Regulament Local de Urbanism

Contract nr.
12/ 2008
Beneficiar: PRIMRIA MUNICIPIULUI GALAI
Elaborator: UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION

MINCU - CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZ I
CONSULTING
PLAN URBANISTIC GENERAL,

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
I STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAIAL A
MUNICIPIULUI GALAI
VOLUMUL II
2014
UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION MINCU -
CENTRUL DE CERCETARE, PROIECTARE, EXPERTIZ I
CONSULTING
RECTOR
Prof.dr.arh. Zeno Bogdnescu
MANAGER GENERAL UAUIM CCPEC

Prof.dr.arh. Emil Barbu Popescu
DIRECTOR MARKETING UAUIM CCPEC

Ec. Daniela Racu
EF PROIECT COMPLEX
Prof.dr.arh.Tiberiu Florescu
EF PROIECT URBANISM
Lect.dr.urb.Andreea Popa
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALATI 2014
REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT

PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL
MUNICIPIULUI GALAT
CUPRINS:
I PRESCRIPII GENERALE
1. DOMENIU DE APLICARE
2. CORELRI CU ALTE DOCUMENTAII
3. CONDIII DE APLICARE
3. CONDIII DE CONSTRUIBILITATE PE PARCELE
5. DIVIZIUNEA TERENULUI N ZONE, SUBZONE I UNITI

TERITORIALE DE REFERIN
6. OBSERVAII
i
II PRESCRIPII SPECIFICE UNITILOR TERITORIALE DE REFERIN
UTR. 1 Zona mixta Traian Nord Pag. 51

UTR. 2 TDS (CAZARMA 530 GALATI) Pag. 135
UTR. 3 Zona locuinte individuale Filesti Pag. 71
UTR. 4 Zona locuinte individuale - Arcasilor Pag. 71
UTR. 5 Zona locuinte individuale - Arcasilor Pag. 71
UTR. 6 Zona spatii verzi Pag. 124
UTR. 7 Pol urban principal - Traian Nord Pag. 26
UTR. 8 Bulevardul Cosbuc - zona mixta Pag. 51
UTR. 9 Strada Traian - zona mixta Pag. 51
UTR. 10 Zona locuinte individuale - Traian Pag. 71
UTR. 11 Zona locuinte individuale - Traian Pag. 71
UTR. 12 Pol urban secundar - Traian Pag. 39
UTR. 13 Zona locuinte individuale tesut Rizer Pag. 71
UTR. 14 Pol urban principal - Cosbuc/ Basarabiei Pag. 26
UTR. 14' Pol urban principa l - Cosbuc/ Basarabiei Pag. 26
UTR. 15 Zona centrala Pag. 14
UTR. 16 Locuinte colective - cartier Aurel Vlaicu Pag. 82
UTR. 16 Locuinte colective Pag. 82
UTR. 17 Locuinte colective - cartier Aviatiei Pag. 82
UTR. 18 Locuinte colective - cartier Micro 13B, Micro 14 Pag. 82
UTR. 19 Zona locuinte individuale - extindere Filesti Pag. 71
UTR. 20 Ferma agroozootehnica - conversie agrement Pag. 93
UTR. 21 Pol urban secundar - Soseaua de Centura Pag. 39
UTR. 22 Locuinte colective - cartier Tiglina 3 Pag. 82
UTR. 23 Zona mixta - Siderurgistilor/Basarabiei Pag. 51
UTR. 24 Zona activitati productive Pag. 63
UTR. 25 Zona locuinte individuale Pag. 71
UTR. 26 Pol urban principal strada Brailei Pag. 26
UTR. 27 Locuinte colective- cartier Mazepa Pag. 82
UTR. 28 Parc Pag. 124
UTR. 29 Locuinte colective - cartier Tiglina II Pag. 82
UTR. 30 Locuinte colective - cartier Tiglina I Pag. 82
UTR. 31 Pol urban principal - centru afaceri Pag. 26
UTR. 32 Pol de agrement principal - Faleza Dunarii Pag. 103
UTR. 33 Zona mixta strada Prelungirea Brailei Pag. 51
UTR. 34 Pol urban principal - Brailei Pag. 26
UTR. 35 Locuinte colective - cartier Micro 17 Pag. 82
UTR. 36 Locuinte colective - cartier Dunarea Pag. 82
UTR. 37 Zona activitati productive/servicii/ locuinte individuale Pag. 63
UTR. 38 Pol de agrement/ servicii secundar Faleza Dunarii Pag. 103
UTR. 39 Pol de agrement/ servicii principal Pag. 93
UTR. 40 Zona activitati productive/servicii conexe Combinat- Barbosi Pag. 63
ii
UTR. 41 Zona activitati productive - Combinat Pag. 63

UTR. 42 Spatii verzi Pag. 124
UTR. 43 Pol universitar, locuinte si agrement - Brates Pag. 113
UTR. 44 Zona activitati portuare Pag. 63
UTR. 45 Zona mixta - n valea oraului Pag. 51
UTR. 46 Zona activitati productive si servicii - Zona Liber Pag. 63
UTR. 47 Zona activitati productive Pag. 63
G Zona gospodarie comunal - cimitire Pag. 129
V Spatii verzi, fii plantate de protecie, culoare tehnice Pag. 133
TDS Zone cu destinatie speciala Pag. 135
CF Zona cai de comunicatie- cai ferate Pag. 137
iii
ANEXE :
ANEXA 1
CONDIII DE PROTECIE A REELELOR TEHNICO-EDILITARE I
SERVITUILE IMPUSE DE CTRE ACESTEA VECINTILOR
ANEXA 2
CADRU LEGAL DE ELABORARE A REGULAMENTULUI LOCAL DE
URBANISM
ANEXA 3
DEFINIII ALE UNOR TERMENI UTILIZAI N REGULAMENTUL LOCAL
DE URBANISM AL MUNICIPIULUI GALATI
iv
REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT

PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI GALAI
I - PRESCRIPII GENERALE
1. DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul Regulament Local de Urbanism este parte integrant a Planului Urbanistic
General al Municipiului Galati.
1.2. Regulamentul Local de Urbanism cuprinde i detaliaz prevederile referitoare la modul

de utilizare a terenurilor i de amplasare, dimensionare i realizare a construciilor pe
ntreg teritoriul municipiului Galati, att n intravilan, ct i n extravilan.
1.3. Acordarea dreptului de construire prin schimbarea regimului juridic, economic sau
tehnic al terenului este condiionat de asigurarea cilor de acces, a dotrilor publice i
echipamentelor tehnice necesare funcionrii coerente a zonei.
1.4. Dreptul de construire poate fi condiionat, justificat, de ctre autoritatea public

competent, indiferent de alte prevederi ale prezentei documentaii i regulamentului
local de urbanism aferent, precum i n urmtoarele situaii:
a. existena unui risc privind securitatea, sntatea oamenilor sau nendeplinirea
condiiilor de salubritate minim,
b. prezena unor vestigii arheologice,
c. existena riscului de nclcare a normelor de protecia mediului,
d. existena riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau
peisaje valoroase,
e. existena riscurilor naturale de inundaii sau alunecri de teren.
1.5. Prezentul regulament are caracter operaional si de reglementare i este opozabil n

justiie. Prevederile sale permit autorizarea direct, cu excepia derogrilor i situaiilor
speciale, n care se impune elaborarea unor planuri urbanistice de detaliu sau planuri
urbanistice zonale.
Pentru categoriile funcionale ale dezvoltrii, eventualele servitui i indicatorii urbanistici
obligatorii, limitele minime i maxime pot aduce urmtoarele modificri reglementrilor
din Planul Urbanistic General:
a) Prin planul urbanistic zonal se stabilesc reglementri noi cu privire la: regimul de
construire, funciunea zonei, nlimea maxim admis, coeficientul de utilizare a terenului
(CUT), procentul de ocupare a terenului (POT), retragerea cldirilor fa de aliniament i
distanele fa de limitele laterale i posterioare ale parcelei;
b) Prin planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementri cu privire la accesurile auto i

pietonale, retragerile fa de limitele laterale i posterioare ale parcelei, conformarea
arhitectural volumetric, modul de ocupare a terenului, designul spaiilor publice, dup
caz, reglementri cuprinse n ilustrarea urbanistic, parte integrant din documentaia de
urbanism.
1
(c) Dup aprobarea planului urbanistic zonal sau, dup caz, a planului urbanistic de detaliu
se poate ntocmi documentaia tehnic n vederea obinerii autorizaiei de construire.
(d) Modificarea prin planuri urbanistice zonale a reglemetarilor unei uniti teritoriale de
referin, stabilite prin reglementri aprobate prin planul urbanistic general, poate fi
finanat de persoane juridice i/sau fizice. n aceast situaie, coeficientul de utilizare a
terenului (CUT) propus de noua reglementare nu l va putea depi pe cel aprobat iniial
cu mai mult de 20%, o singur dat.
(e) Prevederile alin. (d) referitoare la coeficientul de utilizare a terenului nu se aplic

pentru planurile urbanistice zonale destinate zonelor de interes economic, respectiv
constituirii de parcuri industriale, parcuri tehnologice, supermagazine, hipermagazine,
parcuri comerciale, zone de servicii i altele asemenea.
(f) Planurile urbanistice zonale pentru zone construite protejate n integralitatea lor nu pot
fi modificate prin alte planuri urbanistice dect cele elaborate de ctre autoritile publice
locale.
(g) Prin excepie de la prevederile alin. (f), sunt admise documentaii de urbanism
elaborate n baza unui aviz de oportunitate, iniiate de persoane fizice i juridice, care
conin modificri ale indicatorilor urbanistici n limita a maximum 20%, faa de cei aprobati
iniial, o singur dat i care nu modific caracterul general al zonei.
1.6. Zonele asupra crora s-a instituit un anumit regim de protecie sau interdicie
insuficient reglementate prin prezentul P.U.G. se vor detalia prin Planuri Urbanistice
Zonale.
1.7. Modificarea prin P.U.Z. elaborat pentru pri ale unei U.T.R. a reglementrilor
aprobate prin P.U.G. trebuie s asigure unitatea, coerena i confortul urban att ale zonei
de studiu ct i ale teritoriului nvecinat. Dac modificarea este elaborat pentru pri ale
unei U.T.R., coeficientul de utilizare al terenului C.U.T. propus de noua reglementare nu va
putea depi pe cel aprobat iniial cu mai mult de 20% o singur dat.
1.8. Modificarea Regulamentului Local de Urbanism aprobat se face numai n condiiile n

care acestea nu contravin prevederilor Regulamentului General de Urbanism. Aprobarea
unor modificri ale Planului Urbanistic General i implicit ale Regulamentului Local de
Urbanism se poate face numai cu respectarea filierei de avizare - aprobare pe care a
urmat-o documentaia iniial.
1.9. Operaiunile de dezmembrare terenuri n vederea parcelrii acestora, pentru mai mult
de trei parcele, se fac exclusiv n baza P.U.Z. care se avizeaz i se aprob n conformitate
cu legislaia n vigoare.
1.10. mprirea teritoriului n uniti teritoriale de referin (denumite n continuare UTR),

s-a fcut conform planei de Reglementri i a Planei Uniti Teritoriale de Referin -
pri integrante ale prezentei documentaii.
1.11. Definirea unei anumite uniti teritoriale de referin este determinat de urmtorii
parametri i este constituit pe criterii urbanistice similare sau omogene:
2
(1) relief i peisaj cu caracteristici similare,

(2) populaie cu structura omogen,
(3) sistem parcelar i mod de construire omogene,
(4) folosine de aceeai natur a terenurilor i construciilor,
(5) regim juridic al imobilelor similar, reglementri urbanistice omogene referitoare la
destinaia terenurilor i la indicii urbanistici,
(6) caracteristici functionale propuse, structura configurativ spatiala propusa,
(7) populatia prognozat i necesar funciuni n raport cu aceasta, dotri,
(8) amplasare si configurare in raport cu strategia de dezvoltare spatiala a municipiului;
1.12. Schimbarea unuia dintre parametrii parcelei prin PUZ se face in limita maxima a
indicatorilor/ bilantului functional la nivelul UTR, fara a conduce la modificarea UTR.
2. CORELRI CU ALTE DOCUMENTAII.

2.1. Prezentul regulament preia prevederile planurilor urbanistice zonale aprobate prin
hotrrea consiliului local al municipiului, anterior intrrii sale n vigoare, prevederile
Planului Urbanistic General al municipiul Galati n vigoare i acele prevederi din
regulamentele anterioare ale cror efecte sunt imprimate n configuraia cadrului construit
actual al localitilor i care i pstreaz i n prezent valabilitatea.
2.2. n cazul documentatiilor de urbanism P.U.Z./P.U.D. aprobate conform legislaiei n

vigoare i n valabilitate la data intrrii n vigoare a prezentului Regulament Local de
Urbanism, se menin reglementrile acestora pn la pierderea valabilitii sau finalizarea
lucrrilor pentru care aceste documentaii au fost elaborate.
3. CONDIII DE APLICARE.
3.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de
Urbanism, le detaliaz i le aplic n corelare cu condiiile specifice de dezvoltare a
municipiului Galati.
3.2. Pentru toate zonele de extindere prevazute prin PUG in cadrul carora parcelele nu
sunt deservite de drum public este obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale,
aprobate conform legii.
3.3. n cazul operaiunilor urbanistice importante ca arie, volum de construcii i

complexitate a lucrrilor de infrastructur tehnic, prezentul regulament va fi detaliat,
adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale,
realizate i aprobate conform legii.
3.4. Nu se admite depasirea ponderilor procentuale ale functiunilor propuse in cadrul unui
UTR.
3.5. Pentru polii urbani, in cazul in care suprafata parcelei depaseste suprafata maxima
precizata la Sect.II-Art.4 - Caracteristici ale parcelelor, este necesara elaborarea PUZ
conform legii.
3
3.6. Accentele verticale la nivelul municipiului se vor corela cu schema de altimetrie

aferenta PUG municipiul Galati, propunerile Plansei Reglementari si indicatorii maximali
admisi pentru fiecare UTR.
3.7. In cazul extinderii intravilanului pentru functiuni incompatibile cu caracterul urban

(ferme agrozootehnice, zone constructii aferente echipamentelor tehnico-edilitare,
terenuri cu destinatie speciala si zone de agrement cu caracter special si cerinte specifice
de program, (exemplu: zona echitatie, hipodrom) aceasta se poate realiza pe baza de
P.U.Z. aprobat conform legii si fara ca functiunile propuse sa grefeze de servituti (zone de
protectie sanitara, etc) zonele din intravilanul propus prin PUG.
4. CONDIII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR

4.1. Pentru a fi construibil, o parcel trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii minime
de construibilitate, n funcie de UTR-ul n care este incadrat:
posibilitate de acces la drum public sau privat;
suprafa minim a parcelelor este de 150 mp pentru construcii niruite i 200 mp
pentru construcii izolate sau cuplate;
front minim: 8 m n cazul construciilor niruite i 12 m n cazul construciilor izolate
sau cuplate;
n tesut neconstituit, n cazul conversiei functionale n cadrul unor amplasamente
existente n tesut constituit si n cazul operatiunilor de parcelare/dezmembrare este
obligatorie configurarea parcelei cu latura scurta spre strada.
4.2. n cazul n care suprafata parcelei depaseste suprafata maxima recomandata n cadrul
fiecarui UTR, sau raportul laturilor este peste 1/5 se vor elabora i aproba documentaii
P.U.D. pentru locuinte individuale sau P.U.Z. n cazul dezmembrrilor n 4 loturi sau mai
mult, sau in cazul altor functiuni (exceptie locuinte individuale).
4.3. Parcelele cu suprafaa sub 150 mp, pot deveni construibile numai prin comasarea sau
asocierea cu una din parcelele nvecinate, in functie de natura UTR. Excepie, construciile
cu caracter provizoriu, cu respectarea reglementrilor.
4.4. Este permis divizarea unui lot n maximum trei parcele alturate care s ndeplineasc
condiiile de construibilitate stabilite prin R.G.U.; mprirea lotului n 4 sau mai multe
parcele distincte se va face n baza unui P.U.Z parcelare;
4.5. Pentru un numar mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelarii si
executarea constructiilor cu conditia adoptarii de solutii de echipare colectiva.
5. DIVIZIUNEA TERENULUI N ZONE, SUBZONE I UNITI TERITORIALE DE REFERIN.

5.1. mprirea teritoriului n uniti teritoriale de referin (denumite n continuare UTR),
s-a fcut conform planei de Reglementri.
5.2. Pentru toate unitile teritoriale de referin se mai adaug drept criteriu de
difereniere a prevederilor regulamentului, situarea n interiorul sau n exteriorul zonei
protejate din considerente istorice i arhitectural - urbanistice;
5.3. Regulamentul este alctuit pentru urmtoarele zone, subzone i uniti teritoriale de
referin:
4
UTR. 1 Zona mixta Traian Nord

UTR. 2 TDS (CAZARMA 530 GALATI)
UTR. 3 Zona locuinte individuale Filesti
UTR. 4 Zona locuinte individuale - Arcasilor
UTR. 5 Zona locuinte individuale - Arcasilor
UTR. 6 Zona spatii verzi
UTR. 7 Pol urban principal - Traian Nord
UTR. 8 Bulevardul Cosbuc - zona mixta
UTR. 9 Strada Traian - zona mixta
UTR. 10 Zona locuinte individuale - Traian
UTR. 11 Zona locuinte individuale - Traian
UTR. 12 Pol urban secundar - Traian
UTR. 13 Zona locuinte individuale tesut Rizer
UTR. 14 Pol urban principal - Cosbuc/ Basarabiei
UTR. 14' Pol urban principa l - Cosbuc/ Basarabiei
UTR. 15 Zona centrala
UTR. 16 Locuinte colective - cartier Aurel Vlaicu
UTR. 16 Locuinte colective
UTR. 17 Locuinte colective - cartier Aviatiei
UTR. 18 Locuinte colective - cartier Micro 13B, Micro 14
UTR. 19 Zona locuinte individuale - extindere Filesti
UTR. 20 Ferma agroozootehnica - conversie agrement
UTR. 21 Pol urban secundar - Soseaua de Centura
UTR. 22 Locuinte colective - cartier Tiglina 3
UTR. 23 Zona mixta - Siderurgistilor/ Basarabiei
UTR. 24 Zona activitati productive
UTR. 25 Zona locuinte individuale
UTR. 26 Pol urban principal strada Brailei
UTR. 27 Locuinte colective- cartier Mazepa
UTR. 28 Parc
UTR. 29 Locuinte colective - cartier Tiglina II
UTR. 30 Locuinte colective - cartier Tiglina I
UTR. 31 Pol urban principal - centru afaceri
UTR. 32 Pol de agrement principal - Faleza Dunarii
UTR. 33 Zona mixta strada Prelungirea Brailei
UTR. 34 Pol urban principal - Brailei
UTR. 35 Locuinte colective - cartier Micro 17
UTR. 36 Locuinte colective - cartier Dunarea
UTR. 37 Zona activitati productive/servicii/locuinte individuale
UTR. 38 Pol de agrement/ servicii secundar Faleza Dunarii
UTR. 39 Pol de agrement/ servicii principal
UTR. 40 Zona activitati productive/servicii conexe Combinat - Barbosi
UTR. 41 Zona activitati productive - Combinat
5
UTR. 42 Spatii verzi

UTR. 43 Pol universitar, locuinte si agrement - Brates
UTR. 44 Zona activitati portuare
UTR. 45 Zona mixta - n valea orasului
UTR. 46 Zona activitati productive si servicii - Zona Libera
UTR. 47 Zona activitati productive
G Zona gospodarie comunal - cimitire
V Spatii verzi, fasii plantate de protectie, culoare tehnice
TDS Zone cu destinatie speciala
CF Zona cai de comunicatie - cai ferate
6. OBSERVAII
6.1. Planul aferent Regulamentului Local de Urbanism cu indicarea unitilor teritoriale de
referin este prezentat n anex.
6.2. Autorizarea executrii tuturor construciilor va ine seama de zonele de servitute i de

protecie ale reelelor tehnico-edilitare i a cilor de comunicaie. Nu se emit autorizaii
de construire n zonele rezervate pentru extinderea/modernizarea cilor de
comunicaie. Terenul aferent cilor de comunicaie nou propuse, va trece n domeniul
public al localitii.
6.3. Autorizarea construciilor n zonele expuse la riscuri naturale, cu excepia celor care
au drept scop limitarea acestora este interzis (conform Regulamentului General de
Urbanism, H.G. nr. 525/1996 Seciunea 2. Reguli cu privire la sigurana construciilor si la
aprarea interesului public Art.10 Expunerea la riscuri naturale).
6.4. n scopul protejrii imaginii spaiului public, autoritile locale vor urmri urmatoarele:
se interzice amplasarea spre strad a anexelor gospodreti n cazul locuinelor;
se interzicea amplasarea spre strad a depozitelor i a construciilor anexe;
se interzice amplasarea construciilor cu faada posterioar spre strad;
se interzice folosirea culorilor de tencuial i finisaje care s degradeze imaginea strzii;
se interzice extinderea spatiilor la parterul locuintelor colective, cu exceptie UTR in care
acestea sunt admise.
amplasarea afisajului si reclamelor publicitare se autorizeaza cu respectarea
Regulamentului privind publicitatea stradal H.C.L. nr. 290/31.07.2014 cu modificrile i
completrile ulterioare.
este interzisa amplasarea de parcaje private (constructii individuale) pe domeniul public
sau privat al municipiului Galati.
se interzice amplasarea constructiilor provizorii de orice natura pe arterele principale, n
intersectii sau pe domeniul public. Exceptie de la aceasta prevedere fac constructiile
provizorii de tip chioscuri de ziare, chioscurile TRANSURB S.A., care se vor amplasa in
relatie cu principalele intersectii si cu statiile de transport in comun; se admit
construcii/amenajari cu caracter provizoriu apartinnd organizrii execuiei pentru lucrri
de interventie la cile de comunicaie rutier;
6
este interzisa amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I-a si a II-a) a
structurilor de vanzare cu suprafata mare si medie (peste 400,00 mp) cu fatade oarbe,
indiferent de UTR-ul in care este situat terenul (cu exceptia celor in care sunt prevazute in
mod expres permisivitati de construire). Acestea vor fi amplasate in spatele frontului la
strada construit si vor avea accesul carosabil asigurat din arterele de categoria III-a.
autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor care, prin amplasament, functiune,
volumetrie si aspect arhitectural, conformare si amplasare goluri, raport gol-plin,
materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica etc., depreciaza valoarea peisajului este
interzisa.
6.5. Pentru elaborarea studiilor de fundamentare urbanistica privind modul de afisaj

publicitar, se vor respecta prevederile Regulamentului privind publicitatea stradal H.C.L.
nr. 290/31.07.2014 cu modificrile i completrile ulterioare.
6.6. Zonele de protectie instituite datorita existentei unor functiuni/echipamente edilitare/

alte constrangeri urbanistice se mentin pana la eliminarea/disparitia elementului
generator.
6.7. Pentru dezvoltarea coerenta a municipiului se recomada elaborarea de P.U.Z -

coordonator, astfel:
in cadrul zonei protejate, pe limita stabilita conform actualizare PUG municipiul Galati
2011,
Faleza Dunarii (UTR 32 si 38),
Cartier Traian Nord (UTR 1,4, si 5),
Zona Fileti i Barboi,
In cazul polilor urbani propusi, daca functiunea propusa este de interes municipal/
supramunicipal sau daca suprafata parcelei depaseste limita maxima admisa in cadrul
fiecarui UTR,
P.U.Z.- uri de restructurare urbana,
Extinderi intravilan
6.8. Pentru modificarile aduse constructiilor existente situate in zona de risc (rosu: AEGL
3, portocaliu: AEGL 2) ale obiectivelor SEVESO (conform plansei Zone de Protectie
SEVESO) se va solicita punctul de vedere al Agentiei pentru Protectia Mediului Galati si al
Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta General Eremia Grigorescu Galati. Pentru
investitiile noi se vor aplica prevederile H.G. nr. 804/ 2007 privind controlul asupra
pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase,
AEGL 2 - Nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de

60 minute poate suferi efectele unor boli ireversibile, grave si pe termen lung si pot pierde
capacitatea de a se proteja.
AEGL 3 - nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de
60 minute poate suferi efectele unor boli mortale sau chiar moartea.
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: 21, 22, 28, 29,
30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 44, 46.
7
6.9. Se vor respecta prevederile O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea i completarea
O.U.G. nr. 195/2005 privind protecia mediului, respectiv: schimbarea destinaiei
terenurilor amenajate ca spaii verzi i/sau prevzute ca atare n PUG, reducerea
suprafeelor acestora ori strmutarea lor este interzis, indiferent de regimul juridic al
acestora.
6.10. Este interzis micorarea spaiilor verzi sau tierea arborilor, exploatarea florei i
vegetaiei plantate, care mpiedic regenerarea i dezvoltarea lor normal i influeneaz
n mod negativ echilibrul ecologic.
6.11. Recomandari privind gestiunea deseurilor:

Relocarea activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului (colectare deseuri
feroase si neferoase) din zona destinata locuirii, Legea nr. 211/2011 privind regimul
deseurilor, cap. 12 Protectia sanatatii populatiei si a mediului, art. 20 - Gestionarea
deseurilor, prevede ca aceste activitati trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol
sanatatea umana si fara a dauna mediului, in special:
a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora ;
b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor ;
c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Respectarea prevederilor art. 5 din Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 119/2014 pentru
aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al populatiei,
conform caruia:
(1) Unitile cu capacitate mic de producie, comerciale i de prestri servicii, precum
spltorii auto, ateliere mecanice, tinichigerii, ateliere de tmplrie etc., care pot crea riscuri
pentru sntate sau disconfort pentru populaie prin producerea de zgomot, vibraii, mirosuri,
praf, fum, gaze toxice sau iritante etc., se amplaseaz n cldiri separate, la distan de
minimum 15 m de ferestrele locuinelor. Distana se msoar ntre faada locuinei i
perimetrul unitii, reprezentnd limita suprafeei unitii respective. Pentru unitile sus-
menionate se asigur mijloacele adecvate de limitare a nocivitilor, astfel nct s se
ncadreze n normele din standardele n vigoare.
(2) Se interzice schimbarea destinaiei funcionale a unor zone, dac prin aceasta se creeaz
premisa apariiei de riscuri pentru sntatea populaiei din zona locuit.
7. REGLEMENTARI SI PREVEDERI SPECIFICE ZONELOR PROTEJATE, ZONELOR DE

