xust,aV|oe R.

sATnFInY

www.digibuc.ro
Auu/=,u000ccm co., ox,o,e§o.
 Em. 6eirleanu

intr'o noapte
be Mai
= Nuuele i schite =
Ilustralii Oe
I9. 519TMFIRY

0 1

BUCT.IRE8TI
Editura LibrAriei SOCEC & Co., Socletate AnonimA
1908

www.digibuc.ro
 Reproducerea este opritä

15600. Atelierele SOCEC & Co., Bueureqti

www.digibuc.ro
 INTRO NOAPTE DE MAI
Lui A. Satmary

Locotenentul Petru Bogdan prune) sa-i

F;aua pe eal, apoi îi ineinse sabia, §i se duse
In fata oglinzii potriveaseil pArul. La
lumina lirn pii se deslusi bine sprineenile
negre, mustata r5sueitil, oebii cprii, inneeati,
ea i obrazul, inteo ceatä par'eä. Ofiterul
mase multumit de el, 10 puse chipiul, apoi
seoase din buzunarul tunieei serisoarea, qi se
duse st o eitease, wand sl se ineredinteze
'Meg odatA, daca nu se inselase. Cele eatevh
ritinduri spuneau liimurit luerul pe eare-1
strase si dânsul atât de bine In minte:
Te mtept la noapte, pe la 11 ceasuri.
Vino negre0t,intrA, win spatele pareului, pe
portita, pe uncle te-am petreeut dilunitzi"

www.digibuc.ro
4 EM. GÂRLEANU

SfIr§ind de citit, Bogdan §optl tare numele

acelei ce isct1ise numai cu'n E: Elena! Apoi
esi in curte sa aVepte.
Dupa câteva clipe tncdeca §i dAdit pinteni.
Ii trebuiau doua ore de drum, la pas, ca sa
ajungh in Sireni. Plecase tocmai bine. (Ind
trecit bariera, IAA darlogii slobozi, se aseza
bine in §ea, in vreme ce calul intrà printre
lanurile de rapi0. OfAerul aprinse o Ogara;
deocamdata gandul ti rataci ara de nici un
interes, fara de nici o legatura cu cele ce-i
stateau pe suflet. Privi imprejur, pana In
zare. La stânga se a§terneh brhul lat al Si-
retului cu malurile presarate de lunci; in
dreapta ondulh câmpul pana'n poalele mun-
tilor, cari nu se deslu§eau, dar ale carora
vârfuri Bogdan le urmareh cu inchipuirea,
intocmai cum le-ar fi vazut tivite pe seninul
whine al cerului. Cu cat inainth vuietul ora-
qului se stingeh tot mai mult; in cele din
urma Il inconjura tacerea, netulburata de
nimic, a câmpielor ce se odihnesc supt valul
Intunerecului. Luna nu rasarise, dar de sus,
din inältimi stravezii, se scoborh lumina tre-
muratoare a noptilor de Mai, lumina care
deschide cerurile, i florae i inimile. Ste lele

www.digibuc.ro
 INTWO NOAPTE DE MAI 5

clipeau tainic, Impra§tiate, singuratice, fara

trimita una alteia razele, pastrandu-le
sa, le scoboare toate pe pamant. Bogdan, cu
firea lui poetica, se 'nfiora u§or, îi ls gan-
durile sa-i fuga Inainte, odata, cu privirea.
Se ducea spre înthia lui dragoste adevarata,
§i poate tot intaia oara calatorea supt vraja
unei atat de fermecatoare nop0. Fiecare co-
titura, fiecare privelkte i se Inchegh In minte,
nous, nea0eptata. Linktea ce Ora ca se sco-
boara odata cu razele de sus. îi strabatea su-
fletul. Mint& urr coama calului, îi pipn la
piept scrisoarea care fori incet. Departe, se
Malta deasupra pamantului o umbra', ca o
stanca. Bogdan cunoltea bine locurile: era pa-
durea Balaurului, prin care aveh s treaca.
Trase adanc In piept aerul proaspat, mnbal-
samat de mireasma fiorilor ce nu se vedeau.
Deodata, din dreapta, se revarsa o unda aurie.
crestele muntilor rasarira ca prin far-
mec. Luna se 'Malta Incet, rotunda, mare,
Invapaiata ca în preajma unui foc grozav.
'ntreg cuprinsul dintre pamânt §i cer se
pamántul scufundandu-se, bolta
tandu-se, ca s Incapil, mai multa lumint
Campul, valcelele, râul, padurea, toate prin-

www.digibuc.ro
6 " EM. GiRLEANIT

serit fiin0 supt razele blande, vesnic aceleasi,

razele ce se asterneau tot atat de curate ca'n
cea dinUli noapte a primAverei pitmântesti.
Deoparte a drumului, Intr'un tilpsan,
ca niste scântei, focuri rAsiete. Sunete de cobzil
râsunar6. Erà o saträ de tigani. Corturile
albir6 indat6 ea niste grAmezi de. zApadA,
cativà, dâneiuci goi, adusi de tropotul ealului,
se 1uar6 dupâ ofiter, McAnd tumbe, in vreme
ce, seârtaind din diblele sparte, cereau un
gologan. Strigâtele lor ascutite tulbura linistea.
Cniretul trase varga din cizmâ ameninta;
dancii, mai multi din ce în ce, se in&irU-
niceau s cearl care mai de care. Ofiterul
scoase din cobitri revolverul, i dädit drumul
unui foe îii aer. Depârtitrile clocotirg, un fum
usor se ImprAstiò Imprejur, iar cand se lim-
pezi, soseaoa erà curatitä; tiganii se fâcuserl
nevAzuti. Bogdan privl in urmA, ca prin minune
luminile din camp se stinseserrt i ele. Pacea
se asezâ, ti1mit6, din nou.
Calul intrá In pildure. Incetul eu Incetul
se afundh pe drumul ingust, adâne, sApat
Intro cele dou6 maluri deasupra eilrora de-
sisele incremeniserii. Peste putin cerul se sterse,
Intunericul prinse st6Onire. Un miros umed

www.digibuc.ro
 INTIVO NOAPTE DE MAI 7

de phmftnt sthtut, de frunze putrezite se im-

prktiè ametitor. Copacii lAtrani, cu trun-
chiurile negre ea de chrbune, crescuserh In
voie, drept in sus, apoi se aplecaserh, îi In-
cle§taserh ramurile; pe dedesupt drumul tre-
ceh ea supt o bolth. Uncle i unde sca-
phth eke o razh din inhltime, aurih, ca o
candelh, doi-trei copaci. Departe, incolo, o fh-
rAmith de luminh arhth celalt capht al phdurii
strAbhtuth de drumeaeul acesta deschis, ca de-o
ghiulea.
Pe Bogdan il infiorh par'ch, singurhtatea;
ffirh voia lui rttmase cu ochii tinth la gm-
burile de luminh din margine, de unde nu
mai aveh mult pn la Sireni. Gandurile i
se pironirh de asta data la ea, la Elena
Cornea, femeea pentru care simteh c trhe§te,
trebue s trheasch. Nephsarea lui de phnit
acuma: alergärile nebune, duelurile pe care
le-avusese, infruntarea primejdiilor, toate erau
astAzi sträine de d'ansul. Incepuse sh cumph-
neasch lucrurile, sh gandeasch mult, mai din-
nainte, ce puteh urmh din cutare sau cutare
imprjurare; se siniteh fricos; qi singur nu
intelegeh cum in locul sufletului de altädath
ci nevh pa r' ea Ii pusese pe acestäl t, suflet de

www.digibuc.ro
8 EM. GiRLEANU

copil nedeprins cu viata. i un gaud li erh

sthpan pe minte: Trebuih sh' trgiascg pentru
dansa :
.. . 0 cimoscuse intr'o searg, la un bal,
acum un an. Aflase repede ce vroia, sh, §tie.
Elena Cornea erh o femee ca de vreo treizeci
de ani, de§1 nu-i puteai da mai mult de
douh'zeci §i doi; erh vgduvg, de curând; bar-
batu-sgu, magistrat, se impu§case din pricina
unei boli de nervi, se ziceh. Aveh avere, §i
trhià singurg, la Sireni, mo§ia ei. . . 0 privise
mult 'in seara aceia : era. potrivit de inaltg,
aveh fata rot undh, ochii mari negri, o alu-
nitg, pe tamplg, 11 radich par'cg, vArful
sprincenei drepte, qi-uh Or atât de bogat,
de greu, cA, inclinarea pe spate a capului
poate ch nu veneh din mandrie ci tocmai din
aceastg, pricing,. Nu o vhzuse zâmbind decal
'in clipa in care un camarad il prezentase ei.
Inconjurase odatg, salonul eu dânsa, leggnati
de melodia unui vals, §i o awl. §optindu-i:
Sunteti nou venit?
Da, doamng, de chteva, zile!
Atata smulsese din gura ei. Nu o mai In-
-Mini decal târziu, peste vreo doug luni, la o
petrecere datá de egtre prefect. De data aceasta

www.digibuc.ro
 INTWO NOAPTE DE MAI 9

vorbiserh mai mult impreung, atunci

qi poftit sâ, se duch s'o vada, la OA. In cea
dinthi Duminich se trezise pe drum spre
Sireni. . .

Un pocnet scurt, infiorh calul §i-1 opri In

loc. Ofiterul prime repede dârlogii i asculth.
Cinevh thih un copac, pe ascuns, in phdure.
Se auzeh bine schrthitul trunchiului desprins din
partea rämash nepätrunsä de ferästräu. Un
fo§net de crengi; apoi totul intrâ In thcere. Ch-
läretul strânse pulpele, i läsä iar dârlogii.
Privi ivainte, luminita din capät se märise. Se
apropih. Peste câtevh clipe czù iar pe ganduri :
. . . De atunci se dusese aproape In toata
duminicile la Sireni. Elena, femee de§teapth,
citise mult; qi dach poate nu phtrunsese
adânc cele ce citise, le phstrase totuq bine
In minte, a eh ce pierdeh pun unh, c4tiga
prin aceastä din urmä insu§ire. Dar oricht
se incercase dânsul, in convorbirile lor nu
sträbätuse, nici odath, cevh din viata ei. Cu
o uprintä uimitoare inconjurà trecutul, cum
un chlätor, care stie calea bine, se fere§te de
locul ce i-ar puteh aduce vreo neplâcere. Odath
ea ti (lase sh 'nteleagh: Trecutul, domnule
Bogdan, e ca un mormânt : poti sä te rogi pe

www.digibuc.ro
10 EM. GARLEANU

el, dar sa-1 scormone§ti, nu". Intr'o seará

la club, un camarad räuvoitor, Ii marturisise,
intr'adins poate, cele ce auzise el despre Elena
Cornea: barbatul ei se sinucisese pentrua o
prinsese cu Ufl bätrân, cel mai bun prieten
al casei. Bogdan nu vroise s creada nimic,
§i plea de länga, ofiter aproape fr
mai spuie un cuvânt. Se duse acasa, tulburat,
mâhnit de moarte. Si'n seara aceia intelesese
ca o iubea la nebunie. Toata noaptea rama-
sese cu gândul incordat la ea; potrivl
cantari cuvintele, privirele. Nu, nu
puteä fi aqh, cum auzise. zioa, un gaud
sal:lama pe toate celelalte: La urma urmei
puteä sa se fi intamplat mice: el o iubeä.
0 iubea cu toata patima, cu toata puterea
vietei lui"
Deodatä se luminâ; "Mama râmase in
urmä. EOr'a iar in amp. Valea se deschideä
larga, tä'cuta. 0 adiere calda care nu mi§ca
nici frunzele, nidi earba, care suge numai
miresmele i sucul florilor, ca o albina, sa
le impr4tie in aer, Ii alintà fata. Bogdan
iqi treat mâna pe frunte, multumit c inseni-
narea aceasta sosise tocmai in cfipa and

www.digibuc.ro
 INTIVO IsIOAPTE DE IYIM 11

alungase si umbra gândurilor rele. Calul cAlch

uvr, cu gátul intins, leggnându-1 :
Intr'o sear/ inthrzia se la Sireni. Se apropih
miezul noMii; pe jos, alâturi de Elena, sco-
borau. 'Meet aleia. Erh o noapte de toamn6,
când frunzele egzute filnese supt picioare,
cand cerul ia, noaptea, sticliri de otele, iar
inimile se inmoaie. Niciodatl par'ea nu sim-
tise o mâhnire mai mare ca la desph'rtireet
aceia. Intoarse eapul 0 se- uitâ la Elena.
Dânsa mergeh cu privirile pierdute inainte,
ca adormitg. Deodatà, el II prinse mâna. Ea
nu se impotrivise, dar nici nu tresgrise; de-
getele Ii rnnäseser6 inteale lui, moi, reci,
ca i inelile ale chror pietre prqioase le sim-teh.
La poart6 se oprirl, el 'Ii grutA mâna de
cAtevh ori. Femeea sth nemi§catl ea §i cand
din sufletuf ei se scuturase simthmintele de
dragoste, ca frunzele copacului de trunchiul
chruia se r6zimase. S'au desphrit fth nici
un euvânt, fA,A, o §oaptI. Când venl &aid-
nica urmg,toare, Elena plecase in str6inAtatk.
Se'ntoarse sdrobit, b6nuindu-0 c purtarea
lui adusese starea aceasta de lueruri. Primi
o singurg cartA, postalh, din Italia, cu ,,sa-
lut`hri". . . Elena se innapil târziu, dupá

www.digibuc.ro
12 EM. GARLEANU

cinci luni de despArtire, in April. Primise

doul euvinte: Am sosit." i dAnsul alergA.
In seara Aceia Ii mArturisì totul : dragostea
lui, durerea, desnAdejdea ce ineercase. Ea 11
privi, apoi rAspunse
Nu se poate.
El se infiorá, erà gata cad/ i 'n ge-
nunchi, s'o roage, cAnd ea ca acelas glas
netulburat adgogg, :
Sunt a altuia.
Il iubesti?
DAnsa stete putin pe ganduri :
Nu.
Atunci?
Femeea se plecA spre soptl, aproape,
In fatA:
MA iubeste el . . . Mi-e rnilA t
DAnsul czù pe eanapea, ca rAnit :
De mine nu ti-e milA?
Elena ii netezi pgrul pe frunte, apai îi
trase mama repede, i ii ingropA fata in palme.
Bogdan plAngea. Intr'un tArziu se ridiefi,
zise hotArAtA :
AseultA, fiindel mi-ai mArturisit dra-
gostea ee ai pentru mine, nu potileefit sau sA
o primesc, sau . . . FA nu te mai vAd. Dael Ii

www.digibuc.ro
 INTIVO NOAPTE DE MAI 13

scriu sh vii. . . inseamn6 el am primit sh fiu

a dumitale.
Trecuse o lung,. Azi dimineatl primise
scrisoarea. . .

Acurn erh aproape de Sireni. StrIveziu, ea

supt promoroach, pareul se desluqeh pe zare.
In mijloc, ca o ap6, acoperemântul casei
sticleh. Bogdan infipse tare pintenii in coastele
calului, §i, ea luat de vânt, nerAbdAtor, porni
in goanh.
Ajuns in chrarea care suih la poarta de
din dosul papcului, se opri, deschlech §i luh
calul de frail. Sul ineet, cu teaml par'eg; sus
se opri ia:r, apoi impinse poarta §i. intra in-
näuntru. La c4ivh paqi inainte rhshri cineva;
Elena 11 mteptase. Bogdan grAbl, ii luh mâna
§i, unul lângl altul, se 'ndreptarh spre cash.
StabIturl o alee de viqini infloriti; copacii
par'cl i§i ninseserI floarea pe rochia albh a
femeei. Razele lunei se scoborau singuratice
pe paji§tile intinse printre boltile de verdeat4
de undevh se revArsh, ametitoare, mireasma
liliacului inflorit. El strânse maim Elenei,
&um II satui (:,ptind:
Inca nu!

www.digibuc.ro
14 EM. GIRLEANU

Ajun§i lângh cash, ofiterul scoase chphstrul

calului deprins sh a§tepte, lini§tit. Apoi ur-
eara schrile. Trecurg prin sala intunecoash,
luminath nurnai intr'un colt, de-o candell,
si intrarh in salonul mare, atât de cunoscut
lui. Pe ferestrele larg deschise, cerul isi re-
vhrsh lumina, rhsfrângând-o in oglinzile inalte,
ale egror cadre, pierzându-se in umbrh, lAsau
cristalele sh se vadh ca ni§te fh§ii de ape.
Dânsa 11 lug de brat si-1 duse duph un pa-
ravan inalt, din dreptul ferestrei ce da in
para. Bogdan se a§ezh pe canapea., apoi .*.rol
sh imbie pe Elena langh el ; dansa ii zise
iarh§:
Inch. nu!
i rhmase in picioare, privind afara, as-
teptand par'cl. Bogdan sim0 cá erh ceva, in-
telese cg trebuih sh asculte.
O ramurh de liliac 10 inhlth crengile phnh
mai sus de fereastrh; el se cluse, rupse doug
ciorcbine de flori, si i le dma. Elena isi in-
fundh fata in ele, mirosi adâne, apoi si le
prinse in piept. i.-I rugg din nou :
Stai 0 asteapth.
Se asezarh unul lingh, altul. De jos, din
pare, se auzeh cum paste calul, curn fâshe

www.digibuc.ro
 INTIVO NOAPTE DE MAI 15

iarba Malta, supt picioarele lui. Un bondar trecú

de catevh ori prin dreptul pervazului ferestrei.
§i far' de veste, ca doua §ueraturi moi, calde,
rasunara chemarile unei privighetori.
Elena priveh mereu afara, mtepand; ofi-
tend 10 simteh inima strhnsa, ca de-o pre-
simtire, ca in preajma unei intâmplari de
care nu putea sail deie seama. Deodata, de-
parte, pe clrumul pietruit se auzl rotile unei
trasuri. Elena se ridich repede, apoi, cu glasul
schimbat, tremurat putin ii spuse :
Sa stai aici. §i sa-mi fagáduesti, pe
cuvântul durnitale, ca ori ce-ar fi, ori ce vei
auzl petrechndu-se in odaie, vei rarnhneh pe
canapea, fara sa cauti sa vezi ceva. Faga-
dueste-mi.
Bogdan ii intinse ulna, 0, mi§cat la rándul
lui, raspunse:
Iti fagaduesc, pe cuvantul meu!
Elena pleca.
El ramase uimit, indurerat, ca in aq-
teptarea unei nefericiri. Pentruce ii luase cu-
vântul sa steie ascuns, aici, dupa paravanul
acesta? §i ce puteh sa, se intâmple in odaia
in care el venise sa gaseasca dragostea a§tep-
tata de athta vreme? §i de abih acum 10

www.digibuc.ro
16 EM. GIRLEANU

dete seam ctulburarea Elenei era legata

de vuetul trasurei care In adev6r se apropia.
Ascultá. Peste putina vreme sgomotul rotilor
nu se mai auzi, trAsura se oprise la poarta
parcului, pe unde venise §i el. Vroi sá, se ri-
dice, s se uite pe fereastra, dar îi aminti
cá, faglduise sq, nu se mi§te din locul lui. I
se parh el aude afara un glas, apoi, dupa
cateva clipe, paqi In ssla. InteadevAr, u§a
salonului se desehise incet. Cineva intra mai
hit Ai, apoi, Indata cunoscù fopetul rochiei de
mtas a Elenei. Pe urma vorba ei rásuna,
straina, aseutitá, ea a unei alte femei.
colea . . .
'ntr'un tarziu :
Ai citit bine ce ti-am scris?
Un glas de barbat, un glas slab, speriat,
Innecat de lacrImi raspunse:
Da.
adus toate scrisorile?
Da.
Tacurg eateva elipe, lui Bogdan i se Ora
a aude un gemat Ingbu§it, ca al unui orn
ce se inneaca. Deodatá, tresari. Un hohot de
plans sfaqietor isbucni, un plans desnadajduit,
un vuet sec, al genunchilor trantiti de du-

www.digibuc.ro
 INTWO NOAPTE DE MAI 1.7

sumea, ti lovl auzal; apoi cuvinte bolboro-

site, incalcite, cuvinte pe care buzele le rupe
Insangerate din suflet:
Eleno ! Eleno !... De ce?... ce-am
greqit ea fara tine nu pot tral ... De
ce... de ce m goneqti?
Glasul femeei raspunse iar, ascutit, dar din
ce in ce mai staphn pe sine:
Nu mai pot dragul meu. Ti-am spus-o
de mult ca o sa vie §i ceasul acesta. Trebu h
sa-1 altepti. S tii sa-1 prime§ti.
Nu, nu pot . m'am Incercat ! . . . Am
facut totul s te uit. M omori, ma omori!..
Femeea vorbi repede, cuvintele Ii sburau
grabite de pe buze, ea §i cum statuse de multa
vreme acolo, Inchise, nerlbdatoare s scape
din lath ]. ce le tineh:
Nici eu nu pot. Intelege-ma. Sant th-
Ara, am nevoe de viata, vreau s traesc,
vreau s traesc! Ti-am rabdat dragostea ani
dupa ani, eu o copith, dumneata bátrAn de
pe atuncea. Intai ti-am rabdat-o pentruca erai
mai bun decat celalalt care ma chinuih,
biciuià cu vorba, cu fapta, chiar cu biciul pe
care i l'ai smuls dumneata odath' din mâna.
Mi-ai parut mai blând, qi te-am rasplatit de
15609 2

www.digibuc.ro
18 EM. GIRLEANU

tot ce fäcusesi pentru mine; apoi am fost

a dumitale din nepasate, fiindeg, nu iubisem
la dreptul- pe nimeni Inca, cum nu te iubeam
nici pe dumneata. Astazi, intiasi data In
yiata .mea, iubesc, iubesc, i Intre noi trebue
sa se sfarseasea totul .
Bogdan ii pierda rasufiarea, îi Ingropa un-
ghiile In stofa eanapelei; gemetele batranului
ii strabateau In inima ea niste ace. Ii puse
toate puterile, sa gandeasel aiurea, se 'neorda
sa n'asculte,o clipa isbutì, sì-atunci, deodata,
auzi cum se revarsa de-afara trilurile privi-
ghetoarei. Supt lumina fermecatoare a lunei,
notele paserei picurau cand rar, Inabusite, ea
furate din strune de chitara, cand rotunde,
curate, si repezi ea o cadere de margaritare;
th.ce i iar incepea, luand firul cantecului
de jos, ea o soapta, ridicand din ce In
ce, ca pe o seal* spre stele, notele ware,
ce pareau ca umple bolta albastra, ea invalue
cu armonia lor lumile ceresti ce selipeau de
sus, linistite, aseultand par'ea. i 'n clipa aceasta
suspinile batranului nefericit se stinsera, mi-
reasma liliacului $11, peste toate, pestein-
treaga fire, Ora c. domneste farmecul can-
taretei ascunse supt creanga Inflorita a vre-

www.digibuc.ro
 INTWO NOAPTE DE MAI 19

unui viqin. Privighetoarea acU, §i sufletul lui,

scäidat in melodia paserei ce binecuvinteaz6
dragostea, se strânse.

Acum, pe 1âng6, mill, simteh qi url in po-

triva b6trânu1ui pe care i se pgreh cá-1 vede

www.digibuc.ro
20 EM. GIRLEANU

In trecut, aláturi de Elena, supt adlpostul

crengilor plecate. Dar plânsul inlbu§it, ruga-
ciunile ostenite ale omului cu inima sfkiat/ de
iángl el, se auzi din nou
Eleno, las/-ml s te vtd mkar . sl
vin uneori sl te zAresc numai.
Peste putintl . . .

Aibi rnil.. . s vin numai câte odatl,,

pg,n6'n prag.
Peste putintA, ti-am spus.
Alege o zi pe an, in care sl-ti pot
vorbi . . .

Adio ! . . te rog
BltrInul înbuì un suspin, se scull In
picioare. Bogdan il auzi plqind spre u§l, apoi
oprindu-se, i 'ntrebând, cu o tremurare a gla-
sului ce semlnl unui blestem
pe cine iubeqti?
N'am de ce-ti ascunde.
Pe cine?
Elena spuse rar vorbele ce ezur deodatI,
nea§teptate
Pe locotenentul Bogdan.
I3ogdan tres6ri. 13n val de sánge
la iniml. Inchise ochii, ametit. Par'cl nu
Intelegea ce se petrece; i se plrea a viseazI.

www.digibuc.ro
 Drivo NOAPTE DE MAI 21

(Ind se desmetici, Elena sth MAO dânsul.

De-afará se auzl indepktându-se zgomotul
roatelor tr6surii. Atunci Ii veni din non
in minte toat6 intamplarea. 0 durere gro-
zav§, Ii munceh sufietul. Fárá A vreie se
On& la bátrânul necunoscut care in noaptea
aceasta primise otrava ce aveh sá-1 scoboare
in mormánt. Apoi Ii veni In minte povestirea
de demult, a camaradului care-i Meuse cu-
noscut viata femeei de lângl dânsul . . . Deo-
datg, îi dete seama cá ea Ii prinsese mána, c6
degetele ei calde strângeau pe ale lui. Si de
afará, din pare, din bogItia copacilor in fioare,
chemárile de dragoste ale privighetoarei r6-
sunarg din nou limpezi, curate; fiecare
notA p6reh c`á 'nseamn1 pe cer o stea mai
mult. Bogdan se intoarse repede, Ii apropiè
fata de acea a Elenei, Ii simti r6suflarea
calda, i, ca scos din minti, o cuprinse 'n
brate . . .
Inteun tárziu, e§ir6, inceti§or, din casa. Se
luminh de zing.. In cernerea zorilor, ulorile vi-
§inilor pkeau mai putin albe. Privighetorile
tkeau, in aceastá singurg clip6 de inganare
a intunerecului cu lumina când pot §i ele a-
tipì In noptile de Mai. Tinânduli iubita de

www.digibuc.ro
22 EM. GARLEANU

brat, strAblturl unul lAngl altul, aleia In-

tunecoas/. Zärindu-i, calul se lul domol,
ascu1t6tor, dupl ei. La poara se oprirl. Ofi-
terul cuprinse pe Elena In brate, si, sárutan-
du-i plrul, o stranse cu atata patere, cl
simti mirosul umed al liliacului strivit la
pieptul ei.
Apoi indlecl, q'i porni ca o furtunl, do-
ritor sl vie ziva §i sl tread, sl soseascl
noaptea mai curând.

www.digibuc.ro
 0 LICITATIE

Conul Tache Volbureanu se abate rar pe

la ora§. i cand vine numai de dragul plim-
barei in trsur i de dragul coltului cafe-
nelei vine. De zece ani decand se a§eaza, pe
acela§ scaun, la aceia§ masa, s'au deprins toti
cu tabietele- dumisale: cea§ca de cafea sa-i fie
plina ochi; cutia cu chibrituri sa-i fie ne'n-
ceputa, §i scrumelnita curata. Conul Tache
fumeaz igrile, una dupg alta, se uitg, pe
fereastra, §i vorbe§te rar cu oamenii. Grozav
ura§te pe oameni! Din pricina aceasta nici
nu vrea sa aiba afaceri cu ei. Putini sunt
aceia care calica, §i cumpara pe mo§ia lui
manoasa qi intinsa, doi-trei oauneni de There-
dere, pe care-i cunomte de mult §i cu care
s'a deprins. . . Din pricing, ea' trae§te, a§a,

www.digibuc.ro
24 EM. GARLEANU

de-oparte, Conul Tache nu pricepe, §i nu

§tie nimica ce-i pe lume..
In dimineata aceia sth in cerdac, la tará,
qi deodatá, i se fácii dor de cafeaua dumisale,
de fereastra mare a cafenelei lui Pandelea;
a poruncit sá i se puie caii, §i-a pornit-o la
Thrgul-Jiu.
Cum 1-§i fumh tigara, lini§tit, in coltul
obipuit, cum priveh pe fereastrá, bucuros de
razele soarelui ce par'cá topeau sticla geamu-
lui, ca sá-1 mânghe, calde, pe fatä, iatá, cá
se deschide up., §i intrá Marin Grânarul, until
dintre vechii dumisale oameni de afaceri. Cum
intrá se Mdreptá spiv masa boierului:
Bun/ ziva coane Tache.
Bine-ai venit Marine; i-a stai, ii zise
conul Tache; apoi 'II intreb1:
Ce mai nou?
Granarul ki scoase paltonul, se arzá la
masá, §i dupá celi §terse fruntea de adu-
rala care-I fácuse apg, in aceastá zi cáldu-
roasá, de toamng, ráspunse:
lac/ toemai la dumneata mq, gándeam
come Tache.
Ai nevoe A, cumperi cevii? 11 intrelbá,
grábit, boerul.

www.digibuc.ro
0 LICITATIE 25

www.digibuc.ro
'26 EM. GIRLEANU

Nu; e o afacere pentru dumneata;

mi-am zis : adicä,' de ce n'ar face-o conul
Tache?_M'am gândit la dumneata, cä, se chiama
c i eu câqtig de pe urma dumitale. Iatä, ce-i :
Peste vreo doua gpt6mani o sä, fie o licitatie
pentru nkte stâlpi de telegraf vreo patru
sute de stAlpi, 1icitaia o face prefectura,
incepe dela zece lei stalpul. De ce nu i-ai
dumneata?
Conul Tache se incruntâ, se plecg, peste
masa, qi, rä,stindu-se:
Prefectura? Stäpanirea! Cu alte cuvinte
sä, am de-aface cu Stgpânirea! Fereascg, Dum-
nezeu !
De Stapetnire se ferise conul Tache tot-
deauna; pentru dumnealui Stäpanirea erä, o
adunItur'A', de câtivä, oameni necunoscuti, in
mijlocul cä,rora de intrai, apoi aveai de ee-ti
plânge zilele : sc6pai din bratele unuia i cg-
deai in ghiarele celuilalt !
Fereascä, Dumnezeu ! strigâ din nou
conul Tache.
Dar Marin Grânarul 11 satul :
Ru faci coane Tache! De ce-ar
altii banii tia, când dumitale ti putrezesc
copacii aeo in Odure.

www.digibuc.ro
 0 LICITATIE 27

ing conul Tache nici nu-i räspunse la asta;

il intrebg, altele:
Beai o cafea?
Beau, muAumesc.
Apoi tâcurâ. Marin incepù sg, soarbg, din
cafeana adusg, Con ul Tache incetul cu incetul,
câzù pe ganduri . .. Afacerea nu erh, rea ...
Patru sute de salpi!..
Hmm! fâch boerul, ca pentru dânsul.
Dar in minte ii venl iar cei câti vh oameni
gata sa-1 inhale.
i atunci vrol, cu tot dinadinsul, sâ-qi mute
gândurile dela afacere. Totuq nu se puth
stápani, intrebá intr'o doar6:
Zici c6 patru sute de stalpi?
Patru, coane Tache.
Hmm!
k;i conul Tache iar se gândi : patru sute
câte 10 lei, patru mikoare in cap! Nu; mai
bine se lipsqte; ia sg, vorbeascg, altcevà.
intrebâ:
Ce-V mai face nevasta?
Bine coane Tache, tare bine; CU ne-
cazurile casei.
Boierul vroi s6 intrebe §i de copii, dar se
trezi ca-i iesâ din gura alte vorbe:

www.digibuc.ro
28 EM. GARLEANU

Stâlpi, däia, de pe marginea drumului,

Marine?
Däia, coane, Tache!
Hmm!!
Tar täcurä. Conul Tache, nu puteh sä-vi
stäpaneasc6 vointa. Si-i erh necaz! El, care
nu se uith la un ban, doi... Patru miivoare,
tocmai ekt trebuih sa-i trimeatä bäiatului sau,
In sträinätate, incepAnd cu anul acesta. S'ar
potrivi bine; iai de colo i trimeti dincolo;
cheia dela casa cu bani îi rämâne In buzunar.
Mai täcù ce tâcù, apoi conul Tache intrebä
din non:
o sâ fie ... Ce-o sä, fie pentru
asta Marine , pentru vânzarea stAlpilor?
Licitatie Coane Tache!
A ha! da.
Apoi se hotärâ par'ch' :
Nu : dracului de salpi. Ce-mi
trebue mie bätae de cap!
Pe urrnä, chema chelnerul, plti, i evi dim-
preun cu Marin.
Erh frumos, curat zi de varä, nici o adiere
de vânt; i departe, 'in fund, mu* strävezii.
Conul Tache voios, se bucurh de drumul
ce aveh faca Inapoi, cu träsura, la movie.

www.digibuc.ro
 0 LICITATIE 29

Dar in minte par'c6-1 Impungeh un ghimpe.

Deodatà, murmurg fg,r1 voie:
0 fi ...
Marin il intrehl mirat :
Ce sâ fie coane Tache?
Ia, afacerea cu stftlpii t6i ... o fi bung,
ea, In felul ei.
Coane Tache, incepft Marin, coane Tache,
ascultl-ml pe mine. Vino la licitatie. Uite, eu
te inscriu, la prefecturä, pe listâ, in ajun te
vestesc; vii, qi gata!
Conul Tache stAtii o clip6, se gandi ce se
gândi, §i, in sfar§it, räspunse:
Haide: fie! Cu o zi inainte veste§te-má,
cum ai spus, §i-oi vedeá, eu.
Apoi se despârtirg.

