. 88, an 1777. – D. Joannes Nep. Dániel et consors ejus
D. Ilustrissima B. Julianna Vay. Registrul Căsătoriţilor vol.
II, p. 118, 28 decembrie 1784. În Arhiva Orăşenească Gherla
am găsit o însemnare (1736) în care scrie următoarele: Fran-
ciscus Dániel şi alături în limba armeană: Frencuţ Torosi
Genealogia 79
care trebuie completată astfel: Ferencz [Francisc] fiul lui

Dániel Toderás (Thorosz), întrucât această familie a sosit
în ţară sub numele de Toderaş (Thoros), Dániel fiind prenu-
mele unui înaintaş, însă nepoţii au renunţat la numele de
familie Toderás şi au început să folosească în locul lui pe
cel de Daniel. În aceeaşi însemnare am găsit şi următoarele:
Nicolaus Dániel şi alături în armeană: Niculah Amirai care
trebuie întregită astfel: Miklós fiul lui Amira Dániel. Nume-
le de familie Daniel este întâlnit şi în Orient sub forma Ta-
nielian. Masis, nr. 2.425, 25 sept. 1879. Vezi: Chênganosz,
Csutá, Dsis-cháthun: Ergán, Hosszú, Thorosz, Toderás.
Dávid (Tavit). Nume de origine ebraică având înţelesul favoritul. –
Gyula Dávid negustor Târgu Secuiesc. Vezi Tilimb.
Dávidovics [Davidovici]. Cu înţelesul fiul lui David. (David, li-
teră de legătură o şi terminaţia slavă vici). – Alexander Dá-
vidovics ex oppido Szigeth. Arhiva Orăşenească Gherla,
anul 1787, nr. 404. Acest nume este întâlnit şi în Orient:
Aristages Tavitian. (Դաւթեան) Arevelk nr. 752, 12 iulie
1886. În prezent numele Dávidovics nu este în uz.
Deák, Diák. Cantorul sau diaconul cântăreţ la maghiarii de rit or-
todox. Şi armenii îşi numeau cantorii cu acelaşi cuvânt. –
József Deák altfel Ántonás. Arhiva Orăşenească Gherla
1807. – Deák altfel Tódor Kolcza. Arhiva Orăşenească
Gherla 1827. – Gregorius Lukács alias Deák. Arhiva Oră-
şenească Gherla, conscripţie. – Josephus Deák alias Miron.
Arhiva Orăşenească Gherla, 1784, nr. 71. (Într-o anexă
scrisă în limba armeană acest Josephus Deák are numele
Usep Antonaşian, pe verso e trecut ca József Deák, iar în
evidenţa consiliului József Péter alias Deák; <Michael
Péter-Deák. Arhiva Orăşenească 1804, nr. 279>. Guberniul
se referă la aceeaşi persoană numind-o József Kovács. De
aici se vede că şi familiile Antonás, Gergely, Izsák, Kolcza,

Lukács şi Miron au dat cantori (dieci, Deák) pentru biserica
armeano-catolică din Gherla. Vezi: Kok, Kráter, Têbrucsig.
Delbej [Delbei] este forma mai scurtă a numelui Edelbej (= Adal-
bertus, Albert). În prezent numele Delbej nu este în uz. –
Dolváth Delbej. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 15.
anul 1720.
Dêngadz [Dăngadz] (տնկուած] cuvânt armenesc care are înţe-
lesul plantat. În cazul de faţă e o poreclă care înseamnă ochii
bulbucaţi. În prezent acest nume de familie nu este în uz.
Der-Ágop : Pap [popa] Jakab.
Der-Árnirá : Pap [popa] Ámirás.
Der-Ángszend [Der Angsend]: Pap [popa] Auxentius.
Der-Ászvádur [Der Asvadur]: Pap [popa] Bogdán.
Der-Chácshádur [Der Haceadur]: Pap Kristóf (Keresztadtapap,
Crucedatus sacerdos.) [Popa Kristóf]. Vezi Dondon.
Derder. Cuvânt armenesc (Տէրտէր) care înseamnă preot, popă.
Persoanelor laice armenii le spun agha (domn) sau agha-
ciha, iar celor ecleziastice der. Aghaciha Kirkor – domnul
Gergely [Grigore] şi der Kirkor – părintele Gergely [Gri-
gore]. Dacă preotul renunţă la prenumele său atunci du-
blează cuvântul der, obţinându-se astfel derder. Unul dintre
termeni vizează cetăţenii vrednici, iar celălalt pe părinţii
spirituali. Această dublare se întâlneşte şi în alte limbi, ca
de pildă la titlurile germane: An den Herrn Herrn… sau în
latină: Reverendissimo domino domino… Însă dincolo de
acest frumos obicei, cuvintele armeneşti uzuale pentru
preot sunt khahana şi iereţ. – Vartan Derderján. Registrul
Căsătoriţilor Gherla vol. II, p. 66, poz. 33. – Nerses Der-
Genealogia 81
deráncz. Registrul Căsătoriţilor Gherla, p. 471, poz. 162.

Acest nume se întâlneşte şi în Orient: Kalusd Derderian. Are-
velk, nr. 768, august 1886. Pe teritoriul turcesc numele Der-
derian a fost înlocuit cu Phaphazian. – Garabed Papazian.
Arevelk nr. 783, aug. 26 1886. Vezi: Moldován, Pap.
Der-Esztephán : Pap [popa] István [Ştefan].
Der-Hágop : Pap [popa] Jakab [Iacob].
Der-Kirkor : Pap [popa] Gergely [Grigore]. Vezi Silmánug.
Der-Márdirosz [Der Mardiros]: Pap [popa] Márton [Martin].
Der-Mêndrul : Pap [popa] Mêndrul.
Der-Nerszesz [Der Nerses]: Pap [popa] Nerses.
Der-Nikulá [Der Nicula]: Pap [popa] Miklós [Nicolae].
Der-Ohánnesz [Der Ohannes]: Pap [popa] János [Ioan]. Vezi
Dondon.
Der-Semávon [Der Şemavon]: Pap [popa] Simon [Simion].
Der-Szehág [Der Sehag]: Pap [popa] Izsák [Isac].
Der-Szimon [Der Simon]: Pap [popa] Simon.
Der-Szulimán [Der Suliman]: Pap [popa] Suliman.
Der-Uszep [Der Usep]: Pap [popa] József [Iosif].
Der-Vartán : Pap [popa] Vártán.
Der-Vártig: Pap [popa] Vártig. Numeroasa familie Pap provine
din douăzeci şi două de familii de preoţi. Câteva astfel de
familii şi-au luat numele de Perint, de la cuvântul „părinte”
(parentes), folosit în limba română pentru preot. Vezi Don-
don, Pap, Perint.
Diákon. Vezi Deák. – Sarkis (Sergius) Diákon. Arhiva Orăşe-

nească Gherla, conscriere. În prezent acest nume de familie
nu este în uz.
Diárbekirczhi [Diarbekirţhi]. Turcii numeau Diarbekir localitatea
Amit (Hamit) construită în locul vechiului oraş Tigrano-
certa (Tigranagherd, din Mesopotamia Armeană). [actual-
mente Dyarbakir, Turcia] Vezi. Dicţionarul Mechitar,
p. 334. Numele Diarbekirczhi, Diarberkiri desemnează un
om care provine din Diarbekir. – Hovseph Krikori Diárbe-
kirczhu. Registrul Botezaţilor din Dumbrăveni, vol. II,
p. 131, poz. 46. Această familie s-a stins. La Dumbrăveni
cei care se numesc Diarbekir şi Iszáj fac parte din aceeaşi
familie. Acest nume se întâlneşte şi în Orient: Asvadzadur
Diarberkian. Masis nr. 2.880, 3 apr. 1880.
Diráczhu [Diraţu]. Cuvântul armenesc (տիրացու) înseamnă pa-
racliser, slugă bisericească. – Sehag Diraţuian maganuamp
Kolţata: Numele de familie al lui Izsák [Isac] Diráczhuián
este Kolczáta. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 372,
poz. 100. – Lucas Gergely şi alături în limba armeană Lusig
Diraţhu. Arhiva Orăşenească Gherla, 1736. – Marko Di-
raţhu Nigoli Şargaian: Márk fiul lui Miklós [Nicolae] Sárga.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 33, poz. 644. –
Vasil Diraţhu Măgărdicihi: László [Vasile] fiul cantorului
Mêgêrdics. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. 37, poz. 7. –
Agop Diraţhu Donighi: cantorul Jakab [Iacob] Donig. Regis-
trul Căsătoriţilor Gherla vol. II, p. 43. poz. 91. Potrivit celor
de mai sus familiile: Ántonás, Gergely, Kolcza, Lukács, Máh-
desz, Miron, Donig, Sárga (= Nigol), Mêgêrdicsh au dat cantori
bisericii armeano-catolice din Gherla. Vezi: Deák, Kolczata.
Dobál. Cuvântul turcesc thopal înseamnă şchiop. Claudius,
Kolos. – Rózsi Ántoni Dobálian. Registrul Căsătoriţilor
Genealogia 83
Gherla vol. III, p. 12. Acest nume de familie se întâlneşte

şi în Orient: Nigoghaios Thopanian Arevelk nr. 768, 9 aug.
1886. Vezi: Agoston, Belcsug, Chodsá, Gágh, Gêzducz,
Máli, Sánta.
Dobli. Prima formă a numelui de familie Dobri(bán). – Ohannes
Dobli, Dumbrăveni – Mărgădici Doblenţ. Registrul Bote-
zaţilor din Dumbrăveni, vol. I, p. 51. În Dumbrăveni întâl-
nim acest nume până în 1767. Începând din acest an preotul
ortografiază acest nume ca Dombi – Hovsep Ohannesi
Dombi-i: József [Iosif] fiul lui János [Ioan] Dombi. Regis-
trul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. I, p. 127, poz. 13. Vezi
Dombi.
Dobos [Doboş]: Traducerea în maghiară a cuvântului „tilimb”. –
Anton Nigolin Doboşin vărtin: Antal [Anton] fiul lui Miklós
[Nicolae] Dobos. Registrul Botezaţilor Căsătoriţilor Gherla,
vol. II, p. 428, poz. 20. Numele familiei Doboş era Nikos.
Vezi Nikos, Tilimb.
Dobrenki . O altă formă a numelui de familie Dobribán. – Hacig
Dobrenki. Arhiva Orăşenească Gherla, 1779. Vezi Dobribán.
Dobribán (Tobribán). Cuvântul persan thubre înseamnă pungă,
săculeţ, băier; de aici Dobriban înseamnă cel care poartă
pungă. Hacig Dobribán. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 332, poz. 56. – Manug Dobrebán. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. I, p. 26, poz. 67. Vezi: Chácsihig, Erszényes,
Hebás, Pongrácz, Pungutz.
Dobrinka. O altă variantă a numelui Dobribán. – Christóf Do-
brinka. Arhiva Orăşenească Gherla, 1769 (scrisoare de la
Sibiu).
Dolkucz, [Dolcuţ]. Diminutiv al numelui Dolváth. Se folosea şi

pentru traducerea prenumelui Dorotheea.
Dolváth. Cuvântul turcesc deolvath înseamnă noroc; în arme-
neşte pachd = Felix, Felician, Felicitas, Fortunatus. Familia
cu acest nume s-a stins.
Dombi = Dobli. Sarkis (Sergius) Dombi. Registrul Botezaţilor
Gherla vol. II, p. 540, poz. 157. Vezi: Dobli.
Dominik. = Domokos, Domonkos, Dominicus. L. Bázár, Biáthá,
Czirják, Gurjegh, Kritsa.
Dondon. Este forma slavă a numelui familiei armeneşti Derder,
cuvântul slav don fiind traducerea lui der; don + don (don-
don) derder = Pap [popa]. – Hacig Dondon. Registrul Că-
sătoriţilor Gherla, vol. II, p. 64. poz. 201. – Simon Dondon.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 69, poz. 729. – Kris-
tóf [Cristofor] Dondon alias Chácshádur. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1819, nr. 281. – Andreas János alias Dondon.
Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. Urmaşii proveniţi
din căsătoriile dintre familiile Der-Chácshádur şi Der-
Ohannesz au renunţat la ambele nume de familie (Chác-
shádur şi Ohánnesz), luându-şi numele de familie alcătuit
din suma celor două particule (Der+Der) = Derder = (Don
+ don) Dondon. Vezi Der-Chácshádur, Derder, Der-Ohán-
nesz, Drágon, Dregán, Pap, Perint.
Donig. (Se foloseşte şi ca formă a numelui de botez Daniel).
Donig este o formă prescurtată pentru Do(mi)nik. – Donig
Şănfalovi: Donig din Dumbrăveni [Ibaşfalău]. Registrul
Botezaţilor Gherla vol. I, p. 117. – Hăcig Donigi – Regis-
trul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 35, poz. 611. Donig (=
Dominik), Cziriák, Gurjegh, Biátha fac parte dintr-o fami-
Genealogia 85
lie. Vezi. Bázár, Biáthá, Cziriák, Dominik. Gurjegh, Rácz,

Szurugdsi.
Donigfi. Forma maghiarizată a numelui Donigovics. – Jacobus
Donigfi. Arhiva Orăşenească Gherla 1796, protocolul
nr. 235. În prezent acest nume de familie nu este în uz.
Vezi: Donig, Donigovics.
Donigovics [Donigovici]. Vezi Donogovics.
Donogán [Donogan]. Cuvântul armenesc (տօնական) donagan
înseamnă sărbătoare, sărbătoresc adică ceva luxos, împo-
dobit, festiv, solemn, îmbucurător; festus solemnis. Epis-
copul Solemnis sărbătorit în 24 septembrie. Martirul
Festus, 24 iunie. – Vartan Donogán, Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. II, p. 245, poz. 24. Şi în Armenia există familii
cu numele Donogan (în oraşul Akhalkalaki [actualmente
Georgia]). Vezi: Márne, Susán, Sztechno (Stefánovics),
Trásztádsi, Ursul.
Donogovics [Donogovici]): fiul lui Donog. Adeodatus Donogo-
vics. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 54. Vezi:
Donig, Donigfi, Donigovics.
Donovak (Donavak). – Agop Donovak Focşanian: Jakab [Iacob]
Donovák de la Focşani (România). Registrul Căsătoriţilor
Gherla, p. 119. Familia Donovak venise în Ardeal de la
Focşani. La pagina 272, a caietului 9 din anul 1893, al re-
vistei „Hantes”[19], publicată de mechitariştii din Viena,
găsim pomenit numele lui Bogdán Donovakoviz drept As-
duadzur (Տէր-Աւագեան). Donovák = Derávák, adică
cleric de grad superior. Cei care poartă numele Ávák, Do-
návák (Donovák), Dondon, Derder, Novák, Pap, Perint
sunt din aceeaşi familie. Vezi acestea, precum şi: Dalmai,
Foksánczhi, Susán, – Bogdán Donovák altfel Chárib. Ar-
hiva Orăşenească Gherla 1851. Şi familia Donovák era su-

pranumită Chárib.
Donszki [Donschi]. S-a format tot din cuvântul don (armeneşte
der). Vezi Der.
Drágán. = Dragon = Dregan. – Ohannes Drágán. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. II, p. 181, poz. 65. – Andreas Drágon
= Dondonê (sic). Arhiva Orăşenească Gherla, 1736, con-
scripţie. – Dragonyos, Drágon, Dregan = Dondon. Vezi
Dondon.
Drágics [Draghici]. Este forma alterată a lui Măgărdici. –
Joannes Baptista Dragits alias Joannes Bogdán (corect ar
fi Joannes Joannes şi nu Bogdan: Jánosi János.). Arhiva
Orăşenească Gherla 1799, conscripţie. – Bodán Drágics şi
alături în limba armeană Asvadur Măgărdici. (Ասվատուր
Մկրտիչի). Arhiva Orăşenească Gherla 1736, conscripţie.
Drágics = Mêgêrdics. (Bapt. Joannes =Ioan Botezătorul).
Dragonyos [Dragonios]. În documentele legate de falimentul
familiei Csudnik, Lukács Drágomán este numit Lukács
Dragonyos. Arhiva Orăşenească Gherla, 1786. Numele
familiei Dragonyos este Dragomán. Vezi: Drágon, Dregán,
Dragomán.
Drágomán. Cuvântul italian dragoman desemnează tălmaciul
Sublimei Porţi pentru solii străini. În limba turcă therdşi-
man. Drágomán alias Lukács. Arhiva Orăşenească Gherla. –
Catharina Lukács alias Drágomán. Vezi scrisorile armariale
pentru Csomák. – Gregorius Drágomán alias Copaciu (în
româneşte copaciu este copac). Arhiva Orăşenească 1780. –
Krikor Lukaci maganuamp Dragoman: Numele de familie
al lui Gergely Lukács este Drágomán. Registrul Botezaţilor
Gherla, 1716, vol. I, p.7. – Isain vărtin Lukaciă maganuamp
Genealogia 87
Dragoman: Lukács fiul lui Isac cu numele de familie Drá-

goman. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. I, p. 2, poz. 9.
Dragomanii sunt din familia Lukács. – Anna Mechitar Gre-
gorii Drágomán alias Isaak civis et quaestoris ejatis relicta
vidua [Anna Mechitar, văduva lui Grigore Drágomán, zis
şi Isaak, cetăţean şi chestor]. Arhiva Orăşenească 1776, nr. 31.
O ramură a familiei Izsák poartă numele Drágomán. –
Maria Drágoman alias Tekerics. Registrul Botezaţilor Gherla
vol. IV, p. 251. – Lukács Drágomán alias Munya. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1827. Vezi Kopács, Munya, Tekerics.
Drágon. Dragonos, Dragonyos sunt cuvinte împrumutate; în
limba greacă drakon, în latină draco, de aici provin şi cu-
vintele Dragoner în germană, dragon în franceză şi dragone
în italiană. În prezent, la Gheorgheni, cei care purtau nu-
mele de Dragon se numesc Eranosz. Vezi Dregan, Eranosz.
Dregán. Dragan vedi Dragon (Barcianu, Dicţionar român-ger-
man, p. 195)[20]. Dregan = Dragon. – Ohannes Dregán. Regis-
trul Botezaţilor vol. II, p. 225, poz. 203. – Ohannes
Simaoni Driganian: János [Ioan] Drigán Simion, 1799.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 160. – Donig Dre-
gáni Szimonián. Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. II, p. 13,
poz. 113. Numele familiei Dregán este Simon. – János
[Ioan] Emanuel alias Dregány. Arhiva Orăşenească Gherla,
conscripţie. Şi o ramură a familiei Emanuel (Manug) este
Dregán. Vezi. Simai, Simávon (Simon).
Drêgics [Drăghici] = Dragics. – Mărgărdici Dregics. Registrul
Botezaţilor Gherla vol. II, p. 279, poz. 138. Vezi Drágics.
Drótos [Drotoş]. Cuvânt împrumutat din maghiară. (compară cu
Draht). Poreclă. Membrii acestei familii locuiesc la Gheor-
gheni.
Dsecshegh. [Djecegh]. Cuvântul armenesc djegh (ճեղ înseamnă

chel, pleşuv, în tătară khel. Numele acestei familii este
Thoros (Tódor) – Asvadur Dsecsheghi. Registrul Bote-
zaţilor Gherla vol. II, p. 805, poz. 15. În prezent acest nume
nu mai este în uz. Vezi Bleska, Gondág, Kendov, Khel, Ko-
pasz, Szultán, Thorosz.
Dsehez [Djehez]. Cuvântul arab dşehiz înseamnă trusou, dos,
donum, Donatus. Cuvântul djehez (în armeană վարծ varţ)
desemnează bunurile pe care mireasa le primeşte de la mire
înainte de nuntă, dar acelaşi cuvânt djehez (în armeană
օժիտ ojid) se referă şi la lucrurile pe care mireasa le duce
la casa mirelui. În anii cincizeci [ai veacului XIX] o ramură
a familiei Dsehez şi-a maghiarizat numele în Kincses. –
Petrus Kincses-Dsehez. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol.
III, p. 64, 3 apr. – Nigol maganuamp Dşehez: Nigol (Mik-
lós [Nicolae]) are numele de familie Dsehez. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 22, poz. 91. Cei care poartă
numele Dsehez sunt Nigol. Vezi Kincses, Nigol.
Dsêmri [Djămri]. Cuvântul armenesc (ծեմելի) dzemeli înseamnă
strălucit, luxos, opulent. Este numele armenesc al familiei
Lukács. – Hazar Dsêmri. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I,
p. 146. Acest nume nu mai este în uz. Vezi Lukács.
Dsermágián [Djermaghian]. Cuvântul armenesc djermag (ճեր-
մակ) înseamnă alb. – Anton Djermaghian i Haiasdane
egadz: Antal Dsermág venit din Armenia (1825). Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 11, 6 septembrie. Este nu-
mele armenesc al familiei Fehér. Albanus, Albin. Acest
nume se întâlneşte şi în Orient: Năşan Djermaghian. Are-
velk nr. 851, 16 nov, 1886. Vezi Fehér, Bedrosz, Kápálb.
Dsigár [Djigar]. Este un cuvânt armenesc (ճիկր) având înţelesul
ascuţit, lance, halebardă. Numele armenesc al familiilor
Genealogia 89
Akoncz şi Balta. – Emanuel alias Lukács Sigár. Arhiva

Orăşenească Gherla 1764. Numele familiilor Akoncz, Balta,
Dsigár este Kristof, Lukács. – Gratianus Lukács Dsigár.
Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. – Emanuel Dsigár
alias Lukács. Arhiva Orăşenească Gherla. – Lukács Dsigár
alias Katona. Arhiva Orăşenească Gherla, 1774. Vezi
Akoncz, Balta, Katona, Kolcser, Kristóf, Lukács.
Dsirach [Djirah]. Cuvântul armenesc djărak (ճրագ) înseamnă
lumânare, în arabă-turcă ceraz, ciraz, cihirac. Acest nume
se întâlneşte şi în Orient: Minas Dşeraz, redactor al revistei
londoneze l’ Armenie. Gyertyánfi, Dsirách, Geron, Mász-
lin, Másztig, Miron, Momdsi sunt o familie. Această fami-
lie avea numele Ángszend. Vezi acestea şi Ángszend.
Dsis-chatun [Djis-hatun]. Cuvântul persan djiș înseamnă: cap,
de vază, mare, doamnă, prinţesă. Combinaţia dşis sau jis-
hătun înseamnă ducesă, valide sultan, în armeană takuhi
(թագուհի), regină. Dsis-hătun= Sultan = Regina. Vezi
Ergan, Hosszu, Pipi, Szultán, Temesvári.
Dsokêbin [Djokăbin]. Provine din cuvintele româneşti „joacă
bine” adică dănţuieşte bine, dansator bun. Azbei aveli anun
Djokăbin: Azbei are porecla Dsokêbin. Arhiva Orăşenească
Gherla 1722. Dsokêbin este porecla unei ramuri a familiei
Ázbej. Vezi Ázbej.
Dsumerdián [Djumerdian]. = Zsumerd. – Bogdan Dsumerd. Regis-
trul Căsătoriţilor Gherla vol. II, p. 234, poz. 32. – Asvadur
Djumerdian Elisabetha-Khaghakhaţhi: Bogdán Dsumerd
din Dumbrăveni [Elisabethpolis]. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. II, p. 122. Acest nume de familie nu este în uz.
Vezi Bogdán, Zsumerd.
Dsurdsovczhi [Djurdjovți, Giurgiovţi]. Cuvânt armenesc care în
maghiară se traduce cu Gyergyói, Gyergyai [din Gheor-
gheni, din ţinutul Giurgeului]. – Márton [Martin] Keresztes

alias Dsurdsovczhi. Arhiva Orăşenească Gherla 1816.
nr. 1.526. – Giurgioven meg hai mă: Un armean din Gheor-
gheni. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 351,
poz. 264. – Giurgiovţi Agop Gardjteverun: Jakab [Iacob]
Gyergyai Rövidkaru [Braţ-scurt]. Registrul Botezaţilor vol. I,
p. 123, poz. 1507. – Giurgiovţi Donig Gardjtevian
(կարճթեվեան). Registrul Căsătoriţilor vol. II, p. 92,
poz. 63 – Tuman Varteresi Tumani Giurgiovţun vărtin:
Tuman fiul lui Tuman din Giurgiov (Gheorgheni). Regis-
trul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 288, poz. 92. – Asvadur
Giurgiovţhi Anişor. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II,
p. 35, poz. 7. – Eranos Lusig Giurgiovţhi. Registrul
Căsătoriţilor Gherla vol. II, p. 35, poz. 12. Potrivit celor de
mai sus familiile din Gheorgheni care au venit să locuiască
la Gherla sunt următoarele: Anişor, Eranos, Gardşthev, Ke-
resztes, Thumán. Vezi. Ánisor, Eránosz, Flora, Gárdstév,
Gyergyai, Keresztes, Thumán, Várteresz.
Duha. Tuba [porumbel în limba maghiară]. Acest cuvânt în-
seamnă porumbel, hulub. Seamănă cu germanul Taube care
în germana veche era tuba, tub; în limba gotică dubo, în
vechea limbă săsească Dubha, dufa. Duha s-a format prin
eliminarea sunetului b din du(b)ha. – Cuvântul armenesc
tuh (թուխ) negru, în limba persană este duha. Numele per-
san al celor din familia Affumi=Fekete=Nyegrucz era
Duha. – Lusig Duha. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II,
p. 68, poz. 282. – Merav agha Soghomonă Hăceaduri
Duhaian: A murit domnul Salamon fiul lui Kristóf [Cristo-
for] Duha. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 6,
poz. 121. – János [Ioan] Lukács alias Duha. Arhiva Oră-
şenească Gherla, 1766. (în documente legate de falimentul
Genealogia 91
familiei Placsintár). Lucas Duha şi alături în armeneşte:

Lusig Ohannesi (Jánosi). Arhiva Orăşenescă Gherla, 1738,
conscripţie. Numele familiei Duha era Ohannes (Jánosi).
Affumi, Duducz, Duha, Fekete, Kárákás, Nyegrucz,
Szevmietko sunt aceeaşi familie. Vezi pe acestea. Daha.
Acest nume apare adesea în scrierile autorilor din Armenia
sau din alte ţări. Una dintre cele 15 provincii ale Armeniei
Mari, care pornea de la izvoarele râului Phasis, de-a lungul
piscurilor şi văilor munţilor Pariadra şi ajungea până la
Colchida, era locuită din vremurile străvechi de dahii care
purtau numele de Daha, Dahask şi Daik. În lucrarea Ana-
basis, de Xenophon, se arată că cei din neamul daha poartă
numele de Taochi (χριστοφόρος). (Vezi Kristóf Lukácsi: A
magyarok őselei, p. 162 şi 165). Dacă Duha = Daha, atunci
este una dintre familiile cele mai vechi. Vezi Porumb.
Dudên [Dudăn]. Înţelesul acestui cuvânt armenesc (տուտն este:
braţ, capăt, capătul unui lucru). Vezi: Aki, Bocshig, Fark,
Kepri.
Duducz [Duduţ]. Nume de botez bărbătesc şi femeiesc (Melan,
Melania). De pildă „I kirkoren Sachaine iev I Duduţen”:
(Fiul lui) Gergely [Grogore] şi Melania Sachan. Registrul
Botezaţilor Gherla vol. I, p. 87, poz. 854. Acelaşi nume este
utilizat şi ca nume de familie: – Gabriel Duducz. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 267. – Gergely [Grigore]
Simon alias Duducz. Arhiva Orăşenească Gherla, con-
scriere. Numele familiei Duducz este Gergely. – Dudutz
vulgo Gergely Szunyog. Porecla unei ramuri a familiei
Duducz este Szunyog [Ţânţar]. În numărul 1281 al revistei
Arevelk, din 20 aprilie 1888, găsim următoarele: Govgasian
haii hamar văraţin anhok e, kinemol e, tetevamid e, mi
hoskov duduţ e (տուտուց), vor gă modena Bolseţoţ zev-
zek, hobba parerun: Pentru armeanul caucazian cel geor-

gian este lipsit de suflet, beţivan şi uşuratic, adică un duduţ,
cuvânt apropiat de zevzecul din Constantinopol (copilăros)
sau hobba (nebunatic). De aici Duduţ are şi înţelesul de
nebunatic. Vezi: Áffumi, Chev-Luszig, Chev-Ohánnesz,
Chev-Sztephán, Gergely, Szunyog.
Dumblosz [Dumblos] Cuvântul tămloș = dămloș (տմլօշ) = ana-
sunmart (անասունմարդ), adică mut. – Mardirosz Dum-
blosz. Registrul Botezaţilor vol. II, p. 385, poz. 38. Vezi:
Ánászun, Chul, Munds.
Dumitrászá [Dumitrasa]. Este o formă feminină a numelui Du-
mitru, format cu sufixul românesc sa. – Lusig Dumitrászá-i.
În documentele Asociaţiei (breslei) tăbăcarilor din Gherla.
Vezi: Dumitru, Vertán.
Dumitru. Forma românească a numelui Demeter. Demeter este
un nume grecesc (δημοῦμητηρ) care are înţelesul: maica
neamului, Ceres, zeiţa agriculturii şi rodniciei. – Lukács
[Luca] Vertán alias Dumitru. Arhiva Orăşenească Gherla.
Dumitru este porecla familiei Vertán. În prezent numele de
familie Dumitrasa şi Dumitru nu sunt în uz. Vezi: Du-
mitrászá, Gud, Vertán.
Durák. Este un cuvânt turcesc care are înţelesul: locuinţă, cămin.
În prezent acest nume de familie nu este în uz. Vezi Szállási.
Dzárug. O altă formă a numelui Dzerig. Potrivit Registrului Bo-
tezaţilor din Frumoasa, vol. II, p. 85. – Dzárug (Zárug) =
Simeon. Arhiva Orăşenească Gherla, 1796, în documentele
falimentului „Csudnik”. – Asvadur Dzarughi Korbulian:
Bogdán fiul lui Dzárug Korbuly. Iar acest Dzárug Korbuly
semna certificatul anexat documentelor de mai sus, cu nu-
Genealogia 93
mele Simon Korbuly. Deci Dzárug = Simon. Vezi: Bátrin,

Dzerug (Zárug), Násztur, Simávon.
Dzérig [Dzerig]. Cuvântul armenesc dzer (ծեր) înseamnă bătrân. –
Simeon Öreg [bătrânul în maghiară] (dzer Simon, Simeon)
era numele acelui om blajin şi cu frică de Dumnezeu care
după vestirea Sfântului Duh s-a dus la templu şi l-a luat în
braţe pe Fiul Domnului (Luca 2.25). Dacă un băiat armean
era botezat după Simion Bătrânul, nu i se mai spunea Si-
mion, ci doar Dzerig. – Hacig Dzerigján. Registrul Bote-
zaţilor Gherla vol. II, p. 254, poz. 84. Acest nume de familie
se întâlneşte şi în Orient: Keork Dzerunian Arevelk
nr. 1.011, 1 iunie 1887. Dzerig = Dzerun(ian) = Nestor =
Nastur. Vezi Násztur. Documentul nr. 289, din 1789, păstrat
în Arhiva Orăşenească Gherla, este o evidenţă în două e-
xemplare a orfanilor din acea perioadă. Într-unul din ele
fiul lui Márton Korbuly este trecut drept Zerig, în timp ce
în cealaltă, acelaşi nume apare sub forma Zarug. Deci Zarug =
Zerig = Dzerig. – Dzerig vor maganuamp goci Saha: Dzerig
care are numele de familie Saha. Registrul Botezaţilor
Gherla vol. I, p. 23, poz. 110. Deci cei care poartă numele
Sacha sunt Dzerig. – Jakub Dzerighian iev ail Pribaghi:
Jakab [Iacob] Dzerig sau Pribag. (în Registrul Botezaţilor
Gherla vol. IV, p. 236). Şi cei care poartă numele Pribag
sunt tot Dzerig. Vezi: Bátrin, Kepus (Kép), Zárug, Zerich.
Dzêvortbêrung [Dzăvortbărung]. Cuvânt armenesc care se tra-
duce prin buze răsucite. Armenii autohtoni folosesc verbul
djivortim (ճիւորդիմ) în sensul de răsucire, stoarcere.
Vezi: Facsarár. Bărgunk (պռկունք): buze = bărgunkă
dzur. Numele Dşivortbêrung este o poreclă şi în prezent nu
este în uz.
Dzurkhithján [Dzurkitian]. Cuvintele dzur (ծուր strâmb) şi kit

(քիթ nas.) dau împreună nas strâmb sau coroiat. – Sefer
Hacigi Dzurkethi. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni,
vol. II, p. 65, poz. 38. Numele acestei familii este Szefer. În
prezent numele Dzurkhithiján nu este în uz. Vezi Szefer.
Dzurperán. Cuvânt armenesc (ծուրբերան) se traduce cu gu-
ră-strâmbă. În prezent numele Dzurperán nu este în uz.
Vezi Chácshig, Dzerig, Esztremb, Görbe.
Dzurthêkhián [Dzurtăkian]. Se compune din cuvintele armeneşti
dzur (ծուրstrâmb) şi tăkanem (թքանեմ, a scuipa ). Ohan-
nes Hacighi Dzurtăkian. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni,
vol. II, p. 25, poz. 69. Numele acestei familii este Chácshig.
În prezent numele Dzurthekián nu este în uz. Vezi Chácshig.
Ecclesia [Eclezia]. Cuvânt Greco-latin (biserică). Este porecla

lui Kristóf Korbuly. Vezi Korbuly.
Edel (Edil) = Adél. Cuvântul nemţesc Edel înseamnă de viţă no-
bilă. Era numele german al familiei Csuhár. Vezi: Ázbej,
Csuhár. – Vertánes Edil Buzat. Arhiva Orăşenească Gherla
1793. Familiile Ázbej, Budzát (Buzát), Buzeskul, Csuhár,
Czárán, Ergêrczhi, Moldován aveau rang nobiliar încă îna-
inte de stabilirea în ţară. Vezi aceste nume.
Edêlbej [Edălbei] = Adalbertus, Adalbert: care aparţine unei viţe
nobile, strălucite. Este alcătuit din cuvintele nemţeşti edel
(nobil) şi berth (lumină). – Johanna Adalbej. Arhiva Oră-
şenească Gherla 1807, nr. 738. – János [Ioan]. – Albert alt-
Genealogia 95
fel Brêndzar. Arhiva Orăşenească 1802, nr. 210. Vezi

Brêndzár, Jolbej.
Edgárián. Provine din cuvântul armenesc edeghagal (ետեղա-
կալ) în formă prescurtată ed(egha)gal, edgar, având
semnificaţia de guvernator, praefectus regionis, în turceşte
paşa. Numele armenesc al familiei Básániká. Această fami-
lie s-a stins. – Melchon Edgár. Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II, p. 28, poz. 33. Vezi: Básániká, Nigol. Numele
familiilor Básánika şi Edgár este Nigol (Miklós).
Egámszáczhi [Egamsaţi]. Jegámsaczhi [Iegamsaţi] (եկամսացի)
este un cuvânt armenesc care inseamnă venetic (advenor) =
Jagamast. Ieg = iergărți tarțadz, tărseți: venit din afară, de-
venit pământean. Numele armenesc al familiei Chárib. –
Ohannes Iagamsaţhi. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 192, poz. 123. Acest nume de familie se întâlneşte şi în
Orient: Philippos Iegavian. Arevelk nr. 803, 20 sept. 1886.
Vezi: Chárib, Jagamast.
Egiz [Eghiz]. Cuvânt armenesc (Էկիզ) care înseamnă gemeni. –
Kájtán Egiz-ján. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 350,
Elekes [Elecheş]. Numele Elek, ocrotitorul, provine din grecescul
ἀλέξω. – Josephus Elekes. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. III, p. 65, 10 febr. 1852. Una din ramurile familiei
Álexa şi-a maghiarizat numele în Elekes. István Álexa
(Elekes). Arhiva Orăşenească Gherla, 1861. Vezi Álexa.
Elia [Elia]. (Elias, Illés, Illyés [Ilie] ) cuvânt de origine ebraică
având înţelesul cu frică de Dumnezeu, domn atotputernic. –
Oxendius Elia. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 229.
Vezi Iliás.
Emanuel [Emanuel]. Are semnificaţia Dumnezeu este cu noi,

fiind alcătuit din cuvintele ebraice im (cu), anu (noi) şi El
(Dumnezeu). Vezi Mánug, Korn.
Embej [Embei]. Forma populară a cuvântului turcesc ebe care
înseamnă doică, bunică (în armeană մամ mam). Vezi:
Dajka, Ember, Mamicola, Tájeg.
Ember. Cuvânt maghiar [înseamnă om]. Ember este forma
alterată a numelui Embej. – Erzsi Ember soţia lui János
[Ioan] Beteg. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 173. –
Gregorius Ember. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III,
p. 65, 3 febr. 1852. Vezi: Dajka, Embej, Mámicola, Tájeg.
En. Cuvânt turcesc en înseamnă lăţime. – Kirkor En-i, Registrul
Căsătoriţilor Gherla, p. 156, poz. 15. Această familie s-a stins.
Eránosz. [Eranos] Cuvântul grecesc ἤρανος are înţelesul domni-
tor, conte, conducător. Este numele grecesc al familiilor
Amirás şi Merza. – Manug Eránosz. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 11, poz. 210. – Eranos, vor maganuamp
goci Goşkar: Eránosz care are numele de familie Goskár.
Registrul Botezaţilor vol. I, p. 25, poz. 152. O ramură a
familiei Eránosz se numeşte Goskár. – Joannes (Hi)eranosz
(originar din Gheorgheni). Arhiva Orăşenească Gherla,
1805, nr. 594. – Jacobus Herianos praedii Kunágota suba-
rendatoris Stephani Vártán servitor armenus [Iacob Heri-
anos a fost slujitorul armean al lui Ştefan Vártán subarendatorul
prediului Kunágota]. Arhiva Orăşenească Gherla 1805,
nr. 1.094. – Albert Eránosz-Zacharias. Între documentele
Societăţii Negustorilor Gherla. Numele familiei Eránosz
era Zachariás. Ámirás, Balázs, Chonthikhár, Császár, Erá-
nosz, Merza, Thákvor, Sáhin, Vaszil sunt aceeaşi familie.
Vezi toate acestea şi apoi: Dsurdsovczhi, Goskár, Pápugdsi.
Genealogia 97
Eremiá. Eremiás, Erimisián = Ieremia este un nume biblic. Cu-

vânt ebraic care are semnificaţia: glorificatorul Domnului,
înălţarea Domnului. – Ohannes Eremiajine. Registrul Căsă-
toriţilor Gherla, vol. II, p. 67, poz. 17. Vezi Irimia, Jeremiás.
Ereszpochán. [Erespohan]. Cuvânt armenesc (երեսփոխան),
însemnând reprezentant, guvernator. Greceşte ἐπίτροπος,
vicarius, procurator. Aszvádur Ereszphochán. Arhiva Oră-
şenească Gherla 1738. Această familie s-a stins.
Ergán. Cuvânt armenesc (երկան) care înseamnă lung = Longi-
nus (Hănganos) un prenume folosit adesea în familia
Dániel. – David Ergan-Chatun. Arhiva Orăşenească 1773 –
Ergane Todere Şimaian: Tódor Simay cel lung. Câte o
ramură a familiilor Dsis-chátun (Szultán) şi Simay poartă
numele Hosszú [Lung, în maghiară]. Vezi Dsischáthun,
Dániel, Szultán, Ergán-Toderás, Vaszil. Registrul Deceda-
ţilor Gherla, vol. II, p.3, poz. 51.
Ergêrczhi [Ergărţhi]. Cuvântul armenesc erghir (երկիր)
înseamnă pământ, ţară, iar ţi (ցի) este un sufix armenesc
care indică provenienţa. Prin erghir armeanul autohton în-
ţelege Moldova. Deci Ergherţhi înseamnă moldovean, Mol-
dovan. – Hacihadur Ergêrţhi. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. I, p. 172, poz. 1.900. – Minas Nastur Ergêrczhi. Regis-
trul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 775, poz. 19. – Lukács
[Luca] Ergêrczhi adică Retezár. Arhiva Orăşenească Gherla,
1811, nr. 1.371. Familiile Czárán, Keork, Moldován,
Moldovczhi, Násztur, Retezár au venit în ţară din Moldova.
Vezi şi Gámenczi, Szilisdráczhi.
Erős [Ereoş]. Numele maghiar al familiei Ámbur. – Canonicul
Sándor Erős (Alba Iulia). – Auxentius Erős alias Maxin.
Arhiva Orăşenească Gherla 1801, nr. 831. (Maxin este o
formă alterată a numelui Auxentius). – Gergely [Grigore]

Erős altfel Vastag. Arhiva Orăşenească Gherla 1803,
nr. 1.091. Ámbur, Erős, Vastag sunt dintr-o familie. – Sándor
[Alexandru] Erős sau János [Ioan] Maxin. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1801, nr. 382. (interpretarea corectă este: Au-
xentii Erős filius Joannes; numele tatălui este Auxentius =
Maxin = Sándor Erős, iar fiul este János). – Emanuel Erős-
Zachariás. Arhiva Orăşenească Gherla, 1819. Numele fa-
miliilor Ámbur, Erős,Maxin, Vastag este Zachariás. Vezi:
Ámbur, Hászt, Maxin, Oxendius, Vastag, Verzár, Zachariás.
Erszényes. [Ersenieş]. Numele maghiar al familiei Dobribán. –
János [Ioan] Erszényes. Arhiva Orăşenească 1791, nr. 61.
Chácshig, Dobribán, Erszényes, Hebás, Pongrácz, Pungucz
formează o familie. Vezi toate aceste nume. În prezent nu-
mele de familie Erszényes nu este în uz.
Eruz. Erusta este unul dintre oraşele regiunii Răştunik a Armeniei
Mari unde a fost ucis martirul Simon (Semávon) ruda dom-
nului nostru Isus. Numele de familie Erus este forma pres-
curtată a numelui armenesc Erustahţi (locuitor din oraşul
Erusta). Vezi Rusz.
Erzerumczhi [Erzerumţhi]. Locuitor al oraşului Erzerum. Odi-
nioară acest oraş purta numele de Garin (Theotopolis). –
Măgărdici Erzerumczhi. Arhiva Orăşenească Gherla 1768.
Această familie s-a stins. Vezi Kárinczhi.
Ệsterbul [Ăşterbul]. – Anton Ệstêrbul (pe marginea foii: Csorba
[Ştirb]). Registrul Botezaţilor, vol. III, p. 237, poz. 77. Vezi
Csorba, Stirbul.
Estránga [Eştranga]. Cuvântul are acelaşi sens cu latinescul
strangulum, germanul Strang, italienescul stringa; ştreang,
funie mai subţire, folosită la legatul hamului. Stepan vor
Genealogia 99
maganuamp Eştranga: Stephan (István) cu numele de fa-

milie Estrenga. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. I, p. 10,
poz. 92. În procesele verbale din anul 1786, ale oraşului
Gherla, citim: Anna Ăștrangai Lusighi tusdăr: Anna fiica
lui Lukács [Luca] Estranga, iar pe cealaltă pagină acelaşi
nume este trecut Anna Turcsa. Deci Turcsa este numele fa-
miliei (poreclită) Estranga. – Esztrenga este un cuvânt ma-
ghiar: Schafmelkhof [loc îngrădit la stână unde se mulg
oile] (Dicţionarul Ballagi[21], p. 165) [strunga]. Esztrenga
este numele maghiar al familiei Esved. Esved, Estranga, Pa-
kulár, Turcsa sunt o familie. Numele acestei familii este
Thorosz. Vezi Thoros.
Ệsved [Ăşved]. Cuvânt armenesc șăbed (շպետ) cu înţelesul păs-
tor, cioban. Este numele armenesc al familiei Pakulár. Vezi:
Estranga, Pakulár, Turcsa.
Ệszfênt [Ăsfânt].= Szfent. Thorosz Eszfênt. În documentele Aso-
ciaţiei (breslei) Tăbăcarilor Gherla. Vezi. Sfent.
Esztechno [Estehno] = Stefánovics. Estehnoin vărtin Bedrosină:
Esztecho fiul lui Bedros (Péter [Petru]). Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. I, p. 64, poz. 673. Vezi: Angár, Beteg
(Betá, Betgi), Láphics, Nevelics, Stefánovics, Tezsár.
Esztefánovics [Estefanovici] (de la Arad. Registrul Botezaţilor
Gherla vol. IV, p. 93) = Istvánfi. Vezi Sztefanovics.
Esztegár [Estegar]. Din cuvântul românesc stegar, adică purtător
de steag. Der Fanrich, Fahnentrager, Standartenführer (Bar-
cianu, Dictionar român-german). În limba maghiară în faţa
neologismelor care încep cu două consoane se pune o vo-
cală (astfel din scola s-a făcut iskola). Înaintaşii noştri au
pus un e în faţa cuvântului stegar care a devenit Esztegár.
Numele Esztegár desemnează stegarul, purtătorul de stin-
dard, dar şi gradul militar de stegar, aşa cum scrie şi Thal-

lóczy în „Századok” „Stegarul avea demnitatea purtătorului
de drapel”. Numele turcesc al acestei familii este Barchu-
dar, numele maghiar Zászlóffy, iar cel armenesc Troşaghirk
(signiffer, vexillifer դրօշակիրք) Potrivit lexiconului lui
Mechitar, familia Troşaghirkh a jucat un rol important în
Armenia, în timpul regelui Arşag şi al Sfântului Nerses cel
Mare. – Mariam Estegari (nevasta lui Kajtan Zabulik, Re-
gistrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 18). În documentele
Arhivei Orăşeneşti Gherla, din anul 1757, există o adresă
primită de la Guberniu care face vorbire despre „fraţii Ste-
gar”; documentul numărul 21, din anul 1762, din aceeaşi
arhivă, aminteşte de „Stagar fraters”, iar documentul cu
nr. 27, din acelaşi an, îi şi numeşte pe aceşti fraţi: Grego-
rius, Martinus, et Ladislaus Todor. – Într-o petiţie înaintată
Guberniului, în anul 1752, citim: Gergely [Grigore] Tódor
şi fraţii săi, iar pe partea exterioară, cu cerneală roşie, scrie
Fraţii Esztegár. Potrivit celor anterioare numele familiei
Esztegár este Tódor. În conscripţia din 1786 (Arhiva Oră-
şenească Gherla) am găsit următoarele: László Tódor şi
alături, în armeneşte, Vasil Stegari. Deci László Tódor =
László Esztegár. – Ies Toderaş Kirkori ăstăgar borbirov: Eu
Gergely Toderás-Esztegár, borbirăul. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1746, – Kirkor Toderaşi Stegarian. Registrul De-
cedaţilor vol. II, p. 28, poz. 481. – Merav Manugă Ăstăgari
Toderaşian: A murit Emanuel Toderaş-Estegar. Registrul
Decedaţilor vol. II, p. 226, poz. 37. – Toderaşin vărtin Kri-
koră Ăstăgarină: Gergely [Grigore] fiul lui Toderás Eszte-
gár. Registrul Botezaţilor vol. I, p. 51, poz. 479. – Bárchudár,
Esztegár, Toderás (= Tódor = Dániel), Zászlóffy sunt
aceeaşi familie. Vezi-le pe toate. Posed o copie legalizată
în limba latină eliberată de Theodorus Dániel în 25 ianuarie
1768, la Gherla, care începe astfel: „Praesentibus testor,
Genealogia 101
quod ante circiter tres septimanas, dum tit. D. Vexillifer

Antalfi... „[Prin cele de faţă mărturisesc că acum aproape
trei săptămâni, pe când domnul Vexillifer Antalfi...]. Acest
certificat adevereşte că o ramură a familiei Antalfi are de
asemena numele Vexillifer (= Zászlóffy, Sztegar). – Kristóf
[Cristofor] Esztegár, alias Moki. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1820. Vezi: Antalfi, Borbiró, Moki, Tódor (Tho-
rosz), Verváisz.
Ệstrêmb [Ăstrâmb]. Din cuvântul românesc strâmb. – Andruş
Ệsztrêmbê. În documentele Asociaţiei (breslei) Tăbăcarilor
Gherla. Vezi Dzuperán, Görge.
Ệsztêzsár [Ăstăjar]. Din cuvântul românesc stejar. – Nigol Vartani
Ệsztêzsár. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 405,
poz. 4. Este porecla uneia dintre ramurile familiei Vártán.
În prezent numele Ệsztêzsár nu este în uz.
Énekes [Enecheş], (Inekes). – Adeodatus Énekes. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1808, nr. 772. – Lukács [Luca] Énekes alias
Izsák. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. – Joannes
Merza alias Énekes. Arhiva Orăşenească Gherla 1810,
nr. 852. Una din ramurile familiilor Izsák şi Merza a luat
numele de Énekes [cantor]. În prezent numele Énekes nu
este în uz. Vezi şi Enekes (Henekes), Izsáki, Merzsa.
Facsarár [Faciarar]. Numele alcătuit din verbul maghiar „facsar”

care înseamnă a stoarce şi din sufixul românesc „rar”, are
sensul de storcător, răsucitor. Familia care-l purta s-a stins.
Vezi: Dsevorberung.
Fakna. Porecla lui Márton Moldován. Vezi. Moldován.

Fark. Traducerea în maghiară a armenescului Aki. Cei care
poartă numele de Áki, Fark, Kál, Meskó, Szebeni, Volf sunt
dintr-o familie. Un membru al ramurii familiei Fark din
Frumoasa s-a mutat la Sibiu, iar urmaşii săi şi-au schimbat
numele în Szebeni. Vezi: Áld, Ákoncz, Bocshig, Kis, Kövér,
Lukács, Mánug, Meghdesz, Szebeni.
Farkas [Farcaş]. Corespondentul maghiar al numelui armenesc
Kal (lup). Vezi Ázbej, Lupul, Volf. – Lázár [Lazăr] Farkas.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 213, poz. 5. Nu-
mele familiei Farkas este Ázbej. În limba sanscrită varka-s,
vrka-s. Din termenul sanscrit a apărut forma slavă a cuvân-
tului lup; vlk, volk, vlükü.
Fálá. Cuvântul românesc fală înseamnă mândrie, trufie, îngâm-
fare. Este o poreclă. – Kaitan Fala aisinkăn Daibucat: Kaj-
tán Fala adică Dájbukát. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV,
p. 291. Numele familiei Fala este Dájbukát. Vezi Dájbukát,
Zachariás.
Fáráó. În limba egipteană cuvântul faraon înseamnă rege, fiul
(zeu)lui Ra. Numele familiei Farao este Simávon, – Simon
Faravonean. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 27. –
Usep Fáráó care poartă şi numele de Chárib, 1852. Regis-
trul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 290. Vezi Chárib, Simá-
von, Simai, Szimávon.
Fátter [Fater]. Numele îşi are originea în nemţescul Vater; în per-
sană pheder. Traducerea în germană s-a făcut după combi-
naţia primei părţi a numelui de familie armenesc Haiursep,
Hair. Vezi: Abu, Báb, Har-Uszep, Pápai, Popoi, Totobej.
Genealogia 103
Fêdik [Fădik]. Numele provine din armenescul Berdiţ (Bedig =

Bedros [Petru]). – Rózsi Fedik. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. IV, p. 40. Vezi Bedrosz.
Fehér. Numele maghiar al familiei Dsermág = Albin, Candid. –
Michael Fehér. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 47,
1760. – Antal [Anton] Fehér altfel Dsermág. Arhiva Oră-
şenească Gherla, 1930. Vezi: Bedrosz, Dsermág, Gergely,
Kápálb, Péter.
Fekete [Fechete]. Traducerea în maghiară a primei silabe din nu-
mele familiei Sievmitko („siev”) [negru]. – Nicolaus Fe-
kete. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 76. – Dzerig
Ohannesi Fekete vărti: Simon fiul lui János Fekete. Regis-
trul Căsătoriţilor Gherla, vol.II, p. 501, poz. 18 din 9 martie
1818. Este prima consemnare a numelui de familie Fekete,
până atunci fiind folosit cel armenesc Siev. Pe un act găsim
semnătura Bogdán Szappanyos Fekete, iar în exterior, cu
cerneală roşie, este înscris Adeodatus Fekete alias Nye-
grucz. Arhiva Orăşenească Gherla, 1798, nr. 65. Deci şi cei
cu numele Szappanyos sunt tot Fekete (Nyegrucz). Áffumi,
Begidsán, Duducz, Fekete, Kárákás, Nyegrucz, Szappa-
nyos, Sziévmitko sunt aceeaşi familie. – Miklus Jákobfi
Fekete. Arhiva Orăşenească Gherla, nr. 2.786. Deci că nu-
mele familiilor care se cheamă Áffumi, Begidsán, Duducz,
Fekete, Kárákás, Nyegrucz, Szappanyos, Szievmitko este
Jakabfi (= Jakab). Vezi pe toate acestea.
Ferki [Ferki] = Ferkó, Feri. – Toderik Ferki-i. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. II, p. 463. Această familie s-a stins. Vezi
Frênkucz.
Ferkul [Fercul]. Provine din Ferk-ul, [adică Ferencz articulat [cu
articolul hotărât românesc]. – Veron Toderi Ferkulian. Re-
gistrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 196, poz. 17. Vezi

Ferki, Firi, Frênkucz, Frenkul, Frunkul.
Fêsfês [Făşfăş]. Cuvântul arăbesc-turcesc făsfăs sau văsvăs în-
seamnă sfat rău, înşelăciune, ispită. Hohannes Azbei ma-
ganuamp Făşfăş: Ioan Ázbei care are numele de familie
Fêsfês. Registrul Botezaţilor din Gherla, vol. I, p.9, 1715. –
Mitko Başa Nikai Făşfăşian: Mihály Basa-Nikai Fêsfês.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 18, poz. 65. În pre-
zent porecla Făşfăş nu este în uz. Vezi: Azbej, Básániká.
Fêszágán. [Făsagan]. Provine din cuvântul armenesc vesagan =
visagan (վիսական) care înseamnă nasuri, năsos, groszna-
sig; (վիսանալ =քիթը մեծնալ verbul visanal înseamnă
a-i creşte nasul). Feszágán este numele armenesc al fami-
liei Bouznaz. – Donig Fêszágán. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 408, poz. 113. În prezent numele de fa-
milie Fêszágán nu este în uz. Vezi Burnáz.
Ficus. Cuvânt latinesc care denumeşte smochina. În italiană fico,
în franceză figue, în spaniolă higo, higua, în engleză fig, în
slavă figa, în daneză fige. O poreclă care în prezent nu este
în uz.
Fidur. Poreclă provenită din latinescul figura. În prezent nu este
în uz. – Anton Fidur, Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III,
p. 207, poz. 7, anul 1811. – János Figura. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, 1823.
Firi = Feri, Ferki. – Ohannes Firian. Registrul Botezaţilor Dum-
brăveni, p. 80, poz. 82. Vezi: Frênkucz, Ferki.
Flóra. Floria, Flórián. O ramură a familiei Flóra (probabil după
1848) şi-a schimbat numele în Flórián. Cei din familia
Flóra se numiseră Varteres (în armeană cu chip de floare),
dar locuind printre români (în Moldo-Vlahia) şi-au tradus
Genealogia 105
numele în Flora. La fel cum armenii ardeleni care se nu-

miseră Sabondşi şi-au spus Szappanyos [Săpunaru în ma-
ghiară], cei care se chemaseră Dşermag, în Fehér [Albu în
maghiară], iar cei care avuseseră numele Siev-Mitko, au
renunţat la Mitko, schimbându-şi numele în Fekete [Negru,
în maghiară]. Aceştia şi alţii din aceeaşi categorie şi-au tra-
dus semnificaţia numelui în limba populaţiei în mijlocul
căreia trăiau. – Márton Flora-Várteresz. În documentele din
anul 1823, ale Societăţii Negustorilor Gherla. – Azad Izsák
alias Flóra. Arhiva Orăşenească Gherla 1845. – Izsák [Isac]
Flora-Virág [floare, în maghiară]. Arhiva Orăşenească
Gherla 1848. Flora şi Florian erau inspirate din cuvântul
latinesc flos care înseamnă înflorit. Vezi: Ázád, Dsurdsov-
czhi, Florián, Florik, Gyergyai, Vártán, Várteresz, Virág.
Florián. Vezi Flora.
Florik [Floric] = Flora. – Martinus Florik filius Joannis Merza.
Arhiva Orăşenească Gherla, 1802 (în documentele falimen-
tului familiei Mitfisz). – Márton [Martin] Flora, fiul lui Már-
ton [Martin] Merza. Arhiva Orăşenească Gherla, 1799. Deci
şi numele familiei Merza era tot Flora. Cei care se cheamă
Ázád, Cshicshág, Flora, Florián, Florik, Frênkucz (Frenkul),
Merza (= Ámirás), Vártán, Várteresz, Virág sunt o familie.
Flukusz [Flucus]. Provine din cuvântul românesc flocosu, adică
păros. – János [Ioan] Szent-Péteri altfel Flukusz. Arhiva
Orăşenească Gherla 1817. Este porecla unei ramuri a fa-
miliei Szentpéteri (din Dumbrăveni). În prezent numele
Flukusz nu este în uz. Vezi Szentpéteri.
Fogarasi [Fogaraşi]. După numele oraşului Fogaras [Făgăraş]
din Transilvania. – Vasil Fêgêrási [Făgăraşi]. Registrul Bo-
tezaţilor Dumbrăveni vol. II, p. 152, poz. 38. Această fa-
milie s-a stins.
Fojszá [Foisa]. Este forma alterată a numelui Moisa. Moiş, Moisa,

sunt diminutivele lui Mózes, în limba maghiară. La Fru-
moasa Fojsza = Ámirás. – Asvadur Torosi Foisa-ian, Regis-
trul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 62, poz. 21. Vezi Ámirás.
Foksánczhi [Focşanţhi]. Înseamnă focşănean, Focşani fiind o lo-
calitate din România. – Vasil Foksánczi. În documentele
Societăţii Negustorilor Gherla. – Angsend Foksánczi. Re-
gistrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. I, p. 13. La Dumbră-
veni Foksánczhi = Frenkul (Frênkucz). – Agop Donovak
Focşanian: Jakab [Iacub] Donovák Foksáni. Registrul Dece-
daţilor Gherla vol. II, p. 6, poz. 116. Vezi: Donovák, Novák.
Fonod. Cuvântul persan funud, având înţelesul: pace, linişte. Pá-
czián, Páczifik. – Hacihadur Fonods. Registrul Botezaţilor
Dumbrăveni vol. I, p. 17. Această familie s-a stins. Vezi. Tul.
Fridsebors [Fridşeborş]. Provine din românescul „Frige-borş”,
adică zgârcit. – Máriam Fridsebors. Arhiva Orăşenească
Gherla 1789. În prezent porecla „frigeborş” nu mai este în
uz.
Frunkul = Frêncuţ. Frunk = Frênk, la care se adaugă articolul ho-
tărât românesc. – Thoros Frenkulján. Registrul matricol
Frumoasa, 1803. Vezi Frênkucz.
Fuga. Provine din cuvântul românesc fugar. Este numele româ-
nesc al familiei Vázán. – Danig Fugá şi alături latineşte An-
dreas (Donig nu este Andrei, ci Dominicus) Gergely. Arhiva
Orăşenească Gherla, conscripţia din 1736, Fuga, Fugulyán,
Futár, Mám şi Vázán sunt cinci nume sub care apare aceeaşi
familie cu numele de Gergely. Vezi Fugulyán, Futár, Mám,
Vázán.
Fugulyán [Fuguian] (Fegulán, Fégulán, Fogulán, Fogolyán, Fo-
gulyán, Fugályán). Cuvântul este alcătuit din trei părţi:
Genealogia 107
Fug-ul-ian; fug (ul) adică fugarul în limba română şi ian

(եան) care reprezintă sufixul patronimic armenesc.. Fugu-
lyán înseamnă fiul fugarului. – Kirkor Fuguian gam Kan-
dra: Gergely [Grigore] Fugulyan alias Kandra. Registrul
Botezaţilor Gherla, 1819, vol. III, p. 382, poz. 5. O ramură
a familiei Fugulyán şi-a luat numele de Kandra. Vezi Fuga,
Kandra.
Futár. Este cuvântul maghiar pentru sol, Laufer, Courir, der Rei-
tende Eilbote, Freireiter [călăreţ, mesager călare]. – Ilyés [Ilie]
Futár ex Moldavia oriundus Rho-catholicus, armenus [Ilie
Futár din Moldova, născut romano-catolic, armean]. Arhiva
Orăşenească Gherla 1773. În acelaşi document, cu câteva
rânduri mai jos, găsim: „Futár alias Moldovan Ilie” de unde
deducem că familia Fugá, Fugulyán, Futár, Vázán au venit în
ţară din Moldova. Vezi Fuga, Fugulyán, Moldován Vázán.
Gajzágó [Gaizago]. – La pagina a patra a primului registru ma-

tricol al armenilor autohtoni găsim consemnarea faptului
că în 28 octombrie 1714, la Alba Iulia, preotul armean Budacs
(Budakovics) îl boteza pe fiului lui Emanuel Szákó (Szákó =
Izsák [Isac], adică Emanuel Izsák). În pagina a 15-a a ace-
luiaşi registru (18 ianuarie 1714) se face vorbire de un alt
Mánug (Emanuel) Száko care, pentru a fi deosebi de pri-
mul, este denumit „gagh” (կաղ) adică Emanuel Száko
şchiopul. Mai târziu porecla s-a contopit cu numele de fa-
milie (Szákó), devenind Gághszákó care apoi s-a transfor-
mat în Gajzágó. Chiar şi în prezent numele armenesc al
familiei Gajzágó din Gherla este Gaghsaco. În 1778 (Re-

gistrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 502), l-am găsit şi sub
forma: Gaghsago. – Numele Gajzágó l-am mai găsit sub
forma: Adeodatus Gajzago. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. III, p. 12, poz. 19, completat de preotul Péter Novák,
în 16 februarie 1800. La 23 decembrie 1807 preotul care
completa Registrul Botezaţilor din Gherla, vol. III,
p. 154, poz. 142, îşi semna numele „Ego Christ. Gaizágo”,
ca la 12 iulie 1822 la pagina 400 a aceluiaşi registru, acelaşi
preot să semneze Christ. Gajzágo. – Ferencz [Francisc]
Gajszáko. Arhiva Orăşenească Gherla, 1801, nr. 26. – Joa-
chimus Gájszáko. Arhiva Orăşenească Gherla, 1785,
nr. 294. – Dávid Gág Szako. Arhiva Orăşenească Gherla 1766. –
Péter Gáj Száko. Arhiva Orăşenească Gherla – (Սագօ
Կաղսագօեան) Registrul Decedaţilor vol. II, p. 135,
poz. 47. – Emanuel Gach Szako alias Szêkucz. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 134, poz. 30. – Dzerig Gaj-
zágó Szekutzján (Սըգուցեան): Simon Szekutz Gajzágó.
Registrul Botezaţilor Gherla vol. III, p. 122, poz. 62. – Ma-
riam Sakoi Săkuți, vor e Gaghsako (մարիամ Սագօի
Սըգուցի,որ է Կաղսագօյ): Maria, fiica lui Száko Szê-
kutz care se numeşte Gajzágó. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. III, p. 445, 24 martie. Deci familia Gajzágó poartă şi
numele de Szêkutz [Săcuţ]. (În Crimeea înaintaşii noştri
aveau legături cu italienii. Forma latină pentru Isac este
Isacco şi de aici, prin înlăturarea primei vocale, s-a ajuns
la armenescul Szákó [Saco] şi la diminutivul Szêkucz
[Secuţ]. Compară cu numele Issekutz. Kristóf [Cristofor]
Gajzágó alias Dávidás (care trebuie înţeles Kristóf fiul lui
Dávid Gajzágó). Arhiva Orăşenească Gherla 1795. nr. 2.
Ramura familiei din care făcea parte János [Ioan] Gajzágó
(din Gherla) mai purta şi numele Dávidás [Davidaş]. – Mar-
tinus Lukács alias Gajzágó. Arhiva Orăşenească Gherla,
Genealogia 109
conscripţie. – Isaacus Márton şi alături numele armenesc

