ANUL IV. No. 161. 27 FEBRUARIE 1930.

APARE JOT

(Photo Royal).
MISS ROM/14M Iii30
PRETUL le
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 A uT ILUSTRATA 27 l.'( b i I I

FEMEL4 $1 FRUMUSETEA Hind de fatd rämase atât de entu-

RUMUSETEA! Singura ar- . ziasmat, 'Mat, realiza, mai târziu,
rnd a femeii, pe care in- faimaasa. Venus Anadyomene",
telepciunea naturei i-a dä- (Venus esind din undA) dupd sce-
ruit-o, s triumfe In lupta na de mai sus. Adusd inaintea tri-
fdrä crutare a vietii ! Toreioard, bunalului de heliasti in urma
din punct de vedere fizic, bdrbatu- invinuirei de a se deda' la orgii si
lui, lipsitä de forta si eneraia lui, inchina zeilor sträini, Phrynea era
fdeä rezistentä, ce-ar fi ifost7femeie pe punctul de-a fi condamnatä. A-
'cleat o umild roabd, .destinatd tunci, avoeatul ei Hyperide, prin-
muncei brute si copiilor daa un tr'o intuitie geniald, recurse la un
,
suflu ,divin n'ar fi rdspAndit pe gest mântuitor; Ii smulse brusc pe-
formele de argild insufletitä, co- plosul care o acoperea, ,ardtând ju-
moara de minuni a frumUsetei, deatorilor nudul färd pereche al
dacd n'ar fi strecurat in ochi steä- clientei lui. Rezultatul fu, cd aces-
lacirea licuricilor din noptile se- tia uimiti de ceea ce li se infdtisa,
nine, In pielità, frdgezimea peta- Inaintea ochilor, gäsirä cà ar fi un
lelor primdvdrateee, In contuntri, sacrilegiu sä se atingä de o aseme-
rotunzimea gâtului de lebdclä, in nea statue vie. Divina Phrynea lsi
miscdri mIddierea lianelor si gra- continud nestingheritä, hanchetele
tia Ifelinelor lingusitoare Gingasa licentdoase ,si cuceririle.
ca un colibri, luminctasä ca spuma Cleopatra, isi datora tronul ;celor
mdrei din 'care s'a intrupat Venus, doi romani dlustri, pe cari stiu
zeita ,frumusetei, ferneia porte- princld, pe and, In plasa gratiilor
Ian ffagil a subjugat cu un zdrid- ei voluptoase: Cezar si Marc-Anto-
bet, privirea de otel a härbatului, niu. Ea pdtrunse pe furls In Ale-
l-a fileut sä-si piece captil xandria, la Cezar, transportatii ea
ingenunche, supus la picloare, el un pachet, noaptea, de un amic al
stdpanul eu muschii tari si judeca- acestuia. Venia sd cearà dreptate,
ta ferind. Pentru superficiala, fri- stdpiinului tärei ei, contra lui Pto-
vola si mica ei fdpturd, s'au pier lemeu Denys un frate mal ma-
dut i cdstigat mormane de mil; re, care o exclusese dela domnie si
s'au Inved¡bit prieteni, s'au luptat o exilase. Pompei il proteja: pe De-
popoare, s'au distrus regate, s'au nys. Cezar inamdcul lui Pompei o
creeat capod'opere, s'au vdrsat protejä pe tândra egipteancä azu-
lacrimi 5i sânge, s'au inopinat si mai ales original, in
ternut covoare de flori i purpu-,
rd... Mitul Pandorei Eva Gre- calea-i, apoi In brate. Indrägostit
cilor nu minte. Toatd zestrea a- nebun, el goni pe fratele 'avid de
cestei rdpitoare femei, pldmdditd putere, o proclamd regind, O duse
din pdrnânt i apd, de FléphaiStos pretutindeni, pe eâmpul de luptd
si animatd de Pallas Athena, era o ca si la Roma, ajunse chiar sa-i a-
cutie clatd de ZeuS; .Intr'ânsa sd- seze statuia In templul lui Venus,
läsluiau relele, necunoscute Ina dé aldturi de nceia a zeited. Dar pum-
inuritori. Epimetheu härbatul nalele conjuratilor puserd capät
_Pandorei curios sd afle continu- vietei lui Cezar i sigurantei Cleo-
tul,- o deschise. Necazurile si neno- patrei. Marc-Antoniu lud In primi-
rocirile, libere, Isi luard Indatd re afacerile orientului situatia
shorul, ahätându-se ca un stol 1117 era nelinistitoare; tronul se clAti-
tunecat, asupra oamenilor. Doar na. Cleopatra, recurse a tiona oard
speranta râmase la fund, Muria la farmecul ei de femee, aureolai
ingrozit, imprudentul titan, inchi- de prestigiul reginei. Ea iesi Intru
se apacul, inainte cá aceasta intâmpinarea triumvirului, "inteo ga
poatd esi. Pandora cea nefastä teed' aurità, decoratd cu picturi, cu
impodohitd de Aphrodite cu o , ramele de argint si pânzele de and-
centurd ce ateägea ca un magnet (Musa; frumusetea este mai teres- ori e fatald 5i &struge; alteori in- tase i purpurd. Sub un cort dc
bärbatii, In mrejele stdpânei sale, trä, mai apropiatd de suflete, mai duioseazd sau salveazd, cum s'a In- aur, Inconjuratä de sclave deghi-
e femeea frumoasd de intotdeauna, usor de inteles. Nu oricine pricepe tâmplat reginei legendaré a Assy- zate In nimfe si copii in amoras:,
cauza raului, a binelui, uneori in- delicateta subtild a unui suflet de riei, Semiramidei, fiica zeitei Der- Cleopatra, goald, intinsid molatee
constientd de ele, e pläcerea, safe- elitd, a unei gandiri profunde, eeto, pArdsitd intr'un pustiu de ma- pe un pat de flori, apäru romanu-
rinta, poezia vietei. Ferneea, nici naccesibild min tiler grosolane. Fru- ma ei si hrdnità de porumbei. Niste lui, ca o vedenie supranaturald.
urdtd, nici frumoasd Inseamnd pro- musetea interioard eere pregdtire pástori o gasird i dupd diferite a- Pentru frumusetea fascinantd
ia naturei; cea urâtd: ofensa ei! spre-n o aprecia, cea exterkiard is- venturi ajunse sotia regelui Ninus, fiicei pharaonilor, Marc-Antonin
Virtutea e sublimd desigur, dar, nu beste simturile, impresioneazd la pe care II asasind ca sa domneascd pdräsi nevasta, ugh de glo-
toti pot Innaltia privirile pand. la fel bruta i supraomul. De multe singua. Intr'o zi, isbucni o rdscoa- rie, se verta cu colegul sdu
lä; rdsveätilii vociferând furiosi Octavian-August pierdu la
inconjurard palatul, in timp ce fe- urmd viata, fericit ca moare
meile pieptänau tocmai pdrul regi- in bratele femeii, care-i fusese fa-
nei inaintea oglinzii. Seduatoarea
suverand, esi, in balcon, cu pletele
revArsate In inele, pe umeri i sâ-
nul gol, asa cum se gdsi. Aparitiá
ei neasteptata In draperia neglijen-
ta care di scotea la iveald splen-
doarea corpului, odatd cu aceia a
figurei, avu un efect miraculos. Cu-
prins de admiratie, poporul nitä
pentru ce venise si se Intoarse po-
tolit sure cash' duand cu sine ima-
ginea ispititoare a tainelor trupu-
lui reginei Idespletite.
Un al doilea exemplu de bine-
facerile frumusetei e acel al curte-
zanei grece Phrynea, modelul
amanta lui Praxiteles i cea mai
perfecta femee a timpului. Ca sd
excite mai mult curiozitatea, umbla
numai voalatá i nu-si ardta cor-
pul deat In ocazii extrem de rare.
Odatd, la Eleusis, fAcu bae in mare
si când esi din valuri, storandu-si
pdrul ud intr'un gest care-i punea
Docanna de Recamiér in valoare toatd gratia formelor Marchiza de Pompadour
marmoreene, pictorul Apyelles

www.digibuc.ro
 Pebruarie 1930
talä. In lupta navalä dela Actium,
regina din lasitate, sau capriciu,11
parasi, in toiul bataliei, intorcân-
du-si in goand, flota de 500 de va-
se, la Alexandria. El o urma, ca
vrajit, spre pierzanie,calduzindu-se
de glasul iubirei, in local celui
al ratiunei!
Mary Stuart, regina Frantei, apoi
a Seotiei, dupä ce se casatori pen-
tru- a treia oar% cu contele de BO-
thwell, asasinul celui de al doilea
barbat, avu de sustinut o luptä cu
lorzii Scoliei, confederati contra
ei din cauza acestei alegeri matri-
moniale nedemne. Cazand prizo-
niera fu inchisa In castelul Loch-
Leven, izolat pe o stânca, In mij-
locul unui lac. Tânara regina de
25 de ani, departe de orice parti-
zani sau amici, captiva pe Georges
Douglas, fiul Lordului de Loch-Le-
ven, care o ajuta sa evadeze cu
concursul unui mic paj. Intr'o sea-
rd, dupä masa, când batranul Lord
atipise ingreuiat de digestie, copi-
lul îi fura cheia i Insoli pe Mary
Stuart deghizata In servitoare, pâ-
na la o barca, care 0 trecu pe ce-
Wait mal, unde George Douglas, o
astepta cu doi cai, gata inseuati.
Pe vremea revolutiei franceze,
Marchiza Theresia de Fontenay, a,
restata la Bordeaux, îi astepta
sentinta de ghilotinare dela Tal-
Hen, puternicul orn al zilei, In mi-
siune acolo, care Punea un zel ne-
Intrecut, In condaninari. Imediat
Insa ce acesta o vazu, contrar obi-
ceiului, nu numai eh' n'o execut%
dar Men tot posibilul sa-i scape
viata, In schimbul dragostei pe ca-
re ea i-o acorda crf repulsie. In-
flacarat ea un Romeo, neimblânzi-
tul de pána atunci, se rasa influen-
tat de noua sa amanta i deveni
mai tolerant decât era permis u-
nui revolutionar sa fie. Conventia
alarmata, II rechema la Paris, un-
cle Il consolida situatia i ajunse
presedintele ei. Robespierre, care
s'ar fi debarasat bucuros de el, ca
si de ceilalti girondini moderati,
adversarii teroarei, cauta sa-1 su-
prime. Imaginând, o prima lovitu-
ra dureroasa, trimise pe marchiza
In fata tribunalului revolutionar,
ceia ce insemna o condamnare si-
gur% Imprejurarile li insuflará cu-
raj lui Tallien; vazându-si iubita
periclitata, ridica truntea i acuza
la rându-i cu vehementa pe tira-
nul care tinea tara sub presiunea
groazei. In locul victimei proecta-
te, ¡Cam capul lui Robespierre si
In zina de-9 Thermidor Theresia
esi din inchisoare in triumf, gra-
tie frumusele' imenintate a acestei
femei providentiale. Cursul Istoriei
îi schimba drumul, nenumarate
vieti furl salvate i Franta destin-
sa din incordarea zilelor sângeroa-
se, respira Insfarsit linistita.
Un caz analog se petrecuse cu
trei secole In urma: când frumuse-
tea celebra a unei alte femei, con-
tribui la regenerarea unui rege a-
patic, Carol al VII, gonit din 'pro-
pria-i tar% de englezi. O emir%
Jeanne D'Arc lupta pentru el, o fi-
gura ideala Agnès Sorel supranu-
mita la Dame de heauté" amanta cial% tot asa dcplorabilA ea prece-
sfatuitoare, Ii insufla climb îl denta in plus politica externa,
Inconjura de ministri destoinici rasboaie, pace, aliante, care se in-
si-1 indemna sà1i scuture nepasa- cheiau dupa placul ei. Imparatea-
rea. Din nefericire, nu toate fru-
musetile cari au avut ascendent a-
supra capetelor incoronate, au ju-
cat rolul de admirat al Doamnei
Tallien, si al lui Agnès Sorell. In
vechime, Agripina, fäcu pe Impa-
ratul Claudius, unchiul ei, cu care
se maritase, sa Inlature de la dom-
nie pe propriul lui fiu, Britanni-
cus, ca sa numeasca mostenitor pe
Neron, copilul ei.
Poppea, Ica sä ajunga Impardtea- noasa!
si, urzi infrigi criminale, ale efiror Byzantului, jucase la circ i trecu- politice. Debutul ei ca bona la co- in hasmul: deschide-te SéisslaEmLe,"1.
rezUltate au fost omorirea Agrippl- se prin toati filiara viciilor.
REALIT AT EA ILL St BATA
nei i a Octaviei, intAia sotie a WI Se marita cu Justinian, dupa ney o lansa cu succes dupa care
Neron, ambele asasinate, din or- p prealabila cumintire i purtä co- trai cu lordul Hamilton, ambasa-
dinul fiului §i solului denaturat. roana oelui mai insemnat imperiu dorul de mai târziu al Angliei la
Numele acestei curtezane impe- de atunci! curtea din Neapole, se cununä cu
riale, de o cochetärie exageratä, a Roxelana-sultana favorita a lui el si Incepu seria combinatiilor
trecut In toate limbile, ca obiectul Soliman II, deveni din schwa, so- -diplomatiee, a intrigilor si aven-
de jucarie a fetitelor; papusa" vi- tia i chiar consiliera ascultata a turilor rAsunAtoare, eu vAlvd isto-
ne dela Poppea"!. Sultanului. rick
Romanii frapati de frumusetea ei Catherina I, larina Rusiei, era o
si mai ales de ingrijirile migaloase, orfanà crescuta din mil% La trice- Ninon de Lenclos, avu anima a-
cu care si-o Intretiñea, i-au perpe- put simpla servitoare, ajunse iubita ventura galanta la 80 de ani. Din
tuat amintirea, In imaginile de dis- ministrului Meschnikoff, unde viata ei, s'ar putea inspira 10 au-
tractie a primei vrâste. spre norocul ei o remarca Pe- tori dramatici, cu tot atâtea epi-
Diana de Poitiers, guverna 14 ani tru cel Mare, la un pranz, In timp soade diferite. Villarceaux, una din
Franta, confundând tezaurul public ce servea la masa. dragostele cele mai durabile, cres-
cu caseta ei personald, persecutând Imparatul, incantat de tânära li- cu doi copii ai lor, fArà sa le des.
reformatii i dominând nu numai voniana se prinse'n lat, se casatori tainuiascá cine le e mama. Când,
pe amantul ei, Enric al II, dar chiar In secret, iar apoi in mod public. cel mai mare, cunoscu pe Ninon,
pe nevasta lui, Catherina de Medi- se lindragosti dânsa cu toata ar-
Dupd ce ramase vaduva, Caterina doarea tineretei
cis, regina doar cu titlul. Diferen- fu proclamata tarina, ca mosten-- lucru firesc tu-
turor ce veneali In contact cu ea
profitând odata de faptul ea
supau impreuna, singuri, îi decla-
ra sentimentele. Uirnirea si incur-
catura ei, se pot usor ghici; In lip-
sa de alta solutie, marturisi adeva-
rul, fiului care avea pretentia
s'o cuceriascd i crezu ea' face bi-
ne. Tânärul ascultä, in Were, a-
poi, dupa ce ramase singur, Ina un
cutit si se injunghie! Drama acea-
sta nu sdruncina prea mult pe Ni-
non, mai buná amanta i prietena
dead mama.
Ca si Madame Récamie,
D!rectoratului si al Imperiului
Ninon de Lenclos, strânsese In
jurul ei un cere din personagiile
cele mai implartante ale epocei,
adoratori sau prieteni, toti sub im-
periul ei de- Circee maderna!
Juliette Récamier, iubita de Lu-
cian Bonaparte, de Napoleon, de
Matthieu i Adrien de Montmoren-
cy de printul August de Prusfa,
de Ampère, Benjamin Constant,
Chatéaubriand, ea O. nu citarn de-
ck- numele mai ilustre e desi-
gur cea mai purA i ideala frumu-
sete feminina din Istorie. Corp si
suflet armonios, tandra, imaculata,
arnica incomparabila, ea rasare ca
o vestald, din rândul celorlalte su-
rori In splendoare: Messalina, A-
grippina, Cleopatra, Marchiza de
Montespean, D-na de Pompadour,
Emma Hamilton si altele... Singura
care nu aserveste barbatul, nu eau-
ta sa-si contemple puterea, In de-
gradarea lui, ca Inteo oglinda, nu
uzeaza de darurHe cu care e inzes-
trata, cu perfidie
Se zice ca de dragul Omphalei,
regina Lydiei, Hercule, Imbracat
ferneeste, torcea la picioarele ei
rupând fusul, In degefele-i ne-
Indemânatece, in timp ce ironica
regina, cu blana leului de Nemeea
pe spate si matiuca eroului in ma-
Diana de Poitiers n% îi batea joe de dânsul!
In fiecare femee frumoask dor-
ta de vArsta intre rege §i dAnsa, miteazd ascunsa ambitia Ompha-
toarea sotului ski. 0 alta Caterink
era de 28 de ani. CAnd muri, inte- fiica unui caporal, Mansdotter, si a lei! Exceptiile ea Madame Réca-
un tournoi, la care purta culorile unei vânzatoare de fructe, se sui mier sunt asa de rare!
ei, indrágostitul amant avea 42 de pe tronul Suediei tot datorita avan- Pentru Eva, Adam a pierdut Pa-
ani, Diana 60. tajelor ei fizice. Erik RI XIV, o vA- radisul, pentru blond« Helena a
Jeanne Antoinette Poisson, mar- zu in plat% la pravalia mamei ei lui Menelau, a pierit Troia; fe-
chizA de Pompadour, se putea fall o aduse la .palat, in suita prin- meea frurnoasa e calamitatea orne-
cu o glorie de mai lunga. duratA: tesei Elisabeta, sora lui. In urma niriii totus, daca am intreba bar-
20 de ani, de intrusiune in politi- nasterei unui copil, regele din- ce batii ce prefera: fericirea fara ea,
ca interna In special cea finan- In ce mai aprins, o luA in cAsAto- sau nenorocirea cu ea 5i prin ea,
rie si o incorona, cu pompa cuve- sfar fi unul care sa se opriasca la
nita unei suverane. Dar dupa trei prima alternativa.
luni, fratii 1 1 detronara, 5i astfel Paris, a indicat drumul, ce a-
Caterina Mansdotter, care nu mai veau sa-1 urmeze dupa el, milioa-
sa Maria Theresa, scria ca unei e- Intrunia i alte merite, pe langA a- nele de muritori, când a daruit
gale, lylondei acesteia, cu ochi al- cel al figurei, nu se bucura mult marul de aur Aphroditei, cu toafa
bastri reci I trasaturi fine, fru- timp de situatia stralucita, ce-i ha- maretia Herei i intelepciunea Pa-
moasa, artista dar cu inima impie- razise soarta. llas Athenei, concurente eclipsate
trita. Dupa moarte, Ii luà locul, Origina obscura a Ladyei Emma de zeila frnmu,selii si a amorului.
fostä ucenica de modista, M-me du Hamilton pentru care îi pierdura si care, oare din papusile fara
Barry, care din femee de strada, se capul atâtia contimporani, intre al- defect de azi, nu viseaza marul
vazu .contesa si Inaltata la rangul tii amiralul Nelson si Maria Caro- simbolic actual: premiul; eticheta
de favorita regal% Nu era dealtfel, lina, depravata regina a Neapolu- modernA a frumusetei, formula ma-
nici prirnul nici ultimul exemplu lui n'o impiedeca sa joace un gica de Miss Universe", Mis Eu-
de asemenea ascensiune vertigi- rol de seama in societatea timpu- ropa", sau Miss Romania", cu care
Theodora Imparateasa lui §i in desfA§urarea evenimeiltelor se dau inlAturi portile gloriei, ca
pii, fu uitat eurând, pictorul Rom-
www.digibuc.ro
 REALi AlEA 6' tbruare ib.10

CONCORSUL DE FRUMUSETE

IN TARA

Juriul concursului din Ora-

dea Mare.

Stânga: Domni§oura Olga

Buchbinder,Miss Bihar" a-
leasel Miss Maramurer la

Domnisoara ictoria
Kni, premiata a doua
Cluj.

Domni foara Pdpusa Vla-

siu, iiss Cluj" .si aleasii
Miss Ardeal" la Sinaia.

