ANAJL IV. Nr. 172. 15 MAI 1930.

(i;AiJ)Sit
D-na Agepsina Macri-E inifin Ott
(1+, ,1111 )..
sucees extranrchnar in ..1)A MA CL CAMEL
www.digibuc.ro
 °
t14

Marele artist V. MAXIMILIAN, inaplistind 30 aid de carierd, a fest särbitorit de calegi 0 de public 11-114+04+-04+1
4-114+11-14414114+14-111-1-114-011-11414-14- H-+11-11+11.44-1.41-644,441-114-1144+14-64-1444-6.--

EAU DE
COLOGNE

IA
GRANDE
FRAWAISk

. .

ROGER E GALLETS:ICCESSELIRS DE :IEAVAIAR/E-f-ARINA

2.., .

PARFUMEURS
PARIS .

VERITABILA EAU DE COLOGNE JEAN-MARIE -FARINA SE V1NDE

NtIMAI IN F'LACOANE

www.digibuc.ro
REALITATEA ILUSTRATA
RINTRE obiectele aflat- in anexa
secretà a morrnântului lui Tu-
tankamon, descoperit de Ho-
ward Carter, sunt patruzeci de vase pen-
tru uleiuri si unguete.
Accastä anexd, dupà cum am mai arä-
tat, nu face parte din cele trei camere,
care au minunat lumea.
Cuprinde un mare numär de lucruri,
ca: mobile, vestminte, arme de fázboiu
vânatoare, etc., care ajutd sä ne
maginäm felul de trai al faraonului, de
anum 3.300 de ani.
Hotii au pätruns de mull in anexA, go-
lind cele patruzeci vase, de pretiosul lor
continut.
Inteunul din ele, s'au gäsit amprentelfe
digitale ale holului, care a scos substanta.
15 Mai 1930
Unul din cele mai frumoase vase e im-
podoldt cfu minunate figurine In calcit
semi-translucid.
Archeologii a descoperit urme de ale
cautätorilor de aur, cari ar fi pätruns
aci, strecurându-se printr'o galerie, ce
pornia din anti-camerá. 0 atentä exami-
nare a arätat insä, cä incursiunea a avut
loc In tiMpuri mult mai vechi, i anume
pentru uleiurile si unguentele pretioase,
ce se aflau In cele aproape patruzeci de
vase de alabastru.
Vasele erau mult prea greIe i encom-
brante, spre a putea fi cArate; le golird
deci in niste rezervoare, aduse cu ei si
plecând läsarà o mare dezordine In ur-
ma lor.

Icitá ceileva obiecte de ma-

re valoare istoricd, descope-
rite in anexa mormcintalui
lui Tutankamon.

Parte din vasele de alabastru au o origi-

ne mutt mai veche decât inmormântarea lui
Tutankamon.
Pe unele, inscriptiile au fost sterse cu in-
grijire ca si cum s'ar fi intentionat ascun-
derea faptului, ca proveniau dela vre-o altá
familie. Unele poartá numiri, indicând o o-
rigine mai lndepärtatà: de pe timpul Farao-
nului Thuthmes al III-lea, iar altele aratá
urme de indelungatd intrebuintare, vechi
spârturi si Teparatii.
Par sä fi continut o anume serie de u-
Jeiuri renurnite, ce fuseserà fãcute cam cu 80 de ani Ina-
intea lui Tutankamon si se vede ea li se atribuiau pro-
prietäti de vindecare si de intarire, despre care noi nu
mai stim nimic acum.
Unul din vase, _are forma unui leu, intr'o atitudine a-
Laba dreaptd e widicatä in aer, cu furie, In timp
ce stânga se sprijiná pe un simbol S. A." care inseamnä
protectie.
Era uleiul un preventiv?
3

www.digibuc.ro
 1930 REALITA TEA ILLiSTRADA

Primavara necesiia o ingrijire sgupuloasa a pielei cu

4-44-4-114-+.4-11-111-N4+1-H4-44-04-1-14-4-1-1-1-4 1'6.4444
CREMA NIVEA
flind ipersensibilizata din cauza inbraciimintei de iarnä.- De aceea
frictionati pielea fetei- si a rniiinilor bine cu Crema Nivea, inainte de
a esi Contintind Bu:ceritti, substantri erninamenta cosrneticä, nId o
alta Crernii de piele Contine Euceritii, Crema Nivea p6trunde repede
si complect in piele si se inolege de Sine, ca numai crema resorbit6
produce efectul protector integral.
Nu esiti la de,r, lumink si soare fAril Crema Nivea.
In doze: Lei: Is. 33.-, 72.- > In tuburi din cositor curat: Lei: 30.-.
Emil Ziegler, Braviiv.Str.(järei 4 3
4- ill .4++ + 44444-44-4-044-44-444-4-444-444-4-1-4-4-141-4-4-4-4-- 0 0 1-4 414-44 to 4-1-14-11-141-4-4, 444 fi 114,14

De vorbä eu cititorii Sfaturi pentru frumusete

-4+04-4+11-1-14+11-1-0-4-144-1-1-4-0-1,4

Incepând cu numfirul de falä, a- un institut adevárat ci o simplfi in- DIDA IACOBESCU. Nu pot veni in lei% nu este de -loc riscatg. Ali
ceastä rubricä, larg deschisä citi- treprindere particulard cu emble- vA constat tenul; e foarte greu pen- putea 1ncerca.
toarelor i cititorilor nostri, va li rnä universald, dar cam obseurA, tru mine. Ce fel de alifie cu 0 STUDENTA. VA sfAtuesc sd nu
redactatg de d. JOSEPH DE SAXA, in fond. 2. Si iards te intreb: des- mercur i piatrg bung ati fAcut? utilizati nici un fel de sdpun. Far-
colahoratoruit nostru exclusiv. pr& ce fel de euvinte e vorba? Vrei SHP refeta? Pentru ridurile ce vi dul se ia foarte bine cu vatd 5i cu:
Se va rgspunde tuturor color cari sd publici vre-o reclamd?... Infor- le-au cauzat, tratamentul de la Mentol 1 gr. Aq. hamamelis un li-
dorese lfiniuriri In materie de el- matiunile dela rubrica aceasta sunt Doila. Anita Page etc. din revistd. tru. Curdtd admirabil fardul 5i pu-
nematogral sau in orice alt dome- date gratuit cititorilor nostri. IANCU ITICOVICI. Reveniti dra.
niu artistic, in mod cu totul gra- Nadia. Liane Haid primeste scrieti lämurit, cu cerneala. CRINUL ALB. Ciuperca de care
tuft, oricare ar fi numfirud intro- corespondenta la Berlin-Wilmers- DAN. Pen,tru semnul operatiei md intrebati e mai mult cunoscutd
baffler Fuse. dorf, Wurttembergischestrasse, 13. din obraz, timpul i rabdarea e deck folositoare. Aveti atâtea to-
In limba germand, de preferat. leacul. Pentru sprâncenele care VA' nice admirabile, nu o ciupercA.
Miss Transilvania 1930. Gre- Shakespeare. 0, dacd si-ar ve- cad: Pilocarpinä 0,20 apa de roze NELU. Distrugerea pArului de
tei Garbo li puteti scrie in limba dea bietul Shakespeare urmasul!... 10 gr., Ulei de migdale 20 gr. a prisos nu e periculoasA, este putin
englezd, sau suedezd, pe adresa Ar renunta, cu sigurantd, sd se se unge seara la culcare cu o pen- dureroasa i costisitoare. La &rice
Metro-Goldwyn-Mayer Studios, Cul- mai numeascd astfel... Se poate, sula mica. institut de trumusete.
ver-City, Cal. U. S. A. scumpe prietèn,sà md Intrebi d-ta LYA-CLUJ. Sunteti pe cale bung. TRANCU SILVIU. Urmati o curd
-Suzy Vernon asemenea Autorul lui ADMIRATOAREA MAGDEL Ex- de slAbire.
printesd? Poate cà viitorul sd-i re- Hamlet n'a scris niciodatä scenarii celent remediu ca sg creascg ge- TANTI MIA. Exclus ca acele ci-
zerve un asemenea titlu de noble- pentru film, pentrucà pe vremea nele sä le tragi In fiecare zi. Exce- catrice &A fie din cauza frigului.
td. Deocamdatd ceeace se stie des- lui, einematograful era o utopie, a- lent zigi ales rezultatul: umflarea Ele provin din alte cauze. Incer-
pre ea esté cd s'a cAsAtorit, pentru died asa ceva asernandtor... baloa-. pleoapelor. Dacg ar fi asa dupg o cati o cremä de cojit oarecare de
prima oarä, cu un operator de ci- nelor de siipun, dela care 11-a ve- bung pfiruialg ne-am alege cu un ex.: Ac 0,50, ac. benzoic
nematograf, Léonce Burel i ricAt nit d-tale inspiratia de a-mi adre- pgr lung, pAng la cAlcgie. ar mi- 0,25, Ung. Emoliens 40 gr., Zinc
de capricioasd ar fi o printesil sa aceastd Intrebare. Sunt convins nunat! Utilizati remediul dela Dan. oxid 5 gr. Perhidrol 5 picaturi.
cred c'ar nAzui o partidA mai bu- c'ai vrut,s6 faci o glumd. Insd, ere- E ceva mai bun, ca al d-v. SEVASTITA C. Spalati pärul o-
nd... InsfArsit, divortatd de hai de-mä, prea a fost de prost gust!...
sd-i spunem printul manive- N. Grigorap. 1. Olga Tsche- ANA KARENINA. Vi rog din su- data pe säptdmAnd cu lemn de pa-
nama, apoi cu un gälbenu5 de ou
lei" s'a recksdtorit cu managerul chowa s'a ndscut la 6 Aprilie 1897. flet reveniti cu 2 Intrebgri scurte. crud. Utilizati la 2 saplamâni oda-
de Léon. In cinematograf si-a fd- In ultimul timp s'a apucat sd facd FEMMES INSPIRATRICES.- Nu
cut debutul prin anul 1922 si a fost regie. Este o artistd pe care am a- se poate opri cu nimic albirea pg- ta o apä: Chinina clorh. 5 gr.
lansatd de un concurs organizat preciat-o Intotdeauna. 2. Olaf Fjord rului. Cel mult 11 poti vopsi dacg Alcool bun
Rhom
50
50 gr. Ac olorh 5 gr.
gr. Cloral hiclrat 4 gr.
de Le Journal". Are 27 ani, ma- are vârsta de 34 ani i e de origine vrei. De obicei alheste de timpuriu, Ulei Ricin 10 gr.
soard" 1.60 m. si locueste la Paris, norvegiand. Indltimea: 1.75 m. prin ereditate. Mama dv. a albit CEZAR GALATZI. Secret profe-
46, bd. Scull... Regret cd nu vd pot Greta-Stbiu. Ri rdspund pe curând? Refeta pentru gene se dfi sional. VA recornand seara alcool
da alte indicatii de obârsie mai... Calea aceasta, build prietend de- cu o pensulg, mica, la rgdgcing, in indoit cu lapte. Apoi Crema La-
nobild. oarece prin postd mi-e imposIbil, fiecare searg. Nu cauzeazg nici un ura No. 1. Dhnineata säpun de
D. R. pi P. S. Ca cineva sd a- deocamdatd. Numele Joan-ei Craw- rgn ochilor. Palmolive. Crema aceia0 §i pudra
jungd a-si face debutul inteun stu- ford se pronuntd Giaun Grauford. MICUTA CU OCIII VERZI. Vfi
dio, trebue sa fie inzestrat cu: ta-, Leonap Nadler. Eu te sfAtuese spglati cu vatg seara i cu prepa- Perle de Paris. Veli fi multumitä..
GH. CAPITANU. Am citit curioa-
lent, fizic, lotogenie, fonogenie, ap- sA renunti la arta dramaticä si sd- ratul, apol dati cu crema. sa lunga d-tale spovedanie §i cu
titudini muzicale, garderobd boga- urmezi oeasornicdria mai departe. LUCINDA, LISERON i VANDA. toate ca suferinta ce -ai nu inträ in
ta, etc. SA aibe 5ansd 5i, mai ales, E mai rentabild mal precisA. E mai mult ca sigur, cA 1ngrijirei cadrul cosmeticurilor mele, totu§
un stomac rezistent tuturor intem- minutioasg a tenului reface din IIi rfispund. Vointa de trei ori vo-
periilor de naturä gastronomica. J. de S. nou fesuturile. Sunt mai multe in- inta. Iii fiecare zi sa-ti zici de zece
Un exercitiu pe care sd-1 faceti in- stitute de Infrumusetare in Bucu- ori: Stint Indrasnet i energic. FA
nainte và recomand... greva foa-
mei. 0 excursie resti. Eu personal si amicele mele sporturi §i gimnastica. Cat priveste
facem masagiile dupg metoda d-r chestia cu buza inferioara, vino la
Adela pi Ada L. 1. Jaque Ca-
telain locueste la Paris, 63 Bd. des
Invalides. Fiind de origine franee-
zA preferd, fireste, limba-i natald.
2. Cu aceleasi marci se francheazd
corespondenta pentru America,
in Italia Payot Suntem foarte multumite.
Laura Nr. 2.
Bucure0i. Avem aci chirurgi minu:
LUISIANA. Incercati cu crema natl.
'I` ROSARIO. Contra tenului gras:
ROMEO Trn MM./T. Gasiti o Mentol 0,25. Aether 10 gr. Ac. sali-
sumd de preparate In .comert. VA cilic 1 gr. Aq. distil. 50 gr. Aq. ha-
Dintre excursiile anuntate ante- recomand Eau Sale un brun. mamelis 50 gr. Glicerina 20 gr.
bine inteles numai in cazul cá veti rior, la cea pentru Paris Mate locu- N. SABINELOR. Pentro a on- Contra ridurilor: Migda/e dulci
trimite scrisori simple. 3. Almana- rile au fost completate. Excursia in dula pgrul din 1ntins cum este, nu 250 gr. Cetaceum 10 gr. Ceara 10
hul Realitatii Ilustrate", confine Italia a suscitat asemeni un viu in- existg nici o apg. ExLtg Insg on- gr. &bun rad 10 gr. AO de orz
cu totul alt material decât acela teres pi in curdnd va fi inchisti. In- dulafii cu apg la coafor. 150 gr. AO de portocal 50 gr. AO
care s'a publicat pând acum in re- Ire 2-21 lunie se viziteazti : Vene- MISS DODROGEA. Crema s'a distil. 700 gr. AlCool pur '50 gr. U-
vista. Deaceea este foarte intere- tia, Bologna, Flotenta., Roma, Nea- inggibenit dupg un limp carecare, lei de ros-ae 1 gr.
sant i vi-1 recomand. Il puteli a- pole, Grota azura din Capri, Pom- pentru cg ea contine hidroehi Pisati groscior migdalele decor-
vea co5mandfindu4 direct la editu- pei, Pozzuoli, Trieste, celebra grota nong i acest preparat Ingglbe- ticate i luati munai 150 gr. din
ra noastrd sau prin chioscarul dv. din Posturnia, Belgrad pi intoarce- neste uleiul de vaseling i ceara. ele. VArsati peste aceste migdale
loan Breban. Má iartà, sCum- rea pe Duntire in jos. Hotelurile ,de Crema Itnsg rAmAne tot bung, cu cetaceul i ceara i sgpunul topite
pe corespondent necunoscut, daci absolut primal rang pi intrefinerea toate cg si-a gchimbat culoarea. 0 dinainte. Amestecati bine pang la
rnintea mea buclucasd, refuzd sfi excelentii. Excursiunile in automo- puteti utiliza fArg grije. pastg, adaogati restul de migdale,
priceapd senzul scrisorii d-tale ! bil, pe vapor, intreirile, etc., toate UN ESTETIC. Am primit scri- värsati alcoolul si ape amesteand
Despre ce fel de institut e vorba? cheltuelile inclusiv. Inscrierile Si- soarea i mai ales desenul, care mereu. Strecurati prin tifon.
Lecfii de chimie prin corespon- mi la 20 Mai. Inform. Cercul C. T. m'a edificat nomplet. Scbita na- MIA DONICEEO. Ali primit scri-
dentd se predau, mai ales, in steal- I. pe adresa ing. E. Erdés, Bucu- sului denotä talent si aplicafie. Dar soarea? E trimisa cre 2 luni de zile.
nAtate, dar [Uri ca aceasta si fie repti, calea Victoriei, 168. sg läsàm gluma. 0 operatie la noi LAURA
4

