PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNI'' -VA 1 Noi suntem slujitorii credinciosi ai poporului, iar poporul

vrea pace, urste rzboiul. S fie sf nt pentru noi toti do-

rinta poporului de a nu ngdui vrsarea sngclui a milioane
de oameni si de a asigura construirea pasnic a unei vieti
iOrgan al Comitetului Central al P.M.R. fericite ! (G. M. Malencov).
ANUL XXII Nr. 2646 Duminic 26 Aprilie 1953 4 PAGINI - 20 BANI ( Din Chemrile de 1 Mai 1953 ale Comitetului Central al Partidului .1luncitoresc Rom5n)

In legatura Cu discursul preednte1ui Eisenhower

MOSCOVA 25 (Agerpres). TASS Europa $i, in primul rand, poporul poppare, printre care si popoarelor Euro- Americii s nu puna noi si noi piedici In vinta U.R.S.S. inseamn eel putin a pierde toate acestea Uniunea Sovietic, care nu
transmite francez care a Post nu odat victima Ger- pei Rasritene" libertatea de a se unifica calea dezvoltrii comertului normal intre simtul obiectivittii si a nu tine seama de are nevoie de goana inarmrilor, care tct-
Ziarul Pravda" publics urmtcrul ar- manici militariste cu alte tari intro comunitate mondala state, in calea lrgirii schimbului interna- imprejurrtle unanim cunoscute care deauna a lost si este pentru o pace trai -
ticol de fond consacrat discursului rostit Nu este care limpede c rezolvarea pra- bazat pe drept". Este indeobste cunoscut tional de mrfuri. atesta in modul eel mai precis nu numai nic, indelungat, si care nu se tema de
cine anume fmpiedic admiterea .onor tari Lucrurile merg ping acolo tnct chiar telurile pasnice ale trii noastre, ci si pace.
de presedintele Eisenhower, la 16 Aprilie, h!emei Germaniei cere s se tina seama faptul c Uniunea Sovietic a lost si r-
la Asociatia americana a ziaristilor de interesele vitale ale tuturor vecinilor democrat- populare in Organizatia Natiu- si in trile care au aderat la blocul con - Desigur, Eisenhower are dreptate and
nilor Unite si cine impiedic restabilirea dus de S.U.A. si in primul rand in An- mane principalul reazim, factorul de haza spune c dupa victoria asupra Germanici
Au trecut opt ani dela victoria aliatilor Germanici si de interesele intririi pcii al mentinerii si intririi pcii generale. hitleriste cile U.R.S.S. si S.U.A. s'au des -
U.R.S S., S U A., Anglia si Franta in Europa si, trr primul rand, s se tina drepturilor legitime ale marii Chine in glia, se ridica tot mai puternic murmurul
O.N.U. Oare nu reprezentantir Uniunii impotriva restrictiilor dictate de S.U.A. in Se pare e presedintele a fcut aceste prtit. Dar acest fapt a gsit in discursul
asupra fascismului hitlerist si dela termi- seama negresit de aspiratiile nationale ale deelaratii pentru a prezenta politica btu rostit la 16 Aprilie de Eisenhower o inter-
narea celui de al doilea rzhoi mondial poporului german ? Sovietice au propus s se admita In Or- comertul cu statele din lagrul democrat
ganizatia Natiunilor Unite 14 tari, propu- colui anglo - american intro lumina cat de pretare nejust, ba chiar, se poate spune,
Oamenii sovietici au dus pe umerii lor In discursul presedintelui S.U.A. nu Fireste, apelurile la pace cuprinse In cat pasnic Dar cifrele si faptele pe care
nere care a Post respins prin voturile blo- discursul presedintelui vor intampina din denaturata.
principals greutate a acestei mari lupte. exista o baza pentru rezolvarea acestei le -a citai chiar el in legtur cu cheltue- Daca ne vom situa pe terenul ferm al
Ei au fcut aceasta pentru a apara probleme. El nu a tinut seama de exis- cului anglo - american ? partea noastr sprijinul cuvenit. Dar este lile militare extrem de umflate ale S.U.A., Faptelor va dispare cu desvarsire onice
libertatea si independents patriei tor, pen- tenta acordurilor in problema germana in- in ceeace priveste tratatul eu Austria. greu 55 treci peste faptul c deocamdat care creso an de an, dovedesc altceva. confuzie in aceasta chestiune. Intr'adevr,
tru a ajuta popoarele Inrohite din Europa cheiate la Potsdam de cele patru puteri. se poate repeta c nici alci nu exista pro - orientarea politicii externe a S.U.A. este Aceste fapte dovedesc militarizares fr nu poate fi trecut cu vederea faptul c
s se eliberare de sub jugul fascist si La fel a procedat si fostul guvern al bleme care s nu poat fi rezolvate pe inca departe de aceste apeluri la pace precedent a intregii economii nationale a trile blocului anglo - american, care in
pentru a asigura, dup terminaren rz- S.U.A. Dar daca se recunoaste ca fund haza intelegerii realizate anterior, cu con - O confirmare gritoare a acestui fapt sunt, S.U.A , povara de nesupertat pentru popor perioada ultimului rzboi mondial au fost
hniultii, o pace trainica si securitatea in- rezonabila necesitatea rezolvrii pozitive ditia ca drepturile democratice ale po- de pild, comentariile ['acute cu privire la a cheltuelilor militare, ele dovedesc c aliate ale U.R.S S., indat dupa sfrsitul
ternationals. a problemei germane in spiritul ntrirti porului austriac s fie respectate cu ade - discursul presedintelui, la numai doua grana inarmrilor din S.U.A. a creai in acestui rzboi au intors crma politicii
Aprnd consecvent catiza pcii tntre pcii in Europa, asa cum consecvent vrat. zile dupa ce Eisenhower si -a rostit dis- tara o atmosfera de team si de incordare lor. Ele s'au reintors In multe privinte
popoare, Uniunea Sovietic nszuieste, ca tinde sere aceasta Uniunea Sovietic, nu Cu privire la Organizatia Natiunilor cursul, de o persoan atat de antorizat extrema Aceasta politica a S 11 A., care pe vechea cale dinainte de rzhoi, cnd
pot fi citate importantele acorduri inter - a secretarul de stat al S.U.A., Dulles.
si tnainte, spre dezvoltarea colaborrii Unite. contribue la cresterea isterici rzhoinice, atitudinea lor fata de Uniunea Sovietic
internationale. In cuvntrile rostite de nationale sus amintite, pe care exista sem- Nu putem sa nu fim de acord cu Stra- impinge pe aceeasi cale si un anumit grtip nu putea fi nicidecum calificat ca priete-
In discursul sao, presedintele s'a decla-
G. M. Malencov, L. P. Berla $i V. M. nturile celor dou state ale noastre si rat gata s transforme O.N.U. intro in- chey, Post ministru in guvernul lahurist al de tari. neasc si cnd orientarea politicii lor era
Molotov la 9 Marcie 1953, este exprimat a Marii Britanii precum si a Frantei stitutie care s poat apara efectiv pacea Angliei, care a caracterizat discursul lui indreptat deobicei in directie opus.
care a aderat la aceste acorduri. Eisenhower a vorbit despre uriasele
vointa nestrmutat a poporului sovietic si securitatea tuturor popoarelor. Dulles ea o tendint de a transforma dis- cheltueli ale guvernului american pentru Nu intentionam s ne angajrn intro
de a Intri pacea generals. Daca blocul anglo- american nu va tine Nu Uniunea Sovietic este vinovat c cursul lui Eisenhower intr'un act de tunuri $i proiectile - rachet, pentru avioane discutie cu presedintele in legtur cu a-
La 16 Aprilie, presedintele S U.A, seama de acest lucru si va merge mai in prezent aceasta organizatie nu fndepli- rzboi ". de bomhardament si vanatoare, pentru tor- firmatia destul de stran'ie despre o oare-
Eisenhower, a rostit la Asociatia ameri- departe pe calea pe care a trasat -o, l- neste sarcinile care ii revin. Nici acum, intr'o anumite msur, Dulles a aruncat piloare de escadr si alte vase de rzhoi, care terminare a miei anumite ere in po
cane a ziaristilor un diseurs consacrat cnd cu neputint unificarea national ins nu este prea trziu pentru a ridica lumina asupra faptului c Eisenhower a neuitnd totodat s elogieze pactul agre Utica sovietica. Dar nu putem s lum
prohlemelor situatier internationale. Acest a Germaniei si transformnd partea ei importante activittii ei, in special in trecut sub tacere China in discursul seul cunostint fr mirare de concluzia c
occidentali intr'un stat militarist, in care siv al Atlanticului de Nord Se stie ins
discurs ponte li considerat un rspuns la ceeace priveste intarirea pcii si securit- fapt care a mirat pe toats lumea. Rezult ci politica inspirata de pactul Atlanticu- guvernul U.R.S.S. ar trebui sa renunte la
recentele declaratii ale guvernului sovietic puterea va continua si rmn in minile tii internationale, scopul principal pentru c guvernul S. U. A. este ingrijorat de lui de Nord inseamn mercu alte si alte continuitatea politicii sale externe, a care'
cu privire la posibilitatea rezolvrii pas - revansarzilor, se va svrsi o gresal fa- care a Post creata aceasta organizatie. soarta asanumitei Chine nationale ", cheltueli militare colosale. Este suficieni justete a Post dovedit de intregul mers
nice a problemelor internationale liti -
tal in primul rand fata de poporul ger- in pri- adic de renegatii ciancaisisti care au Post s se arate ce urias irosire de fonduri, al evolutiei internationale.
man. Totodat, un asemenea punct de ve- Pentru aceasta, este necesar
gioase. mal rand ca principiale O.N.U. s fie asvrliti de poporul chinez dincolo de ho- percepute dela contribuabilii americani, re- Daca ar fi s se lege inceperea sau ter- -
dere In problema germana este incompa- minarea unei ere de aparitia unor persoa-
Tocmai aceasta tmprejurare explic respectate de toti membrii ei, este necesar tarele tarli, a urmare a unei lupte vie - prezinta construirea siintretinerea bazelor
acel interes pe care il manifesta fata de tibil cu interesele tuturor statelor iubitoa- s nu fie inclcate insesi bazele Chartei torioase. In ceeace priveste adevsrata militare situate la multe mii de I<ilometri rte noi in fruntea uniti stat sau a altura,
discursul presedintelui cercurile largi ale re de pace din Europa si ale intregii orne- ei. Pentru aceasta, este necesar ca niciun China nationale, cu guvernul sou demo de Statele Unite ale .Americii si, mai ales am putea vorhi eu si mai molt temei de-
opiniei publice din toate trile, care au niri progresiste. guvern sa nu tind s transforme O.N.U. erat- popular, unicul legal, Dulles consi- pe teritoriile pe care intentioneaza s le spre terminarea unei ere in politica S U.A.
asteptat reactia conductorilor blocului Problema care se prore este s se incheie intr'un organ auxiliar al politicii sale ex- dera chiar a un merit al guvernului fuloseasc in scopuri agresive impotriva prin venirea la potere a guvernului `Eisen-
anglo- american la noua expresie a nzuin- cat mai grabnic un tratat de pace cu Ger- terne; deoarece acest lucro tau esse coni S.U.A. blocada politica si economica orga- U R.S.S. hower Dar inste i noul presedinte al
telor pasnice ale U R.S S. mania care s dea poporului german posi - patihil nici eu principiile Organizatici nizat ile el impotriva Republicii Popu- S.U.A., nu se stie dece, la in mod necon-
Presedintele a prezentat calcule care
Cuvintele presedintelui Eisenhower bilitatea de a se reuni intrun singtir stat Natiunilor Unite, nici cu telurile aprrii lare Chineze. arata cat cost construirea unui torpilor ditianat aprarea intregii politici rlri,se de
,Tindem sere o pace adevrata si deplin si de a ocupa locul ce i se cuvine in cornu- intereselor unei colaborri internationale de escadr, unui avion de vanatiare, unii predecesorul su, pe care in trecul, mai--
Rzboinicia lui Dulles este cunoscut
in intreaga Asie ca si in intreaga lume ". nitatea popoarelor iubitoare de pace, iar normale si intririi pcii. de mult. Este posibil a declaratia sa s bombardier etc si osti husheli de gre ales in perioada campaniei electorate, a
ca st declaratia sa c niciuna din aceste dup aceasta si urmeze retragerea trupe- $i tone de bumbac s'ar putea econornist
criticat -o in multe privinte, ji nu fr
Se pune intrebarea dece au semnat fie o interpretare oarecum libera a dis
probleme litigioase, fie ea mare sau mica, lor de ocupatie din Germania, a cror in- toti cei 60 de membri ai Organiz,rtiei Na- cursului presedintelui. Dar nu se poate sau cate scoli sf spitale s'ar putea con - temei.
nu este de nerezolvat cnd exists dorinta tretinere apas ca o povara suplimentara tiunilor- Unite Charta ei, a cerei impor- trece cu vederea faptul c el conduce De- strui (laca s'ar renunta la producerea unir In discursul sau, presedintele a' decla-
de a respecta drepturile tuturor celorlalte pe umerii poporului german. tante esential este regula unanimittii partamentul de Stat al S.U.A. $i c, vrnd asemenea ohiecte militare. Totodat, au
rat c este gata s salute onice dovad
In discursul presedintelui S U.A., care autentica de intentii pasnice". Totod.its el
tari" au Post primite cu simpatie. celor circi mari puteri la examinarea pro - nevrand, cuvintele sale sunt puse in le- fest citate destule cifre instructive. Dar a pus intrebarea ce este gata s intreprin-
Cuvintele presedintelui despre pace $i ahordeaz un cere larg de probleme In- blemelor privind asigurarea pcii in Con - gtur cu punctul de vedere oficial al cele spuse de presedjnte surit cu totul insu- d Uniunea Sovietica ? "
despre faptul ea- niciuna din problemele ternationale, nu se spune nimio despre siliul de Securitate ? Doar nu pentru ct, guvernului condos de Eisenhower. .ficiente.- Dac presedintele S U.A. ar Fi
Republica Popular Chinez, despre resta - Se stie c llniiinet Sovietic 5w artai
litigioase nu este de nerezolvat sent ins bilirea drepturilor nationale ale Chinei in aceasta regula recunoscut de toate trile Deaceea, nu putem trece sub tacere afir- spus cat il cost pe poporul american acu- fntotdeauna gala s discute si s rezol-
tn contradictie cu alte afirmatii ale sale Organizatia Natiunilor Unite precum i s fie nesocotit in practica de anumite matia lui Dulles c chemarea conducto- mularea de stocuri de bombe atomice, pre- ve prieteneste problemele internationale
din acest diseurs. despre drepturile sale teritoriale legitime, state I Si desigur, nu pentru ca acest prin - rilor sovietici la reglernentarea pasnic cum si construirea a multe sute de hale actuate cu conditia ca propunerile privi-
Cei care doresc s gseasc in discursul inclusiv insula Taiwan. Oare aceasta che - cipiu international s fie considerat ca un a problemelor litigioase ar fi Post fcut militare, la mare distante de hotarele toare la rezolvarea acestei probleme, in-
sub presiunea asanumitei politici ferme a S U.A. si doar toate acestea nu au ni-
lui Eisenhower o adevrat nazuint spre stitme nu face parte dintre problemele in- fel de povara sau piedic in activitatea diferent dela cine ar perni, sa fie cat ile
pace nu pot s nu tntrebe : Dece a avut ternationale ale zilelor noastre, care nu O.N.U. si a Consiliului de Securitate. S.U.A. Intreaga lume stie ins c condu- mio coman cu niciun fel de interese de cat acceptahile si s nu contrazic
nevoie presedintele, intr'un diseurs care ctorii sovietici sunt cluziti in actiu- aparare ale S.U.A am fi avut o ima
sufer nicio amnare ? Si totusi rmrie Insfrsit, cine poate considera cg este interesele fundamentale ale poporului so-
cheam la pace, s ameninte fr echivoc un fapt c in acest discurs amplu pro- normale situatia in care cea mai mare nile loi nu de considerente privind carac- gine mutt mai apropiat de realitate si vietic, nici interesele celorlalte popore
cu posibilitatea rzhoiului atomic" ? Oare blema Chinei nu a Post analizat. lar acea- tar din lume, si anume China, este lipsit terul ferm" sau moderat" al politicii mult mai instructiva Dar, precum se vede.
iubitoare de pace.
asemenea aruumente fac ca discursul des sta inseamn ca fata de China se duce cu de posibilitatea de a participa la lucr- unei tari eau alteia fata de t1 R.S.S., ci zavantajos" sicseeste
se considera incomod" sao de
vorbeasc deschis si In discursul sao, presedintele S.U.A. a
pre pace. rostit de pre edinte, s fie mat perseverent o politica distata de dorin- rile Consiliului de Securitate si ale pornesc dela interesele fundamentale ale socotit, nu se stie dece, cu putint s lege
convingator ? In onice caz, in ceeace pri- ta de a intoarce fnapui evemmente care se Adunrii Generale si, in loe de aceasta, in poporului sovietic, dela interesele pcii si !inipede despreunoracest lucro Totusi, adev-
propunerile sale de pace de o serie de
veste Uniinea Sovietic, asemenea argu- ratul sens al asemenea fapte este
dezvolt irezistihil, a cror evolutie mi organele O N.U. sta infipt un manechin securitatii internationale. lesne de inteles $i asa. In ele fsi gseste conditii preliminare puse Uniunii Sovie-
mente sau, vorhind mai 1r inconiur, poate ft stavilita, desi ficcare om care are gomindanist ? Dei poza rzboinic in care se corn expresia acea orientare in politica externa, tice, desi in discursul sau aceste pretentii
asemenea amenintri, nu si -au atins si ochi s vada isi d seama ca aceasta puii- Poate oare contribui o asemenea sitUa- place asa de niult Dulles onora le pare care urmreste telurile irealizahile ale nu sont intrite prin ohligatii corespua-
nici nu pot s -si stinga vreodat scopul tic este sortita unui esec inevitabil. tie la intrirea autorittii O.N.U. ? Se de elect, este totusi purin prohabil a ea dominatiei mondiate, ceeace provoacs re- ztoare din portea S.U.A.
In discursul sou, presedintele S.0 A a In discursul sao, Eisenhower formu- poate oare astepta, cu asemenea rndueli, s -si ating scopul, mai eu seama in do- zistenta crescnd a cercurilor, largi din Acest mod de a pune chestiunea a si
atins o serie intreag de probleme inter- leaza circi precepte" care, potrivit spu- ca Organizatia Natiunilor Unite s -si des - meniul diplomatiei. Legnd posibilitatea multe tari. provocat o riposta legitima din partea
nationale, care nu suet egale ca insem- selor sale, determin comportaren State - fsoare In mod normal activitatea $i s in- prezentrii unor propuneri pasnice cle In ceeace priveste tara noastre, se stie celor mai diferite cercuri internationale:
ntate. Dar in ultima analiz, el ii-a con- lor Unite in problemele Internationale". deplineasc obligatiile ce -i revin in opera ctre S t LA de crearea asanumitei comu c Uniunea Sovietic, necontenit preocu- El nu a putut s nu surprind pe oamenii
sacral discursul mai ales prohlemel In aceste precepte, s spune c intreaga de intrire a pcii si a securittii inter - nitti defensive europene" si de planurile pat de refacerea posthelic si dezvoltarea in stare sa aprecieze in mod realist atat
relatiilor cu Uniunea Sovietica. F.1 a de- ornenrre dareste cu nesat pacen. infrtirea nationale ? de organizare a unor forte armate unite. economici sale nationale, nu a mers pe fondul problemelor internationale actuate
clarat Nu cunosc decal o singur pro - si dreptatea ", c ficcare tara are drep- incluznd forte franceze si germane ", calea cursei inarmrilor Uniunea Sovie- cat si raportul real al fortelor si factori-
blem de care depinde progresul Aceast In onice caz, rezolvarea acestei pro
tul inalienabil de a -si crea la propria sa bleme, ca si rezolvarea alter probleme adic de centinuarea goanei inarmrilor, tic nil mimai ca no a mers pe aceasta lor care determina situatia international.
problema este urmtoarea : ce este gata alegere forma de gu-vernrnnt ai sistemul internationale de actualitate, nu poate fi Dulles a trdat poate fr s vrea ade - cale, dar a fciit in repetate rnduri pro - Ziarul englez Times" a ohservat pe buna
s intreprind Uniunea Sovietic ?" La vratul sens al politicii dose de S.II.A dreptate c nici) tara indifereni daca
economic", ca incercarea oricarei tari de ocolit. Daca dorim cu totii s fie mai puneri concrete pentru ca mante poteri,
aceasta el a adsuuat : Este simplu s Dar dace adevratul sens al discursului este vorha de Uniunea Sovietic, Statele
a impune altor tari o forma de guvern- patine vorbe si mai multe fapte, este evi - fmpreun cu celelalte state, s ia msuri
verifici adevrul Faptele suini singurele mnt nu poate fi justificata" etc. rostit de Eisenhower este eel inftisat In hotrite in vederea limitsrii inarmrilor, a Unite sau Anglia nu va voi s discute
care pot convinge ". dent c se va putea gasi calea si spre discursul mai amplu rostit de Dulles dup
Daca aceste principii ar determina cu rezolvarea problemelor de acest fel. reduceri imediate a fortelor armate $i a nrsuri de pace pe baza de caaditii ulti-
Nimic de zie I Nu se poate s nu fil de presedinte, in aceeasi sala si in fata ace - cheltuelilor militare $i totodat sa ajung mative".
acord faptele sont mai de pret dect adevarat politica S.U.A. ji daca ele n'ar Nu fr temei a legat presedintele in luiasi auditoriu, acest diseurs nu va putea
ramane duar declaratit cu caracter ge- discursul su problema reduceri a nia- la un acord asupra interzicerii armei ato- Duna coro se stie, conrluctorii sovie-
cuvintele. da rezultate pozitive din punct de vedere mice. insotits de instituirea unei control tici no leag apelul lor la reglernentarea
neral acest lucru ar fi trebuit sa se mentelor de necesitatea de a se acord a al intereselor intririi pcii.
Deaceea, s ne referim la acele pro - raslrang $i asupra problemei coreene si o atentie mai serioas problemelor cenno - international eficace asupra aplicarii tu- pasnic a problemelor internatinnale de
bleme internationale importante de a c- asupra Germaniei si asupra Chine'. Ches - mice, problemelor luptei impotriva mi7e- In legtur cu declaratiile de acest fel turor acestor .msuri, control care s ex- vreo cenere prealabil fata de S U.A. sao
ror rezolvare usta depinde intarirea pcii. tiunea este tuc:rnai c declaratiile nu sunt riei si nevoilor. Este fesa putin probabil ale reprezentantilor oficiali ai S U A este clud posibilitatea incalcarii acestor hot- fata de alte tari care au aderat sau _nu la
In primul rand despre problema co- fntarite de fapte, c pana acurn politica e va fi cineva multumit daca toat che greu de apreciat care este in realitate riri de catre oricare stat blocul anglo - american. Inseamn care
reea n reali a S.U.A. nu a prea tinut seama stiunea va fi redus la crearea unui oa- pozitia S.U.A. in politica externe in mo- aceasta c partea sovietica nu are niciun
Se poate nega oare faptul c5 in ultimil de declaratiile de acest lei in rezolvarea recare fond pentru ajutorarea intregii mentul de fata se intentioneaza sa se si inladiscursul sau, Eisenhower se refera
problema reduceri arm.rmentelor fel de pretentii ? Desigur ca nu insearnn.
ani in centrul atentiei cercurilor interna- acestor probleme internationale ji a mul- lumi" despre care s'a vorbit in acest dis- mearg pe cales dertinderii incordrii in Acestei Totusi, conductorii sovietici vor saluta
relatiile internationale si a rezolvrii pro - chestiuni ii stint consacrate in dis-
tionale au lost asemenea prohleme ca pro- tor altura. curs. curs cinci puncte Fireste, partea sovietica onice pas al guvernului S.U.A. sau al
blema rzhoiului din Coreea, problema blemelor litigioase pe baza respectrii guvernului unei alte tari daca el va fi in-
In discursul presedintelui se acorde o Numai un titlu rsuntor nu este suff- drepturilor celorlalte popoare, sau se in- nu are obiectiuni impotriva propunerilor
restabilirii unitatii nationale a Coree' l atentie speciat popoarelor din Europa cfent pentru un asemenea fond expuse in aceste ponete Toate aceste pro - dreptat spie reglernentarea pe cale prie-
tentioneaza s se continue vechea poli- teneasc a prohlemelor litigioase. Aceasta
Dupa cum se stie, tocmai problemele de Rasaritean. Din spusele lui rezuft c Altele vor fi rezultatele .daca tratares tica de goana a inarmrilor. puneri au ins un caracter prea general,
acest fel au lost in acesti ani piatra de tornirle de guvernanrnt din trile Euro- acestei probleme se va haza pe o cola- ceeace nu poate eatusi de prltin s urneasc davedeste c partea sovietica este gata
tn.ercare a politicii externe a multor state Dupa prerea conductorilor sovietici, pentru o discutare serioas si co-rcreta a
pei Rasnteue ar fi lost, chipurile, impuse borare eu adevrat larga $i democratica propunerile indreptate cu adevrat sere din loe chestiunea arztoare a reducerii
Poporul sovietic a sprijinit consecvent din atar, desi aceasta contrazice laptele intre tari, cu respectarea deplin a drep- problemelor respective, att prin tratative
toate act'.unile avnd ca scop incheivrea pace pot servi drept hazs pentru imbun armamentelor. dirette cat $i, in cazurile necesare, in
incleubste cunoscute si situatia reali din turilor suverane ale popoarelor si lr a ttirea relatiilor internationale. Aceasta
unui armistitiu echitabil Coreea l e- Duna Eisenhower, reiese g i r ver pul cadrul O.N U.
aceste tari. se impune conditii politice ardor care nu inseamn ins c conductorii sovie-
centa propunere a guvernelor Republicii S.U.A ar fi lost chipurile nt;itdeauea In discursul sao, presedintele a spus
P spulare Chineze si Republicii Populare Faptele arata c nomai printr'o lupt primesc acest ajutor. tici surit gata s la drept astfel de propu- c la rezolvarea prohlernelor internatio -_
drza pentru drepturile lar, au ajuns pu- Deocamdat, din cele spuse de presP- pentru reducerea inarmrilor, in timp re
Democrate Coreene, care a oferit o noun
Uniunea Sovietica s'ar fi situai pe o po- nale litigioase Statele Unite stint gata
neri, variante noi ale unor procedee vechi.
posibiiitate de a se trece dela vorhe la poarele Europei Rasaritene la actuala dirrte in legtur eu fondul pentru
aj i- In discursul sac, presedintele Eisenho- s la asupra for o parte dreapla ". in dis-
fapte, care a deschis perspectiva termi- turnia de guvernare deinocrat-populara, si torarea intregii lumi" se creeaz impresia zitie opus si aproape c ar fi imp :edicat cursul lui Fisenhower din 16 Aprilie, acea-
nrii rzboiului in Coreea, a Post sprijinit c numai in nulle cunditii ele au putut c alci este verba de o noua versiune a wer a vorbit despre rezultatele perioadei
aceasta reducere. sta declaratie nu a Post intrits prin ni --
deindat de guvernul sovietic. asigura dezvultarea inipetuoas a econo- planului Marshall" care nu s'a justificar posthelice, incepnd din monientul can(' mie Ea are ins nevoie de asa ceva.
In aceasta se vdes(' incercrile de a
Acei care cauta rspunsuri concrete miei $i culturii in statele tor. Ar fi ciudat si, in acelas timp, de continuaren sub un in primvara victoriei soldatii aliatilor
sa se astepte din partea Uniunii Sovietice alt nume, a nepopularului punct 4 si arunca asupra Uniunii Sovietica vina pen- In ceeace priveste U.R.S S., nu exista
nu vorhe, ci act'uni indreptate spre rezol- apuseni s'au intslnit cu soldatii Rusiei in
varea prohlemelor actuate ale relatiilor o imixtrune in favoarea restabilirii re- lui Truman" care in schimbul unei pomeni tru corsa narmritur ce se destsoar in niciun mativ de fndnial c ea este gata
gimurilor reaccionare rsturnate de aceste de dei han' fcute unor sau altor tari sla- centrul Europei ". s ia asupra ei partea corespunztoare in
Internationale, pot aprecia insetnntatea ultimii ani in tarale blocului anglo -ame-
acestui Fapt. pupuale. be, a urmrit subordonarea bugetclor si \'orbind despre aceste rezultate, Eisen-
rican Aceste incercri stint ins lipsite de rezolvarea problemelor internati male liti -
hower a subliniat c dupa terminarea rz-
In acelas timp, presedintele pctuieste economiei a diferite tari si teritorii colo-
S ne referim la alte probleme Interna- erice temei si nu exprima altceva dect n gioase. llniunea Sovietica a d- veiiit nu
tionale pur si simplu impotriva unei legi a dczvol- niale si, deci a acestor tari si teritorii boiului, teille lumii s'au impartit si au
strduinta de a arunca vina asupra celui odat acest lucro In probleme internatio - --
tarfi isturice indeobste cunoscute atunci sesi asa numitelor scopuri dinamice" pornit pe doua cal diferite Totodat, in
Cine poate uita, de pild, problema ger-
contradictie totale cu faptele. Eisenhower care nu o poarts
nale serinase.
cnd invit" cunducerea Uniunii So- ale politicii externe a S.U.A. Dupa cum se
man, sau oculi. prin fraze generale, o Intr'adevr, oire in Uniunea Sovretica lata care este situatia international,
vietice sa foloseasc influenta sa hot- vede, acum se intentioneaza s se mearg prezint lucrurile a si cum trile hloculiti
asemenea probtem internationals impor-
anglo- american si -ar fi propus a seep in- au Post elogiate rzhoiul din Coreea asa cum se prezint ea in zilele noastre:
si
tante ca restabilirea unittii nationale a ritoare in lumea comunisr" pentru a mai departe pe aceeasi cale.
iraca miscarea de eliberare a popoarelor trirea pcii si securitatii internationale,
cursa inarmrilor ca un business" renta- Politica dus de Uniunea Sovietica nu
Germanici pe baze democratice si iubitoare
Nu se poate s nu se tina seama de
coloniale $i semicoloniale din Asia impo- faptul c in ultima vreme lucrurile au iar Uniunea Sovietica si statele ce -i sunt bit, ca cet mai bun mitloc de a asigura poate s fie contrar intereselor altor
de pace? Pe cine poate satisface nu numai folosirea depiins state iubitoare de pace Ea corespunde
triva jugului si inrobirii seculare. Cu greu mers pn la refuzarea directa a ajuto- prietene nu ar fi vrut s meargs pe activitatea de ataceri si
in Germania, dar si in afara hotarelor inteles chiar bratelor de mucca ? Oare in Uniunea nzuintelor tuturor statelor care sunt gata
te poti astepta la o fntelegere justa a pro - rului" economic american, asa cum se pea aceasta cale. El poate fi si a
ca aceasta problema s Fie tratat in Sovietic exista o asa numit groazg de s contribue la dezvoltarea colaborarii in-
felul in care este tratat de cetre un stat blemelor internationale atat timp cat mis - te vedea din exemplul Birmaniei si al al- in sensul a refacerea economiei distruse pace" si scade cursul actiunilor la bursa ternationale, fr deosebire de sistemul so-
de rzboi si intrirea puterii economice a
eau altul atunci and considera, bunaoar, carea de eliberare national este privit tor cteva state.
partea occidentals a Germanici un instru- ca un rezultat al inspiratiei unor anumite Se stie deasemenea c in ultima vre- Uniunii Sovietice in perioada de dupa cand vin stiri despre slhirea tncor- cial. Aceast politica a U R S.S. este toto -
moot al politicii sale externe dinamice" persoane rae intentionate ". me, o serie de state lac anumite declara - rzboi ar fi inceput s reprezinte o nou drii internationale ? Toate acestea au loe dat expresia celer mai profunde nzuinti
Dar cu totul de netnteles este mentiunea Iii ce le intereseaze nu atat a$a numitul primejdie de agresiune ".
nu in Uniunea Sovietic, ci tn St.itele ale poporului nostru catre intarirea paci['
to Europa, fr a se tine seama cum vor
A ajunge la asemenea afirmatii In pri- Unite ale Americii. Ce legtur are cu generale.
rsaeti.,na la aceasta unele popoare din presedintelui S.U.A. de a se acorda altor
www.dacoromanica.ro
ajutor al S.U.A. ", cl ca Statele Unite ale
 01,11/11Pe
SCANTEIA Re. 2646
----
Intreg poporul muncitor se pregtete I.a a 50-a aniwrersa,re
a tovarsului Nikos Zahariadis
pentru marea scrrbeztoare de 1 Mai
*
Ca prilejul celei de a 50 -a aniversri a tovarssului Nikos Zahariadis, secre-
tarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist din Grecia, Partidul
* Muncitoresc Roman $i ton oamenii muncii din Republica Populara Romana tl
Pe santerul mar Conferinta fruntailor gospodriilor ureaza multi ani de viata, santate ct putere de munca, precum al not succese
hidrocentrale dela Bicaz Succese in munca Partidului Comunist din Grecia in lupia pentru pace, independents nationals
agricole colective din raioanele Mizil Cricov in ens`ea mani sarbtori democrat ie.
al

BACAU (dela corespondentul nostril). PLOEST1 (Dela corespondentul nostru). care au pricinult greutati In
In aceste zile insorite de primavara, 'n In oracul Mizil a avut lec zilele acestea munca pentru In toate sectiile fabricil de pane Con
preaJma mart! sarhatort a tuturor celor ce conferinta frunta5ilor gostx)daritlor agri- consolidarea gospodarillor colective.
m tnce.sc, dela un oapat la celalalt al san- cola colective din raioanele Mizil $1 Cri- vnt
tierului hidrocentralei V. I Lenin", clo- coy. Cu acest prileJ. au fus' Meal ca dele- tinute
cotesc elanul 51 munca creatoare a con- gat) colectivista frunta51 din raloanele Mi-
Cet 24 delegati care s'au tnscris la cu-
eu subliniat frumoasele realizar) ob-
de gospodarllle colective din cele
stantin David" d'.n Bucureati. muncttorit
$i tehnictenif desfasoara cu avant tntre-
cerea socialista in cinstea zilei de 1 Mat
Grabrea insiimautArilor
zit 51 Crtcov, caw vor lua parte la primal doua rafoane. Ei au aratat totodata ca pe
structorilor.
Nu demult a inceput montaJtil fnhrizll Congres pe tara al frunta$tlor din gospo- langa reallzarile mari ohttnute de gospo -
de beton. primita in intregime din tard dsritle colective. La conferinta au partiel
constructorilor comunlsmulul. Lucrarile pat zed de colectivlstl frunta5l al gospo- care
darille colective mai sunt al uncle lipsuri
puteau fi inllturate daca coiectivi5ti'
In ultimate zile numarul celor antrenatl in
Intrecerea socialista a crescut cu peste 31
muncitori.
o sarcina de frunfe
de montaJ mecanic sunt tndrumate de tn- darlilor colective din cele dona rafoane, erau in permanenta indrumati al sprijiniti
in munca de catre organele de partid $i Raspunznd chemartf parttdulul, et luptA
ginerfl 51 tentctenll sovietici, speclalt- precum 51 n,imerosi Malian.
zatl in nicest domenlu. de
Raportul de activitate prlvtnd modul tin astat.
BriKaztle de constructort au realizat in cum au fest apl!cate prevederile Hotsrirti cine s'au
Astfel, colectivistul flit Constan
aratat ca in gospodaria colectiva Sal
pentru a asigura poporulul muncitor pro -
duse mai multe, de calitate tot mal buns.
ToatA atentia insArrntArii la timp
ecurt tlmp succese Importante Sus. in po C C. al P M R. din 18 Septembrie 1951
d1gul munttlor. au fast ccxtstruite ateliervl a fost prezentat de toy Astalus Emenic. prevederile
sAvrat, o serie de abater! dela
statutu:ut El a critical faptul
la un pre; de cost cal mai leftin.
In lupta pentru o inatta productivitate
a bumbacului
mecanic, magazil pentru materiale fnn.ia presedintele Comitetulul executiv al Sfa- ca memhrii concillului de conducere nu
au dovedit destula grifa pentru dezvol- a munch(, cocstorul comunlst ton Popa In toate regiunile tarii propice pentru nele comltetulut executiv al sfatulut
t1!le malaxorulut, funclatllle siluzurtlor de tulul popular al ratonului Mizil. Rapor- tarea avutulul oh5tesc. cultura bumbacului s'au inceput insamn- popular al ratonului Alexandria contro-
ciment 51 au fost amenHJate 6 galeril pen totul a aratat ca gospodarllle colective din a inceput de curnd sa deserveasca rate 3
tru henzile tranaportoare. Co:ecttvistul Simon Ntcolae din gospo gurt de cuptor pentru copt palnea, reu5ind (arile. Insamntarea humbaculul constitue leaza doar anumite comune asupra felu-
ce:e doua rafoane s'au intsrit mull Jin darla colectiva Coltansni a criticat orga- o campante ele cea mai mare raspundere, lui cum decurg insamntarile de bum
in pas cu construc;lile merg 51 lucra- punct de vedere organlzatoric o- economic, astfel sa dea o productie mult sporlta fata
rile de m ntaJ, concluse de Ingtnerul La- nele de partid rationale campanie care nu admite niciun fel de bac, pe cnd alte comune sunt negliJate,
dislau Raco51
devenInd centre de atractte pentru taranti cutiv al sfatulut populara1 razona]
comitetul exe- de trecut.
pentru intrzieri. Aca se face ca in comuna Brncent, tehnt-
In prezent, se lucreaza la muncitori cu gosperlarli indivlrluale, faptul ca nu a sprijlnft aceasta gospcxlsrte Urmand exemp'.ul tut, toll membri) co- Agrominimul arate ca insamntarea chana practicante. in lec sa se ocupe de
montajul scheletelor metalice gi la Instala- Vorhind despre insemnatatea deavoltarti sa tnlature o serie de lipsuri. bumbacului trebue facut cat se poate de
rea unel betoniere electrire In intrecerea cAtori ai brigAzti a iii -a U.T.M. -)sta pe care bunt:l mers al carnpaniei, sa indrume ta-
multilaterale a productiei gospndarlilor co- Eu propun e spus el in Inchetere timpuriu, atunci cnd solul este bine in- ranimea muncitoare In aplicarea regulilor
socialista, care a cuprins aproape pe tott lective, vorbitortil a aratat printre allele o conduce, au trecut acum. in Intmpinarea calztt 5i are o umezeala suficient. Tocmal
constructorii barajuiul, s'a evidential bri- ca 62% din ven!turile hanesti ale gospo- ca gocpodArit)or agricole colec'lve rimase
In urma sa I1 se acorde o mare atentte, matti sat-batori a solidaritatll Internati" in perioada aceasta solul indeplinecte Coate
agrotehnice prevazute in agrominim, este
folestta in calcularea cotelor de colectare.
gada condusa dulgherul stahanovist
de dArlei agricole colective din Cioranl au sa fie aiutate ca sa ajunga la aceste conditiuni. Daca tnsamfntatui va
nale a oamonitor munch', la deservirea a Deosebit de gray este faptul ca statitle
Ludovic Melnicluc care 51-a indeplinit cu fost realizare mum' din valorificarea pro- fruntase, asa cum prevede nivelul celor rate 3 guti de cuptor deodata. intrzia, aceasta va avea repercusluni de egrenat $1 sectia agricola a sfatulut
7 zlle mainte de termen anga)amentul luat duselor animale Deasemeni, toy. Astalus al Hotarirea C.C. asupra recoltel
In cinstea zilet de 1 Mal Nid mhner't lui P.M.R. din 18 Septembrie 1951 ". Dele - Colectivul acestei brigszi, care in cin- popular regional Constanta, aid pna II
Emeric a aratat ca invatand necontenit din gatil la conferinta In multe regtunt, ritmul tnsamantsrit
$tefan ivactonl nu sau lasat mai pre)os. $i -au luat numeroase prezent n'a distribuit semintele necesare
E' 51-au lndepltnit planul lunar la exca-
hogata experienta a colhoznictlor sovietici, angajamente in cinstea Congresului. Tova - stea lui 1 Mai s'a angaJat s termine sar- bumbacului este destul de Inaintat. Aca gospodsriilor agricole colective at Want-
lucrnd pamntul cu tractoarele $1 maainile rasul Stanch ion, preaedintele
vat cu 6 zile inainte de termen Succese S.M T. $1 aplicnd minimele agrotehnice, colective din Baba Ana, s'a gospodarlet cina de plan pna la 26 Aprilie, a reuaht sunt raioanele Giurgiu din regiunea Bucu- lor muncitort cu gospodaril individuate,
mart au ohtinut 51 brigada condusa de angaJat in nu- sa -af ndeplineasca acest angajament pe re$ti, ande pana la data de 24 Aprilie s'a Raportnd rezultatele de [Ana acum la
colectivtsiil au ohtinut recolle cu mult mal mete colectivl5tllor ca in cinstea Congresu- realizat 71.4% din plan, raionul Tr. Magu- suprafata totals ce trebue InsAmntata In
Tratan Chtspal. hogate dect Oran!! muncitori cu gospo- lui. gospodaria sa termine ztua de 23 Aprllle. Succese deosebite in rele 72,1 %. La fel at in raionul Zimni-
In dimtneata zhlel de 23 Aprilie gazeta dar11 individuale Faptele dovedesc astfel, remize de 30 metri lungime. constructia une! intrecerea socialista obtine zi de zi al br1- regiunile cultivatoare de humbac, rezulta
cea. in comunele Seaca, Giuvra5ti a1 ca In uncle regluni ritmul lnsamntarit
volants-fulger .,Drumul lui Lenin" dela fara putinta de tgada. superioritatea gos- lasca cu gard o suprafata de sa impreJmu- gada conclusa de stahanovista Florian Vio- ''ratan, comitetele executive ale sfa- bumbaculul este cu totul nesatisfacator Re-
sectorul haraJulut aducea la cunosttnta podarles colective fats de mica gospodaarie fnArte, sa pltveasca Coate teren pentru turilor
semanahtrile de rica. In cadrul intrecerfi socialiste munci- populare comunale au desfacurat giunea Constanta, care are o suprafat
constructorilor harajulu' ca tinerti din Individuals taraneasca. Gospodaria colec- toamna, sa sporeasca productia o larga actiune de mobilizare a taranimii
brigada U T M.-ista condasa de fruntagvl thva din Dulbanu, de exempla, a obtinnt zontehnice. etc. la fermele torif at tehnicienil dela _Constantin Da- mare, a realizat pana pe ziva de 23 Aprilie
in productie Gheorghe Constantin 51-au tn- muncitoare in vederea terminArti la Limp doar 13% din plan. La fel sty regiunea Ga-
depltnit cu 8 zlle mainte de termen anea.
o productie de tutun cu 200% mal mare Numeroa.re delegattf de ptonlert, tinco! vid" apl!ca pe scary larga metodele ina-
dect cea planificata !apt pentru care a $i sportivi
a campaniet de InsamntAri. Pe strazile lati, care a realiza! loar 20% din plan, tar
jamentele luate in cinstea zflel de 1 Mat. fost premiata. Deasemenea, gospoda- al tarant muncitori din satele ra!oa- intate ale stahanovistllor sovietici : Jan acestor comune au lost puse lozlnct mohl- regiunea Cratova 35 %. Ace-asta situatie
ria colectiva din Dumbrava a ohtinut nelor au adus conferintei salutul tor. De- darova. Voroain, Cotlear. E' sunt hotaritt
lizatoa re. trebue cat mat grabnlc curmata. Trebue -
Cu avant sportt muncesc 51 tunellctil dela O mare parte din gospodriile colective
1ntrrvre cat al coi dela te5lre In aceste 60 000 kg sfecla furajera la nectar, tar leeatla de tarant muncitort din comuna CI- ca succesele obtinute pana acum sa fie
re.eeanu, de pilda, et -a luat angajamental au terminal deja insamantArile. Gospodaria
sa se dea toata atentla lnsamntarif bum -
zlle. graftcele de prcxfuctle Indica suit- gospodaria colectivA din LImpeztsu a cules sa depuna toste eforturile In Imhogatite cu not a1 Insemnate succese In haculul. Depinde foarte malt de succesul
case deosehtte ohttnute de hrtgazlle de m1- munca de la- cinstea zilei de 1 Mal. agricolA colectiva din Amsrsatii de Sus, campaniet de InsamntAri ca sa avem o
o recolta de mazare de doua on mat mare madre raionul Caracal, regiunea Cratova, a ter - recolta hogata de bumbac, sa asiguram
nert dela tunel-lntrare, In fruntea carora decal cea ohtinuta de gospodertile indivi- comunapolitica a tsranhlor muncitori din
for pentru infiintarea une) gospo- minat inca ladata de 20 Aprilie. astfel una din materlile prime de baza
se afla stahanmt5t11 Hosu Dumitru, Fetter duale tAraneatl. Vorbttorul a mal aratat ca darn) colective. Pe hangs aceste realizar), trebue tnsA ale Industrial noastre textile in plfna dez-
Petru precum at mtnerit truntaci Ion Re- prin foloslrea Justa a resurselor locale 51 spus ca in organizarea campaniei insAmn-
Conferinta fruntasllor din gospodrtile voltare.
flung $1 Grtgore Canta.
Pe gantierul pacu at soclaltsernulul dela
cu ajutorul dat de stat. gospodarllle colec- coleotive
tive din ratonul Mizil au ridicat 52 con- ales ca delegan din raloanele Mizil 51 Cricov a Primele rezultate tarfi bumbacului mat exista o serie de lip- Timpul este acum prtelnic pentru tnsa=
Bicaz. muncitorit, tehnlctent' 51 Ing'nerfi, ctructli dintre care 30 construct!' trainice colectivictil VotculaGheorghe
Congresul pe tara pe ale agregatului su ri. mntari. Nu trebue sa se piarda dect
Indrumatt de comitetul de partid, inscrt Si spattuase pentru adapostitui antmalelor: 1lie Constantin din SAlclile, din Dulbanu, pentru producerea plait Comitetele executive ale unora din sfa- nieto clips.
not vfctortl In inirecerea socialista in cins- 23 de astfel de constructli au fast ridicate din Baba Ana, Manea Volcu Stela Petria
tea marl! sarbetorf. 51 in gospodarllle agricole colective din ra- Grlgore Vacile din
din Clorant, artificiale turile populare rationale nu au luat sufi- Comitetele executive ale sfaturilor
)Drill Cricov Vedu Sapat, Elena ciente masurt pentru terminarea la timp a populare comunale 51 raionale au datoria
Trice din Conduratu. Alexandru Tatu din In cinstea zilel de 1 Mal a fost pus
Suite de Wan' muncitori convingndu- Dumbrava $t Maree ion din Limpeziau. tn functiune, la gospodaria insamntarit bumbacului. Pentru comitetul de a mobiliza pe taranti muncitort pentru
agricola de
Dispare netilnta de carte se de avantagitle munch! In colectiv au
facut cerera de entrare in gospodarllle co-
In Inchelerea lucrartlor conferintei, dr. - stat Nicolas Blcescu- Peris, primul agre
gat pentru producerea ploif artificiale.
executiv al sfatulut pnpular al ratonului terminarea la time a l'nssmntsrilor.
BRAILA (dela corespondentul nostril). 'active. Astfel, gospodaria colectiva din legattt au trim's o telegrama tovarAgului CAlaraaf, Insamntarea bumbacului consti- Comunhstlt. deputatli sfaturtlor popu-
Gh. Gheorghtu -DeJ In care isi exprima ho La prohele facete au fost de fats tovaraaii tue pe semne o problema secundar. Patna lare trebue sa dea exemplu personal, sa
Acum vreo zece ani foarte putint oamen' Baba Ana anea la inftintare 30 de famtill. trirea fermi de a lupta eu forte
din satul Custura, ratonul Braila, guau Acum. In aceasta gosporlarie suet 130 fa- pentru a Intmp'.na Congresul pe sprite tara al
Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Gheor-
ghe Stoica, Carol Loncear, Constantin la data de 24 Aprilie in acest raton s'a inssmnteze prtmll
carte Marea majorltate a tarantlor mun- mili! de tyrant muncitort. fruntagflor din gospodarille agricole colec- Prisnea, fon Vtdrascu. Insamntat dear 20.5% din plan. La fel SA grahlm Insamntarea bumbaculut, sA
citori erau analfabeti. Aceaata mo ten!re Raportul a scos totodata la iveala o se- tive cu tot mal marl al Insemnate Noul agregat a fost protertat $f construit $1 In ratonul Corabia, unde pana la data de
gres lasata de reglmul burghezc- m:>6lereso, rte de lipsuri ale organelor de indrumare zri in munca. r li- ashgurAm astfel o recolta hogata de ma-
in tara noastra, dupa experienta sovietica 24 Aprilie s'a realizat dear 20% din plan, terie prima pentru industria noastra tax-
nu puma' in satul Custura, cs $t to ce- de un colectiv format din prof. ing. Victor nsamntartle au ramas In urma. Orga- till.
lelalte sate $h orase ale tariff. a inceput sat Popescu, ing. H. Holhan, tag. Gheorghe
fie lichldata azi de catre clasa muncitoare
In frunte cu partidul ei, prin marea actlune Marini de mortezat, fabricate n ar Arlon, maistrul Mate' Simion, Gheorghe
Marton $i alti!, in numal 19 zile in Inc de
de alfabetizare. 60 de zile.
Z1ua de 12 Aprilie 1953 va ramane In
amintlrea tarantlor muncitori din satul prevede
Prtmul plan ctnctnal al patrie) noastre
dezvoltarea productiel de maaint-
unelte necesare tuturor sectoarelor indus -
maainl- unelte prezintA o serie de caracte-
ristict care dovedesc superioritatea ei. Agregatul, construit numaf din teava de
fier sudata, este tnstalat pe un tractor
8 S. M. T. din regiunea Constanta
Custura. In aceasta zt, la $coals. in han- !riel socialiste. Pe langa un foarte mare
dle unel clase impodohtte de sArbstoare, numar de maalnl ce se construesc In serte,
La prohele (acute, morteza fabricate In
tara noastra a aratat o serie de captan Stalinet S. 80. Agregatul uda circa 16 ha. ii-au ndeplinit planul pe campanie
ultimli 10 (arant muncitort, femei si hsr- in momentul de fats In urtnele noastre deosebite. Cu aJutorul capulut pivotant ca- pe zi.
Intsnsificnd intrecenea socialista, me-
bati, inainte analfabeti, si -au trecut cu suc-
constructoare de maaint- unelte se fahrica
librat, de o constructie special, macina Ploata artiflclal cezutA eu ajutorul canizatoril agriculturif dela statluntle de torlatl sa apltce metodele Inaintate ate
ces examenul. functioneaza fera 5ocuri, tar datortta in- tractorlatilor sovietici.
tlpul romnesc de malins de mortezat, o stalatlel de dlvizare de un model special agregatulut este asemanatoane plon natu maatn' at tractoare din regiunea Con-
El au rsspuns ciar at prends la intreba- constructie deosebit de insemnats. rate. Ploata cade sub forma de pulbere fina stanta au ohtinut succese insemnate In exe-
La S.M.T. Cohadin, de exemplu, 5 brt-
rile tnvatatorulut. se pot prelucra piece de mare finete al gAzt de tractorlatl au aplicat cu succes me-
Un merit deosehit revine Protectats de specialisti din tnstitutele precizie. de api, ea nu formeaza baltoace la supra - cutarea la timp $1 In bune condhtiunt a lu-
at eadrelor noastre de proiectare, dupa planurl 51 do- toda sovietica a gralicului orar la arat al
dtdactice din acest sat care $1 -au facet pe Construlrea, pentru prima oars In tara fatA, ci patrunznd In sol, 11 umezeate
deplin datorla in lupia dus pentru Ilchl- cumentatie sovietica, macina de mortezat
noastra, a maatnit de mortezat, este o crerilor agricole de primavara. PnA la lnsmntat. Aceasta statiune al-a deps$ib
romneasc este menata sa sattsfac cele uniform.
darea analfabetismului. mare victoria a industriel noastre socia- 20 Aprflfe, 8 Statiunh de 1\tacini si Trar planu] de producthe pe campante pna la
La sfr5ltui examenulut au vorhlt tA- mai pretentioase cantata. Avand o corsa
liste. Constructta ei de o mare tehnicltate Prin lrtgarea cu aceasta magma perfec- toare din reglunea
de 300 mm. ea este foloslta In marile Constanta au indepil- 21 Aprilie cu 41,51%.
ranii muncitori Diaconu Constantin, Soalca a cerut din partea proiectantilor cat si din tionat se poate obtine o producile spo- n1t planul de productie
Anghel 51 altii, care au rostlt cuvinte raide uzine metalurgice pentru prelucrarea ro-
partea executantilor un efort creator rita de legume la ha. prevazut pentru 51-au mat realizat 51 depagit planul de
de recunostinte gl dragoste fats de partid Ilion dintate brute de mart dimensiunt at sehit. Et au riovedlr maestria pe care eideo--au lntreaga campante de primavara. productie S.M.T.-Topratsar, S.M.T.Doro-
Probele facute cu noul agregat pe tere-
$1 guvern care le -au creat toate condt- a nuturilor cu pana. necesare constructlel lnsuait -o $1 dragostea puternica pentru pa-
martlor uttlaje industriale.
Acest Succes se datorecte avntulut pa-
nurile gradlnartet gospodarlei agricole de triotic al tractorl5tllor, precum at faptulu' hantu, Sibtoara, Cogealac, Costelu, Valul
title pentru a putea devenl oamenl lumt- trie. Aceasta realizare a industrial noastre lui Tratan 5i Horia.
Fata de maatnile de mortezat folosite este o contrlhutie de seems la opera de stat Nicolae Balcescu "- Peris, unde a r.a organizatllle de partid, comitetele de
natf. constructor' constlentl al soclallsmu- la noi pans acum, nona maginA La 21 Aprilie, S. M. T.-23 August,
lui in patria noastra. construits Industrtalizare socialista a patrie!. Post construit, au dat rezultate bune.
de industria noastra constructoare de Intreprindere si organele de conducere ale S.M.T. sndsre, S.M.T.-Hrsova 51 altele
(Agerpres) (Agerpres) stattunilor au indrumat gi sprijinit pe trac- aveau realizat peste 90% din plan.

In scurt timp Intreaga schela s'a deateptat, du -se de maint, cet dot au Inaintat spre fa5i1. Ca sa alba cu ce $terge ochit name-

Eroismul sondorilor
s'au format echlpe. Jechila a anuntat uzina sonda. Oamenii rAmasl afara, in noapte, nilor, Pahontu $f -a rupt captusala hainil.

r or
sa Intrerupa curentul. O bezna adnce a 1 -au urmarit cteva clipe cu sufletul la
invaluit deodata schela $i vuetul sonde' gura, pang ce -au disparut cu totul. in $1 asa, cu pretul multor sfortari si sa-
In eruptie se rasucea mat vtforos, mat critic'', broasca a fost scoasa. Intunericul
urma tor, minutarul ceasornicelor a sArlt
amenintator, in vAzduhul noptii. Meet cteva patratele punctnd scurgerea noptii devenise cenuslu. Acura' venea ope-
ratia cea niai grea : ventilul principal rie
In mai putin de o jumAtate de ora, au- grec, dureros de grea, a timpului. siguranta trehuia ridicat cu bratele din
tocamioane au prins sA se intreace, cu vi- Cat a trecut 7 0 noapte sau numat heciul sonde!, fixat ah pries in 5uruburi.
S'au topft zapezlle in muniti Moldova'. Meet In vale, teza maxima, spre sonda. Directorul $1 se-
Soarele, ascuns luna dearndul dupa panza ceau o multime spre schela. Il mun- In ce mat puterntc, ea o rostogolire de ape cretarul organizattei de baza au sarit in cteva minute 7 Fratila 51 Jechlla au Legit Opintind din greu, nelund in seams ga-
cenucie a norlor, at -a aratat din nou dis- noaptea aceasta de gndurt : oare in
s'a ridicat din fundul pemn- prima macina. Un gnd, o hotarire fier- !cet din Intunericul sonde), clattnndu -se zele at tlteful. oamenii 1 -au ridicat pe brate,
cul stralucitor Prin horhota padurti de vor culege rodul mun- inspumate,
tului. In IiniStea nptit, gura putului a in-
ca bell prin valut de gaze. Pahontu 1 -a 1 -au fixat. Apo' au inchis ventilul. Erup-
braza, prin desirnea pinilor pruaspAt
cit lor ? Il rsunau inca In minte cu- binte le umplea fnima : sa salvam cu onice intmpinat cu un cearceaf curst, ctergn- tia s'a oprit. Cu diguri $t canturl a fost
in- ceput sa fharha vijelios, asvrlind stropt de pret schela noastra I
verziti, sondele lucesc viu In soare, avn- vintele geologulut, care spusese ca sonda titel. Un miros sufocant de du-le ochii, fata a1 i -a tras deoparte sa captat titetul ce se risipea.
va da un zacamnt hogat. Dar surpr'nsese vnt rau, a cotropit padurea inverzitA. gaze, ca un In timpul acesta, sus, la cteva suite se odihneascA. Pahontu 'nitiase un ade-
tndu -$1 turlele spre cer. fAra sa vrea, in timp ce se invrtea lnga
Alci, In locura unde imparateau pana
$1 de metri de sonda. un sondor care -$i In- vrat plan de Wale, impartind oamenil
dlscutia dintre geologul Hrtstescu, pamntul se cutremura, nelinlatit, se cutre- chelase schimbul
nu demult linistea 51 singuratatea, se sonda, inginerul 5ef al trustulut, 51 directorul of1-
mura turla sondei...
aprinsa in mana
se Indrepta, cu o torta In mal multe echlpe. Intr'una din ale
catre casa. Cumplit s'a echipa de goc ...$1 atunci, In cupa cnd geana de foe
intrau FrtilA, Jechila,
Malta azi sonde in puna activitate. Oame- clului de reparatil, discutie din care rett- Archivlu s'a pomentt strignd : speriat caed, din intunericul noptii, cineva directorul Nita. Constantin Bercaru, bri- a rasaritului poleia crestetul padurit, 'n
clips cnd thtetul a Inceput sa glgaia
nil insufletiti de chemarea parttdulul au nuse o singurs frntura : SA scoatem repede broascat
S'ar putea sa SA a cagna ca o naluca, smulgndu -i torta din gadierul Constantin Pralea eel care fo- victories in conducta de otel un chiot
colindat in lung $i'n lat valle Tazlaulut, avem surprize cu sonda aceasta, tovareae punem ventilul de sguranta I mana, calcand -o In picioare. Era tovaracul rase sonda dot maistri sondori $i attn.
Solontului, descoperind mereu noi za- inginer cef" I Dar Bercaru
tngtnerul Patru ()amen' s'au repeztt sa des- Pahontu, primul secretar al ratonului de O alts echipa trebuia sa se ingriJeasca de prelung de bucurie s'a rasucit in vazduh,
izvorit din zeci de plepturi. Schela era
caminte de aut negru, aducnd in aceste set fAcuse un semn Iinl$titor din main! faca piesa. Tacutt, s'au oprlt partid Moinecti, venit printre cet dintl luminatul sonde).
locuri urtate suflul inviorator al vietll, at se toptserA tustret, In dupa catira salvata
1

al mundi. Localnicil al csror trat curgea streacfna parlurtl de brazi.

Inserare, sub paci. Trebula folosit clocanul at ar f1 la locul eruptiet. O scntete scApAratA in Cnd echipa de roc s'a aruncat in lupta, Au urmat cteva cupe de lint$te adanc.
fost deajuns o singure scnteie, ca o mare apropierea emetici ar fi facut ca un Intunericul stApnea Inca apasator. Cres- Tacuti, Inca sub Impresta intmplatlor
cenusiu al intunecat, Intre cantatili cocosl- ...In ttmpul acesta, sus, la sonda, ps- de flacari sa inunde totul, luminand de- ocean de fiaccol sa cuprinda schela, tea vuetul din adncuri, trait-Mae de !riel din noaptea
lor $i somnul de plumb al noptii, dupa o mntul se cutremura In duduitul fierbinte, partarlle, mfstulnd totul in cale... padurea, satul din vale, trecnd prin sAgetau vAzduhul pana la 25 de metri, dar sonda, rasaritul trecuta, oamenii au privet
zi de truda Istovitoare au inteles cA o neodthntt, al ma5lnilor. Maistrul sondor ascuttaul parei tot ce oamenil nimic nu -i soarelui, s'au privet unit
iats noua poposeate, ()data cu cele dinti Archlvlu $1 mat vtforos createau zgomotele sub- pretul cu putea inspAimnta pe vite)!'
mic de statura, lnimos, numal pamntene, at mai inalta tcnea coloana multor sfortarl ridicaser petroligtl. In noaptea neagr, de smoal, pe alto. Lupta fusese grea, incordata Dar
sonde, in locurile acestea. Da ! A inceput arglnt vtu cattiva ani. De Jur impreJurul sondes inaintnd cu greu, prie pnzele de gaze, dincolo de toate greutatile, mat presus
alci In ultimi) ant alerga agitat In toate partile, de ttteh
o btalte indrz- impartind scurte comenzi. Se vedea bine Uzi panaacoperind totul ca un nor des. in pe o dtstanta de cteva sute de metri, se oamenit au hotarit sa Indeparteze penele, de nord de titet 51 asprimea gazelar a
neata, clocotitoare, manna sa transforme ca e supArat. Pterdusera o multtme la pieta, sondortt au coborit In Insirulau stat tot tlmpul, neinvinsa, hotarirea oame-
platurile acestea posta lntr'o regaine pe- timp cu fixatul broa5tet de fuga podetul, Archiviu s'a napustit in cnloane intregiintr'o de
ordine desAvraitA
pompieri venite sA
sa desfaca broasca pentru a
pone ptatra nuor de a salva schela. SA salveze cu
piesa ce tine noapte, spre cel mai aproplat telefon, pre de sustinere (un conus care tine suspendat
trolifera bo,gatA, care sa dea tarn multe garnitura dela put. Piesa aceasta o
vagoane de tatet. pr1- dea alarma.
sa Intmpine incendlul.
tubingul la put). Lucrau cu schimbul rate onice prat schela In care sunt astazi sta-
pant, avutul poporulul
misera defects, $i fusesera nevoltt sa bata $h de peste tot, din toate colturale sche- doua -trei minute flecare. Cnd ameteau gandurile care 1 -au acestea ait fest
Deosebit de lnteresanta este povestea mull timp cu ciocanul pans s'o fixeze.
une) sonde din raionul Moineatl, una din Archlvtu clocnise la ea cu nduf, certnd
* let, se adunan In graba muncitori at teh- erau scowl afara. Intin5l pe larha, ingrljfti In batalla noptii. insufletit tot timpul
cele mai roaspete victorll cucerite de prohahil in gnd pe brigadierul Vlalcu at lung, Cablurlle telefonice au shrnatt pre- nicieni : stahanovistul Constantin Badi - ci altii luau locul, pana card cal re-
lmprsatilnd ventea eruptiel. Vestale ceanu, maistrul electrician Ion Gorea, dl- veneau 51 se avntau tarsal In lupta. In lumina aurae a diminetit de prima -
harnlet' petroliatt. A fost sApate re- Ingtnerul Soare, ca nu se ingrljlserA, ca'n se alungau una pe alta. La sonda rectorul Vasile Nita vara, oamenll s'eu imbratt$at ind.elun4,
pede, intr'un timp foarte scuri se parea vechi petroliat Directorul Fratila a Izhutit se smulgA
at alte dati, sa le Inzestreze sonda cu saute cA totul este zadarnic : eruptia cre5tea. Se directorul Gh. Unguru dela fora) .. $o- penele. Dar cnd a fost sa desfaca pecetluind prin stranger' de main! at
acum dominA cu statura sa indrezneats ca lumea. vor secatul, de gaze mannila nu
broasca, chiote vesele sfrgitul vlctorlos al ha-
Intreaga vale. Sondoril din brigada tul Cnd discul ssngeriu al soareluf se se tngulau ctiva, mai straturile slab!.
de tiiel, seaua se cutremura In duduitul camloane- 1 -au mai ajutat. Ville'. In vAzduhul racoros s'au facet au-
Constantin Pralea au munch{ cu indarjire, topise Incetul cu incetul in verdele intu- Departe, la 6 kilometrl de sonda, se lor, oamenii ravaceau rasele al magazitle aramaUn clocan de bronz san un drug de zite acordeoanele, directitinea schelet a
I Numat aga scapam de scntei
cu entuziasm, tatnd stratul tare de gresle, necat al padurtt $1 noaptea incepuse sa In- alla birourile ofictului Nr. 3 cautnd trnacoape, lopeti. Un semnal 1 organizat o masa tovaraseascs pentru tosta
de productie. a strigat stahanovistul Badiceanu. lumea La sfr$it, un tnar s'a ridicat In
transformnd fiecare zi Intr'o z1 de noi valuie totul, lumiutle sondel si-au ristplt Razhetea pans aici, ca un zvon de turtune, 51 batalla sta gata sA inceapa...
tmprejur razele de argtnt. inca zgomotul eruptiet. Alarme... In cteva clipe, Nita a venit cu un drug .picioare strignd :
victorli. $1 eforturile lor au fost Incunu-
nate de succes. intr'una din diminettle a- bucati'.c
putin a1
da tabing vor Mira in adncul pa- Cnd stahanovistul Alexandru
* de arams, tnmnndu -i -1. Traiasca 1 Mal I Traiasce lupta pen-
mntulul, inca putlp sl ptetul va glgl pe secretarul organlzatleI de baza Jechlls, Comunlatfi Fratila $i Jechlla
cestea aurtt de primavarA, cnd padurile conductA, spre rezervor. Incordati, cu su- a ofictului dort votnict dot son - Intre tamp, padurea a fremstat deodata tru Indeplinirea cincinalulut In 4 ani I
de pint $1 braza Inviau parca sub razele doarea airoind pe plepturile bronzate, oa- 3 productie, a lsat sA cada telefonui In s'au oprtt tacutt In fata son - scsldata In lumina albs. A venit un pale Un ropot de aplauze a fast raspunsul.
turcs, hotarirea lut era luatA. graba, del. In noaptea padurii de brazi, multami de electrician'
soarelui, ei au predat sonda pentru a fi menli munceau in agteptarea cllpet cnd dnd la o parte farfuria cu supeInfierbinte Boric Francise, Gorea, Aplaudnd, namenil s'au legat In tacere
pusa in productie. Dar povestea acestel sonda tat va Incepe viata. Totul era calm, din care niei n'apucase sa guste, si -a arun- de oameni priveau In tacere trmbele de Calhn, utemistul Popa Toader purtnd mandrt de victoria cu care tntmpina
sonde nu s'a terminat alci... lintatit, ca 1nsasl tnserarea de primavars. cat halna pe merl $i s'a repezit tttet, necuteznd Inca sa se apropie. La lu- cu schimbul, pe brate, un far puternic. $I marea sarbatoare, insetati de alte fapte
afare, In mina Inaelatoare a lanternelor, care scn-
* Faptele s'au petrecut repede, In cteva mljlocul noptll.
O fereastra deschlss 'n tetau ca niste licurlct pe deal, cet dol s'au cite!
la lumina farulut, tinut In plin $uvo' de mari, viteJeati sa nu precupeteasca nt-
cupe. Dlntr'odate, maistrul cel agttat s'a cale, ca un smbure de lumina... munca a pries sa curga mat indr- clun efort in lupta pentru cincinal. sa dea
Soarele apunes aurind vrful brazllor. oprft loculut. Au Incetat brusc comenztle, In ca Inicies repede in privfri. lita, mat paslonate. Cinci -nase oamenl tot ce au mai bun in ei cauzei Infloririi 1
Brlgadlerul Constantfn Pralea dru) ei, comunistul Stanclu FretilA, direc-
un ora mfnlle au ramas incleatate pe unelte. Un Au porait. Un pas, Inca unul ai erau scoat afara ametitt, alti ctacf- Intriril patrie) noastre buhlte.
de statura mtjlocie, bine legat torul oficlulul, se agitA In fata
cobore vuet surd la Inceput (tray, apol din ce lut : sa vina maatnl, sa fie sculati telefonu- nera' de tatet 1 -au invAlult pe dealntregul, $ase le luau locul. Toate batistele 1. PURCARU
oamenht. lmproacndu -1 pna'n albul ochilor. Tinan-
fusesera folosite, multe cAmaal rupte In P. DINESCU
www.dacoromanica.ro
. -.7d re,.._ ,I
 'we 2043 SCANTEIA` Bag.

Discursul rostit de Eisenhower Scrisoare din Paris

la Asociatia arnerican a ziaristilor Astzi alegeri municipale

tra Franta
NEW YORK 2.5 (Agerpres). TASS care se dea tuturor popoarelor posibt]lta- Aaa dar, noua conducere sovletic are mai mrete sartina $l va crea posibilittt AstazI are lot In sistem, eel 25 mill-
transmite: tea de a cauta din nou, impreun, o pace astzl posihilitatea pretioas de a -al da din cele mal mari. Aceast sarcin consta Franta primul tur de GEORGE S SORIA oane de alegtorl
Luaed cuvntul la 16 Aprilie la Aso- dreapt. Tarile libere au dat asigura ci seama, impreun cu restul lumii, de pri- In urmatoarele : a consacra toate fortele, scrutin al alegerilor Corespondentul Scanteii" la Paris
,.
francezi vor fi im-
americane a ziarigtilor, preaedintele
ciaba Eisenhower. a declarat :
Unlu.nil Sovietice In repetete rnduri ai in mejdia care s'a creai a1 de a acuta ca toate resursele, intreaga inventivitate pen- municipale care vur partiti In 2 cate-
modul cel mat solemn, ca. asocterea for mersul istoriei sa se intoarc. continua al se vor goria : In prima ca-
SUA., tru ducerea unui rzbol de un tip nou. incheia Duminica viitoare. tegorie vor intra alegetorif din co-
tralnic nu a urmarit niciodat vreun
In aceasta primvar a anulul 1953, Va face ea oare acest lucru ? Nol nu o Aceasta ar insemna un rzbol total, decla- Alegerile municipale constitue o lmpor- munele cu mai putin de 9000 de locui-
liber atribue unes probleme o In- scop agresiv. $tim inca. Recentele declaratit at gesture rat nu impotriva unor oamen!- dusmani, cl tant manifestare a vtell politice din tori, tar in a doua categorie alegtorii din
"urna
semntate mal mare dect tuturor celor- Totuat conductorit sovietici s'au con - ale conductortlor sovietici arate antro Impotriva fortelor brutale ale mtzeriel $i Franta. Faptele au dovedit ce acolo unde comunele cu peste 9000 de locuitori, pre-
majoritatea consillilor municipale se alle cum si eel care locuesc In Paris al In cele
talte. Este vorba de $ansele de instaurare vins probahil sau au incercat s con - anumit mesura ce et recunosc poate im- lipsurilor. in minile comuni$tilor al progresiatilor, 15 comune din departamentul Senet. Ale-
unes paci drepte pentru toate popoarele. ving poporul for de contrariu. portanta acestut moment. Pacea pe care o cutm, bazat pe In- consiliile devin organe care pot se la ai gtorei d'.n prima categorie I$i vor alege
pentru a aprecia aceste anse trehue sa Si astfel s'a intmplat ca insesi Uniunea Salutem orice act cinstit de pace. credere ai eforturi de colaborare intre tari, Lau o sere de mesr.rri mente sd serveasee reprezentantii In consiliile municipale dupe
amintim din capul locului de un alt mo- Sovietica s imprtseeec at se Incerae Retorica goal nu ne intereseaz. nu poate fl intrit prin arme de rzboi, interesele poporulut, sa. Imbunteteasc sistemul denumit majoritar $1 in doua
conditele locale de trai ale masselor. ture ", ceeace Inseamn ce va f1 prociamat
ment din trecutul aproptat, de o impor - aceleaaf spasme pe care le -a provocat in Ne intereseaz numal sinceritatea telu- et prin gru $i bumbac. prin lapte $i lene,
lui paanic intrit prin fapte. Exista po- Nu intmpletor, in numeroase orase $1 aleas acea liste de candidati care va ob-
tanta urtane. Acest moment a fost in pri- restul lumai. prin carne, cherestca ai oren. comune ale Frante!, ca Ivey, Vitry, Mala - tine fie majoritatea absolut de voturl, dela
revara $1 mai plitie de sperante a anulul Avesta a fort modul de vtate creat In sibilitti numeroase pentru astfel de fapte. Iat cuvinte care pot fi traduse in toate kof, etc. prinrar1 comunisti si majorittt primul scrutin, fie majoritatea relative la
1g45 peina de promistunile victoriel at 8 ani de spaim $i constrngere. Pentru svrgirea unui mare numer de limbile pamntului. comuniste in consillile municipale sont al doilea scrutin. Alegtorii din categoria
Jtberttii $1 In acel moment, toti oamenil asemenea fapte nu e nevoie de un protocol lata nevoile care adreseaz un apel ace- alese cu regu'.aritate de ani de zile. D'.m- a cloua isl vor alege reprezentantii dupe
La ce se poate astenia lumea. eau vre
fai puneau sperantele intro pace una din tarde lump, dica nu se va reuse complicat, ci numai de dorinta de a le potriv, acolo unde politicienii partidelor sistemul reprezentrii proportionale dela
drepti sic' lumi ce se inarmeaz, reactionare detin majoritatea, consiliile primul tir de scrutin.
dreapt al tratnlc. In cot 8 ani care ara se se gaseeaea o cotitur pe acest dram svrgl. Chiar al numai cteva actiuni Aceast Idcle a unes lumi drepte al tu- devin un mljloc de fntarire a priviieg'ilor Caracterul reactionar al acestut sistem
trectit, aceasta sperante a Post zdruncinat, tngrozitor? Fete uso.- de o- 'cizat la ce tre clare al concrete cum ar fi semnarea hito-ere ele pace nu este pentru not nici de care se hucur cap!tali$tit, un mljloc de electoral consti in aceea ca de poslhil'.ta-
s'a intunecat $1 aproape s'a sans. Si din hue sa ne asteptam In canal cel mat rau ai de cetre Uniunea Sovietici a tratatului nou!, nici strin. Ea a determinat po- asuprire a masselor. de promovare a pole tea creed', cu prilejul celui de al doilea
cu Austria, sau eliberarea minor de pri- ticii rezbolnlce al fasci: ante a guvernelor scrutin atunci cand reaultatele primulul
flou umbra spaimci s'a Intins intunecate ce trehue sa sperem in can] eel mat bun porul Statelor Unite se initieze en 1947 reactionare. scrutin lase se se intrevad posihilitatea
asupra lum11 intregi. Astezf, ca al mai In eel mal rat] caz zonierl pe care fi mat decine dupe eel de programul de refacere a Europei. Acest Alegerile municipale prezlnt fera Indn- vlcto+'.ei candidatilor comunisti sau progre-
rezhoiu! atomic. al doilea rzhoi mondial a tot felul de cornbinatii $i coa-
mainte, carmen!' liberi spere cu perseve- In cel mat bun caz ar ft urmatoarele :
ar constitu program era pregtit pentru a manifesta tale at un interes politic general. ele pr1- stat!
rente $l cura), dar e1 tin seama de expe- indicai impresionante aie sinceritta in- Aceeaai gri ja. fate de nevoile Europei re- lejuind o Inver$unate lupt politica care litfl antre partidele guvernamenta:e in
o vista de vesntca spaim $1 incordare; va antrena cele mat largi masse ale po- scopul inlturrli candidatilor comunisti $t
rlenta severe. El nu numai c resping o povare a inarmrflor care sectueste bo- tentillor. Ele ar fi mai convin_gtoare dect sritene al occidentale. porului francez impotriva coalitiel reactio- progresigti din consiliile municipale. A-
orice sfat nechibzuit dictat de disperare. gttile $1 fortele tuturor popoarelor : o orice fel de declaratit. Suntem gata sd tntrim cu dovezlle cele nare a politicienilor burghezi. ceast politica de duplicitate este caracte-
dar evite $1 autoln$elarea $1 fluziIle cheltuire inutile de forte care imptedice
Nol $tim urmatoarele : lumea care vede mai concrete faptul ce vrem se contribuim Campania electona,la in vederea alegeri- rlstic pentru partidele burgheze reactio-
placute. $ansele instaurrit paci' sunt renscnd
sistemul American, sistemul sovlet1c, sau
increderea intre trt poate gasi la crearea unii lumi in care toate popoa- lor municipale s'a desfaurat sub semnul nare din Franta : pedeoparte, In timpul pri-
mu:ui scrutin ele se prezlnt in fata ale -
apreciate pe baza intelegerti Juste, clare, oricare alt sistem s ast,gure popoarelor o cale spre o pace care se nu fie niel de rele ar putea sa munceasc rodnic al s condamnrii polit :cil dose de guvernantti gtorilor, fiecare separat, cu programul lut
a evenimentelor care au spulberat speranta globulu1 pamntesc un adeverat belaug $1 prtinire, nici de pedeaps. actuali al de predecesorii loi. Alegtorii
Suntem gata se ne strduim cu toate ho-
Infloreasc. vor trebui sa aleag intre curmarea aces proprio ceutnd se obtin cat mal multe
mandate pentru candldatil lui. far pe de
care exista in 1945. o adevrat fertctre. Guvernul nostru este gata s cear po- tel politici sau continuarea et. Prin vot,rl alte
In primvara victorlei, soldata aliatilor trirea, impreuna cu tot! ace[ care actio- parte atunci cand se vd amenintate
Fiecare tun fabric-at, laccare vas de porului nostru ca, impreun cu toate po- for, alegtorii se vor pronunta asupra po- se p :arde mandatele in favoarea candida -
apusent s'au intlnit cu soldati[ Rusiel rzbol lansat, fiecare rachet trans repre- neaz sincer pentru realizarea unei ase- liticil de cheltutell militare zdrohitoare pe
poarele, se aloce un procent Insemnat din care le -au votat toate partidele burgheztei tiler organizatlilor democrate dlvergen-
menea paci, pentru a reinvia sperantele
in central Europei. Et erau camarazi d'e zinte In ultime instante o Jefutre aproape pierdute acum.
mljloaccle economisite de pe urma dezar- dela soctalletli de dreapta ai peni; la tele" care le desperteau" dispar ca prin
arme victorio$f. Popoarele lor imprteeeau a acelora care sunt flmenzt $1 nu sunt mri.l unui fond de ajutorare a lumai In- gaulliati ai crela se opine politica farmec
1
$i ele se inteleg fcnd bloc impo-
triva candidatilor comunist1 sau progre-
cu hucurte speranta c vor constru in semn hrenitl, a Acelora carora le este frig at nu Primul pas Important pe aceasta cale tregi at de refacere. Scopul acestut mari de Inlaturare a poveril triermet-nor at a slate. Este deosebit de caracteristic din
de stime fate de morta! lor, singurul mo- au tmbrcminte. trehue sa fie inchederea unui armistitiu actiunt ar fi : ajutorarea altor popoere sa cheltuielilor legate de rzbolul murdar din
nument demn : era unes peci drepte. Toate onorabil in Coreea. Vietnam, politica sustlnut de Partidul acest punct de vedere tactica socialiattlor
Aceast lume care se Inarmeaz nu dezvolte regiunile slab dezvoltate ale lu- Comunist ai de organtzatil'.e progresiste. de dreapta care. acum ca st in alte ocazii,
aceste popoare, obosite de rzbot, $1 -au cheltue$te numal bane. Aceasta inseamn incetarea !mediate mia ; sa stimuleze un comert mondial avan- pozeaza In ,.opozittonisti" ai guvernului.,
In cadrul intrunirtlor electorale au fost dezorientarea alegtorilor, tar In
propus deasemenea urmetorul tel concret
Ea cheltueate munta Brea a muncitorilor
operatiunilor militare ai Inceperea !mediate tajos si drept; sa ajute toate popoarele sa luate In d'scutie toate mari:e probleme In- pentru practice, In numeroase circumscrptii elec-
demn : sa. mentine vigtlenta pentru a el, geniul oamenilor el de $tllnt, ea ni- a unor tratative politice care se duce la cunoasc binefacerea unes llbertti rod- ternationale de a caror Justa rezolvare de- torale fac front unit cu candidatii guver-
nu admite cndva din nou dominatfa unei mtce$te sperantele coplllor et. tinerea de alegeri libere Intro Coree nice. pinde asigurarea petti In intreaga lume, nu'ui impotriva candidatilor comunisti $1
ca. de pilde, problema germane, problema
s'ngure puterf agresive neinfrnate In oreo
Un singur bombardier greu modern
unit. Monumentele acestut rzbol de tip nou incetril focului in Coreea al a rzhoalelor progresigti.
posbll se se
Prin astfel de combinatii este
repeasc candidatilor comu-
parte a glohulul pmntesc. Aceasta trehue sa Insemne lucru nu ar fi aosele ai $coli, sedate al locutnte, in curs. lichidarea pe calca neaocleribor a nlati sau progresigti mandatele ce le reviii
cost mai mult deck 30 de clediri $co-
Acest scop comun a exlstat o clip ai a lare oraene$tt moderne din crmtde. mat putin important incetarea atenta -
:

tuturor litigitlor Internationale $1 altele. chiar atone! cnd, la pritrtul scrutin, comu-
alimente $1 ocrotirea senttii.
disparut. Trlle lumi[ s'au despertit pentru telor directe ai indirecte la securitatea In- In ce prlveate politica interne, candidatil
Pe scurt, suntem gata sa inchinem for- comunisti si progresigti au ados In discutia nigtii sau progreslatif reuaese se Intru-
El cost cat doue uzine electrice, de-
a urina dou cal diferite. Statele Unite ai servind fiecare un ora$ cu 60.000 de dochinef ai Malayei. Ccl orice armistlttu tele noastre satisfacerii nevoilor tar nu masselor de a:egtori situatia gra care neasca 49,5% din voturi.
nostra prtetent, celelalte in Coreea, care nu ar face dect se elibe- Acest sistem a tost ['sinus de reactiunea
mult pretuitii locuItorf. atetrti fticil in intreaga lume. apas asupra oamenilor munc $1 tendinta francezi tuturor comunelor cu mai putin
tari libere, au ales o cale. Conducatoril reze armate agresive pentru svrairea de fascizare a vieti! accentuate In nitimul
Suntem gata ca, 'men' asemenea actiuni tlnp prin comp'otul dezlntuit de guver- de 9000 de locuitori. adir unul ramer
El costa cat doua spitale admirabile, unor atacuri In vreun alt loe, ar fi o in-
Untunif Sovietice au ales alta. complet amenajate. si oricare altele asemntoare, se trans- nantii francezi impotriva 1!bertti'.or demo de 37.528 de comune din totalu] de 37.983
Calea alease de Statele Unite a Post aeletorie. formm Organizatta Natiunllor Unite antro cratice ale poporului francez.
de comune cte numr In intreaga tare.
El cost aproxitnativ cat 50 de mile Tindem spre o pace adevrat at Incercrile reactiunii sont condamnate
mancata distinct de cteva precepte clare de aosea asfaitat. institutie care se poat apera cu eficaci- Alegerile municipale vor f1 un prfleJ de ipse eaecului. Influenta Partidulul Cornu -
care determine comportarea Statelor Unite deplin In intreaga Asie ca $1 in intreaga tate pacea al securitatea tuturor popoare intensificare a luptei pe care poporul fran- nist, acorn dupe intoarcerea in tare a con-
Pltim pentru un singur avion de v- cez o duce pentru lndependent nationale, ductorulul su tubi[, tovaraul Maurice
in problemele internationale ; 1) Niciun ntoare Jumatate milion de bushels de lume. lor.
popor ca popor nu trehue cons!- gru. Din aceasta poate izvort o sartina $1 pentru pace. Thorez, este tot mat mare in masse. Eve-
Eu nu a1u ce aa mat putea adauga pen- Organiznd notte alegeri municipale, nimentele internationale, prin succesele
derat adversar, deoarece Intreaga omenire
dore$te cu nesat pacea, infrtirea al drep- Pltim pentru fiecare torpllor de es- tarli large
mal $1 anume realizarea reglemen-
politice fuste a tuturor celorlalte
tru a face mat limpede telul sincer pe care politicienii reactionarf francezi n'au ultat pe care le inregistreaze politica peci $1
s1 -1 pun Statele Unite. de victoria obtinut de Partidul Comunist colaborrit Internationale, ca at evenimen-
cadr, cu case noi care ar fl putut add- probleme litigtoase serioase at concrete
tatea ; 2) nieto tare nu poate obtine o Eu nu cunosc alta! cale, In atara de Fiancez in trecutele alegeri din !unie 1951 tele interne, prin adncirea greettilor eco -
posti peste 8.000 de persoane.
trainic securitate $1 bune stare dace re-
Repet, acesta este eel mai bun mod
dintre lumea ''bere al Unlunea Sovietica. aceea marcate de aceste actiunt sau altele and 5 milioane de francezi $i -au reinoit nomice -. drept urinare a politicii guverne-
increderea $! ataaamentul fata de partidtrl lor reactionare. de militarizare a tarsi --
mane izolat, ea poate obtine aceasta nu- Niciuna din aceste probleme litigloase, asemnetoare, care se poate fi numit ma- tut Maurice Thorez. Partidele burgheze dovedesc zi de zi justetca $i forte pozltiei
mai prin colaborare activa eu trlle surori: de viat pe care il putem gasi mergnd fie ea mare sau mice, nu este de nere - gistrala pace'. recurg la orice mijloace pentru a impiedi- partidului.
3) fiecare tare are dreptul inallenahtl de pe calea aleas de lume. zolvat cand existe dorinta de a respecta Nu cunosc deckt o singura problema ca sai stnjeni o liber ai Justa exprimare
a -$e crea dupa propria sa alegere forma de El nu este nicidecum un mod de viat drepturile tuturor celorlalte tare. a vointei poporului. Alegerile vor arata at de asta data ca
de care depinde progresul. Aceast pro - Alegerile municipale se vor desfaaura pentru a inltura primejdia care amenint
guvernmnt al sistemul economic ; 4) In- In adevaratul sens al cuvantulul. In umbra Noi declarm din nou : Statele Unite hlem este urmtoarea : ce este gata sa potrivit unui sistem electoral menit se fal- tara, masse tot mat mad de alegtori so
cercarea oricrel tari de a Impune altor amenintrii rzbolulul, omenirea este sunt gata se ta asupra lor o parte dreapt. intreprinda Uniunea Sovietice 7
tari o forma. de guvernmnt nu poate fi aceea care este rstignit pe o cruce de Noi am fcut deja tot posibilul pentru
sifice rezultatele reale ale votrii sis- conving de necesitatea de a se uni In Jo-
Justifcate $i 5) speranta cricket tari in- fier. Oricare ar fi raspunsul, acesta s fie tem initiat ai pus la punct In cursul pre- rul clasei muncitoare a1 al partidulut se%
Aceste adevruri simple ai crude arate a grabe Incheerea tratatului cu Austria, rostit limpede. cedentelor legislature de cetre coalitia sufletul luptet pentru aperarea indepen-
tr'o pace trainica nu se poate baza temei - care ar eltbera aceast tara de exploatare
Mc pe cursa inarmrllor. Ea se poate baza ee prlmeJdie $i ce speranta aduce cu sine economica ai de ocupatia unor trupe Nol afirmem din nou c setea de pace reactionare a sociali$tilor de dreapta, radl- dentel nationale, a libertatilor democra-
mai curnd pe relatit Juste ai pe intele- aceast primvar a anulul 1953. este prea mare, ora istoriel este prea tar. calilor a1 gaulliatilor. In baza acestut tice ai a pcie.
gere tantita cu toate celelalte tari. Este una din acele perioade din viata strine. zie pentru ca vreun govern sa. -$i poat
Suntem gata nu numai s continuam hate Joe de sperantele oamenilor, rezu-
In lumina acestor principii, cettenit terilor in care trebue sa se face cea mat Infeptuirea actualelor planuri de stabilire mndu -se doar la cuvinte, promisiuni ai
Statelor Unite au stabilii calea pe care au serioase alegere, dace ele vor se face o a unii unitati mal strnse a trilor Eu- gesture In intmpinarea Festivalului
hotrit se o urmeze dupa rzbol, spre o cotitur spre o pace dreapl ai tralnic. ropei occidentale, et at se ne strduim sa Este suplo s verifici adevrul. Fap- In Editura pentru literatur poletic
pace adevrat. Aceasta cale corespundea Este un moment care cere guvernelor contrihuim ca pe aceasta baza sa fie create CONSTANTA (dela corespondentul nos-
tele sont singurele care pot convinge. a aprut: tru). Tiner't muncitori dela fabrica Ci-
spiritului cane Insufletea Nattunile Unite: trilor lumii s -al exprime simplu ai cins- o comunitate europeana mai larga care mentul Peci!" din Medgidta intmppina
SA se interzic lupta, sa se lnlture Inror- tit intentille, Este oare gata noua conducere a Unta Congresul a1 Festivalul Mondial al Tin-
se duca la libera deplasare a persoanelor, MIRON CONSTANTINESCU : Marele
darea, se se spulbere spaimele. Aceasta El le cere sa rspund la Intrebarea la libera circulatie a mrfurilor at ideilor. unii Sovietice se foloseasc influenta sa ajutor acordat de I. V. Stalin in retului $1 Studentlor co not succese In
bale insemna Instltuirea unui control asu- care neliniategte Inimile tuturor oamenilor hoteritoare in lumea comuniste, inclusiv tarllor de activitatea cultural. Astfel, de curnd. a
In aceasta comunitate ar intra Germa- dezvoltarea economfei luat fiint un ansamblu artistic format din
pra Inarmeret $1 reducerea armamentelor. cu Judecata sntoas. Lomea nu poate nia libera $1 unit, concluse de un guvern controlul asupra afluxului de arme, pen- democratic populara
tru a asigura nu noma( un armistitiu in 150 tined st tinere. Ansamblul repeta
Aceast cale trebufa se permite tuturor t- oare alege un alt mod de viate. 7 format pe baza de alegeri libere prin vot acorn dansuri popolare romneati $i sovie
rllor se -al Inchine fortele ai resursele ser - Coreea, dictat de considerente adecvate tice, diferite cntece, reciter' at o piesa
Lomea atte c, ()date cu moartea lui secret. + 1 Mal ztua eolidarittll in-
cirelor mari si snetoase ale vindecer'1 r- Iosif Stalin, s'a terminat o era. In eel scopulul, ci ai o pace adeverate in Asia 7 de teatro.
allor pric1nutte de rzbot, ale asigurrii cu 30 de ani ai per'oadet neobi$nuite a gu- Aceast comunitate libera ai lndepen- Este ea gata sa. dea altor popoare, prin ternationale a celor ce muncesc Activitatea ansamblulul este sprijint.t
imbrcminte al alimente precum $e denta deplin a trilor din Europa rs- tre care al popoarelor din Europa rse- Indeaproape de organizatia de partid oi
lb- verneril sale, impedul sovietic s'a largii de U.T.M.
curate a tuturor celor aflatl in nevoie, ale al se intinde dela Marea Baltici la Marea riteana ar putea insemna sfriitul actua- ritean, libertatea de a -ai alege propriile
ieibuntetirii situat'el politice, ale crerll Japonlel, dominnd in ultime lnstant 800 lei imprtlri nefiregtl a Europei. lor forme de governare ai dreptul de a se
poslbilitetet de a se folost. de roadele mun- de milioane de suflete. Pe mesura ce succescle In toate ateste asocia In mod liber cu alte tari intr'c
cil libere propria. Sistemul sovietic, creat de Stalin al de
domenli vor Intrt increderea in intreaga comunitate mondiale bazate pe drept 7
Este ea gata se actioneze de acord cu.
Alegerea femeilor pentru Adunrile Delegatelor
Guvernul sovietic aves lusa o conceptte predecesorii lui, s'a nscut din primul lume, am putea trece impreun le marea
bu totul diferite asupra viltorului. rzhoi mondial. El a rezistat in cel de al muna care urmeaz reducerea poverel celelalte tari in privinta unes senil de pro pe lng sfaturile populare
In lumea pe care ai-o Inchipuia el, secu- doilea rzbot mondial dnd dovad de per - inarmer'lor suportat en prezent de lume. puneri serioase de dezarmare care sa poat Pn la data de 24 Aprilie In oraaul
TURDA (dela redactia zlarulul Turda
ritatea trebula gesit nu In Incredere reel- severent ai adesea de un cura) utmitor. In acest scop not am saluta cele ma! so- deveni efective cu ajutorul unui control nou! "). Turda au fost alese peste 100 delegate.
lemne acorduri at am apera la ele. Ele ar $1 al une! inspectii severe a Organlzatici $1 in ora$ul Turda, alegerea femeilor In intreaga tara se desfaaoar cu Insu -
Proce $1 In ajutor reciproc, cl in forte El a durat pentru a aduce amenintarea putea cuprinde urmatoarele :
armate urtasi, activitate subversive, do- unui a] treilea rzboi. Natiuntlor Unite 7 pentru Adunrfle Delegatelor se desf- fletire alegerea a sute $i mil de feme! ce
atinarea trflor vecine. Telul era stabllirea 1. Ltmitarea numrulul absolut sau pe Dace nu, unde sunt atunci dovezile con- aoar intro atmosfere insufletit. vor face parte din Adunrile Delegatelor
Acum, in Uniunea Sovietica a venit la crete ale nzuintei spre pace a Uniunli In adunare de cte 10 ferrei se aleg care vor activa pe lnga sfaturile popu-
unel superiorlttt de forte cu orice pret. putere o conducere nou!. Legturile sale baza unet proponila acceptate pe plan In- delegate din rndul femellor muncltoare, lace.
Securitatea ternational a efectivelor fortelor militare Sovietice 7
securitate
trebula cutat en lipsirea de cu trecutul, orict de puternice ar ft ele, $t trupelor de securitate ale tuturor tarl- Incercarea este limpede. al intelectualelor, gospodinelor ai functlo- Femeile din patria noastra au intm.
a tuturor celorlalte tare. nu o pot lega cu totul. Viitorul e1 depinde narelor. Astfel, all fost alese ca delegate pinat cu celdur noua forma de munce a
Rezultatul a fost tragic pentru intreaga Intro mesur considerab'l de ea insai. lor ; In fata tuturor popoarelor sta posihili- tovaraele Gall Elena, salariate la acoala femellor prin care ele vor avea posihili-
lume,
Aceast conducere noue are in fata ei o 2. Ohllgatia tuturor trtlor de a stabili tatea pretioas de a modifica mersul nefast
tar pentru Unlunea Sovietice el s'a o limita convenire pentru acea parte a de zootehnie, Sima Ana, muncitoare frun- tatea sa. participe In masure sporit la
dovedit al evenimentelor.
a ti deasemenea o ironie a soartei. lume liber, unite, aaa cum rar s'a intm- Intregii productif a anumitor materiale taa la Intreprinderea Electroprecizia ", diferite actiuni initiate de sfaturile popu-
Daca not nu vom folosl aceasta posibt- precum al gospodinele Pasco Eugenia, lare in vederea infloririi oraaeior $1 sate-
Createrea fortel sovietice a alarmat ta- plat In cursul istoriei el, prin volata de strategice care va fi destinata scopurilor
ttle libere al le -a silit se inteleage noul a ramane liber. lttate, Judecata viltoarelor generati! va fi Codrean Ecaterina, Isac ArteJla, Negrea lor, a ridicrii nivelului de trae al oarne-
militare ; aspre al dreapt.
perico! de agreslune. Ea le-a stet ca, in Aceast lume libera atte dlntr'o expe- Ileana $i altele. nilor muncie.
vederea rient amara c vigilenta $1 spiritul de sa- 3. Un control international asupra ener- Dace vom incerta s facem aceasta dar
autoapereril, sal cheltutasc pentru crificiu reprezinta pretul liberttii. gtei atomice pentru a contrihut la tolo- vom suferi un egec $1 lumea va remane
lnarmare
sume al energie Pera precedent.
8a le -a site sa creeze o arma care este
sirca energie[ atomice numai In scopuri
Ea atte ca. aperarea Europei occidentale paanice $t pentru a asigura traducerea In
estzt 1n stare sa pedepseasca lnstantaneu cere imperios unitate de tel al actiune, viate a interziceril armelor atomice ;
Inarmat impotriva ei insai, ea nu trehue
en ntceun caz se fie acoro divizat3 in pro-
blema cunoaateril clare a celui care a con
$tiri sportive
4i crancen unitate devenita posibil datorite Organi - Pe stadtonul Republicii va avea loc (Timl$oara). Jo_ul va Incepe la orale
pe orice agresor. zatiet Uniunii Atlanticulul de Nord, care 4. Limltarea sau tnterzicerea celorlalte damnat omenirea la o astfel de soarte. Marti 28 Aprilie, eu Incepere dela oca 16,30. La orele 14.45 se va desfaaura
Ee a treat In trile libere
r?1 nimenl cuprinde comunitatea defensiva euro- categor!l de arme cu mare putere de dis- In formularea acestor proponent, Statele 16,30 Intlnirea internattonal prfetene- Jacob dintre echipele de junior! alle ace
al nu se Indolesce trugere ; loraai colective.
de aceasta convin- peana. Unite au urmrit un scop simplu ai ciar. sea de fotbal dintre selectlonata organiza-
gerea de nezdruncenat ce atta tamp cat Ea stie c Germania occidental mente 5. Traducerea In viata a tuturor acestor Aceste propuneri au izvorit nu din sco- ttei sportive munc'tore$ti F.S.G.T. -Franta
*
libertatea este amenlntat ele trebue se s fie un partener liber $f egal in drep- limitari $1 interdict!' stabilite de comun puri ascunse sau patimi politice, et din ai o selectionata sindica.la din R.P.R.
In ztua de 3 Mai se va desfeaura a
VII -a editie
a traditionalei competiti!
*mana eu orice prat Inarmate, puternice turi in aceasta comunitate, ai ca. pentru acord, prin garantit adecvate, inclusiv un conv'ngerea noastre calma ca. setea unei sportive $tafeta Scnte!i tineretului ", pe
61 gate sistem practic de inspectie sub conducerea pace drepte treeate in inimile tuturor po-
pentru orice eventualitate de lzbuc- Germania aceasta este singura cale nepri-
Natiunllor Unite. poarelor, 1n tnimile popoarelor Ruslel al Pe hipodromul Baneasa -trap se vor des - distanta Breaza- Bucuregti, organizat in
deplina ai incepnd dela orale 10, cinstea zilei de 9 Mai Ziva Victoriel
111re a until rzbot.
mejdioas spre unitatea defi-
faura astzl,
Amenuntele unui astfel de program de Chine! nu mai putin ca in anima poporului
Ea le-a Indemnat $1 ntaneni s nu se nitive. dezarmare au evident, tea mal mare In- tari! noastre finalere camplonatulul de cross al R.P.R. at In Intmpinerea celui de al IV -lea Fes
esta de aceasta se obtina o unitate Ea stie c agreslunea din Coreea $e din semntate $1 un caracter complex.
Niel Ele corespund credintel noastre ferme Sa intempinm 1 Mai". Cu acest prileJ tival Mondial al Tineretului a! Studenttlor
La Stafeta Scnteit t'neretului" vor lia
tel al vointa, o asemenea unitate pe Asia de Sud -Est reprezint o primeJdle Statele Unite. ntei oreo alta tara nu pot se vor Intrece un mare numer de atleti si parte
gar
e niel propaganda, nici preslunea nu pentru intreaga comunitate liber, crefa ca. dumnezeu 1 -a creat pe oro pentru :a numerosi sportivi meraluitori ai
o afirma cu tot temelul ce au o formula per- cmul s se foloseasce de roadele pmn- atlete din toste colturile terse, care s'au ca- crossiate din tara noastr, peintre care se
vOr putos frange vreodata nici acum, trehue sa. 1 se fata fata prin actiunt unite. fecta al de nemodificat. Dar formula are tulut $i de roadele proprie! sale munti
lificat In etapele precedente ale competi -
bici in vector. Aceasta este lumea liber In fata creia o insemnatate mai mica dect credinta liel.
afl ai cunoscutit maestri ai sportulul D.
ai nu se le distrug. Paraschlvescu, I. Baboe, V. Teodosiu, U.
n, A ramas totual un moment care In fond se afte noua conducere sovietica. Este o dect huna credinta far de care nimio Scopul acestor propunen conste In ur- * Cristea, R. Ionit ai multi alti atleti repre-
s'a schimbat al asupra crula s'a ras- lume care cere $1 aateapta cel mai deplin formula nu poate fi tradusa in viata In In cadrul camplonatuluf divizionar de zentnd asoclatiile sportive ,.Locomotiva ".
trans matoarele : sa elibereze pe oament de po-
cortdulta Sovletelor. Este vorba de respect fata de drepturile $1 interesele et. mod just al eficient. vara inarmrilor al de jugul fi-icii, fotbal, va avea toc astzi dup amiaz pe Metalul ", ..Sparta: ", Dinamo', Fla-
ea trilor libere sa salute sinter Este o lume care va acorda intotdeauna Obtinerea unui sucres in realizares ace - pentru ca oamenit sai poat aJunge la era stadionul Dinamo intlnirea dintre echi- mura Rosie ", Rezervele de Mun "i
brace do 'ads
autentica de intenti! paanice acelaa respect tuturor celorlalti, stor
www.dacoromanica.ro
sarcini ar pune lumea In fata celel de aur a liberttii sl paci!. pele Locomotiva" (Bucureatt) ai $tienta" Vointa ", etc.
 P . 4 SCANTEIA Nr. 2643

1Pregtiri in cinstea Zilei de i Mai
BERLIN 25 ( Agerpres).
Dupes cum transmite agencia A.D.N., In muturilor ale caror conditti sunt dictate de
toate intreprinderile Industriale ale oraau- imperlaltati stri;inl".
lul 1Vuppertal din Germania occldental,
au avut hoc meetinguri al aduniri in ca-
drul crora muncitoril de diferite aparte -
nente politice au adoptat hots'-irea ca in
c.iuda opozlttel vrfurilor sindcale de
dreapta, s desfiaoare anal acesta sirb-
torirea Zilei de 1 Mai in comun, sub lo-
zinca pentru pace al pentru unitatea Ger-
nlaniei
Muncitorii at functtone,ril dela cele mal
multe uzlrie al fabric' din oraaul Hassel
at) hotarit sa desfiaoare demonstratia de
1 Mat in comun sub semnul luptet impo-
Incheierea lucrrilor Evenimentele din Coreea Problemele economics
ale socialismului
sesiunii Aclunirii Nationale PHENIAN 25 (Agerpres). TASS R. P. D. Coreene se anunta c pe front
in U.R.S.S.
suveranitatea noastr in schimhul Impru- transmite : nu au avut loe schlmhri. Pusca$if-vna-
a R. C.rehoslovace in comunicatul din 25 Aprtlle al Inal- torl de avioane au doborit tre! avioane ale editate in Argentina
PRAGA 25 (Agerpres). CETEKA tului Comandament al Armatet Populare a lnamicului.
Congresul sindicatelor din intreaga In- transmite : AIRES 25 ( Agerpres)
die cheami la stabllirea unitatii clasei La 24 Apt-tile, Adunarea Natlonala a traBUENOS TAs9
muncitoare, la unitatea de actiune a mun- R. Cehoslovace a examinat o serie de Editors Fundamentos" din Argnnti
citorilor at tiranilor din intreaga Indie in prolecte de lege prezentate de govern
lupta pentru drepturile lor.
Comuncatul delegate coreeano=chneze a tlpirit geniala opera a ltd I. V s ne
Prohlemele economice ale socialism ;n
Deputatti au aprobat in unanimltate pro- in U.R.S.S." intr'un tirai de 10,000 il
Printre revendicrile pe care le forma iectul de lege cu privare la invatamnt. HAISUNG 25 (Agerpres). China alert' de razhot bolnavi $1 riniti. Partea
leaza Congresul sindicatelor este stabillrea Adunarea Nationala a votat legea cu pri- 1\tou transmite : coreeano-chinez a repatriat 75 coreeni, exemplare. Interesal fata de aceasta ju
until minim de salariu, desfiintarea pretu- vire la taxele vamale, legea cu privire la La 25 Aprilie, delegatla coreeano-chl- 17 americani, 4 englezi a! 4 turci in tiare este alit de mare_ meat Intreg
rtlor ridicate, astgurarea de lucro pentru practica Juridic al alte legt. nez la tratativele de armistitfu in Coreea total 100 de prizoniert at celellalte prti. tira] aIn
fost eptllzat imediat. Editu,.
cur and a doua editie a lucre
tots, construirea de locuinte neutral oame- Au fost aprohate deasemenea hotarlrile a dat puhlicittl urmatorul comunicat : Cealaita parte a Inapolat partit coreeano- 'apart
nil munc't, luarea de mason in cadrul asi- emise de govern pe haza legit privitoare La 25 Aprllie, cele doua prt' au conti- chineze 500 de prizonierh bolnavi $t ranitl,
guririlor sociale, recunoasterea sindicate- la primal plan.cincinal pentru reconstruc- nuat sa repatrieze la Panmunjon prizo- apartinnd Armatei Populare Coreene. Tot in editian a doua vor apare $1 b
lor $1 a dreptului la grev, etc. Apelul se tia at dezvoltarea economiel nationale a rile cuprinzn(I rapoartele prezentateU'

triva concedierii muncitortlor ", pentru 11-
bertatea comertului cu toate trile de pe
glob.
La Waldorf toate colectivele muncito-
a
Incheie cu cuvintele : Trfasci solidarita- Cehoslovaciel. eel de al XIX -lea Congres el Partldul
tea tnternationala a clasei muncitoare 1 in incheierea aedintet sestuntl atu avut Comunist al Unfunii Sovietice de G
Malencov si M. Z. Saburov. L
Traiasca Federatia Sindicala Mondiala 1 toc alegeri partiale de membri al comi- In legAturA cu schimbul prizonierilor

restl vor organiza demonstratitle al meetin-
gurile de 1 Mai in comun.
DELHI 25 (Agerpres). TASS :
Congresul sindicatelor din Intreaga indie
a- dat pnblicittii un apel in legaturi cu
sarbtorritrea Zilei de 1 Mai.
Redevaind c anul acesta oamenii munch!
din india intmpini Ziva de 1 Mai in st-
tuatia clad faarnetea ingrozitoare ame -
pinta cu moartea miltoane de oamenl"
Congresul sindicatelor din Intreaga Indie
suhIintiaza in ape' ca populatia muncitoare
din tails are saacina de a ohtine pamnt
pentrutarani si de a pine natura in sluJba
omului ' pentru a hrani milloanele de In-
fometati".
in continuare In ape] se spine c sute
de mat de mtancitori Indienl sunt acum, in
preajma ail 1 Mai, somerf. Sute de mil de
oamenl sent amentntatl cu reducerea sa-
lartului.
Marea tt+urghezle monopolista $1 mo-
$feril, se stahliniaz In apel, tin societatea
In clestele aitraciet at crizel permanente".
Statul, se snaffle in continuare in apel, (1i
pe mana mc.tnopolistilor o ramura de pro -
ductie dupa alta. uncle ramuri sunt puse
la dispozItia englezilor allele la dispozi-
tia americanihor, vnzand in acest mod In-
tt bogtilie noastre tar apoi libertatea al
Miscare grevist In trle capitaliste
a
PARIS 25 (; Agerpres),
Dupa cum anunta ziarul L'Humanit"
6.000 de salariati al spitalelor si intre-
prtnderilor comunale din reglunea Paris,
au declarat la ,23 Aprilte o greva de 24
de ore cernd' mrirea salarolor. Tot la dela fabrica de hrtie Darhlet" din ora
23 Aprille, au .avut lac mimeroase greve
de scurt duratiale -n IncitJrllor dela san- Inferioari), au obtinut martrra salaritlor Suntem de parere c aceasta situatie este
tierele navale at' din alte tntreprinderi in- cu 11 -17 franc' pe ora. Au obtinut dease-
'dustriale ale flbte'. La arsenalul clin menea succese muncitorii dela intreprin-
'Toulon au incetatt lucrul 8.500 de oamenl derea e:ectrotehnic Millet Fourneries"
al mutual printre care $1 miincatorl. mem- din Paris.
O
in afara de aceasta se mat prega'
Uniti-va in lupta pentru drepturile noas- tetelor Adunril Nationale. pentru tipar o culegere de materials
Cu aceasta, seslunea Adunartt Natio-
tre democratice, pentru sindlcatele noastre,
pentru salarlul nostro, pentru monca noas- nale al-a inchetat lucrarile. de rzboi bolnavi i rni>ti Congresulul al XIX -lea al P.C.U.S.
trs, pentru independcnta noastra nattonala
af pentru un viitor mai bun. pentru pace, NEW YORK 25 (Agerpres). TASS In onice caz, unii congresmeni cere se
munca paanics ai pentru fericirea tuturor!" transmite : opun realizirti armistitiului In Coreea au Decernarea In R. P. Bulgaria
* In Camera Comuntior in uitimele cteva zite, presa americani folosit imediat relatarile agenttilor de
a rispndit zvonuri pretinznd ca prizo- presi pentru a face diferite proponent me- a Premiilor Dimitrov
DJAKARTA 25 ( Agerpres) TASS LONDRA 25 (Agerpres). TASS ntarti de razboi americani $i altoti" ar fi nate si torpileze apropiatele tratative de
Comitetul pe Intreaga indonezhe pentru transmite : fost tratati cu cruzime de partes coreeano- armistitfu. pe anul 1952
sarbatorirea Zile' de 1 Mai, ziva solarla - La 20 Aprtlle, lund cuvntul In in- chinezi. Corespondentul din Washington al agen- SOFIA 25 (Agerpres).
ritatii internationale a oamenlior munch', cheterea dezhaterilor din Camera Comu- Cand a fost pus In liberiate primul grup tlel United Press, relateaza c In time ce legrafica Bulgari transmite : Agentia Te,
a dat puhlicitatti o declaratie In care se nelor privitoare la huger, laburistul Be- de prizonleri de rizhoi. In presi au api - unii congresmeni cer amnarea tratative- Consiliul de ministri al R. P. Bulgaria
spune c la 1 Mal va avea hoc la Djakarta o van a crlticat dependenta Angliet de Ste - rut cteva telegrame in care se reprodu- lor de armtstitfu, un purtator de cuvnt a adoptat o hotirire cu privire la decer,
mare demonstratie a oamenilor munch!. tele Unite. Bevan a declarat c In mo- ceau declaratii ale prizonierilor de razboi al ministerulul de rizhoi a declarat ci
flemonstratia se va desfasura sub lozinci :e mentul de fata ministrul de finance coo - narea Premitlor Dimitrov pentru realizif
despre tratamentul bun pe care I -au prf- nimeni nu poate face intr'adevr o apre- exceptionale as importante In domeniul
luptel pentru createrea nivelului de trai teaz pe un ajutor din partca Statelor mit din partea chinezt'or. Presa recunoaare ciere exacta" a tnformatillor privitoare la atlintei, inventiilor, rationallzarilor, litera
al oo+menilor munc, pentru apararea Unite pentru scopuri militare. ca totul merge bine, ci scll :mbul se efee- tratamentul aplicat prizonierilor de rizhoi turbi ai arte! pe 1952.
drepturilor democratica, pentru deplin.l pentru natiunea engleza, a spas Be- tueaza conform acorduritor, lar core9pon- americani In lagarele chineze al nord
lndependent a Indoneziel ai pentru pace van, este umilitoaare mentinerea dependen- dontul agende' United Press, Hoberecht, coreene pini ce tot' prizonferit care sunt decernatPremiul Dimitrov clasa a Ili -a a fort
tralnica in ]umea intreagi. teI economice de Statele Unite ". serie ci napld'.tatea cu care a fost efec- schimbati nu vor fi profesorulu! Petar Pencev
pust in libertate al tru lucriri ai cercetri sttntlfIce peri.
Anul acesta, sind!.catele indoneziene Bevan a declarat ca a stat recent de tuat schimhul In primele zite este de bun interogati in mod official. toare la radioactivitatca resurselor mine,
refer!.
sarbatoresc Ziva de 1 Mai In front unit. vorb cu tin industriar englez care a ari - augur in ce priveate tratativele de arm :s- rale din R. P. Bulgaria. In domeniul stijn-
Au refuzcit si is parte la demonstratie no- tat ci dupa ce In conditale une" concu- tittu care'trebue sa fie reluate la 25 Aprt- telor tehnice au fost distinsi
mat sindacatele conduse de parttclul lui rente acerbe a cucerit pozitit insemnate pa lle si si puna capt Impasului In care au PHENIAN 25 (Agerpres). Agenda cl] Premlal
Maaumi. in toate orasele marl s'au inftin- plats australiani, ministrul aprovizionrlf inlrat aceste tratative in Octombrie anal Centrali Telegrafici Coreean a transmis Dimitrov clasa a Ii -a inginerul Ille Dan.
tat comitete pentru sarhatoriree Zilch so- 1 -a propns sa treac uzina la produca trecut ". o relatare a corespondentului sai special nov pentru luci-area Un noti tip de plan.
lidarittli Internationale a oamenilo" paese :or de tane. Contrar vointei sale, el a in dimineata zilel de 21 Aprlie, dela din Panmunjon cu privire la schimhul aeu prefahricat din beton armat' sl docen-
munch. Aceste comitete desfi$oara o trebuit si dea curs propunerit deoarece Panmunjon au Inceput deodata si soseasc prizonierilor bolnavi at riniti. Repatrierea tul- inginer Stoian Sosev pentru lucrarile
murici intensa In scopul de a uni pe tori ministrul aprovizionrit a afirmat ci pro relatari despre atrocttati ", pe baza unor prizonierilor holnavi a' rnitt a dovedit ca rtt'ntfice privitoare la prohlemele fola
oamenit munch" In lupta pentru dreptu- ductia de tantum are o mare nsemnatate declaratlf pe care le -ar fi facut al doilea deosehire urlasi exista intre tratamentul sirii materialelor de constructie.
rile tor, pentru securitatea Angliel. Din aceasta grup de pr :zonieri de razboi puai in liber- prizonierilor aplicat de titre ficcare dirt In domenitil atiintelor agricole, Premiai
cauza, australtenil care nu mat aveati po- tate de chinez-i al nord-coreeni. cele doni parti. In momentul despartirli Dimitrov clasa a 11 -a a fost decernat lui
sibilitatea sa primeasca main' din Anglia, in cursul zilet de 21 Aprlie, numarul de personalul partii coreeano - chineze, prf- bordan Mllkovski pentru ohtinerea unul
le -au cumparat din Statele Unite. In urma declaratiilor co privire la pretinsele atro- zonierii holnavi sau riniti din trupele nou sot de humbac timpurtu, tar Preml+il
acestui fapt ins ", cheltueltle de dolari au
crescut. In prezent, not vindem tancuri
citati" a creacut. Corespondentii amerl- O.N.U. sl -au exprimat recunostinta pentru
canl au inceput sa scorneasca stiri de sen- tratamentul omenos care le -a fost acordat
Dimitrov clasa a iII a lui Nikola Holev
pentru noi sobri de tomate.
La intreprinderile Chausson din oraaul Centurion" State :or Unite pentru a re- zatie, incercnd si ocroteoeca" autorita- in tot cursul captivitatii tor. In schimb, In domenlul stiintelor economice, Pre-
Gennevilliers ( departamentul Sena), In cupera dolarit, tile militare americane de dovezile celei- prizonteril de ruzbol din armata populara miul Dimitrov clasa a IiI -a a fost decernat
urma unei greve de 30 de minute. admi- Noi am cedat amnerfcanilor petele per lalte parti privind masacrele de pe Insola coreeani, reintorai acasi, relateaza des profesorulul Anastas Bescov pentru cer -
nistratia a fost nevotts sa mreasca sala manente din limp de pace si am primit Cociedo st din alte ]agire, sau si ingreu- pre hatjocura $1 Injostrile la care au fost cetarile sale in legtur co problemele
rtul muncitorilor co 5 %. 850 de muncitorf In schimb noma! o piata de desfacere pro- neze schimbul prizonierilor de razbo. In- supu$t citar $1 pe drumul dela lagarele economici a' transporturlor In Dobrogea,
vizorie, foarte capr:c:oasa tea a arma ceput cu atta succes. de internare pana la Panmunjon. Premiai Dimitrov clasa Ii -a in dome-
aul Grande- Couronne (departamentul Sena mentelor. niul artel cinematografice a fost decer-
nat colectivelor care au realizat filmele
per'.culaasa at ca deaceea ea trehue revl- Sub jug" $i Glia noastra".
zuit cat mai curnd, deoarece dupes p- Adenauer grilbeVe intrarea n vigoare In domeniul artel teatrale Premiul
Dimitrov clasa Ii -a a fost decernat lui
rerea mea ar fi imprudent sa speram ea
vom obttne vreoda -t pieta) suficlente In a tratatelor militariste Orlin Vasiltev, autorul pieses ,Iubire ", lui

O
brl ai organizattel sindcale Force Ou-
Cristiu Mirski, regtsor la Teatrul Popular
vriere" $1 al sindicatelor catolice. Muncito- * America pe care s putem conta limp in-
delungat pentru a asigura valuta engleza. BERLIN 25 ( Agerpres). A.D.N. trans- care se cerea conclurta jurfdic a Curti! din Sofia, al lui Nikolas Popov, artist
rl $a functionartt dela arsenalui maritim 25 (Agerpres). Ziarul asupra tratatelor. emerit.
LONDRA Eu consider ca trebue sa cautam piece mite : In conformitate cu constltutia dela
'din Brest au declarat o scurti greva dupa Daily Worker ", anunta c la Southamp- In alti parte, deoarece piete'e din Anglia Dupa terminarea aedintei Bundesratulul
care s'ai Intrunit Sntr'un meeting pentru a ton, cel mai mare port din Sudul An at America nu se cop:eteaza. In timp ce din 24 Aprilie, Adenauer a declarat ci la Bonn, tratatele pot fi prezentate lui Heuss
adopta o rezoluttle cernd punerea ime- gltel, muncitorit de pe remorchere au de- pietele din alte parti ale lumi.' se coln- 28 Aprilie va prezenta tratatele spre sem- eel mai devreme la 8 Mat pe temetul" c
Concedieri masive
xliata in hibertatle a fruntaatlor C.G.T. al clarat greva cernd mirirea salariilor. Din pieteaz reciproc ". nare preaedintelui Germanici occidentale, Bundesratul n'a beneficial de dreptul sai
a celorlalti patriot(' arestati. Muncitorit catiza grevei, marile vase maritime, printre
Bela urtna de automobile Renault" lupta care of transatlanticul Queen Mary. nu au LONDRA 25 ( Agerpres).
Heuss. Asa dar, Adenauer continua poll- de a se pronunta asupra acestor tratate.
TASS tica loviturit de stat reti" pe care a in- Depinde deci de Heuss data va cere din in Grecia
o'ganizat pentru maJorarea salartilor. putut acosta Ln port. transmite : ceput-o in Decembrie anal trecut, cnd nou, inca lnainte de semnarea $1 Intrarea SOFIA 25 (Agerpres).
creva a paralizat In intregime lucrul in Dupes cum s'a mal anuntat, Mind cuvn i -a obligat pe Heuss si retraga dela Curtea in vigoare a tratatelor, concluzia Juridic Dup cum anunta Agenda Telegrafica
doua atellere in care lucreazi aproximativ * tul in incheierea dezbaterilor din Camera federali consttutionali declaratia prin a Curti! federale constitutionale. Bulgari. in Grecia, in cursul ultmelor
5 :000 de muncito'J $t functtonari. In le- LONDRA 25 ( Agerpres). Ziarul Comunelor privitoare la buget, lahuristul cinch Ioni, adita dela venirea la putere a
gtur cu aceasta, adrainistratia a decla- Daily Worker" anunta c 5.000 de mon- Bevan a criticat dependenta Angliel fata guvernului Papagos, au fost concedlatl din
rat lookout. Totn$!, muncitorii din aceste citorh portuari din Sydney (Australia). au de Statele Unite. intreprinderi at din institutii 50.000 de
atellere au ramas pe locurile tor. Potrivlt declarat greva in semn de protest Impo- Dupa cum anunta agentia Reuter, Nand Meeting de protest la Haga impotriva constituirii functfonari.
relatrilor ztarulut, greva muncitortlor din triva metodelor ahuzive de concediere fo- ctivntnl In Camera Comunelor, lahurtstul
aceste doua mari atellere pericliteaz pro - losite de armatori Greva a paralizat ac- Shinwell a cena primului ministru Chur-
chill s no lase Initiativa in intregime
armatei europene"
ductia intregil uzine. tivitatea vaselor din port. SPECTACOLELE DE AZI
de partea americanilor ". HAGA 25 (Agerpres). TASS. Aritnd pertzolul care amenlnta Eu-
In raspunsul sai Churchill a aratat. Dupes cum relateaza ziarul De Wave ropa In legatura cu Incercarea de a con- TEATRE: Opera de Stat: Macul cost' (era
printre altele, ci in momentul de fati held" la Haga a avut hoc un meeting de stitu armata europeana ", preotul Hugo 10.30) Boema ( seara); Teatrul de Opereta:
Ana Lugojana (searal:
Lucrrile Consiliului Economic i Social Anglia trehue sa obtina. pe cat va ft cu protest impotriva constituiril aaanum!tel Pericola (ora 13)
National I. L. Caragiale" IStudio); Revizo:nt

NEW YORK 25 (Agerpres).

transmite :
al O. N. U.
In $edtnta din dimineata zilet de
TASS
23
Reprezentanta Federatiei Sindicale Mon
diale, Hahn, mentionnd ca problema dez-
voltarll economice a tarilor slab dezvol-
Aprilie a Consiliului Economic si Social al tate a mal fost examinat" in cadrul a nu-
noastra".
O
putinta, ca parerea noastra proprie sa se armate europene". La meeting au boat van Dahlen, cunoscut luptitor pentru pace
strata $1 sa se tina seama de Influents cuvntul preotul Hugo van Dahlen $i d -na din Olanda, a suhltnlat ci rndurile lupti-

Demonslratia somerilor
din Plymouth (Anglia)
Jong, preaedinta sectiei din Haga a orga- torilor pentru pace creso necontenit. In
nizatiet Miacarea femin'na din Olanda ". cauda tuturor amenintarilor, a spus el,
Participant" la meeting au ascultat cu fortele paco, in frunce cu Uniunea So-
atentie
hit
cuvntarea d -nei Jong care a vor- vietici, care din 1917 duce consecvent o
despre consecintele nefaste pe care le politici de pace. repurteaza victorit. Sun-
(ora 10). Lupin (sears). National I. L Cara -
giale" (Comedla): Gaitele (ora 10), Trel suco -1
(sc'tra): Municipal CAiuele gradlnarului to:'a
10). Afaceristii (seara) Tineretului: Un mcsa
din orasui nostru lora 15 gt 19.301; Armacel
(B -dul G -rai Magheru): Crangul de calini (ora
10), Jucatorii de cart, si Casator'a (sears):
Armatet (Cale,. 13 Septembrie): Pacea Interzi?a
(sears): Studioul Actorulul de Film C. Nota-
ra): Micti burghezi ( seara): Teatrul Consiliulul
Central al Sindicatelor : Ansamblul de cAntece
O.N.U. s'a inchefat examinarea probl? met meroase sesiuni ale Consiliulut, a sublinlat va avea pentru Olanda ratificarea de catre tem destul de puterntet pentru a invinge si clansurl: Teatrul Muncitoresc C.F.R. IG(ulegdl:
dezvoltaril economice a Orator slab dez- ca economia multor tart se dezvolta uni- LONDRA 25 (Agerpres). Ziarul Parlament a acordului priv'itor la consti - In lupta pentru pace, a spus preotul Hugo 1'inovati Cara vines (ora 10). La Sod de parate!a
voltate. La discutille pe marginea acestel lateral, sufer din cauza fluctuatior pie 38 (ora 19.30): Teatrul Evreesc de Stat : Bo.-
probleme, care au durat trei zile, au par - lei Internationale, ea' aceste tari nu stint
.,Daily Worker" anunt ca la Plymouth, tuirea armate' europene". van Dahlen. naval inchipult (matinee si seara): Ansamblul
in Sudul Angliel, a avut hoc o mare ma- de estrada (Savour Primal spectacol ( mattneu
ticipat aproape tot! reprezentantil guver- macar in stare s prelucreze propriile for nifestatie a muncitortlor constructor' so- Si seara): Tandarica : Casa pisicii (ora 11
nelor tarilor- membro ale Consliulul, pre - materai prime at continua si duc o existen meri al cror numir atinge 3.000. Mani -
si 17).
CINEMATOGRAFE: I. C. Frimu: Marele re-
cum $1 reprezentanti ai unor organtzatii ta lamentahil. Dupa ce a aratat ca scowl} festantit eu s`.ribitut strazile principale tAtean (seria Ca si II a); Patria, Bucuresti:Alex. RA-

neguvernamentale.
Reprezentantii tarilor slab dezvoltate,
care au luat parte attiva la discuti', al -au
exprimat neliniatea in legatura cu inru-
tatirea sltuatiet economice in Virile tor,
provocata de dependenta acestor tari che
o piati externs nestahil In cadrul cireia
15l desfac mater'i'e prime ; el au sublintat
necesitatea dezvoltarii industriel in trile
slab dezvoltate ca sngurul mijloc de
tmhunttire a situatlei economice. Repre-
zentantlt tarilor slab dezvoltate au stiruit
ca Consiliul Economic si Social s acorche
sprijin tarilor slab dezvoltate in rezolva-
rea problemei dezvoltarit for industriale.
Reprezentantul Argenlinel a declarat
ca. dupa parerea delegatiei sale, Consiliul
este obligat si la misuri pentru dezvolta-
rea rapida a industrie! in trile slab dez-
voltate. Importanta deosebits a industriel
pentru dezvoltarea economici generala a
tarilor slab dezvoltate a fus! subliniati in
investitiilor de capital strain in trlle slab
dezvoltate este realizares de profituri urla-
5e, reprezentanta F.S.M. a . declarat ca
stoarcerea hogittilor din Virile slab dezvol-
tate de catre Virile capitaliste este until
din obstacolele in calea dezvoltrii indus-
triale a Orator inapoiate. Inlturarea ohs -
tacolelor care stau in catea industrialtzril
tarilor slab dezvoltate, a declarat Kahn.
este in fond o expresie a dreptului acestor
tars la autodeterminare.
Reprezentantul S.U.A. a Incercat s con
vingi pe membrii Consilhulul ca In mo-
mentul de fati n'ar fi ctus' de putin nece-
sar ca Consilsul Economic of Social s a-
dopte vreo hotirire prfvind analizarea pro
blemelor generale, legate de dezvoltarea e
conomtc a tarilor slab de'r.voltate.
La aceeaal aedinti Consiliul Economic
al Social a adoptat in unanimitate protec-
tul de rezolutie prezentat in coman de de
legatitle Argentine', Cube', Egiptulul, In-
ale oraaulut purtnd pancarte cu lozinci Lucrrile sesiunii Consiliului blo:ului piea: Elena Pavel: Actele secrete Solvay:
Popov, N BAlcescu: Coacertul maestriier arel
in care cereal] misuri impotriva aomaJu- ncralniene: Flacara, Gh. Doja: Nnapte de Mar
lus $1 adoptarea unui program masiv de
construct'!. Se stie c oraaul Plymouth e
Atlanticului de Nord Timpuri Noi : \'acumarea betonutut. in noap:ea
de ajan; Republica : Etixlrul dragostei: Lu'
mina: Zola; Alex, Sabia: Ruy Blas; Popular:
suferit molt din cauza hombardamentelor PARIS 25 ( Agerpres). construirea unor aerodromuri cu instala Dragoste $1 tira: 7 Noembrie, Olga Bancic:
naziste in timpul razboaului si mat are Dupa corn anunta agentia France title anexe. Agentia France Presse anunta Calatorii vesell, Validub, Prietent $h tovaraS1:
23 August : P atriotul (seria II -a): Miorlta:
numeroase case dtstruse $1 avariate. Presse, in sedinta din dimineata de 24 in cadrul sedintei de Vineri ci programul Ruptura: 1 Mal : lnsuia st erelor: Moi'lor:
O Aprilie a sesiunii Consiliulul bloculut At- de construire a acestor aerodromuri In Corina Schmidt L 'bertatmsi : Profesorul de
Ianticului (le Nord s'a examinat punctul valoare (le 317 mtlioane de lire sterline, dans Volga : Mlzerabtill (seria hi -a); Cultural:
Cand Uandafirul inflnielll e Rahova : Mizera-
pe ordinea de zi intitulai Schimhul eaalonat pe tret ani, a fost adoptat.
Prelungirea strii de asediu de de pirert cu privire la prohleme de inte- Comparnd discursul rostit che Bidault
bllil (seria i -a); Vasile Roait : Tinereteo tul
Chopin; Arta : Aizilul de noaore; Ili. Plntllie'
in Iran res comun". Agentia precizeaz ci aceasta la un dineu oferit de Asociatia prieteni- Oamenf curaJogi: Unirea: Submarinut P.K.8:
8 Mai, T. Vladimirescu : Spre ter; GrIvlt .
sedint a fost consacrata in special prohle- lor Republicli Franceze ", in care ministrul Nimeni nu gtle nimic Const, David : Trei tele -
TEHERAN 25 ( Agerpres). TASS mete constituirii armatei europene". francez al afaceriior externe nici nu a grame : Donca Simo i Ora 6 dupa razboi.
Consilful de Minirtri al Iranului a Lund ctivntul In aceasta $edinta, minis- pomenit che armata europeana ", cu de- EXPOZITII $I MUZEE
hotarit s prelungeasca starea de asediu in trul francez Georges Bidault a declarat ci ciaratia lui Dulles la conferinta de presi permanenta 1. V. Stalin ", So'
opt regioni petrolifere din Huzistan, at intrarera in vigoare a acordului cu privire consacrati in special tocmal acestel che Expozitia
seaua Kiseleff, deschisa zilnic deba oren
anume la Abadan, Gyajsaran, Aghajarih, la armata europeana" depinde acum stiuni, ziarul Le Monde" serte : 10 -13 si 16 -20. Luni Inchis.
Bander- Sampur, Haft -Hel, MasJid- Salai- Humai de ratificarea ltd de catre parlamen- Punnd fata in fata aceste dou dis - Expozitia Economa planif'cata a Rep'
man, Lalt at Horramsahr, De termen de inca tul tarilor respective. Dat find ins ci cursuri, rehese ! Impede ci Washingtonul blicil Popular* Romana in plan progres ". 18
intre consthtutiile dlferitelor tiri exista exerctti asupra noastra o preslune din ce Parcul de Cuitw-a gi OdihnA L V. Stalin'
trel lung incepnd dela 26 Aprilie.

cuvntirile delegathlor indie', Uruguay -
uluf, Egiptului, Venezuelel si Filipinelor.
Reprezentantul Uniunlh Sovietice, Aru-
O
Generalul de divizie Ismail Safai a fost deosebiri, $1 intruct in uncle tart urmeaz In ce mal mare pentru a pune inainte chea- os. Kiseleff, Desehlsa lucre 10 -20- Dwnl-
dict si Uruguayuluf, care propane secre-
tarulut general al O.N.U. sa la o serie de nutria recent guvernator general al Huzi- si h toc alegeri parlamentare, a spus tiunea ratiflcirli acordului cu privire la nlca dela 9 -21.
Expozitia Aspect. din ajutorul Unlunll
masar' practice pentru studierea multila- stanului. in continuare Bidault, nu este posabil si armata europeana al ci guvernul francez, Sovietice in construirea socialismului
te

tiuntan, a declarat ci poporul sovhetic in-
teiege bine nazutnta tuturor tarilor de all
dezvolta industria. Pn la Marea Revolu-
tie din Octombrie, actualele republic' so-
vietice din Rsarit erau regiuni inapotate
can punch de vedere economic. In anti Pu-
teral a probiemelor legate de dezvoltarea
Industriet in Virile slab dezvoltate ; protec-
tul prevede deasemeneai ca rezulta'ele in-
depliniril recomandarilor cuprinse in rezo-
lotie sa fie raportate viftoarel sesiuni a
Consiliului Economic al Social.
se stabileasc o data precisi in care va fi simtind createrea reztstentel In parlament
Situatia din Patet Lao
PEKIN 25 (Agerpres).
R.P.R," la Casa Prieteniel Romano SovtetlCe
ratificat acordul (lela Paris. ai in tari nu este in stare sa ofere (Was- din Str. Batigtei nr. 14. Deschisa dele 10_20.ele
Dupa prerea unor ohservatori, aceasta hingtonului) promisiunl pe deplin satisf- Expozitia Din Istoria luptelor eroice
declaratie a but Bidault poate ft interpre- ctoare ".
tati ca fitnd un raspuns la cererca secre- Ziartll sublhniaza a nu numat francezil
muncitortlor ceferi;N", la Casa tehnic e'
Cailor Ferate din Cales Grivitet r. 193 e
expozitie organizatA de instituto' rde istorle
tarultit de stat al S.U.A., Dulles, de a se manifesti rezerve, dar $1 ci tot' euro- Particlulul de pe IAnga C C al M.R.
net

tertl Sovietice aceste Republic' au obtinut
remarcabile succese in dezvoltarea for in-
dustriali. Problema dezvoltiril economice
este o problema care poate fl rezolvata de
lnsast trile slab dezvoltate. Astzi este
grew ca cineva si se pronunce deschts im-
potriva dezvoltrii nationale. Aceasta, a
declarat Arutiunian, nu inseamns insa ca
nu exists forte care vor sa impiedice in
fapt aceasta dezvoltare. Este necesar sa se
lnlature actualul caracter colonial al eco-
nomiel tarilor slab dezvoltate.
Pentru extinderea legturilor cornerciale
Agentia Vietnamez de Informati! a pen nu au, in mod vdlt, Wei cel mal e
Inainte de a se pune la vot acest protect
de rezolntle, reprezentantil Statelor Unite nanti c Armata Popular" de Eliherare ratifica tratatul militarist dela Paris pans talc entuziasm fati de constitutrea armatet Expozitia permanents Bucureetl he ar<3
plastics" la Casa Simu din B -dill Magheru
din statu] Palet Lao (unul din cele 3 state la 30 Ionic. europene ai nu o consideri a o necesitate
$1 Frantci au prezentat tin amendament a- DeaehisA zilnie ora 10 -13 $1 16 -19. Leal
clin Indochina care se afl in partea de In sedinta din dupa amlaza de 24 Apra arztoare, tar perspectivele el nu le ins- Marti inch is.
v-nd ca stop sa anuleze recomandarile Rd
Centru ai de Nord a peninsulei $i care era Ile s'a examinat chestlunea cu privire la piri incredere ".
concrete cuprinse in proiectul de rezolte numit mat mainte in mod nejust, Laos Muzeul d. arta al R.P.R., din Palatal
public(! funconeaza cu urmtnarete seed'' s
DeMr
tie al celor cinch tart. sa lioseasci de con N.R.) a intreprins recent mart operatiuni Galera nationals, Sectia Arta Apuseana,
tinut prohectul de rezolutie al sa ingroape, lia ArtA OrientalA Deschis tunic intro ore'
in diferite departamente al organisme ale ofensive Impotriva fortelor franceze de 11 -18. Lona tnchis. 4
O.N.U., problema dezvoltril Industriel ocupatie. La 13 Aprilie a ellherat orasul
Sam Neua, tar apor Intreaga provincie Succese ale listei sindicale unite" in alegerile Muzeul Romano -Rus, atr. Fundatlel
tarilor slab dezvoltate.
Acest amendament a fost respins cu ma- Sam Neua. La 18 Aprilie a fast eliberat
oraaul Ban Ban La 19 Aprilie, Armata
pentru consiliile de productie ale unor intreprinderi Muzeul
roman ", str.
Lupta
Lupta revol t'onara a poP0Nl13
10
isetira Amzei 5. Deschis
Joritate de voturl. Populara de Eliherare din Palet Lao a din Austria gi 6
patruns in marele centru Sieng- Huang, Muzeul uSimu. Deschis zilnic intro owe
garnizoana franceza fugind In deruta spre VII', \A 2.5 ( Agerpres). rul membrilor consiliului de productie 10 -14 $i 16 -19. Lunt gl Marti Inch's
A. RnsetU B
pey
Potrivit relatarilor ziarulut Oesterrei- care au candidat pe Lista sindcal Muzeul Aman, sir.
Nord.
Se site ca in Octombrie 1945, in Palet chische Volksstimme" Lista sindcala unici ". ch
C.

La alegerile pentru consiltul de produc- 2l A. Muzeul Zlambacc an, alees hlZambecripJ

ntre Rsrit Apus Lao a fost constituit un guvern central
popular provizoriu ai a fost proclamata
unici ", care unente reprezentanti ai co-
munistilor, al socialiatilor de stanga a1 al tie al fabricit de pielarie din Viena, can- zir
Deschis 10 -13 gi 16 -19. Lunt toa
Molds.
muncitortlor cu veden progresaste, membri didati' ,Liste' sindicale onice" au obti- Muzeul ryTeattrulul N tionat 1
HAGA 25 (Agerpres). TASS rea et de a cauta sau nu not pete de Independenta tarli. In Martie 1946, tert-
ai partidulul socialist, a obtinut o vie- nut majoritatea zdrobitoare a voturilor si giale ", Deschis 10 -12 gi 19 -20. Lunt
dim

..Ziarul , De 1Vaarheid" relateaza ca opt-
nia publica din Indonezia se pronunta din
ce in ce mai hotarit pentru extinderea
relatiilor comerciale ale caria. in special
eu trile din Europa Rasaritean. Astfel,
Intr'un articol consacrai importantei ex-
tinderii relatlilor comerciale intre Indone-
desfacere pentru materiile ei prime ". toriul statului Palet Lao a fost ocupat din
* nou de trupcle franceze. Poporal din
Patet Lao s'a rtdicat la 'ulna impotriva
LONDRA 25 Agerpres). Ziarul trupelor franceze, crendu -.l o Armata
Daily Worker" anunta ci la congresul Popolana de Eliherare care a Izgonit pe
sindicatelor scottene, care a avut hoc la francezi dlntr'o serie de regioni. Dopa
Rothesay, a fost adoptata in unanimltate cum a relatat presa democrats, in Au-
torte importanti in alegerile pentru con Coate mandatele. neat, inch's.
sillile de productie ale unei serti de in- Matea' de Art Populara nr, N. Mil
La alegerlle pentru consiliul de produc- vici ", str. Dr. Minovic nr. 1. Deschis 9
treprinderi din Austria. tte al fabricti de hrtie ,Obermtihl" din gt
Astfel, la filiaba firme) petrolifere ame- Austria supertoar, candidatil Listel sin s Muzeul Nation If den Arti PoPUra;'1rh,
ricane , Vacuum Oil Company" din Viena dicale onice" au primit toate mandatele Monetarlel nr. colt cu gnti. Kiaeletf D`l Ca'
1
1Tiercurl .Inh. Vlneri SAmhata 11_19 g
numrul voturilor intrunite de Lista sin- La una din Intreprinderile din Schankir minirs to in T.tna+ sl Mai-ti

`
1I

zia al trile Europei Risritene, ziarul rezolutia proposes de uniunea nationala a gust 1950 a Post creati Adunarea Natio dicales unica" a crescut aproape de doua sehen (Austria inferioari) au fast ales! in Muzeul Sttlntelnr Experime ^tal^ Lt, :d
btnghez Indonezian Merdeca" strie : minerilor, care cere extinderea legiturilor nais a statulut Patet Lao $1 a fost consti- ori in cnmparatie cu alegerile trecute. Co- cnnsillul de productie numai reprezentanti 4na tpil escu nr. 21. Deschis t7"
,,Fxistents Indoneziel depinde de hotart- comerciale mire Rasarit ai Apus. tuit un guvern de rezistenta. respunztor cu aceasta a crescut al nitm.i- al Listel sindicale unice". inch'-.

RFDACTiA $I ADMiNISTRATiA : Bucuresu Plata Scantell ", Tel. 7.80.10 ei 7.60.40 www.dacoromanica.ro Tlparul : Combinatul Pollgraflc Casa Scantell I. V. STALIN',

P
m,,... ..: