Biserica: Ortodoxa Roman

PERIODICE
I 47
/q,-f
BISERICA
ORTODOXA ROMAN
it:6, ,
il'4.,.
,
. , .
.
A 'V ...i'''^?!
: /..:,
"r..:-.. . ,.' *".
At ..
.
.1A
f
t REVISTA SF. :
SIND, . .
.
t.),."
.z',:...; -,-.:::...,;,'.
S
tE
SECTIA ISTORIE
'41("Ar)rìiE1
R.P.
';^
I.
Anul LIII. Ianuarie-Fevruarie.
1935. - BUCURESTI Nr. 1-2.
www.dacoromanica.ro
COMITETUL DE DIRECTIE
I. P. S. Patriarh MIRON, preedinte de onoare.

P. S. Episcop LUCIAN al Romanului, director.
P. S. Arhiereu TIT SIMEDREA, secretar de redactie.
P. C. Arhim. IULIU SCRIBAN, profesor la Universitatea din 14.
P. C. Pr. NICOLAE M. POPESCU, profesor la Universitatea din Bucure0.
P. C. Pr. GRIGORE PICULESCU, profesor la Universitatea din Iai.
CUPRINSUL Pagina
I. ARTICOLE 1 45
N. lorga, Intre Antim si Mitrofan Mitropoliiii
Terii-Ronzdnesti 15
loan C. Filitti, Inventarul episcopiei de Buzau,
metoaselor sale si bisericii Sf. Dunzitru din Bu-
curesti la 1819 si 1825 6 42
Econ. D. Furtura, Privilegiul dat unui preot din
Cetatea Hotinului 43 45
II. CRONICA INTERNA 46 49
Pr. Victor N. Popescu, Alegerea, investirea ,si in-
stalarea I. P. S. Nicodinz ca nzitropolit al Mol-
dovei si Sucevei 46 48
t Petre Gcirboviceanu 48 49
III. CRONICA EXTERNA. 50 81
Pr. Olimp N. Caciula, D. Balaur, Petcu Pop Staneff,
Pr. Paraschiv Angelescu, Gh. I. Moisescu, B. Pisarov,
Alexandria, Bulgaria, Constantinopol, Finlanda,
Grecia, Ierusalim, Iugoslavia, Lituania, Polonia,
Rusia si Turcia.
www.dacoromanica.ro
Pagina
V. RECENZII 82 85
Pavel C. Constantin, L'Irreductibilite de la Morale
a la Science des Moeurs (Bogoliub Pisarov). 82 85
V. NOTE BIBLIOGRAFICE 86-112
Opere cu caracter general, p. 86-90 ; Teologie bi-
blica, p. 90-92 ; Teologie sistematica, p. 92-100 ;
Teologie practicA, p. 100-108 ; Teologie istoricA,
p.. 108-111 ; Istoria religiunilor, p. 111-112.
SUPLEMENT : PARTEA OFICIALA. 1 32
Manuscrisele, cArtile i periodicele pentru recenzii se trimit pe adresa:

ARHIEREUL TIT SIMEDREA, palatul Sf. Sinod, Str. Antim 29, Bucurqti
VI, cu mentiunea pentru Revista Biserica Ortodoxd Romdnd".
ABONAMENTUL
PRETUL
In tiara : In streinatate :
Pe an 160 lei Pe an 300 lei
Un numAr 35 lei Un numAr 50 lei
Abonamentele, precum i tot ce privete administratia se trimite pe

adresa : CONSILIUL CENTRAL BISERICESC, Str. Antim 29, Bucureti
VI, cu mentiunea pentru Revista Biserica Ortodoxd Romani:1".
www.dacoromanica.ro
INTRE ANTIM SI MITROFAN
MITROPOLITII TERII-ROMANETI.
I.
Am vazut, Intr'un alt mic studiu, o lature pang, acum

necunoscutd din multipla activitate a mitropolitului Antim
Ivireanul, aceia de aparator al drepturilor Scaunului sau, pe
care incerca sa le usurpe acela care era de altfel vechiul
prieten colaborator literar al ierarhului muntean: Hrisant
Notara ajuns Inca tanar la Malta demnitate de patriarh al
lerusalimului.
Acesta cedand In ce prive%e Insusirea catre patriarhie
a administratiei manastirilor inchinate Sfantului Mormant si
chiar pomenirea numelui sau la Liturghie, raporturile, In-
torcandu-se in vechiul domeniu al tipografiei, s'au facut,
precum s'a aratat acolo, iarasi bune.
Ele mai au Insa o deosebita Insemn.tate panel in anul
1716, care, cum se stie, a fost ultimul din aceasta pastorie
asa de rodnica pentru cultura. Acela care trebuia in curand
sa fie scos din scaun, cu o hotarire patriarhala, cdpatata
de noul Domn, Fanariotul Nicolae Mavrocordat, hotarire
care nu ni s'a pastrat, $i, dus spre Constantinopol pentru
a fi inchis apoi in vre-o manastire de pedeapsd, poate la
Atos, dar, la trecerea Tungei in fata Adrianopolei a fost
,omorit" de Turcii care-1 conduceau de fapt pare sa se
fi simulat o inecare accidentata, parea ca -$i prevede soarta.
In adevar, in ultima-i scrisoare calm Hrisant, In acelasi
adaus la documentele grecesti din colectia Hurmuzaki, la
care lucrez acuma , el vorbWe de motivele care 1-au
impiedecat de a scrie, si anume grijile ce a avut de pe
urma parilor ce s'au gramddit asupra-i si care trebuiau sa
aiba. in curand urmari aka de grozave.
In acelasi an o scrisoare de la Mitrofan, episcop titular
de Nisa, vorbe0e despre greutatile ce intampina tiparirea
cartilor grecesti in capitala munteand din causa lui al Un-
Biserica Ortodoxa Romano 1
www.dacoromanica.ro
2 N. Iorga
grovlahiei", ceia ce arata ca legaturile acestui calugar strain

cu seful Bisericii muntene nu erau din cele mai bune.
Din chiar marturisirile lui Mitrofan, ceva mai tarziu,
cand intrusul ajunsese mitropolit in locul lui Antim ii cu-
noastem viafa. In scrisoarea din 1716 el vorbia de gandul
ce avuse de a merge la metania" sa, care era in Rasaritul
asiatic. Dar s'a intamplat ca Antim a cazut fiindca se amesteca
fait rost in cele politice si putem ghici din ce parte i-a
venit Ora si deci fara vole" a trebuit s primeasca o sar-
dna pe care se jura ca n'a dorit-o, crezand ca e peste
putterile sale. In alta scrisoare, tot catre Hrisant, el iii presinta
toa a viafa pand la aceasta neasteptata" inaltare. Cum i se
obiecta Ca si-a parasit rostul in vechea patrie $i a atras si
pe un nepot, altfel necunoscut, contra neascultarii caruia
n'a putut face insa nimic, de si i-a dat si cheltuelile de drum,
el asigura. , el aminteste ca n'a venit, nu s'a Imbulzit,
n'a ambitionat nimic in strainatate, ci a fost trimes egumen
la Cotroceni, poate chiar, adaugim, cel dintaiu dupa ridicarea
acestei manastiri Inchinate de catre Serban-Voda Canta-
cuzino. A lost ales cu votul tuturor". S'a retras pentru a
merge la Muntele Atos spre odihna".. Dar a trebuit sa treaca
prin Constantinopol. Acolo a intampinat intrigi, de era sa si
piara. Unii voiau sa -1 faca episcop la Muntele Slant : de
Hierissos si de Atos, dar nu s'a invoit. Atunci I -a chemat
din nou in Tara-Romaneasca, deci dup. 1688, Constantin-
Voda Brancoveanu, de care vorbeste, dupa martiriul ne-
norocitului Domn, cu veneratie. Lui fi datoreste el ridicarea,
dupa putin timp, la demnitatea, de mitropolit al Nisei, dem-
nitate in partibus, care de un timp era legata de prelati
greci din tail. Dupa caderea lui Brancoveanu avea de gand
sa se duca la manastirea sa ", impreuna cu Hrisant, care
tocmai atunci se coborise din Moldova, dar insusi noul
Patriarh i-a dat sfatul sa nu faca una ca aceasta.
La Mitropolia munteana nu s'a gandit, n'a platit pentru
dansa, n'a pus in miscare pe prieteni, n'a intrebuintat alte-
mijloace. Povara" i -a cazut pe neasteptate": ori din
pamant, ori din cer, ori din greselile mele", numai Dum-
nezeu stie, voii caruia s'a supus fara nici un indemn de
ambilie. Dar si in locul care i s'a dat, el nu ulta de acea
manastire pe care n'o va vedea de-acuma niciodata (Au-
gust 1718).
www.dacoromanica.ro
Intre Antim ai Mitrofan 3
In momentul cdnd dadea, cu sinceritatea pe care o

poate judeca fiecare cum vrea, aceste 16.muriri interesante.
Mitrofan se ridicase dintr'o grea boala, de care, cu cateva
luni in urma era, asa de stapanit, ca, zacdnd de mult in
pat, neputdndu-se hrani, el isi credea sarsitul apropiat, asa
de mult ii slabiserd puterile. Dacd a fost amestecat in ca-
tastrofa lui Antim, atunci s'ar zice ca $i pe ansul 1-ar fi
atins acea pedeapsd care trimese la moarte pe Constantin
Stolnicul Cantacuzino $i pe fiul lui, Stefan -Voda, abia doi
ani dupa ce parile lor, Erica for de o intoarcere in Domnie
a Brancoveanului, de o inaltare a fiilor lui, provocasera groaz-
nicul macel la Constantinopol, in fata Sultanuluilucru cu
totul neobisnuitmdcelul intregii familii brdncovenesti.
In April al aceluiasi an, mitropolitul cel nou apare intro
lumina mai buna. E vorba, cu prilejul ajutorului cerut de
Hrisant pentru biserica Sfantului Gheorghe, de marea mi-
zerie a terii la capatul razboiului dintre Imperiali si Turci,
de lipsa Domnului Nicolae Mavrocordat, al cdrui loc it tinuse
fratele Jul loan, care, murind de ciumd, e ingropat la Sfantul
Gheorghe Nou, de grija pe care o are fiecine de el insusi.
El spell totusi ca vremi mai bune vor vent data cu in-
toarcerea Domnului, cdruia el ii datora asa de mult (scri-
soarea din 15 April). 0 legaturd se stabilise totusi intre
acest strain cu ascensiunea indoielnica si lumea in care de
atatia ani se gasia.
Peste cateva luni, in acea scrisoare care-i presintd
cariera, el stdruie in gandul de a se retrage. Lui loan Voda
i-a presintat demisia, paretesisul. Acesta o respinge, nefiind
cine sa fie asezat in loc si Hrisant el insusi este de aceiasi
parere. S'a hotarit deci sa pastreze inalta-i demnitate cat
va fi voia lui Dumnezeu. Dar tine sa se tie ca n'a fost
un capriciu in acea hotarire, ci cautarea unui mijloc ca sa
poata scapa de greutati asupra carora nu vrea sa se intinda.
In acelasi sens, ca un om amarit, care nu stie cum
sa iasa din incurcaturile pe care i le aduce vremea, $i se
vede ca-i lipseste autoritatea trebuitoare ca s fncerce a le
inlatura printr'o hotarire nestramutata , se rosteste el si la 7
Octombre din acelasi an, printr'un noun misiva care ni-I
arata pe Mitrofan ca gata sa reiea lupta lui Antim pentru
drepturile istorice ale terii.
Saracul scaun al Alexandriei cauta un sprijin banesc
in terile noastre: de aceia a stat aici mai multa vreme,
www.dacoromanica.ro
4 N. Iorga.
amestecandu-se si in grele pricini de judecati Patriarhul

Samuil. Cu invoirea Ecumenicului si a sinodului constan-
tinopolitan el capdtase inchinarea catre dansul,/ca stavropighie
si metoh al bisericii Zlatarilor, a manastirii Cernica din mar-
genea Bucurestilor, odata Inchinata la Constantinopol. S'a facut
si gramata pecetluita, avand si iscdlitura lui Hrisant. Se cere
si staruinta Mitropolitului muntean pentru intarirea lucrului.
Dar Mitrofan nu se Invoieste si argumentatia lui in-
dignata e plind de putere. E de sigur o mild de oameni
in aceasta danie, asa cum ne invata insusi Hristos. Dar e
vorba de o tard ale care' legi si datine sant cunoscute asa
de bine lui Hrisant el Insusi. El, seful Bisericii, nu poate
face o astfel de schimbare, $i initiativa lui nu s'ar intinde,
mai ales strain fiind $i banuit, nici in domenii cu mult mai
mici. Cum deci s instraineze ce a fost Inchinat Mitropoliei
sale? La capdtul vietii, bolnav in pat, sd se apuce de ase-
menea inairi Indrasnete ? Aici este un Domn, aici sant
boeri" care ei, numai ei, sant liberi a face aceia ce vor :
daca socot cu cale sa dea nu numai Cernica dar si toate
posesiunile acestei Mitropolii ! El insa nu va fi inceputul
si pricina" unor astfel de prefaceri impotriva datinei. Parerea
celor indrituiti e ca se poate desface un ajutor anual, iar
nu sa se iea toate veniturile, cdci altfel asa ceva s'ar putea
face si pentru Hurezi, ctitoria Brancoveanului, care e tot o
stavropighie a Scaunului Ecumenic, cum se vede prin
actul pe care 1-am publicat'. Ori cum, in asemenea lu-
cruri, el, Mitrofan, tine sd nu se amestece de loc.
Ceia ce it ocupa atunci pe Mitropolit in calitatea de
vechiu carturar era altceva, tiparirea anevoioasa, pentru mo-
tivele pe care be arata in noua scrisoare din 26 Decembre,
a unei carp de canoane, supusa unei atente revisii.
vorbind de aceasta opera asa de indrasneata si de miga-
loasa in acelasi timp, el crede ca e dator sa nu mai in-
trebuinteze lesnicioasa limba curentd, ci sa recurgai la mij-
loacele stilului clasic ; pacat numai ca transmisiunea acestei
forme, cu care arata a se mandri, s'a facut asa incat pe
alocuri textul presinta greutati de nebiruit. La urma, in
locul iscaliturii obisnuite, e numai aceea de Mitrofan".
Griji de aceiasi natura be are el si la inceputul anului
urmator. La 18 Ianuarie 1719, Mitropolitul poate vesti
1. v. Iorga, Studii i Documente, IX.
www.dacoromanica.ro
Intre Antim qi Mitrofan 5
pe Hrisant ca s'au inceput lectiile la scoala din Bucuresti,

condusd de binecunoscutul Gheorghe din Trapezunt.
Alatura insa si declaratii in ce priveste starea terii care
inalta in ochii nostri pe scriitor. La 12 Mart el raspunde
vestirii de catre Hrisant a numirii din nou in scaunul Terii-
Romanesti al lui Nicolae-Voda Mavrocordat. Se simte ca
Mitropolitul se teme de o aspra Domnie pedepsitoare si
rdzbunatoare cum au mai fost si altele ale acestui om care
avea, cel putin Ora la o anume vreme, numai la suprafata
nobila filosofie pe care o profesa $i o recomanda. Deci el
sfatuieste prin Hrisant pe noul stapanitor, de a carui inaltare
se bucura personal asa de mult, ca de a unui facator
de bine". Trebuie totala ultare a trecutului, bunavointa
prea crestina". In acest sens a si vorbit Mitrofan boierilor
si terii care aveau deci asemenea temeri. Dar asa e oli-
garhia", mai ales cand ajung a-i lipsi invatamintele trecutului!
Fiecare gandeste numai la interesul sau, jar de binele pu-
blic nimanuia nu-i pasa... Dar Voda va putea sa incredinteze
si pe cei cu sufletul mic" care privesc intoarcerea lui
cu neincredere, gandindu-se la trecut. i, insistand asupra
dorintei sale, el observa ca suferintile de odinioara trebuie
sa indemne pe un stapanitor a fi si mai marinimos si milostiv
fata de aceasta tall a multor suferinti (coXoicakatciryl
tC6poc).
Atata i se pare insa ca n'ajunge acelui care-si simte
datoria sa apere, in primul rand, interesele supusilor. Iata
astfel o noun scrisoare, fara data, dar evident din acelasi
timp in care iarasi se vorbeste cu totul raspicat, dupd datoria
unui neingrozit pastor sufletesc. Domnul sa n'aducd de cat
atatia oameni de ai sai cati ar fi neaparati. Cei ce yin vor
cere neaparat slujbe, iar oamenii terii se vor supara ca
se iea ce li se cuvine pe dreptate lor. Ei nu se vor lasa
indepartati dela Curte. Hrisant stie prea bine, ca unul care
cunoaste obiceiurile terii acesteia" si el ar face bine s'o
si spuie lui Voda. Dar, daca ar crede ca nu se cuvine tacere
si nimic alta". Pe dansul, Mitrofan, it calauzesc deopotriva
sentimentele fata de Domn si acelea catre supusi" (67rtmoc).
Alta scrisoare, tot nedatata, recomanda, pe unul care
ramasese pe dinafara, dintre cei adusi de vremi, gramaticul
Panaioti, psalt la biserica", fireste : a Curtii. Domnul n'a
venit Inca si Hrisant ar putea interveni pe langa dansul
pentru acest om crestin, bun, evlavios la cele dumne-
zeesti, bisericosu. Se astepta si Hrisant. N. Iorga
www.dacoromanica.ro
INVENTARUL EPISCOPIEI DE BUZAU,
METOAELOR SALE
SI BISERICII SF. DUMITRU DIN BUCURETI
LA 1819 gi 1825.
Sunt cunoscute imprejurarile1) in care episcopul de

Buzau, Costandie Filiti fu scos din scaunul sau, la 1819,
de Alexandru Voda Sulu. La 27 Julie, Domnul dadea ordin
marelui logofat lordache Filipescu sa mearga fara veste la
Buzau, gi sa intocmiasca o catagrafie de toata averea epi-
scopiei, precum *i a metohului ei din Bucure0 de la bi-
serica Sf. Dumitru (str. Caro l) 2).
Am gasit aceasta catagrafie, datata din 1 August 1819.
la Academia romana, in manuscrisul 718, la filele 282 4i
urmatoare. Ea este intitulata : Catastih de toate lucrurile
sfintei episcopli Buzau, m4catoare gi nemicatoare, care
s'au gasit acum, la aezarea noului episcop, chir Gherasim,
cum inlauntru arata".
Catagrafia este foarte interesanta, din mai multe
puncte de vedere.
Se descriu, cu extrema minutiozitate, toate odoarele
episcopiei : sfite, stihare, sacoase, omofoare, bedernite, poale,
dvere, antimise, mitre, paterite, chivoturi, potire, crud, can-
dele. Unele din ele se mai gasesc yi azi la episcopie3).
Cat privWe cartile biserice0, in majoritatea for romane4ti,
nu se arata, din nenorocire, locul gi anul tiparirii lor.
Aflam cum se infati4a atunci, pe dinafard gi pe dinauntru
biserica episcopala, ce cladiri o inconjurau, ce mobilier se
afla in casele arhiere0, compuse din 6 odai, *i in de-
pendente.
Avea episcopia, 38 mo0, 10 pravalii, 4 locuri gi 2
hanuri, 4 mori, 8 vii, din care cea dela Valea Teancului
1. V. A. Urechia, 1st, Rom., XII. Hurmuzachi-Iorga, X. Cf. I. C. Fi-
litti, averea episcopului Costandie Filitti. In Revista Arhivelor, No. 4, anul 1927.
p. 156 Si urm. (p. 167-8).
2. Urechia, 1. c., pag. 35-6.
3. Preot C. Burducea, Biserica episcopala din Buzau, p. 44 si urm,
www.dacoromanica.ro
Inventarul episcopiei de Buzau 7
avea un paraclis. Apoi 18 cai, 102 boi i vaci, 12 bivoli

*I bivolite. In sfar*it, 86 scutelnici, 61 poslupici, 60 rup-
ta*i i 67 sala*e de tigani, reprezentand 271 suflete, plus
181 cari stateau la schitul Parscov*i alti 17 la schitul Podeni.
In aceasta catagrafie gasesc raspunsul la intrebarea 4)
unde va fi fost biserica dela viile episcopiei", pe care,
cum spune prefata Triodului dela 1798, a ridicat-o Dositei
Filiti, pe cand pastoria la Buzau. Biserica se afla la viile
de la Saseni. Rdmanea totui, intrebarea : care Saseni?
La Sasenii vechi, biserica a fost facuta la 1791, de Con-
stantin fiul lui Barca din Badeni 5). La Sasenii noui 6), tiam
ca un schit infiintat la 1688 de Mihai din Verne*ti, fusese
inchinat de el, in 1704, la manastirea Sosinu, iar vaduva
Jul Mihai, Maria, it facuse metoh al episcopiei Buzaului. In
amintirea lui Mihai i Mariei a ridicat episcopul Stefan, la,
1724 o cruce, care exista i azi. Langa aceasta, la vre-o
250 metri, este biserica a careia pizanie spune ca s'a zidit
de episcopul Chesarie la 1841, in locul celei de cutremur
daramate. Dupa obiceiul sau, Chesarie nu pomenWe pe
ctitorii anteriori. Aceasta biserica, binevoWe sa-mi comunice
P. S. episcop Ghenadie, este aezata intre vii i langa ea
se afla in ca nite case bune, in care locuiau vara episcopii
de Buzau. A.a dar, la viile episcopiei dela Sdsenii noui, a
fost biserica pe care, cum arata catagrafia ce publicam, a
inceput- o Dositei Filiti, in apropierea celei vechi daramate,
a sfarit-o urmasul i nepotul sau Constandie i daraman-
du-se, la randul ei, de cutremur (desigur cel de la 1838),
a fost rezidita de Chesarie la 1841.
Catagrafia dela 1819 ni mai spune cd. Dositei Filiti
cumparase pe seama episcopiei m4a Dichiseni din Ialomita.
Cat privWe pe nepotul i urmw.11 lui Dositei, pe
episcopul Costandie Filiti, catagrafia adeverWe afirmatiile
acestuia, in scrisoarea adresata Domnului Sutu, chiar in
ziva de 1 August, ca in timpul pastoriei sale a depus
toate sfortarile ca sa administreze bine episcopia *i sa
cultive, pe cat a putut, bunurile ei" ').
4. Mi-am pus-o, in ultimul loc, in articolul apte scrisori pastoresti de Ia

mitropolitul Dositei Filitti". Extras din revista Bis. Ort. Rom., Sept.Oct. 1934.
5. I. C. Filitti, Biserici si ctitori, p. 11.
6. Ibid., p. 8.
7. Acad. Rom., ms. 1063, f. 296-7,
www.dacoromanica.ro
8 loan C. Fi litti
Dintr'un document e de la 1801, stiam ca atunci Co-

standie incepuse reparatii la episcopie. Catagrafia ce publicam
acum, ni spune ca a invelit cu sindrild biserica episcopala,
a facut catapeteasma noun de zid, zugravita si poleita, a
clddit un foisor deasupra primei porti, mai multe octal in
curte ; case inalte, pe pivnitd, cu trei odai, Camara, sald si
cloud foisoare, in care sedea economul.
Din catagrafie mai aflarn ca el a sfarsit biserica dela
Saseni si a refacut casele de acolo. A refacut cloud mori
la Bancesti si a clddit un han la Buzau. A castigat pentru
episcopie mosia Clinceanca din Buzau. De la el sunt mai
multe din odoarele pastrate si azi la episcopie 9). De alta
parte, stim ca a refacut la 1803, cu ajutorul credinciosilor,
schitul Gavanele ") si ca a rezidit din temelie, la 1819, bi-
serica Sf. Dumitru din Bucuresti. Din inscriptia noun dela
1846 a schitului Fundatura "), mai aflam ca acesta, mai
inainte de lemn, fusese marit la 1812, deci in vremea lui
Costandie.
Nu inteleg cum in catagrafie, f. 295 verso, dupd insi-
rarea chinoviilor, se vorbeste de condica episcopiei, in trei
volume, cu anul 1801, cAnd in prefata Triodului de la 1798
se spune ca Inca de atunci condica se infiintase de epis-
co pul Dositei Filiti.
Catagrafia de la 1819 se marginia, in ce priveste me-
toasele episcopiei, la formula : cu toata zestrea, miscatoare
si nemiscatoare, dupa catastihul cel pecetluit ce-1 are igu-
menul la 'nand".
Aceasta lipsa este complectata prin alts catagrafie, fa-
cutd la August 1825, dupd demisia episcopului herasim
RdtescuBalacianu, si intitulatd."): Catastih de toate lu-
crurile sfintei episcopii Buzau, miscatoare si nemiscatoare,
care s'au gasit acum, cum inlauntru arata". Catagrafia
s'au facut din poruncd de catre d lui log(ofdtul mitropoliei)
Nicolae, cand au venit de m'au asezat in scaunul sf. epis-
copii si s'au dat ca sa o duca la sf. mitropolie, dupa oran-
duiald. Chesarie episcop Buzau" 13).
8. Ibid., pachet 127, doc. 13 (evacuat la Moscova).
9. Preot Constantin Burducea, Biserica episcopala din Buzau, p. 44 sq.
10. I. Filitti, o. c., p. 12,
11. Acad. Rom., ms. 2409 (Ghenadie Enaceanu) f. 454.
12. Acad. Rom., acelas ms. 718, f, 256.
13. Ibid. 276.
www.dacoromanica.ro
Inventarul episcopiei de Buzgu 9
Nu se spune daca metoasele aveau sau nu pisanie,

de cine si cand erau zidite. Dau putinele stiri ce avem de
aiurea. De plata erau : Berca ") ; Vintild-Voda, refacut de
Metodie la 1748 si de Chesarie la 1846 ; Alunisul, care
exista la 177515) ; Pinul, ctitorie a boerilor de la Sarata,
Inca din sec. XVI-lea ; Maruntisul ; Cislaul 16), cel cu mai
multe case si acareturi, cu 208 suflete de tigani $i 13 pos-
lusnici ; Sf. Nicolae din Focsani, cel mai bine intretinut si
bogat in odoare, avand si 22 locuri si pravalii date cu
chide ; fusese ridicat, de lemn, de popa Arsenie Intre 1680-
1690 si refacut de zid, de paharnicul Constantin Nasturel,
intre 1732-1746 ; Bontestii ") din R. Sarat, infiintat, sau
reinfiintat de staretul Vasile pe la 1769-1774. De lemn
erau : Podenii, cu trei mosii, dintre care Matita, unde era
o biserica de lemn ; Chiliile : Cozienii, care existau in sec.
XVII-lea 18); Parscovu.
Nici catagrafia de la 1825 nu lamureste asupra chinoviilor,
care erau urmatoarele : Poiana Marului "), ctitorie tot a stare-
tului Vasile pe la 1769 1774 si, arzand, refacuta pe la
1784 ; Gavana, care exista la 1775') ; Gavanele, refacuta
de Constandie Filiti cu ajutorul credinciosilor, la 1803 '') ;
Sf. Gheorghe, care exista in sec. al XVII-lea") ; Pietricica,
desfiintata de episcopul Chesarie ; Istrita : Cheia din Pra-
hova, refacuta de Chesarie, fara a pomeni de ctitorii an-
teriori ; Dalhaut, in R. Sarat, unde se pastra, la 1880, un
antimis de la mitropolitul Antim, din 1692") ; Cotestii din
R. Sarat; unde o biserica noun s'a facut la 1852; Sorestii,
in Buzau ; Recea, in R. Sarat, cu biserica refacuta la 1842 ;
Ratestii, de la 1783-6 24) ; Susana din Prahova, a careia
inscriptie spune ca s'a facut de piatra de episcopul Chesarie,
in locul celei vechi de lemn, de la 1740 ; Valea Caprii ;
Fundatura, care exista in sec. XVII-lea ") si despre care
14. I. C. Filitti, Biserici si ctitori, p 5-6.
15. Tunusli (Mihail Cantacuzino), trad. Sion, 172-3.
16. I. C. Filitti, Neamul Doamnei Neaga 5i manastirea Aninoasa din Buzau.
17. V. A. Urechia, Ist, Rom., VI, 209.
18. I. Filitti, Biserici $i ctitori, p. 12.
19. Tunusli, 1. c. V. A. Urechia, 1. c. 207 8,
20. Tunusli, I. c. Urechia, o, c., VII. 410.
21. I. Filitti, 1. c.
22. Ibid.
23. Acad. Rom., ms. 2409 (Ghenadie Enaceanu), f. 459.
24. V. A. Urechia, o. c., VI, 220 lorga, Inscriptii, I, 69.
25. I. Filitti, 1. c.
www.dacoromanica.ro
10 loan C. Filitti
inscriptia noud.") dela 1846 spune ca fusese 'nada la 1812,

in vremea deci a lui Costandie Filiti.
Despre episcopia de Buzau, catagrafia de la 1825
adaoga la cea de la 1819 numai cateva reparatii facute de
episcopul Gherasim $i anume, ca a invelit din nou cu sin-
drila biserica episcopala (fila 257), tot asa casele econo-
mului, iar clopotnita s'a zidit de la jumatate in sus, in anu
trecut, fiind fost daramata de vechime, invelita cu sindrila,
cu cruce in varf, cu zale, netencuita." (fila 260).
Din comparatie cu starea actuala a catedralei, se pot
deduce transformarile facute ulterior de Chesarie.
Cat priveste metohul din Bucuresti, de la Sf. Dumitru
(strada Carol), catagrafia de la 1825 ni da descrierea as-
pectului bisericii, precum si a cladirilor din jurul ei.
Biserica era noucl, de zid". Inca o dovada adaosa la
cele ce aveam pand acum "), ca fusese rezidita la 181.9
de episcopul Costandie Filiti. Era numai in parte zugravitd,
pe dinauntru. Avea, ca $i azi, o singura turla, de lemn, cap-
tusita cu tinichea, cum era $i invelitoarea, pardoseala tot de
piatra ; exista tampla de nuc sapat, dar nezugravit. Ce va
fi desavarsit" Gherasim, cum pretinde inscriptia actuald,
de la 1852, nu se vede. Din comparatie cu aspectul de
acum, se poate deduce ca Chesarie va fi adaugat coloanele
exterioare si va fi facut zugravirea.
Se descriu casele arhieresti, care aveau patru octal marl,
sald, (Ada carnarute, $i, deosebit, cuhnie, grajd, hambar.
Biserica avea case la pod, de care nu stiu altceva ; case
in dosul bisericii, cari existau Inca la 1852") si care au lost
daramate la 1912") ; case la altar", care erau evident cele
cumparate la 1819 de Constandie Filiti de la Raducanu
Voinescu"); pravalii la fata podului, de care nu stiu altceva ;
locul de peste drum de hanul Greci, detinut cu embatic
de G. Papa de la 181731); o spiterie la coltul hanului Greci,
adica la coltul dintre actualele strazi Lipscani $i Smardan").
Inventarul de la 1819 face descrierea sfitelor, stiharelor,
26. Acad. Rom., ms., 2409, f. 454.

27. I. C. Filitti, Biserica Sf, Dumitru din Bucuresti, p. 15-16.
28, Ibid. planul dinaintea pag. 13.
29. Ibid, planul dinaintea pag. 23.
30. Ibid, p. 16.
31. Ibid, planul dinaintea pag, 13 si pag. 13.
32. Ibid., planul,
www.dacoromanica.ro
patrafirelor, orarelor, poalelor, dverelor, din care biserica nu

mai are azi nimic. Se vorbWe de o evanghelie ctitoriceasca
de catifea ro$ie, cu scoartele ferecate alocurea cu argint gi
poleita, rumaneasca gi greceasca. Ea exista Inca la 1880
gi intr'un inventar de atunci") se spune ca era evanghelia
de la 1693, data bisericii de Radu Atanasievici, logofat de
taina gt ctitor acestei biserici, 1741". Nu gtiu ce a devenit
aceasta pretioasa carte.
Inventarul vorbWe de 18 icoane, unele cu coroanele,
altele cu coroanele gi mainile, altele cu pervazurile de argint,
care azi nu mai sunt ; de asemenea lipsesc doua cruci de
lemn cu argint gi trei de sidef.
Mai cuprinde inventarul patru candele mari de argint,
care trebue sa fi fost cele donate de Costandie Filiti la 1800
gi care azi se afla la episcopia Buzaului ") ; un potir vechi de
argint poleit, care trebue sa fie cel de la Mihalcea (Can-
descu) din inventarul de la 1880 35) gi azi disparut. Discul
de anafora, dat tot de Costandie la 1800, este azi la epis-
copia de Buzau"). Alte 7 candele de argint mai mici, nu
mai sunt. Disparuse Inca dinainte de razboi crucea de argint,
purtand sapata. data mortii lui Constandie ", 1827 Sept. 8.
Ulterior, episcopul Chesarie a dat bisericii zece candele
man de argint", din care azi doua sunt duse la biserica
Zlatari.
Biserica Sf. Dumitru devenise la 1894 filiala a bisericii
Zlatari ". Dupa razboiul de intregire a fost inchisa, acope-
r*il stricat, gi parte dln odoare Impartite. Unele au fost
duse la capela romaneasca din Strasburg. La Zlatari se
afla cloud din cele zece candele date la Sf. Dumitru de
episcopul Chesarie, uwr de recunoscut prin initialele lui.
Nici mIcar acestea, cu toate insistentele depuse, n'au putut
fi redobandite, degi nu incape nici o umbra de indoiala
asupra provenientei for gi del azi biserica Sf. Dumitru nu
mai este filiala a Zlatarilor, ci parohie de sine statatoare.
33. Acad. rom., ms. 2409 (hartii Ghenadie Enaceanu) pag. 33.
34. I. Filitti, a, c, 11.
35. Acad. tom., ms. 2409 f. 33.
36. Preot Burducea, o. c , 45.
37. Acad. rom , ms. 2409 f. 33 verso.
38. Ibid.
39. Filitti, o. c., 22.
www.dacoromanica.ro
12 loan C. Filitti
(fila 282). 1819 AVG. 1.

Catastih de toate lucrurile sfintei episcopii Buzau,
miscatoare si nemiscatoare, care s'au gasit acum,
la asezarea noului episcop, chir Gherasim, cum inlauntru arata.
(fila 283).
STAREA MANASTIRII (bisericii episcopale).
Manastirea de zid, mare, cu trei turnuri, cu crucile lor, in varf
cu zale. In fatd., zugravita cu sfinti, iar prin prejur numai in che-
naruri vopsita, invalita cu ,sindrila de preaosfintia sa, proin episcop
chir Costandie, dar acum fiind veche, curge. Inlauntru pardosita cu
pietre. Cu catapeteaBma noua de zid, zugravita si poleita. Cu pa-
truzeci zaturi la part! I mud zAturi ipac la femel, $i cu usile de
lemn sapat si vopsite.
De jur Imprejurul manastirii cu zid nalt ; cu doua curt!. In fata
dasupra porta cei dintdi, un foi,5or invalit cu sindrild, facia
tot de preaosfinfia sa proin episcop, stricat. In dreapta, de l'anga
poarta si pand in coltul zidului, un grajd mare de cal, lipit cu zidul,
podit si invalit cu uluca, iar in stanga, iaras din poarta $i pana in
coltul zidului, un alt grajd de vite, cu un Sopron de doua bucati,
invalit jurnatate cu uluca si jurnatate cu olane, si din coltul zidului
un Sopron iar10 de trei buchti, cu alte cloud' o lai ,te alaturea, neis-
pravite, si invelite peste tot cu uluca, !acute tot de preaosfinlia sa.
bar din afard portii acesteia, in coltul zidului din dreapta, sant facute
paint odai, lipite cu zidul si invalite cu olane, tot de preaosfinlia
sa, inchise imprejur cu uluce, in care odai sade cantdretul bisericii.
Poarta de al doilea, de zid. Deasupra acestei porti o clopotnitd nalta,
tot de zid, tencuita. si zugravita numai prin chenaruri, cu cruce in
varf, cu zale, invelita cu sindrilA, in care clopotnitd sant trei clopote,
Ins doua mai mici si unul mai mare. ClopotnitA crapata de cutremur
si supt primejdie de cazut. In dreapta de langa aceasta poartd. pi pand
in casele iconomului, sant facute cinci oddi in rand, lipite cu zidul,
asezate, gatite si invalite cu olane. De langa aceste odai, p'ana in
coltul zidului sant case nalte, pe pivnita, cu trei odai gatite, cu gea-
muri la ferestre, cu sobe, cu usi, pardosite doud cu scanduri si una
cu caramizi, asternute precum mai nainte in cat [asti]h arata fiescare
odaie, i cu o cdmarA si cu doua foisoare, unul in fata $i altul in dos,
cu saia gi cu doua plimbari, scoase pe palimar, invelite peste tot cu
sindrila, in care case ,lade iconomul, insa facute tot de preaos-
finlia sa, dar acum curge prin invelitoare. De langa casele icono-
mului si pand intr'un colt al zidului, stint iardsi trei odai, !acute
tot de preaosfintia sa, in rand asezate, lipite cu zidul si invalite
cu olane, precum si dintr'acest colt al zidului si pand. in paraclis,
sant alte cinci odai, tot lipite cu zidul, asezate $i invalite cu olane,
iar langa aceste odai este facut un paraclis mai inaltat decat odaile,
zugravit inlauntru numai Pandocratoru, cu evanghelistii prin colturi,
platitera in sfa'ntul altar, cu tainpla de zid, lards zugravita, pardosit
cu caramizi $i cu catihumenon inlduntru zugravit, i cu cincisprezece
www.dacoromanica.ro
zaturi ;i unul mai mare, arhieresc, ale cdruia sfinte icoane i altele
se arata mai nainte in cat[asti]h. In fata paraclisului, o odae mare,
trapezdrie, din care odae, viind pe palimar, intra in casele arhieresti.
In care case sant ;ase oddi gatite, cu geamurile for la ferestre, cu
sobe, cu usi bune, zdravene, pardosite trei cu szanduri ;I trei cu
cardmizi, tavanite ;i asternute precum mai la vale in cat[asti]h arata
fiescare odae, i cu trei carnari ;I cu doua plimbari, i cu un pridvor
in fag, cu pivnitd. dedesupt, Inv Alit peste tot cu olane. Iar impotriva
oarselor arhieresti, din coltul zidului ;i pand in clopotnitd, sant acute
iardsi o cuhnie sI o jimbldrie, invAlite cu ;Indrila si dasupra jimbldriei,
o pass cu alte cloud oddi, lipite cu-clopotnita si Invelite cu olane,
cu pridvor in fatd, pe stalpi, invelit cu ;indrild, in care ;ade zu-
gravuI (loc alb).
Langd poartd, in curte, este facut un put, cu ghizduri de piatra,
Inchis cu palimar, de jur imprejur pardosit cu piatra ;i invelit cu
sindrild, cu lantul galetii de fer.
0. 284) SFITE
1 de stofa galbend, cu flori de fir ;1 de matase ; 1 de stofd
rosie, cu flori; 1 de belacoasd, cu flori rosii; 1 de belacoasd verde,
cu flori ; 1 de canavat inchisd, sadea 1 de atlaz, cu flori galbene,
veche ; 1 de cit, cu flori ; 2 de stofd, verzi, cu flori de matase ;1 cu
sireturi galbene, cdptupla bogasiu; 1 de belacoasa in satrange, cu
sangif de canavat fistichiu, captusit bogasiu rosu ; 1 de atlaz cafeniu,
grea, de fir ; 1 de catifea neagra, cu ;ireturi si cu o cruce de fir,
cu cinci pietre ; 1 de malteh gargaliu, cu flori albe de matase si cu
siret galben, captusit bogasiu galben ; 1 de stofd veche piersicie ; 1
de atlaz negru, cu flori peste tot matase, cu sangif fistichiu, captusit
bogasiu negru verde; 1 de atlaz mohordtd, cu lion de matase sf cu
marginile vinete ; 1 de atlaz vandt, cu lion de matase, veche.
STIHARE
1 de dimie alba., cu flori ; 1 de stofitd, cu flori ; 1 de altaz
havaiu, sadea ; 1 de belacoasd ro;ie, cu flori ; 1 de canavAt cenusiu,
sadea ; 1 de stofita cu flori ro;i; 1 de cit rosu vargat, prost, vechi ;
1 de stofd, cu flori albastre ;i cu ;ireturi de fir; 1 de stota, cu flori
galbene ; 1 de atlaz ; 1 de cit vArgat, vechi ; 2 de batista alba, cap-
tusite cu astar ;I cu panglice rosi pe margine ; 1 de stofd ro;ie cu
flori de fir galbene, sangif de malteh albastru si cu sireturi galbene ;
1 de canavat gargAliu cu flori si cu sireturi galbene ; 1 de ghermesir
vandt, cu flori de fir ; 1 de belacoasd cafenie, cu margini vinete ;
1 de atlaz vandt, cu flori ; 1 de canavat vandt cu flori ; 1 de be-
lacoasd. verde ; 1 de stofa ghiuvez cu flori de matase, sangif atlaz
rosu, captusit bogasiu cArdmiziu ; 1 de malteh fistichiu muscalesc,
cu doua randun sireturi pe poale, captusit bogasiu rosu ; 1 de malteh
piersiciu sadea, cu ;iret de panglici, captusit bogasiu s5.ngepiu ; 1
de stofd alba proasta, cu flori de matase ro;ie, sangif atlaz rosu,
captusit panzd. galbena.
www.dacoromanica.ro
14 loan C. Filitti
STIHARURI DIACONESTI
1 de stofd alba cu poalele i manicile de stofa galbend, cu ;fret
de fir alb ingust, captu;it malteh, ca gu;a. porumbului ; 1 de canavat
galben, cu flori matase ;1 cu ;fret de panglica, cu oraru lui la fel ;
1 de malteh, ca gu;a porumbului ; 2 albe pentru copii.
(f. 284 v.) ORARE
1 de stofd, cu flori albastre ; 1 de stofa, cu flori galbene ; 1 de-
atlaz ; 1 de cit vargat, vechi ; 1 de atlaz pdtlaginiu, cu flori de fir
galbene, captwit cu dimie neagrd, ponosit ; 1 de atlaz in vargi, vechi ;.
1 alb, cu lion de fir.
EPITRAHIRE
1 de stofd cu flori verzi i cu ciucuri de ibri;im ; 1 de catifea
ro;le, cusut cu fir greu, cu 12 nasturi fir, la fie;care nasture cu cate
un margean 1 cu ciucuri verzi, amestecati cu fir ; 1 de serasir alb,
cu flori rupte i cu ciucuri de fir, vechi ; 1 de stofd cu flori, ;i cu
ciucuri i ;ireturi de fir ; 1 de belacoasd ro$ie, cu flori de matase Si
cu ciucuri de ibriqim ; 1 de atlaz alb, cu flori i cu ciucuri de ibri;im ;.
1 de atlaz alb, cu flori ;1 cu ciucuri de bumbac ; 1 de serasir alb
sadea, cu ciucuri de ibriqim cu fir ; 1 de atlaz viOnlu greu de fir
cu ;ireturi de fir alb ; 1 de atlaz rop greu de fir, cu cinci ciucuri de
matase ;i cu ;ireturi de fir alb ; 1 de stofd alba cu flori ;i ;ase-
nasturi de argint poleiti 1i cu cinci ciucuri de matase ; 1 de atlaz_
albastru, cu flori de fir ;1 cu cinci ciucuri de matase cu fir ; 1 de
atlaz verde cu flori de fir ;1 cu cinci ciucuri de matase ; 1 de catifea
neagra, cu ;ireturi de fir galben i cu cinci ciucuri de matase ; 1 de
catifea vargata, cu ;ireturi de fir galben i cu cinci ciucuri de matase ;
1 de atlaz ro;u cu flori, cu cinci ciucuri de matase ; 1 de malteh
gurguliu, cu ;ireturi galbene, cu trei cruci serasir, cAptu;ite bogasiu.
galben ; 1 de stofa albastrd, cu flori de matase, cu ;iret galben, cap-
tu;it bogasiu ro;u ; 1 de dimie, cu flori albe, cu ;fret de atlaz alb,
captu;it bogasiu verde ; 1 de atlaz patlaginiu, cu ciucuri galbeni mus-
cale;t1; 1 de atlaz mohorat, in vargi, jur imprejur ;fret ingust alb,
cu ciucuri muscale;ti, captu;it malteh gu;a. paunului.
RUCAVITE.
1 pereche de stofd, cu flori de fir ;1 cu ;ireturi , 1 ipac de ca
tifea ro;ie, cu flori de fir ; 1 ipac de stofd alba ; 1 ipac de atlaz,
inchisd, sadea ; 1 ipac de stambd ; 1 de atlaz chimioniu, cu flori de
matase alba ; 1 ipac de atlaz albastru, cu flori ; 1 de stofd. alba ; 1
ipac de stofa proasta, veche.
AERE.
1 de serasir captu;it cit, cu flori, cu cloud procovete ; 1 de stofd
galbend grea, cu sangif de stofd albastrd, inprejur ;fret galben, cdp
tu;it canavat ro;u.
www.dacoromanica.ro
.(f. 285). SACOSE.

1 de stofa verde, cu flori de fir alb, in spate cu Domnul Hris-
tos, facut de argint rotocol pi poleit cu aux', jur inprejur ;fret de fir
galben, captupit cu florantu gargaliu, cu 12 nasturi argint ; 1 de atlaz
ropiu, cu flori de fir galben pi alte flori de matase verde, in spate un
-rotocol de atlaz negru, cusut in crud? cu flori de fir galben pi alb
pe la gat pi jur inprejur ;fret alb cu flori, cu 15 clopotei argint, cap-
tupit atlaz ropiu ; 1 de atlaz verde, cu flori de fir pi 14 nasturi de
argint poleiti, jur inprejur cu piret alb de fir, in spate cu Domnul
Hristos, captupit cu malteh ca gupa porumbului ; 1 de serasir galben,
cu flori de matase pi fir, jur inprejur cu piret de fir alb lat, cu 14
nasturi de argint, captupit cu malteh albastru, in spate cu Domnul
Hristos, cusut, ponosit ; 1 de atlaz patlaginiu, in vargi de fir, captupit
cu atlaz ropu, inprejur piret galben, cu Domnul Hristos, in spate, de
argint poleit, cu 16 nasturi de argint poleiti ; 1 de canavat galben,
cusut cu flori de fir i de matase, cu pireturi albe, cu pandippanuri pe
poale, captupit cu ghermesit galben, cu o cruce de atlaz ropie, cusuta
cu fir pi cu 12 nasturi de madem ; 1 de atlaz in patrange, greu, de
fir, cu pireturi inprejur, captupit cu atlaz vipiniu, cu 16 nasturi de argint
poleiti, cu Domnul Hristos de argint poleit ; 1 de stofb." alba, cu flori
de fir galben, captupit cu bogasiu galben, cu 14 nasturi pi cu ;ire-
turi galbene, i cu Domnul Hristos de argint pi poleit.
OMOFOARE.
1 de serasir alb, scurt, cu flori rupte de matase ropie, verde
i neagra, cu doua cruci mari pi una mica, cusute pe atlaz inchis,
cu fir galben pi alb pi cu cate doua dieti pe catifea pe la capatae,
jur inprejur cu piret lat de fir galben, cu ciucuri de fir galben pe la
capatae pi captupit cu florant gargaliu ; 1 de serasir alb, cu 4 nasturi
de argint poleiti, i cu 4 cruci cusute in matase ropie i cu 4 dieti
cusute Ina; in matase ropie, jur inprejur piret de fir galben cu 14
ciucuri de fir pi de matase, in spate Domnul Hristos, cusut, captupit
car malteh cenupiu, ponosit ; 1 de serasir alb, cu 4 cruci de catifea
liliachie, sadea i cu 6 dieti asemenea, jur imprejur piret de fir cu
vase ciucuri de fir pi de matase, captupit cu dimie alba, ponosit ; 1
de atlaz, lung, greu, de fir, cu 10 ciucuri de matase, cu maciucile
de argint, cu trei nasturi de argint poleiti i cu patru cruci cusute cu
fir ; 1 de lastra alba, lung, cu 12 ciucuri de matase i cu 4 cruci cu-
sute cu fir pi cu 4 nasturi de argint ; 1 de atlaz, lung, cu 12 ciucuri
de matase i cu 4 nasturi de argint ;
BEDERNITE.
1 de catifea ropie, cusuta cu flori de fir galben in manga, cu
cinci cruci cusute laras in manga i cu trei ciucuri de fir galben pi
captupit cu atlaz galben ; 1 de atlaz ropie cusuta in manga cu flori
de fir I de matase, in mijioc, cusut cu fir alb pi galben, Domnul Hri-
stos rotocol pi inprejurul rotocolului i a coroanii cu urmuz cu trei
www.dacoromanica.ro
16 loan C. Filitti
ciucuri de fir galben, captusit cu dimie rosie, jur inprejur cu gaitane

de fir i de matase ; 1 de catifea verde cu 9 pietre verzi, cu flori cu-
sute in manga, cu 3 ciucuri verzi, captusit cu atlaz portocaliu ; 1 grea
de fir, cu sfanta Troita i cu 4 evanghelisti si cu trei ciucuri de matase ;
1 de atlaz rosie, cu chipul Domnului cusut i cu 4 Ingeri si cu 3
ciucuri de matase ; 1 grea de fir, schimbarea la fain, far de ciucuri ;
1 grea de fir, cu Adormirea Maicii Domnului, far de ciucuri ; 1 de
belacoasa verde, cu sangif rosu
(fila 285 verso). Tot in sfantul oltar,tot arhieresti.
STIHARE.
1 de stofa rosie, cu flori de matase galbena, jur inprejur siret
de fir alb lat in colturi, captusit cu bogasiunrosu.
RUCAVITE.
1 pereche de stofa cu flori de fir si de matase, captusit cu
malteh va.nat si cu alcalele de argint
PROCO VETE.
1 de atlaz masliniu cu flori de fir galben, rupte, in mijloc
cruce mare de siret de fir galben si alb, cu pervazuri de atlaz liliachiu,
cu flori de fir, jur imprejur cu ciucurasi de fir alb, captusit cu malteh
alb ; 1 ipac mai mic, asemenea ; 1 ipac asemenea, pentru sfantul
potir ; 1 de stofa, alb, cu flori de matase i fir, cu o cruce in mijloc
de fir galben, pan prejur florantu galben, captusit cu maras ; 2 de
stofa rosie, mai mici, cu flori de matase, in mijloc cu ca'te o cruce-
de siret galben, cu provazuri" de malteh albastru, cu. colturi galbene ;
1 de stofa alba cu flori de matase si cu provazuri de atlaz albastru
cu floricele ; 2 de belacoasa verzi, cu flori de fir si cu pervazuri de
malteh, insa unul mai mic
POALE.
1 de croazea alba, cu floricele mici, cu sangif de ghermesit gar-

galiu, captusit cu batista, pentru inbracamintea sfantului pristol ; 1 de
belacoasa in vargi, captusita cu bogasiu vanat, veche ; 1 de canavat
verde, cu flori marl cusute cu fir, necaptusita ; 2 de stofa rosie, cu
flori de fir si cu malteh inprejur, la icoanele imparateti ; 4 de be-
lacoasa rosie, inprejur verde si in colturi rosie iar4 ; 2 de malteh cu
flori de matase, inprejur belacoasa verde ; 1 grea de fir, inprejur cu
atlaz rosu, veche ; 1 de stofa grea de fir, cu sangif atlaz rosu ; 1 be-
lacoasa rosie, inprejur verde, pe iconostas; 1 de stofa rosie, cu flori
de matase si cu chenaruri de atlaz albastre, pentru iconostas ; I de
stofa rosie ipac, cu flori, ca.'ptusita cu bogasiu galben, cu sangif de atlaz
havaiu, ponosit, pentru iconostas; 1 de belacoasa rosie, cu sangif fistichiu.
40. Prevazuri, pervazuri.
www.dacoromanica.ro
MESE.
1 de belacoasa rosie, inprejur verde ; 1 jumatate cutnie si ju-
matate stofa, veche, pe sfantul preastol ; 1 de caftan rosie, cu fir, pe
sf. preastol ; 1 de catifea rosie, la proscomidie
DVERE.
1 de ghermesit gargaliu noun. cu cruce albastra Si cu chenarur1
de florantu fistichiu, captusit batista. la usa imparateasca ; 2 de stofa
rosie, grele de fir, cu belacoasa verde inprejur ; 3 ipac, intocmai la fel
(f. 286). TOT IN SFANTUL OLTAR.