Domnisoara Eleonora
Antoniu, premiata a tre-
ia Cluj.
Preotul fon Birlea rele trei a lese din Maramures: D-ra Horten-
sia Juga (Miss Maramures), la steuzga domnisoara Pollak, clasifi-
cola a doua, la dreapta d-ra Maria Vlad clasificatii a treia.
Jos: Dontnisoara Filomela Geor-
fiescu,Miss Arger.

Domnisoara Gabriella Farcas,

premiata a doua la Oradea Mare. Juriul si alesele din Arges.
5

www.digibuc.ro
 27 Februarie 193a RE4L1TAT EA ILUSTRATA

Domniso um R. P,
mantierer, Miss Bactm".
Juriul si cele ire! alese la Dreapta : Dornnisoara
Baatu. Mariana Miricd, premia-
Jos: Domnisoara Georgette ta a doua la BaCtiu, a-
Callus, premiata a doua la lease, »Miss Moldova" la
Brasov. Sinaia.

Domnisoara Eugenia
6tefanestu,Miss Bra-
sov",

Juriul din Brasov.

Dreapta: Domnisoara Stânga: Domnisoara Eleonora Georgescu,

Marioara Dragomirescu, premiata a doua la CcIdära,si.
Miss lalornita".

Jos: Juriul concursu-

lui Ceiletrasi (Jud.
!atom' fa).

Domnisoara Soci Aurelio, pre-

might' a treia la Brasov.
Stânga: Domnisoara lulia lo-
nescu, premiata a treia la CM-
6

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA Februarie 1930

Domni, soara R. Wein-

berg, premiata a doua din
Suceava.

Domn4oara Juriul i cele alese din fudeful

Sylvia Culin, Suceava (Bucovina) .
Miss Suceava".

Dreapta: Juriul
din Dorohoi.

Domni$oara Elena Alexandri,

Miss Prahova 1930.

De la stânga spre dreapta: Domni-

soara Felicia Negulescu, premiata a
doua la Ploesti; Domnisoara Marga
Georgescu, premiata a treia din Plo-
esti; Domnisoara Maria Simionescu,
premiata a treia din Ploqii.

D-soara Mihelilesteanu (Pre-

miata a doua) din Dorohoiu.

Stánga: Jarful sl ari grup de can- Domni§oara .5tefiinesca,

didate in Pralwva. Oliss Dorohni",

www.digibuc.ro
 Petruarie 1'930 R HT ATEA I11 ..!)"T TA
JUD. NIUSCEL JURIUL DIN JUD. LAPUOJA

ff+ 444+444+ 44.44/114+1,14-114-114-04-14-14.4

JUD. NEAMT
Romanul unui concurs de frumusete

I, Olga Grigorescu; Jeny Pärvan clasifi-

REGINA IIIN All
catà a 11-a, din C.-Lung. Miss RomaniaMiss Universe. * Pretu 50 lei

4+11-044-1144+114-11414-11
04-1144-114++11-114

CIORfiPI ,fl TÄT 1 Tiff

I, Viorica Ciuca; II, E-

Illilla Lelescu, P.-Neamt;
Viorica Hogea.

Pensiunea E L LA"
Sn. Brancoveanu 6, langa. palatul Postei
In plin centru al Capitalei.
Camere frumos mobilate.
Calorifer, apá curgatoare
: : in oclai, ascensor. A apilzut :
Telefon : Acces la Baie
Cu sau fara Pensiune.
D oufisprezeee Nopti
Se serveste
masa externa ; patru feluri cu 70 lei
prAnzul.
de Dragoste
Seara 60 lei. De vitamin la toes larliriile
8

www.digibuc.ro
rtRALIT ATEA !LUST FiAT A 21 Febrvarie f980

CITITI cu atentie toate reclamele radiofonice dar

NU UITATI c'a 0 MIE pagini de reclamä in plus NU akdaugä
NICI 0 CALITA I E la aparatul receptor.
CITITI DECI RECLAMA , DAR INCREDETI.VA NUMAI n ureehile D.vs.::
4ti înainte de a eumpfira un aparat, ascultati-le pe toate.
Aceasta v'o spune reprezentanta celei mai formidabile uzini radiofonice, care singurg produce
oficial constatat, de CINCI ori cât TOATA industria radiofonicg Europeang LA UN LOC.
INu vet decideti deci, Pang n'ati auzitmä'car ociatä un

ELECTRODYNAMIC
Pana atunci inch' NU $111T11 ce ESTE si ce POATE DA radio, ca selectivitate, ton, putere si claritate.
fie direct la prizä.
fie cu baterii.
ol owai ' Desparte Katovtta de Bucure0i i toate statiile intre ele,
Cu PICK-UP inlocuiti o adevarata orchestra,
adaptandu-se la OR ICE gramofon.

Mai bun de cat un aparat cu 1 0 II di%

eftin ca un aparat cu 4 scampi
NU exista concurs sau licitatie tinuta panä acum in Romania, unde prezentandu-se un apa-
rat Atwater-Kent electrodynamic in contra oritaror aparate sa nu fi fost RETINUT.
alt aparat a
INVINGATOR acolo dynamic n'a fost
unde ATWATER-KENT invitat sa concureze.
f°st numai

Noi NU EXAGERAM! aticl IATA garantike noastre LEGAL obligatorii:

1. tiaranrie legald pe 3 ani. 3. Daed dupd orictit timp va apare un
2. Daed dupd zile declarati ne- model mai perfect, vi se schimbà cu acela.
rnultumiti, oricare ar fi motivul, vi 4. Monteurii novtri fae gratuit de-
se restituesc banii acceptele. monstratia in orice ora din tard.
Intg impresi le Tudor Arghezi, poetul ti sciiitorui bine cunoscur, asu ira aparatului Mu ATWATER-KENT electrodynamic:
DOMNILOR INGINERI LUPAS SI MARCU,
Nu at dori sa jignesc excesiva dv. delicateta, aducând us elogiu direct stilului dv., de oameni de t Uinta integrali ti de
gentlemani, dar o introducere personala nu v'at puteaadresa o scrisoare de indivi4 ferrnecat. Suferiti rog un tir
violent de elogii; caci sunt ca un taran care a pus mâna pe mitraliera trage. Cu Atwater-Keniut dv. nu ma mai tem de
nimic, nici de discrelia inginerilo" care au avut suPremul gust sa-1 prefere tuturor aparatelor existente ti introduca tri
Romania.
In tapte ani de zile am incercat toate.aparatele cu putinta, unele aduse din sträinatati departate, cu cheltueli monstruoase;
altele construite In Bucuretti de ,,specialitti" (se gAsesc pe toate drumurile ti sub toate firmele) din materiale foarte
scumpe sau foarte eftine indiferent si dupa scheme impecabile; altele Insfartit din comerlul curent. Cine vinde papuci
sau scobitori de dinli, trebuie neaparat fara joc de cuvinte sa vanda ti aparate de radio.
Atwater Kent e un lucru fara pareche: lädita lui, elegantä ca lacurile japoneze, tine Europa Intreaga sub capac, In odaie.
Pe când In toate celelalte aparate de radio postul Bucuretti cantä la toate staliile din Europa, In Atwater Kent Bucurettir
canta numai acolo unde se cade sa cante. Cu un grad mai la dreapta intri de-a-dreptul In sala de concerte polonezä din
Kattowitza iar mai la stânga cu un grad, treci in Toulousa frantuzeascä.
Mi se pare ea aceasta facultate rat% a unui aparat de a nu face o unica mämäliga muzicald din toate posturile din Eu-
ropa (am identificat Mat acum pe Atwater Kent 42 de posturi si mai sunt!) se chiama selec'ivitate.
Alta calitate: Cu un singur buton, Invartit ca un robinet de baie la dreapta sau la stânga, te plimbi pe tot continentul
te opretti unde vrei. Atwater Kent a simplificat natura. Ca sa sbori, sa umbli sa stai ai nevoe de doud aripi snit de doug
picioare (pe putin!). Aparatul dv. sta. ti merge cu un singur... buton. Fetila mea, numita Mitura, are cinci ani: aparatul Il
regleaza ea ti alege, seara, din muzica europeana, ca sa danseze Imprejurul mesei, ce-i place.
Daca at adäoga ca. gratie dv., copiii mei au capatat Inca de la 4 ani noliunea continentala, politica
ropei, a statelor si a limbilor: notiunea muzicii, a ritmului, a spectacolului ti a electricitatii, a distantelor, geografica
a rotunjimit
a Eu-
invartirii parnântului plus obitnuinta uneltelor tecnice esentiale cu vocabularul propriu tot nu Vas fi spus decal putin din
maHle foloase intelectuale
si cel mai bun camarad. El nesufletetti procurate In bordeiul meu de Atwater Kent. Acest aparat, acest mare personagiu, este
Intreline optimismul, rabdarea neeesara sanatatea...
Dar mi se pare, cu mahnire, ca trebue ma oprese. A sunat cineva.
Al Domniilor Voastre devotat, T. ARGHEZI, Bul. Elisabeta 42, Bucuresti
Da acelemi aparata se serve= Millo No. 9 (langa Teatrul Nationa).
Livia Rebreanu, Damostens Botu; eta. RADIO-ELECTR1CA sctr;iareatteil cataloagl generate

www.digibuc.ro
 :7 Februarie
RRALITAITA tRIMATA

CALEA VICTORIEI

Noaptea pe ploaie
Bilete de teatru, o cutie de bomboane, un bastonas rosu de Coty, In acele vremi indepArtate, Bucurestiul se intindea mimai intre
pentru buze, o stictluta cu parfum, ultimul toner la moda, ate pretexte Dá'mbovita
Curtea domneasca, cu ziduri de cetate i pivnite tainice,
nu gAsesc credincioasele call Victoriet pentru plimbarea cotidiana?...In bottite, hrube Tnisterioase,
ce priveste pe provinciali sau pe amatorii de cucoane frumoase, a- in spatiul dintre Smârdan,caSelari in romanele senzationale. Toate cuprinse
si Baratiei. De ealea Victoriei nici
cestia nu-si bat capul sa invente atâtea Motive, recurg la scuza cla-
sica: o 'hit:A.1111re de afaceri, In centru ! Calea Victoriei este nu ve pomenea! In desisul stejarilor, ti faceau plimbarea zilnica vulpi,
Intre
Capsa i Athénée Palace sala de receptie a Bucurestilor, salonul a- epuri, poate chiar ursi tacticosi, cari ciuguleau boabele de smeura, pe
venturilor sentimentale! Strada trivola i impodobita ca o femee, strada locul unde snobii actuali, sorb siropul din aeeleasi fructe, la Capp.
tentatiilor! Becuri i reclame colorate li in loc de bijuterii, haut-par- Intalnim si noi, destut epurasi pe calea Victoriei! Decât cd nu sar din
leur-uH ti fac serenade nazale, cum faceau odinioara, Veneziei, ghita- tufisuri ! Transformati de circumstanta in lutru, chinchilla, hermina,
ristii din gondole; vitrinele, ea numerosi astri dau, petitigris, bietele animate, rusinoase parca de origina lor obseura, in-
noaptea, straluciri de sarbatoare, lumea se plimba animata, Calea Vic- fasura azi gâtul acelor bucurestence care mai putin favorizate de
toriei traeste cu intensitate o viata triumfalä, de vedetA celeba: sbu- soartii, nu pot dealt sa suspine melancolic, oridecate ori fad visonul
cium, sgomot, reclamá! sau biberul unei treatoare bogate.
In comparatie cu arterele principale, ale marilor orase europene, Desehiderea cáii Victoriei se datoreste unei femei; deaceea pe
e un zig-zag, jumätate occidental, jumätate oriental, aruia din toate semne aceastA stradä e räsfAtatá i cochetA ea o femee! Marea postel-
adjectivele existente, numai acel de frumos'; nu i se poate aplica. In- niceasä Elena Cantacuzino, BassarabA prin amándoi pArinti, scriindu-si
chipuiti-vá o femee cu ciorapi de mátase, pantofi descusuti, rochie mo- testamentul, nu se gändi nici o clipA, cá peeetlueste soarta unei strade
del de casii mare, mänug cu degetele afará, un sir de perle scumpe la renumite, pe un pergament de Impärteall a averei sale. Inteadevar,
gát, si... broboadá inforitä pe cap! gratie acestui testament, din holdele i pfiduricele mirgina§e vechiu-
Unui stain, Calea Victoriei li lad cam iMpresia aceasta. lui Bucure01, se náscu podul Mogopaiei, embrionnl call Victoriei. Dacá
Totus, dacA ar invia un bucurestean de acum 100 de ani, prive- marea
listea ce i s'ar ofeH achiului ar fi atitt de ulmitoare pentru el, inat strada postelniceascil, ar fi bfinuit rolul pe care-I va juca viitoarea
ar declara-o cea mai extraordinaa stradA din lume. Munteanul, con- pricinuit, fará vrere, intemeereanu
princlpalá bucure0eana, s'ar fi simtit de loc Incântatä di a
unei ulite" cum i-ar fi zis dânsa
timporan cu Napoleon, ar fi convins cá e o interventie diavoleascA la de pierzanie sufleteasci, cateodati chiar i trupeascli"
mijloc: Asta sA fie oare Podul-Mogosoaiei ?!" ar exclama dánsul,
impletrit de admiratie. Râmasa vAduvä, in urma rni§elescului omor al sotului ei, Postelni-
Cum tine pämäntul asemenea case innalte i grele? Ce fel de cul Constantin Cantacuzino, de citre Grigore Ghica-Vodd, ea 10 rândui-
piatrá lustruitd ca oglinda, s'a asternut pe.jos? Ce sunt fäpturile mi- impirtcala avutiilor ei imense din timp i muri in 1667. Mostenirea
dAdu insá loc la neintelegeri, intre Domnitorul Serban Cantacuzino,
nunate din geamurile magazinelor : päpusi sau femei vii in carne
oase? Dar luminile roii, fantastice, ce se aprind deasupra caselor, ca care ar fi vrut sA aibe partea leului i ceila1i frail i surori! Constantin
fahnoasele cuvinte biblice mat* thekel, pharás", se sting, tar se a- Bancoveanu, nepotul de fiicA al Postelnicesei, urmá la tron, restabi-
prind?.... Si moustrii apocaliptici, cari merg singuri, and invárti o lind lucrurile, in dauna váduvei lui Serban. Cum avea o proprietate
roati? Par a fi carete, dar unde s'au vázut carete färA cal? A venit la Mogosoaia i doria sA-si scurteze calea dela casa lui in dreptul
vremea de apoi!" s'ar minuna stamosul mort In 1829, si n'ar mai Institutului Babes de azi la conac, Bancoveanu, taie, in 1692, un
conteni mAtániile. drum drept, prin moiiIe unchilor si a mátuselor /ui: BálAceni, Corbeni,
DacA un secol a adus atátea schimbAri neinchipuite, in portiunea Filipeqti fArA sá Oat seamá de protestárile bor. Doamnei Maria lui Ser-
intre Dâmbovita i lifineasa, ce-ar zice oare Mircea cel BAtan i fralii ban, n despärti chiar curtea palatului in douá: o parte de clAdire rft-
lui, de s'ar destepta, din somnul lor de peste cinci veacuri ? Cum ar mase pe dreapta stradei, iar aripa coconilor, pe stAnga.
mai cunoaste, in cládirea impunfitoare a Cercului Militar, locul biseri- La Inceput, i se zicea acestei strade: ulita nouA, ce vine dinspre
cute!, innältate de ei, in mipocul unei pAduri? Sttrindar". Mai pe urmA, i se sehimbA numele in podul Mogosoaiei",
Acolo unde astAzi, se organizeaa cele mai de seamá petreceri mon- dupá proprietatea Domnitorului. Se vede cA o cumpArase dela vAduva
dene, räsunau odinioarA antäri religioase, acolo unde se ameteste ti- vre-unui boer Mc:Igo*, areia i se spunea Mogowaia" nume format la
neretul, danand fArá grijá, in sunetele jazzului, se rosteau rugi fier- fel cu fläneasa", spre a desemna pe nevasta banului Vficárescu.
binti pentru mántuirea neamului i ingenunchiau Domni viteji, Main- In dreptul palatului Po0ei, se afla locuinta agai Bfilaceanu, gine-
.tea altarului, cerand Cohn de 3113 biruiná asupra piganilor, rile lui 5erban Cantacuzino, anut In bátälia dela Zárnefti,
10

www.digibuc.ro
 REAL1TATEA ILL/STRATI
Februarie 1930
Constantiq Brancoveanu care-1 ura de moarte Ii tinu un an si ju- Mai titrziu cu cativa ani, neferii turd furl Incartiruiti tot aid.
matate capul Infipt Inteun par, ln poarta easel. Devenise, dealtfel ulita domneasca" Inca
Cine se gândeste, and triinite un colet, o scrisoare recornandata, din 1774 de cand se mutase
curtea Domnitorului, In casa Ghica. La Capsa,
sau priveste pur i simplu de pe treptele postei, la furnicarul de pie- cului Slatineanu. se afla locuinta vorni-
toni grdbiti, a mai acum cloud veacuri i s'ar fi Infatisat in acelas loc, Numele Cismigiului" se datoreste casei marelui cismigiu", care
un spectacol infiorator, cu totul diferit de cel de azi: o curte boereasa supraveghea lucrärile de canalizare si statea lânga lacul lui Dura-Negu-
parasita, iar In stalpul gardului lintuit In cuie, capul stapânului cu tatorul, azi lacul cu insula Monte-Carlo. Se adusese, cu mare heltuiala,
apa de isvor, In doua fântâni, de pe podul Mogosoaiei, care lua din zi
In zi mai mult avant. Abia dupa 1800, se introduse sistemul robinete-
lor, care, mai ales In interiorul Incaperilor, starniau admiratia tuturor,
dupa cum am aratat, când a fost vorba de casele lui Dinicu Go-
lescu.
0 data importanta In trecutul call Victoriei e anul 1797! Hangerliu-
Voda, rupând cu traditia, Ii fäcu, cu Int-eaga curte intrarea triumfald
de Dornn, prin podul Mogosoaiei, In Mc sà procedeze ca predecesorii,
cari intrau In noua lor capitalä, prin podul Serban-Voda. Domnitorul
Carol dupä rasboiul de neatarnare tot prin podul Mogosoaiei
pasi In Bucuresti si de atunci i se schimba denumirea in Galea Vic-
torier.

