EM.

GARLEANU

O LACRIMA
PE-0 GEAN
NUVELE SI SCHITE POST

EDIT1A II-

SALA DE 1E
NU SE iliPMALTI ACASk

UNIVERSALA" BUCURESTI
1926

www.digibuc.ro
 EDITURA LIBRARIEI
UNIVERSALA"
ALCALAY & Co.
27, Cates Victoriei, 27

REPRODOCEREA OPRITA

www.digibuc.ro
NRABIA

www.digibuc.ro
 VRABIA
eli%No

eseria si-o i Târgoviste. Se

perindase pe rlad; si Vaslui, prin
tipografii mititele cu tin singur fel de
cu câte o biatä masing pornitä cu
-Mâna, pâng ce ajunsese aici, In Bucuresti, In
-tipografia,asta rnare, icu zeci de feluti die litere
cu sasc rnasini. Mitic5 llopcea era acuma
fericit, cgci induräse 'mate 5i de toate pe uncle
rigticise mânat de soarta lui.
Trecuse printr'atâtea orase ianä sä se lege
,de niciunul mgcar printro amintire. fárg
www.digibuc.ro
 EM. OARLEANit

pese c azi era aid, a mane Va trebui sà plece

aim-ea. Se intarnplà i acuma cum se intâm-
plase in toati copitäria lui, când, fara de
fàr de o rudd mäcar, farii de un fir
de ata care sh fie al lui, dela ai lui, trecuse
dintrun prag in altul, dela o casa la alta,
dela un orn care-I hranise o luna, la altul
care-I tinuse numai trei zile, 'apoi la unul mai
indurator care II ingrijise un ari. Ma si-a pe-
trecut copilária, o copilärie In care invätase-
multe, in care suferise cât altuia i-ar fi trebuit
o viata intreagä s poata indura atâta. El
le-a indurat pe toate, fiirydias, luneori, Dumnezeu
Iti da Putere nemärginitä si poti suferi lipsa
de noroc. $aisprezece ani de zile Dopcea nu.
purtase incaItäminte, saisprezece ani In sir nu-i
incalzise spatele un palton. Trecuse iernile in-
tro venghercl ruptä In coate, fär' de captu-
tusealä, cu gulerul inadit cu altul deia o alta
haina, poata ridica tie die cald. Dopcea
era si el unul dintre oamtnii carora gulerul
hainei le adusese singura Multumire In viatä,
$i pana astazi nu s'a gândit nici odata cum de
nu racise, Cli 1-11 de nu se imbdinavise odatà
in viata lui. Ba isi jainintise ä odata, o singura
data, un orn cäruia Ii cara apä, un bacan, voise
sä-i dea un patton vechiu al lui, i nevasta-sa
nu-1 lasase:
www.digibuc.ro
6
VRABIA

Ia catä-ti de treaba, nu vezi ce chi-

los e!
Chi los si era. Scurt, bine implinit, cu pum-
nul tare, dar cu ochii albairi. buni, de copil.
Cu ochii acestia, noptile, in coltul vreunei suri,
la un capeteI de lumânare, invätase singur sa
citeascd, dupa ce mai intâi, un tovaras de al
lui, care avusese norocul sa, stea la o casia
boereasca vre-o câtiva ani, Ii al-Rase literile.
Un profesor, mil de isprava, pe care-I slujise
in urma, Il culese intro zi de pe drumuri,
vAri ucenic zetar, intro tipografie.
Acuma era fericit. Ajunsese lucrator bun,
si in tipografia asta Bucuresti era cel
dintâi zetar. Stdpânul 1'1 iubea; tovaräsii toc-
mai din pricina asta, nu. Fire blânda insä nu
le da pas la cearta, iar unora, desi 1 vedeau
potolit, le era team a când se uitau la pumnul
lui. Dopcea isi vedea dle treaba, venea cel
dintâi la lucru, pleca odlatä cu ceilalti, dar la
se despartea. de tovaräsi si o
coltul sträzii
lua spre casa. Din ate suferise i i se in-
tâmplase in viata rämäsese nu cu o urä dar
mai mult cu un fel d'e nepasare de oarneni,
de apucaturile si vorbele lor.
Zetäria era tocrnai sus, la catul al doilea;
deasupra venea podul cládirii. Intrase In ti-
pografie cam de pe la mijlocul lui Februarie,
www.digibuc.ro 7
 EM. GARLEANU

când, acolò sus; o sobä mica de tuciu !Asa

od.aia largä mai mult in frig in cat lucrätorii
fäceau mereu gälägie din pricina aceasta. Lui
Dopcea i se pärea ca-i prea cald.
Dumitále nu ti-e frig? Il intrebi to-
varásul din fatä, väld cd nu te plângi jupâ-
nului.
Nu, räspunse Dopcea.
Acesta fusese Inceputul. Din clipa aceia toti
priveau pe furis, cu scäparAri de mânie.
Dar lunile de iarnä trecura i ele, si, inteo
bunä zi, pe fereastra largä näváli sulul de
raze ale soarelui de April. Odaia inaltä se Ira-
bräcl parch' intr'o hainä nouä, literile din raf-
turi, scoteau sclipiri, fetele oamenilor se mai
luminarri, iar intr'o dimineatä calda, calda de
tot si albasträ, doi lucratori deterd soba de
tuciu afarä sá nu mai tie toe degeaba. Cum
rämäsese singur la amiazá, in zetarie, Dopcea
se sui pe fereasträ, .deschise gearnurile, isi
desfricu apoi dinainte hârtia cu uscaturi
brânzä, täie un colt de yâine si incepu sa
mänince. Pe fereastra deschisa veniau adieri
Imbälsärnate de prin gradinile bogatasilor de
prin prejur, si peste orasul, scäldat in tu-
rning, cerul plutea ca o uriasa pânia albasträ
umflatä de vânt. Privirile lui Dopcea alu-
necarä deodatä peste noianul acela de case,
www.digibuc.ro
8
VRABIA

peste grädini si copaci, $i se pierdurd departe.

lnghiti repede cele câteva bucäti dJe brâneá
I$i scuturà mâinile de färämiturile die pâine.
arunci hârtia pe fereasträ, i rämase cu ochii
muiati In priVelistea ce se desvAlea In fata
lui. Pentru intiia$i datä Dopcea ii dete searna
cât de mare era orasul in care locuia de
câteva luni. $i penfru intaia$ datä sorbi din
adáncul plämânilor aerul fragekl) ce na'välea
pe fereasta intâia oarä ochii lui simtirä ce
e lumina adeväratà, ca ocnasul care mereu
bea apà stätutä, pând intro zi, soarta il duce
sa-$i asfâmpere setea la un izvor de munte.
$i, tnultumit cum era, Intaia oarä de când
traia, Dopcea simtj fiorul fericirii, adevkathl
fior al vietii pe care ai de ce o binecuvânta.
Parea cuprinse o dragoste pentru oidfaia
aceasta de care nu-1 legase pânä acuma &cat
Ineseria, dar de pe fereastra cAreia putea sd-si
resfete privirea in lacul acesta
0 dragoste Ilcuprinse pentru orasul acesta
mare, pe sträzile crtruia trecuse pând acurna
nepasatdr, atingându-se de oameni pe care
nu-i cunostea $i war fi vrut sa cunoascá pe
nici unul din ei.
Un ceasornic in .apropiere bdtu o singurä
data; prelung, suaetul se pierdu ca un zumzet,
ca i curn (ar fi sburat Uil roiu deasupra caselor.
www.digibuc.ro
9
 EM. GARLEANIY

Erau ceasurile unu; peste o jumätale de ord

lucrAtorii se intorceau. Dopcea se infinse,
puse mâinile sub cap, si tdmase nemiscat,
cu ochii pe jurndtate inchisi. Când cel dintAi
lucrator inträ in zetdrie, Dopcea sari jos, se
duse d bdu apa, si peste câteva clipe, la
rând cu ceilalti. incepu munca obisnuitd.
Raftul lui Dopcea era al doilea dela fe-
reastrd. Lucra fatà 'n fatd cu un zetar vechim
in tipografie, unul Mitrea Durbd, un orn tras
la fatd, smead, räutdcios din fire, ll prinsese-
odatd amestecânda-i -literile dintro casd in,
ca intârzie lucrul. Nu-i zisese nimic,
Il privise numai cu ochii lui buni de copil, cari
pesemne nu-1 inspdimântase de loc pe Durhä,
cdci II prinse si-a doua card. Atunci Ii spusese
atât:
Sd nu mtai faci asta!
Si dela intâmplarea aceasta litera ii rdrnd-
sese la foe, in cäsute, fiecare la locul ei.
Ctun lucrau in ziva asta frurnoasä, toti cu.
multà härnicie, ca de obiceiu, de odatä se auzi
glasul unuia:
Ia priviti colo. pe fereasträ, un miosafir!
Toti intoarserd capetele. Pe prichiciul fe-
restrei o vrabie ciugulea färämiiurife de pâine
scuturate de Dopcea.
Cine i-a pregiátit masa, intrebd un
www.digibuc.ro
10
VRABIN

Eu, räspunse Dopcea.

$i dapä o clipà in care incetaserà sä culeags*
ca sä se uite pe -fereastrd, toti incepurà dirt
rrou sä lucreze, intorcând din când In când-
capul sä priveascl la pasärea norocoasä.
Dar cu deosebire Dopcea isi tinea privirild
mai stäruitor spre fereasträ. Cu särituri
soare, cu inchinari repezi, vrabia ciugulea and,
ici, când colo färâmiturile pâine, cu a-
celea$i miscäri cu care culegatorul culcgea_
litera. Apoi se oprea, sfioasä, ridica in sus
capul, cochet, cu ochii iscoditóri, inältat.ä. ui
picioru$ele subitri ca niste fire de iarbA, s.
vadä de nu cumm o ,ameninO vre-o primejdie:
Privind in dreapta $i'n stânga cu ging4ia pe
care numai paserile, florile i copiii o au dä,
ruitä dela Dumnezeu, incepea din nou sa ciu-
guleasa Dopcea o urmgrea cu priviri calde.
I se paru cä pasärea aceasta fdcea i dânsa,
parte din lumina, din _albastrul cerului, din
fericirea zilei de azi, (-4 se hränise $i dânsa
dintr'acela$ miez din care se indestulase
el: $i simti o dragoste pentiu vietuitoarea
micá, innaripatà, care incepuse sä se deprindrä
sa-si caute inainte, nebänuitoare, hrana, daei
un stränut puternic, un stränut prefAcut
urmat de râsul lucrätorilor, rear fi fäcut-o
sä sboare, inspäimântatä, de pe fereasträ. Dop--
www.digibuc.ro
 EM. GARLEANU

Tea intelese cä' In necazul lui tovaräsul gonise

pasärea, dar nu-i zise nimic, urmä sá lucreze
Inainte, simfind Insä cä din clipa acea ince-
puse sà-1 urascä.
Din ziva aceasta, in fiecare dupg prânz,
Dopcea deschidea fereasträ, îi desfacea le-
'gatura cu mâncare, i mânca acolo Ingrijind
s. ramâie färmituri de pâine destule pentru
vrabia lui. $i, incetul cu incetul, se ndscu un
fel de toväräsie, intre om si pasare. Vrabia
stia cä o asteaptä hrana, nu se mai sfia; incfata
ce vedea ea' se deschide fereastra, de sus,
de pe stresina casei unde pândea, zbura pe
prichiciul ferestrei. Intai stätea, se uita cii
misarile mici ale cäpsorului, in lungul
cAruia cele douà dungi negre ale penisoarelor
parcg-i inodau panglicile unei bonetici pe supt
plisc, apoi se apropia, culegea, privea din
nou la Dopcea cu prietenie, iar culegea, Antra
ru câte o bucä4ic4 de kniez la cuibul ei,
sentorce,a, incepiind aceleasi rnisdiri pe care
Dopcea le sorbea cu ochii. Intro zi paserea
veni pânä lâng5 mâna lui si-i lort burätelile
de miez de pâine din palmä. Era intâia fiinta
care se apropia iubitoare de Dopcea.
In vremea aceasta hdrnicia lui Dopcea
-parca crestea. Lucräril niai grele i se drlideau
lui. Durbä Il pizmuia si-I tira mai tare. Cei-
www.digibuc.ro
12
VR ABI A

lalti vedeau, cu oarecare grijä, kleosebirea pe-

care stäpânul tipografiei o punea intre ei si
dânsul, grijä pe care tottcfeauna o d celorlalfi
unul care poate Indeplini ceva mai Inuit
ca ei.
Durbä simtise dragostea si pläcerea pe care
paserea o fAcea lui Dopcea, $i, mulk
sir, stränutul sau tusea lui gonise paserea,
pinä ce, deprinsä cu zgomotul acesta, vrabia,
nu mäi zbura. Acuma lucrátorii radeau de
nu de Dopcea. când 11 vedeau cum isi
nueste gâtlejul färä sä sinchiseascä Mosafira
de pe fereasträ. Atunci Durbä näscoci altceva.
Lasa vrabia sä ciuguleaseä putin, apoi ils-
turna sau scaunul, sau vreun raft, si la vuetill
acesta puternic paserea zbura. bopcea '11 pa-.
vise in 1inite câteva zile, scos din fire odatä.,
ii spuse:
De ce esti om räti? Ce-ti face paserea?-
Eu îi .cidu intyaktins färmituri sä vie.
$i eu inteadins o gonesc:
De ce?
la asa. Fiindcl si ea, ca si tine, att
venit nepoftiti la noil
Fiecare, oat i pasere, isi cauti.
hrana uncle poate. Pe tine te-a poftit cineva
aici?
Durbg tAcu. Chiar îri ziva aceia luà o a-

11
www.digibuc.ro
 GARLEANU

galena' pentru o lucrare räu fdcutä, iar patronul

veni In zetarie la raftul lui Dopcea:
Vezi, indreaptà d-ta ce-a stricat d-lni. Dä
paginel, Astia o infätisare mai aleasä.
Dopcea lucnä douä ceasuri i Multumi pe
stapán. A doua 2i e dimineatä, când veni la
lucru, se minä c`a. Durbä Ii luase inainte: stkea
pe scarä asteptând pe ceilaltb Când intrà ,In
atelier insiä îi gäsi o bucatä intreagä de ,zat,
lucrat de cu searä. impastiat pe jos. Dopcea
intelese; de asta îi gäsise tdvargsul venit
mai de vreme.. Simtea ca''n suflet Ii clocoteste
mânia. Ca si dragostea simtinântul acesta era
nou pentru el, nu urâse cum nu iùbise pe
nimeni.. Dar la acelas raft cu Durbä nu mai
.putea sta. La raftul din stânga, die langä
fereasta lucra un bäiat bälan, tânar de tot,
linistit, pe care ceilalti nicinu-1 luau In searnä.
intro searA, dupà sfarsitul lucrului, Dopcea
il opri: ,
Biciule, fa"-mi un
Sd-ti fac nene Dopceo.
D4-mi raftul fäu, si treci tu In locul
meu aici.
Tâniärul se invoi indatà. A doua zi Durba
il privea pe DOpcea piezis. 0 furtunä cu
ploaie, strasnia Incept'. Dopcea mâncä sin-
gur, in dosul geainurilor pe luciul dirora picA-

444
www.digibuc.ro
WRAB1

turile de apa bateau cu furie.. Paserea nu veni

dupa prinzul asta:
Când incepting, lucrul Durba vorbi unuia
din capatul cellalt al
Azi n'avem mosafiri.
A doua zi Msg., pe fereastra deschisa, sulul
cbisnuit de raze navali din nou in odaie,
inveselinkit-o, prefacand in retele stravézii
aur painjenisurile care atârnau de tavanul ze-
tariei. Dopcea avea mull de lucru; la Leasu-
rile 12 lucratorii pornira.la masä. dânsul CA-
mase la raftul lui de lânga fereastra, in vesta,
sa" lucreze inainte. Si cum zetuia astfel, un
fälfait usor Ii Aduse arninte ea e vremea me-
sei. Vratia zbur4 pe fereastra, cautä intro
parte, intralta, apoi, dintr'o singura bataie de
aripi, sari pe Imarginea de sus a yaftului, Inal-
lându-se la Dopcea ca si cum iar fi spus:
,,Ce, azi m'ai uitai?" Dopcea alergä la baina,
pâinea, o täie, i presarä pe raft, sus,
lânga pasere, farmituri.
Când intrara in zetarie lucratorii gasira Pe
Dopcea lucrând, i paserea ciugulindu-si hrana.
La urrna urmei zefarii se deprinsesera si ei
cu vrabia, de kiJouä luni jumatate, de când
traia mereu si ea oarecurn in atelier. .0 pri,
vied cu piacere, Numai Durba" râse batjoco-
ritor si spuse tare:

15

www.digibuc.ro
 EM. GARLEANU

S'a vrabia in raft!

Zetarii .-riserà färä räutate. 'Mai cu seam&
cä de o bucatä de vreme, seful zetäriei fiinct
mereu bolnav, se zvonise c trebuia sä ca-
pete o invoire Mai lunga si Dopcea avea
sä-i tie locul. Tovaräsii lui recunosteau ca
lucreazä mai bine cá dânsii, si täceau. Vorbele
lui Durbä, soptite pe ascuns, nu prindeau:
Sä spunem stäpânului cà sunt lucrätori mdi
vechi in zetärie"; Sunt unii de sase, sapte
ani''; ,,Voi ce ziceti?" Ei nu ziceau nimic;
la urma urmei asta nu le scädea nici dirt
leafä, nici din fiintä. Dar o impotrivire poate
le-ar fi adus räu, cäci stäpanul nu glumise
niciodatä and fusese vorba de o neregulä in
atelier.
Lui Dopcea Ii 'Venise si liii la ureche zvonut
acesta; Ii spusese Biciu:
Nene Dopceo, sà tii sä ne fii
Dopcea zâmbi, dar in sufletia fui se intristä.
Asta avea sä-i aducä noui nemultumiri. Mai
mare nu fusese peste nimeni in viata
totdeauna simtise, el, puterea celui de dea-
supra lui. Tovaräs da. cum era iovaräs
cui Biciu, cum era tovaräs cu paserea lui. Si
ridieä ochii: vrabia aria ici colea pe raft,
zburdalnia vesell Din gândurile aceste lt
smulse o glum4 a lui Durba:
16
www.digibuc.ro
VRABIA

Mgi bgeti, voi stiti cg dau bine la tinta!

Un val de sange nävgli in obrazul lui Dop-
cea. si, fgrä sä se poatä stgpani, rdspunse,
scurt, ngbusit:
Si eu dau bine cu pumnul!
Se fgcu tdcere. Dopcea tremura. De abia
putea sg culeagg litera, sg o lipeaseg d cea-
laltg In zat, Apoi se gândi: când mai spusese
el vorbele astea? Cui? Nu, fireste, nu le mai
spusese nimänui, niciodaig. Pe cat Ii amintea,
nu lovise mäcar un câine. $i ornul gsta isbu-
tise sg-i tulbure sângele, sä-i smulgg o pornire
lguntricä pe care nu o mai incercase inog. De
ce sä dea la tintä in pasere, cäci asta vroise
sg spuie. Trecurä cateva clipe dela schimbul
acestakie amenintári, si totusi Dopcea simti din
nou o pornire sg se.arunce, sä-1 loveascg pe
Durbä. Paserea parch' intelese si dânsa, cg
era pricina de ceartg; zburg.. Dopcea se li-
nisti.
A doua zi, seful zetäriei nu veni la slujbg;
ekuse LA _pat. Dupg prânz, patronul veni
pang in zetärie sg. vorbeascg zetarilor:
Seful Mgrinicä s'a imbolngvit. Dopcen
o sti tie locul. Vg Tog sä-I ascultati.
Apoi, intorandu-se spre Dopcea:
Dopceo, vin-o pang jos, sg iai o ca-
mandr
Em. GArleanu 0 lacrinal pc-o geanif.

www.digibuc.ro
 E GARLEANU

Cand iesira pe usä Durba trânti cu pum-

nul in raft si strigä:
Vra sä zieä tot adevärat a fost!
Urmä apoi sa lucreze. Tacurti toti cäteva
clipe. Dar in suflettil Tui Durbä clocotea furia
impotriva omului ace4uia, a necunoscutului
care le lua inainte, care i lua lui inainte, zetar
vechiu de trei ani in atelier. Si nu se putu
ojìiT izbucni iar, trantind cu pumnul:
Vra sid zicä tot adevarat a fost!
Unul räsptinse:
poarta vrabia noroc!
Ii
Durba isi intOarse repede privirea. Vra-
bia sarea, sprinteng, pe raft. Ochii lui Durb4
se inrosirä, inàbusi tin tipat de urà in gat,
puse mama pe o bucata de plumb, si, avân-
târdu-i mâna, zvArli in pasere. In clipa a-
ceasta usa se deschise si In pervazul ei se
ivi Dopcea. Bucata de plumb inerse drept
in tinta, paserea incercd sä Aloare dar, lo-
vitä, azu jos insângeratä, cu aripile intinse,
pe zatul la care lucrase pâtiä atunci Dopcea.
Un räcnet se auzi dinspre usa. Dopcea se
repezi ca scos din minti spre Durba, îi In-
clestä mana lui puternicd in gât, si-1 dobOri
La pgmant. Toate trecuserà ca o sclipire de
fulger. Durbd rämase pe podele, intins fä-rä
suflare. Dopcea se ridicä de jos si päsi incet,.

18
www.digibuc.ro
q/RAB1A

ca lbuirnikit, spre raftul lui, 'privind cu ochi

miari la paserea care Isi &Ilea, tresärind usOr,
sufletul.
Si fiindcä zetarii rAmàseserä' ldcului, In-
cremeniti, Dopcea rugä, cu Oasul sfásiat kle
:plans, pe báiatul Man:
Biciule, du-te si chiamä pe patron!

IS 0
I,

19
www.digibuc.ro
l'ANTI AMALIA

www.digibuc.ro
 TANTI AMALIA.

Trenul 15i desmoile5te incheeturile qi por-

ne5te, incet, încet, din garri. Mahalalile
märgina5e ale Bucure5tiului cu case pri-
arite, cu uliti stramte, cu fabrici care-5i inaltä
co5uri1 d negre ca ni5te trunchiuri de copaci
räma5i dinteo Ocfure preistbricä, räman In
urmiä., se 5terg din pervazul ferestrelor vago-
nului din ce In ce mai iute, ca 5i cand ar
intra klleodatä in pämânt. Md a5ez pe cana-
peaua de plu5 ro5u a vagonului 5i desfac
o -gazeti, dupd ce-mi arunc mai infai ochii
www.digibuc.ro 23
 EM. OARLEANU

in fata mea; o doamnid citeste ca si

Din dosul gazetii nu-i pot vedea nici o pdir-
ticied din obraz: Nici nu doresc la urma urT/Yei.
Stirile din Universul", proaspete, la ora 6
dimineata, ca si zatul care-mi. Inegreste mâna,
imi furd privirile mai mult deck mintea, eddl
citind ,,Numirile", din ministere, si ,,Nouele
decoräri", imi djau in aceias vreme seama cä
mi-am uitat bastonul In bufetul gdrii. Nu e
intâiul sprijin pe care-1 pierd In viaà. Pierd
si rdbdarea cu lista decoratiilor; atâtea nume
imi foiesc ca furnicile pe dinaintea och.ilor;
las gazeta pe genunchi sd-mi odihnesc vederea.
Doanma sau dómnisoara din fata mea urmi-
reste mai eu interes cele scrise in Dimi-
neata", citeste inainte, fàià sä miste cu'n
deget foaia pestritä cu litere marl si midi.
Deocamdatd, tot n'am ce facer md uit pe
fereasträ. In Septemvrie, târziu, câmpiile sunt
golite de roadd; se intind pustii, i in locul
lanuribir aurite, razele soarelui inroseste tari-
nele pind'n zdri. Si dimineata aceasta era
fermecdtoare, adevdratd dimineatd de toamnd
läsatd pe pämânt pentru cules d vii. Lumina
rumenä, care eddea In ape sub cuprinsul boltit
al cerului pared topea geamul, sd-mi pdtrundd
voioas5 In ochi si de-acolo In suflet, dându'Jmi
un nespus dor de viatd, de dragoste pentru
www.digibuc.ro
IANTI AMALI

tot ce m inconjoarg. Sunt tresäriri de aceste

primaväratice pe care ni le varsa in sânge
unele zile târzii, dar fermeatoare, díe toamná.
Färä sä vreau, privirile rnele päräsira
aurii ca sä se pironeascA pe fiinta
din fata mea: Afurisitul de ziar ramasese ne
miscat, ca o perdea pe care nu vrea s o traga
nici o mânä. Sä rnfäl mut dela locul meu, n'ar
fi fost 'tocinal adätärii. Inarmându-mä cu rat-
dare incepui sk Privesc mâinile si rochia tct
varlsei mele de dlrum. Mâinile mici,
nusitele esiau ca niste porumbije din valul
de dantele ale mânecelor; dégetele subtiri,
cu unghiile tranclafirii lunguete ca migdala,
cu noite pe cele mici, päreau ca de abea tin
gazeta. Pe bratul mâinii stângi, esita,' mai
inafara de dantele, brätarä subtire de aur
se incolkea atât de ispititor pe pielea albti
si frageda, ca o petald de trandafir a bra
Niciun inel. Era dornnisoarà. Strânsa
cu o centurd 411)4 peste mijldeul subtire, ro-
chia, albasträ, deschisä se lasä in voie, deslu-
sind usor piciorul pang deasupra pantafului
mic, 'de lac negru, peste care funta de pan-
glicá !Area un fluture care-si gäsise acolo un
loc de odihnä.
Si totusi, asa cum stätea tovarasea din fata
mea, cufundatä n citire, mi se /Area cà acao,
www.digibuc.ro 25
 EM. GARLEANLY

-dindosul hârtiei intinse intradins parcrt, un

apusor drägut, toarce gânduri hazlii pe so-
coteala cälätorului necunoscut, i ca pe bu-
zele rumene, un zâmbet siret licareste, ca un-
licuriciu, din când in Cind. Gânduri vechi,
de licean, imi ndvali in Minte, gânduri carora
le Ill'adea fiintä inchipuirea mea pe bancile
scoalei, in orele de algebra', si sträbatând zia-
rul cu privirile o i vedeam pe fiinta miste-
rioaa blondä, cu pärul buclat, cu ochii
albastri, cu obrazul ca floarea märului,
fiintld a lumilor noastre, de visuri, fiinta pe
care toti am dorit-o $i iubit-o la $aisprezece
ani!
Dar pentruca" lumea aevea vine mereu la
vreme s ne smulgd gândurilor noastre,
sä ne arate adevärul, mîinile obosite lasa
usor ziarul pe genunchi, si privirile ochilor
verzi i limpezi, ca douä smaralde, se oprirk
Val iii ochii Wei nespus de mirati.. Dupà
intAia clipà de surprindere necunoscuta in-
toarse capul la fereasträ, $i putui astfel s'oc
privesc in voie. Dirr visul meu nu nämiasese
deck obrazul fraged Lsi rumen ca floarea mä-
rului. De supt palaria micä, rotundä, in cu-
loarea rochiei si c'un penas alb la o
se iCobora, incadrându-i fata, buclele de pAr
negru ca mura coaptä. Deasupra ochilbr,
www.digibuc.ro
26
TANTI AMALIA

privirile adâncite de. genele lungi i arcate

sprâncenele, negre si ele, se incondeiau sub-
tiri. Gura mica avea buzele rosii strânse ca
intro miscare de mustrare täcuta. Gâtul ro
tund si plin, c,a al unei amfore, se pierldea
In dantelele gulerului hainei. Si peste intreaga
incântRoare, razele trandafirii ale soo.-
relui se revarsau, Intro lumina eäreia ochii
mei ii giisea in clipa aceia o striducire ne-
b grain.
In vreme ce mä minunam privind, trenul
trecu macazul unei statii; cut o miseare smu-
cita vagoanele se oprira, iar ziarul din bra-
tele necunoscutei lunecg usor, se opri o clip.ä
impiedicat irk funta pantofului, apoi se as-
ternu la picioarele noastre, ca o punte de
trecere. Rjdic.aj grabnic jurnalul f-1 rintinsei
necunnoseutei: Dânsa-mi zâmbf, §1 cu'n glas
care mie mi se päru o ciripire, Imi spuse:
Multurnesc!
Pentru putin!" räspunsei, i mi se päru
ea cu aceste dottä cuvinte, care-mi scaparä farà
voie de pe buze, trebuie sä fi fast foarte cara
ghios: Asa si era, caci in coltul gurii mici
inflori un zâmbet cu totul deosebit deck cef
de akilineaore. Trebue sta Inrosit, sa ina
fi ingalbenit apoi; noroc de trenul care-si deS
rnorti ianasi träggnat, incheieturile, si in sgi>
www.digibuc.ro
 EM. GARLEANU

-inotul rotilor care treceau de pe o iri4 'pe

.alta, indnäznii s4 antreb, cum se intreab4 to-
Nar4ii, necunoscuti, de drum:
PAnä uncle mergeti... 'd'cimniwarà?
'Cuvântul domnioan4'', cred: 0' 1-am auzit
numai eu. Necunoscuta isi indreptä lar pri-
virile drept intrale mele, §i-mi räspunse, cu
_zâmbetul dintâi:
La Roman.
Tresärii de bucurie; aveam aceiai tinta Ad
.ajuns. $i eu Mergeam, in familie, in vechiul
.ora§ Mo1dovenesc und-e crescusem, pe ma-
lurile umbrite de mesteacäni ale Siretului.
Poate ne-am pläcut, mie unuia imi pl-
cea la nebunie numai ap convorbirea ciu-
data', cu cuvinte rostite pe de rost, ca nite
formule matematice, dela inceput se prefacu
intruna cald4, uneori avântatä, Mai cu avânt
din partea mea, cu o c51darä mai stäpânita
din partea necunoscutei: Tovar4ea mea de
Arum citise, i citise mult; asupra unor cArti
ne facusem aceia$i päsere; tineam minte a-
celea.5i pagini. Cu p mi$care cochetä, care-i
rasfrânse peste brat neiianul de dantele al
mânecii, lu4 'din reteaua de deasupra capului
...o carte:
O cuno§ti?
Nu m5 putui star-Atli, ma ridicai, ,,i lhand
www.digibuc.ro
28
TAVI I AVIALI4

geamantanul--jos ní graii deschid. Po-

trivirea era prea din cale afarä: luasem cu
mine aceiasi carte: I-o arätai, pe când in
obrazul alb si fraged al necunoscutei nuívuíTh
de pläcere, o undä rumenä.
Din clipa aceasta ne-am inteles de minune.
Am rugat-o, si färä nici-o impottivire s'a
supus: incepu su-mi citeaseä, cu glasul ei cel
dulce, drill cai:tea pe care o-avearn arnândol.
Citea frumos, cu capul putin plecat pe-o parte,
din cartea care, d'eschisä pe amândoud, mainile,
parea c stä pe un mic pupitru de flicks
Aproape n'ascultarn cuvintele ce le rostea, mli
inciinta auzul nunrai muzica glasului ei;
printre buzele intredeschise, sirul alb ca mar-
gäritaruI al dintilor lucea scurt: Asteptam
sá-mi sclipeascä din nou, si asteptarea aceasta
imi pironea privirile drept pe gura ei: O&M
îi arunoä ochii spre mine si intelese cà n'a
urmärearn: Imi zise cu glas bänuitor:
Nu m'asculti!
Si nu mai Sehimbarätn cärtile. Pe-a
ei mi-o dädtf, dinpreung c'un sernn frurnos
lucrat cu mána. Luánd cärtile /While noastte
se atinsea Eu sirntii un fior, (lima intoarse
capul sore fereastriä:
Trenul intriä intrun tinut presärat dé vii.
Färl sä vrern ne ridicarárn deodatä In picioare,

29-
www.digibuc.ro
 L'A. ARLEANU

unul lânga' altul, la fereastra. Eu dadui geamul

in jos. Dânsa scoase capul pe fereastrâ; vântul
Ii indoi pana alba dela paldrie si-i flutura
_suvitele negre de piär de pc frunte. Ca sà
stam mai bine n apropiarlim unul de altul.
Ii trecui usor bratul pe dui-A mijloc, sinrtii ca
tresare fard sâ-mi spue un cuvant. Din vii
ne ajungeau pânâ la urechi c:Intecele culegâ-
torilor. flàcaii chiuiau, aruncau cu caciulile
spre tren. Unii ne aratau strugurii copti, ca
si când ne-ar fi facut ciuda. Supt un prun,
la poalele unei vii, un flgedu si o faa se
tineau cu mine1e de mijloc ca si nol. Ne
facu înti cu mAinele semn de salutare, apoi
Ain'tr'cditä isi inclestarä buzele intr'un safut
lung pe care-1 urmarirain amândoi cu ochii
pinace trenul se departâ de tot. Atunci, in-
trun avânt pe care nu-1 putui st5pAni, avânt
,ce ne vine ca o nebunie de cae uneori atArnd
totul in viata noastra, ma plecai si-o sArutai
apasat pe gât. Dupa întâia clipä de rätà-
cire o privii sfios; tinea ochii inchisi; vântul
Ii flutura suvitele de par peste frunte; o-
hrazul alb parea färä un pic de sânge: Stà-
team ling..' ea, cu ochii spre privelistile care
alergau in urrna, fdra sâ desfusesc nimic, fár5
sâ pot gândi la ceva statornic. Asi fi vrut sá
ne duag trenul asa, mereu inainte, fär' de

:30
www.digibuc.ro
TANT1 AM ALI%

popas, s calatorim vesnic, singuri, unul langa.

/lama când, intraceiasi suflare, ne-om
stinge depe lume amiindoi. Deodatä simtii
ca-si intoarce capul spre mine. Ma uitai: in
ochii ei, in gropitele obrazului, in capaul
buzelor Ii phitea peste intreaga fatä un surâs
Uil zambet naleslusit de nlultumire. Má
gandii: Poate ca trebuia sà ne intalnimP.
si-un alt gand imi strabatu atunci in minte:
Dar dac'o pieud? Cine-i? De unde-i? Cat va
sta in orasul in care mergem amândoi?" Asi
fi vrut toate sa le aflu dintrodata. Fat-a si
ma pot opri, o intrebai:
Cat o sa stai aci!
Poate si ea dorea sa ma pue in cunos,tinta
despre lucrurile la care gandlisem eu. Imi ras-
punse repede:
Dottä saptatnâni.
Apoi, dupa o clipá, cu pärere d rau:
Doug saptamâni... la vie. Am venit pentru
cules... la Tanti... la Tanti Amalia... Amalia
Märeanu.
La Tanti Amalia Mareanu?
0 privii repede. Vantul ma batu pe semne
mai tare In fatA. Pared simtii un fior de
frig. Tanti Amalia Märeanu! Dar o cunoEjeam
pe Tanti Arnalia!

31
www.digibuc.ro
 E GARLEANILL

0 cunosc pe... pe D-na Mareanu... SU-

tea in strada Salcâmilor
Dânsei ii pgru bine:
Da, da, In strada Salcâmilor..
Noi stain Cäsuta aceia
astázi nu mai e... a colonelului Bunea.
De astä data ea intoarse capul repede spre
mine, rniratä:
Esti.... sunteti bäiatul colonelului...
Pared mi se lua o perdea de pe ochi:
Dina!
Dina, sunt Dinal...
Simtii ä nu-i mai tin bratul pe dupa mijloc.
Când 11 träsesem? Pared ne desparti deodata
ceva. Ne asezaseram fiecare la locul nostru.
Dina cu privirile pierdute pe fereastri. Eu
cu ele in pämânt. Amintirea unui intreg trecut
mi se näpusti in minte... Moartea mamei
mele, Plecarea tatalui meu in alt oras. tEu
singur, lisat la prietena mamei, la Tanti A-
malia, cum Ii spune tot la Tanti .Amalia
Mireanu pe care numai o vedeam i rnà cu-
tremuram. Sase luni de zile de chin, de ne-
mâncare, de urecheli, si bätäi, astea imi a-
mintea Tanti Amalia. Stäteam si plângeam
in perna, nopti intregi, gândind la fiinta care
se dusese pentru totdeauna, la tata care nu maL
venea; visând fata cruntä, cu gura strâns'a

32
www.digibuc.ro
TANTI AMALIA

ca deschizatura unei pungi; cu suvitele de

pär negru atárnindu-i pe dtipg urechi; cu a-
lunita neagr de pe- obrazul stâng; cu ochii
verzi ca de pisick a Tantei Amalia....Uneori
venea sora Tantei Amalia, cu o fetitä
de 4-5 ani; aveam opt si-mi porunceau sä
1111g joC cu ea.' Pe mine má. bgteau fäceam
sg. plângg.' Vin-o Dina, cu noi!" 0 luau de
in4nä si-i daldeau bomboane: Eu ntâncam la
masä, in ziva aceia, ca pedeapsg, do`ar un
fel!...
Ridicai cu tearn4 ochii: Fiinta 'din fat4, gu
privirile mereu pierdute pe fereasta nu mai
era 9 necunoscutg: 0 stiam, o cunosteam
Inuit. De ce In ochii plini de dragoste de
aklineoare, parcA vedeam acurn o sclipire de
räutate? Si gura stransä! Suvitele negre kle
pgr spulberate de vânt, de dup4 urecfii, nu
mai ckdeau parcá chochet. $i pe obrazul stâng,
da, pe obrazul stâng o alunitg pe care nu o
bggasem de searnä: Odatg, o clipg numai,
mi se pgru cäìn fata mea stg, incruntat, chipul
Tantei Amalia.
Era o nebunie, si totusi n'o puteam Inde-
pärta din mintea mea. Incercai din nou ..sä-i
vorbesc. Cgutam sg-mi fac vorbele calde.
Pareä si dânsa, si Dina, intelese cg ceva se
ridicase, deodatä, intre noi.. Restul vremii am
3 Em. Gárleanu 0 Iacrimd pe-o geand.
33
www.digibuc.ro
 E M. OARLEANU

citit amândoi din cärtile pe imre le schim

basem...
Trenul inträ in garä. Se insera. Imi dadui
repede geamantanul jos. Ne luardm zitiabuna
ca doi sträini. Si'n vreme ce Intro parte a
vagonului, Tanti Am lia, ii cunoscui- gla
sul, isi primea nepoata cu strigate de bu-
curie, pe usa ceialaltä scoborii in gara, eau-
tând sa mä strecor cat mai repede printre
multimea cälätorilor.

