Sunteți pe pagina 1din 14

La Mi

not
eri
e Archit
ects
Roubai
x,France 2005-2008

REABI
LIT
ARE ARHI
TECT
URALĂ
Ghil
eschiBogdan-
Alexandr
u
Enea Andr
ei
Pl
an de si
tuat
ie - Scara 1:
1000

re
pe
Am
e
Ru

ent
orc
Cond
Rue
Ru
eH
en
riM
art
in

Vedere di
n di
rect
ia st
razi
iHenriMart
in
ll
iee
Ga
Rue
PREZENTARE GENERALA

I
naces tpr oi
ectnees t
eprez ent
a-
tareabi li
tarea uneivechimor ide I
magi
nedi
n2005-Pr
emer
gat
oar
epr
oces
uluider
eabi
li
tar
e I
magi
nedi
n1920-Di
nper
ioada deact
ivi
tar
ea mor
ii
f
aina s ia uneicladirii
ndust
ri
ale
i
ntr-o cladir
edel ocuintecolecti
ve
de-al ungulcanal ul
uiRoubaix.

Structura eraintr
-ostar
ef oar
te
avans t
a dedegr adar
e, I
magi
nedi
n1982-I
ncur
sdedegr
adar
e
i
nsai nurma intervent
ieis-a
r
eusitcrearea unorapar tamente
deschisespr e
l
umina.

La Minoteri
ees teof osta moar a
def aina dinecopa Vi ctoriana,
cons t
ruit
ai n1810.Di nar hivereiese
faptulca o mar epar tea cl adiri
ia
fostdemol ata,par t
ea ramas a,cea
dincar amida,f i
ind exti
ns a cuo
str
uctura pecadr ecar epana l a
urma a ramasabandonat a.T am-
m
plari
aaf osti
nlocuitainsas -
ai ncer-
catpas trarea f
or meioriginale.
Det
ali
u de t
ravee

El
imi
narea di
ferent
eide ni
vel
Adaugarea vol
um ul
uinou de apart
am ent
e

El
em ent
e nou const
rui
te
Pl
an PARTER - Scara 1:
50 Pl
an ETAJ CURENT - Scara 1:
50

Generarea unornoici
rcul
ati
i

Ci
rcul
ati
ivert
ical
e

Ci
rcul
ati
iori
zont
ale
Vedere di
n di
rect
ia st
razi
iAm pere

Pl
an PENTHOUSE-URI- Scara 1:
100

Vedere di
n di
rect
ia st
razi
iCondorcent
I
STORI
C

Roubai x( neerlandeză Robaai s)


esteunf ostor așindus tr
ialș iunmu-
ni
cipiuî nnor dulFranței,situatî n
depar tament ulNor d dinr egi unea
Haut s
-de- France,î napr opier ede
granița cuBel gi
a.Î mpr eună cual te
orașe,îns peci alT ourcoing ș iVil
le-
neuve- d'As cq,for meaz ă o agl om-
erareur bană cumaimul tdeun
mili
ondel ocuitori,î
nj urulor așului
Li
ll
e.

Facepar tedi nMet r


opol a euro-
peană a Lil
le.În2013,popul ația
Roubaixuluiera de95.866del ocuit
-
ori
.Pri
nur mar e,municipiulestecel
de-altr
eilea celmaipopul atoraș
di
nr egiune,după Lil
leș iAmiens .

Or așula deveni tf
aimosînsecolul
XI
Xca uncent r
ui mportantalpro-
ducțieidet exti
le.Astăzies
teorașul
des osir
ealcur seicicl
is
teParis
-Rou-
baix,una dintrecelemaidur e
curseci cl
is
tedeo z idincalendarul
Uni
uni iCicli
steInt
ernați
onale.
I
STORI
C

ÎnEvulMedi u,orașula crescut


î
ntr-unsemi cercor i
ent atspre
nordînj ur
ulnucl euluisăupr i
miti
v,
dincolo dez ona înt
insăî nt
rebi-
seri
ca SfântulMar ti
nș ifost
ul
castelfort
ifi
cat .

Existenț
a aces t
eili
mitedesud
arămaspână î ns ecolulal
XVII
I-
lea șia marcato expansi
-
uneur bană carea avutlocîn
pri
ncipalpel aturi
ledevestșide
nord aleorașul
ui.

Creș t
erea industr
ial
izări
i,îm-
bunăt ățir
ea transport
uluit erest
ru,
creșterea cont i
nuă a popul ați
eiși
nevoiar ezultată deterenur i
adecvat elow- costpentrul ocu-
i
nț eșifabricidepr oducț i
e,t oate
Roubai
x - 1689
aces tea aucondusî nceledi n
urmă la extinderea orașuluispre
sud decent ru,însecolulal
XIX-l
ea.
I
STORI
C

Prima at estaredocumen-
tarăal ocal i
tățiRoubai
i x
dat eaz ă dinanul863.Cu
ti
mpull ocal i
tatea tr
ept ata
evol uatintr-unt âr
g provin-
cialpână l as fârși
tulper i
o-
adeimoder netimpur i
i.La
capăt ulsecol ul
uialXVI II
-l
ea,
aî nceputs ă apară ca un
cent ruregi onaldepr oducț i
e
textil
ă.

De-al unguls ecoluluial


XIX-l
ea târgul uii
niți
alde
8.091del ocui toriî
n1800s - a
tr
ans formatî ntr-
uncent r
ude
puterepent ruindus t
riatex-
ti
lă de124. 661î n1896.
Astfel,î
nt i
mpulr evoluți
eiin-
dustri
ale,or așula fostunul
dintrecent releindus t
ri
ale
celemaii mpor tantedi n
țară,deaceea por ecl i
t
„Manches terdi nFranta”s au
„Oraș ulcumi edehor nuri”.
Proi ectulnues teos i
mpl a
renovar e,cipunel aincer -
carenot iunea del ocuinta,
oferind fiecaruiapar t
ament
uns pat iuexterior,ologie,
unbal cons auot erasa.Pre-
l
ungi rea depeacoper i
s
creeaz at er
ases iofera pri
v
eli
stideos ebit
ecat reor assi
canal .

Prnadaugar
i ea bal -
coanel ors ivolumul uidel a
ult
imulni veles teevi dent i
at
atatuncont rastcromat ic
cats irelat i
a dintrear hit
ec-
tura vechea epoci ivi cto-
ri
enes iar hit
ect ur
a cont em
porana,cumat eri
alemod-
erne.

Corpuldela ul
ti
mulnivel
funci
toneaza ca o l
egatura
viz
ualasivol
umet ri
ca i
ntre
volumulvechisicelcon-
temporan,dincadr ede
betonar mat
.
Provocarea dea s coatecl ădir
ea
dindegradar e,dea o cur ățașide
a-isi
mpli
fica expr
es i
a,i-
a accent uat
caracterulcontempor anș icontrast
ul
față decărămi da vi
ctori
ana,f i
ind
acum maievi dent.

Eli
mi narea di f
erent eidei nalt
ime Vedere di
n di
rect
ia raul
uiRoubai
x

di
nt r
ecor puri
levechis iadăugar ea
i
nl oca unuinoucor pî nformă de
cruce,cupr i
nzând pat rupent -
house- ur
iext i
nsedet erasemar icar e
Vedere di
n di
rect
ia st
razi
iGal
ilee
oferă veder ipanor ami ce,cr eeaz ăîn
celedi nur mă o figură disti
ncta,o
j
uxtapuner ear hi
tect urală carean-
coreaz ă aceas tăr enovar einper ioa-
da cont empor ana.
I
m agi
ne de i
nteri
or

I
m agi
ne de i
nteri
or Vedere di
n di
rect
ia Raul
uiRoubai
x
RECONDI
TIONAREA STRUCTURI
I

Celemaiint
alni
tesi
tuat
iial
euneiexper
tizepr
ivi
nd r
eabi
li
tar
ea
cadrel
ordebeton:

1.Schimbar ea desti
nat
ieiconstr
ucti
eis
aua uneipar
ti
/i
ncaper
ia
acesteia dator
ita maimultorcauze;

2.Apar i
ti
a dedef ecte(vici
i)lastr
uctura derez i
stent
a dincauz a
unorgres elideproiectare,a executieinecores punzatoaresaua ex-
ploatari
idef ectuasea cons tr
ucti
ei,precum s idegradar i
isit
asari
lor
i
negal eal eterenuluidefundar e,coroziuni
i,condens ului
,fenome-
nelordei nghet/dez ghetsauchi ardincauz a efecteloroboseli
i
ANALI
ZA 3D

S-ar putea să vă placă și