Facultatea de Teologie Ortodoxa Dumitru Staniloae Iasi

ICONOCLASMUL SI
CONDAMNAREA LUI PANA LA
SINODUL AL vii-LEA
ECUMENIC
Istoria Bisericeasc Universal
Lucrare de seminar
ndrumtor:
Student:
Iasi, 2009
1. notiuni generale
Dar nu numai fata de numele Lui ati simtit o
atat de mare dragoste !i si fata de !"i#ul
tru#ului Lui$ Ceea !e ati fa!ut !u numele Lui
a!eea ati fa!ut si !u i!oana !"i#ului Lui$%
&Sfantul Ioan Gura de Aur'
(
Oamenii, inca din cele mai vechi timpuri si-au exprimat gandurile, ideile, sentimentele si
credinta prin reprezentari imagistice de care se ajutau pentru a nu ingropa trecutul pentru a-l
mentine viu alaturi de ei, pentru a transmite si mai departe diferite obiceiuri si traditii.
In epoca crestina, inca din primele secole chiar, dupa ce Hristos s-a inaltat la ceruri, dupa ce
Sfintii Apostoli au trecut la omnul, crestinii nu s-au multumit doar cu invatatura scrisa. Astfel au
inceput sa reprezinte pe piatra, lemn, sau panze chipul !antuitorului, al !aicii omnului, al Sfintilor
Apostoli si mai tarziu si al Sfintilor Ierarhi si !ucenici ai bisericii pentru ca prin aceste imagini sa isi
aduca aminte cu ususurinta de ei, de faptele lor si de invatatura lor cea intru Hristos.
Odata cu aparitia acestor reprezentari imagistice au aparut si controversele intre crestini. "ei
care recurgeau la acestea erau acuzati de o alta parte dintre crestini ca incalca legea mozaica.
Icoanele au inceput sa fie considerate asemenea zeilor paganilor, pentru ca erau materiale.
#iserica s-a abtinut pentru un timp de la orice reactie. $Abtinerea era intr-un fel justificata pe de o
parte pentru ca in cele dintai comunitati cresine un procentaj apreciabil de credinciosi proveneau
dintre iudei, care nu acceptau in nici un chip reprezentarea in imagini a divinitatii, iar pe de alta
parte #iserica insasi nu isi structurase definitiv invatatura cu privire la icoane.%
&

"hiar daca nu se exprimau direct condamnand icoanele, o oarecare reticenta fata de acestea
putea fi considerata deja un iconoclasm timpuriu o fondare a ideilor iconomahe si iconoclaste de
mai tarziu.
Iconoclasmul propriu-zis, oficial, apare in secolul al 'II-lea, cand #iserica a fost greu tulburata
de persecutile unor imparatilor bizantini, contra clericilor si credinciosilor care venerau icoanele.
(timologic, cuv)ntul vine de la cuvintele grece*ti+ ,icon) - care inseamna: icoana, chip
infatisare - si ,clasmos- - care inseamna+ distrugere, sfaramare. Aceasta condamnare a
icoanelor a mai ramas cunoscuta in istorie si sub numele de iconomahie, de la cuvintele+
,icon)= icoana si ,mahi-, care inseamna lupta, deci lupta contra icoanelor.
In cele ce urmeaza voi incerca sa surprin pe cat posibil cele mai semnificative dovezi si
documente care sa ilustreze iconoclasmul si mai ales combaterea lui, inca de la inceputul sau
paleocrestin si pana la sinodul al 'II-lea ecumenic la care a fost condamnat si exterminat cu
desavarsire din #iserica.
2. simboluri premergatoare, aparitia primelor icoane si
cinstirea lor, in pofda INCERTITUINI!"R, persecutiilor si a
primelor incercari iconoclaste
1
Sfantul Ioan Gura de Aur, Cuvant de lauda la cel intru Sfinti Parintele nostru Meletie, arhieiscoul
Antiohiei celei Mari, si desre ravna celor ce s!au adunat la aceasta ra"nuire#, in volumul$ Predici la
sar%atori imaratesti si cuvantari de lauda la Sfinti#, a&' ()*+ aud$ ,rd' Liviu Petcu, Lumina Sfintelor
Scrituri# -Antolo&ie tematica din oera Sfantului Ioan Gura de Aur., editura$ /rinitas, Iasi 0 (**1, a&)23+
(
Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, Icoana /eolo&ie in ima&ini#, 5ditura Corson, Iasi 0 1666, a&'
1!)+
(
Sfin.ii /0rin.i la Sinodul al 'II-lea (cumenic, de la 1icea din 232, afirm0 c0 tradi.ia facerii
reprezentr0rilor zugr0vite a existat 4n #iserica universal0 4nc0 de la 4nceputul propov0duirii
Apostolilor+ 5/0str0m neatinse toate tradi.iile biserice*ti scrise *i nescrise 4ncredin.ate nou0.%
6
"ur)nd dup0 4ntemeirerea #isericii, cre*tinii au sim.it necesitatea reprezent0rii persoanelor
sfinte *i 4n forme vizibile, mai ales acei cre*tini proveni.i dintre popoarele indo-europene, care nu
puteau concepe ivinitateaa dec)t 4n forme concrete sau vizibile.
7
8otodata datorita persecutiilor
din acele vremuri, crestinii s-au multumit uneori chiar si numai cu simboluri crestine precum+ $mielul,
pestele, porumbelul, delfinul, leul, corbul, crucea, ancora, arca, sfesnicul, vita de vie, lira, coroana%
9
si altele, facand o legatura intre $realism, :...; naturalete, modestie si chiar frumusete% si
$simbolismul si alegorismul initial%
<
, foarte probabil pentru a nu fi descoperiti de persecutori care ii
puteau depista mai usor pe baza iconologiei si nu neaparat prin simbolistica, astfel foloseau
simbolurile intre ei drept coduri cum de exemplu prin catacombe era folosit mielul adus spre jertfa,
care defapt il reprezenta pe Hristos caci zice Scriptura+ $ca un miel sprejunghiere s-a adus *i ca o
oaie f0r0 de glas 4naintea celor ce o tund% ,Isaia 96, 2 si =aptele Apostolilor 3, 6&-
esi mare parte din simbolurile intalnite la crestinii din acele timpuri se pot gasi si in antichitate
la diferite popoare pagane, aceasta nu inseamna ca au fost preluate in mod direct de acolo, ci ele
sunt folosite de crestini dar cu o cu totul si cu totul alta conotatie.
