Dictionar Ortodox

Sursa: http://logos.md/dictionar-ortodox/

A
Aaron Primul arhiereu instituit si sfintit prin ungerea cu mir, dupa porunca lui Dumnezeu(Ies.2 ,!". Sfantul #postol Pa$el pune in comparatie preotia lui %ristos - dupa randuiala lui &elchisedec - care este mantuitoare si $esnica, cu preotia - dupa randuiala lui #aron, temporala care nu putea desa$arsi pe nimeni ( '$r. (,!!-! , 2!-2 ". Abba (Avva) ()ata, Parinte - in aramaica". In iudaism folosirea figurati$a a cu$antului *a++a, implica ideea unei relatii stranse intre Dumnezeu si Israel sau intre Dumnezeu si cei drepti. #cest cu$ant #++a (#$$a" - Parinte, este folosit de &antuitorul in -radina -hetsimani, atunci cand cere sa treaca de la 'l paharul suferintei (&arcu !.,/0" si de Sfantul #postol Pa$el, care arata ca cei care numesc pe Dumnezeu #++a (#$$a", sunt cei infiati prin har (-al..,0". Abel #l doilea fiu al lui #dam si al '$ei, primul ucis in istorie, de fratele sau 1ain. Se mentioneaza ca *#+el prin credinta, a dus lui Dumnezeu mai +una 2ertfa decat 1ain3, ('$r. !!,.". Abdias de Babilon. Se marturiseste ca a fost primul episcop de 4a+ilon si autor al unei colectii apocrife cuprinzand 5apte ale #postolilor cu titlul: %istoria certaminis #postolici. In introducerea acestei colectii se spune ca #+dias a fost ucenic al apostolilor Simon si Iuda si episcop de 4a+ilon. 1ercetarile au do$edit ca aceasta colectie a fost intocmita in sec. 6I in -alia. Abgar (Avgar). 7ume de regi care au domnit la 'dessa incepand cu anul 88 i. %r. si pana la 2!( d. %r. 1el mai important din seria acestor regi a fost #+gar al 6-lea, despre care traditia spune ca a a$ut o corespondenta cu %ristos, cerandu-i sa-l $indece intrucat era +olna$. 'use+iu de 1ezareea in Istoria 4isericeasca (I, 9III", consemneaza aceasta corespondenta, si din ea aflam ca la cererea lui #+gar, %ristos i-a trimis chipul Sau imprimat pe o panza. Se spune ca dupa ce regele #+gar a primit panza, s-a insanatosit si a asezat-o ca pe o em+lema la portile cetatii 'desa. :n urmas al lui #+gar a $rut sa distruga aceasta icoana, dar episcopul 'desei a ascuns-o in zidurile +isericii. #ceasta legenda a fost consemnata in 1artea *In$atatura lui #ddar, scrisa prin secolul 6 de episcopul 'desei. '$agrie (secolul 6I" in lucrarea Istoria 4isericeasca, ne da alte informatii despre acesta icoana. #stfel, spune ca in anul ;.., cand 'desa a fost asediata de imparatul persilor, icoana s-a aratat in $is episcopului 'desei. #cesta a luat-o din zidul +isericii si a o+ser$at ca imaginea de pe panza se imprimase pe caramida peste care fusese asezata. Icoana i-a alungat pe persi < astfel au aparut doua icoane nefacute de mana: cea de pe panza si cea de pe caramida. In secolul 6III icoana era cunoscuta si cinstita in tot =asaritul. Sinodul 6II ecumenic si Sfantul Ioan Damaschin dau marturii despre existenta ei. In secolul 9 icoana a fost adusa din 'desa la 1onstantinopol si a fost asezata in 4iserica &aicii Domnului, considerata protectoare a imperiului +izantin< in cinstea ei a a$ut loc o slu2+a si s-a instituit ziua de !0 august ca sar+atoare. Icoana intiparita pe caramida a fost si ea adusa la 1onstantinopol din Siria, unde se afla in secolul 9. Dupa distrugerea 1onstantinopolului de catre cruciati, s-a pierdut definiti$ urma celor doua icoane. 7u s-au mai pastrat nici reproduceri ulterioare, dar icoanele au ramas in traditia ortodoxa. Ablutiune. Spalare rituala pe corp sau pe o parte a lui, practicata de unele religii (mozaica, musulmana, etc." pentru purificare.

Abstinenta (Gr. Nisteia). > practica de penitenta care consta din renuntarea $oluntara la diferite alimente sau acti$itati lumesti, din moti$e religioase. Postul reprezinta o forma a a+stinentei. ($ezi Post". Acatist (Gr. Akathistos). :n imn de lauda alcatuit din douazeci si patru de $ersuri, dedicate &aicii Domnului. Imnul este impartit in patru parti, fiecare cantandu-se in una din 6inerile Postului &are. In cea de a cincea 6ineri, se canta intregul imn in amintirea minunii 5ecioarei din 1onstantinopol (anul 020". Acolut. Slu2itor de rang inferior din clerul catolic cu atri+utii legate de cult, indeplinind functiile ipodiaconului din 4iserica >rtodoxa. Acrivie. #plicarea stricta a canoanelor in cazuri in care doctrina si traditia 4isericii tre+uie sa fie respectate cu rigoare. In cursul istoriei, acri$ia a alternat cu iconomia. #cri$ia si iconomia sunt doua modalitati de care 4iserica dispune in exercitarea autoritatii sale canonice. 1anoanele sinoadelor ecumenice mentioneaza doua categorii de eretici si schismatici, fata de care 4iserica procedeaza diferit cand este $or+a de primirea lor la >rtodoxie : unii sunt acceptati ca +otezati $alid, prin repudierea in scris a ereziei lor si prin sa$arsirea )ainei mirungerii (arieni, macedoneni, sa+elieni, no$atieni, tetraditi, apolinarieni, eutihieni, dioscoriti, se$erieni" < altii sunt primiti ca ne+otezati, urmand sa fie apoi catehizati, (eunomieni, montanisti, sa+elieni, manihei, $alentinieni, marcioniti". 1riteriul acestei analize a fost regula de credinta apostolica sau >rtodoxia, de la care nu exista dispensa. Acta Martyrum. Documente pentru perioada persecutiilor, cuprinde $ietile marilor martiri crestini din secolele II - I6, care au patimit pentru %ristos. Adormirea Maicii Domnului. Sar+atoare ce se tine pe data de !; #ugust si comemoreaza adormirea Sfintei 5ecioare. Aer ( l. !o"dukh). 1el mai mare dintre cele trei $aluri folosite pentru acoperirea potiruluisi a discului in timpul 'uharistiei. =eprezinta $alul in care a fost in$elit trupul lui%ristos. In timpul citirii 1rezului, preotul clatina #erul, sim+olizand cutremurul ce a a$ut loc la rastignire si Pogorarea Sfantului Duh. Aga#a. 1ina Dragostei, ce a$ea loc in 4iserica timpurie si despre care $or+este Sf. #postolPa$el in (I 1or. !!: 2? /.". #gapa este si numele 6ecerniei ce se tine in dupa-amiaza zilei de Pasti. 1redinciosii isi exprima dragostea frateasca, dandu-si sarutul pacii, in amintirea lui %ristos cel ce a in$iat. Aghia"ma (Gr. Agiasmos). #pa sfintita cu care sunt stropiti oamenii sau o+iecte ale $ietii de zi cu zi ce le apartin. #ghiazma &are se sfinteste de 4o+oteaza (0 Ianuarie". Agnet (Gr. Amnos). Sim+olul 2ertfei lui %ristos (Ioan !:28". In liturghia ortodoxa, agnetul este prima particica ce se scoate din prescura inscrisa cu literele I191 7I@# (a+re$iere de la Iisus %ristos in$inge". Agra#ha (Gr.). 1u$inte sau fapte ale lui %ristos, care nu au fost scrise in '$anghelii (Ioan 2!:2;". Al$a si Omega. Prima si ultima litera din alfa+etul grecesc, sim+olizand inceputul si sfarsitul, sau eternitatea si di$initatea lui %ristos (#poc. !: ". #ceste doua litere reprezinta totodata monograma lui %ristos. Aliluia. (ebr.) Aaudat sa fie Domnul.

Altar (Gr. hieron% l. #restol). In arhitectura +isericilor ortodoxe, acest termen reprezinta partea sanctuarului despartita de restul +isericii de catre iconostas. Amin. 1u$ant de origine e+raica ce se traduce *#sa sa fie,. Amvon (Gr. &ul#it' l. Amvon). Podiumul sau platforma din fata iconostasului de unde se citeste '$anghelia, se tine predica si se spune =ugaciunea #m$onului. Analogion. (Gr.( l. analoy). :n stati$ de lemn ce se tine langa usa de Sud a altarului si pe care se pune '$anghelia spre a fi citita, iar uneori o icoana. Anatema. > suspendare duho$niceasca prin care 4iserica poate exclude o persoana din comunitate, care s-a facut $ino$ata de lepadarea de credinta sau de un pacat de moarte. 4iserica mai poate pronunta anatema si impotri$a dusmanilor credintei, ereticilor si tradatorilor< aceasta se face in cadrul unei slu2+e speciale ce se tine in Duminica >rtodoxiei (prima din Postul &are". Ancorit (Gr. Anachoritis) :n calugar solitar sau sihastru. > persoana care se retrage din lume pentru a trai o $iata solitara in liniste si rugaciune continua. Anteriu (Gr. Anteri% l. &odrasnik). 6esmant preotesc cu maneci stramte ce se poarta su+ rasa. Sim+olizeaza moartea fata de cele lumesti a preotului si dedicarea sa catre Dumnezeu. Antidoron (Gr.) *in loc de dar+). > particica din anafura ce se imparte credinciosilor dupa 'uharistie. Aa inceput, ea se dadea celor ce nu puteau primi cuminecatura, dar in ziua de astazi se ofera tuturor credinciosilor. Anti$on. !" :n scurt $ers din Scriptura, indeose+i din Psalmi, care se citeste sau canta in timpul ser$iciului religios. 2" >rice $ers sau imn cantat de cor sau cantaret, ca raspuns catre preot sau diacon. Antimis. > +ucata de panza sau matase de forma dreptunghiulara, pe care este reprezentata punerea in mormant a &antuitorului, cei patru e$anghelisti, si pasa2e scripturale legate de 'uharistie. #ntimisul tre+uie sfintit de episcop si se afla tot timpul pe masa altarului. Sfanta Aiturghie (si niciuna din Sfintele )aine" nu poate fi sa$arsita intr-o +iserica ce nu are antimis. A#anthisma (Gr. *buchet de $lori+). 1ulegere de rugaciuni, dintre care multe au fost scrise de Sfintii Parinti, pe care le-a adunat 1u$. 7icodim #ghioritul. Pu+licata intaia data la 1onstantinopol in !(88. A#ocri$e. :nele carti sau e$anghelii, nerecunoscute de 4iserica. :nele dintre ele au fost scrise la date mult mai tarzii si atri+uite unor personalitati importante ale crestinismului si poarta titluri ce pot duce in eroare (pseudepigrapha". A#odosis (Odovanie). > sar+atoare ce urmeaza unei alte sar+atori importante, la un inter$al de zile +ine determinat. (Inaltarea este apodosis-ul In$ierii, dupa .? de zile". A#o$atism (Gr. *negatie+). )eologia apofatica sau calea negati$a este o modalitate de cunoastere a lui Dumnezeu, care afirma ceea ce nu este Dumnezeu, in loc sa afirme ceea ce este 'l. A#olinarie. 'piscopul Aaodiceei care a trait in a doua 2umatate a secolului I6 si care a pornit erezia ce ii poarta numele si care nega prezenta unui suflet uman in %ristos.

A#ologeti (Gr. *a#aratori+). Sfinti si alti crestini care au aparat credinta 4isericii fata de cei din afara, prin prezentarea, explicarea si 2ustificarea credintei noastre. #pologetica este stiinta teologica de a prezenta, explica si a 2ustifica ratiunea credintei noastre. A#olytikion. (Gr.) =ugaciunea si +inecu$antarile de incheiere a unei slu2+e. Arhangheli. :n ordin ingeresc de mare importanta< ei sunt numiti si capeteniilor cetelor ingeresti. Arhidiacon. :n diacon de rang mai inalt, care slu2este deo+icei pe langa un episcop. Arhidioce"a. :n grup mai mare de +iserici ce se afla su+ 2urisdictia unui arhiepiscop. Arhie#isco#. :n episcop cu 2urisdictie mai extinsa, cum ar fi o arhidioceza sau o arhiepiscopie. Arhimandrit. :n preot calugarit, ce se afla la conducerea unei manastiri, sau care slu2este pe langa un episcop. In traditia 4isericii =use, arhimandritii au dreptul de a purta mitra. Arianism. 'rezie pornita de #rius (2;0-//0", care afirma ca la Bnceput 5iul a fost creat de catre )atal si apoi Bmpreuna cu )atal a creat lumea. 1onsecinta ar fi ca 5iul este o fiinta creata si nu Dumnezeu. Ascet. > persoana (de o+icei calugar" care practica o disciplina trupeasca si sufleteasca riguroasa, insufletita de dragostea catre Dumnezeu si care isi petrece $iata in rugaciune, si cugetare asupra cu$intelor si faptelor Dumnezeiesti. Asterisk (Gr. *stelute+' l. ,ve"ditsa). :n $as cu doua +enzi metalice incrucisate, care se asaza pe disc si peste care se pune $alul, spre a nu atinge particelele 'uharistice. Ateism. (Gr.) 7egare a existentei Dumnezeiesti. In general, ateii accepta numai lumea materiala si fizica, sau numai ceea ce poate fi explicat prin ratiune. Autoce$alie (Gr.). Statutul unei 4iserici >rtodoxe care se auto-gu$erneaza si are dreptul de a-si alege singura Inaintestatatorul (chefalos". Autonomie (Gr.) > 4iserica ce se auto-gu$erneaza, dar care are un conducator confirmat de o 2urisdictie superioara (de o+icei o patriarhie". Axios (Gr. *vrednic+). > exclamatie care se face la hirotonisire si care sim+olizeaza $rednicia de a de$eni un mem+ru al clerului.

B -adelnita (Gr. .hymiato% l. kadillo). :n $as de metal agatat cu lantisoare, in care se arde tamaie. 1ei !2 clopotei ai cadelnitei, reprezinta mesa2ul celor !2 #postoli. -aldura. #pa calda folosita de preot in timpul 'uharistiei, care se adauga $inului in potir si reprezinta apa ce acurs din coasta strapunsa a lui %ristos, dupa ce a fost rastignit. -alendar Ortodox (Gr. /emerologion). :n sistem de sta+ilire a datelor sar+atorilor +isericesti. #nul ortodox incepe pe data de ! Septem+rie. &ulte din +isericile autocefale ortodoxe folosesc calendarul Culian (de tip $echi", in timp ce alte +iserici au adoptat in !82. calendarul -regorian. 1u toate acestea, In$ierea si celelalte sar+atori ale caror data este determinata de cea a In$ierii sunt ser+ate impreuna de toate +isericile ortodoxe. -alugar ($ezi monah". -anoane A#ostolice. > culegere de ; de hotarari de importanta ecleziala, care se refera in special la hirotonirea si codul de conduita a clerului. 4iserica noastra crede ca ele au fost alcatuita de catre Parintii #postolici. -anoane. (Gr. *regula' masura+) !" Aege a 4isericii, ce contine diferite reguli, decrete ecleziastice sau definiri ale unor notiuni teologice sau legate de modul de $iata crestinesc. 2" 1anonul Scriptural este lista tuturor scrierilor pe care 4iserica le considera ca sunt de inspiratie di$ina. /" 1anonul liturgic este totalitatea materialelor folosite in liturghia ortodoxa. -anoni"are. Declararea oficiala a unui crestin decedat ca sfant< el tre+uie onorat iar exemplul $ietii lui (ei" este de urmat de catre crestini. -a#ela (Gr. &arekklisi0on1% l. -hasovnya). > cladire mica (sau o camera" atasata unei +iserici si in care se afla un altar si care ser$este strict pentru slu2+e religioase. 1apelele pot apartine unor +iserici, dar si unor persoane fizice sau institutii. -arti de lu2ba. 1arti ce contin slu2+e, imne, si rugaciuni pentru ser$iciile religioase: '$anghelia, #postolul, Psaltire, )riodul, Penticostarul, &eneiurile (!2", 1easlo$ul, Slu2+elnicul si altele. -ata$atism. )eologia catafatica arata ceea ce este Dumnezeu in raport cu realitatile create, $azute. Dumnezeu este deci cunoscut din prezenta si din lucrarile Sale in 1reatie. -ata#eteasma. ($ezi iconostas" -atedrala. (-r. *scaunul principal," 4iserica principala a unei 2urisdictii (episcopie sau arhidioceza". -atehism. > culegere de in$ataturi dogmatice, care este de o+icei prezentata su+ forma de intre+ari si raspunsuri. -atehumen. In 4iserica )impurie, o persoana care s-a con$ertit la crestinism, dar care nu a fost +otezata inca. 1atehumenii puteau participa la prima parte a Aiturghiei (Aiturghia 1atehumenilor", dupa care tre+uiau sa paraseasca +iserica si sa astepte afara.

-atolic. (Gr.3atholike l. obornaya) 6echi cu$ant grec ce inseamna *uni$ersal, si care descrie uni$ersalitatea '$angheliei lui %ristos. 4iserica #puseana incearca acapararea termenului, intitulandu-se 4iserica 1atolica. -easlov (Gr. /orologion' l. -hasoslov). 1arte liturgica, ce contine slu2+ele pentru diferite ore ale zilei (:trenie, Pa$ecernita, 6ecernie, etc." -elibat. &od de $iata fara casatorie. Spre deose+ire de preotii romano-catolici, cei ortodocsi se pot casatori, inainte insa de a fi hirotonisiti. 'piscopii sunt alesi numai din randurile clerului monahal. -hivot (.abernaclu). :n o+iect de cult din metal ce se tine pe masa altarului, si unde se pastreaza Sfintele Daruri, pentru cei +olna$i sau pentru Aiturghia Darurilor Inainte Sfintite, din timpul Postului &are. -ina cea de .aina (Gr. Mystikos Dei#nos% l. .aynya !ercherya). 1ea din urma cina a lui %ristos cu #postolii, care a a$ut loc in *>daia de sus,. Aa aceasta cina, 'l a instituit taina 'uharistiei. -itet (Gr. Anagnostis' l. -hitets). Persoana care citeste din #postol, canta si da raspunsurile catre preot. De o+icei este numit de catre episcop. -ondac (Gr. 3ontakion) Imn liturgic care reprezinta o forma prescurtata a intelesului praznicului zilei respecti$e. Se canta dupa a sasea oda a 1anonului liturgic. Sf. =oman &elodul este cel mai insemnat imnograf ortodox. -onsiliu 4cumenic ( inod 4cumenic). #dunare a reprezentantilor 4isericii, con$ocate pentru a rezol$a disputele doctrinale si ecleziastice. 4iserica recunoaste urmatoarele sapte 1onsilii: !. 7iceea, in anul /2;. /! parinti prezenti. # fost condamnat #rianismul, s-a definit di$initatea lui %ristos si s-a alcatuit pentru prima data 1rezul. 2. 1onstantinopol, in anul / !. ! ? parinti prezenti. # fost condamnat #pollinarismul, s-a definit di$initatea Sfantului Duh si s-a completat 1rezul. /. 'fes, in anul ./!. 2?? parinti prezenti. # fost condamnat 7estorianismul si a fost definit termenul )heotoDos (7ascatoarea de Dumnezeu". .. 1halcedon, in anul .;!. 0/? parinti prezenti. # fost condamnat &onofizitismul. ;. 1onstantinopol, in anul ;;/. !0; parinti prezenti. #u fost condamnati di$ersi eretici si pagani. 0. 1onstantinopol in anul 0 ?. 2 ! parinti prezenti. # fost condamnat &onothelismul. (. 7iceea, in anul ( (. /;? parinti prezenti. # fost condamnat iconoclasmul. -o#ie. 1utit folosit de preot pentru a taia prescura in timpul Proscomidiei. -o#tic (Gr. *smuls din tru#ul+). 4isericile >rientale care s-au separat de 4iserica >rtodoxa dupa cel de-al patrulea Sinod 'cumenic (.;!" si care urmeaza in$ataturile eretice ale &onofizitismului (credinta intr-o singura natura -phEsis- a lui %ristos". -ristologie. > ramura a teologiei dogmatice, care studiaza credinta 4isericii si istoria in$ataturilor despre %ristos. -ununii. 1oronite de metal pe care preotul le pune pe capetelor tinerilor casatoriti in timpul cand se sa$arseste )aina 1ununiei. 'le reprezinta puterea ce li se da celor doi de a de$eni imparatii casei lor.

D
Diacon (Gr. *a2utor' asistent+) Primul dintre cele trei grade ale preotiei. Diaconul nu poate sa$arsi Sfintele )aine, dar a2uta pe preot sau pe episcop in timpul slu2+elor. Diaconita. > femeie pioasa care asista preotul in 4iserica timpurie, in special la +otezul femeilor. 7umarul diaconitelor folosite in 4iserica a scazut treptat si au disparut cu totul, pro+a+il in secolul 9III. Dikirotrikera (Gr. #ereche de doua si trei lumanari). :n set de sfesnice, unul cu doua lumanari, iar celalalt cu trei, folosite in slu2+ele la care este prezent episcopul. Primul (DiDeron" reprezinta du+la natura a lui %ristos iar celalalt ()riDeron" reprezinta Sfanta )reime. Dioce"a. :n district +isericesc ce se afla su+ 2urisdictia unui episcop. Di#tych. Doua ta+lite ce se deschid ca o carte si pe care sunt inscrise numele: !" al $iilor si mortilor 2" numele capetelor +isericesti din doua 2urisdictii, in cazul in care la slu2+a participa doi episcopi. Disc. &ic platou rotund, din aur sau argint, pe care preotul aseaza particelele scoase din prescura in timpul 'uharistiei. Dogma. #de$arul si credinta de +aza continute in Sfintele Scripturi sau in )raditia 4isericii, asa cum au fost ele formulate de catre 1onsiliile 'cumenice. Dogmatica. =amura a teologiei care se ocupa cu studiul dogmelor. Donatism. 'rezie aparuta in #frica de 7ord in anul /!!, care afirma ca tainele sa$arsite de un preot sau episcop, care nu are un trecut ireprosa+il, nu sunt $alide. Duminica Ortodoxiei. Prima Duminica din Postul Pastelui, in care se sar+atoreste reintroducerea icoanelor in +iserici (sfarsitul luptei iconoclaste". Duminica tuturor $intilor. Sar+atoare ortodoxa ce comemoreaza pe toti Sfintii ramasi anonimi. #ceasta sar+atoare are loc in prima Duminica dupa =usalii.

4
4clesiologie. =amura a teologiei care se ocupa cu natura, constituirea si functionarea 4isericii. 4ctenii. 1ereri catre Dumnezeu, ce se folosesc in special in timpul Aiturghiei, la care corul sau cantaretul raspunde *Doamne miluieste,. 4cumenism. &iscare crestina care promo$eaza intelegerea mutuala si rezol$area di$ergentelor dintre toate 4isericile. 4galul A#ostolilor. )itlu onorific dat unor sfinti (Sf. 1onstantin, Sf. 1hiril si &etodiu" pentru lucrarile lor misionare. 4gumen. ($ezi staret".

4nciclica (Gr. *circulara+) > epistola a unui Patriarh sau #rhiepiscop adresata celor aflati su+ autoritatea sa duho$niceasca. 4ngol#ion (Gr. *#us #e #ie#t+) :n medalion cu pietre pretioase pe care il poarta episcopul. 4#arhie. =egiune aflata su+ 2urisdictia unui mitropolit sau arhiepiscop. 4#icle"a. =ugaciunea de in$ocare a Sfantului Duh, pentru ca harul lui Dumnezeu sa se pogoare asupra Sfintelor Daruri, in timpul 'uharistiei. 4#i$anie (Bobotea"a). Praznic la care se ser+eaza +otezul lui Iisus %ristos in Iordan si aratarea lui Dumnezeu in Sfanta )reime. 4#isco# (Gr. 4#isko#os' Archiereas). :n mem+ru al clerului care a primit cel mai inalt titlu +isericesc. (Patriarhii si mitropolitii sunt si ei episcopi". :n episcop tre+uie sa fie hirotonisit de cel putin trei episcopi, pentru a putea fi considerat succesor al #postolilor. 4#ita$. :n $al pe care este tesut sau pictat trupul lui %ristos si care se aseaza in 6inerea &are pe mormant si se impodo+este cu flori. 4#itra$ir (Gr. 4#itrachelion). :nul din cele mai importante $esminte preotesti< $esmant lung si ingust pus pe dupa gatul preotului. fara acest $esmant, preotul nu poate sa$arsi nici o taina. 4re"ie (Gr. *noua idee #ersonala+) 7egarea sau respingerea unei dogme a 4isericii. Persoanele care pornesc o erezie, sunt numiti eretici si exclusi din 4iserica. 4shatologie (Gr. *lucrurile de #e urma+) =amura teologica ce se ocupa cu $iata dupa moartea, a doua $enire a lui %ristos si Cudecata de #poi. 4uharistie ($ezi Impartasania". 4vanghelisti. #utorii celor patru e$anghelii: &atei, &arcu, Auca si Ioan. In 4iserica >rtodoxa, cei patru sunt uneori reprezentati prin aceste sim+oluri: om, leu, +our si respecti$ $ultur. 4xarh. Inspector al manastirilor si schiturilor din cuprinsul unei episcopii. (>d." 1apul unei 2urisdictii +isericesti, de o+icei #rhiepiscop. 4xcomunicare (Gr. A#horismos). Pedeapsa prin care o persoana +otezata este exclusa din 4iserica, pentru comiterea unuia din pacatele capitale. 4xorcism. =itual prin care se indeparteaza influenta celui rau.

5
5anar. 1artier grecesc din Istan+ul (1onstantinopol", unde se afla Patriarhia 'cumenica. 5elon. :n $esmant preotesc fara maneci, mai lung la partea din spate si scurt in fata< este pro+a+il cel mai $echi tip de $esmant preotesc si reprezinta camasa dintr-o singura +ucata a lui %ristos. 5ericirile. !" =asplatile promise crestinilor pentru diferite merite/fapte. 2" 1ele opt +inecu$antari pronuntate de Iisus cu ocazia Predicii de pe &unte (&atei ;:/-!2". 5ilio6ue (7at. *si de la 5iul+) )ermen teologic ce se refera la purcederea Sfantului Duh, pe care 4iserica de #pus l-a introdus in 1rez, si a de$enit astfel unul din moti$ele schismei de la !?;.. 5ilocalia. 1ulegere de scrieri mistice apartinand Sf. &axim &arturisitorul, Sf. Diadoh, Sf. '$garie din Pont, Sf. &arcu #scetul si multi altii, si care a fost editata de 1u$. 7icodim #ghioritul.

G
Glasuri (Gr. echos% l. glas). &uzica proprie >rtodoxiei< exista opt tonuri diferite si ele sunt cantae de cantareti sau de cor. Gnosticism. Doctrina sincretista, compusa din elemente ale religiilor de mistere, foarte populare in India, 4a+ilonia si Persia, mituri ale filozofiei grecesti, asociate insa si cu unele idei crestine inspirate din '$anghelia lui Ioan. Ideea comuna a gnosticismului este dualismul intre fiinta di$ina originara, inaccesi+ila, si o serie de emanatii rele care a2ung in lume, in materie. 'rezia a fost inceputa de 6alentin si &arcion in 2urul anului !;? si com+atuta de 1lement din #lexandria, )ertulian, %ipolit, 'pifanie, 'frem Sirul si Irineu din AEon.

/
/agia o#hia. 1atedrala Sfanta Sofia din 1onstantinopol unde erau intronati imparatii +izantini. # fost construita in anul ;/2 de imparatul Custinian. /agiogra$ie. =amura a teologiei care studiaza $ietile sfintilor si scrierile lor. /agiu (Gr. /at2is *#elerin+) )itlu ce se dadea celor ce mergeau in pelerina2 in )ara Sfanta si erau (re"+otezati in raul Iordan. /arisma. Daruri si $irtuti personale, primite de la Duhul Sfant. /eruvic. Imn liturgic ce se canta imediat dupa citirea e$anghelica si in timpul Intrarii &ari. )extul in romaneste este: *7oi care pe %eru$imi cu taina inchipuim si 5acatoarei de $iata )reimi intreita sfanta cantare aducem, toata gri2a cea lumeasca acum sa o lepadamF. /eterodoxie. 5orme de crestinism straine >rtodoxiei si considerate drept urmare false (sectante".

/irotonie (Gr. /eirotonia). )aina sa$arsita de un episcop, prin care o persoana primeste darul preotiei si intra in randurile clerului. /ristologie. In$atatura ortodoxa despre cele doua firi si persoana lui Iisus %ristos, ela+orata de catre Sinoadele ecumenice (I, I6, si 6I". /ula. 1u$inte rele la adresa lui Dumnezeu, 5ecioarei &aria sau a Sfintilor. %ula la adresa Sfantului Duh este considerata *pacat de moarte,, pentru ca se considera ca aceasta face imposi+ila mantuirea (&atei !2:/!".

8
8coana. Pictura pe lemn, panza sau murala, ce reprezinta pe Iisus, &aica Domnului sau pe Sfinti, ori scene +i+lice. In mod normal, Sfantul Duh nu poate fi reprezentat decat su+ formele su+ care s-a aratat (lim+i de foc sau porum+el". In 4iserica >rtodoxa nu se $enereaza icoana ca o+iect ci persoana care este reprezentata in ea. 8conoclasm (Gr. *s#argerea icoanelor+). 1onflict aparut in secolul 6III in Imperiul 4izantin, cu pri$ire la folosirea icoanelor in +isericile ortodoxe. Aa al saptelea 1onsiliu 'cumenic s-a decretat folosirea icoanelor in cultul 4isericii, pe +aza in$ataturii Sf. Ioan din Damasc. 8conogra$ie. Studiul si arta pictarii icoanelor. 8conomie. Planul lui Dumnezeu cu pri$ire la destinul creatiei si al omului, indeose+i pregatirea mantuirii in 6echiul )estament si realizarea mantuirii in 7oul )estament. 8conostas. Perete ce desparte altarul de restul +isericii. Pe iconostas sunt pictate doua sau trei randuri de icoane. Iconostasul are in centru usile imparatesti iar lateral, usa de 7ord si cea de Sud. Icoanele (mari" de la ni$elul usilor, tre+uiesc asezate intr-o anumita ordine(de la 7ord spre Sud": icoana sfantului patron al +isericii, icoana &aicii Domnului, icoana lui %ristos si cea a Sf. Ioan 4otezatorul. 8erarhie. 1el mai inalt ni$el al clerului, care are atri+utia de a pastori din punct de $edere spiritual si administrati$ 4iserica. 8erugie. Sfintirea unui o+iect spre trecerea lui din uzul $ietii curente in uz strict +isericesc (duho$nicesc". #stfel sfintirea apei, icoanelor, s.a.m.d. reprezinta ierugii. :nele +iserici ortodoxe (cea =usa in special" considera aceste sfintiri drept Sfinte )aine (de mai mica importanta". 8erusalim. (ebr. 9erushalaim : *orasul #acii+). #lte $echi denumiri: (e+r". :rasalim-Ce+us. 8m#artasanie. Primirea sfintelor taine 'uharistice, care se face numai dupa o perioada de pregatire, post si spo$edanie. >rtodocsii sunt incura2ati sa se impartaseasca cat mai des (de cel putin doua ori pe an". 8naltarea. > sar+atoare ce se tine la .? de zile dupa In$iere, comemorand inaltarea in ceruri a &antuitorului, care a fost $azuta la &untele &aslinilor (5aptele, !:!2".

8nchi"itie. Instanta 2udecatoreasca instituita de 4iserica =omano-1atolica, prin decretul papei -rigore I9 in anul !2/!, in scopul depistarii si reprimarii sGngeroase a ereticilor. Sarcina interogatoriilor, persecutiilor, torturilor si arderilor pe rug a fost preluata de catre ordinele calugaresti ale 5ranciscanilor si Dominicanilor. 8nger &a"itor. In credinta ortodoxa, anumiti ingeri sunt trimisi de Dumnezeu (la 4otez" ca sa pazeasca pe credinciosi de-a lungul $ietii. :na din rugaciunile Aiturghiei, este adresata chiar Ingerului Pazitor: *Inger de pace, credincios, BndreptHtor, pHzitor sufletelor si trupurilor noastre, la Domnul sH cerem,. 8ngeri (Gr. Angelos' *vestitori+). 5iinte fara trup, duhuri pure, pe care Dumnezeu le-a creat inainte de a face pe om. Ingerii sunt superiori naturii si inteligentei umane si asemenea omului au putere de intelegere si $ointa proprie. :niora dintre ingeri li s-a dat sa pazeasca pe credinciosi (Ingeri Pazitori". Ingerii sunt impartiti in noua categorii: #rgangheli, Pricipalitati, Puteri, 6irtuti, Dominioane, )ronuri, %eru$imi si Serafimi. In 4iserica >rtodoxa, fiecare zi de Auni este dedicata ingerilor. 8nmormantare. Ingroparea trupului unui crestin intr-un teren special dedicat acestui ritual, in concordanta cu traditia si ritualurile ortodoxe (neDrosimos". 4iserica nu acorda ser$iciu religios de inmormantare acelora ce au comis *pacate capitale (de moarte",. 8ntrarea in 8erusalim. Duminica dinaintea Sfintelor Pasti, care praznuieste intrarea triumfala a lui %ristos in Ierusalim. >rtodocsii folosesc crengi de salcie (de palmier la origine", pe care preotul le sfinteste si pe care credinciosii le iau acasa dupa slu2+a. 8ntrarea Mare. Procesiunea in care preotul iese din altar cu Sfintele Daruri, in timp ce corul canta %eru$icul. 8ntrarea Mica. Procesiune liturgica in care preotul iese din altar cu '$anghelia, imediat dupa cantarea antifoanelor. 8nvierea (s$intele &asti). Praznicul In$ierii Domnului, sau Sar+atoarea Sar+atorilor. Se sar+atoreste in prima Duminica dupa prima luna plina, dupa echinoctiul de prima$ara. 8sihasm. &iscarea duho$niceasca inceputa in secolul 9I6 la &untele #thos. 1u$antul se traduce *a fi tacut, si reprezinta o metoda mistica de e$oluare prin rugaciune, smerita cugetare si contemplatie, pentru a a2unge la ni$elul desa$arsirii spirituale, de unire cu Dumnezeu ()heosis".

9
9ert$a. Sfanta Certfa fara de sange este partea centrala a Aiturghiei, este sacrificiul 'uharistic, ce se face in amintirea Certfei pe cruce a lui %ristos pentru mantuirea 7oastra. 9udecata de A#oi. 1onform credintei 4isericii, aceasta 2udecata $a a$ea loc la cea de a doua $enire a lui %ristos, cand toti $or a$ea de dat socoteala. 'xista si o asa numita Cudecata particulara, care are loc dupa moartea crestinului, dar 2udecata finala este Cudecata de #poi, dupa care cei +uni $or merge in =ai iar cei rHi in iad. 9urisdictie. Dreptul si autoritatea episcopului de a conduce o dioceza. Poate fi exercitat numai de episcopii ce au fost alesi si hirotonisiti in mod canonic.

3
3amila$ca (Gr.) Potcap. Palarie neagra cilindrica purtata de mem+rii clerului ortodox. 1lerul monahal mai poarta si un $al negru (epanoDalEnafDon" care este atasat de Damilafca. 3eno"a (Gr. kenosis) (desertare, smerire, umilire" Starea de *desertare, sau de *golire, pe care 5iul lui Dumnezeu o asuma in Intruparea Sa, ca act de ascultare fata de Dumnezeu-)atal.

7
7aic. &em+ru al 4isericii ce nu este hirotonit. 7iturghie (Gr. *serviciu #ublic+) 5orma principala de oficiere a Sfintei 'uharistii. In 4iserica >rtodoxa se oficiaza in principal Aiturghia Sf. Ioan -ura de #ur si cea a Sf. 6asile cel &are, iar la unele ocazii cea a Sf. Iaco$. 7ogos (Gr. *-uvant+) :n sim+ol reprezentand pe %ristos ca Intrupare a 1u$antului (Ioan !:!.". 7umanarile. Se folosesc in 4iserica >rtodoxa ca o forma de 2ertfa sau de de$otiune catre Dumnezeu sau catre Sfinti. 'le sunt folosite la diferite slu2+e si sim+olizeaza pe %ristos, care este *Aumina lumii,. :n alt sim+ol care se atri+uie lumanarii este natura duala a lui %ristos: 1ea Di$ina (fitilul ce arde" si cea :mana (corpul de ceara al lumanarii".

M
Manastire. 1omunitate monahala ai carei mem+ri folosesc in comun mi2loacele de $iata si cele +isericesti (comunitate ceno+itica". Mantie (Gr. Mandias). :n $esmant tesut cu multa arta, purpuriu sau al+astru la culoare, pe care il poarta episcopii la di$erse slu2+e, dar nu si la liturghii. Martir (Gr. *martor+). Persoana ce a marturisit pe %ristos si a patimit in mod $oluntar pentru aceasta, platind cu propria $iata. Martirologie. > lista de martiri si alti sfinti aran2ata in ordinea calendarului +isericesc. Marturisitor. > persoana care a aparat in mod pu+lic credinta si prin aceasta s-a expus pe sine persecutiilor (%omologetis". Masa Altarului (Gr. /agia .ra#e"a% l. &restol). &asa de forma patrata asezata in mi2locul altarului, pe care se sa$arseste Certfa 'uharistica. 'ste in$elita cu o panza +rodata iar in interiorul mesei se afla moaste sfintite de ctre episcop. Pe masa altarului se afla #ntimisul pe care sta '$angheliarul si chi$otul cu Sfintele Daruri. Maslu. ( l. *untdelemn+) )aina prin care cel +olna$ este uns de preot cu untdelemn sfintit spre tamaduirea trupului si iertarea sufletului.

Mesalianism. Secta aparuta in &esopotamia in 2urul anului /;?, care credea ca 4otezul nu are putere sa curete pacatul. Miel. Sim+olul Certfei lui %ristos (Ioan !:28". In liturhia ortodoxa, mielul (agnetul" este particica centrala care se scoate din prescura. Minei. 1arte religioasH Bn care sunt indicate (pe luni Ii pe zile" toate slu2+ele din cursul anului. Mir. :lei sfintit, compus din mai multe ingrediente, folosit pentru miruire. &irul se sfinteste de o+icei in Coia &are de catre unul sau mai multi episcopi. Mirungere. )aina care se face imediat dupH 4otez, ca o pecete a Duhului SfGnt ce se pogoarH peste om Bn clipa mirungerii. Misticism. &iscare duho$niceasca ce cauta unirea cu Dumnezeu, prin rugaciune, contemplatie, si practici ascetice ($ezi articol". Isihasmul este una din formele misticismului ortodox. Mitra (Gr. Mitra). *1oroana, episcopala, a carei origine este pro+a+il coroana imparatilor +izantini. In unele manastiri sla$e, arhimandritii au si ei dreptul de a purta mitra. Mitro#olit. Aa inceput, prelatul cu cea mai inalta functie ditr-un oras (metropola". #stazi, 2urisdictia mitropolitului se extinde asupra mai multor episcopii. Moaste. =amasite trupesti sau ale im+racamintii sfintilor. Aa sfintirea unei noi +isericii, episcopul depune particele de sfinte moaste in masa altarului, dupa $echea traditie a 4isericii, cand se sa$arsea 'uharistia la mormintele martirilor. Molitvelnic. 1arte liturgica ce contine slu2+e si rugaciuni pentru diferite tre+uinte. Monah (-r. &onachos". Persoana ce se retrage din lume, pentru a trai o $iata religioasa si ascetica. > persoana de$ine calugar/calugarita (monah" numai dupa ce ia $oturile monahale (castitate, saracie si ascultare". Mono$i"itism. 'rezie aparuta in secolul 6, in legatura cu cele doua naturi ale lui %ristos< monofizitii accepta numai natura di$ina a lui %ristos si au fost condamnati ca eretici la al Patrulea 1onsiliu 'cumenic ($ezi coptic". Monotelitism. 'rezie aparuta in secolul 6II, care a incercat reconcilierea monofizitilor cu ortodocsii. &onotelitii accepta cele doua naturi ale lui %ristos, dar neaga $ointa Sa umana ()helesis", si accepta numai $ointa Sa di$ina. Montanism. 'rezie inceputa de catre un preot frigian pe nume &ontanus, in 2urul anului !;0, care sustinea ca lucrarea Sfantului Duh a+ia a inceput la acea data. Muntele Athos. 1entrul monahismului ortodox, situat in peninsula 1haDidi. Domnitorii )arilor =omanesti au facut multe daruiri catre aceste manastiri si au platit taxele pe care Imperiul >toman leau impus acestor manastiri. Printre $aloroasele o+iecte de cultura romaneasca, ce se gasesc astazi la &untele #thos, se numara multe e$angheliare ferecate in aur si transcrise de renumitii caligrafi munteni si moldo$eni, precum si steagul de lupta al lui Stefan cel &are.

7aos (-r. 7arthex" Incaperea de la intrarea in +iserica< in 4iserica )impurie era rezer$ata catehumenilor si penitentilor. 7asi (7un si 7una" (-r. 7ounos< -r. 7ouna". Persoane care la 4otezul si &iruirea noului 1restin, isi asuma responsa+ilitatea dez$oltarii spirituale a acestuia. 7eofit (-r. 7eophotistos". > persoana con$ertita si +otezata de curand. 7estorianism. Doctrina ela+orata de 7estorie, patriarhul 1onstantinopolului (/ ?-..?" si condamnata de 1osiliul 'cumenic de la 'fes. 7estorie afirma ca natura umana a lui Iisus este independenta de cea di$ina si nu recunoaste pe Sfanta 5ecioara ca fiind *7ascatoare de Dumnezeu,, ci numai *&aica lui Iisus,. 7o$ice. > persoana care a intrat in $iata monastica, dar care se afla inca in perioada de pregatire, dinaintea luarii $oturilor.

O
Obednita. Slu2+a care, in lipsa unui preot, este tinuta de catre mireni. Octoih (-r. *opt glasuri,". 1arte de slu2+a ce contine canoanele si imnele in cele opt glasuri +izantine. 1antarile sunt aran2ate pe cate opt saptamani, fiecare pe alt glas si sunt atri+uite Sfantului Ioan din Damasc. Omo$or. 6esmant al episcopului care se poarta pe umeri si reprezinta $esmantul *Pastorului cel 4un,. Onomastica (-r. >nomastiDi". >+icei ortodox de a ser+a persoana a carei nume este numele sfantului din acea zi. Orar. 6esmant diaconesc, facut dintr-o +anda de +rocart ce se poarta peste umarul stang si pe su+ +ratul drept, reprezentand aripile ingeresti. Orele. In manastirile ortodoxe, calugarii tin slu2+e pentru principalele ore ale zilei: !" 1easul intai (0:??" &ultumirile pentru o noua dimineata si rugaciuni pentru o zi fara de pacat. 2" 1easul al treilea (8:??" Pogorarea Sfantului Duh. /" 1easul al saselea (!2:??" =astignirea lui %ristos. ." 1easul al noualea (!;:??" moartea lui %ristos. Ortodox (-r. *ade$arata credinta," 7umele oficial al 4isericii de =asarit. >rtodoxia afirma ca pastreaza credinta crestina completa si neschim+ata.

&
&acat ca#ital. &are ofensa adusa lui Dumnezeu, ce poate rezulta in moartea duho$niceasca a indi$idului. Pacatele capitale sunt: mandria, a$aritia, desfranarea, mania, lacomia, in$idia si lenea. &acatul tramosesc. Pacatul sa$arsit de #dam si '$a. &aganism. 1redinta religioasa, alta decat cea 1restina. Politeismul grec dinaintea perioadei crestine este o credinta tipic pagana. &anagia. 1u$ant grecesc care in romaneste inseamna Preasfanta si este unul din numele pe care ortodocsii le folosesc pentru 5ecioara &aria. &antocrator (-r.,#totputernic,". In arta +isericeasca, Pantocrator este o icoana situata adesea pe +olta +isericii, care reprezinta pe Iisus #totputernicul Dumnezeu, Domnul intregului uni$ers. &araclis: !" &ica +iserica sau capela, specifica manastirilor si resedintelor episcopale sau mitropolitane unde se desfasoara slu2+e zilnice. 2" Slu2+a in onoarea unui Sfant. &arastas. Slu2+a ce se tine in amintirea unei persoane decedate. Se face la trei zile, noua zile si la patruzeci de zile< apoi la sase luni, un an, etc. -raul fiert din coli$a, reprezinta renasterea la cea de a doua $enire a lui %ristos. &arintii A#ostolici. Persoane care au trait in primul secol al crestinismului, ma2oritatea fiind ucenici ai #postolilor. Printre ei se numara Sf. Ignatiu din #ntioh, Sf. Policarp din SmErna, Sf. 1lement din =oma si autorul necunoscut al Didache. &arintii Ortodoxiei ($ezi Sfintii Parinti". &ascalia. Aista datei in care cad Sfintele Pasti pe mai multi ani. &asti. (6ezi In$ierea". &atriarh (-r. *cap de familie,". 1el mai inalt grad ierarhic ortodox. In ziua de astazi exista opt patriarhi inscaunati in mod canonic. &atriarhia 4cumenica. Patriarhia 1onstantinopolului, care a fost intemeiata de Sf. #ndrei, 1el Dintai 1hemat. &atriarhie. Curisdictie ecleziastica, condusa de un patriarh. &atristica. =amura teologica ce studiaza scrierile Sfintilor Parinti ai 4isericii. &avecernita (-r. #podeipnon< Sl. 6eliDoEe Po$echernEe". Slu2+a ce se tine dupa ce s-a inserat. :neori este com+inata cu 6ecernia intr-o slu2+a ce poate dura toata noaptea. &edalion. 1arte ce contine hotararile 1onsiliilor 'cumenice< reprezinta *1onstitutia, 4isericii >rtodoxe. &entecost (-r.,a cincizecea zi,". In romaneste: ;usalii. 'ste considerata ziua de nastere a 1restinismului.

&enticostar. 1arte de slu2+e ce contine slu2+ele, rugaciunile si imnele ce se tin in perioada dintre Sfintele Pasti si =usalii. &nevmatologie. In$atatura ortodoxa despre Duhul Sfant. &olychronion (-r. *la multi ani, Sl. &nogaEa AEeta". > rugaciune ce se canta in cinstea episcopului. &ost. Practica de a+tinere de la anumite mancaruri, in anumite zile ale saptamanii, sau pe perioade mai lungi sta+ilite de 4iserica (si insemnate in calendarul +isericesc". &ostul &astelui. Perioada (;? de zile" ce precede In$ierea si ce se foloseste pentru pregatire duho$niceasca, prin rugaciune si a+tinerea de la consumarea anumitor alimente. &otir. > cupa de aur sau argint, cu picior lung ce se foloseste pentru 'uharistie. 'ste unul din cele mai sfinte o+iecte de cult si nu poate fi folosit dect de preot. &redica. &esa2 oral de $estire si explicare a 1u$antului lui Dumnezeu. &reoteasa. )itlu onorific ce se acorda sotiei preotului. &resbiter (-r. *Preot," &resbitera (-r.Pres$Etera, Sl. &atushDa". $ezi preoteasa. &rescura. Paine dospita ce se foloseste in altar la Sfanta 'uharistie. (4iserica =omano-1atolica foloseste paine ne-dospita". &rohod. Slu2+a de inmormantare. Prohodul Domnului. Slu2+a alcatuita in trei stari care face parte din utrenia din SGm+Hta &are, dar care se tine de fapt in 6inerea &are, seara. &ro(Naos (-r. 7a$e". Incaperea centrala a +isericii unde stau credinciosii ce participa la slu2+e. &ronie. (-r. Pronoia" &odul in care Dumnezeu chi$erniseste si conduce lumea spre scopul final pentru care a fost creata, in interiorul iconimiei Sale creatoare si rascumparatoare. &roscomidie. Slu2+a de pregatire a Sfintelor Daruri, ce se face inaintea Aiturghiei. Prescura si $inul se asaza pe o masuta asezata in partea de 7ord a altarului (proscomidiar". &ros$ora. (-r. *Prescura," &rotosinghel. #dministrator sef al 4isericii, care asista direct pe episcop. 'l are in gri2a arhi$ele, certificatele si documentele 2urisdictiei respecti$e. &urcedere. &odul in care Duhul Sfant are existenta ipostatica din )atal, principiul unitatii si iz$orul comun al Dumnezeirii, 1are naste pe 5iul si purcede pe Duhul.

;
;asa. 6esmant lung, de culoare neagra, cu maneci largi, pe care il poarta preotii. Su+ acest $esmant se poarta anteriul, care este un $esmant cu maneci stramte. ;evelatie. (lat. *dez$aluire," Aucrarea prin care Dumnezeu Se descopera pe Sine lumii create, mai intai prin proorocii 6echiului )estament si apoi, in mod personal, prin 5iul Sau. (Dumnezeu se descopera atat prin 1u$ant, cat si prin fapte, e$enimente, lucrari, semne si minuni." ;it Bi"antin. !" Ser$iciu religios in conformitate cu traditia ortodoxa. 2" 1restini care se afla su+ 2urisdictie =omano-1atolica si impartasesc credinta acesteia, dar sa$arsesc ser$iciul liturgic dupa modelul ortodox. ;itual. Sa$arsirea unei anumite ceremonii, intr-o ordine si in mod +ine sta+ilit (tEpiDon". ;ugaciune ($ezi Predica Sf. Ioan -ura de #ur despre rugaciune". ;ugaciunea lui 8isus (a inimii". > rugaciune scurta, ce se repeta in mod constant, ca mod de cinstire a lui Dumnezeu< traditia acestei rugaciuni a inceput in manastiri iar textul ei: *Doamne Iisuse %ristoase, 5iul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul (pacatoasa",. ;usalii (Pogorarea Sfantului Duh". # ;?-a zi dupa Pasti, cand Sfantul Duh s-a pogorat asupra ucenicilor lui %ristos. 'ste considerata ziua de nastere a 1restinismului.

abelianism. 'rezie pornita la =oma de catre Praxeas in 2urul anului !8?, apoi continuata de Sa+elius, care afirma ca intre )atal si 5iul nu exista nici o deose+ire. acristie. > camaruta (dulap" in partea de Sud a altarului in care se tin $esmintele. =omaneste: *6esmantarie,. atana. 7ume dat dia$olului< in lim+a e+raica numele inseamna *potri$nic,, *$ra2mas,. chimbarea la $ata (-r. &etamorphosis". :na dintre cele mai mari sar+atori ortodoxe (0 #ugust" care comemoreaza aratrea lui %ristos in sla$a Dumnezeiasca, impreuna cu &oise si Ilie, pe &untele )a+or (&atei ;: !-(". chisma. =upere formala a unitatii 4isericii. Desi au existat mai multe schisme, cea care a afectat cel mai profund 4iserica este schisma din !?;. cand 4iserica de #pus s-a despartit de cea de =asarit. emnul -rucii. =eprezinta credinta ortodoxa in 2ertfa lui %ristos pentru mantuirea fiintei umane. Semnul se face cu mana dreapta, tinand degetul mare, aratatorul si degetul mi2lociu unite, atingand intai fruntea, apoi pieptul, umarul drept si cel stang. In timpul inchinarii, degetul inelar si cel mic ating podul palmei, ca sim+ol al du+lei naturi a lui %ristos. $intenie. Procesul de transfigurare su+iecti$a a credinciosului prin participare nemi2locita la $iata in %ristos.

$intii &arinti ai Ortodoxiei (-r. Pateres". >ameni piosi si cu educatie inalta, ma2oritatea lor episcopi, ce au trait in primele opt secole ale 1restinismului. 'i au scris, explicat si aparat credinta 4isericii. 1ei mai importanti dintre ei sunt: Sf. Ioan -ura de #ur (%risostom", Sf. 6asile cel &are, Sf. -rigore din 7azianz, Sf. -rigore din 7issa, Sf. #tanasie cel &are, Sf. 1hiril din #lexandria si Sf. Ioan din Damasc. inaxar. 1arte ce cuprinde +iografiile sfintilor 4isericii si din care se citeste la praznicele lor. inergie. (-r. SEnergeia, *conlucrare," =aspunsul credinciosului la chemarea Duhului Sfant, cooperarea tainica si li+era intre harul lui Dumnezeu si $ointa omului. inod. ($ezi 1onsiliu 'cumenic". lu2belnic. 1artea ce contine in special slu2+a Aiturghiei si alte rugaciuni si ceremonii. obor (-r. SEnaxis, Sl. So+or". #dunare a credinciosilor in cinstea unui sfant, la care se citesc pasa2e din +iografia sa. oteriologie. =amura a teologiei ce studiaza lucrarea de mantuire a lui %ristos (teoria sal$arii". #ovedanie (-r. 'xomologisis". )aina marturisirii pacatelor de catre o persoana in fata lui Dumnezeu, in prezenta unui preot, care ser$este drept duho$nic (pneumatiDos", si care are +inecu$antare pentru aceasta. taret (-r. %egoumenos, Sl. 7astoEatel". 1apul unei comunitati monahale, hirotonit de un episcop si ales de ceilalti mem+ri ai comunitatii. 'l are 2urisdictie de drept asupra manastirii, dar totodata este parintele spiritual al mem+rilor manastirii. tihar (-r. Sticharion Sl. PodrizniD". 6esmantul lung, de culoare al+a, cu maneci inchise, preotul su+ anteriu. uccesiune A#ostolica. Ainia de succesiune, continua, directa si neintrerupta transmisa de la Sfintii #postoli, catre 'piscopi. 'piscopii, care alcatuiesc grupul conducator al 4isericii, sunt considerati succesorii Sfintilor #postoli, iar indatoririle si autoritatea lor se transmite prin ritualul punerii mainilor asupra lor, in momentul in care sunt hirotonisiti.

.
.aina (-r. &Esterion, Sl. )ainst$o". Sfintele )aine reprezinta partea $azuta a religiei si sunt ceremonii, alcatuite din rugaciuni si sim+oluri, pentru chemarea Sfantului Duh si a se sfinti anumite o+iecte sau persoane. 1ele sapte Sfinte )aine sunt: 4otezul, &irungerea, Spo$edania/Pocainta, 'uharistia, %irotonia, 1ununia si &aslul. .aumaturg. (-r. *facatorul de minuni," 7ume dat unora dintre sfinti, pentru minunile pe care le-au facut. .eologia Ascetica. > ramura a teologiei ce se ocupa cu studiul in$ataturilor mistice ($ezi mistica". .eologie &astorala. =amura a teologiei ce se ocupa cu studiul metodelor folosite de cler pentru a-si indeplini misiunea de pastori ai 4isericii.

.heotokos. (-r. *7ascatoare de Dumnezeu," )ermen teologic care arata importanta dogmatica a maicii Domnului, si care a fost definit la cel de al treilea Sinod 'cumenic. .i#ic. 1arte liturgica ce contiune regulile de desfasurare ale diferitelor slu2+e si ceremonii, pe tot anul. .raditia Bisericii. =e$elatie dumnezeiasca nescrisa, ramasa de la Sfintii #postoli prin $iu grai si depozitata in tezaurul 4isericii. Sfanta )reime este de o putere cu Sfanta Scriptura. .rei 8erarhi. 1ei mai importanti Parinti ai 4isericii, care au contri+uit imens la dez$oltarea si cresterea spirituala a 4isericii. 'i sunt: Sf. 6asile cel &are, Sf. Ioan -ura de #ur si Sf. -rigore )eologul. Sunt ser+ati pe data de /? Ianuarie. .rinitate (-r. )rias, lat. )rinitas" Doctrina de +aza si specifica a re$elatiei 7oului )estament, dupa care dumnezeirea sau esenta lui Dumnezeu su+zista ca treime de persoane sau ipostasuri. .riod. !"Perioada dintre Duminica 6amesului si a 5ariseului si Duminica Aasatului de Sec la +ranza. 2" 1arte liturgica care contine cantari si rugaciuni pentru perioada dintre Duminica 6amesului si 5ariseului si pana in Duminica Pastilor. .ri#tic. Pomelnic scris pe trei +ucHti separate de lemn, care se inchid ca o carte, spre deose+ire de *diptic,, format numai din douH pagini ce se inchid la fel. .risaghion. Imnul Intreit Sfant, unul dintre cele mai $echi imne ale 4isericii: *Sfinte Dumnezeule, Sfinte )are, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pre noi,. Se canta si pentru raposati. .ro#ar. 1antare scurta ce cuprinde, rezumati$, $iata si in$atatura unui sfant sau praznic imparatesc.

<
<niat. &em+ru al +isericii 4izantino-1atolice (-reco-1atolic". <si 8m#aratesti. 1ele douH usi centrale din catapeteasma, care sim+olizeazH cele douH )estamente. Se cheama imparatesti, caci prin ele trece %ristos Imparatul nostru, su+ chipul Sfintei )aine. Spre deose+ire de acestea, usile laterale se cheamH diaconesti, prin care trec diaconii. <trenie. Slu2+a de dimineata care incepe cu cantarea de psalmi, apoi citirea '$anghelica, cantarea canoanelor si a Doxologiei. <trenier. 1arte ce contine cantarile :treniei, mai ales cele spre Duminica.

!
!a"duh. ($ezi #er" !ecernie (!es#era). :na din cele sapte laude ce se canta zilnic spre seara. Spre sar+atorile mari, 6ecernia se uneste cu slu2+a :treniei si capata denumirea de *Pri$eghere,. !ecernier. 1arte ce contine cantarile 6ecerniei, pe cele opt glasuri. !esmantarie. Incapere speciala in care se pastreaza $esmintele si tot tezaurul +isericii. !ietile $intilor. 1arte in !2 $olume ce cuprind pe larg ne$ointele si minunile tuturor sfintilor pe care ii praznuieste 4iserica >rtodoxa in cele !2 luni ale anului. Scriitorii $ietilor de sfinti se numesc *aghiografi,. !inerea. Jiua cand a fost rastignit Domnul pe 1ruce pentru mantuirea lumii. De aceea toti credinciosii sunt datori sa o cinsteascH cu rugaciune si cu post. !inul. &ateria de +aza care, impreuna cu prescurile, se aduce la Sfantul #ltar. Din $in, prin +inecu$antare in timpul Sfintei Aiturghii, se do+andeste Prea 1uratul Sange al &antuitorului, care spala pacatele lumii. !ladica. (6ezi episcop" !ultur (-r. DiDephalos aitos< Sl. >rletz". 1o$or rotund sau desen pe podeaua 4isericii, reprezentand un $ultur cu doua capete si cu aripile deschise, reprezentand autoritatea episcopala in 2urisdictia respecti$a.