lelo r am inti te aJcă­

pat ru sun ete ale inte rvaalc

. De. obs erv at că toa te cele ătuind înc epu tul
onu l trep tei a clona şi sun t exp
de re-· c
use mel odi '
nd o primă înc erc are izbutită
mişcare sch erz o-u l cu fina lul, îns crii le tradiţionale, pe car e a rep eta t-o tme s? tns
tem ei. si;
1
mu zica
dlm ens ion are a arh itec turi lora Sim fon iei în re min or. Deşi într -o desfăşu­ ,- -- -~
med iană
cu suc ces în par tea
remarcă prin liri smu
l său, pri n con stan ta
rar e impetuoasrL mu zic a seadă a Ul"lor_ arc uiri mel odi ce - alcătuite din t ir
depănare în ton 'epic de bal r -, pen tru ca totu l să sfâr
şească într -un prin cip iul rep eta -
for ma ciclică, Fra nck duc ei desăvârşită econo-
mo tive mu zica le auz ite ant erio ). P:~ c~~ ~nd as~fel, apli d\.n dsec e şi det erm ină
b1!1taţn :u,Itimele sale con inţ
nsi tate (fff cea ma
uni son ele maximă strălucire
şi inte
ară în la ·major (18 86)
, ded~cată celebrul:1-i Ia: o temă, la o singurtL terţă înma i mu lte sec-
ca7 ul son atei ,
şi 1Yio mie _de m1Jloace :edu cân d_ la ă
i lucrări mu zica le alcătuit ţinutul mu zica l.
Son ata pen tru, pia n estu oas a ca o col oan a, din
înaltă im1rnnă. toar e, mai
vio lon ist Euot,-cne Isa ve se i, coDţmutul tem atic al une tect UI'ă şi eto s, cât şi în co~
W

alab ilă, ade var nt mo del arhi

de o măiestrie ineg
,

ţiuni dis tinc cta cul ar pe car e îl realizeaz

ă C. Fra nck în
'
I.

te atâ t în
uni d't în pan teo nul mu zici Str uct ura cvadripartită adoptată ( Allegretto
k

mo der n în lite ratu ra vio rii. tivo-Fantasili, Allegretto poco m oss o) lasă să Un alt asp ect nou , spe ilib ml din trn părţile
turg ie. Ses izân d dez ech
ben m odqrato, Alle gro , Rec·ita tradiţia, cu spi ritu l
son ata sa ~e referă la dra ma poz itor ul canalizează desfăşurări.le mu zica le
se întrevadă legătura strâns
ă a com poz itor ulu i cu mu ltor son ate rom ant ice, commulări ce culminează în fina l.. For ma {sona-
P~ făgaşul uno r con tinu e acu adrează în sch em a len t-re ped e-le nt-r epe de,
însă, cu simţul său nov
ato r,
ico-romantică, pe car e, înc
şi tipu l de sonată, clas dul ui t~i este neobişn~i:ă, deşi se ie pro prie determinată si de noi le arh itec -
şi este tice , mo
ţiei sale dra mat urg ice
îl modelează con form concep fie~ are par te af1şand o distincţ ·
său per son al de gân dire
muzicală.
în formă ciclică
tur i cre ate. - cu desfă­
erio are org ani zar ea muzicală Iată, de pildă, par tea întâfesi i - Alle gre tto ben moclerato ma i ale::i de
Şi dacă în lucrările ant ge cul mi ne- v, în car e con tras tele ţin
ş1:I'area sa P?emati~ă,_ în ţon in de tematică, me lop eei into nat e de vioară,
ma i puţ-în con tura te, aici atin con
se afla în faz e inc ipie nte sau dire muz icală sim - la ŞI ma i puţ
de amplă (27 măsuri), urm ând
din tre met ode le mo der ne de gân ~1s pun erea tim bra u-i dir ect cea
bănuite, dev eni nd una
construitr1i pe fun dam ent ul
inte rva lulu i de m desfăşurarea sa neobişnuit ai de pia n vio ara inte rve nin d doa r în con -
foni erL într eag a sonată este , desprinsă din ann o- de a dou a temă - expusă num '
rmă încă din prim a măsură
tert ri, a::icendentă ce se afi terţă. mică clu zie -,
nia ' dom ina nte i cu septimă
şi nonţt, eYoluând can tita tiv de la ei, rev ine
n răstur nar ea
tă mică dupr1i car e, pri
la c\·artă., c\·intă şi apo i sex celu lă gen era toa re recognoscibilă
ăt c~e tem ă,
la terţa ma re ascendentă, cap

~prioasă formă de sonată din ·car e lipseşte

tem ele ţJ_!},ld org~niz~.ţ~J~tr2?,.,
eag a ~iteratură_ n:t:uzic ală iniv ersală. · 11'.d
dez v?I t3:r ea, un caz rar în mtr

: Jn__ ~ursul s~u 'de

~ _d'lrii:i:S pregregorian not~tă
~ni pot~;·ziv•din corn o"zitie -
·ct·
u~ Prim ele trei sune!,e -:o ~upă
form ulă melodică cânt ul -
neum a
asem ănăt oare ca dese n cu '
tsunt
orculus.