. ţ,tj~j{r,f~ecep,tiy,:)~ suge~trqe., prof.~SO,l'lll4i'.

săh,,;,anirria
t· <lejdţaluŢiJelSocie­
tăţii ~a.ţioha!e de ~~u~i~ă,,descl~i~ _spre 1~u~ica
_luiP~l esţri4a _;:,~1:pptexerdi::
Bach', Beeth oven, Ltszt, 1 Brahm s ş1 ,vagn er;(V mcen
t d'fudy ,'se aprop ie de
folclo rul france z aY.lnd poate cel mai clar conştiinţa
autenticităţii' şi spe:..
eificităţii naţfona1e pe cate acesta o poate
confe ri
încerc ând să. realiz eze o sinteză, între tendinţele noimuzic ii profes ionist e,
~i cele germa ne, între ionali sm şi moda lismu
ale muzic ii france ze
l de specif icitate folclorică .
.. :. Cel~ trei ;ilnf ~niL {pdm a) :7~. P.~:..Jf.?J .g.4'!1.l.ţt:.. <{l3.,,d
iu si bfiMJtminor, a ·ti'ehi, ·- De Bell<:/ Gallico, 1Vallens si.:)1{!f!1!ltl!::;.~2E:~~;--
tein - trilogi e după
SehiJlc,r, La. forft e11c-lumte (Pă<lmea, vrăjită), Sauge
jleu.rie (1884) , l&tar
(1896, Ya1faţ,iuni simfonice), Jo·ur d'ete a la montagne
în treţ părţi, Poem e
dt:s n·r,âge8 în patru })ărţi, Dyptiqu.e m edite1·1·anetn, Soui·e
nir (poem simfon ic),
Pante;.-ie pe ttme populare franceze (pentr u oboi şi orches
tră): iati't · cfiteYa
dintre Jutriir ile simfonice ale lui Vince nt d 'Indy ce
eYidenţ.iazrt tT::'lsi"lturile
stilist ice ale compo zitoru lui, Ol'ientarea ternat idi, a
rnuzk ii rnle şi o pre-
dilecţie tonsta ntrt, pentr u })rogr amati sm; Acei:'asi orirrin alitatc este relcYată f.ii de lucrările
o l)reclilecţ.ie pentr u polifonia, care au m·ma t =
armonică., în care 1)rime.ază, melot lismul
nie t.ransparentă şi flui<lrt, <le fa.cturtL tonal-modală,
cu sensu rile sale expres iYe, o armo-
1,1 antaisie p~ur otche~tre et lw.utbois prlnci pal 8 11.lr des
(Fant ezia pentr u orchestră, şi oboi princi pal pe vechi:vieu:"C a~~s frnnr;ais
n1~lo dn fra;ne e:e..,
alături de o inspirnţi~ 1888) , Jonr d'ete c't la. monta gne (Zi de YartL pe mmit
melodicrt folclorică, ce colorează, într-u n mod partic simfo nie în trei părţ.i, adevărate poem e sh11fonice (Auro e, 130.D), o Yental:ul,~1,
ular muzic a sa, con- re, ,J_o1ir - Apr~es
ferind u-i aut0n ticitat e şi specif icitate naţ,iona,Jă .. m·idi, sons Z.es pfns -, Soir J, 8auge fleU1·1'.e (1884)
ş~ Sou.-r·,emrs (~906 ), _m
Balad a simfonic-ă La foret enchante (Pădurea vrăjit, ca.re tema principală este luatrt, din Poem ul 1wu1!ţi
ă, 1873) , <lupă, lor, foem e ~unfo mce
relevâ nd aceea~i constantă, preoc upare a compoz1to:·u
C ••2}:J.-~~1.,,:J,t..,.,f:H~.ff::1:l!:.1l:9zI_en~:ţ0:f 1t, e;,_9q/1IJ!,f. ,d~. ,JV:q,?:leit
(f lu~ de a, 1mpre gna,
Lei 1nort de 1f allenstein, 1882) , dupa poem ul drama tic:fft~i?h:Jlf#/N,1t,/fhifla; lncx:(i+UC:.,s3:lq.,c1i Bl~~c·ipr;taţ,ea,11aţi._2na,lă, Lledu,s~r. . 1
1lfedee (1898); 'suită; pentr u ore;hestra dupa trageâ 1a . $!l }t:~,S1;1: popnl:;\· -•
~J\1}:
ele Schiller, Y:"idesc
atracţ,ia compo zitoru lui pentr u litera
tura germană, pentr u progr ama- 8imfo nht a doua fn. si bemol op. 57 (1902) , Simfo nia a !UI: Catu] te nfo~<kP-,
t i srn, precu m ,ii încerc area de a-l trata muzica.I într-o Poem des rt'.'va.ges (1921) , D1'.pUwl medite ranea n (19~_-, t1'!w: /De bello galrzco ),
manieră l)ersonaJ:1,
apropiată de concepţia poetico-muzicală
franceYă.
1 pian, flaut şi orchestre,, (1927) evidenţiază înalta rna1es) ş1. Oonce:rtul_11~n!rn
Prin simfo nia întfti, 8ymp7zon-ie sur 'lln cltant monta compo zitoru lui, calităţile sale super ioare de simfo nist. ţrie con:p on~st ica _a
gnarcl franra,is a doua în Si bt1nol (Extre nieme nt lent tres vite, Jfode In specia l S11nfo1_uc,i
(Simfonia, l)e un câDtec france z de la munte ), Vince
nt d'Ind y se impun e Lent) se înscri e în ansam blul creaţiei sale drept unaremen t le:nt, Jioder e,
autori ta.r în muzic a simfonică franceză, lucrar ea sa
înse:riindu-se printr n marca bile exemp le de dezvo ltare şi l)rclu crare ciclic dintre cele mai. r~-
ă a, t_e11_?,elor ce cuhm -
cele mai de scamă realizi'U'i a.Je muzicii. france ze, prin nează într-u n fina.J impre siona nt ea alură
şi forţă expre siva.
prospeţ,imea, şi poezi a
pe care o degajă muzic a sa, clădită pe temei ul unui auten
tic cântec po1mlar
- gener ator de noi struct uri melod ice, armon ice,
realiz ate cu multă fantez ie şi libert ate în ca.drul ciclulu
În simfo nia sa, Vince nt tl'Ind y sintetizează eleme
polifo nice şi ritmic e.
i simfonic. *
Pe aceleaşi coord onate îşi înscri e creaţia şi Ernes
nte specifice (1855 -1899 ) 1 35 şi el discip ol prodtg ios al lui Cesar t CH.A.USSO N
noulu i simfo nism francez, elabo rat de Saint- Saens Franc k. ~a şi PT?feso-
şi Franc k. Astfel , rul său Chaus son caută noi forme şi modalităţ,i
8imjo nfo este a.Icătuită din trei părţi - după tiparu l
simfon-ieilui Fran ck-, poartă pecet ea unei rare distincţii şi delicateţi. Îi de expresie-. l\iuz1 ea sa
este caracteristică nota
cuprin de pianu l ca instru ment comp onent al ansam melancolică (a foFt numi t ,,mae stml elegie 136
blului orehestrn1 - i" , melod iile s~le ~unt _pre~-
ca în simfo nia lui Saint- Saens - şi este subordonat nante , de mare plasti citate , fUnd înveşmântate într-o
ă princi piului cie:Uc, armo me ş1 pohfo me
comu n celor doi reprezenta,nţ,i. Eleme ntul nou şi inedit
1m care îl aduc~
<l'Ind y este tema gener atoare „un cântec fra.ncez de
la munte ", un eânt,ec 1 3s Ernest Chausso n· s-a născut
la Paris, la 21 ian. 1855. Elev al lui J. ::\fassen
popul ar păstoresc din regiun ea Vivar ais, simpl u în et şi C.
aJcătuirea sa melodică, Franck la Conserv atorul din Paris, işi făureşte un
loare. Creaţia sa restrânsă numeri c (vezi lista creaţiei propriu , cu o ~·ădit~ î~clinaţie spre_ <;u:
stil
dar de mare expre sivita te, dându -i posib ilitate a constr la pag 148) eY1denţiaza natura sa lmca
uirii unei lucrări şi forţa talentul ui său. A murit stupid în
ample , un verHa bH monu ment de armon ie şi frumus 1899, la Limay, intr-un acciden t de bicicletă.
eţe. 1ss Rene Dumesn il, in La musique des origines
a nos jours, Larous sc, Paris, 1946, pag.
352.

99