Sub portalul Teatrului National

Regele Ferdinand al tuturor românilor, trecea sub un arc de triumf,
dinspre Mogosoaia spre palat, drum strabalut de atâtea ori de internee-
toral Brâncoveanu, Domnul principatului Valachiei, supus cu smerenie
Padisahului.
Maud' 'D Aland' cu marirea Wei, merge si Calea Victoriei transfor-
mata, ca baghetä magica, in decursul secolilor, martora si partase
tuturor evenimentelor de seama.
Azi pe asfaltu-i lucios, luneca in siruri neintrerupte: Buick-uri,
Crysler-uri, Packard-e luxoase, fàrà sA starneasca norii de praf, cum
stârniau, odata, radvanele cu sase telegari i surugiii In costurn pi-
toresc. Motocicletele asurzitoare tree vijelios, cum treceau call cu sea
de catifea, sari de argint si alamuri la hamuri, inalecati de vechii
ktre Capp" 01 str. RegalA, tn :Mete de lucru boeri. Pe atunci advanul domnesc era aurit si negustoresele cu papuci
rosii In picioare, i testemel colorat pe cap, subtire ea Vann de paian-
plete resfirate 'n vant, vara dagorit de soare, iarna acoperit de nin- jen, se opriau In drum si nu se mai saturau privindu-1. Gaud se ivia
soare, cu ochii scosi de corbii cronanitori i inconjurat de haitele careta vreunei jupânite de neam mare, se minuna norodul, ca de-o arà-
câinilor, cari-i dadeau noaptea târcoale!! Un film tragic, de cinema, tare din basme: rochia de atlas brodata cu flori de fir, ii era Incheiatil
trait, In acele timpuri de cruzime barbarä! in sponci de aur, dulama, cu samur, avea nasturi de rubine sau dia-
Case le vistierului Hierea Brezoianu se Innaltau, unde e azi teatrul mente 5i brâul cu careli lncingea rnijitcul, se termina cu paftale aju-
National. Dela dânsul inainte, se Intindeau locuri virane, apartinând rate de aur, Impodobite cu pietre pretioase. Cercei byzantini In forma
DoInnitorului. Pe ele ridica Logofatul Iordake Cretulescu, biserica cu de lantupare de perle sau diamante ti atârnau la urechi i iragurl
acelas nume, una din bisericile cu traditie boereasca, pana In epoca de perle i se Inf4urau, de cAteya ori, In jurul gâtului!
noastra. In curtea palatului regal exista la inceputul
secolului In vremea noastra, urmasele jupanitei de vita si a umilelor ei ad-
al XVIII-lea, un put cu zale, adica cu miratoare, se amesteca, in valurile democratice, ale ail Victorie, cu a-
lanturi de fier la ciu-
tura. In 1730, lângä acesta, se aflau casele boerului celeasi feutre, cu aceiasi ciorapi de matase, cu aceiasi blana i masina.
Colfescu, cu odáile
scunde sa. le ajungi tavanul cu maim, asa cum se obisnuia Diferenta e prea nelnsemnata daca feutre-ul e de calitatea I sau a II-a,
pe atunci. daa blana e
Catre sfarsitul secolului, deveni proprietar, in locul primului, baronul imitatie, daa matasea e vegetala
Sachelarie, un bancher cunoscut, apoi Dinicu Golescu, care cladi un a- turala! Chiar intre taxiul ingrijit i limousina particulara, nusau na-
exista
devarat palat, pentru vremea lui. Aduse marea deosebire dintre trasurile boerilor si ale negustorimei sau pro-
si faptul acesta, considerat ca o inventiechiar apd, cu robinete, In octal
extraordinara, dadu mult de stimei, de câteva veacuri in urma.
vorbit bucurestenilor. Cel din urma achizitor, fu Insfarsit statul: palatul Cu cat calea Victoriei a devenit mai rafinata. mai civilizata, cu a-
regal puse capat schimbarilor tat mai umanitará si dreapta a apropFat categoriile sociale, lea fdcut
mai sus de putul cu zale" eraudelocurile
architectura i propietari. Prin 1750,
se atingii intre ele, sa se infrateasca, atrase deopotriva de mreaja-i ie
Snagov i Caldarusani, pe care prostimea" embaticare ale Manastirilor lux si eleganta.
Hoare. isi cladia bordee sau pravd-
04-f-H-.111-11-114-11-11+11-11-11-1144-44-1144444+444-11-0-0-11,44-444444+4,4444-.44441.414.14-44444...............44441441
44.44-4-1444444-144+144+1144444-04-1-94 114-11
Livada Vacarescului"
vegetau ici colo arciumele,ocupa portiunea Atheneului, iar spre sosea,
atmosfera de saracie deat devecine caselor de lemn, mai mult intr'o
belsug. Noroiul era de nelnchipuit: câte- WN)) ) Cu cunoscutul 'Inhalator Mondiz1
din Wiesbaden. Germania vindeca ga-
odata carele i trasurile se impotmoleau C U RA IN CASA
o munch' uriasa spre a le urni din loc. ca Inteo mlaastina i trebuia
flii; rantat : Astma, respiratia grea, bron-
sita cronica, gripa, tusa convuisiva, in-
Inca inainte de 1780 se Intâmpla un eveniment important: po- flamatia gâtului, amigdalitele, flegmele,
dul Mogosoaiei se podi cu scânduri! Se putea circula acum mult mai catarul laringean, faringean, leziuni e
comod, desi and erau lemnele desprinse
desupt tdsnea amestecata cu noroi, strapind i trecea o trasura, apa de
ca un furtun, imprejur. Cura varfurilor pulmonare. Acest aparat in-
troduce materii vindeatoare, dez in-
fecteazA pe cale rece, intr'un fin fum
In 1790, Bucurestiul fu invadat de rusii lui
Coburg, nemtii cu coada, cum li poreclisera stramosiiSuvarof i nemtii lui
nostri, fiinda
purtau peruci albe. Acestia, in lipsa de and' ocupatie, nu gasiau altceva
in casa
25000 certific ate de
care trece prin canale e nasale, gura
st gat, pana alunge In plamant. Cerett
prospecte gratis. Adresati : ZWENGER
mai distractiv deal sa se incaere, toata ziva, pe podul Mogosoaiei. multumire Temisana 10, Bucuresti II.
.11441÷14.4-11-14+
tH+res-erms Hift÷WHI.H.41444-41+-
11

www.digibuc.ro
 27 Febrourie 1930
Confesiunea unui neguteitor de sclavi
:kPItANUL TEODOR CA-
NOT care fdceu negol cu
our, ivoriu si sclavi, pe
coasta Guineei, a scris in
1854 Aventurile unui traficant de
negri" care s'au pOblicat de curdnd
la Londra.
Helm mai jos, diteva ex/rase din
aces! volum, ce ne reveleazd lopte
de o neinchipuitd cruzime, cu Prh
vire la adest comer!:
Sd lästim textul sd vorbeascd:
Pentru ca afacerea sà renteze,
Vedarea unui sat african, A. Tare pentru vite. B. Ingradirea
pentru colibele indigenilor. C. Tinutul cultivat cu grfiu Indian si
legume
selavii erau Inghesuili ca sardele-
le. Volador avea dimensiunile unei
goelete de cabotaj; ea avea pe bord
747 de negri din care 136 murira
raversând oceanul.
Sclavii erau pusi unul langA al-
tul, ea niste linguri, legAndu-se ge-
nunchii unuia de ai vecinului. Pe
unele vase, n'aveau lac nici sä se
lungeasca i petreeeau tot timpul
calatoriei ingramädili unul peste
altul iar miazmele ce exalau, erau
de nesuferit. Un ofiter englez spu-
c'ai fi simlit mirosul unei co-
rabii de negri, adus vânt, dela
5 mile departare.
Mai departe, autorul spune eä un
vas nu putea fi confiscat ca l'iicand
trafic cu negri Walla ce nu era
prins cu sclavi pe bord, cari tre-
buiau sa fie adusi ea dovadä, in
proces.
Aceasta lege, sugera negutato-
rilor de sclavi, aceia§ masurä; pen-
tru a se debarasa de incarcatura
compromitatoare, pe care o iau
azi vapnarele, care transporta al-
aruncarea corm:dui delict pe-
ste bord:
Nu era insa tot atat de usor, sa
dispui la repezeala, de vietile a 600
de negri, astfei in cat cadavrele
lor, sa nu fie ,peseuite de vasele
urmaritoare.
latà p rin ce diabolica ingenioti-
tate unul din prietenii autorului,
Homans capitan al corabiei Brit-
lanie, a iesit din acest irnpas.
Corabia sa fu incoltita, târziu
dupa amiazä de patru crucisetoare,
ce se apropiau din diferite direc-
Iii. Nu era nici un mijloc de sca-
pare. La un moment dat tusk ul-
timele raze ale luminei crepuscu-
tare se stinsera si noaptea Travail
pe mare, inainte ca vasele inamice,
sa fi ajuns In linie de hätaie. Cäpitan african cu aghiotantul sàu
REA LITA TEA /LI S7R.1 IÂ
se ridia in noapte, In timp ce cele doua mizerabile pranzuri pe
Protejat de intuneric, capitanui
Homans Ina mäsurile de salvare a lantul cu sarcina sa de trupuri vii, zi, copstând din orez, sau bob sal-
vasului. !Wadi un lant lung, de an- urma ancora, spre fundul calmu- batec.
cora cea mai mare de pe bord. A- lui ocean. o alta groazä, afara de crucise-
duse sclavii in-numär de ase sute Strigatele sclavilor, furl auzite toarele franceze sau engleze, era
si ingrämadindu-i le lega catusele de marinarii britanici, mirosul lor ivirea variolei. In acele zile, inain-
strâns, de lantul ancorei. greu, näpadi vasele, imensele cM- te ca vaccinul sa fi facut din acea-
Curând, barcile celor 4 crucise- dari, pentru prepararea mancarei, sta plaga, doar o amintire, o ast-
toare incepura &A se apropie; pie- mancarea chiar $i câteva din ca- fel de epidemie, putea distruge nu
scaitul lopetilor In apa iinitith se triple lor mai erau Inca pe bord; numai 60-70% din negri, dar a-
auzea tot mai distinct. nu se gasi Inca nici un sclav care tali din membri echipajului, incat
Capitanul Homans asvarli atunci sa serveasca de evidenta in proces. supravietuitorii n'ar mai fi pridi-
ancora peste bord. Un vaer confuz, Ce-i drept, Homans isi salvä co- dit cu conducerea vasului i cu in-
rabia, din lipsa de dovezi dar pier- grijirea nenorocitilor, cuprinsi de
du pretioasa , incarcatura, ceeace febra dedesubt.
era o afacere proasta. De aceea, un capitan care-si cu-
InckcAtura valora de fapt mult nostea afacerile, facea zilnic in-
mai mult deck vasul, care In ulti- spectii si la prima pata rosie, la
mete zile ale traficului cu negri, prima bubulita, descoperita asupra
când legea prohibitiva devenise unuia din sclavi, acesta era izolat
mai riguroasä fu incendiatA. Intr'o magazie pompos nutnita spi-
Cele povestite mai sus, se faceau tal.
doar in cazuri extreme. Daca se mai iviau alte cazuri,
Nimeni nu vroia insa, sa-i piara nu le mai ramânea altceva de fa-
aceasta turma omeneasek nici sä-i cut, decAt sa spere ca nu vor pieri
se imbolnaveasca. cu totii. Daca nu mai capatau
Nenorocilii erau nevoili sa stea temuta boalA, se debarasau de
tot timpul calatoriei cu desavarsi- singurul caz, printeo supra-doza
re goi, nu din lipsk ci pentruca de morfina, aruncându-1 in urmii
namai hi aceastá stare, inghesuiti rechinilor. Unii capitani, obici-
ca niste sardele cum erau, mai pu- nuiau sa asvArle peste bord pri-
teau fi menlinuti, inteo relativa mul bolnav, fara a mai astepta ivi-
curkenie, spre a ajunge la eapatul rea altor cazuri.
In timpul zilei, eAnd erau adusi
Sclavi africani in lanturi. Celor mai robusti li se puneau juguri de
gat
In zilele and timpul o permitea, pe bord, li se mai permitea o care-
erau scosi din cabina lor, pe bord, care libertate in miscall. Odata cu
unde trebuiau sa se frece cu perii caderea noptii insa, fiecare sardea
aspre si cu apa saratd. In acest omenearca, trebuia si ia pozilia
timp, scfindurile pe care-si petre- determinata, astfel trick sa ocupe
ceau restul celor 24 de ore, erau un spatiu Cat mai rnic si In afara
spalate deasemeni si aduse Inteo de asta, trebuiau sa pastreze cea
stare de aproximativa curatenie. mai strictä liniste. Din zece In
Haine, albituri, saltele si altele, zece sclavi, un pazitor cu biciul
s'ar fi murdarit numaidecat. in mana-, tnentinea ordinea.
Cu toata goliciunea, nu tremu- Uneori se distribuiau captivilor
rau, caci caldura animala a corpu- butuci de lertin, cari sa le servea-
rilor lor, ingramklite Wand la su- scä drept capatai i acest lux nu
focare, era tnai mult deck sufi- li se admitea, pana ce nu se con-
cienta. vingeau de linistita lor natura.
Uneori se permitea captivilor, La punctele unde corabiile abor-
sa stea pe bord i sa intoneze an- dau coasta africana, spre a lua in-
tecele tribului lor, Wand dintr'o carcatura de fildes negru", se fa-
cáldare un acompaniament de ceau toate sfortarile, spre a men-
taln-tam-uri. tine sanätatea nenorocitelor creatu-
Spaniolii; cari erau poate cei ri. Un iregru care nu era Canal- si
mai religiosi dintre traficanti, nu robust, nu numai ca nu aducea un
permiteau aceste cântece pagâne pret bun, dar nu se vindea de loc
si se interesau mai mult de starea si apoi, ar fi putut muri pe drum.
lor fizica, decât de cea spirituala; Inainte de a cumpära un sclav, se
tot ei, obligau pe sclavi, s multu- cerceta fiecare muschiu, fiecare
rneasca in limba lor materna, Ina- tendon si chiar organele interne,
Rite de a li se permite sä manânee. (Continuare in nag. 16-a)
www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA 27 Februarie 1930

SARBATOAREA DELA SINA1A StrigAte de ura" pornesc din profesor. Copiii se simt stânjeniti.
fost ca o poveste... de puternicrt, luck au fost treziti
Soarele strälucia in zi- piepturile lor, la coborlrea din tren Ce cäutati voi ad?" intrebä din somn de un mal de mer" pe
tele acelea, mai tare ca a frumoaselor. profesorul. uscat!...
niciodatA. Cerul de un al- Domnul primar, dupA te a avut pal, am venit sa ine ui- Clopotelemângstirii strAbAteau
bastru profund, minunat, imbrAti- grija tam le missuri".
indrepte nodul cravatei, profund aerul ImbAtätor al dimine-
sa cu nesatiu, muntii acoperiti cu rosteste un discurs ocazional. Missuri" va trebue? Las' ca vestind Duminece.
nea. Raze le soarelui, IntAlniau, In ne vedem noi mAine la scoall Vä
$i apoi frumusetile se indreaptä 0 sutA de frumoase au pornit in
drumul lor, zapada brazilor si a a- in minunat corteaiu, spre hoteluri.dau eu,Miss Urechi"!... superbä defilare spre alba pfidure.
leelor... Fulgi albi, flirtau cu raze Peste tot domnesté o agitatie de ne- $i profesorul se indepartä rA- Intre brazi, In zApadA, tineretea,
puternice, sub albastra privire a descris. zAnd. exuberanta lor tinerete, se exterio-
cerului descoperit.,.. In ateva ore frumusetile sunt Frumoasele parnesc spre hotel. riza prin chiote de veselie. Uitase-
Din toate unghiarile acestui mi- instalate... S'a inserat. Soarele, s'a dus sä se 6- rà pentru un moment, de marea
nunat pämânt al tArii noastre, de In vremea aceasta la casino con- dihneasel Locul i-a fast luat de luptA ce le asteaptA. SAniute sbur-
la Nord si Sud, din Vest si Est, curs suplimentar. Frumoasele care hmä. Ê noapte. Muntii stint mai dau in viten vertiginoasfi. Opera-
zeci de frumuseti au pornit spre nu s'au prezentat debar solicitä albi. Parcul este strabätut de mis- tori de cinematograf se agitau.
Sinaia visurilor lor de mârire. Au dreptul sä participe la intrecerea ter. Simfonia cerului impodobit cv Soarele rAdea, rAdea In hohote. Ar
descAlecat ad, intre brazi i munti, ce va avea toe in zilele acestea. licariri, de stele, contribue la má- fi vrut sfi fie si el acolo, intre atâ-
In sAnul celei mai frumoase poezii tea frurnuseti, trimitea raze
din Cate natura a creiat vreoclatà, multe. Era cald.
spre a participa la o luptA mare, Banchet... In sala cea mare a ca-
nespus de mare si de grea. zinouluL.. cupe de sampanie erau
Din peste o sutA de zhne ale inchinate In cinstea frumoaselor
frumosului, fiecare avAnd ceva spe- dintre frumoase.
cific al ei, fiecare având o frumu- Dar trandafirii erau emotionati.
sete aparte, trebuia sä fie aleas5 Rosul lor se transformä In rose, la
una. Chinuitoare problemA pentru multi in alb. Lupta cea mare se a-
cei cari aveau sA decidA. Cum sä propia. Spre sfArsitul banchetului,
alegi? Pe cine sA alegi? Se va gási un glas pornit din haut-parleur,
oare perfectiunea, care prin frumu- vestea:
setea ei, sä invingd pe toate cele- Domnisoarele concurente
lalte? Se va gäsi Uinta, care in sunt rugate sA trean pe soenA !
trup, In ochi, in suns srt poarte Concursul va*Ineepe peste o Jura-
mk-poezia i frumusetea femeii romA- tate de on!"
ne, atät de §lävitä de poeti? In o sufg. de inimi sAngele svAc-
MIA semnul de intrebare ce plu- ni cv putere. Peste o jutnatate de
tea In cele douà zile deasupra Si- orà va incepe".
naiei, stràbätänd munti, brazi im- Publicul spectator incepu sä in-
podoblii cu nea, si alee imbät-- vadeze sala. In mai putin de zece
toare. * * minute nu mai era un loc. Iar
SAmbAtA inainte de amiazi. peste un sfert de on intrarea in
Rapidul Ardeal este transformt salà nu mai era posibilA. Toate cu-
in tren al frumusetii. Nu se mai loarele, toate coltisoarele erau ocu-
aude domnisoarä" sau duclue", pate. Domnii, îi sacrificau panto-
se aude numai miss". Cuvântul s'a fii de lac. Cuconitele ii ifonatt
Incetätenit admirabil. In tren, chio- toalete superbe. Dar cine se mai
te de veselie, pornite din pieptul gändia la asta? Cine avea vreme
frumusetilor bucurestene. Condu- sä se gändeasn la altceva, decât
cAtorii rapidului, lndeobste severi la concurs.... Este ora patru. Juriut
bosumflati, devin veseli. Sunt bi- primit cti ovatiuni, ia loc In loje.
ru'ti. Inchipuiti-vA cA devin cbiar Cortina se ridin incet. 0 liniste de
galanti i bine crescuti! mormânt cuprinde sala. Orchestra
In vagonul restaurant chelnerii atan un tango. Notele trec line,
nädusesc de zor. prin salä. Se creean o atmosfen
De mult n'am mai avut atft- de vis. Visul era realitate.
ta aglomeratier rosteste unul. Nu se auzia o soaptA. Haut-par-
Dar atâtea fete ifrumoase, ai leurul anuntà:
nzut vreodatA adunate la un ,Domnisoara Zizi Theodore,-
IOC?" gneste cellalt. cu, Miss Bocurestr.
Si chelnerii se agitä spre a sa- Draperiile se dau la o parte. In
tisface mai repede cererile minu- lumina reflectoarelor, defilând in
natelor miss. nas legAnat de tango, Zizi Teodo-
Inteun colt al coridorului, o ma- rescu impresionean asistenta. 0-
ma grijulie, a si inceput sä dea in- chu ii lucesc puternic, iar buzele
structiuni fiicei sale: nasc un suns, innecat deMeet.
emotie.
A-
AscultA main dragAl SA nu Zizi Theodorescu trece
te emotionezi!... sA mergi trumos, junge in fata publicului. Linistea
drept... stii ca la bat, In seara de adineauri, esle ruptA violent de
ceea..." SAmbdtA dupA amian retia tabloului. Din când In cAnd un formidabil bravo" ce isbucne-
$i apoi aplecându-se spre ure- In feericele saloane ale cazinou- un suerat prelung ce se loveste de nieordin sufletele tuturor spectato-
ei: lui, ceai. Toatä lumea va face ell- munti anuntA c5 prin garA a trecut
Ii dai gata pe toti! CAei fie nostinta aci. Stinghereala dintre un tren. In fundul parcului, oasi- Si defilarea continua. °chi pro-
vorba intre noi, tot tu esti cea mai cei cari se OA acum intaia oarà noul apare ca un palat de cristal. Lillian Millas, fink cu
frumoasA". dispare... Se leagä prietenii. Fru- sau ea un diamant formidabil, in fund gAnditori si träsAturi de ari-
In alt colt, o domnisoarä blondä, moasele incep salt face' con f sAmil cäruia arde un foc puternic. stocratA.
en &chi albastri, cu nuante verzi de dente. Festival artistic. Leila Mirica, Inteo superbA ro-
mare, îi face' depe acum planul Daa, fiecare e obsedata de acelas Ion Manu, acest minunat element chie albastrA, defileazA cu o minu-
pentru America. Cum se va com- gaud. il Teatrului National amun o sea- natA gratie. cuce-
porta, cum va mulinmi, cum va pe- ,De m'ar siege pe mine! eä intreagd un public din cele mai Mariana Mirica, vara sa,
trece... dar apoi imediat o umbrA Dac'as selecte. Este adevirat CO a fost a- reste publicul i juriul. 0 blond&
de indoialA li strAbate fata de mar- Dar apoi, imediat îi priveste ve- jutat de un admirabil tenor, de doi a carei fatfi albA, respirA o duiosie
morä: cina. 0 vede frumoasä, minunat de perfecti dansatori, de o orchestra gingäsie cum rar se IntAlnesc. 0
Mfimico, dar dacA nu mi a- frumoasa. minunata, de un copil extraordi- adeväratä myosotis.
lege?" $i indoiala se. strecoara in sale. nar (mieul Horia) si de tot ansam- Si numai decal contrastul! are
Nu se poate, dragA, sa nu te te. Cad, inteadevär, toate, toatet blul, care si-a dat contributia la Tinelle Stavtache, Inaltl,
aleagä! Te asigur eu, esti cea mai sun t f rum case. reusita acestei serbäri. misari de adevAratA artistA. Este
frumaan!Eu le-am vAzut pe toate". S'au -Impartit tuturor trumoase- $i cfiteva ceasuri dupa culcarea un crin.
$i trenul sosi la Sinaia. lor esarfe si nu mai existá domni- oarelui, trandafirii s'au dus sa se Domnisoara Mitescu, Miss Tuto-
MuzicA OficialitAti. Po- soara Dumitrescu, Ionescu sau Po- cuke i ei. Dar nu au avut somn va, oucereste publicul, prin sbur-
por, enorm de muli popor! Ce i-a pescu. Existi Miss Bucuresti, Miss in seara aceea. dfilnicia i naturaleta dânsa,
ei.
atras pe acesti oameni pacinici si Cernäuti, Miss Mures.... Trandafirii visau. $1 curios lu- Ce contrast Intre
nana Georgescu, care trece a
,
linitiIi ai Sinaiei? Dece oare or Ceaiul a luat sfarsit. cru, mai toti au avut acelas vis. In
fi navilit toti spre gara impodo- In fata casinoului, toata scoala somn fiecare se vedea regina. Fie- JA'cuti, de parea ar pluti.
bilk cu brad si tricolor? primara este concentrata. Copiii care se vedea purtatrin $i rând pe rand, in ritm de tan-
Majestatea sa frumusetea i-a a- privese eu Gehl mart, p1ecarea4 luni de zile. Multi trandafirt s'au go si in bàtái de initnt, deftleaza
dus pe toti acolo! miss"-elor. Deodata, apare domnul visat pe ocean. $i emotia era atAt trandafirii...

www.digibuc.ro
 Un caleidoscop al concursului de frumusete la Sinala

-46

01 ' '- '. ,'*-.1!; ii i:. i'

1, .