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA
0 laculd curioasd §i cam inoportunii.
NUL trecut s'a abätut asu-
pra deltei Dun Aril, un stol
de lAcuste. Acestea au de-
pus onä. LAcustele depun ota de
douä ori pe an. AceastA indoitA ge-
neratie, a ajuns acum sä invadeze,
o InsernnatA regiune din Cadrila-
ter, la vre-o 12 km. de Silistra:
Dupa penibila CAlAtorie ci tre-
nuri personale, lansate agale pe li-
nil secundare, am ajuns In pAdu-
rea Demicicani, unde impreunä cu
Duanul i cu Ciugiuc au fost nA-
pAdite vre-o 300 hectare de Was-
te.
Când te apropii, nu vezi nimic.
LAcustele nu se vAd. Ele au a cu-
loare verde-cafenie, exact curn es-
te decorul de primAvarà.
E curios cum aceste mici fiinte
s'au näscut, având culoarea mediu-
lui inconjurAtor, cu care se canfun-
dA perfect. Acest fenomen se nu-
meste In tiintä mimetism. Stint
multe insecte i multi fluturi, cari
iau nu numai culorile plantelor pe
care träesc, dar uneori si forma
nu au mai mull de 2 cm. si jumA-
-tate- lungime, --,devareozA frunzi-
In santurite pe care le sapd lo- sul, este nemaipomenitd. Facem cn
cuitorii din imprejurimi, vor fi d. Ministru Mihalache o experien-
ingrilmddtte kicustele, dupd care li
se ua da fac.
16 11 1930
la inapoiere, gäsim copacul frã
absolut nici o frunzisoarä si nici
un muaur. Asa dar Thoustele au de-
vorat In timp de o orA, un copac
intreg, dela marginea Intinsului co-
vor de FAcuste. Rapiditatea on care
_valul de lAcuste InainteazA, este
cotropitoare.
Ca sA se Impiedice Inaintarea
ei, s'au SApat santuri In jurul pA-
durii invadate. Santul are unul din
pereti, sApat In pantA abruptA. LA-
custele in inaintarea lor, cad in a-
cest sent si nu mai pot esi afarA.
Ele sunt incA mici si nu pot art.
De indatä ce santul s'a- umplut, se
toarnA petrol se aruncA pae si li
se dau foe, pentru a se distruge
otale lor.
SA privim cu lupa una din aces-
te mici vietAti. Cap monstruos, cu
ochi laterali bulbuca0, botisar
cu fAlcile inferioare puternice, ari-
pi lungi elegante; picioare In un-
ghiu asculit. La sapd.
Un specialist ne spune CA ele Atunci aripile lor prind putere
pot creste intreit mai mari lAcustele sboarA, emigrând In
sunt. stoluri enorme, la mari distante.
Când se formeag un astfel de
nor de lAcuste, cerul se IntunecA
o umbrA deasA se lasA asupra pA-
mântului. Nu numai lumina solarA
e ImpiedecatA, dar uneaH se face
Intuneric, asa cum se intunecA \Irk-
duhul, and nouri gro0 de ploae,
amenintä ou furtuni groaznice. Va-
lul sburAtor de lAcuste, educe piei-
rea in regiunile unde ateriseazA.
In câteva clipe, lanuri intregi sant
devorate de Iceste nesAtule Mute,
pAduri Intregr sunt despuiate de
frunzisul lor.
Asadar, o primejdie ar ameninta
dacd aceste mici lAcuste din Cadri-
later ar creste mari.
In acelas timp ele se inmultesc
repede. Deaeeea administratia s'a
alarmat i cautä s ä. ia mäsuri. Ofi-
cialitatea s'a gAndit, chiar, la aju-
torul avioanelor, din care s'ar pu-
tea stropi pAmântul cu anumite li-
chide ucigAtoare de insecte.
In prezent, mii de oameni lu-
creazA la nesfârsitele santuri de
Tdranii ies la cdmp, pentru sdparea §anfurilor. (Continuare in pag. 12)
mugurilor sau frunzelor acestor
plante; atunci canfuzia este corn-
pletA. Tot astfel, când te apropii
de jntinsul ou lacuste, ca de o po-
iartA vie, ai impresia cà picioruse-
le si elitrele fine ale acestor in-
secte, sunt firisoare de iarhA care
au rAsArit acum de prirnavard.
Frunzele vechi &Amite de astd toam-
nA, au culgarea cafenie a lAcuste-
lor, iar iarba asounde perfect a-
ceste fiinte sAltdrete.
IatA-ne ajunsi pe marginea unui
covor de Fficuste. Ai impresia unei
mici mAri, care palpità de o maree
vie. Intr'adevAr, fiind atât de mul-
te, ele topAe pe loc i ai impresia
cA pAmântul palpitA. Pe mari in-
tinderi, nici nu poti cAlca, din tau-
za lactistelar. Rapiditatea cu care
aceste minuscule vietAti, care
legärn o carpà allià de
un copac la ducere; peste o °eh' Se sapd kilometri 'ntregi de santuri.
www.digibuc.ro
 15 Mai 1930
REA LITA TILE VIETH
so OCT. clabzzlitz
NGLIA. este fara cu cele mai
AL\ matte $i originate cluburi
asocialii. Deiuneizi s'a
fondat la Liverpool clubul sofi-
lor chinuili" Peste patru sate de
bärbali s'au intrunit, izentru ca
prin forte unite, säi se fereascd de
limbile prea asculite ale respecti-
velor consoarte. E drept cd dacei
membrii acestui club, ar fi aderat
din timp clubului Bachelor", cel
mai aristocrat club al holteilor,
ar fi lost scutiti de a indura mize-
rii casnice $i de a fonda o asocia-
ie a solilor chinuifi".
fi chiar aMt de intolerabil
chinal lor? iatä un lucru, de care
zze cam indoim, ceici de-ar fi ast-
fel, divorful ar prezenta same mull
mai mari de sceipare, de aft
respectiv.
Dar, dupei cum am spas, Anglia
exceleazd in cluburi originate. Asa
de pildd existd la Londra clubul
clandestin, bine inteles al uci-
gasilor, care desigur practicei mai
departe tradifiile clubului disol-
vat, care auea de menire ,Supri-
marea virtufii". Tot la Londra
gäsim clubul Thugilor. Un Thug",
lämureste secretarul clubului,
e un tândr, care joacei oribil golf, ca bàrbaJi, in acest centru miso-
bea intr'una bere i e mare chef- gin. Dar au fost recunoscute si as-
liu $i crctiu. Izz inima Whitecha- pru pedepsite.
pel-ului, däm peste clubul vaga-
bonzilor si de Asociafia Triseu-
rilor". Membrii acestui club, se
intrunesc in fiecare Seimbdtd sea-
ra. In fa[a presedintetui se aflät
meirul discordiei". La inceputul
presedintele aruncei acest
meir in asistenfei.
Membrii aristocrafiei engleze,
sunt protectom clubului nefuma-
torilor" si caulà sei apere interese-
le dusmanilor nicotinei, in vagoa-
nele editor ferate, in autobuse, ce-
lule telefonice, prdvälii, etc.
La Bradford, marele centru al
industriei textile, existd un club
al bdrbafilor insurafi, cari se obli-
gd sei päirdseascei odatei pe an so-
11.4.1101-1144... ..... ftti*tiffIt.444- ,,,,,,
Maltreafa Matreata este cauza premer-
gatoare sigura a plesuvirei.
Ea este datorita unei secre-
tiuni excesive (parul prea gras)
sau insuficiente (parul prea
uscat) a glandelor capilare.
Doctorul RAYNAL, medic-
Director al Sanatorului din
Engayresque ne scrie
"...Intrebuitat pentru fricpuni,
PETROL-ul HAHN regulari-
zeaza secretiunile, distruge in
scurt timp matreata si previne
sau opreste cadefa parului. II
prescriu adesea-ori bolnavilor
mei si ii intrebuitez eu insu-mi
cu succes.
DE VANZARE LA
Farmacii, Droguerii, Parfumerii,
Petrole
Saloane de Coafat
Hahn
neinflamabil, miros placut,
degajat de orice substanta
grasa straina.
16
REALITATEA 1LUSTRA1A
fine i copiii lor, spre a petrece mea si instiirzfarea telefonicd cum lei sdptdmäinal. Cad intr'o zi sta-
cedeva zile impreunet cu membrii cd se mite(' iardsi pane in posesiu- rul seimbolnetvi, Ziegfeld desco-
clubului. nea obiectului sterpelit in schim- peri pe mica Girl" cu ochii de
bul sumei de optsute lei, dar cu cicoare i peirul ca spicul gräului.
condifia expresd, de a nu aduce Patru ani de zile a fost idolul
ril",gfes
cazul la cunostinfa polifiei. publicului, in grafia ei naturald.
Deoarece aristocratul finea mai Apoi incepu nebunia siluetei" si
mult la ceasornicul sau deceit la Allyn trebui sei se supund unui re-
LOCUITORII oräiselului Irvig- descoperirea si pedepsirea pun- gim sever, spre a reduce greuta-
tut in Groenlanda locali- gctsilor, ce sterpeliserä, el se tea ei normalei de 65 kgr., la 52.
tale foarte pufin cunoscutei executa si primia regulat prin Astfel erau condifiunile contrac-
de europeni n'ar avea nevoe postei ceasornicul, impachetat cu !alai en Ziegfeld. Dar nu mzmai
sei fondeze un astfel de club, ba grijd. greutatea ci si mdsurile erau an-
s'ar vedea chiar in imposibilitatea Cemd, ultima datei, povestea se ticipativ fixate, de inexorabilnl
de a se constitui dintr'o asemenea repetä, misteriosul necunoscut de director Un centimetru lipsd san
asociafie, prin simplul fapt, cd a- la telefon, sopliment it indreptäifia sii conce-
( el oras, e locuit exclusiv de re- (800 lei) ciîi cloud
ceru nu 1 pfund
pentru räiscum- dieze contravenienta".
prezentanfii sexului tare. päirarea bijuteriei. latei si nitisurile dictate de Zieg-
Un medic danez, care a petre- feld (pentru controlul citiloarelor
cut doui cmi in acel tetra, paves- se Arislocratul intrebil mirat, cunt
explicd aceastd urcare de tarif. clued ar fi apte sei intre in trupa
teste urmdtoarele: lui).
Orasul" Irvigtut se compune Scuzafi, d-le baron, ti rds-
dintr'un sir de bordee si bojdeu- punse anonimul. E o excepfie. Circonferinfa gedului 31 cm.
ce inconjurate de steinci de cretei. Ceasornicul dv. era stricat, am Circonferinfa ustalui 86 cm.
Poputalia e compusd in majorita- trebuit däm la reparat. Circonferinta taliei 66 cm.
te de lucrättori danezi emigrati. Dupd cum se vede existd $i holi Circomf erinfa soldurilor 86 cm.
Din motive necunoscute, accesul cinstiti. Akita doar: Lordul in Circonferinla -gambei 30 cm.
femeilor e absolut interzis. lar chestie nu putea oare veni la hi- Cireonferinfa incheeturei picia-
muncitorii stabilifi acolo, reau podrom, läseindu'si ceasornicul a- ridui 21 cm.
voe sà pdreiseascei orasul; aceastd casci, sau irotiinfeind polifia la Lungimea antebrafulni 19 cm.
mdsurei se explicd prin teama de limp, de cele ce i se intämplei ca Lungimea brafului 27 cm.
molimele ce bemtuesc printre Gro- regularitate matematicei? Ziarele Pentru a pfistra proporliile ce-
enlandezi. S'a intämplat, ca une- engleze nu ne dau nici o deslusi- cerute de several director, biata
le femei indrätznefe, sà calce con- re in aceastd chestiune. Allyn se hrätnea ca o pdsdricei.
semnul i sti se furiseze deghizate laid menu-ul ei: Dimineafa o feli-
oard subfire de Graham VIM unt,
un pahar cu zeamäi de portocale,
la lunch mere san pere. La cinfi
saladd verde, pdtlägele rosii, spo-
E CAND managerii din Pa- nac sau másline. Si pe längd toate
ris, ordonei fetelor din co- purgative
WeStii CCOVICti ral $i baleful revistelor, o Ani de zile Allyn King a dim a-
1111111811NMINEMNIMINEIRMINIE hrand substanfialei, deoarece
moda zilei cere figuri mai pline cest regim de torturd pänd Mud
OBICAT de paradoxal ar pd- idealul sceindurei de &Heat, ca intr'o zi iii timpul unui turneu,
rea, existd si pungasi co- siluetäi femenind, nu numai e en- lesinat de slàbiciune. Allyn a sin
Dovadd peilania until vogue vestitul Ziegfeld cere cliat apoi canto, dar pasiunea ei
sportsman englez, viu comentatei in tiranic girls-urilor, set-1i menfind pentru dans, si apriga-i dorinfd
cercurile respective. Domnul in linia obfinutei prin gimnasticd a- de a redeveni un star la Ziegfeld
chestie, aristocrat, care practicei crobatied çi postire eroicd. n'o ldsau säi se bucure de victfd
intre altele si sportul cdtäriei, a Aceasta a fost cauza, si de silueta ei, redevenitä norma-
fost regulat victima unui fart in- care temdra i frumoasa pentru Allyn
lei. De disperare, s'a aruncat de pe
dreiznef. Ori deceiteori se urea pe King, un star al trupei. Folies- balconul casei, alegandu-se en
cal, la curse, ii dispdrea ceasor- Ziegfeld" a renunfat la viafd. rani grave.....
nicul de mare pref. Cemd Allyn King era de 16 ani, Si peste pufin timp, a murit.
Dar cu aceeas regularitate, pri- dansa in baletul trupei cu 1600 D. GRAD.
,,,,, ,,,,, it, ,,,,,,,,,,,,,, tillif+14-044-11444-1444-1-0-044-14-14-1-1144-1441441-14-14444-1-1-14-14-141-14-111-11-1/44-414÷144
PVARCA PAONDIALA
ULTIMELE CREATILINI
ART1STICE $1 SE RVIC11 MODERNE
ENTRU c
e
-s,p5
_
c.)
,\_s
\,..
,
s,
0
.0
\
G
..,
LN -. 0"?.-s\
9-\\cD
ADEvE Ut
www.digibuc.ro
 MIALITATEA ILUSTRATA. 15 MAI 1930

Wall/
Stii, dacá te duci in Germa- martori ai unui card imens de o- orientala, cu mustgtile epocii, in- rului varful nasului, nu mai mult
nia, ma povatuia profesorul men fensati, care imi cereau repara- toarse in arabesc, din coada deck volumul unei unghii sau al
de nemteste, in ajun de-a pleca tiune". Argumentul meu, repetat pe obraji, pana, la junagtatea dis- unui auk. Dacg ajungi din gresalg
sa-mi fac studiile de inginer la fat& de fieoare grup 4e martori tantei dintre aripa nasuffui i ple- la radacina nasului, e mai gray:
Charlottenberg, sä te feresti de trecut in ate un asa zis proces aapa inferioara, de fiecare parte a esti obligat sa lipesti nasul la loc
duel. verbal" fusese unul si acelas : fetii precis. Si cum aveti 24 de adversari pe te-
Profesorul meu era ceeace Se Mi se cer reparatii si Inca nici Duelul la noi se face su sabia, ren, se po.ate face o schimbare de
chiming un Prussac, un dascal ri- eu nu stint reparat. Imi lipSesc pa- zise prafesorul de scrimg. Totul nasuri i un cairn sa ajunga un
guros, neimpresianat de Goethe, tru mgsele, bratul din umar nu consista in a tala cu eleganta ure- acvilin, ceeace este totdeauna .su-
rebarbativ, la poezia lui Schiller, mai functioneaza si osul genun- chile adversarului, fat% sa ataci Orator, in special in timpul va-
ana-poetic, anti-visator si anti-me- chiului unibla de colo pang cola, vane tamplei; asa fel, fuck, dupg cantelor, cand ipgrintii pot sa nu
lancalic. Ramanul lui Weither era ca intr'un buzunar. Ajutati-ma sa vindecare, locul sgarciului sa nu te mai recut-1'3meg si sa te dea a-
foarte gramatioal,- insa dureros . fara. E in definitiv desagreabil: pa-
n'au ce cauta in mâna tineretului rintele nu-i fae fiului sau la
cartile bolnave. In fond; prafeso- Millhausen un nas, pentru ca sa
h rul meu era un mare sentimental fie schimbat cu nasul unuia din
desamggit, oare îi comandase. o Hamburg. Se vatama profilul fami-
atitudine de ura ,impotriva acelo- lied ii un Tiortret buzat In galeria
ras motive, care il chinuisera p6 stramosilor, este ceva repudiabil.
Werther si care contribuiserg In sfarsit, figurile secundare: Tai
ting oa i pe el, pânä la inceputul pe adversar in latitudinea capului,
britranetii, in stare i"de flacau. crestându-i falcile, gura, urechile,
Sa te feresti In special de sa- barbia ;dela dreapta spre stanga
sau' dela stânga spre dreapta, cum
bie, adaose prgfesarul meu, pe pra- hi vine mai la indemâng.
gul usii. E ingrozitor ! Brr! mai zisei odata. Mi se
Ne-ana imbrkisät si am plecat. scoala parul si mi se besica pielea.
Gazda mea sta intr'o strada, care Nu-i 45a de usor cum credeam.
schinabat numele de opt ori in Aller Anfang ist schwer, zise
trei ani de zile, dupa preferintele d.'Nikolai.
Primardlor succesivi i ai membri- Veti fi crezand Aca am ,primit a-
lor consiliului municipal, cititori cest duel, care nu mai era un duel
de literatura, generali la pensie ci un adevärat razboiu; ed. am tatat
sau actionari cu a,dmiratia consai sau ca am fast ucis. Niciodatg! In
cratg- oamenilor de finante ai Me- Germania, unde practice umbla
xicului tsau ai Guadalupei. Miani pe stradg, am devenit mai practic
luat geamantanul si cu el nedesfa- si peste noapte am fugit la Mitt-
cut am djuns dupe, cateva sute de weida, cad mi-am zis:
statii, probabil, la Lipsca, un oras ma raper mai" repede $i vd faga- 'se mai cunoasca., sa ramâna noted La ce bun 64 fiu un diplomat
care ,spre suprinderea mea, nu duiese sa devin reparator. ea o sitclg si omul sa-si poet& tra- din Charlottenburg sa ies un in-
semana nici de cum cu Lipscania. Nu-i mai putin adevärat, cd. din ge seara palaria tare pe ochi, fara giner, fereaseg- Dunanezeu, chior,
Sfaturiie profesorului meu, mg atatea provocgri la dual; una era sa-i mai jeneze vre-un obstacol. De de pe urma unei figuri bine execu-
ziSe d. Nikolai, tati fi- tata tit sabia. Mai bine capät la
influentasera inteatata, incat hni matematiceste necesar sa devie altfel, sunt de acord, ca i. in Mittweida un titlu inferior de Mea-
inchipuiam Germania acoperitg_de fatalla. Dupg toate calculele techni- zioflogii
chestiunaa apendicelui, el organele tus. Sunt sigur cel putin de un lu-
oameni ou sabia scoasa si când za- ce facute in pat cu creianul, aim inestetice ale urechii, nu slujese la cru: cdi voi deveni profesor univer-
riam un militar cu sabie edevara- chemat pe Burschul" meu. nimic.
imi ziceam Haidi! donmul ace- sitar, la Facultatea de Stiinte.
sta s'a pus in uniforma, ca sa-mi Ia tine-mg nitelus, Leopold, sa Brrr! raspunsei eu .
scula. Da ma-
caute priciiid. de duel". Ceeace nu
intelegeam insg, omul stia sa si
vad deed ma mai pot
na incoace si pune-mi Ambratul drept
0 alta figura. Retezi adversa-
-f4 44-44 -44 -- 4----
T. ARGHEZI
subt umar: sa vedem. de gând
surada i trecea pe langa mine, ta sa fug cu primul tren In Danubiu,
si cum nici nu m'ar fi cunoscut; indarat. Deck sa-mi numar zilele CONTRA NUSTELOR,TA1TAkILOR.1
eveniment perfect adevarat, insa aci, mai bine mg due sa n.umar tin-
vexatoriu. Probabil e stilul local tarii. Ai tras desigur cu urechea pe INVERTIFJAPONEZE,
de-a cäuta prieMa., mi-ata zis: se la usa; ai vazut ce mi-au spus; ca
face ca nu te cunoaste sg te ata- daca nu ma bat In duel Taman
te i dupa ce teHa atatat, te (tale. descalifioat", ladica un mort prin-
Un Englez, scoborandu-se odatd tre vor refuza sa ma
din vapor in Franta, pentru intala mai
serveasca, birjille nu ma vor
oarg in viata lui, s'a intalnit cu prinai sa ma transporte, fetele vtir
doi cocosati numai deck i-a rtde de mine si cred ca nici voi nu
trimis sotiei din Birmingham o yeti mai priiñi sa vg platesc chiria.
carte postalg, descoperindu-i ca. Sunt un nenorocit !
Franeezii sunt un popor ,cfè aameni Avui o criza de lacrimi, mai as-
cocosati. pra decât o criza de rinichi, dar
Intre timpuri capatasem un curaj sustinut de Leopold, facui un pas,
de. Orn, care nu Se mai temea de doi, trei, patru. Incheeturile imi
nimic i uitasern cu totul pe fostul functianau, cum se poate mai e-
meu profesor. Trebuie sa: fie un xact imi dadui seama eu rusine,
german special, dinteo regiune spe- ca statusem in asternut, sugestio-
ciala, uncle in loc de papurg erase nat de fried.. La gandul-cg ma yoiu
lame ,d,e otel i aamendi neavand putea irnbrIca si cg voiu pulea
ce face altceva cu ele- ,te mascara, sá ies, sa dau ochii cu lumea-dela
te provoacìt si te impung. Adunat Kabaret, imi venea sa fug In tara
cu noii mei camarazi, Germani au- pe fereastra, prin vazduh (Ina nu
tentici cu totii, ne-am inabatat se cunastea carma precisg a avio-
nu stiu cum se ziee pe nemteste nului).
noapte, turta. La bere, arta- Nu te teme, domnule batlike, CHUYA KATOL