Sako Gaghsakoi. (Սագօյ Կաղսագօյի). Arhiva Orăşe-
nească, conscripţia din 1738. Numele Gajzágó s-a format
aici, în ţară. Numele ancestral al familiei era Márton (Már-
tonfi). Familiile Márton şi Lukács au aceeaşi origine. Cei
din familia Márton ţin şi acum relaţiile de rudenie cu cei
din familia Gajzágó. Vezi Bogdánffi, Gágh-Szákó.
Galamb. Porumbel în limba maghiară, având originea în cuvântul
latinesc columba. – András [Andrei] Golomb. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 30, poz. 26. Numele apare
pentru prima oară la Gherla în anul 1752. Această familie
s-a stins. Vezi Huluba, Porumb.
Gazda. Forma maghiară a numelui armenesc Cháftándsi. – Ohan-
nes Gazda. În documentele Asociaţiei (breslei) Tăbăcarilor
din Gherla 1802. Vezi: Cháftándsi, Der, Logos.
Gazdag [Gazdag]. Forma maghiară a numelui armenesc Chodsa.
Vezi Chodsa, Gêzducz.
Gábor. Îşi are rădăcina în cuvântul ebraic gibor care înseamnă
puternic. – Toder Gábor. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 582, poz. 46. Este numele ebraic al familiei Ambur (Erős).
Vezi Ámbur, Erős, Gáborffi, Gábriel, Gábrus, Kápriel.
Gáborffi [Gaborfi]. – Kaitan Gáborfi. Arhiva Orăşenească Gherla
1784. – Miklos [Nicolae] Arthmách sau Gáborfi. Arhiva
Orăşenească Gherla 1807. Cei care se numesc Arthmách,
Gábor, Gáborfi, Gábriel, Gábrus, Kápriel, Tarisnyás, Trász-
tádsi sunt din aceeaşi familie. Vezi aceste nume.
Gábriel = Gábor. Vezi Gábor.
Gábrus [Gabruş]. (Gábri, Gábriş) diminutive ale numelui Gábor. –
Kapriel ver maganuamp goci Gabruş: Kapriel (Gabriel)
care poartă numele de familie Gábrus. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. I, p. 4, poz. 332. Cei care se numesc Gábruş sunt

Kápriel. Neuitatul cărturar Zakariás [Zaharia] Gábrus (năs-
cut la Gherla, în 18 august 1798 şi decedat la Gherla în 27
aprilie 1870) se trăgea tot din familia aceasta. Viaţa sa este
prezentată în lucrarea Eltemetett lángész [Geniul îngropat]
scrisă de recunoscătorul său elev: Kristóf Szongott. Vezi
Tudosítvány, publicaţie a Liceului inferior armeano-catolic
din Gherla, pentru anul şcolar 1877/1878. O ramură a fami-
liei Gábrus purta numele de Hofer (Hoferás) care era o po-
reclă. – Bogdán Lengyel alias Gábrus. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1811, nr. 306. Această familie mai poartă şi numele
de Lengyel, pentru că s-a aşezat în ţară venind din Polonia.
Vezi. Gábor.
Gágáz (կակազ).Cuvânt armenesc care înseamnă bâlbâit = Bal-
bus = peltic. – Angsend Gágáz. Registrul Botezaţilor Gherla
vol. I, p. 60, poz. 22. Această familie s-a stins. Şi încasato-
rul fiscal Kristóf [Cristofor]) Czetz din Gherla (1850) era
poreclit „Gagaz”.
Gágh. Cuvânt armenesc (կաղ) însemnând şchiop = Claudiu,
Kolos. – Sdephan Gághján. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p. 658, poz. 113. – „Stephanus Gách” este numele
scris pe prima pagină a unui document din arhivă, iar pe
pagina a doua stă scris: István Gál. Arhiva Orăşenească
Gherla 1800 (în documentele falimentului familiei Ászlán).
Deci Gách şi Kál, transliterate Gál. Vezi: Ágoston, Belcsug,
Chodsá, Dobál, Gál, Gêzducz, Máli, Sánta.
Gágh-Lukács [Gag Lucaci]. – Sánta-Lukács (Kajtán) [Luca
Şchiopul].
Gágh-Márkó [Gag Marco]. – (Anna) Sánta Márk [Marcu Şchio-
pul]. – Martinus Lukács alias Gágh Márkó. Arhiva Orăşe-
Genealogia 111
nească Gherla 1799 (documentele falimentului familiei

Görög). Aceeaşi persoană semnează şi Lukács Márton
Gágh-Márkó cetăţean din Gherla, 1799. Această ramură a
familiei Sánta aparţine de familia Lukács. (Márton [Martin]
fiul lui Márk Sánta Lukács)
Gágh-Márton – Sánta-Márton [Martin Şchiopul] (Kristóf).
Gághodn. Cuvânt armenesc (կաղոտն) şchiop de picioare. –
Stephan Gághodn. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p.
186, poz. 49.
Gágh-Zágó. – Izsák [Isac] Şchiopul. Vezi Gajzágó.
Gágh-Sztephán. Şi sub forma Gághod-Sztephán: István [Ştefan]
Şchiopul. – Toros Gagh-Sztepani vărti: Toros fiul lui Gagh
Stepan. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 40,
poz. 60.
Gágh-Thorosz. Todor Şchiopul. – Hacihadur Gágh-Thorosz. Re-
gistrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 84, poz. 144. – Elisa-
bet tusdăr Torosi Gaghi: Elisabeta fiica lui Todor Şchiopul.
Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 98, poz. 47. Din cele
şapte familii Gagh, mai sus amintite, în prezent mai există
doar două (Gágh Márkó şi Gágh Száko) celelalte s-au stins.
Gágugh. Cuvânt armenesc (կակուղ) având înţelesul: slab, ne-
volnic, blajin, blând. În româneşte Blând, Blândă, în turceşte
Ladif. Vezi Ladif. – Dominik Lukaci Gagughi: Dominic
fiul lui Lukács [Luca] Gágugh. În documentele Societăţii
Negustorilor Gherla, pe anul 1798. „Gágugh” este supra-
numele permanent al acestei ramuri a familiei Lukács.
Acest Dominic a fost tatăl renumitului Kristóf Lukácsi şi
primul care a folosit forma de genitiv armenesc a numelui
Lukácsi (Lukács-i). Vezi Lukács, Lukácsi.
Gál. Este obţinut prin contopirea a două cuvinte armeneşti gagh

(şchiop) şi kal (lup). – István [Ştefan] Gál-Markó. Arhiva
Orăşenească Gherla 1834, nr. 685. Vezi: Ázbejfi, Farkas,
Gágh, Kál, Lupul, Wolf.
Gáláif [Galaif]. Galif, kalif, chalif (kalita la arabi), la plural galaif.
Cuvânt arab care înseamnă moştenitor, rege. Forma arabă
a armenescului Thakavor (împărat). Vezi: Balázs, Chon-
thikhár, Császár, Thákvor, Vászil, Zachariás. În prezent
Gámenczi. Originar din Camenieţ-Podolski, din Rusia de sud [as-
tăzi Ucraina]. Armenii numeau această localitate: Gamenţ-
Potols. – Sándor [Alexandru] Gámentzi adică Ergêrczhi.
Arhiva Orăşenească Gherla 1810, nr. 580. – Auxentius Gá-
mentzi alias Ergêrczhi. Arhiva Orăşenească Gherla 1813,
nr. 146. – Theodorus Gámentzi alias Lengyel. Ergêrczhi =
Gámentzi. Şi o ramură a familiei Lengyel este tot Gá-
mentzi. – Márton [Martin] Kámentzki (sic). Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1783. (În documentele falimentului
Csáusz.). – Kámenczki. Registrul Botezaţilor din Dumbră-
veni, vol. I, p. 28. – Asvadur Kámingeczhi. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, 1802, nr. 288. Într-un document datat 12
septembrie 1762, emis de Maria Tereza, se spun următoa-
rele: „Honesta foemina Anna Bogdanovics Gamentzi, no-
bilis quondam Christophori Placsintár civis dum viveret
Armenopolitani vidua relicta” [Cinstita femeie Anna Bog-
danovics Gamentzi, văduva răposatului cetăţean nobil Cris-
tofor Placsintár, cât timp a trăit la Gherla]. În anexă găsim:
„Anna Gámentzi alias Bogdánovics”. Potrivit acestui do-
cument numele familiei Gámentzi era Bogdánovics [Bog-
danovici]/Bogdan. Cei care poartă numele de Bogdán,
Bogdánovics, Ergêrczhi, Gámenczi şi una dintre ramurile
Genealogia 113
familiei Lengyel fac parte din aceeaşi familie. – Moises

Gámenczi alias Nyolcz. În documentele Societăţii Negus-
torilor Gherla. Vezi Beczás, Bogdánovics, Ergêrczhi, Len-
gyel, Nyolc, Szász, Szákszon.
Gárábed. Cuvânt armenesc (կարապետ) înseamnă: călăuză,
înaintemergător: ca nume de botez Ioan Înaintemergătorul
(Praecursor Joannes). O formă prescurtată (կարաւարա-
պետ garavarebed): praevius, praecedens antecessor. Ga-
rabed este numele armenesc al Sfântului Ioan Botezătorul,
θεόδρομος, divinus cursor. – Manug Asvaduri Garabedian:
Emanuel fiul lui Bogdan Garabed. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. III, p. 11. Acest nume se întâlneşte şi în Orient:
Garabed Krikorian. Arevelk nr. 805, 12 septembrie 1886.
Vezi Hánko (Hánkovics) Mêgêrdics [Hanco Hancovici Mă-
gărdici].
Gárász [Garas]. Cuvânt armenesc (կարաս) care înseamnă butoi,
poloboc. Este o poreclă. – Kirkor Garas. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. I, p. 31, poz. 207. – Bogdán Jásik Gárász,
Arhiva Orăşenească Gherla, 1848. Era porecla familiei Jásik.
În prezent numele Gárász nu este în uz. Vezi: Jásik, Turcsa.
Gárdsthév [Gardjtev]. Cuvânt armenesc (կարճթեւ) având înţe-
lesul: cu braţ scurt. – Jákub [Iacob] Gardştheveru. Registrul
Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 20, poz. 42. Această familie
s-a stins. Vezi: Dsurdsovczhi, Iszáhág, Izsák, Kheszdurián,
Kurtakezú, Polgár, Száhág, Zugráv.
Gármir. Cuvânt armenesc (կարկիր) care înseamnă roşcat = Pyr-
hus, Flavian, Rufian. Numele armenesc al familiei Roska.
Acest nume de familie se întâlneşte şi în Orient: Garme-
rian. Arevelk, nr. 1.504, 16 ianuarie 1889. Vezi: Mêrmê-
kándrucz, Piros, Roska , Roth, Stefánovics.
Gáspár [Gaşpar]. Cuvânt preluat din persană, având înţelesul vis-

tiernic. – Ászvádur Gáspár. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p. 188, poz. 35. – Bogdán Bányai alias Gáspár. –
Gáspár = Bányai. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV,
p. 291, 1852. Vezi: Bájáczhi, Máli, Melchon.
Gázmián. Provine din verbul armenesc gazmem (կազմեմ) care
se traduce prin făuresc, împodobesc, clădesc, înnoiesc. – Gá-
zimián. Registrul Botezaţilor vol. II, p. 9, poz. 14. Această
familie s-a stins.
Gecző [Gheţeo]. Geczi, Gecző sunt diminutivele numelui ma-
ghiar Gergely [Grigore]. Întrucât ultima silabă din numele
armenesc Káringecz este „gecz”, Bálint Káringecz (Gherla)
şi-a maghiarizat numele în Gecző. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1848. Vezi Káringecz.
Geinár [Gheinar]. Găinar este un cuvânt românesc care înseamnă
negustor de găini, Hühnerhandler. Armenii îi spun bunicu-
lui (bab), dar şi hav, însă acest cuvânt (avuş) înseamnă atât
bunic, cât şi găină, pasăre (în latină avis). De aceea această
familie al cărei nume armenesc era Bab a fost poreclită
Găinar (în româneşte). – Nigol Geinár. Registrul Căsători-
ţilor vol. II, p. 15, poz. 34. În România mai trăiesc armeni
cu numele de Găinar, dar în Ardeal acest nume nu mai este
în uz. La Suceava: Kapriel Havulian. Revista Armenia din
Marsilia, nr. 55, 1887. Vezi Báb, Cheul. Hevul, Nigol,
Pápai (Popoi), Totobej.
Gêlcsává [Gâlceava]. Este un cuvânt românesc care înseamnă
ceartă, sfadă, întrecere. – Bogdán Gêlcsáva. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, 1808, nr. 249. Această familie s-a stins. Vezi
Haenig.
Genealogia 115
Gênkhêhár [Gănkăhar]. Cuvânt armenesc (կնքահար) care în-

seamnă naş de botez. – Isah Gênkhêhárján. Registrul Bote-
zaţilor Gherla, vol. II, p. 873, 23 ianuarie. Această familie
s-a stins. Vezi Háruszép.
Geréb [Ghereb]. Nume unguresc. – Gratian = Karátsony altfel
Geréb. Arhiva Orăşenească Gherla 1808, nr. 772. – Karát-
sony Korbuly alias Geréb. Arhiva Orăşenească Gherla
1816, nr. 1.525. Numele unei ramuri din familia Korbuly.
Vezi Korbuly.
Gergely. Nume de origine elenă γρήγορος însemnând cel care
veghează. În armeneşte arthun (zarthun) = Vigil, Gregorius. –
Minas Gergely. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 454,
20 ianuarie. Numele Gergely apare pentru prima oară în re-
gistrele din Gherla, în anul 1776. Până în acel moment se
întâlnea doar numele Krikor. – Péter Gergely s-a stins din
viaţă în 1787 la Frumoasa, fiii lui luând numele de familie
Péter. În aceaşi localitate fiul lui Gergely Péter îşi va schim-
ba numele de familie Péter cu cel de Fehér. – Simon Ger-
gely alias Kehes. Arhiva Orăşenească Gherla. – Elias Gergely
alături de care apare numele armenesc Eghia Angsendi şi
lângă acesta, cu creionul, Bogdán Tüzes. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, conscripţia din 1736. Cei care poartă nu-
mele Diráczhu, Duducz, Fugá, Fugulián, Futár, Gergely,
Krikor, Tüzes, Vázán, Zártun formează o singură familie,
cu numele Ángszcnd (Maxin, Oxend). Vezi: Báhágián, Di-
ráczhu, Duducz. Fehér, Fugá, Fugulyán, Futár, Gergicz (Gu-
gicz), Hászt, Kehes, Péter, Száchá, Vastag, Vázán, Verzár.
Gergelyfi [Ghergheifi]). Traducerea în limba maghiară a numelui
armenesc Kirkoşa. Cei care poartă numele de Gergelyfi
sunt Kirkosa. Antal Izsák îşi semna petiţia trimisă din Deva
cu „Antal fiul lui Gergely Izsák” însă pe sigiliul său nu mai
apărea numele de familie Izsák, ci Gergelyfi. – Antal Ger-

gelyfi. Arhiva Orăşenească Gherla, 1823, nr. 255. – Antal
Izsák, fiul lui Gergely Izsák, negustor la Orăştie, îşi scria
numele Antal Gergelyfi. Arhiva Orăşenească Gherla, 1833,
nr. 176. Vezi Gergely, Izsák, Kirkosá.
Gergicz [Gherghiţ]. Diminutivul armenesc pentru Gergely. Vezi.
Gergely, Gergelyfi, Gugicz.
Gerláczhi [Gherlaţhi]. Înseamnă gherlean. Lângă oraşul Szamos-
ujvár fusese un sătuc românesc cu numele de Gherla, iar
românii îi spuneau astfel şi oraşului. Această familie s-a
stins. Gerloczi (numele fostului primar al Budapestei). Vezi
Csucsul.
Geron [Gheron]. Grecii îi spun κηρός cuvântului armenesc mom
(մոմ) care înseamnă lumânare de ceară. De aici a apărut
numele Geron, Keron, folosit şi de armeni. – Christophorus
Geron alias Bulbuk. Arhiva Orăşenească Gherla 1788,
nr. 59. – János [Ioan] Geron adică Miron. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1802, nr. 209. – Mariam Geron-ian. Regis-
trul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 29. – Ripsima
Christophori Geron. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 620, poz. 67. – Cei care se numesc Miron, Bulbuk, Dsi-
rách, Geron, Gyertyánfi, Mászlin, Másztig, Miron, Momdsi
sunt din aceeaşi familie care avea numele Ángszend. Vezi:
Ángszend, Bulbuk, Dsirách, Gyertyánfi, MászIin, Másztig,
Miron, Momdsi.
Gerus [Gheruş] = Geron. – Kirkos Gerus. Arhiva Orăşenească
Gherla 1782, nr. 200. Vezi Geron.
Gêzdutz [Găzduţ]. Din cuvântul românesc gazdă împrumutat din
ungurescul gazdag [bogat] la care s-a adăugat sufixul ro-
mânesc pentru diminutive uţ, cu înţelesul: destul de înstărit.
Genealogia 117
În prezent numele de familie Chodsa = Gazdag = Gêzducz

nu mai sunt în uz. – Ovágim Gêzducz. Registrul Căsători-
ţilor Gherla, vol. III, p. 45. Vezi: Ágoston, Belcsug, Chodsá,
Dobál, Gágh (Gál), Gazdag, Máli, Sánta.
Gimbir [Ghimbir]. Ungureşte gyömbér. Nume format, probabil,
din cuvintele străine zingibir, gingiber. – Máriám Gimbi-
rián.. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 21, 15 sep-
tembrie. Această familie s-a stins.
Girágosz [Ghiragos]. Clemens Galanus, în remarcabila sa lucrare
întitulată „Conciliatio eccles. armenae cum romana” (vol. I,
p. 15) traduce numele Giragos cu Ciriacus. – Donig Girá-
gosz. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 8, poz. 160.
Acest nume se întâlneşte şi în Orient: Zotah Ghiragosian.
Arevelk, nr. 829, 21 octombrie 1886.
Gogheczhi [Gogheţhi]. Koghthan care în popor se pronunţă Ko-
ghtăn este o regiune din provincia Vaspuragan a Armeniei
Mari. Este o zonă viticolă scăldată de râul Ierasach (Ara-
xes). Vezi cântecele din Koghtan pomenite de Moise Cho-
renaţi. Koghtneţi na vor i kavarn Koghtan: cel care provine
din regiunea Koghthan (Goghthan) poartă numele de (gogh
[thn] eţhi). Această familie s-a stins.
Gopcsa [Gopcia]. Formă prescurtată a numelui Agopşa (Ha-
gopşa) care se traduce prin Jakab [Iacob]. – Agopşa Nigoli
Iacobfian care se semna în limba maghiară Jakab Jakabffy.
Arhiva Orăşenească Gherla 1797, nr. 77. În data 9 februarie
1792, Der Minas Geronián nota în Registrul Botezaţilor din
Gherla, vol. II, p. 726, poz. 19 numele de Ovaghim Gopcshá.
Acest nume se întâlneşte şi în Orient: Într-unul din nume-
rele mai recente ale revistei armeneşti Măşag[22] găsim:
M. (Ha)gopcia(nian) (Յակոբջանիան). – Anton Lusig
Gopcia-i: Antal Lukács [Luca] Gopcsa. Arhiva Orăşe-

nească Gherla 1782. Vezi: Ágopsa, Hágopsa.
Gogomán. Numele provine de la cuvântul românesc gogoman
care înseamnă prostănac, tont, nătăfleţ. Poreclă. – Chris-
tophorus Gogomán. Arhiva Orăşenească Gherla 1792.
nr. 258. – Arink bărbănța Soghomonen Ovanesină Gogo-
man: Am încasat taxa de membru de la Salamon János [So-
lomon Ioan] Gogomán. În documentele Asociaţiei (Breslei)
Tăbăcarilor. Numele familiei Gogomán era Ohannesz
(János, [Ioan]). – Kirkor Lusighin Gogomanin Ilahian văr-
tin: Gergely [Grigore] fiul lui Lukács [Luca] Lengyel-Go-
gomán. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 48. Şi
familia Gogomán venise din Polonia. – În preajma anului
1848 Tódor Gogomán (Gherla) şi-a maghiarizat numele în
Tódorfi. În prezent o ramură a familiei Gogomán poartă
numele de Tódorfi. Vezi: Lengyel, Ohánnesz, Tódorfi.
Goldschmied [Goldşmid]. Ramură a familiei Ötvös care s-a sta-
bilit printre saşi (Sighişoara) şi şi-a schimbat numele în
nemţescul Goldschmied (arurar, giuvaergiu). Vezi Árzsin-
tár, Oszgerics, Ötvös.
Golorig. Deşi armenii autohtoni folosesc cuvântul golorig şi în
înţelesul de rotofei, dolofan, având însă în vedere că acest
cuvânt provine din verbul (գլորել) kelorel (cheleşte, îi
cade părul), are sensul de chel. – Ágoston [Augustin] Ötvös
sau Golorig. Arhiva Orăşenească Gherla 1793, nr. 91. Golo-
rig este porecla familiei Ötvös din Dumbrăveni. În prezent
numele de familie Golorig nu este în uz. Vezi Goldschmied,
Ötvös.
Gomostá [Gomoşta]. Forma prescurtată a numelui Jagamost. –
Ohannes Gomostá. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 219, poz. 28. Vezi Jagamast.
Genealogia 119
Gondág. Cuvântul armenesc găndag, găntag (կնտակ) înseamnă

chel, pleşuv. Vezi: Bleská, Dseeshegh; Kendof, Kendov,
Khel, Kopasz, Szultán.
Gordál. O altă formă a numelui Korbul. Având în vedere că fa-
milia Herez(eg) poartă numele prescurtat Herez şi că unii
au crezut, în mod greşit, că Herez are acelaşi înţeles cu
nemţescul Herz (inimă), această ramură a familiei Korbuly,
numită şi Cordula, a primit numele de Gordul. Vezi Izsák
[Isac] Kordul. Arhiva Orăşenească Gherla 1789. – Joannes
Gordul Andrus şi alături în armeană Ohannes Gorduli. Ar-
hiva Orăşenească Gherla, conscripţia din 1736. Deci Gor-
dul = Korbul = Andrus. – Ohánnesz Gordulián. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 545. apr. 10. – Száko Gordul.
Registrul decedaţilor Gherla, vol. II, p. 204, poz. 7. Vezi
Ándrus, Korbuly.
Gorgod. Cuvânt armensc (կորկոտ) ce desemnează o mâncare
de post din grâu măcinat. Poreclă. – Lukács [Luca] Gorgod.
Arhiva Orăşenească Gherla, 1821, nr. 964. Această familie
s-a stins.
Goriá. Goricza. Porecla familiei Cheul, formată din latinescul glo-
ria şi cuvântul românesc gornic (aprod). – Angsend Goriá.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 139, poz. 32. –
Jakab [Iacob] Goricza. Arhiva Orăşenească Gherla 1822 –
Sándor [Alexandru] Cheul sau Gorja. În documentele Socie-
tăţii Negustorilor Gherla, 1826. Vezi: Cheul, Hávul (Hevul).
Gorove [Gorove]. Gorov, gorovi este un cuvânt armenesc (կո-
րովի) care înseamnă: priceput, viteaz, destoinic, curajos,
deştept, puternic. În limba greacă ἀκοντιστής, jaculator.
Este numele armenesc al familiei Ákoncz. – Estephan Go-
rove. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 235, 17 iunie
1845. – Azbei Hohannes maganuamp Goroveienţ: János
[Ioan] Ázbej care are numele de familie Gorove. Registrul

Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 26. Gorove = Ázbej. Ákoncz,
Ázbej, Gorove sunt din aceeaşi familie. Gorovej s-a format
din Gorove la care s-a adăugat forma posesivă armenească.
Christophorus Gorovej (Gorove-i). Kristóf [Cristofor] fiul
lui Gorove. Vezi: Ábágár, Ákoncz, Ázbej.
Goskár [Goşcar]. Cuvânt armenesc (կօշկար) care înseamnă ciz-
mar. Várteresz Goskár. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. I,
p. 1, poz. 7. Astăzi numele Goskár nu este în uz. Numele
acestei familii este Simon. Vezi: Csizmadia, Csizmás, Cso-
botár, Eránosz, Gusát, Simon, Suszter, Toderás.
Govrik. [Govric] = Kovirg. – Govrik Torosin vărtin : Fiul lui Tho-
rosz (Todor) Govrik. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I,
p. 31, poz. 209. Ramura nobilă a familiei îşi scrie numele
Govrik (această formă a fost folosită pentru prima oară de
preotul P. Novák. Registrul Botezaţilor Gherla vol. III,
p. 53, poz. 119. ). Ramura familiei care nu are rang nobiliar
îşi scrie numele Kovirg. În registrele armeneşti numele
apare sub o singură formă: Kovrig. Vezi Kovrig.
Goze. Cuvântul armenesc kos (գօս) înseamnă uscat, sec, arid.
Formele alterate ale acestui cuvânt au dus la numele: Goze,
Gozej, Gozás, Gázej, Kozeszk. – Hacig Goze. Registrul
Decedaţilor Gherla vol. II, p. 299, poz. 151. – Gergely [Gri-
gore] Goze. Arhiva Orăşenească Gherla 1819. – Katalin [Că-
tălina] Gázej. Arhiva Orăşenească Gherla, 1828. – Bogdan
Gozás. În documentele Societăţii Negustorilor Gherla. –
Kristóf [Cristofor] Koszeszk alias Kopár. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1820, nr. 2.263. În prezent numele Goze nu
este în uz. Vezi Kasza, Kosza, Kopár.
Genealogia 121
Görbe [Goerbe). Traducerea în maghiară a numelui Dzuperan

[strâmb]. – Gergely [Grigore] Görbe. Arhiva Orăşenească
Gherla 1766. Vezi: Dzuperan, Ệsztrêmb.
Görgényi [Goergheni]. – Julianna Görgényi Tódor. Arhiva Oră-
şenească Gherla 1749. Două familii din Gurghiu [ungureşte
Görgyény-Szt. Imre] au venit să locuiască la Gherla. Fa-
milia Tákesz care mai purta şi numele de Gurginczhi şi o
ramură a familiei Tódor care utilize numele unguresc Gör-
gényi. În prezent numele Görgényi nu mai este în uz. Vezi:
Ábrahám, Gurginczhi, Tákesz, Tódor.
Görög [Goeroeg]. Este traducerea în limba maghiară a cuvântului
armenesc horom. Cuvântul armenesc huin (յոյն) se traduce
prin grec [ungureşte görög]). La 30 iulie 1691 arhiepisco-
pul armeano-catolic Hunanian (Görög) l-a hirotonit pe
Oxendius Vărzărescu, drept episcop al armenilor catolici
din Ardeal. Vezi Honán, Horom.
Gud. Cuvânt armenesc (կուտ) care se traduce prin sămânţă, se-
mănătură = Cerealis (martir catolic pomenit în 29 mai) =
Demeter (Dumitru), fiind numele armenesc al familiei Du-
mitru. Vezi Dumitru.
Gugicz [Gughiţ] o altă formă a numelui Gergicz (Gergely). Vezi
Gergicz, Gergely.
Gul. Cuvânt persan care are înţelesul: floare, trandafir: guliaze:
ulei de trandafir. – Gardarine Toderin Gul-inin tustăr: Ga-
darine fiica lui Toder Gul. Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II, p. 404, poz. 94. În prezent acest nume nu este în uz. –
Thoder Zachariás şi alături în armeneşte Toder Gulini Za-
dighi. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din 1736.
Deci Gulin = Zachariás, Zádig. Vezi Cshicshág, Flora, Flo-
rián, Vártán, Várteres, Virág, Zachariás, Zádig.
Gur. Cuvânt armenesc (կուր) care înseamnă orb = Caecilius

(episcop, sărbătorit în 15 mai). – Lukács [Luca] Gur. Re-
gistrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 71. poz. 63. Această
familie s-a stins. Vezi Miácshen.
Gurginczhi [Gurghinţhi]. În maghiară Görgényi, din localitatea
Gurghiu [Görgény]. – Nigol Gurginczhi. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. I, p. 184, poz. 1.595. – Merav Lusigăn Ta-
kesi Gurghințin: A murit Lukács [Luca] Tákesz Görgényi.
Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 12, poz. 233. Fa-
milia Tákesz (Ábrahám) a sosit la Gherla din Gurghiu. În
prezent numele Gurginczhi nu este în uz. Vezi: Ábrahám,
Görgényi, Tákesz.
Gurjegh [Guriegh]. Guriegh este numele pe care-l folosesc ar-
menii pentru Cyrillus. – Măgărdici Gurjegh. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. II, p. 367, poz. 35. Acest nume de
familie se întâlneşte şi în Orient: Stephan Gurjeghián
Masis, nr. 2.444, 20 octombrie 1879. Această familie s-a
stins. Vezi: Biatha, Cziriák, Domnik, Kritsa.
Gusát [Guşat]. Este un cuvânt românesc. – Goskár Várteresz
Gusát. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 134. Cei care
poartă numele de Guşat sunt aceeaşi familie cu Goskár, nu-
mele lor de familie fiind Nikos. Familia Gusát s-a stins.
Vezi: Goskár, Nikos.
Gyászoló [Ghiasolo]. Cuvânt unguresc [înseamnă îndoliat]. –
Izsák [Isac] Gyászoló. Arhiva Orăşenească 1766. Această
familie s-a stins.
Gyergyai [Ghierghiai]. Traducerea maghiară a numelui armenesc
Dsurdsovczhi [Giurgiovţhi]. – Martinus Gyergyai alias
Várteresz. Arhiva Orăşenească Gherla 1803, nr. 1.354. –
Márton [Martin] Flora Gyergyai. Arhiva Orăşenească
Gherla 1804, nr. 979. – Várteresz Flora Gyergyai. Arhiva
Genealogia 123
Orăşenească 1804, nr. 985. Şi familia Flora-Várteresz a

sosit la Gherla din Gheorgheni. – Ulyán Gyergyai altfel Ist-
ván [Ştefan] Keresztes. Arhiva Orăşenească Gherla 1811,
nr. 306. Numele familiilor Áld, Bocshig, Fark, Kepri (Ká-
prikoda), Gyergyai şi Keresztes era Ulián (=’Kecskés [că-
prar]). Vezi Dsurdsovczhi, Ulián.
Gyertyánfi [Ghiertianfi]. Cuvântul armenesc djărak înseamnă lu-
mânare. Numele Gyertyánfi este traducerea maghiară a nu-
melui armenesc Dserak. Vezi: Dsirách (dserák), Geron,
Mászlin, Másztig, Miron, Momdsi.
Gyömbér. Cuvânt maghiar care înseamnă ghimbir. Porecla lui
Tódor Simai, în Gherla anului 1812. Vezi Simai.
György [Gheorghi]. [Corespondentul maghiar pentru Gheorghe],
provine din cuvântul elen georgios care înseamnă agricultor.
Hamar. Vezi Hamari.

Hamari [Hamari] este numele maghiar al familiei Cshusztápán.
Vezi: Cshusztápán, Hamar.
Haraga. Vezi Haragai, Blaga.
Haragai. Forma maghiarizată a numelui Haraga.
Haragos [Haragoş]. O altă formă a numelui Haragai. – Hacig
Haragos. Arhiva Orăşenească Gherla 1828, nr. 697. Vezi
Haragai, Hárágá.
Hari. Formă prescurtată a numelui (C)hári(b). – Kristóf [Cristo-

for] Hari Donovák. Arhiva Orăşenească Gherla 1846. Nume-
le familiei Hari era Donovák. Vezi Chárib, Hárib, Donovák.
Harmat [Harmat]. Traducerea în maghiară a cuvântului polono-
rutean „moroz”[rouă]; acest cuvânt în armeană este şagh
(շաղ), ţogh (ցօղ). Kristóf [Cristofor] Harmatján. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 46, 23 februarie 1840 (dată
la care a fost consemnat pentru prima oară numele Harmat
care anterior fusese cunoscut doar sub forma Moroz). Vezi
Moroz, Ötvös, Sztephán .
Hácskó [Haciko]. Hacikul este diminutivul de la Hacig; haci =
chaci (խաչ) înseamnă cruce, la care se adaugă sufixul slav
ko şi articolul hotărât românesc ul. Hácskó, Hácskul =
Kristóf. – Cristoph Hácsko. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. III, p. 67. Acest nume de familie se întâlneşte şi în
Orient: Der Hohannes Hacighian (Խաթկեան) este numele
unui preot armean din Calcutta. Arevelk nr. 1.474, 13 de-
cembrie 1888. – Kristóf Hácskuj Tütsek. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1866. Familiile Hácsko, Hácskul se mai
numeau şi Tütsek. Vezi: Chácsko, Tütsek.
Hádsi [Hagi]. Cuvânt arăbesc care înseamnă pelerin; la turci titlul
onorific hagi li se cuvine celor care au fost în pelerinaj la
Mecca, iar la creştini celor care au văzut Ierusalimul şi ce-
lelalte locuri sfinte. – Cajetanus Hádsi. Registrul Botezaţi-
lor Gherla, vol. II, p. 77, poz. 3, anul 1804. Ies Ohannes
Boghosi Hagi-ian alias János Páli glăjar: Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1822 nr. 1.729. (Eu János [Ioan] Hádsi-Bo-
ghosz sau János [Ioan] Páll geamgiu). – Gergely Hádsi
Kirkos era un negustor decedat la Borviz-Elõpatak [Vâl-
cele, Covasna]. Arhiva Orăşenească Gherla. 1830. La
Gherla erau doi Hádsi, unul se numea Boghos (= Páll
Genealogia 125
[Pavel]), schimbându-şi mai târziu numle în Sárosi, iar cel

de al doilea se numea Kirkos. Anna Hagian gam Șaroși:
Anna Hádsi sau Sárosi. Registrul Botezaţilor Gherla vol.
IV, p. 85. Familia Hadji se numea şi Sárosi. Vezi: Ákoncz,
Boghosz (Pál), Kirkos, Meghdesz, Sárosi.
Háenig. În popor cuvântului henkn (հէնգն care înseamnă ceartă,
gâlceavă, sfadă) i se spune heneg. Heneg (Háeneg) este nu-
mele armenesc al familiei Megran. Vezi: Gêlcsává, Megrán.
Hágop = Jakab [Iacob]. – Der Nigol Hágopian. Registrul Bote-
zaţilor Gherla vol. I, p. 74, poz. 771. Acest nume de familie
se întâlneşte şi în Orient: Hagopian este o importantă fa-
milie armenească din Londra. Hagop a fost un renumit pa-
triarh al Armeniei care locuia în capitala Mitsbin
[actualmente Nusaybin, Turcia] şi era fiul fratelui după tată
al Sfântului Grigore Luminătorul. Vezi: Agop, Gopcsa,
Jakab, Szákulá.
Hágopfi. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 681, poz. 51.
Vezi Jakabfi.
Hálepdsi [Halepgi] = Aleppói. Din localitatea Alep, Aleppo. La
Dumbrăveni cei care poartă numele Aleppoi şi Chárib sunt
din aceeaşi familie. În prezent numele de familie Hálepdsi
nu este în uz.
Hálká. Este un cuvânt arăbesc care înseamnă vârful unui obiect
(ac) sau cheotoare; armenii autohtoni îl folosesc cu înţele-
sul de găluşcă. – Veron Chacshigi Hálká-ján. Registrul De-
cedaţilor Gherla, vol. II, p. 240, poz. 19. 1813. – Kristóf
[Cristofor] Hálká altfel Rátz. Arhiva Orăşenească Gherla
1803, nr. 1.326. Hálka era porecla familiei Rátz. În prezent
numele Hálka nu este în uz. Vezi Rátz.
Hálvádsi [Halvagi]. Halva, helva este un cuvânt arăbesc, însem-

nând desert; helvagiu este cofetar. Armencele prepară hal-
vaua din miere topită. – Guliţ Hálvádsi. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 483, poz. 126. Această familie s-a stins.
Hánákecz [Hanakeţ]. Cuvântul armenesc kes (գէս) înseamnă păr,
buclă; în limba sanscrită khesa; iar particula an (ան) în-
seamnă lipsit. Ankes: lipsit de păr (maz ciuneţogh). Acest
Ankes s-a transformat în Hankes, hanakeţ. – Mitko Háná-
kecz. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie veche. –
Mitko Hánákecz. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. I, p. 1,
poz. 7. Familia s-a stins. Vezi Kopasz.
Hándsul [Hangiul]. Nume format din armenescul (O)han(nes)
plus articolul hotărât românesc ul. – Hágop Hándsul: Jakab
János [Ioan] . Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 68,
poz. 289. Vezi Hándsulovics.
Hándsulovics. [Hangiulovici]. Numele Hándsul cu terminaţia
slavă vics [vici] = Jánosi, Jánosfi [fiul lui Ioan]. În prezent
familia Hándsulovics locuieşte în Maramureş. Vezi. Hándsul.
Hánkó. Format din armenescul (O)han(nes) şi sufixul slav ko.
(compară cu János = Jankó). – Ohannes Hánko-ian. Regis-
trul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 47, poz. 54. – Dorotea
tusdăr Hankoi: Dorotea fiica lui Hanko. Registrul Deceda-
ţilor vol. II, p. 94, poz. 114. În prezent numele Hánko nu
mai este în uz. – Hánko (în paranteză János) Gajzágó. Ar-
hiva Orăşenească Gherla, 1805, poz. 946. Deci Hánkó
(Jankó) = János. Vezi: Garabed, Hánkovics, Mêgêrdics.
Hánkovics [Hankovici], în maghiară Jánosi, Jánosfi. – Tavit Hán-
covici. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. I, p. 29, poz. 584. –
Agopşa Hanko Hankovician. Registrul Decedaţilor vol. II,
p. 43, poz. 100. Vezi Hanko, Kápdebo.
Genealogia 127
Hárágá. (յարակայ) cuvânt armenesc care înseamnă dăinuitor,

veşnic. Haraga = Athanase. – Bogdán Hárágá. Arhiva Oră-
şenească Gherla, consemnare veche. Vezi Haraga, Haragai.
Hárib [Harib]. O altă formă a numelui Chárib. – Cristianus Novák
alias Hárib. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. – Gre-
gorius Christoph alias Hárib. Arhiva Orăşenească Gherla,
conscripţie. Familiile Novák şi Christoph sunt Hárib (Chá-
rib) adică proveniţi din Polonia. Vezi: Chárib, Hari, Kristóf,
Novák
Hárig. Cuvântul armenesc hairig (հայրիկ) înseamnă tătuc, fiind
forma prescurtată a lui „hair kaghţrig” (հայր քաղցրիկ):
Paterius, Patern, Paternius, Paternian. – Johanna Hájrig.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 80, poz. 53.
Această familie s-a stins. Vezi: Hájruszep.
Hájrábéd [Hairabed]. Cuvânt armenesc (հայրապետ) cu înţe-
lesul cap de familie, guvernator, papă (pontifex). – Chárib
Hájrábed. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 40,
poz. 21. Vezi: Báb, Chárib.
Hájrágán [Hairagan]. Cuvânt armenesc (հայրական) care în-
seamnă părintesc, paternus. – Markarid Ăldăbei Hairagan-
in tusder: Margareta fiica lui Eldebei Hairagan. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, 11 iunie 1751. Vezi Hájruszép.
Hájruszep [Hairusep]. Cuvânt compus în limba armeană alcătuit
din Hair (tată) şi Usep (Iosif). Hair-Usep – Tata Iosif. Mit-
koin Haruspei ghină: nevasta lui Mihály [Mihai] Háruszep.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 128, poz. 1549. La
început această familie s-a stabilit la Şumuleu Ciuc şi de
aceea purta şi numele de Csukeczhi [Ciukeţhi], Simi-
lovczhi [Şimilovţhi], Somolovczhi [Şomolovţhi]. – Arusep
Somolovczhi. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, p. 104.
Strămoşul unei ramuri a familiei Csiki purta tot numele de

Hájruszep. Vezi: Csiki, Genkhehár, Fátter. Hájrágán, Sir-
nilovczhi, Somolovczhi, Totobej.
Háruthiun [Harutiun]. Cuvânt armenesc (յարութիւն) care se
traduce prin: sculare din mormânt, înviere, uniune, resu-
recţie, Anastas. În prezent acest nume de familie nu este în
uz. Vezi: Áruth(i)un, Pászákász, Zádig.
Hászt [Hast]. Este un cuvânt armenesc (հաստ) care înseamnă
Gros = Ámbur = Coristans, Crassus. – Asvadur Hásztián.
Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 432, poz. 32. –
Agop Hászt: Jakab [Iacob] Vastag. Registrul Botezaţilor
vol. II. p. 422, poz. 101 – Agop Hast Kirkori: Jakab Vas-
tag-Gergely. Arhiva Orăşenească Gherla 1784, nr. 185.
„Vastag” [Grosu] este o caracteristică a familiei Krikor (Ger-
gely [Grigore]). – Jakab Emanuel alias Hászt Gergely. Ar-
hiva Orăşenească Gherla. Gergely fiul lui Emanuel Jakab a
fost primul care a purtat numele Hászt. Fiii săi nu s-au mai
numit Jakab, ci Hászt. Stephan Hast Kirkori Verzari: István
Verzár-Vastag-Gergely. Numele familiilor Hászt, Vastag,
Verzár era Gergely. Vezi: Ámbur, Erős Gergely, Jakab, Kir-
kor, Kosztántin, Máxin, Oxendius, Vastag, Verzár.
Hásztjákub [Hastiakub]. Cuvânt armenesc cu înţelesul Iacob-Gro-
su. Hászt-Jákub. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II,
p. 44. poz. 71.
Hásztkirkorián [Hastkirkorian]. Cuvânt armenesc însemnând
Grigore-Grosu. Manug Donighi hast Kirkorian. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. III. p. 11. În prezent numele de
familie Hászt nu este în uz.
Hávul (Hevul). Vezi: Báb, Cheul, Geinár, Pápai, Totobej.
Genealogia 129
Hêbás [Hăbaş]. (Hábusesk, Hêbêseke, Hêbêseski, Hêbêseszki).

Cuvântul turcesc hebighe înseamnă portofel, pungă, traistă,
cuvânt care în Polonia a fost modificat în Hăbăşeşk şi în
Moldo-Vlahia Hăbaş. – Lusig Hêbêsesk. Registrul Deceda-
ţilor Gherla, vol. II, p. 105, poz. 72. – Ovagim Hêbásian.
Registrul Căsătoriţilor vol. II, p. 240, poz. 18. 1813. –
Questor Novák Hebeseszk. Arhiva Orăşenească 1786.
Hăbaş este supranumele uneia dintre ramurile familiei Ka-
rátsonyi, cea a tăbăcarilor (cealaltă ramură era a conţilor),
precum şi al familiei Novák. Vezi: Ártmách, Gábor, Gá-
brus, Karátsonyi, Tarisnyás, Trásztádsi.
Henekes [Henekeş]. (Margită Henekesencz, la Gherla). Vezi.
Énekes.
Hentes. [Henteş]. Traducerea în limba maghiară [hentes = măce-
lar] a numelui armenesc Chászápdsi [Casapgi]. – Agop Hen-
tes. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 327, poz. 143.
Vezi: Chászápdsi, Mészáros.
Heranosz [Heranos]. Vezi Eranosz. – Kristóf [Cristofor] Hérá-
nosz. Arhiva orăşenească Gherla 1766.
Hercz. [Herţ]. Forma prescurtată a cuvântului maghiar herceg
[principe]. – Andreas Hercz. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. III, p. 58, 1847. Vezi: Gordul, Herczeg, Korbul.
Herczeg [Herţeg]. Numele maghiar al familiei Ámirás. – Gergely
Herczeg. Arhiva Orăşenească Gherla 1805, nr. 600. Vezi:
Ámirás, Gergely.
Herder. Formă prescurtată a cuvântului heredigos (păgân).
Această familie s-a aşezat în Ardeal mai târziu, când arme-
nii autohtoni erau deja uniţi cu biserica catolică şi îi nu-
meau pe armenii neuniţi herder. – Ohannes Herder. Registrul

Botezaţilor vol. II, p. 117. Această familie s-a stins.
Hereszián [Heresian]. Hereszián = Ereszphochán. – Hacihadur
Hereszián. Registrul Botezaţilor vol. II, p. 31, poz. 58. Vezi
Ereszphochán.
Heriszá [Herisa]. Cuvânt armenesc care desemnează o mâncare
specific armenească hrănitoare, un amestec de carne tocată
şi grăunţe de grâu. – Kiork Heriszáján. Registrul matricol
Frumoasa, p. 47, 1796. Poreclă a familiei Persián care în
prezent nu mai este în uz.
Hêripszime [Heripsime] (Horopszime). Prenume de femeie: Rip-
szima. – Hacig Heripsimeine: Kristóf [Cristofor] fiul Rip-
simei. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 129. – Asvadur
Hêripszimáján. Registrul Decedaţilor vol. II, p. 282,
poz. 134. Horopszime este porecla uneia din ramurile fa-
miliei Korbuly. Vezi Korbuly.
Hêskala [Hăşcala]. Din cuvântul românesc haşcală care înseamnă
piele de oaie sau bătrân (în glumă). – Sehag Hăşcalain Ba-
iaţun vărtin: Izsák [Isac] fiul lui Hêskala-Bányai. Registrul
Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 105, poz. 82. – Kájtán Kákiczi
Hêskálái. În documentele Societăţii Negustorilor Gherla. –
Hacig Hêskála. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 320,
poz. 90. Porecla familiei Kákicz şi o ramură a familiei Bányai.
În prezent numele de familie Hêskálá nu mai este în uz.
Hofer. Porecla unei ramuri a familiei Gábrus. – Anton Hofer. Re-
gistrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 47. Vezi Gábrus.
Hollósi [Holoşi]. Bogdán Korbuly de Gertenyes [Gherteniş], ne-
întâmpinând împotrivire din partea familiei Korbuly din
Gherla, şi-a schimbat numele în Hollósi. Arhiva Orăşe-
Genealogia 131
nească Gherla 1831, nr. 21, 13 ianuarie. Cei cu numele de

Hollósi sunt Korbuly. Vezi. Korbuly.
Honán. Cuvântul armenesc huin (յոյն) înseamnă Ἰωνες, ioni, po-
pulus graecus, hellenus, grec. – Chárib Honánéz. Registrul
Botezaţilor Dumbrăveni. vol. I, p. 121. Din huin s-a făcut
Honan (Hunanian). Vezi Görög, Horom.
Hornoj [Hornoi]. Din cuvântul românesc hornul. O ramură a fa-
miliei Zachariás din Gherla se numea Hornoj. Cealaltă ra-
mură, venită la Gherla de la Dumbrăveni, nu-şi scrie
numele cu „ch” ci cu „k”. Din această ultimă ramură pro-
venea dr. József Zakariás medicul penitenciarului din
Gherla. – Kristóf [Cristofor] Hornoj alias Ányechdsi, Ar-
hiva Orăşenească Gherla, 1806, nr. 1.397. – Dávid
Ányechdsi Hornoj Zachariás. Arhiva Orăşenească Gherla,
anul 1810. Într-o petiţie întocmită în limba maghiară Ger-
gely [Grigore ] Hornoj semna Gergely Pakulár. În docu-
mentele Asociaţiei (Breslei) Tăbăcarilor. – János [Ioan]
Hornoj alias Mêgêrdics. În documentele din 1821 ale So-
cietăţii Negustorilor Gherla. Ánieczhi (Ánierdsi), Mêgêr-
dics, Pakulár şi Zachariás sunt aceeaşi familie. Hornoj este
porecla familiilor Ánierdsi, Mêgêrdics, Pakulár şi Zacha-
riás. Vezi: Ániéczhi, Pakulár, Zachariás, Zádig.
Horom. Constantin cel Mare şi-a mutat capitala de la Roma la
Bizanţ, capitala Traciei. Mulţi cetăţeni romani l-au însoţit
pe împărat, iar Tracia a devenit provincie romană. (Trakia
ieghev aşhar hromaiețoţ). Traducătorii noştri în loc de hro-
maieţik (Հռօմայեցիք) le-au spus romanilor horomokh
(հորոմք). Majoritatea locuitorilor Traciei fiind greci şi
acestora li s-a spus tot romani, după cum şi armenii înve-
cinaţi cu ei erau numiţi horomţik (եւ սահմանակիցք նոցա
հայք կօչեցան հոռոմցիք iev sahmanaghiţk noţa haik go-
ceţan horomţik. (Dicţionarul lui Mechitar, p. 127). Înainte

de a se fi aşezat în Transilvania, această familie locuise în
vecinătataea Traciei unde a primit numele de Horom. – Ni-
colaus Horom. Registrul Botezaţilor Gherla, vol.III, p. 85,
poz. 6. – Nigol maganuamp Horom. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. I, p. 26. poz. 257. Numele familiei Horom este
Nigol (Miklós [Nicolae]. Vezi: Görög, Honán, Nigol.
Horopszime. – Anton Hacighi Horopsimaian: Antal [Anton] fiul
lui Kristóf [Cristofor] Horopszimé. Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţie. Numele familiei Horopszine (Hêrip-
szime, Ripszima) este Kristóf. Vezi: Hêripszime, Kristóf,
Ripszima.
Hovagim [Hovaghim]. Vezi Ovagim.
Hovhánián. = János [Ioan]. – Lusig Hohánián. Registrul Bote-
zaţilor Gherla, vol. II, p. 609. poz. 129. Vezi Ohánnesz.
Hovhannesz. [Hovhannes]. Vezi Ohannesz.
Hulba. Din cuvântul românesc hulubă, porumbiţă. – Ohannes
Hulb-en: Ohannes (János [Ioan] fiul Hulbei. Registrul De-
cedaţilor Gherla, vol. II, p.107, poz. 11. – Adeodatus Hu-
lubuj. Arhiva Orăşenească Gherla, 1799, nr. 571. – Joachimus
Hulypá. Arhiva Orăşenească Gherla, însemnare veche.
1799, nr. 571. – Joachimus Hulpás. Arhiva Orăşenească
1807. Această familie s-a stins. Vezi. Porumb.
Hulian [Hulian] = Ulian. Familie din oraşul Gheorgheni (Hulián,
Lulián, Ulján) acum Nádas. – Ohannes Hulián. Registrul
Botezaţilor vol. III, p. 347. Vezi. Ulján.
Hunánián = Honán. Vezi. Görög, Honán, Horom
Hurmuz. Cuvânt persan care înseamnă: mărgea strălucitoare,
steaua Jupiter. În limba armeană Aramazt. Acest nume se
Genealogia 133
întâlneşte şi în Orient: Hovhanez Hurmuz. Masis,

nr. 2.572, 1880. (Zeus, Jupiter). În prezent numele de fami-
lie Hurmuz nu mai este în uz. Vezi: Bokor, Csillag, Zuhál.
Ibásfalovczhi [Ibaşfalovţhi] (din Ibaşfalău) adică din Dumbră-

veni. – Thoros Ibásfalovczhi. Registrul Botezaţilor Gherla
vol. II, p. 167, poz. 57. Această familie s-a stins.
Ighimko. Ileana. Helena. Provine din cuvântul grecesc ἔλεος milos-
tiv, îndurător. Helena = Ilonka [Ileana] Ilka, Lenke. – An-
drás [Andrei] Ighimko. Registrul Botezaţilor Gherla, vol.
II, p. 230, poz. 150. Această familie s-a stins. Vezi. Ilinucz.
Ilách [Ilah]. Cuvânt armenesc (իլախ) care înseamnă polonez,
leah. Armenii îi mai spun polonezilor: leh, lehczhi, polák. –
Ilahaţ iergări Zadighin vărtin Hacigă: Hacig fiul lui Zadig din
Polonia. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 25, poz. 151.
Ilahaț iergări Pasakasin Asvadure: Asvadur al lui [fiul lui]
Pasakas din Țara Leșească. Registrul Decedaţilor Gherla,
p. 4, poz. 29. – Krikor Ilahai: Gergely Lengyelné [Grigore
Leşoaică] (această familie şi-a luat numele de la o femeie).
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 108, poz. 1389. –
Ohannesz Ilách Goskár: János [Ioan] Lengyel-Goskár. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 601, poz. 144. – Ilah
tukci Ghazar: Lázár Lengyel-Szöcs [Lazăr Leahu-Cojoca-
rul]. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 601, poz. 59. –
Mariam Aiani Dzerighi Ilahian: Maria fiica lui Simon
Áján-Lengyel. Registrul Decedaţilor Gherla. vol. II, p. 464.
Familiile Aján, Gogomán, Goskár, Iách, Iláchká, Pászá-

kász, Thukcshi, Zádig au venit din Polonia. Vezi Iláchka.
Iláchka [Ilahca]. Leşoaica, cuvânt format din cuvântul armenesc
Ilach şi sufixul românesc „ca”, (indicând femeie, nevastă). –
Martinus Iláchka. Arhiva Orăşenească Gherla. 1776, nr. 165.
Această familie s-a stins. Vezi Ilách.
Iliás. = Illés, Illyés [Ilieş]. Vezi Elia.
Ilinucz [Ilinuţ] = Ilonka (sufixul românesc uţ indică un diminu-
tiv). – Krikor Ilinucz-i: Gergely [Grigore] fiul lui Ilinucz.
În documentele Asociaţiei (breslei) Tăbăcarilor Gherla.
Vezi Ighimko.
Inekes [Inecheş]. Formă deformată a numelui Énekes. – Lusig
Inekesián. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 604. Vezi
Enekes, Henekes, Énekes, Izsák.
Irimiáján [Irimiaian] = Jeremiás [Ieremia]. – Agopşa Irimiáján.
Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 327, poz. 135. În
prezent numele de familie Irimiáján nu este în uz. Vezi Ere-
mia, Jeremiás.
Issekutz [Işecuţ]. Ungureşte Izsák, Izsákocska [Isac, Isăcuţ]. I Si-
kuţen Ovaghimi Songodian: Fiul născut lui Szikutz, fiul lui
Joachim Szongott. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III,
p. 362, poz. 13, 1819. Paricula i specifică ablativului din lim-
ba armeană, aşezată înaintea cuvântului, s-a alipit, cu tim-
pul, numelui Szikutz, devenind Iszikucz (al lui Isăcuţ). –
Catharina Iszikutz Jakobi quondam Karácson consors [Ca-
terina Iszikutz, soţia răposatului Iacob Karácson]; consem-
nează preotul Péter Novák în Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p. 628, poz. 90. – Franciscus Issekutz. Registrul Că-
sătoriţilor Gherla, vol. II, p. 260, poz. 23, anul 1819. – Bă-
sagheţi ăz Izikuţă (զԻզիգուցը) aisinkăn ăz Săhagă
Genealogia 135
Ovaghimi Songodin: L-am cununat pe Izikucz adică Isac,

fiul lui Joachim Szongott. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. II, p. 250, poz. 11. Deci Issekutz = Izsák [Isac]. – Sde-
phan Isikuţi Meskoian = István fiul lui Izsák [Isac] Meskó.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 483, poz. 130. – Isi-
cuţ Gaghsako: Izsák Gajzágó. Vezi evidenţa chetei pentru
biserica parohială. Am mai găsit şi numele altor locuitori,
scrise astfel: – Jozepha Izukuczián. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. III, p. 227, poz. 1. – Annamária Izekuczián.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 423, 20 februarie
1782. – Izsikuczián. Registrul Botezaţilor vol. IV,. p. 194.
Vezi Izsák, Súkucz.
Istvánfi [Iştvanfi]. [Al lui Ştefan]. La Dumbrăveni Iriek-Astvadz
(în limba armeană trei Dumnezei). Vezi Stefanovics.
Iszáhágián [Isahagian]. Izsák, Iszáchán.
Iszaj [Isai] = (Iszájencz). – Ana Iszáj-Izsák. Registrul Căsătoriţi-
lor Gherla, vol. III, p. 60. – Hacig Iszajencz. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. II, p. 188, poz. 75. – Viri Iszáján (Veri
Izsák, nevasta lui Antal Pakulár). Registrul Botezaţilor
vol. IV, p. 309, anul 1855. – Mánug Chárib Iszáján. Arhiva
Orăşenească Gherla, anul 1743. Şi familia Iszáj a venit din
Polonia. Vezi Chárib, Izsák.
Iszmirián [Ismirian]. = Din oraşul Smirna din Asia Mică. Această
familie s-a stins.
Izmáelczhi [Ismaelţhi]. Originar din oraşul Ismail, din Moldova
(România [în prezent în Ucraina]) pe malul Dunării. –
Ágop Izmáelczhi. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 395, poz. 57. – Ladislaus Izmáelczhi. Registrul Căsăto-
riţilor Gherla, vol. II, p. 195, poz. 10. Mai târziu au renunţat
la sufixul czhi: – Martinus Izmáel. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. III, p. 56. În prezent este în uz doar forma pres-

curtată Izmael.
Izráj [Izrai]. Izrael, cuvânt în limba ebraică, însemnând bărbatul
care l-a văzut pe Dumnzeu. Această familie s-a stins.
Izsák [Isac]. Cel care râde. Cuvânt provenit din ebraicul sacha. –
Krikor Izsákián. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III,
p. 366, poz. 45. – Izsák alias Tódor Deák. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, conscripţie. – Kristóf [Cristofor] Izsák sau
Kolczátá. Arhiva Orăşenească Gherla, 1813. – Tódor Izsák
vulgo Kolczata. În documentele Asociaţiei (Breslei) Tăbă-
carilor. – Antal Izsák sau Száva (Gheorgheni). Arhiva Oră-
şenească Gherla 1838, nr. 1.217. Numele familiilor Kolcza
(Kolczata) şi Siáva este Izsák. Vezi: Énekes (Henekes),
Gárdsthév, Gergelyfi, Hászt (Vastag), Iszáj, Kasza, Kolcza
(Kolczátá), Kopár, Kosotán (Kosztin, Kosztántin), Polyák,
Száku, Száva, Szehág.
Izsáki [Ijachi]. Nume de familie alcătuit din Izsák şi sufixul po-
sesiv armenesc „i”. – Ana Isáki. Arhiva Căsătoriţilor
Gherla, vol. II, p. 200, poz. 16. Vezi Izsák.
Genealogia 137
Jakab [Iacob]. Cuvânt de origine ebraică având înţelesul înşelă-

torul. – Asvadur Jakab: Bogdán Jakab (care mai târziu şi-a
scris numele cu doi de „b”; a ajuns consilier gubernial). Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 285, anul 1851. Vezi:
Ágop, Bêrká, Hágop, Jakabfi.
Jagamast [Iagamaşt]. Acest nume se ortografia în mai multe mo-
duri: Jégumas, Jágomoscs, Jogomos, Jogo, Jogomoscs. În
prezent se utilizează Jagamast. Toate aceste forme provin
din alterarea cuvântului armenesc iegamud (եկամուտ) =
advena, adventor [străin, venetic] – Ohannes Jegumos . Re-
gistrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 129, poz. 78. – Krikor
Jágomoscs. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 361,
poz. 8. – Ohannes Jogomos-ján. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 661, poz. 79. – Andreas Jogomoscsi. Re-
gistrul Căsătoriţilor vol. II, p. 224, poz. 14. – Joannes Je-
gomosá. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din 1736. –
Ohannes Jogomost-ján. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 671. – Andreas Maxin alias Jogomost. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, 1812, nr. 929-941. – Máxin Kopár alături
de numele armenesc Angsend Iogomoş-i. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, conscripţia din 1736. Acest nume de familie
se întâlneşte şi în Orient: Kr. Iegavian (Peregrinus). Arevelk
nr. 1.585, 18 aprilie 1889. Vezi: Chárib, Egámszáczh, Go-
mostá, Kasza, Kopár, Máxin.
Jakabfi [Iacabfi]. (Jákobfi). Este forma maghiarizată a numelui
armenesc Hagop, Agop, Agopşa. Numele Jakabfi apare la
Gherla deja din anul 1768 (Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p 36, poz. 99); –Jakobfiján. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 68, poz. 51. În acest caz sufixul ján [ian]
este inutil pentru că sufixul maghiar „fi” indică faptul că

este vorba de fiul lui Jakab (Jakabfiján = Jakabfi-fi). –
Christophorus Simon alias Jakabfi (Kristóf fiul lui Simon
Jakabffi). Arhiva Orăşenească Gherla 1769. – János [Ioan]
Jákobfi-ján alias Fekete. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. III, p. 429, 29 mai 1822. O ramură a familiei Jakabfi
din Gherla purta numele de Bogiat [Bogat], iar alta Csucsul
[Ciuciul]. Vezi: Ágopsa, Bêrka, Bogiát, Csucsul, Fekete,
Gerláczhi, Hágop, Hágopfi, Jakab.
Jágheads [Iagheadj]. Nume provenit din cuvântul armenesc ie-
ghidj (եղիճ, însemnând urzică). Ohannes Jágheáds, Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 585, poz. 83. Poreclă.
Această familie s-a stins.
Jákobi [Iacobi]. Nume de familie format din Jákob [Iacob] şi su-
fixul posesiv i, specific armenesc. – Adeodatus Jákobi. Ar-
hiva Orăşenească Gherla, 1782. – Theodorus Zábulik
Jákobi: Todor fiul lui Jacob Zabulik. Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţie. Numele familiei Jákobi era Zábulik.
Vezi Zábulik.
Jákub [Iacub]. – Jakub Jákubián: Jakab Jakabfi. Registrul Bote-
zaţilor Gherla, vol. III, p. 155, poz. 3. Vezi Hágop, Jakab,
Jakabfi.
Jakubovics [Iacubovici]. Nume format din Jákub şi sufixul patro-
nimic slav. care indică filiaţia. – Theresia Jákobovics. Arhi-
va Orăşenească Gherla 1806, nr. 321. – Erzsébet Jákubovics.
Arhiva Orăşenească Gherla, 1829. Vezi Jákobi, Jákub.
Jámbor [Iambor]. Cuvânt maghiar [blând, blajin]. – István [Ştefan]
Jámbor. Arhiva Orăşenească Gherla, 1808, nr. 163. Numele
este maghiar, dar familia este armenească. În Arhiva Oră-
şenească, sub numele precizat, este înregistrată o declaraţie
Genealogia 139
obligatorie semnată în limba armeană astfel (Ես Սթէփան

Եամպօր: eu Étefan Iambor). Familia s-a stins.
János [Ianoş]. Numele János [Ioan] provine din cuvântul ebraic
yohanan care înseamnă graţios. – Antonius János şi alături
în armeană Anton Zuhali. Arhiva Orăşenească Gherla, con-
scripţioa din 1736. Numele familiei Zuhal era János (Ohan-
nes). Vezi: Csillag, Jeni, Ohánnesz, Zuhál.
Jásik [Iaşic]. Jásek = Jássák1. – Băsagheţi meg ilahmă ăziașikă:
Am cununat un polonez – pe Jásik. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. I. p. 34. – Iaşec Ilah. Registrul Decedaţilor vol.
II, p. 51, poz. 504. O ramură a familiei Turtsa avea porecla
Jásik: – Andris [Andreaş] Turcsai Jásik. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. III, p. 382, poz. 6. –József [Iosif] Jásik
Turtsa. Arhiva Orăşenească 1853, Vezi: Gárász, Turcsa.
Jegámszáczhi [Iegamsaţhi]. Egámszáczhi. Vezi. Egámszáczhi.
Jégdáli [Iegdali]. Din cuvântul armean-turcesc iedegdşi (եէ-
տէղձի, însemnând edecar). – Ferencz [Francisc] Jégdáli
armeano-catolic. Vezi publicaţia Értesítő, din Dumbrăveni
1886-1887.
Jeni [Ieni]. Formă alterată a numelui Jani (János [Ioan]). –Kátrin
Krikori Jeni-i. Registrul Căsătoriţilor vol. II, p. 82, poz. 4.
anul 1774. Vezi János.
Jeremiás. [Ieremiaş]. Nume biblic cu semnificaţia Mărirea Dom-
nului. – Kristóf [Cristofor] Jeremiás. Arhiva Orăşenească
Gherla 1791, Kristóf Jeremiás (Haciun, prescurtarea lui
1
Jassak im russ. Reiche eine Abgabe momadisirender fremder Stamgenossen
(sogenannter Inoruzen, meist in Fellen verschiedener Thiere entrichtet), [în
Imperiul Rus, Jassak este un camarad nomad dintr-un trib străin (aşa numiţii
Inoruţi ce apar adesea în blana diverselor animale]. Heyse p. 470.
Hacihum). Arhiva Orăşenească Gherla 1779. În ţară nu s-a

stabilit nici o familie armenească având numele Jeremiás,
această familie avea numele Kristóf [Cristofor] = Hacium.
Numele său armenesc era (Խաչիկ ո.հ..Իրիմիայի Խա-
չումիան Hacig voghormadz hoki Irimiai Haciumian). Fiii
şi-au schimbat numele de familie cu numele de botez al ta-
tălui lor (Jeremiás). – Agopşa Irimiai: Jakab [Iacob] Jere-
miás. – Kirkor Irimiai: Gergely [Grigore] Jeremiás. Arhiva
Orăşenească Gherla 1788. Vezi: Chácshum, Eremiá, Iri-
miáján, Kristóf.
Jeszáján. [Iesaian]. (Izai, Izaiás). Cuvânt ebraic cu semnificaţia
eliberarea Domnului. – Iszáján Iszáj. Registrul Botezaţilor
Gherla vol. II, p. 740, poz. 155. Vezi Izai.
Joghrándsi [Ioghrandşi]. Cuvânt turcesc care înseamnă plăpu-
mar. – Asvadur Chárib Joghrándsi. Registrul Botezaţilor
Dumbrăveni vol. I, p. 159. Vezi: Chárib, Jorgán.
Jolbe [Iolbe]. Jolbej = Albert. – Ohannes Giurgiovţi Iolbeian:
János Albert Gyergyói [Giurgeuan]. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 668. Acest nume de familie nu mai este
în uz. Vezi: Brêndzár, Kopasz (Kopacz), Simai.
Jolmelik [Iolmelic]. În limba turcească iolmezlik înseamnă ne-
murire (immortalitas, athanasia, anmahutiun). Este numele
turcesc al familiei Haraga. În prezent numele Jolmelik nu
este în uz. – Hacig Jolmelikne. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. I, p. 84, poz. 833. – Avedum Anton Iolmeliki vărti:
Avedum fiul lui Antal [Anton] Jolmelik. Registrul Dece-
daţilor Gherla, vol. II, p. 161, poz. 30. Vezi: Haragai, Há-
rágá, Kovrik.
Jorgán [Iorgan]. Cuvânt turcesc, însemnând plapumă, înveli-
toare, velinţă de pat. Armenii autohtoni au schimbat între
Genealogia 141
ele sunetele „gh” şi „r” pronunţând: ioghran. – Hacig Jor-

gáján. Vezi statutul Asociaţiei religioase Sfântul Ioan Ne-
pomuk. Această familie s-a stins. Vezi: Johgrándsi.
Josef [Iosef]. Cuvânt de origine ebraică, însemnând creştere, spor. –
Georgius Joseph alias Karátsony. Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţie. O ramură a familiei Karátsonyi (a meş-
teşugarilor) se numea József. Vezi Karátsonyi.
Joseffi [Ioseffi]. Józseffi. Joseffi este traducerea maghiară a nu-
melui armenesc Usepian. La Dumbrăveni Joseffi = Chárib.
Vezi: Chárib, Uszepián.
Josi [Ioşi] = Józsi, József [Iosif]. – Antonius Josi armenus. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1793. În prezent nu se mai foloseşte
ca nume de familie.
Juhász [Iuhas]. Traducerea maghiară a numelui Pakulár [Păcu-
rar]. – Gergely [Grigore] Juhász, Gherla 1860. Vezi Pakulár.
Jursa [Iurşa]. – Petrus Lázár alias Jursa. Arhiva Orăşenească
1738, conscripţie. Jursa era porecla ramurii din Gherla a
familiei Lázár. Vezi Lázár.
Kandra . Vezi Kándrá.

Kándrá. Vezi Kandra.
Kapatán [Capatan]. Acelaşi lucru cu Căpitan. – Mária László
alias Kapatán. Arhiva Orăşenească Gherla 1832, nr. 170. –
Cajetanus Kapatán alias Lászlóffi; în textul petiţiei găsim
numele scris astfel: Kajtán Kapatán alias Lászlóffi. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1798, nr. 244. – Dániel Kapatán alias

Lászlóffi. Arhiva Orăşenească Gherla, 1796, nr. 668. Nu-
mele familiei Kapatán este (László), Lászlóffi. Pe plicul
unui document găsim Martinus Lászlóffi, iar în interior
semnătura în limba armeană: Vartan nasturi Kapatan-ian,
ceea ce se traduce prin Vartan (şi nu Martinus) fiul lui Nas-
tur Kapatan. Arhiva Orăşenească Gherla, 17 martie 1797,
nr. 54. – Eu Anna Svéd, văduva lui Nesztor [Nestor] Ka-
patán, Arhiva Orăşenească Gherla, 1804, nr. 865. Násztur
[Nastur] este forma modificată a numelui latino-grecesc
Nestor. – Asvadur Manughi Nasturi Kapatanian: Bogdan
fiul Manug, fiul lui Nastur Kapatán. Vezi înscrisul privitor
la suma donată pentru biserica parohială cea mare (în ma-
nuscris), 1753. – Manug, fiul acestui Nastur Kapatán, a renun-
ţat la numele de Kapatán ( = Lászlóffi) începând să folosească
în locul numelui de familie prenumele tatălui său (Nastur).
Familia Násztur s-a desprins din familia Kapatán. Kapatán
este aceeaşi familie cu: Kapitán, László, Lászlóffi, Násztur.
Vezi: Kapitán, László, Lászlóffi, Násztur.
Kapitán [Căpitan]. La 20 noiembrie 1720, Izsák [Isac] Lászlóffi,
care fusese căpitan („capitanus armenus”) în armata ma-
ghiară, a obţinut titlul de nobleţe de la regele Carol al III-lea.
Pentru a se deosebi de ramura ne-nobiliară a familiei, ur-
maşii săi şi-au luat numele Kapitán. La 1 decembrie 1758
şi Adeodat Lászlóffi, fratele căpitanului, a obţinut titlul no-
biliar, dar această ramură a familiei şi-a păstrat numele
Lászlóffi. Numele de familie al celor care se numesc Ka-
pitán (= Kapatán, Kápátán) este Lászlóffi. – Maico Kapitán
Edelbein tusder: Maria fiica lui Albert Kapitán. Registrul
Botezaţilor vol. I, p. 170. Vezi: Kapatán Lászlóffi.
Karácson [Caracion, Crăciun]. Gratianus = Karátson (Páriz-
Pápai[23], p. 612) – Karátsonyi Karátson civis Armenopoli-
Genealogia 143
tanus. Arhiva Orăşenească Gherla 1785, nr. 264. Pe plic

găsim: suplex libellus D. Gratiani Karátson. Numele arme-
nesc al acestei familii este Şnorkian (Շնորքեան). În
Moldo-Vlahia numele Gratianus a fost schimbat în Kre-
csunián [ Crăciunian], (Krátson. Arhiva Orăşenească
Gherla 1721) iar la noi în ţară [atunci Ungaria] Karátsonyi. –
Catharina Iszikutz Jacobi quondam Karácson consors [Ca-
terina Iszikutz, soţia răposatului Iacob Karácson]. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. II, p.628, poz. 90. Numele Şnor-
khian se întâlneşte şi în Orient: Nigoghos Şnorkhian : Are-
velk nr. 1.143 din 7 noiembrie 1887. Vezi Karátsonyi.
Karátsonyi [Caracioni]. Traducerea în maghiară a numelui Krec-
sunián [Crăciunian]. – Armeanul Simon Karátson alias
Hêbasesk. Arhiva Orăşenească Gherla 1782, nr. 88. –
Agopşa Hêbêşeskin Crăciunian: Jakab Hêbêseszki (Hêbás)
Karátsonyi. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 355,
poz. 2. De aici aflăm că numele ramurii de meşteşugari a
familiei Karátsonyi era Hêbás. La Gherla numele maghiar
Karácsony (sub această formă) apare pentru prima oară în
anul 1778. În 1780 (Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 532) însuşi preotul îşi scrie numele: Nicolaus Karácsony,
în timp ce în 1789, preotul Kajtán Moldován scria Kará-
csoni. Mai târziu acelaşi preot scria şi astfel: Gratianus Ka-
rácson. Preotul Péter Novák (Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p. 699, poz. 89) consemna următoarele: Zátrig con-
sors D. Karácsony [Zátrig, soţia domnului Karácsony]. Iată
extrasul din certificatul de botez al tatălui contelui Guido Ka-
rátsonyi: I Ghazaren Badveli Aghacea Asvadur Creciunian
iev Trijien: Asvadur Leopold Lazăr, fiul onoratului Asvadur
(Bogdan) şi al Terezei are numele de botez Asvadur şi nume
de miruire Leopold, 16 noiembrie 1793, [Registrul Bote-
zaţilor] Gherla, vol. II, p. 754, poz. 127. De-a lungul tim-
pului cei din familia Karátsonyi au fost supranumiţi

„hodşa” (bogat). – Asvadur Chodşa Krecsunián. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 535, poz. 115. Chodsá, Krec-
sunián (Karátsonyi), Máli, Mêgêrdics sunt din aceeaşi fa-
milie. – Într-o adresă înaintată de oraş către Cancelaria
Aulică, Bogdán Pattanyus Karátsonyi îşi scria numele în
latineşte: Adeodatus Karácsonyi miles Pyrobolarius [Adeo-
dat Karacsonyi, soldat] Arhiva Orăşenească Gherla 1828,
nr. 717. O ramură a familiei Karátsonyi purta numele Pat-
tantyus. Vezi Chodsá, Hebás, Máli, Megerdics, Pattantyus.
Kardos [Cardoş]. Numele maghiar al familiei Szábel. Vezi Szá-
bel, Sárbej.
Kasza [Casa]. Cuvânt în limba maghiară provenit din armenescul
cos (գօս, aridus, siccus, uscat secetos, pustiu) pe care po-
porul îl pronunţă cosa, foarte asemănător cu „kasza”, cu-
vântul maghiar pentru coasă. – Gergely Kasza negustor din
Gherla. Kasza (Kosza), Kopár sunt aceeaşi familie. Vezi:
Goze, Kopár, Kosza, Lengyel.
Katona. Cuvânt maghiar, numele unguresc al familiei Dsigár. –
Izsák [Isac] Lukács Katona. Arhiva Orăşenească Gherla.
1789. – Causa Lucae Dsigár alias Katona [Pricina lui Luca
Dsigár, zis şi Katona]. – Lukács Katona alias Kolcza. Ar-
hiva Orăşenească Gherla 1803, nr. 271. Numele familiilor:
Dsigár, Katona, Kátán, Osztián, Szefer, Zilifdar oghlu, Zsora
este Lukács. Vezi: Ástá, Dsigár, Dzurthekhián, Kátán, Kol-
cza, Officzir, Osztián, Szefer, Zilifdár oghlu, Zsorá.
Kazacsai. [Cazaciai]. Vezi Kosocsa
Káfedsi [Cafegi]. Cuvânt de origine turcă însemnând cafegiu,
Kaffetier, Kaffeschenk. – Charib Káfedsi. Registrul Dece-
daţilor Gherla, vol. II, p. 31, poz. 610. Această familie s-a
stins.
Genealogia 145
Kájtán [Caitan] = Kajtán. Această familie s-a stins.

Kájtánovics [Caitanovici]. – Toros Donighi Kajtanovici: Todor
fiul lui Danig Kájtánovics. În documentele Societăţii Ne-
gustorilor Gherla, 1784. Această familie s-a stins.
Káká. Poreclă. – Krikor Kákáján. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. II, p. 179, 16 februarie 1800.
Kákár (Kakar) = Kirkor [Grigore]. – Kirkor Kákár. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. II, p. 716, poz. 97. Vezi Kirkor, Kokor.
Kákát (գագաթ, գագաթն). Cuvânt armenesc care înseamnă
vârf, pisc, cranium, calvaria. În limba ebraică acestui cu-
vânt i se spune gulgoleth care stă la originea cuvântului
Golgota. Această familie s-a stins.
Kákicz. Mai mulţi regi armeni purtaseră numele de Kakig. Este
porecla armeană a familiei Kovács. – Jakab [Iacob] Káritz.
Arhiva Orăşenească Gherla, 1805, nr. 463. Vezi Heskálá,
Kovács.
Kál. Cuvânt armenesc (գալ), însemnând lup. Numele familiei
Kál era Azbei. Vezi: Ázbej,Ázbejfi, Farkas, Lupul, Volf.
Kálder. Nume format din armenescul „Kal dari” (anul viitor).
Káluszd [Kalusd]. Cuvânt armenesc (գալուստ) care înseamnă:
venire, Venirea Domnului, adventus. La Dumbrăveni Ká-
luszd = Karácsonyi, Turcsig. – Volfgangus Misug, în inte-
riorul documentului Misug Káluszd adică Farkas. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1805, nr. 404. În trecut numele Kalusd
(care se traduce în latină prin Adventus, Adventori, era tra-
dus greşit prin Volfgangus sau Farkas, întrucât Kalusd nu
este un cuvânt compus din Kal (lup) şi usd (lipsit de înţe-
les), ci din verbul armenesc kal ( ikal = a veni). – Misug
Adventus (Káluszd). Registrul Căsătoriţilor Gherla,

vol. III, p. 75. (consemnat cu scrisul eruditului Kristóf Lu-
kácsi). Acest nume se întâlneşte şi în Orient: Hagop Kalus-
dian Arevelk, nr. 805, 22 septembrie 1886. – Harib Kirkor
Kalusdi Kurdăstanu: Gergely [Grigore]: Chárib Káluszt din
Kurdistan. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 14,
poz. 124. Şi familia Káluszt sosită din Kurdistan purta nu-
mele de Chárib. Această familie s-a stins. Vezi Chárib.
Kámeczhgján [Kameţghian]. Numele armenesc al familiei Gá-
menczhi (գամէցկեան) – Manug Kámeczhgján. Registrul
matricol din Frumoasa.
Kámeller [Cameller]. Cuvântul armenesc ughd (ուղտ) se traduce
în limba turcească prin deve (compară cu ungurescul teve
[cămilă]), în latină camelus. Prin adăugarea la acest cuvânt
a sufixului german „er” s-a ajuns la numele Kameller (Acel
Kameller care a înfiinţat faimoasa fundaţie din Dumbrăveni
locuia la Viena). Kameller înseamnă negustor de cămile.
Numele armenesc al acestei familii era Ughdian. Această fa-
milie s-a stins. Vezi Mághlár.
Kándiaczhi [Candiaţhi]. – Ripsima Christophori Kándiaczhi. Re-
gistrul Botezaţilor, vol. II, p. 144, poz. 31. Kándiaczhi, din
Kandia. Cartierul mărginaş aflat între Gherla şi Cetatea
Gherlei purta şi mai poartă şi azi numele de Kandia. Dar
numele familiei Kandiaczhi, provine din cel al insulei Kan-
dia (Creta) de unde erau originari strămoşii ei. – Hachig
Kándiaczhi, Registrul Decedaţilor din Gherla, vol. II, p. 143,
poz. 64. Numele acestei familii era Kristóf. Această familie
s-a stins. Vezi. Kristóf.
Kándrá. Cuvânt format din Kandúr [motan,în maghiară], prin
permutarea literelor: kandru, kandra. Cuvinte construite pe
Genealogia 147
rădăcina kan [mascul,în maghiară]. În slovacă acelaşi cu-

vânt este kocur, cu rădăcina koc, înrudit cu cele ale cuvin-
telor cattus, Katze. – Josephus Kandra, Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. III, p. 57. – Kirkor Fugulyán gam Kandra-i:
Gergely [Grigore] Fugulyán sau Kandra. Kandra era pore-
cla familiei Fugulyán. Vezi Fugulyán, Kecza, Macskási.
Kántáczhi [Kantaţhi]: Din Kanta, acea parte a oraşului Târgu Se-
cuiesc unde se află gimnaziul. – Manug Kantaţi Osgherici:
Emanuel Ötves [giuvaergiu] Kantai. Registrul Botezaţilor
Dumbrăveni, p. 26, poz. 74. În prezent numele Kántáczhi
nu este în uz. Vezi Oszgerics, Ötvös.
Kápálb [Capalb]. Numele provine din română: cap alb, în latină
caput album. Este numele românesc al familiei Dsermág.
Vezi: Bedrosz, Dsermág, Fehér.
Kápátán [Capatan] = Kapatán. – Nastur vor maganuamp Kapa-
tan: Násztur care are numele de familie Kápátán. Registrul
Botezaţilor, vol. I, p. 29, poz. 178. Cei din familia Násztur
sunt Kápátán. – Vártán Kápátány, 1806. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. III, p. 118, poz. 28. – Maicon Kapitan
Edelbein tusdrăn: Maria, fiica căpitanului Albert. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 170. Kapitány este unul şi
acelaşi cu capitaneus din latina medieval (de la caput). El
apare şi în limba turcească sub forma kapudan, în franceză
capitaine, în italiană capitano. Vezi: Kapatán, Kapitán,
Lászlóffi, Násztur.
Kápdebo. În română cap de bou, în latină caput bovis, ungureşte
ökörfő. – Miklós Kápdebó Beregszászi. Arhiva Orăşeneas-
că Gherla 1794 (vezi documentele falimentului Szarukán).
Numele armenesc al acestei familii este Iezean (iez = bou,
եզ Ökrös, Ökrösi [Bourescu, Boureanu]). – Garabed Iezean
este secretar de stat în ministerul cultelor (la Sankt Peter-
sburg). – Bogdán Gergely alias Kapdebo, Arhiva Orăşe-

nească Gherla, 1732. – Andon Andonevici, vor „Cap de
bou Jacubovicz” gă gociver: Andon Andonevics căruia i se
spunea Kapdebo. Broşura Hantes Amsorea iulie, 1891. De
aici deducem că numele familiei Kápdebo din Transilvania
este Bogdán, iar numele familiei Capdebo rămasă în
Moldo-Vlahia era Andonevici-Iacubovici. Cei din familia
Kapdebo erau mari comercianţi de vite şi de aceea şi-au
schimbat numele de Bogdán cu cel de Kapdebo, după capul
de bou din blazon. Sub blazonul familial datând din 1682,
găsim semnătura „Kapdebo von Kapri”, întrucât anterior
capul familiei Bogdán avusese porecla Kapri. – Hankovitsij
Kapdebov quaestor armenus Elisabethopolitanus [Hanko-
vitsij Kapdebov, chestor armean din Dumbrăveni]. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1786, nr. 68. Urmaşii lui János [Ioan]
Kápdebó au renunţat la numele de Kápdebo, schimbându-l
în Hankovics, după numele de botez al tatălui lor (János =
Hanko). – Am adus de la anticarul Auer, de la Viena, o carte
întitulată: Souvenir de St. Lazare, Venise 12. Pe tăblia cărţii
care – după cum se vede – fusese a doctorului vienez Kap-
debo este lipit un desen sub care scrie următorul text: Sam-
mlungen der Familie Kápdebo von Kari [Colecţia familiei
Kápdebo von Kari]. În partea stânga, sus, citim 1682, în
dreapta K.v.K. (Kapdebo von Kapri), iar în partea de jos,
în mijloc un cap de bou cu belciug în nas. Vezi: Bogdán,
Hankovics, Kápri (Kepri), Káprikodá.
Kápri. Forma prescurtată a numelui Káprikodá. – Simon Kápri,
Arhiva Orăşenească Gherla, 1806, nr. 51. Familia armeană
Kápri din Bucovina a fost înnobilată de austrieci cu titlul
de baron (Baroneasa Martha Kápri; vezi revista „Armenia”,
nr. 93, 1890). Vezi Káprikodá, Kepri.
Genealogia 149
Kápriel. Ungureşte Gábor [Gabriel]. – Katalin Kápriel. Arhiva

Orăşenească Gherla, 1830. Acest nume de familie se întâl-
neşte şi în Orient: Arevelk, nr. 720, 11 iunie 1886. Vezi:
Gábor, Gábriel, Gábrus.
Káprikodá. Nume compus din cuvintele româneşti capră şi
coadă. Iniţial numele era kapraikoda, unde i-ul de la sfâr-
şitului cuvântului capră este sufixul posesiv care arată că
este vorba de coada caprei. Numele Kápri (= Kepri) s-a for-
mat păstrând doar prima silabă a cuvântului. Traducerea în
armeană a cuvântului coadă este Aki, Bocshig, iar în ma-
ghiară Fark. – Hacig Káprikodá-jencz. Registrul Botezaţi-
lor vol. I, p. 143. Áki, Bocshig, Fark, Kápdebo, Kápri
(= Kepri) şi Káprikodá fac parte din aceeaşi familie care
poartă numele de Bogdán. Vezi: Áki, Bocshig, Fark, Káp-
debo, Kepri (Kápri), Kápdebo.
Kárákás [Caracaş]. Cuvântul turcesc cara, însemnând negru (seav
սէաւ) în timp ce cuvântul persan caş înseamnă colorat; ca-
rakaş se traduce cu înnegrit, brunet. Karakas este traduce-
rea în turcă-persană a numelui armenesc Siev. Însă poporul
care nu se prea sinchiseşte de înţelesul numelor, văzând că
în ţară există deja numele de familie maghiar Kerekes [Ro-
taru], a tradus şi Karakas tot prin Kerekes. – Catharina Ke-
rekes. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 136, poz.
2. Vezi: Áffumi, Duducz, Duha, Fekete, Kerekes, Nye-
grucz, SziévMitko.
Kárákocs [Caracoci]. = Kárákás (Kerekes, Kos, Kás). – Norses
Károkos. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 169,
poz. 29. – Norses Karakocs-i. Registrul Căsătoriţilor, vol. II,
p. 103, poz. 12. – Norses Khárákhocsh. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. II, p. 311, poz. 143. Vezi: Kárákás, Kere-
kes. În prezent numele Kárákás şi Kárákocs nu sunt în uz.
Kárimisz [Carimis]. Cuvânt armenesc, însemnând carne de miel. –

Lusig Kárimiszján. Registrul Botezaţilor vol.II, p. 502,
poz. 149. Acest nume se întâlneşte şi în Orient: Stepan Kar-
nighian. Arevelk, nr. 826, 18 octombrie, 1886. Hovhannes
Karnagherian. Arevelk nr. 1.639, 30 iunie 1889. Hacilun ie-
ghev Haceresă Manughin vărtin, vor maganuamp goci Ka-
rimis: Naşul a fost fiul lui Manug Haciheres (Kristóf
[Cristofor]), căruia i se mai spune Kárimisz (Bárány
[Mielu]). Registrul Decedaţilor Gherla, p. 7, poz. 508. Vezi:
Bárány, Bároncs.
Kárinczhi [Carinţhi]. Originar din Karin. Turcii îi spun Erzerum
oraşului Karin (Garin) din Armenia [astăzi Erzurun, Tur-
cia]. – Manug Kárinczhi. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. II, p. 88, poz. 20. Această familie s-a stins. Vezi Erze-
rumczhi.
Kárêngecz [Karăngheţ] (Káringecz). Cuvântul armenesc kari
(գարի) înseamnă orz. Kari ţăkel (գարի ձգել) se traduce
cu a da în bobi de orz; karăngheţ (գարընկէց) a semăna
orz, a ghici viitorul cu orz. Ghicitor care dă în bobi de orz
pentru a afla viitorul. – Krikor Kárengecz. Registrul Bote-
zaţilor Gherla, vol. I, p. 170, poz. 1878. – Badveli Der As-
vadur Karănkeţian: cuviosul Bogdán Kárengecz. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 91, poz. 36. – Mánug Kárin-
gicz. Registrul Decedaţilor vol. II, p. 67, poz. 167. (Գա-
րընկէց Վարդան): Karăngeț Vartan. Registrul Decedaţilor
vol. I, p. 5, poz. 95. Vezi Gecző.
Káringecz [Karingheţ]. Vezi Kárengecz, Gecző.
Károli. Vezi Ázbej.
Káterev. (Kátrev, Kátrov, Káttero). Potrivit Registrului Boteza-
ţilor din Frumoasa, vol. I, p. 22, familia Káttero din Fru-
moasa şi-a schimbat numele în Kosztin. – Christophorus
Genealogia 151
Vertán alias Káterev. Arhiva Orăşenească Gherla, conscrip-

ţia din 1736. Conform acestui document numele familiilor
Csoribán, Káterev (Ketrav, Káttero) şi Pátrubán era Vertán.
Vezi: Kosztin, Vertán
Katênszusz [Catănsus]. Este un cuvânt compus de origine ro-
mână. – Bábig Kátênszusz (Kakênszusz). Registrul Bote-
zaţilor Dumbrăveni, vol.I, p. 88, 17 decembrie. Era porecla
familiei Bábig. Acest nume cu semnificaţie urâtă nu mai
este în uz. Vezi Bábig.
Kátrov [Catrov]. Cuvântul turcesc kater înseamnă catâr. În Orient
această familie făcea negoţ cu catâri. – Manug Kátrev. Re-
gistrul Decedaţlor Gherla, vol.II, p. 321, poz. 8. – Toder
Katrov. Registrul Matricul din Dumbrăveni. – Mardiros
Katerevian. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 228,
poz. 63. – Katrev (Kátrov, Káterev) este numele turcesc al
familiei armene Csoribán, însă gura slobodă a poporului a
schimbat această formă în Kákerev, care aduce cu un cu-
vânt urât în limba română: – Mardiros Kákerev. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 177, poz. 39. – Mardiros
Khákherev (acest cuvânt compus are prima parte armeană
şi a doua română, dar înţelesul lui e tot urât). Registrul De-
cedaţilor, vol. II, p. 184, poz. 42. Numele se întâlneşte şi
în Orient: Ruben Kathergian. Arevelk, nr. 965, 7 aprilie
1867. Vezi: Csoribán, Káttero, Pátrubán, Vertán.
Kátsárick [Katşariţk]. = Kristóf [Cristofor] Gorovely Kátsárick.
Arhiva Orăşenească Gherla. 1766. Vezi Chácshig.
Kátseresz [Katşeres]. Formă alterată a numelui Haceres. – Kristóf
[Cristofor] Kátseresz alias Gorove. Arhiva Orăşenească
Gherla 1766. (ad litteram Kristóf adică Kristóf Gorove).
Vezi: Chácsheresz, Gorove.
Káttero [Catero] = Kátrev. Vezi Kátrev, Kátrov.

Kázák. Din cuvântul românesc cazac. – Agop Kázák-i. Registrul
Botezaţilor Dumbrăveni, vol.II, p. 131, poz. 53. – Agoph
Kázák-encz. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol.I,
p. 85. În prezent numele de familie Kázák nu este în uz.
Vezi Polyák, Toth.
Kécza [Cheţa]. Din cuvântul german Katze [pisică, mâţă]. La
Dumbrăveni Macskási [Mâţu]. Vezi Kándrá, Macskási.
Kehes [Cheheş]. Din cuvântul armenesc hazarabed (հազա-
րապետ) procurator domus, praefectus [administrator, co-
mandant] (վերակացու տան արքայի), în turceşte kheahea.
Venind în Transilvania armenii au căutat un cuvânt care
seamănă cu kheahea, dar sună mai ungureşte şi au găsit:
kehes. – Lusig Kehes. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II,
p. 66, poz. 250. – Simon Gergely alias Kehes. Arhiva Oră-
şenească Gherla 1800. Numele familiei Kehes era Gergely.
Acest nume se întâlneşte şi în Orient: Garabed Keheaian
(Քեհեաեան). Arevelk, nr. 826, 18 octombrie, 1886. Vezi
Gergely.
Kendof. O altă formă a numelui Kendov. Jakab Kendof. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1846. Vezi Kendov.
Kendov. Cuvântul armenesc gunt, gund (կունդ,կունտ) însea-
mnă chel, calvus. În limba tătară khel. Particula armeneas-
că ov înseamnă a avea. Kendov înseamnă chel (are chelie).
Vezi: Agopcsa, Dsecsheg, Kendof (Kendov), Khel, Kopasz.
Kendris [Chendriş]. Forma românească a lui Kandra. – Alexa
Kendrisián. Registrul Botezaţilor Gherla. vol. III, p. 84,
poz. 62. Vezi Kándrá.
Keork. Forma armeană a prenumelui Gheorghe. – Stephan Ke-
orkian Erghêreczhin. În registrul matricol din Frumoasa.
Genealogia 153
Numele familiei Ergêrczhin era Keork. Numele Keork se

întâlneşte în Orient: Haruthiun Keorkian. Arevelk,
nr. 804, 22 septembrie 1886. Vezi: Ergêrczhi, György.
Kepri . O altă formă a numelui Kápri. – Gregorius Kepri alias
Szerich. Arhiva Orăşenească Gherla, 1 aprilie 1769 (din do-
cumentele prepozitului Antal Szeredai). Dzerig (Zerich, Ba-
trin) = Simon. Înseamnă că strămoşul familiilor Aki, Bocshig,
Fark, Kápdebo, Kápri (Kepri) era Bogdán Dzerig (Simon).
Vezi: Aki, Bocshig, Fark, Kápdebo, Kápri, Káprikodá.
Kepus [Chepuş] = Kip, Kipusz. – Gregorius Zerik alias Kepus.
Arhiva Orăşenească Gherla, 1779, nr. 198. Kepus (Kip,
Kipus, Kipusz) este porecla familiei Dzerig. Vezi Dzerig.
Kerebi. Nume alcătuit din cuvântul maghiar Geréb şi sufixul po-
sesiv armenesc i. – Karátsony Korbuly junior alias Geréb.
Arhiva Orăşenească Gherla, 1818, nr. 2.345. (Gereb-i =
Kereb-i). – Antal Korbuly alias Gerebej. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1832, nr. 160. Geréb era porecla uneia dintre
ramurile familiei Korbuly. – Anton Gereb-ján. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 227, poz. 11, anul 1818. –
Nani Kerebián. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV,
p. 117. Vezi Geréb, Korbuly.
Kerekes [Cherecheş]. „Catharina Kárákocs contra Michaelem
Kárákocs” scrie pe plicul unui document înregistrat la
Gherla, cu nr. 91 dn 1807, în timp ce în documentul guber-
nial din interior citim: „Mihály Kerekes”. Înseamnă că nu-
mele Kerekes nu este decât forma maghiarizată a numelui
Kárákocs (Kárákás). Unul dintre membri familiei Kerekes,
care locuia la Bistriţa, a purtat vremelnic şi numele Wagner. –
Kristóf [Cristofor] Kerekes. Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II, p. 137, poz. 79. Vezi Kárákás, Kárákocs.
Kêrênducz [Cărănduţ] Vártán Kêrênducz. Registrul Botezaţilor

Keresztes [Cheresteş]. În inventarul lăsământului episcopului
Verzár (Verzereskul), întocmit în 1716, la Sântimbrul Gur-
ghiului, numele judelui primar din Gherla, Jacobus Chris-
tophorus, apare în limba maghiară sub forma Jakab
Keresztes; deci Keresztes = Chirstophorus = Kristóf. În
acelaşi an într-o petiţie înaintată guvernatorului militar
Steinwille, numele armenesc al aceluiaşi Christophorus
este (Ես Խաչիկ պիրով Կէրլայի: Ies Hacig birov Gher-
lai: Eu Kristóf, judele Gherlei.) – Márton Keresztesian. Re-
gistrul Botezaţilor vol. III, p. 232, poz. 38. – Acelaşi nume
apare şi în „ Német-Keresztes-Vitézek” denumirea ma-
ghiară a Ordinului Cavalerilor Teutoni {Religiosi milites,
cruciferi} amintită la Sic, Bonţida şi Alba Iulia. Regele
ungar Andrei al II-lea donase acestora nenumărate păduri
la hotarele Moldovei. Vezi: Kristóf, Ulián.
Keresztesi [Cheresteşi]. Format din numele maghiar Keresztes la
care s-a adăugat sufixul posesiv armensc i. – Márton Ke-
resztesi alias Dsurdsovczhi. Arhiva Orăşenească Gherla
1816, nr. 1.525. Numele unei ramuri a familiei Dsurdsov-
czhi este Keresztes (= Kristóf). Vezi Dsurdsovczhi.
Kermeczján. [Kermeţian]. Cuvântul turcesc kărmez înseamnă
roşu. – Luszig Kermez-ian. În înscrisurile bisericii din
Gherla. Acest nume de familie nu este în uz. Vezi: Gármis,
Roska, Roth, Stefánovics.
Kêrpit [Cârpit]. De la cuvântul românesc cârpă. Este numele ro-
mânesc al familiei Lat, Lategoșkar. – Hacig Kârpit. Regis-
trul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 185, poz. 71. Vezi:
Bedrosz, Goskár, Láth, Láthegoskár, Petri.
Genealogia 155
Kertész [Kertes]. Vezi: Baghacsján.

Kesor [Keşorr]. Un membru al familiei Boghosz (Pál [Pavel]) a
fost poreclit Keșor, cuvânt armenesc compus (գէշ օր care
înseamnă zi proastă). – Vaszil Khesor. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 186, pot. 137. – Gergely [Grigore] Kesor
sau Pálfi, după numele său adevărat. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1800. Vezi: Boghosz, Khesor, Pál, Pálfi.
Keszegi [Keseghi]. Familie maghiară asmilată cu armenii. – Dá-
niel Keszegián. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II,
p. 266, poz. 20.
Kevork. Kivork = György [Gheorghe]. – Chárib Ki(v)ork. Regis-
trul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 321. Vezi: Chárib,
György.
Khákhoth. Kakot kit, pe armenește nas murdar. – Manug Kakod-
kăti. Arhiva Orăşenească Gherla, 1736, conscripţie. Este o
poreclă care în prezent nu se mai foloseşte.
Khel [Chel]. Cuvânt tătărăsc, însemnând chel, pleşuv. La Dum-
brăveni Khel = Szultán. – Agha Lusig Khel Thoroszián –
Domnul Thorosz (Tódor [Teodor] Khel Lukács. Registrul
Botezaţilor din Dumbrăveni, la începutul volumului I. Nu-
mele familiilor Dsecshegh, Kendov, Kopasz, Khel, Szultán
(de la Timişoara) este Thorosz. Vezi: Dsecshegh, Gondág,
Kendov, Kopasz, Szultán, Temesvári, Thorosz.
Khêndsi [Căndji]. Format din cuvântul armenesc kundj (քունճ)
care înseamnă colţ, ungher şi cuvântul turcesc dşi (făcător,
locuitor) cuvântul chendşi înseamnă locuitor la colţ sau
pitit într-un ungher. Khêndsi era porecla familiei Marko-
vich din Dumbrăveni, a cărei casă se afla la colţul străzii.
Vezi Markovics.
Kheri. Cuvânt armenesc (քերի) care înseamnă unchi din partea

mamei. – Tavit Dzerighin Kerun vărtin: David fiul lui Dzerig,
unchiul din partea mamei. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. I, p. 181, poz. 112. Această familie s-a stins.
Khesor = Kesor. O ramură a familiei Pál era supranumită Khesor.
Vezi Boghosz, Kesor.
Khésug. Vezi Kesor, Khesor.
Khészdurean [Kesdurean]. Provine din cuvântul turcesc khes-
tirme care înseamnă scurt. Numele turcesc al familiei
Gárdsthev. – Săhag Kheszdurián. Registrul Botezaţilor
Vezi Gárdsthév.
Khoszá. [Kosa]. Cuvântul armenesc kos (գոս) înseamnă: sec,
uscat, arid, pustiu; numele Khosza s-a format prin adăuga-
rea unui a la acest cuvânt: kos-a. Kosanan (verb armenesc)
înseamnă se usucă (mâna sau copacul). Forma maghiari-
zată a numelui Khoszá se scria şi „Hasza”. – Hacig Bedros
Kosaian Horodenkaţi: Kristóf [Cristofor] Bedros Khosza
Horodenkai [din Horodenka]. Din documentele Societăţii
Negustorilor Gherla, 1768. Această ramură a familiei
Khosza era din Horodenka, iar cealaltă ramură, care-şi scria
numele Kosza (fără h) venise din Tisminiţa. Amândouă
aşezările se află în Polonia [în prezent Ucraina], drept pen-
tru care Kosza (Kasza, Khoszá) erau şi supranumiţi Lengyel
[Leahu]. – Caitan Khoszá Ilach: Kajtán Lengyel-Khoszá.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol.II, p. 432, poz. 76. –
Manug Khoszá. Arhiva Orăşenească Gherla, anul 1806, în
acelaşi document apare şi numele său în limba maghiară:
Emánuel Kopár. Simon Kopár care mai târziu avea să de-
vină protopop paroh (la Gherla) îşi scria numele în limba
Genealogia 157
armeană astfel: Simon Kosa kordzagțogh kahana (Սիմոն

Քօսա գործակցող քահանա: capelanul Simon Kopár).
Vezi Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 227. Deci
Kasza, Khoszá, Koszá, Kopár sunt aceeaşi familie. –
Maxin (=Angszend) Kopár şi alături, în armeană, Angsend
Iogomoşi: Angszend [Oxendiu] Kopár sau Jogomos. Ar-
hiva Orăşenească Gherla, conscripţia din 1736. Familiei
Kopár i se spunea Jogomost doar pentru a arăta că erau ve-
netici din altă ţară, însă nu folosea nici numele de Jagamast
şi nici cel de Lengyel. – Kosa Săhaghenţ Hacig: Izsák
[Isac] Kristóf [Cristofor] Khoszá. Registrul Botezaţilor
Dumbrăveni, vol. I, p. 39, anul 1733. Numele familiilor
Kasza (Khoszá, Koszá) şi Kopár era Szehág (Izsák [Isac]).
Vezi: Kasza, Kopár, Kosza, Szehág.
Khis [Chiş] = Kis. Kişin vărtin Mitkon: Mihály [Mihai] fiul lui
Khis. Registrul Decedaţilor Gherla. p. 9, poz. 79. – Mitko
Khis. Arhiva Orăşenescă Gherla, 1789, protocol nr. 82.
Vezi: Kicsiny, Kis.
Kicsi [Chici]. Cuvânt maghiar [mic]. Vezi: Khis, Kicsiny, Kis.
Kicsiny [Chicini]. Traducerea în maghiară a cuvântului armenesc
„bizdi” = mic, mărunt. – Vartan Kicsid. Registrul Deceda-
ţilor vol. II, p.2, poz. 35. Vezi: Bozdi, Khis, Kicsi, Kis.
Kincses [Chinceş]. Numele unei ramuri a familiei Dsehez. Bog-
dán Kincses, negustor (Beclean). Vezi: Dsehez, Nigol.
Kinovián. Cuvântul armenesc kini (գինի) care înseamnă vin, în
timp ce kinov se traduce cu vinos. – Toros Kinov-i (con-
scripţia din Dumbrăveni). – Asvadur Kinov-enț. Registrul
Botezaţilor Dumbrăveni, vol. I, p. 32, 1732. Acest nume
de familie nu mai este în uz. Vezi: Bor, Boros.
Kip. Forma armenească a cuvântului maghiar kép [chip]. – Minas

Kip. Registrul Decedaţilor Gherla. vol. II, p. 173, poz. 111.
Kép (Kip) este porecla familiei Dzerig (Zerig). Vezi Dzerig.
Kiperdsi [Chipergi]. Vezi: Borsos, Lukácsi, Piperdsi.
Kipucz [Chipuţ]. Formă românească de diminutiv aplicată la nu-
mele Kip. Vezi: Dzerig, Kepus, Kip.
Király [Chirai]. Una dintre poreclele familiei Osztián. Vezi Osz-
tián.
Kirkor. Una dintre formele numelui Krikor = Gergely [Grigore].
Kirkorov. – Antal [Anton] Kirkorov, născut la Constantinopol; în
1824 a fost primit printre cetăţenii Gherlei. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, 1824, nr. 1.905. Vezi Kirkor, Krikor.
Kirkorovics [Kirkorovici]. Egal cu Gergelyfi [a lui Grigore]. –
Elisabetha Kirkorovics. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. III, p. 69. Vezi: Kirkor, Kirkorov, Krikor.
Kirkos [Chircoş]. Formă prescurtată a numelui Kirkosá. – Joa-
chimus Kirkos. Însemnare veche în Arhiva Orăşenească
Gherla. – Bogdán Gergely alias Bogdán Kirkos. Arhiva
Orăşenească Gherla (documentele falimentului familiei
Placsintár). – Bogdán Kirkos alias Placsintár. Arhiva Oră-
şenească Gherla. 1769 (Bogdan fiul lui Gergely [Grigore]
Placsintár. Vezi Hádsi.
Kirkosá [Chircoşa]. În Registrul Decedaţilor Gherla, p. 34, poz.
337 găsim şi forma Kirkosah, cuvânt compus din cuvântul
armenesc Kirkor şi cel persan şah (domn). Familia Kirkosá
nu şi-a tradus în maghiară numele cu Gergelyúr [domnul
Grigore], ci cu Gergely [Grigore], la fel ca în cazul numelui
Agopşa care la traducere a pierdut sufixul şa [şah]. – As-
vadur Kirkosá. Registrul Decedaţilor Gherla, vol.II, p. 12,
poz. 225. – Kirkosá Kirkosáján. Arhiva Orăşenească
Genealogia 159
Gherla 1821, nr. 765. – Gregorius alias Kirkosa Szarukán,

aici Kirkosá este utilizat în locul lui Gregorius. Arhiva Oră-
şenească Gherla 1804, nr. 279. – Joachimus Miron alias
Kirkosá (Gergely [Grigore] sau Joachim Miron). Arhiva
Orăşenească Gherla, conscripţie veche. – Gergely alias Kir-
kosá Placsintár (aici Gergely = Kirkosá). Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1759. Vezi: Gergely, Kirkor, Kirkorovics,
Kirkos.
Kirkosfi [Chircoşfi]. Acelaşi lucru cu Gergelyfi, Kirkorovics. –
Kajtán Kirkosfi. Arhiva Orăşenească Gherla 1794. Vezi
Gergelyfi, Kirkos, Kirkosá.
Kis [Chiş]. (Khis). Formă perscurtată a turcescului kisi zade (fiu
de om liber, de nobil). Este numele turcesc al familiei Azad.
Asvadur Agha Kirkoşai Plecinterian iev Kiș Annai vărtin:
Copilul lui Asvádur, fiul lui Gergely Placsintár şi al Anei
Kis. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 42. – Márton
Kis László. Arhiva Orăşenească Gherla, 1806, nr. 1.147. –
Bogdán Kis Szongott. Arhiva Orăşenească Gherla 1808,
nr. 298. (În aceste două exemple „kis” este traducerea în
maghiară a cuvântului armean „bizdi” , în latină junior. Vezi:
Azad, Bizdi, Flora, Kicsi, Kicsiny.
Kok. Cuvânt armenesc ծիրանածին, ծիրանածնունդ dziranad-
zin, dziranadzănunt. Πορφυρογεννιτής, Porphytogennita,
in purpura natus; արքայածին, արքայորդի, որ եւ ասի
գոգ arkaiadzin, arkaiorti, vor iev asi kok: născut din os regesc,
prinţ căruia i se spune şi kok. (Őrmény Akadémiai Szótár
[Dicţionarul Academiei Armene], vol. I, p. 1017). Începând
din veacul al X-lea kok (fiul regelui) poartă numele de sor-
ginte greacă Perferugen (Berferudzen Պէրփէրուձէն[Porfi-
rogenet]). Familia Kok din Gherla şi-a luat numele maghiar
Deák. – Kristóf Balogh (Kok). Arhiva Orăşenească Gherla,
1845. Vezi: Balog, Budzeskul, Deák, Kráter.
Kokonyigá. [Coconiga]. Nume provenind din cuvântul românesc

coconiţă. Porecla unei ramuri a familii Osztián. – Márton
[Martin] Osztián alias Kokonyiga. Arhiva Orăşenească
Gherla. 1820, nr. 1.861. Vezi. Osztián.
Kokor. Formă alterată a numelui Kirkor (Gergely [Grigore]). Vezi
Kirkor, Krikor.
Kolcza [Colţa]. Provine din cuvântul românesc colţat (cu dinţii
ieşiţi în afară, mit hervorrangenden Zähnen, Dentatus. –
Ovanez Kolcza. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 5,
poz. 114. – Hacig Kolcza-ian, Registrul Decedaţilor, vol. II,
p. 21, poz. 458. – Kristóf Izsák [Cristofor Isac] alias Kol-
cza. Arhiva Orăşenească 1821, nr. 2.218. – Iuliş Kolţai ai-
sinkăn Patruban: Julia Pátrubán sau Kolcza. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 305. Theresia Kolcza alias
Páll. Arhiva Orăşenească Gherla 1836, nr. 372. „Christo-
phorus Izsák alias Kolcza” citim pe exteriorul documentu-
lui nr. 211 din anul 1798 (Arhiva Orăşenească Gherla), însă
în interiorul aceluiaşi document găsim „Isacus Kolcza alias
Kristóf” ( de unde înţelegem că numele de familie era Izsák,
Kolcza fiind porecla adică de fapt îl chema Kristóf Izsák
Kolcza.). Potrivit celor de mai sus, câte o ramură din fami-
liile Izsák, Páll şi Pátrubán purta porecla de Kolcza. Vezi:
Boghosz, Diráczhu, Izsák, Katona, Kolczátá, Pál, Pátrubán.
Kolczátá [Colţata]. O altă formă a numelui Kolcza. – Maria Kol-
czátá alias Izsák. În documentele Societăţii Negustorilor
Gherla. – Kristóf Izsák alias Kolczátá. Arhiva Orăşenească
Gherla 1813, nr. 896. – Manuşag Caitani Colţata gam Bo-
ghosian: Viola fiica lui Kajtán Kolczáta sau Boghosz (Páll
[Pavel]). Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol.II 2, p. 258,
poz. 1, anul 1819. – Theodorus Kristóf alias Kolczátá. Ar-
hiva Orăşenească Gherla, 1777 (ceea ce trebuie înţeles ca
Genealogia 161
Tódor Kolczátá-Kristóf). – Theodor Kolczát alias Deák vel

Izsák. Arhiva Orăşenească Gherla 1829. Vezi Kolcza.
Kolcser [Colcer]. = Kulcsár cuvânt maghiar [chelar, pivnicer, clu-
cer]. – Maria Dsigár alias Kolcser. Arhiva Orăşenească
Gherla 1773, nr. 153. Numele familiei Kolcser (Kulcsár) era
Dsigar. În prezent numele de familie Kolcser nu este în uz.
Komicz [Comiţ]. Porecla uneia dintre ramurile familiei Boc-
sánczi. Vezi Bocsánczi.
Kondrai. – Gergely [Grigore] Kondrai. Arhiva Orăşenească Gherla
1819. Vezi: Kandra, Kandrai, Kándrá.
Konrád. Nume german = „Kühn am Rath” = cutezător în sfaturi,
sfătuire, unealtă, curajos în fapte. – Ohannes Konrád. Re-
gistrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 288, poz. 99. – Ohan-
nes Kontrád. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 756,
poz. 139. – Mariam Andriaşin Kondradian ghină: Maria
nevasta lui András [Andrei] Konrád. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 249, poz. 102.
Konstantinápolyi [Constantinapoi]. – Anna Konstantinápolyi. Ar-
hiva Orăşenească Gherla, 1766. Această familie s-a stins.
Kontrás. [Contraş]. O altă formă a numelui Konrád. – Asvadur
Kontrás. Registrul Botezaţilor Gherla. Vol. II, p. 95,
poz. 1.020. Vezi Konrád.
Kopacz [Copaţ]. (Kopasz). – Gregorius Drágomán alias Kopacz.
Arhiva Orăşenească Gherla 1780, nr. 160. Vezi: Kendof,
Kendov, Khel, Kopasz.
Kopasz [Copas]. Numele maghiar al familiei Kendov. Vezi: Drá-
gomán, Dsecshegh, Hondag, Hánákecz, Jolbe, Kendov,
Khel, Szultán.
Kopács [Copaci]. Una dintre poreclele familiei Drágomán. Co-

paci (în limba română) înseamnă pomi, trunchiuri de pom.
Vezi. Drágomán.
Kopár. Este numele maghiar al familiei Kosza. – Christophorus
Kopár. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 310, poz.
25. (înscris de preotul Lukács Simai în 1816). Kopar Mar-
tin Krikori Kosaian vărti: Márton [Martin ] Kopár fiul lui
Gergely [Grigore] Kopár. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. III, p. 46. Khoszá era numele armenesc al familiei
Kopár. Koszá şi Kopár sunt din aceeaşi familie. Vezi: Goze,
Jagamast, Kasza, Koszá.
Kopocz = Kopasz. – Danig Kopocz. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 151, poz. 108. – Ohannes Jolbe Kopocz.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 407, poz. 97. Câte
o ramură a familiilor Dragomán şi Jolbe, purta de asemenea
numele Kopasz. Vezi Dragomán, Jolbe.
Korbul. În 1773 vestitul preot paroh al Gherlei îşi scria numele
(în Registrul Botezaţilor vol. II, p. 421, poz. 90) astfel: Cle-
mens Antonius Korbul, iar la 10 ianuarie 1781, astfel: Ego
Clemens Kobully. În 1806 preotul Czetz îşi scria numele în
Registrul Botezaţilor, vol. II, p. 118, poz. 27, în felul urmă-
tor: Martinus Korbuly . – Hacig Korbul. Registrul Deceda-
ţilor Gherla, vol. II, p. 171, poz. 88. – Albert Hacighi
Korbulian: Albert fiul lui Kristóf Korbuly. Registrul Bote-
zaţilor vol. II, p. 719, poz. 121, 1781. (Înainte nu era Albert,
ci Edelbei). – Nevasta lui János [Ioan] Korbuj. Arhiva Oră-
şenească Gherla, 1764. Familia Korbul spune că numele ei
îşi are sorgintea de la Domitius Corbulo, fratele Caesoniei,
soţia împăratului Caligula, un excelent conducător de oşti
care i-a învins, la strâmtoarea Veser, pe chauci conduşi de
Gennascus (în anul 47 d.C.), obţinând o altă victorie im-
Genealogia 163
portantă în Armenia, împotriva lui Tiridate şi regelui parţi-

lor Avere Vologeses (în anii 58 şi 63 d.C.). Aici ar fi de
amintit Calvo, un alt membru al familiei Domitii , trimis
guvernator în Asia pentru a ţine piept lui Pharnaces, fiul lui
Mithridates, care însă l-a învins la Nicopolis (un oraş din
Armenia Minor, la graniţa cu Pontos, în valea râului
Lykos.). Lübker Reallexikon[24], p. 285. Una dintre ramurile
familiei Korbul şi-a luat numele Hollósi. – Cristophorus
Korbuly senior şi alături, în limba armeană, Hacig Horop-
simei: Kristóf Horopszime (Ripszima). Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţia din 1736. Mai vârstnicul Kristóf Kor-
buly (senior) pentru a se deosebi de mai tânărul Kristóf
Korbuly (junior) îşi mai spunea şi Kristóf Ripszima, după
numele mamei sale. Korbul Antoni Horopsimei – Antal
Korbuly. Arhiva Orăşenească Gherla, 1805. – Kristóf Kir-
kosá Korbuly. Arhiva Orăşenească Gherla 1821, nr. 679.
(Adică Kristóf [Cristofor] fiul lui Gergely [Grigore] Kor-
buly). – Joannes Korbuly alias Czitrom. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1809, nr. 674. – János Korbuly abusive
[zis şi] Szoszkere. Arhiva Orăşenească Gherla 1813,
nr. 295-301. – Kristóf Korbuly (Czuczug). Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1828, nr. 1.007. – Kristóf Korbuly vulgo Ec-
clesia [Cristofor Korbuly poreclit Biserică]. Arhiva
Orăşenească Gherla 1831. – Simon Korbuly alias Ortnial.
Arhiva Orăşenească Gherla 1831. În conscripţia din 1738
(Arhiva Orăşenească Gherla) am găsit – Agopşa Korbuli
(Ակօբշայ Գօրպուլի: Jakab fiul lui Korbul = Jakab
[Iacob] Korbul) şi alături, în limba latină, Jacobus Korbulÿ.
Mai târziu au renunţat la cele două puncte de pe y şi numele
Korbuli a devenit Korbuly. (În acelaşi mod numele ծէրիկ
շիմաի a devenit Simon Simay, în Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţia din 1738). Numele familiei Korbuly era
Andruş (András [Andrei]). Vezi: Andrus, Czitron, Czuczug,

Ecclesia, Geréb, Gordul, Hercz, Herczeg, Hollósy, Horop-
szime, Korbuly, Ortniál.
Korbuly [Corbui] = Korbul. Vezi Korbul.
Korn. Din latinescul cornu şi românescul corn. Numele armenesc
al acestei familii este Godoşian (cornut, cerb). Acest nume
se întâlneşte în Orient şi în prezent: Asduadzadur Godoşian
Arevelk, nr. 807, 27 septembrie, 1886. La Dumbrăveni nu-
mele Korn = Lukács. Vezi Lukács, Mánya.
Kornás [Cornaş]. Format din numele Corn şi sufixul diminutiv
românesc. Familiile Korn şi Kornás s-au stins.
Kosotán [Coşotan]. Format din numele Kostán cu un o introdus
în corpul cuvântului. – Petrus Kosotán Izsák. Arhiva Oră-
şenească Gherla, conscripţie. Kosotán, Kosztántin, Kosztin
sunt aceeaşi familie. Această familie avea numele Izsák.
Vezi: Izsák, Kosztántin, Kosztin.
Koszá [Cosa]. Sdepană Kosovăn Tişminiţaen: István [Ştefan]
Kosza din Tişminiţa. Arhiva Orăşenească Gherla, un înscris
vechi. Vezi: Goze, Kasza, Kosza.
Kosztántin [Costantin]. Cuvânt latin, numele latin-român al fami-
liei armene Hászt. Vezi: Hászt, Kosotán, Kosztin.
Kosztin [Costin]. Numele latin Constantin, în maghiară este
Koszta, iar în română Costanu. – Krikor Kostinian gam Ka-
tărăvian. Registrul Naşterilor Frumoasa, p. 29, 1789. Nu-
mele familiei Katerev (Kattero) era Kosztin. În prezent
numele de familie Kosztin nu este în uz. Vezi: Katerev.
Kovács [Covaci]. Familia Kakiţ a primit numele Kovács, după
stabilirea în ţară [Transilvania]. – Hiripszime Kovács alias
Kákicz. Arhiva Orăşenească Gherla 1812. – Mihály Ko-
Genealogia 165
vács alias Toth. Arhiva Orăşenească Gherla, 1732. Bosnách,

Kovács (Kákicz), Polyák, Toth sunt aceeaşi familie. Vezi:
Ágopsá, Bosnách, Czuguczá, Deák, Kákicz, Polyák, Tóth.
Kovásznai [Covasnai]. Este o familie maghiară asimilată cu ar-
menii. – Józsi Hácshig sau Kristóf este de fapt József Ko-
vásznai. Arhiva Orăşenească Gherla 1830, nr. 407.
Kovrig. Cuvânt românesc. Covrigar, cocător de covrigi, vânzător
de covrigi. (Barcianu p. 441). Până acum numele Govrik
şi Kovrig se foloseau fără vreo deosebire. – Preotul Gergely
Keresztes scria Kovrig, în anul 1813 şi Govrik în 1814. –
Tódor Kovrig-ian. Registrul Decedaţilor vol. II, p. 382,
poz. 92. Tódor Ámbrus abusive [poreclit] Kovrig. Arhiva
Orăşenească Gherla 1811, nr. 1.347. – Mártinus Ámbrus
alias Kovrik . Arhiva Orăşenească 1799, nr. 240. – Marti-
nus Kovrik alias Ambrus. Arhiva Orăşenească Gherla,
1803. Numele familiei Kovrig este Ámbrus (Ambrozia era
hrana zeilor, a nemuririi). Numele său grecesc este Atha-
nas, armenesc Haraga, românesc Kovrig, turcesc Iolme-
likh. Deci cei care poartă numele de Ambrus, Haraga,
Jolmelikh şi Kovrig fac parte din aceeaşi familie. – Marti-
nus Kovrig alias Nagy. Arhiva Orăşenească Gherla 801,
nr. 161. – Mardiros Kovrig Jămborţi: Márton [Martin] Ko-
vrig din Zsombor. Registrul Decedaţilor Gherla vol. II,
p. 486, poz. 3. Această ramură a familiei locuia la Zsombor
[Jimbor]. Ramura din Dej avea în arendă pământurile din
localitatea Fegyvernek din pusta ungară şi foloseau şi
supra-numele „fegyverneki”. Vezi: Ámbrus, Ámberbó, Go-
vrik, Ládif, Zsombori.
Kozák. Cazac este numele dat unor triburi care locuiesc pe me-
leagurile de miazăzi şi de răsărit ale Rusiei şi se bucură de
anumite privilegii pentru că apără hotarele ţării. În limba
rusă cazac înseamnă atât ostaş cu lance, cât şi argat, în

limba poloneză înseamnă păstor de capre, în timp ce în
limba turcă, cu precădere în cea tătară, cazac înseamnă
ostaş nomad cu armament uşor. (Magyar ny. szót.[25],
vol. III, p. 1038). Această familie s-a stins. Vezi: Dsigár,
Katona, Osztián, Szefer, Zilifdár.
Kozocsa [Cozocea]. Nume format din cuvântul arab kuzah în-
seamnă: drac, diavol, satana, om ticălos, combinat cu şah
(domn în persană). Kozocsa este traducerea în persană a
numelui de familie armenesc Cihar. – Kuzátsai. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 31, poz. 56. – Anna Koza-
ceai-nă Ibaşfaloven: Anna Kozocsa din Dumbrăveni [Ibaş-
falău]. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol.II, p. 31, poz. 7. –
Kirkor Kozocsa. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 89,
poz. 20. Vezi: Cshár, Kazacsai, Kozocsai.
Kozocsai [Cozoceai]. Vezi Kazacsai, Kozocsa.
Kövér [Cheover]. O ramură a familiei Ákoncz care şi-a maghia-
rizat numele în Kövér [Grasu]. – Simeon Kövér. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 550, 6 august 1781. – Toros
Chiuvirian (Գիուվիրեան). Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p 557, poz. 17. – La 21 mai 1781 Kajtán Kövér din
Mezökovácsháza [Ungaria] trimitea o frumoasă scrisoare
în limba armeană, adresată lui Miklós Dániel, judele Gher-
lei, în chestiunea actelor sale armariale. Această scrisoare
este semnată Kaitan Krikori Kővérian: Kajtán fiul lui Ger-
gely Kövér. Vezi Ákoncz.
Krájováczhi [Craiovaţi]. Locuitor în oraşul Craiova din România;
craiovean. – Craiovaţi Harib Ăstepan: István [Ştefan] Chá-
rib Craioveanul. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. I,
p. 60. Această familie s-a stins. Vezi Chárib.
Genealogia 167
Krákátics [Cracatici]. Cuvânt românesc care înseamnă om cră-

cănat. – Chácsihig Krákátics. Registrul Decedaţilor Gherla,
p. 441, poz. 40. – Martini Krákátics filiola Catharina [Catha-
rina, fetiţa lui Martin Krákátics]. Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II, p 15, 31 august 1821. Această familie s-a stins.
Kráter. Numele armenesc al acestei familii era Krakir (գրագիր)
adică diac, însă poporul l-a schimbat în krater, un cuvânt
german care înseamnă pâlnie, căldare, cazan, gâtlej. – An-
tonius Krater praedii Kunágota arendatoris nobilis Joannis
Török servitor, est armenus a civitate Transilvaniae Elisa-
bethopolitana oriundus [Anton Krater, slujitorul nobilului
Ioan Török, arendaş al prediului Kunágota, este armean
născut în oraşul transilvănean Dumbrăveni]. Arhiva Oră-
şenească Gherla, 1805, nr. 1.094. Vezi: Deák, Kok.
Krêcsmárdsi [Crăcimargi]. Cuvântul de origine slavă crcimar în-
seamnă cârciumar. Pentru a-l rosti mai uşor, armenii au in-
trodus sunetul ă între c şi r. – Bogdan Krêcsmárdsi Registrul
Decedaţilor Gherla, vol.II, p. 152, poz. 14. Această familie
s-a stins.
Krêcsunián [Crăciunian]. Nume alcătuit din cuvântul românesc
Crăciun (Weinachten) şi sufixul armenesc ian (եան, fiul
lui). – Agopşa Crăciunian: Jakab [Iacob] Karácsonyi. Re-
gistrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 99, poz. 59. – Hacig
miedz Crăciunian: Kristóf [Cristofor] Karácsonyi senior.
Registrul Botezaţilor, vol. II, p. 6, poz. 129. Vezi: Hebás,
Karátsonyi, Szurugdsi.
Krêsztá [Crăsta]. Crăsda-ienţ Lusighe. Registrul Botezaţilor
Dumbrăveni, vol. I, p 149. Această familie s-a stins. Vezi:
Biluska, Krisztis.
Krêsztis [Crăstiş]. – Nigol Krêsztiş. Registrul Botezaţilor Gherla,

vol. II, p. 757, poz. 8. Vezi Kresztá, Krisztis.
Kresztya [Crestia]. Keresztes [în maghiară]. János [Ioan] Kresz-
tya, negustor din Ibaşfalău [Dumbrăveni]. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, 1791, nr, 134. Vezi: Keresztes.
Kritsa [Cricea]. În veacul trecut [al XVIII-lea] numele Cirillus
era tradus în maghiară cu Kirilla. – Kirilla Deák şi alături
în armeană Guriegh (Cirillus) Diraţui. Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţia din 1736. Numele de familie Kritsa a
fost format de popor din Kirilla = Cirillus + şah. (Kritsa =
domnul Chiril). – Ászvádur Kiricsái. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1734. – Asvadur Kirilcea-ină. Registrul Botezaţilor
Dumbrăveni, vol. I, p. 69, 1740. Vezi: Ászkricsencz, Bázár,
Biáthá, Cziriák (Cziril), Dominik, Gurjégh.
Krikor = Gergely [Grigore], Vigil. – Álekszá Der-Krikorián. Re-
gistrul Căsătoriţilor Gherla vol. I, p. 29, poz. 288. Acest
nume se întâlneşte şi în Orient: Vartan Krikorian Arevelk
nr. 805, 22 septembrie 1886. Krikor maganuamp Pászkász:
Grigore care are numele de familie Pászkász. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. I, p. 3, 14 octombrie 1714. Cei din fa-
milia Pászkász sunt Krikor. Aghacea Kirkor maganuamp
săngov sabonă: Numele domnului Gergely [Grigore] este
lada cu săpun. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 102,
poz. 1354. Krikor vor maganuamp goci Lada cu soponul:
Gergely [Grigore] căruia după familie i se zice „Lada cu
săpun”. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 60, poz. 625.
De aici a apărut numele de familie Ládai. Cei din neamul
Ládai sunt Krikor. Vezi: Hászt, , Kirkor, Ládai, Pászákász,
Vastag, Verzár.
Kristóf [Criştof]. Nume de origine elenă însemnând cel care-l
poartă pe Cristos adică îl respectă, îl iubeşte. Cel care res-
Genealogia 169
pectă crucea (Keresztély [Cristian], Krisztina [Cristina]). –

Hacig Kristófi. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 32,
poz. 631. – Hacihadur Kristofján. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 521, poz. 153. Vezi: Császápdsi, Horop-
szime, Keresztes, Mészáros.
Kristóffi. – Joachimus Christoffi. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. II, p. 116, 20 mai. – Joannes Kristoffi alias Tukmáds.
Arhiva Orăşenească Gherla 1825, nr. 890. Martinus Kristóf
şi alături în armeană Mardiros Hacighi Mitkoian: Martin
fiul lui Mitko Kristóf. Arhiva Orăşenească, conscripţia din
1736. Numele familiei Kristóf este Mitko. Lázár Kristóf şi
alături în limba armeană: Ghazar Hacihaderi Haribi: Lázár
Chácshádur Chárib. Arhiva Orăşenească Gherla, conscrip-
ţia din 1736. Deci şi familia Kristóf face parte din rândul
Haribilor, adică a celor veniţi din Polonia. Vezi: Jeremiás,
Chácshum, Pát, Tukmáds.
Kristofovics [Criştofovici]. Gergely Kristofovics. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, 1824, nr. 523. Vezi. Kristóffi.
Kriszducza [Crisduţa]. Cuvânt românesc însemnând diminutivul
lui Cristea [Cristuţa]. – Hacig Kriszduczái. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. III, p. 229, poz. 79. Acest nume de fa-
milie nu este în uz.
Krisztis [Cristiş]. Nume românesc provenit din Cristea (Kristóf). –
Ovánesz Krisztis. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II,
p. 113. – Heripsime aghacea Manughin Cristișian tusdăr:
Ripszima fiica lui Mánug Krisztis. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 355, poz. 141. Numele de familie: Krêszta,
Krêsztis, Kriszducza, Krisztis, care în prezent nu mai sunt
în uz, sunt forme diferite, dar cu acelaşi înţeles al numelui
grecesc Χριστιανός. Vezi Keresztes.
Krisztoszdur [Cristosdur]. Cuvânt grecesc care înseamnă dat de