. .

www.digibuc.ro
 27 Februarie 1930 1JEAL1T4TEA ILI'STBATt
Unul vesel, altul sträbdtut de me Miss Moldova: Mariana Miricli din
lancolie... In coltul unui ochi al- Bacdu. Genf esiunde unui negut'ator de sclavi Mont:nu-re din pag.12)
bastru a fasnit o lacrimd. Miss Muntenia: Dorina Constanti- atât cat se putea judeca dupe rudi- burilor, gasiau astfel cea mai ren-
$i defilarea in toalete de searii nescu, Bucuresti. mentarele mijloace de examinare, tabilä si mai lesnicioasd metodd
s'a sfarsiit. Miss Maramures: Olga Buchbinder ale expertilor de atunci. Chiar lip- de impunere. In loc sä fi luat ba-
Acum ahia incepe lupta maré. din Oradea. sa unui dinte, aducea scaderi pre- nii sau proprietätile contribuabilu-
Proba in rnaillot-uri. Frumoasele Miss Transilvania: Päpusa Vlasiu tului. lui, cum fac guvernele civilizate,
imbraca maillot-uri Monica, model din Cluj; II-a: Grette Kronner Si ca i negotul de vite si de luau pur si simplu omul insus,
1930, aduse special dela Viena. Pu- din Sibiu. caini, erau medici sarlatani, foar- ceeace mai avea avantajul, cà ex-
blicul este evacuat din said*. $i In Miss Banat: Ecaterina Tdranu din te dibaci In a da sclavului bolnav, cludea comptabilitatea.
fata juriului frumoasele defileazd Tinaiw,ara; Hors concurs: Bebe chiar pe moarte, o aparentd mo- In diferite parti ale Africei, se
din nou. Curiozitatea in public este Hagya. mentand de sdnätate. faceau razboaie numai pentru a se
din ce In ce mai mare. Douä ma- Miss Bucovina: Viorica Hogea din Cdpitanul Canot, spune ea a vä- obtinea prizonieri, iar capii maho-
me ,discutd aprins: Neamt. zut sclavi, cari päreau robusti, in- medani se simliau Indreptatiti, sä
Neat cä nu e ub1ic. S'o fi Miss Dobrogea: Aurelia. Rádules- läturati de Care experti, ca lipsiti vandd albilor orice necredincios,
vdzut pe fata mea In maillot! E o cu din Cerna-Vodd; Hors con- de valoare. Aceasta se intâmpld In pe care puteau pune Juana.
perfectiune!" curs: Elena Mirica. prima caldtorie. Cerând explicatii, Totcdatd traficul cu oameni, era
-- Dar a mea!" Miss Capitala: Lillian Milas, Bucu- se rdspunse, cd omul fusese sti- un mijloc practic si rentabil de
Eu 'cred cá intre fetele noa- resti; Miss Capltala a II-a: Ma- mulat" printr'o licoare. Expertul mentinere a ordinei publice.
stre o sä se petreacd lupta Huard". rioara Georgescu, Bucuresti. observase cá pulsul era prea iute si Tinerea delieventilor In Inchi-
Opt seara. Saptesprezece frunioa- Miss Munca: Margareta Hargus. asta era de-ajuns. sori, era costisitoare, mai ales cd
se au fost relinute pentru lupta fi- - Cele alese stint incoronate. Traficul cu negri, era o afacere majoritatea n'aveau cu ce pläti a-
nald. Saptesprezece sperante, isbuc- care reclama cap linistit i nervi menzile. Ei bine, toate acestea se
Frumusetile regionale au fost de Mel. Cdpitan Canot îi avea, de- aranjau spre marele profit al re-
nite mai puternic. Optzeci i trei proclamate. In said, emotia a a- sigur, dar odatd a primit si el o gelui, prin vanzarea raufacdtori-
de deziluzii. juns la paroxism. Glasurile au dis- loviturä, care I-a sguduit. lor.
Juriul este pus In mare incurcd- pärut. Sunt numai hätili de inimi. Ducandu-se In interiorul conti- Un potentat local, cdruia se
turd. Deliberärile se prelungesc e- Domnul Liviu Rebreanu anuntd: i
nentului african, spre a lua sclavi, oferise In schimbul câtorva sute
norm. Miss Romedzia 1930" a fost fu invitat sd ia parte la un festin de sclavi, un pret constand din
In sala mare a casinoului, intr'o proclamatei domni,soara Zizi Theo- al indigenilor. vestminte, arme, tutun si rom si
feerie de lumina', in sunetele unui dorescu, din Bucuresti!". _
minunat jazz-band, a inceput balul Draperia se dä inteo parte. In
celor o sun.' de frumoase. lumina reflectoarelor, defilând in
Iar sus, in dosul scenei cinci ini- pas legänat, de tango, -Zoe Teodo-
mi palpita puternic. Sunt cele cin- rescu impresioneazd asistenta. 0-
ci frumoase, dintre care va fi chu îi lucesc puternic, iar buzele
leasd una. Cea mai frumoasd! surad de fericire.
Este- ora unu dupd miezul noptii. Zizi Theodorescu trece Meet. A-
Deliberärile s'au sfârsit. Publicul junge In fata publicului. Lindstea
invadeazd sala. Dorm al Liviu Re- de adineauri este ruptd violent de
Rebreanu citeste rar si gray rezul- un formidabil ura, ce isbucneste
tatul. din sufletele tuturor spectatorilor,
Miss Oltenia: D-ra Elena Mischiu, Si astfel s'a sfârsit povestea...
din T.-Severin; Hors concurs: A doua zi, trandafirii au d'ispd-
D-ra Tinelle Sta erache. mil din pare, iar soarele era trist.
Miss Basarabia: Elena Gheorghiu, Frumoasele au pArdsit
din Ismail. ION GOLEA
,..+144-1414-11-1-11-0+1-4441-11111-1-0
M-1-111-1-**4 114 HY+4+#44.444 Hite**

Frumo0 gi albi
KOLYNOS da dintilor albeata sir&
lucitoare, disolvd pelliculele, Inlatura
rämäsifele alimentare In fermentafte st
distruge germenil cartel.
hmercall pasta Kolynos. Ea lasd
gurei o delicioasä senzatie de curdlente
st Improspdtare. Un centimetru pe pe-
riula uscald e sulicient.
PIASTA DE DINTI
KOLYNOS
Furnisorul Curiei Regale a României
Examinarea i inscrierea sclavilor inainte de imbarcare
Era tocmai la sfârsitul postului care lui îi 'Area fantastic, nu avea
cel mare, pe care-1 tinuse cu sfin- nici un om de vânzare.
tenie, ca de obiceiu, fàrà sà md- Inchisoarea era goald si cu toate
nânce cdrnuri i lihnit cum era, ea pldnuise un rdzboi in acest
simli la imbietorul miros ce se ri- scop, preparativele militare ar fi
dica din imensa caldare, cd-i lasd luat timp i ocaziunea s'ar fi pier-
gura apd. dut. Era dezolat.
Prima portie fu inteadevär de- Majestatea Sa, îi aminti atunci,
dar revenind spre a se de toate därile rdmase neachitate
servi din nou, otelitul negutiltor de bdrbatii i femeile robuste, din
se intoarse palid i aruncd farfuria tribul sàu, pe un an sau doi si pe
desgustat. Lingura scosese din a- care pând atunci nu le socotise
dâncurile càldàrii, un craniu orne- demne de urrndrire.
i Spaniel.
nesc. Il asigurard cd nu era decât Acurn Insà, trimise soldatii sd-i
capul unui baboon", un soiu de prindd i sd-i aducd. Ii judecd a-
maimutä africand cu botul lung. poi, el fiind judeedtor si juriu, In
Cdpitanul cunostea insii acele ani- acelas timp, si-i condamnd fd.rd .

Furniz. Curiei Princiare a A. S. Printul de Galles al Angliei male si tiu ce sa creadä. Ametit drept de apel, sà fie vânduti omu-
si bolnav pArdsi banchetul. lui alh. Cum acesta astepta cu lan-
Sclavii se &bandeau prin di- turi'le pregdtite, sentinta fu execu-
verse mijloace. Regii i capii tri- tatà irnediat.
1.6

www.digibuc.ro
 liFALITATEA ILVSTRATÁ 27 Februurie 1930'

MARELE CIRC CEZAR

Memorille taimosului clovn International MIR Mak"
Glrafele rfitficitoare. 0 vânfitoare in manej
Trebuia luath o hothrgre repede, sebitg. In timpul parcursului, ne Personalul dela grajduri a fost In graba finalului, crocodilul fu-
u atAt mai mult cu cât trupa ob- convoçase in acest scop, in furgo- scos In fata circului, spre a ajuta sese uitat In ,apâ. Aligatorul, care
,ervase Infioratä de. groazg, ch fa- nul directorial uncle era statul ma- politia la mentinerea, ordinei. traia In apA amintirea Gangelui
dansatoarei era InsAngeratä. jor al trupei. Spactacolul a decurs ca in toate de uncle tusese confiscat, ramAsese
In aceastä clipä rdsung o detu- La o jumhtate de orS, dupg so- serile, cu reteta mare. Directorul ascuns la.fundul bazinului si odat5
Murä de arìn si Warnieh, fiind- sirea trenului, se indrepta spre
el träsese, inaintä spre flare ca- Berliner Platz, o mascarosld extraor-
tj prezenta trupa, cum si-ar fi lichidul evacuat, se pomenise jar In
prezentat neamurile. Intrarea plim- lume. Asta If indispunea probabil
.e se zbgtea lovitä de.moarte. Din dinard, _un adevärat carnaval In bäretelor girafe a fost salutatä cu destul de mult si, In loc s'o ia In-
nteriorul eortului räzbi un alt ur- tuna August. In frunte chläria di- o iurtung de ovatiunt. Nicicând telepteste acasá", luase calea pu-
asemängtor cu al tigrului. 0 rectorul, unmet' chläretii, 'cälgre vreun artist n'a fost intAmpinat nimerind piciorul unei
Iip5 crezurgin cg o mâng crimi- tele, jongleurii, gimnastii, clovnii mai sgrlagtoreste. Bietele animate doamne.
alä deschiseie usile tuturor custi- !litre cart, sluga dv., imbrheatg se uitau tampite In toate pärtile. Se spume c femeia exagereazA
m- ca toate fiarele scapaserä, inteun strglueitor costum, caii Ah! Girafele! Girafele! se au mice si tip& pentru nimic. Nu poti
ra Irish altceva. Din 'Cori se repe- baletul precedat de fanfarg, per- zea din galerie pang la parter.
afard, urltind, Manian Cloche", sonalul de manej si manajeria. A- pretinda Ins5, cuiva sa' anottie se-
ire se aruncti usupra tigrului mâti- Si cel mai vesel exemplar din Min nemuritor si rece" and un
HTl(1U-i Nana $i certehind local rnembru al familiei Ramphos-
e uncle pdtrunsese glonful. Fiaru tome gangeticum" Ii pipäe piciorul
veneascip. i$i ztirise prietenul, in cu botul. Tipetele avurA darul sIl
?alaltti fiard. enerveze aligatorul care Incepu sti
IN SEARA SPECTACOLULUI
rnanevreze cu coada in toate Or:
tile.
A doua zi, Maman CloChe era Intrucht mg priveste, cu riscul
indus la ospiciu. Nebunia, care de a fi tintuit la stâlpul infamiei
pândea de multá vreme, isbucni- pentru lasitate constatatg, märtu-
Inteun moment de enervare si risesc, Mr% inconjur, cli mh insta-
wolska era s plateascA cu viata lasem toomai pe trapezul de sub
rovocarea acestei enerväri. cupola circului. Cred cIl voi avea
Iranian Cloche inzesiratti cu du- circumstante atenuante, dach voiu
n! de a iPtioliza, adormise bàialnl complete märturisirea, cg n'am vg-
.1elu grajd si printr'o sugestie de- nat in viata mea, nici mäcar o pre-
distanfii, chemase in cortul me- pelitg asa ch., nu mi se putea cere
:ajeriei pe Swolska care, incon- sä incep meseria prin a vine cro-
dient ciizuse in cursti. eodili la Breslau.
La reprezentatia de seard lip- CLIPE DE GROAZA
ia numärul Insectelor .minunate" Deck. scene, era departe de a fi
ar ,Nono" nu mai aphrea, In tar- glumeatg. Nimeni nu indräsnea sil
cu zährele de fier, aläturi de faeä vre-o miscare. Duph invgling-
,Vornich.
seala panicei, a urmat ineremeni-
PE VII FM U111.... LA BRESLAU rea groazei.
,Radio"-rni educe prin väzduh Oricine ON, sau face un gest
in Breslau: se poate socoti mort anuntg rece
In einer kleinen Konditorei", aria seful menajeriei. Singura scäpare
cântatg azi In toath Europa. A- pentru doamna e sIl nu se miste.
cum dougzeci de ani nu exista nici De altfel cred c femeia nu mai
aria aceasta, nici Radio". Exista, auzea nimic. Tremura din tot
nsg, mai mutt& veselie, mai multg corpul, dintii-i cläntäniau si ochii
:nlesnire de viatg i mai cu searoh priviau cu fixitate animalul, care
aai multg tinerge. Tinerete din niinalete nepericuloase. se gäsiau tot publicul, era un doctor in fi- continua sg-si bälängSne coada.
-ceea care te pune pe drumuri, in cortegiu, tar fiarele se aflau In- lozofie dela Berlin, aflat In trecere Deodatä, se auzi un sgomot surd,
-entru. o pereche de ochi negri la tre zábrele, peretii laterali ai fur- prin Breslau si descins la marele Un colter de perle, pe care-1 purta
lecare si pentru una de ochi al- goanelor fiind rasati in jos. circ Cezar ea unul ce urmArise fi- doamna pe gât, se desfgcuse i cS-
astri,, la inapoiere. Tinerete care del pe Clara numele uneia din- zuse jos.
(dRAFELE RATACITOARE In aceeasi clink se auzi vâjliala
e face sg. uiti ce-a fost eri, sg, nu In Königs Platz $i Neu Markt tre girafe in tot parcursul pe unei cascade de apa.
gAndeste la ziva de mgine s'a aranjat Cate o reprezentatie de sträzile orasului! Seful menajeriei se gândise la
cuprinzi din plin ZiUa In care o jumgtate de org sub cerul liber. UN CROCODIL U1TAT simplul mijloc, pentru a evita o
Tinerete care te face sg intri Cea depe Neu Markt a trebuit sí Se juca si p/antornima Circal nenorocire. Deschisese toate robine-
in manej mai mândru decht un fie intrerupth, fiindcä paznicul fur- sub apd". Cine nu-si educe aminte tele i apa inundá manejul.
rege, In Capitala sa, dupg, ce si-a gonului cu doug girafe i trei ze- de aceastA exhibitie, care pe vre Aligatorul cázu in cura dacii
biruit dusinanul, sA tii coada ca- bre, a scgpat girafele, c,ari au por- muri fgcea furori? Era Intrebuintat ne putem exprima astfel. Intoran-
lului, sgrman Mik-Mak, cu aerut nit-o, cucoane plimbhrete, pe
personalul i mai toatg mena- du-se brusc, asturnand ateva
stazile orasului. Intr'o clipd, tot tot
cu care ai tine trena fetei lui Verde- circul aterga dupg animate. La o jeria. Pe un sketch anume pregg- scaune i dând femeta grämadg.
Iinpgrat, sá aspiri. amoniacul tit se desfgsurau tururi de fortg, animaiul se scufunc16.
De ad fu pescuit usor.
bätigarului din grajduri. visând la bifurcare de strgzi, girafele au luat dansuri, exercitii de cai. La un
trandafirii ce-si scuturg petwlele, fiecare altg directie. Circul dease- moment dat nrivälea In manej o FEMEEA... TOT FEMEE
parcurile Sevillei. 'sä dormi in- menea. Urrnärirea a fost incurcatg
de marsul unei trupe si de tumor- tromba de ap i totul se sfânsea Femeia, Ina, tot femee.
elm pat ingust, asezat dealungul mântarea unui consilier de stet". Intr`o imensg bllgegrealS. Peste o jumtitate de oa, and
lurgonului, convins cá dormi In- La aceastl exhibitie participa si loi credeam cä nefericita zace in
s-nn palat din Venezkia... Directorul, prirnul regisor si. o cá- un crocodil. bn exemplar cumpgrat frigurile spaimei acasg, groomul a-
läreatä de inala scoalg" Injurau la Hamburg si fgcând parte din nuntä directorului ci o doamn'a
UN CARNAVAL IN AUGUST de mama focului, Pe intrecuteIe Si fauna specialg a ffluviului Gauge vrea vorbeasca.
Asa dar marele Ore Cezar se cu eel mai fantastic vocabular. de unde fusese adus in Germania. Era doamna din parchet. care
fla deAdug, zile la Hreslau. Era Addogati la tootg afacerea asta. Cu denumirea stiintificg Ram- venise s cearg... sacrificarea ali-
antru prima oars, cand circul vi- publicul participant si politistii in- phostoma gangeticum," crocodirul gatorului.
ta acest ores, brazdat de apele sotitori si veti avea spectacolui. acesta e caracterizat printr'un clot' Pentru ce d-nA? intreb5
der-ului. care s'a terminat abia seara
Trenul -nostru special, cu cele cele doug girafe hotgrit sä' se enorm de lung, asemánitor celuta
tu care nature a dgruit pence/mt.
directorut D-v. sunteti salvat6'
Da! Dar crocodilul mi-a in-
atrusprezece platforme pe care intoarcg, femei cum se cade, ghitit un colier de perle in valoare
.au montate furgoanele cu la furgonul rImas in Neu Markt Prevgzut cu dintii insirati ca doug
ferästrae. crocoditul era una dintre de 3000 de mArd.
najeria i recuzita intra majeg-- impreunh cu paznicul, care se ba- cele mai oribile Ma? Poftim 3000 mdrci. Dace;
os In ga,ra Freibtirg. tea de cateva ore, cu pumnii in Abia se terminase pantomime si a$ fi pldtit in locul unui colier,
Directorul circului, avea obieeiut cap! publicul se imbutzea spre esiri, piciorul d-v., probabil cö m'ar fi
epateze totdeauna cetgtenii ora- CIRCUL SUB APA când dinteun par-ter isbucni niste eostat mai mutt.
tor Inch nevizitate. Dacg la Bu- Nu stiu daa fuga i urmgrirea tipete groaznice cgrora le urmg. al- Doamna plea cu 3000 märci si
apesta'si adusese tot publicul cu girafelor. n'au lost mai bunä re- tole. 0 adevgrath contagiune so- directorul ne ua. bunä seara" fe-
utomobile anurne angajate, pentru clamä cleat mascarada directoru- norg. ricit Incheiase Ina o afacere
eeslau pregglise o exhibitie -den- ruluh Sears era o lume nebunä. Ce se IntAmplase? bunk".
(Vs irma)