gul fiind amar i cu spurna, ne- imi zise bursul. Tinerii cari te-au
am luat cativa la cearta r cu o provocat la duel nu stiu sa sedum-ser-
halba; 'de piatra, am spart sase ca- veasca ide aparate nici cat
pete si am strâmbat doug, perechi neata. Mg due sg chem pe d. ,Ni-
de lafci, personal nemai stiind ce kolai, profasorul de spada, dela e-
am path, caci in situatie de indi- tajul al doilea si el te vs, inväta
ferenta, lesinat, am fost purtat pe In 24 de ere o serie de misegri, care
targa pcasg. Zic targa" pentru vor face din dumneata, pang Mai-
necesitatea eroica a imaginii insu- ne searg, o somitate. EXCLUSIV p RO MAN1-r
lui ranit; de fapt, cred cd am fast Perfekt! am rgspuns lui Leo- PREivillifiker DE: FIR MA
dus cu trasura. paid. °hieing te rog pa d. Nikolai. H. BALTHAZ AR
Intea 15-a zi fiind in conveles- D. Nikolai era un fast sergent AZUMI8C0.LTD N AR C I SS EP19.7.
IJA PON 1171P STR.$E L AR I BUCUREVr I.Z.
cantti, am primit 24 cle perechi de major, inteo caz.arma din Prusia OSAK A

www.digibuc.ro
 V.; MAI I930 REALITATEA ILUSTRATA

Nu s'ar putea spune. C locote- care se temea ea va fi trimes aca,sa comandantului Kurt Wald, nu ti- acasa, s'au ridicat de lânga me-
nentul Kurt WaM, care In frun- Inainte de sfarsitul razboiului, a nea seama ca diva o noapte de sutele de pe trotuar, cu cafelute si
tea companiei de aitilerie de mun- facut o preumblare victorioasa viscol, munca zadarnica de eri au salutat pe cornandant cuadanc
te, a rasbit Intaiul pe la Petrosani, prin ninsoare si noroiul orasului trebuia inceputrt la fel a doua zi respect. Locotenentul Kurt Wald
frontul rornânesc In 1916, era urmat de cainele ciobantsc, priete- din zori, in loc sa respecte ca n'a raspuns la salat ci cu degetul
un orn ciudat. Isi puse pielea, cum nul neasteptat din muntii-*Apuseni. marii cuceritori Alexandru Ma- ardtator al mânei stângi spre
se zice, la bdtaie i castigase. I-a batut vântul cu thiciura si bi- thedon, Cezar si chiar Napoleon i-a poruncit:
pierclut un picior, nu era ce de zapada; la coltul Sträzii obiceiul locului, dupa care omMul Sehlaf, Bade I...
mare paguba pentru un ofiter, al Mari, vârtejul vazduhului In ras- trebue Ilsat In pace, pang, se to- Badea ciobanesc s'a culcat langd
carui suflet ca o cased de otel ra- cruce era sa-i rästoarne; dar Kurt paste dela sine, In luna Martie. La piciorul viu al stapanului si a In-
masese cu vârful spre car, ascutit Wald nu s'a läsat, pâna n'a trecut brutärii nu se mai dospea-si cocea chis oehii; a mai dat de cloud, ori
si stralucitor, amanintator cätre de douä ori, pe-o parte si pe alta painea, de ramânea de aruncat si din coada-i flocoas i n'a mai
stele. Un picior de lemn si Kurt a strdzii principale. la câini, ci dupä numarul locuito- clintit. Locotenantul a scos rervol-
Wald rostogolit trei luniprin pan- Nu l'a vazut nimeni. Soldatii ger- rilor cari-si luau Portia la rand, verul din tocul de piele, dela coap-
samentele si vata unui spital din mani, rezervisti batrani cari facu- asteptând o jumatate de noapte, sa stângä si tintind drept Inmi-
Târgu-Jiu, era din nou Kurt Wald. sera. pace cu localnicii, stateau la unul In spatele altuia. ele ravasite dintre ochii câinelui,
Ura lui se indrepta mai curând. taitas lung In camerele calde, cu Si s'au impacat oamenii si cu a- a tras.
asupra IaulUi picior de carne, ca- pipa si ceai fierbinte, In familii ceste randueli, despre care aflasera Se opriserd $i câtiva trecdtori pe
zut la spital inteo caldare, dect supuse, Intre copii. ca sunt la fel si iii alte orase ocu- celalt trotuar.
Impotriva lemnului, care se potic- Poate ea tirania lui Kurt Wald, pate de dusmani, iar Kurt Wald La descarcatura traznita a revol-
nea de bolovanii orasului. E ne- deslantuitä de-a doua zi paste o- na mai parut atât de fioros, decal verului, toti cei de-fata au tresarit
simtitor drugul de lemn, dar ce ras, s fi prtrut "cle o cruzime neo- In vara aceluiasi an, când a dat din calcae, scuturati deodata.
eroic tine locul unui picior, care se bicinuitä, iar firea lui Inteadevar porunca asprä, ca toti câinii cari So, ale Handel... Toll adorn..
dovedise de-o gingasie umilitoare. draceasca. Muerile si mosnegii din umblau prin targ sä fie ucisi. articula rägusit pe româneste co-
N'a scris nimic logodnicei la Co- Tg.-Jiu, au fost scosi din obiceiu- Si pentru Intarirea poruncii, co- mandantul, i cu piciorul de lemn
lonia,o Lisl, nalta si'de un blond rile de iarna, când tot omul mai mandantul cu piciorul de lemn 5i Impinse deoparte starvul fostului
argintiu, ca un crin, din pata- mult dormiteaza si viseaza, decal cu fata rosie incruntata, cu genele prieten din munti.
nia de razboi care pe altul l'ar fi
veghiaza si se A:oats. Au fost pusi si mustätile tepoase, si-a luat cad- Dar aceasta, crunta. Intamplare a
preschimbat In infirm. La vestea sa dea jos apada de pe, acoperise, nele cio-bänesc dupd, el, In fata ca- fost lesne uitatd cand s'a aflat de
va ramânea la Tg.-Jiu, munit sd curate trotuarele si neaua dupd fenelei din Centru. Câtiva pensio- fapta $i mai cumplita dela coman-,
comandant al orasului, Kurt Wald, drum, s'o adune mormane. Ordinul nari, vechi proprietari, toti cu câini datura: un sublocotenent tânar
4+114-11444-111-114-11444+11+M-114-1~1-044-6-1-11-1-14-1-144-14-114444444-1444114+11-1141444144-1-4 14-4 4441-1-114+11 0-1-44 e+H-11-0-114 044-1144+1H14444-11-044444-11 e-114.44-114-1-C11441-1411-11-11-144444+04.1-11-f-144-1/44,114444 .44 0441-.

110411@@®@®00WD CEASORNICE gi BIRTERII

In aur, argint
NOTE MUZICALE platinA. Verighete
moderne, cadouri pentru toate oca-
ziunile, cea mai ef t in A sursA la
?litre teate intrumentele BIJUTERIA ELITEI
Mare asortiment gisiti la
MORAVETZ
Cast( de muzicA Timisoara

ZILNIC facem EXPEDIERI

CALEA VICTORIEI No. 14
vis-a-vis de SOCEG
PRETUTINDENI
a ATELIER SPECIAL
Camp gratis an catalog pentru comenzi si repara'iuni
Dine asortat in articole de optIcA
.cr;)e@e sec,3.(6).

www.digibuc.ro
 PRALITATPA MUSTRAN id.4/ 1930
print havarez, trimis In Romania, mine, la un pallet de via. tat. Comandantul cu piciorul ae ocupatie din Targu-Jiu, coman-
spre veni in fire, dupa bom- aceiasi noapte, printul von lemn bine ascuns dupa birou, a dantul a telegrafiat din nou la Co-
harclamentele dela Verdun, uncle Ranhaufen, palid Lohengrin, care rastit raspicat ei greu: Ionia: Sosesc in curaud. ontdcl
era sa-ei piareld yista, era acuzat lasese In odaia lui pe Leana, cu Daa mai dai drumul unuia
de. atre camandantul Kurt Wald, gatul gratios de leb&cla neagra, singur s. intr6 aci, ea sa se anau- Si a chemat pe .Hans din said,
de furt *i destrabalare. Sublocote- cincnind i razand din achii drà- ze, priyind la piciorul de lem-n al unde facea bagajele, in sa-
nentul von Ronhaufen, nalt, palid co'i i dintii albi, cu asprul co- unui dobitoc, te'mpuec !... Auzi ? lon. Locotenentul era la pian... Co-
ei mistic ca Loengrin, cam ticnit mandant, a coborit in pivnita ca Te'mpuet ca pe-un caine !... Am mandantul Kurt Wald la pian, era
din ultima,bdtalie, luase pe neae- sei boiereeti, uncle era incuartiruit Inca drept sd te'mpuec !... Capul mai caraghios ca un bivol care su-
teptate darul betiei cu muieri. *i s'a spanzurat. Centironul multa sus ! Uncle tragi cu ochiul ? rade.
al rdzvratirei. vreme a rams atarnat In cui, le- Zi ei noapte strazile Targu-Jiu- Hans, ascultd, aici!... Tine min-
La Targu-Jiu, uncle fusese trimis ganandu-se pand la retragerea ar- lui duduiau de tunurile i chesoa- te sd, anti i tu acasal... S. canti
pe lânaa locotenentul Kurt Wald, matelor germane din tara. nele armatei germane in retragere. ori de ate ori te-o theme, la ma-
nu putéa sa aibe prilejurile de Fast-a comandantul Kurt Wald, Comandatura praeului a primit or- nevre, la concentrare sau la mobi-
la Muenchen sau Berlin. De un- UIl ona ciudat, purtandu-Se astfel ? din sd nu se clinteasca pang la lizare:
de sd, cunoasca Marele-Cartier ger- Nu, desigur c nu !... noui porunci. Dar locotenentul Kurt Seid unschlungen Milionen...
man, soiul ales al printe.selor cu Ciudatenia lui s'a iscat pe nea*- Wald *t.ia cd, totu-i in zadar; nici $i comandantul, acompaniindu-
picioarele gaale din periferiile ur- teptate, i dinteodata cu vestile de o strategie nu mai putea lecui in- se la pian, incepu sa urle finalul
bane romaneeti ? 0 singura Leona, retragere ei infrangere. frangerea! Privia ceasuri intregi, Simfoniei a 9-a de Beethoven, cu
oachesa ei cu mustacioara, price- Brusc, eam.antlantul n'a mai e*it ziva, de sus, din balconul palatului strofele poetului, care preveste*te
puta la vin*i dedata en dragostea'n In eras pe jos, ei totdeauna in tra- Prefecturei, retragerea oetilor, bucuria dumnezeeascá a oameni-
nabadai, l'a facut pe printul bava- surd si cu picioerele bine inyaluite asculta noaptea Intreaga, intins lin lor infrdtiti intr'o lume de iubire.
rez mai ascultator ca un copil. in pled, sa nu.se van, lemnul. Nu pat, cu ochii deschiei, in intuneric. Hans, ce Inviere, infrângerea
Von Ronhaufen a pus mane, pe mai primea pe nirneni, 'In biroul Nebunia lui devenise deodata vo- noastral... Nu ti se pare a deve-
ativa din banii regimentului. c61 mare din palatul prefecturei, ioasa ei. mucalita,-spre fericirea or- nim iar oameni? Hans, aim lovit
Kurt Wald a scris un report mad, unde era instalata comandatura ei donantei Hans, care nu mai cre- prea tare pedala, i m. doare, ah!,
nuntit. Si pentru ca tinea la bietul cand totue un feldwebel, in trecere dea sa scape cu viat. Comandan- ma dare piciorul de lemn!... Dar nu
von Ranhaufen, zapacit mai de cu prizonieri spre Sibiu, nestiind tul s'a fotografiat In ore* cu tea- face nimic:
mult, -din Apus, 1-a chemat ei i-a consemnul, s'a infatieat comandan- te decoratiile pe piept ei cu picio- ImbrApeari-vä, milioane de oameni
citit doeumentul care trebuia sa-1 tului, acesta a racnit, ascuns dupa rul de lemn scos Inainte. Apoi a Se apropie veacul iubirei...
tarasca In fate Curtei Martiale, a biroul mare, de nue: pus de i s'a fotografiat numai pi- De Mehler ai auzit ?... Ascultd,
degraclarii ei palate a plutonului de Afard.!... Eei afar& !... Iti po- ciorul. A trimis fotografiile la Co- Hans, asculta aid Andantele cu
executle. runcesc s. iei L.. Ionia, cu aceasta dedicatie, logod- clopote... .