92 antimise de batista far de sfinte moaste ; 40 hartiute cu
sfinte moaste pentru antimisuri ; 1 clondir de sticla cu slant mir in-
trinsul, ca de trei degete, cu o cutie cu tacamuri ; 1 toc cu 12 iconite
de tabla, facute 24 praznice ; 1 epitafion zugravit pe atlaz verde i
captusit cu bogasiu vanat ; 2 sfesnice mici de alama galbena, pe sfantul
preastol ; 1 ipac, mai mare, de madem, de trei faclii, pe sfantul
preastol ; 4 artofoare de fier alb, pe sfantul preastol ; 1 Evanghelie gre-
ceasca, pe catifea rosie, pan colturi si in mijloc cu argint ; 1 ipac, ru-
maneasca, fara. argint ; 1 tavita. de fier, pentru anafora ; 1 evanghelie
greceasca $i rumaneasca, ferecata $i poleita.
AFARA IN BISERICA
CARTI GRECESTI.
21 minee vechi ; 10 ipac, noun ; 2 penticostare nota ; 1 para-

cliticon nou ; 1 ipac, vechi ;1 triod, nou ; 3 liturghii; 1 orologhion ;
2 efcologhion, insa unul legat.
RUMANETI.
1 triod ; 12 vieti ale sfintilor ; 4 liturghii, insa 2 vechi ; 24
minee de luna ; 1 chiriacodromion ; 1 talc al apostolilor ; 1 Biblie
veche ; 1 pravila imparateasca ; 1 antologhion ; 2 penticostare ; 3 usa
pocaintii ; 2 Simion Thesalonic, insa una scrisa de mans ; 1 pravila
duhovniceasca ; 1 viata sfantului Dimitrie ; 2 molitfelnice ; 4 carti vechi
sarbesti ; 1 psaltire ; 1 ohtoih in cloud trupuri ; 1 ipac; 1 apostol ; 1
ceaslov ; 1 catavasier ; 77 catihisuri ; 7 filazi pentru moleben (sic).
(f 286 verso) MITRE.

1 de catifea rosie, cu flori cusute in manga, cu opt zmalturi
pe care sant zugraviti Domnul Hristos, Precista, sfantul Joan, sfanta
Ecaterina si patru Evanghelisti, cu felurimi de pietre prin cus5sturi,
deasupra cruce de argint poleita si cu pietre albe, i sapte boabe mar-
garitar, captusita cu atlaz stacojiu nou i pus& intr'un toc de macaoa ;
1 de catifea verde, far de toc si fara cruce ; 1 cucuta pe serasir, cu
Ellserica Ortodoxa Romand 2
www.dacoromanica.ro
18 loan C. Filitti
4 iconite pe zmald, imprejurate cu margaritar, cu opt sire ipac de mar-

garitar inprejurate pe langa sireturi si cu gherlani de aur si savat, cu
pietre proaste si cu alte floricele pe alocurea tot de pietre proaste si
o cruce cusutd in fata cu save robinuri si vase diamantele si cu cruce
de aur cu smald incretit cu sapte pietre, 4 rosii si 3 verzi ; 1 de ca-
tifea verde cu 4 Evanghelisti cusuti in manga, cu pietre proaste, cu
crucea ei, lipsindu-i o piatra in mijloc si cloud mArgarltaruri.
PATERITE.
1 de sidef, in trei bucati, cu nodurile si balaurii de fildes, in
alai de piele ; 1 de tildes, cu sfanta Troita si rdstignirea in coroana
$i pe la legaturi cu sapAturi ;
MANTII.
1 de atlaz liliachie, cu patru dieti de stofa i cu trei randuri siret
de fir pan mijloc, de jur inprejur siret iarasi de fir, cu trei nasturi de
argint poleiti, cAptusita cu dimie galbenkponosita ;
*
* *
4 icoane imparatesti sadea, insa Domnul Hristos, Adormirea
Precista, Precista si imparatii Constandin si Elena : 3 ipac, sfintii
imparati, Precista si Adormirea ; 1 iconostas de lemn sapat, zugrAvit si
poleit ; 2 sfesnice marl de alama galbena, cu facliile for de lemn zu-
gravite ; 4 ipac, mai mici, de madem alb, cu facliile for de lemn zu-
gravite ; 2 ipac de lemn, mici, zugravite, purtarete ; 2 ipac, de alamA
galbena in nartica bisericii, cu facliile for zugravite ; 1 crestelnita mare
de madem cu cloud mAnusi si cu capacul ei intauntru, deosebit, un
teas ; 1 lighean de tumbac mic, cu ibricu lui asemenea ; 1 ibric de
arama alba, mic ; 1 scaun domnesc in dreapta, mare, de lemn sapat
si poleit, imbracat in postav rosu, cu o papAre inlAuntru, chipul cor-
bului, cusuta catifea neagra cu fir, dasupra coroana cu o pasare de
lemn sapat, poleit, cu crucea in gura, si cu calal de bogasiu rosu ;
1 postav rosu pentru asternut ; 1 amvon in stinga, de lemn sapat si
poleit, cu sfinti zugra."viti printrinsul, i cu corbul deasupra si imbracat
in bogasiu rosu ; 1 policandru mare de alama, cu optsprezece sfesnice,
in mijlocul bisericii ; 1 ipac, tot de alama, cu asemenea sfesnice, afard
la femei ; 1 candela mare de madem, cu patru sfesnice, in mijlocul
sfesnicelor celor marl ; 2 tetrapoade de lemn, sapate si vopsite ; 1
steag de malteh verde, zugravit; 1 ipac, pentru sfestanie ; 4 icoane
la femei ; I prejelnita de fier, pentru botez ; 1 ceasornic de perete, de
alarnA, stricat ; 4 perdele de cit vargat rosu, la icoane ; I postav verde
vechi pe mormAnt arhieraticesc, cu ciucuri albi de jur imprejur.
(fila 287) ARGINTARIE.
6 candele de mijloc ; 5 ipac, mai mici; 1 chivot poleit si fAcut
cubea, cu cruce in varf si cu doua cutii in launtru, tot poleite ; 1 potir
mare, poleit, cu opt zmalduri iconite, intr'un toc de macaoa neagrA ; 1
disc al potirului, poleit, cu scam-nil lui asemenea, cu zveazda I lin-
gurita tot asemenea, inteun toc de macaoa ; 1 potir iaras poleit cu
www.dacoromanica.ro
Inventarul episcopiei de Buz lu 19
scaunul lui asemenea ; 1 disc, 1 zveazda, 11ingurita, 1 copie cu ma-

nerul de abanos negru, ale acestui potir ; 1cadelnita cu turnulete $i
cu sapte clopotei ; 1 ipac mai mica, cu trei clopotei ; 1 sfesnice mic ;
1 pereche paftale cu pasarei dasupra si cu colanul verde vargat de
serasir ; 1 ipac sapate, cu cate o floare mare si cu chenaruri cu co-
lanul de panglica alba ; 2 ipac, cu colanile vechi ; 1 ipac, mai mici,
cu colanul verde, vechi ; 2 ipac, iarasi mici si poleite ; 2 trichele cu
crucile lor ; 1 cruce mica veche ; 1 ipac, poleita, cu sapte pietre verzi
proaste i cu opt margaritaruri mici Si doua mari, intro cutie de lemn ;
1 ipac, mica, suflata cu aur, cu cinci pietre verzi, intr'un toc rosu ; 1
engolpion poleit, cu latitul lui iaras poleit, cu cinci pietre mari alba-
stre, proastre i unsprezece ipac mai mici si altele rosii f verzi, tot
asemenea proaste, printre care sant si robinuri, In mijloc pe zmalt,
zugravit Domnul Hristos si cu corona ; 1 lighean lungaret poleit cu
ibricu lui asemenea ; 6 candele mari ce se pun la icoanele impara-
testi ; 7 ipac, tot o forma, de mijloc ; 2 ipac, mai mici ; 1 ipac mare,
cu alte case mici, insurupate cu trei zgriptori tot de argint ; 1 cadel-
nita ; 1 sfant potir mare poleit ; 1 ipac mai mic, asemenea ; .1 ipac
vechi of Mthalcea Ccindescit; 1 disc pentru anafora ,sapat, pe alocuri
poleit si in mijloc Adormirea ; 1 ipac, sapat, cu scaun si alocuri po-
belt ; 4 ipac si unul cositor ; 1 chivot cu o cubea pi cu un potir in
launtru ; 2 exapteriga, pe alocuri poleite ; 1 pereche paftale, cu colanul
for de Ierusalim ; 5 ipac, insa doua perechi poleite, cu colanii for ;
1 crestelnita mare ; 1 pereche cununii; 1 teplota; 4 1ingurite ; 3 zvezde ;
1 copie ; 1 cruce mare ruseasca, pe o parte poleita ; 1 ipac cu scaun,
pe sfantul preastol ; 1 ipac sapata in lemn, inbracata in argint al cu
margaritar inprejur ; 1 ipac de zmald ; 3 ipac asemenea, mici ; 1 ipac,
mare, de chihlibar ; 1 ipac, ruseasca ; 1 engolpion zgriptor, de pietre ;
2 ipac de pietre facute cruel ; 1 cutioara de lemn, cu faramaturi ar-
gint ; 1 ipac, cu sfinte moaste ; 1 ipac, mai mica, tot cu sfinte moaste ;
2 sfesnice de masa, madem ; acestea (incepand de la 6 candele marl)
fiind fost trimise la Brasov din vreme, s'au adus acum
CELE GASITE IN SFANTUL PARACLIS.
(fila 287 verso)
4 icoane imparate0 ; 4 candele de argint ; 1 ipac mai mare ;
1 policandru de madem, cu sapte faclii ; 1 iconostas de lemn zugravit ;
2 sfesnice de lemn, purtarete ; 2 tetrapoade de lemn vopsite ; 1 sfe-
snic de madem pre sfantul preastol ; 1 ipac asemenea la proscomidie ;
1 poala de iconostas, veche ; 1 iconita cu sfintii Imparati ; 1 icoana
mare, Inaltarea sfintei cruci ; 1 ipac, cu Precista in mijloc cu doua
zeci si patru praznicari ; 1 ipac, cu Precista ruseasca, pe musama ;
3 icoane mari imparatesti ; 1 masa de sfestanie ; 7 carti sarbesti vechi ;
5 candele de madem, vechi.
www.dacoromanica.ro
20 loan C. Filitti
ASTERNUTURILE DE PRIN ODAILE MANASTIRETL CE S'AU GASIT.

CASELE ARHIERESTI.
Imindir umplut cu land ; 5 perne marl de perete, tot cu land ;
1 fat.A de macat decit, cu ciucuri albi de bumbac, captusitA cu
castambolu ; 5 fete ale pernelor, tot asemenea, captusite cu bogasiu ;
2 lavite imbricate cu postav ; 1 dulap mic cu doua perdele de cit ;
2 perdele de ferestre, tot de cit pi captusite ; 4 scaune imbricate
cu postav verde, ponosite; 1 ipac, arhieresc, asemenea; 1 mass de
lemn, cu postav verde dasupra ; 1 icoana Precista, pe musama ; 1
.candela de argint.
ALTA ODAE
2 mindire de Lana ; 6 perne de perete, asemenea ; 2 macaturi
-de cit, cu ciucuri de jur inprejur, pestrite, Si captusite ; 6 fete ale
pernelor, tot de cit si cAptusite cu bogasiu rosu ; 1 sofa intre paturi,
.cu postav verde ; 2 saltelute de stamba, cu cite doll& perne umplute
cu l'ana 4 perdele de ferestre, de cit si captusite ; 1 icoana Precista,
intr'un toc, cu zece arhierei Inprejur i cu sf. Gheorghte $l sf. Dimitrie
la picioare ; 1 Evanghelie pe catifea rosie, cu argint prin colturi $i
in mijloc si poleita ; 6 scaune inbracate cu terpet ; 1 canapea im-
bracata cu postav verde : 1 perdea de postav la usA, ponositA.
c(f. 288) 2 mindire cu paie ; 6 perne ipac ; 2 macaturi de postav
-vanat ; 6 fete ale pernilor, de cit ; 2 lAviti imbricate cu postav v'anAt.
ALTA ODAE
1 mindir mare, umplut cu lana ; 7 perne de perete, umplute
" asemenea; 1 macat de cit, cu ciucuri alb' de bumbac $i captusit, 7
fete ale pernilor, tot de cit, captusite cu castambolu ; 1 lavita im-
bricate cu postav verde ; pe marginea patului, postav verde ; 4 perdele
.de cit la ferestre, cAptusite ; 1 canapea imbricate cu terpet.
ALTA ODAE
1 mindir mare cu pae ; 6 perne de perete, umplute asemenea ;
1 macat al' mindirului, de cit ; 6 fete al pernllor, asemenea ;
ALTA ODAE
1 mindir mare, cu pae ; 6 perne de perete, umplute asemenea ;
1 macat al mindirului, de cit, cu ciucuri albi de bumbac; 6 fete ale
pernilor, tot de cit ; pe marginea patului, postay.
ALTA ODAE A CHIOSCULUI DE LA PARACLIS

2 mindire umplute cu lane ; 6 perne de perete, umplute ase-
menea ; 2 macaturi de cit, cu ciucuri pestriti de jur inprejur ; 6 fete
ale pernilor asemenea si cAptusite cu bogasiu rosu ; 3 lAdite im-
bricate cu musama.
www.dacoromanica.ro
Inventarul episcopiei de Buz5.0 21
CASELE ICONOMULUI,
0 ODAE
2 velinte lungi vargate ; 1 saltea de atlaz galbena, cu 4 perne
asemenea, umplute cu land $i salteaoa $i pernile ; 18 cadre negre
de perete ; 3 perdele la ferestre, de cit, captusite ; 1 canapea im-
bracata cu terpet albastru ; 1 perdea de postav la usa.
(f. 288 verso) ALTA ODAE
1 mindir mare, umplut cu pae ; 3 perne de perete, umplute
asemenea ; 1 macat al mindirului, de panza muscaleasca ; 3 fete ale
pernelor, asemenea.
ALTA. ODAE
1 chilim de Tarigrad ; 2 plocaturi albe, vechi ; 1 dulap mic, de
lemn vopsit.
LUCRURILE CAMARII
20 farfurii de bucate, ratunde ; 2 ipac, de rasoale, lungi ; 4 cior-
balacuri marl ; 2 ipac, mai mici ; 20 talere de farfurie, ratunde $i
albastre pe margini ; 3 farfurioare de mezelicuri ; 12 perechi cutite,
cu furculitele $i lingurile lor, insa 7 perechi albe de os $i 5 perechi
de lemn negru ; 12 servete de panza muscaleasca ; 3 mese asemenea,
insa una mai mica ; 2 solnite clestar ; 7 garafe, cu paharele lor,
proaste ; 4 sfesnice de alama ; 2 perechi mucari, asemenea ; 3 ibrice
de cafea, insa unul mai mare ; 2 ipac de tumbac ; 1 pion de cafea ;
1 tigae de cafea ; 1 pisalog de patru oca fier, pentru cafea ; 6 pro-
soape ; 1 lighean galben de alama, cu ibricu lui ; 1 ipac de arama
alba spoit, cu ibricu lui ; 3 clon dire marl proaste ; 3 paneruri ; 3 lazi
pentru vase; 1 coca de clestar pentru dulceata ; 2 nastrapi de apa,
tot de clestar, cu capacele lor; 1 tava mare de Lipsca, cu cadre ;
2 ipac, mai proaste $i vechi ; 2 felinare de sticla.
ALE CUHNII
10 tingiri de arama pentru bucate, insa 4 marl $i 6 mai mici ;
10 capace ale acestor tingiri ; 1 gratar mare de fier ; 3 caldari mars
de aroma.
ALTS LUCRURI MANA.STIRESTI
1car mare de cal, legat peste tot cu fier ; 2 carute nemtesti
legate ;4 care cu ate patru boi, dimpreuna $i cu argatii lor ; 3
perechi hamurt ale carului de mai sus ;
VITELE MANASTIRII
3 iepe ; 3 manzi ai acestor iepe ; 4 noatini de cate un an ; 1
noatina ipac, asemenea ; 4 iepe sterpe ; 2 telegari murgi, invatati = 18.
www.dacoromanica.ro
22 Than C. Filitti
BOI I VACI
5 gonitori ; 5 gonitoare ; 12 vaci sterpe ; 7 boi nelnvatati ; 5
manzati ; 10 manzate ; 28 vaci cu lapte ; 14 vitei ; 14 vitele, 2 tauri=102.
BIVOLI I BIVOLITE
3 bivolite cu lapte ; 3 manzati ai acestor bivolite ; 3 tauri ; 3
bivolite sterpe = 12.
ZAHEREAOA CE S'AU GASIT IN MANASTIRE

8 chile de grau nespalat ; 3 chile ipac, spalat ; 3 chile ipac'
laid& = 14.
VASELE CHELARIEI
1 bute cu vin vechi, ce se bea dintrinsa ; 2 burie de vin alb ;
1 buriu cu petin ; 1 buriu cu putin yin vechi ; 6 burie seci; 7 buti
seci ; 8 tocitori pentru oarza.
(F. 289 verso-292 verso)

TIGANII EPISCOPIEI
Ienache, Stanca sotia lui, Carstea fii-slu, Dobre ipac, Ion ipac,
Voica fii-sa, Gheorghe fii-sau ; I Costandin, Maria sotia lui, Pascu
fii-sAu ; I Alecse, Ana sotia lu.i, Dima fii-sAu, Stoica ipac, Voica fii-sa,
Nedelea ipac ; I Arsenie, Ileana sotia lui, Dumitru fii-sau, lenache ipac,
Smaragda fii-sa ; I Costandin, Neacsa sotia lui ; I Ion, Buna sotia lui ; I
Gheorghe, Dragna sotia lui, Rada fii-sa, Arghira ipac, Ioana ipac ; I
Ion, Dospina sotia lui, Marcu nepot Dospinii ; I Radu, Maria sotia lui,
Grigore fii-sau ; Mihai, Stanca sotia lui, Naftin fii-sAu, Ion ipac,...
I
In fasa, nebotezat ; I Bada, Vasilica sotia lui ; I Mihalcea, Floarea sotia

lui, Stefan fii-sau, Iancu ipac, Dumitra fii-sa, Visana ipac, Maria ipac,
Buna ipac ; I Matei, Gafita sotia lui, Neculae fii-sau, Stana fii-sa,
Sanda ipac, Nita ipac, Dospina ipac, Stanca ipac ; I Marin, Zota sotia
lui, Dina fii-sAu, Nedelea fii-sa ; I Sandu, Ana sotia lui, Stefan fii-sau,
Simina fii-sa ; I Stan, tigan al banului, Floarea sotia lui, a episcopii,
Gheorghe fii-sau, Ion ipac, Ion ipac ; I A.rban, Ileana sotia lui, Gheorghe
fii-sau, Dima ipac, Neculae ipac ; Costandin, Stanca sotia lui ;
I I
Badea, Stanca sotia lui, Andrei fii-sau, Ion ipac, Ioana fii-sa, Oprina
fii-sa ; Nedelcu, Despa sotia lui, Gheorghe fii-sau, Andrei ipac, Visana
I
fii-sa ; Costandin, Iana sotia lui, Ion fii-sau ; I Tudor, Comana sotia
I
lui, Matei fii-sau, Arghira fii-sa, Stanca ipac, Safta ipac, Ilinca ipac ;
I Preda, Ana sotia lui ; I Radu, Ioana sotia lui, Stan fii-sau ; I Ion,
Nedelea sotia lui, Costandin fii-sau, Carstina fii-sa ; I Marcu, Ilinca
sotia lui, Dragusin fii-sau. Vasile ipac. Tinca fii-sa, Maria ipac ; I
Dinu vizitiu, Stanca sotia lui, Gheorghe fii-sau, Dragna fii-sa, Ioana
ipac ; Ion, Despa sotia lui, Neculae fii-sau, Maria fii-sa, Rada ipac ;
I
I Dima vataf, Nedelea sotia lui, Costandin fii-sau ; I Ioana vaduva,

Stoica fii-sau, Ionita ipac, Sandu ipac, Dumitru ipac ; I Stanca vkluva,
www.dacoromanica.ro
Stoian fii-sau, Radu ipac ; Arghira vaduva, Musat fii-sau, Stanila

1
ipac ; Nedelea vaduva, Costandin fil-sau, Dumitru ipac, Maria fii-sa,

Chira ipac, Ilinca ipac ; Dobra vaduva, Costandin fii-sau ; I Chiajna
I
vaduva, Stana fii-sa ; I Rada vaduva, Dumitru fii-sau ; I Marina vaduva ;

I Voica vaduva ; I Sanda vaduva; I Dumitru vaduvu ; j Dobrita vaduva;
I Ion holtei, Neaga sora-sa ; I Necula vataf, Dumitra sotia lui ; Maria
fii-sa, Ion fii-sau ; I Costandin jamblaru, Ana sotia lui, Nedelea fii-sa ;
I Dumitru, Sanda sotia lui, Marin fii-sau ; I lordan lemnaru, Ana
sotia lui, Gheorghe fii-sau, Musa fii-sa; I Iordache, Stanca sotia lui ; I
Costandin vizitiu, Fauna sotia lui ; I Dumitru jamblaru, Rada sotia
Stana fii-sa, Voica ipac ; I Gheorghe bucataru, Carstina sotia lui,
Voica fii-sa, Dobrita ipac, Maria ipac ; I Voicul, Stanca sotia lui, Alec-
sandru fii-sau, Ilie ipac ; Ghica, Jena sotia lui, Banu fii-sau ; I Ionita
I
heraru, Sanda sotia lui ; I Marcu vaduvu, Ion fii-sau, Safta fii-sa ; 1
Ion Golub.", Stanca sotia lui, Neculae fii-sau, Maria fii-sa ; j lene,
Dumitra sotto. lui, Gheorghe fii-sau; I Vasile.... 41), Stanca sotia lui,
Ionita fii-sau, Ion ipac, Sanda fii-sa, Dobrita ipac, Ilina ipac ; Vasile,
I
Maria sotia lui ; I Preda, Nita sotia lui ; I Preda, Maria sotia lui,
Ilina fii-sa ; I Stan fierar, Anca sotia lui, Sava fii-sau ; I Dragu, Maria
sotia lui ; j Mihai Unchiasu, Uta sotto. lui, Grigore fii-sau ; I Radu, Maria
sotia lui, Ilina fii-sa ; I Neagu, Stefana sotia lui, Vlad fii-sau, Dumitru
ipac, Sultana fii-sa ; I Banu fierar, Anca sotia lui, Marcu fii-sau ; I
Tanase lautaru, Ioana sotia lui, Chira fii-sa, Stanca ipac ; I Neculae
lautaru, Neacsa sotia lui, Voicu fii-sau, Ghica ipac, Ilina fii-sa, Rada
ipac ; j Dragomir cobzar, loana sotia lui, Marina fii-sa ; I Gheorghe
ciobotar, Maria sotia lui, Stefan fii-sau, Angheluta fii-sa; I Dina vaduva,
Neacsa fii-sa ; I Neaga vaduva, Petre fii-sau ; I Maria vaduva, Dra-
gomir fii-sau; I Cantina vaduva ; I Maria Niscoveanca vaduva ; I
Stanciu bucataru ; I Oprea ciobotar, Grigore frate-sau, Maria sotia-sa ;

I Vlad, holtei, cobzar ; I Maria Cioanga, vaduva ; I Grigore holtei sin
Necula; I Maria vaduva ; I Rada vaduva j (peste tot) 67 salase si
271 suflete.
(fila 293) MOIILE
Mosia din orasu Buzaului, pe care se afla sfanta episcopie, cu
gradina mare alaturea cu pomi, in care gradina este $i un helesteu,
ei peste drum de sfanta episcopie este alts gradina cu un chiosc $i
cu un alt helesteu mare ; pe aceasta mosie sant si alte case slobode,
precum si o padure mare, pazita $i poprita.
Mosia Bancesti, pe care se face targul Dragaicii. Mosia Niscovul,
ce-i zice si Carlomanestii i Mierea, sud Buzdu, acum isi are nu-
mirea numai Carlomanestii. Mosia Barbuceasca, tot pe Niscov. Mosia
Negosani, in plaiu Parscovului. Mosia Scheiu, in plaiu Slanicului.
Mosia Gormaracinesti. I Mosia Zavoiasca, la gura Calnaului. Mosia
Intorsurile, la Calnau. Mosia Pizdeasca I Zavoiasca. Aceste trei nu
miri sant un trup Si se zice acum la Gura Calnaului. I Mosia Mod-
ruzesti, ce-i zice si Crucea comisoali. Mosia Soreasca, de stiinjeni 150,
41. Un cuvant nedescifrabil.
www.dacoromanica.ro
24 loan C. Filitti
in sus pe Calnau ; aceasta prin judecatA s'au lust de cocoana Mariuta

Haleploaica. I Mosia Focsanei ; mosia Scurtesti ; amandoud sant un
trup si se numesc Scurtestii. I Mosia Stancestii. Mosia SAinestii. Mosia
GAvAnestii. Mosia Galbenu. Mosia CocArleanca. Mosia Faurei. I Mosia
Balteni. Mosia Ciorasca. Aceste doug sant un trup si se numesc acum
Cilibia; pe acest trup sant si cloud paduri, insa una bgtrana si alta
peticari, amandoud poprite $i pazite. I Mosia Negreasca i Pod de piatrg
si Frasinul ; mosia Grosdnei; amandoua I i au acum o numire, de
Negreasca, fiind un trup, pe care trup este si o padure de frasinu
inaltatd, poprita Si pazitA. I Mosia Maximu i Vartoapele, cu padure
mare inaltatd, poprita si pazita, I Mosia Albestii, pe CAlmAtui. Mosia_
Cabarta42, din josul targului. Mosia Lioteasca i Stalpu. Mosia cam-
reasca, pe Calmatui. Mosia Berindestii, din josul targului, care vine
dela moard. Mosia Berindesti, care este data de Cioranca, in cloud.
cu Ienicd..." I Mosia Batogu, sud Slam Rdmnic. Mosia Coltea. Mosia.
Cioranii i Iasul. 1 Mosia Mirosii i Raiosii, sud Saac. 1 Mosia Dichisenii,
sud lalonzi/a, cu cloud parti ale Sultani Borcioaii, care s'au cum-
pdrat de preaosfinlia sa, proin nzitropolit chir Dositie. I Mosia
Tartasesti, sud Ilfov, pe care este schit de platra. 1 Mosia Clinceanca,
sud Buzdu ; aceasta este cdstigatcl de preaosfinlia sa, proin
episcop chir Costandie, pe seanza sfintei episcopii. 1 Adica trei
zeci si opt mosii.
(fila 293 verso.) ALTE ACARETURI
10 pravalii in tarigu BuzAului, care se inchiriaza, invelite cu.

olane ; 4 locuri in targ, inchiriate, pe care locuri sant prAvAlii strain;
si platesic numai chiria locului ; .1 han, cu trei oddi sus i cu palimar
si foisor, jos cu cloud prAvAlii in fata, i cu odaia carciumii, cu pivnitg
de desupt, invelita cu sindrild, cu gard imprejur $i cu poarta de scan-
duri, putt de preaosfinlia sa proin episcop chir Costandie; 1 han
ipac, cu trei oda' in dos, jos, i cu o prAvAlie mare la ulitd, cu piv-
nita de desupt i cu un foisor deasupra garliciulul, invent cu olane.
1 casa de moarg, cu doua roate, invelita cu stuf ; 1 casA ipac, cu
alte cloud roate, invelita cu stuf ; amandoua intr'un vad din josul tar-
gului. 1 casd ipac, tot cu doua roate, invelita asemenea, intr'alt vad
I
tot din josul targului. 1 casa ipac, tot cu cloud roate, invelitd ase-
I
menea; 1 casa ipac, tot cu cloud roate, InvelitA asemenea ; tot Intr'un
vad din susul episcopiei amandoud, la care aceste mori, fiind vechi,
se ea.' adusA toata cheresteaua in bdtatura, a se meremetisi de al
doilea. I 2 ipac, la mosia Bdncesti, din susul tdrgului, fcicute-
acum nouei, cu iazul for iardsi non, in care aceste case s'au aezat
pana acum numai doua roate, iar celelalte doua roate au ramas nea-
ezate, aflandu-se aceste mori in judecata.
42. Nu figureaza in marele dictionar geografic al Romaniei.

43. Aceste puncte sunt in original.
www.dacoromanica.ro
Inventarul episcopiei de Buz 6u 25
SCUTELNICII, POSLUSNICII SI RUPTASII EPISCOPII :

86 scutelnici, 61 poslusnici, 60 ruptasi.
(fila 294) VIILE OT SUD BUZAU
30 pogoane la Valea Teancului, cu pdmantul lor, lucratoare,

Ia care se afla cele mai jos ardtate namestii, insa : 1 pereche case,
cu patru oddi, o said, o camard i un paraclis mic, boltit, cu patru
icoane mari vechi, i cloua prizvoare, cu o pivnita dedesupt, ca de
buti 15, si in gura pivnitii, un beci mic boltit i o timid, precum si
un alt beci supt case, invelite peste tot cu olane, stricate peste oddile;
1 Sopron, in Base stalpi de zid, invelit cu stuf, cu un teascu de piatra
mare dedesubt, I un lin mare de podini cu cloud despartituri ; 1 casa
a chelarului, cu o odae $i o cdmard, invelitd cu sovar.
43 pogoane la Lipia, cu pamantul lor, lucrAtoare si cu cele
mai jos namestii : 1 Sopron in 12 furci, invelit cu sovar, supt care
este un lin de lemn i un teasc de piatrA mare ; 1 casa a chelarului,
cu o cdmara $l o tindA, invelita cu sovar, 1 pivnita mare de zid,
boltitd, ca de 40 buts, invelita cu sovar, pe care pivnita au fost a se
face case si nu s'au facut ; 17 bucati de lemne cherestea, pentru
case ; 5 usi, numai in stalpi incheete.
17 pogoane la Alun4, cu pamantul lor, lucrAtoare, $i cu cele
mai jos namestii : 1 Sopron in 10 furci, invent cu sovar, supt care
este un lin de talpl.
14 pogoane la Clisier, cu pamantul lor, lucrAtoare, si cu cele
mai jos namestii : 1 pereche case de zid, cu pivnitd, cu patru odd.'
deasupra, cu un foisor in stalpi deasupra garliciului i un bed dedesupt,
invelite cu stuf si cu sovar, vechi, stricate ; 1 Sopron nou in 12 furci,
invelit cu stuf, supt care Sopron este un lin $i un teasc de lemn ;
1 casa a chelarului, cu o odae si cu o camard., invelita cu sovar ;
curte de jur inprejur, ingrAdita cu gard, cu poarta mare de scanduri,
invelita deasupra cu sindrila $i o alts portitA Ia vie.
24 pogoane la Saduri, cu pdmantul lor, lucrAtoare, $i cu cele
mai jos namestii : 1 Sopron in 12 furci, invelit cu stuf $i cu sovar,
supt care Sopron este un lin mare de stalpi, cu cloud despartituri, I
un teasc mare de plata $i o groapA pentru bostina ; 1 crams pe
alp', incheiata cu varghil cu 11 grinzi i o coardA la mi)loc, invelita
cu olane si cu o groapd de bucate, ca de 40 chile ; 1 casa a che-
larului, cu tinda ei invelitA cu sovar ; curtea in fata viii, de jur In-
prejur cu gard nou.
33 pogoane la Cdrste )cti, cu pdmantul lor, lucrAtoare $i cu cele
sopron este un lin de lemn de talpi, cu cloud despartituri ; 1 casa a
chelarului, cu tinda ei, invelitd cu sovar ; curtea in fata viii de jur
fnprejur cu gard nou,
9 pogoane la Ghizdita, cu pamantuL lor, lucrAtoare, si cu cele
este un lin mare de tAlpi ; via de jur inprejur cu gard.
www.dacoromanica.ro
26 Man C. Filitti
Vila 294 verso).

53 pogoane la Saseni, cu pamantul lor, lucratoare, sf cu cele
mai jos aratate namestii 1 pereche case cu patru dal i o camara
pi o plimbare, cu o Una. in fata i cu un foipor pi o sada, din care
aceste oddi numai una este gatita., adica pardosita cu caramizi, cu
sobs, cu geamuri la ferestre, cu perdele de panza muscaleasca, cu
doua paturi, in care sunt apternute doua mindire cu pale, cu trei perne
umplute asemenea pi cu macat de panza muscaleasca, iar celelalte
trei oddi sant stricate cu totul; cu privintA mare dedesupt, in care
pivnita sant patru burie cu vin, insa unul cu yin vechi hrdnit, unul
cu musilez pi doua cu yin tamaioasa, invelite peste tot cu zdranitk
numai garliciul pivnitii pi plimbarea cu olane ; 1 cuhnie, 1 jimblarie,
1
1 ambar de orz, invelite cu olane pi stricate cu totul ; 11 racherie pe

talpi de gard, invelita cu zdranita., in care sant patru cazane de arama
cu tocitorile lor ; 1 grajd de zid, podit cu scanduri, cu o iesle la mijloc
pi in falai cu un Sopron in 8 furci, invelit jumatate cu olane, s1 ju-
matate cu povar ; 1 Sopron in 12 furci, dedesupt cu un teasc de plats
mare i cu un lin de talpi, cu doua despartituri i o groapa mare de
boptina, cu trei odai in rand, i o camera pi o salicicA, cu paturi, cu
upi, cu gergevele la ferestre, pardosite cu caramizi, tavAnite cu uluca,
lipsind numai geamurile pi apternuturile, invelite atat odaile, cat pi
popronul, cu zdranita, dar la Sopron mai lipsepte invelitura pi s'au
pus sovar, _Made din non de prea o sfin /ia sa proin episcop chir
Costandie ; 1 Sopron ipac, in 12 furci, invelit cu povar, cu o groapa
dedesupt pentru boptina.; 1 crams pe talpi, Incheiata cu varghii, In-
velita cu olane, in care cram& sant 2 buti cu rachiu de boptina, pline ;
1 ipac, jumatate cu otet; 1 Sopron ipac, in 8 furci, invelit cu povar;
1 fanArie cu toartA de uluce, cu doua clai marl fan ; 1 foipor de zid
pe poarta curtii, cu 11 chiupenciuri, tdvanit cu pindrill, cu o odae
alaturea, cu 4 ferestre fara geamuri, tavanita iarap cu sindrila, par-
dosit pi chiopcu pi odaia cu scanduri pi dedesupt un beci mic, invelit
cu pindrila ; 1 ambar de scanduri descoperit ; I 1 bisericci de zid sadea
albs pe din gall, cu un turn numai, deasupra caruia sant patru
cruci de fier cu paftalele lor. Invelita cu pindrila, iar inlauntru zugravit
numai platitera, tampla f pandocratora, cu patru Evanghelisti, inceputd
cu zidirea kind la un loc de prea osfin /ia sa proin mitropolit
Dosithie si ispravita de tot lucru de prea osfinlia sa proin episcop
Costandie, iar in launtru se afla cele mai jos aratate : 6 icoane in-
paratepti la tampla, deasupra tamplii rdstignirea, cu doua. iconite, Pre-
cista pi loan Bogoslov ; 8 iconite ipac, pe pereti ; 1 ipac pi 1 cruce
de lemn sapatd, la iconostas ; trei candele mid de argint; 1 ipac de
madem ; 1 drug de fier pentru candele ; 2 sfepnice de lemn, vechi,
sapate si zugravite cu cate o facile zugravite ; 4 ipac de lemn, mici,
zugravite purtdrete ; 2 tetrapoade de lemn ; 16 jeturi ; 1 iconostas de
lemn, zugravit, cu poala de cutnie vargata, captupita cu cit rcpt.]; 3
potire de cositor cu tacamul for ; 1 sfepnic de alama ; 1 pereche for-
ficele ; 1 ibric mic de tinichea ; 1 chivot de lemn zugravit, cu cruce
in varf ; 1 cadelnita de alama ; 3 procovete de stofa verde, cu flora
de fir galben, cu sangif de ghermesit ropu, captupit cu bogasiu vanat ;
www.dacoromanica.ro
Inventarul episcopiei de Buz Au 27
1 ipac vechi, de belacoasd. rosie ; 1 poald de panza ruseasca in vargi,

pe sf. preastol ; 2 sfite de cit alb, vechi ; 1 stihar de cit, ipac vechi ;
2 patrafire vechi, (fila 295). rupte ; 1 pereche troite vechi pe sf preastol ;

1 cruce de lemn mica, sapatA ; 1 cutie de Iemn, cu sfAntd. precistanie ;
1 antimis cu sfinte moaste ; 1 Evanghelie rumaneascd legatd ; 1 liturghie

asemenea ; 2 mese de pa.'nza muscaleasca in vargi, pe sf preastol ; 3
dvere bot de panzd muscaleasca ; 19 bucati cart! rumanesti ; clopot-
nitd. in 4 furci, cu patul de scanduri, inprejur cu uluce mici, cu
scaricicd, invelitd cu sindrild, cu o cruce de lemn in varf si cu un
clopot mare.
VASELE ACESTOR VII, CE SANT GASITE.
20 zdcatori de cate 200 vedre si mai bine ; 30 buti de cate
100 vedre $l mai bine ; 20 hardaie ; 7 tocitori ; I 22 la via Ca'rlornd-
nesti, care acestea sant date la schitu Gdvanele, de se lucreaza de
pdrinti ; 10 la via Valea Teancului ce se numesc de la Isaia, para-
gine ; 9 la via Lipia, ce se numesc de la popa Marin, paragine ; 22
la via Scurtesti, paragine.
SCHITURI CE SANT MET0AE LA SFANTA EPISCOPIE.
pupa catagrafia de to 182.5, caci in cea de la 1819, pentru
aceste schituri, se gdseste numai mentiunea : ,,cu toata zestrea, mis-
cAtoare si nemiscatoare, dupa catastihu cel pecetluit, ce-1 are igu-
menu la mama".
(fila 264).
MANASTIREA BERCA, SUD BUZAU.
Biserica de zid, cu trei tulle, invelita cu sindrild noun, cu crud
de her deasupra, inainte cu tinda cu vase stalpi de zid, zugrAvitA in
15.untru $i pardosita cu pietre, tdmpla sapata si poleitd, usile impd-
rdtesti asemenea, cu 12 jeturi ; crapata de cutremur ; 1 evanghelie
greceascd si rumaneascd. ; 1 liturghie veche ; 1 slant antimis cu sfinte
moaste ; 3 poale pe sf. prestol, insd cloud vechi ; 1 sf. potir de cositor,
cu tacdmul lui ; 1 procovAt mare, de croazea neagra, cu floricele ;
2 ipac, mai mici, vechi ; 1 sfita veche de catifea verde si stiharul
vechi de catifea rosie ; 1 sfita ipac, de cit, cu flori, cu stihar ase-
menea ; 2 perechi rucavite vechi ; 1 epitrahil vechi de cit ; 1 mass
de pAnza pe sf. presto! ; 1 cadelniia de alarnd ; 1 fesnic de Iemn,
mic, la proscomidie ; 1 ipac, de her alb ; 1 perdea de cit, la usile
impard.testi ; 2 la celelalte, de cit, vechi ; 2 servete la proscomidie ; 4
icoane impAratesti, insa una mai noun ; 2 fesnice de lemn, mari, sapate
si poleite, cu 6 faclii asemenea, cu tinichelele for ; 3 fesnice purtdrete ;
1 iconostas de Iemn sadea ; 2 poale de cit, insd una mai veche ; 1
iconita la iconostas, sf. inviere ; 2 tetrapoade de lemn sadea ; 2 icoane
mari, sf. Troita si sf. Voevozi ; 1 ipac, pe musama, Domnul Hristos,
legat pe piatrd ; 6 zarfuri de argint pentru candele ; 1 octoih roma-
nesc ; 1 mineiu ; 1 triod vechi ,si scris de thand junicitate ; 1 pen-
ticostar ; 1 apostol ; 1 psaltirie ; 1 catavasier ; 1 molitvelnic ; 1 fAclie
de lemn i un covor rupt, la mormantul ctitorilor.
www.dacoromanica.ro
28 Ioan C. Filittt
44) de zid invelitd cu zdranita jumAtate, iar jumd-

tate desvelitA, cu un clopot 44) de zid pe cloud pivnite
dasupra cu cinci oddi, o trapeze, cu un foivor de 44) ju_
matate de zdranita vi jumAtate cu olane vl sant in stare cu totu.
proastA 44) celelalte dai stricate cu totu vi desvelite, curtea
inprejur cu 44).
(fila 264 verso).

3 talere de aramd ; 1 de cositor ; 3 broavte vechi de uvi ; 3
cercuri de her mari ; 1 caldare ; 1 topor ; 1 tavd de amnia, spartd ;
1 frigare, 1vAtrai; 1 grAtar stricat ; 2 seceri ; 1 oca de her alb ; 2
balamale de her ; 2 lanturi de car ; 1 pereche hiare de plug; 1 cd-
zdnas vechi, stricat i cloud 'evi asemenea; 1 cazan cu tevile lui ; 1
car stricat ; 1 cdrutd. stricatd; 1 carciumd pe pivnita, ins& stricatd; 5
but! pentru prune ; 2 tocitori ; 6 buti pentru vin ; 1 curdtoare; 1 butie
pentru rachiu ; 2 burie ; 2 livezi de pruni, una mai mare; 4 vaci cu
viteii for ; 4 boi de jug ; 5 ramdtori ; 71/4 pogoane vie lucratoare, ling&
mandstire ; 6 ipac, la SAteanca ; 22 ipac, la Carlomanevti ; 1 movie
Berca, pe care este mandstirea ; 1 ipac de frati cu Catinca Pacleanca ;
1 movie Ulmetul, in plaiul Parscov ; 1 movie Pietroasa, davalma cu
mAndstirea Bradu; 1 movie VAcenii ; 1 sfoard de movie la Schiopati ;
1 ipac, la Sateanca, ce-i zic Urldtori ; 1 ipac la Salcioare ;
MANASTIREA VINTILA -VODA, SUD BUZAU.

fila 265).
Biserica de zid cu cloud turle de lemn, cu crucile for de he-,
invelivu vechi cu vindrila de brad, cu tampla de Iemn, sdpatd vi po-
leitd, cu un clopot de mijloc, dverile de Iemn zugrAvite ;
1 masa de panzA pe sf. prastol ; 1 ipac, de land ; 1 sf. antimis,
cu sf. moavte; 1 chivot de lemn, cu sf. taine ; 1 sf. potir i dichisu1
vi zveazda de argint, iar lingurita de madem vi copia de her ; 1 fevnic
de alamd pe sf. prastol ; 1 poald de cit, ponosita, la proscomidie ; 1
avternut ipac de atlaz, ponositA ; 1 sfita de cit de Lipsca ; 1 stihar
asemenea ; 1 sfita veche de atlaz vargat ; 1 sfita de cit, veche de
tot ; 2 epitrahile, unu de stofd cu fir ponositA, alta de atlaz ; 1 cd-
delnitd de alamd ; 1 ibricel mic, teplot ; 1 dverd de cit prost ; 1 vazduh
de stofd galbend, cu sangif de atlaz ; 1 rand procovete, cu vAzduh de
ghermesut ; 1 epitafion pe muvama, zugravit, cu pervazuri de malteb ;
4 icoane imparate0, cu poale de Iemn zugrAvite : 1 iconostas sadea
zugravit, cu icoana sf. Nicolae ; 1 poald de belacoasd pe iconostas ;
2 fesnice mari de lemn in strug zugravite, cu Mai de lemn zu-
gravite : 2 tetrapoade ; 5 fevnice de Iemn purtArete ; 1 mevcioard mica
zugrAvita pentru coliva ; 5 zarfuri de tuci pentru candele : 1 steag de
muvama, stricat ; 1 analoghion pentru evanghelie ; 2 icoane mari in
tindA ; 1 Evanghelie greceascd vi rumaneascd ; 1 mineiu mare ; 1 Ii-
turghie ; 1 triod ; 1 octoih mare, deslegat ; 1 penticostar ; 1 apostol ;
44. ters de umezeala.
www.dacoromanica.ro
1 ceaslov, deslegat ; 1 psaltirie ; 1 cazanie ; 1 catavasier ; 1 antolo

ghion grecesc ; 1 penticostar grecesc ;
45) jumatate lucrat cu var $i jumatate cu pamant,
cu trei portite, insa una 45) legaturi pi verigi de her ; In-
launtru o pereche case marl, asezate 45) zid de piatra cu
patru odai o carnaruta i salita mica 45) mare si cu
plimbare, de zid, cu paturi, cu u$i, cu sobe, . . . . 45) si cateva
geamurl, cu doua beciuri dedesupt $i unu supt scara 45)
jos, insa doua odai $i o cuhnie, iaras de zid, invelit jumatate . . .45)
de zid lucratoare , . . . 45).
(fila 265 verso).

Curtea din afara imprejur cu gard si in launtru cu un porumbar
pe zece furci, invelit cu stuf vechi, i cu un Sopron pe sase furci ase-
menea invelit, iar din afara acestei curti stint: 1 porumbar pe sase
furci, invelit cu stuf ; 1 grajd de lemn, vechi, pentru cal, invelit cu
stuf ; 1 casuta mica de lemn pentru vizitiu, invelita cu stuf ; 1 casa
ipac, carciuma, cu Mamie $i cuptor, facuta de zid, invelita cu olane,
i un scaun de came ; 1 livede cu gard inprejur, Tanga manastire ;
1 ipac, despre drum, tot cu gard inprejur, insa mai mica ; 1 livede
mare, cu felurimi de pomi, mai departe de manastire, neingradita ;
1 casa de moara, tot langa manastire, cu o roata, invelita cu zdra-
nita ; 1 mosie Meledicu, cu un vad de carciuma ; 1 movie Bisoca, units
cu alt trup ce-i zice Fundata, cu putina padure proasta ; 1 mosie Sa-
ruleasca dupa sineturi, iar nLmire are Dealu Smeestilor, Valea Stanii,
Podul Scoartii, Valea Larga $i Curatnau46), cu trei carciumi pe dansa
$i cu padure proasta ; 1 mosie Campulungeanca, cu un vad de car-
ciuma ; pe aceste mosii sant si livezi de pomi ale cicicailor, din
care is mcindstirea zeciuialci, cum ci pive cu wzdmcint, de pla-
tesc havaet pe an cite taleri 18 pentru fiescare, f trei acute cu
havaet taleri opt fiescare, i vase scaune de rotarie. Si la Colnita are
manastirea mosie, parte pe un mos si trei cezverti, insa nehotarata
pi poate dupa vreme sa se incotropeasca ; 9 pogoane vie in Dealu
Sapocii, lucratoare, cu loc sterp mai mult ; 19 ipac, la Valea Teancului,
insa inpartite In trei locuri, avand si o crama cu lin. de calcat ; 1
velnita de varghii ; 10 buti vechi pentru prune ; 2 ipac, pentru yin ;
2 tocitori vechi ; 1 ambar mare, ca de 15 chile ; 1 ipac, mic ; 2 ca-
zane de arama, cu tevile Tor, pentru ra hiu, fara capace ; 1 car mare
de boi, cu opt cercuri de her ; 1 cal ; 6 boi de jug.
SCHITU ALUNISU, SUD SAAC.
(fila 266).
Biserica in piatra, tampla de piatra, sf. prastol de piatra, cu
foisor pe stalp de piatra, invelita cu sindrila noun si un clopotel ; 1
sf. antimis vechi; 1 evanghelie; 1 liturghie ; 1 cruce de lemn ; 1 poala
de cit veche, pe sf. prastol: 1 masa de panza, ipac ; 1 sf. potir de
45. Sters de umezeala.
46. Nu figureaza in marele dictionar geografic al Romaniei.
www.dacoromanica.ro
30 loan C. Filitti
cositor, cu tot tacamul lui ; 1 anafornita de alama ; 1 cadelnita de

alama ; 1 fesnic de alama pe sf. prastol ; 1 peschir vechi ; 1 sfita
de cit, veche, cu stiharul asemenea ; 1 pereche paftale de alama; 3
perdele de cit, la usi ; 4 zarfuri de alama pentru candele ; 4 icoane
imparatesti ; 4 fesnice marl de lemn, cu 6 faclii $i tinichelile lor ; 2
fesnice purtarete ; 1 pereche mucari ; 4 poale de cit, vechi, la icoane ;
1 ipac, cu simizeturi, la iconostas; 1 mineiu ; 1 apostol ; 1 molitvelnic ;
1 triod ; 1 penticostar; 1 tingire de o jumatate oca ; 4 vaci ; 1 pe-
reche case, cu doua odai $i o camara, i foisor dinainte, invent cu
stuf ; 1 grajd de varghii, podit si invelit cu stuf; 1 casa de carciuma ;
1 mosie Alunisu ; 1 mosie Mlajetu ; 1 sfoara de movie in Balanesti,
davalma cu mosnenii ; 1 ipac, in hotarul MosAsti ; 60 stanjeni in ho-
tarul Scaenilor, in plaiu Parscovului.
SCHITU PODENI, SUD SAAC.