Sala prefecturei erh ticsitâ. Conul Tache

de abià putá pâtrunde. Primise eri scrisoarea
prin care-1 in§tiinth Marin c5, azi e licitatia,
cu gândul la condeiul cel non cu care
aveá sl incarce, pe trei ani, de acum inainte,
socotelilecei patru mii de lei ce trebuià sâ-i
trimeatl feciorului dumisale, venise.
Din frigul de afarl par'cg intrase inteo
baie. In sfarOt n'aveh ce face, cu toate câ

www.digibuc.ro
30 EM. GARLEANU

acuma incepuse sa-i pars rau : intrase in hora,

trebui s joace; de-abih strAbStù Ora in
fatS; karin Il a§tepth, ingrijat, qi-i Intinse
un scaun. Cum Il vzù, conul Tache
Dracul m'a pus s m potrivesc eu tie!
Marin nu ráspunse nimic, par'cä aveh cevh
pe suflet. Se uità mereu In celalt colt al sä-
lei, unde, Inconjurat de oamenii lui, jupánul
Isac, antreprenorul, venise sä concureze. Ma-
rin aflase, de abih acuma, cä juphnului Ii
r/mSseserä, dintr'o lucrare, catevh sute de
pentru care pläteh chirie, unui chiris-
tigiu s6-i tie In curtea liii, leafá unui om
pázeascá, ba, Ii i putreziserá o parte din
ei, i cá erh bucuros dea In cat ti luase,
numai sá scape de dânqii. Si lui Marin Ii erh
fricl sá nu fi adus pe conul Tache degeaba.
Iar conul Tache, ce nu mai fusese In zi-
lele lui bágat Iii astfel de afaceri, altepth sá
se sfar§eascS, lucrul mai repede §i sá scape
odatá.
Náduqeala incepuse sá-i curgá pe
pierduse rábdarea de-abinele; insa,r§it secre-
tarul deschise licitatia
Domnule Volbureanu, concurezi i dum-
neata?

www.digibuc.ro
 0 LICITATIE 31

Connl Tache räsuflâ din gren, usurat

dar täcA.
Räspunde a da" Ii opti Marin.
Da, fireste; räspunse atunei comil Tache
secretarului.
Secretarul se uita, peste eapetele tuturor,
îi trase manseta in afara, ki bäth tâmplele
usor, ca aseze frizura i strigâ:
Licitatia incepe dela 10 lei . . .

Coaul Tache, §ta doar lucrul acesta, Ii

lu vorba dia gurg, :9
Ash ! Dan eu cu zece lei... cu zece
lei bucata.
Secretarul Ii räspunse mirat :
Bine, dar poate sunt alii cari dan cu
mai putin; e licitatie; ia s vedem.
Apoi catre ceilalti
Conul Tache Volbureanu dä stAlpul
cu 10 lei, mai lasa cineva din pret?
Atunci, din colt, se ivi barba roseatä a
jupánului Isac.
Eu las cu noul lei bucata, domnule
secretar.
Cei dimprejurul jidanului sopoteau repede,
uitându-se, pe furis, zâmbind siret, la conul
Tache. La glasul jupânului, boerul tresäri,

www.digibuc.ro
32 EM. GIOLEANU

intoarse iute capul spre dânsul, ca cum

l'ar fi piqcat cevh, qi se uith furios, nehrte-
legand nimic. Ce se amesteca strhinul Asta
In afacerea lui !
Glasul secretarului Il fcù sh se a§eze la
loc, pe scaun:
Domnul Isac lash cu noua lei stMpul,
dumneata mai 1a0 cevh coane Tache?
Conu Tache sthtù o 1'0 fAciit soco-
telile In minte, trebuih sh lase, fireste, mai
jos, dar gandul c dintL'o datá Ii fugeau din
palrn câivà sutari, ti necäji; vra sh zich tot
trebuih sh' scoath din buzunar cheia lhzei cu
bani! Se uitá la Marin, strânse mânerul bas-
tonului, apoi räspunse rhstit :
Fiei las cu opt lei . . . opt lei . . . aqh
opt lei stalpul.
Secretarul intrebh din nou :
Mai jos de opt lei, te scobori jupâne
Mac?
Glasul jupAnului scartal iar:
Da; §apte lei jumhtate, domnule se-
cretar.
Conul Tache treshri din nou, incruntâ
sprincenile, se ridich pe jmnhtate de pe scaun,
sa-1 vada mai bine pe jidan, ca qi când voih

www.digibuc.ro
 0 LICITATIE 33

sa-1 sageteze cu privirea. Sângele incepù sa-i

fiarba, nici nu mai vedeh bine; chipurile oa-
menilor Ii jucau dinaintea ochilor ca niste
aburi. La o asemenea intorsátura a afacerei
nu se asteptase. Auzi sa i se Impotriveasca
lui un venetic, din toatä lumea! Dar el ba-
bar n'aveh c'o sä vie fata in fata cu un ase-
menea orn. Si iaräsi fad', repede, socoteala
In gänd: nu erh nici o scofalä! Ii veneh sa
se duel, dar II tineh rusinea. Cum adica
adica . sä fuga, din fata jidanului, el? S'a-
die/ jidanul erh mai . Hmm!
Secretarul iara ti bath. tâmplele:
Mai jos de sapte lei jurnatate, 1ai, coane
Tache?
Conul Tache miscâ buzele, par'ca-si îiìghiì
cuvintele; In sfârsit raspunse, tremuränd:
Cu sase lei... ash... sase lei stâlpul...
Ce zici domnule Isac? Ai auzit?
Barba lui Isac flutura, si glasul räsuna
din non aspru, ca si cum mai inainte de-a
da drumul cuvintelor jupanul le crântäneh
In dinti.
Cum sä nu aud? La ce-am venit? Las
cu cinci lei.
Secretarul se intoarse, vrol sä mai intrebe:
15609 3

www.digibuc.ro
34 EM. GARLEANIJ

Come 'Ache ...

Dar conului Tache Ii navall deodata, tot
silngele la cap, in suflet par'ca i se din-
tr'o data lumina: adica pentru cativit lei sa
se faca el de ras: adica jidanul erà el mai
galanton deck dânsul, boer Tache Volbu-
reanu? i asta aici, in fata oamenilor? Da.
duca-se dracului i bani, qi stalpi, i Marin!
Nici nu-i dete vreme secretarului sa urmeze;
cu ochii holbati, eu musta,tile qi sprincenile
starlite, se sculâ in sus, 0, svklind din de-
get, striga, tremurând:
Pa degeaba... domnule... dau stalpii
degeaba.
Apoi se 'ntoarse catre jupanul Isac, isbi
cu pumnul in aer, §i-i
Mai lasa daca îi da maim, jidane!
Coane Tache! Incerca sa-1 opreasca,
Marin, desnadajduit.
Dar conul Tache se duse, cu capul sus,
cerù sa iscaleasca hârtia.

www.digibuc.ro
 CEA RTA
Amintirii mopclui meu, Alecu.

In banul lui [Costa§ e ,ro odae joasá. cil

ferestrele inguste, cAt ni§te cbeotori, cu tavanul
de sanduri, incbeiat in grinzi puternice de
stejar, supt care se ingrámáde§te fumul in
adevárati Dori ce te inneacá. Imprá§tiate peste
tot, mesiqoarele, pe un singur picior, par ni§te
ciuperci rásárite din lutul de pe jos. Car-
ciuma nu e poditg, : in vremile de ploae
sloatá, ori in drum, ori in báltoaga din6lintru,
e tot una. Dar toamna, ca acuma, ti-e de
mai mare dragul sg, stai in fata unui pabar
de must ce fierbe, langg, Costa§, care de cate

www.digibuc.ro
36 EM. GIRLEANU

ori te prive§te pa.rcA, ti-ar zice : Mai am

mai am; bea, n'ai grip, !".
i beau oamenii nu se Incura Toti locui-
torii din sat aici vin. De se due In sus, spre
Ponoare, odihnesc la rate§, ca sä ridice mai
cu vlagl dealul; de se scoboarä' spre Minteni,
tot la rate§ dä clrumul opritoarei, sumutä calul,
trägandu-1 de urechi, qi intl./ inäuntru sä mai
afle ceva dela Costa§, om vestit In glume,
dar §i'n gMceavá. Costa§ prime§te deopotrivä
pe toti §i zi §i noapte; adic ä. deopotrivä vorba
vine, cici pärintelui Filostrat, lui Tobescu §i
domnului Luis, le face oarecum mai multe
hatäruri. Ace§ti trei prieteni, oameni cu vazä
In sat, au numai pentru dumnealor o rnasä
mare, pátratä, colo In colt, scaune cu spe-
teazä, §i o chibritelnitá. Pärintele Filostrat
e preotul Räurenilor, Tobescu Invätätorul, a.1.
domnul Luis un elvetian venit, de vreo doua-
zeci de ani, ca vier, pe Intinsele podgorii ale
proprietii. Duminica vin câte§i trei de petrec
laolaltä. Petrecerea e asta : in vreme ce beau
cate un pahar de vin, numai Sfintia sa beh
cu ulcica , invätätorul värä zäzanie Intre vier
§i popä, §i ace§ti doi din urmä se. iau la
hartä. Oamenii ceilalti ascultä, §i pärerea

www.digibuc.ro
 CEARTA. 37

mai tuturor e c domnul Luis al dracului

frdnfuz! Il pune pe popa in coP.
Dar si parintelui caci e toba de carte
când i-o veni la socoteala, spun cei de partea
lui, o s mi-1 prinda pe domnul Luis, si o
sa-i deie o scarmaneall ca aceea. Pang acum
Insa nu li s'a adeverit spusa.
Astazi, o Duminica In vremea culesului,
ratesul s'a umplut; la masa celor trei prieteni
a sosit dintru'ntai Sfintia sa. A venit intins
dela o citanie, a luat de subtioara si a pus,
alaturea, pe masa, patrafirul, ìnv1it Intr'o
basma rosie, deasupra lui Molitvelnicul"
apoi a cerut o sticla cu vin si-o ulcica'. Ash
cum sta Sfintia sa, nemiscat, In bataia soa-
relui, cu barba lung* bine pieptanata, cu
genele stufoase, cu fata inbujorata, pare chipul
unui sfânt dintr'o icoana peste care fiacara unei
lumânari îi joaca apele. Dupa câtevh clipe
soseste i invatatoru1. E un om slab, cu
obrazul adâncit ca i când 1-ar tine mereu
supt, ea parul lipit, de sudoare, pe fruntea
larg boltitä, i cu buzele intinse int'un zâmbet
de batjocura Dansul se aseaza la mash',
dar parintele Filostrat se face ea% nu-1 vede,
decât mai apoi, când rAdica ulcica in sus,

www.digibuc.ro
38 EM. GIRLEANU

ca s beie, ca i cAnd ar Inchinh. Atunci :

Ai venit ? Ii zice.
Dupg cum vezi, Sfintia ta ... Da' ce
ai, pai mgnios ? incepe Intr'o cloarg' invg-
tätorul.
Pärintele îi suflecä mânecile, îi pune coa-
tele pe masä 0 se uitä pe u afarä. Nu
räspunde.
invätátorul II intreabA din nou:
Ce ai pärinte ?
Pärintele zise:
Copiilor sg, nu le spui ce te doare,
duspanilor ce-ti prieqte.
Si'n vreme ce-0 mai turnä in ulcicä, invä-
tätorul se gandeg cg" färg indoialg Sfintia Sa
primise iar vreo veste de pe la bäetul din
Bucures,ti, trimis la Invätäturg, 0 care in loc
de carte qtiea sg cearg numai bani.
Vierul se ivi in u. Tobescu strigg voios:
Bung, domnule Luis.
Elvetianul verri päng lAngä masä, binecu-
\Tanta §i rosti:
Pace voila .
Apoi catre Tobescu.
Bunä ziva, dascäle
A§a-i ziceh Invätätorului.

www.digibuc.ro
 CEARTA 39

catre popa Filostrat, eambitor:

Sarut maim, Sfintia ta.
Domnul Luis vorbWe bine romanqte, cu
nu fel de indulcire a catorva sunete care-i
face vorba placuta.
Dupa ce se a§eza pe scaun, se intoarse
catre invatator. qi voi sa-i pue mana pe umar.
Dar facù o miqcare mai larga ì tranti
Molitvelnicul" jos. 17-Wald c preotul se in-
crunta, Ii lua inainte:
Ti-am spus parinte, sa nu mai ei cu
dumneata ceasloavele. 4 yrea s te vad
citind qi vreo carte cu litere nu numai cu
slove . Ori mt le cuno§ti?

Sunt multe adevAruri i tn cartile cele-

lalte, adaoga invatatorul.
Ma mg, Intreba parintele Filostrat, nu
qti tot dumneata domnul Luis, unsurosul de
eri, In hainele istea negre §i periete, de azi?
Frantuzul se scula, îi alatura cicâi1e, Iqi
scoase palaria §i se inchinâ, cu o fraza luata
de prin romanele ce citise:
Acela§, supus Sfintiei tale, pe Tiata §i
pe Moarte.
Viata ti-ai supus-o vinului, iar moartea
necuratutu4 se infuria parintele.

www.digibuc.ro
40 EM. GIRLEANU

Elvetiamil se a§ezâ, jos, fâclir ochii mici, si

scoase, ca pe ascuns, o stic16, cu vin rubiniu,
o puse In mijlocul mesei §i se intoarse spre
invAtâtoi-:
Noi, care n'am poruncit vin, s bern
din acesta E de doisprezece ani
Apoi se intoarse spre carciumar:
Costaq, ni§te pahare!
Pârintele Filostrat pufnl, se uitâ cu coada
ochiului §i adIogl, a§h, In legâturâ cu ce vor-
bise mai dinainte:
§i tot a§à, vinul, care-1 bei in paharul
cela curat, erezi cg, nu o s`a, aibâ acela§ gust
§i in ulcica mea de lut?
A ha, cu alte cuvinte dau §i du-
mitale, ea sA adeverim spusele Bine!
Lug, sticla §i tuna la toti; plrintele se uith
aiurea, dar auzi clipocirea vinului in ulcicâ,
Intinse mana, o luâ, qi o (MA peste cap. Apoi
iar se incrunta.
InvAtátorului tare ti mai ardeh sa-i vadA
IncAerati; zise:
In adevâx, parintele are dreptate: ornul
e acela§ in or'care haing, vinul In oece pa-
har, adevarul in or'eare limba §i in or'ce fel
de tipar ar i turnat.

www.digibuc.ro
 CEARTA 41

Pärintele Filostrat se prinse, ddù ulcica

mai incolo §i adtiogl cu glasul rägu§it :
Sä` §tii ca-i ash!
Domnul Luis se uitS la el, hi mai turná
din rubiniu un psähárut, altul invälätorului,
ftr s umple ulcica preotului; apoi
Ii zise:
Nu tipS a§ä, c r5gursti mai tare. AO
strigi qi In hiserie, par'eä ar fi tosi surzi.
Pärintele mai apropiS ulcica de vier, ea
sä, i-o \Tare, m rog, fárl de voie, in ochi,
vi-i räspunse:
Adevärul i blandetea or'cum ar fi spuse,
tot adevär qi blándete rämân.
Ba nu, zise Domnul Luis, c/ci nu poti
amestech blandqea cu strigätul, cum nu posi
pune la un loc, färä ca sä se strice, vinul cu
cu apa. Am dreptate?
Pärintele pufni, mai muta uleica, i dupä
câtevà clipe räspunse scurt:
Ai !
Frantuzul Ii mai turns atunci din stielä.
Pärintele iar se uitA aiurea, iar intinse mama,
dAdit ulcica de du§eä, apoi se incrunta, din
nou, §i vorbi rästit :
Ba n'ai, n'ai dreptate! Numai de cu-

www.digibuc.ro
42 EM. GikRLEANU

vintele rusinoase s te feresti s le spui tare,

c6-0 innegrese sufletul, dar cele prin care
propcivAduesti zi-le etspicat, st te audá toti.
Fireqte, fireste, se amestecâ glasul lui
Costas.
Pe ziva de azi, pärintele Filostrat par'di
avea intäietatea.
Frantuzul înghiì in sec, väzând ca-i ieit al-
ii îi turna iaräsi lui i invátätorului,
care zâmbeh, pe supt musta0, apoi se apropia
peste masa de preot:
S6-0 spun eu de ce Opi? pentrucä la
voi in bisericg lumea se gândeste aiurea, nu
la cuvintele tale, nici la Dumnezeu.
Bârfitorule! E§ti tu in sufletul oame-
nilor s tii?
Pärintele mai vrol par'citi sit zic/ cevh, dar
domnul Luis îi rAspunse:
Poi spune cit toti oamenii te ascultà?
se prefädt, aà, cit ar vrea toarne
din vin. Pärintele prinse mi§carea si mai muiâ

Too nu s'or &KB, dar mai tosi.

Vra sit zicä, am si eu dreptate?
i domnul Luis plea, gtttul sticlei pe mar-
ginea ulcelei.

www.digibuc.ro
 CEARTA 43

Pärintele Filostrat se uitâ la mana lui, rä-

mase putin pe gânduri, i iaräs ti räspunse
apäsat :
Ai.
Apoi privi aiurea si, când ulcica se umplii,
Intinse mâna si o ddii de dusel.
La noi în bisericg, toti is cu ochii pe
carte si urmäresc pe preot, spuse domnul
Luis, toti stiu sä eiteascä, pentrucg,
slove . . .

Chirilice, fireste ; adg.,ogä invKatorul.

Pärintele se uitâ, la sticla cu vin rubiniu,
o väzii goalä, se aprinse, i tneepft sl-i strige:
Lasä-mä cu biserica ta. 0e, in biserica
ta e alt Dumnezeu, nu-i acelas? Ce tot : la
noi, la noi" !
Dumnezeu e acelas, popii Is altii.
Oameni ca i noi, poate mai ascunsi,
poate mai lacomi ea noi. Asta-i !
pranii se adunarg, cu incetul imprejurul
mesei.
Elvetianul se infläcgrâ.
Ba sä, luati voi pildä dela ei! Ei au
stiut sa pästreze cinstea bisericei neatinsä,
pria cuvântul lor au Onut biserica unitä
Dar parintele Filostrat nu-1 mai lasa, par'eä

www.digibuc.ro
44 EM. GARLEANU

se inAdu§eà; suflA puternic qi se scula in pi-

cioare:
Unità, unitA, biserica voastrA?
§i cum II infruntà pe domnul Luis, in-
tinse repede mAna, ii smulse din buzunarul
jiletcei o hArtie al cAreia capAt se zAreh afarA,
apoi o rupse in doua, qi arAtAndu-i o parte
ii zise:
SA zicem cA asta-i biserica ortodoxa,
a noastrA, una §i nedespärtitl. Aqa-i?
Puse hArtia pe masä §i-i arAtá ceealaltA
parte:
lath' §i pe-a voasträ, catolicA. Unitä,
a fost la inceput, dar voua Papistmilor, nu
v'jungeh una, §1 a-ti pornit'o unii laisa",
al0i. cea16", v'aIi bAcuit, §i-ati e§it: CAlvi-
niqti, Luterani§ti, Anglicani§ti, Protestanti§ti,
unii cu capul ras, altil cu capul tuns ...
cu fiecare cuvAnt rupeA §i eke o bucA-
ticA, de hArtie.
IacA, unirea voastrA! Na!
§i-i aruncl bucátelete in faIA. Apoi, luAn-
duli patrafirul §i cartea., e0 cu capul sus, cu
antereul in vAnt, cu coatele in läturi, printre
§irtil de Orani minunati de spusele lui.
In urmä Domnul Luis, care n'apucase sA

www.digibuc.ro
 CEARTA 45

spuie o vorbA, scoase o og1injeoar6 din bu-

zunar, si isi scutura din harbg, una cate una,
bucAtelele de hartie.

www.digibuc.ro
 INTR'UN AN

In an ul acela Ora ch' se imprgOase printre

oameni un gaud de rgsvrátire. In satele, tácute
pánä acuma, glasurile täranilor rgsunau pu-
ternice, mâniate; femeile se strangeau i ele
Iângg, bárbati, ascultgmd, ingrijate, ce se vor-
Lumea erh sátulg, de greutäti, de nevoi,
de viata aceasta de qarpe, de viata tftra,t6,
prin noroiul necazurilor, pe care o duce cea
mai mare parte dintre oameni. Nu mai vro-
iau legile care ti asupreau, nu mai inggduiau
sträinii pe lng dtnii, care-i sárácise; su-
lletul le astepth alt trai, dupá cum pámântul

www.digibuc.ro
 INTIVITN AN 47

astepth razele caltle ale soarelui sI cadä

sus. In unele Virti se ucisese unii pe altii.
La muncä nu esise nimeni, si pe ogoarele
pustii, care fumegau, In locul plugarilor se
strecurau täcute, p Icuri palcuri de soldati,
cbernati s ie linistea. Iar pe de-asupra, In
adanc, lunecau sirurile de cocoare ce se in-
torceau.
Scheia Romanului incepuse oarecum
fiarbä, lumea. Si'n seara aceasta caldä, Imbi-
batä de mirosul umed al tarinelor desmortite,
In cäsuta joasä a lui Mo§ Simion, fläcäii
conjurara pe acest bdträn vestit In glume
sfaturi. Mo§neagul. ca de vreo saptezeci de
ani, un popandoc, cu capul cat un pumn, §i
cu glasul gros ca de buhai, c ft se päreä
vorbeste din päntece, cäuth sä-i lini§teascä.
Un Metan voinic, roscovan, sträns intr'un
chimir lat de doua palme, tipa:
Ne-o calicit pe WO; ne-o luat i pänea
de nafurd, jivina asta; trebue sucim

alt flácäu se'nfuria §i dânsul:

Pe a Ma 1-o värät in groapä; ce,
dumneta nu stii, mo§Simioane? ea, intäi i-o
päpat päpu§oii pe unnä i-o pus mAna fru-

www.digibuc.ro
18 EM. GARLEANU

mu§el pe vite; cu momeli, cu §iretlicuri, 1-o

lasat pe drumuri, qi omu' si-o dat de scarba
duhul.
altul adlogg :
Da' pe dumneta mosule, eu te-am calicit,
sau altul? Tot Moisa. Pe tot satul I-o calicit.
Eu II omor ca pe un cane, stii cum? uite-a§a!
;4i fiacaul rasuci pumnii, ca §i cand ar fi
strans tntr'insii gatul crasmarului din sat.
Mo§ Simion zise:
Domol! moartea e lasata sa, vie numai
dela Dumnezeu. De moarte, mai bade, nu
vorbi.
Baetanii tacura; atunci Tanase i dadit
parerea:
Mai, eu zic sa-i tragem jidanului un
pui de bate, o scarmaneala ca aceea. Iaca!
Cateva, glasuri se imprastiara repede:
Sa-i tragem, mi Tanase!
D'apoi cum!
Ia a$à, mai ghine; si s ispravim treaba.
Dar Mos Simion ridica mana, s faca
tacere, §i zise:
Mai, copchiilor, mai! Nu fiti tehui!
daca 1-ati bate, ce-o sa hie? Ha? 0 A, zaca
pe coaste o luna dot* si tot pe capul nostru

www.digibuc.ro
 iNTWUN AN 49

o s rámh,e; §i iar o s ne caliceascá : pe

mine, pe tine, Tánase, pe tine, Vasile,
pe toti.
Ceilalti cázurá pe ganduri :
A§h-i, a§h-i !
Mo§ Simion zise iar :
Ba stái sá vezi ! Azi mi-o spus notarul
cá in Miclágáni o tras cu pura soldatii,
de-o ucis doi oameni.
"Un glas fkich speriat :
ltra!
Poi, urmh bátrânul, o tras, mái ; ce
tu trage dacá-i ordin? Tragi, ch n'ai ce
face. 0 sá tragá §i la noi, §i-o sá má neigh' :
pe mine, pe tine mäi Tánase, pe tine --mái
Vasile.
mo§ Simion scuturh din cap :
0 sá, ne ucigá, d'apoi ce crezi ! Si tar-
tarul tot aici o sá rámhie. D'h ! voi ce ziceti,
mái bäeti?
Flácáii táceau. Unul mai dela o parte intrelA :
mo§ule, cum zici 'mnetale, da
atuncea ce sq. facem?
Mo§ Simion (ha pe báeti la oparte §i
se arzá pe marginea patului, cá, ostenise
decht státuse In picioare, apoi se ghndir o
15609 4

www.digibuc.ro
50 EM. GARLEANU

ciip, §i incepft sA, rildA singur, uitându-se

de jurtmprejur.
T6nasé se bucurA; spuse catre ceilalti:
0 chitit-o, o chitit-o mo§neagul, ia srt
vedeti!
HA-116-M! 0 Ch rAspunse unul,
incepur6 s6 rAdrt in gura mare,
numai gândindu-se la ce g1ìidu0e puteh
aiN, in capul lui, rno Simion.
Mo§neagul îi scoase pA16ria, o puse alAturi,
o alintâ cu mâna pe deasupra, ca pe un
copil:
Apoi, fetii mei, i-am aflat eu leacu.
DupA asta se ridicA repede, ca un titirez,
veni In mijlocul flAc6ilor, Ii adunâ, impinjur,
a§h, cu o invArtiturl de brat, ca §i cum ar
fi cosit, apoi le spuse:
ii facem dus, mA!
Fl6cAii nu 'nteleserA, dar mopeagul Ii
desluql:
Mane, pAn6 'n zori, sl hiti la crAlma,
ca harabalele, tati In par; sânteti voi
aici? Treisprezece, num6r afurisit, o
meargrt rAu jidanului, mai luati mnc sApte
harabale, s6 fie douAzAci; ti ineárclin cala-
cucuiem i balabusta deasupra, §i

www.digibuc.ro
 INTR'UN AN 51

cu el la Thrgu-Frumos mut6m mai

nainte de Sfintu' Gbeorghe, cu nepusu 'n masg.
Iac'asa!
Am spus eu c'o chite§te mosneagul,
zise flitc/ul ce vorbise mai nainte Halal
plan !
Titnase, de bucurie, se umfla, in cbimir:
S. tràieti, mosule, cA bun cap mai
ai; ash, it stritmutilm noi.
Apoi fliicäul se *di, la urechea brttranului
§i spuse, ca sä-1 av da §i
Da vr'un ghiont, doi? Ha?
Mos,neagul se scärpina in cap, socotl si zise
siret:
heap §'aceia in barabale!
Tati IncepulA st râclä. Pe urmä läsarA pe
mosneag la el acasä, §i iläcäii se duseril sit
puie la cale cele de trebuintä...

De-abià se mijh de ziuq.. Sätenii aflasera

toti, si se adunaserä in fata crasmei. Douäzeci
de harabale träseser6, nude lângl altele, pe
tApsanul din preajma tindei; boii erau im-
podol4 au frunzare.
cu mo§ Simion In frunte, as,teptau
la us&

www.digibuc.ro
52 RM. GARLEANU

În sfOrsit se auzi un scrasnet de cheie, usa

se deschise incet, i crOsmarul, numai Iii ch-
mash, cii chciula 'n cap, Amase incremenit
In prag. Thranii se uitarl la el si par'ch nu-1
mai cunosteau : ochii, verzi, Ii esiserh in afarh
de supt sprâncenele stufoase, negre; gura ti
rhmhsese deschish, ca'ntr'un inceput de c6scat.
Barba, incMcith de perna pe care dormise,
musthlile chzute pe buzä. Iar mAna dreapth
ii inlemnise ridicath in sus, cu cheia inainte,
ash cum o scosese din broasch.
Mos Simion se inclinl adânc:
Bung dimineata jupOne.
Fliteii fácurh la fel, dintr'odath:
Bunh &mine* juphn Moisä.
Orhsmarul Irish nu puteh r6spunde nimic.
Mosneagul zâmbi, i fácii semn flächilor
sa-I lase pe el sh vorbeasch:
Leh, jupane, am venit, cum ne-o fost
vorba, s te muthm, la cumnatul 'mnetale,
la Targu-Frumos.
arlth cu mâna:
Iac. harabalele.
Crásmarul par'ch vish; baigui:
Harabalele?
HâhO! fhcii un flhchu; harabalele!

www.digibuc.ro
 ÎNTR'UN AN 53

Thrgu-Frumos ?
Intrehä iar Moi§ä, ame0t.
'Mo§neagul se arätä ingAduitor :
Par'cä a0, vorghisäm; da dacä Çai
schimbat gandul te-om duce §'aiurea. Boii is
boi, te duc §i peste granitä.
;i fddi din ochi la fläci. Apoi adlog6
Hai, scoald i pe jupilneasa Malca,
deie qi dânsa mânä de ajutor, cä de, ca femeia,
qtie tot lucru§orul la locul lui.
Cra§marul se desmetici, läsä mâna in jos;
in mintea lui depring cu intorsäturile vorbei,
intorsäturi prin care de atâtea ori &Anse
oamenilor s inteleagä ceeace nu vroih
le spue deadreptul, deprinsä cu socoteala §i
cumpänirea cuvintelor pe care dânsul le vindeh
ca §i pe marfa din dugheanä, se fäcù o luminä :
intelese unde bäteh ino0leagul, pricepù
trebue sä plece. 0 clip i fu de-ajuns ca
deie seam de primejdia grozavä in care
intrase, aminteascl de_cele ce auzise cd.
se intâmplase prin imprejurimi; i, späimântat,
sä nu päteasca §i dânsul cevù, striga repede:
Malcä, Malcä!
Femeia alergd despletitä, tehuie de somn;

www.digibuc.ro
54 EM. GiRLEANU

când väzii täranii, impreunâ mânile §i se re-

zimä, de perete, suspinând :
Vai, vai!
Dar bärbatul ei o scuturA de umär. si-i
vorbi apäsat, sa-i deie s 'nteleagâ:
Malcâ, noi ne mutâm Noi ne mutäm
de-acit, la cumnatu... la Thrgu-Frumos...
Iae harabalele... d`a, §i mata ajutor.
Mos Simeon zâmbi multumit, duse mâna
la gura, §i se prefäca, ash, usturä In gât:
Eu a§ zice câ, mai nainte sä, cinste§ti
bâetii cu câte-un rachiu, c uite, §i pe mine
sgArie'n gât.
Crâ§marul se fäcil Indat6 neväzut, apoi se
intoarse cu o sticl mare, si cu ni§te pahare.
Incepit s toarne, mâna Ii tremurà §i paharele
jucau pe tab1`alut1. Flâclii Mara, apoi mo§-
neagul îi §terse mustätile, i striga odatâ,
femeia tresIri:
Hait! la treabâ.
Crâsma se umplu ca un furni-
car; scaunele, mesele, butelcile, damigenile,
toate treceau din mânâ in mâng. Cei de-afará
le luau si le asezau bini§or In paiele din
harabale. 0 damigean6 ea visinatâ se sparse,
visinile se imprästiarsa pe jos. Atunci Malca

www.digibuc.ro
 iNTR'UN AN 55

alergä repede, se puse pe brânci sä le culea .a;

cum sta plecatä, cozile i se târâiau pe lutt
ud. Un raft intreg se plecâ, mai sä cada,
atunci unii dintre flci Il sprijinir, iar
ceilalti aruncarä, In panere, toate, unele peste
altele : smochinele cu orezul, zahärul cu scorti-
§oara i piperul. Cra§marul umblà pe dincolo,
inchisese u§a. sä nu-1 vada nimeni ce face.
Tänase, chemg pe mo§ Simion, sä-i spuie:
scoate bänetul, mo§ Simion.
13§,trânu1 dädii din mâng*:
De capu' lui sä hie, mäi bäete, ca-s
bani blästämati.
Apoi u§a se deschise i crâ§marul e§1, cu
sAnul si buzunarele pline, doldora. Tgranii
se fäcurä cg nu-1 vede.
Cinci harabale erau Incgrcate. FMcii tre-
eur i 'n odaia ceealaltä, scoaserä, dulapurile,
paturile, tot. Apoi incepurg sg incarce po-
loboacele : patru erau In dos, supt un §opron,
§i trei In pivnitä.
Dar 1V1o§ Simion se gandi la hambar; spuse
crâ§marului In batjocurä :
Jupâne, deschide hambarul sä-ti incär-
cAm i sacii cu popu§oi i grau cä trebue
sa fi fácut multi anul trecut

www.digibuc.ro
56 EM. GIRLEANU

Phnh la amiazh harabalele erau ticsite.

