CUR

S1
INTR
INTR OUC
ODDUCER
EREEÎNÎ
NFAR
FARMACO
MACO
LOLG
OI
GEIE
Defi
nii
e

Farm aco
logi
a est
e şti
i
nţa car
e stu
di
azăorigi
nea, compozi
ţi
a, prop
ri
etăţ
il
e fizi
co
-
chi
mi
ce , rtaseu
l substan
ţel
or medicament
oase de l
a i nger
are pâ nă l
a el i
minar
e,
ef
ectel
e f armacodi
namice,ndica
ţi
i erap
t eu
ti
ce, rea
cţ
i
i ad verse, ntrai
co
ndi
caţi
i, câtşi
al
t
e asp ect
e egat
l e d e arm
f acografie şimani
pul
areaed m
i
cam ent
ului.

Et
imol
ogi
c:cu
vân
t
ulf
armacol
ogi
ederi
văde a
l cu
vint
ele d
i
n l
imba greacă
:

macon= medi
- phar camen
t,l
eac,
r
emedi
u et
c.
- l
ogos= şt
i
inţ
ă, î
nvă
ţ
ătură

Ramuri
le a
frmacol
ogi
ei

Ramuri
l
e a
frm
aco
l
ogi
eisu
nt î
mpărţ
it
e n
î dou
ă cat
egori
i
:

Ramuri
cu car
act
erf
unda
ment
al

Di
n acest
gru
pfac art
pe următ
oar
ele a
rmuri
:

a. Fa
r
macoci
net
i
ca

St
udi
ază
traseu
l med
i
cam en
tul
ui î
n org
anism de l
ai nger
arepânăl a el
i
minare
.
Î
n cad
ru
l acest
ui rt
aseu sunt eva
luat
e asp
ect
e cal
it
ati
ve şi can
t
itat
i
ve legat
e de

medicamen
t, asp
ect
e d
epen
dent
e de d
oză,
cal
ea e
d admini
str
are,şian
ume:ab
sor
bţ
ia,
di
stri
buţ
ia,metab
oli
zarea
şiel
imi
nareaed
m
icam
ent
ului di
n organ
ism
.

b. Far
maco
di
nami
a

Studiazămecan i
sm el
e de acţi
une şief
ect
el
e subst
anţ
elor medi
cam en
toasela
di
feri
te ni
veluri
: mol
ecular
, cel
ul
ar, orga
n, ţ
esu
t saula sca
raî nt
reg
ului orga
ni
sm.

c.Far
macot
ox
icol
og
ia

Est
e ramura f
armaco
l
ogieicareud st
iazăreacţ
iil
e adver
seal
e medi
cam
ent
elor
câ
t şiasp
ect
e ega
l t
e de a
frmaco
dep
enden
ţă, i
ntox
i
caţ
ii acu
te,cron
iceet
c.
. Ramuricuca
ract
er p
ali
cati
v

a. F
armacot
er
api
a[22]

Est
e şti
inţa carest
udi
azăut i
li
zarea t
erapeu
ti
că a medi
camen
tel
or cu scop
:
profi
l
acti
c,curati
v a(mel
i
orareaşivi
ndecareaoli
bl
or)şicu sc
op investi
gaţ
ional (
pen
tru
ex
pl
orărifuncţi
onal
e).

Farmacot
er
api
a saut
erap
i
a cu medi
camen
te semp
îart
e nîf
uncţ
i
e d
e con
cepţ
i
a
t
erap
eu
ti
căî n:

a
-l
opat
ă,
-hom
eopa
tă
Î
n af
ară ede
trap
i
a cumed
i
camen
te,se a
mi ut
il
izează
şial
t
e i
t
puride e
trap
i
e,ca
de xe
empl
u:

- fizi
oter
api
a, t
erap
i
a
careut
il
izeazădif
eri
t
e modal
i
tăţ
i
t
erap
eu
ti
ce,
ca e
d exem
pl
u: masa
j
ul, el
ectr
ot
erap
i
a, bal
neo
terap
i
a et
c.
;
- di
etoter
apia, t
erapi
a car
e se aze
b azăpe un an
umi
t e
rgi
m
al
imen
tar esen
ţi
alpentru săn ăt
aetaorgan
i
smul
ui;
- cr
enoterapi
a, t
erapi
a cuape miner
ae;
l
- i
gienot
erapi
a, modali
tate car
e a r
e a
l bază numod de vi
aţ
ă
ech
ili
brat,ord
onat et
c.
Î
n f uncţ
ie de ef ectul afr
macodinamic urmăr it sau filoz
ofia apl
icat
ă î
n
t
rat
ament
ul uneisuferi
nţ
e,exi st
ă u rm
ătoat
i
rpe
eluri de f
armacot
erapi
e:

- et
iot
r
opă,farmacot
erap
ie ca
re seadr
esea
zăbol
i
i;
- si
mptomat
i
că, f
armaco
t
erap
i
e car
e se da
resează
si
mpt
omel
or ol
bi
i;
- pat
ogenă
,farm
acot
er
api
e care se
ad
resează
mecan
ism
elor zi
fiop
atoogi
l ce al
e
bol
i;
- şide su bst
i
tuţ
ie
,farm
acot
er
api
e pri
n care se
su
bst
it
uie o su
bst
anţ
ă biogen
ă
caren
ţi
ală.
Din punctde vederearm
af
cot
er
api
c,medi
camen
tel
e se asi
cl
ficăîn următ
oare
le
grupe:

− med
i
cam
ent
e ca
r
e a
cţi
onează
în an
umi
te d
eregl
ărifizi
op
atoogi
l ce ap
(r
oxi
mat
i
v
2/3 di
n tot
au
ll medi
cam entel
or)
;
− medi
camente ca
r
e com bat agen
ţi
i pat
oge
ni (
anti
biot
ice,ch
i
miot
erap
i
ce et
c.
)
;
− medi
cam en
te car
e nîl
ocu i
esc produ
se car
enţi
ale di
n organ
i
sm;
 − med
i
camen
te u
ti
li
zat
e n
î exp
l
orări
f
uncţ
i
onal
e.
b. Fa
r
macoepi
dem
iol
ogi
a

Aceast
ă ramură a f
armacol
ogiei st
udi
ază cont
rai
ndi
caţ
ii
le, pr
ecauţ
ii
le şi
pos
i
bil
eleinteracţ
iuni med
i
camentoase.

c. Far
macog
rafi
a

St
udi
ază
form
ee
l arm
f aceu
ti
ce,
dozel
e,mod
ul de ad
mi
nist
r
are,
cât

şimod
ali
tăţ
il
e d
e p
rescri
ere şi
resp
ect
i
v el
iberaremed
ai
camen
tel
or i
n
dfarm
aci
e.

NOŢI
UNI DE BIOFAR
ARMACIE
De import
anţă deosebi
t
ă pentru indust
ri
a f armaceu
ti
că a f ostdintot
deau
na
ob
ţi
nereade orm
f e arm
f aceu
t
ice ca
pabi
le de apr oduce n u ef
ectter
ap eu
ti
c dori
t şicu
ef
ect
e adver
se absen
te saumini
me.Desi gur, unul di
ntre aspect
el
e primordi
al
e era
ob
ţi
nerea ed orm
f e care să ced
ez
e substanţ
a medicamentoasăîn cant
ităţ
i câtmaimari
şicuvit
eză rap
idă.

Bi
ofar
maci
a a apa
rut i si
n 1961 aost
ffon
dată de
G.J.
Wagner
.

Bi
ofarm
aci
a st
udi
ază
:

- e
ral
ţii
le di
ntr
e prop
ri
et
ăţ
il
e fizi
co-
chi
mice al
e subst
anţ
elor medi
camentoa
se şiale
f
orm
eor
l armf aceu
t
ice,
pe de o part
e,şiefect
ul f
armacodi
nami
c r ezu
l
tat
, pe de al
tă

parte;
- câ
t şif
actori
i fizi
ol
ogi
cişifizi
opat
ologi
ci
, ca
re op
tinfluen
ţa ef
ec
tul t
era
peu
ti
c.

Pentru a caracteriza diferitele forme farmaceutice, s-a introdus în literatura de

specialitate o noţiune nouă, şi anume biodisponibilitatea.

Bi
Bi
odod
i
spi
sp
onon
i
bii
bi
li
tl
ai
tat
ea
ea m
ed
med
i i
ca
ca men
ment
elt
el
oror
 Defi
nii
e
Bi
od i
spo
nibi
li
tatea poat
e fi definit
ă ca fiind par
ametrul car
e i
ndi
că canti
tat
ea de
su
bstanţ
ă activă, ceda
tă di
n f
orm ă, ab
sorbi
tă, i
st
dri
bui t
ă şicare
ajungela l
ocul de
acţ
iune,man if
est
ând ef
ectera
tpeut
ic,precu
m şivit
ezacu care se der
ul
ează acest
proces.

Ech
iva
lena medi
camentel
or;
tipuride ech
i
val
enă;
bi
oechi
val
ena med i
camen
tel
or

Di
n pu nct de ede
vr
e alsubst
an ţ
elor medi
cam
ent
oas
e conţ
inut
e, f
ormă
f
arm
aceu
ticăşief
ectterap
eu
ti
c,avem
urm ăt
oarel
e i
t
puride ech
iva
l
enţ
ă:

A.Echi
va
len
ţ
a f
armacol
og
ică

Est
e când exi
st
ă două f
orm
e f
armaceu
ti
ce care ţ con
i
n subst
anţ
e d
if
eri
te,dar
carent
sucap
abi
le săpr
oducăacel
aşief
ectf
arm aco
di
nami
c.

B.Echi
va
len
ţ
a chi
mi
că

Est
e p
rezen
t
ă la dou
ăform
efarm
aceu
ti
ce i
f
deri
te,dar ca
re con
ţ
in acel
eaşi
doze
di
n acel
eaşi
subst
anţ
e medi
cam
ent
oase.

C.Echi
va
len
ţ
a f
armaceu
t
ică

Est
e cân
d exi
st
ă d
ouă orm
f e d
ien
ti
ce cu
acel
eaşi
doze debst
su
an-

ţ
ă acti
vă
, dar ca
re ot
p if
d
eri
din punct ed ve
dere
al auxi
li
ari
l
or u
ti
li
zaţ
i.
D.Ech
i
val
enţ
a bi
olog
i
căb
(i
oech
i
val
enţ
a)

Est
e câ nd exi
stă dou
ăforme d
ient
ice sa
u di
feri
te ca
r
e conţ
in aceeaşi
su
bst
anţ
ă
î
n ca
nti
tăţ
ii dent
iceşicare d
ami
nist
rat
e pe a
cee
aşical
e rea
li
zea
zăacel
eaşico
ncen
t
raţi
i
san
gu
ine nî acel
aşit
imp.

Obi
ect
i
vul pri
nci
palîn pr
escri
erea şiadmini
str
area med
i
camen
tel
or afost
, pentru o
l
ungă er
pi
oadă de i
t
mp, admi
nist
r
area de orm
f e arm
f aceu
t
ice ech
i
val
en
te d
in punctde
veder
efarmaceut
ic(
formeident
icecar
econţi
ndozeegal
edi
naceeaşisubst
anţ
ăact
ivă,
dar car
e pot avea auxi
li
arideosebiţ
i)

În urma observaţ
ii
lorcl
i
nice,s-
a aj
uns la con
cluzi
a că uneoriad
mini
str
area
unor orm
f e echival
ente f
armaceu
t
ic pot on
cduce l
a i
nsucce
se de ordi
n ter
apeuti
c
dat
ori
t
ă su pr
ad ozări
l
or sau datori
t
ă ati
ngeri
i unor concen
tr
aţi
i plasmai
t
ce în

domen
i
ul subt
erap
eut
ic.
Cau
zeleincri
minat
eîn apari
ţi
a unorast
f
elde pr
obl
eme er
au:

- fie egat
l e d
e med
i
cam
ent(
form
ul
are,
t
ehnol
ogi
e d
e p
rep
arar
e,
seri
i di
ferit
e etc.)
;

-fie ega
lt e de su
bi
ecţ
i
i că
rorae-a
l ost
f admi
nist
ratmedica
mentul.
În urm a acest
orobservaţ
i
i, s-
a i
nfirmatpost
ul
atul ech
i
val
enţeimed i
camen
tel
or
şi s-
a intr
odusî n far
macoog
lie o noţiune nouă, şi banu
me
i
oec:h
i
val
enţa
med
icam
ent
elor
.

Dou ă medi camente su nt bioechi

valente da că au ce aeaşi biodisponi
bil
it
ate,
bi
odi
sponibi
li
tatea fii
nd dată de cant
itat
ea de substanţă medi
camentoasă absorbi
tă
(
disp
onibi
lă biologi
c)
, capabil
ă de ef ectarmfaco dinamic allocul de a ci
ţune şi de vi
teza
cuca r
e se realizeazăacest proces.

Biodi
sponi
bil
it
atea
,în f
uncţ
i
e de met
oda pri
n ca
re est
e det
erm
i
nat
ă, est
e de tr
eiti
puri
şi anume:

- biodisponi
bil
itateabsolută;
- biodisponi
bil
itaterel
ativă;
- biodisponi
bil
itateopti
mă.
a. Biodisponi
bil
it
ateaabso lută
Este r eprez
ent at
ă de cant i
tatea de sub st
anţă medi camentoasăcar e es te
absorbit
ă şi i st
dribuită de l a locul a dmi ni
strări
i n î t
eritori
ul a fect
at.Determi
narea
concentraţi
eisu bstan ţ
eimed icam entoaseî n biofazăest e de cel e maimul t
e ori f
oarte
dificil dedet erminat sauchi ar imposibil. A vem î nsă l a îndem ân ă det er
minarea
concentraţi
ei su bst
an ţei e mdicam entoase în pl asm ă (ci
rculaţi
a art eri
ală,ven oasă),
şt
iind că aceas tă con centr aţ
i
e es te î n ec hil
ibru cu con centraţ
ia su bst
anţei
med icamentoasel a locu l de a cţi
une.Pen t
ru det erm i
narea biodisponibi
lit
ăţii absol
ute,
a uneif orm e arm
f aceu ti
ce cu o altă admi nist
rareecâ dt intravascul
ară, se aicaşical e
de referinţ
ă ca l
eai ntrava
scu lară. Caleade ref erinţă absol
ut ă este caleai ntraart
eri
ală,
cal
e în care eesteliminat âat
t primul pasaji ntest
i
nal
, hepat
ic şipulmon ar
. Aceast
ă
cal
e este di
fici
l de ab ordat dat
orit
ă unor eajn unsu
ri. De aceea,î
n mod f r
ecve
nt e s
ut
il
izea
ză, ca şical
e de r ef
eri
nţă absolut
ă, calea i
ntraven
oasă
. Biod
isponi
bil
it
atea se
det
ermină pe un an umi t număr e dindi
vzii
, care cor
espund din punctde vede re
fizi
ol
ogic pen
truasemen eat est
ări şicar
e se angajeazăsărespect
e co
ndiţ
ii
le mp
i use e d
st
udiu, î
n urma semnării unui consi
mţămân tinf
ormat.

Val
oar
eal
ui F t
reb
uie săfie cât
maiap
roa
pe de 1.

Vari
aţi
iaccept
abi
leal
eluiFsuntî
ntr
e0,
75-
1

Exist
ă med
icament
e cubiodi
sponibi
li
tat
e a
bsolut
ă per os oa rt
fe mareF>(0,
9).În
con
ti
nuar e su
nt pre
zentat
e su
bst
an ţ
e medi cam
ent
oase cu bi od
isponi
bil
it
ate per os
f
oart
e mare şi F>0,
9 ca de exemplu: amoxi
ci
l
ina,cefal
exina,cloni
dina,indomet
aci
n,
met
ronidazol
,fen
obar
- bi
tal
, su
l
fametoxazol
,tri
met
oprim, t
eofili
nă, aci
d valproi
c et
c.

Cân
d l
a administ
r
area perosbiod
i
sponi
bil
it
ateaabsol
ut
ă est
e maimicădecât
75% (
F< 0,
75)
, dat
ori
tă uneiabso
rbţ
iii
nco
mplet
e sau dat
ori
t
ă unor i
ot
bransf
orm
ări
,în
cazu
l pri
mul
ui pasaj
se mp
iune săefiu
lat
e u
rmăt
oar
ele m
ăsu
ri de or
di
n t
erap
eut
ic:

- al
egerea altei căi ad deminist
r
are, ca de exempl
u în cazu
l
: n i
trog
l
iceri
nei
,
i
zoprenali
nei, care se admini
strea
zăsubli
ngual
;
- ad minist
rarea peros a unor oze d ai
m a mri
, pent
ru at
i
nger
ea conce
ntr
aţiei
sanguine a medi cam ent
elor nîdo men
i
ul ter
apeut
ic,cade exempl
u: oxaci
l
ina,
neosit
gmina, nif
ed i
pina etc.
Pentru su bst
an ţ
e medi camentoasecuF<0.75 seimpune det
ermi
nareadetal
i
ată
a bi
odisp
onibil
ităţ
ii absolute.

Exi
st
ă s
ubst
anţe medi
cament
oase
car
e suf
er
ă un pri
m pasaj
put
erni
c l
a
admi
nist
r
are
a per
oară,
l cade exem
pl
u: h
orm
oni p
oli
pept
idi
ci i
n(
sul
ină, C
ATH)
,
horm
oni st
ero
i
zise
xual
i(t
estost
ero
ni
] et
c.

b. Bi
odi
sponi
bil
it
atea r
elat
ivă

Bi
odi
sponi
bil
it
atear
elat
ivăsedet
erm
i
nă î
n urm
ătoa
rel
e si
t
uaţ
ii
:

- când substan
ţa medi
cam
entoasău n po
ate fi ad
mini
str
ată n
itr
avascu
lar;
- cândse ev au
leaz
ă bi
odisponi
bil
it
atea unei sub
stan
ţei medi
cament
oase
admini
strat
e pe dou
ă că
i dif
eri
t
e;
 - când se st
udi
azăbi od
ispon
ibi
l
it
atea unui prod
us ge
ner
i
c com
par
ati
v cu
pr
odusu
linova
tor l
ea
(der- pri
mul pr
odus n
itr
odus n
îterap
ie)
.

c.Bi
odi
spon
i
bil
it
atea op
t
imă 9
[, 22]

Pri
n det erminarea i b
odi
sponi
bili
tăţi
i optime se al ev
uează dou ă f or
me
f
armaceut
ice, dint
re carenau est e forma de refer
inţă cu bi odisponibi
li
tat
e max imă.
Scop
ul determi
nării est
e găsir
eaf ormeicu bi odi
sponibil
it
ate opti
mă pen truo an umit
ă
cal
e de ad minist
rare. nÎ con ti
nuare se va pr ez ent
a î n or dnie descrescătoar
e
bi
odi
sponi
bili
tat
ear el
ati
vă opt
imalăadi f
erit
elorf
ormefarmaceuticeadmi nist
rateper
os:

- sol
uţie apoasă;
- emulsie U/A;
- sol
uţie ulei
oasă;
- emulsie A/U;
- suspensi
e ap oasă;
- suspensi
e uleioa
să;
- pudră;
- gr
an ul
e;
- comprimate,capsul
e;
- f
orm e cuel i
berare un
prel
gi
t
ă;
- f
orm e cu eli
beraret r
con
olat
a
- Chiar dacă, în general, este valabilă ordinea prezentată anterior, totuşi ea
prezintă relativitate, deoarece este dependentă atât de substanţa
medicamentoasă respectivă, cât şi de substanţele auxiliare utilizate

Fact
ori
care n
ifluenea
ză bi
odi
spon
ibi
l
itat
ea

Biodi
spon
ibi
li
tat
ea su
bst
anţ
elormed
i
cam
ent
oase est
e dep
enden
tă de di
fer
i
ţi
f
act
ori
, şianume:

- f
act
oridepen
den
ţi de medi
cament
;
- f
act
oridep
enden
ţi de or
gan
ism;
- f
act
oridep
enden
ţi de al
te co
ndi
ţii
.
 Fa
ctor
i depend
eni de medi
cam
ent

Fa
ctori
i depen
den
ţi de medi
camen
t, car
e influen
ţează
biod
i
spo
ni
bil
it
atea
med
i
cam
ent
elor
, potfi mp
î ărţ
iţ
iîn urm
ătoa
rel
e gru
pe:

- factori
depen
denţi de su
bstan
ţa medi
cament
oasă
;
- factori
depen
denţi de orm
f a arm
f aceu
t
ică.
Fact
ori depen
denţ
i de subs
tanţa medi
cament
oasă

În cont
inuar
e vom rez
pen
tafact
ori
i depen
den
ţi de su
bst
anţ
a medi
camen
toasă,
care
nflui
enţ
eazăi odb
i
spon
ibi
li
tat
ea e
mdi
camentel
or
, şianume:

a.Gr
adul de d
i
sper
se
i asu
bst
anţ
eimed
i
cam
ent
oase

În gen
er
a,
l vi
t
eza eddi
zol
vare
şiab
sorbţ
ia cr
eşt
e prop
orţ
ion
al cu cr
eşt
er
ea
gra
dul
ui de d
i
spersi
e.

b.Sol
ubi
li
tat
easu
bst
anţ
elor

Dizol
var
easu
bst
anţ
elor e
mdi
camen
toa
se ra
e oc
l cân
d grad
ul de di
sper
se
i cre
şte
până la ni
velmol
ecu
l
ar şisubst
anţ
a est
e sol
ubil
ă î
n l
ich
i
dul bi
olog
i
c exist
ent a
ll oc
ul
admini
strări
i.

Sol
ubi
li
tat
easu
bst
anţ
elor ep
di
nde d
e urm
ători
ifact
ori
:

- car
act
eri
st
ici
l
e fizce
i aub sst
anţ
eimedicament
oase;
- st
ruct
ura ch
imică a b
su
st
anţeimedi
cament
oase;
- pKa con
( stanta d
e d
iso
cere
i a subst
anţei
) et
c.

b1.St
areafizi
că a b
su
st
anţ
eimed
i
cam
ent
oase

Sol
ubi
li
tat
ea su
bst
anţ
elorest
e dep
enden
tă de urm
ătoa
rel
e ca
ract
eri
st
i
ci, şi
anum
e:

b.1. S
1. tar
eaamor
f
ă, pol
i
mor
fism sa
u st
ar
eacr
i
stal
ină a su
bst
anţ
ei

Fo
rmel
e amorf
e al
e acel
ei
aşi
subst
anţ
e med
i
cam
ent
oasesu
nt maihi
drosol
ubi
le
decâ
t o
frmel
e cri
st
ali
ne.
 Formel
e pol
i
morf
e met
ast
ab
i
le su
nt maihi
drosol
ubi
le decât
f
orm
ee
l pol
i
morf
e
sta
bi
le.

b.2. Fo
1. r
ma hi
drat
ată sa
u anhi
dră

Forma an
hidrăa acel
ei
aşi
subst
anţ
e medi
cament
oase
est
e maisol
ubi
lă decât
f
orm
a hi
drat
aă
t.

b2.St
ruct
ur
a ch
i
mică

Di
zol
varea su bst
anţel
or în l i
chidul biol
ogic de l
a l
ocu
l ad
mini
str
ări
i şi
bi
odi
sponi
bil
it
ateasuntinfluenţ
ateşideacestpar
ametru.

Di
zol
varea
şibi
od i
sponi
bil
it
atea potfi i
nfluen
ţat
e p
ri
n urm
ătoa
rel
e mod
i
ficări
st
ruct
ural
e,cade exem
plu:

b.1.P
2. ri
n f
ormar
e d
e să
r
uri

Subst
anţel
or medi
camen
toase
slab aci
de işsl
ab azi
b ce l
i se po
ate mări
hi
droso
l
ubi
li
tat
ea ri
pn t
ran
sf
orm
ar
e n
î să
ruri
, ca e
d exem
pl
u:
- al
caloi
zi
i sunt r
tan
sformai
ţîn săruriprin com binarecu aci ziî n săru
ri
, ca de
exempl
u: papaveri
nă hi
droc
lori
că, atrop
ină sul
furicăet c.
;
- subst
anţel
e medi
cament
oase su
b f ormă de acizisl abi se ran
t sf
ormă î
n săruri
pri
n reaci
ţi cubaze,cade exemplu: f
enob
arbital sodic et
c.
Prin f
ormareade săru
rinu creşt
eî ntot
deauna hi dr
osoulbi
li
tatea.

În cont
inuare sevapr ezent
a sol
ubil
it
ateaî n ordi
ne descrescă
toa
re a diferi
tel
or
să
rurial
e pen i
cil
inei
, co
mparat
iv cu pen
ici
li
na: penici
l
ină sodi
că> pen ici
l
ină potasi
că
> pen
i
cil
ină cal
cică> penici
l
ină > proca
i
n pen i
cil
ina > benzat
in pen
i
cil
ina

b.2. P
2. rin f
orm
ar
e de e
seri
t

Est
eri
fica
reaest
e ut
il
izată
ind
diverse
oti
ve,
m cade ex
em
plu:

- mascar
ea gu st
ului nepl
ăcut alunor subst
anţe medi
camentoase(
palmit
at de
cl
oramf
enico
l);
- pen t
ru a î mpiedica degr
adarea su
bst
anţ
eiî n tract
ul di
gest
iv (
propi
onat e
d
eri
t
romici
nă);
- pen t
rurea l
izarea de str
ucturiret
ard(esteri
i horm
onil
or st
eroi
zi
)
;
- pen t
rucreşterea hidroso
lubi
li
tăţ
ii(hi
droco
rti
zonhem isucci
nat)
.
b.
2.
3. Pri
n modi
ficarea val
en ţ
ei
 2+
Pri
n modificare
a val
en
ţeisepoa
t
e mod
i
ficaab
sor
bţ
ia,cade exem
plu
es
:
te Fe
3+
maiab
sor
babi
l decâtFe

c.Gr
adul de d
i
soci
er
e

Gradul de disoci
ere influenţ
ează hi
drosol
ubi
li
tat
ea subst
anţeişidep
i
nde de
di
ferenţa dint
re pKa-u
l subst
anţeişide pH-ul de allocu
l de admi
nist
r
are.
Mod
ificarea
pH-ului i
nfluen ţ
eazăhi
drosol
ubil
it
ateasubst
anţel
or nîurmăt
orul mod:

- pentru substan
ţe medi
cam entoase sub for
mă de acizi sl
abi, subst
anţel
e
auxili
are ab
zi
ce resc
c idroso
h lubil
itatea
;
- pentru substan
ţe medi
cam entoase subf ormă de baze sl
abe,ubstsanţel
e
auxili
are ci
a
de cres
c h
idrosol
ubili
tatea;
Pri
n m odi
ficar
ea agr
dului de di socere,
i r espect
iv al coe
fici
en
tului de part
i
ţie,
su
nt mod ificat
e nu numai i h
drosol
ubili
tatea, ci şiransf
er
tul substan
ţel
or prin
membr
an el
e bi
ol
ogice,ca de exem
plu:

- cr
eşt
er
ea con
cen
t
raţ
i
ei orm
f ei on
ii
zat
e scad
e con
cen
t
raţ
i
a f
orm
ei ei
noni
zat
ă,
car
e este mai l
iposou
lbi
lă, scă
zân
d astf
elt ran
sf
erul pri
n di
fuzi
une si
mplă;
- scădereancen
cotraţ
ieiformeiion
izat
e creşt
e co
ncentraţ
i
a ofrmeinei
oniza
t
e;
- pH-uri
le extreme f avori
zează disoci
er
ea şi di zol
var
ea,dar def avori
zează
transf
eru
l pasi
v.
Este i
mportantă găsi
rea unui pH opti
m pen t
ru e ral
i
zarea t
ran
sfer
ul
ui pri
n
membran
e biol
ogi
ce.

d.Măr
i
mea o
mec
luei
l

I
nfluenţează
, de asemenea,modali
tăţi
le der an
tsferprin mem brane şii
mpl
ici
t
bi
odi
sponi
bil
it
ateadi
feri
tel
orsubst
anţ
e,deoarecepri
nporiiapoşipott
raversaodat
ă
cuap
a subst
anţ
e o
sulbil
e nî ap
ă dep
enden
t de a
rport
ul di
ntr
e m
ări
mea m
oecu
l l
eişi
mări
mea pori
l
ormembr aneirespect
i
ve.

e.Doz
a

Pri
n creşt
erea
doze
i se t
i
ang co
ncen
traţ
ii pl
asm
ati
ce erap
t eu
ti
ce ch
i
ar l
a
subst
anţ
e medi
camen
toa
se carebi au
odi
sponi
bil
itat
e p
eroral
ă mi
că,ca e
d exempl
u:
neost
i
gmina.

Fa
ctori
depen
deni de orga
ni
sm
 Fact
ori
i dep
enden
ţi de org
anism potfi î
mpărţ
iţ
iîn dou
ă gru
pe:

- ge
factoriner
al
i,fact
orival
abil
i pentrufieca
re ca
le de admi
nist
rare;
- şi f
act sp
ori eci
fici
pent
ru o an umit
ă cale d
e admini
str
are,stare zi
o-
fipatol
ogi
că
etc.
I
n con
ti
nuare se vor prezen
t
a p ri
nci
pal
iifact
oridep
endenţ
i de organ
i
sm care

i
nfluenţ
ează i
od
bisp
onbi
li
tat
ea,f
ără a-
iînca
dra st
ri
ctî
n una di
n su
bgru
pel
e
menţ
ionat
e a
nteri
or
.
 CUR
S 2
Ti
pul de membr
ană bi
ol
ogi
că

Di
n pu
nctde ve
der
e alper
meabi
l
it
ăţi
i av
em următ
oar
el
e t
ipu
ri de mem
bran
e
bi
ologi
ce:
a. Mem
brane l
ipi
dice şor
u r
pe
meabi
le pen
t
ru med
i
cam
ent
eli
pofi
l
e şinei
on
iza
bil
e:

- piel
ea;
- mucoas a bucal
ă;
- mucoasa r gast
i
că;
- barier
asânge/l i
chi
dcefalor
ahi
dian;
- barier
asânge/S. N.
C.;
- epit
eli
ul tubul
ar en
r al
.
b. Membrane ilpi
dice cupori uşor r pe
meabi
li pen
t
ru med
i
cam
ent
eli
pofi
l
e şinei
on
iza
t
e ş
i

cu per
meabil
it
ate mi
că pen
t
ru med
i
cam
ent
ele hi
drofi
l
e şicu mol
ecul
ă avâ
nd gr
eut
ate
mol
ecul
ară r
elati
vămare:

- mucoa sa ni
test
inului subţi
re;
- mucoa sa col
onului şia rectului
;
- muco asanaz aă;
l
- muco asa ocul
ară;
- mucoa sa vezi
ci
i urinare;
- bari
erasânge/l apte.
c.Mem br
ane il
pidice cu pori mari per
mea
bil
i pen
t
ru med
i
cam
ent
e i
l
pofi
l
e ş
i hi
drofi
l
e cu
gr
eut
ate mol
ecul
ară m are:

- al
veol el
e pu l
mon are;
- capilarel
e d in piele şimuşchi
;
- placentă;
- barieralichidcefalor
ahi
dian/sânge;
- barieraS. N.C./sânge;
- barierasânge/ficat ;
- barieraficat/bi l
ă.
d. Mem brane por oaseşo u
r permeabi
le pent
ru subst
anţ
e medicament
oase cu
masă
mol
ecu
l
ară r elati
văf oar
te march
i
e,ar ân
pă la 50.
000 u.
a.m. (
uni
tăţi at
omi
ce e
d masă
)
:
 - gl
omeru
l
ii ren
al
i.

pH-
ul l
ich
idel
orapoa
seaflat
eîn con
t
actcumembr
anel
e absor
bant
e

Can
ti
tat
ea de subst
anţ
ă ab
sor
bi
tă pri
n di
fuzi
une si
mpl
ă es
t
e depen
dent
ă de
co
rel
aţ
ia n
ître Kp
a şipH.

pH-
ul di
fer
i
telor com
part
imen
te b
i
ologi
ce,sepa
rat
e d
e mem
bran
e p
ermeab
i
le
est
e pr
ezent
at î
n conti
nuar
e.

a. pH-
ul l
ich
i
del
or bi
olog
i
cedi
n di
feri
t
e se
gmen
t
e a
l
e tr
act
ul
ui di
ges
t
iv:

- pH-
ul di
n cavi
t
ateabucal
ă = 6,
7 – 7,
2;

- pH-ul co
nţinutului gasri
tc = ,0
1– 3 ,
0;
- pH-ul conţ
inutului duodenal= 4,8 – 8,2;
- pH-ul conţ
inutului jej
unal= 7,5– 8 ,
0;
- pH-ul conţinutul
ui din col
on= 7 ,
0 – 5 7,
;
- pH-ul co
nţinutului rect
al = 5,
5 – 7 ,
5.
b. pH-
ul exi
stentî n alt
e ergi
uni al
e organi
sm ul
ui că
putşi
t
e de m
ucoa
se:

- pH-
ul con
ţi
nutul
ui vagi
nal= 3,5– 4,
2;
- pH-
ul con
ţi
nutul
ui ur
etral= 5,0– 7,
0;
- pH-
ul sec
reţ
ii
lor co
njuncti
val
e =7,3 – 8,
0;
- pH-
ul sec
reţ
ii
lor a
nza
le =6, 0 – 7
,
5.
Va
ri
aţi
i al
e p
H-ul
ui gast
ri
c cui
mpl
ica
ţii asu
prabi
odi
spon
ibi
l
ităţi
i

- pH- ul conţi
nut ului gastri
c vari
azăî n funcţ
i
e de vâr
stă,şianume:l a nou
-născut
pH- ul est
e n eutru, aj
ungân d la un pH acid asemănăt
or ad
ulţi
lor doa
rîn jurul
vârsteideapr oximativtr
eiani;
- pH- ul gast
ric a lf emeigr avi
de cr
eşte cu40% f aţ
ă de norm
a;l
- există stări patoogi
l ce în ca r
e pH- ul nu arevalorifizi
ol
ogi
ce, ca de exempl
u:
hipoclorhi
dria, a co
lrh
idria, hi
percl
orhidri
a et
c.
;
- pH- ul dif
eră î n f uncţi
e de bi ori
tm, ca de exempl
u: scad
e în ti
mpul nopţi
i( în
ti
mpul som nul ui),rezult
ând a ci
doză.
Numărul
de m
embr
ane traver
sat
e

Biod
isp
onibi
li
tat
ea medi
camentel
oreste dependen
tă atâtde număru
l, cât şide
t
ipul de membrane r
taver
sate.Din acest punctde vedere
, exi
st
ă două t
ipuri de căi
,
car
e presu
pun dif
eren
ţe p
ri
vind t
ipul şinumărul de membran
e rt
aver
sat
e,şian ume:

a.Căi nat
ural
e

La acest
ni
vel
, ab
sor
bţ
ia se eal
r
ize
ază ri
p
n t
raver
sar
ea adou
ă i
t
puri de
membr
ane,
şianu
me:

- epit
eli
ul mucoaseiresp
ecti
ve;
- şien dotel
i
ul ca
pil
ar d
i
n ţes
utul su
bep
i
tel
i
al.
b.Căi art
i
ficial
e

La acest
ni
vel
, abso
rbţ
ia se real
i
zează
pri
n t
raver
sar
eaunui si
ngu
r

ti
p de mem brană bi ol
ogi
că, şiume an endotel
i
ul cap il
ar. D atori
t
ă acest ui ap
ft,
biodi
sponi
bil
it
atea formel
or f
armaceut
ice admi
nist
rate par
enteral est
e superi
oară
f
orm eor
l d a
minist
rate pe căi nat
ural
e,cu dou ă excepţ
ii: administ
rar
easu bl
ingual
ă şi
alveolară.

Su
praf
aţa membr
anei

Exi
st
ă mem br
ane biol
ogi
ce cu su
praf
aţ
ă f
oart
e mar
e,pri
n car
e ab
sor
bţ
ia se
r
eal
izează
în pr
ocent ri
di
cat
, cade exe
mpl
u:

-
mucoa
sai
ntest
inul
ui su
bţi
re,care
are
apr
oxi v 21
mat
i ;00 m

mucoasa ep
it
eli
ului al
veol
ar
, ca
re are
apr
oxi
mat
iv 2.
10
0 m
Exi
st
enţa membranelor biol
ogi
cesubţ
i
ri

Acest
t
ip de mem
bran
efavori
zează
ab
sor
bţ
ia,i
arcaexem
pl
e ami
nti
m:

- mucoasa subli
ngual
ă;
- epi
tel
iul al
veol
ar.
-
Ti
mpu
l de c
ont
act

Exi
st
ă ocu
l ri de ad
mini
str
are
în care
ti
mpul de con
t
act
cu m
ucoa
-

sa r
p
in careear
oc
l ba
sor
bţ
ia est
e mare
, ca e
d exem
pl
u:
 -
cal
eaperora
lă, l
a nive
lul i
ntes
t
inului;
-
cal
ea ni
t
ramusculară;
-
cal
ea su
bcutanat
ă et
c.
Exi
st
ă act
f oricare t
ind sănfli uenţeze
timpul de contactpri
n reducer
ea sau
prel
ungi
rea acest
ui timp. nÎ conti
nuarese vorpr ezen
ta câţi
va dint
re f
actori
i care
i
ntervi
n î
n modul aminti
t ant
eri
or nîcineti
ca emdi
camentul
ui, şian
ume:

a.Fact
ori
car
e e
rduc i
t
mpul de con
t
act

- l
a ni
velul căi
i su bl
inguale, sec
reţ
i
il
e sal
ivare;
- l
a ni
velul muco asei ocul
are,secreţ
ialacri
mal
ă;
- l
a ni
velul cavt
iăţi
i naza l
e,secreţi
a naza
lă etc.
;
b.Fact
ori
care prel
ungesc i t
mpul de con
t
act

Di
ntre act
f ori
i car
e prelunges
c i t
mpul de con
t
actîn cad
rul ad
mini
str
ări
i
peroral
e amint
im : prezen
ţa al
imentel
or î
n tractu
l di
gesti
v.

Va
scu
l
ari
zaţi
a şideb
itul ci
rcu
l
atorl
ocal

Exist
ă mucoa
sef
oart
e bi
ne vascu
l
ari
zat
e,unde ab
sor
bţ
ia est
e ri
di
cat
ă,ca de
exe
mpl
u:

- mucoasai nt
esti
nal
ă( va
se i
mf
lat
ice,va
se sa
ngui
ne)
;
- mucoasa nazaă;
l
- mucoasa subli
ngual
ă.
Ef
ect
ul pri
mului pasaj(i
ntest
i
nal, hep
ati
c şi
pul
monar)

Acest
ef
ect
semani
fest
ă pri
n met
abol
i
zar
ea us
bst
anţ
eimed
i
cament
oaseî
naint
e
de t
ransf
er
ul aces
tei
a î
n circu
laţ
i
a sist
emi
că,av ân
d ca rez
ul
tat scăder
ea

bi
odi
sponi
bil
it
ăţii
.Est
eocol
itt
otalpri
mulpasaj,l
acelet
reini
vel
uriamint
iteant
eri
or,
numaide că t
re medicam
ent
ele admini
str
ate n
itr
aart
eri
alsaui nt
racardi
ac.

La ad
mini
str
are
a med
i
cam
ent
elor e
p a
l
te că
i est
e pr
eze
nt î
n mod di
fer
i
t pri
mul
pasaj
, şian
ume:

- pri
mul p asajul mon
p ar es te întâl
ni
t la medicamentel
e admi
nist
r
ate: .vi
.
,
subli
ngu
al,int
rarec
tal i
nferi
or
,i nt
raoso
s,nti
raseroa
se;
- pri
mul pasaj hepatic şi pu lmonares t
e î ntâl
ni
t pr i
n adm ini
str
area
medicam
entel
or nîcalea rect
ală superi
oar
ă;
 - pri
mul pasajnt est
iinal
, h
epat
ic şipul
mon
ar est
e pr
eze
nt a
l ad
mini
str
area
medicam
ent
elor pe ecalperor
al
ă.
Mod
ul de ad
ministrare

Est
e un a
fct
orca
re poa
t
einfluen
ţa bi
odi
spon
ibi
li
tat
eaî
n u
fncţ
i
e de poso
l
ogi
e,şi
anum
e:

- ad
minist
rareapri
n perf
uzareadmi
(ni
str
are n
co
ti
nuă)
;
- ad
minist
rareari
tmică;
- admini
strarede pr
eparat
er
etard;

- admini
str
areasist
emel
or erap
t eu
ti
ce;
- uti
li
zarea t
era
pieil
a ţ
intăetc.
F
actorifiziol
ogici

Aceşt
ifact
oripotfiobi
şnuiţisau part
icul
ari
,cadeexemplufact
ori
iprezenţ
iîn:
sar
ci
nă, al ăptare, la copii
, l a bă trâni sau i nfluenţ
a bi ori
tmuril
or asu
pra
bi
odi
sponibil
it
ăţi
ietc.

Fact
ori
car
e p
otdet
erm
i
na mod
i
fica
reabi
odi
spon
ibi
li
tăţ
iiî
n ca
dru
l admi
nist
r
ări
i
per
oral
e,şianume:

a.Fact
ori
car
e pr
oduc mod
i
fică
r
i al
e f
uncţ
i
eiapar
atul
ui di
gest
i
v cu r
eper
cusu
ini
asu
pra bi
odi
spon
i
bil
it
ăţi
i

a.
1. V
ari
aţ
ii al
e pH-
ului gast
r
oint
est
i
nal

pH-
ul ga
sri
tc poa
t
e va
raiî
n u
fncţ
i
e de:

- vâr
stă:l
anou-
născutpH-
ulest
eegalcu:6-
8;
-ali
men tel
e,cuexcep ţ
ia cel
or ci
a
de,cresc H-
ulp
;
-deregl
ărial e u
fncţi
eisecret
ori
i gastri
ce(hipo sau hipera
ci
di
tat
e);
-administr
area ed ant
iaci
de care esccrH-p
ul gasri
tc.
Creşter
ea H- pului gast
ri
c ni
fluen ţ
eazăi od
b
isponi
bil
it
atea,prin vari
aţ
i
i al
e
ab
sorbţ
i
ei, ca e d exem
pl
u:

- scad
e a
bsor
bţ i
a gastri
căa med i
cament
elor aci
de;
3+,
- scad
e absor
bţi
a Fed eoa
recen îacest
e condi
ţi
ii on
ul de fi er ri
t
val
en
t nu se a
mi
red
uce ali
on de fi er val
bient
, car
e este uşorbsoarbabi
l;
- poa
te a
vea locdizolva
reapreco
ce a preparat
el
or ent
erosol
ubi
le.
a.
2. V
ari
aţ
ii al
e d
ebi
tul
ui sangui
n l
oca
lla ni
vel
ul t
ract
ul
ui di
gest
i
v

Deb
i
tul san
gu
in al acest
ni
vel
, cu ep
rer
cusi
uni asu
pr
a ab
sorbţ
iei
, poa
t
e avea
di
feri
te su
rseedvari
aţ
ie,şianume:

a. Vâr
2.1. st
a

În primel
e l
uni de vi
aţ
ă,ten
si
unea art
eri
al
ă a nou-născu
t
ului est
e maimare
decâ
tla adul
t,f
apt ca
re a
re co
nseci
nţe a
supr
a deb
itul
ui sa
ngui
n local
.

a. D
2.2.if
eri
t
e st
ăripat
ologi
ce, ca
:

- insufici
enţ
a cardiacă
, hiper
tensi
unea art
eri
ală, hi
pot
ensi
unea art
eri
al
ă
influenţează
deb
it
ul sangu
in l
ocal
.
2.3.l
a. A
imentaţ
ia poa
te influen
ţa debi
tul san
gu
in l
ocal
, nî f
uncţ
ie de can
t
itat
e şi
compozi
ţie.

a. P
2.4.oz
i
ţi
a corp
ul
uicu
l
cat creşt
e d
ebi
tul sa
ngu
in l
oca
l
.

a. Med
2.5.
i
cam
ent
el
epoti
nfluen
ţa d
ebi
tul san
gu
in l
oca
l
, ca e
d exem
pl
u:

- vasodi
latat
oarel
e,vasoconstri
ctoar
eleet
c.
a.
3. V
ari
aţi
i ale vit
eze
i de gol
ire a st
omacului

Sur
sede vari
aţ
ie a vi
t
ezei
de go
l
ire a st
omacu
l
ui potfi di
ver
se,
şianume:

- fizi
ologi
ce (
vârst
a, area
st em oţi
onală, ozi
pţ
ia corp
ului
, ts
area som
n / vegh
e
etc.);
- pat
ologi
ce af
(ec
ţ
iuni dige
sti
ve
, hepat
ice
, metab
ol
ice etc.
) et
c.
;

Scăd
erea tvi
ezeide gol
ir
e a stomacu
lui scad
e absorbţ
i
a nit
est
i
nal
ă.Scă
der
ea
vi
tezeidegol
ireast
omacul
uiest
eînt
âlni
tăî
ndif
eri
tesi
tuaţ
ii
,cadeexempl
u:

- ad
mini
str
area
de su
bst
anţ
e med
i
cam
ent
oasean
ti
prop
ulsi
ve;

- l
a nou -născu
t
;
- i
ngesit
a de il
pide;
- administ
rarea de edi
cam
m en t
e anti
spast
i
ce;
- î
n ul ce
r gast
ri
c;
- i
nfarct c.et
Creştereavi
tezeide gol
ire a st
omacul
ui est
eî nt
âlni
tăî
n urm
ătoar
ele si
t
uaţ
ii
:
 - ul
cer duoden
al
, col
ec
ist
ită, adm
i
nist
rar
ea de medi
cament
e pr
opu
l
sive
(
metocl
opr
ami
d) et
c.

a.
4. V
ari
aţ
ii al
e mot
il
it
ăţi
iint
est
inal
e

Sursel
e de va
raiţ
ii al
e mot
i
li
tăţ
ii n
itest
inal
e potfi: vârst
a, st
ar
ea pat
ologi
că
,
aso
ci
er
ea ed
micam
ent
elorcu li
a
men
tel
e et
c.

Scă
derea
moti
li
tăţ
iii
ntesti
nal
e este
î
ntâl
nit
ă l
a: băt
rân
i
, bol
nav
i cu nsu
i fici
en
ţă
ca
rdi
acăetc.

Cr
eşterea
mot
il
it
ăţi
i poat
e avea l
ocdupă admi
nist
r
areade:l
axati
ve,pr
opul
sive,
medi
cament
e car
e scadabsor
bţ
ia si
st
emică.

a.
5. V
ari
aţi
i al
e pr
imul
ui pasa
j

Pri
mul pasa
j hep
ati
c est
e dep
en
den
t de cl
earan
ce-
ul hep
ati
c,care,
l
a ârndul l
ui,
dep
i
nde de u
rm ăt
ori
ifact
ori:

- cl
earance-u
l hepat
ic n
itri
nsec
;
- debi
tul san
gui
n hepat
i
c;
- fr
acţ
iunea ed medi
cament nel
egat
ă p
lasm
ait
c.

Clea
ran
ce-u
l hep
ati
c cr
eşt
e p
rop
orţ
i
onal cucreşt
ereaact
ori
flor amint
iţi anteri
or
.
Clearan
ce-
ul hep
ati
c poate vari
a î
n funcţi
e de an
umi
ţi act
f ori
: stări at p
oogi
l ce,
i
nter
acţ
i
uni med
icamen
toa
se.

St
ări
l
e p
atol
og
ice ca
re n
ifluen
ţea
ză ea
cl
rance-
ul hep
ati
c su
nt
:

- cirozaşihep at
it
a pr oduc scă derea clearance-
ul hepati
c nitrinsec,cr escân
d
astf
elf racţi
unea ib
lerăl asm
p at i
că;
- insuficienţa cardi
acăscade debitul sangui
n hepa t
ic,con ducân d la scăder
ea
clear
an ce-ului hepat
ic al m edicamentel
or cu cl earance hepa t
ic intri
nsec
crescut, ca e d exem
plu: prop r
an ol
ol;
- hiperti
roidia creşt
e m etaboli
sm ul bazal şibiotran
sf
orm ări
le hepatice;
- hipoti
roidia sca
de m etaboli
sm ul bazal şibiotr
ansf
orm ări
le hepati
ce;
- insuficienţa renal
ă scade egar
l ea l p
asmait
că amed i
cam entel
or
.
Interacţ
iunile medicam ent
oase poti nfluenţa clearan
ce-ul hepatic int
rinsecî
n
următorul mod:
 - med i
cament
ele inductoare enzi
matice (
fenob arbi
tal
, en
fi
toi
nă, ca
rbamazep
ină,
ri
fampici
nă) cresc earcl
an
ce-u
l hepat
ic nitri
nsec;
- med i
cament
e i nhibi
toare enzi
matice (f
en i
lbutazonă, met
ciidi
nă, cont
racep
ti
ve
peroral
e, an
ticoagul
ante cu mari
nice, oram
clf enicol
) scad cl
earan
ce-
ul hepat
ic
i
ntrinsecşiprimul pasaj hep
atic.
Deb it
ul san
guin hep ati
c poat
e fi mod i
ficat pri
n admini
strare
de vasodi
lat
aotar
e
şiva soconst
rict
oar
e.Ef ectul fact
ori
lorca r
e i nfluenţeazăpri mul pasaj şi cl
earan
ce-
ul
hep ati
c este mp
i ortant î
n cazu l medicamentel
or carecl earan
au ce-ul hepati
c ri
di
cat şi
biodisponibi
li
tate per or
alăr edusă, ca de exemplu: β-adrenol
it
ice (
propr
anolol
),
l
idoca i
nă, verapamil
, antidep
resive i tr
ci
cl
ice ami
(tript
il
ină), morfină etc.

b.I
nfluen
ţ
a bi
ori
t
mul
ui asu
pra bi
odi
spon
i
bil
it
ăţi
i peror
al
e

Î
n urm
a cercet
ări
l
or, s-au
evi
den
ţi
at l
a om va
rai
ţii fizi
ol
og
icel
ega
t
e d
e b
i
ori
t
m,
şi anu
me:

- act
ivi
t
atea en
zi
mat
i
că al o
m est
e max
i
mă l
a ora;8

- vit
ezadegol i
reast omacul
uicreşt
ecupest
e50% laora8,comparati
vcuor
a20
etc.
Biorit
mul i nfluenţeazăbi odi
spo
nibi
li
tat
ea prin i nfluenţ
a t r
anspo
rt
ului
t
ransm
em branar, al bi
otransf
ormări
lor şi
al efect
ului pri
mului pasaj
.

c. I
nfluen
ţ
a sa
rci
ni
i a
supr
a bi
odi
spon
i
bil
it
ăţi
i med
i
cam
ent
elor admi
nist
r
ate
per
oral

St
area
de gravi
di
tat
e n
ifluen
ţează
bi
odi
spon
ibi
li
tat
eaî
n urm
ătoru
l mod
:

- în t i
mpul sarci
nii scad
e mot
ili
tat
ea gast
roi
nt
est
i
nal
ă, et
derm
i
nân
d scăd
er
ea
vit
ezeidegol
ireast
omacul
uicuci
rca30-50%;
- scade secreţ
ia aci
dă cuap
roxi
mati
v 4
0%, î
n tri
mest
rulI
.
Ca ezu
r lt
at alacest
or mod
ifică
rifizi
ol
ogice,r
ezu
lt
ă urm
ătoa
rel
e vari
aţ
ii al
e
bi
odi
sponibi
li
tăţ
ii
:

- scădereavi
tezeide absorbţie, dat
ori
tă scă
deri
i vi
tezei
de go l
ire a stomacul
ui,
duce al s
cădereabi
odisponibil
it
ăţi
i;
- creşt
e absor
bţi
a gastri
că a medi cam
entel
or când scadeviteza de golir
e a
st
omacul
ui, dat
ori
tă prel
ungiriitimpul
ui de con
tactcumed i
camen tul
;
- absorbţi
a aci
zi
lor şibazelor este real
iza
tăîn corel
aţ
ie c
u dif
erenţa pKa-
pH.
Fact
ori
pat
olog
icica
re n
ifluen
ţea
zăbi
odi
spon
ibi
l
itat
ea l
a admi
nist
rarea
peroral
ă

Dif
eri
te îmbol
năvi
ri ale aparat
ului digest
i
v pot influen
ţa pr
ocesel
e
f
arm
acoc
i
net
ice curepercu
si
uni asu
pra b
iod
i
sponi
bil
it
ăţi
i, ca e
d exem
pl
u:

- hi
poclorhidria mod i
ficăab sorbţi
aî n detriment
ul su bstanţ
elor aci
de;
- hi
percorh
li dria modificăab sorbţ
iaî n detri
men t
ul su bst
anţelor azi
bce;
- at
rofia mucoa seint est
iinale (vil
ozi
tăţ
ilor) poat
e duce l a o su f
eri
nţă numi tă
malabsorbţie,r ezu
ltând o scă dere a abso rb
ţi
ei, respecti
v a bi odi
sponi
bil
it
ăţii
;
- di
verti
culoz a i nt
estinală po ate con duce, de asem enea,l a mal absor
bţie
i
ntesti
nală, di vert
i
cu li
i fiind ni şt
e cavtiăţiîn ca re se pot cuamula resturidi n
conţi
nutul i ntesti
nal şise ot p dezvol
ta diferi
ţ
i germ eni patoge
ni;
- di
areea cadse bi
odisponibil
it
ateaet c.
;

Fact
ori
dep
endeni de a
lte con
diii

Fa
ctor
i depen
denţ
i de asoc
i
erea m
edi
cam
ent-medi
cam
ent

I
nter
acţ
i
unil
e med i
camen
t-
medicam
ent potapărea
l
a dif
eri
t
e ni vel
uri(loc de
abso
rbţi
e,l
a nivel
ul et
apel
or a
frm
acocn
iet
i
ceetc.
)
. Acesti
ptde int
erac
ţi
uni pot fide
douăfel
uri
:

a.I
nter
acţ
i
uni di
rect
e

Di
ntr
eint
eracţ
iuni
le ca
re seî
ncad
r
ează
n î
a
ceast
ă gr
upă,ami
nti
m:

- cr
eşt
ereaH-upl
ui gasri
tc de cătr
e an
ti
acide saude căt
re an
t
iul
ceroa
se,
2 ant
i H
(
cimeti
di
nă)
,factorifavo
rza
inţ
i pent
rudi -
zol
va
reapr
eparatel
or en
t
erosol
ubi
le sa
u a u nor su
bst
anţ
e acti
ve;

- administ
rareae dad
sor
banţi cum su nt caol
i
nul , cărbu
nele,potadsor
bi an
umi
te
substanţ
e medi
cament
oase
;
- i
nteracţ
iunea di
ntr
e ionii b i
va l
enţ
i,2+,
CaMg2+, care f
ormează compl
ecşi
neabsorbab
il
i cu anumit
e sub stan
ţe medi cam ent
oas
e, ca de exemplu cu
tetra
ci
cli
na etc.;
b.I
nter
acţ
i
uni i
ndi
rect
e
 Acestt
ip deinter
acţ
iuniaparcând seasociază medicament
ecareacţi
onează
asu
pra unor funcţi
i ale ap arat
ul
ui digest
i
v şi car diovascu
lar
, având repercu
siuni
asu
pra:clea
rance-
ului hepat
ic,fluxului sa
nguin hep at
ic,vitezei
de gol
ire a omst
acu l
ui
etc.

Î
n con
t
inuar
e se
vorr
ezen
p t
a câ
t
evat
ipuride n
iteracţ
iuni i
ndi
rect
e şi
mod
ul î
n

ca
re a
ceste nit
eracţiuni influen ţ
ea ză i od
bi sponi
bil
itat
ea, cade exem plu:
- est
e scăzu t
ă vi tezade ab sorbţie int
esti
nală de căt re med icam ente care scad
vi
teza de goli
re a stomacul ui,ca de exemplu:ant ispasti
ce parasimpat oli
ti
ce,
morfinomi met i
ceet c.;
- est
e mări tă ab sorbţ
i
a i ntesti
nal ă de că t
re med i
cam entel
e care cresc tezade
vi
gol
ire a om stacu l
ui, ca e d exem pl
u: propulsi
vele met
( oc loprami d et c.
);
- bi
odisponibili
tateaestecrescută,r ezul
tândchiaruneorief ecteadver sedatorate
supradozării
, cân d se ad ministreaz
ă medi cam ente car e sc ad flu xul sangui
n
hepati
c ( propranolol
, l idocaină), scăzân d ast f
el cl earance- ul hep ati
c al
medicam entelor cu coe ficient d e extracţ
ie hepat ic ridicat, cade exe mpl
u:
morfi
nă, nifedi
pină, pr opranol
ol etc.
;
- bi
odi
sponibi
li
tatea estecrescută decăt
remedi camentel
ecarei nhibă enzi
mele
microzo
mial
e ci
(met idină, cl
oram f
eni
col)
, scăzând astf
elcl earance-u
l hepati
c;
- bi
odi
sponibi
li
tatea unor medi camente,ca Warf ari
na,este scăzută de căt
re
medi
cam ent
ele i nduct oar
e en zi
mati
ce ( f
en obarbi
tal
, fen i
toin, rifampici
nă)
,
rezu
l
tând concen t
raţiiî n domen i
ul subter
apeu ti
c.
-
Fa
ctori
dep
enden
ţi de i
nter
acţ
i
uni med
ica
men
t-
ali
men
te

Pr
ezen
ţa a
l
imen
tel
or nî t
ract
ul di
gest
i
v ni
fluen
ţea
ză ega
nti
v

bi
odi
sponi
bil
it
ateamedi
cament
eloradmi
nist
rat
eper
oralpri
nurmăt
oar
elemecani
sme:
- i
nter
acţ
iuni de o r
din ch
imi
c,biof
armaceu
t
ic sa
u f
armaceut
ic;
- pri
n r educer
ea cont act
ul
ui subst
anţ
elor medi
camentoasecu sup raf
aţ
a
mucoase
lor
.
Dat
ori
tă ace st
ui f
apt serecom
andă ac medi
camen
tel
e să fie admi
nist
rat
e î
n
i
nter
val
ele d
intr
e mes e,şianume:înce
pând cu do
uă ore după mâncar
e şipână l
a o
orănaiî
ntea mesei următoa
re.

Facexcep
ţ
ii de a
l acea
st
ăregu
l
ă cât
evacat
egori
i de m
edi
cam
ent
e:
 - medi
cam ent
e i
rit
an t
e pen t
ru mucoasă,car
e se admi
nistr
ează după mân
car
e
(
săru
ride F e,de K ,i ndomet
aci
n et
c.)
;
- medi
cam ent
e cu i ndicaţ
ii spec
ial
e, cu
m sun t
: an or
exige
nel
e, car
e se
admi
nist
rează cu 30 de m i
nute n
îai
ntea m
esei
;
- medi
cam ent
el
e an ti
acide, car
e se adm i
nist
reaz
ă la 30 -60 minut
e după
mâncar
e.
I
nter
acţ
i
uni
le d
i
ntr
e al
imen
te şi
med
i
cam
ent
e p
otfi de asem
en
ea:

- directe;
- indi
recte.
a. n
Iter
acţ
i
uni med
i
camen
t
e-al
imen
t
e d
i
rect
e

Acest
t
ip d
eint
eracţ
iuni poa
t
e avea
a l
b
ază i
feri
dte m
ecan
ism
e,ca e
dexem
pl
u:

- mecani
sme fizi
co-chi
mice(ab
sorbţi
e)cu eli
mi nareadigest
i
văa medicam
ent
elor
,
i
ntera
cţi
uni ex
erci
tat
e de a
bsorbantel
e a
ci
dităţi
i ga
sri
tce
;
- compl
exar
ea ionul
ui de Ca di n produsel
e l act
at
e cu tet
r
aci
cl
i
na, ezu
rl t
ând

com pl
ecşi neabsorbabil
i;
- modi ficar
ea pH -
ului pr i
n admini
str
area concom
i
tent
ă a medi
cament
el
or cu
băuturiacidul
ate;
b. I
nter
acţi
uni indir
ecte medi
cament
-al
imen
te

Acest
t
ip d
eint
eracţ
iuni poa
t
e aveai
feri
dt
e mecan
ism
e,ca e
dexem
pl
u:

- modi
fica
rea f
uncţi
il
or motori
i şisecret
orii al
e aparatu
lui dige
sit
v;
- modi
fica
reaacti
vit
ăţii en
zi
mati
ceprin inducţi
e sau inhibi
ţie enzi
mati
că.
Î
n con
tinuar
e vomda exe mple de i al
mente care acţ
ionează nî modul pre
zen
tat
ant
eri
or:

- băuturile al cool
ice st i
mul ează enzi mele, conducând l a cr eşterea
biotransformării unor medicament e, cum sunt
: hipogli
cemi
ant
ele per
or al
e,
anticoagu l
antele cumarini
ce et c.;
- li
ch i
dele boga t
e î n prot
eine cr escvi tezaci
rculaţi
ei sangu
ine locale, escâ
cr nd
ab sorbţi
a p ri
n mecan ism pasi v;
- glucozascade ci
rcu
laţi
a san gu i
nă di n teri
tori
u, scăzând ab sorbţi
a pri
n
mec an i
sm pasi v.
 Transf
er
ul su
bst
an el
ormed
ica
men
toa
sepri
n membr
anel
e bi
ol
ogi
ce

Organ
i
smul uman es
t
e or
fmatdin maimul
te com
pa
rti
ment
e bi
ologi
ce se
parat
e
de m
embran
e se
mi per
meabi
le.Ace
st
e compart
i
ment
e potfi de i
d
mensiuni mar
i, ca de
exe
mpl
u: apa
rat
e,sist
eme,organ
e et
c.saude dimen
si
uni mi
ci, c
um su nt
: c eu
ll
a,

nucl
eu
l, orga
ni
tel
e ce
l
ulare etc.
Membranel
e bi oogi
l ce care sepa r
ă di f
erit
ele com pa
rti
men t
e pot di fer
i
st
ruct
ural
,î n f
uncţie de rol
ul fizi
ol
ogi
c n îdepl
ini
t. Unele membrane biol
og
ice,cum este
de exempl
u: p i
elea, uao per meab
il
itate scăzu t
ă, rolul pri
nci
pal alcestaei
a fiind
pr
otecţ
i
a organi
sm ul
ui f
aţă d
e m ed
iul î
ncon j
urăto.r Al
te membrane auo p ermeab
il
it
ate
ri
dica
t
ă, cade e xemplu ep
it
eli
ul t
rac
tului digesit
v,ca re este eci
al
sp
i
zatîn abso
rbţi
e.

Tr
aver
sar
ea membr
anel
orbiologi
ce est
e un pr
oces î
ntâl
nitat
âtla absor
bţi
e,
di
sr
ti
buţie, câtşi l a eli
minare, fii nd unul di ntre proces
el
e i mportant
e ale
f
armacoci
net
ici
i
. Trav
er
sare
a mem branel
or i b
ol
ogicedep i
nde de st
ructura chimi
că a

subst
anţeimedi
cam
entoase,
fiecar
e subst
anţ
ă având un pr
ofilf arm
acoci
net
ic pr
opriu.
Mem bran
el
e biol
ogi
ce auo gr
osi
me d e 80-
100 Angst
romi. Pe lân
gă separar
ea
di
feri
t
elor com
part
i
mente hi
dri
ce, eelcon
trol
eazăschi
mburil
e de su bst
anţ
ă di ntr
e
compart
iment
e.

Si
nge
r ş
i Ni
col
sonau propu
s nî an
ul 19
72 pen
tru membr
ane o st
ruct
ur
ă de
moza
i
c,form
at
ă di
n st
r
aturibi
mol
ecul
are cuprop
ri
et
ăţ
i flui
de.

În compozi
ţi
a membr
anelor nt
i
ră gl
ico
prot
ei
ne,l
ipop
rot
ei
ne,pr
ecu
m şidi
feri
te
gru
pării
oni
ce as
u pol
are nt
î
âlni
te p
e supraf
eţel
e a
cest
ora.

În urma unor ni ter

acţi
uni ale dif
erit
elorsu bst
anţ
e en do
gene sauexogene cu
recep
t
orii afl
aţi pe mem branel
e b i
ologi
ce,acesteapotsu ferisch
imbări
, pri
n modi
ficări
al
e oren
itări
i spaţi
ale acom puşil
or rezul
taţi şi
, caurm are,desch
izân
du-se ca
nal
e sa
u
poria cărordimen siune es
te depân ă °alla8 An
i
vel
ul mem br
anel
orcelular
e şide
până al 60-
80de ° a
lAnive
lul capi
larel
or
.

În afarăde desch i
der
ea unor can
ale ioni
ce, ect
ef
ul ni
ter
acţ
i
uni
i m ed i
ator -
recept
or po
ate const
a î
n mob il
izar
ea n
uor en
zime care r au
ol
ul de a mobi
liza anumiţ
i
mesageri
secunzi
. Po
tenţ
ial
ul necesar
tran
sfer
ului pri
n membr
ane est
e dependent de
di
feri
ţifact
ori
, ca
re vor fiprezent
aţiî
n conti
nuare.
 Tr
aver
sar
ea membranel
or bi
ologi
ce de căt
re subst
anţ
ele medi
cament
oase
dep
i
nde de următ
ori
if
actori
:

a.Fa
ct
or
i dep
enden
ţ
i de mem
brane bi
ol
ogi
ce,
şianu
me:

- co
nţi
nut l
ipi
dic;

- exi
st
enţ
a unorsi
st
eme de t
ran
sp
ort
speci
al
izat
;
- pol
ari
zar
eamem
bran
ei;

- prezen
ţ
a pori
l
or;

- st
area
fizi
c-
pat
oogi
l căa mem
bran
ei.

b.Fa
ct
or
i depen
denţ
i de su
bst
anţ
a med
i
cam
ent
oasă:

- masa
mol
ec
ul
ară;

- st
ru
ctur
a ch
i
mică;

- con
st
ant
a de i
oni
zare(
pKa)
;

- doza;

-l
ipo-sa
u hi
droso
l
ubi
li
tat
easu
bst
anţ
eimed
i
camen
toa
seet
c.

c.Fa
ct
or
i car
e depi
nd de med
i
ul exi
st
enta lcel
e douăsu
praf
eţe al
e mem
branel
or
bi
ologi
ce:

- pH-
ul;

-l
ega
rea
de prot
ei
ne;

- va
scul
ari
za
ţi
e;

- deb
i
t sa
ngu
in et
c.

Subst
an
ţel
e medi
cam
ent
oase
pot r
av
tes
ra mem
bran
ele bi
oogi
l ce pri
n dou
ă
mod
ali
tăţ
i
, şian
ume:

-t
ran
sf
erpasi
v;

-t
ransf
ersp
eci
ali
zat
.
 Mod
ali
tăţi de transf
erpasi
v al su
bst
anţel
or med
ica
men
toa
sel
a
ni
vel
ul membran
el
or bi
ol
ogi
ce

La acest
ni
vel
se cu
nosc
urm
ătoa
rel
e mod
ali
tăţ
i de r
t
ansf
er pa
si
v:

- di
fuzi
uneasi
mpl
ă;
- şifil
tra
rea
.

a.Di
fuzi
uneasi
mpl
ă

Este o o
mdal
i
tat
e der an
tsf
ercare nu presu
pune con
sum ener
get
ic şi
se bazează
pe dif
erenţ
a de con
cen
traţ
i
e a su bst
anţ
eil a ni
vel
ul cel
or ou
dă feţ
e al
e mem br
anei,
di
fuzi
unea având l
oc în sensul gr
adi
en t
ului deconcen
t
raţ
ie. cest
A ran
t
sfer est
e
depen
dent de maimul
ţifact
ori
, şianume:

- di
men
si
uneamol
ecu
l
elor(
mol
ecu
l
ele maimi
cidi
fuzează
mair
api
d);

- l
iposol
ubi
li
tat
ea subst
anţ
ei. Subst
anţel
e dif
uzează cu t
ât mai
a uşorcu cât
co
efici
ent
ul de parti
ţi
e esten favo
î ar
eal i
pofil
iei
. Pest
e un anumit gra
d de so
l
ubi
li
tat
e,
su
bst
anţar ămâne absor
bi
tăla nivel
ul membranel
or ol
bi
ogi
ce;

- grad
ul de i
oni
zare,
ca
re est
e dep
enden
t de pol
ari
t
atea o
mecu
l l
ei.

Membr
anel
e biol
ogi
cesunt uşor
traver
sat
e de mol
ecu
l
ele nei
oni
zat
e,darnu potfi
t
raversa
te pri
n dif
uzi
une si
mpl
ă de căt
re m
olecu
lel
e on
iizat
e şide către su
bst
anţ
ele
l
ega
t
e de p
rot
eniel
e pl
asm
ati
ce.

Maj
ori
t
atea ed
mi
camen
tel
or ut
il
iza
t
eîn era
t pi
e su
nt el
ec
trol
iţ
i sl
abi (
aci
zisl
abi şi
bazesl
abe)
,sol
uţi
il
eapoaseconţ
inând amest
eculdemol
ecul
enei
oni
zat
e şii
oni
zat
e
î
ntr-
un anumit ech
il
ibru
.

AH =A-+H+

AH =mol
ecul
enei
oni
zat
e;

A- = m
ol
ecu
l
e on
iizat
e;

Posi
bi
li
tat
ea t
raver
sări
i membr
anel
or bi
ologi
ce de căt
re subst
anţel
e
medi
camen
toase es
t
e d
epen
den
tă de p
Ka (car
e est
e prop
ri
u fiecăr
eisubst
anţ
e)şide
pH-ul exi
st
entl
alocul ab
sorbţ
iei
.
Când pKa=pH, cel
e dou
ăform
e on
iizat
ă şinei
oni
zat
ă
sunt î
n con
cen
t
raţ
i
i egal
ă de 50
%.

Din cel e afi rmate erzultă,că enptrusu bstanţel

e medicam entoase aci
de,un pH al cali
n
creşte procen t
ul form eiionizat
e,iar enptrusu bst
anţel
e med icamentoa
se azi
b ce nu pH
acid cr eşt
e p rocent
ul form eiionizat
e.
Ca urm are aacest ui fapt,transf
erul subst
anţelor
medi cam entoase pri
n mem br
an el
e bioogi
l ce es t
e depen dentă de pH -
ul i l
chi
du l
ui
biologi
cî n cares-a dizol
vatsubstanţarespecti
vă.Din st
omac,undepH- ul= 1-2,se
ab sorb bine su bstanţel
e med i
cam entoase acide,pe când bazel e slabe sunt ioni
zate n î
procen tf oarte mare şi neab
sorbabi
le d i
n st omac. Di
n i ntesti
nul subţir
e,unde p H- ul
este d e al slabaci d în prima porţiune a u dod
enului până a l sl
abal cali
n în con t
inuarea
intesti
nului su bţi
re,se ab sorbi neb substanţel
e medicam ent
oa se azi
bce, pe când acizi
slabi su nt oniizaţi î n pr ocen
t oa
frte mare şi neabsorbab i
li di
n acea st
ă porţiune a
tractului digesti
v.

b.Fi
lt
rar
ea

Est
e o mod
ali
tat
e de r
t
ansf
er care
u pr
n
esu
pune co
sten
erget
ic şi
est
e val
abi
lă
pent
ru mol ecu
l
ele mici(molecul
e care audi ametrul maimi c °d
)
ecât
hi
dros
8Aolubi
le,
care raver
tsează membranel
e bi ol
ogi
cel a nivelul pori
l
or p aoşisub form ă de sol
uţi
e
apoasă
,t ransf
eru
lr eal
izân
du-se a d
tori
tă dif
erenţel
or ed presi
une osm ot
icăde a l cel
e
două eţ
fe ale membranel
or olbi
ogi
ce. Molecul
ele hidrosol
ubil
e cudi men si
uni maimari
pot raversa
t mem br
anele bi
olog
ice alni vel
ul capi
larel
or
, unde di
ametrul pori
lor est
e de
60-
80A °.

Mod
ali
tăţi de transf
ersp
eci
al
iza
t

La mul
te su
bstan
ţe medi
camentoase
,t r
ansf
er
ul pri
n membr
ane n
u se poat
e
r
eal
i
za î
n mod ul pr
ezent
at n
ater
i
or. Pen
t
ru astfelde su
bst
anţ
e es
te nev
oe
i de
mecani
sme speci
ficede t r
an sport
, car
e sunt repr
ezent
ate de su
bstanţe cu an umi
te
st
ruct
uri chi
mice care interacţ
ioneazăcu su bst
anţ
ele medicam
ent
oase, după care
t
raver
sează emm
bran
a biologi
că doat
ă cusu bst
anţ
a rtansport
oare,f
acil
it
ândî n modul
ace
sta penetrar
ea pr i
n mem brane. rP
in t ran
sport acti
v potfi t ranspor
tat
e
t
ransmembranar işsubstanţ
e on
iice.

Pri
nci
pal
ele m
odal
it
ăţi de r
t
ansf
ersp
eci
al
izat
transm
embr
anar
:

a.Di
fuzi
uneaact
i
vă(
Transport
ul act
i
v)
 Est
e rtansf
er eal
rizatî mpot
rva
i grad i
en t
ului de con cen
traţ
ie care pr
esupune
costener
get
ic şi exist
enţ
a unui t ransport
or speci fic. Acest transpo
rtor l eagă
medi
camen
tul l
a una din f
eţel
e mem bran
elor olbiogi
ce, formân
d com pl
exul substanţ
ă
medi
cament
oasă–recept
or, or
fmă sub car e t rav
esrează mem brana şi l i
eber
ează
su
bst
anţ
a pe partea opusă a mem branei. Protenia transpo
rt
oare se car
act
eri
ze ază
pri
ntr
-un maxim de transpor
t nî unit
atea de t imp, m axim dependent desat urarea
si
tusuri
lor de l egar
e a su bst
an
ţei medi
camentoasepe t
ransport
or
. Subst
an
ţel
e
asemănătoare di
n punct de ve
dere st
ruct
ural nt
ir
ă î
n compet
iţ
ie pent
ru sedi
i
le de
l
egare. Modal
it
ăţi de tr
ansf
er cti
av:

- po
mpa cal
ci
că, repr
ezentată de ATP- azacal ci
că,care real
izează extruzi
a
calci
ul
ui din sp aţiul intracel
ular nî spaţiul extrac
elular;
+
- pompa nat r
ică
, ca r
e r tansportă ioni
i de nîNaafara cel
uleiprin schimb cu i oni
i
de potasi
u, en ergai nece sar
ă pr ocesu
l
ui fii nd pr od
usă e d molecul
a d e ATP;
- i
odul est
e d ist
ri
buit neu nif
orm cu pred ilecţ
ie nît i
roidă;
- aminoaci
ziişiunel e m onoza haride(
glucoza)t raversea
zăbari erahem atocef
ali
că
pri
n transp ort acti
v;
- tr
an sf
erul unoracizislabi sa u baze l a
sd
bie sp
n aţ
iul i
ntravascu
lar prni fil
trarea
gl
omer ul
arăn î urina pri mară;
- el
iminareape ca le bil
iar ă a sub
u st
noranţ
e m edicamentoasesau metabol
iţ
i.
-
b.Di
fuzi
unea f
aci
l
it
ată

Este o modal
i
tate de t ran
sfer car
e se r
eal
izeazăîn sensu
l gr
adientul
ui de
conce
ntr
aţie, un pre
su pune cost en er
ge
ti
c, ar
d car e neces
i
tă exi
st
enţ
a unui
tr
ansport
or sp
eci
al
izat
. Şi la acea
st
ă modali
tat
e de r
tansf
er exi
st
ă co
ncur
en ţ
ă p en
tru
un anumit si
t
us de egar
l e.

c.Pi
noc
i
toz
a

Est
e omod ali
tate de rt
ansfer car
e con
stă î
n î ngl
ob areanor u subst
anţe il
ch i
de
sub formă de picături î
nvel
ite de mem bran
e rezult
ân d ve zi
cule,formă sub car e
substanţ
ele su
nt tr
an sf
er
ate intr
acelul
arsaut ran
sm em br
an ar
, ap oiare loc sp
arger
ea
mem branel
or
,iar conţi
nutul vezi
cul
elor est
e el
iber
at î
n ci topl
asm ă.Î n acest odmsu nt
t
ransferat
e pri
n mem bran
e nî dif
erit
e compart
i
mente hidrice t vi
ami nel
e i
lposo
l
ubil
e A (,
D, E, F,K et c.
)
.

d.Fagocitoza
 Procesu
l de t
ran
sfer est
e asem
ănăt
or pi
noci
tozei
, cu di
fer
enţ
a că î
n vezi
cu
l
e
su
nt î
nglob
ate su
bst
anţ
e sem
isol
i
de sa
u sol
i
de.

e.Tr
ansp
ort
ul pr
in i
oni per
ech
e
Pri
n acea
st
ă mod
ali
tat
e,mem
bran
ele b
iol
ogi
ce
pot fi tr
aver
sat
e de su
bst
anţ
e put
erni
c ion
izat
e. uS
bstan
ţel
e ion
izat
e f
ormează
com
pelc
şicu an
umiţ
i com
puşien
dogen
i( ex.
muci
na)
, nî aces
t mod fii
nd f
aci
l
it
at

t
ran
sfer
ul pri
n mem
bran
e.
Mod
ali
tăţi
le de transf
erpri
n membra
nel
e bi
ol
ogi
ceex
ist
ent
ela
ni
vel
ul di
feri
tel
or că
i de a
bso
rbţi
e

Unel
e substan
ţe medicamentoase potfi transf
er
ae
t î n mediul niter
n al
or
gan
i
sm ul
ui nî mai m ul
te mod uri
, cade exemplu: an
ti
biot
i
cee β-
l l
actami
ce pot
t
raversa em
bran
m el
e bi
olog
ice at
ât prin t
ran
sf
er ap
si
v,cât şipri
n tran
sfer sp
eci
al
iza
t
.

Mod
ali
tăţ
i
le d
e r
t
ansf
erexi
st
ent
e a
l n
ivel
ul an
umi
tor e
mmbr
ane sem
iperm
eab
i
le
sauor
gan
e:

- di
n cavi
t
atea ub
cal
ă su
bst
anţ
ele su
nt t
ran
sfer
ae
t n
î med
i
ul i
ntern la
organ
i
smul
ui
pri
n dif
uzi
une pasi
văşifil
trare;

- din st
omac su
bst
anţ
ele su
nt t
ran
sfer
ae
t n
î med
i
ul i
nter
n alorg
an
ism
ului pri
n
di
fuzi
une pa
si
vă;

- di
n int
esti
nul subţ
ire subst
anţel
e su
nt r
t
ansf
er
ae
tîn med
i
ul i
nternalorgan
i
smul
ui
pri
n t
oat
e m odal
it
ăţi
le de ran
t sport
;

- din intes
ti
nul gros şi ect
r b
su
st
anţ
ele sunt tr
an sf
er
ae
t î
n medi
ul n
iter
n al
orga
ni
smului pri
n di
fuzi
une p
asi
vă
, filt
rare p şi
inoci
t
oză;

- pri
n t
egumen
te su
bst
anţ
ele su
nt t
ran
sfer
ae
t n
î med
i
ul i
nternalorgan
i
smul
ui pri
n
di
fuzi
une ş
i fil
trare.
CURS 3

Absorb i
a

Defi
niţi
e

Pr
in absorbţ
ie se î nţel
eg
e f enomenu
l de t r
ansf
er al sub st
anţ
elor
medi
camen
toasedi
n mediul ext
ern î
n mediul i
nter
n alorgan
ismul
ui (în care un rol
deo
seb
i
tî l ar
e d
isem
inarea n sa
gui
nă)
, ut
il
izâ
nd căi nat
ural
e sa
u căi art
ifici
ale.

Fa
ctori
i ca
re i
nfluen
ţea
zăabsor
bţ
ia med
ica
men
tel
or

Pr
oce
su
l absorb
ţ
ieiest
e nifluen
ţat de d
i
verşi
f
act
ori
, şian
ume:

a.Fa
ct
or
i car
e dep
i
nd de m
edi eş
camni
,anu
t me:

- st
ru
ctur
a ch
i
mică aub
sst
anţ
eimed
i
camen
toa
se aci
(zi
,
baze t
c.
e)
;

- prop
ri
et
ăţ
il
e fi
zco
i-
chi
mice l
e
a su
bst
anţ
eia-u
(
p
lKetc.)
;

- co
efici
en
tul de p
art
i
ţi
e;

- grad
ul de d
i
spersi
e;

-f
orm
a pol
i
morf
ă, al
otop
i
a;

- co
ncen
t
raţ
i
a;
-f
orm
a arm
f aceu
ti
că;

b.Fact
ori
car
e d
epi
nd d
e or
ga:
ni
sm

- cal
eade a
dmi
nist
r
are;

- su
praf
aţ
a d
e ab
sorb
ţ
ie;

-f
actori
fizi
ol
ogi
ci(
circu
l
aţi
a sa
ngui
nă, pH etc.
)
;

-f
acto
rifizi
opat
ologi
ci(
inflamaţ
ii etc.
)
;

-t
impul de con
tact
.

Căi de admi
nistrare a medi
cam
ent
el
or

Subst
anţ
ele m
ed i
cam
ent
oase pot
fi rt
ansf
er
ae
t n
î med
i
ul i
nter
n alor
gan
i
smul
ui
ut
il
izâ
nd di
feri
te că
i de a
dmini
strare.

Acest
ecăipotfiî
mpăr
ţit
eîndouămaricat
egori
i,şianume:

- că
i nat
ural
e;

- şi căi arti
fici
ale.

Al
eger
eacăi
lordeadmi
nist
rar
edepi
ndedemaimul
ţif
act
ori
,şianume:

- o
lcu
l acţi
uni
i;

- st
area
cli
nicăa bol
nav
ului (
în st
are e
d co
nşt
i
enţ
ă sa
u nu, al
te a
spect
e etc.
);

- vi
teza
de i
nst
al
are a
efec
t
ului
;

- şial
te a
spect
e ega
lt
e d
e p
rop
ri
et
ăţ
il
e fi
zi
co
-ch
i
mice l
e
a su
bst
anţ
elor e
mdi
camen
toa
Mod
ali
tăţi de a
bsor
bţ
ie a su
bst
anţel
or med
ica
men
toa
seadmi
nistrat
e
pedi
feri
tecăi

A.Căi nat
ural
e

A.
1.Absor
bţi
apecal
ebucal
ă(subl
ingual
ă)

Mucoasasu
bli
ngu
ală est
e put
erni
c vascu
l
ari
zat
ă, act
for car
e influen ţ
ează
2
pozi
ti
v absorbţ
ia,î
nsă supr
afaţ
a de absorbţ
ie est
e mi
că,de a
proxi
mat
i
v ,şi
0
,02 m
t
impul de co
nt
act cu
med
i
cam
ent
ele est
e rel
at
i
v scu
rt
,fact
or ca
re n
ifluen
ţează
negat
i
v
absorbţia.

Subst
anţel
e medi
cament
oaseabsor
bi
te la acestnivelsu
nt tr
ansf
er
ae
tîn ven
a
cavă per
su
i
oară,apoiîn i
nimă,ajungân
d în cont
inuare în mi
ca şirespect
i
v marea
ci
rcu
l
aţi
e,evit
ând în acestodm pri
mul pasajint
esti
nal şihep
ati
c câ
t şial
te p
osi
bi
le

degr
adări eal
subst
anţ
elor medi
cament
oase î
n t r
actul di
gest
iv
. Avan
t
ajel
e acest
ei
admini
str
ăriuns
t: o absor
bţi
e ridi
cat
ă a su bst
anţ
elor medi
camen
toase, cât şi o
i
nstal
are am
irapi
dă aefect
ul
ui f
arm aco
di
nami
c.

Î
n gener
a,
l pe acea
st
ă cal
e seab sorbbi
ne substan
ţel
e putern
ic li
posol
ubi
le şi
act
i
ve nîdoze i
m
ci, ca e
d exem
pl
u: ni
trogl
iceri
na, i
zopr
enal
ina, horm
onii est
r
ogeni et
c.

La acest
i
vel
nau l
ocurm
ătoa
rel
e mod
ali
tăţ
i de r
t
ansf
er
, şian
ume:di
fuzi
uneaşi
filtrarea.

2.Ad
A. mi
nist
rar
eapecal
eper
oral
ă

Aceast
ă cal
e est
e cea maiut
il
izat
ă,avândpri
ntr
eal
tel
eşiavan-
t
ajul aut
oadmi
nist
rări
i
.

Absor
bţi
amedicament
eloradmi
nist
rat
eînacestmodest
ereal
izat
ălamaimul
te
ni
vel
uri
, şianume nî:

- stomac;
- int
esti
nul su bţ
ire;
- şi rec
t.
Absor
bţia subst
anţ
elormedi
cament
oasel
a acest
eni
vel
uriest
edependent
ă de
maimulţifact
ori, ca ed exem
pl
u:

- fact
ori zi ol
fiogi
ci cucaract er general ( pH, sist
eme enzi
mati
ce, ot m
ili
tat
e,
circul
aţie sa nguină etc.)
;
- facto
rifizi ol
ogici aprti
cul
ari(vâ
rstă, gravd
ii
tate etc.
);
- factori patologi
ci(hipo- sau hi
peraci
ditate,tulbură
ride mot
il
it
ate etc.
);
- asocieri medi camentoase;
- formăf arm aceut
ică;
- parti
cu l
arităţifarm aceut
iceale subst
anţ ei
;
- momen tul ad minist
rări
i( î
nai
nte de mân car
e,după mâncare,dimineaţ
a,sear a
etc.
) etc ;
.
 a.Absorbţ
iasubst
anţ
elormedi
cament
oasedi
nst
omac

Supr
afaţ
a de absorbţ
i
e al acest
i
vel
nest
e de a
proxi
matv 2,
i 0
,5-
i
ar1m
H-
pul
ga
sri
tc est
e de 1-
2 unit
ăţi pH.

Con
formcel
orafi
rmat
e,di
n st
omac se
absor
b b
i
ne:
- subst
anţe medicamentoase acide car e sunt sl
ab i
oni
zat
e l
a aces
t ni
vel al
trac
t
ului di
gesit
v ex
(. compuşibarb ituri
ci
)
;
- subst
anţe cugrad de il
posoulbi
li
tat
e m ar
e etc.
Anumiţ
ifact
oripotmodificaabsorbţ
ia,şianume:

- prezen
ţa al
imentel
or nîstomac;
- admini
strareae danti
acide;
- admini
strareade alca
li
nizante et
c.
În mediul gast
ri
c sunt n i
acti
vat
e unel
e su
bst
anţ
e med
i
cam
ent
oase sen
si
bi
lel
a

pH aci
d, cade exe
mpl
u: ben
zi
lpen
i
cil
ina, i
nsu
l
ina et
c.
La a
cest
ni
vel
exi
st
ă u
rmăt
oar
eamod
ali
tat
e d
e r
t
ansf
er
: di
fuzi
unea a
psi
vă.

b.Absorbţ
iadi
nint
est
in

I
ntest
i
nul subţ
ire est
e pri
nci
pal
ul l
oc ed absorb
ţi
e a med
ica
men t
elor i
n
dt ract
ul
di
gest
iv
, având o supraf
aţ
ă de aproxi
matv 21
i 0
.0pH-
mul l
a acesti
vel
n est
e sl
ab aci
d
sa
u al
cal
in, va
rii
nd în următ
oarel
e i
lmi
te:

- pH=4,
8-
7î n du
oden;
- şi7,
5-8 î
n jej
un şii
leo
n.

Absor
bţi
alaacestni
velest
einfluenţ
atădedi
ver
şif
act
ori
,cadeexempl
u:
pr
odusul ad
minist
r
at form
( a farmaceu
ti
că,oefi
cci
en
tul de p
art
i
ţi
e a
l su
bst
anţ
ei
med
i
camentoase
, ex
cpi
ien
ţi ut
il
iza
ţi et
c.
)
;
2
- f
actorianatomi ci
, caprezenţa vil
ozi
tăţi
lor î(
ntre 02
-4)
0;
/cm
- f
actorifiziologi
cipH,( motili
tate, ruri
săbi
li
areetc.)
;
- ci
rculaţ
ia sa ngui
nă ol
cală;
- prezenţ
a alimen t
elor;
- parti
culari
t
ăţ ifarmaco
cniet
ice e alsu
bstanţeimed i
camen toa
se;
- prezenţ
a unor si st
eme sol
ubili
zante t(
ransportacti
v)et c.
 Î
n general
,la ni
vel
ul i
ntest
inul
ui su
bţi
re seabsorb
bi
ne urm
ătoa
rel
e ca
t
ego
ri
i
de su
bstan
ţe medi
cament
oase
:

- subst
anţe medi
cam
ent
oase bsu
f
ormă de ba
ze sl
ab
e,ca ed exe
mplu: ef
edr
i
na,
at
ropina etc.
;
- subst
anţe medi
cam
ent
oasesubf or
mă de aci
zi s
labi edi
nsoc
i
ate şi va
ând

suficientăl i
posolubili
tate.
-
substanţe cu st ructuri diverse,asemănătoarenoru com puşiali
men t
ari, ca de
exem pl
u: ami noacizi
, vitamine,bazepuri ni
ce,bazei ri
p
midi
nice,car
e se absorb
pri
n di feri
te modal i
tăţi de transf
er psec
ial
iza
t;
- i
on i mon oval
enţi
;
- i
on i bi
va l
enţi(în prop orţi
e m ai micădecâti oni
i monovalen
ţi)
;
La acest ivel
nse b asorb în proporţ
i
e redusă:substanţ
e put ern
i
c disoci
ate,cu m
su
nt com puşicu at
enrari de amon i
u ( neost
i
gmina), bu
ti
lscopol
amina, cur
arizant
ele
et
c.De asem enea, se absorb î
n can t
ităţ
i micişisu bst
anţe neu t
re,cu liposol
ubil
it
ate
red
usă
, ca e d exempl
u: f tal
il
sulfat
iazo
lul etc.

La n
i
vel
ul i
ntesti
nul
ui su
bţi
re au
l
oc o
tat
e m
odal
it
ăţi
le d
e ran
t sf
er
.
Admi
nistrarea medi
cament
elorpecal
erect
ală

Li
chi
dele biol
ogi
ce di
n acea
stă cavi
t
ate au un pH de aproxi
mat i
v 7,
8. Cal
ea
r
ectal
ă est
e ut i
li
zat
ă at
ât pent
ru t
rat
amen
tetopi
ce(ant
ihem
oro
idal
e,laxati
veetc.
)
, câ
t
şipen
trutratamente si
stemi
ce.

Form
ee
l a
frm
aceu
t
ice d
ami
nist
r
ate a
l a
cest
ni
vel
sunt
: su
pozi
toa
re,cl
i
sme et
c.

Di
n r
ect
se ab
sor
b bi
ne su
bst
anţ
e med
i
cam
ent
oase ab
slaci
de şi
sl
abbazi
ce,cu

l
iposo
lubil
it
ate bună,carerectnîprocent de apr
oximat
iv 8
0% prin ven
el
e hemoroi
dale
i
nfer
ioare şimi jl
ociiî
n vena cavă inf
erioar
ă, evi
tân
d în acestodm pri mul pasaj
hepat
ic.Dozele de subst
anţ
e medicamentoase pent
ru admi
nist
r
area pe cal
e r
ect
ală
sunt aproxi
mat
iv a cel
ea
şicaşil a administ
rareaepca l
e peo
rra
lă.

La ni
velul erct
ul
ui aul
oc următ
oar
ele mod
ali
tăţ
i deab
sor
bţ
ie: f
di
uzi
unea,
fil
trarea
şipinoci
t
oza.

Cal
ear
ect
al
ă est
e ut
il
izat
ă pen
trut
rat
amen
te si
st
emi
ceî
n urm
ătoa
rel
e si
t
uaţ
ii
:

- cân
d su
bst
anţ
ele medi
camen
toase
admi
nist
r
ate su
nt p
uter
ni
c cor
osi
ve pen
t
ru
mucoasa r
gast
ică;
- n
î caz de suf
erinţe gast
ri
ce vi
edente;
- p
entrusu bst
anţe m edi
camentoa
se na ict
iva
t
e digest
iv p
(ol
ipept
ide)
;
- câ
nd cal
eaperoral ă nu est
e util
izabil
ă et
c.
Pent
ru t rat
amen te sist
emi
ce se ad mi
nist
r
ează r
ectal di
feri
te cat
egori
i de
medicament
e, ca de exemplu: an t
ii
nflamatoare nes
ter
iodi
ene (AINS), an
t
ipi
reti
ce,
anal
gezi
ce, ami
nofilina etc.

Dezavan
taj
ul a
dmini
str
ări
i p
e cal
e rect
al
ă es
t
e o ab
sor
bţ
ie i
ncom
pl
etă a
su
bst
anţ
elor m
edi
cam
ent
oase.

4. A
A. dmi
nist
r
areamed
i
camen
t
elorpr
in i
nhal
aţi
e

Administr
area medicamentelor prin aceast
ă modal i
tate are ca scop atât
t
rat
ament
e o tpi
ceal e unor f ecţ
ai uni ale aparatul
ui respi
rator
, câ t şidif
eri
te tr
at
amen t
e
si
st
emi
ce. Admi ni
str
areal a acest i
vel nare ava
ntajul cămucoa saap arat
ului r
espi
rat
or
est
e p
uterni
c va scul
ari
zată, f
actor esenţi
al mai alespen t
rut ratamente sist
emice.Pri
n
i
nhal
aţ
ie se pot d a
minist
ra diferi
te f orme, ca de exem plu: soluţi
i ap oa
se, u sol
ţi
i

ul
eioase, aero
soli et
c.
Pulmon ar se ab sor
b bine su bst
an ţ
e gazoase, ol
ati
le,
vdar şi al
te subst
anţe cu
sol
ubil
itat
e bună şidi mensi
uni mi cial e molecul
elor
. Mucoasaalveol
ară est
e subţi
re şi
are o pr su
afaţă t
otaăl de aproxi
mat v 21
i 0
,0fam
ct
oricare avo
frzea
i zătransf
erul rap
id
al substanţel
or medi cament
oase în spaţ i
ul nit
ravas
cular
. S ub formă de aer osol
i
i
nhalatori seadmi nist
rează dif
eri
te su bstanţe,ca de exem pl
u: anti
biot
i
ce, anest
ezice
general
e,bron hodi
lat
atoare,muco l
it
ice et c.

Pen
tru t
ratamen
te si
st
emi
ceest
e i
mport
an
t ca er
a
oso
l
ii să aj
ungă î
n al
veol
el
e
pulmonare,
iar en
ptruati
nger
eaacest
ui dezi
der
at est
e mp
i ort
ant caaerosol
i
i săai
bă o
anumit
ă di
mensiune.

Modul î
n car
e penet
rea
zăaerosol
iiî
n di
feri
te segm
ente al
etract
ul
ui r
esp
i
rat
or
î
n f
uncţ
i
e de dimen
siuneaf
azeii
ntern
e:

- part
icu
lel
e cudi
amet 0 μ3
rul maimare de m se eţ
r
in î
n t
rah
ee;

- part
icu
lel
e cudi
amet
rulî
ntr 0 şi30 μm aj
e 2 ung n
î br
onhi
i;

- part
icu
lel
e cudi
amet
rulî
ntr 0 şi20 μm aj
e 1 ung n
î br
onhi
ole;

- part
icu
lel
e cudi
amet
rulî
nte 5şi10 μm aj
r ung n
î can
al
e a
l
veol
are;
- part
icu
lel
e cudi
amet
rulî
nte 1şi5 μm aj
r ung n
î al
veol
e p
ulmon
are;

- part
icu
lel
e cudi
amet
rul maimi e 1μm su
c d nt expi
r
ate.

5.Ad
A. mi
nist
rar
eat
opi
căpemucoaseşipi
ele

Pri
n admi
nist
rarea
pe ep
i
tel
i
i seurm
ăresc
,în sp
eci
al
, ef
ect
e l
oca
l
e.To
t
uşi
,în
anumi te situaţi
i,folosi
nd un exci pi
en t adecva
t, se pot ob ţ
ine şiefecte sistemice. La
acest ivel
nse ad mi ni
str
ează dif
erit
e f orme farmaceuti
ce, ca de exem pl
u: ungu ente,
soluţi
i apoase , so
luţi
i uleioase, so l
uţii hi
droal
cool
ice, aero
soli
, empl
astre etc. Diferenţ
a
între pi ee
l şi u mcoase est
e ab senţa strat
ului cor nos la mucoase , strat car e
funcţionează a co b ari
erăen ptrupen et
rar
eadi f
eri
tel
or su bst
anţe.Prin piel
e sebsorba
mai i n
be su bstanţe cu l iposolubil
itat
e ridicat
ă care , nî funcţi
e de can tit
atea
admi nist
rată şizon at ratată, pot da efect
e si
stemice. Pri
n apli
care ep epit
eli
i, urm ărind
efect si
stem i
c,se ot p admi nistra urm ătoa
rel
e categori
i de subst
anţe m edi
cam entoase:

- an
ti
inflamat
oar
e nest
er
odii
ene;

- horm
oni est
rogen
i;
- n
i
tri
ţietc.

Pri
n ri
fcţi
onarea puterni
că a pi
elii sepoate mării absorb
ţi
a d atori
tă provocări
i unei
vasodil
ataţ
iişimărirea î
n acestmod a debit
uluisangui
nl ocal
.Pentru substanţ
ele
hidrosol
ubil
e,abso r
bţia si
stemicăest
e mi că,tr
an sf
erul acest
ora î
n med iul int
ernfii nd
real
izată pri
n intermedi
ul poril
or iel
pii( gl
ande sebacee, gl
ande sudoripare c.et
), un rol
important în acea
stă direcţ
ie avâ
nd gradul de ri
fcţi
onare ai elp
ii
.

Pri
n ad mini
str
area medicam en
tel
or pe mucoase (
conj
unct
ival
ă, ari
fngian
ă,
vagi
nal
ă etc.
)seurmăreşt
e,î
n gener
al,un ef
ectt
opi
c,i
arf
ormel
eadmini
str
atesunt
asem
ănăt
oar
e cel
or admi
nist
r
ate pe p
iel
e.Sunt si
t
uaţ
i
i cân
d prin ad
mini
str
areae p
mucoase pose
ate urmăriun ef
ect s
ist
emi
c,ca de ex
empl
u: hor
mon
ul antidi
uret
i
c
ad
mini
str
at ep mucoasanazal
ă et
c.

Admini
strareapepi
eletr
ebui
efăcut
ăcu mul
tăprudenţă,maial
esat
uncicând
ep
i
tel
i
ile s
unt l eza
te,obţi
nându-
se nîacestodmef ecte si
stemi
cenedori
te sau di
feri
te
rea
cţ
i
i adverse
.

B.Căi art
ifici
al
e a
(dmi
nist
r
areapar
ent
era
)l
ă
 Căi
l
e paren
t
erae
l sunt căi npri
car
e se l
eze
azăţ
esu
t
ul, da
r a
u f
aţă de căi
le
nat
ural
e urm
ătoa
rel
e avan
t
aje:

- bi
odi
sponi
bil
it
ate su
peri
oară;

- su
nt ut
il
izab
i
le n
î ca
zuride u
rgen
ţ
e;

- sepot olf
osi câ
nd ca
l
ea peroral
ă est
e neu
ti
li
zabi
lă (
int
erven
ţ
ii ch
i
rurgi
ca
le,
bol
naviî
ncomăet
c.)
;

Pe lân
gă avan
t
ajel
e men
ţi
onat
e, ad
mi
nist
r
are
a par
ent
eraă
l ar
e şi cât
ev
a
dez
avan
t
aje,şian
ume:

- admi
nist
rarea
ecesi
nt
ă person
al ca
l
ifica
t
;

-f
orm
ele p
aren
teral
e tr
eb
uie p
rep
arat
e nî co
ndi
ţi
i sp
eci
al
e;

- pr
epar
atel
e p
aren
teral
e r
t
ebui
e săndî
epl
inea
scă
anumi
te con
di
ţi
i

pent
rua fi admi
nist
rat
eîn med
i
ul i
ntern
, şianume:i
zot
on
ie,i
zoh
i
dri
e,st
eri
l
it
ate,l
ipsa
pi
rogen
el
or et
c.

Căi
l
e p
aren
ter
ae
l p
otfi î
mpărţ
it
e n
î dou
ă g
rupe:

- că
iint
rava
sc
ulare;

- şică
i ex
t
rava
sc
ulare.

B.
1.Căi
le n
it
rava
scu
l
are

a.Cal
ea nt
i
raven
oa
să

Este calea prin car e întreag

a ca nt
itat
e de sub stan
ţă medi camentoasă
admi
nistr
ată ajunge direc
t î n ci rcu
laţ
ia sangu ină, el
i
minându-
se pri ma et apă
f
armacoci
neti
că, şian ume ab sorbţ
i
a.Acea st
ă cale est
e util
izat
ă când este nevoie de
ef
ect prompt şi de ati
ngerea r
ap i
dă a unor co ncen
traţ
i
i sangui
ne ridicat
e.Fo rmele
f
armaceuti
ce admini
strat
e intraven
os sunt sol
uţii
le inj
ectab
il
e şi sol
uţi
il
e perfuzabil
e
subform ă de sol
uţ
ii apoase sauem ul
sii U/A
.

Nu se pot admi
nist
ra i
ntraven
os: u em
l
sii A/U, su
spensi
i
, osulţi
i u l
eioase,
subst
anţ
e careglua
ti
nează sauhem ol
i
zeaz
ă hem at
ii
le saucarer eci
ppi
tă pr ot
einel
e
pl
asmait
ce,deoa
recese otp prod
uceem bol
i
i saual te a
cci
dent
e curi scvi tal
. O altă
ceri
nţ
ă ega
l t
ă de ad
mini
strar
eaintr
aven
oasă est
e cădmiani
str
areatrebui
e ă f
cută en
lt.
 Form
ee
l arm
f aceut
ice aren
p ter
ael rt
ebui
e săîndepl
ineascăurm ăt
oar
ele co
ndi
ţi
i:
să fie st
er
il
e,api
rogen
e,să ai bă un pH cât ai m apropi
at e d neu
tral
i
tat
e şii zot
one
at
uncicând su
nt con
diţ
ionat
eî n cant
ităţ
i maimari decât ml 5. Toa
te acest
e exigen
ţ
e
su
nt maimarila per
f
uzii dat
ori
tă vol
umului mare mi
adni
strat alacea
st
ăf ormă.

Di
n sp
aţi
ul i
ntrava
scu
lar
, su
bst
anţ
a est
e di
rij
atăî
n două di
recţ
i
i:

- al
t
e co
mpart
imen
te h
i
dri
ce;

- sa
u est
e el
i
minat
ă.

b.Cal
eai
ntr
aart
eri
al
ă

Această cale este util

izată f
oart
e r ar
, şianume î n explorărif
uncţ i
o-nal
e,ca de
exe
mplu: diagnosti
cul radi
ologi
c al sistemului art
eri
al. Caleaintraart
eri
ală est
e o ca l
e
de re
fer
inţă absolută,deoa rece enpt
ru su bstanţel
e med icament
oase d amini
str
ate nî
acestmod es te eli
mi nat atât primul pasaj hepat
ic,câtiş primul pasaj pul
mon ar
.
Admi
nist
rareaintr
a-arteri
alăprezi
ntăşiriscuri
,cum arfit romboza,spasmularteri
al

etc.

B.
2.Căi ext
rava
scu
l
are

a.Cal
ea su
bcut
anat
ă

Subcutanat se otpad
mini
stra soluţ
ii st
eri
le,izot
one cuun pH cu pri
ns n
îtr
e 5-
8.
Absorbţi
asubstanţelormedicament
oaseadmi nist
rat
eînacestmodest
edependentăde
vascul
arizaţ
iazoneirespect
ive. Molecul
eledesubstanţ
ăcu masămolecul
arărel
ati
vă
maimi că de 3. 000 u. a.m. se absorb prin capi
laree
l san
guine,iar cel
e cu greu
tat
e
molecu
l
arămaimare,chi
ar peste 20.000 u.a.m., se absor
b prin vasel
e li
mfat
i
ce.
Pent
rua mărivi
t
ezade absorb
ţi
e şi dif
uziunea, un roldeoshi
a
ebl
i
tur
on
îli
d
aa
rza
e ,o
enzi
mă car
e i
l
zeazăbst
su
anţafundamentală din ţesu
tul con
j
unctiv
.

Canti
tat
ea de sol
uţ
ie medi
camen
toasă
admi
nist
r
ată su
bcu
tan
at es
t
e mi
că,
şi
anum
e 1-
2 ml
.

b.Cal
ea nt
i
ramuscu
l
ară
 Această cal
e permit
e admini
str
area unor canti
tăţ
i mai mari de sol
uţi
i
medi
cam entoase
, şian ume 5-10 ml. Absor
bţi
a es t
e mair api
dă, deoarec
e muşc
hi
ul
est
e m ai putern
ic vas
cul
arizat
.

I
ntr
amuscu
l
ar se
potadmi
nist
r
a d
i
feri
te orm
f e arm
f aceu
ti
ce,
ca e
d exem
pl
u:

- sol
uţ
ii apoa
se;

- so
l
uţi
i ul
eioase
;

- em
ulsi
i
;

- su
spen
si
i et
c.

Administ
rarea de sol
uţi
i ul
eioase sau suspensi
i est
e pref
erat
ă când se
urmăreş
te ob ţ
inerea unui efec
t e rar
td, u s
bstanţ
a medi camentoasădizol
vân
du-
se
trep
t
at (lent
) î n li
chi
dul interst
iţial
, de unde este vehi
cul
ată nî sâ
nge
.

c. Căi
lei
ntr
ase
r
oase

Admini
str
area medicament
elor pe acest
e căicupri
nde:admi
nist
rar
ea
i
ntra
art
i
cul
ară,intra
pleura
l
ă, intraperi
cardi
că,i ntraart
i
- cul
ară etc.

c.
1.Cal
eai
ntr
aperi
ton
eal
ă

Aceast
ă cal
e se ut
il
izează î
n di
feri
te si
tuaţ
ii
,şianume:di
ali
za peri
toneal
ă,
ad
mini
str
area e d ci
tot
oxice nîcazedu tmori abdomi
nal
e et
c.

Cal
c.2.ea n
it
raart
i
cul
ară

Membran
a si
novial
ă are sorbţ
ab i
e e
rdusă,f
apt pent
rucare,
în anumit
e si
tuaţ
ii
,
se mpu
i ne ad
mini
str
area unor m
edi
cament
e i
ntr
aart
icul
ar şi
cu ef
ec
t predom
i
nant
local.

Con
diţ
ii
le pe care t
reb
uie să l
e î
ndepl
inească
medi
cam
ent
ele ad
mini
strat
e î
n
acestod msu nt acel
eaşi caşipent
ru al
te prep
arat
e paren
ter
ae.
l nt
Iraa
rti
cul
ar se
admi
nist
rea
ză: so
luţ
ii
, susp
ensi
i et
c.

d.Cal
eai
ntr
arahi
diană
 Ut
il
izân
d aceast
ă cal
e,su
bst
anţel
e su
nt admini
str
ateî
n l
ich
i
dul cef
al
orah
idi
an,
l
ich
i
d car
e ese
t si
tuat î
ntr
e a
rah
noi
da şipiamat
er.

Administ
rarea subar
ahnoidi
ană se f
ace pri
ntr
e vert
ebrel
e L2. - L5. o
Sl
uţi
il
e
admi
nistr
ate intrarahi
dian t
rebuie să îndepl
inească t
oate exigenţ
ele car e se i
mpun
f
ormeor
l a pr
en t
eral
e,pl us a
lte cât
evacon di
ţii sp
eci
ale,dintr
e ca re a mi
ntim : sănu fie

iri
t
ant
e etc. d
Ami
nist
r
are
a med
i
-cam
ent
elor l
a acest
ivel
n se r
eal
i
zează
î
n cad
rul
anest
ezi
eisp
i
nal
e.
C!"# $
%&#'"&(!)&* +%&C*+'./"
%istribuţia se realizează după absorbţie şi este procesul în care are loc
transportul medicamentelor în sânge şi difuziunea în ţesuturi, în diferitele
compartimente lichidiene ale organismului #e pot deosebi 0 compartimente sau
spaţii în care are loc distribuţia medicamentelor1
- intravascular 2medicamentele se distribuie numai în sistemul vascular3 are un
volum de cca 0 litri sau 4,4$ l56gc73
- extracelular 2medicamentele de distribuie în sânge şi lichidul interstiţial3 are un
volum de cca 89 litri sau 4,8:-4,8; l56gc73
- intracelular 2medicamentele se distribuie în toată apa organismului3 volumul este
de cca $9 litri sau 4,: l56gc7
%istribuţia poate < uniformă sau neuniformă Puţine substanţe se distribuie uniform
în organism 2de ex alcoolul7, dar ma=oritatea medicamentelor se distribuie inegal
>actorii care in?uenţează distribuţia medicamentelor sunt1
a7 circulaţia sangvină - organele cu o vascularizaţie bogată 2<cat, muşchi, rinichi7
captează o cantitate mare de substanţe, spre deosebire de organele slab irigate
2oase, piele7 care captează cantităţi reduse de medicamente
b7 permeabilitatea capilară şi existenţa unor bariere <ziologice - pot determina o
distribuţie inegală între diferite medicamente &n sistemul nervos central trecerea
din sânge în ţesut se face cu greutate deoarece la acest nivel se a?ă bariera
hematoencefalică 2capilarele sangvine sunt încon=urate de celule gliale sau nevroglii
cu rol de suport şi tro<c al neuronilor7 *stfel, medicamentele liposolubile pot trece
cu uşurinţă în creier, iar difuzibilitatea moleculelor polare, hidrosolubile este foarte
mult limitată3 bariera placentară este foarte permeabilă pentru substanţe
medicamentoase, mai ales în cazul sarcinii la termen, unele medicamente
distribuindu-se şi în organismul fetal, cu apariţia unor efecte toxice
c7 raportul dintre solubilitatea în apă şi lipide 2coe<cientul de partiţie7 -
medicamentele liposolubile pătrund uşor în ţesuturile bogate în lipide 2creier, ţesut
adipos7
d7 legarea de proteinele plasmatice este un factor important care poate modi<ca
distribuţia în organism *stfel, fracţiunea legată este inactivă, nu se elimină şi nu se
transformă umai fracţiunea liberă este activă farmacodinamic .a nivelul
proteinelor plasmatice au loc fenomene de interacţiune şi concurenţă cu deplasarea
medicamentului legat de pe acest sediu, creşterea e<cacităţii şi chiar apariţia de
efecte toxice %e exemplu, în cazul administrării de antiin?amatoare nesteroidiene
la bolnavi a?aţi sub tratament cu anticoagulante orale sau antidiabetice orale, din
cauza legării puternice de proteinele plasmatice ele deplasează de pe acest sediu
medicamentele menţionate, cu creşterea proporţiei formei libere şi apariţia de
efecte adverse 2hemoragii, respectiv hipoglicemie7
e7 legarea de proteinele tisulare poate duce la depozitarea unor medicamente în
unele ţesuturi 2de ex tetraciclina se poate acumula în oase7 .a nivel tisular
medicamentele pot constitui adevărate @situsuri silenţioaseA, de unde în anumite
condiţii se pot mobiliza, cu apariţia unor efecte toxice locale sau determinând
fenomene de intoxicaţie cronică 2ex plumbul7 "edistribuţia este procesul invers
distribuţiei, când medicamentul, după distribuţia primară într-un ţesut, a=unge din
nou în sânge şi de aici se redistribuie în alt ţesut *cest fenomen are loc în cazul
narcoticelor intravenoase, substanţe liposolubile, care sunt captate de creier, organ
bine vascularizat, bogat în lipide Bşi produc efectul rapid, apoi trec în sânge şi de
aici se redistribuie în ţesutul adipos Bnsă, cu toate că efectul farmacodinamic
2narcoza7 dispare, ele rămân în organism şi o nouă administrare poate duce la
depăşirea capacităţii organismului de a metaboliza şi elimina medicamentul %e
aceea, este interzisă repetarea administrării în decurs de9$ de ore
+'*(/.&*"* 2(&/'"*#>/"+*"*7
+%&C*+'./"
+etabolizarea medicamentelor este o etapă farmacocinetică importantă, <ind
considerată o modalitate de detoxi<ere prin care organismul transformă compuşii
exogeni, printr-un lanţ de reacţii biochimice catalizate enzimatic în compuşi inactivi,
cu o hidrosolubilitate mai accentuată, uşor de eliminat !neori există situaţii în care
metaboliţii sunt substanţe active farmacodinamic, în cazul prodrogurilor şi în cazul
în care metaboliţii au o solubilitate mai redusă decât substanţa mamă 2ex
sulfamidele7 "eacţiile de biotransformare pot să aibă loc în plasmă, în <cat,
plămâni, rinichi Principalul organ de metabolizare este <catul +etabolizarea este
catalizată de două tipuri de enzime1 a7 enzime microzomiale 2din <cat7 D care
prezintă slabă speci<citate de substrat şi determină transformarea diferitelor
xenobiotice3 b7 enzime nemicrozomiale 2din citosol, mitocondrii7 D cuprinde enzime
libere, solubile, din plasmă, <cat speci<ce metabolismului intermediar, care intervin
în metabolizarea medicamentelor hidrosolubile şi a celor cu o structură
asemănătoare metaboliţilor <ziologici
"eacţiile de biotransformare se clasi<că în 9 categorii1 & "eacţii ale fazei &
2nonsintetice7 && "eacţii ale fazei a &&-a 2de con=ugare sau sinteză7
 &"eacţiile fazei & D sunt cele în care apar sau sunt puse în evidenţă grupări
funcţionale care conferă polaritate ridicată compusului respectiv 2reacţii de oxidare,
reducere, hidroliză, reacţii mixte7 a7 Eidroxilare alifatică sau aromatică b7 /xidare D
oxidarea alcoolilor şi a aldehidelor c7 %ezalchilare 2demetilarea la codeină cu
obţinerea de mor<nă7 d7 %ezaminare oxidativă D ex la adrenalină e7
%ehidrogenarea D de la alcooli la aldehide şi apoi la acizi f7 "educerea D
nitroreducere 2cloramfenicol7, cetoreducere 2cloralhidrat7 g7 Eidroliza D esterilor
2acidul acetilsalicilic în acid salicilic7, amidelor 2procainamida, lidocaina7, peptidelor
&&"eacţiile fazei a &&-a 2de sinteză sau con=ugare7 D sunt reacţii în care metaboliţii
primari rezultaţi în reacţiile fazei & sunt con=ugaţi cu diferite substraturi endogene,
rezultând metaboliţi secundari, intens polari, cu hidrosolubilitate mărită, cu
capacitate redusă de a traversa membranele biologice, care sunt uşor eliminabili a7
Flucuronocon=ugarea - este o reacţie prin care se transferă acid glucuronic sub
acţiunea catalitică a glucuroniltransferazei b7 Flutationcon=ugarea - are loc pentru
paracetamol %ar în doze mari se a=unge la epuizarea grupărilor D#E libere ale
glutationului cu necroză hepatică *ntidotul este acetilcisteina, care serveşte ca
donor de grupări D#E c7 #ulfocon=ugarea - sub acţiunea sulfotransferazei 2de ex
pentru fenoli, steroizi7 d7 *cetilarea - sub acţiunea acetiltransferazei 2ex la
izoniazidă, sulfamide7 Procesul metabolic de la nivel microzomial hepatic poate <
in?uenţat de administrarea concomitentă a mai multor substanţe, în urma unor
fenomene de interacţiune, care sunt inducţia enzimatică şi inhibiţia enzimatică
&nducţia enzimatică este un proces metabolic care constă în stimularea sintezei
unor enzime cu rol în metabolizarea medicamentelor, sub acţiunea unei substanţe
exogene numită inductor enzimatic &nducţia enzimatică este însoţită de creşterea
sintezei proteice microzomiale hepatice şi la nivelul citocromului P$G4, cu
hipertro<a reticulului sarcoplasmic ste un proces care se adaptează la cantitatea
de substrat şi poate < blocat de substanţe care inhibă sinteza proteică *re
importanţă clinică deosebită deoarece poate afecta metabolizarea substanţei
respective şi a altora care se administrează concomitent *stfel, creşte viteza de
metabolizare a medicamentelor, scade concentraţia plasmatică a acestora cu
reducerea e<cacităţii terapeutice şi necesitatea creşterii dozei pentru a obţine
acelaşi efect terapeutic #ubstanţele medicamentoase cu acţiune inductoare
enzimatică sunt numeroase1 barbiturice, glutetimida, meprobamatul, fenitoina,
carbamazepina, rifampicina, griseofulvina >enobarbitalul creşte metabolizarea
anticoagulantelor orale, antidepresivelor triciclice, propranololului, glucocorticoizilor
"ifampicina creşte metabolizarea anticoagulantelor orale, beta-blocanţilor,
estrogenilor, tolbutamidei, teo<linei, glucocorticoizilor Când substanţa inductoare
enzimatică grăbeşte pe lângă metabolizarea altor medicamente şi propria
metabolizare este vorba de autoinducţie enzimatică >enomenul de inducţie
enzimatică are şi aplicaţii clinice, de exemplu în icterul neonatal, când administrarea
de fenobarbital creşte activitatea unei enzime implicate în con=ugarea bilirubinei
>umul de ţigară şi unele hidrocarburi pot produce fenomenul de inducţie enzimatică,
astfel că la fumători trebuie a=ustată doza unor medicamente 2ex teo<lina7 &nhibiţia
enzimatică este un proces care interferă cu activitatea enzimatică normală prin
inhibarea unor reacţii enzimatice, datorită împiedicării legării substratului *cest
proces este un fenomen de sens opus inducţiei enzimatice *dministrarea
concomitentă a 9 medicamente care folosesc aceeaşi cale enzimatică sau care se
leagă de aceleaşi situsuri de legare determină apariţia unor concentraţii plasmatice
apropiate de doza toxică, prin inhibarea metabolizării +ai multe medicamente se
comportă ca inhibitori enzimatici1 cimetidina inhibă metabolizarea anticoagulantelor
orale, benzodiazepinelor, fenitoinei ritromicina inhibă metabolizarea teo<linei,
carbamazepinei *lte inhibitoare enzimatice1 fenilbutazona, cloramfenicolul,
6etoconazolul, disul<ramul
.&+&*"* +%&C*+'./"
liminarea medicamentelor din organism este ultima etapă farmacocinetică
+ecanismele implicate sunt proprii <ecărei căi de eliminare şi sunt de fapt cele
<ziologice prin care organismul înlătură produşii de metabolism +edicamentele se
elimină ca atare sau sub forma metaboliţilor rezultaţi prin biotransformare
liminarea
tegumente se face în principal
şi secreţia prin rinichi,medicamentelor
lactată liminarea apoi prin <cat,prin
plămâni,
rinichi,mucoase,
cel mai
important organ de excreţie se face prin 0 procese1 <ltrare glomerulară, secreţie şi
reabsorbţie tubulară ->iltrarea glomerulară este un proces pasiv, ma=oritatea
medicamentelor <ltrându-se la nivelul membranei glomerulare 'recerea
moleculelor în urina primară este în funcţie de cantitatea de plasmă <ltrată şi de
proporţia moleculelor libere din plasmă - #ecreţia tubulară este un proces activ
realizat prin intermediul unor molecule transportoare specializate numite cărăuşi
xistă cărăuşi speciali pentru acizii organici 2anioni7 şi pentru bazele organice
2cationi7 +edicamentele pot intra în competiţie pentru secreţia tubulară,
modi<cându-şi eliminarea 2de ex probenecidul scade excreţia penicilinei F, ambele
molecule acide, cu prelungirea efectului penicilinei F în organism, ceea ce este
bene<c în anumite infecţii, cum ar < si<lisul7 - "eabsorbţia tubulară este un proces
pasiv, prin care medicamentele trec din urina primară către interstiţiu şi sânge
#ubstanţele neionizate sunt liposolubile şi deci difuzibile, astfel se reabsorb3 cele
ionizate nu difuzează şi rămân în urină Prin modi<carea pE-ului urinar în aşa fel
încât substanţa să ionizeze se poate împiedica procesul de reabsorbţie *stfel, la pE
acid creşte disocierea substanţelor alcaline cu favorizarea eliminării, iar
alcalinizarea urinii creşte disocierea substanţelor acide şi deci eliminarea acestora
*cest fapt are importanţă în tratamentul intoxicaţiilor acute medicamentoase Bn
intoxicaţiile cu aspirină sau fenobarbital se alcalinizează urina cu bicarbonat de
sodiu, iar în intoxicaţiile cu amfetamină sau alcaloizi se acidi<că urina cu clorură de
amoniu sau vitamina C >icatul este un alt organ de excreţie prin intermediul
secreţiei biliare +edicamentele sau metaboliţii acestora folosesc mecanisme
trasportoare active +icşorarea ?uxului biliar poate duce la acumularea
medicamentelor care se elimină prin bilă +edicamente care se elimină prin bilă
sunt1 eritromicina, ampicilina, rifampicina, tetraciclinele, digitoxina, hormonii
steroidieni, tubocurarina !nele medicamente care formează metaboliţi
glucuronocon=ugaţi se elimină prin bilă în intestin, iar de aici se reabsorb, realizând
circuitul entero-hepatic Plămânul este un organ de excreţie în general pentru acele
substanţe care s-au administrat inhalator1 anestezicele generale volatile sau
gazoase Hiteza eliminării depinde de debitul ventilator, debitul circulator, diferenţa
de presiune parţială a substanţei din sânge şi aerul alveolar +ucoasele pot constitui
uneori căi de excreţie pentru unii halogeni 2iod, brom7, cu apariţia unor fenomene
locale in?amatorii 2con=unctivită, rinită7 xcreţia salivară este de mică importanţă,
dar ionii de metale grele se transformă în sulfuri insolubile şi precipită pe coletul
dinţilor, formând lizereul gingival, un simptom caracteristic în intoxicaţiile cu aceste
metale .a nivelul tegumentelor medicamentele se pot excreta prin intermediul
secreţiei sudorale, seboreice sau lanivelul fanerelor #ub formă dizolvată în secreţia
sudorală pot determina fenomene iritative şi in?amaţie locală, de ex bromul se
excretă astfel şi determină acnee bromică Flanda mamară poate constitui prin
secreţia lactată o modalitate de excreţie a unor medicamente +edicamentele
lipo<le pot realiza în lapte concentraţii chiar mai mari decât cele plasmatice
>enomenul prezintă importanţă la sugar, deoarece pot apare consecinţe toxice %e
ex se excretă prin lapte glicozidele antrachinonice şi cloramfenicolul, care sunt
contraindicate în cursul perioadei de alăptare Principalii parametri farmacocinetici
8 (iodisponibilitatea 2(d7 reprezintă fracţia din doza administrată oral care a=unge
în circulaţia generală 9 Holumul aparent de distribuţie 2Hd7 reprezintă volumul total
de lichid în care s-a dizolvat medicamentul, după cum rezultă din concentraţia sa în
plasmă u exprimă un volum real, ci unul imaginar, având o semni<caţie relativă
#e exprimă în litri sau l56gc 0 Clearance-ul 2Cl7 redă procesul de epurare a
medicamentelor şi reprezintă volumul de plasmă epurat de medicament în unitatea
de timp #e exprimă în ml5min sau l5oră, raportat la greutatea corporală $ 'impul
de în=umătăţire 2t8597 este timpul necesar scăderii la =umătate a concentraţiei

medicamentului
repetate în plasmă contează
a medicamentelor >armacocinetica dozelor
intervalul multiple
de timp dintre Bn cazul
doze administrării
Când intervalul
dintre doze este mai mic decât cel necesar epurării totale 2adică de $ ori timpul de
în=umătăţire7, substanţa se acumulează Când cantitatea administrată devine egală
cu cea epurată se realizează o stare de echilibru sau de platou Bn =urul acestui
platou se produc ?uctuaţii după <ecare administrare %acă o substanţă este puţin
toxică se pot admite ?uctuaţii mari 2de ex penicilina F7 Bn cazul medicamentelor cu
timp de în=umătăţire lung, se începe tratamentul prin administrarea unei doze mai
mari, de atac până ce se a=unge la starea staţionară, iar apoi se administrează doze
mai mici, de întreţinere pentru înlocuirea cantităţii pierdute 2de ex digoxinul7 .a
administrări repetate apare riscul intoxicaţiei prin cumulare materială %ar există şi
situaţia când se produce o cumulare a efectelor în timp sau alobioza 2de ex la
alcoolul etilic7

CURS 6

+%&C*)&* *'&!.C"/*#I

Cuprinde medicamente utile pentru tratamentul ulcerului gastric sau duodenal

Cauzele leziunii ulceroase sunt pe deoparte creşterea secreţiei de HCl, iar pe de altă parte, scăderea
cantităţii de mucus care protejează mucoasa gastrică sau duodenală.
Există 3 clase de medicamente :
I. Antiacide  reacţionează c!imic cu HCl şi "l neutralizează.
II. Antisecretoare  scad secreţia de HCl.
III. #rotectoare ale mucoasei $citoprotectoare%  protejează mucoasa gastrică sau
duodenală de agresiunea HCl şi pepsinei.

I. Medicamente antiacide

&unt su'stanţe c!imice simple care neutralizează HCl. &e (olosesc compuşi de Ca )* $oxid de Ca%, de +g
$!idroxid de +g, oxid de +g, car'onat de +g, trisilicat de +g%, de Al $!idroxid de Al%, de a
$'icar'onat de a%.
Aceşti compuşi scad aciditatea gastrică şi (aorizează indecarea.
&e clasi(ică după mai multe criterii :
A. upă rapiditatea de reacţie :
- antiacide rapide  sunt cele solu'ile $de ex. 'icar'onatul de a%.
- antiacide lente  sunt cele greu solu'ile $compuşi de Ca, Al, +g%.
B. /n (uncţie de capacitatea de a alcaliniza conţinutul gastric :
- antiacide neutralizante  care nu cresc pH-ul mai sus de 0.
-
antiacide alcalinizante
$'icar'onatul de a%.  "n cantitate mare pot creşte pH-ul mai sus de 0
C. /n (uncţie de capacitatea de a produce modi(icări sistemice de pH :
- antiacide sistemice  sunt cele care se pot a'sor'i $'icar'onatul de a%.
- antiacide nesistemice $celelalte%.
1atenţa e(ectului este scurtă $su' 32 de min.%. oza de antiacid se poate calcula "n (uncţie de
cantitatea de HCl secretată de 'olna. /n mod normal, indi(erent de antiacidul utilizat, 42 mEg sunt
capa'ili să neutralizeze acidul clor!idric secretat pe parcursul a ) ore.
urata e(ectului acestor medicamente depinde de timpul c5t răm5n "n stomac. E(ectul este aria'il, "n
(uncţie de tranzitul gastric al pacientului. 1a cei la care tranzitul este mai rapid, durata e(ectului este mai
mică, "n timp ce la cei la care tranzitul este mai scăzut, durata e(ectului creşte. e o'icei se practică
asocierea antiacidelor cu parasimpatolitice $pentru "ncetinirea tranzitului%.
#reparatele antiacide se administrează singure sau se asociază "ntre ele "n (uncţie de ce alte e(ecte
aderse
timp au . e o'icei
ce compuşii de +g,modi(ică motilitatea tu'ului digesti: compuşii de Ca şi Al au e(ect constipant, "n
e(ect laxati.
6ormulele magistrale asociază antiacide cu e(ect constipant cu antiacide cu e(ect laxati. /n prezent,
există preparate industriale care conţin dierşi compuşi cu acţiune antiacidă "n di(erite proporţii, ast(el
"nc5t să nu modi(ice tranzitul.
Bicarbonatul de Na se administrează "n doze mici pentru a nu produce e(ecte sistemice legate de
pH $riscul de alcaloză este crescut c5nd se administrează "ndelungat "n doze mari%. 7ioxidul de car'on
care se eli'erează "n urma reacţiei poate da 'alonare şi eructaţii.
Acţionează de regulă pe perioada a ) ore 8 se administrează la  oră după masă c5nd secreţia de HCl
este maximă, apoi se administrează altă doză la 3 ore după masă $la ) ore după prima administrare%.
Sărurile de Ca pot produce pe termen lung !ipercalcemie, stări de ne(rocalcinoză, calculi renali.
Magneziul se a'soar'e puţin 9 totuşi, dacă 'olnaul prezintă (enomene de insu(icienţă renală, +g
se poate acumula "n organism prooc5nd (enomene de deprimare neroasă centrală.
Antiacidele au o serie de aantaje : sunt 'ine suportate, sunt real e(icace şi sunt (oarte ie(tine.
/n practica medicală actuală sunt puţin (olosite datorită incomodităţii lor $este di(icil de administrat pe o
perioadă lungă de timp datorită interalelor (recente la care tre'uiesc administrate%.

II. Antisecretoare

1. Parasimpatolitice 

#arasimpatoliticele
#arasimpatoliticele $atropina%"nainte de masă.
se administrează
#arasimpatoliticele au o serie de dezaantaje :
- au e(ecte nedorite : uscăciunea gurii, tul'urări de edere, ta!icardie, constipaţie,
etc.
- "ngreunează eacuarea stomacului prin creşterea tonusului s(incterului piloric şi
prin scăderea motilităţii gastrice.
&e (ac asocieri "ntre atropină şi antiacide. atorită (aptului că parasimpatoliticele "mpiedică eacuarea
gastrică se prelungeşte durata de acţiune a antiacidelor.
Există compuşi de sinteză care nu se a'sor' "n tu'ul digesti : sunt parasimpatolitice cu structură
cuaternară de amoniu $#ropantelină, +etantelină, 7utilscopolamină%. &unt 'ine suportate şi singura
reacţie adersă pe care o mai au este contipaţia.
Pirenzepina $astrozepin%

#arasimpatoliticele sunt e(icace "n ulcerele cu !ipersecreţie moderată.

2. Blocantele receptorilor hista minergici  2 $Cimetidină, ;anitidină, 6amotidinA E(ectul
acestor medicamente este mai intens.
&tatistic, procentul de indecări este mai mare dec5t cel al indecărilor cu antiacide şi
parasimpatolitice. /n cazul ulcerelor o'işnuite, e(ectele antiacidelor sunt similare cu e(ectele
medicamentelor care in!i'ă receptorii !istaminergici H), dacă se administrează su(icient de des şi "n
cantitate su(icient de mare.
#entru ulcerele cu !ipersecreţie de HCl mărită, e(ectele 'locantelor H ) sunt net superioare (aţă de
antiacide.
Alte aantaje ale utilizării anti!istaminergicelor :
- nu modi(ică eacuarea stomacului 8 pot (i administrate şi la 'olnaii cu eso(agită
de re(lux $parasimpatoliticele, "ngreun5nd eacuarea stomacului, sunt
contraindicate la aceşti 'olnai%
- se administrează comod $ Cimetidina de 4 ori<zi 9 ;anitidina de ) ori<zi, dimineaţa
şi seara, iar ca tratament de "ntreţinere se administrează  dată <zi, seara, "nainte
de culcare%.
&unt 'ine suportate, "n general. #ot apărea (enomene de diaree. &-au semnalat (enomene de ginecomastie
la 'ăr'aţi, (recentă la Cimetidină şi (oarte rară la ;anitidină şi 6amotidină.

/n cazul administrării "ndelungate a 'locantelor H ) !istaminergice, există ) riscuri teoretice,

nedemonstrate prin exemple "n practica medicală :
. &căderea secreţiei de HCl este at5t de im portantă, "nc5t este posi'il să dispară (uncţie
stomacului de protejare (aţă de in(ecţiile digestie. Ast(el, pe termen lung, pot apare
in(ecţii enterale.
 ). &căderea secreţiei de HCl duce la creşterea reactiă a secreţiei de gastrină 9 celulele
secretoare de gastrină $celulele % proli(erează exist5nd riscul de !iperplazie şi
dezoltarea de cancere.

!. Blocantele pompei de protoni

comod deadministrat
"meprazolul
&unt deriat de 'enzimidazol
 se administrează o singură dată pe zi.
Reacţii adverse  diaree, datorită creşterii re(lexe de gastrină.
Aceste medicamente au ) riscuri teoretice :
. ispariţia 'arierei antiin(ecţioase a stomacului.
). ;isc de neoplazie.
urata administrării este limitată  nu tre'uie să depăşească ) săptăm5ni.

#.Inhibitorii anhidrazei carbonice

Acetazolamida 
Reacţii adverse : astenie, somnolenţă, dureri musculare, parestezii ale extremităţilor.
#reparatul numit =lcosilanil conţine 422 mg acetazolamidă < comprimat "ntr-o asociaţie complexă.

III. Protectoare ale mucoasei gastrice

1. Compu$ii d e bi smut $car'onat 'azic de 7i, (os(at, su'nitrat, su'citrat de 7i coloidal%.

7ismutul reacţionează cu proteine ale mucoasei digestie (orm5nd proteinatul de 'ismut care
constituie o 'arieră protectoare a mucoasei tu'ului digesti 9 ast(el creşte rezistenţa mucoasei
la acţiunea HCl. &ărurile de 'ismut au şi o capacitate sla'ă de a neutraliza HCl. Au e(icacitate
compara'ilă cu antiacidele. &e utilizează şi "n tratamentul unor leziune ale mucoasei
digestie "n ansam'lu. ozele mici produc constipaţie, iar dozele mari diaree. Colorează
scaunul "n negru, con(und5ndu-se cu melena. &e administrează "n doze mici şi pe perioade
scurte. &e a'soar'e "n cantităţi mici din tu'ul digesti. Administrat "n cantităţi mari şi mai
ales la 'olnaii cu insu(icienţă renală se acumulează prooc5nd un sindrom neurologic gra
8 ence(alopatie mioclonică.
2. Sucral%at  este un compus care aderă intim de zona lezată (orm5nd o 'arieră "n calea HCl şi
pepsinei 9 (ormează un (el de pansament gastric. Este real e(icace "n ulcerele o'işnuite.
!. Carbeno&olona  este un alcaloid care stimulează secreţia de mucus cresc5nd protejarea
mucoasei şi (aoriz5nd indecarea leziunilor ulceroase. Este real e(icace, dar este (oarte rar
utilizat, deoarece are e(ect aldosteronic.

*'&+'&C
#unt medicamente capabile să înlăture senzaţia de greaţă şi voma  Clase de
medicamente 1 8 euroleptice D în special fenotiazinele 1 - Clorpromazina
2Clordelazin, .argactil, Plegomazin7 - Proclorperazina 2metiral7 - 'ietilperazina
2'orecan7
"eacţii adverse 1 somnolenţă, hipotensiune ortostatică
Contraindicaţii 1 bolile hepatice, insu<cienţa renală, vârsta înaintată, asocierea cu
anestezice generale sau mor<nă, impun prudenţă
9+etoclopramida 2Primeran, "eglan7
0 /dansetron 2ofran7 D este e<cace în vărsăturile severe provocate de
citostatice

$ #copolamina D este anticolinergic şi sedativ psihomotor

G *ntihistaminice 1 Prometazina 2"omergan7, %ifenhidramina,
Clorfeniramina, deprimă centrul vomei şi nucleii vestibulari #unt indicate în
răul de mişcare, vărsăturile din sarcină, vărsăturile medicamentoase

.*J*'&H.
#unt medicamente ce favorizează eliminarea materiilor fecale %iferenţa dintre
laxative şi purgative este următoarea 1 - cu a=utorul laxativelor se elimină un scaun
moale şi format - sub in?uenţa purgativelor se elimină scaune numeroase de
consistenţă lichidă sau semilichidă
&ndicaţii
- în constipaţia funcţională - pentru a evita efortul de defecaţie la bolnavii cu hernie,
insu<cienţă cardiacă, boală coronariană, hemoroizi, <suri anale şi alte afecţiuni
anorectale
- pentru pregătirea examenului radiologic
- purgativele sunt folosite în unele intoxicaţii alimentare sau medicamentoase, sau
după administrarea de antihelmintice 2pentru eliminarea paraziţilor intestinali7
Contraindicaţii - utilizarea îndelungată poate duce la boala laxativelor 1 pierderi de
apă, electroliţi, vitamine, fenomene de colită
- la bolnavii cu apendicită, sau în prezenţa durerilor abdominale
- obstrucţia intestinală
Clase de medicamente
8 .axativele de volum D sunt reprezentate de <brele vegetale nedigerabile şi de
coloizii hidro<li, care, în contact cu apa îşi măresc volumul şi cresc conţinutul
colonului, stimulând peristaltismul #unt indicate în 1 constipaţia funcţională,
anorexie 2nu există aport su<cient de <bre vegetale7 Cele mai utilizate sunt 1 -
+etilceluloza, Carboximetilceluloza sodică - *garul 2geloza7, seminţele de in
liminarea scaunului se produce după 8-0 zile
9 Purgativele saline D sunt reprezentate de săruri ale unor substanţe , care,
administrate oral, au efect laxativ sau purgativ, în funcţie de doză #caunul se
elimină la 8-0 ore de la administrare .a doze mici apare efectul laxativ "eacţii
adverse1 - soluţiile concentrate sunt iritante producând greaţă5vomă - pot duce la
deshidratare - +g9K din sulfatul de magneziu, poate produce deprimare centrală
marcată dacă nu este bine eliminat din organism 2în insu<cienţa renală şi la copii 0-
aK din sulfatul de aK poate < dăunător la bolnavii cu insu<cienţă cardiacă
0 Purgative iritante D are acţiune iritantă asupra mucoasei colonului, stimulând
mişcările propulsive &ndicaţii 1 sunt utile când este necesară evacuarea rapidă a
intestinului Bn constipaţia obişnuită este indicată numai în cazurile refractare la
măsurile igieno-dietetice şi la purgativele de volum Contraindicaţii 1 apendicita
acută şi abdomenul acut reprezintă contraindicaţii absolute
!leiul de ricin D în doze terapeutice provoacă în 8-: ore eliminarea a 8- 9 scaune
semilichide Contraindicaţii 1 rareori provoacă colici intesti nale Poate declanşa
travaliul la femeile însărcinate , aproape de termen
Purgative antrachinonice D >rangula D provoacă după :-; ore eliminarea a 8-9
scaune moi sau semilichide &ndicaţii 1 în cazuri de evacuare rapidă a intestinului şi în
cazuri rebele de constipaţie funcţională "eacţii adverse 1 folosirea prelungită poate
provoca colită, pierderi de electroliţi, vitamine şi apă #e elimină prin lapte L
produce diaree la sugari %antronul D derivat antrachinonic de sinteză cu proprietăţi
asemănătoare purgativelor antrachinonice >enolftaleina 2Ciocolax7 D Colorează
urina şi fecalele în roşu Produce unoeri reacţii alergice, mai ales erupţii cutanate
pigmentare /xifenisatina D proprietăţi purgative Poate afecta toxic <catul
$ .axativele prin înmuierea scaunului D uşurează progresia conţinutului intestinal şi
înmoaie direct scaunul #unt de ales la persoanele care elimină greu scaunul 1
bătrâni,
situaţiilebolnavi la pat,
care impun în afecţiunile
evitarea anale
efortului acute 2hemoroizi,
de defecare !leiul de<suri anale7administrat
para<nă, şi în toate
oral, înmoaie scaunulBn general este bine tolerat Produce uneori prurit anal
*dministrat îndelungat, interferă cu absorbţia unor factori liposolubili, inclusiv a
vitaminelor liposolubile
 *'&%&*"&C
#unt substanţe care acţionează prin 1
- reducerea peristaltismului 2opioidele şi anticolinergicele7
- cresc vâscozitatea conţinutului intestinal 2substanţe absorbante şi protectoare7

-inhibă re?exul anal de defecaţieBn terapie se foloseşte tinctura de opiu ce conţine

84 mg mor<nă la 8 g de tinctură sau la G: de picături 28 M mor<nă7 #e
administrează câte 84-8G picături de 0-$ ori 5zi &ndicaţii 1 diareea acută, ileostomie,
colostomie
"eacţii adverse 1 riscul apariţiei dependenţei
Contraindicaţii 1 colita ulceroasă şi ocluzia intestinală *lt opioid folosit este Codeina,
având aceleaşi proprietăţi constipante ca şi mor<na, dar riscul de dependenţă este
mult mai mic #e administrează 94-04 mg la : ore *lte medicamente cu efect
opioid antidiareic sunt %ifenoxilatul şi .operamida 2&modiu7 *cestea au acţiune mai
speci<că pe tubul digestiv şi produc dependenţă

*tropina se administrează oral, câte 4,G mg de 0-$ ori 5zi #e mai utilizează şi ca
extract de beladonă, câte 04 mg, sau tinctură de beladonă, câte 04-:4 picături
(utilscopolamina 2#cobutil7 şi Propantelina au acţiune mai electivă pentru tubul
digestiv *ntidiareice cu acţiune absorbantă şi protectoare Caolinul D este silicat de
aluminiu  #e administrează câte G-8G g, pe nemâncate, în cazuri de diaree acută
u se asociază cu alte medicamente pentru că micşorează absorbţia
Cărbunele medicinal activat D se administrează câte 9-; g 5zi în diarei acute,
?atulenţă Bn doze mari este indicat în intoxicaţiile cu medicamente administrate
oral

*'&#P*#'&C
*ntispasticele se împart în 9 grupe 1
- antispastice parasimptolitice
- antispastice musculotrope D acţionează direct asupra musculaturii netede
*ntispastice Parasimpatolitice utile în ulcer şi în afecţiunile spastice ale tractului
gastrointestinal *tropina D este un parasimpatolitic neselectiv, cu efect de 0-G ore
#e administrează 1 - in=ectabil subcutanat D 4,G-8 mg sulfat de atropină - oral D 4,0-8
mg de 0-$ ori5zi #e mai folosesc extractul de beladonă şi tinctura de beladonă
"eacţii adverse 1 în doze mari apar 1 - uscăciunea gurii - tulburări de vedere -
di<cultate în urinare 2se contraindică în adenom de prostată7 - constipaţie
(utilscopolamina bromură - se administrează in=ectabil iv sau im Preparatul
#cobutil compus asociază butilscopolamină cu un analgezic 2oramidopirină
metansulfonat7
/xifenoniul şi Propantelina - efecte mai elective decât atropina
Papaverina-re e<cacitate terapeutică redusă #e administrează oral , câte 844 mg
de 0-G ori 5zi, sau in=ectabil subcutanat sau în perfuzie iv &n=ectarea iv directă
trebuie evitată datorită riscului de aritmii, bloc *H
+ebeverina este antispastic de sinteză #e administrează oral şi este bine suportat

*nti?atulente
#unt medicamente capabile să uşureze eliminarea gazelor din stomac şi
intestin
%imeticona 2Ceolat7 sau #imeticona are proprietăţi anti?atulente datorită
modi<cării tensiunii active a conţinutului intestinal gazi<cat, cu consecinţe
antispumante
Cărbunele medicinal este puţin e<cace pentru combaterea ?atulenţei
Carminativele D favorizează eliminarea gazelor din tubul digestiv #e folosesc
preparate vegetale 1 anason, mentă etc fectul apare datorită unei acţiuni iritante
slabe la nivelul mucoasei ce are drept consecinţă stimularea slabă a motilităţii şi
relaxarea s<ncterelor

+%&C*)&* EP*'/P"/'C'/*" Eepatoprotectoarele sunt medicamente

care contribuie la restabilirea funcţiilor hepatice dereglate şi la creşterea
rezistenţei hepatocitului faţă de factori nocivi #e indică în steatoză, hepatite
toxice, hepatită cronică *rginina intervine în sinteza unor proteine, a
hemoglobinei, în metabolismul amoniacului, diminuând concentraţia lui în sânge
#e indică în hepatita cronică, ictere severe, hiperamoniemie #e administrează
sub formă de perfuzie1 *spartat de arginină, *rginină sorbitol *cidul aspartic
participă la sinteza proteinelor, leagă amoniacul #e foloseşte în hepatita cronică,
hiperamoniemie #e găseşte sub formă de <ole în asociere cu vitamina (:1
*spatofort *cidul glutamic favorizează sinteza şi utilizarea *'P, <xează
amoniacul &ntră în preparatul +ultiglutin, care se administrează în perfuzie diluat
în glucoză în precomă şi comă hepatică +etionina are efect lipotrop 2inhibă
acumularea grăsimilor în <cat şi le stimulează metabolizarea7 şi stimulator al
funcţiei antitoxice a <catului #e foloseşte în hepatita cronică şi stetoza hepatică
&ntră în preparatele combinate .ipovitan, +ecopar forte şi +etaspar alături de
colină şi mai multe vitamine >osfolipidele sunt o formă biologic activă a lipidelor,
care intră în structura membranelor celulare şi se pot folosi în hepatopatii cronice,
steatoză hepatică1 ssentiale forte, sfogran, Eepatofort #ilimarina este obţinută
din planta #ilNbum marianum, stabilizează membrana hepatocitului, având efect
antitoxic #e foloseşte în hepatita cronică +ai există un preparat din mai multe
plante cu efect hepatoprotector, dar şi coleretic, colecisto6inetic numit .iv G9

MEDİCAŢİA OBEZİTĂŢİİ - CLASİFİCARE

A. Medicamente cu acţiune central !deri"aţi de am#etamin$%
a$ an&re'i(ene d&)aminer(ice% am#e)ram&na
*$ an&re'i(ene +er&t&niner(ice% +i*utramina
B. Medicamente ce *l&c,ea di(e+tia i a*+&r*ţia li)idel&r% &rli+tatul
/&t #i utiliate +i medicamente care +cad utiliarea (luc&ei in te+uturi !e'. *i(uanidele0 care
a)artin (ru)ului de medicamente antidia*etice &rale$.

*norexigene d&)aminer(iceSunt medicamente cu acţiune an&re'i(ena )uternic0 care

determin )ierderea 1n (reutate 1n )rinci)al )rin diminuarea a)etitului i 1n m&d acce+&riu )rin creterea
c,eltuielil&r ener(etice.

*mfepramona are acţiune%

2 an&re'i(ena marcant% in,i* +enaţia de #&ame0 *l&c3nd centrul #&amei
2 )+i,&+timulant m&derat4
2 crete #rec"enţa cardiac i "al&rile TA
Du) admini+trarea de am#e)ram&n0 +cderea medie 1n (reutate e+te de 5-67 du) 5
+)tm3ni0 de 8 - 97 du) : +)tm3ni i de 9-;<7 du) ;= +)tm3ni !ra)&rtat la (reutatea iniţial$.
Scderea indi"idual 1n (reutate )&ate "aria +emni#icati" de la un )acient la altul.
Indicaţii% tratament ad>u"ant al dietei ,i)&cal&rice la )acienţii cu &*eitate.

tera)ie de 1ntreţinere a )acienţil&r cu &*eitate i cu un indice al ma+ei c&r)&rale de cel )utin ?<
@(m0 care nu au &*ţinut reultate numai cu un re(im c&re+)unt&r )entru reducerea (reutţii. nde'ul
ma+ei c&r)&rale !B&d Ma++ nde'  BM +au MC$  (reutatea c&r)&ral !@($1nlţimea !m$.
 Contraindicaţii%2 +arcina0 ala)tare0 c&)ii42 ,i)ertir&idi+m42 (lauc&m42 TA +e"er0 *&al
c&n&ranian.

"egenon nu "a #i admini+trat 1n ca de% ,i)er+en+i*ilitate cun&+cut la unul dintre in(rediente4
ta,icardie )ar&'i+tic4 aritmii ta,icardice4 #e&cr&m&cit&m4 ,i)ertir&idi+m4 #&rme +e"ere de an(in
)ect&ral4 (lauc&m cu un(,i 1nc,i+4 ,i)erten+iune )ulm&nar4 ,i)erten+iune arterial +e"er4 antecedente
+au a#ecţiuni cardi&"a+culare +au cere*r&"a+culare4 antecedente +au a#ecţiuni )+i,ice inclu3nd an&re'ia
ner"&a+G i de)re+ia4 tendinţ la a*u de medicamente0 de)endenţ de dr&(uri +au alc&&l4 ater&+cler&
a"an+at4 c&)ii +u* ;= ani. E+te c&ntraindicat a+&cierea ace+tei tera)ii cu &rice alt )r&du+ an&re'i(en cu
acti"itate central dat&rit ri+cului de ,i)erten+iune )ulm&nar0 )&tential letal.
Re(en&n "a #i admini+trat cu )rudent de&+e*it 1n% a#ecţiuni ale )r&+tatei cu #&rmare de reiduu
urinar4 1n *&li meta*&lice !de e'. dia*etul a,arat$4 1n *&li cardiace.
Sarcin i al)tare% Hu +e rec&mand admini+tr area de Re(en&n 1n acea+t )eri&ad. Inaintea
1nce)erii tratamentului cu Re(en&n +e "a e'clude )&+i*ilitatea e'i+tenţei unei +arcini. /e durata
tratamentului cu Re(en&n0 +e #&l&+e+c met&de c&ntrace)ti"e adec"ate.Am#e)ram&na +e admini+trea
&ral0 =J=8 m(i !d&a ma'ima 98 m(i$.Kltima admini+trare +e #ace minim 5 &re 1nainte de culcare.
Durata tratamentului "a #i de 5-6 +)tm3ni !ma'im ? luni$.
ndicaţii de d&are% La adulţi +i c&)ii )e+te ;= ani +e admini+trea de ? &ri )e i c3te & ca)+ul
de Re(en&n. D&a ilnic + nu de)ea+c ? ca)+ule Re(en&n )e i. Kltima admini+trare + +e #ac cu
cel )utin 5 &re 1nainte de culcare.
An&re'i(ene +er&t&niner(ice
fenfluramina (minifage)

2 e#ect an&re'i(en marcat !(ra*ete +enaţia de +aţietate$4

2 a*+ent e#ectul ,i)erten+i"0 de ti) +im)at&mimetic !la d&e tera)eutice$.
%iniţial =< m(' ?i4 +e )&ate crete +a)tm3nal0 )3n la ;=< m(i.

Dexfenfluramina (aspendos, isolipan)

Scderea /r&du+ul
(reutţii)ermite
+e #acereducerea c&n+umului
1n m&d lent de (lucide0
i )r&(re+i"0 menţin3nd
e#ecul a)r3nd ca =,ran
du) e+enţial
+)tm3ni de )r&teinele.
tratament.
/r&du+ul +e di#erenţia radical de an&re'i(enele am#etaminice0 nu are nici un e#ect )+i,&-+timulant i
)&ate #i luat i 1n tim)ul me+ei de +ear.
2 C%(lauc&m
D&u ca)+ule )e i % una dimineaţa i una +eara0 1n tim)ul me+el&r. Tratamentul e+te 1n+&ţit de un
re(im ,i)&cal&ric.

Sibutramina (sibutramina)
 Reacţiile ad"er+e a)ar )re)&nderent la 1nce)utul tratamentului !)e )arcur+ul )rimel&r 5
+)tm3ni$. Se"eritatea i #rec"enţa l&r +cad 1n tim). De re(ul ele nu +unt (ra"e i nu duc la
1ntreru)erea tratamentului.
ndicaţie% &*eitate cu idice de ma+a c&r)&rala MC?< @(m..
Si*utramina e+te indicat ca tratament ad>u"ant 1n cadrul )r&(ramului de c&m*atere a &*eitţii0
)entru%

2 )acienţii cu &*eitate dat&rat unei alterri a *alanţei ener(etice )r&"&cat de +u)raalimentare

!MC ?< +au mai mare$
2 )acienţi +u)ra)&nderali !MC =9 +au mai mare$ i cu #act&ri de ri+c0 cum ar #i dia*etul a,arat ti)
= +au a#ecţiuni ce im)lic c&m)&iţia de li)ide din +3n(e !di+li)idemie$.
Tratamentul tre*uie c&ndu+ +u* +u)ra"e(,erea medical a unui medic cu e')erienţ 1n ce
)ri"ete tratamentul &*eittii.Si*utramina tre*uie )re+cri+ d&ar )acienţil&r ale cr&r +cderi 1n (reutate
au #&+t in+u#iciente atunci c3nd +-a utiliat un re(im adec"at de +cdere 1n (reutate0 de e'em)lu mai )uţin
de 87 )e & )eri&ad de ? luni
Si*utramina e+te indicat ca tratament )entru adulţii cu "3r+te +u* 68 ani
administrare

niţial ;< m(i0 1ntr-& )ria 0 dimineaţa4 +e )&ate crete )ana la ;8 m(i
.Adulţi% D&a iniţial e+te de ; ca)+ul Si*utramina ;< 0 & dat )e i.
In caul )acienţil&r cu r+)un+ in+u#icient la tratament !+cdere 1n (reutate mai mic de = @( 1n 5
+)tm3ni$0 dar care t&lerea *ine d&a de ;< m(0 d&ele )&t #i cre+cute la ; ca)+ul Si*utramina ;8
admini+trat & dat )e i.
Tratamentul tre*uie 1ntreru)t 1n caul )acienţil&r care nu r+)und adec"at la d&a de Si*utramina
;8 !+cdere 1n (reutate mai mic de = @( 1n 5 +)tm3ni$.Tratamentul cu Si*utramina nu tre*uie +
de)ea+c ; an.

Medicamente ce *l&c,ea di(e+tia i a*+&r*ţia li)idel&r

Orlistat(XENIC!)

Reacţii ad"er+e%nece+itatea marit +au ur(enţa de +caun0 #latulenţa !(ae$ cu eliminare de

*al&nare0 eliminari ulei&a+e +au +caune (ra+e +au ulei&a+e. Ace+te +im)t&me +unt 1n (eneral u&are0
a)ar la 1nce)utul tratamentului0 di+)ar du) un tim) i +e )r&duc 1n +)ecial du) me+e cu un c&nţinut
cre+cut de (r+imi. De &*icei di+)ar dac +e c&ntinu tratamentul i +e urmea re(imul rec&mandat.
ndicaţii%enical e+te indicat 1n tratamentul &*eitţii 1m)reuna cu un re(im m&derat ,i)&cal&ric
 D&a de enical rec&mandat e+te de & ca)+ul de ;=< m( la #iecare dintre cele trei me+e
)rinci)ale ale ilei. D&a )&ate #i luat imediat 1nainte0 1n tim)ul +au )3n la & &ra du) ma+

CKRS 9 DZ

Diabetul zaharat se caracterizează printr-un defcit relativ sau

absolut de insulină
%iabetul zaharat =uvenil sau de tip 8 insulino-dependent este mai sever şi se
datoreşte incapacităţii pancreasului endocrin de a secreta insulina 'ratamentul cu
insulină este obligatoriu
%iabetul zaharat al adultului, de tip 9 sau non-insulinodependent se caracterizează
printr-un nivel plasmatic normal al insulinei, dar un răspuns secretor insulinic
inadecvat la creşteri ale glicemiei &n această formă de diabet reglarea glicemiei se
poate face de multe ori prin dietă sau dietă plus antidiabetice orale
Principalele tipuri de insulină după durata de acţiune
1)Insuline cu acţiune rapidă
xistă 9 insuline cu acţiune rapidă1 insulina lispro 2Eumalog, li .illN7 şi
insulina aspart 2ovolog, ovo ordis67 *mbele sunt analogi ai insulinei umane,
care se absorb repede *ceste insuline acţionează mai rapid,ceea ce face ca
administrarea să se facă cu puţin timp înaintea meselor, au durata scurtă de
atingere a acţiunii maxime, ceea ce asigură un control mai bun al glicemiei
postprandial, un risc mai mic de hipoglicemie nocturnă %ezavanta=ul este durata
scurtă de acţiune, făcând necesară o administrare repetată zilnic
Insulina lispro se in=ectează sc cu G - 8G minute înaintea mesei,
comparativ cu insulina umană care se in=ectează cu 04 minute înainte în cazul
diabetului de tip 8 %urata de acţiune creşte puţin la creşterea dozei %upă in= sc
durata este de 0 D G ore
2)Insulină cu durată de acţiune scurtă
 xistă $ insuline cu acţiune de scurtă durată1 insulina obişnuită 2regular7 D
Eumulin ", ovolin ", insulina obişnuită tamponată 2Helosulin7, insulină porcină
obişnuită 2&letin && "egular7 &nsulinele din produsele Eumulin, ovolin, Helosulin sunt
insuline umane r*%, iar &letin && "egular este o insulină porcină Eumulin " şi
ovolin " conţine pe preparat conţin 844 !5ml, iar Eumulin " şi G44 u5ml
Insulina regular 2obişnuită7 este cu durată scurtă de acţiune %upă in=ectarea
s.c  efectul apare
administrează scînse04 - :4cuminute,
face cu un
04 minute pea6 lameselor
înaintea 8 D G ore*dministrarea
şi durează G DO
cu ore
pompe#e
se face cu 94 D 04 minute înaintea prânzului
Este singura insulină care se injectează i.v. în1

-urgenţe hiperglicemice,
-cetoacidoză diabetică,
-când necesarul de insulină se modi<că rapid 2 intervenţii chirurgice, infecţii
acute7
&nsulinele obişnuite 2regular7 au avanta=ul posibilităţii amestecării cu diferite
alte insuline
permite 2PE, lente,
administrarea ultralente7,
insulinei de 9 au
oriope
durată
zi !ndedezavanta=
acţiune mai lungă,
este ceea
un risc cemare
mai
de hipoglicemie, mai ales la asocierea cu insuline cu durată mai lungă de acţiune
Pot exista şi reacţii de hipersensibilizare la insulina de porc
3)Insuline cu acţiune intermediară
!istă 2 tipuri principale" lente #i $P%&
&nsulinele cu acţiune intermediară după administrarea sc efectul începe la
8 D9 ore, este maxim la : D 89 ore şi durează 8; D 9$ ore
Preparate1 'ente %umulin( 'ente Iletin 2preparat de porc7, 'ente $ovolin(
$P% %umulin( $P% Iletin 2preparat de porc)( $P%
Insulina $P% neutral protamine %agedorn sau izo*an insulină) o insulină
intermediară care se in=ectează sc în 9D 0 prize pe zi #e utilizează în diabetul
zaharat de tip 8!n avanta= al insulinelor lente este durata lungă de acţiune, care
permite administrarea doar de două ori pe zi, iar uneori chiar o dată *lt avanta=
este posibilitatea amestecării cu alte insuline cu acţiune scurtă, reducând numărul
de in=ectări zilnice !n dezavanta= este ?uctuaţia între concentraţia maximă şi
minimă, ceea ce conduce la risc de hiperglicemie sau de hipoglicemie &nsulina de
porc poate produce hipersensibilizare
+)Insuline cu acţiune lungă @puri<cateA
 xistă două insuline cu acţiune lungă1 insulina glargină #i ultralente
%umulin ,)
,ltralente %umulin durata efectului 94 D 0: ore
#e numesc insuline purifcate cele care conţin mai puţin de 84 ppm proinsulină ca
impuritate Proinsulina este capabilă să producă anticorpi antiinsulină

&n această grupă intră şi analogul de insulină largin cu acţiune ultralunga

&nsulina glargină are începutul acţiunii după 8,8 ore, un maximum nesemni<cativ şi
durată de acţiune 9$ ore de ore #e in=ectează doar sc #e administrează sc o dată
pe zi <e dimineaţa, <e seara
*vanta=ele insulinei glargină constau în1 o singură administrare pe zi, absenţa
unui maxim în activitate, durata de 9$ ore a acţiunii şi incidenţa redusă de
hipoglicemie nocturnă %ezavanta=e1 costul mai ridicat, durere la in=ectare şi
interdicţia amestecării cu alte tipuri de insuline
Insulinele se clasifcă #i .n1
-insuline prandiale Dinsuline cu durată scurtă de acţiune 2sinonime1 regular,
solubile, cristaline7 - insuline cu acţiune rapidă analogi de insulină umană 
le se in=ectează sc în regiunea abdominală cu cel puţin 04 minute înainte de
masă, analogii de insulină umană se in=ectează la un interval mai scurt

-insuline bazale – insuline cu acţiune intermediară (NPH şi lente),

-insuline cu acţiune lungă (Ultralente şi Glargin)
Majoritatea preparatelor de insulină au 100 unităţi/ml.

Calea de administrare a insulinelor

-administrare subcutanată în regiunea abdominală - insuline prandiale şi în

regiunea anterioară a coapselor - insulinele bazale,
-administrare intravenoasă, numai insulina normală, care este solubilă în apă D
folosită în urgenţă3
-stiloul cu insulină
-hidrogeluri
-pompe automate
-administrarea pulmonară cu absorbţie la nivel bronhoalveolar
/i0loace de administrare a insulinelor
-seringi de plastic de unică folosinţă3 gradaţiile în unităţi pe seringi sunt
diferite, în funcţie de concentraţia insulinelor folosite 2se marchează pe seringi cu !-
$4 şi !-8443
-creioane in=ectoare portabile pentru in=ectarea sc *cestea conţin cartuşe de
insulină de 844 u replasabile şi ace retractabilie3
-devices pentru infuzia sc continuă a insulinei după valorile glicemiei 2se
automonitorizează7 Conţin o pompă progamabilă manual
-administrarea insulinei pe cale respiratorie ca aerosoli, cu absorbţia
hormonului prin mucoasa traheobronşică şi alveolele pulmonare
ransplantul de celule beta este promiţător Celulele beta de pancreas din
donator uman sunt in=ectate în <cat la pacienţi cu diabet zaharat de tip &
&ncoveniente1 di<cultăţi în obţinerea donării, supravieţuirea de scurtă durată după
implantare, imunosupresia
&ndicaţii terapeutice
&nsulina este necesară în toate cazurile de diabet zaharat neechilibrat fără
tratament hormonal1
•%iabet zaharat de tip 8 2indicaţie absolută7
•%iabet zaharat de tip 9
-cînd dozele maxime tolerabile ale antidiabeticelor orale nu ating
obiectivele terapeutice,
-în cursul unor episoade de stres metabolic acut 2infarct de miocard,
acidente vasculare cerebrale, infecţii acute moderate şi severe7,

-pre-, intra- şi postoperator când de regulă se suspendă medicaţia orală,

-insu<cienţe hepatice şi renale, când sunt contraindicate antidiabeticele
orale,
-când preparatele orale nu sunt tolerate,
•%iabetul gestaţional, când nu se obţin rezultate optime prin terapia
nutriţională,
•!rgenţele hiperglicemice 2cetoacidoză şi stare hiperglicemică hiperosmolară7
Dozele de insulină
 %ozele de insulină ar trebui să <e prin de<niţie, variabile, aşa cum este
secreţia <ziologică de insulină
%ozele de insulină necesare sunt in?uenţate de mulţi factori ca1
-cantitatea de glucide ingerate,
-greutatea corporală,
-regimul de activitate <zică,
-particularităţi <ziologice 2pubertate, sarcină7,
-rezerva endogenă de insulină,
-etapa de tratament 2iniţiere, a=ustare, menţinere7
&niţierea tratamentului cu insulină se face cu 4,G D 4,O !56g59$h pentru
regimurile de insulinoterapie cu 9 in=ecţii
&n regimurile de insulinoterapie intensivă dozele prandiale sunt de 4,40-4,8G
!56g, în funcţie de cantitatea de glucide de la masa respectivă, iar doza de insulină
bazală de 4,9-4,9G !56g
&n cetoacidoză şi stări hiperglicemice hiperosmolare dozele de insulină cu
acţiune scurtă iv sunt de 4,8 !56g5h %acă glicemia nu scade cu G4-O4 mg5dl după
prima oră doza se dublează
+odi<carea dozelor de insulina este un proces continu şi are drept scop
menţinerea unei glicemii apropiate de valorile <ziologice
Reacţii adverse

-reacţii hipoglicemice manifestate la început prin senzaţie de rău,

oboseală,teamă, verti= apoi greaţă, gastralgii, cefalee, tulburări de vedere, depresie,
confuzie, stare de ebrietate, agresivitateCa semne obiective1 tahicardie,
hipertensiune, sudoraţie, tremor, paloare Când glicemia scade mult bolnavul intră
în comă, la copii convulsii !neori la bătrâni leziuni neurologice ireversibile
Eipoglicemia se combate cu ingestie de zahăr în soluţie, sucuri de fructe, în comă
perfuzie cu glucoză GM, glucagon sc4,G- 8 mg
-fenomene lipodistrofce la in=ectarea sc în acelaşi loc 2lipoatro<a predomină
mai mult la femei, lipohipertro<a subcutanată la bărbaţi73
-alergia este rară şi se manifestă prin fenomene ana<lactice în cazul
preparatelor puţin puri<cate , mai ales insulină bovină3
-reistenţa la insulină este foarte rară în cazul insulinelor umane
 ntidiabeticele orale *olosite .n diabetul de tip 2&
1&ubstanţe care stimulează secreţia de insulină 2insulinsecretagoge7
-derivaţi sulfonilureici

-derivaţi nonsulfonilureici
-F.P-8
-agonişti F.P-8 %PP-&H
2&ubstanţe care cresc sensibilitatea ţesuturilor la insulină
2sensibilizatori ai insuluinei7
-biguanide
-agonişti PP*" 2γ7-tiazolidindione
-agonişti (0-adrenergici

3&Inhibitori ai absorbţiei gastro-intestinale a glucozei

-inhibitori de glucozidază
-analogi de amilină2Pramlinitide7
ul*onamide antidiabetice
#e clasi<că în1
-sulfamide antidiabetice de generaţia & 2efect hipoglicemiant redus → doză
mare7
tolbutamid
clorpropamid
-sulfamide antidiabetice de generaţia && 2efect hipoglicemiant crescut → doză
redusă7 glibenclamid gliburid7, glibenclamid micronizat
gliclazid
glipizid! "lipizid "#$%
gli&uidona
-sulfamide antidiabetice de generaţia &&& 2efect hipoglicemiant crescut → doză
redusă7 glimepirid
 Feneraţiile && şi &&& sunt compuşi de 94 D G4 de ori mai potenţi, au durată mai
lungă de acţiune, reacţii adverse mai reduse, legare de proteinele plasmatice mai
reduse şi interacţiuni medicamentoase mai reduse
&ndicaţii
%iabet zaharat de tip 9, necontrolat prin optimizarea stilului de viaţă, la
persoane cu o rezervă funcţională a celulelor ( pancreatice şi glicemie bazală de<
044 mg5dl *dministrarea preferabil să se facă cu 04 minute înainte de mese
#ulfamidele antidiabetice cu durată lungă de acţiune se administrează o singură
dată pe zi 2înainte mesei de dimineaţă
4ontraindicaţii
-diabet zaharat de tip 8,
-sarcină, lactaţie,
-insu<cienţă renală, hepatică,
-cetoacidoză,

-intervenţii chirurgicale mari,

-infarct miocardic acut,
-alergie la sulfamide
&nteracţiuni medicamentoase
-risc crescut de !ipoglicemie la asocierea cu1
Qanticoagulane cumarinice, cloramfenicol, fenilbutazonă 2deplasează de
pe proteinele plasmatice, inhibă metabolizarea7,
Qsalicilaţi în doze mari, clo<brat 2deplasare de pe proteinele plasmatice7,
Qalcoolul etilic în administrare acută, cimetidina 2inhibă metabolizarea7,
Qprobenecid 2inhibă eliminarea renală, risc crescut pt sulfamidele care se
elimină renal în forma activă7,
Qpropranolol 2mai ales prin mascarea reacţiilor simpato-adrenergice, care
semnalează hipoglicemia7,
Qacid nicotinic, insulina, biguanide antidiabetice 2acţiuni metabolice
sinergice73
-scad efcacitatea sul"amidelor antidiabetice1
 Qbarbiturice, mai ales fenobarbitalul 2cresc metabolizarea prin inducţie
enzimatică7,
Qdiuretice tiazidice, furosemidul 2inhibă funcţia pancreasului ( insular7,
Qsimpatomimetice, glucocorticoizi, estrogeni 2acţuni metabolice contrare7,
-ingestia de alcool în timpul tratamentului reacţii de tip disul<ram
#i"eriţii compuşi se deosebesc $ntre ei prin potenţă şi prin comportare
"armacocinetică.

Compuşii din prima generaţie au o potenţă mică <ind activi la doze mari 28 g
pe zi pentru tolbutamid şi 9G4 mg pe zi pentru clorpropamidă73 compuşii din a doua
generaţie au potenţă mai mare <ind activi în doze cuprinse între 84 şi 844 mg pe zi
olbutamida
#e absoarbe repede din intestin #e metabolizează hepatic Prudenţă în
insu<cienţa hepatică fect de durată relativ scurtă 2: D 89 ore7 ste bine suportată
de bătrâni %ozele 4,G D 9 g5zi în 8,9 sau 0 prize5zi înainte de mese Ca reacţii
adverse, în plus, s-au observat microgranuloame în diferite ţesuturi, inclusiv în
miocard
Clorpropamida
*re '859 de cca 09 ore, cu efect de lungă durată +etabolizare lentă, cu mari
variaţii individuale3 unii metaboliţi sunt activi #e elimină urinar : D :4M
nemodi<cată şi ca metaboliţi activi Prudenţă în insu<cienţa hepatică şi renală
Poate provoca hipoglicemie prelungită, mai ales la bătrâni Poate da tranzitoriu
leucopenie, trombocitopenie Poate produce hiponatremie, icter colestatic %oza
9G4 mg5zi dimineaţa
olazamida

*recu
similară potenţă similară clorpropamidei,
acetohexamida#e dar durată
absoarbe digestiv mai de
lentacţiune mai asupra
şi efectul scurtă, glicemiei
apare după câteva ore #e metabolizează hepati
Feneraţia a doua
liclazida
%oze ;4 D 8:4 mg5zi fracţionat dimineaţa şi seara
lipizida
*re efect de scurtă durată D : D 89 ore#e metabolizează hepatic R4M,
eliminare renală ;4M şi 94M biliar *cest preparat se administrează o singură dată
pe zi u afectează greutatea şi pro<lul lipidic %oză G D 94 mg odată pe zi Poate da
disconfort gastrointestinal şi afectare hepatică
Flibenclamida
*re o potenţă mare, efect până la 9$ ore &ncidenţă mai mare a hipoglicemiilor
ste metabolizată hepatic şi eliminată renal şi biliar
%oze 9,G D 8G mg5zi în 8 D 9 prize Flibenclamida micronizată determină o mai
bună biodisponibilitate fectul este mai rapid, puternic şi prelungit #e poate
reduce doza
liburida
#e metabolizează hepatic %eşi '859 plasmatic este scurt, efectele biologice
persistă 9$ ore după administrareaunei singure doze dimineaţa

Feneraţia a 0-a

limepirida
/ doză de 8 mg odată pe zi dimineaţa este e<cientă 2max ; mg pe zi7
Ca efecte adverse1 cefalee, ameţeli, hiponatremie, leucopenie,
trombocitopenie şi anemie

+F.&'&&%

#unt reprezentaţi de repaglinid 2derivat de acid benzoic7 şi nateglinid

2derivat de %-fenilalanină7

'859 este de aproximativ 8 oră l poate creşte prin asociere cu inhibitori

enzimatici sau scade la asocierea cu inductori enzimatici
fectele la repaglinidă apar în 04 DG4 secunde, în cazul netaglinidei în 8 D 0 secunde
şi durează 04 secunde
liminarea metaboliţilor repaglinidei se face prin fecale 2R4M7, 4,8M se elimină
nemodi<cată prin urină şi <9M prin fecale ateglinida este metabolizată rapid, iar
calea ma=oră de eliminare este cea renală
 #ndicaţii 'i mod de administrare

-diabet zaharat de tip 9, necontrolat prin dietă şi exerciţiu <zic, cu

hiperglicemie postprandială în exces faţă de cea a =eun
-tratamentul începe cu 4,G mg repaglinidă 2pacienţi fără tratament anterior7 D
8 mg înaintea meselor principale 2de 9, 0 sau $ ori pe zi7 *=ustarea dozelor se face
după 84 D 8$ zile 2maximum $ mg pe doză, sau 8: mg pe zi7 u se administrează în
afara meselor

E(ecte adverse

-hipoglicemie rar,
-creştere în greutate,
-greaţă, diaree sau constipaţie,
-artralgii, cefalee,

-infecţii ale tractului respirator superior

Contraindicaţii)

-diabet zaharat tip 8,

-cetoacidoză diabetică,
-hipersensibilitate la repanglină sau la ingredienţii inactivi din preparatul
comercial,
-insu<cienţe hepatice şi renale severe
*recauţii

-insu<cienţă hepatică moderată spre severă D a=ustarea dozelor se face la

intervale mai mari şi5sau doze mai mici
-nu se recomandă în sarcină sau alăptare
-e<cacitatea şi siguranţa terapeutică pentru repanglindină nu este stabilită

erapia asociată
-repaglinida se poate asocia cu metformin sau cu o priză de insulină
intermediară la culcare când nu se obţine echilibru glicemic prin monoterapie
 Interacţiuni medicamentoase
-6etoconazolul, miconazolul, eritromicina inhibă metabolismul repaglindinei,
-troglitazona, rifampicina, barbiturice, carbamazepina scad nivelul seric al
repaglindinei prin inducţie enzimatică,
-antiin?amatoare nesteroidiene, salicilaţii, sulfonamide, troglitazona,
cumarinice

ubstanţe care cresc sensibiliatea la insulină( antihiperglicemiante

sau euglicemice

ntidiabetice biguanide

/et*ormin #i bu*ormin
#unt biguanide care scad glicemia crescută a diabeticilor, fără să modi<ce
glicemia normală %eci sunt antihiperglicemiante, cu efect terapeutic favorabil când
nivelul plasmatic al glicemiei nu este peste 944 mg5dl

e indică în diabetul zaharat de tip 9 la persoane supraponderale sau obeze

#e poate asocia cu sulfamide antidiabetice, repaglinida, acarboza,
tiazolidindionele
ratamentul începe cu câte G44 mg imediat după masa de dimineaţă şi
seară, dozele putând creşte lent până la 8,G D 9 g5zi
*ecte adverse"
-tulburări gastrointestinale1 balonări, ?atulenţă, anorexie, greaţă, vărsături,
diaree,
-gust metalic 2disgeuzie7,
-acidoza lactică, efect foarte rar la metformin a s-a întâlnit la fenformin care
a şi fost scos din utilizarea clinică Cauzele favorizante sunt cetoza diabetică,
insu<cienţa renală, insu<cienţa hepatică, postul prelungit, infecţii grave, consumul
de băuturi alcoolice #e manifestă prin crampe musculare, dureri abdominale
intense şi astenie marcată, comă, colaps, polipnee, mortalitate peste ;4M3
 -hipoglicemia este rar asociată monoterapiei cu metformin, dar este
potenţată de consumul abuziv de alcool3
-hepatotoxicitate la metformin
4ontraindicaţii
-insu<cienţa renală,
-insu<cienţa cardiacă,
-hepatopatii cronice,
-bătrâni peste ;4 ani, sarcină, lactaţie,
-diabet de tip 8,
-dependenţa de alcool,
-infecţii sistemice, şoc,
-de<cit de vitamina (89

Interacţiuni medicamentoase
-furosemidul creşte aria de sub curbă a metforminului,
-nifedipina creşte absorbţia metforminului,
-cimetidina, amiloridul, digoxina, mor<na, trimetoprimul competiţionează cu
secreţia tubulară a metforminului
-*&# reduce viteza de <ltrare glomerulară, scade clearance-ul metforminului
-risc crescut de acidoză lactică în timpul intoxicaţiei etilice, la asocierea cu diuretice
şi produse iodurate de contrast

'iazolidindione 2glitazone7
5osiglitazona( pioglitazona sunt produşii comerciali folosiţi în prezent3 alte
substanţe ca ciglitazona, englitazona şi troglitazona sunt hepatotoxice *lt compus
darglitazona

5osiglitazona #i pioglitazona Pioglitazona are '859 de 0D O ore, se elimină

cametaboliţi prin urină şi scaun"osiglitazona are un '859 lung de cca 804 ore, se
elimină ca metaboliţi prin urină şi S prin scaun
 Pot produce anemie moderată, edeme periferice, creştere ponderală,
modi<carea testelor funcţionale hepatice Pot reinstaura ovulaţia la femeile la pre-
menopauză
"osiglitazona şi pioglitazona se utilizează în diabetul zaharat de tip 9
>olosirea tiazolidindionelor a ridicat unele probleme de toxicitate şi
carcinogeneză %atorită toxicităţii hepatice troglitazona a fost scoasă de pe piaţă

&nhibitori de alfa-glucozidază
carboza( miglitolul #i recent voglibase *meliorează controlul glicemiei în
diabetul zaharat de tip 9 sub tratament cu antidiabetice orale sau insulină, dar
scăderea hemoglobinei glicozilate este redusă u se elimină pe cale renală, ceea
ce permite administrarea chiar în condiţii de creştere a creatininei serice
fecte adverse1 gastrointestinale 2?atulenţă, diaree, dureri abdominale7 "ar,
în tratament cronic acarboza poate da lezare hepatică, reducerea absorbţiei <erului
cu anemie moderată, eritem multiform alergic

+iglitolul este absorbit din intestin prin mecanism activ #e elimină

nemodi<cat prin urină şi parţial prin scaun
#e utilizează în diabetul zaharat de tip 9 în doze de 9G D 844 mg de 0 ori pe
zi, imediat după prima înghiţitură de aliment
*ecte adverse
-tulburări digestive1 ?atulenţă, meteorism, diaree care se ameliorează cu
timpul,
-creşterea transaminazelor la doze mari
4ontraindicaţii
-cetoacidoză diabetică
-afecţiuni intestinale
-ciroză hepatică, insu<cienţă renală,
-sarcină şi alăptare
Interacţiuni medicamentoase
 -efect uşor hipoglicemic aditiv la asocierea cu sulfamidele antidiabetice sau
insulină,
-preparatele adsorbante 2cărbune7 şi enzimele digestive micşorează
e<cacitatea
goni#ti beta3-adrenergici

#unt în studiu

Inhibitori de aldoreductază

Inhibitorii de aldoreductază pot evita sau ameliora neuropatia

diabetică& i nu in6uenţează glicemia
olrestat
%erivat complex de glicină
#e recomandă în neuropatia diabetică 944 mg înaintea micului de=un
<cacitatea în nefropatia şi retinopatia diabetică este în curs de evaluare
*u fost semnalate ameţeli şi creşteri tranzitorii ale transaminazelor
palrestat alt inhibitor de aldoreductază

lucagonul #i alte substanţe hiperglicemiante

lucagonul

lte hiperglicemiante
-Diazo!id diuretic tiazidic care creşte glicemia #e indică în tumori beta-
insulare
-treptozocina antibiotic cu citotoxicitate electivă pentru celulele beta-
pancreatice #e indică deasemeni în tumori beta-insulare


 Clasi<carea diureticelor

upa locul, mecanismul de actiune si structura c!imica:

%>=;E?>CE E ?# ?>A@>E $E A&A ?E;+>A1A%

?iazide 'enzotiadiazine: !idroclorotiazida

&u'stante inrudite $sul(amide !eterociclice: indapamida%9

)%>=;E?>CE E A&A $A&CEE?A%

Acizi car'oxilici :(urosemid, acid etacrinic,

3%>H>7>?;>> AH>;A@E> CA;7>CE

&ul(onamida !eterociclica: acetazolamida.

4%A?>A1&?E;>CE
Antagonisti competitii ai aldosteronului $&pironolactona, Canrenona%9

Antagonisti de e(ect ai aldosteronului $?riamteren, Amilorid%9

B%>=;E?>CE &+?>CE

+anitol,urea,izosor'itul
%upa efectul asupra TK,diurelitele se clasi<ca in1
%>=;E?>CE CA;E E1>+>A *:

#uternic: tiazide si inrudite9

+ediu: diuretice de ansa, in!i'itorii an!idrazei car'onice9

)%>=;E?>CE CA;E ;E?> *:

Antialdosteronice competitie si de e(ect.

%upa intensitatea efectului diuretic se clasi<ca inA
%E6>CAC>?A?E +A;E

iuretice de ansa $tip (urosemid%9

)%E6>CAC>?A?E +E>E

?iazide si inrudite9
3%E6>CAC>?A?E &1A7A

>n!i'itorii an!idrazei car'onice9

Antagonistii aldosteronului9

%upa durata actiunii se clasi<ca in1

%=;A?A &C=;?A $D !%
iuretice de ansa $)- !%

)%=;A?A +E>E $-)4 !%

?iazide: Hidroclorotiazida, ciclopentiazida $-) !%9 meticlotiazida $)-)4 !%9

Antagonistii de e(ect ai aldosteronului: triamteren $-2 !%, amilorid $)4 !%9

3%=;A?A 1=A $F )4 !%
?iazide: ciclotiazida, politiazida9

&ul(onamide !eterociclice: clortalidona, clopamida, indapamida9

Antagonistii competitii ai aldosteronului: spironolactona.

&ndicatii
iureticele sunt indicate in tratamentul edemelor in insu(icienta cardiaca, sindromul ne(rotic, insu(icienta
renala cronica, ciroza. e asemenea pot (i utile in (aza precoce a insu(icientei renale acute si in unele
intoxicatii medicamentoase. =nele diuretice sunt larg (olosite ca anti!ipertensi.>n insu(icienta cardiaca
diureticele se asociaza, de regula, medicatiei tonicardiace 'oseala, !ipotensiunea, alorile inalte ale
creatininei o'liga la reducerea dozei sau la intreruperea temporara a administrarii. >n timpul tratamentului
diuretic este necesara masurarea periodica a potasiemiei si corectarea eentualelor indepartari de la
aloarea (iziologica.Alte indicatii ale diureticelor sunt la 'olnaii cu sindrom ne(rotic,la ciroza cu ascita si
edeme. 1a 'onaii cu sindrom ne(rotic si diureza redusa sau cu edeme mari, diureticele pot (i deose'it de
utile, desi e(ectul lor este in general sla'. 1a ciroticii cu ascita si edeme (olosirea diureticelor $in deose'i
un diuretic tiazidic in asociatie cu spironolactona sau triamteren% este oportuna, cu conditia ca diureza sa
nu (ie (ortata excesi.

4.).;eactii aderse

+ajoritatea reactiilor aderse produse de diuretice se datoresc eliminarii excesie de electroliti si apa.

#ierderea acuta de sodiu se caracterizeaza prin somnolenta, c!iar letargie, !ipotensiune, turgor scazut,
natremie normala, uneori alori crescute ale ureei si creatininei serice. #entru corectare este necesara
li'eralizarea dietei, eentual suplimentarea cu clorura de sodiu $la neoie intraenos%.

#ierderea cronica de sodiu prin tratament diuretic prelungit la 'olnaii cu dieta restrictia, duce la
!iponatremie, cu somnolenta si !ipotensiune. >n acest caz este necesara suplimentarea clorurii de sodiu, in
(unctie de aloarea de(icitului de sodiu.
Hiponatremia cronica de dilutie poate aparea la cardiacii cu edeme cronice, care 'eau apa multa, au
diureza apoasa de(icitara si sunt tratati cu saluretice $mai ales tiazide%. ?ratamentul consta in reducerea
aportului de apa $B22 ml<zi%, intreruperea medicatiei diuretice, eentual administrarea de manitol si
glucocorticoizi.
&emnele clinice -9 sla'iciune musculara, parestezii, !ipore(lexie, somnolenta, anorexie, greata,
constipatie, aritmii ectopice, modi(icari electrocardiogra(ice caracteristice. HipoGaliemia este periculoasa
la cirotici, unde poate contri'ui la declansarea comei !epatice. iureticele antialdosteronice pot cauza
!iperGaliemie. ;iscul este mare cand asemenea diuretice se asociaza intre ele, cand se administreaza
concomitent clorura de potasiu si la 'olnaii cu insu(icienta renala. &imptomele de !iperGaliemie sunt
sla'iciune, parestezii, !ipore(lexie si, in cazurile seere, 'radicardie, !ipotensiune, c!iar (i'rilatie
entriculara si oprirea inimii.

?ratamentul se (ace cu 'icar'onat de sodiu, glucoza si insulina, gluconat de calciu9 in situatiile extreme se
recurge la !emodializa.

Hipocloremia cu alcaloza,
e(ectului diuretic. care apare
#entru corectare se uneori su' tratament
administreaza cloruradiuretic,
de amoniureprezinta
$H4Cl% unsau
(actor de autolimitare
clorura de calciu a
$CaCl)%.

?iazidele dimunueaza uneori calciuria, agraand mani(estarile de !iperparatiroidie. >ners, (urosemidul,

acidul etacrinic si triamterenul cresc eliminarea de calciu.
&nteractiuni
- Asocierea diureticelor !ipoGaliemiante cu cele !iperGaliemiante, corecteaza Galiemia si (enomenul de
autolimitare a e(ectului9
- E(ectele diureticelor $diuretic, natriuretic si anti!ipertensi% sunt antagonizate de: antiin(lamatoare
steroidiene si nesteroidiene
- iureticele tiazide potenteaza:

- cardiotonicele $prin !ipoGaliemie%

- litiul $prin !ipoGaliemie%

- clorura de amoniu $prin !iperamoniemie%

- iureticele tiazide antagonizeaza:

- !ipoglicemiantele $prin !iperglicemie%

- uricozuricele $prin !iperuricemie%

- antiaritmicele $prin !ipoGaliemie%.

'iazidele
Eidroclorotiazida 2efrix7 este una din cele mai utilizate tiazide
oza utila este de )B-B2mg de -) ori<zi. Cand este (olosita ca diuretic, se administreaza la inceput zilnic,
apoi intermitent, cate 3 zile<saptamana.

(utizida $Eunerp!an, &altucin% care are ca unitate de doza Bmg, aand potenta mai mar.
Ciclopentiazida $aidrex% are e(ect asemanator, de aceeasi durata, dar doza utila este mai mica -9 2,)B-
mg<zi.
+eticlotiazida $Enduron, ?!iazidil% actioneaza timp de )-)4 ore. &e administreaza in doze de ),B-2
mg<zi.

Ciclotiazida $An!dron% si politiazida $;enese% sunt diuretice tiazidice cu e(ect prelungit -9 peste )4 ore.
ozele utile sunt de - mg<zi.
Clortalidona, clopamida, indapamida s.a., a caror durata de actiune este mai lunga de )4 de ore. Aceste
medicamente sunt considerate de pre(erat in tratamentul de (ond al !ipertensiunii arteriale atat prin durata
lunga a e(ectului cat si prin intensitatea e(ectului asodilatator.

%iuretice @de ansaA

6urosemidul $6urosemid, 6usid, 1axis, &alurex%, este un diuretic cu e(ect (oarte intens, acesta se produce
cu o latenta scurta si este de durata scurta.  doza o'isnuita de (urosemid de 42mg administrata pe cale
orala, la un 'olna !idratat normal, poate creste de B ori olumul urinar si cantitatea ionilor de sodiu si
clor eliminati prin urina in decurs de 4 ore. >n prezenta edemelor diureza poate creste pana la 2 l pe )4 de
ore, uneori c!iar mai mult. #ractic (urosemidul se poate administra in doze cuprinse intre )2mg si )g pe
)4 de ore, dozele mari (iind utilizate desigur numai in cazuri care raspund (oarte greu la medicament,
alt(el putand produce grae dezec!ili're !idroelectrolitice si c!iar colaps. E(ectul medicamentului incepe
la )2-2 de minute dupa administrarea orala si la 3-B minute dupa administrarea intraenoasa, este
maxim dupa )-3 ore in cazul administrarii orale si dupa B-32 de minute in cazul administrarii
intraenoase si dureaza aproximati 4- ore dupa administrarea orala si )-B ore dupa administrarea
intraenoasa, de asemenea e(ectul diuretic al 6urosemidului se mentine si in stadii aansate de
insu(icienta renala, apreciindu-se ca acesta este inca prezent la 'olnaii al caror clearance al creatininei
endogene este de 2 ml<min. +edicamentele antiin(lamatoare nesteroidiene, care in!i'a sinteza de
prostaglandine, scad usor e(ectul diuretic al 6urosemidului.

E(ectul diuretic (oarte intens si (oarte rapid al 6urosemidului administrat intraenos (ace ca medicamentul
sa scada 'rusc olemia si tensiunea arteriala ceea ce permite utilizarea medicamentului pentru tratamentul

urgentelor
de prima!ipertensie. >urosemidul
alegere pentru administrat
tratamentul intravenos este unul din medicamentele
crizei hipertensive
Administrat pe cale orala e(ectul (urosemidului este mai putin 'rutal. ?otusi, uneori poate produce scaderi
usoare ale tensiunii arteriale resimtite de 'olna su' (orma unor stari de lesin sau de neputere care uneori
apar dupa (iecare doza in cursul unui tratament cronic. &i in cazul administrarii orale (urosemidul
determina insa o scadere a tensiunii arteriale dar aceasta se instaleaza lent, dupa )-4 saptamani de
tratament, si este pro'a'il datorata in principal scaderii cantitatii de sodiu din organism. Aceasta (ace ca
(urosemidul administrat pe cale orala sa (ie unul din medicamentele anti!ipertensie de prima alegere
pentru tratamentul cronic al !ipertensiunii arteriale. &e poate administra singur, ca tratament de prima
intentie, in (ormele usoare de !ipertensiune arteriala, sau in dierse asociatii anti!ipertensie, in (ormele
moderate si seere de 'oala. e asemenea (urosemidul este indicat in tratamentul tuturor (ormelor de
edem, cu exceptia edemului in(lamator. Este util in tratamentul edemelor cardiace, !epatice sau renale. 1a
'olnaii renali se
renala necesita poatedoze
uneori utiliza c!iar
mari in stadii aansate
de (urosemid de insu(icienta
, iar in situatii renala. renala
de insu(icienta 7olnaii cu insu(icienta
acuta se poate
administra c!iar in per(uzie intraenoasa in tentatia de a (orta reluarea diurezei.  alta indicatie majora a
(urosemidului o reprezinta tratamentul insu(icientei cardiace cronice.

>n (ine 6urosemidul poate (i util uneori in tratamentul unor intoxicatii medicamentoase cand, prin
cresterea diurezei, poate gra'i eliminarea toxicului din organism $cu conditia ca toxicul sa se elimine din
organism prin excretie urinara%.

E(ectul (oarte intens (ace ca 6urosemidul, ca de alt(el toate diureticele de ansa, sa prezinte un important
risc de dezec!ili're electrolitice. Hipopotasemia este de o'icei (recenta iar uneori poate (i graa. 1a
'olnaii cu insu(icienta cardiaca, !ipopotasemia poate agraa o intoxicatie digitalica $ >urosemidul nu
se administreaza in intoxicatia digitalica76recent 6urosemidul impune suplimentarea
aportului alimentar
medicament. in potasiu,
1a 'olnaii uneori (iind
in tratament necesaracuc!iar
discontinuu administrarea
6urosemid, daca sedeimpune
cloruraadministrarea
de potasiu cade clorura
de potasiu, este de pre(erat ca aceasta sa se administreze in zilele in care nu se administreaza (urosemid.
Este de pre(erat masurarea periodica a potasiemiei la 'olnaii in tratament cronic cu 6urosemid. Alte
dezec!ili're electrolitice sunt posi'ile dar apar mult mai rar. Este posi'ila, spre exemplu, scaderea
calcemiei. 6oarte rar 6urosemidul poate determina de asemenea cresterea uricemiei $dar extrem de rar
determina guta%.

 reactie adersa caracteristica 6urosemidului o reprezinta producerea unei surditati trecatoare sau
de(initie. Aceasta apare insa (oarte rar si numai la doze (oarte mari, de o'icei la 'olnaii cu insu(icienta
renala, care, pe de o parte necesita doze mari de (urosemid, pe de alta parte elimina mai greu (urosemidul
din organism. ?otusi, se impune prudenta in asocierea (urosemidului cu alte medicamente care pot a(ecta
auzul, cum sunt spre exemplu anti'ioticele aminoglicozidice. Asocierea cu !idroclorotiazida $sau alte
diuretice tiazidice%, la 'olnaii cu edeme re(ractare, realizeaza un e(ect sinergic, permitand eitarea
dozelor mari cu risc toxic. E(ectul curarizantelor si miorelaxantelor poate (i potentat. 7olnaii care
primesc preparate de litiu tre'uie supraeg!eati, deoarece su' in(luenta diureticului litemia poate creste.
>urosemidul nu se amesteca cu alte medicamente si cu solutii acide, in aceeasi
seringa 2poate precipita7
6urosemidul se utilizeaza cel mai adesea ca tratament de urgenta pentru edemul pulmonar acut si pentru

criza !ipertensia,
!ipertensiunea cand sau
arteriala se administreaza pe cale intraenoasa,
insu(icienta cardiaca. >n tratamentulsau ca tratament
cronic cronic
al edemelor, pentru edeme,
insu(icientei cardiace
sau !ipertensiunii arteriale se pre(era de o'icei diureticele cu e(icacitate moderata, de tipul tiazidelor, care
sunt in general mai 'ine suportate. &e apeleaza la 6urosemid cel mai adesea atunci cand e(icacitatea
diureticelor cu actiitate moderata nu este su(icienta sau cand 'olnaii prezinta contraindicatii pentru
diureticele cu e(icacitate moderata. ozele o'isnuite de 6urosemid sunt de )2mg pentru o data pe cale
intraenoasa sau 42mg pentru odata pe cale orala.

1a neoie aceste doze se cresc insa pana la o'tinerea raspunsului terapeutic scontat. >n cazuri extreme de
insu(icienta renala seera se poate ajunge pana la -)g (urosemid pe zi administrate in per(uzie
intraenoasa. >n principiu dis(unctiile electrolitice sunt produse de intensitatea diurezei, nu de marimea
dozei. 1a doze mari creste insa semni(icati riscul de surditate. Asocierea de diuretice antialdosteronice
creste semni(icati e(ectul diuretic al 6urosemidului si micsoreaza riscul dezec!ili'relor potasiului.

?orasemidul $#resaril, ?orem, =nat% si Azosemidul $1uret%, au proprietati asemanatoare 6urosemidului.

?oresamidul are un timp de injumatatire lung de pana la  ore si implicit o durata lunga de actiune. #entru
torasemid nu au (ost semnalate (enomene ototoxice sau a(ectarea pancreasului, dar diureticul poate
(aoriza isc!emia miocardica si cere'rala si prooaca uneori aritmii.

#iretanida $#erilen% si 7umetanida $7urinex% au de asemenea proprietati asemanatoare (urosemidului.

ozele uzuale sunt de 3-mg<zi pentru #iretanida si mg<zi pentru 7umetanida.

Acidul etacrinic $edecrin se administreaza oral, incepand cu B2mg si crescand progresi pana la o'tinerea
e(ectului dorit, in general (ara a depasi B2mg<zi $in doua prize%9 tratamentul de intretinere, (olosind
o'isnuit doze mai mici, se (ace intermitent -9 B2-22mg o data la ) zile sau )-4 zile<saptamana. >n urgente
-9 de exemplu in edemul pulmonar acut -9 se injecteaza intraenos edecrinat de sodiu B2mg $2,B-mg<Gg%.

%iuretice xantice
?eo(ilina $A(onilum%se administreaza in (ormule magistrale, oral 22-322mg<zi, sau injecta'il i.., de
o'icei in asociere cu glucoza $?eoglucin%.
?eo(ilinetilendiamina $+io(ilin% asemanatoare ca actiune cu teo(ilina se administreaza oral 422-22mg<zi
sau i.. 22-22mg<zi.

Amino(ilina, care actioneaza in principal prin cresterea circulatiei renale, este putin actia si limitat
(olosita.

%iuretice mercuriale
iureticele mercuriale, desi (oarte actie, nu mai sunt practic (olosite din cauza toxicitatii mari si a
ine(icacitatii in administrare orala.

%iuretice inhibitoare ale schimbului de ioni de hidrogen

&ul(amide diuretice

E(ectul diuretic este sla'. Acetazolamida se utilizeaza putin ca diuretic. Este utila in situatii selectionate in
care este neoie de alcalinizarea urinii, poate (i utila in criza acuta de glaucom si uneori in tratamentul
micului rau epileptic

%iuretice osmotic
+anitol

+anitolul este indicat in edemul cere'ral, inaintea interentiilor pe creier, in criza de glaucom acut
congesti, ca si inaintea unor interentii o(talmologice. oza utila este de ,B-)g<Gg, in solutie 2-)BI,
introduse in decurs de 32-2 minute.
+anitolul, in exces, prooaca expansiunea lic!idului extracelular, cresterea olemiei si supraincarcarea
circulatorie. #resiunea arteriala se poate ridica si (unctia inimii este ingreunata, mergand pana la
decompensare, cu dezoltarea edemului pulmonar. aca diureza o'tinuta este nesatis(acatoare,
tratamentul tre'uie oprit. 7locajul renal, anuria, insu(icienta cardiaca decompensata constituie
contraindicatii. aca diureza indusa este importanta, este necesara supraeg!erea ureei din sange si a
ionogramei plasmatice, pentru a inlocui eentualele pierderi excesie de apa si electroliti. >n caz de soc
tre'uie completat olumul plasmatic.

=reea actioneaza, de asemenea, ca diuretic osmotic. >ntrodusa in per(uzie intraenoasa, 42-J2g $(ara a
depasi ,Bg<Gg pe zi%, su' (orma de solutie 32I in glucoza BI, cate 4ml<minut, poate (i utila pentru
com'aterea de urgenta a edemului cere'ral, continuand eentual pe cale orala cu )2g de )-Bori<zi. Este
(olosita si pentru scaderea presiunii intraoculare in glaucomul acut.

&olutiile concentrate de uree, introduse intraenos, pot prooca ce(alee, greata, oma, con(uzie, iar local
irita ena si pot (i cauza de (le'ita si trom'oza. Administrata oral, ureea are gust neplacut si produce la
multi 'olnai greata si oma. Este contraindicata in prezenta insu(icientei !epatice sau renale aansate si
in conditii de des!idratare. 6olosirea la 'olnaii cu accidente !emoragice cere'rale impune multa
prudenta.

>zosor'idul $!dronal, isonal% este un diuretic osmotic, (olosit pe cale orala, in doza de -,Bg<Gg, pentru
reducerea presiunii intracraniene sau intraoculare. #rooaca uneori neplacere a'dominala.

%iuretice acidi<ante
iuretice cu e(ect redus, producand repede autolimitarea e(ectului, potenteaza actiunea mercurialelor.
&unt contraindicate in acidoza, insu(icienta !epatica si renala.

Clorura de amoniu $iurocard%. &e utilizeaza in asociere cu diureticele mercuriale sau cu acidi(iant
$pentru sc!im'area pH-ului urinar in in(ectii%. &e administreaza oral -)g de 4-B ori<zi.
Clorura de calciu are actiune similara, mai redusa, rezultand din a'sor'tia inegala a celor ) ioni in
intestin. Clorul se a'soar'e in cantitate mare si calciul in cantitate mica.

%iuretice care retin potasiul

&pironolactona $&pironolactone, Aldactone%,se administreaza oral, la inceput 2-B2mg de 4 ori<zi, apoi ca
tratament de intretinere, 2-)Bmg de -4 ori<zi $indiidualizat%.

>ndicatia principala o reprezinta edemele cu !iperaldosteronism secundar rezistente la alte diuretice

$?iazide, 6urosemid%, la cardiaci, dar mai ales la cirotici si in sindromul ne(rotic. >n aceste conditii,
&pironolactona, asociata !idroclorotiazidei sau 6urosemidului, prooaca cresterea diurezei si corecteaza
tendinta de !ipoGaliemie si !ipomagneziemie.

Ca e(ecte nedorite, spironolactona poate prooca cresterea potasiemiei, periculoasa la 'olnaii cu

insu(icienta renala, ca si scaderea natriemiei $mai ales la cirotici%, insotita uneori de !ipotensiune. Alte
reactii aderse, rare, sunt: ginecomastie $la dozele mari%, impotenta sexuala la 'ar'ati si amenoree,
!irsutism la (emei, greata si alte tul'urari digestie, somnolenta, eruptii cutanate.
&pironolactona este contraindicata la 'olnaii cu !iperGaliemie. >nsu(icienta renala acuta si insu(icienta
!epatica graa sunt alte contraindicatii. Este necesara prudenta in insu(icienta renala cronica, la dia'etici,
in prezenta acidozei -9 situatii in care riscul !iperGaliemiei este crescut9 de asemenea, spironolactona
tre'uie (olosita cu prudenta, in doze mici, la cirotici .
Asocierea cu alte diuretice ce retin potasiul $?riamteren, Amilorid% si suplimentarea potasiului in timpul
tratamentului cu &pironolactona pot (i cauza de crestere periculoasa a potasiemiei. Asocierea cu in!i'itori
ai enzimei de conersie $ Captopril, Enalapril, 1izinopril, #erindopril, Kuinalapril, ;amipril,
?randolapril% o'liga la controlul potasiemiei si este contraindicata in prezenta insu(icientei renale.

E(ectul diuretic al &pironolactonei este micsorat de catre Acidul Acetilsalicilic si di(erite antiin(lamatorii
nesteroidiene, care impiedica sinteza prostaglandinelor. &pironolactona creste e(ectul medicamentelor
anti!ipertensie.

?riamterenul $renium% are actiune diuretica asemanatoare &pironolactonei, se administreaza oral, la

inceput 22mg de 3 ori<zi, crescand eentual pana la 22mg<zi9 intretinerea e(ectului necesita o'isnuit
22mg de ) ori<zi, o data la ) zile. Este indicat indeose'i in edemele si ascita ciroticilor si in edemele
ne(rotice, asociindu-se ?iazidelor sau 6urosemidului, atunci cand acestea nu mai sunt e(icace din cauza
!iperaldosteronismului secundar. Exista preparate care cuprind, in aceeasi (orma (armaceutica, un diuretic
tiazidic si ?riamteren.

Ca reactii aderse poate prooca !iperGaliemie $se controleaza potasiul in sange% si rareori -9 cresterea
azotemiei, greata, oma, ameteli, crampe musculare, anemie megalo'lastica $mai ales la cirotici%. Este
contraindicat in prezenta !iperGaliemiei si in timpul sarcinii. ?re'uie (olosit cu prudenta la 'olnaii cu
insu(icienta renala. u se asociaza cu alte diuretice care retin potasiul9 in timpul tratamentului cu
triamteren nu se administreaza clorura de potasiu. Asocierea cu in!i'itorii enzimei de conersie $care
poate (i utila in insu(icienta cardiaca% impune prudenta din cauza riscului !iperGaliemiei. Au (ost
semnalate catea cazuri de insu(icienta renala acuta pentru asociatia triamteren-indometacina.

Amiloridul $Arumil, +idamor, +odamide% are proprietati diuretice asemanatoare triamterenului

&e administreaza oral, doza utila (iind de B-)2mg<zi. Este indicat, in asociatie cu o tiazida sau cu
6urosemid, pentru cresterea e(ectului acestora, in conditii de !iperaldosteronism secundar si pentru
com'aterea !ipoGaliemiei.

atorita riscului de !iperGaliemie tre'uie (olosit cu prudenta la 'olnaii cu insu(icienta renala, la

dia'etici, la cirotici, in starile de acidoza. u se asociaza &pironolactona, ?riamterenul si sarurile de
potasiu, iar asocierea cu in!i'itorii enzimei de conersie impune prudenta si este contraindicata in
prezenta insu(icientei renale. >nsu(icienta renala graa si !iperGaliemia contraindica medicamentul. e
asemenea nu se administreaza la 'olnai cu alergie la Amilorid si la Acid Acetilsalicilic. 6olosirea la copii
tre'uie eitata.

Canrenona $#!anurane%, un meta'olit acti al spironolactonei, are acelasi e(ect diuretic si o potenta
similara. &e administreaza oral. Are aceleasi indicatii si contraindicatii.

+edicamente diuretice inregistrate in "omania

6urosemid $6urosemid -9 cpr. 42mg9 (iole )2mg<)ml9 6urosil -9 cpr. 42mg9 6usid -9 cpr. 42mg9 1asix -9
cpr. 42mg9 (iole 2mg<ml-)ml9 &alurex -9 cpr. 42mg%9

Hidroclorotiazida $e(rix -9 cpr. )Bmg9 B2mg%9

>ndapamid $>mpamid -9 cpr. ),Bmg9 >ndapamid -9 cpr.(ilm. ),Bmg9 ,Bmg9 ?ertensi( -9 cpr.(ilm. ),Bmg9
?ertensi( &; -9 drj. ,Bmg%9

+anitol $+anitol -9 sol.per(. )2I, )B2ml, B22ml%9

&pironolactona $Aldactone -9 drj. B2mg9 cps. 22mg9 sol.inj. )2mg<ml-2ml9 &pironolactona -9 cpr. )Bmg9
Lerospiron -9 cps. B2mg9 22mg%

Com'inatii:

iursan cpr. $Amilorid Bmg9 Hidroclorotiazida B2mg%9

?riampur Compositum cpr. $?riamteren )Bmg9 Hidroclorotiazida ),Bmg%9

iurex cps. $&pironolactona B2<22mg9 6urosemid )2mg%

C=;& J #;E#A;A?E A@A1E E =@ ?#>C

8 #&+P'/+&+'&C *PE*/.& D soluţie externă 2"inofug, afazol, afazolin7

/JU+'*/.U D soluţie externă 2 asal #praN, "inoxin7 JU./+'*/.& D soluţie
externă, spraN, gel 2 /lNnth7 Combinaţii D Picnaz, Hibrocil 2soluţii externe7
9 C/"'&C/#'"/&%& a (C./+'*#/ D spraN, aerosol, pulbere inhalantă b
>.!'&C*/ 2 >lixonase 7 D soluţie externă c '&J/C/"'/./!+ 2 Pivalone 7 D
soluţie externă
0 #&+P*'/+&+'&C C! C/"'&C/#'"/&& (&J'/&+ D soluţie externă
$ *.' %C/F#'&/*' &P"*'"/P"&!+ ("/+&%!+ D *trovent nazal 4,40M,
*trovent nazal 4,4:M 2aerosol nazal7 ( %C/F#'&/*' **. % !
#&#'+&C #&+P*'/+&+'&C1 Eumex raceală Vi gripă 2cpr, cps7 Paracetamol #inus
2cpr7 urofen răceală Vi gripă urofen stop grip Pseudoefedrina 2cpr7
P"P*"*' P'"! /* /"/->*"&F&*I 8 *'&#P'&C /"/->*"&F&
*.C//. %&C./"5(&'&C D #trepsils 2 cpr supt7 *+(*/!+ D >aringosept 2 cpr7
C./"EJ&%&!+ D Eexoraletten 2 cpr supt79 *'&(&/'&C >/#>/+&C&* 2 *fos D
cpr de supt7 >!#*>!F& 2 (ioparox- spraN7 '&"/'"&C& 2 'rachisan- solext, plic,
cpr7 0 P.*' &nhalant - solext Proposept D cpr #inupret D d=, sol *lcoolica
P"/%!# P'"! C*H&'*'* (!C*.I
8 Pro<laxia cariei D natrii ?oridi Nma?uor 2cpr7 %enta?ux 2cpr7 Pedi-dent 2cpr7
A. 9 *ntiinfectioase locale1 (U%*+&!+ D 'antum Herde cpr
C'&.PU"&%&!+ D soluţie contra aftelor bucale, soluţie externă
CE./"EJ&%&!+ D CorsodNl, PlaW out 2 soluţie externă, gel7 C/+(&*'&i1
(ucosept D cpr supt, Citulin D soluţie externă %X*.&!+ D aerosol

M'(ICA)IA AN)I)*B'+C*,"ASA
+edicamentele (olosite in tratamentul ?7C sunt clasi(icate in ) mari grupe:
• antitu'erculoase majore, primare sau de prima alegere: >zoniazida, ;i(ampicina,
Etam'utol, &treptomicina, #irazinamida
• antitu'erculoase minore, secundare, mai putin e(iciente si mai toxice:
Etionamida, Cicloserina, Liomicina, utile la 'olnaii cu intoleranta la
medicamentele majore.

*'&'!#&H.
*ntitusivele cu acţiune centrală
/pioide1 pulberea de /piu, codeina şi dionina oscapina este un alcaloid din
/piu, asemănătoare structural papaverinei, având şi efect bronhodilatator
Compuşi sintetici1 clofedanol 2Calmotusin7 se găseşte sub formă de soluţie
administrată în picături .a copiii mici, unde opioidele sunt contraindicate se poate
folosi Calmotusin, oxeladina 2Paxeladine7 nu deprimă deloc centrul respirator,
dextrometorfanul 2Eumex, 'usin7, butamiratul 2#inecod7
*ntitusivele periferice acţionează asupra receptorilor tusigeni, scăzând
sensibilitatea acestora (enzonatatul este un poliglicol înrudit cu procaina3
ceaiurile de plante care conţin mucilagii, de exemplu din ?ori de tei, acoperă
mucoasa faringiană cu un strat protector
+%&C*)&* *'&*#'+*'&CI
#e foloseşte în tratamentul astmului bronşic şi în alte tipuri de bronhospasm1
bronşite spastice, bronhopneumopatie cronică obstructivă *stmul bronşic se
caracterizează prin crize de dispnee paroxistică expiratorie, datorită unui spam al
musculaturii bronşice, a unui edem al mucoasei şi a unei hipersecreţii bronşice
2dopuri de mucus obstruează căile aeriene mici7
Y ("/E/%&.*'*'/*"
a#impatomimeticele bronhodilatatoare
 #albutamol 2Hentolin7 sub formă de aerosoli presurizaţi dozaţi, comprimate,
soluţie inhalatorie, este cel mai folosit în criza de astm bronşic *re durata de
acţiune de $-: ore după administrare inhalatorie fectele cardiovasculare sunt
reduse %oza maximă este de ;-84 puZ-uri 'erbutalina 2(ricanNl7 aerosoli, <ole,
comprimate %upă inhalare efectul apare rapid şi durează $-: ore >enoterol
2(erotec7 are durată ceva mai lungă de acţiune 2:-; ore7 xistă un preparat
combinat care conţine fenoterol şi bromură de ipratropiu, numit (erodual
Pirbuterol 2+axair7 se dă numai inhalator #almeterol 2#erevent7 aerosoli
presurizaţi şi discuri pentru inhalaţie *re o acţiune de lungă durată 2;-89 ore7 #e
foloseşte numai pentru pro<laxia crizelor #e poate asocia cu glucocorticoizi
inhalatori, existând un preparat combinat de salmeterol cu ?uticasonă numit
#eretide #e administrează 9 puZuri la 89 ore >ormoterol 2/xis 'urbuhaler7 sub
formă de pulbere pentru inhalare *re efect rapid de durată lungă #e asociază cu
glucocorticoidul budesonid în #Nmbiocort 'urbuhaler
(eta stimulatoarele neselective1 izoprenalina 2(ronhodilatin7 sub formă de
comprimate sublinguale de 84 mg sau aerosoli 4,GM, are însă multe efecte
adverse1 artimii, palpitaţii, angină pectorală, tremor ste contraindicată la
astmatici cu cardiopatie ischemică, în infarct miocardic acut, tahicardie, la sportivi
2este o substanţă dopantă7 /rciprenalina 2*stmopent7 aerosoli are o acţiune mai
blândă #impatomimetice alfa şi beta stimulatoare1 adrenalina, folosită sub formă
de in=ecţie subcutanat în doză de 4,G mg în criza de rău astmat ic fedrina are
acţiune mai slabă, de durată lungă, <ind folosită ca medicaţie de fond, pentru
prevenirea crizelor
bParasimpatoliticele &pratropiul 2*trovent7 este un anticolinergic de sinteză,
bronhodilatator, cu efect lent şi durabil #e administrează sub formă de aerosoli,
de 0-$ ori pe zi fectele adverse1 creşterea uşoară a hiperreactivităţii bronşice la
întreruperea tratamentului &ntră în preparatul combinat (erodual alături de
fenoterol, cu efect bronhodilatator marcat şi de durată lungă (romura de
tiotropium 2#piriva7 capsule pentru inhalaţie, care se poate administra în priză
unică (romura de oxitropium este asemănătoare cu ipratropiul

c (ronhodilatatoarele directe - teo<lina este un alcaloid din frunzele de ceai

înrudit cu cafeina #e găseşte sub formă de preparat retard teo<lina retard
2'eotard7- capsule care se administrează la 89 ore interval şi sub formă solubilă,
amino<lina 2+io<lin7 *mino<lina are efect bronhodilatator de intensitate
moderată #timulează respiraţia şi creşte forţa contractilă a miocardului .a nivelul
musculaturii striate 2diafragm, muşchii respiratori a=utători7 este crescută forţa de
contracţie Potenţează efectul glucocorticoizilor #e administrează oral, iv sau
intrarectal &n=ectarea intravenoasă este necesară în criza astmatică care nu
cedează la simpatomimetice şi la bolnavii cu rău astmatic #e in=ectează lent 2în
84-94 minute7 G mg56gc pentru a nu provoca aritmii &n=ectarea intravenoasă
rapidă poate < cauză de colaps, aritmii severe, chiar moarte subită ste
contraindicată asocierea cu simpatomimetice beta-stimulatoare neselective 2pot
apare aritmii grave7

CHIMIOTERAPICE ANTIBACTERIENE

I. Clasificarea agenţilor antibacterieni

După tipul efectului asupra bacteriei
a)Bactericide - &m&ar micr&&r(ani+mele la c&ncentraţiile )la+matice tera)eutice
b)Bacteriostatice  in,i* creterea *acteriei dar nu di+tru( celula la c&ncentraţiile )la+matice
de tera)eutice.
A+t#el de medicamente +unt mai )uţin e#iciente la &r(ani+mele !)acient$ imun&de)rimate.
După spectrul a!tibacteria!
- a(enţi cu +)ectrul 1n(u+t
- a(enţi cu +)ectrul lar(.
AGENŢI CARCAREE AFECTEAZĂ PERETELE BACTER IAN
BACTERIAN
/eniciline0 Ce#al&+)&rine

/EHCLHE
Peniciline  BENZILPENICILINA! FEN"#I$ETIL PENICILINA
Amin&)eniciline - AM/CLHA0 AMOCLHA
Kreid&)eniciline - //ERACLHA
Car*&'i)eniciline - TCARCLH
Spectrul de acti"itate#
/enicilinele +e de&+e*e+c 1ntre ele 1n ceea ce )ri"ete +)ectrul anti*acterian.

Benil)enicilina !)enicilina N$ e+te acti"at 1m)&tri"a%

- Bacterii Nram )&iti"e aer&*e0 C&ci Nram ne(ati"i0

- Micr&&r(ani+me anaer&*e
Bacilii Nram ne(ati"i nu +unt +en+i*ili la )eniciline.
Reac"ii ad#erse

- reacţii de ,i)er+en+i*ilitate0 aler(ii. E'i+t aler(ii 1ncruciate 1ntre )eniciline care +e

)&ate e'tinde i la ce#al&+)&rine.
- ra+,0 #e*r0 "a+culit0 *&ala +erului0 &c ana#ilactic0 +indr&mul Ste"en+-&,n+&n
 - neutr&)enie0 euin&#ilie la d&e mari !re"er+i*ile$
- crie e)ile)tice la d&e mari !1n ca de c&ncentraţie cre+cut a )enicilinei 1n lic,idul
ce#al&ra,idian$.
- diaree !)rin di+tru(erea #l&rei inte+tinale n&rmale$ 1n +)ecial la )enicilinele cu +)ectrul
lar(.
=. CEFALOS/ORHE

-a (eneraţie - CEFADROL0 CEFALEH

-a (eneraţie - CEFACLOR0 CEFKROM

-a (eneraţie - CEFOTAMA0 CEFTAZDHA

S)ectrul anti*acterian
Neneraţia -a su!t acti#e pe$
- +ta#ilic&ci0 - +tre)t&c&ci !cu e'ce)ţia enter&c&cil&r$
$ra"ersea%& spre bariera 'ematoencefalic&
%e!era"ia IIa +unt acti"e0 1n )lu+ )e%
- *acterii (ram ne(ati"e !+)ecii de eam&),ilu+$
- +e admini+trea &ral i )arenteral
%e!era"ia IIIa
- +unt mult mai +ta*ile la *eta lactama
- tra"er+ea *ariera ,emat&-ence#alic
- au acti"itate anti*acterian 1m)&tri"a *acteriil&r (ram ne(ati"e
!inclu+i" /r&teu+0 Ple*+iella$.
- nu au acti"itate 1m)&tri"a +ta#il&c&cil&r
- +e admini+trea &ral i )arenteral
Efecte ad#erse%
- (reţuri0 "r+turi0 ,i)er+en+i*iliare !reacţii aler(ice 1ncruciate cu )enicilinele$.
- diaree )rin )ertur*area #l&rei micr&*iene inte+tinale !1n caul admini+trrii &rale$

0 *lţi agenţi care inhibă peretele bacterian

a. GLIC"PEPTI%E&  'ANC"$ICINA
&pectrul de acti#itate
- *acterii 1n )articular )e +ta#il&c&ci Sunt reer"ate 1n m&d &*inuit )entru in#ecţii +e"ere
cu +ta#il&c&ci +au )entru end&cardit *acterian care nu r+)unde la alte anti*i&tice.
- Cl&+tridium di#icile.
Efecte ad#erse$
- &t&t&'icitate !la d&e mari$0 ne#r&t&'icitate !mai )uţin &*inuit
i mai ale+ dac +e a+&cia cu amin&(lic&ide$
 - tr&m*&#le*it
- ra+, cutanat0 eritem -Q+indr&mul &mului r&u !1n ca de
admini+trare intra"en&a+ ra)id$
- leuc&)enie0 tr&m*&cit&nie
- tul*urri (a+tr&inte+tinale

c. P7'I/I8I$" - 47'II$

(. S)ectrul de acti"itate
E#ect *actericid )e *acterii (ram ne(ati"e !/+eud&m&na+$0 dar e+te inacti" )e *acterii
(ram )&iti"e i #un(i.

Efecte ad"erse#
- ne#r&t&'icitate0 neur&t&'icitate0 c&n"ul+ii0 )are+teii

II. A%EN'I CE A(ECTEA* ANDul BACTERIAN

KHOLOHE !FLKOROKHOLOHE$% C/ROFLOACH0 HORFLOACH
Spectrul de acti"itate
- +)ectrul lar( )e mai multe &r(ani+me rei+tente la )eniciline0
ce#al&+)&rine i amin&(lic&ide4
- *acterii (ram-ne(ati"e inclu+i"% - aem&),ilu+ in#luena0
/+eud&m&na+ aeru(in&+a0 Hi++eria (&n&rr,eae0 enter&*acterii0 Cam),l&*acter
- are e#ect +la* )e +tre)t&c&ci i +ta#il&c&c
Efecte ad#erse$ (reţuri0 "r+turi0 diaree0ameţeli0 ce#alee0 trem&r0 c&n"ul+ii0 #&t&+en+i*iliare
cutanat
=. METROHDAZOL0 THDAZOL

Spectrul de- *acterii

acti"itate
anaer&*e i )r&t&&are0 inclu+i"% Bacter&ide+0 cl&+tridii0 elic&*acter )l&ri0
Tric,&m&na+ "a(inali+0 Niardia lam*lia0 Entam&e*a ,i+t&ltica.

E+te un medicament im)&rtant )entru tratamentul c&litei inclu+e de anti*i&tic !c&lit

)+eud&mem*ran&a+$ cauat de Cl&+tridium di##icile. /&ate #i utiliaţi )r&#ilactic anteri&r
inter"enţiil&r c,irur(icale.
 Efecte ad#erse$+im)t&me (a+tr&inte+tinale u&are0 (u+t metalic0 e#ect di+ul#iram-li@e0
ra+, cutanat

3& $I579,5$7I$
&pectrul de acti#itate
- (ermeni (ram )&iti"i  c&ci
- E+c,eric,ia c&li0 /r&teu+.
Efecte ad#erse$
- an&re'ie0 (reaţ0"r+turi0 #i*r& inte+tinal cr&nic

III. A%EN'I CARE A(ECTEA* &INTEA PROTEINE+OR BACTERIENE

+*C"/.&%1 - "&'"/+&C&*, *&'"/+&C&*, C.*"&'"/+&C&*
&pectrul de acti#itate$
- a+emnt&r cu cel al )enicilinel&r
- (ermeni (ram )&iti"e
- Le(i&nella0 Mc&)la+me0 C,lamdia0 Mcr&*acterii0
Cam)l&*acter0 elic&*acter )l&ri
- la d&e mari au e#ect *actericid )entru +)eciile (ram )&iti"e
!+tre)t&c&ci (r. A0 )neum&c&ci$.
Efecte ad"erse#
(reţuri0 "r+turi0 diaree. Aitr&micina e+te mai *ine t&lerat.
-
ra+, cutanat0 icter c&le+tatic du) = +)tm3ni de tratament cu eritr&micin
-
- e+te in,i*it&r enimatic al meta*&lirii ,e)atice a medicamentel&r.
,. AMINO%+ICOIDE$  NEHTAMCHA0 PAHAMCHA0 STRE/TOMCHA0 HEOMCHA

TOBRAMCHA0 AMPACHA
&pectrul de acti#itate$
*acterii (ram ne(ati"e !inclu+i" /+eud&m&na+$
-
unele *acterii (ram )&iti"e
-
Stre)t&micina e+te mai ale+ utiliat )entru tratamentul in#ecţiei cu Micr&*acterium tu*ercul&+i+.
Efecte !edorite$ +unt c&relate cu d&a
- &t&t&'icitate.
- leiuni renale )rin retenţia amin&(lic&idului 1n celulele tu*ulare )r&'imale renale0 re"er+i*il
- e#ect de ti) curariant !1n a+&ciere cu ane+teicele +au mi&rela'ante neur&-mu+culare$.
-. TETRACIC+INE+E$  TETRACCLHA0 OTETRACCLHA0 DOCCLHA
&pectrul de acti#itate  lar(
- *acterii (ram )&+iti"e i (ram ne(ati"e
- ric@etii0 am&e*ae0 c,lamdia )+itaci i trac,&mati+
- "i*ri&nul ,&leric0 mc&)la+me0 Le(i&nella0 Brucellae
- +unt utile 1n tratamentul acneei.

Efecte ad#erse$
- (reţuri0 "r+turi0 dureri e)i(a+trice0 c&l&rare (al*en  cenuie a dinţil&r la c&)ii
- uremie la )acienţii cu in+u#icienţ renal
- ,i)erten+iune intracranian0 ce#alee0 tul*urri "iuale.

$ C./"*+>&C/.!.
&pectrul de acti#itate  lar(
- c&ci (ram )&iti"i !aer&*i i anaer&*i$0 unii +ta#il&c&ci i +tre)t&c&ci
- (ermeni (ram-ne(ati"i0 E. c&li0 .in#luenae0 H. menin(itide+0 B&rdetela )ertu+i+0
Salm&nella0 S,i(ella0 Ui*ri&nul ,&leric
Dat&rit t&'icitţii +ale0 cl&ram#enic&lul e+te reer"at )entru tratamentul in#ecţiil&r cu -
in#luenae i 1n #e*ra ti#&id. Se admini+trea t&)ic 1n c&n>ucti"it
Efecte ad#erse$
- t&'icitate medular% anemie0 tr&m*&cit&)enie0 neutr&)enie0 1n
ca de admini+trri )relun(ite.
- la c&)ii )rematuri0 +u(ari0 din caua imaturitţii enimatice
,e)atice a)are +indr&mul cenuiu !de)unere 1n unele &ne din creier0 cu c&n"ul+ii0
in+u#icienţ re+)irat&rii0 c&l&raţia cenuie a )ielii0 dece+$
- (reţuri0 "r+turi0 cian&0 ,i)&termie0 c&la)+0 c&l&raţie
cenuie a )ielii.

I. A%EN'I CARE A(ECTEA* METABO+I&M/+ BACTERIAN

#!.>*+&%.

Reactii ad"er+e%(reţuri0 "r+turi0 reacţii de ,i)er+en+i*ilitate ra+,0 "a+culit0 +indr&m

Ste"en+ &,n+&n0cri+talurie la d&e cre+cute i 1n ca de ), acid al urinii0+e e"it 1n ultimul
trime+tru de +arcin i la n&u-n+cuţi )entru c c&m)etiţi&nea cu *iliru*ina la )r&teinele de
le(are )la+matice !al*umina$. Cre+c *iliru*ina nec&n>u(at )r&duc3nd icter nuclear.
TRMETO/RM - +e admini+trea c&m*inat cu +ul#amet&'a&l !C& trim&'a&l0 Bi+e)t&l0
Sumetr&lim0 Bi+e)trim$.
&pectrul de acti#itate$
- are e#ect *acteri&+tatic  +)ectrul lar(
- *acterii (ram )&+iti"e i (ram ne(ati"e
- /neum&ci+ti+ carinii !care cauea )neum&nia la )acienţi imun&de)rimaţi4 e'. cu SDA$ ⇒
indicaţie ma>&r
- in#ecţii urinare0 re+)irat&rii

+'"/&%*/.

- e+te un antiin#ecţi&+ cu +)ectru lar( de acţiune.

- acti" #aţ de Tric,&m&na+ "a(inali+0 Lam*lia inte+tinali+0 Entam&e*a ,+t&litica i *acterii
anaer&*e.
I!dica"ii$
- tric&m&niaa "a(inal i uretral0 lam*liaa0 a*ce+e ,e)atice ame*iene0
- in#ecţii cu anaer&*i.
Reac"ii ad#erse$
- (reaţ0 "r+turi0 (u+t metalic0 lim*a 1ncarcat0 diaree0 u+cciunea (urii0 >en e)i(a+tric0
- ce#alee !relati" #rec"ent$0 eru)ţii cutanate0 ameţeli0 +&mn&lenţ0
Co!trai!dica"ii 0i precautii$
- *&li +an("ine !tratamentul +e #ace +u* c&ntr&lul ,em&leuc&(ramei$0

- )+i,&e0 *&li neur&l&(ice acti"e0

- +arcin4 al)tare.
I!tera"iu!i$ a+&cierea *auturil&r alc&&lice e+te c&ntraindicat0 de&arece )&t a)rea reacţii de ti)
di+ul#iram !(reţuri0 "r+turi0 c&n(e+tia #eţei0 +tare de ru (eneral$.
B. ANTI(/N%ICE
HSTATH0 STAMCH
&pectrul de acti#itate$ - mai ale+ )e Candida al*ican+0 A+)eri(illu+0 Cr)t&c&ccu+ ne&#&rman+
I!dica"ii$
- candid&e +u)er#iciale ale muc&a+e !*ucal0 (a+tr&-inte+tinal0 "a(inal$ i cutanate4
- +e )&ate a+&cia anti*i&ticel&r cu +)ectru lar(0 admini+trate tim) 1ndelun(at0 )entru )re"enirea
)r&ducerii di+micr&*i+mului cu +u)rain#ecţii #un(ice.
Reac"ii ad#erse
- (reaţ0 "r+turi0 diaree !la d&ele mari$0 rar reacţii aler(ice.
Co!trai!dica"ii
 a#ecţiuni ,e)atice.

B. ANTIIRA+E
ACCLOUR
&pectrul de acti#itate$
- er)e+ +im)le' ti) ; i =0 Uaricella &+ter0 E)+tein-Barr i cit&me(al&"iru+.

I!dica"ii$
- in#ecţiile di+eminate ale n&u-n+cuţil&r0 (enitale0 ence#alit cu er)e+ +im)le'0
- ,er)e+ul muc&-cutanat0 ,er)e+ &+ter0 "aricella.
- @eratitele i alte a#ecţiuni &#talmice )r&"&cate de er)e+ +im)le'.
- )r&#ila'ia recidi"el&r de er)e+ +im)le' la )acienţii imun&de)rimaţi.
Efecte ad#erse$
- (reaţ0 "r+turi0 diaree0 c&lici inte+tinale0 eru)ţii cutanate0 ce#alee0 &*&+eal0
- creterea tranit&rie a tran+aminael&r ,e)atice0 *iliru*inei i creatininei 1n +3n(e.
- 1n a)licarea )e c&n>uncti" - iritaţie l&cal0 @erat&)atie0 *le#arit0 c&n>uncti"it4
- 1n a)licarea )e )iele iritaţie0 durere acut0 de+cuamaţie0 eritem.
Co!trai!dica"ii$
- a#ecţiuni neur&l&(ice0
- la c&)ii mai mici de ? luni
- )recauţii 1n a#ecţiuni renale0 c&)ii i la *tr3nii cu clearance-ul creatininei +cut.
 *'&*"&'+&C
#unt medicamente capabile sa previna sau sa trateze o aritmie 2 tulburare a
frecventei cardiace sau regularitatii ritmului <ziologic cardiac-tahiaritmii,
bradiaritmii, extrasistole etc
Clasi<carea *ntiaritmicelor1
&n functie de mecanisme si efecte electro<ziologice1

Clasa
Clasa 81 blocantele
8 *1 canalelor
tip chinidina de a procainamida7
2chinidina,
Clasa 8 (- sunt de tip lidocaina 2 lidocaina, fenitoina7
Clasa 8 C 1 tip ?ecainida 2?ecainida, encainida,propafenona, moricizina7
Clasa 91 blocante beta-adrenergice1propanolol, metoprolol, atenolol, asmo-sunt
indicate in trat tahicardiilor sinusale,bpt ca scad excitab sunt utile in trat aritmiilor
prin focare ectopice, pt ca scad conducerea sunt indicate la bolnavi cu tahiaritmii
ventriculare
C&1 &C, ast bronsic
"*1 bradicardie-deprimarea contractiei miocardului
Clasa 01 blocantele canalelor de T 1 amiodarona, bretilium, sotalol, ibutilida,
dofetilida pot produce aritmii ventriculare severe
Clasa $1 blocantele canalelor de Ca-verapamil, diltiazem

*'&*F&/*#
#unt medicamente capabile sa calmeze durerea sau sa evite aparitia crizelor de
angina pectorala le actioneaza prin cresterea aportului de /9 si limitarea
consumului de /9 a cordului Cardiopatia ischemică este consecinţa dezechilibrului
dintre necesarul de oxigen pentru travaliul cardiac şi aportul de sânge oxigenat
adus de coronare ecesarul de oxigen al miocardului este funcţie de munca inimii
2travaliul cardiac7, depinde de1 frecvenţa cardiacă, forţa de contracţie şi tensiunea
ventriculului Clasi<care, funcţie de structura chimică şi mecanismul molecular de
acţiune1
87itraţi organici 2nitroglicerina, isosorbid dinitrat isosorbid mononitrat nitrit de
amil7, precum şi compuşi similari farmacologic 2molsidomin7,
97(eta -adrenolitice 2propranolol, oxprenolol, metoprolol, atenolol, bisoprolol,
celiprolol73 se folosesc in tratarea pro<lactica a anginei pectorale, stabila de efort
07(locantele canalelor de calciu 2nifedipina, amlodipina, felodipina, fendilina,
nicardipina, i soldipina, verapamil, gallopamil, diltiazem, bepridil, perhexilina,
prenilamina, trime-sidina, lido?azina73
$7*lte structuri şi mecanisme 2amiodarona, carbocromena, dipiridamol,
trifosfadenina, fos-reatina7
 CURS 9

ANTI
HIPERTENSI
VEI
NHIBI
TOARESI
MPATI
CE
PRI
N ACTI
UNE CENTRA
LĂ

- aceasta grupă conţine medicamente care acţionează asupra #C şi

determină scăderea tonusului simpaticului periferic, ceea ce duce la
scăderea tensiunii arteriale3 totodată, scăderea tonusului # periferic
determină şi scăderea secreţiei de renină , ducând din nou la scăderea '*
4lonidina : este un derivat imidazolic , determină scăderea tonusului #
periferic &ntervine şi un mecanism periferic1 stimularea rec α 8 adrenergici
presinaptici determină scăderea sintezei de catecolamine în
periferie*dministrată oral , are efect cam la o oră de la administrare3 iv
are efect mai rapid 2 84 min7 #căderea '* este precedată de o creştere a
valorilor tensionale , datorită faptului că medicamentul nu este foarte selectiv
pentru receptori şi la concentraţii mari poate să stimuleze şi receptorii α8
postsinaptici ⇒ prin vasoconstricţie determină acest vârf de E'*%urata efectului
este variabilă $-9$ h 3 diferă de la un pacient la altul, dar este constantă
pentru acelaşi pacient %e obicei, se testează durata efectului când se

incepe tratamentul%acă
îndelungat, tratamentul
apar fenomene de se opreşte
rebound şi creşte bruscmaidupă
'* la valori timp
mari decât
cele de la începutul tratamentului >enomenele de rebound sunt mai puţin
importante dacă clonidina se asociază cu alte antihipertensive
"eacţii adverse 1 uscăciunea gurii, somnolenţă, sedare, constipaţie
Clonidina este un antihipertensiv cu e<cacitate moderată, folosită în
tratamentul formelor medii şi severe de E'* , adesea în asociaţie cu altele
+ai este folosită şi în tratamentul urgenţelor hipertensive #e administrează
oral 4,8-4,0 mg de 9 ori pe zi 2se incepe cu doze mici 7
l*a metildopa - scade debitul cardiac, micşorează rezistenţa periferică 3
?uxul sanguin renal se menţine.atenţa este mai lungă 2peste 9 ore 7 şi
durata de acţiune este mai mare decât cea a Clonidinei 289-9$ ore7ste bine
suportată u produce fenomene de rebound, iar reacţiile adverse sunt rare
RE+C,## +-ER%E1uscăciunea gurii, constipaţie,sedare, somnolenţă, stare
depresivă, fenomene extrapiramidale, fenomene de impotenţă sexuală la
bărbaţi
<cacitatea este moderată +etil %opa este indicată la bolnavii cu E'*
moderată sau severă, de obicei în asociaţii 2 de ex cu >urosemid şi
Eidralazină7#e administrează oral câte 9G4 mg - 9 g pe zi u se foloseşte în
urgenţele hipertensive
2& anglioplegice
"eprezentanţi1 Pentoliniu şi rimeta*an&
EEC$E 1

- scad tensiunea foarte mult, cu pronunţat caracter ortostatic

- scad ?uxul plasmatic sanguin în anumite organe 2rinichi, creier ,
splină7
- antihipertensive foarte puternice
>recvenţa mare a reacţiilor adverse, datorită paraliziei neselective a ggl
vegetativi şi caracterul brutal al hipotensiunii, cu scăderea aportului sanguin
în anumite teritorii importante, limitează mult utilizarea terapeutică a lor#e
administrează iv cu efect rapid 2 8-9 minute7 şi durată scăzută a efectului
2aproximativ 84 min7 Bn tratamentul urgenţelor hipertensive se utilizează în
perfuzie iv continuă, iar ritmul perfuziei se reglează în funcţie de tensiunea

arterială
concomitentPerfuzia se menţine
începe până când#unt
să acţioneze un altutilizate
antihipertensiv
pentruadministrat
realizarea
hipotensiunii controlate în timpul unor intervenţii chirurgicale sângerânde, în
urgenţele hipertensive şi pentru tratamentul edemului pulmonar acut
C$R+#-#C+,##

ste contraindicat în toate situaţiile în care hipotensiunea poate <

dăunătoare şi trebuie folosit cu multă prudenţă în caz de ateroscleroză,
insu<cienţă renală, boli cardiace şi hepatice

3& ;locantele terminaţiilor simpatice

,$IDI$ D
EEC$E

- este un antihipertensiv foarte intens 3 hipotensiunea produsă are

pronunţat caracter ortostatic #e produce bradicardie, scăderea debitului
cardiac, diminuarea slabă a rezistenţei periferice
-scade ?uxul plasmatic cerebral şi renal
*bsorbţia digestivă este incompletă, iar disponibilitatea prezintă variaţii mari

de la
de o persoană
rezervă folositlaînalta 2 0-04deME'*
cazurile din severă
doza administrată7 ste antihipertensiv
sau când nu avem o altă soluţie
%e obicei se asociază cu alte antihipertensive
%ozarea este di<cilă datorită absorţiei inegale şi a hipotensiunii ortostatice
#e începe de la doze mici în mg şi dozele se cresc progresiv în funcţie de
valoarea '* măsurate în ortostatism
RE+C,## +-ER%E - sunt frecvente 1

- ischemie în teritoriile afectate de ateroscleroză

- lipotimie
 - colaps ortostatic
- inhibarea e=aculării şi diminuarea libidoului
- retenţie hidrosalină
- congestie nazală

- diaree
- bradicardie
C$R+#-#C+,##

- aritmii
- cardiopatie ischemică
- ateroscleroză
- de<cite de pompă cardiacă

- astm bronşic
- feocromocitom
5<5PI$ 2Eiposerpil, "aunervil7 - alcaloid din plante de genul %au&olfa
*dministrat oral efectul este lent 2deci este nevoie de timp pentru a se
epuiza rezervele de catecolamine7 - este maxim la aproximativ 9 săptămâni
de la prima administrare şi se menţine timp îndelungat 2aproximativ 9
săptămâni după oprirea tratamentului 7 %acă se administrează doze foarte
mari, de ex 9,G mg o dată efectul este mai rapid 2aproximativ 8 oră7 Bn
cazul in=ectării im efectul este mai intens, mai rapid şi mai de scurtă durată
RE+C,## +-ER%E

- uscăciunea gurii
- congestie nazală
- diaree
- sedare, somnolenţă, depresie
- poate să agraveze ulcerul gastric sau duodenal 3 la câinele de
experienţă produce ulcer
C$R+#-#C+,##

- ulcer, colită ulceroasă

- insu<cienţă cardiacă
- insu<cienţă renală severă

- epilepsie
- sarcină, alăptare
#e foloseşte în tratamentul formelor moderate şi severe de E'* în asociaţii
cu alte antihipertensive Bn urgenţe hipertensive se administrează im %ozele
obişnuite 1 4,9G-4,G mg oral o dată pe zi

+& ;locante -adrenergice

7'<7'I$ şi 9$7'/I$
u sunt practic antihipertensive
#cad '* în feocromocitom 2tumoră secretantă de catecolamine7 fectul este
caracteristic, <ind folosite ca test de diagnostic
#-#C+,##

- feocromocitom
- în tratamentul E'* din feocromocitom la bolnavii care nu pot <
operaţi 
- pentru prevenirea crizelor hipertensive în cursul intervenţiilor
chirurgicale din feocromocitom
P5<7I$ 2+inipress7 - derivat de chinazolină
Prazosinul scade '* în toate cazurile
RE+C,## +-ER%E

- hipotensiune ortostatică, mai puţin intensă decât cea dată de

ganglioplegice şi Fuanetidină3 dar, hipotensiunea ortostatică este foarte
importantă la primul contact al pacientului cu medicamentul 2 (enomen de
primă doză7 → prima oară se administrează sub control medical 
 - poate provoca fenomene de incontinenţă urinară mai ales la bărbaţi
Prazosinul are e<cacitate moderată, dar este mai mare decât a "ezerpinei şi
Clonidinei#e administrează de regulă în asociaţii, în formele moderate şi
severe #e începe cu doze mici 24,G mg7 care cresc progresiv %oza utilă
obişnuită este G-84 mg5zi %acă fenomenele de hipotensiune se repetă se
recomandă administrarea seara la culcare

=& ;eta blocante

#unt antihipertensive cu efect moderat folosite în toate formele de
hipretensiune arterială singure sau în asociaţie cu un diuretic sau alte
medicamente antihipertensive
RE+C,## +-ER%E

- agravarea blocurilor *H

- decompensarea insu<cienţei cardiace

- agravarea astmului bronşic
- arterite sau ishemie periferică
- tendinţă crescută la hipoglicemie a bolnavilor diabetici
#unt considerate antihipertensive de primă alegere
+2$E #-#C+,##

3 crizele hipertensive din feocromocitom 2în asociaţie cu α blocante7

- angină pectorală
- aritmii ectopice
C$R+#-#C+,##

- astm bronşic
- insu<cienţă cardiacă necontrolată
- bloc *H de grad mare
- bradicardie marcată
 - afecţiuni vasculospastice
Bntreruperea bruscă a tratamentului poate determina agravarea anginei
infarctul miocardic la bolnavii cu cardiopatie ischemică, aritmii severe

II& $I%IP5$I> 45 4?I7$<@ DI54 P 9I;5'

/,4,'5 ' >'75
*ceste substanţe scad tensiunea prin vasodilataţie arteriolară directă
%ID5'<I$ şi DI%ID5'<I$ 2Eipopresol7 sunt compuşi cu structură
hidrazino-ftalazinică #cad '* prin vasodilataţie Eipotensiunea corespunde
scăderii rezistenţei vasculare periferice şi se datorează predominant dilataţiei
arteriolare
+icşorarea '* declanşează o reacţie simpatică cu tahicardie, creşterea
debitului cardiac şi hipersecreţie de renină %e asemenea, prin sistemul
renină-angiotensină-aldosteron se produce vasoconstricţie şi reţinere de a +
şi apă 'oate aceste reacţii re?exe nu contracarează complet efectul de
scădere a '*, deci pe ansamblu, '* scade
'ahicardia re?exă produsă de administrarea Eidralazinei poate < importantă
2creşte tendinţa de consum de / 9 a miocardului 7 şi poate agrava o
cardiopatie ischemică 3 putem contracara, însă, tahicardia re?exă asociind
Eidralazină cu β blocant %e asemenea, reţinerea secundară de a + şi apă,
poate determina edeme 3 acest fenomen poate < compensat de asocierea cu
diuretice
e exemplu, asocierea Hidralazină cu β 'locant şi diuretic este aantajoasă pentru că: are e(ect
mai mare (aţă de e(ectele luate separat, asupra ?A, iar "n plus, "şi compensează reciproc reacţiile
aderse. Acest tip de asociere rezolă peste M2I din cazurile de H?A

>luxul sanguin este crescut în teritoriile 1 splanhnic, renal, coronarian şi

cerebral +ărirea circulaţiei renale este avanta=oasă la bolnavii cu
insu<cienţă renală
*dministrate oral hidralazinele au disponibilitate relativ mică 204-G4M7
datorită metabolizării la primul pasa= hepatic  purarea se face
predominant prin  acetilare 3 activitatea enzimei acetilante prezintă
variaţii individuale mari
Eidralazina se foloseşte în formele moderate şi severe de E'* #e începe cu
84 mg de 9 ori pe zi şi dozele se cresc progresiv până la cel mult 944 mg pe
zi 3 administrată oral, efectul apare la 8-9 ore şi durează :-; ore

RE+C,## +-ER%E D sunt relativ frecvente 1

- cefalee 2de intensitate moderată şi dispare în timp73 uneori este
foarte intensă, cu caracter pulsatil, cu aspect migrenoid şi se
impune renunţarea la medicament
- ameţeli, tahicardie, palpitaţii
- greaţă
- tremor, parestezii
- congestie nazală, lacrimaţie
- edeme
%ozele mari, administrate îndelungat pot provoca sindromul lupoid
reversibil

Eidralazina se foloseşte în asociaţii, foarte rar ca tratament de primă

intenţie în monoterapie
/I$78IDI',' este vasodilatator musculotrop mai intens decât Eidralazina
 u se foloseşte niciodată singur, deoarece are risc crescut de reţinere de
apă şi a, şi de agravarea cardiopatiei ischemice Ca reacţii adverse, poate
produce hipertricoză 2probabil datorită vasodilataţiei şi hrănirii crescute a
<rului de păr #e foloseşte în formele severe de E'*, în diverse asociaţii şi
de obicei înlocuieşte Eidralazina când aceasta s-a dovedit ine<cace
$I57P5,I,' d e $a 2itrofericianura de a7 D are efect foarte intens
prin vasodilataţie directă, cu scăderea marcată a '* care se asociază
întotdeauna cu tahicardie re?exă intensă&n=ectat iv are efect rapid 28
minut7, iar durata efectului este scurtă 29-84 minute7 #e foloseşte în
tratamentul urgenţelor, în perfuzie iv continuă cu debit reglabil care se
menţine până când un alt antihipertensiv îşi face efectul
RE+C,## +-ER%E 1

- tahicardie re?exă care poate agrava cardiopatia ischemică

- se poate transforma în tiocianaţi 2substanţe
methemoglobinemiante7 astfel încât durata perfuziei nu trebuie să
<e foarte lungă
- dozele mari pot produce confuzie mintală
DI<78ID,' se aseamănă cu diureticele tiazidice &n=ectat iv in bolus
scade '* foarte repede 28 minut7, iar durata efectului este variabilă Bn
primele 04 de min hipotensiunea are caracter ortostatic
pronunţat*cţiunea antihipertensivă se datorează dilataţiei arteriolare 

"*C)&& *%H"#
- tahicardie re?exă cu agravarea cardiopatiei ischemice
- hipotensiune arterială mult prea severă
- are proprietăţi hiperglicemiante 2inhibă secreţia de insulină7
<ind contraindicată la diabetici
%iazoxidul se foloseşte în crize hipertensive sau E'* de mare gravitate
&&& (./C*'. C**../" % C*.C&!
Hasodilataţia produsă este datorată blocării pătrunderii ionilor de Ca în celulele
musculare netede ale arteriolelor, determinând relaxarea <brelor musculare
xistă 0 categorii de medicamente 1
& Dihidropiridine : grupa ifedipinelor 1 ifedipina, isalitina
*u acţiune intensă asupra vaselor şi practic nu acţionează asupra
cordului
;& rupa >5P/I',',I D au structură fenil-alchil-aminică 3 au acţiune
intensă asupra cordului şi scăzută asupra vaselor xemple 1 Herapamil,
'iopamil, Falapamil
4& rupa DI'I</,',I D au structură benzotiazepinică
%iltiazemul D acţionează atât pe cord 2are efect mai slab decât
Herapamilul7 cât şi pe vase 2efect mai slab decât ifedipina7
(locantele canalelor de Ca sunt antihipertensive real e<caceFrupa

ifedipinelor este
reacţii adverse ceaproduc
şi nu mai rarbradicardie
folosită  %ihiroxipiridinele
excesivă, nu producau mai
blocpuţine
*H, nu
decompensează insu<cienţa cardiacă, pot provoca o uşoară tahicardie
re?exăifedipina sublingual are efect în 94 min iar oral, la 8 oră de la
administrare %urata efectului este de aproximativ ; ore ⇒ se administrează de 0
ori pe zi #e foloseşte ca tratament de primă intenţie în forme moderate şi severe,
ca monoterapie sau în asociaţii
&H %&!"'&C.
*cţionează prin eliminarea de a şi apă din organism, scad volemia şi
implicit '* a este un factor important în patologia E'* #căderea concentraţiei a
din organism determină întotdeauna scăderea '*
+edicamentele care scad a din organism au efect în timp la 8-9 săptămâni
de la începutul tratamentului#e administrează de obicei discontinuu , cel
mai frecvent de 9 ori pe săptămână#unt larg folosite , ca medicaţie de
început , în formele uşoare de E'* şi în asociaţie cu celelalte antihipertensive
în formele moderate şi severe
Eidroclorotiazida2 efrix 7- se administrează oral , 9G mg de 8-9 ori pe zi
RE+C,## +-ER%E 1 scăderea 6aliemiei , hiperuricemie , hiperglicemie,
hiperlipoproteinemie'rebuie evitată la bolnavii cu gută şi la diabetici
>urosemid- este util si la pacienţii cu insu<cienţă renală3 in=ectat iv este
folosit în urgenţe 
#pironolactona- diuretic antialdosteronic , este util la pacienţii la care
hidroclorotiazida nu poate < administrată

H *'&*F&/'#&.
* &E&(&'/"&& &+./" % C/H"#& I24)
&C scad producţia de angiotensină && şi deci, scad tensiunea arterială
4P7P5I',' D este un derivat de prolinăBn afara scăderii presiunii
arteriale, Captoprilul administrat la hipertensivi favorizează regresia
hipertro<ei ventriculare stângi >luxul sanguin renal este crescut, fenomen
util atât în E'* cât şi la diabetici, unde Captoprilul poate diminua proteinuria
şi alte tulburări ale funcţiei renaleCaptoprilul este un antihipertensiv e<cace
utilizat atât în monoterapie, ca medicament de primă alegere, cât şi în
asociaţii #e începe cu doze mici, care se cresc progresiv
RE+C,## +-ER%E

− uneori, scădere excesivă a '* 3 fenomenul este favorizat de de<citul

de a, de aceea, administrarea diureticelor trebuie evitată la
începutul tratamentului
− tuse şi edem angioneurotic 2atribuite bradi6ininei7
− hiper6aliemie 2nu se asociază cu spironolactonă, nu se
suplimentează T7
− rareori, leucopenie, chiar agranulocitoză 2favorizată de doze mari şi
de insu<cienţă renală7, şi afectarea rinichiului
$'P5I' D este un alt inhibitor al enzimei de conversie, bine suportat şi
cu efect mai durabil
'. NG*N++ + NG+*-N+N-+ ++
5'<I$ Dintrodusă în perfuzie iv scade E'* 3 se foloseşte în scop
diagnostic
'75$,' 2Cozaar*re proprietăţi antihipertensive asemănătoare
Captoprilului #pre deosebire de &C, nu provoacă tuse şi edem
angioneurotic

CUR
S 1
0

Oci
t Oce
ocii
tosi
ci
ce
t si
oco
lio
tico
l
ceiti
ce
74I74I4
#timuleaza musculatura neteda uterina 3 ocitocina si PF stimuleaza contractiile
fazice, ritmice, ale uterului#unt utilizate pentru inducerea si mentinerea travaliului

rgometrina si metilergometrina cresc tonusul uterin si sunt

folosite in tratamentul metroragiilor postpartum
7citocina
*stazi se foloseste ocitocina sintetica 2/xitocines,
#Nntocinon7/citocina are rol in declansarea travaliului
%eclanseaza contractiile de tip <ziologic care permit expulzia
copilului fectul este imediat, cu durata nu foarte lunga #e
administreaza im #e poate administra si prin prizare sau
sublingual, dar nu este prea e<cient
#ndicatii 1
- inducerea travaliului pentru o sarcina care nu este la
termen, daca exista riscuri ma=ore pentru mama sau fat
- inducerea travaliului pentru sarcina ce a depasit termenul
- sustinerea contractiilor uterine, daca sunt ine<ciente, la
inceputul si in timpul nasterii
Reactii adverse 1
- in caz de supradozare apare hipoxia fetala prin contractia
tetanica a uterului care poate micsora periculos circulatia
placentara
- rupturi uterine
Deno!itocinaste un derivat de sinteza cu efect mai lent dar de
durata mai lunga #upradozarea provoaca suferinta fetala
2hipoxie7 si suferinta materna 2ruptura uterina7
P2 Dinoproston( /inprostin  2) si P92 Dinoprost(
/inprostin 92 ( nzoprost)#timuleaza contractiile fazice ale
uterului si provoaca dilatarea colului #unt e<cace in orice faza a
sarcinii
Provoaca avort in primul si al &&-lea trimestru de sarcina si sarcina
imatura in al &&&-lea trimestru
#ndicatii 1 avort terapeutic daca exista riscuri ma=ore,perfectarea
maturarii cervicale in ultimul trimestru de sarcina 2dilatarea
incompleta7,inducerea travaliului la termen,tone<erea
uterului, pro<laxia hemoragiilor postpartum#e utilizeaza numai in
caz de integritate uterina
Contraindicatii 1- cezariana in antecedente
- contractii normale in timpul sarcinii
Reactii adverse 1greata, varsaturi, diaree,cefalee, ameteli,in
doze mari spasme uterine
Dinoprostona se administreaza intravaginal
#ndicatii 1 inducerea travaliului, maturare cervical, avort
terapeutic in trimestru &&

Dinoprost se utilizeaza in avorul terapeutic in trimestrul &&

ulprostona este derivat de PF 9  %ilata colul uterin inaintea
intreruperii chirurgicale a sarcinii ste folosita pentru avort in
trimestrul && si pentru controlul hemoragiilor postpartum
/etenoprost si 4arboprost - sunt utilizate pentru controlul
hemoragiilor
eneprost si /isoprostol 2analogi de PF 87 - se asociaza cu
/i*epristona 2antiprogestatil7 in primele saptamani de sarcina
producand avort farmacologic in RG M din cazuri
Reactii adverse 1dereglari menstruale, greata, voma,dureri
abdominale de intensitate mare
D5I>I D 57/I$
rgotamina rgomet) - creste frecventa si amplitudinea
contractiilor uterine si are actiune uterotonica 2mareste tonusul
miometrului7 *re actiune hemostatica uterina
#ndicatii )
- tratamentul si pro<laxia hemoragiilor postpartum si
postavortum
#e foloseste sub forma de maleat, im sau in urgente in in=ectii

iv
Reactii adverse 1creste brusc tensiunea arterial,scade circulatia
maternofetala cu suferinta fetala,rupturi uterine,traumatizarea
fatului,embolie cu lichid amniotic
Contraindicatii )inducerea travaliului 2nu trebuie in=ectata pana
nu apare prima manuta a copilului 7,E'*, boli cardiace, *HC in
antecedente
/etilergometrina - produs de sinteza 3 este un uterotonic mai
activ decat ergometrina

747'II4
#unt medicamente care provoaca relaxare si impiedica
contractiile uterine
#ndica$##) pro<laxia iminentei de avort si a nasterii premature

gonistii 2 - inhiba contractiile uterine

#ndicatii ) sunt utilizate in iminenta de avort, pericol de nastere

prematura, hiper6inezie in timpul travaliului si pentru pregatirea
operatiei cezariene
&n urgente, se introduc in perfuzie iv 3 pentru intretinerea
efectului se recomanda in=ectii im subcutanata, administrare
orala sau rectala
Reactii adverse 1tahicardie, palpitatii,tremor, anxietate,
neliniste
Contraindicatii ) cardiopatie ischemica, aritmii,insu<cienta
cardiac,tireotoxicoza,metroragie
#e folosesc 1 9enoterol( albutamol( erbutalina( 5itadrin&
lcoolul etilic - in doze relativ mari are proprietati tocolitice

marcate #e&n
perfuzii iv administreaza sub forma de
doze mici administrate solutie
oral 84Mutiliza
se poate in glucoza in
pentru
calmarea durerilor din dismenoree
/g7+ - se foloseste in combaterea convulsiilor din eclampsie,
cand se produce moartea fatului intrauterin ste utilizat ca
tocolitic in doze mari, <ind mai putin e<cace ca "itradinul
#upradozarea provoaca deprimare cardiorespiratorie marcata si la
mama si la fat, bloc neuromuscular la mama si depresie marcata
la mama
ntiin6amatoarele nesteroidiene - se folosesc 1 &ndometacin,
*cid acetilsalicilic, &buprofen *cestea deprima motilitatea uterina
probabil datorita inhibarii sintezei prostaglandinelor 2PF7
#ndicatii ) prevenirea nasterii premature,calmarea dismenoreei
"iscuri pentru copil 1 enterocolita necrotica, hemoragie
intrauterina, moarte si in ultimul trimestru, inchidere prematura a
canalului arterial
;locantele canalelor de 4a 2 de ex ifedipina are efect
relaxant asemanator "itadrinului, mai bun ca +g#/$
Reactii adverse ) hipotensiune la mama si risc de hipoxie fetala

+%&C*)&* C&'/#'*'&CI
Chimioterapicele anticanceroase, cunoscute şi sub denumirea de medicamente
antineoplazice, antitumorale, citotoxice, citostatice sunt substanţe capabile să
blocheze proliferarea celulară în procese proliferative maligne3 efectul citotoxic
înseamnă omorârea celulei maligne Principala acţiune a acestor substanţe este
cea antitumorală Bnsă, în organism pot interfera şi procese <ziologice 2cu oprirea
acestora7, ceea ce determină apariţia efectelor secundare ona terapeutică a
acestor medicamente este îngustă .a acţiunea citotoxică a citostaticelor sunt
expuse nu numai celulele canceroase, ci şi ţesuturile normale care proliferează
rapid 2măduva hematopoietică, sistemul limfatic, epiteliul digestiv, foliculii piloşi,
epiteliul germinativ al gonadelor, structurile embrionare7, de aici rezultând şi o
multitudine de efecte secundare, care se pot manifesta ca o boală a întregului
organism-boala citostatică1
Y mielosupresia cu apariţia de leucopenie, trombocitopenie, anemie3de aceea,
curele cu anticanceroase se fac intermitent cu doze mari o perioadă de timp după
care este necesară o pauză ce permite procesul de refacere a unor celule normale
şi a apărării imunologice3
Y căderea părului 2alopecia73
Y inhibarea proliferării mucoasei digestive 2a stratului germinativ7, cu apariţia de
ulceraţii, stomatite, enterite3

Y greaţă, vomă3
Y spermatogeneza şi ovogeneza pot < perturbate atât cantitativ cât şi prin
producere de mutaţii 2malformaţii7 Bn graviditate au efect teratogen Prin acţiunea
mutagenă au efect cancerigen în anumite condiţii3
Y efecte metabolice1 hiperuricemia, uricozuria, datorită omorârii masive a
celulelor3
Y efectul imunodepresiv poate < atât nedorit, cu scăderea capacităţii de apărare
antitumorală 2favorizând astfel proliferarea celulelor maligne şi metastazarea7, cu
apariţia de infecţii 2în special virotice, dar şi bacteriene, micotice sau parazitare7
dar poate < şi dorit 2alături de corticosteroizi putând < utili pentru menţinerea
homogrefelor şi a altor ţesuturi transplantate, precum şi în unele boli autoimune7
*'&+'*(/.&)& #e împart în 0 subgrupe1
a *ntagonişti ai acidului folic +etotrexatul 2*ntifolan7 *dministrarea se face oral
sau parenteral 2in=ecţii im, perfuzii iv, i-arterial7 #e indică în1 leucemii limfatice
acute3 coriocarcinom3 alte tumori solide, în asociere cu alte citostatice3 ca
imunodepresiv la bolnavii cu transplant de maduva
b *nalogi ai bazelor purinice +ercaptopurina 2Purinethol7 este o substanţă stabilă,
care se administrează oral*zatioprina 2&muran7 este un derivat al mercaptopurinei,
folosit mai ales ca imunodepresor G->luoruracil are toxicitate mare #e foloseşte ca
ad=uvant 2în asocieri7ste greu suportat Citarabina 2Citozin *rabinozid7 se indică în
leucemii mieloide acute
cCompuşi asemănători antimetaboliţilor Eidroxicarbamida 2hidroxiureea7 se
foloseşte în leucemia granulocitară cronică .*sparaginaza
#!(#'*) *.CE&.*'

a (eta cloretilamine sau derivaţi de azotiperite Clormetina sau azotiperita este

primul medicament citostatic sintetizat*re efect toxic local puternic, distruge
ţesuturile, de aceea se administrează numai pe cale iv #e foloseşte în boala
Eodg6in+elfalan 2.evofalan7 se utilizează larg terapeutic în mielomul multiplu,
sarcoame Clorambucil 2.eu6eran7 este stabil, mai puţin toxic, ceea ce îl face
avanta=os în folosirea pe cale orală, în condiţii cronice &ndicaţiile ma=ore sunt1
leucemia limfatică cronică, boala Eodg6in şi limfoamele nehodg6iniene
Ciclofosfamida este agentul alchilant cel mai folosit terapeutic, administrându-se
unic sau în asociaţii polichimioterapice #e poate administra oral sau parenteral Pe
lângă efectele secundare ca greaţă, vomă, toxicitate mieloidă, are şi un efect
secundar caracteristic şi anume cistita hemoragică &ndicaţiile principale sunt
limfoamele nehodg6iniene şiboala Eodg6in, mielomul multiplu, carcinoame

2pulmonar microcelular, de col uterin, mamar7, tumori solide, etc #e poate folosi şi
imunosupresor
b tilenimine1 'hio-'epa 2Firostan7 se administrează in=ectabil 2iv sau intracavitar-
în pleură, pericard, peritoneu7 ste folosită în cancerul de ovar, de vezică, de sân şi
boala Eodg6in *re toxicitate medulară mare 2deprimă puternic hematopoeza7
c #ulfonoxizi1 (usulfan 2Citosulfan7 este un compus stabil ce se administrează oral
ste de elecţie în leucemia granulocitară cronică
d %erivaţi de nitrozouree .omustin 2ipal6in7 este indicat îndeosebi pentru
tratamentul tumorilor cerebrale #treptozocina este un antibiotic cu oarecare
selectivitate pe celulele normale şi tumorale de la nivelul insulelor .angerhans #e
indică în tratamentul insulinoamelor
e %erivaţi triazenici %acarbazina se indică în tratamentul tumorilor solide1
sarcoame, melanom malign Procarbazina 2atulan7, derivat de hidrazină
asemănător se indică în boala Eodg6in, mai ales în scheme polichimioterapeutice
f Compuşii de platină - cisplatin se poate folosi ca medicaţie unică sau în combinaţii
în tumori solide2ovar, testicul, vezică urinară, /".7

*'&(&/'&C *'&C*C"/*#
 a *ntraciclinele sunt cele mai importante antibiotice anticanceroase, au culoare
roşie %oxorubicina 2*driamNcin, *driblastin7 cu toxicitate mare, se foloseşte larg
pirubicina 2>armorubicina7 se foloseşte in=ectabil 2iv, perfuzii7
b (leomicina se indică în cancere cutanate, de căi urinare
c*ctinomicine1 dactinomicina se indică în cancere testiculare2seminom7, unde
poate avea rezultate bune
d &nhibitorii topoizomerazelor1 etopozida poate < utilă în cancerul pulmonar cu
celule mici, în cancerul testicular, de sân, boala Eodg6in, hemoblastoze 'enipozida
se indică în limfoamele maligne, tumorile cerebrale maligne, cancerul de vezică
urinară

*.C*./&& *'&+&'/'&C&
Colchicina, datorită toxicităţii nu se mai foloseşte *lcaloizii din Hinca rosea -
vincristin se indică în leucemii limfatice acute, boala Eodg6in, limfoame
nehodg6iniene, tumori solide 2în asociere7 ste mai puţin toxică pentru măduva
hematopoieticăHinblastin se indică mai
nehodg6iniene Produce deprimarea ales înhematopoetice
măduvei boala Eodg6in, limfoame

E/"+/& [& *'*F/&['& E/"+/*.&

aFlucocorticoizii - se pot utiliza în diferite cancere limfatice *stfel, prednisonul se
poate folosi în leucemia acută limfoblastică, leucemia limfatică cronică
b strogenii 2de sinteză7 sunt utili în cancerul de prostată avansat xemple1
dietilstibestrol 2%istilben7, clanisen
c *ntiestrogenii se indică în cancerul mamar ,în special sunt e<cace în perioada
post-menopauză când OGM din tumori conţin receptori estrogenici 'amoxifenul se
administrează oral *minoglutetimida are o e<cacitate asemănătoare tamoxifenului
în cancerul mamar metastatic la femeie în postmenopauză, mai ales în caz de
metastaze osoase
d *ndrogenii în doze mari pot < utili în cancerul mamar la femei, cu metastaze
e *ntiandrogenii 2ciproteron şi ?utamid7 sunt indicaţi pentru tratamentul cancerului
de prostată metastatic
f Progestativele 2hidroxiprogesteron, medroxiprogesteron7 în doze mari pot <
e<cace în cancerul endometrial avansat
g *nalogii agonişti ai gonadorelinei 2goserelin, leuprorelin, triptorelin7 se utilizează
în cancerul de prostată metastatic
 &/'/P&& "*%&/*C'&H& & 808
*u o perioadă de în=umătăţire de ; zile, administrat oral în doze foarte mici se
acumulează în tiroidă unde emite radiaţii beta şi gama "adiaţiile beta, puţin
penetrabile realizează iradierea locală utila

&+!/#!P"#/*".
&*F)& &+!/#!P"#/"& #PC&>&C& Flucocorticoizi se folosesc în combinaţie
cu alte imunosupresive în prevenirea şi tratamentul re=etului organului transplantat
2de măduvă hematogenă, de cord7 #e mai indică în boli autoimune, în special
pentru efectul imunosupresiv, dar şi pentru cel antiin?amator1 poliartrită
reumatoidă, lupus eritematos, polimiozita, dermatomiozita, vasculitele sistemice,
boala Crohn, afecţiuni autoimune oculare, scleroza multiplă, miastenia gravis #e
pot administra sistemic sau topic Corticoterapia sistemică se poate face iv de ex
pulsterapia prin administrarea de metilprednisolon iv în doze mari câteva zile 28 g
pe priză 0-$ zile succesive7, care se repetă după o săptămână +inipulsterapia
presupune administrarea metilprednisolonului 9G4 mg pe zi, câteva zile succesiv #e
monitorizează greutatea corporală, excreţia de lichide, '*, potasemia, glicemia,
coagulabilitatea sângelui #e administrează dimineaţa 'ratamentul nu se întrerupe
brusc, dozele se reduc treptat cu 84M
&&*F)& C*" (./CE*I #PC&>&C >!C)&* .&+>/C&'./" ' Ciclosporina
2#andimun7 ste e<cace numai dacă se administrează în momentul imunizării #e
indică în prevenirea re=etului organelor transplantate, prevenirea reacţiei grefă
contra gazdă în cadrul trasplantului de măduvă şi în unele boli autoimune
2poliartrită reumatoidă, glomerulonefrită, boalaCrohn, psoriazis7 #e administrează
oral sub formă de capsule gelatinoase, microemulsii sau în perfuzie intravenoasă
ste greu de mânuit terapeutic1 produce nefrotoxicitate dependent de doză,
hepatotoxicitate, tremor, convulsii, E'*, hirsutism >recvenţa infecţiilor este
crescută, creşte riscul limfoamelor maligne şi aleucemiei 'acrolimus 2Prograf7 este
un antibiotic macrolidic produs de #treptomNces tzu6ubaensis %eprimă imunitatea
celulară #e foloseşte pentru prevenirea sau împiedicarea re=etului organelor
transplantate şi în afecţiuni autoimune refractare #e dă oral şi în perfuzie
intravenoasă ste nefrotoxic, produce cefalee, fotofobie, tremor, parestezii,
tulburări gastrointestinale, afectare hepatică, scăderea toleranţei la glucoză u se
asociază cu ciclosporina datorită riscului mare al nefrotoxicităţii #irolimus
2"apamune7 sau rapamicina, un analog structural al tacrolimusului se foloseşte în
asociere cu ciclosporina pentru prevenirea re=etului alogrefei renale fecte adverse1
hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, creşte riscul de penumonie interstiţială
*cidul micofenolic, produs de Penicillium stoloniferum, inhibă proliferarea
limfocitelor ' şi producerea de anticorpi de către limfocitele (, de asemenea inhibă
aglomerarea leucocitelor în ţesutul in?amat #e foloseşte sub formă de micofenolat
mofetil 2Celcept7, care în organism eliberează acid micofenolic #e dă oral singur sau
în asociere cu alte imunosupresive pentru prevenirea şi tratamentul re=etului în
transplantul de rinichi .e?unomida blochează proliferarea celulelor ' #ecundar
împiedică şi producţia de anticorpi *re efect bun în poliartrita reumatoidă,
ameliorând funcţionalitatea articulară ste bine tolerată, dar poate produce
creşterea tensiunii, rash, ulceraţii bucale, dureri abdominale, afectare hepatică,
leucopenie, alopecie #e contraindică în caz de imunodepresie severă, infecţii grave,
insu<cienţă renală, hepatică, sarcină, alăptare

II
I
I.
I
.A
An
na
al
lo
og
gi
istru
stctu
ru ra
ctul
ra
li
,
i,a
an
nt
ti
m
imet
a
ab
etbo
ol
i
lii
i i
ia
al
liia
ag
gen
eni
i
i
munosupresorici
tot
oxi
ci
*zatioprina 2&muran7#e foloseşte pentru efectul imunosupresiv intens şi prelungit
#e indică pentru prevenirea re=etului organelor transplantate - renale, grefă de
măduvă osoasă, cardiace3 în boli autoimune1 lupus sistemic, poliartrită reumatoidă
severă, hepatită cronică activă, sclerodermie, dermatomiozită, anemie hemolitică
autoimună, pem<gus, sindrom nefrotic #e alege în formele grave care nu răspund
la glucocorticoizi "eacţiile adverse1 toxicitate medulară, leucopenie,
trombocitopenie, scăderea toleranţei la infecţii virale, tulburări gastrointestinale,
hepatotoxicitate %ozele se reduc la cei cu insu<cienţă renală
:-mercaptopurina se foloseşte în anemia hemolitică autoimună, glomerulonefrite,
purpură trombocitopenică idiopatică, forme corticodependente ale bolii Crohn
Produce depresie medulară, necroză hepatică, tulburări digestive
Ciclofosfamida este un agent alchilant, care inhibă proliferarea celulelor limfoide şi
chiar distruge celulele limfoide proliferante #e foloseşte în sindromul nefrotic la
copil, lupus eritematos sistemic sever, vasculite sistemice, transplanturi de măduvă
osoasă fecte adverse1 leucopenie, cistită hemoragică, cardiotoxicitate
+etotrexatul #e dă la bolnavii cu transplant de măduvă osoasă, poliartrită
reumatoidă, dermatomiozită, psoriazis şi artrită psoriazică&munosupresie speci<că
+edicamente
lor sunt şi suntproteine - ţintesc
anticorpi speci<c
tipici sau receptorii
derivaţi membranari
din molecula ai celulei
de anticorp sau liganzii
+uromonab
este un anticorp monoclonal murin anti C%0, folosit în episoadele acute de re=et
rezistente la glucocorticoizi din transplantul renal
"ituximab #e foloseşte în tratamentul limfoamelorfoliculare avansate rezistente la
chimioterapie şi al limfoamelor nehodg6iniene difuze cu celule mari (

I
MUNOSTI
MULATOA
RELE
#unt medicamente care ampli<că răspunsul imun al organismul #e folosesc în
imunode<cienţe, cancer, infecţii virale, fungice Cito6inele
 CKRS ;;
AHTHFLAMATOARE  AHTREKMATCE HESTERODEHE !AHS$
Sunt +u*+tante care au0 in ma+ura di#erita0 )r&)rietati anal(eice0 anti)iretice0
antiin#lamat&rii0 )red&minant e#ectul antiin#lamat&r0 #iind utiliate in +)ecial in a#ectiuni reumatice.
Termenul de AHS a #&+t intr&du+ )entru a delimita (ru)ul a+)irinei !anal(eice-
anti)iretice$ +i al #enil*uta&nei de cel al in#lamat&arel&r +ter&idiene re)reentate de
(luc&c&rtic&ii.

/r&)rietati
. #armac&l&(ice
Antiin#lamat&are ale antiin#lamat&arel&r ne+ter&idiene
. Anal(eica
. Anti)iretica + la*a
U. Antia(re( )lac,etara
/r&)rietati #armac&t&'ic&l&(ice ale antiin#lamat&arel&r ne+ter&idiene
- di(e+ti"e% di+c&m#&rt (a+tric0 (returi0 "&ma0 diaree0 ulcer (a+tric0 ,em&ra(ie di(e+ti"a.
- aler(ice% rinite0 urticarie0 eru)tii
- re+)irat&rii% tu+e
- ner"&a+e% ce#alee0 ameteli
- ,emat&l&(ice% anemie0 a(ranul&cit&a0 retentie ,idr&+alina
ndicatii
  Tratament de durata in reumati+m cr&nic !)&liartrita reumat&ida0 +)&ndilita anc,il&anta$0
artr&a cr&nica
 Tratament de +curta durata in )eri&ada de acutiare a a#ectiunil&r de ti) reumati+mal0
dureri +i in#lamatii )&+t-traumatice
 Alte a#ectiuni% an(ina0 &tita0 c&lica renala0 tr&m*&#le*ita0 ,em&r&ii0 di+men&ree0 a#ectiuni
+t&mat&l&(ice
C&ntraindicatii%
 n+u#icienta cardiaca
 TA  din caua retentiei +aline
  +i  trim de +arcina
Cla+i#icarea du)a +tructura c,imica%
;. Deri"ati de )ira&lidin-?08-di&na% Fenil*uta&na
=. Deri"ati ai acidului antranilic !#enamati$% Acid me#enamic
?. Deri"ati ai acidului nic&tinic% acid ni#lumic
5. Deri"ati ai acidului acetic%
• Dicl&ne#ac
• nd&metacin
8. Deri"ati ai acidului )r&)i&nic
• *u)r&#en
• Pet&)r&#en
• De'@et&)r&#en

6. Ha)r&'en
Alti• acii car*&'ilici% Pet&r&lac
9. O'icami
• /ir&'icam
• Ten&'icam
• L&rn&'icam
• Mel&'icam
:. Structuri n&n-acide% Ha*umetam
V. Structuri *aice% Benidamin
;<. C&'i*e
• R&#ec&'i*
• Celec&'i*
• Et&ric&'i*
;;. Alte AHS% Hime+ulid

;. Deri"ati de )ira&lidin-?08-di&na
Ma>&ritatea meta*&litil&r +unt eliminati urinar.
E#ecte +ecundare%
- di(e+ti"% (reata0 "&ma0 durere a*d&minala  +e rec&manda utiliarea de dra>euri enter&-
+&lu*ile W )r&tectie (a+trica4
- retentie ,idr&+alina cu a)aritia de edeme  +e rec&manda re(im ,i)&+&dat
Dat&rita e#ectel&r +ecundare ned&rite0 utiliarea lui e+te limitata.
Ktiliari% a#ectiuni reumati+male ma>&re +i a#ectiuni nereumati+male% l&m*&+ciatica0 traumati+me0
inte)aturi de in+ecte0 ,em&r&ii.
Admini+trare%
- &ral0 =<<-5<< m(i0 ma'im ;< ile
- rectal0 ;-= +u)&it&are de =8< m(i
- )ercutanat0 +u* #&rma de un(uent
Crema cu #enil*uta&na  +e a*+&ar*e la ni"elul )ielii
Cind% c&)ii X ;= ani
=. Deri"ati ai acidului antranilic !#enamati$
/r&du+e #armaceutice% Vidan c&m)r 8<< m(
/r&)rietati% )ul*ere cri+talina0 +&lu*ila in ,idr&'ii alcalini
Actiuni% antiin#lamat&are mai )uternica decat a+)irina0 anal(eica-anti)iretica m&derata
- +e elimina )rin urina ca atare0 +i +u* #&rma de meta*&liti
ndicatii% dureri u+&are +i m&derate !dureri dentare0 dureri de ca)0 di+men&ree0 dureri )&+t-
&)erat&rii$ +i in di#erite a#ectiuni reumatice
Adminini+trare% &ral  cate 8<< m( de ? &rii  d&a ma'ima
C&ntraindicatii% ulcer (a+tr&du&denal  Y)rinci)ala c&ntraindicatie a antiin#lamat&arel&rY
?. Deri"ati ai acidului nic&tinic
/r&d #arma% Nifluril ca)+ule =8< m(4 +u)& 5<<9<<:<< m(4 crema ?74 (el =087
Actiuni% antiin#lamat&r0 anal(eic-anti)iretic
ndicatii% - t&ate a#ectiunile reumatice acute +i cr&nice0 in (uta0 in a#ectiuni ale a)aratului (enit&-
urinar% ci+tite0 +inuite0 (in(i"ite ulcerati"e
Admini+trare% &ral  =8< m( de ? &rii4 (in(i"al0 )ercutanat +i rectal
5. Deri"ati ai acidului acetic
Diclorfenacum natricum
Actiuni%
- antiin#lamat&r # )uternic
- anal(eic-anti)iretic
- are t&leranta clinica cre+cuta
ndicatii% )&liartrita reumat&ida0 artr&a0 c&ndil&a0 crie de (uta0 +tari in#lamat&rii durer&a+e0
)&+t&)erat&rii +au )&+t traumatice0 dureri du)a e'tractii dentare0 in#lamatii durer&a+e in +#era
(enitala0 in#lamatii &culare
Adminini+trare%
- &ral0 initial cate 8< m( de ? &rii intretinere 8<-;<< m( in ? )rie4 de )re#erat0 )re)aratele
retard0 #iind nece+are de admin de ;-= &rii
- rectal  ;<< m( !; +u)&$  +eara
- M  98 m( de ;-= &rii
Do1a 2a3i2a$ 456 2781i  indi#erent de calea de admini+trare
/re)aratele t&)ice +u)er#iciale
traumatice0 #le*ite +e admini+treaa in% artr&)atii0 ent&r+e0 lu'atii0 c&ntuii0 edeme0 dureri )&+t-
 +&lutie &#talmica <0;7 - in in#lamatii &culare0 inter"entii c,irur(icale0 la+er-tera)ie
C&n+er"are% in reci)iente *ine-inc,i+e0 #erite de lumina +i umiditate.
/r&du+e #armaceutice%
Diclofenac c&m)r #ilmate (a+tr&-rei+tente 8< m( +au dra>euri de 8<-;<< m(
Su)&it&are ;<< m(0 crema(elun(uent ;7 +au 87 +&l in> =8 m(ml #i&le de ? ml
Diclofenac Duo ca)+ule retard de 98 m(
Rheumavek  c&m)r =8 m( +&l in> =8 m(ml #i&la de ? ml +i (el ;7
Voltaren% dra>euri de =80 8<0 ;<< m( +u)& 8< +i ;<< m( +&l in> =8 m(ml0 #i&la de ? ml
Emulgel ;7
Tratul +u)& 6< +i ;=< m( +i #i&le de ?< m(ml0 #i&le de ? ml
Indometacinum
Actiune%
- antiin#lamat&r #&arte acti"  c&n+iderata +u*+tanta de re#erinta alaturi de #enil-*uta&na
- anal(eic m&derat0 anti)iretic0 antia(re(ant )lac,etar
Reactii ad"er+e% tul*urari di(e+ti"e0 ce#alee0 ameteli0 eru)tii cutanate
ndicatii% /AR0 di#erite #&rme de reumati+m articular0 intinderi mu+culare !u+&r e#ect re"ul+i"$0
tr&m*&#le*ite0 +tari #e*rile0 di+men&ree
Admini+trare%
-- &ral
rectal8<-=<<
;<< m(m(i
;-= in ? )rie0 du)a me+e
&rii
Do1a 2a3i2a$ ,66 2781i indi#erent de calea de admini+trare
/re)arate t&)ice% (el0 un(uent0 +&lutii de u e'tern
S&lutie &#talmica ;7 - +e utilieaa )re&)erat&r in )re"entia in#lamatiil&r declan+ate de
inter"entii c,irur(icale )entru cataracta.
C&ntraindicatii% )er+&ane aler(ice0 cu ulcer (a+tr&-du&denal0 a#ectiuni ,e)atice0 a#ectiuni renale0
(ra"ide.
/r&du+e #arma%
Indometacin ca)+ =8 +i 8< m(0 +u)& ;<< m(0 (el ;70 crema [7
Indocolir +&l &#t <0;7

8. Deri"ati ai acidului )r&)i&nic

Ibuprofenum
Actiune%
- antiin#lamat&r0 anal(eic-anti)iretic
- actiune mai redu+a decat a ind&metacinului
- t&leranta (a+trica +u)eri&ara
ndicatii% a#ectiuni reumati+male0 ent&r+e0 intinderi mu+culare0 +tari in#lamat&rii +e"ere +au
)relun(ite din +#era ORL0 +t&mat&l&(ie0 (inec&l&(ie
Adminini+trare%
- &ral0 ma'im =05 (i di"iat in ? )rie
- rectal% ma'im 8<< m(i
/r&du+e #armaceutice% Ibubrofe!9 Narcofe!9 Nurofe!9 Padude!
PETO/ROFEH
Actiune%
- antiin#lamat&are0 anal(eic-anti)iretic
- anti(ut&+  e#ecte redu+a
t&leranta (a+trica inten+e c&m)ara*ile cu ale ind&metacinului
Reactii ad"er+e% di(e+ti"e
Admini+trare%
- &ral  ;8<-=<< m(i in =-5 )rie
- rectal  ;<< m( +eara
- M ;<<-=<< m(i
Do1a 2a3i2a$ ,66 27
/r&du+e #armaceutice% :eto!al9 :etoprofe!9 Profe!il
DE;:ETOPRO(EN
/r&du+e #armaceutice% Tador c&m)r #il de =8 m( #i&le de = ml +&l in> 8< m(; #i&la
Actiune%
- anal(eic-anti)iretic0 antiin#lamat&r
- acti"itate a+emanat&are i*u)r&#enului
- c&m)arati" cu alti deri"ati )r&)ri&nici0 are T\ mai lun(0 ;=-;5 ,  de aceea +e admini+treaa
in = )rie ilnice
Reactii ad"er+e% du)a admini+trare indelun(ata  (reata0 +an(erari di(e+ti"e
Admini+trare% &ral0 =8<8<< m( de ? &rii
/r&du+e #armaceutice% Reuxen c&m)r #ilmate =8<-8<< m(

6. Alti acii car*&'ilici

Actiune%
- antiin#lamat&r0 anti)iretic0 anal(eic )uternic e#ect antiin#lamat&r +i la ni" &c,iului
- e#ecte c&m)ara*ile cu ale ind&metacinului
ndicatii%
- in dureri mari de )r&ce+e in#lamat&rii0 +au )&+t&)erat&r0 c&n>ucti"ite +au )&+t&)erat&r &cular 
+u* #&rma de in+tilatii &culare
- +e rec&manda tratament de +curta durata0 ma'im 8 ile
Admini+trare%
- &ral% ma' 5< m(i
- M% ma' ;=< m(i
/r&du+e #armaceutice% Ketorol c&m)r ;< m(4 +&l in> ?< m(ml
Ketanov c&m)r +i +&l in>

9. O'icami
 a(enti antiin#lamat&rii ne+ter&idieni intr&du+i in tera)eutica du)a ;V:<
/reinta urmat&arele a"anta>e
 e#icacitate clinica mare la d&e mici =<-5< m(i
 a*+&r*tie ra)ida
 c&ncentratie )la+matica mare in tim)
 T\ )la+matic )relun(it !e+te ne"&ie d&ar de ; admini$
 t&leranta *una0 mai ale+ N
 au +i actiune anal(eica +i antia(re(anta )lac,etara

iroxicamum
Actiune% anal(eic0 anti)iretic0 antia(re(ant )lac,etar0 antiin#lamat&r
Admini+trare% &ral% d&e de ;<-?< m(i intr-& )ria
/r&du+e #armaceutice%
Piro3ica2 c&m)r =< m(0 +u)&it&are =< m( 5< m( (el ;7 crema ?7
(la2e3i! c&m)r +i )ul* )t +&l &rala =< m(
(elde!e +&l in> #i&le =< m(ml

TEHOCAMKM
/r&du+e #armaceutice%
Tenoxicam Ca)+ de =< m(
Neo-Endusix c&m)r #ilmate de =< m( +au )ul* )t in>
Tircotil c&m)r de =< m( +au )ul* in>
Xefo  c&m)r de 5 m( : m( )ul* in> de : m(
Actiune +i indicatii% a+emanat&are ten&'icam
MELOCAM
Reactii ad"er+e% de natura di(e+ti"a +unt rare +i de inten+itate mica
Admini+trare% &ral d&e de 908-;8 m( & datai +au intrarectal +u)& 908 +au ;8 m(
/r&du+e #arma% Melo3ica2 c&m)r +u)& Mo#alis +&l in>

:. Structuri n&n-acide
Ha*umet&m
Actiune% antiin#lamat&r0 anal(eic de inten+itate medie
- are a*+&r*tie di(e+ti"a *una
- +e meta*&lieaa ,e)atic ra)id
- reactii ad" rare
- admin% &ral ;(i in )ria unica +eara

V. Structuri *aice
/r&du+e #arma%
Ta!tu2 #erde% +)ra <0;87 <0?7 a)a de (ura c&m)r )t +u)t
Ta!tu2 rosa% )ul* )t +&l "a(inala 8<< m(
;<. C&'i*e
ROFECOB
Actiune% antiin#lamat&r0 anal(eic0 anti)iretic
Reactii ad"er+e% e#ecte CU (ra"e !in#arct mi&cardic0 accident "a+cular cere*ral0 ta$0 edeme ale
mem*rel&r in#eri&are0 ar+uri
Admini+trare% &ral ;=08 +au =8 m( & datai 2a3i2 56 2781i
/r&du+e #arma% Bio33 c&m)r ;=08 =8 m(
CELECOB
Actiune% antiin#lamat&r0 anti)iretic0 anal(eic
Admin% &ral =<<-5<< m(i in ;-= )rie
/r&du+e #arma% Celerex ca)+ule ;<<-=<< m(

ETORCOB
Admini+trare%
- ; data )e i in d&e de 6< m( in tratamentul &+te&artritei0 dureri mu+cul&+c,eletice
- V< m( in artrita reumat&ida
- ;=< m( artrita acuta (ut&a+a
/r&du+e #arma% Arco3ia c&m)r ?< m( 6< m( V< m( ;=< m(
E#icacitate +imilara antiin#lamat&arel&r ne+ter&idiene cla+ice +i e#ecte N redu+e

;=$Alte AHS
HMESKLD
Actiune% antiin#lamat&r0 anal(eic0 anti)iretic
- a*+&r*tie di(e+ti"a ra)ida
- +e meta*&lieaa ,e)atic
ndicatii% in#lamatii articulare +i ale te+uturil&r m&i0 dureri )&+t&)erat&rii +i )&+ttraumatice0 #e*ra
+i dureri in in#lamatii acute ale cail&r re+)irat&rii +u)eri&are +au a)aratul e'cret&r.
Reactii ad"er+e% rare&ri ar+uri e)i(a+trice0 ce#alee0 N]U )&ate )r&d r.a. ,e)atice (ra"e
Admini+trare% &ral la c&)ii )e+te ;= ani cate ;<< =<< m( de = &rii  do1a 2a3 <66 2781i
/r&du+e #armaceutice%
!ulin c&m)r ;<< m( +i )ul* &rala ;<< m(
Nimesulid c&m)r ;<< m(
"emesil c&m)r ;<< m(
Nimesil )licuri )ul* &rala ;<< m( CHIMIOTERAPICE ANTIBACTERIENE

'ratamentul gutei

-uta este o a(ecţiune meta'olică (amilială caracterizată prin episoade recente de artrită acută produsă prin
depozitarea uratului monosodic "n articulaţii şi cartilajii. e asemenea, pot să apară calculi de acid uric "n rinic!i.
uta este asociată cu creşterea concentraţiei de acid uric "n plasmă.
?ratamentul are ca scopuri :
- "ndepărtarea atacului acut de gută.
-#atogenie preenirea recurenţelor atacurilor şi litiazei urice.
Cele mai e(iciente medicamente, ca tratament cronic, de preenire a recurenţelor, sunt cele care in!i'ă
actiitatea leucocitelor . ?ratamentul se prescrie numai la 'olnaii cu gută şi < sau cu litiază urică . eci, dacă
pacientul are !iperuricemie (ără mani(estări clinice, nu se dă tratament.

+edicamente

1. Colchicina  este un alcaloid care se a'soar'e (oarte uşor şi are un e(ect spectaculos pentru pacient :
atenuează durerea şi in(lamaţia de la nielul articulaţiilor "n )-)4 de ore şi le "nlătură "n )-3 zile. u are
alte e(ecte meta'olice şi nu modi(ică meta'olismul acidului uric.
Indicaţii : se administrează "n atacul acut de gută. oza este de 2,B mg, apoi c5te 2,B mg din ) "n ) ore p5nă
c5nd dispare durerea sau apar reacţiile aderse. acă tratamentul este 'ine suportat se administrează şi
tratament cronic.
Reacţii adverse :
#oate prooca: greaţă, omă, diaree, colici, gastroenterită acută. /n administrarea cronică poate deprima
!ematopoieza, cu risc de agranulocitoză şi anemie aplastică. acă apare diaree, se "nlocuieşte colc!icina cu un
antiin(lamator nesteroidian. &e pot (olosi toate, dar de o'icei se (oloseşte >ndometacina : B2 mg la  ore9 după
3-4 prize apare răspuns (aora'il ⇒ se scade doza : )B mg de 3-4 ori pe zi , timp de 4-B zile.
u sunt indicaţi salicilaţii, pentru că aspirina la doze mici (aorizează retenţia de acid uric.
2. *ricozurice
A. Probenecid  creşte secreţia urinară a acidului uric
. #oate da : erupţii cutanate alergice, (enomene de irirtaţie gastrointestinală $se administrează cu prudenţă
"n ulcer%.
#oate (aoriza (ormare de calculi renali de cid uric 9 de acee, se administrează lic!ide şi se alcalinizează
urina.
B. Sul%inpirazona  Anturan/  este un meta'olit al 6enil'utazonei. Este, de asemenea, in!i'itor al
rea'sor'ţiei tu'ulare la niel renal. E(ectul este compara'il cu #ro'enecidului şi este antagonizat de
salicilaţi
Administrate "n perioadele asimptomatice dintre accesele de gută şi "n artrita cronică to(ică , scade alorile
uricemiei către normal, "mpiedică sau reduce (recenţa acceselor şi micşorează complicaţiile iscerale şi
osoase.
!. Allopurinol - este un analog sintetic al !ipoxantinei $precursor al acidului uric% care in!i'ă etapele
terminale ale 'iosintezei de acid uric pentru că in!i'ă xantinoxidaza $trans(ormă !ipoxantina "n xantină şi
pe aceasta
gutoşi "n acid
sau care uric%.cantităţi
elimină &e (oloseşte pedeperioadă
crescute lungă $c5ţia ani sau toată iaţa%, la pacienţii cu to(i
acid uric.
Reacţii adverse : este "n general 'ine suportat. &e recomandă ca la "nceputul tratamentului să se asocieze cu
doze mici de Colc!icină, pentru a preeni crizele gutoase. #oate da intoleranţă gastrointestinală, nerită
peri(erică şi asculită necrozantă.
I. Pe ti mpultrat amentul uipaci entulnu trebui e să consume baze
puri ni ce( carne) .

Med
ica
men
tel
e a
nti
epi
lep
tice ant
i
iparki
nson
i
ene

ntiepilepticele \ anticonvulsivantele - sunt capabile să oprească convulsiile şi să

scadă frecvenţa de apariţie a convulsiilor, indiferent dacă apar în epilepsie sau în
alte condiţii 2convulsii febrile, meningitice, etc7
Când convulsiile sunt generalizate, pot duce la pierderea cunoştinţei Când
generalizarea apare foarte repede, avem de-a face cu @marele rău epilepticA 1
pacientul îşi pierde cunoştinţa, cade, apare o contracţie tonică a întregii musculaturi
2muşchii extensori, uneori muşchii respiratori şi cei ai corzilor vocale → poate scoate
un strigăt7 *ceste manifestări durează câteva secunde sau zeci de secunde, apoi
apar mişcările spasmodice 28-9 minute7, după care bolnavul cade într-un somn
profund, hipnotic
*lteori pot apare manifestări psihosomatice \ @micul rău epilepticA - apare o stare
de detaşare şi absenţă din mediu3 durează 84-94 secunde, după care bolnvul îşi reia
activitatea ca şi când nimic nu s-ar < întâmplat Pe durata unei zile, pot apare mai
multe crize de acest fel
>ocarul iniţial se descarcă la un anumit timp de generalizare 3 Bn funcţie de
localizare bolnavul are nişte mişcări speci<ce sau senzaţii speci<ce 2aure7 3 aceste
aure sunt prevestitoare pentru criza epileptică *ura este importantă pentru că
localizează focarul epileptic şi permite prevenirea medicamentoasă a crizei
+edicamentele antiepileptice întrerup criza şi scad frecvenţa de apariţie a crizelor
'ratamentul cu antiepileptice este de lungă durată3 la oprire , foarte frecvent boala
reapare !n astfel de tratament este însoţit de reacţii adverse xistă reacţii
adverse comune tuturor antiepilepticelor 1
- efecte sedative - nu toate antiepilepticele au efecte la fel de sedative 3 sedarea şi
efectele antiepileptice se produc prin mecanisme diferite , astfel Bncât se dezvoltă
toleranţă la efectul sedativ , fără a se dezvolta toleranţă şi la efectul antiepileptic
- afectează capacitatea de învăţare şi de memorare , produc lentoare în activitatea
psiho-intelectuală3 aceste medicamente nu împiedică activitatea socială , dar este
necesar un efort crescut pentru adaptare
- sunt de obicei inductoare enzimatice şi cresc metabolismul altor medicamente3
frecvent creşte şi metabolizarea vitaminelor , astfel încât cei a?aţi sub tratament cu
antiepileptice pot avea hipovitaminoze sau avitaminoze

%e exemplu
produce dintre bolnavi au de<cit de vitamina ( 89 şi acid folic ceea ce le
, 84 Mmegaloblastică
o anemie

8 >&'/&* - nu este activă pe micul rău epileptic3 este activă pe marele rău
epileptic şi pe convulsii tonico-clonice %ă o serie de reacţii adverse1
- o uşoară sedare de mică intensitate
- reacţii adverse digestive 1 greţuri , vărsături , crampe abdominale
- reacţii adverse neurologice 1 tremor al extremităţilor , stări de confuzie, nistagmus
2tremor al globilor oculari la <xarea unui punct 7 
- relativ frecvent, dă gingivită hipertro<că
- reacţii adverse hematologice şi imunologice 2anemii hemolitice autoimune7
- erupţii cutanate
- mai rar, boli asemănătoare cu lupusul eritematos difuz 2boli lupoide7 
9 C*"(*+*P&* - Carbamazepina este activă Bn convulsiile tonico-clonice şi Bn
marele rău epileptic 3 poate agrava micul rău epileptic
+ai este e<cace Bn durerile neurologice 1 nevralgia de trigemen
ste la fel de e<cace, dar mai bine suportată ca >enitoina  Poate produce reacţii
adverse digestive şi neurologice 2la fel ca >enitoina7
0 >/(*"(&'*.!. - este activ Bn convulsiile tonico-clonice şi Bn marele rău
epileptic, fără a < activ micul rău epileptic ste foarte activ Bn convulsiile febrile la
copii mici 2este tratamentul de elecţie7 +ai este activ şi Bn convulsiile sistemice
2meningită7 &n=ectabil, poate avea efect Bn @starea de rău epilepticA 2 starea de rău

epileptic
folosit ca \ epilepsie cu
antiepileptic crizecama=ore
decât ce se succed foarte repede7  ste mult mai
hipnotic
ste cel mai puternic inductor enzimatic, <ind contraindicat Bn boli genetice
enzimatice 2de ex por<rii 7
$ P"&+&%/* - *re efectele >enitoinei şi Carbamazepinei şi reacţiile adverse ale
>enobarbitalului
G *cidul H*.P"/&C - este activ pe @marele rău epilepticA şi pe @micul rău epilepticA
%e obicei se folosesc sărurile acidului valproic, deoarece persistă mai mult Bn
organism
Bn @marele rău epilepticA- are aceleaşi efecte ca >enitoina şi Carbamazepina Bn
@micul rău epilepticAare acelaşi efect ca tosuximida
*re reacţii adverse mai puţine decât >enitoina şi Carbamazepina 1 sedare uşoară,
dereglări digestive şi neurologice Poate produce hepatopatie 2hepatită7
idiosincrazică
: (/%&*P&. - %iazepamul - este e<cace pentru oprirea convulsiilor
tonico-clonice şi Bn starea de rău epileptic *dministrat in=ectabil este medicamentul
de elecţie pentru oprirea crizei convulsive

*lte medicamente 1

H&F*(*'"&* - e<cace Bn convulsiile tonico-clonice şi Bn marele rău epileptic u are

efect Bn micul rău epileptic
F*(*P'&* - e<cace Bn convulsiile tonico-clonice, iar spre deosebire de
Higabatrina, agravează micul rău epileptic
+edicamente ce acţionează Bn @micul rău epiepticA
'/#!J&+&%* - are un spectru foarte Bngust, acţionând numai Bn micul rău epileptic,
neavând nici un efect Bn marele rău epileptic
"eacţii adverse 1
- sedare de mică intensitate
 - rar, dă manifestări gastrice şi neurologice
C./*P*+!. - este e<cace Bn micul rău epileptic, dar are un efect sedativ
important *dministrat pe termen lung dă tulburări de memorie
%in punct de vedere clinic se folosesc 1
- Bn marele rău epileptic şi convulsiile tonico-clonice 1 9enitoina(
4arbamazepina şi cidul valproic&
- Bn micul rău epileptic 1 tosu!imida
- Bn ambele 1 cidul vaproic

ntiparAinsonienele

%opamină nu trece bariera hematoencefalică 3 de aceea se adminstrează un

precursor 1 .evodopa 2 din doza administrată, 8M a=unge Bn creier .evodopa este
transformată Bn dopamină
dopaminergici sunt de neuronii serotoninergici şi colinergici 2cei
distruşi Bn Par6inson7
Pentru că trece Bn creier doar 8 M, trebuiesc administrate doze mari Cantitatea de
.evodopa din periferie poate < transformată de %opa-carboxilază <e Bn dopamină,
<e Bn noradrenalină *ceste substanţe produc reacţii adverse noradrenergice 1
tahicardie, aritmii, hipertensiune arterială #-a găsit, Bnsă, substanţe care inhibă
%opa-carboxilaza 1 4arbidopa şi ;enserazida *cestea inhibă enzima şi nu străbat
bariera hematoencefalică *cţiunea acestor 9 substanţe are 0 consecinţe 1
- nu se sintetizează %opa Bn periferie
- creşte cantitatea ce trece Bn creier 284M7

- nu se formeză noradrenalină
<cacitatea tratamentului este limitată Bn timp 2după câţiva ani scade 7 datorită
distrugerii continue a neuronilor dopaminergici
Bn boala Par6inson poate apare un fenomen bizar 1 fenomene /n 5 /Z \ perioade de
amelioarare5agravare ce apar Bntre 9 administrări *ceste fenomene dispar dacă se
administrează cu o frecvenţă crescută medicamente antipar6insoniene, fără să se
deppăşească doza pe 9$ de ore
"eacţii adverse 1
 - stare de greaţă şi vărsături - datorită stimulării neuronilor dopaminergici de
la nivelul hipotalamusului 3 aceste efecte nu pot < contracarate de antivomitive,
pentru că acestea blochează receptorii dopaminergici
- uneori sunt necesare doze mari→ pot produce mişcări coreo-atetozice
- tulburări psihice - halucinaţii, stări onirice

;romocriptina - *re efect mai slab dec ât .evodopa, dar nu pro duce reacţiile
adverse ale .evodopei 2nu este transformată Bn noradrenalină7 ste mai puţin
folosită %e obicei, se foloseşte la Bnceputul tratamentului Bn rest, se foloseşte Bn
scăderea secreţiei de prolactină
elegilina - *re aceeaşi intensitate cu .evodopa fectul lung lasă impresia de
stopare a evoluţiei bolii
mantadina - *re mai mică intensitate şi e<cacitate ste medicamentul de
rezervă când reacţiile adverse ale celorlalte medicamente nu permite administrarea
acestora
rihe!i*enidil 2"ompar6in7 - creşte supleţea mişcărilor, dar nu combate tremorul
%eci,
altelenuste
este important
un medicament de primă intenţie,
Bn corectarea ci maiextrapiramidal
sindromului degrabă se asociază
produs cude
tratamentul cu neuroleptice ste bine suportat, dar poate bloca şi receptorii din
periferie → produce glaucom, constipaţie 2efecte parasimpatolitice7

C*+S 12

MI"+',A0AN)' C'N)+A,'

Contractura şi stările spastice ale muşc!ilor sc!eletici sunt "nsoţite de:

- durere9
 - tul'urări ale articulaţiilor corespunzătoare.
+iorelaxantele centrale diminuă !ipertonia, contractura şi spasmul muşc!ilor striaţi

Clasi%icare

- 'enzodiazepine $diazepam, tetrazepam, clordiazepoxid%9

- car'amaţi $mepro'amat, (enpro'amat%9

-- eteri ai glicerolului
'enzoxazoli $guai(enesina, me(enesina%9
$clorzoxazona%9
- alte structuri $'aclo(en, dantrolen, tolperison%.
''"*P*+
Pososlogie p.o.: o doză iniţială de B2 mg, seara la culcare9 doze crescătoare cu c5te )B mg<zi, p5nă la 22
mg<zi, "ntr-o priză seara sau trei prize inegale $)B*)B*B2 seara%.

C./"/J*/*
Posologie: )B2-B22 mg de 3-4x<zi, la adult9 )B2 de 3-4x<zi, la copii de -) A>

#&+P*'/+&+'&C

ADRENALINA $simpatomimetic, agonistic adrenergic%

Indica4ii

- șoc ana(ilactic
- criza de astm 'ronVic $su'cutanat%
- o(talmologie $colire cu )I adrenalină-scăderea secre ]iei umorii apoase  "n tratamentul
glaucomului%
- asociere cu anestezice locale
Reac4ii adverse

- aritmii cardiace
- creVterea ?A * angină pectorală, !emoragie cere'rală, E#A $edem pulmonar acut%
- &C: anxietate, teamă, ce(alee, tremor

NORADRENALINA
Indica4ii
Hipotensiune sau Voc

IZOPRENALINA
Indica4ii
 - 7loc atrioentricular grad  $creVte (unc]ia cronotropă, inotropă Vi dromotropă%
- Astmul 'ronVic

Reac4ii adverse

- Aritmii cardiace
- Crize de angor pectoris  (enomenul patogenic este existen ]a unui dezec!ili'ru dintre cerere Vi
o(erta de oxigen. acă se administrează izoprenalină, noradrenalină, adrenalină se stimulează
(recen]a cardiacă, Vi are neoie de Vi mai mult oxigen

DOBUTAMINA -catecolamină de sinteză. Este o su'stan]ă meta'olizată rapid. /Vi (ace e(ectul doar c5t e
administrată "n per(uzie
Indica4ii

- șoc cardiogen
- insu(icien]a cardiacă re(ractară
7: creVte pu]in sau deloc consumul de oxigen. ?oleran]a  c5nd este (olosită "ndelungat
Contraindica4ii :(i'rila]ia atrială

AGONI5TI ELECTI!I B" ADRENERGICI

Indica4ii:

- astm 'ronVic
- iminen]a de aort sau naVtere prematură
C#asi$icare

- 'ron!odilatatoare: 'eta) agoniVti cu ac]iune scurtă $&al'utamol, 6enoterol, ?er'utalina,

#ri'uterol, Al'uterol, +etaproterenol% Vi cu ac]iune lungă $&almeterol, 6omoterol9 nu se (olosesc
"n criza de astm 'ronVic pt că au e(ect "nt5rziat%
7: tratamentul de (ond al astmului se (ace cu antiin(lamatoare $corticoizi Vi antileucotriene%
- tocolitice: &al'utamol, 6enoterol, ?er'utalina, ;itodrina, Hexoprenalina $nipral%

MEDICAMENTE ANTIAMATICE

7ron!odilatatoare
- ac]iune prin &L: simpatomimetice, parasimpatolitice
- ac]iune directă pe musculatura 'ronVică: amino(ilina
Antiin(lamatorii
- glucocorticoizi
- antileucotriene
>n!i'itori ai degranulării mastocitelor
- Getoti(enul
 - cromoglicatul disodic
+edicamente ajutătoare "n tratamentul astmului:
- expectorante mucolitice
- anti'iotice

AGONITE ALE RECEPTORILOR AL%A ADRENERGICI

%ENILE%RINA& ETILE%RINA
Indica4ii
?opic  pe mucoasa nazală<"n sacul conjunctial
Șoc
!?A  oral
?#&L $ta!icardia paroxistică supraentriculară%  cre Vte tensiunea Vi prin re(lex scade excita'ilitatea

E$ecte sec'ndare:Ce(alee  prin creVterea ?A

METO(AMINA

- se prod prin sinteza

- se leagă predominant pe a
Indicatii

?#&L  prin ac ]iunea pe ag

!?A  determinată de !alotan
E$ecte sec'ndare :ce(alee prin creVterea ?A

(ILOMETAZOLINA )OLINT*+

MEDICAMENTE AGONITE DOPAMINERGICE

DOPAMINA
Indica4ii
Șoc: dopamina N medicamentul de elec ]ie "n tratamentul Vocului
BROMOCRIPTINA
Indica4ii Acromegalie,alactoree,Amenoree&Ence(alopatie portală &=nele (orme de #arGinson

MEDICAMENTE AGONITE DOPAMINERGICE

APOMOR%INA
Indica4ii -#roocarea omei
&d +endelson: c5nd mori "ng!i ]5nd propria omă
IMPATOMIMETICE INDIRECTE )NEUROIMPATOMIMETICE+ 5I MI(TE

?iramina  produs de degradare a tirozinei  "n 'r5nză

Am(etamina
E(edrina
a(azolina

AM%ETAMINA
Indica4ii :1imitate pt că determină dependen ]ă psi!ică, (izică și toleran]ă mai ales pt anorexie, eu(orie
- de(icit de aten]ie
- scădere apetit
- depresie

E%EDRINA
Indica4ii: decongestionant nazal

NA%AZOLINA )RINO%UG+
Indica4ii:econgestionant "n rinite, sinuzite, conjunctiite
E$ecte adverse - la (olosirea a'uziă

?a!i(ilaxie $epuizarea rezerelor%

;inita cronică  prin !ipertro(ia<atro(ia mucoasei nazale

P*"*#&+P*'/+&+'&C

Contraindicatii1 astm bronsic, ulcer gastric, boli cardiace, ileus mecanic

Clasi<carea parasimpatomimeticelor1
* parasimpatomimetice directe3
( parasimpatomimetice indirecte
* P*"*#&+P*'/+&+'&C. %&"C'1
"eprezentanti1 Carbaminoilcolina 2+iostat71 - folosit ca antiglaucomatos
(etanecol 2!recholine71 - folosit in atoniile intestinale sau
vezicale postoperatorii
Pilocarpina1 este folosit in glaucom sub forma de unguent sau
colir 9M, dar si in=ectabil pentru stimularea secretiilor exocrine sau ca antidot in
intoxicatia cu parasimpatolitice

P*"*#&+P*'/+&+'&C. &%&"C' 2*'&C/.&#'"*&C7

1 >izostigmina 2 zerina71 #e utilizeaza aproape exclusiv local sub
forma de colir 49-4GM in glaucom Parenteral se poate administra in intoxicatia
acuta cu atropina sau alte parasimpatolitice
 eostigmina 2 +iostin71 -#e foloseste in miastenia gravis si ca antidot
in supradozare de curarizante antidepolarizante
Piridostigmina 2 TalNmin71 - se foloseste in miastenia gravis
*nticolinesterazicele utilizate in boala *lzheimer- reprezentanti1
'acrina 2Cognex7, donazepil 2*ricept7, rivastigmina 2xelon7 cu actiune
ireversibila1
Compusii organofosforici1 - sunt folositi in tratamentul glaucomului
rezistent la alte medicamente, ca insecticide si substante toxice de lupta
"eprezentanti1 Paraoxon 2+intacol71 8 pic5zi in glaucom %iizopropil?uorofosfat
2>luostigmin7 1 8pic5saptamina in glaucom Paration 2Herde de Paris7,
metilparation, malation D insecticide

euroleptice

Fenotiazine
x clorpromazina 2cp 9Gmg7 şi levomepromazin #e utilizează ca antiagresive,
sedative ma=ore sau pentru cura neuroleptică 2:44;44mg7 Bn doze mici sunt
antivomitive 29Gmg7 "iscul extrapiramidal
'ioridazina este sedativ, foarte intens anxiolitic
'ri?uoperazină şi >lufenazină se asociază pentru cura neuroleptică cu 'rihexifenid
'ioxantenice
x Clorpentixol şi >lupentixol >lupentixolul este folosit în tratamentul de
întreţinere, <ind uleios

Buti rofenolice
x Ealoperidol este incisiv

Al
tele
x Clozapina şi /lanzepina dau reacţii adverse de intensitate mică *r putea
acţiona prin blocarea GE'9 2serotoninergic7 sau E8 2histaminergic7, blocând foarte
puţin %9

*'&E&#'*+&&C E8
2*ntagonistii E8 selectivi7
%in punct de vedere al cronologiei descoperii lor avem 1
8 *ntihistaminice de generatia & - dau sedare
9 *ntihistaminice de generatia && - nu dau sedare pentru ca nu strabat bariera
hematoencefalica
*ntihistaminicele se absorb rapid si in proprotie mare din intestin, si se distribuie
larg in organism #unt metabolizate intensiv in <cat, ma=oritatea avand efect
relativ scurt 1 $-: ore  +edizina actioneaza 9$ de ore, <ind antihistaminic cu
actiune lunga
fecte 1
- sedare de intensitate variabila in functie de produs 2la copii pot sa apara
fenomene de excitatie7
- antiemetic - daca sunt administrate in pro<laxia raului de miscare efect
anticolinergic - prin blocarea receptorilor muscarinici *ceste medicamente pot
avea efecte favorabile si in unele rinite nonalergiceprin efecte parasimpatolitice
- efect antipar6insonian - prin efect anticolinergic
- antagonisti pe α8 adrenergici - >enotiazine - produc hipotensiune arteriala
ortostatica
- pot bloca receptorii serotoninergici fara manifestari clinice importante 
- actiune anestezica de tip local 1 %ifenilhidramina si Prometazina blocheaza
receptorii din canalele de a+ 
8 *ntihistaminice din generatia & 1
a& Dimenhidrina - are efect sedativ puternic 3 se foloseste pentru pro<laxia
raului de miscare
b& Pirilamina - are efect sedativ moderat, a=utand la instalarea somnului 2 nu
induce somnul7
c& 4iclizina si /eclizina - antihistaminice E8 cu efect sedativ slab, cu durata
lunga de actiune, folosita si pentru pro<laxia raului de miscare
d& 4lor*eniramina - este un sedativ slab, <ind un antialergic puternic 3 mai este
folosit in asociatii medicamentoase in tratamentul racelii
e& Prometazina - este fenotiazina cu efect sedativ destul de puternic fectul
antihistaminic se instaleaza lent si este durabil - circa 89 ore *re efect
antiemetic e<cace *re oarecare actiune anticolinergica si antiserotoninergica 3
este anestezic local si analgetic
 #e administreaza oral sub forma de clorhidrat, maleat sau teoclat de
Prometazina, in doze de 9G mg seara la culcare &n urgente se dau G4 mg im sau
in perfuzie iv ste folosit si ca medicatie preanestezica sau ca sedativ si pentru
combaterea insomniei, 9G-G4 mg seara
*& 4iproheptadina - are cea mai marcata actiune antiserotoninergica
9 *ntihistaminice din generatia && 1
a& stenizolul %ismanal) - efect de lunga durata3 se administreaza o data 5zi si
nu are efecte sedative sau anticolinergice
b& er*enadina - efect de lunga durata ce se instaleaza rapid
c& 'oratadina 4laritine) - efect de lunga durata
d& 4etirizina

I$DI4?II

8 alergice
"eactii alergice
slabe -sisunt de prima1 alegere
moderate pentru
in rinite pro<laxia
alergice 3 in siastm
tratamentul
bronsic reactiilor
nu se
administreaza antihistaminice E 8 pentru ca au efect foarte slab &n reactiile
alergice au efecte 1 sedativ, efecte de tip atropinic 2retentie de urina 7,
hipotensiune ortostatica, aritmii
9 %ermatite atopice - are efect sedativ si antipruriginos u se poate stabili care
antihistaminic E8 este mai bun 3 de aceea se testeaza  &n terapiile de lunga durata,
efectul poate sa scada

$'<I4 7PI7ID
Clasi<care 2dupa srcine71

8 *lcaloizi naturali ai opiului1 +or<na, Codeina

9 %erivati semisintetici ai mor<nei1 %ionina, Eidromorfona
0 /pioide de sinteza1 Petidina, +etadona, >entanil, %extropropoxifen, 'ramadol,
Pentazocina

/759I$
*lcaloid din opiu
>armacocinetica1
 +bsorbtia1 este buna de la toate locurile de administrare3
 -istributia1 rapida, traverseaza placenta3
 Metabolizarea1 hepatica3
 Eliminarea1 urinara, gastrica, salivara, secretia lactata
*ctiune farmacodinamica1
8 E(ecte asupra %C1
 analgezic selectiv si intens3
 sedativ, anxiolitic, euforic3
 deprima centrul respirator3
 antitusiv puternic3
 mioza
2& E(ecte gastro3intestinale)
• scaderea peristaltismului si motilitatii gastrice ^ constipatie3
• scaderea secretiilor digestive3
• contractia s<ncterului /ddN
3& E(ecte cardio3vasculare"h'* 2prin eliberare de histamina7
+& +lte e(ecte sistemice"
• bronhoconstrictie3
•
cresterea tonusului s<ncterelor si ureterelor3
• cresterea glicemiei3
• prurit
!tilizari terapeutice1
 dureri mari1 cancer
 edem pulmonar acut
 preanestezie
 diaree severa
fecte adverse1
 deprimarea respiratiei, convulsii
 greturi, varsaturi, constipatie
 reactii alergice
 retentie urinara

 &ntoxicatia acuta 2supradoza=7

 &ntoxicatia cronica 2mor<nomanie71
 toleranta
 dependenta psihica si <zica
 sindrom de abstinenta

#imptome in into!icatia acuta"

 mioza3
  respiratie CheNne-#to6es ^ apnee3
 cianoza3
 h'* ^ soc3
 coma convulsiva3
 deces
ntidot1 *./">&*, *./J/*
Contraindicatii1
 copii _ 9 ani3
 astm bronsic3
 edem cerebral3
 hipertro<e de prostata
*dministrare1 +or<na f 9M, sc
Dma!B1d C 1 fola
Dma!B2+h C 3 fole
/pioide de semisinteza si sinteza
Clasi<care1

%erivati de %erivati de sinteza

semisinteza

%ionina Petidina >entanil 'ramadol

Eidromorfona +etadona %extropropoxifen

*ntagonisti opioizi1

$alo!ona1 - analgezic
- iv in intoxicatia acuta cu +or<na
$alorfna" - analgezic intens
- iv in intoxicatia acuta cu +or<na
.a mor<nomani declanseaza sindromul de abstinenta/
C!"# 80
$'<I4 $IPI5I4 2*-*7
Clasi<care1
8 %erivati de acid salicilic1 *cid acetilsalicilic 2**#7, %i?unisal, (enorilat
9 %erivati de pirazolona1 >enazona, *minofenazona, oraminofenazona
2+etamizol7,
0 %erivati dePropifenazona
anilina1 >enacetina, Paracetamol
$ %erivati de chinolina1 Flafenina
4aracteristici comune 2analgezice antipiretice7
*ctiune farmacodinamica1
8 *ctiune analgezica3
9 *ctiune antipiretica3
0 *ctiune antiin?amatoare
$ *ctiune antispastica
!tilizari terapeutice1

 si Paracetamol
 nevralgii, artralgii, mialgii, cefalee3 dureri postoperatorii moderate3 fracturi,
entorse
 colici3
 febra

P*"*C'*+/. K C/>&* ^ #*"&%/

4ID,' 4I' 'I4I'I4

>armacocinetica1
 absorbtie buna gastrica
 traverseaza placenta
*ctiune farmacodinamica1
 antipiretic si analgezic moderat3
 antiin?amator puternic 2acetilare ireversibila C/J973
 antiagregant plachetar 2acetilare ireversibila C/J873
 uricozuric
fecte adverse1
 ulcerigen3 microhemoragii gastrice
 bronhoconstrictie
  sindrom "eNe 2copii7
Contraindicatii1
 ulcer gastro-duodenal3
 astm bronsic3
 diateza hemoragica

P54/7'
 metabolit activ al >enacetinei
>armacocinetica1
 metabolit inactiv citotoxic 2doze mari7 ^ necroza hepatica
ntidot1 *cetilcisteina

*ctiune farmacodinamica1
 *nalgezic - antipiretic
0anta1e2 - $, este ulcerigen, nici teratogen

- $, are risc alergizant

- analgezic de prima intentie la copii _8G ani si la gra0ide

//I<7' '74'/I$)
*ctiune1
 cel mai puternic analgezic al clasei3
 antipiretic3
 antispastic
fecte adverse1
 agranulocitoza3
 soc ana<lactic 2iv73
 eruptii cutanate
Prezentare1 cpr, supozitor, <ole 2iv5im7

E/"+/&& #J!*.& >+&&& [&

C/'"*CP'&H. /"*.
E/"+/&& #'"/F& se găsesc în glandele genitale, în suprarenală şi în placentă
Bn terapeutică se utilizează pe lângă hormonii naturali, şi produşi de semisinteză şi
sinteză Eormonii naturali sunt1 estrona 2foliculina7, estradiolul 2dihidrofoliculina7 şi
estriolul %erivaţii semisintetici1 etinilestradiolul %erivatii sintetici1 dietilstilbestrol,
hexestrolul şi dienestrolul strogenii sintetici pot < administraţi oral, topic,
transdermal sau in=ectabil
*cţiuni farmacodinamice1 menţin funcţia normală a aparatului genital feminin,
determină dezvoltarea caracterelor sexuale primare şi secundare, stimulează
maturarea endometrului şi favorizează depunerea calciului în oase Bn urma

tratamentului cu estrogeni
de apă şi electroliţi Cresc pot apare edeme,
trigliceridele, ca colesterolul,
scade o consecinţăscad
a creşterii reabsorbţiei
proteinele serice
#e indică în tulburarile de ciclu 2hipo-, oligo- şi amenoree7, în insu<cienţa ovariană,
în hipoplazia uterină şi în insu<cienţa hormonală la menopauză .a bărbat se
folosesc în tratamentul cancerului de prostată #unt utilizaţi în contracepţia orală
2pilula combinată7
Contraindicaţii1 în caz de metroragii, <broame uterine, hiperfoliculinemii, precum şi
în neoplasmele uterine şi mamare 2creşte riscul de cancer de endometru şi de vagin
- dietilstilbestrolul7
"eacţii adverse1 digestive, E'*, colestază Preparatele care conţin estrogeni1
dietilstibestrol, estradiol, estrolent, ginosedol ( şi sintofolin care se prezinta sub

forma de comprimate,
contraindicată la fetiţe <ole saude
înainte suspensii apoase
pubertate, 'erapia
deoarece cu estrogeni
produce estecreşterii
încetinirea total

E/"+/&& P"/F#'*'&H& in?uenţează pregatirea mucoasei uterine pentru nidaţie şi

menţinerea ovulului fecundat după nidaţie #ubstanţa naturală este progesteronul,
secretat de către corpul galben, corticosuprarenală, placentă şi testicul #-au
realizat şi substanţe semisintetice active, cum sunt etisteronul, noretisteronul,
noretinodrelul, norgestrelul si levonorgestrelul Eormonii progestativi sunt
indispensabili pentru gestaţie, iar la doze mari inhibă ovulaţia &ntervin în
metabolism crescând insulinemia şi glicogenul hepatic, stimulând anabolismul
proteic şi scăzând lipidele sanguine *u acţiune de relaxare uterină şi stimulează
secreţia de insulină #e indică în1 iminenţa de avort, dismenoree, neoplasmul
endometrului !nele din aceste preparate intră în alcătuirea produselor hormonale
anticoncepţionale
Contraindicaţii1 insu<cienţa hepatică, ?ebite
Preparate1 acetoxiprogesterona, medroxiprogesteron, hidroxiprogesteron,
megestrol
C/'"*CP'&H. /"*.
xistă trei tipuri de preparate folosite in acest scop, în a căror compoziţie intră1 o
combinaţie de estrogen cu progestativ3 folosirea secvenţială a estrogenilor, urmată
de o combinaţie estrogen-progestativ3 terapia continuă cu progestativ, fără
administrare concomitentă de estrogen 2`minipilula`7 Preparatele sunt bine
absorbite pe cale orală %intre estrogeni, cel mai frecvent se întâlnesc mestranolul
şi etinilestradiolul, iar dintre progesteroni, etinodioldiacetatul şi noretinodrelul
*sociaţia hormonală din aceste preparate îşi exercită efectul prin următoarele
mecanisme1 inhibă ovulaţia, prin blocarea sintezei şi eliberării de hormon
foliculostimulant 2parţial7 şi de hormon luteinizant 2total73 produc schimbari în
mucusul cervical şi în endometrul uterin, care scad probabilitatea concepţiei şi
defavorizează implantarea %upă încetarea administrarii acestor preparate, ovulaţia
revine la normal în 8-0 luni în OG-R;M din cazuri *lte efecte1 creşterea şi întărirea
sânilor, suprimarea lactaţiei, modi<cări hematologice asemănătoare cu cele din
sarcina 2creşterea factorilor H&&&-J7, o uşoară creştere a presiunii arteriale Bn unele
cazuri, şi creşterea pigmentaţiei pielii
!tilizări1 în afara efectulul contraceptiv, se indică în dismenoree, menstruaţiile
dureroase sau premature, tensiune premenstruală, endometrioze, tendinţa de avort
spontan !nele preparate se administrează la fetiţele sub 84 ani cu semne de
pubertate precoce, pentru a bloca hormonii tropi şi a evita o maturizare precoce
reparate1
8 combinaţii <xe care conţin estrogeni K progestative #e dau în zilele 8-98 ale

ciclului menstrual, cu O zile de pauză x Cilest, %esorelle, +arvelon, +icrogNnon,

"igevidon
9 preparate secvenţiale 2bifazice sau trifazice7 care conţin doze diferite de
estriogeni şi progestative #e dau tot 98 zile pe lună, de ex în zilele 8-84 un tip de
combinaţie, apoi din ziua a 88 pînă în a 98-a altă combinaţie x (elara, .aurina,
'ri-"egol, 'riWuillar
0 preparate care conţin numai progestative 2minipills7 se dau zilnic din ziua 8 până
în ziua 9; a ciclului menstrual x oridaN, xluton, .inestrenol, /rgametril,
Postinor
fecte secundare1 - uşoare sau tranzitorii 2greaţă, dureri de sân, cefalee, uşoare
sângerari intermenstruale, apariţia de pete sau pistrui,
- medii 2sângerari intermenstruale serioase, creştere în
greutate, pigmentarea accentuată a pielii, acnee, apariţia mai uşoară a infecţiilor
vaginale7
-severe1 icter, trombo?ebite, infarct miocardic sau embolii
pulmonare 284-89 cazuri la 844444 de consumatoare de pilule7
Contraindicaţii1 afecţiunile cardiovasculare, boala tromboembolică, cancerele
estrogenodependente, insu<cienţa hepatică, migrena Contraceptivele se mai pot
utiliza şi sub forma de implante - levonorgestel 2orplant7, cu o acţiune până la G
ani, sau sub formă in=ectabilă - medroxiprogesteron 2%epo-Provera7, cu acţiune de
aproximativ 0 luni
 '"*'*+'!. *'&>!F&C

>n(ecţiile (ungice sunt cauzate de organisme euGariote şi din acest moti sunt "n general mai
di(icil de tratat dec"t in(ecţiile 'acteriene $speci(icitateaO%.+ai mult, pentru că ciupercile cresc
"ncet şi adesea "n (orme multicelulare, ele s"nt mai greu de cuanti(icat dec5t 'acteriile. &unt
puţini agenţii care pot (i (olosiţi pentru tratarea in(ecţiilor (ungice.

upa mecanismul de acţiune sunt 4 clase de anti(ungice:

#oliene: $amp!otercina 7 şi (ormulele lipozomale ale amp!otericinei 7, nistatin%.
Analogi nucleozidici $B-(luoroctosina%: se utilizează "n asociere cu amp!otercina 7
Azoli includ:deriaţi de imidazol $Getoconazol%, triazoli $(luconazol, itraconazol% şi noii azoli
$oriconazol, posaconazol, şi rauconazol%:
Ec!inocandine $caspo(ungin, anidula(ungin, mica(ungin

Anti(ungicele sunt (olosite pentru tratarea 'olilor comune, cum ar (i piciorul de atlet,
ringPorm, mătreaţa, aginite, precum şi in(ecţii grae cum sunt (ungemiile sistemice.
Anti(ungicele sunt adesea (olosite la indiizi imunocompromişi, cum sunt 'olnaii cu &>A şi

cei care (olosesc medicaţie imunosupresoare.

#olienele includ următorii agenţi anti(ungici: nistatin, amp!otericina 7, şi pimaricin.
Amp!otericina 7 $descoperită de old "n MB% este standardul de aur al anti(ungicelor pentru
tratamentul micozelor ameninţătoare de iaţă şi pentru cele mai multe micoze cu excepţia, poate,
a dermatop!itozelor. Are spectru larg de actiitate: Coccidioides immitis, Histoplasma
capsulatum, 7lastomces dermatitidis, Candida specii, Crptococcus neo(ormans, Aspergillus şi
@gomcetes. ;ezistenţa naturală la acest agent este destul de rară, dar este descrisă pentru
#seudallesc!eria 'odii, 6usarium spp., ?ric!osporon spp., anumite tulpini de Candida lusitaniae
şi Candida guilliermondii. #reparatul tre'uie sa (ie administrat intraenos diluat cu dextroza BI
$B22-222 ml% "n per(uzie cu durată de )-4 ore.. #enetra'ilitatea "n 1C; este redusă şi c5nd se
utilizează pentru tratamentul meningitelor tre'uie administrat intraentricular. Este asociat cu
numeroase e(ecte secundare: (le'ite la locul in(uziei, (risoane, (e'ră, scădere a presiunii arteriale,
şoc ana(ilactic $pro(ilactic "nainte de (iecare per(uzie se administrează B2mg HHC% şi toxicitate
renală, care poate (i seeră $toxicitatea renală poate (i redusa prin administrare de clorura de
sodiu 2,MI 9 2,B- litru cu -) ore "nainte de (iecare per(uzie%. &e administrează "n doză de 2,
$-,B% mg<Ggc<zi $+NB2mg<zi%9 doza totală pe cură este de ,B-),Bg $durata terapiei de 4-)
zile%. Administrată "n asociere cu (luctozina se pot reduce dozele scăz5nd riscul complicaţiilor
terapeutice.
Q
istatina a (ost
de toxicitate. primul
Este anti(ungic
utilizat topic "n (olosit
in(ecţiişicueste "ncă "nspp
Candida uz. &pectrul anti(ungic larg este surclasat
#imaricina $natamicina% este (olosită topic "n tratamentul micozelor super(iciale ale oc!iului.
Este actiă "mpotria ciupercilor şi mucegaiurilor.
Azoli: imidazoli si triazoli
>midazolii utilizaţi clinic sunt: clotrimazol, miconazol şi Getoconazol. oi importanţi triazoli sunt
itraconazol şi (luconazol.
etoconazolul poate (i administrat oral şi topic, are un spectru larg de acţiune inclusi in(ecţii
date de: Histoplasma capsulatum şi 7lastomces dermatitidis, pentru care este adesea (olosit la
pacienţi nonimunocompromişi. Este de asemenea actiă "mpotria micozelor şi candidozei
cutanate, inclusi dermatop!iţilor şi pitiriasisului ersicolor. u este indicat pentru tratamentul
aspergilozei sau in(ecţiilor sistemice produse de ciuperci.

?riazolii au deenit standard pentru azoli şi au "nlocuit amp!otericina 7 pentru gestionarea

anumitor (orme de micoze sistemice.

6luconazolul este indicat "n: candidemia la gazde non-neutropenice, criptococcoza şi unele (orme
de coccidioidomicoza. 6luconazolul poate (i administrat oral sau intraenos. ;ezistenţa la
(luconazol a apărut "n timpul terapiei. Candida gla'rata deine repede rezistentă la acest drog.
Anumite alte specii, cum ar (i Candida Grusei, nu sunt sensi'ile la acest compus.
>traconazolul este indicat "n: !istoplasmoza, 'lastomicoza, sporotric!oza, coccidioidomicoza,
consolidarea tratamentului pentru criptococcoza, şi anumite (orme de aspergiloză. 6ormularea
itraconazolului este pe cale orală
E(ectele secundare nu sunt comune la azoli ca şi la amp!otericina 7, dar toxicitatea !epatică
poate apărea "n curele terapeutice lungi. Alte e(ecte secundare includ greaţa şi oma.

Cortizonii sau glucocorticoizii

#unt hormoni corticosuprarenali sau analogi de sinteză cu efect antiin?amator
marcat şi acţiuni importante în metabolismul glucoproteic

>C' >*"+*C/%&*+&C Defect antiin?amator, antialergic, imunosupresor 2apar

numai la doze mari care depăţesc secreţia <ziologică de cortizol7 Cortizonii inhibă
atât fenomenele exsudative, acute cât şi cele cronice, proliferative ale in?amaţiei
indiferent de cauza acesteia #cad H#E-ul şi febra +a=oritatea indicaţiilor
terapeutice ale glucocorticoizilor se bazează pe in?uenţarea proceselor
in?amatoare
*cţiunea antialergică - suprimă sau atenuează atât reacţiile de hipersensibilitate
imediate, cât şi cele întârziate, de tip celular Bmpiedică eliberarea mediatorilor
chimici ai ana<laxiei, stabilizând mastocitele şi scăzând stocul tisular de
histamină fectul imunosupresiv se realizează prin scăderea numărului

limfocitelor
tratamentul 'bolilor
helper,imunopatologice,
inhibarea funcţieidar
limfocitelor
determină#tă
şi la baza utilizării
scăderea lor înde
capacităţii
apărare faţă de infecţii
>C' +'*(/.&C *cţiunea asupra metabolismului glucidic, proteic şi lipidic -
stimulează gluconeogeneza din aminoacizi, scad utilizarea glucozei în ţesuturile
periferice Cresc cantitatea de glicogen hepatic, glicemi a şi scad toleranţa la
glucide .a doze mari poate apare diabet steroidic #cade anabolismul şi se
accentuează catabolismul proteic, creându-se un bilanţ azotat negativ Bn mai
multe ţesuturi, mai ales limfatic, con=unctiv, osos şi muscular apar fenomene
atro<ce Bn domeniul metabolismului lipidic, produc lipoliza, ridicând nivelul acizilor
graşi liberi în plasma sangvină3 grăsimile se depun cu predilecţie în anumite
regiuni, distribuindu-se după tipul cushingoid 2faţă de lună plină7 +a=oritatea
derivaţilor cortizonici măresc şi pofta de mâncare +etabolismul electrolitic - toţi
glucocorticoizii naturali au şi efecte de tip mineralocorticoid, mărind reabsorbţia
de a şi excreţia de T la nivelul tubilor renali #e poate produce pierdere de
potasiu şi hipo6aliemie, retenţie hidrosalină, edeme, creşterea tensiunii
arterialeliminarea renală de Ca şi fosfaţi de asemenea creşte, favorizând
formarea de calculi renali Concomitent având acţiune de tip contrar vitaminei %,
scad absorbţia intestinală de calciu
>C' *#!P"* %&>"&'./" /"F* [& #&#'+ fectele cardiovasculare,
antitoxică şi antişoc - spri=ina menţinerea debitului cardiac, a tonusului vascular, a
integrităţii capilarelor şi a microcirculaţiei, de unde şi rezistenţa sporită a
organismului în condiţii de stress Bn doze foarte mari prote=ează integritatea
membranei celulare şi a organitelor intracelulare faţă de toxine, tulburările de
circulaţie şi hipoxie3 astfel atenuează tulburările metabolismului celular şi întârzie
autoliza .a nivelul muşchilor scheletici - adinamie, oboseală, scăderea forţei
contractile datorită spolierii de T #e poate produce atro<a ţesutului muscular
2miopatie cortizonică7, mai evidentă la nivelul muşchilor şoldului şi coapsei Bn
sistemul osos scade sinteza de matrice osteoidă şi <xarea calciului 'ratamentul
prelungit cortizonic poate produce osteoporoză, fracturi spontane, mai ales la
bolnavii vârstnici, imobilizaţi la pat &nhibă sinteza prostaglandinelor din mucoasa
gastrică care au rol protector la acest nivel, se pot forma ulcere gastrice, însoţite
relativ frecvent de hemoragie şi uneori chiar de perforaţie .a nivelul sistemului
nervos central cortizonii produc deseori un efect excitant uşor, cu insomnie,
nervozitate, uneori chiar euforie +ai rar pot apare stări psihotice *supra
sistemului sangvin se produce o creştere a eritrocitelor, a trombocitelor, a
granulocitelor neutro<le şi scăderea numărului de eozino<le, limfocite circulante,
monocite şi bazo<le Bn graviditate, doze mari au efect teratogen, la copii în
perioada de creştere pot produce încetinirea creşterii .a nivelul <catului au efect
protector datorită gluconeogenezei, crescând depozitul de glicogen şi sinteza
proteinelor enzimatice la nivelul <catului
>C'. !"/%/C"& - scad sinteza de *C'E, '#E, .E, #'E +edicaţia de

lungă durată cu
hipocorticismul cortizonice
secundar poate
iatrogen, induce
chiar atro<ahipofuncţia corticosuprarenalei
de C#" *ceastă reacţie poate să-
apară la oprirea bruscă a medicaţiei
&%&C*)&& '"*P!'&C1
Y +edicaţia de substituţie în tratamentul insu<cienţei C#", cu sau fără
mineralocorticoizi
Y Ca medicamente antiin?amatoare sunt indicate în bolile reumatice1 reumatismul
poliarticular acut, mai ales dacă este asociat cu cardită, poliartrita reumatoidă
2P"7 în puseuri acute, în alte forme de reumatism ca bursite, sinovite,tendinite,
periartrite acute, etc

Y Bn alergii1 formele grave ale reacţiei alergice - şocul ana<lactic, astmul bronşic
alergic, edemul glotic în asociere cu adrenalină şi antihistaminice
Y Bn unele colagenoze, lupus eritematos diseminat, cu excepţia sclerodermiei
Y Bn dermatologie, în afecţiuni in?amatorii cronice cum sunt eczemele, dermatite
generalizate, etcBn pem<gus se administrează sistemic
Y Bn in?amaţii la nivelul ţesuturilor friabile1 în oftalmologie, în neurologie pentru
tratamentul meningitelor, encefalitelor, polinevritelor, edemului cerebral
Y Ca medicaţie imunosupresivă atât în bolile autoimune, cât şi pentru prote=area
grefelor şi transplantelor de organe, prevenirea fenomenului de re=ecţie

Y Bn afecţiuni hematologice de tip autoimun1 trombocitopenii, leucopenii, anemii

hemolitice
Y Bn procese limfoproliferative maligne 2leucemia limfatică, limfoame7 ca medicaţie
ad=uvantă
Y Bn infecţii grave, şoc septic, în asociere cu antibiotice şi chimioterapice, având
avanta=ul acţiunii antiin?amatorii %ar, în infecţii cu agenţi patogeni faţă de care
nu dispunem de medicaţie etiotropă 2viroze, micoze7 administrarea cortizonilor ar
< o greşeală terapeutică
Y Bn sindromul nefrotic, în cazuri refractare la diuretice corticosteroizii pot restabili
funcţia renală şi efectul diureticelor
Y Bn forme grave de hepatită cronică agresivă, insu<cienţă hepatică acută datorită
creşterii rezervei de glicogen hepatic această medicaţie este bine venită
>C' *%H"# [& C/'"*&%&C*)&&, +I#!"& % P"H&" * >C'./"
*%H"#1
- "etenţia hidrosalină - edeme, mai ales la preparatele naturale3 se recomandă
pacientului un regim hiposodat .a hipertensivi retenţia de sodiu duce la creşterea
tensiunii arteriale, hipertensiunea arterială reprezentând o contraindicaţie relativă
-Creşterea eliminărilor de potasiu, scăderea stocului de TK , ceea ce impune
asocierea la tratament a TCl 8-9 g5zi pentru prevenirea hipopotasemiei3
-'endinţa la hiperglicemie, chiar instalarea diabetului steroidic %e aceea se
recomandă un regim alimentar hipoglucidic, iar la diabetici şi medicaţie
antidiabetică
-Creşterea catabolismului protidic, care se poate corecta printr-un regim
hiperprotidic şi administrarea de steroizi anabolizanţi -/steoporoza, chiar fracturi
spontane, care poate constitui o contraindicaţie pentru tratament
-Eipercorticismul secundar 2sindromul Cushing73
-Eipocorticism secundar endogen 2iatrogen7, care poate apare la oprirea
tratamentului datorită efectului feed-bac6 negativ asupra axului hipotalamo-
hipo<zo-corticosuprarenalian "eactivitatea corticosuprarenalei scade
considerabil3 în cazul unui stress operator, infecţios se poate declanşa insu<cienţa
Prevenirea se face prin administrarea glucocorticoizilor în perioada de secreţie
<ziologică maximă 2dimineaţa7 /prirea tratamentului nu se face brusc, ci treptat,
diminuând doza cu 94 - 9GM, din G în G zile 2sau din : în : zile7
-*cuze gastrice, ulcer gastric care constituie o contraindicaţie absolută
#imptomele subiective, pirozisul se pot atenua cu medicaţie antiacidă
-Psihoza cortizonică -contraindicaţie absolută pentru continuarea tratamentului3
insomnia se poate atenua prin medicaţie sedativă
-.a copii nu este recomandabil să se facă tratamente prea îndelungate, deoarece
pot produce tulburări de creştere3
-.a gravide cantitatea administrată să nu depăşească cantitatea <ziologică
secretată de corticosuprarenală, doze mari pot avea efect teratogen
-.a nivelul ochiului poate apare cataractă la administrarea îndelungată, iar
glaucomul impune oprirea tratamentului
-Creşterea eliminării urinare de calciu poate duce la apariţia calculozei renale
C/+P![& [& P"P*"*'
Cortizonul - este folosit ca medicaţie de substituţie în insu<cienţa
corticosuprarenală #e poate administra oral şi parenteral 2im73 local %oza de
atac de 944-044-$44 mg pe zi, doza de întreţinere de 9G - G4 mg
Eidrocortizonul 2Cortizol7 este principalul hormon <ziologic xistă sub forma a trei
tipuri de preparate 1 Eidrocortizonul acetat suspensie, <ole cu 9G mg5ml, se
foloseşte pentru efectul antiin?amator sub formă de suspensie apoasă în in=ecţii

locale 2intraarticular,
acetat unguent in<ltraţiideperiarticulare
în concentraţii şi intramuscular
8- 9,G M, se foloseşte Eidrocortizonul
pentru aplicaţii locale în
/"., stomatologie, oftalmologie, dermatologie Eidrocortizon hemisuccinat este
un ester hidrosolubil #e introduce intravenos, în in=ecţii sau perfuzii, <ind de
elecţie în urgenţe #e indică în stările de şoc 2şoc ana<lactic, şoc toxico-septic7,
edem laringian, insu<cienţă respiratorie acută, criza de rău astmatic, edem
pulmonar toxic, edem Xuinc6e, criză addisoniană %ozele recomandate în stările
de şoc la adult între 944 mg pînă la 8 g5zi, în perfuzie, timp de 9-0 zile
Prednisonul este obţinut prin semisinteză *re efect antiin?amator de $ ori mai
mare decât hidrocortizonul, iar efectul mineralocorticoid este slab %urata de
acţiune este ceva mai lungă Bn terapie se administrează pe cale orală, <ind
ine<cace local ste larg folosit pentru efectele antiin?amator, antiialergic şi
imunosupresor 'ratamentul se începe cu doze de atac de 04-:4-844 mg pe zi,
reducându-se progresiv doza 2cu 9GM din G în G zile7, până la doza de întreţinere
de G - 8G mg pe zi, care se poate administra pe o perioadă lungă
Prednisolonul 2#upercortizol7 are proprietăţi asemănătoare prednisonului, <ind
utilizat în special pentru efectul antiin?amator *re şi efect local
+etilprednisolonul are aceleaşi proprietăţi ca prednisolonul #e administrează pe
cale orală, parenterală în in=ecţii iv şi im #e găseşte şi sub formă de preparate
retard
'riamcinolonul 2Holon7 are efect antiin?amator puternic, <ind lipsit de efecte
mineralocorticoide #e foloseşte ca antiin?amator şi antialergic *re activitate
locală marcată fecte secundare1 osteoporoză şi miopatie cortizonică
'riamcinolonul acetonid se găseşte sub formă de preparate dermatologice, creme,
loţiuni
%exametazona 2#uperprednol7 este cel mai activ antiin?amator, antialergic 2de 9G
de ori mai activ ca hidrocortizonul7 u produce retenţie hidrosalină *re acţiune
de lungă durată Principala acţiune secundară o constituie inhibiţia puternică a
secreţiei de *C'E u se utilizează pentru tratamente de lungă durată %ozele de
atac sunt între 9-84 mg pe zi, oral sau parenteral, şi dozele de întreţinere 4,G -8,G
mg pe zi ste indicat în edem cerebral
(etametazona 2Celestone7 #e poate utiliza şi sub formă de preparate retard
2%iprophos suspensie7 Preparate cu acţiune locală antiin?amatoare, antialergică
şi antipruriginoasă intensă1 ?umetazona 2.ocacorten7, ?uocinolona, ?uocortolonă
2!ltralan7 se utilizează sub formă de creme şi unguente pentru aplicaţii pe
tegumente datorită liposolubilităţii marcate Pot interfera cu vindecarea plăgilor,
in?uenţând negativ formarea ţesutului de granulaţie

Curs 4

$IPI4 I D<I$94$
*ntisepticele şi dezinfectantele sunt substanţe chimice care acţionează în
diferite grade împotriva microorganismelor patogene le nu au un spectru speci<c
<ind active asupra unor bacterii, virusuri sau ciuperci
*ntisepticele împiedică multiplicarea germenilor D acţiune bacteriostatică D
sau omoară germenii patogeni D acţiune bactericidă D a?aţi pe suprafaţa
tegumentului, a mucoaselor, în cavităţile naturale, în plăgi le se utilizează sub
formă diluată, în aplicaţii locale pe ţesuturi u sterilizează ţesuturile, dar reduc
numărul germenilor !nele pot < întrebuinţate pentru tratamentul unor infecţii ale
căilor respiratorii, uro-genitale sau ale tubului digestiv
 %ezinfectantele sunt iritante şi au toxicitate ridicată, motiv pentru care nu se
pot aplica se suprafaţa corpului le se utilizează numai pentru distrugerea agenţilor
patogeni a?aţi în afara organismului %ezinfectantele pot steriliza obiectele le se
folosesc în cazurile în care nu pot < întrebuinţate mi=loace uzuale de sterilizare
2căldura, razeleultraviolete etc7
*cţiunea depinde de natura substanţelor utilizate, specia microorganismului

şi natura mediului în care se aplică

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un antiseptic sunt următoarele1
- acţiunea să se producă la concentraţii mici, care să nu <e nocive pentru
ţesuturi sau să nu distrugă obiectele3
- efectul germicid să înceapă repede şi să cuprindă un număr larg de specii de
agenţi patogeni, adică să aibă spectru largA3
- acţiunea să nu <e in?uenţată de pE şi de prezenţa unor materii organice
2sânge, puroi etc73
- substanţa să <e stabilă, să nu murdărească 2păteze7 obiectele, să <e fără
miros sau să nu aibă miros neplăcut, să nu <e scumpă3
- să nu întârzie cicatrizarea plăgilor3
- să nu alergizeze
u există un astfel de produs idealA
*ntisepticele se aplică local pe tegumente şi mucoase, cavităţi naturale,
pentru tratamentul infecţiilor, a plăgilor, precum şi pentru pro<laxia infecţiilor în
chirurgie
%ezinfectantele sunt întrebuinţate pentru distrugerea germenilor patogeni din
mediul extern, de pe obiecte, instrumente, lengerie, echipament, vase, mobilier,
pereţi, sol, precum şi din diverse produse patologice, excreţii #e utilizează de
asemenea pentru dezinfecţia apei de băut
!nele antiseptice se pot absorbi de la locul aplicării şi pot produce efecte
generale 2sistemice7

8 ntiseptice o!idante
*ntisepticele oxidante pot distruge unii germeni gram pozitivi, germenii anaerobi şi
unele spirochete
*ero6idul de hidrogen 2E9/97 este un lichid vâscos, incolor, cu reacţie acidă

E9/9 se utilizează sub formă de soluţii cu concentraţii diferite1

- soluţie apoasă concentrată 04 M 2perhidrol, apă oxigenată concentrată73 #e
poate utiliza cu gri=ă în gingivita hiperplazică, periodontopatii marginale,
pentru badi=onarea aftelor
 Poate provoca o crustă albă dureroasă la nivelul pielii şi poate colora
mucoasele în alb ste contraindicată în in?amaţii acute ale gingiilor şi
mucoasei bucale
- soluţia apoasă 0 M sau apa oxigenată diluată, se descompune rapid în
contact cu plăgile şi sângele3 eliberează oxigen şi produce efervescenţă Pe
lângă acţiunea bactericidă, prin spuma formată ridică la suprafaţă şi
îndepărtează microbii, corpii străini şi detritusurile tisulare din plagă, având şi
o acţiune mecanică de curăţire #ub acţiunea spumei este grăbită coagularea
sângelui *pa oxigenată favorizează vindecarea plăgilor prin stimularea
formării ţesutului de granulaţie u irită ţesuturile
#ub formă diluată 4,0-0 M apa oxigenată se utilizează în infecţii locale cu
anaerobi, pentru dezinfecţia mucoaselor, a lentilelor de contact, pentru umezirea
pansamentelor, uşurând dezlipirea acestora Ca hemostatice se aplică în
hemoragiile gingivale
Pentru gargarisme şi dezinfecţia canalelor şi cavităţilor dentare se folosesc
soluţiile 4,G-8 M Ca antiseptic al canalelor radiculare se poate utiliza sub formă de
irigaţii alternative cu hipocloritul de a
*pa oxigenată nu se aplică concomitent cu tinctura de iod şi cu anestezia
mucoasei
Bn dermatologie se poate utiliza sub formă de pomezi 94 M ca decolorant
*pa oxigenată poate produce embolii gazoase în vasele sanguine %atorită
formării oxigenului în canaliculele dentinei se produce compresiunea nervilor şi
durere Poate irita mucoasa faringiană şi a palatului moale *plicarea prelungită pe
mucoasa bucală poate determina hipertro<a <liformă a papilelor linguale
*pa oxigenată nu dă alergie #oluţiile apoase se descompun la păstrare
#oluţiile diluate se prepară la nevoie
*ermanganatul de potasiu 2T+n/$7 se prezintă sub formă de cristale
violete lucioase, cu gust astringent, solubile în apă Bn contact cu substanţele
organice se disociază lent, eliberând oxigen atomic u produce spumă *re efect
oxidant mai slab, dar mai prelungit decât peroxidul de hidrogen *cţionează şi în
prezenţa substanţelor organice *re proprietăţi astringente şi dezodorizante %in
cauza acţiunii astringente efectul bactericid rămâne localizat la suprafaţă
#oluţiile 4,48-4,4G M au o culoare roză, iar cele 4,8-4,G M sunt violete #e
utilizează ca dezinfectant în soluţie 85G444-8584444 pentru spălatul rănilor şi
mucoaselor, în stomatite Pentru gargară se întrebuinţează soluţia 8584444
permanganatul de potasiu se mai foloseşte pentru irigaţii vaginale, uretale etc
#oluţiile concentrate sunt iritante şi caustice
 Permanganatul de T poate < utilizat ca antidot în intoxicaţia cu mor<nă,
fosfor, stricnină, acid cianhidric, sub formă de spălături gastrice 2soluţie 85G4447
*re dezavanta=ul că pătează pielea şi len=eria datorită +n/ 9 care se formează
&ngerarea accidentală produce iritaţie puternică a tubului digestiv u se asociază cu
perhidrol, glicerină şi alcool <indcă produce explozie
Cloratul de 7 2TCl/07 are acţiuni antiseptice slabe #e utilizează numai în soluţii
diluate în stomatite sau sub formă de gargară în faringite ste iritant şi toxic
&ngerarea accidentală poate produce methemoglobinemie şi iritarea rinichiului
$etraboratul de a 2a9($/O  84E 9/, borax7 este o pudră albă solubilă în apă şi
glicerină *re acţiune antiseptică şi proprietăţi astringente ste indicat în stomatite
aftoase şi în micozele cu localizare orală #e prescrie în soluţie apoasă 0 M sau în
colutorii 9-$ M u se foloseşte în gargarisme deoarece în urma ingerării accidentale
poate produce intoxicaţii &ntră în compoziţia unor prafuri de dinţi (oraxul are
utilizări şi în dermatologie, de exemplu în seboree
*erboratul de a 2a0(/0  $E9/7 în ţesuturi dă naştere la metaborat şi eliberează
oxigen atomic ste indicat în stomatite, gingivite şi glosite sub formă de pulbere
sau soluţie 9 M *re reacţie alcalină şi este iritant ste rar întrebuinţat

9 %alogenii se utilizează sub formă elementară sau sub formă de compuşi care
eliberează halogeni 2haloferi7
a Clorul şi substanţele care eliberează clor
Clorul este un gaz de culoare gălbuie care se dizolvă în apă ste antiseptic
şi dezinfectant foarte puternicacţionează toxic asupra microbilor, viruşilor şi
protozoarelor fectul său este redus în prezenţa substanţelor organice şi pa pE
alcalin
ste utilizat pentru dezinfecţia apei
Clorul este iritant pentru mucoase ste un gaz toxic &nhalat în concentraţii
mai mari de 8584444 produce intoxicaţii grave şi moarte
8i*icloriţii

8ipocloritul de a 2a/Cl7 Poate < utilizat ca antiseptic pentru spălatul rănilor

&ntră în compoziţia soluţiilor %a6in
Eipocloritul de aîn soluţie apoasă G M se utilizează ca antiseptic şi detergent
al canalelor radiculare, dizolvând rapid conţinutul necroticîn paradontoză liche<ază
puroiul
zonogenul este un hipoclorit de calciu stabilizat, folosit ca dezinfectant al
plăgilor
+nti(ormina se utilizează în gangrena pulpară

Clorura de var se utilizează în soluţie G M sau suspensii 84-9G M pentru

dezinfecţia sputei, fecalelor şi urinei

Cloraminele sunt compuşi organici de sinteză, cu efecte antiseptice şi

dezinfectante
fectul lor este lent şi mai de durată în comparaţie cu al hipocloriţilor
Cloraminele sunt mai puţin iritante pentru ţesuturi decât compuţii anorganici
Bn practică se utilizează mai multe tipuri de cloramine
+onocloramina ( #oluţia \,G M omoară sta<lococii în 04 de minute şi
colibacilii în 0-G minute, iar soluţia G M omoară bacilul Toch în $ ore #e utilizează în
soluţie 8-9 M pentru antisepsia plăgilor şi mâinilor
#oluţia 4,G-8 M se foloseşte pentru spălături ale cavităţilor naturale şi
gargarisme u produce necroza ţesuturilor
Pentru dezinfecţia apei se utilizează 4,G g la 844 l în concentraţii mai mari se
foloseşte pentru dezinfecţia instrumentarului medical, a vaselor 2soluţie 4,G-8 M7,
len=eriei 2soluţie 9-G M7, a obiectelor 2soluţie G-84 M7 u se întrebuinţează la
dezinfecţia obiectelor metalice
3lor!e4idina #pectrul antimicrobian cuprinde germeni gram pozitivi şi
negativi ste e<cace faţă de Candica şi trichomonas *re efecte asupra unor
germeni ca #erratia, Pseudomonas, Proteus u acţionează asupra micobacteriilor,
sporilor, virusurilor *cţionează bine la pE neutru sau slab alcalin Bn prezenţa
puroiului şi a sângelui efectul său este redus
*re toxicitate mică faţă de gazdă
ste indicată pentru dezinfecţia mâinilor, antisepsia plăgilor infectate ale
pielii, antisepsia pielii înaintea in=ecţiilor şi a intervenţiilor chirurgicale, dezinfecţia
instrumentarului, cateterelor #e poate utiliza ca antiseptic pentru igiena cavităţii
bucale, în special la bolnavii cu risc 2diabetici, hemo<lici7, la purtătorii aparatelor
ortodontice, înaintea intervenţiilor chirurgicale, precm şi pentru suprimarea plăcii
dentare şi tratamentul gingivitelor asociate cu placa dentară, a infecţiilor pungilor
periodontale, după intervenţii chirurgicale stomatologice, faringite, vulvovaginite
acute şi cronice bacteriene, cu 'richomonas sau Candida
#e utilizează sub formă de soluţii, soluţii pentru pulverizat 2spraN7 şi
unguente
 #oluţiile concentrate au acţiune iritantă Poate provoca leziuni ale ochilor 2se
evită pulverizarea în zona ochilor7 Poate produce alergie de contact
Pentru dezinfecţia pielii se utilizează soluţia $ M
b &odul şi iodoforii
#odul pătrunde uşor în epiderm, dar şi în mucoase *re un spectru larg de
acţiune <ind bactericid, fungicid şi amebicid ste slab virulfcidfectul său
dezinfectant este in?uenţat de produsele patologice, scăzând în prezenţa
proteinelor*plicat local, pe tegument, pe lângă acţiunea antiseptică, are şi
proprietăţi revulsive şi iritante, Poate produce in?amaţia pielii, arsură şi
necrozăste coroziv pentru mucoase Haporii de iod sunt iritanţi pentru mucoasa
căilor respiratorii&odul poate produce sensibilizare&odul se utilizează sub formă de
soluţii sau diferiţi compuşi organici
%oluţia alcoolică de iod conţine iod 9 M T& 0 M şi etanol G4 4 ad 844 ml *re
culoare rosie-brună închisă T& adăugată împiedică producerea hipoiodurilor şi
reduce acţiunea iritantă asupra tegumentelor
#e foloseşte ca antiseptic al pielii înaintea intervenţiilor chirurgicale, prin
badi=onare pe tegumentul uscat, intact Produce rar dermatită şi alergie &rită intens
mucoasele
u se aplică concomitent cu E 9/9
xistă şi o soluţie alcoolică concentrată 2iod :,G g M3 T& 9,G g, etanol R4 4 ad
844 ml7
&ngerarea accidentală a tincturii de iod produce iritarea tubului digestiv,
hipotensiune arterială, colaps
%oluţia apoasă de iod3iodurat 2soluţia .ugol, conţine & 94 mg, T& $4 mg,
apă ad 844 ml7 are acţiune antiseptică ste mai puţin iritantă decât soluţia
alcoolică #e poate utiliza pentru asepsia plăgilor #e poate aplica pe mucoase sub
formă diluată 24,8 D 8 M7
"licerina iodată 2soluţie 9 M7 se poate utiliza pentru dezinfectarea
mucoaselor
%oluţia de iod 9 : ;n propilenglicol se aplică în antisepsia preoperatorie a
pielii
<enzina iodată se utilizează pentru antisepsia pielii

#odo(ormul 2CE0&, triiodometan7 #cade secreţiile >avorizează procesul

de granulaţie şi cicatrizare ste puţin iritant, dar administrarea repetată poate
produce intoxicaţii Poate colora dinţii #e utilizează mai rar, aplicat sub formă de
pudră, după extracţii dentare *cţiunea sa antiseptică este slabă, datorită eliberării
unei cantităţi reduse de iod Poate alergiza
*asta iodo(ormată #e utilizează pentru dezinfecţie la obturarea
canalelor radiculare, în tratamentul gangrenei pulpare şi în granuloame
=nguentul iodo(ormat se poate întrebuinţa în gingivestematita
herpetică şi gingivită ulceroasă

#odo(orii- au acţiune germicidă faţă de bacterii gram pozitive şi negative

precum şi faţă de ciuperci fectul începe dup o latenţă de 8 D : minute şi este
prelungit *cţiunea se menţine şi în prezenţa materiilor organice u irită ţesuturile
u pătează len=eria
#e întrebuinţează pentru antisepsia pielii şi mucoaselor, spălatul plăgilor
infectate, băi locale, îmbibarea meşelor, compreselor, tifoanelor, antisepsia înaintea
in=ecţiilor, dezinfecţia instrumentarului nemetalicu se aplică în sacul con=unctival
+lcooli 'i glicoli

+lcoolul etilic 2C9EG/E, etanol7 este un lichid volatil, cu miros caracteristic şi gust
arzător, care se amestecă în orice proporţii cu apa *re proprietăţi tensioactive ste
in?amabil .a concentraţia de O4M are cea mai bună penetrabilitate în celula
bacteriană *cţionează bactericid prin denaturarea proteinelor şideshidratarea
formelor vegetative fectul său apare după 8 D 9 minute la 04 C pentru
producerea efectului etanolul trebuie menţinut minimum 9 minute la locul
aplicăriiu acţionează asupra sporilor microbieni, virusului hepatitei ( şi a
fungilorBn concentraţii mai mici are acţiune bactericidă slabă .a concetraţii mai
ridicate de OGM precipită proteinele de la suprafaţa pielii împiedicându-se astfel
efectul în profunzime*lcoolul etilic irită mucoaseleste utilizat pe scară largă
pentru antisepsia pielii şi dezinfectarea unor instrumente*plicat local, la nivelul
tegumentelor, în soluţie G4 D O4M produce vasodilataţie 2efect revulsiv7 Prin
evaporarea scade temperatura pielii şi dă senzaţia de rece are proprietăţi
antipruriginoase %upă utilizări repetate produce uscarea pielii#oluţia O4M poate <
utilizată sub formă de aerosoliBn stomatologie , alcoolul se utilizează ca astringent,
dezinfectant şi deshidratant al camerei pulpare şi xcanalelor dentare

%pirtul sanitar 2medicinal7 conţine etanol 2O4 D R4M7, metanol şi albastru de

metilen #e utilizează ca dezinfectant extern

+lcoolul propilic #e utilizează pentru dezinfecţia unor materiale dentare

+lcoolul izopropilic #e utilizează în concentraţie de O4M pentru dezinfecţia
materialelor chirurgicale
eno6ietanolul are acţiune bactericidă slabă faţă de germenii gram pozitivi şi
gram negativi ste activ faţă de Proteus şi piocianic 2care pot contamina plăgile
chirurgicale sau arsurile7
*araclor(eno6ietanolul are proprietăţi antifungice

*ropilenglicolul se utilizează pentru dezinfecţia aerului din încăperi, distrugând

microbii, virusurile şi ciupercile
$rietilenglicol este mai activ decât precedentul

=& Derivaţi *enolici

enolul se prezintă sub formă de cristale albe, care au miros caracteristic

Bn concentraţii mici 24,8M7 este bacteriostatică, iar în concentraţii mari 29 D

GM7 are proprietăţi bactericide şi fungicide puternice Fermenii gram pozitivi sunt
foarte sensibili la acţiunea fenolului, în timp ce bacilul Toch este rezistent

Bn concentraţii mci până la 8M, *plicat pe piele produce anestezie %upă

concentraţii mai mari apare o pată roşie-brună care se exulcerează şi se vindecă
greu Bn concentraţii mari are acţiune caustică, putând provoca necroza Pătrunzând
în profunzime poate produce gangrenă
.a nivelul mucoaselor, soluţiile diluate 8 D 9M produc iniţial senzaţia
dureroasă, apoi anestezie .a aplicare pe muc oasa bucală determină sialoree
#oluţia GM are acţiune iritantă şi caustică
>enolul se absoarbe cu uşurinţă de pe mucoasă şi piele, provocând intoxicaţii
*lcoolul facilitează pătrunderea fenolului în ţesuturi
&ngerarea accidentală a fenolului determină intoxicaţii grave cu iritarea
tubului digestiv,
sistemului nervos stimularea #Chipotermie,
cu obnubilare, până la apariţia convulsiilor,
deprimarea apoi
respiraţiei, deprimarea
colaps, efecte
nefrotoxice cu albuminurie şi hematurie +oartea se produce prin stop respirator
Bn intoxicaţii se fac spălături gastrice cu uleiuri vegetale care reţin fenolul #e
administrează cărbune medicinal, purgative uleioase 2ulei de ricin7, se combate
colapsul circulator şi deprimarea respiraţiei
%atorită toxicităţii fenolului se utilizează rar, <ind rezervat pentru dezinfecţia
mediului şi excreţiilor 2soluţii 9 D GM7
 Bn stomatologie se foloseşte mai rar ca atare, ca dezinfectant şi caustic se
utilizează sub formă de soluţie alcoolică sau glicerinată în stomatite aftoase,
ulceraţii &ntră în compoziţia unor preparate1
-entocalmin> este o soluţie care conţine fenol, mentol şi xilină, având
acţiune antiseptică şi anestezică de suprafaţă #e utilizează în pulpite sub formă de
pansament

>enolul având acţiune iritantă, caustică şi toxică asupra ţesuturilor vii,

preparatele care conţin acest antiseptic sunt contraindicate când se urmăreşte
păstrarea vitalitatea pulpei dentare
"licerina (enicată 9M este indicată pe cale externă, ca antiseptic în otitele
supurate

*oli(enolii

Rezorcina are acţiune bactericidă şi fungicidă mai slabă decât fenolul *re şi
proprietăţi anestezice de suprafaţă mediocră Bn stomatologie se utilizează rar*re
proprietăţi cheratolitice pentru care se utilizează în dermatologie
8idrochinona 2paradihidroxibenzol7 are proprietăţi reducătoare #e utilizează
pentru reducerea nitratului de *g, urmată de eliberarea *g metalic
-erivaţii substituiţi ai (enolului

*ara3mono3clor(enolul ste un dezinfectant mai activ decât fenolul

he!acloro*enul #e absoarbe de pe piele *re proprietăţi dezinfectante

importante #e utilizează încorporat în detergenţi pentru dezinfecţia preoperatorie a
mâinilor şi a pielii 24,G D 0M7 ste indicat în tratamentul unor infecţii microbiene şi
micotice ale pielii u se aplică pe pielea noilor născuţi, deoarece se absoarbe şi
poate da intoxicaţii grave, cu degenerescenţa substanţei albe din creier ste
contraindicată administrarea pe mucoase şi plăgi
Crezolii sunt metilfenoli $ricrezolul *re acţiune bactericidă superioară
faţă de fenol <cienţa se reduce în prezenţa proteinelor ste slab solubil în apă #e
utilizează în emulsie cu săpunul de T 2lisol7 ca dezinfectant pentru obiecte sau
excrete

,leiuri volatile 2oleuri eterice, esenţe aromate7

=leiul de cui'oare întră în com poziţia unor pr oduse utilizate în
stomatologie 2ugenolK, el6enl %*(7
 Componentul principal al uleiului de cuişoare este eugenolul 2O4-RG M7 are
proprietăţi antiin?amatoare Posedă o acţiune anestezică locală slabă ste mai
puţin iritant pentru ţesuturi decât fenolul
ugenolul produce hiperemia pulpei dentare
ugenolul se utilizează ca bacteriostatic şi ca anestezic în stomatologie #e
aplică local pentru asepsia cavităţilor denstare şi a canalelor radiculare, coafa=
indirect, tratamentul leziunilor dentinare, pansamente gingivale
ugenolul poate < utilizat pentru obturaţia provizorie sau pentru obturaţie de
bază Bn cazul obturaţiilor de durată, eugenolul se amestecă cu oxid de zinc, cu care
formează eugenat de zinc
ugenolul poate irita şi leza pulpa dentară, <ind contraindicat pentru coafa=
direct
ugenolul în amestec cu oxid de zinc, uleiuri vegetale şi colofoniu se
utilizează pentru obţinerea unor cimenturi protectoare
ugenolul poate < întrebuinţat pentru aromatizarea pastelor de dinţi

=leiul de tim *re acţiuni antiseptice, antihelmitice, anestezice locale,

antipruriginoase, astringente revulsive %upă absorbţie stimulează #C
!leiul de tim se administreazî local sub formă de soluţii alcoolice 8 M şi
unguente 8-G M &ntră în compoziţia pastelor de dinţi şi a apelor de gură

=leiul de mentă *re proprietăţi antibacteriene şi antifungice 2indice fenolic

87 *re acţiune anestezică locală slabă, precum şi efect antipruriginos şi
descongestionant Produce o hiperstezie a terminaţiilor nervoase pentru rece
#e utilizează pe cale externă în soluţii uleioase şi alcoolice 8-0 M, pulberi şi
unguente, ca antipruriginos, precum şi în micoze cu Candida
!leiul de mentă poate < întrebuinţat în faringite şi corize
=leiul de scorţi'oară Poate < întrebuinţat în stomatologie pentru
antisepsia canalelor radiculare Pătrunde în dentină şi poate produce înnegrirea
acesteia &ntră în compoziţia unor paste şi pudre de dinţi
 =leiul de mu'eţel 2*re
acţiune antiseptică locală, antimicotică,
antiin?amatoare la nivelul mucoaselor, descongestionantă, antipruriginoasă,
emolientă şi cicatrizantă
E& 4oloranţii

a& 4oloranţii acridinici sunt coloraţi bazici 2cationici7 activi faţă de

bacteriile gram pozitive *u culoare gălbuie 2?avine7

2actatul de etacridină 2rivanol7 este o pulbere, solubilă în apă #e

administrează extern, sub formă de soluţie apoasă 8 M în plăgi, unguente şi pulbere
4,G-9 M în infecţii ale pielii, eczeme infectate Pentru spălături depă incizarea
abceselor, spălături în sinuzite dentogene survenite după perforare alveolară şi
spălături bucale se utilizează în soluţii 8584444-858444 în gingivite, stomatite, afte
bucale se pot utiliza soluţii mai concentrate &ntră în compoziţia unor preparate 2de
exemplu #tomacuran7 utilizate în tratamentul local al gingivitelor ulcerative
necrotice, infecţii acute periodontale, alveolite
tacridina irită con=unctiva %upă aplicaţii prelungite în timp, întârzie
granularea şi cicatrizarea plăgilor u are acţiuni rezorbtive Colorează lengeria în
galben Preduce alergie

b& Derivaţii de tri*enilmetan sunt coloranţi bazici, acţionând intens asupra

bacteriilor gram pozitive chiar şi în diluţii mari
*u o uşoară acţiune astringentă u irită ţesuturile
Clorura de metilrozanilină 2violet de genţiana, metil violet, pioctanina
albastră7 se prezintă sub formă de cristale verzui, cu luciu metalic, solubile în apă,
alcool, glicerină
*re proprietăţi astringente, antiseptice, antifungice şi antihelmintice Ca
dezinfectant se utilizează sub formă de soluţii apoase 858444-8584444 în infecţii
ale pielii, escare, ulcere, plăgi purulente, arsuri, micoze cutanate 2trico<ţie7,
stomatită aftoasă, angină Hincent Bn stomatita cu Candida la copii se aplică soluţia
4,G M Bn gingivitele ulceromembranoase se asociază cu acri?avină 8 M

c& 4oloranţii azoici au acţiune antimicrobiană slabă

 enazopiridina 2PNridium7 se utilizează per os, ca antiseptic urinar

d& Derivaţii de *enotiazină au acţiune bacteriostatică modestă

Clorura de metiltionină 2albastru de metilen, clorura de tetrametiltionină7
este o pulbere de culoare verzui-brună închisă, solubilă în apă şi alcool *re
proprietăţi redox *re acţiune dezinfectantă slabă #e utilizează rar pentru
dezinfecţia tegumentelor şi a mucoaselor, sub formă de soluţie 8-G M Poate <
aplicată pe aftele bucale
Bn infecţiile urinare se administrează per os G4 D 044 mg pe zi
Bn intoxicaţii cu cianuri sau substanţe methemoglobinemizante 2ex nitriţi7 se
in=ectează iv Bn aceste cazuri, se administrează în continuare tiosulfat de a

F& /etale grele

a& Derivaţii de argint 1
+zotatul de argint 2*g/07 are acţiune bacteriostatică Bn soluţie 8 
distruge ma=oritatea microorganismelor Bn contact cu ţesuturile dă naştere la
proteinat de *g *ceasta formează un stat protector care împiedică pătrunderea
infecţiilor în profunzime #ub in?uenţa luminii se produce înnegrirea crustei %in
această crustă se eliberează *gK care acţionează bacteriostatic
*zotatul de *g se utilizează în soluţie apoasă în concentraţie de 8 ca
astringent şi antiseptic pe plăgi şi în arsuri Bn oftalmologie se întrebuinţează soluţia
8-9 M *ceasta poate < utilizată pentru pro<laxia oftalmiei gonococice la nou-născut
2metoda Cred7
Bn stomatite se fac spălături cu o soluţie 85844444, iar soluţia 4,G-8 M se
aplică prin
acţiune badi=ona= în glosite cu leziuni erozive, <suri Concentraţiile mai mari au
caustică
Pentru dezinfectarea şi cauterizarea ulceraţiilor mucoaselor şi pentru
badi=onarea aftelor, se indică soluţia 84 M
#oluţia 94 M sau creioanele de nitrat de argint se utilizează pentru
cauterizarea polipilor gingivali, ulceraţiilor gingivale, aftelor *cţiunea caustică nu
pătrunde în profunzime deoarece clorurile din umorile ţesuturilor precipită *g
Bn stomatologie se mai utilizează pentru coafa= indirect Pentru stimularea
cicatrizării plăgilor atone şi a ragadelor *g se aplică sub formă de unguent
 #ub acţiunea luminii este redus, cu formarea de argint metalic %upă
aplicarea argintului pe piele, se produce înnegrirea acestuia *g poate irita
con=unctiva *dministrarea îndelungată la nivelul mucoaselor poate produce
pigmentarea acestora 2argirism localizat7
b& Derivaţii de mercur
Clorura mercurică se foloseşte numai pentru dezinfecţia mâinilor, în
soluţie 8 care distruge microbii în câteva minute u se poate aplica pe răni
#ăpunul, clorura de a, substanţele sulfonate şi proteinele îi reduc acţiunea
Cu iodul dă naştere la biiodură de mercur care produce necroză

Cloramida de mercur 2precipitatul alb7 se utilizează în dermatologie, iar

oxidul galben de mercur 2precipitatul galben7 în oftalmologie 2sub formă de unguent
8 D 9M7 şi în dermatologie

b& Derivaţii de zinc

%ul(atul de zinc 2n#/$7 se utilizează sub formă de soluţie 4,9 D 9M ca stringent şi
antiseptic pentru mucoase
Bn oftalmologie se întrebuinţează colir o,9M
#oluţia 9M are acţiune antiseptică, <ind utilizată în stomatologie şi
dermatologie
#oluţiile mai concentrate au proprietăţi tanante slabe

6idul de zinc 2n/7 are acţiune astringentă şi dezinfectantă slabă

Bmpreună cu eugenolul dă eugenatul de zinc 2cario<lat de zinc7

/xidul de zinc se aplică extern sub formă de pudră şi unguent, sau ca
excipient &ntră în compoziţia unor materiale de obturaţie
Clorura de zinc 2nCl97 D*re proprietăţi astringente şi bacteriostatice
#oluţia 9M se utilizează în stomatite in?amatorii şi ulceroase #oluţiile mai
concentrate au proprietăţi iritante şi caustice
 &ngerarea unor săruri solubile de zinc, ca de ex clorura, poate provoca
intoxicaţii cu simptome de gastroenterită

Detergenţii


a& Detergenţii anionici
%ăpunurile propriu3 #ăpunurile au proprietăţi detergente
puternice Prin spălare cu apă, fac spumă, scad tensiunea super<cială, au acţiune
de curăţire şi îndepărtează murdăria, secreţiile, celulele descuamate şi diferite
microorganisme situate la suprafaţa pielii 2?ora de pasa=A7 u sunt îndepărtaţi
germenii staţionariA care se a?ă localizaţi mai în profunzime sau în foliculii piloşi
#ăpunurile au o acţiune antibacteriană 2proprie7 foarte redusă Fermenii
gram pozitivi sunt sensibili, dar sta<lococul este rezistent #ăpunurile nu au acţiune
asupra sporilor
#e utilizează în scop igienic şi pentru spălatul mâinilor înaintea intervenţiilor
chirurgicale fectele unor soluţii antiseptice aplicate pe tegument sunt facilitate
după spălarea prealabilă cu săpun
#oluţiile de săpun <ind foarte alcaline 2pE \ ; D 847, pot irita tegumentele
2care au pE \ G,G D :,G7 %e asemenea irită mucoasele !n alt dezavanta= al
săpunurilor alcaline constă în incompatibilitatea lor cu substanţele acide
Cu apă dură, care conţine ioni de Ca şi +g, săpunurile alcaline formează
săruri insolubile

%ăpunul de potasiu *re proprietăţi degresante şi che ratolitice #e

utilizează ca decapant în psoriazis şi cheratolitic în unele eczeme

%ăpunurile de toaletă conţin acid lauric sau acid oleic

%ăpunurile medicinale
 *astele de dinţi conţin săpunuri 2G D 9G M7 pentru a favoriza îndepărtarea
resturilor alimentare dintre dinţi şi pentru a reduce vâscozitatea mucinei, pe care o
dizolvă


b& Detergenţii cationici

Clorura de de&ualiniu 2%ecadermK, CodecamK, <sol, #irinal7 are acţiune
bacteriostatică şi bactericidă faţă de bacterii gram pozitive şi negative, bacili
acidorezistenţi, precum şi acţiuni antiseptice faţă de 'reponema Hincenti,
antifungice faţă de Candida albicans şi unele specii de trichopNton
ste indicată în infecţii ale pielii, ulcere varicoase infectate, arsuri, plăgi,
angine, faringite, laringite, stomatite bacteriene şi virotice, gingivite şi vaginale
#e administrează extern, sub formă de unguent 4,$M şi soluţie 4,GM în
propilenglicol 2%ecadermK7 Bn stomatologie şi /". se utilizează sub formă de spraN
2CodecamK7
Poate produce alergie, iar după aplicaţii prelungite necroză

c& Detergenţi am*olitici 2amfoteri7 sunt substanţe tensioactive care conţin

una sau mai multe grupări cationice şi anionice
!nii au proprietăţi dezinfectante, <ind activi şi în prezenţa substanţelor
organice

-odiciniul
#e utilizează pentru dezinfecţia mâinilor 2'ego 840 # 
7, plăgilor 2'ego 840
F 7, instrumentelor, len=eriei şi a încăperilor


d& Detergenţi neionici sunt substanţe tensioactive puternice, care nu

ionizează *u acţiune dezinfectantă slabă se utilizează în tehnica farmaceutică
C!"# 8G *'&+*.*"&C

C./"/CE&*1
- folosita in mod obisnuit in tratamentul pro<lactic si curativ al malariei

malarie %e regula se administreaza oral dar se poate adm si in=ectabil in coma din
ste bine tolerata dar poate sa dea si reactii digestive sau tulburari
hepatice
E&%"/J&C./"/CE&* are proprietati antipeludice dar si antiin?amatoare
P"&+*CE&*

Chimioterapice active in amebiaza

,tricomoniaza si giardiaza
+'"/&%*/.-se absoarbe bine dupa adm orala si se distribuie bine in
tesuturi,inclusive in .C", creier si abcese
-inlatura atat parazitii intestinali cat sip e cei
extraintestinali
-in giardioza tratamentul de regula dureaza 0 zile
-de prima intentie in infectia cu anaerobi ,in asociere cu
aminoglicozide
-frecvent da tulburari digestive,in doze mari da tulburari
neurologice

+P*C"&*
unghiile utilsiinpielea
in brun giardioza,mai
in galbenales in cazurile rebele la tratament,poate colora

CE&+&/'"*P&C *'&E.+&'&C
+ebendazolum este de ales in tratamentul ascaridiozei,oxiurozei,este avanta=os in
cazuri de afectare multipla,in doze mari se utilizeaza in tratamentul chistului hidatic
inoperabil si CEE
*%+1844+F% 9 /"&5&,0 &.&n echinococoza inoperabila $44-:44mg5zi,0-$
saptamani
 Preparate1Hermox,'helmox
*lbendazolum este de prima alegere in infectia cu oxiuri
*dministrare1doza unica $44mg,oral,se poate repeat la 8G zile&n infestari massive
$44mg,9-0 zile
&n boala hidatica ;44mg5zi,04 zile,pauza O zile si se repeat de 9-0
ori

(ARMACOTO;ICO+O%IA %ENERA+A
E+te ramura #armac&l&(iei care +tudia a+)ecte di"er+e le(ate de mani#e+tri ned&rite n&ci"e reultate 1n
urma admini+trrii medicamentel&r i numite 1n (eneral reacţii ad"er+e0 dar i alte a+)ecte le(ate de li)+a de
reacti"itate +au r+)un+ al &r(ani+mului la admini+trarea +u*+tanţel&r medicament&a+e.
Or(aniaţia M&ndial a Sntţii de#inete reac"iile ad#erse ca reacţii ned&rite0 dunt&are i care a)ar la
d&e tera)eutice.
/entru a)ariţia reacţiil&r ad"er+e +au a alt&r #&rme de mani#e+tare care #ac &*iectul de +tudiu al
#armac&t&'ic&l&(iei0 e'i+t anumiţi factori fa#ori1a!"i%
- )&limedicaţia4
- admini+trarea de +u*+tanţe medicament&a+e cu indicaţii tera)eutice necun&+cute4
- di"eri )&luanţi !c,imici0 #iici etc.$4
- +tri #ii&l&(ice )articulare !+arcin0 al)tare0 "3r+t 1naintat0 c&)ii de "3r+t mic etc.$4
- c&m)lianţ de#icitar4
- alţi #act&ri !+u*nutriţia0 #umatul0 c&n+umul de alc&&l0 dr&(uri etc.$.
,. Efecte secu!dare
Mecani+mul de )r&ducere a e#ectel&r +ecundare e+te de ti) #armac&dinamic. nten+itatea i #rec"enţa de
a)ariţie a ace+t&ra e+te 1n (eneral de)endent de d&0 #act&rul #a"&riant #iind +u)rad&area.
-. Efecte to3ice
Ca i 1n cadrul e#ectel&r +ecundare0 ace+t ti) de reacţii ad"er+e cre+c )r&)&rţi&nal cu d&a admini+trat.
Ace+t ti) de reacţii +unt #rec"ente la )er+&anele ,i)erreacti"e0 ca urmare a creterii tre)tate a
d&el&r.E#ectele t&'ice )&t #i u&are +au (ra"e0 )3n la e#ecte m&rtale0 i )&t #i 1nt3lnite 1n #uncţie de
medicamentul admini+trat0 la ni"elul di#eritel&r +i+teme i a)arate din &r(ani+m.
a) Medica2e!te cu e fect to3ic asu pra &.N.C.
La ni"elul S.H.C. )&t a)rea di#erite tul*urri de &rdin neur&l&(ic +au )+i,ic0 1n #uncţie de medicamentul
admini+trat +au de reacti"itatea indi"idual a )acientului tratat0 i anume%
- e#ecte )+i,ice de ti) )+i,&tic0 1n caul +u)rad&rii c&rtic&+ter&iil&r4
- mani#e+tri )+i,&tice0,alucinaţii01n caul admini+traarii medicamentel&r AHS4
- tul*urri de mem&rie la )acienţii trataţi cu antic&liner(ice.
b) Medica2e!te cu efect to3ic la !i#elul aparatului cardio#ascular
La ace+t ni"el )&t a)rea%
- leiuni de(enerati"e 1n urma admini+trrii anti*i&ticel&r cit&+tatice ! daun&ru*icina etc.$4
- aritmii reultate 1n urma admini+trrii de cardi&t&nice etc.4
- leuc&)enie i tr&m*&)enie du) admini+trarea de cit&+tatice4
- ri+c de tr&m*&em*&lie +au tr&m*&e dat&rate creterii c&a(ula*ilitţii +3n(elui 1n urma admini+trrii
de c&ntrace)ti"e )er&rale4
- met,em(l&*inemie 1n urma admini+trr ii de +u*+tanţe cu caracter &'idant% )aracetam&l0 #enacetin 
etc.
- anemie me(al&*la+tic )r&"&cat de antie)ile)tice de ti) #enit&in etc.
c) Reac"ii ad#erse de tip to3ic la !i#elul aparatului respirator
- al"e&lit0 #i*r& )ulm&nar 1n urma admini+trrii de cit&t&'ice !*le&micin0 cicl&#&+#amid
etc.$4+indr&m a+tmatic etc.
d) Reac"ii ad#er se la !i#e lul apa ratului di7es ti#
- diaree0c&lici0,i)er)eri+talti+m )r&"&cat de medicamente )r&)ul+i"e0iritante ale muc&a+ei tractului
di(e+ti"
- ulcer (a+tric )r&"&cat de medicamentele care +timulea +ecreţia acid +au iritante0 ca de e'em)lu%
antiin#lamat&arele ne+ter&idiene etc.
e) Reac"ii ad#erse la !i#elul pri!cipalului or7a! epurator =ficatul)
- cit&li )r&du+ de medicamente cum +unt%ri#am)icina0
i&niaida0)aracetam&lul0antimalarice0cit&+tatice +teat& ,e)atic  )r&"&cat de% tetracic line0
c&rtic&+ter&ii etc.4
- (ranul&mat& )r&"&cat de% c,inidin0 ,idralain etc.4
- carcin&m ,e)at&-celular )r&du+ de +ter&ii andr&(eni4
- +indr&m de ,e)atit "ir&tic )r&du+ de% MAO0 ,al&tan etc.0rar 1nt3lnit0dar letal 1n )r&cent de )3n la
=<74
- cir&  )r&du+ de met&tre'at admini+trat 1n cantitţi mari4
- aden&m i tr&m*& +u)ra,e)atic )r&du+ de c&ntrace)ti"e )er&rale4
- c&le+ta intra,e)atic i icter )r&du+e de%c&ntrace)ti"e )er&rale0e+tr&(eni0#en&tiaine0antidia*etice
)er&rale0+ter&ii ana*&lianţi etc.4
- ,e)atit +u*acut i acut cu leiuni cr&nice0)r&du+
de%)aracetam&l0ri#am)icin0i&niaid0+ul#&namide.
f) Reac"ii ad#e rse de tip to3 ic pro duse la !i# elul ri !ic>iului
- cri+taluria 1n urma admini+trrii +ul#amidel&r cu eliminare ra)id4
- ne#r&)atii )r&"&cate de amin&(lic&ide01n +)ecial0dar i de unele ce#al&+)&rine0 de e'em)lu%
ce#al&ridina4
- tu*ul&)atii cr&nice 1n+&ţite de )&liurie )r&"&cate de% tetracicline0 +ruri de litiu etc.
7) Reac"ii ad#erse de tip to3ic la !i#elul a!ali1atorilor
74) Reac"ii ad#erse de tip to3ic la !i#elul oc>iului
- (lauc&m0 )rin creterea )re+iunii intra&culare 1n urma admini+trrii de (luc&c&rtic&ii4
- retinit )i(mentar  )r&"&cat de neur&le)tice #en&tiainice0 de e'em)lu%ti&ridaina0cl&r)r&maina
etc.
7,) Reac"ii ad#erse de tip to3ic la !i#elul urec>ii
-
tul*urarea auului
#ur&+emid0 )3n la1n+urditate0)r&"&cate
acid etacrinic d&e mari4 de%amin&(lic&ide0(lic&)e)tide!"anc&micina$0diuretice%
- tul*urarea ec,ili*rului i "erti> )r&du+e de amin&(lic&ide etc.
>) Reac"ii ad#erse de tip to 3ic produse la !i#elul sist e2ului 2uscular sau "esutu lui co!?u! cti#
- Di+trucţii mu+culare!ra*d&mi&lie$)r&du+e de%ane+teice (enerale de ti) ,al&tan0anal(eice
anti)iretice!)aracetam&l0+alicilaţi$0 AHS0antiin#lamat&are +ter&idiene0MAO0curariante0neur&le)tice
anti D= 0 anti*i&tice !)eniciline$ etc.4
- mi&)atii #r mial(ie0 )r&du+e de c&rtic&+ter&ii4
- mia+tenii  )r&du+e de )&limi'ine0 ^-*l&cante0 amin&(lic&ide0 *en&diae)ine etc.4
- mi&)atii cu mial(ii  )r&du+e de% #lu&r&c,in&l&ne etc.4
- )&limi&ite cu mial(ie )r&du+e de% antiulcer&a+e anti  = !ranitidina$4
- trem&r0 )r&du+ de neur&le)tice etc.4
- c&la(en& la indi"ii acetilat&ri lenţi dat&rit de#icienţei de H acetiltran+#era 1n urma admini+trrii
de i&niaid etc.
i) Reac"ii ad#erse de tip to3ic la !i#elul pielii
E#ectele t&'ice la ace+t ni"el +unt di#erite ca inten+itate0#iind de la cele mai +im)le )3n la cele mai (ra"e0
ca de e'em)lu% necr&lia e)idermic t&'ic etc.0 unele c,iar cu +#3rit letal.
A#ecţiunile t&'ice la ni"elul )ielii +unt 1nt3lnite cu #rec"enţ mai mare la )er+&ane 1n "3r+t i la #emei.
Reacţii ad"er+e de ti) t&'ic cu mani#e+tare la ni"elul )ielii%
a. pruritul  )&ate #i )r&"&cat de medicamente ca% *ar*iturice0 &)iacee0 c&ntrace)ti"e )er&rale etc.4
b. erup"ii cuta!ate care +unt de mai multe #eluri i )&t #i )r&"&cate de% c&ntrace)ti"e &rale0 +ter&ii0
*r&muri0 i&duri0 antitu*ercul&a+e cl&ram#enic&l0 amin&(lic&ide0 +ul#amide0 )enicilin0
anti,i+tamini-ce antimalarice0 #enit&in0 ^-adren&litice0 #enil*uta&n etc.4
c. Erite2-)r&"&cat de% *ar*iturice0acid acetil+alicilic0)aracetam&l0tetracicline0)eniciline0 +ul#amide0
#enit&in0 )ira&l&ne0 +alicilaţi0 *r&muri0 i&duri etc.
(. Porfirie)r&du+ de% ri#am)icin0 +ul#amide0 (ri+e&#ul"in0 *ar*iturice0 #enit&in0 andr&(eni0
e+tr&(eni0 c&ntrace)ti"e &rale etc.4
e. Tulburări pi72e!tare de di#erite cul&ri0 )r&du+e de% antimalarice0 cit&+tatice0 c&ntrace)ti"e &rale0
tetracicline0 #enit&in etc.4
f. Alopecii0 )r&du+e de% cit&+tatice !cicl&#&+#amid etc.$0 c&ntrace)ti"e &rale0 retin&l0 +ruri de aur0
antitir&idiene0 antic&a(ulante etc.4
g. Necroli1ă epider2ică to3ică0 care )&ate #i )r&du+ de *ar*iturice0 cl&ram#enic&l0 ri#am)icin0
+ul#amide0 #enil*uta&n etc.

Efecte ad#erse de tip ca!ceri7e!

Efecte ad#erse de
E'i+t +u*+tanţe tip )&t
care ca!ceri7e!
induce )r&li#er area i de"&ltar ea celu-lel&r cancer&a+e. Tim)ul de latenţ
)entru a)ariţia tum&ril&r )&ate #i une&ri de =<  ?< de ani.Dintre +u*+tanţele cu )&tenţial canceri(en
amintim% amine ar&matice0 nitr&amine0 reultate 1n urma tran+#&rmrii amin&#ena-&nei 1n )-ul acidului
(a+tric0 a&c&l&ranţi0 a#lat&'ine )r&du+e de muce(aiuri0 +u*+tanţe alc,ilante !cit&+tatice$0 ,idr&car*uri
)&liciclice c&nţinute 1n #umul de ţi(ar +au 1n (udr&nul de cr*une etc.

I!tolera!"a co!7e!itală
Ace+t ti) de int&leranţ a)are la )rima d& admini+trat dintr-un medicament +au du) )rimele
admini+trri.
I!tolera!"a dob@!dită
Reacţiile ad"er+e care +unt 1ncadrate 1n acea+t (ru) +unt numite 1n e')rimarea curent aler(ii i a)ar
ca reultat al unei ,i)er+en+i*ilitţi )r&du+e de anumite +u*+tanţe medicament&a +e0 a"3nd un caracter
tem)&rar +au )ermanent.
Modalită"i profilactice de i!#esti7are 0i trata2e!t a 2a!ifestărilor de tip aler7ic
/entru a )re"eni mani#e+trile aler(ice iatr&(ene0 +e )r&)un c3te"a m+uri de &rdin )r&#ilactic0 i
anume%
- utiliarea cu mult di+cernm3nt a medicamentel&r cu )&tenţial aler(iant ridicat4
- e"itarea utilirii t&)ice0 cutanate +au )e muc&a+e a medicamentel&r #&arte aler(iante0 ca de
e'em)lu% )eniciline0 +ul#amide etc.
Ca met&de de in"e+ti(are a mani#e+tril&r de ti) aler(ic0 e'i+t
urmt&arele m&dalitţi%
- anamnea atent a *&lna"il&r4
- te+te in "itr& !te+t de ,ema(lutinare )a+i" etc.$4
- te+te cutanate !intraderm&reacţie etc.$
Ca m&d de tratament al mani#e+tril&r de ti) aler(ic +e indic%
- &)rirea ur(ent a admini+trrii medicamentului4
- utiliarea de medicamente antialer(ice !anti,i+taminice  ;0 adrenalin +au c&rtic&+ter&ii
admini+trate i.". lent$.

Reac"ii ad#erse re1ultate la !treruperea far2acoterapiei

C3nd +e 1ntreru)e *ru+c admini+trarea unui medicament du) & admini+trare 1ndelun(at0 )&t reulta
reacţii ad"er+e0 une&ri cu mani#e+tri clinice (ra"e.La 1ntreru)erea *ru+c a unui tratament
medicament&+ )&t a)rea urmt&arele ti)uri de reacţii ad"er+e%

4. Reac"ii ad#erse re1ultate pri! !treruperea trata2e!tului cu a!ta7o!i0ti far2acolo7ici

Ca e'em)le de reacţii ad"er+e reultate )rintr-un a+t#el de meca-ni+m amintim%

- reacţii ad"er+e reultate la 1ntreru)erea tratamentului cu anti,i+taminice  =!ranitidin0 cimetidin
etc.$0 care )&t c&nduce la a(ra"area ulcerului (a+tr&-inte+tinal )3n la )er#&rare4
- reacţii ad"er+e reultate la 1ntreru)erea tratamentului cu ^-adren&litice !)r&)ran&l&l$0 care )&t
c&nduce la ,i)erten+iune arterial +au an(in )ect&ral4
- reacţii ad"er+e reultate la 1ntreru)erea tratamentului cu antic&line+teraice centrale !atr&)in0
tri,e'il#enidil etc.$0 care )&t c&nduce la tul*urri e'tra)iramidale etc.
,. Reac"ii ad#erse re1ultate pri!  !treruperea trata2e!tului cu a7o!i0ti far2acolo7ici

Ca e'em)le de a(&niti din acea+t cate(&rie amintim%

- medicamente
neur&tran+mi+ia m&r#in&mimetice
adrener(ic4 care +unt a(&niti ai rece)t&ril&r &)i&ii _ i @0 i care m&dulea
- medicamente *ar*iturice +au *en&diae)inice care +unt a(&niti ai neur&tran+mi+iei NABA0
neur&tran+mi+ie m&dulat&are )entru neur&tran+mi+ia (lutamater(ic +au adrener(ic.
La 1ntreru)erea admini+trrii ace+tui ti) de a(&niti a)are +indr&mul de a*+tinenţ0 de retra(ere0
mani#e+tat )rin +u)ra+timularea neur&tran+mi+iil&r m&dulate de ctre medicamente.

-. Reac"ii ad#erse re1ultate pe fo!dul u!ei i!suficie!"e fu!c"io!ale

Ace+t ti) de reacţii ad"er+e )&t a)rea )e #&ndul un&r in+u#icienţe #uncţi&nale ale unei (lande
end&crine0 reultate 1n urma admini+trrii de ,&rm&ni )e cale e'&(en. Funcţi&narea (landel&r end&crine0
ca de e'em)lu c&rtic&+u)rarenalele0 e+te c&&rd&nat de c&ncentraţia +an(uin a )r&du+ului #inal de lanţ
meta*&lic !,&rm&ni c&rtic&+ter&ii$ )rin retr&c&ntr&l !#eed-*ac@$ )&iti" +au ne(ati"0 1n urma acţiunii
ace+t&ra la ni"elul c,em&rece)t&ril&r din ,i)&talamu+ i ,i)&#i.
 /e *aa c&ncentraţiei +an(uine de ,&rm&n circulant0 ,i)&talamu+ul +ecret neur&,&rm&nul
,i)&talamic !CRF$0 ,i)&#ia ,&rm&nul !ACT$0 care au r&l de c&ntr&l a #uncţi&nrii end&crine a
c&rtic&+u)rarenalei.

In urma admini+trrii de c&rtic&+ter&ii tim) 1ndelun(at0 +e reduce +ecreţia de c&rtic&+ter&ii ai

(landei c&rtic&+u)rarenale0 mecani+mul #iind diri>at )rin #eed-*ac@ ne(ati" de lanţul ,i)&talam&-,i)&#iar.
La 1ntreru)erea *ru+c a admini+trrii c&rtic&+ter&iil&r0 a)are #en&menul de in+u#icienţ0 #en&men
mani#e+tat )3n la re)unerea 1n #uncţie a (landei )eri#erice la un alt ni"el0 de+i(ur diri>at )rin acelai
mecani+m0 de ctre centrii ner"&i care c&ntr&lea #uncţi&narea (landei. /entru )eri&ada de tim)
nece+ar )entru ada)tarea (landei end&crine la n&ile c&ndiţii0 a)are #en&menul de in+u#icienţ
#uncţi&nal0 caracteriat )rin reacţii ad"er+e caracteri+tice carenţei ,&rm&nale.

Medicamente care declanea tul*urri la &)rirea *ru+c a admini+trrii l&r

Din acea+t cate(&rie )utem aminti% medicamente antie)ile)tice !*ar*iturice0 *en&diae)ine$0

anti)ar@in+&niene0 anti,i)erten+i"e !cl&ni-dina$0 antia+tmatice !^ = adren&mimetice$0 antian(in&a+e !^ =
adren&litice$0 antiulcer&a+e )rin mecani+m anti,i+taminice  =0 antic&liner(ice centrale0 c&rtic&+ter&ii0
&)i&ide etc.

Medicamentele din acea+t cla+ nu +e 1ntreru) nici&dat *ru+c0 ci 1ntreru)erea tratamentului are
l&c du) reducerea tre)tat a d&el&r admini+trate.

Medicamente care )&t )r&"&ca tul*urri la &)rirea *ru+c

Din ace+t (ru) )utem aminti%

- medicamente neur&le)tice4
- tranc,iliante !*en&diae)ine$4
- ,i)n&tice !(lutetimid$4
- +im)at&mimetice "a+&c&n+trict&are )eri#erice !dec&n(e+ti&nante naale$4
- +edati"e !*r&muri$ etc.
`i la ace+t (ru) de medicamente e+te *ine ca d&ele + +e reduc tre)tat.

Medicamente care +e )re+u)une c ar determina tul*urri la &)rirea *ru+c

Din ace+t (ru) amintim% an&re'i(ene0 antic&a(ulante &rale.

`i la 1ntreru)erea tratamentului cu medicamentele menţi&nate e+te im)&rtant + #ie luate t&ate

m+urile )entru a 1nde)rta )&+i*ilele reacţii ad"er+e de ace+t ti).