illustrate

I-Ij7IIrr---
e'-
,0
---, -,
-v,
-

),
,

-
.

. '
e

t-
fkr, ' 1
.

* _

N U MAR ECi.. DE
CRACIUN. REVISTA SE
VINDE IMPREUNA CU
-
1
ALMANAHUL REALI-
Niga TATII ILUSTRATE" IN /*air
128 PAG. PRETUL 20 LEI
%be
ANUL Vill No. 413
19 DECEMBRIE
4609'

estt tuturort...
tu drag`nvesmantare,
rttinunot,
porn ftnereosco fiecore, dor? noi,
vesnIc oore 'n fine pentru
vede tlitprovtic devertltoito prestonfii,
Ce sIrnboi noroi,
De te osteoptet poleito peste
51 'n relzbind speronfal
ottinate?.., verdete o

dorurlIe In role Otte?...

'n rornurI dal Ict flecore...
Suitt sclIpInd indreptctfe
Stint stetele spre tine rnal blne
Sou, metinlIe niidede
door o
Cersesc

www.digibuc.ro

COMEMORAREA LUI SPIRU
HARET
Spirit Haret a fost comemorat
sapTaniaika trecufa- fa bherica
Otetari. In fotografia noastra
d. dr. Anghelescu ministru al
instructiunii publice, d-na Haret.
Tranni-lalt d. Facw Airec=
tor al liceului Spiru Haret, dupa
servIciui religios.
TRAMVAI PANA LA FLOREASCA
D. primar Sabareanu_si d. di-
rector al S. T. B.-ului au asistat 11111111111- -
-DumFntCâia sfrifutigliea
de tramvai pana in cartierid
Floreasca. BAZARUL SOC. PRINCIPELE
MtItCEA
Saptamana trecuta ea deschis
Bazarul Soc. Principele Mircea.
In fotografia noastra d. ministru
SIavescu in millocul doamnelor
din Cornitet.
UN RAID BUCUILE$T1,SIDNEY
Aviatorii Frim i Dumitrescu in-
tenfioneaza sir` -fa-ca un raill-
Bucuresti-Sidney pe un avion
rornanesc. In aces+ scap au facut
mai multe sboruri de incercare.
twfotogratio noastra il edem
pe cei doi oviatori in fat,* apa-
ratului construit.

,PRETUL ABONAME NTULUI:

REALITATEA PEU N 400 LEI .

ILUS TR ATDirectpr WC. CONSTANTIN

PE SASE LUNI
PE TREI LUNI 100
REDACT1A 51 ADM1N 1STRATIA
.

.
.

.
200 )

Apare saptAmAnal in 32 pagini Bucuresti Str. CONST. ILLE 5-7-9

mari, cu un supliment gratuit de 48
pagini. Un exemplar 10 Lei
TELE.FON 3
Imprimata t3. ."
.- 84-30
.eru A

No. 413 R. I. Peg. 2

www.digibuc.ro
 a

04/

...",........,-f---
__,....---------
,---- - ---tr:

GRATISLARGA!
o RAITA IN DOI PRIN LUMEA
Pare de necrezut i totusi este ceva real! Parisul, Venetia,
oricui. In cazul de fatal "insa toate cheltuelile sunt super-
Viena, Constantinopolul, Budapesta, vat asteapta. Desigur tote de CASA LEGRAIN care îi serbeaza in curand ju-
cà asemenea excursii sunt costisitoare si nu la indemana bileul de 20 ani de existenta. Cu ocazia acestei serbari,

LEGRAIN organizeaza pentru clientii sii, excursil in strainatate,

excursii care par a fi din domeniul visurilor. In acest seep renumitele produse APA DE CO1ON1A
ROYALE AMBREE GUIRLANDE DE FLEURS FLEURS D'AVRIL
e

NAIADA TULIPE NOIRE RUSSE §i noua creatiune NIL VERT, etc.,

vor fi puse in vanzare intr'un flacon special, artistic de jubileu", cu capsula de bake-
Eta, fara nici o majorare de pret. Ambalajul este deci absolut gratuit. F1ECARE CUM-
PARATOR AL UNUI FLACON DE 1'4 LITRU ORIGINAL LEGRAIN", AL EDITIEI JUBILIARE,
VA GAS1 UN CUPON DE PREMIL Acest cupon da dreptul participe la tragerea
unica ce va avea lac in prezenta unor personalitati marcante. La cumpararea unui flacon
de I 2 litru sou de 1 litru cuponul poartä DOUA respectiv PATRU numere, ceiace ma-
reste corespunzator sansele Dvs. de castig. $i daca norocul va surade, atunci faceti un
voiaj in lume, inteun compartiment conforta bil de clasa doua, cu gazduire si pensiune de pri-
mil rang. $1 TOATE ACESTEA PENTRU DOUA,PERSOANE $1 FARA SA VA COST::: UN BAN
Premiul I: Budapesta Viena Paris - Venetia (2 persoane, 14 zile)
Premiul lh Budapesta - Viena .. (2 persoane, 8 zile)
Premiul Ill: Constantinopole (2 persoane, 5 zile)
Castigatorul premiului intai are dreptul r reschimbe inteun aranjament de mobile"'
confortabila pentru 2 camere. Akira de acestea mai oferim 100 PREMII DE CONSOLARE,
constand din cate zece produse originale LEGRAIN, inteun etui de lux, fiecare in va-
loare minima de Lei 600. La aceste din urma premii, participa si cumparatorii unui
flaeon jubiliar de apa de colonia chiar numai de 100 grame.
APA DE COLONIA
Cine mai ezitá oare ? Cine lasä norocul din máná ?
[LEGR AIN
Ieste purò sir veritabilift numoi in am-
Cereti la furnizorul Dvs. prospectu: LEGRAIN
privitor la premiile de mai sus.
balajul original LEGRAIN sigilot.

impear/ ,,,,,x/r, ife,..' ix. ,907 zee" .7./ zia:

L,,,,/ raim ///,' . /.:57/0/.:

No. 411 R. I. Peg. 3

www.digibuc.ro
 DE ALTA DATA
de C. GANE

E alta viata era odinioara I

Din foamna, de la mijlocul lui Noembrie, incepea postul
al pafrulea din an, postul Craciunului, cu Ingaduinfa de-a
mánca peste In foate zilele, afar-5 fireste de Miercurea, de
Vinerea, si toate micile särbatori dintre Sfântul Nicolae si Sfântul
Spiridon. 1) In timpul acesta jupanesele pregSteau foate bunStg-
tile care se vor manca de CrSciun : porci. gaste, curcani, furte i celelalte.
De ajun veneau colindele ca azi c'Sci de la Intemeierea tarilor OTIS
in vremurile noastre poporul nu si-a schimbat deloc obiceiurile, sau aproape
deloc.
Apoi, la 25 Decembrie, dimineata, mergea foata lumea la biserica si as-
It culta slujba Nasterei Domnului. De la Voda si de la boieri pana la pros-
tat,*
time, In marea biserica domneasc5 pans in cea mai mica bisericuta de
sat, tali crestinii ingenunchiau in fata altarului... tofi, afará de doi : Dom-
SI' nul Doamna Tärii, carora li era IngSduit s asculte Sfânta Evanghelie
in picioare, ca.& infra ei si gloata frebuia doar Insemnata departarea,
chiar dinaintea lui Dumnezeu.
Aceste obiceiuri domnesti n'au fost intatdeauna aceleasi ; ele au cazut
mai mult sau mai putin sub inraurile sträine, slave, bizantine, grecesti,
rusesti. Nu le vom putea urmSri in cursul veacurilor, cci va trebui atunci
scris6 o carte IntreagS. Vom lua insä epoca secolului al XVII-lea, ca fiind
cea mai tipica, cea mai româneascS, fiindca societatea noastra de atunci
se emancipase de influenta slavä si nu ckuse Inc:a sub acea fanariofa.
Asa dar alaiul domnesc, la vreme de Craciun, cand mergea Domnul la
biserica un Vasile Lupu sau Mafei Basarab, un Grigore Ghica sau
Serban Cantacuzino, un Cantemir sau Brâncoveanu era urmatorul
La scara palatului Vochi incaleca, cad nu era ingaduit nici unui boar
macar a face doi pasi pe jos, necum lui Vocla. Mersul pe jos era lasat
in searna prostirnei, a poporului. Mergea deci Domnul &Mare de la usa
palatului la usa bisericii, iar Doamna in careta, desi, la lasi bunaoara,

rtE vorba aici de orate, c:ici la targ obiceiurile aceste se mai Ozesc i

so-

No. 413 R. I. Pag. 4

www.digibuc.ro

biserica Sf. Neculai era in poar-
ta Curtii, iar la Bucuresti chiar
In1Suntru curtii bisericuta care
se mai vede si azi, in piata de
flori. Infanteria forma spalier,
cat incSpea In ogradS, de o
parte si de alta a drumului pe
unde trecea alaiul, iar cavaleria
se ninduia la usa bisericii. Nuns
acolo, Vocrá descaleca, ceausii
strigau cat i luau gura : La
multi ani" si Ñlifropolitui iesea,
cu sfanta cruce i cu Evanghe-
lia, intru IntSmpinarea Domnului,
eäntánd : Cade-se sa te fe-
ricim". Apoi intrau cu fotii In
biserica, si dupa ce se inchinau
cu evlavie pe la icoane si pe
dinaintea Cenalogului, pe unde
numai preotii i VodS puteau
trece, pasia Maria Sa pSna in
millocul bisericii, se mai infor-
cea odafa cu fata la altar, fa-
cand de trei ori semnul crucei,
apoi, Insfarsit, catadixea sä
se infoarc5 cu fata la boeri
heretisSndu-i cu plecarea capului.
La stálpul cel din dreapta era
strana Domneasc5, cu trei
säpatä in lemn, poleit'z cu aur,
Impodobitä cu coroana,
asezerS icoana
sub care era
sfântului, pe care-1 are Domnul
Päzifor. Acolo, Domnul se aseza,
rämänánd cu capul acoperif in
tot timpul slujbei. De a dreapta
ADORATIA MAGILOR
picioare,
lui stätea spStarul, In
cu spada domneascS pe umär
cu buzduganul in rnSnà. De-a
stânga lui Voda, stStea Postel-
nicul cel Mare, apoi un rand
de postelnicei, si pe urmS toti
ceilalti boeri, dup5 sfarea lor.
In dreapta, inspre altar, venea
strana Mitropolifului, a arhiman-
dritilor si a egumenilor. Coconii
domnesfi isi aveau strana la
stalpul din stánga bisericii, iar
Doamna si Domnitele stranele
lor ceva mai in spafele Voevo-
in dreapta
dului. In stânga si
lor stäteau jupSnesele looerilor,
rânduite cu aceeas socotealS ca
b5rbatii lor, adica dupa rang,
spatäreasa, postelniceasa i asa
mai departe, *Ca la ce.a mai
mica din toate, nevasta vel ar-
masului. In tinda bisericii sfau
boerii fär6 boerie, cu jupinesele
lor, csápitanii, boerin.0i po-
porului nu-i era Ingaduif a in-
fra in biserica, ca si astSzi de
alffel, cSnd pentru a patrunde
la dJmnezeeasca slujb5 a Mitro-
poliei iti frebueste o carte de
infrare, si n'am auzif s fi cä-
pStat vreodaf6 vre-un precupet
din piatä vre-o Mare carte...
nici eu de alffel, care cunosc
mai bine rânduelile din trecut
decâf cele de azi, fiind la fel
n'am fast nici
cu precupetii,
No. 413 R. 1
www.digibuc.ro
odat5 cinstit cu o atât de pre-
tioasä favoare :o carte de in-
trare la Mitropolie I
Printre toate acesfe fete boe-
resti, circulau, ca jandarmii azi,
sau ca astimonii In Atena lui
Pericles, vorniceii, pentru a
päzi ordinea.
in timpul slujbei, precum am
spus, Domnul si Doamna stSfeau
asezati, numai ei, c5ci foti cei-
lalti o ascultau In picioare. Dar
când preotul cifea Sfânta Evan-
ghelie, Voda si Doamna se scu-
lau insfiärsit si ei, Domnul sco-
tSndu-si chiar cSciula Domneasc6
din cap. Boerii, jupSnesele, toatä
lumea inghenunchia.
Dupa slujba, Mitropolitul mergea
el insusi pe la sfrana Domnului,
a Doarnnei, a Domnitelor si a
cuconilor, de le da anafora
apoi se aseza in strana lui si o
imp5rtea de acolo boerilor si
jupSneselor.
in sfSrsif, boerii ieseau din bise-
ricS, incalecau In curfe, si, ase-
zati pe dou5 rSnduri, asteptau,
cu capetele goale, pinä frecea
Vodä printre ei, cälare, si Doam-
na in carets, penfru a se in-
toarce la palat.
Acolo, mergeau Domnul si Doam-
na deadreptul in spätäria tea
mare, de primeau i impärteau
darurile de CrSciun: covoare
Peg' 5
persane, potire de aur sau de
argint, cesti lucrate in filigrame
erau de obicei darurile ce se
dadeau perechii domnesti. lar
ea Impàrtea blánuri, stofe de
brocard sau de atlas, batiste de
mStasa, bani.
Ceremonia Impartirei darurilor
era intovarasitS de un logos".
0 cuvantare a vel logofátului
care era maestrul de ceremonie
al Curtii domnesti. Cucernici
cum erau bStrànii nostri, cuvSn-
farea aceasfa avea ca tema
principará o vorlD5 din Evanghe-
lie, privitoare la sSrbStoarea
CrSciunului, pe care apoi Logo-
fiátul tesea frumoase cugetäri,
urIänd Voevodului si familiei sale
foate feripirile ipre bindle färii,
pe care o cärmuesfe cu drep-
fate deplinä si p5rinteasca milä.
Dupá ce-a sfiirsit Logofitul de
vorbit, boerii sSrufau rnSna Dom-
nului, care, in putine cuvinfe,
le multumea de credinta lor,
asigurSndu-i ca din partea-i cea
mai vie dorint5 a lui, este de-a
domni ca un pärinfe, nu ca un
stäpan.
Pe urmä, patim la masä I In-
cepe ospatul de Crätiun, care
la Iasi avea loc in Divanul cci
mic, iar la Bucuresti In spa-M-
r-to cea mica. Doamna, care de
obicei manca in odaia ei, cu

