ANUL IV. Nr. 167. 10 APRILIE 1930.

APARE JOI

:`
f,

'''
ff

ms,
4.:.',;1't
40.11,"

UMBRE I LUMINI
PRETUL 10 LEI (Photo Manassé)
www.digibuc.ro
 lo Aprilie 19:30 If AThA 1 SH(4/

KYOTO, cetatea sfánta

eu neputintä sd spat cà ai ducerea lArli, astfel cA ImpAratui sal celor treizeci "si ceva de mu de actor, cari venind de la piatd, co
vizitat Japonia, fat-5 sd fi se vedea pus la adApost de critici, zeitAti ? Da, uite zeii. Sunt Cargueli, se opresc pentru câteva
vdzut Orasul Sfânt", ea- care-i diminuau prestigiul. ca Inteun galantar, pe niste clipe, Ned rugdciunea..
pitála veche a imperiului, locul un- Asa a devenit Kioto, eetatea in ifiridele pagodei. Zeita Milei e In centrul Kioto-ului e pagoda
-de s'a zániislit budismul. sfantd. Aci s'a plAmddit religia po- reprezintatd In primul rand prin ea mare. Este si cea mai ve-
Vorbim de Kioto. porului i aci s'a divizat (loud mii de statui de bronz, fie- che. E fAcutA din trunchiuri si din
Istoricul cetdtii Se impleteste cu in trei secte. care statue cu cAte sease brate. bArne aurite si lAcuite. BArneh.
un sir indelungat de veacuri, dill Un oras care avea aproape 7000 Celelalte divinitAti, aur, bron/., sunt legate intre ele prin eabluri
existenta imperiului nipon. de temple si sanctuare., putea fi de- nestemate, au unele proportii o- . de o rezistentä extraordimard. Ex-
La Kioto s'au refugiat Imparatii, numit pe bun5 dreptate Orasul menesti, iar altele sunt mici ca u plioatia ? Cablurile soul lmplethe
spre a scdpa de sub Urania daimi- grAnt". insectd. din pa'r de fentee.
lor §i a credinciosilor lor, samu- Fifeste cA astAzi numArul lor e Dacd ai avea thapul si rdhdarea
raii. S'ati refugiat din Osaka, pri- oeva mai redus. Dar nota religioasä sà le numeri, ai constata cd sun! * * *
ma capitald -a Japoniei, cdci Ii su- dà cetätii un caracter, pe care ci- treizeci si trei de mii, trel sute trei- 0 pagoda la care vin cu ink,'
..gruma devotarnentul.excesiv si fä- vilizatia, cu ale ei baruH, cine- zeci si trei in cap, niciunul mai streinii si la care; en pietal
larnic al unei yaste, care 1st lute- matogcafe, magazine, scOdate in nailt, niciunul tnai putin... vin In pelerinaj femeile nipone,
*** e aceea situatd pe colind, lângd
Slujba religioasd are multe pulle- un isvor, Isvorul Minunat. Se
te de asemänare, cu cerertainialul .spune cd apa isvorului are efecte
din catedralele catolice. categorice asupra femeilor, care nil
Bonzii lmbrdcati 'In vestminte Pot naste copii.
care nu se deosebesc de vestmintele Japohezele care vor sa devina
preolilor bisericii enropene din mame, pornesc de departe spre
Apus, oficiazd in fata., gospodi- Kioto, sd soarhd din apa minunatd.
........-- -....---.4.-4 '...0.-.-...4-..--.4.'.6 .............m...................-a-
CETI
ituEASLTIRTAATTEAA
1.111111111111L
Progreso e stiinfifice din 1929.
101 aLti?ti de cinema cu adresele tor.
Toat3 candidatele la concursul de Lumusele al "Re alititfii.
Ilustrate".
um s. cunoaste caracte ul omului dupá scris.
Cum sa glhcaste in patina'.
Cum se ghicaste in &Aril.
Cheaa visurilor.
Sfaturi pentru frurnusefe i sfaturi medicate.
Bucali urnori,tici i literare de Victor Eftimiu, George Sit-
viu, Gh. Braesca, Olitia Ghibu, Lon Pas, N. Pura, etc.
Jocuri intel3ctuale.
o adavaratä encictopedie.
Materie aleasa, atraoiva instructiva. PRETUL LEI 60.
1444444-**-94 11-FIH144-44

CONT41,71
FLAdON
PAr.;!7

luirareo in ,,leinplol celor 34-333 de :ei",

_
meia avutul pe samavolnicii i pu- lumini (toate acestea grupate iii
terea- pe acte agresive. marginea orásului si formând oh
.Daimii trdiau in castele fortifi- cartier aparte)- nu i l-a alterat.
cate..Erau seniori bogati, puternici, *
cruzi. Erail scutul Impdratului, spri- Ati auzit 'de pagoda celor 33.333
jinindu-si forta pe bratul samurai- de zei ?
!or, nobili scdpätati, orgaliosi. Este la Kioto si constitute prin-
In gaana dupd suprematie, daj- cipalul punct de atractie.
MB isi declArau rdzboaie .unii alto- Teolplul e rosiatec, are o lungi-
ra, aruncAndu-si sarnuraii in foc. me ,extraordinard si e Inconjuro
Din cauza aceasta, Japonia a fost, de harnhusi.
timp de veacuri sguduitä de rdz- Te dpropii. Te înthnipinä la in-
boaie civile pustiitoare. Din cauza trare o legiune de'indivizi in zdrerr-,
aceasta, nulado-ul s'a vázut 'timp te. Stint vânzätorii de ciirti postafe.
de veacuri, redus la rota de Prizo- de texte sfinte si de suveniruri".
nier, .de fantose, de minge In md- Te primesc apoi eativa.bonzi, cari
na seniorilor.. iti oferd alte suveniruri"; plata
Deaceea, intr'o bund 7,i, a aban e,Ia discrelie, si cari îti cer.:6
donat puterea'executivd a tdrii. In taxd de intrare In terapItt. SPECIALITATI ALE ACELHAV CASE
grija unuj generatisim. (sliogun) Pretutin-deni vizitarea templelor
si-a mutat resedinta la Kioto; unde e supusd unei taxe, ca la oHce EAU DE COLOGNE
S'a ocupat de cbestiunile religioasc.
teatru, ca la orice muzeu. TOUTES LES FLEURs
Investit.eu puteri discretionare, Dar af intrat. Si te simti deodatd CI- ER AMOUR
shogunul era rdspunzdtor de con- pdtruns rle un fior. Acesta e idea- AIFUN

www.digibuc.ro
 UF /./T,4 h.-1 11,11SI-4 I A
10 Aprilii!

,',Ateit limp cdt esle

este si sperantà".
Sii NU UCIZI!"
Pana când se va Chinni ast-
(EUTHANAZIE)

fel?" ma intreabà mama disperata.-

jurnal, cairn logodnicul hind bolnav
de cancer, avea dnrert atât de mari,
Logodnicut a cerut sa-1 amoare
Poate Inca notrazece zile". logodnica, dar el n'a voit sa se si-
EDICUL are drepluf sa ri- 'Meat plângea i ruga pe logodnica nucida. Instinctul conservarii era
dice zilele aceluia care Noua-zece zile, repeta mama lui, sa-i ia zilele. Inca viu In el. Voiasà vina moar-
I

are dureri sfasietoare, a-
tunci când nu mai e flied o speran-
fa de vindecare? Aceasta e Inseni-
natatea cuvântului Euthanazie".
Sà ucidem pe cei ce se chinuesc
dureri? In viafa de medici, ni
prezinta foarte des In patul su-
bolnavi, pe cari i-am con-
imnat definitiv.
Va muri", soptim noi celor
inprejurul bolnavului,
E greu i destul de dur, a pro-
m:111W aceste cuvinte, insti familia
bolnavului incepe sa se resemneze
si sa astepte desnodamântul fatal;
Suferinfele si durerile inving' in-
stinctul- de conservare. Gel con-
damnat a indura durerile atroce,
se resemneaza si asteapia ziva fa-
ca pe o mare binefacere. Nu-
Ini cei ce au simlit martirajut du-
rerei, pot sä confirme, daca e ade-
.värat.
Eram in anii razDaiului; o infec-
tie abdominala 1mi Chinni:a zilele
si noplile. Nu era minut In zilele
lungi i noplite Para sfârsit, ea du-
rerea sà nu-mi sfasie 'earnea si sa
turbure inintea. Era o sufe-
einla atat de mare, Incat incepusem
sa mà impac cu ideia morfii. Moar-
iea, era o salvare, era o incetare.
durerilor. Balsamul alindtor 11
gäsiam in Impacarea cu ideea de a
muri. Era suprema manoblere. SU-
am cil sunt condairmat de tofi me-
dIcH, stiam chiar eu, ca medic.
Doar unul la mie, poate sedpa de
boala care suferiam, cel pufin ast-.
rp1 prevdd tratatele de medicina.
Unul la mie. Stkind aceaSta, má
gandeam ce rost avea sa ma Mai
chinuesc? Erarn condamnat
cei cinci mectici, de cari am fost
-onsultat.
Eu Insumi stiam ca o sa mor, dar
ti eu i nici medicii nu voiarn sa
tr,roducern sub piele utrava alio
,re de durere. Cine se opunea?
N u dat ei sentinfa morlei? Nu
Un consult medical (dupa un tablou celebru)
Cu ochii plini de lacrdmi. Nona,
zece zile de chin si durere. Dom-
Logodnica a ezitat un timp, Insa tea cat de repede, insa Para s'o adu-
la un moment dat, sdrobita de du- cà el, prin propria lui mâna. Poa-;
te, spera Inca inteo vindecare. Lo-
godnica a fost acthitata, insa cine-
stie daca ea DU se simte vinovata,
daca nu-si reproseaza gestul pe ca-
re 1-a facut. Cine stie, dacà nu-si
simte constiinta Incarcata, eu cri-
ma pe care a savarsit-o. Cine stie
dad' nu se intreaba, pe câi bol-
navi nu ia condamnat stiinfa me-
dicalä i totusi s'au vindecat?!
Boala cutare e'ste incurabila",
spun tratatelè de medicina si to-
tus s'au vazut cancerosi, cari s'au
vindecat, dupa o suferinla Ingrozi-
toare. In ultimul limp, s'au facut
progrese in chirurgie, opotherapie,
cu razele Röntgen? Pe Cali nu i-a
vindecat procedeele noni, desi ei,
erau condamnarli?!
Chirurgia deschidea pe vrernuri
.pantecele si cum vedea cà e un
.cancer, 11 Inchidea fara ..sa.mai fa-
cà ceva, azi insa, chirurgia If ope-
reaza In multe cazuri si bolnavul
se vindecá.
Dupa curn vedem, medicina nu
stiinfa infailibilá; ea progre-
seaza din vi in zi, in dobândirea
de cunostinte noui. Ea nu poate
Ode, ea e facuta ca sà ajute. Si a-
orice diagnostic facut de ori-ce
somitate medicalä, poate fi i gre-
sit. Si attinci, putern oare ucide pe
un -bolnav? Câte abuzuri n'am a-
vea de inregistrat, daca medicii
si-ar permite atari operaliuni?
Nimeni n'are dreptul de a lua
viala aftuia, chiar daca cel ce su-
fera, ne implora. Este injust a a-
tenta la o viala, pe care nu stii si-
gur dacá se va sfarsi.
Stiinla medicala., progreseaza
aduce mereu noui mijloace de yin-
decare a maladiilor
$i apoi proverbul zice:
Atât timP cat este vialä, este
speranfa".
.

volumele de medicina? Spun Deci sä nu luiim viala cuiva, ei

tratatele i despre multe alte ca- nule doctor, nu eredeli eä e prea
zuri de diferite- boli, insa.medicul rnult?..." rare a scos revolverul 5i 1-a onto- s'o mntreinem, s'o insuflefim, pana
asteapta i spera. rat. A fost achitata de jurafi. Ceea la ultima clipa, nedesperând.
Infelesesem, ce voia sa spuna ce n'au facut medicii, a facut ace- SA usuram 'cat putem suferinta
Un alt caz: eu trei zile 1nainte, mama, care intra In odaia copilei ia, care era mai apropiata sufletes- si nici de Cum s distrugem spc-
eram pe culuarul spitalului, când o ei, pe când en reflectarn la proble- te de bolnav. A ucis si totus a fost ranta.
mama vine catre noi.. $tie ca fetila ma: achitata.
ei nu va mai trai. Stie ca e con- Sa-i luam viafa, ca s'o sea- Avem oare noi, inedicii, dreptul
iamnata. Meningita tuhercutoasä pam de durere?!" de a da bolnavului otrava, In cursul Dr. V. 5i M.
nu are scaDare. !wpm cali-va ani, citiam intr'un martirajului suferintei? ZAVERGIU-THEODORU
14-044-0-114-0-11-1114+044-11-1-11-0+M-1144f4+14+114
4 44444444+4444+44+4444444 .444444 4i-144444+4 4444-44444 44 04 4444 #444 444 4 44 4-4M11-1,11 4-44444-4 *44444-044444444414444, 44-44 i

IACOB BEER
CALEA MOSILOR 7-o. 53
COAFURA DE DOAMNE SI DOMNI a angmat
LAPTELEÒECRIN o specialisti a Casei Helene Pessl Viena, pentm
tngrilirea modernA a fetei Modelatttl sprincenelor.
ammmm
**44114.444+11-11+0 .44444 44 t- 41-444-444-444-44.444-64444-4-4444444-44-44-4444-444 44 0+44 4 44 48 I 044-44-44-11440

Acesta este adevaratul ANTICOP PARFAIT

CAPILOGEN cu renume mondial
lAR Icare starpqte definitiv
CONTRA TRANSPIRATIIII
ANTIOOORLIL*,
GAN= B UN
B6t6turile
----- --------44-0114-1---44-04-------44----41- 444444 444-114-..44-1-0
Pecare tub are inscriptia Fabricant HENRY COHRS
I CHIP LECTURA" floarea literaturilor strfiine 11111111114M11.11111=M1.11.111111.1MutiO1111111111111110110/221111111.
3

www.digibuc.ro
 10' Aprilie 1930 REALITATEA T'S'TRATA

Arta preistoricei a Aztecilor

anio, ECEN't E
cereetdri
archeologice,
cute _in Mexico irn mazaic az- -
Peru, au sects la tee antic literal
lumind admirabi-
le Oiese de artrt din turcaaze, re--
prei storied'. prezentand sar-
Reprodueem a- pele ea (load ea-
i ceva din ce- pefe, simbolul
le Mai' frapante.
FOTOgrafiile au al
fost Mare. de dis-
t'nstit'' archeolog
american Pr. A.
Hyatt Verrill.
Minunatul sar-
Pe eu (loud cape-
te, e opera unui
vechi artist az- -apropiat de jad, era de asemeni adorat de yeehirmayani
tec, care a träit eu multe secole si azteci.
inainte de venirea Spaniolilor. Era probabil Exécutia sarpelui cu elopotei, e surprinzAtor de finä
o diadernd purtatil, de vre-un mare preot. pare eu neputintä sa fi fost luerat eu unelte de piatrb, aSa
eänd prezida sacrificiile omenesti. E Merl- cuni susin unii savanti. Altii presupun eb acetstia cunos-
Pa din turcoaze lustruite si incrustate in teau otelul si arania. Natusal, pare imposibil ea jadeitul sa
lemn, ea un mozaic. Pe vrernuri, fdrd In- se .fi putut luera cu altä piatri, in afard de diamant. Totas
doialrt, in gdurile ochilor, au fost pietre nu existá niei un indiciu, eh" Mayanii sau aztecii, ar fi ii-
pretiOase sau semi-pretioase, cari s'au pier- zat de aceastä piatrd.
dut. Minunata vazrt cb reproducem act, e Mayand si pare
Sarpele. cu (loud capete, care se numia sd fi fost fdeutä eu 1000 de ani lnainte de Christos. Prin
Xnlicoatt" sau sarpelt de turcoaze, era eolorit si formä, aduce mult eu eâteva din cele mai bone
lueriri polychrome ale artistilor din anticá Troie si My-
Tena din Asia Mir* (Continuare in pug: 8-a)

Un vas ritual al misteriailor

ChinuO, Mena! din aur masiv, ce:
eace denotti extraordinara lor abi-
litate in portretisticii.

p-irpe co clopotei aztec, in Paleit verde

Vas ritual Chimusilor, in leinn ea
incrustatii de scoicci.
pentru Aztcei simbolul apei al focu-
lui.
Mayanti, rasil cu totul superioard si
misterioasii, ee precede Aztecilor in
America Centra15, Yucatan i Mexteo,
4
adorau de asemeni sarpele cu douil capete,
care simboliza pentru ei Universul.
Ei credeau cd" in gura capului din dreapta,
sdldsluia zeul vietii si al iuminel, iar In gura
din stänga, zeul mortii si al Intunericului.
Färä indoialä c'd Aztecii au luat ciudatul
simhol dela Mayani, odatã cu intreaga lor ci-
Sarpele -cu clopotei, sculptat in jadeit ver-
de, o piatrd durd, semänänd eu jadul asiatic,
sacru pentru uncle secte chineze tifbetane,
simboliza pentru azteei intelepciunea. E ciu-
dat Ca' jadeitul, mineralul american eel mai 0 miniaturd a unui templu antic aztec

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA 10 Aprilie 1930

Inainte de a ajunge la Beau, din trio, furnegg din sute de puncte,
Calea Serban-VodA, intfgan pe unde arde infundat gunoiul, eu nitori do murclArii.
stânga intr`o stradd scurth 'de 10- mici pAlpAiiri de flaeärä, aea cum
0.11TO eftine, albe, identice panA se vAd fumerole i feux-folets",
ei th pomii infloritd din curti.
Cap Atal cel4alt al ulitei, clA in
Valea Plangerii, excavatie foairte
kiting& i destul de adanck in do-
sul cimitirului Be lu. Un fed de cra-
ter de peste an kiometru, infun-
dat eu gunoiu ce fumegA.
Strada,. , se curmA. late° piatA
mArginitá u o T'ApA abruptA.
In prelungirea sträzii, dincolo de
piatä, un dig formidabil de gunodu
imainteazA spre mijlacul crateru-
lui, ca raza until Cere, promonto-
riu puhav, descArcat in timp de
zeci de aril, de catigele metalice
ale primAriei. CArutä cu cArutd,
s'auclepus aci zeci de tone de gu-
noiu.
OdatA ou desfiintarea rampei de
gunai, de laugh', automatul telefo-
nic, s'a luat mtsura ea tot gunoiul
Capita loi, sg: (he desertat Im Valea
Plangerii, pentru ndvelarea acestei
excavatiuni. In mijlacul vAii s'a
format astfel un adevArat munte
de gunoaie. 0 regiune intreagg de
gunoiu, -râueoare, pante, sinuozitAti
h de gunoiu; o suprafatä imensä din
terenul Capita led, este acoperitA eu
eele mai scArnave imunditAti. A-
ceastA regiune axe 'locuitorii ei
foarte originali, fauna ei flora ei
specificA si ea ar putea fi descrisä.
ca o tar& a gunohilni, cu geografia
ei fizicA, reliefatA in dejectiuni, cu
industria l eomertul ei, cu oeupa-
tie extraordinaxe ale locuitorilor.
Scoborim deci pant.% spre Tara
Gunaiului. Läsgan n urml um mic
pare IngrAdit, cu ronduri simetri-
Ne apropdem de cei doi scormo- moarte ca inteun macabru consi-
Mu de fabuld. Inteadevár, cAi-
Ce strângeti aoolo ?" ne lup, o splendoare de aine lup,
CAutAm aschii ei bucAtele de mart pe gamine de ourand, cu botal
hied plin de balele turbArii, pri-
veste cu ochii miei ei fixi, ca un
presedinte de gat, et' gandul rAtd-
cit o clipA in visare. E inconjurat
de un basset, care a inceput sA se
usuce; abdomenul San e supt ca al
unui mic agar. O coastA i-a sträpuns
pielea; un alt caine are dimpotrivd
abdomenul umflat de gazele des-
compunerii, ca un abdomen de hd-
dropic. De sus, din vâxful munte-
lui, catigele i cArutele primäried
descarcA mereu gunoaie noui, care
se prAvAlese in mici avalanee duh-
nitoare, peste cadavrele animale
de jos. In abdomenul cAinelui um-
flat, bulgArii de moloz bat ca in-
tr`o tobd. Pisicile, sutele de pisici
moarte, prezintá aspecte mult mai
desgustAtoare. Sunt unele, la care
Nana nâ,pArlitä, ea mancatA de
molii, a rAinas numai pe schelet;
nici nu mai au forme de pistol ci
pair animale deeite dintr`o inchipu-
ire bolnavä.
Un tigan care scormoneete dease-
meni prin gunoaie, aruncl unul
cAte unul, cadavrele la o parte, ca
sA poatä cerceta ei ce se ascunde
dedesubtul bar. La un moment dat,
a Minas in man A. cu un fel de co-
costarc eiudat, o pasAre cu gâtul
lung ei frânt,aml cArui cap atArnA
in jos.
-E o pasAre impAiatA. Trecem mai
departe, cAlcand peste cutii vechi
de conserve, bucAti de tablA, cArA-
mizi fârâmitite, copite Ming& vechi
pantofd cu tocuri Louis XV, bitch',
tele de anvelopA do automobil, oio-
Maturätorul de stradä burl de sticlA, chlti.... 0 ploaie fine*,