(fila 266 verso).
Biserica de lemn si cu bolta asemenea, cu tampla de Iemn si
rastignirea numai zugravita, invelisul de zdranita veche, si plata in-
launtru, cu opt jeturi si fara clopot ; 1 sf. antimis, cu sf. moaste ; 2
mese de panza pe sf. prastol, insa una de cit bun, cu sangif de bo-
gasiu rosu ; 2 crud de alama, cu patu de lemn ; 1 masa de cit, pe
proscomidie ; 1 epltafion zugravit pe panza : 3 dvere vechi de cit ; 1
cadelnita de alama ; 4 candele de sticla ; 1 sf. potir de cositor, cu
tot tacamul lui, iar zveazda de argint ; 3 procoveti de cit, cu sangif
de ghermesut galben $i captusit cu bogasiu, insa unu mai mare; 2
sfite de cit, necaptusite, cu sangif de maras. vapsit ; 1 ipac sfita de
malteh galben, Indoit cu flori, cu sangif de ghermesut verde $i cap-
tusit cu maras ; 1 stihar de cit, necaptusit, cu sangif de bogasiu rosu ;
1 epitrahil de cit ; 1 pereche rucavite de stofa cu flori de fir ; 1 pe-
reche paftale, cu colane de mumbac ; 4 icoane imparatesti ; 4 ipac
in tinda bisericii ; 15 ipac, mici, unele find lipovenesti ; 2 fesnice
marl de lemn nezugravite ; 2 mici, purtarete ; 1 masa de cit, cu sangif
de maras verde, pe iconostas, pe care este si un praznicar zugravit
/ipovenesc; 1 evanghelie de Bucuresti ; 1 apostol; 1 octoih mare ;
1 antologlzion de Bucure,sti ; 1 triod de Raninic , 1 penticostar de
Bucuresti ; 1 liturghier de Bucuresti ; 1 catavasier, grecesc si ru-
manes : ; o pereche case cu o odae i o camaruta si o tinda, paretii dal-
ramati, WA usi, dinainte cu foisor in 6 stalpi, invalita cu sindrila ;
1 porumbar in 6 furci, invelit cu coceni ; 1 mosie Sureni, unde este
$i o casa de ca'rciuma, cu paretii de gard lipit, cu beci de . . .47) de
barghini (sic). iar pe garliciul beciului un foisor in 4 stalpi. invalisul
de . .47); 88 stanjeni de mosie in hotaru Podeni, ce-i zic si Ezestii,
.
dati de Bracacianu, iar acum . . .47) numai stanjeni 40 si un ciric ;

pe aceasta movie curgand apa . . .47) este o moard. cu . . .47) pa-
retii de barghini, i opt pogoane vie, insa cloua paragind, in . . ,47) de
Iemn i Sopron in 4 furci, avand vasele ce se va'd, insa : 3 tocitori
47. ters de umezea16..
www.dacoromanica.ro
marl; 3 buti ; 1 caldare ca de 4 oca apa; 1 pirostii de mijloc ; 1

1 her de plug ; 1 putina ; 2 hardae ; 1 curatoare ;
vatrai ; 1 caldare
de rachiu, ca de case . . .48 , 4 boi ; 1 vaca cu vitel ; 3 ramatori ;
(fila 267). 1 movie Natija, pe care este tin put de pacura umblator, fara
vama, domnesc, i o bisericd de lemn, boltita, cu scanduri de stejar,
invalita cu zdranita veche, avand : 2 mese pe sf, prastol, una de cit,
alta de panza; 1 epitafion ; 1 sf. potir de cositor. cu tacamul lui ; 1
antimis cu sf. moaste ; 1 aier de irbichir, captusit cu panza ; 2 pro-
covete, until vechi de tot, celalt mai nou, de ghermesut visiniu, cu
sangif ghermesut verde ; 1 polieleu cu 6 fesnice, atarnat cu lantisor
de her de bolta; 1 cadelnita de alama; 1 ipac fara zale ; 4 icoane
imparatesti ; 2 ipac in tinda ; 5 fesnice de lemn sadea, cu doua cepe
marl ; 4 poale de cit la icoane ; 2 ipac la iconostas ; 1 Evanghelie ;
1 penticostar; 1 anthologhion ; 1 octoih ; 1 tripesnit ; 1 catavasier ;
Robii sf. episcopii, ce sant cu locuinta si in slujba schitului : Stan,
Stanca sotia lui, Ion fiul lor, Iacov, Costandin ; Carstea sin Stan,
Sanca, sotia lui, rumanca, Grigore fiul lor, Balasa, loan ; Dinu, Sanda
sotia lui, Costandin fiul lor ; Stoiana sin Stan, vaduva ; Alexandru
brat Dinu, Maria sotia lui, Sanda fiica lor, adica 17 suflete.
(fila 267 verso).

SCHITU CHILIILE, SUD SAAC.
Biserica de lemn, boltita, cu adaos si dasupra clopotnita lard

clopot, invalita cu sindrila veche, tampla nezugravita, si opt jeturi ;
1 sf. antimis, cu moaste; 1 masa. de panza pe sf. prastoI; 1 ipac
de panza, muscaleasca, vargata ; 1 fesnic de alama mic ; 1 mescioara
de panza la proscomidie vi dasupra un aer vechi ; 1 sf. potir de cositor,
cu tacamul lui ; 1 aer si 2 procovete de cit prost, captusite cu astar
si pervazuri de castambol verde ; 1 sfita de cit veche, captusita cu astar
Si pervazuri de castambol verde ; 1 sfita de cit veche, necaptusita,
pervazuri de castambol vanat ; 1 stihar asemenea, rupt ; 1 pereche
rucavite vechi: 1 cadelnita de alama ; 1 teas de alama anafornita;
8 icoane imparate0, inlauntru i in tinda ; 3 dvere de cit ; 8 poale
de icoane, muscaleasca panza in vargi ; 1 iconostas de lemn prost,
deasupra cu o foaie de panza muscaleasca in vargi ; 3 fesnice de
lemn sadea, insa unu purtaret ; 1 mescioara de lemn cu o poala de
panza dasupra; 10 icoane mici vechi pe tampla; 1 Evanghelie ; 1 li-
turghie ; 1 apostol ; 1 octoih mare ; antologhion ; 1 penticostar ; 1
1
strastie ; 1 psaltire mica ; 2 chilii cu sala in mijloc, paretii de gard

lipiti, invelite cu coceni vechi ; 4 chilii din afara curtii, cu pareti iaras
de gard, invelite cu pais stricate, iar curtea schitului cu gard de nuele
ingradita ; 1 mosie Chiliile, insa stanjeni 100, are si padure i o li-
vada de pomi ca 500 . . . . 4s) acestei mosii este carciuma de
bordei ; 1 mosie Colcioaia st, 25 ; 1 mosie Brazila,49) la Pacureti,
cu padure.

49. Nu figureaxa in marele dictionar geografic al Romaniei.
www.dacoromanica.ro
32 loan C. Filitti
(fila 268).
SCHITU MARUNTIU, SUD. SAAC.
Biserica de zid, cu bola de lemn, zugravita peste tot i din
afara cu un rand de sfinti in roate, cu amvon in patru stalpi Si da-
supra clopotnita cu un clopot, invelita cu indrila de brad, cu doua
cruci deasupra, cu geamuri la feresti, cu 15 jeturi ; 1 sf. antimis, cu
sf. moate ; 1 sf. potir, cu tacamul lui, de cositor ; 1 aer de cit; 3 proco-
vete de cit ; 2 epitrahiluri de cit ; 2 mese pe sf. prastol, una panza, alta
cit ; 2 asemenea, la proscomidie ; 1 stihar de cit ; 2 sfite de cit, vechi ;
1 pereche rucavite de canavat ; 1 cruce de chiparos, cu argint ; 2 cadel-
nite de alama; 1 fepic de alama, mic ; 1 pereche foarfeci; 1 tinichea
pentru sf. mir; 3 dvere de cit, la t4i; 1 polieleu de alamd, cu 6
fenice; 2 fenice de lemn, marl ; 2 ipac, purtdrete ; 8 icoane impd-
rate0, cu cele in tinda, iar la cele din lduntru coroanele sant de argint ;
3 candele de argint, cu zale ; 3 ipac, de alamd ; 1 Evanghelie ; 1
apostol ; 1 liturghie; 12 minee ; 1 triod ; 1 penticostar ; 1 octoih; 1
psaltirie ; 1 molitvelnic ; I cazanie ; 1 catavasier ; 1 strastie ; 1 ana-
fornita de tuci ; prejmuirea este cu gard, de mardcini, i in launtru
sant : 4 pogoane vie lucrAtoare, i patru pogoane in obratie livede de
pruni, avand i vase ; 2 buti . . .50) dinaintea portii afara; . . .50)
avand i tinda in mijloc, pentru preot.
,(fila 268 verso).

SCHITU COZIENII, SUD BUZAU.
Biserica de lemn nezugravitA, invelitA cu indrild, pardositA cu
scanduri, WA jeturi i fdr5. clopot ; 1 sf. potir, de cositor, cu tacamul
lui ; 5 procovete de cit, vechi; 1 sf. antimis; 1 sfita de cit, cu sti-
harul asemenea; 1 triod ; 1 minel mare; 1 obte mica ; 1 octoih mare ;
1 apostol ; 1 psaltirie ; 1 penticostar; 1 catavasier; 1 Evanghelie ; 1
liturghie ; 2 perechi mucdri ; 4 icoane impardtesti ; 4 ipac, in timid;
1 iconita la iconostas ; 1 ipac, sf. Inviere ; 1 epitafion ; 1 steag ; 1
cruce de lemn ; 1 cAdelnita de alarnA ; 2 fepice de lemn, mari; 3
ipac, mid ; 1 fepic de alamd, mic, stricat ; 1 epitrahil ; 1 masa de cit,
veche, la proscomidie ; 1 pereche rucavite ; 1 cazanie ; 3 dvere de cit ;
doi boi de jug ; 1 vacs stearpd ; 1 movie Cozienii, pe care este schitu,
cu namestiile ce se vad : 1 chilie in curtea schitului, invelita. cu ovar
?este ?indrila cea veche, iar curtea . . .5) bisericii cu gard de maracini
si poarta de corldti; 1 porumbar in 4 furci, invent cu ovar ; 1 moard
cu o roata pe apa Sdratelului la Moritorea (sic) cu carclumd. . . .50) ;
1 moara ipac, tot pe aceasta apd, dinaintea metohului, ins stricatd;
1 carciumd in Valea Banului ; 1 ipac la moVa Tihuleqti ; 3 fanete in
fundaturd pe o mosie aldturea . . .5).
(fila 269)
SCHITU PINUL, SUD BUZAU.
Biserica de zid, invelita cu indrila de brad, noun, cu o turla
de lemn, un clopotel, cruce de her in varf, nezugravita i fara tampla ;
www.dacoromanica.ro
imprejmuirea de corlati ; 1 sf. potir, de cositor, cu tacamul lui, si pro-

covete de basma, vechi ; 1 antimis ; 1 stihar alb de basma ; 1 sfita
veche de bogasiu rosu ; 1 pereche rucavite, vechi, de basma ; 1 epi-
trahil asemenea ; 1 sfita de cit, cu epitrahil asemenea ; 3 dvere de
cit prost ; 4 icoane imparatesti, cu 4 poale de cit; 2 ipac in tinda,
lards cu poale de cit ; 1 poala de cit pe iconostas, i o icoana nasterea
Precistii ; 1 basma veche Ia tetrapod ; 2 cadelnite de alama ; 1 ipac
de madem ; 1 pereche paftale de argint prost ; 2 cruci de lemn pe
sf. masa.; 2 fesnice mari de lemn, cu facliile zugrAvite ; 2 ipac, pur-
tarete ; 8 zarfuri de madem, cu candelele for de sticld; 1 epitafion ;
1 steag ; 1 masa de panza; 2 minee, 4 penticostare, 1 evanghelie,
1 liturghie, 1 psaltirie, 3 carp ipac, (toate) slovenesti ; 1 margaritar, 1
minei mare, 1 evanghelie, 1 liturghie, 1 triod, . . .51) penticostare .51)
(toate) rumanesti ; .. .51) $i o samara, asezata pe pivnita, de barne, pa-
retii de gard, invelita cu stuf, . . .51) cu stuf, pentru slugi, Imprejmuirea
curtii cu gard de paH, cu cloud grddinite, . .51) de curte cu carligi . .")
(fila 269 verso) ; 1 sapd ; topor ; tigae ; 1 vatrai ; 1 sac spart ; 11
1
pogoane vie lucratoare in dealul Muscelului, sud Buzau, cu vasele ce

se vad: 1 tocitoare, 2 putini pentru lapte, 1 sits, 1 cufar, 1 hardau pentru
lapte, 1 pila, 1 hardau ; 1 capisterie ; 1 dalta ; 3 buti pentru prune,
1 donita, 1 spitelnic ; 6 boi de jug ; 2 vaci cu vitei ; 1 buhai ; 1
manzat vanat ; 2 vaci sterpe ; 1 manzata galbena ; 2 matci de stup ;
mosia Pinu, cu cloud. sate, 1nsd Pinu si Hodorogesti, avand pe ddnsa :
1 carciuma la Hodorogesti, cu pivnita de zablegi si case dasupra, In-
velisu de sindrila ; 1 moard la Hodorogesti, streina $i plateste schi-
tului embatic ; 1 moard la Sarea, a schitului, cu o roata ; 1 ipac la
Rusinoasa, cu o roata; 1 livede de pruni.
METOHUL CISLAU, SUD SAAC.
Biserica de zid, 1nvelita cu sindrild de brad, trei cruci de her
dasupra, tampla de zid, zugravita, usile impardtesti zugravite, cu 22
jeturi, 15 geamuri Ia ferestre, curtea cu cloud bucati de zid, iar incolo
de gard vechi. $i stricat ; 1 sf. antimis, cu sf. moaste ; 1 masa veche
pe sf. prastol ; 2 cutiute de lemn pentru sfintele taine ; 1 cruce mare
de lemn ; 1 sf. potir de cositor, cu tacamul lui ; 1 aer de citarie; 1
ipac de atlaz albastru ; 2 procovete, unu de stofa, altu de ghermesut ;
2 ipac, vechi, unu cit, altu de bogasiu ; 1 sfita de cit albastru, cu
flori, cu stihar asemenea ; 1 sfita ipac, de stofa rode, veche; 2 epi-
trahile ; 1 orar diaconesc, vechi si spart; 1 pereche paftale de alama ;
6 icoane mari imparatesti ; 11 praznicare ; 1 iconostas de lemn prost
cu o poald veche de cit ; 1 scaunas pentru coliva cu o poala . . .51) ;
2 fesnice marl de lemn, sapate . .51) ; 4 fesnice purtarete ; 3 ipac
in Una mai marisoare . . .51).
(fila 270). 2 tetrapoade ; 1 analog ; 1 colivitra de alama; 3 candele de

argint, stricate, 1 ipac mica, 2 ipac mari si sase de sticla ; 1 E-
vanghelie imbracata in argint ; 1 Evanghelie sadea ; 1 apostol ; 1
minei mare, vechi si stricat ; 1 penticostar ; 2 octoise mari ; 1 triod ;
1 cazanie ; 1 ceaslov ; 1 molitvelnic ; o pereche case pe poarta, dea-
Biserica Ortodoxa Romind. 3
www.dacoromanica.ro
34 loan C. Filitti
supra, invelite cu sindrila de brad, cu douh oclai, cu sobe i paturi,

usile cu broaste nemtesti, pardosite cu scanduri, iar sala cu lespezi
de piatra, galarie mare cu o odAita dedesupt, 12 geamuri de sticIA;
o pereche case ipac de zid vechi, cu pivnita dedesupt, cu trei Tat,
i doua carnari, cu sald in mijloc, pardoseala cu caramida, foisor pe
garliciu pivnitii, pardosit cu scanduri, vase usi cu hiarele lor, invelisu
de sindrila de brad veche vi stricath ; 1 foisor pe patru stalpi, inpanat
cu caramida, cu cloud octal dedesupt, acoperit cu sindrila, scara stri-
catd ; 1 bucatarie de zid i cu cuptor de paine, tot supt un acoperis,
invent cu sindrila ; 1 clopotnith de lemn pe patru furci, cu odaita de-
desupt, invelita cu sindrila, fara clopot ; 1 grajd de zid pentru cai,
acoperit cu sovar ; 1 sopron pe furci, alaturi de zid, invelit cu sovar ;
1 ipac in rand, invelit cu zdranita ; put in curte, galeata legata cu
1
her vi cu lant ; 1 porumbar pe 24 furci, invent cu sovar ; 1 ipac ase-

menea, pe 32 furci ; 1 sopron pe 6 furci, cu sovar invelit, 4 buti vechi
pentru prune ; 2 tocitoare . . .52);
(Ma 270 verso). 1 cash ca.rciumA . . .52) pe pivnita de piatra, cu foisor pe

garlic!, invelita cu sovar ; 1 darsta de varghii invelita cu sovar, scocurile
stricate ; 1 piva de gard cu vase ciocane, invelita cu sovar ; 1 moara cu
doua roate, pe apa Bascii, cu toate hiarele lor, I cu doua ciocane, cu
doua perechi pietre bune, invelita cu zdranita stricata ; 6 pogoane de
vie in dealu Boboci, insa trei lucratoare, iar trei paragina vi gardurile
paraginite ; 1 sopron pe 6 furci, invelit cu sovar ; 1 carciuma la. mosia
Boboci, pe pivnita de zid, cu o odae i o camarA vi cu foisor pe gar-
lici, invelita cu sovar ; 1 ipac, veche la Scarisoare, tot intr'o forma ;
1 ipac la Tronari, tot asemenea ; 2 vaci cu viteii lor ; 13 poslusnici.
Tigani: Matei vataf vi sotia lui Dobra ; Gheorghe sin Badea,
sotia lui Ioana, cu trei fete ; Negoita Capata'na, Maria sotia lui vi patru
copii ; Costache Botan, sotia lui Nusa, cu un copil ; Dinul Anghel,
Rada sotia lui vi trei copii ; Ion Botan, sotia lui Maria, cu patru copii ;
Dinu Angheli ; Dumitru Neacsu, sotia lui Iana, cu trei copii; Ion Pel-
ticu, sotia lui Uta vi un copil ; Dinu Pelticu ; Nica sin Dinu Pelticu,
sotia lui Anita, cu doi copii ; Ionita sin Podeanu, sotia lui Maria, cu
doi copii ; Stoica jimblarul, sotia lui Rada, cu doi copii ; Costandin
Lupul sotia lui Ioana, cu cinci copii ; Hera sin Manole, sotia lui Anca,
cu doi copii ; Gheorghe Chereloiu, sotia lui Stanca, cu trei copii ; Frone
herarul, Maria sotia Jul, cu cinci copii ; Gheorghe al Smeului, sotia
lui Safta, cu patru cop!! ; Gheorghe cobzarul, sotia lui Dobra, cu trei
copii ; Radu Capatana vi cu Ioana sotia lui ; Dragoiu al Pitii, sotia
lui Floarea, cu un baiat ; Matei Carlig, sotia lui Mihalcea, cu patru
copit ; Enache Boteanu Si Iana sotia lui ; Manole vizitiu vi Voica, sotia
lui ; Dumitru croitoru, sotia lui Maria, cu cinci copii ; Gheorghe sin
Cretul, Sofia lui Ioana, cu un copil ; Radu Badea vi sotia lui Gafita ;
Tanase sin Dumitru, sotia Jul Ana, cu patru copii ; Dima sin Dinu
croitorul, sotia lui Stana, cu trei copil ; Coman sin Dumitru, sotia lui
Stana, cu patru copii ; Matei vizitiu vi Stana sotia lui ; Costandin sin
52. ,ters de umezeala.
www.dacoromanica.ro
Enciu, sotia lui Dobra, cu sapte copii; Gheorghe sin Florea, sotia lui
Rada, cu trei oopii ; arban sin. Tanase, sotia lui Paraschiva, cu o fats ;
Manole vataf, sotia lui Arghira, cu trei copii ; Vasile sin Marcu ; Mihai
sin Gligore, sotia lui loana, cu doi copii ; Neagul sin Badea, sotia 1W
Gafita, cu doi copii ; Dinu Alinisanu, sotia 1W luba, cu patru copii ;
Gheorghe Podeanu, sotia lui Dragnea, cu o fata ; Stoica carciumaru
$i Floarea sotia lui ; Dumitru Podeanu, Anca sotia lui, cu trei copii ;
Oprea Gurgui si Rada sotia 1W ; Nicolae sin Paraschiva, sotia lui Ilina.
cu cinci copii ; Marcu Carlig, sotia lui Maria, cu un copil ; Ion Cretul
Si Maria sotia lui ; Grigore Driu si Rada sotia lui ; Anca Capatanoaia,
cu Anghel fiu-sau ; loana vaduva ; Lenta vaduva ; Tudora vaduva;
Gheorghe nepotu lui Radu Capatana ; Mincu holteiu ; Dina fata ; Maria
cu trei copii ; Anghela cu o fats ; Dumitru baiatu ; Rada Baracioaia
(in total 208 suflete).
(fila 271).
METOHUL PARSCOV, SUD BUZAU
Biserica de lemn, invelita cu zdranita, cu un clopotel in clopot-
nita de lemn, cu curte de gard vechi ; 1 sf. antimis, cu sfinte moaste ;
1 sf. potir, de cositor, cu tacamul lui ; 3 procovete de cit, vechi ; 1
mass de cit, veche, pe sf. prastol ; 1 Evanghelie; 1 cadelnita de alama,
veche ; 1 sfita de cit, noun ; 1 stihar de cit, vechi ; 1 pereche ruca-
vite ; 1 epitafion ; 8 icoane imparatesti ; 4 candele de argint ; 1 ipac,
de alama ; 2 fesnice marl, de lemn ; 2 ipac, purtarete ; 2 minee maxi ;
1 triod ; 1 octoih ; 1 penticostar ; 1 apostol ; 1 cazanie ; 1 catavasier ;
3 dvere vechi, de cit ; 1 psaltirie ; 1 colivitra de arama ; doua perechi
case, de zid una si cealalta de gard, vechi amandoua, invelite unele
cu olane, cealalta cu zdranita paraduita, imprejmuirea de gard vechi,
grajd de zid darapanat. Invelit cu sovar, trei porumbare pe furci, unul
pe 16, altul pe 20 si celalt pe 6 furci, o cuhnie de varghii veche,
invelita cu olane, un bordei, un foisor de zid langa ziduri, un put cu
galeata Iegata cu her ; 1 livada de pruni, meri, peri, nuci, cu gard
prost de maracini ; 1 ograda ipac, langa curte, cu gard de maracini ;
1 poarta mare a curtii, invelita cu zdranita ; 3 talpi vechi de porumbar,
supt Sopron ; 1 porumbar in 8 furci, cazut ; . . .53) vechi pentru prune ;
. . .53) pentru varza ; . . .53) la lunca frumoasa, cu doua roate, cu pie-
trile ei, invelita cu sovar ; . . .53) garlii in Parscov, cu 2 roate, insa
una cu umblatoare iar cealalta roata nici . . .53), invelisu de sovar
vechi ; . . .53) cu doua roate, insa una statatoare. neavand pietre, in-
velita cu sovar . . .53), avand $i cazan, iar cealalta fara cazan ; . . 53)
jumatate de gard, cu bordei, invelisu de sovar, la lunca frumoasa.
. . .53) darapanata . . .53).
(fita 271 verso).

TIGANII S. EPISCOPII, CE SANT CU LACUINTA LA PARSCOV.
Ion sin Radu, Nedelea sotia lui, Costandin fiul lor, Carstea,
Carstina, Maria ; Sandul, Anca sotia lui, yStefan fiul lor, Grigore,
Semeana, Anca; Marin Urzica, Zota sotia lui, Dima fiul lor, Nedelea,
www.dacoromanica.ro
36 loan C. Filitti
Ioana; Ion Cretul, Buna sotia 1W, Costandin fiul lor ; Arsenie, Ilina
sotia lui ; Dimotru, Ianache, Lazar, Radu, Smaragda, Ivana ; A-
lexie, Anca sotia lui, Dima fiul lor, Stoica, Voica, Nedelea, Dra-
guna ; Gheorghe, Dragna sotia lui, Rada fiica lor, Arghira, Ioana ;
Ion Buzatu, Buna sotia lui, Ion fiul lor ; Radu sin Mihalcea, Maria sotia
lui, Grigore fiul lor, Dimitra ; Costandin Gurgui, Stanca sotia lui, Gheor-
ghe fiul lor ; Costandin sin lanache, Maria sotia lui, Fascul fiul lor,
Gheorghe, Dumitra ; Mihalcea, Floarea sotia lui, Stefan fiul lor, Iancul
Visina, Maria, Buna ; Badea, Stana sotia lui, Andrei fiul lor, Ion,
Mihaila, Ioana, Oprica ; Manole, Voica sotia lui, Grigore fiul lor, Fauna ;
Mihai, Stanca sotia lui, Naftin fiul lor, Ion, Voicul, Tinca ; Vasile
Volbeanu, Arghira fii-sa, Rada, Calita ; Toader, tefana sotia lui, Di-
mitrie fiul lor, Ilinca ; Nedelco, Despa sotia lui, Andrei fiul lor, Gheor-
ghe, Visina; Tudor, Comana sotia lui, Matei, Radu, Sava, Arghira,
Stanca, Safta, . . . , . . .54) ;
(fila 272). Dinu Ursul, Stanca sotia lui, Ioana ; Preda, Anca sotia lui,
Tudora fiica lor, Stanca ; Radu Urzica, Ioana sotia lui ; Nita sin Radu,
Maria sotia lui ; Gheorghe sin Dinu, Dumitra sotia lui, Tanase fiul
lor, Ilina ; Matei, Gafita sotia lui, Nicolae fiul lor, Stana, Nita, Tinca ;
Bidea, Vasilica sotia lui, Vasile fiul lor ; Stan croitorul, Gheorghe fiu-
sau, Ionita, Ion ; Ion, Chiajna sotia lui, Stana, Ioana, Marica ; Stoica,
Safta sotia lui, Stanca fiica lor ; Carstea sin Ianache, Mara sotia lui,
Maria fiica lor ; lanache Gurgui, . .54) sotia lui, . .54) fiul lor ;
Muse, Stanila frate-sau, Carstina vaduva, Voica fii-sa, Dobrita ; Ne-
dela vaduva, Costandin fiu-sau, Dumitru, Maria, Ilinca ; Ioana vaduva,
Ionita. fiu-sau, Sandu, Dumitru, Baba Sanda, Neacsa vaduva, Stanca
vaduva, Stoian fiu-sau, Radu ; Ilinca vaduva, Preda fiu-sau, Dionisa,
Maria, Catrina, (in totul) 42 salase $i 181 suflete.
(fila 272 verso)
METOHUL SF. NICOLAE OT FOCSANI.
Biserica veche de zid, cu vase stalpi de zid proptita, cu o turla
de lemn, cu un clopot, invelita cu sindrila veche, inlauntru zugravita
peste tot, Irma in altar zugraveala noua, cum si tampla asemenea
fiind si poleita, rastignirea de lemn poleita, usile imparatesti de lemn
sapat, zugravite si poleite, celelalte usi numai zugravit chipul sfintilor
voevozi, pardosita cu caramizi, la ferestre geamuri f ciubuce de her,
cu stra.ni, si dinaintea bisericii pardosit cu piatra ; 1 sf. antimis nou,
cu sfinte moaste ; 1 Evanghelie rumaneasca, ferecata cu argint ; 1
poala de cit pe sf. prastol ; cruce de lemn ; 1 ipac de lemn cu sidef ;
1
1 cutie de lemn cu lustru, pentru sf. agnet ; 1 sf. potir de madem, cu ta-
camu lui; 1 ipac, numai potir, de cositor ; 2 procovete noua de atlaz cu
flori ;1 ipac de irbichir ; 2 ipac de stofa cu flori ; I poala belacoasa
rosie cu flori galbene ; 1 sfita de atlaz galben, cu flori, veche ; 1 ipac
de ghermesut galben, cu flori ; 1 ipac, de atlaz negru, cu floricele ;
1 ipac, de atlaz desdoit, iarasi negru cu flori ; 1 ipac de stofa. albastra.
www.dacoromanica.ro
cu flori ; 2 stihare de cit, vechi ; 1 ipac de irbichir ; 1 perdea scurta

de chembric rosu ; 2 epitrahile de stofa verde sadea ; 1 epitafion
zugravit pe ghermesut negru ; 1 pereche paftale de argint cu colanu
for ; 1 cadelnita de argint ; 1 ipac de alama ; 2 perechi rucavete de
stola verde sadea ; 4 icoane imparatesti poleite ; 2 fesnice mart de
lemn poleite ; 1 iconostas sapat $i poleit ; 3 pajure poleite la iconostas
$i fesnice ; 12 faclii de lemn zugravite cu tinichelile for ; 1 fesnic mic
de madem ; 1 ipac de lemn ; 2 tetrapoade ; 4 icoane imparatesti in
tinda ; 5 ipac vechi ; 2 mid, sf. Nicolae ; 6 fesnice mici, in tinda ;
1 steag de musama : 1 crestelnita de lemn ; 10 candele de sticla ;
4 candele de argint ; 16 coroane de argint la icoane ; 1 octoih ; 1 mineiu ;
1 triod : 1 apostol ; 1 penticostar ; 1 cazanie ; (fila 273). 1 ceaslov ;
1 psaltirie ; 1 liturghie ; 2 catavasiere.
0 casa 1anga biserica, pe talpi, cu pareti de gard, cu o camara

i cheler in dos $i cu foisor dinainte, tavanita cu scanduri $i invalita
tot cu sca'nduri vechi ; 1 loc cu pravalie pe dansul, a sardarului Ro-
bescu $i plateste metohului chirie pe an taleri 20 ; ipac Nicolae
1
Sarbu, taleri 20; ipac, Parvul Bacanu, 20 ; 1 ipac, p(itar ?) Vladu,

1
20 ; 1 ipac, Maria vadana, 20 ; 1 ipac, Pastia bacanu, 20 ; 1 ipac,

Radu bacanu, 20 ; 1 ipac, Costandin Curca, 20 ; 1 loc sterp, II tine
Iancu Proca, 20 ; 1 ipac, Nicolae sin Radu brutar, 20 ; 1 ipac Costandin
macelaru, 4 taleri ; 1 ipac Ivancea, 6 taleri ; 1 ipac, Liben Sarbu, 6 taleri ;
1 loc ipac, Dragnea, unde au fost grajdu, 10 taleri ; 1 ipac, Avram Fi-
limon, 7 taleri ; 1 loc ce are case pe dansul, Hristea pescarul, 12
taleri ; 1 ipac, Gheorghe vizitiu, 10 taleri ; 1 ipac, RAducu vnuc Mo-
cani(a, 5 taleri ; 1 ipac, Vladu Sarbul, 4 taleri ; 1 ipac, baba Safta,
5 taleri ; 1 ipac la Ion Chelul, 3 taleri ; 1 loc sterp langa postelnicul
Dumitru, nedat la nimeni.
SCHITU BONTETI OT FOCANI.
Biserica de zid $i tencuita in launtru numai, zugravita numai
tampla, care este crapata, pardosea . . .55) de caramizi, cu tuna de
lemn $1 un clopot, cu opt jeturi, invelita cu sindrila ; 1 sf. antimis
nou, cu slinte moaste ; Evanghelie.; 1 cruce de lemn ; 1 cutie de
1
lemn pentru sf. agnet ; . . .55) de panza alba ins& una cu flori pe
prastol; 1 potir de cositor, cu tacamul lui, iar zveazda de argint ; . . .")
Sarbu $i Nedelea Ramniceanca, a se face sfite ; (fila 273 verso). 4 icoane
Imparatesti ; 10 ipac icoane mart $i mid; 1 paid de cit pe iconostas ;
4 candele de sticla ; 3 fesnice purtarete ; 1 octoih rumanesc ; 1 mi-
neiu de obste ; 1 triod ; 1 penticostar ; 2 apostole, unit rumanesc,
altu sarbesc ; 1 psaltire ; 1 liturghie ; I ceaslov mic ;
Casa metohului de nuele, pe talpi, cu camaruta $i cheler, in-
velita cu trestie ; 1 Sopron in 12 furci : 30 pogoane vie lucratoare la
Bontesti cu garduri not inprejur ; 10 ipac asemenea la Cotesti ; 10
la Palanga $i 7 la Coica, paragine ; 1 scaun pentru taiat came, la
Bontesti; 1 mosioara dasupra satului Bontesti, davalma cu mosnenii,
55. ters de umezea 11-;
www.dacoromanica.ro
38 loan C. Filitti
Insa padurea este taiata ; 20 case (ale) clacasilor ai schitului la Bon-

testi ; 100 stanjeni mosie de camp la Hangulesti ; 100 ipac la Calicul ;
110 ipac in trupu mosii Cotestilor ; 1 moara cu doua roate la Var-
tescoi, invelita cu scanduri, pietrele proaste si zacatorile sparte ; 1
carciuma a morii ; 10 case clacasilor la Vartescoi ; 1 vad de carciuma
la Vartescoi, din care se is chine pe an taleri zece ; 1 pravalie a
Anii vacluva, tot cu acelas asezamant; 1 ipac a Dobritii Doicioaia,
cu asemenea asezamant ; 6 pogoane vie a vistieresii Paunii Daroaia,
100 ipac satrarul Spirea, 5 ipac satrar Vladu si 6 1pac Racovita, de
la aceste vii is schitu otastina din 20 vedre una ; 9 tocitori ; 1 tin ;
11 buti ; 2 hardaie ; 1 tocitoare si un hardau sant la Asanache Don-
cioiu, date de cuviosu ieromonah Azarie.
(fila 295 verso). (catagrafia de la 1819).
CHINOVIILE DE CALUGARI 56).
Poiana marului ot sud Buzau ; Gavanele ; Gavane ; Sfantul Gheor-
ghe ; Pietricica ot sud Saac ; Istrita ; Chieia; Dalhautul ot sud Slam
Ramnic ; Cotestii ; Sorestii.
CHINOVII DE MAICI 56).

Recea ot sud Slam Ramnic; Ratesti, ot sud Buzau ; Fundatura;
Valea Caprii, ot sud Saac ; Susana.
Condicd Inpartitd in trei toinuri, in carele sant trecute toate
sineturile nii*ilor i acareturilor sfintei episcopii, Intaritti atilt
la pinax, cat ,ci la sfar ,sit, cu pecetea Mara Sale Dornnului Cos-
tandin (sic) Voila Moruz, in leat 1801 Iulie 8 (sic)57).
(fila 274 verso). Catagrafia de la 1825.
METOHUL SF. DUMITRU DIN BUCURESTI.

Biserica noua de zid, invelita cu tinichea, cu o turla de lemn,
invelita si captusita peste tot iarasi cu tinichea si cu cruce deasupra,
de her cu zale, pardosita cu pietre, cu tampla lemn de nuc sapata
nezugravita, asemenea si usile imparatesti, I celelalte doua, cu amvon
iarasi de lemn sapat si nezugravit. Pe din afara, cum si inlauntru
tencuita si spoita cu var si zugravit numai pantocratora i platitera si
evanghelistii, cu jeturi de jur imprejur, cu catihumen pe grinda si cu
jeturi, usa imbracata cu her peste tot, stalpii usii de piatra si dinainte
trepte de piatra.
(fila 275 verso). Casele arhierWi de zid, pe pivnita boltita, invelite
cu sindrila de brad, veche, cu galerie dinainte, pardosita cu scanduri,
cu patru odai i o camaruta, tavanite cu var si pardosite cu scanduri
si sala in mijloc asemenea tavanita si pardosita cu piatra si o tinda
in dos, prin care merge la o alta camaruta si la plimbare. Odaile toate
cu geamuri, cu usi si sobe. Din sobe, una este de her, alta de mar-
56. Pentru chinovii, in amandoue catagraf tile, lipsesc amanuntele.
57. Asupra acestei date, vezi prefata mea la inceputul prezentului articol.
www.dacoromanica.ro
inventarui episcopiei de Buzau 39
mura, veche stricata. Supt scara o oclaita, cum si in garlici o oddita

pentru chelar si un beci vdrzarie. 0 clopotnita in patru furci de lemn,
invelitd cu sindrila, si cu cloud' clopote. 0 pereche case in dosul bi-
sericii asezate, de gard tencuit, cu trei oddi i tinda prin mijloc, par-
dosite cu caramizi, invelite cu sindrila, dinainte cu strasina esita ca
In chip de pridvoras, avand si pat. Doua plimbdri supt acelas aco-
peris, de scanduri, oaresce departate de casa. 0 cuhnie de zid, cu
cloua odai alaturea, invelita cu sindrila. Un gard de zid, podit pe jos
cu scanduri si cu Sopron pentru careta alaturea, invelit cu pindrila.
Un ambar, supt Sopron, pentru orz.
0 careta veche, stricata, in cat nu este de a se mai metaherisi.
2 mindire in odaia cea mare, cu perne de jur inprejur, panza
de Brasov, umplute cu par de bou ; 1 cearceaf deasupra mindirurilor
si pernelor, de batistd ; 2 saltele mici in colturi, cu cite cloua perne
de cit civic ; 2 mindire ca cele de sus, in iatac, cu sapte perne ; 2
macaturi dasupra acestora, iarasi de cit; 2 perdele de postav, si 9
ipac de batistd, pentru feresti ; 12 scaune de lemn proaste, imbricate
case cu musama verde si sase cu musama neagra ; 4 icoane impa-
ratesti ; 6 tingiri de mijloc, cu cinci capace ; 1 tigaie : 1 ciur de arama;
2 linguri de arama ; 1 razdtoare ; 1 sata'r ; 1 piud de cafea cires, cu
pisalogu ei ; 1 sits de cafea ; 3 fesnice de tumbac, cu cloud perechi
mucari si doua tavite ; 7 talere de farfurie, vechi ; 4 farfurii ; 8 carafe
de sticla, cu cinci pahare asemenea ; 2 clondire cu otet ; 2 ipac, seci;
1 sanie, insd talpile cu arcuri, fard. cos ; 1 buriu cu yin vechi ; 7 putini,
marl si mid ; 6 tocitori pentru varza ; 2 care var ; 4 cercevele de la
iatac, cu geamurile for ; 1 putind pentru apd, 1 harddu asemenea
6 bolovani de sare ; 1 pereche hamuri vechi stricate.
Prcivdlii la fafa podului, invelite cu olane ; o casd iard,s la
pod, invelita cu sindrila, in care lade preoteasa . . ."); o casd la
oltarul bisericii, peste drum, veche, pe pivnita si cuhnie . . .58)
Invelitoare veche, stricata, lade p(opa) Gheorghe inlauntru . . .");
(fila 276): un loc inpotriva hanului Greci, pe care stint case si prdvdlii
de Gheorghe Papa si plateste chirie. 0 spitdrie in coltul acelui han,
dasupra cu odai si prdvalii de la spiterie mai la vale, vechi stricate,
acestea nu sant supt stapanirea episcopiei acum, fiind in pricina
de judecatd.
(fila 296). LUCRURILE IVIETOHULUI SFANTULUI DIMITRIE.
SFITE.
1 de dulghet, periplocat, cu flori de fir galben, cu sangif atlaz
verde, in spate Domnu Hristos de argint, captusita cu bogasiu turungiu,
ponosita ; I de stofa.' rosie, cu flori de matase rosii, i verzi, sangif
atlaz galben, captusita cu bogasiu galben, veche, ponosita ; 1 de atlaz
galben, cu flori de bumbac albe, sangif atlaz havaiu, captusita cu
bogasiu turunghiu, ponosita ; 1 de canavdt verde, cu floricele de
fir, poalele stofa, captusala bogasiu albastru, ponosita ; 1 de stofd.
www.dacoromanica.ro
40 loan C. Filitti
galbena, cu rotocoale de matase rosie, sangif atlaz albastru, cdptusita

cu bogasiu albastru, ponosita ; de canavat tahaniu, cu sangif al-
1
bastru de canavat cu flori la fel, cdptusitd bogasiu, ponosita ; 1 de

dimie in vargi, cu floricele albe fir, captusita bogasiu rosu, ponositd ;
1 de canavat verde, cu floH de matase, cdptusita bogasiu verde, veche,
sparta ; 1 de dimie rosie, cu flori fir si matase, sangif atlaz civit, cdp-
tusitA bogasiu negru, veche, sparta.: 1 de canavat mohorat, captusala
bogasiu patlaginiu, ponositd ; 1 de canavat chimioniu, cu flori la fel,
sangif canavat verde, captusita bogasiu albastru, veche, sparta ; 1 de
stofita galbena, cu floricele de matase, sangif atlaz rosu, cdptusita. bogasiu.
STIHARE.
I de stofita galbena, cu floricele de matase, sangif atlaz rosu,
captusit cu bogasiu cenusiu ; 1 de canavat morico, captusit cu bo-
gasiu ; 1 de stofa. proastd . . 59) albastru, sangif ghermesit fistichiu,
captusit bogasiu verde ; 1 de stofita rosie, sangif atlaz albastru, captusit
bogasiu albastru ; 1 de canavat cenusiu, sangif atlaz verde, captusit
bogasiu rosu, veche ; 1 de canavat rosu, cu flori de fir galben, vechi ;
1 de canavat verde, cu flori de matase, vechi : 1 de canavat alb, cu
floricele de matase, sangif atlaz patlaginiu, vechi ;
PETRAFIRE.
1 de stofita galbena, cu rotocoale rosii matase, cu crucile i jur
inprejur siret de fir, cu 4 ciucuri de fir i matase, captusala ghermesit
negru verde ; 1 de stofita galbend, cu floricele de matase, inprejur
siret alb de fir, cu 4 ciucuri fir prost si matase, captusit bogasiu
cenusiu ; 1 de canavat albastru, cu flori de matase, inprejur siret alb
prost de fir, captusit bogasiu negru, vechi ; 1 de dimie albastra, cu
flori de matase, cu ciucuri prosti, captusit bogasiu galben ; 1 de catifea
patlaginie, cu ciucurasi de ibrisim, captusit bogasiu negru ; 1 de
canavat ca gusa porumbului, cu flori de matase, cu trei ciucuri de
ibrisim, captusit bogasiu verde, vechi ; 1 de atlaz piersiciu, cu flo-
I
ricele de fir ; 1 de atlaz rosu cu flori ; 1 de catifea neagra. ; 1 de

canavat alb cu flori, vechi, sparte. (fila 296 verso). 1 pereche de stofe
galbena, cu floricele de matase ; 1 ipac de stofita galbena, cu rotocoale
rosii de matase si cu sireturi de fir inprejur ; 1 ipac de catifea neagra ;
1 ipac de catifea rosie, cusute cu fir ; 1 ipac de canavat alb, cu
halcalute de argint prost ; 1 ipac de catifea mohorata ; 1 ipac de
retea cu beteald proasta, 1 ipac de canavat rosu cu flori ; 1 ipac de
catifea verde cu flori de fir, 1 ipac de catifea rosie cu fir ; 1 ipac de
atlaz chimioniu cu flori de fir, 1 ipac de canavat rosu cu flori de fir,
1 ipac in felurimi, netrebnice.
STIHAR DIACONESC.
1 de canavat nahutiu, cu flori de matase, captusit bogasiu galben,
cu orarul lui la fel, cu rucavitele asemenea.
59. Un cuvant nedescifrabil.
www.dacoromanica.ro
Inventarul episcopiei de Buthu 41
ORARE.
1 de atlaz in vargi, captusit bogasiu rosu, cu 4 ciucuri matase ;
1 ipac atlaz in vargi, captusit bogasiu chimioniu, cu 4 ciucuri vechi;
MESE DE SFANTUL PREASTOL.

1 de atlaz in vargi, cu floricele in furculite, sangif atlaz havaiu
captusit bogasiu albastru.
POALE.
1 de malteh negru cusut cu fluturi, sangif malteh row, captusit
cu linta nAhutie la iconostas ; 1 de serasir alb, sangif atlaz row, cap-
tusit bogasiu albastru ; 4 ipac de serasir alb, cu flori de fluturi st
sac (?) sangif malteh alb, captusit bogasiu alb, la icoane ; 1 ipac ase-
menea la orea pili ; 1 de serasir alb sadea, sangif atlaz rosu, cap-
tusit sandal, la iconostas ; 1 de sandal row, perdele la icoane.
DVERE.
4 de atlaz in vargi, cu sangif de dimie galben, captusit bogasiu
albastru, vechi ;
Gila 297).
2 bucati ca de 10 coti, stofa alba cu flori de matase ; 1 brau
de atlaz in vargi, cu floricele, lung, muscalesc; 4 colane vechi, ne-
trebnice ; 1 covor vechi;
CARTILE BISERICII.
1 Evanghelie ctitoriceasca de catifea rosie, cu scoartele ferecate
alocurea cu argint si poleitd, rumaneasca $i greceascd; 1 ipac, ru-
maneascd de catifea verde, cu o cruce $i 8 bAsicute, Inchieturile de
argint ; 12 minee legate, rumanesti ; I penticostar, ipac ; 1 triod, ipac ;
1 apostor, ipac ; 2 psaltiri, ipac ; 1 ceaslov, ipac ; 1 cazanie, ipac ;
1 ipac veche, ipac ; 1 pomelnic, ipac.
GRECETI.
12 minee ; 1 paraclitichiu ; 1 triod si penticostar ; 1 efcologhion ;
1 apostoi ; 1 ermologhion ; 1 liturghie ; 1 sinapsis.
SARBETI.
1 cazanie ; 1 ceaslov ; 1 triod ;
ARGINTARIE.
4 candele mari ; 6 ipac mai mici, vechi, nepotrivite, cu zalele
lor; 1 ipac mica, cu trei bucele de lumandri ; 1 cddelnita cu zale, $i
cu pecetea proba nemteascd ; 1 disc de anaford, fcicut de parin-
tele prom episcop Costandie, cu leat 1800; 1 pereche paftale, vechi
rupte ; 1 slant potir, cu flori, poleit, vechi, cu discu i zveazda lui si
lingurita tot de argint Si cu procovetele lui.
www.dacoromanica.ro
42 Man C. Filitti
(fila 297 verso). 4 icoane Imparate$ti, Insa Domnul Hristos, Maica Dom-
nului, sf. Dimitrie $1 Adormirea, la toate coroanele $1 mainile, argint ; 4
ipac la femei jos, insa. Domnul Hristos, Maica Domnului, Sf.Nicolae, sf.
loan, Insa sf. Nicolae $i sf. Ioan, cu coroanele de argint ; 4 ipac,
mai mici, la femei sus, insa sf. Nicolae cu coroana de argint ; 1 sfanta
Troika, cu trupul si pervazurile de argint ; 1 sfantu Dimitrie, cu co-
roana $1 pervazurile de argint ; 1 ipac, mica, a Invierii, cu praznicele ;
1 ipac, mica, a sfintilor mucenici ; 1 ipac mica a sfantului, in toc
1 ipac veche, Maica Domnului, cu alte chipulete ; 1 praznicar, cu 11
iconite ; 2 sfinte potire de cositor, vechi, cu procovetele lor; 1 cruce
de lemn imbracata cu argint, cu scaunul ei, cu 6 pietre proaste $i cu
20 graunte margean ; 1 cruce ipac de lemn, veche, legata cu argint,
far de scaun ; 1 ipac, asemenea ; 3 cruci de sidef, vechi ; 1 sfesnic cu
trei lumini de madem ; 2 ipac. de madem ; 1 ipac, mic, rupt, de alama
2 fesnice mad de tuci, cu 6 Mai de lemn zugravite ; 2 ipac, mai
mid, de alama, cu facliile lor ; iconostas de lemn sApat, zugravit
1
gi poleit, cu calafu lui de bogasiu rosu ; 1 policandru de alama,

cu douasprezece sfesnice ; 1 ou de zgriptor cu mot; 1 crestelnitA de
arama pentru botez; 1 teasu de alama galbena ; 2 tetrapoade de lemn
zugravite ; 1 epitafion de musama, captusit cu bogasiu rosu, Imprejur
cu ciucuri de matase, cu masa lui de tulpan cusuta cu flori de matase.
loan C. Filitti
Rsum
Parmi les manuscrits de l'Academie roumaine, se trou-
vent les inventaires dresses en 1819 et 1825, a l'occasion
des installations de nouveaux eveques, de tout l'avoir de
l'eveche de Buzeu et des monasteres qui en dependaient.
Ce sont des actes precieux par la description minutieuse de
chacune des eglises, de leurs richesses, des batisses qui les
entouraient, de leur ameublement, et par l'enumeration des
terres, vignes, betail et esclaves qu'elles possedaient.
www.dacoromanica.ro
PRIVILEGIUL DAT UNUI PREOT DIN
CETATEA HOTINULUI
Am gasit nu demult, intro colectie de documente par-

ticulare din Basarabia, ce ni s'au adus spre transcriere
originalul actului din 27 Ianuarie 1666, pe care-I tiparim
mai jos. El ni infatiseaza o carte de intdrire pe care o obtine
dela Domnul Moldovei de atunci, preotul Toader din Ce-
tatea Hotinului..
Daca ne gandim la trecutul istoric al acestei cetati si
la zilele sbuciumate ce-au urmat dup . acea data, din punct
de vedere bisericesc, actul nostru vorbeste foarte mult.
latd-1, in transcriere :
Noi Duca Voevod Bojiiu milostiiu Gpodari
Zemli Moldayscoi. Dat-am carte[a] Domnie[a]i
Mele[a] rugatorului nostru popei lui Toader si
fratilor lui dela Ce[a]tate dela Hotin spre[a] aceia
ca sd fie tare[a] si pute[a]rnic cu cartea Domniei
Mele a-si lua de a zeace si den pine si den
fanat si den to[a]te legumile cea sa vor afla la a
for dereapta mina si mosiia la salistea la Saneacai
ce este la tinutul Hotinului si nimea sd nu cutezd
a tine sau a opri inainte[a] cartii Domniei Mele.
Toe pisem. [... Aceasta scriem].
U 'as It 7174 [1666].
Ghen. 27.
Gpdna vela [= Domnul a poruncit].
Locul pecetii domnesti.
Domnitorul Moldovei este Gheorghe III Duca, in dom-

nia dela Sept. 1665 Mai 1666 (Cfr. Iorga, Histoire des-
Roumains, Bucarest 1922 tableau chronologique V).
N.B. Originalul la d. invatator C. !strati din Noua Sulita, jud. Hotin, vaut
de mine in ziva de 14 fevr. 1935.
www.dacoromanica.ro
44 Econ. D. Furtuna
Preotul Toader era o persoand cu foarte multa trecere,

ca slujitor in biserica din care si azi se mai vdd urme, in
istorica cetate a Hotinului. Iar pentru mosia lui, Idmurim
cd e vorba de Sinicciul din tinutul Hotinului. Identificarea
o facem dupa o poruncd. domneasca pe care am aflat-o
aldturi cu privilegiul nostru cu data de 1811 August 5,
catrd doi boieri, ca sa desbata la fata locului o mode Sini-
caul la tinutul Hotinului!" Unul din acei 2 boieri e marele
pravilist Andronachi Donici ; si, iardsi lucru important, se
aratd ca. acea mosie desigur preoteasca isi avea ispi-
soace vechi, din 1601 si 1602, dela Ieremia Movild ; e ase-
zatd. supt Hotin, pe Nistru cu loc de helesteu si de moara
in paraul Sincicciului"... Cei doi boieri afla. hotarele cum
41 silistea". In cercetarea lor, surprindem, in chip exact,
expresiile din cartea lui Duca-Vodd din 1666. Adaog cd
Sinicau" e nume de locuitor. La plural, avem Sini-
cd.i", sau, dupa cum se exprima privilegiul popei Toader :
scilistea la Sdneacdi (accentul trebuie pus pe ultima silaba).
Extrem de important act, si pentru istoria satului de
acolo, ca si de aiurea (de ex. si noi, in tin. Dorohoi, avem
satul numit Sinihdu", iar prin 1860 trdia ca primar al
orasului un Iancu Sinihau).
Dar actul popei lui Toader" dela Hotin ni mai amin-
teste ceva, poate si mai important: pe atunci, Parcalab al
Hotinului era cronicarul Miron Costin. Posed insumi ori-
ginalul unui act, cu semnatura lui proprie, Iasi 1662 no-
embrie 20, in care Miron isi zice Parcalab al Hotinului".
In 1668, in acest post este numit Iancu Costin, fratele
mai mic (dintre cei cinci cat! erau de tots) al cronicarului.
Costinestii deci ii cunosteau foarte bine pe popa Toader"
din cetate si ceva mai mult, Iancu Costin intemeiaza acolo,
pe acea vreme, schitul Hotinului", schit care va fi in-
chinat mai apoi mandstirii dela Putna. (Cfr. P. P. Pana-
itescu, in Omagiu lui I. Bianu, Bucuresti 1927 p. 280).
Adaogam cd la finea sec. XVIII protopopul Asachie-
vici tatal Gheorghe lui Asachi a avut si el un rol in
Hotin, rol pe care-1 vom restabili in dreaptd. lumina, cu
alt prilej.
Econ. D. Furtuna
www.dacoromanica.ro
Privilegiul unui preot din Cetatea Hotinului. 45
Rsum 6.
Ce document est un acte, datant du 27 Janvier 1666,
par lequel on accorde des privileges a un certain pretre,
Theodore, en lui raffermisseut ses droits sur son domaine
Sinicaul, situe au sud de la cite Hotin.
Ce qui augmente la valeur du document c'est qu'il
date du temps, quand le chroniqueur Miron Costin etait le
gouverneur de cette cite-la.
www.dacoromanica.ro
CRONICA INTERNA.
ALEGEREA, INVESTIREA SI INSTALAREA I. P. S. NICODIM