plecarh. Boii urnirh poverile din greu. Shtenii
le inconjurarh, ca la nunth; un rezervist aler-
gase qi fuase dela primhrie goarna, turtith,
hodorogith de lovituri, se intorsese intr'un
suflet, i, cand harabalele se pornirg din loc,
dânsul sunâ rezerva, prelung; chiotele -4nirä"
ascuOte din piepturi; un chlhra§ cu schimbul
strigâ:
M'am dus, mäh!
i veselia cuprinse pe toti. Crá§marul
erh ametit, in cap parch-i urlh o dihanie ce
se ascunsese acolo; Malca plângeh In pumni,
de-asupra buclucurilor, In haraba.
Movieagul spuse lui Moi§h:
Hei ! halal shli fie, jupane; amù se
chiamh, cä te-ai liberat i 'mneatale.
Flctii radeau; la poarta arinei, shtenii
se intoarserh, i drumetii rhmaserä singuri.
Merserh a§h o bucath de vreme; atunci un
flhchu trase pe mo§neag de manh, qi-i qopti
la ureche:
0 s'adormim, moqule. Ia vezi, mai chi-
te§te cevh.
Mo§neagul gndì o cliph, pe urmä paich se

www.digibuc.ro
 iNTR'UN AN 57

hothrh, §i, ca §i and se vorbise mai dinainte

cu cinevh, spuse:
AO!
Apoi se opri. Sthturh §i eei1a1i. BAtrânul
puse mâna de-asupra ochilor §i se uith in
lungul drumului. Harabalele veniau Meet,
unele duph altele.
Cra§marul Il ispitl cu ochii, ca §i and
vroih sa-i ghiceasch ghndurile.
Mo§ Simion zise, mirat, atre flhai:
Mh! da lung §irag! Incurchm amarnic
drurnu' !
Puse mânile phlnie ti strigâ la until din
chräu§i:
Mhä! G-ligore! ip 'n urml, lui A
Mhndoaei §i lui Petrache, sh se 'ntoarch 'n
sat cu sacii ceia de grail.
Apoi vorbl crkmarului :
Ce zici, juphne, 'grail' din cele doug
hârhbáli tot erh a oamenilor! Te-o mai stin-
gheri de geaba mash. ,'apoi mai scurthin
§iragul!
FIeii tu§ied dhdurh eu cotul. Crk-
marul înghiì in sec, dar nu putù spune Dici
un cuvânt. De odath, par'a i se de§ertä cevh
din piept. Sufletul Il indemnh sh plaugh, dar

www.digibuc.ro
58 RM. GARLEANU

mintea, obisnuitä sg socoteasc5, imprejurárile,

il sfâtuià, li aráth cá mare lucru nu erh
doar doua care cu grân. Si Moisá, se gândi re-
pede la miile de franci, puse, ash de bine,
la adäpost, in lIzile casei de economie din
Roman. Lupta hitre fricá si judecatá, totus
it obosek 11 dureh. Glasul unui flácAu '11 Mc?'
s5, tresará.
E cald de foc, par'cá-i vará, zise fig,-
câul scotanduli 1615,ria si stergându-se pe
frunte de sudoare.
Mos Simion ti luA, vorba din gura :
Amarnic de cald!
Apoi ii trecii un gaud prin cap, si, CU
inteles la bâetani, zise crâsmarului :
Ii cald, jupftne; esti o apa. Ia scoate-ti
surtucul de pe dumneata, cá, n'ai s5, mai poti
merge.
Crásmarul isi strânse, repede, färg sâ vrea,
haina la piept; dar Mos Simion nu-i &ail
vreme de gândit, se'ntoarse spre flâcái :
Ce stati, mâ, ajutati jupânului &I-0
scoatá, s u rtu cu I.
Si fácii din ochiu.
Atunci crasmarul se 15,s`a sa-1 desbrace.
Mosneagul hill haina si o puse pe umär; erà

www.digibuc.ro
 iNTR'UN AN 59

grea, In buzunar sunau banii. Moreagul

intrInsul, se prefaceh ca nu vede pe
numai cu coada ochiului trAgeh
din cand In cand spre dansu1.
Crasmarul se uitase dintru'ntai speriat,
sufletul iar i se strânse, pe urm Ii umplh
trupul de spaima, in buzunar avea vreo
doua mii de frunci. Ce-ar fi fost s rarn5,e
fara de ei ! Mintea iar II sfatul, i, ea atunci,
cand Inte1esese c trebuih sá se mute, pricepù
§i acum c trebuià s faca tot ce i se ziee,
indeplineasca gustul mo§neagului. ar/ nici
o alta, friea, ; daca erh vorba sa-i ieie banii,
sau sa-1 bata, apoi o fAceau acolo, pe loc,
când dansul se Inchisese in odae. Crândurile
acestea Ii alungau frica, II värsau raze de na-
dejde In sufletul stamparat acum. Si cand
glasul Ma1cai Ii izbi urechea :
Moiqe, ce ti-ai scos haina, ai s racqti !
Barbatu1 ti raspunse, apasat, au Inte1es:
Ce? tu nu simti ce cald, ce cald e!
Mo§ Simion se lega de ce spusese femeia :
se 'ntoarse catre flacai :
Ce tot ii dati ca-i cald? Are dreptate
jupâneasa; mie mi-i frig. Lea zau, te po-

www.digibuc.ro
60 EM. GARLEANU

menesti c räeeste jupanu, pin pädurea Strun-

gäi imbrleä-te, jupane.
intinse surtucul. Dar mos Simion era
pornit pe glume i fiindcl väzù pe mana
unui bäetan o saricä, pe care acesta o duea
la targ, sä o vandä, bätranul i-o luä, apoi
o tranti in spatele erasmarului:
Hai, pune-o §i pe asta, sa" nu te be-
tejesti; sä-ti fie cald sä nu-mi gäsese be-
leaua eu cumnatu 'mnetale... DA, om gut,
mi-i grijä §i mie
Fläcäji nu mai puteau de ras, se stäpa-
neau, durea mijlocul, tusiau si-1 mancau
pe mosneag din ochi, de drag ce le era.
De sus razele soarelui cg,deau ca in toiul
verei, intr'adins par'cä. Nici o adiere de vant,
nimic; In depärtäri se zäreau palcuri de oa-
meni, ce se strecurau in lungul drumurilor
de tar/. Un bäetan privi bine si spuse:
Ian' uita0-v6,, ceia trebue s'a hie oa-
menii din Mieläusäni. Se due spre Roman.
altul, spuse, aproape de urechia lui Moisä :
Päi ce crezi; pe Iancu Bacalu, I-o stal-
cit In bät5i.
Crasmarul, auzia, tAcea, supus, i mergeä
inainte. Se topea de eäldurä, se 'nrosia, 0 de

www.digibuc.ro
 iNITR'UN AN 61

supt ctciul ti picurà sudoarea. Sarica Ii

ardeh spatele. i mergeau inainte in namiaza
aceasta fierbinte.
Ce mai veste, mosule? fgcù un copi-
land ru, ce nici nu-i mijise musta.V, si care se
luase si el, ash, dupg ceila10, de dragul lucrului.
Aici erai, ghiavole? il intrebg mos
Simion. Apoi se opri de odatg si se uita In-
grijat la Moisg:
Da ce schiopgtezi jupane? Te-o strange
ciubota, c ce crezi, drum am fácut, nu
glum& Ia descalVg-te!
Cra§marul nici nu-i dete vremea st sfar-
seascg 0, din mers, îi trase gheata, sgrind
intr'un picior, ca sg nu-i intarzie.
cand Malca Il Intrebg, IngrUatg:
Ce faci, tu, Moise?
El ii rgspunse:
M'o bAtut ghiata, Maleg, la picior. Taci
acolo, nu-i nimicg!
Un sgrunOr Il lovi, si incepu s chioapete.
Atunci mo§ Simeon 11 intrebg:
Ce, jupane, par'cg te-ai
Moisg II fncredinta :
Nu, bade . . . mi s'o pgrut numai cg
m'am inghimpat.

www.digibuc.ro
62 EM. GARLEANU
www.digibuc.ro
4111is
,-
 iNTR'UN AN 63

Radii se uitau din uma cum topae eras-

marul, ferindu-se de sgrunturi. Unul sopti:
Ursu nu joaca de voe.
mos Simion räspunse incet:
Ma, i tumba se da, de cumva i-om
zice.
Pe marginea drumului se ridica de o data
daramaturile unui ha n. Peretii erau aproape
surpati; de unul rtinuisese atarnatii, Intr'un
cui, o fustä; catevh ggini ciuguleau printre
bolovanii imprastiati pe de laturi, si-un cane
lätos se ridica dintr'un colt si începù sa la-
tre furios.
Mos Simion spuse:
Jupane Moìä, ia uita-te ce-a rgmas
din hanul lui Bercu Parjoalä.
Un flacau glumi:
L'o parjolit rau Costulenii.
Crasmarul se uita, väzù coltul acela afu-
mat al odaii in care fusese soba ce Incalzise,
odatä, pe prietenul lui, privi la haina uitata
in cui, îi aduse aminte de petrecerea la care
fusese si el, Intr.() seara, aici in casa aceasta
din care stäpanii lipseau, morti, poate, in
locul eareia acuma par'ca fluturh, pustiul,
sufletul i se stranse. In clipa aceasta îi dete

www.digibuc.ro
64 EM. GARLEANU

seama ca purtà cu dansul cevh mai scump

deck orice, o comoara pe care n'o pretuise
a§à dupa cum se cuveneà. care fAcea
mai mult deck toate harabalele cu lucrurile
lui, mai mult deck toti banii ce-i infierban-
tase pielea pieptului langa care ii ascunsese,
cevá mai de pret decât mice: viata. Si nu-
mai atunci inteIese cat de mici îi erau su-
ferintele, ba cat de putin II necajisera oa-
menii ace§tia dimprejurul lui, care petreceau.
Ar fi vrut sa-i mai puie in spate greutati,
sa traga In locul boilor la barabale, sa facA
orice.
Glasul lui mo§ Simion, rsthì iaraq, glumet :
Hai jupane... pune-ti ciubota ... Da
eu zic, d, s'o scoti pe cealalta, sa-ti raco-
re§ti piciorul AO... brava... Iacâ, mai
avem o palma de loc.
Apoi se Intoarse spre Tánase:
1a zii, fátul tatei, zii o haiduceasca,
sa-i mai treaca §i jupanului aleanul.
cantecul flacaului se Impra§tia deodata,
vioi, §i mládios.

Când ajunsera In marginea Thrgului . cra§-

marului nu-i venea sa creaza, ca cele cateva

www.digibuc.ro
 NITR'UN AN 65

pete albe ts casele, pe care le mai vhzuse cu

toate astea §i althdath. flanul cumnatuhti erh
in- margine de tot. 0 luarh la stânga, §i in-
trail, in ograda lui. Cumnatul nu erh
dar flhchii se apucarI, repede, s. descarce.
Jupânul Moi§I lephdh sarica, simteh o bucurie
mare, o multumire cum n'avusese inch. Se
piphi, ca 0 cum vroih sh' se incredinteze ch-i
Intreg. Mâna Ii atinse buzunarul care sunh
§i-i aduse aminte de bani, i deodatl, par'ch-1
cuprinse nebunia, se repezi la Malca, o
in brate §i-o shrutâ, o inhclu§1 de säruthri,
inganand :
Malc6, Mal* noi am ajuns, am ajuns
cu bine noi ne-am mutat, Illalch!
Ii veneh sh' joace, s. sarh, s strângh in
brate pe mo§ Simion, pe flâchi sh shrute
boii pe boturile lor umede.
Apoi se duse repede, clutd, printre lucruri,
luá o sticlh mare cu rachiu, spuse Malchi s.
acluch §i-o uleich, i veni iarhs, zicând ne-
vestei:
Tine Malch, s cinstim pe dumnealor.
Buun ! rhspunse bhtrânul.
bhurl toti, pe rând; atunci mo§ S.-
mion acrhog6 :
15009 5

www.digibuc.ro
66 EM. GIRLEANU

-- Deat ach se cuvine sil-ti si pliitim ra-

chiul ista, a ne-ai cinstit odatii, and am
plecat.
Crasmarul nu vroi sA, primeasa :
Vai de mine, bade, se poate!
Se poate! adAogg, Malca.
Dar mosneagul 1344 mâna In chimir,
scoase punga, o desert6 In palmq, si numAxii,
apoi zise:
Lag, n'avei grijä, a, de un rachiu
ne-a0 mai lasat dumneavoastrA, In buzunar;
ativh gologani tot s'o OBI. Iaa, na-O,
madama.
Si (Mil banii Malcii, apoi se 'nchinA, §i
zise:
Acù noi ne ducem. V'am pus cu ghine
'in Thrgu-Frumos! Mai rAmAi sAngtos 'mnea-
tale si balabusta.
Flgaii scuturarg si ei din cap:
Cu ghine!
Si d6durl sA, plece : dar mos Simion se
opri deodatl, se 'ntoarse, si, invartiadu-si pit-
lh'ria, smerit, zise crasmarului, cu glasul pre-
fäcut, tr4ând vulpeste cu coada ochiului la
flAcgi :

www.digibuc.ro
 INTR'UN AN 67

De eumva ili vm sa te mai intAi aiurea,

jupane, trimete-ne vorba, ea venim tot noi,
eu draga inima, sä te ducem.

www.digibuc.ro
 IN AcIUNUL CRACIUNULU1

Cum scApase pabarul din mána nu-§i pu-

Wit da seamá. Il luase plin eu a$, sq, bea ;
dar degetele lui srábite se vede ert nu-1
putuse .Vne, Ii lunee6 din mâng, §i se sfärmg
de podele In mii de a§ehii sticloase. Nepoata,
ElenuO, auzind vuetul din a treia odae, veni
ea o furtuná:
A, iar imi strici luerurile! pentru
asta te iu, pentru asta te hranese? Sg, e§i,
sh fugi din easa mea, netrebnieule!
Bátrânul MA, rAmase pironit locului, cu
(AIR tintiti la sffirmáturile de stic11.

www.digibuc.ro
 IN AJUNUL CH Is.CIUNULUI 69

Glasul /Agri mai ascupt, mai furios:

AO, imi faci in cilia.? Piei din ochii mei !
i pumnii mici, dar repezi, cádeau ea o
grindin6 pe spatele bátranului, care o lug,
speriat spre 110 :
Iart6-ml fetitá.
Nu te ert, fugi . . . s6 nu-mi mai vii,
nu . . . s6 nu te mai vg,d.
Furioasá cg, b6tranu1 merge prea 'Meet, 11
imbranceá ansa spre u§6. Glasul slab se
auzi jalnic :
Iartl-m6, fetitá, má duc, n'o sá má
mai intorc, numai iartl-m6.
Bátranul se trezi afará, buimácit, In pra-
gul bucátáriei. Se duse de-si luá' bocceluta
cu márunti§uri, tabacherea, §i, sgribulit, a-
puca, pe dup *. casa i e§1 pe portiO, deschi-
zând-o 'Meet, sá nu scartie. In urma lui strá-
lAtù scheláláitul unui cane, vi-n aceea0 vreme
u§a dela salq, se deschise, 0 glasul ascupt
táie linktea uliei:
Ia-p §i javra; plecap amandoi.
Cátelu§ul se asvarli cu desnádejde printr'o
ruptura a parmaclacului, ce-i slujeá la vreme
de nevoe, §i veni scancind langl stápanul
ce-1 uitase.

www.digibuc.ro
70 EM. GIBLEANU

qa se inchise in -zgnggnitul geamlâcului,

batranul rgmase in mijlocul uliei -acute
intunecoase. Ningeh, fulgii se scoborau
usori, de-abih se zgreau, dar le simteh lune-
carea rece pe obraz. In cotro s apuce? La
cine? Se intoarse: departe, in spre barierg,
ochiul de lurning al unui felinar clipeh som-
noos. Intr'acolo, in spre singurgtate. 0 lug
Meet pe drumul moale in care gheata i se
afundh. i se trezi in dreptul grgdinei pu-
bike, se alezg pe ban* BrAncluq se incolgcl
la picioarele lui, rgmânând amândoi supt cer-
nerea din ce in ce mai deasg a ninsoarei

Grigore Lupu trgise o viatg intreagg

www.digibuc.ro
 IN AJUNUL CFCACIUNULUI 71

de neliniste, de muncg, si de neintelegere cu

o fiintä care nu-1 iubise niciodatä. Pricepuse
aceasta a doua zi dupä, cununie; a doua zi
incä prea tarziu! Cum si-ar mai fi amintit
copiläria, cei cativh ani de multumire, cand ei
erau ascunsi supt greutatea celor cinzeci de tru-
da! Muncih, nevasta cheltuia; strangeh, dansa
risipea,risipg, in faptä, si in vorbä. Vai, glasul
acela ascutit ce-i desträmase auzul! ì &and a
murit dânsa, Ii pierisei puterea. Bätrân, aproape
särac, ce-i rämäsese de facut? Copil n'aveh ;
fratele i sora Ii murise. Luä, binisor cele
catevâ pärälute tinute ascunse, si le puse
mana nepoatei :
Iatä, ti le dan tie toate, tot ce am.
Ia i lutrusoarele. Numai sa-mi dai un colt
de odilmä in casa ta. Esti vlduvä, nici tu
n'ai pe nimeni, ti-oiu fi eu tata".
A trecut doi ani intr'o 1inite seninä
anii cei mai frumosi din viatä, lui. Ce fericit
era, cand se duceà seara la scoalä aducä
nepoteii, cei doi bletei care-I iubeau as-
cultau povestile. Le purth i geanta cu cgxo.
Par'ca mai intinerise. i nu cereâ nimic: in
toatä, casa prindeâ, un colt de odae si altul
de masä. Ranch putin, s aibá mai mult

www.digibuc.ro
72 EM. GIRLEANU

baetii; se sculh dimineata s pregateasca ceaiul

sau cafeaua baeti1or; se cu1ch thrziu ca
adoarma cu povestile lui,
In pacea aceasta träise numai doi ani. Dar
batrânetea 10 are, pentru cei ce o privesc,
neplaceri1e ei. Cat de sgâriat rasunl tusea
unui ba'tran, si cum Ili aduce, Doamne, arninte
ea, va yen" i pentru tine vremea horeaeli1or
obosite, Infundate, esite ca dintr'un rnormant!
mucul ígrii mototolite intre degetele In-
gälbenite i slabe, cum Ii imprastie rotocoa-
lele de fum ce-ti inneacl sufletul ! Nepoatei
i se pareh acuma c batrhnul fi ia din tine-
rete, c fumul tigarilor lui Ii furl din fra-
gezime. La fiecare vaete si suspine. Nu,
se säturase. Cine-1 pusese sa-i dea banii ! Dar
nici pentru chtivh gologani n'aveh sa se chi-
nuiasca toata viata, n'aveh sa-si inchida aerul
odáilor i s tirbeasca, din sanatatea copiilor ei.
In curând nu-1 mai putù rabdh: tot ce
faceh dânsul i se pareh el face rau, ca
raul II flptueste Inteadins. Cuvintele grele
nu tinuse vreme lungâ, se schimbara repede
In ocari; din odaia unde dormeh, ti mutase
patul in sala, din sala In salita din dos, si
In urma In bueatarie. La bucatarie s fumeze,

www.digibuc.ro
 IN AJUNUL CRALTUNULUI 73

la bucätgrie s mängnce; intr'o zi a trebuit

sg care apa; i de-atunci a purtat intr'una
cofele din ogradá la fântang. Nenorocul 1.1
pgsteh : sparse o farfurie, i întiai datl
lug o palmg. S'a dus si-a umblat uliele, erg
in toiul verei, doug zile, i inteo spre sears
l'au gäsit bgetii si l'au adus inapoi acasg.
In urmä a mâncat multe bätäi, de multe ori
a pornit sg nu se mai intoarcg. Dar dorul
de copii adus; de dragul lor indurg toate.
De data asta insg, s'a sfgrsit; decat A. se
intoarcä, mai bine va cere de pomang, va
dormi supt garduri. Mâta cruzime Ii rgnise
suiletul. SI fie aruncat ca un cersetor afarg,
in ajunul Crächmului!

Un gemät ingdusit al cânelui Il smulse din

gAndurile triste; sim0 o rgcealg umedg care-i
intrá In trup. Se sculâ, isi scuturg de pe
umeri stratul de ninsoare, i porni inapoi.
Hai Brgndus!
Cgtelul rebegit se lug pe urma stäpanului
sän. Strgbäturg din nou tibia pustie, acoperitg
de asternutul vgtuit al omätului moale. Akin-
sera iaräsi in dreptul casei; la poartg, bg-
trânul se oprl. Inca o umilire, i ar fi gäsit

www.digibuc.ro
74 EM. GARLEANU

patul de scânduri supt adapostul paretilor

calzi, aburiti de plit& eânele t§i ridica spre
el capul, par'ca 1-ar fi rugat, 1-ar fi sfatuit:
Hai stapane, nu-i mntiai date. Pe batran
II apucâ tusea, ti duse maim la gura, §i porni
Mainte fára sa-§i asculte indemnul sufletului.
ITWle incepura sa fie din ce In ce mai
luminate. In dreptul felinarelor fulgii lunecau
cu sclipiri de argint, §i caderea ninsoarei avea
cevâ, din lo§netul unei rochii de matase pur-
tata pe un covor. Oamenii, grabiti, cu legaturi
In mani, cu priviri bucuroase se strecurau
nerabdatori s ajunga pe la casele bor. i din
când In când tremurá, ea un clinebet de do-
potel, glasul unui copilas ce cânta Florile
dalbe". Din ce In ce cantecul vestitorilor se
impletea armonie dulce, venita de aiu-
rea, §i ninsoarea par'ca se prefacea lute() ca-
dere de flori albe, calde. atilt de calde §i mi-
rositoare ! Batrânul nu mai simtea frigul ;
omátul de pe umeri Il infa§ura ca un guler
de Nana; obrazul i se inviorase. Cu glasul
schimbat vorbl canelui: Haidem, Branclu§,
baidem" !
Dar iata de odata simte ca-1 inadu§e nu
§tiu ce, c i se uidìe un nod in gat care-1

www.digibuc.ro
 IN AJUNUL CRAQIUNULU1 75

inneac6; se opri locului, stätit eatevh clipe,

toatä, cäldura aceea din piept, tot näduful
Ii näväli in fa0, topindu-se, prin ochi, in
doua läcrämi fierbinti, ce-i lunecarä, repede
pe obraz. i se trezi plangand la auzul can-
tecului duios al glasurilor melodioase, ce-i
aminta de nepoteii lui. Tin dor desnaajduit
Il cuprinse, un dor neimpAcat, care îi in-
toarce pasii de ori unde, care-ti inmoae su-
fletul si-ti ornoar voina. i se intoarse. C6-
telul o lul bucuros inainte; bätránul, suspi-
nand, in urml.
In dreptul casei se opri, apoi impulse
binior portita; scartAitul balamalelor räsunä,
ca un suer. Inima bätranului svacni. Usa, dela
sali se deschise indatä. Ochii nepoatei II pi-
ronirä locului:
Mg, miram sä nu te intorci !
136tranul fAcit un pas inapoi. In aceeas
vreme, la spatele nepoatei, se auzirá catevh
oapte, rugämintea unui copil. Glasul rästit
de adineoarea se imblânzi ca prin farmec:
Haide, inträ!
Bätrâmil trecà pragul, i rämase läng6
usä, ingänänd atevä, cuvinte de multumire
ce esiau ca niste suspine. Nepoata se uitä, la

www.digibuc.ro
76 EM. GiiRLEANU

dânsul, ochii intor0 spre copii.

atunci, prin acea scaparare de-o clipa care
te face sa pricepi ceeace atata vreme îi fu-
sese cu totul ascuns, mama intelese ca ba-
tranul se Intorsese pentru copii, c pentru
dán0i Ii suferise palmele i pumnii, c5, nu-
mai pentru ei rabdase totul, ca lor le dase
sufletul lui stins de suferinta, §i ca-i iubeh
poate mai mult chiar cleat dansa.
Femeia se lag cuprinsg, de mila, 0 de o
adanca parere de rau:
Haide in sufragerie ... A §k... Scoate-0
surtucul; n'af §alul meu Copii, pune-ti un
tacam s manance i mo§u1.-
i'ntr'un avant de marinimie se repezi
afara, de uncle glasul ei tremurat rasuna
pana Innauntru :
Brandu, Brandu§!
Ii chem i canele in casa!

www.digibuc.ro
 Conul Andrei par'di nu mai trAeqte. Din
fap, i s'a stins mice urmI de via* ochii
lui, din care nu mai poate c6deà, o lacrimâ,
sunt douA ferestre ce dau in gol.
Durerea l'a impietrit, o simte cum i s'a inflpt
in capul pieptului. Rareori un öftat adânc
Ii scapg, ea o pasare chinuitg dintre gratiile
unei cu§ti. Cele mai de multe ori ins6, nici
acest rAsuflu de uqurare nu-I aliná; chinul ti
râmane inchis in suflet. Când cei de prin
prejur l'ar crede c doarme, bâtrAnul se Om-
deqte la coana Despina. Iii sufletul lui se dâ'

www.digibuc.ro
78 EM. GÂIILEANU

atunci o lupth crudg.: omul care se spovil-

due§te lui insu§ cerand ertare. Conul Andrei,
vinovatul, mArturiseste comului Andrei
duhovnicul.
... Am iubit-o pe Despina, am iubit-o
mai presus de fire, mai presus de Intelegere,
mai presus de mice In lume. Am chinuit-o,
dar pentruch-mi erh dragh, scumph ca lu-
mina ochilor. Dach am tinut-o zece ani in-
chisa In casa asta, dach nu o lhsam s iash
nici pn In cerdac, dad, o ascundeam cand
veneh cinevh, pricina a fost c o iubeam, o
imbeam... ochii ei, ochii mi se phreau
vinovati. Aveau o strhlucire blândh, ne'nehi-
puith, §i par'ch-ti fäggduiau totul child te
priveau. De cate ori n'am rugat'o sh nu se
mai uite aqh; s steie mai Incruntatg,. Chci
pnin ochi se marturiseqte §i dragostea i ura,
ca Ochii ei doar m'au robit.
ei m'au legat de dânsa... Ii spuneam, dânsa
vroia sh inâ asculte §i totu§, child 'Meer*
numai sprincenile se apropiau, Incretindu-i
fruntea, dar privirea râmâneh tot dulce, ispi-
titoare. Nu, nu puteam lash ca i alii sg, se
bucure de ochii mari, alba§tri, pin care is-

www.digibuc.ro
 OCHII 79

vorh tot sufletul eelei ce o credeam nrtscutii

nuinai pentru mine!" . . .
Dar mArturisirilor acestora, r6spundeh un
glas ascuns, i aspru : Nu, n'ai avut drep-
tate!" Insg, Conul Andrei cguth o desvino-
vMire in. cele ce-0 spuneh, o alinare :
... In intâiul an al cN,saloriei noastre, la o
petrecere, un prieten se inebuni dupa Despina,
la cea dinti privire a ei. A qtiut dânsa aceasta?
Apoi, a1tdat Uil vAr al men ; qi cu o alt'a
imprejurare ... Dar câte intampläri de aceste
n'agi puteh spune! In toate, ochii ei se prefâceau
in clii ce storceau, din sufletul meu, increderea,
pic6turá cu picAturl. Cat am suferit !" . . .
iar4 glasul Ii r6sunh Indársátnic : Nu,
n'ai avut dreptate!" i dupl ce Conul Andrei
râmâneh ngmeit, au inima rAscolia, incepeh
sh se îndoiasc i ansul, §i Orerea de ritu
11 mistnik. Atunci, se ru0 in sine, recuno§teh:
... Da, n'am avut dreptate; acum aqi luh-o
pe Despina cu mine, mi duce-o pretutindeni,
s6 se bucure qi ea de viata aceasta frumoasg,
cand e trit omene§te, curad, când ai,
sâdit5, in suflet, increderea. Ai lâsà-o sg, se
bucure de tot ce ochiul prinde in el dinafar5,,
de tot ce oglinda lui minunad' resfrange ea

www.digibuc.ro
80 EM. GIFILEANU

pe o alta lume ce o purtam in noi. Ah !

ochii ei !" ...
Dar glasul aspru rasarea din nou : E
prea tarziu!"
E prea tarziu! De ce cugetul cauth sá-i
qopteasca, in ureche, intocmai ca un bain, ce
i se plech spre fata sa-i rosteasca, numai pentru
el, cuvinte ce intrupau ape de durere gro-
zava. Degeaba, orice-ar fi %cut, povestirea
cadea lamurita, cuvânt cu cuvant, qi'n mintea
lui vorbele rasunau, ki durau prelung sunetul,
ca supt o bola de biserica :
...Stateai la fereastra, incepea glasul, §i te
uitai spre drum; un geamat urr se ridicâ
din pieptul holnavei, a coanei Despina. Te-
al Intors §i f-a zâmbit, duios. Ti-e mai
ram:?" ai intrebat-o ingrijat ? Nu, dra-
guta!" -ti-a raspuns dânsa §.1 iaraq te-a In-
Nurat cu privirea ei calda. Privirea ei care
nu putea, fi crunta eum doreai, dupa cum
nu poate fi amara mierea. Te-ai uitat mâniat
in ochii ei, In ochii pe cari §i. dansa §i-i
ura, caci qtia ea, din pricina lor suferise
atâta! §li atuncea, aducânduli aminte cum
te i-a inchis. Te-ai intors iar
necajeau,
spre drum; intr'un târziu ai intrebat-o :

www.digibuc.ro
 OCHII 81

Dormi draguta?" §4i nu ti-a raspuns. Ai

venit langa pat, §i, când te-ai plecat de-
asupra fetei albe, coana Despina nu mai erh.
Ai cazut jos. In urina, ai strigat Iertare!"
ai strigat §i langa groapa care inghiteh, pentru
totdeauna, ochii, carora nu le fusesera îngä-
duit s absoarba din lumina', ca altora. Ai
strigat Iertare" ! dar erh prea tárziu!
glasul tâceh, dar, undevh In adancul lui, sau
in adancul lumei, sau uncle, in care hau,
nu-ti puteai da seamä, sunetul cuvintelor
tremurh Inca : E prea tarziu" !..
Conul Andrei inchideh ochii, §i a§a, cu
pleoapele strânse, cu gándul indreptat spre
aceia§ parte, eauth sa intrupeze in mintea
lui chipul sotiei sale. tntai nu zäreh nimic,
era intunerec. Apoi incepeh sä joace ca ni§te
aburi de foc;pe urma ca un fum ce tremurh
u§or, §i din fumul acela luminos, incepeh sa"
se deslu§easca, par'cl venea spre el, un chip
alb, ca de sidef: gura mica, buza de jos putin
rasfrânta, fruntea mare, qi supt ea, doua lu-
miniti ce palpaiau u§or, ce catau sa se sta-
torniceasca, incremeneau putin, apoi fumegau,
sclipeau repede-repede, se §tergeau, §i de
prea multa vápae, ce râmanea par'cá pe urma
15639 6

www.digibuc.ro
82 EM. GkilLEANU

lor, conul Andrei päreh cä, orhWe, ca §i cand

s'ar fi uitat in soare, §i. nu Mai vedeä nimic.
.i iar strängea, pleoapele, iar eäuth sl prindä
privirea, ceea, mäcar o clipä, ,dar ochii nu
mai luau fiintä, ca o pedeapsä.'