www.digibuc.ro
 27 Februarie 100 REALITATEA 1LUSTRATA,

o avenbara. o4. reV07*

REZUMATUL CAPITOLELOR imbracai, povestli lui Gex toata nattna pe document... Mud am vazut ca until din
PRECEDENTE . stupida mea aventurà din seara Desigur ca. spionul Igor Khan curieri, zisei, falsul Taki-Kara, nu
Autorul, reporterul unui mare trecut6. a pregatit aceasta lovitura, zisei. e altul decât faimosul spion sovie-
ziar american, amelit de mirosul Ai avut noroc, imi zise el, ca Dar ia spune-mi Gex, eu *gam pe tic Igor Khan, cu care ad avut
imbeildtor al plantelor exotice depe nu te cred capabil de o hotie. Ja- Igor Khan in puscariel... Nu-1 pr'n- atât de lucru, am incercat s6 pre-
balconul ambasadei japoneze, unde ponezii erau convinsi c6 dinadins sese oare politia fascista, la Ve- vin Excelenta Sa Kaomi, de
fusese irwitat la o receptie, a a- ai ramas noaptea ascuns pe balco- netia?*) cursa in care era pe punctul sa
dormit si a Minas Mild in zori, nul legatiei, ca si furi tratatul anti- cada. Si, in loc sa-mi multumea-
Mud surprinde fare' voe o sovietic si s.6-1 Ba da... Dar stii ea acum
importantd discutie hare ministrul vinzi publici sau s6-1 câteva luni, a reusit sa evadeze sea., aceasta Excelent6 galben6
japonez si trei curieri. El recunoa- rusilor! din inchisoarea din New-York, ves- cum e sarpele pe burta. cand zace
ste intr'unul din curieri pe faimo- Erau cat pe aci sa te titul bandit chinez Wampoo, pe in umezeala si umbra, a chemat pe
sul spion sovielic Igor Khan si co- Serios? care isbutisem sa-1 prind, in urma sclavii sal sä ma lege!
maraca aceasld descoperire a so Desigur. Am fa:cut minutioese afacerei cu omul mecanic **) Eram foarte surescitat la amin-
ministrului japonez. cercetari la legatie si am descope- Wampoo, pe and juca tinter prin- tirea ingratitudinei ministrului ja-
rit un lucru destul de straniu: co- tre gratii cu gardianul sau, 1-a pones si incepusem o tirade' vehe-
PAUNUL ALBASTRU rolele florilor de pe balcon, fuseser6 menta contra intregului continent
umplute cu un praf, un narcotic strans de gat, i-a luat aide celu-
lei si a fugit, desi politia 1-a ur- asiatic, dar Trevor Gex mi-a taiat
M'am trezit a doua zi de dimi- foarte puternic... efeetul:
neata, in patul meu, la hotel Ex- A, inteleg acum dece am a- marit cu proectoare i mitraliere. Asculta Rudy, tu nu poti sa
celsior. Din obicinuinta, primul lu- dormit atât de greu pe balcon... Ei bine, nu se stie in ce mod, ban- respiri, far% sa fact o incurcatura?
cru ce fcui. fu gestul reflex de a Mi-aduc aminte ca Lady Victoria ditul a trecut Oceanul In Europa. Dece?... Nu Inteleg.
sari din pat $1 a ma duce in ca- Nelson, in timp ce dansam cu ea, Cert este ins6, ca indata dup6 dis- Dar bine, my boy, aflarea spi
mera de baie. cu mis- m'a indrumat. invartindu-ne, spre paritia lui din America, s'a pro- onului Igor Khan printre curieri,
cari gimnastice, in timpul acestui balcon. Am esit astfel pe balcon, dus evadarea lui Igor Khan din era un punct din planul nostru!
parcurs, pijamaua. Inlantuiti. Dar acolo, Lady Nelson inchisoarea italiana. prin acea ciu- ?!..
Hallo! my boy!...
Inmarmurii. Nu eram singur in se desprinse din bratele mele, ma azvarlit un zid cu
data explozie, melinita, care a Fireste, urrna detectivul, tre-
asez6 pe un fotoliu de bambus, convins c. Wampoo in aer.seapat
intreg Sunt bue sa facem sa parvina in mod
odae! si-mi oferi o tigare din sunerba secret, dela Londra la Tokio, do-
Rudy, ai dement6 furibunda? ei tabacher6 de aur Flirtaram. A- complicele din inchisoare. Dela a- cumentul antisovietic, care contine
Ori esti somnambul? cea afacere 1ns6, pe Wampoo 1-am
poi cocheta, Lady Victoria rupse pierdut din vedere. Am urmArit
Gex!...
tratatul secret anglo-nipon, adica
o floare si-mi cMdu sa miros en- Documentul B. Dar, dupa cum stn.
Era faimosul detectiv si bunul rols... Acum mi-aduc bine aminte: 1ns6 pe Igor Khan, in speranta ca
meu prieten Trevor Gex. Incepui prin el voi ajunge la Wampoo, dar Sovietele fac eforturi supreme-
in clipa aceea am adormit!... Khan a intrat indata in relatiuni nesti ca sa, punä mane pe origina-
sa-i strang mama cu caldur6:
Iti multumesc, drag6 Gex, ca
Gex urrnl:
Dup6 plecarea oaspetilor, spi- cu agentia de spionaj sovietic din lul acestui tratat.
m'ai salvat din ghiarele japonezi- cmii au pNtruns pe usa dela bal- Viena, $i este azi in solda ei. fr onul jrus
1-ati angajat tocmai pe spi-
Igor Khan, ca sa vi-1
lor! con in ambasadA, au cautat docu- FA mai aibe vre-o legatura cu duca?
0, nu, Rudy, japonezii m'au mentul. fracturand sertarul, dar Wampoo, dupa câte
Evident!
chemat si te-au dat pe mane mea nu 1-au gasit Atunci, draga Gex, sau eu,
ca 86 cercetez ce cautai noaptea in In acest timp, tu dormiai pe bal- *) Vezi Umbra care ucide, aparu sau tu $i cu japonezii ti, sunteti
palatul ambasadei nipone i dece con. Evident. te-au adormit acolo, ta In Realitatea Ilustratd. nebuni!
ai spart sertarul? Pentruca toata vira sa cada ne **)Vezi Crimele Omului mecanic, Dar my dear, acesta e un pro-
in titian ce-mi fäc ti beta si mA tine. Aveal tat interesul e pui publicate in Realitatea Ilustratd. cedeu olasic. Ministrul a cerut la
441-0-0-14-11-0-+-44.411-011-0-41141-04-111-1.4-1H3-01-11-11-0-11-0444 **,-*
***-*** *4-11141-.0,-,---$41.-F*1-* v11. -44-- -*-041-4-0-0.-64-144-6

Academia Technici I
Bucure*ti. II
Str. loan Blincu No. 9
Toti cel ce au dorinta de a avan-
sa, pot ajunge la cele mai frnmoase
Aparat dnematografic
situatiuni, la Stat i in industria
particularä, urmand prin corespon-
DE CASA, MISCATOR
dent5 (idea :16r5sirea ocupatiuni- Cea mai frnmoas5 l instructivä distractie cu care se poate
lor) cursurile Academiei Technice, IN PLATINZu\\ proecta cinemategraf In casa reprezentAnd Lime obisnuite
vederi, comedii, 1ucruri in,tructive etc.
predate prin lectii scrise, de cfitre
ingineri §i profesori specia1iti. A- BRILIANTE Modul de funclionare este simplu
cademia Technicá este autorizatg SA FIRE poate fi pus Ili miscare de or cine
de onor. Minister al Instructiunel ori
Publice en No. 62.369/926 si este cea PERLE
mal veche §i eea mai serioas6 scoa- PRET DE RECLAMA
111 technicA pdn corespondenta din ceETC en 1 Ulm mtvätor 4i 3 fil-
tarA. Absolventii Academiei Techni- (le e fablouri i explicalle Lei 280
cs pot deveni: Desenatori, Secre- -1
tari, Conductori technici, Ajutori Fil me separate cu
de inginer. Cnrsurile pot fi urmate
la ori ee vfirstä. In luna Marne va
avea loc a 5-a sesiune de examen
de absolvire. Inscrierile se primesc
4". <Z>
4114. - -- - l-------
CI
PU5No95CS

--- --+44-
Lei : 8, 25 si 45 bucata
Adresati imediat co-
menzile la depozitul
zilnic, personal sau prin postä, la
sedinl scoalei. Cereti prospectul ex-
plicativ, trimitand 10 lei marci
postale pe adresa de mai sus.
--- --- 4 Bazarul ,IBUKARA"
KESTENBAND
Str. ellari No. 9 BUCURIWI-I, I
o(pi.PADAIN
VARTAN BARAGH1AN Expediem in toatä tara contra ramburs
ctoPs Vinde Covoare veritabile garantate imediat la primirea comenzii, fàrà aconto
3ntotdeauna 12. tA 1800 metrul. Expozitia permanenti
in curent cu ultunele nor de Covoare Orientale$i Nationale
\t\ 50
sisteIrle FACE PERFECTIUNEA
Caleo Victoriei 44
f.ASEI DORTHEMER -& 1135
(Pasagiul Majestic Comedia) Cititi RADIO si RADAFONTÄ
18

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTPATA
Pebruarie lab
Tokio un curler aviator de lucre- preunb. eu Kamm, vol. place poli- hL attión, Se Mai aflau tncâ patru glasul vecinului, I aveam o peni-
dere, ca sa trimita cu el Docu- iti japonezi. pasageri. Nu mica ne-a fost sur- impresie, and vedeam buzele
mental B. A avut Insä grije, ca Nu. Politia englez i japo- princlerea, and vilzuram la Paris, pasagerilor miscandu-se, Mr& sa
sà facd astfel, Mat scrisoarea neza nu trebue S, tie nimic. Cel la aerouromul Le Bourget, "mbar- scoata nici un sgomot.
prin care cerea un curier, sa cadd mult, vor veghia din umbra. Nit- andu-se odata cu noi, pe frumoasa
in mdinile Sovietelor, care au sub- rate mai indiseret, decât politia o- Kaonai citia ultimele ziare fran-
Lady Vtctoria Nelson, cu care in- tuzesti,
stituit pe curierul japonez cu Igor liciala. Kaomi mi-a cerut un om cepusem flirtul dela ambasada ja- ris. lmi pe care le luasera dela Pa-
atinse umarul si-mi puse
Khan, in speranta cd vor pune sigur si care sa nu treziasca ba- ponezal
mâna pe document. Igor Khan s'a nuelile; un om care calatoreste Dar mai mare a fast desigur sur- o gazeta sub ochi. Citii:
prezentat la legatle, sub numele mult prin insâi profesiunea sa de princterea ei, gasmdu-ne in avion, ASASINAREA UNU1 CURIEli DI-
fals de Ta-Ki-Kara. In noaptea ziarist... de oarece frumoasa Lady se imbar-
trecutä, ministrul Kaomi a chemat intrebai uluit. case sub nutnele tuts de contesa PLOMATIC
la I pe Igor Khan si pe Inca' Fireste, Primesti? d'Esparbesl
doui curieri, acestia japonezi veri- With pleasure! (Cu placere).) D. Kong-Yu, curier al legatiei ja-
lmi amintii atunci ca" in dimi-, poneze
tabili, dela legatie, i le-s dat câte Ne strânseram mana. Apoi, Gex neata ce urma aventurei mete. dela se imbarce din Londra, care urrna sa
un pile, spunându-le c numai In- luA teletonul si chema lega4ianea pentru New-Y ork, pe
legatia japoneza, eand Gex cautase bordul Transatlanticului
tr'unul din ele se afld documentul, japoneza: pe Laay Nelson, constata ea a- Arizona,
dar ca trimite trei curieri, ca SA Excelenta Sa?... Duna ziva, ceasta stranie temee, care rua nar- ahotel,
fort °Unit ucis in camera sa de
la Southampton, cu inima
dezorienteze pe Excelenta... Da... Paunul albastru a cotizase pe balconul legattei, dispa- strdpunsd
$i a fkut astfel, desigur, M- sorbit rou a. parfumatd a diminetii ruse dela hotelul in care locum la lul nu a furatde un pumnal. Crimiha-
eat clocumentul sd nu fie In plicul vaporoase. Londra, fare', sa lase adresa uncle a ucis pe curier,bani, ci se crede cd
lui Igor Khan, - Ce delirezi aeolo, Gex? pleaca- ca sd-i fare un
Docurnentuil, urmä Gex, nu Asa sunt japonezii dstia, po- De asemeni, se afla in avian, un document diplomatic, de mare va-
era in nici unul din cale trei plicuri. etici, my boy: asta e versul conven- tip suspect de tatar, cu ochii a- loare.
In nici unul? Nu mai Inteleg tional prin care Exeelenta Sa Kao- prinsi, osos, numai nervli, si
Politia britanicd, asistatd de ce-
nimic. mi a convenit eu mine, ea sa-1 doi negustori plactzi. lebrul detectiv Trevor Gex, a f 4-
Ei bine, pentru desorientarea anunt dacA primesti sa-i fii insoti- Trecusem de Strassburg, oras cu Cut primele cercetdri.
spionilor, am nascocit acest truc: tor. Pdunul albastru" esti tu, si varfuri dantelate de catedrale, ca S'au ridicat amprente digitate,
in timp ce spionii, vdzAnd cä docu- a sorbit roua" inseamna... o risipire de tiare, printre acoperi- care dau speranta cd asasinul va
mentul nu e In plicul lui Igor lnseamnd cd Paunul a in- write cu mari lucarne, si sburam fi in curdnd identificat. Sunt indi-
Khan, vor urnadri pe ceilalt doi ghitit hapull... de-asupra celor cloud, rduri, illirl SI catiuni cd este vorba de un asasi-
adevdratul document B, va 0, ce prozaic esti, my dear!... Rinul, ape de un verde limpede, nat politic, pus la cale de Soviete.
fi dus dela Londra la Tokio de in- ce curg printr`o câmple, marginita Cum sgomotul motoarelor nu ne
susi ministrul Kaomi, care va pleca FEMEEA CARE SI-A UITAT NU- in trei zdri, de muntii Padurii Ne- ingaduia sa ne intelegem prin viu
incognito, pe o ruta opusd celor MELE gre, Vosgi si Alpi. graiu, ministrud scoase un block-
luate de curieri. IMelegi? Umbre mici pufuri de notes din buzunar i irni scrise ur-
Da. Si tu, Gex, vei Insoti pe A doua zi, ma' aflam impreund fura, o locomotiva cat un carabus matorul bilet:
ministru In aceastd primejdioasä cu Excelenta Sa Kaomi si cu secre- negru, aluneca, jucArie mecanied, Spionii au procedat mai repede
caldtorie? tarul salt particular,.tândrul japo- pe harta aceasta vie, printre pomi, decdt credeam. Dacd l-au ucis si
0, nut Ar Insemna sd fac din nez Noshiro, Intr'un avion al corn- pompoane minuscule, l lase- pe al douilea curier, trebue sd
el o pisich cu clopotei. Spionii ar paniei Franco-Române, ce facea le, panglici albe. schimbdm planta".
deduce indatd, unde mä aflu eu. cursa Londra-Paris-Constantinopol. Ne indopasem urechile cu vatd, Am ramas mult timp cu biletul
Voiu avea In aceastd afacere, ro- Noshiro, secretarul ministerului. dar sgomotul motorului era atât In mama, recitindu-1 din când In
lul de a-i dezorienta si a-i Incurc era un tândr diplomat, cu o mica de puternic, Incat creerii nostri, când...
la maximum si mai ales de a le mustatä neagrd, ca un accent cir- pdreau cd vibreaza, strabatuti de Apoi, Il rupsei In bucätele mici,
demasca Intreaga organizatie. comflex deasupra gurei in formd un curent electric. 1asandu-1 sà cada sub scaun.
Atunci, zisei, desigur cd 1m- de O. Nu ne puteam vorbi; nu auziam (Va lama)
411-404 0-11-11-f 4.0-04-11-41,
11-1-01411+111-04-11-11+11-114-11,11+11-11-11-1111444411-11-11-11+1-04*-11+4-M+f+t Hite Mt vitti-11,1114-t-0-11444--e-11-W-1,114-f-H-11-1-44 l+fi-f-H-fi4444-14.4

Cu inceuere (le astazi Grahiti-vA timoul este scurt I

ALOANELE CALEA MO4ILOR, 80
Prin qtiintá la lumina
Pentru prima oard in loealitate, IS de coafura de dame
(Ifinga. Grädina Sf. Gheoighe)
formeazd obiectul atentiunii generale
(chiar in rândurile barbatilor cari when
Profesorul Misterelor vietii JEAN coafura) st sunt punctul de atractie al

C. STEFAN
lumei feminine elegante si de superior gust
gw-
ar
11-11444-414444+444-11+114-44-.14+11-1-64-11-1+114-6-1-111-14+4-#44-0-ht 04-41411-0-1-04-H-04

care a sosit dela locurile sfinte, a- AVET1 BAN!? A apArut :

tingAnd si orasul nostru pentru CEREI CATALOCIUL ÛflATUIT Dotaisprezeee Nopti
scurt timp.
A produs cea mai mare senzatie
9, Ro dull"
BUCURESTI4.CALARASILOR,89.
de Dragoste
De vilnaare la twits Marine
in toate orasele mari din lume, pe
unde a calatorit, unde a fost vizitat
de un public foarte distins, care a
admirat arta lui de a prezice si ex-
plica Gfindurile sl vlata omului.
Spirit mediul, care prezice : tre-
cutul, viitorul, prezentul, dupä fi-
zionomie,
A DOUA Loterie a Sinistratilor
fiziologie,
matematidi.
grafologie si chiromantie. Descope-
rá secrete si boll. Prezice si
desluseste de as. orice afaceri per- zilemaisuntpänàla I unrce
sonale, comertul, amorul, cdsätoria a doua tragere din I Mill 1930
sarcink câstiguri neasteptate, jude-
cdti, boale, suferinte sufletesti de Lei 25.. pentru '/2 bilet
iubire, aratd calea de luat pentru e-
vitarea accidentelor fatale si prezi-
Lei 50.. un bilet intrel
cerile lui. Aduce linistea si nici o- Biletele eumpirate Ong la 1 Martie 1930 sunt
datá vrajba conjugalà si descrie valabile si la ultima tragere din 12 Mai 1930.
viata din leagän si pârià la mor-
mânt. Cine II consultà pe d-sa se va convmge de cuvintele Bibliei care Listele oficiale cu rezultatele primei trageri din 1 Nov.
zice : Vor apare oameni cari numai uitându-se in ochi la om vor ceti 5 Dec. 1929, sa pot procura dela Comitetele noastre ju-
gândul si destinul, sau va veni un tirnp când numai atingând pe bol- detene sau municipale (prefecturi i primärii) iar in ca-
nav se va insdndtosi, Vizitele se primese in fiecare zi dela 9-12 pitala, dela sediul Comitetului Central pentru Ajutorarea
a. m. si 3-7 seara. Cine doreste a scapa de lucruri fatale sa se grl- sinistratilor str. Bateriilor No. 22.
beasck intrucât ramâne pentru un scurt timp.
0 singurA persoanA se primeste in camerA. Ace cari au nevoie de diverse relatiuni dela Co-
Bulevardul Dinicu Golescu No. 25 in dosul Gâtii de Nord, luati tram- mitetui Central, sunt rugati sá anexeze cererile
vaiul No. 12, 13, 21 si 24 care duce la Gara de Nord-Regie. lor l timbrele necesare pentru riespuns.
Consulti si sotia mea prin stlinti in lipsa niCL
Dect In' idle creste, omul laded sl ce mal incult critleiL 40-410-0-0-40--4111-4110-40-111-11111-111011

www.digibuc.ro
 Pebruarie

Jocurile Ilustrate"
Joe de euvinte ineruei*ate Rezultatul definitiv al arnpion atului cuvintelar incruci5ate
(10 puncte). 6Si.iBreiman-Bälti
pe 1930
Proelamarea vampiomilui
,..."7..// 4
'':'-''
, ,
, 2

_ / .-

3
,._..
,,,_.....:
,.