Catigile Primariei deeartä ganolul Cadavre de animale intrate in putrefaetie

ce, cu aspect curat de grAdinA en- in regiuntle petrolifere ei meta- lemne pentru foc", rAspund aceetia. a inceput sá cada. Mixosul este pA-
gflezeascl, a cgrui aeezare la peri- nice. Nu existA in maxele malddr, de trunzAtor, nu insA sufocant cum
feria rnaretlui depozit de gunoaie al Pe panta marelui dig, un bAtrân cAt bucAtele foarte mici de lemn, ar fi de pildA in subteranele mor-
Capitalei, pare eel putin bizarA. o femee In edrente, umplu doi pe care eel doi nefericiti le adunA gii, fiindcA aci miasmale se risi-
SCORMONITORII sad eu gunoaie. Ei sunt, ceeace la dintre hArtii murdare, cadavre de peso In aerul deschis.
Paris se numeete chiffoniers", a- caini i pisiei, resturi de galoei 0 INDUSTRIE SCARNAVA
Cu cAt pAtrundem mai adânc In dicA oameni foarte sAraci, cari de alimente viermAnoase... In spe-
imunda regiune, eu atAt gâtlejul scormanese lin gunaaie ei strâng cial acest mare dig, este presArat InaintAm spre centrul craterului
ni se strânge, sufocat de un miros ceeace mai poate avea o cât de md- de sute de pisici ei de câini morti. de gunoi, pe marginile cAruia se
complex, format din miasme de ca- cA valoare: sticle, sdrente, pentru earesc departe In jurul nostru, ere-
davre, putrede descomputneri ve- fabrieile 'de hârtie, oase putrede, UN CIMITIR DE AXIMALE matoriul, câteva vile, In partea o-
getele ei de fum acru. Intr'adevAr, ce se vor transforma Im zahAr Intr'un loe, inteun fel de firiclA pusA cradle din Valea PlAngerii,
vasta groapA cu diametrul kidome- altele. s'au straits vreo 20 de animale o baltà Cu sAlcii i Palatul Artelor
5

www.digibuc.ro
 10 Aprilie 1930 REALITATEA ILUSTRATA
din Parcul Carol. Intre aceste Dod tiani jupoale un cadavru ce se dospeste umed. Stoluri de UN INGER INTRE PORCI
puncte de reper, se adanceste vas- de caine!... ciori, poposesc chiar pe trupurile Am gdsit -vase bizare de tini-
ta groapd a tuturor murdárlidor. Ce mai este oare aceastd perver- acestor animale, ciugulindu-de so- chea: ocale autentice de ale lui
Spre crematoriu, npmântu1 foar- siune necrofild ? riciul. Am auzit cà sunt ptsdrele Cuza. MilZell oribil, In depozitul a-
te ingrasat de cadavre animale Mosul, care s'a luat dupd noi, ne ce trdiesc_pe guma de pe spinarea cesta dai peste tot felul de surpri-
sucuri de cadavre umane, 86 afid explied: cei doui indivizi sunt hin- elefantilor. Cioara e aci un para- ze: firme, scrisori, geamuri, fetusi.
o grádind de zarzavat, ce deserve*- gheri. Uneori, yin aci hingherii ca zit obicinuit al porcilor. Am gásit, ne spune un tigan,
te pieta bucuresteand. E drumul sá jupoaie animalele moarte i sd Doi porcari, bleti mici, veghiazd
si un copil mort... Era uscat i ne-
pe care-1 fac dejectiunile ce e e- le ia pieile. Iatá un stavv de cdtel Patranul acestei porarii, poartd
litnindm la periferie, inapoi spre jupuit, un starv rosu, cu capul des- jambiere de piele i exploreazd des gru, mic de o palmd.
Doi, cei dale centru.... figurat, halucinant. Un pore viu a Valea Plangerii, ea sd-si inspecteze In mijdocul turmei de porci Ce
Pe panta muntelui ce fumegd, rásdrit nu stiu de unde. Grohdind pensionarii. grohdm cu atul in gunodu, se afla

Porcii cautandu-51 hrana prin gunoale Seormonitorii de gunoaie

intalnim un alt bátran, eu ochi al-
bastri si pdrul alb, inarmatcuie
cu
cloud bete lungi, prevazut cu
la varf; el scormoneste deasemeni
gunoaie, dar nu strange numai
lemne, ci face o adeváratd selec-
tiune si clasificare a gunoaielor.
De sus se rostogolesc mereu cutii
de conserve si bolovani, ce isbesc
pe bietul bátran in coaste si in
cap. Sub avalansa de earl-idyll ce
cautd sh-1 ingroape de viu, sub un
morman putred, bdtranul se ridi-
cá mereu, strangand i asezand pe
categorii, sticlele, buatile de me-
tal, tändärile de oase, sdrentele...
De sus se rostogoleste acum
printre ailti bulgdri sarnavi, un
cadavru de adne enorm, ce vine
sä isbeasog in cap pe bietul bdtran.
Cdrutasul de sus, de pe creasta
dealului de gunoi, un lampagiu"
al primáriei gdseste oportun sd
lanseze batranului o invitatie spi--
rituald :
Ia-ti duldul, md !"
Omul eu ochii albastri este foar-
te sociabil. El ne povesteste pe
larg, cum un patron intreprinzd-
tor, a reusit sä obting, de la prima"-
rie, pentru suma de 25.000 lei,
coneesiunea de a scormoni un an
intreg in gunoaiele bucurestene si
de a aduna oe-i place. Patronul a
angajat, ativa someuri i cativa
tigani, cari formeazá, populatia
acestei regiuni imunde, *i cari
de dimineatà pand nowptea tarziu,
au fac altceva. cleat sd scormo-
neasa in aceste gunoaie. Pentru
un kilogram de oase, i se plAtesc
60 bani, pentru un kilogram de me-
tal 6 lei si asa mai departe.
Si cat castigi dumneata, mo-
sule, pe zi ?"
,Cand incep din zori, cam 90
lei, a:Hied 60...
SA mai stdruian asupra vietii ne- gator....
omenesti pe care o duce acest orn
al gunoaielor?...
. CUM SE INGRASA PORCII
Sà pornim mai bine mai depar- coloratä, moloz si tinichele, apare nard aceste cadavre.
te, peste fragmentele de sobe de o turmd intreagd de porci negri,
tuciu i arcurile de somiere rugi- de toate calibrele. Sunt toti foarte
nite, *i sh asistam la o seend ului-, grasi; unii abia se pot misca, din de aine. M'a pdalit unul. E dul-
toare.
6
111111111111191111111i. an sac. Porch se miscá, grupul lor
isi schimbig, figuratia, i printre ei
vedem deodatg., inteunJuminis ne-
asteptat, un spectacol care le intre-
ce pe toate.
Cu capul sprijimit de sac, doar-
me pa matclarul de murdárii, in
ploaia ce se cerne rece, o fetitä mi-
CA, albá la fatá, de o drägälásie,
absurdd in decorul acesta. Fetita e
imbroboditä cu o marana neagrá,
din care i se vede nasul o alung
.rosu de trig. In picioare poartA
ghete enorme. 41áturi, o mied tra-
istd, din care ese un capatai de
ceapà i coaje de paine neagrd.
Dam porcii da o parte, i rie apro-
pidm de fetita care doarme. Miti-
tica simte miscarea din jurul ei
deschide ochii de un mauve cati-i
fast, ca cloud viorele. Se uitA un
moment speriatd; vorbim i o se-,
nindlate ingereased Ii lumineazk
din ce In ce mai mult fata.
A cui esti ?"
A mar-nit"
Uncle e mdmica ?"
Strange gunoaie, colo."
Nu-ti-e frig ?"
Nu mi-e".
Probabil cd fetita e obioinuitä BA
doarmä in ploaie, pe rnalddrele de
gunoiu. Ne spune cá mama ei vine
iarna, si ca sd poatA castiga un
ban de paine.... Ii clAm un ban de
aur fictiv, din cei intrati de cu-
rand in circulatie si bucuria fetitei
e atat de mare, lin-cat fdrá sd ne
mai spund bung zdua", a luat-o la
0 recoltá bogatà goand spre mama sa, sd-i clued da-
rul.
satisfäcut, se apropie de starvul Regimul acesta prieste foarte bi-
rosu si vag jilav. Porcul ji impin- ne poreilor. Ei se ingrasd admire- ATRA
ge cu botul, Ill miroase. Grohde vo- bil In acest paradis al poraridlor; Pe &It'd margine a oraterului, Se
luptuos. Cu mici musaturi, a in- in tonele de mardärii porcii gdsesc afild punctul terminus al unei lirìii
ceput s'd devoreze cadavrul: i-a
coji de paine, legume putrede, de vagonete. Un tren in miniaturd,
rupt o coapsd, apoi Ii atacd gatul. hálci de carne, pe care colaie card in fiecare zi de ateva ori, gu-
Nu am vdzut spectacled mai respin- noaiele de la rampa de langd Mor-
vierrai gAlbui, ea niste degetute de gd, pentru a fi descdrcate in a-
Ce cautá porcul acesta aici ? tdiate. Dar mai ales gdsesc ceastä vale, ce-si meritd numele de
Al cui e ? cadavre de caini *i pisici. Porcii Valea Plangerii.
Sunt multi, mai incodo... IntrAm in cdtunul tiganilor gu-
Dupd o colind de starvuri, pasta' márancd cu o frenezie extraordi- .
noierr. La drept vorbind o sera,
fermata,' din ateva bordee, sdpate
Un tigan ne lámureste: pe sub gunoi, in care tiganii dorm,
Si eu am mâncat odatä carne mánancä, se hibese. Intr`adevdr,
astávard a fost ad o nuntd tigd-
grropile ce si-au sdpat lin gunodul ce. D'aia de place porcilor. neascd. Intre bordee se and, tutu-

www.digibuc.ro
 PRALIT 4TEA ILUSTRATI
uneori o frAnghie, care face de-
r
marcatiunea, intre curtile
lor specialist' de chiffanieri".
Aceste curti sunt ca mici depo-
_ zite de sticlArie, de Iâng.-noroioasit,
d6 sArml si de tablA, de rogojini
sparte i resturi de "mine putrede.
Fiecare tigan are una din aceste
specialitAti. Sticlarul de pildk a-
_ dung numai sticle. Un vAnz&tor cu
cobilitA i cosuri, vine at" si se a-
provizioneazA cu sticle goale, Sci-a
umplut cosurile cu sticle murdare
de sampanie, d6 bere, de liqueruri;
fiecare sticiA va fi revândutA fa-
bricel respective, va fi spitlatA mai
mult sau mai putin constiincios
se va vinde in ea din nou sampa-
nie, bere, etc.
Nu stim ce vor zice gastronomii,
aflAnd C. sticlele din care sorb cele
mai bunk vinuri, si-au fAcut un
stagiu printre cadavrele de anima-
le si putreziciunile din Valea PlAn-
genii. CumpkAm sunc& rozk a a,-
rei prospetiune ne Incântk dar nu
stim cl animalul din care prorvine,
Un Inger blond printre gnnoale.
10 4 prille 1930
milii aruncl la gunoi im-
brAamintoa toate obiectele de-
functului. Acestea, chip& ee se
plimbA prin toate strtizile Capita-
lei, prin cotigile de tinichea, a-
jung la rampa de la MorgA si de
acolo cu cel mai murdar tren din
lume, In Valea PlAngerii. Aci vin
copii sAraci, sA adune aceste obiec-
te infectate.
Astfel, lângA brtetasul ce scormo-
ne In murdArie, s.e aflA intinse la
uscat, pe pAmânt, ateva cArti de
scoalA, iar anticarul la rândul sAu
la vinde altor copii de scoaill
scarlatina va rAmAnea pe veci en-
demicA In Bucuresti.
***
Am ajuns in vArful muntelui de
gunoi. Solul e cald, ctici muntele
arde pe Infundate. CAltii i cArpe-
imbuibate cu petrol, fragmentele
de saltele eu pae si tot ceeace este
prea inflamabil, se arde la capAtul
acestui dig, pentru ca flacArile
scAuteile, s& nu se propage i sA
aprinclit Intreaga CapitalA. La ea-

olorile se Mica In stolnri.

Slide goals.. cintam"..,
gropidor. albV. Aci IntAlnim pe mama feti- piitul digului se all& o ,gharetit,
a fost ingritsat cu carne de aim infrupte din bunAt&tide tei de adineauri. E o tigancit nea- In care locueste supraveghetorul
pisicA, maartl, cu legume In ca- Aci ins& in Valea PlAngerii, câmii grA ca o mumie. Cum e oare fetita acestei industrii a gunoiului. Tot
re viermii sapA tunele si cu scur-, sunt timizi, dau tfircoale pe depar- atAt de albA si de lylondA ? S. tie acolo o placard& anuntk
sori grase, din gunoaiele Capitalei. t,e si nu IndrAznesc sA se apropie, oare at&ta realitate tri legenda, c& Este strict wit a se adnna nl.
IntrAm tin atra tigAneascA. In porcii gelosi de regatul lor, ti iau tigarnii fur& copii ? Mai sus, pe ask de pe rampa de gunol. Pe.
jurul unui foc, o tigancl jumuleste la goanA cu rAturile rkijite, iar pantA, un bitetas nu prea rAu im- &apse en bAtata".
o gArinA. Nu cumva este a &In& &AA ce dullii inceara sit pAtrun- brAcat, scormoneste si el in gunoi. Am respectat stilul primAriel.
moarrtk culeasit din aceste spurcA- dit in acest paradis porcesc, la Probabil a de aceea toatA lumea
ciuni? Dupit ce operatia jumulirii cea mai midi miscare de Pe cam- aci ?"
si tu esti gunoier, ce cauti adunA tot ce vrea de aci, fiindcA
s'a terminat, girLa e pusl la fript, pul cu scârnä.vii, staluri imense Caut ckti". este oprit a se aduna ramie".
pe foc. Tiganii din Valea Plângerii, de dioH se ridick umbrind zarea. ? ! ? 1" SANDU VORNEA
m ânânc I pui friptL... CAUTATORUL DE CARTI Am aflat astAzi eevatin adevk
Am vAzut In gropile lui Ouatu extraordinar. Sunt familii, in care
hegemonia câinilor asupra gunoa- Incepem escaladarea muntelui moare câte un copil de scarlatinA
ielor bucurestene. Intr`adevAr, aco- ce fumégA. Descoperirn printre cu- sau de boall molipsitoar6. Ca sit
la haitele de cAini nu permit apro- tine de tinichea, o fAsie de kidm ; nu se Intind& flagelul, aceste fa-
pierea nici unui alt animal ea si e un fragment din filmul ,.Sora

www.digibuc.ro
 10 Aprilie 1930 REALITATEA ILUSTRATA

VRETI SA FILMATI ? BULETIN PERSONAL

Ma rele concurs de fotogenie, orga nizat tie REALITATEA ILUSTRA- Numele si pronumele
TA". CktigAtearea concursulni va turna la Paris, Inteun film sonor
vorbitor, In versiune roman& gi francez5, la Inceputul lunei Mai. Domiciliul, str. No.

La inceputul lunei Mai, va ince- ILUSTRATA" str. C. Mille N6 7 Comuna sau orasul Judeful
pe la Paris turnarea primului etaj II. Bucuresti I. Inälfimea Greutatea (kg.)
film sonor si vorbitor, cu o versiu- Toate fotografiile, vor fi trimise
ne in limba romând, film lucrat prin intermediul nostril la Paris Bustul Talia
in regia i punerea In scena, a unde un juriu din care face
d-lui Maurice Gleise, unul dintre parte si delegatul revistei noastre, Coapsele Lungimea piciorului
cei mai mari regisori ai Frantei, d. H. Doru, va alege pe cea mai (dela coapse la cAlcae)
care are atelierul si firma sa pro- frumoasd candidatd romfincd. I- Lungimea tälpii Degete (form.)
prie de productie cinematografica. mediat dupd hotdrirea juriului, a-
Rolul principal al acestui film, leasa va fi invitata si va pleca la Rind Ochit
va fi interpretat de d-ra Nell)! Paris.
Fruntea Fafa
Costa, o Candrd artistd roman- Termenul de inchidere al con-
stabilitá la Paris, care a ob- cursului, este 20 APRILIE 1930. Nasul Gura
tinut mari succese in ultimele *1141444-4-f tt.i.--**.f.f.".4.11.1,11-0.141114,10.4.
filme franceze. Viate adolescentilor, elevilor de Bärbia Ali mai fäcut cinema ?
Revista noasträ a fost invitatd liceu, cu psichologia lor special& eu
sd instituie un concurs de fotoge- Värsta Profesiunea
aebunitle, cu sperantele 1 cu wan.
nie pentru alegerea unel interpre- turtle lot, a's %et Inca sea de bias Ce limbi cunoasteli ? Studii?
te in acest film. deserts& es In romAnts1
Laureata concursuiui nostru, va Sporturi? Dansaft? (ce fel de dansuri?
interpreta al doilea rol principal
al filmului si va fi invitatá la FERMINA MARQUEZ
Paris, de casa produatoare, la in-
ceputul lunei Mai, and va incepe
turnarea.
de VALERY LARBAUD
pe care SIBLIOTECA DIMINEATA Realitäti din lumea_filmului
Poate concura orice ff public* in excaIenta traducers a Gfiina, cea mai utilà pasare Fatty a s!fibit !..
tândrd, denei Ana Canarache.
turnat anul
doamnd sau domnisoard, indife-
rent de profesiune sau nationali- unaLucrarea lui Larbaud socotiti ea
din capodoperele literaturii ire*.
tate. Candidatele din toatä tara, ewe de agile', deoarece iizeasii
D OLLY DAVIS, a
trecut un film in Africa de
Nord si repelei mereu urmätoarea aminteascd de el,
RASUL FATTY nu cred sa"
existe cinefil, care s'a' nuil
flind pArAsit
ne vor trimite cafe 3 fotografii re- peichologia bütilor i fetelor in epoca poveste: de sotia sa, care a obtinut di-
usite (fatd, profil si pe &It posibil eea mat wide& diu vista, soma Dolly: Care e animalul cel vontul In avantajul ei, a renun-
in maillot, neretusate) impreund treeeril debt copilffrie le Orate biro mai util omului? tat definitiv la music-hall si la e-
cu buletinul pe care-I publicArn aid bliteascit. - Negrul: Geiina. cran!
turat, pe adresa: REALITATEA No. 122-123 Pretul 15 lei. -- ,P,Deentereucgatiiona; 0" El conduce astgzi un restaurant
4-04-1-44 t-4-0-144-1 41-11-044-14--44-1444-111-+-41-1-11----- 44-44444-114-1-14-14-----+--1-11--144+1 ---44----+1444 mânca si in- la Hollywood si si-a refdcut ave-
nainte de s'a neiscut, si dupä ce a rea.
Arta preistoricá Frumusetea murit." Dar a slabit foarte mult.
+----444-11-4 1,9 444-.44-$444 irf-fi---41-041{
Fragilul dar al femeii, trehue in-
(Urmare din pag. 4-a) grijitd, In deosebi Primitvara.
Celelalte obiecte ce reproducem Vanturile uscate, soarele de Mar-
provin din Peru si sunt operele al- tie si Aprilie sunt nefaste celui
tei rase disparute, mai misterioasa mai frumos ten.
deck rasa mayanä. Pentru a pdstra insd frdgezimea
Acesti oameni erau cunoscufi si pielita mereu a1b i netedd, M-
sub numele de Chimusi i tralau rd pistrui si 'pete, nimic nu egalsa-
de-alungul coastei de Nord a Peru- zd renumita cremd Laura No. 1.

Votho
lui. Pentru vindicarea butonilor, co-
Erau minunati artisti. surilor de primävard, Crema La-
Vasele reflecta activitatea civili- ura No. 2 e d'asemeni neintrecutd.
zatiei lor i s'a spus cà se serviau Se gdseste la farmacia Bruss, Vic-
de inscriptii intocmai ca si la alte toriei, drogueriile Zaharia, plata
popoare ce si-au scris istoria prin St. Gheorghe, Academiei 3, Ille
desemne. Chimusii erau portretisti Bardeanu (Bruss) b-dul Elisabeta,
surprinzator de abili. Sf. Gheorghe $i drog. Arsenescu btarwfotrne ca
calea Victoriei.
Ciudatul grup de figuri,
cime din märimea naturala, e un
o ze-
Pentru raimburs la d-na farina- zeitiduclitze voixvie claca lwz
vas lucrat in aur masiv si fara in-
doiald, reprezinta un barbat, o fe-
cisM Molineseu, Cavafii Vechi 9.
f-+0444+444-0414-0-14--444-04-144-0-04444414044411-*
&See& Bromurat«.1(12.0eA.
meie si un copil. REDACTIA I ADMINISTRAT1A
Era probabil zeul unei case. Bncureati, str. Const. Mille 7 Eta. 111
Vasul acesta se umplea cu apa Tabletele Bromural Knoll sunt eel Mai
sau cu vin si se intrebuinta cu oca- TELEFON 306107 ráspandit calmant al nervilor $i somnifer
zia unor anumite rituri religioase. din lume. Preparatul s'a dovedit eficace in
Cellalt obiect, de o forma stra- Director redactional :
nie, e tot un vas ceremonial, mi-
milioane de casuri si se prescrie zilnie
NIC. CONSTANTIN de mii de medici. Isi manifest:a efectul sàu
nunat specimen al artei lor, e PRETUL ABONAMENTULUI
singura piesa de acest gen, gasita miraculos chiar numai dupá 20 minute,
In ruine. P. un an Lei 350 Complect inofensiv, luat i pe timp mai
A fost scoasa la lumina anul tre- Pe wise luni indelungat. Se gäseste in Farmacii in tu-
cut la Lambayeque Peru si ac- IRA
tualmente se afla in Muzeul Ameri- P. trei luni . . . §5
burí cu câte 20 si 10 tablete. Fabricatia
cana-Indian din New-York. E o Pentru streinitato .
KNOLL A.-G., Ludwigshafen pe Pin (Germania)
admirasAla Incrustatie, de scoici 444+-4444-14+04-04-1-14.4-44-1-04-**11444/44+ . .

multicolore si bitumen In lemn. 4-0-04 11-11-11414-044-

Partea conica de sus, e formata

din doua carapace de scoica, taia-
te, reunite si cimentate.
Ca si vasul de aur, se intrebuin-
ta prababil in rituri religioase si
era Inchinat zeitatii pestilor.
Asemenea obiecte nu s'au mai
gasit nici In anticul Ur, sau In alte
centre africane sau aztece, de anti-
cu exceptia Egiptu-
lui ale carui opere sunt de o exe-
cutie artistica mult mai fina.
Multe din lucrarile de arta ale
lumei vechi tusk nu se pot com-
para cu opereie acestor americani
preiatori
8

www.digibuc.ro
 REALiTATRA ILUSTRATA A priiie ia

FEMEEA-I CA 0 FLOARE!"ne spune dnmnisoarea Mariana Mirieb, Miss Moldova 1930"