Cele donä pieäturi de cer, pentru care su-

ferise toatä via:ta, pe care le visase noaptea,
la care se gândise din depärtare, care-i tul-
burase caul se innecau in ochii lui crunO, se
§terseserä par'cg, din mintea lui, pentru tot-
deauna ... tqi aduceä aminte de coana Despina
numai ea de o Bin-tä pe care nu ti-i Ingäduit
s'o vezi decât toatä, deodatä, 'Intr'o fulgerare.

www.digibuc.ro
 OCHII ea

§i atunci alergh prin casä, ca si cum lu-

crurile in mijlocul cärora dânsa träise i-ar
fi putut-o aduce din nou. Nu aveh nici llfl
portret al ei; se ferise totdeauna säri atArne
acolo, sus, intr'un cadru din care
dansa ar fi putut privi in voie pe toti. De
un singur portret mic al coanei Despina, ca
fatä, pe care dansa II purth uneori la gât,
intrun medalion, îi aduceä aminte conul
Andrei.
Par unde s fi fost? Itäscoleh dulapurile,
rästurnä sertarele, scoteä totul de prin
doar l'o gäsi. §i cum dorul 11 mistuià, intr'o
zi, Ii treat prim gaud cg, poate o scobordse
cu medalionul In mormânt. In zäpäceala aceea,
ìn clipele de durere, nu s'a &Ida la nimic,
nu s'a uitat decât la fata ei. i gânduri pä-
One, nebunesti, 11 Imbiau s meargä noaptea,
desgroape sicriul, sä, caute la gâtul moartei
icoana inchisä in clapele supt'iri de aur.
§i se blestemh c n'a avut copii, o fata, care
s fi mostenit ochii aceia stinsi pentru tot-
deauna
Ajunsese o umbrä. Aproap'e nu se mai
miseä. Nu mai puteh face doi pasi färä
sä nu-si simtä, räsuflarea täiatä. Cu pri-

www.digibuc.ro
84 EM. GIRLEANU

virile incremenite, urma'rind cevh, In gol,

pareh un orb, ce dibuie. Stateh mai mult
infipt, in coltul canapelei ce se adâncise in
locul din care el nu se mai urnea, ceasuri,
zile intregi. i de-acolo, din coltul acela, ca-
utá n-iereu inchipuirea alba ce par'ca se in-
firiph uneori.
Intr'o spre seara, intr'un apus de soare,
dincolo de geamurile deschise, vântul resfirà
prin aer frunzele ingalbenite; si conul Andrei
le urmareh caderea, fárá sa-si dele seama,
fr s gandeasca nimic, eu sufletul gol, ea
mintea. Deodata par'ca i se topi tot din-
ainte, sim0 cum i se sleiesc puterile, cum
se ducea la vale, ca pe o apa. Yrol sa se
sprijine, dar mâna Ii luneca strecurándu-i-
se in incheietura spetezei canapelei. i atunci,
se infiora, simtind c degetele au atins cevh
rece, rotund.
Ghicl; ca prin minune, vlaga Ii veni din
nou, si scoase repede mama, cu medalionul,
cázut acolo, prin eine stie ee Intâmplare. Se
ridicâ, merse, Incordat, pana la fereastra,
razimat de zi'd, se uita la foile imbinate de
aur ce-i aduceau, in sarsit, privirea coanei
Despina.. Vroì s'o vada mai repede, dar de-

www.digibuc.ro
 OCIIII 85

getele ii tremurau, se necájl putin, capacele

se desfácurá, i pe fundul unuia portretul
lipit, se deslu§i. Il apropiè, se uitA, bine,
cátevá clipe, ca §i cum n'ar fi putut vedeh
nimic. Apoi Ir4elese. Pe chipul luciu, mana
coanei Despina, sgáriase, ca A, nu se mai
poatá cunomte, cu varful unui ac,
clip6 de desnädejde, ochii. i coaul Andrei,
cázù In genunchi, plángând In hohote, pri-
vind jos, la foile de aur ce-i scápaserá din
mâná, i care, In cáderea lor, se 'nchise-
será, strangand Intre ele márturia unei ne-
fericiri.

www.digibuc.ro
 INTÄRZIATUL

In odaia alba, saldatk, de lumina soarelui

§i plink de mirosul sulcinei preskratk, printre
scorturi, Toader Nk, link stk Mug/ fereastrk,
§i Inflore§te cu varful cutita§ului codiri§tea
unui biciu. Nk. ltilk e un om ca de vreo cinci-
zeci de ani, zdravkn, cu pletele §i mustata
ckruntà, dar cu sprincenile negre deasupra
ocbilor alba§tri curati. E cel mai bogat sktean
din T6ndireni, §i cel mai vestit me§te§ugar
de skpkturi in lemn, din tot cuprinsul locu-
rilor acestora. Poarta, stklpii, u§ile §i fe-
restrele celor trei randuri de case ale lui, sunt
mimmi de lucru rkbdator §i indemánatic.
Cum stk, a§k la fereastrk, cu privirile Ontk la

www.digibuc.ro
 INTIRZIATUL 87

limba de otel a cutitasului care din cand In cand

fura, cateo sclipire de soare, de afará strabate
glasul dulceag al Manditei,nevastalui,o femeie
mica, i iute ca im titirez. Femeia striga gäinile,
chemärile ei rasuna, pána departe, de trezeste
pofta pasárilor din ograzile vecine. Se aud
bätai de aipi, cucurigul" vreunui cucos, trezit
din piroteali, i cloncanitul clostelor ce-s,i striga
puii. Incaltea In fata prispei casei lui
e un pi-60d : de pe supt hambare, din tufe,
din livada, pasárile s'au repezit cu gâturile
intinse i, ciupindu-se, sarind unele peste al-
tele, fugarindu-se, cautä fiecare sa Inghitä
gräuntele galbene de papusoi. Cate una mai
indrazneata ki face vânt pang, la pestelca
stapanei. Femeea se apärä, hasue, iar tuna-
untru NA:Etna zâmbeste multumit si se plead,
mai tare deasupra lucrului ce face.
Du pa ce arunca cele din urma, graunte,
Mandica, ohosita, decat tinuse piept atator
vietati, vine in casa, cu pasi ash de inceti,
ca barbatul Biel nu o baga de seama. Dar
cand, de slaba ce se simtek, se aseza, suspi-
nand, pe marginea patului, Naltila intoarse
capul, i, vázand-o atat de galbena, o in-
trebä speriat :

www.digibuc.ro
88 EM. GIBLEANU

www.digibuc.ro
 NTARZIATUL 89

Ce ai, Mandieo?
Ea raspunse cu glasul jurnatatit :
Nimic. Poate de oboseala. . .
se lasa moale pe spate. Atunci Nal-
tila sari, lua de dupa usa, cofaelul si o stropi
ell apa. Nevasta isi veni in fire, isi duse
mana pe frunte de sterse sudoarea ce-i bro
bonea supt par, si zise :
Nu stiu ce-oiu hi avand.
Apoi nu, zise omul, ia sa pun eu
call la carirta si sa mergem la vre un
doftor. Iaca, asta e a treia oara cand ifi vine
rau asa.
Mandica facù obositä :
Da lasa, Toadere!
Doar n'oi fi nebun sa las sa zácem,
acuma la batranate, cand trebue sa ne sfar-
sim zilele mu4umi0.
Naltila esi In usa si striga puternic :
Gheorghe ! Gheorghe, ma!
In tinda celeilalte case, din fundul ográzei,
se ivi un baietan frumos, ca de vreo doua-
zed de ani.
Batranul ii -ipa, atunci :
Pune- caii la brisca, Gheorghe, ca-i
rau iar matii. 0 due la doftor.

www.digibuc.ro
90 EM. GIRLEANU

BAietanul infra in casq, apoi dupa cAtevh

clipe se indreptA spre grajdul de vAlátuci.
In nrma lui ie§1 o femee tAnArA, §i o 1u spre
casa bAtrânilor. CAnd o vAzit N1ti1 o in-
trebA :
S'o dus bArbatu-tAu la cai?
S'o dus, tatA.
Femeia treca In ceealaltA odaie, In care
se gAteA, soacrl-sa de drum.
Peste câtevA clipe blietanul trase brira In
fata u§ei, qi sAri sprinten jos:
Unde-i mgmuca?
cand o vAza:
Pi a§A te lauzi. mam6 hai?
BAtrAnul prinse s zAmbeascA:
DA, tocmai azi sArbAtoarea, cand e horA.
Apoi, ducAndu-se in livadAl se intoarse cu
un brat de iarbA cositA, proaspAt, de-o puse
in bri§cl:
AO, s stai pe moale.
Pe urmA se uit la cai i indreptA cApi-
telul celui din stânga, mustrAnduli bgietul:
Pe vremea mea bAietii se uitau cu ochii
in patru.
BAletanul, ca §i când n'ar fi auzit, goni
un dulitu

www.digibuc.ro
 NTÂRZIATUL 91

Ho, cotarld !
Dar bgtrinul zambi iar :
Hai Gheorghe, ajutg, babii sg se suie.
Dupá ce lug h4urile, se uita la tineri §i
le fad% din cap :
Cu ghine!
DMA biciu, caii frgingntarg putin in loc,
apoi intinse §leaurile §i o zbughirg pe poartg!
In urma bri§tei se ridicg un nouras alb de
colb, in vreme ce biciul lui Nältilg pocneh
ascuOt din cand In când, pgná ce nu se mai
auzi.
In dreptul crasmei trebui sg opreaseg. Oa
menii 11 Intrebarg :
incotro, Toadere?
La tárg, Tguase.
Tocmai azi, bre?
IF rau, nevestii.
Taci !
au!
To0 se Inghesuirg imprejurul briqtei, ui-
tându-se la femeie; unii dintre ei se inglinirg
cg perdeau intr'o a§h, zi pe cel mai darnic.
Cel ce intrebase, o curmg :
Päi cu ghine, Toadere. Disearg când
te-i intoarce abate te pe ici.

www.digibuc.ro
92 EN. GAR LEA NU

in vreme ce drumetii cotirä pe dupä li-

vada bisericii, oamenii, care mai de care, ii
dädeau pärerea asupra boalei femeii. 0 baba,
chturäreasa satului, se amestech, aerie, in
vorbä :
Dä, dragii mátusii, daca nu-i sánátate,
degeaba-s bogätiile.
de fricA, sä nu päteascä cevh, cum i
se intâmplh de obiceiu cand veneh nechematä,
se strecura, binisor spre alt phle de oameni,
sä-si dee si pe acolo pärerea .
Nältilä iiitr In thrg, si dela barierä o luh
pe o ulitä läturalnicä, sä iasä la casa doc-
torului pe care-1 cunosteh de mult, de child
îi rupsese mana pe gbetuscä, iarnä.
Doctorul, un om gras, gat de ros la fatä
eä sAngele par'eä de-abia astepth sa-i sbuc-
neascä pe nas, Il cunosch indatä :
E he! lume noul! Ce ai? Ce veste?
Nevasta, dom'le doftor.
Ei, ce e cu nevasta?
Gogeste ca un puiu de curcä. Iaeä
ash gogeste pe picioare. I-o venit lesinuri la
inimä de trei ori. 'aeum m'am hotärht s'o
aduc, ssa" vedeti ce are. CI nu vreau sä, zacä
tocmai ach la bätrânete.

www.digibuc.ro
 NTÂRZIATUL 93

In vreme ce omul vorbea, femeia rámásese

mai in urmá, cu mana la obraz, ea §i cum
ar fi durut-o máseaua.
Doctorul o privi, li 1u bra01 §i o trase
In luminá; se uita la dansa, pe urina zise
repede :
Ia avazá-te ici, pe scaun.
Náltila se uita la clulapurile cu crÇi, privi
pe fereastra, 0, din cand in cand, trAgeh cu
coada ochiulni, ingrijat, spre doctor. Deodatti,
acesta ridica In sus capul, i Inceph s pri-
veasca, zambind, cand la femeie cand la
bárbat. Apoi râse tare.
Strapic/ boalg, !
chemá pe -táran :
Vin'aici, vin'aici!
Omul înaintâ prostit, farl sá Inteleagl ni-
mic. Doetorul 11 privl iar; deodatá 11 bátù pe
umár :
Halal, halal de 'tine!
Îi lul ciocul Intre degete, i uitandu-se pe
supt gene la femeie:
E insárcinatá
liándita duse repede manile la oeM i zise:
Ira!
Bárbatul rdmase locului In prada unei bu-

www.digibuc.ro
94 EM. G1FILEANU

curii ce-1 impietrise. Atunci doctorul îi trase

mu it umit din nou barbk.onul, qi apils6 cu-
vintele :
E insârcivata.
Femeia fAcil jar:
traa!
Apoi se'ntoarse §i'ncepii sit plitmgA ru§inatâ,.
Doctorul se apropia de târan:
Strapic român e§ti, bade!
Matilá se indrepta de §ale, bucuros, cum
poate mi fusese nieiodat tn via0: ti radeau
ochii. Apoi, de teama sg, mi se fi inqelat cumva
doctoru :
Da vezi, dom'le doftor, c6 de douiizeci
de ani n'am mai avut copii. Ain numai un
fläcâu.
Doctoral, Incantat de intamplarea aceasta,
incredinta:
Se poate, se poate §i dupa douIzeci de
ani. Pregâtete scutecele, mosule!
bätù peste obraz. Atunci 'áranul se
uita la nevasta-sa ì isbucni :
Dânsa plange! Poftim! Lag ea' domnu'
doftor o mai v5zut de éste.
facii din ochiu :

www.digibuc.ro
 ÎNTIFIZIATUL 95

O mai vg,zut dumnealui; nu-i a$h, dom-

'yule loftor?
Apoi, dupg ce gAndi puOn :
A vreh sä fie fath.
Pe urmg, cu siretenia omului care nu vreh
sh se deie prins:
De altfel btinuiam eu, da mi-am zis
eu : dh! tot e mai gbine s vadg si domn'
doftor.
insfirsit inceph sg caute in chimir, scoase
ciltevh hill:6i, lug una, o duse in luminti,
puse pe masg i o btitgtori C11 mâng.
Doctorul privi la suta de lei, mirat :
Ce esti nebun, omule?
Nältilig Mcit semn cu lama doctorului sti
rìtmâie locului:
Pentru ash veste, face . . . lash' eh' am
eu de uncle.
grgbit :
Hai, nevastli
intinse mâna, strânse pe a doctorului,
atilt de tare, eh, acesta ISi opri 1111 00t,

Afara, in ogradä, Nltiliu îi lug nevasta

si o sui binisor in briscg, apoi porni la pas,

www.digibuc.ro
96 EM. GAFILEANU

ca §i cand duceh un paper cu oug erh

fricg sh' nu le striee.
Cum ie§irg din oral, miriqtele se desfácurg
intinse, unele dupg altele, Ong in zare. Nici-
odatg par'cl in viata lui nu se uitase
cu atata dragoste la pamantul acesta pe
care-I cunos,teh atat de bine; apoi gändul
ii fugl la ogoarele lui pe care le muncise
atätea ani de zile, din sucul cgrora agonisise
avere. Dar avusese pentru ce munci, avusese
pentru eine agonisi. Si, cum uitase o clipg
bucuria care-i umpluse sufletul, 1§i aduse
deodath' aminte i trase repede laturile ea st
domoale mersul cailor. Se uita ingrijat la ne-
vastä, qi, gonindu-i o viespe de pe barijul
galben :
Zi aqh, fenieie, trebuie sä, ne gäsim
eumgtri.
Dar shrqul de ruqine al femeii înroì iar
obrazul Mändicgi vi-i ridicâ lacriinile in ochi.
Bgrbatul se necgji:
Ce Dumnezen tot plângi, ch. doar n'ai
fäcut moarte de om!
ineet femeia pe
Pe uring se pleeá, §i lu
dupg mijloc. Omul vorbia acum cu glasul po-
tolit, cald:

www.digibuc.ro
 iNTIFIZIATUL 97

La ce sh,-0 fie ruqine? Bucuria asta

ne-o cflt Dumnezeu, eh §i noi am fheut bine.
Am muncit, avem ce 164 slavh Domnului !
Omul îi scoase phlhria, ti duse phrul pe
frunte, apoi vorbi mai departe:
i eu sunt venit duph cincisprezece ani
pe lume mai thrziu de cum s'a nhscut sorh-
mea. §i-am avut noroc.
Thcurh amândoi: bhtrânul, privind câmpu-
rile, alintând din când In cand crupele cailor
cu biciul; femeia, se lini§tise cu Incetul, cluth
sh-§i dea seama de IntAmplarea nea§teptath care-i
rhscoleh viata din nou, care o infiorh din cap
phnh In picioare; se simteh din non mamh,
ca acum atâtia ani de zile In urml. §i par'ch
vrea îi aduse aminte de noaptea In
care, Intârziai, dormira In camp. In seara
aceea vorbise phah In thrziu eu Toader, pu-
sese multe la Cale; din toate phqile se 'fin-
prh§tih mirosul ierbei thiate, cerul erh senin;
niciodath, 1111-0 adusese mai bine aminte de
tinerete. i paech o lurninh se Meuse in su-
fletul ei In care se scoborAse fericirea; §i re-
pede 1§i duse mânile la pestelch de si-o des-
fheù eu toate ch n'o strangeh.
Caii mergeau Incet; se apropiau de sat.
15609 7

www.digibuc.ro
98 EM. GIRLEANU

CAM intrarg, printre ogoarele lor, zgrirg,' cele

doua stoguri marl de fan. Langg, ele se odihni-
sera, In noaptea aceea. BArbatul privl intr'a-
colo; ca i cand In minte i se perindarg, aceleasi
ganduri, se uita la nevasta lui, se apropiè
o sgrutA, usor pe obraz.
Peste catevh clipe intrau pe poarta
De departe se auzeau lgutarii. La crasnig,
erh hora. Cum mergeau intr'acolo, le esi pri-
marul in cale; omul, auzise de boala femeii,
si se apropia de briscg:
Ei, ce-i Toadere?
Atunci Ng, lag, se pleca, ti trase langg,
dansul, vi-i sopti la ureche. Primarul, rknase
o clipg locului, apoi îi arunca pglAria pe
ceaf i mugi ea un taur :
Noroc s de.a. Dumnezeu!
Pe urmg, zgrind pe preotul satului, Il
chema si pe el :
Ei, pgrinte, *lute Nästase !
cand se apropia popa, se plecâ primarul
acuma. la urechea lui. Popa dädii capul pe
spate, mai sl-i cadg, potcapul :
Aà da; zi, o sg, botez6m!
PtAin cam ameOt decat cinstise, incepa
sä radg, cu hohote:

www.digibuc.ro
 INTARZIATUL 99

St botezgm taid, sg botezgm.

Ia su4i-vg, dinapoi in briqcg, le zise
mergem acas1 sg bem un pgligrut
de vin.
Notarul, care erh si el pe-aproape aflâ
vestea, qi alergA, sg' o spuie la a10i. In cg-
rutg se mai suirg doi bátrâni; cocotati in
picioare se -ineau de spetele popei qi-a pri-
marului, i agh ajunserg la crkmg. Hora se
spársese, oarnenii stranqi In pAlcuri vorbiau
despre vestea adusg de notar. Mud vgzurg
bri§ca, o inconjurarg.
Ng ltilg se pled la urechea fiecgruia; de
cealaltá parte, MInd4a, zápácitg, ruqinatá,
trebuià sg povesteascg femeilor. Flgcgii ti
dgdeau coatele, fetele se uitau pe supt gene.
Copiii nedurneri0 dscau gura. §i pe de-asupra
tuturor glasul primarului mugi iar:
Hai, muta0 hora acasá la NI ltilg!
La NA hill! la mo§ IsTä ltilá! rgsunarg
glasurile.
Flgcgii inzorzonarg caii cu frunzare,
alaiul porni. Intgi cárua cu Ng hag, nevastg-
sa, primarul, popa qi cei doi -tgrani cocoVti
la spate; apoi, pe jos, in urmg, lgutarii
intreg satul. Pe la portile ográzilor,

www.digibuc.ro
100 EM, GARLEANU

eqiau de latrau scurt, ragqi0 pana ce copiii,

lasati in voie, incepeau sa-i bulgareasca. Un
mehenghiu puse iganii s inceapa Cântecul
Miresei" §i atunci porni un chiot prelung.
asudat, vorbeh In dreapta §i'n stânga,
ea un viteaz ce se 'ntorceh dintr'o Wane.
Mandica ii tergeh, nasul intr'una cu batista
norksei ce mergeh lânga bri§ca. Báiatul lui
plecase inainte s pregateasca cele tre-
buitoare acasa; le ieql in poarta. Tata-sau,
cand Il vazù, opri caii i zise:
Ma Gheorghe, noi botezam odatá !
flacaii glumeau.
Tin'te 'n pas, ma ista! Tin'te 'n pas
cu mo§neagul daca-ti da mâna.
Nora batranului se imbujora la fata gán-
dindu-se ca in curand ave s aiba §i ea un
odor.
cu câtivh fládi aduse un poloboc
cu yin in mijlocul ograzii §i-i &Aura cep.
Paharele incepura s treaca din mAna in mâna.
Jocul se incheiâ repede, §i 'n vreme ce flcii
frâmântau pâmântul, gainele inpânzeau. spe-
riate, tufiqurile. Primarul, preotul §i câtivh,
batrâni goleau la ulcele pe prispa; lânga ei,

www.digibuc.ro
 INTÁRZIATUL 101

Mándita ostenith se odihneh. Nltil, sthteh in

jocului si ziceh strightele:
Halal la cules de vii
fac jucä'xii
Dar un copilandru, cam trecut cu paharul,
Ii rhspunse ruOnos, aqh, cam de supt pälhrie:
mopegii la copii!
s'a pornit un rás, c s'a curmat jocul.
Iar Nhltilh se duse si-1 bhtit pe urneri :
Brava, tâch!
tii intorcându-se spre oanieni:
Ei, vh, place?
Apoi cum 11 inconjurarl toti cu paharele
intinse, Nitil îi puse mánile in olduri si
prinse sh-§i arunee ochii de jur Imprejurul
ogrkii, la cele trei ránduri de ease ce aveh.
Da ce te uiti ash, mo§ NAltilh? 11 in-
trebâ un flhchu.
N1tith îi dhdit phiária pe ceafg si
spunse fttr s zámbeasch:
D, in ista, chitesc §i eu unde-ar mai
fi un loc bun de clhdit, c de-o merge tot
ash, vorba bhietului, peste douhzeci de ani
trebuie sh mai ridic o cash ...
fiindch vorbise tare, se auzl, cu toath

www.digibuc.ro
102 EM. GlRLEANI1

veselia oamenilor, Ong pe prispl, i preotul

&la cu cotul primarului, i primarul Man-
_iar aceasta se uitth, bnluitoare la bqr-
batu-slu i scânci:
Ira! . . .
Iar jocul inceph din nou.

www.digibuc.ro
 UN OM DE ZAHAR

Conul Gavrilá Grosu erá cunoscut de tot

tárgul. Precupetele 1i ziceau : Moq Plácinte,
§colarii Mormolocul", iar prietenii : Zeul
pácii". i to0 aveau dreptate In felul lor.
Precupetele, pentrucá de ateori se duceh sá
cumpere zarzavaturi, conul Gavri15, t.§i Pceh
singur cumpáráturile, se alezá Intre movilele
de verze §i eling,, qi cádeá, placintd, 1ntrebánd
de toate, 0 nu se miqch de acolo ate un
ceas. colarii 11 vedeau zilnic, treand tot-
deauna pe marginea trotuarului, ca sá nu
stinghireascá pe nimeni, pA§ind 'Meet, sera,-
nând mai mult unei mingi ce se rostogo1e0e
deck unui orn ce merge, atát erá de rotund.

www.digibuc.ro
104 EM. GIIIILEANU

Metii Il lasau sa le ieie inainte, apoi iqi

qopteau: IJite mormolocul!". Iar prietenii,
acWia II cuno§teau mai bine. Prietenii II
aveau de pre§edinte la clubul Mr. Clubul
Independent. Il alesesera in urma unei lucrari,
in trei volume, ce facuse mare rasunet: Isto-
ricul cluburilor din Romania". De cand 1'1
aveau in fruntea Mr nu se pomenise sfada
intre dânii. Doamne fereste! Ce avek alta
preqedintele de facut decat asta: sa, nu se
supere nimeni, s'a nu ramaie nimeni nemul-
tumit. i nu-i putin lucru sa-i impaci pe
toti. Intrebati pe a1i pre§edinti de cluburi
de vroiti sa intelegeti Insemnatatea acestei
insu§iri a conului Gavrith Grosu. Pacea iqi
iirtinsese aripele peste clubul independentilor.
O singura data Zeul Pcei ti simtise pu-
terea in cumpána cu indarátnicia unuia; dar
1-a invins, caci aveh felul dumisale s. duel
lucrurile p6na la capat. Intr'o seara, doi prie-
teni se sfadisera o sfadá dintre acelea in
care mijlocesc manile: o palma sdravanA, im-
pra§tia liniqtea odailor, ca un pocnet de
pistol. Sfarqitul avea sa-1 deie rnartorii, un
duel se punch la cale. Puiule" draob mle!" ,
strigh couul Gavrila, cand unuia, and altuia.

www.digibuc.ro
 UN OM DE ZAHAB 105

AO! nici nu erh de vorbit. Cel ce mâncase

palma spumh, ar fi fost In stare sg därâme
lumea. Presedintele pgreh cg-0 pierduse din
Inrâurire. In sfarsit, se hotgrâ sg se duel acasg
la cel lovit:
Puiule, dragoste, lini§teste-te . . . se
pierde fairna clubului, numele meu. Pniu le!
Impáca-ti-vg!
Nu se poate, coane Gavrile, dumneata
n'ai vgzut ? A m mâncat o paling. Unul trebue
sg moarg ... Sau sg primeascä palma Inapoi.
N'o sg vreie dragoste!".
,,Atunci, duelul!" Pre§edintele se sco-
boil, amgrât, Ong jos, sg plece. Dar pe cea
din uring searg Ii veni o idee. Se Intoarse
gâfâind inapoi :
Stii ce? uite, primese eu palma, ici,
¡litre patru oehi. Numai sg sfar0ti odatg
Nu glume§ti ?
Uite, poftim.
Si conul Gavrilg Intinse obrazul. Celalt
ridica mâna prefleandu-se el vrea sg tragä.
Conul Gavrill inchise repede milli 0 a§teptâ.
Supgratul IAA, mâna In jos 0 zise:
Raide, In hatârul dumitale treac6,. Nu
cg . .. mi-e fricg, dar, dg, pentru d-ta ...

www.digibuc.ro
106 EM. GABLEANU

Multumesc, puiule! Ce crezi, ar fi .tipat

gazetele, ar fi vorbit lumea. MulOmesc. La
revedere.
pleca.
Seara cei doi lihrthgo§i par'ch nu se sill-
diserä, de când lumea; preedintele eise biruitor
de astä,dath.
Dumneata eqti Zeul Nell" Ii zise un
clubist, in urma acestei afaceri, i vorba se
prinse.
Conul Gavrilä Grosu erh insurat. Ce ne-
vasth! Sa-i fi vhzut alhturi te-ai fi frecat
bine la ochi s te lncredintezi de nu-i vreo
gluma. Ea dach aveh treizeci de ani, pe lângh
cei §eaizeci ai lui. i dach el semhnh cu un
mormoloc, dânsa phreh o qophrlh ce se stre-
curh cu mnmldieri repezi, sclipitoare. Cum
de-o luase; cum de-1 luase ? Nimeni nu puteh
pricepe. Se tritämp15, de multe ori astfel.
Impreund n'au stat decat o sApthmânä, §i
nevasta i s'a mutat In Bucure§ti. Conul Ga-
vrila rhmhsese in ora§ul längh care aveh
dar se cluceh In fiecare slpthinâng
sh-qi vada odorul.
Chlätorii care mergeau mai des pe linia
Rämnie-Bucureqti, 11 cuno§teau §i prin soinn.

www.digibuc.ro
 UN OM DE ZAHAR 107

Conul Gavrilh intrh in vagon intovheasit In

totdeauna de mhchitul ratelor, sau de coteo-
dhcitul gini1or, ce le purth in panere. Ajuns
acash, nevasta i copiii ti ieseau inainte, la
scar& De abih Ii puteh cuprinde In bratele
lui scurte. Lucru ciudat, ori chte gini, ori
cate rate aduceh, pe nevasth-sa o ghseh tot
slabá. Mhnânch, fetita tatei". Mânch, dar
pe semne ch ash ti erh felul. Conul Gavrilh
habar n'avea cum se trezise, dinteodath, cu
o puzderie de copii. In sase ani cinci. i ce
copii! Toti frumosi. Ce bine e nu-mi sea-
mhnh mie" spuneh dânsul, mhndrindu-se eh'
top aveau din frumusetea mamei. §i ce des-
tepti ! Il lhsau cu gura chseath. Milich erà
de trei ani, nu mai mult, i tià numele
tuturor celor ce veneau in cash'. Numai ce-1
auzeai vorbind singur, cum vorbesc copiii,
despre cutare sau cutare.
Niste prieteni ai mei", rhspundeà ne-
vinovat sotia. Conul Gavrilh luh bhetelul in
brate, inhduseh in shruthri. Erh de spe-
riat ash tinere de minte. La destepthciune Ii
semánh lui, nici vorbh! Child veneh acash,
telegrafià cu doua zile mai inainte, ca
nu-si stinghereasch nevasta. Ce, e glumh, sä

www.digibuc.ro
108 EM. GiRLEANII

vie einevh, hodorone-trone, intr'o easg, intr'o

easa eu einci copii §i o gospodârie ea a
nevesti-sei? Poimâni sosesc" telegrafia, §i ne-

vasta se grAeh sá rgspundh: Vino". Bum-

nealui impachetà ratele, gâ§tele, §i haide la
Bueure§ti.
Niciodatâ, nuli e§ise din ealea asta.
Numai asthzi §i-a eäleat obiceiul. Cum stà
la prânz, primi o telegrama: Vino numai
deeát. Cel inthi tren. Interesul clubului".
Pentru D-zeu, ee se intAmplase? Interesul
clubului ! La 5 erh in tren, la 9 seara in
Bueure§ti, la 10 se intálnl eu prietenul ce-i

www.digibuc.ro
 1RsT OM DE ZAHAR 109

telegrafiase. Erh vorba despre un biliard nou-

flout ce se vindeh pe un pM de nirnie.
Bine drag* peritru asta m'ai chernat!
Interesul chibului, coane Gavrilh.
Si-1 incredinta numai cleat
Apoi Conul Gavrilá trimise rhspuns ne-
vestei ct e in Bucuresti, la hotel, si eh vine
a doua zi pe la 10 sh o vada. La 10 sosi
acash. Ca de obiceiu, nevasta CU copiii
in cale.
cum conul Gavrilh se preghteh sh urce
schrile, nevasta îi spuse:
Bine, dragá, de ce n'ai venit de-aseará?
Conn] Gavrilh rhmase o cliph cu gura &As-.
cath, minunat de ash intrebare. Apoi ril-
spunse:
Se puteh, dráguth, se puteh sh fi venit
dach nu-0 telegrafiasem de cu vreme?
?"i sul schrile, 'Meet, gâfâind, vorbiad in-
trethiat :
Se puteh . . &di nu-ti telegrafiasem . . .

s'ar fi putut ash ceva, drágutá!

www.digibuc.ro
 O/A MILOSTIV

Ei, neicA zise el.

Iar na§u-säu ii räspunsese färä Inconjur:
Ascultä-mä ce-0 spun eu : nu fii papa-
lapte; du-te la conul Mitica Limbg-dulce, ca"
altminteri mergi la purárie cu mânile In bu-
zunar. . . Du-te la el; .0-o face el ce 0-o face,
§i-i scápà. Dä, ti avocat mare, Ii om cu trecere,
vi-i d'ai noqtri, din popor.
iatä-1 acum pe Ghi0 Pa§aläu mergand
la deputatul §i avocatul Mitica Limbä-dulce,
care are casa in strada Iustifiei No. 5, §i
care prime§te intre 6 i 7 seara, chiar Du-
mineca §i särMtorile.
Diminea-ta fusese o zi frumoasä, soare §i

www.digibuc.ro
 OM M1LOSTIV 111

cald, adeváratä zi de inceput de primavara:

e pe la mijlocul lui Martie. Ghita Pasa lau
qi-a facut glietele, vi-a scos pestelca de piele
de caprioara, a inchis sticla cu mastica de
Hio, din care numai dumnealui turnh la mus-
terii, Infasurat gâtul cu o legâtura rosie,
a luat pardesiul, palaria cea tare, si a ple-
cat. Dar iata, când nici nu se astepth,
ea' de atAtea ganduri n'avusese vreme sa se
mai uite spre cer se trezi, pe drum, ca
incepe s bureze. Dracul s'o ia de ploaie!
Poftim ! asta-i trebuih? . . I se strich lustrul
la ghete, i i se muih palaria. . . Pang la
avocat mai erh doar o bucata buna. De
abih e in strada Mitridate, si Oa, in acea
a Iust4iei mai aveh de strabâtut doua: a
lui Gambetta si-a lui Popa-Prescurk . . Iuì
pasul. Ploaia se 'nteeh i, dupâ câtevh clipe,
auzia, cu groaza, cum ii lipiau picioarele in
apa strânsa, repede, prin adânciturile lasate de
sfarmate ale trotuarului.
A ajuns. 0 casa la strada, cu o poarta
mare, de fier. Inainte de a intrà in curte,
Pasaläu se opri privind 'n toate pârtile
daca nu-i vazut, apoi ridick repede, picioa-
rele pe rând, le sterse cu cele clouâ colturi

www.digibuc.ro
112 EM. GIRLEANU

ale pardesiului, i, incet-incet, sul scrtrile,

gallind, ea si când ar fi ciicat potii. Bâtir
mai .intgi In gearn; clar in sala lurninatA, str6-
lucitor, nu r6s6r1 nimeni. Atunci isi aduse
aminte de sonerie; se uitâ, cauta. 0 gitsl,
e la 'ndâmanl, in stanga, langl usorul
dedesubtul unei th,b1ie, pe care, lui Pasaldu,
i se päru c scrie curaj!".
intr'adev6r, riclicâ mana, de-abià atinse
bumburuzul alb, si-si trase degetul ea i eand
s'ar fi fript.
Usa din6untru, dela salâ, se deschise, apoi
cheia se 'nvarti i 'n broasca uii cesteilalte,
si un fecior, in livrea, se pleeil, putin, ca
cand i-ar fi fost friel sg, nu i se umezeaserl
frizura de aerul pay de afar6:
Poftiti, domnule!
Pasakiu nici nu. apuca s p6seascl bine
pragul, i feciorul II i descheih la palton,
in aceeas vrerne in care Ii smulge i pAlA,ria
din cap; apoi, intorcându-1 in loe, pe
ca pe-o prtpus6, IL desbrâca, 16sandu-1 in
redingotg..
Pe urmä feciord se inch* mai adánc:
Mt rog, poftiti!
Îi lu6 de mijloc, ti trecir printr'un antreu

www.digibuc.ro
 OM MILOSTIV 113

lustruit a§a de tare, c6 lunecâ de doua

ori, pe spate, apoi, II aruncâ intr'un sa-
lon. Paathu rämase buimac, tu mijlocul
odäii Imbräcatá toatä in albastru, cu oglinzi
mari, drepte, de sus Ong, jos, cu douä po-
licandre atárnate de tavan, o luminä or-
bitoare. In oglinda din fatä, omul se värza
bine, de0 la 'neeput nu-i venea sä, creadä
cg e el. Pentru intáia0 daVii, se privea
treg, bine qi amänuntit. Niciodatä nu se
väzuse atât de subtire, cä par'cä redingota
mäslinie el o crezuse neagrá cum e cär-
bunele ti ineà oasele strânse la un loc,
sä nu se risipeaseä pe jos. i nasul lung,
i se scoborá, a§à de adus ing,untru, de várf
spre gurä, ca un c1e0e ce-ar fi vrut sä-i
smulgä ceva, cuvintele care acum simteà
el bine cä n'o sä-i vie pe limbä. Ochii ste*
dirunt; sgribulit.. . Tare 'nbátrânise!. . . I se
pärea cä-i la un vrájitor. Atka sclipire, de
sus de pe pereti, de jos, Ii fácea räu, II ame-
tea. Pa§alän se uita, prin prejur; chiar lângä
el erh, un pit; indol incet genunchii 0 se 164
u§or, pe marginea scaunului. Deodatä, In trei
oglinzi, alti trei oameni, se läsará odatä cu
dansul, ca ni§te umbre ce-i urmäreau 111i§eä-
15609 8

www.digibuc.ro
114 EM. GIRLEANtl

rile. Pas,alilu ritsuflft adAnc. . . Cine-1 pusese

sl vie la tin avocat a0, de mare! Par' crt-i
incolOse in minte un gand: s'o qteargl
mu§eL Dar u§a se deschise din nou, si-un
alt fecior asta imbrâcat In negru Agri
in prag.
Dumneavoastr6 vroiti s vorbi0 en dom-
nul avoeat?
Paqaläu se gAndi ciii doar la asta venise;
uJigIÌiì mai mult decât râspunse:
I-Iâhâ!
Atunci, poftim dincoace!
*1. omul iar 11 lug, de spate, II duse bini§or,
pe covorul moale, pe care Pa§algu, din pre-
vedere, se ferea sa nu mai luneee ea 'n sail;
§i pe o alta u§6, intrA inteo alta odaie:
A§teptati!
Ramase iarl§i buimac, In mijlocul sa-
lonului mare imbracat in mobila ro§ie, cu
tricheluri In páreti, i cu oglinzi rotunde,
atârnate plecat, sus, hick odaia se arata
in ele pravalita, gata-gata sa se rastoarne.
lui PalalAu din non ii veni sa creadä
ca viseaza. Iar se meza pe marginea unui
âlt. Dui:a cateva clipe se 1inisti, §i rasufla
mai u§urat. GrAndurile i se mai limpezira, qi

www.digibuc.ro
 OM MILOSTIV 115

atunci Ii trecii prin minte vorbele lui na§6-

situ : Ti-o face el ce ti-o face §i te-o scoate
din Ineureäturl. . . §i el.. . de-ai no§tri. . .

din popor! Aa e, i-o face conul Mitic6

Limbá-dulce ceva. E deputat. L-a votat
doar de trei ori, el, Ghitá Pa§alti,u, crâsm.
. .Un scártAit, §i de unde nici vish, se
deschise o altá usá ca ruptl din párete,
feciorul Il Intrebá, de douá ori, pánil s6 pri-
meascá ráspunsul:
Numele dumneavoastrá`?.. Numele dum-
neavoastrá?
Ghi... Ghitä, Pa. .
Palaláu!
Feciorul Intoarse capul, §i arunca vorbele
ea dintr'o goarná, dincolo In odaie!
Domnul Ghitä Paqaliiu! . .
Pe urmá se Intoarse de-1 chema :
Poftiti mg, rog...
Merse ca tras de-o sfoarg, intra In a treia
odaie: numai scaune, canapelute: ro§ii, gal-
bene; ioglinzi, §i. .
A§teptati putin.
Omul rámase o clipit locului, si cum IO
treceà mitina peste ochi, sA ieie de pe dân§ii
ca o perdeh ce-1 Impiedich sit vadá, un brat
11 Impinse din nou. 1-ar feciorul. Tree* deo-

www.digibuc.ro
116 EM. GIRLEANU

data in alta Incapere, statura feciorului se

qterse, §i 'n fata lui Pasalau rasari, ca din
pamânt, un om scurt, burtos, chel ca 'n palma.,
incât capul lui pareh ca-i un alt glob
se
de lampa supt care ardeh o lumina la fel
cu cea din mijlocul odaii, de sus, ce arunch
rotogoale, clatinându-se; §i supt globul acesta,
doua scântei ascutite: ochii conului Mitica
Limba-dulce, chiar domnul deputat §i avocat.
Pa§alau II cuno§teh, II auzise vorbind, 0
totu§ i se parea acuma ca nu-1 vazuse in
viata lui. Vroi sa se inchine, sa zica: sarut
'MI-la!" dar nu putù macar crâcni.
Avocatul il apasá de ulna'. :
Stai, suflete.
i, fiindca Pa§alau taceh mereu, conul Mi-
tica incepù sa-1 intrebe dulceag:
E§ti din coloarea noastra?
HAM, saft mama . . .
Bine; tare, tare bine . .. Eti .. . eti. . .

negustor? Cu ce te ocupi?
Paqalau inghiti, mai ha suflet:
Cârciumar . . . coane Mitica.
A-ha! . .. cArciumar. la* domnule un
negot, un pert fain! Cu cArciumaritul faci
bani, §tii berechet, colea.

www.digibuc.ro
 OM MILOSTI V 117

avocatul incovoiâ palmele una peste alta,

fäcându-le scoicä, cântärind In aer, ea §i
cand ar fi tinut o pungá grea.
Crapnarul Incepù sä se simtä mai la largul
lui .