"re*tinii din primele secole s-au ferit, de asemenea, de teama p0g)nilor, s0 4nf0.i*eze sau s0
picteze chipul lui Hristos, mai ales 4n timpul persecu.iei de catre 4mp0ra.ii *i guvernatorii romani
c)nd mul.i tr0iau 4n locuri retrase, catacombe, pustiuri, sau pe*teri. In studiul+ $"instirea Sfintelor
Icoane in primele trei secole%, preotul profesor Ioan >0mureanu, vorbeste si despre catacombele
crestine din >oma despre care se stie ca erau cele mai renumite mai mari si mai intinse.
"atacombele ,situate 4n afara cet0.ii, 4n jurul >omei- s0pate 4n propriet0.ile particulare ale unor
familii bogate au servit la 4nceput drept cimitire. ?n timpul urm0ririi cre*tinilor, c)nd ei nu mai puteau
s0v)r*ii cele sfinte 4n loca*urile de la suprafa.a p0m)ntului ,de obicei case private ale membrilor
mai 4nst0ri.i ai comunit0.ii-, ei au amenajat 4n catacombe diferite locurui de rug0ciune *i de 4ntruniri.
Astfel, papa =abian ,&6<-&<@- a 4nfiin.at 4n cimitirul lui "alist ,una dintre cele mai renumite
catacombe- diferite edificii, s0li de rug0ciune, de 4ntrunire, grupate 4n genere la intrarea principal0 a
acestor catacombe, unde cre*tinii puteau s0v)r*i cultul divin. /icturile care 4ncep s0 apar0 pe
bol.ile, pere.ii *i arcosoliile funerare ale catacombelor de la sf)r*itul secolului al II-lea au luat o mare
dezvoltare 4n sec. III *i au durat p)n0 4n timpul ultimei persecu.ii, 4naintea suirii pe scaunul >omei a
4mp0ratului "onstantin cel !are ,6@<-662-. Arta pictural0 paleocre*tin0 p0strat0 4n catacombe nu
4nf0.i*eaz0 la 4nceput chipul real al lui Hristos, chipul S0u istoric. (a s-a mul.umit s0 reprezinte pe
Hristos prin simboluri *i alegorii, mai mult sau mai pu.in esoterice sau criptografice, cunoscute
numai de ini.ia.i.
2

in secolul al III-lea, tematica picturilor crte*tine reprezint0 persoane *i scene istorice din
'echiul *i 1oul 8estament, 4ncerc)nd s0 redea figuri, fapte *i scene apropiate de realitate.
3
(xist0 mai multe genuri de simbolui ale omnului Hriosotos+ grafice, zoomorfe *i ne4nsufle.ite.
1. Simboluri grafice. "el mai folosit era monogramul lui Hristos format din juxtapunerea
literelor grece*ti $% ,H- *i % % ,>-, primele litere din scrierea greac0 a numelui !)ntuitorului
2
Pr' Prof' Ioan I' 7mureanu, Cinstirea sfintelor icoane n primele trei secole, in Studii /eolo&ice, 1611
Bucuresti, nr' 6!1* -nov' dec'., a&' 8(2
9
I%idem, a&' 8((+
3
Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit' a&'1*1+
8
Pr' Prof' Ioan I' 7mureanu, :' cit' a&' 8(6
1
I%idem, a&' 8()+
)
I%idem, a&' 8(6+
2
$Hristos%A la care cre*tinii ad0ugau pe medalioanele sarcofagiilor lor literele *i B, prima *i ultima
liter0 a alfabetului grecesc, care simbolizeaz0 c0 Hristos este 4nceputul *i sf4r*itul, astfel cum zice si
Sfanta Scriptura in Apocalipsa Sfantului Ioan la capitolele+ C, &C si &&,Apocalipsa C, 3A &C, <A &&,C6-.
2. Simboluri zoomorfe.
- Petele. "el mai r0sp)ndit simbol al lui Iisus Hristos pe primele monumente cre*tine *i mai ales
pe picturile de pe pere.ii *i bol.ile catacombelor este pe*tele. in literele cuv)ntului grecesc pentru
pe*te D ! D cre*tinii au format acrostihul 5Iisus Hristos, =iul lui umnezeu, !)ntuitorul.%
Simbolul pe*telui care reprezint0 pe omnul Hristos apare pe frescele uneia dintre cele mai vechi
cripte din cimitirul lui "alist din >oma, al0turi de un co* plin cu p)ini 4n mijlocul c0ruia str0luce*te un
pahar cu vin ro*uA in aceasta scena se afl0 simbolurile Sfintei (uharistii.
O gemm0 ,piatr0 pre.ioas0-, o cornalin0 gravat0 datat0 din secolul al II-lea, s-a descoperit 4n anul
C3E< la "onstan.a. (a 4nf0.i*eaz0 pe !)ntuitorul r0stignit pe cruce, 4nconjurat de fiecare parte de
c)te *ase mici figuri, reprezent)nd pe cei C& apostoli, iar deasupra capului av)nd cuv)ntul FGHIJ.
O alt0 gemm0 gravat0 4nf0.i*)nd 5doi pe*ti% sau doi delfini pe ea, 4n pozi.ia de a 4nghi.i bara
transversal0 a crucii, dat)nd probabil de la sf)r*itul secolului al II-lea, sau 4nceputul celui de-al III-
lea, s-a descoperit la >e*ca, 4n Oltenia de azi.
E
Ktilizarea pestelui ca simbol, nu este doar din motivul amintit mai sus, ci si datorita faptului ca
omnul Hristos a folosit din plin imaginea pestelui in unele parabole rostite de (l in fata multimilor,
,!atei C6, 73-7E-, iar pe cei dintai ucenici i-a ales dintre pescari ,!atei C,C2-.
C@

- "ielul a fost reprezentat pe pere.ii catacombelor, pe icone *i 4n diferite picturi p)n0 la sf)r*itul
secolului al II-lea. "anonul 3& al Sinodului 8rulan ,Luinisext- .inut la "onstantinopol 4n <E&, a
hot0r)t ca, pe viitor chipul mielului s0 fie 4nlocuit cu chipul omenesc al !)ntuitorului 4ntruc)t Hristos
a locuit printre oameni, ca om adev0rat.
CC
- Pas#rea phoeni$. (ste folosita de crestini ca simbol al ?nvierii.
C&
- Porumbelul. Simbol al uhului Sf)nt *i al p0cii D foarte r0sp)ndit pe frescele catacombelor, pe
vase aurite etc. /e epitafe *i pe frescele funerare porumbelul era simbolul sufletului cre*tin eliberat
de moarte, a*a cum indic0 cuvintelee gravate sub elA 5anima simplex, innocentissima, palumbus
sine fel%, ducandu-ne astfel cu gandul foarte usor la porumbelul eliberat de 1oe din corabie la
sfarsitul potopului ,=acere 3, 3-E-.
C6
O mare parte dintre aceste simboluri a fost gravata mai apoi si
pe inele, cruci ori pandative de catre crestini, dupa cum ne-o arata "lement Alexandrinul care in
secolul trein ii indeamna pe fii #isericii zicand+ $/ecetea de pe inelele voastre sa fie un porumbel,
sau un peste, sau o corabie impinsa de un vant, favorabil sau o lira muzicala:...; sau o ancora
nautica:...; sau un pescar ca sa ne aduca aminte de apostol si de copiii scosi din apa%
C7
- Paunul simboliza nemurirea sufletului caci in traditia populara carnea acestuia nu putrezea.
C9
- %elfinul. ?n mitologia lumii greco-romane delfinul transporta mor.ii 4n insulele fericite. /re4nchipuie
4n cre*tinism pe !)ntuitorul Hristos, care duce spre limanul m)ntuirii corabia Sa, #iserica. 8ridentul,
care str0punge delfinul 4n multe reprezent0ri, simbolizeaz0 crucea.
2. Simboluri neinsufletite.
6
I%idem, a&' 82*+
1*
Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit' a&' 21+
11
Pr' Prof' Ioan I' 7mureanu, :' cit' a&' 82*+
1(
I%idem, a&' 822+
12
Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit' a&' 2)+
19
Clement Ale;andrinul, Scrieri, artea I, traducere de Pr' ,' <ecioru, Bucuresti, 16)(, a& 219!218, aud$
Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit' a&' 2)!26+
13
Pr' Prof' Ioan I' 7mureanu, :' cit' a&' 822+
9
- &rucea. (ste din cea mai ad)nc0 antichitate cre*tin0 simbolul lui Hristos *i al religieie Sale.
"re*tinii erau numi.i de p0g)ni 5religiosi crucis% D 4nchin0torii crucii ,8ertulian, e Oratione, &E-.
C<
- &orabia. (ra simbolul #isericii."atargul cor0biei simbolizeaz0 crucea.
- 'ncora. Simbolizeaz0 statornicia 4n credin.0, n0dejdea *i m)ntuirea. Inscrip.iile din cimitirul
omitillei din >oma arat0 ancora al0turi de cuv)ntul grec ()*! care, inseamna n0dejde Simbolul
ancorei, foarte r0sp)ndit la sf)r*itul secolului al II-lea *i 4n prima jum0tate a secolului al III-lea,
dispare apoi aproape cu des0v)r*ire.
C2
Simbolurile *i alegoriile sacre se g0sesc pe pere.ii *i bol.ile catacombelor, pe pietrele
funerare, pe sarcofage, pe mozaicuri, pe piscine, candelabre, candele, potire, pahare, inele, l0mpi,
medalii *i alte obiecte.
e la sf)r*itul secolului al II-lea, arta cre*tin0 a evoluat de la simbolismul *i alegorismul
ini.ial, c0tre realism. Sunt reprezentate pe pere.ii *i bol.ile catacombelor, pentru prima oar0,
dogmele fundamentale ale cre*tinismului. !ai ales de la 4nceputul secolului al II-lea apar dou0 feluri
de teme+ unele cu caracter net funerar D destinul sufletului dup0 moarteA altele trat)nd chipuri *i
episoade din 'echiul *i 1oul 8estament+ chipuri de patriarhi *i profe.i, de Apostoli, icoane al
!)ntuitorului *i ale !aicii omnului, "ina cea de 8ain0, Sf)nta (uharistie etc. (ste sigur c0 unele
scene iconografice 4*i au izvorul 4n pericopelele din 'echiul *i 1oul 8estament care se citeau la
Sf)nta Miturghie sau la alte slujbe de diminea.a *i seara. 8endin.a spre realism, care 4ncepe s0 se
manifeste acum 4n picturile din catacombele romane, de*i cu oarecare rezerv0, apare mai clar
exprimat0, 4n aceea*i perioad0 la extremitatea oriental0 a Imperiului >oman, 4n Siria, la ura-
(uropos, cetate situat0 pe partea dreapt0 a r)ului (ufrat. ?n aceast0 cetate s-au descoperit, 4n urma
s0p0turilor franco-americane din CE6C-CE6&, o sinagog0 *i o cas0 cre*tin0 de cult D o modest0
biseric0, ambele zugr0vite cu frumoase picturi din 'echiul 8estament, iar biserica cu persoane *i
episoade din 'echiul *i 1oul 8estament. "asa cre*tin0 exista de prin anul &@@ *i a fost transformat0
4n biseric0 prin &6&-&66. (ste cea mai veche biseric0 din c)te se cunosc.
C3
Sinagoga a fost ridicat0
4n anul &77-&79. Ora*ul ura-(uropos fiind cucerit de per*i 4n anul &9< d.Hr., picturile din sinagog0
*i biseric0 s-au putut p0stra aproape neatinse sub d0r)m0turile cet0.ii. /icturile de la ura-(uropos
dep0*esc sim.itor orizontul tematic al picturilor din catacombele romane. Arta cre*tin0 a luat na*tere
la sf)r*itul secolului al II-lea *i 4nceputul secolului al III-lea, beneficiind de epoca de toleran.0 a
4mp0ra.ilor Severieni. Arta cre*tin0 primar0 nu are origini unice, romane sau orientale, ci ea a fost
mai degrab0 4n fiecare regiune un reflex al condi.iilor locale.
CE
?n secolul al III-lea 4ncep s0 apar0 4nf0.i*0ri directe ale !)ntuitorului Hristos, ale Apostolilor
*i ale unor sfin.i. ?n jurul capului, omnul Hristos era zugr0vita o aureol0 sau nimb. /entru a ar0ta
dumnezeirea Mui, ?n interiorul nimbului se zugr0veau literele A *i B, element ce a intrat 4n erminia
pict0rii icoanelor p)n0 ast0zi. ?nf0.i*area !)ntuitorului Hristos sub forma unui p0stor cu mielul pe
umeri D /0storul cel #un D se g0se*te pictat0 4n #iserica de la uro-(uropos, 4n cripta Mucina din
catacomba lui "alist, *i 4n alte catacombe, inele, medalioane, l0mpi,cupe de b0ut *i alte podoabe *i
obiecte. Krmeaz0+ ornta, #unavestire, !aica omnului cu pruncul si cina cea de tain0.
&@
?n CE96 s-a descoperit la >oma, pe via Matina un hipogeu ,morm)nt subteran- care a servit
ca mausoleu particular la jum0tatea secolului al I'-lea, de o valoare artisitc0 excep.ional0, at)t
pentru arta cre*tin0 4ncep0toare c)t *i pentru arta necre*tin0. "a realizare artistic0 picturile de aici
dep0*esc cu mult frescele din catacombe. up0 cercet0rile f0cute, inspira.ia sa deriv0 din
18
I%idem, a&' 823+
11
I%idem, a&' 821+
1)
I%idem+
16
I%idem, a&' 82) ! 826+
(*
I%idem, a&' 899+
3
manuscrise *i din pictura bisericilor de la suprafa.0, azi disp0rute. up0 moartea martirilor, cre*tinii
doreau s0 dureze la nesf)r*it cuvintele, faptele *i chipurile lor. in a doua jum0tate a secolului al II-
lea au 4nceput s0 apar0 chipuri de sfin.i zugr0vite. ?n #iserica >omei erau venera.i numero*i sfin.i.
"hipul Sfantului Mauren.iu, diacon al #isericii >omei *i al Sfantului "iprian, martiriza.i 4n &93 sub
4mp0ratul 'alerian, s-au g0sit zugr0vite pe pahare. e asemenea chipul Sfantului Agnes s-a g0sit
pe fundul mai multor cupe 4ncep)nd cu secolul al III-lea. ?n m)na martirilor *i a sfin.ilor s-a pus ca
semn distinctiv crucea, pentru a deosebi chipurile lor de un portret profan. "hipurile sfin.ilor erau
puse pe locul de 4nmorm)ntare sau 4n apropierea lui, 4n bisericile zidite pe mormintele lor D numite
martNria D pe ziduri, 4n case *i 4n biserici.
&C

In general parintii apologeti si scriitorii crestini au dezaprobat reprezentarile iconografice din
motive practice. (i doreau sa inlature orice tendinta de mentinere a cultului idolatru la crestinii
proveniti dintre pagani.
Sfantul +ustin "artirul si ,ilosoful afirma ca se aduce balsfemie lui umnezeu daca este
reprezentat pe icoana
&&
, de asemenea Sfantul +rineu -e ./on ,O&@&-
&6
, eruditul scriitor
0ertulian,O&7@-
&7
, &lement 'le$an-rinul,O&C9P&C<-
&9
1rigen,O&97-
&<
si altii se afirma contra
cultului icoanelor cu referire la faptul ca ele duc spre cultul idolatric.
Atitudini intolerante fata de reprezentarile iconografice se mentin in crestinism pana in
secolul al I'-lea. Ma inceputul secolului al I'-lea problema cinstirii icoanelor s-a discutat si intr-un
sinod local. (ste vorba despre Sinodul local de la (lvira ,Spania-, din anul 6@< care interzicea
folosirea icoanelor in cultul crestin prin canonul 6<.
&2
Acesta insa, nu a avut o autoritate prea mare
incat nici chiar iconoclastii nu s-au folosit de el ca argument al doctrinei lor.
&3
Ma numai 2 ani dupa
acest sinod pri edictul de la !ilan din 6C6, s-a dat libertate iconografiei crestine, aceasta luand
amploare si devenind tot mai importanta in cadrul cultului. !arele istoric 2usebiu -e &ezareea
,O67@- a fost un promotor D prin argumente istorice D a iconoduliei si chiar daca nu s-a pronuntat
direct asupra cinstirii icoanelor a fost un deschizator de drumuri in acest sens.
Sfantul +oan 3ura -e 'ur ,O7@2- a fost un iubitor al icoanelor. $Sfantul Ioan amaschinul,
citandu-l pe Qrigorie al Alexandriei, spune ca Sfantul Ioan avea o icoana a Sfantului Apostol /avel
la care contempla cand explica epistolele pauline, ajungand de multe ori sa vorbeasca in chip
minunat cu Sfantul zugravit in icoana.%
&E
Intr-o cuvantare la Sfantului !eletie, episcopul Antiohiei
,O63C- Sfantul Ioan Qura de Aur arata rolul didactic al icoanei zicand+ $ar nu numai fata de numele
Mui ati simtit o atat de mare dragoste, ci si fata de chipul trupului Mui. "eea ce ati facut cu numele
(1
I%idem, a&' 832 ! 838+
((
Aolo&ia I, 6, ed' 5' =' Goodseed, 21, aud$ Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit' a&' 1*)+
(2
Adversus >aereses I, (*, 9, ed' ?' >rve@ I, (1*+ aud$ Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit'
a&' 1*6+
(9
,e sectaculis, AAIII, (2, (9 0 (8, aud$ Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit' a&' 1*6+
(3
Stromata B, 19, 69, 3, ed' :tto 0 Stahlin, Lei"in& 16*2, a&' 3(+ aud$ Preot Petre Semen, Preot 4icolae
Chifar, :' cit' a&' 1*6 0 11*+
(8
Contra Celsum, BIII, 11 0 16, in $ ,ie &riechischen christlichen Schriftslerller der ersten drei
=ahrhunderte ori&enes ?erce, -GCS. Bd' II, ed' ?' A' Bachrens' Lei"in& 16(*, a&' (29 0 (21+ aud$
Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit' a&' 111+
(1
Picturas in ecclesia non de%ere, ne Coud colitur et adoratur in arieti%us dein&atur# -Se inter"ice
ase"area icoanelor in %iserica+ sa nu e;iste nimic e ereti care sa fie cinstit sau adorat., =',' Mansi,
Sacrorum Conciliorum nova et amlissima collectio, <lorenta 1136 0 116), reed' Gra" 168*, Bd' II, col' II
,+ aud$ Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit' a&' 11(+
()
Cf' G' ,umei&e, 4i"aa II, Main" 16)3, a&' 21+ aud$ Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit'
a&' 112+
(6
Sfantul Ioan ,amaschinul, Ima&' I, 81, ed' Dotter, a&' 181+ aud$ Preot Petre Semen, Preot 4icolae
Chifar, :' cit' a&' 11)+
8
Mui aceea ati facut si cu icoana chipului Mui. /entru ca multi au gravat acea icoana+ in casutele
inelelor, pe cupe, pe sticle, pe peretii camerelor si pretutindeni, astfel ca nu numai sa auda numele
acela Sfant, ci ca sa si vada pretutindeni chpul corpului Lui, si sa aiba indoita mangaiere a plecarii
lui.%
6@
Intr-o omilie la /salmul 6, spune ca $celor victoriosi in intreceri sau in razboaie, li se inalta
statui si sunt laudati prin discursuri, insa nimeni nu ar face o icoana vreunui tradator.%
6C

Sfantul Ioan Qura de Aur a fost intradevar un infocat cinstitor al icoanelor, in adancul
sufletului sau inca de la inceput, dar D fiind inzestrat cu un bogat simt pedagogic D nu a vrut sa
afirme acest lucru direct tare si raspicat, pentru a nu creea polemici, controverse si chiar dezbinari
in sanul #isericii, ci a incercat ca un adevarat invatator, pedagog sa ii faca pe iconoclastii prozeliti
sa inteleaga ei singuri necesitatea icoanelor in cultul #isericii, prin diferite analogii, foarte elocvente
si persuasive.
e asemenea Sfantul 4asile cel "are ,O62E- este unul dintre iconoduli, caci zice+
$"instea adusa icoanei se indreapta spre cel zugravit in icoana%
6&
sau $icoana lui Hristos este
Hristos Insusi si icoana sfantului este sfantul insusi.%
66
esigur si cel de-al treilea parintre dintre cei
trei mari dascali ai lumii si Ierarhi, Sfantul 3rigorie -e 5azianz sau 0eologul ,O6E@-, este adeptul
cinstirii icoanelor in #iserica. $In scrisoare catre prefectul OlNmpios, el recomanda reprezentarile
plastice crestine si spune ca tatal sau a zidit o #iserica pe care a impodobit-o cu icoane.%
67
Sfantul 3rigorie -e 5/ssa ,O6E7- este si el, unul dintre primii aparatori influenti ai cultului
sfintelor icoane zicand cu referire la scena cu jertfa lui Isac din 'echiul 8estament, pe care a vazut-o
zugravita ca+ %arta aduce in mod clar inaintea ochilor povestirea.%
69
/rin urmare parintii capadocieni nu au respins icoanele, ci au vazut in aceasta, pe langa
functia estetico-didactica, si pe cea cultica, chiar daca nu au vorbit direct despre acest aspect. In
continuare multi altii pornind de la fondurile ideologice ale primilor iconoduli au inteles si s-au
declarat pro in acest sens, parinti si scriitori precum+ Sfantul 'sterios al 'masiei ,Occa 7C@-,
Pru-entiu ,O dupa 7@9-, Sfantul "acarie al "agneziei ,O 7@@-, Se6er -in &abala ,O dupa 7@3-,
,ericitul 'ugustin ,O 76@-, Paulin -e 5ola ,O 76C-, 0eo-oret -e &ir ,O793-, Sfantul .eontiu -e
5eapole in &ipru ,O pe la <9@-si multi altii.
#. Conturul luat de icoane in cult in secolele al $ii%lea si
al $iii%lea. i&bucnirea iconoclasmului propriu%&is
"ombaterea prima oficiala a iconoclastilor se face la sinodul Luinisext sau 8rulan II care s-
a tinut la "onstantinopol in anul <E&, prin canonul 3& se hotara zugravirea icoanei omnului nostro
Iisus Hristos ca om si nu ca miel.
6<
1u prea initiati in teologie si fara sa inteleaga prea multe din spusele sfintilor parinti
imparatii din Isauria si Armenia vedeau inca si acum in ele idolatrie, astfel "aliful Iezid al II-lea a
2*
Sfantul Ioan Gura de Aur, :' cit' aud$ ,rd' Liviu Petcu, :' cit, a&)23 ! )28+
21
PG' LB, 23, citat de Sfantul Ioan ,amaschinul, Ima&' III, 8*, a&' 11*+ aud$ Preot Petre Semen, Preot
4icolae Chifar, :' cit' a&' 116+
2(
,e Siritu Sancto, 1), 93, PG' AAAII, 196 C aud$ Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit'
a&' 1(*+
22
Ima&' I, 28, a&' 191+ aud Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit' a&' 1(*+
29
PG' AABII, (91C' aud$ Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit' a&' 1((+
23
,e ,eitate <ilii et Siritu Sancti, PG' ALBI, 31( C,' aud$ Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :'
cit' a&' 1((+
28
Mansi, AI, 6115!6)*B+ aud$ Preot Petre Semen, Preot 4icolae Chifar, :' cit' a&' 198+
1
condamnat cultul icoanelor. In acelasi timp imparatii profitau si din punct de vedere politic de
iconoclasm urmarind sa puna mana pe marile averi bisericesti, iar calugarii sa ii inroleze in armata
imperiala.
/rimul imparat iconoclast a fost .eon al +++-lea +saurul ,2C2 - 27@-. Se considera $imparat
si preot% si urmarea curatirea religiei crestine de ceea ce i se parea lui superstitie pagana. !asura
adoptata a fost scoaterea icoanelor din biserici. Astfel ofiterul Rovinus cand incerca sa dea jos o
icoana facatoare de minuni a !antuitorului, un grup de femei pioase i-au smuls scara de sub
picioare si l-au omorat.
62
Meon desi a vazut ca merse prea departe nu se lasa ci incearca sa isi
gaseasca complici si partizani convocand astfel si un consiliu al senatorilor la C2 ianuarie 26@, iar
pentru ca la acest consiliu doar Qherman I al "onstantinopolului nu a fost de acord cu el l-a inlocuit
pe && ianuarie acelasi an cu patriarhul Anastasie ,26@ - 297-, favorabil masurii sale.
In 26@ a dat primul edict prin care urmarea distrugerea icoanelor admitand doar cinstirea
Sfintei "ruci. Acest urat gest a fost combatut si de apuseni chiar daca acestia utilizau icoanele doar
pentru estetica si pedagogie, pentru ca distrugerea icoanelor distrugea educatia religioasa a
credinciosilor.
Impotriva acestor decizii iconoclaste a scris indeosebi Sfantul +oan %amaschin ,O27E- un
monah si teolog renumit care a trait mai intai la amasc si apoi la Ierusalim. upa o studiere atenta
s-a descoperit ca Sfantul Ioan amaschin a scris contra iconoclasmului+ la inceput niste scrisori,
apoi tratate -ez6oltate si mai tarziu contra lui &onstantin &opronim si a sino-ului iconoclast
-in 789A iar pana astazi avem de la el scrieri contra iconoclastilor, printre care si :&ele trei tratate
contra iconoclastilor; o lucrare foarte bine sistematizata de care ne putem bucura si noi romanii
prin traducerea facuta de /reotul /rofesor umitru =ecioru.
63

Primul tratat a fost compus nu cu mult dupa ce Meon Isaurul a publicat primul edict contra
icoanelor ,2&<-. /rin acesta Sfantul Ioan ne vorbeste despre iconoclasm ca despre un pericol ce
atunci incepea sa ameninte #iserica.
6E
'l -oilea tratat a fost compus indata dupa depunerea lui Qherman din scaunul patriarhal.
Acesta a fost scris intr-un stil mai popular pentru ca primul nu prea fusese inteles de crestini din
cauza abundentei definitiilor si consideratiilor dialectice. In acest tratat spune ca nu vrea totusi sa
anatematizeze pe ereziarh, fiind cu putinta ca acesta sa se indrepte.
7@

'l treilea tratat a fost scris la scurt timp dupa al doilea deoarece Meon Isaurul nu fusese
anatematizat de episcopii orientali. In acest tratat a sistematizat ideile din primele doua si a adus
completarile necesare.
Mupta contra icoanelor a continuat si sub fiul lui Meon al III-lea Isaurul, &onstantin 4
&opronim ,27C - 229-, $cel cu nume de gunoi%. Acesta dupa moartea patriarhului Atanasie a
convocat un sinod, ca al 'II-lea sinod (cumenic care s-a tinut intre C2 februarie si 3 august 297 in
palatul imperial de la Hieria situat pe tarmul asiatic al #osforului la nord de "alcedon. Au participat
la acest pseudosinod 663 de episcopi sub conducerea arhiepiscopului 8eodosie al (fesului, scaunul
patriarhal al "onstantinopolului fiind atunci vacant. /atriarhii din+ Antiohia, Alexandria, Ierusalim
precum si episcopul >omei, nu au fost prezenti nici macar prin reprezentanti. Acest sinod a
21
Preot Profesor ,r' Ioan I' 7amureanu, Istoria Bisericeasca Universala# 5d' IBMB:7, Bucuresti 0 (**9,
a&' 1)1+
2)
Sfantul Ioan ,amaschin, Cele trei tratate contra iconoclastilor# trad' din lim%a &reaca in lim%a romana
de Preot Profesor ,umitru <ecioru, 5d' IBMB:7, Bucuresti 0 166), a&' 3+
26
PG' ACIB, col' 1(2( A+ aud$ Sfantul Ioan ,amaschin, :' cit, trad' din lim%a &reaca de Preot Profesor
,umitru <ecioru, 5d' IBMB:7, Bucuresti 0 166), a&' 8+
9*
PG' ACIB, col' 1()) C,+ aud$ Sfantul Ioan ,amaschin, :' cit, trad' din lim%a &reaca de Preot Profesor
,umitru <ecioru, 5d' IBMB:7, Bucuresti 0 166), a&' )+
)
condamnat cultul icoanelor anatematizand pe Sfantul Ioan amaschin, pe papii >omei si pe alti
sustinatori ai sai.
7C

/rofitand de hotararile pseudo-sinodului imparatul "onstantin "opronim a dus o lupta
iconoclasta de o furie aproape demonica. Acopera icoanele pictate pe zidurile bisericilor cu un strat
gros de var si porunceste ca in locul acestora sa fie puse tablourile imparatului si cu diferite picturi
din natura. !ajoritatea clerului inferior terorizat de puterea imparatului s-a supus, dar mai putin s-au
supus monahii, pentru ca acestora li s-a impus si casatoria cu forta astfel numerosi monahi au
suferit ca martiri. /ersecutia s-a extins si asupra unor functionari iconoduli, care au fost pedepsiti cu
exilul si cu moartea.
=iul si succesorul lui "onstantin al '-lea, .eon al +4-lea <azarul ,229 - 23E- dandu-si
seama ca parintele sau a exagerat a renuntat la excesele impotriva cultului Sfintei =ecioare !aria si
la prigonirea monahilor. Acesta moare de timpuriu si la tron vine fiul sau de numai C@ ani
&onstantin al 4+-lea Porfirogenetul ,23@ - 2E2-. In timpul minoratului lui "onstantin al 'i-lea
treburile imperiului au fost coordonate de mama sa Irina, chiar daca oficial aceasta doar impartea
tronul cu fiul ei. +mparateasa +rina era din Atena si era iubitoare inflacarata a cultului icoanelor ea
fiind poarta prin care crestinismul a oficializat cultul sfintelor icoane la sinodul al 'II-lea (cumenic
de la 5iceea din 7=7. "u multa darzenie, rabdare si tact imparateasa a luptat la rece contra
iconoclasmului, convocand, de acord cu patriarhul 0arasie al &onstantinopolului ,237 D 3@<- si cu
papa '-rian + ,22& - 2E9- sinodul al 'II-lea (cumenic, care a anulat hotararile sinodului iconoclast
de la Hieria din 297 si prin care #iserica a oficializat cultul sfintelor icoane pentru totdeauna, si a
anatematizat pe iconoclastii care nu se supuneau hotararilor sinodului.
upa acest sinod nu inseamna ca nu au mai fost iconoclasti caci multi nu s-au supus, dar
cel putin in sanul #isericii nu s-au mai creeat probeme polemice cu privire la cinstirea sfintelor
icoane. Iconoclasti au fost de-a lungul istoriei si sunt si pana astazi dar s-au despartit de #iserica
creeandu-si diferite culte, religii, si secte eretice. espre astfel de eretici ne vorbeste si Alain
#esanSon in ampla sa lucrare $Imaginea interzisa% in care ne prezinta istoria intelectuala a
iconoclasmului de la /laton la TandinsUN. 1i-i prezinta tot sub numele de $iconoclasti% chiar si pe
"alvin
7&
, /ascal
76
si Tant
77
care bineinteles ca au trait dupa sinodul al 'II-lea (cumenic, dar nu au
facut parte din #iserica netulburand asadar credinta crestina.
'. doua do$e&i istorice ale polemicelor iconoclaste din
secolele( I si respecti$ al )II%lea
Un portret al Sfantului Apostol Ioan din vremurile
evanghelice
Acest portret, a carui existenta nu este sigura este semnalat de apocrifa greceasca a 'ietii
Sfantului Ioan. /ortetul ar fi fost confectionat chiar in timpul vietii Apostolului la cererea unui discipol
91
Preot Profesor ,r' Ioan I' 7amureanu, Istoria Bisericeasca Universala# 5d' IBMB:7, Bucuresti 0 (**9,
a&' 1)( ! 1)2+
9(
Alain #esanSon, $Imaginea interzisa% D Istoria intelectuala a iconoclasmului de la /laton la
TandinsUN, trad. din limba franceza in limba romana de !ona Antohi, (ditura+ Humanitas,
Bucuresti 0 1668, a&' 166+
92
I%idem, a&' (*9+
99
I%idem, a&' (*1+
6
al sau pe nume MNUomedes. Acesta il pastra la el acasa asezat pe o masa speciala, inconjurat de
flori si de doua lumanari, ceea ce presupunea un anumit cult al acestui portret, departe de a putea fi
acuzat de idolatrie, pentru ca un discipol isi exprima veneratia fata de maestrul sau.
79
escoperind Sfantul Ioan portretul D pe care il facuse fara stiinta lui D ridica glasul catre
ucenic si-i zice+ $MiUomedes, ce este cu acest portretV Ajunge oare cel infatisat in el la zeii taiV "aci
eu te vad ducand un mod de viata inca paganesc.%
7<
Insa MNcomedes i-a raspuns+ $umnezeul meu
este numai acela care m-a ridicat din morti pe mine si pe sotia mea. Iar daca, dupa acel umnezeu,
este folositor sa ii numim zei pe binefacatorii nostri, atunci trebuie sa iti marturisesc ca tu esti
parinte cel infatisat de mine in acest portret, pe care il incununez, il iubesc si il ador, deoarece tu ai
devenit pentru mine calauza cea buna.%
72
Observam clar din aceste cuvinte de unde a izvorat cultul icoanelor in #iserica "restina, din
cel mai frumos sentiment, din iubire, din sufletul daruit persoanelor vii si reale si nicidecum din
idolatria paganeasca, pentru ca prin icoane nu se cinsteste materia sau vreo inchipuire lumeasca,
asa cum faceau paganii.
Un manuscris armean din secolul al VII-lea
Acest manuscris apartine vestitului carturar din secolul al 'II-lea, 'artanes si a fost publicat
pentru prima data in+ #uletinul Oficial al /atriarhiei Supreme Armene numerele < D 2P CE2@ cu titlul+
$espre luptele iconoclaste.%
73
!anuscrisul reflecta foarte clar disputele iconoclaste care au avut loc
in partile Armeniei inca din primii ani ai secolului al 'II-lea. 8extul pana la varianta in limba romana a
suferit in jur de 6 sau 7 traduceri, dar cu toate acestea este destul de clar in ideile pe care le
exprima.
Ma inceput se aduc cateva argumente pentru cinstirea icoanelor din 'echiul 8estament,
7E
apoi se face o analogie intre icoane si tablourile imparatilor evidentiind neinradacinarea icoanelor in
practicile idolatre. in predica (piscopului Severian se dau mai multe citate printre care si afirmatia+
$'a inchinati crucii, dar va impotriviti "elui rastignit pe ea.%
9@
'edem iata ca erau totusi in acea
perioada si crestini incerti care se inchinau crucii dar fara ca prin aceasta sa cinsteasca pe "el care
s-a rastignit pe ea, crestini care prin mustrare erau indreptati la adevar, erau feriti de idolatrie.
8ot in acest manuscris este data si relatarea istoricului (usebiu de "ezareea despre statuia
din fata casei femeii cu scurgere de sange care s-a vindecat dupa cum ne relateaza Sfintele
(vanghelii ,!atei E, &@A !arcu 9, &9A Muca 3, &6- din orasul /enada. (usebiu istoriseste cum ca
tocmai in acea localitate pe o piatra ridicata in fata usilor casei in care a locuit femeia se vede o
statuie de bronz reprezentand o femeie in rugaciune, alaturi de ea din acelasi metal, se vede figura
unui barbat stand in picoare, purtand pe umeri o mantie si intinzand o mana catre femeie. Ma
picioarele barbatului creste langa statuie o planta stranie, care se inalta pana la tivitura mantiei de
arama si care ar fi leacul potrivit tuturor bolilor. Aceasta statuie D spune istoricul D imita chipul
!antuitorului.
9C
"um ar putea deci aceasta statuie sa dea vindecare de boli daca nu ar fi
93
AndrE Gra%ar' Iconoclasmul Bi"antin#, trad' din lim%a france"a in lim%a romana de ,aniel Bar%u,
editura$ Meridiane, Bucuresti 0 1661, a&' 9*+
98
I%idem+
91
I%idem, a&' 9* 0 91+
9)
Arhim' Fareh Baronian, : imortanta mentiune desre cultul Sfintelor Icoane#, in Studii /eolo&ice,
1611 Bucuresti, nr' 6!1* -nov' dec'., a&'81(+
96
I%idem, a&' 812+
3*
I%idem, a&' 819+
31
I%idem, a&' 819 0 813+
1*
binecuvantata de umnezeuV Asadar umnezeu prin aceasta indirect binecuvinteaza cultul
icoanelor de mai tarziu, caci si numeroase icoane le-a aratat mai apoi facatoare de minuni.
"um ar putea cineva sa compare reprezentarile idolesti cu cele crestinestiV 1u se
aseamana deloc ci chiar sunt intr-o vizibila antiteza. !anuscrisul vorbeste despre+ 4ormist de pilda,
un idol al armenilor de dinainte de crestinare, despre care zice ca reprezenta vrajitoria si
nelegiuirea, despre 'fro-ita, mama tuturor placerilor, lacomiei si nelegiuiriiA
9&
pe cand in #iserica
lui umnezeu este pictata Sfanta 0reime, $=iinnta de viata facatoare si nedespartita%
96
, $facatoare a
tuturor celor vazute si nevazute%
97
, iubitoare de oameni si datatoare de har, proniatoareA Sfanta
,ecioara "aria 1ascatoare de umnezeu, mama iubitoare a tuturor oamenilor, ajutatoare in nevoi,
bucuria fecioarelor si veselia vaduvelorA Avem Sfanta &ruce, minunate chipuri -e sfinti care prin
faptele lor ne dau pilda de+ infranare, iubire de umnezeu si de semeni.
O alta sageata asupra iconoclasmului, o alta mare aberatie este dezbatuta si combatuta de
manuscris. Au inceput unii sa conteste materialul din care sunt confectionate icoanele, dupa ce mai
intai le socoteau intocmai cu necuratii idoli, mai apoi au inceput atat de mult sa se ingrijeasca de
icoanele omnului prozelitii incat socoteau vopselel si uleiurile care se foloseau necurate, urat
mirositoare. Atat de mult a sucit diavolul mintile oamenilor incat faceau orice, gaseau tot felul de
motive pentru a se impotrivi cultului icoanelor, de aceea, carturarul 'artanes, le da un raspuns pe
masura+ $Oh oameni rai si inraiti fara masuraW :...; aca sunteti asa de curati si smeriti ar trebui ca la
ceasul rugaciunii sa sfaramati stomacul vostru si cu apa infierbantata sa spalati intestinele voastre
si numai apoi sa intrati in #isericaW :...; ar in voi se afla satana si va socotiti sfinti asemanandu-va
cu pietrele albe ale mormintelorW%
99
Observam asadar ca in acest manuscris anterior sinodului al 'II-lea (cumenic din 232,
pune deja baze solide in intemeierea cultului icoanelor dand raspunsuri apologetice tuturor
incercarilor iconoclaste.
*. conclu&ii
#iserica s-a aratat corabie carmuita de Insusi Iisus Hristos, prin dainuirea harului uhului
Sfant. esi izbita de nenumarate valuri, cu darzenie cu demnitate si cu martiriu chiar D cand a fost
nevoie D a facut fata si s-a artat fara stirbire sau adaugire, lasandu-ne astfel cel mai pretios tezaur
3(
I%idem, a&' 813+
32
7u&aciune de seara catre Sfanta /reime, in Ceaslov#, 5d' Mitrooliei Moldovei si Sucevei, Iasi 0 166*,
a&' 186+
39
Sim%olul credintei, in Credinta ortodo;a#, 5d' /rinitas, Iasi 0 1668, a& 98+
33
Arhim' Fareh Baronian, :' cit' a&' 818 ! 811+
11
de credinta si de disciplina bisericeasca de care gandirea crestina v-a trebui sa tina seama in toate
timpurile.
upa cum am observat unul din valurile care au lovit cu putere in "orabia lui Hristos a fost
iconoclasmul, erezie de care #iserica nu s-a lasat dezbinata, ci a luptat cu toate puterile pentru a o
combate. Astfel dupa lungi perioade de nelamuriri cultul sfintelor icoane a fost oficializat in #iserica
prin sinodul al 'II-lea (cumenic de la 1iceea din anul 232.
1oua crestinilor din aceste vremuri nu ne mai ramane decat sa respectam cu sfintenie
hotararile sinodale care s-au scris cu sangele martirilor si sub inspiratia uhului Sfant, sa cinstim
astfel pe umnezeu si pe toti sfintii prin inchinarea la sfintele icoane.
Icoana este in stransa legatura cu (vanghelia, se sprijina si se clarifica reciproc,
colaborand amandoua la raspandirea inavataturii crestine. Kn mare teolog contemporan a numit
(vanghelia o :icoana 6erbala; a lui Hristos, iar Icoana o :26anghelie in culori;
8>
. upa
invatatura de odinioara dar mai ales dupa trairea noastra, noi credinciosii vedem in icoane vietile si
faptele !antuitorului si ale sfintilor. Importanta instructiv - educativa a icoanelor a fost recunoscuta
de Sfintii /arinti dintotdeauna
92
, dupa cum am vazut, dar mai cu seama a fost sustinuta importanta
cultica a icoanelor caci prin icoane vorbim cu cei zugraviti pe ele in rugaciune.
Sa zugravim in biserici si in casele noastre chipuri ceresti pentru a ajunge cu mintea mai
usor la cele vesnice pe care le auzim promise in (vanghelia lui Hristos. Sa multumim totodata
Sfintilor care au luptat pentru dogmele bisericii ca ne-au lasat noua aceste odoare de mare pret si
lui umnezeu sa aducem slava.
! +ibliografe !
1' Biblia sau Sfanta Scritura, 5d' IBMB:7, Bucuresti 0 (**('
38
Preot Profesor ,octor 5rne Braniste, Litur&ica /eoretica, 5d' IBMB:7, Bucuresti 0 (**(, a&' 1*6+
31
I%idem'
1(
(' !ate"ismul sau !redinta Ortodoxa, 5d' /rinitas, Iasi 0 1668'
2' !easlo#ul, 5d' Mitrooliei Moldovei si Sucevei, Iasi 0 166*'
9' $lain Besan%on, Imaginea interzisa Istoria intelectuala a
iconoclasmului de la Platon la Kandinsky, trad' din lim%a france"a in lim%a
romana de Mona Antohi, 5d' >umanitas, Bucuresti 0 1668'
3' $ndr& 'rabar, Iconoclasmul Bizantin, trad' din lim%a france"a in lim%a
romana de ,aniel Bar%u, 5d' Meridiane, Bucuresti 0 1661'
8' (rne) *reot *rofesor Braniste Liturgica Teoretica, 5d' IBMB:7,
Bucuresti 0 (**('
1' +i#iu) Drd *etcu, Lumina Sfintelor Scripturi Antologie tematica din
opera Sfantului Ioan ura de Aur, 5d' /rinitas, Iasi 0 (**1'
)' *etre) *reot *rofesor Semen si ,icolae) *reot *rofesor !"ifar,
Icoana Teologie in imagini, 5ditura Corson, Iasi 0 1666'
6' -mureanu) *r. *rof. Ioan, Cinstirea sfintelor icoane n primele trei
secole, in Studii /eolo&ice, 1611, nr' 6!1*'
1*' Idem, Istoria Bisericeasca !ni"ersala, 5d' IBMB:7, Bucuresti 0
(**9'
11' Sfantul Ioan Damasc"in, Cele trei tratate contra iconoclastilor# trad'
din lim%a &reaca in lim%a romana de Preot Profesor ,umitru <ecioru, 5d'
IBMB:7, Bucuresti 0 166)'
! Cuprins !
12
1' 4otiuni Generale''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''a&' (
(' Sim%oluri remer&atoare, aaritia rimelor icoane si cinstirea lor, in
ofida incertitudinilor, ersecutiilor si a rimelor incercari
iconoclaste'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''a&' 2
2' Conturul luat de icoane in cult in secolele al BII!lea si al BIII!lea'
I"%ucnirea iconoclasmului roriu!"is''''''''''''''''''''''''''''''a&' )
9' ,oua dove"i istorice ale olemicelor iconoclaste din secolele$ I si
resectiv al BII!lea''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''a&' 1*
3' Conclu"ii''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''a&' 1(
8' Bi%lio&rafie''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''a&' 12
1' Curins'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''a&' 19
19