Cristos, a Cristo datus, format din grecescul Χριστός şi ar-
menescul dur (տուր). – Sehag Cristosdur: Izsák [Isac] Kris-
tóf. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 331, poz. 44. –
Cristosdur maganuamp Muhib: Numele de familie a lui
Krisztoszdur este Muhib. Cei cu numele Muhib sunt Krisz-
toszdur. – Donovak Cristosdur maganuamp goci Şuşan:
Donovak Krisztoszdur primeşte numele de familie Susán.
Registrul Botezaţilor Gherla vol. I, p. 33. Şuşanii sunt Do-
novak. Acest nume de familie se întâlneşte şi în Orient: Ho-
vaghim Cristosdurian Arevelk, nr. 805, 22 septembrie 1886.
În prezent acest nume de familie nu este în uz.
Kroitor [Croitor]. La Dumbrăveni Krojtor; În prezent familia
Kroitor din Gheorgheni poartă numele Avedik, Kristóffi.
Cuvântul croitor vine din română şi desemnează meşterul
care ştie să croiască şi să coasă haine şi încălţări. Este forma
românească a numelui armenesc goşcar. Vezi Goskár.
Kuku. Cântecul cucului. – Adeodatus Kuku. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1831. Poreclă.
Kula. Forma prescurtată a numelui Nikula. Vezi. – Manuság Kulá.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 20. Nikulá.
Kulmig. Cuvânt armenesc format din Kul գուլ – Mardiros Kul-
migi (mig, formă de diminutiv). În documentele Societăţii
Negustorilor Gherla. Această familie s-a stins. Vezi Butá.
Kurdistán. Porecla familiei Káluszt. Vezi Káluszt.
Kurtakezü. – László Kurtakezü alias Polyák. Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţie veche. Vezi: Gárdsthev, Khezdurian.
Genealogia 171
Kuság [Cuşag]. Cuvânt armenesc (գուշակ) care înseamnă pre-

zicător, vizionar, profet. – Varteres Kusági. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. II, p. 423, poz. 116. Această familie
s-a stins.
Kutczhi. Nume care arată că purtătorul lui provine din localitatea
Kuty din Galiţia de sud [Ucraina], la graniţa cu Bucovina. –
Nigol Kuthczhi. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 182,
Kutka = Kuthk? kothaţihik? goth? – Mariam Kutkai. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. IV. p. 179. – Horopsime Kutkai
Minasian. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 44. Nu-
mele familiei Kutka era Minas. Vezi Minaszián.
Lába. Nume care provine din cuvântul maghiar láb [picior]. Este
porecla lui Vártán Bocsánczi. Vezi. Bocsánczi.
Ládai = Ládá. Vezi Ládá.
Ládá. Formă armenească a cuvântului maghiar láda [ladă] . – As-
vadur Ládá. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 84,
poz. 115. – Krikor Ladai Stephani: Gergely [Grigore] fiul
lui István [Ştefan] Láda. Registrul Căsătoriţilor Gherla
vol. II, p. 27, poz. 29. Din forma armeană Ladai a apărut
forma maghiară Ládai. Vezi: Ládai.
Ládákuszopon [Ladacusopon]. Nume provenind din cuvintele ro-
mâneşti lada+cu+săpun. – Krikor Ládákuszopon. Registrul
Botezaţilor vol. I, p. 11, poz. 1415. În prezent numele de
familie Ládá şi Ládákuszopon nu sunt în uz. Numele fami-
liilor Ládai, Ládá şi Ládákuszopon este Krikor. Vezi Kri-

kor, Ládai, Ládá.
Ládif. Cuvântul arăbesc lathif înseamnă: dulce, plăcut, ambrozie
(cibus deorum [mâncarea zeilor]). Numele arăbesc al fa-
miliei Ambrus (Kovrig). În prezent numele de familie Ládif
nu este în uz. Vezi Ambrus, Govrik, Kovrig.
Láphics [Lapici]. În limbajul armenilor autohtoni cuvântul lapici
înseamnă o boală grea. – Ohannes Lápics. Registrul Dece-
daţilor Gherla, vol. I, p. 21, poz. 205. Numele armenesc al
familiei Beteg. În prezent numele de familie Láphics nu
este în uz. La Dumbrăveni el apărea şi sub forma Ohannes
Láptis. Vezi: Ángú, Betá, Beteg, Betgi, Esztechno, Neve-
lics, Stefánovics, Tezsár.
László [Laslo]. Glorios, slăvit. Nume format din cuvintele slave
vlada (a stăpâni) şi slas (lumină). În latină Ladislaus, Vla-
dislaus de aici Ulászló. Cei din familia László se numeau
Vasil, dar numele lor nu era împrumutat din română pentru
că noi am avut şi un domnitor cu numele Vasil. – Hacig
László: Kristóf [Cristofor] László. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, 1 februarie 1821. – László altfel Hácsun
László (se traduce László fiul lui Kristóf László, pentru că
Hácsun este o forma alterată a lui Hacsum). Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1833. – Dávid László şi alături în armeneşte
Tavit Vasili. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din
1738. – András [Andrei] Násztur alias László. Arhiva Oră-
şenească Gherla, conscripţie. – Christophorus László şi ală-
turi în armeneşte Hacig Nasturi. Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţia din 1736. Numele familiei Násztur este
László. – András László şi alături armeneşte Nastur Do-
nighi. (Tatăl lui era tot Donig, deci N. D. fiul lui Donig.
Traducătorul care nu era armean nu ştia că Donig era pres-
Genealogia 173
curtarea lui Dominic, motiv pentru care ar fi trebuit să scrie

Domonkos [Dominic] şi nu András [Andrei]). Arhiva Oră-
şenească Gherla, conscripţia din 1736. – Catharina Kapatán
alias László. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 69.
Cei care se numesc László, Kapatán, Lászlóffi, Násztur
sunt din aceeaşi familie. Vezi: Kapatán, Lászlófi, Násztur.
Lászlófi [Laslofi]. (Această familie îşi scrie numele cu doi de f:
Lászlóffy). Este traducerea maghiară a numelui armenesc
Vasilian. – Antonius Lászlóffi. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol.III, p. 40, poz. 149. – Isaacus Lászlóffi şi alături
armeneşte Sehag Nigoli Nasturi (Izsák [Isac ] fiul lui Miklós
[Nicolae] Lászlóffi = László = Násztur). Arhiva Orăşe-
nească Gherla, conscripţia din 1736. – Anton Lászlóján
Հայաքաղաքիս արժանաւոր Պիրօվը. Onorabilul Antal
Lászlóffi merituosul jude primar al Gherlei. Registrul De-
cedaţilor Gherla, vol. II, p. 453, poz. 94, 1809. – László
Alexai Kapataian: László fiul lui Elek Kapatán; fratele lui,
preotul mehitarist de la Veneţia îşi scria numele Basilius
Lászlóffi հոգեւոր յայր կրօնաւոր Անտօնեան: Părin-
tele spiritual Balázs Lászlóffi, călugăr în ordinul Sfântului
Anton. Arhiva Orăşenească Gherla 1798, nr. 192. Vezi:
Czánki, Kapatán, László, Násztur, Vászil.
Láth. Cuvântul armenesc լաթ înseamnă haină, veşmânt. – Cat-
harina Lucae Lát. Registrul Căsătoriţilor vol. II, p. 278,
1824. – Bedrosz Láth-ian. Registrul Decedaţilor vol. II, p. 227,
poz. 47. – Joannes Petri alias Láthe-Goskár. Arhiva Orăşe-
nească conscripţie (quatra classis opificum [a patra grupă
de meşteri]). Numele familiilor Láth, Láthegoshkár, Kêrpit
este Petri (Bedros = Peter [Petru]). Vezi Bájáczhi, Bedrosz,
Kêrpit, Láth, Láthegoskár, Petri.
Láthegoskár [Lategoşcar]. Cuvânt armenesc լաթէկօշգար care

înseamnă confecţioner de încălţări: cizmar, pantofar. În tur-
ceşte cizmegi, gimegi. – Bedros Láthegoskár. Registrul De-
cedaţilor Gherla, vol. II, p. 181, poz. 113. Dacă Láth este
numele unei familii în viaţă, numele Láthegoskár nu mai
este în uz. Vezi: Csizmadia, Csizmás, Csobotár, Goskár,
Kerpit, Láth, Schuster, Toderás.
Láthi [Lati]. Numele de familie Láthi este declinat cu sufixul po-
sesiv armenesc. – Lukács Láthi (Lukács fiul lui Láth). Ar-
hiva Orăşenească Gherla 1780. Vezi. Láth.
Lázár [Lazar]. Cuvânt de origine ebraică format din El (Dumne-
zeu) şi hazar (a ajuta), având înţelesul Cel ajutat de Dum-
nezeu. În armeană (E)l(i)azar. – Vartan Lázárján Registrul
Decedaţilor vol. II, p. 20, 1 iunie 1822. – Ghazar Ghazarian
Voitin vărtin: Lázár Lázár fiul lui Voith. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. I, p. 119, poz. 1475. Vezi: Bor, Jursa,
Szentpéteri, Voith.
Lebed [Lebed]. Cuvintele turceşti ebedi, ebedel inseamnă: dura-
bil, veşnic, nemuritor. Din cuvântul ebed s-a format numele
Lebed. Lebed este numele turcesc al familiei Haraga. –
Stephan Lebedê. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I p. 94.
poz. 1.013. – Hatună Lebedin ghină: Hatun nevasta lui
Lebed. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 72, poz. 19.
În prezent acest nume nu este în uz. Vezi Hárágá.
Léháczhi [Lehaţi]. Lehaţi este un cuvânt armenesc care înseamnă:
din Polonia, polonez, leah. Lehasdan sau Leh = Polonia.
Lehaţi hai (Լեհացի հայ) armean din Polonia. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 128, poz. 1.555. Iolbeh Lehţi
(Լեհցի). Registrul matricol din Dumbrăveni. Vezi Chárb,
Ilách, Lengyel.
Genealogia 175
Lêkêtus [Lăcătuş] = Lakatos [Lăcătuş]. – Andrias Lêkêtus. Re-

gistrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 126, poz. 1536. Această
familie s-a stins.
Lelovics [Lelovici]. (= Lehovici= Lengyelfi [al Leahului]
Lengyel [Lenghel]. Traducerea în maghiară a numelor armeneşti
Ilach şi Lehaţhi. La Dumbrăveni cei din familia Chárib sunt
Lengyel. Şi la Gherla o ramură a familiei Lengyel se nu-
meşte Chárib. – Mihály Budzát Lengyel. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, 1796, nr. 327. – Menás Lengyel sau Gábrus.
În documentele din 1838 ale Societăţii Negustorilor
Gherla. – Lengyel Jásik auriga Gorove Christophori [Len-
gyel Jásik, vizitiul lui Cristofor Gorove]. Registrul Dece-
daţilor Gherla vol. II, p. 86, poz. 158. – Lázár Lengyel
Szöcs. Arhiva Orăşenească Gherla 1766. – András Lengyel
altfel Donig Szöcs [cojocaru] (trebuie înţeles András fiul
cojocarului Donig Lengyel). – Kristóf Donig Lengyel Szöcs
(Kristóf fiul cojocarului Donig). Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţie. – András Lengyel fiul lui Kristóf Szöcs
(corect András fiul lui Kristóf Lengyel-Szöcs). Arhiva Oră-
şenească Gherla, 1800. – Gergely Lengyel şi alături în ar-
meană Kirkor gur Zadighi (Gergely Vak-Zakariás [Grigore
al lui Zaharie orbul]. Arhiva Orăşenească Gherla, conscrip-
ţia din 1736. – Hankoin vărtin Ohannesă Ilahaţergărină:
János [Ioan] fiul lui Hanko din Polonia. – Ilahaţ ergăren
Kaitan Mahlar: Kajtán Machlár din Polonia. (Ambele citate
au fost luate din documentele Societăţii Negustorilor Gherla).
Familiile Gábrus, Gur, Hánko (Hankovics), Máchlár, Zádig
(Zachariás) au venit din Polonia. – Gergely [Grigore] Len-
gyel alias Hornoj. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie.
Vezi: Chárib, Gábrus, Gámenczi, Gogomán Ilách.
Leon. Cuvânt grecesc λέων înseamnă leu. În limba armeană
ariudz, în turceşte aslan, în arabă arslan. Istoria pomeneşte
mai mulţi regi cu numele Leon. Capul acestei familii a fost

foarte curajos şi viteaz în luptă, drept pentru care a fost su-
pranumit „inimă de leu”. Λεοντόθυμος: che ha il cuor di
leone, corragioso, ariudzisird uneţogh (առիւծի սիրտ
ունեցող): – Leoni Frênkucz. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 169, poz. 26. Acest nume de familie se
întâlneşte şi în Orient: Levonian Arevelk nr. 739, 3 iulie
1886. Vezi Ászlán.
Lepcshiusczhi [Lăpciuşţi]. Lipscan, din Lipsca. În prezent acest
nume nu este în uz.
Licidur [Liţidur]. Nume armenesc compus din două cuvinte:
„toarnă şi dă”. – Deodatus Licidur. Arhiva Orăşenească
Gherla 1793, nr. 253. – Kirkor Leoni Liciduri (լիցիտու-
րի). Arhiva Orăşenească Gherla 1792. Gergely Leon spu-
nea greşit cele trei cuvinte armeneşti. În loc de „liţ u dur”
spunea „liţ i dur” şi aşa s-a ales cu porecla Liţidur. În pre-
zent numele de Liczidur nu este în uz. Anton Liczidur
Tráisztádsi. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 297,
poz. 170. Vezi Tráisztádsi.
Likhoh [Likoh]. Cuvântul armenesc lik = leţun înseamnă plin, în-
desat. Garabed Likhoian Oskerici: János [Ioan] Likhoh au-
rarul. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 563, poz. 55. –
Likoján (լիգօեան). Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 555. Această familie s-a stins.
Liszki [Lischi]. Cuvântul arab lisk înseamnă neatins, neprihănit. –
Bedros Lisk-i-ian. În documentele bisericii parohiale
Gherla. Această familie s-a stins.
Livonján [Livonian]. Forma armeană a numelui Leon. Vezi Leon.
Logos. Cuvântul grecesc λόγος înseamnă Cuvântul Domnului,
verbo di Dio (բանն Աստուծոյ). Numele grecesc al fami-
Genealogia 177
liei Der. Lukács [Luca] Logos. Registrul Botezaţilor Gherla,

vol. II, p. 26, poz. 155. Vezi: Der, Cháftándsi, Gazda.
Lokován [Locovan]. Cuvânt românesc însemnând localnic. –
Kirkor Lukován. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie.
London . În prezent această poreclă nu este în uz.
Luka. Formă prescurtată a numelui Lukács. – Kájtán Luka-i
Tüzes-ján. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 187,
poz. 131. Numele familiei Tüzes este Luka (= Lukács).
Vezi Lukács, Tüzes.
Lukács [Lucaci]. Numele înseamnă strălucitor şi provine din cu-
vântul latinesc lux (lumină, strălucire). Această familie
importantă a dat doi miniştri (Béla Lukács, László Lukács)
şi un secretar de stat (György Lukács senior), un comite
supreme (dr. György Lukács), un academician (Antal Lu-
kács) şi mai mulţi membri marcanţi ai parlamentului. Cei
din familiile Dragomán, Dsigár, Gágughm Kristóf, Korn
formează aceeaşi familie cu numele Lukács. Vezi: Drágo-
mán, Dsemri, Dsigár, Gágugh, Korn, Kristóf, Luka.
Lukácsfi [Lucacifi]. Traducerea în maghiară a numelui armenesc
Ghugasian. La Dumbrăveni numele Lukácsfi = Tukmács.
Vezi Kristóffi, Tukmáds.
Lukácsi [Lucaci]. Nume de familie format din numele Lukács şi
sufixul posesiv armenesc i. Hacig Lukácsi: Kristóf [Cris-
tofor] fiul lui Lukács. Registrul Botezaţilor Gherla 1744,
vol. II, p. 28, poz. 336. Mândria acestei familii este Kristóf
Lukácsi, eruditul autor al lucrărilor „Magyarok őselei”
[Strămoşii maghiarilor], „Historia Armenorum Transsilva-
niae”, fost protopop paroh devotat al Gherlei. Prin lucrările
sale benefice pentru oraş, prin erudiţia şi acţiunile sale de
binefacere (înfiinţarea Aşezământului pentru orfani „Szent
Gergely” [Sfântul Grigore Luminătorul], Kristóf Lukácsi

a adus strălucire acestui nume armenesc autohton. Fie-i
memoria binecuvântată! Biografia sa a fost elaborată de
condeiul nepretenţios al autorului lucrării de faţă. Vezi: « A
Szamosújvár, városi örm kath. gymnasium Tudósitványa »
[Publicaţia Gimnaziului armeano-catolic al oraşului
Gherla], anul şcolar 1876-7). – În documentele din 1821,
ale Societăţii Negustorilor Gherla, găsim numele Domokos
şi Joachim Gur-Lukács. În 1822, în aceleaşi documente
găsim doar Domokos Lukács. Este vorba de tatăl marelui
Kristóf Lukácsi care îşi scria numele Domokos Lukácsi, în
loc de Lukács-i, iar în armeneşte Ies Dominic Lucaci (Ես
Տօմինիգ Լուգաչ, Eu Domokos [Dominic] Lukács). Ar-
hiva Orăşenească Gherla 1830, nr. 328. – Ies Krikor Lucaci
(Լուգաչի) Chiperdju: Eu Gergely [Grigore] Kiperdsi-Lu-
kácsi. Arhiva Orăşenească Gherla 1777. Cei care se nu-
mesc Kiperdsi (Piperdşi) au numele de familie Lukácsi.
Vezi: Gágugh, Kiperdsi, Lukács, Lukácsfi.
Lukucz [Lucuţ]. Nume format din Luca şi sufixul diminutiv româ-
nesc uţ. Pe partea exterioară a unui document găsim Mar-
tinus Lukucz, iar în interior: Márton [Martin] Lukács (este
vorba de o petiţie înaintată de János Verzár către consiliul
orăşenesc). Arhiva Orăşenească Gherla 1805, nr. 348. –
Emanuel Lukucz altfel Lukács. Arhiva Orăşenească Gherla,
1822, nr. 86. Vezi Lukács.
Luleán. Formă a numelui Ulián cu un L la începutul cuvântului. –
Lukács Luleán. (Dintr-o scrisoare adresată din Gheorgheni,
judelui nostru primar, în 2 octombrie). Arhiva Orăşenească
Gherla. Vezi. Ulián.
Lulim. Porecla ramurii Ohánnesz a familiei Placsintár. Lulim este
forma deformată a numelor Luleán, Ulián, Vezi: Ohánnesz,
Placsintár, Ulián.
Genealogia 179
Lupig. Nume format din cuvântul românesc Lup şi sufixul dimi-

nutiv armenesc ig. Vezi. Farkas, Kál, Wolf.
Lupul. Traducerea în română a numelui armenesc Kál. – Deoda-
tus Ázbej alias Lupu. Arhiva Orăşenească Gherla, con-
scrpţie. Numele familiilor: Farkas, Kál (Gál), Lupig, Lupul,
Volf este Ázbej. Vezi aceste nume şi Ázbejfi.
Luszigian [Lusighian]. Numele armenesc al familiei Lukács. –
Lusig Kapriel-in Lusighian vărtin: Lukács [Luca] fiul lui
Gábor [Gabriel] Luszigián (Lukács Lukács). Registrul
Decedaţilor vol. II, Gherla, p. 369, poz. 183. – Ies Der
Ohannes Creciuni Lusighian avakereţ kaghakis Elisabeta:
Eu, popa János [Ioan], protopopul oraşului Dumbrăveni,
fiul lui Karácson [Crăciun] Luszigián. Registrul
Căsătoriţilor Gherla vol. II, p. 109, poz. 28. – Hohannes
Creciuni Lusighianţ (Յօհաննէս Գրէջունի Լուսիկեանց).
Registrul Botezaţilor Gherla vol. I, p.1. Deci numele lui
János Karácsonyi, fostul preot paroh al oraşului Dumbrăveni,
nu era János Karácsonyi, ci János Lukács. Însuşi preotul
paroh de fericită amintire scria în 1755 (vezi Registrul
Botezaţilor vol. II): Ies Der-Hohannes vărti Creciuni Lusi-
ghian (Ես ՏէրռՅօհաննէս,որդի Գրէջունի Լուսիկեան,
փիլիսոփայութեան եւ Ածաբանութեան վարդապետ
և առաքելական միսիօնար: Eu preotul János [Ioan],
fiul lui Karácson [Crăciun] Lukács, doctor în filosofie şi
teologie şi misionar apostolic). Vezi Lukács, Mártha.
Lutz [Luţ]. Formă prescurtată a numelui Lu(ku)cz – Supplex li-
bellus Lucae Márton alias Lukucz [Cererea lui Luca Már-
ton, zis şi Lukucz] (Corect Martini Lukács alias Lukutz),
Arhiva Orăşenească 1783. – Márton Lutz negustor din
Gherla. Vezi Lukutz.
Macskási [Macicaşi]. Numele maghiarizat al familiei Keczá; La

Dumbrăveni Macskási = Trásztádsi. În prezent numele de
Macskási nu este în uz. Vezi Kándrá, Keczá.
Machlár [Mahlar]. Cuvântul armenesc maluh (մալուխ) înseam-
nă cămilă. Prin transpoziţia literelor se ajunge la machlu,
machla, machlar, iar printr-o re-ordonare a lor se obţine
chamul, de unde camel(us) şi cuvântul arab gamal, geamal.
Numele Machlár înseamnă negustor de cămile, adică nu-
mele armenesc al familiei Kameller. – Ilahaţ ergăren Kajtán
Mahlar: Kajtán Machlár din Polonia (Lehia). În documen-
tele Societăţii Negustorilor Gherla. – Krikor Máchliar.
Arhiva Orăşenească Gherla, protocol din 1736. – Kirkor
Máchlare. În documentele Asociaţiei (Breslei) Tăbăcarilor
Gherla 1740. Această familie s-a stins. Vezi Kámeller.
Makra [Macra]. Formă prescurtată a numelui Makrai. János Makra
alias Bulbuk. Arhiva Orăşenească Gherla 1823, nr. 1.279.
Makrai. Nume de familie întâlnit şi la maghiari. – Péter Makra
alias Bulbuk. Arhiva Orăşenească 1821, nr. 984. Makrai este
porecla uneia dintre ramurile familiei Bulbuk. Vezi Bulbuk.
Malombiró [Judecătorul morilor]. Supranumele este supranumele
uneia dintre ramurile familiei Bocsánczi (Gherla). – Ha-
cihadur Malombirov. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I,
p. 40, poz. 418. Vezi Bocsánczi.
Marudek. Familie armenizată. – Bedros Maradik. Registrul
Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 15, poz. 264.
Marosán [Maroşan]. Marusán. Nume format din (Már)maros
(comitatul [Maramureş] cu sufixul românesc „an”. – Lukács
Genealogia 181
Marusán Registrul Decedaţilor Gherla, vol. I, poz. 16. –

Minas Marusán. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 124,
poz. 1.519. Vezi Árzsintár, Goldschmied, Maramaros,
Marosfi, Márámorus-czhi, Ötvös, Törös.
Marosfi [Maroşfi]. Numele maghiar al familiei Marosán care
locuieşte la Baia Mare. Vezi: Marosán, Máramoros, Márá-
morusezhi.
Machoch [Mahoh]. Cuvânt armenesc (մախոխ) care înseamnă
borş, supă acră de post, preparată din făină şi frunze de
mentă. Dublând silaba a doua, oamenii din popor din ma-
choch au făcut mochmoch. Numele se întâlneşte şi în Orient:
Boghos Machochian, Arevelk nr. 732, 25 iunie 1886. Vezi
Mochmoch.
Mádzun. Cuvânt armenesc (մաձուն) care înseamnă lapte acru
(poreclă). – Ghazar Săhaghi Madzun-i: Lázár [Lazăr] fiul lui
Izsák [Isac] Mádzun. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 565, poz. 78. Această familie s-a stins.
Máhdészi [Mahdesi]. – Ies Mahdesi Diraţu Minas. Dintr-o
scrisoare armenească trimisă din Sibiu şi datată în anul
ռձկէ 1167+551= 1718. Arhiva Orăşenească Gherla, cores-
pondenţă. Vezi: Dirácihu, Hádsi, Meghdesz.
Májráméncz [Mairamenţ]. Nume echivalent cu Amariei (Mairam =
Maria în armeană + sufixul de provenienţă enţ). – Sahag
Agopi Májrámencz, în Registrul matricol din Frumoasa.
Această familie s-a stins. Vezi Máruskáján.
Mákárián. Nume grecesc μακάριος însemnând fericit, felix, bea-
tus, în turceşte kutlu. – Mariam Angsendi Makarian. Între
documentele bisericii parohiale din Gherla. Această familie
s-a stins. Vezi: Bedo, Bodog, Chutlube.
Mákrá. Formă mai scurtă a numelui Makrai. Vezi Makrai.

Mákszim [Maxim]. Vezi Máxim.
Málángá. Cuvântul armenesc maghaza (մաղազա) înseamnă:
pivniţă, cramă (Weinlager, Weinmagazin, kinedun (գինէ-
տուն). La transcriere grupul de litere gh (ղ) s-a trasformat
în l. Este un alt nume armenesc al familiei Bor (Kinovian).
Compară şi cu numele vinului de Malaga. – Katicz Má-
lánga. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 140. Anul
1836. În prezent acest nume nu este în uz.
Máli. Cuvântul arab malie înseamnă avere, bani, bogăţie, visterie,
reşedinţă regală, palat (palatium, regia aedes, domus) =
Gáspár [Gaşpar]; armenii acestei părţi de ţară folosesc acest
cuvânt şi pentru comorile găsit în pământ. – Bogdány
[Bogdan] Máli alias Gajzágó. Arhiva Orăşenească Gherla,
1800, nr. 472. – Martinus Máli alias Gajzágó. Arhiva
Orăşenească Gherla 1802, nr. 1.030. Familiei Máli i se zicea
şi Gajzágó. Izsák Máli a fost acel Izsák [Isac] Şchiopul
(Gagh Sako = Gajzágó) de la care provine numele familiei
Gajzágó. Gajzágó şi Máli sunt aceeaşi familie, lucru dove-
dit şi de protopopul paroh Kristóf [Cristofor] Gajzágó care
în armeană îşi spunea Kerharkeli der Malin: Máli, proto-
popul paroh. La stabilirea în ţară această familie se numea
Mali. Numele Gajzágó a apărut în această patrie. Numele
Mali se întâlneşte şi în Orient: Agha Malian Garabed.
Masis, nr. 2.559, 9 martie 1880. Vezi: Ágoston, Chodsá,
Dobál, Gajzágó, Gágh (Gál I, Gáspár, Gêzducz, Sánta.
Málikh [Malik]. Cuvânt arăbesc, însemnând domn, comandant.
Եթէ պատահի, որ հայերը եւ պարսոկները կռիւ
անեն,զգործ գանգատի հասցնեն դատաւորի կամ
մալիքի (գիւղատէրի)մօտ:՝[pag. 119]: Iete badahi, or
Genealogia 183
haieră iev barsigneră găriv anen, ăzkordz kankadi hasţănen

tadavori gam maliki (kiughaderi) mod: dacă armenii şi per-
sanii se sfădesc se duc cu jalba în faţa birăului sau „ma-
likh”-ului din sat, citim în numărul 56, din 14 martie 1891,
al revistei „Armenia” din Marsilia. Málikh este numele
arab al familiei Voith. – Toderás Málikh, Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. II, p. 255, poz. 88. În prezent numele Ma-
likh nu este în uz. Vezi Voith.
Málta. Numele unei insule din Mediterană. – Bedros Málta. Între
documentele bisericii parohiale din Gherla. Această familie
s-a stins.
Mám. Cuvântul armenesc մամ înseamnă bunică. Acest cuvânt
apare în multe limbi: în greacă: mamma, mamme, însemnând
mama mare, sân, mamelă; în latină: mamma, mammalia (ma-
melă); persană: mam şi mama, mamă şi regină. În maghiară;
mama, anya, sub formă modificată: mami, mámi, mamika,
mámika, mamus, mamuska; în română: mamică, mamiţă,
mamişoară. – Gergely Kristóf şi alături în armeneşte: Krikor
Vazani Mamu. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din
1736. Cei care poartă numele de: Mám, Vázán, Fugá,
Fugulyán, Dajka, Embej au avut cu toţii numele Gergely.
Vezi Fugá, Fugulyán, Gergely, Vázán.
Mámicz. – Nigol Mámicz. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 269, poz. 34. – Nicolaus Mamicij şi alături armeneşte:
Nigol Donighi Mamiţoia-i (Nicolae fiul lui Danig
Mamiţoaia). Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din
1736. Vezi: Mám, Mámiczoiá.
Mámiczoiá [Mamiţoia]. Mamiţ, Mamiţoia este numele românesc
al familiei Mam. – Nigol Mamiczoia-i. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. II, p. 47, poz. 102. Vezi: Dajka, Embej,
Ember, Mám, Mámicz, Tájeg.
Mánási [Manaşi]. Cei din familia Mánási fuseseră Málnási, după

numele localităţii Málnás Băi, din ţinutul Trei Scaune. –
János Imre Málnási. Arhiva Orăşenească Gherla, 1821,
nr. 1.046. – Miklus Málnási. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. IV, p. 215.
Mángárul. Format din numele de familie armenesc Angar la care
s-a adăugat un m în faţă şi articolul hotărât românesc la
sfârşit. – Petrus Mángárul, armenus, religione catholicus
[Petruş Mángárul, armean, catholic prin credinţă]. Arhiva
Orăşenească Gherla, conscripţie. Vezi Ángár.
Mánug. Emanuel. – Manughian maganuamp Voit: Numele de fa-
milie al lui Manug este Voith. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. I, p. 3, 17 august 1714. Cei care se numesc Voith sunt
din familia Manug. Acest nume de familie se întâlneşte şi
în Orient: Aliksan Manughian. Arevelk, nr. 768, 9 august
1886. Vezi: Ákoncz, Emanuel, Kom, Mánya, Meghdesz,
Vászlovszki, Voith.
Mánya [Manea]. În Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 27,
poz. 24, citim: Ես Տր-Խաչիկս Մանուկիան: Ies Der
Hacigăs Manughian: Eu preotul Kristóf Manugián, iar cu
o poziţie mai jos: Ego Christophorus Mánya, în timp ce la
poziţia 27, acelaşi preot scrie D. Christophorus Mánuel
Cap. Eccl. B. M. V Annuntiatae Szamosujváriensis 1751,
sept. 28 [Domnul Cristofor Mánuel, capelan al bisericii
Fericitei Fecioare Maria a Bunei Vestiri din Gherla, 28 sept.
1751]. Deci Mánya = Manug = Emanuel. – Vartan Mánya.
Registrul Botezaţilor Frumoasa, vol.II, p. 34. Vezi: Ema-
nuel, Korn, Mánug, Meghdesz, Voith.
Márámárusán [Maramaruşan]. Din Maramureş. – Melhon Manughi
Hasoian Maramorușan. În documentele Societăţii Negus-
Genealogia 185
torilor Gherla. Deci numele familiei Márámorusán (= Ma-

rosán) era Chaszoján. Familiile Árzsintár, Chászoján, Ma-
rosán, Márámorusán, Márámorusczhi, Ohánnesz, Oszkerics,
Ötvös (Goldschmied) sunt una singură cu numele Ohánnesz.
Márámorusczhi [Maramoruşţhi]. Maramureşean. Vezi: Marosán,
Márámorusán, Ohannesz.
Márgoszián [Margosian]. Márgos (Marcu) este un nume de ori-
gine ebraică, având semnificaţia strălucitor. Latinescul
Marcus = baros. De aici Carol Martel, în evul mediu. –
Săhag Margosian: Izsák [Isac] Márkfi [a lui Marcu]. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol.II, p. 542. Vezi: Márko, Már-
kovics, Márkulá.
Márdirosz [Mardiros]. Formă transformată a cuvântului grecesc
μάρτυρος care înseamnă martir, în armeneşte nahadag. Ar-
menii folosesc numele de Mardiros pentru Márton [Martin]
(Martinus). – Vartan Márdirosz. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 170, poz. 51. Acest nume de familie se întâl-
neşte şi în Orient: Haruthiun Der Mardirosian. Arevelk,
nr. 765, 9 august 1886. – Mardiros Hădălbeh maganuamp
Sabongi: Albert Mártonfi [Albert fiul lui Martin] cu numele
de familie Szábondsi (Săpunaru). Registrul Decedaţilor
Gherla, p. 8, poz. 64. – Mardiros vor maganuamp Papuggi:
Numele de familie al lui Mardiros este Pápugdsi. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 22, poz. 89. Numele familiilor
Szábondsi (Săpunaru) şi Pápugdsi era Mardirosz (Mártonfi
[a lui Martin]. Vezi: Mánon, Mártonfi, Pápugdsi, Szápondsi.
Markó [Marco]. = Márk, Marcus. – Mánug Márko. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. I, p. 8. Vezi: Márgoszián, Márkovics,
Márkulá.
Márkovics [Marcovici]. Format din numele Marc şi sufixul slav

„vici”. – Mánug Márkovicsián. Registrul Botezaţilor Gherla
vol. III, p. 103, poz. 78. – Márton Manughi Marcovician
gam Mărcuţian: Márton [Martin] Márkovics sau Mêrkucz.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 45. De-alde Már-
kovics mai sunt numiţi şi Mêrkucz. Acest nume de întâl-
neşte şi în Orient: Aharon Markarian. Arevelk nr. 995, 12
mai 1887. Vezi: Khendsi, Márgoszián, Márko, Márkula,
Mêrkucz.
Márkula. Diminutiv al numelui Márk. – Bogdan Márkula. Regis-
trul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 3, poz. 53. – Minas
Márkula-i. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p.25, poz. 145.
Vezi Márko.
Márnai. Forma maghiarizată a numelui Marne – Martinus Már-
nai Czapolya. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 71.
Vezi: Caopolya, Márne.
Márne. Cuvântul armenesc marmnegh (մարմնեղ) înseamnă
cărnos, corpulent, carnossus, corpulentus, opimus; din acest
cuvânt mar (m)ne(gh) s-a format numele Marne; Marne
este numele armenesc al familiei Kövér. – Hagop Márêne-
ján. Registrul Botezaţilor Gherla, vol.II, p. 417, poz. 53. –
Jacobus Jakab alias Márne. – Jakab Bogdány alias Márne.
Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. – Lusig Márnai
Szácháján. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. Având
în vedere exemplul anterior în care numele Márnai = Czo-
polya, iar Czopolya = Ágopsá. Cei care poartă numele
Ágopsá (Jakab [Iacob]), Czopolya, Kövér (Ákoncz), Már-
nai, Márne, Száchá sunt din aceeaşi familie. Vezi Márnai.
Mártha. În limba ebraică Martha înseamnă amărâtă, iar în limba
asiriană regină. – Gregorius Lukács alias Mártha. Arhiva
Genealogia 187
Orăşenească Gherla 1790, nr. 203. Numele său armenesc

era Լուսիկ Մանուկի Լուգուցիան – Lusig Manugi Lu-
cuţian: Lukács [Luca] fiul lui Manug Kis Lukács [Lucuţ].
Numele Manug (Emanuel) a fost tradus în mod greşit Már-
tha. Începând de atunci această ramură a familiei Lukács
se numeşte şi Mártha. Gregorius Lukács seu Mártha.
Arhiva Orăşenească Gherla 1790. – Gregorius Lukács alias
Mártha. Arhiva Orăşenească Gherla 1796. – Márthá alias
Nikos Gergely, civis din Gherla. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1796, nr. 223. Numele familiei Mártha este Nikos.
Vezi: Lukács, Nikos.
Márton. Numele înseamnă luptător şi provine din latinescul Mars,
martis şi este numele maghiar al familiei Márdirosz. – Gre-
gorius Márton alias Ursuly. Arhiva Orăşenească Gherla
1805, nr. 1.091. – Christophorus Márton şi alături armeneşte
Hacig Retedşare (Kristóf Retezár). Arhiva Orăşenească
Gherla conscripţia din 1736. Numele familiilor Urszuly
(Donogan) şi Retezár este Márton. Vezi: Donogán, Márdi-
rosz, Mártonffi, Pászkáz, Retezár, Schuster, Urszuly.
Mártonfi. Traducerea maghiară a numelui Márdirosz. – Ánton Már-
tonfiján. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 302, poz.
30. Numele Mártonfi apare pentru prima oară la Gherla în
27 februarie 1788. De atunci ambele nume Márdirosz şi
Mártonffi au fost folosite în paralel. – Rózsi Mártonfi alias
Kovács. Arhiva Orăşenească Gherla 1789, nr. 120. Bosnyák,
Donogán (Urszuly), Kovács (Kákisz), Márdirosz, Márton,
Mártonfi, Polyák, Retezár, Tóth sunt aceeaşi familie. Vezi
pe acestea şi pe Bogdánffi, Gajzágó, Lukács.
Máruskáján [Maruşcaian]. Forma românească a numelui maghiar
Mariska. – Angsend Máruskáján. În documentele bisericii
parohiale armene din Gherla. Această familie s-a stins.
Vezi: Májráméncz.
Másvilági [Maşvilaghi]. Traducerea în maghiară a numelui ar-

menesc Anden [de pe tărâmul celălalt]. Vezi Ánden.
Mászlin [Maslin]. Din cuvântul românesc măsliniu, olearis, olea-
rius. Numele românesc al familiei Miron. În prezent nu-
mele Mászlin nu este în uz. Vezi Dsirách, Gyertyánfi,
Geron, Miron.
Másztig [Mastig]. Cuvânt grecesc μαστίχη având înţelesul: care
arde bine, răşină, masticha, mastix, în armeneşte mazdake,
dziut (ձիւթ). Numele grecesc al familiei Miron. – János
[Ioan] Másztig, negustor la Zlatna. Dsirách, Gyertyánffi,
Geron, Mászlin, Másztig, Miron sunt aceeaşi familie. Vezi
pe acestea. – Tavit Asvăderi Masdigi: Dávid fiul lui Bogdán
Másztig. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. II, p. 133,
poz. 61.
Mát . Formă prescurtată a numelui Máté [Matei]. Cuvânt ebraic
care înseamnă dar, donaţie. – Hovágim Mát-i. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 558, poz. 7. Acest nume de
familie se întâlneşte şi în Orient: Hacig Madtheosian. Are-
velk, nr. 805, din 22 septembrie 1886. Această familie s-a
stins.
Máxim. Formă alterată a numelui Angsend. – Hacig Máksen
(մագսըն). Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 330. poz.
40. – Hacig Mákszim-i. Registrul Căsătoriţilor vol. II, p. 50,
poz. 16. – Máxin Verdzár şi alături armeneşte Angsend
Verzari (Անկսէնտ Վրձարի). Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţia din 1738. Máxim = Ángszend = Oxen-
dius. – Andreas Maxin alias Jogomost. Arhiva Orăşenească
Gherla 1812, nr. 929. – Antonius Maxin şi alături
armeneşte Anton Samtartev-i. Arhiva Orăşenească Gherla,
conscripţia din 1738. Numele familiei Számtartó era Maxin
Genealogia 189
(=Ángszend, Oxendius). Vezi: Ámbur, Angszend, Erős,

Hászt, Jagamast, Kirkor, Kopár, Oxendius, Számtartó,
Vastag, Verzár.
Mechitár-ián. Cuvânt armenesc (մխիթար) care înseamnă: ali-
nător, cuvântător. Mechitar = Barnabas (ebraică), Trostshon,
Sohn dest Trostes [fiul alinării, consolării]. – Rebika Me-
chitárián. Registrul Botezaţilor Gherla vol. III, p. 132. –
Anna Mechithárián. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II,
Méd. Forma prescurtată a numelui Méd(iasczhi). La Dumbră-
veni: Vaszil Médi. Vezi Mediasczhi.
Médiasczhi [Mediaşţhi]. Numele oraşului Mediaş cu sufixul de
provenienţă ţhi . – Danig Médiasczhi. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. I, p. 51, poz. 477. – Luszig Angszend Médias-
czhi, Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. I, p. 32. – As-
vadur Ováneszencz Médiasczhi. Registrul Botezaţilor
Dumbrăveni vol. I, p. 66. – Este vorba de familiile Ángs-
zend şi Ovánesz din Dumbrăveni care s-au mutat la Mediaş
şi mai târziu şi-au luat numele după acest oraş. Vezi: Áng-
szend, Ohánnesz.
Mêgêrdics [Măgărdici]. Cuvânt armenesc (մկրտիչ) care îl
numeşte pe Botezătorul, Joannes Baptista. – Măgărdici
Măgărdician. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 234,
poz. 38. Acest nume de familie se întâlneşte şi în Orient:
Stephan Măgărdicihian. Arevelk nr. 829, 21 octombrie
1886. – Joannes Bogdan alias Mêgêrdics. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1806. – Asvadur Mêgêrdicsján. În documen-
tele Asociaţiei (Breslei) Tăbăcarilor. – Joannes Mêgêrdics
alias Bogdány. Arhiva Orăşenească Gherla 1803, nr. 997. –
János [Ioan] Moldován alias Mêgêrdics. Arhiva Orăşenească
Gherla 1797 (falimentul „Számtartó”). – János Mêgêrdics

alias Hornoj. În documentele Societăţii Negustorilor Gherla
din anul 1822. Câte o ramură a familiilor Bogdán, Hornoj,
Moldován purta şi numele de Mêgêrdics. Vezi: Bogdán, Gá-
rábéd, Hánko (Hánkovics), Hornoj, Moldován, Ohánnesz.
Medgyesi [Medgeşi]. Este traducerea maghiară a numelui Me-
diásczhi – În 1820 cetăţeanul gherlean István Keresztes
arenda pusta „Medgyesi” din comitatul Arad. Această
ramură a familiei Keresztes se numea Medgyesi. Arhiva
Orăşenească Gherla 1820. Vezi Mediásczhi.
Mêghdesz [Măghdes]. Armeanii le spun măghdesi (մղտեսի),
mahdesi (մահտեսի) sau în turceşte hagi, celor care au fost
în pelerinaj la locurile sfinte de la Ierusalim. Vezi: Ákoncz,
Máhdészi.
Megrán. Cuvântul grecesc μακράν înseamnă longe, procul, extra,
fuga; cineva sosit de departe, fugar, venetic. – Antonius
Haenig alias Megrán armenus ex Constantinopol [Anton
Haenig zis şi Megrán, armean din Constantinopol]. Arhiva
Orăşenească Gherla 1808, nr. 985. Această familie s-a stins.
Vezi: Fugá, Fugulyán, Haenig, Vázán.
Megrus [Megruş]. Formă alterată a numelor Negrus, Nyegrucz. –
Minas Megrus, Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 30,
poz. 47. Vezi Nyegrucz.
Mêgura [Măgura]. Cuvânt românesc care înseamnă povârniş îm-
pădurit, colină împădurită, waldige Anhöhe [înălţime îm-
pădurită]. – Asvadur Mêgura-i. Arhiva Orăşenească Gherla,
1790. Această familie s-a stins.
Melikh [Melik]. Cuvânt arab însemnând rege; în limba armeană
takavor. Majoritatea membrilor familiei Melik locuiesc în
Genealogia 191
Ţinutul Secuiesc. Acest nume de familie apare şi în Orient:

Karekin Melikhian, Arevelk, nr. 999, 17 mai 1887. Vezi:
Chontikhár, Császár, Melchon, Thákvor.
Melkhon [Melchon] = Melchior, Menyhért. Melchior este un cu-
vânt ebraic care înseamnă rege. – Săhag Melkhon-ian. Re-
gistrul Botezaţilor, vol.II, p. 626, poz. 115. Acest nume de
familie se întâlneşte şi în Orient: Andon Melkhonian. Are-
velk, nr. 804, 22 septembrie 1886. Dat fiind că cei trei crai
de la răsărit au ziua numelui în aceeaşi zi (Boboteaza, 6 ia-
nuarie) în loc de Melkhon (= Menyhért [Melchior]) folosesc
şi Gaşpar (numele primului crai de la răsărit). Vezi: Chon-
tikhár, Császár, Gáspár, Melikh, Mesko, Thákvor.
Mêndrul [Mândrul]. Cuvântul românesc mândru înseamnă chipeş,
zvelt, falnic. Numele românesc al familiei Czifra. – Chris-
dosdur Mêndrul. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 8.
Numele familiilor Csinos, Czifra, Mindrovics, Mundrá,
Sirin, Zárif este Karátson. Vezi aceste nume, precum şi
Karátson, Mundra.
Mêrkucz [Mărcuţ]. Marko. – Tavit Mêrkuczián. Registrul Deceda-
ţilor Gherla, vol. II, p. 316, poz. 7. Vezi Márko, Márkovics.
Mêrmêkandrucz [Mărmăcandruţ]. Marmaziu este un cuvânt româ-
nesc pentru culoarea roşu deschis, purpuriu. Familia Garmir
are două nume româneşti: Roska [Roşca] şi Mêrmêzan
(Mêrmêkan). – Bogdan Mêrmêkándrucz. Registrul Bote-
zaţilor Gherla, vol.II, p. 210, poz. 47. În prezent numele
acesta nu este în uz. Vezi: Gármir, Piros, Roska, Roth, Ste-
fánovics.
Merza. Cuvânt persan care înseamnă prinţ, bărbat de vază. – Merza
Perjabian, titlu care dacă e aşezat în urma numelui desemnea-
ză membrii familiei domnitoare, iar dacă e înaintea numelui
corespunde cuvântului jupân. – Varteres Mirzáţhi: Várte-

resz Mirza. Registrul Decedaţilor, Gherla, Vol. II, p. 31,
poz. 308. – Gregorius Mirza. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p. 636, poz. 32, anul 1786. – Aruthiun Merza.
Lusig Merza. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 12,
poz. 220. – Florik Márton fiul lui Márton Merza. Arhiva
Orăşenească Gherla, anul 1803, (documentele falimentului
„Mitfisz”). Numele familiei Merza (= Amirá, Amirás) este
Varteres ( = Flora, Florik). – Joannes Merza alias Énekes.
Arhiva Orăşenească Gherla 1810, nr. 852. – Joannes Drá-
gics Merza. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. O ra-
mură a familiei Merza a primit porecla Énekes, iar cealaltă
Drágics (= Mêgêrdics). – Norin văsemaparutiună Meesut
Mirza Zălle-el Sultan arkha orti [Măria sa prinţul Meesut
Mirza Zăle el Sultan]. Din scrisoarea din Nor Ciuciha, pu-
blicată în nr. 732 al revistei Arevelk, din 25 iunie 1886.
„Agha Mamud Şah a năvălit în Armenia, a pus pe mulţi să
fie prinşi, i-a dus la Teheran şi i-a forţat să treacă la credinţa
mohamedană. Printre ei se aflau Korkhin Mirza-han şi
Jakub Mirza-han”. Revista Masis, nr. 2.417, din 13 septem-
brie 1879. Numele de familie Merza se întâlneşte şi în
Orient: Sdepan Mirzaian, Masis nr. 2.556, 5 martie 1880. –
Hovseph Mirzaianţ. Arevelk nr. 859, 25 noiembrie
1880. – Choren Mirzabekian. Masis nr. 2.437, 11 octombrie
1879. – Dikran Emirzaian. Arevelk nr. 917, 5 februarie
1887. – Ovanes Lusighi Haragai alias Merza-i. În docu-
mentele Societăţii Negustorilor Gherla, 1804. Vezi: Ázád,
Cshicshág, Drágics, Eránosz, Énekes, Flora, Florián, Flo-
rik, Hárágá, Vártán, Várteresz, Virág.
Genealogia 193
Mesko [Meşco]. Acest nume de familie s-a format aici, în ţară,

din Melkhon (Menyhért [Melchior]). Litera l din alfabetul
armenesc (լ) seamănă foarte mult cu litera ș (շ); De aceea
numele Melkon scris cu litere armeneşti (Մէլքօն), renun-
ţând la n-ul (ն) final se citea (Մէշքօ) (Meșco). Iată un
exemplu pentru a-mi dovedi afirmaţiile: Pe o poliţă ger-
mană, datată Cavnic, 1772, găsim semnătura armenească
(Ես Մէլքօն Սագօի Մէշքօի). (Ies Melkon Sakoi Meșkoi:
Eu Izsák [Isac] Melkon-Mesko şi alături cu litere latine:
Isag Gaspar. (dovedind ceea ce spuneam la numele Mel-
khon, că armenii folosesc şi numele de Gaşpar în loc de
Melkhon). Arhiva Orăşenească Gherla, între documentele
din 1772. – Sicuţ Meşkoian: Izsák [Isac] Meskó. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol.II, p 483, poz. 130. – Mesko alias
Sulya. Arhiva Orăşenească Gherla 1827. Vezi: Melkhon,
Meskovics, Sulya.
Meskovics [Meşcovici]. Nume alcătuit din Mesko şi sufixul slav
vics [vici]. – Izsák Meskovics. Arhiva Orăşenească Gherla,
1773. Petiţia nr. 21 din 1776, adresată guvernatorului
Bruckenthal, de un cetăţean gherlean, este semnată Gáspár
Meskovics, însă pe sigiliul din exterior găsim „querela
Gaspari Markovics”. În prezent forma Meskovics nu este
în uz. Vezi Mesko.
Mêszir [Măsir]. Oraşul Memphis (din Egipt) era numit şi Meser,
Mesir, după numele lui Mesdrem, fiul lui Kham, strămoşul
egiptenilor. – Lusig Mêszêr. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. I, p. 26, poz. 261. – Ovagim Mêszirján, Registrul
Decedaţilor, vol. II, p. 252, poz. 18. – Ovanes Chárib Mê-
sziri. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 190, poz. 73. –
Măsir este unul dintre cele mai vechi nume din lume. El se
întâlneşte şi în Orient: Meser Mesirianţ. Arevelk nr. 1.247,
12 martie 1888. – Simon Lukács şi alături armeneşte:

Simen Mesir. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din
1736. Numele familiei Meszir este Lukács. Vezi Lukács.
Meszrob [Mesrob]. Nume armenesc (Մէսրօպ). Mesrob era numele
unui vestit cărturar armean. – Medicul Szongott (Gherla),
decedat de tânăr, a fost botezat tot cu numele Mesrob. –
Ohannes Meszrob. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 111,
poz. 69.
Mészáros [Mesaroş]. Numele maghiar al familiei Császápdsi.
Vezi: Chászápdsi, Hentes, Kristóf.
Miácshen [Miacen]. Cuvânt armenesc (միաչէն, միաչեայ,
միաչեան, միականի, միակնի, մէկ աչքը կուր) care
înseamnă: chior, cu un singur ochi, unoculus, luscus. –
Zádig Miácshen. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 51,
poz. 478. Această familie s-a stins. Vezi. Gur.
Michael = Mihály [Mihai]; care se aseamănă cu Dumnzeu (quis
ut Deus?); provine din expresia ebraică – maşral El. –
Száko Mikhaeline. Registrul Botezaţilor, vol. I, p. 130. –
Manug Michaelján. Registrul matricol din Frumoasa. Acest
nume de familie nu mai este în uz la noi, dar se întâlneşte
în Orient: Serovpe Mikhaelian. Arevelk nr. 738, 2 iulie
1886. – Donig Michaeli. Arhiva Orăşenească Gherla,
conscripţie. Vezi: Mihály, Mihályfi.
Médz-Báltá [Medz-Bálta] = Balta cel mare (Balta senior)
Médz-Florá [Medz-Flora] = Flora cel mare (Flora senior). – Várte-
res Medz-Flora. Registrul Decedaţilor vol. II, p. 27, poz. 554.
Médz-Krecsunián [Medz-Crăciunian]. Crăciun senior – Hacig
Médz-Krecsunián: Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 758, poz. 23.
Genealogia 195
Médz-Mánugián [Medz-Manughian]. Emanuel-senior. – Vartan

Medz-Manughian. Registrul Decedaţilor Gherla vol. II,
p. 33, poz. 640.
Medz-Moroz [Medz-Moroz] = Moroz senior. – Sako Medz-Mo-
rozi. Registrul Decedaţilor vol. II, p. 25, poz. 524.
Medz-Ohannesz [Medz-Ohannes] = Ohannes senior.
Medz-Uszep [Medz-Usep] = Usep senior. – Aloizic Medz-Usze-
pián. Registrul Decedaţilor Gherla vol. II, p. 370, poz. 190.
Medz-Várteresz [Medz-Varteres] = Varteres senior. În exemplele
de mai sus am pus o liniuţă de unire între cele două cuvinte
pentru că persoanele aveau şi nume de botez. Aici cuvântul
medz (mare) are înţelesul de „senior”. Vezi Nagy.
Mihály [Mihai]. – Bertalan Mihály de rit armeano-catolic. Vezi
publicaţia Értesítő a şcolii de băieţi din Dumbrăveni, din
anul 1886-87. – Joannes Mihály civis Armenopolitanus.
Arhiva Orăşenească Gherla 1786. Vezi Mihálfy, Mitko.
Mihályfi [Mihaifi]. – Christophorus Mihállyfi. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1791, nr. 12. Mihály, Mitko.
Miklós [Micloş]. Traducerea în maghiară a numelui Nikula. Nu-
mele latin Nicolaus s-a format din cuvântul grecesc νίκη
(victorie) şi λαός (popor, mulţime). Miklós [Nicolae] este
învingătorul poporului. Géza, Viktor, Beroz. – Joannes
Miklós. În documentele Asociaţiei (Breslei) Tăbăcarilor.
Vezi: Bájáczhi, Bundá, Bundádá, Miklósi, Minya.
Miklósi [Micloşi]. Vezi Miklós, Minya, Nikula.
Minász [Minas]: Nume armenesc. Minas era şi numele înţelep-
tului atenian, care a trăit în epoca împăratului Maximilian,
şi a sfârşit cu moarte de martir, la Alexandria, nevoind să
se lepede de Cristos. Armenii traduc şi numele de Mihai

cu Minas. – Mennas seu Michael Perint. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, protocol din 1776. – Vasil Minász, Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 79. Acest nume de familie se
întâlneşte şi în Orient: Dikran Minasian. Masis nr. 2.559,
9 martie, 1880. Vezi Kutka.
Mindrovics [Mindrovici]. Nume format prin alăturarea cuvântului
românesc mândru şi a sufixului vici. – Lucas Mindrovics.
Arhiva Orăşenească Gherla 1758. În prezent acest nume
nu este în uz. Vezi: Csinás, Czifra, Mêndrul, Sirin, Zárif.
Minga. Porecla lui Miklós [Nicolae] Cheul. Fiul său Angsend =
Maxim este deja pomenit cu numele Minga. – Nicolaus
Maxin alias Minga. Arhiva Orăşenească Gherla, conscrip-
ţie. Minga s-a format, prin transpoziţia literelor din cuvân-
tul armenesc minag (մինակ) care înseamnă singuratic,
însingurat. – Christof Minka. Arhiva Orăşenească Gherla,
1764. – Angsend Hacikoi Mingáján. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 45, poz. 25. Vezi: Chácsko, Cheul, Nigol.
Minya [Minea]= Miklós [Nicolae]. Antonius Minya alias Miklós
(în interiorul documentului Antal Minya altfel Miklós). Ar-
hiva Orăşenească Gherla 1809, nr. 408. Vezi: Miklós, Miklósi,
Nikula.
Miron. Cuvânt grecesc μύρον care înseamnă mir, ulei sfinţit, ulei
înmiresmat. – Simon Miron, în documentele Asociaţiei
(Breslei) Tăbăcarilor Gherla, 1792. – Petrus Miron alias
Deák. Ariva Orăşenească Ghela, 1774, nr. 168. – Joannes
Meron. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 178. –
Joannes Miron (Kirkos). Arhiva Orăşenească Gherla 1782. –
Gregorius Miron în armeneşte: Kirkor Geroni. Arhiva Oră-
Genealogia 197
şenească Gherla, conscripţia din 1736. (Sărbătoarea mar-

tirului Miron se prăznuieşte în 17 august). Vezi: Dsirach,
Geron, Gyertyánfi, Mászlin, Másztig, Momdsi.
Misug [Mişug]. Provenit din cuvântul armenesc (միչուկ) miciug
care înseamnă: miez, mijloc, interior. Strămoşul acestei fa-
milii spunea mişug în loc de miciug şi de aici i s-a tras po-
recla Mişug. – Kalusd Misugián. Arhiva Orăşenească
Gherla 1805. Pe prima pagină a documentelor unui proces
scrie: „cetăţeanul gherlean Misug Káluszt”… iar pe pagina
a doua acelaşi pârât este pomenit ca Farkas Pál. Arhiva
Orăşenească Gherla 1805, nr. 821. Numele familiei Misug
era Pál, Farkas fiind traducerea incorectă în maghiară a nu-
melui Kaluszd adică Adventor. – Antal Zakariás Misug. Ar-
hiva Orăşenească Gherla. 1794. Vezi: Pál Zakariás.
Mitej [Mitei]. Din expresia armenească mi iete, mite, care înseam-
nă „Oare”? Această familie s-a stins.
Mitfisz [Mitfis]. Numele îşi are originea în expresia maghiară
„mit visz” care se traduce prin „ce duce”. – Kristóf [Cris-
tofor] Mitvisz. Arhiva Orăşenească Gherla, 1807, nr. 375. –
Hacihadur Agopşai Mitvisz. Arhiva Orăşenească Gherla
protocol din 1780. Numele familiei Mitvisz era Agopsa
(Jakab [Iacob]). – Dominus Christophorus Jákob alias Mitvisz
Arhiva Orăşenească Gherla 1797 (documentele falimentu-
lui „Mitvisz”). Minoriţii („fratres minores”) din Bistriţa îşi
încep documentul înaintat în acest caz astfel «Ex origina-
libus contractualibus litteris constat Dnum Christophorum
Jákob alias Mitvisz nuncupatum... » [Din contractual origi-
nal reiese că domnul Cristofor Jákob, zis şi Mitvisz este
numit...] Arhiva Orăşenească Gherla, 1796. Vezi. Jakab.
Mitko. = Michael, Mihály. Preotul Begidsán îşi traducea greşit

numele Mitko cu forma latină Nicolaus (Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. II, p. 188, poz. 74), dar ceva mai încolo
acelaşi preot şi-a tradus corect numele cu Michael Begid-
sán (Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 258, poz. 118
şi poz. 125). – Mitko alias Szász. Arhiva Orăşenească Gherla
1811, nr. 26. Vezi: Kristóf, Michael, Mihály, Mihályfi, Szász.
Mochmoch [Mohmoh]. Formă alterată a cuvântului armenesc
machoch. – Ovaghim Mochmoch (în paranteză Buzeskul).
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 18. – Hacig
Mochmoch. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 61,
poz. 119. – Antal Mochmoch altfel Buzeskuly. Arhiva
Orăşenească Gherla 1805, poz. 91. Mochmoch este porecla
unei ramuri a familiei Buzeskul. Vezi: Budzát, Budzeskul,
Máchoch.
Mok. Cuvânt armenesc (մօգ), însemnând magician (la persani
bărbat înţelept, praestigiator (scamator), incantator (vră-
jitor). – Kristóf [Cristofor] Esztegár alias Mok-i (fiind ter-
minaţia de genitiv). Arhiva Orăşenească Gherla 1820. Acest
nume de familie se întâlneşte şi în Orient: Bedros Moga-
ţhean. Arevelk nr. 1.163, 30 noiembrie 1887. Vezi: Esztegár,
Mukusz.
Moki. Vezi. Esztegár, Mokucz.
Mokucz [Mocuţ]. Nume format din cuvântul armenesc moc şi su-
fixul diminutiv românesc „uţ”: magician. Vezi: Esztegár, Mok.
Moldovai. Moldova este una dintre părţile componente ale Ro-
mâniei care mai demult se numea Moldovlahia. Moldovai
înseamnă: din Moldova. – Kristóf Moldovai Buzát. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1731. Vezi: Moldován, Moldovţhi.
Genealogia 199
Moldovczhi [Moldovţhi] = Moldovai. – Ohannes Moldovczhi

(czhi [ţhi] sufix armenesc). Registrul Botezaţilor Gherla,
vol.II, p. 789, poz. 8. Vezi: Áburján, Czárán, Ergerezhi,
Moldovai, Moldován, Násztur, Retezár.
Moldován = Moldovai. – Simon Moldován Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 65, poz. 224. – Lusig Moldován-ian. Regis-
trul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 136, poz. 62. – Simon
Ládai Moldovánián. Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. III,
p. 47. – Ego Cajetanus Moldován coadjutor (preot asistent,
capelan) Eccl. Szamosújváriensis. Registrul Botezaţilor
vol. II, 4 aprilie 1778. – Asvadur Moldovan-i Kriszdosz-
durján. Registrul Botezaţilor vol. II, p. 59, poz. 568. – As-
vadur Der-Szimaoani Moldován. Arhiva Orăşenească
Gherla. Der-Szimaoani era o ramură a familiilor Buzát
(Buzeskul), Kriszdoszdur, Ládai, Pap care a sosit în ţară
din Moldova. – Martinus Moldován alias Fakna. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1811, nr. 911. – Gergely [Grigore]
Moldován alias Angyal. Arhiva Orăşenească Gherla 1862. –
Joannes Moldován alias Izsák. Arhiva Orăşenească Gherla,
conscripţie. – Theodorus Isaak alias Moldován (conscrip-
ţie). Cei care se numeau Budzát, Budzeskul, Czárán, Edel,
Ergérczhi, Moldovai, Moldovczhi, Moldován, Násztur,
Retezár, proveneau din aceeaşi familie care purtase numele
Keork (György [Gheorghe]). – Petrus ex Moldavia alias
Gászáko (corect Gaghszáko = Gajzágó). Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1766 (documentele falimentului „Placsintár”).
Asvadur Der-Szimáoani Moldován. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. II, p. 6, poz. 55. Numele familiei Moldován
este Pap. Vezi: Angyal, Czárán, Derder, Ergerezhi, Fakna,
Fugá (Fugulyán, Vázán), Izsák, Pap (Pop), Tuchtár, Tuluk.
Molnár. Numele maghiarizat al familiei Csáchcsebán. – Gregorius

Molnár. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 53. Cu-
vântul armenesc ջրաղացպան, ջաղացպան, ջաղջը-
պան însemnând morar. Acest nume se întâlneşte şi în
Orient: Keork Ceragh-ian (un armean locuitor în Van). Cu-
vântul armenesc (ջրաղաց =ջաղացք: moară (format din
ջուր, apă şi աղալ, a măcina). Vezi Csáchcsebán, Morár.
Momdsi [Momgi]. În limba armeană cuvântul mom (մօմ) în-
seamnă ceară, în limba arabo-persană ceara se numeşte mum.
Cuvântul turcesc mumgiu (momgi, în armeană) înseamnă
lumânărar, negustor de lumânări. (Armenii de la noi folo-
sesc cuvântul djărakc (ճրագ) în loc de cuvântul mom).
Bulbuk, Dsirách, Geron, Gyertyánfi, Mászlin, Másztig,
Miron sunt o singură familie al cărei nume este Ángszend.
Vezi Ángszend.
Morár. Cuvânt românesc; numele românesc al familiei Csácshe-
bán. – Krikor Morár. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II,
p. 128, poz. 62. Csáhcsebán, Molnár.
Morésán [Moreşan]. – Hacig Moresán. Registrul Botezaţilor,
vol. II, p. 325, poz. 156. Vezi: Marosán, Márámorusán,
Mármárosczhi, Marosfi.
Moroz. Cuvânt polono-rus care înseamnă rouă. – Haciadur Moroz.
Registrul Căsătoriţilor vol. II, p. 2. – Lukács Ötvös-Moroz.
Arhiva Orăşenească Gherla 1818. – Kristóf Moroz alias
Harmath. În documentele Societăţii Negustorilor Gherla.
Vezi Harmath, Ötvös, Sztephán.
Mosoroj [Moşoroi]. Moşoroi este un cuvânt românesc care înseam-
nă muşunoi sau urma cârtiţei. – Sarkis Ázbej Mosoroj. În
documentele Societăţii Negustorilor Gherla. Mosoroj este
porecla unei ramuri a familiei Ázbej. În prezent numele
Mosoroj nu mai este în uz. Vezi Ázbej.
Genealogia 201
Mószesz [Moses]. Numele armenesc pentru Moise. Moise este

un nume de origine ebraică şi înseamnă cel scos din apă. Acest
nume se întâlneşte şi în Orient: Sarkis Movsesian. Masis,
nr. 2.526, 31 ianuarie 1880. Această familie s-a stins.
Moszkál [Moscal] = Rus. Armenii autohtoni îi numsc pe ruşi
moscali [muscali]. Numele se întâlneşte şi în Orient: Ha-
ciadur Mosgofian, în publicaţia „Armenia” din Marseille,
nr. 50, din anul 1887.
Mrêkucz [Mrăcuţ]. O altă formă a numelui Mêrkucz. – Ohannes
Mrêkucz-i. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, p. 33, poz. 79.
Vezi: Márkó, Mêrkucz.
Mug. La noi în popor cuvântul armenesc mugn (մուկն, şoarece)
se pronunţă mug. În greacă μῦς, în latină mus, în persană
mus, în dalmaţiană mis. Este porecla uneia dintre ramurile
familiei Kosotán. Acest nume se întâlneşte şi în Orient:
Hovhannes Măgrian. Arevelk din 20 decembrie1896. Vezi
Kosotán.
Muhal. Este un cuvânt arab care înseamnă cumplit, groaznic. –
Jacobus Muhal civis Armenopolitanus. Arhiva Orăşenească
Gherla 1786, nr. 92. Această familie s-a stins.
Muhib. Cuvânt turcesc care înseamnă fidel, devotat (prieten, rudă).
Fidelis. Numele unei ramuri a familiei Kriszdoszdur. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 13. Acest nume de fa-
milie nu este în uz. Vezi Kriszdoszdur.
Mundra = Mêndrul. – Katrina Karátson altfel Mundra. Arhiva
Orăşenească Gherla 1822, nr. 103. Vezi Karátson, Mêndrul,
Mindrovics.
Munds [Mundj]. Cuvântul armenesc munci (մունջ), mut, necu-
vântător; Tacitus, Taczian. În popor cuvântul munci se pro-
nunţă mungi (մուղձ). – Hacighe Mundşerun Tavitin:
Kristóf [Cristofor] Munds-Dávid. Registrul Decedaţilor

Gherla, vol. II, p. 1, poz. 9. – Christophorus Dávid şi alături
în armeneşte Hacig Mendşeru. Arhiva Orăşenească Gherla
conscripţia din 1736. Numele familiei Mungi este Dávid.
– Mundjerun Tavitin Hacigă; Kristóf [Cristofor] fiul lui
David cel mut, 1725. Vezi: Ánászun, Chul, Dumblosz.
Mune. Formă alterată a cuvântul românesc mâine. Mune, Munya. –
Hacig Muneáján. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 75.
Porecla unei ramuri a familiei Drágomán. Vezi Drágomán.
Murád (Muradin). Cuvânt arăbesc care înseamnă: voinţă, dorinţă,
înclinaţie, desiderium, Desiderius, Dezső [Dezideriu]. –
Minas Murad-i-n (Aici i este forma armeană de genitiv, iar
n, articol). Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 27,
poz. 551. – Donig Ovanesi Muradinian. Registrul Deceda-
ţilor Gherla, vol. II, p. 41, poz. 61. – Ohannes Săhag Mu-
radini Goșkari. În documentele Societăţii Negustorilor
Gherla. – Toderă Kipuțin Muradină. În documentele So-
cietăţii Negustorilor Gherla. O ramură a familiei Muradin
era formată din cizmari, cealaltă din zugravi. Vezi: Csiz-
madia, Csizmás, Csobotár, Kipucz, Láth, Suszter, Toderás.
Nagy [Naghi]. In pago Sibo (Jibou) armenus Gregorius Nagy.