..Si destinul de gazetar pribeag, scoalei, care n'a trait Inca' viata a- mia prin concursuri, este foarte dor muzica? Eu care am studiat in
m'a purtat In ritmul monoton al dolescentei si care cu un caudal, band. cuniinunlime, operele lui Chopin,
trenului, in orasul incendiilor per- n'are nici un soiu de amintiri?". Vezi, trdim in aceastd epocd de Beethoven $i Liszt?"
manente, In Bacäul pustiit cronic Si totus, trebuie sä-mi spui freimeintiiri postbelice si avem ne- Se Intelege dela sine cà ani de-
de flacAri i pârjol. ceva". voie de senzational. Concursul de venit perplex, dupä aceastd micâ
o cdutam pe Mariana MiricA. Afará inserase... Am intrat In ca- frumusete dela Sinaia, a fost cu a- explozie de indignare si ea so
O casa. Aproape un castel In sä, si pentrucd prezentarile de ri- deveirat o manifeslare de senzatie, dreg, i-am replicat, In tirnp ce mä
miniatura, inconjurat de un parc goare, au prea putin interes, volt' care pe hinge' modal corect cum pregAtiam de plecare:
superb, in mijlocul cdruia se oglin- mentiona numai, cá Mariana Miri- s'a desfeisurat, a intrunit si mire- Vezi duduie, spuneai cá n'ai
dese razele prinfäväratece ale soa- cà are parinti gal fast si decor superb, care se amintiri i cä n'o sà avem ce vor-
relui, in luciul de clestar al lacu- Ea Insas este de o exuberantä cerea. bi. A trecut ceasul ca o clipà".
lui. atat de tinereasck de o vioiciune Spuneam adineauri, cd n'am a- ,$e favi, asa-i ceind ten-
Sunt emotionat? Nu stiu sigur, atât de sglobie, de un blond a-tat mintiri. Cu toate acestea, aminti- cursi la vorbd".
dar calcând pe pajistile abia In- de ideal si In general atât de fru- rea concursului dela Sinaia, mii
verzite, Imi pare ea vad chipul de moasd, hick n'am stint In defini- va rdintinea nestearsei in minte, ca Am scapat teafär. In timp ce eu
zilna blondä, ,desprinsd dintr'o po- tiv cum sd Incep, atunci când am si omagiile ce mi s'au adus esiam pe poartä, Lordi", adversa-
veste a lui Ispirescu, zand care a- luat loc pe divanul din bibliotecd. vintele frumoase ce mi-au lost a- rul meu, fugäria probabil prin fun-
leargA pe sub arborii Inmuguriti, Ai citit tot noianul acesta dresate. dul parcului vre-o pisicd diversa,
fluturând In fugá välurile diafane, cdrti?" Desigur cd daed Iii viitor frumu- sau s'o fi 'ncurcat cu o sonata ori-
care o acoperd. setea fizicei a femeii va fi scoasei ginalä, adresatà lunei, care-si pa-
E primavard. Si iat-o intrupará în evidentei si premiatei, tinerele räsia tocmai culcusul de nouri In-
In copila cu ochi albastrii, ca se- fete vor da o cdt mai mare aten- tunecati.
ninul cerului de Aprilie si care... thine, ingrijirii corpului lor". SErt. timp ce trenul sbura spre
Biatà reverie!!! Mi-a stricat-o un Cu muzica te'mpaci?" Bucuresti, repetam In ritmul roti-
câine lup, care fäzându-mi basto- Ati väzut vre-odata tabloul Ne- lor, cu o frenezie demnd de cauza
nul, era probabil perfect Incredin- durnerirea" al lui Goya, expus la pe care o indeplinisern, un refren
tat, ea fac parte din corpul facto- muzeul de artä din München? E- uniform:
rilor postali, elementele omenesti xact aceeas expresie am revAzut-o Ma-ri-a-na... Ma-ri-a-na... M2-
cele mai... lâtrate de aceste nobile pe figura Marianei Mirka, atunci ri-a-na... Ma-ri-a-na...".
an1male. Cum lnsä onorabilui du- cand i-am pus aceastä intrebare.
lâu m'a amenintat cu niste colti Eu domnale??? Eu care a- LIVIU MTBON
fiorosi, cu cari vroia probabil
sa incerce rezistenta pantalonilor
mei, am inceput o serie de fan- Marele concurs Realitatea Ilustratr-Kodak"
däri, desfäsurând intreaga strate-
gie a duelului, si isbutind sà dau
câinele ,din ce j11 ce inapoi.
Premii in vcdoare de 40.000 lei
Probabil cd spectacolul era des- De comun acord cu marea cast.). 6. 3; premiul al tense va fi un
tul de interesant, cäci am observat fotograficä mondiald KODAK", aparat de fotograllat Pocket Ko-
la un moment dat, aparitia unor instituim un mare concurs pentru dak" No. 3A, 8 X 14, cu oblectly
chipuri inveselite, la ferestrele mi- amatorii fotografi, dotat cu trei Kodak Anastigmat f. 6. 3.
nusculului castel. premii, in valoare de 40.000 lei, in Pentru a putea lua parte la con-
Un ras cristalin, asemänätor urmatoarele conditiuni: curs, fiecare concurent va depune
cu susurul vioiu al unui izvor, Cu incepere dela 10 Aprilie crt., personal sau prin posta la centre-
mä trezi din atentiunea pe care magazinul K O D A K" din ca- la KODAK" din Calea Victoriei
binevoisem s'o dau simfoniei là- lea Victoriei 32, expune in vitrina 32, sau la revânzatorii din Bucu-
tratului, executatà cu atâta brio, sa un obelisc cu o fatetä de sticla,resti si provincie in plic in-
de certáretul lup. Citesc mull, malt de to . sigilat in prezenta unei comi- chis cuponul de mai jos corn-
Lordi, vin'aisi. Lasii-1 pi Spre exempla pe Eminescu 1-am siuni compusa din oficialitati, pletat, impreund cu partile late-
domnu cei se sperie'l. citit in intregirne, ii it consider obelisc care va cuprinde un nu- rale a cloud cutii de Rollfilme sau
Fortisimo"-ul simfoniei canine, drept eel mai reprezentativ expo- mar oarecare de ROLLFILME KO a unui Filmpack Kodak". cum-
se transformd brusc intr'un lar- nent al poeziei romdnesti. li meir- DAK". Fotografia vitrinei din ca- parat de ori uncle, purtând data
gheto" delicios, devenind apoi de turisesc sincer, cd iii toate versa- lea Victoriei Iii marime de de developare pe 1930 sau 1931.
an pianissimo" caraghios. rile scriitorilor moderni, n'am re- 30/40, va fi expusä in toate vi- Ultirnul termen al concursului,
Incurajat de aceastä subità tran- gdsit frdgezimea ci dulceata versa- trinele magazinelor fotografice si este ziva de 1 Iunie 1930, data
sformare a tonului, am Intors ca- rilor lui Eminescu". revânzdtoare a produsedor KO- cdnd premiile vor fi decernate de
pul, ca sä multumesc salvatoarei Dar din prozatorii mo- DAK" din Capitald si din toata o comisiune, care se va anunta la
mele. derni?" tara. timp.
Mariana Miricd... aceeas floare Premiul intâiu U va castiga a- Premiile oferite, vor rämânea
de primAvarä, care a stârnit atâta dintre Rebreanu
romdni, iar
si Teodoreann,
dintre cei strdi- ced concurent, care va ghici exact expuse tot timpul, in vitrina ma-
senzatie, prin frumusetea-i sculp- ni, Guy de Chantepleure. Vezi, da- numdrul cutiilor expuse in obe- gazinului KODAK" din calea Vic-
turald, la concursul de frumusete cd domnul Rebreanu stia, cd prin- lisc, sau se va apropia cat mai toriel 32.
dela Sinaia. tre candidatele pe care (wen sei le mult de acest numär (care este
Dar alt adversar get-
o ferventd admi- compus din patru cifre). Celedalte
sit, domnule? Si naiba, cauti ro- ratoaresea lui,
judece, aflei
poate mi-ar fi dal doud premii, or urma In aceeasi
CONCURSUL FOTOGRAFIC
'naafi= cu orise pret?". mai multd atentie. Dar vezi, surd ordine, iar intre doi concurenti (Cupon de participare)
Iartä-ma duduie, dar cred modestei". având acelas drept la un premiu,
ca pensionarul dumitale este un se va proceda prin tragere la sorti. Numele
adversar destul de serios si imi graf?"Intre teatru i cinemato- Premiul intdiu va fi un aparat Localitatea
Inchipui, eh' a dat destule dovezi Le odor pe annindoud. Avem de cinematografiat Ciné-Kodak"
pând acum". de many mntâia, domnule si Model B. pentru 30 metri film de Str. No.
Miss Moldova", raspunse râ- artisti cred cd s'ar putea face cinemato- 16 mm. lähime; premhil al doilea
zând: Numärul de Rollfilme expus:
Sergentii de oras, postarii graf bun la noi. Personal, as voi va fi un aparat de fotografiat
leiplarii, sunt clierqii ostri per- sà filmez, dar mimai ca diletante. Kodak Special" No. 3 8X10 1/2,
Ili place sportul?" cu oblectiv Kodak Anastigmat f.
manenti si am putea deschide
poate, Uil magazin en gros" de ,Ce intrebare curioasii?! Dar *44-11-114.44-1-1-1-1144-1444+11-14414-HNI4-1-14-11-14-14+14.144444-f-111144-14++114-1144+14414444+it
imbreicdminte. Dar spune-mi te care fold Madrid nu face astdzi 111111111MIN01
rog, pe dine caufi?". sport?! Imi place canotajal. Ai vei-
Pe dumneata, domnisoard. zut lacul din mijlocul parcului? Pe IVIZITATI EXPOZITIA §i Magatinul FABRICILOR
Doarà nu vei fi crezand, cd am ve- el am invdtat sä vidslese si mi-e o
nit In zorii primdverii, sá prind distractie foarte dragei. Ca sd-ti e-
pdsträvi In Bistrita, sau sá dau o numdr celelalte sporturi pe care le
mând de ajutor, la vre-un incen- practic, ar fi sei-ti insir un pomel-
diu proaspat!".
Atunci?".
nic prea lung. $i doar ai venit la
Bacdu ca sd te distrezi, ria ca sii
Am venit sa-mi dai un in- te plictisesti".
M. $tefãnescu Grivita
terview, pentru Reeditatea lias- Ce crezi despre frumusete, Strada Lipseani, 87 (vis-a-vis de Lupoaica)
trait-C. domnisoara?" Conserve de Legume Compoturi Marmelade
Am mai dal unul, unei ga- Femeea-i ca o floare, dom- Ciocolatá Bomboane si Patiserie finä.
zete de aci, dar nu mi-a pliicut. Si mule, $i asemi'm frumuselea ei, ca
lit definitiv, ce-ii pot spune eu, o aceea a unui crin sau trandafir in
fatii de 17 cmi, care abia a git din voalt. $1 ideea de a o afisa si pre-
.

www.digibuc.ro
 lo Aprilie 19.10
Cronica Cinematograficei
Ich glaube nicht mehr an eine
Frau". Iat primul film vorbitor
artisticeste satisfkgtor.
Spuneam, in taate cronicile pe
care le-am Molt, cu ocazia diver-
selor talkies", reprezentate in
Bucuresti, ca filmul vorbitor e o
intreprindere principial ratatg ar-
tisticeste. Filmul vorbitor 6 un
film prin definitie ratat, aricât de
ingrijitg i-ar fi realizarea, oricat
de talentati i-ar fi interpretii. Cgci
ro,em, in tot cazul, de-aface cu o
confuzie de genuri", o confuzie
iattc genul cinema si genul ope-
rag, sau intre ecran si music-hall.
Aceastg confuzie de genuri ru-
pe vraja", spulberg iluzia pe care
arta trebue sg o provoace sputa-
tarului. Arta vrea puritate: Sculp-
ture palicromg va fi totdeauna in-
ferioarg celei, monocrome si
Venera de Milo va fi mai realà
dealt personagiile panoptice dela
Musk Grévin.
Cum se face totus, cg filmul lui
Tauber, film in intregirne vorbi-
tar, este o bucatg bung?
Cauza nu-i calitatea lui artisti-
cg exceptionalk. Exista multe alte
filme mai butte. Pricina e alta, si
faarte curioasg:
In Nu mal cred in femer par-
tea vorbitoare a fast aranjatg
astfel, hick sg nici nu bgggm de
seamg, cg personagitle vorbese! E-
lementul dialog a fost introdus
asa, Inca sg treacg, neobservat, sg
ne dea iluzia cg avem de-aface cu
un film mut.
Mai intai nici o pretentie de
literaturg in, textul convorbirilor.
Vorbe simple, referitaare la eveni-
mente iargs foarte simple: vin",
plec", mg voi intoarce",esti o
fatl bung", as vrea nu-i spui...",
disearg mâncana cu totii acasä",
sunt indrggastit", etc., etc.... Ni-
mic din lungile tirade teatrale din
filmele,vorbitoare americane, unde
un domn in veston sau machiiat
in harap, laträ la lung 24 de ore,
bätandu-se cu pumnii In piept si
aranjându-se cuvinte ca heart, lo-
ve, Y care far, blue bird sau sky;
etc., etc., in niste fraze patetice, cu
mari pretentii de lirism.
In al doilea rând: conversatiile
din filmul lui Tauber sunt mai
scurte decât scene respectivg.
Vreau sg spun cg, in timpul unui
schimb de fraze, in intervalul in
care un actor intreabg ceva si al-
tul li rgspunde, au loc o seamg de
gesturi, atitudini mute, jacuri de
fiz;onamie pur cinematografice,
care, ele, dureazg cam de cinci
oti mai mult decal cuvintele pro-
priu zise. Scene rgmâne in an-
samblul ei, o pantomimg. ligmâne
cineynatograf.
Foarte curioasä, operatia pe ca-
re au trebuit s o fad, realizatorii
aesstui film. S'au simtit obligati,
ca acest film, sg-1 facg vorbitor.
Da, obligat, 0 necesitate de con-
curentg comercialg. In materie de
p.oductie industrialg, si mai ales
Mud e vo,Tha de o industrie artis-
VW, t.tania modei e extrem de
apgsgtoare. Cii sau färg paftg, fa-
br1eantii del pelicule se simt con-
damnati sT construiascg, mgcar
in parte, bucgti vorbitoare.
Este probabil insg, cg acei cari
au fgcut filmul de care ne cupgm,
au simtit instinctiv toate incon- cântece, fgrg sg degenereze in ope-
venientele,filmului varbiter. $i au retti.
mai simtit cA aceste cusururi nu-s
10
REALITATEA ILUSTRATA
D. I. SUCHIANU
Cum a putut sä fie bun un film vorbitor
trecgtaare, ci durabile. Deaceea, xasperant, decat un actor care vi- paradoxal; a fost un film sonor,
probabil tot instinctiv, au recurs ne si incepe prin a spune: cântat i in intregime varbit care
la un true: s'au strkluit sg facg 111-mi te rog o tigarg. a camuflat toate aceste elemente
un film, care sg fie vorbitor ca Apoi tuseste, face pe frumosul, asa incett sg, avem impresia unui
chnd n'ar fl. Elementul cuvinte" si continug: film mut!
sg fie plasat asa, incgt par'cg nici
n'ar exista. Srt fie deci un film vor- hahaaa a all 0
Eu vreau vreau
bit, care sa ne dea iluzia unui film tiga... etc., etc.
vrea * *
RAmâne s6 vorbim putin de
Nu mai cred In femei" In calita-
mut! Sau: tea lui de film mut, adia de film
Lucrul a fost realizat prin cele Te-am prins, rag trgdezi!!! propriu zis. 'In ateastä privintä,
doug procedee de care vorbiam. Apai, imediat: nu putem avea iarls decal, cuvinte
Intrebuintare de cuvinte simple, La-la-la-la-la, etc., etc. de laud& Toate capetele sunt ex-
curente, cotidiane, indispensabile. In filmul Nu mai cred in femei" celente. Fuetterer e expresiv si se-
Nici o pretentie de literaturg. Apoi lucrurile se petrec astfel. Tauber nin, ca un zeu grec. $i frumos,
cuvintele intervin and e vorba de face pe un mariner, care are, cum nu se poate imagina. Paul
lucruri neimpartante, când e vor- din Intamplare, oc e mai bung Hörbiger, care jaacg rolul unui
ba de evenimente din anecdote" cleat ceilalti camarazi. Atunci a- mariner neanat, plin de curasecg-
filmului. Când e varbe insg de cestia din când in când Ii spun: denie si de ..Gemütlichkeit" naivg
exprimarea unui sentiment funda- Hai, mgi, antg-ne ceva. usor caraghioasg, a fgcut o
mental, atunci avem sceng mutg. Si Tauber le rgspunde cg, bucu- creatie remarcabilg. Cele doug fe-
ros, sau cg, dimpotrivg, n'are nici mei deasemeni joacg, desgavarsit.
un chef; ceilalti insistä. Iar el ce- Grupurile, ansamblurile aunt lu-
deazg. Si incepe sg cânte. Asa dar crate cu mare artg, regisoralg. At-
exact ca in viata realg, nu ca pe mosfera vietii de part, e redatg
soeng. Fapoi nu cântg des. Nu miscgtor. Insfârsit nici-un cusur,
stiu dacg antg in total sase can- faarte adeseori inovatii fericite.
tece. Nu gUiri" din acelea care ne la-
Aci, ca i in celelalte detalii de sg cu gura cgscatg. Tatus oarecare
realizare ale filmului: inventie si inedit, se poate intâlni
Fabricantul a trebuit sg, facti destul de frequent.
sacrificii fatg de necesitatea co- Suitt filme germane care au
mercialg a momentului. Concuren- structurg tipicg de film american.
ta Il obligg sg-1 fad, sonor, vorbi- Bungoarg bucgtile lui Any Ondra.
tor, cântat. Dar o lgudabilg preo- Altele au stil regisoral rusesc,acel
cupare de era, 41 obligg s facg realism simplu i foarte omenesc.
cinematograf, adicg pantomimg, Filmul Nu mai cred in femei",
artg mutg. productia Emelka Tobis, regia Max
Si rezultatul final a fost curios, Reichmann. face narte din acestea
4.44444444-144+94441+11-114+11+11+1444-04
VienWirlevelnror- .
Richard Tauber
fugal-sit, cuvintele sunt, in gene-
ral putine; jocurile pantomimice
sunt i mai numeroase si mai
lungi ca duratg. Astfel, s'a putut
realize acest lucru destul de cu-
rios: absolut tot textul vorbit es-
te, simultan, reprezentat tipogra-
tic in româneste! Si atunci avem
exact aceeas impresie ca odinioarg
dupg armistitiu, când, la cinema-
tografe, textul era franca-englez
la Paris, sau româno-german la
Bucuresti. Avem impresia unui
film mut, cu text biling.
Dar mai era un inconvenient ce
trebuia evitat, si anume insupor-
Distruge germenil
tabila immixtiune a operetei. Cgci
in acest film joacg si cantg Tau- vAlámdfori
ber, celebrul plakist, marea vede- KOLYNOS distruge germenll vätámá-
tg a gramofonului celor cinci con-
tinente. tort, care stint provenlenla cariel.Disolvd
Observgm i aci tirania modei, pellculele I resturile allmentelor In
a reclamei si a concurentei CO- lermentalle, eland dinillor albeala $1
merciale. Autorii filmului s'au strAlucirea natural&
simtit nevoiti sá faa si el ea in
America, sg inchirieze un cantg- Incercall Kolynos. -E admirabil de
ret. Improspatfitor. Lin centimetru pe pe-
Dar incg odatg avem ocazia sg Hula uscatd e suliclent.
remarcgm bunul gust si ingenio-
zitatea realizatorilor. Mai Intel,
n'a fost ales un actor de opera, ci
un sansonier, netiranizat de
PASTA DE DINTI
strâmbgturile scenei, capabil sg
joace cu naturalete.
Dar mai ales ingeniozitatea re-
gisorului e isbitoare, cu privire la
KOLYNOS
Furnizotul Curtilor Regale a Romtiniei si a Spariei
felul cam a stiut sg intercaleze Furniz.Curtei Princiare a A.S. Printul de Galles, al Anglie
Inteadevtir. nimic nu e mai
www.digibuc.ro
 REALITATEA 1LLISTRATA lo Aprilie 1.00

EMEI IN AUTOMOBIL...
cuvinte, care exprimd ceva, chiar când nu sunt spuse de-
cât masinal, sau numai In glumä.
Trei cuvinte care au parfum, mister, colorit... E ca si cum am
spune: Tablouri In ramä, sau: petale pe luciul unei ape, sau: nouri
stranii, plutitori irktr'un amurg twat!.
Asta-i tot ce si-ar putea imagina cineva, care ar auzi:
Femei in automobil."
aceea prefera femeile cAlátoria in automobil, fie ea ()rick de obost-
toare, celui mai comod si elegant vagon de lux.
Locomotiva despre care s'a vorbit atM, nu e decât o =sink o
masinä careli face gräbitä datoria.
Automobilu1 Insä... mai ales când doamna conduce, se supune la
cel mai mic semn, face tot ceeace doreste doamna, cel pufin
foarte des!.
Locomotiva nu poate infelege capriciile unei femei! $i daci doam-
nei i s'ar nazäri vre-odatä, sà apreascd trenul i ar trage cordonul de
alarmä, sunt convins cä adoua oara n'ar mai incerca.
Räbdätorul automobil insä, strAbate drumurile cele mai imposi-
bile, urea 1nältimi, care ar descuraja i o pasáre i asteapti rabdator
ceasuri intregi, la vre-un colf de stradä, Orifice doamna binevoeste
sti se reintoarca.
Femei in automobil, sunt femei care domnesc!.
***
Doamna ar putea sa aiba o zi rea. Cine stie! CAte drame i romañe,
devin interesante, numai atunci când doamna are o zi real. .

In masink ea nu e niciodatà rdu dispusä i uitá ea are nervi... In

masinä ea ij gäseste coloritul natural al obrajilor, redevine tânfirä,
frumoasä necomplicatä.
Am putea spune i cu drept cuvânt: In automobil nu existä fe-

Femeia in automobil...
Ar putea cineva sä se Intrebe:
Dece este automoMlul atät de modern, atât de râvnit, devreme
ce, la urma urmei, chiar dacä e o minunatd realizare a technicei,
nu e mai mult decât o locomotivä rapidä, modernizatà? Si cine se en-
tuziasmeazä pentru locomotivá? Trebue sa ne sucim capul pentru o
astfel de intrebare? Oare nu-i gäsim räspunsul in Insusi faptul In
sine?
Nu' ne priveste el din ochii temeilor, care se plimba In automo-
bil? Si räspunsul
Toate lucrurile din lume, prezinta interes pentru noi, dacä se bu-
curl de atenfia temeilor. Intre aceste lucruri, trebue sa numäräm in ... pi sub autOmobil...
primul ránd automobilul, care este tot atät de la moda ca si culoarea
strävezie a ciorapului, sau acel Hapy- meie enigmaticä, nervoasä, automobilul
end" din filmele americane. Hind intr'o anumitä mäsurä, visal tutu-
Ar trebui sä ne bucure faptul, cA fe- ror femeilor.
meile inclind pentru technicä, chiar da-
di nu ar fi decât din simplui motiv cä' * *
ele flirteasä mult mai comod din auto- Daca a fi pictor, asi face cel pufin
mobil, decât brat la brat cu insofitorul o sutà de portrete sau desenuri de femei
tor, pe un drum aspru i abositor. Visul in automobil. Existä subiecte, cArora
unui särut misterios, la o vitezä de 100 pensula si creionul trebue sä se supuie .
km., pe ork a adus industriei multe mi- prezenta-o pe doamna la volanul u-
lioane venit. nei masini svelte si neräbdätoare, ca un
Femei In automobil, fernei la volan, câine de rassä. Doamna sä priveascä
femei in fundul mainii, varialiuni asu- imprejurimHe, cum privia odinioarà
pra aceleias teme, al cärei leit-motiv, e Phoebus Apollo, când dirija pe cer, ca-
chiar i atunci frumos, cfind nu-I pri- rul lui de foc.
vim deck in treacat, ca simpli pietoni. Välul ei fälfäe in linii gralioase, pânä
Femel in seal... Frumos, dar cam de- in fundul mainii, asemänätor unui no-
modat. ur fumuriu, care se inclina.
Pe cand femei in automobil... e ea si
cum am spune: Corpul ei incordat, formele abia schi-
Fiare in cusca! fate si mâlnile!! Mäinile inguste, lungi,
Asa e. Cine se teme de leopardele ti- subfiri, stilpânesc cu atâta liniste vola-
nere, de tigroaicele nervoase, sau de le- nul, de par'cá ar, face un tot...!
oaicele svelte, când trece pe dinaintea Vedefi, acesta ar fi tin portret.
custilor, unde sunt finute prizoniere? $i Si-apoi IncA unul:
cine se teme de femei, de sälbaticele fe- Doamna pleacä singurà cu automobi-
mei de rassä, cu ochii de fiat% i buzele lul ei, la o plaje oarecare. Plaja nu e
când le poli pune la dispozifie largfi. In spatele ei se tidied un sir de
un automobil, si le intrebi doar atM: stânci, iar marea îi svarle valurile, care
Ce viteza doreste doamna? Poate luneca pe plajä ca mätasea. Märef si si-
120 km., pe orá, sau ceva asemänätor?". gur asteaptä automobilul. Doamna co-
Doamna nu mai e atunci o Hal% pri- boarä usor si elegant, apáränd din ro-
meIdioasä ; a imblânzit-o masina. Bárba- chia-i strävezie; ea stie cä automobilul
tul a devenit o cantitate neglijabila, &Act ii este un prieten discret, care rämäne
privirea ei, e afintitá acum pe misura- tot astfel, chiar daci Ii. e dat sä vadá
rea vitezei. lucruri indiscrete. Cu ajutorul lui, doam-
Femeile in automobil... devin blânde, na si-a-capätat libertatea.
domestice, surfizatoare, poate chiar pe Alte portrete?. Le Intalnim zilnic, pe
cale de a spune un da", care n'ar fi fost strada, in oras, la marginea pädurii, pe
niciodatä rostit in alte imprejuräri...! 0 pawl de cauciue constitue ceiteodnta tin odeuCtrut sosea i pe värfurile muntilor cu zäpa-
Automobilul e un prieten supus. De- dezastru. dà vesnici i trecitori inguste.

www.digibuc.ro
 10 Aprilie 1930 -REALITATEA ILUSTRATil
ExistA o veche zicAtoare: O femeie frumoasA e totdeauna
spiritualA". In vremurile noastre, aceastA zicAtoare conteazA
Inc5, dar o putem completa astfel:
0 femeie spiritualä iubeste automohiluI" si in consecintA:
Femeile In automobil sunt totdeauna frumoase".
***
CAnd bAtrAnul i seriosul filozof al Grecilor, inteleptul A-
ristotel, se opria un moment In mijlocul celor mai intere-
saute convorbiri, spre a se uita la o femeie, iar la intrebarea
dece o face, rAspundea cà numai un orb poate pune astfel
de IntrebAri, ar putea
sA ne opreascA cineva
pe noi, bieti muritori,
cari desigur nu suntem
filozofi cu renume ves-
nic sA privim admi-
rativ o femeie, care tre-
ce In elegantul ei auto-
mobil, lAsAnd o dArA de
parfum i fum In urma
ei?.
* *
Unele femei se mAri-
pentrucd bArbatul lor
este posesorul unei ma-
sini elegante. Credeti cA
menajul lor este nenoro-
cit? De cAte ori eu a-
jutorul masinei femei-
le nu gAsese drumul la Foarte adesea masina, superb capitonatd, serveste drept... garderobfi.
inima bArbatilor?!?!...
Cert e, cá e mult mai si s'a strecurat sub masinA, ca o pisieä. Are pieioare svelte i potri-
bine ca automobilul sA
le stea la dispozitie chiar vite ea rimele inteo poezie... Mai are pantofi, cari...
In ziva nuntei. CA.ci ni- Dar despre asta nu mai am dreptul sA scriu, crici articolul iueu
mic nu alung6 mai bine se numeste Femei in autoinobil" i nu' Fernei sub automobil".
monotonia, ea acest
mAncAtor de distante".
DacA sunt douà masini
Inteo càsnicie, e cu atAt
V ARIA
mai bine. El" si ea", IN PARADE D'AMOUR", noul numdrate productii, dintre cari si
fiecare In automobilul film sonor a lui Maurice Chevalier, Noptile din Chicago", extraordina-
sAu propriu, vor a- acesta creiaza o serie intreagd de ra realizare a lui Joseph von Stern-
vea grijd si mAreascA
distantele Intre ei... sansonete, cari au fost compuse berg, a &nut un record in analele
Si credinta?. pentru Chevalier, de compozitorul filmului american. In mai putin de
* * casei Paramount", Victor Scher- trei ani, de când a pdsit pragul
studio-urilor, Evelyn Brent a inter-
VA cer ertare. Auto- tzinger.
mobilul care mi-a in- pretat un numdr de peste 20 de
Cu maeina pe plajA * * roluri principale. Este o cifret, pe
spirat acest capitol, a EVELYN BRENT. minu,nata ac. care o pot invidia chiar cei mai cu.
suferit o panA. Doamna tritd, pe care am admirat-o in ne- noseuti directori.
care conducea a coborIt 444,0+44 1.
04+
4-0+.4++6 4-64-4-1-1.4-1144.44+04.1+1-04441-0-41-144404+14-044-H14444+444+444-11.414+44***4-44+4-1444444-44-1144444-1-14-0-04+.44-0-144/41
0.11-111114-114 04-04411-11.4 se-11-0-04-11-0.4-44.4-11- 44.44-1144 4 14 444

0111WWWWWWI III 41, III

COPII! Viata minunata

a unei
-

cititi minunatul fete dela lark'

velum despre pàsärl
care gdstigg premiul cel
mare al frumusetii, este
descrisil in pag. admirabi .
le, in pasionantul roman
REGINA UN AN
(Miss Romania Miss
Universe)
romanul unui concurs
de frumusete
De vanzare la toate libräriile
si depozitarii din tari. Pre-
tul until volum elegant ilu-
strat in culori Lei 50.
Acesta este
ambalajul original
CITITI INTERESANTUL ROMAN
DOUASPREZECE NOPTI .q3avellif
DE DRAGOSTE al renumitelor tablete de
cu urtnätorul
.
minunat ilustrat
in eulori.Lei 50
De vanzare la toate libArille
cuprins :
Noaptea fec.oarei. Initia,
torul, sau o zi care face
cat o noapte. Noaptta
batrAnu ui respectabil. In
naaptea iiunii Noaptea
spirma.
Cumpärati numai ambalajul ori-
si chlo*curile de ziare arnantului. Noaptea penorocitului
Editura Adeverul" S. A., Bucureatl Noaptea venetiana. Noaptea celortaite ginal .,116,4" (continand 6 sau 20
Noaptea rozelor uesfoiate. Noap, tablete)cu peceta albd-verde-rosie.
tea care ucise visul. Noaptea tara urmarc
41110WWVAAAA010

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATI
TUDOR ARGHEZI
Teatrul de animale
OFTITI In menjeria mea,
La Ursul polar". Nu vá
dueeti peste drum, la eon-
curent. Fiarele lui sunt de
pastä, pe cand aci toate s'au con
fectionat din cel mai natural si
mai rezistent bumbac. Intrati, iu
vä coditi: ori eine poate sd, vie fd- *i.-1 scat nevdtdmat. O Vin In pum
rä oblige si s atingd, cu mane, fio- si alu miscä. O duc la obraz
roasele animate, imblânzite prin
farmecul acului de cusut si prin
märgeaua de stield galbend, cu ca-
10 Aprilie 1930
Doanune, s'a rugat el de Dumnezeu,
re se uitd. Dacd, prinzi un sarpe cd, se sperie lumea de mine degea-
si-i tnseidezi spinar ea cu MI fir ro- ba i dá-le, de pildd, tigrului. cd, tot
su de sular, vipera cea mai pri- ti stá rdu i Mrä urechi lungi
mejdioasä îi pierde näravul mu*- fdrä coarne. Dumnezeu 1.4 ascultat
cdtor si veninul ei devine inocent si ia luat coarnele din crestetul
ca mastica. capului, zicându-i: acum tine-le tu
si când intalnesti pa tigru, dd-i-le
si le puiesi Dumnezeu i-a bd-
gat elefantului coarnele In gurd. Ce
folos, cd, nu s'a mai intalnit cu ti-
grul fatä'n fatd, niciodatd, cdci
unde zdreste pe elefant, prostul o
ia Indarát si fuge. O sà mai unable
mutt Bébé cu coarnele lui In gu-
care-i dam un aer de arndut re nici zmeurd; de asta garantez.
cu mustdtile in jos i cand le-o $1 cred cd ursul din pädure.
inghiti s'a isprdvit: se Ineacd. Regretdm cd ne lipsesc cdmidele
In cdrutul Asta s'a ndscut pdpu- de eauciuc ; In locul lor vd putem
*a asta. Colo, in stânga e toatd fa- oferi un joc de popice sau un kian-
milia Papusevski, adunatd da sin- guru. Acest animal eurios, frate de
drofie sub un bec electric. Cu toate at i tu d in i cu pingu in ud , are o tr ais-
cà unele rude stint de celuloid ta lin pantece, unde Isi cuibdreste
altele de catifea, o legdturd de ma- puii cu botul ascutit si cu urechile
re cordialitate le strange laolaltd. Dumnezeu d-a facut In vede-
Dacd, ar ldtra un Caine la vitrina rea lui Adam, care neavând buzu-
lor, ai vedea cum s'ar ridica odatd nare nu avea unde sd-si poarte
pdpusile toate si I-ar ocIrt. A se merele furate. Fdedtorul tuturor
observe cd cele mai multe au voce neputandu-si Inchipui cd primul
de miel: strange-le putin de sto- cm va fi eel dintal hot de pe pd-
mac. Dar singurii caini primiti In mânt si socotind normal cd se va
salonul vitrinei sunt cainii de *to- lardni exclusiv cu fructe permise.
Uite, ii bag degetul mic n zurd
nu-mi imbued urechea. Dad, toate
vdperede ar fi ca ale mete, cuvan-
tul reptild ar fi sinonim cu inger
si ai putea s. strAbati pamântud
descult.
Am aioi o cireadd de elefanti.
Mari cat vagoanele, cu un zuluf de
carne de scoici la nas si cu o codi-
td de purcel, atarnatd ca un ciucu-
re, dindärdtul spindrii *i vineti
ca bivolii sculati din mocirle gris
per, ei nu stiu nici sd se certe, asa
sunt de buni. Niste copii! Ochii lor
adevdrati au fost mâncati odatd, de
mult, se vede, de berzele cu ciocul
de foarfecisau poate au umblat
câteva mii de ani, ea obo1ii, orbi,
rn in du-s e agate, ea niste stânci
de piele. De-abia de-au crescut de
curand ochii Astia de rac, prea
mici ca sà vacld tot truput lor cu ei
si albi ca niste nasturi de sidef.
Bébé ! solutd pe Domnul si M M lanoasä, cu nasul de ibrisim. Din aceastd pricind a si schimbat
un compdiment. Sunt si cei mat cuminti din Euro- destinatia traistei kanguruului, ca
Ca srt vedeti cat este elefantul pa si apartin rassei mute, care un proprietar, liber sà transforme
nostru lipsit de ori ce poftd de gal- gândeste mult si nu spline nici- un dormitor in prävd.lie si sd puie
ceavd, ajunge sä vd uitati la coar- oclatd mimic. Foxul de aci, cu o u- hi cassa de bani curmale. In lipsa
reche strambd, ldsatd pe tampld puilor kanguru, am pus In traistd
nele lui, care altädatä ti sedeau niste soareci, din ultima generatie,
prinse de cap, ca la tauri. nu te speria cà sare. Croitoreasa
1-a impiedicat cu arniei Inodat la fabricatà cu flaneld cenusie.
Mira. Ori eat ar vroi el sd-si (Corilinuare in pag. 16)
schimbe temperamentul, e zadar-
nic.
Ursul data e nitel cam mistic
sasiu. Asa se si explicä rabatul de
30 la suM. E o copie dupd naturd,
insd de 180 de ori mai mic, ea sd
te lase indiferent. Pdpusereasa
noastrd, 1-a imitat dupd un vis pe
care 1-a avut, 4 despre care nu se
stie la cassd, deed a fost un vis re-
zonabil. Mai repede credem cd a vi=
sat un urs de fantezie. Un ochi e
negricios i &Hui violet. Cel dh
stanga elipeste deasupra sprince-
nii pe eand ochiul din dreapta std
deschis aproape de faded. Dacd asa
ar fi ursii adevdrati, din pAdure,
uncle 86 zice cd träiesc, ei ar vedea
tot 'eat de mutt Inapoi cat ar ve-
dea in sus si nu ar mai putea sd-si
castige existenta umblând dupä
smeurd i miere. Niciodatd n'a
mâncat ursul din vitrind nici
www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA.
lu prilie 1930

StAnga:
Cdi le ferate ituliene, au intro-
dus in gärile principale, tele-
foane portative, care sunt ata-
sale until personal special de
serviciu.

Jos: Studentii din Eton (Anglia) fclaindu-si Sus: In Europa se ciocneste de 1 Aprilie cu rachiu sau
cursa zilnicei de fond, pe terenul sportiv, vin. La Washington, tinerele fete eiocnesc cu... lapte.
cu traditionalul joben obligatoriu.

Sus: d. Mutt, care a trait 29 ani, in vest-

minte de femee. Stanga: St. Burtt guvernanM
dreapta: in costum beirbeitesc.

Sus: Dr. C. O.
Lanipland, care a
descoperit nova
planetti Trans-
neptun" si dreap-
ta : observalorul
salt din Arizona.

Reglementarea circulatiei pe Calea Vic-

toriei da lac zilnic adeveirale spectacole.

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILCSTRATA
10 Aprilie 1930
Teatrul de Animale Cärti primite la redactie
Posta medica a Realifitii Ilustrate" (Urmare din pag. 13)
Jaguarul e cum IA vedeti, ca un Puncte de vedere, un ad-
Scârtfituri la Incheetura Wei tigru ,si ca un ootoi. Paintera, sar- mirabil velum de D. L Suchlanu.
Mureseanu
B. 67523 Greu de rgspuns prin postb. Ve- pede ou patru picioare, cu ochii 4 *4 4 44 4-4-444 444 4444+4 4+44 444-444-4 a 54 4+4 444444 4444
Sunt, cu adevgrat, de naturg re- niti personal. verzi perversi e de mgtase plastdcb
umatia Medicul dv. a diagnosti- Pár pe frunte si fine de urit vitelului cu doug
cat bine si tratamentul ce dat cucuie in frunte si mielului frizat.
M. S. Huedin CasadOtuil e de o Musama, care nu
e bun. Prin electrolizA (la un specia- se sbarceste. Zoologia intreagg, a
Ganglioni list). luat lot In vitrinele si etajerele
Dhelia Loco Dyspepsie menajeriei noastre si putem cuteza
Nu pot $ti la distana ce-i cu a- Tristis udoleseens safirmgim eg, am realizat o mare
cel ganglion. Nu cumva aveti o má- Nu fiti ingrijat. Aveti. aerofagie. operg cultuiralb,- infrAtind //a\
sa cariatg, in dreptul ganglionu- Arbtati-vä unui:medic dar sd nu vä mile de moarte si- punând de a-
lui? V'as recomanda un tratament tratati prea mutt cu tnedicamente. cord aintagonismele. Dacia observi IN PLATINAI/CiA\
cu raze ultraviodete, clar la un me- Vb va trece si blue, toate animalele nioastre, färii
dic constiincios. exCeptie, surid, näscute intrnn BRILIANTE
Timiditate $i gánduri fixe ceas fericit, de universalg, aliantg.
Ten gras pori mari Depp
Conteso Monte Cristo
.

Nu e loc la aceasta rubric5 de a Doctrine La Ursul polar", care nu

e niai numai un magezin, nici nu-
SAFIRE
Tratamentul depincle cTe starea explica pe larg. maui o menajerie ci mai virtos o PERLE
pielei dv. E grasä?, uscatg? Veniti intr'o zi Ia redactie. universitate, pleacä dela animal,
Sunteti brung? blondg? Mai
scrieti. Prea multe intrebäri
Lotus Rhea
cu intentia sä ajungg ;la orn.
Dupg expozitia noasträ demon-
ETC.
#4)44V-'' Nt. 0.
Obicei
Unui cititor
Nu puteni rgspunde la un asa strativg, eu animale de stofä, cu-
mare numbr de intrebbri, .aci la stile la masing si umplute cu tgrite,
Am repetat de mii de ori. Nu fiti rubrica asta. Intrebati-ne pe vom deschide in acelas local Ar-
V '0 R-
c`-
monie a Popoarelor, dând preferin-
desperat. Dracu nu-i atât de ne-
gru, cum e zugrävit... Dar, Igsati- Neurastenie Necunoscut-Orb§tie tb oamenilor de mucava si hirtie CiN:r°s
Feceti sfortäri, lipitä cu each... T. ARGHEZI 44444444444444-4444444444-04-44444-0444-444 444-44-4444+4

(nu romane); nu beti vin, rachiu... caNu fili disperat. Se poate vinde: 4 44 4-4 I-144+H 444444-4-44 4-441-44444444 4444 44-1-4+44 GM.
.

prin sugestie sau antosugestie. r-

Saul cázuti
M-me H.
Leac altul nu e decat o operatic
Dar acolo In provincie e greu.
Blefarità cronicA eczematoasa" CANARI VERITABILI PRETIOSI
4-44.----11- a
OCHELARI
cu sticlele cele mai bune
chirurgicalä, fdrä nici un pericol B. Gheorahe Cdntdreti fini ai renumitei se gdsesc la Magazinul
(bolnav färg sperante) coli speciale din Harz; Societatea de 13inefacere
Pentru croterea corpului Luati dela farmacie o pomadg, la Mk. 10 in sus, Ver.
Foal* grabit" fgcutA cu oxid de zinc si acid bo- >Anger, pereche de prd>
Ce etate aveti? canari albi, Wa Heusi- ORBILOR`
Ridele sg., le ,descrieti unde le ric.Scare când vg, culcati, tiche, coliv'e, nutrei me-
aveti? ca s vg putem rgspunde. bine genele cu apg boricatä (cu .)ediere direcid nrm&amertept. pdadri.
postd ctt cheltuel' mid
Medic specialist dd con-
sultatii la cei ce au nevoie
Negf vatä) i apoi ungeti cu pomadg. transport siOut si rapid.
C.ntalogui cu detalii toarte interesante PASAGIUL IMOBILIARA
Ru-sescu-Loco Transpiratia nicioarelor >ndruptiri prelicase trimite gratuit.
Da. Sunt contagiosi. Ersam treacatoria Haydenreich, Intrarea prin Calea Victoriei 48,
Frigiditate Faceti scava, Ijai cu hyperman- Sad Suderede, 217. Harz (German' vis-a-vis de Tetas. Otetelesanu
4,-44 4-44-!44-444-44444+4,4 *44444444-444 .4-4. a
Fir de Praf" ganat la picioare (solutie slabb). 44444.4444-44 4444444444 5-44444444 *-4 44 4444-44-44-4-4-4444-0-1444-444-4+4-44444-44-44-4444+44444-*-444
4-44+14444-14444+44414444.444444-44444444.44++444444
444-44-44+4-4-4
Da, doamnä, puteti avea copii.
Cu toate cg sunteti frigiclà. Cinci- Limiatism
zeci la sutä din femei au nenoroci- Vasilicd Nestor
rea de a suferi -de frigiditate. Este (cl. II primara)
foarte greu de vindecat. Dar viata Sg stai tot timpuldeschise, la soare. Sri
sri aibri oare ca scop numai plAce- dormi cu geamurile lama
rea sexualà ? . sg, bei unturrt de peste, iar vara
Cäutati a deveni inanni §i yeti Syron iodotanie.
gusta pläceri supreme asistând Ii Spate stramb"
nasterea in sânul d-voastrà si apoi
la cresteroa copilului. E cel mai Ar trebui sà ne seriti detalii mai
duke, mai emotionant, mai mare si multe, in ce constä strâmbeitura".
miraculos sentiment. Existä corsete ortopedice, in ora-
Nervi ele mari unde se vând bandagii
Sulileanu si obiecte de cauciuc. E mai bine
Cereti farmacistului o de sa vi-I prescrie un medic ortoped.
frumosi veti avea, dacä le
polibromurd. Dr. YGREC sängtosi i

44444444- 44-4444-44+4-44444* 1-444-44-44-44-44-4-4411 yeti da zilnic

RADIO i t
OvolIALTINE
2--3 lingurite din ,acest puternic mij-
Pang in PREZENT, multe faz : 11

milii n'au putut sgsi ofere luxu A f loc de hrang vitaminic concentrat, cu
unei instalatii de radio din cauza PIN gust pläcut, stint deajuns pentru a da
pretului ei prea RIDICAT, de ) Ill

copillor Dv putere si sänätate cu pri-

aceia noi voim SA facem un . sosintä. Numai copii sanatosi se pot
bucura intr'adevar de viata si numai
SACRIFICIU FORMIDABIL 1q 0E51fl1317-1
copii sangtosi sunt o adevaratg fericire
pentru parintil lor.
oferind APARATELE noasfre tru lampi Cara schimb de bobine, liCHEI3E3C11

Veit ascuita astfel cântece i concerte Dati-le deci Ovomaltine!