-I
34
www.digibuc.ro
IN ODAITA EI

www.digibuc.ro
 IN ODAITA El

Farg vrun cuvânt de suparare, fara sa I

pregäteaseä mai dinainte, pTecase.
Câteva rânduri, scrise pe fugä, ii a-
rata, chiar in dimineafa aceia, ca trebuia sä
se due& sä piece cu mama ei intr'un oras dlin
Moldova, 0' poate", avea sd se mai in-
toarca. Vestea aceasta nu I cutremurase la'n-
ceput dar, fireste, nu-I läsase nici rece. 0 pl.-
rere de rgu tot ii miji in suflet. 0 despärtire e,
intru câtva, o deslipire de tine insuti, si mai
ales o despärtire neasteptatä, ca aceasta, avea

www.digibuc.ro 37
 M. CIARLiANut

ceva tdin uritenia loviturilor date intr'ascuns,,

pe la spate. Ce anume putuse sui pe Eléaa,,
se gândea loan Cernea, sáplece asa, in grabä.
Boa la marnei ei, . càcj adeseari se plan-
sese de noptile nediormite, petrecute la capa-
tâiul bätrânei? Moartea cuiva din familie, care-
i-ar fi lásat vreo tiostenire, dânktu-i astfel
putintá ssa" tráiascä, linitit, aiurea. Ce i drep-
tul aici, cu ce câstiga ea cusand, cu putinut
eare-i mai &Idea dânsul, de abia putea esi la
eapat, desi, cumpänità, cum era, totdeauna.
se Imbriáea bine, cu gust: Dar orice-ar fi fost
la urma urmei, tot putea sä-i spuie si lui
in scrisoare, impártáseascd i lui pricina
acestd despártiri
Cernea se gândea la toate acestea, Imbed-
cându-se. Cânkt se cluse la oglindä sd-si lega
cravata se privi indelung. 0 îndloialà asupra
Infatisárii lui II munci o- clipà, o clip4
numai; era tânär, la treizeci de ani un barbat
e îr floarea varstei, era tânár i poate mai
frumos ea totdeauna...-Cei câtiva peri albi .
iesiti de cu vreme, pe la tâmple, nu sembau
zápezii, ci floarei ninse de primfáVará. Elena_
Il iubea i chipul lui, adeverea -04 avea de cet
fi iubit. Ciudat! Supt pärerea ráu pre, pe
másurá" ce cugetä, ti ingrädea sufletul mai
mat, incoltise, cât un varf e ac, necazult

38 www.digibuc.ro
IN ODAITA El

Nu izbutea sk.§i lege cravata; degetele irse

Impleteau unele intraltele, dar scäpau inereu
fâsia de mátasä. In sfirsit isbuti sä facä un
nod, dlou6, apoi si le desfäcu. Atunci îi a-
minli Cum Ii Innoda drinsa fioncul, cu dege-
tele subtiri, si usoare, cum 11 potrivea, atin-
gânndia-i obrazul, infiorându-I, si cum dânsul
ji sorb& mirosul cald al sânului, lin mhos
de liliac pare& ce se Imprästia d1e subt cä-
masa Iarg deschisä imprejurul gâtului alb si
rotund. Atunci, Intro cliire numai, i-se päru
cà o mai záreste parch% pe dupä ,umärul
In oglindrá: cu _pärul resfirat pe frunte, 1m-
prästiat pe urneri, ca o Mantie; cu ochii
ciudati, care totdeauna päreau ä vor s`a in-
trebe, s;à iscodeascä ceva; cu buzele rosti
strânse, pregátite Inereu pentru o särutaré; cu
obrajii rumeni, moi, catifelati ca piersica, in-
torcându-se repel& din fata oglinzii, al-tined
Icoana care incepuse s5.-1 chinuiasc5, .si gândi:
s'a dus, duo61-se!"
Dupa ce se itribrac5-, se asezä intrun jilt,
si 1uä gazeta sä citeascA, Si curn îi perinda
ochii pe hârtia tipáritä, deoklfat4Isi dddu searna
cà cineva In nestire, Ca' altceva Ii muncea
gândul: ,,Incotro, sa' se fi dus? In care oral
din Moldova?" 5i Incepu sà Insire ,Siirite 'din
Provincie, ca i CUM se astepta sä gäseasca

www.digibuc.ro 39
 E GARLEANU

cev4 ce vroia sa afle: Iar Il prinse necazul;

mfototoli gazeta si o arunca, In eolo: §e sculä,
îi lui`á pardesiu, palaria i bastonul si esi in
targ: I\Pavea nici o tinta. Era prea de vreme
pranzeasca. Sa se plimbe! 0 lua de-afungul
bulevardului: Vremea se lásase rece; toamna
insemna trotuarile cu frunzele 'scuturate din
castanii rebegiti: Cerul albastru nu scobora
nici o raz4 pe pämânt: Departe, spre Co-
troceni, zarea limpede se arata ca o oglindll.
cum inergea asa, trecand' pe rangiä oarneni
ca i cand nu i-ar fi vazut, cum merg
acei a caror lunie e inauntrul lor, gandul lui
Cernea prinsese firul "unei amintiri care sta-
tuse phrtá atunci In sufletul lui, cum istait
pierdute, unele intraltele, miile de fire din
urzeala unei pinze.
0 cunoscuse acum un an, asa, cum se
fac cunostintele aceste, Intr'o gnadina. Un fapt
care se petrece zilnic, una dintr'acele intarn-
plari obisnuite care, la o suta una numai,
au o insemnatate deosebita; Ii cazuse um-
brela, el se plecase, Ciela masa lui, ri-
dicase: Zâmbetul cu care Ulansa i intoväiásise
cuvântul de multumire 11 prinsese cum prinkfe
lantul piciorul unei paseri., Il ovise
privirea ei mirata, surasul inecat intr'o lu-
mina copilareascar A intrat repede in vorbd.

40 www.digibuc.ro
 OpAITA CI

Dânsa era c'o prietenal care pärea cä nici

wascultä ce vorbesc ei: S'au. intâlnit in grk-
dina ceea si a doua searA. Repede si-au mär-
turisit dragostea.. Dela cele dintâi vorbe a
primit siä vie la el: Indatä îi dete seama ca
ceva din ciudfätenia privirei o avea dânsa si'n
apueäturi, gusturi: Nu-1 lásase niciodata
s'o insoteascd pásn'd acasa.. cAtéva luni nu-i
spusese unde locueste. Zicea CA nu voia sit
supere pe mama ei, o fernee bätráng, care o
iubea la nebunie, si pe care descoperirea tainei
acesteia ar fi doborit-o. Povestirea vietei ei
11 Induiopse. Fusese naritatä, nefericitä in
eisnicie; divortul ei lovise intratata pe biata
bätránli, care-si credea viata fetei pusa la a-
däpostul greutätilor d toate zilele, incAt o
trântise la pat. De aceia îi dete si el seama,
cä intradevar, legatura aceasta, oarecum vino-
vata a Elenei, ar fi turburat adânc si din nou
sufletul batrânei: Si nu numai da ctrep-
tate, da.r li pärea bine cä gäsise säldite in
sufletul ei simtimânte atit de alese. In afarI
de aceasta nu simtise pâna atunci nici dra-
goste care ispiteste, nici iubire care cliinueste,
nu incercase Inqà. simtimântui de teamä pen-
tru iubirea unei femei. Rugämintea Elenei
päruse fireascä, cel nThlt cu apuaturile
ei. Niciodatà nu o intoväräsise Rana.' acasa,

www.digibuc.ro 4t
 EM. GARLEANIX

desi, In urmä, chiar dansa Ii spusese 'nude-

$eade. Ceeace II mi$case, $i poate II aproe
piase mai mult de ferneea aceasta, era lipsa.
unei legdiuri d interes intre rdián$1.i. El bogat:
nu era, nici cerintele ei nu_erau insä mariz
Rar se Intâmpla, sal dea a intelege, §i a-
tunci nu de-a Idlreptul, eä. are nevoe de ceva
parale. Cele ae Mai multe ori i le idla el, in-
tr'un plic. Dânsa strecura plicul, färä sä-1 pri-
veased mfacar, in //lawn, $i urma firul vorbei
mai nainte. 0 singurä datä. ii fdcuse un dar
mai costisitor, acum o lunä in urma: o ja-
chetà de toamnä. $i niciddatä, nu o väzuse
mai veseliä, mai incântätoare ca'n seara ceea.
lì radeau ochii kte bucurie, sembräca 6 se
desbraca lje jachetä, se privea in oglinda,
lua de brat (13 inconjurau odaia, ca pe stradiá,
la plimbare... Numai acum, când cerceta tot
trecutul acesta, lui Cernea i se parea ea a,
si iubise intro privintä. Adeseori nu ti diai
seama de cele mai apropiate lucruri, o razä
de soare le lumineaa deodatä, $i-ti par altfel,,
cu o infätisare pe care wai mai prins-o DLO.'
atunci, cu O eáldurd pe care n'ai mai simtit 01.
0 ciuda, Il cuprinse lush' ea' amintirea femeei,
celeia ii muncea sufletul $i, smulgându-se, ca.
$i din fata oglinzii, gânkllurilor, îi zise iarz
,,DacA s'a dus, ducl-se".:

42 www.digibuc.ro
IN ODAITA EI

In clipa aceea, ba'tu un ceasornic de de-

parte: dotta-sprezece. Vremea prânzului. Set-
uitg. Imprejur. Nici nu-si dase seama-cât mersp-
de mult. Ajunsese pe-aproape Cotroceni.
Câtiva slusbasi, treceau, grbii, spre cash'.
Lug tramvaiul electric, sä se Intoarea. Mersult
iute al vagonului Ii suplberau gandurile. In
mai putin deck ar fi &lit, se trezi In cale,a
Victoriei. Se scobort i o lui incet spre birt.
Când ajunse, väzu, cu oarecare dud% c masa,
la care obisnuia sa mänânce, cu Elena, a.
luasena altii: Nu vroi sä se aseze la alias_
Esi din nou, ski se plimbe, pang ce
s'or duce. Se'ntalni c'un prieten, lu,ä calea
Victoriei in lung, spre sosea, i, dupa vreo
jumatate de ceas era, Inapoi, la birt.. Masa_
era goala.. Se aseza si ceru lista. Färg sä vrea
privirile Ii cdzu In fatia, spre löcul gol acum,,
spre locul In care sta Elena. Chelneru se
pleca: Sh adocg un tacâm si pentru Co'.-
nitä?" Ceinea rdspunse, scurt, supgrat paech:_,
,,Nu!". Isi arunca ochii pe lista, perinda
felurile de mâncare, si nu putea sä
nici unut Chelnerul se duse; el rämase cu
lista 'n mânä. Anume mâncáruri Ii amintean
gusturile Elenei. Par' c'o vc&a batând în
mask* de bucurie, când gäsea ceva care sä-i
Alese si el, la Intimplare, doug. feluriL

www.digibuc.ro 4`,t
 EM. GARLEANU

chemä pe chelner. Vin rosu sau alb?"

11 intrellä acesta: A1b1" Rou ii pläcea
fransei. Paved o privea muincllusi buzele rosil
in vinul "si ro-su, sugându-si-le apoi, usor,
dupä ce sorbea klin pallor:-
Ajunsese dle nesuferit! Nu mai putea scdpa
de gânidurile strecurau In minte, cad
isi croiau cu deasila loc si nu-i mai Ida rägazul
stá facá altceva: Niciodatd nu j se intâmplase
in viatd sä-1 prind un lucru, s4-1 Mcguse
maì strâns ca clespatirea aceasta: Nici oklkä
nu gAndise la ceva mai Incordat: 'Nate ve-
meau i treceau prin sufletul lui ca vântul
-care nu se poate opri In ramuri. Il obosise
sufleteste; i se pdrea ed-i cázuse pe cap un
Jiliac care-si strânsese aripile dejur-imprejurul
¡estei. Inciudat, îi Intinse servetul pe
lingUra, i 'ncepu ä soarbd In
nestire supa. Dueä-se, clued-se, na rog!" Isi
2icea mereu In minte, i cuvintele aceste gân-
clite i se plrea ed le strigä tn gura
. more, sä le audd to1i, i cd toti, 1i dideau
--dIreptate, ad fiecare Il Malvin-11a, ráspundea:
Asa, bine faci, clueä-se!" Si cu toate aceste,
când se sculd Idela -masd, câncl o luà iar pe
spre cask un neast:impdf, un urit de
inPante i se IaStä peste suflet. Incetini mersul,
se opri pela ferestrele magazinelor 0 piMrie.
www.digibuc.ro
-44
IN ODAITA EL

intocmai ca a Elenei, Ii zugrävi i mai bine-

chipul dânsei In PAW i se päru o
supt borurile rotine, inflorite, se Intrupase
chipul ei, zâmbise: Si-atunci gandi maL
cu stäruintä. 0 iubise. Ce prost era: o iubise!
0 iubise si nu-i araase, nu-i spusese.. Poate--
c4 la dreptul nici nu simtise Ineä.. Si Intra-
devar nu se putea sä fi simtit lucrUl acesta
pánä acuma, idacä de abea astäzi Isi dadea-
searna. Dar aturiti acuse patirna a-
ceasta. In ce colt al sufletului, In ce ascuns,
al shntirii? 0 iubise! läria aceea alcgtuitä
din panza', panglici si flori, páläria aceea ne-
insufletitä ca si o piaträ, päläria aceea
cleschisese ochii, ii ilesfàcuse sufletul, si
stânca inirnii lui, dintr'o singurà lovitura, is-
bticni isvorul dragostei... $i kliânsa II iubisel-
Il-iubise cii adevArat; i-o mäfturisise de.atâtea_
ori, In -atâtea rânduri Ii gpätase dragostea eL
Il iubise nurnai pentru eL cäci nu-i ceruse
nimic, nimic niciodatä. Cunostea atitia p.i.AenL
care-si mâncaseriä averile at femei care, la
urmä, Ii läsaserä.:
Dar si Elena lui se dusese: La ce plecase?
Intrebarea aceasta Incepu chinuiasca jar-
sufletul. Wear nu-i spusese un cuant In
ajun, nu-I rugase sa o ducä la garà...
plecase farlä indoialä cu Marna ei: Ori i cum,

45.
www.digibuc.ro
 GARLEANU

Inäcar ar.fi väzut-o urea3,du-se in tren. Si-ar

-fi flaturat o clipà batista, intovdiäsind-o astfel
bucatà de Idlrum cu privirea. Plecase en
mama ei. Daa insä o fi plecat singurä?
de-odlatà, un sim.firnânt pe care nu-1 mai
qncercase pänä atunci puse stäpânire pe su-
fletul lui; vroia s tje, sä. afle.. IntAiasi datil
kdorea sg-i vac% casa in care locuise. Niel
u-si statornicise bine hotärirea i pasii Il
duceau spre ulita in care stia cà ezuse

0 ulip ingustä cu case märuntele. Vântul

Tare incepuse sä sufle misea smocurile de-
flori uscate ale otetarilor: sopotul lor rds-
pAndea o si mai grozavA tristete deasupra
acoperemintelor joase, unele foarte vechi, tre
Cernea incetini pasul. Se uitä la nu-
mere, 5, 9, asa: la 13, dincolo de parmaclâcul
Lela cenusiu, sezuse ea. Para-i venea sä se
Intoareä. Incetini mersul desi mai avea numai
câtiva pasi de fälcut. 51 deodatà, o scantee de
tadejide i se aprinse in suflet: Daa Elena
'acuse numai o glumIa? Dacä nu plecase
scrisese numai asa, sa-1 incerce! Atunci se
repezi aproape, si se opri incrernenit, ca
Turn' nu s'ar fi asteptat in fata ferestrei pe
-tare biletul galben de'nchifiat Ii râdlea bat-
jocoritor para. Stete asa eâteva cUpe, apoi,

-46
www.digibuc.ro
IN ODAITA El

ideokRatà, in sufletul lui încolj o alta dorinVi,

o d'orint4 care-I cuprinse cu o putere nein-
vinsa, care-i infierbânta odata pieptul ca 15i
cum i-ar fi fost groaznic de sete. In minte
15i i statornici îndatá planul. Lini5tit oarecum,
dupà ce se hotàrâse, impinse u5or portita,
intna pe hulicloara care ducea pana in
--fundul curtii, la proprietá'reasä. Aceasta, o fe-
-inee batrâna Il intampina. Cernea lega vorba:
Axeti o odae die 'nchiriat?
domnule.
A5i putea s' v52.
Cum de nu... diar, vedeti, chiria5a de
abea a plecat, dimineata, a5a ca nu am de-
teticat...
Nu e nimic... vreau s'o vâz...
Când proprietáreasa deschise u5a salii, Cer-
ilea se opri, in prag, genunchii i se muiarl
In sfar5it, adunându-5i puterile, -Neu vreo cá-
tiva pa5i. 134trâna dete u5a odraii de perete.
Aceasta-i camera...
Cernea nu se uitAi. Privind In jos,- iscodi
o intreaa poveste. Venea din-frovincie. Lu-
erurile Ii veneau pe urn-a, mâine, poi-
mane, umblase toat5, ziva dupa treburi, era
ostenit, vroia chiar din clipa aceia sä amaie
in odae. Nici nu mai 14ä pe batrânä sá" spue
un euvant scoase o hârte de 20 lei si i-o

www.digibuc.ro
 M. GARLEANII

intinse. Proprietäreasa luá repede banii, Ii

miorläi glasul:
Sä-ti fac putinA curätenie, maid.;
Nu, nu... maine...
Si balrana plea incantatä noul ei chi-
Cernea inchise tra §i rfarnase in piciodre.
in prag. Dorinta aceasta care-i arsese sufle-
tul deodatä, o infAptuise: sä stea, sä locuiasa
intre peretii aceOia care o addpostise. S pe-
treacA o vreme in odAita e. Räsuflá pre-
lung, i mirosul acela care se 'mprá§tia parcä_
din toatä fiinta ei, Ii sträbätu panä in suflet,.
il ameti.
Privi irnprejur; se 1.5sá pe jiltul de tangA
u§a. Telurile jilturilor scar-Pia i sgomotul
acesta pared rásunase ca un glas. In jiltur
acesta stätuse i ea de at:ilea ori. Ii primblA
privirea ratdcitä peste tot; peste canapea, peste-
masá, peste scaune, peste pat.. Si tresäri: acoio
dormise, acolo visase, deasupra pernefor ace-
lora, aruncate Ina in neoranduialA, i se ingro-
pase obrazul, obrazul ei cald i catifelat ca pier-
sica. Si fárA de veste cum 4i alunga privirile de
la un lucru la altul, se zäri In oglindiA.. Parai
ìi rnai veni fire.. Se ridia, îi puse pára,da
pardesiul pe canapea.. Se uiträ bine, cu de-a-
manuntul imprejur.. Se apropie de toaletA; pe:

98
www.digibuc.ro
IN ODAITA El

servetelul de pe mgsuta din fata oglinzii ra-

mäsese un ac de cap si alguri câteva
suvite de Or, asa avea obiceiul când se
pieptAnna, strângea dintre dintii pieptenului
firele de pgr, le lega la un loc, si le punea
intr'un säculet de mgtase. Cernea lug uvita
de pä'r In mânä, o privi indelung si, fgrg
sä vreie, o duse la buze si o sarutä. Se uita
iar: algturi, jos, cgzuse un puf pentru pudrg.
Urmele acestea ale ggtelii ei II deslusea lui
Cernea ea. se .'mbrAcase pripit, dânsa care
igbovea atiit in fata oglinzii, care punea fie-
care lucrusor la locul lui. Pe o altg masutä,
din colt, gäsi o mriuse. 0 lug; era una dintro
pereche pe care i-o cumpgrase astavarg. Cer-
nea se uitg la mänuse, parca mirat cä,
supt impletitura moale, nu simte cäldura mg-
nei care-1 mângâiase de atâtea ori. Pe-o (e-
tajerg un maldär dle arti postale ilustrate,
rupte. Pe jos panglici, ace, un pieptene sfg-
râmat cdlcat in grab5.
Cernea se asezg din nou in jilt. Toate lu-
crusoarele acestea, urmele vietei ei in odaia
aceea, ii amintea pe Elena, i-o aducea In
f4ta ochilor. 0 vedea culcatg in pat, cu pärul
imprästiat pe perne; o vedea In fata oglinzii,
cu bratele goale, impletindu-si cozile; o vedea
là toaletä; o vedea peste tot, asezând, ster-
i Em. Garleanu 0 lacrimä pe-o geond.
www.digibuc.ro 49
 t. CIARLEANU

gând praful cum facea când enea la dinsul;

o simtea in sfirsit, lângá el. 0 lacrima i se
prelinse, fierbinte, pe obraz. Cernea isi dote
:eama ea pliingea din ce in ce mai tare,
cu sughituri... Plânsul Il mai liniti. Isi sterse
ochii, se razima cu capul de speteaza jiltului,
si se gAndi, De ce plecase; kie ce nu-i spusese
mai dinainte o rorbá', dre ce nu-i scrisese.
Plecase in graba; nu mai ramânea indoiala
ca plecase grabita. Boala mamei ei... Cernea
tresári: asa i, Elena locuise cu mama ei. Dar
unde, in odiea aceasta? Era numai un singur
pat. Pe canapea, n'ar fi lost cu putintä, caci
era o canapea mica neincápatoare... Afara
numai daca... vai! asa trebuie sa fi fost. $1
de aceea când venea de dormea la el, dormea
un somn atât de adinc si de greu. Elena
se chinuia pe canapeaua aceasta pentru ca
mama ei sa se poata odihni, linistita, in
pat... Apoi alt gând Ii fulgerk prin minte.
De ce nu intrebase pe proprietáreasd. Ce
prostie! Esi repede, sà caute pe bätrâna. La
usa Casei din fund gäsi pus Iacátul. Proprie-
tareasa plecase. Se intoarse din nou nelinistit
In odae... Se intunecase d1e tot: Cäutá pe masd.
gá'si chibriturile i aprinse lampa. Supt unda
ide lurnink odaea parcá zârnbea...
A doua ii area sâ intrebe pe propriet6.-
5o www.digibuc.ro
 IN ODITA El

reasa. Lucrul acesta trebuia sä-1 Lea dela in-

ceput. Nu se putea sä nu stie clânsa Incotro
se dusese Elena, si -ce anutne o fácuse sí
plecc. 5i cum se plimba dela un capat la
altul se trezi in fata etajerei. Atunci, un gaud
pe care mai inainte incercase, Il fticu sa
intinda mâna. Lua vraful de carti postale
rupte, si-1 puse pe masiä. $i 'n fata bucätelilor
celora de hârtie un alt gând Ii sligetä inima.
Dacä... Nu, nu se putea, $i parca n'avea in-
dräzneald sä le caute, sä le cerceteze. DacA
Alungä repede gândurile aceste; in-
cepu sa caute hârtiile bucdticá cu bucaticd.
Ii scriau prietenile, isealituri de fenrce,
cuvinte obisnuite, felicitäri de ziva ei... Curn
putust.. sal se gandeascd macar... când stia cât
Il iubise... cum ar fi tinut si la... altul. La
altul? De ce tocmai asa de târziu îi dladu
prin ininte gândul acesta. Tocrnai fiindcä nicti
nu trebuiau sä se gândeascä o clipà mdcar.
Ploaia incepu sä batä pe neasteptate in gea-
muri. $opotul acesta al pick'turilor de apa.
tânguitul burlanelor, Il intrista de moarte. Sin-
gur! Niciodatä nu4i (Muse seama, nu 'nte-
lesese bine cuvântul acesta; singur! 5i-acuma
un alt simtimânt nou II incerca, acel al uritului,
al groazei de singunktate.
SA' fi fost târziu. Ploaia cAclea in picuri

51
www.digibuc.ro
 EM. GAkLE

rnai repezi, otetarii de peste drum îi ,fos-

neau pämätufurile de flori uscate... Ce tristi
odaie cât die mähnitá, trebue sä fi fost Elena,
in unele seri, Iângrá mama ei bolnavä, In. odaea
aceasta.
Obosit, f rant de chirful care-1 muncise toata
ziva, fäcu lampa micä, si se intinse pe pat
imbräcat... 0 nonä hotärire i se statornicise
in suflet. A doua zi avea s.à cerceteze. apoi
sa piece si s'o caute. Gândurile lui Cernea
i se mai Invälmäsirà in cap, si adormi. Si
deodlatä treOri. I se p-ru cä auzise o batae-
in geamuri, apoi alta. Se ridici, facu lampa
mare. fiämase in picioare, in mijlocul odaii.
I se páruse poate!... Dar dacä era ea? Atanei
räsund o alta bätae in geam, urmata de-un
glas: Eleno!..." Eleno!..." Un glas'de bärbat.
Un fior sträbatu prin sufletul lui Cernea. Se
dete dupà perdea sä se uite. Glasul norab-
(Mon strigd din nou: Eleno! sunt eu...
lancu!..." Cernea se plecä, privi pe geam, la
lumina felinarului din stradä zäri fata unui
bärbat necunoscut. Bärbatul mai stätu câta-va
vreme, i vdzând cä nu primeste nici un ras-
puns plecä. Cernea îi. simtea mânile tremu-
rand; o sudoare rece ii näväli fruntea, ceafa.
Inima Ii bätea sá se mpg, Cine sa fi
fost? Se uitä la ceas: unsprezece.

52 www.digibuc.ro
iN ODAITA El

vremea aceasta cine putea s'o caute. Se dus

"Ana la jilt, de se puse jos. Vroia sa-si alunge
ândurile si nu putea. Una câte una amintirile
se adunau in rninte, alohtuind o teama, un
prepus!... Il inselasel... Nu, nu se putea. -Dar
icine sa fi fost strainul acesta.. 0 strigare pe
nume; parea un vechiu cunoscut. Venise la
ea ca un... sau ca o ruda. Poate ca o rudia. I
se parea vorbise odatg Elena despre un
vár al ei, frati despre un var.
Nu, nu era acela, cci ii gUsise In mansop o
scrisoare prin care spunea astepte, si is-
odlea Gheorghe. Cernea se scul 5. deodatd; in-
cepu s rascoleascâ peste tot, supt canapea,
supt perne, supt saltea chiar. Poate mai gasea
o liârtie, vre-un semn: La urna se repei
la sobla. Gälsi o mânä de hârtii; le aduse pc:
masa, facu Tampa mare: erau socoteli, insem-
räri de cumpAraturi; ba si o scrisoare, o scri-
soare de barbat. Dar hârtia, ruptä in hued-
tele mici de tot, 04 era peste putinV1 sí le
aloatuiascä la 'un loc. Cate o literà, câte o
jumatate de cuvânt: a§i" fdra
gandea Cernea: a,steptat trebue sa" fi fost..7
dar aceste toate nu-i diädeau putintà s'a" in-
chege o parere; Totusi se lasà pe un scaun.
Tresari.. I se paru cà iar bate cineva in geam.
Alerga. Nu era nimeni; i se pâruse

www.digibuc.ro
 EM. GARLEANLF

Il Inselase!... De ce gândul asta Ii muncea

_jar mintea. Amintirile, apropienile, prepusu-
rile i se invialmaseau in minte: ...nu-i ce
ruse bani: adevarat!... Dar gustul cu care era
imbracatä... Oboselile ei, uneori.. De ce
n'o duca niciodlati pâna pand ti por-
fita... sa nu-1 vada 11 lasa... SCrisoarea vrtrulta...
dar scrisul acela nu seamana cu cel barbä-
tesc din hârtia ide pe masa.... Zile le, noptile,
când nu venea la el... Boa la ei atunci, o sapta-
mana....
$i iar, printeo Incordare grozava, 4i a-
lunga gândurile, stinse lainpa si se intinse pe
pat... A doua zi ple-ca s'o caute.Picurul ploaci
Il mingaea, Ii asiernea o mahnire pe suflet,
manire care totdeauna e mai ide indurat ca
o bánuiatd.
Adormi din nou. 0 noua Vitae in geam,
apoi o alta, puternica, in usa', il smulse din
somn si facu _sä sara'n sus. Un glas, un alt
glas barbatesc, rasuna, afara in sala:
Elena! Deschide!" Barbatul batu de data
aceasta cu bastonul: Elena! deschide o-
datal..." Sunt, eu, Alexanilru!..." Alte batai;
o morrnaialä. Apoi furios: SA' faci bine
alta data sa-mi scrii când nu ma poti astepta.
E Joi. $tiai bine ca o sä viu!" Stfainul trântii.
usa; apoi i se auzira pasii .pe la fereastra,
www.digibuc.ro
54
IN ODÄITA El

c'álcând apäsat petrotuar. Cernea, îi pier-

duse suflareai se tinu ,dle pat Era Joi, ziva
când Elena nu venea mai niciodatä sá xloarmá."
la el... $i, deorliatä i se luminä mintea, cä
intr'o scápärare de fulger väzu tdtul, Trite,
lese totul. Nu mai avea ce sä cerceteze, sä
afle... Il Insela, Il inselase... II inselase mereu..
Atunci ca un desgust, ca o furie II cuprinse
pc Cernea. Nestiind ce face, nebun, se sé-
pezi, îi laä palgria, deschise usa si fugi afard
din odlae, esind In pbaie, alergand ca si cum
Par fi alungat cineva, strig.ind, ca scos din
rninti: TicäloasaP' Ticäloasa!" Ticlloasa!".

II

www.digibuc.ro 55
COMOARA

www.digibuc.ro
 COMOARA

r?rin fereastra n gustd cât palMa,

-de abia pàtrunY odae lumina surd,
bolitav.d, a Zilei intunecoase de toamnä.
Doi o'etari j feimântä, mai încolo smocuiile
de flori uscate, si arare ori, vâritul, radceste
eke- o picdturd de ploae, In gearnuri,picd-
turi mari smulse din -norii greoi, imMbati
de apd ca nfste bureti: Pe ulita pustie- sund
când si cânld' pe pietrisul colturat al trotoa-
rului, cdlcdele vreunui 'trecdtor grdbit.
In odae de abea se zdreste. Bagdadia ple-
www.digibuc.ro 59
 EM. GARLEANU

cata intro parte, apasä deasupra usei ce s'a

scuufndat läsându-si un colt mai sus. Soba
goalà, in hornul cAruia vântul se sbate ca o
pasäre prinsä, imprästie parcil frig. In mijloc
o masä i un scaun. In fund Iângä perete
un pat, in care Ion Rujnitä, fostul paracliser
dela biserica Vulpe", zace de douä lun. Bá-
trânul stä ghemnit sub cergg, cu capul in-
fundat in pernä. Dansul are infätisarea stinsä
a bolnavilor: obrazul invelit de barba mare,
netunsä, buzele subtiri, albicioase, ochii in-'
fundati sticlesc ca kllouä lumini de candela.
Bolnavul atipise .De odatä clanta se misa,
usa se deschise iricet, din tindi á. flutunä o toana
de vânt, i o femec infäsuratá in sal, intra
si se apropie de pat.
Domnule Ioane, am venit, zise dânsa...
Bätrânul deschise ochii, se uitä putin, parcä
i s'ar fi impäejenit vederea, apoi sopti:
N'am.
Atunci când o s(5. ai?... Ti-am ados lapte
o hind de zile, si warn luat nici cinci
Bolnavul incepu sä. tuseascä, perzându-si ra-
sufletul. L'Aptäreasa, tdcu; väzând cä bätrânul
se inäbuse, aleargä afarà, aduse tinicheaua
cu lapte turnä putin in ulcica de De masd,
si-i &do sä bea:
Bea putin.
Bolnavul luä tremurând ulcica, bàu i se
60 www.digibuc.ro
linisti. Apoi ridicd ochii si zise din nou ca
i cum ar fi plâns:
N'arn... vezi bine cg. n'am.
Laptareasa 11 mai privi câtva, hi prince
$alul mai bine la spate si pleca zicându-i:
Sä te ggsesc sanätos!
Ion Rujnita rgmase iaräsi singur. Un fior
de frig ii trecu prin trup. Aläturi in camera'
se auzi un vuet de tinichele.. Poate vre-o
rnifá. Nu, guzganii. Batrânul Mai ochii mari
$i se uitii prin prejur cu spaimg. Adormi.
Usa se deschise din nou, scârtâind, si o
alta femee, imbracatä iin negru infra. Mai
intai se opri, sa se deprindä cu intunericul.
Apoi, când zgri patul, calcg in vârful dege-
telor si veni de se aseza la ,pi.cioarele lfii.
Sä fiavut saizeci de ani; de sub barizul negru,
suvitele albe eseau pâtia pesté obrazul gal-
ben, incretit. In mâng. tinea o basma, cu care
incepu a-si $terge lacramile ce incepurä sa--i
pice, una câte una, când privi pe batrân. Apoi
cazu pe gânduri si rgmase asa.
Intrun târziu batranul se destepta, d'eschise
ochii si vazând pe femeea din fata lui, crezu
ca-i tot laptareasa sa si spuse din nou cu
glgs stins:
N'am:
Dar femeia se scull se duse Iânga dansuf
si-I lug de mâna:
www.digibuc.ro 61
 EM. GARLEANU

loane, loane, eu sunt, eu Ileana, so-

ra ta.
Batranul se Inviord, intoarse bine capul, ra-
mase o clipa, apoi o lumina trecatoare de
bucurie Ii insenina' fata. Ingana:
Bine cai venit... bine.., bine c'ai venit.
Apoi capul Ii cazu pe perne; adaoga cu
glasul sfarsit:
Eu... mrt duc!
Femeia isi smulse barizul si incepu
vorbeasca, repede ca apucatd:
Mesa acurn am picat aici. Am venit cu
trenul. N'am stiut. Paladoaia mi-a spus cà
ai cazut la pat. Doamne fereste! Am adus
pe Maria. Are sa vie, are sa vie. Si iii
incepu sa planga:
Ca a5i fi enit si la ingroparea lui Gli
gore, da unde am putut. Te stiam pe mala
aici. Stiam o sa faci tot ce trebuia, ca
pentru un frate, ce ne era. laca a ti'ecut iloua
luni. $i te gasesc bolnav, lonica draga!
Vorbele surorii lui, bocetele, parca Il mai
desmorti 5i pe bdtran; rdspunse:
De trei luni zac de piept. De rnancare
îrni aduce popa Odata pe zi... supa...
Eu n'am nici un banuf... Doctorul a venit
n u ma i okra tid
Sord-sa 11 desrnierd;a pe frunte:
Te-orn ajuta 5i noi... ea Maria, da stii,
62
www.digibuc.ro
COMOAR \

träeste cu'n ofiter. Eu ce am putut? Tatf

ware. Eu ca manu am inchis ochii... Is femee!
5'poi nu muream altfel de foame?...
5i se plea peste fata bátrânului:
Dela cine poti lua astäzi un ban?
Nu-i aSa? Gligore nu ne-a lasat nimic?
Si-a tràit ca un câine, Dumnezeu sä-1 ierte,
sä ma ierte ca vorbesc asa; dar ce a facut?
A postit, a dormit in frig si de pe urma lui
iaca ce a rárnas: bo.jdeuca asta, care ti-d
scurtat zilele, mai bine nu te mai mutai in ea.
Rujnitä
Hruba asta m'a omorit!
Femeea rámase tacutä apoi, se apropie
niai tare de bolnav, si incepu din n.ou.
Doanine loane! toata lumea vorbeste
ca Gligore a strans bani.. 5i eu Pain vazut
°data cu trei galbini. Când am intrat sedea
colo, la fereasträ, si se uita la ei; -când m'a
zärit a vrut sä-i ascundd si i-a scäpat jos;
unul s'a oprit ici laugh' usorul usei. Cine
stie unde i-a ascuns el? Ai cäutat?
Batrânul voi sa se ridice intrun cot dar nu
pub.!:
Unde sii cauti? Aici in odaia asta, îi
ce vezi..., dincolo hârburi, peteci... Prin pe-
reti se cotrobáesc? S'apoi cum am venit am
azut la pat. Poate-s vorbe, eâtiva bani ,i-a
däruit fetei popei... când s'a märitat... Am
63
www.digibuc.ro
 EM. GARLEANIT

stat lâng,i el pad si-a dat sufletul; nu mi-k

spus N'ar fi läsat el sä moarg ca un
caine!... Vorbeste lumea asal...
Bätrânul fu coprins ae frig, îi strânse cä-
rnasa la piept:
Tare-i frig, vine iarna, zise.
Sg-ti fac putin foc.
N'am lemne.,
Sora lUi isi puse fargsi barizul Tha batista
si-i desfäcu nodul:
Am doi lei. Mä duc sä cumpgr lemne.
Apoi esi.
Rujnità îi trase cerga. Tusea II cuprinse
din nou: Si kkodatki se sirnti skit parea
neva i-ar fi tigiat dintroaatà toate vinele,
din care i se scursese viata. Bucuria II In-
viorase, dar in urntä II dbbori. Un frig stras-
nic il coprinse, par'ca stRea Intins pe un
sloi de ghiatä.
Când se intoarse sora lui gäsi vAnat.
Se sperie:
Stai cd-ti fac repede focul si alerg la
un doctor!
In soba rece, f5r4 pic de cenusà, focul
prinse flaogrä 'Meet apoi de okfatä isbucni cit
putere, cutremurând hornul. Od la"ia se luminä.
Dar Ion Rujnitä tremura grozav.
Mi-e frig la picioare!
Sora lui veni lângä pat.
b4 www.digibuc.ro
COMOAR A

Sà te invelesc cu ceva. N'ai

Bolnavul se gândi putin, apoi îi aduse a-
minte.
Mi se pare cä am vdzut dincolo niste
vechituri.
Sora lui se uitä prin prejur, si se indreopta
spre usa antgrutei; o deschise, dinäuntru se
inpräste deodatä un miros de mucigai. Fe-
meia rämase In prag ca zäpAcitd, apoi aprinse
lumânarea de pe masä si intrà inAuntru.
Dupä ciiteva clipe se intoarse cu un maldär
de haine vechi ferfenite.
Bátrânul se strânse ghem, o rugi de abea
suflând:
Pune le... peste' picioare.
Femeea se uitä la frate-säu si se cutre-
murh' când II vazu. in starea aceea; puse hai-
nele asa grAmadä, peste cergä, si plecA, In
fugd dupä doctor.
Bolnavul atipi. Apoi, inteun tarziu i se p4'ru
Ca' cineva Ii apasii pe piept un b6lovan do
ghiatra; rä'suflarea i se curna ghiata parca
-se topea si apa rece Ii sträbätea prin toate
pärtile In trup. Cu cea din urmä putere in-
cerca s asvârle bolovanul, se incordà, dlädu
din mâini, din picioare si se tidied In sus.
Se uitä prin prejur si nu väzu pe
Focul ardea linistit, Idiar in casà parcä era si
ntai rece.
5 En]. Gfilleunu 0 lacrinia pe-o genna. 65
www.digibuc.ro
 EM. CARLEANU

Atunci zäri la picioare maldärul de haine;

clantänindu-i dintii, de abe se intinse, prinse
mâneca unui palton, si-1 trase mai peste el;
din cutele paltonului räsäri poala unui sur-
tuc; bätrânul voi sä-1 intindä deasupra, dar
rupt de obosealá cäzu din nou pe perne.
Atipi i se väzu deodaiä 'intro prärastie,
In care ningea; dar de jur imprejur copacii
erau in floare. iarba verde, iarnä era numai
de asupra lui. Fulgii Ii acopereau trupul peste
care ornatul se inalta, ca un. turn. laräsi se
incordä sä se scoak. izbi în palm! de lemon,
ttirnul par'ca se darâma cu un vuet de pa-
rale ce zurnuiau. Se ridica din nou se tinu
inteun cot. ra Inghetat. Isi strânse toate
puterile, intinse mâna, apucä surtucul, ilstnuci
sä-I tragä pänä peste gat, sä se Inealzeasci. Sur-
tucul se tinu mai intâi greu, apoi ca i mind
ar fi scäpat dintr'un ac In care se prinsese.
rärnase usor, ca o cirpa; In aceiasi clipä un
val de aur se räspandi pe pat si lunecar,nd
jos pe podeah, galbenii se Imprästiarä peste
tot rostogolindu-se lovindti-se unii de altiO.