Von Ronhaufen a ascultat,mai Si dupa ce .feldwebelul s'a reras nicei: Pentrn Lisl, efinul men de Nu, comanda.ntul nu mai era un
palid ea paloarea lui, ca niciadata grabit ei ulUit,-eomandantul s'a ri- argint, in semn de dragoste, un pi- om ciudat. Era de-adreptul nebula!
raportul superiorului ei salu-, dicat *i schiakatând prin odae, a cior de lemn. S6 vedea cat de. colo!... De-aceea
Mad, a graft: exclamat cu btatele catre cer ei o- A cheraat inteo noapte la Co- Hans a i rupt-o la fuga, scobo-
Dommile comandant, Inainte chii albaetri sgaiti In chipu-i de mandatura pe Leana, oachesa cu rand scarile dolt/ ate cloud., In
de a trimite acuzarea d-stra voii un row invinetit: nuH, a desnaierdat-o ei a silit-o puterea noptii ei cu capul gol, lá-
sa-mi faceti un hatar ?... Ar fi i o Toti vor Sa-mi vada piciorul sa-i desfaca lemnul i sa-i Imbr-- sând In plata Doinnalui ei pe co-
dovada ca, inainte de ticaloeie, de lemn !... Tati L. Hans L. Hans I.. tieeze ciotul sgarcit. mandant ei bagajele...
m'ati V& poftesc diseara, la Ordonanta, dardaind, s'a prezen- In ajunul retragerei trupelor de F. ADERCA
1. 1,1-04-11-11+114-11-11. --1141-0- .... .-44+11+1+14-M-11-1144444+114-0-441*

&ladle premii ale revistel Itealintee Ilusirair

Dup& cum am annatjat martini o torte de premil tle cee met
mare valoare, anumärate mal jos, tuturor cititorilor I abonatilor
neetrl, cart vor trebui sä detaeeze oupoanele de premii, sá le complec.
,00'7777,77",
/44h, Nu trebue
teze i sii le pastreze trimilându-le la terminarea seriei, pe adresa re.
vistei, str. Const. Mille No. 7, Mal LI. Data trailer% va fl anunfati la sä mal aveli
timp.
premille oferile: slyarcHuri
0 GARNITURA DE SALON, din lemn curbat de mahon lus-
trult, tapisatá, cu velour albastru compusä din: o canapea, cloud
fotoliuri §i patru scaune furnizate de INDUSTRIILE UNITE DE MO- E foarte rior de a impiedica formarea sbârciturilor, cfp.,c;. luati
BILE IVIERCUR", Bucuroti, cake Victoriei 17. la timn masurilc recesare.
Un pullover Monica" ei o duzinä cheur, compus din 6 cape si una Curáfati dimineata seara obrazul L vs., cu un tampon de
de iorapi Monica", impreunä cu carafá,de totul veritabil argintat, fur-
vata .imbibat LAIT INNOXA
cele 12 bonuri de participare la nizate cunoscuta ca.sa' de incre-
Argintäria Pforzheim" cal
tragerea premiilar Monica" (con- dere Pielea Cvs. iritata din cauza vântului, a prafului, va fi mai
stand din volajuri gratuite pentru mai mare clepozit de argintarie
de cad nfri. F'urnizor al ìntâj ealmata apoi .curitat it pina fundul porilor, va putea
cloud. persnane, Bucureeti - Ham- obiecteRegale, Bucure§ti, etr. Coltei
burg, Eiorduril/e Norvegiei ei Ina- Curtei dar a respire in libertate, conditie esentiala pentru a asigura sao
poi). No. 6. ndtatea ep;derme.
11 butelii eampanie RHEIN.
O perdea superbi, de valoare ar- Una bucata de-30 metri %ion el- Veti fi uluiti de -a constata progresele de imbunatätire tep
m
tistitä, executat în renumitele a- vetian pentru. lingerie, dela panza- lui Dvs , dupi un tiatament de câteva care este in acela§
zile,
teliere de broderie si lucru de ma. ria elvetiand La, Wilhelm Tell",
na ale d-nei Ing. Erdèsz, Bucureeti, vechea casä de incredere, str. Col- timp foarte simplu §i economic. Cu ajutorul pudrei tenul Dvs., va

ïrr
calea Victoriei 168. tei No. 8. capata stralucirea pielei unui copiL Pielea Dvs. devenind sanao
Un aparat de radio cu trei lämpi, Una pereche Renton eleganp, de toasi nu va mai ayes sbircituri §i nu veti mai cunoa§te groaza de
perraitand auditia principaleffor dama sau barbateeti, executati du- a imbâtrâni
posturi europene in vorbitor, in mäsurd, din material firi, de cii-
eompleta stare de functiune, furni- tre cunoscuta casti de Incredere C.
zat de vechea casa de Incredere J. Gheorghiu, calea Victoriei 114 ei
Wappner, centrala: calea Victoriei Sarindar 6, bine asortat i cu In-
49; sucursala : strada Lipscani 85. caltdrninte gate.
(Sectiune special& de aparate si
piese detasate pentru radio).
0 cutie moutatá, continand un
frumps servicin de alpaca fink
Un ceas elvepan de aur marca campus din 12 tutite ei 12 fureuflits
rL-1» /\,TT
de.precizie Cortébert", care a ob- pentru fructe, furnizate de vechiul
tinut grand-prixul da expozitia din*i - marele magazin ,Gospodina", supine pielea until regim iactat
Barcelona. strada Campineantt 26, Bucureeti,
5.1119 lei in numerar. complet asortat eu articola de me- Depozit la toate Farmaciile, Drogheriile i Parfumeriile
O lampä electricti din bronz an- naj i eadouri. 11B
tic, cu trei brate, ornata eu abat
joururi mate, slefuite, furnizata de CITITI
cunoscuta firma Ingineri L Popes-
Cu & G. Crept, birou technic pentru REGINA UN AN Bon de premii Ntr). 7
Intreprinderi electro-mecanice set..
depozite de materiale electrice, str. MISS ROMANIA Numele i pronumele
Regall 16, Tel. 337164; MISS UNIVERSE
Un oramefen elegant, model de E o carte de liriscra §i, de duioele, Domfciiul : orapl (comuna)
vaiaj complet cu toate accesoriile care ee citeste cu plticere i nu in- ...... -
cu douä plci (patru arii) fur- terse. Str. No.
nizat de marele magazin de muzinii,De vanzare la toate
Ipear", calea Victoriei 34. depozitarii din ULM. Pretul unul vo- Welt!
Una Wimp en um servicin de li- lum elegant ilustrat n eulori, 50 lei

www.digibuc.ro
 15 AlAI 1930 REALITATEA ILUSTRATA

OliCuilITEANIREEE AL TARH DE FOC

TARA DE FOC! Nu e nicidecum o.tard fierbinte, cum s'ar putea justitie si o militie. Tot pe atunci, incepu sd procedeze fdrä mild, con-
crede, ci a fost numità astfel, pentru cd descoperitorii ei vdzu- tra pieilor rosii Aino, pe cari ii impusca, cu sutele. Dupd câte spune
sera.' de pe eorabie, focurile bästinas,ilor. Ca extremitate de mia- monsegnorul Agostine, Popper s'ar fi fotografiat chiar, lângä un indian
za-zi a Americei de Sud, fäcând parte ,din zona antarcficä, ea se nu- ucis. Toate acestea i marea lui dorintd de a strange präzi Ii atraserd
mdrd intre cede mai sklbatice, mai ursuze si mai reci läri ale pdmân- dusindnia guvernatorului din Punta Arenas. Intr'o Intrunire de protes-
tului. tare, tinutd In ziva de 9 August 1888, PoPper, care nu avea nici un
Platourile sale sunt locuite de câteva sute de patagoni, lie jumd- drept formal asupra tdrii asupra cäreia domnia, fu proscris si se or-
tate goi, bieli nomazi earl mai vâneazd si azi cu aroul si sägeata, o spe- ganizard impotriva lui, expeditii de pedepsire. Dar tiranul" sta nepd-
cie de lama, numitá guanako s,i pesouesc ou undite preistorice, pestele sdtor la El Paramo, intrucât de mdsuri rdsboinice In stil mare, nici
din apele incArcate cu sloiuri de ghiald. gaud nu putea fi, In clima ucigätoare, a Tärii-de-foc.
Si tara asta a avut un rege? Un despot care nu se sinchisea câtus Se pare CO la urma-urmei, guvernul argentinian, vrând nevrtind a
de putin de guvernul argentinian si totals clam- trebuit sd recunoascd pe Popper si sd se impace
nia"? Si omul aoesta, sä fi fost un român, un cu el, cáci in anul 1891, It gäsim [in Buenos-Ai-
bucurestean? Sund fantastic, de necrezut, sund res, unde Societatea Geograficd tinu In onoarea
ca o farsd, si totus e un strict adevdr istoric. Si lui o sedintd solemnd. El tinu o cuvântare, pe
acest bärbat nu e de personalitate legendard a care societatea o tipdri, impreund cu un portret
trecutului, nu e vre-un contimporan al conchis- al hid Popper si o hartd, rezultat al explordrilor
tadorilor Cortez ori Pizaro de prin 1500, ci un lui, In Tara-de-Foc.
orn al zilelor noastre, un supus al regelui Carol Aceastd hartd e extrem de interesantä pentru
I al Românied si un admirator al versurilor Car- noi: In aford de Taptul eh' pe Rio Grande, Id In-
men Sylvei. semneazä cu Rio Popper, iar un port cu numele
Un efect de explozie a produs In 1885 stirea, de Puerto-Popper, exploratorul dupd relata-
sträbdtutd din Tara-de-foc spre Buenos-Aires, rea ziarelor depe-atunci, botezase munti si râuri
cd se gdsise acolo aur! de-acolo cn nume ce le onora din patria mama:
Aur! 0 Californie noud, ispitia pe cutezdtori. Carmen Sylva, BrAtianu, Kogdlniceanu, etc. Pe
Un orn care ayusese 'And atunci o'carierd bur- aldturatul fragment, reprodus din harta lui, se
ghezd. era inginer, evreu-roman. Julius citeste clar sfârsitul cuvântului ,(Carme) n Syl-
Popper venit de curând din Bucuresti, adund va", celelalte nume românesti sunt fie nedesci-
numai decât o trupd de vre-o 50 oameni, si por- frabile, fie asezate In altd regiune, decát cea in-
ni spre sud ,cii expeditia ltd. cdputd In Cliseill fragmentar.
Monsegnorul de Agostini, In cunoscuta Din aceastii expunere a lui Popper, tiparità
lui scriere ásupra Tdrii de foc, li numeste pe In brosurd, care In prima parte cuprinde se-
tovar4ii lui Popper fugari si criminali de eel rioase si rodnice studii de eruditie, iar In a
mai räu sOiu", ceeace ar reedita In plin moder- cloua respingerea documentatd a invinuirilor,
nism, tabloul romantic al expeditiilor conchis- ce i se aduseserd, rezultä cd la El Paran,o. el
tadorice. Oricum, oamenii lui Popper erau bine personal, a cdpdtat 600 kg-. aur, din care 175 kg.
echipati, bine Inarmati si sub isteala si Indrds- a trimis pentru baterea monedelor la Buenos-
nealn conducere a in,sinerului Popper, pdtrun- Aires, 90 kg. fdrmei Wehrhahn in Punta Arenas
serd repede In Tara-de-foc, prin strâmtoarea (cash.' hamburghezd); restul a fost imprdstiat.
Magellan. Iscodesc intâi coasta, si gdsesc aur In Pe insotitorii hid caracterizeazd ,supusii e-
cantitdli aproape de neorezut. Metalul galben nergici"' i pomeneste cd din cel 540 .,ucrätori
zacea spdlat de unduirea valurilor, la vedere, in ai lui, In timpul dela 1888 la 1891 mimai dol au
bolovani si boalie, prin toatä stâncdria fármu- Julius Popper murit de board; adaogd Insd cà rnortile prin ac-
lui. Popper Intemeie colonia El Paramo, si prin cidente, nu le socoteste.
instalatia de curdtire ce o injghebd acolo, obtinu cantitdti nemaipo- Dupd sdrbatorirea lui de catre societatea geograficd, p acea edi-
menite de aur. Asa cova nu putea rdmânea secret. Vestea noului Eldö- tare oficiald a raportului lud, urma lui Popper se pierde. Isi va fi trait
rado pätrunse pand la Punta Arenas, capitala Tdrii-de-foc. restul zilelor la Buenos Aires? Se va fi reIntors in tara lui natald, In
0 multime de aventurieri pornird spre El Paramo si poposirà In România? Va mai fi plecat odatd In Tara-cle-Foc ,si va fi murit acolo?
Mister! Atâta stim cä are
apropierea resedintei" rude foarte apropiate In
lui Popper. Atunci ingine- parinti sau
rul puse sd se lege pe cai, Bucuresti,
, o multime de momâi de frali, care vor fi stiind
pae, imbrdcate In tunici mai mult despre el. Ba
de uniformd, rnerse In per ziarele au publicat acum
soanà la nouii sositi, le câtiva ani stirea, cà s'ar fi
ceru aurul gäsit si le po- gdsit mormântul lui, in
runci cu gest regal, sd pd- Tara de Foc.
rdseascd numaideck linu- Oricum ar fi, el e un
tul. Se impotrivird. Il a- descaperitor, un exemplar
menintard, atuncd apä: de mdreatd energie urna-
ru ,din depärtare cavale- nd, produs de solul nostru
Ha" lui Popper si noun poate ultimul mare a-
cdutdtori de aur, cupinsi venturder, in mijlocul u-
de ¡dallied, fug rupând pd- nei lumi treze §i rânduite.
mântul, spre a nu mai re- ATOS
veni niciodatd. assusommiammai
In anul 1888 acest Na-
poleon se transformd in Cetiti
explorator: Popper intre- Cel mai sublim roman
prinse câteva mari cdläto-
rid de explorare, In inte- modern:
riorul aproape necunoscut
al linutului. Iar gdsi zdcd-
ininte enorme de aur. In REGINA
dnsula Lennox si Isla Nuo-
va, 14 austriaci din trupa
lui Popper, recoltard In
UN AN
27 zile, 115 lg. aur. And care se afld de vânzare
, ceard a lui, gäsi Inter) sin- :-: la toatä libräriile
gurd zi 14 kg.
Dupd Intoarcerea sa, pe Harta firlutului cueerit de Popper. Pretul lei 50
Popper il apucd grando- 111111110111111111111
mania cezariand, tocmai
ca 0 pe Cortez, Pizaro, etc., inainte cu 400 ani: puse sa batà moned5 Lei 5
din propriul Iui aur, pe o fata Rvând o lamA, pe verso o piele-ro0e,
introduse marci proprii pentru corespondentá cu El Paramo, creeä o CHM LECTURA" exemplarul
in

www.digibuc.ro
REALITATEA ILUSTRATA 15 MAI 1930

Serbarea zilei de 10 Mai, s'a desfasurat in Capilalá, cu fastul obicinuit.

Fotografiile noastre reprezintd:
RANDUL I, stânga: Regele Mihai, Principesa mama Elena, Patriarhul Regent Miron Cristea si d. Sdraleanu, Regent; milloc: Cor-
tegiul in drum spre Patriarhie; dreapta: Plecarea dela Patriarhie, clupd oficierea serviciului religios.
RANDUL II, stânga: Regele Mihai, familia regald i înalJii regenfi, in tribund; mijloc: Regele Mihai i Principesa Mama, in trdsura
care-i conduce spre locul defildrii; dreapta: Regele Mihai, intrefindndu- se cu Principele Regent Nicolae.
RANDUL III, stânga: Membrii guvernului si parlamentarii, in tribund; mijloc: Atasafii militari strdini; dreapta: defilarea ofiferilor
superiari.
11

www.digibuc.ro
 IA Mat 101 REALITATRA ILUSTRATA

Prapficlul inaripat
(Urmare din pay. 5-a)
naraj. Peste douä mii de oameni pei, urmärind un fenomen extraor-
din cloud sate, au lncercuit pädu- dinar. Am observat cS grupuri in-
rea; ei cer sd se dea drumul vite- tregi de läcuste, asteaptä pe mal
lor sä pascä In regiunile invadate, un vânt favorabil, de par'cä ar fi
inchipuindu-si ca vitele br, vor niste corábioare vii. Când vântul
cAlca In picioare stratul de lacuste. bate din spate, spre malul opus,
Mäsura desigur nu ar fi efi- ele descind In apà, lntind aripele
cace, dar oamenii nu au islaz... din fatä si tinând putin In sus pe
De câteva ore mergem printre cele mici, par atunci un stol de hi-
insulele de läcuste. Micile vietäti droavioane minuscule, care plutesc
ni s'au suit pe manta, pânä la ta- pe suprafata apei, spre malul din
lie, ne-au intrat In pantofi i In bu- fatä duse de vânt si de curent. SA
zunar, le simtim In guler, de unde fi trecut oare astfel läcustele Du-
le am jos, cu un fior. närea?... SANDU VORNEA
Sätenii ni se plâng, ca läcustele IN MIROSURILE IMBATATOARE
au inceput sä devoreze minunatele TOUTES LES FLEURS7.CHER AT101.1121.TAIFUN"
vii din jurul Silistrei. Pe alocuri VIZ ITATI A DRODUS 0 ADEVEPATA SENZAT1E IN CEQCURILE
sätenii au aprins focuri, dar mäsu- STPALUCITELE CALITATI ALE ACESTE1
ra nu e buná, fiinda s'ar putea
aprinde pädurea.
RESTAURANTIIL MONDENE
MINUNATE PUDRE, AU CONTRIBUIT SA FIE ADOPTATA
FINA, INVIZI1310
DETOT CE EXISTA MAI SELECT
Si acum, sä vä spun ceva in a- Gheorghe Dumitrescu ADERENTA, EA NU CONT1NE SUBSTANTE VATAMATOAL7
defär uimitor, din viata i obiceiu- CAL. VACAREVI 41
rile acestor insecte; colt cu Strada Labirint No. 2 NU CONTINE BISNUT
Ele au apärut asa dar mai Intâi renumite, Bucatiirle 14. FURCH
In Deltä, iar aeum le gäsim in Ca- 11+14+14-0-111-11+11-114+1-144+4+0-1444-1144

drilaler. Cum au trecut aceste plä- aleas5. Chambres separées

ande vietäti Dunärea? Ei bine,
am stat ceasuri lntregi pe malul a-
Telefon 337-21
Cititi Adeverul Literar si Artistic"
4*444+K

40Wakffigniallill.+4wilIMM+""* NEYSEHIRLIAN & NAZARIAN

Pihna Fabricä de covoare Odentale
TeL 337168 Str.Sfintilor. 52
1
BUCURE$T1
Desfacerea produselor fabricel
noa tre §1 mare deposit per.
:-: manent de
COVOARE PERSANE
veritabIle eu prelurl nimitor
de eftine. Inlesniri de plata:
+144+.411-HH-14444-114+411-114W*44-1144-1144-144-11-114444+14

6 Tramvaie: 3, 13, 15, 10 si 20 e

PLAPUMARIA ELITEI"
V. CIOBANU
Bucurestl, Mr. 11 Iunie, 31
Confectioneazä artistic PLAPUMI
usoare si cAlduroase dupà u timele
::: modele, orecum si salte a
MONTAM PERNITE FANTEZII
41 DF7nvaie: 3, 13, 15 18 sl 20 10

Frumusetea
CUMPARATI CU DEPLINA INCREDERE Fragilui dar a: femeii trebue in
grijit in deosebi primdvara. Vän-

TOBRALC
turile uscate, soarele sunt nefaste
celui mai frumos ten. Pentru a
pästra insu pielita mereu alhal
netedd, fä'rä pistrui si pete, nimic
nu egaleazd renumita crema Laura
No. 1. Pentru vindecarea butonilor,
Inreg. cosurilor de primavard, Crania La-
tat 96/7 cm. ura No. 2 e deasemeni neintrecutd.
Se gäseste la farmacia Bruss, Vic-
Tesfiturà pentru rochii de doamne, rochite de cop,i, etc. toriei, coaffeur Leon, Victoriei; dro-
gueriile Sf. Gheorghe, Academiei
Nu ies la splilat 3, Ilie Bardeanu (Bruss) b-dul Eli-
CULOR1 GARANTATE Nu ies la soare sabeta i drogueria Arsenescu ca-
lea Victoriei. Depozit general Drog.
Zaharia, piata Sf. Gheorghe.
PRET FIX LEI 110 =TRIM
r, Cupon pentru jocund
lkdevArat numal en num9te TOBRALCO" imprimat pe lizierA No. 172
Refuzati imitatiunile Numel l pronumele
Fa brica TOOTAL din Manchester CAngiia) &dress
*MN*
12

www.digibuc.ro
REALITATEA ILUSTRATA 15 MAI 1930

CONGRESUL LIBERAL
DIN CAPITALA

Sus: D. Vintilei Brátianu, seful partidului liberal, citindu-si discursul in

fata microfonului.