CA MITROPOLIT AL MOLDOVEI SI SUCEVEI.
In ziva de 23 Ianuarie, congresul national bisericesc $i adunarea

eparhiala a Moldovei si Sucevei, intrunindu-se in colegiu electoral, sub
presedentia I. P. S. Patriarh Miron au ales pentru scaunul de mitro-
polit vacant pe P. S. Nicodim, staret al Neamtului.
Simpatiile gi meritele personale au facut ca alegerea sa se facd
cu insufletire pentru P. S. Nicodim. Toti membrii Sf. Sinod, guvernul,
toti reprezentantii celorlalte particle politice si credinciosii din Moldova
si-au aratat increderea in noul ales, ceeace 1-a facut pe P. S. Nicodim
s raspunda dupd alegere cu aceste cuvinte
Vazand glasurile dv., din dragoste pornite catre mine, trebue
sa fiu chibzuit la raspunsul ce vi-I dau, ca sd fie un raspuns cuviin-
cios din partea mea. Si dacd mai iau in seamd ca eu sunt cdlugar
si una din indatoririle calugaresti este ascultarea, atunci n'am dreptul
sa nu primesc sarcina pe care mi-o incredintati.
Dupd 22 de ani de ucenicie in eparhia Moldovei, sub Iosif II-lea
cel slant, cred ca acum glasul acestuia ma cheama.
Pot eu sa nu-i ascult glasul ?
Daca mai socotesc dragostea celor din Moldova, nu-mi ramane
decat sa trec peste parerile mele despre umila mea persoand. si sd
merg acolo, unde vointa dv. ma trimete, caci numai asa voi putea
face ceva pentru biserica ortodoxa a Moldoveia.
In ziva de 30 lanuarie I. P. S. Nicodim a primit carja de inve-
stiture din mana M. S. Regelui Carol II. La aceasta ceremonie au Post
de 1'8.0.: I. P. S. Patriarh, reprezentantii guvernului d-nii Al. Lapedatu,
ministrul Cultelor, Dr. C. Angelescu, ministrul Instructiunii si Paul
Angelescu, ministru Apardrii nationale.
I. P. S. Nicodim a spus in fata M. S. Regelui, intre altele ur-
m atoarele :
Prabusiri de state si mold alccituiri sociale au starnit nu
grocav colb anar/zic, care a intunecat atmosfera sztfleteascci. Prin
mine aleargd indurerati ,si insetap de bine tog cei ce stdruesc
intru Magi. Fericitci-i, nzai presus de loate, sarcina aceluia care
tie lcimztri, la raspantie, drumul insemnat strdlucitor de Evan -
gltelia Dosmadui nostru Iisus Hristos.
Cea dintdiu pricing a sbuciumului vrenzii este de bund sealncl
clespcirprea de tradi /ie. Ira goana dupci idealuri )Si intoczniri noui
s'a mers fard zdbavd, prea iute ci in deorcinduiald. Trecutul,
temelia chidirii sociale si izvorul orientdrilor alese, a rdmas de-
parte in negura uitdrii.
www.dacoromanica.ro
Cronica Intern 47
Iar M. S. Regele, dupd ce a al-Mat imporranta scaunului Mol-

dovei, ilustrat prin atatea figuri din trecut, a insistat asupra nouilor
sari de lucruri, care cer o pastorire in spirit potrivit nevoilor timpurilor :
Biserica astazi trebue se reinceapa sa-si trdiasca adevdratul ei
rot si acest rol nu poate sa ski indeplineasca decat prin energia si
inteleapta indrumare a conducatorilor ei.
Viata astazi nu mai e contemplative ca in vremea marilor ierarhi
premergatori ai I. P. S. Tale: astazi se traeste intens, se traeste re-
pede, agitat ; biserica trebue si ea se urmeze cu vremea, ea nu mai
poate fi numai contemplative, ea trebue sa devie vie, sa se afirme cu
putere in fata nevoilor vietii moderne.
Ca Vlaclica asa de bine pregatit in cele ale bisericii vei putea
cu mare usurinta sa indeplinesti aceasta sfantA datorie episcopald.
Se and multe plangeri a alte credinti ne coplesesc. Aceste plan-
geri trebue se devie serios indemn pentru pastorii bisericii noastre.
Toti acei cari ii apartinem trebue sal ne dam mana, se muncim
cu putere la reintarirea si la ridicarea credinti noastre ortodoxe romane,
In trecut asa de stranse au fost legate aceste notiuni, patrie si
credinta, incat ele fac parte integranta in efortul de progres al Romaniei.
Datoria aceasta incumba mai ales conducd.torilor si credinciosilor
bisericii, colaborarea stransd si desavarsita incredere intre aceste doua
elemente componente ale ei este mijlocul prin care se va atinge acest
inalt scop.
Biserica nu este un element material al statului ci numai unul
moral, deci ea trebue se se intoarca la rostul ei si I. P. S. Ta va
trebui se vegheze in orice clipd asupra intereselor eparhiei, si numai
de acest gand trebue sa fii manat.
Politica si alte interese nu se face in biserica. Grija cea mare
trebue s'o pui in alegerea parohilor, cAci ei sunt acei cari fac ca bi-
serica noastre sa fie vie si respectata. Cu cat ei vor fi reprezentanti
mai demni si convinsi ai institutiei, cu atat ea va prospera mai falnic
si isi va indeplini rostul de intaritoare a sufletelor si de sprijinitoare
a culturei.
Ai grija de preoti, si in alegerea for nu to lasa sa fii condus
decat de constiinta-ti episcopald".
In ziva de 4 Februarie, Iasul a fost in mare sarbAtoare, luand
parte la Inscaunarea I. P. S. ales, ca mitropolit.
Au luat parte la aceasta sarbatoare : membrii sf. Sinod in frunte
cu I. P. S. Patriarh, d-I Lapedatu, ministrul Cultelor, autoritatile ci-
vile si militare, reprezentantii clerului de mir si monahal si foarte
mult popor.
Cu aceasta ocazie I. P. S. Patriarh a spus :
Stand astazi pe tronul mitropolitan al Moldovei si in jurul sca-
rilor lui, Sf. apostol Pavel ne indeamna pe not ierarhii : SA ne adu-
cem aminte de povatuitorii nostri cari ne-au graft cuvantul lui Dum-
nezeu si, privind cu luare aminte, sa le urrnam credinta (Evrei XIII. 7).
Inalt preasfintia Ta ai urmat acest apostolesc indemn, caci
precum Mitropolitul Varlaam a dat bisericei intre altele vestita sa
Cas'anie, pe care o gasesti precum la Tighina Basarabiei asa si la
www.dacoromanica.ro
48 Biserica Ortodox& Rommel
Panciova Serbiei i la Sighetul Marmatiei , asa si Fratia Ta ai ti-

parit Si tradus valoroase carti de predici si cuvantari de bun folos
clerului. Dosoftei, un alt carturar, despre care cronicarul Neculcea zice:
In tail pe aceste vremi nu se afla om ca acesta", a tradus psalmii
in versuri facandu-se parintele poesiei romane, asa Fratia Ta ai
tradus psaltirea in proza unei frumoase limbi romanesti iesite din at-
mosfera arhaica a manastirei Neamtu ; ceeace pe mine m'a indemnat
O. to aleg infra cei trei traducatori ai Sfintei Scripturi, a carei tiparire
s'a inceput deja in tipografia noastra. dela Bucuresti Si a aarei termi-
nare o asteptam cu toti...
Iara bunatatea plina de milostenie a mitropolitului Iosif Naniescu,
care ti-a fost indrumatorul tineretelor, s'o desvolti dupa putinta la cat
mai multe biserici mai cu dare de mans, in mici asezaminte 0 mese
de hranire a celor flamanzi, urmand pilda din arhiepiscopia mea unde
atatea biserici ajuta, imbraca, ocrotesc i satura zeci i sute de saraci..,
0 amnistie generals de crestineasca iertare a calugarilor gresiti,
poate i-ar readuce la metania for ; iar poporui din cele cateva comune
Inca nelamurite in chestia indreptarii calendarului in duhul hotaririlor
dela Niceea, sa fie clarificat de clerici cu evanghelica bunavointa $i cu
tot tactul personal, ca O. revina la calea ascultarii qi a ordinei canonice ..
Blandetea I. P. S. Nicodim va Pi un mijloc de impacare a su-
fletelor impartite pe chestia calendarului ; iar staruinta pusa in toata
activitatea de pa'na acum este o garantie ca o viata plina de roade va
fi pastorirea sa, pe care toata lurnea o doreste sa fie cat mai indelungata.
f PETRE GARBOVICEANU
In noaptea de 31 Decemvrie 1934, Petre Garboviceanu, l-a dat
sufletul in mainile Domnului.
S'a nascut in anul 1862, Iunie 27, in comuna Garbovatul-de-
jos, jud. Mehedinti. Dupa ce a facut clasele primare la Turnu-Severin,
a urmat seminarul la R.-Valcea (cl. I-IV), i la seminarul Central (cl.
V-VII), din Bucuresti. Imediat, protectorii sal : episcopul Gherasim Sa-
firim si Barbu Constantinescu, I-au trimes la studiu, la Leipzig, de
unde s'a intors in 1887, doctor in filosofie $i licentiat in teologie.
Chiar in acel an, a fost numit profesor de filosofie la sem. Central
$i de limba romana la scoala normala, unde a fost numit i di-
rector in 1889.
Cercul lui de activitate s'a largit mereu, mai ales in domeniul
bisericesc $i scolar, urmarind ca sa contribue la o mai adanca cul-
tura a poporului. A luat parte $i la viata politica, prin partidul liberal,
colaborand cu Spiru Haret, la infaptuirea multor Iegi biserice0i si sco-
lare. Aceste imprejurari .1-au facut O. fie amestecat in toata viata bi-
sericeasca timp de patruzeci de ani.
A contribuit la elaborarea regulamentului pentru aplicarea legii
Casei Bisericii, unde a fost administrator in mai multe ra.'nduri ; la
regulamentul legii sinodale ; al seminariilor ; al consistoriului superior
bisericesc ; la redactarea statutului i legii de organizare bisericeasca
din 1925 etc.
www.dacoromanica.ro
Cronica Intern& 49
Din anul 1895 pang. in 1916 a fost redactor la aceasta revista,

unde a publicat articole de istorie, monografii, predici $i cronici interne
si externe. 0 alta' revista, intemeiata si redactata de el, a fost Albina,
care incepe sl apard in 1897, Si are colaborarea lui pand la ra'sboiu.
In 1904 a publicat traducerea operei lui Commenius, Didactica
magna; in 1908 a tiparit .cipte biserici cu averea for proprie.
Au urmat alte publicatii $i reviste. Intreaga lui activitate se poate
cunoaste din volumul omagial, oferit la Seminarul Central, cu prilejul
sarbatorirei sale, la 30 lanuarie 1929, cand s'a retras la pensie dupa
41 de ani de profesorat.
Pentru intreaga lui activitate, $i mai ales ca redactor al acestei
reviste, aducem aci un pios omagiu vietii lui pamantesti.
Pr. V. N. P.
www.dacoromanica.ro
CRONICA EXTERNA
ALEXANDRIA
Facultatea de Teologie a Patriarlziei din Alexandria. Printr'o

hotarire, luata in sedinta din 19 Decemvrie 1934, Sf. Sinod al Pa-
triarhiei din Alexandria a dispus ridicarea Seminarului Teo logic Supe-
rior al acelei Patriarhii la rangul de Facultate de Teologie. Vestea
aceasta, atat de imbucuratoare pentru tot Orientul ortodox, ne da pri-
lejul ca aruncand o privire retrospective asupra infaptuirilor de seama
ce s'au realizat in Patriarhia din Alexandria in ultimul deceniu, sa
avem o imagine clara asupra starii culturale tot mai infloritoare din
aceasta Biserica. Inteadevar pane la 4/17 Octomvrie 1926 la Alexan-
dria nu exista nu numai niciun seminar, dar nici macar o scoala oricat
de modesta ar fi fost ea, pentru pregatirea celor ce aveau sa intre in
cler. La data aceasta se deschide scoala Sf. Atanase" menita sa
pregateasca elementele necesare clerului. Mai tarziu aceasta este mutate
la Heliupolis. Cu un ciclu de vase ani, scoala aceasta primea la sine
numai pe absolventii a sapte clase de curs primar. Mai inainte, insa,
de a se fi terminat primul ciclu de vase ani dela infiintare, scoala
Sf. Atanase" este recunoscuta.' ca echivalenta in ceea ce priveste
program 1. de invatamant cu o alts scoala menita sa pregateasca in
Grecia elementele destinate clerului vi anume cu Seminarul Vellas". .
In anul 1932 cid prima serie de absolventi : 11 la numar. La
acestia se mai adaoga alti 11 absolventi in anul 1933 vi 22 in 1934.
Dupe o functionare de 8 ani in felul acesta, printr'o hotarire a Sf.
Sinod din 9 Julie 1934 scoala aceasta este transformata in Seminar
Teologic vi Pedagogic superior. La schimbarea aceasta a condus pe
de o parte experienta functionarii de 8 ani, cu aplicarea programelor
scoalelor medii, iar pe de alts parte infiintarea Academiilor Pedagogice
din Grecia. Mai presus de amandoue aceste motive a fost, insa, do-
rinta vie a I. P. S. Patriarh Meletie vi a I.I. P.P. S.S. Mitropoliti ai
Sinodului Patriarhal, pentru pregatirea cat mai bung a clerului Bise-
ricii dih Alexandria.
Mai intai, in sedinta din 9 Iulie 1934, s'a gasit cu cale ca Se-
minarul acesta teologic superior sa poarte numele lepoatkaxxXeiov"
in amintirea vechii coale a Cuvintelor Sfinte" (Atast,:sxxXsiov Ttill) %pay
A61wv), in care au predat marii teologi Panten, Clement, Origen.
Didim, Dionisie s. a., dar in sedinta din 19 Decemvrie 1934 cand
s'a discutat regulamentul acestei institutiuni s'a adoptat titlul de Fa-
cultatea de Teologie a Patriarhiei din Alexandria.
Din regulamentul acestei Facultati desprindem cateva idei care
pot fi lamuritoare vi pentru not
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern& 51
art. 2. Ciclul studiilor va fi de patru ani, cuprinzOnd instructiune

teologica., pedagogica, literara si muzicala. Diploma arata pe posesorul
ei apt a) pentru cele trei trepte ale preotiei. I) pentru slujba de pro-
fesor de teologie (religie) si de invatator in invatamantul primar si
c) pentru slujba de cantaret.
art. 3. Instructia literara cuprinde studiul limbei Latirre, Arabe
si Engleze.
art. 4. Facultatea de Teologie se gaseste sub conducerea su-
preme a Patriarhului din Alexandria si a Sf. Sinod din jurul sau. Ea
se administreaza, Insa, de un comitet, alcatuit din director si profe-
sorii de teologie si pedagogie sub presedintia unui arhiereu desemnat
pe timp de doi ani de catre Patriarh si intitulat Supraveghetorul
Facultatii de Teologie".
art. 5. Bugetul Facultatii de Teologie 11 alcatueste comitetul, dar
II voteaza Sf. Sinod, care da si descarcare de gestiune.
art. 10. Veniturile Facultatii de Teologie sunt : a) suma data de
Patriarhie ; b) cotizatiile Patriarhului, arhiereilor si clerului ; c) suma
provenita prin aplicarea unei cote de 100/0 asupra actelor cancelarii
patriarhale cat si celor mitropolitane (e vorba de permisiunile de ca.-
satorie si de divot ; taxele studentilor si e) darurile si legatiunile.
Numarul de ore pe saptamOna este urrnatorul: an I 33 ore ;
an II 31 ore ; an III 31 ore ; an IV 25 ore.
Examenul de diploma consta din lucrari scrise si oral. Se dau
3 lucrari scrise din materiile, care se examineaza si la oral si care
sunt : Dogmatica, Simbolica, Morald, Exegeza N. Testament, Drept
canonic, Apologetics, Pastorale, Istorie bisericeasca, Patrologie, Ar-
heologie Crestina, Liturgics, Filosofie si Pedagogie.
Programa analitica a Facultatii de Teologie a Patriarhiei din
Alexandria cum si ravna si zelul care caracterizeaza pe I. P. S. Pa-
triarh Meletie ne da tot dreptul sa anticipam convingerea noastra ca
peste un deceniu Patriarhia din Alexandria va avea un cler distins
pi intru nimic mai putin cult decal Bisericile surori europene.
(Regulamentul primei scoale destinate pregatirei clerului din Pa-
triarhia Alexandriei, care scoala a luat fiinta la 4/17 Octomvrie 1926
se gaseste in revista patriarhiei din Alexandria lIciwrca.voc" No. 31
din 31 Iulie 1926 p. 498-512, iar regulamentul Facultatii de Teo-
logie, in ilinottvoc" No. 2 din 10 Ianuarie 1935 p. 25-32).
Pr. 01. N. C.
BULGARIA
Noul Testament bulgar dela 1828. Prinosul c. pr. Paraschiv

Angelescu, la pomenirea de o suta de ani dela moartea mitropolitului
Grigorie Dascalul al Ungrovlahiei, a constat din: 1) infatisarea Noulni
Testament bulgar din anul 1828 si 2) publicarea prima data
a documentelor gasite la Academia Romans in legatura cu acest
Nou Testament I. Lucrarea, facuta sub supravegherea parintelui
1. Biserica Ortodoxd Romand, LII (1934), Nr. 5-6, p. 306-325. A fost

extras si in brosura aparte.
www.dacoromanica.ro
52 Biserica Ortodoxa Rom Ina
prof. Niculae M. Popescu dela Facultatea de Teologie din Bucuresti,

n'a Minas fard ecou in lumea cArturarilor bisericesti greci Si bulgari.
(Asupra celor ce s'au scris la noi cu privire la aceasta lucrare oma-
giald, nu amintesc nimic intru cat nu alcdtueste obiectul cronicii de
fata). Astfe), Txx Alat7a, organul oficial al Bisericii grecesti, face o dare
de seama asupra numarului festiv din Biserica Ortodoxd Romcind
staruind, in deosebi, asupra corespondentii dintre patriarhul ecumenic
Agatanghel si mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei in legaturd cu tra-
ducerea Noului Testament in limba bulgard 2. La bulgari, pe cart
lucrarea aceasta Ii interesa direct, rdsunetul a fost mai mare. Par.
Ec. Atanasie Madgearov dela Sofia, fost superiorul bisericii bulgare
dela Bucuresti, a fost cel dintai care a semnalat lucrarea. Prin
LtbpROBefrb Been-HIRT) 3, organul Sfantului Sinod al bisericii bulgare,
c. sa a facut sa apara o notita bibliograficd, indicand gresit numerile
exemplarului festiv din Biserica Ortodoxd Rorndnd (7-8 in loc de
5-6). Doud stiri noi aduce recenzentul prin aceasta nota bibliograficd.
Prima: despre aceeasi sfantA Evanghelie si eu (pr. ec. Atanasie P.
Madgearov) am dat la timp (117)pROBeirb BeCTHHR'b, nr. 42-43. 1927)
unele informatii in articolul 0 suki de ani ai Evangheliei bulga-
resti, pe care autorul, de sigur, nu le-a avut la indemana intru cat
nu pomeneste nimic de eleu. Fireste, nestiind nimic de existenta for,
c. pr. P. A. nu le-a putut folosi. Stiu, ins5., ca printr'o scrisoare par-
ticulard, c. sa a cerut autorului sa i le trimita ca sa le alba la in-
demand cu alt prilej. Aproape o jumAtate de an a trecut de atunci $i
articolul cerut nu i-a venit. In orice caz, dacA stirile par. ec. At. P.
Madgearov vor fi fost tot atat de complecte, objective i deci .tiin-
lifice ca $i cele ale d-lui prof. Iv. S. Markovsk14, nu-i nimic de re-
gretat $i nici de asteptat ceva.
A doua informatie, pe care o da autorul este pretioasa si foarte
bine venita. Ea se referd la faptul urmator : trebue sa amintesc $i
aceasta, ca nu-i adevArata afirmatia lui Angelescu cum ca In Bucu-
resti n'ar exista nici un exemplar din amintita santa. Evanghelie bul-
gara, deoarece in anul 1925, pe timpul solemnitAtilor prilejuite cu
intronarea patriarhului Miron, delegatia noastra in frunte cu I P. S.
mitropolit Neofit al Vidinului, a d'aruit noului patriarh, cu discursul cu-
venit, un exemplar din aceasta Evanghelie, begat in piele scumpa.
Imi amintesc despre aceasta foarte bine, deoarece si eu am intrat in
compunerea delegatiei, $i chiar eu Msumi am tradus cuvantarea in
romaneste. Aceasta se aminteste si in brosura scrisA cu acest prilej
de I. P. S. Mitropolit".
SA' nu fie adevdratd oare afirmatla lui Angelescu" ? Da, s'ar
putea, dacd este vorba sa privesti, sa analizezi, sa judeci afirmatii"
neafirmate. C. pr. P. Angelescu a scris asa : O tipariturd putin cu-
noscutd la noi in tarn, intru cat nu se gaseste in nicio bibliotecd pu-
2. No. 35-36 dela 8 Sept. 1934. p, 287.

3. No. 34-35 din 22 Sept. 1934. p. 397.
4, Preotul Paraschiv Aghelescu, Nord Testament Bulgar dela 1828 p 20,
nota 1.
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern. 53
blica, este Noul Testament bulgar aparut la Bucuresti in cloud

editii" etc. 5. Prin urmare, bibliotecci publicii. Iar biblioteca I. P. S.
patriarh Miron ca si aceea a P S. arhiereu Tit, care poseda cate un
astfel de exemplar, nu sunt biblioteci publice. Va recunoaste oricine
ca asemenea exemplare se vor mai fi ghsind in tail, dar p. c. pr.
P. Angelescu s'a gandit la biblioteca Academiei Romane cam asa cum
s'ar fi gAndit la Biblioteca Nationale a Bulgariei.
Din toatA auto-darea de seams a par. ec. At. P. Madgearov,
valabild, cu adevArat, nu este decat stirea privitoare la discursul 1.
P. S. mitropolit Neofit al Vidinului. De aceea, cercetand ampla lu-
crare a P. S. arhiereu Tit 6, am aflat la pagina 188 discursul
rostit de I. P. S. mitropolit Neofit. C. pr. P. A. nu 1-a cunoscut la
Limp, fiindca c. sa spune cum nu se poate mai precis si mai veridic
tot ceea ce se cuvenea in legatura cu aceasta traducere. Oricare dintre
Romani ar fi facut aceasta, ar fi fost acuzat imediat de megalomanie
sau de cine stie ce altceva. Iata partile centrale ale discursului : La
noi in Bulgaria, chiar acum s'a terminat noua tipariturA a sfintei
Evanghelii, traducere in o limba cu desAvarsire bulgarA literara. Aceasta
editie coincide cu marele act bisericesc si de stat al innaltarii Sfintei
Biserici romAnesti in rang de Patriarhie si al innaltarii Prea Fericirii
Voastre in scaun de Patriarh. Cu prilejul acestei coincideri asa de
fericite, Sfantul Sinod al Bisericii bulgare ne-a poruncit a VA oferi
acest exemplar pentru amintire. Fie ca el sa VA marturiseasca despre
acele sentimente curate si innalte de dragoste din inima $i de devo-
tament fail margini, pe cari Sf. Sinod, ierarhii bulgari $i Biserica
ortodoxa bulgara le nutresc catre Prea Fericirea Voastra si catre
Sf5.nta Biserica ortodoxa romans. Lipsit de pastorii sal din patrie Si
de scoa15., acum o suta de ani, poporul bulgar, dublu robit, incepuse
sa piarda constiinta sa nationall. In acest moment, critic pentru el,
vestitul Vostru predecesor, Mitropolitul Bucurestiului Grigorie, i-a intins
mana de paza si de lumina evanghelica. Cu binecuvantarea sa si cu
ajutorul sat' banesc, aici in Bucuresti, s'a tiparit aceasta sfanta Evan-
ghelie, in traducere in limba bulgara, si s'a imprastiat prin parnAntul
nostru, robit atunci. Ea a contribuit foarte mult la renasterea constiintil
nationale a bulgarilor $i pentru a for intarire in credinta $i piositate.
$i din aceasta cauza, ea o sa ramana pentru totdeauna o marturie
pentru acea dragoste apostolico-parinteascA, pe care adormitul intro
cei fericiti Mitropolit al Bucurestiului Grigorie, a avut-o catre poporul
bulgar. Oferindu-va un exemplar din aceasta editie mantuitoare pentru
poporul nostru, noi rugam ca asemenea sentimente apostolico-parin-
testi niciodata sa nu lipseasc5. la Prea Fericirea Voastra care pAsto-
ritii Vostri bulgari in Romania $i catre poporul nostru in Bulgaria".
Dace pentru stirea pretioasa pe care a dat-o, indicAnd acest
discurs, par. ec. At. P. Madgearov are dreptul la multumiri, este
complect de neinteles motivul pentru care c. sa nu spune nimic, dar
absolut nimic, despre darea la lumina a celor trei scrisori inedite
5. 0. cit., p. 3.
6. Arhim. Titu Simedrea, Patriarhia romeineascct, Acte i docitmente, Bu-
cure0 1926.
www.dacoromanica.ro
54 Biserica Ortodox& Roin&a,
cari alcatuiesc tot samburele lucrarii pr. P. A. Altfel, cuvintele cu

cari isi termina recensia : brosura (lui Angelescu) este scrisa cu
multa dragoste si se citeste cu interes ; ea este un bun prinos la
istoria traducerii in bulgareste a sfintei Scripturi", ar fi capatat o
valoare adecvata.
Recenziei din 14. B. a par. Madgearov ii raspunde prin nacmpato
Rt.r107, organul fratiilor preotesti din Bulgaria, par. Grigorie P..
Alexandrov, actualul superior al bisericii bulgare din Bucuresti. Re-
cenzia sa este intitulata Eivia ripH61.p3atia pegemsla (= o recenzie
grabita) si pune in evidenta exact ceea ce s'ar fi cuvenit sa puns gi
pr. P. A. Anume: ca o bibliotecd particulard nu-i tot una cu o
bibliotecd publicd, asa cum este biblioteca Academiei Romane si ca
necitarea par. At. P. Madgearov nu imputineaza nimic din valoarea
lucrarii pr. P. A., deoarece autorul a recurs tot timpul numai la au-
toritati recunoscute si neindoielnice, cum sunt d-nii prof. A. Teodorov-
Balan, prof. lv. S. Markovski, Konst. Jirecek si altii". Pentru intarirea
sustinerilor sale, par. Gr. P. Alexandrov citeaza o buns parte din
ceea ce s'a scris in Romania cu privire la aceasta lucrare. 0 sip-
tamana mai tarziu, si tot in II. A. 8, par. Stoimenov, facand cronica
vietii celorlalte biserici", se opreste atent asupra numarului festiv din
B. 0. R., atragand in deosebi atentia cititorilor asupra faptului ca
la paginile 316-322 din acest numar, se publicd prima data scriso-
rile patriarhului tarigradean Agatanghel catre mitropolitul Grigorie"...
Scrisorile reprezinta nu mare interes pentru vremea cand au fost
scrise si trimise". In acelasi numar (35 din 20 Oct.) i se face loc
$i replicei par. ec. At. P. Madgearov (npeAH3B111(affh OT1'0130p1 (=Ras-
puns provocator), al carei continut it formeaza reproducerea unei in-
semnate past dirt scrisoarea personald pe care i-o trimisese pr. P.
A. nu cu prea multa vreme innainte : o chestiune de pura confuzie
intre public Si particular pe care o resavarsia par. Madgearov.
Iata insa ca in Ayxorma Ky.riTypa, organul strict teologic al
Sfantului Sinod dela Sofia, aparitia lucrarii pr. P. A. este semnalata,
pe alte baze, de d. Hr. Kodov 9. Din capul locului se vede ca d-sa
a avut aceasta Evanghelie in fats cand a scris acest articol, deoarece
ii reproduce in intregime Si intocmai poarta. Impreuna cu nos, d.
Kodov constata ca informatiile noastre de pans acum in legatura
cu noul testament bulgar dela 1828 se limitau numai la ceea ce se
spunea in precuvantarea acestei carti Acum insa. pr. Paraschiv Ange-
lescu din Bucuresti publica in brosura sa Nola Testament bulgar dela
1828, Bucuresti 1934, o corespondenta intre mitropolitul Ungrovlahiei
Grigorie Dascalul si patriarhul tarigradean de atunci Agatanghel, care
corespondenta ne desvaluie nu numai unele fapte interesante si ama-
nuntite in jurul istoriei acestei traduceri, dar arunca si lumina. sigura
7, Anul Rill, No. 34 din 13 Oct. 1934.

8. Anul XIII, Nr. 35 din 20 Oct. 1934.
9. Hr. Kodov, KvMV HcTopHwra Ha 6-bnrapcinisi npeHop-b Ha CB. Elia-
Bream Orb 1828 roA. 1-= Contributie la Istoria traducerii bulgare0 a Sf.
Evanghelii dela 1828) in gyxosila Kyirrypa, XXXIII (1934), Nr. 56, p. 172-177,
www.dacoromanica.ro
Cronica Externs 55
asupra atitudinii patriarhiei tarigradene cu privire la traducerea sfintei

scripturi in noua limbs bulgara". Considerind cum se cuvine valoarea
acestor trei scrisori, d. Kodov le traduce in bulgareste, punandu-le
astfel la indemana tuturor connationalilor sai. Sa ne oprim putin
asupra comentariilor pe care le face d-sa in marginea acestor scrisori.
Mai intii, d. Kodov remarca faptul cd. mitropolitul Grigorie numeste,
in scrisoarea sa catre patriarhul Agatanghel, pe cei doui traducatori
fraji ( rivnitorii pentru acest bine au fost doui frati bulgari"). *i
recenzentul noteazd: este clar ins& ca aci cuvantul frafi trebue in-
teles in sens spiritual. Doar P. Sapunov Trevneanul $i parintele Se-
rafim din Starazagora nu vor fi fost frati de singe". Evident ca
n'au fost frati de singe, dar nici numai frati de acelasi neam, de
aceeasi nationalitate intre ei, ci pentru marele mitropolit Grigorie
Dascalul ei erau fraft chiar cu el, marturisind aceeasi dreaptd-credinta
crestind.. In al doilea rand, este fapt cert ca rdspunsul patriarhului la
scrisoarea atat de inteleapta a mitropolitului Grigorie intarzie cam
mult. Iar atunci cind soseste, ea este cu mutt mai blanda decal
prima. D. Kodov atribme aceasta inblanzire a patriarhului interventiel
imperiului rus. Asa s'ar explica dupa d-sa faptul ca Petru Sapunov
gaseste necesar sa consemneze pe prima pagina stirea ca. Noul
Testament a primit sfcirsitul de fagi dupd venires armatei
celui mai puternic Inzperiu a toata Rusia". Altfel, scrie d-sa,
stirea aceasta ar fi fost inutild". Credinta noastra este alta : nu inter-
ventia politica a imperiului rusesc a Inmuiat cerbicia patriarhului, ci
argumentele Insotite de marea dragoste si purtare de grip crestino-
pravoslavnica a mitropolitului roman Grigorie Dascalul fata de poporul
bulgar robit $i in total& lipsa de carti bisericesti in limbd. proprie.
In afara de aceasta, nu trebue sa se treaca usor cu vederea peste
aceea ca toate cartile de acest fel din timpurile acelea, ca Si astdzi,
intrebuinteaza pe prima pagina formula aceasta prin care se consacra.
indisolubilitatea dintre principiul evangelic si cel constitutional. D.
Kodov, suntem siguri, tie si recunoaste acest lucru.
Regretam si not impreund cu d-sa ca nu putem sti pand acum
cine anume a fost persoana aceea de incredere", care s'a grabit
sa informeze pe patriarh de gandurile, de intentiile mitropolitului Gri-
gorie cu privire la Bulgari. In orice caz, este foarte greu de presupus
ca ar fi fost Roman. De asemenea, regretam a nu putea sti deocamdata
ce corecturi s'au facut in manuscris fie la Tarigrad fie la Bucuresti.
Am tinut sa facem darea aceasta de seams asupra celor scrise
cu prilejul aparitiei acticolului Noul Testament bulgar dela 1828
din cloud. motive :
1. ca sa informam obiectiv pe toti cititorii acestei reviste de intere-
sul, pe care 11 starneste peste granitd. Biserica Ortodoxci Romdnd, i
2. ca sa dovedim ca Bisericile sunt chemate asta .7.i sa joace un
rol hotaritor in apropierea popoarelor printr'o cunoastere adevaratd.
D. Balaur.
www.dacoromanica.ro
56 Biserica ortodoxa Remand
Biserica bulgard in fala unut viitor mat bun. Se tie ca

noul guvern Georgiev" a inLeput o adevd.rata opera de reorganizare
generala a statului nostru chiar din ziva venirii la putere. In conse-
cinta, aparatul de stat a fost simplificat, iar lefurile functionarilor reduse.
In toata reforma aceasta, cel care a castigat din plin este Biserica.
Astfel, din luna Iunie, a. c. lefurile lunare ale slujitorilor Altarului au
fost sporite cum urmeazd
Mitropolitii (in numar de zece in Bulgaria precum de altfel
si in Grecia titlul de Mitropolit se dd fiecarui episcop titular) primesc
cate 9340 leva ; episcopii vicari 6300 leva, ceilalti episcopi cate
4360 leva; Preotii 5i diaconii licentiati au cate 3500 leva; cei cu
seminar 2200 leva, ceilalti cate 1600 leva. (Numarul fix al preotilor
din toatd. Bulgaria este 2380). Totdeodata au fost desfiintate veniturile
Epitrahilului" la botez, cununie si inmormantare fats de paroh (preotii
dela alte parohii, care pot fi invitati sunt platiti cu o taxa fixa), iar
taxele la celelalte slujbe gi rugaciuni neobligatorie" sunt reduse $i
stabilite intr'un fel pentru cei saraci, intr'alt fel pentru cei bogati. De
pilda : pentru sfintire de apa. 10 si 20 leva ; pentru ungere cu sf. mir
30 si 50 leva ; pentru parastas 10 $i 20 leva, etc..
Sub acelasi guvern au mai fost facute doua reforme cu urmari
bune pentru Biserica : 1) introducerea in scoala secundara a invAta-
mantului religios (deocamdata cu o ora pe saptamana); $l 2) oranduirea
ca preotul sa fie consilier comunal alaturi de directorul scoaleireforme
care vor intari pozitia Bisericii, marind prestigiul ei.
Noua situatie bisericeasca va aduce poporului nostru mult bine,
dat fiind ca cei mai multi dintre preotii cei dela tail sunt pusi de
acum inainte intr'o situatie foarte prielnica de lucru. Se observa chiar
de pe acum ca titratii seminariilor si ai Facultatii de Teologie se dedica
Bisericii cu o deosebita ravna, ceea ce da Bisericii noastre sa nadAj-
duiasca un viitor mai bun.
Soborul Frdliilor Creoìne Ortodoxe. Cel de al VII-lea sobor
al Fratiilor Crestine Ortodoxe s'a deschis in acest an la vestita ma-
nastire a sf. loan de Rila, Intre 5-7 Septemvrie a. c. de cAtre I. P. S.
Mitropolit Pavel de Stara-Zagora, diriguitor principal al fratiilor din
toata Bulgaria.
Au luat parte I. P. S. Mitropoliti : Paisie al Vratei $i Mihail al
Rusciucului ; P. S. Episcopi Sofronie, Hariton $i Andrei, 400 de preoti
conducatori de fratii $i mai mult de 4.000 delegati si oaspeti.
Soborul a fost deschis si a lucrat intr'o calda atmosferd frateasca.
Comitetul a facut o larga $i amanuntita dare de seama asupra ac-
tivitatii fratiilor in cursul anului 1933-1934. Dupa aceasta conduca-
torli fratiilor in colaborare cu membrii s'au rostit asupra programului
de lucru in viitor.
Darea de searna a comitetului pe an. 1933-1934 (Vezi Ithpxo-
Berm B'bCTHMRT,, XXXV (1934) Nr. 32-33, pag. 361-363 ; Nr.
34-35, pag. 391-392 ; Nr. 37, pag. 415-418) oferd date cat se
poate de instructive despre realizarile celor 203 fratii cu 23,000 de
membri cati sunt in timpul de fag, fiind priviti ca cea mai buna
nadejde a Bisericii noastre pe ziva de maine.
www.dacoromanica.ro
Cronica, Extern& 57
Congresul bulgar-jugoslav dela Berleovitsa. Intre 7-11 Oct.

a. c. a avut loc la Berkovitza (Bulgaria) un congres bulgaro-iugoslav,
organizat de comitetul celor tineri de pe langa consiliul national bulgar
al Uniu.iii mondiale pentru pace prin Biserica in intelegere cu Aso-
ciatia studentilor crestini dela Universitatea din Sofia. Au luat parte,
in afara de membrii celor doua comitete, Par. Protopresviter prof. D-r
St. Tankov, secretar general al Uniunii mondiale pentru pace prin
Biserica, par. prof. I. Gosev, prof. G. Pasev dela Facultatea de Te-
ologie din Sofia. Jugoslavia a fost reprezintata la acest congres prin-
tr'o delegatie in frunte cu Dimitrie Naidenovici.
La deschidere congresul a fost salutat de catre I. P. S. Mitro-
polit Neofit al Vidinului Loctiitor Presedinte al sf. Sinod si de I. P. S.
Mitropolit Stefan al Sofiei, Presedinte al consiliului national bulgar al
Uniunii mondiale pentru pace prin Biserica $i care au adus congre-
sului binecuvantarea sinodului si a Bisericii bulgare ca lucrarile congre-
sului sa fie urmate de roade pentru cele doua popoare bulgar si jugoslay.
Din problemele ce au fost dezbatute la acest congres cele mai
insemnate au fost : 1) Biserica si ideea de nationalitate ; 2) Biserica si
statul : 3) Ce este ideea de nationalitate. 4) Caracter, activitate $i
insemnatate a Uniunii mondiale pentru pace prin Biserica si 5) Ches-
tiuni cu caracter practic.
In incheiere, congresul a votat o serie de deziderate, cele mai
multe din ele reproducand dezideratele congresului bulgar iugoslav
dela manastirea Rita din Mai, a. t.
inainle cu Biserica. 0 apropiere din, ce in ce mai mare pe
care o urmarim in timpul din urma Intre poporul nostru $i cel iu-
goslav esteorice s'ar ziceun semn bun pentru pacea in Balcani.
Acest fapt, insa, este cu atat mai frumos cu cat a incoltit si a in-
flora sub egida Bisericii.
Amintim acest din urma fapt pentruca suntem in ajunul unor
tratative diplomatice romano-bulgare pentru intelegere si infratire. Nu
este nimic mai de trebuinta popoarelor noastre decat ca gandul
politicianilor nostri de data aceasta sa reuseasca. Ii rugam, insa, pe
politiciani un lucru, pe care tinem sa li-I spunem ca s'o stie : sa nu ig-
noreze in aceasta privinta rolul Bisericii. Altfel, orice intelegere va
fi ca pe nisip !
Petcu Pop Staneff
Bulgaria
Un diclionar biografic. Domnii S. Stoicov si Al. Burmov s'au

hotarit sa Inzestreze stiinta si literatura religioaa a Bulgariei cu un
dictionar biografic. El va cuprinde toate figurile reprezentative care
au jucat un rol activ si determinant in consolidarea culturii si socie-
tatii bulgare. In cea mai mare parte Eisele acestui dictionar sunt gata.
IkbpKosetrb Bturimia" (XXXV, Nr. 42, 43-44, 48) a inceput sa
publice part! alese din acest foarte interesant si util dictionar biografic.
4 Decenzvrie. In fiecare an ziva de 4 Decemvrie este consa-
crata tinerimii crestine". A luat fiinta, in Bulgaria, numai de cativa
ani si astazi, dupa sarbatoarea sfintilor Chiril si Metodiu, este cea
www.dacoromanica.ro
58 Biserica Ortodox5. RomanA
mai insemnata in ordinea religloasa $1 culturala. Cateva zile mai ina-

inte, clerul $i intreg corpul didactic pregatesc fiintele tuturor scolarilor,
dela gradinitele de copii $i pane la universitate, in vederea ei. Astazi
este o sarbatoare legalizata $i obligatorie in toata Bulgaria. In dimi-
neata acestei zile, tot tineretul $colar cre$tin, sub conducerea invatatorilor
$i a profesorilor, yin la biserici, li se citesc rugaciunile marturisirii $i
apoi sunt impa'rtasiti. Cuvantari ocazionale, la biserici $i in diferite
centre ale oraselor, cu serbari $i inveseliri crestine, Incheie ziva
aceasta mare. In anii petrecuti la Sofia, am vazut miile de elevi $i
de student' ingenunchiati inauntru $1 in afara Catedralei Sf. Alex.
Nevski (numai inauntru ei incap peste 5000-6000 de in$i), ascul-
tand cu patrundere rugaciunile care li se citeau on cuvantarile care
li se rosteau de catre preoti $i primind apoi, la rand $i in tacere de-
savarsita, Sf. Imparta.$anie. Dincolo de orice alte consideratiuni, feno-
menul acesta exceptional de maret $1 impresionant, sguduie $i inima
cea mai indaratnica II,,. B., H. A., H. CT., din preajma lui 4 Dec. a
acestui an, publica articole $1 dari de seama admirabile in legatura
cu ziva aceasta a tinerimii crestine".
Miniaturile Evangheliei londoneze a /arului Ivan Alexandru.
Institutul arheologic bulgar a editat in vara trecuta, ca un prinos pentru
cel de al patrulea congres de bizantinologie, miniaturile Evangheliei
londoneze a tarului Ivan Alexandru, pe care a studiat-o in amanunte
$i a pregatit-o cu toata grija profesorul Bogdan Filov. Evanghelia
tarului Ivan Alexandru este una din bogatiile cele mai mari $i mai
nepretuite ale veacurilor de aur pe care le-a trait candva Bulgaria.
Ea dateaza din secolul al XIV-lea, cand a domnit tarul Ivan Alexandru,
cel iubitor de Hristos $i de carturarie". Pena la inceputul secolului
al XIX-lea, Evanghelia aceasta se afla in manastirea Sf. Apostol
Pavel", din Aton de unde a fost luata $i dusa la Londra de cala.'torul
englez Robert Kurzon. Evanghelia lui Ivan Alexandru este intreaga
manuscrisa $i confine 286 foi de pergament. Evangheliile sunt scrise
in ordinea canonica : Matei, Marcu, Luca $i Joan. Din cuvantul din
urma" aflam ca Evanghelia a fost scrisa din ordinul tarului Ivan
Alexandru in anul 6864 ( =1356) de un monah cu numele Simeon.
Tot de aici aflam ca Evanghelia a fost impodobita, dupe porunca
tarului, nu numai cu miniaturi, ci $i cu legaturi de aur incrustate cu
pietre scumpe $i perle.
Frumusetea esentiala a bogatiei acestei Evanghelii domnesti o
alcatuiesc cele 366 de miniaturi, foarte bine conservate. La inceputul
manuscrisului se gasesc doua miniaturi mari lucrate pe o pagina
intreaga. Ele reprezinta pe tarul bulgar Ivan Alexandru inconjurat de
familia sa. Miniaturile domnesti merita o atentiune deosebita. Prima
reprezinta pe despotul Constantin, ginerele tarului, impreuna cu sotia
sa Kera-Tamara $i cu cele doua. fiice Kerata $i Desislava. A doua
miniature infati$eaza pe tarul Iv. Alexandru in tovarasia sotiei lui
Teodora $i a celor doi fii domne$ti : Iv. i$man $i Iv. Asen. Tarul
este desenat in bogata imbracaminte regala, cu o coroana emisferica
pe cap, cu sceptru in mana dreapta, cu o carte in stanga $i in varsta
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern& 59
Inaintata. Iv. *isman, care a ocupat mai tarziu tronul tatalui, este
desenat in aceleasi vestminte regale. Iv. Asen este reprezentat ca
despot. Toate celelalte miniaturi reprezinta scene din Vechiul i Noul
Testament. (I1. B., XXXV, Nr. 49-50).
Biserica ruseascd din Sofia. Conform intelegerii dintre mini-
sterul de externe si culte gi ministrul plenipotentiar sovietic la Sofia,
biserica ruseasca din centrul Sofiei, cu hramul Sf. Nicolae facatorul
de minuni", care fusese Inchisa vremelnic, a fost redeschisa la 18
Dec. 1934. Ea a fost predata sfintei mitropolii a Sofiei. De acum
inainte, in ea vor sluji numai preoti bulgari i iot din bulgari va fi
alcatuita epitropia ei. Pentru satisfacerea cerintelor religioase ale
coloniei ruse din Sofia, I. P. S. mitropolit Stefan a destinat vechea
biserica ,Sf. Nicolae". (14. B. XXXV (1934), Nr. 49-50).
0 capeld bulgard la Ierusalim. Consulul onorific al Bulgariei
la Iaffa (Palestina), d. Musa elus, a vizitat de curand Sofia. Inainte
de a pleca inapoi la laffa, d-sa a vizitat i sfantul sinod unde s'a
aranjat chestiunea construirii unei biserici bulgaresti la lerusalim Si a
unei case de reculegere unde sa poata fi gazduiti toti bulgarii cart
viziteaza Ierusalimul. Sfantul sinod a destinat un fond anumit in
scopul acesta si a desemnat nu comitet care, impreuna cu d. Musa
elus sa duca la bun sfarsit opera aceasta. Totul va trebui facut Ina
cu stirea $i aprobarea sinodului. (14. B. XXXV, No. 43-44).
Burse pentru bulgari. Sf. Sinod al bisericii ortodoxe romane
a acordat doua burse la facultatea de teologie din Bucuresti pentru
doi studenti bulgari. Sf. Sinod al bisericii ortodoxe bulgare a incre-
dintat aceste burse tinerilor Constantin N. Caralmov din satul Mirovti
(Novi-Pazar) si Simeon St. Simeonov din orasul Clisura (Conlovo).
0 astfel de bursa s'a acordat si la facultatea de teologie dela Chi-
sinau de sf. mitropolie de acolo. Sf. Sinod dela Sofia a incredintat-o
tanarului CatarSki Nicola Spasov, absolvent al seminarului spiritual
din Sofia. (11,. B., XXXV, Nr. 45).
In ultinzul nunzdr din ityxostia Ry.wrypa (1934, Nr. 56), p. c.
protopresviter Stefan Tancov dela facultatea de teologie din Sofia,
face cateva recenzii foarte interesante asupra unor lucrari din ,lite-
ratura icumenica". Astfel p. c. Sa se ocupa. mai Intai de cartea Kon-
fessionshunde a profesorului teolog dela Kihl, Hermann Mulert
(Giessen 1926-27), de lucrarea IlpasocnaBie, KaTo.rnmecTso H Ilpo-
TeCTaHT11314.11 a teologului Nicolae Arseniev dela Varsovia (,YMca-
Press, Paris, 1930), de lucrarea Le catholicisnze non ronzain a
olandezului protestant (calvinist), W. A. Visser't Hooft (Paris, far&
an) si de colectia de articole XpucTiaucxoe Bo3coeikmualie, 3Kyme-
mtHecicag npo6.nema Bb upaBocnamoryn, co3HaHiH (YMca -Press 1933),
(Reunirea crestina, problema icumenica in constiinta ortodoxa), unde
isi expun punctele for de vedere Invatatii : prot. Serghie Bulgacov,
mitropolitul grec Ghenadie, mitropolitul roman Nectarie Cotlarciuc,
filosoful rus Nicolae Berdeaev, prof. A. V. Contasev dela Paris,
www.dacoromanica.ro
60 Biserica Ortodox5. Roan
protopresviterul Stefan Tancov dela Sofia, prof. atenian Hamilcar Ali-