PROTECTIE A MONUMENTELOR ISTORICE SI ZONELOR CU VALOARE URBANISTICA
n zonele protejate si de protectie ale monumentelor istorice, definite conform studiului

istoric, autorizarea interveniilor (amplasarea, configurarea volumetric, aspectul
arhitectural al unor noi cldiri i amenajri) se va face n baza unor documentaii de
urbanism aprobate (P.U.D.) pana la aprobarea Planului Urbanistic Zonal Zone Construite
Protejate ale municipiul Galati.
DIRECII GENERALE DE REGLEMENTARE PENTRU ZONA CONSTRUIT PROTEJAT
Propunerile de subdivizare a Zonei Construite Protejate, indicate prin limitele de pe

plana anexat, sunt orientative. Ele in cont de diferenele, deseori majore, dintre diferitele
pri ale acesteia. Direciile generale de reglementare de mai jos, adugate indicatorilor
8
urbanistici principali (POT, CUT, regim de nlime) i principiilor indicate n faza anterioar a
PUG, au n vedere accentuarea caracteristicilor particulare ale subzonelor.
Traseul strzii Domneasc a fost divizat n zone, care, prin reglementrile detaliate la
nivel de PUZ, trebuie s in cont de coerena accentuat a ntregului parcurs al strzii:
- subzonele 1.1 i 1.2: fr a se afecta caracterul general, materializat prin parcelare,
dispunerea cldirilor, alctuirea fronturilor i spaialitatea strzilor, se pot avea n vedere
completri ale fondului construit, inclusiv prin utilizarea, acolo unde este posibil, a
suprafeelor aflate n mijlocul insulelor cu profunzime mare. Este recomandabil ca amplasarea
unor noi funciuni cu caracter public s se fac doar de-a lungul strzii Domneasc,
meninndu-se caracterul rezidenial al celorlalte strzi. Se poate avea n vedere, de
asemenea, remodelarea faadelor unor construcii realizate n ultimii 30-40 de ani care, prin
contrastul brutal, afecteaz ntreaga imagine a strzii Domneti.
- subzonele 2.1 i 2.2: sau avut n vedere posibilele (i necesarele) legturi
funcionale cu axa de dezvoltare reprezentat de strada Traian. Prin urmare, pe strzile de
legtur, perpendiculare pe strada Domneasc, poate fi accentuat prezena funciunilor
comerciale, de servicii i de alimentaie public, inclusiv prin conversia funcional adecvat a
cldirilor existente.
- subzonele 3.1 i 3.2 au n vedere caracterul liniar al strzii, ca element definitoriu al
acestora, modul de construire (cldiri izolate sau uneori grupate) precum i situarea la limita
corniei oraului, element natural care poate fi valorificat fr s altereze caracterul de zon
construit protejat. Diferenierea celor dou subzone este dat de particularitile acestora:
- subzona 3.1 cu terenuri (proprieti) de mici dimensiuni, relativ dens construite, a
crei densificare, prin apariia unor noi cldiri, este dificil de ntrevzut.
- subzona 3.2 avnd n interiorul ei proprieti mult mai ample i, n consecin, o
configurare diferit a fronturilor stradale, a masei construite etc. Suprafaa subzonei aflat pe
platforma inferioar a oraului constituie o suprafa de protecie a caracterului ntregii
subzone, avnd, totodat, un potenial de valorificare urbanistic.
Pentru ntreaga subzon, mai puin terenul situat pe platforma inferioar a oraului,
nu poate fi acceptat modificarea parcelarului existent, respectndu-se, n continuare, modul
existent de amplasare a cldirilor pe teren i a relaiilor dintre ele.
- subzona 4 reprezint zona central proiectat i executat parial n anii 1950, care
necesit msuri de protecie i restaurare a tuturor componentelor (cldiri, amenajri la sol,
elemente decorative). Se poate avea n vedere transformarea n spaii de interes public
(cafenele, baruri, mici cluburi sau magazine) a parterelor cldirilor care conduc spre faleza
Dunarii, ca i intervenii constructive (chiar i prin nlocuirea fondului construit existent) pe
Calea Brilei i strada Traian.
- subzona 5: se menine n mod obligatoriu caracterul dat de cele dou monumente
nscrise pe lista MCCPN (Gradina Publica COD LMI 2004 GL-II-s-B-03008) i Palatul Episcopal
COD LMI 2004 GL-II-m-B-03036, inclusiv terenul aparinnd acestuia) i de terenul de sport.
Sunt permise, n afar de lucrrile de restaurare, peisagere i de arhitectur, doar amenajri
de teren care s nu afecteze caracterul subzonei.
Se propune, de asemenea, stabilirea unei legturi funcionale cu piaa Rizer prin
amenajarea peisager, bogat plantat a strzii respective si ncurajarea aparitiei de
functiuni polarizatoare (comer, alimentatie public, spatii de expunere, alte functii
compatibile).
9
Reglementri generale pentru zonele cu potenial arheologic

n zonele cu potenial arheologic, fie reperat fie nereperat, identificate prin delimitrile
din Plana nr. 4 Reglementari Urbanistice - zonificare functionala si plansa nr. 5 Unitati
Teritoriale de Referinta, se au n vedere urmtoarele msuri specifice, suplimentare i
obligatorii fa de reglementrile stabilite pentru zona protejat sau UTR din care fac parte:
Pe ntregul teritoriu al zonelor cu potenial arheologic, indiferent de natura regimului
de proprietate asupra terenului (public sau privat), precum i indiferent de modul de utilizare
al acestuia (construit, neconstruit sau amenajat), pentru orice intervenie de construcie
(inclusiv pentru lucrri prilejuite de intervenii asupra reelelor de utiliti publice) att sub
nivelul terenului natural, ct i sub nivelul de clcare actual al subsolurilor sunt obligatorii
urmtoarele msuri de conservare a valorilor arheologice poteniale i documentate existente
n zon:
- realizarea de sondaje arheologice nainte de nceperea interveniilor propriu-zise;
- supravegherea arheologic pe ntreaga durata efecturii spturilor de orice fel;
- acionarea autorizat de specialitate n vederea eliberrii de sarcin arheologic, n
conformitate cu actele normative n vigoare.
n afar de aceste prevederi cu caracter general, n zonele cu potenial arheologic
reperat orice proiect de construcie, indiferent de natura sau de destinaia sa, va fi ntocmit n
aa fel nct s integreze vestigiile arheologice n intervenie. n funcie de valoarea i
importana acestora, de caracterul de reprezentare a epocii creia i aparine, proiectul va
avea n vedere punerea n valoare a vestigiilor arheologice fie prin integrarea lor n construcia
nou fie prin marcarea vizibil a acestora.
n zonele cu potenial arheologic nereperat orice lucrare care, prin spturile din
teren conduc la descoperirea unor vestigii arheologice va fi oprit, pentru a permite
efectuarea cercetrilor arheologice. Continuarea lucrrilor se va face numai dup eliberarea
de sarcin arheologic sau, dac vestigiile descoperite prezint o valoare deosebit, se va
modifica proiectul iniial pentru care se va obine un nou aviz din partea structurilor teritoriale
ale Ministerului Culturii.
Protecia monumentelor de for public.
1. Din punct de vedere urbanistic:
- Interdicia amplasrii, pe toate direciile de percepere ale monumentului, pe o
distan care, n funcie de situarea i de mrimea acestuia, poate fi de la 10 m la 200 m, a
unor construcii de orice fel (cldiri, mprejmuiri etc.) sau plantaii care s-i obtureze vederea.
- n cazul siturii pe axul unei artere de circulaie, se va evita amplasarea liniilor
aeriene de tramvai sau troleibuz pe partea central a arterei respective sau a plantaiei de
aliniment dispus n mijlocul arterei.
- Amenajarea terenului din imediata vecintate n aa fel nct monumentul s fie
protejat de contactul direct cu privitorul ( amenajare peisager, suprafa dalat, gard
ornamental de ptotecie etc.)
- Iluminarea nocturn, bazat pe proiecte speciale, a munomentelor de for public
aflate pe staiul public sau aparinnd unor instituii de stat.
2. Din punct de vedere arhitectural:

- Restaurarea i punerea n valoare a statuii, a soclului i a celorlalte amenajri
aferente monumentului. Restaurarea i punerea n valoare va fi fcut n urma unui studiu de
specialitate care s in cont de situaia iniial a monumentului, n conformitate cu situaia
iniial.
10
INDICATORI URBANISTICI MAXIMALI
RH-niveluri/ H maxim
TIP UTR (metri la coama/atic) POT CUT
1
min max
UTR. 1 Zona mixta - Traian Nord 2/9m 4/15m 70 3,5
UTR. 2 TDS (Cazarma 530 Galati) - - 50 1
UTR. 3 Zona locuinte individuale Filesti 1/6m 2/9m 45 1,5
UTR. 4 Zona locuinte individuale - Arcasilor 1/7m 2/9m 35 1
UTR. 5 Zona locuinte individuale - Arcasilor 1/7m 2/9m 35 1
UTR. 6 Zona spatii verzi 1/7m 4/15m 50 2
UTR. 7 Pol urban principal- Traian Nord 2/9m 5/18m 80 4,8
UTR. 8 Bulevardul Cosbuc - zona mixta 2/9m 5/18m 80 4,8
UTR. 9 Strada Traian- zona mixta 1/6m 2/9m 70 2,1
UTR. 10 Zona locuinte individuale - Traian 1/6m 2/9m 45 1,5
UTR. 11 Zona locuinte individuale - Traian P/3m P+M/6m 30 0,6
UTR. 12 Pol urban secundar - Traian 1/6m 4/15m 80 4
UTR. 13 Zona locuinte individuale tesut Rizer 1/6m 2/9m 45 1,5
UTR. 14 Pol urban principal - Cosbuc/Basarabiei 4/15m 5-9 si >9*/ 18m-30m si >30m* 80 8*
UTR. 14' Pol urban principal - Cosbuc/Basarabiei 4/15m 5-9 si >9*/ 18m-30m si >30m* 80 8*
UTR. 15 Zona centrala 1/ 6m 4-5/15m-18m 50** 3**
UTR. 16 Locuinte colective - cartier Aurel Vlaicu 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 16 Locuinte colective 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 17 Locuinte colective - cartier Aviatiei 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
Locuinte colective - cartier Micro 13B,
UTR. 18 Micro 14 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
Zona locuinte individuale - extindere
UTR. 19 Filesti 1/6m 2/9m 35 1
Ferma agrozootehnica - conversie
UTR. 20 agrement 1/6m 3/12m 50 2
UTR. 21 Pol urban secundar- Soseaua de Centura 2/9m 5/18m 70 4,2
UTR. 22 Locuinte colective- cartier Tiglina 3 2/9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 23 Zona mixta - Siderurgistilor/ Basarabiei 2/9m 5/18m 80 4,8
UTR. 24 Zona activitati productive 1/6m**** 4/15m**** 80 4
UTR. 25 Zona locuinte individuale 1/6m 2/9m 45 1,5
UTR. 26 Pol urban principal strada Brailei 4/15m 5-9 si >9*/ 18m-30m si >30m* 80 8*
UTR. 27 Locuinte colective - cartier Mazepa 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 28 Parc - 1/6m 10 0,2
UTR. 29 Locuinte colective - cartier Tiglina II 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 30 Locuinte colective - cartier Tiglina I 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 31 Pol urban principal - centru afaceri 4/15m 5-9 si >9*/ 18m-30m si >30m* 80 >9*
Pol de agrement principal - Faleza
UTR. 32 Dunarii - 4/15m 50 2,5
UTR. 33 Zona mixta strada Prelungirea Brailei 2/9m 5/18m 70 4,2
UTR. 34 Pol urban principal - Brailei 4/15m 5-9 si >9*/ 18m-30m si >30m* 70 8*
UTR. 35 Locuinte colective - cartier Micro 17 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
UTR. 36 Locuinte colective - cartier Dunarea 2/ 9m 4/15m*** 30 1,5
11
RH-niveluri/ H maxim
1
min max
Zona activitati productive/servicii/
UTR. 37 locuinte individuale 1/6m**** 4/15m**** 50 2,5
Pol de agrement/servicii secundar Faleza
UTR. 38 Dunarii 2/9m 4/15m 50 2,5
UTR. 39 Pol de agrement/servicii principal 2/9m 5-7 / 18m-25 m 80 8*
Zona activitati productive/servicii conexe
UTR. 40 Combinat-Barbosi 1/6m**** 4/15m**** 80 4
UTR. 41 Zona activitati productive - Combinat 1/6m**** 4/15m**** 80 4
UTR. 42 Spatii verzi - 1/6m 10 0,2
Pol universitar, locuinte si agrement
UTR. 43 Brates 1/6m 5-9 / 18m-30m* 50 5*
UTR. 44 Zona activitati portuare 1/6m**** 4/15m**** 80 4
UTR. 45 Zona mixta - n valea orasului 1/6m 2/9m 50 1,5
Zona activitati productive si servicii -
UTR. 46 Zona Libera 1/6m**** 4/15m**** 80 4
UTR. 47 Zona activitati productive 1/6m**** 4/15m**** 80 4
1Inaltimea minim este prevazut pentru cldirile amplasate pe artere principale

(categoria a I-a si a II-a) - frontul la strad.
* pentru zonele in care sunt prevazute accente verticale conform Studiului de Altimetrie
aferent PUG Galati 2011 si Plansei de Reglementari.
** cu posibilitate de depasire pentru revenirea la amprenta istorica aferenta parcelei.
*** se mentin cladirile existente care depasesc regimul de inaltime maxim admis. In cazul
disparitiei/inlocuirii acestora este permisa inserarea unor cladiri inalte pe acelasi
teren/amplasament (care sa nu depaseasca inaltimea cladirii anterioare existente) si
numai daca sunt respectate conditiile de vecinatate/ insorire fata de cladirile adiacente.
**** cu exceptia instalatiilor si cladirilor tehnologice.
P.O.T. I C.U.T. SE VOR DIMINUA FA DE LIMITELE MAXIME ADMISE, ACOLO UNDE

SPECIFICUL I CARACTERISTICILE ZONEI/ AMPLASAMENTULUI IMPUN ACEASTA.
PENTRU FUNCTIUNILE PUBLICE, P.O.T. SI C.U.T. SE POT MAJORA FUNCTIE DE CERINTELE
PROGRAMULUI DE ARHITECTURA.
12
II PRESCRIPII SPECIFICE UNITILOR TERITORIALE DE REFERIN
13
ZONA CENTRAL ISTORIC

UTR 15
GENERALITI: CARACTERUL ZONEI

Cea mai mare parte din zona central este situat n interiorul zonei protejate si a zonelor cu
valoare urbanistica si pstreaz fragmentar esutul urban rezultat din succesiunea diferitelor
etape de precizare a tramei stradale ca trasee i profile i de reconstrucie spontan sau
bazat pe regulamente urbanistice ori proiecte. Aceast zon conine marea majoritate a
monumentelor de arhitectur din Galati, nscrise n lista monumentelor sau propuse a fi
nscrise conform studiului de fundamentare, ntre care se gsesc cele mai importante i mai
reprezentative cldiri destinate funciunilor publice, biserici sau foste cldiri rezideniale de
mare valoare istoric, arhitectural i memorial, adpostind acum diferite alte funciuni,
precum i cldiri de locuit.
Valoarea deosebit a zonei const n existena ntr-un perimetru uor de parcurs pietonal a
unor areale aparinnd diferitelor perioade istorice care sunt suficient de ample pentru a
conferi imagini coerente bine definite pentru anumite etape de dezvoltare urbanistic i de
rezonan la principalele curente ale arhitecturii europene. Regulamentul urmrete
pstrarea caracterului i particularitilor fiecruia dintre segmentele caracteristice ale
cadrului construit, n scopul meninerii diversitii i accenturii prestigiului cultural al zonei
centrale.
n zonele protejate si de protectie ale monumentelor istorice, definite conform studiului
istoric, autorizarea interveniilor (amplasarea, configurarea volumetric, aspectul arhitectural
al unor noi cldiri i amenajri) se va face conform Planului Urbanistic Zonal Zone Construite
Protejate ale municipiul Galati sau n baza unor documentaii de urbanism aprobate (P.U.D.)
pana la aprobarea Planului Urbanistic Zonal Zone Construite Protejate ale municipiul Galati.
In cazul necesitatii de detaliere a regimului de construire, alinierii fata de aliniament, fata de

limitele laterale si posterioare ale cladirii, amplasarea cladirilor unele fata de altele pe parcela,
comasarea/dezmembrarea parcelelor (sub 4 loturi) si inserarea unor functiuni importante ca
volum si trafic generat, acestea se pot detalia in baza P.U.D.
Cu scopul evitrii riscului de producere a dezastrelor naturale (alunecri de teren, inundaii) i

proteciei locuitorilor mpotriva acestora, autorizarea executrii construciilor sau
amenajrilor n zone expuse la riscuri naturale, cu excepia celor crora au drept scop
limitarea acestora, este interzis. In zonele cu interdictie temporara de construire, ca
urmare a existentei unui potential risc natural, autorizarea constructiilor se va realiza in
urma unor Planuri Urbanistice Zonale si studii geotehnice detaliate.
14
SECIUNEA I: UTILIZARE FUNCIONAL
ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE

- locuinte individuale i colective,
- constructii comerciale, cu excepia celor care comercializeaz materiale de construcii,
piese auto,
- construcii administrative i birouri,
- construcii financiar bancare,
- construcii de cult, cu excepia mnstirilor, schiturilor i cimitirelor,
- construcii culturale, cu excepia salilor polivalente cu capacitate mai mare de 50 de
locuri si circ,
- instituii, servicii i echipamente publice,
- servicii generale, cu excepia atelierelor poluante, service auto, spltorii auto,
- construcii nvmnt,
- construcii de sntate, cu excepia centrelor de asisten de specilitate (boli cronice,
persoane cu dizabilitati, recuperari funcionale, centre psihiatrice),
- construcii de agrement: locuri de joac pentru copii, parcuri, scuaruri,
- construcii de turism si agrement, loisir cu exceptia bungalou, cabana, camping si sat
de vacanta,
- activitati productive manufacturiere nepoluante si artizanale in spatii cu suprafata
construita mai mic de 50 mp,
- parcaje publice subterane, supraterane si multietajate,
- spatii publice, pietonale, spatii verzi,
- constructii aferente echipamentelor edilitare.
Functiuni existente si mentinute:
- zona transporturi, ci rutiere,
- activitati productive in unitati dispersate,
- spaii verzi,
- construcii aferente echipamentelor tehnico - edilitare.
15
ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI

- se recomand ca n cazul construciilor de locuine individuale i colective, parterul
acestora s asigure funciuni cu acces public: spaii comerciale, expoziionale, etc.,
- se recomand ca n cazul amplasrii unor construcii aferente echipamentelor edilitare,
acestea s nu fie amplasate spre strad i pe ct posibil s nu afecteze prin zonele de
protectie sanitar necesare, funcionarea celorlalte cldiri existente,
- se menin functiunile existente care nu sunt caracteristice zonei centrale, cu condiia ca
n cazul dispariiei acestora, s se insereze numai functiuni caracteristice specificului
zonei centrale,
- pietele agroalimentare se amplaseaz la minim 40 metri faa de cladiri avand alte
functiuni decat cea comercial,
- pentru unitatile de alimentatie public se admite amplasarea la parterul locuintelor
(individuale si/sau colective) numai cu conditia asigurarii izolrii totale a aburului,
mirosului si zgomotului.
ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE

Este interzis amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I-a i a II-a) a
structurilor de vnzare cu suprafaa mare si medie (peste 400,00 mp) cu fatade oarbe,
indiferent de UTR-ul n care este situat terenul (cu excepia celor n care sunt prevazute in
mod expres permisivitati de construire). Acestea vor fi amplasate n spatele frontului la strad
construit si vor avea accesul carosabil asigurat din arterele de categoria III-a.
Se interzic urmatoarele:
Activiti productive de mari dimensiuni, (altele decat cele permise),
Activiti agrozootehnice,
Activiti de: sport, agrement, losir, cultur, n spatii de mari dimensiuni i care prin
traficul generat sau specificul activitii pot perturba functionarea coerent a zonei centrale
(stadioane, parcuri de agrement, circ, sala polivalenta etc.),
Parcaje private (n construcii individuale) amplasate pe domeniul public sau privat al
municipiului,
Service auto, benzinarii, splatorii auto, vulcanizari,
Unitati comerciale: materiale de construcii, piese auto,
Depozite de orice natur,
Zone gospodarie comunal: cimitire,
Activiti de comer, prestri servicii generale n construcii provizorii amplasate pe
domeniul public sau privat al municipiului.
16
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFORMARE A CLDIRILOR
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI)

Se menine parcelarul existent cu urmtoarele condiii:
Suprafa minim a parcelelor este de 150 mp pentru construcii niruite i 200 mp
Pn la aprobarea Planului Urbanistic Zonal Zone Construite Protejate ale municipiul
Galati, pentru parcelele cu suprafete mai mari de 1500,00 mp se va elabora PUZ pentru
intregul UTR;
In cazul operatiunilor de comasare/dezmembrare parcele, constructiile vor mentine
trasaturile parcelarului existent (deschidere la strada, ritm, etc);
In zonele in care exista tesut caracteristic locuintelor individuale nu este admisa
modificarea caracteristicilor parcelarului prin comasarea loturilor si constructia unor
volume de mari dimensiuni, nespecifice zonei de locuinte individuale.
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT

Construciile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform
caracterului strzii, cu urmtoarele condiii:
- n cazul n care pe parcelele nvecinate construciile sunt retrase de la aliniament se va
respecta retragerea existent; dac retragerile sunt inegale se va respecta retragerea
dominant pe strad, instituit prin regulamentele anterioare, evideniat prin cldiri mai noi
i n stare bun;
- n cazul n care parcela se nvecineaz pe o latur cu o construcie dispus pe aliniament, iar
pe cealalt latur cu o construcie n stare bun sau cu o cldire monument de arhitectur
retras de la aliniament, noua cldire va fi dispus pe aliniament, dar se va racorda la alinierea
retras, pentru a nu evidenia un calcan ;
- n cazul n care parcela se nvecineaz pe o latur cu o construcie retras de la aliniament,
iar pe cealalt latur cu o construcie neviabil iar caracterul strzii indic tendina cldirilor
mai noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regul cu 3 -
5.0 metri, noua cldire se va retrage de la aliniament cu 3 - 5.0 metri;
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE I POSTERIOARE

ALE PARCELELOR
- se va menine situaia actual dominant a regimului de construire, continuu sau
discontinuu;
- banda de construibilitate fa de alinierea cldirilor va fi de maxim 15,0 metri n cazul
cldirilor cu nlimi de pn la P+4 niveluri i de maxim 20,0 metri n cazul cldirilor cu
nlimi de peste P+4 niveluri, cu condiia respectrii distanei de 5 metri fa de limita
posterioar;
- n cazul fronturilor continue, cldirile se vor alipi de calcanele cldirilor nvecinate dispuse
pe ambele limite laterale ale parcelelor pn la o distan maxim 15,0 metri dac cldirile
17
au pn la P+4 niveluri i de maxim 20,0 metri dac cldirile au peste P+4 niveluri i se vor
retrage fa de limita posterioar a parcelei la o distan de cel puin jumtate din
nlimea cldirii msurat la corni, dar nu mai puin de 5,0 metri;
- n cazul fronturilor discontinue, n care parcela se nvecineaz numai pe una dintre
limitele laterale cu o cldire avnd calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalt latur
se nvecineaz cu o cldire retras de la limita lateral a parcelei i avnd pe faada
lateral ferestre ale unor ncperi principale, noua cldire se va alipi de calcanul existent
numai cu acordul proprietarului vecin, iar fa de limita opus se va retrage la o distan
egal cu minim 1/3 din nlime, dar nu mai puin de 3,0 metri;
- n cazul n care cldirea se nvecineaz pe ambele laturi cu cldiri existente retrase fa de
limitele parcelelor, se va dispune izolat i se va retrage fa de ambele limite laterale ale
parcelei la o distan de nu mai puin de 3,0 metri pe una din laturi si minim 1,90 metri
pe cealalta; se admit distane de minim 2,0 metri la construciile avnd pe faada lateral
ferestre de la ncperi n care nu au loc activiti permanente i deci care nu necesit deci
lumin natural;
n cazul cldirilor izolate, parcelele cu front la strad cuprins ntre 12,0 - 15,0 metri,
retragerea fa de una din limitele laterale poate fi de minim 2,0 metri conform Codului
Civil, cu obligativitatea asigurarii unui acces auto de minim 3,0 metri la curtea din spate.
Se va evita expresivitatea de calcan prin conformarea volumetric i expresia
arhitectural;
- se interzice construirea pe limita parcelei dac aceasta este i linia de separaie fa de o
cldire public retras de la limita lateral a parcelei sau fa de o cladire de cult; n
aceste cazuri retragerea minim va fi de 5,0 metri;
- cldirile care alctuiesc fronturi discontinue se vor retrage fa de limita posterioar a
parcelei la o distan de cel puin jumtate din nlimea cldirii msurat la corni, dar
nu mai puin de 5,0 metri.
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAI PARCEL

Cldirile vor respecta ntre ele distane egale cu nlimea la corni a celei mai nalte dintre
ele; distana se poate reduce la 1/4 din nlime numai n cazul n care faadele prezint
calcane sau ferestre care nu asigur luminarea unor ncperi fie de locuit, fie pentru alte
activiti ce necesit lumin natural;
ARTICOLUL 8 - CIRCULAII I ACCESE

- parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 3,5 metri
dintr-o circulaie public n mod direct sau prin drept de trecere legal obinut prin una din
proprietile nvecinate;
- pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii
in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu;
18
- n cazul fronturilor continue la strad, constructiilor ce formeaza curti interioare se va

asigura un acces carosabil n curtea posterioar printr-un pasaj care s permit accesul
autovehiculelor de stingere a incendiilor, cu latime minima de 3,0 m si inaltime de 3,5 m;
- accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si
trebuie sa fie pastrate libere in permanenta;
- n toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului n spaiile publice al persoanelor cu
dificulti de deplasare;
- se recomand amplificarea circulaiei pietonale prin crearea pasajelor i deschiderea
curilor cu funciuni atractive pentru pietoni.
ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR
Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare se

emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
Functiune nr. minim locuri de parcare

Constructii administrative si de - minim 1 loc parcare la 10-40 salariati si 1 loc
birouri suplimentar pentru microbuze,
- un spor de 10% pentru sediile de prefecturi,
sediile de primarii, sediile de servicii
descentralizate in teritoriu ale ministerelor si
altor organe de specialitate ale administratiei
publice centrale,
- atunci cand constructiile cuprind sali de
conferinte si alte spatii destinate reuniunilor se
vor prevedea 1-2 locuri de parcare pentru
autocare,
- 1 loc parcare/ 10-30 salariati si un spor de 20%
pentru invitati pentru sediile de partid, sedii de
sindicate,culte,fundatii,organizatii
neguvernamentale,asociatii, agentii, sedii de
birouri.
Constructii financiar-bancare (sedii - 1 loc parcare la 20 salariati + un spor de 50%
si filiale de banci, sedii de societati pentru clienti,
de asigurari, burse de valori si - in functie de destinatia cladirii, amplasament si
marfuri) capacitate, parcajele pentru salariati pot fi
organziate impreuna cu cele pentru clienti,
adiacent drumului public.
Constructii comerciale - 1 loc parcare la 200 mp suprafata desfasurata a
constructiei pentru unitati de pana la 400 mp,
- 1 loc de parcare la 100 mp suprafata desfasurata
a constructiei pentru unitati de 400-600 mp,
- 1 loc de parcare la 50 mp suprafata desfasurata a
19

constructiei pentru unitati de 600-2000 mp
(complexuri comerciale),
constructiei pentru unitati de peste 2000 mp
(complexuri comerciale),
- pentru restaurante va fi prevazut cate un loc de
parcare la 5-10 locuri la masa,
- la acestea se adauga spatiile de parcare/ garare a
autovehiculelor proprii, care pot fi amplasate
independent de parcarea destinat clienilor.
Constructii de cult - minim 5 locuri parcare
Constructii culturale - 1 loc parcare la 50 mp spatiu expunere pentru
expozitii, muzee;
- 1 loc parcare la 10-20 locuri in sala pentru
biblioteci, cluburi, sali de reuniune, cazinouri,
case de cultura, centre si complexe culturale,
cinematografe, teatre dramatice, de comedie, de
revista, opera, opereta, de papusi, sali
polivalente.
Constructii invatamant - 3-4 locuri parcare la 12 cadre didactice;

- pentru invatamantul universitar, functie de
capacitatea constructiei, se vor prevedea 1-3
locuri de parcare pentru autocare.
Constructii de sanatate - 1 loc de parcare la 4 persoane angajate cu un
spor de 10% pentru spital clinic, spital general,
spital de specialitate, asistenta de specialitate,
dispensar policlinic, dispensar urban;
- 1 loc parcare la 10 persoane angajate pentru alte
tipuri de unitati sanitare, crese si crese speciale.
Leagane de copii
Constructii si amenajari sportive; - 1 loc parcare la 5-20 locuri pentru complexuri
Constructii de turism si agrement sportive, sali de antrenament, sali de competitiii
sportive;
- 1 loc parcare la 30 persoane pentru stadioane,
patinoare, poligoane penru tir, popicarii;
- obligatoriu un numar de 1-3 locuri pentru
autocare;
- pentru toate categoriile de construcii i
amenajri de agremenet vor fi prevzute
parcaje n funcie de capacitatea construciei,
cte un loc de parcare pentru 10-30 persoane;
20

- pentru cluburi va fi prevzut cte un loc de
parcare la 3-10 membri ai clubului.
Constructii de locuinte - 1 loc parcare la 1-5 locuinte unifamiliale cu lot
propriu;
- 1 loc parcare la 2-10 apartamente pentru
locuinte colective.
Pentru construcii ce nglobeaz spaii cu diferite destinaii, pentru care exist norme
diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate n considerare cele care prevd un numr
mai mare de locuri de parcare.
Pentru functiunile existente si mentinute pana la disparitie, se vor aplica prevederile privind
spatiile necesare de parcare conform R.G.U.
ARTICOLUL 10 - NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR

nlimea maxim admisibil a cladirilor se va stabili conform Planului Urbanistic Zonal Zone
Construite Protejate ale municipiul Galati.
Pn la elaborarea Planului Urbanistic Zonal Zone Construite Protejate ale municipiul Galai
aceasta se va detalia prin PUD cu urmatoarele precizari:
- nlimea maxim admisibil este egal cu distana dintre aliniamente; pot fi adugate
suplimentar unul sau dou niveluri n funcie de volumetria caracteristic strzii, cu
condiia retragerii acestora, astfel incat inaltimea maxima la coama/atic pe o distanta de
minim 5,0 m de la aliniament sa nu depaseasca distanta intre aliniamente.
- n cazul n care ntr-o intersecie exist deja o marcare pe col a poziiei favorizate a
cldirilor printr-un plus de nlime, se admite pentru o nou cldire de col depirea n
planul faadei a nlimii maxime admisibile cu unul sau dou niveluri pe o lungime de
maxim 15,0 metri de la intersecie.
RH minim- P+1 (6,0 m la coama/ atic)
RH maxim P+4-5 (15- 18 m la coama/ atic)
nlimea minim este prevazut pentru cladirile amplasate pe artere principale (categoria
a I-a si a II-a) - frontul la strada.
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR

- orice intervenie asupra monumentelor de arhitectur declarate sau propuse a fi
declarate, se va putea realiza numai n condiiile legii;
- orice intervenie asupra faadelor existente, ca i modul de realizare al unor noi
construcii, completri sau extinderi, elemente de mobilier urban ori de reclam, necesit
studii de specialitate, avizate conform legii;
21
Arhitectura noilor cldiri se va subordona cerinelor de coeren a secvenelor particulare de

esut urban i va participa la punerea n valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia
printr-o expresie arhitectural contemporan; aceasta va ine seama de caracterul zonei i
de caracteristicile cldirilor nvecinate, n ceea ce privete:
- volumetria: simplitatea volumelor, adecvarea scrii, controlul imaginii din toate direciile
din care volumul este perceput n relaie cu cadrul construit n care se insereaz,
armonizarea modului de acoperire, evitarea evidenierii unor calcane, evitarea impactului
vizual al unor lucrri tehnice, etc.;
- arhitectura faadelor: armonizarea cu scara strzii ca ritm al liniilor de for verticale i
orizontale i ca frecven a elementeloraccent, armonizarea cu vecintile imediate ca
proporii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faadei, ca transparen a
balustradelor balcoanelor i logiilor, etc.;
- materiale de construcie: armonizarea texturii finisajelor cu cea a cldirilor nvecinate,
evitarea materialelor care pot compromite integrarea n caracterul zonei, respectarea
materialelor construciei iniiale n caz de refacere i extindere;
- culoare: armonizarea culorii cu arhitectura cldirii, respectarea ambianei cromatice a
strzii, sublinierea eventual a ritmului faadelor etc.;
- n vederea autorizrii se vor prezenta studii suplimentare de inserie pentru noile cldiri
sau pentru intervenii asupra cldirilor existente (ilustrri grafice, fotomontaje, machete);
- se interzic imitaii stilistice dup arhitecturi strine zonei, realizarea unor false mansarde,
imitaii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente
sau strlucitoare;
- se interzice desfigurarea arhitecturii faadelor i deteriorarea finisajelor prin tratarea
vitrinelor i a registrului parterului sau prin instalarea firmelor i a panourilor de afiaj,
inclusiv a sistemelor de iluminare a acestora ;
- elementele de mobilier urban vor respecta valoarea zonei protejate i arhitectura
cldirilor.
- n cazul utilizrii funcionale a mai multor parcele pentru o nou construcie, se va
menine exprimarea n plan i n arhitectura faadelor a amprentelor parcelarului iniial.
ARTICOLUL 12 - CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR

- toate construciile noi sau reabilitate vor fi racordate la reelele edilitare publice de ap,
canalizare;
- n cazul alimentrii cu ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii competente
care administreaz resursele de ap;
- la cldirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvial va fi fcut
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheii;
- se va asigura evacuarea rapid a apelor meteorice din spaiile accesibile publicului la
reeaua de canalizare;
22
- noile cldiri vor fi echipate fie cu o anten colectiv i o reea de videocomunicaii

conform reglementrilor tehnice n vigoare, fie cu un branament la reeaua cablat;
- toate reelele edilitare vor fi amplasate subteran;
- se interzice dispunerea pe faade a antenelor TV-satelit i a antenelor pentru telefonia
mobil;
- cu excepia telecomunicaiilor speciale, se interzice dispunerea de pilonei zbrelii
(tripozi unii cu grinzi cu zbrele) pe terasele cldirilor care nu sunt tehnice sau
industriale;
- n conformitate cu Directivele Europene, n zonele n care exist sistem de alimentare
centralizat cu energie termica se recomand ca i noile imobile s fie racordate la acest
sistem sau s foloseasc surse de ncalzire regenerabile.
ARTICOLUL 13 - SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE

- spaiile libere vizibile din circulaiile publice vor fi tratate ca grdini de faad;
- curile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de
mobilier urban, plantaii decorative, inclusiv pe faade;
- se recomand ca pentru mbuntirea microclimatului i pentru protecia construciei
s se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
- elementele fixe de mobilier urban din spaiile accesibile publicului se vor subordona
caracterului zonei, necesitnd aceleai avize de specialitate ca i construciile;
- terenul care nu este acoperit cu construcii, platforme i circulaii va fi acoperit cu gazon
i plantat cu un arbore la fiecare 100 mp;
- parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare i vor fi nconjurate
cu un gard viu de 1,20 metri nlime;
- procentul minim de spatii verzi in interioriul parcelei va fi stabilit dupa cum

urmeaza:
Functiune % min spatiu verde din supraf. teren

Constructii administrative (cu exceptia sedii de 15%
partid, sedii de sindicate, culte, fundaii,
organizaii neguvernamentale, asociaii,
agenii, fonduri, sedii de birouri)
Constructii administrative si financiar- bancare, Spaii verzi i plantate cu rol decorativ i de
respectiv sedii de partid, Sedii de sindicate, protecie 10%
culte, fundaii, organizaii neguvernamentale,
asociaii, agenii, fonduri, sedii de birouri
Constructii comerciale Spaii verzi i plantate cu rol decorativ i de
agrement, n exteriorul cldirii sau n curi
interioare, 2-5%
23
Constructii de cult Spaii verzi i plantate, cu rol decorativ i de

protecie 20%
Constructii culturale Spaii verzi i plantate, spaii de joc i de
odihn n funcie de capacitatea construciei
10 - 20%
Constructii de sanatate obligatorii aliniamente cu rol de protectie
10%
Constructii si amenajari sportive 30%
Constructii de turism si agrement in funcie de destinaie i grad de confort, dar
nu mai puin de 25%
Constructii de locuinte in funcie de tip locuire, dar nu mai puin de
2 mp/ locuitor
Pentru functiunile existente si mentinute pn la disparitie, se vor aplica prevederile privind

spatiile necesare de parcare conform R.G.U. Anexa 6.
ARTICOLUL 14 - MPREJMUIRI
Se va menine caracterul existent al mprejmuirilor astfel:
- n cazul fronturilor retrase de la aliniament, gardurile spre strad vor avea, nlimea de
maxim 2,00 metri din care un soclu opac de 0,60 m, partea superioar fiind transparent
realizat din fier forjat sau plas metalic i vor fi dublate de gard viu; poate fi autorizat
o nlime diferit n cazul reconstruciei sau restaurrii unei mprejmuiri existente sau
pentru a permite racordarea la o mprejmuire existent;
- stlpii de susinere n cazul n care nu sunt metalici, se vor armoniza cu finisajul cldirii
principale i al gardurilor alturate;
- porile se vor armoniza cu mprejmuirea;
- pe limitele laterale i posterioare gardurile vor fi opace i vor avea nlimea maxim de
2,00 metri;
- construciile publice vor putea face excepie ca dimensiuni i calitate a decoraiei
gardurilor i porilor de intrare care se vor armoniza cu arhitectura cldirii.
24
SECIUNEA III: POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE A TERENULUI
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT %)

ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
n zonele cu restricii pentru construit, se vor respecta condiiile impuse de studiile
geotehnice.
Suprafata parcela POT (%)** CUT**

150 -1500 mp 50 3
** cu posibilitate de depasire pentru revenirea la amprenta istorica aferenta parcelei.

_________________________________________________________________________
Pentru spatii verzi: - POT maxim 10% (inclusiv circulatii, alei, platforme)
- CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: activitati productive in unitati dispersate, zona
transporturi si zona constructii aferente echipamentelor tehnico-edilitare (cu exceptia
constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de specialitate (SF, PT,PUD)
sau conform normelor tehnice in vigoare, se recomanda:
- POT maxim 50%
- CUT maxim 1,0
25
POLI URBANI PRINCIPALI

UTR 7, UTR 14, UTR 14, UTR 26, UTR 31, UTR 34
Pentru UTR 34, prevederile prezentei sectiuni se aplica si se vor detalia prin PUD pana la
intrarea in vigoare a Planului Urbanistic Zonal Restructurare Urbana cartiere Micro 18, 19,
20, 21.
Polii urbani conin principalele nuclee strategice de dezvoltare a municipiului Galai situate n
afara zonei centrale istorice care vor putea conferi municipiului un nou prestigiu, echilibrare
functional prin asigurarea terenurilor necesare dezvoltarii unor functiuni de interes
municipal/local/rezidential prin raportare la populatia prognozata, noi calitati estetic-
configurative.
In cazul necesitatii de detaliere a regimului de construire, alinierii faa de aliniament, faa de
limitele laterale si posterioare ale cladirii, amplasarea cladirilor unele faa de altele pe parcela,
comasarea/dezmembrarea parcelelor (sub 4 loturi), acestea se pot detalia in baza P.U.D.

Pentru modificrile aduse constructiilor existente situate in zona de risc (rosu: AEGL3,
portocaliu: AEGL2) ale obiectivelor SEVESO (conform plansei Zone de Protectie SEVESO) se va
solicita punctul de vedere al Agentiei pentru Protectia Mediului Galati si al Inspectoratului
pentru Situatii de Urgenta General Eremia Grigorescu Galati. Pentru investitiile noi se vor
aplica prevederile H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major n care
sunt implicate substane periculoase.
AEGL 2 - Nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de 60

minute poate suferi efectele unor boli ireversibile, grave si pe termen lung si pot pierde
AEGL 3 - nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de 60
minute poate suferi efectele unor boli mortale sau chiar moartea.
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: 31, 34
26

- locuinte individuale si colective,
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii,
- constructii administrative si birouri,
- constructii financiar bancare,
- constructii de cult, cu exceptia manastirilor, schiturilor si cimitirelor,
- constructii de cultura,
- institutii, servicii si echipamente publice,
- servicii generale, cu exceptia atelierelor poluante, service auto, spalatorii auto,
vulcanizari,
- constructii invatamant,
- constructii de sanatate, cu exceptia centrelor de asistenta de specialitate (boli cronice,
persoane cu dizabilitati, recuperari functionale, centre psihiatrice),
- constructii si amenajari sportive,
- constructii de agrement: locuri de joaca pentru copii, parcuri, scuaruri,
- constructii de turism si agrement- loisir,cu exceptia bungalou, cabana, camping si sat
de vacanta,
- zona transporturi,
- spatii verzi,
- constructii aferente echipamentelor tehnico-edilitare,
- terenuri cu destinatie speciala.

- se recomanda ca in cazul constructiilor de locuinte individuale si colective amplasate pe
arterele principale (categoria a I-a si a II-a), parterul acestora sa asigure functiuni cu acces
public: spatii comerciale, expozitionale, etc.;
- se recomanda ca in cazul amplasarii unor constructii aferente echipamentelor edilitare,
acestea sa nu fie amplasate spre strada si sa nu afecteze prin zonele de protectie sanitara
necesare functionarea celorlate cladiri existente;
27
- se mentin functiunile existente care nu sunt caracteristice zonei, cu conditia ca, in cazul
disparitiei acestora, pe terenurile aferente sa se insereze numai functiuni caracteristice
specificului zonei;
- pietele agroalimentare se amplaseaza la minim 40,0 m fata de cladiri avand alte functiuni
decat cea comerciala;
- pentru unitatile de alimentatie publica se admite amplasarea la parterul locuintelor
(individuale si/sau colective) numai cu conditia asigurarii izolarii totale a aburului, mirosului
si zgomotului;
- este necesar ca limita de construibilitate fa de cornia taluzurilor s se considere ca fiind egal cu
de 2 ori nlimea taluzului respectiv;
- sunt necesare lucrri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri corecte a
apelor provenite din precipitaii, nierbri ale pantelor i nu n ultimul rnd o politic local de
protejare a fondului de vegetaie;
- nerespectarea zonei de construibilitate n zonele taluzurilor poate oricnd favoriza manifestarea
de pierdere a stabilitii acestora.
Este interzisa amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I-a si a II-a) a
strada, construit si vor avea accesul carosabil asigurat din arterele de categoria III-a.
Activitati productive
Activitati agrozootehnice
Parcaje private (in constructii individuale) amplasate pe domeniul public sau privat al
municipiului.
Service auto, benzinarii, spalatorii auto
Unitati comerciale- materiale de constructii
Depozite de orice natura
Zone gospodarie comunala: cimitire
suprafa minim a parcelelor este de 150 mp pentru construcii niruite i 200 mp

pentru parcele cu suprafata mai mare de 6.000 mp si functiuni de importanta
municipala/ supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora
obliagatoriu PUZ pentru intregul UTR;
28
n cadrul zonelor cu valoare arhitectural- urbanistica, in cazul operatiunilor de

comasare/dezmembrare constructiile se vor mentine trasaturile parcelarului existent
(deschidere la strada, ritm, etc);
n zonele cu valoare arhitectural urbanistica, in care exista tesut caracteristic
locuintelor individuale nu este admisa modificarea caracteristicilor parcelarului prin
comasarea loturilor si constructia unor volume de mari dimensiuni, nespecifice zonei de
locuinte individuale, cu exceptia parcelelor situate la arterele principale de circulatie
(categoria a I-a si a II-a), pe o adancime de maxim 30 m fata de front, in conformitate cu
reglementarile UTR.

caracterului strzii, cu urmtoarele condiii:
dominant pe strad, instituit prin regulamentele anterioare, evideniat prin cldiri mai
noi i n stare bun;
- n cazul n care parcela se nvecineaz pe o latur cu o construcie dispus pe aliniament,
iar pe cealalt latur cu o construcie n stare bun sau cu o cldire monument de
arhitectur retras de la aliniament, noua cldire va fi dispus pe aliniament, dar se va
racorda la alinierea retras, pentru a nu evidenia un calcan ;
- n cazul n care parcela se nvecineaz pe o latur cu o construcie retras de la
aliniament, iar pe cealalt latur cu o construcie neviabil iar caracterul strzii indic
tendina cldirilor mai noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor
anterioare, de regul cu 3-5.0 metri, noua cldire se va retrage de la aliniament cu 3 - 5.0
metri;

ALE PARCELELOR
n cazul investitiilor importante ca:
functiune: locuinte colective, spatii comerciale/servicii,
volum: inaltime mai mare de P+2,
suprafata afectata (incluzand constructiile si amenajarile specifice) mai mare de
300 mp,
regimul de construire se va stabili prin PUD*;
* cu exceptia investitiilor pentru care conform legislatiei specifice/ghid metodologic de

elaborare, este necesara elaborare P.U.Z.
cldirilor cu nlimi de pn la P+4 niveluri i de maxim 20 metri n cazul cldirilor cu
posterioar;
29
nlimea cldirii msurat la corni, dar nu mai puin de 5,0 metri;
- n cazul n care cldirea se nvecineaz pe ambele laturi cu cldiri existente retrase fa
de limitele parcelelor, se va dispune izolat i se va retrage fa de ambele limite laterale
ale parcelei la o distan de nu mai puin de 3,0 metri pe una din laturi si minim 2,0 metri
pe cealalta; se admit distane de minim 2,0 metri la construciile avnd pe faada lateral
lumin natural;
- n cazul cldirilor izolate, parcelele cu front la strad cuprins ntre 12,0-15,0 metri,
arhitectural;
nu mai puin de 5.0 metri.


- parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 metri
- pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru
interventii in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu;
30

autovehiculelor de stingere a incendiilor, cu latime minima de 3,0 m si inaltime de 3,50
m;
- n toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului n spaiile publice a persoanelor cu
Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie, necesit spatii de parcare se emite
numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.

publice centrale,
autocare,
- 1 loc parcare la 10-30 salariati si un spor de 20%
neguvernamentale, asociatii, agentii, sedii de
birouri.
Constructii financiar - bancare (sedii - 1 loc parcare la 20 salariati + un spor de 50%
adiacent drumului public
constructiei pentru unitati de pana la 400mp,
a constructiei pentru unitati de 400- 600 mp,
31

constructiei pentru unitati de 600-2000 mp,
constructiei pentru unitati de peste 2000 mp,
autovehiculelor proprii.
Constructii de cult - minim 5 locuri parcare,
expozitii, muzee,
polivalente.
Constructii invatamant - 3-4 locuri parcare la 12 cadre didactice,
spor de 10% pentru sptial clinic, spital general,
dispensar policlinic, dispensar urban,
tipuri de unitati sanitare, crese si crese speciale,
leagane de copii.
sportive,
patinoare, poligoane penru tir, popicarii,
autocare,
amenajri de agremenet vor fi prevzute parcaje
n funcie de capacitatea construciei, cte un loc
de parcare pentru 10-30 persoane,
32

propriu,
- 1 loc parcare la 2-10 apartamente pentru locuinte
colective.

minim 5 m de la aliniament sa nu depaseasca distanta intre aliniamente;
RH niveluri/ H maxim
TIP UTR (metri la coama/atic)
min1 max
UTR. 7 Pol urban principal - Traian Nord 2/9m 5/18m
UTR. 14 Pol urban principal- Cosbuc/ Basarabiei 4/15m 5-9 si >9*/ 18m-30m si >30m*
UTR. 14' Pol urban principal - Cosbuc/ Basarabiei 4/15m 5-9 si >9*/ 18m-30m si >30m*
UTR. 26 Pol urban principal Brailei 4/15m 5-9 si >9*/ 18m-30m si >30m*
UTR. 31 Pol urban principal - centru afaceri 4/15m 5-9 si >9*/ 18m-30m si >30m*
UTR. 34 Pol urban principal - Brailei 4/15m 5-9 si >9*/ 18m-30m si >30m*
1
nlimea minim este prevazut pentru cladirile amplasate pe artere principale
(categoria a I-a si a II-a) - frontul la strad.
aferent PUG Galati si Plansei de Reglementari.
33

- orice intervenie asupra monumentelor de arhitectur declarate sau propuse a fi declarate,
se va putea realiza numai n condiiile legii;
- orice intervenie asupra faadelor existente, ca i modul de realizare al unor noi construcii,
completri sau extinderi, elemente de mobilier urban ori de reclam, necesit studii de
specialitate, avizate conform legii;
printr-o expresie arhitectural contemporan; aceasta va ine seama de caracterul zonei i de
caracteristicile cldirilor nvecinate, n ceea ce privete:
proporii ale elementelor arhitecturale, ca relief al faadei, ca transparen a balustradelor
balcoanelor i logiilor, etc.;
sau pentru intervenii asupra cldirilor existente ( ilustrri grafice, fotomontaje, machete);
sau strlucitoare;
inclusiv a sistemelor de iluminare a acestora;
canalizare;
- n cazul alimentrii cu ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii competente
care administreaz resursele de ap;
34
- noile cldiri vor fi echipate fie cu o anten colectiv i o reea de videocomunicaii

conform reglementrilor tehnice n vigoare, fie cu un branament la reeaua cablat;
- toate reelele edilitare vor fi amplasate subteran;
mobil;
cu excepia telecomunicaiilor speciale, se interzice dispunerea de pilonei zbrelii
(tripozi unii cu grinzi cu zbrele) pe terasele cldirilor care nu sunt tehnice sau
industriale;
- in conformitate cu Directivele Europene, in zonele in care exista sistem de alimentare
centralizata cu energie termica se recomanda ca si noile imobile sa fie racordate la acest
sistem sau sa foloseasca surse de incalzire regenerabile.

- se recomand ca pentru mbuntirea microclimatului i pentru protecia construciei s
se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
caracterului zonei, necesitnd aceleai avize de specialitate ca i construciile.
- parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare i vor fi nconjurate cu
un gard viu de 1,20 metri nlime;
- procentul minim de spatii verzi in interioriul parcelei va fi stabilit dupa cum urmeaza:

Constructii administrative si financiar-bancare, Spaii verzi i plantate cu rol decorativ i de
respectiv sedii de partid, sedii de sindicate, protecie 10%
interioare, 2-5%
protecie 20%
35

odihn n funcie de capacitatea costruciei
10 - 20%
10%
Constructii de turism si agrement n funcie de destinaie i grad de confort, dar
nu mai puin de 25%
Constructii de locuinte n funcie de tip locuire, dar nu mai puin de
2 mp/ locuitor
Pentru functiunile existente si mentinute pn la dispariie, se vor aplica prevederile privind

maxim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m., partea superioar fiind transparent
realizat din fier forjat sau plas metalic i vor putea fi dublate de gard viu; poate fi
autorizat o nlime diferit n cazul reconstruciei sau restaurrii unei mprejmuiri
existente sau pentru a permite racordarea la o mprejmuire existent;
2.00 metri;
36

geotehnice.
Suprafata
TIP UTR parcela/zona 1 POT CUT
UTR. 7 Pol urban principal - Traian Nord 150-200 mp 45 1.5
201- 500 mp 45 2.5
501-1000 mp 70 4.2
1001- 6000 mp 80 4,8
UTR. 14 Pol urban principal - Cosbuc/Basarabiei 150-200 mp 45 1.5
201- 500 mp 45 2.5
501-1000 mp 70 4.2
1001- 6000 mp 80 8*
UTR. 14' Pol urban principal - Cosbuc/Basarabiei 150-200 mp 45 1.5
201- 500 mp 45 2.5
501-1000 mp 70 4.2
1001- 6000 mp 80 8*
UTR. 26 Pol urban principal - Brailei 150-200 mp 45 1.5
201- 500 mp 45 2.5
501-1000 mp 70 4.2
1001- 6000 mp 80 8*
UTR. 31 Pol urban principal - centru afaceri 150-200 mp 45 1.5
UTR. 34 Pol urban principal - Brailei 201- 500 mp 45 2.5
501-1000 mp 70 4.2
1001- 6000 mp 80 9*
150-200 mp 45 1.5
201- 500 mp 45 2.5
501-1000 mp 70 4.2
1001- 6000 mp 70 8*
aferent PUG Galati si Plansei de Reglementari.
Zona 1 in cazul in care prin asociere se elaboreaza documentatia pentru o zona mai ampla, se
poate realiza PUD/PUZ fara modificarea functiunilor.
Pentru spatii verzi (cu exceptia celor destinate sportului, agrementului):

- POT maxim 10% (inclusiv circulatii, alei, platforme)
- CUT maxim 0.2
37
Pentru functiunile existente: activitati productive in unitati dispersate, zona transporturi si

zona constructii aferente echipamentelor tehnico-edilitare, terenuri cu destinatie speciala
(cu exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de specialitate (SF,
PT,PUD) sau conform normelor tehnice in vigoare, se recomanda:
- POT maxim 50%
- CUT maxim 1,0

38
POLI URBANI SECUNDARI

UTR 12, UTR 21

Polii urbani contin principalele nuclee strategice de dezvoltare a municipiului Galati, situate in
afara zonei centrale istorice, care vor putea conferi municipiului un nou prestigiu, echilibrare
functionala prin asigurarea terenurilor necesare dezvoltarii unor functiuni de interes
municipal/local/rezidential prin raportare la populatia prognozata, noi calitati estetic-
configurative.

urma unor planuri urbanistice zonale si studiu geotehnice detaliate.
Pentru modificarile aduse constructiilor existente situate in zona de risc (rosu: AEGL 3,
portocaliu: AEGL 2) ale obiectivelor SEVESO (conform plansei Zone de Protectie SEVESO) se va
aplica prevederile H.G. nr. 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major n care
sunt implicate substane periculoase.

minute pioate suferi efectele unor boli ireversibile, grave si pe termen lung si pot pierde
AEGL 3 - nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de 60
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: 21

- locuinte individuale si colective,
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii,
- constructii administrative si birouri,
- constructii financiar bancare,
39
- constructii de cult, cu exceptia manastirilor, schiturilor si cimitirelor,

- institutii, servicii si echipamente publice,
- servicii generale, cu exceptia atelierelor poluante (service auto, spalatorii auto,
vulcanizri),
- constructii invatamant,
persoane cu dizabilitati, recuperari functionale, centre psihiatrice),
- constructii si amenajari sportive,
- constructii de agrement: locuri de joaca pentru copii, parcuri, scuaruri,
- constructii de turism si agrement, loisir cu exceptia bungalou, cabana, camping si sat
de vacanta,
- spatii verzi,
- constructii aferente echipamentelor tehnico- edilitare.

public, spatii comerciale, expozitionale, etc.;
acestea sa nu fie amplasate spre strada si pe cat posibil sa nu afecteze prin zonele de
protectie sanitara necesare functionarea celorlate cladiri existente;
specificului zonei;
- pietele agroalimentare se amplaseaza la minim 40 m fata de cladiri avand alte functiuni
(individuale si/ sau colective) numai cu conditia asigurarii izolarii totale a aburului,
40
Este interzis amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I-a si a II-a) a
structurilor de vnzare cu suprafaa mare si medie (peste 400,00 mp) cu faade oarbe,
indiferent de UTR-ul n care este situat terenul (cu excepia celor n care sunt prevazute n
mod expres permisivitati de construire). Acestea vor fi amplasate n spatele frontului la strad
construit si vor avea accesul carosabil asigurat din arterele de categoria III-a.
Parcaje private (in constructii individuale) amplasate pe domeniul publica sau privat al
municipiului.
Service auto, benzinarii, spalatorii auto, vulcanizri
Unitati comerciale- materiale de constructii
Zone gospodarie comunala, cimitire

Suprafa minim a parcelelor este de 150 mp pentru construcii niruite i 200 mp
Pentru parcele cu suprafata mai mare de 2.000 mp si functiuni de importanta
municipala/supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora
obliagatoriu PUZ pentru intregul UTR;
n cadrul zonelor cu valoare arhitectural-urbanistica, n cazul operaiunilor de
comasare/dezmembrare parcele, construciile vor mentine trsturile parcelarului existent
(deschidere la strada, ritm, etc);
n zonele cu valoare arhitectural urbanistic, in care exista tesut caracteristic locuintelor
individuale nu este admisa modificarea caracteristicilor parcelarului prin comasarea
loturilor si constructia unor volume de mari dimensiuni- nespecifice zonei de locuinte
individuale, cu exceptia parcelelor situate la arterele principale de circulatie (categoria a I-a
si a II-a), pe o adancime de maxim 30 m fata de front.

- construciile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform
caracterului strzii cu urmtoarele condiii:
noi i n stare bun;
41

anterioare, de regul cu 3-5.0 metri, noua cldire se va retrage de la aliniament cu 3-5.0
metri;

ALE PARCELELOR
functiune: locuinte colective, constructii administrative si birouri, constuctii
financiar bancare,
volum: inaltimea mai mare de P+5,
suprafata afectata (incluzand constructia si amenajarile specifice): mai mare de
500 mp,
* cu exceptia investitiilor pentru care conform legii specifice/ghid metodologic de


cldirilor cu nlimi de pn la P+4 niveluri i de maxim 20.0 metri n cazul cldirilor cu
posterioar;
nlimea cldirii msurat la corni, dar nu mai puin de 5.0 metri;
parcelei la o distan de nu mai puin de 3,0 metri pe una din laturi si minim 2,0 metri pe
42
cealalta; se admit distane de minim 2,0 metri la construciile avnd pe faada lateral
lumin natural;
n cazul cldirilor izolate, parcelele cu front la strad cuprins ntre 12,0-15,0 metri,
arhitectural;

Cldirile vor respecta ntre ele distane egale cu jumtate din nlimea la cornie a celei mai
nalte dintre ele; distana se poate reduce la 1/4 din nlime numai n cazul n care faadele
prezint calcane sau ferestre care nu asigur luminarea unor ncperi fie de locuit, fie pentru
alte activiti ce necesit lumin natural;

- parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 3.50 metri
43

Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare se emite

birouri suplimentar pentru microbuze;
publice centrale;
autocare;
birouri.
Constructii financiar - bancare (sedii - 1 loc parcare la 20 salariati + un spor de 50%
adiacent drumului public,
constructiei pentru unitati de pana la 400mp,
a constructiei pentru unitati de 400-600 mp,
constructiei pentru unitati de 600-2000 mp,
Constructii culturale - 1 loc parcare/50 mp spatiu expunere pentru
expozitii, muzee,
- 1 loc de parcare la 10-20 locuri in sala pentru
44

polivalente.
Constructii nvmnt - 3-4 locuri parcare la 12 cadre didactice,
Construcii de sntate - 1 loc de parcare la 4 persoane angajate cu un
- 1 loc parcare/ 10 persoane angajate pentru alte
leagane de copii.
Constructii si amenajari sportive - 1 loc parcare la 5-20 locuri pentru complexuri
Constructii de turism si agrement sportive, sali de antrenament, sali de competitii
sportive,
patinoare, poligoane pentru tir, popicarii,
autocare,
amenajri de agrement vor fi prevzute parcaje n
funcie de capacitatea construciei, cte un loc de
parcare pentru 10-30 persoane,
propriu,
colective.
Pentru functiunile existente si mentinute pana la dispariie, se vor aplica prevederile privind
45

condiia retragerii acestora, astfel incat inaltimea maxima la coama/atic pe o distana de
minim 5 m de la aliniament sa nu depaseasca distanta intre aliniamente.
RH niveluri/H maxim
TIP UTR (metri la coama/ atic)
min* max
UTR. 12 Pol urban secundar - Traian 1/6m 4/15m
UTR. 21 Pol urban secundar - Drumul de Centura 2/9m 5/18m
* nlimea minim este prevazut pentru cldirile amplasate pe artere principale

(categoria a I-a si a II-a) - frontul la strada.

46

sau strlucitoare;

canalizare;
- n cazul alimentrii cu ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii competente care
administreaz resursele de ap;
- noile cldiri vor fi echipate fie cu o anten colectiv i o reea de videocomunicaii conform
reglementrilor tehnice n vigoare, fie cu un branament la reeaua cablat;
- toate noile branamente pentru electricitate i telecomunicaii vor fi realizate ngropat;
mobil;
- cu excepia telecomunicaiilor speciale, se interzice dispunerea de pilonei zbrelii (tripozi
unii cu grinzi cu zbrele) pe terasele cldirilor care nu sunt tehnice sau industriale;
- n conformitate cu Directivele Europene, n zonele n care exist sistem de alimentare
centralizat cu energie termica se recomand ca si noile imobile sa fie racordate la acest
sistem sau sa foloseasca surse de nclzire regenerabile.