Aparat c u 3 lampl Aparat cn 4 lamp] PROSPECT $1 MOSTRA GRATUITA TRIMITE
complect in stare de comple,d deasemeni in
functiune, la pretul ex: 2.950 ,,tare de functiune pew 3.7 0
ceptional de LEI tru LEI D-WANDERLD BERNkPARIS-TIMISOARA
Aceastg ofertg este fäcutg de o cas5 seric Elsa care vinde direct din uzinele DE VANZARE LA FARMACII $1
sale clientilor Aparatele sunt ambalate cu ingrijire in mod GRATUIT. DROGHE H
Expeditie urgentä
Cu LEI 62,113
Trimitet r-ne acest anunciu cu suma reprezentând pretul aparatului prez SI 208 CUT1A
ferat. prin mandat international, sau cec de bancg, indicând clar numele
si adresa Dv, , la Clé 93 Radio Styla 15 Rue Béranger
Paris III (Fiance)

16

www.digibuc.ro
 REAL1TATEA ILI1 STRAT A lo Aprilie 1930

INIMA LU1 IONICA

0ATE sà viscoleasca, pe mai- cu zahar si piper, si un rând de nici o intrebare. Contele" a isto-
de F. ADERCA

Care bAiat?... se mira, d. Plo-

P danele Oborului, cad o
In zilele j noptile de iarna,
covrigei.
La ora opt se iveste $i d. Ploes-
risit cu vorbe incleiate d-lui Plo-
esteanu, cum s'a desfasurat noap-
tea trecuta, la Jockey-Club, o par-
esteanu.
D. Marin se sirati jignit si se
Paul cuminte sta la casa lui, la team, . de fel din Ploesti, uncle rAsti:
ura sobei, coace castane si rAde si-a jucat la carti o pereche de ea- tida de pocker, unde un fost Mi- Pe baiat lasA-1, domnule Ia-
nevasta i copilul. Dar cine se averea de zestre a sotiei, care nistru, desi avea ful" a cerut nache. SA vie 'ncoa! Dar muerea
i-a Meat case, nevasta si copilul 1-a laset, de-acum douazeci doi carte... (racnind) dA-o afaral... Sa, n'o vad
- un baiat de cinci ani ca zi- de ani, in plate Domnului. D. Plo- Trebuia sa le putia jos!... cu- inaintea ochilor!... AfarM...
iarul Karin, trage la cArciuma esteanu a incercat oarecari nego- geta d. Ploesteanu cu glas tare, In fumaraia cArciumei, IonicA fu
,La opt mese". Trage", vorba vi- turi si depe urma unuia, special, uimit de prostia Ministiu ui. adus de mama, de bAiatul dela tej-
ne, ca sta, mai toatä ziva si trei a si stat, pare-se, vre-o doi ani, Repede se face miezul noptei ghea si asezat lângl tat'sau, a-
sferturi din noapte. Binalele sunt pazit bine undeva, ca nu I-a mai la Opt Mese"... proape de soba de tuci, incinsa.
coplesite de zapadd si oamenii vazut si nu 1-a mai stiut nimeni. D. Ianache s'a repezit deodata Marin ridica bAiatului de pe ochi
asteptând lucrul de primAvara, - 1)1'. dela tejghea spre masa din fund, caciula, o puse pe mesa, Ii terse
oeau si manâncd. La opt mese", si are acum slujba, sigura, cu pen- printre clientii sgomotosi si a in- cu'n jurnal zloata de pe ghetele
socoteada viitoare. sie: face de pazä, irnbracat civil, trebat pe Marin, aproape de ure- ferfenitite si cu mâneca nasul.
E drept ca La opt mese" se la poarta d-lui Prim-Ministru, du- che: Bea din paharul lui tatlu, sa
tanânca, numai covrigi uscati, ng recomandatia unui orn mare, Ii mai dau?... te 'ncAlzesti. Na si un covrig. Dar
ar se bea un vin adus de-adrep- tare'n politica la Ploesti. CAt a luat pang acum?... in- pe mate sa n'o vad. (cadre prie-
ul dela Dragäsani, pazit de jupa,- D. Ploesteanu, incaruntit, dar cu MArin. treabA dupa o clipa de gândire, d. teni). SA 'nvete si el ce e
-ul Ianache care, toamna, trei zi- trasaturile fetei boeresti, a rämas viata! S. afle de mic, ce va
e si trei nopti nu se cla jos de pe cu toata, slujba lui iscoditoare De doi poli. femeial...
aolobocul din -cAruta alaiului de foarte politicos. Se aseaza la masa D. MArin cu furie epilepticA, a-
vinuri. pucând sticla din care-si tot tur- IonicA, vândt de frig, dar cu ochi
La ora patru dupa, amiaz, când prietenidor", oil care bea de opt nase amenintând spre usa, ri- mari albastri, aprinsi de friguri
luni, numai dupa
incepe sâ se'ntunece, vine si Con- nându-si palaria 'n mane dreapta, ce 'ntreaba, ti- dicat in picioare, racni: läuntrice, ante, spre usa unde stia
tele" dinteo spita nelegitim'A si in dreptul fruntei descoperite: Nimic! Niciun covrig!... Mue- cA ramasese masa.
saracita, a unei familii de neam, rea sa, se dud, la lucru!... Nu mai Contele" rase rece:
copist la Ministerud de Externe. E Permiteti?... dau nici un covrig!... Cin' te-a pus sa te 'nsori?...
foarte malt, poarta monoclu ca deauna La care contele" raspunde tot- BAutorii dela Opt Mese", in lu- D. Ploesteanu grAif potolit:
aratând volubil scaunul
sA-i tie ochiul stâng deschis
are cu chirie o mansarcla in calea gol, eu'n gest expert al mânei in- mina amortita a calor trei lAmpi Cin' sA-1 pue? Dumnezeu! CA
de petrol, intoarserä capetele ame- ne-a despartit asa, in dou'd,...
Victoriei, uncle doarme putin, din mânusate: tite, spre use din care rabufnia
Cu plAcere!... MA rog!..., D. Merin dAdu dui IonicA sA bea
aricina frigului si mad-nisi de inlAuntru fustele unei femei si pa- din pahar si 'n vreme ce copilul
piele caramizie, ea ea-0 ascundä, Marin, orgolios de aceastA alea- rul ei in neorânduialA, invAluita se otAria, el se tângui-
vechi eroziuni si florile de mitei- sä tovarasie, e singurul care n'are Mat& intr'un vârtej de nineoare
gai fära Ileac, de pe maini. hainä groasA. Marturiseste ca. nu cu crivAt. Nu s'a multiunit muerea dra-
Am onoare sä va salut, Exca- poate suferi caldura. Si pentru a cului
Inehide usal... strigA cineva. Am batut-o de cu unu, a vrut sA faca doui!..
lent6!... îi striga, zidarul Marin de dovedi ciudiftenia firei lui, intrea- De spaima glasului, femeia In- nasca, 'n viata ei!... s'a saturat sa mai
a masa din fund, de lânga soba VA, de cum se iveste d. Ploestea- chise use., intrând repede inaun-
le tuci. nu care-si chiteste pardesiul cu tru, dar necutezaucl sa se dash- Contele" izbucni intr'un ras
Contele" cerceteaza prin mo- luare aminte pe speteaza scaunu- peasca de perete. De poalele ei, se care, dupa schimonosirea fetei, tre-
noclu cu ochiul rece, de paste dui: tinea un heist in bluza, muereasca bue sA-i fi provocat crampe dure-
fort, clientii cArciumei cari plu- Cum de suferi paltonul cu o caciula, uria$A, desfundata, roase maruntae. Apoi serios:
tesc în fum si face semn cu pe d-ta, d-le Ploesteanu?... trasa paste ochi. V'ati inapa,cat?
mananmânusata lui Märin sa ai- De, mica, eu n'am sange de... D. Ploesteanu porunci bland, in- Ba am plecat i m'ana luat cu
1 ba, putina rabdare, ca vine'ndata. indian!... torcându-se cAtre Ianache, care alta, cu Mande Groasa, nevasta
I Trece pe la tejghea, unde-I ascul- D. Ploesteanu amintea cu finete astepta: magazinerului, zise Märin. Aia
CA, foarte ceremonios si onorat in- zidarului, ca e oarecum, dupa, cu- femeii in socoteala mea nu face copii, ca mai traim trei
suei d. Ianache, cu fate rosie ea loare, de neam tiganesc. un covrig. zidari cu ea. OdatA muere, nu sfrt-
o tomata congestionata. Contele" Dar in seara asta, d. Marin e Si unu baiatului?... intreba d jitA ca asta.
abatut. Nu 4+H..
a poruncit un sfert de tuica, fiarta 4-5-4444-1104-11-44+11 pune d-lui Ploesteanu Ianache. D. Ploesteanu era curios:

Pétrole Hahn
1144+.111111+ 44- a. a. a-. a a .+4..m............44.4-1444+14-141-14
14-1,44-14-14444444444444-e+e 144-044+1-114-0444444-0444-0-1-1-1-14-1-14-0144-1444+1444

cumpfirati aparate Into1

grafice accesorli pinfi
ce nu vizitati expozitia de la coittra cäderel
iti,Aridui, contra
mfittretei I a
vareul ACADEMIEI No. S tuturor afectiu-
uncle gäsiti CEL MAI MARE STOCt niltor pfirului.
a9ste 500 modele din ceie mai renu- Prescris de caAre
corpul medical.
t6,1
rmtA fabrici, cu preturi de concurenti

De vinzare la toate farmactile,

FILME qi HARTIE drogaerttle, partamerttle)
reuwitOtat.Q Mane Mix -zsea".41kresda salloanele de coatursi, etc..
4-11-14444-11+4444444

Adlo Or alb I Adlo bdtratnele I

INSTANTANÉE" CASA DE PRIMUL RANG. BUCURE$T1 STR.SFINIILOR 1

este regele vopselelor pentru colorat pgrul in

nuantele dorite. Flac. Lei 100. De vinzare la Dro.
guerli, Farmacii. Partumerii, Coafori.
Depozit: Barasch, Str. Regalik 9, BucureVI, I

www.digibuc.ro
 10 Aprifie 1939 REALITATEA ILL; STRATA
$i mama bAtatului, data, ai D. Ploesteanu intinse baiatului am plans deodata tare: tato.. nu vrigul.
lasat-o ce-a Mcut?... un rest de covrig de pe masa, In- pleca! tata, nu pleca! Apoi ridicand ochii si privind In
Märin privi cu ochi mari, uimiti trelAnd cu intelepciune: $i a plecat?... intren d. Plo- obrazul supt 5i pAros al tatalui,
dar nesiguri, in ochii tristi ai d-lui $i dupa ce a batut tat'tu pe esteanu. nu incredere:
Ploesteanu, apoi raspunse: mata cu ciomagu, mata a murit? Copilul nu raspunse. Isi pipaia Cum se lasa noaptea, taticu
Ce ea faca?... N'ai Cei trei priviau toti In aura co-cu mâna tivitura de jos a bluzei vine pe strada noastra, sa nu-1
Vine 'n fiecare zi i ia cate un co- pilului, pandindu-i iscusinta: mueresti. simta nimeni, nici câinii... se o-
vrig in socoteala mea. itt... raspunse Ionica, luand Nu-1 mai intrebati, ca se ru- preste la gard si se ciuceste. Pe
Contele" se 'ncruntd: cu maina cealalta restul de covrig.sineazal... fu de parere contele", urma fluera asa: Fiu... fiu... (Io-
$i dumneata te-ai läsat, asa, N'a murit dar a cazut jos lânga mai priceput in gingasii. nica fluera cu doua degete paste
furat?... gard. D. Märin isi dMu drumul bucu- limba 'ncovoiatd, ca haimanalele)
Marin duse iar paharul la gura Si taticu-tau ce a-mai Mcut?... riei: dar nu prea tare, numai asa ca sa
badatului si zise 'nfundat: intrebA Marin, inchizând un ochiu Asa e cA-i smecher baiatu?... auzim noi doi din fundul curtii.
M'am lasat. catre prietenii de masa. Dupa ce a plecat tramvaiul, Eu zic: Mdmico!... I'auzi! Ta-
D. Ploesteanu urnahrea un gaud, Täticu a ridicat ciomagu 5i eu m'am uitat dupa el 5i a inceput tal... A venit cu bani!... DA fugal..."
mai de mult: iar a mai dat. sa zise deodatd Ionia, de Si mama zice: Stai tu eolea,
$i nevasta n'a Incercat sa-ti Si mama a plans? intreba la sine. in pat, ca. 'n msá e frig. M. duc
batA ibovnica? contele", Mcându-5i glas de copil Ajunge departe !... izbucni eu sa iau banii". Si se duce 5i ia
D. Marin nu era bine incredintat, pentru a dobAndi prietesugul lui Marin. Ascultati ce vä spun eu! Se banii...
daca toata intâmplarea asta ne- face Ministru! Ce ai sa te faci tu, De unde?!... ridica din umeri
asteptata nu-i strica cinstea de to- Nu, n'a plans, ridica Ionieà ma Ionia? d. Marin, a taina catre ceilalti.
varas de masä. Dar isi luä cura- privirile-i albastre catre mono- Ministru... raspunse copilul, Are talent!... zise contele",
jul: clul contelui". A Mcut numai a- sfios din nou, privind monoclul cautandu-se in buzunarele vestei.
C'a indraznit odata... sa: A... Era noapte si s'a oprit contelui". Obrajii lui Ionica ar- Na, sa-ti iei o alvita.
dar i-a lost de 'nväMtura. Ia spu- tramvaiul. $i taticu a vrut sä fuga deau. Are inima, säracu..., rosti in-
ne tu, ma Ionjcä, atunci noaptea, cu tramvaiul. $i eu am fugit dupa VA spusei eu?... Si acum ia cet domnu Ploesteanu.
la tramvai, cum a fost?... taticu 5i m'am urcat 5i eu in tram- povesteste tu, ma Ionic& dar sä Ce inima, domnule? Are cap!..
Ionjc strivea 'ntre dintii mici, vai. spui drept... de ce nu muriti voi, zise Marin. N'ai auzit ce min-
covrigul uscat, privind acum sfios Se urcase, strengarul! lntri tu j mata, de foame?... ciuni dau din el?.. Minte de stau
spre ceilalti doui tovarAsi de masd. Marin, dându-si c'o miscare a ma- Nu murim... De ce sd murim? apele 'n loc!... Ajunge Ministru,
Oprindu-si ochii in ochii tatalui nii pe la spate pälaria, patatä de Are grija taticu de noi... asculta ce spun eu!... Ce ajungi tu,
inghiti, i un glas curat ca o flea- var, pe sprancene Vazui eu ce grija are de voi!... ma tata?...
re alba, se ivi: Ionia urma dela sine: dete din cap d. Ploesteanu. Lasä-1, c'a adormit... WOO' de
Ai batut-o!... zise Dar mi-am adus aminte ca Hahahal... rase contele", in- seamd d. Ploe5teanu.
Nu asa, m, zii tot!.. li In- mama e jos, cazuta 1âng gard si teadevar amuzat de un copil atrat Ionica, in mânä cu'n rest de co-
demna tat'sdu. m'am dat jos din tramvai repede de dracos 5i isi potrivi monoclul vrig uscat, ametit de aburii vinu-
Ionica mai inghiti odatA, opin- m'am dus la ea 5i pe urnaa cu o strambaturd de gura. lui 5i de caldura sobei de tuci, a-
tindu-se, si grai ceva mai tare: iar m'am tutors la tata, ca el dece Asa zice lumeal... grai trist dormise cu capul in piept.
Cu ciomagu. sa. piece?... 5i l'am tras de haina si rusinat copilul, privindu-si co- F. ADERCA
14-114-11+114-11-H-1444.441+1+#441114.11+1+84-114+ +11.441-94 f44+11444.-fit4-4444-1144+411-W14-11444141+1144

NOUTATI Is Târgul de Mostre din LIPSCA

onstructia originani, a reputatet Agentii de Vublicitate RUDOLF MOSSE,

la Tine International de Mostre din LIPSCA
7nscrippi1e parlilor laterals cart ni se pet descifra pe fotografie sunt :
Gel mai mare depozit p
RUDOLF MOSSE de stofe i matasuri, In ultimele noutAti in permanenta la marele magazine
Campanli .nternattonale de re-
clana Conducdter prin p fatale mondiale SAMARITA1NE"
210 Finale i Agentil ?de tode exeslente de reelamd Str. Lipscani, 26. I3ucuresti. Tel. 311180
Analize ptetelor Internaenale Exploataraa tnturor mllloaceler Deviza noastá este: VINDEM EFTIN CA SA VINDEM MULT
de prepagandd

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA 10 Aprilie 1930

Celebrul artist de cinema Genica Missirio la Bucuregi Marile premii ale revistei Realitatea Ilustrati"
,..... INE n'a admirat In filmele la largul meu inteun studio un-
eMir proectate la noi, pe Genica de intram pentru prima oard. Cei Cititorii nostri an apreciat desi gur, marile sacrificii, pe care le fa-
Missirio, pe celebrul artist cari cunosc cinematograful vor in- te revista neastra, pentru a le oferi din and in cand premli de maze
de cinematograf, care a stârnit ad- felege bucuria mea, cad mi s'a vetoers, precum si concursurile noastre bicinnit, (ate el*
miratia lumei intregi prin silueta spus, cd am lost ales pentru a face cu premii insemnate.
lui find, prin mimica lui neIntre- tin prim plan".... $i sucesele au IncepAnd ea acest numAr, acor dAm o serfs de premii de cea mai
cutd de prim-amorez, prin supleta urmat... mare valoare,enumArate mai jos, tuturor eititorilor l abonalllor
lui de sportsman select ? Am luat parte la turnarea filmu- nostri, cari vor trebui sä detasezecupoanele de premii, sA le complec-
Genica Missirio care nu-i de- lui Atlantida" uncle am avut un teze i sA le pAstreze trimitindu-le la terminarea seriei, pe adresa re-
cat compatriotul nostru, Eugenia mic rol de debutant. vistei, str. Const. Mille No. 7, etai U.
Misirlius'a inapoiat In lark du- Aci, sub regia lui Feyder si ald- Data tragerii, va fi anuntatA la timp.
turi de artisti consacrafi, am pci- laid premiile oferite:
trims o mare parte din secretele a- o GARNITURA DE SALON, din lemn curbat de mahon lustruit,
cestei arte. tapisatk cu velour albastru i com pusa din : o canapea, (loud Mo.
Dupci doi ani, am interpretat Hurl i patru scaune furnizate de INDUSTRIILE UNITE DE MO-
cloud roluri importante, in filme BILE MERCUR", Bucuresti calea Victoriel 17.
in care am fast mult remarcat.
Curcind dupd aceasta mi s'a in- Un pullover Monica" i o duzinA O cutie montatk continând an
impreunA cu frumos serviciu de alpaca fink
credintat rolul principal din fil- de ciorapi Monica"participare la compus din 12 cutite si 12 furculite
cede 12 bonuri de
mul Margot" dupd nuvela lui Al- tragerea
fred de Musset. Am jucat aleituri stand dinpremiilor Monica" (con, pentru fructe, furnizate de vechiul
voiajuri gratuite pentru marele magazin ,Gospodlna",
de Gina de Palerme.
Mi s'a spus cd am redat cea mai p moans, Bu our e s ti-Ham- str. Câmpinearm 20, Bucuresti,
reusitd siluetd de adeviirat husar, burg, Fiordurile Norvegiei si ma- complet asortat cu articole de me-
din timpurile napoleoniene... De a- poi). naj si cadouri.
O perdea superbA, de valoare ar
tunci sucesele mete s'au tot urmat tisticd,
unele dupd allele si ceiteva din fil- executatd In renumitele a-
mele unde am turnat" stiu cd au teliere de broderie lucru de ma-
toia P
venit si in Romeinia. nd ale d-nei Ing. Erdèsz, Bucuresti, 1>sv
Ultimele cloud filme in care am calea Victoried 168. 110
jucat milt Madame Recamier" wi- Un aparat de radio cu trel
de am redat pe impetuosul Lucien permitând auditia principalelor "Ixorul tjrtt Segft"
Bonaparte, aleituri de Marie Bell si posturi europene in vorbitor,
Figaro" dupci trilogia lui Beau- completa stare de functiune, cu :
marchais, unde am avut rolul vorbitor, acumulator, baterie CONVINGETI-Vil de MINUNEA
sinistrului intrigant. material pentru antend, furnizat
Pdcat cd aceste cloud filme, n'au de vechea casä de tncredere J. ultimelor invenliuni a culitelor cu
venit in Romcinia I Wappner, centrala: calea Victoriei lame inexidabile cari oricAt finute
49, sucursala: str. Lipscani 85. in Diet, lAmAie, etc. nu ruginesc, nu
(Sectiune specialA de &paints si oxideazA i cumparati de la ar-
pa 12 ani de sedere In Franta, Ina- piese detasate pentru radio).
poiere de scurtd duratd, de câteva Un ceas elvetian de aur marca gintAria Pforzheim" depozit de
sdptdmani numai, pentru a-si reve- de precizie Cortébert", care a ab- fabrick Bucuresti Str. Coltei 6, o
dea familia si patria. tinut grand-prixul la expozitia din garniturA team de 48 piese,
Barcelona. linguri, furculite I lingurile, pine
CE NE SPUNE COMPATRIOTUL 5.000 lei In numerar. tn vilnzare pentru scurt limp. pen-
NOSTRU O lampA electrica din bronz an- tru propagandA eu prolul de tel
Am vorbit cu Missirio, de trans- tic, cu trei brate, ornatd cu abat- en&
formarea extraordinard a Bucures- joururi mate, slefuite, furnizat d. de
tilor, de viata care devine din ce cunoscIfta firing Ingineri L Popes- P. S. Col mai indicat tacAm pen-
In ce mai occidentald, de bucures- cu & G. Cretu, birou technic pen- resteurante rangul I cart tin la
tencele frumoase, de teatru si de... tru intreprinderi electro-mecanice --,tAtia tar st %MPS(' miri
c inematograf... si depozite de materiale electrice,
Ultimul capitol al conversatiei str. Regald 16, Tel. 337;84. 04 44444444.1444-044 **11+114-1144144 f#4444.444-04-04+

noastre, transportd dintr'o datd pe Un gramofon elegant, model de

Genica, intr'o lume de visuri. complet cu toate accesoriile NEVSEHIRLIAN & NAZARIAN
Cirìernczlografl Ce sbuciuml si cu cloud placi (patru arii) furni-
zat de marele magazin de muzicd Prima Fabried de covoare Orientale
Ce vial& Astdzi este en vogue"
cel vorbitor, dar am convingerea Ipcar", calea Victoriei 34. Tel. 337/68 Str. Sfintilor 52
cd se va reverti la frumoasele fil-
me mute, in care cuvcintul fi-1 dau
Una mAsulA cu un serviciu de Li-
cheur, compus din 6 cupe i una BUCURE$T
Desfacerea produselor faricei
mimica, gesturile, silueta, cadrul, caraM, totul veritabil argintat, fur noastre si mare depozit pep
natura. Pentru ceint fi vorbd, a- nizate de cunoscuta casd de lucre- manent de
vem teatrul, avem opera, concer- dere ArgintAria Pforzheim" cel-
tele, etc. mai mare depozit de argintärie si COVOARE PERSANE
obiecte de cadouri. Furnizor al veritabile en preturi uim.tor
DEBUTUL Curtei Regale, Bucuresti, str. Col- de eftine. Inlesntr, de platA.
SATISFACTIA CINEMATOGRA- tei No. 6.
FULUI 18 butelii sampanie RHEIN. .444444.+1.+6444.41-14444+1-114444-0-044-11 11-1-04-11-G+44+G.
Debuturile in cinematogral au Imi aduc aminte de prima scri- Una bucatA de 38 metal §if011 el-
fast grele si mai ales triste. Zile in- vetian pentru lingerie, de la pan-
tregi am pdsit pragul marilor case soare, pe care mi-a trimis-o din ne-
cunoscut, o admiratoare.... zAzia elvetianA La Wilhelm Tell", Coafor de dame HEGER
de cinematograf franceze si in fafa
acelorasi figuri amabile, in fata sal- Ma impresionau de asemenea vechea casa de Incredere, str. Coi- Str. Reg alA 8
tarelor tixite de fotografii, in fala mult, afisele colorate cu cliseul meu,tal No. 8.
eventualilor concurenfi, primiam lipite pe zidurile Parisului fi mai Una pereche pantofi eleganti, de AvAnd cel mai perrectionat a-
invariabil acelas rdspuns : ales am fost impresionat, cad damd sau bárMtesti, executati du- parat pentru ondulatiune per-
mi-am veizut numele pe ecranul o- p5, mdsurd, din material fin, de manentá ¡pi durabiliicoarat
Foarte bine ne vom gdndi perei din Paris. catre cunoscuta casd. de 1ncredere manicure; specialist fa Dwelt&
la d-ta. vom scrie I" panda( fa oele mai &fie&
5i... asa au trecut luni de zile, CEA MAI MARE SATISFACTIE C. Gheorghlu, calea Victoriei 114 si
Sdrindar 6, bine asortat si cu in- traturals (Wort.
pleccind totdeauna cu speranta... Cea mai mare satisfaclie o aveam orvltdminte gata.
Imi voi aminti totdeauna, de pri- insd spune Genica Missirio 11.0-01-11-114-114+.44444 4-114144-11-11-1144/44-1, .44I444411-11i4+04-11-11-1-114-11-14-04-114-1-114-11-114-11~114+44-#44414-1-1-144.444-1-141+6
m& [for, de marea mea bucurie, atunci ccind md gdradiam ca de-
cdnd am fost angajat pentru primal parte, in lam mea scumpa, incon-
film, la Casa Gaumont".
De aceasta zi, este legata in- ochi
juratit de lume si necunoscufi, doi
ochii mamei mele pu-
Bon de premii No. 1 i 2
treaga mea carierii. Prima mea fi- teau sa má priviascei. Numele ipronumele
gurafie, trebuia sa cristalizeze in- REP.
tregul meu viitor in cinematograf Domiciliul : ora5u1 (comuna)
Am aparat sub regia lui Poirier, in 9
filmul Le penseur", care trebuia eruci ue mMase,fir, Str No
consacre, atett pe el cat fi pe DG 1)414,TOATE CULOPILE
André Nox. MODERTIE STIL
(judetul
Inteo scend de ansamblu, intre virun*tinCHIRIAZA caul CALVICTORIEI 50
zeci de figuranti,md streiduiam, pe DORTHEIMER 7E1_27/ 35
cat Ind era posibil, sei par cat mai rianusuaos Ca oacTeauirt sc Pentru a satisface cererile primite, repetAm i primul cupon.
19

