pOStalionul
“Nu sântu vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi.” - Miron Costin
Acest ziar se
distribuie
GRATUIT
Fondator
Emil
PROSCAN
Publicaţie lunară a
Primăriei şi
Consiliului Local Mizil
Despre iarnă, EVENIMENT ISTORIC
ninsoare, zăpadă! LUMINÃ SI
Editorial
Fiecare din noi avem momente în
care ne punem întrebãri despre viaþã,
despre rostul nostru în acest univers,
despre felul în care ne raportãm la tot ce
existã, despre importanþa noastrã, despre
felul în care am ajuns în aceastã ipostazã de
OM printre atâtea ºi atâtea alte fiinþe. Este
greu de asumat rãspunsurile ºi cu atât mai
greu de verificat. Tentativele noastre de a
emite ipoteze despre tot ce existã, ne duc
într-un inevitabil moment de neputinþã în a
afla mai multe despre noi. Incursiunile de
acest gen duc, inevitabil, într-un neant, în
care toate pârghiile de logicã, cãutare, dis-
cernere ºi tot ce ar putea însemna înþe-
legere, se transformã într-o nesfârºitã întin-
dere albã. Parcã, undeva, în universul
cunoaºterii, ar exista o barierã dincolo de
care totul este acoperit de nevinovãþie.
Nevinovãþia cunoaºterii! Un singur lucru
se desprinde cu certitudine: nimic din ceea
ce vedem, simþim ºi intuim nu este întâm-
plãtor! Existã o interdependenþã, o logicã
în tot ºi în toate!
O armonie generalã guverneazã
existenþa tuturor pe Pãmânt!
Noi nu am fi putut exista fãrã exis-
tenþa prealabilã a altor vieþi! Nu am fi putut
exista fãrã sã existe aer, apã, soare, anotim-
puri, copaci, animale, pãsãri ºi toate câte
existã. Toate existã pentru ca noi sã putem
fi!
Dupã orice logicã elementarã, con-
cluzionãm cã se impune existenþa unei
"gândiri" anterioare, care a "aranjat" ºi a
"fãcut" ca totul sã existe!
Nimic nu este întâmplãtor!
Nu eu am descoperit toate acestea,
ele au exista dintotdeauna ºi sunt la înde-
mâna tuturor celor care privesc cu atenþie
în jur, apoi în ei! Sunt adevãruri universa-
le, care ar trebui sã producã teamã ºi îngri-
jorare în rândul celor care le ignorã! Prea
multã nedreptate prolifereazã acum în jurul
nostru. Privesc tot mai des spre Cer ºi simt
cã tot mai mulþi oameni fac asta. În liniºte,
privim spre Cer, chiar fãrã sã ridicãm ochii.
Nu este resemnare, ci o reacþie fireascã la
firescul tuturor lucrurilor la un loc! Avem
nevoie de de respiraþia Cerului mai
aproape! Ne-am depãrtat de noi, de ade-
vãrurile pe care le-am primit la naºtere.
Pentru a afla ºi simþi rostul lucrurilor, poate
cã trebuia sã se întâmple toate câte acum se
întâmplã!
Cât de neîntâmplãtoar existãm!
Cred cã principiul cel mai impor-
tant, prin care oamenii se deosebesc între
ei, este cel al felului în care ignorã sau nu
firescul lucrurilor. Preapuþin-ul sau prea-
mult-ul au devenit jaloanele ce stabilesc
www.primaria-mizil.ro
Anul IX /Nr. 106 / noiembrie 2013
I
BINECUVÂNTARE
principiile de viaþã! Ne mulþumim cu puþin,
cu mai mult, foarte mult sau nu avem li-
mite! Þinem cont ºi de existenþa celorlaþi
sau false trebuinþi îi ignorã? Ne folosim de
LA MIZIL
pârghii ºi mijloace corecte sau ne dãm cu
un pas lateral faþã de cei cinstiþi ºi
recurgem la strategii prin care le speculãm
credinþa în adevãr ºi dreptate? Astfel,
lumea se împarte în sãraci ºi bogaþi. Legea
liberului arbitru! Sãrãcia,umilinþa, nedrep-
tatea, zâmbetul, lacrima, lumina, întune-
ricul... sunt laolaltã! Lumina adevãrului su-
prem ni se dã fiecãruia odatã cu naºterea.
Precum viaþa lui Iisus! Totul se rezumã la
zestrea primordialã din care fiecare am pri-
mit, atunci, la naºtere.
Poate cã parte din ceea ce Biserica
propãvãduieºte este discutabil, poate cã în
dogmele ei s-a "umblat" într-un fel, poate
cã sunt preoþi "travestiþi", poate cã istoria
spiritualitãþii ar trebui sã aibã o lungã ºi
binemeritatã eratã, poate cã mare parte din
"opera" neînþelegerii este regia celor care
ignorã, poate cã în ceea ce ni s-a transmis
s-au strecurat erori, poate cã sunt necesare
corecþii... Multe lucruri din viaþa ºi lumea
în care trãim pot fi discutabile, inter-
pretabile.
Existã, însã, o excepþie: realitatea!
Realitatea este momentul de ade-
vãr universal ce se reuneºte privirii,
simþurilor ºi înþelegerii noastre sub forma "DINCOLO DE FEREASTRA
adevãrului palpabil, indistructibil, unic!
Este darul de suflet pentru sufletul primit,
pentru fiecare moment ce alcãtuieºte exis- PENSIONARULUI"
tenþa noastrã. Este ceea ce în rãtãcirile
noastre nu putem explica, este adevãrul
despre tot ce existã, este suma tuturor
PROFESOR IOANA GAVRILOVICI
PAG 2
lucrurilor ce definesc viaþa, este neantul
care ne poate da toate rãspunsurile.
Realitatea suntem noi cu tot ce existã!
Trãim pentru noi, cu tot ºi toþi laolaltã!
Dãm pentru a primi, existãm pentru ca alþii
Copii topiţi de
sã existe! Orice abatere de la aceste postu-
late atenteazã la armonia universalã ºi pro-
duc nedreptate, durere ºi atunci se produce
intervenþia divinã! Echilibrul ce dã armo-
dorul părinţilor
nie, adicã viaþa, nu poate fi afectat! Aºa PAG 5
este în universul din noi ºi tot la fel în cel
din afara noastrã! FĂRĂ
Cei nedreptãþiþi, cei aflaþi în sufe-
rinþã, simt rostul lucrurilor. Simt ºi se roa-
gã! Mulþime de cãlugãri ºi-au arvunit spe-
MENAJAMENTE -
Asociaţiile de
ÎNTÂLNIRE
ranþele Cerului ºi se roagã necontenit! Nu
pentru ei, ci pentru îndreptarea rostului
vieþii noastre. La fel ca Iisus!
proprietari şi
problemele cu
LA NIVEL
Tu ce mai faci, Ioane? ªtiu cã eºti
surghiunit în inutilitate ºi tãcere, dar cã nu
tu ai cea mai mare nevoie de ajutor. ªtiu,
care se confruntă
acestea...
ÎNALT
Ioane, cã eºti în toþi cei care se roagã! Mai
ºtiu cã ºi tu ai încetat sã te mai rogi pentru PAG 8 PAG 4
tine.
Vine un timp când tãcerile se unesc
în nevinovãþia cunoaºterii!
Din când în când, se întorc pe ÎNCĂ O REDUTĂ CÂŞTIGATĂ
Pãmânt curate, ca niºte lacrimi ce binecu-
vânteazã adevãrul despre viaþã! ªi atunci
ninge!!
DE UN MIZILEAN!
Emil PROªCAN ÎNVINGĂTOR - ANDREI ALEXE
PAG 9
 Nr. 106 / noiembrie 2013
"DINCOLO DE FEREASTRA PENSIONARULUI"
PROFESOR IOANA GAVRILOVICI
"Nu ne oprim din joacã atunci
când îmbãtrânim, ci îmbãtrâ-
nim când încetãm sã ne mai
jucãm".
George Bernard Shaw
Sunt femei care merg
împotriva vântului, femei cu
ochii profunzi ºi necunoscuþi
precum marea înspumatã, femei
care se transformã din iubire
pentru profesie, femei ce-ºi dau
sufletul pentru munca depusã,
femei ce - în liniºte - pot dansa
cu propriul suflet pe o plajã în
apus de soare... Am cunoscut-o
pe doamna profesor Ioana Ga-
vrilovici cu mulþi ani în urmã.
Am întâlnit aceeaºi privire,
aceeaºi liniºte ºi aceeaºi pasiune
pentru literaturã ºi pentru elevi,
mi-a permis sã intru dincolo de
ferestra pensionarului...
Ce au însemnat pentru
dumneavoastrã oamenii pe care
i-aþi întâlnit?
"Alãturi de unii am
zburat, alãturi de alþii m-am
oprit. Împreunã cu unii am plu-
tit, împreunã cu alþii m-am
prãbuºit. Unii m-au ridicat, alþii
m-au ocolit. Dupã unii am aler-
gat, pentru cã unii au rãmas,
alþii au plecat, dar pe toþi i-am
iubit... Unui elev îi rãmâne
întipãrit în minte atât portretul
fizic, cât ºi moral al unui profe-
sor îndrãgit ºi stimat, care ºtie
sã-ºi apropie, cu dragoste, pe
cei din jurul sãu. Ca odinioarã,
dascãlul descris de Sadoveanu
în "Domnul Trandafir", nici
acum, un pedagog înnãscut nu
se dã uitãrii de generaþii întregi
datoritã respectului faþã de
meserie".
ªtiu cã vi se spunea
"profesorul ideal"... Cum
comentaþi acum acest lucru?
"Nu ºtiu dacã am fost
sau nu profesorul ideal, dar cu
siguranþã am fost îndrãgitã de
copii, confundatã adesea cu o
mamã sau cu un bun prieten.
Asta þine totdeauna de suflet, de
determinarea elevului ºi mai
ales de calea parcursã pentru a
ajunge la sufletul lui. M-am
OFERTA EDUCAÞIONALÃ A CLUBULUI COPIILOR
"MARIAN FRANGULEA"
Culturã ºi civilizaþie englezã -
prof. Filip Virgil
Luni: 11.00-13.00; 13.00-15.00
Miercuri: 11.30-13.00;
13.00-14.30
Tehnoredactare pe calculator -
prof. ing. Niþã Elena
Marþi: 11.30-13.00; 13.00-15.00
Joi: 11.30-13.00; 13.00-15.00 ºi
15.00-16.30
Creaþie confecþii - prof. ing.
Neagu Carmen
Marþi: 10.30-12.00; 12.00-13.30
ºi 13.30-15.00
PRIMĂRIA
CASETA REDACŢIONALĂ
B-dul Unirii, nr. 14, Mizil, Jud. Prahova,
Cod poºtal 105800
Telefoane: 0244.250.027 sau 0244.250.008
Fax: 0244.251.120
e-mail: primaria_mizil@idilis.ro
considerat un profesor exigent.
Punând mare accent pe grama-
ticã, am reuºit sã pãtrund acolo
unde vântul suflã cu neliniºte,
risipind norii îndoielilor. Copiii
m-au îndrãgit. Primesc ºi astãzi
telefoane atât de felicitare, cât
ºi pentru a mi se solicita sprijin-
ul în diferite probleme, cum ar
fi examenul de grad al unor
foºti elevi de ai mei. La soli-
citarea acestora, pregãtesc încã,
mulþi tineri pentru ªcoala de
Subofiþeri de la Câmpina sau
pentru Academia de Poliþie".
Care este pãrerea dum-
neavoastrã referitoare la tre-
cerea timpului? Aveþi timp?
"Mã aflu între timp,
timpul petrecut alãturi de fami-
lia mea ºi timpul petrecut lângã
elevii mei. Când rãmân fãrã
timp, mã duc sã-l caut, fac vi-
zite la diferite ºcoli, îmi sun
elevii, le aud vocea, ne întâlnim
la un suc pe terasã ºi mã simt
minunat".
Cum aþi primit, în anul
2004, vestea pensionãrii?
"Greu, cu multã neli-
niºte ºi neîncredere, nepre-
gãtitã... Ar trebui ca oamenii sã
fie pregãtiþi sufleteºte, din timp,
cu privire la aceastã schimbare.
Mi s-a pãrut cã dintr-o datã fac
parte dintr-o altã lume... ne-
cunoscutã ºi tristã, rãvãºitã ºi
debusolatã, o lume în care m-
am acomodat foarte greu".
V-a ajutat familia?
Cine v-a fost alãturi?
"În primul rând fami-
Vineri: 11.00-12.30; 12.30-14.30
Atelierul fanteziei - prof.
Strechioiu Cristina
Luni: 14.00-16.00
Miercuri: 10.00-12.00;
12.00-14.00 ºi 14.00-16.00
Jo: 10.00-12.00; 12.00-14.00 ºi
14.00-16.00
Aeromodele - prof. Sãvulescu
Marius
Duminica: 09.00-11.00
Luni: 09.00-11.00; 13.00-15.00
Dans modern - balet - prof. core-
graf Doicila Fabiola (va relua
COLEGIUL DIRECTOR
Primar
Emil PROªCAN
Viceprimar
Nicolai PAªOL
lia, soþul meu, Rãzvan, ºi el
pensionar, copiii noºtri, Roxana
ºi Iulian. Am ºi doi nepoþi, Ale-
xandru la Bucureºti ºi Nicolas
la Madrid. Câþiva prieteni, câþi-
va foºti elevi... Ei toþi îmi sunt
alãturi".
Ce face acum doamna
Ioana Gavrilovici?
"Citesc - vã recomand
cu multã cãldurã volumul
cãlugãrului scriitor Nicolae
Steinhardt "Dãruind vei dobân-
di"-, mã uit la TV la filme
româneºti, merg la teatru, la
mãnãstiri ºi uneori fac naveta
între Mizil - Bucureºti - Ma-
drid, nu am cum sã mã plicti-
sesc".
Trecerea timpului nu a
lãsat nicio urmã pe chipul
PROFESOAREI. Ca o toamnã
blândã, mã priveºte neliniºtit,
zâmbindu-mi... Zâmbetul este o
atitudine a sufletului de a privi
dincolo de sens. Zâmbetul
dumneaei vine dintr-o pace inte-
rioarã, din bucuria unei inimi
bune. Acest zâmbet îl face fru-
mos pe fiecare om. Vã place
toamna, o-ntreb? "Din când în
când ne facem timp ºi pentru
toamnã... Toamna este o a doua
primãvarã, când fiecare frunzã
e o floare..."
ªi orice frunzã e o
doamnã... îi rãspund.
Ce mesaj aveþi pentru
cititorii acestei publicaþii?
"Da, cu mare drag, îi
îndem sã citeascã, sã-ºi educe
copiii în spiritul lecturii, pentru
cã un om care citeºte e mai bun
la suflet ºi mai generos. ªi aºa
cum spunea Octavian Paler:
"Învãþaþi sã lãsaþi pe chipul
vostru sã înfloreascã un zâm-
bet, este darul pe care-l oferiþi
aproapelui, este darul pe care-l
oferiþi întregului Univers!"
Vã mulþumesc pentru
timpul acordat ºi vã dorim viaþã
lungã plinã de sãnãtate, fru-
museþea unui câmp de maci ºi
splendoarea unei stele!
"ªi eu vã mulþumesc!"
Adi MANDALAC
activitatea dupã vacanþa de iarnã,
fiind în concediu medical)
Vineri: 10.00-12.00; 12.00-
14.00; 14.00-16.00 ºi
16.00-18.00
Activitatea extraºcolarã se
adreseazã copiilor cu vârste
cuprinse între 4 ºi 18 ani ºi se
desfãºoarã pe tot parcursul anului
ºcolar precum ºi în perioada
vacanþelor. Frecventarea cer-
curilor este GRATUITÃ!
REDACŢIA
Adi MANDALAC / Gabriela NEGOIÞÃ /
Lucian MÃNÃILESCU
Adresa: Str. Mihai Bravu, nr. 63
Tel./fax: 0244.252. 722
e-mail: postalionulmizil@yahoo.com
Pagina 2
1 Decembrie 2013!
În aceastã zi, aleasã ca utãþile ºi suferinþele prin care au
sãrbãtoare a þãrii noastre, oficiali- trecut, la necontenitele lupte pur-
tãþile vor abandona obiºnuitul tate pentru a-ºi apãra dreptul de a
program ºi însoþite de mai toate rãmâne aici. Sã înþelegem ºi sã
televiziunile care, parþial, vor respectãm pe toþi cei care au trãit
renunþa la ºtirile morbide din acea pe acest pãmânt ºi l-au mângâiat
zi, cu pioºenie vor depune fru- cu mâinile, cu sufletul, cu dragos-
moase coroane de flori la monu- tea, dar ºi cu lacrimile lor. Sã ne
mentele ºi mormintele eroilor gândim la ei, la toþi acei oameni
noºtri! O lume întreagã va urmãri ce alcãtuiesc neamul nostru! Sã
omagiul ºi recunoºtinþa lor! Mai încercãm sã ni-i imaginãm mân-
marii zilelor noastre, în semn de gâind pãmântul, munþii, cãmpiile,
aleasã mãrinimie, ºi pentru a rea- apele, Cerul, sã ni-i închipuim pe
liza o scenografie de autenticã câmpurile de luptã ºi sã nu uitãm
sãrbãtoare, în plin post al Crãciu- de feþele împietrite ale mamelor
nului, vor servi fasole cu cârnaþi aplecate deasupra mormintelor!
ºi, probabil, vin fiert! Ne tragem din ei ºi din
1 decembrie este, totuºi, dorinþa lor ca noi sã fim aici, sã
o zi cu semnificaþie deosebitã în rãmânem aici, în aceleaºi locuri în
viaþa tuturor celor nãscuþi în Þara care Dumnezu a hotãrât sã fim ºi
lui Eminescu, a celor ce-i vorbesc sã dãinuim! Ei înseamnã poporul
cu mândrie limba. nostru ºi cu cât pãtrundem mai
1 Decembrie, ziua þãrii noastre! adânc prin generaþiile ce au venit
Fiecare avem o zi a noas- spre noi ºi ne apropiem de mo-
trã, în care prietenii ºi toþi cei mentul naºterii naostre ca neam,
dragi vin sã ne arate afecþiunea ºi avem putinþa de a afla adevãrurile
dragostea ce ne-o poartã. În despre el, despre sufletul sãu
aceastã zi, pe care o simþim a fi unic!
specialã, casa ni se lumineazã ºi Dupã priceperea de în-
suntem încercaþi de zãmbet, bu- þelegere ºi simþire a sufletului nos-
curie, satisfacþie. Faptul cã cineva trum, sã trimitem un gând de re-
se gândeºte la noi ºi ne aduce o cunoºtinþã ºi mulþumire spre Ce-
floare, o atenþie, o îmbrãþiºare, un rul care i-a luat în ocrotire pe cei
zâmbet, înseamnã enorm pentru din care ne tragem. Avem o þarã
noi. Existenþa noastrã nu trece milostivitã de Dumnezeu, cu toate
neobservatã, însemnãm ceva, bogãþiile lumii ºi un popor învãþat
avem importanþã, nu suntem sin- sã iubeascã oamenii, adevãrul,
guri… ! Simþim toate astea ºi sun- dreptatea, învãþat sã înþeleagã, sã
tem pãtrunºi de sentimentul de îndure, sã ierte! Aceste calitãþi ºi
liniºte, mulþumire! multe altele sãlãºuiesc în fiecare
Oare cum se simte Þara om ce s-a nãscut aici ºi a îndrãgit
lui Eminescu de ziua ei? Cum ar aceste locuri pline de luminã. Cei
putea ea ºi cei care o mai locuiesc care au pãtruns printre noi, dacã ar
sã se bucure acum, când lacrima putea sã ne simtã, ne-ar face multe
gãseºte tot mai uºor drum cãtre daruri din darurile noastre ºi ar
ochii lor? cunoaºte zâmbetului adevãrat ºi
Sã ne gândim la zilele fericirea de a fi! Precum noi!
dintâi ale acestor locuri, la acele La mulþi ani, Þarã a lui
momente când vrerea dumne- Eminescu!
zeiascã ne-a nãscut ºi ne-a aºezat La mulþi ani, urmaºi de
pe aceste meleaguri! Sã ne gân- daci de pretutindeni!
dim la multele generaþii ce au spus Emil Proºcan
acestor locuri "acasã", la gre- Mizil, 2013
ROMÂNIA, JUDEÞUL PRAHOVA
PRIMÃRIA ORAªULUI MIZIL, B-dul Unirii nr.14
Tel: 0244/250.027, 0244/250.008, fax: 0244/251.120,
E-mail: primaria@primaria-mizil.ro
CÃTRE TOATE INSTITUÞIILE PUBLICE, SOCIETÃÞILE PE
ACÞIUNI ªI SOCIETÃÞILE COMERCIALE DE PE RAZA TER-
ITORIAL ADMINISTRATIVÃ A ORAªULUI MIZIL
Prin prezenta, vã reamintim cã aveþi obligaþia conform Legii
205/2004, Legii 227/2002 ºi OU 155/2001sã vã conformaþi în ceea ce
priveºte gestionarea problemelor generate de câinii fãrã stãpân:
- perimetrul instituþiei dumneavooastrã trebuie sã fie împrejmuit, pentru
a nu permite accesul câinilor fãrã stãpân
- în cazul în care deþineþi câini, aveþi obligaþia sã solicitaþi Primãriei ster-
ilizarea ºi crotalierea lor
- câinii pe care-i deþineþi trebuie sã fie þinuþi într-un þarc special amenajat
- sunteþi direct rãspunzãtori pentru orice agresiune exercitatã de cãtre
aceºtia asupra oamenilor, pe terenul pe care-l adiministraþi
- în cazul în care deþineþi câini fãrã stãpân în zona pe care o administraþi
ºi doriþi ca aceºtia sã fie ridicaþi de cãtre Primãrie, vã rugãm sã faceþi o
solicitare scrisã cãtre Serviciul Public de Gospodãrie Comunalã care
administreazã adãpostul de câini al oraºului Mizil.
Cu stimã,
VICEPRIMAR, NICOLAI PAªOL
TEHNOREDACTARE
ISSN 1548 - 6903
S.C. EXCELLTIPO. S.R.L.
Gheorghe ANGHEL
Tel. 0760 530 430
office@excelltipo.ro
Adriana POPA adyzest@yahoo.com
Pagina 3
ZIUA ARMATEI ROMÂNE
25 Octombrie 1944
constituie amintirea unei zile de
împlinire naþionalã, ziua când
Armata Românã ºi-a îndeplinit
menirea fireascã. Devenitã sim-
bol al tuturor bãtãliilor ºi eroi-
lor neamului românesc, data de
25 Octombrie a rãmas întipãritã
în sufletele românilor ca zi în
care þara îºi sãrbãtoreºte Arma-
ta ºi pe cei care au fost sau sunt
în slujba ei.
Moment simbolic în
istoria poporului român, înscris
în calendarul sãrbãtorilor noas-
tre de suflet, ziua de 25 Octom-
brie este Ziua Armatei Româ-
niei, o zi de cinstire pentru ero-
ismul ºi jertfele prin care, de-a
lungul vremii, oºtirea noastrã
ºi-a îngemãnat faptele de arme
cu soarta neamului românesc,
îndeplinindu-ºi misiunea nobilã
de a apãra unitatea naþionalã ºi
integritatea teritorialã a statului
român.
La 25 octombrie 1944,
Armata Românã elibera ultima
F TBAL LIGA B SERIA EST PRAHOVA
ETAPA A IX-A
O înfrângere nemeritatã!
PROGRESUL BOLDEªTI
GRADIªTEA - RAPID MIZIL
2-1 (2-1)
Dacã rapidiºtii au con-
dus cu 1-0, graþie golului înscris
de Puiu ªogârdea, în min.18 ºi
meciul decurgea în favoarea
mizilenilor, arbitrul central a scã-
pat meciul din "mânã", favo-
rizând vizibil echipa gazdã. Dar
cum acesta este suveran în teren
iar fotbalul se joacã pe goluri,
rapidiºtii au pierdut la limitã.
25 OCTOMBRIE -
localitate româneascã de sub
ocupaþie strãinã: oraºul Carei.
Acþiunile militare purtate de
aceasta în bãtãlia pentru Ardeal,
alcãtuiesc un drum glorios, sol-
dat pe pãmântul transilvan cu
numeroase jertfe. Mii de mili-
tari din cadrul Armatei a IV-a,
comandatã de bravul general
Dãscãlescu ºi trupele Armatei I
ale generalului Atanasiu au
cãzut sau au fost rãniþi vitejeºte
în luptele sângeroase de la
Sfântu Gheorghe, Târgu Mureº,
Oarba de Mureº, Pãuliº, Turda,
Cluj-Napoca, Oradea, Satu
Mare ºi Carei, în total peste
50.000 de oameni.
ªi noi, mizilenii am
cinstit aºa cum se cuvine me-
moria ºi faptele acestor eroi, fã-
rã de care noi nu am fi existat
astãzi. Astfel, o delegaþie a ca-
drelor militare în rezervã ºi
retragere a Asociaþiei "Aurel
Vlaicu", a Cultului Eroilor "Re-
gina Maria" ºi elevi ai Cercului
Cultului Eroilor de la ªcoala
ETAPA A X-A
Galop de sãnãtate!
RAPID MIZIL - AFC ASTRA
III TOMªANI
5-0 (2-0)
Net superiori la toate
capitolele, mizilenii s-au impus
lejer în faþa jucãtorilor adverºi.
Marcatori: Tãnase, Stan, Iacomir,
Barbu ºi Zafiu.
ETAPA A XI-A
Un egal obþinut de gazde cât o
victorie!
ªTIINÞA ALBEªTI - RAPID
MIZIL
"Sf. Nicolae" au depus coroane
la monumentul eroilor mizileni
din Fefelei, monument aflat în
incinta Bisericii "Sf. Nicolae".
Ulterior, au fost depuse coroane
ºi la cimitirul eroilor atât de
cãtre cei mai sus menþionaþi,
dar ºi de cãtre elevii Cercurilor
Cultului Eroilor de la ºcolile
"Sfânta Maria" ºi Nr.1. iar la
statuia din centrul oraºului au
participat ºi membrii Cercurilor
Cultului Eroilor de la licee - loc
unde s-a desfãºurat omagierea
eroilor cãzuþi din toate tim-
purile.
În deschidere, domnul
Eugen Grigore, plutonier major
în rezervã, a subliniat din punct
de vedere istoric însemnãtatea
acestei zile, iar invitatul de
onoare, domnul primar Emil
Proºcan, a vorbit în alocuþiunea
sa despre calitãþile poporului
român, despre jertfa acestor
neînfricaþi ai neamului, spunând
printre altele: "Aº vrea sã ne
gândim la cei care nu mai sunt,
la cei care ºi-au lãsat plugurile
ºi familiile ca sã apere hotarele
þãrii, aº vrea sã învãþãm din
istoria adevãratã ºi sã încercãm
sã construim o imagine a drep-
tãþii. Aº vrea sã subliniez cã
þara noastrã nu a dus niciodatã
un rãzboi de cucerire, acest
lucru dovedeºte caracterul aces-
tui popor care nu a dorit sã
câºtige ceva nemuncit - a purtat
rãzboaie numai pentru a se
apãra.
Poporul român a avut
consecvenþã în statornicie ºi
demnitate. Sã dovedim ºi noi
aceeaºi aplicare de spirit ºi sã-i
urmãm exemplul, sã simþim
2-2 (0-0)
Dupã o reprizã albã, în
care rapidiºtii au ratat ocazii bune
de a deschide scorul, în minutul
49 al partidei, "veteranul" Tãnase
înscrie cu un ºut plasat, graþie
unei pase de excepþie datã de Ene
N. Am jucat 47 de minute în 10
oameni, deoarece Tiþa a fost
eliminat în timpul pauzei (aþi citit
corect) pentru injurii la adresa
centralului care dupã spusele
sale, mizilenii au jucat ulterior
parcã mai ambiþios.
Gazdele egaleazã în
min.45, dupã 4 min. Ene Florin
înscrie aducând avantajul pe
tabela de marcaj însã peste 2 min.
suntem din nou egalaþi. Lotul fo-
losit de antrenorul Gabi Cozma:
Ene C., ªtefuc, Lambã, Ene N.,
Iacob, Iacomir, Tãnase, Tiþa, Ene
Fl., ªerban, Cojocaru, Stan,
ªogârdea, Costache.
ETAPA A XII-A
Încã o victorie!
RAPID MIZIL - PODGORIA
DÃRVARI
Nr. 106 / noiembrie 2013
nevoia, importanþa ºi satisfacþia
rãmânerii aici, mai ales acum,
în momentele dificile pe care le
traversãm.Trebuie sã înþelegeþi
cã trebuie sã existaþi demni ºi
liberi ºi sã încercaþi sã rãmâneþi
în þara voastrã!
Armata este cea care dã
siguranþã unui popor ºi vreau sã
subliniez cã pânã în anii '90
Armata Românã a fost strategic,
numeric ºi logistic deasupra
multor altor þãri. Trimit un gând
de bine ºi multã sãnãtate celor
care mai trãiesc, iar în memoria
celor ce nu mai sunt, mã înclin
3-1 (2-1)
Meci câºtigat de gazde,
dupã ce oaspeþii au deschis scorul
în min.18! Bucurie imensã în
cele douã tribune, când Tãnase cu
un ºut imparabil egaleazã. ªi ca
meciul sã decurgã favorabil, tot
el aduce avantajul rapidiºtilor
mizileni. Ene Nicolae stabileºte
scorul final dupã ce în prealabil
Ene Florin rateazã majorarea
scorului, prin douã mari ocazii.
Lotul folosit de antrenorul Gabi
Cozma: Afiliu, Ene N., Lambã,
Iacob, ªtefuc, Costache, Tãnase
(omul meciului), Maftei, Ene Fl.,
Dobre, Cojocaru, Ene C., ªo-
gârdea, ªerban, Avramescu.
ETAPA A XIII-A
SPORTUL VALEA
CÃLUGÃREASCÃ - MIZIL
3-2
Incredibil dar adevãrat!
Dupã ce o perioadã bunã de timp
au condus cu 2-0, în final
rapidiºtii mizileni au fost învinºi!
Eugen GRIGORE
pios pentru tot ce au fãcut pen-
tru neamul românesc!"
În încheiere, elevi ai
instituþiilor de învãþãmânt mizi-
lene au recitat ºi au cântat, în
semn de preþuire ºi adânc
omagiu pentru eroii români de
pretudindeni.
Recunoºtinþã nemãrgi-
nitã pentru toþi vitejii care au
pierit, oferindu-ne în schimb
libertatea ºi onoarea sã spunem:
La mulþi ani, România! La
mulþi ani, români!
Gabriela NEGOIÞÃ
MICA
PUBLICITATE
mVând casă pe str. Ţepeş Vodă,
nr. 40. Informaţii suplimentare
la telefonul: 0724 983 142.
mVând apartament cu 3
camere (îmbunătăţiri), la et. III
(izolare termică exterioară).
Informaţii la numărul: 0766
472 606.
mVând 1 ha pământ extravilan
pe D.N., la ieşirea din Mizil şi 1
pogon viţă-de-vie nobilă la To-
hani. Informaţii la telefonul:
0764 396 964.
mVând godin din fontă, preţ
negociabil. Sandu Paraschiv,
str. Decebal, nr. 25.
mPrimesc în gazdă pe durată
lungă, familie serioasă (maxim
2 copii). Le ofer facilitatea de a
locui singuri în curte. Locaţia se
află pe str. Ana Ipătescu, nr. 14.
Informaţii suplimentare la tele-
fonul: 0785 936 706.
mVând teren în Mizil, str.
Abator 1, în suprafaţă de 2 000
m, având clădire P+1,
dimensiune 10x30m, cu spaţii
de birouri, două microhale
etajate. Informaţii suplimenta-
re la numerele: 0244 251 431 ?i
0766 364 311.
 Nr. 106 / noiembrie 2013 Pagina 4

MARTOR LA SFATUL ALEŞILOR

Şedinţele Consiliului Local
Pe data de 11 oc-
tombrie, în prezenþa conducerii
Primãriei, 15 dintre membrii
Consiliului Local Mizil s-au
întrunit în ºedinþã de îndatã sub
preºedinþia domnului consilier
Stoicescu ªtefan. Acesta, con-
statând cã sunt întrunite con-
diþiile legale pentru desfã-
ºurarea lucrãrilor, supune spre
aprobare ordinea de zi propusã
de executiv, solicitând sã fie
introdus pe aceasta ºi Proiectul
de hotãrâre privind achizi-
þionarea - prin încredinþare
directã - a unui contract de
lucrãri pentru "10 sãli de clasã -
Liceul Tehnologic "Tase Dumi-
trescu" Mizil, propunere apro-
batã în unanimitate de con-
silieri.
Ordinea de zi este apro-
batã în unanimitate de voturi se
prezintã astfel:
1. Proiect de hotãrâre
privind asocierea oraºului Mizil
cu judeþul Prahova în vederea
realizãrii obiectivului "Execuþie
10 sãli de clasã - realizare
acoperiº la Liceul Tehnologic
"Tase Dumitrescu" Mizil;
2. Proiect de hotãrâre
privind rectificarea bugetului
local pe anul 2013;
3. Proiect de hotãrâre
privind achiziþionarea prin
încredinþare directã a unui con-
tract de lucrãri pentru "10 sãli
de clasã - Liceul Tehnologic
"Tase Dumitrescu" Mizil.
Dupã discutare ºi
avizare, proiectele de hotãrâre
au fost supuse la vot ºi aprobate
cu unanimitate de voturi.
Pe data de 31 octom-
brie, în prezenþa conducerii
Primãriei, 16 dintre membrii
Consiliului Local Mizil s-au
întrunit în ºedinþa ordinarã sub
preºedinþia domnului consilier
Stoicescu ªtefan, având urmã-
toarea ordine de zi:
1. Aprobarea procese-
lor verbale din datele de 26.09
ºi 11.10.2013;
2. Proiect de hotãrâre
privind desemnarea reprezen-
tanþilor Consiliului Local ai
oraºului Mizil în Consiliile de
Administraþie ºi în Comisiile
pentru evaluarea ºi asigurarea
calitãþii din cadrul unitãþilor de
învãþãmânt preuniversitar de
stat de pe raza oraºului Mizil
pentru anul ºcolar 2013 - 2014;
3. Proiect de hotãrâre
privind aprobarea decontãrii
sumelor reprezentând drepturile
de deplasare a personalului
didactic din instituþiile de
învãþãmânt preuniversitar din
oraºul Mizil pentru luna sep-
tembrie 2013;
4. Proiect de hotãrâre
privind constatarea încetãrii
contractului de management
încheiat cu domnul Bodolan
Opriºan Mircea, manager al
Teatrului Tineretului "George
Ranetti" Mizil;
5. Proiect de hotãrâre
privind acordarea de scutire de
la plata impozitelor ºi taxelor
locale aferente imobilului situat
în str. Nicolae Bãlcescu, nr. 198
pentru "FUNDAÞIA DIN SU-
FLET, PENTRU SUFLET- Ca-
sa Copiilor Sf. Ana Mizil";
6. Proiect de hotãrâre
privind achiziþionarea prin
încredinþare directã a unui con-
tract de lucrãri de reparaþii
strãzi în oraºul Mizil;
7. Proiect de hotãrâre
privind conferirea titlului de
"Cetãþean de Onoare al oraºului
Mizil" Înalt Preasfinþitului Ca-
linic, Arhiepiscop al Argeºului
ºi Muscelului;
La propunerea execu-
tivului, domnul Stoicescu ªte-
fan solicitã completarea ordinii
de zi cu urmãtoarele proiecte de
hotãrâre: Proiect de hotãrâre
privind rectificarea bugetului
local al oraºului Mizil pe anul
2013; Proiect de hotãrâre
privind scoaterea din funcþiune
ºi casarea unor obiecte de
inventar, proprietate privatã a
oraºului Mizil, aflate în folo-
sinþa S.C. Salub Interserv S.A.
Mizil; Diverse
Se supune la vot or-
dinea de zi, cu modificãrile pro-
puse de executiv, ºi se aprobã
cu unanimitate de voturi.
Dupã discutare ºi avi-
zare, Consiliul Local a hotãrât
aprobarea cu unanimitate de
voturi a proiectelor de hotãrâre
de pe ordinea de zi, cu exceptia
proiectului de hotãrâre privind
scoaterea din funcþiune ºi ca-
sarea unor obiecte de inventar,
proprietate privatã a Oraºului
Mizil, aflate în folosinþa S.C.
Salub Interserv S.A. Mizil, care
a fost amânat, cu votul tuturor
consilierilor prezenþi la sedinþã,
pentru ca la ºedinþa viitoare sã
participe si domnul Prundurel -
directorul S.C. Salub Interserv.
Totodatã, la punctul Diverse, s-
a pus în discuþie solicitarea
Clubului Sportiv Orãºenesc
Mizil pentru înfiinþarea unei
echipe de handbal juniori în
cadrul Secþiei de Handbal a
clubului, echipã care va fi
pregãtitã de domnul Moise
Marian, solicitare care a fost
aprobatã de cãtre consilieri cu
unanimitate de voturi.
Pe data de 11 noiem-
brie, în prezenþa conducerii
Primãriei, toþi cei 17 membri ai
Consiliului Local Mizil s-au
întrunit în ºedinþa de îndatã sub
preºedinþia doamnei consilier
Tudorie Maria, având pe or-
dinea de zi un singur punct:
1. Proiect de hotãrâre
privind asocierea oraºului Mizil
cu judeþul Prahova în vederea
realizãrii unor obiective de
interes public.
Supusã la vot atât
ordinea de zi, cât ºi proiectul au
fost aprobate cu unanimitate de
voturi.
Victoria PANAIT

pe care musafirii au efectuat-o

ÎNTÂLNIRE LA NIVEL ÎNALT
Pe 21 octombrie,
Mizilul a avut onoarea de a
primi vizita unei delegaþii de
prim rang din Irak, vizitã ce a
fost efectuatã pentru a pune
bazele unei viitoare colaborãri
între Irak ºi firma "Repede
Pressure Control" (Mizil) care
produce utilaj petrolier de
înaltã tehnologie.
Delegaþia formatã din
domnul Torhan Al-Mufti - mi-
nistrul comunicaþiilor, domnul
Bushra Hussein Saleh - mi-
nistru de stat, domnul Hassan
Rabia Al-Sari - ministru de
stat, însoþitã de domnul Horia
Ioan Irimia - secretar de stat -
Ministerul Dezvoltãrii Re-
gionale ºi Administraþiei Pu-
blice a fost primitã de domnul
primar Emil Proºcan, domnul
Doru Mladin - administratorul
oraºului, domnul Alexei Re-
pede - preºedintele firmei
"Repede Pressure Control" ºi
de cãtre directorul general al
acesteia - domnul Alexandru
Tudorache.
În timpul întâlnirii,
domnul Torhan Al-Mufti a
amintit de buna colaborare în
domeniul petrolier ºi nu numai,
pe care România o are cu
în fabricã (care te lasã fãrã
cuvinte, unicã în Europa).
Cu aceastã ocazie, în
Irakul. O colaborare care
speranþa unei prietenii trainice
dureazã de 55 de ani ºi însãºi
ºi a unei colaborãri care sã
aceastã vizitã, întãreºte acest
lucru.
vizeze mai multe domenii,
Domnul Alexei Re-
domnul primar Emil Proºcan i-
a invitat ca în viitor, sã
pede a sublinat faptul cã
poposeascã mai mult pe la noi,
România pânã în anii 80, era în
top în acest domeniu ºi dorinþa
pentru a-i cunoaºte pe mizileni
ºi oraºul în care aceºtia trãiesc.
dumnealui este de o a readuce
Iatã cã se poate, iatã cã
printre primele din lume prin
profesionalismul duce la per-
calitatea serviciilor firmei sale,
formanþã - iatã o speranþã pen-
a tehnologiei existente cu care
tru mizileni, iatã o speranþã
puþine þãri din lume se pot
pentru noi locuri de muncã -
lãuda.
felicitãri domnule Alexei Re-
Ulterior, spusele dum-
pede!
nealui au fost întãrite de
Gabriela NEGOIÞÃ
proiecþia care a vizat pre-
zentarea produselor ºi de vizita
CERCURILE
CARE
FUNCÞIONEAZÃ
ANUL ACESTA
LA CENTRUL
CULTURAL
"ADRIAN
PÃUNESCU"
Cercul de canto popu-
lar ºi muzicã uºoarã, îndrumã-
tor Mileta Popa - marþi ºi mier-
curi, orele 09 - 16.00, 40 lei.
Cercul de limbã engle-
zã, profesor Adrian Mandalac -
vineri, orele 16.00 - 18.00, 25
lei.
Cercul de dans modern
ºi aerobic, instructor Sebastian
Stefanov - vineri, orele 16.00 -
18.00 ºi sâmbãtã, orele 09.00 -
13.00, 40 lei.
Cercul de dansuri pop-
ulare, instructor Nicolae Chi-
riþã, corepetitor Marian Iorga -
joi, orele 10.00 -16.00, gratuit.
Cercul de culturã ºi
civilizaþie englezã, profesor
Laurenþiu Bãdicioiu - vineri,
orele 14.00 - 18.00, 25 lei.
Cercul de pian ºi orgã,
profesor Laura Stoica - sâm-
bãtã, orele 08.00 - 13.00 (se
desfãºoarã la sala de consiliu a
Primãriei), 70 lei.
Cercul de artizanat,
artist plastic Carmen Avra-
mescu - sâmbãtã, orele 09.-
13.00, 50 lei.
Pagina 5 Nr. 106 / noiembrie 2013

la gradul IV inclusiv), sã aibã

COPII topiţi de minimum 18 ani, sã îndepli-

neascã condiþiile materiale nece-
sare creºterii ºi îngrijirii unui
copil ºi sã îndeplineascã garanþi-
ile morale necesare creºterii ºi

dorul PĂRINŢILOR
Tot mai mulþi români muncã în strãinãtate, are obli- ambii pãrinþi ce pãrãsesc þara". rãmâne copilul, se efectueazã de
îngrijirii copilului.

aleg sã plece în strãinãtate la
muncã. Ministerul Muncii a
numãrat peste 83.000 de copii
din toatã þara, care au cel puþin
un pãrinte plecat în afara þãrii.
Copiii sunt lãsaþi adesea în grija
unor rude ºi suferã de dorul
pãrinþilor.
Preþul unei copilãrii va-
loreazã câteva sute de euro pe
lunã. 83.000 de minori din
România primesc acest preþ în
schimbul singurãtãþii. Unii din-
tre ei au fost rugaþi de cãtre
dascãlii lor sã le scrie pãrinþilor.
Aceste rânduri sunt un ocean de
sentimente cuprins de furtunã:
"De ce m-ai uitat? Am un gol în
suflet."; "Unde eºti, te visez în
fiecare noapte."; "Îmi e atât de
dor încât nu mai pot sã mã-
nânc."; "Plâng mereu de dorul
vostru."
Dragoste contra bani … Vi se
pare un schimb convenabil?
În Mizil sunt 132 de
copii care au unul sau ambii
pãrinþi plecaþi la muncã în
strãinãtate. S-a votat legea care
îi protejeazã pe aceºti copii. Ce
trebuie sã ºtiþi referitor la Legea
272/ 2004 privind protecþia ºi
promovarea drepturilor copiilor,
modificatã ºi completatã cu
prevederile Legii 257/03.10.
2013? În cuprinsul acestora se
fac urmãtoarele precizãri în ceea
ce priveºte protecþia copilului cu
pãrinþii plecaþi la muncã în
strãinãtate: "Pãrintele, care e-
xercitã singur autoritatea pãrin-
teascã sau la care locuieºte
copilul, care urmeazã sã plece la
gaþia de a notifica aceastã
intenþie Serviciului Public de
Asistenþã Socialã (SPAS), cu
minimum 40 de zile înainte de a
pãrãsi þara. Aceastã obligaþie o
are, dupã caz, ºi tutorele sau
Notificarea conþine desemnarea
persoanei care se ocupã de
întreþinerea copilului pe perioa-
da absenþei pãrinþilor sau tutore-
lui, dupã caz. Confirmarea per-
soanei în întreþinerea cãreia va
cãtre instanþa de tutelã, în con-
formitate cu legea. Instanþa va
dispune delegarea temporarã a
autoritãþii pãrinteºti cu privire la
persoana copilului, pe durata
lipsei pãrinþilor, dar nu mai mult
de un an, cãtre acea persoanã.
La cerere, se ataºeazã acte din
care sã rezulte îndeplinirea
condiþiilor materiale necesare
creºterii ºi îngrijirii copilului. În
faþa instanþei, persoana care
urmeazã sã îi fie delegatã autori-
tatea pãrinteascã, îºi exprimã
acordul personal.
Soluþionarea cererii de
delegare a drepturilor ºi înda-
toririlor pãrinteºti se face în ter-
men de trei zile de la depunerea
acesteia. Hotãrârea va cuprinde
menþionarea expresã a drep-
turilor ºi îndatoririlor care se
deleagã ºi perioada pentru care
are loc delegarea. Dupã ce
instanþa hotãrãºte delegarea
drepturilor pãrinteºti, persoana
în grija cãreia cad îngrijirea ºi
creºterea copilului, trebuie sã
urmeze, obligatoriu, un program
de consiliere, pentru a preveni
situaþiile de conflict, neadaptare
sau neglijenþã în relaþia cu
minorul.
SPAS, luând cunoºtinþã
de situaþia acelui copil, va mon-
itoriza cazul pe o perioada de
ºase luni, asigurând consiliere,
informare cu privire la rãspun-
derea pentru creºterea ºi asigu-
rarea dezvoltãrii copilului.
Persoana în întreþinerea cãreia
va rãmâne copilul trebuie sã
îndeplineascã urmãtoarele con-
diþii: sã facã parte din familia
extinsã (rudele copilului, pânã
þiei
Nerespectarea obliga-
privind notificarea se
sancþioneazã cu amendã de la
500 lei la 1000 lei.
La solicitarea mem-
brilor din cadrul SPAS Mizil,
conducerile celor cinci instituþii
de învãþãmânt au oferit urmã-
toarele informaþii legate de
copiii ai cãror pãrinþi sunt ple-
caþi la muncã în strãinãtate:
existã 20 de copii cu ambii
pãrinþi plecaþi la muncã în
strãinãtate, 89 de copii cu un
singur pãrinte plecat ºi 23 de
copii cu un singur pãrinte, unic
susþinãtor al familiei mono-
parentale, plecat la muncã în
strãinãtate.
De-a lungul activitaþii,
SPAS Mizil a încercat pre-
venirea situaþiilor de risc faþa de
cazurile care au fost sesizate,
acþionându-se prin anchete la
domiciliul copiilor, discutându-
se cu persoanele în grija cãrora
au rãmas copii, încercându-se
prevenirea situaþiilor de risc
pentru cei mici.
Au fost cazuri în care
copiii ai cãror pãrinþi erau ple-
caþi, dar fãrã sã aducã la cu-
noºtinþã acest fapt, erau gãsiþi
nesupravegheaþi, neîngrijiþi, ex-
puºi riscului, iar când nu s-a
gãsit sprijin în familia extinsã, s-
a dispus plasamentul în regim
de urgenþã.
Pentru a se preveni
asemenea situaþii, pãrinþii tre-
buie sã urmeze precizãrilor de
mai sus, sã conºtientizeze im-
portanþa colaborãrii cu auto-
ritãþile ºi sã refelecteze asupra
implicaþiilor emoþionale, ºi nu
numai, declanºate odatã cu lipsa
afecþiunii pãrinþilor asupra pro-
priilor copii.

POVESTE DE VIAŢĂ
De multe ori intrãm sau
ieºim din viaþã fãrã sã ne
explicãm prea multe lucruri. Mai
mult decât atât, suntem prinºi în
interiorul evenimentelor fãrã sã
avem de ales. Parcã totul e un joc.
Plin de culoare ºi reguli, de posi-
bilitãþi ºi limitãri, viaþa devine un
joc.
Un joc ce nu poate fi
denumit sau încadrat într-o oare-
care categorie. Jocul vieþii e jocul
fiecãruia ºi al tuturor. E jocul
unde nicio regulã nu pare bãtutã
în cuie, dar e respectatã de toatã
lumea sau existã reguli simple ce
au caracter obligatoriu, dar pe
care nu le bagã nimeni în seamã.
La fel este ºi povestea de
viaþã a domnului Baicu Busuioc
din Mizil. Cu puþin timp în urmã,
dupã moartea soþiei Victoria,
vãzându-se dintr-o datã singur ºi
înconjurat de cei ºase copii ai sãi,
cu toate greutãþile vieþii pe umeri,
a fãcut un accident vascular cere-
bral. De la Spitalul "Sfânta Fi-
lofteia" Mizil a fost trimis de ur-
genþã la Spitalul Judeþean Plo-
ieºti, unde a fost internat. În vâr-
stã de 77 de ani, a fost diagnosti-
cat cu "parezã spasticã dreapta ºi
tulburãri psihice".
Cum era de aºteptat,
dupã externare, SPAS Mizil i-a
întocmit ancheta socialã în ve-
derea eliberãrii unui certificat de
handicap. Comisia de evaluare a
persoanelor cu handicap din ca-
drul Directiei Generale de Asis-
tenþã Socialã ºi Protecþia Copi-
lului Prahova s-a deplasat la
domiciliul lui, ulterior încadrân-
du-l pe acesta cu gradul II accen-
tuat ºi cu un ajutor de încadrare în
grad de handicap în valoare de
234 lei, fãrã însoþitor. Imobilizat
la pat, domnul Baicu Busuioc
este îngrijit de fiul cel mic,
Daniel, în vârstã de 37 de ani,
fãrã niciun venit. Acesta este sin-
gurul sãu sprijin care-i asigurã
hrana ºi-l încurajeazã ori de câte
ori speranþa de mai bine dispare
din familia lor. Primãria, personal
domnul Emil Proºcan, cunoscând
foarte bine situaþia, a ajutat în
nenumãrate rânduri aceastã fami-
lie, dar, totuºi, nu aceasta-i rezol-
varea ºi ea nu trebuie sã vinã
numai din partea acestuia, ci din
partea instituþiei abilitate sã rezol-
ve - corect ºi legal - asemenea
tragisme.
Dar cum sã trãiascã, cel
puþin decent, un bolnav cu o pen-
sie de 234 lei? "Lung e drumul
pânã departe", spunea cineva. Dar
drumul e lung, e greu, obositor,
descurajant uneori ºi câþi dintre
noi nu încercãm sã mergem pe
el?... Contactaþi telefonic, cei de
la DGAS Prahova ne-au informat Ceea ce putem spune
urmãtoarele: "Deoarece au trecut despre acest caz este sustinerea pe
30 de zile de la eliberarea certifi- care o acordãm la întocmirea unui
catului de handicap precum ºi nou dosar, venind astfel în spriji-
perioada necesarã întocmirii unei nul domnului Baicu Busuioc pen-
contestaþii, pentru o altã evaluare, tru a-l ajuta, a demonstra ºi a
singura cale de atac a rãmas schimba nedreptatea fãcutã.
întocmirea unui alt dosar care va Atunci când nu mai am
trebui depus la DGAS Prahova". nimic de spus îmi întreb sufletul
Poate cã de aceastã datã dacã n-a uitat ceva. ªi el îmi
membrii comisiei vor þine cont de indicã speranþele, înfrângerile ºi
situaþia grea în care se aflã dom- greºelile, îmi aratã lucruri pe care
nul Baicu Busuioc ºi vor acorda nu pot sã le acopãr.
un alt grad de încadrare, cu Dumneavoastrã ce vã
însoþitor. spune sufletul despre acest caz?
Paginã realizatã de Adi MANDALAC
 Nr. 106 / noiembrie 2013
LUMINÃ SI
EVENIMENT ISTORIC
BINECUVÂNTARE LA MIZIL
Emoþie ºi multã bucurie!
Moaºtele Sfintei Muceniþe Fi-
lofteia, protectoarea oraºului nos-
tru din anul 1999, aflate de la
sfârºitul sec. al XIV-lea la Curtea
de Argeº, au fost
aduse la Mizil ºi
cinstite timp de
patru zile cu
multã evlavie de
cãtre credincioºi
sosiþi de prin toa-
te colþurile þãrii.
Cinstitele odoare
ale Sfintei Filof-
teia au poposit,
pentru a patra
oarã, în urbea
noastrã, aducând
luminã ºi binecu-
vântare. Primul
popas a avut loc în anul 1793, în
urma unui mare incendiu care a
afectat târgul Buzãului. Episcopul
ICOANA MAICII DOMNULUI
CU TREI MÂINI
Panaghia Tricherousa
este o icoanã de iconostas, foarte
veche, cunoscutã ca Icoana
Maicii Domnului cu trei mâini.
În icoanã este reprezentatã
Sfânta Fecioarã cu trei
mâini, þinând în braþe pe
pruncul Iisus. Ea se aflã în
prezent la Mãnãstirea
Hilandar de pe Muntele
Athos. Cei ce nu cunosc
istoria acestei icoane,
înclinã sã creadã, în mod
greºit, cã cele trei mâini
reprezentate sunt ale
Maicii Domnului. Însã nu
este aºa.
Potrivit tradiþiei,
aceastã icoanã a Maicii
Domnului era zestrea de
familie a Sfântului Ioan
Damaschin ºi o avea în
casa lui din Damasc. Fiind
cunoscut ca apãrãtor al
icoanelor, Sfântul Ioan
Damaschin, dupã ce a
þinut cuvântãrile pentru
apãrarea icoanelor, iconoclaºtii i-
au tãiat mâna dreaptã. Atunci
Pagina 6
de atunci a hotãrât ca alaiul ce din zonele afectate.
însoþea odoarele sã facã popas la Moaºtele au fost aºteptate
Mizil, pentru odihna ºi schimbarea la intrarea în oraº, fiind însoþite de
cailor. A rãmas la Mizil timp de o o delegaþie condusã de Înaltpreas-
zi, într-o capelã amenajatã în afara finþitul Pãrinte Calinic, Arhiepis-
copul Argeºului ºi
Muscelului, care a
fost întâmpinat de
domnul primar
Emil Proºcan ºi
de copii care l-au
servit cu pâine ºi
sare dupã datina
strãmoºeascã.
Moment unic,
aceastã revenire - chiar o
sã scriu într-o carte
despre cele întâmplate.
Iatã, cã prin faptul cã
dumnealui a stãruit,
oraºului. Al doilea popas al sfintei impresio - Dumnezeu a rãspuns cu
are loc în anul 1867, în luna mai, nant, dupã binecuvântarea lui ce-
la dorinþa locuitorilor comunei care mul- reascã. Când sunteþi
urbane Mi- þimea de foarte triºti sau foarte
zil, care tre- credincioºi bucuroºi, rugaþi-vã la
cuse printr- - printre Dumnezeu ºi prin sfinþii
un incendiu care ºi foa- sãi care au fost lãsaþi sã
devastator, rte mulþi fie ajutorul nostru pe
circa 80% tineri -, îm- lângã îngerul pãzitor al
din case fi- preunã cu fiecãruia ºi o sã fiþi lumi-
ind distru- 54 de pre- naþi".
se. A treia oþi, au por- Ulterior, domnul
oarã a fost în nit în procesiune prin oraº. "Acest spaþiu este binecuvântat de primar Emil Proºcan i-a oferit
iulie 1946, În centrul oraºului, sfin- Dumnezeu prin aceastã revenire a Înaltpreasfinþitului o plachetã ºi
în timpul se- tele odoare au fost aºezate într-un
cetei, eveni- loc special amenajat, iar în faþa
ment la care credincioºilor adunaþi, Înaltpreas-
au participat finþitul Pãrinte Calinic a oficiat
mii de per- Sfânta Liturghie. Dupã oficiere,
soane venite Domnia Sa a spus printre altele:
Sfântul Ioan, þinând mâna sa tã- Drept mulþumire ºi re-
iatã, a cãzut înaintea icoanei cunoºtinþã nemãrginitã, Sfântul
Maicii Domnului, cerând sã-l Ioan a adãugat la icoana Maicii
vindece. Iar Maica Domnului a Domnului o mânã de argint, în
partea de jos, astfel încât dã moaºtelor Sfintei Filofteia. Mã diploma de cetãþean de onoare al
impresia cã Maica Dom- bucur foarte mult cã Preafericitul oraºului Mizil, ocazie cu care a
nului are o a treia mânã. De Pãrinte Patriarh Daniel, a aprobat menþionat ºi faptul cã într-adevãr,
atunci aceastã icoanã poartã acest lucru ºi asta se datoreazã suntem privilegiaþi, deoarece nu
numele "Cu trei mâini", sub
mâinile Maicii Domnului
aflându-se reprezentatã ºi
mâna Sfântului Ioan Da-
maschin.
La noi în þarã, copii ale
icoanei Maicii Domnului cu
trei mâini, icoane fãcãtoare
de minuni, se gãsesc la Plo-
ieºti - la Biserica Maica Pre-
cistã ºi la Mãnãstirea Neamþ.
De-a lungul timpului, la
aceastã icoanã s-au rugat
personalitãþi importante
precum Mihai Eminescu,
Mihail Kogãlniceanu, ac-
torul Toma Caragiu, isto-
ricul Nicolae Iorga ºi poetul
Nichita Stãnescu. domnului primar care a insistat multe localitãþi se pot bucura de
vindecat mâna Sfântului, care s-a timp de un an sã se înfãptuiascã aceastã protecþie divinã.
alipit la locul ei. Adi MANDALAC
Pagina 7
LUMINÃ SI
BINECUVÂNTARE LA MIZIL
Dupã aceastã ceremonie,
moaºtele au fost mutate la Bi-
serica "Sf. Ioan Botezãtorul" unde
oficiazã pãrintele Romicã Ar-
deleanu, astfel credincioºii s-au
putut ruga.
Duminicã a fost iarãºi o
zi de sãrbãtoare luminoasã, sute de
credincioºi participând în Biserica
închinatã Botezãtorului Ioan, la
Sfânta Liturghie sãvârºitã de Înalt-
preasfinþitul Pãrinte Calinic îm-
preunã cu Preasfinþitul Varsanufie
Prahoveanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Bucureºtilor, în-
conjuraþi de un ales sobor.
Tot duminicã, cu bine-
cuvântarea Preafericitului Pãrinte
Patriarh Daniel, ne-a fost dãruitã o
raclã de argint, de cãtre Prea-
sfinþitul Varsanufie Prahoveanul.
În racla împodobitã cu scene din
viaþa sfintei, au fost aºezate
veºminte care au acoperit o vreme
sfintele moaºte.
Luni dimineaþã, moaºtele
au fost purtate ºi la Biserica
"Sfânta Muceniþã Filofteia", loc
unde oficiazã pãrintele Cergãu
Pãun ºi unde s-a oficiat acatistul ºi
Sfânta Liturghie.
Dupã aceastã oficiere,
moaºtele au fost
duse la Finþeºti,
comuna Nãieni,
reprezentând a tre-
ia revenire a sfin-
telor odoare în a-
cest loc, fiind pri-
mite la fel de sute
de credincioºi.
Aici se gãseºte o
icoanã unicat a
sfintei care l-a im-
presionat profund
pe Înaltpreasfinþit-
ul Pãrinte Calinic -
icoanã cu viaþa ºi
minunile Sfintei, realizatã în anul
1867.
Am fost plãcut surprinsã
de prezenþa în curtea Bisericii de
la Finþeºti a unui grup de femei ºi
copii, toþi îmbrãcaþi în straie popu-
lare, care mi-au mãrturisit cã aºa
se duc de fiecare datã la slujbã, din
respect pentru tradiþia strãmo-
ºeascã. Una dintre femei, doamna
EVENIMENT ISTORIC
Geanina Necula, venitã din
Vispeºti mi-a spus cã pentru dum-
neai aceastã revenire a sfintelor
odoare, reprezintã un eveniment
istoric ºi demonstreazã iubirea
Sfintei pentru oamenii din aceste
locuri.
La Mizil am întâlnit o
doamnã venitã de la Braºov, care
cu ochii în lacrimi mi-a mãrturisit
cã o emoþioneazã profund viaþa ºi
minunile pe care le-a fãcut aceastã
Sfântã copilã, cea care întru-
chipeazã nevinovãþia ºi credinþa
neabãtutã dincolo de greutãþile
NOIEMBRIE, O LUNĂ BINECUVÂNTATĂ
PENTRU MIZILENI
Dupã aducerea moaºtelor
Sfintei Muceniþe Filofteia, pe 8
noiembrie, cu binecuvântarea
Preafericitului Pãrinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, au fost aduse la Biserica
"Adormirea Maicii Domnului" -
pãrinte Gheorghe Croitoru - ºi
moaºtele Sfin-
þilor Împãraþi
Constantin ºi
Elena, aflate la
Catedrala Pa-
tiarhiei din Bu-
cureºti, de cãtre
Prea sfin þitul
Va r s a n u f i e
Prahovea nul,
Episcop Vicar
al Arhiepisco-
piei Bucureº-
tilor.
Este impresio-
nant faptul cã ºi
cu aceastã ocazie sfintele moaºte
au fost întâmpinate de foarte mulþi
Nr. 106 / noiembrie 2013
lumii. Iar un puºti mizilean, un izvor de putere, dragoste ºi
Mihãiþã, care stãtea cuminte cu credinþã, menit sã binecuvânteze
mãmica lui sã-i vinã credinþa noastrã, în Dumnezeu!
rândul sã se roage Cum sã nu existe emoþie
Sfintei, mi-a zis cã e ºi pioºenie când Înaltpreasfinþitul
convins cã aceasta a Pãrinte Calinic, Arhiepiscopul
venit ca sã-l apere de Argeºului ºi Muscelului, ne-a spus
rele ºi sã ia "foarte nouã, mizilenilor, cã suntem oa-
bine" la ºcoalã. meni de soare ºi luminã?
Într-adevãr s-a Suntem bincuvântaþi prin
petrecut un e- puritate, printr-un Sfânt copil, o
veniment isto- fetiþã de 12 ani care a trãit ºi a
ric - zile de murit pentru Hristos, o mânã de
înaltã spiritua- om, cu chip fragil, dar cu o inimã
litate - prezenþa uriaºã, încãpãtoare pentru Hristos
moaºtelor Sfin- ºi adunând în ea întreaga Lui
tei Muceniþã milostivire.
Filofteia - un
dar spiritual, Gabriela NEGOIÞÃ
copii. Dupã
primirea sfin-
telor odoare, s-
a oficiat sfin-
þirea capelei cu
hramul Sfin-
þilor Mihail ºi
Gavril de cãtre
Cazan, Protopop de Urlaþi, împre-
unã cu un sobor de preoþi ºi dia-
coni, capelã ridicatã, în mare
parte, datoritã sprijinului financiar
al domnului Sandu Gabriel. Ul-
terior, în interiorul Bisericii s-a
oficiat Sfânta Liturghie, ocazie cu
care a fost hirotonit un preot pe
seama Spitalului de Pediatrie din
Ploieºti.
O altã zi plinã de smere-
nie, emoþie ºi luminã, zi de care
Preasfinþitul Varsanufie Prahovea- mizilenii au profitat din plin,
nul ºi de cãtre Pãrintele Valentin rugându-se la sfintele odoare.
 Nr. 106 / noiembrie 2013 Pagina 8

FĂRĂ MENAJAMENTE - Asociaţiile de proprietari şi

problemele cu care se confruntă acestea...
În acest numãr al publi-
caþiei vã prezentãm Asociaþia
de proprietari nr. 3A, iar pentru
a obþine informaþiile necesare
am stat de vorbã cu domnul Ion
Cristea, administratorul aces-
teia.
Asociaþia are sediul pe
str. M.Bravu, nr. 189A, bl.2
(parter) ºi prezintã urmãtoarea
structurã organizatoricã: Viorel
Manolescu - preºedinte, Ion
Cristea - administrator, Gher-
ghina Nanu - cenzor ºi Maria
Dinu - personal de serviciu. Are
în subordine ºapte blocuri, mai
exact 80 de apartamente situate
în 10 scãri.
Referitor la problemele
cu care se confruntã, domnul
Cristea ne-a relatat urmãtoarele:
"Multe din situaþiile cu care ne
confruntãm sunt cam aceleaºi
cu cele ale Asociaþiei de propri-
etari nr.3. Una dintre ele este
cea a apometrelor, care sunt de
mai multe feluri ºi nu sunt ve-
rificate metrologic, apãrând ast-
fel diferenþe între citirea efectu-
atã în capul blocului ºi cea
adusã de locatari. O altã ne-
mulþumire provine din faptul cã
atunci când se majoreazã preþul
apei, furnizorul nu se consultã
nici cu Primãria, nici cu Aso-
ciaþiile de proprietari, aºa cum
este normal ºi cum se proceda
cu ceva timp în urmã, consuma-
torii fiind puºi în faþa faptului
împlinit.
Avem tot timpul pro-
bleme cu presiunea apei la
blocurile nr. 1 ºi 2. Fiind foarte
scãzutã la nivelul ultimelor
etaje, locatarilor nu le mai
funcþioneazã centralele termice.
Chemãm furnizorul care vine,
rezolvã problema, dar dupã
scurt timp o luãm de la capãt,
deoarece aceastã rezolvare,
dacã pot sã o numesc aºa, este
una de scurtã duratã, de
"avarie". Nu înþeleg de ce nu se
gãseºte o soluþie eficientã de
rezolvare a acestei probleme?!
Dacã vorbim de cana-
lizarea stradalã... e jale mare:
sunt locuri unde nici nu poþi sã
respiri, mirosul fiind insuporta-
bil. Apelãm Hidro Prahova.
Vin, desfundã, pleacã, dar
povestea se repetã. De doi ani
mi se promite rezolvarea aces-
tei situaþii!
O altã problemã este
cea legatã de curãþenia din jurul
ghenelor de gunoi. Aºa cum
spunea ºi domnul Stoian în
numãrul trecut al publicaþiei
dumneavoastrã, cetãþeni certaþi
cu bunul simþ, care nu locuiesc unde pot, ori toate acestea dau nu-ºi plãtesc datoriile au o situ-
în acest cartier, vin ºi aruncã naºtere unui "tablou" deplo- aþie materialã bunã, în schimb
gunoiul în ghenele noastre, de rabil. pensionarii, ce au pensii ruºinos
fapt mai mult pe lângã ele; alþii Vorbind despre situaþia de mici, sunt primii care-ºi
scormonesc în acestea, îºi iau financiarã a Asociaþiei, vã pot achitã aceste datorii. Tot primii
ceea ce le face trebuinþã, apoi spune cã deºi avem restanþe în sunt ºi la curãþenia din jurul
restul rãmâne în jurul acestora; valoare de 4542 lei, nu avem blocurilor ºi aº dori sã le
copiii, de frica câinilor - care datorii la furnizori, deoarece ne- mulþumesc pentru acest lucru,
sunt într-un numãr alarmant de am ajutat de fondul de rulment. având speranþa cã ºi cei mai
mare -, nu mai ajung la ghenã Ce mã întristeazã la aceastã tineri le vor urma exemplul".
cu pungile de gunoi ºi le lasã pe situaþie este faptul cã cei care Gabriela NEGOIÞÃ

DĂRUIRE ŞI SIMPLITATE - LA ANUNŢ IMPORTANT!

S-a modificat lista bunurilor ce conduc la exclu-
MULŢI ANI, MARIA GIUREA derea acordării ajutorului social, alocaţiei pentru
"Valoarea unui om rezidã în
ceea ce el dã ºi nu în ceea ce e
capabil sã primeascã"
Albert Einstein
Pe data de 23 octom-
brie, domnul primar Emil Proº-
can, însoþit de doamnele Ana
Gicã ºi Simona Petrescu -
inspectori în cadrul SPAS -, au
vizitat-o pe Maria Giurea pen-
tru a o sãrbãtori cu ocazia
împlinirii vârstei de 100 de ani,
prilej cu care am cunoscut-o pe
simpatica bãtrânicã.
Ne aºtepta.... Cuminte,
în patul sãu, emoþionatã, având
pe chip întipãritã blândeþea
sufletului sãu ºi multã luminã,
probabil cã toatã stãlucirea din
ochii sãi cu care, de 14 ani, nu
mai puteau sã vadã, strãlucire
preluatã de restul feþei sale ºi
care, în ciuda multor greutãþi,
trãdau o viaþã plinã de dãruire
ºi iubire. V-am prezentat de-a
lungul timpului trei femei care
au ajuns la aceastã venerabilã
vârstã ºi am descoperit cã toate
aveau o calitate extraordinarã,
care denotã nobleþea sufle-
teascã: au dãruit.
Maria Giurea provine
dintr-o familie simplã de þãrani,
cu ºapte copii. Fiind cea mai
mare, ºi-a crescut cu mult drag
fraþii. S-a cãsãtorit din dragoste
ºi la rândul ei a fãcut trei copii,
un bãiat ºi douã fete de la care
are ºase nepoþi ºi patru strã-
nepoþi.
Locuieºte cu fiica sa
mai micã, Steliana Nae (70 de
ani), care de 14 ani, de când
mama sa ºi-a pierdut vederea, o
îngrijeºte cu mare drag, fiind
permanent alãturi de aceasta.
Fratele doamnei Steliana are 78
de ani, iar sora sa 74 ºi locuiesc
la Craiova, dar o regulã e bine
ºtiutã ºi respectatã cu sfinþenie:
de sãrbãtori ºi de ziua mamei
vin acasã.
Deoarece sãrbãtorita
noastrã nu auzea foarte bine,
am rugat-o pe fiica dânsei sã ne
împãrtãºeascã secretul longe-
vitãþii pe care Maria Giurea l-a
transmis ºi copiilor sãi.
"Mama, de când era
micã, a învãþat sã dãruiascã
multã iubire, a renunþat la
multe ca sã-ºi creascã fraþii, dar
nu a regretat niciodatã nimic.
Pe noi ne-a crescut ca pe lumi-
na ochilor, la fel ºi pe nepoþii
sãi. Deºi este o femeie simplã,
ne-a încântat tuturor copilãria
cu cele mai frumoase poveºti ºi
poezii, ne-a învãþat sã fim
corecþi, sã respectãm ºi sã
iubim familia mai mult decât
orice. O femeie credincioasã,
mergea la bisericã, þinea toate
posturile, un om deosebit, care
ºi-a pus amprenta pe atâtea
generaþii, nu ºtiu ce m-aº face
fãrã ea, constituie un simbol al
unitãþii noastre ca ºi fami-
lie.Toþi o iubim ºi o preþuim
foarte mult! Având în vedere ce
v-am spus pânã acum, cred cu
tãrie cã secretul longevitãþii îl
constituie dragostea ºi dãruirea,
bunãtatea oferitã, cãldura fami-
liei ºi liniºtea sufleteascã."
Cu siguranþã doamna
Steliana are dreptate... din
pãcate, în vârtejul acestor vre-
muri nebune, robotizaþi ºi abru-
tizaþi, uitãm deseori de noi ºi de
ce este cu adevãrat important...
uitãm sã dãruim iubire!
Plãcut surprinsã am
fost ºi de faptul cã pe tot par-
cursul vizitei noastre, a stat lipit
de strãbunica sa, un spiriduº de
bãieþel, Alexandru, de 8 ani,
care a învãluit-o tot timpul cu
privirea sa plinã de candoare ºi
dragoste.
Nu e totul pierdut atâta
timp cât bunicii, stãbunicii din
poveste mai existã, o lecþie de
viaþã, o femeie - LA MULÞI
ANI, MARIA GIUREA!
Gabriela NEGOIÞÃ
susţinerea familiei şi ajutorului pentru încălzirea
locuinţei, conform HGR nr. 778/2013, publicată în
Monitorul Oficial nr. 631 din 11.10.2013!
Bunuri imobile:
1) Clãdiri sau alte spaþii
locative în afara locuinþei de
domiciliu ºi a anexelor gospo-
dãreºti.
2) Terenuri de împrej-
muire a locuinþei ºi curtea aferen-
tã ºi alte terenuri intravilane care
depãºesc 1.000 mp în zona
urbanã ºi 2.000 mp în zona ruralã.
Bunuri mobile:
1) Autoturism/ autotu-
risme ºi/sau motocicletã/ motoci-
clete cu o vechime mai micã de
10 ani, cu excepþia celor adaptate
pentru persoanele cu handicap ori
destinate transportului acestora
sau persoanelor dependente pre-
cum ºi pentru uzul persoanelor
aflate în zone greu accesibile.
2) Mai mult de un auto-
turism/motocicletã cu o vechime
mai mare de 10 ani.
3) Autovehicule: auto-
utilitare, autocamioane de orice
fel cu sau fãrã remorci, rulote,
autobuze, microbuze.
4) ªalupe, bãrci cu
motor, scutere de apã, iahturi, cu
excepþia bãrcilor necesare pentru
uzul persoanelor care locuiesc în
Rezervaþia Biosferei "Delta
Dunãrii".
5) Utilaje agricole: trac-
tor, combinã autopropulsantã.
6) Utilaje de prelucrare
agricolã: presã de ulei, moarã de
cereale.
7) Utilaje de prelucrat
lemnul: gater sau alte utilaje de
prelucrat lemnul acþionate hidra-
ulic, mecanic sau electric.
Depozite bancare:
Depozite bancare cu va-
loare de peste 3.000 lei.
Terenuri/animale ºi/sau
pãsãri:
Suprafeþe de teren, ani-
male ºi pãsãri a cãror valoare netã
de producþie anualã depãºeºte
suma de 1.000 euro pentru per-
soana singurã, respectiv suma de
2.500 euro pentru familie.
Loredana TÃNASE
Pagina 9 Nr. 106 / noiembrie 2013

ÎNCĂ O REDUTĂ CÂŞTIGATĂ DE UN MIZILEAN!

ÎNVINGĂTOR - ANDREI ALEXE
Iatã, cã o altã valoare a ºcolii mizilene reuºeºte sã puncteze ºi sã fie cel mai bun dintre cei buni! Este vorba
despre tânãrul Andrei Alexe, pe care îmi face o deosebitã plãcere sã vi-l prezint în acest numãr al publi-
caþiei. Andrei este absolvent al Liceului Teoretic "Grigore Tocilescu", promoþia 2012 ºi actualmente este
student al Facultãþii "Lillebaelt Academy of Professional Higher Education" din Odense (Danemarca), anul
II, la multimedia design and communication, reuºind sã termine anul I cu notã maximã.
Reporter: În primul care sã ateste nivelul de cu- ºi, recunosc, mi se face dor de
rând vreau sã te felicit pentru noaºtere a limbii engleze (în ca- iubitã, de prieteni, de pãrinþi. Cu
rezultatele obþinute ºi totodatã zul meu, Certificate in Advan- toate acestea, pe parcurs m-am
sã-þi mãrturisesc cã sunt profund ced English). Am adãugat ºi adaptat ºi sunt de pãrere cã
impresionatã de povestea priete- diplome obþinute pe parcursul decizia mea de a veni în Dane-
niei dintre tine ºi David (tânãrul liceului la olimpiadele de limba marca, de a urma acest program,
pe care vi l-am prezentat în englezã ºi la cele de matematicã. a fost una bunã. Plecarea mi-a
numãrul trecut), doi mizileni, Nu a fost nevoie sã dau niciun oferit posibilitatea unui nou
doi prieteni foarte buni, amân- test. Am primit scrisoarea de început, ºi din moment ce am
doi la 20 de ani. Unul reuºeºte admitere condiþionatã prin care fost pe cont propriu, simt cã m-
sã fie cel mai bun în Portsmouth eram anunþat cã am fost admis, a ajutat sã mã maturizez ºi sã
(Anglia), iar celãlalt în Odense cu condiþia sã trimit o copie a devin persoana care sunt astãzi.
(Danemarca). Aº dori sã ne diplomei de bacalaureat dupã R.: O întrebare previ-
povesteºti cum ai intrat la absolvire. În cazul profilului pe zibilã... Ce te-a impresionat la
aceastã facultate, la cea mai care l-am ales eu, nu au fost facultate, dar ºi la Odense,
mare Academie de Afaceri din multe cerinþe deoarece tot ce oraºul natal al lui Hans Chris-
sudul Danemarcei, ce condiþii facem este nou. tian Andersen?
trebuiau îndeplinite, ce testãri ai Tinerilor cititori care iau A.A.: Facultatea este un
dat, având în vedere faptul cã în considerare plecarea în afarã loc minunat. Sãlile de clasã sunt
foarte mulþi tineri sunt interesaþi pentru studii le recomand sã dotate cu calculatoare perfor-
de aceste aspecte, lucru confir- arunce o privire pe studyinden- mante sau iMac-uri. Pe lângã
mat de telefoanele primite la mark.dk, un site care furnizeazã acestea, studenþii au la dispo-
redacþie în urma interviului pe toate informaþiile ºi opþiunile de ziþie unitãþile din zonele co-
care David ni l-a acordat! care ar avea nevoie cineva mune, unde pot lucra. În clãdirea chiar Indonezia. Întâlnesc ºi unde am pornit. Unde ajung,
Andrei Alexe: În primul interesat de a studia în Dane- MMD existã zona "Friday Bar", cunosc oameni din toatã lumea. rãmâne de vãzut.
rând, vã mulþumesc pentru in- marca. dotatã cu o bucãtãrie, spaþiu în R.: Aºa cum ºtii, ne R.: Primul la design and
teresul acordat situaþiei mele.Va R.: Mai pe înþelesul care studenþii îºi pot petrece confruntãm cu o situaþie gravã: communication, cum altfel de-
fi plãcerea mea sã vã rãspund la nostru, ce înseamnã Concret pauzele în liniºte sau unde îºi foarte mulþi tineri, foarte multe cât vorbitor fluent de limbã
fiecare întrebare. Sper ca aceste Design and Communication? pot pregãti de mâncare. Achi- valori aleg sã pãrãseascã þara, în englezã, cunoºtinþe elementare
rãspunsuri sã îi ajute cât mai A.A.: Multimedia De- ziþionând un card de securitate, cãutarea unei vieþi mai bune pe de francezã ºi danezã... ce pasi-
mult pe tinerii care iau în con- sign and Communication este studenþii pot vizita facultatea alte meleaguri. Te rog sã-mi uni ai?
siderare studiile în afarã. un profil care naºte multimedia dupã ce cursurile s-au încheiat, spui dacã dupã absolvirea fa- A.A.: Am multe pasi-
În ceea ce priveºte designeri. Aceºtia creeazã site- având la dispoziþie calcula- cultãþii te vei întoarce în þarã ºi, uni, dar unele dintre ele sunt mai
povestea mea, totul a început uri, ocupându-se atât de aspec- toarele din zonele comune, pen- oricare ar fi rãspunsul tãu, mo- puternice. Dupã cum am spus,
când eram clasa a XII-a. Atunci tul, cât ºi de codul care le ajutã tru a lucra sau zona Friday Bar, tiveazã-l! Unde vrei sã ajungi, mã pasioneazã domeniul în care
mi-am fãcut un prieten online sã funcþioneze. Ei pot crea un în cazul în care vor sã stea con- ce îþi doreºti sã fii? urmeazã sã lucrez. Simt o
(Szabolcs Szakacs sau Szobi), produs ºi pot efectua studii amã- fortabil pe canapele în timp ce A.A.: Ceea ce îmi do- plãcere deosebitã atunci când
care mi-a vorbit pentru prima nunþite pentru a determina care vizioneazã un film. resc eu sã devin este web de- termin un proiect, dar mai ales
oarã de Academia Lillebaelt. sunt cele mai bune cãi de a-þi Modul de predare este signer profesionist. Îmi face când lucrez la el, când experi-
Absolvind înaintea mea progra- prezenta ºi vinde produsul. diferit de cel din România. Dacã plãcere sã lucrez în acest dome- mentez diverse opþiuni încer-
mul de Multimedia Design and MMD înseamnã: site-uri, cam- acasã suntem copleºiþi de atâtea niu, deoarece sunt cu adevãrat când sã gãsesc soluþia unei pro-
Communication (MMD), a reu- panii publicitare, elemente mul- informaþii din domenii diferite, interesat de el. Nu m-ar deranja bleme sau culorile care sã trans-
ºit sã mã convingã de avantajele timedia (cum ar fi imagini, pos- aici studenþilor le este predat sã lucrez într-o companie, dar mitã cât mai bine ºi mai uºor
plecãrii în Danemarca pentru tere, video-uri, materiale pro- strictul necesar ce trebuie cunos- situaþia idealã ar fi sã fiu liber mesajul necesar. Muzica este o
studii - un program de studiu pe moþionale). Proiectele de grup ºi cut înainte de a lucra într-o com- profesionist. Astfel aº putea sã parte esenþialã a vieþii mele.
placul meu, posibilitatea de a cele individuale simuleazã cer- panie. Succesul depinde mult de creez campanii sau sã lucrez la Ascult muzicã aproape tot tim-
lucra într-un mediu internaþio- inþele ºi mediul dintr-o com- munca individualã depusã de proiecte de acasã. Partea bunã pul. Încerc sã nu am prejudecãþi
nal, educaþie gratuitã. Pãrinþii panie, pregãtind studenþii pentru fiecare. Dacã nu încerci sã te este cã nu aº fi limitat de un loc ºi sã ascult cât mai multe genuri
mei au fost primele persoane viitorul job în domeniu. perfecþionezi în mod constant, de muncã. Biroul meu ar fi - rock, rap, hip-hop, muzicã
cãrora le-am spus de planurile R.: Spune-ne, te rog, poate vei promova, dar cu sigu- acasã. Cât despre unde ar fi electronicã, clasicã sau jazz.
mele de a nu mã mai înscrie la cum ai fost primit, cum ai reuºit ranþã îþi va fi greu sã gãseºti un "acasã", îmi este greu sã mã pro- Când mai am timp liber, îmi
"Facultatea de Automaticã ºi sã te adaptezi ªi dacã mai ai job dupã facultate. nunþ în acest moment. Încã mai place sã cânt la pian (o pasiune
Calculatoare" din cadrul UPB colegi români? Cât de greu îþi Încã nu am vizitat toate am de învãþat aici. Ca parte a descoperitã în timpul liceului ºi
(Universitatea Politehnicã din este fãrã ai tãi, fãrã "acasã"? atracþiile oraºului. Pot spune cã programului Multimedia Design de care probabil nu o sã mã
Bucureºti), ci de a pleca în A.A.: Cu douã sãp- este plãcut ca aspect. Conþine o and Communication, fiecare despart vreodatã).
strãinãtate. Încã de la început ºi tãmâni înainte de plecare, încã combinaþie de case, blocuri student trebuie sã îºi gãseascã o Îmi place sã fiu activ
pânã în momentul de faþã, ei m- nu îmi gãsisem un loc unde sã moderne ºi clãdiri în stil baroc. companie în cadrul cãreia sã îºi fizic, sã am grijã de corpul meu.
au susþinut atât moral, cât ºi stau. Primisem câteva oferte, În opinia mea, are suprafaþa per- punã în practicã abilitãþile do- Îmi place sã urmãresc filme de
financiar ºi þin sã le mulþumesc dar chiria cerutã era prea mare. fectã - destul de mare încât sã ai bândite pe parcursul primelor orice tip, deºi prefer thriller,
cu aceastã ocazie. Urmãtoarea Aºa cã am vorbit cu Szobi care, ce vizita, destul de micã încât sã trei semestre. Din punct de ve- mister sau psihologic. Îmi place
persoanã care a aflat a fost cel dupã ce a întrebat câteva per- poþi ajunge uºor dintr-un punct dere profesional ºi financiar, sã citesc, axându-mã în general
mai bun prieten al meu, David. soane, m-a anunþat cã mi-a gãsit în altul cu bicicleta. Sunt piste situaþia pare sã fie mai bunã în fie pe cãrþi ºtiinþifico-fantastice
Deºi nu am ajuns în acelaºi loc, un apartament. Primele trei luni, de biciclete pe aproape toate Danemarca. Totuºi, am ales ca ("Maºina timpului", "Rãzboiul
mã bucur sã ºtiu cã decizia mea pânã mi-am gãsit actualul drumurile ºi toatã lumea are din ianuarie sã încep un stagiu lumilor", "Ender's game",
l-a determinat ºi pe el sã plece apartament, am stat cu Cristi ºi bicicletã. Marea majoritate vor- de practicã în cadrul Aeropor- "Speaker for the dead" etc.), fie
acolo unde poate face ce îi Roxana, doi fraþi care erau în beºte limba englezã. tului Internaþional Henri Coan- pe cãrþi care au ca scop per-
place. Danemarca la studii de trei ani, Odense are de oferit dã, dovadã cã nu am uitat de fecþionarea personalã.
Cu ajutorul lui Szobi, respectiv un an. Pot spune, fãrã numeroase atracþii: muzee, clã- România. R.: Mulþumesc pentru
am completat formularul des- nicio îndoialã, cã am avut parte diri ºi zone care aratã exact ca în În anul petrecut în strã- timpul acordat, felicitãri din tot
cãrcat de pe site-ul oficial al fa- de o primire cãlduroasã. Cei doi copilãria lui Hans Christian An- inãtate am cunoscut ºi câþiva sufletul atât þie, cât ºi pãrinþilor
cultãþii. Termenul limitã pentru m-au primit în casa lor ºi chiar dersen, biserici, magazine, sãli români care mi-au recomandat, tãi ºi pentru cã la sfârºitul aces-
aplicaþii era 15 martie, aºa cã am mi-au gãsit un job (am livrat de cinema, baruri, parcuri ºi mai în glumã, mai în serios, sã tei luni este Sfântul Andrei îþi
menþionat cã nu am absolvit ziare) pentru perioada cât am chiar o grãdinã zoologicã. Di- spun cã sunt din altã þarã atunci urez La mulþi ani, succes în con-
încã ºi cã voi trimite o copie a stat la ei. Am avut ºi am colegi versitatea culturalã este mai când fac cunoºtinþã cu cineva. tinuare ºi multã sãnãtate!
diplomei de bacalaureat dupã ce de clasã români, colegi de ºcoa- mare decât îmi imaginam eu Eu nu pot spune cã sunt patriot A.A.: ªi eu vã mulþu-
o primesc. Aceasta era una din- lã români, vecini români ºi, înainte sã plec. Am colegi ºi pri- în adevãratul sens al cuvântului, mesc!
tre cerinþe, cealaltã fiind o copie bineînþeles, prieteni români. eteni din România, Bulgaria, dar nu îmi va fi niciodatã ruºine
dupã un certificat sau o diplomã Plecarea a fost terifiantã Estonia, Letonia, Lituania ºi sã recunosc de unde sunt ºi de Gabriela NEGOIÞÃ
 Nr. 106 / noiembrie 2013
SONDAJ DE OPINIE
A FI SAU A NU MAI FI "SERBĂRILE
TOAMNEI" LA MIZIL?
ORICARE AR FI RĂSPUNSUL, VĂ ROG SĂ-L MOTIVAŢI!
Am iniþiat sondajul de
opinie pe aceastã temã la pro-
punerea domnului primar Emil
Proºcan, deoarece au existat voci
(ce-i drept puþine) care contestã
acest eveniment ºi din dorinþa de
a fi în asentimentul dumneavoas-
trã, am considerat cã este necesar
sã vã aflãm opinia pentru a ºti ce
vom face în viitor.
Valentina Tudose (52 de ani) -
pensionarã
Ce întrebare e asta?
Cum sã nu se mai facã? Mie mi-
au plãcut mereu ºi mai uitãm ºi
noi de necazuri, chiar sunt nece-
sare, nouã ne era fricã cã nu se
mai fac.
Alexandru Lambã (45 de ani) -
ºofer
Adevãrul este cã nu poþi
sã fii pe placul tuturor, dar asta nu
înseamnã cã pentru câþiva sã nu
le mai faceþi deloc. Toate oraºele
au acum serbãrile lor, se simt
oamenii bine ºi hop, ca de obicei
când se întâmplã un lucru fru-
mos, trebuie sã ne apucãm sã-l
stricãm cã aºa suntem noi ro-
mânii.
Bineînþeles cã vreau sã
mai fie!
Nicolae Coman (60 de ani) -
profesor
Normal cã îmi mai
doresc sã existe, dar am o dorinþã
cãtre domnul primar! Aº vrea ca
acestea sã se desfãºoare pe sta-
dionul oraºului ºi nu în centru!
Daniel Ionescu (13 ani) - elev
Vreau pentru cã aºa pot
sã-mi vãd toþi cântãreþii preferaþi!
Romalia Alexe (36 de ani) -
ºomerã
Eu nu sunt de acord, e un
bâlci, unii oameni nu au ce sã
punã pe masã, mai bine s-ar
folosi aceºti bani pentru locuri de
muncã, ca sã te distrezi trebuie sã
ai ºi un bãnuþ în buzunar. Parcã
eu nu aº fi vrut sã-mi iau ºi eu
ceva de pe la tarabe, dar cu ce?
Nici nu am trecut prin centru, ca
sã nu mã mai enervez ºi sã mã
supãr.
Maria Predescu (70 de ani) -
pensionarã
Orice sãrbãtoare e fru-
moasã, mai avem ºi noi ocazia sã
vedem pe cineva, cã altfel vã daþi
seama cã nu ne-am permite nici
în 100 de ani. Mi-a plãcut cã în
fiecare an mai vin alþii noi ºi aºa
ne mai bucurãm ºi noi. Cel puþin
artiºtii de muzicã popularã au
fost extraordinari, nici nu mã
aºteptam sã vinã Dinu Iancu
Sãlãjan, frumos... frumos. Tare
rãu mi-ar pãrea dacã domnul pri-
mar nu ar mai organiza, chiar
vorbeam cu o vecinã cã nu cred
cã alt primar ne-ar mai face ceva.
Bine cã lumea vorbeºte, cã aºa e
lumea: cã de ce nu vine ãla, cã de
ce nu vine ãlãlaltul, dar cheamã ºi
omul în funcþie de banii pe care-i
are, dar aºa e omul. Spuneþi-i sã
mai facã!
Alina Tomescu (23 de ani) - stu-
dentã
Mie îmi este indiferent,
nu sunt genul meu sau mai precis
nu-mi place atmosfera din jurul
scenei ºi toatã învãlmãºeala aia
de mirosuri. Unii artiºti care au
venit sunt chiar foarte buni, dar
mi-ar plãcea sã-i vãd în alt loc.
Ioana Baicu (12 ani) - elevã
Chiar aº fi supãratã dacã
nu ar mai fi. Pãrinþii mei nu pot sã
mã ducã pe unde sunt concerte ºi
toþi colegii mei au fost bucuroºi
cã au vãzut-o pe Antonia, pe
CRBL, Alb ºi Negru. Vã rog sã
nu le opriþi!
Mihai Barbu (49 de ani) -
maºinist
Aº vrea sã mai fie, cum
sã nu vreau, mai ascultãm ºi noi o
muzicã, mai ieºim ºi noi cu pri-
etenii la un mic, la o bere, e foarte
frumos... e ºi la noi sãrbãtoare.
Diana Lazãr (43 de ani )- econo-
mist
Nu mi s-ar pãrea corect
sã nu se mai organizeze, chiar ºi
comunele au serbãri, nu mai
vorbesc de oraºe, e o sãrbãtoare
popularã, o tradiþie, cine vrea sã
asculte Brahms sã se ducã la
Bucureºti, la operã, nu este ceva
simandicos, este pentru tot omul.
Bineînþeles cã nu o sã comparãm
acum zilele oraºului Sinaia sau
ale Sibiului cu ale Mizilului,
fiecare cu specificul ºi posibi-
litãþile sale. Dar nici aºa... hai sã
nu mai facem acum nimic. La
acest eveniment se poate bucura
ºi omul simplu ºi acela mai inte-
lectual, cã nu l-a oprit nimeni sã-
l vadã pe Dan Puric la Centrul
Cultural ºi sã nu-i uitãm pe copi-
ii ce erau de-a dreptul extaziaþi
când cânta un artist favorit de-al
lor. Câþi din copii au posibilitatea
sã-l vadã pe ªtefan Bãnicã la Sala
Sporturilor din Bucureºti sau mai
ºtiu eu pe ce alt artist? La cârcotit
nu ne întrece nimeni, dacã faci,
de ce faci, dacã nu faci, de ce nu
faci? Sunt tare curioasã, dacã nu
se organizau, câþi nu ar fi spus: ia
uite la Ciorani sunt, la Urlaþi sunt,
numai la noi nu! Singurul lucru
care nu mi-a plãcut este acela cã
sunt din ce în ce mai puþini aceia
care vin cu produse tradiþionale
româneºti ºi în schimb au foarte
multe tarabe cu jucãrii de proastã
calitate.
ªtefan Ene (68 de ani) -
pensionar
Cum sã nu se facã, ne
mai bucurãm ºi noi ºi chiar dacã
nu ies din casã, mã uit la televi-
zor, cã pe mine mã oboseºte
aglomeraþia.
Georgeta Miricã (32 de ani) -
casnicã
Eu cu banii ãºtia aº face
mai repede o grãdiniþã, aþi vãzut
cum stau înghesuiþi bieþii copilaºi
de la grãdiniþa de lângã biserica
din piaþã, într-un apartament?
Dorian Tomescu (21 de ani) -
student
Prefer sã vãd un concert
bun!
Marilena Nãstase ( 28 de ani) -
croitoreasã
Mie îmi plac, aº vrea sã
mai fie ºi colegelor mele le place,
douã zile dupã aceea tot mai vor-
bim, l-ai vãzut pe ãla, parcã aratã
altfel la televizor, ai vãzut cum
cânta celãlalt... Eu am fost cu
copilul chiar ºi la Sala de Sport ºi
ne-am uitat la handbal, trece tim-
pul într-un mod plãcut. Ar fi
pãcat dacã nu ar mai fi.
Stela Ivancea (47 de ani) -
dãdacã
Cum sã nu-mi placã,
mie ca mie, dar copiilor le-a plã-
cut la nebunie, de abia puteam sã-
i bag în casã, discuþii mari pe
aceastã temã. S-au dat în co-
medii, vatã pe bãþ, ne-am uitat
cum au dansat ºi au cântat copii,
au vãzut ºi ei altceva, era oraºul
plin de viaþã Mi-a plãcut ºi ideea
cu frunzele a domnului primar,
alergau copii dupã ele, nu ºtiau ce
picã din cer... un gest foarte fru-
mos.
Catrinel Gheorghe ( 15 ani) -
elevã
Mi-au plãcut foarte mult
ºi aº vrea sã-i spuneþi domnului
primar cã la anul sã o invite ºi pe
Nicole Cheery, are o voce super-
bã ºi unicã.
Tudor Enache (42 de ani) -
agent de vânzãri
Mustul bun, pastrama
bunã, Antonia frumoasã... sã mai
fie!
Andreea Rãdulescu (17 ani) -
elevã
Aº vrea sã mai fie, cum
sã nu, e sãrbãtoarea noastrã a
mizilenilor. Eu cred cã e pe toate
gusturile, cã nici eu nu mã omor
dupã muzica popularã, dar ies
atunci când sunt artiºtii de mu-
CASĂ DE PIATRĂ
Primãria este ºi locul
unde se oficiazã cãsãtoriile, adicã
se desãvârºesc poveºtile de
dragoste. Dorinþele de a fi pentru
totdeauna împreunã, prind aici
conturul adevãrului.
Câte un "DA" rostit din
toatã fiinþa ºi se unesc aici des-
tine, se nasc familii! Momente
emoþionante, unice în viaþa noas-
trã, a tuturor!
Le urãm o viaþã cât mai
lungã împreunã, sã trãiascã în
respect, liniºte, adevãr, sãnãtate
ºi sã constate cât mai des cã au
fãcut cea mai bunã alegere ºi cã
viaþa e deosebit de frumoasã!
Dacã-i întâlniþi pe:
Cãpãþânã Ion-Florin cu
Târziu Ana-Maria-Corina
zicã uºoarã... Cel puþin ultima
searã e cea mai frumoasã, de
focul de artificii nu mai vorbesc,
superb.
Elena Stanciu (30 de ani) -
suplinitor
Sã vã spun sincer în
primii ani chiar erau frumoase,
era altã atmosferã. Acum mi se
pare o amestecãturã, aºa îmi dã o
impresie de bramburealã gene-
ralã, de mirosuri nu mai spun,
probabil sunt de vinã ºi vremurile
pe care din nefericire am ajuns sã
le trãim. Probabil cã sunt mulþi
care se bucurã ºi tocmai de aceea
nu aº vrea sã fiu eu mai cu moþ
dar îmi menþin pãrerea cã nu mai
sunt ce erau odatã.
Gore Trandafir (50 de ani) -
electrician
Mi-au plãcut ºi mai
vreau sã fie, da sã-i spuneþi lu'
domnu' primar sã-l aducã dom'le
pe Jean de la Craiova, cã a fost
într-o comunã învecinatã ºi a
fãcut un spectacol ºi i-a fãcut ºi
pe oameni sã râdã ºi a cântat de-
a rupt.
Izabela Petrescu (11 ani) - elevã
Foarte frumos, eu de
abia aºtept sã mai fie, mi-au plã-
cut atât de mult copiii de la ºcoala
de dans cã vreau ºi eu sã mã
înscriu ºi peste ceva timp poate o
sã dansez ºi eu pe scenã, sã scrieþi
ºi de mine.
Mircea Albeanu (37 de ani) -
patron
Nu vãd niciun motiv ca
sã nu mai fie, e un prilej de
bucurie ºi aºa nu existã prea
multe... Mai ieºim din monoto-
nie, mai vezi, mai auzi o muzicã
bunã, un pahar de vin ºi mai stai
de vorbã cu prietenii. E foarte
frumos! Chiar e de apreciat cã
existã continuitate.
Loredana Sandu (29 de ani) -
cosmetician
Sã fie, mie mi-au plãcut!
Ion Justin-Alexandru cu
Poianã Daniela
Constantin Dragoº-Florian cu
Dogea Elena-Lavinia
Dragu Iulian-Petriºor cu
Mihai Alina
Mielu Mircea-Valentin cu
Miclescu Roxana-Simona
Apostol Vasile-Dan cu
Popescu Ana-Maria-Florentina
Pãtru Adrian cu
ªerban Claudia-Raluca
Divoiu Ilie-Cristian cu
Ionescu Alina-Valentina
Olteanu Nicolae cu
Gavrilã Aniºoara
Nicolae Bogdan cu
Dumitrache Ramona-ªtefania
Buruleanu Mircea cu
Muºat Georgeta
Ursulescu Viorel-Anton cu
ªtefan Nicoleta
Pagina 10
Locuri de
muncă vacante
pentru mizileni
S.C. ERYN MO-
DAMAX S.R.L., angajeazã
muncitor necalificat în in-
dustria confecþiilor (pentru
maºina de cusut) Mizil, str.
Tohani, nr. 36, tel: 0244.
253411, vechime 2 ani, studii
medii, perioadã determinatã.
S.C. PLOLAR PROD
S.R.L., angajeazã muncitor
necalificat în industria tex-
tilelor (maºinist), Mizil, str. M.
Bravu, nr.63, tel/fax: 0244.
253259, office@plolar.ro, ve-
chime în domeniu min 1 an, ti-
chete de masã, prime lunare,
perioadã nedeterminatã, cunoº-
tinþe la maºina de cusut.
S.C. PLOLAR PROD
S.R.L., angajeazã muncitor
necalificat în industria tex-
tilelor (cãlcãtor), Mizil, str. M.
Bravu, nr.63, tel/fax: 0244.
253259, office@plolar. ro, ve-
chime în domeniu min 1 an, ti-
chete de masã, prime lunare,
perioadã nedeterminatã, cunoº-
tinþe la maºina de cusut.
Cui nu-i place, sã stea acasã!
Pentru câþiva sã nu se mai poatã
bucura nimeni? Majoritatea au
astfel de sãrbãtori.
Albert Dumitru (35 de ani) -
muncitor în construcþii
Eu vreau sã mai fie, m-
am distrat de fiecare datã, chiar
mã bucur cã au mai fost, cã mã
gândeam cã nu o sã mai fie bani!
Daniela Vasile (33 de ani) - pro-
fesor
Pentru locuitorii acestui
oraº, aceste serbãri reprezintã un
moment în care tradiþiile sunt
aduse în modernul cotidian. Din
pãcate, în goana dupã nou,
ignorãm adevãratele valori ºi în
prezent, pentru cei din mediul
urban, asemenea momente sunt
unice pentru retrãirea spiritului
tradiþional. Mi-ar plãcea ca as-
pectul comercial sã nu pãleascã
valoarea în sine a acestei sãrbã-
tori!
Lincan Benone-Florin cu
Stoican Ranela
Rãdulescu Cristian-Florentin cu
Baicu Florentina-Anca
Stan George cu Nicolae Mariana
...sã ºtiþi cã de acum
încolo sunt soþ ºi soþie! Bine ar fi
sã le ziceþi ceva despre fericire,
dragoste, înþelegere!
Cu siguranþã se vor
bucura ºi vor cãpãta ºi mai mare
încredere în lungul drum ce-i
aºteaptã!
Pagina 11 Nr. 106 / noiembrie 2013

Primar etajul II
ÎN SLUJBA TA, OMULE! interior 51 tel. 250.027
Audienþe
Despre oameni ºi viaþã...
- luni: 10.00-14.00 Fiecare om are importanþa ºi rostul sãu pe pãmânt, fiecare om a parcurs o viaþã în care
Scopul declarat al Primãriei Mizil este sã descopere, sã
Viceprimar etajul II a simþit ºi trãit din vasta paletã de sentimente dintre bucurie ºi tristeþe, dintre zâmbet
gestioneze ºi dupã putinþã, sã rezolve, problemele dumneavoas-
interior 15 ºi lacrimã. Fiecare om a iubit, a fost iubit, a trecut prin lumina multor anotimpuri, sãr-
trã ºi ale oraºului în care trãim. Acesta este rostul nostru, al tutu-
Audienþe bãtori. Fiecare om a fost drag cuiva, a fost util unor oameni ºi a lãsat în urma sa ceva.
ror celor care suntem aici. Este nevoie deci, de cunoaºtere, do-
- marþi: 10.00-14.00 Pentru fiecare om vine, însã, o zi când trebuie sã se despartã definitiv de co-
rinþã ºi implicare.
Secretar etajul II paci, de flori, de ape, de dimineþi, de ceilalþi oameni! Vine o zi când rãmânem doar cu
Vã reamintesc cã prin Dispoziþia de primar nr
interior 14 tel. 250.101 amintirile despre zâmbetul ºi sufletul lor!
771/12.06.2009, modificatã ºi completatã de Dispoziþia
Audienþe Indiferent dacã i-am cunoscut sau nu, sã trimitem spre ei un gând de
1672/6.06.2011, fiecare stradã a fost repartizatã unui anumit
- joi: 10.00 - 12.00 recunoºtinþã ºi preþuire, rugându-L pe Dumnezeu sã-i aibã în ocrotire!
funcþionar, care în fiecare zi de vineri are obligaþia sã se de-
plaseze în sectorul arondat, sã constate toate problemele exis- Dir. executiv etajul I
tente acolo ºi sã le aducã la cunoºtinþã instituþiei, inclusiv mie. interior 33 tel. 251.649 Au fost concetãþenii noºtri...
Audienþe Neagu Ion (1955) Oiþã Violandra (1963) Iacob Ecaterina (1925)
Doresc sã ºtiu dacã sunteþi vizitaþi, întrebaþi de pro-
- joi: 10.00 - 12.00 Florescu Constanþa (1933) Bozianu Ana (1928) Mircea Aurica (1927)
blemele avute, ajutaþi! Doresc deasemenea sã ºtiu dacã publi- Lãzeanu ªtefan (1951) Ioniþã Daniel (1957)
caþia gratuitã a primãriei, Poºtalionul, vã este adusã cu regula-
ritate acasã. PROGRAM DE LUCRU
Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51, 250 970 sau 0722 CU PUBLICUL Dumnezeu sã-i odihnescã-n pace!
653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Luni - joi: 08.00 - 12.30; Cunoscuþi, prieteni sau rude care vor sã trimitã gânduri, aprecieri sau frânturi din
Mizil sau la adresa de e-mail leonidacondeescu@yahoo.com 13.00 - 16.30 povestea vieþii celor dispãruþi ºi îndeplinesc condiþiile de publicare, o facem cu plãcere!
Emil PROªCAN Vineri: 08.00 - 16.30
Vã anunþãm cã începând cu luna martie, pentru cei care locu- ROMANIA S.R.L., angajeazã S.C. BIANOR SOLUTIONS S.C. MID INTERPREST A-
LOCURI
iesc la bloc, publicaþia "POªTALIONUL" va fi distribuitã confecþioner textile, vechime min S.R.L., angajeazã inginer proces, GREGAT S.R.L., angajeazã
asociaþiilor de proprietari. Administratorii asociaþiilor se vor 6 luni, diplomã calificare, peri- vechime 1 an, studii superioare, mecanic auto, Mãneºti, tel: 0742
DE
ocupa ca acesta sã fie distribuit în fiecare locuinþã.
oadã determinatã, Parc Industrial
Ploiesti, str. Conului, nr.3, tel/fax:
lb. englezã, experienþã în injecþii
mase plastice, Ploieºti, ªos. Pl. -
056746, lungus@gmail.com
MOLOCEA MARIUS MIHAI
Tabelul cu salariaþii primãriei care MUNCÃ 0372 447901, 0244 406881.
S.C. ZARA DESIGN S.R.L.,
Târgoviºte,km.8, corina.petcu
@bianorsolutions.ro
I.I. angajeazã mecanic auto,
Ploieºti, str. Ion H. Rãdulescu,
TREBUIE SÃ VÃ VIZITEZE! PRAHOVA angajeazã confecþioner textile,
vechime 2 ani, studii medii,
S.C. SEKAMET S.R.L., anga-
jeazã inginer TCM, Com. Dum-
nr.6, tel: 0722247463, marius.
molocea@gmail.com, 4 ore/zi,
S.C. SECURYTAS TEAM perioadã nedeterminatã, Ploieºti, brãveºti, sat. Plopeni, Fab.II, tel: loc vacant Strejnicu, calificare în
Zona Persoana responsabilã Telefoane S.R.L., angajeazã agent securitate, str. Târgoviºte, nr. 10, tel: 0244 0745 023882, scsekametsrl domeniu, perioadã determinatã.
Bacovia, Leonida Condeescu, Constantin Elisei 0244 250 008 studii medii, perioadã determi- 558221, 0244 558225. @yahoo.com, perioadã nedeter- S.C. MID INTERPREST A-
Tase Dumitrescu, Paralela 45, int 30 natã, Ploieºti, str. Gh. Gr. Can- S.C. TASAR DESIGN S.R.L., minatã. GREGAT S.R.L., angajeazã
M. Bravu - de la intrare din- tacuzino, nr.216A, bl.. 131C, ap.2, angajeazã confecþioner textile, S.C. FAL EXPERT CLEAN muncitor necalificat, Mãneºti, tel:
tel: 0244 523345, 0244 597194. vechime 2 ani (la maºina de S.R.L. BUZÃU, angajeazã îngri- 0742056746,lungus@gmail.com
spre Buzãu pânã la inters. cu S.C. DELTAROM DISTRIBU-
str. Eroilor (pod) cusut), calificare, perioadã nede- jitor clãdiri (femeie de serviciu), S.C. DUCRIS CONSTRUCT
TION S.R.L., angajeazã agent terminatã, Pãuleºti, str. Prin- Buzãu, str. Unirii, bl.O2, ap.17, S.R.L., angajeazã muncitor neca-
Eroilor, Soarelui, Ghica Simona Petrescu 0244 250 020 vânzãri/distribuitor, studii medii, cipalã, nr.1, tel: 0244 306752, tel: 0749 237795, 0238 430681, lificat (construcþii metalice u-
Vodã, Mircea Vodã carnet cat. B, perioadã nedetermi- 0244 433751. perioadã nedeterminatã. ºoare), Ploieºti, str. Dr. Bagdazar,
natã, Urlaþi, str. 1 Mai, nr. 66, S.C. XENIA S.A., angajeazã S.C. LUFKIN INDUSTRIES nr.6, tel: 0344 140011, ducriscon-
Decebal, Nuferilor, Aniºoara Doleanu 0244 250 008
bl.75, sc.B, et 4, ap.30, pct de economist, vechime 5 ani, studii S.R.L., angajeazã lãcãtuº meca- struct@yahoo.com, studii: min 8
Democraþiei, Victoriei int 33 lucru: Urlaþi, str. Orzoaia de jos, superioare, perioadã nedetermi- nic, Com. Ariceºtii Rahtivani, str. clase, perioadã determinatã.
ªtefan Cel Mare, 13 Petre Elena 0244 250 008 nr.60, tel: 0244 271668, email: natã, Ploieºti, str. Poligonului, Bruxelles, nr.6, tel: 0344 131131, S.C. JOHNSON CONTROLS
Decembrie int 34 office@berteea.ro. nr.1, tel: 0244 531355, 0244 0344/131002,gdumitru@yahoo. ROMANIA S.R.L., angajeazã
Tudor Vladimirescu Cornelia Toma 0244 250 897 S.C. MARSHALL IMOBI- 598854, email: xeniacon- com, studii: liceul, tichete de muncitor necalificat în confecþii,
LIARE S.R.L., angajeazã asis- struct@gmail.com. masã, perioadã nedeterminatã. Parc Industrial Ploiesti, str.
N. Bãlcescu - de la pod pânã la Gabriela Negoiþã 0244 252 722 tent manager, vechime 1 an, stu-
B-dul Unirii (case + blocuri) S.C. MID INTERPREST S.C. MID INTERPREST Conului, nr.3, tel/fax: 0372
dii superioare, experienþã calcu- AGREGAT S.R.L., angajeazã AGREGAT S.R.L., angajeazã 447901, 0244 406881, vechime
M. Bravu de la pod pânã la B- lator, lb. englezã, perioadã nede- electrician întreþinere ºi reparaþii. lãcãtuº mecanic, Mãneºti, tel: min 6 luni, abilitãþi bune de lucru
dul Unirii (fãrã bl. 112) terminatã, Ploieºti, str. Andrei Locuri vacante pentru Mãneºti, 0742056746,lungus@gmail.com la maºina de cusut, perioadã
I.L.Caragiale, A. Iancu, Alba Mirela 0244 250 008 Mureºanu, nr.4, bl. 37I2, ap.52, perioadã nedeterminatã, Mãneºti, S.C. LUFKIN INDUSTRIES determinatã.
Iulia Paraschivescu int 26 tel/fax: 0344 140152, 0731 tel 0742056746, lungus@ S.R.L., angajeazã macaragiu gr. S.C. TASAR DESIGN S.R.L,
348133, e-mail: marshall_imo- gmail.com. E (comandã la sol), Com Ari- angajeazã muncitor necalificat în
24 Ianuarie, Lt. Gheorghiu Daniela Aldea 0244 250 008 biliare@yahoo.com.
int 40 S.C. DIOGHENIS INTERNA- ceºtii Rahtivani, str. Bruxelles, confecþii, Pãuleºti, str. Principalã,
S.C. MARSHALL IMOBILIA- TIONAL S.R.L., angajeazã nr.6, tel: 0344131131, 0344/ nr.1, tel: 0244 306752, 0244
Blajului, B-dul Unirii Nicoleta Tudorache 0244 250 897 RE S.R.L., angajeazã Broker i- electromecanic, vechime 10 ani, 131002,gdumitru@yahoo.com, 433751, vechime 1 an (la maºina
mobiliar, vechime 1 an, studii su- ºcoala profesionalã, perioadã studii: liceul, tichete de masã, de cusut), studii generale, pe-
B-dul Gãrii, Spicului, Ionel Dumitru 0244 250 008 perioare, experienþã calculator,
Recoltei int 29 nedeterminatã, Ploieºti, str. perioadã nedeterminatã. rioadã nedeterminatã.
lb. englezã, permis conducere, Boldescu, nr.18, tel/fax: 0244 S.C. MID INTERPREST S.C. IZVORUL RECE PS
Valea Jiului Aniºoara Enache 0244 250 008 perioadã nedeterminatã, Ploieºti, 517695, 0244 407273. AGREGAT S.R.L., angajeazã S.R.L., angajeazã bucãtar, Nisto-
int 40 str. Andrei Mureºanu, nr.4, bl. S.C. MID INTERPREST maºinist maºini cale, Mãneºti, tel: reºti, str: Prundului, nr: 11, Tel:
1 Mai Loredana Tãnase 0244 250 020 37I2, ap.52, tel/fax: 0344140152, AGREGAT S.R.L., angajeazã 0742056746,lungus@gmail.com 072253008, vechime în domeniu
0731348133,email:marshall_ excavatorist, Mãneºti, tel: 0742 locuri vacante pentru Mãneºti, 2 ani, studii medii, perioadã nede-
Mr. Ivanovici, G-ral Elena Mãrãcine 0244 250 008
imobiliare@yahoo.com 056746, lungus@gmail.com. perioadã nedeterminatã. terminatã.
Praporgescu int 29 S.C. JOHNSON CONTROLS
M. Bravu de la inters. cu B- Mirela Bonciog 0244 253 309
dul Unirii (inclusiv bl. 112)
pânã la str. Er. R. Nicolae,
Aruncarea alimentelor este o risipă de bani şi de
Sos. Vadu Sãpat
Er. R. Nicolae, Stadionului, Emilia Ionescu 0244 250 020 resurse. Cum puteţi să o preveniţi?
Primãverii 1. Fã o listã ori de indicatã; mele pentru supã.
Transilvaniei, Agricultori, Ionela Duþu 0244 250 008 câte ori mergi la cumpãrã- "a se consuma, de 5. Dacã nu poþi
Toamnei int 34 turi ºi încearcã sã o preferinþã, pânã la data de" evita deºeurile alimentare,
N. Bãlcescu de la intersectia Mariana Plaiaºu 0244 250 008 respecþi. Verificã ce ingre- indicã data pânã la care transformã-le în îngrãºã-
cu Er. R. Nicolae pânã la UM int 16 diente ai deja în frigider ºi produsul se menþine în mânt. Adunã ºi lasã la fer- etichetei ºi sã o consulte de
Teilor bl. 9,9A, 10, 10A, 11, Puica Sacuiu 0244 250 132 cumpãrã doar ceea ce ai stare optimã. mentat resturile, peste care fiecare datã" - avocat
11A, cãmin nefamiliºti (bl. 14) nevoie. 3. Pãstreazã ali- pulverizeazã un strat spe- Anca Nedelcu, Consorþiul
Teilor cãsuþe + bl. 5, 5A, 6, Daniela Toader/ 0244 250 008 2. Aminteºte-þi mentele proaspete asi- cial. Astfel poþi obþine un
6A, 7, 7A, 8, 8A Cristina Colþ 0244 252 722 asociaþiilor de consuma-
întotdeauna sã verifici gurându-te cã temperatura compost pentru plante sau tori ANPCPPS România
M. Kogalniceanu, Tohani Silvia Viuleþ 0244 250 008 etichetele. Vei obþine infor- din frigider este între 1 ºi 5 gradinã. & APC România.
int 16 maþii precise despre pro- grade Celsius. Reduce "Etichetele tre- Informeazã-te ºi
Fefelei, Er. Enache Ilie, Lt. Madi Pãtraºcu 0244 250 008 dusele pe care le cumperi riscul de a gãsi produse buie sã prezinte informaþii verificã etichetele de
Ionescu Gh, Cap. Pândaru D- int 21 ºi vei afla cum sã le alimentare expirate aºe- corecte ºi clare, în limba fiecare datã când mergi la
tru, Nucilor depozitezi în condiþii zând în partea din faþã a românã, cu privire la de- cumpãrãturi! Evitând risi-
Aurel Vlaicu, Zorile Mariana Oprescu 0244 250 008 optime. Este foarte impor- frigiderului sau a dulapu- numire, ingrediente, data pa de alimente în familia
0244 252722 tant sã verifici data de lui toate produsele mai durabilitãþii minimale, da- ta, vei cheltui mai puþin ºi
Carpaþi, Ana Ipatescu Stelian Dragnea 0244 250 062 expirare ºi sã acorzi o vechi, iar pe cele proas- ta limitã de consum. vei proteja totodatã ºi
Viºinului, Dr. Istrate Simona Radu 0244 250 020 atenþie deosebitã sensului pete, în partea din spate. Acestea sunt date esenþiale mediul înconjurãtor. Pen-
Bradului + cartier nou zona Gheorghiþã Elisei 0244 250 062 pe care îl au: 4. Utilizeazã ceea astfel încât alegerea ºi con- tru mai multe informaþii
Bradului "a se utiliza pânã ce ai deja în frigider sau în sumul produselor sã fie privind etichetarea ali-
Griviþei, Bucegi, Victoria Panait 0244 250 008 la data de" înseamnã cã cãmarã, în loc sã arunci facil ºi sigur pentru con- mentelor, acceseazã:
Fnd.Lalelelor int 25 produsul poate fi con- alimentele. Foloseºte fruc- sumatori. Ne dorim ca ei http://consumatoreuro-
Aleea Crizantemelor sumat în condiþii de sigu- tele pentru a face o plãcin- sã fie educaþi ºi informaþi pean.ro/drepturi/etichetare
M. Bravu - de la inters. cu str. Aurelia Dragomir 0244 250 020 ranþã doar pânã la data tã sau piureuri, iar legu- ºi sã înþeleagã importanþa aproduselor-alimentare/
Er. R. Nicolae + blocuri uzinã
 Nr. 106 / noiembrie 2013 Pagina 12

CARTEA LUNII Noi nu am cerut să fim români. Am avut noroc!

Ghepardul EMIL RACOVIŢĂ
de Giuseppe Tomasi di
Lampedusa
Ghepardul, aºa cum
explica ºi autorul cãrþii - Giu-
seppe Tomasi di Lampedusa - "se
referã la un nobil sicilian într-un
moment de crizã ºi la felul în care
el reacþioneazã la aceastã crizã ºi
cum se accentueazã decãderea
familiei sale pânã la risipirea ei
aproape totalã; toate astea vãzute
dinãuntru cu o oarecare partici-
pare a autorului ºi fãrã nicio
ranchiunã."
Emil Racoviþã (n. 15 noiembrie 1868, Iaºi - d. 17
noiembrie 1947, Cluj) a fost un savant, explorator, speolog
ºi biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul
faunei din subteran - peºteri ºi pânze freatice de apã). A fost
ales academician în 1920 ºi a fost preºedinte al Academiei
Române în perioada 1926 - 1929.
Emil Racoviþã s-a nãs- geologul Henryk Arctowski.
cut la Iaºi în 1868. Tatãl lui, Cu prilejul escalelor
Gheorghe Racoviþã, era magis- fãcute în Chile ºi pe þãrmurile
trat ºi membru fondator al soci- strâmtorii Magellan, efectu-
etãþii literare Junimea ºi se eazã cercetãri complexe asupra
trãgea dintr-o veche familie de florei ºi faunei. În apropierea
boieri moldoveni, iar mama, Þãrii Palmer din Antarctica,
Eufrosina Stamatopol, era o expediþionarii descoperã o
talentatã pianistã. strâmtoare care a primit nu-
El ºi-a petrecut copi- mele navei "Belgica" ºi câteva
lãria la moºia familiei, la insule (una numitã de Racoviþã
ªurãneºti, Vaslui. ªi-a început insula Cobãlcescu). Expediþia
educaþia la Iaºi ca elev al lui mai înscrie pe harta încã
Ion Creangã ºi mai târziu al lui incompletã a Antarcticii ºi
Grigore Cobãlcescu, contin- insula Wiencke ºi Þara lui
uând apoi la liceul "Institutele Danco, dupã numele celor doi
Unite". Fostul elev al geologu- membri ai expediþiei care au
lui Grigore Cobãlcescu studi- pierit în aceastã cãlãtorie.
azã la Facultatea de Drept din În perioada când "Bel-
Paris, dupã dorinþa tatãlui sãu, gica" a fost prizoniera ghe-
dar audiazã concomitent ºi cur- þurilor (martie 1898 - februarie
surile ªcolii de antropologie. 1899), naturalistul expediþiei,
Dupã obþinerea cu succes a împreunã cu ceilalþi oameni de
licenþei în drept, se înscrie ºi la ºtiinþã, au înteprins numeroase
Facultatea de ªtiinþe din Uni- observaþii ºi cercetãri ºtiinþi-
versitatea Sorbona, Paris, dupã fice. Materialul adunat a con- tor-adjunct al Laboratorului timpul sãpãrii canalului

publicaþie lunarã de informaþie, atitudine ºi educaþie

Cartea povesteºte de-
clinul familiei Salina ºi al unei
întregi lumi (pe fondul schim-
bãrilor care se produc în Italia în
1860), învãluindu-l în lumina
ironic-melancolicã a unui farmec
dureros care ne fascineazã cu
precãdere pe noi, oameni mo-
derni îndrãgostiþi de crepuscul.
Aceasta poate fi consi-
deratã singura operã a autorului,
cele câteva nuvele, eseuri ºi frag-
mente autobiografice nerezistând
în faþa ei. Ghepardul a fost
ecranizat în 1963, în regia lui
Luchino Visconti, cu Burt Lan-
caster, Alain Delon ºi Claudia
Cardinale în rolurile principale.
Capodopera lui Giu-
seppe Tomasi di Lampedusa,
apare în "Raftul Denisei" într-o
nouã traducere, împreunã cu pre-
faþa lui Gioacchino Lanza
Tomasi, fiul adoptiv al autorului,
dedicatã metamorfozelor pe care
le-a suferit celebrul roman, pre-
cum ºi cu douã fragmente inedite
ºi câteva poeme cuprinse în aºa-
numitul "Canþonier al Casei
Salina".
Preturi pentru toate buzunarele!
absolvirea cãreia (1891) lu-
creazã la laboratoarele Arago
în cadrul staþiunii biologice
marine de la Banyuls-sur-Mer,
unde efectueazã o serie de scu-
fundãri la adâncimea de 10 m
cu un echipament clasic Siebe-
Gorman, pentru a studia viaþa
subacvaticã. Prezintã teza de
doctorat în 1896 cu subiectul
Le lobe céphalique et l'en-
céphale des annélides poly-
chetes.
La vârsta de numai 25
de ani este ales membru al
Societãþii zoologice din Franþa.
Este recomandat (1897) sã par-
ticipe ca naturalist al Expediþiei
antarctice belgiene (1897-
1899) la bordul navei Belgica,
condusã de Adrien de Ger-
lache. Aceastã expediþie, care
porneºte din Anvers la 10
august 1897, avea un caracter
internaþional, pe lângã belgieni,
la ea participând ºi norvegianul
Roald Amundsen ca ofiþer se-
cund, medicul american Fre-
derick Cook, meterologul polo-
nez Antoine Dobrowolski ºi
stituit obiectul unui numãr de
60 volume publicate, reprezen-
tând o contribuþie ºtiinþificã
mai mare decât a tuturor expe-
diþiilor antarctice anterioare
luate la un loc. Savantul român
a înteprins un studiu aprofun-
dat asupra vieþii balenelor, pin-
guinilor ºi a unor pãsãri antarc-
tice, care i-a adus o reputaþie
bine meritatã.
În 1920 a fost invitat
ca profesor la Facultatea de ªti-
inþe a Universitãþii din Cluj,
unde a înfiinþat primul institut
de biospeologie din lume.
Lucrãri importante
Cele 1.300 de exem-
plare din flora ºi fauna regiu-
nilor cercetate adunate de
Racoviþã au fost studiate de
numeroºi cercetãtori, care au
descris sute de forme necunos-
cute pânã atunci în lumea ve-
getalã ºi animalã. La întoarcere
a publicat o lucrare importantã
despre Cetacee, în special ba-
lene.
În 1900, devine direc-
Oceanologic "Arago" din Ba-
nyuls-sur-Mer, Franþa.
Ca urmare a desco-
peririi unor noi specii de crus-
tacee în peºtera Cueva del
Drach din Mallorca, vizitatã în
1904, domeniul îl fascineazã ºi
renunþã la cercetarea în ocea-
nologie pentru a se dedica eco-
sistemelor subterane.
În 1907, va publica
"Essai sur les problemes bios-
peologiques", prima lucrare
importantã dedicatã biospeolo-
giei din lume. Dupã aceea, va
iniþia un program internaþional
de cercetare numit "Biospe-
ologica" care sã studieze fauna
peºterilor, la început ca o acti-
vitate privatã, dar în 1920, înfi-
inþeazã la Cluj primul Institut
Speologic din lume. Pe lângã
numeroºi cercetãtori români,
Racoviþã aduce la Cluj ºi o
echipã de prieteni biologi de
renume, doi francezi (Jules
Guiart, René Jeannel) ºi un
elveþian (Alfred Chappuis).
Moment de rãgaz în
prin care Belgica a ieºit
din banchizã. Cook ºi-
a intitulat fotografia
"Ceaiul de la ora 5"
Între timp,
scrie de asemenea un
tratat evoluþionist, cu
anumite abordãri ori-
ginale asupra subiec-
tului.
În august 1940,
prin Dictatul de la
Viena, Clujul a devenit
parte a Ungariei, iar
Emil Racoviþã se va
muta la Timiºoara, în
timp ce Institutul Spe-
ologic va fi condus de
prietenul sãu elveþian
(deci neutru) Alfred
Chappuis. Dupã reîn-
toarcerea nordului
Transilvaniei ca terito-
riu al României, se va
MIZILUL
întoarce la Cluj, dorind
MIZILUL
sã reorganizeze institu-
tul, dar va muri înainte
de a termina aceasta, la
vârsta de 79 de ani.

Vi s-a făcut foame?

Doriţi să mâncaţi pe săturate, ieftin şi bun, ca la "mama acasă"?
S.C. MERENDA Nimic mai simplu!
PRIM S.R.L. VÃ AªTEPTÃM LA CANTINA PRIMÃRIEI
vã oferã aceastã oportunitate, Totodatã, S.C. MERENDA PRIM S.R.L. Mizil primeºte comenzi ºi
Citeºte ºi:

zilnic, la sediul societãþii aflat la subsolul livreazã mâncare la sediile societãþilor comerciale (instituþiilor) sau la domicilii,
Primãriei închiriazã sala pentru diverse evenimente (agape,
nunþi, botezuri, parastase) la urmãtoarele tarife: Pentru
25-30 persoane = 300 lei; 30-50 persoane = rezervãri sau alte informaþii:
400 lei; 50-70 persoane = 500 lei Tel. 0244-250027/25008
ºi preparã masa pentru aceste evenimente! int. 35 - Cantina.