Dreapta: Organizatia libera-

lilor dirt Bactm. St:A:1ga jos:
Delegalia din Brasov. Dreapta
jos: Fruntasii partidului, in
drum spre morrntuitul eroului
necunoscut.

Un aspect al Ctfiei Victoriei in timpul manifestaliei.

"0:1111

-44 ff 1111M+444+41-114+4-11-4/44+11-11-0 4 -14-144 041 14-1-14+11-1-11-1-11-4-111-14-1-11-0-1-114-1444114444-MMH-14-114 44+4444444444-144

PRODUSE ORIGIMALE ELVETIEHE

APARATE CINEMATOGRAFICE DE CASA.

Cea mai frumoasa i instructivil distraefie, patent nou

Depozitele KESTENBAND
SUCURESTI 1 - Strada cs1ari No. 9
EXPEDITIE IN TOATA TARA CONTRA RAMI3URS
Cf..L rIAJ ALMENT 6 DESERT FORTOHCA5I
OUITRU COPli RECOO f RA RIVAL aa.IriENTEAZA
VALESCENTI loam ICI coPli Dt
CERETI IMEDIAT CATALOGUL GRATUIT
:ASA MESTLÉ "STR.DIONISIE 36BUCURESTI I
13

www.digibuc.ro
REALITATEA ILUSTRATA 15 MAI 1930

Aviatoarea Lena Bernstein a

stabilit un nou record de dis-
tanyt.

La Paris a avut loc semnarea ultimelor acorduri definitive, ale Trata- D. Rockefeller, a donat fried 11/-,
Mai dela Trianon. In dreapta fotografiei, semneind, d. mirdstru plenipotert- milion dolari, pentru Cetatea Uni-
liar al României, N. Titulescu. versitard din Paris.
Jos: La 1 Mai rtobilii englezi ies la amp iii echipagiile lor tradifionale
1111111-
li in sunete de goarnä. ,

Sus: Autobuzele londoneze au introdus cutii de scrisori, pentru u-

zul pasagerilor.

Intr'un bazin din

California, s'a orga-
nizat o cursei de in-
not printre porloca-
le presärate in apei.

Sus: Beircile de salvare ale transallanticului Europa",

sunt montate pe un sistem original de gne.

Jos: In India agik4iile nalionaliste continua.

Mussolini vorbind mulfimii, la aniversarea mar§ului

fascist.

www.digibuc.ro
 15 MAI 1930 REALITATEA ILUSTRATA

La Oradea Mare a rival loc un concurs hipic, care

s'a bucurat de o participare nurneroasä si ide un
frumos succes. Fotografiile noastre reprezintä strin-
ger sus: D. Fortunesca, seirind peste an car cu bere.
Stänga jos: Un salt impresionant al locotenentului
Popov. Dreapta sus: 0 seiriturä indräzneagt a fiului
d-lui Col. Tätäresca si dreapta jos: 0 sariturei de
maestru a sub-lt. Jitiana.

'net,
-11-1144+t++++44*Mm---- - 1111.-11.- 444.-- 1-0-144-.4 144 ----4444--14 4-14444444 ..14-144-1144.44
NI MI MI 11111 Ell MI MI MN MO MO MI =I NI MI NM IN Ell MN NM

DInti albi: Chlorodont

Admirabila Pastä de Dinti Chlorodont cu gustul râcoritor de piperment, dà dintilor o culoare
albd strâlucitoare, protejând in acelas timp dentinul lor pretios; ea da dintilor strälucirea
fildesului, ajuld prin cbmpozilia ei cu oxigen curdtirea natural:A a gurei i inlAturA mirosul urât.
Nu cereti decât Chlorodont veritabil si ferili-vä de orice ce alt prbdus similar.

Laboratorium Leo Ing Theodor de Stipek, Brasov, Ciocrac 2

MO OM MI MO MI IN MI. MI MI MO NM MOMIMI MI MI ME MI NO MI MO GM

www.digibuc.ro
 15 MAl 19.10
REALITATEA ILUSTRATA

Stânga: Principe le
Nicolae, impartind
distirwtiunile la lo-
cul dezastrului.

Dr.: Regina Maria

membrit Regentii,
discuteind cu supra-
vietuitorii.

Stânga : $coala din

Costesti numeirei matte
victinre. Preotul Dumi-
tru Visinescu si 5tefan
Me, inveitertori si 41 e-
levi.
,!!Erki Elk ILE
win* CU 1 ELEVi

Un niurAent impresionant. In timpul oficierii slujbei religioase

Sus dreapta: Regina Maria depune flori pe mormemtul urior victime. Jos:parastas,
membrii Regentei si ai guvernului, care asistei la au lumeindri aprinse in mdini.

19(

www.digibuc.ro
 15 MAI 1930
REALITATEA ILUSTRATA

Alimentarea avionului, la Raub

pc acrotlrumul Luzern

Ceipitanul aviator Romeo Popescu, insofit de prof. Tinta si de

mecanicul francez Dammet, a beitut recordul national de duratti, sbu-
rdnd in circuit inchis, cu avionul Mihai I", al Aeroclubului Al-
bastru, limp de 21 ore; stânga sus: ceipitanul Romeo Popescu si
prof. Tintd, iii carlinga avionului; dreapta: inctircat cu flori, aviato-
rul este condus spre automobilul seiu; jos: Record la record trage. In
momentul aterisürii, indrtiznetii sburtitori, citesc In editia specialei a
Diminefii",amtinuntele performanfei lor.

Sus: Publicul alergdnd spre locut ateriseirii;

jos: avionul si aviatorii, inconjurati de public.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA 15 MAI 1930

SPELUNCILE RASVRATI-
TILOR
IN ATMOSFERA urâtd, a lu-
panarului, insotitorul meu
mä conduce in lumea spe-
luncilor, acolo unde-si träesc viata
inclivizii cu caziere bogate, popo-
rul de milieu" cum l-au su-
pranumit francezii.
Cu cateva zile mai inainte, o raz-
zie a politiei, capturase acolo ph-
sari minunate, al caror ciripit tai-
nic, lasand preocuparea pur indi-
vidualistd, incepuse sä comploteze
in massä, contra guvernului.
Indemnat de agenti a.nti-revolu-
tdonari, cari misund in numar
considerabil in republica sovieticd,
*tiu ce vroia s. exprime cuvantul Pang la miezul noptii, taverna Unde se duc? intrebai ne-
acesta, In legatura cu un local- de destul de incdpätoare, a devenit ti- dumerit.
consumatie. Probabil insä, ea avea xitá de popor. Se consuma, se agi- Vei vedea....
cu totul alt inteles, pentru cei ini- tau fraze amenintatoare, se tineau PANA UNDE MERGE RELIGIA
tiati, .deoarece dupä cate imi mici discursuri infldcarate. Dupd
spusese ghiclul meu, era taverna câte am inteles, cei adunati dici Era ceva enigmatic; tin suflu
unde se prepara rdsvratirea si de
uncle au ie*it sute de indivizi in
lanturi, spre a trece in fata carabi-
nelor, In aCela* colt de strada *i In
Vazul tuturor .
La intrarea noastra, numera*ii
consumatori instalati la mese *i
infierbantati in discutii, tacura si
ne.privira cu banuialä. Avusesem
totu*, prudenta, de a ma imbrdca
intr'una din acele bluze albastre,
care a devenit un fel de liniforma
in Rusia, atilt la bdrbati cat si

Copiii seiraci sunt peirasiti de pärinfil lor $i leisali in uoia

pe siräzile mahalalelor.
erau singurele vlästare ale unor de mister plana în atmosferd...
familii, care au fost sortite s su- Uncle se duceau ace*ti obiditi ai
fere consecintele revolutiei. Fieca- soartei? Ce voiau sà faca?... So-
re dintre ei, avea frati, parinti, feurul, imbujorat *i el la fatd, de
sau rude, uci*i de gloantele necru- manifestarile de pan'atunci, parea
tätoare ale regimului sau varati cd. !a parte cu trup si suflet, la in-
prin inchisorile negre ale Rusiei, treaga actiune. Nu-mi spusese 5i
de unde mai poate spera ni- el cd se numärä printre cei ce nu
Thrgal de alimenie din Moscoua. meni sä vada lumina soarelui.
poporul de milieu pusese la eale femei. Dar animatia i*i relud Unii, de origina nobild, scapati,
una din acele fairaoase lavituri, cu cursul, de indata cu *oferul meu prin cine *tie ce miracol, cu viatá
bombe si manifestäri °stile guver- pronunta cateva cuvinte, misteri- *i despulati de toate bunurile; al-
oase pentru mine, convingatoare tii, din straturile de jos ale socie-
Autoritatile Irish' au prins de ves- pentrii ei ; era, próbabil o parola tatii, nemultumiti cu soarta lor de
te la timp. S'au operat, intr'o sin- conventionald. acum, din cauza nedreptdWor ca-
gurd noapte, opt sute treizeci *i Ne asezararn la o masa retrasä, uzate in organizarea noului fel de
cloud de arestdri. S'au produs cioc- In fundul localului *i am coman- Cei mai multi, porniti, din
niri sangeroase intre politie i po- dat reglementara vutcd, bduturd spirit de solidaritate, sá rasbune
por *i daca oamenii fortei publice spirtaasd, pe care o observasem in soarta semenilor tor *i sä lupte
n'ar fi fast destul de numerosi *i paharele tuturar. pentru restabilirea bisericii.
n'ar fi avut la dispozitie aparate- In cazul cd vom avea o razie In toti fierbea aceea ur i din
le cu gaze lacrimogene, coman- In noaptea asta l te va gäsi aici, gura tuturor porneau acelea*i bles-
date pe ascuns in America, e nu-ti garantez de scdpare, imi teme. Fiecare avea de relevat o
sigur cd poporul ar fi ie*it victo- spuse, zambind, insotitorul meu. noua isprava a guvernului, pe trt-
rios *i cine *tie ce complicatie se In Schimb, vei avea multe lucruri râm religios sau politic, si la fiece
Muzeul Lenin.
putea ivi de aici. Politica soviete- interesante de vazut... minut tumultul crestea, ilabusit
lor e fragila cann ou, periculoasd Perspectiva faptului ca voiu afla de atmosfera greoaie a speluncii Mai pot suferi?... Dar unde se du-
ca o buM coaptd. O simpld neaten- noutdti Invinse insa teama de peril cu ziduri groase.. ceau cad., la un moment dat, nu
tie, o intepäturd, ,*i oul se sparge, col "$i am ramas. N'a* putea spu- Când onologiul batu ora doua- mai ramasesera decat câtiva in
buba "rasufla, supureaza, îi im- ne totu$, cum mi-a functionat ini- sprezece sgornotul se potoli ca la interiorul tavernii?
prdstie otrava. Complicatia, odata ma, In cele clouuí ore, cat am stat o comanda magicä. Unul cate u- Intampla-se orice, voiu merge
nascutd, va fi greu de infrânat. acolo... nul, rdsvratitii se strecurau pe o dupd ei!...
De aceea politia i siguranta so- A fast un vis, o halucinatie sau u*d. dosnied *i dispareau in dosul Trecuram i noi pe u*a stramtd
vietelor, nurnara cei mai multi a- pura realitate? Nici azi nu-mi vi- ei. din fundul speluncei. In fáta noa-
genti secret!, raspanditi prin taate ne mie insumi, s cred c'am asis- urmarn! propuse *o- stra, un culoar cimentat si luminat
unghiurile tärii. De vigilenta aces- - tat la asemenea speetacole... feniul cu gaz.
tara, depinde lini*tea interioara a Am mers pana la eapätul lui
republicei rosii... am coborit o scara de piatrd roasd
*i präfuita. Inca cloud u*i grelé
Automobilul u*or, de fabrica- deschise *i iata cä iam ajuns pe
tie indigend stopeaza la un colt cei plecati inaintea noastra. Sunt
de stradd, dupit ce orbacdise timp cu totii hate° pivnita uria*ä. hol-
de o jumdtate ord., prim cele mai tita $i mucegaita, ca o calacomba.
despietruite ulite ale Moscovei. Dar sgomotul a incetat. Nimenini
Un felinar *ubred, asvarlit par'cd mai vocifereaztl Cu capetele desco-
din cer *i sustinut de o mând né- perite si plecate ,asezati unul lâng5,
vazuta, Iâniga zidul unei case, se altul smeriti ca 'n timpul unei ru-
cdznea sa-si impra*tie razele ane- gaciuni, Ol'agiosii de adineauri,
mice, Inbezna noptii, Mt% stele. La au consaorat ora aceasta religiei.
lumina lui pald, reu*esc tofu* sd Privind mai cu atentie interiorul
descifrez firma raasa de vrernuri, pivnitei, observ pe peretele dir
in fata careia ne oprisem. Tradu- fatä, cruci si icoarie atarnate. Lu-
cerea ei carecta ar fi Potopul". Nu Nerwrociiii orfani dorm sub cerul liber. mina purcede dela lumândri groa-
19

www.digibuc.ro
 15 MAI 1930 REALITATEA ILUSTRATI
se, lipite de pistrele ziduritor. Celelalte ma.nifestarl Culturale 11 ximum o OTA, si jumlitate. Cine nu si sit se beta intre ei i stt intindà
Si iatä ca, ITÌ fata icoanelor, apa- artistice ale Moscovei. vine la. timp, trebue sa astepte pà- mâna dupa fiece trechtor, acesti
re un preot, in odajdii sfinte. Un Pe tärâmul acesta, geniul rus na, la pauza cea mare si toomai
oropsiti duc o viata de Maine.
preot batrân, unul dintre aceia, si.pä'strat integritatea. Cele ateva aziluri, construite
spre multumirea acestora, au fost
cari au avut norocul sa 'snipe cu Exista la Moscova teatre i cine- pentru adapostirea lor, au devenit
facute acele sdli de asteptare, unde
viata de urgia bolsevicilor. matografe, Geri reprezinta cele mai se poate asculta muzica de bala-
deodata neincapatoare. Numärul
Destul de incet, ca SA nu poata selecte productii artistice, in schim- laici se poate gusta un sandwich,
copiilor abandonati, ai Rusiei so-
fi auzit de a fard, preotul oficiaza bul uuni pret de intrare infim. un vin sau o limonadd.'
vietice, e enorm.
Slujba religioasa. Aceeas slujba ca- Existä regisori i actori cu repu- Filmul sonor *i vorbitor a cuce- Se povesteste ca., la un moment
re se face la bisericd, dar adaptata tatie .,considerati ca adevarate ge- rit 4i. aid sufragiile publicului. In- (tat, autoritatile ar fi purces la dis-
imprejurarilor i posibilitatilor. nii, der. despre cad -noi nici n'ain tre timp studiourile îi fac insta- trugerea acestor nenorociti nevino-
Cedinciosii o &scull& cu evlavie, auzit pomenindu-se. latiile necesare pentru asemenea vati, cu scopul de a evita catas-
ingenunchiati pe pamântul umed Exist4 o productie cinematografi- productii. Discursurile care pânä a- trola societätii de maine, in care
al pivnitei. Din ochii unora se pre- nationala,, pe care n'o poate in- cum erau anise prin radio, vor fi sute de tineri ar intra nepregatiti,
ling lacrimi. Buzele loT rostesc ru- trece pana astazi decât Hollywo- , pronuntate in fata publicului pe analbeti i idiotiti de mizerie. Se
gaduni fierbiniti. Afar& blestemau, odul american. pelicula miraculoasä. sopteste chiar, ca multi dintre oar-
aid se roagg... Mare trebuie sä fie Exista, insfarsit, numeroase cpbi Uri avantagiu in plus pentru pro manii ortani, suferinzi de cine stie
suferinta acestor oameni! de balet, ale caror eleve se releva paganda sovietelor... ce maladii, ar fi fost ucisi, din dis-
La sfarsitul slujbei improvizate, ca cele mai bune dansatoare. pozitia medicilor.
preotul rosteste o cuvândtare cal- Facet numai. cä mai toate aceste Am vazut un film de propaganda Confirraate nu sunt faptele aces-
da, indemnându-i pe credinciosi, manifestari artistico-culturale sunt medicalä, in care se arata cum tre- tea, dar oricât de grozave ni s'ar
sä, nu-si lepede cu nici un chip re- .puse in slujba propagandei. Asa buiesc crescuti i ingrijiti copiii. parea ,ele nu sunt o imposibilitate,
ligia In mate s'au nascut ei si In se si explica dealtfel, desvoltared ,Daca efectele intregei propagan- pentru mentalitatea care s'a dove-
care au murit stramosii lor. si inflorirea lor. Guvernul le-a de pe care o fac ei pe calea a- dit mult mai cruda si mai decisa
Dunmezeu e sus, vede totul, pus la dispozitie subventiuni sufi- ceasta, sunt tot atât invizibile, st in alto imprejurari.
*i va sti sa-i pedepseasc a. pe nele- ciente ;Ca sä traiesca si s activeze toafe sfortarile lor stint nule. Singura scuza a tuturor ororilor
giuitil terminä preotul, cu la- in folosul propagandei. Reteta de Inteadevar nu exista spectacol este intereseul suprem al Statului.
crimi in &chi. cased put-in intereseaza; totul e ca mai desgustator ,mai demn de com- Si actinnea lor ar fi deastädata
sa fie pline .si spectacolul pätimire, decât acela pe care ti-1 eu atât mai justitioata, cu cat toa-
La iesire, fiecare se grabeste oonvingátor in tendintele lui. ofera copiii Moscovei, pe strazile ta atentia le este indreptata asu-
yare cat poate, In urcioruf de pa- Salile de cinematograf sunt ex- prafuite i pe maidanele mahala- pra tineretului. Tinerii sanatosi,
mânt pus länga, usa, care constitue trern de numeroase la Moscova. labor indepartate, in pofida bune- crescuti in atmosfera de reforma
salariul, painea acestui nsnorocit Construite si prevazute dupl ce- lor indicatii de crestere, propova- de astazi, convinsi de principiile
preot. le mai moderne principii, ele po- duite de stat. noului fel de viatä, sunt speran-
sea., intre altele, o luxoasä .sala Sunt copii cari dorm sub cerul tele viitorului, aunt stalpii socie-
TEATRU, DANS, EINEMATO- de asteptare, prevazutä cu bufet, liber, cari se hrdnesc din cersit si tatii de mâine.
GRAF orchestra si bar. pentrud, specta- cari nu-si cunosc pärintii. Au fost Numai de instruirea lor, depinde
colul desi cuntinuu, ca la noi, odata- abandonati MA. /MIA, dela cea mai viitorul comunismului.
Daa religia a foot distrusa si inceput nimeni, nunaai are voie sä
biserictle transformate in bordeluri patrundä in salä, pang la sfarsi- frageda vânsta.
Sdrentarosi, murdari, desculti,
Atât ca, deocamdatä, procedeele
sunt absurde, sunt criminale...
nu tot acelas lucru s'a petrecut cu tur pragramului care dureazä ma- nestiind altceva decal sa se certe (Va urma)
FIN 1.444-4-84--+44-11-4-0+--1144-4-444+1444-11+411-1144441444-44-114+44444-41,111-14-144-144

IACOB BEER WIRMINNIIM

44++-14 p--- 04440

CALEA MO*ILOR No. 53

TELEFON No 3$1/82 s-s

COAFURA de DOAMNE i DOMNI, Manicure,

Modelatui sprâncenelor. Ingriiirea modernä a fetei
4 4-444444-11
de cgre o specialistk a Casei Helene Peasl-Viena
4+444+4444-4+

ce mare importanta are o nutritie rationala

pentru ei.

TULIDE NOIPE Dar nu toti stiu cum sa se hraneasca in

mod rational, mai ales in vederea marilor
eforturi sportive, ca sa dea corpului
nervilor lor un surplus de energie pentru
momentul decisiv.
01,k4Ifft Luand zilnic 2-3 lingurite de
\11
fiDE5MATIj
ISCFIEBE504

OVOMALTINE
ei vor introduce in organismul lor un mij-
loc de hrana vitaminic concentrat, care nu in-
greuneaza stomacul i constitue.. un izvor
de energie, intarind deasemenea torpul si
sistemul nervos.
Sportsmeni, luati Ovomaltine!
PROSPECT sl MOSTRA GRATUITÄ TRIMITE
WANDERato,BERNkPARISIIIII5OARA
DE VANZARE LA FARMACI1
$1 DIZOGHERII
CU LEI 62,113
SI 208 CUTJA

44-1-+--444444-44-44.44-44.4-.141-14.44-14-1-1444-14-1-444444444-4-04-14-1-1.-444 1444-041-44444-41-11

si cumpárati MOBILE
vlsitati xpeailla
? DORITI fahrisol ,JELEA"
Zomita Masi 15rwe.. M. L-M, Tvssas 2, a Caka 0114141). TgierA. 3444:12

www.digibuc.ro
 ALITATEA =STRATI 15 MAI 1930
D. I. SUCIIIANU Sentimentul operetel este un sen- operetä, i o roagä sa cante. Ea
timent foarte delicat, complex, si n'are chef. Le spune &A nu poate,
Cronica cmematografica
ICIODATA nu m'am dus sä bertalii incepande, varsta tuturor
destul de putin studiat de litera- ca-i ragusitä. Ceilalli insista. Ea In-
tori. cepe. Cam In silA, i destul de a-
nost. Incet-incet, se IncAlzeste. Vo-
ha de ce am fost izbit ca de o
\lad un film cu o mai mare generozitatilor, varsta când total intamplare artisticá din cele mai cea ei capata tat mai malt sens. 0-
aprehensiune, ca atunci ne mira si ne incânta, e vârsta la fericite, cand am constatat cil acea- chii Incep a-i sticli; notele se In-
chiagä; dela una la alta, simtim cil
cand m'am decls sa suport, sä care tot ce e proza, este perceput sta temä a fost recunoscuta si ex- legatura
suport doar din devotament prate- de noi, ca purd poezie. E vâr- ploatatä de filmul Zwei Herzen In (minunata Incepe sa se faca. Atunci
sional, opereta Zwei Iferzen in Takt".
idee cinematograficAO
drei-viertel Takt". Pätania cu Rio isi scoate haina, farà Intrerupe
Rita ma facea sä ma sbârlesc anti- cântecul. Haina par'ca a luat-o nu
cipat. * * de pe umeri, ci direct de pe notele
Reamintesc toate acestea, ca sí cântecului.
Opereta e deci tema; este mode- Apoi gradatia continua'. Se asea-
se Inteleaga mai bine Incantarea lul. Tratarea ei e filmul. Or, trata-
surprinderea mea, in fate unui rea artistica trebue sa fie totdeau- zA pe masä. Il apuca de gat pe pri-
spectacol de o rarà delicateta ar- na de bunii calitate, chiar atunci etenul cu care venise. Cânta i sa-
ti stici. cänd, sau poate mai ales atunci, rutä. Si sfarseste Inteun delir ge-
Dealtfel vina mea ca nu
era când subiectul e prozaic. E mai neral. Si melodia n'are importan-
m'am gândit la ideea pe care au a- greu si mai meritoriu artisticeste, la; putea fi oricare, cäci in aseme-
vut-o creatorii acestui film. Si latd sa tratezi sentimentul de pildä al nea conditii, toate melodiile din
dece. banalitalii, sau al saraciei, decât a- lume cântä aceeas arie, Cântd vAr-
Sptineam, atunci când am vorbit cel al amorului sau al gloriei mili- sta noastra a tuturora de pe vre-
despre primele filme cântatoare tare. A trata artisticeste sentimen- mea când aveam saisprezece ani.
si vorbitoare", ea au un camp de tul operetei, este o operatie care Sunt zeci de inventii fericite In
activitate foarte limitat. Subiectul cere mult talent, un enorm bun acest film. Tolf actorii stint, dacd
los sempitern ramâne viata de mu- gust, haz, spirit, varialie, etc. se poate spune, witzosi" i ge-
sia-hall, existenta de artisti de va- Interpretii filmului Zwei Her- mütlichosi".
rieteu, cu necazurile, triumfurile zen In 3/4 Takt" au ovut toate aceste Textul cuvintelor vorbite nu-i
intrigile, amorurile i unie lor. De- calitäti. Cei doi frali, autori de o- ran. E chiar spiritual. Dar daca
ck, acest subiect a fost exploatat pereta, sunt chiar absolut impre- vorbele ar fi suprimate, filmul
odata, apoi a doua oara, a treia, a sionanli. Inchipuili-va ca rolul lor n'ar p absolut nimic. CAci ac-
zecea... Si cred ea momentul In consta din a cânta tot timpul. Ei torii jierde
oacA nu scenic, ci ecranic;
care scriem acestea, este tocrnal trebuesc sa cânte, asa cum altii nu teatral, ci pantomimic, cinema-
momentul, cand publicul s'a sätu- dorm, manânca, _fumeaza. Si o fac tografic.
rat de asemenea subiecte i este se- cu o naturaletd, cu un humor, care
rios decis sà urle, daca asa lucruri Fire§te, partea cAntatA are aci
i se vor mai servi des. forteaza admiratia. Stau de pilda mare importantA. Dar cine vrea sA
Dar uitasem ceva. sta intr'o privinta, cea mai pro- la masà i citesc gazeta. Cetind fre- desfiintAm filmul sonor? Doar cel
Spuneam ca filmul vorbitor ne zaica, i Intealta privintã, cea mai doneaza. Fredoneaza neglijent. U- vorbitor e de prisos. Zwei Her-
readuce la doua genuri de arta in- poeticti.'Iar opereta, care e si ea nul lasd deodata melodia band. zen", care e. Ong acum cel mai
ferioare: cabaretul si opereta. Nu prozei cântatei, proza push' In ver- Celalt o continua. Cântecul devine bun film vorhitor, cel mai fin si
observasem insa, ca Oda' acum nu suri i pe note, oglindeste per- oarecum principalul personaj. mai delicat artisticeste, este In
feel starea
ni s'a dat nici un film cu opereta. 16 ani. sufleteasca a varstei de Una din actrite, se gaseste la o acelas timp o formidabilä dovadä,
SA se observe bine: n'am zis ope-s cafenea. Lumea stie ca-i artista de de inutilitatea vorbitoarelor.
+1+114-144-11-14414.-M **** ++4.$44-14 +.161* es e-tirel-e-m4444444+4444+4** 64-ros 4-1
-rete (cum a fost de pilda Rio Ri-
ta), ci filme cu operetä, asa cum

in aer libot
de pilda Singing fool sau Rain-
bow sau Romanta Parisului erau
mi. music-hall (ca Hollywood .fte-
vue) ci filme cu music-hal, filme
in care ni se da atmosfera de mu- Costumele de bae cu
sic-hall.
In senSul acesta, putem spune ca marca mondiala FORMA
pâna acum, am avut operete, dar s'an"pns in vänzare si in Bucuresti. Datoritä inovaliei patentate in toatelArile
incä nu filme, In care sä ni se re- lumei si care constä dinteun sullen invizibil celace parteintegrantä din costum,
dea atmosfera operetei, am putea corput e prezentat sub o formA perfecta. Ori -care ar fi misarite Mute de
aproape spune: sentimental opere- g purtatoarea costumalui, aspeotul general al corpulu e Mel de cusur
tei.
Inteadevar, exista un sentiment DEP_OZITAR GENERAL
al operetei", asa cum existä unul al
mortii, sau al geloziei, sau al räz- BUCUREVi SOLAVICI LIPSCANI_37
bunärii. La fie ce costum se ofergt un bilet de intrare gratuità la marele
Din punct de vedere psihologic,
se nume0e operetet un mod par-
ticular de a apea faisprezece ani. STRAND KISSELEFF
Toti acei cari au acum 25, sau 35,
sau 45, sau 55, etc., etc., sa-si adu-
ca aminte de vârsta de 16 ani, Vor
vedea cà toata atmosfera acelei e-
poci, se poate defini prin trei cu-
vinte: ne pleicea opereta". Ne plä-
cea, nu pentru ea era frumoasa, ci
pentru ca. aveam 16 ani; iar azi ne
face oroare, sa auzim o opereta,
nu pentru ca e exasperantä, ci pen-
tru ca... nu mai avem 16 ani.
Continutul de sentirpente al o-
peretei, e foarte interesant. Mai In-
[Ai de toate, veselie. 0 veselie fàrá
intrerupere si tara nici-o responsa-
bilitate. 0 veselie plinä, putin pro-
steasca, dar fermecStor de autenti-
ca. Apoi o dragoste pentru toate
femeile (când esti bárbat) sau
pentru toli barbatii (când esti fe-
mee). Amorul in sine. Suntem In-
dragostili de dragoste. Inima noa-
stra cântd. Cânta perpetuu. Cânta
spontan. Deaceea cântecele noastre
vor fi necesarmente cam prostute,
vor fi din acelea care meritti sti fie
instantaneu uitate. Cad sau dispo-
-zitia de a cânta persista, i atunci
orice cântec e bun; deci pentru ce
sä le relinem pe cele deja cântate?
Sau, din contra, dispozitia ne.a tre-
cut; §i atunci, iarl.§, de ce sA re-
tinem ceva, care la lumina judeci-
tii red, ne apare Ca inept si cre-
tin? VArsta de 16 ani, vArsta pu-

www.digibuc.ro
 15 MA1 1930 REALITATEA ILUSTRATI

1111 PL I[(P/
OPILARIE!...
Sublim neInteles, lume atilt de greu de pätruns, de aprofundat. Ino-
centa, naivitate, sburdalnicie, superficialitate, i totus de multe ori,
profunzime neexplicabild, In priviri, gesturi, vorbe, In contemplarea unei
situatiuni.
Si cand din mijlocul acestei minunate lumi a copiläriei, se ridica
unul doi sau trei, Oda' la creatiune, lumea este aimitä, de puterea sufle-
teasca a unora dintre ei.
Pe ecran, s'au desfasurat dinnaintea spectatorilor entuziasmati, o serie
intreagA de filme, In care copiii detineau roluri principale.
Se vorbeste mereu despre marile vedete ale Hollywoodului. Despre co-
piii din cetatea filmului, se vorbeste foarte putin. Caci uitk mardi reclama-
gii transoceanici, ea' tocmai copiii sunt aceia, cari prin rasul lor cristalin,
prin suferinta exprimatà de ochi Inläcramati, prin naivitatea caracteristicg
lumii lor, rousesc sä punä de multe ori In umbra, genii ea Janings. (Sa ne
amintim de Ispitele Trupului").
S'a afinmat de cätre unii, ca micuii cari apar pe ecran, sunt ou totul
altfel crescuti, de cht ceilalti copii, c ei nu au gust de joacá si cà nu prea
merg la scoalä.
Aceasta pairere este complet gresitä. APR .baetii, cat i fetele care apar
in film, primesc o educatie foarte severa, îi Invata lectiile ca ori si care
alt copil, si nu se deosebesc deci din acest punct de vedere de cei-
lalti copii.
Ei au voe sii aparä In filme, numai atunci cand au permisiunea dela
superiordi scoalei. Elevii prosti, nu sunt intrebuintati In film.
Dacd un copil a dovedit cä este silitor, inteligent, voios si ascultätor,
medicul scoalei It examineazd si numai dacA II gäseste complet sänätos, i se
dä voe sä filmeze.
In fiecare studio mare din Hollywood, existä cate o scoalá, unde se
tin cursuri pentru copii cari lucreazä acolo.
Nici un copif nu are voe sä lucreze in studio mai mult de cat opt ore
pe zi. Trei ore trebue sä invete, i o ora este consacrata jocului. Toti copiii
sub 15 ani, trebuese sä paraseascä atelierul, la orele 10 seara. Tinerii de peste
15 ani, au voe sä lucreze Odd' la miezul noptii. In tot cazul, copiii nu au
voe sa stea mai mult deck patru ore pe zi, dinnaintea obiectivului.
Para' Indoialk un regisor nu va putea lucra niciodata bine eu copiii,
dacd li lipseste Intelegerea psihologiei acestora. Nu de mult, s'a turnat un
film, In care apareau sase copii. O scenä trebuia sa se petreaca In camera
de bae. Cei sase copii, trebuiau sä inä capul sub at* pentru a vedea care
rezistä mai mult, lipsei de aer.
Copiilor le fAcea mare pläcere interpretarea acestei scene. Numai mi-
cului Donald, un copil In vairstä de 15 tuni, nui prea convenia sà bage

capul sub apà. Atunci, regisorul ii scoase

gulerul si cravata, si tinu cateva secunde
capul sub apà. Acest gest a reusit sa-1 con-
vingA pe Donald, care cu mult curaj, îi
scufundà capsorul carliontat, sub apa.
In Hollywood, sunt peste 2500 copiù, ca-
ri au dreptul sä filmeze, dar dintre aces-
tia, numai juniätate sunt intrebuintati, a-
te zece zile pe an, caci in general, nu apar
mai mult de doi copii intr'un
***
Dintre copiii cari au apärut i cari apar
astäzi pe ecran, fàrà indoialä cà acela ca-
re a cunoscut o celebritate invidiata chiar
de cele mai mari vedete ale cinematogra-
fului, a fost Jackie Coogan. Fiu de evrei

Cine nu curzoaste ve-

stita Banda Vesele.