www.digibuc.ro
 10 Aprilie 1930 RRAL TATEA 1LUSTRATA

REZUMATUL CAPITOLELOR Si deodata,, isbucni, cu o impetuo- Detectivul turna un fel de praf alb acest pile_ Dar, se intrerupse Tre-
PRECEDENTE zitate, Ia care nu ma mteptarn: pe diverse obiecte, chibritelnite, o ta- vor Gex, o
Domnule, fereste-te de feineea a- bachera, paharele de lichior, i apoi Va rog sa observati ca dupa grupul
Autorul impreunei cu detectivul ceasta diabolica !... Pentru ea am de- punea pe ele o foitä, pe care turna un acesta de ficusi, o femee ascultä ce
Trevor Gex, se aflei la balul Mariei zertat, pentru ea mi-am vandut cre- lichid dintr'o stela minuscula. vorbim !
Listuri, uncle cautei sei descopere o dintele i tara, pentru ea sunt astazi Faci alchimie, Gex? Vrei sâ Vezi cine e.
bandä de spioni, ce urmeiresc a pa- un proscris rätacitor!... Am cunoscu- transformi chibritelnita asta de nikel Ne despartiram. Ocolind
ne Lama pe un document secret, in- t-o in timpul rasboiului in Basara- in aur? zui ca in spatele nostru, fusese Maria
credinfat ministrului japonez Kao- bia. Fac antropometrie, Rudy. Dar Lastun! De lânga ea, se departara
mi. De pe terasa conacului ei dela Nis- decât sa fad pe chibitul la alchimia Hougton Radu Moldea, in timp ce
tru, priviam impreuná asfintitul, mâ- mea, mai bine du-te in salon si nu hatmanul Feodor Salucov, surprins de
Gex bänueste cà inset§ Maria Leis- na in mama, i sufletele noastre pa-- pierde din ochi pe Salucov, fiindca Gex, care venia din partea cealaltä, de
tun e amestecatei in aceastei aface- reau contopite in acelas extaz. hatmanul acesta impetuos ne rezerva dupd ficusi, nu mai avu vreme sa se
re. De asemeni, purtarea unui invi- M'a ametit, m'a inselat cu Houg- suprize. depärteze de Maria, cu care desigur
tat, anume hatmanul 5alucov, este ton, m'a amagit, dandu-mi speranta Ai dreptate, i-am raspuns, am ascultase conversatia noastra cu Kao-
foarte suspectd. ca mä va iubi, cä va primi inteo zi avut o conversatie cu hatmanul, foar- mL
Spionii sovietici, cari trebuesc i- sa fie soria mea, i acum, cand stie te semnificativa... Vazandu-se poate surprinsi, Maria
dentificali, au lcisat amprente la lo- ed nu mai pot trai fara ea, ma in- i-am povestit furia i amenin- Feodor Salucov se prinsera la clans
dârjeste, mà batjocoreste in fata in- tärile rusului. incepura valseze impreunä, ca
cul untie au ucis mai de mutt, pe vitatilor ei... Ati auzit pe ce ton mi-a Un valet ne intrerupse, anuntân- doua automate...
doi curieri japonezi. spus sa n'o mai privesc. Vrea sd ma du-ne câ un domn mascat, deghizat Ciudat, imi zise Gex... Dupa inci-
* compromia in fata lurnii, vrea sä ma in Mandarin doreste sa ne vorbeased. dentul pe care 1-au avut, nu credeam
Barisnia, d-voastra ce inteles inebuneasca... Gex luä atunci foitele pe care presa- ea' se vor impaca atât de repede...
gäsiti cuvintelor mele? Zadarnic am incercat sa-1 linistesc; rase prafuri, i le puse cu grija in- Gex, spusei detectivului. Adinea-
Nid Ufl inteles si mai ales nici Feodor Salucov ma tintui cu priviri- tr'un plic, cu alte doua mai vechi, uri Hougton m'a indemnat sa provoc
un rost! le lui demente, strigându-mi: despre care imi spuse: pe cazac la duel...
Maria parea profund contrariata Am observat jocul pe care a- Acestea sunt amprentele ridica- tu 1-ai provocat?
de vecinatatea hatmanului. Jucau ceastä feme.e f afala 11 face cu d-tal... te la locul unde au fost asasinati cei Firote; odata cu Hougton.
oare 'oamenii acestia o comedie, sau Nu te invinovätesc... Când nu te uii doi curieri japonezi, la Southampton Frumoasa cursä!
erau eomplici desbinati de patimi la ea, te priveste cu un aer de parca Marsilia. Maine cu siguranta ca acesti corn-
certuri? Gex era foarte vesel: simtda se intreaba cum sa te atraga mai bi- Când am intrat din nou In sala de plici, se vor impaca pe teren, iar caza-
poate cä terenul adversarului e slab. ne in mrejele ei! Ah! femeea, aceas- bal, am zarit pe Kaomi, in Mandarin cul, care jongleaza cu toate armele, va
Incepuram o partida de poker. Ru- ta, care a ucis atatia roz, care tocmai sosise deghizat. L-am perfora naiva ta persoanal...
sul juca distrat, färä nici o logica, re- Dar ad stii ea räsbunarea mea nu va salutat. * *
lansand pe sume enorme. Nici nu se da gres!... 0 urase, o urasc!... Excelentd, i-am spus, ati avut Tot salonul inmärmurise, privind pe
uita in carti. Privia fix pe Maria, cu Calmati-vd, domnule. Desigur ca dreptate: balul acesta e plin de sur - cei doui dansatori, cari evoluau cu o
o insistentä nu obrasnica, ci tragica. o pasiune neimpartMitk va face sä prize pentru noi. gratie bizara pe parchet. Maria era de
Ochii lui negri, injectati de sânge pe vorbiti astfel. Cat despre intentiunile Este evident, raspunse Kaomi, cä o frumusete impresionanta, dar de o
margini, ardeau, i pareau ca scapd- mele fata de doanma... spionii sunt ad. E posibil ca printre paloare extraordinara, iar farmecul e-
rd, straluciri persaanele din acest bal, sa fie si asa- xotic
Maria, tintuita de privirile acestea Destul, domnule I Eu nu sunt co- sinul celpr doi curieri ai nostri, ucisi vioiciunea sa.
fixe, ca de nebun, incerca sas pil; o vorba, daca a spune, femeea a- la Southampton si Marsilia. Un trup facut din muschi subtiri
râsul ei ascutia pared privirile hat- ceasta s'ar prabusi!... Ca Samson, Daca este ma, zise Gex, vom-iden- nervi incordati...
manului Feodor Salucov. Masa la ca- am sä daram ternplul, i ne vor wi- tifica pe ucigas in cinci minute. Ce superba bestie, acest cazac!...
re jucam, parea incarcata de un mag- de ruinele, i pe ea, 0 pe mine!... Ctun ma? sopti Gex.
netism, ce aträgea toate privirile in- Te sfatuesc sä fugi de aceastä fe- Foarte simplu. Ira amintiti ea pe Dansatorul, in ritmul leganat al val-
vitatilor, Furam cuprinsi inteun cerc mee diabolica, daca nu vrei sa te na- cadavrul curierului Kong-Yu, ca i pe sului, se desprinse cu iubita sa dintre
de rochii decoltate i fracuri, care ruesti odata cu noi. Ati fost buni cu incuetoarea valizei lui Wan-Tse, am ceilalti dansatori, dansând, in
pândiau un eveniment ce trebuia sa mine, m'ati tolerat pe avionul vostru gasit aceim amprenta digitalä. Ei bine, sera. Trevor Gex urmari cu priviri
se produca fatal, ea o descdrcare e- dela Viena pana aci, i tin sa ma a- astd searä am luat aci, amprentele tu- cercetätoare.
lectrica intre doi poli opmi. Si in a- chit: fugi de femeea aceasta! E just, turor persoaneor prezente, pe care re Vor sa fuga, sopti Kaomi.
devar, evenimentul se produse. Ma- sunt orbit de gelozie, am mers nand banuesc! Toate amprentele sunt in a- Gex porni spre sera,.
ria svarli deodata cärtile i se ridicä aeolo, incat am strâns de pe jos,- ca cest plic! Deodata, un foe de revolver umplu
spunând ,palida, hatmanului: sd le reconstitui, bucatelele de hârtie Cum ai remit sa faci asta? saloanele de ecouri panica.
Nu-ti dau voe sa mä privoti ast- ale biletului pe care 1-ai rupt in a- Le-am intins intentionat, explica Maria Lästun, dansatoare tragica,
fel! vian: mi se pdruse ca recunosc scrisul detectivul, obiecte, tabachere, chibri- veni din serä in sala de dans, tipând,
Rusul se ridica. Era de o paloare ei pe acel bilet... dar nu era al ei... telnite, cu suprafete lucii. cdzu lesinata.
cenusie. Nu zise nimic. Cu Oldie 0 Alte persoane, si-au ldsat amprenta Invitatii se napustira in sera, unde
pumnii inclestati cu capul gol, esi In DANS MACABRU pe pahare sau tacâmuri. Câteva din a- dansatorul zacea pe dale, cu o rana in
sera... ceste obiecte pe care le-am sustras piept, cu gâtlejul plin de sânge gal-
*** Am esit pe un coridor intunecos, din salon sau dela bufet, fará sa sim- &tor cald.
Nu stiu ce atradie ciudata, poate ca sä respir un aer mai rece. ta nimeni, mi-au servit ca, inteun colt Gex puse plicul cu amprente pe o
dorinta de-a afla taina acestor oa- 0 silueta, in capätul celdlalt al co- obscur de coridor, prin metoda mea masa si sari sa-i dea ajutor.
meni bizari, m'a indemnat sa ies ridorului, sta aplecata asupra mdei personala, sa ridic amprentele tuturor Ranitul fu ridicat pe o banca din
in sera; dupa hatman, desi 11 provo- másute, iar lumânarea ce palpâia, fa- persoanelor de aci. sera, in timp ce Maria fu dusä in al-
casem la duel! cea ca umbra omului sa joace imensd Dacä binevoiti sá trecem in biroul de covul ei. Un doctor sosi cu o trusa
Acesta cazuse cu capul in maini, pe paretii negri. aläturi, ca sä comparam cu lupa am- intra in sera.
pe o canapaa de trestie. Se ridica Simtind ca cineva intra in coridor, prentele ridicate la Southampton 0 Cine 1-a ucis? intreba o doamna.
brusc, simtind cä cineva a intrat in umbra ridica fruntea: era Trevor Marsilia, cu cele de aci, pe care le-am In alcovul cu umbra albastrie, femei-
sera, apoi läsä capul in jos, desamd- Gex. etichetat in reguld, cu numele fiecd- le reusirá sä aduca in s: tiri pe Ma-
git: crezuse poate ca era Maria.
1444+11-11444
Dar ce fad ad, Gex? rei persoane cui apartin sr se afla In ria, care declara cä,pecaJ dansa cu
41144+4-1-11444++144 4-111.41-0444-11-0-1-11+1111414-4-114*-0-114-4-11-114414.444+fi 1111-0-1444 .-.44-1+1,-.HFH-0141111-14-14-1-114-111-114+14-14-11-11-444-14*- *1.* 0-11-11+1+4414,11-1-04-114.44-11+9-fi-H1-1-114411-0+011-414-1
,O111,4111111,4411

..=.1
"*"

RAOUL RENCUS & Co.

FABRICA DE TRICOTAGE PLAPUMARIA ELITEr
I-- y, CIOBANU
Vinde direct cumpärätorilor. Executa Bucuresii, Sir. 11 Innie, 31
comenzi dupa mäsurd pentru barbati, Confectioneaza artistic PLAPUMI
dame si copii. Transforma orice fel de upare §1 calduroase dupa ultimele
tricotage. Remaiere artistica de ciorapi modele, precum saltele i

MONTAM PERNITE FANTEZI1

BUCURE*TI. CALEA CALARASILOR No.

II 187

20

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA 10 Aprilie 1930
hatmanul Salucov, partenerul ei a sces In cabinetul judeatorului de in- prentele culese la curierii japonezi asa- FUNDATURA IELELOR
pe nesimtite revolverul dela bran, si structie, un bdiat forgte tandr, cu sinati, pot fi ale lui Salucov, cäci el a
s'a impuscat in plin vaxtej al valsului. figura inteligentd, doamna Maria fost in Anglia si Franta, in timpul a- Dupd amiaza printr'un bilet, Mu-
Era gelos... Lästun, sdrobitä de emotii, era con- cestor asasinate ce s'au petrecut la ranow mâ chernd la el de urgentä.
Stranie sinucidere fact' plenipo- fruntatd cu unii dintre- invitatii ei Southampton si Marsilia. Il gdsii frängandu-si mainile, in
tentiarul Kaomi. din noaptea balului: un diplomat fran- Teodor se tinea atunci dupd mi- culmea disperarii: fata lui, frumoasa
In sera., doctorul astupd rana, fäcu cez, doctorul care ingrijise pe Salucov, ne. nu-1 cred capabil de o crimd, zise Lilla, dispdruse din noaptea cand ta-
injectii muribundului. Inainte de a Interogatoriul se lua in limbe Maria. td1 ei, impreund cu mine, plecasem
muri, hatmanul palucov îi reveni o francezd. (Am gäsit in Romania pand Cum sustineti atunci ca a fost la vândtoarea de spioni!
clipd, i, in suspinul final, mdrturisi sofeuri sau valeti, care stiau fran- capabil de crima de a vd, acuza de Pe când colonelul se lamenta, cine-
cd a fost asasinat de femeea cu care, tuzeste). un asasinat, pe care nu 1-ati sdvar- va Wu in geam. Deschiserdm usa
dansase. Fui poftit sá iau loc si am declarat sit?... nu mica ne fu mirarea, când vazu-
Maria m'a ucis!... Mi-a scos re- tot ce stiam in aceastä afacere. Gelozia, pasiunea... ram pe sdlbdtáciunea de Florica, ti-
volverul Mat sa simt 1, dansand, a Doamnd, se adresä judecdtorul de i d-voastrd, ce ati cdutat in An- ganca aceea in sdrente, pe care o gd-
tras in mine... Arestati-o!... Inchideti-o instructie Mariei, sustineti asa dar cá glia si Franta, chiar in timpul uciderii sisern sub podul Senatului!...
pe spioana aceastal... hatmanul Salucov s'a sinucis i cd nu celor doi curieri japonezi?.. Ce e?... Ce vrei?... strigä Mura-
trupul hatmanului se sgarci in 1-ati asasinat dv. V'am spus, d-le judeator, cä fu- now.
spasmul suprem, destinzându-se apoi 0, domnule... geam de Salucov. Hálbäindu-se oribil, idioata ii in-
brusc, in calmul mortii. Invitali d-voasträ au observat cat Cerc vicios: el fugia dupd, d-ta tinse un bilet murdar, pe care colo
Kaomi strigd: de incordate erau relatiunile d-voasträ d-ta fugiai de el... Iar la Londra, la nelul citi:
Jos mästile !... cu hatmanul Feodor Salucov. ambasada nipond, ati atras pe dom- Vino imediat, te va conduce a-
Chemati politia! Dar de aci, pand la asasinat, mai nul i judeatorul ardtd spre mi- ceastä fati, sunt in primejdia de
Po1iia, politial... strigara invi- e mult, opti Maria cu un zambet de ne, spre balcon, unde ati dat sá moarte, Vino, altfel ma vor ucide.
tatii. enervare. miroasd, o floare cu un ,praf narcotic.
Telefoane sbarnairä; unii invitati in- In ce scop v'ati dat la Londra, S'a putut credea astfel un moment, ca LILLA"
cepuserä sa, plece. Paris numele false de Lady Victoria dânsul a fracturat sertarul, ca sä fu- Unde e? Unde e? urla särmanul
Deodatä apäru in mijlocul salonului, Nelson si contesa d'Esparbes? re un document de valoare... Muranow .
un general in uniform armatei ro- catFrumoasa româncd povesti atunci
de mult avusese de suferit de pe Domnule judecator, adevdrul Sarirdm cu Florica idioata inteun
mane, cu un ,cordon albastru in di- urma pasiunei insistente, cu care in- este cd domnul mä plictisia cu asidui- automobil. Ajunserdm la o stradd in
agonal& pe piept. tätile d-sale i ca sä scap de dansul, pantä, la marginea orasului.
fläcdratul hatman o urmärise. Fusese i-am fäcut farsa de a-1 adormi pe
Un murmur se produse: nevoitä sä, fugä in streindtate, sd adop- balcon. 0 ulitä se deschide la dreapta, din
Prefectul!... Prefectul politiei... te nume false, ca acela de Victo- creasta dealului. Prin mijlocul ulitei,
Agenti de politie sosird. Un procuror ria Nelson sau contesa Esparbes, Dar de unde stiati câ corolele linie feratd. Trenul trece prin defi-
puse mâna pe umárul Mariei Lästnn, ca sä poatd scdpa de urmärirea lui. florilor de pe balcon, contineau un leul de uluci, ca printeun jghiab.
rostind: Fugise din Viena cu un avion special, praf narcotic ?
Dar chiar eu am presdrat opium
Tunel de umbra' i salcäm, prin care
automobilul nu axe loc.
In numele legii, te arestez! care fusese pilotat de banuitorul pulverizat
Maria cdzu, sdrobitd. Doi agenti o Gex, dar Feodor Salucov reusise s'o pe petaleIe lor! Descindem i ajungem la o cruce
tarird afard in timp ce Hougton urmäreascd, ascunzându-se pe bordul Ce abild femee! exclamai. inaltd, infiptd in trotuar, care stâ la
Moldea protestau vehement. avionului lui Kaomi. Tdcere, zise judecätorul. umbra unui pom stufos.
Alti agenti notau numele persoane- Totus, ati dansat cu Salucov in urma adresându-se Mariei:
Obicinuiti sa purtati opium la Cartierul tigdnesc e aproape. 0 a-
lor prezente, verificându-le actele de ultimele lui momente... vantgardd de dânciuci goi ,au ajuns
identitate. Ati vazut cum má teroriza cu ge- d-voasträ?
Nu, domnule. Mi-1 ddruise un se- panä ad, i fac dus la cismeaua din
In timp ce se dispunea transpor- lozia stradd.
tarea cadavrului la Morga spusei lui In mediul nostru românesc, moravu- cretar dela legatia japonezd, chiar in
Ajunserdm la o carciumd umedd,
Gex: rile lui rusesti, produceau cea mai pe- seara aceea, fiindcd imi fdcea curte.
ca o scorburä de intuneric, in zidul
Crezi ca spioana ucis compli- nibilä impresie. i totusi, mi-era milä Era un preparat de mai multe dro-
albit de soare, pand la incandescentd.
cele? de acest nefericit... Din acest senti- guri narcotice, pentru insomniile me- Indatd dupd ea, se deschide la dreap-
Nu pot sti, pand ce nu voi con- ment de mild, am incercat O. ma im- le. Doamnä, vdd &A la toate gäsiti ta gura fundaturei Ielelor, poar-
frunta arnprentele ce am cules asta- pac cu el astä seard, când am dansat rdspunsuri, zise judecätorul de in- tä in colturi ca doi ciorchini de boa-
seard act impreunä. be negre, doud grupuri de fläcdi, de
Am läsat plicul cu amprente pe ma- Repulsia d-voasta fatd de acest structie.
le
Ei bine, plicul cu amprente-
digitale, ridicate de d. Trevor Gex capete, turnate in tuciu. Asezati pe
sa din sera. hatman, intrea judeatorul, la locul uciderii celor doi curieri, cat scarile de pieta, ne urmaresc cu o-
Dar când ne duserAm s&-1 ludm, pli- nu provenia oare §i din anuiald cft si la balul d-voasträ, a dispärut!... chii licdrind diabolic a crimä.
cul dispdruse I Salucov poate era un spion? Acest cartier de läutari, se compune
CRIMA SAU SINUCIDERE? 0, nu, domnule. Iubesc pe altcine- Haide doamnd, märturise0e: ampren-
tele ridicate la locul uciderli celor doi din douä artere: Fundätura Ielelor
va. Ulita Scorpiei *).
Când sd intru In hotel, rupt de o- Hatmanul era cazac de origind 0 se curierL erau ale lui Salucov, dacä nu
bosealà cum eram, un orn má opri, clan- refugiase in România, prigonit de bol- ale d-tale!?...
du-mi o citatie. Imi explicd apoi in §evici. Domnule !... *) Nu cumva autorul denumeste
frantuzeste, ca trebuia sa mä duc in- Totw, urind judeatorul, pe and lucov dupái cand ai auzit, ascunsä cu astfel Funddtura Ldutari I si II, din-
data, la palatul justitiei, la cabinetul detectivul Trevor Gex comunica ficusi, cä ipoteticul d-tale spre Gib", care existä intr'adevär
'7 de instructie, ca informator in afa- celentei Sale Kaomi, cd va confrunta complice
nu 1-ai
de spionaj, va fi demascat, in
luat Bucure0i, i unde se pot vedea ti-
oare la dans, ca sd-1 u- purile
cerea asasindrii hatmanului Feodor anumite amprente, cu ale unor persoa- i moravurile descrise mai sus ?
Salucov. re dela bal, hatmanul i d-ta le-ati cizi i sä scapi astfel de märturisirile, N. R.
Fäcui in grab& o bae, i mä dusei surprins convorbirea. Salucov intele- cu care hatmanul spion te amenin-
la palatul justitiei, bloc cubic, pe che- gând poate a era demascat, sá presu- ta? (Va orma)
iul Dâmbovitei. punem ca s a sinucis.adevar,Intr. am- Maria Lästun lesinase... 114.44-1.4.4.4 . - o

ZIARCITURILE t'3
%1T1111111111
tat CASA,
cinematografic
MI4CATOSt
de pe fatd dispar in 5 minute cu Cast led krussesaiii gi iumfructimi disiractte cm care me
noua descoperire vieneza cosmet cul la cola seprancatind Mew
LICHID DIM" Se gdseste la farmas tomerevcattader =Maori instruct*e etc.
cii, droguerii, parfumerii, coafori si Modal tenctlonare este shapht poote ff pus in
miscare de oricine ori
la Farmacia Tárnauceanu Grivitei 81,
Drogueria Arsenescu Victor ei 128 PEET DE RECLAMA
Drogueria A lexandriu Str. 13 Septenv
brie No. 207.
ea 1 film miselitor si 3 filme
tablonri 01 explicatie Lei 2 8 0
Reprezentant general ptr. România 'lime separate eu Lei : sio 45 bncatr
8, 25
depozitul oficial la Agentia Victoria' Adresall Imediat comenzile le depozitul
Str. Acadmiei No. 16 Bucuresti
Un ;flacon 100 lei, plui 35 lei porto
szaiexpediaza acolo unde nu se
KESTENBAND
Str. Solari No. 9 BUCURESTI,
gäseste contra rambars imediat la orimirea comenzil, aconto

rive

Vai de mines PASTILELE PENTRU PIEPT Sa trédiaseä1 NOTE MUZICALE CEASORNICE 1 BOILITEIRII
In aur, argint gi platind. Verighete
moderne, cadouri pentru toate ocas
Peotru toate iostrumeotele
ziunile, cea mai efina aural la