'7-.1---_- 5 b
g
3..
9 0 - -
,- -
_1 12 V, ,/,,,,q
,
....,...-,41)

5 -",-.,--,

,< 44- u;
---5.,
-- 19 20 2,i z3 ,

5.,,_
---------,--,
2.11 z5 Z6 ,.77724' .2,8 .,..61 -s,o

,31 32 35 3L' 35 36
,..,- .31. 38
1.44
-- / 39 440
,
':-",'/ :' li 1.40 LIS Li LI
.0.
A
4 lib
/- '......4K
,,,.
LO. LI g 4141 60
/,:,-,7,> --- .

.. 51 62,
...:,-;,..

,4- ' 56
53

5 6g
5 55
5 T-
UDL
Solutiile la acest concurs s'au
,
,
itoilli ''
,

.----..,---
prima pânä la 10 Februarie crt.
Desi am primit o multime de
SPit0PoTAMEA
v--
f ,
,../. 61
61

7."---...,
$
ráspunsuri, totusi, nimeni n'a rea- soLIRHW1 AM
,..
,-, ,,i
-
, ,---

-
---

't ,/40:`
, , lizat conditiile concursului nostru,
in asa fel incât, la decernarea de- ALO E PhirmIc
_5?
.__
- ,
-,..-:-.,.,---,..;-,,

,
65 .---------,,-,=-----
.
...--------,.
finitivá a titlului de sampion, sa
n'avem de intâmpinat nici o difi-
MIUW CM WO2
-
-:-:-
----------..
_

cultate.
G 411I MERU
In faía acestui rezultal, redacjia NOR'( BEDIGHIRN MATRaORMIzA
ORIZONTAL. 2) Pronume. 3)
noastrii deerne in mod provizoriu
36) Pronume (inv). 38) Mormânt e- titlul de $ampion al cuvintelor tn- Oau ON 161111Mt
Oras Egipt. 5) Soiu de viper6 din giptean. 391) Prima parte din nu- cruci§ate pe 1930, domnului CONST. poRom MIMI=
Egipt. 7) Rege legendar al Egiptu- mete unui zeu egiptean. 42) Data, LINCU, Tg. Frumos.
lui. /1) Coloare. 13) Cai de paradii. când s'a petrecut ceva rernarca- Mentionam pe domnii Subl. Eu-
1.4q1M MOMEUll
13) Cal egipteni. 15) Oras in State- hi]. 43) StrAlucea. 44) Sare pe care gen Freamat, Bucuresti; Petre T. C2EF1EMS ErigEla
le-Unite. 17) Corp simplu. 18) G'au Figiptenii o intrebuintau la imbälsii- Iliescu, Focsani; George Caiserliu, Om 1 OA
riti. 19) Oras iii Egipt. 21) Räzboi- matul mumiilor. 46) Firisor de BacAu Dorin Andreescu, Bucures-
L iurr 0
nic si poet Arab. 22) Pronume. n) par. 48) Rugâciune.'49) Preot si is- ti; Paul Enescu, Craiova; Abraham N. R In nnmfirul viitor vorn pu-
Vechiu instrument de muzicA e- torte egiptean. 52) Interjectie. 55) I. Viner, MP; Mugurel Aragon, R. blica deslegärile jocurilor pe tuna
giptean. 27) Musician f ran c,e z Persoang, ce contraface In mod Vâlcea; Cap. I. Perovici, Brasov; lanuarie.
(1823-1892) 29) Pic. 31) Rocti pri- plAcut, gesturile altora. 58) Fiul Nory Bedighian, Conistanta; A. M.
mitiv (dupâ numele unui ores e- lui Odin. 61) Notti muzicalä. Moscovici, Bucuresti; Isidor Solo- REDACTIA $1 ADMINISTRAT1A
giptean). 33. Zeu egiptean. 34) monovici, Bucuresti.
Printesâ egipteanä. 37) Rege egip- Figura magiefi Am fäcut aceastä mentiune in- Bucuresti, str. Const. Mille 7, Eta. U
trucât, decernând In mod provizo- TELEFON 306/67
teen. 40) Nuferi din Egipt. 41) Ar- riu acest titlu, dm astfel dreptul Director redactional:
hipela.g. 43) Liliac originar din E- (10 poncte)
gipt (zool). 46) Cine descoperit de QUIDDAM celor indicati mai sus sä ne trimi- NIC. CONSTANTIN
ta orice fel de contestatie, in cazul
mormântul lui Tut-Ank-Ammon? când s'ar crede nedreptátiti. Acea- PRETUL ABONAMENTULU1
47) Nume dat de Greci regiunei dill sta Insa numai pânä la 10 Martie Pe un an . . . . . Lei 359
mijlocul Egiptului. 50) Interjectie. cor., când titlul de sampion va rä- Pe sass luni
51) Animale asemâncitoare linxului mâne definitiv. Pe trei
co träkse prin nordul Egiptului. Atragem In mod special atentiu- Pentru strainAtate . . .
52) Háituialti. 53) Care are doua nea celor cari ne vor innainta vre Hil+04-64-11-14-14+041/44-0-144+044-141144+...I.4444.4
membre. 54) General musulman, o contestatie, cä O vom considera
cuceritorul Egiptului. 56) Interjec- drept provocare, pentru care vom Université de Beauté
tie. 57) Conjuctie. 59) Adverb (inv)
60) Bere labricata de Egipteni. 62)
Zeu egiptean. 63) Conjunctie.
lansa imediat un match de cuvin-
te incrucisate, ce va indica pe cel
mai tare. REBUS
,sceol B"
PARIS, Filiala, Bucurepti
VERTICAL. 1) Locuitoarea u- Deslegärile se primesc pAnd la .10 Bulevardul Carol No. 21
nui ores egiptean. 2) Templu egip- Aprilie 1930. rimers joc acordd Tratamente noi pentru in-
teen. 20) Umblárn haihui 23) In fiecare cerc se va pune- cate deslegAtorilor un numb" oareoare trelinerea tenului
Renumit general din vechime. 5) Liu num6r, Incepand dela 1 pang. la de puncte. Cal care obtine numbrul Specialitdp originals ale ca-
La lipit. 6) Dams tilränesc. 7) Zeu 16, in asa fel Mat, färä sä se re- cel mal mare de puncte prin des- 1 sei, in Depozit.
egiptean. 8) Adverb. 9) Anagraing pete vreunnumár, suma numerilei legarea celui mai mare numfir de
din Pair". 10) Planta ce creste in din cercurile asezate pe o dreaptâ jocurl din numerale 161, 162, 163, 4-11+11111-114.441144-11f44444-1+1+441-04+444+.1111+41-1/ 41-114.
Egipt. 13) Persoan& care O. sfa- sà fie de 32. 164 si 165, va primi un premiu de Cupon pentru joeuri
turi. 16) Adverb. 17) Gnostic egip- 1000 lei. Premiul al doilea 500 lei.
teen. 20) Umblärn haihuiu. 23) Reetifieare Premiul al treilea 300 lei. IIrmáto- ximmi
Ores in Statele Unite. 24) Nume ril septa desleglitori primese cite
femenin. 26) Patru litere din Ar- La jocul intitulat Drumul mo- un volum din operile autorilor re- Numne §1 pronumele
taut. 28) Popor. 29) Multbne. 30) rilor" Jinja ce unefte cele 9 (noud) numiti. Deasemensa vom publics
Palmier din Egipt. 32) Diviziune mori se va frcInge numai de 3 numele tuturor deslegátoriler. Pre-
administrativ& In vechiul Egipt. (trei) ori, fiind deci compusd din mliii so vor distribui lo 20 Aprils
35) Ins. dinteun popor european. 4 (pafru) fragmente. 1030. Adresa
20

www.digibuc.ro
11EALIT .4T k A WISTit4tA
rA EH) 1DMIECIF !DULA_ jpj
Aparat de recep-
tie tip. 2514 ali-
mentat direct dela
priza
Pretul Lei 15.000
www.digibuc.ro
Pebruttrie 1930
lEEECTIAC/A
MAUR &
Virtuosu/
Minunatele sunete ale pianului, instrumentul
caruia ii datorim atâtea capo d'opere ale celor
mai mari compozitori, nu pierd nimic din tim-
brul si profunziunea lor, cand sunt redate prin
COMBINATIUNEA IDEALÄ PHILIPS"
compusti din aparatul de receptie tip 2514
haut-parleur-ul PHILIPS.
Tonurile cele mai Inane rásunä tot asa de
cristalin, iar cele joase tot asa de cald
profund, intocrnai cum le a executat artistul:
 0 Pebruarie PEAL/TATRA MUgrilittli

Bali le publice in Evul Mediu simplitatea acestor oameni, ale cdror priviri sunt desbräcate de rfiutate
IN VREMURILE noastre, ceind aproape total se rezumei la dragostea
de libertate, nu stint admise, in general brine mixte. Acestea au ca i gändurile i cuvintele lor.
jucat an rol foarte mare, in antichitatea greyed si romanei. Chiar Mile particulare, sunt foarte luxoase, dar chiar i acolo sunt
evul mediu, considerat ca strain de orice ideie de higienei rationalei, comune. Ele stint separate prin doud garduri de lemn, dar acestea au
le-a dat un loc de prima importantei. Numai daai am pomeni numele numeroase deschizdturi joase, prin care cei ce fac bae, pot sh vor-
oraselor, ne-ar indica, ceit de mult erau intrate in obiceiuri, aceste fe- biased, sä bea Impreund i sä se vada. La partea superioard, se gäseste
luri de bed. o galerie, uncle oamenii se plimbd i privesc ceeace se petrece. Cine
Dam mcd jos o descriere foarte ciudatei, asupra vietii ce se ducea, are dorinta de a vedea un prieten, spre a-i trimete o glumd, poate sd
intre In baia vecinului i sd se instaleze In largul
Nu existd pdzitor la intrare, nici usä ce se inchide cu cheia i totus
nimeni nu se teme de vreo nepläcere.
Adesea, barbatii i femeile intrd prin aceiasi poartd. Barbatii
..r
BOT it: W3 -^""
AIL k
W.EZEZ
peartd de altfel In bae, un fel de sort, iar femeile o rochie de panzd
desfácutd dela gât panä la mijloc, descoperind pieptul, umerii i bratele.
Cei care fac baie, o fac deodatá i apoi îi iau prânzul pe o masd
plutitoare.
4161.WILIA Mi s'a intâmplat sä fiu invitat; am plAtit partea mea, dar m'am ab-
tinut de a apärea, nu din pricina pudoarei, ceace ar fi fost considerat,
ca o lipsd de a sill sà trdesti, ci fiindcd nu eram familiarizat cu limba
tdrii si nu puteam sà petrec o zi intreagd, In mijlocul unei adundri, atât
de simpatice, nedeschizând gura, decât pentru a bea si a naänca. M'am
marginit sà observ din Inällimea galeriei, atitudinile lor i sa ascult
glumele lor.
Acesti oameni cum se cade, ar fi fost la locul lor in gradina lui
Platon.
Se fac de obiceiu, trei pana la patru bai pe zi i timpul trece
astfel, cantand, band i dansand. Ce spectacol poate fi mai fermecator,
deck acela al unei tinere zeite, cu gesturi sigure si sincere, incoronatä
cu trandafiri, cantand i desfatandu-se in apa, in sunete de lautä?
Aceasta muzica i aceste canturi mi-au läsat putind vreme de citit
si de gandit, dar in astfel de imprejurdri, cine ar voi sa fie cuminte, ar
trece in realitate, drept nebun".

Bazin inteo staliune balnearä ((Rua o stampA veche)

in aceastei epocri, in statiunile balneare. E vorba de o scrisoare, tri-
misá unui prieten, de italianul Poggio Bracciolini, secretarul Papei loan,
pe uremea coriciliulai dela Constanta (1414) din Baden, Elvetia.
Jo scriu din Baden, unde am ajuns, mânat fiind, de un atac de
gut:A la rnaini. Cred cà meritd osteneala, de a-ti descrie pläcerile locului,

,.
obiceiurile i felul de viald al celor ce fac bdi.
Cei mai vechi, läudau mult Hite Puteoli, unde toatä societatea re-
mand, se ducea pentru distractii. Eu cred cd ar putea fi comparate cu
ceeace se petrece ad.
La un sfert de ord de eras, pe cealaltd parte a fluviului, a fost _ ,._ .,-. -.________.
D.- -.....,...
* ,-,
_.,.
construit un sat minunat, pentru pläcerile Miler. In centru, se tidied
un spatiu mare, Ingrddit, In jurul cäruia sunt grupate cabine fru- ,,,,---
------ ,- 4\ ,,,,, ve
.----..0. ---- ,
...._

1
moase, In care pot Incdpea un numär mare de Masi, fiecare cabind, TeT5-.--=, Atftar -Per--
fiind prevAzut cu o baie particulard.
Bane, atât publice, cat i particulare, sunt cam 30 la numdr.
Oamenii de condilie mai inferioard, au acces In cloud cabine, Bale publia in evul mediu
desfAcute pe toate laturile, uncle bdrbali i femei, tineri si tinere, pe
scurt, toatd populatia, se poate bucura de plAcerile bailor. Aici, Bracciolini se deptirleazei putin dela observalia liinificä si
Un perete despartitor,mergand pana la pamant, sepal% cele doua- celebreazei cu lirism, fericita inocentei, care reuneste in pleicerile
sexe, dar ele nu retin pe oamenii cum se cade. ' toate clasele societerfii. Dirt nefericire, el uitii sei mai spunei ce a devenit
Ili vine a rilde, cand vezi batrane cumetre si fete tinere i sglobii, guta sa.
cuborIndu-se in bae, sub privirile Intregei Din: Revue des progrès thérapeutiques. Bayer Meister Lucius".
Aceste obiceiuri ciudate, ma distreaza adesea si ma minuneazi DR. V. si M. ZAVERGIU
C44-114+14+.+4444

ar vioare SUPERBE
SURSA CEA MAI EETINA
STR. CAROL 7
0 frumusete care La Bijuteria BIROS
dureazit Wadi vials
Acesta este privilegiul femeilor, pentru can
--Ii (Linga Drougeria Cionge
.4444+.4-11-11414-41-0+4

intrebuinlarea Cremei, Pudrei i Siipunului

Simon este o intinerire /hid. Magazinul CARMEN SYLVA Str. Lipscani 80
eel mal mare .1 mal blue asortat cu

CRÈME SIMON
PARIS
ROCHITE, COSTUMA$E I PALTONA4E
FRUMOASE PENTRU COPII
$tole peatint Plantearl, CatItle, Maisel warn
Redd! f1 Trketal.

www.digibuc.ro
 itIMLITATEA 11,114_ A
27 I, ebruane
Rio sr Lupe Velez? Eu mfirturisese

Cronica cinematograficei ei ma pot rAspunde).... Lupe Velez

ziceam au joaca rAu. Nu face
alci o greseala. Greseala e a regi-
me-Wei care i-a dat un rot, care
Cocktail.. Vipers. Les Nouveaux Messieurs..Pantera Alba pur gl simplu nu exista.
Dar Lon Chaney? Acest fals
ir ANCY CARROLL, care a fost film prost. Ceeace nu se poate In- nip., ale carei ehibrituri, aprinzAn- mare actor. In fihnul acesta face
remarcabilA In Femeea In- tAmpla in teatru, unde un actor, du-se, si aprinzAnd tigareta actoru- pe un vanAtor die tigri. Se nume-
dArAtnicA" a jucat Inteun chip cu deed nu are vreo diformitate fizic5 lui, trebue, In intentia autorului, sa ate ebinsusi astfel, i, doua ceasori
totul oarecare, In Cocktail". prea evidentA, poate, cu talent, si simbelizeze perplexitatea ! Sau nu cât dureaza speetacolul, nu face cle-
Pare curios ea o actritä, care a realizeze absolut oriee rol. mai putin lungi episoade, In care at sA ridice coltul buzei de sus in
dovedit un real talent, si aibA ma- Asa se explicA de ce Nancy Car- ni se aratä asa, tam-nesam, cate o forma de rânjet de leopard. AIM.
nifestfiri atAt de inegale. roll a fost mediocrA in Cocktail. trusA de unghii sau o pereche de Niciodati altceva.
Desigur, un fAspuns simplu se RAinAne de explicat pentru ce papuci, pentru simplul motiv cA Si totusi filmul este, inteo pa-
poate da. In Femeea luau° Mined" autoril filmului au ales-o pe ea si asa se face", in marile filme ame- ving interesant. Cad avem Intein-
era vorba de o fatA sireatA, tAmpitA nu pe o altA mai potrivitA. ricane... sul un personaj cu adevarat reusit,
rece In cellalt film, de o MUM% Dar aceasta, cum spune Kip ling, jucat de Miss Taylor. Ea e pante-
studentfi, desteaptA, castA l senti- este o altA poveste... LES NOUVEAUX MESSIEURS" ra albA".
mentalA. Si atunci, capul lui De cele mai dese ori regisorii a- se cunoaste numai decAt cA este un Este remarcabil capul acestei fe-
Nancy Carroll, care se potrivia per- leg eroii i eroinele dupa ceeace a- film fAcut de oameni destepti, earl mei. Mai intAi pentru cA e un re-
fect cu primul rol, nu se potrivia mericanii numesc sex-appeal", du- vAd bine si fin; cA a fost conceput zurnat al geografiei globului. Are
cu eel de-al doilea. (Intelegem prin pi gradul de atractie sexuala al ae- de intelectuali, observatori spiri- nas drept de elenA; are ceva inde-
cap" lntreaga fpturá fizicA a u- torului.SAni, muschi,solduri, tuali i atenti. finisabil de anglo-saxona (spuneam
nui actor). ochi, picioare excitante; iatA Avem, In acest film subiecte pen-
tru un milion de detalii cinemnto-
grafice, de acele care, cu o rniscare
de o clipA, sugereazA o IntreagA si-
tuatie. Esie o satirA a arivismului
socialist. 0 satirA a democratiei
parlamentare. 0 zugrAvire a sufle-
tului fermecAtor de fatA din po-
por" al artistelor franceze, acea
generozitate specificA femeii fran-
ceze. Subiect subtil si profund. A-
poi eleganta moralA a unui aristo-
crat francez, cam intre douA vfirste.
Dar toate acestea au fost masa-
crate de niste artisti de carton, cari
tot timpul se agitau ea i cAnd li
s'ar fi pus mustar In pantaloni.
Si agitatia nu-i ce era mai rAu.
Agitatie e doar efectul. Cauza e mult
mai gravA. Acesti actori erau agi-
tali pentru cA nu stiau ce sA facA cu
mAnile, calml sau picioarele. CAnd
insA stiau ce sa facA, era IncA
mai rAu. CAci actorul de cinema
francez nu cunoaste dealt clisee.
De pildA cAte-o privire languroasA,
sau incrucisarea bratelor in sernn
de aristocratie Faubourg-Saint-
Lupe Velez Germain", sau mAnile bAgate pun
gAseste In buzunar, In semn de pro
Decal, cum se explica oare cA prima conditie a alegerii. Talentul letariat. InsfArsit, toate conventio- Nancy Carroll
o actritä frumoasa si talentatA nuil propriu zis nu e desigur neglijat. nalele sfAtosenii ale cinematografu-
poate face mice cap vrea ? La tea- Dar vine pe planul al doilea. lui dinainte de rAzboiu. cA In viata civilA se chiamA Miss
Ira acest dar de metamorfozA este S'apoi capetele erau peste mA- Taylor) ; e planturoasA ca o ade-
A. B. C-ul artei dramatice. S'AU reprezentat in sAptAmAna a- sued de rAu alese. Nobilul baron se- viratA cadAnA; are ()chit perfect o-
Raspunsul e lesne. Tocmai pen- ceasta douA filme cu totul caracte- Jana a portar de hotel prost; eroi- blici, ea o chinezoalcA; insfAr-
tru ca acest dar de metamorfozA e ristice pentru maniera europeanA. na, care In film are profesiunea de sit se ImbracA soldurile
specific teatrului, deaceea el nu Este Les Nouveaux Messieurs", dansatoare la opera, este fiinta ca- ea o andaluzA. Iar buzele, sunt
exista si nici nu-i indispensabil, In film francez, si Vipera", fihn ger- re îi misch pieloarele In modal eel acelea care n'au nationalitate, cad.
einematograf. man. mai disgratios, din cAte am vAzut sunt buzele cArnoase, torturate
Inteadevar : actorul dramatic In amAndouà gAsirn materie pen- v re odatA. perfect desenate, buzele hetairelor
trebue sa se supunA unui text, tru un mare film. AmAndouA InsA Un francez lucid, vorbind despre din casele de tolerang, ale celor
unui ;And, al unui ore. Trebue au fost larnentabil ratate. cinematograful american, spunea ea' cinci continente.
A. se Imbrace exact In pielea unui Vipera" confine o idee extraor- In ciuda subiectelor, adesea exas- AceastA actritA care si in film
personaj misterios, pe care mai in- dinar de fertilA, cinematografices- perant de idioate, filmele califor- face pe ferneea care riipune, distru-
tAi de toate trebue sA-I priceapA, te. 0 femee se gäseste inteun tren, niene au un aspect de realitate ire- ge, i ia cu dânsa orice bArbat,
sa-1 ghiceascA, apoi sA-1 traiasek cu o taint). i o crimA pe constiing, Gardistii seamAnA acolo asta din prima privire, este cu
poi sA-1 imite, pentru a dal* prin alAturi de ea, cu un om odios, a gardisti, miliardarnl a miliardar, adevArat tulburAtoare. E singura
a deveni In intregime el. complice al secretului si compa- jar ducesele pot face sA turbeze de reusita a filmului. Suficienta pentru
In cinema lucrurile se petrec alt- nion obligator. In acelas tren ple- invidie, pentru eleganta vestimen- a ne face sà iertam toatli stupidi-
fel. ca In cAlAtorie de nuntA o tfinärä tarA i perfectia manierelor, intreg tatea restului.
FAcatorii de filme au o vagA pereche. Femeea cu crima simte o almanahul Gotha. D. I. SUCHIANU
dee despre ceeace va fi la urma nevoie nesfArsitA de ajutor moral. In filmele franceze, unde preocu-
filmul in chestiune. PIMA In ulti- Este frumoasA i desnAdejdea o fa- parea de artA este infinit superi-
mul moment, nimic nu este defini- ce patetieA. Din douA vorbe, tAnA- oarA celei de filmele americane, a-
tiv. Deocamdata, i asta este rut lasA tot, sare din tren i pleaca vem ca interpreti niste sinistri ?Ault dorita from*
principalul oamenii iscusiti esa- dupA femeea aceea, despre care nu caraghiosi, cari, atunci cAnd n'au se poate obline upor de ori-ctne In-
tA capete. Nu auzim adesea, des- stia nimic alt decM cA e nenorocità la indemAnA cAte un cliseu, de a- trebnintand creme
pre cutare mare regisor (Douglas cA poate Ii iubeste. PleacA asa cum zece ani, se agiti cu gesturile
Fairbanks, Chariot, etc...) ca ani de cum era, fArA geamantan, i fArA epileptice ale omului torturat de
zile au cAutat un cap pentru cutare pAlArie. Desflisurarea filmului eon- Carabana. LAURA No. 1
rol ? stA In progresul misterului si is- pentru catifelarea tenului
Artistul, in genere, lai inchiriazA bucnirea bruscA a luminii. PANTERA Obi a lost tin film tirea pistruilor si No. 2 Impotriva
acea combinatie de gurii-nas-gfit-si- Regisorul care a gfisit acest su- in Intregine ratat. Mai Intfd cu- cosurilor, butonilor.
nrechi, care se chianti o fizionomie. Meet a avut mAnA foarte fericiti. loarea locall" a junglelor ecuato- 110 lei borcanul la Farmacia
0 &A eu lmprumut regisorului. Ace- Dar II lipsia ceva acestui regisor, riale era ceva de natura sA te pri- Bross Calea Victoria], drogheritle
sta face cu ea absolut ce vrea. Ta- anume : sA locuiascA la Holly- pAdesti de rAs, 24 de ore. Apoi 1- Zaharia Nate Sf. Gheorghe, Sit.
lent In cinematograf e adesea si- wood. Ce fihn Paramount" sau deea", de o htimaginabili stupi- Gheorghe, Brass (life Bitrdeann).
nonim cu absolutA pasivitate, Metro-Goldwin" extraordinar s'ar fi dilate. In rolul principal Lupe Bul. Elisabeta, magazinul de coa-
geniu InseamnA uneori numai po- putut face, cu un atAt de fecund Velez, sare i sburda din aokluri furl Leon, peste drum ad politic,
trivire i ascultare. subject! zece acte In ir. Fireste, Lupe Ve- calea Victoriei, parfumeria Zambt-
Daca potrivirea Intre cap al rol In loc de aceasta, avem inter- lez (ca al Dolores del Rio; de alt- la calea Mosilor. Deposit general
nu e reusita, atunci, cu un actor minabile scene ha care ni se aratA, fel, Vati pus vreodatA Intreharea: la d-na farmacistli Mellitesou din
altadatA excelent, putem avea un zece minute in ak, ate o chibritel- ce deosebire este Intro Dolores del str. Cavafli Vechi. 9.
23