47

organizaii neguvernamentale, asociaii, agenii,
fonduri, sedii de birouri)
Constructii administrative si financiar - bancare, Spaii verzi i plantate cu rol decorativ i de
interioare, 2-5%
protecie 20%
odihn n funcuie de capacitatea construciei
10- 20%
Constructii de sanatate Obligatorii aliniamente cu rol de protectie
10%
nu mai puin de 25%
2 mp/ locuitor
realizat din fier forjat sau plas metalic i vor putea fi dublate de gard viu; poate fi
48
autorizat o nlime diferit n cazul reconstruciei sau restaurrii unei mprejmuiri

existente sau pentru a permite racordarea la o mprejmuire existent;
2.00 metri;

geotehnice.
Suprafata
TIP UTR parcela/zona1 POT CUT
UTR. 12 Pol urban secundar - Traian 150-200 mp 45 1.5
201- 500 mp 45 2.5
501-1000 mp 70 3.5
Peste 1000 mp 80 4
UTR. 21 Pol urban secundar - Soseaua de Centura 150-200 mp 45 1.5
201- 500 mp 45 2.5
Peste 500 mp 70 4,2
Zona1 - in cazul in care prin asociere se elaboreaza documentatia pentru o zona mai ampla, se

- CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: activitati productive in unitati dispersate, zona constructii
aferente echipamentelor tehnico-edilitare, (cu exceptia constructiilor si instalatiilor
tehnologice) conform studiilor de specialitate (SF, PT,PUD) sau conform normelor tehnice
in vigoare, se recomanda:
- POT maxim 50%
- CUT maxim 1,0
49

SPECIFICUL I CARACTERISTICILE ZONEI/AMPLASAMENTULUI IMPUN ACEASTA.
50
ZONE MIXTE DE DEZVOLTARE

UTR 1, UTR 8, UTR 9, UTR 23, UTR 33, UTR 45
intrarea in vigoare a Planului Urbanistic Zonal Cartier Traian Nord.

Zonele mixte de dezvoltare sunt constituite de-a lungul principalelor artere la nivel municipal
si contin cu precadere locuinte, servicii generale si comerciale si echipamente publice
destinate asigurarii necesarului si deservirii zonelor de locuinte individuale si colective
adiacente. Totodata acestea au rolul de a asigura dezvoltarea echilibrata si continuitatea
configurativa la nivelul municipiului, prin relationarea principalilor poli de dezvoltare.
n cazul necesitii de detaliere a regimului de construire, alinierii fata de aliniament, fa de
limitele laterale si posterioare ale cladirii, amplasarea cladirilor unele fa de altele pe parcela,
n cadrul zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice se aplica prevederile

specifice acestora.

urma unor planuri urbanistice zonale si studiu geotehnice detaliate.
pentru Situatii de Urgenta General Eremia Grigorescu Galati.
Pentru investitiile noi se vor aplica prevederile H.G. nr. 804/ 2007 privind controlul asupra
pericolelor de accident major n care sunt implicate substane periculoase.

Unitatea Teritorial de Referint aflat sub incidenta acestei prevederi: UTR 33
51

- locuinte individuale si colective
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii
- constructii administrative si birouri
- constructii financiar bancare
- constructii de cult, cu exceptia manastirilor, schiturilor si cimitirelor
- institutii, servicii si echipamente publice
- servicii generale, cu exceptia atelierelor poluante
- constructii invatamant
persoane cu dizabilitati, recuperari functionale, centre psihiatrice)
- constructii de agrement: locuri de joaca pentru copii, parcuri, scuaruri
- parcaje publice subterane, supraterane si multietajate
- spatii publice, pietonale, spatii verzi
- constructii aferente echipamentelor edilitare
- activitati productive in unitati dispersate
- activitati agrozootehnice
- spatii verzi
- constructii aferente echipamentelor tehnico - edilitare
- terenuri cu destinatie speciala

public- spatii comerciale, expozitionale, etc.;
specificului zonei; in acest caz, se recomanda dezvoltarea unor functiuni publice/
echipamente publice;
52
- pietele agroalimentare se amplaseaza la minim 40 m fata de cladiri avand alte functiuni

(individuale si/ sau colective) numai cu conditia asigurarii izolarii totale a aburului,
Este interzisa amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I-a si a II-a) a
strada, construit si vor avea accesul carosabil asigurat din arterele de categoria III-a.
municipiului
Service auto, benzinrii, spalatorii auto, vulcanizari
Unitai comerciale: materiale de construcii
Zone gospodarie comunala: cimitire

suprafa minim a parcelelor este de 150 mp pentru construcii niruite i 200 mp pentru
construcii izolate sau cuplate;
pentru parcele cu suprafata mai mare de 2.000 mp si functiuni de importanta municipala/
supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora obliagatoriu PUZ
pentru intregul UTR;
n cadrul zonelor cu valoare arhitectural-urbanistica, in cazul operatiunilor de comasare/
dezmembrare parcele, constructiile vor mentine trasaturile parcelarului existent (deschidere
la strada, ritm, etc);
n zonele cu valoare arhitectural urbanistica, n care exist tesut caracteristic locuintelor
individuale nu este admisa modificarea caracteristicilor parcelarului prin comasarea loturilor
si constructia unor volume de mari dimensiuni, nespecifice zonei de locuinte individuale, cu
exceptia parcelelor situate la arterele principale de circulatie (categoria a I-a si a II-a), pe o
adancime de maxim 30 m fata de front.
53

noi i n stare bun;
anterioare, de regul cu 3 -5.0 metri, noua cldire se va retrage de la aliniament cu 3-5.0
metri;

ALE PARCELELOR
functiune: locuinte colective, constructii comerciale, constructii administrative
si birouri, constructii financiar bancare,
volum: inaltimea mai mare de P+3,
suprafata afectata (incluzand constructia si amenajarile specifice): mai mare de
300 mp,


cldirilor cu nlimi de pn la P+4 niveluri i de maxim 20.0 metri n cazul cldirilor cu
posterioar;
nlimea cldirii msurat la corni, dar nu mai puin de 5.0 metri;
54

lumin natural;
arhitectural;


- n cazul fronturilor continue la strad/ constructiilor ce formeaza curti interioare se va
autovehiculelor de stingere a incendiilor, cu latime minima de 3,0m si inaltime de 3,5m;
55


Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare, se emite

publice centrale,
autocare,
birouri.
Constructii financiar - bancare (sedii si - 1 loc parcare la 20 salariati + un spor de 50%
filiale de banci, sedii de societati de pentru clienti,
asigurari, burse de valori si marfuri) - in functie de destinatia cladirii, amplasament si
capacitate, parcajele pentru salariati pot fi
constructiei pentru unitati de pana la 400 mp,
a constructiei pentru unitati de 400- 600 mp,
constructiei pentru unitati de 600 -2000 mp,
- la acestea se adauga spatiile de parcare/garare a
56

expozitii, muzee,
- 1 loc de parcare la 10-20 locuri in sala pentru
cinematografe, tatre dramatice, de comedie, de
polivalente.
Constructii invatamant - 3-4 locuri parcare la 12 cadre didactice,
spor de 10% pentru spatiul clinic, spital general,
leagane de copii
sportive,
patinoare, poligoane penru tir, popicarii,
autocare,
de parcare pentru 10-30 persoane,
propriu,
colective.
57

minim 5 m de la aliniament sa nu depaseasca distanta intre aliniamente;
RH niveluri/H maxim
min1 max
UTR. 1 Zona mixta Traian Nord 2/9m 4/15 m
UTR. 8 Bulevardul Cosbuc - zona mixta 2/9m 5/18 m
UTR. 9 Strada Traian - zona mixta 1/6m 2/ 9 m
UTR. 23 Zona mixta - Siderurgistilor/Basarabiei 2/9m 5/18 m
UTR. 33 Zona mixta - Prelungirea Brailei 2/9m 5/18 m
UTR. 45 Zona mixta - n valea oraului 1/6m 2/ 9 m
1
nlimea minim este prevazut pentru cladirile amplasate pe artere principale
(categoria a I-a si a II-a) - frontul la strada.

- volumetria : simplitatea volumelor, adecvarea scrii, controlul imaginii din toate direciile
58

sau strlucitoare;

canalizare;
- toate reelele edilitare vor fi amplasate n subteran;
mobil;
- n conformitate cu Directivele Europene, in zonele in care exista sistem de alimentare
59

elementele fixe de mobilier urban din spaiile accesibile publicului se vor subordona
- terenul care nu este acoperit cu construcii, platforme i circulaii va fi acoperit cu gazon i
plantat cu un arbore la fiecare 100 mp;

interioare, 2-5%
protecie 20%
10 - 20%
Constructii de sanatate Obligatorii aliniamente cu rol de protectie
10%
2 mp/ locuitor
60
realizat din fier forjat sau plas metalic i vor fi dublate de gard viu; poate fi autorizat
o nlime diferit n cazul reconstruciei sau restaurrii unei mprejmuiri existente sau
pentru a permite racordarea la o mprejmuire existent;
- pe limitele laterale i posterioare gardurile vor fi opace i vor avea nlimea de 2.00
metri;

geotehnice.
Suprafata
UTR. 1 Zona mixta Traian Nord 150-200 mp 45 1.5
201- 500 mp 45 2.5
Peste 500 mp 70 3.5
UTR. 8 Bulevardul Cosbuc - zona mixta 150-200 mp 45 1.5
201- 500 mp 45 2.5
501- 1000 mp 70 3.5
UTR. 9 Strada Traian - zona mixta Peste 1000 mp 80 4,8
150-500 mp 45 1.5
Peste 500 mp 70 2.1
UTR. 23 Zona mixta - Siderurgistilor/ Basarabiei 150-200 mp 45 1.5
201- 500 mp 45 2.5
501- 1000 mp 70 3.5
Peste 1000 mp 80 4,8
UTR. 33 Zona mixta - prelungirea Brailei 150-200 mp 45 1.5
201- 500 mp 45 2.5
501- 1000 mp 70 3.5
Peste 1000 mp 70 4,2
UTR. 45 Zona mixta in valea orasului 150-500 mp 50 1,5
61
Zona1 - n cazul in care prin asociere se elaboreaza documentatia pentru o zona mai ampla, se
Pentru spatii verzi (cu exceptia celor destinate sportului - agrementului):

- CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: activitati productive in unitati dispersate, activitati
agrozootehnice, zona constructii aferente echipamentelor tehnico- edilitare, terenuri cu
destinatie speciala (cu exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor
de specialitate (SF, PT,PUD) sau conform normelor tehnice in vigoare, se recomanda:
- CUT maxim 0,2

SPECIFICUL I CARACTERISTICILE ZONEI/AMPLASAMENTULUI IMPUN ACEASTA.
62
ZONE ACTIVITATI PRODUCTIVE

UTR 24, UTR 37, UTR 40, UTR 41, UTR 44, UTR 46, UTR 47

Zona se compune din terenurile ocupate de activiti productive de bunuri (producie concret
incluznd toate categoriile de activiti industriale conform CAEN). Din aceast zon fac parte att
unitile existente care se menin, se afl n proces de restructurare presupunnd conversie n
profiluri industriale diferite sau n profiluri de servicii pentru industrie, distribuie i comercializare,
ct i terenurile rezervate pentru viitoare activiti productive i servicii.
Pentru construciile generatoare de riscuri tehnologice, stabilite n conformitate cu prevederile
alin. (2) al art. 12 din R.G.U., prin ordin comun al minitrilor industriei, agriculturii i alimentaiei,
apelor, pdurilor i proteciei mediului, sntii, transporturilor, aprrii naionale i de interne,
se va solicita autorizaia de construire n conformitate cu condiiile impuse prin acordul de mediu.
Riscul tehnologic este determinat de procesele industriale sau agricole care prezint pericol de
incendii, explozii, radiaii, surpri de teren sau de poluarea aerului, apei sau solului.
Pentru ntreprinderile care pot polua factori de mediu sau pot produce zgomot i vibraii se
instituie zone de protecie sanitar (procese industriale sau agricole care prezint pericol de
incendii, explozii, surpri de teren sau poluare).
n cazul obiectivelor existente, se va urmrii diminuarea efectelor negative prin propunerea de
realizare a unor perdele de protecie, fii puternic plantate cu limi variabile, n funcie de
terenurile libere existente.

specifice acestora.

proteciei locuitorilor mpotriva acestora, autorizarea executrii construciilor sau amenajrilor
n zone expuse la riscuri naturale, cu excepia celor crora au drept scop limitarea acestora,
este interzis. In zonele cu interdictie temporara de construire, ca urmare a existentei unui
potential risc natural, autorizarea constructiilor se va realiza in urma unor Planuri Urbanistice
Zonale si studii geotehnice detaliate.
Pentru modificarile aduse constructiilor existente situate in zona de risc (rosu: AEGL 3, portocaliu:
AEGL 2) ale obiectivelor SEVESO (conform plansei Zone de Protectie SEVESO) se va solicita punctul
de vedere al Agentiei pentru Protectia Mediului Galati si al Inspectoratului pentru Situatii de
Urgenta General Eremia Grigorescu Galati. Pentru investitiile noi se vor aplica prevederile H.G.
nr. 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate
substante periculoase.
AEGL 2 - Nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de 60 minute
poate suferi efectele unor boli ireversibile, grave si pe termen lung si pot pierde capacitatea de a
se proteja.
63
poate suferi efectele unor boli mortale sau chiar moartea.
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: 37, 40, 41, 44, 46.

- Activitati productive si de depozitare;
- constructii comerciale, inclusiv cele care comercializeaza materiale de constructii,
showroom-uri cu vanzare;
- constructii administrative si birouri, aferente activitatilor existente in cadrul zonelor de
activitati productive;
- servicii conexe activitatilor productive;
- parcaje publice subterane, supraterane si multietajate;
- constructii aferente echipamentelor edilitare;
- activitati transporturi: port, gara, autogara;
- staii de ntreinere i reparaii auto;
- staii de benzin;
- comer, alimentaie public i servicii;
- locuine de serviciu pentru personalul care asigur permanena sau securitatea unitilor;
- accese pietonale i carosabile;
- perdele de protecie.
- echipamente si servicii publice;
- comert, servicii;
- locuinte individuale;
- spatii verzi;
- constructii aferente echipamentelor tehnico- edilitare;
- gospodarie comunala.

- n UTR 37 sunt admise locuinte individuale, cu conditia ca suprafata construita la sol a
acestora sa nu depaseasca 100 mp;
- este permisa localizarea activitatilor agrozootehnice numai daca nu necesita zone de
protectie sanitara care sa incomodeze desfasurarea avtivitatilor adiacente;
- este necesar ca limita de construibilitate fa de cornia taluzurilor s se considere ca fiind
egal cu de 2 ori nlimea taluzului respectiv;
- sunt necesare lucrri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri
corecte a apelor provenite din precipitaii, nierbri ale pantelor i nu n ultimul rnd o
politic local de protejare a fondului de vegetaie;
- nerespectarea zonei de construibilitate n zonele taluzurilor spre blile Ctua i Mlina
poate oricnd favoriza manifestarea de pierdere a stabilitii acestora.
64
Se interzice localizarea unitilor care nu se nscriu n profilul zonei sau pot incomoda funcionarea
acesteia.
Se interzice localizarea activitilor poluante i care prezint risc tehnologic.

- pentru activitatile productive manufacturiere si mestesugaresti, se considera construibile
parcelele cu minim 1000,0 mp (latura la strada a parcelei minim 15,0 m);
- pentru activitatile noi, se considera construibile parcelele cu minim 3000,0 mp (latura la
strada a parcelei minim 30,0 m).

- retragerile de la aliniamente spre strzile perimetrale i interioare, vor fi obligatoriu mai mari
de 5,00 metri pe strzi de categoria a III-a si mai mari de 10,0 metri pe strzi de categoria I-a
si a II-a;
- la intersecia dintre strzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendicular pe
bisectoarea unghiului dintre strzi, avnd o lungime de minim 12.0 metri pe strzi de
categoria I, a II-a i de 6.0 metri pe strzi de categoria a III-a;
- n cazul unor noi intervenii n cadrul incintelor industriale care i pstreaz funciunea
dominant existent, retragerile de la aliniamente vor fi de minim 5,00 metri.
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE I POSTERIOARE ALE

PARCELELOR
- cldirile pot fi alipite de construciile de pe parcelele alturate cu funciuni similare, situate
pe limita de proprietate, n cazul n care acestea nu prezint incompatibiliti (trepidaii, risc
tehnologic) umai cu acordul proprietarului vecin;
- n toate celelalte cazuri, cldirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distan
egal cu jumtate din nlime, dar nu mai puin de 5.00 metri;
- n toate cazurile retragerea fa de limita posterioar a parcelei va fi de minim 5.00 metri;
- n cazul cldirilor amplasate pe parcele situate ctre alte uniti teritoriale de referin, se
interzice amplasarea cldirilor pe limita parcelei ctre aceste alte zone;
- se vor respecta distanele minime egale cu jumtate din nlimea cldirii, dar nu mai puin
de 2.00 metri fa de limitele laterale i posterioare ale parcelelor.
65

- distana ntre cldiri va fi egal cu jumtate din nlimea cldirii celei mai nalte, dar nu mai
puin de 6,00 metri, daca fluxul tehnologic nu impune alte distane;
- distana de mai sus se poate reduce la jumtate dac pe faadele opuse nu sunt accese n
cldire i/sau dac nu sunt ferestre care s lumineze ncperi n care se desfoar activiti
permanente;
- n toate cazurile se va ine seama de condiiile de protecie fa de incendii i de alte norme
tehnice specifice.

- pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie s aib acces dintr-o cale public sau
privat de circulaie sau s beneficieze de servitute de trecere, legal instituit, printr-o
proprietate adiacent avnd o lime de minim 3.5 metri pentru a permite accesul
mijloacelor de stingere a incendiilor i a mijloacelor de transport grele;
- accesele n parcele, din strzile de categoria I i II se vor asigura dintr-o dublur a cilor
principale de circulaie;
- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice i grele.
- pentru activitatile productive care necesita transportul cu vehicule mari, se vor asigura
spatii de stationare/ asteptare la accesul in incinta, in afara circulatiilor publice.

Cu urmtoarele condiionri:
- staionarea vehiculelor att n timpul lucrrilor de construcii/reparaii, ct i n timpul
funcionrii cldirilor se va face n afara drumurilor publice, fiecare unitate avnd prevzute
n interiorul parcelei spaii de circulaie, ncrcare i ntoarcere;
- n spaiul de retragere fa de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor
cu condiia nconjurrii acestora cu un gard viu avnd nlimea de minimum 1,20m.
- numar minim de locuri de parcare:

publice centrale;
autocare;
66

birouri.
Constructii de locuinte - 1 loc parcare la 1 locuint unifamilial cu lot
propriu;
- 1 loc parcare la 2 apartamente pentru locuinte
colective.
Constructii industriale - activiti desfurate pe o suprafa de 10-100
mp, un loc de parcare la 25 mp;
- activiti desfurate pe o suprafa de 101-1.000
mp, un loc de parcare la 150 mp;
- activiti desfurate pe o suprafa mai mare de
1.000 mp, un loc de parcare la o suprafa de 100
mp.
Pentru construcii ce nglobeaz spaii cu diferite destinaii, pentru care exist norme diferite de
dimensionare a parcajelor, vor fi luate n considerare cele care prevd un numr mai mare de
locuri de parcare.

nlimea maxim admisibil este egal cu distana dintre aliniamente; pot fi adugate suplimentar
unul sau dou niveluri n funcie de volumetria caracteristic strzii, cu condiia retragerii acestora,
astfel incat inaltimea maxima la coama/atic pe o distanta de minim 5 m de la aliniament sa nu
depaseasca distanta intre aliniamente.
RH niveluri/H maxim
min max
UTR. 24 Zona activitati productive 1/6m**** 4/15m****
Zona activitati productive/servicii/ locuinte
UTR. 37 individuale 1/6m**** 4/15m****
Zona activitati productive/servicii conexe
UTR. 40 Combinat-Barbosi 1/6m**** 4/15m****
UTR. 41 Zona activitati productive - Combinat 1/6m**** 4/15m****
UTR. 46 Zona activitati productive si servicii - Zona Libera 1/6m**** 4/15m****
UTR. 44 Zona activitati portuare 1/6m**** 4/15m****
UTR. 47 Zona activitati productive 1/6m**** 4/15m****
**** Cu exceptia cladirilor si instalatiilor tehnologice.
67

- volumele construite vor fi simple i se vor armoniza cu caracterul zonei i cu vecintile
imediate;
- faadele posterioare i laterale vor fi tratate arhitectural la acelai nivel cu faada
principal;
- aspectul cldirilor, reclamelor i elementelor de mobilier urban va fi subordonat cerinelor
de compatibilitate cu zona functionala invecinata;
- se va acorda atenie modului de tratare a acoperiurilor sau teraselor perceptibile ntr-o
perspectiv descendent din cldirile nalte;
- se va urmari mentinerea raportului traditional plin/gol chiar si in cazul fatadelor cortina.

- toate cldirile vor fi dotate cu instalaii de ap i canalizare i se va asigura preepurarea
apelor uzate, inclusiv a apelor care provin din ntreinerea i funcionarea instalaiilor, din
parcaje, circulaii i platforme exterioare;
- toate constructiile vor fi racordate la utilitati (alimentare cu apa, canalizare, energie
electrica, gaze naturale, etc.).
- in conformitate cu Directivele Europene, in zonele in care exista sistem de alimentare
sistem sau sa foloseasca surse de incalzire regenrabile.
68

- orice parte a terenului incintei vizibil dintr-o circulaie public va fi astfel amenajat nct
s nu altereze aspectul general al localitii.
- suprafeele libere din spaiul de retragere fa de aliniament si limitele laterale si
posterioare vor fi plantate cu arbori n proporie de minim 20% formnd de preferin o
perdea vegetal pe tot frontul incintei;
- suprafeele libere neocupate cu circulaii, parcaje i platforme funcionale vor fi plantate
cu un arbore la fiecare 100 mp;
- se vor prevedea plantaii nalte n lungul limitelor incintelor care reprezint totodat linii de
separaie fa de alte subzone i uniti teritoriale de referin.
- in cazul activitatilor care disturba/ pot disturba alte activitati de pe parcele invecinate, sau
atunci cand limita de proprietate constituie si limita de separatie intre zone functionale
diferite, este obligatorie crearea unei plantatii de protectie (plantatie inalta).

Constructii administrative (cu exceptia sedii 15%
de partid, Sedii de sindicate, culte, fundaii,
Constructii comerciale 5%
Constructii de locuinte 10%
Constructii industriale obligatorii aliniamente cu rol de protectie n
funcie de categorie, dar nu mai puin de 20%
- mprejmuirile spre strad vor fi transparente, cu nlimi de maxim 2.00 metri din care un
soclu de maxim 0.60 m., i vor fi dublate cu un gard viu. n cazul necesitii unei protecii
suplimentare se recomand dublarea spre interior la 2.50 metri distan, cu un al doilea gard
transparent de 2.50 m nlime, ntre cele dou garduri fiind plantai arbori i arbuti;
- porile de intrare vor fi retrase fa de aliniament pentru a permite staionarea vehiculelor
tehnice nainte de admiterea lor n incint, pentru a nu incomoda circulaia pe drumurile
publice;
69

n zonele cu restricii pentru construit, se vor respecta condiiile impuse de studiile geotehnice.
TIP UTR POT CUT

UTR. 24 Zona activitati productive 80 4
UTR. 37 Zona activitati productive/servicii/ locuinte individuale 50 2,5
UTR. 40 Zona activitati productive/servicii conexe Combinat - Barbosi 80 4
UTR. 41 Zona activitati productive - Combinat 80 4
UTR. 44 Zona activitati portuare 80 4
UTR. 46 Zona activitati productive si servicii - Zona Libera 80 4
UTR. 47 Zona activitati productive 80 4
Pentru spatii verzi

- CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: comert, servicii, zona constructii aferente echipamentelor
tehnico- edilitare, (cu exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de
specialitate (SF, PT,PUD) sau conform normelor tehnice in vigoare, se recomanda:
- POT maxim 50%
- CUT maxim 1,0
Pentru UTR 37, in cazul locuintelor individuale:
- POT maxim 45%
- CUT maxim 1.5
P.O.T. I C.U.T. SE VOR DIMINUA FA DE LIMITELE MAXIME ADMISE, ACOLO UNDE SPECIFICUL
I CARACTERISTICILE ZONEI/ AMPLASAMENTULUI IMPUN ACEASTA.
70
ZONE LOCUINE INDIVIDUALE

UTR 3, UTR 4, UTR 5, UTR 10, UTR 11, UTR 13, UTR 19, UTR 25
Pentru UTR 4 si UTR 5, prevederile prezentei sectiuni se aplica si se vor detalia prin PUD pana la
intrarea in vigoare a Planului Urbanistic Zonal Cartier Traian Nord.
Zona de locuit se compune din diferite tipuri de esut urban, difereniate din urmtoarele puncte
de vedere:
(a) funcional
- caracterul locuinelor: individuale, colective mici;
- caracterul esutului urban: omogen rezidenial cu echipamente publice aferente, mixat n
proporii i modaliti diferite cu alte funciuni - comerciale, servicii, mic producie
manufacturier, servicii turistice;
(b) morfologic:
- tipul parcelarului:
- rezultat din evoluia localitii n timp, spontan;
- aparut in urma unor planuri de sistematizare;
- creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localitii pe terenuri
agricole (prin operaiuni simple de topometrie sau prin operaiuni urbanistice);
- configuraia n raport cu spaiul stradal:
- difereniat sau nu n raport cu distana fa de strad a cldirilor de pe o parcel
(construcii principale construcii secundare anexe)
- atitudine de tip urban sau cu reminiscene rurale (parcele nguste i foarte adnci
rezultate din diviziunea unor proprieti agricole, permind numai construcia locuinelor tip
vagon) ;
- volumetria: regim de construire discontinuu, nlime mic (P, P+2 niveluri), mod de
terminare al volumelor n arpant.
- spaiul liber: continuu sau discontinuu.
(c) vechime: locuine vechi i locuine noi;
(d) calitatea construciei: definit prin arhitectura, partiul, calitatea materialelor, rezistena,
nivelul de izolare termic, nivelul de dotare tehnico - edilitar a cldirilor;
Prevederile prezentului regulament susin evoluia oraului, prin:
- meninerea zonelor bine constituie cu creterea coerenei n cazul interveniilor punctuale;
- reconstrucia zonelor insalubre prin operaiuni de comasare i relotizare;
- extinderea pe terenuri neconstruite, intra i extravilane, a noi cartiere de locuine individuale
i colective mici pe baza unor operaiuni funciare parcelare/ reparcelare.

71

specifice acestora.


- locuine individuale i colective mici cu maxim P+2 niveluri n regim de construire discontinuu
(cuplat sau izolat);
- echipamente publice specifice zonei rezideniale: servicii, comert de proximitate (magazin
general, supermarket, alimentatie publica), sanatate, invatamant (cu exceptia unitatilor de
invatamant superior);
- scuaruri publice, locuri de joaca, spatii verzi;
- parcaje publice supraterane multietajate, subterane;
- lacasuri de cult, cu exceptia cimitirelor, manastirilor si schiturilor;
- accese pietonale i carosabile;
- modernizri, amenajri, reparaii la construciile existente.
- activitati agrozootehnice;
- activitati productive in unitati dispersate;
- spatii verzi;
- terenuri cu destinatie speciala;
- institutii si servicii publice;
- comert, servicii.
acestea sa nu fie amplasate spre strada si pe cat posibil sa nu afecteze prin zonele de protectie
sanitara necesare functionarea celorlate cladiri existente;
specificului zonei; in acest caz, se recomanda dezvoltarea unor functiuni publice/echipamente
publice;
- pietele agroalimentare se amplaseaza la minim 40 m fata de cladiri avand alte functiuni decat
cea comerciala;
72

(individuale si/sau colective) numai cu conditia asigurarii izolarii totale a aburului, mirosului si
zgomotului;
- se admit funciuni comerciale, servicii profesionale i mici activiti manufacturiere, cu
condiia ca suprafaa acestora s nu depeasc 100,00 mp ADC, s nu genereze transporturi
grele, s nu atrag mai mult de 5 autoturisme, s nu fie poluante, s nu aib program
prelungit peste orele 22 i s nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare i
producie;
- pensiuni destinate practicrii microturismului;
- este necesar ca limita de construibilitate fa de cornia taluzurilor s se considere ca fiind egal
cu de 2 ori nlimea taluzului respectiv;
- sunt necesare lucrri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri corecte
a apelor provenite din precipitaii, nierbri ale pantelor i nu n ultimul rnd o politic local
de protejare a fondului de vegetaie;
- nerespectarea zonei de construibilitate n zonele taluzurilor spre lacul Brate poate oricnd
favoriza manifestarea de pierdere a stabilitii acestora..

Este interzisa amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I-a si a II-a) a structurilor de
vanzare cu suprafata mare si medie (peste 400,00 mp) cu fatade oarbe, indiferent de UTR-ul in
care este situat terenul (cu exceptia celor in care sunt prevazute in mod expres permisivitati de
construire). Acestea vor fi amplasate in spatele frontului la strada construit si vor avea accesul
carosabil asigurat din arterele de categoria III-a.
activiti productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat
(vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru
depozitare i producie, prin deeurile produse ori prin programul de activitate prelungit dup
orele 22;
activitati agrozootehnice;
municipiului;
service auto, benzinarii, spalatorii auto, vulcanizari;
unitati comerciale: materiale de constructii;
depozite de orice natura;
zone gospodarie comunala: cimitire;
funciuni comerciale i servicii profesionale care depesc suprafa de 150,00 mp ADC,
genereaz un trafic important de persoane i mrfuri, au program prelungit dup orele 22, produc
poluare;
platforme de precolectare a deeurilor;
depozitarea pentru vnzare a unor cantiti mari de substane inflamabile sau toxice;
staii de betoane;
autobaze;
73
pentru parcele cu suprafata mai mare de 1.000 mp sau pentru functiuni de importanta
municipala/ supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora obliagatoriu
PUZ pentru intregul UTR;
n cadrul zonelor cu valoare arhitectural urbanistica, in cazul operatiunilor de comasare/
dezmembrare parcele, constructiile vor mentine trasaturile parcelarului existent (deschidere la
strada, ritm, etc);
n zonele cu valoare arhitectural urbanistica, n care exist tesut caracteristic locuintelor
individuale nu este admisa modificarea caracteristicilor parcelarului prin comasarea loturilor si
constructia unor volume de mari dimensiuni, nespecifice zonei de locuinte individuale.