EGGER
se bucur5 de peste 69 de
e Mare asortiment gäsiti la
M O RAVETZ
BIJUTERIA ELITE!
ani de preferiniä generahl'i 'asá de muzia Timisòara

CONTRA TUSE1 $1 RA- ZILNIC facem EXPEDIERI CALEA VICTORIEI No. 14

GU$ELE1 PRETUTINDENI
Ma sufoeä tusa I i G U S T BUN, ailmet uX.evt
p. 1 vls-a-vta de SOCEC
slant rAgusit I EFECT S1GUR li REPEDE Gantt gratis un catalog ATELIER SPECIAL
pentru comenzi i reparatiuni
LA TOATE FARMACI1LE ;1 DROGUERIILE Nee asortat In articole de °Oa
5®0@0©5®50@0@5®5®6,

www.digibuc.ro
 4 prilfe 1930 1ThALI7' 4rEA ILL'Slin AT

REALITA°TILE VIETH pAna acum, pe un piedestal de patat, pe aceasta baza, vre-o suta Negrii au vazut ca albii aduc
inalta apreciere estetica. de cereri In casatorie; probabil cA feI de fel de mâncaruri In cutii, sub
Degetul cel mare dela picior, de- respectivii candidali la insuratoa- forma. de conserve : fructe, carne,
clarA ei, e mai semnificativ pen- re, socot virtutea balansgrii, ca o legume, supa, etc...
tru caraeterul nostru, deck ochii, condifie de fericire conjugala. Intr'o zi, niste albi au pus sA
gura, fruntea, nasul si mAinile. Un In orice caz, dacA nici acest cânte un gramofon i dupa ce ne-
rcInjrze deget strâmb inseamna un caracter fapt nu inspirä poefilor i compo- grii au ascultat cru atenfie discursu-
strâmb, unul bine facut dovedeste zitorilor vre-un cântec de lea- rile si cântecele, unul din albi li
EGEA pentru proteclia chi- tg, spirit artistic. Unghia bine forma- On" nu mai stim zau, cine i-ar intreba :
exprima culturg i dragoste putea inspira. EL stifi voi ce-i asta"?
riasilor, a dat loc la Paris pentru stiinfa, degetul Intors in Un negru mai batrân, inglfa din
unui eveniment tragicomic. sus e semn de fire combativä. umeri dadu cu parerea :
0 mare societate financiara (Dar acesti specialisti" uitA, cä Cum sg nu stim ? E un alb
cumpgrase o casa pe piala Vendo- incaltamintea moderna, diformea- con serva t".
me, spre a o preface In birouri. za adesea degetele picioarelor, fg-
Toli chiriasii evacuasera cladirea rg Insa sa diformeze prin aceasta
gall de unul. Desi nu ocupa de- XISTA i o filosofie a cio-
ck o mica' mansardA, In etajul al si Oricum
sufletele).
ar fi la expozifiile de rapilor. La Paris, culoarea
saptelea, acesta ramase de nein- pictura si In vitrinele fotografice ciorapilor este expresia
duplecat. Nu vroia sg plece din se vgd acum, tablouri de degete starii sufletesti a purtAtoarei, iar
casa si pace. strainele trebuesc sa se fereascä de
Dar societatea nu se descuraja. mari...
Pe când un concurs de frumu- a purta pe malurile Senei ciorapi
Clädirea fu amenajatA conform sefe pentru cel mai reusit deget? negri, altminteri ar risca poate u-
planurilor de refacere propuse. nele neplAceri. MERICAprezinta multe
Puse sa darâme zidurile iar man- Pariziana cunoaste o gramatica ciudAfenii. Cei cari Ii In-
sarda ramasa izolatä, fu postatA pe asa ne povestesc zia-
intreaga chipuiau pang' In prezent,
o schelA inalta de fier, asemeni u- rele franceze a ciorapilor. Ciora- cA inima unei Girl" de revista se
nui cos urias. Mansarda troneaza pul alb e simbolul castitkii, evi- cAstiga cu cutii uriase de bomboa-
acum peste santier, ca un cuib de dent si denota dorinfa de solitudi- ne, buchete prefioase de flori sau
cocostArc. Când toata cladirea va giuvaericale, vor trebui sA-si

fi reconstruitA, camera dela man-
sardg va fi si ea pusa Intre bi-
rouri.
ff2are praor
ESIGUR ca simpaticele ce-
titoare nu si-au inchipuit,
' când poefii le-au can-
tat ()chill oglinda sufletului sau
mAinile, sau gura ca o fraga ca
va veni o zi, in care frumusefea
femining va fi judecata dupg... de-
getul cel mare dela picior.
Un grup de artisti parizieni,
descoperit frumusefea acestui de-
get, pe care-1 glorified drept ex-
presia desavArsitg a sufletului.
Ckiva pictori ultra-moderni, au
pornit in cdutarea degetelor desa-
vArsite i sunt hotarAli sa ridice
aceastA parte a trupului, neglijata
444+0+.444-1144.14-1444+H-GM4+M11-14-4444---*--+4 1-04-M4+-+.
444+.444-144e I* I.4414,44444444141144+*. ê 4e-41441
7
ne a purtatoarei. (Gurile rele afir-
schimbe mentalitatea. Girls"-ele
'AR FI mai original decal ma ca acest ciorap se vede extrem
de rar pe strazile Parisului). Cio- de astAzi, practica pe lângä gim-
concursul instituit la De- rapul chair" indica: Actualmen- nastica fizica si o gimnastica a
catur In statul Illinois (A- minfii, asa ca adoratorii lor vor fi
merica). Treizeci si opt de per- te Cum inima mea nu e libera".
accentul cade pe cuvAn- nevoili In primul rând, sA se cul-
soane de ambele sexe si de toate tul, actualmente speranfele sunt in- tive i ei i in al doilea, sa treaca
vArstele, s'au asezat in tot atâtea pe la librarii, de o fi sa aleaga un
balansoare, in care se leganau cu gaduite. Ciorapul negru insa, de-
parte de a fi culoarea doliului, ar dar pentru flirtul lor de pe scena.
frenezie. dimpotriva
Insemna promisiuni Astfel o giH" din New-York Intre-
In timpul acestei indeletniciri, concrete, In domeniul sentimental. batA asupra lecturei sale preferate,
concurenfii caci era vorba de Noroc cA mai exista i alte nu- a declarat, ca. din cele 80 de fete,
un concurs aveau toatä liberta- care joaca in revista, zege au fg-
tea sa manânce, sa bea, sa fumeze anfe de ciarapi, de care nu pome-
cut studii universitare i cA, cu
si sà doarma chiar, cu condifia sa neste ziarul parizian in chestie... toatele citesc In pauze, intre doua
nu inceteze leganatul nici in vis. scene de dans, literatura bung. Din
Dupa 252 ore adica dupa ze- cele patru fete, cu care ea imparte
ce zile i jumatate, o tânärA fatg, camera, una citia Istoria filoso-
Evelyne Baker a esit invingAtoare fiel" altA un roman de Ioseph Con-
a din acest concurs. Celorlalli con- rad, o a treia prefera pe Bernard
curenli li s'a facut rail Inca mai C.07a45serv - 7" Shaw....
inainte. PROPOS de negri". SA fa- Fetifele vesele" nu iau viala In
Miss Baker define acum titlul de cern o cAlgtorie in Africa tragic", zice refrenul operetei o
sampioana mondiala a legAnarii.
Fotografia ei a fost reprodusg in populafiei saindigene,
ne oprim la spiritul
de culoarea
iau in schimb filosofic, si nu numai
prin filosofia picioarelor".
toate ziarele americane i fericita socolatei. D. Gr.
castigatoare a concursului, a CA-
*4-1144144-044441+++,14144-044+044+0444+11.44444+0 m444+44.44 t+04..../+++++++.4.mm.fmm+
00000 s* MG4-04444.14+0444-114 .4444 0-4-1

PRODUSE ORIGIMALE ELVETIEME

DOAMNELOR I IN

Pentru a fi elegant nu este navels BA eumpli-

rail pantofi non!, aducell pe eel yacht, pi if
veil obilne ca non! VOPSITI l REVOPSITI
Fe sale ehimicil in CULORILE CELE MAI
NODEBAE, garantAndu-vi e PERPEC JUNE
DURABILITATE IMPEC ABILL

AMERICA
Prima Fabric* pi Balangerie pentru vopsitul 1 revopsitul pielei i al
S

gheislor pa cafe cmico.mecanic i institut pentru reparatul ghetelor

11111LICURE5T1 mecanicorapid. CaL MoglIor, 25
G14.04-11+01HH144**4+44.044+0+44-0+0

www.digibuc.ro
 REALITATEA ILUSTRATA 10 Aprilie 1930

REGINA MARIA IN EGIPT

M. S. Regina Maria, insotitfi de Prin cipesa Deana a intreprins o calfitorie n E gipt. rotografia de mai su% este Lahova- luatä la
Cairo. (Sezand dela st. la dr.) D-na Lahov ary, doanina de onoare a Palatului, Regin a Maria, Principesa Ileana i d-na d.
române din Cairo ; Laho-
ry, solia ministrului nostru plenipotentiar la Cairo. (In picoare dela st. la dr.): Secretarul legatiei(Photo
vary, ministrul plenipotentiar ; i in dreap ta, ghidul Reginei Maria. Charles Velvart-Cairo)

40.000 lei premin z

pentru eel mail bun seenarlu

NU AVETI IBANI?
CZTI CATALOCIULCIRATUIT
11+114-04+1144-1-111114 04-11-11-044-* 44++14-14444-144-f+0-1-4-04-44-144-114+14

141IWONG FAC wt.

I OAC TI VE

(Mare le concurs al REALITATII ILUSTRATE") Ro dull"

BUCURE5T1 4,CALARASILOR,89.
I. ;pR.D.F1140.E-RAD LA
1-IE
INSTITUTUL DE INFRUMUSETARI

DORTH EIMER TEL 27/35

CALVICTORIEI 50
Dupä cum am arätat In numärul Fiecare trimitator, va introduce
nostru trecut, casa OER-film" din lucrarea sa, neseinnatii, inteun plic, 444411/14-11144.--01-F.- *-1,.444-----*1-0411-0111-14 41-144.-M-H-644-1-144-1411-141-144-1-1-41+ 4111-1144-11-114414+.14-11.

Bucuresti, a hotärit turnarea unui care va purta un motto". Acelas

film sonor si vorbitor românesc,
al cärui titlu va fi RAPSODIA
ROMANN" si al csárui scenariu, va
fi furnizat de revista REALITA-
TEA ILUSTRATA.".
Pentru acest scop, am deschis un
mare concurs, printre scriitorii ro-
mâni i cititorii nostri, pentru al-
cdtuirea acestui scenariu.
40.000 LEI PREMIU PENTRU CEL
MAI BUN SCENARIU
Poate lua parte la acest concurs,
orice scriitor si cititor al revistei
noastre.
Scenariul trebue sä reprezinte
motto" va fi scris pe un al douilea
plic, care va continea numele
adresa autorului, iar ambele vor fi
trimise in al treilea plic, pe adre-
sa revistei REALITATEA ILUS-
TRATA", strada C. Mille No. 7, eta-
jul II, purtând mentiunea CON-
CURSUL DE SCENARII". STOFE DE
ULTIMUL TERMEN DE TRIMI- MOBILE
TERE, ESTE 15 APRILIE 1930. PEPDELE
Toate lucrArile vor fi examinate
de o comisiune, iar filmul va fi lu- COVOAP1
crat in regia d-lui Jean Mihail. LINOLEUM
TAPETE
**-1-14414-4 .11-11+.444-114+11 #444-11*-1,14 *441. .

viata românescd dela tard, imple-

lira' cu luxul i fastul Capitalei
localurilor sale de noapte, tratând
un subiect neexploatat incA in film,
fie original, fie lucrat dupá o piesä
de teatru, nuvelä sau roman româ-
nesc. Actiunea va fi de un drama-
tism puternic, presärat pe ici pe
colo, cu sänätosul humor natural
românesc.
Manuscrisele vor fi scrise la ma-
sind, pe o singurá fatà, i vor avea
scene pentru efecte sonore
.44+11..114+.1.4.11-44+11+04+.-444.0.1111.114.4+6
Institut Cosmetic Medical
(Institut de infrumuselare)
StirbeisVoda No, 34, Tel. 311/44
DR. F. KOVACS
Specializat la Viena
Bolt de piele i cosmetc Diater-
mie, Raze Ultraviolete, FiziotErapie.
Ingrtjirea fetei. Distrugerea radicala
a parului de prisos, slArcituri, negi,
cosuri. pistrui, semne de nas.ere.
Tratament de intinerire. Curl de sla-
bire localá generala. Varice. etc.
VAnzaral oroprii.

23

www.digibuc.ro
 10 Aprilie 1930 REAL1TATEA ILIISTRATA

MESAGIUL MORTII CRONICA SPORTIVA

de Richard Arlen
IN POVESTILE COPILA- atunci trebuia sä; cearg traducerea
RIEI noastre, din minuna- In fate unui tribunal de onoare,
tele O mie si una de militar.
nopti" stim oe Insemna snurul de In filmul ,Cele patru pene", ai
mdtase, pe care sultanii II triad- cgrui. creatóri sunt Cooper si
teau supusilor lor. Acei cari prin Schödsack, realizatonii filmului
vreo faptä, oarecare,.nemultumiau Cnang", interpretam rolul unut
pe stäpän, primiau acas ä. un snur Triter las, care primeste pana alb6,
de mätase, oeeaoe insemna c tre- mesagiul mrtii. Joc pe un ofiter
bue ia viata. Si condamnatii tântlx, care teama unui räzboi
se supuneau, Intotdeauna, vointei oautä, sä se sustrag ä. obligatiunilor
pascli$ahului. sale militare. Ca urmare, el pH-
meste dela trei prieteni nedespär-
tifti si dela logodnica sa, cate o
pane,' aiM. Abia acum îi da el
seama de micimea faptei sale.
Pentru a scepa de stigrnatUl la*1-
tätii i pentru a dobândi dreptul
de-a lnapoia cele patru pene, do-
vada rusinei sale, ed devine erou
si, dispretuind moartea, se arum&
orbeste In lupte $i in cele mai
mari primejclii. El are ocazia s.
salveze viata fostilor lui prieteni
$i isbute$te in cele din urmä, sä,
spate pata laittii cu care se
manjise.
Deda Wings" n'am mai inter-
pretat cu ataa drag un rol, ca a- 0 tazA interesentA din match- ul Juventus"Olympia".
ced din Cele patru pene". Si noi,
toti awl cari am putut juca sub FOOT-BALL
regia lui Marian C. Cooper *i a Prin victoria sa asupra Olympi- In celelalte matchuri, Venus a
lui Ernst B. Schödsack am fost ei, Juventus" ISi asigurg, situatia invins Unirea-Tricodor cu 3-0, iaz
mändri de conducAtorii nostri. de campion probail al Capitalei. Pr. MihaiMacabi cu 1-0. Mat-
Uri acesti doi regisori, apartin Biruinta nu a fost u*oark matchul
personagiilor celor mai interesan- Hind aprig disputat, In tot cursul ChUl amical Sp. StudentescTur-
te din Hollywood. Haca, cineva are celor 90 de minute reglernentare. da, disputat la Ronicomit, s'a sfär
dreptul srt sustink o4. air fi creat Scorul a fost 2-0. sit cu 2--1 In favoarea primilor.
un film, In care sä, se fi ridicat un 14.0.11-0444141.111144.0-114+04+1+1,4******4+11-111141-141-1141411.11*

monument eroismulni, atunci nu-

mai acesti doi artist si minunaii
camarazi II au, Timp de doi
ace$ti doi pasionati ai filmului si
STITI D-V CE ESTE
Richard Arlen ai tinuturilor neexplorate au
Este uimitor cum anumite mo- trait In tinuturile cele mai sälba-
ravuri se wean:lank In oele mai tice ale Sudanuilui englez, unde cu
variate tinuturi si cum aceste obi- cele mai mari riscuri i renunari,
ceiuri isbutesc s infrang5, seco- au cules un material extrem de
lele. bogat i interesant, pentru -filmul
Veti mntellege lesne cred, uimi- nostru. Intreaga viatä, a indigeni-
rea mea, &And la filMarea roma- lor si a animalelor din pedurile si
mini. Cele patru pene" am aflat raurile Africei ecuatoriale, viata
oe Ineemna aoum c4triva vreme omuiui sälbatec, In mijlocul natu-
In Anglia, trimiterea unei pene rii celei mai Auxuriante, a fost
albe. Nu cdtisem romanul $i aflam sursa minunatA, 'din care s'au in-
primirea unei pene albe, In- spirat eel doi tovaräsi de muncA
semna acelas hucru, ca si snurul glorie.
de mätase din povestile orientale. Si daa dupa toate aparentele
Aced care primia o astfel de pa- eu aunt eroul filmului, atunci tre-
fl tredmia srt se sinucidit. Daoä bue sä, recunosc a Cooper *i
Uil ofiter englez, clädea- dovadl de Schöclsack stint adeväxatii eroi ai
'Imitate sau nu Indeplhila vreo"In- , Color patru pene", acesti doi oa-
datorire, atunci i se trirnitea de meni, cari desi nu se växl pe ecran,
afro camarazi sau superiori, o au demonstrat cu prisosintä c, e-
pam albà, ceence Insemna a era roismul si munca nu aunt vorbe
descalificat, nedemn de-a mai trät pale.
ClInd ced Insemnat nu avea cura- Lor le Inchin toatä admiratia,
jul s comit ä. singur supremul act, recunostinta i dragostea mea.
11-11-04-1.1-01.- 114-0-144-11-111.0.44
personal san prin poetA, la sediul
Acafeinia Technici Cerefi prospectul explica-
Buouresti tv, trimlfAnd 111 lei marcl pastels
Str. Ion Anneal No. 8 pe adresa de mai sns.
Toll cei co an dorinfa de a a-
vansa, pot ajunge la eels mal Biblioteca Technicä
moase sitnafinni, la Stat el la in-
dustria particularA, urnand prin Technicieni 1 toti ce se inters-
corespondenffi (WA ',Aachen ea,- seaa de technicA I
pafinnior) cnrsnrile Academiel Citifi Bibliotece Technick singe-
Tehnice, predate prin lecili serfs* ra coleclie romAneascA de astfel de
de cAtre ingineri si profesori spe- carp.
cialisti . Academia technica este A apArut: 1) Matematicile Tech-
eutorizatA de onor. Minister al In- nicianului (Aritmetica, Geometria,
structiunsi publice cu No. 02.309
din MI si este cea mai veche sl Algebra, Trigometria) 160 lei. 2)
Mecanica, 240 lei. 3) Technologia L-51_1FNMUL ESTE DESINFECTANTUL
cea mai serioasA scoalA technich
prin corespondentA din terfi. Ab-
solventit Academia! Technics pot
deveni: Desenatori, Secreted, Con-
construcliilor, 120 lei.
Volumele se gfisesc la principa-
lele librfirii sau se cer prin mandal
ca SIGUR INDISPENSABIL
ductori technici, ejutori de inginer.
Cursurile pot fl urmate la orice
sau contra ramburs.
Adresa: Biblioteca TechnicA, Bu-
PENTRU TOALETA INTIMA A FEMEEI
',first& Inscrierile se primesc curesti, sty. Ioan Minca No. Q NatiZARE N GflfiÇ Ìii CíikAThSCU - POPA BUCURESI1
24

www.digibuc.ro
 RELIT ITP.i I LI I? AT 10 A prate 1930

Dick WeLster era din cea iriai la banca, acasd, la cinema, la ca- piii, mg laaa*i sä alerg dupd d-ta Au alai trecut patru luni. Intre
fragedd tinerete, functionar la In-. fenea sau si numi nici mdcar un Ms- timp, wins de afaceri si de.svanu-
tercontinentale-Bank- din Londra, Forrester Ii explicpse bineface- puns ca lumea. rile marelui crach -dela bursa din
uncle intrase ea practicant, imedi- rile a tat soiul de asigurari, pen- --.'Ce skti rdspund, dommtle? New-Yark, Dick uitase aproape de
at dupd terminarea *coalei comer- tru incendiu, viatd, accidente cu Cotpiii care-i am, skini trdias- asigurare, cand sotia-i cdzu la pat.
ciale. sau vizità medicalk, cksätorie, cd, i am asigurat eu destul In seara nasterei, bietul lath, .se
Itilzboitil 1-a fricut ca voluntar grindind, furt, vestMinte, copii, bine. N'au nevoe de' nimic. plimba agital min capiera-i debt
$i de unde pand atunci, fusese un etc. etc. DR1' urnidtorii?
mand. spartil", cheltuind eu Dick insd, niici nu vroia sä au- aceastä intrebare, fruntea lui parter, imbrdcat ititr'un habit
hing, incins cu *het. Din cand
u*urintil uimitoare, tot ceeace Ms- dd, cdci îíi incAlzia casa cu elec- Mr. Webster se intuneck Ochii-i cand, se mai intdria cu ate o in
tiga, plus imprumuturile dela pri- tricitate, prin urmare nu putea priviau tintd inainte. In definitiv,
eteni sau superiori, pe curse, bili- Ilia foe asa de usor, la viata nu ce putea -pierde, clacdzsi asigura ghititurfi
care-o
de .vin, dintr'o sticht, pct
avea pe mask.
'ard, femei sau alte mofturi, prea tinea, n'ayea vii sau masie, viitorul copil? Toti colegii lui, a- .

data' dupil demabilizare, nu mai ca sh se asigure contra grindinei, veau diverse asigurdri, care mult- Examina din trei in trei mimi-
era de redinascut. Paskmi-te, in- nu täldtoria si umbla atent pe whin, le usurau -traiul. te, polita de asigurare la Casmcs
uíase valoarea banului, cdci sufe- strdzi, astfel eil era ferit de acci- Si care sunt canditiunile d-ta- Insurance Comp, L-td." $i -nu se
rise mult din lipsa banilor, in mi- clente, cdsätorit era. banii sibiju- le? putea 1felicita indeajuns, pentru
eile concedii, pe care le cdpata din teriille, le tinea la bailed; singuril Aeeastil intirebare a fost de-a- buna afaeere pe care o Meuse. La
limp in timp, intre cloud ofensive. asigurarea copiilor fi mai suradea, juns, ea onorabilud Forrester, sii un moment dat IliSil, citi verso-nl
Ranh de cloud ori, fdril gravita- palitei si la art 285 din conditiuni,
te, Dick Webster SE 'napoiase din Il pufni rasul:
.rdzbaFu clecorat, citat pe ardin de Prezenta polka este exigibilä,
fdrd o läscae in buzunar, cu un nutnai n cazul unui singur sau a
dar intens de muncd si cu hotilri- tioul copii. Dela dotti in sus, vela-
rea fermd de a-face econamie. bilitatea prezentei case, primek
Incet-incet, ajunse easier princi- plätite famfinând in beneliclul
pal la banca unde.reintrase in ser- nostru."
viciu *i printr'o viatd ordonatil si Cum Dumueze.u, din astea
i
econoniii, Isi cumpärase o vilil In- se 'ntamplä? Probabil, Cad altfel
tr'un eartier linistit, se cdsätarise nu si-ar fi luat aceastd milsurk de
cu miss Mabel Swatow, pe care o Sigurantd.
adora si care, clrept recunos- Si tot gandindu-se la bucuriile u-
tintd pentru toate ateritiunile lui, nui tatd, atipi intr'un fated larg,
ii ddruise nut mai putin de... *ase visandu-se milonar, cu vild la Ni-
copii, primii doui bdeti, tar apoi sa, cal de curse etc. . .
cloud perechi de fetite gemene. .

Desigur ed. bietul Dick, avea oa-

recari greutAti cu cresterea copii-
lor, caci in definitiv nu-i lucru u-
*Or, sà cresti sase copii, mai ii-
vand in plus, perspective .ingrijo-
rdtoare pentru viiton arnbii soti
fiind incd destul de tineri.
Iar in ziva cand Mabel Id instiin-
'til in mod- tainic, eh nu se prea
simte bine, Dick crezu cd se prd-
buseste cerul peste el. Stia din ex-
perientiti, oe erau aceste , nu mil
prea siMt bine".
Si toate ar fi fost poate bune,
(Mai statul ar fi avut cel putin
ca in Franta, sd re-
compenseze pe parintii, cu proge-
niturd numeraasà.
Dick Webster nu mai avea linis-
te. I se intamplä sä greseascd so-
cotetile, ,earanibolasur nu-I mai
juca atat de precis ca Inainte, 14
,spaniold" incurca cifrele si se
certa cu ehelnerul, sustinand cd-I
inearcd la socateald.
n-lister Web-
ster, strigd o \ 'oce puternicd.
Dick sdri in sus, ca ars. In u*a
deschisd, stätea bona dela infir-
meria circumscriptiei, tinand Iii
brate, in scutece.... trei copilasi ru-
meth. In. siritura lui, Dick rästur-
ad masa din mijlocul camerei,
usà, stätea bona, Orland in brafe... trei copi1e0 dimpreund cu vinul de pe ea, $i
aruncd din mand nenoracita po-
dar pentru moment nu-i ardea de norneascil mai aMtdr decal. o Ama-
asta. ra stricatd, in*irdnd toate binefa-
In fine, Forrester ajunsese ea un cerile asigurdrilor unui copid. Inca, trei!!! Doamne, Doanine,
Tel cte umbrd nedespdrtitd a dui unde-a s'ajung?
Odatil prima plAtitd, si voiu
Webster. Il urnadria pretutindeni, avea eu grijä. sk fie calculata in Speriati de scandalul pe eare-I
ea un cosmar supririltor si indesi- mad cu totul modest, dela pas- fdcea taral lar, tinerele odrasle
rabid. terea copilului si pang, la esirea porniril uhtertet de pdânsete, care
Ghiseul lui Webster, dela Inter- din elasele primare, it ingrijim noi. ar fi sculat j mortii din graapfi,
continentale-Bank", era el mai Haine. ghete, taxe seálare, eärti, in limp ce mamosul se strecura
preferat punct de abservatie al Tui excursiuni, eto., ne privesc pe noi. tiptil pe scard.
Forrester, care stätea are Intregi, Si ce veti pillti? O nimica toatá Dick Webster pierclu prima phi-
in fata lui, incurcând locul i pe pe an. UM. Asigurarea era numai pentru
clientii cari aveau treabil acolo. Bine, dar dacd sunt gemelli? unul maximum cloui copii. Iar
In orele libere punctu l de re- Bietul Webster avea experienta pentru viitor, i*i asigurd satia,-ed

......
-
Nu mai manca incleajuns, avea pya al lui Forrester, era doamna trecutului ii 'oia sr& se pund In va contracta cel putin pentru het
insomnie, iar dimineata se scuIa Mabel,- care de frica dui, dddeit gardd. Neat de banii pierduti.
cu gura ca o punga. In zarva mi: drumul cainiar ziva in curte, cte Pläte*ti intaia prirnd, pentru
t speriase veciniltatea. geméni si dac'o vrea Dumnezeu Joe Forrester, a zdcut cloud Mid
Pand in ziva cand spoveclindu-$i Intr'o zi Insd, domnul Webster fie numai until, im mai phi-
unor prieteni, la cafenea, motivul ccistigase treizeci si $ase de lire testi pe urmd, decal pentru acesta. in spitatul St. Laurent". Apoi dii-
nelini*tei, acestia Ii vorbird de bi- la cursele dela Epsom si intrd Dar dacd se naste mart? du in judecatd pe" Dick Webster.
nefacerile asigurdrilor preventive. foarte vesed In cafeneaua Odd- Plitim cheltuelile de inimar- care ar fi rupt patru tacuri de bi-
Chiar cle**a doua zi, incepu sd fie Boy", unde-$i lua de-abieeitt mantare *i ITstituim 44 la sutd din
hard, pe spinarea i capul lui, in
urniirit de un inclivicl lung si sub- schwartz-ul. primä. urma unei discutiuni, in cafenea-
tiratec, pe care nu-I putea carnpa- lta ,Old-Boy".
ra, Forrester, ca de obiceiu, acolo. A treia zi, dupd ce doctorud Inculpatul davedi insii. cat mar-
gratie cercului in care se Bund ziva, Mr. Webster! it asigurase pe Webster, cd satia
decät cu un tac, cam Sartare, Mr. Forrester. Ei, pe Ii va naste In bune conditiuni, tori, ed Forrester ii aträsese aten-
strilmb la mijloc. tia partenerului lui, asupra unui
Era Joe Forrester-Cadbury, a- eine Pardon, ai mai inselat azi? afacerea fu fAcutil. Dick se asigu-
pardan, societatea rase pentru gemeni, plätind o su- efect de contra" la carambol, ce-
gent principal, al lui Cosmos In- noasträ nu poate permite nici 1.111 nad destul de rotunjioard, pentru lace el, ca vechiu juedtor de bi-
surance Company Limited", ca- fed de gilumd, in eeeace priveste hard, n'u putea admite. Dar cilml
pital si rezerve 280.000.000 lire step- seriozitatea ei, mai eu seamd din 'westPrin caz special.
unmare, sä ne intelegem. ma i a trase a tent iu n ea judecdtoru
line, cea mai putérnied societata lui, cä reclamantul inselase cu
de asigurdri din lume; asa eel pu- partea
unui intelectual ca dv. Cu asigurarea pentru doui, nu o politd de asigurare, Webster fu
tin scria pe cartea de vizità, pe Cu alte ,cuvinte, mdturica. pierd nimie. dacd mai 'capät un achitat.
Niel a mäturicd, Mr. Webster.
care i-o Msase in nenumdrate e- dar vdd cli nu-ti cunasti interesele. singur mostenitor!!
Absolut! Good bye, Mr. Web- Asa e legea onglezd.
xemplarr, de eclte ori In loc s mä mgi skti asigur co- ster. (In romiinete de NORIM)
25

www.digibuc.ro
 19.`in
N grec povestea, odatä',unui evreu :
E atat de veche civilizatia la noi.
Inca facandu-se sdpdturi prin tm-
prejurimile Atenei s'a gäsit.sarind
Ei, ? Pui firele de micsunele
Asta insemmeazd, eá de rnii de ani ti
Grecia exista telegraful.
Si in Palestina s'au fdcut sä'päturi si
nu s'a gäsit nici urmä de sarmd.
? ? !
Ceeace inseamnd ea, la noi de multe
vreme se cunostea telegratia färd fir !
N'aveam nevoie de aceste precizari. Se
$tie cä telegrafia fard fir a fost totdeauna o
preocupare a oamenilor. Indiferent de rea-
lizgrile stlintifice ale savantidor; noi aro
pus-o aplicare de nand ne facem cu
china, unii altora, (bgrbati i femei), dela
oarecare distantd.
Mi-am i permis, odatä, s'd fixez, in ver
suri destul de simple o astfel de irnpre-
jurare:
Orchestra Maki Raindera.
$i tu,
Cu degele.
Pe colful mesh basi meisuru
$i-arunci in jurul tclu priviri
Ce dovedesc c atmosfera
In care le-afli, convine.
Din ceind in ceind zeimbesti spre mine,
Duci degetul in dreptul gurii
$i-ascunzi un semn al plictiselii.
Cu ochii 'nchisi, surdzi usor,
Apoi reiei ritmul meisurii
$i 'n gestul ce-I fácusi imi pare
Cá mi-ai trimis o sdrutare
Pe care eu am prins-o 'n sbor.
***
ritmul valsului si 'n
Pornit la Celelalle mese,
Ai aerul pufin pese
De soful care'fi stir aleituri.
El ill vorbeste.
Tu reispunzi
In seler,
nici nu peitrunzi
Ce vrea ser-li spun&
Te7oboseste.
In semn c'ai vrea set-I faci sa bier)
Ridici privirea cobori.
Eu nu am nici o grijei, dual
rdci nu-I auzi bine
$i-s fericit de cite ori
Vorbind cu el. te niti la mine.
***
E-ateita lume.
Sala-i plinei,
De rásete si de luminet..
Ceind iii zeimbesc ridici pain:rut
buzele in el,
nimeni nu observei gestal
Cemd ii reispund si eu la fel.
Din colful meu, departe, singur
Mei uit la tine fdrei teamer.
Ateitea mese ne despart.
Suntem crteit de-aproape tolu
Si nimeni n'a bágat de seam'?"
Cern fumul ligaretei fine
$i al figeirilor de foi
Eu nu te veid de cat pe tine,
Tu nu mei vezi de ced pe mine
$1-mi pare cer'n imensa said
N'am mai reimas deceit noi doi.
***
Uitasi sei-mi spui la despärfire.
Cernd ne vedem? As urea sex' stin
Vrei mai de vreme? Mai târziu?
Cum o sá ne'nfelegem? Care e orn hobfirit6
mhine'
***
Cu degetele tale fine
Faci i in..siri usor spre mine
26
Doar gogoloase mici de
$i-am pricepull
Sunt colo cinci,
Dincoase sase...
Intre ele
Din buchefelul ce-fi ramuse,
$i asta'nsearnnei (se 'nfelege)
Pe medne, intre cinci si ;vise!'
Isooditoareaminte orneneasca e wen-
insä, mai departe in scormondride ei prin
marile taine ale naturii. A desooperit Ra-
diofonia care iti pune la indemand mijlo-
cul de a vorbi dela distantd. Dar, pang sd
vedem infdptuitä televiziunea. semnele
man invizibile.
E primul inconvenient ce l-am constatat
,orbind intaia oard in fate microfonuliti. E
un receptor de telefon, fare', sd fi vgzut de
cineva, tocmat ca la telefon, dar esti auzit
de toatd lumea, iu tocmai ca la telefon
uncle nu te elide nici cel ou care poste te
pune in comunicatie. Element din marea
descoperire a veaoului nositru, care te leagg
de omenirea intreagd, care iti duce glasul
peste nGing mart i noud tgri, uimind pe cei
care ascultd, impresionând pe cel care vOtr-
be*te. In cusca perfect comodd, ne ti-o ofe-
Societatea de Difuziune, comunici cu su-
miceadenii de orase din Europa si din Nme
Cand esi pe sceng, ea actor si spui prima
replic d. sau cand te sui la tribund si cu gla-
sul tremurat incepi timid cu doamnelor si
domnilor" emotia ti-o provoacd spectatorii
sau ascultätorii din fate ta. La Radio e
contrariul. Emotia provine din faptul cd nu
veZi pe nimeni. Pentru guralivii, insä, cd-
rora nu le tace gura and sunt in intimitate
si care rámaan muti in fate unui auditor
toai numeros, Radid e-un sistem admirabil.
intai vorbesti cu siguranta cd Ware sd
inrerupd nimeni, pe urmá n'ai prilejul
45, vezi cum unii dintre ascultdtori strâmbtt,
erts4.44 0-114-1111,-.-0444- fir *4 H.
MARCA PAONDIALA"
ULTIPAELE CREATIUNI
ARTISTICE SI SERVICII MODERNE
t>.\-
CONP.0
e,eft-c,
\-Si>.
LkN
10,011It
11141.-111,1110-1111-4,4110-111-
www.digibuc.ro
REALITATEA 1LISTRAI.4
din nas in semn cd-i plictisesti; n'ai
prilejul sd induri oribilul obicei al altora
care 11f tirnp ce vorbesti tu, se-apucd sd
vorbeascd, cu cei din jurul dor. Aci, vorbesti
linitit ca si cum ai scrie, ca si cum ai re-
citi, singur, in camera ta de lucru, ceeace ai
scris ; ca autorul dramatic care dialogheazd
eu parsonagiile lui din piesd, persoarre invi-
zibile dar toldnite comod pe divan.
Intaia °era nand am ascultat ceva ha Ra-
dio, era in case unui prieten dela Sosea.
Mare mi-a fost surpriza si tocmai na vesti-
tul cdtel care ti ciuleste urechile auzind...
vocea stäpanului", am Incruntat sprance-
nile mi-am dres auzul si am exclamat
e o farsd" ! Eram convins Ca' undeva,
in pod de pildä, asezase un gramofon. VA
rog sit credeti cd naivitatea mea n'a mers
Vend acolo incat sit i plea cu aceastä con-
vingere. Dar am tinut minte si, paste native
ani am facut farsa unui prieten mai sgrac
cu duhul. In lipsa unui aparat da Radio,
la mine acasg, am luat nutia de domino a
copiilor mei si am pus induntru trei becuri
electrioe. In odaia de aläturi pusesem un
gramofon pe care id mitnuta fetita. Priéte-
nul Mell ar fi plecat dela mine convins cit
am un excelent aparat, dacd fetita mea ear
fi pus printre alte pläti si place ce inregis-
tra discursul lui Ionel BrAtianu care mu-
rise cu cateva sgptämäini mai inainte.
Am mai avut plgeerea sd constat, insd, o
mare binefacere a Radiofonief. Posed un a-
parat excedent care se numeste EKA. E
foarte mic si EKA...zul sä, spun cd ERA...
raghios de simpatic. Bungtatea lui-se da-
toreste detectorului Rotor. Ma' distreazd a-
tat de mult in cat nici nu mai lucrez. Co
piii nu se mai joacd pe-afard si deci nu ma i
ai grije sd fugd din curte. Cenci vine nineva
la mine nu mai am nevoie sd stau de vor-
Il innebunesc pand pleacd, uitând oe a-
vea sd-mi spun& totdeauna un lucru care
nu-1 interesa de cat pe el.
Un prieten, care mi se plângea cd sotid
lui lipseste mereu de acasd, a gdsit, prin
instalatia unui aparat, mijlocul s'o retie
zile intregi de la vizite prin ores. Altul
mdrturisit cit pe bucdtdreasa lui, o excelen-
ta a impiedicat-o sd piece din
serviciu numai punandu-isi un Radio. E
insä unul, foarte radios, care cu ajutorul u-
nui haut-parleur" si al unei antene, niel
nu mai dit pe ecasd, iar nevasitd-sa, ocupata
cu Milano si cu Barcelona, I-a pierdut din
vedere.
444-0-64-114-11-14
 HEAUTATEA ILIISTHAT ff) I priii,,1910
r
Jocurile Rea itàfii itustrate"
no este atat faptul cit 'a folosit de (So löst man es") ; Vántul po7.-
Joe de euvinte incrucisate figura si titlul care-i perillitea sa na§" (Der schlimme Wind").
execute o hicrucisare spiritualä et C., etc., toate din Das inlereswmi-
AO imocte4 (te REBUS in cazul cand ar fi.fost capabil te
ci, niai. ales, faptul cà si-a insusit Aceasla era necesar sa stie ania-
intregul joc, stergand semnatura torii nostri de euvinte incruciside,
autorului (E. Knoll, K. Baal. etc.) spe a nu confunda meri tide noa-
si seninând eu .1111 tupen inca-
lificabil -- C. Cojan, Consco. si vi- stre eu ale acestui doinn.
ceversa. Mai curând,. sau liai l5r2iii,
Dâni cáteva din joeurile repro'. masca tot cade", ziceati pare-
dose: mi-se domnule Consco, unui
t
I 2 4 b t,
Regina earnavalului", din Well biet colaborator, cdruia gásiati c5o
tl Spiegel. Enigma ilustratg." (Der i-ar trebui In mice caz
to
Bummier") ; Primul vânat" ("Die drasticg lectie de. moralg!!... (sic!).
12.

.1 14 i5 erste lagd"); WA' cum- desleg eu" REBUS

ks
'10
V legarea celut mai mare numär de
26
30
Aie
7,9
OHIZONTAL: 1) Oras ill Italia .
10), Certificaf. 11) Asirian. 12) Alt
nume dat lui Budda in China.
13) Celebru -sculptor danez (1779
184/4. 16) Fatalitgti. 17) Pärti ale
corpuitui. 18) Fapitg. 19) Urgenta.
22) Pronume, 23) Reclamat. 24)
Patria lui Danton. 26) Numeral
27) Arbust. 29) Gras ,in Franta
(--C). 30) Fiica lui Laban. 32) M5
1/ IS
ENIGMA Deslegärile se primesc pang la 10
Mai, 1930. Fiecare joc acorda des-
2,C , 21 22 (10 puncte) leggitorilor un numär oarecare de
24 _ 25 Puneti O coad5 unui a tOua I, .71 puncte. Cel care obtine numgrut
va da struguri!... cel mai mare de puncte prin des-
2, 29
CâOlgitorii prenthilor jocuri din numerele 166, 167, 168 5i
32 33 34
pe luna Februarie 169 va primi un premiu de 1000 lei.
Premiul al doilea 500 lei. Premiul
57 3S PREMIUL J.-1000 lei (una mie) al treilea 300 lei. Urmatorii f5apte
lei Ton sltrneeu, _student, Timi- desleggtori primesc cate un volum
4o oara, din operile autorilor trenumiti. De-
PREMIUL II. 500 (chid sute) asemenea vom publica numele tu-
lei, Titus Hatiegain. ,l-nternatul le turor -tleslegatorilor. Premille se
lei Blaj". vor bistribui la 20 Mai 1930.
PREMIUL UI. 300 (trei sute) ***** t4t - 4-* -11,4
lei, Alex. Popeseu, swef de port eei
VERTICAL: 1) Referitoare la url T. Severin.
Au cgstigat câte-o carte:
Cupon pentru joeuri
anumit registru. 2) Dinastie persa- No. 167
Locot. yolia-Radu, B. Va I
ng (mi ortografia prevalzuta de La- cea; Georges Stoicescu, Galati:
rousse). 3) Thimplar (mold). 4) Ban- Vasile erban, Vulcana-Dâmbovi- Numele ii prinurnete
cher scotian. 5) Mare prooroc 6) t a; Joan P. Todor, teolog, Sibiu:
Turmentatà (fig.) .7) Lovesc (fig.) Nicolae Cimooe5, Arad Academia ........................................................
8) Actiunea de a face excels de prie- Teologicg.; Irina Alexandrescu, Ca -
tenie. 9) Ilustru publicist francez, racal; Netty Miclescu, Bucuceii. Adresa
unul dintre cei cari au grabit ma- ip-M-4-41. 114- .4 04 1144-14444444414** 141444 It
rea Revolutie. II) Micsorat In pro-
11-11444-0-114414-0441 144 t-1,11444 14

opun. 34) Numeral. 35) Rau inita- portie. 15) Pronume. 20) Ran in
lia, strabate Moll Congo, revg..rsan- Franta. 21) Cupola. 25) Menajai.
du-se in P6. 37) Indicai. 39) Ac- 28) Condiment. 31) Da u vitelor ap5.
liunea de a -exploata din nou pe 33) Gras in Ungaria. 36) Arme fo-
cineva. 41) Arhitect francez, eon- losite de inseete. wistnese. to)
structorul Capelei (Iela Notre-Da- 1\16.s-urN
me.

Jocurile intelectuale §i titulatura lor

Afarg de jocurile eare-si au btu-
Ultra -tor consaeratä,
anagrama, Sarada, etc.
care ne-am ocupat pe larg In alma-
_nahul ,-,Realitgtii Ilustrate", se inai
pot forma o multime de combina-
tii, a cgror intitulare depinde, atat
de imaginatia autorului, cât si de
bunul lui simt.
Titulatura acestora nu-i obliga-
torie, insg este necesar5 aturici
când usureazd deslegarea, sau am-
Singurele jocuri intitulatc cal i
au atras admiratia marelui public,
prin humorul i ariginalitatea lor
des-601,5RA, au fost cele publicate
in ziarul Dimineata, eu ocazia u-
Hui grandios concurs. Am fost imi-
insg, parodiali chiar, de aer-
iai
Singura deosebire Insg, era ace:
cg pe când ideea redactorti-
lui respectiv se mgrginea numai la
titlu, sau la desemn .

plificg ideea fundamentalä. noastre, dimpotrivä, nu se referean

Pentru un careu, sau alta foring direct la figurg, ci se ciocniau in
geometrica, avem, de obieeiu, no- asa fel cli ea, Ineât, din contrastol
tiunea de magic, sau misterios, iar lor, tema jocului apgrea intr'o pii-
atunci când o fgurg aseunde On ternicg burning, satirizând anumile
inteles oarecare nunie Proprii, -ularavuri, situatii sau persoane
versuri, etc., este preferabilg politice.
notiunea deenignmtic, sau ascuns. La inceput, alit erezut cg este
Autorul trebue s5 fie prudent debulul promitätor al uniii redac-
insg, Muria), de multe ori, avân- tor care desi prins In flagrant
tut unei imaginatii ce se sustrage delict cu muza noastrd totusi.
controlului obiectiv al inteligentei, in momentul In care va renunta
il poole mine In situalii foarte de- la Imitarea servilä a formelor de'
licate. incrucisare lansate de Rol, Va avea
Asfifel, o .revistg similar5, a pu- eel putin meritul ed inventeaa
Idicat -un ou pe care eraii 'sidlitate niste, desemne drggute i teme in-
alte oug i ateva gàini, ntitulân- teresante, desi traturea lor era mai
itu-1 oul... mistic (!?!). Desigur, cg mult decal mediocrg, mai ales a-
asta tin putea fi deeât opera tot a tunci cánd voind s5 ne imite, da
iinei ggini sati gâste, deopotriv5 de semnificatiile sub foring -de Intre-
nistice... bdri, adgugand acel neserios sic!"
Mai interesantä Insä este titula- Am ramas complet dezolati, când
tura cuvintelor Incrucisate, asu am aflat ca. 99% din aceste jocuri
ira cgreia avem Multe de reven- erau reproduse exact din Das in-
dieat, desi ea pare cii ea esle teressante Blatt, Welt Spiegel, etc...
inovatie aprisean-5. (leeace este insA mai degrailant.-.

www.digibuc.ro
IkIBÀUTATEÄ

D-ra MARIANA MIRICA Miss lioldova 1930"

4eliereie dr 7'I,
www.digibuc.ro