Arhiva Orăşenească Gherla 1782 – nr. 18. – Martinus Nagy
alias Kovrig. Arhiva Orăşenească Gherla 1802, nr. 134. –
Ceilalţi armeni care aveau „medz” în numele lor nu l-au
tradus în maghiară. Vezi: Kovrig, Médz.
Genealogia 203
Nádas [Nadaş]. Numele maghiarizat al familiei Ulián. Vezi: Hu-

lián, Luleán, Ulián.
Nágó. Cuvântul arăbesc nakes înseamnă tablou, pictură. De aici
vine numele Nago. – Bedros Nágo. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 749, poz. 79. Se întâlneşte şi în alte
forme: – Donig Nágojéncz. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p. 541, poz. 87. – Avedum Neago. Registrul Dece-
daţilor Gherla, vol. II, p. 19, poz. 94. – Jacobus Nyago.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 181, 7 septembrie
1800. (În România Neagoe). – Bedros Nágoi. Registrul
Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 18, poz. 405. – Dorothea
Nyága. Arhiva Orăşenească Gherla 1823, nr. 483. Numele
arăbesc al familiei Náschárár. Vezi Náschárár.
Náhábéd. Cuvântul armenesc (նահապետ) care se traduce prin
patriarh, guvernator, conducător. – Chárib Náhábed. Regis-
trul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 42, poz. 86. Această familie
s-a stins. Vezi. Chárib.
Náschárár [Naşharar]. Cuvânt armenesc (նաշխարար) care
înseamnă: cel care coase, brodează, ornează, împodobeşte,
pictează un obiect. În literatură găsim pentru pictor urmă-
toarele cuvinte armeneşti: năgarici (նկարիչ, badgherahan
(պատկերահան), ghentanakărogh (կենդանագրող),
(ζωγράφος, pictor). – Asvadur Náschárár. Registrul Bote-
zaţilor Gherla vol. II, p. 435, poz. 112. Numele acestei
familii este Pap. Vezi: Der Mardirosz, Gardsthev, Kepus
(Kip, Kipucz, Kipus), Nágo, Nikos, Pap, Piktor, Zugráv.
Násztur [Nastur]. Násztur = Nestor = Dzerig. – Antonius Násztur
alias László. Arhiva Orăşenească Gherla 1804, nr. 708. –
Andreas Násztur alias Lászlófi. Arhiva Orăşenească Gherla
1786, nr. 48 şi 55. Numele familiei Násztur este László
(Lászlófi). – Gergely Szongott Násztur. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1825, nr. 132. – Manug Nasturi aisinkăn

Hast-Kirkorienț: Manug al lui Nastur, adică Hast-Kirkor.
Arhiva Orăşenească Gherla 1753. (În ambele exemple
Násztur înseamnă „senior”, deci Gergely Szongott senior
şi Kirkor Manug Haszt senior). – Nastur vor maganuamp
goci Kapatan: Násztur care are numele de familie Kápátán.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 29, poz. 86. Kapa-
tanii sunt Násztur. – Chodsa Násztur. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. I, p. 21, poz. 86. Hodşa (bogat) este calificati-
vul pentru familia Násztur. Medzareli agha aghacea ieghe-
gheţpan Manug Nasturian: Onoratul domn epitrop Manug
Násztur. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 44,
poz. 15. – Minas Nasturi Ergărţu: Minas fiul lui Ergêrczhi
Násztur. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 660,
poz. 132. Cei care poartă numele Ergêrczhi sunt tot Nász-
tur. – Nastor Chutinczhu: Násztur din Hutin. Registrul
Decedaţilor Gherla, p. 19, poz. 189. Vezi: Bátrin, Chut-
hinczhi, Dzerig, Ergêrczhi, Kapatán, László, Lászlóffi,
Moldován, Simávon, Vászil.
Návai. Numele maghiarizat al familiei Nevelics. – Joannes
Návai. Arhiva Orăşenească Gherla, 1785, nr. 296. Jakab
Návai adică Nevelics. În documentele Arhivei Orăşeneşti
Gherla. Vezi Nevelics.
Negrucz [Negruţ]. Numele este alcătuit din cuvântul latinesc
niger care înseamnă negru, brunet, împreună cu sufixul di-
minutiv românesc „uţ”. – Ovaghim Negrucz. Registrul
Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 189, poz. 94. Vezi: Fekete,
Nyegrucz, Szjév.
Negrus [Negruş]. Nume alcătuit din cuvântul latinesc niger şi su-
fixul românesc „uş”. – Lusig Negrus. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 41, poz. 76. Vezi: Fekete, Negrucz, Nye-
grucz, Szjév.
Genealogia 205
Nemes [Nemeş]. Numele maghiar al familiei Edel. – Gregorius

Lengyel alias Nemes. Arhiva Orăşenească Gherla. Numele
unei ramuri a familiei Lengyel. Vezi. Edel.
Nevelics [Nevelici]. Din cuvântul românesc nevola (nevolnic)
care înseamnă boală. Nevelics = Nevola-ics (Nevolics,
Nevelics). Este numele românesc cu terminaţie slavă a
familiei Angar (= Beteag). – Lukács [Luca] Nevolics.
Arhiva Orăşenească Gherla, 1766. – Stephanus Navalits.
Arhiva Orăşenească Gherla, 1792, nr. 253. – Gergely Návai
sau Nevelics. Arhiva Orăşenească Gherla, 1796. Vezi:
Ángár, Beteg, Láptics, Mángárul, Návai, Tezsár.
Nerszesz [Nerses] (Norszesz). Nume armenesc purtat de mai
mulţi patriarhi armeni, primul fiind Nerses cel Mare care
făcea parte din familia Sfântului Grigore Luminătorul. –
Dominik Nerszesz. Arhiva Orăşenească Gherla, 1786,
nr. 294. – Lusig Nerszeszján. Registrul Decedaţilor vol. II,
p. 245, poz. 32. – Moyses Norszesz alias Pap. Arhiva
Orăşenească Gherla 1806, nr. 1.305. Această familie se
întâlneşte şi în Orient. Sdephan effendi Nersesian. Arevelk
nr. 821, 12 octombrie 1886. Vezi Pap.
Nigol [Nigol]. = Nicolaus, Miklós [Nicolae]. Nigol maganuamp
Djehez: Numele de familie a lui Nigol este Dsehez. Regis-
trul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 22, poz. 89. – Nigol vor
maganuamp goci Gheinar: Nigol care are nunele de familie
Găinar. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 25, poz. 150. –
Nigol maganuamp Horom: Nigol care are numele de fam-
ilie Horom (Görög [Grecu]). Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. I, p. 26, poz. 257. Numele familiilor: Dsehez (Kincses)
Geinár, Horom (Görög) era Nigol. Vezi: Avedikh, Básániká,
Dsehez (Kincses), Edgárián, Geinár, Horom.
Nikos. Numele Nikos s-a format din cuvântul arăbesc nukus (plural
nakes: vopsire, zugrăvire). – Krikor Nikosian. Registrul
Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 137, poz. 78. – Între docu-
mentele Asociaţiei (Breslei) Tăbăcarilor Gherla există o
diplomă emisă în 1706 de Carol al III-lea. În acest docu-
ment numele armeanului Ohannes Nikos apare greşit ca
Joannes Miklós. – Gregorius Nikos alias Mártha. Arhiva
Orăşenească Gherla 1799, nr. 516. Cei care poartă numele
de Nikos sunt Mártha. – Nigol Nikosian alias Dobos (con-
semnare a preotului Der Minas Gertonián). Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 64, poz. 53, anul 1803. Nu-
mele familiei Dobos este Nikos. Dobos, Gusát, Nágo,
Náschárár (Piktor), Nikos, Pápai fac parte din aceeaşi fam-
ilie, cu numele Mártha. – Nikos Pelálb. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. I, p. 47, poz. 404. – Nikos Gusá. Registrul
Decedaţilor Gherla, vol. I, p. 1, poz. 3. – Krikor Nikosian
Dsurdsuvean. Registrul Borezaţilor Gherla, vol. II, p. 336,
poz. 110. La Gherla cei care poartă numele Nikos sunt
Dobos, iar la Dumbrăveni Nikos = Pápai, Popoi. Vezi:
Dobos, Dsurdsovczhi, Gusát, Mártha, Pelálb, Tilimb
Nikula. Forma română a numelui Nicolaus (= Nigol, Miklós
[Nicolae]). – Anton Nikulai. Arhiva Orăşenească Gherla
1794. Vezi: Kulá, Miklós, Nigol.
Norus [Noruş]. Forma prescurtată şi alterată a numelui Marusán. –
Kirkor Norus. Registrul Decedaţilor Gherla vol. II, p. 22,
poz. 475. În prezent acest nume nu este în uz. Vezi Marosán.
Nosztopián [Nostopian]. Cuvântul grecesc νόστος se traduce prin
cel care revine (în patrie); ritorno (in patria), în care s-ul
final a fost transformat în p şi i s-a adăugat sufixul ian, ca-
racteristic armenesc. – Ohannes Nosztopián. Registrul
Botezaţilor, vol. II, p. 8, poz. 10. Această familie s-a stins.
Genealogia 207
Novák. La sosirea în ţară această familie se numea Avak; numele

Novák s-a format aici, din numele de familie Avak. – Agop
Donovak-i Focşanţu Novak: Jakab [Iacob] fiul lui Donovak
Novák din Focşani (în cazul de faţă Donovák este pre-
nume). Registrul Botezaţilor Gherla vol. II, p. 31, poz. 355. –
Agop Novak-i Focşanţian: Jakab [Iacob] fiul lui Novák din
Focşani. Registrul Botezaţilor vol. II, p. 89. – Novák Foc-
şanţhi: Novák din Focşani. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, poz. 104. Cei cu numele Foksáni sunt Novák. – Do-
novák Novákián: Donovák [al lui] Novák. Registrul Bote-
zaţilor Gherla, vol. II, p. 359, poz. 62. – Manug Novak-ină
Tișminiţ-ună: Emanuel fiul lui Novák din Tisminiţa (loca-
litate din Polonia [actualmente Ucraina]). În documentele
din 1732 ale Societăţii Negustorilor Gherla. – „Kriszta
Novák” şi alături în armeneşte Haciko Donovak Haribi.
(Harib pentru că venise din Polonia). – Kristóf Donovák
Novák. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din 1736. –
De acum putem înţelege şi acest nume: „Jacobus Novák”
şi alături armeneşte: Donovak Novakian. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, 1795. Acest om se numea Jakab Novák, iar
numele său armenesc era Donovak Novak = Novák Novák. –
Bogdán Novák altfel Hárib Haciadur. Arhiva Orăşenească
Gherla 1835, nr. 165. Numele familiei Novák (Ávák) este
Hacihadur. Christophor Novák şi alături armeneşte Hacia-
dur Hacikoi Haribi (în latină Kristóf Novák şi în armeană
Kristóf Haciadur Harib, dar amândouă înseamnă acelaşi
lucru. Armenii folosesc Harib pentru că această familie a
sosit din Polonia, iar în loc de Novák pun numele de fami-
lie şi anume Hacihadur.). Arhiva Orăşenească Gherla, con-
scripţia din 1736. – Potrivit celor de mai sus în Ardeal au
sosit două familii care se numeau Avak (Novak). Una din-
tre ele a venit din oraşul Focşani (din Moldo-Valahia = Ro-
mânia). Ei se numesc Foksánczhi şi au nume de botez
precum: Jakab, Márton, Gergely, Péter [Iacob, Martin, Gri-

gore, Petru]. Din această ramură provenea şi prestigiosul
jude primar al Gherlei, Márton Novák, care a părăsit aceas-
tă funcţie în 1868. Cealaltă familie, care-şi spune şi Charib,
înainte de stabilirea în ţară locuia în Tisminiţa [actualmente
Ucraina]. În familia Novák din Tisminiţa întâlnim nume de
botez precum: Manug (Emanuel), Kristóf (Kriszta), István
[Ştefan]. Înainte de aşezarea în ţară, ambele familii (Avak)
aveau rang nobiliar şi purtau numele Hacihadur. Vezi:
Ávák, Ázbej, Chárib, Donovák, Foksánczhi.
Nuridsán [Nuridjan]. (Nurihan). Cuvântul arab nur înseamnă
lumină, iar cuvântul persan han înseamnă domn. De aici
nurichan este domnul luminii: Lucius, Luczian, Fényes [lu-
minos]. – Manug Nuridsan. Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II, p. 35, poz. 622. – «Նուր» յարաբացի լեզուէ առ
մեզ թարգմանի «այս» – «Յիշատակ է աղբիւրս
վարդէրեսին եւ կողակցին նուր մէլիքին» (inscripţie
din Theodosia, 1461. Gapha = Kaffa = Theodosia, Cri-
meea), որով վարդէրեսի կինը լուսաւոր հրեշտակի
անուն ժառանգած է եւ աղբիւրը նորա անուամբ
մէլիքեան կոչուած: շմեցի կանայք ցայսօր կրեն
մէլիք (հրեշտակ) անուն. (Nur este un cuvânt arăbesc
care se traduce prin lumină. „Acest izvor este în amintirea
lui Varteres şi a soţiei sale Nur Melik”. Având în vedere că
soţia lui Varteres moştenise numele îngerului Lucian, izvo-
rul a fost numit Melikian, după ea. Armencele din Crimeea
poartă şi azi numele Melik (Angyal [Înger]).” Kherovpe
Kusnerian, Pazmaveb[26] din 17 februarie 1889. – Chirsto-
phorus Nuridsán alias Zuhál. Arhiva Orăşenească Gherla,
1800, nr. 647. Nuridsán este numele arăbesc al familiei
Zuhál. Vezi: Bokor, Csillag, Hurmuz, Zuhál.
Genealogia 209
Nyegrucz [Negruţ]. Cuvântul românesc negru provine din latines-

cul nigresco (mă înnegresc; niger: negru, brunet), de aici
negriciosu, iar din negricios numele de Negruţ. Cei care
poartă numele de Nyegrucz, sunt Siev (cuvânt armenesc
care înseamnă negru). O ramură a familiei Siev-Mitko, trăi-
toare între români, a primit numele de Nyegrutz, cealaltă
ramură şi-a maghiarizat numele în Fekete. Şi italienii au
numele de Negri. – Hovaghim Nyegrucz. Registrul Dece-
daţilor Gherla, vol. II, p. 185, poz. 94. – Zachar Nyegrucz. Ar-
hiva Orăşenească Gherla, 1772, nr. 178. – Kristóf Nyegrucz
sau Szappanyos. Arhiva Orăşenească Gherla 1827, nr. 181. –
Asvadur Szapanár Nyegrucz. În documentele Societăţii
Negustorilor. Fekete, Nyegrucz (Szapanár), Szappanyos,
Szjev-Mitko sunt o familie. – Gergely Nyegrucz altfel
Phungyerev. Arhiva Orăşenească Gherla 1831. Phungyerev
este porecla unei ramuri a familiei Nyegrucz. Vezi: Fekete,
Negrus, Szappanyos, Szjev-Mitko.
Nyolcz [Niolţ]. Porecla lui Mojzes Gámenczi. Vezi Gámenczi.
Oczêt [Oţăt]. Nume românesc. – Bogdán Oczêt. Arhiva Orăşe-

nească Gherla 1814. – Bedros Haribian aligherbiv Oţăt:
Péter Chárib altfel Oczet. Oczet este porecla unei ramuri a
familiei Chárib. Vezi Chárib.
Ocshár [Ocihar]. Cuvântul armenesc ocihar (ոչխար) înseamnă
oaie, ovis. – Ana-Maria Ocshár, Arhiva Orăşenească 1805.
Porecla familiei Retezár. Vezi Retezár.
Officzir [Ofiţir]. Cuvânt german însemnând ofiţer, militar. – Hacig

văerti Officziri Donighi: Hacig fiul lui Donig Officzir. Re-
gistrul Decedaţilor Gherla. vol. II, p. 98, poz. 40. Această
familie s-a stins. Vezi Katona.
Ohánián. Înseamnă Jánosi [al lui Ioan]. – Lusig Ohanian: Lukács
Jánosi. Vezi: Hovhánnesz, Ohánnesz, Ohánobics.
Ohánnesz [Ohannes]. Ovánnesz, János [Ioan]. – Hovhannes-Lusig
maganuamp Plecintarenţ: Luca-Ioan cu numele de familie
Plecsintár. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 2, anul
1714. Aceasta este o altă ramură a familiei Placsintár. –
Ohannes vor maganuamp goci Brăndzul: Ioan care are nu-
mele de familie Brêndzul. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. I, p. 22, poz. 98. O altă ramură a familiei Ohánnesz se
numeşte Brêndzul. – Ohannes vor maganuamp goci Mara-
moruşţi: Ioan care are numele de familie Mármarosi [în pre-
zent Marosfi]. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 23,
poz. 133. – Ies hair Teotoros Hovanisian gronavor iev i
garken surp Antoni Appaii. 1739. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. I, p. 168, poz. 1864. (Eu Todor Hovaniszian părinte
călugăr şi membru al ordinului abaţiei Sfântu Anton... De
unde se vede că şi la Gherla au trăit călugări mechitarişti).
Vezi: Balta, Brêndzár, Gogomán, Márámorusczhi, Me-
diásczhi, Ohánián, Ohánovics.
Ohánovics [Ohanovici]. Jánosfi [a lui Ioan]. – Adeodat Ohanovics
[Sighet]. Arhiva Orăşenească Gherla, 1796. Vezi: Hovhán-
nesz, Ohánián, Ohánnesz.
Ogholko [Ogolco]. Cuvântul turcesc oghulluch înseamnă băiat
înfiat. Din acest cuvânt s-a ajuns la numele de mai sus, prin
schimbarea ordinii literelor: oghulchul, oghulchu, ogholko. –
Ohánnesz Ogholko, Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I,
p. 32, poz. 231, anul 1724. Această familie s-a stins.
Genealogia 211
Olar. Din cuvântul latin olla care inseamnă oală, s-a format cu-
vântul românesc olariu. La Frumoasa locuiau mai multe fa-
milii Olar care şi-au schimbat numele în Pap. În prezent
numele de familie Olar nu mai este în uz.
Onucsán [Onucean]. Familie armenizată. În 1810 preotul Kristóf
Gajzágó scria următoarele în Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p. 194, poz. 36: Baptizavi infantem e parentibus
patre videlicet Onutsan Isaaco ritus Graeci unito Valacho
et matre Annamaria Armena” [Am botezat copilul din
părinţi, tatăl Onutsan Isaac, român de rit grec unit şi mama
Annamaria, armeancă]. În limba română János, Joannes
este Iuonu, Onu şi din Onu se ajunge la Onucz = Jani,
Jankó [în maghiară].
Orosz [Oros]. Numele maghiar la familiei Rusz. – Miklus Orosz
Arhiva Orăşenească Gherla, notiţă veche. În prezent nu-
mele Orosz nu este în uz. Vezi: Eruz, Rusz.
Ortnádz. Cuvânt armenesc (օրհնած) care înseamnă binecuvân-
tat, blagoslovit. Benedictus, Benedek, Beke, Bekő, Benkő,
Bekény, Bánk Bence, Bende [Benedict, Blaga]. În prezent
numele de familie Ortnádz nu este în uz. Vezi Blágá, Há-
rágá.
Ortneál. Cuvânt armenesc (օրհնեալ), însemnând binecuvântat.
Porecla lui Simon Korbuly. Vezi Korbuly.
Oszkerics [Oscherici]. Cuvânt armenesc (ոսկերիչ) care
înseamnă: aurar, giuvaergiu, aurifaber, în italiană orifice.
Numele maghiar al acestei familii este Ötvös, iar cel ger-
man Goldschmied. – Garabed Oszkerics. Registrul Dece-
daţilor Gherla, vol. II, p. 729, poz. 91. – Abraham Toderaşi
Osghericean. Arhiva Orăşenească Gherla 1784 (într-o
scrisoare în limba armeană expediată de la Cluj). – János
Oszgerics care purta şi numele János Láth. Registrul Bote-

zaţilor Gherla, vol. IV, p. 61, anul 1829. Árzsintár, Chászo-
ján, Goldschmied, Márámorusezhi, Őtves sunt aceeaşi
familie. Vezi toate aceste nume.
Osztián [Ostian]. Oştean: cuvânt românesc care înseamnă cătană,
militar. Este numele românesc al familiei Dsigár. – Chris-
tophorus Osztián, Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II,
p. 278, 1824. – Vártán Osztián alias Zachariás. În documen-
tele Societăţii Negustorilor Gherla. Numele familiei Osz-
tián era Zachariás. – Mária Osztián alias Király. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1861. Király este porecla unei ramuri
a familiei Osztián. Vezi: Ástá, Dsigár, Dzurthekián, Katona
(Kátán l, Király, Kokonyigá, Szefer, Zachariás, Zilifdár
oghlu).
Ovágim [Ovaghim]. = Joachim, Joákim. Numele Joachim are
origine ebraică însemnând înviere. – Ovaghim = Haruthiun
(Aruthun) Pászkáz; – Zadig Kirkosá Ovagimiján. Registrul
Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 477, poz. 91. În prezent nu-
mele de familie Ovágim nu este în uz.
Oxendius [Oxendius]. Acest nume de familie care în prezent nu
mai este în uz la noi, se întâlneşte în Orient: Andon Oxen-
dosian Masis nr. 572, 25 martie 1880. Vezi: Ámbur, Ángsz-
zend (Auxentius), Bulbuk, Gergely, Máxim, Tűzes.
Ördög [Eordeog, diavol în limba maghiară]. Vezi: Cshár, Kozocsa.
Örmény [Eormeni, armean în limba maghiară]. – Kristóf Ör-
mény. Arhiva Orăşenească Gherla, 1721. Această familie
s-a stins.
Ötvös [Eotveoş, în maghiară giuvaergiu]. Numele maghiar al
familiei Oszkerics. – Catharina Ötvös. Registrul Botezaţilor
Genealogia 213
Gherla, vol. II, p. 783, poz. 98. 18 august 1795. – Garabed

Ötvös. Arhiva Orăşenească Gherla 1782. Acelaşi în docu-
mentul numărul 244 din 1786: „Garabed Harib Silberein-
löser [argintar] in Szamosújvár”. Deci şi familia Ötvös din
Gherla provenea tot din Polonia (= Charib). – Rosalia
Ötvös monialis [călugăriţă]. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. III, p. 241, poz. 109. Anul 1812. – Localnicul Lukács
Harmath Ötvös. Arhiva Orăşenească Gherla 1809, nr. 901. –
Lukács Lázár Ötvös din Gherla. Arhiva Orăşenească
Gherla 1810, nr. 1.178. – Josephus Ötvös alias Kopatz.
Arhiva Orăşenească Gherla 1813, nr. 160. (dintr-un anunţ
de la Dumbrăveni). – „Cetăţeanul elisabetpolitan (din
Dumbrăveni) Agoston Ötvös sau Golorig”. Arhiva Oră-
şenească Gherla 1793, nr. 91. (Golorig = Kopasz [chel,
pleşuv]). Numele familiilor Ötvös din Gherla era Harmath
şi Lázár, în timp ce al familiei Ötvös, din Dumbrăveni, era
Kopasz. Vezi: Ázsintár, Chászoján, Goldschmied, Golorig,
Harmath, Kántáczhi, Kopasz, Lázár, Márámorusczhi, Osz-
kerics (Láth).
Pakulár. Cuvântul pecurarius (latină) jumenti (vel pecorum v.

pecudis) înseamnă păstor, crescător de animale, Viehzüch-
ter; în româneşte păcurar. – Norses Pêcurar. Registrul
Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 132, poz. 143. Strămoşul
familiei nu era păstor, ci negustor de vite: quaestor pecua-
rius. Numele armenesc al acestei familii este Hovivian
(Հովիւեան). Numele de familie Hovivian se întâlneşte şi
în Orient: Hagop Hovivian. Arevelk nr. 961, 30 martie

1887. În limba persană Cioban. În documentele Arhivei
Orăşeneşti Gherla acest nume apare în mai multe moduri: –
Moises Pekurár, 1788. – Pekurál, 1816
Pap. Forma maghiarizată a numelui armenesc Derder. La poziţia
56, de pe pagina 250 a volumului al III-lea al Registrului
Botezaţilor din Gherla şi la poziţia 80 de pe pagina 317, a
aceluiaşi registru, din anul 1816 citim: „Tuman Simeonis
Pap Gergely” adică Tuman fiul lui Simon, fiul popii
Gergely. În cazul de faţă cuvântul Pap [popă în limba ma-
ghiară] este doar un calificativ al numelui Gergely [Gri-
gore], indicând statutul său (era preot). Forma corectă în
limba armeană care ar fi trebuit înscrisă în registru era:
Tuman Simeoni Derkirkorian. Mai târziu prenumele Ger-
gely avea să fie îndepărtat atât din numele lui Papp Ger-
gely, cât şi al altor popi (Jakab, Asvadur etc), păstrându-se
doar numele prescurtat Pap sau Papp. – Márton Pap alias
Perint. Arhiva Orăşenească Gherla 1830, nr. 425. Perint
este numele românesc al familiei Der (Derder). – Stephan
Pap alias Theodorus. Arhiva Orăşenească Gherla 1731.
(Acesta provenea din familia Der Estephan). – Marinus Pap
alias Polyák Pictor. Arhiva Orăşenească Gherla, 1802,
nr. 1.177. Gardsthev, Kepus (Kipucz), Nágo, Náscharar, Nikos,
Piktor, Polyák, Zugrav provin din familia Der Mardiros,
deci sunt Pap. Vezi: Der, Der-Esztephán, Der-Márdirosz,
Dondon, Nerszesz, Perint.
Pattantyus [Pattantiuş]. Bogdán Karátsonyi Pattantyus. Arhiva
Orăşenească Gherla 1828, nr. 501. Numele de Pattanyus îl
purtau atât membrii familiei Ábrahám, cât şi cei ai familiei
Karátsonyi.
Genealogia 215
Páczperán [Paţperan]. Cuvânt armenesc (բացբերան) care se

traduce prin gură-cască. – András Páczperán. Arhiva Oră-
şenească Gherla, protocol din 1780. – Hacig Páczpernencz,
Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. I, p. 31. Această
poreclă nu este în uz.
Pághbáds [Paghbadş]. Regionalism armean din Transilvania, în-
semnând ştrudel. – „László Antoni” (corect Antonii) şi ală-
turi în armeneşte Andon Michaeli Paghbedşi (adică László
[Ladislau] fiul lui Mihály [Mihai] Pághbáds-Antal). Arhiva
Orăşenească Gherla, conscripţia din 1736. Fiul acestui Mi-
hály a lepădat numele Antal şi îşi scria numele „János [Ioan]
Michael alias Pághbáds”. Arhiva Orăşenească Gherla, pro-
tocol din 1787. Fiul lui Kristóf Antal îşi spune „Joannes
Kristóf alias Pághbáds”. Arhiva Orăşenească Gherla, 1797,
nr. 30. Vezi Antal.
Pághnebán. Cuvânt armenesc (բաղնէպան) care înseamnă
băiaş. – Lazarus Pághnebán. Arhiva Orăşenească Gherla,
însemnări vechi. – Cházár Paghneben-i. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, conscripţie. Această familie s-a stins.
Pál. Numele provine din latinescul paulus: puţin, mic, mărunt. –
Gregorius Pál alias Boghos. Arhiva Orăşenească Gherla,
1806, nr. 1.298. – Gergely [Grigore] Pál alias Kesor. În do-
cumentele Societăţii Negustorilor Gherla. Kesor este pore-
cla unei ramuri a familiei Pál. – Kajtán Páll alias Kolcza.
Arhiva Orăşenească Gherla. Numele familiei Kolcza este
Páll. Vezi: Boghosz, Hádsi, Kesor, Kis, Kolcza, Misug,
Pálfi, Tul.
Pálfi. Al lui Pál. – Christophorus Pálfi. Arhiva Orăşenească
Gherla 1795. – Gregorius Pálfi alias Kesor. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1805, nr. 328. Pálfi este numele maghiar al
familiei Boghoszfi. Vezi Boghoszfi.
Panitz [Paniţ]. Diminutiv de la Pannika; Panni = Panna = Anna. –

Lukács Pánicz. Arhiva Orăşenească Gherla 1818. Vezi Áni-
sor.
Pápa. Porecla uneia dintre ramurile familiei Dájbukát. Vezi Dáj-
bukát.
Pápai. Popoi. Vezi: Ábu, Báb, Cheul, Hávul, Nikos,Totobej.
Páped. – Theréz Páped-i. Registrul Botezaţilor Gherla vol. IV,
p. 24. – Bogdán Pápet. Arhiva Orăşenească Gherla 1812,
nr. 1.637. Formă alterată, transcrisă a numelui Babet (Babi,
nume de femeie). Porecla unei ramuri a familiei Zábulik.
Pápinián. Formă lungită a numelui Pápian (= Pap). În prezent
familia Páp(in)ian din Gheorgheni are numele de Pápai.
Vezi Nikos.
Pápug. Cuvântul persan phapudş sau phapuş (în maghiară papucs
[în română papuc]) înseamnă încălţăminte, pantof, condur,
gheată, cizmă (în turcă dşime); în armeană i se spune
garuag, maşghegar. – Frêncuţ Pápug: Ferencke [Frăncuţ]
Pápug. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 800, poz. 134.
Vezi: Csizmadia, Csizmás, Csobotár, Goskár, Pápugdşi,
Suszter.
Pápugdsi [Papugi]. Cuvânt turco-persan care însemană: cizmar,
pantofar. Papugdji este traducerea cuvântului armenesc
goşkar. – Mardiros Papugdsi. Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II, p. 35, poz. 671. Acest nume de familie se întâlneşte
şi în Orient: Thateos Papugdjian. Arevelk, nr. 1.010, 31 mai
1887. Familiile Pápug şi Pápugdsi, de aici din ţară, cărora
româneşte li se spunea şi Păpugar, s-au stins. Vezi: Csiz-
madia, Csizmás, Csobotár, Goskár, Márdirosz, Pápug,
Suszter.
Genealogia 217
Párlusz [Parlus]. Din expresia armenească (բարի լոյս) care se

traduce prin Bună dimineaţa! – Hacig Parlus. Registrul Bote-
zaţilor Gherla, vol. III, p. 411, poz. 2. Poreclă. Vezi Bárlusz.
Páskucz [Paşcuţ]. Nume de familie format din prenumele Paşca la
care s-a adăugat sufixul diminutiv românesc uţ. – Lukács Pás-
kucz. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. Vezi Páskul.
Páskul [Paşcul] = Páskál, Paschalis; în armeană Zadig, Haru-
thiun, Anastasus. – Nigol Páskul. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. I, p. 6, poz. 120. – János Vártig alias Paskull.
Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. Numele familiilor
Páskucz, Páskul era Vártig. Fugulyán , Páskucz, Páskul,
Várteresz (Vártig), Vázán sunt aceeaşi familie. Vezi: Fugu-
lyán, Páskucz, Várteresz, Vártig, Vázán.
Pászkász [Pascas] = Joachim. Pas este un cuvânt arăbesc şi în-
seamnă trezire, deşteptare; kasis este tot un cuvânt din lim-
ba arabă şi înseamnă: preot, episcop, papă; cuvântul paskas
sau paskasis (litera a cuprinsă între cele două cuvinte are
rol de legătură în armeană) îl desemnează pe Isus înviat.
Este traducerea în arabă a numelor armeneşti Zadig şi Ha-
ruthiun. Cuvântul armenesc „pasek” utilizat arareori are
acelaşi înţeles cu zadig şi harutiun. – „Simeon Pasekas alias
Simon Márton civis Tisminicensis ex Polonia” a intrat în
ţară în 1745. György Krebiz, comandantul Cetăţii Gherla,
l-a prins, însă l-a lăsat liber în schimbul unui înscris semnat
de judele primar Lukács Simai şi de Tódor Dániel care se obli-
gau ca la nevoie să-l pună pe Simon Pasekas la dispoziţia
autorităţilor. – Danig Pászkász. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. I, p 11. – Vartan Pászkász-i. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. II, p. 584, poz. 74. Numele familiei
Pászkász este Márton. Vezi: Háruthun, Ilach, Márton, Zádig.
Pát . Cuvântul armenesc (բադ) care înseamnă raţă, în spaniolă

pato. Cei pe care-i cheamă Pát se mai numesc şi Rácz,
nume care s-a format din cuvântul românesc raţă. – Agopşa
Pátján. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p 22, poz. 468. –
Sako maganuamp Pat. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I,
p. 22, poz. 235. – Antonius Kristóffy şi alături în armeană
Anton Hacighi Pati. Arhiva orăşenească Gherla, conscripţia
din 1736. Familiile Szákó (Izsák) şi Kristóf aveau câte o
ramură care purta şi numele de Pát. Familiei Ázbej din
Gherla i se spune Pát în armeană şi Rátz în maghiară. Vezi:
Ázbej, Borbiró, Kristóffy, Pátubán, Rácz, Száko.
Pátrubán [Patruban]. = Csoribán [Cioriban]. Prima parte ciori
(catâr) seamănă foarte bine cu un alt cuvânt armenesc ciors
(patru), în timp ce ultima parte – ban înseamnă suprave-
ghetor, şef, vânzător (ciaghceban: morar, bardezban: grădi-
nar). Însă, în Moldova, poporul neluând în considerare
înţelesul numelui Cioriban, l-a tradus cu Patruban de la
patru bani. Cele patru monede apar chiar şi pe blazonul no-
biliar al acestei familii. – Mêgêrdici Pátrubán Registrul
Botezaţilor Gherla vol. II, p. 79, poz. 728. Vezi Csoribán,
Káterev, Kátrov, Káttero, Kolcza, Vertán.
Pátubán [Patuban]. Cuvânt armenesc format din patu (raţă) la
forma de genitiv şi ultima silabă a cuvântului bahaban
(պահապան). Patuban înseamnă păstor de raţe, negustor
de păsări. – Asvadur Pádubán (pat = pad). Registrul Bote-
zaţilor Gherla vol. II, p. 306, poz. 88. În prezent acest nume
de familie nu este în uz. Vezi: Pát, Rácz.
Pelálb [Pelalb]. Cuvântul românesc piele provine din pellis
(latină); albus (latină) înseamnă alb. Pelalb = chip palid, cu
piele albă, blond. Pelálb este traducerea în română a nume-
lui armenesc „Djermag”. – Nikula Pelálb. Registrul Dece-
Genealogia 219
daţilor Gherla, vol. II, p. 457, 3 aprilie. În prezent numele

Pelálb nu este în uz. Vezi: Dsermág, Fehér, Nikos.
Pêndás [Pândaş]. Cuvântul românesc pândar înseamnă paznic,
supraveghetor. Numele românesc al familiei armene Baha-
ghian. – Norses Pêndas. Registrul Botezaţilor vol. II, p. 220,
poz. 44. În prezent numele de familie Báhágián, Begidsán
şi Bêrgár nu sunt în uz. Vezi: Báhágián, Begidsán, Bêrgár.
Pepinár [Pepinar]. = Pepenar. Cucurbita pepo (latină) este
lubeniţă, pepene. De aici cuvântul pepenar. Este numele ro-
mânesc al familiei Tătumdşi. – Minas Pepinar. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 385, poz. 128. Această familie
s-a stins. Vezi Têtumdsi.
Pêpugar [Păpugar]. Păpucar este un cuvânt românesc care în-
seamnă: pantofar, cizmar. Este numele românesc al fami-
liei Goskár. – Joseph Pêpugárián. Registrul Bozetaţilor
Gherla, vol. III, p. 11, poz. 9. Vezi: Csizmás, Csobotár,
Goskár, Pápugdsi, Suszter.
Pêr [Păr]. Formă prescutată a numelui Pêrint. Krikorin Părin
tusdăr. Fiica lui Gergely [Grigore] Pêr(int). Registrul
Decedaţilor Gherla, vol. I, p. 31, poz. 214. Vezi Perint.
Pêrcsul [Părciul]. Vezi Mártonfi.
Perint [Părint]. Părinte este un cuvânt românesc care înseamnă
tată. Şi astăzi românii i se adresează preotului cu: «Domnu
Părinte», în timp ce la noi doar preotului călugăr i se spune
pater. – Lukács [Luca] Perint. Arhiva Orăşenească Gherla
1803, nr. 473. – Minas Pêrint. Registrul Căsătoriţilor Gherla
vol. II, p. 350, poz. 84. – Thoros Pêrint. Registrul Dece-
daţilor Gherla, vol. II, p. 34, poz. 665. – Jacobus Pêrint alias
Pap. Arhiva Orăşenească Gherla 1820. – Rebeka Parintye.
Arhiva Orăşenească Gherla 1813, nr. 834. – Nicolaus Pap

alias Perint. Arhiva Orăşenească Gherla 1809, nr. 753. –
Minas Parintescu. Într-o scrisoare adresată de la Sibiu, ju-
delui primar al Gherlei, în anul 1769. – Gergely [Grigore]
Márton alias Perint. Arhiva Orăşenească Gherla, con-
scripţie. Aceşti Perint provin din familia lui Der Mardiros
(Pap-Márton [Popa Martin]. – Mennas Miklósfy şi alături
în armeneşte Minas Părinti. Arhiva Orăşenească Gherla,
conscripţia din 1736. Acesta provenea din familia lui Der
Nikula (Pap Miklós [Popa Niculae]. Vezi: Der, Derder, Don-
don, Pap, Pêr.
Pêrkêláb [Pârcălab]. Cuvântul porkoláb [pârcălab] provine din
cel german Burggraff care însemna mai întâi groful cetăţii,
iar mai târziu comandantul cetăţii, mai nou este comandan-
tul militarilor şi dărăbanilor unui comitat. Această familie
s-a stins.
Persian [Perşian]. Din Persia, cu sufix românesc. Este forma
utilizată şi în prezent.
Persziáchi [Persiaţhi]. Din Persia. – Lusig Persziáczhi. Familia
Dsumerád (Zsumerád) provenea din Persia. Conscripţia din
Dumbrăveni. – Lusig Simoni Perziáczhu (Lukács [Luca]
Simon Urmánczi (Persián). Registrul Botezaţilor Frumoasa,
vol. I, anul 1770. Numele familiei Persián (Urmánczi) era
Simon, Simávon. Vezi: Persián, Simávon, Simon, Ur-
mánczhi.
Peteláczhi [Petelaţi]. Din Petelea, o comună din comitatul Mu-
reş-Turda. – Hacigă Petelaţun. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p. 27, poz. 54. – Abraham Petelaţi Ibaşfaloven:
Abraham Petelei din Dumbrăveni [Ibaşfalău]. Registrul
Botezaţilor vol. II, p. 586, poz. 105. – Băsagheţi ăz Petelaţi
Genealogia 221
Agopin vărtin Abrahamian ăz Nuridjană (Պսակեցի

զբէդէլացի Ակոբին որդին Աբրահամեան զՆուրի-
ճանը: L-am cununat pe Nuridşan (aici Nuridşan este
nume de botez = Lucian) fiul lui Jakab Ábrahám Petelei.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, anul 1742, p. 1 poz. 7.
Numele familiei Petelei (Peteláczhi) era Ábrahám. – Catha-
rina Lázári Petela. Arhiva Orăşenească Gherla 1789. Vezi
Ábrahám, Petelei.
Petelei. Numele maghiar al familiei Peteláczhi. – Petrus Petelei.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 61, 6 ianuarie
1850. Vezi: Ábrahám, Peteláczhi.
Petráskó [Petraşco]. Péterfi, Petőfi [Pătraşcu]. Traducerea în
slavă a numelui armenesc Bedrosian. – Lusig Petráskó,
Dumbrăveni, 1713. – Nobilul Márton [Martin] Petrásko de
Dobreşti. Arhiva Orăşenească Gherla 1864. Familia aceasta
s-a stins. Vezi: Bedrosz, Petri, Petrovics.
Petri. Ego Antonius Petri parochus armenorum Csik Szépvizien-
sium. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 420, poz. 83.
„Joannes Petri” şi alături în armeneşte: Ohannes Lathegoş-
karian. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din 1736.
(Acesta era fiul lui Péter [Petru] Láthegoskár). Numele fa-
miliei Petri era Láthegoskár. Vezi: Bedrosz, Kerpit, Láth,
Láthegoskár.
Petrovics [Petrovici]. = Péterfi, Petőfi. – Antal Petrovics, capelan
din Dumbrăveni. Arhiva Orăşenească Gherla 1825, nr. 1.864.
Această familie s-a stins. Vezi: Péter, Petri.
Petrucz [Petruţ]. Nume format din numele Petri şi sufixul dimi-
nutiv românesc uţ. (în maghiară Péterke) – Mariam Ianoși
Petruți: Maria fiica lui János [Ioan] Petrucz. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 284. – Haciko Petruțighian.
Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, p. 56, poz. 40. În pre-

zent această formă a numelui nu este în uz. Vezi: Petri, Pe-
trovics, Péter.
Petul. Bed (պետ) cuvânt armenesc care înseamnă şef, la care se
adaugă articolul hotărât românesc ul. Numele armenesc al
familiei Voith. – Bedul. Hantes Amsorea caietul din iulie
1891. – Mennas Petuli. Arhiva Orăşenească Gherla,
consemnări vechi. – Nicolaus Pátuli. Arhiva Orăşenească
Gherla 1764. – Tavit Petul. Registrul Decedaţilor Gherla
vol. II, p. 159, poz. 81. Vezi Voith.
Péter. Provenit din cuvântul grecesc πέτρα. – Eszter [Estera] Pi-
terian. Registrul Botezaţilor Gherla vol. IV, p. 106. Vezi
Bedrosz, Fehér, Gergely.
Pheruz [Peruz]. Cuvântul persan firuz înseamnă învingător. Din
firuz armenii au făcut peruz. – Theresia Pheruz altfel Miklósi.
Arhiva Orăşenească Gherla 1808, p. 146. Pheruz = Géza,
Miklós [Nicolae] (Nicolaus, Νίκηλαος învingătorul popoa-
relor) Viktor. Vezi Miklós.
Phokhêr [Poăr]. Cuvânt armenesc (փոքր) care înseamnă mic,
micuţ. Este numele armenesc al familiilor Kis (Kicsi,
Kicsiny). – Toderaş Phokhêr; Bulbuk Phokhêr. În prezent
acest nume de familie nu este în uz. Numele se întâlneşte
şi în Orient: Ohannes Phokhravorian. Masis, nr. 2.549,
1880. Vezi Kicsi, Kicsiny, Kis.
Phulin. [Pulin] Pul este un cuvânt armenesc (փուլ) care înseam-
nă muşteriu, cumpărător, consumator. Numele este alcătuit
din forma genitivă phuli la care se adaugă sufixul patroni-
mic masculin ian:– Simon Phulinján. Registrul Botezaţilor
Gherla vol. IV, p. 3, aprilie 27. Această familie s-a stins.
Genealogia 223
Phungyerev [Punghierev]. Porecla familiei Nyegrucz. Vezi Nyer-

gucz.
Phusztá [Pusta]. Cuvânt armenesc care se traduce prin: zadarnic,
netrebnic, nefolositor. – Theréz [Tereza] Phusztá. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 786, poz. 137. Această pore-
clă nu este în uz.
Piktor. Cuvânt latin care înseamnă: desenator, zugrav. Este tra-
ducerea numelui armenesc Naşharar. – Hacig Piktor. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 20. – Rozalia Pictor.
Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. III, p. 59, 15 octombrie
1848. Vezi: Gárdsthév, Kip (Kipucz), Nágo, Náschárár,
Nikos, Pap (Der-Márdirosz), Zugráv
Pipás [Pipaş]. Cuvânt unguresc [fumător de pipă]. – Asvadur Pi-
pádsian (pe marginea documentului este notat Murádin).
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 220. – Péter [Petru]
Pipás altfel Murádin. Arhiva Orăşenească Gherla, 1836. În
prezent familia Pipás din Gherla poartă numele Murádin.
Vezi Murádin.
Pipádsi [Pipagi]. Nume alcătuit din cuvântul maghiar pipa şi cel
turcesc „dşi” care înseamnă vânzător. Cuvântul maghiar
pipa seamănă cu cel suedezo-islandez pipa; cel italian pipa,
piva, englezesc pip, pipe, danez pibe, german Pfeife. – Vasil
Pipádsi. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p 55, poz. 13.
Vezi Csáusz, Pipás, Têbêkár.
Pipérdsi [Pipergi]. Vezi Kiperdsi, Lukácsi.
Pipi. Cuvânt persan care înseamnă domniţă. Agopă Hovaghimin
Pipiin vărtin: Agop fiul lui Hovaghim [Ioachim] Pipi. Re-
gistrul Decedaţilor Gherla vol. II, p. 341, poz. 93. Această
familie s-a stins. Vezi Dsichátun, Szultán.
Piribocs [Piriboci]. Cuvântul armenesc piurghaper (բիւրղաբեր)

care înseamnă purtător de nestemate adică bogat) a dat naş-
tere unor nume lipsite de înţeles precum: Piribocs, Piripoth,
Piripocs – István [Ştefan] – Usepin Piriboci vărtin: Iosif
fiul lui Pririboci. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II,
p. 412, poz. 14. – Lukács [Luca] Piribothi. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, 1823. În prezent această poreclă nu este în uz.
Piros [Piroş]. Piros [roşu în limba maghiară] este traducerea în
limba maghiară a numelui familiei Gármir. – Christoph
Piros (din Sătmar). Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III,
p. 57, 28 noiembrie 1831. Vezi: Gármir, Roska, Roth, Ste-
fánovics.
Pitikár. Numele s-a alcătuit din cuvântul turcesc pitnedşi care în-
seamnă certăreţ, gâlceavitor şi sufixul românesc ar: piticar. –
Ohannes Pitikár. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 624,
poz. 101. Această familie s-a stins. Vezi: Gelcsává, Háenig,
Megrán.
Pituch [Pituh]. În româneşte cuvântul pitic înseamnă om mic de
stat, pui. – Bogdan Pituch (locuitor în Dej). Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1799. Aceeaşi persoană este menţionată cu
o pagină mai încolo, sub numele Bogdán Czetz. (Docu-
mentele falimentului „Mitfisz”). Pituch era porecla unei
dintre ramurile familiei Czetz. Vezi Czetz.
Placsintár [Placintar]. Din cuvântul grecesc πλακουντοποιός (cel
care coace plăcinte) latinii au făcut cuvântul placentarius,
iar armenii cuvântul plaguntakordz (պղակունդագործ).
Placsintár este forma prescurtată a termenului greco-latin
placentarius. Placsintár [plăcintar] este traducerea în greco-la-
tină a numelui armenesc Blith (Blid), – Aghacea Tavit Ple-
cintari Astvadzadurian: Domnul Dávid Ásztvádzádur
Genealogia 225
Placsintár, 24 octombrie 1736. Registrul Botezaţilor Gherla,

vol. II, p 147, poz. 1694. Numele familiei Placsintár din
care provenea şi Dávid Placsintár, destoinicul primar al
Gherlei, era Ászvádur (Bogdán); în schimb cealaltă ramură
care purta şi porecla hazoasă de Lulim, avusese numele de
familie Ohánnesz. – Agha Kirkoşa Plecintar: Domnul Ger-
gely Placsintár. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II,
p. 8, poz. 154. – Jákubás Plecsentár. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 159, poz. 4. – Dávid Placsintár scris cu
ortografia maghiară apare pentru prima oară în iulie 1751.
„David Placsintar ablegatus et plepipot priv. oppidi
Szamosújvár”. Arhiva Orăşenească Gherla, 1778, nr. 114. –
Joachimus Placsintár alias Jánossi. Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţia din 1736. (În acea vreme la Gherla
trăiau două persoane cu numele de Joachim Placsintár: unul
era fiul lui János [Ioan] Placsintár (în maghiară Jánosi)
fiind numit şi Joachim Jánosi. – Chirstophorus Kirkos
Placsintár: Kristóf [Cristofor] fiul lui Gergely [Grigore]
Placsintár. Arhiva Orăşenească Gherla 1799, nr. 808. –
Anna Lengyel vidua Deodati Kirkor alias Placsintár (Anna
Lengyel văduva lui Bogdán fiul lui Gergely [Grigore]
Placsintár). Arhiva Orăşenească Gherla 1762, nr. 12. Mai
apare şi astfel: Asvadur Plecsit. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 177, poz. 218. – Asvadur Bălădjnitar
(պլճնիդար). Arhiva Orăşenească Gherla ոճկէ, dintr-o
scrisoare trimisă de la Frumoasa. – Bogdán Plecsintár alias
Lulim. Societatea Negustorilor Gherla, în documentele din
1848. Acest nume de familie se întâlneşte şi în Orient sub
forma Başinciarian. Arevelk nr. 1.505, 1889. Vezi: Áruthun,
Ásztvádzádur, Bisi, Blid, Bogdán, Kirkosá, Nevelics, Ohán-
nesz, Szongott, Urmánczhi.
Pobig. Cuvânt armenesc (բոպիկ=բոկոտն) care înseamnă des-

culţ. – Mardiros Pobig Vartani Registrul Căsătoriţilor
Polgár. Vezi Bêrgár.
Polyák [Poliac]. (Poliák, Pojlák). Armenii le spun polonezilor
[leşilor] în mai multe feluri: ilach, leheţhi, leh, palak, polak. –
Vasil Poleák. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 80,
poz. 81. – László Polyák alias Izsák. Arhiva Orăşenească
Gherla 1759. – Vasil Száhághi Gárdsthevián Poláki. Regis-
trul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 13, poz. 109. Numele fa-
miliilor Polyák şi Gárdsthev era Izsák (Száhág). Gárdsthév,
Polyák, Izsák (Száhág [Isac]) sunt aceeaşi familie. –
„László Kurtakezü şi alături în armeneşte Vasil Poleaki.
Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din 1736. – József
Polyák sau Lengyel, cetăţean din Dumbrăveni. Arhiva Oră-
şenească Gherla 1836, nr. 306. Vezi: Bosnách, Gárdsthév,
I1ách, Izsák, Kázák, Khesdurián, Kovács, Kurtakezű, Len-
gyel, Száhág, Toth.
Pongrácz [Pongraţ]. – Joachim Pongrácz. Arhiva Orăşenească
Gherla 1812, nr. 1.923. Ramura familiei Pungucz care şi-a
modificat numele în Pongrácz locuieşte la Blaj. Vezi. Pun-
gutz.
Pop. O altă formă a numelui Pap. „Gabriel Pop” şi alături în
armeană Kapriel Katane. Arhiva Oăşenească Gherla,
conscripţia din 1736. Familia Pap (Derder, Dondon) se mai
numea şi Katona. „Deodatus Popp” şi alături în armeană
Asvadur Derderianţ. Arhiva Orăşenească Gherla, conscrip-
ţia din 1736 – Dragics Popp şi alături în armeneşte Măgărdici
Moldovani. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. Der-
Genealogia 227
der (Dondon), Moldován, Pap (Popp) sunt aceeaşi familie. –

Kirkor Popoieaienţ. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni,
vol. I., p. 157, poz. 28. Vezi: Derder, Dondon, Moldován, Pap.
Popoi. = Pop. Vezi Pap, Pop.
Popovics [Popovici]. Báb = Pap = Pop (în armeană) bunic. Po-
povics = fiul bunicului. În limba turcă baba înseamnă tată. –
Ghazar Popovicsján. Registrul Decedaţilor Gherla. vol. II,
p. 123, poz. 78. Vezi: Sziliusczhi.
Porumb. Cuvântul românesc porumb înseamnă o pasăre, hulub.
Porumb = Jonás, Columbanus, Galambos. – Sahag Porumb.
Auxentius Horopszimá Porumb. Arhiva Orăşenească Gherla,
1814. Numele familiilor Donogán, Duha, Hulbá, Polumb,
Tarisznyás (Trásztádsi) era Ángszend. În limba armeană
aghavni (աղավնի). În Orient: Haruthun Aghavian Arev-
elk, nr. 1.010, 1887. Vezi: Duha, Galamb, Hulba, Porumb.
Potoczky [Potoţchi]. Potoczyska este o localitate în apropierea
graniţei cu Rusia [în prezent în Ucraina]. În arhivele ora-
şului Gherla se găseşte un certificat de moralitate eliberat
de o persoană care semna: Datum in urbe Cracovia Polo-
niae. 1768 die 15 Maj. Joannes Stanislaus Podoczki Comes”.
De aici se vede, în primul rând, că numele familiei Potoczki
era Stanislaus şi, în al doilea rând, că în Polonia cei din
neamul Potoczki erau conţi (Comes). Cei mai mulţi dintre
Potoczky locuiesc la Frumoasa.
Prekubián. Martirul Prokop este prăznuit în 8 iulie. Această fami-
lie s-a stins.
Pribág. Numele familiei Pribág era Dzerig. Jakub Dzerighian iev
ail Pribagi: Iacob Dzerig sau Pribág. Registrul Botezaţilor
Gherla vol. IV, p. 236. Pribég, Pribék; transfuga, perfuga,

fugar. În croată pribek, în limba dalmată pribegh; în turceşte
i se spune bri-beg (fiul domnului meu) denumirea dată unui
creştin convertit, deci acest nume desemnează un creştin
care şi-a părăsit credinţa. La noi în oraş trăia un conţopist
pe anume Wofgangus Pribék; după el şi-a primit familia
armenească Dzerig porecla de Pribag. Arhiva Orăşenească
Gherla 1799, nr. 78. – Această familie mai purta şi numele
de Zerif. Arhiva Orăşenească Gherla 1784, nr. 185. Vezi:
Dzerig, Zerif.
Publig. În limba turcă publah = belbul, bulbul înseamnă privi-
ghetoare, în armeană sohag, dzidzarnul. Bublik(an) este pa-
pagal. – Hacig Babligiján. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni,
vol. II, p. 157, poz. 71.
Pungucz [Punguţ]. Din cuvântul românesc pungă şi sufixul di-
minutiv uţ. – Krikor Pungucz. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p. 407, poz. 98. Una din ramurile familiei Pungucz,
care locuieşte la Blaj, şi-a schimbat numele în Pongrátz. –
Hacig punga uscată (în româneşte) sau punga goală. Arhiva
Orăşenească Gherla, conscripţie veche. – Hacig vor maga-
nuamp Punguţ: Numele de familie a lui Hacig este Pungucz.
Cei care poartă numele de Punguţ sunt din familia Hacig.
Vezi: Chacshig, Dobribán, Erszényes, Hebás, Pongrácz.
Rátz [Raţ]. Provine din cuvântul românesc Raţă. Este numele ro-
mânesc al familiei Pát. – Erzsébet [Elisabeta] Rátz altfel
Pát. Arhiva Orăşenească Gherla, 1836. – Antonius Rátz.
Genealogia 229
Registrul Căsătoriţilor Gherla, p. 69. – Anna Rácz. Regis-

trul Botezaţilor Gherla vol. IV, p. 313. Andreas Rácz alias
Donig. Ramura familiei Ázbej care avea porecla Pát-Rácz,
se numea Donig. – Antonius Gergely alias Rátz. Arhiva
Orăşenească Gherla, conscripţie. (Acest Antal [Anton] era
fiul lui Gergely [Grigore] Donig). – Deodatus Ratz alias
Thaddeus. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. (În
oraşul nostru erau două persoane cu numele de Bogdán Rátz
şi pentru a-i deosebi unul folosea şi numele de Tadé, primit
la miruire). Numele familiei Rátz (Pát, Ázbej) era Száko.
Numele Rátz apare pentru prima oară la Gherla în 1755.
Vezi: Álács, Ázbej, Bobhok, Donig, Hálká, Pát, Száko.
Rátotta. Este un cuvânt maghiar care înseamnă scrob de ouă,
Eierpeise. Este traducerea în maghiară a numelui familiei
Czévádzegh. – Gregorius Rátota. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. III, p. 57. – István Rátotta. Arhiva Orăşenească
Gherla 1785 (documentele falimentului Vákár). Rátotta
este porecla familiei Theodorovics. – Gergely Rátotta altfel
Theodorovics. Arhiva Orăşenească Gherla 1856. Vezi:
Czevádzegh, Theodorovics.
Remundás [Remundaş]. Cuvântul german Remonte înseamnă cal
de remontă, Erganzungspferd, Ersatzpferd, Remontepferd. –
Rozsi Remundás Sigheten: Rózsi Remundás din Sighetu
Marmaţiei. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 5. Re-
mundás este porecla familiei Todorovics din Sighet care
făcea negoţ şi cu cai. Vezi Todorovics.
Retezár. (Retedsár). Din cuvântul românesc retezatu’ sau ciungu’.
În registrele matricole acest nume apare sub mai multe
forme: Eretidsár, Eretedsár, Retedsár. – Manug Retedsár.
Márton Reteszár, Arhiva Orăşenească Gherla, notiţe vechi. –
Nicolaus Retezán. Arhiva Orăşenescă Gherla 1801, nr. 279.