Sär't mâna ... nu prea, acum nu prea...

ardatg,... e, i oamenii au mai calicit...
Dar conul Mitica ti 1u repede vorba din
gurä :
Ori-§i-cum, suflete, orili-cum, tot eg§-
tigati bine . . . Uncle ti-i cârciuma?
In Plopii cu sot". la colt, In fata
Henglierigiului . . . cum o iei la barierä . . La .

dreapta, cand mergi In colo... la stânga . .

Mud vii Incoace . . . Bun loc . . . §1i . . .

Av ocatul t§i scoase batista trecii pe

fatá, rgspandind un miros de Ideal", par-
fumul dumisale; apoi, a§à, intr'o doarä:
Trebue iasg, zece mii de lei ca
popa . . . cinci sute pe lung, . . . Ehei . bung,
treabg . . .
Dar, fiindcg, Pmaläu se pregkeh r--
spundä, could Miticg, nu-i dete vreme
ceapg, se lovi cu amândoug, palmele peste
genunchi, se plecâ putin inainte, i, gräbit :
Ei, chestiunea, chestiunea noasträ

www.digibuc.ro
118 EM. GARLEANU

Omul nu pricepii:
Ce e? ce daravera ai? Il mai Intrebâ
avocatul.
Cra§marul se a§eza pe scaun, cauta
aminteasca cele clinth,i trei cuvinte cu care
incepeh sä-§i povesteasca, de-o saptamana,
tâmplarea la toti, cuvinte de cari celelalte se"
tineau lant, §i incepit:
N'ai s crezi! . Nici s m On-
desc, a§à sa am parte de cevá pe lume, nici s ma
gandese, nici dumitale prin gand sa-ti treaca,
ma rog, c fusese cev pregatit de mai nainte.
Eu n'am cu nimeni nimic,. Un sfrijit ca
mine sa-1 doboare, da §tii, &ate() lovitura.
Vine In cárciuma qi cere un chil. --Bine, îi
dan, da banii, ici, pe tejghea. O ve§nic
!Jame, §i bani canci! Platete un chil
D'a venise traznit de-aiurea; eä cine nu-1 tie
pe Mitu Becheru, din Zlatari? S dai i sa
fugi! Asta pa la cloua dupa douasprezece
zina. Beh chilul; dau altul ! Bine,
altul; da, banii pe tejghea. Nu, ca el nu da,
banii. Mai!" zic, banii, altfel nu-ti dau".
Ba sa-mi dai stric tot . . ." i
n'apue bine sa-i prind vorba, §.1 pleose" ih
dona sticle de borvit de pe tejghea í le la-

www.digibuc.ro
 OM MILOSTIV 119

te§te pe du§umea. i d sä, se ducä. Pe mine

mä tineau bani Dumnezeu §tie cum ...
Mi se ridica sângele la cap, -pun mAna pe
stinghiea cu care proptesc u§a, §i-o arunc, sä-1
ologesc Dracu §tie cum am aruncat. Mi
se suise sangele la crier. ... Il pocnesc 'in cap,
drept in ceafá, §i pac! se 'ntinde Becheru meu
la pämânt. Sknge, návalä'; du-1 la 43-ital
Vin oamenii, sectia, hai la politie . Mai LIM
unuia un leu, celuia doi, scäpasem. Da Z6-
Indu, Toma Zäludu, celui de i-am luat vinul
cel ro§, de supt nas, aci un an, a 'nvätat
pe nevasta lui Becheru, de necaz par-
litu §i m'a dat in judecatä
Räsuflarea carciumarului se curmA
§"ach vii s te apär.
Avocatul mai stä, putin pe Onduri, apoi:
Greu... oricum, o palmä-douä, mergeh
sä-i fi dat. Dar capul? Ha? ... Capul, ea
mai fragedä parte a trupului §i cea mai pre-
tioasä. Ce facem? Ce facem cu capul? . . .
Greu, sutlete, neicä ... am uitat cum îi zice.
Pa§aläu, Ghitä Pa§ ...
Greu, neicä Pa§aläu...
Avocatul i§i dädù mâna peste frunte, ca

www.digibuc.ro
120 EM. GIRLEANU

§i când 0-ar fi ridicat párul, se frecâ, pe fatá,

apoi, repede:
i, dar pentru dumneata . e§ti din
coloarea mea, oiu face totul.
Apoi 0 mai repede, a din treacht numai,
asezând piste hhrtii :
Scoate cei cinci sute de lei ce spuse0,
câ, mi-i dai, vii poimane, mergem inpreunA,
sg, vedem and e termenul .
Pa§aläu IngAlbeni. Chnd spusese el de cinci
sute de lei? Nuli aduceh aminte. Se z6pAci,
se sculh, Iii picioare i bhigui:
Sâr't mhna . vorba-i c n'am . . . de
cat optzeci de lei, coane Miticá . .
Avocatul increti fruntea.
Ei frate paech zise0 . tii.
vroisem, pentru dumneata . Altfel eu nici
nu fac afaceri de astea . . mici. Eu nu i-au
cleat dela o mie 'n sus .. . Uncle am vreme,
domnule Pmallu? . -Uncle am vreme sh mâ,
ocup cu toate bagatelurile? . Pentru astfel
de sume nici n'am deschise rubrice in re-
gistru . S6-0 arlt.
Avocatul intinse maim, prinse bumburuzul
cloputelului de pe biurou, Il invarti, §i

www.digibuc.ro
 OM MILOST1V 121

raitul prelung aduse pe un tan6r roscat,se-

cretarul domnului avocat.
A.dù regiarul de afaceri! Ii porunci.
Secretarul se Neù nev6zut, si peste o clip`a
veni cu o condicg mare, legata In piele verde,
cu marginile aurite, o lAsâ pe biurou si se
duse. Avocatul o deschise, intoarse cea dinthi
foaie, de matase, care fop" ca o rochie, apoi
fásfol repede, se opri i arätk cu degetul:
Uite, azi spre pild6 . uite, domnule
Pasal6u . . . n rog . 19 Martie
citi .

incepA s si1abiseasc6:
Pro-ce-sul domnului . numele
nu te priveste, trecem mai departe; a$h:
ce-re-re de punere supt interdictie . Uite
ici ... la coloana asta: Onorariu: 4000 de
lei, dou6 mii incasati. domnul...
hm-hm-hm-hm... in-ves-ti-rea cu formula exe-
cutorie... 2500 lei, incasati ... Mai de-
parte: Fratii pentru iesirea din indiviziune,
5000 de lei . dom-nule Pasalgu .

Apoi inchise condica si se tntoarse 06tre

cârciumar:
Ei, unde sä te vAr pe dumneata cu pa-

www.digibuc.ro
122 EM. GIRLEANU

tacele dpmitale? Uncle? Pentru numele lui

Dumnezeu, unde? . . .

Si incepit a se tangui:
--- Ce sl fac! ce sa fac! . ..

Dar pe semne ca o ideie fericita ii stra-

bátù mintea. Se lumina la fata:
Stii ce? . . .
Avocatul suna iar. Secretarul sosi:
Cat ai zis cl ai, suflete, intreba coma]
Mitica Limba-dulce pe cra§mar.
Optzeci de lei!
Conul Mitiea poruncl mai Intai secretarului :
Domnule secretar, ia a§ti optzeci de lei
dela dumnealui ... pentru cheltuieli de can-
celarie.
Apoi, cu hotä'sarea omului care §tie sa-§i
calce pe inima, bath pe Pa§alau prietene§te
pe umar :
Te apar de geaba!

www.digibuc.ro
 fLURNICA
In mahalaua TUArasilor toti II cunosteau
pe Ion Cuhulea. Näscut si crescut acolo, träind
cincizeci de ani fn sir numai pe loud acela,
nici nu puteh fi altfel. Copiii, dela vrAsta de
sapte ani, cand prindeau sq, Inv* carte, pe
l'AngA scoalä, mai stiau unde-i biserica si casa
lui Cuhulea; iar biserica erh mai greu de ne-
merit deck cäsuta mosneagului. Dinteun bor-
deias prizärit, locuinta Cuhulestilor la 'nceput,
astäzi mosneagul clädise, din munca lui, patru
odgiti, cu päretii imbräcati pe dinafarg intr'o
perdea de iederg, care fluturà, la cea mai mid,
bätaie a vântului, ca un fald de steag. kii
cum erh, pe un vitirf de dâmb, din or'ce parte

www.digibuc.ro
124 EM. GIRLEANU

a Ththrasilor puteai privi drept In ograda lui

Cuhulea.
La inceput Cuhulea a fost paraclisier un
sir -intreg de ani, apoi, la bAtrânete, s'a läsat,
§i acmn sthteh sh se odihneasch. Om scurt,
ciolhnos, purth mustAile rase §i, cum erh
sphn, mai nu i se cunosteau nici sprincenile.
Numai ochii alba§tri §i totdeauna speria0 Im-
prh§tiau cevh neobipuit peste fhta lui. Erh
morocános, rar intrh In vorbh cu cinevh, §i
atunci douh-trei vorbe de schimbh, athta, in
portith, apoi repede se trágeh, ca ariciul,
ograda lui. Dechteori treceai pe la dânsul, Il
vedeai, printre parmaclâc, stand pe varful pi-
cioarelor, privind vreo floare din grIding,
sau la vreo ghinh ce scurmh. Asta erh pa-
tima lui Cuhulea : s priveasch, sh se nite cu
deamhnuntul §i indelungat la chte cevh
patima omului care trhie§te singur, §i are rá-
gaz s vada i s gândeasch.
Stäteh ceasuri intregi In fa0, unui tran-
dafir sau unei garoafe. tià fiecare floare child
s'a desfäcut din. boboc, §i aproape vedeh cre-
scând or'ce tulpinh din grádina lui. I.Trmgreh
cu ochii lui rotunzi toate vietMile din ogradh:
§ta e gäina bogbeta" nu se oua la 1111 1.0e

www.digibuc.ro
 FURNICA 125

cu celelalte, cAzi. o Ondeh Sura", o nado-

leaned, pestriO la pene, §.1 o eiupeh de ereast6
pg,n6: i-o insAngerh, de aceia o 16sh s6 se
ou6 16E10 gard., inteo tufA, de brusturi, iar
iarna in pod, dupa horn. Cuno§teh prieina
du§mlniei dintre cânele lui §i eel al veci-
nului. Nu el-A, frunzg care s`á eada, nu erh
crengut6 care sA se usuce, farA' ea mopeagul
s'a.' nu se intrebe §i sA nu cerceteze cum qi ce
fel se intâmplase luerul.
§i din pricina asta Ii §tiau cu totii de fric6.
Mai cu seam6 dela intamplarea eu banii lui
Alma§u. Acestuia i se furase ni§te parale,
tot ce steansese §i el o via0 intreagg, vreo
doua, trei sute de lei. S'a plâns bietul om la
WO, §i atAta erà de anArá't c'a venit §i la
Cuhulea sa-i spuie. Cuhulea 1-a ascultat, §i pe
uria, i-a vorbit a§h, ea din senin :
tii cg, pe Arghir 1-am v6zut cump6-
rand eri o gging?
Alma§u rAmase eu gura elscatá: ce-i vorbeh
el §i ce-i rIspundeh mo§neagul? Dar acesta
adaogl:
§i de ziva lui a fgeut chef stra§nic.
Cum Alma§u stIteh tot ea picat din cer,
Cuhulea dh'clù mai de-adreptul:

www.digibuc.ro
126 EM. GIRLEANU

D1, and mqnânci o viatA 'ntreag6 borq

cu §tir, §i sai deodatrt la ciorb6 de Ong...
Apoi se lepAd'A :
-1- D, eu nu zic... numai ti-am spus,
omul dad, are ochi trebuie s yacht
PAguba§ul a 'nteles, a cercetat §i a Osit
ce mai rA,m'a'sese din bani, la Arghir.
Intr'o iark cum 1.4tranul urmgreh ea pri-
virea o gânganie ie§ità' luminA, ca s vada
la fa'dvdcina drei flori fi avand cuibul,
85, i-1 starpeas* II striga' la etplaz un baie-
tan, unu Ilie Träsnea, scriitora§ la perceptie:
Mo§ Cuhulea, mo§ Cuhulea!
Alo§neagul nu se mirk dar la urma urmei
dup'a' ce dete de locul ganganiei, Intoarse capul
§i IntrebA:
Ce-i?
Apoi... ti-a§ vorbl cevà.
Zi!
Vin' aici !
Ei! c multe-ti mai trebuie!
bA,tranul scoborà Inceti§or prtnit IângA
bAietan.
Ce-i?
Mo§ Cuhulea ti-a§ spune cevk da...,
sä nu te superi.

www.digibuc.ro
 FURN ICA 127

Da. zi odata, baiete.

ITite ce-i : pe Snlaranda, pe vara-mea,
iar a alungat-o barbatu-sau. A batut-o §i-a
gonit-o din casa. Sfátuie0e-1 i dumneata, mo§
Cuhulea, poate-o priml-o, c'a bgtut-o degeaba.
Cum vorbian a§à, numai iata §i femeia,
Smaranda. Si, cum auzise cele catevh cuvinte
din urmg, ki duse pestelca la ochi i 'ncepù
sa spuie, printre sughiOrile de plans :
Degeaba ; c nici moarta nu-i mai intru
In casa.
Pupa ce-0 §terse ochii, ea sä deie loe celuilalt
rand de lacrimi, urma :
Mai bine m'oi vara sluga undevh, sa-mi
caqtig o bucatg de pane, s'o pot mama fara
batai... Iva te-oiu sluji pe dumneata, mo§
Cuhulea. Zu te-oi sluji, numai pe mancare.
Mopeagul tresari, masura femeia din cap
pang 'n picioare, ti privi rochia gi i se parù.
curata; po1et4a parca nu-i erh wing 'n ace
ca la cele lene§e, erh Incheiatä in nasturi; In
picioa re, pantofi.
Repede, ea Intr'o sclipire Ii trecù pe dina-
inte batranului toatä viata lui de singuratic.
Trebuih sa se &Idea sea :

www.digibuc.ro
128 EM. GIRLEANU

Uite ce e, zise insar§it, vino mane pe

la mine, §i-om vedeh, orn vedeh.
Bdetanul i femeia plecara, iar Mtrânul se
duse Ill casa, 1ut un cutit si se intoarse in
grdin s sape la tulpina rozetei unde se
dusese chiftirita. Cum sal* nerabdator sa deh
mai repede de jiganie, deodata îi aduse aminte
de femeie. §i cum desgroph tarna,
desgroph in minte trecutul lui, viata lui sin-
guratica, petrecuta, aici intre cativh pareti.
Da, erh Mtrân, se simteh mai slab, i-ar fi
prins bine tovara§ia unei fiinti; qi totuq cand
se gândeh sa mai amestece Inch' pe cinevh in
treburile §i 'n mersul traiului zilnic, par'ca
se cutremurh. De când erh pe parnânt ii
duceh rostul singur; de ce s'ar lenevi tocmai
la sfar§it? Dar lacrimile femeii Ii muia inima...
Dadil de cuibul chifteriii, intr'o impleti-
tura ca de cati, tocmai la radacina fioarei.
Din cuib ie§ira repede doua gânganii pe care
Cuhulea le rostogoll cu limba cutitului in pa-
har. §i se gândi: daca, qi urâciunile astea
traiesc impreuna, §i se pot intelege! adica
la ce n'ar incerch ca-i om, cu jude-
i el,
cata intreaga, putând apropih ce-i bine, inla-
turh ce-i rau. Apoi se uitâ in pahar? SI le

www.digibuc.ro
 FURNICA 129

omoare! Se cutremura, de scârba. Strabatii

ograda, deschise portita din fund, §i ieOnd
pe locul pustiu de dindosul casei se duse
pe marginea rapei qi anima, ganganiile In
fundul ei.
AO!
Apoi mai meremetisi un parete, inchise pa-
sarile mai de vrerne, i fiindca, simti un jun-
ghiu in dreapta, se culca cum inserase. Peste
noapte Ii fir cam rau. Aveh fierbinteall. Se
scula, bajbal pe intunerec sa caute o lárnaie
faca limonata. Vorbeh singur:
Daca ar fi cinevà sa ma 'ngrijeasca,
nu m'a§i nacajl ash.
Pentru înthiai data Ii venise gAndul acesta.
De and Oa ea' ar puteh s aibá un ajutor
par'c ti mai slabise hotararea de pä'na, acum
In via0.
A doua zi dimineata cand ven1 femeia, o
intrebA:
Da barbatu-tau ce-o s zica?
Ce s zica?
Il ai cu cununie?
Nu.
Apoi atunci rmi, s flu femeie la locul
tau, sa-0 vezi de treaba, qi-o sa, fie bine.
15609 9

www.digibuc.ro
130 EM. GIRLEA NU

Intr'o lung de zile Smaranda se deprin-

sese §i cu casa, i cu pasarile, qi cu florile,
cu toa.te obiceiurile stapanu-sau. Cum §tih
putina carte Ii ineh socoteall de eheltuelile
zilnice; iar drept rasplata purtarii ace§tia Cu-
hulea o puneh eu el la masa.
Se deprinsese 2,0 de bine unul cu altul
toate treburile erau pe mama femeii, iar
mo§neagul îi vedeh nurnai de florile lui.
Intr'o searg, cam dupg, vreo opt luni, cum
stateau In cerdac, batranul ii vorbi rar,
mezat
Asculta, Smarando. Tu eti femeie har-
nica, i buna. Mi-ai Ingrijit casa, qi pe mine,
m'ai multumit totdeauna. Ca §.1 mine, n'ai
pe nimeni in lume. Eu is batran, mane
poimane ma due. Cui ramane tot ce-am ago-
nisit?
Femeia priveh drept inaintea ei ; dansa par.ca
intelegeh ce aveh s urmeze In vorba Mtrâ-
nului.
Cui raman toate astea? T 1e-a0 lash
tie da vezi, ca sa fle tu regula toate, ar
trebui nevastá, §i sunt bâtrân iar
lumea SO bate joc de oameni ... Ai vrea?

www.digibuc.ro
 FURNICA 131

Femeia rhspunse scurt, cuvántul preghtit

mai dinainte:
Da.
Spusese vorba asta ca oricare alta, o vorbh
care i-ar fl adus un pahar cu vin cAnd
sete de aph, o frunza cánd ai vrea o floare,
qi totuq o vorbh care, or'§icum, multumeqte
cel putin, dach nu poate da fericirea.
Cand auzirh Ththrh§enii c se insoarh
Cuhulea, multi au ras, altii au dat din
umeri, nu erh treaba lor, iar unii i-au dat
qi dreptate. Nunta s'a i fhcut Dumi-
nich, acash, numai cu popa, câtivh oameni,
vhrul Smarandei. §1i a trecut i asta; lu-
crurile au intrat iar In vadul lor.
Nimic nu se -schimbá in casa lui Cuhulea;
atata doar eh, in locul odhii de culcare a
Smarandei se fäch un fel de sufragerie. Po-
trivnic obiceiului de phnh acum, la mash
veneh de douh-trei ori pe shpthinâng, vhrul
femeii. Cum toath gospodhria er in mánile
Smarandei, bätranul se plimbh de colo pn
colo, uitándu-se cu dea-mhnuntul, cum aveh
obiceiul, la toate. Smaranda par'ch mai in-
tinerise, §i schimbarea aceasta nu schpase
ochiului bhrbatului ei. teo lunh se invio-

www.digibuc.ro
132 EM. GIRLEANU

rase. Cuhulea simteh o bucurie ascuns6 de

care nu-si dedeh bine seama; erh multumit
c6, putuse sg, miste cevh, In sufletul amsárAt,
odinioar6, al femeii.
intr'o sear6, erh prin August, Cuhulea in-
tArziase la vie, un petec de vie ce aveà la
deal, nu tocmai departe; bg,etanul, v6rul
Smarandei, rämAsese sg, mgnance cu dansa.
Si cum da s5, se ducA, se sculâ, in picioare
si se apropiâ de nevasta lui Cuhulea
Zi tot nu vrei?
Nu.
F1äc6u1 o apucâ de uMeri i o intoarse
bine spre el:
Uit6,-te la mine. Nu?
Nu.
Ei, asta-i!
Si se pleca repede i s6ruta femeia apäsat
pe buze.
Femeia nu s'a ferit; väru-sgu s'a dus, iar
dansa a rämas cu capul In mâni ca ametitä.
De mutt se impotriveh patimei acesteia, dar
vedeh bine cl se sfarsise, trebuià sä cada,
tocmai acuma and îi legase viata in fata
lui Dumnezeu de un altul.
Pe drum bäietanul se intâlni cu bätrAnul.

www.digibuc.ro
 FURNICA 133

Ca si cum s'ar fi stiut vinovat fata de el,

il ocoli. Cuhulea bagg, de seama. De altfel,
mai de mult par'ca purtarea tanarului astuia
nu-i cam placeä. Gaud infra In odaie, 081
pe Smaranda tot ash cu fata In palme.
Se duse repede langa ea, o mangaia:
Ce ai, Smarando, ce ai?
Se ilia drept in ochii ei si o vazil plans/.
ii spuse deodata :
Ascultä, ti-a adus vreo veste rea. Sa
stii, sá nu-1 mai vad pe aicea. Sa nu-1 mai
väd. Nu-mi place purtarea lui!
Femeia tresarl, se ridica repede, Isi dadii
parul In sus, pe frunte, si schimband vorba:
Ce mai e pe la vie, mosule"?
Tot mosule", V zicea lui Cuhulea.
Batranul, care de mult incii, nu-i mai pla-
cea sa-i zica astfel, se hotara sä-i spuie,
dar se opri indata, rusinat.

Iarna trecu repede; primávara se pregatea

sä aduca, iaras mosului", bucuria fiorilor.
Lucrurile nu suferise altä schimbare decat
ca Ihe Trasnea venea acum mai rar, ca-i

www.digibuc.ro
134 EM. GIRLEANU

spusese Smaranda. Iar In urmá, batranul i-o

talase de tot :
Ia ascultá, omule, casa n'ai? N'ai i tu ce
munci?
136ietanu1 seraph din dinti, se duse In odaie,
chipurile sä-§i ieie o legdturä, se uitä pe fe-
reasträ sä vadä nu cumvh Cluhulea vine dupg
el, §i, zärindu4 tot acolo, plecat deasupra
unui strat cu fiori, vorbi repezit Smarandei :
De-acit nu mai pot veni pe-aici.
Si o luá In brate. Apoi cu glasul stins :
tu pe la mine :
Femeea se sbäteh; zise :
Nu pot.
Sä vii !
Feineia täch, §i bäietul ieì pe poartä ca
o furtunä
Odatä, stäteau afarä, in fata casei, pe o
bancl; Cuhulea i§i aduse aminte :
Smarandä ! n'am pus färmätura de pane
furnicii mete.
;4i plecg In casa. De o säptämänä in sir,
o furnieä veneh pe masa alba de lemn sä-§i
cake hrana. cand o vázii Cuhulea,
fugind cu piciorusele ei márunte pe lemnul

www.digibuc.ro
 FURNICA 135

geluit curat, temándu-se cg, au ngválit furni-

cile in dulcet!, se repezi la dulap.
Acolo nu vgzù nici una, 0 cum se in-
torceg s'o prindá, s'o svgrle afarg, WO de
searng el furnica umflase o färmáturg de
coajg 0 o duceg grgbitg, spre ascunzgtoarea
ei. Mopeagul o lgsg, atunci 0 o privl pg,ng',
se fgcil nevgzutg cu coajá cu tot, supt fa0,
mesei. A doua zi o vgzii din nou, clutând,
iute, miqcánduli cele trei bucgti ale trupului
ei, ea trei mgrgele In0rate ; dar fiindcg masa
erg qtearsg, Cuhulea II zvârli o bucgticg, de
miez. Furnica o lug 0 se duse. A treia zi
chiemg §i pe Smaranda sg, vadg lucrul acesta,
§i de o sgptgmang, In Or, in fiece zi, climi-
neap, 0 seara, hrgneg gángania. Asta searg
o uitase.
Cand se intoarse din nou in cerdac, Cu-
hulea zambeg, mulOmit; zise :
MI aqtepth !
I-ai dat?
Bgtránul se plecg, i 'n taing :
Ghici ce?
Ce?
Cozonac, cozonac !
§i prinserg sg. râdg,!

www.digibuc.ro
136 EM. GIRLEANU

Peste cateva, zile verrea, Paqtele. Era, cald,

§i-o seara linktita. Departe tare, dealurile
viorii pareau el se topeau in aer 0 'ncetul
cu 'nekul nu se mai zarira. Se lash noaptea.
Zarzarii inflorisera 0 mirosul florilor lor, mi-
rosul rozetelor qi-al zarnacadèlelor se impra§tià
aclormitor. Femeia se &idea, cu multumire
la viata ei tihnita, alaturea de omul acesta
batran, care se purtase pa'ma acum cu (lama
ca un tata. ).i totu§ par'ca-i veneh sa, planga.
De ce? in pieptul ei simteh aqa, ca un val
care se ridich repede dela inima spre gat,
spre sufletul ei, qi o chinuia, par'ca, o na-
du§ea.. ,'i cum i0 apash pieptul fära de voie
cu mama, lacramile ii izvorâra din ochi 0 in-
cepil sa plânga cu sughituri.
Bâtranul se repezi spre dânsa, ii Ira capul
in mâni, il alintâ ca pe al unui copil, o
legana cuprins de mahnire!
Ce ai? Ce ti-e, Smarando? Ti-e rau?
E§ti bolnava cumva?
Femeia raspunse printre suspine:
Nirnic, nu-i nimic. Nu qtiu de ce m'am
innecat, deodata,.
Apoi au ramas tacuti...
Smaranda tânjeh. Batrânul nuli vedeh ea-

www.digibuc.ro
 FURNICA 137

pul. Nu sta ce are femeia. Aduse un doctor;

aceasta se uitA zâmbitor la amândoi,
credintâ cl nu-i nimic:
Boalele astea îi gäsesc leacul.
Ouhulea cumpäni vorbele aceste; apoi In
mintea lui, deprinsä sä apropie i sä cântä-
reascg, toate, par'cá se fäcii. luminä. Puse în
legAturä indepärtarea lui Ilie cu tanjirea fe-
meii. Oare nu se iubeau ? i 'ntäiasi datä
îi dete seamä cä'n sufletul lui erh cevh mai
mult deck iubirea unui tatä. 0 iub& Lui
Cuhulea Ii erh par'cä rusine sä se gandeaseä
la asta, 1i bänuih singur, adunh atâtea do-
vezi potrivnice ca sä-si scoatä din minte cre-
dinta asta, i totus sufletul iesih biruitor. 0
ciudä grozavä Il cuprinse fripotriva släbieiunii
lui, si'npotriva lui Ilie.
In seara aceia se plimba, mult singur prin
ogradä, pänä 11 strigâ, nevasta :
Mosule, e râcoare. Inträ innäuntru.
Intr'o zi Smaranda se dusese dupä niste
tárguieli si nu se intoarse decat seara, tárziu.
Bâtranul o asteptase neastâmpärat, in poartä,
si cum o
Unde-ai fost ?
In târg.

www.digibuc.ro
138 EM. GIRLEANU

De-atuncea ? dela pránz ? Hm !

din clipa acea bátránul o urmári aproape
pas ell pas.
IntFo Duminecg erau amandoi In gräding,
Cuhulea eu fiorile lui, Smaranda la parmaclac.
Cum curIO o rozetg, de cAtevh frunze uscate,
mo§ului i se párii cg, nevast6-sa vorbe§te cu
cinevh. Intoarse capul, erh, Ilie; bgietanul,
vesel Ii striga:
Ce faci, mo§ Cuhulea ?
Tar femeia se depártg repede, §i o lug spre
casg. Bätranul inorrnál:
Bine!
Apoi intoarse spatele. Dar lásá stratul cu
flori i veni §i el In odaie. Cand intr i se
párh a femeia, care nu se a§teptase sa-1 vada,
fgeuse o mi§care de mirare. Zápácitg,, Sma-
randa, incremeni la capátul mesei unde o g6-
sise. Bátránul o intrebâ;
Ce fáceai ?
Femeia rámase o clip färg sá ráspundl,
apoi aruncandu-§i ochii pe masá.
Uite, m uitam cg, a ie§it iar furnica.
Bátranul crezii; începù s priveascá s,i el.
Furnica sth In mijlocul mesei, cAutand par'eg
färmitura obi§nuitá.

www.digibuc.ro
 FURNICA 139

Smaranda ieì sá-si vada de treburi, iar

bgtranul rupse o bucaticl de miez si-1 arunca.
Apoi se uita cu mare bagare de seamg. Fur-
nica apucá farmitura i incepit sg o tragg.,
ca pe celelalte, spre capgtul mesei. Atunci,
absorbit In urmgrirea ei, cgutg s vadg unde
o sg, se ducg. Furnica se scoborâ, usoarg.
euhulea se lgsg pe vArful picioarelor A, se
uite, i deodatg ochii i se oprirg pe un pe-
tec de hârtie strecurat intre fata de lemn
stinghia ce legh picioarele mesei. BätrA-
nul tilt& furnica, trase bârtia mototolitg, va-
rAtg, repede, la intAmplare, In ascuneatoarea ei
Ii lug ochelarii si se duse Mug-A fereastrg sg
citeascá:
»Te-am asteptat iar Joi. De ce n'ai venit ?
PAndeste mosneagul când s'o duce la vie. Ori
ti s'a facut milg de el ?"
Scrisoarea erh dela Ilie, Ii cunosteh scrisul.
Batranul Incepa sg tremure, apoi czù, moale,
pe scaun. Vra se zica nu se inselase. Se iu-
beau. Atuncea când a intarziat, dânsa la Ilie
fusese. i acuma a fost deajuns numai o clipa
ca strecoare bi1ee1u1. 0 urg, grozavg
Il cuprinse inpotriva omului aceluia care-i
adusese femeia aceasta In casg, si care acuma

www.digibuc.ro
140 EM. GIRLEANU

Ii sfrnth viaa. Cine-1 pusese sä, o ieie, s'a o

culeagl de pe drumuri ?
Smaranda intrâ. Mud vázil pe mosneag
stánd pe scaun, la capItul mesei se uita in-
grijatI.
Cuhulea inceph, inneeâudu-se parch' :
Smarandá, o sä, mä', due la vie.
Femeia se prinse, intrelog grAbit6:
Mud, mosule ?
BItranul se sculâ, eu ochii
AstIzi, ea s6 te pc4i duce mai degrabg
la Ilie.
Femeia incremenl. Dar furia II cuprinse
pe Vatran. Se repezi la nevastI-sa i o apuea
de mâni, strângându-i-le:
AstIzi, astIzi, acuma, ea sä, te duci la
Ilie. Auzi ?... Ai ascuns hârtia, dar am 0,-
sit-o. Mi-a scos-o Dumnezeu inainte... Hai,
du-te la Ilie al tau.
Smaranda clzU in genunchi:
Mosule!
Dar bâtrânul o lovl, racneh ea seos din

Sä, te duci din casa mea. SI te duci!

incepù s'o imbrânceasea:
Acuma. Ill clipa asta chiar.

www.digibuc.ro
 FURNICA 141

Femeia se práváll pe podele, bátrhnul o

i'mpinse desnádájduit spre u§á :
Afará, afara! Ticáloaso !
Cand se desmeteci bine, se trezi singur.
Smaranda se dusese. Cuhulea rátáci prin toate
cáutánd. Ii vene s mearg s o
aduch, s'o ierte. Si iaráqi se in fránh. 0 ru-
vine II cuprinse: ce va zice lumea ? Apoi
desnádejdea Il dobora.
Seara se lásá, rece. Se culch trabrácat. Adormi
repede qi avù vise grozave. Päreh c dupä
un drum lung i greu, ostenit, se aqezase la
poalele unui munte. Un munte negru, 01.6
fir de iarbá, fárá un copac. Si, cum priveh
spre inAltimea intunecatá de pámánt, deodatá
aceasta inceph A. se clatine, s6 se mkte. Fie-
care bulgáre prindeh viatá, miquih In grh-
mada înaIth 0116 la cer. Si, ea prin farmec,
milioanele de fire de Oráná, se revársará lin
pr4tiindu-se potop imprejur, acoperindu-1,
innáduqindu-1 i pe dânsul cu desávaqire.
Apárándu-se, cgutând s scape, de abih atuncea
Mg/ de seamá ch' toate acele erau furnici.
Se trezi Ingrozit.
Se odihni putin pe marginea patului. Apoi
se duse de deschise *fereastra. Aerul rece al

www.digibuc.ro
142 EM. GIRLEANU

noptii il desmeteci; intreaga intámplare i se

desfg§urá in minte. §1 gandul i se oprl cu
indgrätnicie la furnica aceia care-1 pusese pe
pe urma nelegiuirii femeii lui.
0 urg, nebuneascg, 'II prinse hnpotriva On-
Oniei care fusese trimisg ca un dull rga sit-i
tulbure liniqtea. Se sculá 0 se duse lângg, mash'.
Diminema 41 vgrsg, lumina prin fere§ti.
Bätránul a§tepth cu ochii mari, ea 'n preajma
unui duvnan. §i, deodatg, in raza de soare
ce se a§terneh pe masg, colo in cap6t, 7;6 ri
furnica alergánd uwarg, säli caute fárm-atura.
136tranu1 se sculâ in picioare, ridicâ palma,
i, când gângania se opri, iscoditoare, in mij-
locul mesei, Cuhulea 10 repezi maim cu atâta
putere el se clátinä sticläria pe poli-tg. Supt
lovitura grozavá, furnica se flth una cu
lemnul. Apoi, rätäcit, Cuhulea cäutg, prin
n4te läzi, gäsi o frânghie §i trecà in cdmarg.
. . . Tocmai spre searg, Smarauda veni sg.-4
cadg in genunchi; dar din prag bg,g1 de
seamg cg, 'n uqn, cámgrei se vedeau picioa-
rele bátránului, Ong la genunchi, atárnand
in aer. §i, ingrozitg, se repezi in ogradg :
SäriIi a s'a spanzurat molul!

www.digibuc.ro
 CALUL
Lid Cornelia Moldocanu

S'a trezit in câ lupine intinse, acoperite de

erburile dese, culcate de vanturi, ale Unga-
riei. In mijlocul lor s'a tinut catávh vrerne
de mama lui, o eapg, oarbg, ce stà rázletitá
de ceilalti cai, dintre care cei mai frumo§i
fuseserl rnanjii ei. Apoi, cand a simtit fiorul
sálbatec ce i se revársase 'in sange, In largul
pustietátilor acestea a deprins cele dintgi
goane, §'acolo si-a ridicat capul, a lárgit ná-
rile qi, cutremurânduli coama incalcitg, de
spini, ráspunse la chemári necunoscute, tri-
mitând depártárilor cel dintgi nechezat pu-
ternic ce-i eqise din piept.
Oar, cand se invátase cu viata asta slo-

www.digibuc.ro
144 EM. GIRLEANU

boda, se pomeni odata, prins din fuga, In-

frânat cu dea-sila de &Are cinevh care se
arunch, dintr'o saritura, Ware pe el. Atunci
a II-01es c cevh Il ameninta, e einevh vrea
th,rmureasca libertatea, s'a strâns ghem,
apoi s'a destins repede gi a pornit ca o sit-
geat. Mauch pamântul supt copitele lui, sim-
teh ca, i se aprinde cevh Inauntru, c ocliii
Ii ard qi c limba II frige; trupul Ii erà nu-
mai o apa, gura numai o spuma de sânge.
Iar In fuga nebuna erburile Il biciuiau, i i
se incolaceau ca qerpii de picioare. Dela o
vreme se simti sleit de puteri i se oprl. Un
nechezat par'ca .11 chein dincotrovh; dar cand
du0nanu1 e tot pe spatele lui, ca-i
smunce§te frâul tot a§à de crunt, puse capul
in piept, 0, Invins, se Intoarse 'Meet, purtânduli
sttipeinul. Apoi pleca pe clrumuri lungi, prin
locuri straine, i departate.
L-au necajit Indelung pana sa-1 Invete eu
viata Infrânata' de zabala §i pinten. Child s'a
desmeticit bine-bine, erh demult deprins eu
aua, i tih chiar ceasul de dimineata la care
porneh In spre câmp ca poarte calaretul,
prin fata regimentului, in vazu1 sutelor de
cai ce stateau nemi§cati, la strigatul goarnei,

www.digibuc.ro
 CALUL 145

ca §.1 oamenii de pe ei. §i nu mai puteh de

multumire, când, dupa alergarile prin vânt §i
ploae, se intorceá in grajdul in care il a§teptà
nu tret ul.
Dupa câtivà, ani porni la un drum mai
greu. Mergeau feriti, ocolind mereu, oprindu-se
la bubuitul tunului ; stateau zile §i nopti in
ploae §i glod, supt cerul Incarcat de norii
de§1, ce atarnau pn lânga pamânt. Intr'o
zi, In capul calaretilor ca säbiile scoase, se
simti manat la anoarte intr'un vârtej spai-
mântator. In fatä le rasarl deodata, un alt
vârtej, §i se lovira intr'un Invalma§ag de
glasuri, de vaete, de Impuraturi.
I se parù ca nu mai e scapare, se avânta,
sari peste trupuri de oameni §i cai, §i, in
goana nebuna, i§i duse calaretul departe, des-
1jartindu-1 de ai lui. IJ11 zid de sabii se 111610,
deodata, imprejurul lui §i-1 opri. Atunci se
ridicA in doua picioare, se intoarse §i se aruncA
orbi§ inapoi.
Siniteh ca pa urmele lui veneau alii, sim-
Çe celui de pe el, dar niciunul
nu-1 ajunse. Thrziu, cand se opri la un adl-
post, in crupa, ardeä o usturime grozava.
'11

0 taetura de sabie 11 crestase adânc. Mânile

15609 10

www.digibuc.ro
146 EM. GiRLEANU

sthpanului ii spálará rana u§or, o legará, §i-1

maughiará indelung pe coara.
Trecit §i. rázboiul. Intors acasá, i0 luá locul
in. grájd, mulOmit de lini§tea din Ilnprejurul
lui, de lumina ce se revársh, pe ferestruia din
faVh, de fanul mirositor ce-1 smulgeh de de-
asupra capului. Dimineata mergeh la camp,
ca de obiceiu ; serile arareori. In grajd vara
erh 'Aware; iarna call Si vremea treceh.
Vremea treceh ! anii se scurgeau repede unul
dupa altul. E he! cine §tie child, fusese rk-
boiul ! Dar odath cu anii s'a scurs §i puterea,
§i avantul lui. Imbatranise, picioarele ii tre-
murau dupa o cale mai lunga; gatul nu
mai sta a§h de Incordat, ochiul nu mai cath
departe. ()data poticni §i se rostogoll jos cu
chláret cu tot. S'a ridicat repede, dar de a-
tunci, ill luà mai rar la camp, purth
§i-1
numai la pas. In urmá nu-1 mai luh de loc.
Veneh diminetile la el, Il mangaih, dandu-i
fiori ce-i fugeau pe supt piele, apoi porunca
soldatului sa-1 plimbe prin ogradá. Par'cá
nici lui nu-i mai Arena sh eas1 din grajd;
ii pläceh sI manance ineet, cu oehii inchi§i,
peste care razele soarelui eádeau ca o ploae
calda din susul ferestruii inguste.

www.digibuc.ro
 CALM, 14/

Intr'o zi, usa grajdului se deschise larga,

doi soldati aduse un cal tanar, inspumat.
insuq generalul arAtâ unde puie la
iesle: el, bateanul, aveh sa' fie mutat mai
incolo, in colt, iar noul venit ti lua locul, in
fata ferestruii. Batranului par'c Ii veni din
nou vlaga tineretei, ridica in sus capnl, se
nita la stapánul liii, apoi ramase cu ochii
pironiti pe acel care-1 inlocuià. Iar cand se
dusera en totii, se inchise uqa; qi cand venitul
ridica botul sa' smulga din bratul de fan,
din care dansu1 mancase mai inainte, el se
smunel, rupse fraul §1, repezindu-se catre cela-
lalt, II musca de gat. Ii despartira repede,
iar el lux, pentru intaias data, dela soldat,
doua lovituri de varga. A doua zi, dimineata
tare, generalul veni, porunci sä, se puie, in
fata lui, §aua pe calul inaleca si
porni. Batranul intoarse capul qi-i urmari cu
ochii 'Ana departe.
In. fiecare zi, cei doi cai se mä'surau eu
privirea, qi cateodata batrânul reinsufletit, se
smuncea A, se arunce. In urma primea lo-
viturile de vergi si se pune s mestice, li-
ni§tit, nutretul, ea si cum nu s'ar fi intâmplat
nimic.

www.digibuc.ro
148 EM. GIRLEANU

Intr'o seará, dupa multa vreme, calul cel

tank Mtinse capul, cu ochii cereetatori dare
batranul lui tovara§. Acesta a stat o clipa ea
0 cum ar fi vrut sa se hotarasca, apoi sim-
Ond, ea nieiodata, mirosul acela de camp,
care-i amintea de herghelia lui, de caii langa
care nu fusese de atka vreme, intinse 0 dânsul
gatul, 0 boturile lor se atinsera. Au stat
apoi bâtrânul se incorda, rupse
câtva, a§a,,
beleiugul 0, ramanând slobod, veni incet. se
alipi de celalt, §i incepura sa mánance lini§tiV,
unul langa altul. Din seara aceea nu-1 mai
legara.
Se deprinsera impreuna, aproape nu se mai
puteau despär0. Cand cel tank e§ea, in§auat,
batranul necheza inIdu0t, nu-0 gasea, astam-
par, §i pled], Meet-incet prin ograda, dupa
el, pang il aduceau soldatii 'in grajd. Acolo
a§teptà sa se intoarea tovara§ul, ea sa ma-
name. Iar serile, cand obosea, sa mai mestice,
10 razima, botul de gâtul celui tartar qi dor-
mità.
Intr'o zi, batrânul nu mai puta sa se tina
in picioare. Ochii i se impaienjenira deodatl,
genunchii ii tremurau, qi buzele scapara jos
mâna de fan ce smulsese atuncea. Vol sa se

www.digibuc.ro
 CA1UL 149

rezime de tovaräsul sgm §i nu izbutl. Incet,

'Meet, bä'tranul simO cum se intunec5, ferestruia
spre care cáth, i se muift Incheieturile, i trupul
Ii hineca In jos. Inti se tinù sprijinit In cele
dou'a picioare de dinainte, apoi Il pársásirl
acestea, se rostogoll pe o parte, horcál de
AtevA, ori, i rAmase intins, sbgtându-se
Tar calul cel tângx ti apropié botul de trupul
aproape nemiscat, st6tù cAt`dvá vreme cu ochii
pironi0, apoi tresgri, Intoarse capul spre 110,
nechez& prelung.

www.digibuc.ro
 GAZA
Calul suih, din greu, dealul. Mdu§ise.
Mqtile il nedjeau, iar zabala li ardd, gura.
DAdeh mereu din cap sá-§i 16,rgeasd dârlogii,
Ong_ ce d16retul ii 16sâ, cu totul slobozi.
Acum mergeh cu capul in Omânt, cu coarna
irnpriat6 in tot lungul gâtului. cu buza de
os spanzurând, cu mijlocul frânt. De sus
cAdeau 1ntr'una razele soarelui ce-i strAb6teh
prin Or 0-1 be§id, pielea. Dealul se urch
rotunjit, ca un sari; iar marginele lui se prA-
v6leau repezi, scufundate, acoperite de alu-
ni§uri. Unde i unde câte un stejar, se ri-
did, din fundul prAp6stiei, deodat6, mânios
par'd; dar varful lui ilmâneh mai jos de

www.digibuc.ro
 GazA 151

Indltimea §oselei, albe, ca un drum de moarg,

innecatd de colb la cea mai micd adiere de
vant. Calul se oprl câtevä clipe, sufld puter-
nic, apoi o smunciturd a frdului I! sill iar
porneascd. In sfar§it, mai fâch cei cA,tivâ
pa§i de ajunse pdnd 'n vârful dealului. Calul
ridicâ putin capul. Drumul se Intinda neteci,
scoborând, prin mijlocul pgdurii, care Inceped
sd se arate mai deasd, mai bdtrând. Tocmai
In fund, târgul sticled In soare, crucea bise-
ricei strdpungeh seninul, In razele soarelui
Ora c pâlpdie i dânsa ca o flacdrd. Tin
vântulet rdcoros Ii Infd§urh gatul i crupa ca
intr'o pdnzd udd. i§i incordâ mu§chii i o hid
In trap. Deodatd, rdsdritA, ca din pâmânt, o
trdsurd tug de doi cai mari, negri, sburd pe
lângá dânsul. Calul deabià putit s prindá
scânteierea tintelor de argint, In care erau bd-
tute hamurile. Trecerea celor doi telegari Ii
&AAA §i mai mare putere. Apoi argul se
ardtd din ce in ce, §i calul, care mai venise
odatd, Intrezdr1 par'cl grajdul mic, unde îl
a§teptase, atuncea, ieslele cu fânul proaspdt.
Er rdcoare, nu se gdseh mdcar o ferestruicd
prin care sä strdbatd cAldura eat de cdt.
In fata lui, i se pdrù cd se ridicá deodatd,

www.digibuc.ro
152 EM. GIRLEANU

in fund, o iesle mare, mare, 'In care un cal,

doi, o sutg, mánânc6 strasnic, din iarba coaptg,
ca_pentru dânsul e un locusor mic deo-
parte. 0 sá incapg tocmai bine.
Lovitura unei vergi Il fácii s tresará.
Pgra la târg nu mai erà mult. ATântul iar se
curmase, pgdurea pe margini stäteh increme-
nitg, arsä. Cei din urnig copaci, râmaserA In
urmá ; la dreapta si la stânga, cAmpul, aco-
perit mai tot de lumangricg, se intindeh de-
parte, pn In poalele muntilor intunecati.
0 smunciturá a darlogului din dreapta, Il
IndemnA sg ocoleascá Mfg' Intârziere, trecii an-
ul o podiscA, ce se indol subt greutatea lui ;
poticni, simti cglgretul prgvälindu-i-se pgnä
peste gât; o ploaie de lovituri Il fcù ia
seama la mers. Câmpul par'ca-1 mai inviorâ.
Targul rämäsese In urmg, la stanga; mergeau
aiurea. Vederea cu ieslea se sterse, cele din-
tái cásute acoperite cu stub, ale satului, se
imprästiau printre Ingráditurile de nuiele.
CAtivh purcei fugirg, guitând, din drum; un
cane se luh dupg el, lätrând amarnic; o fe-
meie se intorceh dela fântâng cu o tigvg pling
cu apg, pe umär. La poarta tarinei stäturá.
Stäpânul säu se scobora, desebise poarta, cáci

www.digibuc.ro
 GIZA 153

jitarul lipseh, nu mai incáleca, ii arunca

darlogii peste oblancul ii de-i incordá gatul,
porni pe jos. In mijlocul satului, lânga bi-
serica, se oprl. Ajunsese la cr4ma. Pe lavite,
femei, mo§negi §i chtivh copilandri, stall cu
pieptul peste masá, cu capul sprijinit de mana,
cu ulcelele dinainte.
Stgpanul II duse din dos, langa, un gard,
§i-i lega darlogii de un par.
Calul rámase singur. intoarse capul dupa
stapanul care plecase grabit. Prinprejur nici
un fir de iarba, de fan, nimic; nici un
jgheab cu apa. Dincolo de gard, o multime
de poloboace One de hqtile borqului varsat
din ele. Din alta parte veneh miros de (Ad.
Spre cr4ma se auzeh glasurile celor ce beau.
In catina de alaturi vrabiile 1'1 asurzeau.
Frant de drum, innecat de colb, plecâ in
jos capul.
Deodata un zumzet uqor, ti lovi auzul,
In aceem vreme un fior 11 furnich, in tot
trupul. 0 gaza mica, obosita sa mai sboare
aiurea, Ii nemerl intr'o nare. Calul se pregati
st sufle, s'o goneasca, dar fara veste un
miros de camp, de flori, i se impr06 pAna
In suflet; §i-1 räcori ca un izvor. Gaza 1§i

www.digibuc.ro
154 EM. GARLEAN11

scuturase aripele pline de colbul de aur al

florilor prin care sburase. Calul o 15sa, o
sim0 cum iese si porneste, sprintena eu
marunte, In susul fruntei. Cu coada
ochilor de abea o zari, i stralucirea ei Ii aduse
aminte de sclipirea intelor de argint, de pe
hamurile celor doi fugari. Apoi o vazù cum
o ia dea-curmezisul, pe Lana ochiul lui; o
sin* cum merge deasupra pleoapei, infioran-
du-1 usor, cum i se ridica pe gat, pe supt
coama, cum se suie Oa, sus, langa ureche
ramane acolo, la umbra . .
MuAumit, calul ti apropie genele i don-
miteaza.

www.digibuc.ro
 PRIMAN/ARA I

Lui A. Mcindru

Avusesem un somn sbuciumat, plin de

vise urIte §i nelntelese. Diminea0 eram in
starea ceea de amortire, cand nici nu dormi,
nici nu eqti treaz, cand printre pleoapele
intredeschise záreqti lucrurile ce te inconjoarl
Intr'o 1umin6 stráiná ce le dá altá infátiare,
arltandu-le ca dintr'o altá lume. Cum stam
astfel, intins pe spate, cu mknile supt cap,
m'am hotárât sá mg scol, m'am ridicat in
sus, apoi cázui iar᧠pe perna. i incepui
sá ml gandesc la plictiseala acelormi fapte
luate dela capát in fiecare zi : plictiseala seo-

www.digibuc.ro
156 EM. GARLEANU

tocirii unui guler prin toate colturile dula-

pului läsat in neorânduialä; plictiseala chuthrei
unui pieptene sau a unei batiste; plictiseala
acelefaq päreri de räu ch fereastra nu ti-i
pwtin mai spre star-1ga sau mai spre dreapta,
ca sä poti vedeh toath ulita pänh departe, qi
n u numai col tu 1 in tunecat al trotuarulu i ingust ;
In sfAr§it imi trecir prin minte toath plicti-
seala vietei de orn singuratic, fhrh familie,
färä prieteni, färä iubitä. i cand, In urmh,
Imi strânsei toate puterile sa mä asvArl din
pat, Inchisei ochii Intocmai cum aq fi fácut,
dach ar fi trebuit sh intru loc de groazh.
M'am dus deadreptul la fereasträ de am ri-
dicat perdeaua. Din dosul gearnurilor se revärsä
deodath, o Iuminä strälucitoare ce mh orbi.
Cum nu mä mteptam, am ridicat 'Anne la
ochi, am stat putin aqh, ì mi-am §ters la- -
crimile ce-mi dase. Apoi, un Imbold nemteptat
Imi arunch bratele inainte, i, Intr'o chi* des-
chisei fereastra. Razele soarelui phtrunserä
repezi, calde, ca o alintare uqoará, peste fata
mea.
Duph vrernea ploioash, imbibatá de ume-
zeala glodului alternut pe jos, aceasta erh
cea dinthi zi cu soare, zi caldh, qi curath de

www.digibuc.ro
 PRIMIVARA 157

primavara. Strigain cu bucuria unui copil :

Primavara!
Venise primavara! M'am plecat peste fe-
reastra A. ma scald in aerul proaspat. M'am
uitat, indelung, In fata mea. Ormul pareh
nesfax0t. Toate acoperiprile sticleau; deasupra
lor, deasupra coqurilor pierdute aproape in lu-
mina vie, nici o uvith,' de furn nu mai- eseh,
In dimineata când toate ferestrele
aceasta,
erau deschiSe ca 0 a mea. Cerul erh atât de
sus, Meat Intaia§ data mi se Ora i mie,
ca al treilea cat, uncle, sa'racia ma suise, erh
aqh, aproape de pamânt! De pe uliti, din
toate colturile, se ridich suflul acela de viatá
glasurile care se strâng intr'unul singur, glas
adânc §i prelung, ce räsuna ea un cântec de
fericire. Deasupra mea doua rândunele ein-
peau.
Repede m'am spalat, m'arn imbracat
dupa ce sal-0i, am vrut sa-mi iau paltonul.
M'am uitat la dânsul. Para atât de ros !
L'am aruncat intocmai ca pe o haing de
chin, mi-am trântit palaria pe cap, qi am
e§it cântând. La capatul scárilor m'am anmcat
In goana pe trepte i le-am scoborât ate
doua-doul. in ograda, am dat buna' dim ineata

www.digibuc.ro
158 EM. GIRLEANI1

cu. toti. Mi se pare cá' am salutat i pe un

domn strain, care nu locuih cu noi. Dar mi-a
räspuns rázánd. Am luat-o la dreapta, pe
ulita ce scoboara catre marginea orasului,
nestiind incotro s'apue. Apoi mi-am adus
aminte de gradina. M'am suit intr'un tram-
vai, In fata, ca sa merg intr'acolo.
A venit primavara!" imi spuse vizitiul,
poen1 fericit din biciul supt incolacirea
cáruia calul se infiorá, i intinse hamul mai
tare. Veni i conductorul, dar, mai inainte
ma intrebe pana nude merg, imi spuse cu 0
scánteie de bucurie In ochi:
Primávara!
Da primavara," i-am raspuns. i i-am
dat banul.
In dreptul gradinei am grit din tramvai,
m'am ferit de o trasura ce erà sa ma calce,
si am apucat In brate o batrána pe care, in
graba mea, erh s o dau jos. Vazánd-o ca
zambeste, i-am zis:
A venit primavara, cucoana!
Da, da", mi-a raspuns dânsa, iplec á
mai departe rázánd incet, intretaiat, ca si cum
ar fi tusit.
Eu am luat-o pe supt aleile de copaci,

www.digibuc.ro
 PRIMIVARA 159

Ina lti qi gro0, ai grädinei. 0 mireazin6 ne-

obiqnuit6 pluteh in aer, o mireazm6 care se
ridich de deasupra paji0i1or inverzite; care
se Impr6§tih din tufele topormilor aseun0 la
iarb6, din mugurii r6s6riti Intr'o noapte pe
crengile pline de sev6; o mireazm6 care se
In64h din phmântul umed, care izvorh din
cer 0 lunech, odat6 eu razele soarelui, p6n6
jos la noi.
Departe str61uceh lacul. Ain luat-o spre el.
In gr6dina singuratee6 nu v6zusem pe ni-
meni 'MA Deodat6 r6s6r1, innaintea mea,
trupul subtire, ml6dios ca o creang6, al unei
femei. Erh imbrleatl Intr'o rochie uqoarg,
cenu0e, qi'n cap purth o p61Arie din care nu
vedeam deck pana neagrl ce aseundeh p6rul.
Am tregrit de un fior neInteles, 0 am grâ-
bit pasul. Nu §tiam eine erh, 0 totu§ trupul
acesta inalt, u§or, ce pgreh c6 niei mi atinge
p6mhntu1, ci lunee6 intoemai ea o quvitl de
fum purtatI de vânt, ll cuno0eam. Cu cat
m6 apropiam, credinta aceasta mi se Inr6d6-
einh In minte.
Femeea ajunsese inaintea mea pe marginea
lacului, 1âng6 c6suta bareagiului, se a§ez6 pe
o ban* 10 sprijini cotul de speteaz6, I0 puse

www.digibuc.ro
160 EM. GARLEANU

maim supt bhrbie si rhmase ash, privind

lacul.
Câtevk lebede Wan usor, in creti ce de
abiá se vedeau, pânza lucie a apei. ì supt
crengile Inmugurite ale shlciei, ce se plech
par'ch intr'adins s atingh phlária necunos-
cut2i, femeia aceia mi se phrh ch. venise pentru
mine, ch venise s mh astepte. i am Inaintat
spre dânsa. Barcagiul Imi eì inainte :
Yroiti s faceti o plimbare pe lac?
Am rhspuns fr s vreau :
Da.
Barcagiul se uith la mine, apoi la necu-
noscuta, cátre care nu privisem înc, sa-i vhd
fata, si intrebh :
0 barca pentru un loc sau doua?
Am treshrit, am intors capul, ochii
mari, albastri, prea umbriti par'ch In dimi-
neata aceasta strálucitoare, mi s'a phrut ch
vhd o invoire.
Pentru doua, am soptit.
Barcagiul se cobora, shri Intr'o barch, in-
flpse lopata in apa, si se alipi de mal.
Poftiti, ne zise.
Eu m'am apropiat de necunoscuth, mi-am

www.digibuc.ro
 PRIMÄVARA 161

scos phlhria, m'am inelinat i i-am intins

mâna :
Daeä vro4i !
Neeunoseuta se radieâ, qi-mi dete mama.
Am luat-o aproape in bra4e, s o sprijin, child
puse piciorul in barea ee se clátinh. Apoi am
intrat i eu, am prins 1opeile, §i, avânthndu-mh,
m'am dephrtat de mal. Barea thià apa, lu-
neand ea impinsh de vântul u§or ce resfirh,
peste fruntea sening, phrul bálaiu al femeii. 0
aveam In faW 0 privii. Din chipul alb IA-
shreau ochii mari, rotunzi §i alba§tri, ce par'eh
nu te mai lAsau s prive§ti alteeva. De supt
pálhria eu pang mare, neagrh, fap, ei aveh
ceva neobiruit de fermechtor. Ea se uitá o
eliph la mine, apoi i§i plea, privirile spre
luciul apel. Simii o tulburare adâneä In sufiet.
Cu cht o priveam mai mult eu atht Imi pa-
reh e femeia aeeasta 1mi erh eunoseuta : In
sufletul meu gaseam par'ea urme dintr'o in-
hire departath. TJnde s'o fi vhzut? Vâslearn
rar, luntrea lunech u§or. In dimineata aceasta
pareh eh nu traim decat noi doi, i lebedele,
ee innotau liniqtite, ea qi cum ne-ar fi urmat.
Necunoseuta llsä maim dineolo de marginea
bhreii, muiâ degetele in aph. Vroiam
15609 1!

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 PRIMAVARA 163

vorbesc, pe bfze Ind veneau e.uvintele, §i

par'ca, imi erh frica macar s optesc. Odata
mi s'a parut e i dansa vroi s spue ceva.
Fata Insg, i se lini§ti, ramase nepatrunsa, un-
brita de genele arcuite i mari. Dar, cum
treceam pe supt un pod care ne arunch pentru
putin In umbra, m'am suit A, pot Intreba :
Mi se pare ca te cunosc.
Musa ma privi, zambi vi-mi raspunse cu
glasul Incet:
Nu cred.
Ceva îmi spune c noi ne-am mai vazut.
Ochii mari i alba§tri m. privirg, Inca' o
data prelung, ca §i cum ar fi vrut A, se In-
credinteze §i ei de ceva. Apoi genele se la-
sara In jos, i necunoscuta mg, Intrebh qop-
tind :
Ai fost prin
Nu.
E Intiai data in viata mea când pa-
rasesc Iau1. Eri am sosit aici, imi ras-
punse ea.
Privind-o, m ghndeam : Färg, de indoiala
nu o mai vazusem. Erh numai o parere a
mea c ne Intalnisem candva. §i totuq dânsa
nu-mi erh straina cum nu-mi erh strä'ing, pri-

www.digibuc.ro
164 EM. GIRLEANU

mävara aceasta ce renh' Oeh de abih acum, deql se-

mänh atáta cu toate celelalte din viata mea.
Clei nu mugurii i topora§ii ace§tia mä
in mireazma lor altädatä, qi totuq erau
aceimi, cum acelaq mi se pärea cerul din care
se revärsh, astäzi, ploaia de raze. La ce bun.
oare a§ fl. cäutat de uncle vine, cine-i, §i. cum
a ajuns femeia aceasta längl mine? Dansa so-
seh odatä, eu mireazma florilor, odatä cu lu-
mina, odatä, cu primävara. Erh suftul prima -
verei care aduceh toate, care reinnoia
iubirea, fericirea.
Imi incordai bra01, barca se avant& inainte
ca o sägeatä. §i'n aplecarea trupului, ca s.
scot lopetile din apl, buzele mele atinser4 pe
ale ei.
Venise primävara

www.digibuc.ro
 BOLNAVII

jui D. Nanu

Ion Bughea, ciobanul, veneh nepAsätor, cu

sarica pe umeri, ch ghioaga In mans, &Tap*
iar In stgnga c'o sidilerii care aduceh un caq,
pentru cumItru-slu, Papa Eftimie.
Bughea se scoborh arareori din munte,
q'atunci sth o zi incheiat6, *In sat, do se mai
Iuh cu oamenii.
În dreptul primgriei, se opri. In ograd6,
se adunaserl o multime de oameni: mo§negi,
femei cu copii In brap, fläc61; stIteau pglcuri,
pAlcuri qi vorbeau. Vre-o cativa se arzarä,
pe

www.digibuc.ro
166 EM. GA.FILEANIJ

Bughea 1i rupse din drum §.1 veni dintr'o

'ntinsoare Intre bletani:
Da ce v'a0 adunat, m, c doar nu-s
acum sortii ? le zise el.
Unul dintre flci Ii &Mil, In gluing, un
pumn in umAr, §i-i r5spunse:
Treee doftoral, Bugheo, prin
Ciobanul rImase Q clipl locului, mirat,
apoi Incepù s rAdá. Toti intoarserá capetele
spre el. -Atunci el Ii Intreba:
Bine ml, §i dacá trece doftorul ti e§iti
Inainte ca la impáratul ?
Eu am venit cu mámuca, spuse un
flácáu.
Eu mi-am adus pe sorA-mea, spuse
un altul, cl se tope§te a§h, din picioare, ea
ceara.
Ciobanul incepù iar:
Ghine, da m`átuqa Casandra nu-i în
sat ? Adicsá voi credeti cá doftoru' yostru e
mai ceva ca dansa ?
tie, §tie, Mdit6, Ii rIspunse o fatá
care sth mai la oparte, §tie, cä pe tátuta
1-o vindecat.
Tacá-ti gura, fá. Nu §tie nimiba. Dacá
fi seris sá mori, apoi mori cu zece ea el.

www.digibuc.ro
 BOLNAVII 167

Fa, tAtâne-tAu s'o 'ndreptat c'o avut zile.