Construciile vor fi dispuse pe aliniament sau vor fi retrase de la aliniament, conform caracterului
strzii cu urmtoarele condiii:
- n cazul n care pe parcelele nvecinate construciile sunt retrase de la aliniament se va respecta
retragerea existent; dac retragerile sunt inegale se va respecta retragerea dominant pe strad,
instituit prin regulamentele anterioare, evideniat prin cldiri mai noi i n stare bun;
- n cazul n care parcela se nvecineaz pe o latur cu o construcie dispus pe aliniament, iar pe
cealalt latur cu o construcie n stare bun sau cu o cldire monument de arhitectur retras de
la aliniament, noua cldire va fi dispus pe aliniament, dar se va racorda la alinierea retras, pentru
a nu evidenia un calcan ;
- n cazul n care parcela se nvecineaz pe o latur cu o construcie retras de la aliniament, iar pe
cealalt latur cu o construcie neviabil iar caracterul strzii indic tendina cldirilor mai noi de a
se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regul cu 3-5.0 metri, noua
cldire se va retrage de la aliniament cu 3-5.0 metri;

PARCELELOR
functiune: echipamente publice specifice zonei rezidentiale, parcaje publice
supraterane multietajate,
suprafata afectata (incluzand constructia si amenajarile specifice): mai mare de 300
mp,

74

cldirilor cu nlimi de pn la P+4 niveluri i de maxim 20.0 metri n cazul cldirilor cu nlimi
de peste P+4 niveluri, cu condiia respectrii distanei de 5 metri fa de limita posterioar;
- n cazul fronturilor continue, cldirile se vor alipi de calcanele cldirilor nvecinate dispuse pe
ambele limite laterale ale parcelelor pn la o distan maxim 15,0 metri dac cldirile au
pn la P+4 niveluri i de maxim 20,0 metri dac cldirile au peste P+4 niveluri i se vor
retrage fa de limita posterioar a parcelei la o distan de cel puin jumtate din nlimea
cldirii msurat la corni, dar nu mai puin de 5.0 metri;
- n cazul fronturilor discontinue, n care parcela se nvecineaz numai pe una dintre limitele
laterale cu o cldire avnd calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalt latur se nvecineaz
cu o cldire retras de la limita lateral a parcelei i avnd pe faada lateral ferestre ale unor
ncperi principale, noua cldire se va alipi de calcanul existent numai cu acordul
proprietarului vecin, iar fa de limita opus se va retrage la o distan egal cu minim 1/3 din
nlime, dar nu mai puin de 3,0 metri;
cealalta; se admit distane de minim 2,0 metri la construciile avnd pe faada lateral ferestre
de la ncperi n care nu au loc activiti permanente i deci care nu necesit deci lumin
natural;
- n cazul cldirilor izolate, parcelele cu front la strad cuprins ntre 12,0-15,0 metri, retragerea
fa de una din limitele laterale poate fi de minim 2,0 metri conform Codului Civil, cu
obligativitatea asigurarii unui acces auto de minim 3,0 metri la curtea din spate; Se va evita
expresivitatea de calcan prin conformarea volumetric i expresia arhitectural;
cldire public retras de la limita lateral a parcelei sau fa de o cladire de cult; n aceste
cazuri retragerea minim va fi de 5,0 metri;
- cldirile care alctuiesc fronturi discontinue se vor retrage fa de limita posterioar a parcelei
la o distan de cel puin jumtate din nlimea cldirii msurat la corni, dar nu mai puin
de 5.0 metri.

Cldirile vor respecta ntre ele distane egale cu nlimea la cornie a celei mai nalte dintre ele;
distana se poate reduce la 1/4 din nlime numai n cazul n care faadele prezint calcane sau
ferestre care nu asigur luminarea unor ncperi fie de locuit, fie pentru alte activiti ce necesit
lumin natural;

- parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 3.5 metri dintr-o
circulaie public n mod direct sau prin drept de trecere legal obinut prin una din proprietile
nvecinate;
75
- pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii in
caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu;
- n cazul fronturilor continue la strad, constructiilor ce formeaza curti interioare se va asigura
un acces carosabil n curtea posterioar printr-un pasaj care s permit accesul autovehiculelor
de stingere a incendiilor, cu latime minima de 3,0 m si inaltime de 3,5 m;
- accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie sa
fie pastrate libere in permanenta;
- se recomand amplificarea circulaiei pietonale prin crearea pasajelor i deschiderea curilor cu
funciuni atractive pentru pietoni.
Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare se emite numai
daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.

constructiei pentru unitati de pana la 400 mp;
a constructiei pentru unitati de 400-600 mp;
constructiei pentru unitati de 600-2000 mp
(complex comercial);
constructiei pentru unitati de peste 2000 mp
(complex comercial);
parcare la 5-10 locuri la masa;
leagane de copii
76

propriu;
colective.
Pentru construcii ce nglobeaz spaii cu diferite destinaii, pentru care exist norme diferite
de dimensionare a parcajelor, vor fi luate n considerare cele care prevd un numr mai mare
de locuri de parcare.

suplimentar unul sau dou niveluri n funcie de volumetria caracteristic strzii, cu condiia
retragerii acestora, astfel incat inaltimea maxima la coama/ atic pe o distanta de minim 5 m de
la aliniament sa nu depaseasca distanta intre aliniamente;
- n cazul n care ntr-o intersecie exist deja o marcare pe col a poziiei favorizate a cldirilor
printr-un plus de nlime, se admite pentru o nou cldire de col depirea n planul faadei a
nlimii maxime admisibile cu unul sau dou niveluri pe o lungime de maxim 15,0 metri de la
intersecie.
RH niveluri/H maxim
min1 max
UTR. 3 Zona locuinte individuale Filesti 1/6 m 2/9m 45 1,5
UTR. 4 Zona locuinte individuale - Arcasilor 1/7 m 2/9m 35 1
UTR. 5 Zona locuinte individuale - Arcasilor 1/7 m 2/9m 35 1
UTR. 10 Zona locuinte individuale - Traian 1/6 m 2/9m 45 1,5
UTR. 11 Zona locuinte individuale - Traian P/3 m P+M/6m 30 0,6
UTR. 13 Zona locuinte individuale - tesut Rizer 1/6 m 2/9m 45 1,5
UTR. 19 Zona locuinte individuale - extindere Filesti 1/6 m 2/9m 35 1
UTR. 25 Zona locuinte individuale 1/6 m 2/9m 45 1,5
1
nlimea minim este prevazut pentru cladirile amplasate pe artere principale (categoria a I-
a si a II-a) - frontul la strada.
77

- orice intervenie asupra monumentelor de arhitectur declarate sau propuse a fi declarate, se
va putea realiza numai n condiiile legii;
Arhitectura noilor cldiri se va subordona cerinelor de coeren a secvenelor particulare de esut
urban i va participa la punerea n valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o
expresie arhitectural contemporan; aceasta va ine seama de caracterul zonei i de
- volumetria: simplitatea volumelor, adecvarea scrii, controlul imaginii din toate direciile din
care volumul este perceput n relaie cu cadrul construit n care se insereaz, armonizarea
modului de acoperire, evitarea evidenierii unor calcane, evitarea impactului vizual al unor
lucrri tehnice, etc.;
- materiale de construcie: armonizarea texturii finisajelor cu cea a cldirilor nvecinate, evitarea
materialelor care pot compromite integrarea n caracterul zonei, respectarea materialelor
construciei iniiale n caz de refacere i extindere;
- culoare: armonizarea culorii cu arhitectura cldirii, respectarea ambianei cromatice a strzii,
sublinierea eventual a ritmului faadelor etc.;
- n vederea autorizrii se vor prezenta studii suplimentare de inserie pentru noile cldiri sau
pentru intervenii asupra cldirilor existente ( ilustrri grafice, fotomontaje, machete);
imitaii de materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau
strlucitoare;
- se interzice desfigurarea arhitecturii faadelor i deteriorarea finisajelor prin tratarea vitrinelor
i a registrului parterului sau prin instalarea firmelor i a panourilor de afiaj, inclusiv a
sistemelor de iluminare a acestora ;

canalizare;
- la cldirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvial va fi fcut pe
sub trotuare pentru a se evita producerea gheii;
- se va asigura evacuarea rapid a apelor meteorice din spaiile accesibile publicului la reeaua
de canalizare;
78
- reelele edilitare vor fi realizate ngropat;
- se interzice dispunerea pe faade a antenelor TV-satelit i a antenelor pentru telefonia mobil;
- n conformitate cu Directivele Europene, n zonele in care exista sistem de alimentare
sistem sau sa foloseasca surse de incalzire regenrabile.

- curile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier
urban, plantaii decorative, inclusiv pe faade;
- se recomand ca pentru mbuntirea microclimatului i pentru protecia construciei s se
evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
- parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare i vor fi nconjurate cu un
gard viu de 1,20 metri nlime;

interioare, 2-5%
Constructii de cult Spaii verzi i plantate, cu rool decorativ i de
protecie 20%
10 - 20%
10%
2 mp/ locuitor
79
- n cazul fronturilor retrase de la aliniament, gardurile spre strad vor avea, nlimea de maxim
2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m., partea superioar fiind transparent realizat
din fier forjat sau plas metalic i vor putea fi dublate de gard viu; poate fi autorizat o
nlime diferit n cazul reconstruciei sau restaurrii unei mprejmuiri existente sau pentru a
permite racordarea la o mprejmuire existent;
- pe limitele laterale i posterioare gardurile vor fi opace i vor avea nlimea maxim de 2.00
metri;
- construciile publice vor putea face excepie ca dimensiuni i calitate a decoraiei gardurilor i
porilor de intrare care se vor armoniza cu arhitectura cldirii.


geotehnice.
TIP UTR RH- niveluri POT CUT
UTR. 4 Zona locuinte individuale - Arcasilor P 35 0.5
1 35 0.7
2 35 1,0
UTR. 5 Zona locuinte individuale - Arcasilor P 35 0.5
1 35 0.7
2 35 1,0
UTR. 10 Zona locuinte individuale - Traian P 45 0.5
1 45 1.0
2 45 1,5
UTR. 11 Zona locuinte individuale - Traian P+M 30 0,6
UTR. 13 Zona locuinte individuale- Tesut Rizer P 45 0.5
1 45 1.0
2 45 1,5
UTR. 3 Zona locuinte individuale Filesti P 45 0.5
1 45 1.0
2 45 1,5
P 35 0.5
Zona locuinte individuale - extindere 1 35 0.7
UTR. 19 Filesti 2 35 1,0
80
TIP UTR RH- niveluri POT CUT

UTR. 25 Zona locuinte individuale P 35 0.5
1 35 0.7
2 45 1,5
n cadrul UTR. 4 si UTR 5 pentru tesutul existent P.O.T. maxim poate fi 45%, C.U.T. 1,5.

- CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: activitati productive n unitati dispersate, activitati
agrozootehnice, zona constructii aferente echipamentelor tehnico-edilitare, terenuri cu
destinatie speciala (cu exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de
- POT maxim 50%
- CUT maxim 1,0
I CARACTERISTICILE ZONEI/AMPLASAMENTULUI IMPUN ACEASTA.
81
ZONE LOCUINTE COLECTIVE

UTR 16, UTR 16, UTR 17, UTR 18, UTR 22, UTR 27, UTR 29, UTR 30, UTR 35, UTR 36
intrarea in vigoare a PLANULUI URBANISTIC ZONAL RESTRUCTURARE URBANA CARTIER TIGLINA
II, FUNDAMENTAREA CONDITIILOR DE REALIZARE A OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLIC
Pentru UTR 36, prevederile prezentei sectiuni se aplica si se vor detalia prin PUD pn la
intrarea in vigoare a PLANULUI URBANISTIC ZONAL RESTRUCTURARE URBANA CARTIERE
MICRO 18, 19, 20, 21.

Pentru ansamblurile existente, noile cerine ale locuitorilor i disfuncionalitile cauzate de
nerespectarea proiectelor iniiale sau de unele modificri arbitrare ale cadrului construit i
amenajat vor impune intervenii corective:
(1) eliminarea cauzelor disfuncionalitilor i polurilor care nemulumesc locuitorii;
(2) refacerea amenajrilor exterioare i n special a spaiilor plantate, a locurilor de joac pentru
copii i a parcajelor;
(3) extinderea i completarea echipamentelor publice deficitare;
(4) ameliorarea aspectului cldirilor i amenajrilor;
(5) diminuarea insecuritii i infracionalitii prin delimitarea i marcarea / ngrdirea spaiilor
aferente locuinelor colective pe grupri de blocuri;
(6) restructurarea zonelor prin eliminarea parcajelor private (in constructii individuale) existente
pe domeniul public/ privat al municipiului si construirea de parcaje publice;
Pentru ansamblurile de locuinte colective cu valoare urbanistica se recomanda mentinerea

prevederilor proiectului initial in cazul oricaror tipuri de interventii (reabilitare termica,
amenajarea spatiilor din jurul blocurilor, modificari la unitatile de locuit sau la dotarile aferente).
Nu sunt permise extinderi ale spatiilor parter sau modificarii ale conformarii initiale a fatadelor
blocurilor. Nu este permisa extinderea/nfiinarea de spaii comerciale la parterul blocurilor
acolo unde nu exista conform proiectului initial sau nu sunt specificate ca atare n cadrul
reglementarilor aferente UTR.
Nu este permisa schimbarea destinatiei subsolurilor tehnice si amenajarea de locuinte, birouri,

etc.
Nu este permisa mansardarea/supraetajarea blocurilor ci doar acoperirea cu sarpanta si pod

neutilizabil.
n cazul realizarii operaiunilor de reabilitare termica aceasta se va realiza pe ntreg tronsonul/

segmentul de bloc.
82
n cazul necesitii de detaliere a regimului de construire, alinierii faa de aliniament, faa de

limitele laterale i posterioare ale cladirii, amplasarea cladirilor unele fata de altele pe parcela,

specifice acestora.

Zonale si studiu geotehnice detaliate.
Pentru modificarile aduse construciilor existente situate in zona de risc (rosu: AEGL 3, portocaliu:
de vedere al Agentiei pentru Protectia Mediului Galati si a Inspectoratului pentru Situatii de
se proteja.
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: UTR 22, 29, 30, 35, 36

- locuine colective;
- echipamente publice specifice zonei rezideniale: servicii, comert de proximitate (magazin
general, supermarket, alimentatie publica), sanatate, invatamant (cu exceptia unitatilor de
invatamant superior); institutii si servicii publice;
- scuaruri publice, locuri de joaca, spatii verzi;
- parcaje publice supraterane multietajate, subterane;
- amenajri aferente locuinelor: ci de acces carosabile i pietonale private, parcaje, garaje,
spaii plantate, locuri de joac pentru copii, amenajri de sport pentru tineret, mprejmuiri;
- lacasuri de cult, cu exceptia cimitirelor, manastirilor si schiturilor;
83

- activitati agrozootehnice,
- spatii verzi,
- constructii aferente echipamentelor tehnico-edilitare,
- institutii si servicii publice,
- comert, servicii,
- locuinte individuale,
- unitati agrozootehnice.

In cadrul U.T.R. 22 si U.T.R. 35 in partea de vest (str. Dr. Petru Groza) se pot mentine locuintele
individuale existente. Pentru terenurile libere/eliberabile, se ncurajeaz transformarea
acestora n zona destinata locuintelor colective P+4 (comasare loturi, etc.). n cazul n care pe
strada la care sunt dipuse terenurile n cauz, predomin locuinte individuale, sunt permise n
continuare locuinte individuale.
sanitara necesare functionarea celorlalte cladiri existente;
se mentin functiunile existente care nu sunt caracteristice zonei, cu conditia ca, in cazul
specificului zonei; in acest caz, se recomanda dezvoltarea unor functiuni publice/echipamente
publice;
- pietele agroalimentare se amplaseaza la minim 40 m fata de cladiri avand alte functiuni decat
cea comerciala;
(individuale si/sau colective) numai cu conditia asigurarii izolarii totale a aburului, mirosului si
zgomotului;
- se admit funciuni comerciale, servicii profesionale i mici activiti manufacturiere, cu
condiia ca suprafaa acestora s nu depeasc 100,00 mp ADC, s nu genereze transporturi
grele, s nu atrag mai mult de 5 autoturisme, s nu fie poluante, s nu aib program
prelungit peste orele 22 i s nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare i
producie;
- pensiuni destinate practicrii microturismului;
- funciunile comerciale, serviciile complementare locuirii i activitile manufacturiere cu
suprafaa desfurat peste 100,00 mp se pot admite cu condiia elaborrii i aprobrii unor
documentaii PUD;
- n cazul existenei unor echipamente publice la parterul blocurilor de locuit se recomand:
dispensarele de la parterul blocurilor s aib un acces separat de cel al locatarilor;
84
creele i grdiniele s aib un acces separat de cel al locatarilor i s dispun n utilizare

exclusiv de o suprafa minim de teren de 100 mp. pentru jocul copiilor;
se permite schimbarea destinaiei apartamentelor, indiferent de amplasare, numai pentru
categoriile de funciuni cuprinznd activiti pentru servicii specializate i practic
profesional private cu grad redus de perturbare a locuirii i program de activitate de 12
ore pe zi (ntre 8 i 20), de exemplu: cabinete medicale, birouri de avocatur, notariale,
consultan, asigurri, proiectare, reprezentane, agenii imobiliare etc. si numai daca
operatiunea nu modifica proiectul initial al fatadei imobilului (nu sunt necesare extinderi
spatii, modificare accese, realizare copertine, balcoane, logii);
se permite schimbarea destinaiei apartamentelor de la parterul locuinelor pentru
categoriile descrise mai sus, precum i pentru cele cu caracter comercial, cum ar fi comer
cu produse alimentare i nealimentare, farmacii, librrii, frizerii, studiouri foto, case de
schimb valutar etc. si numai daca operatiunea nu modifica proiectul initial al fatadei
imobilului (nu sunt necesare extinderi spatii, modificare accese, realizare copertine,
balcoane, logii) i numai dac acestea sunt specificate ca atare n cadrul reglementrilor
aferente UTR;
- lucrri ample de remodelare a faadelor, acceselor sau spaiilor publice pot fi aprobate numai
n condiiile promovrii unor proiecte viznd transformarea funcional a parterului unui
ntreg tronson de cldire, respectiv apartamentele deservite de cel puin o scar comun;
- n cazul unor enclave de locuinte individuale existente n cadrul ansamblurilor de locuine
colective, acestea vor fi considerate funcional i urbanistic similar zonei i se vor supune
reglementrilor de construire pentru aceast subzon (locuinte colective), cu exceptia UTR 22
si UTR 35.
schimbarea destinaiei apartamentelor pentru activiti generatoare de disconfort pentru
locatari cum ar fi funciuni de producie, alimentaie public, jocuri electronice sau de noroc,
depozite de marf, ateliere de reparaii etc.;
activiti productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat
(vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru
depozitare i producie, prin deeurile produse ori prin programul de activitate prelungit dup
orele 22;
schimbarea destinaiei spaiilor comune ale imobilelor avnd funciunea de circulaie, holuri,
accese, culoare, ganguri, curi interioare, casele scrilor etc.;
activitati agrozootehnice;
parcaje private (in constructii individuale) amplasate pe domeniul publica sau privat al
municipiului.
85
service auto, benzinarii, spalatorii auto, vulcanizari;

unitati comerciale: materiale de constructii;
constructii provizorii de orice natura;
depozite de orice natura;
zone gospodarie comunala: cimitire;
funciuni comerciale i servicii profesionale care depesc suprafa de 150,00 mp ADC,
genereaz un trafic important de persoane i mrfuri, au program prelungit dup orele 22, produc
poluare;
platforme de precolectare a deeurilor;
depozitarea pentru vnzare a unor cantiti mari de substane inflamabile sau toxice;
staii de betoane;
autobaze.
In cazul ansamblurilor de locuinte colective cu valoare arhitectural-urbanistica nu este permisa

crearea de noi spatii comerciale si de servicii la parterul imobilelor, daca acestea nu sunt
prevazute prin proiectul initial.
Lotul minim in cazul locuintelor colective este de 500,00 mp pentru locuinte colective mici
si minim 1000,00 mp pentru locuinte colective inalte;
Se interzice introducerea de modificari n ansamblurile de locuinte colective cu valoare
arhitectural-urbanistic prin unificarea parcelelor i ridicarea nivelului de nlime;

- cldirile se vor retrage de la aliniament cu minim 5.0 metri, dar nu cu mai puin dect
diferena dintre nlimea construciilor i distana dintre aliniamente;
- n cazul enclavelor de lotizri existente meninute, retragerile de la aliniament vor respecta
caracterul iniial al acestora;
- n cazul n care n zona protejat cldirile sunt dispuse pe aliniament n front continuu, noile
cldiri se vor dispune de asemenea pe aliniament;
- n cazul siturii la intersecia unor strzi avnd situri diferite ale cldirilor fa de aliniament,
noile cldiri vor asigura racordarea prin ntoarcerea retragerii de la aliniament i pe strada
avnd cldirile dispuse pe aliniament pe o distan egal cu cea dintre aliniamentele
fronturilor opuse, cu condiia s nu rmn calcane vizibile.
86

PARCELELOR
- n cazul investitiilor importante ca functiune, volum, suprafata afectata, regimul de construire
se va stabili prin PUD*;

- cldirile izolate vor avea faade laterale i se vor retrage de la limitele parcelei la o distan cel
puin egal cu jumtate din nlimea la cornia cldirii msurat n punctul cel mai nalt fa
de teren; distana se poate reduce la jumtate, dar nu mai puin de 3.0 metri n cazul n care
pe faadele laterale ale cldirilor nvecinate sunt numai ferestre ale dependinelor i casei
scrii;
- cldirile se pot cupla pe una dintre laturile laterale ale parcelei pe o adncime de maxim 15.0
metri de la aliniament, numai cu acordul proprietarului vecin, fiind retrase fa de cealalt
limit lateral cu o distan cel puin egal cu jumtate din nlimea la cornia cldirii
msurat n punctul cel mai nalt fa de teren;
- cldirile care se nscriu n regim de construire continuu se alipesc pe o adncime de maxim
15.0 metri de calcanele situate pe limitele laterale ale parcelelor, cu excepia parcelelor de
col unde se va ntoarce faada n condiiile de aliniere ale strzii laterale;

- ntre faadele nspre care sunt orientate camere de locuit distana va fi egal cu nlimea
cldirii celei mai nalte; distana se poate reduce la jumtate n cazul n care pe faadele opuse
sunt numai ferestre ale dependinelor i ale casei scrii.

- parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 3.5 metri dintr-
o circulaie public n mod direct sau prin drept de trecere legal obinut prin una din
- n cazul fronturilor continue la strad/ constructiilor ce formeaza curti interioare se va asigura
un acces carosabil n curtea posterioar printr-un pasaj care s permit accesul
- accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie
sa fie pastrate libere in permanenta;
- se recomand amplificarea circulaiei pietonale prin crearea pasajelor i deschiderea curilor
cu funciuni atractive pentru pietoni.
87

Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare, se emite

constructiei pentru unitati de 400-600 mp;
constructiei pentru unitati de peste 2000 mp;
- pentru restaurante va fi prevazut cate un loc de parcare
la 5-10 locuri la masa;
capacitatea constructiei, se vor prevedea 1-3 locuri de
parcare pentru autocare;
Constructii de sanatate - 1 loc de parcare la 4 persoane angajate cu un spor de
10% pentru sptial clinic, spital general, spital de
specialitate, asistenta de specialitate, dispensar
policlinic, dispensar urban;
leagane de copii.
sportive;
- obligatoriu un numar de 1-3 locuri pentru autocare;
- pentru toate categoriile de construcii i amenajri de
agremenet vor fi prevzute parcaje n funcie de
capacitatea construciei, cte un loc de parcare pentru
10-30 persoane;
- pentru cluburi va fi prevzut cte un loc de parcare la
3-10 membri ai clubului.
Constructii de locuinte - 1 loc parcare la 1 locuint unifamilial cu lot propriu;
colective.
88

retragerii acestora, astfel incat inaltimea maxima la coama/ atic pe o distanta de minim 5 m de
intersecie.
RH niveluri/H maxim
min1 max
UTR. 16 Locuinte colective - cartier Aurel Vlaicu P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 16 Locuinte colective P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 17 Locuinte colective - cartier Aviatiei P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 18 Locuinte colective - cartier Micro 13B, Micro 14 P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 22 Locuinte colective- cartier Tiglina 3 P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 27 Locuinte colective - cartier Mazepa P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 29 Locuinte colective - cartier Tiglina II P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 30 Locuinte colective - cartier Tiglina I P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 35 Locuinte colective - cartier Micro 17 P+2/ 9m P+4/15m***
UTR. 36 Locuinte colective - cartier Dunarea P+2/ 9m P+4/15m***
1
naltimea minim este prevazut pentru cladirile amplasate pe artere principale (categoria a I-
a si a II-a) - frontul la strada.
*** se mentin cladirile existente care depasesc regimul de inaltime maxim admis. n cazul
disparitiei/nlocuirii acestora este permisa inserarea unor cladiri nalte pe acelasi teren/
amplasament (care sa nu depaseasca naltimea cladirii anterioare existente) i numai daca sunt
respectate conditiile de vecinatate/ nsorire faa de cldirile adiacente.
Pentru UTR 22 si UTR 35 n cazul locuintelor individuale, regimul de naltime maxim admis este
P+2 (9m la coam/atic)
89

Interventiile asupra locuintelor colective se vor realiza cu condiia integrrii n particularitile
zonei i armonizrii cu vecintile imediate.
Pentru ansamblurile de locuinte colective cu valoare urbanistica este obligatorie mentinerea
prevederilor proiectului initial n cazul oricaror tipuri de interventii (reabilitare termica,
amenajarea spatiilor din jurul blocurilor, modificari la unittile de locuit sau la dotarile aferente.
Nu este permisa extinderea spatiilor parter sau modificarii conformatiei arhitecturale initiale a
blocurilor (extinderi, etc.), cu exceptia UTR n care acestea sunt specificate. n cazul realizrii
operaiunii de reabilitare termica aceasta se va realiza pe ntreg tronsonul/segmentul de bloc.

canalizare;
- se va asigura evacuarea rapid a apelor meteorice din spaiile accesibile publicului la reeaua de
canalizare;
- reelele edilitare vor fi amplasate subteran;
- se interzice dispunerea pe faade a antenelor TV-satelit i a antenelor pentru telefonia mobil.
- cu excepia telecomunicaiilor speciale, se interzice dispunerea antenelor de telefonie mobila
pe terasele cldirilor care nu sunt tehnice sau industriale;
centralizata cu energie termica se recomanda ca si noile imobile sa fie racordate la acest sistem
sau sa foloseasca surse de ncalzire regenerabile.

- terenul amenajat ca spaii de joc, de odihn i grdini de faad decorative va reprezenta cel
puin 50% din suprafaa total a terenului liber;
90
- n orice operaiune efectuat pe un teren mai mare de 5000 mp, se va prevedea ca din aceste
spaii minim 10% s fie destinate folosinei n comun;
- procentul minim de spatii verzi in interiorul parcelei va fi stabilit dupa cum urmeaza:

Constructii de cult 20%
Constructii de sanatate obligatorii aliniamente cu rol de protectie 10%
Constructii de locuinte 10%, dar nu mai putin de 2 mp/locuitor
- pe limitele laterale i posterioare gardurile vor fi opace i vor avea nlimea de 2.00 metri;
91

n zonele cu restricii pentru construit se vor respecta condiiile impuse de studiile geotehnice.
TIP UTR POT CUT

UTR. 16 Locuinte colective - cartier Aurel Vlaicu 30 1,5
UTR. 16 Locuinte colective 30 1,5
UTR. 17 Locuinte colective - cartier Aviatiei 30 1,5
UTR. 18 Locuinte colective - cartier Micro 13B, Micro 14 30 1,5
UTR. 22 Locuinte colective - cartier Tiglina 3 30 1,5
UTR. 27 Locuinte colective - cartier Mazepa 30 1,5
UTR. 29 Locuinte colective - cartier Tiglina II 30 1,5
UTR. 30 Locuinte colective - cartier Tiglina I 30 1,5
UTR. 35 Locuinte colective - cartier Micro 17 30 1,5
UTR. 36 Locuinte colective - cartier Dunarea 30 1,5
Pentru UTR 22 si UTR 35 in cazul locuintelor individuale se aplica urmatoarele prevederi:

Regim inaltime POT CUT
P 45 0.5
1 45 1.0
2 45 1,5

- CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: activitati productive in unitati dispersate, activitati
agrozootehnice, zona constructii aferente echipamentelor tehnico-edilitare, terenuri cu
destinatie speciala (cu exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de
- POT maxim 50%
- CUT maxim 1,0
92
ZONE SI POLI DE AGREMENT

UTR 20, UTR 39

Polii si zonele de agrement contin principalele dotari municipale de agrement, loisir, sportive,
turistice si de petrecere a timpului liber de interes municipal si supramunicipal si sunt configurati
n corelatie cu strategia de dezvoltare spatiala a municipiului Galati.
n cazul necesitii de detaliere a regimului de construire, alinierii faa de aliniament, faa de
limitele laterale si posterioare ale cldirii, amplasarea cladirilor unele fata de altele pe parcela,

este interzis. n zonele cu interdictie temporar de construire, ca urmare a existentei unui
Autorizarea executrii lucrrilor i amenajrilor pe terenurile cu destinaie forestier se supune

prevederile legale n vigoare i este permis numai cu avizul organelor administraie publice de
specialitate.
Reducerea suprafeei fondului forestier proprietate public sau privat este interzis, cu excepia
utilizrilor permise de Codul Silvic.
se proteja.
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: UTR 39
93

- locuinte de vacanta;
- constructii administrative si de birouri;
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii, piete
agroalimentare;
- constructii de cultura;
- institutii, servicii si echipamente publice;
- servicii generale, cu exceptia atelierelor poluante, service auto, spalatorii auto;
- constructii si amenajari sportive;
- constructii de agrement, loisir ;
- constructii de turism si agrement, loisir ;
- cazinouri, jocuri de noroc ;
- spatii publice, pietonale, spatii verzi;
- zona transporturi;
- activitati agrozootehnice;
- spatii verzi;
- zone impadurite, paduri tehnice;
- constructii aferente echipamentelor tehnico- edilitare.

- se recomanda ca in cazul constructiilor amplasate pe arterele principale (categoria a I-a si a
II-a), parterul acestora sa asigure functiuni cu acces public: spatii comerciale, expozitionale,
etc. se recomanda ca in cazul amplasarii unor constructii aferente echipamentelor edilitare,
sanitara necesare functionarea celorlate cladiri existente;
- se mentin functiunile existente care nu sunt caracteristice zonei, cu conditia ca in cazul
specificului zonei;
- este necesar ca limita de construibilitate fa de cornia taluzurilor s se considere ca fiind
egal cu de 2 ori nlimea taluzului respectiv;
94
- sunt necesare lucrri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri corecte
a apelor provenite din precipitaii, nierbri ale pantelor i nu n ultimul rnd o politic local
de protejare a fondului de vegetaie;
- nerespectarea zonei de construibilitate n zonele taluzurilor blile Ctua i Mlina poate
oricnd favoriza manifestarea de pierdere a stabilitii acestora.
Este interzis amplasarea spre arterele principale (strazi de categoria a I-a si a II-a) a structurilor de
vanzare cu suprafata mare si medie (peste 400,00 mp) cu fatade oarbe, indiferent de UTR-ul n
care este situat terenul (cu exceptia celor in care sunt prevazute n mod expres permisivitati de
Activitati productive;
Activitati agrozootehnice;
municipiului;
Service auto, benzinarii, spalatorii auto, vulcanizari;
Unitati comerciale- materiale de constructii si piete agroalimentare;
Depozite de orice natura;
Zone gospodarie comunala, cimitire;
Orice fel de lucrri definitive n zonele rezervate pentru amenajare parcuri;
Orice fel de lucrri de exploatare a terenului care pot duce la dregradarea peisajului,
dispariia vegetaiei i poluare vizual.

supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora obliagatoriu PUZ pentru
ntregul UTR.

- construciile vor fi retrase de la alinimanet cu minim 5,0 m,
- in situatiile in care terenul este situat pe o strada unde exista un regim de aliniere variat,
acesta se va detalia prin PUD.
95

PARCELELOR
funciune: construcii administrative si birouri, construcii comericale, constructii si
amenajari sportive, constructii turism si agrement, cazinouri, parcaje publice
supraterane etajate,
volum: naltimea mai mare de P+5,
suprafata afectata (incluzand constructie si amenajarile specifice): mai mare de 300
mp,

- cu exceptia zonelor de locuinte (unitati cazare) insiruite, regimul de construire este discontinuu;
laterale cu o cldire avnd calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalt latur se nvecineaz cu
o cldire retras de la limita lateral a parcelei i avnd pe faada lateral ferestre ale unor
ncperi principale, noua cldire se va alipi de calcanul existent numai cu acordul proprietarului
vecin, iar fa de limita opus se va retrage la o distan egal cu minim 1/3 din nlime, dar nu
mai puin de 3,0 metri;
limitele parcelelor, se va dispune izolat i se va retrage fa de ambele limite laterale ale parcelei
la o distan de nu mai puin de 3,0 metri pe una din laturi si minim 2,0 metri pe cealalta; se
admit distane de minim 2,0 metri la construciile avnd pe faada lateral ferestre de la ncperi
n care nu au loc activiti permanente i deci care nu necesit deci lumin natural;
- n cazul cldirilor izolate, parcelele cu front la strad cuprins ntre 12,0-15,0 metri, retragerea fa
de una din limitele laterale poate fi de minim 2,0 metri conform Codului Civil, cu obligativitatea
asigurarii unui acces auto de minim 3,0 metri la curtea din spate. Se va evita expresivitatea de
calcan prin conformarea volumetric i expresia arhitectural;
- se interzice construirea pe limita parcelei dac aceasta este i linia de separaie fa de o cldire
public retras de la limita lateral a parcelei sau fa de o cladire de cult; n aceste cazuri
retragerea minim va fi de 5,0 metri;
- cldirile care alctuiesc fronturi discontinue se vor retrage fa de limita posterioar a parcelei la
o distan de cel puin jumtate din nlimea cldirii msurat la corni, dar nu mai puin de 5.0
metri.

Cldirile vor respecta ntre ele distane egale cu nlimea la cornie a celei mai nalte dintre ele;
distana se poate reduce la 1/4 din nlime numai n cazul n care faadele prezint calcane sau
ferestre care nu asigur luminarea unor ncperi fie de locuit, fie pentru alte activiti ce necesit
lumin natural.
96

- parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 3.5 metri dintr-
- n cazul fronturilor continue la strad, constructiilor ce formeaza curti interioare se va asigura
accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie
Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare, se emite numai

publice centrale;
autocare;
birouri.
Constructii financiar-bancare (sedii si - 1 loc parcare la 20 salariati + un spor de 50%
filiale de banci, sedii de societati de pentru clienti;
asigurari, burse de valori si marfuri) - n functie de destinatia cladirii, amplasament si
organziate mpreuna cu cele pentru clienti,
97

a constructiei pentru unitati de 400 - 600 mp;
expozitii, muzee;
polivalente.
sportive;
autocare;
de parcare pentru 10-30 persoane;
98

retragerii acestora, astfel incat inaltimea maxima la coama/atic pe o distanta de minim 5 m de
intersecie.
RH niveluri/H maxim
min1 max
UTR. 20 Ferma agroozootehnica - conversie agrement 1/6 m 3/12 m
UTR. 39 Pol principal agrement/servicii 2/9 m 5-7 / 18 m-25 m
1
naltimea minim este prevazuta pentru cladirile amplasate pe artere principale (categoria a
I-a si a II-a) - frontul la strada.

strlucitoare;
99


canalizare;
de canalizare;
- n conformitate cu Directivele Europene, n zonele n care exista sistem de alimentare

parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare i vor fi nconjurate cu un gard
viu de 1,20 metri nlime;
100

interioare, 2-5%
odihn n funcuie de capacitatea construciei
10- 20%
nu mai puin de 25%
2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m., partea superioar fiind transparent realizat din
fier forjat sau plas metalic i vor putea fi dublate de gard viu; poate fi autorizat o nlime
diferit n cazul reconstruciei sau restaurrii unei mprejmuiri existente sau pentru a permite
racordarea la o mprejmuire existent;
- pe limitele laterale i posterioare gardurile vor fi opace i vor avea nlimea maxim de 2.00
metri;
101

Suprafata
UTR. 20 Ferma agrozootehnica - conversie agrement 150-500 mp 45 1.5
501- 5000 mp 50 2
UTR. 39 Pol principal de agrement/servicii 150-200 mp 45 1.5
201- 500 mp 45 2.5
501-1000 mp 70 4.2
1001- 5000 mp 80 8 si >8*
aferent PUG Galati 2011 si Plansei de Reglementari.
Zona1 - in cazul in care prin asociere se elaboreaza documentatia pentru o zona mai ampla, se

- CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente: activitati productive n unitati dispersate, zona transporturi si
zona constructii aferente echipamentelor tehnico-edilitare, terenuri cu destinatie speciala (cu
exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de specialitate (SF, PT,PUD)
- POT maxim 50%
- CUT maxim 1,0
Pentru constructiile si amenajarile sportive (complexuri sportive, stadioane, sali de
antrenament pentru diferite sporturi, sali de competitii sportive, patinoare artificiale,
popicarii), P.O.T. va fi:
- 50% pentru construcii i amenajri sportive;
- 20% pentru alei, drumuri i parcaje;
- 30% pentru spaii verzi.
102
ZONA DE AGREMENT FALEZA DUNARII

UTR 32 SI UTR 38

Zona cuprinde Faleza Dunarii si constructiile adiacente, si este configurata astfel incat sa asigure o
dezvoltare coerenta de-a lungul coridorului fluvial.
Prevederile pezentei sectiuni se aplic i se vor detalia prin PUD pn la intrarea n vigoare a
Planului Urbanistic Zonal Faleza Dunarii.
n ntreg UTR-ul nu este permisa schimbarea destinatiei spatiilor verzi existente.
n cazul necesitatii de detaliere a regimului de construire, alinierii fa de aliniament, fa de
limitele laterale si posterioare ale cladirii, amplasarea cladirilor unele fa de altele pe parcela,

proteciei locuitorilor mpotriva acestora, autorizarea executrii construciilor sau amenajrilor n
zone expuse la riscuri naturale, cu excepia celor crora au drept scop limitarea acestora, este
interzis. In zonele cu interdictie temporara de construire, ca urmare a existentei unui potential risc
natural, autorizarea constructiilor se va realiza in urma unor Planuri Urbanistice Zonale si studii
geotehnice detaliate.

specifice acestora.
nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante
periculoase.
se proteja.
Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: 32, 38
103

- locuinte individuale si colective;
- constructii administrative si de birouri;
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii, piete
agroalimentare sau cu suprafata mai mare de 400,00 mp;
- constructii de cult;
- constructii si amenajari sportive cu exceptia celor de mari dimensiuni si incompatibile cu
caracterul zonei;
- constructii de agrement-loisir;
- constructii de turism si agrement-loisir ;
- transporturi portuare: port de agrement si bacuri, debarcadere.
- zona transporturi portuare;
- comert- servicii;
- institutii si echipamente publice;
- spatii verzi;
- terenuri cu destinatie speciala propuse pentru conversie.

- se recomanda ca in cazul constructiilor amplasate pe arterele principale (categoria a I-a si a
II-a) si catre faleza, parterul acestora sa asigure functiuni cu acces public: spatii comerciale,
expozitionale, etc.;
protectie sanitara necesare functionarea celorlalte cladiri existente;
104
specificului zonei;
- este necesar ca limita de construibilitate fa de cornia taluzurilor s se considere ca
fiind egal cu de 2 ori nlimea taluzului respectiv;
Zonele afectate de fenomene de instabilitate sunt:

zona piciorului taluzului aferent cartierului iglina I, conform adresei IPTANA nr.
3255/1999, care este instabil i necesit s fie consolidat cu piloi forai de cca. 15 20 m
lungime;
n zona complexului Francezi unde exist o fisur longitudinal, cu o lungime de cca. 60m,
paralel cu cornia taluzului respectiv cu fluviul Dunrea. Existena acestei fisuri
avertizeaz c n aceast zon terenul este n micare, fiind instabil;
- sunt necesare lucrri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri corecte a
protejare a fondului de vegetaie;
- nerespectarea zonei de construibilitate n zona taluzurilor spre Dunre, poate oricnd favoriza
manifestarea de pierdere a stabilitii acestora.
-
municipiului;
Service auto, benzinarii, spalatorii auto;
Unitati comerciale- materiale de constructii si piete agroalimentare;
Zone gospodarie comunala- cimitire;
Zone depozitare deeuri.

105

supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora obliagatoriu PUZ
pentru intregul UTR.

- construciile vor fi retrase de la aliniament cu minim 5,0 m.
- n situatiile in care terenul este situat pe o strada unde exista un regim de aliniere variat,
acesta se va detalia prin PUD.

PARCELELOR
laterale cu o cldire avnd calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalt latur se
nvecineaz cu o cldire retras de la limita lateral a parcelei i avnd pe faada lateral
ferestre ale unor ncperi principale, noua cldire se va alipi de calcanul existent numai cu
acordul proprietarului vecin, iar fa de limita opus se va retrage la o distan egal cu
minim 1/3 din nlime, dar nu mai puin de 3,0 metri;
lumin natural;
Civil, cu obligativitatea asigurarii unui acces auto de minim 3,0 metri la curtea din spate. Se
va evita expresivitatea de calcan prin conformarea volumetric i expresia arhitectural;
parcelei la o distan de cel puin jumtate din nlimea cldirii msurat la corni, dar nu
mai puin de 5.0 metri.

- cldirile vor respecta ntre ele distane egale cu nlimea la cornie a celei mai nalte dintre
106

- pentru toate categoriile de constructii si amenajari se vor asigura accese pentru interventii
in caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu;
autovehiculelor de stingere a incendiilor, cu latime minima de 3,0 m si inaltime de 3,5m;
Autorizarea executarii constructiilor care prin destinatie necesita spatii de parcare, se emite numai
publice centrale;
autocare;
birouri.
Constructii financiar-bancare (sedii si - 1 loc parcare la 20 salariati + un spor de 50%
asigurari, burse de valori si marfuri) - in functie de destinatia cladirii, amplasament si
107

a constructiei pentru unitati de 400-600 mp;
expozitii, muzee;
polivalente.
sportive;
- 1 loc parcare/30 persoane pentru stadioane,
autocare;
propriu;
colective.
108

printr-un plus de nlime, se admite pentru o nou cldire de col depirea n planul faadei
a nlimii maxime admisibile cu unul sau dou niveluri pe o lungime de maxim 15,0 metri de
la intersecie.
RH niveluri/H maxim
min1 max
UTR. 32 Pol de agrement principal Faleza Dunarii - 4/15 m
UTR. 38 Pol secundar de agrement/servicii Faleza Dunarii 2/9 m 4/15 m
1
naltimea minim este prevazut pentru cldirile amplasate pe artere principale (categoria a
I-a si a II-a) - frontul la strada.

- materiale de construcie: armonizarea texturii finisajelor cu cea a cldirilor nvecinate, evitarea
materialelor care pot compromite integrarea n caracterul zonei, respectarea materialelor
construciei iniiale n caz de refacere i extindere;
109
strlucitoare;
canalizare;
- se va asigura evacuarea rapid a apelor meteorice din spaiile accesibile publicului la reeaua de
canalizare;
- reelele edilitare vor fi realizate ngropat;
centralizata cu energie termica se recomanda ca si noile imobile sa fie racordate la acest sistem
sau sa foloseasca surse de incalzire regenerabile.

110

agenii, fonduri, sedii de birouri);
Constructii administrative si financiar-bancare, 10%
respectiv sedii de partid, sedii de sindicate,
asociaii, agenii, fonduri, sedii de birouri;
Constructii culturale 20%
Constructii de turism si agrement 25%

111

TIP UTR POT CUT
UTR. 32 Pol de agrement principal Faleza Dunarii 50 2,5

UTR. 38 Pol secundar de agrement servicii Faleza Dunarii 50 2,5

- CUT maxim 0.2
Pentru functiunile existente- activitati productive in unitati dispersate, zona transporturi si
zona constructii aferente echipamentelor tehnico-edilitare, terenuri cu destinatie speciala (cu
exceptia constructiilor si instalatiilor tehnologice) conform studiilor de specialitate (SF, PT,PUD)
- POT maxim 50%
- CUT maxim 1,0
112
POL UNIVERSITAR, LOCUINTE SI AGREMENT BRATE

UTR 43

Zona contine functiuni caracteristice zonei universitare: unitati invatamant si cercetare, servicii
conexe si birouri, camine, precum si functiuni de agrement-loisir, activitati comerciale, locuinte,
cazinouri, activitati sport-agrement.
Prevederile prezentei sectiuni se aplica si se vor detalia prin PUD pana la intrarea in vigoare a
Planului Urbanistic Zonal Brates.

Zonale si studiu geotehnice detaliate.

- zon ci de comunicaii si transporturi;
Subzona A1
- spatii verzi si de agrement, promenade pietonale, spatii publice pietonale;
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii.
Subzona A2:
- locuinte colective P+4, inclusiv camine studentesti;
- echipamente si servicii publice si comerciale aferente zonei, dotari de proximitate;
persoane cu dizabilitati, recuperari functionale, centre psihiatrice);
Subzona A3:
- locuinte individuale P+2;
- echipamente, servicii publice/comerciale aferente zonei, dotari de proximitate;
113

Subzona A4:
- locuinte individuale P+1;
Subzona A5:
- constructii administrative si birouri;
- constructii invatamant;
Subzona A6:
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii;
- constructii de agrement ;
- constructii de turism si agrement : loisir, cu exceptia bungalou, cabana, camping si sat de
vacanta ;
Subzona A7:
- constructii comerciale, cu exceptia celor care comercializeaza materiale de constructii;
114

(individuale si/ sau colective) numai cu conditia asigurarii izolarii totale a aburului, mirosului
si zgomotului;
- este necesar ca limita de construibilitate fa de cornia taluzurilor s se considere ca
fiind egal cu de 2 ori nlimea taluzului respectiv;
- sunt necesare lucrri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri
corecte a apelor provenite din precipitaii, nierbri ale pantelor i nu n ultimul rnd o
politic local de protejare a fondului de vegetaie;
- nerespectarea zonei de construibilitate n zonele taluzurilor spre lacul Brates poate
oricnd favoriza manifestarea de pierdere a stabilitii acestora.
Cu exceptia UTR 43 Subzona A7, este interzisa amplasarea spre arterele principale (strazi de
categoria a I-a si a II-a) a structurilor de vanzare cu suprafata mare si medie (peste 400,00 mp) cu
fatade oarbe, indiferent de UTR-ul in care este situat terenul (cu exceptia celor in care sunt
prevazute in mod expres permisivitati de construire). Acestea vor fi amplasate in spatele frontului
la strada construit si vor avea accesul carosabil asigurat din arterele de categoria III-a.
municipiului;
Service auto, benzinarii, spalatorii auto;
Unitati comerciale: materiale de constructii;
Zone gospodarie comunala, cimitire

supramunicipala, importante ca volum sau trafic generat se va elabora obliagatoriu PUZ pentru
intregul UTR.
115

dominant pe strad, instituit prin regulamentele anterioare, evideniat prin cldiri mai noi
i n stare bun;
- n cazul n care parcela se nvecineaz pe o latur cu o construcie dispus pe aliniament, iar
pe cealalt latur cu o construcie n stare bun sau cu o cldire monument de arhitectur
retras de la aliniament, noua cldire va fi dispus pe aliniament, dar se va racorda la alinierea
retras, pentru a nu evidenia un calcan ;
- n cazul n care parcela se nvecineaz pe o latur cu o construcie retras de la aliniament, iar
pe cealalt latur cu o construcie neviabil iar caracterul strzii indic tendina cldirilor mai
noi de a se retrage de la aliniament conform regulamentelor anterioare, de regul cu 3-5.0
metri, noua cldire se va retrage de la aliniament cu 3-5.0 metri;

PARCELELOR
n cazul investitiilor importante ca functiune, volum, suprafata afectata, regimul de
construire se va stabili prin PUD*;
Subzona 1
functiune: constructii comerciale
inaltimea: > P
suprafata afectata (incluzand constructia si amenajarile specifice): > 100 mp
Subzona 2
functiune: locuinte colective
inaltimea: > P+4
Subzona 3
functiune: locuinte individuale
inaltimea: > P+2

- banda de construibilitate fa de alinierea cldirilor va fi de maxim 15,0 metri n cazul cldirilor
cu nlimi de pn la P+4 niveluri i de maxim 20.0 metri n cazul cldirilor cu nlimi de peste
P+4 niveluri, cu condiia respectrii distanei de 5 metri fa de limita posterioar;
116
- n cazul fronturilor continue, cldirile se vor alipi de calcanele cldirilor nvecinate dispuse pe
ambele limite laterale ale parcelelor pn la o distan maxim 15,0 metri dac cldirile au
pn la P+4 niveluri i de maxim 20,0 metri dac cldirile au peste P+4 niveluri i se vor
retrage fa de limita posterioar a parcelei la o distan de cel puin jumtate din nlimea
cldirii msurat la corni, dar nu mai puin de 5.0 metri;
laterale cu o cldire avnd calcan pe limita de proprietate, iar pe cealalt latur se nvecineaz
cu o cldire retras de la limita lateral a parcelei i avnd pe faada lateral ferestre ale unor
ncperi principale, noua cldire se va alipi de calcanul existent numai cu acordul
proprietarului vecin, iar fa de limita opus se va retrage la o distan egal cu minim 1/3 din
nlime, dar nu mai puin de 3,0 metri;
cealalta; se admit distane de minim 2,0 metri la construciile avnd pe faada lateral ferestre
de la ncperi n care nu au loc activiti permanente i deci care nu necesit deci lumin
natural;
- n cazul cldirilor izolate, parcelele cu front la strad cuprins ntre 12,0-15,0 metri, retragerea
fa de una din limitele laterale poate fi de minim 2,0 metri conform Codului Civil, cu
obligativitatea asigurarii unui acces auto de minim 3,0 metri la curtea din spate. Se va evita
expresivitatea de calcan prin conformarea volumetric i expresia arhitectural;
- cldirile care alctuiesc fronturi discontinue se vor retrage fa de limita posterioar a parcelei
la o distan de cel puin jumtate din nlimea cldirii msurat la corni, dar nu mai puin
de 5.0 metri.

- cldirile vor respecta ntre ele distane egale cu jumtate din nlimea la cornie a celei mai
nalte dintre ele; distana se poate reduce la 1/4 din nlime numai n cazul n care faadele
prezint calcane sau ferestre care nu asigur luminarea unor ncperi fie de locuit, fie pentru
alte activiti ce necesit lumin natural;

- parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 3,5 metri dintr-
117
- n cazul fronturilor continue la strad/ constructiilor ce formeaza curti interioare se va asigura

autovehiculelor de stingere a incendiilor, cu latime minima de 3,0m si inaltime de 3,5m;
- accesele si pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban si trebuie
Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite

publice centrale;
autocare;
birouri.
Constructii financiar- bancare (sedii si - 1 loc parcare la 20salariati + un spor de 50%
asigurari, burse de valori si marfuri) - n functie de destinatia cladirii, amplasament si
a constructiei pentru unitati de 400- 600 mp;
118

- 1 loc de parcare la 40 mp suprafata desfa;surata a
expozitii, muzee;
polivalente;
locuri de parcare pentru autocare
spor de 10% pentru sptial clinic, spital general,
leagane de copii
sportive;
patinoare, poligoane pentru tir, popicarii;
autocare;
Constructii de locuinte - 1 loc parcare la 1 locuin unifamilial cu lot
propriu;
colective.
119

intersecie.
RH niveluri/H maxim
SUBZONA (metri la coama/atic)
min max
Subzona A1 P/3m P/ 3 m
Subzona A2 2/9m 4/15 m
Subzona A3 1/6m 2/ 9 m
Subzona A4 1/6m 1/ 6 m
Subzona A5 1/6m 5-9 / 18 m-30m si peste 30 m*
Subzona A6 2/9m 5-9 / 18 m-30m si peste 30 m*
Subzona A7 P/3m 2/9 m
* Accentele de inaltime vor fi prevazute conform PUZ realizat pentru ntregul UTR fara modificarea
functiunii.

120

strlucitoare;
canalizare;
de canalizare;
- se interzice dispunerea pe faade a antenelor TV-satelit i a antenelor pentru telefonia mobil.
121

interioare, 2-5%
10-20%
10%
nu mai puin de 25%
2 mp/ locuitor
122

Suprafata parcela
(mp)/zona1 POT CUT
Subzona A1 minim 500 50 0.5
Subzona A5 minim 1000 30 3*
Subzona A6 minim 1000 50 5*
* Accentele de inaltime vor fi prevazute conform PUZ realizat pentru intregul UTR fara modificarea
functiunii.
Nota: Pentru suprafetele parcelei/zonei care sunt sub dimensiunea minima prevazut, POT si
CUT se diminueaza direct proportional.
Zona1 - in cazul in care prin asociere se elaboreaza documentatia pentru o zana mai ampla, se
Pentru spatii verzi (cu exceptia celor destinate sportului- agrementului):

- CUT maxim 0.2
123
ZONE SPATII VERZI, PARCURI

UTR 6, UTR 28, UTR 42
GENERALITI. CARACTERUL ZONEI

Zona cuprinde spaii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes orenesc i
supraorenesc.
n zonele protejate si/sau de protecie ale monumentelor istorice se vor aplica prevederile
si reglementarile specifice acestor zone.

urma unor Planuri Urbanistice Zonale si studiu geotehnice detaliate.
solicita punctul de vedere al Agentiei pentru Protectia Mediului Galati si a Inspectoratului
aplica prevederile H.G. nr. 804/ 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in
care sunt implicate substante periculoase.

Unitatile Teritoriale de Referinta aflate sub incidenta acestei prevederi: UTR 28
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONAL
ARTICOLUL 1 UTILIZRI ADMISE

Sunt admise numai funciunile de spaiu plantat public constnd n:
spaii plantate;
circulaii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru ntreinerea spaiilor plantate
i accesul la activitile permise;
mobilier urban, amenajri pentru sport, joc i odihn;
construcii pentru agrement si sport;
adposturi, grupuri sanitare, spaii pentru administrare i ntreinere;
parcaje publice;
constructii aferente echipamentelor tehnico- edilitare;
amenajri pentru practicarea sportului n spaii descoperite i acoperite, anexele necesare
i alte activiti legate direct de activitatea sportiv;
construcii i instalaii aferente activitilor sport-agrement;
124

- insitutii si servicii publice;
- comert, servicii.
ARTICOLUL 2 UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI

- se admit construcii pentru expoziii, activiti culturale (spaii pentru spectacole i
biblioteci n aer liber, pavilioane cu utilizare flexibil sau cu diferite tematici), activiti
sportive, alimentaie public i comer, fara depasirea indicatorilor maximali specifici
spatiilor verzi;
- se mentin functiunile existente, cu conditia ca, in cazul incetarii/ disparitiei activitatii, sa fie
inserate numai functiuni compatibile cu caracterul zonei.
Este necesar ca limita de construibilitate fa de cornia taluzurilor s se considere ca fiind
egal cu de 2 ori nlimea taluzului respectiv.
Sunt necesare lucrri de modelare a geometriei taluzului, de asigurare a unei scurgeri corecte a
protejare a fondului de vegetaie.
Nerespectarea zonei de construibilitate n zonele taluzurilor spre lacul Brates poate oricnd
favoriza manifestarea de pierdere a stabilitii acestora.
ARTICOLUL 3 UTILIZRI INTERZISE

- se interzic orice schimbri ale funciunilor spaiilor verzi publice i specializate;
- se interzice conversia grupurilor sanitare n spaii comerciale;
- se interzice tierea arborilor fr autorizaia autoritii locale abilitate.
SECIUNEA II -CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFIGURARE A

CLDIRILOR.
ARTICOLUL 4 - 7
- conform studiilor de specialitate aprobate conform legii (Tema proiectare, SF, PT, PAC,
studiu amenajare peisagistica).
ARTICOLUL 8 CIRCULAII I ACCESE

- conform studiilor de specialitate avizate conform legii (Tema proiectare, SF, PT, PAC, studiu
amenajare peisagistica);
- se va asigura accesul din circulaiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru
ntreinere, aprovizionare) care vor fi tratate ca alei principale.
ARTICOLUL 9 STAIONAREA AUTOVEHICULELOR

- parcajele se vor dimensiona i dispune n afara circulaiilor publice conform normelor
specifice i proiectelor de specialitate legal aprobate.
125

expozitii, muzee;
polivalente.
sportive;
autocare;
ARTICOLUL 10 NLIMEA MAXIM ADMIS A CLDIRILOR

n zonele cu restricii pentru construit, se vor respecta restriciile impuse de studiile de
specialitate.
H max= P+1 (6m la coama/atic) cu exceptia instalatiilor de joaca, tehnologice si a
constructiilor de sport - agrement cu program specific: stadioane, patinoare, sali de sport,
etc.
ARTICOLUL 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR
- conform studiilor de specialitate aprobate conform legii (tema proiectare, SF, PT, DTAC,
studiu amenajare peisagistica);
- se recomand adecvarea arhitecturii cldirilor la caracterul diferitelor categorii de spaii
plantate;
- se interzic formele suplimentare decorative (fara functionalitate) ale acoperisurilor;
126
- se va urmari tratarea fatadelor in culori calde- pastel sau alb; se va interzice folosirea de
tonuri stridente, nespecifice zonei (roz, bleu, verde, portocaliu, galben);
- se va acorda atenie modului de tratare a acoperiurilor sau teraselor perceptibile ntr-o
perspectiv descendent din cldirile nalte.
ARTICOLUL 12 CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR

- conform studiilor de specialitate (tema proiectare, SF, PT, DTAC, studiu amenajare
peisagistica) avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu ap, colectarea apelor uzate,
telefonie fix i iluminat public conform cerinelor funcionale ale fiecrei categorii de spaiu
plantat n care este admis accesul publicului;
- se recomand extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice n bazine decorative
pentru a fi utilizate pentru ntreinerea spaiilor plantate.
ARTICOLUL 13 SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE

- plantaiile nalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de
spaii plantate;
- toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puin un arbore la patru locuri de parcare i
vor fi nconjurate de un gard viu de 1,20 metri nlime.
- se recomand, din considerente ecologice i de economisire a cheltuielilor de ntreinere
de la buget, utilizarea speciilor locale adaptate condiiilor climatice i favorabile faunei
antropofile specifice.

