r11c,ma liricrt, în alcătuirea ei bipartitrt,

in tâi expusi't de Yioloncel, tristă în expresie şi· eYocatoare,

e++#iD rt1
a determinat crearea celor unsprezece varfaţiuni ornai:nentale şi de carac-
- J -~ .,..
ter, de o mare complexitate ·şi diversitate în construcţia arhitecturală
{scherzo - variaţiunea a treia, vals - variaţiunea a şasea, fugă - varia:-
:... j_ -·-··. - . -- _. ţiunea a opta, monolog recitativic :-: ,v~rţaţiuD:e!1 a noua etc.). .· .
Interesantă este ·încheierea trio-ului/în ·care este readus..~ tema/ ini-
ţială a părţii întâi, plină de patos şi încărcată de semnificaţii. Indicaţia
-- I I Lugubre, nuanţele stinse (p, pp;poco a poco morendo, ppp) conferă ulti-
··t_L-µ. melor treisprezece măsuri o notă de tristeţe, imprimată şi de ritmul de
marş funebru, aluzie programatică desigur, dar în acelaşi timp şi preci-
zare a unei tratări ciclice a lucrării. '
spre deosebir~ de· a doua·, strălucitoare 'ş(înasivă,· Ultima lucrare destinată ansamblului instrumental cameral, compusă
de P. I. Ceaikovski, Sextetul de coa.rde op. 70 (1890) intitulat Amintiri din
l!lorenţa, pentru două. viori, două viole şi două violoncele, s-a impus ca una
dintre cele mal reprezentative lucrări din domeniul muzicii de cameră,
prin voioşia şi elanul său tineresc, prin reuşita realizării muzicale, în ciuda
Il marilor dificultăţi întâmpin~te de compozitor in_ proces~ elabor-~rii.
--:;~~~;,#.&,ii;,Rt.~;~i&~~6f,t4~4t~t~11i~1~it;ijt;i~~4h1-r~t~ţ;~&Tu~i::~~â.Htr!{~~~-:~~fB~iI~;;-·.
... , 1ntr-o împletire polifonică măiestrită, prin organfcltatea ·şi logica construc-
ţiilor arhitecturale. · ·
Sextetul se remarcă prin atmosfera pasională., determinată de dina-
mismul, ritmurile şi lntona.ţllle·rde' factura: itâllană. din_ pa~ea intâl -
Allegro con ·spirito -, · prin cantabilitatea nielo'dică specifică serenadei
italiene d~ partea _a, doua-:- A_dagi<? canta,b-ile -~ ~on ?17-0to . -, Pl'll:1. tristeţ~a
poetică profundă. a părţii a treia ·- Allegretto moderato. - , · prin măles_tria
compoziţională a·pM"ţii â: patra•;.., Allegro„ vivace·:.:_·, iri care compozitorul
imbină ·ritmul de tararitellă _cu ·cel "de ·niarştcuimlnAn·d in 'dezvoltare :cu
o fugii. dublă, rezultat al unei măiestrii contrapunctice „silperioare. _ ·
... ,-~·.,.J .::;:._ · ...:·~·,.,;::,,~· •..:~Jt-... .::\_;-\;::}:-i ~~,-- ·;:,,_·,. :.:•}:.,._ţE:·•·.~,... 1~ t., :-:. J:..-r~_.::_ ~-,:-~ ~-· ., •.-1 •

~e determină ·dezvoltar~a. într-\:>', colorată 'inveşrÎlânlare'.'irfu.bnic~ =şi tini:.

braE\ de o mare forţă de.sugestie. · . . ·' -/ '.>·' .., ·_ ... :-:·.' '; _ '. PARTICULARITĂŢI° STILISTICE
. Partea ~-_doui{-:-:-' ţe·~â ~o,~_va~-i~zioni, ~.Ap1ant~·co·n·m~to ,;
este alcă­
tuită din do·u~
·secţhmi =· A, c~prinzând -~telll_a)şiimsprezece :yarlâţiuni 'şi
.B, .fariazi01J,e j'inple 1t"~~aa·,,H1cJasfa 'din forî&t s?prlnf pici:ifa,ţl~,.~tci{~e.~po
;:(All~ ~;P
. ·--t: ;· ·re·.' coii?'ju7ico•yv·
_g .fiisoluta ,.... ·ţ
f •.amploâfiiâ,t~cÎ?sf~~m~tti.~1>µtiî?cfJ)~~gnsl:
:'.•. ,,Şq;- '" .-p•,~;rf'1(f!'.'',;'~,r, f\ .• , .,f • ţ,!1 ..•. ,1;._,,~. '
derată ··ca o parte de ·sine ·stătătoare~ un 'auteritic(fitlal al întregii lucrări.
. ', - ~- .~t ,:,:~~~{i~:..Jf(~.-~~~.:.; ... : ·~ ~ - ·- ,