www.digibuc.ro
 Februarie REALITATLA ILUSTRATAr
Artiqtefe nofsqtre Croniejle mete
Doamna Marietta Sadova Scrisorile de dragoste
(Fotografia depe coperta) ULTI avem meteahna de a nu chiar dupti ce Goethe murise. 0
mai mare constanfd in dragoste
adormi, pdnd când zur el- nici nu i se poate cere cuival Dacd
RINTRE tinerele talente ale tatorilor
E
se Indreaptä asupra mea...
adevärat cil debutul nu mi-a tim cdteva pagini din car- intr'adevtir cele mai frumoase ver-
scenei noastre care s'au tea ce ne std. la ctiptittii. suri sunt cele care nu se scriu si
impus trehuie mentionat fast trecut cu vederea.
Dealtfel in tot timpul cát am ju- De cele mai multe ori e volumul dacd cele mai frumoase scrisori
acela al doamnei Marietta preferat, pe care frunzdrim surd cele care nu se trimit, atunci
Sadova. Ultimele roluri jucate pe eat teatru, am avut aceastA satis-
cA niciodatA n'am suferit
tr'una, alte ori e ultima carte apci- avem la indennind cele mai fru-
scena Teatrului National, au pla- factie, rutd, pe care o rdsfoim, ca ve-
sat-o pe doarnna Sadova, intre ele- infrângeri..."
Ce gen de roluri preferati?" dern dacci meritti o atenfie deose- mouse lard
scHsori de dragoste, suspine
ecoul
menteIe de frunte ale primei noa- Este o contradictie constan- biter, pentru mai ttirziu. ce frumoase sunt scrisorile
stre scene. Lectura cea mai agreabild, in a- Te farmecti sinceritatea
latA dece, am crezut interesant, tA intre gennl pe care-I prefer si
In care sunt preferatl semenea imprejurdri, este literatu- Betinei. vaporoeset a acestei piisdrele, care
pentru cititoril nostri, sS rAscolim genul ra ward, care farmecd fdrd
putin, geamantanul cu amintiri al dePrefer rolurile de sensibilitate,
nuante, de tochetArie si sunt dea mull de getnclit, care evoacd a- a ciripit in crcingul ruginit de
toamna poetului. Ce fericite sunt
distinsei artiste. PreferatA In roluri cornice, In ro- mintirile fiird te irite, care te du- femeile iubite de asemenea oameni
TolAnitA comad inteun fotoliu ce sd triiesti in trecut
de plus, doamna Marietta Sadova, luri de grotesc".
Film ati jucat?" pard Probabil cd eu sun! la o ia cdt de foricifi sunt poefii cdrora
cdntat sufletul inteo alcit
privia albastrul In depArtare, de- Da, am apärut in Maiorul coliturti periculoasti a viefii, atunci le-a zice
pänându-si amintirile... Mura"... mi-ar plAcea mull sA fac ccind viitorul nu-fi mai ziimbeste si de tu"
cunefitaare intimitate.
ti scrie Goethe" pe scant.
-- M'am ndscut la Sibiu, In ccind trecutul te rechiamd. In ast- De multe ori e geloasd pe femeile
Transilvania. CopilAria pAnA la 10 cinematograf". fel de condifii, nimic nu te poate descrise de el in opera lui. I se
ant am petrecut-o in tarl Eram o Ce artiste de
cinematograf ispiti, mai mull, ca scrisorile de Area cd le iubeste pe ele mai
elevä buns, dar foarte shurdalni- Preferati?" Pe Norma Shearer, Norma dragoste, scrise sau primite de a-
want!! celebri. Le citesc cu aceeas mull de cat pe citinsa, iar el, care
el SburdAlnicia si expansivitatea Talmadge, Lilian Gish . o intreaget s'a bucurat de ia-
mea poate putin nenaturalS pasiune, cu care au fost concepute.
i-a hotarät pe OHO sA ma inter- Si dintre bArbati?"
place mult jocul lui Jan- tate; Unele sun! de o delicioasei naivi- rit err ochii admiratoarelor,
birea tuturor a mu-
ochii turd copile
neze intr'un pension de cAlugArite ningsImi si frumuselea lui Novarro". allele surd imbibate de un
din Sibiu ,opar despre Greta Garbo ce rism aproape egal cu cel ce se des_ care, ltingd Nitta morfii, Oren in-
Tranzitia dintre viata de liberta- prinde din opera poefilor; cele mai scisi muza ce pldnge pe an ales al
te si voiosie a scolii, la viata de credeti?" Cred CA este mai artistä in multe sunt, ele singure, poeme de ei-V estmAntul Ott sc ria Betina,
cAlugäritS, a avut o Influentd deci- Acea- o reald valoare literard. restul omenl-
sivA asupra firii mele... Sburd'alni- sufletul ei, deck In realitate.i se in- Scrisorile de dragoste, scrise cu mi-e mai pretios
sAruta una eke una treptele-
cia a dispArut cu totul din caracte- sta din pricina rolurilor ce gtindul Himeinti in intimitatea rii;
rul men, transformându-se Inteo credinteazA". celor ce corespund, dar date la i- scArei tale L.. M'a$ bate pentru tine
mare pasiune religioasl ,Marele public ce impresie vealti de urt indiscret, in posesiu- ca o leaaicA, a musta, as fi In
Cuprinsh de o crizA misticl e- vA face?" stare sA urAsc pe toatA lumea si s'o
,F un tiran! 0 femee capri- nea cdruia a intrat pachefelulcd le- a- iubesc pe urrnä, dac5 mi-ai spune
ram tilt pe act sa trec la catoli- , -, gat in panglici invechile, fie
civil. cioasä..." dupä gus- cela e un strein, fie cd e un des- tu s'o lubesc!".
Dar extremele se ating. $i in loc VA modelati jocul cendent al familiei, sunt de bund **
sA devin alugAritä, lata-mA artistl tul marelui public?" searnd bine venite, ciind ajuld sii Scrisori de dragostel Cine
Prima viziune a teatrului am a- NiciodatA..." se complecteze amtinunte din viafa seris in viafa lui, miicar una, i ci-
vut-o In internatul cAlugäritelor, VA place dansul?" oamenilor mari. Viala o-
and am figurat In niste tablouri Mai mult sau mai putin. E intimd a Nu e adevd- ne n'a lost poet mdcar o cliper cOi
un sport monden si nimic mai mului explicd. opera. viafa trditei a finut fermecdtorul al uittirel
vivante. rat cd opera explicti de sine. Care om n'a ásit cuvdn-
Imaginea a fost atAt de puterni- mult".
La ce vArstä ati fost la pri- de acel orn. In acest caz,cdcomedii- tul potrivit care scl exprime arsura
cA, IncAt imediat dupA acea am le lui Motière ar ardta Alolière din piept cad a striins mina iu-
montat cu vecinii mei (copii de mul bal?". a fost un orn vesel, ccind stiut este bitei sau ccind privind-o in ochi a
seama mea) prima reprezentatie La saisprezece ani". cd a fost unul dintre oamenii cei
de teatru. Aveam pe atunci 12 ani. PSstrati vre-o amintire?" Rares. mai tristi. Dar amtirticiunile din deslusit,
a singurelor
in ei, neasteptata ntidejde
clipe luminoase din
Da! Eram cu Marietta
Când ati fost prima aarA la Contrastul dintre viata pe care o comediile sale dovedesc cu cdte
sentimentale, a viafa lui.
teatru?" greutdfi, mai ales
La vArsta de treisprezece dusesem pAnä atunci si feeria sgo- Si-atunci, fcird sà fi scris vre-o-
ast- trebuit sti lupte autorul Mizantro- data cloud rtinduri, s'a simfit Iran-
ani. Am vAzut atunci Prostul" de motoasA a balului, a produs un
noasträ, IncAt pului".
Fulda, tu Soreanu si Maria Flloti. fel de efect asupra conservator ne-a gAsit Aceste scrisori, toemai pentructi sformat.
a ltisat
Inspirafia i-a Mat mdna si
condeiul sO lunece pe Mr-
La cincisprezece ani am venit la un coleg de inteun nu au fast luirdzite nici publicitdfii, tie in voia întámplärei,
Bucurest1, Mild hotArAtA sA mA In- pe amândoul mototolite slefuiri asezdnd,
n'au sufeHt corectdri, asupra idei- färd sal stie cum, vorbti lOngO vor-
scrin I. conservator. PArintii mei colt alCe sAlii, plângAnd".
credeti despre flirt?" de frazd, nici reveniri frazd lOngO frazti, (kind zbor
s'au opns mult. Am ajuns pâni a- E un lucru riscat! tor. Ele au darul sti dezviiluie ade- bd, geindului 3ç1 simfirei aripi. Tofi am
colo, inat 1-am spus tatAlui meu, viirata fire fi adevdratul suflet al fost poefi cdnd am iubit odatti, tar
cA mfi omor, dacA nu mA lasti sa Intrucfit?" scriitorului, flirti artificii si bird
urmez conservatorul..." Pentru cA porneste dintru- succesului literar. Din acest cei care au inbit totdeauna au 'li-
All fi fost In stare s'o fa- inceput dela o neintelegere... nu grija scrisorile de dra- mas poefil
sä. purwt de vedere,
ceti?" cred sA existe bArbat tare iar corespondenfa arnoroasti, in- Scrisorile de dragoste poarld in
- Sigur a fost rezultatuP?" femeile flirteazA ca sA se amuze... goste,
cA da!" flirteze In mod dezinteresat... tregesc in chip fericit opera cea- ele ftisii din copildria tinerefea
noastrei. Am inchis in ele tot ce-a
- ,,51 care
- ',a
'creme.
m'am inscris in conser- Vezi dar..."
Asta inseamnA cl.."
laltd.
** *
fast mai bun gi mai cinstit in su-
fletul nostru. De aceea ne place,
Când ati debutat?". ...am evitat mereu flirtul". Acarn vre-o cdfiva ani, au aptirut mai tdrziu, sti le recitim pe ale
Chiar In primul an de con- Despre femel ce credeti?" la Lipsca, scrisorile Betinei Bren- noastre i pe ale altora. Ctind im-
cu bunä tano, mai tdrziu doamna Achim von beitraim ne Incálzim la focal dra-
servator, in Trandafiril rosii". Femeile se mint
Jucarn rolul unuia din, paji." Arnim, adresate lui Goethe. Mai a- gostelor din trecut, regretdm tine-
Pfistrati vre-o amintire dela _ Si bärbatil?" pdruse odatd, dar criticii literari refea care foldeauna ne ptirtiseste
debut?"
BArbati sunt niste triseuri".
sub- si istoriografii, avurd indoeli asu- prea de vreme, iar lacrimile tdraii
si exactittifii lor. runt sigiliile puse pe plicurile in
Eram prea oopil pe atunci, Un surAs cu nuante infinite, pra autenticittifii
ca sA-mi fi rAmas ceva intipArit... BIAS aceastA ultimA frazA, marcând Betina le publicase trei ani dupe"( care inchidem, ea in sicrie mici,
aveam cincisprezece ani... liu min- totodatä sfArsitul convorbirii noa- nwartea poetului i avusese grija vraja vremurilor duper care jin-
te cA mi-se pärea CA' eu joc rolul stre. sti steargd sau sO adaoge ei mai
unele la-
multil A. de HERZ
principal, si cA toatA atentia spec- 1. G. cruri, care sd-i dea
importartfá. Addogirile au fost re- numal ranumita
CERETI
4+04-11+04-1144.

cunoscute acuma, iar stersdturile astfel delicioaaa

scoase la iveald. reflectd
Scrisorile,
Duminicá 9 Martie, orele 3 p. m. in sala Teatrului Liric cum sunt acurna, fctrmecul
dragostei exuberante a unei fete
tinere, precum si mulfumirea
tdr-Cafea,,EL1TA"
Primul Festival Artistic
organizat de revista Realitatea Ilustrati"
zie, care a luminctt
viala poetului dela Weimar.
ultimii ani
dragoste
Betina a lost ultima poefii orne-
din
a
CEAIURI, CACAOURI
© RAHATURI, etc. ©
dupà pilda publicatiilor stains. Rellitatea Ilustratfi" va orga. celui mai iubit dintre INCERCATI SPRE CONVINCNIS
niza saptämlinal, mai intAl in Bucure$ti apoi $i ora$ele de nirii. Nid rndcar moartea n'a pu-
provincie, matineurt artistic, $i cultural-, pentru marele public.
Amanunte numárul viltor al revistei noastre
tut pune capdt acestui ctintec de a-
rmor, pentructi kindra indrtigostitd
M. OHANIAN
a continuat sd-i scrie lui Goethe. Str. Carol 55 TeL 38417