ID

6 www.digibuc.ro
FEREASTRA

www.digibuc.ro
 FEREASTRA

Ulita Florilor... Care iesan de bastinä nu

o cunoaste, si, mai ales, care visktor,
care Indrkgostit nu si-a indreptat pasii
spre ea. Incepini din strada Piacurarilor 0
iai in povârnis tot la vale, si-acum douäzeci
de ani, o scoborai prin hârtoapele croite kie
ptoi, toamna §i primikvara, prin-grunturtigio-
dului uscat de soarele lui Julie, vara, iar iarna
tie abia iti stäpâneai picioarele pe lunecu-
urile de Aniulik cari incepeau din deal, 'ic.le
lângä zidul criminatului. poaria vekie
sa
www.digibuc.ro
 EM. OAR1 FANU

cuni i se zicea pusdiriei, si o duceau piina

jos in vale spre Ulita Zugravilbr. Locuri pustii,
acoperite de brusturi, gräkrini färä de stäpân
Sau päräginite, ca grädina botanica, rapi Iii
care dildeau, ca niste guri de pivaitä, des-
chizdturile canal/urilor pe unde se scurgeau
In gâlgâiri, apele Copoului si ale Pdcura-
rilor, case pipernicite, apäsate d'e vreme
umbrite, ca noaptea, de copaci batrâni, asa
era pe atunci ulita Florilor. In vale, de coastä,
se risipeau alt sir de case cu grädini; prtin
unele luminisuri zäreai gara; In fund, pe zare,
dealul ce adlurnbreste lasul acoperit de vii,
drept indinte, cat te tineau vederile, sesul
Babluiului cu plpuristile lui, ce se pierdeail
-departe, departe spre Cucuteni.
In ulita aceasta m'arn mutat intr'un Sf.
Gheorghe, la o bátrânä, intro odäita curatà
si stärädicioasd. Eram incântat ca'n spie vale
vederea tini putea rätäci In larg, in voia ei
nebunä. Douä-trei zile, si mil deprinsesem
cu casa, cu gazda si, mai ales, cu úlita in
lungul cAreia, In fiecare searä, stateam sä
privesc.
Trecuse Pastile si'n urma lui imprastiase
flori din belsug; zarzärii parcä erau ninsi si
la lumina lunii luau infätisarea unor copaci
din povesti; In räcoarea dulce a serii mi-

www.digibuc.ro
Ff RE AS IRA

reasma florilor te ademenea, s,i parcä singur

iti venea sà alergi, cauti ot tovaräsä cu
care sil te poti bucura irnpreunä de träinicia
si vesnica frumusete a firii. Perech¡, perechi
treceau pe supt fereastra mea: luctätoarele
dela regie care-si dadeau intâlnire cu bäetii
de prin ptitvälii; vistavoiul vrestmui ofiter cu
cine stie ce femeie de prin mahala; si, une
orr, câte o pereche din lumea mare, pi4eau
incet, soptind, cu mersul usor, mânä in Inânâ,
femeea cu o care-i ascundea, mai bine
decât intunerecul, Tata.
5i'n toatä aceastä goanä dupa iubire, in
mijlocul soaptelor infläcärate, la care, in räs-
timpuri, privighetorile din gräkilina botanica
räspundeau in triluri fierbinti die dor, in a-
ceastä ulità a dragostei,numai cast* de peste
drum Ide mine, pustie, cu usile inchise sta
hursuzä, ea si cum arifi cobit. Ma ferearn parcil
ing uit la dinsa; fereastra din stradä nu-si
ridicase hied pleoapa pendelei; str`aturile grA
dinei se umpluserg de burueni; numai vi
s-inuf dela poartä inflorise, asa pentru nimeni,
pentru el singur, cum reinvie mereu firea
pentru ea. Gazda mea imi spusese povestea:
strtpanul asutii ajunsese orn bogat; cu du-
gheni Targul de Sus, nici nu-i mai päsa
de Oita Florilor; bilet e Inchiriat nu punea:

www.digibuc.ro
71
 EM. GARLEANLY

0 sa-i sälasluiascd liliccii i bufnitele In

pod, adaogä bäträna.
Intvo bura dimineatä, prin. Mai, cum in-
târziaseru cu somnul, gazda ma trezi binisor,
si, cnni fäcui ochi, imi spuse vestea:
Au venit chiriasi!
Ce chiriasi?
ici, peste drum.
Si fiindca in ulita Florilor, ea'n orice
vestile ajung uneori, inaintea intamptarilor
chiar, dar Inch' a oamenilor! bftrâna imi in-
sirä, pe'ndelete, in vreme ce-mi pregatéa ca-
feaua cu lapte, o intreagä inTATTrplare. Chi-
riasul era un tänär din Botosani; furase pe
fata cu care träia; aveau sà aiba si-un opil
cât de degrabä. Fiinda pätintii se impotri.-
viserä, fugirà. Tot pe ulita noasträ tre-
buiau sä vie, cuconasule, cà aici e sälasul tii-
toarelor".
Am lasat sä piece gazda i, fericit ca nici-
odatä, am tras storul. La fereastra de Teste
drum perdeaua era datä la o parte. In o-
grada o ladà mare de scânduri. Un vânticel
legäna viinul scuturându-i floarea. Am privit
lung la fereastra care eäpätase viatà, si parcä
nià simtii i rnai legat de oidalita mea.
Intâi am vazut-o pe ea. 0 copilä, rumenä,
cu pärul auriu infásurat ea un tin-ban pe cap.

72 www.digibuc.ro
rEREASTRA

Am Atkut-o in aceiasi zi in prag cu rnâna la

ochi, cad bgea soarele, privind ca o sträina
Jcare vrea sä se desprinc0 la ogräjioara mica,
plinä de buruieni. Pe klansul I-am zarit seara:
un copilandru Ulan, cu mustata abia mi-
jinda. Ea si-ar fi lasat kLe curind päpusile,
el poate avea säsi paräseascä in curând in-
vätätura. PAO, tarziu in noapte perdeaua fe-
restrei deschisä a fâlfìit ca o aripä care
deprinde iar zborul. In umbra sedi, in noaptea
odaii nu-i puteam deslusi. Mà gândeam la
pllacerea adâncä ce vor fi simtit privind, pedn-
dându-se prin fatA-le perechile de ind-ragos-
ascultând suspinele rare ale privigheto-
rilor ascunse prin gradini, deasupra copacilor
carora lumina sidefata a stelelor scobora ca
un nimb de luminä. I-am privit in sir, zge
si nopti intregi traind unul prin altul, fan
nici o legatura cu cineva din mahala, fâra so
le vie nimeni. Postasul nu-I vsäzusem niciodatii
impingind portita si rididind bucuros, in sus,
scrisoarea cu vesti.
Lumea erau ei.
Daduse in toamna; amorezatii se rariserä;
.câte o intâlnire grlabitd, In bura de ploaie, in
sopotul frunzelor care cädeau in vârteje. Pri-
vighetorile pornisenä de mult sa' suspine
altor suflete. Numai flueratul ascutit al ma-.

www.digibuc.ro 73
 EM. GARLEANtf

sinelor din garil despica aerul, umplându-ti

sufIetul de o mâhnire neinteleasä:
Inteo zi, cum plecam de acas5, viid cix
mirare, si pentru intâiasi dad, o träsurA
se opreste in fata portitii casei, o femeie se
adu jos, gràbitä, purtând un sictilet in mânti.
Când m'ain intors, la prtmz, gazdfa Mi-a des-
lusit:
A iniscut... un biietel!
Din clipa aceia, pe fereastra pustie
oarä, urmiream o viatà nouà. Deschizattira
aceia in zid mi se 'Area o deschizaturd in
sufletele celor de peste drum, in viata arorar.
fgrá nici o atingere aevea cu traiul lor, o pu-
tere ascunsä, o ispitä" inà fäcea sà cercetez.
Vreme indelungatä femeia nu sa mai a-
ratat la geant dar el, tatgl, de câteori esia
si se intorcea acasa, se oprea sa bata mai
intâiu in fereastrà.
lama se asezase stäruitor, câte o sanie, in
clinchetele zurgäläilor, aluneca nebunA, in
gonna cailor, pe povilrnisul répede. Intro Du-
minecii, in pervazul ferestrei, se ivi mama,
imbräcatä'n alb, cu copilasul la sân. Copila
de eri capätase infAtisarea ferneei. La spa-
tele ei, cu mania pe umgrul dânsei, tatal sta-
tea nemiscat si parcl gândea dèparte. Zilnic

74 www.digibuc.ro
FERE ASTR

niama ridica copilasul in pervai.ul ferestrei

in soare, ca pe-un juvaer.
Fära nidi o schimbare alta decal- inflorirea
acestei vieti notti in traiul vecinilor, vremea
trecu repede. Suvoaiele primäverii spumegan
in sánturile säpate de ele; campia in zare
prinse a inverzi: Si zarzärii iar inflorirä ca'n
anul trecut, ta'ntotdeauna. inteo searä, tarziur
iii trezi un zgomot, un zbarnait de geamuri.
M'am dus sà vad; o umbrä se strecura peste
drum in casa. Intaiasi data cand dansul venea
tarziu.
A cioua ii am cercetat gazda:
Aseard vecinul nostru s'a Intors dupii mie-
iul acasii.
E he! conasule! Asearà? Dar de o lunä
o tine 'n sir asa.
Si addogä, cu o mirare inteleaptá:
lacrt vezi mata: pe unii ba'rbati copilul
ii strange de pe drumuri. pc altii ii gonestct
Si'n taina:
Daca ti-asi spune cà eri eu le-am dus
de mancare. Am zarit o plangand, in fun dul
ogräzii. Si m'am dus. Ca pe un copil am dez-
rnierdat-o. ca iar o sa se'ntoarcä a-
casa!" i-am zis, dar ti-o spun matale; a nceput
asa, asa sfarseste!
Asta-i dragostea, miltusà?

www.digibuc.ro 7 5,
 EM. GARLEANU

Asta, pulule, cand nu gaseste suflet a-

dânc sa se aseze terneinic intr'insul!
Si dwn oftat: Eheee!" care îi rascolea cine
stie ce cute ascunse ale sufletului ei, ball-Ana
pleca din odaie.
0 Manire adânca, nai se scobori in suflet,
o mâhnire cu atat mai mare cu cat,
pe dinaintea ferestrelor noastre aceleasi pe-
rechi cunoscute, cu aceleasi soapte, cu ace-
leai strângeri de maini se strecurau supt
lurnina lunii.
Ji vezi, imi arata intro seara gazda pe
un barbat si-o ferneie, cari coborau grá,
biti, spre casa, ii vezi? Ii cunosti? Se plinabau
asta vana pe aici amândoi.. S'au luat, au casa
lor, si-s fericiti!
Ochii mei cautara peste &um; la fereastra
mania singura, plecata spre obrazul copilului,
poate plângea.
Intr'o noapte, lasasem geamurile deschise.
Deodata un zgomot de glasuri, un tipat ma
facu sa sar din pat: In odaia de peste drum
vazui un invainasag de umbre; o clipa casa
ramase luminata, apoi lampa se rasturná pe
semne si se asternu intunerecul i tacerea.
intors beat, si-a hatut-o! lumi spuse
a doua zi batrana.
Din clipa accia mahalaua incepu sa poarte

Th www.digibuc.ro
FEREASTRA

femeiei si copilului de grija. Mi la, poatc, do

rinta de a scormoni un nou colt de viatl, care
mai scbimba traiul niolcorn ce-1 duceau ki e
ani de zile, indrepta pasii femellor spre el-
suta nefericirii...
Inteo noapte de toamnâ tar7ie, usa casei
s'a deschis cu Ode si o umbra a pävälit afard,
ca si cum s'ar fi temut sä n'o ajungâ, cineva
din urnA, pierzânkllu-se in bura deasA si rece.
Mai in aceiasi vrenae, fereastra sa deschis
de perete si o femeie in cámasii se plécA.
intinzând mâinile in gol, chemând deznádâj-
duitâ:
George!... George!... George!...
Dar glasul se pierdu in noapte, nefe-
ricirea ei femeia ca"zu, in spasmuri de plans,
cu sânul pe fereastrL cu pärul lung si des-
fkut revärsându-se imprejurul gâtului, afarà,
pe päretele urned ke plgaie.
$i'n cuipa aceia flueratul scurt, ascutit, tigos
al und masini din garàs, mi se päru tiptttul
sfäsietor de desnklejde al biètului suflet o-
menesc.

www.digibuc.ro 77'
TALHARUL

www.digibuc.ro
 TALHARUL

Cum puneam mâna pe cApitan nu-1 mai

1isam:
Mai povesteste-ne ceva, domb.ule
c'ápitan.,.. Dar ceva vesel.
Da ce sunt eu ni14? Ei comedie; parcii
asi fi fabrica voastil de Wineiuni!
ZNu. povesteste-ne domnule cApitanl
5i nutuai isi trkea Mustata in jos. spre
buze, se uita tinta" in. gol, câteva clipe, §i in
cepea sia ne spue ate ceva., TrEse mult s:i
fi lava saizeci de ani trnptiniti eipitanul,-
si

www.digibuc.ro
6 Em, GArleanu 0 lacrinul pe-o geanfi,
 EM. GARLEANU

Meuse nurnai in oaste patruzeci, vázuse

multe, si acurn n'avea decât s vâre mâna ín
sacul cu intâmplari, sá. swath' una, si s'o in-
sire frumos, curn stia dânsul sä povesteasa.
Astá seará nu-I släbisem de loc; nu, ca
sá ne spue ceva:
Ceva... 4resel, ,a'claogg, el.
Ceva vesel! ráspunserám toti intrua
glas.
Ce dati?
Ce sid dám?... &In kle bäuturä,
Atunci, dragii mosului, al vostru's!
Ji trase mustata, care si-asa-i státea mereu
pe paid, cum se zice si 'ncepti:
...Pe-atunci erarn nici mai mult nici mai
putin locotenent in..dorobanti, rná báeti, Era
ca vre-o doi ani... asa, cu Idoi ani inaintea
ràzboiului, si fkeain slujba in regimentul 13
din Iasi. Nuniárul Asta, nurnárul
CUM ii ziceti voi, pe mine m'a urmárit toatá,
viata. Si, vedeti inafará die pacostea asta, cu
povestitul, care mi-a cdzut pe cap de cândi
v. cunosc, alta nu am mai avut in yiatä.
Dupg cum vá spuneam, eram locotenent In
Iai, si intro bunk zi primesc poruncä sä plec
indatá la Bivolari, pe linia-Prutului, la granitiá,
sál cercetez, nu mai ti minte ce, o intâni-
plare In care erau amestecate santinelélé dela

82
www.digibuc.ro
"TALHARLL

,pichetul nostru. Da era, niai baieti, o iama,

-an ger, si-un troian de s te ineci
ingheti cu cal cu tot. CA peatuncea vremuia nu
gIuma! Azi parc i anotimpurile rnerg dea
Ia mai turnati Uil pahar. Asa 5.1
Ce sa. fac:poruncesc sä-mi arvuneasca o
-cd pe atunci regimetele nu prea aveau
iar calare nici chip nu era s'o pornesc,
cam pe la sase seara, dupa ce veni sania,.
un jidan ca vai de lume, infäsurat In oale
de nu i sle Mai vedea ici nasul, o iau prin r6-
hatca mica a Copoului spre Târgusor, sà ies
lì câmp, afara. Imprumutasern si eu, dela
un prieten vângtor, o Maria de vulpe cât toate
7ilele, si mjài ascunsei si eu iteinsa ca intr'un
asternut. Cum stateam asa, gramada in sanie,
caii pareä duceau dk5uä capiti de fân. Da
un frig! Jidanul incepuse sA tremure insä
Mai mult de frica. Domnule locotenent,
.nu ne-o esi cumva. lupchii? Ha?" ,,N'ai
fried!" i-am raspuns. Intradevär luasem si
pusca, i revolverul. S-apoi dihaniilor jästora,
nu stiu de ce, nu le-am dus niciodata .grija",
doar drumuri am fgcut, nu glumal... Se
inoptase acu de-a binele, luna esea târziu,
intunerec ea intrun cuptor, nurnai frig
si nu mirosea a cozonaei! Sà fi facut
te jumatate caea, i nu intälaisem tipenie
<de orn.

www.digibuc.ro
 EM. GARLEAMS

Incepuse sà-mi strabatá gerul prin blanä,

si numai irni inchipuiam ce trebuie ä tn.-
dure jidanul care mana calul.. Dar cum mer-
gearn asa, cu gAndul la focusorul ce m'astepta,
la pátisorul cald in care avearn sà má. cuk,
Bivolari, cum oiu ajunge, numai ce aud
ideodiatá un glas groaznic care he strigk:
Stati, târtanilor!" Jidanul, vizitiul, numai o
facut: ,,Ptriuu!" caii s'au oprit si lângä sanie
rAsAri o namilá de om, cu'n par In
Intelesei indatá. Pe câmpul cela numai sate
de tigani, tâlhari., Ca 'ntotdeauna lu viata
mea, nici Wapucasem bine sà. 'nteIeg cum
si lucrul, si-mi fácusern planul. Jidanul
pe caprá tremura de-abinele, eu insä mk pre-
fácui eh' intreb spAimântat, lungind-o, jidei-
veste: Ce vrei moi?"
Bani vreau: scoate banii tArtane, ori
aici iti scuturi zilele!" ,,Bani? Da de unde-
sá iau bani?" Seoate bani jidane, cà titer
Si 'n clipa ceia vigjganul Eu
dookilata, dau blana la parte, scot ,revol-
verul pun In piept: Na bani!,'
,,Aoleu!" aspunse figandl, care de-abia acunia
putu deie seama cine cram: Aoleu! iar-
ta-MN, Mâncatilas, cá Warn stiut!" $i dáldh_
siá fugl Dar eu 11 si apucasem de Unigr, li
strigai, glas care trebuie sA-1 fi Sintit

84
www.digibuc.ro
TALHA2LL

minte mult tiganul: Sa iiu te misti o te

'Mime!" 5i-un plan ciudat imi fulgena prin.
minfe. Spusei jiganului de pe copra s'a se
scoboare, sa vie lingra mine In. sanie, apoi
poruncii tiganului; Suie pe capra
tot a 'nghetat bietul Strul. Hai,!" Tiganul,
parca era veájit, se sui In locul jidanului
pe capra.
Apoi 1i poruncii ln nou: Pune mina
pe häturi, i manä, inainte, la Bivolanii: de
rumva cârmesti, de intorci numai capul, de
scoti un cuvânt, uite-rna-s: îi trantesc im
glont in cap Baragladina!" zis si fácut; ti-
ganul de-te biciu cailor i porniriäm la drum.
Cum stäteam cu revolverul gata, sä trag In
cáci tiganul putea sä. strige, sa aibä
tovar4i, bag de seaMa cä. daea die laugh' mine
se misca intr'una, tremura, se opintea., Mà
uit Mai bine... Strul radea! Râkka Strul cum
.nu râsese in viata tui, cum nu cred sa Mai
fi avut prilejul sä ridä vreodatä... Si-am a-
juns, sängosi tun, In Bivolari. Când i-am
fácut sernn tigamilui s cármeasca In. ograda
companiei, numai anta mi-a spus: ,,ler-ta-
domn' cdpitan!" Ne-am scoborit, am
.chemat pe tigan i i-am dat iloura 'pafme
:sdravene. Apoi 1-am cinstit cu un ciocan
xachiu, çi cu doi franci parile. Dar mai

www.digibuc.ro f5
 EM. OARLEANL)

Inainte sä plece tiganul, am luat din geanti

purcoiul cu bani, caci aduceam leafa
desertai pe masl, in fata ui. Il intrebai:
,,Dad era numai Wul cu ei asa-i a erau
acum ai täi?" Ochii tiganului sticli, le väzui
albul rostogolindu-se in ceardne. 5i4ni näs-
punse, cu jale.. Dad' n'a fost puierin0, &inn'
dpitan!.,.." Asa am fäcut, míi 1340, dritmull
cela la Bivolari!.,.. la mai turnati un pähar!"
Sà traiesti, domnule dpitan... si
mai spui, räspunserAm..
Si ridicaräm paharul In sänätatea lui

Sp.

£6 www.digibuc.ro
GELOSII

www.digibuc.ro
 Ion Catiliu nu-si vazuse kb. mult prietemil,
pe Simion Botea,. tovargs kil,?. clasà", a-
cum avocat; tocmai trecea din Int5mplare,
pe Linga" casa lui, deschise portita si inta.
Botea era in oras, dar fiindc á. slujnica ii spuse
-eä trebue sA pice dinteo clipà intr'alta, se
hotärt s51-1 astepte: Biroul prietenului era a-
sezat intro odae vesell; cu toatal ,trisietea
zilei pe sfâmite kie NoeMbrie le simtai hiihé
In ea: Nid n'ai fi crezut c4 esti in &WO..
iinui burlac: Si'n schimbul sotiei, para, ochii.

www.digibuc.ro 89
 EM. OARLEANU

batraioarei din cadra medalion de sus, (An

fafi, Mama ui Botea, isi uneau privirea
calda cu lumina focului din sobl care Ince
puse sa rumeneasa peretif seatand ciipir
fugare din alanrurile sertarelor. Catiliu se
aseziä In jilful larg si îi arunca ochli pe
biurou. Unga eälimari zari o scrisoare, si'n
aceias vren-le titlul: Draga Boteo". Parea
mi-i cunoscut scrisul acesta", îi ise si lud
cutitul de os, s batä tactul unui mars pe
care Incepuse sa-'1 fluere. i iari fall vole,
ochii Ii lunecaria pe foaia albli, scrisä lätäret,
fata ochilor. Acum citi cateva cuvinte:
...,,sunt gelos panta Ciudat, îi zise iar
Catiliu, scrisul asta 014 mai mult de cat
cunoscut. Marsul incepu din. nou. In tacful
cutitului de os. dar gandul Ii räMasese lijit
de hartie.
Ei, la urma uimei!" Catiliu nu se mat
putu stapani, intin.se mina, intoarse cele dourt
foi de hartie j citi iscalitura: Petre"., ,,Ei,
stiain eu: Petre Tronea!" ii zise., In vremea,
aceasta ii aduse aminte de prietenia jor,
trei muschetari, cum le zicea In scoalk
din priciniä cä erau bätaliosi, si unul sarea
pentru cellalt; îi aminti d prirnise. IrLal acuni
vre-o sage had, biletul de nunta, si ti blanula
a MA se 'nvredldcise ski trimitä O te1egrignA-

90
www.digibuc.ro
GEL0511

DA. se Insurase i el, numai Botea sta.ruia

angie singur singurel In. viatá. Deodatä
Ii tresári In minte i cele câteva cuvinte pe
care le furasc ochii. In urmá din scrisoare:
...,,pe urma ei"... hni. Iuí bratul"... De cine
vorbe,a Tronea? De nevasta lui? De ce s'o
urmäreascä? De alti femee? Atunci se std.
case, dact`i dupa sase luni de casnicie.,.
urma unnei e prietenul meu ca si al
lui Botea", îi indreptáti fapta in gänd, dk
oarece si pusese mina pe scrisoare, se dtfse
Ling% fereastrá, &Ad se Inserase si ziva m!o-
horitti inneca cu repeziciunc odaia In Intu
neric, si citi: .
,,Dragla Boteo. Am prima scrisoarea ta uii
care mfá. Intrebi de mai trácsc. Nu nunktai
tráese, dragul meu, diar vietuesc, asi putea,
zice, dou{1 vieti. Tie, negresit cá-ti pot már-
turisi. Cia mie finsumi suefrintele morale, hi:
drepatite sau nu. Dumnezeu stie, pe cam
le Indur. Sunt. gelos; Stint gelos páná si de
umbna nevestei, sä wok calce cineva )c,ind
-tree cu a pe stradl. Sunt sase luni de. ciud...
ne-am luat; In astimpul acesta 1de vrerne
n'a frost semb de diagoste pe care nevasta,
mea 4' nu irni4 arate.. Si cu toate astea, e ceva
care ma face sà n'am Incredere in ea: Lumr-
nitele cele doui are i se aprind ochi, odt.

www.digibuc.ro
 M. OARLEANU

de cite ori ti scapá un cuvânt d1e iubire, lu-

--minitile cele cloud care pared rid ironic o-
.glindinin-se in. ochii rne, i-mi zic: iro
crede?" Si n'o cred, Apoi sunt uncle lucruri
eari niä fac s'o bánuesc: Dupà o sdptämânä
dela luarea noastral umplut ferestreie cu
zambile, garoafe, trandafiri, iliac ti,
ceasuri intregf le ingrijeste, prilej s e
uite pe fereasta càd vederea odali e in
stradj. Am rugat pe un prieten doctor 0,-mi
spue când l-oiu cherna cà florile imi fac
Atunci le-a Idat pe toate afarâ, fàrâ nici o
pgrere Ie räu: Foarte bine; Oar n'a hitârziat
s'd i. fugera care o aveam in birou, sub cu-
vânt cà tinjeste neavând luïnin i s o
pue, la bc, pe fereastra care da" in stradl.
M'am impotrivit: N'ai Vazut, dragA, când
am mers la Niânästirea SeculUi, cum cresteau
fukerele, cat omur, In beina $i arn
adus fugera inapoi: Dar prietenele! Sunt ia-
devOrate masini de chinuri pentru mine. Vor-
besc pe soptite, ce-or fi vorbind, si râd mereu.
tar cind string mina, indepir-
tindu-mà putin, poatà privi bane In
ochi, par& mi-ar spune: DA, dragul meu,
cine te-a pus!..t Scrisori primeste foarte re-
Fireste ru, i Th sniulg sä le citesc,
Jr nici ea nu mi 'le klii; le pune intrun ser-

92 www.digibuc.ro
GELONI

taraS pe care-1 lask deschis; toate's dela mama_

ei cu care nu sunt bine, de cum ne-am
zut. Zile le trecute mi s'a intamplat ceva C111
dat, care m'a tacut s rosesc in fata ei. Tu
nu intelegi co inseanua sà roSesti in fata
nevestei, a unei femei oarecare tréaCk-
meargal, dar in fata nevestei tale, parca te
micsorezi oarecum in aprettrirea ei. Asa tot
scotocind prin sertärasele biroului ei, klau Kh
o scrisoare cu un scris neobisnuit, kile femee
s'ar fi parut, In care se vorbea foarte pe
turea, de caasuri petrecute impreunä, d in-
telegerea sufletelor. Dintro saritura am fost
in odaia ei: Candl ai primit scrisoarea asta?"
Dame a luat scrisoarea sa 1se uite la ea, .¡si
cu cele doua luminiti in ochi, afunisitele,
mi-a raspuns, foarte linistitä: , Ce, mt o cu-
nosti?... E a ta". Am aims za.Ocit. mi-am
strans gandurile. $i mi-am amintit. Pe vre-
mea canielf o curtain' a fost o clipà cand mama
ei oprit s'o viad. I-am scris atunti, ictupä
intelegere, eun scris prefacut, cat n-fianm
necajit sä-rni prefac lataretele melet
trimis-o. In culmea turbunarii mä tatasem
scrisoarea mea ca la a unui strain. f-am-
särutat Maim rusinat, i am plecat, pe buze,
cu parfumul ei iubit: Acacia". Atat sunt Im-
bibnt de parfumul ei dragul meu, in cat

9J
www.digibuc.ro
 EM. GARLEANU

ând era inflorita aleia d3 tei de Irnhäta o-

rasul cu mreazma lor, mie tot a salcâni Imi
rnirosea. tii. parca ti-am scris cä am fost
numit la ministerul de externe. Am dlemi-
-,ionat! Prea o Wain singur5... AlalMeri stain
amândoi In cas4., Soarele Sapáta repedd,
cum Mi uitam la ea cum ii rumenea fata lu-
mina rubinie a apusului, i-am prins privirile
'are cäuta hi ceasornicul ce-1 are, cu o curelusl
,ie antilopä, la mânä. La ce te ui1 asa?" o
ntreb. ,,Uite, dragá, ce sclipiri scoate lu-
mina asta din briliantul inelului meu".
dus s vädi, briliantul stins, faYä niai-o
cire. ,,A! nu Mai lucesteP' fleu dânsa cu
pa'rere de räu. Nid gaud sä strAluceaseä bri-
liantul, se uitase la ceasornic. De ce ur-
märea orele?Spremarea mea desnadejde, tr-e-
'buia s mà intâlnesc, neapärat, c'un prieten
la cafenea. Ne-am sárutat si am plecat, dar
cu kându1 In urmä. Ajuns la cafenea m'am
aezat- âng o fereasträ, privind cum Mee-
puse a se lase o ceata groasä ca un fun*.
Prietenul nu mai venea. Trecuse ceasul In-
tâlnirii.. Nicii nusä niai vie, gAndeam eu,
când, prin idreptul geamului larg, zärii tre-
când grabità, cu pasul e usor, care mä)
ticuse sà o urmäresc i 'ntAias data cândl
arn v,kzut-o pe nevasti-Irnea.. Un fior imi trecu

94
www.digibuc.ro
ICIELON I

.prin inini. Unle se dacm, -Ned sa-mi fi spus

un cuvânt, pe ceata asta? Va s zicA tot la
ceas se uitase atunci. Frí sa-mi Icfau sednia.
mi-am luat palária i lasAndu-Mi pardesiul,
m'am repezit, dup5, ea. Ceata se lAsase ne-
pAtrunsä. De abia zäream pe nevastd-mea care
mergea asa de repede 'ea mai nu MA' putearn
tine pe urma ei. In sfârsit, mà apropiasem;
in cap mii de gânduri care mai hitunecate
irni strAfulgerau. Unde se ducea?
Pe MAsurä ce mergearn, pe aceia mí se in-
figea In minte bniniala cà ma inseala.
sä se foloseascA de lipsa Mea kie acasä,
seara aceasta cetoasä, pentru o intâlnire. O.
datä nia apropiasem intratâta in cât niirosul
parfumului ei de salcam Irni
Dad, prind o ornor!" $1 niì gândeam
la viata mea sfarsitä, la fericirea pe care ffi
visam. Blestemam prietenul cu IntAlnirea )ui
cu tot; daa LA'mâneam acasA poate o ppreanf:
Rode era intAird ei pas gre0t., DacA .era
intAia ei gresaltä, i iarAsi mirosi.il parfumu-
lui ei strAbAtu ceata de-mi alintA sufletul...
Daca era intâia ei gresalä, cum de noirocul
cäsniciei noastre nu trimetea o imprejurare
care sà o opreascA. Intâia piedicA poate opri
_greselile viitoare. Da, sA o opreascA cineva...
linistea de acasà, odriitwei parfumàtä", toate

95
www.digibuc.ro
 EM. CIARLEANU

lucrurile pe care le atingea degetele o spar-

tunli luminoasI se -Reuse invalurile (11.3 ceata.._
Nu tina Mai putui opri, inàrii pasul i când
nà apropiai bine, ca sä mb." poatà auzi am!
strigatio; Marie!" Marie!" S'a oprit nViratik
m'a asteptat: Tu esti!" îmi zise; Inchipu-
ieste-ti trimis crr*oreasa dupà mine s'a
incerc. De miine are alte rochii de lucru.
Hai cu mine... Dar unde väzut?" Prin
ceall si totusi luminitile din ochi i le ve-
deam. Nu stiam ce st4 cred; nu i-ám spus
nici-un cuant. Lingid un gang intrar'dm în
priMlie mare, ce asternea cu ferestrele
ei o plinià de luminä pe trotuar. Repe4e
o lfiará de lângä, mine", patroana cu lucrä-L.
toarele. 'Incerca tocmai In a treia odaie, cu
u$a astupatä printr'o perdea groasä de plus,.
Crâmpee Ide oonvorbiri veneau pang, la mine
--destisit nimic.,
Si'n minte rn.i se .insin4 tot ce citisem sf
vazusem prin farsele de teatru: pràvälii cu
dou4 inteari; kllar perdeaua se dä
la o parte Si nevasta apare veselk: ,,Imi pare
rau. imi zice, c, miti era o doamnä la In-
cercat, ol altfel te rugam s4 vii sAi vezi cutn
Imi ,sade taiorul".; Când am esit din prgyalie.
räceala serii imi Vete un fior, nevasta deablia
act= bágá Ide seamà c4 sunt fár pardlesiu_

96
www.digibuc.ro
GELOW

Se uita lung la mine í pricepui c. intelek

sese bänuisem: D4-mi bratul, Irni zise;
apropie-te de mine s te incAlzesti pan:A orn
gäsi o träsurä... Prostule!" Irni lua bratul.
N'am zis nimic: M'am oprit la cafenea de
mi-am luat paidesiul. Acasa ne astepta or
daia caldä. Ea s'a mntins pe dormeoza sä. ci-
teasa,. Citind Mi-ar putea fi ce folos"
zis, i adouazi i-am adus un volum de AnatoVe
France! L-a- aruncat! Srá, a,runci pe Anatole
France! Si stii, Mi-am zis iar, ci-i numai
un mijtac sfä waib4 ce face": M'am uitat sä.
vad ce citeste. Citea. pe Marcel Premst. Anu
alergat, i l-am cumpkrat intreg: Cat e Pré-
vost de vestit tot nu credi fi luat cineva
scrierile, toate deoidat14. I le-ata adus. Nevas-
ta-mea s'a bucurat nespus: Am ce citi o
lunä", zise si incepu chiar sä, tae foile cänr
tlor. Auzi, tu, prietene, stä, citeasa o tuna!
O lunä, de liniste sufleteasa die fericire.! Cat
n'asi da stà fiu ,,prost", prost cum mi-a kzis
ea cAnd 'a inteles, a1a1tàeri, pe seara ceea
cetoasä: Cât n'as da &í fiu prost! S fiu Pare?
Tu ce zici? Räspunde-mi un cuvânt: Al tau.
Petre P. S. Arde scrisoarea.
puse scrisoarea la loc. Se asezil hi
jilt si 05ZU pe ginduri.,.. Nu cred s aibt
dreptate Petre, judeca in sine.. dar mai
7 Em. Garleann 0 lacrimd pe-o geand. 97

www.digibuc.ro
 EM. GARLEANU

Femeile! Cu fenaeile e greu sä," capeti ade-

varul. De-p fi, de n-o fi ceva: bietul Tronea!"
Usa se deschise usor, Cine-i?" intreba,
Botèa care se Intorcea acasä.. Eu, Ca-
Dar bine, frate, ce stai pe Intu-
neric", amati drumul lurninei electrice.
i
S'a läsat p ceat.ä, rise Botea, mi-i parde;-
siul umed". Apoi ziäri scrisoarea, o luä re-
pede arunaLi in foc.
Am citit-o ma turisi
Foarte räu ai facut.
De ce? Tronea e tot asa prietenul täu
ca meu.
Se vede el nu, Idle parece ini s'a mar-
turisit numai mie., Dar ina bizui pe täce-
rea.
1.2t- N'avea grijl.... Bietul Tronea!
Dupg o clipä Botea räspunse:
Asa-s bdrbatii: cei cad nu-s inse Tati
cred oä, sunt, cei cari sunt Mtradevär haban
n'au
Catiliu se ridicâ inkiatá de pe scaun. De
ce se uitase Botea asa la el când spusese cu,
vintele din urrna?"
Zici oà-i ceafg.?
GrozaVd,!
Atunci teiam viazut, vino taiine la noi,
la ceai. La revedere.