10 - 20%
nu mai puin de 25%
ARTICOLUL 14 MPREJMUIRI
- scuarurile i fiile plantate nu vor fi ngrdite dar vor fi separate de trotuare fie prin parapet
de 0.60 cm. nlime, fie prin borduri n lungul crora, pe o distan de minim 0,5 metri terenul
va fi cobort cu minim 0,10 metri sub nivelul prii superioare a bordurii pentru a mpiedica
poluarea cu praf provocat de scurgerea pmntului pe trotuare.
127
S E C I UN E A I I I - P O S I B I L I T I M A X I M E D E O C U P A R E I U T I L I Z A R E A
TERENULUI.
ARTICOLUL 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

ARTICOLUL 16 COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
POT max= 10%
CUT max 0,2
Pentru constructiile si amenajarile sportive (complexuri sportive stadioane, sali de
antrenament pentru diferite sporturi, sali de competitii sportive, patinoare artificiale,
popicarii), P.O.T. va fi:
- 50% pentru construcii i amenajri sportive;
- 20% pentru alei, drumuri i parcaje;
- 30% pentru spaii verzi.

128
G - ZONA GOSPODRIE COMUNAL - CIMITIRE

Zona G reunete toate funciunile care aparin gospodriei comunale: cimitire si servicii de
salubritate.
Delimitarea acestor zone se va face innd seama i de condiiile de protecie i servituile
impuse de ctre acestea, vecintilor prezentate n Anexa la prezentul regulament.
Autorizarea executrii lucrrilor de utilitate public i a construciilor de orice fel pe terenurile
pe care s-a instituit servitute de utilitate public (protecia cimitirelor, etc.) se face pe baza
documentaiei de urbanism aprobate conform legii.
Colectarea i ndeprtarea reziduurilor i protecia sanitar a solului se va executa n
conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deeurilor.
n zonele protejate si/sau de protectie ale monumentelor istorice se vor aplica prevederile

limitarea acestora, este interzis.
In zonele cu interdictie temporara de construire, ca urmare a existentei unui potential risc
natural, autorizarea constructiilor se va realiza in urma unor planuri urbanistice zonale si
studii geotehnice detaliate.

- cimitire i cldiri anex:
capel mortuar;
mausoleu, osuar;
circulaii carosabile;
parcaje;
circulaii pietonale;
plantaii;
pavilion pentru administraie, depozitare i anexe sanitare.

- se va asigura, conform normelor, o zon de protecie sanitar de 50.0 metri;
- se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redus a locurilor de veci (ntre 7.5 i
10,0 mp teren brut pentru un loc de veci), circulaii carosabile i pietonale corespunztoare
i o pondere mai ridicat a vegetaiei potrivit rolului de reculegere i respectului cuvenit.
129

- orice alte utilizri dect cele prevzute la Art.1 si Art.2
- se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor i distrugerea vegetaiei
din lungul acestora sau a celei perimetrale.
SECIUNEA II CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFIGURARE A

CLDIRILOR
ARTICOLELE 4 - 7 : fr precizri
ARTICOLUL 8 CIRCULAII I ACCESE

- se va asigura accesul n incinte numai direct dintr-o circulaie public;
- se vor asigura circulaiile carosabile i pietonale n pondere de circa 15 % din suprafaa
total a cimitirului;
- accesul la capela mortuara se va asigura printr-o circulatie de minim 3.5 metri
ARTICOLUL 9 STAIONAREA AUTOVEHICULELOR

- staionarea autovehiculelor pentru admiterea n incint se va asigura n afara spaiului
circulaiei publice si vor fi plantate cu minim un arbore la 4 locuri de parcare;
- locurile de parcare vor fi asigurate n afara circulaiilor publice;
- n spaiul de retragere de la aliniament din incinte se poate rezerva maxim 40% din teren
pentru parcaje ale salariailor i vizitatorilor.

Constructii de cult minim 5 locuri parcare
ARTICOLUL 10 NLIMEA MAXIM ADMIS

H max= P+1 (6 metri la coama/ atic)
ARTICOLUL 11 ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR

- volumele construite vor fi simple i se vor armoniza cu caracterul zonei i cu vecintile
imediate;
- faadele posterioare i laterale vor fi tratate arhitectural la acelai nivel cu
faada principal;
- tratarea acoperirii cldirilor va ine seama de faptul c acestea se percep din cldirile
nconjurtoare mai nalte.
130

- aspectul cldirilor, reclamelor i elementelor de mobilier urban va fi subordonat cerinelor
de compatibilitate cu zona functionala invecinata;
- n cazul cimitirelor se va ine seama de caracterul sobru al funciunii.
- pentru capelele mortuare, suprafata construita nu va depasi 300,0 mp.
ARTICOLUL 12 CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR

- toate cldirile vor fi racordate la reelele publice de ap i canalizare i se va asigura
preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din ntreinerea i
funcionarea instalaiilor, din parcaje, circulaii i platforme exterioare;
- n cazul cimitirelor, se vor asigura puncte de ap; n cazul alimentrii cu ap n sistem
propriu se va obine avizul autoritii competente care administreaz resursele de ap;
- se va asigura un spaiu de depozitare a florilor ofilite i a altor deeuri;
- se va asigura colectarea i evacuarea rapid a apelor meteorice.
sistem sau sa foloseasca surse de incalzire regenerabile;
- se va asigura depozitarea corespunztoare a deeurilor; se interzice depozitarea
ntmplatoare a deeurilor.

- orice parte a terenului incintei, vizibil dintr-o circulaie public, va fi amenajat astfel nct
s nu altereze aspectul general al localitii;
- suprafeele libere din spaiul de retragere fa de aliniament vor fi plantate cu arbori n
proporie de minim 40% formnd de preferin o perdea vegetal pe tot frontul incintei;
131
- parcajele din dreptul faadei vor fi nconjurate de un gard viu de 1.20 metri i vor fi plantate
cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare;
- suprafeele libere neocupate cu circulaii, parcaje i platforme funcionale vor fi plantate cu
un arbore la fiecare 100 mp.;
- se vor asigura plantaii nalte pe aleile principale i la limita exterioar a incintei n proporie
de minim 5 % din suprafaa total a cimitirului;
- se vor asigura alei intre morminte de minim 0,30 metri si alei intre sirurile de morminte
de minim 1,0 metri
- mprejmuirile spre strad vor fi semi-opace sau opace, vor fi tratate arhitectural n mod
discret, potrivit funciunii, avnd nlimi de maxim 2,00 metri;
- se va acorda atenie modului de tratare arhitectural a accesului.
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE A

TERENULUI

POT max= 5% - pentru cladiri administrative, capele mortuare
CUT max= 0.1

132
V ZONA SPAIILOR VERZI DE PROTECTIE
GENERALITI. CARACTERUL ZONEI

Zona cuprinde toate categoriile de spaii plantate de protecie.

- sunt permise numai plantatii de protectie si circulaii pietonale din care unele ocazional
carosabile pentru ntreinerea spaiilor plantate i accesul la activitile permise.
Interventiile in cadrul zonei se realizeaza numai in conformitate cu acordul detinatorului
dotarii care a generat stabilirea zonei de protectie.
-
- fara obiect

- se interzic orice schimbri ale funciunilor spaiilor verzi publice i specializate;
- se interzice conversia grupurilor sanitare n spaii comerciale;
- se interzice tierea arborilor fr autorizaia autoritii locale abilitate.
SECIUNEA II -CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFIGURARE

A CLDIRILOR.
ARTICOLELE 4 9
- conform studiilor de specialitate aprobate conform legii (tema proiectare, SF, PT, DTAC,
studiu amenajare peisagistica).
ARTICOLELE 10 12
- fara obiect
- plantaiile nalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de
spaii plantate;
- daca nu exista alte precizari conform solicitarii programului, fiile plantate nu vor fi
ngrdite dar vor fi separate de trotuare fie prin parapet de 0.60 cm. nlime, fie prin
borduri n lungul crora, pe o distan de minim 0,5 metri terenul va fi cobort cu minim
0,10 metri sub nivelul prii superioare a bordurii pentru a mpiedica poluarea cu praf
provocat de scurgerea pmntului pe trotuare.
133
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE

A TERENULUI.

- fara obiect
134
TDS ZONE CU DESTINAIE SPECIAL

UTR. 2
Zona este alctuit din uniti militare, uniti aparinnd serviciilor speciale, etc., la
delimitarea unitilor teritoriale de referin fiind meninute toate localizrile existente n
prezent.
Zonele cu destinaie special nu se supun reglementarilor aferente U.T.R.-urilor n care sunt
incluse. n caz de schimbare a destinatiei terenurilor, construirea se va face n baza unui
Plan Urbanistic Zonal.
Autorizarea construciilor din zonele cu destinaie special se face n conformitate cu Ordinul
MLP, MI, MAN, SRI nr. 4221/1995 pentru aprobarea Precizarilor privind avizarea
documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice
pentru autorizarea executarii constructiilor.
Din considerente urbanistice se recomand ca unitile care necesit o protecie special n

privina vizibilitii incintei s fie mprejmuite spre strad cu un gard transparent cu nlimea
de maxim 2,20 metri din care un soclu opac de maxim 0,60 metri, dublat spre interior la circa
2,50 metri de un al doilea gard de nlimea i opacitatea necesar, ntre cele doua garduri
fiind dispuse plantaii dense de arbori i arbuti.
Pe teritoriul administrativ al municipiului Galati, Ministerul Apararii Nationale are in

administrare imobilele nr. 383, 302, 453, 3006, 5156, 703, 2823, 738, 530, 3397, 3285, 765
cu suprafata totala de 141.419 ha din care: 1279204,00 mp (intravilan) si 134987,00 mp
(extravilan).
La nivelul Municipiului Galati figureaza urmatoarele zone cu destinatie speciala (TDS) in
proprietatea Ministerului Apararii Nationale: imobilul nr. 3397 Galati (0.0932 ha) cu destinatia
locuinte de srviciu situat pe str. N. Balcescu nr 17A, bl V3A, si 3285 Galati (0.0541 ha) cu
destinatia locuinte de serviciu, situat pe str. Basarabiei nr 55, bl A16, cazarma 530 situata pe
strada Stefan cel Mare nr. 32, precum si nt. 765 (depozit) marcate in plansele aferente PUG
Municipiul Galati.
In zona obiectivelor militare (TDS - identificate in Plansa de Reglementari Urbanistice) si
Plansa Unitati Teritoriale de Referinta) si in zonele de protectie/siguranta (identificate in
Plansa Reglemetari Urbanistice se va permite construirea numai cu avizul Statului Major
General.
ARTICOLELE 1-14
- fr precizri
Regim maxim de inaltime P+1 sau conform normelor specifice.
135

TERENULUI

POT maxim conform normelor specifice se recomanda maxim 50 %.

CUT conform normelor specifice se recomanda maxim 1,0 mp ADC / mp. teren

136
CF - ZONA CILOR DE COMUNICAIE

CAI FERATE
Prin lege este instuit o zon de protecie a infrastructurii feroviare publice care cuprinde
terenurile limitrofe, situate de o parte si de alta a axei cii ferate, indiferent de proprietar,
in limita a maximum 100 m de la axa cii ferate, precum i terenurile destinate sau care
servesc, sub orice forma, la asigurarea functionarii acesteia.
Zona de sigurant pentru infrastructura feroviar public cuprinde fiile de teren, n limita
de 20 m fiecare, situate de o parte i alta a axei cii ferate, necesare pentru amplasarea
instalaiilor de semnalizare i de siguranta circulaiei i a celorlalte instalaii de conducere
operativ a circulaiei trenurilor, precum i a instalaiilor i lucrrilor de protecie a
mediului.

limitarea acestora, este interzis. n zonele cu interdictie temporara de construire, ca
n zonele protejate si/sau de protectie ale monumentelor istorice se vor aplica prevederile
Zona protecie CF se regaseste in:

UTR. 7, 8, 10, 11, 12, 17, 19, 20, 21, 37, 39, 40, 42, 44, 46, 47, V, G
SECIUNEA I UTILIZARE FUNCIONAL

In zona de siguranta a infrastructurii feroviare este admisa numai amplasarea de constructii,
retele edilitare, cale de comunicatie sau instalatii apartinand infrastructurii feroviare.
n zona de protecie a infrastructurii feroviare se permite:
Executarea lucrarilor de orice fel, in baza reglementarilor emise de Ministerul
Transporturilor si Infrastructurii (O.G. nr. 12/1998, republicata in 2004) privind transportul
pe cile ferate romne i reorganizarea Societii Naionale a Cilor Ferate Romne, art. 29
alin. (5) si Ordin MT 158/1996 privind emiterea acordurilor Ministerului Transporturilor la
documentatiile tehnico-economice ale investitiilor sau la documentatiile tehnice de
sistematizare pentru terti);
Executarea amenajarilor, instalatiilor de manipulare, de transversare sau de depozitare a
materialelor, substantelor sau deseurilor care contravin normelor de protectie a mediului
137
sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare a zonei de protectie a

acesteia, numai pe baza de studii privind implicatiile asupra activitatii feroviare si de mediu
executate de unitati de proiectare autorizate, pe baza avizului Companiei Nationale de Cai
Ferate CFR SA si cu autorizatia Minsiterului Transporturilor si Infrastructurii;
Cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitiva a terenului din patrimoniul
Companiei Nationale de Cai ferate CFR SA pentru lucrarile de interes public, atat in
intravilan cat si in extravilan, numai cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA si
cu autorizatia Ministerului Transporturilor si Infrastructurii.

1. In zona de siguranta, indiferent de proprietarul terenului ESTE INTERZISA amplasarea
oricarei alte constructii, retele edilitare, cale de comunicatie sau instalatii in afara celor
apartinand infrastructurii feroviare;
In cazurile in care in limitele zonei de siguranta sunt cuprinse terenuri aflate in proprietate
privata, se poate proceda la expropriere pentru cauza de utilitate publica.
2. In zona de protectie a infrastructurii feroviare se pot amplasa temporar:

materiale si utilaje necesare intretinerii acesteia, in scopul eliminarii consecintelor
evenimentelor de cale ferata sau al prevenirii oricarui pericol pentru siguranta
circulatiei feroviare;
instalarea de parazapezi pe traseul liniilor ferate apartinand infrastructurii feroviare
supus inzapezirilor;
3. In zona de protectie a caii ferate, autorizarea/ desfiintarea constructiilor de orice fel nu pot
fi autorizate fara avizul Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA si al Minsiterului
Transporturilor si Infrastructurii.

In zona de protectie a infrastructurii feroviare SE INTERZICE:
amplasarea oricaror constructii, fie si cu caracter temporar, depozitarea de materiale sau
infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;
utilizarea indicatoarelor si a luminilor de culoare rosie, galbena, verde sau albastra, care ar
putea crea confuzie cu semnalizarea feroviara;
efectuarea oricaror lucrari, care prin natura lor, ar putea provoca alunecari de teren,
surpari sau afectarea stabilitatii solului, inclusvi prin taierea copacilor, arbustilor,
extragerea de materiale de constructii sau prin modificarea echilibrului freatic;
depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin
normelor de protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii
feroviare a zonei de rpotectie a acesteia, precum si a conditiilor de desfasurare normala a
traficului feroviar.
138
SECIUNEA II CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFORMARE A

CLDIRILOR
ARTICOLELE 8 14
- fara obiect

TERENULUI
ARTICOLUL 15 PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) i

- Conform documentaiilor de urbanism i normelor tehnice specifice.
139
ZONE SITUATE N AFARA TERITORIULUI INTRAVILAN
Pentru asigurarea funcionrii actuale i pentru protejarea posibilitilor de dezvoltare viitoare

a oraului n corelare cu oraele i comunele limitrofe.
ZONE REZERVATE PENTRU ACTIVITI AGRICOLE.

Terenurile agricole din teritoriul administrativ al oraului se supun prevederilor art. 3 din
Regulamentul General de Urbanism (autorizarea executrii lucrrilor i amenajrilor agricole din
extravilan este permis pentru funciunile i n condiiile stabilite prin lege).
Pentru amplasarea fermelor i exploatrilor agro-industriale care pot produce efecte de poluare
a mediului, amplasamentele se vor stabili pe baz de studii ecologice, avizate de organe
specializate n protecia mediului i sntate public.
ZONE REZERVATE PENTRU ACTIVITI FORESTIERE.

Suprafeele mpdurite din extravilanul oraului Galati s-au delimitat conform planei cu
ZONIFICAREA TERITORIULUI ADMINISTRATIV.
Autorizarea executrii lucrrilor i amenajrilor pe terenurile cu destinaie forestier se supune
prevederile legale n vigoare i este permis numai cu avizul organelor administraie publice de
specialitate.
Reducerea suprafeei fondului forestier proprietate public sau privat este interzis, cu
excepia utilizrilor permise de Codul Silvic.
Pentru orice construcie care prin funcionare (construcii pentru producie poluant, servicii
poluante, etc.) poate aduce prejudicii pdurii, amplasat la distan mai mic de 1 km de liziera
pdurii i pentru care se solicit autorizaie de construire, se va obine avizul Regiei Naionale a
Pdurilor.
ZONE REZERVATE PENTRU DEZVOLTAREA CAILOR DE COMUNICATIE

Zona autostrzii va cuprinde suprafaa de teren ocupat de ampriza cu elementele
constructive i lucrrile aferente n faza de construire i cele doua fii laterale de o parte i de
alta, numite zone de siguran la care se aduga i zonele de protecie corespunztoare. Zona
de protecie ncepe de la marginile exterioare ale benzilor de siguran.
Ampriza autostrzii este suprafaa de teren ocupat de elementele constructive ale drumului:
parte carosabil, acostamente, anuri, rigole, taluzuri, anuri de gard, ziduri de sprijin i alte
lucrri de art.
Zonele de siguran sunt suprafee de teren situate de o parte i de alta a amprizei drumului
public, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutier, pentru plantaie rutier sau alte scopuri
legate de ntreinerea i exploatarea drumului, pentru sigurana circulaiei ori pentru protecia
proprietilor situate n vecintatea drumului. Din zonele de siguran fac parte i suprafeele
de teren destinate asigurrii vizibilitii n curbe i intersecii, precum i suprafeele ocupate de
lucrri de consolidri ale terenului drumului i altele asemenea.
140
Zonele de protecie sunt suprafee de teren situate de o parte i de alta a zonelor de siguran,
necesare proteciei i dezvoltrii ulterioare a drumului. Limita zonei de protecie a autostrzii
este de 50,00 m din axul acesteia pn la marginea exterioar a zonei drumului.
n zonele destinate amenajrii nodurilor rutiere se recomand rezervarea unei fii de 50,00 m
(zona cu interdicie temporar de construcie), pn la materializarea lucrrilor propuse.

Ci de comunicaie rutier i construciile aferente;
Indicatoare de semnalizare a circulaiei i alte dotri pentru sigurana circulaiei;
Supratraversri i subtraversri pietonale, viaducte, pasaje denivelate, tuneluri, etc.
Spaii verzi amenajate;
Lucrri de terasamente, construcii de aprare i consolidare;

Orice intervenie necesit documentaii specifice aprobate de organele competente n
conformitate cu prevederile legislaiei in vigoare.
n zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale
administraiei publice:
Construcii i instalaii aferente drumurilor publice, de servire, de ntreinere i de
exploatare (spaii de servicii, centre de ntreinere, dotri aferente: grupuri sanitare,
restaurante, magazine, etc.)
Parcaje (inclusiv parcri de scurt durat), garaje i staii de alimentare cu carburani i
resurse de energie (inclusiv funciuni complementare: magazine, restaurante, etc.);
Conducte de alimentare cu ap i de canalizare, sisteme de transport gaze, iei sau alte
produse petroliere, reele termice, electrice, de telecomunicaii i infrastructuri, ori alte
instalaii sau construcii de acest gen;
Lucrrile, construciile i amenajrile amplasate n zona de protecie a drumurilor publice
trebuie s nu aduc prejudicii drumului sau derulrii n siguran a traficului prin:
Neasigurarea scurgerii apelor n mod corespunztor;
Executarea de construcii, mprejmuiri sau plantaii care s provoace nzpezirea drumului
sau s mpiedice vizibilitatea pe drum;
Executarea unor lucrri care modific stabilitatea drumului sau modific regimul apelor
subterane sau de suprafa;
Lucrrile, construciile, amenajrile amplasate n zonele de protecie ale drumurilor publice

trebuie s nu prezinte riscuri n realizare sau exploatare i surse de poluare (sisteme de
transport gaze, iei, produse petroliere, energie electric i alte lucrri de acelai gen) i s nu
afecteze desfurarea optim a circulaiei (capacitate, fluen, siguran).
Realizarea n zona drumului public a oricrei construcii sau instalaii, n orice scop, se face cu
respectarea legislaiei n vigoare privind amplasarea i autorizarea executrii construciilor i
numai cu acordul prealabil al administratorului drumului.
141
Construciile sau instalaiile temporare ale Ministerului Aprrii Naionale care au caracter de
urgenta se pot executa fr acceptul administratorului drumului, urmnd ca acest accept sa se
obin ulterior, in cazul in care construciile sau instalaiile nu se demonteaz intr-un termen
stabilit de comun acord cu administratorul drumului.
n zona median a autostrzii se pot amplasa numai instalaii destinate ntreinerii drumurilor
i siguranei circulaiei.
Lucrrile de execuie a infrastructurii rutiere vor respecta normele de protecie sanitar

impuse de legislaia n vigoare.
Amplasarea lucrrilor de art - poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tunele, se va face astfel nct
sa se evite:
Modificarea dinamicii scurgerii apelor
ntreruperea scurgerii apelor subterane
Deversarea apelor uzate menajere n anurile laterale drumului este interzis. Evacuarea
apelor uzate menajere, provenite de la amenajrile colaterale drumului, racordate la un sistem
de canalizare, se face prin instalaii de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie
proiectate i executate conform legislaiei n vigoare i amplasate la cel puin 10,00 m de cea
mai apropiat locuin.
Se recomanda utilizarea de panouri fonoabsorbante i mbrcminte antizgomot la trecerea
autostrzii prin apropierea zonelor de locuit.
Autorizarea construirii autostrzii i a echipamentelor aferente va ine cont de zonele protejate
i zona de protecie a monumentelor istorice instituite n vederea asigurrii conservrii
integrate a a monumentului istoric i a cadrului sau construit sau natural; zona de protecie
este suprafa de jur mprejurul monumentului istoric (delimitat cu 100 m n localiti urbane,
200m n localiti rurale i 500 m n afara localitilor, msurat de la limita exterioar).
Se vor lua msurile de protecie necesare sau se va executa descrcarea de sarcina
arheologic, n cazul n care traseul autostrzii afecteaz situri arheologice existente sau
posibile.

Pe terenurile rezervate pentru realizarea autostrzii, a interseciilor si spatiilor de parcare se
interzic orice alte construcii sau amenajri definitive.
Este interzis realizarea de culturi agricole n zona de siguran a autostrzii.
n zona drumului public este interzis amplasarea de construcii, panouri publicitare sau
instalaii care pericliteaz sigurana circulaiei.
Se interzice amplasarea oricror construcii care genereaz un trafic suplimentar, la o distanta
mai mica de 50,00 m de marginea mbrcmintei asfaltice.
Se interzic pe terenurile vizibile din circulaia publica rutier:
depozitri de materiale, piese sau utilaje degradate
amenajri de antier abandonate
142
platforme cu suprafee deteriorate

construcii degradate
terenuri lipsite de vegetaie
gropi de acumulare a apelor meteorice
depozite de deeuri etc.
Se interzice:
cuplarea cldirilor de locuit cu construcii aferente circulaiei rutiere;
amplasarea n incinta unitilor de transporturi i a garajelor publice a unor
construcii care prin natura activitilor desfurate pot produce poluare peste
normele admisibile i/sau prezint risc de incendiu/ explozie.
RESTRICII PROVIZORII RECOMANDATE

Se interzice orice utilizare a terenurilor din extravilan care poate afecta sau diminua
posibilitile ulterioare de modernizare ale oraului;
Utilizarea pentru construcii a terenurilor din extravilan, n limitele teritoriului administrativ al
municipiului Galati se poate face numai cu respectarea prevederilor legale.
Autorizarea construciilor n zonele expuse la riscuri naturale, cu excepia celor care au drept
scop limitarea acestora este interzis (conform Regulamentului General de Urbanism, HGR 525/
1996 Art.10 Expunerea la riscuri naturale).
Amplasarea construciilor de orice fel pe terenuri agricole amenajate cu mbuntiri funciare
precum i plantate cu vii i livezi este interzis.
Reducerea suprafeei fondului forestier proprietate public sau privat este interzis, cu
excepia utilizrilor permise de Codul Silvic.
Pentru orice construcie care prin funcionare (construcii pentru producie poluant, servicii
poluante, etc.) poate aduce prejudicii pdurii, amplasat la distan mai mic de 1 km de liziera
pdurii i pentru care se solicit autorizaie de construire, se va obine avizul Regiei Naionale a
Pdurilor.
In cazul siturilor arheologice, pana la delimitarea zonei de protectie se insituie o zona de
protectie conform Legii nr. 422/2001, de 500 m n extravilan, msurat de la limita exterioar.
In cazul amplasarii de surse de energie regenerabila (Ex: panouri solare, turbine eoliene, etc.) se va
realiza P.U.Z. (fundamentat de studiu de peisaj).
143
ANEXA 1
CONDIII DE PROTECIE A REELELOR TEHNICO-EDILITARE I SERVITUILE

IMPUSE DE CTRE ACESTEA VECINTILOR
REELE ALIMENTARE CU AP I CANALIZARE

STAS 8591/1-91 - Amplasarea n localiti a reelelor edilitare subterane executate n sptur
stabilete distanele minime ntre reele, de la reele la funciile construciile i drumuri, funcie de
asigurarea execuiei lucrrilor, exploatrii lor eficiente, precum i pentru asigurarea proteciei
sanitare:
- conductele de ap se vor poza subteran, la adncimea minim de nghe;
- conductele de ap se vor amplasa la o distan minim de 3 m de fundaiile
construciilor, iar n punctele de intersecii la minim 40 cm i totdeauna deasupra canalizrii.
Ordinul nr. 119/2014 al Ministrului Sntii privind aprobarea Normelor de igien i sanatate
publica privind mediul de via al populaiei, stabilete:
Cap. II Norme de igien referitoare la aprovizionarea cu ap a localitilor
Sursa de ap folosit pentru aprovizionarea cu ap a localitilor trebuie s fie protejat
mpotriva activitilor umane, prin izolarea acestora prin perimetre de protecie sanitar i
controlul activitilor poluante din teritoriul aferent.
Sursele de ap de profunzime trebuie amplasate i construite astfel nct s fie protejate de
inundaii i iroiri i mprejmuite astfel nct s previn accesul publicului i al animalelor.
Sursele de suprafa vor fi protejate de activitile umane majore: industrie poluant,
depozite de deeuri toxice sau periculoase, agricultur intensiv, turism i agrement.
Cap. IV Norme de igien referitoare la colectarea i ndeprtarea apelor uzate si a apelor
meteorice
Indeprtarea apelor uzate menajere i industriale se face numai prin reea de canalizare a
apelor uzate; n lipsa posibilitii de racordare la sisteme publice de canalizare, unitile sunt
obligate s-i prevad instalaii proprii pentru colectarea, tratarea i evacuarea apelor uzate,
care se vor executa i exploata in asa fel nct s nu constituie un pericol pentru sntate;
Este interzis rspndirea neorganizat, direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri riverane s.a.)
sau in bazinele naturale de apa, a apelor uzate menajere, fecaloid-menajere i industriale.
Este interzisa deversarea apelor vuzate n zona de protecie sanitar a surselor i a
instalaiilor centrale de alimentare cu ap;
Canalele deschise pot fi utilizate numai pentru evacuarea apelor meteorice, n cazul n care
localitile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate;
n situatia n care nu exist canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta
soluii individuale de colectare i neutralizare a apelor uzate, cu luarea masurilor de protejare
a mediului si sanatatii;
ndeprtarea apelor uzate menajere si fecaloid-menajere provenite de la locuinele
neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalaii de preepurare sau fose septice
vidanjabile, care trebuie s fie executate i amplasate conform normelor n vigoare.
144
REELE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC

De-a lungul liniilor electrice aeriene este necesar a se respecta o distan de protecie minim
fa de orice element de construcie, msurat din axul cablului de: 5 m (min) - 15 m (max)
pentru LEA 110 kV.
Pentru amplasarea unor noi obiective energetice, devierea unor linii electrice existente sau
executarea oricror lucrri n apropierea obiectivelor energetice existente (staii i posturi de
transformare, linii i cabluri electrice s.a.) se va consulta proiectantul de specialitate S.C.
ELECTRICA FURNIZARE S.A;
Reelele electrice existente i propuse n localitile studiate respect normele specifice
precum i cele din domeniile conexe.
n principal se face referin la:
- PE 101/85 + PE 101a/85 - Normativ pentru construirea instalaiilor electrice de conexiuni i
transformare, cu tensiuni peste 2 kV;
- PE 104/93 - Normativ pentru construcia liniilor aeriene de energie electric, cu tensiuni
peste 1 kV;
- PE 106/95 - Normativ pentru construirea liniilor de joas tensiune;
- PE 107/89 - Normativ pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice;
- PE 125/89 - Instruciuni privind coordonarea coexistenei instalaiilor electrice cu linii de
telecomunicaii;
- ILi - Ip 5 - ICEMENERG 89 - Instruciuni de proiectare a ncrucirilor i apropierilor LEA m.t. i
LEA j.f. fa de alte linii, instalaii i obiective;
- STAS 8591/1 - 91 - Amplasarea n localiti a reelelor edilitare subterane executate n
spturi;
- ID 17 - 86 - Ministerul Chimiei i Petrochimiei - Normativ pentru proiectarea, execuia,
verificarea i recepionarea de instalaii electrice n zone cu pericol de explozie;
- PE 122 - 82 - Instruciuni privind reglementarea coexistenei liniilor electrice aeriene cu
tensiuni peste 1 kV cu sistemele de mbuntiri funciare;
- PE 123 - 78 - Normativ privind sistematizarea, amplasarea, construirea i repararea liniilor
electrice care trec prin pduri i terenuri agricole.
REELELE DE GAZE NATURALE

n conformitate cu Normativul Departamental nr. 3915 - 94 privind proiectarea i
construirea conductelor colectoare i de transport de gaze naturale intrat n vigoare la
01.01.1996, distanele dintre conductele magistrale de gaze naturale i diversele obiective
sunt urmtoarele:
depozite carburani i staii PECO 60 m
instalaii electrice de tip exterior cu tensiune nominal

de 110 kV sau mai mare, inclusiv staiile 55 m
instalaii electrice de tip interior i de tip exterior, cu tensiunea

nominal mai mic de 110 kV, posturi de transformare:
centre populate i locuine individuale 65 m
- paralelism cu linii CF, ecartament normal 80 m
145
- paralelism cu drumuri:
naionale 52 m
judeene 50 m
municipale 48 m
n ceea ce privete distanele minime dintre conductele de gaze de presiune medie i presiune
redus i alte instalaii, construcii sau obstacole subterane, acestea sunt normate de normativul
16 - 86 i STAS 8591/91, din care se anexeaz un extras.
Distanele de siguran de la staiile de reglare msurare (cu debit pn la 60.000 mc/h i
presiunea la intrare peste 6 bar):
- la cldirile civile cu grad I - II de rezisten la foc 12 m;
- la cldirile civile cu grad III - IV de rezisten la foc 15 m;
- fa de marginea drumului carosabile 8 m.
n cazul amplasrii unor construcii n zona conductelor de gaze se vor cere avize de la ROMGAZ -
secia de exploatarea conductelor magistrale de gaze naturale.
Distane minime ntre conductele de gaze i alte instalaii, construcii sau obstacole subterane -
normativ 16 - 86 i STAS 8591/1-91
Distana minim/m
Instalaia, construcia sau Presiune Presiune
obstacole subterane redus medie
Cldiri cu subsol sau terenuri propuse pentru construcii 3,0 3,0
Cldiri fr subsoluri 1,5 2,0
Canale pentru reelele termice, canale pentru instalaii 1,5 2,0

telefonice
Conducte canalizare 1,0 1,5
Conducta de ap, cabluri de for, telefonice i cminele 0,6 0,6

acestor instalaii
Cmine pentru reele termice, canalizare, telefonice 1,0 1,0
Copaci 1,5 1,5
Stlpi 0,5 0,5
Linii de cale ferat 5,5 5,5
146
TRANSPORTURI RUTIERE
S respecte n extravilan urmtoarele distane minime de protecie de la axul drumului pn la
marginea exterioar a zonei drumului, funcie de categoria acestuia:
autostrzi - 50 m.;
drumuri naionale - 22 m.;
drumuri judeene - 20 m.;
drumuri comunale - 18 m.;
ZONE DE PROTECTIE SANITARA conform Ordinului Ministerului Sntii nr.119/2014

- Ferme de cabaline, ntre 6-20 capete: 50 m
- Ferme de cabaline, peste 20 capete: 100 m
- Ferme i cresctorii de taurine, ntre 6-50 capete: 50 m
- Ferme i cresctorii de taurine, peste 500 de capete: 500 m
- Ferme de psri, ntre 51-100 de capete: 50 m
- Ferme de psri, ntre 101-5.000 de capete: 500 m
- Ferme i cresctorii de psri cu peste 5.000 de
capete i complexuri avicole industriale: 1.000 m
- Ferme de ovine, caprine: 100 m
- Ferme de porci, ntre 7-20 de capete: 100 m
- Ferme de porci, ntre 21-50 de capete: 200 m
- Ferme de porci, ntre 51-1.000 de capete: 500 m
- Complexuri de porci, ntre 1.000-10.000 de capete: 1.000 m
- Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: 1.500 m
- Ferme i cresctorii de iepuri ntre 100 i 5.000 de capete: 100 m
- Ferme i cresctorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: 200 m
- Ferme i cresctorii de strui: 500 m
- Ferme i cresctorii de melci: 50 m
- Spitale, clinici veterinare: 30 m
- Grajduri de izolare i carantin pentru animale: 100 m
- Adposturi pentru animale, inclusiv comunitare: 100 m
- Abatoare, trguri de animale vii i baze de achiziie a animalelor: 500 m
- Depozite pentru colectarea i pstrarea produselor de origine animal: 300 m
- Platforme pentru depozitarea dejeciilor animale din
exploataiile zootehnice, platforme comunale: 500 m
- Platforme pentru depozitarea dejeciilor porcine: 1.000 m
- Staii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine: 1.000 m
- Depozite pentru produse de origine vegetal (silozuri
de cereale, staii de tratare a seminelor) 200 m
- Staii de epurare a apelor uzate: 300 m
- Staii de epurare de tip modular (containerizate): 100 m
- Staii de epurare a apelor uzate industriale: 300 m
- Paturi de uscare a nmolurilor: 300 m
- Bazine deschise pentru fermentarea nmolurilor: 500 m
- Depozite controlate de deeuri periculoase i nepericuloase: 1.000 m
147
- Incineratoare pentru deeuri periculoase i nepericuloase: 500 m

- Crematorii umane: 1.000 m
- Autobazele serviciilor de salubritate: 200 m
- Staie de preparare mixturi asfaltice, betoane: 500 m
- Bazele de utilaje ale ntreprinderilor de transport: 50 m
- Depozitele de combustibil, fier vechi i ateliere de tiat lemne: 50 m
- Parcuri eoliene: 1.000 m
- Parcuri fotovoltaice: 500 m
- Cimitire i incineratoare animale de companie: 200 m
- Cimitire umane (n cazul obiectivelor care dispun
de aprovizionare cu ap din surs proprie) 50 m
- Rampe de transfer deeuri 200 m.
148
LIMEA ZONELOR DE PROTECIE N JURUL LACURILOR NATURALE, LACURILOR DE

ACUMULARE, N LUNGUL CURSURILOR DE AP, DIGURILOR, CANALELOR, BARAJELOR I A
ALTOR LUCRRI HIDROTEHNICE conform Legii nr.107/1996 legea apelor, cu modificarile si
completarile ulterioare
ANEXA 2
LATIMEA ZONELOR DE PROTECTIE IN JURUL LACURILOR NATURALE,

LACURILOR DE ACUMULARE, IN LUNGUL CURSURILOR DE APA, DIGURILOR,
CANALELOR, BARAJELOR SI A ALTOR LUCRARI HIDROTEHNICE
a) Latimea zonei de protectie in lungul cursurilor de apa :

Latimea cursului de apa (m) sub 10 10-50 peste 51
Latimea zonei de protectie (m) 5 15 20
Cursuri de apa regularizate (m) 2 3 5
Cursuri de apa indiguite (m)toata lungimea dig-mal, daca aceasta este mai mica de 50 m
b) Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor naturale:
- indiferent de suprafata, 5 m la care se adauga zona de protectie stabilita in conformitate cu
art. 5.
c) Latimea zonei de protectie in jurul lacurilor de acumulare:
- intre Nivelul Normal de Retentie si cota coronamentului.
d) Latimea zonei de protectie de-a lungul digurilor: 4 m spre interiorul incintei.
e) Latimea zonei de protectie de-a lungul canalelor de derivatie hidrotehnic: 3 m.
f) Baraje si lucrari-anexe la baraje:
Latimea zonei de protectie (m)
- baraje de pamant, anrocamente, beton sau alte materiale : 20 m in jurul acestora
- instalatii de determinare automata a calitatii apei, constructii si instalatii hidrometrice : 2 m in
jurul acestora
- borne de microtriangulatie, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de masurarea
debitelor : 1 m in jurul acestora
g) limea zonei de protecie (m) la forajele hidrogeologice din reeaua naional de observaii
i msurtori : 1,5 m n jurul acestora.
NOTA:
Zonele de protecie se msoar astfel:
a) la cursurile de apa, ncepnd de la limita albiei minore;
b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
c) la lacurile artificiale, de la nivelul normal de retenie;
d) la alte lucrri hidrotehnice, de la limita zonei de construcie.
Nota: Zona de protecie sanitar la instalaiile de alimentare cu ap se stabilete de autoritatea
central n domeniul sntii publice.
149
ANEXA 3
CADRUL LEGAL DE ELABORARE A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
Regulamentul Local de Urbanism este elaborat n conformitate cu urmtoarele acte normative

specifice sau complementare domeniului urbanismului:
Codul Civil.
Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului i urbanismul, cu modificarile si
completarile ulterioare
Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea nr.50/1991 cu modificrile i completrile ulterioare privind autorizarea executrii
construciilor i unele msuri pentru realizarea locuinelor i completri.
H.G. nr. 857/2011 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele din domeniul
sanatatii publice.
Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii.
O.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului.
Legea nr. 7/1996 privind cadastrul i publicitatea imobiliar, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Legea nr. 46/2008 Codul silvic.
Legea nr. 107/1996 legea apelor
Legea nr. 33/1994 exproprierea pentru cauz de utilitate public.
Legea nr. 255/2010 pentru exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii
unor obiective de interes national, judetean si local.
Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei, precum si unele masuri
adiacente.
Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al drumurilor.
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia.
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional - Seciunea a
III-a Zone Protejate.
Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional -Seciunea
a IV-a Reeaua de localiti.
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conveniei europene a peisajului, adoptat la Florena la
20 octombrie 2000.
HGR nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, cu completrile i
modificrile ulterioare.
H G R nr. 349/2005 privind depozitarea deeurilor
Ordinul MLPAT nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare i coninutul
documentaiilor.
Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru aprobarea
Precizrilor privind avizarea documentaiilor de urbanism i amenajarea teritoriului, precum i a
documentaiilor tehnice pentru autorizarea construciilor.
Ordinul Ministrului Sntii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igien i a
recomandrilor privind mediul de via al populaiei.
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 43/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
ncadrarea n categorii a drumurilor naionale.
150
proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor.
stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice.
amplasarea lucrrilor edilitare, a stlpilor pentru instalaii i a pomilor n localitile urbane i
rurale.
proiectarea i realizarea strzilor n localitile urbane.
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 50/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de
avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectiei civile.
Ordinul Ministrului de Interne nr. 3/2011 pentru aprobarea Normelor generale de aparare
impotriva incendiilor.
Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de
prevenire i stingere a incendiilor.
Diferite reglementri tehnice n domeniu:

I 22/1999 Normativ de proiectare i executare a lucrrilor de alimentare cu ap i canalizare
a localitilor.
SR 8591/ 1997 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare.
SR 1343-1/1995 Determinarea cantitilor de ap potabil pentru localiti.
STAS 10859 Canalizare. Staii de epurare a apelor uzate din centrele populate. Studii pentru
proiectare.
PE 101A/1985 Instruciuni privind stabilirea distanelor normate de amplasare a instalaiilor
electrice cu tensiunea peste 1 KV n raport cu alte construcii (republicat n 1993).
PE 104/1993 Normativ pentru construcia liniilor aeriene de energie electric cu tensiuni
peste 1000 V.
PE 106/1995 Normativ pentru construcia liniilor electrice de joas tensiune.
PE 124 Normativ privind alimentarea cu energie electric a consumatorilor industriali i
similari.
PE 125/1995 Instruciuni privind coordonarea coexistenei instalaiilor electrice de 1....750
KV cu linii de telecomunicaii.
PE 132/1995 Normativ de proiectare a reelelor electrice de distribuie public.
1.RE-Ip-3/1991 ndrumar de proiectare pentru instalaiile de iluminat public.
1.LI-Ip-5/1989 Instruciuni de proiectare a ncrucirilor i apropierilor LEA de MT i JT fa
de alte linii, instalaii i obiective.
I 36/1993 M.L.P.A.T. Instruciuni tehnice pentru proiectarea automatizrii instalaiilor din
centrale i puncte termice.
I 46/1993 M.L.P.A.T. - Instruciuni privind proiectarea, executarea i exploatarea reelelor i
instalaiilor de televiziune prin cablu.
ID 17/1986 MICh-MIp - Normativ departamental pentru proiectarea i executarea,
verificarea i recepionarea instalaiilor electrice n zone cu pericol de explozie.
I.6 PE/1997 Normativ experimental pentru proiectarea i executarea sistemelor de
distribuie gaze naturale cu conducte de polietilen.
I.6/1998 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale.
3915/1994 Proiectarea i construirea conductelor colectoare i de transport gaze naturale.
151
Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu
modificarile ulterioare;
LEGE nr.575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naional - Seciunea a V-a - Zone de risc natural
HGR nr. 31/ 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbaism
privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul
turismului.
Ordin Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului 13N/1999 pentru aprobarea
reglementarii tehnice Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al Planului
Urbanistic General indicativ GP038/99
Ordin Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului 21N/2000 pentru aprobarea
reglementarii tehnice Ghid privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de
urbanism indicativ GM-007-2000
Ordonanta de urgenta nr 12/ 1998 privind transportul pe caile ferate romane si reorganzarea
Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane, cu nodificarile ulterioare
Ordinul MT nr. 158/ 1996 privind emiterea acordurilor Ministerului transporturilor la
docuemtnatiilor tehnico- economice ale investitiilor sau la docuemntatiile tehnice de
sistematizare pentru terti
Diferite reglementri tehnice n domeniu:

I 22/1999 Normativ de proiectare i executare a lucrrilor de alimentare cu ap i canalizare
a localitilor.
SR 8591/ 1997 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare.
SR 1343-1/1995 Determinarea cantitilor de ap potabil pentru localiti.
STAS 10859 Canalizare. Staii de epurare a apelor uzate din centrele populate. Studii pentru
proiectare.
PE 101A/1985 Instruciuni privind stabilirea distanelor normate de amplasare a instalaiilor
electrice cu tensiunea peste 1 KV n raport cu alte construcii (republicat n 1993).
PE 104/1993 Normativ pentru construcia liniilor aeriene de energie electric cu tensiuni
peste 1000 V.
PE 106/1995 Normativ pentru construcia liniilor electrice de joas tensiune.
PE 124 Normativ privind alimentarea cu energie electric a consumatorilor industriali i
similari.
PE 125/1995 Instruciuni privind coordonarea coexistenei instalaiilor electrice de 1....750
KV cu linii de telecomunicaii.
PE 132/1995 Normativ de proiectare a reelelor electrice de distribuie public.
1.RE-Ip-3/1991 ndrumar de proiectare pentru instalaiile de iluminat public.
1.LI-Ip-5/1989 Instruciuni de proiectare a ncrucirilor i apropierilor LEA de MT i JT fa
de alte linii, instalaii i obiective.
I 36/1993 M.L.P.A.T. Instruciuni tehnice pentru proiectarea automatizrii instalaiilor din
centrale i puncte termice.
I 46/1993 M.L.P.A.T. - Instruciuni privind proiectarea, executarea i exploatarea reelelor i
instalaiilor de televiziune prin cablu.
ID 17/1986 MICh-MIp - Normativ departamental pentru proiectarea i executarea,
verificarea i recepionarea instalaiilor electrice n zone cu pericol de explozie.
I.6 PE/1997 Normativ experimental pentru proiectarea i executarea sistemelor de
distribuie gaze naturale cu conducte de polietilen.
152
I.6/1998 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze

naturale.
3915/1994 Proiectarea i construirea conductelor colectoare i de transport gaze naturale.
1645/CP-2393/1997 Ordinul Ministerului Industriilor i Comerului i ONCGC pentru
aprobarea Metodologiei privind executarea lucrrilor de cadastru energetic.
153
ANEXA 4
DEFINIII ALE UNOR TERMENI UTILIZAI N REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AL
MUNICIPIULUI GALATI
Aprobare - optiunea forului deliberativ al autoritatilor competente de ncuviintare a propunerilor
cuprinse n documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile, emise n prealabil.
Prin actul de aprobare (lege, hotarre a Guvernului, hotarre a consiliilor judetene sau locale, dupa
caz) se confera documentatiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic n
vederea realizarii programelor de amenajare teritoriala si dezvoltare urbanistica, precum si a
autorizarii lucrarilor de executie a obiectivelor de investitii.
Avizare - procedura de analiza si exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din
structura ministerelor, administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale
interesate, avnd ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici si sociali
ori a altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism.
Avizarea se concretizeaza printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic si
obligatoriu.
Indicatori urbanistici - instrumente urbanistice specifice de lucru pentru controlul proiectarii si
al dezvoltarii durabile a zonelor urbane, care se definesc si se calculeaza dupa cum urmeaza:
- coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafata construita desfasurata
(suprafata desfasurata a tuturor planseelor) si suprafata parcelei inclusa n unitatea teritoriala de
referinta. Nu se iau n calculul suprafetei construite desfasurate: suprafata subsolurilor cu
naltimea libera de pna la 1,80 m, suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea
autovehiculelor, spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile, suprafata balcoanelor,
logiilor, teraselor deschise si neacoperite, teraselor si copertinelor necirculabile, precum si a
podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incinta, scarile exterioare,
trotuarele de protectie;
- procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafata construita (amprenta la sol a
cladirii sau proiectia pe sol a perimetrului etajelor superioare) si suprafata parcelei. Suprafata
construita este suprafata construita la nivelul solului, cu exceptia teraselor descoperite ale
parterului care depasesc planul fatadei, a platformelor, scarilor de acces. Proiectia la sol a
balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat si a logiilor nchise
ale etajelor se include n suprafata construita.
Exceptii de calcul al indicatorilor urbanistici POT si CUT:
- daca o constructie noua este edificata pe un teren care contine o cladire care nu este destinata
demolarii, indicatorii urbanistici (POT si CUT) se calculeaza adaugndu-se suprafata planseelor
existente la cele ale constructiilor noi;
- daca o constructie este edificata pe o parte de teren dezmembrata dintr-un teren deja construit,
indicatorii urbanistici se calculeaza n raport cu ansamblul terenului initial, adaugndu-se suprafata
planseelor existente la cele ale noii constructii.
Interdictie de construire (non aedificandi) - regula urbanistica potrivit careia, ntr-o zona strict
delimitata, din ratiuni de dezvoltare urbanistica durabila, este interzisa emiterea de autorizatii de
construire, n mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de functiunea
propusa.
154
Parcelare - actiunea urbana prin care o suprafata de teren este divizata n loturi mai mici,
destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor locuinte
individuale, de mica naltime.
Peisaj - desemneaza o parte de teritoriu, perceput ca atare de catre populatie, cu valoare
remarcabila prin caracterul sau de unicitate si coerenta, rezultat al actiunii si interactiunii factorilor
naturali si/sau umani, cuprinznd zone naturale sau/si construite avnd valoare particulara n
materie de arhitectura si patrimoniu ori fiind marturii ale modurilor de viata, de locuire, de
activitate sau ale traditiilor, agricole ori forestiere, artizanale sau industriale.
Teritoriu intravilan - totalitatea suprafetelor construite si amenajate ale localitatilor ce compun
unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general aprobat si n
cadrul carora se poate autoriza executia de constructii si amenajari. De regula intravilanul se
compune din mai multe trupuri (sate sau localitati suburbane componente)
Unitate teritoriala de referinta (UTR) - subdiviziune urbanistica a teritoriului unitatii
administrativ - teritoriale, delimitata pe limite cadastrale, caracterizata prin omogenitate
functionala si morfologica din punct de vedere urbanistic si arhitectural, avnd ca scop
reglementarea urbanistica omogena.
UTR se delimiteaza, dupa caz, n functie de relief si peisaj cu caracteristici similare, evolutie istorica
unitara ntr-o anumita perioada, sistem parcelar si mod de construire omogen, folosinte de aceeasi
natura a terenurilor si constructiilor, regim juridic al imobilelor similar
Zona functionala - parte din teritoriul unei localitati n care, prin documentatiile de amenajare a
teritoriului si de urbanism, se determina functiunea dominanta existenta si viitoare. Zona
functionala poate rezulta din mai multe parti cu aceeasi functiune dominanta (zona de locuit, zona
activitatilor industriale, zona spatiilor verzi etc.). Zonificarea functionala este actiunea mpartirii
teritoriului n zone functionale.
Zona de protectie - suprafata delimitata n jurul unor bunuri de patrimoniu construit sau natural, al
unor resurse ale subsolului, n jurul sau n lungul unor oglinzi de apa etc. si n care se instituie servituti de
utilitate publica si de construire pentru pastrarea si valorificarea acestor resurse si bunuri de patrimoniu
si a cadrului natural aferent. Zonele de protectie sunt stabilite pfin acte normative specifice, precum si
prin documentatii de amenajare a teritoriului sau urbanism, n baza unor studii de specialitate.
Zona de risc natural - areal delimitat geografic, n interiorul caruia exista un potential de producere a
unor fenomene naturale distructive care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si cel
construit si pot produce pagube si victime umane.
Zona protejata - suprafata delimitata n jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor
resurse ale subsolului, n jurul sau n lungul unor oglinzi de apa etc. si n care, prin documentatiile de
amenajare a teritoriului si de urbanism, se impun masuri restrictive de protectie a acestora prin distanta,
functionalitate, naltime si volumetrie.
Zona protejata - zona naturala ori construita, delimitata geografic si/sau topografic, determinata de
existenta unor valori de patrimoniu natural si/sau cultural a caror protejare prezinta un interes public si
declarata ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare si reabilitare a valorilor
depatrimoniu. Statutul de zona protejata creeaza asupra imobilelor din interiorul zonei servituti de
interventie legate de desfiintare, modificare, functionalitate, distante, naltime, volumetrie, expresie
arhitecturala, materiale, finisaje, mprejmuiri, mobilier urban, amenajari si plantatii si este stabilit prin
documentatii de urbanism specifice aprobate.
155
Tipuri de activitati/constructii in conformitate cu H.G. nr. 525/1996

privind aprobarea Regulamentului general de urbanism
Constructii administrative: sediul Parlamentului, sediul Presedintiei, sediul Guvernului, sediul

Curtii Supreme de Justitie, sediul Curtii Constitutionale, sediul Consiliului Legislativ, sedii de
ministere, sedii de prefecturi, sedii de servicii descentralizate in teritoriu ale ministerelor si ale
altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, sedii de primarii, sedii de partid -
sediul central, filiale, sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii,
agentii, fonduri, sedii de birouri, etc.
Constructii financiar-bancare: sediul Bancii Nationale a Romaniei - sediul central, sedii de banci -
sediul central, filiale, sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse de valori si
marfuri.
Constructii comerciale: comert nealimentar, magazin general, supermagazin (supermarket), piata

agroalimentara, comert alimentar, alimentatie publica, servicii, autoservice.
Constructii de cult : lacase de cult, manastiri, schituri, cimitire.
Constructii de cultura: expozitii, muzee, biblioteci, cluburi, sali de reuniune, cazinouri, case de
cultura, centre si complexe culturale, cinematografe, teatre dramatice, de comedie, de revista,
opera, opereta, de papusi, sali polivalente, circ.
Constructii de invatamant: Invatamant prescolar (gradinite), scoli primare, scoli gimnaziale, licee,
scoli postliceale, scoli profesionale, invatamant superior.
Constructii de sanatate: spital clinic universitar, spital general (judetean, orasenesc, comunal,
cuplat sau nu cu dispensar policlinic), spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi,
oncologie, urgenta, reumatologie, clinici particulare), asistenta de specialitate (boli cronice,
handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice), dispensar policlinic [(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200,
2.400 consultatii/zi], dispensar urban (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar,
casa de nasteri, farmacie), dispensar rural (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu
stationar, casa de nasteri, farmacie), alte unitati (centre de recoltare sange, medicina preventiva,
statii de salvare, farmacii), crese si crese speciale pentru copii (cu 1, 2 ... , n grupe), leagan de copii
Constructii si amenajari sportive: complexuri sportive, stadioane, sali de antrenament pentru

diferite sporturi, Sali de competitii sportive (specializate sau polivalente), patinoare artificiale,
poligoane pentru tir, popicarii
Constructii de agreement : locuri de joaca pentru copii, parcuri, scuaruri
Constructii de turism : Hotel *---*****, Hotel-apartament *---*****, Motel *---**, Vile **---
*****, Bungalouri *---***, Cabane categoria *---***, Campinguri *---****, Sate de vacanta **---
***,
Constructii de locuinte
156

Regulament Local de Urbanism

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Regulament Local de Urbanism

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contract nr.

Beneficiar: PRIMRIA MUNICIPIULUI GALAI

Elaborator: UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR I URBANISM ION

PLAN URBANISTIC GENERAL,

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

MANAGER GENERAL UAUIM CCPEC

DIRECTOR MARKETING UAUIM CCPEC

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT

2. CORELRI CU ALTE DOCUMENTAII

3. CONDIII DE CONSTRUIBILITATE PE PARCELE

5. DIVIZIUNEA TERENULUI N ZONE, SUBZONE I UNITI

II PRESCRIPII SPECIFICE UNITILOR TERITORIALE DE REFERIN

UTR. 1 Zona mixta Traian Nord Pag. 51

UTR. 41 Zona activitati productive - Combinat Pag. 63

REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT

1.2. Regulamentul Local de Urbanism cuprinde i detaliaz prevederile referitoare la modul

1.4. Dreptul de construire poate fi condiionat, justificat, de ctre autoritatea public

1.5. Prezentul regulament are caracter operaional si de reglementare i este opozabil n

b) Prin planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementri cu privire la accesurile auto i

(e) Prevederile alin. (d) referitoare la coeficientul de utilizare a terenului nu se aplic

1.8. Modificarea Regulamentului Local de Urbanism aprobat se face numai n condiiile n

1.10. mprirea teritoriului n uniti teritoriale de referin (denumite n continuare UTR),

(1) relief i peisaj cu caracteristici similare,

2. CORELRI CU ALTE DOCUMENTAII.

2.2. n cazul documentatiilor de urbanism P.U.Z./P.U.D. aprobate conform legislaiei n

3.3. n cazul operaiunilor urbanistice importante ca arie, volum de construcii i

3.6. Accentele verticale la nivelul municipiului se vor corela cu schema de altimetrie

3.7. In cazul extinderii intravilanului pentru functiuni incompatibile cu caracterul urban

4. CONDIII DE CONSTRUIBILITATE ALE PARCELELOR

5. DIVIZIUNEA TERENULUI N ZONE, SUBZONE I UNITI TERITORIALE DE REFERIN.

UTR. 1 Zona mixta Traian Nord

UTR. 42 Spatii verzi

6.2. Autorizarea executrii tuturor construciilor va ine seama de zonele de servitute i de

6.5. Pentru elaborarea studiilor de fundamentare urbanistica privind modul de afisaj

6.6. Zonele de protectie instituite datorita existentei unor functiuni/echipamente edilitare/

6.7. Pentru dezvoltarea coerenta a municipiului se recomada elaborarea de P.U.Z -

AEGL 2 - Nivelul concentratiei deasupra caruia se considera ca populatia expusa timp de

6.11. Recomandari privind gestiunea deseurilor:

7. REGLEMENTARI SI PREVEDERI SPECIFICE ZONELOR PROTEJATE, ZONELOR DE

n zonele protejate si de protectie ale monumentelor istorice, definite conform studiului

DIRECII GENERALE DE REGLEMENTARE PENTRU ZONA CONSTRUIT PROTEJAT

Propunerile de subdivizare a Zonei Construite Protejate, indicate prin limitele de pe

Reglementri generale pentru zonele cu potenial arheologic

2. Din punct de vedere arhitectural:

INDICATORI URBANISTICI MAXIMALI

1Inaltimea minim este prevazut pentru cldirile amplasate pe artere principale

P.O.T. I C.U.T. SE VOR DIMINUA FA DE LIMITELE MAXIME ADMISE, ACOLO UNDE

II PRESCRIPII SPECIFICE UNITILOR TERITORIALE DE REFERIN

ZONA CENTRAL ISTORIC

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI

In cazul necesitatii de detaliere a regimului de construire, alinierii fata de aliniament, fata de

Cu scopul evitrii riscului de producere a dezastrelor naturale (alunecri de teren, inundaii) i

SECIUNEA I: UTILIZARE FUNCIONAL

ARTICOLUL 1 - UTILIZRI ADMISE

ARTICOLUL 2 - UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI

ARTICOLUL 3 - UTILIZRI INTERZISE

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I CONFORMARE A CLDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI)

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE I POSTERIOARE

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAI PARCEL

ARTICOLUL 8 - CIRCULAII I ACCESE

- n cazul fronturilor continue la strad, constructiilor ce formeaza curti interioare se va

ARTICOLUL 9 - STAIONAREA AUTOVEHICULELOR

Suprafata parcela POT (%) CUT