Vezi: L. Csonka, Ergêreczhi, Herez, Moldován, Rusz, Stir-
bul, Tamás, Tamási, Thumán.
Ripszima [Ripsima]. În limba armeană: Hêripszime, Horopsime.
Melik Antonin Ripsimaian: Melikh fiul Ripsimei Antal
(Rex. În armeană Melikh este atât Rex cât şi Reghina).
Registrul Decedaţilor vol. II, p. 214, poz. 21. Ripsima era
numele unei vesite femei romane care a devenit martiră în
Armenia, pe vremea regelui Tiridat. Iată ce scrie despre ea
Clemens Galanus: „Virgo quaedam Romana, genere illus-
tris, ac prae aliis formosissima, nomine Ripsimes, ut Dio-
cletiani imperatoris nuptias, ac etiam persecutionem devitaret,
una cum sociis virginibus triginta tribus, Christo dicatis,
Roma fugiens, in Armenas se contulerat regiones: quam
cum ibi perspiceret Tiridates, statim ita illius pulchritudine
captus fuit, ut prae nimio amore ad insaniam quoque de-
veniret. Cumque nec illa, nec sociae, aut blanditiis, aut minis
ad eius vota, atque Idolis immolandum adduci unquam po-
tuissent; post dirissimos cruciatus, pro castitate, et Christi
fide tuenda, omnes eo jubente necatae sunt, inter quas Ca-
iana, (vezi Gaianna între prenumele feminine) aliarum
Monitrix, celebrior praedicatur, que duabus sibi sociis vir-
ginibus adjunctis, supplicia subiens acerbiora, mirificum
christianae fidei specimen edidit. „Conciliatio” pag. 16. [O
fecioară romană, cunoscută după neam şi cea mai frumoasă
între altele, pe nume Ripsimes, pentru a evita căsătoria cu
împăratul Diocleţian şi apoi persecuţia, fugind din Roma
împreună cu treizeci şi trei de fecioare închinate lui Chris-
tos, s-a refugiat în regiunea Armeniei; când a văzut-o acolo
Tiridates, a fost imediat răpit de frumuseţea ei, încât a în-
nebunit de dragoste excesivă. Deoarece nici ea, nici tova-
Genealogia 231
răşele ei nu au putut niciodată să fie convinse nici prin

vorbe dulci sau ameninţări pentru a se oferi lui sau idolilor,
toate au fost omorâte la porunca lui după torturi înspăimân-
tătoare pentru a-şi apăra castitatea şi credinţa în Christos; între
acestea Gaiana, conducătoarea lor, este lăudată cel mai
mult, căci împreună cu două tovarăşe fecioare, îndurând
chinuri înspăimântătoare, a dezvăluit un model extraordinar
de credinţă creştinească]. Vezi. Heripszima, Horopszime.
Román. (compară cu Horom (Görög [grec]). – Usep Román. Regis-
trul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 485, poz. 119. – Roman
Dominik iev Mariam Simoni Andriaşi tustăr – ughapar hai
ergusnal (ուղղափար հայ երկուսն ալ): Dominik Román
şi Maria, fiica lui Simon András, amândoi armeni drept
credincioşi (romano-catolici de rit armean). Registrul Căsă-
toriţilor Gherla, vo. III, p. 51.
Romáskán [Romaşcan]. (Compară cu Horom). – Todor Ro-
máskán. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din 1721, –
Michael Romáskán alias Lengyel. Arhiva Orăşenească
Gherla, protocol din 1781. În prezent numele Romáskán
nu este în uz. Vezi: Lengyel, Urmánczhi.
Roth . Traducerea în germană a numelui armenesc Garmir. – Mi-
hály Roth. Arhiva Orăşenească Gherla, 1820. Vezi: Gármir,
Piros, Roska, Stefánovics.
Rozsdás [Rojdaş]. Cuvânt maghiar [ruginit]. – János Rozsdás,
Gheorgheni.
Rusz [Rus] = ărus, urus, oros. – Tuman Rus Danighi: Tamás fiul
lui Danig Rus. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 36,
poz. 325. Vezi: Csonka, Eruz, Hercz, Retezár, Tamás, Ta-
mási, Thumán.
Ruszka [Rusca]. Nevasta rusului. – Manuşag Vasilin Ruska-in

ghină: Manuşag nevasta lui László Ruszka. Registrul Dece-
daţilor Gherla, vol. II, p. 381, poz. 70. În prezent acest
nume de familie nu se foloseşte.
Sahin [Şahin]. Şahinşah este un cuvânt persan care înseamnă

regele regilor. Este numele persan al familiei Thakvor. –
Ovaghim Sáhin. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 726, poz. 55. Vezi: Császár, Sehucz,Thákvor, Vászil.
Sáhinovics [Şahinovici]. Fiul şahului, prinţ. – Ovaghim Bedrosi
Şahinovici: Joachim fiul lui Petru Şahinovici. Arhiva Oră-
şenească Gherla 1787. În prezent forma Sáhinovics nu este
în uz.
Sáh-Názár [Şah-Nazar]. Cuvântul persan şah înseamnă domn,
iar cuvântul arab nazar înseamnă frumuseţe. Şah-nazar în-
seamnă domn frumos. – Ies Harib Haceadur vor iem vărti
Șah-Nazar-i Ես Խարիպ Խաչատուր, որ եմ որդի
Շահնազարի: „Eu Kristóf [Cristofor] Chárib fiul lui Sáh-
Názár”. Arhiva Orăşenească Gherla 1729 (dintr-o obligaţie
scrisă manu propria). Dacă în cazul familiilor Ágopsá şi
Kirkosá, cuvântul şah era la sfârşitul numelui, în acest caz
este aşezat la începutul său. Această familie s-a stins. Vezi:
Chárib, Czifra” Csinás, Mêndrul, Sirin, Zárif.
Sámó [Şamo]. = Samu, Samuel; nume biblic care înseamnă: „Cel
ascultat de Dumnezeu”, alcătuit din două cuvinte ebraice:
şema şi El. – Asvadur Sámoi. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p. 310, poz. 127. – Agop Sámo. Registrul Botezaţi-
Genealogia 233
lor Gherla, vol. II, p. 30, poz. 600. – Deodatus Samui. Ar-
hiva Orăşenească Gherla, conscripţie. Această familie s-a
stins.
Sákhár [Şakar]. Cuvânt armenesc care înseamnă zahăr. – Nigol
Sákhári. În documentele Asociaţiei (Breselei) Tăbăcarilor
Gherla. Această familie s-a stins. Numele se întâlneşte şi
în Orient: Haruthiun Şacharian. Arevelk, nr. 1.254, 20 mar-
tie 1888. Cuvântul şachar se regăseşte în multe limbi: Sac-
charum, saccarum în latină, zucchero în italiană, etc.
Sándor [Şandor]. Forma maghiară pentru Alexandru, cuvânt de
origine greacă alcătuit din cuvintele greceşti (ἀλέξω şi
ἀνήρ). – Antal Sándor. Arhiva Orăşenească Gherla, 1787.
(Din scrisoarea judelui primar al oraşului Debreţin). Sándor
este traducerea în maghiară a numelui armenesc Angsend
(Oxendius). În prezent numele de familie Sándor nu este
în uz.
Sánta [Şanta]. Traducerea în limba maghiară a cuvântului arme-
nesc gagh [şchiop] (Claudius, Kolos). – Sdepan Șanta-in.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 203, poz. 123, 1757.
Un an înainte (1756, Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 186, poz. 49) numele armenesc Gagh-od (կաղոտ era
tradus Sánta-lábú [şchiopu]). – Stephanus Sánta alias Mol-
dován. Arhiva Orăşenească Gherla 1807, nr. 1.016. O ramu-
ră a familiei Moldován are numele Gágh (Sánta). Ágoston,
Belcsug, Császár, Dobál, Gágh, ‘Gál, Gêzducz, Moldován,
Sánta formează aceeaşi familie. Vezi acestea. În prezent
numele de familie Sánta nu este în uz. – Sfântul Claudius
(Kolos) a murit moarte de martir în oraşul Sevastia din Ar-
menia (astăzi Sivas, în Turcia), în anul 320 d. C. fiind unul
dintre cei 40 de mucenici. Zihovics, Ferencz, Szentek élete
[Vieţile sfinţilor], vol. II, p. 150. Vezi: Dobál, Gágh.
Sárbej [Şarbei], Sádbej. Sarim + bei; sarim este un cuvânt ară-

besc însemnând căsăpitor, în armeană suserhadu, iar bei în-
seamnă domn. De aici sar(im)+bei = domn cu sabia. – Sádbej.
Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 36, poz. 633. Acest
nume de familie se întâlneşte şi în Orient: Şarim bei. Are-
velk, nr. 845, 9 noiembrie 1886. (o scrisoare din Van), Vezi:
Kardos, Szabel.
Sárga [Şarga]. Cuvânt maghiar [galben]. Traducerea în maghiară
a numelui Sásádá. – Domokos Sárga. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1812, nr. 2014-2018. – Asvadur Şarga Vartan Don-
don: Bogdán fiul lui Vartan Sárga-Dondon. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1781 (Într-un document referitor la fânaţă).
Numele familiei Sárga era Dondon. (Derder, Pap). – Markó
diraţu Nigoli Șargaian (completez în traducere: Márk
[Marcu] fiul cantorului Miklós [Nicolae] Dondon-Sárga).
Fiul acestuia îşi scria numele: Auxentius Márkó Sárga,
Arhiva Orăşenescă Gherla, 1788. Vezi: Derder, Dondon,
Pap, Sásádá.
Sárosi [Şaroşi]. – Ferencz Hádsi care a studiat la gimnaziul din
Sárospatak şi-a maghiarizat numele în Sárosi. Arhiva Oră-
şenescă Gherla 1803, nr. 1182. Vezi: Boghosz, Hádsi.
Sartor. Cuvânt latinesc care înseamnă cizmar. Traducerea în la-
tină a numelui Goskár. – Cajetanus Sartor. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1792, nr. 253. Vezi: Goskár, Schuster.
Sásádá [Şaşada]. Cuvânt turcesc care înseamnă galben, gălbui, –
Sásádá . Registrul Botezaţilor Gherla vol. I, p. 58, poz. 598.
Acest nume de familie nu este în uz. Vezi Sárga.
Sáska [Şaşca]. Cuvânt maghiar [înseamnă lăcustă] – Hacig Sáská.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 267. – ... ear
Djurdjoven ăz Ovanesin Șașka-in tusdrăn: a luat-o de ne-
Genealogia 235
vastă pe fiica lui János [Ioan] Sáska, din Gheorgheni. Re-

gistrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 38, poz. 10. Cuvântul
armenesc Şuşan a fost schimbat de popor în Suská, Sáska.
Schuszter [Şuster]. Cuvânt nemţesc care înseamnă: cizmar, pan-
tofar, ciobotar, numele nemţesc al familiei Goskár. – Jaco-
bus Márton alias Schuszter. Arhiva Orăşenească Gherla,
conscripţia din 1738. Numele familiei Schuszter este Már-
ton. – Luszig Schusterján. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. II, p. 463. Vezi: Csizmadia, Csizmás, Csobotár, Gos-
kár, Láth, Láthegoskár, Márton, Toderás.
Sehuczián [Şehuţian]. Numele de familie s-a format din cuvântul
persan şah (partea a doua a cuvântului şahinşah) la care s-a
adăugat sufixul diminutiv românesc uţ. – Anna Sehuczián.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 16, 6 mai. Acest
nume de familie nu este în uz. Vezi. Sáhin.
Selcság [Şelciag]. Nume făcut de popor din cuvântul armenesc şişag
(շիշակ, mioară în vârstă de o lună). – Hacig Selcság. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla vol. II, p. 770, poz. 130. În pre-
zent acest nume nu este în uz. Vezi Bárány.
Sênfalovi [Şănfalovi]. (Sunfalovți): din Ebesfalva [Ibaşfalău] (=
Dumbrăveni), oraş din Transilvania în comitatul Târnave.
În limba armeană cuvântul maghiar eb [câine] este sun, de
aici Senfalovi = Sunfalovi = Ebesfalvi. Dumbrăveniul se
mai numea şi Ebesfalva [adică satul cu câini]. – Lusig Sun-
falovczhi. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 22, poz.
286. – Bedros Sênfalovczhi Dregán. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 26, poz. 319. Numele familiei Sênfa-
lovczhi era Dregán. Vezi: Dregán, IbásfáJovczhi, Simávon.
Senkovics [Şencovici]. – Deodatus Senkovics. Arhiva Orăşeneas-
că Gherla, conscripţia din 1736. Vezi. Senkovics.
Sildonigián [Şildonighian]. Cuvânt armenesc care înseamnă

Danig saşiul. – Anton Ilách Sildonigián. Registrul Bote-
zaţilor vol. III, p. 405. – Kristóf Lengyel sau Sildonig. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1819. Această familie s-a stins. Vezi
Lengyel.
Silmánugián [Şilmanughian]. Cuvânt armenesc care înseamnă
Emanuel saşiul. – Lusig Silmánug. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 287, poz. 64. O obligaţiune datată Gherla,
1718 începe astfel: „Ies Michael vor iem verti Der-Kri-
kori”: Eu sunt Mihály [Mihai] fiul lui Der Kirkor. Pe verso
găsim: Zapise Şilmanughine (înscrisul lui Sil-Mánug).
Potrivit acestui document familia Silmánug s-a desprins
din familia Der-Kirkor. Această familie s-a stins. Vezi: Der-
Kirkor.
Silzádig [Şilzadig]. Cuvânt armenesc care înseamnă Zadig saşiul.
Simai [Şimai]. (Simay). Acest nume de familie provine din pri-
mele două silabe ale numelui armenesc Simavon (= Si-
meon, Simon) şi terminaţia genitivului armenesc i. Simai =
fiul lui Simon. – În Registrul Botezaţilor Gherla vol. II, p. 578,
poz. 22, însuşi preotul Kristóf Simai îşi scria numele astfel:
Ies Der-Hacig Şima (Ես Տէր-Խաչիկ Շիմա): Eu preot
Hacig Șima). Un alt preot îşi scria numele cu litere latine:
Lucas Simaji. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 800,
poz. 116. – Într-o petiţie trimisă de la Baia Mare la Gherla
citim: „Theodorus Simai” iar pe verso „Theodorus Si-
moni”. Arhiva Orăşenească Gherla 1767, nr. 21. Deci
Simai = Simoni (fiul lui Simon). Majoritatea celor care pur-
tau numele Simai consideră că numele lor provine din
forma armenească Şima şi ţin să-şi scrie numele respectând
această sorginte. – Asvadur Simai (Շիմայի). Arhiva Oră-
Genealogia 237
şenească Gherla, 1804, nr. 1462. – Răposatul Pater Kristóf

Simai. Arhiva Orăşenească Gherla, 1799 (documentele fa-
limentului „Mitfisz”). – Kirkor Simáján (Շիմայեան).
Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 50, poz. 51. – Ova-
nes Simai Vartani (Շիմայի). Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II, p. 66, poz. 259. – Martinus Simaj. Registrul Căsă-
toriţilor, vol. II, p. 212, poz. 37. – În schimb câţiva folosesc
şi forma maghiară Simon, ca de pildă Adeodatus Simoi.
Arhiva Orăşenească Gherla 1804, nr. 261. – În documentul
nr. 1.334, din 1804, din Arhiva Orăşenească Gherla, găsim
numele scrise manu propria de Bogdány Simoi şi Lukács
Simoi. – Cei din familia Simai se mai numeau şi „Szutás”.
Sutaşul în limba română înseamnă comandant peste o sută
de ostaşi. Pentru armenii autohtoni sutaş înseamnă centum-
vir, centumpater. În limba noastră, chiar şi în prezent, „sutai
aghaciha” înseamnă membru în consiliul local sau în comu-
nitatea aleasă a unei localităţi. Aghacea Lusig sutaşină
Şimaian: Domnul Sutaş Lukács [Luca] Simai. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 139, poz. 1639. Având în ve-
dere că toţi membrii adunării generale erau „sutaşi” (cen-
tumpater), e cât se poate de firesc că şi alţii foloseau cuvântul
sutaş alături de numele lor de familie: Hacilun ieghev
Sutaşă Gaghsakoin Asvadură: naşul era sutaşul Bogdán
Gajzágó. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol I. p. 3, poz. 14.
Dar şi atunci când în numele de familie se păstra doar „Szu-
tás” se subînţelegea numele Simai: – Kirkor Szutás. Regis-
trul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 67, poz. 263. – Vartan
Szutasián. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 307,
poz. 127. – Sutaş Dzerighin Hacighin iegegheţpanin ghină:
soţia primcuratorului Kristóf [Cristofor] Simon-Szutás. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla vol. II, p. 102, poz. 893. Familia
Simai a sosit în ţară sub numele de Szutás şi Dzerig (Simon,
Simávon), numele Simai formându-se aici, în această pa-

trie. – Odinioară când comunitatea jurată (communitas) era
condusă de prim-orator, prim-oratorul armean autohton se
numea „medz-sutaş” [sutaşul mare], iar vice-oratorul se nu-
meav „bizdi-sutaş” [sutaşul mic]. – Aghacea Ohannesian
Turceaian medz-sutaşin timaţ: În prezenţa prim-oratorului
János [Ioan] Turcsa. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III,
p. 11, 24 februarie 1829. – Miklós Todor alias Simai (corect
Miklós [Nicolae] fiul lui Todor Simai). Arhiva Orăşenească
Gherla, conscripţie. – Theodorus Simai alias Gyömbér, Arhi-
va Orăşenească Gherla 1812, nr. 2036. Vezi: Bátrin, Brêndzár,
Dzerig, Gyömbér, lolbej, Simávon, Simon, Szutás.
Simá [Şima]. Formă mai scurtă a numelui Simávon. Armenii fo-
losesc şi forma Sima pentru Simon. (Vezi dicţionarul Me-
chitár, p. 209). – Declaraţia în limba maghiară formulată
în 27 august 1807 de Imre Benő, notarul oraşului Gherla, pen-
tru fraţii Páskuly a fost semnată de Simon Páskuly în limba
armeană astfel: Ies Sima v. h. Azbei Pașkulian (Ես շիմայ
ո.հ.ազբէյի Բաշգուլեան. Eu, Simon, fiul lui Azbej Pás-
kuly (Phillippus = Filip), de fericită amintire. Arhiva Oră-
şenească 1897 nr. 1067. – Șima Ceauşian şi alături în latină
Simeon Csáus. Arhiva Orăşenească Gherla, protocol din
23 ianuarie 1779. – Márton Şima (շիմա): Márton [Martin]
Simon. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 265,
poz. 1 – Ies der Avakiereț Der Minas băsagheţi ăz Isain
vărtin ăz Şiman-n: Eu arhidiaconul Minas (Theodorovics)
l-am cununat pe Simon, fiul lui Izsák Simon. Registrul
Căsătoriţilor, vol. I, p. 22, poz. 217. Vezi Simai, Simávon,
Szimávon.
Simávon [Şimavon]. = Simon. Sa goci iev Șimon, iev Simavon:
Acestuia (Sfântul Petru) i se spunea Simon sau Simavon,
Mechitár, p. 187. – Zadig Szimávonián. Registrul Boteza-
Genealogia 239
ţilor, vol. II, p. 508, poz. 54. Vezi: Bátrin, Chárib, Dregán,
Dzárug, Dzerig, Fáraó, Simai, Szimávon.
Similovczhi [Şimilovţi]. Din Şumuleu Ciuc. Şimilovţi Sdepan Ibaş-
faloven: István [Ştefan] Somlyói din Ibaşfalău [Dumbrăveni].
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 335, poz. 107. –
Măgărdici Similovczhján. Registrul Botezaţilor Gherla
vol. II, p. 107, poz. 12. – Similovczhi este numele armenesc
al familiei Csíki. – Arusep Similovczhi. Registrul Boteza-
ţilor Dumbrăveni, vol. I, p. 104. – Vartig Somolovczhi.
Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. I, p. 45, anul 1731.
Vezi: Avák, Csiki, Csukczhi, Fátter, Hár-Uszep, Somolovczhi.
Simko [Şimco]. Cuvântul armenesc săndug (սնտուկ înseamnă
ladă; săngov înseamnă „cu ladă”. Din acest cuvânt arme-
nesc s-au format: Senko, Senkovics, Simko, Simkovics. –
Aghacea Krikor maganuamp Săngov sabonă: Numele de
familie al domnului Gergely [Grigore] este „săpun cu lada”.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 103, poz. 1.354. –
Vartan Simko. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 14,
poz. 254. – Sinko. Arhiva Orăşenească Gherla 1787. Nu-
mele familiilor Szenkovics şi Simkovics este Krikor
(Gergely). Vezi: Krikor, Ládai.
Simkovics [Şimcovici]. = Simkofi = Ládai. – József Simkovics, cele-
brul cultivator de pepeni (Răscruci). Vezi Simkó. Szenkovics.
Simon [Şimon]. Simhon este un nume ebraic care înseamnă ascul-
tător Domnului. – Aurelia Simon armena. Registrul Căsă-
toriţilor Gherla, vol. III, p. 66. – Goskár Minas Simon-ján.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 673, poz. 118.
... Filius Simonis Bogdan alias Simavoni. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, conscripţie. Vezi: L. Goskár, Perziáczhi,
Simá, Simávon, Szimávon, Urmánczhi.
Simonovics [Şimonovici]. = a lui Şimon. – Gerő Simonovics can-

tor învăţător armeano-catolic la Gheorgheni. Vezi: Simon.
Sinkuly [Şincui]. O altă formă a numelui Simko. – Cajetanus Sin-
kuly. Arhiva Orăşenească Gherla 1806, nr. 361. Vezi Simko.
Sirin [Şirin]. Cuvânt persan care are înţelesul: dulce, plăcut, fru-
mos, chipeş. – Manug Sirin. Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II, p. 147, poz. 22. – Krikor Sirinenczhe. Registrul
Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 167, poz. 155. Numele aces-
tei familii cu ramuri care se se cheamă Csinás, Czifra, Mên-
drul, Sirin, Zarif, era Nuridsán. Vezi aceste nume.
Sláfkovics [Şlafkovici] formă a numelui Slákovics, în care s-a
înserat literele f (uneori v). – Jacobus Slafkovics quaestor
Zalatnensis [chestor la Zlatna]. Arhiva Orăşenească Gherla,
1789, nr. 279. Vezi: Kardos, Slákovics, Szábel
Slakovics [Şlakovici]. Cuvântul armenesc sălak (սլաք) înseamnă
săgeată sau vârful ascuţit al unei săbii, cuspis, acies, cu-
vântul tătar silah înseamnă armă. – József Slákovics, pu-
blicaţia Erzsébetvárosi Értesítő 1886-87. Vezi: Kardos,
Slafkovics, Szábel.
Sogeldiá [Şogheldia]. La Dumbrăveni Sogeldiá = Bostin (Bostan).
Poreclă provenită din denumirea maghiară a pepenelui gal-
ben sau cantalupului [sárga dinnye]. Această familie mai
are şi porecla Bostan. (Bostan, Têtumdsi sau negustor de pe-
peni). – Asvadur Sogeldeai. Registrul Botezaţilor Dum-
brăveni, vol. II, p. 82, poz. 1755. O scrisoare veche, datată
Dumbrăveni, 1808 este semnată de Toder Hacighi Sogel-
deá: Todor Sogeldea-Kristóf. Numele de familie al celor
care se cheamă Bostan (= Bostin Sogeldea), Pepinar, Tê-
tumdsi era Hacig (Kristóf [Cristofor]). Vezi: Bostin, Pepi-
nár, Têtumdsi.
Genealogia 241
Sombori [Şombori]. O ramură a familiei Kovrig locuia la Zsom-

bor [Jimbor] (comitatul Solnoc-Dăbâca) şi se numea Som-
bori. – Márton Sombori Kovrig. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1812, nr. 113. Vezi: Kovrig, Zsombori.
Stanislavczhi [Stanislavţhi]. Din oraşul Stanislau din Polonia
[Ivano-Frankivsk, Ucraina]. – Ovanes Stanislavczhi. Reg-
istrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 5, poz. 3. Această fam-
ilie s-a stins.
Stefanovics [Ştefanovici]. – János Stefánovics negustor (Crasna).
Numele familiilor Gármir, Piros, Roska, Roth era Stefano-
vics. Vezi: Ángár, Beteg, Gármir, Istvánfi, Nevelics, Piros,
Roska, Roth.
Stirbul [Ştirbul]. Din cuvântul românesc ştirbu, ştirbatu care
însemană cu dinţi lipsă. – Haceadur Stărbul. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. II, p. 149. – Bogdan Christoph alias
Stérbul. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. Numele
familiilor Csonka, Ergêrczhi, Hercz, Retezár, Rusz este
Kristóf. Vezi Csorba.
Stránga [Ştranga]. Formă prescurtată a numelui Estranga. –
Zadig Strángái. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 73,
poz. 41. Vezi Estranga.
Susan [Şuşan]. Cuvânt armenesc (շուշան) care înseamnă crin =
Zsuzsanna [Suzana], Fehér [Alba]; în ebraică şoşan, şuşana;
în arabă susen, în persană sevsen, în tătară susam. – Dono-
vák Susán. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 138,
poz. 1.627. – Donovak vor maganuamp goci Șușan. Donovák
care are numele de familie Susán. Registrul Botezaţilor
vol. I, p. 33, poz. 235. Acest nume de familie apare şi în
Orient: Nerses Şuşanian, Arevelk, 21 septembrie 1887,
Această familie s-a stins. Vezi: Chriszdoszdur, Donovák.
Suska [Şuşca] = Sunsánka, Sáska, Susán. – Manug Suská. Arhiva

Orăşenească Gherla, însemnare veche. Vezi: Sáska, Susán.
Súlya [Şuia]. Forma de genitiv a cuvântului maghiar suly [povară].
Este porecla unei ramuri a familiei Meskó. Vezi Mesko.
Svéd [Şved]. Formă prescurtată a numelui Esvéd. – Angsend Svéd.
Registrul Botezaţilor Gherla, p. 32. Vezi Esvéd.
Szabó [Sabo]. Numele maghiar al familiei Kroitor. – János Szábov.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 37. Această familie
s-a stins. Vezi: Goskár, Kroitor.
Szapanár [Sapanar]. Numele românesc al familiei Szappanyos [să-
punar]. – Asvadur Szapanar Nyegruczé. În documentele
Societăţii Negustorilor Gherla. Vezi: Szappanyos, Sza-
bondsi.
Szappanyos [Sappanioş]. Numele maghiar al familiei Szábondsi. –
Christoph Szappanyos. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III,
p. 59. 25 mai 1848. – Kristóf Nyegrucz adică Szappanyos.
Arhiva Orăşenească Gherla 1827, nr. 181. Vezi Biluska,
Fekete, Nyegrucz, Szábondsi.
Szábel [Sabel]. Säbel este un cuvânt german şi înseamnă sabie.
Mucenicul Savel se prăznuieşte în 17 iunie. Ordinul Pur-
tătorilor de Sabie (Ordo Ensiferorum) avea o mănăstire şi
în Transilvania . Acest nume se întâlneşte şi în Orient: Hovsep
Serovian (în limba armeană cuvântul sur înseamnă sabie).
Arevelk, nr. 1.276, 17 aprilie 1888. Vezi: Kardos, Sárbej.
Szábondsi [Sabongi]. Szappanyos [Săpunar]. Cuvântul săpun se
regăseşte nu numai în limbile europene, ci şi în cele asia-
tice: în latină sapo, în greacă sapon, în germană Seife, în
parsano-arabă şi turcă sabun; în turcă sabungiu (de aici şi
sabongi); în limba armeană nu este savaun (cum se arată
în dicţionarul Magy ny. szót. V.k. p. 1057), ci adjar, însă
Genealogia 243
armenii din această parte de ţară folosesc mai degrabă

forma „sabun”; în limba hindusă zabon, savin, în mongolă
sabong. – Edelbei Mardiros Sabongi: Albert Marton Szap-
panyos [Albert Martin Săpunaru]. Registrul Botezaţilor
Gherla vol. II, p. 10, poz. 120. Acest nume de familie se
întâlneşte şi în Orient; Hagop Adşarian. Arevelk nr. 979, din
23 aprilie 1887. Vezi: Biluska, Fekete, Márdirosz, Nye-
grucz, Szappanyos.
Szácha [Sacha]. Regionalism armean care înseamnă sticlete. –
András Szácha altfel Gergely. Arhiva Orăşenească Gherla
1808, nr. 382. – Andreas Gergely alias Szácha, Arhiva
Orăşenească Gherla 1809, nr. 486. Numele acestei familii
era Gergely. – Szácha este o poreclă. În epoca împăratului
Iosif al II-lea când toate se germanizau numele de Szácha
a fost tradus în Stiglitz. – Andreas Stiglitz seu Szácha. Ar-
hiva Orăşenească Gherla 1789, nr. 331. – Dzerig Száchá-
ján, Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 20, poz. 430. –
Gregorius Szácha alias Dzerig. Arhiva Orăşenească Gherla,
conscripţie. Cuvântul armean ceărper (ջրբեր, ջրաբեր) saca,
aquae portator, în turceşte saka (acelaşi înţeles cu Tolokán).
Poporul din saka a făcut sacha. Tolokan şi Szácha sunt
aceeaşi familie. Vezi: Dzerig, Gergely, Márne, Tolokán.
Száhág [Sahag]. Izsák [Isac]. Usep Száhágján. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. II, p.1. Vezi: Száva, Szehág.
Száhágdsi [Sahagdji]. În limba turcă sahaggi înseamnă ceasor-
nicar; în armeană jamakordz. – Garabed Szahatdsi. Regis-
trul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 49, poz. 30. În ţara
noastră această familie s-a stins, însă în Orient se mai
întâlneşte acest nume de familie: Hovaghim Jamakordzian.
Arevelk, nr. 908, 7 aprilie 1887. – Harutiun Sahatgean Are-
velk nr. 1.000, 18 mai 1887.
Szájká [Saica]. Cuvânt din limba arabă care înseamnă cărbune,

jar. – Hacig Szájká. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 744, poz. 36. Numele arăbesc al familiei Tüzes. În pre-
zent numele de familie Szájká nu este în uz. – János Szajkó.
Arhiva Orăşenească Gherla 1822. – János Zsájko. Arhiva
Orăşenească Gherla 1828. – Ohannes Szájéká. În docu-
mentele Societăţii Negustorilor Gherla. – János Szájta, în
aceleaşi acte. Vezi Tüzes.
Szákó [Saco].= Izsák [Isac], în italiană Isaaco. – Ohannes Szá-
koján. Registrul Botezaţilor Gherla vol. II, p. 785, poz. 128.
Sakoin vărtin Haceresă vor maganuamp Alaci: Haciheres
fiul lui Isac care are numele de familie Alács. Registrul De-
cedaţilor vol. I, p. 8, poz. 61. Sako vor maganuamp goci
Pat: Száko, cel care are numele de familie Pát (Rátz). Re-
gistrul Botezaţilor vol. I, p. 33, poz. 235. Vezi: Álács, Izsák,
Pát, Rácz. Száhág, Szehág
Szákszon [Sacson]. Formă modificată a numelui Sachsen (Saxo-
nia). – Mardiros Szákszoni. Registrul Decedaţilor Gherla
vol. II, p. 194, poz. 27. Această familie nu venise la Gherla
din Saxonia, ci din Beregszász [în prezent Berehove, Ucrai-
na]. Numele în această formă nu mai este în uz. Vezi Szász.
Szákulá [Sacula]. Cuvânt armenesc (սաքուլա) care înseamnă
acoperământ de cap sub formă de sac, glugă, potcap; în la-
tină saecullus, cucullus. – Melik tustăr Hagopi Saculaian:
Reghina, fiica lui Hagop-Szákula. Registrul Botezaţilor
Gherla vol. I, p. 2. Numele familiei Szákulá era Hagop
(Jakab [Iacob]). În prezent numele de familie Szákulá nu
este în uz. Vezi: Hágop, Szákula (Szekulá).
Szálási [Salaşi]. Cuvântul armenesc salar (սաղար) înseamnă
conducător, căpetenie; în limba persană alar, salar. Cioban
Genealogia 245
salari: cel care păzeşte oile. Este numele persan al familiei

Svéd. – Ferencz Szálási (corect Szállasi) din Praid. Vezi
Durák.
Számká [Samca]. Regionalism armenesc din Ardeal: boală, epi-
lepsie, convulsie. Această familie s-a stins.
Számtartó [Samtarto]. Cuvânt în limba maghiară care înseamnă
contabil. Numele maghiarizat al unei ramuri din familia
Ángszend (Máxim). Într-o obligaţiune întocmită în limba
armeană, la Gherla, în 17 noiembrie 1797 citim: Ies Toros
Angsendi Samtartăvi: Eu Angszend Tódor Számtartó. La
1 noiembrie 1783, aceeaşi persoană îşi scria numele: Ies
Thoros Angsendi Ţăvadzeghian: Eu Tódor Czevádzeg Án-
dszend. Deci numele familiei Számtartó era Czevádzég
(Theodorovici). Vezi: Ángszend, Burgya, Czevádzég, Máxim,
Theodorovics.
Szánám [Sanam]. Salamon [Solomon] = Sálámán. Prin schimba-
rea poziţiei literelor m şi n şi eliminarea silabei „la” s-a
ajuns la forma Sanam. (Solomon este un nume de origine
ebraică şi are înţelesul de făcător de pace, desăvârşit). –
Angsend Szálámáni. Arhiva Orăşenească Gherla, conscrip-
ţie veche. – Hacig Száláni. Arhiva Orăşenească Gherla
1787. – Minas Szánám. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 88. Această familie s-a stins.
Száresztá [Saresta]. Sarosta este un cuvânt polono-rutean şi în-
seamnă staroste de breaslă. Aghacea sarăstan surugdjoţă
Hacedur Kakiţă: Haciadur Kákicz, starostele tăbăcarilor.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 115, poz. 1.445. –
Nigole Sarestan: Miklós [Nicolae] Száresztá. Arhiva Oră-
şenească Gherla. 1740. Manug Száreszta. Registrul Bote-
zaţilor Gherla, vol. I, p. 89, poz. 872. În prezent numele de

familie Száreszta nu mai este în uz.
Szárkisz [Sarchis]. = Sergius. – Anikó Szárkisz. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, 1840. Acest nume de familie se întâlneşte
şi în Orient: Sarksian. Arevelk nr. 722, 14 iunie 1886. În
prezent acest nume de familie nu este în uz.
Szárokán [Sarocan]. (Szárukán, Száruchán). Acest nume este în-
scris de preotul Clemens Korbul, în Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p.11 poz. 81, din 1779, sub forma: Emanuel
Szarokány. Într-o însemnare mai veche din Arhiva Orăşe-
nească a Gherlei găsim numele sub forma Szárogán; în
1759 apărea ca Sárogán [Şarogan], iar în 1761 ca Szorokán.
În 1764: Martinus Szarochan. Şarabchane este un cuvânt
persan, însemnând drojdie de vin, vânzător de vin, cămară
de vin. (Uneori armenii înlocuiesc „s” cu „ş” şi „s” cu „ş”).
– Ovannes Szárochán, Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II,
p. 83, poz. 102. – Mánug Száruchán. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 701, poz. 51. – Tavit Száruchanján. Re-
gistrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 18, poz. 409. Acest
nume de familie se întâlneşte şi în Orient. Astfel o regiune
din Asia Mică, în care se află şi oraşul Smyrna, se numeşte
tot Sarukhan. – Márton [Martin] Sárokán. În documentele
Societăţii Negustorilor Gherla. – László Dávid alias Sza-
rukán. Arhiva Orăşenească Gherla, 1747. (Corect László
[Vasile], fiul lui Dávid Szárokán). – Dávid Szarokány îşi
scria numele în limba armeană astfel: Դաւիթ Սրին Tavit
Sărin. Arhiva Orăşenească Gherla, anul 1801. Numele fami-
liei Szarokán era Sur (Kard [sabie]). Vezi: Bor, Bocsánczi,
Kardos, Szábel.
Szász [Sas]. Nume purtat de ramura familiei Gámenczi care ve-
nise la Gherla din Bereg(szász) [Berehove, Ucraina]. – Do-
Genealogia 247
mokos Szász-Gámenczi. Arhiva Orăşenească Gherla 1853. –

Mariam Nikula-in Sas tusdăr: Maria fiica lui Miklós [Ni-
colae] Szász. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 501,
poz. 12. – Stephanus Szász. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. III, p. 60. În Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, la
p. 58, sora mai mare a mamei mele (mătuşa mea, nevasta
lui János Lengyel) este înscrisă cu numele Mária „Beczás”.
Familia Gámenczi-Szász se mai numea şi Beczás. Acest
nume provenea tot din denumirea regiunii Beregszász [Be-
rehove, Ucraina]. (Be(reg)szász = Beszász, Beczás. Numele
lui Bogdán Szász alias Mitko (Arhiva Orăşenească Gherla,
1814) trebuie corectat astfel: Bogdán fiul lui Mihály
[Mihai] Szász Gámenczi. Vezi: Beczás, Gámenczi, Kábdebó,
Mitko, Szákszon.
Száva [Sava]. La venirea în ţară nici o familie de armeni nu purta
numele de Száva. Familia Izsák din Frumoasa şi-a schim-
bat numele în Száva. – Ovannes Babu gam Savoian. Re-
gistrul matricol Frumoasa, 26 august 1787. La venirea în
ţară familia Száva avea numele Babu (= Báb) pe care apoi
l-a schimbat în Száva-Izsák. Cei din famlia Száva sunt
Izsák. Vezi: Báb, Izsák, Száhág, Szávul, Szehág.
Szávul [Savul]. Nume format din Sava şi cu articolul hotărât ro-
mânesc. Vezi Száva.
Szebeni [Sebeni]. Sibiul este capitala Ţinutului Săsesc din Tran-
silvania. Aici locuia o ramură a familiei Fark care şi-a luat
numele Szebeni după acest oraş. – Veronica Fark alias Sze-
beni. Registrul Botezaţilor Frumoasa, vol. II, p. 75. Vezi Fark.
Szêcsovczhi [Săceovţi]. Din Suceava. Suceava este un oraş din
Bucovina, căruia armenii îi spun Săceov, (Soceov) – Donig
Szêcsovczhi. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 665,
poz. 43. – Biátha Szochovczhi. Registrul Botezaţilor Dum-
brăveni vol. I, p. 148. Familia Biátha a venit din Suceava.

Această familie s-a stins. Vezi: Biáthá.
Szefer [Sefer]. Este un cuvânt arăbesc care înseamnă: ciocnire,
bătălie; seferli, seferdşi: ostaş, luptător. – Lukács Szefer.
Arhiva Orăşenească Gherla 1809, nr. 751. Acest nume se
întâlneşte şi în Orient: Simeon iebisgobos Seferian. Are-
velk, nr. 826, 18 octombrie 1886. Vezi: Asta, Bárchodár,
Osigár, Dzurkhithján, Katona, Kátán, Osztián, Zászló fi,
Zilifdár oghlu.
Szeferovics [Seferovici]. Fiul lui Sefer. – Dominik Szefero-
vicsján. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III. p. 5.
Szehág [Săhag]. Izsák. – Săhag vor maganuamp Hevulenţ. Sze-
hág are numele de familie Chevul. Registrul Botezaţilor
Gherla vol. I, p. 1, poz. 1, anul 1721. – Săhag vor maga-
nuamp goci Năvălici: Szehág care are numele de familie
Nevelics. Registrul Botezaţilor Gherla vol. I, p. 33,
poz. 234. – Haceadur Săhag maganuamp Kolţata: Haciadur
Szehág cu numele de familie Kolczátá. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. I, p. 44, poz. 364. Cei care se cheamă Che-
vul = Nevelics (Kolczátá, Szehág). Vezi: Bogdán, Bundá,
Burádá (Burgyá), Chevul, Gárdsthév, Izsák, Kasza
(Khosza, Koszá), Kopár, Nevelics, Polyák, Száva.
Szekucz [Secuţ]. Formă diminutivă a numelui Szákó, Izsák [Isac]. –
Secuţ Vartan Ibaşfaloven. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. I, p. 39, poz. 353. – Ohannes Szekuczi. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. II, p. 386, poz. 141. – Manug Szekuc-
zián. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, poz. 290,
poz. 139. Vezi: Gághszáko, Issekutz, Szákó.
Szekula [Secula]. O altă formă a numelui Szákulá. – Zacharias
Szekula, la Gheorgheni. Vezi. Szákulá.
Genealogia 249
Szenkovics [Sencovici]. = Simkovics (Ládai). – Asvadur Szen-

kovicsján. Registrul Căsătoriţilor vol. II, p. 25, poz. 3. –
Donig Szengovicsi. În documentele Societăţii Negustorilor
Gherla. (Cuvântul armenesc sendug înseamnă ladă. De aici
numele Ládai). – Asvadur Sencovici Hanachesi ghinn: Ne-
vasta lui Asvadur Szenkovics Hánákesz (Chel). Registrul
Botezaţilor Gherla vol. II, p. 376. Vezi: Hánákesz, Krikor,
Ládai, Simko, Simkovics.
Szentpéteri [Sentpeteri]. Uzdi-Szent-Péter este un sat din comi-
tatul Cluj [Sânpetru de Câmpie, judeţul Mureş], unde s-a
stabilit familia Lázár din Dumbrăveni [Ibaşfalău], luându-
şi numele de Szentpéteri. – Ovanes Ibaşfalovi Sănpiteri:
János [Ioan] Erzsébetvárosi [Ibaşfalăuan] Szentpéteri. Re-
gistrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 56, poz. 6. – Rebi
Szentpéteri. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 88, 21
noiembrie 1831. Haceadur Ghazari (Ղազարի) Sănpetrian:
Kristóf [Cristofor] Szentpéteri-Lázár. Registrul Botezaţilor
Dumbrăveni, vol. II, p. 37, poz. 45. Numele familiei Szent-
péteri era Lázár. – Vartan Ghazari Bori Senpetrian: Vártán
Lázár Szentpéteri-Bor. Registrul Botezaţilor, vol. II, p. 83,
poz. 11. O ramură a familiei Szentpéteri (=Lázár) şi-a luat
numele de Bor. L. Bor, Flukusz, Kinovián, Lázár.
Szévízi [Sepvizi]. Una dintre cele patru aşezări armeneşti din
Transilvania este Szépviz [Frumoasa] din comitatul Ciuc.
Arhiva Orăşenească 1801, nr. 841. – Mariam Usephi Sip-
vizţhu: Maria Szépvizi József. Registrul Căsătoriţilor vol.
III, p. 7. Numele acestei familii stinse era József. Vezi:
Szipvizeczhi.
Szen [Sen]. Cuvântul persan sen înseamnă sfânt. – Ovanes Szen.
Registrul Botezaţilor vol. II, p. 19, poz. 200. – Mardiros
Seni: Fiul lui Márton Szen (Szentes). Registrul Botezaţilor
Vezi Szfent.
Seráczhi [Seraţhi]. Din localitatea Sera [Sira, Turcia]. Familia
Szeradzin din oraşul Gheorgheni. Această familie s-a stins.
Szerekucz [Sărăcuţ]. Cuvânt românesc care înseamnă nevoiaş.
Traducerea în română a cuvântului ebraic Michael care are
şi semnificaţia sărăciei. Numele armenesc al acestei familii
era Unain (ունայն), care în turceşte este fukare, în arabă
fukara (compară cu cuvântul maghiar fukar [avar]). Hacig
Sărăcuţi-Vartani: Kristóf [Cristofor] Szerekucz-Vártán.
Această familie s-a stins. La Dumbrăveni Szerekucz =
Tompos.
Szfênt [Sfânt]. Cuvânt românesc. – Thoros Szfênt Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. II, p. 11, poz. 130. În limba greacă
sfânt este Ἱερονόμος = Ieronim (nume sfânt). Vezi: Eszfênt,
Szen, Szent.
Szibinczhi [Sibinţhi] = Szebeni [Sibianu]. – Kirkor Szibinczhi.
Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 7, poz. 145. Vezi:
Fark, Szebeni.
Szilágián [Silaghian]. Din Sălaj. – Ohannes Szilágián. Registrul
Decedaţilor, vol. II, p. 313, poz. 48. Vezi: Szilágy-Simi-
lovczhi.
Szilágy-Similovczhi [Silaghi-Şimilovţhi]. Din Şimleu Silvaniei. –
Jursah Szarkisz Szilágy-Similovczhi: Sergius Jursa din
Şimleu Silvaniei. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 335, poz. 107. Familia s-a stins. Vezi Szilágián.
Sziláhthár [Silahthar]. Cuvântul persan silahthar înseamnă lup-
tător, ostaş. În prezent acest nume nu este în uz. Vezi: Ka-
tona, Szefer, Zilihdar.
Genealogia 251
Sziliusczhi [Siliuşţhi]. Din localitatea Szölös, Nagy-Szöllös [Se-

leuşu Mare, în ucraineană Vinohradov] din comitetul
Ugocsa [Ugocea, actualmente în Ucraina]. – Hacig Si-
liuşţhi: Kristóf [Cristofor] Szöllösi. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 139, poz. 52. – Hacig Kirkori Popovician
Siliuşi: Kristóf [Cristofor] fiul lui Gergely [Grigore] Szöl-
lösi Popovics din comitatul Ugocea [Ucraina]. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 122, poz. 6. În prezent nu-
mele de familie Sziliusczhi (Szöllősi) nu mai este în uz.
Vezi Popovics.
Sziliszdráczhi [Silisdraţhi]. Din Silistra, oraş din Bulgaria. – Ste-
phan Silisdraţhi Ergherţhin. Registrul Botezaţilor Gherla
1771. În prezent acest nume de familie nu este în uz. Vezi
Ergêrczhi.
Szimaon [Simaon]. (Șimaon, Șimavon) – Simon. Șimavon ma-
ganuamp Tumul: Simon are numele de familie Tumul. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 3, 21 august 1714. –
Simon Szimáon alias Fáráon. Arhiva Orăşenească Gherla,
1852. Vezi: Dregán, Fáráo, Simavon, Tumul.
Szipkizczhi [Sipchizţhi]. Szépvizi [din Frumoasa]. – Hacig Szip-
kizczhi. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 243, poz.
10. Vezi Szépvizi.
Szjév [Siev]. Cuvântul (սեւ) şi în limba literară (սեաւ) înseamnă
negru, brunet, în limba armeană = Mauritius. – Hacig Se-
vian. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 547. Acest
nume de familie se întâlneşte şi în Orient: Serabion Sevian.
Masis, nr. 2.462, 11 noiembrie 1879. O altă formă: Boghos
Esmerian (esmer, brunet în limba arabă). Arevelk,
nr. 757, 26 iulie 1886. – Azarig Káráján (în limba turco-tă-
tară kara înseamnă negru). Arevelk, nr. 995, 12 mai 1887.
Atunci când Constantin Porfirogenetul se referea la solii ma-
ghiari, numindu-i „sabartoi”, tinerii bruneţi, folosea forma

greacă pentru cuvântul armenesc "sevordik". Constantin
Porphyrogenetul cunoştea limba armeană, soţia lui fiind
fiica unui armean: Romanos Lecapitenos [Lekapenos], co-
regentul său. Vezi: Áffumi, Fekete, Nyegrucz.
Szjévucz [Sievuţ]. Nume de familie alcătuit din cuvântul arme-
nesc „siev” şi sufixul diminutiv românesc „uţ”. La Dum-
brăveni Szjevucz = Kozocsa. Familia Kozocsa are numele
Szjévucz. – Gregorius Szjevucz. Arhiva Orăşenească Gherla.
1806, nr. 882, despre un cetăţean din Dumbrăveni. Vezi.
Kozocsa.
Szjevmitko [Sievmitko]. Mihai-Negru. – Vartan Hacighin Siev-
mitkoin vărtin: Vartan fiul lui Kristóf [Cristofor] Sziev-
mitko. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 277,
poz. 48. – Am găsit două cazuri în care szev (siev) era tra-
dus cu szent [sfânt]: – Lázár Szentmitko. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, 1826, nr. 719. – Lázár Szevmitko alias
Fekete. Arhiva Orăşenească Gherla, 1825, nr. 348. – În do-
cumentele falimentului „Chirstophori Szévmitko”, din
1789, păstrate în Arhiva Orăşenească Gherla, bărbatul care
se declara Ies Hacig Sevmitkoi era pomenit de preotul
paroh János Jakabfi, drept Hacig Mitkoi Beghidşanian. Be-
gidsán şi Szevmitko sunt aceeaşi familie. Vezi: Begidsán,
Fekete, Nyegrucz, Szjév, Szjévucz.
Szongott [Songot]. Szongott este traducerea în germană a nume-
lui armenesc Asvadur, Asduadzadur. Cei care purtau nu-
mele Szongott se numiseră Asduadzadur şi îşi traduseseră
numele armenesc în germană aici, în această patrie. Szon-
gott = Sohn Gottes = Fiul lui Dumnezeu, Adeodatus sau
Bogdán. – Joachimus Szongot, Registrul Căsătoriţilor
Gherla, p. 161, poz. 6, anul 1797. – Mesrob Szongod. Re-
Genealogia 253
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 371, poz. 93. anul

1819. – Kirkor Szongodján. Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II, p. 29, poz. 580. – Christophorus Szongott et Rosalia
Szongott, Registrul Căsătoriţilor Gherla, p. 54, 3 mai 1844.
Vezi. Álláverdi, Ászvádur, Bogdán, Kirkosá, Nevelics,
Placsintár, Urmánczhi.
Szoponár [Soponar]. Cuvânt românesc. – Julius Szoponárián. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla vol. IV, p. 210. Vezi: Szappa-
nyos.
Szoszkere [Soschere]. Cuvânt ţigănesc, porecla lui János Korbuly.
Vezi: Korbul.
Söcs [Soeci]. Traducerea în maghiară a cuvântului armenesc
thukcihi [cojocar]. Iată familiile de meşteşugari care purtau
numele Söcs: – Lazarus Söcs alias Ászlán. – Lazar Ászlán,
cojocar. Arhiva Orăşenească Gherla, 1794. – Simon Bog-
dán alias Söcs. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. –
„Lucas Szöcs” şi alături armeneşte: Lusig Dzerighi Thur-
cihu. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din 1738. –
Megherdics Szöcs şi alături armeneşte: Măgărdici Dze-
righi. – Christophorus Szöcs alias Sil. – Andreas Szöcs:
András [Andrei] Szultán, cojocar. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1734. – Andreas Lengyel alias Szöcs: András [An-
drei] Lengyel, cojocar. Arhiva Orăşenească Gherla 1762.
Vezi: Ászlán, Dzerig, Lengyel, Sil, Szultán.
Sztámbolczhi [Stambolţhi]. Din Istambul (Constantinopol). Con-
stantinopol în greacă, iar în turcă se numeşte Stambul sau
Bolis (din grecescul polis, oraş). – Avedik Oskerici Sztám-
bolczhi. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 32,
poz. 636. Familia Oskerics (Ötvös [giuvaergiu]) a sosit în
ţară din Constantinopol. În prezent acest nume nu este în

uz. Vezi: Cshámcsheán.
Sztechno [Stechno]. (Sztáchno). Stephanovics. – Bedros Sztechno.
Hacig Kirkori Sztechnoi Donogánján. Registrul Căsători-
ţilor Gherla, vol. II, p. 132, poz. 8. Familiile Donogán şi
Sztechno sunt una şi aceeaşi. Familia Sztechno s-a stins.
Vezi: Donogán, Stefánovics, Sztephán.
Sztegár [Stegar]. Formă prescurtată a numelui Esztegár. – Gre-
gorius Sztegár. Din protocolul adunării generale a comu-
nităţii alese Gherla, ţinută în 19 aprilie 1774. Vezi Esztegár.
Sztephán [Stepan] = István [Ştefan]. Cuvânt grecesc στέφανος
care înseamnă încoronatul. – Stepan vor maganuamp Ăs-
tranga: István [Ştefan] cu numele de familie Esztránga. Re-
gistrul Decedaţilor Gherla, vol. I, p.10, poz. 92. – Stepan
maganuamp Roșka: Ştefan care se cheamă Roska. Registrul
Decedaţilor Gherla, vol. I, p. 15, poz. 151. – Stepan maga-
nuamp Moroz (Harmat [Rouă] ). Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. I, p. 30, poz. 300. Familiile Esztranga, Roska
şi Moroz (Harmat) = Sztéphan. În Orient se întâlneşte nu-
mele de Stephanian. Vezi: Esztrángá, Harmat, Moroz,
Roska.
Szulimán [Suliman]. (Szolimán, Szulájmán); La Gheorgheni se
numeau Szilimán. Cuvântul arăbesc suleimani înseamnă
onyx (piatră preţioasă). – Simon Bogdáni Szulimánján. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 71. – Haciadur Szuli-
mán. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 27. Această
familie s-a stins.
Szultán [Sultan]. Cuvânt arăbesc care înseamnă domn, principe,
rege (în armeană: der, işhan, takavor); domniţă, principesă,
Genealogia 255
regină (în armeană: dighin, pampişell, thakuhi). Acest

nume de familie se întâlneşte şi în Orient. În numărul 1286
al revistei Arevelk, din 26 aprilie 1888 citesc următoarele:
„Nerses Nersesian parţrațav Sultani asdidjan (Capitaine)”:
Nerses Nersesian a fost ridicat la rang de căpitan (în armată).
Deci în prezent sultan înseamnă căpitan. Vezi: Ágopsa,
Dsecshegh, Dsis-cháthun, Ergán, Kapatán, Kendov, Khel,
Kopasz, Pipi, Temesvári.
Szunyog [Suniog]. Porecla [înseamnă ţânţar] unei ramuri a fami-
liei Duducz. Vezi: Duducz.
Szur [Sur]. Cuvântul armenesc sur (սուր) înseamnă sabie, şiş. –
Tavith Sărin. Arhiva Orăşenească Gherla, 1801. (Această
familie în loc de forma armeană de genitiv sroh folosea una
regional armenească sări(n). Vezi: Kardos, Szábel, Szaro-
kán.
Szurugdsi [Surugdji]. Este un cuvânt turcesc care se traduce prin
tăbăcar; în limba armeană: masgakordz (մաղկագործ), –
Megerdics Szurugdsi. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II,
p. 5. poz. 102. – Surugi Vartanen Hacieresi: Vartan Hacieres,
tăbăcarul. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 25, poz.
518. – Surugi Kirkor Creciunian: Gergely Krecsun (Kará-
csony [Crăciun], tăbăcarul. Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II, p. 41, poz. 65. – Un armean refugiat la noi din Tis-
meniţa (Polonia [actualmente Ucraina] 1742) îşi scria numele:
Kaitan Donighi Surugiu: Kaitan Tăbăcaru-Donig. Printre
armenii stabiliţi pe aceste meleaguri erau mulţi tăbăcari,
drept pentru care mai multe familii purtau numele de Szu-
rugdsi. Vezi: Chácsheresz, Danig, Krecsun, Tábákár.
Szutás [Sutaş]. Cuvânt românesc. Centumpater, centumvir, mem-
bru al comunităţii alese locale. – Krikor Szutás. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 22, 1722. Înaintaşii noştri fo-

loseau cuvântul „sutaş” şi pentru funcţia de orator [purtător
de cuvânt] al comunităţii alese: medz pentru prim-orator şi
bizdi pentru viceorator. Arhiva Orăşenească Gherla, 1813,
nr. 12. Vezi Simai.
Szvént [Svănt]. Thoros Szvent: Registrul Decedaţilor Gherla,
vol. II. Vezi Szfént.
Taktak [Tactac]. Cuvânt onomatopeic. Porecla Tactac era folosită

pentru chefliii armeni în bucătăria cărora – unde se găteşte
de zor – se aude tot timpul „tactacul” cuţitului. – Lusig Tok-
tok. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 86, p. 28.
1775. Această familie s-a stins.
Talpas [Talpaş]. Cuvânt în limba maghiară [cu picior mare]. Fa-
milia Antalfi din Dumbrăveni se numea Talpas.
Tamás [Tamaş]. Are înţelesul de frate geamăn. din ebraicul tho-
min. – Bogdan Tomásján. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. IV, p. 191. Vezi: Tamási, Thomász, Thumán.
Tamási [Tamaşi]. Nume format din Tamás la care s-a adăugat şi
sunetul i specific formei de genitiv din limba armeană. Ta-
mási = fiul lui Tamás. – Catharina Tamási. Registrul Căsă-
toriţilor Gherla, vol. II, p. 63, poz. 185, 25 februarie 1851.
Vezi: Csonka, Hercz, Retezár, RLlSZ, Tamás, Thomász,
Thumán.
Genealogia 257
Tarisznyás [Tarisniaş]. Traducerea în limba maghiară a numelui

Árthmách. – Stephanus Tarisnyás. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. III, p. 64, 29 mai 1851. Vezi: Árthmách, Gá-
borfi, Gábrus, Hebás, Karátsonyi, Trásztádsi.
Tábákár. Cuvântul românesc tăbăcar înseamnă: meşter care tă-
băceşte pielea sau vânzător de tabac. Numele românesc al
familiei Szurugdsi. – Kirkor Tábákár, Registrul Botezaţilor
Vezi: Szurugdsi.
Tábár. Cuvânt armenesc care înseamnă leneş. – Vartan Tábár.
Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 210, poz. 86.
Tájdonján [Taidonian]. O formă alterată a numelui Tavit-oia-ian.
Tavit este traducerea în armeană a numelui David, oia este
un sufix românesc indicând că e vorba de nevasta cuiva, în
timp ce ian este sufixul patronimic armenesc. – Donig Var-
tani Tájdoján. Registrul matricol din Frumoasa. În prezent
Tájeg [Taieg]. Cuvânt armenesc (դայեկ, դահեկ) care înseamnă
doică. Vezi: Dájká, Embej, Mám.
Tájvel [Taivel]. Din cuvântul german Teufel: diavol. Este numele
german al familiei Chár. – Mányin Tájvel (Braşov 1829).
În documentele Societăţii Negustorilor Gherla. Vezi: Bog-
dánfi, Cshár.
Tákesz [Takes]. = (Árisz)tákesz. – Márton [Martin] Tákészián. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 274, poz. 65. – Abra-
ham Tákészencz. Registrul Decedaţilor vol. II, p. 3, poz. 56.
Acest nume de familie se întâlneşte şi în Orient: – Luiza Dá-
készián. Arevelk, nr. 738, 2 iulie 1886. Vezi Ábrahám.
Tálál [Talal]. Cuvânt armenesc care înseamnă misit, samsar, mij-

locitor. – Haciadur Tálál. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I,
Tániel = Daniel. – Nikula Tánielian. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 166, poz. 138. – Tánel, Registrul Bote-
zaţilor din Frumoasa, vol. II, poz. 49. Acest nume de fami-
lie se întâlneşte şi în Orient: Simon Tanielian. Arevelk,
nr. 768, din 6 august. 1886. Vezi. Dániel.
Távit [Tavit]. = David. – Mariam Taviti Zadighian tusdăr: Maria
fiica lui David Zadighian. Registrul Decedaţilor Gherla
vol. II, p. 278, poz. 61. Acest nume de familie se întâlneşte
şi în Orient: Sdephan Tavitian. Arevelk, nr. 839, din 2 no-
iembrie 1886.
Têbêkár [Tăbăcar]. Cuvânt românesc care înseamnă confecţioner
de pipă. – Izsák Csáus vulgo Tabekár. În actele Societăţii
Negustorilor Gherla. Vezi: Csáusz, Pipádsi, Pipás.
Têbrucsig [Tăbrucig]. Nume de familie format din cuvântul ar-
menesc tebir (դպիր diac, cantor). – Hacig Têbrucsigján,
Registrul Botezaţilor Dumbrăveni, vol. II, p. 137, poz. 38.
Vezi Deák.
Tekerics [Techerici]. Porecla unei ramuri a familei Drágomán;
cuvântul armenesc tekerim (դէգերիմ) înseamnă întârziat,
chefliu.
Temesvári [Temeşvari]. În limba armeană Temeşvarţhi. – Este-
phan Temesvári. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 32.
Numele acestei familii era Thoros, însă la începutul acestui
secol a fost schimbat în Szultán. Familia Szultán din Gheor-
gheni a fost prima care a început să frecventeze târgurile
Genealogia 259
din Timişoara, de aici trăgându-i-se şi numele Temesvári

[Timişoreanu]. Vezi Dsis-chátun, Khel, Szultán, Thorosz.
Ternovszki [Ternovschi], Ternovi Ternow. Din Târnovo (oraş în
Bulgaria). Această familie s-a stins.
Têtmián [Tătmian]. Nume format din tătmi genitivul cuvântului
armenesc tătum (դդում). Înseamnă pepenar. – Zadig Têtmi.
Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie veche. – Zadig Têt-
mián. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 462, 22 august.
Această familie s-a stins. Vezi: Pepinar, Têtum, Têtumdsi.
Têtum [Tătum]. Cuvânt armenesc care înseamnă pepene. – Zadig
Têtum. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 275, poz. 17.
Vezi: Têtmián, Têtumdsi.
Têtumdsi. [Tătumgi]: cultivator de pepeni, vânzător de pepeni.
Cuvântul armenesc tătum înseamnă: dovleac, castravete, pe-
pene. În turceşte este kabak (de aici cuvântul maghiar kabak,
kabakos [ cucurbitacee]). Vezi: Pepinár, Tétmián, Tetum
Têzsár [Tăjar]. Tăjar sau tăjauar (դժուար) este un cuvânt arme-
nesc care înseamnă grav-bolnav. În prezent acest nume de
familie nu mai este în uz. Vezi: Ángár, Betá, Beteg, Betgi,
Esztechno, Láphics, Nevelics, Stefánovics.
Thamász. [Thamas]. Vezi: Tamás, Tamási, Thomasz.
Tháddeus = Tádé, Tádus. În limba siriană Thaddeus înseamnă
deştept. – Deodatus Rátz alias Thaddeus. Arhiva Orăşe-
nească Gherla, conscripţie. Acest nume de familie se întâl-
neşte şi în Orient: Stephan Tetheosian. Masis, nr. 2569,
22 martie 1880.
Thákvor [Takvor]. Thákávor Cuvântul armenesc (թագաւոր)
takavor înseamnă principe, rege, împărat. În popor se fo-
loseşte cuvântul takvor (թագւոր) sau hontikar (խոնդի-
քար). – Danig Thakvor. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I,

p. 8. Acest nume de familie se întâlneşte şi în Orient: Di-
kran Thakvorian. Arevelk, nr. 796, 11 octombrie 1886.
Vezi: Balázs, Chontikhár, Császár, Gáláif, Sáhin, Vászil,
Zakariás
Thárá. Cuvântul armenesc tara înseamnă pătrunjel. Este o pore-
clă care nu se mai foloseşte.
Tháthár. Cuvânt folosit şi în armeană care înseamnă tătar, mem-
bru al unei naţii supuse din Sciţia sau Sarmaţia. – Sehag Thá-
thár. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 391, poz, 41.
Acest nume de familie se întâlneşte şi în Orient: Thatha-
rian. Masis, nr. 2.572, 25 martie 1886. Această familie s-a
stins.
Theodor. Vezi: Álexa, Theodorovics.
Theodorovics [Theodorovici]. Înseamnă fiul lui Todor (θεός,
Dumnezeu şi (δῶρον, dar). Theodor, Todor, Tivadar în-
seamnă „darul lui Dumnezeu”. – Gregorius Theodorovics.
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 40, poz. 15. Numele
familiei Czevádzjegh. În prezent se foloseşte forma Todo-
rovics. Vezi: Angszend, Czévádzjégh, Számtartó, Todorovics.
Therbet. Cuvântul turcesc therbiet înseamnă: omenos, cult, citit. –
Dzerig Therbetján. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni vol. II,
p. 246. Therthet = Docim, martir prăznuit în 14 aprilie.
Thochor [Tohor]. Regionalism armenesc (թօխօր) care înseamnă
dihor. – Christophorus Thochor. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1812, nr. 1796. – Lukács Gábor alias Thochor. Ar-
hiva Orăşenească Gherla, conscripţie. – Kapriel Lucae
Thochor. Arhiva Orăşenească Gherla 1805. Thochor este
porecla unei ramuri a familiei Lukács.
Genealogia 261
Thodor [Todor]. – István Tódor alias István Gál (corect István

fiul lui Todor Gál). Arhiva Orăşenească Gherla 1804,
nr. 659. – Nicolaus Thodor alias Simai (Miklós [Nicolae]
fiul lui Tódor Simai). Arhiva Orăşenească Gherla, con-
scripţia din 1736. Vezi Simai.
Thokátzhi [Thokaţhi]. Venit din localitatea Thokat (Eudoxia [în
prezent Tokat, Turcia]). – Ohannes Thokátczhi. Registrul
Botezaţilor Dumbrăveni, vol. II, p. 81, poz. 89. Această fa-
milie s-a stins.
Thomász [Thomas] = Tamás [Toma]. – Gregorius Tomás. Regis-
trul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 229, poz. 27. Acest
nume de familie se întâlneşte şi în Orient: Sahag Thovma-
sian. Arevelk, nr. 807, 24 septembrie 1886.
Thorosz [Thoros]. Numele Todor în armeană: Thoros, în latină
Tharasius. La Dumbrăveni Thorosz = Tódorfi. Toros vor
maganuamp goci Beghidjank: Toros cel care are numele de
familie Begidsán. Arhiva Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 23,
poz. 134. – Toros vor maganuamp goci Estranga: Toros cel
care are numele de familie Estranga. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. I, p. 66, poz. 693. Vezi: Begidsán, Bleská,
Chéngánosz, Dániel, Dsecshegh, Estrángá, Khel, Kopasz.
Thukcshi [Tukci]. Cuvânt armenesc care înseamnă cojocar. La
Dumbrăveni Thucshi = Iliás. – Kájtán Thukcshi. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1821, nr. 765. – Ies Simon Asvaduri
Tukciu Simaian (Սիմայեան). Arhiva Orăşenească Gherla
1779 (în cutia cu documentele falimentelor din 1784). –
Donig Hacighi ergan Manugi vărti Tukci: Danig fiul lui
Kristóf Manug-Lungu, cojocarul. Arhiva Orăşenească Gherla
1789, nr. 325, documente de faliment. Din aceste citate re-
iese că aceste câteva familii erau de meserie cojocari. Vezi:

Lengyel, Szöcs.
Thumán = Tamás, Tamási. „Lukás Tomesk, în armeneşte Lukács
Thumán (թուման)”. Arhiva Orăşenească Gherla 1806, nr.
1.232. – În 1803 găsim o persoană cu numele de Lukács
Thumán, iar în 1804 aceeaşi persoană este înscrisă cu nu-
mele Lucas Tomesk. Arhiva Orăşenească Gherla. La Dum-
brăveni Thumán = Zakariás. Vezi: Csonka, Dsurdsovczhi,
Hercz, Retezár, Rusz, Tamás, Tamási.
Thurk. Turc în armeneşte. – Anton Turk. Arhiva Orăşenească
Gherla, 1797, nr. 42. – Bedros Antoni Thurk-i. Registrul
Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 26. Vezi: Török, Turcsa.
Tilimb. Cuvântul persan thulum înseamnă tobă (tympanum) şi
thulumbaz înseamnă toboşar, de unde şi cuvântul tilimb;
în italiană tamburino, iar în armeană tămpăgahar
(թմբկահար). – Hacig Tilimb. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 282, poz. 8. – Hacig Tilimbian. Registrul
Botezaţilor Gherla, p. 496, poz. 81. – Christophorus Dávid
alias Tilimb. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. O ra-
mură a familiei Dávid purta numele Tilimb = Dobos. Vezi:
Dávid, Dobos, Nikos.
Timár. Cuvânt maghiar care înseamnă dubălar. – Deodatus Ka-
rátsony alias Timár. Arhiva Orăşenească Gherla. Din pro-
tocolul şedinţei de consiliu orăşenesc din 5 mai 1775. –
Christophorus Timár Melik nomine. Arhiva Orăşenească
Gherla 1747. – Joannes Timár Bogdán. Mai multe familii
armeneşti aveau meseria de dubălari. Vezi Szurugdsi.
Timisvárczhi [Timişvarţi]. = Temesvári [timişorean]. – Der Minas
Timisvárczhi misionar: Preotul Minas misionar la Timi-
Genealogia 263
şoara. Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 30, poz. 20.