98
www.digibuc.ro
%0ELOSII

DAr mai stai omule.

Nu... pe ceata Asta.
Catiliu esi In aerul rece de afara §i
Tu repede la picior.,.. Akircài de ce se ui-
tase Botea la el cand vorbise Jr:lb bArbatii
-cari habar n'au" cá's Inse lati. 0 fi auzit
el ceva diádnse s. inteleagA?" Si repede
legiä in minte fel de fel Id'e nimicuri. Da, .da,
privise dtept in ochi.t Deo datä îi arointi
cä nevasta Ii spusese c4, o sA se ducA
Uitase o intrebe: wide? Si chiar (Lei
ßr fi intrebat-o., Pe ceata asta! Se uita la
toate femeile. GAfAind, Catiliu ajunse acasA:
Cum deschise usa IntrebA pe slujnicA:
S'a intors din ora§ cuconita?
Nici n'a fost.
Cum se poate?
lsi aruncA páläria, pardesiul, si, doted cate
douA, sAti trepteIe scAtii. Nevasta astepta
In fata focului, visAtoare, Intrun jAlt.
N'ai fost in oras, dragA, intrebá. Ca-
tiliu, qi AsezAndu-se lAngiA ea pe nfl taburet,
Ii sArtrtA mAinele arnindouä.
Tu nu vezi ce ceat. e? rAspunse dAnsa.,
Bucuria lui Catiliu se revar§A In cuvinte:
Bine-Ai facut puiule, bine-ai fAcut kfrà
gutk. Pe o ceafA ca asta cine §tie ce boala

99

www.digibuc.ro
 M. G MtLEANUS

pofi apdta... Cà fetifa e cuminte!... Mai ai,

cärti. Cle citit?... SA-ti curnp4 al&le...
i cuin ii $g,ruta trAinile, brafele, nevasta
si Imuttumitä,, si Miratä, il intreba:
Dar ce ai draga?...
El p privi in ochi si isti aduse aminte de
cele idouà luminiti; i se pàru a el vede sji
in privirile nevesfil, si-i inchise pchii cu d6u5.
sa'rutari.

*
100
www.digibuc.ro
UN VOLUM DE CAPODOPERE

www.digibuc.ro
 UN VOLUM DE CAPODOPERE

fialunga, povestitorul, se ducea zihalc la

cafenea, avea sau nu treahrt, era sau
nu in Toone bune., Un obiceiu. CuM
era 01 i-1 desminp, tocinai azi, can4 era
atat de Intifturnit. De dimineatI 8 e awazIti
la Masa lui obisnuitl. Se uita pe fereastrig
dar nu vedea nitnic. La dreptul, ce legrA-
tura era intre tandurile Tui §i lumea Wipes-
tritati. care se perinda pe stradig; in luthina
aurie a tmei zile frumoase de tosatrmig: Din
ochii rui Halunga, din zâmbetul buzelor T14,

www.digibuc.ro 1 03
 EM. GARI EAM.1

din cele 4rniä gropiti ale obrajilor moi, strânsi

ca intyo isbucnire de rAs, se resfrângea in
afari fericirea. E asa de puternicä fericpea.
c. semnele ci triu pot scdpa nici ochilor icelor
mai putini pätrunzätori. ,
De indatä ce Drumea, prietenul lui I-fa-
lunga, inträ In. cafenea, si-1 zäri, se indreaptd
spre dánsul:
Bunä ziva, Halunga, se vede cà esti
foarte inultumit
Trezit din gândurile lui Halunga treski,
Isi privi prietenul. Ii intinse mâna räs-
punse vesel:
Am tTi 1de ce, laragul meu...
stai ici, lângl mine.
Druraea se asezà, pe scaun, apoi Intrebä:
Si pricina feridiril tale, care-i?
Halunga 114 de pe canapea, de lângä dAnsul
o carte, o puse pe masä, i yaspunse:
Asta. Cartea (mea din urmä. Aceste sai-
sprezece nunvele care o aleätuesc si cari, ..toate,
sunt niste capodopere.
Drumea se uitä, cam bänuitor. Povestitorul
Il pricepu:
Fireste, n'o zic eu. Nu!
Critica!
Ori si cum, incepu Drumea, dar toate,

104 www.digibuc.ro
'LA VOLUM DE CAPODOPERE

toate cele saisprezece bucati, niste capo-

dopere...
Stai si vezi, dragul rneu uite...
cu aceste cuvinte, Halunga duse -mina
li buzunarul drept i scoase o revisa, o dies-
fdcu, netezi foaia cu mina, ca si cum ar fi
alintat-o, i zise:
Uite, dragà" Drumea, ce scrie revista
asta, Wafa Moderno", diespre volumul men.
Vrei sd-ti citesc?
Cum nu: chiar ard dre nerAbdare; stii
at tin la tine.
Deslusit lungind numai unele cuvinte, MA-
gulitoare, povestitorul incepu:
lata ce scrie: ,,Noul volum al nuve-
listului Halunga e o contributie de valoare
la tezaurul literaturii noastre.
Nu, voim sal aygsä'm mai mult, asupra ve-
chiultti sau fel de a scrie, facem aluzie
la literatura ruginita a unor timpi din fericire
ilndep'artati, pe care nuvelistul Si Mai aminteste
in unele din paginile- sale, dhr cele .patru
mad novele: Fericirea", Norocut"Tanda"
Ullarea", in care novele, viata moderná,
cu fluxul i refluxul sentimentelor ei, e aratat
atit de magistral, sunt niste adevarate capo-
4opere ale novelistei noastre mo&rne"... Ai
www.digibuc.ro 105
 ESL. OARLEANW

auiit Drumeo; incheie Halunga; capodeperet

nici mai mult nici mai putin.
Drurnea sta putin pe gânduri, apoi:
Bine bine, capodopere Nstea patru,
cum le-ai zis?
,,Fericirea", Norocul",
Tanda", i Uitarea", da.
Ei; dar ästea-s numai patru, si tu mi-ai
spus ä ai saisprezece. Ba, mai mult, väd
ca pe celelalte ti-le trece supt tricere.
Raba, dragul meu, se cunoaste ca't nu
cunosti prea multa literaturâ'.
Halunga, pune revista pe care p eitise
buzunarul drept, kfuse Mâna la cel sting §i
scoase altiiL revista: Apoi, desfacândi-O, ne-
tezind-o si pe aceasta pe fata mesei, incepu:
N'ai fi crezând, Drumeo, c, avem nu-
o singurd, revistà literaril? Uite ce scrie
,,Viafa PatriarhalV.
A-bar la citeste!
,,Novelistul Halunga ne kles-
fgeaza cu un nou
Intotdeauna ne-a incantat felul asezat, cu-
minte, in care duiosul povestitor îi scrie fru-
moasele lui pagini. De aceea ne si titrebArn:
tnirati; ce anume 1-o fi indenmat pe acest
scriitor indrepte priviril8 spre vjata drc-
toate zilele, plicticoasa i seaca vjatra rmo-
www.digibuc.ro
106
UN VOLUM DE CAPODOPERE

dernd, din care un artist nu are ce sä

Cátä deosebire dela aceste pagini, cari parca-s
straine in volumUl d-sale, la (Pie patru mici
nuvele, In care e arlätatä viata ticnitä si se-
ninlal a vremilor noastre patriarhaIe. Nuvele:
Nefericirea", NenorocuP, Mandel" §i
mintirea", sunt niste adevärate giuvaeruri, a-
devärate capodopere, ale scrisului románesc"...
Ei, adaogiii Halunga, ce zici? AUlevärate cape-
dopere
Drumea ridicä kIin sprâncene:
Ciudat; alte patru capoktopere...
Aibi rähdare!
Halunga pune revista in. buzunarul din
stänga, duce mAna la buzunarul )dinAuntru at
haine, si sooate a treia revistä:
[Ate si cea mai mare revistä a noa-Ariä.
Vtata Ronianeasca,", ce zice:
Drumea se asead mai bine, sit asculte:
La citeste frate:
Ba nu, räspunde Halunga, citeste tu.
Sunt vorbe prea m,ägulitoare. ca sä. nu-rnr,
placiá siä le ascult din gura altuia: Te rog
citeste.
Drumea ia revista, netezeste i el, fAr,rt
vreie,- foala pc care i-o arätase Halunga, Isi
potriveste glasul:
www.digibuc.ro
107'
 EM. OARLEANU

S incepern!... Halunga ne trimete

nouä carte a sa. Ca $i despre volumul
trecut, vorbim si despre acesta. E ciudlatä
imparecherea pe care d-nul Halunga o ace
intre bua4i1e sale, uncle scrise parc5 rin
rmai pentru gustul si dragul asale, arätâna
nimicurile vie4i moderne, sau räsufletele vre-
milor trecute, pagini sterpe, si allele scrfise
cu toatä dragostea pentru cei mici, pagini
mari, in care demnitatea pmeneasca" e res-
pectatä. On care atitudinea In. viata" a au-,
torului e atât de länmritä. Cititi, ca sa
incredintati, cele patru capodopere ale volu-
-multii; yeti vedea nemernicia ocânnu4orilor
in huvela Sus!" si 'yeti plinge ticälosia in
care 2,ac bietii no§tri muncitori ai gliei, in.
paginile nuvelei Jos!". Aprofundati nu-
velele In Mall" si priapastie", j veti
intelege präpastia deschis4 intre
buibatilor boeri. si cele ale sfintilor muce-
nici, cum cu drept putem spune faranilor
nostri, pentru care noi, dela -aceaseA revista
luptämi. Spre acestia plecati-vä ochii mai
d-le Halunga, aceasta e adlev5rata
Frtnnos, foarte simit, adà'ogh" Drumea.i
Ai vkzut?
Foarte frumps, dragà. Hatunga...
Halunga iar zâmbesie fericit.'
www.digibuc.ro
108
UN VOLUM DE CAPODOPERE

Lui Drumea insá II vine un glad, care-i

taie putin infltácdrarea:
Bine, dar tot ti-au Mai rámas patru
nuvele despre care nu vorbe#e hirnerii., Care-s
acele?
,Arbidloarea", ClinitiruP, ,,Uriasta" §1
,,Lup444orul'i .,
Ei?
Bine dragá prietene, ráspunde itacticos,
Halunga: pe astea patru din urmà le cred
eu nis:te capodopere. Cred ea% am atáta drept
asupra volumului mew
Fire.5te!
Le pot pretui Alai bine, eu care le-am
scris.,
Nu mai rálnAne vorbáL. Drumea ia
voaumul In mil* I! ridicá ,i'n aer, $i spune.
bucuros:
Vra ti zicI, face si-1... udám, cum iice
románul. 4,1 bem?
Cuni nu, draga.
Atunci!... chelner: douli halbe!

0 0 0 0 0 0 0 II 0 0 0 ID 0 0 0 0 0 0

109

www.digibuc.ro
ITENOROCOSUL

www.digibuc.ro
 NENOROCOSUL

Oamenii 4tia nu mai stiu ce sä isco-

deasc5 dloar le-p. trece viata Intr,odulce
Inselare! Sä ai ce astepta, Mtoidleauna
0, al ce nkVäldlui, aceasta-i fericirea vietei.
Stingk-se ramina ce clippteste cAt de slab,
colo, In fund'M zrárei, F,.i rostul omuliii pe
parlânt e de neMteles. De ,aceea fel si. felu-
ritelOr de nimicuri le kl6m fiintà, numai sA
av-ern fiecare dintre noi acea canictel'al aprinsA
la capätaiul drumului pe care anergem;
As,la, Ia urma urmei, loteria ce e alta decat

Ern. Glirlennu 0 lacrimd pe-o geand. 113

www.digibuc.ro
 EM. GARLEANTI

o semint51, un sâmbure de luminá, colo la

capálul fiecárei luni. Strângi 43, leafá, rupi
kiela gurá, iei dela ghetele copiilor,de iei
un franc de ici, de colo un inchegi
banii ce ai pentru o optime: Si indatá ce ai
biletul in bunmar pardi ai bä'ut un litru de
vin vechi, de o sutá de ani. Altfel mergi, altfel
faci slujba., Ce, nu e$ti stäpán pe a opta
parte din milionul câstigátor? Adieá la ce
n'ai fi? IntrucAt, pâniä la tragere dumneata
sau altul are dreptul s se creadä mai bogat,
mai norocos? Cine-i poate spune cá el o sà
puná mina pe optime si 6 dumneata? Pâtia
la tragere $aizeci de mii de oameni sunt
iot una de bogati. Cheltuesc, fac imprumu-
turi, 'benchetuiesc. Colo la capát candela
clipoteste! Tu vei fi norocosul!" pard sop-
teste luminita. ,,Ba tu" spune cealaltä celui
ce a aprins-o. E o fericire! Ce-i dreptul, 'la
tragere, para deodatá vine o toand de vânt
de stinge candela dintrodatá. 0 zi douá, viata
celor qaizeci de mil de, oameni pare stinsá
ca $i candelile lor.
Atunci o nouá, incordare, alte noui econo-
misiri, $i untdelemnul caadielei hráneste
din nou sâmburele kte lumina, al nádejdei,
optimea indálzeste din nou, ca vinul vechiu,
sangele juatorilor. Si tot asal...

114

www.digibuc.ro
NENOROCOSUL

Decât sunt i clipe de adeva'rat dezgust.

lata spre piIdí. Gheorghe Ionac, vechiu sluj-
bas la Monitorul Oficial", joacá' die zece ani
in sir. Daca ar pune banii grdmadá care i-a
dat pe optimi, si-ar cumpára o casa., $i de
astigat? Wear odata fi scos pretul bi-
letului! Ti-ai gOsit! Asa nenoroc nu mai au-
zise sL mai urmareasca pe un altul. Luna
.aceasta nu stiu de ce, lonac nádAjduise mai
mult ca aricând: Trebuia sá' câstige! Dup5.
toate socotelile lui, la zece ani odatä trebue
sà, cAstige. Venise rândul lui. Pe o bucàtica'
de hârtie insemnase cheltuielile ce avea
facut lui, nevesti-si, copiilor. I se pared
ca, in ziva de treizeci ale lunei trebuia sà se
-scoale de cu vreme, sà-si pue reklingota ,ca
pentru parada; si sä se duca" la casa de e004
nornie unde îi strânsese dânsul economiile
de zeci dI ani in sir. ziva de 30 si-a
imbra'calf redingota, si-a hint lista dié chel-
tueli in buzunar, numai in loc ca s`a se
ducá' la casa kfle economic, si-a indreptat
spre sala Eforiei unde se facea tragerea lo-
teriei. 5i-a stat, i-a tremurat sufletul la fie-
care strigare: pe másufa ce numerile iesau,
it apucau mai grozav fiorii... $i n'a cAstigat!
Clind a iesit din sard lonac îi Westem:6 pa-
Cam aceasta, si se jura in gind de citeva
115

www.digibuc.ro
 EM. GARLEA \ I!'

ori ca s(uí fie mai legat. de hotárirea ce*

blase, a in viata lui n'o s'a mai joace tla
loterie. $i in mintea lui isi perindra, fArd -sà..'
vrea toate radej4iile ce si le fäcuse, toate
peripet-iile prin care trecuse astázi.t $i cum
mellgea asa, cu gandul intraiurea, deodati
il opreste cineva:
Ce fad, nene tome.
Era un prieten vechiu, un. coleg de scoala.
Ce sia' fac? raspunse lonac, hitocmai
ca un onil care nu avea nici un scop Main-
tea Itti.;
Prietenul ti. spune:
Ai auzit de Arghir?
Ei?
A cistigat acuma o sutä de mii de lei,
la loterie.
loan facu ochii xn,ri, se 'ngalbeni, parca
ii venea sra cadd diin picioare. Atâta putu sa
spue:
Cum se poate!
$i nici nuisi Mai dete seama cum se - s

pjiirtise de prieten, cum ajunsese pe banca

in Cisinigiu.. Privea drept inainte, si-n fata.
lui clIsadire,a Monitorului se ridtic4 para gata
s4-1 Inghitâ. Macar pen.tru munca räsplatitä
ntai cu nimic, dintre zikAirile cele -rosii, \so
gâtidea lonac, Durnhezeu nu-1 rAsplaise. Vra

06
www.digibuc.ro
"NENOROCOSUL

sa zica, i se Mai a impezirä gindurile, vra

sä zica unii tot au noroc: $i clue? Tocmai cei
cu dare Idle mAna ca Arghir! Päi tot bine fd-
cuse ea, se .jurase: C legase strasnic jürä-
mânt ca sä numai joace. Par'ca chiar Dum-
nezeu iia dusese vestea aceasta îndiatä dupa ce
se hotärise, ca sa-i arate c lui nu-i e dat sà
traiasca dlapa urma norocului.
Seara si-a petrecut-O ca vai de lume. Nu
xaspundea nimänui; când vorbea, vorhea Ica
sa se certe. Il asara toti in pace cdci price
puserd ca nici de data aceasta nu-i mersese
in plin:
A doua zi, la prânz, cum se intorcea &la
slujbä, când s faca coltul spre casä, hop!!
inainte ii esi Arghir! Intai voi sa-1 ocoleasca
ca pe un dusman; apoi vazAndu-1 asa de a-
proape n'avu ce face. Anghir i intinse mâna,
Jonac II heretisi, cu glasul nabusit, printre
Bravo, coane Alecule, ce-am auzit
aneargä in plin!
$i adaugia cam cu acreall:
Cu toate ea n'aveai nevoie; o suta de
nui kle lei nu se iiau din idrum.,
Multumesc, Ionac neicà, i eu am ,zis
tot lasa: o suta de mii nu-s cinci parakt:
$i cum qatea lonac in fata lui, de-1 privo,a
www.digibuc.ro 117
 ENt. OARLEANI,

ca pe o ,ar4tare. Arghir incepu vorbeascri,

râzfind.,
Ce e dreptul nu miä asteptam, ziiu nu
niuí asteptam s castig. Ii i spusesem jida-
luna trecutà, and imi aduse cele zece
mii de lei...
Ionac cascä ochii:
Zece mii de ler? Care zece mii de lei?
Pii castigul la clasa cincea. Luna tre-
cutra am castigat, cu alt bilet, zece mii det
lei... Lui lonac i se muie genunchii; bol-
borosi:
Ce spui, coane Arghir?... zece... miLde
lei... la clasa a cincea?... cc spui, coane
Anghire?
Da! li i spusesem jidanului, colectoru-
lui: Da stii ci avusesesi i d-ta noroc, P4i de
acunr nu cred sí te mai intaln.esti cu dânsuP.
C`a-ce creszi? La zece mii de lei mi-a pApat
cinci sute de fräncuti. Intai ciind mi-a adus
cei 2000 de lei...
Dodd mii de lei?... care douri mii de lei;
wane Arghir?
Da! Când mi-a adlus cei douä mii de
lei, i-dm dat kfloudi sute de franci! Acum tro-
buie dau cel putin trei mii de lei:
imi peartä noroc tartanul!
www.digibuc.ro
118
NENOROCOSUL

Ochii la lonac se aprinsera fdintrodata.

Apoi, gâtaind, intreaba:
$i care-i jidanul iasta, coane Arghir?
Conul Arghir se gândi o c1ip, Witt din
gene, si raspunse
Pai cel din piata Amzi.
: Asa? Mina ziva!
Ionac o luuí a picior, in vremea ce conu
Argbir pleaQä, leganat, înainte, murrnurând:
ce sari spui adevarat, nurnele
Te pomenesti ca-mi ia norocul. Mai stii lucru
dracului".
In vremea aceasta lonac strabatea ca ful-
gerul Cimiginl sa-1 taie, s'o ia spre piata
Amzi. $i mergând se Ondea: se cam pripise
cu juramântul, s-apOi $i socoteala o facuse
gresit. In zece ìni a'avea vreme destula
câstige fiecare jucator câteodatd, daca unul
singur castigla de cfite trei ori, ii trebulia
cel putin cincisprezecc ,ani!

0 0
www.digibuc.ro 119
SE C RE TUL

www.digibuc.ro
 SECRETUL

yearn un ,,secret''.;
jarkárne, dragl, avem un secret,
ne punern ici la p masä, mai la o-
parte sit vorbim".i
Fiecare slim doar cc e un secret: nu rn'am
supärat deloc, ba, dimpotrivä, am simtit o
mare bucurie vázdnd cii se mai gäsesc ctoi
oameni cari slit poatä pästra o tainä. Asa
lorgul Sorbu .si cu prietenul lui Alexandru
Dobos se trase Pa o pies.1 mai din fund, iar fu
rläMrasei cu Nicu Stamatiu, un mucalit si ju-
www.digibuc.ro
123'
 EM. GARLEANLI

matate, care tocmai atunci intrase in ea-

f enea.
se mirii Starnatiu, dar ce: Sorbu cu
Dobos stau la o parte de noi, fac pe boerii?
Nu, dragul mea, au de pus ceva la cale,
au un secret".
Stamatiu intoarce capul mirat, parai
vine sii creazii:
Un secret! 1-1m!"
Dar eu iau repede vorba despre altceva.
Moartea lui Tolstoi a sdruncinat toata lumea:
Vorbim despre ea. Dar, in felul Iui. Cu
Stamatiu, trebuie s'o dai repede in glumä.
Se vede cii secretul", eelor di prietni Il
atragc mai mulk. Se scoalii si se duce intra-
dins la masa lor. Mii uit. Dobos se supärai:
Ce Dumnezeu, Stamatiu, adecä nu ne dal
voe sä vorbim i noi doua cuvinte?
SA ne spunem un secret, incheie Sorbu?"
Starnatiu se 'ntoarse; II mustru:
,,De ce nu-i lai, omule, in pace. Or fi
avAnd i ei afacerile
la lasd-mär Ce, nu-i cunosc?
Bine, dar ce treaba al tu cu taintla
lor, adaog eu, i iau iar vorbi idlespre aW
ceva".
In vreme ce vorbim glasurile prietenilor
parcä se ridicaserä. Sprbu mai subfire,Dobos
www.digibuc.ro
a24
SECRETUL

mai grost. Une le cuvinte rasua mai tare.

Stamatiu priveste cu plAcere imi $op-
teste:
Ascultä un... secret": sä stii cä nu-i a
bine. II cunosc eu pe Dobos".
Si iar vorbim. Cafeneaua se umple cu in-
cetul. De pe la Mese Intorc capul 5pre cei
doi prieteni: Mä uit si eu, Sorbu OA din
mâni. Dobos bate In masä $i strigä deodatii:
Lasd-rnä in pace!"
Sorbu pare si el mâniat:
,,De ce sii te las?"
,,Ei, comedie, irni spune Starnatiu rAzâncl,
isi dau secretul pe fatä"..
$i intradevär, convorbfrea prietenilor se
aude in crâmpeie. zadarnic scoboard uneori
glasurile, mania le ridia iar. Vorbei
lui Sorbu riispunde buhältul
lui Dobos:
,,Trebuia sä plitesti tu!
Ba tu!
Imi vorbesti asa fiincleä lesti un Idterbedeu.
Derbecleu esti tu!"
,,Nu-ti spuneam eu", imi zice Stamatiu?
$i cum 1-ar Ii auzit cei tdoi prietere
se domolesc putin, pAnd ce Dobos isbucnesste,
deoidatä furios:
Am iscälit amândoi polita, o puteai pithi
tu intâiu.;
125

www.digibuc.ro
 ENS. OARLEANU

Nici nu IDA gandesc!

Asa trebuia!
BA nu!
Ba da!"
Strasnnic secret", rade Stamatiu.
Eu ramasei mirat; nu tiam ce
Voiam s rn duc la ei, sa le spun ca-i prir
veste Intreaga cafenea.. Dar nici nu apuc sal
mil misc si cei doi prieteni se scoall in
piciaare. Intro clipa s'a petrecut totul. Sorbul
se scula in varful picioarelor oterindu-se:
Platesti?"
Dobos se lasa bine de umeri, intepenin-
du-se in glesne:
Nu!
Atunci na, striga Sorbu si cu vorba ii
trimete celuilalt
Poftim rhispunse Dobos si cu
pumn il culca pe canapea. Lumea sare
sa-i Idespartà; dar ei arnandoi se indreaptil
spre masa noastril:
Asculta-ne si vezi ti tu, sä judeci",
zice Dobos.
Ascultá, Starnatiule, ce pramatie e kluml-
nealui, se roaga' i Sorbu. De rusine nu stiu
ce s fac. Noroc insa 412 Stamatiu care, zâm-
bind cu chipul lui cel mucalit, pune lucru-
rile la cale:

.126

www.digibuc.ro
SECRETUL

Ascultati, dragii mei, le zice el, noi nu

iie putem amesteca in... secretele altora.
e un lucru gingas!"
Apoi imi face scum, ne helm páláriile si
Afará Stamatiu, foarte serios, imi di in
sfat:
Tine ,minte dela mine: in_ secretele al-
tora sá nu te bagi".
Pe urma, ltemdu-si chipul mucalit cu care
tispunsese celor doi prieteni adaogä:
Ai Vázut: e un lucru ginga.5 de tot!"

127
www.digibuc.ro
 L U X!...

9 Ein. Gilrleanu 0 laerimel pe-o geand.

www.digibuc.ro
 L U XL..

In fata gnkllinitii cafenelei se opreste, pu-

fuindi, un taximetru. Cei doi cari se
scoborau dfintrinsul sunt doi prieteni
ai mei; profesorii Scddlrea si Giurcä, cati
s'a' facA plimbAri mai
obisnliesc, sà"rbdtorile,
lungi prin imprejurimile capitalei. Dar In loc
srt intre in grddinitd, ii vàdi cioräväindu-se
cu sofeurul. Giura4 id& din mini, scoate ceasul,
Il varà In ochii conducgtorului, in vrerne ce,
acesta, linistit, Ii aratO si el ceasornicul, apoi
ii socoteste orele pe degete. Si in sfârsit.

www.digibuc.ro 131
 EM. OARLEANV

Giurcä scoate punga si numärá ciudat. band.

Urrnäresc intâniplarea aceasta cu pläcere, mai
ales cä Giurd se mândreste cu bunul säu
simt. cu mäsura pe care o pune el In pur-
tarea lui cu oamenii, cu stgpânirea, pe care
zice el, cá o are, totdeauna, asupra mpreju-
rärilor.
Giurcd i cu Sccdrea inträ in cele din urrnä
in grädinutii, i, väzândlu-rnä, se indreptä spre
masa mea.
Bine-ati venit!... Dar cc-i? Ce-ati pätit?
Ii intreb eu. GiurcI se preface cä mi e necäjit
de loc, dä, a fost numai asa o convorbire ,mai
aprinsä...
Nimic. Ceream wide deslusiri soffeurului.
Mi se pärea c4 a gresit socoteala.
Apoir trecând repede, la alt sir de idei,
si aseiându-se pe scaun:
Dar ce plimbare! 0 minune! La sosea.
Bäneasa, si de acolo, Bucurestiul dejurimpre-
¡tin 0 primblare Durnnezeased....
Ce zici Sccd:ea?...
Hm-nu! Hm-nu! Ingänä, cu gändul aiu-
rea Sccdrea.
Bine frate, mä piing eu, se ,poate sIl
nu Ind luati i pe mine?
Giurcä 1mi dà dreptate:
Asa-i! De ce nu te-ram luat si pe tine...

132 www.digibuc.ro
Lux!".

Fiindcä, la urma urrrei, ti-ai fi pltit i tu

partea. Nu as fi dat optsprezece lei si cinzeci
de ba'ni ca o para.
Dupri ce tace o clipà Giurcä izbucneste.
Auzi dumneata, optsprezece franci pen-
tru o nimica toatä! La Bruxelles, mi-ar fi
luat trei lei. E ceva nemai auzit...
Bine, Il intrerup tu nu stiai ,pretul?...
Ce s tiu, dragä, kie unde
Doar Bucurestiul n'o fi in China si Bruxelles
e'in Europa. E chiar aceiasi companie de ,in-
treprinderi...
Bate in masä, porunceste doi tapi, pentru
el si Scod:ea, apoi iar vrea s schimbe vorba:
La urma urmei, nu-i nimica. In schimb am
fäcut o primblare... Scodrea vorbea nurnai
In versuri.
De aceea tace acurna, zic eu.
Ei, de aceeal... Dar pädurea? pädurea
dela Bäneasa! Curn Dumnezeu nu se gin-
deste nirneni sä facä cova din imprejurimile
Capitalei? E de neinchipuit, cat de nedes-
toinici suntem.
In clipa aceasta, Scodcea se riclicä:
Unde te duci? 11 intreb eu.
Sä pun o scrisoare la cutie. 0 uitasem.
Rämânem singuri. Giurcä se pleacä peste
masä, si-mi spune, tainic:

www.digibuc.ro 133
 M. GARLEANI)

Stii de ce tace?... Fiindcd el ini-a dat ideia

iau taxirnetrul, sd fac lux, calid stia cd
cd n'are para frantä pungd... Auzi dum-
neati, taximetru! Si eu care intotdeauna am
mdsurd in toate, sä mä iau dupd
Taximetrul! hrn! taximetru imi trebuia! Am
ramas cu doi franci in pungd.
Dupd c clipd tde täceret, In care Giurcd(scoate
punga sà vadd, dacd socotise bine când spu-
sese cd nu mai rdmäsese de eat CU doi lei,
se plea iar peste masd:
Ascultd insd: te rog sä nu-i spui nimic
lui Seadrea. Stii cat de drag, si ce suflet
ales are! La urrna urmei, ce-i fdcut rinnâne
bun fdcut.
Tocrnai când isprdveste prietenul de vorbit,
Scadrea rdsare in pragul portitei.
zic eu.
Giurcd iar se pleacä repede sopteste:
Te rog foarte mult sd nu-i dai nitnic
a 'ntelege. $tii cat Il iubesc, cat IL..
Scodrea vine, se aseazd pe scaun, apoi
soarbe din paharul cu bere.
Ati trecut i pe la Hipodrom, 'nitre!)
eu ca sä dau un §ir vorbei.
Trecut, zice Giurog.
Dar tìi, ca fulgerul, zise Scodrea,
cgruia parat i se imai deslegase limba.

134
www.digibuc.ro
 Ce-i drept ne-a dus ca vântul incepe
iar Giurcg. Tu nu stii cu cât nesatiu sorb
aerul când sunt In. automobil. Dracul gstä de
sofeur mâng,
Se cuvenea, Ii dojeneste. Scodrea se
cuvenea sii-i dai un bacsis.
Fireste adaug eu dacg v'a dus
ca vântul.
Giurcg nu-i de pgrerea noastra.,
N'aveti dreptate... când Ii plätesc eu
optsprezece franci si cincizeci de bard cred cä
eu i-am dat de ajuns...
Orisicum! zice Scodrea.
spun si eu.
Orisieum!
Giurcä se cam aprinde:
Ce oriSieum, orisicum! De ce nu i-ai
dat dlumneata? Ii spune lui Scodrea.
Asa-i, de ce nu i-ai dat dumneata, zic
eu, luandu-mg gura pe dinain.te; dar indatä
amintindu-mi de ruggciunea pe care mi-o
fgcuse Giurca, sii nu-i dau lui Scodrea nimic
inteleagg.
Dar Giureä se aprinde din ce in. ce:
Auzi, cine sg-i deie bacsis: domnul Sco-
drea. care 'rare In pungg....
Giurcä, sar repede cu vorba eu.
la lasl-m4 domnule!... Eu 11 iubesc, tot
ce vrei, dar sg miii facg sg dau optsprezece
lei!...
www.digibuc.ro 135
 EM. GARLEANU

Bine, dar spuneai c ai fäcut o prim-

blare!... Ineerc eu s impac lucrurile...
Dar Giurca.nu m'aude; cheama chelnerul.
pläteste numai un tap, In vreme ce bietul
Scodrea sta cu ochii pironiti In paharul cu
bere, tupilat, parca pe scaun.
Ce primblare! isbucneste Giurcä iar,
îti foarte multumesc. Apoi se intoarce spre
Scodrea:
Sä mai poftesti, m5garu1e, s ni sfá-
tuesti si altä data...
Si pleacä.
Iar eu incurcat, Incerc sa-1 mângai pe Sco-
'drea:
Lasa-1 dragä, nu te mâhni. 0 furie,
asa trecatoare... N'ai ideie cat de mult tine
Ili tine... si cum nu cautä... curn nu cautá sä-te
jicneasc5... si sa... Mai bei un tap?!
losef! Inch' doi tapi!...

136 www.digibuc.ro
PISALOGUL

www.digibuc.ro
 PISÁLOOUL

Se fereau de dansul ca de Duca-se pe

pustii. Cum dddea usa cafenclei de
parete, o luau care 'n cotro, unde
vedleau si nimereau. Ce, gluma era sà-i tii
piept? Când incepea sä povesteascd, de-o uu-
cea pe dupa dleal si pe dupd vale, dela apus
si dela rasärit, plecând dela Manda si ajun-
gând la Tanda. uitând totdeauna ceia vrut
s'a" spue dela Inceput, cand i se umfla vorba
de nävälea cum náväkste apa când isi ese
din zäguzuri, si te prindea intrun colt, erai
13
www.digibuc.ro
 EM. OARLEANu

in stare sä-ti dai un an din viatà numai sä

scapi. Te apuca de hainä, lU vâra degetul
in cheotoarea redingotei, Iti rgsucea must*,
sau Iti trecea pe dupg brat cârja bastonului
5i pas de mai fugi. Te sbäteai ca pe5te1e in
cârligul unditei.
E mijlociu de trup conul lorgu Vorbu.
bgetii Ii ziceau Vorbd cgruntit bine, 5i c'o
gurä fäcutà parc5 intradins sä spue de toate,
täiatà dela un sfârc al urechei la celälalt.
Pâní acum scdpasem, norocul meu,
sä cad in cäpcana conului Iorgu, a5a 6, as-
täzi când räsári ca din pämânt in fata mea
5i-a prietenflor cu care stam la masi, inghe-
taiu. Tocmai gust de ascultat n'avearn, 5i
poftim! pacoste pe capul meu! Conur lorgu
ne (lit bung ziva, se a5eaz5 lângl mine, 5i-mi
pune mâna pe brat. MA prinsese! Ceilalti
o 5terg unul câte unul i mg lasä singur.
Trebuia sä rämân". La urma urmei. imi iau
inima in dinti, ce-o fi o fi; de mâncat n'avea
sii nili mánânce.
Ce mai faci?
Bine, coane, lorgule.
Vari! varä! asta nu mai e toamnä..
Varä, da.
Dela optzeci 5i opt a5a toamnä n'am
mai väzut. Ai väzut?

440 www.digibuc.ro
PISALOCIUL

Cum sa vad? Doar is cu guilt mai

tartar ca dumneata..
La optzeci si opt. uite tiu minte
ca acum, venisem dela tail, dar mai intai
nil oprisesem la Corabia ea aveam un pro-
ces. Imprumutasem histe bani, pe sinet in
reguld, si crezi c i-am mai vazut? Asi! Ghita
Stupca, n'ar mai putrezi, el a murit cand cu
tifosul cela... Acolo, la Corabia am avut si
necazul cela cu duelul. Da, m'am bdtut, a
trecut glontul pe langä mine cum trece o
gazä si-ti sbarnae la ureche.
Nu m'arn clintit locului. La urma urmei
ce-i viata?... Cum ziceam, tiu minte ca a-
cuma, venisern dela tarä cä aveam treaba
aici, in Bucuresti. Eu, nu trecea lund sä
nu ilia abat prin Bucuresti. li vezi pe unii,
nu, ell nostim! Ii vezi el au bani, de,
sa cumpere lumea de pe lume si nu se in-
dura- sä ia un abonament. Si, ce-i, scuarp?
Stii cat costa?
Nu stiu.
Nimica toatä, domnule, eu Il inoesc
anual. Imi place Bucurestiul. 1acl stau acum
de zece ani, neclintit, in el, si tot nou-nout mi
se pare...
Conn lorgu se opreste sI porunceascä o

www.digibuc.ro 141
 EM. OARLEAM.1

Simteam ea' rnd prind sudorile; -dau

.
-s5 msá misci
Nici nu bágusem de searda- cà conul lorgu
mg. apucase. bine de coltul
Imi .schimb mimai locul mai incolo si -iar
.ascult.
Dupà ce soarbe odatá urrneazát
Tiu minte c4 venisem in Bucuresti; a-
veam afaceri, dar imi si rplatcea sa' mà intAlnesc
Ce sä-ti spun, mi-i dragA tine-
retea. Am sufletul tânär. Báeti ca dumneata,
ca Stavrescu, ca Mogdea, ca toti prietenii
5stia ai dumitale...
lar soarbe. Eu vreau sä" i-o scurtesz:
Spuneai, coane Iorgule cà venisesi in
Bucuresti, -,!And cu toamna ceea de semIna cu
asta in optzeci si opt..
Tocrnai.... Tin minte cä'n. optzeci si opt,
venisern in Bucuresti, cu gând sä" sbu mai
mult. Desi má costa multi bani, dragar cU nu
aveam case, si otelul te speteste, Itl Intoarce
punga pe dos. Päi, stii dumneata7 eu am
cheltuit o avere cu otelurie. Sä nu pui decât
3 lei odaia; stai o luná; fac nonázeciL Da lu-
mUnarea. da un bacsis acolo.- $i asta vara.
Dar sarna! Iarna te sUráceste!
Mi-aduc aminte cu la hotelul lui Pavel.