vizatos si prof. V. V. Zencovschii dela Paris. F. C protopresviter St.
Tancov face, de catava vreme, si cronica religioasa externA in It. B.,
organul oficial al Sf. Sinod dela Sofia.
In jurul noului statut ,si regulament al bisericii bulgare.
In partea oficiald a revistei sfantului sinod dela Sofia, 11,1)plcoriewb
BeCTHHICb, (XXXV, Nr. 48) se expun pe larg obstacolele care au
zAdarnicit pana acum dotarea bisericii bulgare cu un nou statut si
regulament de conducere. Tata in linii sumare expunerea pe care
o face sinodul bulgar in aceasta privinta. Din cauza unei dispozitii
rau privita, luata cu ani de zile mai'nainte, fats de conducerea su-
prema a bisericii, s'a convocat in 1921 Congresul National Bisericesc.
Guvernul rdposatului prim-ministru Al Stamboliiski a votat In graba
o lege circumstantiala prin care s'ar fi abrogat art. 180 din statutul
exarhial dela 1895 si restabilit art. 134 din statutul exarhist dela 1872.
In virtutea acestui articol guvernul se considera singurul in drept sa
convoace congresul national bisericesc. Dupa o disputa acerba intre
forurile superioare ale bisericii si conducatoriF politici dela guvern,
sfantul sinod si-a pastrat dreptul si libertatea de a convoca congresul.
Ceea ce a si fdcut. La acest congres au participat reprezentantii intre-
gului cler Si popor bulgar. Desbaterile sedintelor acestui congres au
fost furtunoase, iar criticile impotriva conducatortlor si pastorilor bise-
ricesti au fost aspre. Dar tactul, rabdarea si intelepciunea ierarhilor
au biruit. Dumnezeu a vrut ca biserica bulgara s nu fie impartita
si fardmitatd.
Punctul esential al lucrarilor congresului national bisericesc 11
alchtuia ticluirea unui proiect pentru un nou statut exarhial. Scopul
bisericii era sd.-si dea o noun constitutie si regulament, care s co-
respunda timpurilor actuate. LucrOrile au lost grele si complicate.
Incepute in Februarie 1921, ele abia au putut fi terminate in lulie
1922. Trebue s se noteze ca in congres existau reprezentanti ai unei
atitudini aparte, cari tOgaduiau cu indarjire fiinta bisericii ca institutie
dumnezelasca, tinzand s'o situieze in randul intocmirilor obisnuite ale
omului. Era evident ca toti acesti intransigenti reprezentanti biseri-
ceSti" urmariau micsorarea insemnatatii bisericii, subminarea temeliilor
sfinteniei $i originei ei divine, prin urmare tindeau la deafiintarea au-
tonomiei ei. DupA lungi si controversate discutiuni, congresul a reusit
sa inlature, deli nu intro totala unitate de vederi, principiile primej-
dioase ale acestor reprezentanti. In acelasi timp, congresul a analizat
$i votat articol cu articol proiectul noului statut exarhial, conaucandu-se
in aceasta lucrare atat de spiritul si litera poruncilor dumnezeesti, a
regulelor $i normelor canonice testate de sinoadele ecumenice si de
parintii bisericii, cat si de spiritul si exigentele timpului. Votat si
admis in intregime proectul de statut, congresul national bisericesc
a fost inchis.
A fost scris insa in destinul acestui proiect ca s nu devind
indatO lege. Insusi guvernul, care punea atata interes pentru convo-
carea congresului, n'a putut s5.-1 legifereze. Nici chiar guvernele ur-
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern& 61
matoare, al d-lui Al. Tancov $i al d-lui Andrei Liapcev, n'au facut

acest lucru absolut necesar. Si nu 1-au facut pentru simplul motiv ca
prin noul statut ar fi luat fiinta not institute si servicii bisericesti,
cari ar fi secatuit Si mai mult secatuita $i lard acestea vistierie
a statului. Biserica a ramas, prin urmare, sa se conduce dupa actualul
ei statut exarhial. Dar criticele si invinuirile aduse sfantului sinod
nu incetara sa fie din ce in ce mai aspre si mai batjocoritoare.
Socotindu-se complect nevinovat de aceasta situatie, in vara anului
1930 sfantul sinod, prin reprezentantii sai, s'a infatisat guvernului,
recte ministerului de externe $i culte (in Bulgaria sunt unite sub
autoritatea aceluiasi ministru si in acelasi local) punandu-1 in alter-
nativa : on sd aducd in Adunarea Nationalci (Camera deputafflor)
si sd legifereze proectul de statut lucrat si votat de congresul
national bisericesc, on dacd i se pare inadzuisibil sa nu-
meascd o noud comisie din persoane competente, care sd facd
un nou proiect de statut, nzai scurt,si mai acceptabil pentru stat.
Aceasta, intru cat biserica nu mai poate ramane far& un statut legal
nou si in consonanta cu timpul.
Guvernul Uniunii democratise" s'a supus dorintei sfantului sinod
$i ministrul de externe si de culte de atunci, d. At. Burov, a numit
comisia ceruta. Aceasta comisie, alcatuita din Inalti prelati si specia-
listi in materie, a lucrat doi anti. Ea a prelucrat, a scurtat, a schimbat
$i a completat proectul anterior, votat data de congresul national
bisericesc. Comisia 1-a prezentat apoi, dupa cum se si cuvenia, sfantului
sinod cu aratarea precis& ca s'a sa'varsit o actiune bine studiata $i
bine redactata, in toate privintele, pentru structura $i conducerea bi-
sericii, actiune care corespunde pe deplin nevoilor si cerintelor actuale".
Indata dupa aceasta, sfantul sinod a dispus ca O. se convoace
adunarea arhiereilor eparhiali canonici ai diocezelor bisericii bulgare
ca sa se asculte $i sa se aprobe definitiv aoest proect, urmand ca
indata dupa aceasta sa fie prezentat guvernului pentru cuvenita le-
giferare. Adunarea arhiereilor a studiat proectul, articol cu articol.
Din partea sa, adunarea a facut schimbarile, prescurtarile si impli-
nirile necesare punandu-1 in concordanta perfecta si cu spiritul ca-
noanelor si cu exigentele vremii si cu actualele posibilitati financiare".
Lucrarea aceasta, pe cat de importanta pe atat de grea, nu s'a putut
duce la capat in adunarea arhiereilor din anul 1932, ci a fost ama-
nata pentru tuna Decemvrie 1933. De astadata, adunarea arhiereilor
si-a depus toate eforturile ca sa termine revizuirea definitiva a proec-
tului. In adevar, dupa ce s'au controlat anzendat toate acele
chestiztni privitoare la structura, conducerea ,si justa impeirtire
a bisericii, intr'o unitate descivcirsitcl de vederi s'a dat proectului
ultinza ,i definitiva lui found. Putin mai in urma, proectul a fost
tiparit si predat guvernului cu rugamintea de a i se da putere de
lege. Guvernul are dreptul sa studieze acest proect, mai ales in par-
tile acelea in care urmeaza sa se angajeze cu sustinerea baneasca a
institutelor bisericesti si sa-si spuie cuvantul. Dar, se vede treaba, lu-
crari mai importante in stat n'au dat ragazul necesar guvernului sa
se opreasca putin si asupra acestui proiect, care i i sere dreptul de a
www.dacoromanica.ro
62 Biserica Ortodox& Roman&
deveni data. lege. Totusi, sf. sinod are credinta ca in cea mai scurta
vreme proiectul va fi luat in cercetare, cu atat mai mult cu cat el a
fost studiat $1 aprobat in doua adunari arhieresti. Daca guvernul va
gasi ca el ingreuiaza peste putere bugetul statului, atunci roaga sa-i
fie restituit pentru revizuire si noi prescurtari. Aceasta va fi facuta de
adunarea arhiereilor, singura competenta in atari lucrari. De aceea,
atata vreme cat acest proect nu devine lege, sfantul sinod este dator
sa se conduca in diriguirea bisericii de statutul exarhial din anul 1895.
(Expunerea aceasta a sf. sinod este facuta mai mult pentru infele-
gerea clerului de mir, care in Bulgaria cam murmura pe anu-
mite chestitini de conducere bisericeasca ; n. Cr.
(11. B., organul oficial al sfantului sinod de unde extragem toate
aceste date, staruieste asupra articolelor din proiect cari au suferit
modificari esen(iale si anume : compozitia, drepturile ;i datoriile sfan-
tului sinod ; compozitia, drepturile ;i datoriile sinodului permanent; corn-
pozitia, drepturile si datoriile asa numitului Sobor bisericesc ceea ce este
la noi congresul national bisericesc), care se intruneste legal din patru in
patru ani si a carui presedin(ie o are exarhul sau locotenentul Sam. Nu in-
tram acum in expunerea amanuntita a principiilor noului statut exarhial,
deoarece ne vom ocupa in mod special de ele atunci cand vor
deveni lege).
Pana acum statutul se gaseste tot in faza de proiect. In lega-
tura cu urgentarea lucrarilor pregatitoare pentru legiferarea lui, a fost
convocata la Sofia, in zilele de 11-14 Dec. 1934, adunarea ar-
hiereilor care a luat urmatoarele importante hotariri :
1. Sfantul sinod al bisericii bulgare sa se compuna din toti ar-
hiereii eparhiali ; din sanul sau se vor desemna membrii sinodului
permanent ;
2. Sfantul sinod sa convoace la fiecare patru ani Soborul bise-
ricesc, care va putea face schimbarile si completarile necesare in sta-
tutul exarhial, dupa care se conduce biserica,
3. Imediat sa se aleaga arhierei canonici pentru cele doua eparhii
in fiinta, vaduvite de conducatori: eparhia Nevrocopului ;1 eparhia Lovcei.
In partea a doua a motiunii, adunarea arhiereilor roaga cu toata
insistenta ministerul de externe si de culte ca sa faca tot ceea ce-i
sta in putinta pentru legiferarea acestui proiect de statut, admis in
doua adunari arhieresti, sau daca acest lucru necesita Inca oarecari
tergiversari atunci sa legifereze numai cateva parti din el, in primul
rand alegerea titularilor la cele cloud eparhii vacante.
Expunerea pe care am reprodus-o, in parte, mai sus, a fost fa.-
cuta in aceasta adunare a tuturor arhiereilor bulgari.
Sf. Clement dela Ohrida. Una din cele mai impunatoare figuri
din istoria bisericii bulgare este aceea a primului episcop bulgar dela
Ohrida, Clement, astazi sfantul Clement. Steaua lui a luminat chiar
in zorii culturii bulgare". Bulgar de origina, nascut pe la jumatatea
secolului al IX-lea, unde anume nu se stie, el a luat din copilarie
parte la viata si actiunea fratilor Chiril si Metodiu. In Constantinopole
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern& 63
i-a ajutat la traducerea cartilor de slujba bisericeasca, in Moravia a

fost nedespartit de ei suferind aceleasi prigoniri in ciocnirea dintre la-
tinitate si slavism. Dupd moartea celor doi frati Chiril si Metodiu,
Clement se refugiaza pe pamantul natal impreund cu tovarasii sai
Naum, Anghelarie si Sava punandu-se sub ocrotirea tarului Boris,
botezatorul poporului bulgar. Din Preslav, uncle arunca cele dintai raze
de culturd si de slujba bisericeasca bulgara, Boris it trimite in Cut -
micevita, sub Vardar, al carei centru Ohrida avea sa -1 faca ce-
lebru. Aici desfasoara o activitate exemplars, tarul Simeon it ridica la
treapta de episcop si de aici se mutd catre Domnul in ziva de 27
Iulie 916.
In continua si neobosita activitate el isi desvolta la Ohrida
toate puterile sufletului sau. Pe la scoala sa trec in curs de sapte ani
aproape 3500 de ucenici, tineri si batrani, copii si femei. Pe toti ii
invata sa scrie si sa citeasca si tuturor le vorbeste despre Dumnezeu si
despre om cu aceeasi caldura si convingere. Traduce card si cantari
bisericesti din greceste, scrie viata si faptele fratilor Chiril si Metodiu
si inlocuieste alfabetul glagolitic prin cel cirilic. In toate laturile acti-
vitatea lui este covarsitoare. De aceea, si biserica si scoala si statul it
venereaza de atunci incoace ca pe un sfant, odata la 27 lulie si alta-
data la 8 Decemvrie. Fericitele lui oseminte se afla in biserica Sf.
Bogorodita" din Ohrida, astazi biserica Sf. Clement". In 1902 uni-
versitatea din Sofia 1-a proclamat cu toata solemnitatea patronul ei.
De curand a luat fiinta la Sofia un comitet cu reprezentanti din
toate ramurile de activitate socials pentru ridicarea unui monument
sfantului Clement Ohrideanul. Din cele 27 de persoane care compun
comitetul intreg, s'a desemnat o comisie permanents, un fel de biurou
central, care sa execute hotaririle luate si sa stranga fondurile trebuin-
cioase. Aceasta comisie a fost alcatuita din : prof. dr. D. Decev, pro-
toiereul prof. Ivan Gosev si prof. dr Boris Iotov.
Prin 11,1,posein) BeCTHHKT, organul oficial al sfantului sinod,
(anul XXXVI .(1935), No. 4) comitetul lanseaza in acest scop un apel,
care se termina astfel : Pand in doi ani de acum incolo sa ridicarn
la Sofia, in fata universitd.tii, un monument acestui slant, intelept si
erou national, vrednic de numele lui, fapta lui, de slava lui".
Pr. P. A.
CONSTANTINOPOL
llietocul Patriarhiei din Constantinopol la Moscova. Nu de-
mult a murit, la Moscova, egumenul metocului de acolo al Patriarhiei
din Constantinopol. Sf. Sinod al Patriarhiei a dispus sa se trimita acolo
un mitropolit exarh pentru inspectarea metocului. Exarhul va fi ales de
insusi I. P. S. Patriarh Fotios dintre mitropolitii Calcedonului, Decrelor,
Irinupolei sau Mirelor. (llocvtxcvoS 51. 20. XII. 1934).
Sfanta Sofia din Constantinopol transfornurta in nzuzeu.
Guvernul turc a luat hotarirea sa transforme in muzeu renumita po-
doaba a arhitecturii bizantine, care este biserica sf. Sofii din Constan-
tinopol. (11,ivtouvos 51. 20. XII. 1934).
Pr. 01. N. C.
www.dacoromanica.ro
64 Biserica Ortodox& Romer
FINLANDA.
Vicita arhiep. Gherman la Helsingfors. In ziva de 3 Nov.
a sosit in Helsingfors cu trenul de dimineata arhiep. Gherman. La
garb. vladica a fost intampinat de clerul intreg, epitropii catedralei $i
ai bisericii Sf. Treime $i de enoria$1. Dupe o gustare la epitropul
bisericii Sf. Treimi, G. Salamatov, arhiep. impreuna cu alte persoane
au vizitat cimitirul luteran. Venind apoi la cimitirul ortodox, 1. P. S.
Sa a vizitat $1 locuinta directorului cimitirului, care murise in aceia$i
dimineata $i s'a rugat langa trupul neinsufletit, ceea ce a adus mare
mangaiere celor doua surori batrane ale decedatului. La ora 31/0 s'a
servit o cafea la fabricantul local, consulul livari Alijoki, in cinstea
arhiep., la care au luat parte de asemenea toate rudele gazdei care
erau luterane. La ora 6 seara in catedrala a fost savarsita. privegherea.
Slujba dumnezeiasaa s'a savarsit parte in limba slava $i parte In
limba finezel.
A doua zi la ora 10 dim., in aceea$1 catedrala s'a inceput slu-
iirea arhiereasca a sf. liturghii. Eiserica a fost arhiplina. Slujba dum-
nezeiasca, ca $i in ajun, s'a savarsit in doua limbi.
La pranz a avut loc o masa de gala in cinstea vladicai in casa
epitropului catedralei A. Gorbatov, la care au luat parte multi cle-
rici $i enorigi.
La ora 6 seara in localul $coalei Tabunov" a fost organizat
pentru inaltul oaspe un concert duhovnicesc muzico-vocal. Vladica a
fost intampinat cu cantarea insufletita sic iroAVe Erfl, Bioirortz.
Programa a fost alcatuita foarte interesant $i executata admirabil.
Seara la ora 9, vladica a plecat la masa mare de la d. V. Sederman,
unde au fost invitati $i clerici $i d-rul Gorbatov.
In ziva de luni, 5 Nov., vladica a primit pe toti cei cari au
avut nevoie pi dorinta sa-1 vada. La ora 3 in aceia$i zi, la metohul
Cerna$ev. unde se afla episcopul, a venit intro main luxoasa seful
cancelariei tribunalului suprem, secretarul superior al justitiei E. 0.
Schauman. El a propus vladicai sa viziteze noul local al tribunalului
suprem, cum $i Casa Cavalerilor, care e o raritate a Helsingforsului.
Arhiepiscopul a folosit cu placere atentia amabila a reprezentantului
institutiei judiciare supreme din republics. 0 atare atentie exclusive
fats de un arhiepiscop ortodox din partea autoritatilor luterane, trebue
recunoscuta ca un fenomen imbucurator si ca o dovada a stimei $i
popularitatii a acelui arhiepiscop intro Cara luterana.
La ora 11 $i 20 m. seara, I. P. S. Sa, petrecut de cler, epi-
tropi $i multi enoria$1, in timpul cantarii slc roXXet ETiI 360TCOTU a plecat
la Sortavala, lasand in urma sa cea mai imbucuratoare impresie.
(Y'rpemisig 3apg, 1934, pp. 95-96).
D. Balaur
GRECIA.
Arderea mancistirii Mega-Spileon. Cetitorii revistei noastre i5i
amintesc ca la inceputul anului trecut (cf. B. 0. R. LII (1934) pp. 20-36)
am publicat un studiu asupra legaturilor Tarilor Romane cu mamas-
tirea Mega-Spileon din Pelopones. Am aratat atunci $i trecutul acestui
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern& 65
sfant lacas socotit drept cel mai de seams din toata Grecia. Astazi
insa din vestita ma.nastire n'a mai ramas nimic Nici macar stancile
pe care se sprijineau temeliile ei. Focul a provenit din neglijenta unui
tamplar, care repara o du$umea intr'o chilie $i care a aruncat un
muc de tigare in tala$ul dela du$umea. Zidurile groase $i bine lu-
crate care Incingeau biserica, arhiva $i tezaurul i-au facut pe calugari
sa nu se ingrijeasca de apararea lor. Dar in zorii zilei de 18 Iu lie
a. c. cand flacarile focului mistuisera lemnaria, o bubuitura ca de
tra.'snet a rasunat pans la Calavrita spre munte $i 'Ans jos la Ai-
gion spre mare. Praful de pu;ca ascuns aici in timpul luptelor
de la 1826 a aruncat pietrele in vazduh, sfa'ramand totul. Se $tie
ca dupa revolutia din 1821 Mega-Spileon slujise nu numai ca
lacas de rugaciune ci $i ca fortareata.. Aci i$i gasira adapost suiele
de femei $i copii de prin satele vecine. Iar calugarii, potrivit intele-
gerilor cu capeteniile palicarilor, se gatira de lupta asezand doua tu-
nuri pe varful stancei de deasupra manastirii. i Ibrahim Pa$a putu s
pustiasca toata Moreia. El n'a izbutit insa sa se apropie de Mega-Spileon.
Cu arderea bibliotecil manastirii a pierit poate $i cel mai pretios
document in aceasta privinta. Este raspunsul c5.1ugarilor de aici la
scrisoarea lui Ibrahim Pasa de a i se supune manastirea pe care
de altfel o $tia intarita. Sfintitii parinti se vor amesteca in treburile
razboinice ? spune scrisoare. Dar cuvio$ii schimnici tocmai pentru dra-
gostea for de pace II sfatuira sa mearga mai departe, caci ei au pul-
bere $i tunuri $i apoi nu va sta bine cand va auzi lumea ca un ca-
pitan viteaz a fost batut de calugari.
De atunci praful de pu$ca.' $i otelul au ramas supt biblioteca
bogata, fara sa se mai gandeasca.' nimeni la primejdia ce pandea ma-
nastirea in orice clips. Pe dealta parte poate ca era $i o pedeapsa
din cer care trebuia sa se plineasca odata, cad calugarii se crezusera
mai aparati de du$mani cu pulberea $1 cu tunurile decat cu ruga-
ciunile $i icoana Maicii Domnului facatoare de minuni.
Dar acum totul s'a sfar$it. Dintr'o nebagare de seams s'au dat
prada focului Peste trei sute de manuscripte vechi $i mai bine de cinci mii
de carti. Nu mai vorbim de arta cu care erau lucrate miniaturile evan-
gheliilor din epoca bizantina, de chrisovurile imparatilor din Tarigrad im-
podobite cu icoane in culori $1 scrise cu purpura, de firmanele sultanilor
sau de alte lucruri rare. Intreaga aceasta comoara nepretuita a fost prefa-
cuta in cenu$a. Singura icoana Maicii Domnului a mai scapat din toata
biserica, ca sa marturiseasca $i celor ce nu cred, a patra ei izbavire
din foc. Ca.ci trebue $tiut ca Mega-Spileon a mai ars pans acum de
trei ori, data in veacul IX-lea, curand dupa zidire, a doua oars pe
la sfar$itul veacului al XV-lea $1 apoi la anul 1640. i cu toate a-
ceste focuri ea a fost rand pe rand ridicata din cenu$A.
Ma.'nastirea aceasta prin daniile imparatilor din Bizant $i a altor
crestini avuti se imbogatise in decursul vremii cu multe lucruri de
pret, care alcatuiau tezaurul ei. Ce nu se putea vedea aici ? Cutii
frumos lucrate cu sfinte moa$te, chivoturi cu nenumarate turnuri,
Biscrica artod,oxli Rongata. 5
www.dacoromanica.ro
66 Biserica Ortcdox6, Romanti.
cruci impodobite cu margaritare, evanghelii cu scoarte in our si ba-

tute cu pietre nestimate, ripide, carji arhieresti, vesminte cusute numai
in fir, icoane vechi imbricate scump, potire, discuri, candele $i cite
alte lucruri de seams. Para si usile bisericii erau invelite in tabld
de argint, iar Vulturul cu cloud capete al Paleologilor sculptat pe ele,
arunca sclipiri pand pe celdlalt mal al rAului Erasinos dela poalele
mandstirii, cand razele soarelui plecat spre asfintit se oglindeau in ele.
Cu arderea mandstirii Mega-Spileon se pierd $i cele cateva do-
vezi ale unor trecute legaturi bisericesti intre tirile noastre $i Moreia.
Si e pdcat. Cel putin ele mai marturiseau viitorimei de darnicia si
evlavia romaneascA pentru ortodoxia greceascd, lucruri sari astazi au
Inceput sa fie uitate de cei ce nu vor sa mai recunoascd adevarul
cel adevdrat. Semn rdu. Dorinta ctitorilor din hrisoavele de danie ar
trebui pastratd.
[[lavzcavos, XXVI, 469, 483 ; 'Emcktiala, XII, 237 ; Messager
d'Athenes, 18. VII. 34].
G.I.M.
Apologia francntasonerii. Cetitorii B. 0. R. I i vor fi amintind
destul de bine de hotAfirea Sf. Sinod al Bisericii Greciei impotriva
francmasoneriei (vezi B. 0. R. an. LII 1934 pp. 71-75). Dupd noun.
luni de tacere francmasoneria liberd greceasca a gasit cu cale sa
raspuncla in chip oficial, apdrandu-se impotriva hotafirii Sf. Sinod al
Bisericii Greciei, iar rdspunsul acesta nu prea lung de altfel a
fost reprodus de catre foaia oficiala saptdmanald a Patriarhiei din
Alexandria HivTcavoc in nr. 34 din anul 1934. Mitropolitul Acarna-
niei Ierotei surprins de aceasta ai revoltat de faptul ca ,hotarlrea
Sf. Sinod al Bisericii Greciei" nu s'a bucurat de aceiasi cinste din
partea lui licincuvoc, de care s'a bucurat rAspunsul francmasonilor
impotriva acestei hotariri, gAseste prilej in 'ExIckliaCcc din 8 Decemvrie
1934, pag. 386-389 si vina cu lamuriri noui asupra francmasonerii,
combatand pas cu pas rdspunsul" francmasonilor si aratand, pe bazA
de texte exclusiv francmasone, ca rd.spunsul acesta, ocolind cu multi
abilitate orice discutie, care s'ar baza pe texte, nu face altceva decat
sa respinga hotArirea Sf. Sinod, prin declaratii dogmatice pline de
subterfugii, de cuvinte vagi si de neexactitAti. Raspunsul tagadueste
ca francmasoneria ar fi o religie si arata cd. slujbele francmasone-
riei nu sunt taine, ci numai actiuni simbolice cu continut moral". I.
P. S. Ierotei, dupd un atac sistematic si bine sustinut la adresa franc-
masoneriei in genere $i a ,rdspunsului acestuia in particular, con-
chide prin a pune pe francmasoni in urmatoarea dilemd: Francma-
soneria sau are taine sau nu are'. Dacd ea este InteadevAr numai
o societate morald" si totusi are taine, atunci nu se poate da nicio
atentie rdspunsului ei, de vreme ce acesta este impiedicat O. le
descopere Iumii celei intinate", afara de cazul cand aceste taine ar
fi de natura politica sau de altd naturd revolutionary si cand franc-
masoneria nu ar avea nici un drept sa se caracterizeze singurd ca
societate mora15.". Dad., iarasi, francmasoneria nu are taine, atunci
demnitatea ei si seriozitatea celor ce participd la ea, dar mai ales
www.dacoromanica.ro
Cronica Externit 67
morala impune ca ea sa predice pe fata ca nu are astfel de taine,

in care caz orice banuiala si neincredere cu privire la ea se va im-
prastia dela sine".
Mitropolie vdduvitd. In noaptea de 24 spre 25 Decembrie 1934,
a incetat din viata mitropolitul Larisei, Arsenios Afentulis. Decedatul
s'a nascut la 1871 si a fost hirotonit mitropolit in' anul 1910, in
partile Bulgariei, care depindeau de Patriarhia din Constantinopol.
Alungat dimpreuna cu alti ierarhi de catre Bulgari in urma rasboiului
greco-bulgar a venit la Atena. In 1914 este ales mitropolit al Larisei.
In 1917 din motive politice este detronat ei indepartat din Larisa.
Revine aid dupa trei ani, iar in 1922 este repus in toate drepturile.
Mitropolitul Arsenios moare din cauza unei emoragii interne dupa, o
viata zbuciumata, inchinata exclusiv idealurilor religioase si nationale
ale pastoritilor lui. (TxxXliaCct 27 Dec. 1934).
Salarizarea clerului. Problema salarizarii clerului in Grecia
este o problems cu mult mai actuala ca la noi. Ea a alcatuit adese-
ori mobilul discutiilor Sf. Sinod al Bisericii Greciei. In timpul din urma
I. P. S. Antim, mitropolit al Maroniei, a dat la iveala o brosura in-
titulata Ta oixovoluxav irpipow.cc TO5 iricleptczxod xXiipou TYIC Exx-
X-tract dic TXXci8oc Itcd. 11 Anat.; TOD a (Problema economics a clerului
de mir al Bisericii Greciei i deslegarea ei) 'AO-Vat 1934. In brosura
aceasta I. P. S. autor indica, in sapte capitole, ce mAsuri ar trebui luate
pentru aranjarea definitive a chestiunii salarizarii clerului de mir. De
aici aflam ca Grecia are actualmente vre-o 8000 de clerici. Pentru oran-
duirea salarizarii acestora se recomanda sistemul centralizarii venitu-
rilor provenite dela biserica, parohieni, comune, judete, stat si organul
de administrare al bunurilor bisericesti (0. A. E. H.). Toate aceste
sume s'ar urea anual la suma de 99.500.000 drahme surns de altfel
insuficienta pentru o salarizare rationale a clerului. Pentru aceasta ar
fi necesara suma de 110.000.000 drahme anual. Autorul opineaza ca este
de datoria Statului grecesc sa ajute Biserica cu diferenta de 10.500.000
drahme care este de altfel o surns destul de mica fata de bugetul
statului de 7 miliarde.
Chestiunea vechiului calendar continua sd rdniand deschisd.
Chestiunea vechiului calendar continua sa turbure pacea Bisericii or-
todoxe pretutindeni, dar pare ca mai ales in Grecia, datorita faptului
ca vechii calendaristi de aici sunt continu agitati de calugarii ce yin
dela Sf. Munte Athos. La invrajbirea spiritelor a conlucrat, insa, in
mare parte $i o propaganda politica excesiva si necrutatoare ca si
pozitiunea cu totul pasiva a guvernului grec fata de o chestiune atat
de capitals.
Biserica Greciei gasindu-se din punctul acesta de vedere, intro
situatie foarte 'dificila a adresat guvernului o scrisoare sinodala din
care se poate deduce in chip pozitiv acuzatia ce aceasta aduce Sta-
tului, care a uitat obligatiunile sale fundamentale fatal de Biserica in
niste timpuri atAt de dificile. Scrisoarea. sinodala glasueste in chipul
www.dacoromanica.ro
urmator Biserica a purces la schimbarea calendarului iulian, fiindca

Statul a acceptat noul calendar politic pi fiindca nu este cu putinta
ca in Stat sa existe doug calendare. Dar ea nu a procedat la intam-
plare in ceea ce priveste fapta aceasta atat de grava. Statul a cautat
sa-i impuna noul calendar in anii 1919 pi 1923, dar Biserica nu a
acceptat atunci, deoarece era obligata ca sa se inteleaga mai intai cu
celelalte Biserici ortodoxe pi cu Patriarhia ecumenica. Inteadevar Sf.
Sinod al Bisericii Greciei convocat prin D. R. la 31 Martie 1923 pi
la 17 Decemvrie 1923, a procedat Ia studierea cu atentie a chestiunii,
s'a inteles si cu celelalte Biserici ortodoxe Si numai cand a hotarit
Patriarhia ecumenica indreptarea grepelii calendarului iulian, recunos-
cuta in general, numai atunci a purces pi ea la indreptarea calenda-
rului, in Martie 1924...
Deci Biserica Greciei, fara consimtamantul Patriarhiei ecumenice
i fara o intelegere prealabila cu celelalte Biserici, nu poate sa dea
inapoi cu 10 ani si in cunoptinta sa revina la datele grepite ale ca-
lendarului celui vechiu...
Este nevoe deci ca statul trecand peste greutatile sociale pi
economice si peste tranzactiunile cu streinii, sa revina la vechea cro-
nologie a calendarului, daca nu poate sau daca nu voepte sa sprijine
autoritatea actului Bisericii, in fruntea careia a stat respectatila culme
a ortodoxiei, Marea Biserica a lui Hristos, caci numai printr'o astfel
de cedare din partea statului grec, Biserica Greciei va avea o oare-
care indreptatire sa ceara revenirea la vechile date ale calendarului,
din motivul carora puterea intunecata a unor calugari inculti cu inga-
duirea Statului, a produs aceasta anarhie bisericeasca lamentabila
care duce la o schisms, inevitabila pi Ia sfapierea Bisericii si unitatii
sufletepti a poporului grec".
Glasul pe care-I intrebuinteaza aceasta scrisoare sinodala repro-
pind Statului toleranta pi nepasare este un glas de desnadejde. Cine
citepte cuvintele de mai sus ipi poate da destul de bine seama de
propor(iile pe care le-a luat chestiunea vechiului calendar in Grecia.
Maine sau poimaine ne vom gasi pi not Romanii inaintea acelorapi
stari de fapt pi vom face aceleasi reprosuri. Ce ar fi daca ne-am in-
griji mai din vreme sa le evitam ? (1Iavtcuvog 49, 6. XII, "1934).
Premiul de virtute al Academiei din Atena decernat unei
fete bisericWi. Academia din Atena a decernat, anul acesta, premiul
de virtute Mczopoievetov", in suma de 135 lire sterline, arhimandri-
tului Policarp Liosis, pentru ze/ul pastoral si infaptuirile de seama
ale acestuia pe teren social-creptin. Raportul facut de catre secretarul
general al Academiei din Atena asupra arhimandritului Liosis, enu-
mera printre alte fapte frumoase ale acestuia ; 1) infrumusetarea unei
bisericii a Intampinarii Domnului, 2) cladirea unui azil de orfani, 3)
cladirea unui azil de batrani, 4) cladirea unei asociatiuni filantropice
cu biblioteca. P. C. Arhimandrit Policarp Liosisi, incb.sand premiul,
a donat indata suma de 135 lire sterline azilului de batrani. (ExiarioCce.
12. 1. 1935).
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern. 69
Un nou profesor la Facultatea de Teologie din Atena. Prin

decret prezidential, la recomandarea Fac. de Teologie din Atena, P.
C. Arhimandrit Evanghelos Antoniadis, directorul *coalei Clericale
Ti.Cccpstc.;" din Atena, a fost numit profesor de Exegeza Noului Tes-
tament. P. C. Sa este o figura distinsa a clerului atenian si un
barbat adanc cunoscator intr'ale Teologiei. Catedra de Exegeza N.
Testament, de mult timp vacanta, gaseste in P. C. Arhimandrit
Evanghelos Antoniadis un profesor serios pregatit. (Txx),licsice 12.1. 1935).
0 catedrd de muzica bizantince la conservatorul din Atena.
Sfantul Sinod al Bisericii Greciei a luat hotarirea, inteuna din
sedintele sale, sa infiinteze o catedra de muzica bizantina la con-
servatorul din Atena. Natural, ca aceasta putere nu sta direct in mana
Sf. Sinod. Totusi, avand in vedere ca muzica bizantina este iubita.
in Grecia de tot cel ce simte crestineste, putem conchide cu siguranta
ca dorinta aceasta a Sf. Sinod se va realiza. Catre aceasta ne in-
deamna si viul concurs pe care presa ateniana it da Sf. Sinod cu
privire la chestiunea aceasta. (11civratvoc 10. I. 1935).
Pr. 01. N. C.
IERUSALIM.
Solemnitaji de Santa-Maria la Ierusalim. Sarbatoarea Ador-

mirii Maicii Domnului se savarseste in Ierusalim cu o deosebita so-
lemnitate. In tot timpul postului Santa-Mariei, credinciosii frecventeaza
Mormantul Maicii Domnului din Ghestimani. In afara de creOni, in
acel timp, Mormantul Maicii Domnului este frecventat, de asemenea,
de musulmani si musulmance, cari cinstesc Sit Mariam" ; ei isi
aranjeaza in Ghetsimani corturi si locuesc in ele in tot cursul postului.
Pelerinii viziteaza si asa numita Galilea Mica", care se af15. in Eleon.
Acolo, conform traditiei, Maicii Domnului ii placea sa se retraga pentru
rugaciune $i tot acolo i s'a vestit de ingeri Adormirea Ei. Intr'o bi-
sericuta mica.din acest munte, in tot timpul postului, se savarsesc
in fiecare noapte liturghii, cari aduna o multime de inchinatori greci
si rusi, cari se roaga cu insufletire Si canta impreuna.
Cu trei zile inainte de sarbatoarea Adormirei, dis-de-dimineata,
din bisericuta Maicii Domnului, care se afla in fata de Mormantul
Domnului, se savarseste o procesiune religioasa in Ghetsimani, pentru a
duce acolo icoana Adormirei si a o aseza in biserica Adormirii la
Mormantul Maicii Domnului.
In anul trecut (1934), ca si in cei precedenti, in procesiunea
religioasa si la solemnitatile urmatoare a luat parte o mare multime
de inchinatori. Procesiunea face o impresie mare, clerul si toti par-
ticipantii merg cantand stihire in cinstea Nascatoarei de Dumnezeu
si cu lumanari aprinse in maini.
In ajunul Santa-Mariei, dimineata la Mormantul Maicii Dom-
nului are loc solemna rdnduiala prohodului Maicii Domnului, dupa
chipul randuelii utrenii Sambetei Mari.
Aceasta randuiala se savarseste in fata icoanei Adormirii, care
www.dacoromanica.ro
70 Biserica Ortodoxii Romana
tine loc de epitaf. In anul trecut aceasta randuiala a fost savarsita

de Loctiitorul de patriarh I. P. S. Mitrop. Cheladion, impreuna cu
cativa arhierei si preoti. Iar in ziva sarbatoarei la Mormantul Maicii
Domnului se savarseste o liturghie solemna, care de asemenea atrage
un mare numar de credinciosi.
Sarbatori le Adormirei se termina in ziva de odovanie, cand
icoana Adormirei se intoarce tot asa de solemn, cu procesiune religi-
oasa inapoi la Ierusalim. (BocxpecHoe LiTe Hie, 1934, p. 424).
D. Balaur
JUGOSLAVIA.
Trecerea fn masa a greco-catolicilor la vechea for credinfa

ortodoxd. In Jugoslavia se afla o multime de greco-catolici (rusini),
veniti si asezati aci in urma dezastrului din 1917, din Rusia subcar-
patio& Ei sunt in genere imprastiati pe tot intinsul tarii, afara de pro-
vincia Bacika, unde sunt ern mase compacte. Una din aceste mase,
in ziva de 25 Noemvrie (1934) in numar, de asta data, numai de
65 persoane (alts data, tot in aceasta revista, au fost anuntate mase
mai largi), din comuna Gospogin/, a revenit la vechea sa credinta or-
todoxa, pe care a parasit-o fortat, de oarece i s'a impus unirea in
Rusia subcarpatica. Trecerea aceasta s'a savarsit prin administra-
rea sf. taine a Miro-ungerii din partea P. S. S. Dr. lrineu, episcopul
Novi-Sadului, care a permis greco-catolicilor, Inca, inainte de ince-
perea sf. Liturghii, sa cante Cuvine-se cu adevarat" si Crucii Tale"
in forma invatata de ei, iar in timpul sf. Liturghii Carii pe heruvimi"
si Crezul". Tot in timpul sf. Liturghii rusinii cu femeile si copii for
s'au impartasit cu trupul si sangele Mantuitorului, dupa care li s'a
tinut o calda cuvantare, in care se exprima multumirea Bisericii or-
todoxe, cand fii ei rataciti se intorc la adevarata for mama, convinsi,
de asta data, ca nu pot suge la sanul a doua mame, ca nu pot sa
serveasca la doi domni.
Aceasta este dovada cea mai eclatanta, ca unirea credinciosilor
ortodocsi cu Roma n'a fost niciodata puternica. si durabila. Fnacim,
Nr. 38-39, Decemvrie, 1934, p. 576-577.
Jubileul de 700 ani de la moartea Sfdntului Sava. Autori-
tatea suprema din Biserica ortodoxa din Jugoslavia a hotarit ca anul
1935 sa fie anul jubileu, in amintirea primului Arhiepiscop al Sarbilor,
a sfantului Sava. Din partea ei Biserica va publica cateva cacti cu
caracter popular despre sf. Sava. In cursul intregului an se vor tine
in zilele de sarbatoare pe la toate bisericile predici si se vor organiza
conferinte populare despre sf. Sava, caruia Inca nu s'a ridicat la Bel-
grad un demn locas in F.Tracemx, an. XV, Nr. 38-39, p. 578,
iar in Nr. 40-41, in continuare se adauga Sfantul Sinod Arhie-
resc..., cu privire la anul jubileu de 700 ani de la moartea sfantului
Sava, in sedinta sa din 14 Noemvrie (1934), aduce urmatoarea
hotarire
1. Anul jubileu Sf. Sava" Incepe vineri, la 12/25 Ianuarie, 1935
si se sfarseste la 14/27 Ianuarie, 1936 ;
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern& 71
2. P. S Arhierei In pastoralele for de la Craciun vor anunta si

lamuri credinciosilor for jubileul anului Sf. Sava" ;
3. In ziva de 14-27 Ianuarie a. c., ziva sarbatoririi Sfantului,
sa se savarseasca. sf. Liturghie cu procesiuni pe la toate bisericile si
sa se Vita cuvantari despre personalitatea Si influenta, despre faptele
si meritele Sfantului Sava ;
4. Pe Tanga aceasta fiecare dintre P. S. Arhierei, pot dupa voe,
sa face cate o pastorale speciala despre subiectul, anuntat mai sus,
si cu ocazia sarba'torii Sf. Sava, in ziva de 24-27 Ianuarie ;
5. P. S. Episcopi pot forma un comitet special ajutator pentru
aceasta sarbatorire in eparhtile Tor, pentru o actiune mai intensive $i
mai eficace ;
6. SI se actioneze personal, sau prin comitetul numit, ca fiecare
societate s5.rba din eparhie se randuiasca cate o sarbatorire a Sfan-
tului intr'o zi, aleasa dupa plac, In cursul anului jubileu..., far in pro-
gramul unui eventual concert duhovnicesc, se fie introduse numai
teme, cantari, declamatii, recitari, cu continut duhovnicesc, moral
si national...;
7. Fiecare invatator este obligat O. lamureasca coptilor din scoala
primara insemnatatea Sfantului Sava si a jubileului anului Sf. Sava".
Acelasi lucru il va savarsi preotul militar fate de soldati.
Din partea sa Sfantul Sinod a infaptuit pane acum urmatoarele :
1. A anuntat prin presa jubileul anului Sf. Sava. ;
2. a cerut Ministrului Instructiunii, ca jubileul Sf. Sava" sa
fie sar batorit cat mai frumos si mai pompos prin scoli cu conferinte
despre Sf. Sava si sa permits raspandirea cartilor si a brosurilor cu
acelasi subject printre scolari ;
3. a format un comitet ca un organ ajutator cu sediul in Belgrad,
str. Sf. Sava Nr. 35 ;
4. a hotarit se tipareasca, in traducere sarba, opera monahului
Teodosie despre Via/a Sfantului Sava, precum si alte carti $i brosuri
ajutatoare $i .sa execute copii de pe icoana cea mai reusita a Sfan-
tului Sava, care se va tinea in fiecare biserica, in locul de cinste,
spre inchinaciune din partea credinciosilor, in tot cursul an. jubileu".
Raporturile amicale dintre Biserica ortodox& sarbd si ce-
lelalte confesiuui cu prilejul jubileului de 700 ani dela nzoartea
Sf. Sava.
Dr. Filip Pop, episcopuI bisericil evanghelice germane din Za-
greb, cu ocazia proclamarii anului 1935, de an jubileu Intru sarba-
torirea din partea ortodocsilor a Sf. Sava, in semn de adanca vene-
ratie pentru acest prim arhiepiscop al Sarbilor, trimite I. P. S. Pa-
triarh Varnava, pe langa declaratia, in care spune, ca atat el cat Si
credinciosii sal vor urmari cu atentie $i cinste, sarbatorirea Sf. Sava,
Inca si o pastorale a sa pe care a Indreptat -o catre clerul si poporul
de confesiune evanghelica, in care be arata, ca ceea ce este pentru el
Luther aceea este pentru fratii Sarbi Sf. Sava. rnacmix, Nr. 2 Ia-
nuarie, 1935, p. 28-29.
Acelasi lucru 11 savarsesc si credinciosii confesiunii catolice vechi,
ce rezulta din articolul, publicat act in Glasnic de Dr. Nico Kalo-
www.dacoromanica.ro
gera, reprezentantul acestei confesiuni. 1Thactix, Nr. 2. Ianuarie

(1935), p. 30.
Singura exceptie o fac, din marea durere pentru Sarbi, numai
catolicii, cad arhiepiscopul for dela Zagreb Dr. Ante Bauer, in cir-
culara indreptata catre clerul si poporul confesiunii sale, opreste pe
acestia de a lua parte active, on macar pasiva.', la sarbatorirea Sf.
Sava Nemanici, ca si cum ar fi vreun zeu pagan sau un raufacator
pentru croatii sal catolici, deli un Strosnzaier avea o addrica vene-
ratie, fatd de Bantu' Sava, in care vedea el, pe langd apostol pentru
slavii din Balcani, pe precursorul unirii tuturor slavilor de sud (jugo-
slavilor) de acelasi sange. (rnactiiix, an. XVI, Nr. 2. lanuarie, 1935,
p. 25-28).
B. Pisarov
LITUANIA
Procesiuni religioase cu Sfdnta icoand a Maicii Domnului
Surdeg". Cand s'a aflat ca in parohia Majeiki va sa vind Santa
icoand a Maicii Domnului, intreaga parohie, cu un deosebit entuziasm
sant a inceput s'd se pregAteasca pentru marea solemnitate duhov-
niceasca. In ziva de 7/20 Iu lie, cu mult inainte de venirea trenului
de seara, a sosit pe peronul gd.rii procesiunea religioasa, insotita de
un mare numb's de credinciosi, veniti chiar si din localitd.ti indepartate.
In timpul cantdrii sub mila Ta ", chipul cel fAcdtor de minuni a fost
coborit din vagon. Parohul in vesminte si cu crucea in mand, a sd-
rutat cu eviavie Sf. chip, apoi procesiunea s'a indreptat spre biserica.
Sf. icoand au dus-o fetele, iar copiii in haine luminoase aruncau flori
in cale, pe cand alte fete duceau ghirlande de flori in pdrtile laterale.
In timpul mergerii corul si credinciosii au cantat cantari. In biserica,
Sf. icoand a fost puss intr'un loc deosebit pi indat& s'a inceput pri-
vegherea, cu litie si acatist. Biserica a fost plina. Slujba s'a sfarsit
la ora 101/2 seara.
A doua zi 8/21 Iulie, la ora 10 dim., s'a inceput Sf. Liturghie,
dupd care s'a savarsit un tedeum cu procesiune religioasd in jurul
bisericii. Seara s'a sal/di-sit iarasi priveghere cu acastitul Adormirei
Maicei Domnului, iar a doua zi Sf. Liturghie cu tedeum.
Dumineca 9/22 Iulie, Sf. Icoand a fost dusd. la Ponevej. La
ora 8 seara, inainte de plecare, parohul a sdvarsit un tedeum, apoi
Sf. Icoand, insotita de o mare procesiune religioasa, a fost dusa
la gar&
La 15/28 August, in ziva Adormirii Maicii Domnului, dupe obi-
ceiul mostenit dela manastirea Surdeg, parohia Ponevej a sarbAtorit
praznicul anual in cinstea icoanei Facatoare de minuni a Maicii Dom-
nului din Surdeg, care vara se afla in biserica din Ponevej. Ca si
in anii anteriori Sf. Icoand a atras mult popor din parohiile din jur.
Dupd. dumnezeiasca Liturghie, Sf, icoand a fost purtata de trei on
imprejurul bisericii ; dupe obiceiu toti inchinatorii au trecut sub Sf.
icoand. (raTIOCI .1114TOBCK0i1 lipaBoc.aamoii Enapxim, 1934, pp. 100-101).
Parolzia Evie. Inaintea unei mari multimi de popor ortodox,
parohia Evie si-a serbat hramul bisericii Adormirii Maicii Domnului.
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern. 73
Ortodoxia in Evie e foarte veche. Inca din timpurile principelui

lituan Ghedimin, aici a fost o manastire celebra a Adormirei", care
a jucat un mare rol prin opera sa culturald.. Intemeerea acelei ma-
nastiri se aseaza in prima jumatate a veac. XIV pe la anul 1341 si
se atribue celei de a doua sotii a princ. Ghedimin, Eva princi-
pesa.' din Polotc de unde se trage si numele parohiei. Pe acele
vremuri in acel district era o populatie ortodoxa compactd. Lituani
si Belorusi. In manastire, din vechime a existat scoala, iar in anii
1601-2, fratia Sf. Duh din Vilna a deschis aici o tipografie. Scoala
manastireasca si tipografia au fost pepiniere fruntase de cultura in
Lituania. In acea tipografie s'au tiparit intre alte cacti si Biblia in
limba belorusd, din care cloua exemplare s'au pastrat in muzeul din
Praga. Spre sfarsitul anului 1605, mandstirea din Evie a inceput sa
decada. In Vilna toate bisericile ortodoxe afara de manastirea Sf.
Duh au fost acaparate de uniti. In anul 1619 principele Bogdan
Oghinschi a dat un zapis de danie m-rii Sf. Duh pentru restabilirea
m-rii ortodoxe Adormirea de pe mosia for Evie". Dar mostenitorii
lui cad in mrejele romano-catolicilor, uita testamentul stramosului for
si se fac vrajmasi ai ortodoxiei. Dupd 70 ani catolicul Marcian Oghin-
schi, construeste in mosia sa Evie", o biserica catolica. Se incepe
convertirea fortata a ortodocsilor la catolicism. In 1720 principele
polon August II, dupa staruirea imparatului Petru I al Rusiei a dat
o gramata de danie pentru drepturile vechi" bisericii ortodoxe din
Polonia, in persoana eparhiei Beloruse, singura ortodoxa pe atunci.
M-rea Evie a ramas ortodoxa chiar pans la anexarea Lituaniei la
Rusia (1795). In 1806 m-rea a fost desfiintata si transformata In bi-
serica parohiala. In 1812 in timpul navalirii lui Napoleon, Francezii
si Polonii au ars biserica din Evie si cladirile m-rii. Biserica actuala
s'a construit in anul 1843. Astfel dupd veacuri glorioase, m-rea a
ajuns parohie rurala de rand. Icoanele ce s'au pastrat din m-rea de
odinioara au o pictura foarte veche. Icoana Maicii Domnului facdtoare
de minuni are data 1548 cu caractere slave si arabe. Biserica ac-
tuala a suferit insd de pe urma bombardamentului artileriei in timpul
rnarelui razboi. Chipul M5.ntuitorului rastignit, strapuns de schije, pri-
veste de sus parca cu repros la faptele necugetate ale omenirii pa-
catoase. 0 evanghelie din 1803 oferita bisericii in 1828 de un eno-
rias, in timpul rdsboiului, a fost dusa in Germania impreuna cu alte
obiecte. Mat presus de orice asteptare, aceasta evanghelie a fost adusa
inapoi de ofiterul german E Ridel din or. Rendsburg.
In anul aceasta praznuirea Adormirii Maicii Domnului a fost
savarsita intr'un chip deosebit. In ajun s'a savarsit privegerea, iar In
ziva praznicului s'a inceput slujba cu sfintire de apa si tedeum. La
ora 10 a inceput Sf. Liturghie In sobor, iar la sfarsit tedeum catre
Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, cu procesitme religioasa in
jurul bisericii. Solemnitatea s'a terminat seara la ora 5 cu vecernie
si acatistul Adormirei Maicei Domnului, slujite de acelasi sobor de
clerici. (ronocl, Awroscitori npasoc.riasuori Enapxim, 1934, pp. 7-8
si 98-100).
Parohia Mereci. Sarbatoarea hramului Inaltarii Cinstitei Cruci
www.dacoromanica.ro
74 Biserica Ortodox& Romer
(14/27 Sept., 1934) a avut loc intr'un chip deosebit de solemn, ina-
intea unei multimi marl de enoriasi, cari au venit dela 20-40 Km.
si cu aceasta ocazie au fost atrasi in biserica si multi catolici. La
slujbd au venit $i membrii comisiei de recrutare, care se afla atunci
in Mereci. Dupd slujbd, Ia trapeza din casa preotului au luat parte
si preotii parohiei catolice, membrii comisiei de recrutare Si alti re-
prentanti din societatea lituand, cu adevarat : led ce e bine, iata ce
e frumos, ca sa trdiasca fratii impreund".
Parohia ortodoxd. din Mereci e una dintre cele mai vechi nu-
clee in Lituania, si e mai veche decdt biserica romano-catolica con-
struita de Vytaut, cad data cu aceastA Vytaut a construit, in anil
1418-20 si o biserica ortodoxd mareata de piatrd cu hramul cinstitei
Crum, in locul unei biserici de lemn mai vechi. In zilele lui Vytaut
cel Mare, in Mereci $i in imprejurimi a fost deja o populatie ortodoxa
aproape compactd. Lituanii-catolici din statele din jur Inca n'au uitat,
ca strAbunii for au fost uniati.
Ruinele bisericii lui Vytant s'au pdstrat pAnd azi. In anii 1695-96
biserica era pustie, deoarece pe aceiasi stradd din Mereci se construise
o m-re iesuitd cu colegii in 1675, clopotele au fost ridicate iar gea-
murile sparte de elevii colegiilor. In anul 1725 biserica de piatra a
fost inchisd, iar la Kolubiski, in apropiere de Mereci a fost construita
o biserica de lemn. Biserica actuald a fost construita in anii 1885-87.
Parohia Mereci odinioard infloritoare, bogata de enoriasi Si mij-
loace, prin schimbarea destinelor a saracit. Dar trecutul istoric bogat
nu poate fi sters prin nimic. (Fwioci AHTOBCK0171 Ilpasocnamori E-
napxhi, 1934, pp. 87-89).
Frd /ia ortodoxd Sf. Nicolae din Kowno si-a sArbatorit cu
solemnitate in ziva de Sf. Nicolae la 6/19 Decemvrie amintirea ocro-
titorului ei ceresc. Slujba dumnezeiascd a savarsit-o mitrop. Elefterie
cu clerul catedralei. In ajunul sarbatoarei dupd. priveghere I. P. S. Sa
a sAvarsit un parastas pentru toti raposatii membri ai fratiei. A doua
zi dupd Sf. Liturghie s'a savarsit un tedeum cu polihroniu. Dupd
slujbd in localul scoalei primare a avut loc o trapezd frAteasca pentru
saraci, la care a luat parte si P. S. Mitropolit, oaspeti $i saraci,
peste 60 de oameni (Fo.nocb 1111TOBCKOI3 FlpasocoasHoil EnapxiM,
1934, p. 116).
- D. Balaur
Populatiunea Palestina. Numdrul general al locuitorilor Pa-
lestinii, dupa datele oficiale care s'au publicat de autoritatile engleze
in 1932, se ridica la cifra rotunda de un milion. Dintre acestia sunt
760.000 musulmani, 175.000 ebrei, 91.000 crestini, 9000 druzi si
182 samariti.
Populatiunea Ierusalimului, se ridica la 90.000. In orasuI cel
vechiu inconjurat de ziduri, locuesc 25.000 oameni ; restul pand. la
90.000 locuesc in orasul cel nou. Intre cei 90 000 locuitori ai Ieru-
salimului sunt 19.500 crestini, 51.000 ebrei Si 20,000 musulmani.
Populatiunea ortodoxd a Palestinii se ridica la aproape jurnatate
din numdrul general al crestinilor. Catolicii dimpreuna cu unitii sunt
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern/I 75
vreo 31.000 ; anglicanii vreo 5.000 ; maronitii vreo 3.500 ; armenii

gregorieni vreo 3000 ; iacobitii siriani vreo 1.000 ; abisinienii vreo 282
si coptii vreo 219.
In Ierusalim sunt 6.500 ortodocsi, 5.500 catolici, 1.300 anglicani,
2.000 armeni, 600 sirieni, 126 maroniti, 93 abisinieni $i 89 copti.
Restul apartin altor secte crestine mult mai mici ca numar.
Pare ca, in ultimii ani, tendinta populatiunii din Palestina este
catre crestere, datoritd ebreilor refugiati din Germania sau de prin
alte locuri, cari au venit sa se stabileasca definitiv aici.
(Dupd Ilivzcavoc" No. 3 din 17 I. 1935).
Fr. 01. N. C.
POLONIA
Slujba dumnezeiascd la o sdrluttoare na /ionald. In ziva de