tii tu ? Apoi eaca asa! 0 avut zile.
Bughea Ii inpinse cAciula pe ceafá, puse
pe o laviVa, se asezA si el jos, si se
uitä, imprejurul lui, clei se strAseserA cu to0i.
El o inea pe-a lui:
Da pe-a Ruxandii de ce nu 1-o vin-
decat ?
Un mosneag bunduc, cu doua tufe mari
de Or alb, esite de supt ceiul, deasupra
urechilor, se vArA printre oameni pAnA
cioban, îi puse mânele subsuoarA, apoi se
amestecA si dAnsul in vorbA:
Da; de ce nu 1-o 'ndreptat ?
PAi nici el nu-i Dumnezeu zise o
femee ce un copila,s cu ochiul umfiat.
Bughea par'cl se infuriA:
Nu l'o 'ndreptat, cA merge in bobote:
când e omul voinic, se rAtoe§te, c tie el cä',
firea lui Il sea* când e slab, ia-1 de unde
nu-i,nici nu vine sA, vadA macar pe cel ce
trage de moarte. CA doar mi eunose eu.
Apoi intoarse capul catre o bAtrIng, straps./
mototol, in pragul usei, i o IntrebA:
Ce ai, mAtusA NrasAleA ?
BAtrAna deschise ochii, par'c ti aminti

www.digibuc.ro
168 EM. GIFILEANU

de ceva, se lug cu mânele de cap si începù

sg poarte inteo parte si
Capul, Lai Miete, eapul mg omoarg.
Apoi dgdù drumul povestei, pe care-o
spunea la toti ce-o Intrebau:
i sg vezi, mg One dela Sftn-Petru.
M'o apucat ash, deodatg, m'o fulgerat pin
ochi, si de-atunci inteuna mg tae Innguntru...
Gemù de cgteva ori, i adgogg:
Am venit sg-mi deie eelltà doftoru', c'o
fi stiind el ce am.
Ciobanul lovi mi mgna in vânt ca si cum
s'ar fi apgrat de-o muscg, se gandi puOn,
zgmbi, s'apoi e Intoarse cgtre flâcgi:
Când vine doftoru' ?
Apoi trebue sg pice acuma.
Bughea, se sculg in picioare, îi scoase
pieptul In afarg, si le spuse:
MIL mg vedeO voi pe mine! Sunt eu
orn voinic, ori nu, Hai, cine s'o lupth cu
mine si m'o dobörg, ii dau casul.
Flâcgii tgeurg.
Ei, urma, el, dacg m'oiu preface bolnav,
eu zic el doftoru' nì crede.
ira! fácii unul.
Ghine! Eacg, eu las easul iai, igu

www.digibuc.ro
 BOLNA VII 169

sA, fie, nagi artate, daca n'o zice doftoru' ca-s

bolnav.
Nici nu isprqvi bine vorba, gi din depAr-
tare se auzi clopoteii unei trIsuri.
Vine, vine, spuser/ cativa.
Peste putin se oprl trásura. DintrInsa sári
jos un om scurt, plinut,. cu rnusatile rase,
cu gura e§itá, ca un bot, inainte; dealungul
urechilor cu favoriti Incáruntiti 0 scurti.
Pura pálgrie tteagrá, inaltá, redingotA, lung*
qi in man/ aduceh o 16ditá, pe care-o tinek
de un maher. Urnbla iute-iute, cu pa§i má-
runti, se intone& la dreapta 0 la stanga,
par'en apucase atnetelile, 0 intrebh pe toti:
Unde-i primarele, unde-i primarele 2" On/
ce intrA in primgrie.
Qiobanul se scull In picioare, 0 splise:
Parcl-i un momitoiu.
FlAn§,ii raserg,.
Peste cateva clipe notarul e§1 in 110, de
striga:
S5, vie belnavii Incoace.
Din pâlcuri se rupse o multime ca sg se
clued. Bughea se scula qi el; cativa Mad
intrará cu dansul innáuntru, iar altii r6rna-
sera in salá, la 46.

www.digibuc.ro
170 EM. GIRLEANU

Femeile se inqirarg lángg, pgretele din stánga,

bgrbafi lângl cel din dreapta; In mijloc la.
o masa, doctorul, primarul qi notarul.
Nötarul Ii chema pe ránd mai Iraqi fe-
meile cu copiii.
Doctorul le vorbeh repede; de abea Ii prin-
deau cuvintele :
Unde-1 doare, unde, unde ?
argth, impreunh palmele :
A ha! bine, bine !
Apoi se plech, se rgsuceh, puneh urechea
la piept al qi la spatele copilului, i toatg
vremea cát asculth tineh ochii inchi§i ; iar
când ridich In sus capul, Ii deschideh, clipeh
des, ca §i cánd i-ar fi intrat colb.
Dupg ce sParqeh, se repezeh la lgditg', sco-
teh eke un praf, Il invgleh In hârtie de ti-
garg, 1310 bolnavului, cu de-a sila,
pe gat :
Inghite, inghite, ngucule! apg, aqh,
dg-i apg.
Chteodatg, se spárgeh hártia, i amgreala
se imprg§ta In gura copilului care incepeh sg.
urle, de nu se mai auzea nici tu cer nici pe
pgmánt.
Ciobanul se uità Intins la doctor.

www.digibuc.ro
 BOLNAVII 171

Când sfarqi cu copiii, cauta, In odaia de

alaturi, cateva femei; dupa ce plecara acestea,
veni randul barbatilor; apoi cand sfar§1 §i
cu aceqtia, se ridica, la urma, qi ciobanul, sa,
vie. Paqea bleg, cu capul in jos. Langa u0
flacaii se Imbranceau unii pe altii.
Doctorul se uita; iqi rasturna capul pe spate,
ca sa poata, vedeh, fata lui Bughea. Se
minuna :
Mare namila de om ! spuse primarului.
Apoi se intoarse catre cioban :
Da tu ce ai ?
Bughea lqi muia glasul, rataci maim peste
trup, vrol par'ca sa arate la cap, apoi 1§i lua
de seam6, duse maim In partea dreapta, In
de§ert :
Ma doare stragnic, ici, tare ma doare,
domnule doftor. De-aghe merg.
Doctorul se dete mai inapoi, sa-1 poata
privi bine, apoi clipi, 0-i spuse:
Se poate, se poate. Nu ma uit eu ca
eiti cat un munte.
Pe urma 11 pipai pe supt cama§e; 11 in-
tinse pe-o banca, 11 ciocanl, §i-i zise:
Te taie a§a din cand In cand. Ori
par'ca te impunge. Ha?

www.digibuc.ro
17 2 EM. GÂTILEANIJ

Bughea Ingana:
Da a§h, chiar a§.ä, domnule doftor.
E§ti bolnav de rnaiu, bä'ete, de maiu.
Dar -pentru asta n'am doctorii cu mine. Tre-
bue sa-ti iei dela targ. Ai cu ce ? Sa-ti dau
o Insemnare.
Dati-mi, cA, eu §i mani rriA rApAd pAng
la Cheatra.
Doctorul 1u un creion, §i Incepft s scrie,
ca i cum ar fi Impuns hártia. F1cii rádeau
Infundat. Bughea .se pled, peste umgrul doc-
torului, §i dupa ce acesta sfár§1 de scris, ce-i
*enl A, fad, din gurA, a§h, ea atunci cand.-
-vrei sA sparii un copil: Chhair!! Doetorul
tresgri, §i-1 Intrebg:
Ce ai, ce te-a apucat ?
Bughea lu repede insernnarea de pe masa,
iar fiAcqii începur s rádA eu hohot. Pri-
inarul tipá la ei.
Dar doctonil se Infuriase
Ia §tati de ce Ad* de ce rideti,
nepricep utilor ?
Atunci unul mai mehenghiu rAspunse:
DA! râclem §i noi, c'am pus un
inA§ag cu ist' de l'ati cAutat. CA el ne-o spus
el n'are nimica §i c'o sA,

www.digibuc.ro
 BOLNAVII 173

Doctorul se repezi la lgditg, o inchise, VIA

ca scos din minti:
Plecati, nepriceputilor, ngucilor!
i e0 afarg.
Biata babg, ceea cu capul, care adormise-
0 se trezise toemai acuma, se lug dupg el:
Fg-ti pomang,, domnule doftor . . . mg,-
omoará capul ... m'o luat, a.a,, dintr'o data ...
par'eg, m'o fulgerat.
Dar doctorul se sul in trgsurg qi plea,.
Baba rgmase vgicgrándu-se in gura mare.
Atunci Bughea o lug de mg,ng, 0.-i zise rá-
Mud, fgand din ochi la cei1al0 :
Nu te mai boa mgtuqg, eg-ti dau ti-
dula care mi-o fgcut-o mie, sg-ti ei doftorii_
0 sg, te ungi.
Bgtrána se insenina:
Taci, dragul mgtu§ei !
Iaca zgu. Da trebue sg, te duci la
Cheatra, la spitgrie sg, o faci.
Mg due, mg due. Dumnezeu sg--ti lun-
geasel zilele.
bgtrána lug hârtia, o stránse In patru,
o várg, In sán, qi se duse multumitg. Flgcgii
rgmaserg rázánd. Primarul se In-Ai-tea printre
oameni, fäggduind sq. faca cereetare, sg le-

www.digibuc.ro
174 EM. GÂRLEANU

arate el celor eu pricina, care suphraserl pe

doctor.
In urmh Bughea lqi Iu sidila, dhdit fia-
chnor ziva bunh", i plech, foarte vesel, la
eumhtrul sau, popa Eftimie. Mad ajunse, Ii
ruta mama, ii däda capl, vi-i povesti, dea-
fir-a-phrul, toath Intarnplarea.
SfAr§1 raz'and
Cich mh tae, m6, inpunge, prin maiu.
§i eu n'am fost bolnav de zilele mole. Cum
.0 A. m 'npungh ?
Popei nu-i prea plAcuse purtarea finului, nu-
mai dh din cap ; dupa ce manful ciobanul, Ii zise :
Ori qi cum taieh, acela-i om cu carte,
dach ti-o zis ch ai cevh, i fi având; mai §tii ?
Taci sfintia ta, e eu, cum ti-am spus,
n'am fost bolnav de zilele mele.
Popa iar elhtinâ, din cap.
Dh, Ii om cu carte, II om cu invgth-
turg, taieá.
Bughea rhmase pe gAnduri, mai stete putin;
apoi vä'zhnd eh' phrintelui nu-i prea 0/me
gluma lui, pleeâ. 0 1u prin sat. Se intMni
eu primarul.
S tii c ti-o coe eu mi Bugheo, ii
zise acesta.

www.digibuc.ro
 BOLNAVII 175

P6i bine, domnule premare, cum o s m6

injunghie in maiu, e eu nip ghioaga asta in
doul.
Ai s6 vezi tu, ascu1t6 ce-ti spun eu!
primarul, rotofeiu, cu pllAria de pasll
pe ceafá, se deplrta ineet, cálcand ea din
pod, In bocaneele cu talpa groas6 de-un deget.
Pe cioban Il opreau toti :
Ii juemi, Bugheo?
Flle6ul par'el simtea nevoe sá spuie la
toti el el rupe ghioaga In dou6, el nu putel
sä-1 inpung/ in maiu a§a din senin.
Cum s6 ml 'npung6, m6?
radea cu hohot, In galgairi scurte, de
Elsunh ulita.

Cltre searl eql din sat si luá drumul spre

staná. Cand ajunse, oile erau in strung/.
eeilali ciobani st6teau pe se6una§ele splta-
riului i mulgeau. Bughea îi asvarli cáciula
pe ceaf6, §i striga : Ou ghine!" pe urm/ se
alez6 i dansul In rand cu eei1a1i, lu6 o
cupl, i b6ù, Insetat, laptele dinteinsa.
Apoi intoarse capul:
MI, in Stejlrel o fost azi doftoru'.
Ciobanii mulgeau Inainte.

www.digibuc.ro
176 EM. GIRLEANU

Auziti voi, o fost doftoru' in Stejarel ...

Da ti 1-am jucat eu!
Ciobanii lasara din muls. Bughea urma:
-Ca venise oamenii la dansul ca la bi-
serica. Si eu le-am zis : Ma', doftoru' nu
§tie nimica... El 0 pe mine m'q gasi bol-
nav..." Si-am pus rama§ag ca m'o gasl.
Apoi Bughea povesti toata Intamplarea, §i
inchei a :
Sa-1 fi vazut cum ma sucea, cum ma
bocanea, 0 da mereu: ca ma impunge, ea
ma tae prin maiu".
Ceilalti se pusera pe As. Dar baciul le
facù semn :
Hai, ca, 'nnoptam.
Oile intrau pe rand prin deschizaturile spa-
tariului. Laptele cadea in cupele din oleo,
grind In stropi albi §i. marunO, ca Os cum
fierbea. .

Ciobanii gafaiau osteniti.

De-asupra muntelui, de-asupra brazilor negri,
luna ki Inchegh turta ei de ceara. De unde-
va, departe, rasuna un bucium. Bughea, zise z
He, he, ist de buciuma, ii Ungureanu,
ii Joji, de pe Onofrei.
Se scula, se scutura sali alunge gandurile

www.digibuc.ro
 BOLNAVII 17 7

care par cuprinsese, se duse la aripa oilor,

inteo coliba, uncle dormea dânsul, lu buciu-
mul §i suflâ prelung. Sunetul se impra§tia de-
parte, departe, furi§indu-se din munte 'n munte.
Dar cmn suflà a§a, deodata i se 'Aril lui
Bughea, tae prirl de§ert, in dreapta. Lasâ
repede buciumul, §i se apuca de mijloc:
Mai, al dracului!
Apoi veni in stâng. Oeilalti strecurau lap-
tele in budale.
Bughea nu-§i puteh tine vorba in gura:
Ati auzit, bolnav de main!
Tovara§i lui iar rhsera.
fiindca ziva asta erh slobod, se duse
inteun colt s stee, dar par'ca simti din nou
o impunsatura, in acela§ loc; se freck §i
printre dinti, Ii scapa iar mirarea:
Mai, al dracului!
Stete ce stete, apoi se duse in colibas lui,
§i se culcâ. Adormi repede, dar visa urât.
Se faceh ca se intAlnise in munte cu o di-
hanie uricioasa, un fel de momita cil unghii
lungi §i ascutite. Cum Il zarl se §i repezi la
dânsul; dar el o cuprinse in brate, o stranse
voinice§te, ferindu-§i chica, se rostogolira pe
earba, §i la urma o .dovedi. Dar cum se
svarcoleau jos, dihania Ii infipse unghiile In
15609 12

www.digibuc.ro
178 GIRLEANU

desert, In dreapta. Se sculâ asudat, tragan-

du-si sufletul, ca si cum s'ar fi luptat in-
teadevar. Ii durea strasnic in partea dreapta.
Bughed se ridicâ in picioare, se frecâ la ochi,
apoi de data aceasta spuse tare, infuriat:
Mai, al dracului!
esi din coliba. Luna par'ea Incremenise
drept In erestetul stânei. Din näuntru se auzeh
räsufletul oilor. Ciobanul se scoborâ in vale,
se duse la sipot sa bee apa; izvorul curgeh
repezit; In bataia lunii par'ea era de lapte.
Raceala apei Il mai desmetici. Dar durerea
o simtea, acum deslusit: par'ea-1 impungea un
ae. Se intoarse si se culca iar.
Durerea 1l tinù si a doua zi si a treia zi.
tinea Intr'una.
Ciobanii, carora la urma urmei le spuse,
11 Meal]:
Ti-o intrat In cap ea la muieri. Ai
slabit, prostule. Ai vrut sa-0 bati joe de
doftor, te-o mâncat dânsu' fript.
i
Baciul batrân, 1l batil pe spate:
Odatä si-odatä, tot trebuia sá i se Im-
plineasea prea eredeai si tu lumea proastä.
Bughea Ii adueea aeuma aminte mereu de
cuvintele popei Eftimie- fi avand ceva,

www.digibuc.ro
 HOLNAVII 179

daca ti-o spus... om cu carte". Pe zi

ce treceh slábea mai tare, se silea sh' tie in-
tr'ânsul tot cei fulgerh pria minte, sá nu mai
spue nimgnui nimic. De multe ori vroià
se iee cu altceva, rAdea, dar când credeh
a scápat, de odatá acul 1.1 impungeh; atunci
se infurih, Ii veneh sA, se asvárle cu capul in
jos, intio prápastie.
Ca A, se Intoarcá 'n sat nici nu se gindise.
Cum aveh sä deie ochii ca flIcáii! Dar intr'o
bung, zi, rázbit, läsg, ru§inea la o parte,
se scoborA din munte.
Când Il vázurá flácáii, aproape nu-1 mai
cunoscura. Unii se uitará ingrijati la dânsul,
altii radeau pe ascuns, cáci tot le erh fries.
Bughea vorbeh cu capul plecat:
Dá, pe semne el tot eram eu bolnav,
o fost intr'un ceas ráu, gluma.
Primarul, când auzi, yen" Intr'un räsuflet
s1-1 vadA :
Ei, Bugheo, vázusi pe dracul?
Ciobanul tácil. De abeh trecuse o luná §i
jumátate dela intâmplarea lui. Primarului i se
fácii oarecum
Viná mâne, cá trece iar domnul doftor
pe-aici. Ca sá-1 im piicám am fost de patru

www.digibuc.ro
180 EM. WARLEANU

ori la dânsul, la reqedintie. Ch alergau bieii

oameni phng, acolo, la el, din pricina ta.
Bughea se duse la poph, sa maie noaptea;
acesta II boscorodi :
Vezi baiete, cu Dumnezeu qi cu 111\4-
-tátura, care tot Dânsul ne-o dh, sa nu te pui !
lach, ce-ai Opt. Stai §i te odihne4te, i mane
diminehth, la doftor, taich; s te rogi cu.
lâcrâmile 'n ochi, deie ceva, sa te puie
pe picioare, cum ai fost.
A doua zi diminea0, când ajunse la pri-
marie, doctorul qi venise, cautase aproape pe
toti, mai aveh vre-o doi-trei.
Flâchii se strânserl sa vada pe Bughea,
care râmase p4n in sala pana ce se isprIvi
cu ceilali, apoi intrâ i dânsul, smerit.
Primarul vorbi Incet ceva doctorului, la
ureche; acesta se uitâ la flacau, clipl, 10 apropia,
palmele bucuros, apoi zise :
Ala! Ei, tot te prefaci, fArtate? Ia In-
tinde-te ici.
Ciobanul se intinse pe banca, doctorul Ii
râclich, peste cap, chma§a, îl ciochni, II cauth
indelung, apoi înalâ capul.
Te-ai uns eu doctoria ce fi-am da:t?
Bughea de abih inghimâ :

www.digibuc.ro
 BOLNAVII 181

Nu, sgrut mgna.

Doctorul fäcii o mi§care, ea §i egad ar fi
vrut sg-i deie o strâmbâ din nas, Il mai
cioegni, mai sus, mai jos, apoi se Intoarse
catre primar :
Vezi-l? atunci o fi fost bolnav, daeg
i-am spus; dar acum n'are nimic, nimic; Ii
teafgr.
Flgegii se uitarg eu gura elscatg, unii la
altii, Bughea Incepit O. se vaite:
M Impunge, aqa, ea o Nici nu
pot dormi.
Doctoral II ciocáni in frunte:
Ti-a intrat In cap, ti-a intrat In cap !
Ce aveai atuncea nu mai ai acuma; s mg-
nand bine §i sg nu te gande§ti la boalg, ngueule.
Bughea par'el se mai insening o clipg, apoi
iar Incepù sg se vaiegre.
Doetorul furios, cUpi repede, lug un praf
de chining, Il vgrsg un pahar eu puting
apg, qi i-1 intinse :
Na, beg asta, sg nu te duei a§a... cu
mgna goalg.
Ciobanul htù i se otgra ea de moarte:
Numai sunt eu om de-aeuma, zise el
Doetorul inchise cutia, mai vorbi, rgstit, eu

www.digibuc.ro
182 EM. GARLEANU

primarul, i porni. Dar cand vroi sg iasg din

odae, deodatg se repezl pe usg, o babg cu o
gging subsoarg, baba ceea cu durere de
cap. Cum Il vgzù pe doctor, Ii Intinse ggina,
arunca repede un potop de multumiri:
Dumnezeu sg-ti deie sgngtate, sufletele,
sg trgesti o sutg, de ani, sg nu mai imbg-
tranesti dintr'atata, cg mi-ai scApat zilele...
Doctorul se opri, îi sbgrei fata iarg, ne-
multumit, se uitg la ea, si dupg ce se gAndi
putin, Ii zise:
Da, da, îmi aduc aminte de tine, dar...
eram supgrat si nu ti-am dat
Pe chipul babei trecu o luming de zambet,
apoi urma repede:
Nu mi-ai dat, da' tot din tidula dumi-
tale se cheamg, cg, m'am vindecat, cg mi-o dat-o
ciobanul ista, de-am fAcut alifie la Cheatra.
cum m'am uns la tample, cu mana, par' cit
mi-o luat durerea. Iac' asa, eu mama.
Doctorul nu-i dete vreme sg, isprgveascg,
se strâmbg grozav, o tmbrânci, la o parte, si
esì strigand cat 11 tinea gura:
Aista-i un sat de nguci, domnule, un
sat de rauci!

www.digibuc.ro
 IN TURNEU"

Trenul se opri. Din vagoane se (Mull jos,

pe rand, tosi actorii, aproape singurii cl-
tori sosi0 diminea0 aceasta la Ba,rlad. Dom-
nul Rotopan, maestrul", un om Malt, sp6tos,
erh, ingrijat :
MAUI, vreme! Ce ne facem!
Apoi fiinda, toti se gra,beau st intre Iii
garg, c6ci Ii plouà, dânsu1 lul deoparte si
dealta, pe doll/ dintre femei, pe Regina' si pe
Muma nobil6", i plecar6. In fata Orei erau
numai trei trAsuri. tn cea dintal se sui mae-
strul cu cele doua actr4e; in a doua, casierul

www.digibuc.ro
184 EM. GARLEANU

gros, deabià sufland, mai Ingro§at cu sacul

din spate, un fel de ranita in careli Ostrâ,
rufele de schimb, §i sufleorul,slab, §i-atAt de
'nalt, incât, pentru ca sI incap/ supt poclit,
trebui sâ-§i scoaa jobenul din cap. in a treia
trâsudi intrar/ : Intrigantul" domnul Ion Stra§-
nic, June le amorez", domnul Jean Pritu§.
§i Subreta", domni§oara Li lica Milovici, o
fetiVá durdulie, care se a§eza intre cei doi,
mai mult pe genunchii intrigantului, deql ju-
nele o träge h. de man/ spre el. )i caii por-
nir6, stropind in lâturi pánâ pe trotuare, prin
bâltoagele adânci, pline de bolovani desgropati,
cari fAceau pe easier sh' icneaseg la fiecare
hop, iar pe subretâ sâ tipe, gland in sus
ca o minge. Elite le trâmbe, stamte, par'a,
n'aveau sfârqit. Ploaia câdeà in ropote, sur-
luind pe burdufurile trIsurilor, udând ciorapii
femeilor care-§i ridicaserg rochille sus, ca s6
nu li se murdgreascg de noroi poalele.
Maestrul 10 piera rIbdarea §i strigâ bir-
jarului :
Mânii mai repede, pârlitule. . . Du-ne
la eel mai apropiat hotel !
La Europa", domnule director, rIspunse
birjarul, care §tià pe cine poara in trIsur6.

www.digibuc.ro
 IN TURNEU 185

Si peste cateva clipe se oprira; maestrul

qi cele doua femei se scoborâra iute. Dar ca-
sierul se muncì chtevh clipe sa ias a. din cutia
in éare acum se mirh cum de intrase. Sh stii
c'arn mai slabit daca am incaput eu in cura
asta", zise sutleorului, cu bucuria omului care
nu vreh deck atata. Subreta sarì urara, dând
o paling, din gluma, intrigantului, care se 'n-
cerch sg, o ajute.
June le se uitâ, cu necaz, §i spuse intrigan-
tului eu un glas ce nu vroig, par'ca sg, parg,
furios :
i aici 0-ai jucat rolul bine!
Femeile luara câte trele o odae, barba0
doua, apoi, fiindca erà §i vremea prânzului,
se scoborâra in sala de mâncare. Maestrul se
apropiè de fereastra; pe luciul geamului ploaia
plescaià furioasa, casele din fatá aproape nu
se vedeau.
Domnul Rotopan se intoarse spre easier :
0 'nceth oare pang diseara ploaia?
Sta, cum sa nu steie ploug de-aseara
doar! raspunse, pentru easier, chelnerul; §i
intinse lista de mâncare. Maestrul se arzg, in
capul unei mese lungi, din mijlocul odaei;
deoparte si alta luara loc regina §i muma;

www.digibuc.ro
186 EM. GABLEANU

subreta intre intrigant i sufleor; casierul

junele amorez in fatä. Maestrul scoase tacticos
ochelarii, îi puse pe nas, cum obisnuih in-
totdeauna, cand voih sä, de insemnätate mitui
lucru, i incepit s citeascä pe deasupra bor.
Mie dä-mi un bors! spuse pi0g6iat ju-
nele". Intrigantul Ii arunca o privire täioasä,
apoi cerh si el:
Atunci mie dai o supg.
Si subreta adlogä, arätand pe intrigant:
Si mie tot ca dumnealui!
täceau, mai cu searn c 'n fata tu-
turor abureau farfuriile. Casierul intoväräseh
fiecare lingura de supg cu cate o cogeamite
bucatä de pane. Muma nobilá se 'nneca; se
'nrosi i nu-si mai putit trage sufietul. Su-
tleorul Ii dPia cativh pumni usori dupä ceafá:
Moasa 'n pod, stimabilá doamnä !
Ash o neajeau toti. Ea se supára:.
Domnule... te rog, ...te rr...
Dar tusea nu o lásh, nu putea incheih vor-
bele; dupá ce se linisti ti sterse lacrimile, cu
batista pe care i-o intinse peste masä, regina
pe a ei o uitase,--apoi Incepù sä mánance
Intrigantnl täih felioare mici de pane
subretei si le asezh langá farfuria ei. Casierul

www.digibuc.ro
 IN TURNEIT 187

nu scoteh niciun cuvânt, infulich o farfurie

varzg. Sufleorul Ii aminti :
Nene Dinc6, zisesi c ii regim,
sl6besti, si eu te vAd câ. inghi0 cat sase.
Cu gura pling, cu sudoarea surluindu-i pe
fa-t6, casierul r6suflà ca un morun prins tn
carlige:
Trei zile, trei zile rabd... a patra
mAnânc... n'am ce face...
Subreta îi Mcù gura
Papa, papâ',
Toft raserg. Dar nenea Dinc ii aminti
deodat6 cevh, ti cluta carnetul si insemnâ
pripit.
Ce e? intreb6 directorul?
Iiitasem s insemn plata birjilor.
La sfarsitul mesei le aduse o budincâ de
grisa.
Junele vrol s'o taie, mai mult ca sä arate
cutitul frumos de buzunar, care-I primise, la
dar, dela subretil, dar sufleorul Ii indep6rta
maim si scoase o stichrt6 de rom:
Imi dai voe, maestre?
Cum nu!
Atunci desfficù fo4a de plumb, scoase cu
furculi0 dopul, i turnk deasupra budincei

www.digibuc.ro
188 ENT- GIRLEEANTT

Intrigantul intelesese, tineh, chibritul, gata,

aprins, §i dete foe.
Femeile se mirara deodata cate trele, cu
placere:-
A!
Flacara se ridica albastrie in sus, §i-un
miros frumos, de prajitura rumenita umplù
odaia qi desprinse buzele casierului. Cand ro-
mul se sfar§i, Junele se pregati s imparta,
dar intrigantul nu4
Ai putea sa tai cu cutitul birtului, nu
cu al dumitale.
Atunci taie dumneata.
Cu placere.
domnul Stra§nic imparVi prajitura; ju-
nele nu puth sa, se infraneze, primi par-
tea, gândindu-se ed,, dupa cum obipuia su-
breta, Iii cel dintE ora§ avea sa-1 razbune.
Dupa masa maestrul spuse:
en" toate c. deseaTI nu putem juch, tot
trebue s mergem s vedem scena.
Tot cu trasura? Intrebâ speriat casierul.
Ba pe jos.
Peste câteva clipe, maestrul, casierul §i su-
fleorul, deabia-§i desprindeau galo§ii din apa-
ria trotuarelor.

www.digibuc.ro
 ÎN TURNEU 189

Dupa zece minute erau In gradinuta, In

mijlocul careia se stransese o baltoag& in
nauntrul scenei apa curgeh peste decoruri; de
supt o culisa cazuta se repezi, schelalaind, un
cane ce se adapostise acolo.
Halal scena! rasufla din greu casierul.
Maestrul se uita, apoi, se Intoarse spre su-
fleor, care fáce i pe zugravul:
Cumpara-ti va'psele, i daca poti, drege
putin panzele. Mane facern repetitie, caci pana
seara trebue s se faca vreme frumoasa.
Direetorul §i casierul se Intoarsera la otel
A doua zi dimineata, ploaia tot nu ince-
tase, cerul erh incins de nori peste tot.
El se vita posomorit afara. Nu vorbl cu
nimeni un cuvant. La masa cerh numai o
friptura; ceilali facura, la fel, i Indata ce
sfar§ira de mancat, o ivath, prin ploae, spre
gradina.
Pi daca nu jucam deseara, ce mai fa-
cem repetitie, Intreba, Incet intrigantul pe sufleor?
AO a liotarit maestrul, raspunse acesta;
dad e suparat nu-i poti vorbi; nu §tii?
galo§ii 1ipir prin ploae pang la gra-
ding.. Femeilor le erh rece. La inceputul lui
August par'ca daduse In Warn* tarziu.

www.digibuc.ro
190 EM. GIFILEANU

Domnul Rotopan se aseza pe un scaun,

intr'un co4, sufleorul intrA in cusca lui,
repetitia incepù.
Maestrul nu-si g`aseh locul; nu-i plAceh
nimic.
Se scula si se apropiè de june, care fAceà
in pies6 pe un conte, indrepta rAstit:
Pentru numele lui Dumnezeu, Pritus,
m'ai prgOdit. Aci esti conte, ai snge nobil
in vine ... fii mai mlAdios AristocraIii
kstia or fi ei cum or fi, da-s fini . . . au
misc6ri mai alese.. caleg mai usor
apoi dumneata esti gazda fii mai la dum-
neata acas6 parca mergi in picioroange...
Uit6-te la mine.
Maestrul urea p6n1 lângl usa din fund,
primind pe muma nobith, o marchiz6, b6trang,
se pled, usor, gratios:
Doamng Marchieá!...
ar6tA, un scaun, apoi p6s1 dupa ea,
cu o elegantl care arltà pe artistul adevl-
rat, deprins cu scena.
In urml se infuriè iar, se intoarse egtre
marchizg.
i dumneata nu te trânti pe scaun sa-1
dArAmi

www.digibuc.ro
 IN TURNEU 191

Dar îi aduse amiute, poruuci:

Strasnic! intra In scena!
Apoi Intreba pe sufleor
Nu intra Henry, vicontele indata, dupa
asta?
Da.
Atunci ce mai astepti stimabile?... Vreti
sa va fac eu toate rolurile?
Când scapara, dupa trei ceasuri, de supt
privirea scrutatoare a maestrului, erau pra-
paditi. Lipaira iarls prin apa, si se Intoar-
sera, spre otel. Seara baura numai câte o ca-
fea cu lapte.
Directorul trase deoparte pe easier :
Ce ne facem nene?
Ne-a mai ramas Inca, optzeci de lei.
Cu asta, o ducem rnorÇi pang Duminica.
Dar drumul la Vaslui, Intreba Ingrijit
maestrul?
Drumul il am eu; dar de o ploua
Intr'una n'avem ce man&
fiindca maestrul se incruntâ, Ingandurat,
casierul Il mângâiè:
Mâne trebue sa se Insenineze, nu se
poate . . . A dracului vreme!
Noaptea cadea mohorâta, fara pie de na-

www.digibuc.ro
192 EM. GIRLEANU

dejde ; In sala luminatä de o singurä lampä arare

ori treceä câte un cälätor, venit pe cate o
pentru afaceri, 111 tärgul acesta adormit
Trecuse de miezul noptii cand muma nobilä
cu regina, a0r 5.. amändoug, bâjbaind, cäci
lumina se stinsese. Femeile qopteau :
Unde-i?
M 'ntrebi pe mine?
Asta-i neruOnare . Ce Dumnezeu!
Nu-i ajunge ce ne-a fácut la PloeOi?
Sst !
Din capItul ceralt se auzirg, pa0, i peste
cAtevä clipe, deprinzändu-li-se ochii eu Intu-
nericul, zärirg, venind impreung pe intrigant
pe subretä :
Halal ! fIcii Regina, Oiu c ai obraz
fetito !
Ei ce-i, ce-i?
Muma nobith, ingeral päzitor al trupei, iz-
bucni :
Cum ce-i, vrei iar sä fie bucluc, sä-0
scoatä 60ia ochii pentru tine? ... Inträ In casä:
vreme ce femeile intrau acute In
odaie, intrigantul ingäimh, pentru mumä, cu
un glas inäbuOt, de bas, aria lui Mephisto din
Faust :

www.digibuc.ro
 IN TURNEU 1 93

Vecinica-i cam trecuuuutta . . .

Obraznicule, fäch aeeasta si tránti. usa

A treia zi apa cädeh de sus cu aceea§ tn-

drtnicie. Maestrul amärit, galben de nesomn,
turburat de grijä, nici nu se cobort la masä.
Se asez6 j'âlt, In fata ferestrei, si pri-
veh in nestire la stropii ce sä'reau pe acoperi-
§urile casei din fatä. in viata lui de artist
rätleitor, i se mai Intâmplase i altä datä
aceasta, dar vremea rea Il gäsise ori eu pa-
rale, ori cu mai multä indräzneal,indräz-
neala tineretei pe care acum nu o mai aveh.
Si In odaia aceasta goalä, In fata ferestrei
peste care apa bäteh in valuri, nytestrul se
Kan& o clipä la bätrânetile lui ... Nu ago-
nisise nimic cei din urrnä bani Ii puneh
acum In joe De odatä, se uitâ la ceasor-
nic, se glitch c vrernea aceasta moleseste pe
cm, 0 se scoborl repede. Tri sala de mancare
actorii stäteau somnorosi. Glasul lui Ii trezi :
Daeä mai piou i mar* plecärn... A-
cum haideti la repetitie.
Toti se uitarl mirati, dar se ridicarä, re-
pede sä se'mbrace...
15609 13

www.digibuc.ro
191 EM. GIRLEANU

A doua zi era Duminicl. Maestrul se scula

de dimineatä, se uita afara, se frecA la ochi,
si nu-i venea sä creadä; printre perdele un sul
de raze se revarsh peste perne: säri jos si se
repezi spre patul casierului :
Scoalä, imbracä-te degrabä.
Casierul se trezi tresärind; bolborosi :
Ce e, ce e maestre?
S'a 'nseninat! Santem scäpati! Repede
la tipografie... tipäreste afise... imparte bilete...
Disearl jucäm...
Casierul, se desmetici; incepii sä se'mbrace.
Directorul trase storul 0 soarele näväli in
odae,
Lumina ii inviora pe amAndoi. Apoi direc-
torul asi sä destepte pe ceilalti; le bätii in usä:
Haide scula0. La repetiOe!
Bäurä cate un lapte si plecarä... Pe la a-
miazg erh o arsitä grozavä. Casierul veni scIl-
dat de sudoare: afisele se lipiserä, biletele in-
cepuserg, sä se yandä. Actorii innäclusi0 si ei,
dupä repetitie, se odihneau.
Maestrul erh multumit, zâmbea :
Foarte bine. Piesa merge de minune.
Tu Pritus esti un artist rar...
Si se intoarse spre ceila10:

www.digibuc.ro
 IN 'LUJN11T 195

Ce zâmbiti? mie un conte mai

bun deck dânsul !
Apoi catre nenea Dincg, :
Nene, cu trupa mea joe la National"
04 bat pe toti gia de acolo !... S tii ca-i
bat !...
t;'i 'Ad* Imbujorat, bucuros, cu ochelarii
pe vârful nasului, cum Ii rämäseserä din nr-
mrirea piesei.
Ìi scoase batista, se qterse pe frunte :
Tare s'a !