1.42 www.digibuc.ro
sisk.00tg

nu mai este acuma, era in colt la Sfântul

Gheorghe; acuma i-C dugheank pe locul cela.
Cum se schimbI, donmule, Bucurestiul. Sä
nu-1 mai cunosti dintr'un an intealtul. Numai
palatul regal a nämas tot asa.. De aia am
zis eu totdeauna cà regele e orn cumpänit la
minte. El nu merge cu moda. El 5tie ce
face. El domnule, nu face ca boerii nostri
sä-si asvârle banii pe fereastrl Si uncle au
ajuns! Pi. tiu minte ca acum, antr'o zi,
Pam intalnit pe Toader Burdea, vechiu boer,
putred bogat, i cum m.Lá dau pe lângä
el, 0-1 cunosteaM.... Ca'ci cunosteam pe toti,
dragul meu. Ce vrei? Am avut, si am chiar
o pafimiá pentru fetelelsimandiwase. Imi paace
obrazul subtire, tmi place, cum se zice, ma-
niera, 26ia de-alde 41-a sau de-al de Malt,
care când iti vorbeste te stapoie, cum se zice
In Moldova
Conul lorgu iar soarbe din bere. Mie imi
vine sä mor. Mä uit; mai avea trei sfer-
turi din pahar. ma Invârtesc. Incerc sä mä
scol, Conul lorgu iJàa pucä de umär. Apoi
se agata de lantul ceasornicului meu, 11 ia
Intre degete ca si and voia sä-1 priveascg,
si-1 uitä. in mâng. M'a präpädit! De la ø masá
mai din iundl väd,. cu coada ochiului, cum
ceilalti prieteni se stria de ras.

www.digibuc.ro 143
 M. OARLEANU

Vrea sa" zia, incerc eu sä-1 aduc de

uncle plecase, va sa zica, la optzeci §i opt...
Da, la optzeci i opt, Intocmai ca a-
cum...
Tocmai, spuneai, coane lorgule, ca ve-
nise0 In Bucure0i.
Da, venisem aici. 0 intreaga afacere.
Cti o zi Inainte pusesem la cale sa ma' duc
la Galati...
1.Si era o toamna ca asta, coane [or-
gule, ii curm eu vorba.
Era o toa`mnä, draga, dumnezeiasca. Ca
asta. Tiu minte, cum ti-am spus, cb." venisem
In 'Capita la, venisem singur... Asculta un
sfat: La treburi du-te totdeauna singur; ne-
vasta n'are ce cauta. Ani avut cu un prieten,--
a raposat, unde se ducea el, hop! i ne-
vastä-sa dupa dAnsul. Nu se lasa un pas de
el. Bine, frate, e chinuitor, fie vorba intre
noi. Tiu minte, ca', odatä, stam intro cafenea
cu totii. Prietenul era i el.
Deodatä II vad c4 se 'ngälbene0e, ea' se
schimba la fatä... Hm! ce ciudat! fire *i.
fire. Mie, In viata mea, n-o sa iná crezi, pu
mi-a venit niciodata rau. Le§inuri, slabiciuni,
ameteli! Ce-s astea? Eu habar n'am.
Am stomac tare, man.ânc bine, dorm cat
--eapte...

141 www.digibuc.ro
PIS LOGUL

Conul lorgu iar ia paharul sà," bea. Eit

Ina shirt cl-rni vine lesin, tocmai acurn cân..1
vorbise despre boale: Mi se pare c5
vârteste cafeneaua cu ine. N'am tilci pu
terea s5 muI scot Morisca povestirii conului
Iorgu fmiä ametise ca si cum m'asi fi In-
vrtit locului.
sunt s5nAtos tun, incepe jar Ico-
nul Iorgu, a fost o vreme cânct trinteam
patru.. Nu-s batrân dar am incAruntit. Tata,
e-he! a träit seaptezeci si trei de ani, mainla
optleci gi opt...
ingin eu ca prin vis, In Kvtzieci
si opt...
In pptzeci si opt mama trtiia: A murit
in tiOnOeCi.. Tata se sfarise tu mult inainte.
vezi, M5, rog, tin minte..
Aceste din urni1uí cuvinte ale condlui lorgu
linause un sunet asurzitor de träsuri, ld
tropete de cai, urma, tipAtul strAbAtiltor
al goarnei de foc. Treceau pompierii. Co-
nuI lorgu se opreste o dip5, imi las4 lantul
dela ceas di.3 care iar6Si ni apucase,
toarce capul sìt priveasc5, si el. Chelnerul ne
aduce vestea:
Foc mare In Buzesti.:
Ce? strigìt conul Iorgu, si sare In. pi
icioare. In Buze0i? 0 fi pc tingA mine.
10 ER1. Glr leanu 0 lacrinur pe-o genn4.
1.45

www.digibuc.ro
 EM. GARLEANU

Si, ca scos din minti, se repede diii cafenea

afara.
Mä las, istovit, pe canapea.
A nitat sä-mi pläteascä, bni spune In-
grijat chelnerul.
Lasd, domnule, ii zic eU. Na-ti 2 lei,
opreste halba, si-ti ia restul pentru vestea
ce-ai adus".
adu pahar cu apä rece îii-
cheiu dup,4 o cliph, $tergandu-mä cu batista,
p@ frunte, de suatoare.

o SS
4 46

www.digibuc.ro
TALAVRAGIUL

www.digibuc.ro
 PALAVRAOIUL

Imi párea grozav de bine cal valeam.

Nu-1 intaliiisern de vre-io cinci ani, si'n
rástimpul acesta numai de cAteva ori a-
vusesem vesti despre et Stam 0-1 priyiam
<cum cetia, de cealalla parte a mesei, dupà ce
ne spusesem multe 0 de toate. Peste unii oa-
meni vrernea trece curn trece un vántusordea-
supra câmpului, abia dacá, apleacii tulpina ier-
burilor. Eu inoáruntisem si forgu Sofron rá-
Anásese tot curn 11 stiam; ruinen, cu mus-
1ata si párul negru, cu ochii vioi, cu glasul
www.digibuc.ro 149
 EM. GARLEANU'

limpede, spilcuit cum obisnuia sá fie; doar

di nu mai státea asa de. infipt ca a1t5dafid.
Privindu-1 Imi aminteam de atâtea Intânip 156
hazlii, si, mai ales minciunde strasnice, a-
devarate întìInp1ilrii omerice, cu care Sofron.
Isi incarca trecutul si pe care le poivestea
cu o Infátisare de adev5r uhnitOare.
Toemai Incrul iista mi se parea ca-i lipsea
a cum.
Cel putin atât cat vorbisem, vreun ceas si
mai bine, nicio intâniplare ciudata nu-mi mai
insirase. Va sä zicä anii fot fury. ei câte ceva.
Vântul oricât de usor ar alinta floarea tot Ii
scutura ceva din polen.
,,Ia mai lasä gazeta, dragul meu. Nu ne-am
vilzut de atita vreme. Mai firesc e si vor,
Wm... Dar ce i a 1-riânt5?"
Sofron, care In vreme spusesem aceste,
pusesc gazeta la o parte, intinde mâna
arat5:
,,0 plictiseald Intreagd, frate; un buboi
groaznic. De o lun"5 intreag4 de cind se tia
de capul rneu: unul &ma' ceafa; altul la um5r;
deabia ma vindecai de rila i, poftim, iista IL
ia locur.
Tocmai voiam sad Invät o doctorie b5bea-
sc5, sil scape de pacostea ce-i c5zuse pe cap,.
and se opreste la masa noastrii un pricten.
www.digibuc.ro
150
PALA% RAOlt/L

al meu cu nevasta-sa. Neculai Sum lea, care

nu gasise niciun loc liber in cafenea..
,,Ne dai voc?
,,Cu placere, vai de mine", Ii raspunkl,
si sculdndu-mâ le prezint pe Sofron. ,Vor-
baret cum era Sofron, ne incalziram repede;
intrun sfert de ceas parca ne uno*am
de cand lumea. Si dintruna intr'alta, $umlea
se love* $i cl cu privirea de mâna lui So-
fron. li Intreaba:
Dar ce aveti. v,ati ranit la mâna?"
Sofron surâde pc sub mustMi, arunca o
privire furise spre nevasta prietenului apoi,
cu un glas de taina, ferit oarccum, ingana:
,;M'a ranir.
Si cum prietenul $i cu femeia acestuia Il
privIrd oarecum ncdumeriti, Sofron se pled,
$i, din vfirful buzelor, Ii deslusi:
Un duel!".
Un duel nu e boar o nimica toatii. Doanma
se inro$i de placere, barbatul aidlea sil tie
totul. Eu ramasesem cu gura cascata.
Sumlea it cerceteazia, facand pe nepaatorul,
ca sd arate nevcste-sei ca nici pentru el lu-
crurile astea nu-s straine:
,,0 chestie de onoare?... o insultd?... foarte
frumos! $i eu sunt pentru duel... Mai ales
cand e vorba de-o femee..."
www.digibuc.ro t
 EM. GARLEANU

Sofron tace.
V'ati batut aLi?" intreabd doamna.
Sofron surade, si iar in taina:
,,Azi dimineatd; la 4 ceasuri".
O ferneie, pentru o ferneie:
Foarte frurnos!
Si pentru o femeie, pe care n'o
cunosteam. Mä rog, sa va povestesc, dcsi
lucrul e asa de tainic hick nici gazetele 1034
sä vorbeasca, dar Odajduesc ca ce voi spune
va ramane numai intre noi".
Sum lea II incredinteazá:
Ma, rog, aveti cuvantul nostru''.
Sofron incepuse:
Aseard eram cam plictisit, citisem gaze-
tele, vazusem toate murddriile pe care par-
tidele noastre gasesc o placere arunce
unul altuia prin foitele lor, ce sä fac? mä
intreb, Hai pe strada! Ca lea Victoriei e cat
se pPate de interesantä pe la 6 ceasuri seara,
in zilele acestea de toamnA când femeile mai
pot Inca sa-si poarte rochiile cu culori bal-
tátoare la ochi iertati doamnd! e moida
care vi scuzeaza, iar bärbatii arate
pardesiurile aceste, irnbnacaminte, plicticpase
netrebuitoare, dupä mine, ca si
Fumati o tigarA?..."
Scotand tabacherea o intinse lui Sum lea,

152 www.digibuc.ro
PALA \,RACIIUL

-care lug repede o tigara sa. nu intrerupa po-

vestirea, mai ales cá si nevasta II dojenise.
Nicule, nu mai fuma. Ascultd!
Asa, urma Sofron, cum treceam prin
fata Episcopiei, vad un grup de bärbali stand
asa pe trotuar ca nu mai aveai pc unde sá
treci. La urma urinei nu caut nimanui nod
in papura,, vreau sA ma dau jos de pe tro-
tuar, când vald ca se apropie o doamná si
cá vrând sà treaca, domnii aceia nu numai
li nu-i fac loc, dar cà unul dintre dinsii Ii
spune i o obraznicie. MA intorc, si, asa ca sa
ma poata auzi, zic:
,Ce imbecil!" M'a auzit, fireste.
,,Dornnul?" Ma intreaba. li dau cartea
de vizita. Pang la opt ceasuri martorii orân-
duiscrá toate. La patru dimineata ne am batut.
L-am lovit la piept, el la mana".
Incremenisem! Va sa zica nu se schimbase
prietenul meu lorgu Sofron. Ma uitam la fe
meia prietenului: pla'cerea Ii ridicase sfingele
in obraz, Sumlea nici el nu-s,i putea ascunde
bine multumirea ca. Meuse cuno0inta unui
orn viteaz.
Si când te gindesti, urmi Sofron, ca" fe-
meia aceea habar n'are ea' pentru dânsa avu
sese boc un duel, §i c4 niciodatA poate, in
vie* Mea n'o s'o Mai intainesc. La urina
tamci nici n'asi mai cunoaste-o".
www.digibuc.ro 153
 F . OARLEksaY

Apoi, plecandu se:

Vinarul e baiatul unui ministru. Ineele-
geti de ce ziarele au sa taca!"
Dupa ce Sum lea plea poftindu-ne mai
mult in cinstea lui Sofron,, pe a doua zi
la masá, nii nit la prietenul meu si i 7ic:
Bine frate, Cum ei-a venit sa trânteQti asa
minciuna?"
Sofron m í priveste m ii at.
,,Ce miuciuna?"
Asta ca duelul!
Dar -tie ce ei-am spus?
Ce. ai uitat? cí ai un buboi; n'at avut
trei in sir?
Pi nici asta nu-i adevarat.
Atunci?"
Sofron desfacu legatura; deasupra inanei
vad sgirietura:
M'am sgariat infun ac.
Bine, neica, atunci de ce nu ini ai spus
dela inceput?"
Sofron
Nu-mi- $tii obiceiul? Trebuia s'o maresc.
Dar duelul?
Pai daca penfru tine, vechiu prieten,
am prefacut seirietura intrun buboi, in ce
era s'o prefac pentru o femeie frumoaa pe
care n'o mai vazusem niciodata"..
www.digibuc.ro
1 :5 4
PALAVRAGIUL

Ce-i drept, la obiceiul prietenului meu ma

gândisem putin n-iai inainte, d'ar cele ce po-
ve'stise prea erau din cale-afarla.
Bine -5tiarri eu ea spui intamplari cari a
veseserä loc cu ani mai inainte, dar a$a.-..
.$i Inca' am uitat sd-i povestesc tot. SAHmi
aduci aminte mAine seara, sd-i spun.
Ce?
Sofron se uiti serios la mine.
,,Cum ce? Ca Mi-ai fost martor in duel".

It
www.digibuc.ro
155-
VIEATA E UN VIS !-

www.digibuc.ro
 VIEATA E UN VIS!

]5ä..tea un vânt strasuic. Afacerile mg sca-

sese din Bucuresti" si, acum la intoar-
cere, oprisem o clipà trásura la He-
r'ásträu.' Cerusem un pahar cu vin fiert, si'n.
-asteptarea háuturii calde, priveaM pe ferea-
sträi. .0daia subrediá, de välätuci, se- clátina
ca o corabie, in suflarea abra0, a vântului,
.si vedeam cum lacul isi famânta afark Ain-
dele, gohindu-le spre stufärisul uscat- de
toamha prea timpurie. Ma gAwleain la bietii
caj deb trásurg, cArora, 'pe un alt colt do
11-59

www.digibuc.ro
 EM: OARLEA1113,

geam, le vedeam coarnele framantate de vant,,

când sirntii c .cineva se aseazg pe scaunull.
gol de lângla mine, Intorc capul.:
Ei, ide unidle nasigrisi, frate!"
In fata mea strátea, cu ochii strânsi, cu bu-
zele umede, fostul meu coleg 'de seoalia, Toto.
Sendrescu, un &Hat vesel, si, pe cat mi-arn
putut aminti, repede, in sclipirea gindulu4
un baiat Care daduse dovezi de Idesteptaciune;
L-am privit mai Mu lt.. Mi se pgru c Imb*-
tranise..
Ce cauti aici?" IT Intrebai.;
Cam legat la Emilia', incepu sgimi poves-
teasa:
,,Uneori vin p'aici, imi mai Inec amarul:
Imi place singurlatatea... Beau un pahar de-
vin
Nu ne-am vlazut de milk... De, ia sa
numrár; asa, de cinci ani.. Din 1906. Eraii.
mi se pare In slujba:..
La... la Finante...
Ei. da. Tot acolo esti?
Tot. Mizerabil; io slujba mizerabaa; lc>
kafg, viafg.,.. mizerabag....

Se prárea c vorba aceasta; mizerabil, i se-

legase kie si nu se mai putea desfaM
de dinsa. Bggai tie seamla ca era cam a-
160
www.digibuc.ro
t3VIEATA E UN VIS !"

metit. $endrescu se scull se duse 'Ana 'in

celalt colt al odaii, i, peste cateva clipe,
se intoarse cu o ha1M:
Parcä spuneai ea. beai vin, II intreb:
$i de unele si altele", imi faspundel.
Ia shalba, o soarbe din cinci Inghifituri, ca
cand rear fi avut nevoie s miste gatlejut
ca s bea berea de dusca, apoi bate si cere
alta.
cat ai pe lund?" Il mai intreb ea.
$endrescu trage scaunul mai Iângtä mine
si-mi sufla: Trei sute de lei!
Bine, diagul meu, e o sumä frumusicä...
Frumusica?... Mizerabilia! pin ce te im-
braci? Cu ce sä fu cask% masa? Ce sa trimj
familiel? De unde s te mai duci la un tea-
tru? Nu vorbesc de opera! Dar cu ce
cumperi o carte... o carte sa cetesti!,..
ceva grozav.... Chiria.... chiria te omoarl..
Asta nu e viat(al.,.. nu e e un chin!..."
$endrescu soarbe halba, si mai .cere una:
Beau si eu din pahar cateva
parea rau ca mä oprisem. Prietenul ii da
inainte:
eu, vezi, fac economie. Nu ma
duc lh Carul cu bere". Nu niä duc la san,-,
tanuri.l. Nu fac orgii... Uite, unde viu, sii
beau si eu un paharut de vin... sau o halbä...
Em. Gerleanu 0 laerimel pe-o geand.
www.digibuc.ro
11
161
 EM. GARLEANU

Asta nu e e un chin... Nu-ti inchipui

ce chin e, drag ä. prietene, nu-ti.
lar soarbe líalba, isi iar mai cere alta. MA
uitam la el; cu capul din ce in ce mai lasat
pe piept, Rdrea ametit de-abinele. Dioldlatäl
tresäri:
nu rad pot invrednici sä trimit mamei
un cumas de rochie un sal, o pAreche de
papuci... Din ce s rupi, sä-i Ceva
mizerabil..., un traiu de câne,.. Viata e un
chin, un chin, prietene..."
Bat in masäA, sä plätesc. Prietenul ma a-
puck' de mânä:
Nu, pardon, plätesc eu... MA rog!
EA-mi pläcerea... incerc eu...
Mä rog... atgia lucru... Ce crezi, cA n'as
vrea sä pot da si eu o masä, un dejun,
ce-i mare lucru un dejun? unui prieten... dar
tide imde? dintro leafä iti spun
eu: viata e un chin... Asi vrea sä... Mai
adu-mi, chelner, o halbal..."
In clipa asta dä de duscg ce mai rämd-
sese, si urmeaz4 vorba:
...As vrea cum ti-am spus, sà mor... sä
mor!..."
Mà scol scârbit, in vreme ce prietenul îmi
ppucd mina, si cu fata'n mâneca paltonului
meu plânge:

162 www.digibuc.ro
VIEATA E UN VIS !

vrea s mor... mai stai... te rog-

mai stai... iti spun: viata-i un chin".
In clipa asta in u0." rasar doi tambalagii.
La cea dintâi ciupiturli a strunelor prietenul
tresare. Se ridiCA In picioare i strigIA:
,,Bravo! brave)! yin' aici, 'cioan5.1"
Si. TnA tine strâns de mânä. MA smâncesc
plec. Afarki plAtesc cheinerului. 5Pti vre-
me ce MIA suiam in trAsurA, aud timbalul in-
tonräsind glasul prietenului meu care cânta.
eu avânt:
,,Vieaata e un viiis
Un paradis!"

IS 0 0

www.digibuc.ro 163
SULTAN

www.digibuc.ro
 SULTAN

in mahalaua Milosteniei, casele cu douä

rincluri, acoperite cu tablä albä, ca fe-
restrele adâncite in zid si zarelite, cu
gradinuta din Ltd inchisä de un parmacliic
tinut de stälpi de piaträ, si cu poartà mare
de stejar, sunt ale dfurnisale lancului Fill-
pescu, vità boereascA, om cu câteva mosii,
si-un munte indbusit de pkturi neatinse incä.
VAduv, träia in bunä intelegere, lucru rar,
cu frica durnisale si ginerile la un loc, isi
petrecea vremea trecând dela o mosie la alta,

www.digibuc.ro 167
 EM. GARLEANU

isi vedea de nenumäratii cai pe cari-i

avea, unii mai frurnosi si mai scumpi deck
Asta-i singura patiind care-I stapânea,
de pe când era bäiat de saisprezece ani, cind
raposatul, Dumnezeu sä-1 ierte, bAbaca du-
misale, dumnealui logofat Enache Filipescu,
i-a fäcut prezent o sutä de galbeni sa-si curn-
pere un cal de cälärie. Deatunci dragostea
de cai nu l'a mai päräsit o clipà. Cum auzea
de o pereche frumoasa die vânzare, alerga.
Colinda toate iarmaroacele, dela cel din
Bar lad o lua la cel din Vaslui, apoi la cel
din Cnärasi, si nu pregeta sä mearga pânä
Ia Räkidutii Bucovinei sä-si implineasca gustul.
Mare cunoscätor, numai se uita la cal i ti
spunea ce meteahna are., Toti Il intrebau când
fikeau
_
vre-o cumpärare pi când Ii spunea dum-
nealui: Cumpärbi-1, pe rdspunderea mea", pu-
teai sä nu Inai stai o clipä la indoiald. Nuinai
o singunä -data% umbla vorba, cä fusese
dumnealui päcälit in tinerete, pe când nu
avea obisnuinta Aucrului, da strasnic
Cumpgrase dela nu stiu ce iarmaroc
o pereche de armäsari negri, luciosi, etoatd
frumusetea. Nici vrut de bucurie, sd-i vie
caii pe urna a mai luat o nadisancg, a in-
hlämat arrasarii, mârtä spre casä: Vrand
sà scurteze calea a luat-o de-a dreptul, pe-un

168 www.digibuc.ro
'SULTAN

drum taiat )d,te-un rail. A trecut apa printr'un

Vad, i cânkil a iesit pe celdlalt mal, a iesit
cu armasarii suri! Ii dichisise bine geam-
basul i pacalise pe cuconas. 0 fi fost a-
devarata sau nu intâmplarea asta, o fi pà-
it-o dumnealui sau altul, lumea i-o punea
in sarcina tineretii; vorba-i ca acum nu mai
era geambas in tam româneasca sä 'ndräz-
mama sä arate boerului un cal cu betesug.
nä atâta-i trebuia..
In târg nu era orn sau copil sä nu-1 cu-
noasca; se opreau pe loc sallE vadä mânând
call si când, rare ori, Ii intilneau si pe jos,
pe supt aleea de castani de pe Ulita Verde,
pe care sedea, îi spuneau: Am väzut pe
conu Iancu pe jos".
Asa intruna din zile, oamenii care-1 intâl-
nise se minunara, ca de obiceiu, A-1 vakl
iar primblându-se. Cum il durea de dirnineata
capul, conul Iancu îi lash' caii linistit in
grajd, si iesi, pe jos, sa ea putin aer curat
pe supt aleia dumisale obisnuita. Se primbla
incet, i curn era nabusealA tocmai îi sco-
sese paaria, sa-si racoreasca fruntea, cAnd,
la cotitura ulitii, vede un lucru care-i ridlica
sângele la tâmple. In mijlocul strazii se pi-
roni o camp* Mai-ea-Ca \lad cu dulapi; o biatä
.gloabá alba se zmucea zadarnic sa o mai

www.digibuc.ro 169
 EM. GARLEANLV

miste din loc, îi tremurau sármanului cat

picioarele, isi Incovoia genunchii japuiti §i
sangerati, îi intindea gâtul si subtiea trupul,,
de subt pielea cäruia coastele ieseau in a-
farä ca grätiile unei colivii, si toate silintele
Ii erau in gol. Nu mai avea putere. Chirigiul
Ii en-a la lovituri peste .sale cu coada groasik
si noduroasä a biciului, 'don 1-o urni de-a-
colo.
Atât i-a trebuit conului Iancu; se repezi
cu toatä sprinteneala ce-i mai rämäsese, si
cu bastonul subtire ce-1 avea incepu a crol
namila de orn ce stigpânea calul. Chirigiul
rämase o clipd zäpAcit, calul incetà din tras,.
sl conul Iancu luându-si seama cà fäcuse si
dânsul aceiasi faptà ce fäcuse chirigiul mai
nainte, îì ra'sä bastonasul in jos si incepu
mustrarea.
Bine, ticälosule, cum vrei tu sä-ti ducä
gloaba asta cdruta incärcatä pentru doi cal
sdraveni! CAA esti tu de vldjgan dacä ti-as-
pune in spate o roatd de moard a-i purtatt-o?-
Chirigiul, cu toate loviturile ce le mân-
case, isi invârtea acum cáciula maini:
Ce sä fac, coane dacä numai pe Asta Il
am?
Sä 'ncarci cát H. tine puterile:
Da cine-mi dä.; o dUpcä pe ce-ar trap-
el?
170 www.digibuc.ro
'SULTAN

Si dad ti-o muri In drum o s fii)nais

folositot?
Bietul chirigiu se gandea, amarât la vor-
bele astea, in vrerne ce conul lancu se du-
sese s mângâe calnl, sa-1 alinte pe botull
catifelat, sa-1 bath' incet cu palma supt piep-
tul care se ridica si rasa ca niste foi. 51 cum
sta asa apropiat de cal, deodata conul Iancu
tresari, se apropie de crupg sa vaza mai bine,
se facu si Mai rosu de ce era si isbucni:
Sultan! Sultanu meu! Batu-var Dum-
nezeu de ticalosi! Sä nu-nt mai cunose calul
dupe sase luni!.1. Auzi dumneata, Pgiginin
Sultan, Sultan baete, in ce hal te-au adus!...
Cal de rasä!
Chirigiul rämase cu gura cdscata. Conu Iancu,
de abea vorbirid de mânie Il hiä de scurt:
De unde-1 ai?
L-am cumparat, coane. Mi l-o vândut
grânarul Ioni. I-o cärat gunoiu, s'a in-bol-
navit, si I-o dat in 25 de Iei
Conu Iancu de-abea sta locului:
Auzi, ticalOsul, sä ceara, sa dau
prezent, si batA joc in asa hal de el!...
Disharnia-I!
Coane, rnormäi chirigiul.
Dishama-1, iti zic.
Apoi Cauta in buzunarul redingotei, scoase
un portofoliu, htä o hârtie:
www.digibuc.ro 174
 M. GARLEANU

Na: c'o sutà de lei ill iai trei abe...

-Dishamg calul.
Chirigiului parcà nu-i venea sä creazà, luà
hârtia, o päturi, o puse 'n beau, apoi incepu,
repede sä desfacä legâturile si atArâmile ha-
murilor. Pe urmià deokllatà îi luà seama:
Da, câruta!
Dishamd! Iti dau eu doi cal s6 ti-o
ducä.
Färä de hamuri, Sultan parcâ mai râsäri
de-o palm& se scuturä, intinse gâtul si-si a-
propie botul de haina binefde6torului ca
când Par fi cunoscut..
Sultan, Sultan Mete! Haide, pune-imâna
binisor in coam% si vino dupä mine. Dulafpli
s_a" ti-i fure nimeni..

Conu Iancu pomi, rosu de furie, inainte,

chirigiul cu Sultan dupb: dumnealui, arm14
copiii care se adunaserA sà priveascä. Pâtia"
la casa boerului erau câtiva pasi. Argatii
chideau copiilor poarta grea de stejar in nas,
in vreme ce conu Iancu se oprise, säl poves-
teasa stergându-si fruntea brobonatà de su-
doare, fiicei sale si ginerului, care iesiserd
in capul scàrii, intâmplarea:
mgzut marca, si semnul
dela crupa, când scâpase si se trântise pe
medean in tärânâ. Sultan de, Sultan!...

0.72 www.digibuc.ro
SULTAN

ceti aminte cum se. mga sà i-1 vând: .cà are-

un docgras tocmai pentru puterile Si
eu, sid i-1 dau degeaba, ca puie la gu-
noiu s,i sà-1 vânda pe urrnâ pe câtiva
$i cu câta pârere de räu, stiti, mà dis-
Ortisem de el!...
Luati cabil si-1 duceti in grajd.
sâptämânä sg-1 Arad pe picioare, intro lunA
rotofeiu! Asa, sâ, moarà in grajd la mihe!...
Luati roibii, inhamatü la câruta omului istttia
si duceti-iio unde o are de dus.
Apoi catre chirigiu:
De-acolo du-ti-o singur acasà, sâ vezi
ce 'nseamnâ s'a" tragi in. ham.
Apoi iar câtre argati:
5i când iti vedea cà pune piciorul tin
ograda lonià, grânarul, sà dati drumul din
!ant, lui ZAvod, sà mi-1 scoatà pe poartà
cu alaiu domittsc.

II

www.digibuc.ro 173-
IBRAHIM

www.digibuc.ro
 IBRAHIM

-V enea tare de departe. La namiazá, cind

soarele aree mai cumplit, cal si cäläret
erau istoviti de obosealä. Plecaserä când
nici nu milise de ziuä. Praful se ridica pe
urma drurnetului, atarnindu-i-se ca o manta
de umeri. Luase calea de-alUngul Dunärii,
'avea sä se indrepte in sus, s'apuce, spre
esurile largi ale Moldovei. Facuse un popas,
si-acuma, dupä ce trecuse multe ceasuri, curly.
pAna unei fântaui la marginea drumului si
umbra unui tnär päduret Imbia pe cälátor

12 Em. Garleanu. 0 lacrima pe-o geanä. 177

www.digibuc.ro
 EM. GARLEANU

sá facä pe-al doilea. Stranse dârlogii, struni

pe cel din strAnga $i calul o 1u5, spre umbris.
Descälecá, si, ca sä se bucure de odihnä in
voie, trase scdrile sus, dlescätätämä chinga,
si iu binisor seaua die pe spatele numai
spumä a fugarului, Ii scoase zàbala,
privind lanul galben de orzoaicá, stete o clipà
pe ganduri, Ora se hotäri, i dete calului
o palrnä zdravánä peste crupá indemnandu-I
intt'acolo. lar in gind isi zise:
Nu-i mare lucru!
Calul incepu sä mignânce lacom, din spi-
cele coapte, iar cdläretul veni de se asezä
pe marginea santului, îi sprijini cotul de
genunchi, si obrazul in palmä. Era un om de
inijloc, släbänog la fatd, cu ochii, sprincenile
mustata negre. De supt fesìil, sur de cât
praf se pusese pe dânsul, cadeau broboane
die sudoare peste bondita albasträ ca si cii-
rnaa de supt ea. $alvarii negri, strâmti jos
in cismele cu carâmbul scurt; deasupra tor
se incheiau, in nasturi galbeni die sârmä, po-
turii strânsi de cáldrie. Mijiocul cäläretuuli
i-1 incingea un brân rosu, din cutele cärùia
*nu rdsärea nici mânere de pistoale, nici
sele de cutit.
Cum sOtea asa, poate se &idea drumetul
la necazurilè lui, la drumul care-1 mai avea

78
www.digibuc.ro
NBRAIIIM

de acut; dar oboseala Il dobort se trase

mai supt copac, se intinse cu fata 'n sus pe
pe iarbd, isi Vicu mâinele cApätaiu, stätu cu
privirile pierdute câteva clipe In crâmpeiul
de cer albastra revArsat printre doud ramuri
destâcute, apoi inchise ochii si adormi.
Sd fi tras diumetul un somn bunicel, cAnd
din susul drumului rdsari, in ,bilestrul ca-
lului, un Mau cu sineata in spate, cu
ciula, mot, in cap, cu nojitele opincilor infil-
s.urate pâtiâ sus pe pulpe. CAINE vâzu calul in
lanai de orzoaick fldedul cautâ sa se in-
-drepte infuriat, inteacolo, dar zärind i pe
turc intins si dormind pe iarbä, strânse friul,
se opri i privi lung la necunoscut, intArziinId
cu ochii la brâul lui, Se uitä apoi si la oblancul
asezate, jos, lângâ drumet; pared se
mira ea nu dâdu cu ochii de nici o armä, se
mai gAndi o clipà, apoi strânse
pântecile calului si o lud In goanä spre conac.
SA nu fi fost conacul departe, aci nu tretu
mult, i, intrun vârtej de praf, pândarul se
intorcea insotit de alti trei. La apropierea
calului surul drumetului obosit ridioâ in sus
capul si necheza prelung, iar stâpânul, ne-
poate i in somn, cum se intarnpla
itnor oameni amenintati de primejdie, se trezi.
Cei patru pândati se oprird scurt in dreptul

179
www.digibuc.ro
 EM GARLEANt.

lui, apoi doi dintrinsii descdlicarä. Cel care-1

väzuse intâi sendreptä in sale si-i porunci.
tantos:
Hai la curte!
Pândarul celalt voi sä pund seaua pe sur,
dar turcul se repezi del dfadu la o parte, asezá
el seaua, prinse chinga arundi o privire pi-
zis.ä lacei patru oameni, apoi, linistit, al-
c5lecá.
Unul Ii spuse:
Sä vezi cá n'o sä-ti mai vie pofta sa
dai calul in lanurile boeresti!
Drumetul nu rdspunse nici de data aceasta
vreun cuvânt, esi pe sosea, doi calareti o
?marl inainte, doi ramäserd mai in urma, si
asa, ca un prins, turcul mergea intro ei.
Pe semne boerul, stäpinul mosiei, si aflase
vestea: as,tepta in cerdac, intrun jilt, tragind
din ciubuc. Când intrarà pe poartd, pindarii
cu vinovatul, boerul se sculd, ajutat de d itä
slugi care-I ridicard de subtiori si veni pina
in capul scArilor:
Aducetil la mine, mä! porunci flácailor.
Hai d.escaleca'!" indemnä si dânsii pe
turc, i cätesi cinci se suitä, sus, in cerdac,
und;e, in dosul boerului esiserä cele opt slugi.
oamenii de credinta ai stäpânului.
Ei, cine 1-a prins si cum 1-a prin-z,

180

www.digibuc.ro
 ABRAM VI

intrebä, dapä ce mgsurg bfne pe necunoscut,

din cap pang' in. picioare, intârziind si dânsul
cu privirile la brânl, turcului.
PAndarul care-1 ggsise povesti intâmplarea.
Boerul, cánd auzi, i se ridicg sângele in. cap,
'nfuriat peste masurd strigg de rgsunarg
sable casei:
Cum de-ai indrasnit jiving?...
In ochii drumetului scaparg parcg un am-
ear, dar buzele Ii rgmase nemiscate.
Cum de-ai indräznit... Cine esti?
Intro roMgneascg stricatg, turcul rá'spunse
acum,
Un om!
0 vita, nu un orn, se 'nfurie din ce in
ce boerul. 0 vita ca si calul täu, care .11 e-
.bue sg-mi fi mâncat un sac de orz!
Cu aceiasi liniste necunoscutul adgogg:
Nu-i mare lucru!
Ce
Cu ochii ieifi in afará die necaz, boerul
vorunci:
Tu, care 1-ai prins, Vasile, pune-te in
fata Asal... Dz-i patru palme, da cu
ngdejde, stii...
Prin ocMi turcului scgpgrara iarài lurnii-
nile de amnar, duse fdrg sà vrea mina
direaptg la brán, vreme ce u surâs amar
www.digibuc.ro
181
 EM GARLE A.N1)

i se revärsä pe buze, cele patru palme räsu-

nanä cu niste pocnete pe obrazul lipsit pareä
de viata". Turcul stase neclintit locului, cu ochii
inchisi, nurnai pieptul i se ridica in misc,äri
repezite, ca si cum ar fi urcat o scarä
fugiä.
Boerul se linistise:
Asaa!
Apoi adäogiä, multumit, frecându-si
in limba necunoscutului:
Masala! masalal
In acest rästimp doi pândari cari se scobo-
râsend jos rldeau i ei, bucurosi, de o is-
prav4 ce fäcuserä.
Hai, pleacd! Spuse boerul turculùi.
Drumetul scobori incet scärile; se duse la
murgul lui sä incälece. Deodatä se opri din
nou, fäcu o miscare sà smulgä ceva dela
brâu, se clädind o clipä ca ametit de furie.
Cei doi pandari ciopârtiserd coarna i coada
calului. Drumetul se lntoarse de privi bine
pe Mali care râdeau bucurosi, ca i cum ar
fi vrut sä nu le uite chipul, apoi se aruneä.
in sea strânse pulpele i porni ca o furtuni
din curtea conacului.
In loc sd-si iea drumul incotro apucase de
cu noapte, o porni inapoi spre casä., in a-
ceiasi goanä nebunI
www.digibuc.ro
182
IBRAHIM

Un vânt rAcoros incepuse s5. ban' si cerut

se acoperi a ploaie. Drumetul parch' Se mai
domoli fuga calului care násufla din
greu, o 110' apoi la pas, si'n vremea aceasta
gándi mai linistit. Cele dinaiu picáturi de
ploaie parciá inviorâ de-abinelea si pe cal
pe cálAret.
Deodata drumetul intoarse calul, luä calea
incotro pornise diela inceput, si privind coama
surului poate isi zise 'n gândr:PânII i-o
creste am vreme sái gandesc ce trebue sá Tac".