Vezi. Szultán, Temesvári.
Toder [Toder] = Tódor, Tivadar. – Kirkor Toder-ján. Registrul
Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 185, poz. 2053. Vezi: Theodor,
Theodorovics, Thodor, Todorovics.
Toderas [Toderaş] = Tódor. – Aghaciha Frăncuţ Toderás-ján. Re-
gistrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 151, poz. 109. Vezi:
Chengánosz, Csizmadia, Csizmás, Csobotár, Goskár, Láth,
Láthegoskár, Schuszter, Thorosz.
Toderásfi. – Adeodatus Toderásfi vulgo Malombiró, 1789. Re-
gistrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 516, poz. 111. Vezi
Toderás.
Todgyerik [Todierik]. (Todjerik) = Tódor. János Togyerik. Arhiva
Orăşenească Gherla. 1816. Vezi Tódor.
Todor. – Hacig Todor-i. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 600, poz. 74. Vezi: Thodor, Toder.
Todorfi . Gherlenii care purtau numele de Todorfi erau din familia
Gogomán. – Theodorus Todorfi. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. III, p. 65, 27 noiembrie 1851. – Hacig Todor-
fiján. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV, p. 298, 1853.
Vezi: Gogomán, Ohánnesz.
Todorovics [Todorovici]. Michael Todorovics. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. II, p. 200, poz. 96. 1757. – Ohannes Józsi-i
Todorvicsján (din Sighet). Registrul Căsătoriţilor Gherla
vol. II, p. 6. Vezi: Czevádzjégh, Remundás, Theodorovics.
Tolokán. Tol (դօլ) = tuhl (դոյլ). Cuvântul armenesc tuhl în-
seamnă cofă, doniţă, vadră. Tuhl la cazul genitiv este tulu
(դոյլու). Tulu+chan = Tulucan, tolocan, şeful, comandan-
tul apagiilor; în armeneşte ceărabed (ջրապետ), ceărbed
(ջրպետ), ceărban (ջրպան). – Nigol Tolokán. Registrul

Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 56, poz. 28. Miklós [Nicolae]
Tologán. Arhiva Orăşenească Gherla, 1802, nr. 1.185 – Ni-
colaus Tullokán. Arhiva Orăşenească Gherla 1806,
nr. 1.485. În Orient: Touluchan.
Tomesk. Vezi Thumán.
Thompos [Tompoş]. Cuvintele armeneşti tontoş, totoş, totoşig în-
seamnă gras, grăsan. Vezi: Koncz, Kövér.
Totobej [Totobei]. Cuvintele turceşti athabeg, athabag, athabei,
athabeilik, înseamnă: tată, părinte, principe, rege, vicerege.
(Vezi „Armenia”, caietul 4, p. 100 şi caietul 5, p. 134) –
Ripsima Totabei. Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. II,
p. 228, poz. 27, 1810. Familia Totobej din Gheorgheni şi-
a schimbat numele în Györfi. Vezi: Ábu, Báb, Cheul,
Csiky, Fátter, Háruszep, Hávul, Pápai (Popoi), Similovczhi,
Somolovczhi.
Toth. Numele maghiar al familiei Bosnách, Márton Toth, negus-
tor din Huedin. Vezi: Bosnách, Kázák, Kovács, Polyák.
Tömlö [Teomleo]. Familia Tumul şi-a schimbat numele în Tömlő
[burduf]. – Joannes Tömlő. Registrul Botezaţilor Gherla, vol.
III, p. 360, 1818. – Martinus Tumlu. Arhiva Orăşenească
Gherla 1792, nr. 141. – Gyula [Iuliu] Tömlő şi-a schimbat
numele în Zolnai. Vezi: Simávon, Turnul, Zolnai.
Török [Teoreok]. Numele maghiar al familiei Thurkh. – Thorosz
Turukján. Registrul Botezaţilor Dumbrăveni. vol. II, p. 145,
poz. 68. Vezi: Thurk, Turcsa, Unán.
Törös [Teoreoş]. Cuvânt maghiar [purtător de pumnal]. – scrii-
torul Tivadar Marosán şi-a schimbat numele în Tőrös. Vezi
Marosán.
Genealogia 265
Trásztádsi [Trastagi]. Din cuvântul românesc traistă. Traistagiu:

vânzător de traiste. – Chulubei Trásztádsi. Registrul Dece-
daţilor Gherla, vol. II, p.2, poz. 32. – Asvadur Trastagi ilachaţ
ergheren: Bogdan Trásztádsi Leahul. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. II, p. 43, poz. 88. Familia Trásztádsi a venit
aici din Polonia. – Anton Liţidur Trásztádsun. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. II, p. 297, poz. 170. Liţidur era pore-
cla familiei Trásztádsi. – Dzarughen Harib Trásztádsi.
Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 47, poz. 62. – Ave-
dikh maganuamp Trásztádsi. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. I, p. 17, poz. 45. Numele familiei Trásztádsi era Dono-
gán. – Băsagheţi eaz Avedikăn Donogani Trastagin: L-am
cununat pe Avedik Donogán Trásztádsin. Registrul Căsăto-
riţilor Gherla, vol. II, p. 13, poz. 102. Vezi: Chárib, Dono-
gán, Hebás, Leon, Liczidur, Macskási, Tarisnyás.
Troncski [Troncichi] = Troşaghir. Cuvântul armenesc (դրօշա-
կիր) troşaghir: stegar, purtător de steag, (Zászlófi), signi-
fer, vexillifer, în turceşte bairachdar. Pe vremea regelui Arşag
şi a Sfântului Nerses era o familie de vază. Este numele ar-
menesc al familiei Esztegár. Bárchudár, Esztegár (Sztegár),
Toderás, Trosárgir, Zászlón sunt aceeaşi familie. Vezi acestea.
În prezent numele de familie Troncski nu mai este în uz.
Tuchtár [Tuhtar]. Cuvântul armenesc tusdăr (դուստր) înseamnă
fiică; în germană Tochter, în sanscrită tuchtar, în greacă
θυγάτηρ, în persană ducht, docht, duchter, dochter. – Joannes
Tuchtár. Arhiva Orăşenească Gherla 1822, nr. 1968. – Danig
Tuchtár, un negustor originar de la noi din oraş, în prezent
trăitor la Zalău. Arhiva Orăşenească Gherla 1809, nr. 361. –
Negustor zălăuan adică József Moldován. Printre docu-
mentele Societăţii Negustorilor Gherla, pe anul 1826. O ra-
mură a familiei Moldován purta numele de Tuchtár. În
prezent acest nume nu mai este în uz. Vezi Moldován.
Tucsig [Tucig] = Tücsek, Chácshkó, Hácskó, Hácskuj. Joannes

Karátson alias Tutsik. Arhiva Orăşenească Gherla, 1802,
nr. 731. Tutsig este forma alterată a numelui Hacig (Kristóf
[Christophor]). – Kristóf Tucsigján. Registrul Căsătoriţilor
Gherla, vol. III, p. 46. – Anton Hacico-i Tucsigján. Regis-
trul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p. 110, 11 februarie. Tucsig =
Hácskó. Vezi: Hácskó, Hácskuj.
Tukmáds [Tukmadj]. În limbajul armenilor autohtoni tukmadj
este o varietate de tăieţei (supă). Este porecla familiei Kris-
tóffi. Vezi: Kristóffi, Lukácsi.
Tul. Cuvântul armenesc tul (դուլ) înseamnă tihnă, odihnă. Este
numele armenesc al familiei Pál (Boghosz) Vezi: Boghosz,
Pál.
Tulbura. Cuvânt românesc. – Hacig Tulbura. Registrul Deceda-
ţilor Gherla, vol. II, p. 52, poz. 5. Poreclă. Această familie
s-a stins.
Tuluk [Tuluc]. Cuvântul maghiar tulok înseamnă juncan, boulean. –
Sarkis Moldován alias Tuluki. Arhiva Orăşenescă Gherla
1806, nr. 1.299. În prezent porecla Tulok (Tuluk) nu este
în uz. Vezi Moldován.
Tumul [Tumul]. (Tumlu). Cuvântul arab tumul înseamnă: vino-
vat, păcătos, rebel, apostat, renegat; are acelaşi înţeles cu
cuvântul „pribeg”. Familia Tumul (Tumlu) şi-a maghiarizat
numele în Tömlő. – Simon Tumlui. Registrul Decedaţilor
Gherla vol. II, p. 44, poz. 21. Vezi: Pribág, Simávon, Tömlő.
Turcsa [Turcea]. Vine din cuvântul Turcia şi este numele româ-
nesc al familiei Turk (Török). – Lukács Turcsá. Registrul
Botezaţilor Gherla vol. II, p. 580. – Măgărdeţi ăz Simonin
vărtin iev anun tărank Hagop Turceaină: L-am botezat pe
fiul lui Simon (Turcsa) şi i-am dat numele de Jakab [Iacob].
Genealogia 267
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 52, poz. 488. Nu-

mele familiei Turcsa (Török) era Simon. – József [Iosif]
Turcsa alias Jásik. Arhiva Orăşenească Gherla 1852. O ra-
mură a familiei Turcsa poartă numele (porecla) Jásik. –
Joannes Turcsa (Gábrus). Arhiva Orăşenească Gherla 1858.
O ramură a acestei familii poartă porecla Hofer. Vezi: Bihul,
Estrángá, Ésved, Gábrus, Gárász, Jásik, Thurk, Török.
Turdea = Tordai [Turdean]. – Thoros Turdeáji. Registrul Boteza-
ţilor Gherla vol. II, p. 125. – Ohannes Giurgiovţi, vornor
Turdan bolt uni: János [Ioan] Gyergyai [din Gheorghieni]
care are prăvălie la Turda. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. II, p. 172, ian. 10. Numele familiei Turdea este Gyer-
gyai. Acest nume de familie nu mai este în uz.
Turk [Turc]. Cuvântul armenesc turk, thurk înseamnă turc. Vezi:
Thurkh, Török, Turcsa.
Tukmáds [Tukmadj]. Cuvântul armenesc tukmadj înseamnă supă
de tăieţei pregătită cu „hurut”. Este porecla familiei Lu-
kácsfi. Vezi Lukácsfi.
Tütsek [Tiutşek]. O altă formă a numelui Tucsig. – Anna Tütsek,
scriitoare. Vezi: Chácsko, Hácsko (Hácskuj, Hácskul), Tu-
csig.
Tüzes [Tiuzeş]. Traducerea în maghiară a numelui Szájká. Preotul
Emanuel Czetz nota în Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. III, p. 379, poz. 141: Cajetanus „Tizes”. Apare şi ca Tuzes,
Tiuzes. – Kalusd Tüzes. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. II, p. 222, poz. 2. – Gratianus Tüzes. Registrul Căsăto-
riţilor Gherla, vol. III, p. 54. – Cajetanus Tüzes alias Luka.
Arhiva Orăşenească Gherla 1813, nr. 21. Numele familiei
Tüzes era Lukács (Luka). Vezi: Cshámák, Luká, Lukács,
Szájká.
Ulián [Ulian]. Cuvântul armenesc ul, ulig (ուլ, ուլիկ) înseamnă

ied, în limba greacă ἀιγίδιον (compară cu gidó [ied, în ma-
ghiară]). – Toder Uliani. Arhiva Orăşenească Gherla 1768
(de la Gheorgheni). – Ulyán Gyergyai altfel István [Ştefan]
Keresztes. Arhiva Orăşenească Gherla 1811, nr. 306. Ulián =
Keresztes. Numele familiilor Áld, Bocshig, Fark, Gyergyai,
Kepri (Káprikodá), precum şi al familiei Keresztes este
Ulián. Vezi toate aceste nume, precum şi Bulián, Lulián.
Unán [Unan]. Cuvântul armenesc unain (ունայն) înseamnă:
sărac, gol. – Toros Unain aisinkăn Török (դիուիրուգ).
Dintr-o veche diplomă din Dumbrăveni. Unán este porecla
familiei Török. Vezi: Török.
Urmánczhi [Urmanţi]. Originar din oraşul Urmia (Persia [în pre-
zent Iran]). Ilahaţ iergări Mihael Krikori Urmanțian: Fiul
lui Gergely [Grigore] Urmánczhi din Polonia (ţară unde lo-
cuise această familie înainte să se fi aşezat în această parte
de ţară). Registrul Botezaţilor, vol. II, p. 636, poz. 31, 1786. –
Michael Urmánczhi ilach: Michael Urmánczhi Leahul
(Aici Leahul indică ţara de origine). Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 658, poz. 117. – Mihály Urmánczhi care
a venit să locuiască la Gherla, la 10 decembrie 1790, ori-
ginar din Kuthi [Kuty, Ucraina], ne-a prezentat un certificat
de botez întocmit în 31 decembrie 1788, de Samuel Mo-
soro, preotul de rit armean din Kuthi. Pe acest certificat el
nu are numele de Urmánczhi, ci Romaskan, – Michael Ur-
mánczhi alias Romáskán. Arhiva Orăşenească Gherla, pro-
tocolul nr. 373 din 1793. Numele familiei Urmánczhi este
Romáskán. În Polonia familia Romáskán a fost ridicată la
rang nobiliar. Baronul Romáskán era arhiepiscopul ar-
Genealogia 269
meano-catholic din Lemberg [Lvov, Lviv, Ucraina] şi par-

ticipa întotdeauna la şedinţele Camerei Magnaţilor de la
Viena. – O scrisoare întocmită în limba germană, la Su-
ceava, în 24 septembrie 1806 şi trimisă la Gherla, poartă
semnătura următoare: (Անտրիաշ Ուրմանցուն վկայ
այս բանիս. (Andriaş Urmanţun văga ais panis: András
[Andrei] Urmánczi este martor în această chestiune) şi ime-
diat sub această frază citim: heis Andrieșh Romașkan
(adică András Romáskán). Arhiva Orăşenească Gherla
1806, nr. 1161. Vezi: Ászvádur, Bogdán, Nevelics, Persián,
Perziáczhi, Placsintár, Romáskán, Simávon, Szongott.
Ursul [Ursul] – Márton Ursul. Arhiva Orăşenească Gherla 1830, –
„Vartan Ursul” şi alături în armeneşte: Vartan Donogani.
Arhiva Orăşenească Gherla, concripţia din 1736. Ursul este
porecla familiei Donogan.
Uszep [Usep] = Uszepián = Józseffi, Joseffi. Vezi: Jósef, Jóseffi.
Uszkátul [Uscatul]. – Cuvânt românesc pentru slab, scofâlcit,
supt. – Stephan Uszkátul-ján. Printre documentele bisericii
din Gherla. Poreclă. Uszkátul este opusul lui Kövér [Grasu].
Vezi: Dobribán, Erszényes, Pungucz.
Vastag [Vaştag]. Cuvânt maghiar [gros]. – Emanuel Vastag Ger-

gely, Josephus Vastag Gergely, Gregorius Vastag Gergely
(adică Emanuel, József şi Gergely fiii lui Gergely [Grigore]
Vastag). Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din 1736. –
Ăstepan Hast Krikori ai(sinkăn) Vărdzarian: István [Şte-
fan] fiul lui Gergely [Grigore] Vastag adică Verzar. Arhiva

Orăşenească Gherla, din scrisoarea în limba armeană a ju-
delui primar Bogdán Karátsonyi, datată 1 august 1765. Nu-
mele familiei Vastag (Hászt) era Verzar. Vezi: Ámbur, Erős,
Hászt, Krikor, Máxin, Verzár.
Vákár. Din cuvântul românesc văcar, adică negustor de vite,
văcar (crescător de vaci pentru a vinde cu profit laptele şi
produsele lactate: unt, brânză, caş). Armentarius, în arme-
neşte anteort (անդէորդ) – Agopşah Vákár, Registrul De-
cedaţilor Gherla vol. II, p. 159, poz. 127.
Vártán. Cuvânt armenesc format din vart (վարդ), trandafir. –
Asvadur Vártán. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 309,
poz. 119. – Vartan maganuamp Țeț: Vartan cu numele de
familie Czecz. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 10. Var-
tan Mamigonian a fost vestitul comandant de oşti care a
purtat eroicul război cu persanii, cunoscut în istoria Armeniei
drept „Războiul lui Vartan”. Acest război a fost descris cu
măiestrie de episcopul Elisaeus din Amadun, a cărei fai-
moasă lucrare a fost tradusă în engleză de profesorul arme-
nolog John Neumann sub titlul: The History of Vartan, and
of the Battle of the Armenians: Containing an Account of
the religious Wars between the Persians and Armenians;
by Elisaeus bishop, of the Amadusians. Translated from the
Armenian by C. F. Neumann London. (Istoria războiului
armenilor care conţine o relatare despre luptele dintre perşi
şi armeni, de Elisaeus, episcopul amadunienilor, tradus din
limba armeană de John Neumann). Această lucrare a fost
prezentată în limba maghiară de István Horváth. Tudomá-
nyos Gyüjtemény, 1835, 7-ik kötet[27]). Acest nume se întâl-
neşte şi în Orient. Vezi: Cshicshág, Flora, Esztêzsár, Vertán
Virág.
Genealogia 271
Vártábéd. Cuvânt armenesc (վարդապետ) care înseamnă doc-

tor. – Sdepan Vartabedin ahpară: fratele lui Stepan Vartabed.
Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie veche. – Sako Var-
tabedi. În acelaşi document. Această familie s-a stins.
Várte [Varte]. Nume format din cuvântul armenesc vart (tranda-
fir). – Krikor Vazan Várte: Gergely Futó [Fugarul] Varté.
Vezi: Fugá, Fugulyán,Vártus, Vázán, Vertán.
Vártártesz [Varteres]. Nume format din cuvintele armeneşti vart
(վարդ) şi eres (երես) chip. Varteres, Varteresian: cu chip
de trandafir. – Hacig Vártereszján. Registrul Decedaţilor
Gherla, vol. I, p. 11, poz. 203. – Huvant ghin Varteresi Măr-
zaian: Huvant nevasta lui Varteres Merza. Arhiva Orăşe-
nească Gherla. Numele familiei Merza era Varteres. – Hacig
Varteresi Floráján. Între documentele Societăţii Negusto-
rilor Gherla. Vezi: Flora, Gyergyai. Merza.
Vártig (Vartigián). Cuvânt armenesc care înseamnă trandafiraş,
trandafir mic. – Jakub Vártigján. Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. II, p. 1, poz. 5 Acest nume de familie nu mai
este în uz. Vezi: Páskul.
Vártus [Vartuş]. Cuvânt armenesc = Varte, Vartig. – Asvadur Vár-
tus. Arhiva Orăşenească Gherla 1799. Vezi: Vártán, Várte,
Vertán.
Vásárbíró [Vaşarbiro]. Cuvânt maghiar [judecător de târg]. – Manug
Vásárbirov. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II, p. 334,
poz. 93. – Krikor Vásárbirov. Registrul Botezaţilor Gherla,
vol. I, p. 66, poz. 696. Vezi Dámghádsi.
Vázán. Nume format din verbul armenesc vazem (a fugi). – As-
vadur Vazan Fugái: Adeodat Futós [Fugitul]. Registrul Bo-
tezaţilor Gherla, vol. II, p. 224, poz. 93. În cazul de faţă
cuvântul românesc „Fuga” are acelaşi sens cu armenescul

„Vazan”. Cuvântul românesc este înrudit cu fuga (fugio)
din latină. Vezi: Fugá, Fugulyán, Futár, Megrán.
Vászil [Vasil]. (Vasilian). Acest nume nu s-a format din numele
românesc Vasil, ci din Basilius, Blasius, Vlasius. Sfântul
Blasius (Vlasie) protectorul durerilor în gât a trăit în oraşul
Sebastia din Armenia. Vezi: Zalka, János Szentek élete
[Vieţile sfinţilor], prima parte, p. 178. Am avut şi un rege
armean cu numele de Vasil. Cei care purtau numele de fa-
milie Vasil şi-au maghiarizat numele în Lászlófi. – Vaszil
Theodorus şi alături în armeneşte: Thoros Goskár. Arhiva
Orăşenească Gherla, conscripţia din 1736. O ramură a fa-
miliei Goskár poartă numele de Vászil. Vezi: Balázs, Chon-
tikár, Császár, Czánki, Gáláif, Sáhin, Thákvor.
Vászlovszki [Vaslovschi]. Vaslui este o localitate din Moldova,
aflată în apropiere de Bârlad. – Hagopin vărtin Vaslovţună –
Gadarine Váslovczkián. Registrul Botezaţilor, vol. IV,
p. 262. – Ohannes Manughi Vaslovţu Sipvizen: János
[Ioan] fiul lui Manug din Vaslui (Vászlovszki). Din scri-
soarea judelui primar din Frumoasa, datată 25 mai, 1769.
(Judele primar se semna în felul următor (Ակօբ ըսդեխ-
նօյի եկեղեցբան եւ պիրօվ սիբվիզու Հայոց: Agop Ăs-
tehnoi ieghegheţpan iev birov Sipvizu Hajoţ: Jakab Zakariás
prim curator şi judele armenilor din Frumoasa). Numele
familiei Vászlovszki era Mánug. Vezi: Ágopsa, Mánug.
Veres [Vereş]. Traducerea în limba maghiară a numelui armenesc
Gármir. – János [Ioan] Veres (cu litere armeneşti: (Եանօշ
Վէրէշ). Arhiva Orăşenească Gherla. 1737. Vezi: Gármir,
Piros, Roska, Roth.
Verpian [Verpian]. Vezi Árvai.
Genealogia 273
Vertán [Vertan]. O altă formă a numelui armenesc Vartan. – Don-

don Vertán. Arhiva Orăşenească Gherla, 1766. Printre ar-
menii autohtoni importanţi care purtau numele Vertán se
numără András Vertán din Kunágota (comitatul Csanád
Ungaria) care a ocupat funcţia de Praedii Kunágota subaren-
dator [subarendatorul moşiei]. – Stephanus Vertán. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1805, nr. 1094. – Lukács Vertán alias
Dumitru. Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţie. – Chris-
tophorus Vertán alias Káterev. Arhiva Orăşenească Gherla,
conscripţie. Vezi: Csoribán, Dumitru, Gud, Káterev, Káttero,
Pátrubán.
Vêrtênucz [Vărtănuţ]. = Vertan cel mic. Din numele armenesc
Vertán + uţ (sufixul diminutiv românesc). – János [Ioan]
Vêrtênucz. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV. p. 190. –
Anton Vartani Vêrtênuczján. Registrul Căsătoriţilor Gherla,
vol. IV, p. 49. Vezi Vártán, Vertán.
Verváisz [Vervaisz]. Ramura familiei Esztegár din care provenea
şi Mánási (medic la Gherla, în 1847) mai purta şi numele
de Verváisz. Acest nume provine din expresia germană „Wer
weisz” – „Cine ştie?” Registrul Botezaţilor Gherla, vol. IV.
p. 256. – Der-Vartan băsagheţ ăz aghaciha Micluş Manaşi-n
ănt Catiţa in aghaciha Lucaci-in Ăstăgarian preotul Korbuly
Vártán i-a căsătorit pe Miklós [Nicolae] Mánási cu Katicza
[Catiţa], fiica lui Lukács [Luca] Esztegár. Registrul Căsă-
toriţilor Gherla, vol. III, p. 50, 10 mai, 1842. O ramură a fa-
miliei Esztegár purta şi numele de Verváisz. Vezi: Esztegár.
Verzár [Verzar] (Verzereszki, Verzereskul). Vărzar este un cuvânt
românesc care înseamnă plăcintă umplută cu varză şi lo-
bodă. – Gughas Sdepani Vărdzăreskul: Lukács [Luca] Ver-
zár-Szdephánián. Registrul Decedaţilor Gherla, vol. II,
p. 1. – Vartani Stephani Vărdzarian: Vártán fiul lui István
[Ştefan] Verzár. Registrul Decedaţilor Gherla vol. II, p. 20,

poz. 452. – Avarkiereţ kerharkeli Der Gugas Sdepanian
Vărdzăreskul surp asduadzapanutian vartabed (Աւագերէց
գերհարգելի Տէր-Ղուկաս Ատեփանեան Վրծրէսգուլ
սուրբ ածաբանութեան վարդապետ: episcopul paroh
Lukács Stephánián Verzereskul, doctor în teologie ). Re-
gistrul Căsătoriţilor Gherla, vol. II, p.1, 1742. Numele fa-
miliei Verzár era Stefánián (Stefanovics = Istvánfi). – Crida
Stephani nepotis Verzár alias Bodgánffi [Falimentul lui Şte-
pan nepotul lui Vărzar zis şi Bogdánffy]. Arhiva Orăşe-
nească Gherla 1766, nr. 100. – Stephanus Bogdány alias
Verzár. Arhiva Orăşenească, protocol din 1 martie 1774.
Bogdánffy şi Verzár sunt aceeaşi familie. – Stephanus Ver-
zár alias Vastag. – Stephanus Bogdány nomine Verzario-
rum. Arhiva Orăşenească Gherla 1766, nr. 45. Vezi: Bogdánfi,
Hászt, Kirkor, Stefánián, Stefánovics, Vastag.
Viddinczhi [Vidinţi]. Din Vidin, oraş din Bulgaria. – Ohannes Sar-
kis Viddinţun vărtin [Ohannes fiul lui Sarkis din Vidin]. Re-
gistrul Căsătoriţilor Gherla vol. II, p. 162, poz. 52. Această
familie s-a stins.
Vikol. Cuvântul armenesc vik (վիգ) înseamnă forţă (în latină vis,
vigor), apărare, armă, scut (scutul lui Jupiter); numele este
alcătuit din adăugarea articolului hotărât „ul”. Vicul = Scu-
tul. – dr. János Vikol, directorul gimnaziului inferior din
Dumbrăveni.
Virág. Numele maghiar [Virag = floare, în limba maghiară] al fa-
miliei Cshicshágián. – Lucas Virág (în paranteză Florja).
Registrul Căsătoriţilor Gherla, vol. III, p. 63, poz. 185, 16
ianuarie 1851. Vezi: Cshicshágián, Flora, Gulin, Vártán,
Várteresz, Zachariás.
Genealogia 275
Voith [Voith]. Cuvântul voith în limba polono-rusă înseamnă ju-

decător sătesc, comunal, jude primar. Conducătorului laic
al armenilor care trăiau în Polonia I se spunea voith. – Ila-
hin Voitekin tusdrăn: Fiica lui Lengyel [Leahu] Voith. Re-
gistrul Decedaţilor Gherla, vol. II, p. 37, poz. 4. 13 ianuarie
1749. – Voitekin ilahin ghinn: soţia lui Lengyel [Leahu]
Voith. Registrul Decedaţilor Gherla vol. II, p. 37. poz. 5.
Familia Voith a venit în ţară din Polonia, drept pentru care
era numită şi Lengyel [Leahu]. În romanul Két Élet [Două
vieţi] (vol. II, p. 33, 35, 37) autorul, Miklós Jósika, pome-
neşte de un personaj cu numele de „Szécsi Vojt”. – Manu-
ghian maganuamp Voit: Manug cel care are numele de
familie Voith. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 3, 17
august 1714. Cei care poartă numele de Voith sunt Manug.
Numele Voith apare sub următoarele forme: – Voitek ilah:
Voith din Polonia. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. II,
p. 159, poz. 4. Voith (în timpurile noastre se foloseşte această
ortografie); preotul Káringetz consemna în volumul II al
registrului matricol, la p. 677, poz. 12, Christ. Vojit; dar la
pagina 677, la poziţia 12 scria: Voit. – La 29 mai 1800 preo-
tul Simon consemna în acelaşi registru, volumul III, p. 16,
poz. 64: Vartan Voeith. În 1747 armenii din localitatea po-
loneză Stanislavopol [astăzi Ivan Frankivsk, Ucraina] ne
scriau cerându-ne un ajutor pentru biserica lor. Judele lor
primar îşi semna numele astfel: Christoph Jakubovici wojt
stanislavopolitanus. În documentele din 1747 păstrate la
Arhiva Orăşenească Gherla. O scrisoare întocmită în limba
armenenă, datată 6 ianuarie 1734, Stanislavopolis Polonia,
şi adresată lui Gergely Simay, judele primar al Gherlei, era
semnată astfel: Ies Toder Kirkori, voit hed iertveal iergo-
dasan tadavoraţăs: Eu Gergely [Grigore] Toder, voit (jude
primar) împreună cu cei 12 colegi juraţi (senatori). – Gha-
zar Ghazarian voitin vărtin: fiul judecătorului Lazăr Lazăr.
Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 119, 1745. Din acest

citat se vede că armenii îşi alegeau juzii primar din diferite
familii, însă doar familia Manug şi-a schimbat numele în
„voith” care desemna funcţia îndeplinită. Toţi cei care în-
deplineau funcţia de jude primar adăugau la numele lor de-
numirea acestei demnităţi, cu literă mică, însă familia
Manug a început să folosească doar numele Voith. Vezi:
Ákoncz, Lázár, Málikh, Mánug, Petul.
Volf. Numele german al familiei Kahl (գալ) care înseamnă
lup. – Hovseph Bulgár Volf. Registrul Botezaţilor Dum-
brăveni vol. II, p. 106, poz. 23. Bulgár, Farkas, Káhl,
Lupul, Volf, (Bosnyák, Polyák, Tóth) sunt aceeaşi familie.
Numele acestei familii era Ázbej, dar întrucât venise din
Bulgaria purta şi numele de Bulgár. Vezi: Azbej, Farkas,
Káhl, Lupul.
Zablu [Zablu]. Nume format din Izabella. – Manug Zabluine:

Emanuel fiu al lui Zablu (Izabella). Registrul Botezaţilor
Gherla, vol. I, p. 110, poz. 104. – Zablu alias Balta. Arhiva
Orăşenească Gherla, 1755. O ramură a familiei Balta a pri-
mit numele de Zablu, după mama care se numea Izabella.
În prezent numele de familie Zablu nu este în uz. Vezi
Balta.
Zabulik [Zabulik]. Numele de familie Zabulik s-a format din cu-
vântul turcesc sabunlamak care înseamnă a săpuni. Este o
formă alterată a numelui armenesc Szábondsi (Szappanyos
[Săpunaru]). – Christophorus Szábulik. Registrul Căsăto-
riţilor Gherla, vol. II. p. 136, poz. 2 – Danig Zabulig. Re-
Genealogia 277
gistrul Decedaţilor Gherla vol. II, p. 67, poz. 268. – Lusig

Zabulikh-i. În documentele Asociaţiei (Breslei) Tăbăcarilor
din Gherla, din anul 1773. – András Simon alias Zábulik.
Arhiva Orăşenească Gherla, conscripţia din 1736. – Chris-
toph Andoni alias Zábulik. În aceeaşi conscripţie. Câte o
ramură a familiilor Simon şi Andon purta numele de Zá-
bulik pentru că vindeau săpun. – Bogdán fiul lui Antal Zá-
bulik (Gherla) se mai numea şi Bogdan Páped, 1856.
[Registrul Botezaţilor Gherla] vol. IV, p. 316. Vezi: Ándon,
Jákobi, Páped, Simon, Szapanár, Szábondsi, Szappanyos
Zachariás [Zahariaş]. Este un nume biblic care înseamnă „se gân-
deşte la Dumnezeu”. – Anton Zachariás. Registrul Boteza-
ţilor Gherla, vol. III, p. 24, anul 1832. – Stephanus
Zachariás alias Herczeg. Arhiva Orăşenească Gherla, con-
scripţie. – János Zachariás alias Hornoj. Societatea Negus-
torilor Gherla, documente din 1827. Una din ramurile
familiei Zachariás din Gherla purta porecla Herczeg, iar
cealaltă de Hornoj. Záchno = Zachariás. Vezi: Ánieczhi,
Chontikhár, Császár, Dájbukát, Gui, Hornoj, Misug, Thák-
vor, Zádig
Záchno [Zachno] = Zachariás, vezi Zachariás.
Zahovszki [Zachovski], Záchno = Zachar, Zakar, Zachariás. La
Gheorgheni este Záchno, Záchofi. Vezi: Zachariás.
Zadig. Cuvânt armenesc (zadel, azadel, din verbul a elibera) care
înseamnă refugiu, eliberare, fugă. eliberarea evreilor din Egipt,
mielul de Paşte, Învierea lui Cristos, sărbătoarea Învierii:
Paşte. Vezi Gulin, Háruthiun, Pászákász, Zachar, Zachariás.
Zárog. O formă alterată a numelui Dzárug, Dzerig. Arhiva Oră-
şenească Gherla 1819. Vezi Dzárug, Zerich.
Zártun. Cuvânt armenesc care înseamnă: treaz, vigilant. Vezi

Gergely.
Záruch [Zaruh] = Dzarug. – Antal Záruch. Arhiva Orăşenească
Gherla 1764.
Zárug. Formă prescurtată a lui Dzárug. Vezi: Dzárug, Dzerig.
Zászlófi [Zaslofi]. Vezi: Troncski, „Troságir”.
Zefer = Szefer.
Zerich = Dzerig, bătrân, Simion. Vezi: Dzerig, Simeon.
Zerif. Zarif este un cuvânt arab care înseamnă: frumos, plăcut,
chipeş. Vezi: Csinás, Czifra, Dzerig, Mêndrul, Pribág, Sirin.
Zilihdár. Cuvânt persan care înseamnă: luptător, ostaş. Minas Zi-
lifdar oglu (oghul în limba turcă înseamnă fiu) a fost primul
episcop al armenilor autohtoni, Vezi: Ástá, Dsigár, Katona,
Kátán, Osztián Szefer, Szilidár.
Zoruthiun [Zorutiun]. Cuvânt armenesc care înseamnă: armată,
militar. Vezi: Dsigár, Katona, Osztián, Szefer, Szilidár, Zi-
lihdár.
Zugráv. Din cuvântul grecesc ζωγράφος, (ghentanakir կենդա-
նագիր), desenator, românii au format cuvântul zugrav.
Zugrav este traducerea în română a numelui armenesc Nás-
chárár. Vezi: Gárdsthév, Kip, Nágo, Náschárár, Nikos, Pap
(Der-Márdirosz), Piktor.
Zuhál. Cuvânt arăbesc care înseamnă stea, planetă. Kronos. Vezi:
Csillag, Hurmuz, Nuridsán.
Zsákotá [Jacota]. Cuvânt maghiar care înseamnă talmeş-balmeş,
allerlei Zeug. Hagop maganuamp Zsákotá: Hagop care se
Genealogia 279
numeşte Jacota. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 3.

Vezi: Ágop, Hágop.
Zsombori [Jombori]. Vezi Kovrig, Szombori.
Zsorá [Jora]. Cuvânt armenesc (զօր, զօրք) care înseamnă ostaş,
luptător. Vezi: Ámbur, Dsigár, Katona, Osztián, Szefer, Szi-
lidár.
Zsumérd [Jumerd]. Vezi: Bogdánfi, Dsumerdián.
II. NUMELE DE BOTEZ
ALE ARMENILOR AUTOHTONI
În biserica de rit latin numai episcopul are dreptul de a

mirui; preotul armean miruieşte odată cu botezul. Până în 1850
armenii foloseau doar numele de botez enumerate mai jos, însă
după anii 1850 au început să le dea copiilor lor şi alte nume de
botez; astfel printre numele de botez şi miruire găsim şi unele
care nu sunt pomenite în martirologie (Árpád, Zoltán, Léda...).
Între numele de botez enumerate mai jos găsim şi unele specific
armeneşti (Minas, Vartan…). Celelalte nume de botez au fost
considerate de armeni drept concepte internaţionale pe care le-au
modificat potrivit limbii lor, de-a lungul istoriei, şi apoi au ţinut
să respecte această formă tradiţională până în timpurile moderne.
Printre numele de botez moştenite de noi unele datează din epoca
dinastiei Haig (Adam, Abel); Pe vremea dinastiei arsacide stră-
moşii noştri aveau şi nume persane (Chrosov, Ardaşir...); Numele
arăbeşti datează din perioada dinastiei Bagratizilor, în timp ce în
timpul domniei Rupenizilor armenii îşi botezau copiii şi cu nume
europene occidentale (Leon, Izabella...). Apoi, de-a lungul înde-
lungatei bejenii, armenii au luat nume tătăreşti, georgiene, tur-
ceşti, slave, poloneze, româneşti şi altele. Cele mai multe nume
de botez sunt imposibil de înlocuit [cu traduceri] pentru că ele
au luat forme specifice diferitelor limbi naţionale. Unele dintre
ele sunt intraductibile, neavând înţeles. Pe de altă parte, la tradu-
cerea unor nume de botez s-au comis şi erori. Astfel, înaintaşii
noştri au înlocuit numele Kalusd (Adventor) cu Farkas (Wolfgangus
[Lupu]), Vartan cu Márton [Martin], Manug cu Márton [Martin],

Amira cu Imre [Emeric], Danig cu Daniel, Mennas (Minas) cu
Michael, Thoros cu Todor…
1. Nume masculine
Abel: cel care plânge; provine din ebraică, din cuvântul a plânge
Abkar (Abagar): din cuvintele armeneşti avak air (աւագ այր
bărbat viteaz).
Abraham [Avram]: părinte neasemuit, din cuvintele ebraice ab
(tată) şi ram (neasemuit).
Adalbert: din neam nobil strălucit; din cuvintele germane edel
(nobil) şi berth (strălucitor).
Adam: om în limba ebraică
Agop (Jakab [Iacob]): cuvânt ebraic care înseamnă înşelătorul.
Agopşa: domnul Jakab [Iacob] (şah, cuvânt persan care înseamnă
domn).
Ágoston [Augustin]: preacinstit, din latinescul augustinus.
Albert = Adalbert: din neam nobil şi strălucit, vezi Adalbert.
Alexa (Elek): ocrotitorul, din cuvântul grecesc ἀλέξω.
Alozios (Aloizios, Alajos) = Ludvig, din cuvintele hlud (glorie,
faimă) şi wic (luptă): der Kriegberühmte, glorios în luptă.
Amira: principe, din cuvântul persan emir.
Andreas: curajos, din cuvântul ἀνδρεῖος.
Genealogia 283
Angsend (Auxentius): cel care creşte, din verbul latin augeo, la

timpul trecut (auxi).
Anton: nepreţuitul, din latinescul Antonius.
Antonaş = Antalos. Vezi Anton.
Arachel: apostol din cuvântul armenesc arakial (առաքեալ) mi-
sionar.
Aristaghes: cel mai bun, din superlativul cuvântului ἀγαθός
(ἄριοτος ottimo, prestantissimo, eccellente)
Aslan: viteaz cu inimă de leu, curajos, din cuvântul arab arslan
(leu).
Asvadur (Bogdan, Adeodatus): dat de Dumnezeu, din cuvintele
armeneşti Asduadz: (Աստուած) Dumnezeu şi dal (տալ)
a da.
Athanasios: nemuritorul, din cuvântul ἀθάναιος.
Avak: mare, din cuvântul armenesc avak (աւագ), conducător,
mare, nobil.
Avedikh: salut, din cuvântul armenesc avedik (աւետիք).
Avedum: annunatiatio, vestire din cuvântul armenesc avedum
(աւէտում).
Azbei = Fülöp [Filip]: din cuvântul armenesc asbed (ասպետ),
cavaler, eques, cavalliere.
Baghdasar = Boldizsár [Baltazar]: în babiloneeană; comoara lui Bal.
Bedros: Petru, din cuvântul πέτρα.
Bernardinos (Bernát [Bernard]): puternic precum ursul, din cu-
vântul beer (urs) din germana veche (ó-német) şi hart (pu-
ternic). Vezi Ursul.
Blaga (Benedek, Benedictus): blagoslovit, din cuvântul slav blaga.

Bogdan (Adeodatus): dat de Dumnezeu, din cuvintele slav Bog
(Dumnezeu) şi dan (a da).
Boghigarpos (Polykarp): rodnic, fructuos; din cuvântul grecesc
πολύκαρπος (che produce molti frutti, fruttuoso).
Boghos = Pál [Pavel].Vezi numele de familie Pál.
Chácshádur [Hacihadur]. Vezi numele de familie.
Chácshig [Hacig]. Vezi numele de familie.
Chácsko [Hacico]. Vezi numele de familie.
Chálig [Halig]: formă alterată a numelui armenesc kalig
(գալիկ), înseamnă lup mic, lupşor = Lupus, Volfgang.
Chazar [Hazar] = Lázár [Lazăr]. Vezi numele de familie.
Chêngánosz [Hănganos] = Longinus: din cuvântul latin longus.
Daniel. Vezi numele de familie
Delbei. Vezi Edelbei
Dyonisios = Dénes [Dionisie]: din cuvântul grecesc Διονύσιος,
preotul lui Bacchus.
Edelbei = Adalbert. Vezi Adalbert.
Efrem : nume evreiesc care înseamnă roditor. Vezi: Boghigarpos.
Eghia: nume ebraic care însemană domn puternic.
Elias [Ilie]. Vezi Eghia.
Elizeus: nume ebraic liberarea lui Dumnezeu.
Emanuel. Vezi acelaşi nume la patronime.
Genealogia 285
Emericus = Henricus, Henric: provenit dintr-o casă măreaţă, din ger-

mana veche: Heim înseamnă casă şi rich, măreţ, puternic.
Erazmus: vrednic de iubire, din cuvântul grecesc eros, ἔρως (iu-
bire, amor).
Eugen = Jenő: din cuvântul grecesc εὐγενής, nobil.
Ferenc [Francisc]. Vezi numele de familie
Filippos = Fülöp [Filip]: iubitor de cai, amatore di cavalla, din
cuvântul grecesc φίλιππος.
Frăncuţ. Vezi numele de familie.
Gábor. Vezi Gabriş
Gabriş = Gabor [Gabriel]. Vezi numele de familie.
Garabed [Garabet]. Vezi numele de familie.
Gergel [Gherghel]. Vezi numele de familie.
Geghmes [Gheghmeş] = Clemens (Kelemen) : nume latin care
înseamnă milostiv.
Gheghementos = Clemens: milostiv.
Ghugas = Lukács [Luca]. Vezi numele de familie.
Giragos. Vezi numele de familie.
Gulaf: din cuvântul persan; apă de trandafiri, aqua rosacea
Gurnelios = Kornél [Cornel]: Hornfest, din cuvântul latinesc
cornu [corn].
Hagopşa. Vezi numele de familie.
Hacubaş = Jakabos. Jakab urmat de sufixul românesc «aş»
[Iacobaş]. Vezi înţelesul numelui Jakab [Iacob] la capitolul
cu numele de familie.
Hanig = Jánoska [Ionuţ, Ionel]. Vezi înţelesul numelui de familie

Hohannesz (Ohánnesz = János [Ioan].
Hánko = Jankó, János [Iancu, Ioan]. Vezi numele de familie.
Haruthiun = Páskál, Páskul, Páskuly [Pascal, Pascu, Paşca]. Vezi
semnificaţia numelui Haruthiun la capitolul numelor de fa-
milie.
Hosep = József [Iosif]. Vezi numele de familie.
Hovaghim = Joachim [Ioachim]. Vezi numele de familie.
Husdineah = Jusztinián [Iustinian]: din cuvântul latin justus, cel
drept.
Husig = Hesychius: din cuvântul grecesc ἥσυχος, liniştit, tăcut,
transquillio, quieto, silente).
Ignácz [Ignat]: focus, din cuvântul latin ignis.
Imre [Emeric]. Vezi Emericus.
Isahag = Izsák [Isac]. Vezi numele de familie.
Isai [Isaia]. Vezi numele de familie.
Jakub = Jakab [Iacob]. Vezi numele de familie.
János [Ioan]. Vezi numele de familie.
Iolbe, Iolbei. Vezi: Adalbert, Albert.
Kaitan (Kaetan): înlocuitor al numelor Adeodat, Bogdan.
Kaetan = Kaitan. Vezi Kaitan.
Kakiţ (Kakig): nume de botez armenesc, imposibil de tradus pen-
tru că nu are semnificaţie.
Kalusd. Vezi numele de familie.
Kaprel = Gábor [Gabriel]. Vezi Gabriş
Genealogia 287
Kapriel = Gábor [Gabriel]. Vezi Gábris, Kaprel.

Károly [Carol]: viteaz, bărbătesc din numele german Karl.
Keork = György [Gheorghe]. Vezi numele de familie.
Kirkor = Gergely [Grigore]: Vezi numele de familie.
Kirkoş, formă prescurtată a lui Kirko(r)ş(ah). Vezi Kirkorşah
Kirkoşah, o altă formă a lui Kirko(r)şah. Vezi Kirkoş.
Kirkorşah = Domnul Gergely [Grigore]. Vezi numele de familie.
Kivork. Vezi Keork.
Kreciun = Gratianus (Karácson [Crăciun]), Graţian: din cuvântul
latin gratia, milă. Vezi Krecsun printre numele de familie.
Krikor = Gergely [Grigore]. Vezi Krikor printre numele de familie.
Kristóf [Cristofor]. Vezi numele de familie.
Krista [Cristea]. Forma românească a numelui Kristóf. Vezi Kris-
tóf.
Krisdosdur. Vezi numele de familie.
Krisdafor = Kristóf [Cristofor]: din cuvântul grecesc
χριστοφόρος purtătorul lui Cristos.
Ladislavos = Ladislaus, László [Ladislau], glorios: din cuvintele
slave vlada (domnie) şi slas (lumină). Din cuvântul polo-
no-slav Vladislav istoricii maghiari au creat numele lui
Ulászló.
Longinus: lung, din cuvântul latin longus. Vezi Chênganos.
Lorenţios = Lőrinc [Laurenţiu]: încununat cu lauri, Lorbeertrager,
din cuvântul latin laurus (dafin).
Lukács [Luca]. Vezi numele de familie.
Lusig: Din cuvântul armenesc luis (լոյս), lumină. Este egal cu

Lukács [Luca]. Mulţi folosesc numele de Lusig în sensul
de Lusavorici (Sfântul Grigore Luminătorul).
Madathia [Matatia]: cuvânt ebraic care înseamnă darul Domnu-
lui = Theodor, Todor,
Maxim: forma armenească, alterată pentru Auxentius, Oxendius.
Vezi numele de familie Auxentius.
Mamul: din cuvântul arăbesc mamul.
Manug = Emanuel. Vezi Manug (Emanuel) în capitolul numelor
de familie.
Marcell [Marcel]: războinic tânăr, din cuvântul latin mars.
Mardiros = Márton [Martin]: mărturisitorul lui Cristos, martir,
din cuvântul grecesc μάρτυς, -υρος.
Margos = Marcus [Marcu]: lucios, neted, cuvânt ebraic.
Márk [Marcu]. Vezi Margos.
Markulea [Mărculea]. Vezi Margos, Márk.
Marne: viclenie, minciună, din cuvântul ebraic marmah.
Maruf: cunoscut, public, din cuvântul arab maruh.
Martinos. Vezi Mardiros.
Matheos = Máté [Matei]: cel dăruit, ein Geschenkter; cuvânt
ebraic şi sirian.
Melikh: cuvânt arab care înseamnă rege, regină; europenii folo-
sesc doar numele de botez Regina, în timp ce armenii fo-
losesc şi Rex (Melikh).
Genealogia 289
Mesko = Melchon (Melchior, Menyhárt, Menyhért). Vezi Mesko

între numele de familie. Melchon (մէղքոմ) cuvânt ebraic
însemnând rege, rex, melikh.
Melchon = Menyhért, rege, melich.
Măgărdici: (մկրտիչ) cuvânt armenesc botezătorul, βαπτιστής
(Baptista numele specific al Sfântului Ioan Botezătorul
(Keresztelő Szent János, Joannes Baptista.)
Mărcuţ: Marcu cel mic. Vezi numele Mêrkucz între numele de
familie.
Mesrob: (մէսրօպ, մէսրովբ) nume de botez armenesc, nu se
poate traduce.
Mikluş (Miklós, Mike, Mikó [Nicolae]: biruitorul poporului, din
cuvintele greceşti (νικάω, învingători, vincere, riportare la
vittoria) şi (λαός popor, popolo, moltitudine). Vezi Pheruz,
printre numele de botez.
Michael (Mikó, Mihály, Mikhál [Mihai]): lui Dumnezeu, din
ebraicul maşkal El.
Minas: nume de botez armenesc, înlocuitorul lui Mihai.
Mitko. Nume de botez format din Michael, în Crimeea sub in-
fluenţă italiană (genoveză).
Movses (Moses) Mózes [Moise]: cuvânt ebraic, înseamnă scos
din apă.
Mughal = moghol. Nume dat de armeni unuia dintre triburile
tătare. Vezi Dicţionarul Mechithar, p. 319.
Narcissus = Narses [Narcis], narcisă (floare). Vezi Nerses.
Nastur = Nestor, Dzerig, Simeon bătrânul. Vezi: Dzerig, Násztur,
printre numele de familie.
Nerses (Norses, unii îl înlocuiesc, în mod greşit, cu Mózes

[Moise]): Narses. Vezi Narcissus.
Nighoghaios (Nicolaus): Miklós [Nicolae]. Vezi: Miklós, Nikula,
printre numele de familie.
Nigol. Forma armenească a numelui Nicol (aus). Miklós [Nico-
lae]. Vezi Miklus.
Nikula [Nicula]: forma românească a numelui Nicolaus. Vezi
Mikluş.
Ogholko: Cuvântul turcesc oghulluk înseamnă fiu luat de suflet,
adoptivus, adoptitius filiud, de aici, prin schimbarea po-
ziţiei literelor s-a ajuns la oghulkul, oghulku, ogholko.
Ohannes (Joannes, János [Ioan]): graţios, din cuvântul ebraic Io-
hanan.
Okosdinos (Augustinus, Ágoston [Augustin]) din latinescul Au-
gustus: măreţ, venerabil. Vezi numele de familie Ágoston.
Oxendios (Auxentius). Vezi numele de familie Ángszend.
Onofrios (Onufrius): din ὀνοφορβός asinaio (măgar) şi իշպան
işban (mânător), mânător de măgari.
Ovaghim (Joachim [Ioachim]): cel pregătit de Domnul, din
ebraică iah hechim.
Parnabas (Barnabás): fiul profetului din cuvintele caldeene bar
(fiul) şi nabi (profet).
Parsegh (Balázs (Blasiu): rege, domnitor, din cuvântul grecesc
βασιλεύς. Vezi numele de familie: Chontikár, Császár, Me-
likh, Szultán, Thákvor.
Pheruz (Feruz) = Victor: din cuvântul persan firuz.
Genealogia 291
Sima: formă prescurtată a numelui Şimavon (= Simon). Cel as-

cultat, din numele ebraic Simon.
Simco (= Simon): o altă formă a numelui Simon (Simeon) cu su-
fixul Italian (co).
Stanislaus (Szaniszló [Szanislav]): Gloria statului, din cuvintele
slave slas stan.
Sarkis = Sergius [Sergiu]: Nume de bărbat de origine rusă. Nu
are înlocuitor.
Sako = Izsák [Isac]. Vezi numele de familie (Szákó).
Stephan = István [Ştefan]. Vezi numele de familie.
Sefer: ostaş. Vezi numele de familie.
Segpestros (Szilveszter [Silvestru]): pădurean, din pădure, din
cuvântul latin silva.
Sikuţ = Izsák cel mic [Isăcuţ]. Vezi numele de familie.
Simon: vezi Sima, Simko.
Soghmon (Salamon [Solomon]: cuvânt ebraic cu înţelesul de
împăciuitor.
Taniel (Daniel): Judecata lui Dumnezeu, din cuvintele ebraice
dan (judecător) şi El (Dumnzeu).
Tavit (David): cel iubit, din cuvântul ebraic david (afecţiune, iu-
bire).
Toder (Todor [Teodor]). Vezi numele de familie.
Toderiţ = Todor. Vezi numele de familie.
Toderig = Todorel. Vezi Todor.
Thadeos (Tadé [Tadeu]): nume sirian care înseamnă deştept,
mintos.
Theodoros = Tódor [Teodor]. Vezi numele de familie.

Thuman (Tamás [Toma]): fratele geamăn, din cuvântul ebraic
thomin.
Usep (József [Iosif]): spor, creştere, din cuvântul ebraic iosef.
Vartan: nume de botez armenesc înseamnă trandafir
Vartanes: nume de botez armenesc înseamnă trandafir
Varteres: nume de botez armenesc înseamnă cu chip de trandafir,
trandafir.
Vartig: trandafiraş, trandafir. Vezi Varteres.
Vasil = Vazul: rege. Vezi: Chontikhár, Melikh, Thákvor.
Vertán: O altă formă a numelui Vartan, trandafir.
Vincze [Vicenţiu]: cel capabil să se stăpânească pe sine, din cu-
vântul latin vincens
Zachno (Zacharias [Zaharia]): cel de care-şi amintesc domnitorii,
din cuvântul ebraic zecher iah.
Genealogia 293
2. Nume de femei
Agatha [Agata]: cea bună, din cuvântul grecesc ἀγαθή.

Angela: vestitoarea, în turcă charbedşi, în greacă ἄγγελος.
Anişka (Anna [Ana]): cea drăguţă, din cuvântul ebraic hanan.
Anna [Ana]. Vezi Anişka.
Annachatun: Doamna Anna, Prinţesa Anna, din cuvântul ebraic
hanan (drăguţă) şi cuvântul turcesc chatun (doamnă,
domnişoară).
Annamaria [Anamaria]. Pentru înţelesul numelui Ana vezi
Anişka. Maria: regina mării, din cuvintele siriene mar
(domn) şi iam (mare).
Annig = Nina, Panna. Vezi Anişka
Anuţ = Annácska, Anikó [Anuţa, Anişoara]. Vezi Anişka.
Anuţa = Annácska [Anuţa]. Vezi Anişka.
Antika = Antonia: nepreţuita, din latinescul Antonius.
Apollonia. Nume grecesc: strălucitoare, luminoasă.
Aurelia (Aranka). Din cuvântul latin aurum. Vezi: Osghihad.
Azad (ազատ): nume de botez armenesc care înseamnă liberta-
te = Liberata.
Balbina: bâlbâită, peltică, din latină.
Barbara (= peregrine, Borbála [Varvara]: din cuvântul latin bar-
barous (străin).
Berberuk. Vezi Barbara.
Bernarda: puternică precum ursul, din cuvintele teutone Beer

(urs) şi hart (puternic).
Boris [Boriş] = Borbála [Varvara]. Vezi Barbara.
Brigida (Brigitta): ajutor, pod, din cuvântul anglo-saxon bridge.
Chaschatun [Hașhatun]: femeie iubită, pură din cuvintele arabe
chas (curat, nobil, preţios, scump) şi chatun (femeie,
doamnă).
Chosrovituchd [Hosrovituhd]: fiica lui Hosrov (Chosrov este un
nume de botez, tuhd, din cuvântul armenesc tusdăr
դուստր.
Chutlube [Hutlube]: jucărie sclipitoare, din cuvântul persan chith
(sclipitor) şi cuvântul arab lubeth (jucărie).
Dansuch?
Diruhi (տիրուհի), cuvânt armenesc: domniţă. Domina. Com-
pară sufixul armenesc pentru femeie „hi” cu cel german
„in” (König-in, regină, Köch-in, bucătăreasă).
Dominika [Domnica]: domniţă, glorioasă, din cuvântul latin do-
minicus.
Dolvath = Beatrice, Fortunata. Vezi înţelesul numelui Dolváth în
capitolul cu numele de familie.
Dolkuţ = Dorottya, Dora, Dorna: formă de diminutiv alcătuit din
numele Dorothea şi sufixul diminutive românesc uţ.
Dorothea: darul lui Dumnezeu, din cuvintele greceşti:
(δῶρον θεοῦ).
Duduţ. Vezi numele de familie.
Dzaghig (ծաղիկ): floare = Flora. Vezi numele de familie Virág.
Genealogia 295
Dşaş-chatun: dşaş este un cuvânt persan care înseamnă cămară.

Dşaş-chatun: prima doamnă. Vezi: Ulchatun.
Dşaşul. Format din cuvântul armenesc djaş (ճաշ) şi articolul
hotărât românesc ul = Sabor, Sapor (aromă).
Dşuhar: (kohar), în limba arabă dşevher este giuvaer.
Eghisabeth = Erzsébet [Elisabeta]: casa gloriei lui Dumnezeu,
din cuvintele ebraic El (Dumnzeu), isa (fericire, beatitu-
dine, mântuire) şi beth (casă). Erzsi, Örzsi, Peri, Perzsike.
Eremia = Jeromoska: nume sfânt din cuvintele greceşti (ἱερός
sfânt şi (ὄνομα, nume.
Erzsébet [Elisabeta]. Vezi Eghisabeth.
Esther [Estera]: cuvânt ebraic înseamnă stea. Potrivit lui Mechi-
tar (p. 88) misterios, pustiitor.
Eufrazia: din cuvântul grecesc εὔφραστος, uşurinţă în vorbire,
cunoscut, facile ad esprimersi, noto; în turceşte belli (de
aici cuvântul armenesc autohton belgăli)
Eva. Nume de femeie ebraic: mama vieţii.
Evghinia (Eugenia): blândă, din cuvântul grecesc εὐγενής.
Feruz (Pheruz) = Victoria: din cuvântul persan firuz.
Febrone (Febronia): din vechiul verb etrusc februo (mă curăţ) =
Klara.
Francziska [Francisca] = Liberata. Vezi numele de familie
Frăncuţ.
Gadarine = Katalin [Ecaterina, Cătălina]: din cuvântul grecesc
καθάριος (curat, clarus, purus, mundus). Gadar = Katalin
[Ecaterina, Cătălina] = Klára (Clara).
Gaianna = Gaian, Kaian.