24

www.digibuc.ro
 RBA LIT ATEA ILIISTRATA
Cum ne-ar apare lumea dacei
M ARATAT Iii articolele precedente, cei aspectul lumii depinde,
intr'o surprinzeitoare meisurei, de dimensiunile animalului care
o contempt-et.
Redusele proporlii, ce dasem omului nostru reindul (recut,
il puneau intr'o situatie inferioaret celei a ornului normal, in u-
nivers.
Un graunte de praf, plutind in aer, era pentru el un real pericol.
Obicinuita piceituret de road', 'Area sei contrazicei proprietafile atribuite
apei, de omul normal.
Viata ar fi pentru el mull mai grea deceit pentru noi, iar lupta sa
pentru existengt, mai apriga.
Ii datorim inset ceiteva compensatii si fará a schimba nimic In fi-
zicul san, vom geisi In el o remarcabila superioritate intelectualei care
va face invidia celor mai Mminati savanti,.a celor mai indreisnefi cuge-
Mori.
EDUCANDU4 PROPORTIILE nu i-am dat numai senzatii di-
ferite de ale noastre; vom vedea eh' acele senzatii, Ii schimbä
natiunea de timp, dând loc, sub oohii sdi, In decurs de cdteva
secunde, unor evenimente pe cari suntem obicinuiti a le con-
sidera desfdsurandu-se dealungul mai multor ani, ba chiar secole.
Poznasul nostru omulet poate observa Inteo secundd de atentiune,
fapte pe care stiinta le-a inregistrat i inteles dupd indelungate
cerce-
tdri, ce sunt departe de a fi sfârsite.
Spre a ne convinge de aceasta, ne vom intoarce la locul unde 1-am
Cameleonul, are in ochii omulefului nostru, aspectul unui tmonstru
antedeluvian.
läsat si vorn Incerca sd ne explicdrn impresia ce vom avea. In momen-
tul când 11 regdsim, sa culcat, ceeace era si natural dupd atâtea e-
forturi.
S'a intins pe cdrarea din grädind, care e asternutd cu nisip foarte
fin -- adicd II socotim noi fin. Pentru personagiul nostru Insd, terenul
acesta e format din balovani enormi, pe care ii este greu sd-si gdseasca
odihna.
Se simte ark de rdu in acest lac, incât se desteaptd, deschide ochii,
priveste In juru-i i exclamd:
--
infeleg (mum ce mi s'a inteimplat! Nina acum am visat, si
visul mai continua iricá, dar si-a schimbat caracterul. Am avut viziuni
absurde si extraordinare, in care tnate legile planetei, imi parent] in-
www.digibuc.ro
Pebruarie 1930
am fi altfd construiti
versate. Acum ins& retreiesc scene de mai de mult. Peisagiul inconju-
reitor, I-am veizut aevea anul trecut, in cursul unei calätorii prin A-
frica, traversand Sahara. Acesta e cu sigurang pustiul acel hamada
cu bolovanii se-Li sfeireimah si lustruiti de indelungata influenta a ele-
mentelor. Am incercal in visul meu o impresie pe care am mai avut-o
in decursul acelui voiaj: senzatia de imens, de eternitate.
Tinutul acesta, intr'adevär nu s'a schimbat de secole si i-a trebuit
o perioadd extrem de lunga spre a lua forma pe care o are.
Reflectând astfel, omuletul nostril nu are ideie ce surprizá 11 a-
steaptd.
0 creaturä formidabild se opreste cam la 6 picioare de el; adicd
cu mult dinoolo de câmpul ski de vedere si pe urrnd acest gigant este
mult prea mare, spre a putea fi vdzut de omuletul nostru.
In realitate, e grklinarul, care incepe sá stropeascd pajistea.
Omuletul nostru se crede martorul unui miracol. Apa se intinde,
curge pe pdmântul uscat i formeazd un fluviu pe nisipul desertului.
De data asta omul nostru izbucneste in râs, se scoald, si are un
straniu sentiment de mândrie.
Visul meu devine magnific", isi spune el.
Imi vine set cred, ca am bath unul din acele elixtruri, ce nfetresc
faculteitile mintii, ceici am impresia, cei stint, dintr'o privire, martorul
unui lung capitol din islorialwnii. Ceiace vetd acum; e nasterea unui
imens Mu, mai majestuos deceit Nilul, asemenea celor descrise de geo-
grafi, cu mare entuziasm. Acesta are insei curioasa particularitate, de a
desfeisura in sase secunde, accidente care survin de ordinar, in decurs
de mii si milioane de ani. Ce n'ar da cel mai mare savant al lumii scl
fie in locul meu in acest moment.
Am enormul avantaj asupra tuturor, cäci pot vedea petreceindu-se
in fate' ochilor mei, o serie de fenomene a caror perspectiva rasa ome-
neascei, reel avut-o nici Mud dintr'odatei.
Veld, conform celor ce m'au invätat geologii, o vale formatei sub ac-
tiunea apelor, intocmai cum s'a inteimplat in primele ere ale pdmein-
tului cad nici o feipturei omeneascei ria existei Inca.
Conform legilor fizice, aceste ape urmaresc nivelul cel mai scazut
al terenului, formeind capricioase sinuozitati i schimbeind conturul tar-
nturilor dupá directiunea pe care o iau.
La un punct unde rend coteste, Yirmul exterior e impins de cu-
rent, inundat si sfareimat, pe ceind celalt teirm convex viteza cu-
rentului fiind mai mica, primeste materiile dizolvate, care se depozi-
teazii pe coasta sa.
Pe yirmul exterior, se formeaza cureind o Mira, pe cel opus, o alu-
viune. Ambele feirmuri se schimbei fárá incetare; cel concav se retrage
in feria apei, iar cel convex innainteazei mereu.
Nilului, pentru a ajunge in acest stadia, i-au trebuit 10.000.000 de
ani. Dar Nilul visului meu, se formeazei in acelas timp, in care II de-
scriu.
In timp oe infima creaturd se minuneazd, grädinarul continud cu
stropitul. Albia râului se schimbä succesiv, devine mai mare deck a-
pele sale si formeazd intr'un cuvânt, o vale ca i celelalte din lume.
Suprafata sa se lkeste, in timp ce râul ocupd un spatiu mai restrâns.
Omuletul e cutremurat de uimire, la acest spectacol. Luat de en,
tuziasmul ski si de un vânt, ce-I mdturd ea pe un fir de colb, i se in-
tdreste convingerea, cà viseazd. Se depArteazd cam la 15 picioare.
Ce sublimei viziune!" exclamd el. Ceeace vac, nu mai e Nilul,
e fluviul Colorado. Recunosc faimoasele cascade, pe care acesta le-a
format in Arizona si care sunt discutate de ataha savany
In urma acestei experiente, voiu putea da lectiuni acestor domni,
cewi veld desfeisureutdu-se intreaga istorie a, acestor formari. Aci, reiul
sapel Iii steinca calcaroasei, farm pupei tärm, ciopleste si roade gigan-
ticii pereti. Coboarei treapta dupei treaplei in marea massei a podisului.
Reprezinta procesul lent, din indepeirtata epocei a formatiilor ge-
ologice, ceind reicirea globului terestru, condensa vaporii de aPei, fa-
ceindu-i sei cada in torente pe pcimcint.
Trebue sei fie acolo in acest moment, an potop mai mare deceit
cel descris de biblie. Dacei n'as fi sigur ca visez, a putea sei mci consi-
der un zeu, datorita puterii si intinderii ceimpului meu vizual.
In timp ce mica fiintd se ingâmfd astfel, grklinarul a isprdvit de
lucru, adicd golit stropitoarea. Potopul a incetat.
Pentru moment, omuletul e incd mândru de el si schiteazd un fel
de dans sdlbatec, Inainte de a se calma indeajuns, spre a-si continua
reflectiile, In modul urmátor:
Lucrurile merg din ce in ce mai bine", spune el. Duper' ce am
velzut in visul meu, dintr'o ochire, trecutul peuneintului, asist acam la
viitorul seal. Pot vedea pia! seceind, fiind absorbit de petmetnt, transfor-
mandu-se in vapori sub actiunea soarelui, parcisinclu-si in cele din lima
albia, asa cum se va inteimpla cu albiile tuturor returilor din lame, ceind
batremul nostru peimeint, va ajunge la definitiva distrugere. Ceileva mi-
nute imi demonsteazet un proces de secole: ceiace vdd acum, e sfetr-
situ! lumii.
Omuletul nostru spune adevärul.
Párerea sa e confirmatd de o mie de mici ipcidente, ce se pro-
duc sub ochii sdi i pe care le-am putea vedea i noi, punandu-ne In-
teo situatie similard; pentru aceasta ar fi deajuns unui orn, sd se lun-
geascd pe pknant si sà priveasca in jurul sdu. Ornul normal va vedea
in mare parte, ceeace vede cel imaginar.
Scena e Intrucdtva o filmare irnens de acceleratai diminuatd la
extrem, a marilor procese, care au schhnbat forma pdmântului sau o
vor schimba in viitor.
Grádinarul ce trece pe lângd amulet, sguduie pdmântul cu greaua
sa Incdltdminte. Aceastd sguduire, constitue pentru biata fiintd un cu-
tremur. 0 pietricicd, rostogolitd de piciorul grAdinarului e una din
acele dezastruoase avalanse, ce cobo.tra spre vai, formând dealungul lor
colnic de sfdrâmdturi, ce vestesc imbdtrânirea planetei noastre, ca
sbârciturile apdrute pe o figurd omeneascd.
Soarele continuá sd usuce nisipul, care se contracta si crapà, ceea-
25
 27 Febru(iiie
ce reprezintd una thn acele catastrofe, care au turburat pamântul In pe-
rioada (de formare, catastrofe ale caror urme, ne arnintesc epoci atât
de indepartate, incât ne par confundându-se cu eternitatea. Astfel, toate
schirobarile din istoria pamântului, au loc in tata lui. Privind câtiva
centimetri patrati tie pamânt, el e asemeni unui zeu, pentru care nu
exista. limite in timp i spatiu, privind la clesvoltarea lumilor In infi-
nit. Evenimentele ce se clesfasura pe o mica Intindere, sunt identice
marilor accidente caci sunt dominate de aceleasi legi fizice (si chimice
si, considerate din punctul de vedere al infinitului, au aceiasa insemna-
tate indiferent de scara pe care se produc.
Puternicii Anzi, formându-se, au creeat (In vecinatatea lor arec-
dente asemanatoare celor la care da loc roaba gradinarului, care in
trecere lasa un sant In nisip.
Un gändac inofensiv, constitue pentru omul jmicroscopic, cea (mai
mare primejdie.
Grauntele de nisip are pe pamânt un elect de aceiasi (proportie CU
o ciornire a douà stele In imensitatea spatiului.
Fará a intra in discutli ifilozofice, care ne-ar face sa depasim lirni-
tele acestor articole, ne putem da seama ca intre timp si spatiu sunt
strânse legaturi ce adue o mare schimbare, In Infatisarea lucrurilor,
iar iinta noastra nu poate exista, decât rämânând in armonie cu ele.
Intorcandu-ne la cazul omului nostru, nu vom Intarzia sä vedem ea'
superioritatea sa e iluzorie, ea n'are (dreptate sa se mândreascä atata cu
ea; situatia sa nu e deloc de invidiat.
tumea in tare traeste, aceea a oamenilor obicinuiti, nu e facuta
pentru cei mici. Ce ar fi daca pämântul ce ne suporta, mediul si pro-
portiile familiare noua, ar deveni hnense? -Vora inversa intamplarile
acestea dându-le dimensiuni cari proportional -cu noi, sa fie tot _atat
de mari, pe cat pârea lumea omului microscopic:
**** et el, ........ ........ 0-44. 44,
.4-111-11444-10-11-0444*.-11441144-11-0-04-0-044.1144-114-11-04444-...
CASA DE PRIMUL RANG. BUCURE$TI STR.SFINTILOR
26
www.digibuc.ro
REALITATEA ILtISTRA
fiecare pica.tura e cat o imensa cladire. 0 astfel de fur-
tuna matura un oras in 5 minute. Inca un sfert de ora i lantul do
munti ce se profileaza la orizont, a devenit un lac. Soarele revine, la
cul dispare.
Soarele se Malta mereu si muntii apar din nou, dar au act`:""2,
alta. forma. Neresitatile actuale ale existentei omenesti, nu s'ar
adapata acestor necontenite agitatii, rare exclud stabilitatea.
Omuletul nostru a inteles Instal-sit ceva, i recentul sau entuzias
aproape ea s'a evaporat. Gândurile i se intuneca, atunci când const.
ca necazurile sale nu s'au sfarsit si ea mai are sa intampine a serie
greutati, care ar paraliza cel mai mare curaj.
Departându-se de presupusa Sahara, ajunge In alt linut, care-I c
mai mult (deck oricând ronvingerea, ca e In prada unui vis fantasth
E pajistea pe care o stropise stradinarul.
Firicelele (de iarba, ronstitZese rele mai ciudate paduri, asemem
giganticelor ferigi, din era secundard.
Mergând dela un loc la altul, omul nostru da peste alte- forme moi
struoase: gluburi, conuri si piramide, uneori sfredelite de pesteri. Iii
talnegte In cale-i, mici coline, sustinute de masive coloane cilindricc,
care se aseamanà cu clâdirile architectilor futuristi; aceste- fantastice
roloane nu sunt decât nigte ciuperci.
Curând padurea ia un aspect si mai straniu, ce aminteste micului
personagiu, timpul când se afla In rdzboiu. Pentru el se redesteapta
mintirea celui mai groaznic colt al câmpului (de lupla rand parnântui 1
rascolit de explozii, devastat de obuze, napädit de torente de fier, for
si gaze arata cat vedeai ru ochiul, o masä de trupuri, trantite unul pesto
altul.
In realitate sunt niste radärini uscate de papadie, ce au rasarit din
pamânt.
Dar cat ar parea de surprinzator, nu west- spectacol Il preocupa
in acest moment. Alte nedumeriri,se ingramadesc in mintea sa.
Aceastei agitatei lume, in care dupe' mine, viata e imposibilà pen-
tru om, e tolusi locuitei de creaturi ce i se vdapteazei perfect.
Acese piceituri de ploaie, dintre care una era sei má inece, cad
zilnic asupra unor fiinte mai mici si mai fragile deceit mine, feird a le
face ure-un rein.
Veinturile ce Eddied in iier steinci enorme in proportie cu corj
ineu, nu impiedicei nenumaratele fiinle de a-.si vedea 1iuitite i
nice, de indeletnicirile tor.
Cum sunt pleisinuite Iaceste fiinte si prin ce mijloace rezistei ostii
elementelor? Le voiu obserua mai de-aproape.
Nenorocitul, nu banueste pericolul In rare va .cadea luand areas
hotarlre.
Credea 0115 arum, ea' eeace vedea, era doar vis, va avea cel rr
groaznic cosmar.
Un cosmar, va gândi el, dar vom vedea In capitolul urmator, ea e
o teribild realitate.
44+114444441444444+4-114+44-144444444-11-11-4+0444 Hii14+1.***-1141-1***114
FIECARE
CUT1E MARc
CONTINE UN
FLACONAS
DE PARFUM
SPECIALITATI ALE ACELEIASI CASE
EAU DE COLOGNE
TOUTES LES FLEURS
CHER AMOUR
TAIFUN
 'LEALITATEA ILI:STRATA.
UN ROL INGRAT
Sdrut niana, frumoasa Olga,
incatro?
Nu sunt Olga ei Ana, v`ati in-
27 Fr:brim, e 19O
-- Am i eu o vioard de vianzare. Doinnul acesta este un hot
Ce-mi dai pe ea? zise el agentului. Mi-a oferit
135tranul se uitd la vioara mais. vioarA .care este a lui Kreisler.
trufui, apoi 11 mAsurA din cap Wand ArtiStul se vazu amenintat sa fie
in picioare: arestat i sA-si piardd vaporul. 1311-
N'am atatia bani, cat face vi- tranul evreu nu vroia sà admita
oara d-tale. Dar vdd ca esti cunos- ed stà de vorbA ehiar cu Kreisler.
cator. Asteapta un moment ea' iti PIMA ce artistul nu s'a pus la in-
talue un Amati. trecere cu o placd a sa (le gramo-,
. Batrdnul Weed din prAvAlie si se fon, anticvarul nu 1-a creaut...
guvernul canadian pentin a admite In toarse indata insolit de un poli-
fist.
stabilirea clubidui In aceastA trd 1)1MA
a libertafii alcOolului. 444-11-4414.4 ts+ tie Gait I t1111-1111+11-14-11/411-1-11411-114-11-1HVIrtfi 1444 1,1411-11-11.1-11- tit
Autoritatile eanadiene au erezut .11.1.traws

selat domnule... -ea nu pot refuza o eerere atat de

r Asculta, Olga Cenova, zise Intemeiata
deschis dincolo de ballA...
s'a ZBARCITU RILE
dornitul, batand-o prieteneste pe 031111111

...N
nu mà tachina degeaba. de p? fata dispar in 5 minute cu
propun, dacA esti libera, sa luani CATI AMANTI POATE AVEA noua desconerire vieneza cos-
masa impreund. Mi-e urat singur... 0 FEME1E CINSTITA In ticul Liehid , DIM"
Ana era Incantata de aceastri con- La aceasta chestiune delicatA va Se gaseste la farrnacii, dro-
fuzie. Nimeni nu i-a spus pand a- trebui 'sa rdspunA tribunalul din guerii, parfumeria coafoli si la
curn ca seamdna asa 1de bine, eu Berlin. Farmacia Tainauceafiu Crivitei
celebra stea de einematograf... De Un mare industrias a intentat ac- 81, Droueria Arsenescu Victo-
ce n'ar Ineerca sA joace, O searri tiune de divort sotiei sale;fiica u- riet 122, tkpozitul ofi. ial Dro-
mAcar, rolul frunmasei artiste?... nui inagnat prusian,- pe motiv ea a guiOilor Pr ncipatele Unite 14.
Ce -riscA?.. Prietenul Olgii parea un avut 15 amanti, inainte de a se eu- ßucuresti
tip amuzant... -
nuna rat el. UN FL ACON ICO LEI, Plus
Ana acceptd deci inVitatia strAi- TAnAra aristocratri era mAritatal si 35 lei porto. Se expediazA acolo
nului Si intra in rol... s'a-divortat pentru a sercasatori eu- unde rinse 0.seste.
-La masa elegantului restaurant, actualul ei sot. La inceptit cAsnicia
damnal li se dresri astentativ, ea miwn
sà audA nu numai ehelnerul care adespre fost fericita, panà ce solid and 4144-11444444-044-44-4 4+,44
existenta celor 15 antemer-
N.44-6-144444+.444-1-M-044-1444-11-.44-1
astepta comanda, c i mesele din gatori...
tur:
La Ostenda, Olga CeMiva
b iisnuiai sa Comanzi langustd si
-De aci dramà si lproees de di-
vort. Mesta este adeváratul ANTICOR PARFA IT !
Chablis...
In prima instantA, aVocatul sOtu- au renume mondial
Ce memarie fenomenalA ai Jut a aratat ca In conformitate cu
rdSpunse Ana,- pentru Olga Cehova, morala contemporand nu e nici o
care starpqte defillitiv
."lisurAzand fericitA eà devenise deo- nenorocire dach, inainte de cunu-
data' obiectul atentiunei vecinilor. nie, sotiA a avut doi-trei amanti.
C.helnerul servi cti ceremonial Dar
deosebit. rale
15 stint; totusi, un abuz i o
IncAlcare
in
flagranta a norinelor mo-
vigoare.
Bätäturile
Apoi vorbird despre filme, tea- Avocatul sotiei a deelarat eà gra- Fecare tub are inscriptia Fabricant HENRY COHRS
tru si despre proieetele artistei.
Dupa a treia stield, donmul, se ri- tioasa sa clientä n'a avut decal 6
lista lor indicA simpatii-
died dela masa... ea sd telefoneze. amantile ei pentru proprietari de cai de 4-1144-04-044-040--44-4-11-444 1,-4,144-fa a., .4114 T., 04.434.14. 5 01-e OS, t .11 !f ..10. . I
La garderobh zise chelnerului: curse. Numai dai dintre acesti ca-
e

Serveste-o mai departe pe 01- valeri au lost tdinuiti; despre 'eel-

gá Cehova, eu MA due la gara...
DupA edtva timp, Aria se nelini- lalti 4 sotul a fast avertizat la timp.
sti si aflA cà dornhul a plecat la Deci nu poate afirma cal a fAcut
descoperire tragical. In definitiv, 4
gard. 6 amanti in trecut...- nu are
. Infainul sopti ea, rims-can- sau
niei o importantA.
du-si buzele: Ii se prezenta nota -si
Ana declard tremurAnd ea nu are bazeaza i pe un avocatului
Argumentarea se mai
precedent foarte
atdtia bani la ea. yroia sra ofere important:
eeaSul si bratara, dar observa ca-i Intr'un eaz analog, tribunalul si-a
dispAruse...
nimic zise chelnerul motivat
a §tiut,
sentinta astfel: daca sotul
inainte de eununie, despre
.pblitieas d-naCehorva are credit existenta catorva amanti ai sotiei
la noi...- va plati mAine... sale, el nu poate li divartat pe mo-
Dar nu sunt Cehova, rAs- lly ed a fast Inselat in privinta ci-
punse Ana enervatd, nitandu-si ro- frei,_ caci numarul nu are nici o
lul...
-- A! nu esti Cehova?... Atunci importantaProbabil
In aceastri chestiune...
ed dragalasa colectio-
se schimba vorba... Poftim la se;.e.- nard de amanti, pe tribunele hipo-
tie... drornului, va esi IhvingAtoare din
-Bdtranul judecAtor german nu cohflictul eu sotul ei neintelegAtor,
putea Intelege un singur lucru :
cum se- poate ca o 'doamna, tare se care se formalizeazd pe o chestie
prezintd desalt de bine, sd accepte de shillala... aritmetica.
invitatia unui strain, -pe strada.... DOUA PORTOCALE
Pàeàleala Anei li se paru totus, e- In vitrina unei cofetArii, renu-
videnta. In schimb, tanarul, care mite pentru oranjadele sale, erau
.3edea pe banea acuzarii, a fost si- expirse cloud portacale apetisante.
lit- sal plAteasca cheful, idupri tariful De unde vii, frumaasA porto-
berlinez: un an de MehisOare. se intereseaia prima.-
calla?
CLUBUL POLITI$TILOR Dar tu? Palestina, dragd, colegd.
Din
DIN DETROI S'A MU- Eu vin din Spania. Nu vt-...z;
TAT IN STRAINATATE cat -sunt de mare si frumoasa.?
Clubul palitistilor din Detroit a decdt Dacd
mine,
crezi cla esti mai mare
te Inseli.... Met din
Ì Matadi sá se mute pe telalt mal al tine nu va ,stoaree stapanul noStro
-fluviului Detroit, adicd pe terito-
Thal 'eanadian. mai molt de 10 litri de oranjada...
.

Acest club a fost liana acum de VIOARA LUI FRITZ

Nt-Se ori inchis pentru Inedlcarea
privitoare la prohibitlunea KREISLER
uturilor spirtoase-. Celebrul violonist Fritz Kreister
!Ultinta data a fost lnehis defini. poveste_ste 'ea odata la Anvers, tre-
w. buind sd astepte un eeas plecarea
Cum nici politistii americani nu vaporului, a intrat Iirteo pravalie
at Bài färä de club i mai ales de vechituri. In gluma, ineeared o
:MCA' de un pdharel ,cu vioara i Intrebi pe negustor, un e.
prohibit, s'a fdeut o interventie la vreu bratrdn, de pret. Apoi ii zise:

www.digibuc.ro
 MARIE2'T4 SADOVA
Atelierele Adevgrul" S. A. (Photo Manasse)
www.digibuc.ro