Domnitele si cu unele jupánese
de Craciun venea si ea la masa
domneasca, la care erau poffiti
in primul rand, fireste. Mitropo-
Dui si Episcopii, si apoi toti
boerii de starea intai.
Ce mese erau pe atunci, ce
gastronomic lux se desfasura, noi,
cu debilelenoastre stomahuri
de azi, nid nu ni le putem in-
chipui.
Dar mai intái, ránduiala si aici.
Vocla statea in capul mesei, pe
un scaun mai inalt, avand pe
Doamna de a stinga si pe Mi-
fropolit de-a dreapta. Marele
spatar stätea ca si
biserica, in picioare in spatele
lui Vocla, Cli sabia si buzduga-
nul in mânä. Marele Logofat
umbla forfofa prin odaie, ran-
duifor al intregei gastronomice
ceremonii. in sunetul dobelor si
al trâmbitilor sfolniceii aduc, pe
Kind, bucatele din cuhne".
Inainfea lor merge vâtavul stol-
niceilor, care cl5 falgerul cu bu-
cafe stolnicului al 2-lea, care la
randul lui Il inmâneazâ Vel Stol-
nicului. Acesta gusta intal din
bucate, apoi aseazâ talgerul pe
masä i Inainte ca Domnul s5
guste din mâncare, Mitropoliful,
facând o scurta rugâciune, bla-
gosloveste masa. Cum a pus
Vocla prima imbucatura in gur5,
se slobodfunurile si Incepe me-
terhaneaua ful:ceascâ a cânfa
asurzifoarea, barbara de meter-
hanea cu daulgiii, jilgiii i zar-
magii
Domdul gusta din bucate i cele
care nu-i placeau erau 13,5g_afe_
sub mas5. Obicei care ar pârea
astäzi putin in etichefii", dar
fciarte fiFjic -, fiinda
nu putem 135nui altceva decat
câ bucatele care nu erau pe
placul Domnului serveau la hra-
câinilor. Fireste, afar5, la
na
poarta Curtii Domnesti, se uitau
cu lind pe la geamuri toate
haimanalele capitalei, foti coa-
tele goale, tofi chiorâe matele,
si decât cainilor mai bine le-ar
fi dat lor de mâncare. Dar nu
putem cere de la voevozii tre-
cutului mai mult decât ce facem
noi ast5-zi.
Urmau falgere pesfq talgere,
ciulamale, pilafuri, fripturi de
vac5, de porc, de iepure, de
câprioar5, de curcan, de fazan,
prâjituri, plâcinte, sarailiuri, ba-
penele comanacului in anul ce paza ostasilor de la usa, ca nu
altfel, i mai putin obisnuit de
sta. sa vina. cumva sa ias5 vreunul cu blidele
cat noi cu o atare grebla, cu de argint afar5. Si in timpul
care nu prea stia ce s5 faca. In sufrageria ramasa goalâ dup5
plecarea lui Vod5 si a boierilor, acesta, sub ferestrele palatului,
Fiindca furculita, de originä bi- stateau chior5e-matele, de se ui-
moste-
si trecuta in rämâneau lacheii carora li se
zantina
spunea pe atunci : aprozi, v5- tau de departe, pe geamuri,
fire Turcilor, a pâtruns la noi in gerul lui Decembrie...
inainte de-a pâtrunde in restul favi, vornicei, mai stiu eu cum.
Ce nu mâncaser5 boierii, popii
Europei. Deocamdata; la os-
câinii, mâncau acum ei, sub Era ziva Wasferei Mântuitorului
petele acestea de Crâciun, in
sec. al 17-lea, nu se aflau pe
masa decât farfurii, cutite si
lingure. Mai cu alutorul lor, mai
cu al degetelor, imbucau Vocra
si ceilalti boeri mancarile alese
ce li se aduceau. Paharele erau
sau de cristal, sau pocale de
argint (numai Vocia Dabija bea
din oala de lut, cad gasia ca
vinui nu are altfel gust). Se
bea here si vin, alternativ, la
3-4 pahare de vin, unul de bere.
Si fireste c5 nu cuteza nimeni
s5 gusfe din bautura, 'Dana' nu
inchinase Voda mai intâi sip
nacitile" sale, care incepeau
cu cinsfea Impdrafullui"
o mica excrocherie, daci vorba
de Imparaf era indoielnica, in-
semnânci, pentru ochii lumii, Pa-
disahul Ottomanilor, Sulfanul, iar
in cugeful Domnului si al initia-
tilor, Impâratul Crestinilor, adi-
c5 al Germanilor.
Dupa masâ, dup5 rugaciunea
Mifropolitului care incheea ospa-
tul, Vodâ si boerii treceau in
camera de elâturt, la vufci- (ete
se beau inainte si chipa mass),
la cafele si la ciubuce. Doamna
dimpotriv5 mergea de-a dreptul
frt- rasa ei"-, uncle o asteptau
Domnitele si jupânesele, care se
osp5taser5 in Incepeau
atunci vorbele lor muieresti, de
gospodirie, de copii, de moda,
cum- -se teagi mai Vne o
ceata si ce culoare vor avea
DARUL DUCELUI DE KENT
Ducele de Kent i-a döruit Princesei Marina un istoric colier de fa-
mine format din 372 de perle cu motive de diamant, mantate in aqa
fel incaf poote fi Intrebuinfat i ca braceleta.
) tirrnati
o
sit fiifritnlonott.
aeeasta
frWtionafi inetodzi
yak) imbibatt4or obrazut
de infrolnusetare:
aeeiali cuLotiunea cu -ajutorui dirnineala
Operafie de fala unui tampon
inai activa seara. SO-1E1W de
Porn -- prodizond Cireulatia sängelui Repetati

,
davale, si din toate, din toate vor fi un efect
ce confine& eomplect carafifi inviorator ra deverd
se manca cafe ceva. Farfuriile, inegrita Vefi observa de praful si' tonic.
dupti *i impuritatile
de arginf, se schimbau dupa fie
care fel, insa talgerele râmâ-
-Nair rarata
oefedif
operatie.
de fatii SCHERli * 1,01itmea
aceasta"
Pata pe vat'a
devine care
este
neau, goale, in mijlocui mesei, ciec4t nu se yinde n :1 r
in flacoane
puse uncle peste altele, pânâ originale
marca
faceau ca un fel de turn fiind- SCHRRIC.
c5 era neapâraf trebuincios ca
Vod5, Mifropolitul i Boerii sä-si
dea bine searna de cantitatea
ci-iEpe
PARFUMEUR

de mâncare pe care o bagaser5 Reprezp

enf
re/4 dn,a gene
in nesatioasele lor burti. Cale "-xee/sior
a hiefilor
Furculite inca nu erau in tot Bucureffi No
cazul prea putine si se intre- I 78 --lerrIV
buintau numai când venea vre-
un oaspete strain, care era de
inirrIC°
No. 413 R. I. Pag. 6

www.digibuc.ro
 Cele opt domnisoare de onoare
de la nunta principesei Marina

Lady Camb Lady irk Mountbatten.

S'a anuntat zu mull Inaintea nuntii ci

Printesa Marina va avea opt domnisoare
de onoare. Mireasa a finut sä le intalnea-
sca la Londra cu câteva zile inainte, spre
a face o repetilie a procesiunei nuptiale.
Patru dintre domnisoarele de onoare, suet
verisoarele ei primare. Printesa Irina
(In varsti de 30 de ani) i Printesa Kathe-
rina (in vârstä de 21 de ani) fiicele rapo-
satului rege Constantin al Greciei (frate
cu tatal Printesei Marina).- Printesa Euge-
nia (In vârsta de 24 de ani) fiica unui din
fratii sài, Printul George al Greciei,
mare Ducesä Kira a Rusiei (in vârsta de
25 de ani) fiica mai mica a 111arelui Duce
Ciril (proclamat In anul 1922 capul Casei
Romanoff), unchiul printesei Marina. Prim-
tesa Elisabetha de York (in varsta de opt
ani) este o stranepoata a Reginei Victoria.
Lady Iris Mountbatten (In vârsta de 14
ani) singura copila a Marchizului de Caris-
brookr, este si ea o stranepoata a Reginei
Victoria. Lady Mary Cambridge (in varsti
de 10 ani) unicul topil a Marchizului de
Cambridge, este o nepoata a Reginei Mary.
Printesa Iuliana (In varstà de 25 de ani)
este singura flied' a Reginei Wilhelmina Ducesa Kira a Rusiei.
a raposatufui print Henric. al Olandei.

A. S. R. Printesa betba de York.

. Priateso Eugenia a Greciei. A. S. R. Printesa luliana

www.digibuc.ro
DE LA0

de F. DIMA
Miercuri
NU-MI inchipui mai mare bucurie pentru copii
decât S5rbStorile Crkiunului.
E serbarea nasterii ocrotitorului tuturor copii-
lor. E serbarea inoirii si daru;ilor.
tvios Crkiun este o figurà simpaticS, desi foarte ca-
pricioasS. Soseste cu sacul plin de bunStSti si cu cele
mai 15udabile intentii. Dar niciodat5 nu e suficient de
aprovizionat, ca sä impartà, pe bunä dreptate, la toti
copiii, ceeace isi doreste ftecare dintre ei. Unora le
clà mai mult, altora le d5 mai putin, si pe cei mai
rnu:ti ii lass, sSracii, cu buzele umflate.
Copii simt, dar nu inteleg aceastS contabilitate dublà
d mosneagului. Ei se consoleaz6 repede. Desi, sunt
printre ei unii mai sensibili, cari nu uitä niciodatä
si
CS Mos CrSciun a evitat, cu 'ind5ritnicie, sä se
opreasc5 si la casa lor. Acestia revendicS, mai tärziu,
o revizuire a programului traditional si o Impärteari
mai dreaptä, in conformitate cu preceptele copilului a
carui nastere o sárbatoresc de Crkiun....

Vineri
FARA de aceste mici defects de caracter,
Mos CrSciun este o figur5 plin5 de calitSti.
lmi pare r5u c n'am la indemán6 fotografia
lui, dar asta n'are importantä ; toatä lumea stie cä e
vkluv si orfan, c poartá o barbs lunga i alba, c5
e vesnic acoperit de ninsoare, la vremea asta, si
este in consiliul de administratie la toate cofet5riile
si fabricile de jueSrii.
Din porunca lui se fabrics, in ajunul Särbätorilor de
Crkiun, o multime de pu`f:cei din pastS si zahär
fiindcg se zice cS porcul e cu noroc.

Joi
mai nedrept e mosul cu puii de brazi. AltS
si

datä nu se atingea de aceastä podoab5 a

muntilor. De vre-o douä secole numai, s'a apu-
cat sä taie brazil, ca sä facä mai mare plkere ne-
potilor, pe cari ii protejeazä. Si acest närav s'a ris-
pândit prefutindeni. de câteva decenii.
Se ciop5rtesc pädurile si se transportä brazii tálati,
nu numâi cu carul, dar si cu vagonul si aeroplanul.
Incontestabil eä 6radul impodobit cu betealä, lurnâ-
näri, fructe, bomboane ..si jucSrii, face o impresie mi-
nunata.
Dar, dupä ce 1-au despuiat de podoaba-i de sär6S-
toare si a inceput sS se vestejeasc'S si sä se usuce,
face o impresie jalnic5. Unii 11 aruncä, altii, mai pri-
ceputi, 11 ard ; cSci mistuit de flScäri, mai nispändeste
in casi aroma pklurii...

www.digibuc.ro
 Sambata
TOT din 15udabila lui initiativ5 se mai fa-
bricé si foarte multe päpusi, care merg in
pas cu moda noua.
C5ci desi Mos Cr5ciun pizeste cu sfintenie traditia
str5moseasc5, totus este inc5 destul de verde si
intelege c5 trebuia s5 facä anumite concesii mo-
dernismului in vigoare.
De aceea p5pusile lui nu stau in dou5 picioare ca
alti dat5, ci stau intr'un pkior ca balerinele care
ne sosesc, in sir de géste, tocmai din America. Ele
au, fireste, p5rul scurt ca b5etii si poartä basca.
N'as vrea s5 fiu indiscret, dar singuri puteti observa
a pSpusile si-au dat cu rosu pe buze f i c5 poarii
desouri de dantele, ..

Duminica
IN cinstea lui Mos Cráciun si, bine-inteles,
in scop de reclam5, s'a apucat s5 pre-
g5teasc5 niste covrigi foarte gustosi
frumoasa Sylvja Sydney. Ea este, dupa cum
ne invat5 imagina ei si mai cu seams surásul
ei ademenitor nu numai o artistá superbi de
cinematograf, ci si o gospodini excelentá.
Aceast5 modest5 minciuna pioas5 se consumi
lesne, cu prilejul s5rbätorilor de Cr5ciun.

Luni
SA nu uit, inainte cle-a termina, s5 v5
prezint pe unul din cei trei magi dela
räsarit.

rin5rul in pijama i c5masá de noapte e un rege.

care cântäreste 220 de kilograme. Este deci un
monarh cu greutate i un suveran crestin, -care-a
admis s5 fie fotografiat al5turi de misionarul catolic.
El conduce tribul de p5stori Muhima din Uganda.
Africa de r5s5rit. Si-1 conduce cu multS prevedere,
din in5itimea lui de peste doi metri.

Marti
IATA p pornul de Cr5ciun in icaii splendoa-
rea si podoaba lui. Si iat5 si unul din nepotii
privilegiati al lui Mos Cr5ciun.
Bitránul a fast darnic si m5rinimos cu acest copil.
Probabil ci-i va fi recunoscifor s;-i va pästra o
amintire bun5. Nu va cere, mai tärziu, ca vecinii
lui desmosteniti, o revizuire de program si traditii.
E amuzant, cum atinge cu degeful globul de stic15
colorat5, in care se oglindeste toat5 bucuria lui de
copil destept, care s'a priceput s5-si aleag5 p5rintii...
F. D IMA

No. 413 R. Pag. 9

www.digibuc.ro
 ..101.0111,.

ARTIRII
IN trecut, toate familiile cumsecade cresteau câte-o copiiä
luali de suflet, fetisoarä de sapte, opt ani, care aducea
nent, locotinent, câpitan,
de GH. BRAESC
MI111111111111Er
àl de se plirnba colo maiur, lo-
cotinent colonel, colonel, co;onel cu sfea, don general de bi---
apa, cira lemne, servea la masa, freca tacârnurile, alerga gacrá, don genera: de divizie, don general de corp, don general
dup5 cinci parale otet, dui:4 chibrituri, favorizatä de noroc, când ispector de armat5 (Doamne, ce de mai sunt I...) Sef de stat
ara trirnis5 din marginea iiirgului s5 aduc5 In zile de sârbatoare, majur, Menesterul armatei, A'rlefa Sa Regal5 Principele Nicolae,
o birrá dela centru. Fetita se zärea venind de departe, rosie de Märia Sa Voevodul Mihai pänä la Majestatea Sa Regele Carol
plâcere si de ispravä, in picioare pe'scara träsurii. Cuminte, simtea al li-lea, care este seful armatei supreme din România_intregitä.
cS nu-i de nasul ei, s5 stea pe perne,c5 doar nu era cucoan5...- Apoi stergându.se de näcksalä strig5 find5ros, privit de recruti
Cänd ne sculam dimineata, tata Eliza, mätusa care ne crestea, cu admiratiune
apärea inaltä, slabä, dreapii, pieptinat5 frumos, sulernenitä si Ufa!
incondeiatä, in sufragerie, unde Marghiolita sufletarul nostru Zänt I
rânduise cestile de cafea, in ordinea inv:itat5 pentru vecie : pâinea Repetä i tu.
pe servetele, cratita cu lapte la mijloc si cana cu flori de mac S5 träiti, don capurar, räcni un fl5c5u mäl5et iesind un pas
pentru tata Eliza, in capul mesei. - inainte, no: in armat5 avem dog's patru de grade: soldat, don
Atunci avea loc prima sedintä de educafie a Marghiolitii Mar- capurar, maiur....
ghiolita, bivolita, cum o nec5jam noi cu a cärei crestere se Ho, stai, c'ai la-o dela inceput...
insärcinase rnätusa noasträt, urmänd sub tearnä de p5cat. s'o in- S5 trait don 'capurar, rtoi In armat5 avem: soldat, mawr
zestreze si s'o märite cum se cuvine când o creste mare. Va 55 zic5 nu vrei s5 spui... Stai, câ te'nvtit eu... Culcat L.
,Dup'a cafea, tata Eliza lua o coarà de franzela dela care mâncase Drepti L. Culcat !... Drepti L.. Culcat
miezul si tinänd-o covrig in aer, se indura, In fine, si de ea : Fl5c5u1 Indobitocit se trântea cu burta la pämänt, se ridica la
Säruti mâna, proasto !... Si maicii Leonora (sore tatii Eliza) si comandä, din ce in ce mai greu, tr5gändu-si sufletul: cu ochii
a duduia Olimpia. du-te si la Cocuta... Dä pe ici, nu pe colo, bulbucati, suerând astmatic ca o locornotiv5 ce tupti sä iasä din
proasto L. Na, hai, fugi, du-te de mänânc5... Nu ka cu stânga, nâmeti.
ti-am mai spus... Unde ti-s mintile ?... la-o dela inceput.. lartä-1, domnule caporal, l-am rugat eu.
lart-o, särkuta, se rugà timid make Leonora. Cin'te intreab5... Vezi-ti de drum...
E leoarc; de ap5, dumneata nu vezi ?
Pleacä, dom'le, de aici !
L-ai dat gata.
Pleac5 domle de-aid, n'auzi ?
Te-am rugat frumos.
Nu te'ncontra cu mine, c'apoi,stii...
II omori cu zile.
Ce-ti pasa ? Esti spion ?... Pleac5 d'aci.
Spunea bine. El era caporal. Eu nu eram nici mkar spion.
Osânda reincepa grea : culcat L.. drepti I... culcat L.
Dar de data asta, recrutul märiet inconfrändu-se cu superiorul,
cäzt pe spate, impecabil, ca un actor provincial rtinit de moarte
In scena.
Duce-ti-I la fermelie, porunci caporalul jignit de reputinta
omului. Camarazii se repezirä pe intrecute sä-1 ridice, incercând
sä propteasc5 ca pe un sac gol recrutul mäläet ce se sfärseä
Cu capul inclinat, cu ochi de caprä mciartä.
Erà se vede zi de vizit5 medical5. Pe câmpul de instructie, un
doctoras aferat, in halaf imaculaf, insotit de un sanitar ce t:nea
clondirui cu sublime!. aqua pura si purta aruncat pe urneri
un stergar p5mäntiu, trecee harnic dela un grup la altui i apu-
cánd pleoapele oamenilor le intorcea, cu pensa sangerande ca
buzele unei prostituate de barierS.
Ce e cu 5sta ?
Me !es, drag5-. Elie n'esi pas dans la forät.... Nu vreau l-a venit r5u, 55 triiti I
zic5 lumea c5 a slat la mine atáta vrerne i n'a invätat nimica, N'are nmic, hotärt omul de stiint5 cu m5inile in solduri,
Si scene incepea din nail Vinla mine, freci la maica Leonora-." lu5ndu-si timp s5-I priveascâ.. Trebue pus sangele in miscare...
Fate piece imbujoratä cu tava On a'. ibrice, do pahare, de Si far5 a sta pe gânduri, comand5 scurf, zeios ca un neofit:
cesti rästurnate, mergând anevoe in ghete vechi, mari, incheiaie culcat I drepti I culcat t
pe stirite, inatate pe piciorul gol. Era ghetus. Peste o dipä, un
huruit de sfide sparte anuntà de afar5 cafastrofa-
Bitu-te-ar Dumnezeu si Maica Domnului, striga tata EIza
luänd de martor tavanui, repezindu-se pe urma ei buchiseasc5.
PHON Co. Anvers
. . . . . ...
Ai s5 te mariti, and mi-oiu vedea ceafa...
Satisface pi csi
C.) infämplare receafa m'a recut sä-mi arnintesc aceastä scumpii mai exigesti alma-
icoan5 din trecutul copiläriei mete.
Veneam pe jos. dela vie. In dreptul cazärmii surghiunitä Ia isprä- tori cu aparstels
yawl pámântultsi, recrutii copii i ei tmlarkati ca niste spe-
rietori de dori, infipte in !armor' coapte, ficeau fiurie la margi--
nea drumului.
Soarele ardea cumplit. Cärute desarte cu cai truditi, câte o HOMER
masinä hodorogiii, trecând ca un meteor, stârneau nori de praf,
ce se rostogoleau ca un fum pe cos de fabric5, inväluind câmpul, Expozitie permanenti
oamenii i zarea, inainte de a se pierde in vâzduh.
Un caporal infirit de trei ajutoare un soldat mai destept i str. Upscani 9141
doi fruntasi erà insärcinat cu educatia oamenilor si le vorbea
despre ierarhie:
(Colt Moilor vis-a-
Ascult5 aici la mine... Care nä'i sti, mä pun cu bâtaia pe vis de libraria
voi... In armati avem doo's patru de grade, care sunt urmätoa-
toarele: soldat, fruntas, caporal. 5sta, de mä vezi inaintea Stetea)
ta, sergent, sergent-majur, plotoner, *tor de don sulocoti- 5399