Duminecd 11 Noemvrie, 1934, cand s'a praznuit a 16-ea aniversare
a renasterii Poloniei, dui:I Sf. Liturghie, in toate bisericile ortodoxe
din Polonia au fost savarsite slujbe de multumire lui Dumnezeu. In
biserica mitropolitand Sf. Maria Magdalina, slujba a fost savarsita. de
mitrop. Dionisie In soborul clerului mitropoliei (BocxpecHoe 9TeHie,
1934, p. 411).
Credite pentru confesiunea ortodoxd. In proectul de buget pe
anul 1935/36 introdus de guvern in cercetarea Camerii, sunt cuprinse
credite pentru confesiunea ortodoxd, in suma de 1.365.600 zloti.
(BoupecHoe 9TeHie, 1934, p. 411).
Frcifia teologilor ortodocsi din Polonia" intemeiata acum un
an isi desvoltd energic activitatea sa. Aceastd fratie, care intruneste
acum 50 magistri $i absolventi ai Sectiunii de teologie ortodoxd de
pe langd universitatea din Varsovia, editeazd organul ei abeT1114KII
Bpanna Ilpasocnannarb BOTOCJI0B031) Bb narIbIllta (=vestitorui
FrAtiei teologilor ortodocsi din Polonia).
In ziva de Sambata 3 Noemvrie, a avut loc sub presedintia mi-
tropolitului adunarea generald a membrilor Fratiei, unde a fost ascultat
referatul directiei $i procesul verbal al comisiei de revizuire. S'au facut
$i alegerile membrilor de onoare ai fratiei, alegandu-se : I. P. S Pa-
triarh Fotie, P. P. F. F. Patriarhi, Mitropoliti si Arhiepiscopi : Meletie
al Alexandriei, Alexandru al Antiohiei, Varnava al Belgradului, Miron
al Bucurestilor, Hrisostom al Atenei, Antonie presedintele Sinodului
arhieresc din Carlovat, P. P. S. S. Alexandru mitropolitul Estoniei,
Gherman arhiepiscopul Finlandei, Gorazd arhiep. Cehiei, toti arhipastorii
bisericii ortodoxe din Polonia, profesorii dela teologie $i protopresbiterul
bis. Sf. Maria Magdalina, T. Teodorovici.
FrAtia teologilor ortodocsi din Polonia a organizat 3 conferinte
publice : Ce ne asteapta dincolo de mormant". Face oare a trai"
si Vom merge dupd Hristos".
In ziva de 9 Decemvrie 1934, membrul Fratiei, prot. Dimitrie
Saicovici magistru in teologie a si tinut prima conferinta publica. Au
luat parte mitrop. Dionisie, ep. Sava de Liublinsc, profesorii de teologie,
clerul capitalei, participantii congresului prof. de religie, reprezentantii
www.dacoromanica.ro
76 Biserica ortodox6. Roma/16,
organizatillor bisericesti sociale .i numeros public. Inainte si dupd, con-

ferinta corul mitropolitan a executat cantdri religioase. (BocKpectioe
(vellie, 1934, pp. 411-412, 423 si 1935, p. 15).
Congresul profesorilor de religie. Intre 7 si 9 Dec. 1934, a
avut loc in Varsovia, sub presedincia mitrop. Dionisie, congresul pro-
fesorilor din eparhia Varsovia Holm, cu participarea preotilor profe-
sorilor de religie din orasele Varsovia, Lodzi si Holm, consacrat pro-
blemelor predarii invatamantului religios scolarilor de confesiune ortodoxa
din scoalele secundare si primare. Congresul a ales din mijlocul sat/
o delegatie deosebita, sub presedintia episcopului Sava de Liublin, ca
sd intervind la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice, cu scopul
de a normaliza unele chestiuni care privesc direct predarea religiei in
scoale. (Boexpecitoe c(renie, 1934, p. 412 si 1935, p. 15).
Conzisia pentru traducerea textelor litasy4ice ortodoxe diu
linzba slava' bisericeascd in /falba poloud. Deoarece intre credrn-
ciosii bisericii ortodoxe din Polonia sunt multi de nationalitate polona,
mitrop. Dionisie a gasit cuviincios s formeze o comisie deosebita
pentru traducerea textelor liturgice ortodoxe din 1. slava bisericeasca
in 1. polona. Comisia, alcatuitd. din P. S. Sava episcop de Liublin
presedinte, arhim. Teofan (Protasevici) magistru in teologie vice-pre-
.sedinte, arhim. d-r Ilarion Vasdecas si arhim. d-r Grigorie Peradze
membri prof. de la teologie, protopopul corpului I de armata prot. S.
Fedoronico si prot. V. Romanovschi magistru in teologie preotul gar-
nizoanei din Varsovia, deja a inceput lucrarile. (Bompecnoe -frenie,
1934, p. 423).
Sesiunea Sf. Sinod. Intre 13-15 Dec. 1934 in Casa mitro-
politand din Varsovia, a avut loc sub presedintia mitrop. Dionisie, se-
siunea ordinara a Sf. Sinod al bisericii ortodoxe din Polonia, la care
au luat parte arhiepiscopii Teodosie, Alexandru, Alexie si Antonie.
(BocKpectioe (-genie, 1935, p. 14).
Crciciunul in Varcovia. In ziva de Craciun slujba dumnezeiasca
solemna a fost savarsita de mitrop. Dionisie, in soborul protopresb. T.
Teodorovici, arhim. Teofan si prot. N. Smolschi si D. Saicovici. La
slujba au luat parte membrii corpului diplomatic reprezentantii tarilor
ortodoxe, acreditati pe langa guvernul republicii poloneze. Dupl. slujba
la locuinta mitropolitului a avut loc o receptie pentru oaspetii de onoare.
La receptie au luat parte trimisul roman d. Cadere cu sotia, trimisul
iugoslav d. G. Lazarevici, trimisul bulgar d. Altanov cu sotia, secre-
tarii ambasadelor jugoslave si bulgare cu sotiile, episcopul Sava de
Liublin si arhim. Teofan. (BocRpecHoe 9TeHie, 1935, p. 16).
RUSIA.
Soleninitate in patriarhia din Illoscova. Organul official al

bisericii ortodoxe din Lituania reproduce din revista patriarhiei din
Moscova (Wypna.m. MOCROBC.1(0g flaTpiapxim) Nr. 20-21 pag. 1-2,
un articol in care se descrie amanuntit solemnitatea ce a avut loc in
primavara trecutd cu prilejul conferirei titlului ,,Prea Fericit" Loctiito-
rului scaunului patriarhal, din care reese ca :
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern. 77
In ziva de 14/27 Aprilie mitrop. Alexie al Leningradului a

c.it in sedinta sinodului adresa pornita.' din partea ierarhiei ruse. In
acea adresa se arat5." situatia specials si exclusiva a Loctiitorului in
biserica, careia trebue sa-i corespuncia si o titulatura ierarhica spe-
cials, nu dupa scaunul eparhial ordinar, ci dupa numele capitalei,
care personifica intreaga tarn.
Ca atare mitropolitii bisericii ortodoxe ruse si membri ai Sf.
Sinod, au hotarit in unanimitate ca sa confere I. P. S. Sale, conform
cu situatia inalta si deosebita de Prim-ierarh carmuitor al bisericii ruse,
titlul de Prea Fericit Mitropolit al Moscovei si al Colomnei", Totodata
P. S. Mitropolit a lamurit, ca. P. P. S. S. Arhipastori confers odata cu
atribuirea noului titlu si dreptul de purtare a doua panaghii.
Ca urmare, in ziva de 19 Aprilie-2 Mai, s'a savarsit in bise-
rica catedrala a Epifaniei din Moscova, slujba mareata la care, impar-
tasindu-se cu totii dintru'un Potir, au marturisit raportul for fats de
primul-ierarh.
La slujirea Dumnezeesti Liturghii au luat parte 20 de episcopi,
44 preoti si 15 diaconi si o mare multime de moscoviti ortodocsi.
Inainte de Sf. Liturghie, P. F. Mitropolit a fost intampinat de toti epi-
scopii, dupa obiceiu. Arhiep. Pitirim 1-a salutat printr'o cuvantare
calda, expun5.nd la sfarsit dorinta ca toti arhipastorii, pastorii si eno-
riasii, prezenti si absenti, sa se uneasca in jurul lui prin dragoste curata
si rudenie duhovniceasca, oferindu-i panaghia.
In timpul slujbei, P. S. Serghie de Colomna, i-a oferit a doua
panaghie, iar ep. loan i-a oferit, dupa traditie, Paine si sare. La pri-
ceasna, directorul Sf. Sinod prot. A. V. Lebedev a facut cunoscut pu-
blicului actul despre conferirea Mitrop. Serghie a titlului de Prea Fe-
ricit" cu dreptul de a purta doua panaghii. Cetirea actului s'a sfarsit
cu cantarea Pre tine Dumnezeule te laudam". Dupa Sf. Liturghie
P. F. Mitrop., impreuna cu arhiep. Pitirim si ep. Serghie, dupa ran-
duiala obinuita la Injumatatirea Praznicului, au savarsit in pridvorul
bisericii sfintirea apei, iar apoi, intorcandu-se in biserica, toata adu-
narea de arhierei si clerici (cam vreo 100 de persoane), a facut ru-
gaciunea de multamire. Dupa otpust a cuvantat mitop. Alexie, expri-
m'andu-i dela toti dragostea fiasca si credinciosia. P. S. mitrop. a
multumit, i-a chemat pe toti la unire, poftind pe episcopi sa indo-
iasca ostenelile in carmuirea bisericii, tinand minte de raspun-
derea ce o au fiecare. Dupa polihroniu toti episcopii cu clerul au
eantat Pre tine Dumnezeule te laudam", si cu aceasta s'a sfarsit solem-
n itatea. (roilon, Awrosucoli Flpasoc.namioil Enapxim, 1934, pp. 55-56
si 82-85).
Ucazul patriarhiei din Moscova in privinj'a textului tropa-
rului pi condacului Sf. Cruci a Domnului. Loctiitorul Loctiitorului
de patriarh si Sf. Sinod patriarhal au ascultat raportul episcopului
de Permi adresat P. S. Loctiitor in 27 Octomvrie 1933 prin care cere
sa se dea indicatii in chestia uniformizarii textului troparului si conda-
cului Crucii Domnului. Si s'a hotarit sa se stabileasca urmatorul text :
Tropar: Mantueste, Doamne, poporul tau si binecuvinteaza
www.dacoromanica.ro
mostenirea ta, biruinta asupra celor protivnici darueste si cu crucea

ta pazeste pre poporul tau".
Condac : Cela ce te-ai inaltat pre cruce de buns voe, poporului
tau celui nou numit cu numele tau, indurarile tale darueste Hristoase
Dumnezeule : Veseleste-ne pre not cu puterea ta, biruinta dandu-ne
noun pe protivnici, avand ajutorul tau arms de pace, nebiruita. biruinta".
(I- noel. Jlicroacgoil Hpasocnarowil Enapxix,1934, pp. 85-86).
BISERICA RUSA DIN STRAINATATE

Parohia din Nisa. Parohia din Nisa (Franta) si-a sarbatorit
in vara trecuta aniversarea a trei ani de existents. Despre faptele mai de
:seams, care au avut loc cu ocazia aceasta este demn a fi amintita, aici
rd nduiala prohodului Maicii Domnului si vizitarea de catre mitrop.
Èlefterie al Lituaniei a litoralului de S. al Frantei.
Ca prilej pentru savarsirea randuelii prohodului a fost urmatorul
fapt. In postul cel mare, o femee a daruit un epitaf al Maicii Dom-
nului, capatat de ea cu prilejul unui pelerinaj la Sf. munte Eleon.
Aceasta a facut ca sa se is hotarirea, sa se scoata acest epitaf cu
randuiala cuvenita in ma sarbatoarei Adormirei Maicei Domnului,
ceea ce s'a si realizat gratie prot. S. Bulgacov, care a trimis randu-
iala prohodului. A fost un un popor atat de numeros, ca biserica nu
a putut sa. Incapa pe toti inchinatorii. Slujba s'a say.arsit cu un mare
entusiasm religios.
Alt eveniment imbucurator a fost vizitarea parohiei de catre
mitrop. Elefterie, care a fost nu numai in Nisa, ci si in imprejurimile
Brest, Roqueforts, care pretutindeni 1-au primit cu mare bucurie si
dragoste. Enoriasii au trait mult timp placut impresionati de convor-
birile cu ierarhul, care intrupeaza in personalitatea sa chipul adeva-
ratului Pastor al bisericii. Cuvintele lui au avut o mare influents
asupra ascultatorilor.
Igumenul Atanasie, ingrijind de turma sa din Nisa a organizat
conferinte si a deschis o scoala catehetica, pentru persoanele dori-
toare de a se intari in cunoasterea credintei si studierea slujbei lui
Dumnezeu. In urma plecarii parintelui Atanasie (inainte de Pasti) la
Paris, a sosit in Nisa ierom. Teodor, care continua. opera par. Ata-
nasie. Inafara de ocupatiile din scoala, in zile de dumineci, dupa a-
catist, tine conferinte. Ortodocsii viziteaza cu multa placere cursurile si
conferintele. (roitocrb JIxTOacxois Ilpasocnamioil Enapxill, 1934, pp.
101-104
Uii deceniu de la intemeierea m-rii Ndscdtoarei de Dunz-
neaeu Cazani" din Harbin. In Noemvrie trecut s'a implinit un
deceniu de la intemeerea m-rii Cazani" din Harbin. Intemeetorul
m-rii si actualul ei staret, arhim. Iuvenalie, a treat lacasul, ne dis-
punand de niciun fel de mijloace, ci numai nadajduind cu tarie in
mila lui Dumnezeu si in sprijinul oamenilor buni. M-rea are c5.teva
biserici de piatra si numara cam la 50 de frati. Intre diferitele ateliere,
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern& 79
se evidentiaza o tipografie excelenta, unde se tipareste revista lunara

X.Irt6i) He6ecrimii" si altA literature religioas& In m-re exists ci un
spital permanent cu farmacie proprie, cabinete medicale moderne Si
ambulatorii, care consultA zilnic pans la o suta de bolnavi. (30mpecuoe
crreuie, 1934, p. 424).
D. Balaur
TURCIA
Costumul preojesc In Turcia. Guvernul turc actual, lucrand f e-

bril la civilizarea cat mai rapid& si mai radicals a descendentilor lui
Mohamed, ca Si a tuturor celorlalte minoritati din granitele de fats ale
statului turc, a gasit cu cale s& depun& spre votare Corpurilor Legiui-
toare, pe la inceputul lui Decemvrie trecut, un proect de lege, prin care
costumele traditionale ale slujitorilor religiosi ai diferitelor culte sunt,
nici mai mult, nisi mai putin, direct abrogate. Conform cu proectul
acesta, care a fost imediat votat, slujitorii religiosi ai tuturor cultelor
din statul turc sunt obligati ca, inafarl de biserici $i de templele for
sA poarte costumul civil obicinuit. Textual, legea suns in chipul ur-
mator: Se interzice clericilor oricArei religiuni pi dogme sa poarte
costumul clerical inafara de casele de rugaciune $i de slujbele reli-
gioase. Guvernul poate sa dea permisiune vremelnica, cate unui singur
cleric din fiecare religie Sf dogma sa poarte costumul clerical si in afarA
de casele de rugaciune. Permisiunea aceasta se poate reInoi pentru
acelasi cleric sau se poate da altuia". Prezentand corpurilor legiuitoare
proectul acesta ministrul de Interne 1-a justificat in chipul urmator :
,,Ratiunea instituirii, unei asemenea legi, este o necesitate impusl de
insasi schimbarea politics a Turciei. Este o chestiune de ordine pu-
blics, legatA foarte strans de viitorul republicei turce. Dace revolu-
tiunea se opreste in loc sau se intoarce inapoi, se poate usor intelege,
care va fi isbAnda Neamului. Legea aceasta nu se indreaptA impotriva
niciunui individ $i niciunei organizatiuni. Ea este o masura general&
$i o necesitate impusa de schimbarea politica. Dace masura aceasta
nu se is astazi, ritmul tariff noastre se sdnincinA".
I. P. S. Patriarh Fotios, printr'o telegrama catre primul ministru
Ismet Pasa, a rugat cAlduros guvernul turc sa excepteze dela aceasta
masura clerul bisericii ortodoxe. Guvernul grec a fAcut, deasemeni,
importante demersuri diplomatice in acest sens. Toate interventiile, insA,
au ramas far& nicio urmare.
Masura aceasta, atat de neasteptatA, luatA de guvernul turc a
dat nastere, totodata, la vii discutii si comentarii asupra costumului
preotesc. La Constantinopol, ca si la Atena sau Alexandria chestiunea
costumului preotesc a inceput sa devinA o chestiune la ordinea zilei.
Multi au crezut cl prin masura aceasta se urinal-este a se da o lo-
vitura de gratie elenismului din Turcia. Altii au socotit cal lovitura
este indreptata exclusiv asupra Bisericii crestine ortodoxe ca institutie.
Nu au lipsit, insA, cu totul oamenii ponderati, cari sA observe ca ma-
sura aceasta, luata de guvernul turc este o masura general& care atinge
pe ortodocsi ca si pe catolici, pe musulmani ca si pe armeni. masura.
www.dacoromanica.ro
80 Biserica Ortodoxa Roman&
provenita din conceptia ciudata a actualului guvern asupra formei ex-

terioare a nouei republice turce. Clerul superior uin Constantinopol con-
siders ca costumul preotesc nu este neschimbabil (Ilivtxtvoq 49.6. XII.
1934). Iar sinoadele tinute nu de mult la Constantinopol, Atena sau
Alexandria se vede ca nu au ajuns Inca la nicio hotarire precis& asupra
chestiunii. La Atena I. P. S. Mitropolit Hrisostomos, intro comunicare
a sa a aratat ca. : Insemnatatea capitals a opririi clericilor ortodocsi din
Turcia, sa poarte rasa, in afara de locurile de rugaciune, consta. In
faptul ca guvernul turc, de alta religie, intervine Si aranjeaza prin lege
chestiunile interne ale bisericilor, care nu au aceiasi religie cu el
Aceasta, declare I. P. S. Hrisostomos, este ceea ce atinge in chip deo-
sebit simtamantul religios al ortodocsilor. 4Si, pe bund dreptate, cad :
Consfintindu-se principiul acesta, guvernul turc, dupa cum astazi
opreste pe clench Patriarhiei ecumenice sa poarte vestment preotesc,
probabil ca maine sa mearga mai departe si sa saute sa modifice
sau s opreasca unele slujbe religioase, intervenind astfel in chestiunile
pur interne ale Bisericii" (ilavratvoc 51. 20. XII. 1934.
Tot masura aceasta a guvernului turc a dat prilej prof. univer-
sitar N. Bees dela Facultatea de Litere din Atena sa tina in Sala
Parnassos" din Atena o conferinta despre evolutia istorica a imbra-
camintii clericilor. Conferinta aceasta este redata in rezumat in ziarul
57
T) stiOspav p--,,;ii.ot" din 13. Dec. 1935.
Legea aceasta, care interzice preotilor oricarei religii sau confe-
siuni de a purta o imbracaminte deosebita de a celorlalti cetateni, Inca
nu a fost pusa in aplicare. Probabil ca. 'teama de niscaiva turburari
Iduntrice va Impiedica Inca multa vreme guvernul turc sa purceada la
realizarea complete a actului de curaj facut prin aceasta lege. De altfel
Biserica Ortodoxa pa'n& la punerea in aplicare a legii ar trebui sa-si
lamureasca definitiv atitudinea. Independent de intentiunea legiuitorului
turc, fapt sigur este ca Patriarhia Constantinopolului este lipsita pe
zi ce trece de autoritatea cuvenita intaiului scaun in Ortodoxie. De aceea
ar fi frumos ca, eel putin acum, cu prilejul acestei noui primejdii ce
ameninta Patriarhia ecumenice, celelalte Bisericii Ortodoxe sa face un
zid comun de aparare a autoritatii si prestigiului sau, cautand sa con-
vinga guvernul turc sa-si poarte atentiunea binevoitoare pentru infdp-
tuirea idealului national al Republicei Turce pe alte terenuri, dec'at
acela al Bisericii Ortodoxe din Turcia. 0 clips de intarziere poate fi
fatale caci dupa cum observa. I. P. S. Patriarh al Alexandriei Meletios :
Sau vor precumpani vederile noastre in intregime sau vom infrunta
desradacinarea Patriarhiei din Constantinopol ca si a restului de po-
pulatie greceasca de acolo" (ilawcatvoc 3. 17. II. 1935).
Chestiunea ntanastirii Halki. Inca din anul 1917, guvernul
turc a hotarit expropierea m5.nastirii Halki si a cladirilor imense din
jurul ei si transformarea for in scoala navala de rasboiu. Patriarhul
ecumenic de atunci, Ghermanos, nu a acceptat insa aceasta masura
si nisi nu a incasat suma respective depusa de guvernul turc la o
banca pe numele sau, Da.torita acestui fapt manastirea a venit din
nou sub administrarea Patriarhiei, care a asezat aici un azil de fete
orfane
www.dacoromanica.ro
Cronica Externa 81
Dupa rasboiul dela 1922 chestiunea exproprierii manastirii Halki

a fost puss din nou mai ales ca dupa expropierea facuta legal de
guvernul turc in 1917, reintoarcerea manastirii la Patriarhie nu se
facuse printr'un act judecatoresc. Astfel din 1922 a Inceput o lupta
darza intre autoritatea civila a Prinkiponesului, unde se gaseste mamas-
tirea Halki $i Patriarhia Constantinopolului. In timpul din urrna, mai
ales, autoritatea civila reclama imediata evacuare a azilului de fete
orfane, al Patriarhiei, din manastire. In aceasta manastire exista o
biserica bizantina, in care se gaseste icoana Maicii Domnului Kop.aptth-
Ttoox" ; biserica a fost zidita la 1440 de penultimul imparat al Bizan-
tului loan Paleologul. Aici se gasesc inmormantati si patriarhii Chiril
Lucaris, Timotei (1622) si Partenie al II-lea spanzurat la 1650. (Dupa
ilivraivoc I. 3 Ian. 1935).
DODECANES
Turburclrile biserice,cti din Dodecanes. Administratiunea politica
a celor douasprezece insule sporade (Dodecanesului) face, Inca de
mult timp o propaganda fatisa printre clerul Si poporul ortodox de
acolo, pentru instaurarea autonomiei bisericesti a Dodecanesului. (Se
stie ca din punct de vedere politic Dodecanesul apartine in timpul
de fata Italiei, iar din punct de vedere bisericesc Patriarhiei Constantino-
polului). Ideea aceasta a administratiunii italiene a gasit cativa spri-
jinitori in clerul superior de acolo. Marea majoritate a clerului, inSa,
ca $i poporul dodecanesan, in genere, a pornit o lupta acerba impo-
triva administratiunii italiene, necrutand catusi de putin nici pe epis-
copii sau mitropolitii din Dodecanes, care s'au aratat partizani ai ideei
de autonomie si considerandu-i organe'ale politicii italiene si dusmani
ai neamului $i al Bisericii. Astfel poporul socotind activitatea mitro-
politilor din Rodos si Kalimnos antinationala $i antiortodoxa a scos
un pamflet impotriva celui dintai si a declarat schismatic pe cel din
urma, refuzand sa mai alba relatiuni cu el.
Sinodul din Constantinopol in sedinta din 21 Ianuarie 1935 a
ascultat plangerile mitropolitilor din Rodos si Kalimnos, iar I. P. S.
Patriarh Fotios a gasit cu cale sa se trimita scrisori patriarhale in
Dodecanes, prin care sa incredinteze poporul de aici ca mitropolitii
din Rodos si Kalimnos continua sa fie ortodocsi, recomandand totodata
clerului sa se poarte frumos fatal de cei doi mitropoliti $i indemnandu-i
sa aiba toata increderea in purtarea de grije a Patriarhiei ecumenice,
care isi va aduce aminte de ei si de situatia dela ei, atunci cand va
socoti oportun. (ilivratvo;-, V. 31 I. 1935).
Fr. 01. N. C.
Biserica Ortodoxa Romana.

6
www.dacoromanica.ro
RECENZII.
Pavel C. Constantin, L'Irreductibilite de la Morale a. la Science des

Moeurs, Bucarest, 1935, p. 144, pretul 8 fr.
Lucrarea de fat& se stradueste sa rezolve una din grelele probleme,
ce se pun azi in lumea cugetAtoare: Mora la poate, sau nu poate, Ss fie
reduss la o stiintd a moravurilor? La aceasta intrebare s'a raspuns afir-
mativ din partea unuia din cei mai reprezentativi sociologi actual', Levy-
Beth' prin lucrarea-1 cunoscutd sub numele de: La Morale et la Science
des Moeurs", complectata de sociologul, mult mai bine cunoscut decat a-
cesta, Durckheim, care si el reduce Mora la la tiinta. moravurilor. .A ces-
tora ca si altor reprezentanti mai de seam& a moralei sociologice, ca Bayet,
Belot si altii, dar mai ales lui Levy-Brilhl, autorul fi opune lucrarea sa :
L'Irreductibilite de la Morale a Ia Science des Moeurs". Precum se poate
observa din titlul lucrdrii, autorul cauts ss arate tocmai neputinta redu-
cerii Morale' Ia o simply tiinta a moravurilor.
Problema centrald, in jurul cdreia se invart toate discutiile din
acest studiu este aceea a raporturilor dintre moral& si sociologie, pro-
blems pug,. de Levy-Brtihl si combatutd printr'un examen critic si siste-
matic de d. C. C. Pavel, care-i aratd golurile, ba chiar primejdiile ce le
prezintd. conceptia sociologului.
In acest stop autorul imprate lucrarea sa in patru part.i, bine dis-
tincte, desi nenumerotate: 1) Expunerea erorilor si lacunelor moralelor
teoretice (p. 20-50), 2) critica (p. 50-72), 3) consecinte/e teoretice (p. 72-
109) qi 4) consecintele practice (p. 109-143).
In partea I, autorul expune obiectiv conceptia morald a /iii Levy-
Briihl, in raport cu ceilalti sociologi francezi Durkheim, A Bayet i altii,
cari printr'o critics, negativa, vor sa aducd, printr'o noun metodd, o con-
ceptie noun despre morald. Aceasta o fac prin ardtarea insuficientelor
teoriilor morale existente, ce se reduc la urmatoarele: 1) Sunt ccmtradicto-
rii prin pretentia de a fi stiinte normative", cat& vreme o stiinta trebue
sd ramand in domeniul teoriei. Morala sau e stiintd, si atunci nu este nor-
mativd, sau e normative, dar nu stiintd; 2) Moralele teoretice sunt inefi-
cace, adica fdrd influentd asupra vietii morale; 3) Aceste morale abuzeazd
cu deductiuni; 4) postuleazd identitatea naturei omene0, netinand seama
de realitate; 5) Sociologia arata adevdrata nature a constiintei morale,
cats vreme moralele teoretice nu pot institui o morals, de oarece postula-
tele for sunt de criticat.
Moralele teoretice Levy-Brilhl vrea sd, le inlocuiascd printr'o y5tiin u.
a Moravurilor, care este studiul pozitiv al faptelor morale, considerate ca
fapte sociale", deoarece moravurile au caractere de a fi: colective, obli-
gatorii, stabile si obiective. Aceastd tiintd a moravurilor va substitui
www.dacoromanica.ro
Recenzii 83
speculatiile dialectice asupra conceptelor morale, permitand instituirea u-

nei Arte Morale Rationale deasupra ei, ce va aduce o Imburatatire a mo-
ralitatii.
Levy-Briihl avea pretentia eliminarii metafizicei din morala, ceea
ce i-a fost reprosat din partea mai multor filosofi, in defavorul sistemului
sau. La aceasta contribue Inca si divergencele dintre sociologii L. Brilhl si
Durckheim, ce le releveaza autorul, cu ajutorul copilului teribil", al socio-
logilor, Albert Bayet.
In partea a II-a, autorul, In scopul criticei sistemului lui L. Briihl,
intregit de ceilalti sociologi, rnentionati mai sus, cautk mai intaiu, s&
margineasca conflictul dintre sistemul acestuia si moralele teoretice, prin
aratarea originii acestui conflict. Acesta se simte deja in dreptul natural a
lui J. J. Rousseau. Este conceptia abstract& despre om, pe care o imputa
revolutionarilor A. Comte, iar inainte de acesta S. Simon si chiar Joseph
le Maistre. Aceasta conceptie apare apoi sub numele de cousinism", o
doctrine egal& cu moralele teoretice, atacate de L. Bri ihl. Prin aceasta au-
torul a dovedit c& L. Br Uhl nu este original. Mai departe, facand critica
metodei sociologice in moralk d. C. C. Pavel arata insuficienta acestei me-
tode, prin discutia problemei despre obligatie. Aceasta in conceptia socio-
logic& este o constrangere socials, tinand seama numai de latura exterior-
obiectiv& a vietii morale. Este o gresala din care decurg o intreaga serie
de alte greseli, mentionate de autor.
Acesta facand un examen critic al obiectiunilor, le combate astfel :
L. Brilhl obiecta mai Intaiu ca moralele teoretice pretind ca sunt stiinte"
si normative" in acelaci Limp. Dar aceasta nu se Intampla cu toate mo-
ralele, iar acele cari o fac, nu pretind a face o opera stiintifica, ca stiintele
pozitive, dandu-si seama de ceea ce este in metoda for stiintific, speculativ
si normativ.
Cu privire la a doua obiectie a lui L. Briih, ca moralele teoretice
nu pot schimba moralitatea data, autorul mentioneaza perceptele crest-
nesti, care adevarate fiind, au jucat un mare rol In transformarea morala
a omenirei.
Obiectia ca moralistii traditionalisti pretind ca morala for este uni-
versal& si absolut& ea fiind relative, autorul o combate astfel. Dupe analiza
sociologic& a moralei constiinta moral& este de origin& socialk data fiind
influents ei mare asupra membrilor ei. Acestia au idei primite de societate,
dar si individuale, ca dovad& servind conflictul dintre conctiinta individual&
si cea socials. Apoi teoria sociologic& asupra constiintei morale ignore
adevarata nature a moralitatii. Solutia religioasa, care const& In a aceza
origina constiintei morale in Dumnezeu, este singura ce ne poate satisface.
Trecand peste alte obiectiuni, autorul arata, ca toate aceste obiecti-
uni au ca izvor o idee preconceputa: legitimarea cu mice pret a metodei
sociologice in moralk
Cat despre qtiinfa Moravurilor, autorul printr'o ccmsiderafie critica
arata ca aceasta nu este o creatie a lui Levy- Brtihl, caci exists deja mult
inaintea lui. Inventia lui consta numai in Incercarea de a o inlocui cu
morala, atribuindu-i atotputere, pe care, in realitate, nu o are. Aceasta
este intarit prin faptul, ca alti sociologi si teoreticieni ai moravurilor nu-i
Impartasesc parerea, citand in acest stop pe Gaston, Richard si pe Ihering.
www.dacoromanica.ro
84 Biserica Ortodoxd Romand
In partea III-a stint expuse consecknfele teoretice a conceptiei mo-

rale a sociologilor, mai ales a lui L. Bri Dal, care se reduce la tin sociologism
idolatru sau ateu (societatea este Dumnezeu pentru ei), Impotriva caruia
se ridica d. C. C. Pavel. Aceasta este cea mai extinsa parte a lucrdrii (p.
72-108) si totodata cea mai importanta, deoarece aci sunt tratate si rezol-
vate cele mai grele probleme, ce se pun azi in lumea cugetatoare, ca: pro-
blema constiintei, a libertatii, a valorii, a scopurilor, a obligatiilor si a ra-
portului Intre moral& si Intre psihologie, metafizica si religie cu scopul
de a combate sociologismul. Aceste probleme le voiu Infdtisa aci in re-
zumat, incepand cu aceia a libertdlii, pentru a arata constiinciozitatea cer-
cetarii si probitatea stiintifica a autorului. Astfel sub titlul de: Libertate
qi determinism social" autorul rezolva problema libertatii In felul urmdtor.
Pentru sociologi, zice dansul, moralitatea este condusa de un determinism
riguros, pentruca fard de acesta aci nu putem avea o stiintd, cdci H.
Poincard, zice: Stiinta... postuleazd determinismul". Dace stlinta postu-
lewa determinismul, apoi, morals, observe autorul, pledeazd pentru liber-
tate. Ori postulatul stiintei atunci vorbeste si impotriva stiintei moravu-
rilor, care si ea trebue sa excludd libertatea. Din aceasta cauza sociologii
nu se pronunta deschis contra liberatii, deli o exclud din sistemul Tor, In
mod indirect. Pe Tanga o multime de filosofi ca: Rauh, Fouillde, G. Richard,
Parodi si altii, pe cari ii citeaza. autorul In favorul tezei sale, arnintim nu-
mai pe Bergon, care sustine ca. toate faptele sufletesti ca si toate faptele
omenesti in genere, stint libere in sens de rzeprevazute, sunt strict in-
dividuale".
Feta de conceptia sociologica, de mai sus, cu privire la problema
libertgii, autorul studiului de feta, opune conceptia crestina. La baza a-
cestei conceptii sta Invatatura lui Iisus Christos, dupa care omul este liber
Intru savarsirea actiunilor sale, din care decurge si ideea de responsabili-
tate. Apoi mai adauga aci, ca argument, viata sfintilor, wade putem obser-
va, CI fiecare dintre sfinti realize In felul sau propriu, personal idealul
crestin. Exist& sfinti de toate conditiile materiale, sociale, intelectuale :
o sfintenie monastica, alta laica, sfinti imparati, functionari, nebuni
pentru Christos. Apoi mai exist& si sfinti de toate varstele: sfinte mame,
copii, etc. Fiecare tip de sfinteriie realizeaza virtutea In felul sau. Aceasta
Intareste libertatea personald si este dovada cea mai eclatanta, ca cresti-
nismul a inteles mai bine decat toate celelalte religiuni atat pe om, natura
sa, cat si nevoile si puterile sale.
Societatea crestina, Biserica, este societatea ideals, singura depo-
zitara a tuturor bogatiilor spirituale necesare pentru mantuire si distri-
buitoare a gratiei divine prin Sf. Taine. Crestinii swat membrii liberi ai
Bisericii, nu sclavi. Sanctiunea aci nu se aplica fortat, ci numai In scopul
vindecarii sla.biciunilor individului. Libertatea aci nu este stanjenita de
autoritate, ci dimpotriva. ajutata. Biserica of era membrilor sai condiVile
perfecte a unei societati ideale. Numai Biserica ortodoxd, realizeazd in chip
ideal, raportul perfect echilibrat intre libertate si autoritate. Biserica pro-
testant& face abuz de libertate far cea catolica 1111 exces de discipline au-
toritard.
Toate acestea servesc pentru a demostra ca viata morala este de
www.dacoromanica.ro
Recetzii 85
neinchipuit, feres oarecare libertate, fiindcs este personal& Ori acest rol
activ al individului este ignorat de sociologi, wide individul este simplu
sclav al societatii.
Pentru arata apoi ca, consecintele teoretice ale sociologismului
sunt dezastruoase si absurde, prin propunerea solutiilor extreme, autorul
desvolta sub titlul de: natures obligatiei morale, problema obligatiei, unde
lipsind libertatea se ajunge la urmatoarele consecinte: nimicirea constiin-
tei, injosirea persoanei, ca urmare logic& a primei consecinte.
Problema scopurilor, pe smut, se prezinta astfel: Stiinta exclude prin_
definitie scopurile. Dupe aceasta si la incercarea de a in1ocui moralele
teoretice cu Stiinta moravurilor a lui Levy Brilhl apare aceasta dificultate,
cad si ea declare. scopurile inexistente. Dar excluderea scopurilor insearrma.
excluderea idealului. Ori in morala, pe langa mijloacele pentru ajungerea
scopurilor, trebuesc cunoscute, in primul rand, aceste scopuri, ce trebuesc
urmate. Mora la vorbeste si despre scopul suprem, Dumnezeu, care intrece
societatea, oricat ar fi ea de perfect& Societatea are limite, in Limp si
spatiu, iar Dumnezeu este Flinta absolutes, catre care tinde omul, El singur
arata ratiunea de a fi a tuturor lucrurilor si al omului, iar societatea nu
explica nici individul, nici lucrurile.
Problema valorilor este legata de aceea a scopurilor si comports
astfel aceiasi solutie.
In partea IV-a si ultima, autorul arata consecintele practice ale teo-
riei sociologice in morale.. Acestea Bunt: 1) Imposibilitatea instituirii ties
arte morale rationale bazatcl pe qtiinta moravurilor, deoarece, atat stiinta
moravurilor, cat si arta moral& rationale, bazat& pe ea, nu se ocup& in
sistemul for de problema scopurilor, care trebue s& fie baza oricarei mo-
rale teoretice sau practice. 2) Belalivismul; 3) Conservatismul, in sensul
unui traditionalism excesiv, ce este un obstacol in fats. progresului. Fat&
de aceste consecinte dezastruoase ale teoriilor sociologice despre moral&
autorul opune morala crestine., care intruneste toate conditiile eficacitatii
unei doctrine morale. Aceste conditiuni, cerinte, sunt analizate aci, mi-
nutios.
In concluzie adaugam ca aceasta lucrare, atat prin rezolvarea pro-
blemei grele, puse de Levy-Ertihl, si combetut& de autor cu o inaltA corn-
petinta, prin care dovedeste probitate filosofic& si stiintifica, cat si prin
forma ei atat de clara, are o valoare real& pentru literatura filosofica si
teologice. contemporana.
Bogo hub Pisarav
www.dacoromanica.ro
NOTE BIBLIOGRAFICE.
OPERE CU CARACTER GENERAL.
1. Butnaru V. Oh. pr. ec., Fern-cid lui Ben Zohar, Roman religios
(Bucureati) 1934, pp. 93, lei 10.
2. Chirica 4r. Const. preot, Mortal care vorbefte, in biblioteca Lu-
mina Parohiei". Tulcea 1934, pp. 20, lei 2.
3. Covacev A. Mihail, EAHIrb cligesea a cnomeirb ort, IV meazgysa-

pmeirb Kosrpecb no thiammisonorng (= 0 amintire cordiaTh. dela al IV-lea
congres international de bizantinologie) in I.Vbpkosens, BecTsarb, XXXV,
Nr. 38-39.Autorul descrie in amanunte vizita inaltilor oaspeti, cari au Iuat
39. Autorul descrie in amanunte vizita inaltilor oaspeti, cari au luat
parte la congresul de bizantinistic5, dela, Sofia, la manastirea Zemen.
Subscriitorul acestor randuri cunoate bine manti.stirea aceasta, situath.
in eel mai frumos defileu al raului Strums., de aceea poate confirma ca
d. Covacev nu exagereaz& aratAnd impresiile minunate cu care s'au in-
tors de acolo vizitatorii.
Pr. P. A.
4. Diovouniotis C., To ua ripLOpby 1346 xetp6ipaywv Tic iffinxijc
acoetwric rAelvd)v] (Manuscrisul Nr. 1346 al Bibliotecii Nationale (din
Atena), in Osokoy(a, XII (1934), pp. 142-8.__Este un miscelaneu de 164
foi (cf. Catalogul lui Sakelion, p. 243), scris prin preajma anului 1800 de
cunoscutul calugar Chiril Lavriotu. Diferite insenuAri aflate in el dove-
desc acest lucru; de pilda: Al lui Chiril din manastirea sf. Lavra" (f. 1);
Si acesta este proprietatea mea Chiril ieromonahul eel dela Lavra din
Pelopones" (f. 1 v), sau Dinteale lui Chiril eel din tara Moreii" (f. 2 v).
Manuscrisul e copiat de Chiril. Dar el nu s'a multumit numa,i cu a-
tat, ci l'a insotit qi de o introducere intitulata. a4a: Stiri despre autorul
cartii" (f. 2v), sprijinita pe cuprinsul lucrarii ci mai ales pe datele aflate
in cuvantul" lui parenetic (ff. 159-161).
Autorul necunoscut spune ca s'a n5.scut in Venetia in 1742. A in-
vatat aici teologia yf apoi a ajuns dascal si predicator in biserica gre-
cease& de acolo.
Ms. cuprinde tin numtir de 18 cuvantAri la diferiti sfinti si sarba=
tori, cu subiecte in mare parte catehetice.
5. Gherman mitropolitul Tiatirelor, 1-1 7rpoagritat4 'AriXtxavti)v xai

'Op.k8(5eow (Apropierea dintre anglicani si ortodocsi), in '00.080E0:, IX
(1934), pp. 298-303, 328-334. Legaturile patriarhului icumenic Chiril
Lucaris cu arhiepiscopul anglican Abbot au fost curat personale, iar co-
www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice. 87
respondents dintre ei, pastrata Inca, desi se atinge de chestiuni religioase,

nu reprezint& de loc parerile bisericilor lor. Ele ins& atrag luarea aminte
asupra legaturilor dintre patriarhia dela Constantinopol cu non jurors
(cei cari n'au depus jur&mantul) din Anglia. Ortodocsii, crezand ca ei
sunt reprezentanti ai ierarhiei canonice a bisericii anglicane, au intrat
In tratative cu ei, formuland vederile for teologice asupra conditiilor de
unire intre cele cloth& biserici. Ins6. Indata ce patriarhia a fost instiintat&
prin scrisoarea arhiepiscopului anglican Wake, ca non jurors sunt schis-
matici fat& de adevarata biserica anglicana, orice legatura cu ei a fost
rupta. Sunt amintite apoi silintele de apropiere intre biserica ortodox& si
anglican pe vremea patriarhului Grigorie VI (1869), precum si intele-
gerile urmate in conferinta dela Bonn din 1874.
Aceasta privire istorica este bine venita, caci se fac mai cunoscute
leg&turile dintre ortodocsi si anglicani in trecut. De aceea autorul cauta
s& arate toate punctele dogmatice asupra carora trebuesc indreptate ve-
derile celor ce se ocupa de aceasta apropiere. Temelia dogmatic& a deo-
sebirilor de credint.6., este nevoie s& fie bine lamurita, spre a $i pe ce
drum trebuesc calauzite nu numai dorintele de apropiere dintre aceste
doua biserici, ci chiar incercarile de unire din trecut $ de acum. G. I. M.
6. Isaceanu Alecu, Mormtintal lui :eolae Bdlcescu, Bueurefti (1934),
pp. 12 in 80 lei 10.
7. Melnicov T. Cnopm o Borh Ira C. C. C. P. (Dispute despre
Dumnezeu in U. R. S. S.) in Bocupecaoe LiTexie, 1934, p. 324-327 si 334-336.
Ateii sovietici si strain nu recunosc c& universul necuprins e treat de un
om muritor simplu, dar acest lucru nu-1 recunoaste nici religia cresting. Ei
altereaza invatatura adevarata despre Dumnezeu, fiind siguri, c& dac& o
vor expune pe cea adevarata, apoi nimeni nu-i va urma si nimeni nu se
va lep&da de Dumnezeu. Locurile din biblie pe care be cunosc credin-
ciosii si chiar Iudeii nu pot s& nu be cunoasca ateii interesati. Neintele-
gerea simbolului lui Dumnezeu Tatal ca om bateau e tendentioasa. Hris-
tos se numeste Vita, Cale, Usk cari sunt simboluri. Afirmarea ateilor
c& crestinii cred intr'un batran ce sade pe un capac de sticl& manifesto
neputinfa ateilor in luipta for etc adevdrata credinfd a religiei ereOine.
Numai oameni tampiti pot s&-i asculte pe atei, numai ignoranta si orbi-
rea pot s& nege existenta lui Dumnezeu. E semnificativ c6. insusi N.
Morozov, revolutionar celebru, spune absolut corect, ca Dumnezeu e In-
zeputul Creator al intregii lumi. D. Balaur.
8, Nicolov Dim., Ca. HI tkoza Erb napogEniTt whcint (Sf. Nicolae in
cantecele populare) in gbpxosewb Bec Trunn, XXXV (1934) No. 48.
Sfantul Nicolae ocupa un loc deosebit de insemnat in creatiunile poetice
ale poporului bulgar. Poate din cauza c& este cel mai batran"
dintre sfinti. Poporul it vede intotdeauna la mas6." inconjurat de toti cei-
lalti sfinti, avand pare& un fel de dragoste desavarsitA unites, cu team&
adanca fates de el. Exist& in literatura popular& bulgar& foarte multe va-
riante cu privire la imp&rtirea lucrului intre sfinti: ce anume s& 1ndepli-
neasca fiecare pe pamant. Dup& unele din aceste variante, sfantului Ni-
colas i-a cazut cny;x6a H Tpane3a" (slujba si ospiltarea), dupes altele,
rnai multe la numar, i-ar fi cazut protejarea calatoriilor pe mare:
www.dacoromanica.ro
88 Biserica Ortodox& Romans
Au' CA nagita. Ha csem HHicaira? (Ce i-a cazut sfantului Nicolae?

naHHa my CA no mope Ha xoHn I-a cazut sa umble pe mare,
,Eta cH xoHn no mope, no ilyHawb, Sa umble pe mare, pe Dunare,
Tta cif x0HH rental pia (Tenn". Mergand sa ajute celor calatori").
Aceasta ar fi, in fantezia poporului, functiunea" sfantului Nicolae.
Autorul numeste toate variantele in legatura cu acest motiv, adevarate
perle ale literaturii populare bulgaresti.
Cealalta, ipostaza a Sf. Nicolae este aceasta : sta. la masa tinand
in mama un pahar cu vin rubiniu. Deodata aluneca in somn, paharul Ii
scapa din mama fara. Ca sa se verse sau sa se sparga. Sfintii se uita. mirati
unii la altii si-I intreaba. In raspunsul sau, se descopera un tablou larg
si dramatic :
Corabii se tanguesc pe neagra mare.
Mie rugandu-se si eu lui Dumnezeu".
Alteori sta. la masa si povesteste: trei corabii cu sclavi tineri erau
sa se cufunde in neagra mare; m'am dus si le-am scapat. Mai pe urma.
Intalnit-am cinci targoveti, fiecare cu cate doi copilasi; talharii erau sa-i
piarda; m'am dus si i-am scapat".
El in.totdeauna salveaza. E prezent p1 la botezul Domnului si in
acela.i timp predica oamenilor si cuvantul Mantuitorului. De asemenea,
cand se construeste o biserica, Sf. Nicolae este acolo. Pentru tot ceea ce in-
deplineste Sf. Nicolae pe parnant pentru salvarea oamenilor, si in primul
rand a celor cari calatoresc pe mare, el nu vrea nimic, nimic altceva decal
un colac la ziva lui, o cans, de vin la ziva lui 91 o para la ziva lui". Un
chip frumos, altruist, adanc insufietit si serios reflect& Sf. Nicolae in cre-
atiunile populare ale Bulgarilor.
Autorul a facut un studiu frumos, interesant si util.
Pr. P. A.
9. Serdiucov Alexandra, Mucmgma noemja 13HaHHAmpa ConoBjesa
(Poezia mistica a lui Vladimir Soloviev), in lip., an. I, Nr. 3 si 4, pp.
136-143 si 222.
Autoarea da. aci rezultatele analizei poeziei mistice a lui Vladimir
Soloviev, mare poet si teolog rus, eel mai mare filosof al slavilor, care sub
impresia puternica a infatisarii minunate a catedralei Sf. Sofia din Kiev,
a cladit in poezia sa mistica, hramul spiritual al Sf. Sofii, esenta, scopul
ultim al poeziei sale fiind in spiritualizarea materiei 91 'n induinnezeirea
omului.
10. Sliepcevit Diico, Ham mynTypHn npo6meht (Problema noastra cul-
turala), in Ilyr an. I, No. 3, 1934, pp. 143-147. Autorul cautand sa analizeze
viata spiritual& a omului modern de astazi afirma, ca, la baza
acestei vieti sta. spiritul de indoiala Impletit demonic", incon-
stient, Dumnezeu fiMd inlocuit de omul insusi, care prin acest fapt s'a in-
departat dela idealurile propriei sale personalitati, lumina aprinsa in con-
stiinta fiecarei personalitati stingandu-se, intunerecul, dupe aceasta, nu
intarzie sa se mareasca. De aci cautaxea acelor valori, a acelei ideologil
de viata, care da rezolvirea deplina, si ultima a problemelor vietii con-
temporane, si care, fara de spiritul crestin, far& de aceea deplinatate a spi-
www.dacoromanica.ro
ritului evanghelic, prin care s'a Infaptuit si se infaptueste si astazi tot

ce e mares in istorie, dupa. care tots oamenii sunt frati, far& de acest
spirit problema nu se poate rezolva.
R&mane la alegerea omului, care, data doreste rena.stere spiritualk
de care are nevoe, va merge cu Hristos, iar data nu, va merge contra Lui.
B. Pisarov
IL Sofronie fost mitropolit al Leontopolei : 'H iv ta5 atoc iraytroptg to
iv Kaw/v6Xet vaou TES Àrias Iocp(otq xat zot3 613,o)Vtip.ou iv ,escscsaXovixv,I.
(Sarbatorirea anual& a bisericii Sf. Sofii din Constantinopole si a bisericii
cu acelasi nume din Salonic) In )0e60(4Ect 107 (1934) pp. 474-479. Biseri-
cile crestine ridicate In cinstea sfintilor au pr5.snuit intotdeauna cu mare
fast amintirea sfantului, al carui nume it poarta si mai precis amintirea
sAvarirei din viat67 a sfantului. Sarbatorirea aceasta anuala tend bi-
serica, in costum de sarbatoare chema la sine pe toti cretinii dupa. cum
cineva sarbatorindu-si ziva onomastica chiarna pe prieteni i pe cunoscuti,
coincidea in genere cu sarbatoarea sfantului, adica cu ziva aceea din an
consacrat& de Sf. Bisericg. In amintirea sfantului. In cazul bisericilor in-
chinate Sf. Sofii, cum este cea dela Constantinopol si cea din Salonic a-
vem de observat ca ele nu aveau o zi de hram, care s'a.' coincid& cu numele
patronului for deoarece ele nu purtau numele sfintei Sofii, ci numele TAG
To5 0E06 Iop[ac", (intelepciunii lui Dumnezeu). De aceea ziva for de
brain. neavand sarbatoare corespondent& In calendar a facut exceptie dela
regula generals,, coincidand nu cu ziva unui sfant ci cu ziva In care s'a
facut inaugurarea lor. In cat privete amintirea inaugurarii bisericii Sf.
Sofii din Constantinopol, se cunosc date precise deoarece se tie ca biserica
aceasta a fost inauguratA de cloud. ori: prima oars, de patriarhul Mina, la
27 Decemvrie 537, iar a doua oars, la 23 Decemvrie 562 fiind de fats in
amandou& randurile si imparatul Justinian (vezi reaubv, BaCcovvov Top-
ToXoytov p. 203). Cu timpul s'a consfintit pentru aceasta sarbatorire ziva
de 23 Decemvrie. In codicele patmiac 266, se gaseste tipicul oficial eel mai
vechi, referitor Ia modul cum trebuia s& decurga sarbatorirea inaugurarii
bisericii Sf. Sofia din Constantinopole.
Mai dificil este cu stabilirea datei tend se sarbatorea amintirea
inaugurarii bisericii Sf. Sofii din Salonic, caci toate eortologiile ca si
sinaxarele tree sub tacere aceasta sarbatoare. Chestiunea afl5nii zilei de
pram a acestei biserici a Inceput sa preocupe intens pe crestinii din Salonic
Incepand cu anul 1912. Din codicele parisian 2953 se stie precis ca la In-
ceputul secolului XV sub mitropolitul Simeon la Salonic se savarsea regulat
sarbatorirea hramului bisericii Sf. Sofii de aici. Data zilei acesteia nu ne-o
pAstreaza Ins& decat codicele 68 al manastirii (rusesti) Sf. Pantelimon din
Sf. Munte Atos. Dupa codicele acesta amintirea inaugurarii bisericii aces-
teia, adica hramul ei avea be la 24 Ianuarie. Tipicul dup& care s'a sa.-
varsit sarbatoarea aceasta la Salonic a fost, negresit, acelasi Ca si al Sf.
Sofii din Constantinopole cu o singur& deosebire: la Constantinopol tro-
parele dela litie erau inchinate exclusiv Match Domnului" aparatoarea
Constantinopolului, pe tend la Salonic ele erau inchinate exclusiv marelui
sprijinitor si ocrotitor al Salonicului Sf. Dumitru isvoritorul de mir".
Pr. 01. N. C.
www.dacoromanica.ro
12. Van-Dyke Henri, Povestea celui de-al patrulea mag, dupa prelu-
crarea in greceste a d-nei Irina. H. Alivizatos; traducere romaneasca de
pr. dr. Olimp N. Caciuld, 63 p. In 8 , Bucuresti 1934. Cel de-al patrulea
mag este un oarecare Artavan, care ajunge la Mantuitorul strabatAnd
mai Juni toate drumurile jertfirii de sine si iubirii fats, de aproapele. Tra-
ducatorul a isbutit sa ne redea aceasta frumoasa si instructive, povestire
intro limbs romaneasca limpede si curgatoare. pr. P. A.
13. Vasca I. Dr. prof. ITn campion al necredintei: F. W. Nietzsche in
Zece ani in slujba bisericii Zvi neannului. Cluj 1934, pp. 217-240.
E laudabila indrasneala teologilor cari incearca sa prezinte citi-
torilor mai ales studenti pe campionii necredintei, pentruca situarile,
ce se fac acestor ganditori, pot fi folositoare celor cari i-ar ceti fara o
indrumare. Mai ales, cand este vorba de un talent asa de seducator si de
puternic ca F. W. Nietzsche.
Ceea ce caracterizeazh intreaga filosofie a lui Nietzsche cuprinsa in
lucrarile mai insemnate: Menschliches Allzumenschliches; Morgenrothe;
Frohliche Wissenschaft; Al so sprach Zarathustra; Der Antichrist; este
vointa de a ajunge la putere, este in cautarea supraomului. Deci, incearca
sa dea jos religia si tot ce sta. in legatura cu ea, morala. Crestinismul este
mai mult atacat, pe care-1 socoteste o religiune josnica, intemeiata pe
minciuni, pe egalitatea inaintea, lui Dumnezeu, ceea ce produce revolutiile
etc. Totul culraineaza in aceasta. formula: Dumnezeu este wort; trebue
sa biruim umbra sa. Insa In toiul luptei ce-o ducea si al atacurilor ce pri-
mea, a inebunit. Asa s'a sfarsit un om, care si-a pus puterea la incercare,
cu ceea ce nu poate fi dara.mat.
Prezentat de un preot crestin, F. W. Nietzsche nu mai raniane asa
de periculos. De aceea studiul preotului dr. Vasca meritA sa fie cunoscut.
Pr. V. N. P.
14. Vasilescu Conran, Iconom stavrofor, Toponimia comunei maralti.
Bucuresti, 1934, pp. 29.
TEOLOGIE BIBLICA.
15. Radu V. pr. si Galaction Gala, Cdratarea Cdiatdri/or. Retiparire din
Revista lor Regale. Bucuresti, 1934, 19 pp. Extrasul acesta
cuprinde traducerea cartii Cantarea Cantarilor din V. T. Unite laolalta
stiinta, par. V. Radu cu talentul Thar. Gala Galaction nadajduim ca, in
sfarsit vom avea o traducere noun. si buns, a Sf. Scripturi. Si dacA ne
este ingaduit sa interpretara inscriptia frontispiciu a acestui extras, care
suns. asa: Din traducerea Sf. Scripturi de pr. V. Radu si Gala Galac-
tion ce se va edita de catre Fundatia pentru literature, si arta Regele
Carol II", din initiativa M. S. Regelui Carol II", avem impresia ca e vorba
de o alts, editie a Sf. Scripturi, decal cea pe care o pregateste Institutul
Bib lic". In asteptarea unei confirmari a acestei impresii, not uram Fun-
datiilor Regale" s5. due& In bun sfarsit augusta initiativa dandu-ne o
noun traducere dupa original a Sf. Scripturi. t T. S.
16. V. Vellas, prof. Fac. Teol. Atena, IT ,aso,soyca co5 Bfp.ipozx tor.)
BaCou cots `Hcsatou, (Teologia partii a II-a a cArtii lui Lsaia) in 'AveirXamc
Nr. 23-24, 1934, p. 309-311. Profetiile despre intoarcerea lui Iuda din
robie si despre venirea lui Mesia nu sunt singurele teme care preocupa
www.dacoromanica.ro
pe marele profet in partea II-a a cartii sale, ci, ele se leaga si cu alte
puncte si iau o pozitiune hotarita in intreaga invatatura a profetului, a
card baza o formeaza conceptul despre un singur Dumnezeu. De aceea
profetul a fost caracterizat ca dogmatistul si apologetul monoteismului.
Profetul face apologia monoteismului In chip negativ, constatand inexis-
tenta celorlalti zei si pozitiv, aratand adeverirea profetiilor in istorie. Este
prima oars cand se accentuiaza in chip deosebit de puternic, dovada exis-
tentii lui Dumnezeu luata din profetie. Istoria devine acum un camp vast
al energii divine. Dupa Isaia Dumnezeu este sfant, adic& stapanul absolut
al naturii si al istorii. Infatisat astfel, El este deosebit de natura deoarece
este duh. De aici si calitatea de ,4067x,pttoc 07 adica incomparabil. Intre
Dumnezeu, care este vecinic si om, care este trecator exists o contrazicere
vadita. Desi diferit de lume, Dumnezeu vine totusi in raport cu ea, reve-
landu-se in natura si istorie. In aceasta din urma. el se reve-
leaza prin cuvantul lui, care se vesteste prin profeti (44,26) se indepli-
neste intotdeauna si niciodata nu se arata desert ci ramane vecinic. Sco-
pul, catre care Dumnezeu indrepteaza istoria este mantuirea si stabilirea
in ea a Imparatii lui spre slava lui. Poporul ebreu este ales ca sa prega.-
teaser), opera lui Dumnezeu in lume si aici este prima data ca.nd se accen-
tuiaza raspicat rostul chemarii lui Israel.
Profetului acestuia iudaismul fi datoreste frumoasele profetii despre
restabilirea lui Iuda, iar omenirea toata cele mai dare profetii despre
vcnirea Mesiei, despre moartea lui expiatorie, care leag& intocmai ca un
inel strans V. si N. Testament. Lui Isaia ii datorain si formtaarea clard a
cancepOi ad.Anci despre istorie, pe care si N. T. recunosamd-o in persoana
Domnului, tulle& a Mesiei celui profetit in chip atat de deosebit de pro-
fetul acesta, a acceptat-o facand-o astfel un bun comun al intregei lumi
crestine.
Articolul despre care este vorba este un reusit si atragator capitol
de introducere in profetul Isaia. Scris cumpatat si cu multa grije, el nu
este nicidecum lipsit de insufletirea pornita dintr'o cunoastere si intelegere
adanca a marelui profet.
17. V. Vella's, prof. Fac. Teol. Atena, '() rpcgitircylc jthxot(ag (Pro-
fetul Mihea) In 'AviitXaatc No. 1-2, 1935, p. 6-7. In articolul acesta d.
Vellas pune in evident& g-reutatile de care se loveste cercetatorul biblic,
in ceea ce priveste profetia lui Mihea si in deosebi autorul acestei profetii,
despre care cunoastem foarte putine lucruri. Din profetia insasi putem
deduce cu certitudine ca Mihea era din satul Moreseth, care se gasea in
vechime in apropierea oraselului Gad. Cum ca Mihea era originar dela
tara, iar nu dela oras, se poate vedea destul de bine si din tinuta general&
a profetiei sale, ca,ci din aceasta rezulta, in chip clar, ca profetul a avut
o cultura cu totul neinsemnata. Dar taranul acesta simplu din Moreseth
era intrarmat cu o privire agera si dotat cu un adanc si exact simt al mo-
ralei si al datoriei morale". Motivele, care au lndemnat pe profet sa pa-
raseasca satul sau natal si sa cunoasca viata marilor orase, raman necu-
noscute. Dar aici, in scoala aceasta mare a decadentei morale si sociale el
a inteles minunat de bine scopul misiunii lui profetice, care nu era altul
decat a vesti lui Iacob nelegiuirea lui si lui Israil pacatul lui" (3,8).
Contemporan cu Isaia si suferind influenta scoalei acestuia, Mihea a trait
in veacul al VIII-lea a. Hr. si deci el este cu totul diferit de Mihea, fiul
lui Ghimla din veacul al IX-lea, cu care-1 identifica adaosul la cartea I
www.dacoromanica.ro
92 Biserica Ortodox& Romana
Regi 22,28 b. (LXX-III Regi). Profetul traieste in timpul unora dintre cele
mai de seam5, evenimente istorice ale poporului israelit, iar punctele care
preocup& viu predica sa profetica de foc sunt viata destr5.balata si deca-
denta religioasa a poporului.
Studiul acesta al d-lui Vellas atat de scurt si de lamurit epuizeaza
pe nesimtite tot ce se stie despre persoana profetului Mihea, lasand ceti-
torului impresiuni dare si statornice.
18. V. Vellas, prof. Fac. Teol. Atena, TO ztpuytta. 'rob 3E7j:dot) xaci
izoxii Too. (Predica lui Mihea si epoca lui), in Avar),acstq No. 3,
1935 p. 28-29. Centrul, In jurul caruia graviteaza predica profetului Mi-
hea, 11 formeaz& starea mora15. si social& a epocii de atunci, cand cei slabi
si saraci erau subjugati de cei puternici si bogati (1, 1-10), cari, pentru
realizarea scopurilor for nu se dedeau inapoi dela nimic, nici chiar dela
omor (3,9-11), cand poporul de jos era jefuit si supt de catre conducatorii
politici (3,1-3), cari calcau in picioare totul si perverteau legile si cand
c5.peteniile lui Israel ajunsesera culmea depravarii morale (7, 3). Ca 0
profetul Osia sau Isaia, el nu cruta nici pe profetii mincinosi din vremea
sa. Dimpotriva, pe acestia Ii arata in primul rand rasptmzatori de starea
mora1& si sociala a timpului, cu toate Ca erau placuti poporului, pentruca
niciodata nu infierau pacatele acestuia si niciodata nu vedeau distrugerea
lui (3,5). Tot atat de vinovati erau Ins& si preotii (3, 11) si chiar poporul
de jos. Profetul cauta pretutindeni un singur om cuvios si nu gaseste.
Sincretismul religios al timpului aceluia, atat de des relatat de Osia
(4,11 sq; 8,5 sq) si de Isaia (1,2 sq; 2,6 sq) este atins numai in treacat
do profetul Mihea si aceasta din cauza ca atentia sa, ca si a lui Amos
de altfel, este absorbita de starea moral& si social& a timpului.
Scris intro formA clara si accesibila tuturor articolul d-lui Vellas
aduce contributiuni de seam& la intelegerea profetiei lui Mihea, introdu-
cand pe cetitor, in chip deosebit de placut, in starea morala si social& a
poporului israelit din timpul acela ca si in gandirea profetului si ne15.-
sandu-1 strain nici de rezultatele cele mai actuale ale stiintei teologice
asupra problemelor pe care le pune aceasta profetie.
Pr. 01. N. C.
TEOLOGIE SISTEMATICA.
19. Antonie mitropolitul, ACTOR s &Slag (Rasartiul si Apusul, in nyr,
an. I, (1934) No. 4, pp. 206-211. I. P. S. Mitropolitul Antonie
expune aci deosebirea intre cultura rasaritean& si apuseana, dintre
care prima s'a desvoltat prin influenta m&n5.stirilor si a monahismului,
acestea fiind norma vietii sociale a crestinilor ortodocsi. De ad rtzgaciu-
nea marturisirii pentru acestia a fost aceia, prin care se cer numai pu-
teri morale, necesare desavarsirii vietii crestine, mai !Mai a celei personale,
si abia apoi, a celei sociale. Pentru intarirea acestui fapt, I. P. S. Mitropolit
Antonie d& un sir de versuri, din cei mai de seam& poeti rusi, mai ales
A. S. Puskin, cari In ultima analiza ,marturisesc credinta for religioasa,
glorificand rug5.ciunea, pe care preotul ortodox o repeta in zilele triste
a postului celui mare. Aceasta rugaciune, In forma ei ortodoxa, nu poate
fi inteleasa de copiii culturei apusene ,desi se numesc crestini, cari nu do-
resc sa se desparta de principiul egoismului lurnesc", care le este cultul,
considerat ca o datorie morala, care le d5.credinta numai in cinste" si
www.dacoromanica.ro
sentimental demnitgii personale", in mandrie si iubirea de sine, moste-

nite dela Adam si primite azi dela scriitorii pagani apuseni.
0 alts deosebire capital& intre Rasarit si Apus, in acest sens, este
scoas& din conceptiile for morale si din privirile for asupra vietii, dup& can,
Rasaritul nags once iubire de sine, cautand ss infiltreze in bazele vietii
sale, intelepciunea umilintei si cainta neintrerupta din cauza incalcarilor
sale asupra regulei de baza a Evangheliei, a umilintei si a dragostei fata
de aproape, o virtute nedespartita de cea prima. Pe tend, Apusul neaga,
in primul rand incalcarile externe contra vietii morale, dupe, care, intreaga
lui invatatura primeste un caracter juridic, judecatoresc, care se atribue
in Apus si insus Domnului Dumnezeu", in care sens se explica chiar si
cel mai Malt principiu al dragostei lui Hristos, exprimat in patimile sale
benevole pentru noi, in moartea Sa, in invierea din morti si 'n inaltarea
Sa la cer.
B. Pisarov
20. Berdeaev N., Muoro6oAcie It Hagionannwin, (Politeism si nationa-

lism) in lir}, Nr. 43, p. 3 -18. _ Nationalismul, pe care autorul i1 deose-
beste de recunoasterea si afirmarea valorii pozitive a nationalitatii, este
ieactia si razvratirea naturii" impotriva spiritului", a elementului con-
tra constiintii, e erosului impotriva etosului, a colectivului impotriva per-
sonalului. Nationalismul este un paganism natural, care se idealizeaza
4i. se exalteaza, dar care nu se lumineaz& duhovniceste. Atare e latura
filosofica a problemei. Dar latura religioasa Rita ce inseamna: nationa-
liFmul este politeism, pAganism natural, iar universalismul care afirm&
tudtatea spirituals a omenirii este monoteism si nu numai monoteism,
ci si intrupare de Dumnezeu. De aceea, un alt universalism, afar& de cel
crestin, nu poate fi.
Crestinismul este biruirea nu numai a particularismului pagan, ci
si a mesianismului national ebraic. Hristos a fost rastignit in numele na-
tionalismului, nu num ti a celui ebreesc, cum se interpreteaza adesea, ci
s; a oricarui alt nationi.Iism. Raportul personalitiltii fat& de Dumnezeu
s- determine nu prin rasa, nu prin nationalitate, ci prin biserica. Pe de
a'ta parte crestinismal afirma universalismul spiritual. Nu este elfin si
Mai iudeu. Universalism' d e legat nedespartit de monoteism. Unitatea
omenirii exists, in functie dP until Dumnezeu. Politeismului Yi corespunde
tctdeauna particularismul national. Crestinismul invinge principial ra-
portul pagan fat& de nationalitate si stat, adica nationalismul si etatismul,
stabilind deosebire intre ce e al Cezarului si ce e al lui Dumnezeu.
Evul mediu n'a cunoscut nationalismul. Acesta e odrasla istoriei
noi. Revolutionarii au lost nationalist, pe tend reprezentantii vechiului
regim, regele jai clerul au fost socotiti tradatori fata de nape. Cand a
slabit credinta, tend socielatea s'a decrestinat, Dumnezeu a lost substi-
tuft de natie. Dar nationalismul postbelic are niste trasaturi specifice, de-
osebite de nationalismul precedent. Se petrece o democratizare acute a
societ&tii. Nationalismul se face de mass& si democratic: fascismul si
national-socialismul. Are loc o adevarata zeificare a natiei, a rasei, a
statului, adica intoarcere la politeism. Legattua dintre nationalism i po-
liteism e mai clara acum ca oricand. Revolutiile actuale stau, sau sub
simbolul rasei alese sau sub simbolul clasei alese, desumanizarea in cea
dintai e mai puternica. In lumea de azi se lupttt dour puteri fundamen-
www.dacoromanica.ro
tale: nationalismul si socialismul, cari in unele curente se sting si se

unesc.
Nationalismul actual e indiferent fat& de culturk pentruca in cul-
tura totdeauna a fost p-Aernic elementul contemplativ, iar nationalismul
e foarte actualist, e setos de vieat5.; si e stipanit de dorinta de puterni-
cie. Nationalismul e m izvor emotional pentru razboiu. Aceasta e epoca
olvilizatiei, nu a culturii. Societatile europene se intorc la politeism. Na-
tionalismul actual, dorinta contimporan& spre puternicire se ciocneste
tare cu principiile absolute ale crestinismului. Adaptarile oportuniste ale
crestinilor aunt rusinoase. Folosirea crestinismului ca unealta pentru a-
firmarea puterii nationale si de stat, e mai rea din pullet de vedere ores-
tin, deat persecutiile directe asupra crestinismului si religiei.
D. Ba laur
21. Bucevschi 0. Dr. prof. Pacatul streimofesc In Zece anti In. slujba
bisericii si neamului. Cluj, 1934, pp. 79-130.
Autorul respinge in acest studiu mai multe greseli si obiectiuni
in legatura cu problema pacatului stramosesc. Si arata c&: amandoi,
Adam si Eva, au fost creati in aceeasi zi; cu trup si suflet, deci
impotriva trihotomiei; cu sexe deosebite dela inceput, ca sa se innaulteasca;
unite-tea neamului omenesc se dovedeste istoric, impotriva teoriei raselor;
teoria co-adamitica si pre-adamitica nu se poate sustine.
In legatura cu crearea omului se pune si problema originei sufle-
tului. Singura teorie justificat& ar fi creatianisraul, asa cum s'a exprimat
mai mult Traditiunea, impotriva teoriilor preexistentei sufletului si ge-
neratianismului. Se mai arata: motivul si scopul creerii omului, care
cunt bunatatea lui Dumnezeu si preamarirea lui. Starea dreptatii omului
originale a omului era perfecta, dar o perfectiune relativa, dups care
omul putea s& nu pacatuiasca sau s& p5.cAtuiascb., pasibilitate care nu
rezida in natura ci in libera vointa. Starea primordial& a omului a fost
rezultanta conlucrarii harului divin cu puterile omului.
Caderea in p5.cat a fost savarsita de amandoi oamenii; iar trans-
misiunea pacatului este universals, pentruc& tot neamul omenesc descinde
din aceasta sing-ur& familie. Singur Mantuitorul nu poarta urma pacatului.
Realitatea si universalitatea pacatului stramosesc se evidentiaza prin
citatiuni din Sf. Scriptur& si Traditiune. Se combat parerile vechi si
modern care contest& realitatea pacatului original sau se confunda cu
teoriile ereditare. Se arata si gresala lui Luther si a lui Calvin.
0 problem& asa de grea nu poate fi lamurita deplin si in stare
de intelegerea tuturor. Totusi e un studiu serios, care poate servi ca in-
dicatiune, mai ales cs nu iese din linia ortodox&. Lucrarea dovedeste
mune& serioas5., metoda si intelegere in chestiunile delicate religioase.
Pr. V. N. P.
22. Chiselcov Sl. V. dr., profesor la seminarul spiritual din Sofia,

BeceAa nporms-b 6oromyourrt or% npecsirrepl. Roma (Cuvantarea pres-
viterului Cosma impotriva bogomililior); editia a doua, Sofia 1924, 52
p. 40. Cuvdntarea aceasta a presviterului Cosma isi datoreste prove-
nienta urm&toarelor evenimente din istcria crestina a Bulgarilor. In
secolele IX si X crestinismul patrunsese oarecum In sAnul poporului.
Fiecare bulgar se slintea dator s6, se incadreze in spiritul cel nou al e-
www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice. -JO
pocii, supunandu-se comandamentelor morale si sociale ale invataturii

lui Hristos. Dar tocmai in acest timp de transitie, cand religia
crestina. avea de invins credintele pagan ale vechilor Slavi, s'au creiat
conditiuni favorabile de raspandirea nouei credinte nu numai pentru re-
prezentantli crestinismului, ci si pentru toti acei eretici si sectari, cu-
noscuti mai innainte numai in Bizant. In acest sens aerie papa Nicolae I,
cneazului Boris in anul 866: Venit-au pe pamantul vostru crestinii din
diferite locuri, greci, armeni, si altii din alte locuri; dupe, cum le este
voia, ei strica mult si multe lucruri". Printre predicatorii acestia neor-
todocsi, primul loc i1 detin reprezentantii iconoclasmului bizantin si aceia
ai eresurilor dualiste.
Sub influenta crestinismului oficial si a ereziilor, a aparut in Bul-
garia o flou& miqcare eretica cunoscuta sub numelele de erezia bogomi-
lied. Intemeietorul ei a fost preotul bulgar Bogomil, care a trait pe timpul
tarului Petru (927-969). Fie din cauza ca poporul bulgar nu fusese Inca
patruns pe deplin de noua credinta, fie din cauza ca bogomilii se ridicau
Impotriva tuturor starilor de atunci si afirmau ca vor sa reintocmeasca
vieata social& si politica. a Bulgarilor dupe adevttrata invatatura a Man-
tuitorului, erezia preotului Bogomil se raspa.ndea din ce in ce mai mult in
poporul cel simplu. Cand Bulgarii au cazut In robia bizantina, bogomilis-
mul s'a raspandit si mai mult, ca o reactiune impotriva stapa.nirii lake
si bisericesti a Grecilor. Desi s'a raspandit in taina, totusi erezia aceasta
a fortat clerul sa i se impotriveasca si s& poarte grij& cel putin de Ingra-
direa ei, dace pentru inlaturare, pentru nimicire, era si tarziu si dificil.
Cel mai aprig luptator impotriva eresului bogomilic apare in acest timp
(secolul X) presviterul Cosma, frate de preotie cu Bogomil. Despre vieata
si activitatea lui Cosma nu se stie nimic. Dupti profesorul rus Popru-
jenco, cel mai bun cunoscator al lui, el ar fi trait In ultimul pittrar al
veacului al X-lea, dupa. Invatatul bulgar Iordan Trifonov, el ar fi trait
In prima jumatate a veacului al XI-lea.
Poprujenco sustine ea dela presviterul Cosma au ramas douit lu-
crari literare deosebite. Una ar fi d,emascarea bogomililor, scristi pentru
combaterea ereziei si ferirea crestinilor dreptcredincioqi; cealaltk Cu-
vdintare de inultdtura alcaluita din cinci parti sau predici: despre mo-
nahism, despre cdsdtorie, despre credinfd, despre bogari 0 das-
pre episeopi. Ama.ndoua partile au fost intrunite mai tarziu laolalta
sub acelasi titlu, probabil de vreun copist. In forma aceasta exists si pane
astazi in lumea slava.
In alma 1921 Cumointarea presviterului Cosma a fost tradusa pen-
tru prima oath in limba bulgara de d-1 dr. V. SI. Chiselcov dupe o copie
din secolul al XV-lea aflata in mAnAstirea Solovetchi si tiparita in lipa-
soenaseErb co6eCeTunin, din 1864. Limbajul In care a fost redata atunci
de d-1 Chiselcov lass mult de dorit prin aceea ca a trebuit O. se confor-
meze denaturarilolr introduse in normele traditionale ale limbii de ra.-
posatul prim-ministru Stamboliiski. Dar nu numai atat. Nedispunand de
dictionarele si ghidurile necesare unei asemenea lucrari, d. dr. Chiselcov
a facut In prima sa editie o seams de greseli marl pe cari, in alte con-
ditiuni de lucru, dupe cum singur o marturiseste, nu si le-ar fi iertat. In
aceasta a doua editie, aparuta dup& 13 ani, gregelile si denaturarile au
fost inlaturate. Scaderea cea mare pe care o au amandoua editiile d-lui
Chiselcov consta In aceea Ca nu d& paralel si textul slay al Cuvantdrii
www.dacoromanica.ro
presviterului Cosma, aga cum fl aflam, In parte, in CTapa 61orapcma all-

TepaTypa, vol. II, sec. IX-XVHI, a alcatuitorilor: B. Anghelov si M. Ghenov
(Sofia 1922).
Cuvantarea presviterului Cosma impotriva bogomililor nu a fost
tradusa pans. acum In romaneste. Punerea ei la Indemana tuturor teo-
logilor i a oamenilor de litere va fi binevenita, cu conditia neaparata
ca traducatorul sa alba in fata: 1) textul slay; 2) traducerea bulgar&
din a doua editie a d-lui Chiselcov si 3) sa cunoasca araanutit Sf. Srip-
tura si terminologia bisericeasca. Pr. P. A.
23. Ciocan Gh. Dem., Lumin:, ce trebuesc aprinse. Be poate inca-
dra doctrina si practica spiritismului, in doctrina bisericii cregtine? Bu-
cureqti, 1934, p. 96. Autorul combate conceptiile si practicile spiritiste.
E mai mult o opera de popularizare, decat qtiintifica. Totusi, dupe cum
observa Preotul Dr. Olimp N. Caciula, in prefata dela inceputul broprii
aceast& lucrare este cat se poate de bine venita.
24. Fedorov N., '1To Tahoe go6po? (Ce e binele?) in llym, Nr-
40, p. 3-15. Tolstoi cunoaste numai binele negativ, ce nu este, dar nu
cunoa.,te ce este binele; el spun ca nimeni nu poate defini ce e binele.
Indeplinind poruncile V. T., care numai inlatura raul, care prescriu nici
macar conservarea, ci numai neluarea vietii, ramane totusi vieata. Deci
binele este vieata. Bine in mod negativ e neluarea vietii, iar pozitiv
conservarea si restituirea vietii. Binele este conservarea vietii celor vii
si restituirea ei celor ce o pierd ysi celor ce au pierdut vieata. Astfel, chiar
din ceea ce predica. Tolstoi reese el, binele consta In Invierea mortilor si
In nemurirea celor vii. Tolstoi vede binele in realizarea unirii frate$i a
oamenilor si aceasta far& nicinn raport catre parintii morti, dupe cari
numai i suntem fratl. Tolstoi Indeamna arta spre evlavie feta. de vieata
animalelor si spre vrednicia omului. Dar iubirea adev&rata nu e in egoism,
nici chiar In altruism, ci trebue de trait cu totii si pentru toti, adica cu
toti cei ce traesc pentru toti cei morti, pe cand pietatea dupe, Tolstoi nu
e fata de Dumnezeu, ci fata de vrednicia omului, nu feta de vieata lui,
evlavie fat& de vieaca, anvnxandui, iar nu fata de vrednicia lui; deci evla-
vie fata de aceea, prin ce animalul se distinge de om, adica fata de fe-
rocitate si dobitocie. Tolstoi pune toatA vrednicia omului (fat& de care pre -
dica, evlavia, acest fariseu dintre farisei) anume in darea vietii noastre
animalelor, caci altfel ce ar insemna evlavia fat& de vrednicia fiecarui om,
fat& de vieata fiecarui animal. D. Balaur
25. Dicici Nicanor, ierodiac., prof., 0 my6aan npena nenpnjarenby
(Despre iubirea fat& de vrajmasi), In rnacattx, an. XV, Nr. 40-41,
Decemvrie, 1934, p. 600-605. Autorul desvolta cu o competent& in manuirea
cuvantului lui Dumnezeu, o pagina din morala crestina, pagina ce trateaza
despre virtutea cea mai deosebitoare dintre cretinism si toate celelalte
religiuni. Aceasta virtute, in zilele noastre, cand patimile oameneti pri-
meaza, in toate domeniile vietii, este o floare rare,, ce creqte numai in
gradina Domnului nostru Iisus Hristos, este floarea ce rasare numai In
sufletul fiecarui adevarat crestin, din samanta aruncata de sf. Evan-
ghelie: iubiti pe vrajmasii voqtrii..." (Mat. V, 43) i de apostolul nea-
murilor,care cere fratie, egalitate si libertate pentru toti. oarnenii (Gal.
III, 28); B. Pisarov
www.dacoromanica.ro
26. Niculita Gay. pr., Curentele sociale dclundloare bisericii, statului gi

societarii in Mitropolia Moldovei X (1934), pp. 382-398. Autorul ne
/nfatiseaza numai unul: comunismul- marxist. Ins& nu intelegem cum
comunismul este daunator" statului, cand a facut din Rusia actual& tin
stet mai puternic si mai respectat decat statul tarist de alts, data? Daca
autorul ar fi adaogat: statului burghez si capitalist" da, mergea. Cu
toate c& n'ar fi spus tine stie ce lucru extraordinar. Doer bolsevismul el
insusi se marturiseste Ca dusman reductibil al statului burghez-capitalist.
Apoi argumentele de comabtere sunt slabe si mucegait de invechite. Ne-
voiase arme de aparare are biseriva, statul si societatea in astfel de ar-
gumente. t T. S.
27.Pasca loan Dr. prof. Contribucii la istoria inafailibilitictii papule,
in Zece ani vn stujba bisericii si neamului Cluj, 1934 pp 241-304.
Problema infailibilitstii papale este pentru biserica crestin& uni-
versal& un impediment la o apropiere de infratire. Pentru crestinii orto-
docsi din Ardeal problema se pune si mai gray, pentruca ei simt necon-
tenit actiunea de presiune catolica. Asa incat, pe lang& aspectul pur
dogmatic, imbrac& si o form& apologetic& si polemics. Din aceste con-
sideratiuni naste studiul de fats.
Pentru rasturnarea tezei catolice, autorul prezinta viata a trei
papi condamnati de sinoade si chiar de romano-catolici: Liberia (352-366),
Virgi liu (537-555) si Onoriu (625-638).
Liberiu, care dupe ce fusese exilat, pentruca se impotrivise arienilor,
isi recapata scaunul, fagaduind Impazatului arian Constantin, sa martu-
riseasca arianismul. Sf. Atanasie ins& ii arat& tradarea facuta.
Virgiliu este condamnat de sinodul V ecumenic si scos din dipticele
bisericii, amestecat in erezia lui Theodor de Mopsuestia si Ibas de Edessa.
Mai tarziu revine, ins& asta 11 arat& cat era de infailibil.
Onoriu iarasi greceste, invatand ca. in Hristos este o singura vointa.
Deci episcopii singuratici, asa cum au fost si din cei ortodocsi, pot gresi,
pe tend sinodul nu poate gresi.
0 privire istorica destul de clara prezinta autorul.
Pr. V. N. P.
28. Polotebnev Anastasia, Otieprb antmo-penurioaHaro coaep gaRiq
npnpoj (Schita de contemplare etico-religioasa a naturii) in rtym Nr.
41, p. 61-72. Dumnezeu a sadit in creatiune o lege a dragostei. Hris-
tos a iubit natura. Omul ins& s'a desfacut de natura, a pierdut orice cri-
teriu moral, a socotit-o ca un material de exploatare, a spurcat legea iu-
birii. Iubirea catre natura a imbracat diferite forme. Chipul cel mai o-
bisnuit al pseudo-iubirii e iubirea estetica, sentimentul pitoresc al frumo-
sului in nature: munti, trandafiri, etc., dar ce e modest si simplu me;
car si plin de insemnatate mistica adanca, cum e un cal chinuit cu un
repros mut in ochii blanzi, o pasare merit& ce se tavaleste in noroi, nu
starneste iubire. Alt aspect e iubirea egoista. Iubim cainele nostru, 11 im-
podobim cu panglici, i1 hranim cu prajituri, dar un caine flamand strain
11 alungam cu constiinta impacata. Tot asa, vanitatea si sentimentalis-
mul iau form& de iubire.
Problema moral& actuala, cea mai importanta, e dreptul omului
la viata si moartea fiintelor vii. Abuzul cel mai criminal e vivisectia. In
Biserica Ortodoxil Romand. 7
www.dacoromanica.ro
D8 Biserica Ortodox& Romany
laboratorii, tineretul indiferent supune la cele mai rafinate chinuri animale

nevinovate, can in chinuri si suspinuri au lins mainile calailor lor. A
doua problems e necesitatea dubioasa. a hranei omului cu cadavrele ani-
malelor. In orase, alaturi de librarii, biserici si scoale, sterna cadavrele
pline de sange ale animalelor omorite pentru satisfacerea desf5,tArilor
gastronomice. Animalele domestice sunt omorite in chinuri, li se ju-
poaie pielea, inch flind pe jumatate vii, odraselele le sunt sunt luate si
taiate sub ochii lor. Trebuesc desfiintate petrecerile sangeroase si res- .
pingatoare, cum e vanatoarea distractive.. A treia problemb, e peda-

gogia umanitar5.. Cunoasterea naturii trebue s5. fie baza educatiei cres-
tine, deoarece prin ea copilul intra usor qi firesc pe calea cunoasterii lui
Dumnezeu.
29. Reimers Nicolae A. Cso6oTka a pasencrao. (3clatalz, Its citc'reivrt cl)Itno-

tocilin npaaa) ( Libertate si egalitate. Schit& la sistema filosofiei dreptului)
in flym, Nr. 41, p. 25-60. Libertatea sau egalitatea consta in egalitatea
In drepturi a fiintelor cari au o organizatie ega14. Organizarea social& i-
deal& a omenirii ar fi arrnonia dintre vieata po/itied i naturd &DWI, re,
porturile juridice sd nu contrazicd pe cele naturale. Egalitatea organiza-
tiilor" trebue sa se inteleaga ca egalitate In treptele de constiinfd. De a-
ceea, robia nu contrazice libertatea. Autorul imparte pe oameni nu dupd
treapta de studiu, ci dup& inzestrarea naturals,.
Antiteza in care debordeaza anumite incheieri ale autorului iii ga-
seste in vieata, deslegarea sa, adic5. sinteza. Shema impacarii termenilor
opusi dilemei autorului consta dupa el In determin.area dreptului si adec-
varea dreptului (formula statics. a sintezii). In formula evolutionist& a
sintezii autorul arata mai multe momenta. Din determinarea dreptului:
momentul democratic, iar din adecvarea dreptului: momentele diferentiat,
social, axiologic sau pretios.
In desvoltarea con4tiintei de drept a omului se noteaz5, trei faze:
csifocratia, plutocratia si pneumocratia.
Ca rezumat, in incheiere, autorul prezint& desvoltarea dreptului
In felul urmator: Constiinta de drept a omului e inclinata tot mai mult
sa reglementeze vieata ins5, aceastA reglementare nu are nimic comun cu
socialismul, care, in chip fatal, transform& pe top in robi. Dimpotriva,
natura adevarata a desvolt5.rii dreptului consta intr'aceea, adic& s& asi-
gure omenirii o mai mare libertate, o libertate de ordine superioara, re-
glementAd acele laturi ale vietii, care sunt recunoscute oarecum fizice",
in asa fel modificand leg,islatia, adica regulele de joc", ca factorul de-
cisiv in lupta vitalk s& fie spiritul, a carui natiune in tot timpul se ra-
fineaza si se purifica, deoarece lui i se arata, in seas de valoare, pretentii
tot mai noi. In felul acesta, lupta si rivalitatea nu se desfiinteaza, ci
numai se mute pe pozitii noi pozitii de ordin superior.
Ideia de desvoltare a dreptului autorul o contrapune atat socia-
lismului, cat si liberalismului, si o numeste dupa momentul ultim al e-
volutiei lui axiologism de drept. D. Balaur.
30. Tasit D., Mama o touaannoj timnocotintin XpnturbancTea (Cugetari

despre filosofia social& a crestinismului), in rim an. I, (1934) Nr.
4, pp. 200-207.
Autorul expune, pe scurt, conceptia sa despre crestinism, care fiind
www.dacoromanica.ro
religiunea dragostei, a idealismului, crede In principiul spiritual ca intr'un

principiu fiintial al vietii, de unde reese ca el pune, in privinta practica,
in sistemul valorilor, valorile spirituale on activitatea spirituals deasupra
celei materiale. 0 astfel de religiune mentine in sanul ei pe om ca pe o
fiinta socials, ce traeste in societate cu alti oameni, voind sa fats din so-
cietate o comunitate a fratiei si a dragostei, cuprinzand intreaga omenire,
in diferitele ei forme concrete, cu framantarile si luptele dintre diferitele
taxi, si din hotarele unei taxi, dintre diferitele grupari.
Sociologii recunosc influents crestinisraului asupra vietii, care este
si baza dreptului natural, formand prin aceasta atmosfera pentru ras-
pandirea egalitatii si libertatii printre oameni; imbunatateste relatiile din-
tre ei, cerand dela cei maxi si tan o purtare bland& fats de cei mici si
slabi; invatoa respectul personalitatii fiecarui om.
Un bun crestin nici astazi nu poate sta indiferent, cand un sistem
economic si social lass mii de oameni fara lucru, desi el nu este nevoit
sit intre in critica sistemului, totusi nu poate O. nu reclame dreptul omului
la viats si la desvoltarea sa ca o fiinta culturala., in conformitate cu prin-
cipiile moralei crestine.
Pe aceiasi baza autorul respinge categoric razboiul ofensiv si pe-
deapsa cu moartea sau orice omorire de om, ca fiind contra regulei de
baza a moralei crestine, a dragostei fat& de aproapele, care recomanda
compatinaire si judecata bland& fots de toti, afara de rdzboiul defensiv,
apararea la atacul pe nedrept al unui popor, ceea ce nici crestinismul ori-
ginar n'a condamnat si nici Biserica, in tot cursul istoriei, n'a oprit, ca.
membrii ei sa fie soldati.
Tendinta crestinismului este, ca prin increstinarea intregei omeniri,
In spiritul moralei crestine, ss dispara razboiul cu totul.
B. Pisarov
31. Veidle V. Pammexie iicxycrsa (Descompunerea artei) in 93rib
Nr. 42, p. 22-37. Pieirea Romei a provenit nu dela puterea barbarilor,
ci dela slabirea temeliilor spirituale ale Imperiului si a culturii entice.
Daca arta contemporana este amenintata de puteri vrajmase, e pentruca
inauntru ei s'a format un gol care is desbinat integritatea ei vie.
Semnul principal al artei e integritatea produsului artistic, iar aceasta
integritate nu se poate dobandi fara unitatea continutului spiritual. De
aceea orice stirbire a acestui cuprins duce pe tale scurta la descompu-
nerea artei.
Omul trebue s&-si puns in arta sufletul sau ci la un loc cu el si
sufletul necunoscut lui insusi al sufletului lui, altfel nu va fi arta, nu
se va realiza o creatiune.
Din religie pleats si la religie se intoarce mice arta, nu numai In
seas istoric sau individual-psihologic, ci si in puterea logicei sale proprii
sau a metalogicei, care depinde de natura sa inalienabila. Toate notiunile,
fara de cari nu e posibila nici macar o apropiere, o interpretare cat de cat
terneinica, isi au radacinile in cugetarea religioasa; ci chiar formele ver-
bale, corespunzatoare, sunt Imprumutate dela teologie.
Logica artei este logica religiei; arta o primeste, religia i-o da.
Arta e alms& de religie de unde imprumuta. constructia sa intelectuala.
In religie isi afla arta radacina, flind in adancul Si de aceeasi natura;
de aceea arta cand se departeaza de biserica nu piere deodata: Arta
www.dacoromanica.ro
100 Biserica Ortodoxa Romany,
piere atunci cand piere stilul, care chiar data nu e reYgios, totuai afirma
sensul artei care se inradacineaza in religie. Arta a existat multe veacuri
fara legatura evidenta, dar legatura nevazuta nu era neintrerupta. Ar-
tistul, chiar si necredincios, in arts lui, totuai, creea o taina a careia
justificare era religioasa. Taina se poate savarai qi de main pa-
catoase; arta contemporana se descompune nu pentruca artistul e pgt-
catos, ci pentruca el, conatient sau nu, renuncei sa silvarqeasea taina. Ju-
decata omoara arta, eliminand ratiunea superioara, proprie artistului
din vechime. Acolo unde aceasta ratiune s'a pastrat, omul deja a in-
teles, ca, arta el o va afla din nou numai pe cane religiei.
32. Zenicovschi V. V. 1<puaacrb nporecraimiama frb repmaaix (Criza
protestantismului in Germania) in Ilym Nr. 42, p. 56-57. Criza reli-
gioasa din Germania, care s'a deslantuit cu o putere extraordinary,, face o
impresie bolnavicioasa. In fata zeificarii pagane a statului, protestan-
tismul n'a putut sa opuna conceptia creatina. Cu ven:rea national- soda-
liatilor la putere, protestantismul s'a cutremurat. Pozitia creating a sly, -
bit. Numai prea putini indrazneti cum e Karl Bart, s'au gasit ca sa
lupte pentru puritatea adevarului creatin. Acum Inca nu se atie cum se va
termina aceasta lupta interna din protestantism, dar chiar data cugeta-
rea creatina independents va ai invinge toate ispitele si smintelele din
actualitatea germana, totuai, ceea ce s'a petrecut in ultimii doi ani, nu
se va putea uita. D.Balaur.
TEOLOGIE PRACTICA.
33. Calinovici Pavel, prot., Ha MliCCiOliepCKi51 TeMbi. Hpaimbaoe Toavo-
Basic rercrowb Casiw,eimaro Thicamii. (La temele misionare. Interpretarea
dreapta a textelor Sfintei Scripturi) in Bocicpecaoe 9reaie, 1934, pp.
406 -408. Cunoa.terea exacta a Sf. Scripturi al a altor atiinte teologice,
lgunurirea priceputa. jai cinstita a textelor e necesara, mai ales fiindca nsiri
sectantii intentionat denatureama textele Sf. Scripturi, ca prin ajutorul
minciuni sa-ai apere invatatura lor. Sectantii adesea pierd increderea chiar
in cei de un gand cu ei atunci cand misionarii ortodocai destainuesc pur-
tarea for necinstita cu cuvantul lui Dumnezeu.
Sustinerea cu succes a disputelor, marturiseate gradul de influentii
al misiei asupra poporului despre adevarata sobornicitate.
Prin misionarism nu se intelege specialitatea ingusta a lucrului,
ci, intr'un sens mai larg ai mai plin, o activitate a intregii vietii pasto-
rale, descoperirea adevarului nu numai pe calea predicii vii, ci jai cu
puterea oranduelii slujbii lui Dumnezeu ai a bunei organizari a vietii
bisericeati parohiale cu toate institutiile ei". Pentru a reuai misionarul
trebue sa cucereascs inimile oamenilor. Acest stop presupune dragoste,
iar unde este dragoste, acolo nu e minciuna.
Pentru a nu permite sectantului sa interpreteze arbitrar cuvinte
anume, misionarul ortodox trebue sa expuna exact poporului insemnarea
locurilor din sf. Scriptures contrazise de sectanti in legatura cu textele
anterioare qi urmatoare ai sa intareasca aceste locuri cu evenimente
biblice istorice. Interpretarea unui text trebue confirmata de Sf. Tradi-
tie, de invatatura parintilor si dascalilor bisericii, de marturiile istoriei
bisericeati ai a arheologiei; ai aceasta cu mult inainte de discutii.
E important ai apelul misionarului la sentimentul omenesc al ascul-
www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice. 101.
tatorilor. Mame lor li se poate arata viata grea de dincolo a copiilor ne-
botezati, sau sa li se infatiseze sentimentul de bucurie (in disputa despre
cinstirea icoanelor), pe care noi ii simtim, nand primim fotografii dela
copii, parinti si persoane in genere scumpe noun, etc.
34. Franc S. Perutrioesocm IIyunonm (Religiositatea lui Puschin) in
nyis, Nr. 40, p. 16-39. S'a afirmat de unii ca marele poet rus Pus-
chin n'a avut serioase convingeri religioase. Autorul examineazA cu-
getarea religioasa sau continutul religios al vietii spirituale si al crea-
tiunii lui Puschin fare sa se atinga de spiritul religios general al poeziei
lui. Epistola care Ceadaev, scrisa in epoca cea mai turburatA a vietii lui
Puschin in Chisinau, marturiseste despre lepadarea de sine aproape
calugareasca si despre intelepciunea Une a vietii spirituale dinauntru. Pe
patul de moarte s'a impacat cu Dantes si a murit intro stare de lumi-
nare spirituala, care a zguduit pe toti martorii oculari. In manuscrisele
lui Puschin din anii 1827-28, se afla urmatoarea insemnare: A uu ad-
mite existenta lui Dumnezeu insearnna a fi mai prost, decat acele po-
ppare, cari cred, ca lumea ce odihneste pe rinocer."Iata. si cateva randuri
din recenzia la cartea lui Silvio Pellico (1836): Este c carte, a car,..i cu-
vant se pare e interpretat, lamurit, predicat in toate colturile pamantu-
lui, aplicat la toate imprejurarile posibile ale vietii si intamplarila lumii;
din care nu s'ar putea repeta nicio expresie, care et nu se stie de rost
care sa nu fi devenit proverb popular, ea nu mai cuprinde nimic necu-
noscut pentru noi, dar aceasta carte se nuraeste Evanghelie si atare o
vecinic farmecul nou al ei, ca dace noi, s5,tui de lume, sau mahniti de
tristete, o vom deschide-o intamplator, apoi nu mai suntem in stare se
ne opunem rapirei ei dulci, si ne cufundam cu spiritul in elocventia ei dum-
nezeiasca". Pentru lamurirea chipului lui spiritual mai importante sunt
motivele religioase ale poeziei lui. Urmarind calea spirituala a poetului,
s'ar putea vedea cum Puschin, purcezand dela punctele de plecare ale
religiozitatii independente, ajunge la motivele fundamentale a crcdintii
crestine a smereniei si a iubirii. Puschin se infatiseaza ca unul din
geniile cele mai- adanci ale spiritului crestin rus. D. Balaur.
35. Hrisostom (Papadopulos) arhiepiscopul Atenei, Rcpt ris &Ada_
wrIpAsto.; &I'coo iv 6p463oey 'ExxX/54. (Despre proclamarea sfin-
tilor in biserica ortodoxa), in 'Ezz)cricyCac XII (1934), pp. 331-5. Ante
oficiale de proclamerea sfintilor in vechea biserica nu se cunosc, fiindca
ele nu erau cerute. Martirii crestini indata dupe moarte erau cinstiti ca
sfinti, jar pomenirea for se facea in ziva mortii, socotita drept ziva. nas-
terii for pentru vieata de veci. La fel erau cinstiti si marturisitorii", adica
aceia cari indurau chinuri in vremea prigonirilor si supravietuiau dupe
ele. Si acestia dupd moarte erau cinstiti ca sfinti de biserica fare nicio
proclamare oficiala. Aceasta proclamare nu se cerca nici pentru cei cari
dovedisera, traind, o vieata sfanta. Meletie al Antiohiei prezidand sinodul
II ecumenic si murind dupe aceea, este aratat ca slant de Grigorie al
Nisei, care a rostit necrologul lui in fata parintilor sinodului. Asemenea si
Chiril al Alexanclriei curand dupd moartea sa este numit sfant si ass. a
fost aclamat in sinodul IV ecumenic, tinut la sapte ani dupe incetarea lui
din vieata. In multe cazuri insa biserica era calauzita spre aceasta pro-
www.dacoromanica.ro
clamare si din minunile savarsite dup& moarte de moastele sfintilor.

Cu toate s& la inceput cinstirea sfintilor si martirilor era lucala,
Insa putin cate putin biserica a ajuns, ca in locul altui act, sa scrie doar
numele for in liste sau carti anumite. Acestea s'au numit Martirologhii",
din cari cel mai vechi este Martirologhiul sirian" alcatuit pe la 370-80
printr'o prescurtare a unui Martirologhiu grecesc mai vechi, din Asia
Mica. Mai sunt apoi Calendare" sau Minologhii", Aghiologhii", Sina-
xare" si chiar Diptice (pomelnice), In care erau trecute numele sfintilor
episcopi. Inscrierea in diptice era proclamarea sfantului. Astfel, in urma
celor intamplate cu Sf. loan Hristostom, intreaga biserica a gasit cu tale
ca, este vrednic a i se scri numele in diptice. i asa s'a raspandit cinstirea
lui ca sfant in toatb, biserica. Pe vremea certurilor monofizite poporul
dreptcredincios din Constantinopol, a socotit vrednici de a fi cinstiti ca
sfinti cei doi patriarhi savarsiti in exil: Eufimie (t 5 August 500) si Ma-
cedonie II (t 25 Aprilie 516), iar numele for a fost trecut in diptice.
Dar proclamarea sfintilor de care biserica, s'a facut si prin act
oficial in sinod, mai ales tend se urmarea raspandirea cinstirii lor. A-
manunte In legatura cu aceasta avem din proclamarea sf. Grigorie Pa-
lama arhiepiscopul Tesalonicului. Indat& dupe, moartea lui (1359-60) et-
sim cb. era cinstit ca sfant, atat in Tesalonic, cat si in manastirile Munte-
lui Atos. Icoana lui a fost lucrata. numai decat, iar panegiricul in cintsea
sa a fost a/catuit la pomenirea de un an a fericitei lui adormiri.
Patriarhul Constantinopolului Filotei (1354-55, 1364-70), .scenic al
sf. Grigorie Pa lama si cel mai bun cunoscator al lui, inainte de a teveni
in scaunul patriarhal, a savarsit sf. liturghie pentru cinstea parintelui sag
duhovnicesc. y5i indata ce a ajuns iarasi patriarh, a ingaduit calugarilor
sf. Munrte si in deosebi celor dela sf. Lay/A, s& serbeze sfanta pomenire
a lui Grigorie Pa lama. Din acest act al patriarhului Filotei reiese c& do-
vada sfinteniei lui Grigoriei Pa lama era in minunile savarsite de moas-
tele sale, iar proclamarea sfintilor pe vremea aceea se facea de sinod. Se
stie ca patriarhul Filotei dorind s& as,ieze pomenirea sfantului ierarh, a a-
dunat in 1368 un sinod la Constantinopol. Sinodul dupa condamnarea e-
reziei lui Varlaarn si Achindin, a hot&rit proclamarea lui Grigorie Pa lama
ca sfant. Tomul sinodal a fost iscalit si de patriarhii Nifon al Alexandriei
si Lazar al Ierusalimului , iar in felul acesta Grigorie Pa lama a fost
recunoscut ca sfant indata de intreaga biserica ortodoxa. La inceput
pomenirea sa era pus& la 14 Noemvrie, dar apoi, spre mai mare sib-vire,
a fost mutat& In Dumineca doua a postului mare, dupa Dumineca orto-
doxiei, iar slujba, alcatuita de patriarhul Filotei, este cuprinsa in Triod.
Dupe, caderea Constantinopolului sub Turci, poporul grecesc, des-
tul de evlavios, indura vremuri grele de robie pagana. Singura lui na-
dejde de mantuire nu mai era decal credinta crestina ortodoxa. De aceea
multi barbati si femei s'au distins printr'o vieata sfintit& si s'au supus
mortii martirice pentru credinta crestina. Pentru retnnoasterea for ofi-
ciala biserica a cerut dovedirea mortii martirice pentru neomartiri si
incredintari de vieata sfintita pentru ceilalti. Astfel patriarhul Ghenadie
Scolarul a proclamat pomenirea sf. martir Marcu din Efes si a insatcinat
pe loan Eugenic cu alcatuirea sfintei slujbe. Dup& cativa ani, adica prin
1482-4, adunandu-se un sinod, dupb, recunoasterea lui Marcu, a hotarit
pomenirea sfanta si a lui Ghenadie.
Romano-catolicii combatand pomenirea sf. Grigorie Pa lama, care
www.dacoromanica.ro
scrisese impotriva lor, incep s& atate certuri sustinand ca dup& schism&
in Biserica ortodox& de rasarit, a incetat harul sfintilor si c& nu se mai
arat& sfinti din ea. N'a fost greu insb, sa li se raspunda c& si inainte de
1453, dupa schisms, au aparut in biserica ortodoxa de rasarit stint' dintre
care unii au fost primiti si cinstiti chiar si de Biserica din Apus. Dar
In vreme ce Biserica romano-catolica a proclamat foarte usor pe sfinti,
Biserica ortodox& de rasarit a procedat cu mare grije si rar de tot la re-
cunoasterea sfintilor.
In afar& de Marcu din Efes si Ghenadie Scolarul, la scurt timp
dupa caderea Constantinopolului a mai fost hotarit& pomenirea ca sfinti
a cuvioasei Matrona din Hiopolitis, cum ci a celor doi patriarhi icume-
nici Dionisie (1466-71, 1489-91) ai Nifon II (1486-88, 1496-98), a cAror
sfintenie a fost m&rturisita in multe p&rti. In veacul XVI s'au distins
prin sfintenia vietii fratii Teofan si Nectarie intemeietorii man5stirii
Varlaam din Meteora, Dionisie intemeietorul manastirii care-i poarta
numele, din Olimp si Visarion episcopul Larisei (1490-1525) a carora po-
menire o cinsteste Biserica ortodox&.
Actele in legatura cu canonizarea for nu s'au pa.strat. Tot in acest
vest a fost hotarita pomenirea cuvioasei Filofteia din Atena (t 19 Fevr.
1581), in urma eercetarii facute asupra vietii sale sfinte si a sfarsitului
sau martiric. Dela inceputul veacului XVII este cinstit ca stant episcopul
Serafim al Fanarului (t 1600), iar sub patriarhul Chiril Lucaris s'a facut
proclamarea cuviosului Gherasim cel Nou din Chefalonia ai a stAntului
loan Pustnicul din Creta, impreuna cu euviosii s&i parinti. In vremea
pastoriei patriarhului Gavriil III (1716-26, 1732-33), s'a hotarit procla-
mares. ca sfant a episcopului Dionisie al Aiginei din veacul XVI, ale c&-
rui moaste se afla in Zachint. Mitropolitul Macarie Notara (t16 Aprilie
1803), savarsindu-se cu cuviocie in Hios, a fost pus si el intre sfinti.
Biserica a acezat indeosebi In randul sfintilor pe neo-martiri si s'a
formulat parerea potrivit careia neo-martirii au putut a& fie cinstiti ca
sfinti si far& proclamarea for special& de clitre Biserica. In ace.astA pri-
vint5. Atanasie Parios (t 1813) a serfs o lucrare spunand ca neo-mar-
tirii sunt sfinti si pot sti, fie cinstiti ea stare chiar si far& chibzuirea Ma-
rei Biserici", ins& alaturi cu parerea aceasta dreapta, s'au dat si acte o-
ficiale de recunoasterea neo-martirilor ea sfinti. Dar fiindca Biserica
n'a putut intotdeauna s& purceada la dares actelor canonice pentru toti
neo-martirii, din cauza stapanirii pAgAme, cinstirea sfintilor nu s'a ras-
pandit pretutindeni, ci a 'Aram localnica. Atilt de mare a fost ferirea. Bi-
sericii, !neat In primele decenii ale veacului XIX, cand dup5, tunAnuntita
'cercetare s'a facut actul oficial pentru proclamarea neo-martirului Gheor-
ghe din Ianina (t 1839), s'a randuit ca pomenirea lui s& se serbeze la 17
Ianuarie impreuna eu pomenirea sf. Antonia, ca s& nu afle Turcii de
sarbatoarea noului dant omorit de ei.
Cu ingaduirea bisericii, imnografii recunoscuti au alcatuit canoane
i sfinte slujbe pentru neo-martiri, iar cele mai insemnate au Lost facute
de Manuil Ritorul prin veacul XV, Teodor Agalianul i Iustin Decadios in
veacul XVI. Meletie Sirigul ai loan Cariofil in veacul XVII, Chesarie Da-
ponte, Mitrofan Grigoras ci Neofit Caysocalivitul in veacul XVIII, dupa
cum ieromonahul Hristofor din Hios a alcatuit slujba obisnuita pentru toti
neo-martirii.
Biserica n'a Ingaduit in randul neo-martirlIor persoane introduse
www.dacoromanica.ro
104 Biserica Ortodox& Romans
pe sub ascuns, care nu aveau temeiul martiriului pentru credinta crestina,

ci fusesera omoriti de Turci pentru alte pricini.
Se intelege ins& c& din cauza imprejur&rilor grozav de grele prin
care a trecut Biserica, ea n'a putut s cunoasca, nici pe toti cei ce se
distinsese printr'o vieata sfintita, nici pe toti martirii si marturisitorii
credintii crestine. In aceasta privint& sunt vrednice de luare aminte scrien
rile patriarhului Nectarie al Ierusalimului (1660-69) precum si epistola
lui Evghenie Vulgaris catre Petru Le Clerque.
Partriarhul Nectarie determin&nd elementele sfinteniei si martu-
rine pe care Biserica le-a luat ca temelie pentru proclamarea unui sfant
spune: Trei lucruri sunt care dovedesc cu adevarat sfintenia omencasca;
intai dreapta credintA far& de prihana, implinirea tuturor virtutilor in
care se cere impotrivirea pentru credinta pan& la sange, si in sfarsit, era-
tarea dela Dumnezeu a semnelor mai presus de fire si a minunilor.
Aceste lucruri le-a avut in vedere Patriarhia din Constantinopol in.
legatura cu intrebarea Bisericii romanesti asupra canonizarii sfintilor si
in raspunsul pe care 1-a dat la 24 Martie 1931, publicat in revista, '000_
3oVa, VI, (1931), p. 281 sq. Diacon, Gh. I. Motisescu.
36. Milcov C., prot. ax-b npiytnrrb unconhinnWarb i.b entegnennomy npon3-
necenho onpentgeonaro moiniTaopnna (=Cum s& obisnuim pe scolari cu ros-
tirea zilnic& a unui sir de rugaciuni hotarit) in Becxpecnoe 11Tenie, 1934, p.
410-411.Congresul catehetilor din Poceaev, in August 1933, intre allele
a exprimat urmatorul deziderat: 1) copii-scolari trebue s-si insuseasca,
un obicei evlavioS catre rug&citme; rugaciunea s& devind o necesitate
zilnica a sufletului lor, asa Inca s& se simta nelinistiti ne indeplinind
aceasta datorie a sufletului; 2) pentru scolari e necesar6, nu numai inva-
tarea, ci si indeplinirea obligatoare a rugaciunii la vremea asezata dup&
ordine strict stabilita, obligatoare, care pan& acum nu era uniforms.
Actiunile externe in timpul rugaciunii s& fie uniforme si s& co-
respund& exact practicei ortodoxe.
Catehetii au datoria imperioasa de a deprinde pe scolari cu ro-
stirea zilnica a rugaciunilor hotarite si s6,4 ajute cu experienta si indica-
tiile tend si cum s& se apuce de acest lucru.
37, Olehnovici A. Ilcrixonorntiecxin Hp1PIHRbi BO3HHRHOBeHiq H paCnpocTpa-

Benin ceKTairrcrsa (= Cauzele psihologice a izbucnirii qi r&spandirii sec-
telor) in BocKpecaoe T-Irenie, 1934, pp.434-438. Daces in deslegarea probleme-
lor religioase, omul d& preferinta ratiunii, el poate s& cad& in raitono2tisin.
Iar data d& preferinta sentimentului, poate s& cad& in cealalta extremi-
tate in misticisra. De aici se vede, c& dorinta unui om simplu, dar adanc
religios, de a-si apropia crestinismul de gradul desvoltarii sale, de condi-
tiile si cerintele vietii, si scepticismul religios, care decurge de aici,
produc cei dintai pasi care abaterea lui dela intelegerea adevarata a
credintii crestine. Iata c& ei nu pot s& se raporteze indiferent fat& de
aceia, ca poporul mai apartine bisericii, in care, dim& p6xerea lor, nu
se poate gasi nici raspuns la intreb&rile chinuitoare, nici mantuire, si
incep o predic& fanatic& sau, mai drept, propaganda inv6.taturii sale.
Mai mult: poporul de acum inainte cauta in sectarism nu numai rAspans
la cerintele religioase, dar si satisfacere la toate acele tendinti, cari
traiesc in sufletul lui. Cea dintii tendint& a spiritului omenesc e libertatea
www.dacoromanica.ro
In actiuni si msnifestari. Cautarea unei libertati depline pentru viate

si activitate, indeamn& pe multi s& se abate In sectarism, care, v&dit,
satisface aceasta cerinta. Ei vor sb, participe nemijlocit in toate actiunile,
tainele si randuelile religioase: nu numai se primeasca taine, administrate
de iconomi" (1 Cor. 4, 1), instituiti de Dumnezeu, dar si ei insisi vor s&
le sa.varseasca.; nu numai s& is parte la rugaciunile si cantarile bisericesti
comune, asezate si hotarite de biserica, ci sa exprime dispozitia sa indi-
vidual& de rugaciune intro improvizatie inspirat& proprie; in fine, nu
numai sa asculte interpretarea Sf. Scripturi si predica slujitorilor sfintiti,
ci si insisi vor se talcuiasca si sa predice, inspirandu-se dela Duhul Want.
0 astfel de libertate nebuna ei gasesc in secte: sectantii citesc si cant& ru-
gaciuni si imne religioase, atat improvizatie proprie, cat si compuse din
psalmi; savarsesc cu totii la un loc fra.ngerea painii", care le-a indocuit
for Taina Evharistiei; marturisesc in public unul fate de altul pacatele
lor, citese si interpreteaz& Sf. Scripture, etc. In astfel de actiuni isi gasesc
cei ce cauta satisfactie si libertate depline pentru exprimarea in afar& a
sentimentului religios. In felul acesta, sectarismul capata urmasi tot mai
multi. Prozelitismul este trasatura distinctiy& a lui.
Alta cauza. psihologica. a raspandirii sectarismului sunt Inc linarile
mistice innascute din om, care s'au desvoltat anormal. La unit oameni,
In deosebi cu o inspiratie religioas& puternica, sentiment, misticismul se
indreapta exclusiv in domeniul religiei si se exprim& in Increderea acestor
persoane, c& ar fi posibilia o unire tainica a omului cu Dumnezeu, far&
mijlociri externe. Chinuiti de discordant& sufleteasca, de o alarms a ini-
mil, acesti oameni cu o pasiune, care e proprie naturelor adanc-religioase,
se aruncli in fine in societati sectare, care dau libertate sentimen--
tului religios mistic, dar mai ales acei dintre ei cari au un caracter spe-
cial mistic.
Dar in desvoltarea si raspandirea sectarismului joaca rol si cauzele
istorice. E usor de observat, ca in desvoltarea unui sau altui fenomen psi-
hologic corespund qi imprejurari externe. Astfel omul sub influenta dife-
ritelor nereusiri in viata., amaraciuni, desiluzii poate trece in manie,
se indoieste, fenomen care e anormal. Tot asa se intarapla si cu un popor
In domeniul religios. Toate imprejurarile istorice si social-economice anon-
male dau un indemn spre trezirea si desvoltarea in adancul sufletului a
sentimentelor, asteptarilor, tendintelor neclare, care creaza. sectarismul.
Lupta ortodocsilor cu sectarismul consta nu numai in combaterea
inva.taturii sectantilor, in diferite dispute si convorbiri, ci in ferirea pe
sine si pe fratele dupe credinta de caderea si abaterea in sectarism. Pas-
torul socoate ca o datorie dant& nu numai sa lupte cu sectele deja vazute,
dar sa stea si la straja sufletului fiecarui pastorit si sa observe cele mai
mici fermentatiuni antiortodoxe pentru a le tdia din germen. Pe de altd
parte si fiecare crestin ortodox, de asemenea trebue sa urmareasca cu ve-
dere bunk viata sa sufleteasca, s& nu ingadue sa se furiseze in sufletul
sau, adieri diferite, lndoieli, iar celor furisate O. nu le dea sa creases. Aid
pericolul nu e In afar& de oameni, ci in ei Insisi, si deci, vom fi in stare
sa-1 intam.pinam numai atunci cand vom cunoaste procesul psihologic at
izbucnirii lui. De aceea in lupta cu sectarismul principal si intai de toate,
trebue de avut in vedere cauzele psihologice ale izbucnirii lui, iar nu cele
istorice, si a incepe lupta cu inlaturarea posibila a acestor cauze, cu insa-
natosirea suferintelor. D. Balaur.
www.dacoromanica.ro
106 Biserica Ortodox& Romana
38. Saicovici D. prot. 6 cnoco6os% o6rwaisChtwarraams pored mom-

nor sospacra (6 mijloace de a invata copiii de varst& scolar5. rugaciuni)
In Boo:peel:foe i-Preaie, 1934, pp. 421-423. Rogaciunea e raijlocul
puternic de educatie religioasa, ea creiaza. si mentine in sufletul co-
pilului senzatia vie a fiintii lui Dumnezeu. Catehetul trebue s6 ajunga la
aceea, ca copiii sa se roage chiar in timpul in.vatArli rugaciunilor. Inva-
tand pe copii rugaciuni si indemnandu-i s& se roage chiar in timpul inva-
tarii formulelor de rugaciune, cum si in alte cazuri, catehetul trebue el
Insusi sa se roage impreuna, cu Invataceii lui. Sun& straniu invocatiunea
catehetului la intrarea In clasa si la sfarsitul lectiei: cetiti rug5.ciunea!"
Cu regret, aceasta expresie se aplica si copiii o Indeplinesc literal si intoc-
mai, adica o citesc", in cazul mai bun in cor, dar adesea o citeste un
singur elev, cel de servici", iar ceilalti numai se scoa15.. De aceea e in-
comparabil mai bine &cc& catehetul, intrand in class,, s'ar Ingriji mai
int5.i, ca in elevi s5. Inceteze acea iritare, pe care ei o aduc clupa recreatie,
iar apoi s & -i theme 1a concentrare de rugaciune qi sd se roage Impreund
cu el., in cor si In auz, evitand rostirea galceav5.. Aceeasi concentrare si
evlavie e necesara si la sfarsitul lectiei. Autorul Inf5.tiseaza procesul In-
vatarii rugaciunilor, cu exemple. Catehetul inainte de a incepe invatarea
rugaciunii trebue s& impreuneze continutul ei cu continutul comun al lee-
tiei date, cad atunci cand copiii Isi inzusesc o rug5.ciune In legatura cu
stirile dog-matice si istorice, apoi la ei odata se formeaza si constiinta va-
lorii rugaciunii.
Pentru a ajunge la acord, catehetul trebue s& lucreze cu un plan,
sa.-si cugete programul pentru fiecare clasa Inca din vacanta mare. In
sfarsit sunt foarte necesare conferintele catehetilor. E nevoie de o corau-
nicare strans5 de o colaborare fr5.teasca a pastorilor, ajutandu-se, Impli-
nind datoria fats, de Dumnezeu si sf. biserica, dupa cuvantul Apostolului:
purtati sarcinile unii altora si astfel yeti implini legea lui Hristos"
(Gal 6, 2). D. Balaur
39. Sava V. Dr. prof. Biserica gi statul In Zece awl in. slujba bisericii
ssi neamutui, Cluj, 1934, pp. 185-201.
Autorul arata ca Dumnezeu a intemeiat si Eiserica si Statul. Aceste
dou& institutiuni se deosebese prin stop: biserica urmareste mantuirea su-
fletelor, iar statul servirea intereselor pamantesti. Cu toata deosebirea
dintre ele, au si relatiuni de reciprocitate, pentruca fiii Bisericii sunt In
acelasi timp si membri ai statului.
Biserica ortodox& a cultivat aceste raporturi de reciprocitate, spre
deosebire de biserica romano-catolica, care sustine sistemul ierocratic,
adica puterea statului e cuprins5, in puterea bisericii. Iar alt cistern este
al suveranitatii, chip& care atat biserica cat si statul sunt suverane in
sfera for de competinta. In statul roman, raportul este de reciprocitate
fat& de biserica dominants, iar celelalte au dreptul de liber exercitiu.
Sunt expuse date dare si utile pentru Intelegerea problemei.
Pr. V. N. P.
40. Semetillo Iacov, preot. Ilex maKorb ycnosiAri, mower!, 6brrb nno-
AoT3op nacrbipcKag npurusocewrairrcit'ast MireCiOliepcvasi 1413SITC.TrbliOCTI.
(Conditiile cu care o activitate misionar& pastoral& antisectant5. poate sa
fie fecunda) in Boci:pecaoe Li-reale, 1934, p. 1934, p. 353-4. Cea dintai si princi-
pal& conditiune este purtarea preotului fat& de enoriasi: sa nu cear5. bani,
www.dacoromanica.ro
sti, nu lase din slujba bisericeasca, sa. pazeasca, posturile. Activitatea lui
trebue sa. se bazeze pe principii de iubire si pace. 0 alts, trasatura, e la-
tura externs., ravna si tactul lui. Activitatea misionara profilactica, a p5.s-
torului trebue sa. fie intarirea comunicarii strange dintre ei si pastoriti.
D. Ba2awr
41. Sotirlu A. G., 'If BoCaystvii Tgxv7i. To vol,,a 'mi. 'II 2(Ca. Tlc
(Arta bizantina. Nurairea si valoarea ei), in `00.0a0Va, XI (1934)
pp. 290-8. Autorul, care este director al Muzeului bizantin din
Atena si profesor de arheolgoie crestina, la Universitatea de acolo, cauta
sa dea urmatoarea definitie a artei bizantine: arta crestina, care s'a des-
voltat in tarile unde s'a intins imperiul bizantin dela Intemeierea lui sub
Constantin-cel-Mare (330) si pans, la 1453. Este adevarat ca definitia a-
ceasta nu cuprinde In intregime cercul artei crestine grecesti vechi si
medievale. Nu poate sa. fie numita, arta, bizantina. arta crestina. dinnainte
de Intemeierea imperiului bizantin si chiar pana, la sfarsitul veacului
VII, atata vreme cat centrele ei erau orasele Alexandria, Antiohia, Efesul,
de unde apoi Constantinopolul si-a adus artistii de care avea nevoie.
Pe de alt.& parte, dupa. caderea Constantinopolului arta, aceasta
cu toate cs, urmea.za, traditia bizantina, ea se deosebeste dupa. locuri atat
de mult exceptand pictura 'neat cu greu ar putea sa, fie numitit
arta, post-bizantina.
Tinand seam& de aceste lucruri s'ar putea face urmatoarea im-
partire: arts bizantina este cea cuprinsti. intre vremea lui Iustinian si
caderea Constantinopolui. Cea dinnaintea ei este vechea arta. crestina
nu numai a Rasaritului, ci si a Apusului. Arta rasariteana de dupa, cade-
rea Constantinopolului se restrange la irarile ortodoxe, care au stat sub
ascultarea patriarhiei din Tarigrad (a.faxa. de Rusia) si care poate sit
fie numita arts greceasca post-bizatina.
Valoarea artei bizantine a fost gresit pretuita on de cate on a fost
cercetata, sau in legatura cu idealul clasic, sau dupa masura Inrudirei cu
arta, renasterii si a timpurilor modern. Trebue Insa A. se stie ca arta
bizantina. s'a ferit de idealul clasic, nu din neputinta, ci pentruca tindea
ears un stil nou, izvorit dintr'o alts, Intelegere a artei. Prin acest stil
nu se urmareste Infa.tisarea lumii trecatoare, ci se cauta atingerea unei
calduri duhovnicesti a fapturilor care sa inchipue prin mijloacele marginite
ale formelor si culorilor, flints. for vesnica. Caracterul temeinic si hotarl-
tor al artei bizantine este forma de Infatisare ca expresie a nEfiintei.
Arhitectura bizantina a deschis un drum nou si a izbutit ss, dea bi-
sericilor o forma, plina de insufletire, care sa. le apropie de adevaratul sim-
bol al ideii de local sfintit al lui Dumnezu pe pamant. Din vechiul stil al
templelor si basilicelor s'a ajuns la vestita minune a sf. Sofii din Con-
stantinopol, creind apoi stilul bisericesc stavroid (treflat) cu turle
0 aft& lature de seams a artei bizantine este pictura. Prin ea s'au
infatisat chipurile sfinte, s'au talmacit icoane din Evanghelie sau diferite
idei crestine. In veacul VI pictura bizantina. is eel mai mare avant. Din
numeroasele lucrari de pictura crestine-vechi, foarte putine s'au pastrat
pans, in vremea noastra. Pe cele mai multe le cunoastem din izvoare sense.
Care au mai ajuns pans. la not sunt miniaturile catorva codice, iar apoi
diferite mozaicuri si picturi murale din vremea Imparatilor Macedoni,
Comnini si Paleologi. Gh. 1. Moisescu
www.dacoromanica.ro
108 Biserica Ortodoxd. Roman/
42. t tefan al Sofiei, ripe Aeb gaperarrt BpaTa (=In fata usilor
imparatesti) in Ilrbpi:orieira BeCTAIIIM, XXXV (1934) Nr. 49-50-
Reflectii crestine din prilejul sarbatoririi zilei de 4 Decemvrie, ziva tine-
rimii crestine", despre care amintim in cronica.
43. Vasile eel Mare sfantul, Cuvdnt de laud/ la praznuirea celor
patruzeci de mucenici, tradus de Fecioru D. in Fantdua Darurilor, VI
(1934), Nr. 7. Nu se putea loc mai nimerit pentru acest Cuvdnt de
laudd al sfantului Vasilie cel Mare (330-379) ca Fontana Darurilor, pu-
blicatia par. Toma Chiricuta. Operile sfintilor Parinti si Scriitori biseri-
cesti alcAtuesc o fantail& nesecata de daruri crestine. D. Fecioru a facut
un lucru si frumos si folositor redand intr'o aleasd traducere romdneascd,
logos-ul inaripat al sf. Vasilie pentru preamarirea celor patruzeci de mu-
cenici. Pr. P. A.
TEOLOGIE ISTORICA.
44. I. Be leurta (W. Guette). Este biserica anglicanul, eatolied? in
Revista Teologicd XXIV, (1934), pp. 16-30, 68-75 si 150-158. D-1 I.
Beleuta ne da. (in prelucrare sau traducere?) opinia lui Wladimir Guette
despre biserica anglicand. Prin expresiunea biserica catolicA" W. G.
intelege biserica universald"; exiled biserica a camel doctrine a. fost
marturisita statornic de cdtre toate bisericile apostolice"; sau mai exact:
o biserica este catolied atunci and se marturiseste doctrina statornic
propusa in bisericile apostolice". Iar catolic este individul cars mArturi-
seste complect aceasta doctrind. In lumina acestor definitii autorul exa-
mineazd biserica anglicand din punct de vedere al mArturisini de cre-
dinta, al conceptului despre biserica, despre sfintele thine, etc., si a-
junge la concluzia, ca aceasta biserica nu este catolica si deci pretin-
zand ca este eatoiied, cu toate ca fiind protestantd, ea se insald si pe sine
si cauta a insela si pe altii". Precum se vede W. G. nu cruta biserica an-
glicand. Dar, are si dreptate? Aceasta este alts, intrebare, care pe vre-
mea cand, acum vreo 70 de ani, W. G. scriea acest articol, putea sa aiba
oarecare justificare. Dar astazi nu stiu in ce masurd se mai poate in-
dreptdti. De aceea stain nedumeriti asupra scopului urmarit de d-1 I.
Beleuta cand i-a venit ideia sa traduca si sa publice acest articol aparut
acum vreo 70 de ani in wand. Nu numai pentruca este invechit, dar docu-
mentele pe care se bazeazd nu mai au aceeasi valoare pe care o aveau,
poate, acum 70 de ani. i valoarea documentelor, este aceea pe care i-o
dau posesorii lor. Prin urmare pe can le-o da biserica anglicand, care,
conform principiului pus de I. P. S. Mitropolit Nicolae al Ardalului cu
prilejul discutiilor asupra hirotoniilor anglicane in sf. sinod, trebue in-
trebata ce crede ea insasi despre cele 39 articole de crediin ale sale.
Dar care e valoarea actual/ a acestor 39 articole in biserica anglicana,
fiind ele singurele documente pe care se sprijina argumentarea ar-
ticolului lui W. G.? Mai intai, nici una dintre comunicatiile anglicane
din afar& de Anglia nu le mai.pd.streazd. Iar biserica din Anglia le inter-
preteazd in conexiune cu Cartea de rugaciuni" pi inteun mod foarte
larg. Deci azi, documentele pe care se bazeaza W. G. nu mai oferd cer-
cetatorului un punct de sprijin atat de solid, ca lui W. G. Pentru a cu-
www.dacoromanica.ro
noacte vi intelege biserica anglicana trebue facut apel la alte documente

si la alte mijloace de investigatie, deal cele ale lui W. G. De aceea, ia-
r&si, st&m i ne intrebam: ce a determinat pe d-1 I. Beleuta sa traduce
si s& publice un articol ava de vechiu vi de putin informat, pentru vre-
murile noastre, ca acesta al lui W. G.? t T. S.
45. Georgescu Joan t. diacon, Sfantul Justin Martirul, Viet-0 sa
Rena. terea XIII (1934) Nr. 9. Intre apologetii de limb& greaca sf.
Justin este cel mai insemnat. S'a nAscut in primii ani ai secolului al II-lea
in Palestina (Flavia Neapolis, Sichemul din vechime si Nablus de azi).
A suferit martiriul, dup& toate probabilitatile, in primele luni ale anului
163 d. Hr. Un articol biografic succint si documental.
46. Georgescu loan t., pr., Paisie 0 curentul apaisian in Renayterea,
XIII (1934), Nr. 11. S'au implinit la 15 Noemvrie anul acesta 140 de
ani dela moartea preacuviosului Paisie, fostul egument al manastirii
Nearntu. Cu acest prilej autorul arata rolul covarsiter pe care I-a avut in
Moldova (mai tarziu si in Muntenia) acest reformator" al monahis-
mului romanesc vi influenta sa in literatura vi cultura romaneasca. Un
articol scurt, pios vi informat. Pr. P. A.
47. Maki S. Ilucmo raupuaoso 0 JIyTepy (lieTcTorognwntmua ranpu-
noaor =ma) (Scrisoarea lui Gavril despre Luthercinci sute de ani dela
data acestei scrisori), fn Borocnoanhe an. IX, (1934) p. 5-17. Auto-
rul public. aici scrisoarea protosului Gavril din sf. Munte, din 1534, atre
Impgratul ungur Than Zapolya. Aceasta scrisoare are o mare insemna-
tate pentru literatura teologica sarbeasca, mai ales pentru faptul c& a-
mast& literatura, in epoca ei veche, nu era bogata in scrieri teologice ori-
ginale. Scrisoarea are de obiect pe Luther si invatatura sa, cu care
Gavril polemizeaza. Ioan Zapolya se interes& asupra unor chestiuni dog-
matice ca: despre valabilitatea rugaciunei sfintilor, despre insemnatatea
rugaciunii, a postului vi rnarturisirii, despre soarta sufletului dupa moarte
vi despre casatoria preotilor, la care pr. Gavril raspunde pe basa Sf.
Scripturi, chip& cum, imparatul, prin. logofatul sau Latco, is cerut. Cu
privire la rugaciune, de ex. se zice, ca filosoful Luther invata, c& nu
trebue a se ruga, nici prorocilor, nici apostolilor, on Inainte Mergatorului,
Nascatoarei de Dumnezeu, decal numai unului Dumnezeu, caci ceilalti
nu pot ajuta nimic oamenilor Ynnnintea lui Dumnezeu. La care invatatura
Gavril raspunde c.6. Luther e on evreu on turc dup& credinta si foarte
departe de credinta ortodoxa, carea, impreura cu prorocul David, zice:
minunat este Dumnezeu intru sfintii sal; iar Moisi prin post vi ruga.-
ciune a facut multe minuni, on Ilie, care tot prin post vi rugaciune a
inchis cerul trei ani si vase luni. Tot asa sf. apostoli propoveduira si f&-
cur& minuni, in urma postului si a rugaciunii, dupa cum ne spun Fap-
tele Apostolilor. Da apoi un sir intreg de mucenici, sfinti can au pro-
cedat la fel pentru a indrept4i c& rugaciunea catre ei este necesara,
nu ca lui Dumnezeu, ci ca mijlocitori catre Dumnezeu. In aceIas fel po-
lemizeaza pr. Gavril si cu privire la celelate chestiuni aratate mai sus.
B. Pisarov.
48. Papadopulos Hrisostom, arhiepiscoul Atenei, '11 ,&s:ot.4 riic 'Ex-
xXvii.ac xxi. to .XX-fit-hoi Ts:voug iv tw Toupxo(ip )(pi ta 1.o.s.ra Tip aX-
wan) TES K-Ic6Astoc ;Starea bisericii vi a poporului grecesc in imperiul
www.dacoromanica.ro
110 Biserica Ortodox& Romans,
turcesc dupa caderea Constantinopolului), In eeoXolict, XII (1934), pp.

5-24, 97-115.
Navalirea Turcilor in Constantinopl la 1453 a adus cea mai gro-
zava turburare in vieata bisericeasca a imperiului bizantin. Noii sta-
panitori, deosebiti de crestini printr'o alta, religie, n'au crutat nimic din
tales lor. Bisericile au fost pradate, lucrurile sfinte batjocorite, iar slu-
jitorii omorlti. Semiluna a luat locul crucii de pe cupolele celor mai fru-
moase si mai vestite biserici, schimbate acum in geamii pentru trebuintele
de cult ale cuceritorilor. Pe ruinele Imparatiei crestine a, Marelui Con-
stantin incepe sa se ridice stapanirea pagan& a urmasilor lui Mohamet.
Curand apoi, in veacul XVI-lea imparatia otomana cuprinde aproape
toate tarile din rasarit. Partiarhiile ortodoxe si arhiepiscopiile din Chipru,
Ta.rnov, Ohrida, Pec, Georgia p Sinai ajung sub jugul turcesc.
Prin noile conditii de viata. ale statului musulman, sultanii au
fost nevoiti sa imprumute forme de carmuire dela bizantini. De aceea in
serviciile publice ei au trebuit as, se foloseasc& de Greci. In felul acesta
o mare parte din dregatori incap pe maim crestinilor. 0 all& pricina,
menit& sa usureze situatia crestinilor, a fost legata, de faptul ca, pentru u-
nitatea politic& a imperiului, Turcii nu se puteau lipsi de ajutorul popu-
latiei bastinase. Populatia turceasca alcatuit& din trupe, nu era in
stare s fac& agriculture., navigatie, comert sau diferite mestesuguri. Asa
s'a ajuns cu vremea la ocrotirea poporului grecesc din imperiu. Iar spre a
impiedeca eventuale rascoale, mai ales pentru chestiuni religioase, Ma-
hornet II a dat crestinilor privilegiul libertatii de 2redint,a, rectmoscand
patriarhului din Tarigrad dreptul de conducator sufletesc al crestinilor
etnarh.
In capitolul despre privilegiile bisericii (pp. 17-24) sunt infaticate
legaturile dintre patriarhul Ghenadie Scolarul si Mahamet II. Actele date
de sultan lui Ghenadie, nu s'au mai pastrat ins& din beraturile" primite
de alti patriarhi putem cunoaste cateva din drepturile si privilegiile bi-
sericii pe acea vreme. Mai tarziu patriarhul devine chiar capetenie po-
litica, iar patriarhia icumenica. is pe nesimtite locul fostei impara,tii bi-
zantine. Se atrage luarea-aminte asupra faptului c& patriarhul n'a cau-
tat sa, as amestece in treburile politice. El a fo]osit noua sa stare numai
Ca se. apere pe crestini. Hotaririle sale erau luate intotdeauna numai im-
preurta cu sinodul. Fat& cu Irnprejurb.rile vremii, biserica a luat masuri
pentru organizarea ei printr'o noun, intocmire a dicasteriilor. Dicasteria
patriarhal& avea dreptul sa, judece numai pricinile privitoare la casatoril
si mosteniri. Pentru nevoile sale si intretinerea bisericii patriarhul putea
s& incaseze o dajdie, potrivit beratului.
Patriarhul si arhiereii nu puteau fi judecati decat de divanul sul-
tanului, dupa, ce pricinile lor erau trecute prin. sinod. In divan era un loc
aparte si pentru patriarh.
Beraturi s'au dat si arhiepiscopiei Chiprului, partiarhiei din Ie-
rusalim precum p mitropoliilor dintre care cel mai vechiu este al mitro-
poliei Larisei (1604). Prin ele se hotara drepturile acordate in privinta
libertatii sau ocarmuirii lor.
Starea poporului grecesc de sub stapanirea turceasca a lost strans
legata de aceia a bisericii. Incercarile cotropitorilor de a patnuade in
vieata lor de familie n'au izbutit. Au rapit pe cele mai frumoase fete
pentru haremuri, au luat cu sila pe tineri pentru oastea ienicerilor, dar
www.dacoromanica.ro
in zadar. Biserica in acele zile grele a fost asemeni ingerului pazitor fatA
de cei robiti. Iar slujitorii ei au fost adevarati sprijinitori suflete:,3ti ai
celor asuoriti.
Aristocratia greceasca stransa, in jurul patriarhiei a putut sa
puns mama in decursul veacului XVI pe diferite slujbe politice din Tur-
cia. Multi Greci au fost oranduiti dragomani, consileri si inalti demni-
tari In imperiu. Odata ajunsi aici ei au dat cu multa. bunavointa, ajutor
bisericii si natiei supuse, cum a Yost de pilda Panaiot Nicusios, numit in
1673 mare dragoman al irnparatiei turcesti. In felul acesta Grecii, mai
ales cei din Fanar, ocupa la inceputul veacului XVIII scaunele de domni ai
Tarilor Romane. De acum inainte drumul spre progres al Grecilor va fi
deschis, caci ei dobandesc sprijinitori de seams. Biserica va urma si ea a-
ceeasi tale. Prefacerile Incercate de Turci prin felurite impilari ale su-
pusilor nu fac detest sa slabeasca puterea stapanirii. Iar poporul dor-
nic de libertate va cauta cu orice pret sa scuture jugul. Asa se ajunge in
revoIutia din 1821 care a Insemnat sfarsitul robiei pentru o mare parte
din Greci. G. I. M.
49. Petcovici Milita R. nocrasax OxpxliCxe narpsjapwme, (In-
fiintarea patriarhiei de Ohrida) In BoroCitosme, IX (1934), p.
18-25. Cu ajutorul unei literaturi bogate autoarea cautA sa, dove-
deasca, ca In timpul existentii imperiului de Ohrida s'a infiintat si pa-
triarhia din Ohrida, care sub acest nume a existat pans la prabusirea
iruperiului insusi, adica ca,nd imperiul de Ohrida fu cuprins de Vasilie
al II-lea Bulgarothonul In an. 1018, respective 1019, s'a sfarsit 51 cu pa-
triarhia. Ohrida ne mai avand de scum inainte patriarhi, ci arhiepiscopi.
Cu privire la insasi Infiintarea patriarhiei de Ohrida autoarea
desvolta doua teorii principale. Dupes prima ea a fost Infiintata de pa-
triarhia bulgara In Darstor sau Dorostor si a fost aceeasi cu patriarhia
bulgara; jar dupes a doua patriarhia de Ohrida este identica cu arhiepis-
copia Justinianei prime, adica cu aceea arhiepiscopie autocefala pe care
a Infiinta,t-o Iustinian I (527-565) in an. 535. B. P.
50. Popovici Vergil, preot, Ortodoxismul in biserica nationals ro-
rudneased din Timiioara. Timisoara, 1933, pp. 239. Lei 150. 0 mono-
grafie scrisa nu cu pretentia de a da o istorie complecta" dupes cum
marturiseste cu modestie autorul, dar care aduce informatii foarte pre-
tioase mai ales pentru epoca contemporana, scoase din arhivele proto-
popesti si parohiale sarbesti romanesti. Utilizarea lucrarilor ungu-
Zvi
resti despre Cenad si Timisoara complecteaza izvoarele de informatie.

1. T. S.
ISTORIA RELIGIUNILOR.
51. Zernov Nicolae dr.14zrowb li 3anagrb, npasoczame 14 KaTON1111,1431,M'b
(Rasarit si Apus, Ortodoxie si Catolicism) in Hapo/keurb crpamm, Sofia,
XVI, Nr. 14, p. 9-11. Pare un adevar nesdruncinat and se spune ca
Rasaritul si Apusul sunt de neimpacat si ca. in toate sferele de cugetare
omeneasca trebue sa le impotrivim. In adevar, nimeni nu stie unde incepe
Rasaritul si unde sfarseste Apusul si nici nu poate sa traga o granites
strict& intre elementele for caracteristice. Totusi, exista Rasarit, exista
Apus si vieata bisericii a fost chiar dela inceput un camp de lupta intre
aceste doua forme diferite ale mentalitatii omenesti. De aci porneste d-I
Zernov ca sa scoata in relief punctele esentiale de deosebire intre rasa-
riteni si apuseni.
www.dacoromanica.ro
112 Biserica Ortodox& Romand.
Autorul, rus de origins, care si-a inceput studiile sale de teologie

la. Belgrad si le-a desavarsit la Oxford, are legaturi colegiale si cu cres-
tinii din Rasarit si cu cei din Apus. In aceasta calitate isi poate da seams
de deosebiri. In primul rand stint termenii religiosi si bisericesti, can
au acum un sens in Apus si altul in Rasarit, deli la inceput au avut sen-
suri uniforme. Multe neintelegeri intre aceste cloud lumi isi au obarsia ad.
Una din cele mai importante chestiuni care diferentiazd accentuat
Rasaritul st Apusul, este elucidarea actului de rascumparare savarqit
de Mantuitorul. In cartea sa Christus Victor, profesorul Au len a clasi-
ficat foarte clar diferitele interpretari ale acestui act central al religei
crestine. Niciodata, si aceasta este foarte clar, Rasdritul nu 9i-a insusit
niciuna din teoriile Apusului asupra acestei chestiuni; el a rdmas cre-
dincios intotdeauna vechii doctrine, recunoscutd de profesorul suedes
ca teoria clasic & ".
Astfel, biserica rd.sariteand prefer& sa afirme ca Hristos a inviat
pentru not ca sa putem sd ne bucurdm de o vieata nouP sfant& si ne-
muritoare, in loc sa intrebuinteze expresia atat de familiar& Apusului,
ca Hristos a murit pentru not ca s capdtam iertarea pacatelor. Iota.
pentru ce Rasaritul d& o insemnatate mult mai mare Pastelui decat A-
pusul. Deosebirea aceasta de interpretare a Rdscurapdrdrii include in sine
rezultate practice esentiale, manifestate in primul rand in cult si in or-
namentarea bisericilor. Pentru crestinii din Rdsarit, mantuirea nu in-
semneaz& atat iertarea pacatelor lumii, cat o vieata Loud in unire cu sf.
Duh, ceea ce este cu putintd, intrucat Mantuitorul ne-a indicat vieata
adevaratd, tar prin Invierea Sa ne-a dat posibilitatea s'o dobandim. In-
terpretarea aceasta denota ca rdsaritenii socotesc biserica mai mult ca
un flux de vieata noun in sfantul Duh, decat ca o institutie creat& chiar
de Dumnezeu pentru mantuirea noastrd. Aceasta ultima deosebire se in-
talneste aproape in toate sferele vietii spirituale. Mare parte dintre deo-
sebirile care diferentiazd Rdsaritul si Aupusul se ldmureste lesne prin
interpretarea deosebita facutd de Rasarit cu privire la biserica. Aceasta
interpretare cere ca insusi corpul, adunarea leaolalta a tuturor credincio-
silor, s fie pazit sau mentinut pe adevdr. Apusul, dimpotrivd, cautd. sa
afirme autoritatea fie a unei institutii speciale (infailibilitatea papald),
fie a vreunui document scris (infailibilitatea Bibliei) completatd prin-
tr'un corp diriguitor si prin altul invatator. Rdsaritul crede ca autoritatea
supremd apartine sf. Duh, singurul care vorbeste si actioneazd ca atare.
De aici decurg si celelalte interpretari privitoare la termenul pra-
voslavie, care este o atitudine nu o teorie. Pilastrul ei moral este in-
failibilitatea bisericii", intrucat nu qi-a pierdut nici sfintenia si nici legd-
tura cu sf. Duh. De aceea, cuvantul ortodox" atat de des intrebuintat
de crestinii apuseni si de anglicani, cuprinde diverse nuance atat pentru
unit cat qi pentru altii. Dar lucrul nu trebue judecat In comparatie cu ter-
menul catolic".
Cu convingere si sacrificii de intelectualitate, intre biserici este
cu putinta, o apropiere.Trebuesc gasite si folosite drumurile. A sosit tim-
pul ca s ne ocupam serios unii de altii si s& cercetam punctele de ve-
dere deosebitoare, nu asa cum sunt in cdrti, ci asa cum le aflam in vieata
si in cultul celorlalti frati crestini ai nostri intrucat Biserica sta mult
mai sus decal teologia ei si darurile sf. Duh sunt mult mai minunate st
atragatoare decal orice silinta omeneasca pus& intru elucidarea lor.
(Articolul se an& publicat si in 1. franceza in Oecumenica I (1934),
pp. 134-139). Pr. P. A.
www.dacoromanica.ro

Biserica: Ortodoxa Roman

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biserica: Ortodoxa Roman

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PERIODICE

I. P. S. Patriarh MIRON, preedinte de onoare.

Manuscrisele, cArtile i periodicele pentru recenzii se trimit pe adresa:

Abonamentele, precum i tot ce privete administratia se trimite pe

Am vazut, Intr'un alt mic studiu, o lature pang, acum

grovlahiei", ceia ce arata ca legaturile acestui calugar strain

In momentul cdnd dadea, cu sinceritatea pe care o

amestecandu-se si in grele pricini de judecati Patriarhul

pe Hrisant ca s'au inceput lectiile la scoala din Bucuresti,

Sunt cunoscute imprejurarile1) in care episcopul de

avea un paraclis. Apoi 18 cai, 102 boi i vaci, 12 bivoli

4. Mi-am pus-o, in ultimul loc, in articolul apte scrisori pastoresti de Ia

Dintr'un document e de la 1801, stiam ca atunci Co-

Nu se spune daca metoasele aveau sau nu pisanie,

inscriptia noud.") dela 1846 spune ca fusese 'nada la 1812,

26. Acad. Rom., ms., 2409, f. 454.

patrafirelor, orarelor, poalelor, dverelor, din care biserica nu

(fila 282). 1819 AVG. 1.

.(f. 285). SACOSE.

ciucuri de fir galben, captusit cu dimie rosie, jur inprejur cu gaitane

1 de croazea alba, cu floricele mici, cu sangif de ghermesit gar-

40. Prevazuri, pervazuri.

(f. 286). TOT IN SFANTUL OLTAR.

21 minee vechi ; 10 ipac, noun ; 2 penticostare nota ; 1 para-

(f 286 verso) MITRE.

4 iconite pe zmald, imprejurate cu margaritar, cu opt sire ipac de mar-

scaunul lui asemenea ; 1 disc, 1 zveazda, 11ingurita, 1 copie cu ma-

ASTERNUTURILE DE PRIN ODAILE MANASTIRETL CE S'AU GASIT.

ALTA ODAE A CHIOSCULUI DE LA PARACLIS

ZAHEREAOA CE S'AU GASIT IN MANASTIRE

(F. 289 verso-292 verso)

In fasa, nebotezat ; I Bada, Vasilica sotia lui ; I Mihalcea, Floarea sotia

I Dima vataf, Nedelea sotia lui, Costandin fii-sau ; I Ioana vaduva,

Stoian fii-sau, Radu ipac ; Arghira vaduva, Musat fii-sau, Stanila

ipac ; Nedelea vaduva, Costandin fil-sau, Dumitru ipac, Maria fii-sa,

vaduva, Stana fii-sa ; I Rada vaduva, Dumitru fii-sau ; I Marina vaduva ;

Stanciu bucataru ; I Oprea ciobotar, Grigore frate-sau, Maria sotia-sa ;

41. Un cuvant nedescifrabil.

in sus pe Calnau ; aceasta prin judecatA s'au lust de cocoana Mariuta

10 pravalii in tarigu BuzAului, care se inchiriaza, invelite cu.

42. Nu figureaza in marele dictionar geografic al Romaniei.

SCUTELNICII, POSLUSNICII SI RUPTASII EPISCOPII :

(fila 294) VIILE OT SUD BUZAU

30 pogoane la Valea Teancului, cu pdmantul lor, lucratoare,

Vila 294 verso).

1 ambar de orz, invelite cu olane pi stricate cu totul ; 11 racherie pe

1 ipac vechi, de belacoasd. rosie ; 1 poald de panza ruseasca in vargi,

2 patrafire vechi, (fila 295). rupte ; 1 pereche troite vechi pe sf preastol ;

1 antimis cu sfinte moaste ; 1 Evanghelie rumaneascd legatd ; 1 liturghie

44) de zid invelitd cu zdranita jumAtate, iar jumd-

(fila 264 verso).

MANASTIREA VINTILA -VODA, SUD BUZAU.

44. ters de umezeala.

1 ceaslov, deslegat ; 1 psaltirie ; 1 cazanie ; 1 catavasier ; 1 antolo

(fila 265 verso).

cositor, cu tot tacamul lui ; 1 anafornita de alama ; 1 cadelnita de

SCHITU PODENI, SUD SAAC.

dati de Bracacianu, iar acum . . .47) numai stanjeni 40 si un ciric ;

47. ters de umezea16..

marl; 3 buti ; 1 caldare ca de 4 oca apa; 1 pirostii de mijloc ; 1

(fila 267 verso).

Biserica de lemn, boltita, cu adaos si dasupra clopotnita lard

strastie ; 1 psaltire mica ; 2 chilii cu sala in mijloc, paretii de gard