Se treerase roada, oamenii mai räsuflau

de unca grea a câmpului, si 'n sat si la
conac se atase die mult intimplarea cu turcid
die care totusi o saptämânI 'n sir vorbiserá
oamenii.
Intro Dumineca frurnoasa de sfársit de
yang, boerul esise in cerfdiac, si did jiltul moale
privea cu ochii poftitori la gutuiul diii fatI
in care roadele incepuserä a ingálbeni atár-
nând grele ca portocalele. SIugile isi vedeau
de treburi prin curte. 0 aromealâ dulce plutea
in aer, impastiatà, parcá din sinul pámân-
-tului care se odihnea si el alintat de razele
calde ale soarelui.
Si'n linistea aceasta, care-ti OA putinta sá

www.digibuc.ro ) 83
 EM. GARLEANU

intrezäresti ce-i fericirea, se auzi din susul

dlrumului pocnete de pistoale i strigäte bär-
bAtesti. BOerul se ridica mirat, apoi ingrijat,
in picioare, si dieing un argat:
Ei! ce sä fie bre?
Argatul rámase si el in josul scgrilor, ne-
dumerit. Un tropot de cai se deslusi lämurit,
pânä sä aibb: vreme sä mai intrebe boerul
ceva, pe poarta largä, deschisä a curtii se nä-
pusti o ceatà de cäläreti. Intr'o sclipire sta-
pinul mosiei cunoscu pe cel din fruntea lor:
tyrcul pe care-I pedepsise. Simtul de Os-
trare care ne itil puteri noui atunci când viata
ne e in primejdie, räscoli toatä fiinta boe-
rului si-i inlesni fuga, pânA 'n cea mai die
depe urnilä si intunecoasä chilie a conacului,
intro carnärutd, unde se zävori.
Turcul i cei doisprezece arnäuti care-I in-
tovArlseau azsca-ecaiä, qi 'n urma poruncii
stäpAnului lor se näpustirá spre bucätärii. Inar-
mati panA in. dinti, le strAluceau mânerele
pistoalelor si pláselile cutitelor la brâu, ca si
firul ce le inflora bonditile si poturii. Unul
pe Cate unul, arnAutii, aduceau pe argati
insiruiau, ca pe niste smochine, legAndiu-i cu
aceiasi frânghie kte inini. Printre ei turcul
recunoscu si pe cei patru pândari; veniserk
la curte sä-si tlea seama de munca sAptämânii.
www.digibuc.ro
184
IBRAHIM

Olucire de buturie trecu prin ochii drumetului

cânk Ii vázu tremurând ca varga, luati asa,
cu nepuswn masà, de care oarnenii lui.
Stati si-i päziti, porunci stäpanul!
Iar el cu doi arnäuti urca" sarile sus in
casá. hi usa slii o tigancä bätrânä se aruncá
in genunchi:
Nu ne omori, märia ta, aibi milà.
Turcul o dädu la o parte si incepu sä caute
prin oi. Cercetä in dulapuri, pe supt pa-
turi, pânä ce ajunse si'n fundul sälii la usa
cämärutii. Cercd s'o kreschidd si nu putu.
Aici-i, zise; si cel nrni voinic lipi umelrul
de scânclura bine imbinatä, Isi ridia trupul
incet-incet in sus, apdsänkt si cand vinele
gaului i se Ingroseariä e para s i se rupà,
un poc.net ca de ptiscä räsuná prelung In sala
larg5 a casei, si usa se spanse. Turcul dládu
scânddrile la o parte infra', si dupál niste saci
cu fAinä gäsi pe boer mai mult mort de
fricä, bolborosind:
iti dau bani... iartä-rnd... am
viata.
Scoald, n'ai fricá, vino cu mine, îi po-
runci.
$i fiinicki mai nu-1 tineau picioarele, cei
doi arnäuti îi impletirà degetele si'l
carä pe dedesupt, de-1 aduse pe sus, ca 'n-
trun jilt, jos în. www.digibuc.ro
curte.
185
 M. GARLEANO

Stafi, zise turcul aduceti jilful boerului

din cerdac!
.5i iar unul se repezi, aduse jilful, de ase-
zanä Intrinsul pe boier care privia zäpäcit,
galben ca moartea, Imprejurul lui.
Acum, ii zise turcul, sà ne judlecdm; dar
mai intai cu thnii, sä privesti si d-ta.
Apoi se &Ise si scoase dintre ceilalti pe
cei doi pandari cari ciopârtiserä coama
coada surului. Ii duse lângä cal si-i Intrehä:
11 cunoaste-ti? I-a crescut coama la loc.
El ce vä fäcuse?
La un sema arnAutii le trecu o frânghie
pe dupä gât si-i (egg, unul dupä altul, de coada
surului. Apoi turcul se aruncâ In sea, strânse
cAlcâele çi surul o luA In trap. Cei doi flA-
legati de gât, fugeau dupä cal, cu gát-ul
intins, ca 'ntr'un jug, cu ochii esiti din cap
de spaimä si räsuflet. Dupä ce Inconjurä de
*huh ori curtea, cHläretul se opri In fata hoe-
rului, descälecA si zise pândarilor:
Afi väzut? I-a crescut si coalda.
Fäcu iar semn; arnäutii le desfäcu Iegi-
turile, i pândarii, de abea trägându-si suf-
letut se kiluserä, clatinându-se ringá celPlalte
slugi.
Asa, acuma cu d-ta boerule!

186 www.digibuc.ro
IBRAI-HM

Boerul eAzu In genunchi, se tali Ora la

picioarele turcului, sà i le sgrute:
Am gresit..., InAltimea ta... iartà-mâ!
Turcul 11 luà dJe brate si-1 riclicä in pi-
cioare:
Scoald-te, nu-i frurnos. Noi avern o so-
coteala: trebue s'o incheiern. Atâta.
Dar boerul, cu ochii mari dleschisi la brâul
in care acuma se incrucisau oicträ hangere,
tremura din toate incheieturile, para. 1-ar fi
bitut vântul.
Nu te terne, ce mi-ai dfat o s4-ti dam
inapoi, precum i ce te-am luat. $i chemg,
cu idegetul pe-un arnâiut 'Malt care veni si se
infipse in fata boerului. Altul Il apical de
mâni, pela spate, s4-1 tie inpicioare.
patru palme, dar tii, cu nadejde,
ii porunci stápânul lui.
Ca patru pocnete rIsunarà In curte cele
patru palme ale arnAutului. Si boerul câzti
arnetit in jilt. tar turcut, îi frecI si et mâ-
nile si-i spuse pe limba lui:
Masala! Masala!
Il Iäsä o clipâ sä se diesmeteceasca, apoi fi
vorbi:
Ne-am socotit; acum am eu o datorie.
$i porunci cdtre ai lui:
WArsati ici, la picioarele boerului, roada
de care 1-a pâgubit calul meu.
www.digibuc.ro 187
 EM. GARLEANU

ArnAutii, unul câte unul, panl la cel dffn

sarmà, luang sacii dela sea si varsará orzul
galben ca aurul, Pe care-I adusesera, la pi-
cioarele jiltului pand se fdcu o grämaili Ina ICA
cát sà" fi Indestulat sapte cai.
Asa, acum ne-am socotit. Dar nu vreau
sà ne a2spartim dusmani. Acum suntem prie-
teni.
Turcul se duse lânga lui; desiku un
cobur i scoase din el un. sal scump turce4c:
Uite, asta e semnul prieteniei mele.
Pästreaza--1 dela mine.
Arna'utii deslegarA slugile, pe urmli se a-
runcarâ in sea cu totii.
$i nu uita pe Ibrahim! mai strigi turcul
in vreme ce &idea pinteni.
Apoi, ca un vârtej, câMretii se fkuril ne-
v4zuti pe poarta.

0 0
www.digibuc.ro
1188
SCRISOAREA GÄSITA

www.digibuc.ro
 t!)-Gra
tyste,A-vne."(Wfac5(\--v923*(-v9ta-MSicb
Jogjj

SCRISOAREA OASITA

Braga' Puiule,

In sfârsit! am isbutit si de asta data: esti

bursier Inca pe un an de zile. Ei, dar
n'a fost lucru usor. Alta data mergea
jute-jute, sta.' Acutn... Dar sä-li poves-
tesc: Mai intái ered 6' ai auzit: ministerul
nu mai e acolo: Sa mutat la dracu'n praznic.
Pe o vreme rea, cum a fost cea de eri, trebuie
&a-4i faci testamentul cand pornesti spre el.
Dar tnni cu tramvaiul, mai pe jos, am
ajuns. 0 casä ca doted randUri, cu coridoare,
tang feresti, Imbacsitä, mugeglita, darapanata,

191
www.digibuc.ro
 EM. OARLEANI:

iatä Ministerul vostru. Sä le fie 'n nas!

Când se deschide o usa pe sälile negre ca
noaptea, de näväleste câte un. sul de luminá,
zic bodaproste. Când mi-aduc aminte de pa-
lgtul care lam avut pânä acum! Zau, Puiule
ce le-o fi venit sá se mute aici! Ori cat
ce fac au trebuinp..... de intuneric! Secretor
e tot domnul Cela, cum. Ii zici tu. Par'cá-ti
vä.'d närile, cum se resfirä, in seama de dis-
pret, poate si de ciudd. Nu mai fi gelos,
Puiule. Tempi passati. Am asteptat trei cea-
suri in cap, ca sa ajung in cabinetul dumisale:
dela 9 la 12! Trei ceasuri. Picuram e somn,
când imi atinse umärtil, usurel: Poftirn, co-
nga". Domnul Cela ma asteptà irnbracat,
in picioare,semn cä n'avea vreme de pier-
dut. Eu insä, In.ä cunosti tu, m'am asezat
frumusel jos, si lam rugat: Luati loc". Dorn-
nul secretar, a strâmbat din nas, crede-mä,
a luat" loc in fata mea. CAteva clipe ne-am.
privit. Vai, Puiule, ce-s schimbárile scoartei
pämântesti pe lângd cele depe fata unui om.
vezi obrazul: sucit, mototolit, botit;
din ochi, din igura parch. i-a -Omit apä fiarta
si i-a säpat sántulete pe 'ntreg obrazul. Fata,
o smochiná, trupul, o roscová.. Tata ce
a ajuns domnu Cela in doi ani de zile! Cela
care ti-a amdrit atâtea clipe! Dar fárd drep-

192

www.digibuc.ro
SCRISOAREA crAsITA

tate, caci tu tii c ce-i fagaduiam tram tinut

niciodata. M'am cutremurat
II vorbeam si iândul imi era mereu la
mine. Asa oiu fi i eu? Dupä felul cum
m'a primit, dupd chipul cum mi-a vorbit.
cum mi-a fägaduit, imi Inchipui ea tot asa
trebuie fi pärut si eu. Altadatd era de-a-
juns un cuvânt, acuma? A trebuit sä-i insir
verzi si uscate, sai4 spun de boala care te-a
facut sä pierzi un an, de... mai stiu eu die
ce. Dar in sfArsit, s'a facut. Cand mi-a
dat mâna, in vârful degetelor, si acele
in manuse, am inteles. Puiule, am inteles
ca-i cea din urrna ingaduire, pe care o mai
pot smulge. Ce vrei, imbatrânim! irnhattA-
nese! Ani ew din hruba ministerului bucu-
roasa, pentru tine,.tulburatdpentru mine.
In drum m'am intâlnit cu Maiorul. Stii acela
pe care 1-am inaintat eu. Vederea lui mi-a
lacut mai rau. Da, pe atuncia fäceam maioril
Nu ma sfiesc sa-ti spun: aim am ajuns a-
casa, repede la oglinda. La tâmple am câtiva
peri albi. Se pot vápsi, imi vel. zice. Da.
dar fata? dar ochii? dar sánul? Nu, Puiule,
tiu cä la intoarcere n'o sa ma mai cunosti!
5tiu. Vei fi iubit, acolo, in Parisul tau, vei fi
särutat pe-athtea, in cei patru ani de despar-
tire, i sunt incredintatä oä din dragoEtea
noastrà.' nu ti-a mai llamas decât necazul

13 Em. GArleanu www.digibuc.ro

0 lacrima pe-o geanti. 193
 GARLEANU

potriva domnului Spune 6.* asal

Vezi ce rainane de pe urma unei dragoiste?
$i acum, Puiule, fiaide, pune-te si invatá, In-
vaä, sLirse§te odatd; incä un an dt bursa,
eu una cel putin, stiu cà nu-ti voiu mai putea
capäta. Caci acum, mai intemeiata ca adi-
neaore, îfi spun sincer, cum fi-am spus toate
din viata mea: vai! am imbAtranit!
Nu pe buze, Puiule; pe frunte, o
rutare isvorka. din inima mea
din sufletul meu die mama.

ELEN A.

0a
194
www.digibuc.ro
BECUNOSTINTA

www.digibuc.ro
 RECUNOSTINTA
P OVESTE

Multe mai stia si mosul meu, mosul

Alecu. Scotea snoavele si povestile
din 'buzunare, din tabachere, din rna-
liecá,Intocmai ca Bosco. La fiece imprejurare
povestea era gata! Si toate aveau un talc,
og, la urma urmei, poveste fArä nici un in-
teles, asa numai de dragul povestei, nici mare
lucru nu-i. De multe ori ins4 Tull aminiesc cele
auzite dela Mosul meu, si asa, mai ieri fapta
imui prieten mi-a adus aminte de o poveste pe
-care o auzisem, in vreo douâ rânduri, dela
www.digibuc.ro
197
 EM. GARLEANUt

baerLin. E vorba die recunostinta". Cum si

tivoastra yeti fi lost de multe ori aclusi
stare sa incercati acest -simfmânt, diati-mi
voie sä va insir povestea mai la vale, Poate
cä n'oiu spune-o asa frumos cum am auzit,o,.
dlàTh fiindca are in. ea un tâlc, tot va va folosi
la ceva. Ciaci adevärul, oricum ,l-ai spune,
fie si pe balbAite, tot adevär rämâne.
Asa, iatä-1 pe Turcul nostru, unul numit
Ali, dintr'un targ al Anatoliei, luându-si, de
dimineatiä, calea spre dugheand de uncle cum-
Ora zilnic de ale gurei. Cum era cam be-
teag die un picior, caci Dumnezeu a liasat
nenorocirile, ca i fericirile, tot pentru od-
meni, asa, dar cum mergea Ali schiopAlc-
schiopâlc,, vroind sä tread.' ulita, numai ce se-
impiedieä cazand, se lungeste in colbul
drumnlui cu mána dreapta intinsä, ca cunt
ar fi vrut sä prindiä, repede, ceva. Un .tipät
dle spairna, iei atunci din piepturile treca-
torilor, cäci, tocmai in clipa ceea, o cdruta
venia in fuga mare spre cel cäzut. Nici n'apu-
case bine sä-si dea seatna Ali, de ce i se
intâmplase, când roata träsurii si trecu, ful-
geratoare, pe lângä diânsul, mai in aceeas,
vreme când cineva, apucându-1 de picioare,
Il trase inapoi. Rana idie acest ajutor neasteptat,

198
www.digibuc.ro
-RECUNOSTINTA

mâna dreapta a lui Ali -ar fi fost strivit6 d'e

greutatea cgrutei. S'a sculat bietul Ali 'de jos,
sa scuturat de colb, apoi uitândtt-se la bine-
fá'atorul lui, i-a multumit' ingânând cuvinte
de adâncâ recunostintA: Pe urmá, ca Turc
credincios ce era, a muttumit Ali si lui Ma-
hornet, trimisese la vreme un suflet de
orn. 5i-a luat in urmig Ali rgmis bun. dela
prietenul lui eá'ci din clipa aceea.,erau prie-
teni, si s'au pierdut amândoi in multime,
Ali la dieapta, binefäcalorul la stânga,
fiecare unde-1 mânau t&burile.
A doua zi, cum obisnuia, silit de nevoie,
Ali NA iar drumul spre dugheanä.i La o rAs-
pântie, iatä Ii iese binefgcatorul din ajun in cale.
Mare bucurie simti, Ali in suflet cânid Il vAzu,
si iaräs, cu spuse cuvinte de re-
cunostintä. Dreapta ti-am scapat-o?" intrebi
binefdatorul. Dreapta, uite asta", ra'spunse
Ali, intinzând mâna. $i se despgrtirá. A treia
treia zi nu-si intâlni Ali binefaAtorul, dar,
a patra zi, Idrádu .piept in piept cu el.' Iari
bucurie In sufletul lui Ali, Jar vorbe si
tumid recunoseatoare. Ia s. i-o vgidl",spuse
binefgeatorul, apucându-i mâna: o afinse, o
rAsuci, cu un zâmbet de mândrie, ca i cum:
i-ar fi fosi a freia mang a lui.. $i se despärtia
Si a cincea zi ladurä ochii din. nou. Bine-
www.digibuc.ro 199
 EM. OARLEANU

Matorul era gräbit, ii strigä numai din. fugl:

Dreapta?" Dreapta"! räspunse Ali si
se depärtarä unul de altul. Pe urtná, zilnic,
chiar de cäteva ori pe zi se intâlniau:
On& se intorce4 Ali, dädea cu oChii de bine-
fäcätorul lui, care yenia la el, si, de era cu
iniai multi prieteni, Ii apuca mâna si o a
räta ca pe un lucrul al säu: Uitati-vä; eu
soäpat-o!" Azi asa, mäine asa, lumea
se deprinsese cu lucrul acesta, Mat, in scurf,
binefacdtorului Ii i iei porecla: Omul cu
trei Bietul Ali, dela o vreme, in-
cepu _sá-si inconjure binefäcätorul, dar acesta
cum 11 zdria &ph' dánsul, si iar îi lua
mina, si i-o sucia, si o aräta la treatori.
Pâtiä când bietul Ali, de tearnä sä nu-si mai
intalneasoä binefAcItorul, nu mai iesea din
casä. Mai bine räbda de foame, in. zilele
chid n'avea pe cine sä trimitä in tärg
cumpere ceva, &cat ar fi dat cu ochii de
omul care ajunsese sä-i strecoare un fior de
spaimá -in vine. Dar, intr'o -dimineatä, o cio-
cäniturä in usä Il fäcu sà tresard: deschise.
Binefäcátorul räsäri in prag.
Ce-ti mai face mina?" II intrebä.
Bine!" bâlb.ái Ali.
134-mi-to sä ti-o VW!" porunci omul,
si Ali intinse mâna: Si de atunci, in fiece di-
www.digibuc.ro
200
 RECUNO5T1NTA

mine*, binefäcätorul cAlca pragul casei lui

bietul Ali. Ajunsese sarmanul Ali sä-1 viseze
pe cel ce-i scdpase maim, $i noaptea.
Isi belstema ceasul ciândi plecase, in dimi-
neata ceea, la- didghean.ä, Mai bine imi stri-
. via mâna roata cärutei", gândia särmanul
Turc. Si binefilcatorul sosia, sosia la vreme,
vaidiä mâna, sosia când singur, când cu
un prieten, nu da gre$ cu nid un chip. Ali
incepu sa släbeascä die atâta mfihnire, lar,
oldlatä; dupä ce plec binefäcätorul simti. cä,
ie va merge main' vreme a$a, o sà i se
sue tot sângele dela inimä la cap, o sä $i lue-
buneascä. Intro idimineatá Ali se bucurä:
trecuse ceasul obisnuit $i binefäcätorul nu
sosise: Sä" tii cä lásat in pace'', i$i
tise AU. Si, bucuros, ie$i in ogradiä, $1 se
dluse la trunchiu sä ciopleascä un täru$, sà-$i
dreagiä gardul. Cioplia $i cäuta cu ochii la
varful lemnultii care se ascutia subt täi$ul
bandlei; Si cum cäuta, ridicg odatä capul. In
fata lui stätea, ränjin.d1, binefäcgtorul. Asa.-1,
dacä nu-ti 'salaam mâna, n'aveai cu ce
ciopli azi!" Ii zise, lui Ali. Dar lui Ali U.
sângele la cap, apucä tardla cu man.a
stânga, $i strigi binefäcátorului: Dreapta
mi-ai sapat,o-?" ,,Dreaptal" näspunse bine-
flatorului. Na-#-0, $i lasä-mä!" tipä Ali,
www.digibuc.ro
201
 EM. CIARLEANU

si, punându-0 mâna dreapt6 pe trunchiu, cu

stânga rAteaz5 dinto3 loviturâ dela cot,
apoi, läsând barda, aruncâ tnâna tAiatä bine-
fäcdtorului in fatd...
A suferit mult bietul Ali, dar a scapat da
bineflicätorul lui.

00>
202 www.digibuc.ro
LA SF. PARASCHIVX

www.digibuc.ro
 LA SFINTA PARASCHIVA

Nici inteun oras zilele de- toamna nu-

mi s'au pärut mai aurii, mai dulci, mai
pline de farmecul neinteles pe care
ni-1 dlä fluturarea usoarg a frunzelor odn
aer ca in Iasul copiläriei mele. Si de multe
ori in clipele cânicl grijele se astern parca
la fundlul sufletului, ca nisipul II-Arun pahar
cu apà, si lamura lui rämâne curatà, atunci
mintea capàtä aripi, si-mi zboarä in tara co-
pildriei, .ca intro primiávarà: $i tat trecutul,
cu drestätärife lui, cu credinta adâned in Dum"-

205-
www.digibuc.ro
 M. OARLEAKU

:nezeu, cu dragoslea pentru pärinti, pentru cä-

-suta mea, pentru buruenile si câinele ce lidtra
rägusit la pcartä; toatà aceastä viatà care
fost a mea, pe care am träit-o cu inima,
-cu sângele si simirile mele, tot acest trecut
se implineste din nou, ticnit, ca un sfiätuitor
batrân, ce-mi place sä-mi sopteascä la u-
reche.
Haide, mosule povesteste-mi.
...Cât de mic erai in furnicarul tie oameni:
Te tinea bunica de maul si \cu incetul, cu
greu, ajungeai i tu printre rândurile cele
dintAi ale credinciosilor.
Afariä, in ograda bisericutei, racla de ar-
gint sticlea in razele soarelui de toamnä,
din cer pared, din. pämânt, din toate pärtile
ti se pärea cä räsund corul heruvimilor pentru
prea märirea sfintei Paraschiva.
Fumul usor in unde alburii, se ialta im-
prästiind mirosul -de tämâie, si, când cädeau
cu totii in genunchi, tu trägeai incet Tusta
bunicái, sä te asezi pe ea. $i ea-ti spunea
numai atâta: Ascultä!" $i iaräsi ascultai gra-
surile duioase, de argint. Apoi se ridicau cu
tofu, si fiecare päsia sä eie vata sfintita
5i cu ea te miruia bunica pe ochi, pe frunte,
pe giträ. far clopotele din tot târgul se in.-
gânau.

:206 www.digibuc.ro
LA SFANTA PARASCHIVA

Si erai atit de mic, asa de minunate ti

se pärea lumea En care se revarsau gla-
surile de mama, eà te hotärai sä" fii cuminte
intotdeauna. Esiai smerit, impleticindu-te,din
ograda bisericei Trei-Erarhi.
Seara mätusa Smaranda iti povestea cum
au adus-o pe sfanta din. Tarigrad: Cu doi-
sprezece cai au purtat-o, si la toate biseri-
cile au dus-o si la poarta fiecäreia se lAsa
grea ca pämântul, de n'o mai puteau urni
din loc. Nurnai la Treisfetitele s'a Igsat dusd
acolo a ramas".
Iar noaptea auzeai cfintärile ingeresii,
Sfânta, tânärä, cu obrazul alb, venea i te
miruia pe fatlä cu yard sfintitä; si-ti zicea
CLItä ingerasule", i indlatä îi cres-
teau aripi poleite, cum vgzusi tu in poze,
cântai, si nu-ti cunosteai glasul, atat era
de duke.
Dar odatä bunica te-a imbräcat repede, teda
dus la bisericä; arsese sicriul Sfintei, se aprin-
sese invelitoarea d'e catifea dela o lumanare,
se topise argintul, ca ceara, numai moastele
rämäseserä deasupra járatecului.
Minune! Mitropolitul cu preotii ingenun-
chiati cântau spre prea márirea Sfintei Pa-
raschive, si clopotele sunau: intäiasi datä ai
auzit glasul de mucenic al Mitropolitului Iosif
citind sfânta Evanghelie.
207
www.digibuc.ro
 EPA. OARLEANU

Au Ingenunchiat cu totii, si and pe mana

ta ai simtit lacrirna fierbinte a bunicai, si
cand ai väzut pe toti plângaud, sufletul -tau
sa deschis ca potirul unei flori, si ai plans
lacrimi cari ti-au lunecat pe buze, lacrimi cari
in clipa, aceia, crau o itnpärtäsanie. Intaiasi
data' ai incercat, nu cu fried, ci cu iubirc, pu-
terea
Mai spune-mi, mai spune-mi mosule...
Nu te mai aud. Te-ai dus, bätrane?...
Asa ne zboard gandurile, asa se duce a-
mintireal... Si cum as vrea, Doamne, sä încalt
ciubotele cu tälpile de fier, sä: iau toiagul
fermecat, pc care mAtusa Smaranda tre-
buie sä" mi le fi pästrat undeva, sä por-
-nesc îriapQi, pc drumul vietei si spre tara
vesnic InfloritA a copilarici!...
Tresar. De unde vine glasul CAutAcios ca-
re-lili sopteste: Halide, cAlAtorule pribeag, nu.
mai rätäci pe dtumuri, mergi inainte".
Liiante

I,

208
www.digibuc.ro
 OBICEIURILE DE SARBATORI

Era. Giirleaau 0 lacrima pc-o geand.

www.digibuc.ro
1.4
 OBICERIRILE DE SARBATORI

Doar nu e un veac Ide atunci si totusi

pared am copilArit acum o suf5 de ani!
SA fiu atát cle b5trAn Inc At vremile a-
cele sA mi-se pará atAt die in urm5? Sau sä
se fi schimbat rostul lumii intr'atAta incAt
sA nu o mai cunosc eu? In Inchipuirea Mea
nu pot tr5i luceuri pe cari nu le-am v5zut,
obiceiuri pe care sa nu le fi trAit si eu
cAndva. Si totusi nu mai cunosc pareA nici
oamenii, nici apucAturile lor. .
MA vAdi copil, in ulita lasului, de FA.ngii

www.digibuc.ro 211
 EM. Ci ARLEANU

bariera Copoului. Acolco.,. de Sfintele,S1rhätori,

se tnäia altfel 6 cum se tnäieste astäzi, se
asteptau altfel zilele frumoase ale CraciU-
nului si ale sfântului Vasile: Vor mai fi poate
si astäzi, In vre-un colt pierdut de tara,
gusloare sate in care obiceiurile sä se mai
phstreze, in care Capra sa rie A-0 clátnpä-
neasch, in. ajun, la fereasträ, in care h-ozii
sä-si mai avânte säbiile din teaChr_cleasupra
chiv:hrilor de carton: Vor mai fi IUminând pe
acolo, senile, steaua copilasilor cu glasuri tfe
argint; buhaiul va mai fi buhäind Iii noapte;
harapnicile vor mai fi pocnind din sfichiurile
lor idle tnlitase. In cash, pe masä, incdrcat de
cofeturi i roade, bradul isi va mai fi a-
prinzând lumânárile de cearä, si imprejurul
lor copiii vor mai fi cântând cântecele ma-
gilor.
Obiceiuri dragi si frumoase! Ati fost prea
nevinovate, prea netrebuitoare pentru vremu-
rile aceste mastere, dle interese si dé bani.
Oamenii au fost prea slabi s v pästreze,
prea nedjiti sàrManii, sg poatà lupta i pen-
tru voi, când au luptat atâta pentru ansii
ai apus! Uncle si unde, glasul colin-
dätorilor mai räsunä; politia opreste jocul
Irozitor i al Alpusilor; in local vostru au
venit alte petreceri, cari n'au nici un legämânt

212 www.digibuc.ro
OBICE1URILE DE ,BARBATORI

cu sufletul nostru, e adeviärat, dar care sunt

legate cu mocila.
Dacä acolo, in Ardealul vostru scump, obi-
ceiurile aceste mai ddinuiesc incg, dacg la
voi mai sunt oChi cari sä" mai priveascä, in-
lkrämati, spre Steaua, dela räsärit a ma-
gilor, oameni buni sä le Ostrati! Invälati
copiii le poarte mai departe, in adâncul
sa'
vremurilor, ca o amintire care le va vorbi
despre voi, cutn nouä ne vorbesc colindele, in
glasul lor cel dulce, despre pärintii nostril

6111 www.digibuc.ro
ODINIOARA, LA DENII...

www.digibuc.ro
 ODINIOARA, LA DEN1L..

Doar nu e cine .4ie cât die atuncea! Cine

va ceti rândurile acestea, ar putea sii
creada ed ele Infdt4eazá o stare de lu .
cruri de acum 50-60 de ani. Nu vreau dar
sd pierid prilejul, sd adaog, câ vorbesc de
acum 25 die ani, un sfert de veac In urmd.
Erau pe atunci tradlitii hied In familii, o-
biceiuri cari se tineau cu sfintenie, peste care
nu se trecea, Doamne ferqte, obiceiuri cari
dädeau --un mai rdmurit rost vietei, Impar-
tindi:o,. mai intelepte.* de azi pânidi miine.

www.digibuc.ro 217
 EM OARtEANLI

Pe atunci, Doamne ce bâtrân mi se pare cu

adevárat c sunt, pe atunci aveai totdeauna
ce a,glepta, era cutare zi ce *trebuia sä vie,
cutare saptamana pe care trebuia s'o traesti
altfel, cutare prilej in care sa-fi aräti simtirea.
inimii si a sufletului.
Uite, imi aduc aminte de denii. De abea
stiam ceti si scrie, eram un copil de sase-
sapte ani poate, când am inceput sa merg
regulal la biserica. Asteptamt Duminicile ca
pe niste zile mari, iar serile de denii ca pe
niste clipe in care avea sa se petreaca ceva.
deosebit si tainic, ceVa nedeslusit inca, in-
deajuns pentru mine, dar in fata carui ne-
inteies-7-sufletu1 meu ingenunchea smerit.
Din dealul Copoului, din Iasi, erau doar
câtivapasi pánd la biserica Patruzeci-de-
Sfinti. 0 brserioà mica, inconjurata de câtiva
copaci, otetari, printre trunchiurile carora cru-
cile. de piatra se inegreau de vreme. Erau
crud ramase de pe vremea când mortii se
ingropau imprejuruI bisericilor. De jur-im-
prejur casute marmite, mai rasarite &cat chi-
hile adaposteau pe preoti. La bi-
serica aceasta, slujise si diaconul Ion Creang0,
cândva, iar pe vremea copilariei rude si as-
täzi, Incà, slujea parintele Agapie, pc. atunci
un preot Wan si tânar, cu tut par minunat
www.digibuc.ro
218
ODIN1OARA, LA DENII

de frumos, ca aurul, par pe care, la zih.

mari, II resfira, pe spate ca o femee.
In stranele bisericei aceleia, ani de-a rindul,
am ascultat slujba deniilor. Citea frumos,
foarte frumos, pärintele Agapie, cu glasul
cald i desluW, c-un glas care mi-a strecurat
In minte atâtea parabole i evanghelii, de
le #iam pe de rost. Pe lespezile bisericei
Lingrä matu§a mea, tanti Zoea, curn *II zi-
cearn, am stat de atâtea ori Inghenuchiat,
ascultând viata i patima Mântuitprului, fap-
tele Apostolilor §i ale drept credincio0or
Mucenici. Imi plAcea sä dau ascultare acestor
citiri tainice, i, de multe ori, ochii mei de
copil s'au înrourat de auzirea duioaselor pa-
gini In care se aräta Mstignirea. A! nu eram
singur In Bisericä. Atâtia i atatia copii as-
cultau ca si mine! Unde vor fi fiintele acele,.
ce se vor fi fäcut oare, ce le va fi ramas in
suflet din petrecerea acelor clipe de demult!
Oricat de putin, dar o amintire caidä î du-
ioasä trebue sä träiascä In sufletul lot
acum.
Imi amintesc apoi de întreg norodul dela
u§lä al bisericei, chipuri de bätrâni i bk-
trâne pe care n'am decât sä Inchid ochii ga
sä le vddi, obrazuri de schivnici cari de mult
se vdr fi topit In Ora= cimitirilor. Eram
www.digibuc.ro
 EM. OARLEANU

un cunoscut al lor, un prieten; la fiecare Paste

mä intâmpinau zâmbind: si, nu odatä, la
Paste le viitor, cäutam zadarnic privirea unaia
sau uneia care nu mai era...
La aceiasi biseric5 am fost acurn câtiva
ani, in Joia Paste lor. PutinA lume; cât de
putini oameni care sä nu poat'A umplea un
locas atât de mic! Am privit strana In care
stam la picioarele matusii, am- vAzut pe pä-
rintele Agapie, citind, cu glasul mai stâns,
am cäutat cu ochii fiinti cari poate, in clipa
aceia, miä priveau din altA lume. Am iesit
tfin biserici adânc induiosat, cu sufletul in
lacrimi, intrebându-mä: de ce sunt atât de
bätrân?"

411 0
20 www.digibuc.ro
IN CLOPOTNITA BISERICII PUSTII

www.digibuc.ro
 IN CLOPOTNITA BISERICII PUSTII

De sarbatori ma luau matusile la tar% la nio-

sia conului lorgu Sarandi, pe malul Pru-
tului. Daca asteptam sa. vie Pastile, cum
astepti mfincarea child ti-e foame, asa mä cu-
tremuram la gânclul ca iar o sa ma sui In
sanie, sä fac Craciunul la conul Iorgu. Ma
puneau bietele matusi Intre ele; ma cufundau
In blânuri, pima pe deasupra capului, si tot
tremuram de frig. Numai uneori scoteam
vârful nasului afara, si de tearna sa nu-mi
Ingbete genele de abea aruncam o privire
223

www.digibuc.ro
 EM. OARLEANU

peste pustiul albit de troiene. Când ajungeam;

trei zile nu Ind scoteau dintre cotloanele
sobei. Conul Iorgu ma necäjea: Tot au.
te-ai desghetat, mai Trernurici?"
Dar Id:e Pasti se schimba vorba. De abea
asteptam sa soseasca träsura, sä ne dub.' la
tana. Nici vortra nu era sa stau cu mat:411er
Asi; ma suiam pe capta lânga mos Ghita. Si
când iesiam afana la câmp, nu-mi mai
peau in ochi zärile, nu mai pridideam sä
sorb aerul curat, imbälsämat al 'päjistelor verzi
ca buratecul. De pe capta vedeam departe-
departe pârtá ce cerul Invalea acolo, la m1)4
paiuântuf.` Ce-i colo?" Ce-i dincolo?" tot
intrebam pe 'nos Ghita. $i cand intram pe
poarta curt* printre aleea de zarzäri
saream jos, o luarn inaintea cailor, si eu
dlideani cel dintâi ochii cu Smeu, duläul
si cu conul Jorgu, stäpanul ei Ce-i
dreptul iubeam mai mult câinele de cat sta-
panul. Conul Iorgu, un fel de var de-al doilea
cu Juatusile meleDunmezeu sa-i erte c'au
murit câtesi treiera un orn hursuz, scurt
la sta.( indesat de parca 1-ar apasat cineva
de umeri, cu niste ochi iscoditori
sgarcit! La anul nou imi da 50 de bani, In
bani de câte cinci, sá parä, mai multi. De-.
Pasti fäcea cozonaci mai mult d ochii ma-
tusilor, iar de cand Il tin.eam eu minte tot at
224
www.digibuc.ro
ÎN CLOPOTNITA BISER1C11 PUSTII

hainele verzui, c'o pälarie ca o pläcintä 1-am

vAzut umbland. Casa era curatä; ca toate lo-
cuintele
_ de pe acea vreme, co said la mijloc,
cu oài pe margini, cu gherghire, bucätärii
si ogmäri pe dedesupt, In dosul casei
intindea panä departe -livada, iar In fatä, pe
cele doua laturi ale ogräzii, rinduri de odái,
pentru slugi, grajduri, harnbare,tot ce trebue
la o gospoddrie. Unele dim ele rämäseserä
závorite d ani de zile, c5ci conul Iorgiu
mai taiase din numärul slugilor cäci prea i
se pgrea mare tainul. Numai ce-1 auzeai:
Destul a risipit tata, las' sä. mai strâng eu!"
Strange Iorgule, strange;;!. Ii räspundeau mä-
tusile zâmbind si fäcându-si cu ochiul.
E vorba cit mie putin Imi pisa de sgarcenia
conului lorgu, cici descoperisem uu locusor
pe care II indrägii numai decat, fäcându-mi
din el un fel de cuib, unde mai singur, mai
cu bäiatul lui .Gheorghe vkarul, petreceam
de minune, La marginea de sus a livezii
rämäsese o bisericutä facutä kife tatäl co-
nului Iorgu, un fel de paraclis al familiei.
Dupä moartea celui care o ridicase rudele o
inchisese, n-o mai meremetisise, iar conul
Iorgu, tot din sgârcenie, o läsase sä se ma-
cine de vremuri rele, cki iernéle pe malul
Prutului sunt mai aprige ca'n sus, spre Siret.
vânturile -o desvelirâ, sburatácindu-i
15 Em. GArleanu 0 lacrimck pe-o jeand. 225
www.digibuc.ro
 M. GARLEA NU

ploile Ii häturg in pereti pand-i go1ir dle ten-

cuialg, grindina ii sparserg ferestrile, si oa-
menii putin credinciosi Ii furarä ce'bruma de
odloare bisericesti mai rgIngseserá din trecut
induntru. De mult o priveam si-o cercetam
pând intro varg,venisem la targ: cg'n Iai
se intetise o molimg printre copii,adusei
scarg cu Ion päetul lui 6heorghe, si pe
fereastra stricatd sgrirgrn impreunä. $i-acum
pared, simt fiorul Care-mi furnica trupul, la
vuetul prelung care se imprgstie In bisericg,
pând'n altar, candl sgrii pe lespedele de pia-
ted. Am stat o clipg locului, apoi am inceput
o cotrobäi prinioate pärtile. Rämäseserd stra-
rick, dloul si doug, catapiteasma frumos zu-
grävitd, o candelg, atArnatá sus de tot di
in o putuserd ajunge nimeni, si'n altar sfânta
masä, diescoperitä, o cdtue cu tämâe arsii 'n
'ea i altceva nimic. Ce avern sà facem acolò?
o luardm -binisor pe scara Intortochiatg i in-
gustd a clopotnitei, si &JO' ce umblardm
CHO printeun intuneric die sg-ti bagi dege-
tele in ochi, se tgcu deodatá iumin.à aurie
pareg, o räcoare binefäcdtoare, ne invglui si
ne trezirgm in clopotnitä.
Doanine ce priveliste! trei sate, de-ar'ându1
îi kliesveleau casele cu grádini in. soare.
Canwia se intindea pand ce din verde pdrea
fuMurie apoi se topea parcd se fäcea una
226
www.digibuc.ro
 CLOPOTNITA BISERICII PUSTII

-cu aerul. lar dincoace, spre Basarabia, tufisti-

rile th pe marginea Prutului ascundea albia
râului, F,:i câmpul se intinkliea una, fara nici
o d2spartiturd, pânä 'n zare, unde straluceau
tUrsnuri kJi biserica.Din livada se inillta
rozetelor si zarnacadelor de prin stra-
turi, si'n albastrn-cerului ciripitul ascurtit al
prigorilor ne fâcea sà ne inläcrâmeze ochii,
uitândi-ne spre soare, oar le-om putea
Deasupra capetelor noastre clopotul bisericei,
cu frânghia spanzuratä Ida el, sta nemiscat,
neatins de nimeni, cu sunetul inchis in sanul
lui de arand si argint, auzisem dela
nAtusile mele, cd la topirea lui, mama co-
nului lorgu Idtiduse mesterului sa amesrtice
-argintul a patruzeci si opt dr2 linguriti, sa-i
faca sunetul mai frurnos. Balatul lui Ghe-
orghe vru sà atinga frânghia, dar eu repede
Il apucal de mând 0' nu ne dea ascunatoarea
.tle gol celor
Multe ceasuri frumoase le-am petrecut a-
cola, in clopotnita bisericutei pUstii. Si =lie
na'sbâtii am mai fâcut de-acolo. Du-te, mâi
si-mi adu niste castane!" Miatul repede
o tulea spre aleia ke caslani sälbatici si venea
,gu paldria plin. k castane, desghiocate, al-
tele amase Inca in coa/a lor ghimpoasä.
de acolo, de sus, poocneam tredtorii de le
lua diirerea Azul. Când loveam in cai, o luau
227
www.digibuc.ro
 M. GARLEANU

la goand, si cum drumul era povârait vai

'de cei, care mânau. De väzut nu ne- putea
vedea insä nimni cáci aleea de -castani a-
coperea ca o perclea livada, si iiimimi `an ar
fi crezut cä'n biserica páräsitá s'ar fi
metat cineva sá intre. Totusi unii dinfre oei
loviti se plângeau conului Iorgu, care na ne
bänuia, trimetea 8à s-e plimbe.
Dumnezeu imi va erta aceste isprävi co-
pilàreti, cäci cea din urna pe care am f'kut-o,
erain acuin buiat dié 13-14 ani, a adus si me-
remetisirea, sfintirea din nou a bisericei, si
deschiderea ei credinciosilor.
Venisem la un Pasti, la cel din ,urma pe
care I-am idcut' cu bietul conit Iorgu. 1-4
vrasta pe" care- o aveam ve6am mai .altfel
lumea; sgârcenia conului 'Iorgu mi se pärea
mai neagrä; ironia mättisilor mele dreaptä;
läsarea in päräsire a bisericutii, in, do-
potnita cdreia' gäseaM acuma, singur, clipe
th adeväratd Multuntire,nu Mai aruncam
nici cu castane,mal .vinovatii. Asa, in seara
Inviere s'e hotä-rirä cu tofu sà meargä la
biserica din sat. Conul lorgu, tot sat haina_
cea verzue si cn-piálária .ca o pläcintd, cu ea-
bdtul lumánare rAnias de 'al-nil trecut, inku-
01e mele in rochii noi; cu bonetele .cu pan-
glici liliachii pe, supt bárbie, cu' panerase 6
cearä in mâni, cum obisnuiau
228
www.digibuc.ro
 CLOPQTNITA BISERICII PUSTli

Mi-era edu dla cu ziu i rämäsei acasd. Dupä

-,plecarea lor esii in cerdic. Era o noapte fru-
moasä, un cer senin si inalt, presärat
stele. Florile copacilor albeau supt lumina
aceasta tainicà, parch' asteptai ca'n fiecare
floare sà." fäsard la miezul noptii_ un sâm-
bure dle luminä proslävind Invierea Mântui-
torului. Bonadlrii se loKeau prin aer, apoi Cä-
d1eau in pajisti;.- privighetorile se ingânau In
kiesisiairi. 5i, deodatd, in mintea mea räsgri
un _gând, un gând -tiudat i poruncitor, care
nu-mi dete rägazul sd-1 rdstAlmkesc.
Mä ridlicai depe scaun si pornii spre bi-
seriod. LE ,scara, o azirndi die fereasträ si
induntru. Nu Incerecii nici ,o fricri. Pe
spärturile gearnului se reV5.rsa lumina dina-
far5. Ural repel& si ajunsei in. clopotnitä.
Toate imprejurimile se vedleau ca ziva. Plrea
ca in zori. 5í chiar Iângii mine, in ramurile
unui fag Witrân suspina o privighetoare. Am
asteptat asa poate o jumatate d1a ceas, pnä
ce, in vale, vilzui asârind lumina celei dintâi
lumandri. Se slujea invierea. Si 'ndatä, do-
potul bisericii incepu sà sune. Atunci cu
putere pa care n-o bâ'nuiam in mine, cu suf-
letul plin de o simtire pe care ream mai in-
- -cercat-o, apucai frânghia si smuncind miscai
clopòtul. Ccl dintai sunet se pierdu tremurat,
apoi celelalte rAsunarä prelung, line, anno-
www.digibuc.ro 229
 EM TARLEANU

nioase, impr4tiindu-sè ca o muzicd cereasa

peste dincolo, peste case, rdspunzand
celorlalte, acoperiadu-le cu glasul lor argintat.
Biserica vuia ca o scoicd, privighetoarea td-
cuse, supt cent! senin cântul clopotului pdrea
cil povesteste biruinta Mântuitoralui cn'n glas
din alie vremi. Si 'ncetul cit 'acetul Ii potoli
chemarea.
Pe dfum se vedeau oamenii venind.
scoborit repcde, am sdrit afard am ascuns
scara, m'am desbracat si m'am pus in pat.
Cdall au iatrat corml Iorgu 5i mkusile iii
casd, m'am prefdcut cd dprm.
Au cercetat cu totii,n'au aflat
beau mdtusile intre ele ce au Azit
clopotul bisericutii sunând conului lorgu a
inceput sd-i fremure lumanarea, in main4
glasul preotilor tremurà i lumea rAmii-
sese uhnitd, cu privirile intoarse spre bise-
ricuta -pustie. Conului lorgu i s'a piirut ia-
târaplarea aceasta o mimme. A treia zi de-
Pasti a adus mesteri dela Iasi, sd-i zugr5,-
veascd, inoiasci biserica, si a cerut dIela

se s
Mitropolie sil slujeascd preotul satului a-
colo.
N'ain spus nimdaui lucrul acesta, si-mi pare
rdu di 1-am spas si astdzi, càci paccä stirbese
ceva din taina unei
www.digibuc.ro
230
VISUL LUI PILAT

www.digibuc.ro
 VISUL -LUI PILAT

pupa furbma groaznicä ce .ciátinase lu-

mea din terneliile ei, ciurul cerului se
umplu cu gdunte de aur, in, ris-
tbitpuri câte una sdpiätà de Ufa vazduhul
albastru intro dAdi luminoasä. Firea in-
crenteni, pämântul parc5 isi atintise ure-
chea s'l asculte ceva. Dar Pilat nu Indräsnise
sä iasä din cdrnara lui si inädusit Ind de
sudorile spaimei, dutasáprinz6 cu auzul dad
stnochinul
.
de Iiingä casä 'W mai lovea Ind
crengile de zid.

www.digibuc.ro 233
 OARLEANI1

si in odäile largi al locuintei, care cu câ-

teva .casuri mai inainte, rgsunase de bleste-
mele i tipetele niuliniei infuriate de afarg,
cel !din urni.4 rgsunt Il furase zidurile de piatrgi,
glasul sutasului care-i strigase de duo.' usa
zdvoritä cg Omul fust-se rästignit.
$i când, din Idosul ferestrei lumina lunei
ugvAli inguntru, Pilat trase de pe pat cerga,
apoi cu vesmintle pe el se afundä in aster-
nutul larg si moale, sà adoaring.
Se silea sg nu gândeascg la nimic; isi a-
lunga amintirile; nu izbutea. Crâmpee de ve-
denil i se infigtisau ochilor: fete curate, priviri
sticloase, brate zvârcolite. Une ori sutele de
obrazuri se apropiau, se amestecau, se v5.-
rau unul In altul i :deodatg, un chip blândl,
Cu ochii umezi .si calzi, se intrupa aevea: chipul
lui Isus pärea cá" privea la el. Atunci Pila
strângea genele si alunga vedeniile; atunci ca-
petele räsgreau din nou, sute, mii la un. loc;
incepeau iangsi su-i rnoaie tâmplele lui Pi lat...
Intr'un târziu, când zorii .sting luminile ce-
rului sg-1 rumeneascg numai ei, Pilat adformi.
$i infdaq un vis ciudat Ii robi somnul... Se-
vedeas Pi lat negustor de märfuri cälgtorind cum
mai ealgtorise odatg, tri finer*, pe clatina-
tele ape ale Tiberiaidei.. 51 cum se deslipise de-
tgrmuri nava pe care purcese, vântul se in-

234
www.digibuc.ro
VISUL LUI PILAT

cutb e umflá- vintrefe largi, si lunecä pe-

fata inchisâ a itArii cum pásgrile lunecá in
aer.
Si tarmurile, când se apropiau dc mai sä
prindi pántecele navel intre ele, când se de-
pârtau, dIe ochiul nu le mai putea zâri: Si
se fâcea câ pc navä numai el §i nici un alt
coräbier nu mai era: Se mustra Pilat in cu-
getul lui c pe nimeni nu luase, dar cetatea,
râmiisese mult in urmái si la alta târziu ia-
jungea. Asa se chinuia sä intoarcâ singur
pânza sá tiná In vânt cáci marea d'eodat5
prinse áThe frâmânta. tând nici nu &idea,
nava trecu prin fata unei cetâti.. De aci srni
iau corábieri", gândi Pilat, dar nici n'apucl
bine sd-si sarseasa si de pe tArm
strigäte asurzitoare se arnestecaa in vazduh
o ploaie de pietre cdzu asupra navei: lar
pietrele lovinä catargul, si catargul se fäcea
de sticlä si eizu in tändäri pe padeala navei,.
iar pAnza lui zbUrä IiI vant ca o pasare spe-
riatra. In clipa hceia se inopta. Strigatele a-
muting, tärmurile se sterse iar cerul se näcläi
de nouri negri cari isi atârnau sdrentele pâr1.
deasupra mânii infuriate. Luna se rostogolea,
speriatä parcä si ea, pe cer, iar valurile se
Inâltatä si se cleschideau ca niste buze gro-
zave; i 'ntre cer i pämânt numai urletul-

www.digibuc.ro 235,
 EM. GARLEANU

,apei se auzea. Inspäimantat, tremurand de

frigurile mortii, Pilat se stränse in fundill
navei, cu genunchii la guru, cläntgnindu-si
Un. tunet, apoi un träsnet asurzitor lu-
mink' o clipä privelistea groaznicä, un val
se ridica panä la cer parcA, lovi nava, o
sàrâniJ In bucdti, si Pilat cäzu prada apei
spumegAnklle. Cu incordäri supraomenestidädu
din brate, sl se agate de ceva, si mAna Ii
intâlni un lemn, se apucä cu bratele, apa-I
rästurnä pe spate, si simti cum pluteste cu
mäinile räschirate, cu trupul tapän... dleodatä,
îi dete seama eh' lemnul pe care plutea
',era o cruce, o cruce care-1 ducea deasupra
crestelor albe de spurad, o cruce pe care stätea
,ca rästignit, de -pe care nu se putea nrisCa
färl_ primejdria vietei; atunci, din negurile
un chip se luminä, un chip cil-
,noscut, insangerat de spinii ce-i incuntmau
fruntea, se pleciä 2este el de-i privi in ochi.
Pi lat scoase un tipät, i, trezindu-se, sdri din
-asternut. In lumina dirninetei rämase bur-
mac Idle visul groazuic care-I as7usese; se sterse
4a ochi apoi privi patul pe care se chinuise,
in asternutul moale nämäsese ca o cruce urma
-trupului si-a bratelor räschirate cum d6rmea.
Nebun Idle spairra in fata sernnului acestuia,
striga si alergä afarä in cerdacul de lemni.

236 www.digibuc.ro
V1SUL LUI P1LAT

Ochii i se oprira pe varful Golgotei, care-

neagra, pe zarea curata, crucea man-
tuitorului.
Si Pilat cazu fara de sinitire, in brafele
slujitorilor, care ilergasera la strigatul luk

t. www.digibuc.ro
237r
DE PE CRUCE

www.digibuc.ro
 DE PE CRU-CE

poporul se dusese; pe vârful Golgotei

ramäsesera immai cei trei Castigniti §i
sutasii cari, väzându-se singuri, priveau
ingrijati spre Isus.
Soarele arunca umbra crucii din mijloc, pe
care Idlânsul suferea, pana departe, peste pie-
trisul alb presuralor cu rilmgisitile muncii celor
cari savarsiserà i ästignirea: piroane, ciopli-
turi de lemn, curmee cu care legasea mânile
si picioarele osânkatilor.
In v*, sclipind, aburind in aer, lerusalimul

16 Ern. GAr1eanu 0www.digibuc.ro

lacrimä pe-o geand. 241
 EM, OARLEANU

se rodihnea pared de incordarea Dea-

suprp., cerul se rotunjea coprinzAnd, ca sub
un urias clopot de sticlg, intreaga priveliste.
Isus murea cu Incetul.. In ochii lui când
stinsi de durere, când aprinsi de a.mintire,
lumea se stergea si se infigptuia pe loc, ca
pâlpâirea unei stele. De unclevaboarea aducea
mireasmaunei isomii. Isus o sorbi curn sorbi
o picigturg, de apä când ti-e sete, si se in-
viorg.. Din când in când, gemetele tâlharului
rgstignit din stânga Il ajutau sg-si infaneze
chinul si mai tare, s-si aducg aminte de tot
ce i se intâmplase. I se infätisau vedenii:
in preajma lui se ilggea cà urld din nou
timea, asa ca in clipa in care-I intindeau pe
c ruce ; Isus voia sä facA semnulbinecuvAntArii
dar simtea o durere cumplitg, când voia srt
miste bratul, iar vedenia se stergea.
De odatä, cum egutau in nestire, ochii lui
Isus prinsend o Iniscare, jos, pe pgmânt. In-
cordândtpsi vointa, dinsul vigzu dà, dintre pie-
tre, iesise a broaseg si vroia sg treacg poteca
zgrunturoasg, dincolo, spre cele câteva bu-
rueni cari îi puteau dia un adgpost. Oprin-
du-se o clipg cu ochii marl deschisi, broasca
privi para miratä la cele trei cruci; apoi se
gabi si vazgi de drum. Attmci, färg: de
veste, ca o siggeatig täie din adânc aerul, un

242 www.digibuc.ro
OE PE CRUCE

vultur, si, pnábusirklu-se pe pgmânt, lovi cu

ciocul in spatele vietuitoarei.
Ocliji lui ¡sus se oprinserg, i fiinkic brodsca
ametitd. de durere, se trase cu greutate, spre
umbra crucii, ca spre un liman die sqgpare.
lui ¡sus i se päru pe el insusi it .cioo
aneste a doua oarg pas'grea de pradä care
se repezise din nou asupra neVinovatei vie-
täti.
Numai acum simti Isus cg pe cruce era
numai omul, cAci idforinta lui nu putuse opri
pasgrea din avântul ei sälbatec. $i, indu-
rerat, intâiasidatdincolti in sufletul lui sinftul
de razbunare impotriva cuiva. Ridicând ochii,
cu glasul inecat, ¡sus se rugg: Doamne, pe-
depseste pasgrea vinovatg!" 51 in clipa ceea
chiar, din dosul pâlculni de buruieni, se repezi,
lätrând furios, un caine, iar vulturul, speriat,
isi lug nepregnit sborul, dre-si atinse aripa
de coltul unei stânci; si câteva pene fluturarg
prin aer. Multumit, Isus urmari cu pchii broa-
sca; desmeticitä putin, ea cautg pe cât o läsau
puterile; sä ajungg mai repel& in locul unde
s'ar fi putut ascunde.
Dar câinele dgdu pe neasteptate peste ea,
se opri putin cu ochli lacorni, apoi se ngi-
pusti cu turbare i InOgcânkf in gurg trupull
moale, u o singurja crinfiniturg e dirrti II
www.digibuc.ro
243
 EM. GARLEANIT

sfasie. 5i geamátul durere al broastei se

uni cu cel ce pornea die pe cruce. Cu klasuli
tremurat, Isus se rugä, Idlin nou: Pedepseste,
Doan-me gura insetatä, sânge". In clipa
aceea, sutaqii vidzand cainele, saruncara spre
el o ploaie d pietre; una îi rupse coapsa, alta-i
sparse capul e lAsal o d'ard de sánge pe
pdmAnt; celelalte doborârg in marginea po-
Sfasiat kile mild, din lochii lui Isus se
scoborhA douiá" lacrimi. 5i cu glasul smerit,
MântuitOrul se rug5.:
larttà.-miä, Doamne, si iartà-le lor!"

II 00
www.digibuc.ro
244
CIOPLITORUL.

www.digibuc.ro
 CIOPLITORUL

CAnd zorii zilei ii?Ji deslipind, ,genele, iar

din ochiul somnoros al zärii lumina
se hitinse slan, dpsträrnatà, ,ca un piä-
injeni deasupra pämântului, Simion, cu cei
idloi fii ai lui, Ruf i Alexandru, iegrd, pe
poarta de din dos a culii lor i o luaqi,
de-adreptul, printre casele märuntele ce se
inOrau, pnoptite una'ntr'alta, In cea mai sä-
racIA mahala a lerusalimului, spre pkEtrea din
coasta muntelui Golgota. In faptul diminetii
päidlurea se deslwia neagnä, ca o gull. de
247
www.digibuc.ro
 EM. GARLEANLI

prápastie, i numai din vârful inuntelui ziva

'Area cá se prelinge ca o suvitá alba de
isvor.
Cei trei oameni mergeau tácuti; bgrânul
inainte cu barda in mânä, tinerii dupl el.
Cel Mai mare diintre fii, era buimac de sonm,
nu se gândlia la nimica. Ruf socotea cá, pe
!mull care i-ar veni ca parte de pe munca
ce avea sá facá, trebuia cumpere Un
rând de haine. Bátrinul cugeta adânc... De
cu seark de când i se dase insArcinarea s.
ciopleasa crucile celor trei osânditi cari a-
veau stá fie rástigniti in namiaza ceea, in
sufletul lui par'0ä incoltise o sinrtire noud.
Era bátrân, tráise si vázuse multe, muhe
fapte, multi oNneni. Mai toate faptele i se
páruse la fel, mai toti oamenii croiti dfup5.
unul: Ciárturarii nu se deosibeau de ceilatti
deca prin cele ce stiau, i cele ce stiau din
cárti nu se potriveau cu cele ce fkeau kan
.ind¡emnu1 sufletuhii lor: 5i iatá, aseará, Ara-
zuse întâiai datá pe omul acela, slab, in-
brâncit de sutele de fiinti infuriate, smulS din
rnân4 in =Ana', iorit fdrá de milà. 5i el pri-
vind toate cu rtabdare, binecuvântand pe cei
ce-1 loviauimpártindrsfaturi atunci câncl altul
ar fi impr4tiat numai blesterne. Sufletul p-
mului aceluia era altul decAt al tuturora, decât

248 www.digibuc.ro
dOPLITORUL

al lui, decal al fiilor lui. $i iatä, pentru invätd-

turile lor crucificau. Iar el trebuia sä-i
ciopleasciä crucea pentru un argint care-i a-
dlucea, câteva zile, pânea pe masa lui atâta
vreme
Bätranul par'cä vrcr s goneascä gândurile
acestea, slä le dleie la o parte, ca pe un "lucru
care te necäjeste.
In dipa ceea un orn, un necunoscut, le
rásári in cale, eilare pe un asin. Bátrânul
privi, i riámase locului o clipà. Apoi, repeide,
se intioarse care fiul säu, cätre Alexandru:
Privqte, fiule, cum seamänä omul acesta
Lu Nazariteanul.
Báiatul privi §i räspunse:
Nu mi se pare tatä.
Nici mie, aldlgogäl Ruf..
Ba, da; seamänä bine, incheiä bátrânul
§sipornind niai dieparte..
$i iar Poate omul care trecuse
alare nu adlucea cu. Nazariteanul dracá, cei
idbi fii nu väzuserä §i dânsii asernánarea;
idlar atunci de ce Iu i se páruse atât de isbi-
toare apropierea Ictintre chipurile lor? Chipul
lui? Ochii blânzi §i aldânci, adânci ca o fân-
tâniä- cândr o pätrunzi cu privirea, ziva, de
parcä vezi, e partea cealaltä a pámântului
sfredelit, cerul. $i gura, cu zâmbetul cela de

www.digibuc.ro 249
 GARLEANU

bunätaq, peste buze, ca dunga de lumind pe

care soarele o asterne peste floarea unui mac:
ce nu vdzuse dansul ina4 la nici un alt orn,
asta era: sufletul asternut peste fatä. Tot asa
trebuie fi fost si invätätura. Care carte
poate fi mai adând decAt sufletul, mai priln-
cioasä decât räbdarea si umilinta? Cdci la
urma urmei asta inatase si el din viatä, el,
säracul, nevoiasul.. Dar atunci klie ce nu se
gandise pang acum la toate Acestea: cine-i
imprumutase judecata aceasta...
Ce e, ce spui, tu, Ruf? intrebä deodati.
bdtrânul treaärinkt
Intrebam pe frsate-meu, tatà, din ce lerna
täiem crucile.
Bätrânul ridicä in sus capul, si se oprL
Ajunseserà! Ncturea venise la ei?
Par'c5,mi se pärea ma Mug drumull
spuse dânsul.
Am fost mai okIlihniti, räspunse Ale-
xandru, si-am mers mai vârtos ca altadat*
$i câtesi trei intrarä, sub boltile rluminate-
acum ale phdorii., Loviturile de bardä. Mee-
purd sä se intreacA, ca ,si când sunetul uneia
dintre ele .smulgea câte douä räsunete dia
akiâncurile vâlcelelor..
Barida hätrânului luase fruntea muncii, lo-
vitura ei cädea mai intâi, celelalte douà picaut

250 www.digibuc.ro
CIOPLITORUL

repeide una dupä alta dupà a ei. 5i bratele

mosneagului mergeau odatiä cu gândul. si
feciorii de abia se tineau.
Ruf, ce o fi având tata, intrebá Alexan-
dru?
N'ai spus-o tu singur? E odihnit.
Dupa câtäva vrerne de muncà cele trei cruci
erau aproape injghebate, cäci li se spuse-
serà sä le imbine numai, asa, cum avea sA
doboare lemnul din pdeltne. Câtà vreme tä-
iase, biatrânul Simon, luptase cu sufletul lui:
Il muncea gintdul cä trebuie sa" facA el crucea,
aceasta... Mai cil seamä îi mintia bine d'è
clipa cânkt unul din multime ridicase toiagut
sià loveascd pe Nazaritean, si 4ânsul nu se
ferise, ci zâmbise numai. Apoi când, indatà,
altul Ii strigase caveau sa-I rästigneasa cunt
acelas zâmbet /i inflorite pe AO'. In clipa
in care gâ,ndise bätrânul acestea se intoarse
repelde catre fiursäu mai mare:
De ce râzi tu, câine, In loc sà ispeavesti
munca ce ai de fAcut?
$i riiä. barda prefâcându-se cä loveste:.
BAiatul se tupilà iute jos, cu ochii speriati,
neintelegand de ce rasul lni smulsese din
sufletul tatâlui ski mania aceea.
Apoi iarigs Incepurä sä lucreze, iar bi'strAnul
Iatâ curn primesc oamenii loviturile.

www.digibuc.ro 251.
 EM. GARLEANU

Si fiul meu e deprins cu mine, si she ciä

daca ridic barda n'am s'o las in jos: pe
când la ce se putea astepta osinditul dela
Inâna ornului aceluia sträin i turbat impo-
triva lui. Si cu toate aceste zâmbise... Gan-
dind astfel, se opri din lucru i chernä fe-
ciorii.
Veniti aici... Asa, tineti crucea asta
picioare, s intinid inânile pe ea. Par'd as
fi kie statura Nazariteanului, sí, o incerc, sä
i-o fac potrivitä, dupà mäsurä.
Cei doi fii sprijinirä crucea, iar Simon in-
tinse bratele in läturi. Si 'n clipa cândrdosul
palmelor atinse cele douà aripi desfacute ale
crucii, un fior pared-i trecu prin tot trupul,
'n palmele lui par'cä simti Idurerea ascu-
Iitä, sträbätätoare, a cuelor ce 1-ar fi" str54-.
puns. Id desfäcu repede mâinele:
Läsati-p!
Cei doi fii ai lui Simon rásarA, incet, crucea,
pe muschiul verde de jos, Bätrânul r%Mase p
clip% 91 ochii tintä la dânsa, apoi spuse deo-
,datg:
E prea grea...
Ruf, räspunse:
Cc-0 pas:A, tatd; el are sä si-o poarte,
,ca die biceiu, nu tu...
E prea grea, v.à zic. Veniti sä alegerre
AM lernn mai uscat.
252
www.digibuc.ro
CIOPLITORUL

Fiii lui Simon erau nemultumiti. Cu toate-

aceste täcurä.
IndatA sunetele de bardA se implântau mai
in aceeasi vrerne In adâncurile pädurii:
Taia biätrâ nul necurmat; icei dloi fii se schim-
bau pe rând.
In scurt crucea cea nouä se odihnea pe pa-
jiste. Bdtrânul, iar o privi.
Zise:
E cioturoasä. Adlu-mi tesla, Ruf,
Alexandre, sprijin-o de cedrul Asta .,batrân.
Alexandiru indrdsni sä-i aminteascA:
Tatra, ne au spus sá. lsàm copacul cu
coaja lui; numai A-1 incheiem.
E cioturos copacul. Adu-mi tesla Ruf,
iti zic.
Cu broboanele Ue strdoare curgându i ea
niste lacrami plânse din fatA, de pe frunte,
din par, bAtrânul cioplea.
Coaja lemnului se desfibicea In asclni, cio-
turile ramurilor se netezeau supt ascutisul
teslei; crucea rámase albä, umedd de sucul
lemnului verde.
Si spre namiazä, bätranul cii fil lui, si cu
slujitorii trimii sà ajute la ducerea crucilor,
veneau spre locul de judecatà.
Bätrânul care mergea in frunte auzi de de-
parte vuetul glasurilor. Ajunseserä lânga poarta
www.digibuc.ro 253
 EM. GARLEANU

curtii tocmai in clipa in care multimea ceruse

iertarea lui Baraba. II cunostea bätrânul Si-
mon pe Baraba, acela care odatd, chiar
supt ochii lui, cälcase in picioare o femeie.
Baraba ucigasul, pe care toti Il ocoleau. ca
un val asa iesia .multimea, purtând in mijloc
pe ¡sus. Nimic nu se intelegea, cum nu 'rite-
legi nimic din vuetul cmrii, ci nurnai 1infick-
rarea te inspäimântä. In clocotul acesta de
glasuri înc un cuvânt räsund puternic: Cru-
cile!" i furtuna smtilsese cuvântul acesta,
sute, mii de glasuri, strigarà deodatd: Cru-
cile!" Crucile!" far unul se sui pe zidul
curtii sd vorbeascä. Cu greu multimea tdcu.
Tionosul, sg-si poarte sifigur crucea, tipd
omu de pe zid;
S4 poarte!", sä poarte", strigard.
MO (din toate partile. Si, indatä, câtiva oameni
Tildicar b." crucea si o puserä in spatele lui
¡sus, care se incovoia supt greutatea ei.
Simon, cioplitorul, lemnarul, isi fäcea loc.
Cu ochii aprinsi, tremurând de un fio ne-
cunoscut, se apropie die Isus. $i cum mân-
tuitorul ingenunchiase chiar atunci supt api-
.sarea grea a lemnului si se oprise, la rmul-
timea care se gfläbia, incuviintase ridrice
.altul crucea, Simon i-o ittä o poarte el.
Nici odatd genundhii nu i se incordapä mai

254 www.digibuc.ro
CIOPLITORUL

puternk ca acuma, când mergea jang14 o-

sânditul acesta .
Dar Isus Il privi întrun rand; §i, induio-
sat de bdtrânetea lui, vroi cearä inapoi
crucea.
Simon ins lä. nu vroi. 5i Isits II "intreM cä,
cine-i ce pRimeste, bucuros ducând crucea
pentru dansul? Cu o lacrima care de mult
nu-i luminase ochiul, Simon se rugA atunci:
Iartd-Md, Doamne, stint cel ce tiqn do-
plit-o!
Isus îi plecä atunci ochii deasupra lui, in-
.durätori, çi calzi, si-i räspunse:
Ertat ai si fost, dack acesta a fost pretul
credintei tale.
Si multimea Ii impinse mai departe, in
sus, spre varful Golgotei.

a9011100000
www.digibuc.ro 255
 MESTERUL DE OGLINZI

17 Em. Garleanu 0 lacrivnd pe-o geand.

www.digibuc.ro
 MESTERUL DE OGLINZI

fost odatg, în oarte depgrtatä,

un mester de i. Dar un mester
foarte iscUsit; care prinsese taina lu-
minei se vede, pang intratata ogHnzile lui
erau de curate si de adânci, de sff. arata
in ele, pang la cel mai mic anignunt, zgri
intregi. Cea mai usoarg. incretiturg a chipu-
lui, ti-o arätau oglinzile lui, si ceea ce'n
celorlalti mesteri nici nu zäreai, in-
'Ara le lui se dleslusea cu O rarg limpezime.
Lume de pe lume alerga la mesterul a-
259
www.digibuc.ro
 EM. GARLEAND

cesta sa-i cumpere oglinzile. De peste nouä.

miàri si notta tgri soseau la dansul, caci ni-
-cairi aiurea asa marfà nu mai gasea.
$i iatg cg intro bung zi, un crainic Ii aditice
tira cg'n curand avea sg-i calce pragul im-
pärateasa lui Minciung-Imparat cel mai
bogat om de pe lume ca sg-i cumpere o.
$i s'a pregatit mesterul sä primeascà pe-
luminata, cumpangtoare, si cuptoarele nu
mai prididirg luna aceea sg topeascg
inchege apoi cel mai curat si mai luminos.
cles.tar de oglindä.
$i a sosit impargteasa, cu mare alai, cut
sulitari si sagetatori calari, imprejurul caretei.
Iar cand a dat sg se coboare Mgria-Sa din ca-
retg, s'a spgimantat mesterul de slutenia ei.
Avea, nià rog, impargteasa, un cap rotund
cat un dovleac, o fatg falcoasg, ca dé cal,
un trup scurt i gros cat o buturugä.
S'a inchinat mestrul pang la pgmant; jar
cânict a trecut, impargtasa inaintea lili, s'a
hatui, bietul, pste gurä ca dupg ucigg-1 toaca..
$i-a- 'neeput arate, mesterul, imparatesei,.
fel si fel de oglinzi. S'a privit imparateasa in.
ele, numai, caci le si dädea la o parte, necg-
jita cat de rau o aratau oglinzile mesterului
acestuia. Si la urma urmei, cand îi annuli
privirea in cea din urmg, batjocori pe mester
260
www.digibuc.ro
14E$TE1UL DE OOLINZI

o fäcuse sg aleirge, poste intregi, pentru o

anarfä tot asa de proastg si a celorlalti
vânzgtori.
Ba, nu se multumi cu batjocura, si'nciu-
datä Ii spuse c dacg Intro lung nu-i face o
oglindg care s'o arate cum trebuie, unde-i stá
picioarele, Ii va sta i capul; iar de i-o va
face cum trebuie II va scglda In aur. Si-a plecat
impäräteasa.
Iar bietul mester a rgmas de tot manit.
$tia el bine cg oglinzi ca ale lui nu ggseai
fi mers lumea intreagig. Mai limpezi, mai
-curate, cum le-ar fi fácut? Atunci de ce nu i-a
pllácut impärgtesei? $i s'a sbuciumat bietul
anester, trei zile si trei nopti; si a patra zi,
iaM cá soseste pe neasteptate, tatál mesterului,
us bátrân care vgzuse si auzise multe. $i vg-
zandu-i fiul Ma de amàrît, Intrebat
-tranul: c6, ce are ? 5i fiul sal fi povesti toate
deafirapärul. lar bigtrânul, intelept, zâmbi si-i
spuse: Pgi cum vrei tu, mgi Mete, sg-i placa
impärgtesei oglinzile tale, când ele o aratg
mai bine decât toate celelalte, cum e. Iscodeste,
,de poti, o oglindá care s'o infàfiseze altfel
de Icgit e dânsa aevea,.§i atunIci o sjä yezi cum o
placg"
A gândit mesterul si-a vázut cg bigtrân,ul
lui-tatg avea dreptate. $i cum era stgpan pe
taina mestesugului lui, a ars din nou cuptoarele,
www.digibuc.ro 261
 EM. GARLEANLA

a chibzuit el, inbinat si a rgsfrant razele in

fel si chipuri, pang a statornicit, in sfarsit,_
focarele tulei oglinzi, asa cum vroise dansttl.
lar child a venit, peste o lung, Impäräteasa,
cum se legase prin cuvant c va face, mes-
tend s'a inchinat si i-a dat oglinda. S'a privit
impädteasa i nu-i mai venea sg mai lepede
oglinda din mang, asa 1de räsgritg de subtiatg
si de mlgdioasá o aräta clestarul. $i a po-
runcit sä i se plgtascg mesterului aurul din
doug hgrabge pline, ca sä fi trgit mesterul
zece veacuri de iorn, nici pe sfert din boggtia
ceea war fi putut agonisi cu mestestrigul lui.
Iar dupä ce a pleat impargteasa, cu still-
tarii i sägetatorii cgläri imprjurul caretei
cu cei zce slujitori cari purtau oglinda, pe
o perng de puf, sä nu cumva s'o sfarme, s'a
uitat mestrul intai la comoara pe care era
acurna stäpan, apoi la clädirea de oglinzi mi-
nunate ce fäcuse si zise: Dacg numai pentru o
singurg cielindä mincinoasg, am capgtat atatal
aur, cat nu mi 1-ati fi adtis voi de vas fi
vandut cu zecile de mii, la ce folos
munci de acum inaint sal vg fac Cat mai
limpezi çi rnai poleite? Hai, duceti-vg la naiba
$i dandu-le un picior cgzurg oglinzile .minu-
nate si sä sfgramarg in mii i mii de aschii.

262 www.digibuc.ro
FERICIREA

www.digibuc.ro
 FERICIREA
POVESTE

De mult tare, a lost un orn: Era omul

acela nici bogat, nici sAr3c, cum e mai
bine omului sk fie pe pä'mânt. $i se
vedie câ tocrnai din pricina asta, fiindcâ nu
gustase nid r`ául in toâtâ puterea lui, nici
binele in toatä desertAciunea lui, se Vede c5
tocmai din pricina asta, omului i se Thrâse
cu zilele .Nimic nu gäsea bun, nirnic fru-
mos. Simtea câ urâtul 11 pândeste cu ghia-
rele lui die liliac din fiecare colt al locuintei, si
o desnalejde grozavä i se läsâ peste_suflet.
www.digibuc.ro 265
 EM. OARLEANU

Fericir.ea! Asta dorea sä vadä, sä simtä: Sá

trdiascä fericit! $i intr'o searà, cum se uita
cu groazA la patul care avea sä-I inghitä
iar4i in salteaoa lui, ca'ntrun scriu, pentru o
noapte intreagä, cäzu in genunchi §1 idea-
rnând se rugä lui Dumnezeu:
Doamne, zicea el, Doamne indurà-te vi-mi
crtlätizeOe sufletul. C5ci färd lumina ta ce
suntem noi, bietii pe pámântul acesta.
läuzeste-mä poartà picioarele spre tam
mântuirii, privirile spre hotarele fericirii: In-
durd-te, Doamne!" $i s'a culcat omul, i l'a
inghitit salteaoa patului, ca un, sicriu: $i-a a-
dormit cu adevärat somnul mortii, rn som-
nul lui un vis i se lumina' deodatä, cáci Durn-
nezeu Ii ascultase rugäciunea. $i visä... Se
fácea c. e in mijlocul unei câmpii inflorite,
in zoril zilei. 5i Ira clipit niciodlatà mäcar din
ochi, sä vada ce-i i cum, i lângä dansul
räsäri färä kile veste un înge, u aripele te-
sute din curcubeu, cu vesmânt de luminá, cù
fata ca un luceafär. $i cum voia sá cazä In
gent0i, in fata nea#eptatei vedenii, ingerul
Il apucá dle brat' i it ridicá in sus indem-
nândlu-1:
Haidem!
Incotro? indräzni el sä intrebe.
Spre tara fericirii! Ii räspunse ingeruL.