www.digibuc.ro
 ......
l
tv1ii
,

Ili MI r

CA,IPIN[ANL148

DELEET RI BUCIRESTI
,fr"
HIDR"- STA LA DISPOZITIA DV. PEN QU A VA
iNSTALA Si !NGPIJ! LA TAF2A
TOT CONFOPTUL DELA OPAS
PRIN
GRUPURILE ELECTROGENE AUTOMATE

DELCO LIGHT
POMPELE AUTOMATE DE PRESIUNE

MOMS
6ENERAL MOTOR!
USA

,1
---...
`------
..._..--,_--
1
, ///:"
/iiii"1,/
---- 7 '' i
--...,-..,

1000 ft-f-CTRLC
tf4)-/
- CATI _
11111111'

www.digibuc.ro
 f\l'AT-L, I_ON'a SAMISEGETUZA
Un mausoleu complet s,i un sarcofag nealterat
AS' ARMISEGETUZA - Grit-
&Ilea din Valet, Ha-
fevitui Ardefean de 0 inmormentare in am
la Sarmisegetuza. Un mausoleu tichifafe.
complef si un sarcofag nealferat
va redeveni acum, dupa 18 vea-
...mms
curi, un loc de Inchinare, pe Mausoleul descoperit,
care In viata sa, macar odatä, a dovadii a civilize-
II va cerceta oricare roman. tiei acelor vremuri.
Rämäsitele templelor, termelor,
amfifeafrelor si apeductelor vorbesc celor cari piu sä le
Intrebe ; aci fiecare piaträ ne povesteste suferintele si gloria
fiintelar care trecurä pe aceste locuri, silinta si truda geniului
si cugetärii lor, tat atit Cle milt ca si sfortarea trupurilor
Si mäinilor kr. Tärána Sarmisegetuzei fresare Inc5, de
agonia räsboaielor ; pe zidurile präbusite plutepe Inc5
sufleful nemuritor al unei lumi si trecutul rämâne Intreg,
In singurätatea dintre Demsusi si Sarmisegetuza, dintre
Simi si Retezatul. Sufletul se cufundä In märetia acestor
ruine, ce se sbat Impotrva fimpului distrugStor.
In rämäsitele ruinetor aFticei Sarmisegetuza-Ulpia Tra-
Opaite gösite in mau-
iana, din pietrele cu care sätenii si-au imprejmuit curtile solea!
Sarmisegetuza..
si grádinile, se citeste o ;static, de-a rará märetie. In
pulberea de aid palpitä pufernic viata sträbunilor nostri,
de acum optsprezece veacuri, Boerebista Decebal, III El I

Traian, Ala, Nicapora, lulian, spirite covärsitoare In

toate veacurile I In pämäntul scormonit azi, Intrevedem
Zidul de .piatrii circu-
Intruparea suftehdui shimositor, cari asteaptä prinasui lar al mousolenlui.
recunostiintei.
Sipiturik, condsse ell teati -lyrna si_prkeperea de cloninit
--z---, .1- iiii........1-,..: : el..4....t.... Cll..... ,4;......4..
r,l10..4WO.1 Add=

www.digibuc.ro
 SUS : Vase de fat visite
fit mausoleu.
MILILOC : Muzeul Sarmise-
getuza.

gate Intre ele cu scoabe de fer. Pro- morti.

porfile constructiei si interiorului sunt Sarcofagul descoperit recent, se presu-
impresionante i e unicul caz de desco- pune ar fi al familiei romane fruntase
perire a unui mausoleu intreg, ca dovad5 9. Aurelius Tertius i confine osemin-
a cultului celor morti, la str5mosii nostri. tele unei fete. Cutia sarcofagului e con-
Zidurile circulare massive ocrotiau mor- struili din cárimidS ziditä, iar acope-
mintele construite in interior, din mar- risul cioplit din piatrá de marmorá, ase-
mori. eSrämic15 sau piatra, in care ase- mánátoare celei Ain &Kayo locali-
zau cosciugele continând trupurile celor fate apropiatá de Sarmisegetuza. 0

Muzeului Deva, sunt incununate de succes, rea

ducând la suprafafg, descoperind lucruri de mare
insemnátate ¡sforic si arheologic5.
Mausoleul descoperit recent, asemänátor celor
depe Via Appia, e o dovadá strálucitä a gra-
dului de civiiizafie din acele timpuri. Forma
mausoleului e circulará, are un diametru de 20
metri i o inálfime de 3-4 metri. Zidurile de
azi nu au deeit o ináltime de 2 metri, restul
fiind nivelat de timp. Temelia e din piatrá, le-

Sticinte de parfsan,
made. brátöri, uiciaare de
hat, rep* de buze, enie de
fer aflate in moraidntul
44 Q A. Tertius.

No. 413 Pag. 13

www.digibuc.ro
 constructie artistici si solidi,
gratie direia mormäntul a rimas
neatins i nejefuit, aflându-se
nealterate toate obiectele vechi,
indrägite de mort, ingropate cu
el, conform obiceiului pistrat
de atunci si pSni'n zilele noastre.
S'au gSsit, alSturi de oseminte,
stidute pentru parfumuri, rosu
pentru fats, doua vase de sticlä,
1"11 doua ukioare din tut ars, ne-
sparte, aflate lacapul moartei,
brfar i inel de bronz, moneda
regelui Traian s cuiele de fer,
ce tintuiserS cosdugul de lemn,
al moartei. lar in afaris de mor-
mânt, s'au gSsit opaite, fi vase
de jut, pljne cu c5rbune.
Toate acestea au fost ridicate
reconstituite in cladirea mu-
zeului din Sarmisegetuza.
Cercefirile conducStorilor Illu-
zeului judetean se ertind pe in-
treaga Valea ficrtegului, pârtä
in jurul Devei, in localifafea Mi-
azi Mintier. So prevede
1-.72
sipSturile dela Mick% vor fi
741
de-o importantS inc5 si mai
mare.
A. Filimon-Deva

MEG ER EA
E SIGURA....
mána se indreaptá far's§
sovaire spre flaconul cel mai evidentiat
dintre toate
Omul cu adevärat de gust are siguranta specialitäti
amestecului de rari cantata, finetea si R I VAL Apa de Colonie cu bazS
distinctia ce se degaj5 din parfum, sunt de esente naturale, e
adoptatä de toatá lumea
caIitti ce impun o unanim5 pretuire a elegantS. D. MISU CASSVAN
Apei de Colonia BOLERO" de Ravel. B RISE FLEURIE, e Apa de Colonia care obtine an frumps meccas pe
Mai ad5og5m cá BOLERO" de Ravel ce a agonisit, in ea, tot scena Teatrulai Vesel In tamedia
farmecul tineretii. Birlic" de Sica Atexandrescs
esingura Ap5 de Colonia po- Tudor Musatesca.
FLEURS OE MAL inseamn5 Apa de
trivit5 luxului, deci Apa de Colonia de ii.
Colonia Cu adev5rat de searâ MATIN BLEU. v nfiliseaz5 par-
fumui dim;netii.
Retineti deci: CHOUKT, Apa de Colonia rea-
lizatä pentru b5rbati.
0 Ap5 de Colonia
RAVEL"
nu trebuie sZi lipseasci de OUR
De nici o masi de toaletà.

RAVEL BUCURESTI, STR. ROMULUS 68

***** 4.044- 4444 1141+044 Coperta acestui nurn5r:
ILAMP! SI MASIN I DE GATIT
GARANTATE INEXPLOZIBILLBUCUREST I. I T I TO-LANDI" Rochelle Hudson
Str. 101I Ghica, 9 (fostri Vesten langa Biserka ruseasci PARIS .+1.141444+++1.4+14-11+.4.1V H11-1,141H+11..
de la FOX
- M-H-11.4114.4

1114111114411

No. 413 R. I. Pag. 14

www.digibuc.ro
 sau orn, edaug5 si e cu pensula un mic procent din albastrul
imacuiat a! infinitului, oscântee din algebra si figur;le de sah ale
planetelor care 'ingäclue copilului s5 priviasc5 nevinovat-si ine-
dif. In pupilele 'incärcate de aiSt +recut al p5rintilor.
Dar pârintii se r5sbun5!,
lntreloatu-v'ati vreodat5, de ce pärintii dau copiilor cari vor sä
se joace, cu o foarne a fanteziei mutt mai violent-5 dee5i a m5.
runtaeior, sr-Ada-1i de plumb ?..
Pentruci tatAl a b5gat de seamS pl5ceree cu care riul sau urrnä-
resie defitarea trupelor si se ia n goanä clup5 muzica
CopT1 c5nd vin pe lume aduc desigur n cornea si sângele tor inchipue ear pufea exista pentru odrasla lui ue;rie ma;
toate uc,iturife, p5eatele cfor;nfete neimplinite ale pärintilor. voioas co soldatii de plumb Lui nu-4 trece prin gand
Nastereir, lui Napoleon, se..;rti vrerne dupa ce mama Letitia b5erti!or. erte förrne cea ma; putin_interesent5, ei ma;
Romonino, I-a purtat in p5rtece, säpt5mâni de-a rändul, pe ur- putin copiläreasci, adic5
mele sotului si fo.vanisilot ki. prins: in rásboi civil, prin pAduriie Cänd r5cneste ca generaluL cea ma; putin creafoare a spirituitil lor.
c5lare pe când +rage cu funul
Corsicei n'a ost ca oricare atta. Sufletul risboink ai un burlan vechi
Buonaparte. spairnele roamei, care rnai n5scuse un b5iaf, ma- copilul nu race decâ sau cänd defileaza pe dinaintea
ntea k4i Napoleon, i care era arnenit4at s r'Srdie V5cluv5, värat ; sá ¡mite sterp. n s5 se joace CJ ade-
nu z5rnisleste
sau s5 fie impuscat5,-cu copiii leolalf5, cu sofu i tovaräsii lui, Acest fe! de ¡oc luese. in timpul firesc, ne'nfrerupt, cu proasp5ta lui faniezie,
r5sboiutui, si indaig dup5 ris-
trecut mn caracterui viitorului cuceritor ai Europei. boi, forme cu adevirat monstruase. -.P5strez o foioarafie a unor
totus rimäne ceva neprev5zut de legea eredifäfi, scap; ceva cOpii dela frontiera franco-germang, care se ¡ucau
firanfilor ei, 'in ceasul z5rnislirii, o imprudent5, o neprevedere, tirul militar I Mormintele de-a... eimi-
un vid, din care pureed toate .fantasmele si geniile ulterioare. tunghiulare de p;mânf,
erau alatuite din reici mormane drep-
Cáci alffel aM urnbla si azi ri pairu _labe Cu coed; luno5, am chibrif i surcele. Märnaser; pe care infipseseri cruciulite din befe de
si coroane!...
triii tot in coped ca verii nostri, maimuteie, ne-arn hräni cu car- Ce livad, ce iunc5 infioritä,
nea crud; si sange4 caid al semenifor, ern desena, in eel mai putea vreodati ;me:line strfletele cântec ce de privighetoare vor mai
acelor tragic; copii sortifi
bun caz, in zle de ploale, câte un cerk
cu coarne mari, saU c&e n pui de rer crease-6 intre morminte, si se ¡oace cu
sfios, pe perefii groielor, unde ne-am fi ..torocne mortuare 7...
0 jecisr;e pentra rnn: marl : raj:gnal . con- Ce se poete esiepta !um:ea dela a
ascunt. strain diattr'un 17C fflecaiiiC: aliituro+. an yeti-
Cerul 1s spune si el cuv5ntul, la z5mis- tabil hangar de av!ssowe constrain tot de copal. Oe suflet ?...
Desearrnore ?
lirea fiec5rei fiinte noi, plant5, dobitoc

No. 413 R. I. ____ Pag. 15

www.digibuc.ro
 tiei senine i poate c5, chiar in al dou5zecilea
veac dupa Christ, imaginatia creatoare a co-
piilor e mai putin r5spândit5 deca cea dis-
tructiv5. Asemenea pisicilor si c5teilor, copiii
simt o mare placere s5 sfarme, sa spargS, sa
sf5sie, s5 dea foc. Dar lasati in voia kr, se
poa e baga de seam5 cu c5t5 usurinta ei se lea-
pada de jocurile sinistre, care sunt ata de iritante, si
se exercit5 fecund si in formele de blajina creatie.
Fetita framanta coace pasine coase si-si impodo-
besfe papusa. B5iatul tae surcele si lipeste cuptorul.
Zideste case. Injuga boii. Ara. Bate cu un cioc5nel de
lemn tinicheaua unui acoperis, care e numai un lighean
vechi, rasturnaf.
Copiii sunt certati de parinti, adeseori, cand ii af15
cerceiind copacii si pafulele, dup5 animale i pasarele.
Li se pare pärintilor c5 odraslele kr au apuc5turi cri-
minale. Nu toti copiii scot ochii la pisici. Multi se
urc5 in porn sau sub acoperis, sa prinda puii de vra-
De sus. din cer, Mos Criiciun vine
Cu darurile pentru copii. 0 punte
miraculoasii, s'a intins pentru ele
sore rai.

Siirbsitoarea darurilor a sosit... Copikiii si-au formulat darin-

fele. Ifistd micutei fetite dealumgM vescuritar, a Hines ace.
las: piipusa 1 Fetita din fotografia noastri a avut norocul
poatei crania un ceai al piipusilor.

COPILUL:Taticule,
dupi ge vó veti
siitura de ¡cc.
lasati si pe mine ?

bie sau de rändunic5, dintr'un instinct esential omenesc : De a-si
insusi vietuitoarele din jury de-a le domestici, de-a le amesteca
omeneste cu propria lor viat5, nu sa sboare i s5 fug5 deparfe,
iar ei copiii, cari nu au aripi, s5 r5m5n5 iar singuri
Cum de nu bag5 de seam5 parintii prea iubitori, c5 odraslele
lor, lasate In voia inchipuirii, sunt cei mai harnici si miraculosi
constructori ?
Farsa sinistra cu soldatii de plumb trelaue s5 inceteze. Copilul
care e travestit in uniforma de amiral, sau de general de arti-
lerie, caruia i se leagS de mijloc o sabie de niche!, de sold o
toba, care e urcaf pe un cal de lemn intre funuri de tinichea
caruia i se pune la gurit5 o triimbit5 chiuitoares e cabotni-
zat astfel, numai pentru pl5cerea tatalui si a -mrSmitichii. Ce
stie copilul ?... El se lasa batjocorit in toate felurile.
S'au oferit In ultimul timp copiilor juc5rii mai putin teatrale si
mai civilizate Animale exotice de plus, vile tiroleze bine colo-
rate, in gr;idinite verzi chiar trenuri accelerate pe 0ne, strabi-
tand tunele. De cafiva ani s'au ivit si automobilele minuscule, cu
volan 1i frornpef5, dar destul de triste. deoarece copilul frebue
sa dea din picioare, pe dedesubt, ca automobilul sa se urneasca
din loc, sc5rtaind.
Dar de ce nu'nfeleg parintii sa dea imaginatiei copilului o satis-
factie intreaga ? De ce nu-1 lasa só se joace singur, el, cu
Inchipuirea lui, i cateva unelte usor de m5nuit ?... Unde e fa-
bricantul de jucarii care sa ofere mistrii, ciocane si cue odata
cu mici caramizi, ui, ferestre si balcoane, usor de imbinat si de
desfacut, care s5 dea copilului toate micile piese din care se
poate aicàfui i erica repede o locomotiva, o bat-m.6, un auto-
mobil, un aeroplan, inzestrate cu vre-o cateva baferii electrice de
buzunar, astfel ca trenul, automobilul í aeroplanul sa se milte
infeadevär ?
Nu-si dau searna p5rintii cá ar provoca mai mult decgt noui si
adev5rate bucurii copiilor lor dar si inceputul unei noui omeniri?
W.

CUTIA PUBREI IVARGY,

ESTE 0 BUUTERIL tIULTUHEITE
OCIIIULII4TOCMAI CA
CONTMUTUL CARE SATIMCE
GUSTUL CEL MAI RAFWAT

No. 413 R. I. Pag 16

www.digibuc.ro
 nou cinematograf
'In Capitalá
Capitala noastra se occidentalizeaza. Realizarile din ulti-
mii ani i-au schimbat aspectul. Crearea marilor belevarde
Take lonescu si Bratianu, precum si credirile monumen-
tale in opt si zece etaje fac din acesfe imperfanfe ar-
fore de circulatie cenfrul necontestat el orasului.
Pe locul pe care odinieara Marghiloman isi a:Wise Pala-
ful sau, se ridic5 astazi irnpozanta constructiune a sac.
Asigurarea Romaneasca', in genul sgárie-neriler d peste
ocean.
Anul acesfa, aceeas Societate a construit, in spatiu dinfre'
faturile eladkei, o monurnentala sera de spectacele demna
de marile centre din Apus.
Dupa denumirea sodetatii propriefare si sale a fost in-
tifulata ARO".
Suprafata ocupata de aces+ cinematograf esfe de ckca
2 00 m. p. iar clatfirea constifue o inferesanfa realizare
technica, fiind in forma ovalä si acoperita cu o boltä
enorma care asigura o acustica per{ecf i o vizibilitate
desivarsita din orice loc.
S'au intrebuintat numai pentru armarea befonului aproape
17 vagoane fer, iar fraversele pe care se sprijing bal-
conul au fost special lucrafe de Uzinele Resita.
Deoarece sala va adaposti un numar de 2.000 specfafori
a freleuit sa se rezolve problema aerisirei si venfilatiei.
In acest scop Sociefatea Asigurarea Româneascä" s'a
adreset fabricilor Wissner" din Görlitz (Germania), cele
mai renumite in acest domeniu i care au echipaf sale
cu aparate automate de incalzire, racire si ventilare, apa-
rate care au capacitafea de-a primeni in cel mult zece
minute aerul intregei sIi. Dupa ce e captat, aerul e frecuf
printr'o ploaie de apa, sterilizat si ozonificaf. Apoi el
este purfat prin canale, pana la gurile ventilafoarelor
ce-I aduc in sal's. Aceste canale au o lungime fotare de
aproape un km., iar pentru captusirea lor au fost necesari
peste 4000 m. p. de materie izolanta, Cellotex.
Gratie autorratizärii acestor aparate, temperature si umi-
&fated vor 4 mentinufe constant la acelas grad indiferent
do numarul spectatorilor, asffel ca aerul confine+ ce ca-
racterizeaza marile aglomeratiuni in loe Inchis, nu va mai
ingreuna respiratia, fiind mereu primenif si ozonificaf.
Aparafele de proectie vor asigura o prezentare ¡repro-
sabilä a filmelor,
localului pe marile bulevarde, preeum si pro-
gramele de exceptionala califefe vor atrage publicul iu-
bitor de frumos si Intelegator al eforfurilor facute de a
se därui Bucurestilor o asemenea sere de specfacole.
Dealtfel exploafarea cinemafografului se va face de catre
Despartämântul din Bucuresti al vechei Asociatiuni Cul-i
turale Astra", care, neurmarind foloase ¡mediate va avea
posibilitatea s mentinä intotdeauna un nivel artistic cat
mai ridica+.
Inaugurarea cinemafografului ARO" ve avee loc d
L; g
Craciun.

www.digibuc.ro
LA BATAILLE
DUPA ROMANUL LUI
CLAUDE FARERRE
cu
CHARLES BOYER
INKIJINOFF
ANNABELLA
REGIA

MARCEL L'HEABIER
VANDERMAX-FI LM

CARAVANA
(SA-MI CANTI T1GANE)
CU
ANNABEL L A
CHARLES BOYER
CONCHITA MONTENEGRO
REGIA
ERIK CH ARELL

www.digibuc.ro
 doua mari filme franceze

UPA ce a interpretat ani de zile la Teatrul Gymnase rolurile prin-

cipale din repertoriul lui Bernstein, Charles Boyer a avut alAturi
de Gaby Morlay cea mai frumoasá izbândd in cariera sa teatralä
in piesa ,Melo". Dar mirajul filmului l-a atras pe acest räsfätat al Pa-
risului. Pentru a-si aräta adevárata mäsurä a talentului au, Charles Boyer
si-a propus sa creeze pe marchizul Yorisaka din faimosul roman al lui
Claude Farèrre; f , L A BATAILLE".
Pe vremea filrnului mut, acum vreo doisprezece ani, Sessue Hayakawa,
Meuse din acelas personaj o minunatá creatiune.
Si dacA la toate acestea, yeti adâuga puternica actiune a romanului, con-
flictul dintre dragostea marchizului Yorisaka pentru sotia sa si sentimen-
tul inäscut al datoriei pentru tarä, formidabila bätalie navalá dintre flota
rusfi i cea japonezà, minunatul joc al lui Inkijinoff si al gratioasei An-
nabella, care intruchipeazA pe micula marchiza. Yorisaka, yeti avea o
palida icoanä a ceeace a realizat in acest märet film Marcel L'Herbier,
regisorul lui.
Este suficient sa amintim cA In sovina Germanie acest film francez a
avut un rAsunet deosebit, iar in America, unde a fost deasemenea prezentat,
avut un succes atAt de mare incat Charles Boyer a fost angajat la Hol-
lywood si silit sä cedeze ofertelor ispititoare ce i s'au facut. Dar si acolo
el n'a voit sä lucreze decât tot In regia unui european. Erik Charell, acel
care a regisat Congresul Danseaza", plecase tocmai din Germania. Sub
conducerea lui, Charles Boyer a creeat al doilea mare film al ski CA-
RAVANE" având tot pe Annabella ca partenerä. Dar câtä deosebire intre
aceste doua filme Dela tragedia sumbra din minunatul La Bataille", iatä-I
pe Charles Boyer in delicioasa operetá Carayane", un film de mare
montare, de invaluitoare muzicalitate, plin de ritm, de viatä si de nerv.
Eroul Yorisaka a devenit läutarul tigan Lazzi, iar micuta marchizA s'a
transformat in printesá.
Cinematograful ARO" voeste sà prezinte si la la noi, astfel cum s'a fa-
cut pretntindeni, aceste cloud filme in dotiä programe imediat urmAtoare.
De Cräciun, data inaugurArii localului, Yeti admira LA BATAILLE", iar
de Boboteazá CARAVANE".
Veti avea astfel ocazia sa puteti intelege ceeace numai marii artisti pot
realiza i veti plânge aläturi de delicata marchizä Yorisaka cu suferintele
bravului erou intruchipat de Charles Boyer, pentruca apoi pe melodille
divine ale elui Werner Heymann sa fredonati câptecele de iubire ale lui
azzi pentru frumoasa lui printesä Wilma. La Bataille" i Caravane"
stint dotiI filme ce vor conta în realizarile productiunii franceze.,

www.digibuc.ro
 rutitiut.
CiERtlAtilE1
CAP. YI =MEMO vg ADVE RSARIlum..
C INE erau ,aliatii" stirn:
. Popoarele
, care infrSnseser5 tendin- Este fapt bine cunoscut c'S toti dar absolut tati deputatii so-
ta si incercarea de dominatie universal5 a Germaniei, prin cial-democrati din Reichstag au vote totcleauna creditele de
forth brutalh. räsboi. Deci majoritatea zdrobitoare a muncitorimii germane
Cine erau ,.adversarii" dinhuntru, singurii, caridup5 ideea lui era alSturi de ofiterimea Kaiserului. Aveau poate lucrStorii ger-
Hitler pricinuiserh in realitate prhbusirea armatelor imperiale?... mani un ideal Social si o morals proprie In constiinta for in
fapt ins'h au muncit cu toat5 rävna 1,i pe fats, pentru echiparea
Hitler Oa, era incredintat: Sociatistit lii evreiii L. FirS aceste
dou5 categorii de oameni desigur perversi si Iasi viciosi, po- Germaniei, la tunurile de mare calibru, la submarinele si avioa-
porul german ar fi biruit definitiv armatele Frantei, aliate cu ar- nele Germaniei imperialiste a lui Wilhelm al 11-lea. Nu se cunoaste
in timpul r5sboiului care a 11,10 totus patru ani cazul nici unor
matele Angliei, Belgiei, Statelor-Unite, Japoniei, Romániei, Serbiei,
proletari, care s5 se fi rhs-
Greciei si Italiei, ar fi supus intreg p5mântul, instituind o pax regimente sau escadroane alcStuite din
germanica: Germanii, in frunte cu nobiiimea prusac5, alcátuind vrStit i s'h fi purces la realizarea idealului lor social-international.
In 1918, cand a isbucnit revolta marinarilor din Kiel,
Germania
aristocratia lumii, iar toate celelalte popoare inferioare, sclavele
umile, trSind din gratia stSpanilor si lingSn-
du-le picioarele,
Cu foati InfStisarea caricaturalS a acesfui
speciacol, el nu e prea departe de adevSr:
Asa si nu altfel vedeau cea mai mare parte
din intelectualii germani si toti conduchtorii
politicei germane, In frunte cu Wilhelm
al il-lea, viitorul omenirii. Simplitatea spec-
tacolului corespunde intocmai simplithtii politi-
ce a poporului german.
Dar sS vedem mai deaproape care sunt pie-
dicile puse de socialisti si de evrei poporului
german in ascensiunea sa si cum a fast cu pu-
tintS .ca o parte a populatiei un infim nu-
m5r de indivizi s5 anihileze vointa, s'à dis-
trugh idealul unui neam intreg, si tocmai In
ceasul când germanii puri se aflau sub arme,
adicS in situatia lor cea mei Ce
valoare aveau intr'adevär advervarii, cari pres-
chimbarS dinteodat5 constiinta fruntasului
Hitler, ránit in spitalul din Passewalk. fa"-
cand dintr'un viitor arhifect, un viitor dictator
al imperiului ?
SUS: Hitler cu prilejul pelerinMului nationcv
socialist la mormântul IM Horst Wessel.
Alaturat : Hitler, fotografiat cu vice cance-
larol Von Pappen, la deschiderea Reichstagului
din Potsdam la 21 Martie 1933.

www.digibuc.ro
 de fapt pierduse rasboiul : cu sau fär5 marinarii din Kiel
soarfa ei fusese pecetluitä, pe mai toate fronturile de !uptà.
A existat un singur muncitor german, a cärui intetigenf poli-
tic5 era tot alit de lucida si de hotiritS ca a celuilalf re-
volutionar rus, refugrat si a.scuns in acea vreme in Elvetia:
Ulianoff Lenin. Se numia Karl Liebknecht (nurne predestine,
cci inseemng sclavul imbirii I) si era urmai de o mini de mun-
cor, ,,sportachisii" E singund care-a avut cu-
rai,U1- sá refuze votarea creditelor de rsbo si singurul care, in
1917, a cutezat s ceari, la o intrunire publics, din centrul
Berlinului, cu prilejul zflei- de I Mai, incetarea rsboiuu i doborirea imperialis-
rnului prusac, prin desläntuirea rSsbolului civil. Dar Karl Liebkneckt a finst a-
restaf irnediat si a stet restul timpului in Inchisoare, de unde a iesit, dup5 inchee-
rea ernstiulu. pre a fi asesinat.
Ce-au {Scut ceiafi ocialisti germani, cei cärora le cizusePuterea n brate, ca
pare träiSiatá, yarn veclea la tirnp.
Deocarndati, .ce priveste pe germani pi.rtem +rage aceast'S in-
cheere: Hitter se insela in spiteful din Passe% alk constient sau inconsti-
en-1 asupra forte; muncitorimil germane si asapra rolului hatiiritor", in prä--
busirea Gerrnaniei. Acest rol a fort se poate spune +51.5 nici o sfiiciune uwi
Au pus evreii pci rnal mari d.ealuhii cezarian ai popeni6german? Dimpotriväl
Ajuiorui pe care evreii 1-au dat fTi uncle aveau o situatie de inferioritate, :tar
mai tá'rziu, acelora dinire germani cari aveeu Sä fie proprii bor a -Fost
urias. Nu trebue s,S uitSm c evreii gerrnani sun/ n numir de mai putin de
600.000, la o popuiaiie de 68.000.000 adic n proportie, nu de 109? (cänd
ar fi trebuit sS fie 6 moane de evrei) ci abia de 1 (:4 I Cifrele pe care le
vorn da ma: la vales cu privire fa actiunea evreilor in favoarea Germaniei, de-
p5sesc uneori aces+ procent, dovedind astiel c evreii au slurit patria germani.
uneori mai mutt decif .proprii fu. de singe, a+ poporului german, cari Cl/ un de-.
ceniu znai iSrziu aveau ss-i asasineze.
Evreii gerrnani au publicat, sinrtind rnasacrul care li se pregifia, o lucrare

titulatä Anti-Anti. adicä anti-

antisemi15, in care si cifrele
n'au fost nicioda-15 desrnintite
aratä cS au fost rnobilizati 96.000
de evrei dintre cari 80.000 au
WS DREAM : Hitler esind luptat in primele linri. Un pro-
lc a ondientii la maresolal Hie- cent de II din evreii
cienbswg.
Atore:. Ernes+ Beeirin festal zati au fast vatunteri, 35.000
sef de silad majar al Is; Hiiier, de soldati evrei au, fast dgccli-
scis apai din ordissl can- rati, tar .12.000 de evrei (i 2,59n
celarulni memerabila zi de au ciizut pe front. Desi alcSfuiau
:le lank. numai .0.9% din fotalul popula-
Frcra van Epp, camiserul poU
tie: eavareze. tiei, 1.65% din aviatorii arma-
Jos Hkr. dr. Goebeis, Blom. tei germane au fest.evrei, cStiva
bet's, si fostal vice canceler prirnind supreme distinctie Pour
Von Pappen, in 'tribune of;cia,6
k sr:Irbil/eon-a griineler.. le mérite (locotenentii evrei
Frank!, Weil 1.i Friedlander).
Un antisemit pusese premiul de
1.000 de märci pentru acel care
va adsice dovada c trei evrei
din aceeas farnilie au luptat trei
sZpiSmáni n transee. 1 s'a tri-
mis o i1i de. 20 de familii
dint'o singur S. regiune a Germa,
niei .(Hanovra), iar la prOces
eaci antisemitui nu 'oise s5
achite prerniul 7 o lisfS de incS
50 de uneie ma cite 4
si 5 copE in transee.
Inapoia frontului au lucrat pen-
tru idealul Germaniei savantii
chimisti evrei Haber,
Franck, Epstein *i Sacknis
(rnort in laborator) doct orii
Wasserman si Neubergs, spe-
cialist In materiile ;rase. Ca;
datoreste Germania, in dome-.
niul organizSrii si al productiei
industriale,- lui Walter Rothe-
souk fort apoi ministru de ex-
terne, o dovedeste faptui
a fast asasinat. Geniul politic In,
Germania, cand e aufentic, a-
tät5 pän'S la nebunie si pSn5 la
crirnä.
SS mai arnintim cS evreii ger-

No. 413 R. I. Pag. 22

www.digibuc.ro
 mani au de chiar poeti ovini cari erau, fatal, la nivelul co
legilor !or crestini..?
Dad flU evreii, nu socialistli provocaser5 präbusirea milli-era a Ger-
maniei cum credea Hitler i cum va crede mai tärziu, in tot
timpul actiunii lui politice via:ente ci fortele militare ale Alia-
tilor, c5rora nu le-ar fi rezistat nici geniu lui Napoleon, necum
al lui Wilhelm al ll-lea.
Hitler avea Insä nevoe de adversari" de adversari ceva
mai putin reali decei armatele Aafflor, dar c5rora, penfru des-
Iäntuirea unui formidabil tärSboi, propice ascensiunei lui polifice
infátisärii lui de MSntuifor, le da proportii fantasmagorice. Nu
se poate afirma desigur c acest proces de constiint5 al viitoru-
lui dictator, aceastä auto-ikaionarz: extraordinará, proprie numai
copiilar, cari se sperie noaptea de propria lot umiorS, au fait
-preparate constient. Credem mai curând ca'n Hitler se desa-
vârsise in bunS parte f5rS controlul ratiunii acea insusire
gerrnenele esential al firii lui, care, spre a se indestula, avea ne-
voe de sciavajui semn 1-arn vSzut la ifiena, când
addescentul, pe schele, refuzase sa ini-re in sindkatul tovarasilor
de lucru si nazuia, prin anti-socialism, antkemitism i anti-habs-
burgism, la crearea unei hegemortii de rasa.
lmprejurarile de &fund, cu totul neprielnice 11 siliserà s'S fug a.
Acum, dupa Infrângerea armatelor Kaiserului i insfaurarea repu-
blicii germane, cu nudee comuniste, care se lichidau repede, tim-
pul istoric ii era mult mai favorabil. Faptu cà dernocratia ger-
man5 era o creel-1e a unei muncitorimi nesigure, care pactizase
fulgerStor cu fosfii purtStori de foc sabie, il ajuta lui Hitler
mai muit dedit EtSnuia: cici din chiar primele lui actiuni politice,
se va gSsi in fate unei iluzii socialiste, Ciurit5 de o munciforime
ajunsa la putere printr'o catastrofe nationals, la care nu contri-
buise cu nimic si nu dinaintea unui adversar serios, care pen-
tru mostenirea, armonic dobandità, e gata s lupte One' la ultima
picStur'S de sânge lar ma târztu nesigurantele, sovaielile ridicule
ale guvernelor, tot mai hibride i mai desorientafe, ii vor Ing'Sdui
lui Hitler sS cucereascS deplin, desgusfate de parveniti, massele
deritoare de un sfpn cu mentalitafea de adeve'rat- stSpen, asa
cum fusese odirtioarä odinioarii!" pe vremea puternicei
bogatei
Din spite! Hitler, hotSra s'S devie cm politic si s instaureze o
Germanie o adev5ratä" mentalitate german5 pe linia politi-
cii imperialiste, compromis5 de un räsboi fantastic de nenoro-
cos se infoarce la München, la 30 Noembrie 1918. E fimpul
,,,guvernuIui sovietic", hi frunte cu fostul curelar Kurt Eisner.
Hitler e indignat, arnárít de nu descurajat cSci sovietismul
munchenez era pentru el Inca o dovada cä adeväratii adversari
ai germanismului se aflau In patrie, nu peste frontiere Se in- 1
toarce la corpul de trupa din Traunstein, unde ramane toata
iarna, primSvara anului 1919.
Hitler era prea bun german, prea esential german, ca sa
dea searna ca firma ruseasca a socialismului din Bavaria n'avea
nici un viitor de viata, c ascundea o gäunoserie tragica
acest adevär va trebui sä se dea curând, foarte curând pe fats.
Deaceea, Ir, Martie 1919 11 gasim iar la Muenchen, uncle ofIterii
au alcáfuit in cazarmi si cu fostii combatanti desorientati, mici
nuclee cortrarevolutionare, in primul rand spre a nu suferi i ei
destinul ofiterilor rusi si spre a echilibra iar cumpäna social& de
indatä ce sovietismul" german nu va mai fi de dd.; un folos
pentru domesticirea i potolirea masselor flamánde. Din fericire
1,comunistii" germani n'aveau deice poffele sangeroase ale ca-
marazilor rusi si in politica kr de impaciuire, de usocializare
progresivii", de restabitire a ordinei" nu se loviau de nid
un adversar serios, din sánul massei muncitoare. loti doriau
dupa framanfarea infernaii a rasboidui: Proletari i pa.;roni, sot-
dati si ofiteri.
Hitler insZi. pe fatä impotriva regimului Hitler e grabit si
nu intelege c& timpul lucreazi pentru restaurarea valoritor met,.
mane", färà nici o varsare de sânge I Autoritatile soviefice"
erau incS prea tinere, ca sä nu fie susceptibile 'la tot ceeace ar
p5rea C le amenint5 mai cu seami c pe planul teoretic i-e-
nuntaseri la tot, iar pe terenul practic nu luaserS nici o misur5
Impotriva fostilor dusmani de class. Propaganda mai mult sau
mai putin sgomotoas5 a unui militar de grad inferior ca Hitler
nu prezenta, desigur prea mare pericol, totus autoritatile sovie-
miincheneze au incercat aresteze. Au trimis !a locuinta
lui, dup.; rniezul noptii, trei insi. Hitler a fugit precum fugise
dela Viena precurn va mai fugi peste câtiva ani, n timpul unor
lupte de stradal aparându-se acum de urry,71-iori cu ajutorul
unei carabine. Ca autoritStile sovietice" din München nu ti-
neau serios la starpirea adversarilor, o dovedeste, faptul c Hitler
No. 413 --
www.digibuc.ro
a test liisat sò fuga nu s'a mai !Lief, de atunci, nimeni dupà
ei. Hitler in Rusia, bunSoarä, dup'S Ootombrie 1918, n'ar fi see--
pa+ eat de usor, precum n'a scäpat cu viatS, dup'S 1933, nici
unul din adversarii lui Hitler, chiar unii mai putin hotSrIti de-
cat el.
Ceeace era de asteptat, s'a IntSmplai 1 Regirnul "sovietic" din
Bavaria se präbuseste, !a cea miscare a trtpelor contra-
revolutionare. Presedintele" Kurt Eisner e asasinat de un a-
ristocrat, coniele Arco, evreu dupa mamS, dar care nu putea
suferi ca pe tronul Wittelsbachilor, dinastia bavarezS, s5 se IS-
reiascS un fost meserias, cu máini bStStorite. Se institue numai-
decât comisii de anchetS, penfru represaliiie de rigoare: pe cine
nu Iasi s moarS, nu fe lasä s fr5esti", spune un proverb strá-
vechi. Hitler e numit Intio astiel de comisie, pe langa regimen-
tul 2 da infanterie din München, unde Indepiineste serviciul de
denuntator rasbunSfor.
Nu s'au pub!icat incá documentele cu privire la activitatea lui
Hitler din acea vreme si nid numarul vidimelor, fostii
care 1t tolerasera adversarii. S retinem Insa fapful c desi Impre-
jurarile, incetui cu inceiul, se vor schimba, desi spirifele se vor
pacifica iar asasinatele vor fi tot mai rare, in viata publica a ce-
lorlalte natiuni, Hitler va firnâne cu mentalitatea terorisii din
1919, dovad5 cS ceeace-si insuseste, bun sau rau, e pentru tot-
deaunal Germania nu va mai scápa de atmosfera de räsboi ci-
vil, nici inainte, nici dupa venirea lui Hitler la pufere, care nu
mai peaty respire se pare decat in duhoarea luptelor si a
sângelui värsat.
Asa lucreazä istoria ? Posibil. Dar dealungul acesiei
tot mai constient s mai indignaf, pân va dobandi deplinS auto-
spiriful moral al universului, prin constiinta de sine a o-
menirii.. E ceeace ne desparte de istoria jaguarilor, in furmele
si ineierärile cärora nu rkneste, n'a rknit IncS niciun spirit
nici o constiinta.
Nudeele contrarevolutionare, alcStuite n cea mai mare parte de
soldati si demobilizati flimanzi, sub comanda unor ofiteri a carei
fief-bin-Fe dorinta era sa-si pastreze viata i sasi reciadeasca si-
tuatia splendid:a de odinioara, aveau nevoe de fortificare, de f a-
nafizare. Pentru educatia nationalä" a seldatilor se aldituesc,
alSturi de regulamentele de serviciu interior, conferinte educative
patriofice. Hitler care tinuse odatä in fate superioriior o cu-
vântare antisemitS, plin5 de vigoare, fu nurnif conferentiar si in-
structor moral al trupelor Bildungsoffizier", adica intr'o slujb5
care-I pune in rändul privilegiatilor graaului. Pentru desSviirsirea
sa didacticä, Hitler, impreunä cu alti c5tiva, urmeaz5 cursuri
speciale, scurte. Und din profesori e Gottfried Feder, menu+
joace mai tirziu un rel insemnat In miscarea national-socialistä.
Dela el imprumutS Hitler, in acefti ani de pregStire pentru lup-
ta polificà, acea formula pe cat de seducatoare, pe atat de
goals: A capitalului creator, care trehoue deosebif de capi-
'14101 ciimatiiresc ¡der schaffende Kapital 0 der raffende
Kapital) si o lozincti de actiune imediat5 : Jos cis sclavia
banzii! (Las van der Ensknechtschaft).
Nu era greu de vSzut pentru cine voia s ye& I ce se
ascundea sub aceste dou5 mästi. Ele urmSreau, in primul rind, sá
smulg5 pe muncitori din ideologia lor de c1as5 si facS
creadi c'S adeväratul kr dusman nu e orice capital, ci nurnai un
anumit capital i In al doilea rand sa dea capitalistilor indus-
triali din Germania curajul dea jefui pe creditori. Formula lui
Feder avea puterea magicS de-a impSca astfel pe proletarui si
industriasul german, pe spinarea detinitorilor si depunStorilor de
bani, in bunii parte evrei.
Formula si lozinca au fost integral realizate, odata cu venirea lui
Hitler la putere: evreü au fost lefuiti iar proletarul german
a times tot atat de saran ca si mai inainte, In fate capitalului
creatorr: a magnatilor industriei si a portilor mari de fer ale
Pentru cucerirea masselor populare, desamSgite de sovietismul"
infrangerii militare, era neapäratá nevoe de astfel de sofisme
f5r5 de care marea majoritate a muncitorimei germane ar fi rä-
mas pe toideauna credincioasS marzismului si clasei ei. Formula
magicS, inselStoare, plutea in aer ; dovada o avem in faptul cä
ea se iveste nu numai in capul savant al unui profesor ca Gott-
fried Feder, ci si in intuitia unui muncitor cu veieifafi burgheze,
alungat de câteva ori din atelier, de camarazii in greva, un anurne
Drechsler, lkitus, care intemeiase, cu un mic numär de mun-
citori, tot atet de patrioti" ca si el, un al muncitorilor
gerrnani". Drechsler, care era 15c5tus numai din vitregia soartei,
mentalitatea lui fiind mai curând aceea de mic prSvSlias, sau de
meserias patron, cu traditii vechi germane, se minuna cu durere,
R. I. Pag. 23
 tile si gingase n'au nici o trecere si c5 numai prin metode gro-
cum de nu isbutiau muncitorii si sfpnU uzinelor s cad5 la In-
telegere, când era evident cS aveau absolut aceleasi interese si solane se va impune i va cuceri, nu se sperie de loc. Actiunea
lui de organizare si dolnândire de partizani la inceput fosti
erau cu tatii germani adev5rati, echt deutsche Leute" ? !... merge atát de departe i atit de vertigi-
inconsfient instinctul c'S patriei camarazi de arme
C5ci i Drechsler avea nos, incit la 20 lanuarie 1920, Harrer e inlâturat, odat5 pentru
germane î era ingSduit s5-si stoarc5 fiii pânä la ultima pidetur5
totdeauna. De numele lui nu warn mai auzi. Mai tr5este ?
de singe, pentru i pâni la stoarcerea ultimei picSturi de singe Aprilie 1920, Hitler renunt5 la solda Reichswehrului cel
La
a tuturoi celortalfe neamuri ale p5mântului, inferioare".
1

putin in aparent5 se imbrac5 aproape civil, pima- când se va

La ce slujea cultura unui subfil intelectual ca Feder, daca se adopta uniforma trupelor partidului, si poate vorbi pe fats, in
int5Inia, alit de usor, in tendintele lui cele mai organice, cu un
agramaf am5rit, ca 15c5tusui Drechsler, nu stim. Pe semne c5 numele lui, tuturor germanilor.
Drumul e deschis I
ideile morale si calitatea constiintelor sunt independente de in- F. ADERCA
v5t5tura c5rtilor. de istetimea mintii.
Politica germani de dup5 r5sboi a fast, odat5 cu d5râmarea ce- In num5ruI viitor, Cap.. V: Afise I Afi*e I Afise !...
lor ciforva sporadice forme socialiste, inriurit5 indirect, dac5 nu
chiar impusS brutal. de armata regulat5 a fârii, de Rekhswehr.
Reprezentantii armatei, ofiterii, nu puteau face servicii civile, de-
sigur, dar le f5ceau tot ei prin intermediul unor oameni
de pae, civili. Funatia lui Hitler, desi in solda Reichswehrului, e
tot de natur5 civili. Deatunci, din 1919, 01,5 azi, 1934. Hitler
nu va incefa de a face Reichswehrului servicii de natur5 civi15,
Incepând cu rangul de Bildungs-Offizier", si sfirsind cu cel de expresie a
cancelar.
intSinfrea acesfui ciudaf Bildungs-Offrzier" Cii ..Parlidull men-
ciforest german" al 15causului Drechsler, sortit s5 devie par- timpurilar
tidul national socialist de mai târziu, s'a Cicut intimpl5for, sau si
mai r5u, in scop de spionaj.
inapoia c5ruia se afla generalul Epp si
trecute
In lulie 1919, Hitler
statul lui major, unde d'am pentru oar i peste numele lui
Roehm fusese trimis in observatie", la o ber5rie unde se
adunau, inteo camera alSturat5 membrii comitetului". in nu-
m5r de vreo douSzeci i cinci. Agentul, mai mutt sau mai putin
secret, care era Hitler. nu se multumeste s5 trag5 cu urechea
la discutiile politice, care aveau un teribil miros de lucru ameste-
cat sovinism cu socialism ci intr5 si el in vorb5, apostro-
find pe unul din membrii", destul de desorientat (ca si ceilalti
Lii
de altfel) ca s5 cear5, intre altele, independenta Bavariei".
(Prusia si prusacii au fost din totdeauna foarte putin simpatizati
la München, unde tr5e3c oameni de alt5 conformatie antropolo-
4 Id
gic5, de alta culoare, de alte gusturi i alt5 mentalitafe
mai inrudite cu ale semintillot oachese, meditaraniene).
mult
Hitler ii
,,presti
arat5 cà imperiul nu poate, nu trebue s5 fie desmembrat, de
capriciile i sugestille unor provinciali ; in unitatea suprema a
Reichului pot foarte bine inc5pea toate particularismele provin-
"
JuPjLwno$Eri
ciilor germane ! La plecare, Hitler, care fácuse o puternic5 im-
presie asupra celorlalti, fu luat de o parte de damnul" Drech-
sler, care ii puse in min5 brosura demonsfrativ5 a partidului.
Peste citeva zile Bildungs-Offizier-ula primeste o carte de
membru in comitetul partidului muncitorilor germani, cu No. 7.
Noul orn politic sovSe o vreme, apoi, din constiinta c5 ori
ECO
Tocul-rezervor KAWECO sfó pe primal plan in timpul
nosing. Construit pe baza experientelor de zeci
cu noul parfid ori far5 el, tot va trebui s5 inceap5 de la ince- de ani de :He, KAWECO intrunette toate perfee-
put, pentru creearea unui partid al s5u primeste s5 fac5 parte tioniirile incercate i toate avantagiile practice
din organismul politic, menit celui mai fantastic destin. ale technicei toculni-rezervor modern. Dnrabilita-
Hitkr nu-si d5 demisia din armat5, pe semne din teama c5 tea. frumusetea Larmei i siguranta fonction5rei
partidul muncitorilor germani" ar putea fi mai puternic de- toctdui-rezervor KAWECO. vâ vor convinge i pe Dv.
ca fabrica KAWECO a prades tocad-rezervor cel
cât el o va trebui s5-1 päräseasc5, sau- din pricina simpl ho-
i mai perfect ; i on model pentru Dvs.
tärifoare.... c5 nu se putea inc5 lipsi de soldS I Activitatea lui Incepolind, dela Lei SSO obtineti un toc-rezervor
Hitler, p5n5'n August 1919, când se voteaz5 Constitutia la original KAWECO. garantat 25 de ani de care
burghezia german5, fabric& Bine-inteles fie-care KAWECO este previlzut
Weimar, un compromis intre muncitorimea cif o pecità masivi de our *i cc 'Ad inepuizabil.
cu drum deschis maresalului Hindenburg Reichswehr pe fat5 I
Cereti creioanele mecanice KAWECO precum
se rezum5 in cileva discursuri i câteva discutii, la ber5ria unde cerneala specialâ KAWECO" la papetirlile selecte
se afla sediul partidului.
E aproape sigur c5 f5r5 prezenta lui Hitler, care ia asupra lui
sarcina organizSrii serviciului de propaganda de fapt a creerii
unui partid, peste capetele mediocre ale colegilor din comitet"
DIR. IECT
.,parfidul muncitorilor germani", cu atitea alte mici reuniuni DIE LA. OW SUE&
provinciale, ar fi r5mas un simplu prilej de intilnire la ber5rie
unde, incet-incet, in locul ideilor politice, ar fi inceput sä pre- DORM ITOARE
domine jocul de table si paharul de bere. Nirneni de alffel din SIN RACIER!'
comitet" nu-si d5 seama de adev5rata valoare a lui Hitler, de CAMERE-STUDIO 1
energia i vigoarea lui oratoric5. Frunfasii parfidului" indeo-
sebi presedintele pentru intreg teritoriul Reichului", un anume MOBILE TAPISATE
Harrel.. afirma c5 Hitler, cu toat5 zarva lui, nu face dou5
parole! (Teama de concurent5 ?) lar in Octombrie 1919, la intru-
nirea memorabil5 la care luaser5 partea... o sutii de ascultStori,
dup5 conferinta lui Hitler Brest Litovsk-Versailles",
domnul presedinfe" Harrer se ridic5 si saps in fata vorbitoru- INSTALATIUNI
lui groapa, in care de mult voia s5-1 arunce, declaránd ascultSto- MODE RNE
rilor c5 partidul nu poate In nici un caz adopta un anti- HOTELURI-CLUMN
semitism at& de grosolan..." V1LL-E
Dar Hitler, care stia bine c5 in Germania convingerile prea sub- EXfOZMA DE MOBILE DIN
CREATII SI PZETURI
IMEATABIL E SILVANIA
-13UCURfg1 CALEA VI CTONEI.N0-82.

www.digibuc.ro
0 EPIDERMA
IMBATRANITA
poafe fi readusä la
TINEREASCA F
de mai
"inainte
Sec(iunea din
stemma Grata
Epidernt a dap& tra-
tamest. Supra late
epiderma fm- netedd ferns& Bo-
batrdnitd. Su- gota activitate a fe-
prafafa ncre- suturilor straturi de
celale refdeute, nu-
tita. coji td. trtfi seMmbotd deei
celute d e e d- iard0 ten f r umos
, u t e. straluelnd de tinerefe
In tinerete tenul e neted si
proaspit, datoriti unei neintre-
rupte reinoiri a celulelor. Stra-
ta/ superior se reface de ally
naturi in misara irr care acea-
sta se uzeazi. Virsta cht 0 boala
pot la un moment dat impiedica
normala Inlocuire a celulelor.
Daci acest proces natural lace-
teazfr, pielea devine ridati, us-
cati 0 decolorati si se produce
fenomenul de imbitrinire. A-
ceste schimbiri provin dip me-
canismul intern, dar pot fi re-
mediate Orin aplicatie externi.
Freer= a nnehie rupt i. trebue si
se refaei gratie rididinei inte-
rioare, tot astfel epiderma, pen-
tru a-si *recipita tinerelea, ire-
bue reficuti dela ridicini prin
celule interne, o descoperire
care vi va servi mai mull deat
toate cosmeticurile din lume.
Bazat pe acest principiu, Dr. F.
J. Kapp a descoperit un prepa-
rat care reinfinereste epiderma,
o reface Intocmai ea si natura.
Preparatul curroscut sub numele
de W-5 dragele, revitalizeazi te-
sutnrile 0 stimuleazi refaeerea
pe cale naturali a ceIuIelor --.
epiderma devine fermi si ne-
tedi 0 di la iveali un ten proas-
pit si tineresc.
O brosuri extrem de interesanti
0 frumos Rnstrati trateasfi des-
pre aceasti importanti descope-
rire, eat si despre intinefirea
epidermei prin W-5 dragele.
Acest volum trebue si fie la In-
demina oricui si vi va fi trimes
gratis.
(Vezi cuponul de mai jos)-
Scrieti pentru brosuri gratuiti:
A. WEISBERG.
Bucuretti. Sty. I I !unit,. 67
w poor mtpwfiari irk:
. .. _ Dar si obiectivul fotografic I-a..-
DRAGELE SCHATTNER & Co.
Cerniuti, cis. posters 44
Pretul Ley
480 entia
CUPON PENTRU BROSURA GRATUIT
Numete
Sirada 0 No.
Orazut
Un romancier prinfre
eroii cártii sale.
AUTORUL
FOCULUI IN HANUL
CU TElii SE PLIMBA
r DITURA ADEVERUL" a
tipärit de curfind noul #
puternicul roman al scrii-
torului I. PELTZ: .,,IFOC IN HA-
CU
In doui volume compacte Se
UwANGUTANUL IN PRIM PLAN sbate o viati interesanti 0 pro-
fund emotionanti: viata celor
La griidina zoologicii din St. Laois de jos, a negustorilor si-a va-
face senzatie nrangatanol din fa- gabonzilor, a micei burghezii
tografia de mai sus. Animalst a si a femeilor libere, a aristo-
fast där.jt griidinii zaalagice de cratilor de cartier 0 a am-
on print Indian. bulantior.
Acestia din urmi, indeosebi,
au fost imortalizati in paginile
impresionantului roman in mo-
tway.-
mentele lor decisive: in dra-
goste, lii chinurile foamei si ale
morrii...
UN OBIECTIV INDISCRET
D. I. Peitz este eel mai popular
0.1300or-I scriitor In cartier.
De aceea n'a fost tocmai greu
\s'ac»
oe b
si-1 surprindi obiectivul repor-
or% terului fotografic in timpul
tt ¿al ceo
000'6 . plimbirii sale.
Iati-I de pildi, in inima carti-
teit° ernbri, convorbind en finical
a t*s seriitor $erbu, care i-a recenzat
de curfind cartea in Viata li-
terari". D. Serba a scris acolo
cà nimeni nu poate pretinde
ei e la curent cu progresele li-
teraturii romine i mai ales cu
progresele romanutui rominesc
UNT DE daci nu-I citeste pe I. Peitz.
Are perfecti dreptate.
COCOS Oprit de prietenii sii negus-
torii ambulanti autorul ,Fo-
)PHENIX' culti in llama ca ter" e obiigar-
si le fueL.. alis verir-
macaw' 6 2 kg. Se supune, vrfind-nevrind.
Reporterul fotografic I-a sur-
EFTIN gienic $i prins in momentul in care exa-
reatabil clime natal. mineazi marfa.
Lu cawomacj . priiji-
PE LANGA... HANURI"
furl wi gait. DIFERITE
La toate ma gazinele
atimentare Plimbfindu-se, in toviräsia prie-
termini d-sale, romancierul tre-
ce prin fata diverselor hanari.
Lasi in urmi Monist- cu ter"
NIONVIARRIMPINMARAIRAPIARS care se bucuri azi de o i mai
mare celebritate o celebri-
DOAMNELORI, tate literari i ajung la un
Yopsitul pdrului, in cele mai fru- han... firi tei.
Priviti-I cum examineazi firma
moase culori naturale precum i en- unei... eroine de roman.
dulatiuni permasente, executä ire- Aici vedeti lume 0-i vedeli
prolabil Coeur.' Frassois. Stracle pe cei doi tucinrii. $i fume.%
Edgard Quinet, 7. de pe stradi i oachesii" isi
gisese viata inchisi intr'o carte.
.0411.11.WirlbAllbAbolbAbAbnyilbout.A.,Ab. Romancierul le-o cunonte ca
nimeni altul.
Frimântirile i melancolia stri-
zii si a oamenifor care mi-
lacaltimiztea de zi si del strial pe ea au fost in.toldea-
una material de roman: si Bal-
searii este cartea de vi- zac # Dostoievski # Bebreanu
utó a elegantel si nuntal # Arghezi au privit atent lu-
mea in miscare.
calitatea superioarii. PeItz o prive#e, deasemenea,
0 face la puterea de en nn ochi de artist si de epic.
cumpcirare a clieutilor säi privit pe autorul romanului
Foe in Banni eu tei".
GH. ENE FILIPESCU Stint riseurile CelebritifiL
taker Victoriel, 26 POLTFOTO
I
www.digibuc.ro
 912. A mu(if Spin Haref
doctor n siflne de la Prh.
pfes d +rnott k
Eu.urest; ¿e
frei i Wjfl1t!U tutt;n;L
eceas$ catefe a ftr !n
tre ofee reforme ínvätin
se 3 5upe;;o jeä-
hat
1873. 5 nsU+
E-e a6ogu.
1MSa nsc
dede pubcst orn pì1c.
A fost unul dn prineipalii con- :_

dutori ei partdouí sociai-

democret A oef director e Y:;.' ,!
mo; rev;ete s zre so-
ç;ó;ste. A scts wInbe aHee
( isor*e a s re+e
roinne ejraf foicrfi4
(ï 92J.
147. -- Sa tstu4 ipontu
omn G-r. L Ghca.
18&L S ncuf Contentir.
MiUe íiarist i em politic. A
cóndus feru1 ,,AdevuI de a
f891 a 192 i .-

m;at Diinineefe.
(etw-ai o*ogTa).
1s96_ s' nscjt Tn+ropo!i-
+uJ Kie.uIu Petw Movi mol-
¿'ean de orgin ;
rt;; Mârturhiree orioo,
p,in care sau stabli bezee
d-'e tooe.
375. - mIa!, mdt!(' sc.-
4or G;ovdr.n Fncccc
Ijn d '. creori 1..

-
e ¿ . A tcrs pc'es
cc sul: n-ne o c-r Cr
a:;:urf {c.$ogr..:.
1846. - - S d i'âUU
N4:n.! c c. c 'r..
'Tr. Cd-c juc pC
C.rE ra-:o
9.I1..
/. :;n

2O4. A
r
I_
w :..1C
M.-r ric-
L. ir. . -

- rA 0 ¿
mr$7i
{t
J . .
. ...

' p..
o::.

, Ji
e
i 916 Au ¿'u

T'IO '
'om.n
Utt

w.
i824 'S sctt acedemc- '-

eul Vòstk Mni scrftT si :.:''

'i' '
9u pc;itc ?OmáIL A luel pte :-T
le nisCaTea de o 4 S4 e$M
$.4unteai c i n Trnsivene
,_ TrÌTi la :i (itô+ 40-
icto4a)
1BM Sa ascui Arisizm
fomanescu ui%a ¿n cele
men aitisfe ale efruui ion-
heodorAjanaüu
nest. A l I9. W&WiWSTP CAROL 7 758O2 ii

A murf rìgore A-
les;-dresca nie-re poet roman
nsct la Târgovte. (atut
foøgtfid)
1*36 Sa nsct Eugen Sss-
- as flpppppppppp taa _ p p
-fest bi ¶ee1e cnduti I1H01 REDUCER3. TOATE SERV)CILE
ministru de justifie i de interne
800.Caro4 Mgui afosf in-
COront a Rona ca Tmprt
A fost rege a! Frncilor i
I
COAFORUL BEER LEtS
mpãet sl Occideniuyui.
ICALEA MOS1LOR 53 BACSISUL SUPRIM.AT
w__w__w n w w w n n p

No.413 -R. I. Pag. 2

www.digibuc.ro
 Alexandrescu
de Al. 5o;dar,
IMIIIM11111
In scaunul domnesc de odinioar5, leag.an al V5c5resKor, a!
lui Eliade si Car !ova, la Targoviste s'a n5scut In 1812 Gri-
gore Alexandrescu, fiul vistiernicului si al Mariei Fusee.
$firi sigure asupra anilor s5i de copil5rie, p3n5 !a 1835, cand a
venit la scoala iui Va!llant, nu se gäsesc, singurele isvoare refe-
ritoare la aceast5 epoca surf deductlile ce se pot face din opera
i
sa poetic5. Versurfle:
Din zilele trecute, din vechea fericire,
Din veacul mew de aur, din sfan1-ul meu amor,
Idei au ramas numai, precum o nSlucire
iiR5mane dimineata din visuri care sbor".
din poezia sa Adio la Tärgoviste" sunt singurele indicii asupra
condifunitor de existent5 a primei sale tinereti si a dragostei
Sa vati parui care a
duioase ce nutrea p5rintilor s5i pe care i-a pierdut la 1827, clup5
cum reese dintr'un vers din Miezul nopfii" scris In prirdivara a-
mai riimas....
nului 1830 si care sun5 asi-fel: Chelia amenint5 si dads nu faceti nimk,
De cand pierdui pärinti-mi, trei ierni intregi trecur5". rimâneti fiirä Or din vina Dv. Si .1- otusi
Cand si cum a ajuns poetul la Bucuresti nu putern sti decat re- tratamentul e asa de simplu: dimineata, o
ferindu-ne tot la poezia sa Adio la T5rgoviste" a c5rei !eclair:5 frictiune cu PÉTROLE HAHN. Infäriti
atent5 ne c15 indicatii asupra anului, al5turi de o vie descriere oprifi aderea pruIu, chstrugeti mi-
a ruinelor si localiiitilor din imprejurimi.
Tinand searn5 de datarea acestei poezii conchidem c5 ea a fost
treata si inl5turati mânciirimea. Recomandat
scris5 chiar in fate ruinelor, c5 prin urmare in primavara anului de corpul medical, Pt-MOLE HAHN e suve-
1830 poetul se afla inc5 la Targoviste. ran pentru intretinerea si sinätatea
Cum in prim5vara anului 1831 era cu siguranf in Bucuresti a-
jungem la incheerea
toamna anului 1830.
sigur5 c5-si p5r5sise orasul p5rintesc in

Ce a f5cut In toamna acestui an, nu stirn, probabil c5 a locuit

PÉTROLE
in beciul de sub scare Mitropoliei, unde locuia unchiul s5u preo- D. vänzare prefutinden;
tul ieremia, si unde mai tarziu avea s5 petreac5, impreun5 cu Ds. F. Vibin-t S. A. yon
I. Ghica ore intregi citind Vietile sfintilor" operele lui Tucidicie
si Xenophon si literatur5 francez5, c5rti ce formau biblioteca Mi-
tropoliei, aruncate In podul locuintei preotului lerernia.
Prima data sigur5 referitoare la Gr. Alexandrescu o avem din a-
nu/ 1831 in Amintirile" lui ion Ghica si pentru ca 7n ele se face
un plastic portret al poetului, vom reproduce fragmentul esential:
o
In primavara anului 1831, Vai !lent mai recrutase un elev. Se ivise
pe banca din fund, i5ng5 perete, un tan& parc5-I vad -- inf5-
PAISTI
surat intr'un surtuc cafeniu, oaches, foarte chipes, p5rui negru,
spräncenele groase imbinate, ochii c5prui si scanteefori, musteata
li mijea pe buze.
Nr..211141:021.
T1NUTAIN GUPIA
La sf5rsitul clasei noi iesiam sgomotosi Si gr5mad5, pe cánd el ie P FZES E P.V.4=1.
sirecura binisor si Isi lua drumul singur spre C4Isri. Acesta era Fa-
DUPER! DE GAT, Gu TURAIURI
närul Grigore Alexandrescu. RAGUSELI, RAC EL., BRO1q1TE,
Odaii Vaillant, dup5 ce ne ¡a dear5ndui ss-i recitim epistola lui.
Boileau c5tre Molière : ACEASTA ESTE U4LEIRCAREA INSTANTANEE
Rare et fameux esprit dont la fertile veine A OPPESIUN1LOR, A ACCESELOR DE ASTMA,ETC.
Ignore en écrivant le travail et la peine". ESTE PEMED1UL CEL MAI BUN PENTPU A COMBATE
ti toti cei vechi ne Incurcarim unul dupS altul, care la versul TOATE MALADIILE PIEPTULW
dintai, care la cel de al doilea, färS ca unul m5car s'o putern
scoate !a c5pStai, se indrepteaz5 c5tre noul venit Voyons FAC-5;MIL REDUS
Monsieur Gregoire pouvez vous me debiter cela ? Alons, du AL CUTIE1-3110-----.....x
courage!". OE VANZARE
Si, Alezandrescu a recite versurile cu o impecabil5 dictiune, care LA TOATE
FAR MACHU DA
a uimit pe toti colegii s5i si a f5cut pe Ghica s5-i caute prietenia.
La esirea din clas5 au plecat impreun5 si pe drum Gr. Alexan-
drescu i-a recitat acestuia din Andromaca" si Phedra- de Ra-
cine si Adio La Tärgoviste de el
Din aced zi cei doi colegi au legat strânsä prietenie ce nu s'-a
desmintif intru nimic pânä in clipele din urrnä.
In case depe podul Calitii a lui Tache Ghica, tat51 lui Ion
Ghica, in aceastá vreme era ceeace am numi noi astäzi Cenaclu"
aci a avut Alexandrescu fericitul prilej de a-1 intalni pe lancu
V5c5rescu, c5ruia recitandu-i poeziile Ceasornicul indreptat",
Oda la sterna tárii" i altele, V5c5rescu entuziasmat II särutä zi-
candu-i: B5ete, tu o sè fii un poet mare - i prezicerea autoru- CERETI
lui Primäverii amorului" s'a indeplinit cu prisosint5.
Tot aci in casa lui Tache Ghica, Grigore Alexandrescu a legat
prietenie cu Eliade, fratii Campineanu, Poteca i alti fruntasi a:
miscarii culturale din vremea aceea care a format mai fárzi SLIPRIMA REPEDE SI SIGUR PARUL 1

Societatea Filarmonica". DE PE OBRAZ, MAIN1, PICIOARE ETC.

No. 413 - K.1.-- Pec 27

www.digibuc.ro

APA DE
UN PRODUS DESAVARSIT
Pariumeria_ NORT1ER
Stomacal este Gana!
ReP111Me Ge Me &gestic I se Impune. eaten minute dup., ee
tea apples Intnidid in--- ati lust o jumktate limn*,
vos Se elleadellia ellellileeta *supra
mada # mom IleatodUi,
until din sdangtomele ode mai entente
este insomoka.
Nu vl *a MOM" lat sit vil maroon*
in pat distend aosamil firs a-I pates
motes& In assa semik Misr a*
mat mu ati *burst de manclirun
cart nu feu met? A doom si erati
w ale, fit-a putere fart vointiL, Ora
easeree, ideile se Ineuresu, era* fe-
bra, Intrigurat, enema. Contra Am-
ster indinxiattii detente adeseori
digestli weak Magnesia BisarMa
MAGNESIA BISURATA
La toate farteadile 1 dregatirekt..ed
stare economic Lei lle.
COLONIA
ef
Map lea
*Ian!
putIng apgde Mai-
(*musts
nano, Baktrate,
1*_indatii oe veti resimU eea mal
indispositie de stonier) yeti obtine
o risurare dumbal, ve* profits de
o noapte bunit * linistits Pe de altA
pane chip& ce ati Minced si minim
ar fi ors, dud eve* seiditate (arson),
apilsare, aerdU, ga t! rfiakieli wide,
taste rlinptomele earl pot dace, dace.
sunt neglijatz, la disvepde sau la au-
straigii cronke aceia.sl dozi de a
manes &ma vointi flint teama unor
surerome
pdetai de Lei 75. ilaeonni ride. eau flacorial
www.digibuc.ro
Prins de curentul vremii, Gr. Alexandrescu, care acum era in
stranse legaturi cu cei pomeniti, mai ales de and se mutase la
Eliade in mahalua Dudesti si apoi la maiorul Câmpineanu, isi ma-
nifesta gandul de a imbratisa cariera militará.
Slujba aceasta nu era potrivita firii poetulu i dupä scurf timp
demisioneaza din armata.
Intors in Bucuresti, a fost primit in casa bateänului Tache Ghica,
unde si-a avut camera sa panä la anul 1841 cand in urma fabulei
sale Lebada si puii Corbului" este arestat i depus la 40jurstva"
hi mahalaua Gorgani unde 11 viziteaza Ion Ghica.
Tot aci in acest timp era depus si N. Balacescu pencondeiul sau.
Pentru indraznise s spunä unor sergenti din regimentul sau
voevozii Mircea, Mihai i Stefan au fost eroii românismului, Gri-
gore Alexandrescu a fost arestat ca instigator.
In tot timpul celor trei luni de west, Alexandrescu s'a ocupaf cu
traducerea Meropei" care n'a vazut Irma lumina tiparului.
In scrierile sale poeful era condus de principiul lui Boileau sinte-
tizat in versul :
Si recris guatre mots, ren effacerai frois".
Cu un an mai tärziu in 1842 insotit de Ion Ghica, in urma unei
invitatil a unui unchi el acestuia, Oteteleseanu, concesionar de
saline, de a vizita Baia de Ararna, face o serie de excursii pe
la toate manastirile dintre Cozia si Tismana, pe la stâne calato-
rind cand pe jos, cand calare, din Gura Bahnei in Dunare pán5
la Turnu-Rosu in Valea Oltului.
Aiexandrescu a descris o parte din aceastä calatorie intr'un me-
morial, iar mânastirea Cozia a fixat-o cu maestrie in Umbra lui
Mircea" Protectoratul rusesc" s; inalta societate viciata din acea
vreme au alcatuit subiectele fabulelor Iw Gr. Alexandrescu, &tat
de cunoscute astazi.
Luând ca punct de plecare a fabulei un vitiu, urmarind o idee
principiala, leaga de aceasta ridiculizarea a numeroase alte
defecte.
Explicarea acestui gen de scrieri e usoara: poetul avea nevoe
biciuiasca relele timpului i n-o putea face deschis de aceia îi
inmnausa gändurile redandu-le sub forma fabulei.
A spune de el c5 a fost un poet si un poet de un talent supe-
rior nu este destul. El a fost un suflet mare si nobil, o inima cu-
res si generoasä. Era vesel i glumet.
A facut parte din acea generatie pentru care scrisul era consi-
derat ea un dar sacru, ce trebue pus in slujba natiei.
Viata sa ia fost o viata de lupta si de martir, fara altä ambitie
cleat bindle fárii sale. Condeiul su plin de spirit si gratie nu
s'a inspire decât de pulsatiile mari si patriotice ale sufletului sau.
Si totus a murit la 25 Noembrie 1885 asemenea unui ilustru ne-
cunoscut", condus la locul de veci de putinii sai prieteni si ad-
miratori, fara steaguri, fir5 tobe, fara surle.
Si adevarul e cuprins in ..Riispunsul Cometei"
Multi oameni mari si buni
Luminii folositori, au trecut de nebuni
Au fost persecutati
In vreme ce-au trait
foarte laudati
Dupa ce-au murit
Versuri care se potrivesc de minune cu viata si cu sfarsituI ma-
relui Grigote Alexandrescu.
AL. IORDAN
Linia smelt&
0 mod& rationali combini frumosul ea
sánilatea.
Gritsimea dezavantajeask, arä4e0e, .mbita
trinefte i imbeInave0.e.
BEP CEAIUL
Dr. EN Nit
stibe0e in mod absolut nigienie, influen-
teazi eirenlatia sangelui si di vigoare-
Pachetui Lei 90
Extraconeentrat ,. 110
La farmacii i droguerii
Ceaiul pent:re' slabit Dr.. ERNST RICHTER

A REINVIEM
ARTA FIR-
MELOR!
a lansat de curând o idee
spiritualul ziarist francez, Clement
Vautel.
In Franta, In vechile orase provinciale, si in
Parisul de altS dati, existau In adev'M firme
care dovediau ear fi vorba acum de reinvierea nu
a unei industrii, ci a upei arte. 0 firms veche era o
oper'S de arts. Fie c5 era zugr5vitS, fie c5 era lucrat5
fer forjat, ea era totdeauna o biluterie. Asa zisa enseigne'
francezä, care se punea nu numai deasupra magazinelor, dar-4
pentru a denumi strgzile, era totdeauna spiritualS in
inscriptia ei. i acum, in vechiul Paris se poate vedea
firma La purceaua care toarce", firm5 medieval5
celebri, iar firma mai recentä a unui cabaret Le
Boeuf sur le fait" (Boul pe acoperis), un cabaret
de avant-gard5 dinaintea r5sboiului, deveni in curSnd
cunoscut5 in toatä lumea, dobândind o celebritate
extraordinarS.
Clement Vautel spune c aceast5 arf'S a firmelor
ar trebui reInviat'S, pentru a da de lucru atitor pictori
artisti in lucr5ri de fer forjat, cari someazS. In
adev5r, firmele de azi nu mai au nimk spiritual, nimic
artistic In ele. Nu se mai poate vorbi de o esfeficä
www.digibuc.ro
a firmelor,
toful redueán-
du-se azi la una din
indusfriile cele mai gro-
solane. lmitatia dupe' fir-
mele strSine a devenif o pa-
cosfe. Nimic original, nki o frä-
säturg spiritualä, nici o linie de gust.
SI la noi ar fi elemente nationale de re-
inviat, In aceasfä art'S a firmelor. Sunt mu-
zee in Ardeal, cum ar fi muzeul Bruckenthal
dela Sibiu, unde s'au p5strat din vechea indus-
frie medievará româneasc5 a firmelor, de pe vremea
cánd breslele romSnesti aveau fiecare o marcs a ei
modele de astfel de firme in fer forjaf, reprezentánd cocosi,
ingeri i tot felul de figuri, a c'äror realizare arfisficS esfe nu
numai originalS, dar are uneori ceva din caracterele unei arte
foarte moderne. Sunt motive decorative, eef se poafe de im-
presionanfe...
Ar frebui o innoire a firmelor, nu numai In ce priveste continuful
lor artistic, dar si o innoire a acelor expresii foarfe Invechife,
care de mult ce-au fost repetate, in cursul decenillor, si-au tocif
cu totul intelesul, ajungánd s5 se confunde cu alte notiuni. Au
existaf in cursul veacurilor, probabil depe vremea lui Carol cel
Mare, cu care legenda face confemporan pe Gambrinus, cine
stie cate mil de Gambrinus, berSrii. Dar cine mai pie astSzi
aced- Gambrinus a fost regele care-a reusif s fermenteze cel
dintgi berea ? AfSt de multe berärii au purtat numele de Gam-
brinus, ;neat astäzi numele acestui rege legéndar, se confunda cu
notiunea de ber'erie.
In toate t5rile si In toate orasele existä zeci si sute de ceasor-
nicSrii, &Mora le zice Cronos. Nimeni nu mai face ins5 legStura
Intro zeul timpului orologerie.
INfu e ores In care sä nu exists un hotel Bristol, dar cSt de
utipi'sunt cei cari isi dau searna c5 Bristol e un ores din Anglia,
mare port, unde comertul infloreste, unde poposesc probabil
foarte multi comis-voiajori si desigur c'S din aceastS
caufe trebue s existe acolo mulfe hoteluri.
Uneori nomenclature firmelor nu numai c5 si-a focit
intelesui, dar si l-a pierdut cu fotul. Generatiile noui
nu sfiu ce esfe Chanteclair". Totus se mai pis-
treaz 5. pSn5 azi, prin Bärätiei, un mic magazin de ma-
nufacturS, care poartS aceastà curioasS firm5. Cei mai
loStrâni insä isi aduc aminte cS acest Chantedair a
fost o piesä de teatru a lui Edmond Rostand, care a
tScut mare vâlvä, nu numai la Paris, dar in numeroase
capitale occidentale, inainte de risboi. Aceast5 piesä
aducea pe scenä artisti imbräcati in p5säri. Eroul prin-
cipal era cocosul, iar eroina era o fkänità, care f6c6a
Pay.
 EXKUr

geloasa evident pe o gäinä. Actiunea se petrecea

parte intr'o ogradá, alta intr'o pädure. Decorul repre-
zenta un colt dintr'o curte, In care se vedea cotetul
gainilor, cusca cainelui, o merl fluera intr'un porn, si
asa mai departe. 0 trupa franceza a jucat aceast5
piesa si la Bucurepi. Ea a deslantuit pretutindeni unde
s'a jucat, un mare succes de curiozitate. Dealtfel, piesa
era scrisa in versuri admirabile si Inalta ei tinuta li-
terara a contribuit la succesul de care s'a bucurat.
Din aceasta minunat5 piesa n'a ramas astäzi nici
macar aminfirea fiflului ei, ci numai o firms de
mic magazin depe Bäratiei, când alta data Chante-
clair deslantuise o modi extraordinara fiindca to-
fu! deveni atunci Chanteclair. Se
purfau palarii Chanteclair, fe-
meile se coafau 6 la Chanteclair,
ca un fel de creastS de cocos pe
cap, barbatii aveau vestoane Chan-
+eclair, ba iesisera pana si umbrele
Chanteclair, cu mânerul In chip
de cap de cocos.
Alfe ori se Imprumutä expresii sträine
si de mult limba franceza a fost
epuizata pe firmele de pe Calea
Victoriei si Lipscani. Chic de Paris,
Frivolité, Trianon... Inca' Inainte de
rasboi Incepusera sa' se faca incursiuni
in dictionarul britanic. Exista o cafenea

Five o'clock", alta ..High

Life", iar o cofetarie se nu-
mea Tea Room". Evident
ca aproape nimeni nu pia ce
inseamna aceste cuvinte si In
scurf timp se spunea : Mergem
laHigh-Life, cu acelas inteles
ca si când s'ar spune : mer-
gem la cafenea. Cafeneaua
High-Life a fost Inlocuita In ce
priveste traducerea, mai mult
sau mai putin româneasca a lui
High-Life, cu cafeneaua Elitei.
Five o'clock Inseamna 64.a cinci
!si e ora la care se ia ceaiul. Chiar
si dupa ce se schimbase firma co-
fetariei Tea Room, lumea zicea :
Mergem la Tea Room (si scria
cu siguranta Tirum, In biletele dulci
.de rendez-vous-uri) de cafe ori ';e
clucea cineva la oricare alta cofetarie
din Bucuresti. Azi aceste expresii a-
proape au dispärut din limbajul curent
si s'au sters cu desavarsire depe firme.

www.digibuc.ro
Imitatia dup'S str5initate se utilizeaze in firme pe o scar5 foarte
intinsà. De Indafe ce un or5sel de provincie a isbutit sà-si creeze
un mic cabaret sau varieteu, acela cu sigurantà c'e se va numi
Mhambra. Alhambra dela Mizil, Alhambra dela Brasov, Alham-
bra dela Urlati. Desigur c putini sunt clienfii acestor baruri noc-
turne, cari se mai gindesc 1a splendoarea Alhambrei- veritabile,
care are un superb palat al regilor mauri in Grenada, la Inceputul
secolului al 13-lea. Gradini magnifice Inconjurau acest palat somp-
tuos, care desigur c5 nu aduce nici pe departe cu 6aracele acelea
pline de guzgani si de miros rece de tutun, care sunt cabaretele
de noapte din micile orase provinciale.
Existà si la noi multi pictori, desenatori, poeti si literati In somaj.
Ei er putea s dea o mans de ajutor pentru ridicarea, din punct
de vedere estetic, a industriei firmelor. Firmele ar putea s devin5
astfel spirituale expresii, scânteetoare tr5s5turi de sp;rit, ilustrate
cu mai mult gust si cu mai mult5 artà, PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURA
S. V. Regele Gustav Adolf al SuedieL a inmanat saptamana trecuta pre-
miul Nobel pentru literatura scriitorului ¡Milan Luigi Pirandel'o.'
Fotografia noastra reprezinta pe Suveran si scriitor in clipa inma-
narii premiului.

Cadoul Ideal
EAU DE COLOGM
de Criticiun4,4 ex ase
Anul Nou IN 3i MIMAILAJI DE LUX
fuwennies cadoss
45
48
51 -AO*

54
57

INSTITIIL MEDICAL
COSMETIC
Stn Bresoleen 9, Bucnresif 111,
TeL 3-5922 Consult. 11-1, 5-9
sub =Inducers* mud medic der-
matoleg i mud dodo:rife die
Berlin
Stated si IngriBri date de
tee specialloti in teats Urban-
rile coameticeL
lelliturarea radical* a periler
de prises, prima diatom's, lupi-
framusetei gi a trapului,
niebia4e etc. etc.

NATURALA
50
100 SE GASESC IN TOATE MAGAZ I N EL E
SE LECTE

No. 413 R. I. Rag. 31

www.digibuc.ro
 4.

411
revtISI
Reirmi At miricon
Boale, sisteme de nutritie si fap+e istorice din
timpul mumiilor. Documente istorice in mumii
de Prof. M. J. DARWISH
nimmosessinismIM
Medicul Benedetto de Luca din Ancona a regiisit recent se-
cretul mumifkárii. Faptul a starnit mare senzatie in cercurile
stiintifice. Articolul de mai jos, in care se varbeste despre
mumificarile din antichitate, apare deci acum. cu atat mai
interesant.

MAJORITATEA oamenilor cred ca mumifierea cadavrelor

se obicinuia nurnai la vechii egipteni. Aceasta este o
greseala. Din timpuri uitate aproape, atat chinezii cat si
tibetanii, cari au luat acest obicei dela chinezi, si-au conservat
mortii in acest mod. Mumiile egiptene au capätat importanta,
prin faptui ca au continut documente istorice. Sarcofagele in care
au fost ingropate mumiile, contineau, in inscriptine depe ele, do-
cumente din ktoria timpului lor, obiceiurile si ocupatia mortului.
imbalsamarea mumiilor era o adevärafa arta in Egipt, si oamenii
cari se ocupau cu asta erau foarte stimati. Dar nici pana azi
nu se stie dace egiptenii Is; Imbälsamau mortii. Nu era numai
intentia de a conserva cadavrele. Pamantul tarii este doar ataf
de uscat, incat cadavrul se usuca infr'o anumita masurá, rama-
nand intact, chiar fära sa fi fost Imbalsamat. Ele se chircesc si
se mentin astfel secole dearandul.
Explorari stiintifice dovedesc ca sistemul Imbalsamärilor a fost in-
trodus de fenicieni si de alti negutatori, cari veneau din tinuturi
cu clime mai dulci sau mai umede decat a Egiptului.
Origina aces-WI obicei al mumificarii se pierde in intunecimea
timpurilor preistorice. Desigur ca era practicata Inca. dela Ince-
putul vechiului regat, adica Inainte cu vre-o sapte mii de ani.
Primele conservari au fost efectuate cu sare obicinuita. Se intre-
buinta foarte des acest sistem, dar nu se stie dece o bucata de
came, tratafa identic in zilele noastre, nu se conserva atat de
bine timp mai Indelungat.
La toate murriile, máruntaele erau indepärtate si in uncle cazuri
inlocuite cu ierburi si balsamuri. Egiptenii credeau ca mortul se
va reintoarce pe parnant reluándu-si vechea forma' si ca' moartea
n'ar fi decal. starea In care omul n'are nevoe de mâncare si
bautura.
Exista o forms a imbalsamarii care era foarte costisitoare si nu
se practica decat la cei cari dadeau In schimb cantitati mari de
aur, la fel cum azi oamenii bogati au cele mai frumoase monu-
mente. Cand murea un om avut, corpul ii era vopsit. I se puneau
ochi artificiali, de obicei din onyx, iar obrajii si gâtul se umpleau
Partea de jos a sicriilor, in care se aleazci mumiiie.
cu lut. Intr'o vreme se obicinuia Indepartarea maruntaelor ; ele
erau puse In patru urne separate, fiecare sub paza unui alt zeu,
!Dana cand era iar nevoe de ele. lndepartarea maruntaelor se
fäcea printr'o taetura In partea stânga. Partea corpului dintre gat
si sold rämanea neatinsa si era, In majoritatea cazurilor, banda-
jata cu fese muiate in gudron. Si täeturne facute pentru imbal-
samare erau acoperite cu fese gudronate.
Un fel de Imbalsamare privia legarea unghiilor. Fiecare deget
fiecare unghie erau separat ingrijite, acoperite cu sfoara, pentru
ca unghia sa nu cada. Fiecare operatic era efectuatä cu ur
anumit ritual, caruia i se dadea o atentie deosebita. Anurnite
zile erau hotarite pentru prepararea spatelui, altele pentru impo-
dobirea trupului s. a. m. d. Intregul proces .clura deobicei trei-
zeci de zile si bandajarea alfe patruzeci. Ceremonia Inmormân-
tarn avea loc de obicei In ziva 71-a dupa moarte i este inte-
resent cá Ramses al II-lea s'a urcat pe tron In ziva 72-a dupa
moartea predecesorului sau.
Dupa patriarhul Jacob, care a fost mumificat,
egiptenii au dus doliul dupa cum spune Ge-
neza, cap. 50, vers. 3 ,,de trei ori douazeci
zece zile".
In timpul celei de a 2 I-a dinastii, Imbalsamarea
ajunse atât de perfecta, incat In general nu se
mai proceda decat la umplerea cadavrului cu
lut. Asta Inseamna, c bratele, picioarele, coap-
sele si figura erau despicate i unse cu lut. ast-
fel ca atunci cand trupul se va usca, el ss-si
mentie forma avuta in viata. De multe ori se
deslipea capul de trup, spre a indeparta creerul
in locul caruia se punea o alta umpluturä. In uncle
cazuri, aceasta operatic cerea Indemânare deo-
sebit i numai 1.111 specialist In materie putt..9
s'o execute.
Costul unei Imbalsarnäri era enorm. El se ridica
la circa 440 drachme. 0 valoare, care In acea
vreme Insemna o avere de vreo cateva zeci de rn i
de lei din zileie noastre. Din aceastá sums, 2-6 c'e

0 mumie din antichitate cumparafa pentru o

sumci fabuloasii de o casii de fiime din Anglia. NM

www.digibuc.ro
 drachme se cheltulau pentru panza, care se transforma in fese acest sistem practicat in Anglia conserva mai bine trupul de-
pentru band*. Masca, care trebuia s semene cu mortul, costa câf toafe sistemele Intrebuintate de egipteni.
40 drachme. Pentru cedru si ulei se cheltuia 41 drachme, pentru Un caz de imbälsamare artisticä a fost cel al frupului lui Lenin,
lurninile care frebuiau s arda saptezeci de zile si nopti, 24 conducäforul rus, care dupäcum se stie dupa moartea sa a
drachme. O cheltuiala deosebitä o constitulau bocitoarele, care fost expus publicului, fara ca infátisarea exterioará a cadavrului
erau platite cu 32 drachme. sä arate vreo descompunere sau schinitare.
Imbalsämarea n'a incetat de a fi practicatä nici la inceperea erei
romane sau crestine. Chiar daca timpul dinastiei a douazeci
si doua lasa sä se intrevada o anumitä neglijenta in executarea
imbalsämarilor. Maestril crestini ai imbalsämärilor, care si-au exer-
citat arta multe secole mai tarziu, Intrebuintau cristale mari, de
sare de forma piramidelor. Acestea erau imprästiate in jurul cor-
pului, pesfe haine i bandaje ; ele mentineau nu numai pielea, dar
si elasticitatea lor.
Descoperirea mumiilor a scos la lumina zilei multe fapfe intere-
sante. Studierea intregului lor sistem digestiv a descoperit ce fel
de mancari consumau cei din antichitate, iar examinarea structurii
scheletului arata intrucât exista pe atunci rachitismul i tuberculoza.
Pe figurile mumiilor s'au gasit urme de variola pielea unei
femei bäträne, care din pricina boalei indelungate era plina
de rani, a lost implinitä cu piele de gazela, ca sä acopere
gaurile.
Dupacum am mai spus, Egiptul nu era singura tara in care se obi-
cinuia imbálsämarea. Si China cunostea mumifierea si o exercita
azi, totus acest fel de inmormântare este rezervat numai unor
anumiti oameni. In China nu se poate cumpara cu bani acest pri-
vilegiu. Numai anahoretii si ascetii, cari se retrag de lume in
pesteri liosite de lumina', sunt socotiti demni de a fi Imbalsämati.
Ace'asta credinta mai exista si azi. Mai mult inca. Adeväratii bu-
disti cred in nemurirea corporali a persoanelor sfintite si tin din
aceasta cauza la conservarea in forma perfecta. In China si Tibet
exista un mod deosebit de a lucra la imbalsamarea i impodobirea
trupului. Cadavrele sunt ingropate Intr'un templu, fiind conside-
rate sfinte. Maruntaele se indeprteaz i golul se spalä cu o
anumitä mixtura de ierburi. Inainte de a invalui frupui in asa nu-
mitul Kang", sarcofagul se umple, pana la o inaltime de vreo
30 cm. cu cenuse s pae de orez. Dupa aceasta urmeazä invälui-
rea in vat i sare. Cosciugul rämane inchis doi-trei ani î daca
in acest timp trupul sfintit rezisf descompunerii, se institue un
fel de colecta, pentru a se strange banii necesari impodobirii
construirii lemnariei sarcofagului. De multe ori se intampla cazuri
foarte interesante. Exista un sfânt vegetarian, care in momentul
cánd s'a simtit destul de sfânt, s'a decis s moara. Mai intai insa
a renuntat la placerea de a mânca orez si consuma numai fructe.
ofroava
631c
Dupa vreo cateva sapfamâni a renuntaf si la fructe ; nu lua in
fiece zi alizeva decat vreo câfeva inghitituri de apä caldicica.
Agonia sa durs mai multe luni. In ceie din urma, trupul sau fu
asezat pe patruzeci de cuburi de lemn de cedru i pe patruzeci
PO TE BONHEUR
de cuburi de lemn de santal si totul fu acoperit cu un praf in-
flamabil. Aceasta amestecatura arse mai multe säptamâni prinfre
Cu ocazia sf. särbätori BOURJOIS of erä
picioarele incrucisate ale mortului si in cele din urmá, cadavrul distinsei si fidelei sale clientele d elicioas e le parfumuri :
era afumat. Apoi cadavrul fu uns cu lut, lemn, ulei si alfe ingre- SOIR DE PARIS"
diente, apoi legat in pozitie verticala.
Podoaba pe care a primit-o mumia budista, se leaga de toafe
MON-PARFUM
confinute intr.un IncântStor flacon asezat intr'o casetà Potcoavi
vechile traditii indiene. O piele aurie este una dintre cek 32 de
utensile descrise ale ritului Vedei". lnainte de a se Intrebuinta PRETUL Lei: 115.
aceasta piele aurie, locurile mai slabe se ung cu un straf subtire
de lut, chit si lemn de sanfal.
Imbälsämarea n'a incetat deci. Ea este astäzi mai eficace ca
)ricand, cu toate ca exist5 o mare diferentä Intre cea de acum
o mie de ani si cea de azi. Totus, anual mai mult de dougsute
de trupuri sunt trimise in strainätafe, in stare mumifiata.
BOURJOIS.,,
Orice lichid i mai ales cat mai mull- sânge trebue extras
din trup. Apoi se introduc In vine amestecuri, compuse mai mult
/
din formalin, care produce o actiune de intárire a peretilor. Ca- to
davre, desgropate dupa ani de zile, aveau un aspect foarte
proaspät, in urma apIicrii acestui fratament. Cu vremea se pro- e CrácIo,
duce un fel de decolorare, dar alta schimbare nu se mai manifesti.
Maesfrii britanici ai imbälsamärii nu intrebuinteaza nid arsenic,
_., o
-1---
Aar sat%
0 avt,a
nici mercur sau alte otravuri mefalice, atât de obicinuite in vre- INroos ase td%
murile vechi. In ultimul timp s'a spus c moartea lordului roal ?e
Carnarvon i altora, provenita urma desgropärii mumiei lui f
Tutankamon, s'ar datora substantelor toxice intrebuintate de egip-
teni pentru apararea mumiilor lor. aboramenk \ ,
Statistica arati ca 50% din foate imbálsämärile se produc In
\
Stafele Unite si 300/0 in China. Asia costa multi bani, cäci Im-
balsamarea si transportarea in Orient costa vreo 500 de lire aur.
Imbálsamarea in Anglia e permisa din necesitati sanitare si nu ser-
ves-1.e conservarii mai indelungate a cadavrului. Cunoscáforii cred
l,
4(s1111.

www.digibuc.ro
Printesa Marina de profi : un studiu al artistului
de Laszlo.

In gustul cu care-si alege culorile, pure,

vibrante si admirabil imbinate, apare ge-
niul cu care se imbraca Ducesa de Kent ;
Ochiul ei e'xersat de artista apreciaza
frumusetea liniilor simple si serpuitoare ;
iar originalitatea infatisarei sale apare in
alegerea accesoriilor si a detaliilor. Dam
aci cateva din toaletele ce-i formeaza tru-
soul. In extrema stanga I) o rochie de
searä cu taietura gatului aproape severa,
din satin cloque negru, jupa este spintecata
pentru a da la ivialä o banda de lame de
argint. Centura este tot din lame. 2) Un cor-
don si o pereche de manusi din piele de
porc, realizeaza o impresie dintre cele mai
bizare, pe toaletá de catifea neagrá ce a-
pare imediat langa prima. 3) Cel de al
treilea ansamblu de seará este din crepe
faconne bois de rose, 4) Costumul de dupa
amiazi este dinteo lesatura creponata si
are o jachetä impodobita cu vulpe vopsitfi.
3) Ui . cordon din piele de vitel ma rcheaza
talia mantoului de stofi neagra garnisit de
un guler de astrachan drapat. 6) Dupa a-
ceasta vine un costum de dimineata de nn
verde de migdala garnisit cu nutria. Ro-
chia farä jachetä. 6 a) poate fi vazuta.
dreapta. 7) Si insfarsit iatà o incântatoare
toaletã dintr'o tesatura de Una creponati
neagra cu maneci lungi, terminate prin
franjuri tot din stofa si avand la gât o cra-
vata de catifea portocalie.

www.digibuc.ro
 s'a inaugurat Duminic5 in muntii Predealului pe Va lea
in fate Bucegilor. Pe un fond intunecat de pâclure se reliefeaz5
in stilul geometric modern, alb ca o vedenie, acest minunat pa-
lace, opera lui Marcel lancu.
Un sir de terasse triunghiulare asezate In dou5 planuri, prinzand
intre ele camerile gratioase si vesele (singurele linc5peri de Sa-
natorii care având terasse spatioase in fate lor primesc totus
soare din fatad5) formeaz5 tot elementul decorativ al constructiei.
R5snoave: Interiorul hallului, salonaselor, sufrageriei, a câpâtat prin cornise
de luminä, prin biblioteci zidite si intreg aranjamentul elegant un
aspect vioi si cald, intim i primitor.
Si totus lumina puternic5, linoleurile, simplitatea mobilierului de
metal, lipsa draperiilor creaz5 o atmosferà de higien5, curatenie
si comfort neIntrecut.
Doctorii Câmpeanu, Popper si Theodorian au realizat printr'acest
Sanatoriu primul institut medical din tars care este si o lucrare
de mare artä.

incredereo 4(m-'

pubbeului i
se cAsiti
atest 40 vosor:
CALAUZA
STI1NTELOR HUM
Trebuie
face cunoscut cu ocazia sirbStorilor,
c5' preturile sun+ reduse astfel : Mag-
so inertriJ..
netismul si Sugestiunea 320 lei, Hip-
notismul 300, Spiritismul 250, Tarotul
200. Semnätura Astral5 200, Astro-
logia Cabalistic5 200. Misterele Tele-
patiei 350, Esoterismul Francmaso- este e azul
neria 90, Bagheta Magic5 120, Banul
misterios spiridusul 100, Descope-
rirea Comorilor 150, Magia l Vr5ji-
pro dusului
foria 150, Ocultism oriental-fakirism
yogism 90. Ghicitul in Cafea i Bobi
40 lei, Bile Hipnotic5 simpl5 lei 125.

00$I
Bile cu Fascinator lei 200, Planseta
Spiritist5 lei 280.
Aceast5 reducere este numai pen-
tru s5r1s5tori, deci griibiti-vd. Co-
mandati trimitand si costul la a-
dresa : CALAUZA pINTELOR
OCULTE, Strada Caraiman No. 8,
(Ling5 Cimitirul Sf. Vineri), BUCU-
RE$T1, Sector Postal 2.

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL un dentifrice seriös

BULEVARDUL CAROL, 39
Sub conducerea D-nei Doctor M RABINOVICI, dermatolog specializat la Paris
si Viena, consulti si trateaz5 radical toate defectele pielei si ale fenului.
DARUITI
Distrugerea definitiva a pärului de prisos f5r5 cicatrice garant5nd neaparitia lui. DE SARBATORI
UNICUL INSTITUT DIN TARA INZESTRAT CU APARATELE CELE MAI
PERFECTIONATE SIMILAR CELOR MAI un abonament la
MODERNE INSTITUTE DIN STRAINATATE
Cons. 10 - 12 ;1 3-7 p. m. C o nsultat i
..REALITATEA ILUSTRATA
g r a tuite Miercuri orele 11 - 12 a. m.
in acesf fel uniti ufilul et+
placuful.

www.digibuc.ro
 ATA UN CADOU
CADOU CARE VA FI BINE PRIMIT DE ORICE DOAMNA

acesta deoseltit este o coleetie din faimoasele Ape de Co-

Darul
Ionia ,Lady"-Chat Noir", Jochey Club" si ;,Perle de Paris",
prezentate In flacoane de lux, care vor fi apreciate de mice femcie.
Mai mult, ele vor riimanea luni de zik pe masa ei de toaietfi, rea-
mintindu-i atentia Dv., omagiul ce sti adus fartnecului i frumusetei
ei, oferindu-i accesorii de loaktil de calitstea aceasta.

LAU Df COLOENt 1114131/1

www.digibuc.ro