22

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA
säraci, genialul interpret din
The Kid", si Trädasca Rege-
le", a fast descoperit printeo
Intâmplare de catre Charlie Cha-
plin. Erau amândoi In acelas
compartimeut de tren. Jackie,
statea bratele parintilor sat.
Profuniimea ochilor, viata, vo-
losia ce radia din toata Infati-
sarea acestui copil sane, l-au
impresionat adânc pe Chariot.
Imediat dat seama, cá aceSt
copil va putea realiza lucruri
frumoase. A intrebat pe parintil
dacä nu ar vrea, ca fiul lor
sa faa. cinematograf. Räspunsul
a fost afirmativ.
Si lucrul incepu. Din prime-
le zile, Charlie Chaplin, si-a dat
seama ea descoperise un geniu.
Micul Jackie, era dotat cu o in-
teligenta formidabild pentru un
copil de varsta lui, intelegand
si interpretând ca un mare ac-
tor, Indicatiile date de Chaplin.
Filmul a avid un adevarat tri-
umf. Un copil, un fleac, a reu-
sit In The Kid", sa se apropie
de oreatia .genialului profe-
sor, unanim recunoscut drept
cea mai puternica personalitate
cinematogratica, din ate au e-
xistat vreodata.
De aci innainte, micul Jac-
kie, a avut un nesfarsit sir de
succese.
Cel câtiva anisori ce-i avea,
cucerisera lumea. Ochii frurhosi
adânci, gesturile parfumate
de candoarea copilàriei, lacri-
mile impresionantele si atât de
adevaratele lacrimi ale micului
Jackie, stârneau aclrniratia
motia spectatarilor de toate vár-
stele. Ar fi trebuit sa i se spuna
micul traaedian", sau daca
prinCul ecranului". Pro-
fundul omenesc pe care cea mai
mare parte din vedetele ecranu-
lui nu reusesc sa.-1 redea, a is-
butit sa-1 exteriorizeze el, un
mic copil nevinovat, In sufletul
15 MAI 1930
multe ori, In nopti de insamnie,
tânäruf Jackie de azi, isi aduce
aminte cu o nostalgicà tristete,
de vremurile copildriei sale ce-
lebre.
Va mai fi el peste zeoe ani,
când paate îi va relua mese-
ria, sArbatoritul de pe vre-
muri? Iata Ufl semn de intreba-
re, anuia numai timpul, va
aduce raspunsul...
***
Cu adevârat Induios,ataare,
yste povestea micului David Lee
interpretul lui Sonny Boy, din
Cântäreful Nebun", nepletritoa-
rea creatie a lui Jolson. Desigur
tofi acei cari afk vavut fil-
mul, ati trait odatä cu acest
suflet de copil, ati Tas, v'afi bu-
curat, ati plans odatd cu el. Iar
atunci când moartea necrufa-
toare l-a rapit, in film, desi-
gur, ati fost Indurerati,
ati resimtit i voi o parte poate,
din tragedia grozava ce se nas-
tea in sufletul lui Al, antaretul
nebun de mai tarzki.
Dar micul David Lee, a fost
urinal-it de fatalitate. Putin du-
sfarsitul
copilas cu ochii de taciune, s'a
Imbolhavit. A suferit mult. In
ziva agoniei, la capatâiul
veghia pe lanaa o mama' cople-
sita de suferinbtd, Al Jolson. In-
t-:Tpretul Nebun",
plângea de asta data' lacrimi a-
',Cantanetului
devarate. 0 dragoste nemargini-
legase de acest copil.
$i David Lee, micul Sonny
e- Boy, muri. De asta data nu In
film. Copilasul a lnchis ochii
pentru totdeauna.
Tragedia vietii, pe care el o
interpretase atk de magistral,
in primul i ultimul sau film, a
trait-o de asta data cu adevärat,
s'a abätut crunta, asupra su-
fletului ski nevinovat.
Lume multa a fost la Inmor-
caruia ardea insa, focul sacru al geniului. mântare, si vedete-
Dar vremea a trecut. Jackie Se facea din ce le plângeau, adeva-
in ce mai mare, si filmele sale se rariau. rat, sincer, fara
Astazi, Jackie Coogan, eroul reprezentativ al glicerina conven-
copiläriei, are tionala, a studio-
ani. E ca si
cum ar fi mu-
rit. Mai toti ***
'Pau uitat.
Si poate, de Dar dupa cum
va spuneam ceva
mai sus, nenuma-
rati stint copiii ca-
ri apar In filme.
Despre fiecare s'ar
putea povesti ro-
mane Intregi.
Sa va mai amin-
tesc de celebra
Banda Veseld, stren
gari
dar simpatici, ex-
traordinar de sim-
patici, Apoi Baby
HORIA TRAIAN 7 SERBANESCU Peggy, a Coleen
interpretul lui Statu-palmei pe Moore in miniatu-
scena Teatrului Nalional. In curánd ra, micul Big Boy,
pentru a nu pome-
va pica rolul principal intr'un film ni deck numele
románesc. câtorva mai rasa-
riti, dintre ei.
La noi in lark revista Realitatea Ilustratd", intentianeaza
sa realizeze un film, cu copilul artist roman, Haria Traian $er-
banescu, care s'a afirmat ca un real talent, pe scena Nationalu-
lui. Director de productie, va fi d. Maximilian Obler.
Pe toti Ii urmareste Insá deaproape, soarta avuta de Jackie
Coogan. Toli cresc, se fac marl, odata cu fiecare zi de aniver-
sare a nasberii Mr, se desprinde o trunza din tununa celebritatii
universale.
Daca timpul ar rämânea locului pentru acesti copii, ge-
niali fära voia bar, fcuti celebri, fàTà sa-si dea bine seamá, si
apoi aruncati In intuneric fiind inlocuiti cu altii, cari au no-
rncul sa aiba cativa ani mai putin.
Ar fi niste fericiti vecinici, caci toata viata Mr ar fi copii,
si nu ar Intelege nimic din sbuciumul vietii, trecând in lume
naivi, inocenti, gi bine Inteles... geniali !
23
www.digibuc.ro
 15 11A1 151111
REALITATEA ILUSTRATA

110M N Ii tEeiZSB 4111 d V ENTUFLIE.R. ANARilifT

ZORILE reci de Martie, plu- 0 femee era intinsa pe trotuar. A lovit-o cu toporul! comen- adânci, afará de oribila raná dela
tiau ca o lumina murclara, Si Fermail zari In jurul femeii, o tarä vecinii. cap.
peste comuna Varizelle. ban de sânge. Comisarul i procurorul insolit
Mahala cemisie, la partite orase- Dumneteule!... Sange!... Ränile sunt Mcute, spuse doc-
lului.- de un agent, sosira. El privira ca- torul, cu un topor. Asasinul a lo-
Era un cadavru de fernee cu ca- dayrul, apoi procIrtAul spuse gar- vit cu o putere extraordinara.
Bang... Bang... Bang... sang... pul despicat in douä, ca o carare distului:
Ora 4 dimineala, la ornicul pri- adâncita pâtia. la gât. E o crirna. Anuntä la telefon E cert, zise procurorul, ea
mariei. Pazoicul ist pierdu cumpâtul. In- pe domnul judecdtor i pe domnul victima a cäutat sa scape cu fuga,
Pe ulita pustie, un singur orn, cepu sá strige ajutor #i alergä sa medic legist. de asasin. Dovadä cA fugia, este
E Fermail, paznicul, de noapte al bata eu toiagul sau de corn, In usi- Alti ageni sosira i largirä cer- ca papucii pi si lanterna, au fost
liniei de tramvaiu. Vagoanele n'au le vecinilor. La ferestre, se aprin- cut din jurul moartei. gäsili mai departe de cadavru. A-
inceput Inca' sa circule. Ferman, sera lumini galbene, de gaz. Femei Comisanul gäsi cevar mai depar- sadar, a fost fugäritä de un indi-
co o lanterna galbend si toiagul de si bärbafi, In costumede noapte, te, pe trotuar, papucii femeei uci- vid misterios, in timpul noplii, a-
corn, ca vechii paznici din orase- aparura 'In prag. Intr'o clipa, in- se. Un vecin, culese o mica Ian- junsa din urma lovita cu furie In
treaga ultra fu cuprinsa de larma.
le medievale, isi face rondul: S'ar- ternd spar* cu un rest de lurnâ- cap, cu un topor. Femeea s'a pea-
zice, Inteadevär, o scenä medieva- Oamenii facura cerc In junul ca- nare In ea. busit si asasinul s'a repezit asupra
lä, daca n'ar fi liniile de tramvaidavrului. Publicul fu lndepartat din fata ei, ciopârtindu-i pieptul cu lovi-
si daca actiunea nu s'ar petrece in Doi vecini voinici, aduserä feli- pravaliei lui Rabat, ale carei vitri- turi de topor...
1886. nare, le asezara lânga cadavru ne- erau stropite cu sângele i cree- Un fior de groazä trecu prin si-
Fermail merge agate, bodoga- ridicara capul femeei. rii femeei. rul de spectatori, In dimineala
nind din gurA.De prea multa singu- E Tatluva Faure! zise unul Cine e femeea aceasta? între- rece.
ratate, s'a obicinuit sa vorbeasca din ei. l)à procurorul. Se cladu ordin de ridicare a ca-
singar: A fost ucisa! adauga ce1 lalt. E vaduva Faure, servitoarea dayrului. ApOi procurorul si me-
Asa... Bine ca s'a sfârsit noap- Ferneea era Imbräcata Inteo ca- luY Rivolier, räspunse comisarul. dicul legist, se indreptara spre casa
tea... Mi-a venit si mie rândul acum masa de Oita groas5., cu o basma Chemati aci pe Rivolier. lui- Rivolier. Din curte tocmai esia
la somn.... pe cap. Basmaua devenise rosie- In timp ce politistii se Indreptau comisarul, care spuse:
Dar când trecu prin fata cafene- bruna de salve si creeri; i fusese spre casa Rivolier, din coltul Domnule procuror, usa e In-
lei lui Ioseph Rabat, se poticni In- si ea. Miata In doua, odata cu teas- strazii sosi co träsura, medicul le- cuiata. Am batut, dar nimeni nu
teo mogaldeala. Aproprie laterna, ta femeei. gist. El desfacu, impreuna cu pro- raspunde dinauntru.
spun ân du-si : I-a despicat capul, cum di era- curorul, camasa leoarca de .sânge Autoritatile intrarä In gradina
Un Un... 0 femee!... pa un lemn In donal. a cadayrnlui, i numara zece rani casei.
......... ...... .4 p t 444 ...... 0.41411411444**444** ...0444444+404+4044444404 044444444+04444444044444
444.010. ,O.

CANARI VFRITARI PRETIOSI

NUcumpárati aparate foto-
grafice i accesorii Ong
ce nu vizitati expozitia de la

POTOGLOB IN PLAT N c
BRI LIANTE
Bulevardull ACADEMEI, S A FIRE
CantAreti fini renumilei scoli special:
din Harz ; dela Mk. 10 In sus, Versinger,
pereche de prAsfli canarf albi, Wallensi- PERLE
unde flAsiti GEL MAI MARE STOC, tiche, colivfe, nutret medicamente p. pg
R-*
sari. Expédiere directi prin posta cu chel ETC
<(/
peste 500 modele din cafe mai renu- tueli mfd. Transport sigur si rapid.
Catalogul cu detalii foarte interesante
sc:,4
mite fall-Hai, ou preturi de concurentä si Indrumäri pretioase trimfte gratuit
CRESCATORIA HAITDENREICI-
Bad Suderede, 217 Harz (Germania; PuRNisoo
PLACI, FILME HARTIE 44,144.4444+ 41-1111-11-01-1-$-Mtyt*

din rentunitele Uzine Mimosa" Dresda

0 ."4.".."+"44=a0=0EMEESEEMSE g
044 114-94."-114091141.4tetIM I-114 .414-11-114

-o-e-a-a-evute eesm fAt 9 09 9 99 99-0-0-9

vIziTATI
LUNA PARK!
DIN CAMPUL MO$ILOR
Distractii minunate pentru amuzamenlul copiilor i pàrintilor
Restaurant de primul rang cu qratar special CAPILOGEN
IAR
0 Loa amenajat pentru dans CONTRA TRANSPIRATIEI
au orahestr; 20. jazz ANTIODORUL
IL GASESC CEL MAI BUN
troo-c-0-41)-4? 9 » e itV-. tO -o-e . itw et, 4e o-eveb-e--eo 7

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA
Nu are o intrare pe din dos? nauntru, ravasite, fuseserà arunca-
n treha procurorul. te pc jos. In bucatarie, un alt du-
Ba da! sä Incercärn pe acolo. lap se afla In aceias stare.
In spatele cäsutei, se afla o use,
care era intredeschisa. Apropiin-
du-se ;lea ea, cei de fata constata-
rd ca závorul fusese smuts si broas-
ca sparta.
Efractie! zise comisarul.
Broasca a fost 4sparld cu un
drug de fier, adiloga procurorul.
Impinsera usa si intrard Inteo
mica bucatarie.
Aci dormia vaduva
zise comisarul, aratând un pat de
lemn.'
Cineva a patruns neaptea In
bucatárie, ea a reu§it sfi fuga pe
strada, dar asasinul a urinal-11-o si
a ucis-o.
Dar Rivolier? Intrebd medi-
cul.
Intrarä apoi in camera vecina,
unde o priveliste Infioratoare E In-
marmuri. In odaia sumbra, se a-
flau cloud' paturi sardcacioase, a-
mândoua goale. Dar la picioarele
unuia din ele, zacea un trup orne-
nesc, cu fata spre pamânt.
Politistli se apropiara. Ca' learä
in sânge.
Intorcând cadavrul .cu fata in
sus, îi dadura seama ca e trupul
lui Rivolier. Astfel, cu faja In sus,
cadavrul prezinta un aspect si mai
Infiorätor. Prirnise o loviturá de
topor, sub mamela stângä, despicân-
du-i inima. Capetele coastélor VA-
iatë, eseau ca nuelele unui co§
rupt. In adâncul ranei, lama topo-
rului Pdtrunsese 'Ana in inima.
and', loviturä Ii desfacuse pântecul,
din care eseau intestinele, printr'o
gaura haotica.
In timp ce medicul legist cerce-
ta aceste rani fioroase, procurorul
si comisarul, privirá mobilele. Un
dulap fusese spart i lucrurile din-
it yeti dobindi intrebuinländ Crema, Pudra gi
Sapunul Simon care îndeplinesc intreitut scop
puaea Pielea, o fac supI
RIÈMPA.1_40.1111111
SIMO1ST
00+4+000 44444 -01-4004,1-4440404-0-144
toosiesat
-LLE NlA EFTNE PRETUi:i
supra ceior doud victime si a vie- Indelung. lnteadevar, cartonul
tei pe care o duceau. gdrii era u.sor inrosit, cum sunt la
Servitoarea era In varsta de 70 tigärile pe care le-a furnat o femee,
In camera dinspre stradä, era o de ani. cu buzele rosite cu carmin. Or,
aglomerare extraordinara de mo- Rivolier avea 90 de ani. El era restul de tigare. fusese gasit chiar
bile si obiecte eteroclite, scaune un batrân foarte avar si bfinuitor. lânga dulapul din camera lui Ri-
de toate stilurile, saltele, o harrno- Traia cu-usile incuiate, aseunzand volier! Detectivul lua cu sine acest rest
nica, tingiri, ceasornice, haine... prin toate colturile bani, pe care a-
Aceasta e prävälia... Rivolier poi uita uncle i-a pus si acuza pe de tigare, pe care-I Infasura In
era .negustor de vechituri, zise co- seriTitori ca i-au furat. si-1 puse In propria sa tabache-
mi s a ru I. Nu avea rude mai apropiate ,5i ra. Se duse apoi direct la cabinetul
nici un prieten. Traia dominat de judecatorului de instructie, eäruia
UN CARTON DE TIGARÁ groaza cá va fi asásinat, si nu o- Ii arata descoperirea sa.
Dar e absurd, zise judecfito-
Faure, data se trezia In mijlocul
rul Buquoy, dacä dai vre-o imrtor-
Instructia crimei din Varizelle, In sudori, strigând dupä . ajutor. I tanta acestui rest de tigare. A lost
fu Ineredintata judecatorului de in- se 'Area vecinic, eà locuinta sa e desigur aruncat de vre-o femee,
structie din Saint-Etienne, d. Hec- asaltata de hofi si In fiecare client, poate de vre-o clienta sau rudá, de
tor Bucquoy. Acesta incepu cerce- ,vedea un ucigas, gata sä-1 räpund.
tári foarte amänuntite, ajutat de Presimtirile lui sinistre, se reali- a batrânului. Still bine, räspunse detectivul
un detectiv special, sosit dela Pa- zaserä...
ris, anume Sirven. Faptul ed. In afara de cele douà bateau, iarnici
Sirven,ca o ruda nu vizita pe
clientii nu patrundeau
Se procedd hi reconstituirea cri- dulapuri, nici o aità mobilá nu fu- niciodata pana in odaia
sese deranjata, facu pe judecatorul a negustorului, care se de dormit
meT:
de instructie sa tragd cancluzia, ea temea de
Asasinul sau asasinii au patruns holi, i tinea pe clienti in prava-
noaptea, prin efractie, In casa vân- asasinul stia cu preciziune, unde lia dela strada. far o femee care se
îi ascunsese batrânul banii. Asa-
zatorului de vechituri. Cel çare a sinul putea fi deci, cineva din ca- fardeaza, presupune o femee fie de
folosit toporul, avea o putere mare
sau era inteo clipa de surescitare, sa. Or, In afar% de vaduva Faure, moravuri sociala mai
usoare, fie de o conditie
buna...
avarul mai era servit de un orn
când puterea muschiularä creste. bateau, Inteadevar, In anul 1886, când
Mobilul crimei a fost furtul, dovp- anume Laurent Goutelle. se petrece actiunea, obiceiul de a-si
da cele douà dulapuri sparte. To- Se emise Indata mandat de adu- face buzele, nu era generalizat la
tus, crima a ifost comisa cu preme- cere impotriva lui Goutelle, care femeile burgheze, de o conditie in-
ditare, fiindca asasinul venise cu nu se afla In localitate. ferioara.
$i erezi ca asasinatul a fost
un topor. Prin cabinetul judecatorului de
El a pätruns deci In odaia-lui instructie Hector Bucquoy, defiia- comis de o femee? Intreba Bu-
Rivolier, pe care ha ueis indatä. A- rà In timp ce detectivul cquoy.,In cazul acesta, o femee nu
tunci, vaduva Faure, alergà spre Sirven facu noui si minutioase cer- ar fi putut da lovituri atât de pu-
cafeneaua Rabat, ea sa dea alar- cetari In casa lui Rivolier, care fu- ternice de topor, incat A. crape in
ma. Ea fu insa urmäritä de asasin sese sirdlatá. El Incerca sa ridice clouà o telasta!
ajunsa din urma dupa. vre-o 30 urme de pasi, dar toate urmele a- Poate cà restul de figare in-
de metri. Cu o loviturä de topor, sasinului fusesera sterse, de poli- diea existenta unei complice...
asasinul despicase cutia craniana. tistii ce intrasera cei dintâi in Bine, 'Sirven, voi lncerca sa
Aceasta crinad lioroasa, Ingrozi casd. cornplectOz prin martori, semnifi-
nu numai regiunea Saint-Etienne, In asemenea condifiuni, consta- caliá descoperirii d-tale, zise jude-
dar intreaga Frantä. tarile lui Sirven fura áproape nule. catorul.
Prima grija a magistratului in- El ridica totus de pe jos un rest
structor fu, sa adune amanunte a- cludat de tigare, pe care-1 analiza (Va`urma)
re +444 re-ris 0.444-11+++.10101-14.40+4-11++++++0+++++04-44+04**+++++.0.41+444
0144-04444-010+04/ +0444+1++++++++01004.4144-011-11+++++++0400-004 .41
Tenul striaucitor al
petalelor trandafirilor
i o heinesc.
444-04-01-1-14-0444-004-4 +++14-+++++++11-1-1++000+04-4-144-1-1444-14414
PrOPIHEIM
ouffE ./Pfe:P iff 11. --44
--ACAMUQI MAS
AL,..73!isj \it LA 0 PARTE GU TALPA DE PLUTA !
QS-CALE Nu se mai observti picioare scurte 1
Orice gheatà san pautof se poste purge,
7.-V:40LE
mersnl devine comod, elastic el normai.
Coulla, Paralizia infantilä, scantitura fe-
murului, fracture, etc., se inläturä.
Genii gratis Prospectul i oferte de pre-
PpiN14 ;uri dela : EXTENSION BARBERIS S. A.
MILANO, (Italia) Via Porpora 26
Se cantil reprezentanfi regionali.
www.digibuc.ro
 15 3/11/ 1930 REALITATEA ILUSTRATA

trOkelf116111: HEIM

114e1:11111k16111tri4 1r11:111111111
DC MUM
N PIESA Facatorul de Minu- sei. Medicii declarark cà pacientul rul lor, de catre oameni, o pereche Dar tot statisticianul, de care e
ni", ce se joaca acurn, la tea- este tuberculos; unii pretindeau ea' de copite ar fi rdspunsul la jicnirea vorba, mai spune cd mult mai pu-
trul National din Capitala, e are apd la plamâni; altii ca are 'da- ce li se face, comparandu-i eu oa- tin trdesc catârii.
vorba de un medic savant, care ted la ficat. menii ! Luati searna. Indkatnicia este
cauta sa descopere prelungirea vie- Bolnavul se prapadia vkand cu Când spui unui orn cà e magar, primejdioasa. llori de tandr daca
tii. Autorii, Robert de Flers ochii. Canonit de ideea unei boale de bund searnd cd ai insultat pe esti Inddratnic.
Francis de Croisset au ironizat incurabile, Isi pusese In gand sa se magar. Fii prin urmare calm ca mägarul
cu destula finete näzuinta oameni- sinucidd. Inainte de a face gestul Longevitatea acestui animal, do- filosofeaza curn filosafeaza el, In
lor, de a indepkta cat mai mult, salvator, Isi facu un examen radio- vedeste ca nurnai viata calma, te fabule. Nu umbla cu lndärätnicii,
fatala intrare In linistea eterna. grafic. Rezultatul fu o condamnare poate duce la o varsta binecuvânta- c'o pkesti ca bietul catâr.
Lucru curios. Desi cei mai multi definitivd. Placa prezinta semne ca- Poti trai multa vreme, dacd ti-e Cu alte cuvinte, prelungirea vielii
dintre oameni, isi blestema viata, racteristice pe plämân. Operatia firea sa nu pui toate la inima Si este descoperitd.
ei var totus sd prelungeasca. cerea urgenta i bolnavul se pre- sä nu-ti faci sange Tau. Ca sa trksti mult, fi... magar, In
Ori cat ar crede in viata viitoare, gatia O. se culce pe masa sanato- Magarul e o toate !
par'ca tot mai bunä este viata pre- riului. 44-114444"1-04 ***** 901. if .......... ................. 4444+4.++++
zenta. Adevdrul este, &A oricat de is- Cu (Iona' zile inainte, soseste la
pititoare ar fi existenta prin locuri Bucuresti o somitate medicala. Tu-
unde nu exista nici Intristare, nici berculosul, cancerosul, präpaditul
suspin, nimeni nu s'a intors de a- nostru ceru un consult. Medicul
colo, ca sa ne asigure ca informa- strein li spuse ca n'are de cat o
tia este riguros exacta. De-aceia, ce simpld bronsita, pe cale de vinde-
e In mana nu-i minciunä si nu da care. Ca sd-1 faca de râs pe medic,
nimeni vrabia din -mand pentru bolnavul li arata rezultatul exame-
cioara ,de pe gard. nului radiagrafic. Savantul se uita
Prelungirea vietii este o preocu- cu atentie i descoperi cd semnele
pare generala Perpetuurn Mobile" caracteristice erau... butonii dela
nu este atât de interesant. Fiecare flaneld.
ducem In noi speranta In realiza- Si WA, prin urmare, cloud cazuri
rea acestei mari descoperiri; ba precise de prelungire a vietii.
dragostea de viata merge 0115 a- * *
colo, bleat uneori suntem siguri Ceeace face pe om sa spere ln
poate apucarn i marea minune, de realizarea unei prelungiri a vietii,
a nu mai muri deloc. este in primul rand tearna de ba-
Pând atunci toata nadejdea ne trânete. Aceasta prelungire ar adu-
este in medici, fie ea sunt unii cari ce ,dela sine si o tinerete lunga. Ar
cauta prelungirea vielii tuturar, fie aduce, adica, o cat mai Intkziata
ea ii tocmim, ca sa ne prelungea- batranete, cea mai grozava board,
sea numai pe a noasträ. pentruca poarta in ea toate bolile.
Nu vedem In medicul, burduf Bärbalii mai suportä bätrânetea.
de carte, de cat pe salvatorul, Femeile, Insa o urasc. A Imbatrâni,
care prin stiinta lui, poate sa mai Inseamna pentru ele o completa re-
unga motorul unui organism sla- nuntare la viald, caci viata batra-
bit. Nu murim niciodata, pentruca neasca este o jumatate de mormânt.
ne-a fost scris sa murim; credinta In special actritele nu vor sa lm-
noastra e, cà murim din pricina cà batrâneasca. Numarul anilor, la ele,
doctorul, distrat, nu ne-a cunoscut se mäsaara pe varsta rolurilor in
boalal... care joacd. Actrita de cincizeci de
Drept e, ea In multe cazuri i In ani, joacd fete de optsprezece.
multe imprejurari avem dreptate, Mademoiselle Mars, o tragediand
mai cu seama dacà a dat Dumne- care rivaliza cu Rachel, atincsband
zeu si am murit. Malin au totdea- vârsta de saizeci de ani, anunta o
PAZPUM
una dreptate. reprezentatie de retragere. Autorul
Au trecut trei veacuri dela Pur- dramatic Scribe, solicitat de Come-
genii i Diafoarusii lui Molière. De di Francezd, Ii scrie un act ocazio-
pe vremea Regelui Soare, medicii nal. Persoanele din piesd, erau o
se revoltaserd Impotriva scriitoru- bunica i nepoata ei, de saptespre-
(DC IEAN IbILILlU
lu obrasnic, care îi daduse In tar- zece ani.
baca. Dar fiecare a lasat mostenire, Bine, spune batrana tragedia-
îrr scurgerea veacurilor, câte un nand, piesa e frumoasa, dar n'o s'o
POU DIZE EAU DE COLOGNE
specimen, care sa se tinä de tradi- putem juca. Cine vrei sä joace pe
tie. bunica ?
Un negustor din Capitalä, foarte Intelegand cd va fi greu sa con-
sobru In viata lui particulara, se vinga pe batrâna, ca bunica e ro-
pomeni topindu-se pe picioare. 0- lul scris pentru ea, Scribe inchise
mul nu mai mânca, nu mai dormia, manuscrisul si pleca foarte afectat.
nu mai putea sä umble. Familia in- *** 4+44-1444-H-1-11-144+44-44-11-11-1-1-H-11-4444
grijarata, chernd pe toti profesorii- Dar prelungirea vietii nu consta
medici, la capatâiul bolnavului. U- in descoperiri; ea nu depinde nici
nul a spus ca e cancer; altul ne- de droguri, nici de injectii. Viata
frita; altul tuberculozä la ficat; al- ti-o poti prelungi, a spus un sa-
tul uremie. Internistii opinau pen- vant, träind-o linistit.
ZBARCITUil ILE
de pe fatà dispar in 5 minute cu
tru o cura; chirurgii pretindeau ca Un statistician englez In lipsa de noua descoperire vienezä cosmeticul
e neaparata nevoie de interventia alta ocupatie, a studiat varsta la a- LICHID DIM". Se gAseste la farma .
cutitului. Bolnavul a scapat, ca nimale i longevitatea lor. Natura- droguerii, parfumerii, ccafori
prin urechile acului, de o trepana- listii vor fi bucurosi sa afle lucruri la Farmacia rarnguceanu, GrivItei 81,
noui, iar vegetarianii vor afla, cd Drogueria A rsenescu, Victoriei, 128,
Chemat In graba, un doctor pe teoriile lor sunt bine venite, perltru Drogueria Alexandriu, Str. 13 Septem.
care familia EL scapase din vedere, prelungirea vielii. brie No. 207.
cancerosul, tuberculosul, In sfarsit Ierbivorele ajung la varste Inain- Reorezentant general ptr. Romfinia
acest mort printre vii, and cA i se tate. Caii mor la saizeci de ani, iar depozitul oficial la Agentia Victor a"
umflase peritonul. Amin e bine, mdgarii tree de o suta. Str. Academiei No. 16, Bucuresti
bea, mänâncd i umblä. Sd ne oprim la magarii, cari sunt
Altadata, cineva suferia de o faarte sirnpatici. De multe oni m'am Un flaron 100 lei, plus 35 lei porto
bronsita. Capriciile climei din Bu- gândit, cd dacà urechiatele anima- se expediazd acolo unde n u se
curesti, Impiedicau tamäduirea tu- le ar Intelege ce se vorbeste In ju- gdsee
...111111
26

www.digibuc.ro
 REAL.
Ait

Jocurile
Joc de cuvinte incrucisate
ilustrate'
Un nou concurs original
(10 puncte) de N. Gh. Popescu-Rebus de cuvinte increci§ate
I II ill IV V vl VII VUI IX X Xl XII -XIII
Din dorinta de a pástra un cat Bineinteles, cd examentti acestn
mai viu i apropiat contact cu sti- va fi supraveghiat de un ieprezen
matii nostri deslegAtori, speciali- tant al revtstei noastre, care va a-
zati in deslegarea problemelor de vea grijA sì impiedice
cuvinte incrucisate, instituim un fituicilor, punand in impo4Aibi1itate
non concurs, Pe cat de original, pe pe cei cari dr ineerca sA... eopiezel
atat de interesant. Domnii amatori, zunt ruffati
Este vorba de un fe! de examen, exprime dorinta ,de a participa, p;,
constand din deslegarea unui joc o simplA carte postalA, ce e ne
de cuvinte incrueisate, in timpul fi inaintatA panfi Marti 20 Mai, ,e-
cal mat scurt I rele 6 seara, data dupa care ni
Participantii insA, nu vor lucre meni nu se va mai putea inscrie.
acasO, ci se vor prezenta personal Dupd ce vom vedea numäru;
la birourile noastre, cu un dictio participantilor, vom da aniAnunte-
liar, toe, cerneald, gumti, sugativil, le necesare, stabilind i 'aio1rea
hârtie de caiet de aritmeticti, in- premiilor.
tr'.un cuvant, ca la scoald 1 Atragem atentiunea , cit wan
La ora fixatA, fiecare va primi o drept sA participe decal eoi in-
toaie, pe care e serisA problema. serisi. Amänuntele ulterior
Cei care o vor deslega in timpul
cel mai scurt, vor fi premiati. REBUS

Enigmb Joc muzical

PRIZONIERUL" do puncte) de UT
(10 puncte)
Orizontal: I) Conceptia care nea- ideale (a ideilor), opusA celei sen-
,gd libertatea (13). sibile, dupà. Plato.
II) LimbA internationald, forma- II) Ban (4). Adverb (3). 41.R.3131110i1,
CA din esperanto, (3).- Ceva dorit III) Conceptie dupd care ori ce -k E 1- A%
de cdmile (4). Pronume (2).
fapt psihic este o tendintA spre ac-
III) Ambasadorul insárcinat eu tiune (8-psihol.). Macaz (2). + F 111 4
reprezentarea diplomaticA a Papei IV) Primul domeniu de aplicare 11
(6). Separa (4). a psihologiei (8). Interjectie (2).
IV) Adaos de zile anului lunar, V) NOtArA'u (4). Temp lu con S
pentru ca sA concorde cu cel so- sacrat zeitei Atena sau Minerva (6). + 11 +V
lar (6). Sculptorul german care VI) Logorät moldovean (4). Ar-
luerat statua lui Kant (5). ma (3). ±V 14
V) Seful suprem al religiunii VII) A se revArsa (3 fiig.)
Timp necesar unei deliberatuni
j -I C
budhiste (4). Portari (6).
VI) Excitate (7). Zoo log ma- (7).
o a 4- N
ghiar, care s'a ocupat eu fauna Ar- VIII) Popor vechiu (5). - Care I I- 111 D 4-
dealului (5). este in fundul sufletului (5). 1++B-F
VII) Aflat (5). Interjectie (2).- retIX) Gust particular (2).
grec (3).
Uinta-
ABA' (4). In fiecare rand orizontaI, se va
Manila (4).
VIII) Adunare publicA (7). -
Pronume (lat).
X) Firesc (7). - Chemare (2
pop.).
- potrivi cAte din nume de muzicaw
celebru, avándu-se In vedere lite-
IX) Negatie (2). CAsAtorie (5).- XI) Ruine de cetate romana in rele retinute de noi.
Pacdlit (3-fig.). apropierea Slatinei (7). PAtrAtelele insernnate vor da, de
XII) Vers (4). Admirat excesiv Din cele 10 fragmente de mai sus, sus in jos, nurnele unui trubaciur
X) Conceptie idealistä, dupd care
intreaga realitate se reduce la cu- deXIII)mult (6).
Pronume (3). --Lac in ma-
aranjate la rand, intr'o anumitA german, eroul inlet celebre opere
prinsul constiintei individuale. ordine, se vor afla clanä versuri muzicale, din care a lost. extras
rea depresiune longitudinal5, .a A- dintr'o poezie de Eminescu. fragmentul muzical de ma: sus
XI) Stralucire (5). -.Silicat du- fricei. (N. H. Desemmul este repro-
blu de calce *i magnezie, incom- (N. B.). - Cifzele dela sidrsitul
bustibil (6).
Vertical: I) Lumea prototipurilor märul
fiechrei semnificaliuni india nu-
dus din rev. Das interssante
Blatt). Po§ta jocurilor
414142244-414-4 -
G. Tuculeasit - Jocul este ex-
DeslegArile se primesc pánd la 10 REDACTIA SI ADMINISTRATIA CLolPt44.74 /hotaitouim, zelent. Se va retine in faza
Iunie 1930. Fiecare toe acordà des- Bucuresti, str. Const. Mille 7, Etg. II trevivAdC wit! Rick Pisosky. - Tin e ti neapAra t
legatorilor un numa'r oarecare de sA-mi dovediti ea' meritati eu ade-
puncte. Cel eare obline numärul TELEFON 306/67 värat srt figurati pe lista eelor cart
eel mal mare de puncte prin des- Director redactional: s'au compromis in fata noastrii! Ce
legarea celui mai mare numär de NIC. CONSTANTIN inseamnA intransigenta asta ? MA
locuri din numerile 170, 171, 172, condamnati pe mine cA nu mai
173 si 174, va primi un premiu de PRE I'UL ABONAMENTULUI toxic cetitorii cu productide
1061) lei. Premiul al doilea 500 lei. Pe un an . Lei 350 . .
sUperioare color publicate
Premiul al treilea 300 lei. Urm Mo- Pe vase luni rul Dimineata" ? - Dar bunA pà-
ra sapte deslegfitori, primeste cite 180
rere mai avel. despre persaara
un volum. Premiile se vor distribui Pe trei luni . . 95 dvs., d-le Bicä Pisosliy ;
la 20 Iu lie 1930. Pentru sträinätate 400
+222114-1144+4-2214-2+122-2222242-2121-222.211-2.24-224-1212-114+11-114/2-11-122-0222. as400es.o..44.4***.***44,*44*;

io MAI OCHELARII ea cele mai Mine

,1,4c la Magazh
STRANDUL Win ORBILOW
sociWatea fie ainefacere

I. A
A
t A# A
C
2 A
rissELEFF 8AZINE ,PENTRU INOTATORI
Conft
Medic specialia: da cep
WWI la col ze a nevele
Ate
G 24 I
NEINOTATORI Sol C;(:) P1,1
DISTRACT11 41 SPORTULI APA
EG I NA MN All` ,ASAGIIIL IMOBILIANA
I ntrares
prin Calea irleterle1
.2
PING POIIG
APA ZttNlC Y.C44tis.4BAT,ke romandl until ednads de 7-rumusete
P 0 ALterAkt
PREWL 50 LEI n Otetene:
vis-a-vis do Ters
CIESTAURANT Ma. COPETAME* DANCING 'JAll 011,441.-.3.9

www.digibuc.ro
 (D. Sub-Lt. HOLDER din r. 5 Roaiori. executand un
11-110 impresì onant. salt indráznet. a recentut cooeurs hipie dela Oradia)
www.digibuc.ro