266 www.digibuc.ro
FERICIREA

$i pornirä.
Si au umblat, au umblat zile, säptämâniy.
luni, i intro bunä zi, cam spre a aptea lunä,
când vara asterne numai lävicere de flori,.
ajunsrà in tara Impäratului cel mai notro-
cos',', Iatä, Ii. vise ingerul ornului, ai sosit
in tara impäratului celui norocos in räzboaie,..
cum Ii zic supusii lui. Priveste cd nu poti fi
privit. Strecoarä-te unde vrei si cautä feri-
cirea. De-i sälasluind in palatul im-
pgratului acestuia, te voitt pune 111 locul
îfi voiu dia o sotie ca a lui, vei avea supusi
ca dânsul": S'a dus onntl, a intfat in palat,
in odaia impdratului, si'n sufrageria lui, §i'n
etacul lui, si'n sala tronului. Toti II iubeau,
supusi, fii si sotie.
De bunä seamä asta-i fericirea",
omul si se gräbi sä meargg sä" spue hive,
rului, In gadina, sub un màr plin de roade
aurite dc; soare, sub care-I astepta. 51 cum
scobora scärile palatului, iatä Ca' un craink
plin de prar si sudoare le suia gâfAind.
omul se lug Inapoi pe urmele 14 pând la
picioarele tronului. Crainicul aducea veste ca
vràjmasii intraserä in tarl $i chiar in seara
aceea, omul priivi cum se desgrtea impà-
ratul de fiul sdu cel mai mare care plecase
in räzboiu: Plângea impgratul si impäräteasa,.

www.digibuc.ro 26T
 EM. GARLEANU

jar fiul se smuci i, ascunzândh-si jalea esi,

in fugä afarl kitin oclaie. Si, omul gândi: Ce-i
plânsul si jalea nu fin de féricire.
Dar dug bäiatul sentoarce biruitor, fericirea
le va fi cu atat mai mare". $i a asteptat trei
zile, si, ostasii s'au Intors biruitori, aditcând
in mijI6cul lor pe o nslie, inconjuratà de
fade, cäci era noapte, pe fiul imp`dratului
mort. Si zidurile palatului nu puteau inapea
fipetele sfâsietoare ale Impäratului si ale I'm-
pärätesei, kile jale dupà fiul lor.
Ei?" 11 intrehä ingerul. Ai gäsit fe-
ricirea?" $i omul räspunse mâlnit :
Nu, nici aici n'am gäsit'o!" Atunci,
hai, mai departe!" 1'1 invità ingerul. 5i-au
mers, au mers cale lungä, pref un an.
$i'ntr'un târg mare, frumos s'au oprit la o
,casd. Aici, zise omul, e casa omit/Eli mi-
nunat, cum Ii zice lumea. Mergi, priveste,
cäci nu poti fi privit, iscodleste, si, de vei
gäsi fericirea sälgSluindf in sufletul omului
acestula, iti voiuda sufletul si darurile lui".
Sa dus omul, a intrat In casa inciäpätoare,
säli largi si mai inalti de cât celelalte in care
lume de pe lume venea sä asculte pé omul
minunat cum cânta. $i 1-a ascultat si el. $i
l'a fermecat, l'a Imbätat glasul lui, trägänat,
aulce, mlädios ca sarpele, curat ca al privi-

:268 www.digibuc.ro
FERICIREA

ghetoarei, curgátor ca al pâraului çlie munte,

ca zefirul, mânios ca marea, puternic-
ca tunetul, pâlpâitor ca o sárutare. Ii veneal
omului sá cadá in genunchi, sa" se chick'
sárute picioarele, sd-si scoatá hainele, ochii
sà-si deie pentru clipa de imbátare rare i-o
dase. Comori de aur i se VAT-mu la picioare,
femeile îi tdiau párul si Idadeau. 5i omul
simti in sufletu-i incoltinda-i pisma pentru
fericirea omului acestuia. Da, asa voia sä fie.
Si intro clipá se gandi sá alerge, sä-i ciarä
ingerului sà-1 facä la fel cu omut minutzat.
5i cum vroia sä se strecoare printre multilne
de oameni inebuniti de 4ricire, auzi un glas
care se ridia mai presus de al tuturora: zi-
cam': Omule minunat! Cu adevárat vräjit
e glasul tgu, dar cántecul fiului tau pe care
1-ai gonit din pismä, de sute de ori e mai
vrájit ca al fail. Haide-ti, oameni buni, in
târgul vecin auzim!"
5i lumea a stat o (clipà nedumerità, apoi
se luá dupd cei dìntâi, care..plecarai repezin-
du-se mai intai sä-si la comorile care le
aruncaserá la picioarele cântäretului minunat,
inapoi. 5i omul care chuta fericirea, vázu cu
groazá cum cântáretul isi sfasie hainele
pieptul, schimbându-si cântecul dumnezeesc
intr'un gemát de blesteme spAirnântátoare.

269
www.digibuc.ro
 M. GAIRLE.ANC

Ei" Il intreba ingerul cand' II vazu so-

sind, galben, la clansul. Haidem mai de-
parte!" se ruga omur. Si-au pornit, si-au
mers cale de doi ani. 5i intro zi ajunsera la
marginea unui targ. 5i, obositi, se oprira in
cea dintai cocioaba ce le esi in cale. Intrara.
Dar in prag se oprira. In mijlocul cocioahdi,
pe un pat dle scanduri, un batrân cu o barba
lunga acoperea tot pieptul, dormea som-
nul die veci. La cap Ii ardea un cap de luma-
nare, earl Ii arunca vapaia de unde peste
fata nemiscata. ,,Apropie-te" zise ingerul
omului. $i omul se apropie. Priveste!" Ii
porunci, si omul privi. Cu cat se uita mai
mult la fata mortului cu atat i se luminau
ochii omului. Nicaeri, pe nici un chip nd za-
rise linista mai asezata ca pe chipul mos-
neagtaui, acestuia. Buzele parca-i zambeau,
genele aplecate peste obraz parca ttemurau,
mainile, asezate frumos pe piept, parca se
odihneau de o munch' incordatä. Pe fata nici
unui muritor nu intalnise zambirea, fericirei
ca pe fata mosneagului acestuia.
A fost un orn fericit, batranul asta, zise
omul". A fost un biet ciOplitor in piatra,
care a trait noua-zeci ani", raspunse in-
gerul. Omul se gandi, si and esi din co-
cioaba spuse:,,Atunci asta e fericirea: moartea.

270 www.digibuc.ro
FERICIREA

De ce s'o aflu asa târziu, ingerule?"

Si In vorbele astea era sä. se arunce in prd-
pastia care se deschidea, neagrä la picioa-
rele lui. Dar tngerul il opri dle brat si-i zise:
asa; träeste intâi atâta cât a tilt bä-
trânul acesta: Atunci fi se va cuveni si tie
fericirea!" 5f ingerul se sterse din fata
A Idloua zi omul se trezi, gändi la ceeace vi
lase, îi fäcu cruce i dfeabia din ziva aceea,
om vrâstnic ce era, incepu cu adlevärat s .

tiAiascd.

www.digibuc.ro 271
 CULEGATOAREA DE ROUA

18 scil. Gárleanu 0 lacrima pe-o gsata.

www.digibuc.ro
 ,. gr.'?
As-.4.044101-11M4.47;t--_

CULEOXTOAREA DE ROUX

1
4°.")eparte, departe, intro fall in. care cu
gändul ajungi intro clipà, lar cu pi-
tiorul un veac War trebui pink' sa-i
calci hotarele, in tam aceia trlia un. impärat
intelept, om cu credintä in Dumnezeu, in
toate cele sfintey judeator drept,- aspru dar
.cumpänit la manie, care dädea cu amândouä
anainile, si rar lua, drept pedeapsä, cu cáte
una.. Dar viafa e datä sä fie träitä, si .nici cei
care fac numai rgu, nici acei care iäptuesc
tnumai
_
bine nu pot träi numai cu räul sau cù

www.digibuc.ro 275
 EM. GARLENNIS

binele. Ci mai trebuie ceva: dragostea, dra-

gostea care säläslueste si'n sufletul gâdelui
ca si'n cel al preotului, dragostea care inso-
teste floare cu floare, pasere cu pasere, oral
cu orn. 5i SI âni-Impirat, cum ii ziceau su
pusii toti impäratului acestuia, Sfânt-Impärat
sim'ti cä'n ininii ii rnijeste zorii dragostei.
5i ain clipa ceia incepu sà vadä altfel lumea.
Era si mai bun, si, de ce-am multi, si mai
aspru ca inainte. Pe cerul senin al dragostei
furtunile aleargä repezi, si trec, i iar se des-
läntuesc.. Iubea Sfânt-Imparat, si numai el
stia cui si-ar fi däruit bucuros inima, i,
ce sä mai inconjur, si-o däruise chiar.
Hotar in hotar cu impärätia lui era aceea,
a lui Maridritar-ImOrat. Asa-i zicea suppsii.
impäratului celuia fiind4 Irnpärätia lui îi
intro parte, coastele in mare, si din
apele marii aceleia scufundiätari iscusiti pes-
cuiau margäritare. 5i-a trimis, in tainä,Sfânt-
Impärat, pe cel mai bätrân dintre sfetniciii
lui, sä meargä, sä ispiteascA, si la urma
cearà chiar, din "partea lui, orniina fetei lui
raritar-Impärat.. Cäci frumoasä era dom-
nita aceea, si chipul ei nu-i mai esise din
minte, die când o väzuse, cAlärind bärbäteste,
la o vânatoare, in codrii,cdrunti ai impärätiek
vecine. 5i s'a dlus sfetnicul, eälci poruncat

276 www.digibuc.ro
iCULE6ATOAREA DE ROUX

stäpânului trebuie sä fie pâinea die toate zi-

lele a supusului, s'a dug sfetn:cul, si nalt
tea zdbovit dei n'avea die ce sä zäboyeasteä.
-5i 'ntr'o spre seara s'a intors. Ei?" II
intreaba irnpäratuI. Nici In ruptul capu-
lui, märite stäpâne!" Ii räspunse mo§neavul.
Asa.!?" AtAta räspunse Sfânt-IrnpArat, si-a
diòua zi a dat porunci, si poruncile ca s4-6tile
au striThätut aerul, si suptg:ii le-au aiizit si
Intrun buc oastea a i. fost gata:
arcasi, sulitari, buziclue.nari, toti, mic si
mare, slab si puternic; nici unul n'a dt ina-
poi. 5i-a saptea zi, dimineata, intro Dumi-
nicä, klk tnägeau toate cicpotele, ca de mare
särbätoare, Sfânt-Impärat a purces in fruntea
ostilor spre tara lui Märgatitar-Irnpärat.. $i
n'au mers mult si-au alcat In impärätia ve;-
cinä.
Nici "prin gaud nu-i trecea lui Märaiitar-
Impärat ce viscol vräjma ii bantuia hotarul.:
Iar când a auzit, a stat o clipä locului, buimac,
apoi a dat si el porunci, a infiripat o oaste,
ca vai 11e capul ei, cAci impäratul era mai
inuit negustor decal ostas, si-au pornit la
luptä: DacA printro vrajä, copacii s'ar gfaidi
vreodatä sa" se rgzboiascä intre dâniì, afunci
inchipuiti-vâ o päditre de salcâmi -tinând piept
funui codru de stejar. Asa a fost! Când
www.digibuc.ro 277
 EM. GARLEANW

esit, sfioasá, la ivead, oastèa lui Märgäritar-

Impârat, Sfânt-Impärat s'a näpustit Cu pieptuli
oastei lui, iar cu láturile a Inconjurat-o,
ca un vultan, pe-un biet puiu de gäin pe-
carel sfisie cu ciocul bà.te cu aripele. Si-a
câzut Mârgäritar-Impárat ostatic i s'a rugat-
de 'nvoialä. Iar clack' a auzit cä vrea sá-i ia fata,
si-ar fi dat mai curind jumâtate din Impärätie
deck odrapla,mângâierea vietei lui, care-i rà--
rnAsese dupâ moartea ImpäráteseiMärgärinta..
Dar n'a primit Sfânt-Impärat, si cu mare-
alai a luat pe domnitâ, i, peste o sâpftHming,
a nuntit.. $i lume dle pe lume a venit, si toti.
sau bucurat si-au petrecut: Numai Mârgâfitair-
Impârat si cu domnita tânjeau. Iar când Mar-
gäritar-Impârat, socru, a feretisit pe ginere,,
i-a dat ca dar un sfrag ide märggritare, mari
cât aluna, i i-a zis: De mârgäritare sa ai.
parte!" vi-o lacrimä i s'a rostogolit din ochi
pe Mâneca tesud. 'n fir si mâtase. ,Sfânt-
Impärat luà siragul si nu mai putea de bu-
curie privindu-l. Dar sfetnicul cel bâtrán, se
dete pe lângá stäpanul sAu si-i zise: Aruneâ,
ingria-ta" siragul, cdci märgäritarele sunt
semnul lacnâmilor!" A râs Sfânt-Imparb.t,
räspuns Inteleptului: Bgrânetea In Trargä-
ritare vede lacrAmi, pe and tineretea si,n la-
crimi vede Märgâritare!" A oftat lafittAnuL

278 www.digibuc.ro
CULEGATOAREA DE ROUA

sfetnic si s'a dus. $i-a fOgt cel dintai semn

Impiaratul nici nu mai gandea nici nu mai
cumplänea ca mai nainte...
Si la anul, e-he! la anul ce mai Ileanii C6-
sinzeanä därui Dumnezeu parechii Impärl-
testi! $i cu venirea domnitii pe lume si Im-
pärgteasa se mai inveSeli, si-ar fi fost
mai impäcatá in sufletul ei, 4dacä tatäl ei, Mär-
gäritar-Impärat, nu s'ar fi dus de mil-mire,
dupà Impärateasa Märgairinta, sotia lui. Dar
in linpärätia lui Sfânt-Impärat a fost o bu-
curie nanaipomenitä:- trei zile i trei nopti
au bäut toti supusiT, si alte trei zile si trei
nopti au dormit, butuc, de atata sbucium. Iar
la botez iau dat nurnele Iloana, si-au isvodit
numele ei in calendar, ca nume de zi sfântä,
Si era o minune domnita., Par de aur, ochi ca
cerul, gura ca märgeanul., tin odor! Toti o
purtau pe genuchi, toti o alintau, impäratul
si: impärfieasa o pierdeau din ochi. $i crestea
tilomnita, cä 'D. doi ani, leagänul de argint
baut in topaze, n-o mai Inoäpea.. In cinci
ani schimbil si pe al doilea. $i'n zece ani
era la trup cât una de cincisprezeoe. Iar la
cincisprezece ani era femee in toatà puterea
'cuvântului, frumoasä ca ziva soäldata de soare
in amiaiä. in ochii ei albastri picurase cerul
douä sca-paräri de lumina. Pärul ca un
www.digibuc.ro
279
 M. GARLEANU

niAnuchi de raze: Zâmbétul ei, o fulgerare.

De subt vJu1 moale al rochiei de rnätase,
trupul ei fásArea plin, §erpuitor dela urnlär
la glesnä, gata sä se migdie pe rugul
gostei, cum se mliädie liana pe trunchiul co-
pacului tânär .
Impäratul i impäräteasa se pregäteau ice
nuntid. Oiäciser tiri, anume cá vrea säll
m1ärite fata, pinä 'n tärile depärtate, pänä
in Impärätiile umbrite de munti, pând 'n
niile sdäldate de talazuri,.. Dar fiindcä, inaintea
tirii Impäräte0i, vestea frumusetii domni-
tei rasbätuse pänä 'n ascunsul astansurilor
lurnii, vitejii, de cu ani inainte, îi pregiatiserä
buiichiganele, palople i sägetile dé luptk i§i
crescuserd mânjii de inalecat, i§i ridicaserä
palatele die azduit.. Fiindcg, -aupá curn se
intâmplä intotdeauna cu nädejdea, fiecare cre-
dea cà a lui va fi mireasa.
Numai cä omul poate pune multe la cale
ei! dacä le-ar indeplini i Dumnezeu! Si Sfânt-
finparat era orn ca toti oamenii; §i
&oh' ce era dincolo de hotarele impiärätiei
lui nu putea ce era dincolo de hotarele
mintii lui, nici atâta.,
$i eatä cum se 'n§irl povestea mai
parte.
Intro buni dimineatä, domnita Ileana
www.digibuc.ro
2S0
'CULEGATOAREA DE ROUÄ

nicäiri! Cautä In tot palatul, irnpäratur

intro parte, inipäräteasa intr'alta, slujitorii
peste tot, nu4i, ca ì icândi war fi
Cu ghimpele desnädejdei In suflet, irnpäratul
si-a inedlecat armäsarul, sirn fruntea .osta-
silor, a pornit in cercetare. Si n'ati mers ei
mult, i intrun. camp de romanità i-au gäsit
rochia, fluturatà Ice vânt. $i mai sí imidbu-
neascä impdratul la privelistea aceasta,
un curtean nu si-ar fi inbiat calul paná langd
dtânsul, si 'ntinzand -mâna, nu i-ar fi spus:
Märite doamne, iertat sä fiu, dar in largul
câmpiei, colo, mi se pare a fi chiar domnita
noasträ''.. A pus mâna impäratul la ochi, a
privit, i s'a cutremurat. Plecati inapoi"
räcni dansul ostasilor. lar el, cu ochii tintä
cu fricá parcg, isi mânä calul, la ,pas, Ina-
inte. 5i asta väzu impgratul. Domnita, goalà,
albä i subtire ca un crin, pgsea incet Idlea-
supra välului fraged i unduios de iarb5... La
fiecare pas se oprea, se pleca 'jog die rupea
câte un fir de- iarbg, apoi Il scutura usor in
vasul de argint ce strângea cu stânga la san.
Stätu impäratul locului, impietrit le durere,
cu izvorul lacrämilor Inghetat in matca lui.
Târziu isi dete seama impäratul; domnita cu-
legea rouâ. Atunci pricepu dânsul cä min-
4i1e domnitii fuseserä luate de lele. $i numai
www.digibuc.ro
: 81
 EM. OARLEANC.,

atunci bäga k1e seam:A eh' la gâtul

era siragul de märgäritare pe care i-1'
dhise la nuntä lui, ca ddr, socrul, MfrOatar-
Impärat. Ii adluse atunci aminte ie loate
Sfânt-Iirpärat, si cuvintele sfetnicului, care
acum nu mai-era, ii räsunau iar ,in nreehi:
Aruncá, Märia-ta, shagul, cäci nargaritarele-
sunt semnele lacrlämilor!" Cutremurândlu-se,,
i'mparatul descglecä si se apropie de fat&
lui; fata nu-1 mai gunosteal...
Si, din ziva aceea, n'au mai putut s'o tie-
in palat. De-o Inchidrea si n'o läsa sä iasä o
gäseau leinatä. Sfätuit, ke oameni- intelepti,
impäratul clädi domnitii un palat deosebit,
.si-i Ingrädi, In fatä, un câmp intins, cu ziduri
cât dud statùri de orn ca privirile niiuiläÌui
sä nu-i priháneascd trupul nevinovat.
fiecare dimineap in zori, domnita
goalä, albä ca un lcrin, scobora scärile, i 'strân-
gind vasul de argint cu stânga la sân, culegea,
rouä. Iar la ameazä, când; soarele singur care
putea s'o vazd, isi dlestäcea ghemul de raze,
die eädeau drepte la pämânt, domnita se oprea
in mijlocul câmpului, îi în.älfa biatele, dIrept-
dieasupra capului, i, inând astfel vasul,stâni-
pära setea soarelui care sorbea, insetat, roua,
culeasii.
Pe zi ce. mergea, irnpäratul se posomora,
282 www.digibuc.ro
CULECikrOAREA DE ROUA

mai 0 fatä avusese. Cu frumusetea

ei se putea mândri nu numai impgrätia lui.
nu numai lumea,`O. chiar ziditorul lumii, care
isbutise, miäcar odatä, s dea cärnii strä-
vezimea i curatenia aerului.. Atunci di ce
i-o ucisese vie fiind hied? Inttucât, prin fapta
aceasta, se hotâra incâ odlatä dreapta lui ocro-
tire a fiintilor slabe i ingenunchiate in fat&
tronului ceresc? Vra sí zicg aveau dreptate
procletii, ereticii, pângAritorii: Cel slab d0.-.
suflet nu printre ace#ia se gisea, ci el, im-
Oratul, apârâtorul legii chiar el era acela.
Atunci In laud cu 'liteo singurl
zi, din po.unca lui, bisericile furl därâmate;
icoanele arse, cei cari mai sfäruiau, pc-
fatiä in credinta br, ucii. Glas de clopot
nu se mai auzi de atuncï in tam lui,
ciuni nu se mai inâltarä la cer. Drept crediìn-
cioii se inchinau prin pe#eri i hrube, under
intrascuns, ridicasersa. altare in fata odrora
ingenunchiau smeriti. Iar lui Sfânt-Impaiat .
ii zisend de atunci, Proclet-Impâtat..
Intro noapte, cu mult ORA ce poruncise
alte pedepse cu moartea, impotriva'altor cre-
dincio0, pc cad îi aflase cii. scnchinau intr'as-
cuns, impdratul adormi târziu.. 5i'ndatä ce a-
dormi, un vis ciudat ii chinui somnul. 154 Irea
fata scaunului domnesc, ràsAri, deadatä,

www.digibuc.ro 283,
 EM. GARLEANU

in batran cu o barbd lungà, Inc:Akita ca

-cum i-ar fi spulberat-o furtuna,Ce cauti?"
1-ar fi intrebat impàratut Omule, i:ar fi
raspuns bkrânul, lasa' credlinciosii in dreapta
lor credintl: Viata nu le-ai dat-o tu, ca tu
sa le-o iai. Dacia pierderea mintei fetei tale
ai-luat-o drept o strambAtate, faptele tale
au intrecut-o pe aceasta, chiar de-ar fi fost
asa, cu mult. latà, kie mAine, donmita îi va
capäta iarài judecata7Si-o va avea pe-a ei,
cum tu o ai -pe-a ta, pentru ca, Inca data',
intelcpciunea cclui Prea-Inalt s.a' se arate..."
Batrânul se sterse din vis, dar impa'ratului
tot i se 'Area ca'-i mai aude glasul,
mai spune vorbe pe care nu le putea -in-
telege...
Visul e vis si se uiti. Dar cândi in prid-
vorul palatului, a dbua zi, dis de diminelta,
imparatului zärira' venind pe domnirat,
voioasä, scaparând din privire ca i altniatà,
.impáratul parca''si aminii o clipà )de poves-
tirea bátrânului aceluia. Dar nu avu vreme
-sa se mai gândeascá; bucuria cuprinde ca
apa, ca focul. Se arunca imparatul spre fata
lui, i, luând-o in brate o duse pe sus, ca pe
un oopil, sal o arate impargesei., Si-a ifost
o veselie, o petreceré si-o nuntà! lar îni-
Apâratul eel haltran &pä ce a pus de s'au
ridicat bisericile la loc, i s'au fAcut rugAziuni
_284
www.digibuc.ro
CULEGATOAREA DE ROU.4

pentru sufletele celor ucisi, si-a dat domnia,

pe mâinile ginerelui si-a fetii lui, si
cu impárateasa, ca doi mosnegi vremuiti
de vrerne, s'au dus inteun fund de tail, sa-si
petreacá zliele in rugáciuni, intru ertarea
pkatului celui mare, la care vesnic se gin-
deau acurna, dupá nenorocirea ce-i lovise.
5i, asa, trecut-a. incá vreun an, si'ntr*o zi,
cum iMpáratul era in paradis, dre se 'nchina,
od'atä vine un slujitOr spue cä niste curteni
bátrâni II cautà. Mirat a esit impáratul in
curtea paratului, si indatä si-a cunoscut pe
cei 3 sfetnici pe cari-i lásase dânsul sä slujeascA
pe dornnità si pe sotul ei cu sfatul tor in-
cercat. I-au câzut la picioare, si i-au udat
incáltdmintea cu Met-6mile lor: .Haide,
inapoi, in scaun, mária-ta, cáci mai buná-i
stältânirea mortii decât cea a domnitei tale!"
Si i-au povestit, impáratului, asa, ,si asa,
peapädenie! Sotul 4domnitil cázuse-
bOlnav, tárd de leac, si ea ducea tam, cum
arátaserá curtenii. Sa cutremurat impáratul,
si-a inciáltat iar cizmele cu pintenii ¡tie aur, .
si-a sárutat bâtrâna pe frunte, In prag a lovit
eu biciusca, incruntat, in carâmbi, si-a pornit
dimpreunä cu curtenii lui.
Si-au ajuns, intro DuminecA. u intrat Liu
târg. Pe uliti nu era picior de orn. Mei-gpau

www.digibuc.ro 285-
 EM: QARLEANU

'ntr'un cimitir. In fata portilor palatului,

Impäratul s'a oprit i, ca s nu fie vämt,
dar sä yazä, s'a ascuns dupal niste copaci: 5i
ce-a väzut? Câteva sute de oameni ''stäteau
in butuci, cu mâinile legate, desbräcati piânä
la mijloc. Slujitorii Ii bäteau cu bice cu câte
ireisprezece sfichiuri plumbuite. Din ochii ne-
fericitilor curgea plânsul In siroae, $i de fie-
,care orn biciuit, câte,un slujitor, le stranglea
lacrämile Intrun vas die argint, Irnpäräteasa,
pe lin scaun numai in fir, poruncea la fie-
care clipà, sa-i akflucd lacrämile strânse $i
sä; i le toarne Iii vasul ei dJ argint bätut cu
pietre nestimate. Apoi, rildicând In sus mâi-
nile, drept deasupra capului, stingea setea
soarelui arzaitor, cu lacräthilor ochilor plânsi,
cum aleidatà i-o stâmpära cu picäturile de
rouà ale câmpului. S'a cutremurat impäsatul.
A descalecat, $i cäzând in genunchi, a bAtut
mina/1H $i s'a rugat lui Dumnezeu: Doarnne,
mare-i neintelepciunea ta! Cäci dacä pe urma
uner fapte rele ale mele trébuia sä vié $i-o
räsplatä, drept e ea' numai eu cu sotia mea
se cuvenea s'o indur!" $i, ca ispIseasca
grepla, si-a aruncat haina, $i-a Acoperit fàtà
cu pletele cärunte $i-a intrat, ca un necunoscut,
In curtea palatului. Iar slujitorii repedle Pau
prins, t'au biciuit, si lacrärni multe de-ale lui

www.digibuc.ro
4CULEGATOAREA DE EWA

-au strans in vasul pe care apoi 1-au vArsat

in cel de argint bätut cu nestimate al Impara-
tesii. Si numai atunci batianul, dandu-si ple-
tele la o parte, inälta jar bratele. i rugi pe
Atotputernicul: Doamne, iarta-ma, i fa sä
intre lucrurile In fagasui pe care tu l'ai o-
randuit!" Si, indatá, imparateasa, si-a aruncat
cununa 'de aur de pe cap, si-a rupt vestmin-
tele si, goalä, alba i subtire ca un crin, numai
tu siragul de miärgäritare la gat, ca niste
alte lacrami impietrite, trecu printre supusii
pe langa tatäl ei, ca si cand
war fi cunoscut pe nimeni, cu vasul de' ar-
gint in mâna, sà culeagä iaräs roua _ierbii si-a
florilor. lar imparatul a dat drumul
tritilor, a trimis raspuns imparateset sià vie
si dIâna, sà doinneascä impreuna
in noaptea aceea chiar, beranul cu barba
incalcita le furtuna i se arata in vfs si-i
spuse: Ia aminte, särmane om, cä nedrep-
tatea venitä de Sus, e inceputul dreptatii!"

gel
www.digibuc.ro
 DE PE CAND LUCEFERI...

1.-9 - Em. GArleanu 0 lacrimel pe-o geanet.

www.digibuc.ro
 DE PE CAND LUCEFERLI.

Da era frumoasA, ca'n pove0i, cA. Idetar

in povelti ?i era. Si singua fatA, era
la pArinti, ?i pArintii o iubeau ca, pe
'lumina ochilor: C. soarele nu li-se parea mai
strAlucitor ca fata lor, când 10 lasA, dinfineata,
opzik ei de aur pe spate: $i cutÌi toate-s cu
vremea lor, veni ?i fetii Mtia vremca. de ,nak-
ritat. A kilt bâtrânii svon, cu. toate an lung
?i bat svontt miersese ca Onidi il de repede
despre frumusetea fetei A?tia, 0 s'au strâns
,petitori: crai, feciori, de IMPArati, feti-fru-

29t

www.digibuc.ro
 EM. GARLEANIÌ

In big de pe la soare räisare i soare apune:

toti cu acelas gând si dor in. mintea si su-
fletul tor. 5i'n ziva cea mare, cand petitoril
se strânsesea in pridvorul casei, iatä cA fata
se duce, smeritä, de cade .la picioarele
601(4 ei si le spune cA gândkil ei, cä inima
ei altuia le-a dat: c¡A petitorii degea4a si-rau
strâns chin.gile cailor, sA." alerge piând la ea;
cä mirele ei nu e fiinfá pAmânteasd; cä sotul
ei e iuceaPrut kle seara".. Sä cab' bAtrânii dim
picioare de miâhnire, când auzied spusele fetei,
vorbele odarului bor.. Si se pArua cä-i luaserg,.
nefericitei, ielele mintile.. S'au dus, asadarA,
petitorii, unna lor jalea i pustiul prinse
stläpânire pe,.intreaga caä. $i Asa Wait-Anil
s'au pus s'o urmAre=4 pe fatd, pas cu pas,
ce ace. 5i intmo sear'Ai o vAzurg, la fe-
reastna, cu ochii tint6 in oglincta mare in-
cadra1 iä. in aur pe care o asezase Asa sl se
resfrangiA luceafdrul in ea s'A-I aibA niai a-
proape. A dciva zi, btrânul ui sparse, fàr-
mifele oglinda, cA din luciul ei rAmase un
pumn de praf strAlucitor, si-atâta., N'a avut
fata in ce resfrAngläl iubitul, plan$,
si-a plans, zile, nopti, pand ce, intvo searAl
bAtrânii Ii pierdurä, urma din casà.
cautA peste tot, i insfârsit o gàsirä pe
malul lacului din grAdind in undele cAruia_

292-

www.digibuc.ro
IDE PE CAND LUCEFERI...

luceafgrul se resfrângea aproape de indrä-

gostita lui: Cu gând s'o lecuiascg, bgtrânii
puserg a doua zi seed. lacul. 5i iargis(i
eddesngdgjdui fata, i venea de mäcar se uita
la locul in care, din inältimile ceresti, dragul
ei se cobora pang, langa dansa.. Atunci se
hotgri fata; venea in fiecare searg, se aseza
supt o salcie frumoasa, o salcie cu crengile
drept in sus, cum erau toate s1ciile pe a-
tunci, i acolo plângea. Plângea atâta ogi se
topea vkand cu ochiL i plângi azi, plângi
mane, plangi intruna, lacul se croi din nou
din lacrimile fetei, i intro searg, in undele
plânselor ei, luceafigrul se pogori din ingl-
timea albastra sä se resfrângg iardsi
draga lui. Deaf la cea dintii lichrire Ce
se aprinse in. lacul lacrimilor, se stinse lidä-
rirea cea din urmlä din pieptul fetei celei
nefericite. Iar salda, udata de undele plan-
sului, îi plea' ramurile, ca niste plete des-
fgcute, de acoperi trupul fetei ca intr'rrn Mor-
mânt e verdeatl
5i de-atunci, vesnic, in serile, senine, cu
luceferi, o umba alba parcg se infiripa
trunchiul sìàlciilor plângatoare, pe Margini de
ape.

II

293

www.digibuc.ro
O LACRIMA PE=0 GEANA

www.digibuc.ro
 0 LACR111À PE-0 0EANA

011atä Dumnezeu luA ca tovaräs de eä-

Mode pe Sfântul Petru, si se scoborî
pe pämânt, sä mai usureze durerile
bietilor oamteni. Ag fäceau: veneau si ridicau
de ici, de colo Gate un necaz. , Si se intdrceau
In eeruri mlultumiti:
Pe ziva de azi Santul Petru avu un gând
mare. Pe cândl Dumnezeu se Infäsura In-
trun fald de nor, ea Inteo Mianta de druM,
sfAntul Indazni sä-si spunä pärerea: ,,Inalt
Prea Sfinte Stäpâne, Incepu el, socotesc cd
Aram usura cu mai mull durerea omeneaseá

297

www.digibuc.ro
 EM. GARLEANCP

deeät dacä i-am alina plansul. SA mergem,

stapane, i sa-i culegem lacrAmile". Dum-
nezeu zambi, dar nu se Iinpotrivi de loc.
Sa mergem, Petre, zise el". Si inteo retea
de raze, se scoborau pe pAnhant. Ca doi
mosnegi de rand, Dumnezeu mai adus
de sale, Sf. Petre mai tanto$, pomiräi
la drum.
Pe-un sleau bAtut de tarä nimerita intr'un
sat. Sfântul Petru se uita peste tot; la o
fereastrA intarzie mai mult. Uite, stá'pane,
in odaia aceasta e o femee care plange".
Si-au intrat in ogradd. Au bätut la 110, iar
femeea le-a Idleschis. Pe pbrajii albi i fra-
gezi, urmele lacrämilor se cunosteau, ca
o brumä care acopere o floare. Pe-o geank
o lacrimä rAmAsese aninatä, lucitoare, ca $i
cum ar fi inchis un miez die luminä. Femee,
Ii zise Petru, ai plans $i ti-a räThas p la,
crimä pe-geanä. Am venit sä ti-o ludm $i cu
ea si plânsul; ka ne-o". Femeea näspunse:-
E intalas daa cand plang, i pLing de bu-
curie. Ce mi dati in schimbul lacrimei mele?"
Ce sa-ti däm Intrebä Petru?" Lin dia-
mant rAspunse femcca, un diamant care siä-mi
aminteascA lacrima". Fie dupä cum vpeste,
dä-i Petre, un diamant", incuviintä Dumhezeu.
Petru se plea, luA de jos o pietricid, pie-
298

www.digibuc.ro
0 LACRIMA PE-0 GEANA

tricica se schimbä intr'un Kliamant, si-I in-

tinse femeei. Apoi, cu o naframg tesutg din
luming, ii sterse lacrima.
Greu se despart oamenui de slabiciu
nile lor", zise Petru. Iar Dumnezeu ziimbi,
nu räspunse, si purceserg mai departe.
5i, asa, ajunserä pe tärmul unei märi fur-
tunoase, la o colibä. de pescar. Valurile urlau
si isi ridicau bratele spre cer. Coliba se cld-
tina in bdtaia vântului: Petru se uitä pC fe-
reasträ. Aici plânge o iltä femee, Sta
pâne". Sg intrgm". $i bgtura. Lisa se des-
chise. Pe fata galbenä kie veghere a femeei,
lacramilelAsaserg urma lor jilava. Pe-o geang,
o lacrimä rämäsese aninatg ca o sämânta
de lumind. Femee, zise Petru, ai plâns-
si ti-a râmas o lacrimg incg pe gene. Vronn
sii ti-o la6m, dampreung cu ea si plânsui.
Di-nelo". Plâng (de dor, ,rgspunse femeea.
$i ea sg vg dau o lacrimg, in schimb ce-mi
dati?" Ce sg--ti dgm?" intrebá Petre.
Un märgäritar, sg-mi aduc aminte de fiul
meu care e dus pe Mgri". Fie!" incu,
viintg Dumnezeu. $i Petru se pleca, lug iar
o piet icicd, pietricica se schimbg inti'un mär-
eiritar, si 1 intinse femeei. $1, cu colnil nä-
framii, sterse iar lacrima. Greu se despart
oamenii de durerile lor,zise Petru". lar Durn-
nezeu zâmbi si purceserg din nou la drum.
299'

www.digibuc.ro
 EM. GARLEANU

Si in mijlocul unei pidJuri, gäsird iaräsi

o coliha. Era frumos, soare, florile îi im-
piastiau Mireztmele. Petre privi pe fereastra.'
Stdpane, inauntru plange o femee!" Murk'
in usa, i usa se IdIeschise, i femeea rásari
in prag. Pe obrajii ei supti de suferinO, la-
o lacrima rámásese prinsa; in eelálalt ochiu,
alta lacrirna násárea. Fernee, ii zise Petru,
femee, ai plans, si &tea lacrami iti umezesc
Inca ochii. Am venit stä ti le luärn si, cu ele,
si plansul. DA-Mille!"
Am plans, raspunse femeea, okimi-au
murit toti, vi-s singua acum pe lume".,
Tocmai, adaose Petre, ce dam in schirn-
bul lacrIämilor tale?" Sai imi dati altele,
raspunse femeea"..
Fie!" incuviintá Dumnezeu, si femeea
izbucni in plans.
Petre tácu: Si, ganditori, s'au bators
inapoi, in cer.

300

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL

Pagine
Vrabia 5-
Tanti Amelia .
In ocliiita ei 37
Comoara 59
Fereastra . 69
Titlharul 81
Op . . 89
Un volum de capodopere 103
Nenorocosul 113
Secretul 123
Lux . 131
Pisalogul 139
Palayragiul 149
Vieala e un vis I' 159
Sultan 167
Ibrahim 177
Scrisoarea sità 191
Recunostinta 197
La Sflinta Paraschiva 205.
Obicelurile de siírbillori 211

www.digibuc.ro
 CUPR1NSUL

Pagina
Odinioarii, la denil... 217
In clopotnita bisericii pustli 223
Visa! lei Pilat 233
De pe cruce 241
CloplItorul 247
Mesterul de oglinzi 259
Ferictrea 265
CulegStoarea de roufi 275
De pe cfind luceferl,. 291
4..) lacrImil pe-o geanä 997

31)2

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro