1. Mitropolitul Nicolae Bălan (1920-1955)!!!

S-a născut pe 27 aprilie 1882 într-o familie de preoți din părțile Bistriței. A urmat
gimnaziul grăniceresc din Năsăud și Facultatea de Teologie la Cernăuți, unde și-a luat si
doctoratul. După terminarea studiilor, vreme de 15 ani (1905-1920) a funcționat ca
profesor de Dogmatică, Apologetica și Morală la Institutul Teologic din Sibiu. După
patru ani, i-a adăugat o colecție de lucrări, cu titlul ,,Biblioteca Bunului Păstor”. Până în
1916 a redactat revista, după aceea și-a încetat activitatea din cauza războiului.

Nicolae Bălan a fost unul din marii luptători pentru înfăptuirea unității noastre etnice și
bisericești. În toamna anului 1918, Consiliul Național Român din Transilvania l-a trimis
la Iași pentru a lua legătura cu oamenii politici ai României de atunci. La 14/27 februarie
1920, a fost mitropllit al Argeșului. După tunderea în monahism la Mănăstirea Hodoș-
Bodrog , în Duminica Rusaliilor(17/30 mai 1920) a fost hirotonit arhiereu și înscăunat în
Catedrala mitropolitană din Sibiu. La scurt timp, a fost ales membru de onoare al
Academiei Române. Ca mitropolit a depus eforturi susținute pentru unificarea
bisericească ca urmare a înfăptuirii României Mari. Datorită implicării sale, mitropolitul
Nicolae Bălan a reușit să impună în BOR Statul de organizare din1868, a lui Andrei
Șaguna.

A apărat Biserica noastră în Senat ca nimeni altul în momentele e seamă din istoria ei:

În 1923 la discutarea noii Constituții

În 1925, la discutarea Legii privitoare la unificarea bisericească

În 1928, la discutarea Legii Cultelor

În 1929, cu prilejul retificarii Confortului.

Activitatea culturală!!!

Prin activitatea sa culturală a rămas în istoria Bisericii noastre în mod deosebit. Vechilor
publicații periodice, ,,Telegraful Român” și,,Revista Teologică”, li s-au adăugat foaia
religioasă pentru popor ,,Lumina Satelor"(1922), precum și câteva colecții de lucrări
teologice (Seria Didactică și Seria Teologică, ambele în 1933) sau cu caracter educativ și
misionar (Popasuri duhovnicești, Veniți la Hristos), etc. În timpul păstorii sale s-au
tipărit peste 200 de lucrări, din toate ramurile teologiei, fie de profesorii Academiei
teologice ,,Andreiane", sau de alte Academii, fie se unii preoți.
Datorită eforturilor sale, vechiul Institut teologic din Sibiu, a fost ridicat la rangul de
Academie(1921), cu 4 ani se studii, obținând după lungi stăruințe din partea
mitropolitului Nicolae, dreptul de a conferi licența în teologie (1943).

Mitropolitul Nicolae a fost preocupat de pregătirea viitorilor ierarhi, profesori de

Teologie, consilieri, etc. A trimis mulți tineri la studii teologice fie în țară, fie peste
hotare ( Atena, Berlin, Viena, Breslau, Roma, etc). Pentru profesorii și studenții
Academiei, mitropolitul a ridicat o capelă și o clădire pentru bibliotecă, înregistrând-o cu
valoroase cărți apărute în țară și peste hotare.

La Sibiu, a înființat un internat al eparhiei, în care erau crescuți gratuit sau cu o taxă
foarte mică, sub îndrumarea Bisericii, fiii de preoți orfani. Tot la Sibiu a deschis și un
orfelinat sub conducerea Arhiepiscopiei.

În ceea ce privește activitatea de ctitor, a refăcut din temelie Mănastirea Sambata de Sus.
A ridicat un cămin și un schit în stațiunea Păltiniș, un cămin preoțesc în stațiunea
Bazna, și capela Academiei Teologice Andreiane din Sibiu. S-au ridicat în orașele și
satele Transilvaniei peste 150 de biserici și peste 150 de case parohiale.

Ca membru al Sf. Sinod, Nicolae Bălan a fost sufletul discuțiilor, precum odinioară, în
veacul al XIX-lea, a fost episcopul Melchisedec Ștefănescu. A primit din partea Sf.
Sinod însărcinarea să-l reprezinte la mai multe întruniri și congrese intercrestine în afara
hotarelor țării. În 1940, cu prilejul Dictatului de la Viena, s-a opus cu toată fermitatea
împotriva acestuia, fiind printre cei 10 membri ai Consiliului de coroană întruniți în
perioada 29-30 august 1940, rostind și o cuvântare înflăcărată în care apară integritatea
teritorială a țării.

A murit la 6 august 1955, fiind îngropat în Biserica Mănăstirii Sâmbătă de Sus.