Gheghine = Ilona [Elena]: Nume grecesc luminoasă, strălucitoa-
re, faimoasă.
Gertrud: cea foarte iubită, din cuvântul teuton gertrud.
Guhar. Vezi Dşuhar.
Gulab: cuvânt persan înseamnă apă de trandafiri, aqua rosacea =
Rosa.
Gulbigar: din cuvântul persan guldar (trandafir, loc unde cresc
trandafiri)
Guliţ: din cuvântul persan gul (floare, trandafir) şi sufixul dimi-
nutive armenesc iţ.
Gulistan: cuvânt persan care înseamnă trandafir, grădină de tran-
dafiri.
Haili: cuvânt armenesc (հայելի), oglindă.
Heghine = Elena, Ilona. Vezi Gheghine.
Hedvig. Cuvânt din germana veche: luptătoare, biruitoare = Vic-
toria.
Hoţik: diminutiv al numelui de botez Ripsima.
Hopis: diminutiv al numelui de botez Ripsima.
Horopsime = Ripsima.
Iachut = Jácint [hiacint]: (piatră preţioasă, nestemată)
Iacubina [Iacobina]: forma feminină a numelui ebraic Iacob, ul-
timul născut, viclean, şiret.
Ignaţia: focoasă, din cuvântul latin ignis (foc).
Ilenuţ = Ilonka [Ilenuţa, Lenuş]. Vezi Gheghine, Heghine.
Genealogia 297
Johanna [Ioana]: forma feminină a numelui ebraic Iohannes

(darul lui Dumnezeu, Gotthold, Gnadekind).
Jozefa: forma feminină a numelui de botez ebraic Jozef („Dum-
nezeu ne va mai dărui un copil”).
Julia: nume latinesc, tânără.
Juliana. Vezi Iulia.
Kájtána [Caitana]. Vezi numele bărbătesc Kajtán.
Kájtánka [Caitanca]. Vezi numele bărbătesc Kajtán.
Kajtus. Vezi numele bărbătesc Kajtán.
Katarina = Clara, Klára, Kati, Katicza, Katinka [Catinca]
Katalin [Ecaterina]. Nume feminin grecesc cu semnificaţia:
curat, sfios.
Katiţ = Katicza. Vezi Katarina.
Katrin = Katalin [Ecaterina]. Vezi Katarina.
Karolina [Carolina] = Karola: nume german vechi: înseamnă pu-
ternic.
Ketuş = Katinka [Katarina]
Khemal = Taczian: nume arăbesc înseamnă tăcere.
Klara = Katalin.
Krisztina [Cristina]: din cuvântul latin cristianus (creştin).
Laurenţia: din cuvântul latin laureatus, încununat cu lauri, lau-
reat.
Lizi: formă de diminutiv a numelui Elizabetha (Erzsébet [Elisa-
beta], Eghisabeth.
Leonarda: puternică precum un leu, din cuvântul teuton hart (pu-
ternic) şi din cuvântul grecesc leon (leu). Vezi Bernarda.
Lucia: luminoasă, strălucitoare, născută la răsăritul soarelui. Din

cuvântul latin lux (lumină).
Lusighin: din cuvântul armenesc lusinga (լուսնկայ,լուսինկա).
Luna, regina paradisului.
Magdalena = Magda, Magdolna, Magdus, nume de botez femi-
nine, maiestuoasa.
Maicho. Din cuvântul persan maichos = maihos, meihos care
înseamnă dulce-acrişor, cu gust de vin.
Mairam = Mari (Irma), Maria: din cuvântul ebraic miriam:
îndărătnică, încăpăţânată.
Mani = Manig, Manji, Manna. Vezi Nune.
Manuşag. Cuvânt armenesc (մանուշակ): micsandră, violă, micşu-
nea); în limbile tătară-persană şi arabă: menekşe, menefşe,
benefşe.
Mariş = Mari. Vezi: Mairam.
Margit. Din cuvântul grecesc μαργαρίτης: mărgăritar.
Markarid = Margit.
Marta: nume ebraic înseamnă tristă, necăjită, supărată, posacă.
Melikh: cuvânt arab înseamnă prinţesă, regină Regina [Reghina].
Meluş. Vezi Mathilda.
Methilda (Megthilda). Din cuvintele din germana veche Machthild,
Mechthild: puternic, neprihănit.
Măriuţ [Măriuţa] = Mari, Mairam.
Mariska. Vezi Mairam.
Genealogia 299
Nune (Nino, Nuni = Manea, Anna): numele sfintei care i-a con-
vertit la creştinism pe georgieni. Vezi Ana.
Nurig. Din cuvântul arab nur: lumină şi sufixul diminutiv arme-
nesc ig; nurig: steluţă. Stella.
Oskihad. Cuvânt armenesc (ոսկիհատ). Aranka, Aurelia.
Paniţ: nume alcătuit din Panna = Anna şi sufixul diminutive iţ;
Anna, Panna, Pannus.
Petronella: din cuvântul grecesc petra însemnând tare ca piatra.
Priska: din cuvântul latin priscus însemnând vechi, străvechi, ance-
stral. Din numele Priska maghiarii au făcut numele Piroska.
Regina: cuvânt latin care înseamnă regină. Vezi Melikh, Thakuhi.
Ripsima. Vezi: Hoţik, Hopis, Horopsime, Sirma.
Şakhar: cuvânt armenesc însemnând zahăr. Numele sachar se
regăseşte în douăsprezece limbi.
Sara: nume de femeie ebraic înseamnă soţie, doamnă, regină. Re-
ghina.
Santughd: cuvânt armenesc (սանդուղտ) înseamnă treaptă, scară.
Sechabeth : formă alterată a numelui Elisabeth.
Serpuhi: cuvânt armenesc սրբուհի însemnând: sfântă, Sancta.
Sfânta Fecioară Maria: „Serpuhi Mariam”, Sancta Maria.
Sirma: formă prescurtată a numelui Heripsime. Vezi Ripsima.
Sophie: din cuvântul grecesc σοφία (înţelepciune). Zsófia [Sofia].
Sultan. Cuvânt arab: regină, Regina. Vezi: Melikh, Thakuhi.
Thakuhi. Cuvânt armenesc (թագուհի): regină, Regina, vezi: Sul-
tan.
Tuchtar: din cuvântul armenesc tusdăr (դուստր); în limba

greacă θυγάτηρ, în germană Tochter, în persană duchter,
dochter, în sanscrită tuchtar.
Ulchatun. Cuvânt arab: prima femeie. Vezi Dşaş-chatun.
Ulianna = Juliánna [Iuliann]. Vezi Iulia.
Ursulia. Cuvânt latin ursus (urs) la diminutive (Ursula: ursuleţ).
Din Ursula provine şi prenumele maghiar Orsolya.
Varte. Formă prescurtată a cuvântului armenesc varten (վար-
դէնի), trandafir: Roza, Rozalia. Vezi. Gulistan.
Vartig: Cuvânt armenesc (վարդիկ), trandafiraş. Vezi: Varte, Var-
tuhi, Vartenikh.
Vartuhi: cuvânt armenesc (վարդուհի) înseamnă femeie cu tran-
dafiri, Roza, Rozalia. Vezi: Varte, Vartig, Vartenikh.
Vartenikh: cuvânt armenesc (վարդէնիք) însemnând trandafir,
tulpină de trandafiri. Vezi: Gulistan, Varte, Vartig, Vartuhi.
Varvar [Varvara]: forma românească a numelui Barbara, care pro-
vine din cuvântul grecesc βάρβαρος barbar, străin. În limba
maghiară Borbála.
Veronika [Veronica]: chip adevărat din latinescul vera icon.
Vincenţia: din verbul latin vinco, cel care ştie să se stăpânească.
Zablu: forma prescurtată a numelui Izabella. Izabella este forma
spaniolă a numelui Erzsébet [Elisabeta]. Vezi: Eghisabeth,
Erzsébet.
Zatreg (Zatrig): cuvânt armenesc care înseamnă isop, hyssopus.
Zartun: cuvânt armenesc (զարթուն) care înseamnă treaz, ve-
ghetor. Gregoria.
Genealogia 301
Zuhal (zugal, zuchal): cuvânt arăbesc înseamnă stea călătoare, Kro-

nos.
Zuzanna: Susan cuvânt armenesc care înseamnă crin; în limba
ebraică are formele şoşan, şuşana; în arabă, persană tătară
susen, sevsen, susan.
III. pARTE FINALĂ.
STATISTICĂ
Iată statistica celor o mie o sută optzeci şi două de nume de

familie prezentate în prima parte a acestei cărţi („Numele familiilor
armene autohtone”):
1. Familii în viaţă: Antal, Antal, Ábrahám, Ábu, Áffumi, Ágopsa,

Ágoston, Áján, Ájváz, Ákoncz, Álács, Álexa, Ámbe~bo,
Ámirás, Aniéczhi (Ánérdsi), Ászlán, Ávéd, Ávedikh,
Azbej, Balta, Bájáczhi, Bányai, Bárány, Bátrin, Bázár,
Beczás, Begidsán, Belcsug, Beltegár, Besenszki, Beszter,
Betá, Beteg, Bezá, Bihul, Biluska, Biró, Blágá, Bocsánczi,
Bogdán, Bogdándi, Bogdúnfi, Bogdánovics, Boghosz, Bor,
Boritás, Bosnách, Budzát (Buzát), Budzeskul (Buzeskul,
Buzesko), Bulbuk, Bumbár, Burgya, Burnáz, Buslig, Cáb-
debo, Chácsko, Chárib, Cheul, Csákány, Császár, Csáusz,
Csercser, Cshár, Cshicshág, Csiki, Csillagí, Csokán, Csornák,
Csonka, Csontos, Czárán, Czetz, Czevádzjégh , Czholun,
Czifra, Cziriák, Dalmai, Danigovics, Dájbukát, Dániel,
Dávid, Deák, Der, Diráczhu , Dobál. Dobos, Dobribán,
Dombi, Dondon, Donogán, Donovák, Donszki, Drágomán,
Dregán, Drótos, Dsehez, Dsokebin, Duha, Duducz, Dzárug,
Dzerig, Elekes, Ember, Eránosz, Erős, Esztegár, Fark,
Farkas, Fáraó, Fátter, Fehér, Fekete, Flóra, Florián, Frênkucz,
Fugulyán, Gajzágo, Gábor, Gábrus, Gágh-Márko, Gagh-

Száko, Gágugh, Gál, Gámenczi, Gárábéd, Gergely, Gerge-
lyfi, Girágosz, Gopcsa, Gogomán. Goriá, Gorove, Govrik,
Görög, Gyergyai, Gyertyánfi, György, Hamari, Haraga,
Haragai, Hari, Harmath, Hácsko (Hácskuj, Hácskul),
Hándsul, Hándsulovics, Hánkovics, Hárib, Hebás, Hercz,
Hofer, Hollósi, Hornoj, Horom, Issekutz, Istvánfi, Iszáj,
Izai, Izmáel, Izsák, Izsáki, Jagamast, Jakab, Jakabfi, Jákobi,
Jákubovics, Jásik, Jégdáli, Jeremiás, Jolbej, Joseffi, Juhász,
Jursa, Kandra, Xandrai, Kapatán, Karátson, Karátsonyi,
Kasza, Katona, Kazacsai, Kákicz, Káluszd, Kándrá,
Kápdebo, Kárengecz, Kárimisz, Kátteró, Kehes, Kendof,
Kepri, Kerekes, Keresztes, Kerpit, Kincses, Király,
Kirkosá, Kis, Kok, Kokonyigá, Kokor, Kolcza, Kondrai,
Konrád, Kontrás, Kopasz, Kopács, Kopár, Korbul (Kor-
buly), Kosotán, Koszá, Kovács, Kovásznai, Kovrig, Ko-
zocsá, Kövér, Kresztis (Kristis), Kritsa, Kristóf, Lába,
Ládai, Ládá, László, Lászlóffi, Láth, Lázár, Lengyel, Leon,
Lukács, Lukácsn, Lukácsi, Lulim, Lutz, Maradék, Marosán,
Marosfi, Máli, Mánási, Mánya, Márdirosz, Márkovics,
Márnai, Mártonfi, Másvilági, Másztig, Medgyesi, Melikh,
Merza, Mesko, Meszir, Mihály, Minga, Miron, Misug,
Mitnsz, Mokucz, Moldován, Molnár, Morár, Moroz, Mug,
Munds. Murádin, Nágo, Násztur, Návai, Nevelics, Nigol,
Novák, Nuridsán, Nyegrucz, Onucsán, Osztián, Ötvös,
Pakulár, Pap, Pattantyús, Pál, Pálfi, Pánicz, Páped,
Páskucz, Páskul, Pát, Pátrubán, Perint, Persián, Petelei (Pe-
teláczhi), Petul, Piktor, Pipás, Piros, Placsintár, Polgár,
Polyák, Pongrácz, Popovics, Pribág, Publig, Pungucz,
Rácz, Rátotta, Remundás, Retezár, Román, Roska, Rozs-
dás, Rusz, Sáhin, Sárbej, Sárga, Sárosi, Sáska, Simay,
Simávon, Simkovics, Simon, Simonovics, Sirin, Slafkovics,
Genealogia 305
Slakovics, Stefánovics, Szabó, Szappanyos, Szábondsi,

Száchá, Szálási, Számtartó, Szárokán, Szász, Száva,
Szebeni, Szefer, Szeferovics, Szenkovics, Szentpéteri, Szi-
máon, Szjévmitko, Szongott, Szutás, Tamási, Tarisnyás,
Tákesz, Temesváry, Thochor, Todorn, Todorovics, Tolokán,
Toth, Tömlö, Török, Trásztádsi, Turcsa, Tütsek, Tűzes,Ur-
mánczhi, Vastag, Vákár, Várterész, Vászil, Vertán, Verzár,
Vikol, Virág, Voith, Volf (Wolf), Zábulik, Zachariás, Zász-
lón, Zuhál. În total: 367.
2. Familii care s-au stins: Apostol, Álláverdi, Ánászun, Ánániás,

Áráchel, Árvai, Ászján, Báb, Bábig, Bárándsi, Básániká,
Bedo, Bêrbiár, Bêrdul, Bihár, Bocskás, Bódog, Borcs,
Borocza, Borsos, Bostin, Bovteá, Budáeh, Budákovics,
Burik, Butá, Chácshig, Cháftándsi, Cháláds, Chev-Eszde-
phán, Chev-Luszig, Chev-Ohánnesz, Chutlube, Csách,
Cservics, Cshámcsheán, Cshebáhián, Csojná, Csuhár,
Csurdás, Diárbekirczhi, Dolváth, Dumblosz, Edel, Edéibej,
Edgárián, Egiz, Elia, En, Ereszphochán, Erzerumczhi, Esz-
fênt, Facsarár, Ferld, Fogarasi, Fonod, Galamb, Gazda,
Gazdag, Gágáz, Gimbir, Goghéczhi, Gorgod, Görbe, Gud,
Gur, Gurjé gh, Gusát, Gyászoló, Háenig , Hálvádsi,
Hánákecz, Hárig, Hájrábéd, Hájrágán, Herder, Ibásfá-
lovczhi, Ighimko, Iszmirián, lszáj, Jágheáds, Jámbor,
Joghrándsi, Jorgán, Káfedsi, Kájtán, Kájtánovics, Kákát,
Kálder, Kámeller, Kándiáczhi, Kántáczhi, Kárinczhi,
Kêrênducz, Kheri, Kheszdureán, Kiperdsi, Konstanti-
nápolyi, Korn, Kornás, Kosztántin, Kozák, Krájováczhi,
Krákátics, Krêcsmárdsi, Kresztá, Kulmig, Kuság, Kutczhi,
Leketus, Likhoh, Liski, Lokován, Máchlár, Mádzun, Májrá-
méncz, Mákárián, Máltá, Máruskáján, Mechithárián, Megrán,
Megurá, Miácshen, Moszesz, Muhál, Náhábéd, Nosztopián,

Officzir, Ohánián, Ohánovics, Ogholko , Örmény, Págh-
nebán, Pepinár, Pépugár, Pêrkêláb, Petrásko, Petrovics,
Phul-in, Piperdsi, Pitikár, Pobig, Ripszima, Sáhnázár, Sámó,
Sákhár, Senfáiovi, Sildonigián, Silmánugián, Silzádig,
Sinkuly, Stanislávczhi, Susán, Száhágdsi, Számká, Szánám,
Szêcsovczhi, Szépvizi, Szen, Szêráczhi, Szêrêkucz, Szfênt,
Sztechno, Szulimán, Taktak, Tábákár, Tábár, Tálál, Ter-
novczki, Têtmián (Têtum, Têtumdsi), Tháthár, Therbet,
Thokátczhi, Tolokán, Vártábéd, Vásárbiró, Viddinczhi,
Zsákota, Zsorá.
În total: 181.
3. Nume de familie care în prezent nu sunt în uz: Angyal, Álbul,

Ábur, Ádsám, Áld, Ámbrus, Ánden, Andon, Ándruléncz,
Ándrus, Ángár, Ánisor, Ánton, Ántonás, Ántonovics, Árt-
mách, Aszkricséncz, Ászvádur, Ávák, Ávedum, Ázád, Ba-
lázs, Balog, Bádgéráhán, Bághcsháján, Báhágián, Báká,
Bányász, Bárchodár, Bárlusz, Bedrosz, Biáthá, Bidin, Bi-
hálovics, Bisi, Bleská, Blid, Bobhok, Bocshig, Boghosz,
Bogics, Bokor, Borbiró, Brásovczi, Brêndzár, Bulgár,
Bulik, Bundá, Bundádá, Burduhosz, Chácshádur, Chács-
herjész, Chácshum, Chászápcshi, Chászoján, Chengánosz,
Chodsáján, Chontikhár, Chuthinczhi, Chul, Csáchcsebán,
Cshedudnik, Cshámák, Cshusztápán, Csinás, Csiricsár,
Csizmadia, Csizmás, Csobotár, Csorba, Csoribán, Csucsul,
Csudnik, Csukczhi, Csumás, Csuntuleá, Csutá, Czánki,
Czárká, Dajka, Dámghádsi, Dávidovics, Delbej, Dengádz,
Derder, Diákon, Dobli, Dobrenki, Drágán, Drágics, Dra-
gonyos, Drágon, Dsecshegh, Dsemri, Dserrnág, Dsigár,
Dsirách, Dsischáthun, Dsumerdsián, Dsurdsovczhi, Duden,
Genealogia 307
Dumitrászá, Dumitru, Durák, Dúvortberung, Dzurkhithján,

Dzurperán, Dzurthêkián, Egámszáczhi, Emanuel, Embej,
Eremiá, Ergán, Ergêrezhi, Erszényes, Eruz, Estêrbul, Es-
trángá, Esved, Esztechno, Esztrêmb, Esztêzsár, Fedik, Fes-
zágán, Firi, Florik, Flukusz, Fojszá, Foksánczhi, Fugá,
Futár, Gágh, Gághoden, Gáláif, Gárász, Gergicz, Gér-
láczhi, Geron, Gêzdutz, Goldschmied, Golorig, Gomostá.
Gondág, Gordul, Goskár, Goze, Görgényi, Gul, Gurginczhi,
Haragos, Hádsi, Hágop, Hálepdsi, Hálká, Hájruszep, Há-
ruthiun, Hászt, Hentes, Herczeg, Hêripszime, Heskálá,
Honán, Hovhánián. Hovhánnesz, Hulbá, Hulián, Hunánián,
Hurmuz, Ilách, Iliás, llinucz, Irimiáján, Iszáchán, Iszáhág,
János, Jégámszáczhi, Jeni, Jészáján, Jolmelik, József, Kar-
dos, Kál, Kámeczhgján, Kápálb, Kápri, Kápriel, Kápri-
kodá, Kárákás, Kárákocs, Kázák, Kendris, Keork, Kepus,
Kerebi, Kermezján, Khel, Kicsi, Kicsiny, Kinovián, Kirkor,
Kirkorov, Kirkorovics, Kirkos, Kolczátá, Kolcser, Kopoez,
Kosztin, Kráter, Krecsunián, Krikor, Kristóffi, Kristofo-
vics, Kriszduczá, Kriszdoszdur, Kroitor, Kulá, Kurdisztán,
Kurtakezű, Ládákuszopon, Ládif, Láphics, Láthegoskár,
Láthi, Lebed, Leháczhi, Lepsiusczhi, Liczidur, Livonján,
Logos, Lukucz, Luleán, Lupig, Lupul, Luszigián, Macs-
kási, Malombiró, Máchoch, Máhdészi, Málángá, Málikh.
Mám, Mámicz, Mámiczoiá, Mángárul, Mánug, Márámo-
rusán, Márámorusczhi, Márgoszián, Márko, Márkulá, Már-
tha, Márton, Mászlin, Mát, Máxim, Med, Mediásczhi,
Megerdics, Meghdesz, Melkhon, Mêndrul, Mêrkucz, Mêr-
mêkándrucz, Meskovics, Meszrob, Mészáros, Micháel,
Mihályfi, Miklós, Minász, Mindrovics, Mitko, Mochmoch,
Mok, Moldovai, Moldovczhi, Momdsi, Mosoroj, Muhib,
Mundrá, Náschárár, Nemes, Nerszesz, Ohánnesz, Orosz,
Ortnádz, Oszkerics, Ovágim, Oxendius, Pághbáds, Pá-
pugdsi, Párlusz, Pászákász, Pátubán, Pelálb, Pendás, Per-
siáczhi, Petri, Petrucz, Pheruz, Phokhêr, Pipádsi, Pop,

Popoi, Porumb, Romáskán, Roth, Ruszkán, Sáhinovics,
Sándor, Sánta, Sartor, Sásádá, Schuster, Sehuczián, Selc-
ság, Simá, Similovczhi, Simko, Stirbul, Szapanár, Szábel,
Száhág, Szájká, Száko, Szákszon, Szákulá, Száresztá, Szár-
kisz, Szávul, Szehág, Szibinczhi, Szilágián, Szilágy-Simi-
lovczhi, Sziláthár, Sziliusczhi, Sziliszdráczhi, Szjév,
Szjévucz, Szoponár, Szöcs, Sztámbolczhi, Sztephán, Szul-
tán, Szur, Szurugdsi, Talpas, Tamás, Tájdonján, Tájeg, Táj-
veJ, Tebekár, Têbrucsig, Tezsár, Thaddeus, Thákvor,
Thomász, Thorosz, Thukcshi, Thumán, Thurk, Tilimb,
Timár, Timisvárczhi, Toder, Toderás, Toderásfi, Todgyerik,
Totobej, Troncski, Tuchtár, Tul, Tuluk, TurnuL Turdeá,
Ulián, Várte, Vázán, Veres, Vertenucz, Záblu, Záchovszki,
Zádig, Zártun, Zerif, Zilidár, Zoruthiun, Zugráv.
În total: 388
4. Porecle: Angyal, Ábur, Áld, Ástá, Bárlusz, Belelák, Berká,

Beszter, Bisi, Blágá, Bobhok, Bogiát, Borcs, Boritás, Bul-
buk, Bulik, Burik, Burkus, Czárká, Czitrom, Czopolyá,
Czuezug, Czuguczá, Dengádz, Dzêvortbêrung, Dzurthe-
khián, Ecclesia, Énekes, Fakna, Fáraó, Fêsfês, Ficus, Fidur,
Fridsebors, Gárász, Gyömbér, Heriszá, Heskálá, Hofer,
Hornoj, Jágheáds, Jásik, Káká, Kátenszusz, Kesor, Khá-
khod khith, Kip, Király, Kokonyigá, Komicz, Kopács, Kuku,
Lába, Liczidur, London, Lulim, Makrai, Mitfisz, Mosoroj,
Mug, Nyolcz, Oczet, Ocschár, Ortneál, Páczperán, Párlusz,
Phungyerev, Phusztá, Piribocs, Pituch, Remundás, Sogel-
diá, Sulya, Szoszkere, Szunyog, Taktak, Tekerics, Thárá,
Tukmáds, Tulburá, Unán, Ursul, Uszkátul, Verváisz.
În total: 84.
Genealogia 309
5. Nume de familie formate din nume de ţări, localităţi şi insule:

Ániéczhi, Bányai, Beczás, Besenszki, Bocsánezi, Bráso-
vezhi, Chuthinczhi, Csiki, Csukhczhi, Czánld, Czárán,
Diárbekirczhi, Ergerezhi, Erzerumezhi, Fogarasi, Fok-
sánczhi, Gámenczi, Gerláczhi, Goghéczhi, Görgényi, Gur-
ginczhi, Gyergyai, Hálepdsi, Ibásfálovczhi, Iszmirián,
Izmáelczhi, Kámeczhgján, Kándiáczhi, Kántáczhi, Ká-
rinczhí, Konstantinápolyi, Kovásznai, Krájováczhi, Kur-
distán, Leháczhi, Lepsiusczhi, Marosán, Máltá, Mánási,
Márámorusán, Márámorusczhi, Mediásczhi, Medgyesi,
Moldovai, Moldovczhi, Moldován, Persián, Peteláczhi, Po-
toczky, Sárosi, SenfáIovi, Similovczhi, Sombori, Stanis-
lávczhi, Szebeni, Szêcsovczhi, Szentpéteri, Szépvizi,
Szêráczhi, Szibinczhi, Szilágián, Szilágy-Similovczhi, Szi-
liusczhi, Sziliszdráczhi, Szipkizczhi, Sztámbolczhi, Temes-
vári, Thokátczhi, Turdeá, Urmánczhi, Viddinczhi.
În total: 71
6. Familii cu nume arăbeşti: Ábu, Álláverdi, Ámirás, Báhori,

Cháláds, Chászápcshi, Dámghádsi, Dsehez, Fêsfês, Gáláif,
Hálká, Hálvádsi, Kozocsa, Ládif, Liski, Máli, Málikh, Me-
likh, Muhál, Murádin, Nágo, Nikos, Nuridsán. Sárbej, Szájká,
Szefer, Szulimán, Szultán, Tumul, Zerif, Zuhál.
În total: 31
7. Familii cu nume asirian: Mártha, Tháddé.

În total: 2
8. Aceste două familii au nume egiptean: Fáraó, Meszir.

În total: 2
9. Familii cu nume grecesc: Angyal, Apostol, Ákoncz, Alexa,

Ambrus, Andrul éncz, Andrus, Cziriák, Drágon, Dumitru,
Eránosz, Geron, Girágosz, Leon, Logos, Mákárián, Már-
dirosz, Másztig, Megrán, Miron, Násztur, Nosztop-ián, Pe-
trásko, Petri, Sztephán, Theodor.
În total: 26
10. Familii cu nume ebraic: Ábrahám, Ánániás, Bokor, Dániel,

Dávid, Eliá, Emanuel, Eremiá, Gábor, Izráj, Izsák, Jakab,
János, Jeremiás, József, Lázár, Márk, Mát, Micháel, Mos-
zesz, Ovágim, Sámo, Simon, Szánám, Tamás, Zachariás.
În total: 26
11. Familii cu nume latin: Auxentius, Ficus, Fidur, Lukács, Mar-

kus, Márton, Piktor, Placsintár, Sartor.
În total: 9
12. Familii cu nume polonez: Moroz, Potoczky, Száresztá, Voith.

În total: 4
13. Familii cu nume maghiar: Angyal, Antal, Antalfi, Apostol,

Ágoston, Árvai, Balázs, Balog, Balta, Bányai, Bányász,
Bárány, Beteg, Biluska, Biró, Bocskás, Bódog, Bór, Bor-
biró, Boritás, Borocza, Boros, Borsos, Csákány, Császár,
Csiki, Csillag, Csizmadia, Csonka,Csontos, Csorba, Csuta,
Czifra, Dajka, Dalmai, Deák, Dobos, Dragonyos, Drótos,
Elekes, Erős, Erszényes, Énekes, Fark, Farkas, Fehér, Fe-
kete, Fogarasi, Futár, Galamb, Gazda, Gazdag, Geréb, Ger-
Genealogia 311
gely, Gergelyfi, Görbe, Görgényi, Görög, Gyászoló, Gyer-

gyai, Gyertyánfi, György, Hamari, Haragos, Harmath,
Hentes, Herczeg Hollósi, Istvánfi, Izsák, Jakab, Jámbor,
János, Kapitán, Karátson, Karátsonyi, Kardos, Katona, Ke-
rekes, Keresztes, Kertész, Kicsi, Kicsiny, Kincses, Király,
Kis, Kolcser, Kopasz, Kopár, Kovács, Kovásznai, Kövér,
Kristóf, Kristóffi, Kurtakezű, Lába, Ládai, László, Lász-
lóffi, Lengyel, Lukács, Lukácsfi, Lukácsi, Macskási, Ma-
lombiró, Maradék, Marosfi, Mánási, Mártonfi, Másvilági,
Medgyesi, Mészáros, Mihály, Mihályfi, Miklós, Molnár,
Nagy, Nádas, Návai, Nemes, Nyolcz, Orosz, Ördög, Ör-
mény, Ötvös, Pap, Pattantyús, Pál, Pálfi, Petelei, Péter,
Pipás, Piros, Polgár, Rátotta, Rozsdás, Sándor, Sánta,
Sárga, Sárosi, Sáska, Sombori, Szabó, Szappanyos, Szám-
tartó, Szebeni, Szentpéteri, Szépvizi, Szöcs, Talpas, Tamás,
Tamási, Tarisnyás, Temesvári, Timár, Todorfi, Tóth, Tömlő,
Török, Törős, Tulok, Tűzes, Vastag, Vásárbiró, Veres, Virág,
Zászlófi.
În total: 167
14. Familii cu nume german: Beszter, Edel, Fátter, Gold-

schmied, Keczá, Konrád, Officzir, Remundás, Roth, Schus-
ter, Szábel, Szongott, Tájvel, Verváisz, Volf (Wolf).
În total: 15
15. Familii cu nume italian: Áffumi, Drágomán.

În total: 2
16. O familie cu nume rusesc: Kozák.

17. Familii cu nume armenesc: Ábkár, Ábur, Ádsám, Ágop,

Ágopsá, Áld, Ámbur, Ánászun, Ánden, Andon, Ángár,
Ángszend, Ánton, Árákhel, Áruthun, Ászján, Ászkric-
séncz, Aszvádur, Ávák, Ávéd, Ávedikh, Ávedum, Ázád,
Ázbej, Ázdczhi, Báb, Bábig, Bádgéráhán, Báhágián,
Bárán-dsi, Bárlusz, Bedrosz, Bêrd-ul, Bêrká, Bêzá, Bihul,
Bizdi, Blid, Bocshig, Boghosz, Bogics, Brásovczhi, Bulik,
Busiig, Butá, Chácshádur, Chácsherjész, Chácshig, Chács-
hum, Chácsko, Cházár, Chêngánosz, Cheul, Chev Eszde-
phán, Chev-Luszig, Chev-Ohánnesz, Chodsáján, Chontikhár,
Chul, Csách, Csáchcsebán, Cservics, Cshedudnik, Cshá-
mesheán, Cshár, Cshebáhián, Csokán, Csoribán, Csudnik,
Csuhár, Czetz, Czêvádzjégh, Czholun, Danigovics, Dêlbej,
Dêngádz, Der, Derder, Diráczhu, Donogán, Donovák, Drá-
gics, Dsecshegh, Dsemri, Dsermág, Dsigár, Dsirách,
Dsurdsovezhi, Duden, Dumblosz, Dzárug, Dzerig, Dzê-
vortberung, Dzurkhithján, Dzurperán, Dzurthekhián , Ed-
gárián, Egamszáczhi, Egiz, Ereszphochán, Ergán, Ergêrczhi,
Erzerumezhi, Esved, Feszágán, Foksánczhi, Gajzágó,
Gágáz, Gágh, Gágh-Márko , Gágh-Száko, Gágugh, Gál,
Gámenczi, Gárábéd, Gárász, Gergicz, Gérláczhi, Girágosz,
Golorig, Gomostá, Gondág, Gorgod, Gorove, Goskár,
Goze, Gud, Gur, Gurjégh, Hárágá, Háenig, Hágop, Háná-
kecz, Hárig, Hájrábéd, Hájrágán, Hájruszep, Háruthiun,
Hászt, Herder, Heriszá, Hêripszime (Horopszimá), Honán,
Horom, lbásfálovczhi, lIách, Issekutz, Iszáchán, Iszáhá-
gián, Iszáj , Jagamast, Jegámszáczhi, Káluszd, Kándiáczhi,
Kárengeez, Kesor, Khákhod khith, Kheri, Kinovián,
KÍJ’kor, Kirkosá, Kok, Kriszdoszdur, Kulmig, Kuság,
Kutczhi, Láphies, Láth, Láthegoskár, Leháczhi, Lepsiu-
sezhi, Liezidur, Lieho, Livonján, Luleán, Luszigián, Máchlár,
Máehoch, Mádzun, Máhdészi, Májráméncz, Mákárián,
Genealogia 313
Málángá, Mám, Mángár-ul, Mánug, Márámorusczhi, Már-

goszián, Mechithárián, Mediásczhi, Megerdiesh, Megh-
desz, Melchon, Mesko, Meszrob, Miácshen, Médz-Báltá,
Médz-Florá, Médz-Kreesunián, Médz-Mánugián, Médz-
Moroz, Médz-Oháílnesz, Médz-Uszep, MédzVárteresz,
Minász, Misug, Mitej , Moehmoch, Mok, Moki, Mokucz,
Moldovezhi, Momdsi, Mug, Munds, Náhábéd, Náschárár,
Nerszesz, Nigol, Novák, Ocsehár, Ohánián, Ohánnesz, Ort-
nádz, Ortneál, Oszkeries, Ovágim, Páczperán, Pághbáds,
Pághnebán, Pápinián, Párlusz, Pát, Pátubán, Persziáezhi,
Peteláezhi, Petul, Phokhêr, Phulin, Pobig, Romáskán, Sá-
khár, Seleság, Senfálovi, Sildonigián, Silmánugián, Silzá-
dig, Simai, Simá, Simávon, Similovezhi, Simko, Simko-vies,
Slakovics, Stanislávezhi, Susán, Sáchá, Száhág, Szákulá,
Szálási, Számká, Szárkisz, Szêcsovczhi, Szêhág, Szêk-ucz,
Szekulá, Szenko-vies, Szêráczhi, Szibinczhi, Szilágián,
Szilágy-Similovczhi, Sziliusczhi, Sziliszdráehi, Szimáon,
Szipvizczhi, Szjév, Szjév-ucz, Szjévmitko, Sztambolczhi,
Szur, Taktak, Tábár, Tájeg, Tákesz, Táiál , Tániel, Távid,
Têbrucsig, Têtmián , Têtum, Têtum-dsi, Têzsár, Thákvor,
Thárá, Tháthár, Thochor, Thokhátczhi, Thomász, Thorosz,
Thukcsi , Thumán, Thurk, Tirnisvárczhi, Toder, Toderás,
ToJokán , Troncski , Tuchtár, Tucsig, Tukmáds, Tul, Tüt-
sek, Ulián, Unán, Urmánczhi, Uszep, Vártán, V ártábéd,
Várte, Várteresz, Vártig, Vártus, Vázán, Vászil, Verpián,
Vertán, Verten-ucz, Viddinczhi, Vikol, Zádig, Zárog, Zár-
tun, Záruch, Zárug, Zerich, Zoruthiun, Zsora.
În total: 337
18. Familii cu nume persan: Ámberbo, Bághcshá-ján, Bázár,

Cháftán-dsi, Cshámák, Cshusztápán, Csornák, Csucsul,
Dájká, Dobribán, Dsischáthun, Fonod, GuI, Hurmuz,

Merza, Pápugdsi, Pászákász, Pheruz, Sáhin, Seh-ucz-ián,
Sirin, Szárokán, Szen, Sziláthár, Tilimb, Zilidár.
În total: 26
19. Familii cu nume românesc: Álbul, Ánisor, Ántonás, Árzsin-

tár, Ástá, Bátrin, Belcsug, Beltegár, Bêrbiár, Bergú, Bidin,
Bihár, Blágá, Bleská, Bobhok, Bogiát, Borcs, Bostin, Bov-
teá, Brêndzár, Budzát, Budzeskul, Bulbuk, Bumbár, Burik,
Burduhosz, Csinás, Csiricsár, Csizmás, Csobotár, Csuntu-
leá, Csurdás, Czárán, Czárká, CZllgucza, Dájbukát, Drá-
gán, Dregán, Dsokebin, Estêrbul, Eszfênt, Esztegár
Esztrêmb, Esztêzsár, Flora, Flukusz, Fridsebors, Fugá,
Gêzdutz, Gogomán, Gusát, Hándsul, Hornoj, Hulbá, Ká-
rálb, Káprikodá, Kázák, Kendris, Kêrpit, Kokonyigá,
Kolcza, Kolczátá, Kopács, Korbul, Kosztántin, Kovrig,
Krákátics, Krecsun-ián, Kriszduczá, Kroitor, Ládákuszo-
pon, Lokován, Lup-ig, Lupul, Mámiczoiá, Máruská-ján ,
Mászlin, Mêgurá, Mêndrul, Mêrmêkándrucz, Morár, Mo-
soroj, Mundrá, Nevelics, Nyegrucz, Oczet, Onucsán, Osz-
tián, Pakulár, Pátrubán, Pelálb, Pendás, Perint, Porumb,
Pungucz, Rácz, Retezár, Roska, Stirbul, Szêrêkucz, Szfent,
Szutás, Tábákár, Trásztá-dsi, Tulburá, Turcsa, Ur~ul, Usz-
kátul, Vákár, Verzár, Zugráv.
În total: 111
20. Familii cu nume slav: Bogdán, Dondon, Krecsmardsi, László.

În total: 4.
21. Familii cu nume tătăresc: Khel.

Genealogia 315
22. Familii cu nume turcesc: Áján, Ájváz, Álács, Ártmách, Ász-

lán, Báld, Bárchodár, Básániká, Begidsán, Biáthá, Bisi, Bu-
dách, Bundá, Bundádá, Burgyá, Burnáz, Chárib,
Chászo-ján, Chutlube, Csáusz, Csercser, Cshicshág-ián,
Dobál, Dolváth, Durák, Embej, En, Hari, Hádsi, Hárib,
Hebás, Joghrándsi, Kátrov, Kermez-ján, Kheszdurián,
Lebed, Muhib, Ogholko, Pitikár, Publig, Sásádá, Szá-
hágdsi, Therbet, Totobej, Zábulik.
În total: 45
23. Nume de familie legate de origine sau stare socială: Ábkár,

Áján, Ámirás, Ávák, Ázád, Ázbej, Balázs, Básániká, Chon-
tikhár, Császár, Drágomán, Eránosz, Ereszphochán, Gáláif,
Herez, Herczeg, Kok, Málikh, Melikh, Merza, Náhábéd,
Pet-ul, Szultán, Thákvor, Totobej.
24. Nume de familie legate de ocupaţie: Akoncz, Bárchodár,

Beltegár, Bêrgár, Csáchcsebán, Csáusz, Csucsul (pescar),
Csurdás, Drótos, Mészáros, Molnár, Pághnebán, Pepinár.
25. Nume de familie legate de bucătărie: Ábur, Bisi, Blid, Borcs,

Cháláds, Czevádzjégh, Gorgod, Govrik, Heriszá, Máchoch,
Mádzun, Pághbáds, Plaésintár, Rátotta, Tukmáds.
26. Nume de familie legate de meseria practicată: Ártmách,

Árzsintár, Balta, Bárándsi, Bêrbiár, Bihár, Biluska, Boc-
skás, Bumbár, Chászápcshi, Chászoján, Csizmadia, Csizmás,
Csobotár, Goldschmied, Goskár, Helvádsi, Joghrándsi,
Káfedsi, Kovács, Láth, Láthegoskár, Mészáros, Oszkerics,

Ötvös, Pápugdsi, Szabó, Száhágdsi, Szöcs, Szurugdsi,
Thukcshi, Timár, Zábulik ...
27. Nume de familie legate de dimensiunile corpului: Ádsám,

Ámbur, Burduhosz, Csontos, Erős, Hászt, Kövér, Vastag.
28. Nume de familie legate de culoarea pielii sau părului: Áf-

fumi, Albul, Báhori, Dsermág, Fehér, Fekete, Kermezján,
Mêrmêkándrucz, Nyegrucz, Pelálb, Piros, Roska, Roth,
Sárga, Sásádá, Szjév, Szjévucz, Szjév-Mitko, Veres.
29. Nume de familie legate de aspectul exterior al corpului:

Alács, Csinás, Czholun, Czifra, Dsemri, Sirin.
30. Nume de familie legate de statura corpului: Bizdi, Chêngá-

nosz, Ergán, Kicsi , Kicsiny, Kis, Mjédz, Nagy, Phokhêr,
Pituch.
31. Nume de familie legate de boli sau schilodiri ale corpului:

Ánászun , Angár, Betá, Beteg, Betgi, Bleská, Bovteá, Bud-
zát, Budzeskul (Buzeskul, Buzesko), Burmáz, Buslig,
Chul, Cshedudnik, Cshusztápán, Csonka, Csorba, Csudnik,
Csuntuleá, Dobál , Dsecshegh, Dumblosz, Dzêvortbêrung,
Dzurkhithján, Dzmperán, Estêrbul, Esztremb, Feszágán
(năsos), Gajzágó, Gágáz, Gágh-Márko, Gágh-Száko, Go-
lorig, Gondág, Goze, Görbe, Gur, Gusát, Hánákecz,
Kolczá, Kopasz, Kopár, Krákátics, Miácsen, Munds, Re-
tezár, Sánta, Stirbul. ..
Genealogia 317
32. Nume de familie din lumea animalelor: Áld, Ászlán, Bárány,

Bihul, Bobhok, Bocshig, Bogics, Czárká, Czetz, Duha,
Duden, Fark, Farkas, Galamb, Gál, Hollósi, Hulbá, Kándrá,
Kepri, Leon, Mug, Pát, Porumb, Publig, Rácz, Sáska, Selcság,
Száchá, Szunyog, Thochor, Ursul, Volf (Wolf).
33. Nume de familie din lumea plantelor: Ájváz, Ámbrus, Ám-

berbo, Bághcshá-ián, Báhágián, Begidsán, Bor, Borocza,
Boros, Borsos, Bostin, Budách, Csákány, Cshámcsheán,
Czitrom, Dájbukát, Esztêzsár, Ficus, Flora, Florián, Florik,
Gimbir, Kinovián, Málángá, Mêgurá, Miron, Susán, Szá-
rokán, Thárá, Virág.
34. Nume de familie din lumea mineralelor: Bányász, Bedrosz,

Cshámák, Csuhár, Szulimán.
35. Nume de familie date de starea materială: Belcsug, Bogiát,

Chodsáján, Dobribán, Erszényes, Gazdag, Gêzdutz, Pungucz.
36. Nume de familie întâlnite şi în Orient: Antal (Ándoneán),

Ábkár, Ábrahám, Áffumi (Szjévig,Thuchig), Agoston (Okosz-
dinoszján), Ajváz, Alexá, Andon, Arákhel , Árzsintár (Gu-
musián), Ászlán (Árszlán), Ászvádur, Áved, Ávedikh, Báb,
Bábig, Bághcsháján (Bárdizbánián, Beszhá (Beszágián),
Bosnách, Burnáz, Chácshádur, Chácsko, Cháftándsi, Chá-
rib, Cházár, Cshámcsheán, Cshicshágián, Csoribán, Dániel,
Dávidovics (Távtján), Derder (Pápázián), Dobál (Thopál),
Donogán (Donágán), Girágosz, Kápriel, Kárimisz (Kárni-
gián), Kehes (Kheheáján), Korn (Godosián), Máchoch,
Mánug, Melikh, Melkhon, Mok (Mogáczheán), Moszesz

(Movszesz), Moszkál (Moszgofián), Mug (Megrián), Ner-
szesz, Oxendius (Oxendinoszián), Phokhêr (Phokbrávo-
rián), Tákesz (Dákeszián).
37. Nume de familie cu sufixul patronimic maghiar „fi”: An-

talfi, Ázbejfi, Báránffi, Bogdánfi, Boghoszfi, Donigfi, Gá-
borfi, Gergelyfi, Gyertyánfi Hágopfi, Istvánfi, Jakabfi,
Józseffi, Kirkosfi, Kristóffi, Lászlóffi, Lukácsfl, Marosfi,
Mártonfi, Mihályfl, Pálfi, Toderásfi, Todorfi, Zászlófi.
În total: 24
38. Nume de botez folosite ca nume de familie: Antal, Ábrahám,

Ágop, Ágopsá, Ágoston, Álexa, Ámbrus, Ánániás, Ándon,
Ándrus, Ángszend, Ánisor, Ánton, Ár,tonás, Ántonovics,
Auxentius, Ávák, Ávéd, Ávedikb, Ávedum, Bedrosz,
Bodog, Bogdán, Bogdándi, Boghosz, Cházár, Chengánosz,
Cziriák, Dániel, Dávid, Delbej, Dominik, Donig, Edelbej,
Elekes, Elia, Eremiá, Florián, Frênkucz, Gábor, Gáspár,
Gergely, Gurjégh, Hácsko, Hágop, Hánko, Hêripszime,
Iliás, Izráj, Izsák, János, Jeremiás, József, Kápriel, Keork,
Kirkor, Kirkosá, Kritsa, Lázár, Moszesz, Nerszesz, Nigol,
Obánián, Petri, Petrucz, Péter, Sándor, Szárkisz, Száva,
Szêhág, Szimáon, Sztephán , Thomász, Thorosz, Toder, To-
derás, Todgyerik, Uszep, Vártán, Várté, Zachariás.
39. Familii armenizate: Keszegi, Kovásznai , Maradék, Onucsán.
În total: 4
Genealogia 319
40. Nume de familie cu înţeles e necunoscut: Budik, Csojná,

Czopolya, Czuczug, Kêrênducz, Kutká, Lelovics, Mitej.
41. Nume de legate de înrudire: Ábu, Ábrahám, Báb, Bábig,

Cheul, Fátter, Hárig, Hájrábéd, Kheri, Mám, Mámicz, Má-
miczoiá, Ogholko.
42. Nume de familie legate de biserică şi religie: Apostol, Állá-

verdi, Ánden Árákhel , Áruthun, Ászvádur, Ávéd, Áve-
dikh, Ávedum, Ázdczhi, Bázár, Biáthá, Bidin, Bogdán,
Bogdánfi, Cshár, Deák, Diráczhu, Der, Derder, Diákon,
Dondon, Eszfênt, Háruthiun, Herder, Káluszd, Kozocsa,
Kuság, Logos, Márdirosz, Másvilági, Pap, Perint, Têbrucsig.
43. Nume de familie din lumea artelor: Dádgéráhán, Nágo, Ná-

schárár, Nikos, Piktor, Zugráv.
44. Nume de familie formate în această patrie: Gajzágó, Gopcsa,

Issekutz, Izai, Kasza, Kehes, Mesko, Novák, Simay.
45. Nume de familie legate de sfera juridică: Biró, Borbiró, Má-

likh, Petul, Vásárbiró, Voith.
46. Nume de famile legate de naţionalităţi: Bosnách, Bulgár,

Görög, Honán, Horom, Hunánián, Ilách, Kázák (Kozák),
Lengyel, Moszkál, Orosz, Örmény, Polyák, Román, Ro-
máskán, Rusz, Szász, Thurk, Tóth, Török, Turcsa.
47. Nume de familie legate de negustorie: Brêndzár, Cháftándsi,

Csercser, Csoribán, Kámeller, Kátrov (Káttero), Ládai, Lá-
dákuszopon, Máchlár, Mászlin, Pakulár, Pátrubán, Pátubán,
Pepinár, Pipás, Pipádsi, Piperdsi, Remundás, Szapanár, Ta-
risnyás, Vákár.
48. Nume de familie legate de ştiinţele naturii: Csillag, Harmat,

Hurmuz, Moroz.
49. Nume de familie legate de militărie: Ákoncz, Ázbej, Báltá,

Bárchodár, Básániká, Beltegár, BiIuska, Csáusz, Dobos,
Drágán , Dragonyos, Drágon, Dsigár, Edgárián, Esztegár,
Gorove, Kapitán , Kardos, Katona, Officzir, Osztián , Pat-
tantyús, Sárbej, Slafkovics, Slakovics, Szábel, Szefer, Szi-
láthár, Szur, Vikol , Zilidár, Zoruthiun.
50. Familii care au nume de femeie: Ánisor, Dumitrászá, Ighimko,

Hêripszimá, Iláchká, lIinucz, Kriszduczá, Májráméncz,
Mámiczoiá, Máruskáján, Ripszimá, Ruszká.
51. Nume de familie cu sufixul patronimic polonez „szki”: Be-

senszki, Donszki, Ternovszki, Vászlovszki, Zachovszki.
În total: 5
52. Nume de familie cu sufix specific maghiar: Árvai, Bányai,

Csiki, Dalmai, Görgényi, Gyergyai, Karátsonyi, Kazacsai,
Másvilági, Medgyesi, Moldovai, Návai, Szálás-i, Szeben-i,
Szentpéter-i, Szépvízi, Tamási.
Genealogia 321
53. Nume de familie cu sufixul armenesc „i”: Bárányí, Betgi,

Haragai, Jákobi, Kandrai, Kereb-i, Kerestesi , Kondrai ,
Láda-i, Láthi, Lisk-i, Lukács-i, Márnai.
54. Nume de familie armeneşti cu sufixul „ban”: Csághcsebán,
Csoribán, Pághnebán, Pátrubán, Pátubán.
55. Nume de familie armeneşti cu sufixul „czhi”: Ánieczhi,

Ázdczhi, Bájáczhi, Bocsánczi, Brásovczhi, Chuthinczhi,
Csukczhi, Diárbekirczhi, Dsurdsovczhi, Egámszáczhi, Er-
gêrczhi, Erzerumczhi, Foksánczhi, Gámenczi (Káme-
nieczhi), Gérláezhi, Goghéczhi, Gurginczhi , Ibásfálovczhi,
Izmáelczhi, Jégámszáczhi, Kándiáczhi, Kántáczhi, Ká-
rinczhi, Krájováczhi, Kutczhi, Leháczhi, Lepsiusczhi , Má-
rámorusczhi, Mediásczhi, Moldovczhi, Persziáczhi,
Peteláczhi, Similovczhi, Stanislávczhi, Szêcsovczhi, Szê-
ráczhi, Szibinczhi, Szilágy-Similovczhi, Sziliusczhi, Szi-
liszdráczhi, Szipkizczhi, Sztámbolczhi, Thokátczhi,
Timisvárczhi, Urmánczhi, Viddinczhi.
56. Nume de familie cu sufixul specific armenesc „encz”: Án-

druléncz, Ászkricséncz, Májráméncz, Nágojéncz.
57. Nume de familie armeneşti cu sufixul „ig”: Bábig, Bocshig,

Chácshig, Donig, Dzerig, Kulmig, Lupig, Luszig-ián ...
58. Nume de familie cu sufixul românesc „ar”: Árzsintár, Bel-

tegár, Bêrbiár, Bêrgár, Bihár, Brêndzár, Bulgár, Bum-bár,
Csiricsár, Csobotár, Esztegár, Esztêzsár, Facsarár, Morár,
Pakulár, Pepinár, Pepugár, Placsintár, Retezár, Szoponár,
Têbêkár, Verzár, Vákár.
59. Nume de familie cu sufixul românesc „uţ”: Frênkucz, Gêz-

ducz, Ilinucz, Issekucz, Kipucz, Lukucz, Mêrkucz, Mêr-
mêkándrucz, Mokucz, Mrelucz, Nyeg rucz, Páskucz,
Petrucz, Pungucz, Szekucz, Szerel<ucz, Szjévucz, Verte-
nucz.
60. Nume de familie cu sufixul românesc „ul”: Álbul, Ándrul-éncz,

Bêrdul, Budzeskul, Cheul, Csucsul, Estêrbul, Ferkul, Frun-
kul, Fug-ul-ián, Gordul, Hácskul, Hándsul, Korbul, Lupul,
Mángárul, Mêndrul, Pet-ul, Szávul, Ursul, Uszkátul.
61. Nume de familie cu sufixul patronimic „vics”: Ámirovics, Án-

tonovics, Bihálovics, Bogdánovics, Budákovics, Cservics,
Danigovics, Dávidovics, Hándsulovies, Jakubovies, Kájtá-
novics, Kirkorovics, Kristofovics, Lelovics, Márkovics,
Meskovics, Mindrovies, Nevelics, Nikulájovics, Oháno-
vies, Petrovics, Popovics, Simkovics, Simonovics, Slafko-
vics, Slakovics, Stefánovics, Szeferovics, Szenkovics,
Theodorovics, Todorovics.
62. Nume de familie cu sufixul „dsi”: Bárándsi, Cháftándsi,

Chászápcshi, Dámghádsi, Helvádsi, Joghrándsi, Káfedsi,
Khendsi, Kiperdsi, Krêcsmárdsi, Momdsi, Pápugdsi, Pi-
pádsi, Piperdsi, Szábondsi, Száhágdsi, Szurugdsi, Tê-
tumdsi, Trásztádsi.
În total: 19
63. Familii nobiliare: 57 de familii armeneşti autohtone au

obţinut titluri nobiliare maghiare, dar având în vedere că
au fost înnobilate mai multe ramuri din aceeaşi familie, în
Genealogia 323
lista publicată mai jos nu sunt enumerate 57, ci 48 de nume

de familie: Balta, Bocsánczi, Bogdánfi, Buzát (de Sighet),
Cabdebo, Csiky, Csomák, Czárán (de Seprős [Şepreuş] ),
Dániel, Gajzágó (de Apanagyfalu [Nuşeni, Bistriţa-Nă-
săud]), Gáspár, Gorove, Gorovej, Govrik, Gyertyánfi, Han-
kovics, Hollósy (de Gertenyes [Gherteniş]), Issekutz,
Issekutz (de Marosvásárhely [Târgu Mureş]), Jakabfi, Je-
remiás, Kápdebó (de Talpas [Talpa]), Karátsonyi (de Beo-
dra [Novo Miloşevo, Serbia]), Kis, Korbuly (de Lomperd
[Lompirt, Satu Mare]) Kövér, Kristóf-Jakabfy, Lászlófy,
Lázár, Lengyel, Lukács, Markovics (de Kisterpest), Már-
tonfi, Novák, Pap Gergely (=Álexa=Der-Kirkorián), Pászá-
kász, Pattantyus-Ábrahám, Pátrubán, Petráskó, Placsintár,
Rácz, Simay, Szarukán, Szentpéteri, Török, Verzár, Vikol,
Zachariás. În afara acestora: Ernő Dániel, ministrul comer-
ţului a obţinut titlul de baron, iar Guido Karátsonyi de Beo-
dra a fost ridicat la rangul de grof. Mai jos dau publicităţii
49 de blazoane nobiliare.
Genealogia 325
Genealogia 327
Genealogia 329
NOTE TRADUCĂTOR
[1] Szongott, K: A hazai örmények vezeték és keresztnevei [Numele de familie

şi de botez ale armenilor autohtoni], publicată în A Szabad Kir. Szamosújvár
városi örmény. kath. nyilvános Algymnasium IX Tudositványa [Buletinul
nr. IX al Gimnaziului Inferior Armeano-Catolic al Oraşului Liber Regesc
Gherla], 1884, Tipografia Todorán Endre, Gherla
[2] Arménia - Magyar-örmény havi szemle [Armenia – publicaţie lunară ar-
meano-maghiară] revistă lunară apărută între anii 1887 – 1907 la Gherla, sub
redacţia lui Kristóf Szongott (1843 – 1907), cel care a coagulat colectivul de
redacţie şi a scris mai mult de două treimi din articolele publicate în ea. În
timpul celor 20 de ani de funcţionare revista ilustrată Arménia a publicat ar-
ticole despre istoria şi cultura armeană, dar şi relatări din viaţa culturală ar-
meană autohtonă, din pana a peste 150 de autori. Revista Arménia a fost
difuzată în 85 de localităţi din Ungaria şi 20 din străinătate. După decesul pre-
matur al lui Kristóf Szongott, nu a mai existat o personalitate similară care să
preia revista. Au mai apărut câteva numere sintetice sub redacţia etnografului
Antal Hermann şi apoi revista şi-a încetat apariţia.
[3] Horenaţi, Movses (Moise din Horen) cronicar armean (410 -490). Poet,
cărturar şi cronicar armean, autorul primei istorii a poporului armean. Istoria
Armenilor, opera sa de mare impact, alcătuită din trei cărţi, a fost atât întocmită
pe baza unor izvoare greceşti şi siriene, cât şi a legendelor, poeziilor şi cân-
tecelor populare.
[4] Արեւելք (Arevelk [Orientul]) - publicaţie literară şi politică armeană apă-
rută la Constantinopol între anii (1884-1912)
[5] Մասիս (Masis [Ararat]) – publicaţie armeană apărută la Constantinopol
între anii 1852-1908.
[6] Heyse, johann Christian August: Allgemeines Fremdwörterbuch oder
Handbuch zum Verstehen und Vermeiden der in unserer Sprache mehr oder
minder gebräuchlichen fremden Ausdrücke, mit Bezeichnung der Aussprache, der
Betonung und der nöthigsten Erklärung. Später als Allgemeines verdeutschen-
des und erklärendes Fremdwörterbuch mit Bezeichnung der Aussprache und
332 Andrea Ghiță
Betonung der Wörter nebst genauer Angabe ihrer Abstammung und Bildung
(Magdeburg,1825).[ Dictionar general pentru cuvinte străine sau manual pen-
tru înțelegerea şi evitarea expresiilor străine mai mult sau mai puţin uzuale în
limba noastră, cu indicarea pronunţiei, accentului şi cele mai trebuincioase
explicaţii. Mai târziu ca Dicţionar general explicativ germanizat pentru cuvinte
străine cu indicarea pronunţiei şi accentului cuvintelor împreună cu men-
ționarea exactă a originii şi evoluției acestora (Magdeburg,1825)]
[7] Mechitar din Sebasta ( Manug, Bedrosian, n. 1676, Turcia, d. 1749, Ve-
neţia), preot armean, întemeietor al unui ordin religios, lingvist şi autor de lu-
crări de lingvistică, lucrarea sa de referinţă fiind Dicţionarul explicativ al
limbii armene. În cazul de faţă Szongott se referă la partea care explică numele
proprii armeneşti.
[8] Zsihovics, Ferenc (1814 - 1873), canonic romano-catolic de Bratislava.
Autor de lucrări de teologie, printre care şi al capitolelor II, III şi IV din
ampla lucrare Szentek Élete [Vieţile Sfinţilor]. Eger 1863 – 1876.
[9] În 1836-1837 mehitariștii de la Veneția publică Նոր Բառգիրք
Հայկազեան Լեզուի/Nor Barghirk Haikazyan Lezvi [Noul Dicționar al
Limbii Armene], lucrare vastă în 2 volume, fără egal în acel moment și în de-
ceniile următoare.
În 1810 Napoleon Bonaparte emitea un decret imperial prin care mănăstirea
mehitaristă de la Veneția era considerată Institut Academic. Așadar, este foarte
probabil ca Szongott să se refere la acest dicționar atunci când foloseşte de-
numirea de Örmény akadémiai szotár [Dicționarul academiei armene], adică
al mechitariştilor venețieni.
[10] Aucher, pascal (1771 – 1854), călugăr armean mechitarist de la mănăs-
tirea Saint Lazare, Veneţia. Autor de lucrări în domeniul teologiei şi 1821).
[11] Bozadjian, Hagop este autorul unui “Mic dicționar turco-armean” pu-
blicat la Viena în 1858. Acesta ar putea fi lucrarea la care se referă Szongott
în cartea de faţă, mai ales că într-o lucrare precedentă pe aceeaşi temă – Szon-
gott, K: A hazai örmények vezeték és keresztnevei [Numele de familie şi de
botez ale armenilor autohtoni], publicată în A Szabad Kir. Szamosújvár városi
örmény. kath. nyilvános Algymnasium IX Tudositványa [ Buletinul nr. IX al
Gimnaziului Inferior Armeano-Catolic al Oraşului Liber Regesc Gherla] 1884,
Tipografia Endre Todorán din Gherla – autorul precizează şi titlul lucrării: J.
Bozadsián, Török-örmény szotár [Dicţionar turco-armean].
[12] Lukácsi, Kristóf (n 1804, Beclean, comit. Solnoc-Dăbâca – d. 1876
Gherla), preot armeano-catolic, teolog şi istoric, profesor şi protopop paroh
al oraşului Gherla. Autorul unor lucrări de referinţă precum: A magyarok őse-
Note traducător 333
lei, hajdankori nevei és lakhelyei (eredeti örmény kútfők után Kolozsvár 1870)
[Strămoşii maghiarilor numele şi localităţile în care au trăit (din izvoare ori-
ginale armeneşti)], Historia Armenorum Transsylvaniae, precum şi alte lucrări
despre istoria armenilor, Întemeietorul unui aşezământ pentru orfani, în Gherla
[13] Galanus, Clemens: Conciliationis Ecclesiae Armenae cum Romana,
Romae 1661 – 1690.
[14] Hunfalvy, pál (1810 – 1891), lingvist şi etnograf maghiar, de origine
germană. Întemeietorul lingvisticii comparate maghiare, în urma cercetării
asemănărilor dintre limbile maghiară, finlandeză şi turcă. În cazul de faţă Die
Rumänen u. ihre Ansprüche [Românii şi revendicările lor] (1883).
[15] Revista Armenia, fondată la Marsilia în 1885 de Meguerditch Portou-
galian marchează adevăratul început al jurnalisticii armene din Franţa.
[16] Thallócy, Lajos (1856 – 1916), istoric maghiar, membru al Academiei
Ungare, preşedinte al Societăţii Istoricilor din Ungaria, politician. Între anii
1874 – 1884 a fost redactor al revistei Századok [Veacuri], iar între anii 1874 –
1888 al revistei Archeológiai Értesítő[Buletinul arheologic].
[17] Szongott se referă, probabil, la A magyar nyelv szótára (a Magyar Tu-
dományos Akadémia megbizásából) [Dicţionarul limbii maghiare (realizat la
comanda Academiei Ungare)], în 5 volume, publicat la Pesta în 1870.
[18] josephi, Márton (1771 - 1840), profesor şi lingvist maghiar, membru al
Academiei Ungare, de la înfiinţarea ei. Autor de lucrări de filologie şi dicţio-
nare, printre care şi Lexikon trilingue lat-hung.-germanicum et hung.-lat.-ger-
manicum (2 volume), publicat la Viena, în 1815.
[19] ՀանդէսԱմսօրեայ (Hantes Amsorya) [Revistă lunară] fondată de că-
lugării mechitarişti în 1887, la Viena.
[20] Barcianu-popovici, Sabbas [Sava]. Preot şi om politic român. A fost preot
ortodox militar în armata austriacă, profesor şi membru corespondent al Aca-
demiei Române (din 1869). A scris: Vocabulariu românescu-nemţescu (Sibiu,
1868); Wörterbuch der romänischen und deutschen Sprache, Hermannstadt
[Dicţionar român-german şi german-român], Sibiu 1888.
[21] Ballagi, Mór (1815 – 1891), teolog şi lingvist maghiar, membru al Aca-
demiei Ungare. Autor al: Magyar nyelv teljes szótára (I-II, Pest, 1866–73)
[Dicționarul integral al limbii maghiare], vol. I-II, Pesta 1866 -73.
334 Andrea Ghiță
[22] Մշակ (Măşak [Plugarul]) revistă publicată la Tiflis între anii (1872- 1921)
şi era menită să creeze unitatea dintre armenii din Caucaz şi Rusia. A jucat un
rol important în formarea tinerilor intelectuali armeni.
[23] pápai páriz, Ferenc (1649 – 1716), medic, cărturar şi profesor la Cole-
giul Reformat de la Aiud. Poet, scriitor şi traducător. Autorul unui dicţionar
latino-maghiar. Dictionarium Latino-Hungaricum, succum & medullam pu-
rioris Latinitatis, ejúsque genuznam in Lingvam Hungaricam conversionem,
ad mentem & sensum proprium scriptorum Classicorum, exhibens: Indefesso
XV. Annorum labore, subcisivis ab ordinariis negotiis, temporibus collectum,
& in hoc Corpus coactum. Leutschoviae, 1708.
[24] Lübker, F: Reallexikon des classischen Alterthums fur Gymnasien.
Leipzig: Teubner, 1855. X,1038 pagini. (editia 1).[ Dicţionar explicativ al an-
tichităţii din perioada clasică pentru şcoli secundare] (21 de ediţii între 1855
şi 1891).
[25] Czuczor G, Fogarasi, j: A magyar nyelv szótára, [Dicţionarul limbii
maghiare] cunoscut sub numele popular de Dicţionarul Czuczor-Fogarasi,
apărut în şase volume între anii 1862 – 1874, este primul dicţionar explicativ
unitar al limbii maghiare
[26] Բազմավէպ (Pazmaveb sau Bazmavep [Polihistoria]), revistă de studii
armene, înfiinţată de călugării mechitarişti da la San Lazzaro, în 1843.
[27] Tudományos Gyüjtemény [Colecţia de ştiinţă], revistă lunară ilustrată de
popularizare a ştiinţelor umaniste publicată la Pesta între anii 1817 – 1841.
CUpRINS
CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................ 7

NOTĂ ASUpRA EDIŢIEI ..................................................... 13
pREFAŢĂ ................................................................................ 17
I. NUMELE DE FAMILIE
AL ARMENILOR AUTOHTONI ......................................... 23
A, Á .......................................................................................... 23
B ............................................................................................... 41
C, Ch (Խ) Cs (Ջ) Csh (Չ) Cz (Ձ) ............................................. 62
D, Dj (Ճ) Dz (Ձ) ....................................................................... 77
E ................................................................................................ 94
F ............................................................................................... 101
G .............................................................................................. 107
H .............................................................................................. 123
I ................................................................................................ 133
J ................................................................................................ 137
K .............................................................................................. 141
L ............................................................................................... 171
M .............................................................................................. 180
N .............................................................................................. 202
O .............................................................................................. 209
P ............................................................................................... 213
R .............................................................................................. 228
S ............................................................................................... 232
T ............................................................................................... 256
U .............................................................................................. 268
V .............................................................................................. 269
Z ............................................................................................... 276
II. NUMELE DE BOTEZ

ALE ARMENILOR AUTOHTONI ..................................... 218
1. Nume masculine .................................................................. 282
2. Nume de femei .................................................................... 293
III. pARTE FINALĂ. STATISTICĂ ................................... 303
NOTE TRADUCĂTOR ........................................................ 331

Kristof Szongott Genealogia Familiilor A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Kristof Szongott Genealogia Familiilor A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

KRISTÓF SZONGOTT

luând în considerare înrudirea dintre ele

UTILIZÂND IZVOARE ORIGINALE ŞI INEDITE

Tehnoredactor: Laurențiu Alexandru Popescu

Această carte a apărut cu sprijinul

luând în considerare înrudirea dintre ele

UTILIZÂND IZVOARE ORIGINALE ŞI INEDITE

Traducerea din maghiară şi note

Dr. István Mály

Volumul de față vine parcă să închidă un ciclu de lucrări de-

sistematice a strămoșilor, devenise o materie în sine de studiu,

ușoară, pentru că analizează un mare număr de patronime – de

diversele proiecte ale naţiunii politice moderne ungare, unele nu

fel de „naţionalizare simbolică” atât a spaţiului public, cât şi a

Szongott nu a venit dintr-un impuls generat de o modă a epocii

Ediţia de faţă este versiunea în limba română a lucrării lui

renţelor majore de pronunţie), dar în cadrul textelor explicative

lor din Ungaria (2013), Monografia Oraşului Liber Regal Gher-

Acest subiect deosebit de important nu a fost studiat de ni-

Deci m-am străduit să adun materialul potrivit pentru această lu-

mandantul mongol Tşormagan [Txormagan], rămânând timp de

La venirea în Transilvania preoţii noştri erau căsătoriţi, fie-

situaţia prielnică pe care o am eu. Eu am reuşit pentru că, în afara

Gherla, 3 iulie 1897, de Sfântul Grigore Luminătorul,

Moto: Aceste nume au fost onorate de

Angyal [Oanghial], provine din grecescul (ἄγγελος) având înţe-

Antalfi. Numele armenesc al familiei Antalfi este Ántonas [An-

al registrului matricol citim: Márton Ábrahámi Tákészian

Áffumi. Cuvântul românesc afumat are înţelesul de smolit, brunet,

sima, nevasta lui Kristóf Jakabfi. Registrul Decedaţilor

Amtes. Ayan-Birun, Herren des äuszeren, Ayan Enderun,

Álács [Alaci]. Alacia este un cuvânt turcesc având înţelesul de:

[Ladislau] Pap alias Álexa. Gherla, Arhiva Orăşenească

Ámbur cu forma populară Ámur (ամուր). Cuvântul armenesc

unei ramuri a familiei Ámirá. Ámiraşii din Frumoasa au

Ándrulencz. [Andrulenţ]. Provine din Andrul-enţ (enţ este un

mele de familie Ániéczhi, apare şi sub forma Ániérdsi. –

Ánton, Ántonas, Deák, Geron, Miron, Págbáds, toate

şenească Gherla 1759. Numele familiei Áruthun este Bog-

Acest nume de familie apare şi în Orient: Sdephan paşa Ar-

Asadurian şi (Asdua)Dzadurian: Keork Asadurian. Arevelk

venit de curând), mai târziu şi armenii au înlocuit numele

1848, executaţi la Arad, provenea din această familie. –

este Fêsfês. Registrul Botezaţilor Gherla, vol. I, p. 9, anul

Balázs [Balaj]. Provine din cuvântul grecesc βασιλεύς care în-

latin, dar de origine armeană din Alba Iulia, unde în anul

Zádig Bádgéráhán. Registrul Căsătoriţilor Gherla vol. II,

liei Bányai este Miklós, al celei de a doua Chutlube, iar al

Báránffi [Baranfi]. – Michael Báránffi. Arhiva Orăşenească

„Bună dimineaţa!”. Un strămoş al familiei pronunţa greşit

Bedrosz [Bedros]. Forma armenească a numelui Péter [Petru],

[Cristofor] Belcsug. Registrul Botezaţilor din Gherla, vol. I,

Bogdán. Vezi acestea. În prezent familia Bêrgar din Gheor-

Beteg. Cuvânt maghiar care în registrul matricol apare şi sub

Dominicus. Vezi Cziriák, Dominik, Gurjegh, Szecshovczhi.

Botezaţilor Gherla, vol. III, p. 421. – Manug Stepanin Bi-

Gherla 1738, conscripţie. Din acest citat se vede că bizdi

chán. În documentele Societăţii Negustorilor Gherla. De

Bogdán. Este un cuvânt slav: Dat de Dumnezeu, Darul Domnu-

merd. La Dumbrăveni cei care poartă numele de Bogdánfi,

Bokor. Cuvântul ebraic bokhor desemnează zodia berbecului.

Boros [Boroş]. Vezi Biró, Bor, Borbiró, Kinovián.

lia Simai. Brêndzár este porecla uneia dintre ramurile fa-