Mâncarä, cu poftà. Mai fácurä, Inc5, o re-

petitie, qi la opt, cortina erh läsatä, actorii
Imbräcati, publicul Incepuse sä, vie. Câtiva
läutari cantau marful" la poartä.
Dar parch' se räcise iar. Un vânticel urr
Incepù sä miqte ramurile salchmilor din fatä.
Pe scenä actorii nu se gändeau deck la ro-
lurile bor. La noug, trebuiau sä, inceapä. Di-
rectorul, Incälzit, deck alergase intr'o parte
intr'alta, alteptk cu ceasornicul In mânk
cum avea obiceiul.
Deodatä cortina so clätinâ, culisele scar-
pi* un vânt puternic, un värtej scutura
scena. Maestrul i actorii se uitarä Ingriiorati
unii la altii. In grädinä se auzirg, chtevh gla-

www.digibuc.ro
196 EM. GÂRLEANIJ

suri: Ploug, ! ploug,!" si peste cateva clipe o

räpäiala grozava se desläntul: plouh, potop,
cu furie. Lumea fugi insplimântata In cofetä-
ria de peste drum. Actorii ridicarg, cortina.
Prin acoperisul spart ploaia inceph sä surluie
din nou pe scena. In grading, lämpile se stin-
sesera: una singurä, la poartg,, arunch o lu-
mina stearsa peste baltoaca ce se aster* inteo
clipä, In mijlocul grädinutei. Se facii rece de
tot. Actorii se imbrâcarg, cu bainele bor. Apoi
se adunarä pe scena, imprejurul maestrului,
care stà abätut, cu jobenul in cap, cu gule-
rut ridicat, arg sl poatg, spune un cuvánt,
uitându-se -intg, inaintea lui.
Cu o miscare vie subreta imbránci pe in-
trigant :
Fugi, ca esti de mauvais augure".
§i alergft, Lang/ june.
Deodatg, vântul se incuibâ In scenä. 0 cu-
HA cazA. Lämpile filarg; casierul alergá si
stinse pe cele de DATA pânze, sä nu se aprinda
baraca. Nimeni nu stih ce trebuea sg, facl.
Aveau sä, steh aici Ora ce trecea ploaia?
A doua zi plecau? Nu indrIzneau nici unul
sä intrebe. Maestrul erh In drept sg, hotä-
rascá. Se uitau la el, mteptându-i cuvântul.

www.digibuc.ro
 ÌN TURNEU 197

Dar, lipsit de mice cunotintl a impreju-

r6rilor par'e6, maestrul 10 scoase jobenul, ki
purta, maim, in ne§tire, peste frunte, TO ri-
dica p/rul in sus, apoi, ea §i. cand nimie alta
nu aqteptase, rgsufil adâne :
Uf ! bine eN, s'a mai rAcorit !

www.digibuc.ro
 Mid se trezirA, In zorii zilei, amândoi, la
han, qi dupa ce pItir un franc si dougzeci,
pentru c. dormiser6 acolo, femeea Saft a,
nevasta lui Neculai UPtue, se clutl p rin
buzunarele fustei. Dupa ce qi le intoarse pe
dos, cAzù dintr'unul cinci parale. Atâta; nu
mai aveau nimic. Veniserl cu o zi inainte,
vânduser il. doug perechi de gaste, §i In loc
sâ se Intoarcá, acaA, In Po pri-
ceni, ici, o palma de loc, râmâ-
seserl In târg sä beie la han.
Femeea se uitl la cel de cinci
parale, il Intoarse pe fa0, pe dos,
apoi It arátâ lui blrbatu-slu :

www.digibuc.ro
 PUNGA 199

Merge?
Neculai Laptuc II Invâxti si el, il puse
In zare sa se uite de departe, ca i ear-id ar
fi vrut sa-I vada daca-i strávezin, apoi îi
trecir degetul pe supt nas, si raspunse :
Pe dracu!
Ferneea i-1 smunci rastindu-se la el :
Tu 1-ai luat, prostule !
Ba tu!
Asa sa, traiesti !... Haidem !
pornira.
Afara, incepuse iar sa fulguie. Nevasta
trase bine barijul peste urechi; erh o femee
innalta, ciolanoasä, larga in spate; si cum van-
tul Ii fluturà fustele, i se vedeau pulpele
subtiri, In ciorapii albi de Una, batoase, ca
niste catalige, de care se parea ea adevara-
tele ei picioare se legau mai sus. Mergea cu
pasi mari, cam sonVas, ca si cum vroia mereu
sâ carmeasel.
Barbatul, un prichindel, cu pieptul lipit
de spate par'ca, se tinea pe urma ei, gâ-
faind; in cap avea o palärie grozav de mare,
err un fund cat un ceaun, care par'ea-1 apa-
sase pe orn In jos, de-i intrase picioarele in
pântece. Mai mult Area, ca un purice, de-

www.digibuc.ro
200 EM. GARLEANU

cat mergea ; dh din maini qi se uità spre

partea in care nevastg-sa se tinea putin pe
o coastg, ca §i când Ii erh fricg A, nu se in-
toarcg sg-1 inhate.
Aproape de barierg, femeea se opri din-
tr'odatg :
S'o lugm pin grgdina poblice; grim
gardul, §i tgiem drumul deadreptul ; ce s'o
mai incunjuram !
Mg aburci? intreba sfios taranul.
femeea-i raspiose :
Te-oi aburch, starchiturg !
Deschiserg, Meet, portita §i intrar In gra-
dina publica.
Ninsoarea cgdea inceatg, *find, printre
ramurile copacilor, si se a§ezh, uqoarg, ca un puf.
Tgranii o luar g. pe aleia cea mare, apoi
fleurg la stanga. Femeea mergea drept inainte
cand barbatu-sau ti striga din um/ :
Fa Safto, s cotim, ca ajungem toc-
mai bine la capul dealului, §i-i drumul mai
neted pe ici.
pranca stete pathn pe gânduri, apoi pe
semne facii §i dansa aceia§ socotealg,
g o lug repede la dreapta : ea inainte, bgr-
batu-sgu in urmg. Flcurg cativa pa§i,

www.digibuc.ro
 PUNGA 201

Neculai Laptue, cum se uith, In pamânt ea

§i cand numarh urmele neveste-sii, mai ea
erh sa se isbeaseá, de dánsa, a§h de scurt se
oprise aceasta : drept In fata lor, un gardist
stà plecat §i se uith deasupra unei banci, pe
care un om parea el doarme. G-ardistul in-
toarse eapul, Ii zari, §i-i chemâ :
Ia veniti aici !
Cei doi tarani se apropiara sfio§i. Daca le-a
fi ghicit gandul c voiau sa sara zaplazul?
Gardistul spuse bucuros :
Bine c'ati venit, ia stati colea pan/ m'oiu
Intoarce eu, sa nu deie vr'un câne. Nta' due
sg, dan de veste, ici la politie; intr'o jum5,-
tate de ceas sunt C'acuma 1-am ga-
sit i eu!
arälâ spre cel ce parea ca doarme pe
banca. Apoi gardistul o lug la fuga.
Femeea se apropiâ sa se uite; barbatul
d'aduse Inca bine seama ce erà; stäteh,
mai la o parte.
Ferneea se mai uitâ putin, pe urma in-
toarse capul spre barbatu-sau :
la* tontule, dac'd m'am luat dupa
tine! SCE acuma i paze§te mortul.
Laptuc veni §i dânsul mai aproape, ni-

www.digibuc.ro
209 EM. GARLEANU

tându-se la nevastg-sa, gata s primeascg

vreo câtiva pumni, pe dreptul; se gandea el
altg datg Ii luase 0 de geaba. Dar femeea
lgsg In pace, §i cgtà intins la mort, wand
sg §tie, ca toate femeile, ce 0 cum. Apoi
spuse, ca 0 cum qi-ar fi vorbit singurg:
S'o ornorgt; uite chistolul ici, lângg
dânsul.
iar 1'0 lug de seamg:
D'apoi ce sunt eu sa-1 pgzesc! Haidem!
Dar bgrbatu-sgu nu vrol; rgspunse cam cu
jumgtate de gurg:
Dacg ne-o spus gvardistal, s stäm,
trebue sg stgm.
Femeea Ii anima o privire furioasg, §i'n
urmg, se p1ec s priveascg iar la cel de pe
!Jana,. De mort nu. Ii erh ei fricg, la cate
priveghiuri nu stgtuse dânsa, pe câti nu in-
gropase! E-hei! c5, mai malt din asta träih.
Dar revolverul o umpleg de groazg, i parla
bgrbatu-sgu, care nu pusese in viata lui
mgna pe pu§cg, la oaste nu-1 luase,
dânsul simti un fior, prin §ira spingrii, as,h,
ca un bulggral de gheatg ce-i lunech pe piele,
când se uita la teava lucioasg.
impuratul rgangsese pe-o coastg; din mAna

www.digibuc.ro
 PUNG A 203

dreapta, sgarcita, revolverul cazuse pe banca,

Mama stânga nu i se vedeh de supt palton.
Era bine imbracat; caciula de astrahan atrase
indata privirile táranului:
Halal caciula!
Femeea nu raspunse; dansa nu &eh ce
cauth:
Uncle s'o pocnit oare? nu se vede nici
un chic de sange. Par'ea doarme. Vezi-l? Nici
un chic de sânge.
Musa îi aduse arninte c vazuse odatä,
pe notar cum trageh cu chistolul" ; o sap-
tamana de zile nu-i ie0se atunci din minte
bucatelile cele cu care po0 omora chiar vita
ca-i vita; §i incepii din nou s vorbeasca lui
barbatu-sau:
i doar plumbul ti mare, trebue
fi potrocolit eau. Ai vázut cele cn care (la-
dea notarul?.. Doamne erau câtu-i
ghinda.
minte par'ca i se intepeni gandut
acesta: sa vada unde se lovise. Cu ochii la
revolver, sa nu curnva sa-1 atingâ, lua mor-
tul biniqor de umar, qi-1 întoarse. Atunci
trupul eapan se rostogoll repede pe spate.
Pulpana paltonului se desfacn peste marginea
bancei, i pe partea stanga a surtucului se

www.digibuc.ro
204 EM. GIRLEANU

vâzù pata de shnge cum se lhtise, peste

tot.
Mud se rostogoll mortul, Oranii rämaserl
o cliph impietri0 de frich, amândoi cu ochii
la revolver, dar arma nu se miscase din loc.
Atunci femeea se linisti i spuse :
in inimh si-o tras !
Bhrbatul ti bhnui :
De ce 1-ai intors, fa ! Ce-o sh zich gvar-
distul?
Dar in aceias vreme se auzi paech un
fashit, un vuiet ciudat; par'cl se miscase cevh
laugh mort, i chz-h apoi in stratul subtire de
oniht de pe jos.
Thranii privir i rhmaserl Incremen4i. Din
buzunarul mortului lunecase o pungh' de piele,
neagrh, o pungh' umflath, doldora.
Duph-ce le trecii mirarea, ei uitarh' de mort ;
Lhptue se fheii putin mai mititel, läsându-se
pe vine, femeea se lAsh si ea, ca i child se
scoborâse de pe eatalige, i cu ochii mari,
tinându-si räsuflarea, se uitarg, la pungh.
Cum sthteau ash, grâmhditi, thranul ridich o-
chu i intâlni pe ai nevestei. 0 luming, de InOle-
gere sticli In privirea kr ; de când erau impreung
nu se inteleseserl ash dintr'odath, färl nici un

www.digibuc.ro
 PIINGA 205

cuvant, ca acuma, apoi, talata, ca acum

s'ar fi ferit unul de altul, §i de mort, femeia
intoarse capul qi se uitä spre cel impu§cat,
taranul privi spre copaci, ca s nu-i vada Mci
pe un'ul nici pe celalalt, intinse mâna, lug punga,
o värä repede In carâmbul eismei. Apoi se scu-
lara dintiodata amandoi, ca pe teluri, femeea
par'ca mai lunga deckt erà--i privira ingrija0
In toate pgrtile; barbatul dete cu piciorul peste
urma mica, patrata, ce lasase punga In omat,
iar nevasta ridicâ pulpana paltonului la Joe, 0
intoarse mortul pe-o coastä, cum fusese. Tara-
nul iar privi spre partea de unde avea sä vie
vardistul §i nevazänd pe nimeni, värâ mama
in carâmb §i lade* mai "in jos, punga, caci
ii apash pulpa.
Dar par'c lì apucarg frica sa mai steie
singuri, cu mortul, in tacerea ceia. rgranul tu-
cepù s vorbeasca :
Halal caciula, . . . i ce straie!
§i-atunci sim0 cevä cald qi tare Una pi-
cior, i par'ca ar fi vrut s zica : ,,i ce punga!"
Dar adgogg altceva:
§i el se omoara! Ca 0 baietul lui Da-
mitrache Strambu; da sl zici eg celuia i s'o
slobozit pu§ca singura'n chept !
Vorbele insa nu-i mai veneau : n'avea ce

www.digibuc.ro
206 EM. GÂRLEANU

maispune. Iar ii cuprinse o grijä mare, se trasera

amandoi de-oparte, until lang6 altul. LIptuc
InnIdn0t, ca dupa cine §tie ce drum. Femeea
se ganclea . . . Daca i-o da In cap gardistului
sa-i caute? Daca dânsul umblase mai dinainte
prin buzunarele impuqcatului, i 0ia ce are;
qi-i lua acuma din scurt!
Ha?
Fäcù speriat, Läptuc, ca §i când Il întrebase
ceva nevastä-sa!
Femeea nu-i Aspunse, intoarse capul in
boate pärtile, apoi se duse 0 mai bätätori
cu mâna ornsätul.
De abia se ridica i alai un tropot. Venea
gardistul, In fuga, cum se dusese. Täranii
se'nfiorara, dar gardistul le vorbi bucuros ca
adineoare când ti.rugase sä päzeasca mortul:
Ei brava vouà ! MulOmesc! De-acù
eu cu dânsul, cä aista-i domnul Bucur
Coltescu, profesor la gimnaz. Dragostea tre-
bue fi dat gata säracul!
Dan§ll mai steterä o clipsä locului; nu le
venea sä creadl ca puteau pie* apoi, ca
cand i-ar fi qfichiuit cineva dela spate,
ziserä :
S'auzim de ghine

www.digibuc.ro
 PUNGA 207

Si-o luarg repede la picior.

Cand ajunserá in fundul grddinei, Láptuc
se ch'Vár6, pe gard, neyastá-sa Il alma, de
de mijloc, apoi de tálpile cizmelor, si-1 aruncA
dincolo; In urmg dinsa par'cä pási gardul, §i
o luará gafaind, la deal, printre spini, uitan-
du-se din cánd In când in urmá.
Fulgii ce asterneau molcomi, cernuti de
sus. Pe umerii femeei ninsoarea se stránsese
In cloud grámájioare, iar $16,ria bärbatului
se fácuse albá. Taranii mergeau, mergeau
mereu, fr s simtd cá-s obositi. Deodatá
se ridicâ In fata lor cumpána unei fäntâni,
singuraticá, In tot cuprinsul câmpului. Când
ajunserá In dreptul ei se oprird Erau departe
de tArg, Inca o postatl, §i-ajungeau satul. Si
cum se oprirá par'cá li se tAiaserl picioarele.
Se asezará pe ghizdele, until de oparte, celá,-
lalt de alta, si rásuflarl usurati.
Táranul zise:
Vezi, fa, daca no luai pe unde ti-am
zis eu, ti mergeh in sac.
Femeia ráspunse.
Apoi se ridicarl deodatá ca j QUM §i-amin-
tira de ceva, si o pornirá din nou; putin mai
Meet: ea inainte, el in urmá. Femeea- simteh

www.digibuc.ro
 208 EM. GIRLEANU

o bucurie caldá, care i se Imprh§tià in tot

trupul, qi &idea ... 0 pungh cu bani, pe
. vremea asta, child nici tu parh, nici tu lenme,
nici tu mhlai, nirnic n'aveau! Dach n'o hm
ei, ar fi luat-o gardistul. Ce? cu banii Nhs-
thsoaei, chreia Ii inuse lumanarea, nu se in-
tâmplase tot astfel?: ea-i 14,sase i notarul Ii
phpase. D'apoi Mu! Doar nu mai erh proasth...
cum ghndea aqh, par'ch i se terse de-
odath amintirea intregei inthmplhri : nu mai
vedeh nici banca, nici mortul; i se phreh ch
banii ace§tia i se cuveneau, ba mai Inuit eh,
erau ai ei. Atunci i§i arninti i de bhrbatu-shu,
ciudà ch, de pe urma lui oarecum se
chphtuise cu parale. Apoi se uita inapoi, ca
qi cum Ii erh frich sä nu-1 piardh. BArbatul
veneh In urmh, 13616bAnind din mani; §i femeea
se lini§t1.
Lhptuc gândeh §i el, i el sin-46, ceva cald
intr'ansul, ceva care-I lie** plIceh ch-I
nechje§te; fhrh sh vreie incepù sh radh sin-
gur, infundat, dete drumul unui hohot, §i
§terse, multumit, nasul cu degetul. Femeea
intoarse capul iar, se privirà unul pe altul, §i,
ca §i-atunci child se 'nteleseserh, in fata pungei,
i§i ghicirà i acuma, dintr'o (lath, gAndul,

www.digibuc.ro
 PUNGA 209

pentru a doua oara inteatata amar de vreme.

§i 'ncepura, s rada impreuna ; racleau amandoi,
de-o bucurie aseunsa, mare, care le &Elea

Mud zarira §uvitele de fum pe hornu-

rile bordeilor din Popriceni, Incepura sa' pâ-
easc mai repede. Se grabeau pe masura ce
se apropiau, se grabeau, nerabdatori. Ulita
satului era pustie; cativa Mei, Intr'o hudi-
cioara, se bateau cu omat, Incolo nimeni. A
doua, a treia casa dupl biserica erò, a bor.
Laptuc deschise poarta, iar femeea trase cu
coada ochiului spre vecin : la a Dumitroaei
nu era nimeni prin ograda, cu atat mai
bine. Apoi se suira pe prispa, iar se uitará
In toate pártile, i ferneea Intinse maim, de
lua, din stuhul stre§inei, din locul qtiut, cheia
u§ei; o puma acolo ca s n'o mai piarda,
cum Aise In vreo doua randuri; apoi tro-
paird, s se scuture de ninsoare, i Laptuc
Intoarse cu amandoul manile cheia In broasca
stricata. Intrara. Din tinda, trecura intr'o odaie
saracacioasa, eu'un pat de scanduri, acoperit
de un lavicer, o masa joasa, asvarlitä intr'un
colt, o lada fara capac, i un jalt cu telurile
scoase, capatat de mult, dela un boer.
15609 14

www.digibuc.ro
210 EM. GIRLEANU

Dintru'ntai se oprirg, in inijlocul apoi

ferneea îi aduse aminte, se intoarse repede §i
zavori u§a tindei. Pe urma veni iar In odaie,
îi smulse barizul, lu o perna, i se repezl de
infunda ochiul de gearn, lat cat palma. Bar-
batul îi scutura palaria, apoi ramasera o
clipa aà unul in fata celuilalt.
Femeea Ii spuse, gafaind:
Da-mi punga s'o de§art.
Taranul clipi repede din ochi:
Ti-oi da-o; stai, c mi-s inghetate de-
getele.
Dar femeea se apropia cu maim intinsä,
§i se rästi:
Da-mi punga!
Taranul iar clipi din ohi apoi par'ca se
protapi in picioare. Adeca de ce s'o de§arte
dánsa? Ce, nu tot el a fäcut ca s'o gaseasea?
pentru 1110* data el simti c indrasne§te
eeva in fata, femeei lui. Banii care-i ardeau
pulpa par'c ii trirneteau, de acolo, o invio-
rare in tot trupul. L. ce i-ar da-o! Ras-
punse darz:
Eu am luat-o de joa, eu am s'o cant,
Lt randul ei femeia Il privi i i se pareh

www.digibuc.ro
 PUNGP

eg, niciodat6 nu-1 urise mai mi.& Se repeLl

ea sthit dlii minti :
Seoate-o din cizmäl
Apoi Ii dete un pumn gi intinse mAna spre
picior.
Omul, eare-i suferise de atata amar de vreme,
pumnii i palmele, ea iui câne, simti in sufletul
lui o furie g1'ozav6, qi cum femeea se pleease sd-i
prindq, piciorul, el o cuprinse cii bratele pe diipä
inijloe, §i eu pieptul strâns de bratele ei, vrol s'o
r6stoarne, ealee in picioare. Dar femeia
se zvareoli o c1ip, Il ridicâ In eilreä, 0 se sautu,
A, de dánsul, cum fae du1ii când sar pe ja-
vrele, qi iar cAuta prindg, eizma. Atunci
b6rbatu1 se vAzit, o dip, invins, se plecâ,
repede, mâna in earâmb, qi scoase
punga, tinând-o eu degetele incletate. Femeia
li apuea pumnul In mânile ei osoase, qi, c61-
eandu-se cu picioarele, gAfaind, eu ochii hol-
bati, strângeau punga, prin pielea eAreia Ji
se pgrea c simt zhntli banilor, de aur 'poate.
Lui LAptue Ii slAbeau degetele supt ghiarele ne-
vestei, qi eu o ineordare desnäclgjduit6, el 10 trase
mâna, se fAcù mititel, îi alipi bratele ghem
la piept, izbi îii pAntecele Temeii eu eapul,
o dete tävltlurniil, pe pat ,Atunei ñâma, nébunA

www.digibuc.ro
212 EM. GARLEANIJ

de furie, SO desfacii manile ca doug, aripi

de yultan, 0 incepù sa loyeasca pe barbatu-sau,
peste fall qi 'n cap. Acesta simti ca nu mai
incapea impotrivire, ametise, de abia ingaima :
Ti-o dau, Ti-o dau, fa fumee!
Atunci nevasta-sa se opri; el ii intinse punga,
ea o lua, pe urma, se mezara amandoi pe mar-
ginea patului, gafaind, mirati : femeea de in-
drazneala barbatu-sau, el de puterea lui. Vra
sa zica puteh sa o infrunte ! §i. intoarsera aman-
doi capetele, se uitara unul la altul, par'ca
nu se cunoscusera niciodatg,.
Femeea se trase in fundul patului, Intinse mâ-
nile, yroi sa deschida punga,. dar deodata, rasu-
nara cateva lovituri in u§a, qi-un glas :
Thiel Laptuc !
Femeea se zapaci, se culca repede pe pat,
§i puse punga supt dansa, neqtind unde A, o as-
cunda, in pripa ; zise bärbatu-sau :
-- Spune-i ca, mor de durere de §gle...Ne-o
chemh la desghiocat papu§oii.
Laptuc eqi in tinda, trase zavorul, §i femeea
asculta din casa .
Sar' maim, parinte.
Bine Y'am gasit taica. Haide §i mi-i ajuth
sa yar o balerca de yin in beciu.

www.digibuc.ro
 PUNGA 21g

Taranul tad' putin, par'cl aduca a-

minte de ce'i spusese nevasta-sa. Apoi ráspunse :
Oiu veni sfintia ta, da mai tarzior, el
moare nevasta de §.ále.
A§a, bine, taica; te-aqtept.
preotul pleaca.
Laptuc trase iar zavorul, veni, desfacù putin
perna s vada de-a e§it preotul din ograda,
pe urma se coco i dansul pe pat. Femeia
se ridicase, batatori bine lávicerul, ap9i, uitan-
du-se amândoi en ochii holbati la punga,
tinanduli rasuflarea, femeia o deschise
rasturna deodata. Atunci se auzi un sunet sec,
qi pe lávicer se impraqtiará patru cartuqe de
revolver.
Tárani facura numai atat : !" ca i cum
ki muqcasera limba, i ramaserá impietriti, gal-
beni ca moartea, uitându-se cu ochi rátaciti la,
cele patru cartike, cu varfurile roii, ca muiate
In sange.
Vra s zica pentru bucatelile acestea aler-
gasera, se batusera, gata sá se zugrume! Pe
aceste le purtase el in cizmá, pe aceste le
stransesera In pumni, fr s §tie c dintr'o
clipa In alta dausele Ii putea sfarma. Se
jucasera cu moartea i ei credeau c'á tin in

www.digibuc.ro
214 EM. GIRLEANU

manile br o avere! i deodata amintirea

mortului le trecù win trap ca un fior.
Dupa, clipa aceasta de mirare li se scobora
In suflet o desnadejde WI de margeni. A§a le
erh scris, pe semne, s tralasca §i de acum
Inainte calici. Amandoi simteau un gol aa
de mare In sufletul lor, c. par'ca le scosesera
cineva inimile din ei.
Dar, repede, un alt gand, un gaud tot atât
de grozav pentru dâmii li se tantul In minte:
ce aveau s faca acum cu cartmele? nu
tndrazneau sa se mi§te, s intinda mans., ca
nu cumva bucatelele sa ieie foc, sa-i omoare
dintr'odata.
intr'un tarziu Oranul ridich In sus capul
privirea femeii; apoi o Intrebâ,
printr'un singur sunet care-i arath toata spaima,
§i care de abea ti e§1 din fundul gurii:
Ha?
Femeia intelese. Dar §i (Musa se gAndea la
acelm lucru, i Inc a. nu-§i putea dà seama,
lamurit, ce puteau sa &ca. IarM ramaserA,
tacuti, buimaciO. Apoi par'ca le mai veni
sufletul la loc. Femeia judecâ: le isbisera ei
atata §i nu luasera foc, n'or luh ele tocmai
acuma când trebuik sa le arance. Barbatul

www.digibuc.ro
 PUNGA 215'

iar ridicâ In sus capul, §i iar facù din fundul

gurii:
Ha?
Atunci femeia inglima:
Daca le-om dh peste gard, la a Dumi-
troaei, In spingri§u' cela!
raranul nu rgspunse. Femeea se rgsgandi:
Nu, cl le-o gsì plodurile. §i-or luh
foc Rugg casa noastrg.
Lgptuc se mai Inviorâ, I§i trech Incet
degetul pe supt nas, §i-§i dIdù pgrerea:
Mai ghine In fantâng.
Tontule! sh', se loveascg de chietre!
§i iara se uitarg la ele qi iarg le trea
un fior prin spate. Atunci nevasta se Infurig:
Fg ce §tii, stârchiturg; c tu le-ai
gAsit!
Lgptue sim0 cg atAta vreme cat or fi
buchHele cele intre dânqii, e la adgpost;
AA* par'cl:
F tu ce §tii, zgludo, c tu ai deschis
punga!
Dar amândoi Inteleserä c trebuiaa sg seape
de ele, cu or'ce pret. 0 lgsarg mai domol.
Femeia fácit un plan:
Lea ce-i; mergem §i le dgm in rhpa

www.digibuc.ro
216 EM. GAIILEANU

Turluiesei. Punga o' svhrlim in vatrh, §i child

om face focul arde.
Pe urmh ea sh, dea suflet bArbatu-sari,
intinse mhna, qi, cu douh degete, ca §i cum
ii era teamh sh nu se frigh, lug. un cartul.
Iaca, ie-le asa.
Thranul se uith, dha din cap, si intrebh,
cu glasul pe jumAtate:
Çi cum sh le ducem?
Femeea se gandi, §i-i rhspunse:
Pune-le bini§or, pe eke unul, in ehimir,
0-om merge.
Thranul le luh u§or, le puse pe cate unul
in chimir, ea varful in jos, apoi se scul'h
'Meet, ea §i cum avea in sán ouh. Ferneia
arunch punga in cenuqh, in vatrà, apoi e§irl,
incuiarh, §i puserà cheia la locul ei, in
stresinh.
Dar, cum treceau prin fata bisericei, le e§irà
inainte, bueuros, popa :
Ei! bine ch veni§i, taich. Haidem sh
scoboram polobocelul.
Uptue uitase de poph, ea de moarte; se'ngäl-
beni, Dar n'aveh ce face; ee erh sh spuie? Se
schrpinh, in cap, qi porni eu femeia duph
preot. In fata beciului, unde erh balerca,

www.digibuc.ro
 PUNGA 217

femeia 1i sufieca mânecile sa ajute i ea, dar

preotul o goni :
Ia lasa, lasa pe bárbat, cä', n'o fi el
a§g, de bicisnic cum II crezi.
§i apucâ de-un capat, iar taranul se'rrtepeni
in picioare, se'ndol ea un arc, doar nu s'o
atinge cu chimirul de balerca. Simia ea
mici de plumb II ard. §i'n vreme ce
se opintea, Il nacgjea un gaud rau, ce-i in-
trase in creer ca un cuiu : din clipg, in clipa
a§tepth par'ca sa-I sfarame In mii de bucati.
Când ajunse in garliciul beciului, se rezimâ
de parete, gata s le§ine. Naduqelile Ii curgeau
potop de supt palaria mare care-i strangea
capul ea un cerc de fier. Preotul luâ o ulcicâ
de pe o policioara, batutd In paretele de lut,
o puse la canea, apoi Ii dadU sa, beie:
Da-o peste cap! . . .
Vinul par'ca-i mai dete putere .
Când se vazii iar pe drum, In urma ne-
vestii, Laptuc îi scoase palaria; mergea cu
capul gol, i din egad in child Ii tergea
sucloarea cu dosul mânei, apoi o asvarlea jos.
Pe marginea prapastiei se oprira.
Femeea Il sfatui :
Svârle câte

www.digibuc.ro
218 EM. GIRLEANU

Täranul se uitä, In rApl, o väzii plinä de

bolovani, i se'nfrico0:
Bun cap mai ai! da daca s'or lovl de
chetri?
Atunci ferneia gandi ce se gandi, se plecâ,
1§i ridieä, o fustä, apoi alta §.1 rupse din poa-
lele cäinkii, de jur imprejur, o fâsie lungä;
pe aceasta o desträmä, cu dinii, In patru bu-
cäti, §i se rasti :
Hai,. scoate unufl
pranul vara douä, degete In chimir §i trase
Incet, Inceti§or, un cartu§.
Femeea Ii Intinse o bueäticä din pânza ruptä :
Na, Invale§te-1 0-1 asvarle.
Laptuc Infa§urâ u§or cartu§ul §i-i dete
drumul. Apoi statii o clipa ca i când ar
fi a§teptat detunetul. Mud vazii cu nu se in-
tâmpla nimic, prinse inima i scoase pe al do-
ilea.
Dupa ce le aruncâ pe toate. 6,ranul räsufla
u§urat, §i czù, sleit de oboseala, pe un bolovan
mare, ce erh parca Intr'adins pus acolo pen-
tru el. Nevasta lui se a§eza de ceialalta parte,
§i râmaserl WO, spate la spate.
Acuma erau iar ei: femeea simtea cä, nu
mai are nici o nadejde In sufiet, ca §i mai

www.digibuc.ro
 PUNGA 219

inainte ; bärbatul Ifftelese el i se dusese puterea

de aclineoare, dad se luptase cu nevasta lui.
Din pulpg, nu i se mai ridich Inviorarea ceea
caldä; §i cAnd auzi glasul femeei, tresäri. tl
ocarh:
Iacä, 0-ai väzut scolala, cu ochii, stir-.
chiturl? . . . Hai, porneqte!
§i pornirä, . . .

Dar In capul lui Läptue incolt1 iar un

gaud . un gänd care-1 muncea de cum se
seulase de pe bolovan. §i eu toatä frica de
nevastá-sa, strigâ:
Fa, Salto!
Femeea se Intoarse.
Fa, eu cred cä'n pung/
tot bani o fost, da i-o schim-
bat In plunghi necuratul.
Atunci, cum bärbatu-säu
sta drept in fAa ei, cu ca-
pul pe spate, femeea se
plec/ pi-tin, 0-1 stup1 drept
in tre MIL
§i pornirä: ea Inainte, el
in urmä, cum fäceau de clouäzeci de ani
In Or.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL

Pag.
intr?o noapte de Mai 4
. 23
Cearta 35
inteun an. 46
in ajunul Critciunului 68
Ochii 77
intarziatul . 86
Un oin de zahär 103
Om milostiv. 110
Furnica 123
Calul 143
GAza . 150
Prinavara 155
Bolnavii 165
in Turneu" 183
Punga 198

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro