I-

u \ 1i[
1\
\\)
r-- i'"Y"J
I
t
i:-
TRAT AT
T DEV
I
il

,L-3T"TffiV IST I CÃ GÉNERAL A

fr
ts
T t,i,i

I
I
I

I [tlffi
lltll$lllllllllll\,ãt1ii.,,
 B. Conceptiile 9i metodele lingvisticií
l. Obiectui gi istoria lin8visticil

ilJu:cra,rea
'- b. Metode s i,nV
Bprache (18L0) estê consialerâtá
aceastá lusrare, câ §i in tica

üã"ii"fiírra* am-fmam-rt *mun si prezentind numeroase

ã; ;t-ú"rá çi d.e ileta,liu, câ qele indo-europe"P, .p:"L"1-I:::
lnrudirii era, necesa,r *í ain eie, prin ca'ractãrul ei mai arhaic' sá iud a;le
,*""t"f a" pleca,re çi"ía"r""itãõu áirit -o-ti*U*au, bazl"-O asemeneâ lirr X'ondator íordice, ãste'
í-r:",rl crit'e, Ia. srrr§ i
;,ll;;;Jtã;; de;AÉti["i"s,i ;uõF;]ãlimbii ansfJ"!,tt"à,-i.-.ifl1ft1,":
rapofturuor oe
fului aI XVIII-1ea, a d'eschis cale^t spre inlelegorea
s
ffi-idórat, aláturiBõpp, creator a,t gramaticii oomparate ind.o-europene
d.e
a,láturi de Gyarmathi, aJ celei ugto-finice. @s-
ndp!íelosJsailtice - principa,tul puuct cle spíijin lr aplicarea metodel
tive-istorioe.
^..*- limbile i:rclo-euroPene'
intre
litàb-u s-anscrite cu sreaca §i latina au fost'",l"Ii!:
'' Gramaticile comparate a1e limbilor indo-europene a,le lui tr'r. Bopp
Ã;--á"ãri a,Ie
multe rinduri, d.ar explica'rea lor prin descend"+! ?"":*3I lT çi E. Rask au fost completate de lucrárile.in,domeliul etimologieia,le lui
mai
:f;h:fir,li";i:ffi#; ;;:;"il;ffip,iiia
útr-o ,o*onicare linutá Ia Asiatic Sooiety- din Oa'Icutt'a, er a'rarâ câ
i:ner'i-Í".l Àug, Fr. Pott, care a publicat intre 1833 çi 1836 cele d.ouá volume Etymo'
e I or s chun g en awf d om G ebi,ete derindo g erm ami,s ohan S pr aahen.
l,opísch
;enãü fãú"Io, hio ,ã"*"riie,, gyeaca ç-i'latiná nu p-oale i] 1".-11"i , Ulterior metocla comparativá-istoricá a fost aplicatà, mai a,les in
-t ãx oriãrtilolog, studiúau-b taôÉltá, trobuie sá creadá cá ele se trag tor 'scopuri istorice, Ia grupuri mai mici de iimbi. Astfel e folositá de G. Ourtius
ai"ir-" *"*e cohuná, care probabil nu mai exist'á' Se poate.prefuPuae io ôtoaiU hmbilor-ola,sice, de J. Grimm- in gramatica limbii geÍ6ãã§-Ã.
cum
ãin aceeaqi sursá proúin çi groticq celtica çi vechea Der§anã" llupa' t*l-ostokov o apticá ta ÍmbifãffiÇ-Ií,r Fr. Diez pune bazelê gramaticü
ffiffiilil*"ti"fuãUr"
Isu!@vau' '" --**-';ã i"íw. io"us se óuprintle, fostula-bul ]11$a,:g 'comparate â lrmbuor românrce.
aI sramaticii comPara i"ào çi, fotod'at8, al gramaticii '
"orópene
r*r,ã m generql. Eúe vorba cieÍaptul
htue cüvj-rtele si. mai a,les, formele"á,X.."X?!?rE"^oru*§3Pâ,lS*91
mortologice,a -goua §au mt
ffiffi" a"au"ri-.i*"4ú tor,
""*2.
ót pemi[ããxplicmea formelor
cu ea'
----.--
timbi'prin forme ale limbilor inrudite
iiçio* ani mai tirziu,ln 1799,-a alpru! Iugralea-]-11
Affi,nitals linqwae hwngaricae cwm linguis {ennicae- or'tginl'g -gra
-in ca,re
d,áínonstrota, cercetátorul maghiar dezvã'Iura 14xUgggl
ma,ghiare e, fiaq-+, esf,oqa, §i lapona,, eíidenliind asernánã,rjle lor
ff-§ffiffiffie ln fleiiunea nomina,lá. cu
i"ü-*ã ," íun tazetd gramáticii comparal'e ugro-finice' . - -
de 31. Bopp çi E. Rask.

s3 Franklin Edgerton, sir lVilliam Jones, ,,Journal of the Àmerican orientel a comnleta ttatele istoriei limbii, au elaborat gramatici istoriee ale
 -'l

l. obiectul çi istoria lingvisticir

limbilor intlo-europene çi au re§pectât, cu strictele principiul

;t il
i:,i,i; .

ir,i lrall I

I
:,
lit Íl; I i

il r
i;r.1'n'orma materialá d,e mauüestars a lnruclirü este asemd,narea, at;-
:,ilr irt: it mai mare cu cit limbile s-au desprinr de mai puliná wãmfrIil-linina-
til. i:
r ÉI
:Nu este vorba d.e o asemánare generâIá, cle structurà, care se lntll-
i':r'i'1 I
stab r1 uner relative a ta limbi fárá nici o legáturá istõricà, ci'4e_ês9má4ãIi_dg_qetaliu, Ln
ili rl teoretice ale acestei metocle sonoráçiinsensuJràâáciniiorçla1,afixffiiíte.

úg@-0s.ful!+áai-§ens (de tipul rom. .foc, tu..feu, it. fwoao, sp.fuefilffi-r

eôara, flr. sol,o,il, rt,. soíe, sp. soJ. sau rom.'ctnta, fu. chanter, it,.-carttare,
*antar) se explicá paji comuná a limbilor. tr'ac ou
umuturile, Ia care asem
"1fr;i:,,'.,: la cazul limbilor care provin djl aoelaqi izvor, numárul ele
:iasemánátoare este in general- mare ; mai impôrtant ó taptut ãe ase
, i.-.: .^ , ^,
iir:,:ràe ântllnesc la cuvinte-din nucleul fond.ului lrincipai 1cá cle ex. skr.
F: To.l?r lat. poter, got, ,fadar, v trL. ath,ir ,rta,tá,), sau sh. trdgah, gt.
'tat.-tres, v. trL. tri,, v.
s1. rpare ,,trei,t) qi la formele gramaticale. Cel
i" ilit'ãIãà metodei comParati Probant argument al iirudirii lntre d,ouá sau mai-multe lirnbi il consr
çi prin faptul cà nu a putut fipetnlocuitá de.n
iÀtórice se'vádeçte
[roceaee ae stüaiei"e ã Uryrii, "i §-1 pececlionat protltat'
"b,aza,lor'
dc pe
a avut de
ã foiosit concluziile geogra,fiei lingvistice,
creerii fonologiei, peãt ü a difereu:lia va,riantele de invariante çi a
astfel rezultaíete' ôbtinute in d.omôniul Íoneticii ; çi-a reorgalizat sánti,,sint')
nrin introducerea noúiunii de sistem si a pus Ia contribu{,ie aua,liza distr ,r,;. @fi1,; gg5 sunt , skr. ahám ,,eu" mam ,rpe mule"
ii*ria a tipurilor de corespond.eufe. Id prezent unele rezultate obfi r1§ô1i. ist sind. a.y. a,zom mQm
r,1.,.f,rsl,recrt
c,NTa lat. ego me
sr Vezi p. 100-101'
s5 B.A. herracini, L'hhitage de la mélhode compatdtiüe, AL II, p. 1*2'
D6
Vezi ,4.râiÍrcr çi motiuat (II B 1 b).
 l. Obiectul si istoria lingvistrcrr B. Concepliile çi metodele lingvisticii o1

got. ik mik ,,am stabilit,,, ,,aryfácut,,; rezultá cá" d,eus si 0eóç au. fiecare^
Y, §1. dsa, rl4t ru ipdo-eu_rope.an. Tot concordanlere roaerice' n" á:Ltí
' Açada,r, pe baza asemánárilor la cuvinte_din Íondul.prfncipal i: tat' iteus e din rãdácinâ care â g"^t i+ gr. zelç , i" tüp iâ. iã"Jür"l
1us
afixe grâmaticáIe se pot sta,bili grupel€ de. iimbi inrudite' Aceasta es vruç
o
dinrr-o rau@uua
r,ine uruur-v rádáciná _ca,re a urrl
ua,.L-u iti d"ar in h;i"í;à euaç
'iírà7'lreraa?àa,re,,.
ut laf,,,Ia pe Ícriae ,r§ãrbátoa,rerr.
fàpt o-fazà oa,re precãd.q q,fli_ca,rãaúretodei comparative-istorice. Ín r situaçie anatogá e Ia g-erm. habe çi tar". naieà,'iae"iiJiã"í"rãa
çi
urmátoare se delimitoaaá-Íordulcomun- de P1,i:pj,iXf,.1o3!y
: :I"-pig g"are. drat!: càr, o"íi í:-àt" g"rüá"a ri
din limba-bazà.lEÍõrul uu este uçor de rffiat, cáci existá rissul d corespunde Ín latiná o velará Àurãa,
' expticai pri" *"triiicãnsonanl,i-
ltapt
considera drept material transmis din }imba comuná elemente creato eà din germanà), aça Íncit gásim:'
timbá sau imprumutate de ea d.e Ia o limbá apa,rlihtnd a,ltei familii çi hundert lat. centum ,,sutá,,
s-au transmis ulterior furtregului grup. Eaupt caput ,,cap,,
Ilaut cutis

repetá la sunete identice.

- Asemenoa concoldanle se obsorvá la elomenteie latine din
româIuce:
l' '
Iat. octo rom. opt it. otto
Iatte
fr. huit
Iait r
sp. ocho
lacts Iapte
noctb noapte notte nuit \ \--
direcdus drept droit
d"iretto
Trâtamentul grupului Lat. -'ct - tn limbile romanice poate fi
primat tn formula cle corespondentá : lat. ct : toür. f]t: it. ,í : fr. l>- --Con rdaulele Íenetjee lcrmit sã se descopere cazurile
IlUmâ,r
iunele llmlau pastrat un «;uvÍat, din liM
rin Ímprum_ur, s?. astdel, p-entru notriunàa,- de ui.iiie i"ao_
üTopene vechi din Europa-folosesc térmenii : gr, zrorvdo
pi.an, ahd.. pina-(g*m. Pe!r), v. engt. lat, poena,. v. irl-
(lat. di,rectus), moatwrn (lat,. nocturnas) sau octogenar liat. i;;;i: iiãa,àsemanatori
Nn 1ea'g1."Bãa"ái*ã;
ca,re pástreazá grupul latin ct, se trádeazá prin forma lor ca imprur 0.â §eu§ qi mai ales ca formá pentru ã pütea
fi consideraúi ca transmisi din
Coresponclealele fonetice se pástreazá çi in limbi care §-au
d.in trunchiul comun cu mü de ani ln urmá. Dste cazul limbilor
§
*Hrl'"::-^:1::*:*t:1*ace^n1{z.eq1;;'"-üül;;;*',iul,Í?Tffi
vine co ncord anret r lo n eÍ ce. drtiõi lii u ##
o j
in cuvintele môsÍenite arn indo-euúüra. ii. :;;iii# ;;"trf e! àiüãÍ;
europene, clin ca,re alegem un exemplu: "ir
skr. bhrátar gr. pparúp lat. frater Y. sL Epd'r"p'L got. t" irr' athir sau rât' pro) gr. rpo, v. irl.'ro) rn-1.t. lat.
_1t^aÍer, gr. rÉa..crlp,
germanà,, in urma mutatier
§Íp,s I
bha,rami pépc, fero bafi,
rl :
ff*"r:: *T:,:: o:, l 1"L" 11,[' r ;ú;, "qir' ii á ;,' ; ài. ãiii,, üi.' ?o, no, ah d.
bhánati dor. 9&y.í fa,ri , Ãdcllh
P!. ?r?
!ruvinlul
got.
.nelo).
.'

ün care rezult'á, cá sh. bh-: Ct. pk: lat."f-: rn. §1. 6-: got'. b- ': um greacá. acest rucru r,affiiüisiifrÍíiãfina a rmprumutat cuviutur
din ta,r,inà'
Se furtll:reso tn limbi lnrud.ite áteare sau chiar i apa,re evideiú aaca urmárim;,i;i"t t;" ãáraãit"
ca formà gi sens, d.a,r care se iloveüíc iã o cercetare atentá cá nu {qf: indo-europeoe,
+i",, ,ruu-europene, und" unde are Iâ fi, lúl,ü
initialá o con,soânà, yelará . as kaena
"nr ,,prdç,,,-v. .j. ü;-;ilr"! ,Ijãu: av.
consoaná valqnà. ttna-n
din acelagi etimon. Dovada o constituie faptul cá fonemele com ,,mzbunare".lit. kainé ,,valoa,re,,, provenlt
tr
ale complexului lcr sonor nu respectá coucordan!êTê fonetice stal ânaliza uiizvaúlrte
if^veta'r{) ,; aLdtLLa dezvã,ruie ca
cá In rimba-bazá cuvi:rtur
rn umDa_bazã, cuvintul furcepea cu n
turcemes, nrr vela,rá
o werq,nã.
deus'çi gr. Oeóe
lat. d'eus'çi
coúpa,rárii altor cuvinte. Ira prima vedere lat,
baza compa,rárii
par a âyea, aceeaçi origine. Da'r concortlan!,ele fonetice àratá cá un
Oei
:3,ff greacã
{§§,,n fl.":l3u::,?1-*.-,^1r:lA jl.i:","q..qã,iiiiàrtãiifr
r-u t *o*};rr;;ffii;b#á
;d#üi""##í
"* i#.Uf.'"#ü'r;;T":"r1;'il1Tfl
din greacá ii corespund.e ln H,t'má Í - , gr. 6dp, iat. fera, ,,iiará')) 1 gr,
,rsuflet", ,rpâsiune", lat, fwmws ,rfum't, ,rsuflu" I gr.. t-0r1xa ,,a,m.
 l, Obiectul Çi istoria lingvisticii B. Concepliile çi metodele lingvisticii 95

'iProcedeul reconstructiei se Íoioseste de mai bire de un seco1.

rclecit cea a âItor limbi, d,atoritá atestàrii in texte a limbii-bazá. Ín cazul

:runor limbi ca,re s-au separa,t de miÍ rte ani din trunchiul comun..câLxÊIe
:r11'igío=erirl$sne, nu "existá sig-uranla- id-entitálii intre fornna reconsíituitá çi
ca,re â existat in rea)itate, oriclt de bogat ar fi materia,Iul cu care se lu-
. .

§e poaúe
zá. Se a,dmite cá foma
poate admite torqa reconstruitá alroxim"r, in mai ma*=
recogshuitá âlroximea,zã, *."
forma realá @i material mai bogat.
ciud", prin forla lucrurilor, se opereazà cu cuvinte atestate nufoai
in douá limbi, se @, iar cuviutele sá concorde
nu nurnai cl slrls çi tormá sonorã, dar çi in ce priveçte loou1 aecentului,
clerivarea etc. R,econstrucfie.pe bâzâ unui cuvint pástrat inír-o singurá
limbá se face i:r mod excepfional, atunci cind el nu poate fi explicaã ca
imprumutat sau creat iu limba respectivá çi cind tipul formàrii lui se lntii-
neçte Ia alte cuvinte din limba-bazá.
Nu toate sectoarele unei limbi pol, fi reconstrüte cu egalá probabiü-
,tate. Cu mai multà, exactitate- se reeonstit_lr:ig_s.i§lbemuLto&eôi"er-deoa,rece
aici se opereazá cu unitàl,i rnon@s (citeva zeci,1
;§ircare_§-âu transformat fur fieca,re limbá in mod regulat, d.upà anumite 1egi.
Greutáti numeroase se ivesc atunci cind. se inceArcá sá se d.etermiíe
sensul rãd.àcinilgr. Nã se-pot st.abii! corespon@
cá numai rareori existá coinciclen!á a schimbãrilor la cuvinte clin
qoelaçi simp semantic. R,econstrucfia semânticá nu se poate baza pe prin-
'cipiul regularitáli!
regutáritálii schimbãrilor rmrm;i nu se pot formula lesi ale evofuçiei
formuü, legi dvoÍutiei
,gpmântiae, sensurile noi coexistá vreme indelungatá uu
yrvJJv rsuEruuÉ@u@ cu uçrç yEUua. Ipeniru
celõ vechi. ullÍu
a'impáca sensurile adesea foarte düerite ale cuviÀtelor provenite din acelaçi
'izvor, cl ind.o-eu
in urmá cu mü de ani trehuie

d.iverso iimbi.
Pentru & tru se transpuue ln mod' inutil in limba-bazá
çi pentru;;ã;á nu deviná un
neosenlia,Ie
amalgam cle
o- t
f";;;â; ;rite teL Ia fúare stad'iu aI cercetárii e necesará
criptiyáeo cu sens generic 101. Acest puffiãe
":i:l-:--
- - ;. *"r.* e, on Reconstructíon anit Línsuisti.c Method'
"YlT-l*:l9nlJ;r4 ; .^"]* G.S. Klrcikov, 06 ocmoenors npue!úac nuH,eeuünuqecnoü, pênovcm.pgwquu, Bg,
íi H;#liii' ft"í'\,::ít;';;;;;;i,*tion oi proto-romarwe' "Lansuese" XXVI'
X
.r, rv61. p. g7_98.
1a Inlroduclion, p.
p. 22. 3g2.

,{l
i
.I
a
 B. Conceptiile gi metodele lingvisticii
l. Obiectul çi istoria lingvisticíi

Sub acost aspect existá o situalie mnlt mai pulin favorabilá dectü
As lntrusit çtim cà nu este obligatoriu ca sensu-I gla4atical ,al
i sá fie expri.mat printr-un anumit complex soaor, atunci cind
in ümbile indo-europone vechi la nom. lat,, oui,s, Sr. oíÇ, xW. ao'i,$,
oods deducem cà, desi:renfa,-§ â fost preluatá din limba-bazá (fiincl
e atit imprumutul, cit çi coincitlonla alegerii independeute a aoeluiaryi
). In cazul analizei unor forma!ü sintactice, luorurile slnt mult mai
.complicate, d,upá cum sê poate vetlea din exemplul u1mátor.
- ln limbile ind.o-europene vechi eo lnlllnêsie coustructl
reacá genitivul absolut, i:r san-
-
@e'-dativul
aoestei
OuBá urifitffia§construcliile
fFnstrucliile partic$iale absolute au fo§t folosits
,,solid'), atosta,t in mulbe limbi (sh. ilhruoa, àv, il,raq,, v. sl. c ú.porioad.a limbii comüne, dupá a$ü IM ele repleziutá o croalie paralelá
iL d,arb., Lit, drútas); din eI d,orivá sensul specializat ln sfera fl6lnd"entá, ceeâ ce s-a,r dovedi prin neconcortlanla cazului folosit.
cuvintelor germanice, precum çi sensurilo ,,lemu." qi ,,4,r-bore'), ca,re
zintá, o concrstizate a sensului inifial.
In rooonsüruclia somanticá so cere sá ait
e.-qqrryg' r:qmáÍlncru'se ru
iÊffHffi#fffiffi-ffi""
In ce priveryte.rqorfologu,, ea gsje un
penetrabil, aça inclt- oferá un material@ +§Êoíor.stabil -§i..Íoa,rge oonsidera,ro lntregul sistem sintactic.
fmfilor si bsítrr recon o.-Da,r in ríür'sul istoriei tiispal unole t A apárut evid.ent cá metodar comparativá-istoricá. creatá pentru
sarísufixe, de aceea mor.tologiar'unoi limbi dispá,rute nu poate firoco co*prr*"ã cle forme çi n elor regulâte,,nu
in toate detaliile ei, S-a *rnt'a,t, actesea cá, dacá' am reconstitui e€*tQ fi-gDliga!à-lu @. A reieqit astfol necesitatea
baza formelor rom?,trics, nu am ajunge Ia aspectul real al unêi formo unei atfaptári a ei la specificul materialului studiat. In cercetárile sale, E.
lwpws, citá vremo -s ní s-a pásbiat nicáieri (rorn.. lwp, fu. l,owp, it'. l,w DdbU[&E considera cá trebuie sá se plece d.e Ia id.eea legáturü foarte strinso
sp. íoáo) I aceoagi e situafia ca -nx de Ia acuzativ, slab prontn-lat iíUebélS-eoüqiqgiq§rSjSia,âá. El propunea s.á se descompuná tumbinarea
tâtiná. Eite ad.eiá,rat aá uaoori tlesineulele se pástroazá ln cuvinte izol sintacticá fur elemenúe componente qi sá se stabileascá fur fiecare din ele o
fu. fi,l,s <Lat..fi'l'i,us sau fr. rían,1ronr,, daf nu aul âYea, argumsnte §á oonl :cronotogie relativá a sensurilor. Stahilirea sensului celui mai vechi ar
rám pe -s d.in .frils sau pe -r din rían, cu foste closinenle dacá nu ptrJea aXunca Iuminá asupra sensului originar al intregii tmbinári 106. Ace§t
cunoa,»te situalia flexiunii d.in latiná. prpcedeu a d.at unele vezloltate ln stabiliroa cronologiei va,lorilor sintaetice,
Cels mai multe groutáfi so ivoso Ia aplica,rea motodei oompârâ 'ô[aÍ nu oforá suficiertá, bazá, pentcu separâreâ elementelor transmise d.in
isüorice tn general qi a reoonsfiucliei ln special Ia sintaxá, clatorità ,linba comuná cte inovafiile pa,ralole çi de lrnprumuturi.
trá,sáturi. spsciÍice aossbui sector aI limbii. -4. À. PoJgbLea preooniza ca obioot al siutaxei compa,rativo-istorice
ln primul rlnd., rqq,terialelo sintactice nu slnf'ie.Íli{t# tn stabi uu secvéí16--materiale, ci tentliule cle evolufie. Àcestea aclioneazil pa o
lnrutliriitintra 1inbi, din ceurilãá@e g9!l perioatlá foa,rte furdelungatá, avind puuctul de pleoa,re intr-un trecut í:rtle-
logio qi,caatate,Íormafii sintactice cu oa,tacter strúõfmEl icldllSÍc ' pãrtat, çi cons:bituie o-sferá impenetrabilá106 (de regulá imprumuturilo
íp'urA ú *oA ináopentlànt, prin tlezvoltári paralele, in cele mai cliferite ',furtàresc tenttinlele de evoluÇie existente).
ln al doilea Íind., ln óadrul unui glup de limbi inrutlite, c§
mai nutin precisá d9cit*cQi:rcldetrça-toe
irr1ss valonile sinta,ctice este 103 A. Meillet, J, vendryes, Trailé de grammaire comparée iles langues classdgaes, Paris,
rporfõlôEicp (functia acoloraçi forme netiind lntotdeaunâ compara i,i1924, p. 553.
iã-ffior construclii comune, tle multe ori este gxeu d-e procizat
'r -10r v.G. Ailmoni, Paaaumue cnxpynruypd npoünoeo npeônoucenua e
: neúcnus Í,ab.no,fr,
uuôo-eepo-
B fl X, 1960, 1, p. 25.
ele iqi ar surJa in hmÉa-bazá sau au fost criáate independent in fi 105 B. Delbrück, .Yeryleichende Sgntar der indogermanischen Sprachen, I, Strâsbourg,
r.:1893, p, 1.
lm E. Benvenisíe, Prcblêmes sémantiques de la reconstrucÍÍon, ,,Word" X' 1954', 2 . ' lm A.A. Potebnea, ?Ia aanucon no pyccnoü. epa.tttuamune, Moscova, 1958'
p. 259,
? o. -1218
 B. ConcepJiile çi rnetodele lingvisticii

_ $i a$i aercetátori au adoptat acost punct cle vectere, consitlerind

trebuie sq-qe-analizezg Jexlgle vechi, materialele d.ialectale peutru a se d
válui tendinlelg couveqgsatEi_ftggüQ ln evolulia unor limbi l-nruo
ia,r in centrul cerdéffiilor sá steâ sintaxa rela$iiior 10? sau analiza unitáti
fundamentaJ.e âle sintexoi ro8.
Rezultate bune s-au oblinut prin lmbina,rea metodei lui B. De1brü
cu ceâ a lui A. A. Potebnoa. Astfel teza lui Potebnoa dupá ca,re iim
comuná indo-europoaná nu cunoaçto suborclona,rea cu oonjunclii lçi gá
confirmâaeâ fuc. analiza semanticà a conjuncliilor subordonatoa,re
limbile indo-europone vechi, oaire ne dezváluie cã, tntl-o fa,zá, rual'p
ele erau particule, adverbe sau a,lte pã,r!i de vorbire.
§-au proconizat çi metode mai eÍicace de studiere sistematicá a
liunilor sintactico in mai multe Iirnbi fuiud.ite. Dacá se porneçte de la
spre forma do _expiima,re, p-.rryâ. operalio este_ stabilirea i:rven!êru}
sensr:rl prin -retlucerea numã,rului foa,rte ma,re de íÍffi.tE-Iffi
IA,L Ue IIIU(rele Sr Ueíerm-Lna,re
comparate. Se urmáreçte apoi echivaleula sensurilor Ín
iimb^i, pentru â se seBa,ra eleme-ntele s au
comune sau diforite (topiaá,
flexi
Existá si lrrocedura inversá. dupá care se anallzeazà" sistemul miiioa-
celor de expresTe, se sefará mijloacele echivalente çi apoi se stabüesc- intr-o familie
aceeaçi*ic*,-(r";;ti";1-;pí"âüf f,i,ã-"X&I--JH'f ffi1-#üHr*.,##rti
Pria comparaea
iut"e'glr__a, aiomorietã,
tntre te-q.1*hiiÀ*n-õ"ãüãitille'rê$ür,tt
r,:ril"üiú;""Ji:ffi ffi â";,ffi ffi Í*,:f ;-TISiL,Xli::t:HmmH;
ex. corespondenfele u60o!Á1.

- ',*.*íiffi
_Íl*"1"?,T#"*_":99:::..:^I*p+ryf :.tioeintr--oãi'apí;;T+ü,;iüíüiLi
iIç3*Í66x1trffi xH;:{}i:üt:.1ffiiif ;ttffi ltt§
"'. asa, u*6iú-gâ!üã!tõ
Astfel, dupá pã,rerea lui & metoda ivá-istoricá ?..**:j.ryp {e eSemplu,'i"
'in:a,romorr"rea""iãúsi*,irtã#u"-";#ià";rffi"ãür1àHiiilrs;-ff
,tÉ,aJnm nr*.,^,
' i:-":9:i çi w, ^^, ^.3^
aflate i.Éãã üiiJdii,ufie compremenrará. prin sndbr
Xrtt
oi ilumai un sistem de corespondenfe intre iimbiià ôare derivà di:r ea tono-modotosicá se recónsrruiesc
"r- tonemó1à'4 qi? (ãrrtã"ü;liã
§-a arátat cá formele reconstruite slnt nereale, pentru cá stnt ateml restabilite pr"in compa,ra,rea citorva ti-fi inao-europeno). ãu toncnrrr
çi adia,lectale u, Da,r scepticismul nu este lntru totul justificat. Pe morfologicá se apücà h materiatelã Analiza Íono.
aetJ.mai vecni^a,te iinei ii
parte, au apã,rut mijloace ca,re ajutála detemina,rea formelor dialectale qi àq", le-a pàstrat rimba-b azá. Ín *u.*r#I'offil
stabilirea u:rei cronologü relaúive. Pe de altá pa,rte, nu trebuie exa ursvistii proiecreazá datels àstrer din
,,r,:lgi,:;"Ji"g-.rá"
;;p;'úrri:üiiá--io-iãi'ui
düerenlele dialectale. Id.eea existengei prototipului e implicatá ln "úú"t"
cle oxemplu, .r. xuivlãwi rra,, cind. a resrabüit
recunoaçterea tnrudirii mai multor limbi. Eeconstruclia unei ii'.i,1ry",,t".f Jffi cz
:#",;#H*;i;,1H,1,1,T""r"t:ffi,1;::,;3HlX"JH
,i,.?:::11_1 "p",r9e{at, shteaul
r07 L Bauer, Octtoexwe npoíae.uw c p asqum e nt+ o-ucm o putt ccnoeo uay4eHufr, r,:;.,.td* ln sanscrita vetlide 1""0àrtour"*grur"e çi cea balto-slavá fünd oouldr.
cttcfr c.naaa;racnux aa.tfi,oe, n. g kff, 1963,'4, i:iilfi [:.
r08 N.E. Collinge, Some rcfleaions in comparatioe histoilcal sgníor,
,,Àrchivum
:",_;lj:",,1o""?1,J.-À;Í;;'í""ãil#t,í,?i"x;'il,T;*l#:f'#ãf
'",-.y, Â, Jvrarüroet pentru reconstruirea -

cum" X, 1960, 2. p. 98. *,.., bascei prelitera,re.

100 Henry R. Kahane, Ptinciples of Compatatioe
SynÍac, ,,Orbis,, III, 1S54, 2, p.
uo MeiIIet, Intrcduction, p. 47.
u E,, Pulgram, Proto-lnâo-Eutopean rcalitg and. rcconstruclion, ,,Language" X
ru Vezi p. 95.
1959, 3. p. 123, l: -q.S iflrcikov, art.
'A L'accentuation
ciL., p. u6.
iles lang:ues ind.o-europáennes, Cracovia, 1952.
rii l. Obiectul çi istoria lingvisticii
ir
B. Concep!iile çi metodele lingvisticii

reprezintá
a o limbàteqonstruitã4Cu ajutorul ei s-a utut Jffi,,_ Ín morÍolo-gie r,r,etoda reconstrucliei interne a Íost Íorositá cre
analizind. cel mai vechi tip- de flexiune nom.ina,lá aú uri,uud D.
trtãorTánãtrinlonoiôgie çi morÍologie. ffigyg]qte.
.:l"IÍilo europene-.{lê+!Êa=hl&egfc,lll[1cãi- care sã p;"d;;, o arternãnfÀ
,^ Proced"eul reconstrucliei interne â fost folosit pQglilU-prjm.a-detà,
\l._Oe Saulqgggin analiza yssal i smrrlrr i ind n-prrrolrea n. Elementul nou
,- oonsotrantrca ln tema (ex. lat. N. femtiÇG.in.fem,inis, gr. N. {zr«p, G. drratlrç
c@din (1<t,), slr.^N.,yril;gl, G. 11akndl.r, Íiit. N. woior, G. w'eten,s)j,
acêãÃTã-ffifizá a fost
corele.liilnr lor in
sistem. Pe aôãÀIã-ffiã-autorul a
punctul de ved.ere
'" elomentele in alternan .tá (n, r,l, i) proün dln peiioada preflói.ionará.
el a. d.edus cá
Eiá ;ü
reqslsEuiÍe-ln altele mai simnle. consiclerate a fi mai vechi. Aceastá §,*..r1 loiu: {9 çáré marcau in frdzím"rtiõi"-r"""fii are uuui
dã- structuralá"--Tee a á" s-á dovedit ulterior aplicabilá la orice s
-fgrma1!i,gg*p.o"entr, unor
curint çi se regásp.s!,il ,,adyerbe,'
'p"id;;'i;;;riiü;;
Iimbii. úe,re amorfe impietrite (oe
reme iauurru,uIrreLIrue iipur EKr,
(de rlpur sur. oonar,,in peã"i";;,-ír*o"..i&rna,"^
,:anáí ,,ií pád.urer), henta,n..i&rnârt.,
_*Sgstie cá in
indo-europeaná principala a,lternan!á foneticá era, ,)T"f:l,l1lj: gr. túap ,.,in timput';rr1;;l
a,y. za.úLar *ie;,il';il;i'*^--
Áipury-ap. Porniud de Ia situalia deósebitã a vocalei a ln catlrul sistemü
' vocalic inclo-european, Saussure a d.ed.us cá, in multe caz'wi, ea provine t
. . lT:l::ll._h."1"ryti.ít rôconstruclia-interní §1 l; ;#i;;'irha"in,or
p^g-"^Tr.rfflp,^j",1ri1,ii!]g <onse.m3.ate Ín diclionare
li
limbilor ind o-europ^ene ird.ica* prin ina,r eí tr,
:area
çi srabirite prin conr-
transfo3uqalpa-11nei sonante, realizatá in mod diferit (Iat. pater, gr.
v. irl. ath,ír,EÃffilf;Tã-3t-. pita). Aceastá sonantá'se afiá turaÍtr matii din epoci iliferite. ocmparind if,tre ele aceste ,,rãdácinii,
-li"tãtâ'Tinoticá
cãrcetà.
f francez a a,juus ta conciuzia cá, in-br-o
l

cu'.Yocalele lungi : j''|f;{vl çi anume^ ru iT, pf1iold,a

l,erruaua auuuuvuuarl§[rurut,
!"fe ii.;;âh;;;4";ir;pu.
monovoôarismurui, raoâcu]â
rã ciáciaí- áieí-
aYeâ un
"iineot
un aspgct
Iat. sê.rnen rrniform q.Y ç («Ie tipuJ *l)et ,,à zbwa), sa:u *úher,,á p*tã;,j. r{aaíãr'*i,i
f sd,tu*
forma,te din douã fontme s-au creat urterior, priífdirr; Áonantei ô cu
d,õnurn, I d,d,tus :vocàL? e t..*a,g
^,,a, _"r1rlu'^-Í
Treg (cf. tcgl; "plO- -,,;- ;"",- ;;l Or; , rd-
std,re I stüÍus ,,a minca" <ô, ed, (cf-. sed).
,Rãd'ác-inile" arcãtuite d.in patru Íonrme sint d.e fapl teme in ca,re
De aici vezultá cá sonanta (notatá de Saussure prin á qi de allii prin aláturi d.e rãdàcinà exisrà çi un süfix : d.e Ia ,idr;;;
.aer-q. (g:. FieTov), aEr Çil'_s_i'irr"r; ailt
comportá fa!á d.e voealele lungi ca souantele fafá de diÍtong : .cit çi lg -(gr_. ÉÉ(.) ; d,e ta-\teí,-
"tí{ üríi
se
persu), ait qi "pr-ek (lat. gtrecor)i_AàU tliii"
.ei reaecína "pit_ _:_" t"_*^ü
-"^"'*", pe d,e o
i'oi i *i parte,*-+pet-r,(skr. ptítra),pe de álta *pí_cr (gr.
ãtã.
*euftou/*u s-au creaj posibilitáli d.e a"róJri
se'reóonstitui sistemul unei
,,_*. lo
{imbi l:lq-alc€lta
neatestate ln etape difeiite afe is'toriei saJe.
Àlternanla vocalelor luugi
de alternan!á, iar voca,Iele lungi pot
punzátoare, urmate de sonantá:
*e À/ *o *A
se gáseçte astÍel inca,dratá
fi

/
in tipul
descompuse ln vocâlele scurôe
m*tffi lal

.t''i:,I*:""1*jf"1y.11.""J1:.:]Tll_:1,1l"t
a f os t con centrará as upra
iipb
ffiTflE,ffi*rdârlt#+#Jffi
1,;qjã§!;iR.;üü;ii'#ãü,à prinoipará
i to; ;üs i c€.' ; ãJ1ygüi*tü.il]ifl T:'opJsI
Pe baza aoestoi an:abg,e Saussure a declus o stare mai veche a
ind"o-europeán ln care, aIáturi de sonantele cunoscute l, r, iln, , ,i, ,t1,, :,:-,_1r"
},,?l^:f
crusrv practic.#fE -
v ulgrüe
- §r-a tac"fifrffiü""rn
§i-a Rpu! tqcggu, in lucffii cu caracter aproa,pe ercru.
exista una, definitá de eI numai ca valoa,re in sistem. Verid.icitatea re limbilor vifinseamná
rrururiur implicit cpXgüarya,
v!. rrrscaul-rri, lmp[clt,
strucliei a lost confirmatà, ulterior prin fapte hitite (J. Kury _*,: cáci
§tgü.rl. cer,
pretutindeni umbarorbirá sááãniffite suu torma@ffi"a formelor lor tIiâI@_
Sturtevant).
Pornind. cle la datele stabiüte de Saussure, cercetátorii (Á.. **: P"pplul
i,p+Ll,ue,
cet mai ilusrru in ããstã ãi";"ti" il ;ãffitfrfiirr"r-
Lp,tt4ltgflri. cl,oEu,cntia. Scrisà in vcd.ereâ apãrárii
rtaJiene ca timbá riterará-çi oticiata aHturi Areptúitor
a" rããiní, ãr o
grg 0i o v@LavuÉLLLaLv
carac.terizare a uu.rur
cslór 1{r ttâ,lrene. prã?""ã"iâJiirr-
dialecrà iiáirc"ã.
1a orateef,e tteocupári"á'"iii"
-ffi
mai evi-
(la,ringale
dupá Â. Ma,rtinet). O acceptare mai la,rgá a avut, teoria lui Kurytou T,:-""_?
;r;;i1f,.g? otntt, ^:" pliyeq !e .pte§!!§crare s e inrltnes c rn seeorãí a,r
ia m ai a4i@ãriã" ft r -
caÍa e postulat trei la,ringale, notate 0t ôz ôs. In imtrina,re cu vocàla o corespondentá. "i"u,u_i
hintrô_píimere aiã1iãíá"q
pã.t*i;l ;,;bd;;; ;ri
-füü tiiitut
ares prin
g fi ilat naçtere vocalelor - scurte çi lungi, dupá formulele â, a e : tr}tr 1f67 cu materiaJe ain Umta saçii* ãi"qarg;*r. Árdeal rr5.
çi ."t
0r* e)a, 0r+e>oi e*âr)ê, e'+ Az;á, e iar>0. ,i;i,r:-,:--
|6 Sever Pop, ta dialectologie, Louvain, 1950, p. XVIU.
 103
P" Conceptiile çi metodele lingvisticii

1A2 L Obiectul 9i istoria lingvisticii

J'926'
asul alcátuit, êe-IfeqEgr-?. çérli publicare a continua't -piná-In
dialectale cá
H âiili"t i"a,]e iul,àís strict'nu.-existá limir,e çi
Mult timp formele «Lialectale ârr fos-t privilg-{ept greqeli B?u âb ií"lrÃi se obscivá arüêstec aÍ vorbirilor
do Ia norma 1ito:rará. D -r,r la lncoputul secolului at XIX-isa curoü.tul romr .fr íimpori" meigcia anôhg9ê1o1aiãteôtille a fost folositSli 1ljlifl* d"
a.iniliat. o vastá ancbetá dia'lectalã'
ffiãtr,rã;í.írild;â;fii'Í" iáãs rlasdeu t-":*'"f"::1y*::"1:3::
:':.':. Da"ú'àLa w
:,l:iJúazatá P" .I*,:*:;;;;;^;-
.1'".9"9!i1:g^q;::q
tüestionar, .o-o i-au ,servit' la red'actarea i:fll*I"f"J*il
care i_o,, a:rticolelor din
.r Éãsnunsurile lairs;r*, ctasare tn 18 volume, constituie un
fri;f.;;frí*-
valoros in
àiíunate çi
prezent'
Grariom,atí,k tl.in 18L9 eI a d.at prima descriero istoricá a *-
ããteriaf çi -- - -- :-:^\
grup d,e clia,Iecte.
,,;;.;.,, primul atlas al limbii române (çi totcdatá primul pe teren romanic)
Ou rremeâ dia,lectologia, ráminlnd. legatá d e etnografie çi fo ti;ii... ;p"; lils"üüúi-ã"I*3" Ê-iüeig+n«l., piofesor.Íre limba ne
p"infríc.eiEntii.
,:r.;:i,i,,:i:.:.i, ÍÍ-:--^*Ài+ôrâo ,{in T,aiãzi, rrinffi;ei6ntii,.ól
româná
pe ter9n
teren
eI folosit
a-Íolosit qryhet'a
ancheta
devinÊ Jr ramurá aparte a lingvisticii. "rt"
ff'ü;#;ütrt"ã ai" mip7g. a

fu)nimete materialo-d.ialoctllogice au fost.expute in,{idio1ryr pebazaunur.*.i1ilüi'Iii:*ÚU'"-t*.'-"3íÍi.-'"*:11?,':TTml

prilnele
tectaià-si ln monoÉra,fii. Pri:rÍ;re anchobe prin coiespond'en!á $;lir;iriãorcetat
va, Dobrogea
;
iiir':
;à
.(!
,!:r', ,
^m ar qr â
IifÍ.i
.Some§ulur
;íiéffie0,ffi1885, aiüpra graiw:ilor saxone clin Transilvalia, iar prin iiiis-Eiíãõf iiiãl-Ôü*TI1-:
§iiJf;?,:#i'33ü
Bazele {-B,fecioiogiei se puu dupA:,,úõ)otlqtá qr inceputurile §cotl
,", ü;r"ri;ior", touí""-*!qsrãrir1F $"lqr*q !2rys:!!':j:*':^!,!^^,!':^uY:
fr;;d;;rht; Spr"cigeUtãtes, a1cátuitá ôin 6? de hárli fonetice, dintre care
r,ong,r.*aiiãffi eroaalmina §truororu rrflruuul'
nãcesitafea-lluãierii v [, suu5r
limbitor vii, neogramaticii
óuraururr
nAOgm,mAUgüOX. tToclammo. noco§llalea 16 sint hàrli sintetice'
6Íí-aiierlte-- 1e,ri au ini.tiat anchete qi au strins un Taterial bogat. Aláturi tle I]n pogle,insemnat ln metcda tle cercetare atle tlialoetelor §:a reâlizàt
'
o aatícuãt"ãtoire^ ;!Lr;r1"t lingvistic al tr'ra.:r§ei, cátre J. Giliiéron çi
á.*b"á-ã"i, ui" ca,ruTlrú.;ptr-:n-mfUf"riii, atioptaté in-fulte lãrl"
=--a""iráta lre_tCfe,X_ie_alirrte d" n. Ed*ont - nespecialist' - a folosit
rrn r,hesl,ionâr de 192-ilãuffiréá-ffi;61cfiõare 1a toaie compartimentele
iiilrüttjaffi;iá.fm:"iã=;", eotoíii auvechi, urmárit sá obtiná d.ato privitoa,re
;iit ü;á-d;;;il4;í;;ããtí,iíúo, cir çi ia moduítle pátrundere
ã"ilr*ã"iro, titerari. Finctele de anchetã in au ÍoÁt stabilite geomet-ric, la
e" fost anchet'a'ti 639 d'e tocalitáti (din to-
ãi-;;;fi;p;;ximativ ãeu,Iã
i"
;;üiã"-3f ôóõllãtrt d"fr;;!r; "it çi ci1c3, tzí do'informatori
ur*a,granileror eÍ (graiuri franceze
de di{erite
ffi; üis,;,- úií;tú; "*âoi'iír,tieii,,
orincipiile folosite'
"----T"à""iiSZO lingvistul gorman G. Wenkeria inifiat o anchetá prin ffirtã.-ii"úricat iitró uú rsoz §i tato, Atta"s tinsuisliEwe^d,ala larygg @!rl
Í à,"tãiiÀmrf ;; siráini çi cu unele'rezerve Ín Franta' EI a fost
coresoondenta, cu ajuàníoot'i de 40 de'fraze'scurte, red'actat'e t3 t*mát^ae numeroa,se ""td;;âe
lucrári de acelaqi gen'
;;#;;ú;;;iá Àü;ãã pebaza úvatratorii ain circa 30 000 de localitáli urmau sá
"u"Jtiooar -:"-ciiú ani mai tirziu, au inceput laJEj pregátirile-pentru publica'rea
*,;;à;-(;ini,,eaffi,-suÉ Í'
Í"" t-r#A*"i"i"?rãià"üà.r. cetor LL 251. tte ráspunsuri a lncepq! p"uti' condúc9ry^a iui sextil
ãüíãii. ri"'i. Í"-rssi a apárut prima fasciculá, cu 6 hárfi, a lucráriir sub Ai"r;;,;i' iffi;;;t;;
titlul §prachatl,at tton Noril'und Mitteld,ewtschl'and', aul -í'it"P o.!! t-!Y
;;;r"íí';;{-ut]1i-
'àí ã,ur- iolkssahwttehrar sesammetien Maúeri'at' -aas
-
"ot, -ffi; j#ffi;Jmii*'*tY*;"?',""ü:""i'?,'rim:
í;"il;":;,ã;e. iu
Ürí^iseôãiãóãp"t ãá,foeta pe tãren, rloi anúetatori çi
0ó0- Ortin,-bãa,rbel,tet, antworfem umil.- gazaiohnat -oorü .Dr,'.G' !ey\
a aoord at- atenlia pfncip: ã;d;h;t""rr" uoui a" 2 200 d-e cuvinte reÍeritoare la noliunile funda'men-
st *iuiii.- iia;pt;i úóúáaticilor, aut-oiul t
gO0 àe intr,ebári referitoa,re 1a noliuni de etnograÍie çi
fo""tiáii,"to"rtá p4i" Ãorfologioi,'iar lexicului rl"e loc (consiclerind ta,Ie, celã,la1t cu 4
schimbítor tn toats sfeiele lui). Totodatá el impártáqoa ideea, cr Íolclor. Pebazaráspunsurilor s-au publicat douá volume (I, 1938 çiII, 1'940)
ale atlasului, precum çi Micul attas co hárli sintotice. Din anul
1-956 s-a
io o"u*"u lui, cá in rlia,Ieote - neatinse tle iufluenfe stràine- legile rea,lizat anchete roi, ca'te au
tir* *" ,ãlioon,t farA excepfii çi cLe acoea tntre tl"ialecte existá limite precise; ;;ilt;"btiáaiea atlasului. Totodatà s-au
t*"irri-*"l"rial pentru atlasul pe regiuni' ;, qo. o , ,,
no Sever Pop, Iucr. ciÍ', P. XXXVI. ,',ü
c'- -.ú &*'o"
v -E / t q+''"
'a-'i1t_-
^^P -.r.-' *'
\
' *)/",;"
\v
''
| /-

.,
Y-.i{d '
./
./a'+.
' ç' ./
,
,4-
t çr,,a',/
. /\ *i
 t Obiectul si istofia Ijngvisticii

n merid,ionare.
'\§ Mai amintim r! acest §cwt istoric at,.as,r
ringvistic ar rta,riei qi Erv B. Concepliile fi merod.ele lingvisticii
snracrt- so,ciiitir'ilír,*n, und-südschweiz,
reatrrzat de K. Jãberg ""a rgz. _ . 105
si {. /uji;"tu1ã;;il*g (1.2o5 hàrfi),
folosir s chesrionare,-.in,a fàirro
a"ãbõôã"iiirune,ri (ad.aptái'riuoà cer"rr"
altrí llt formá red.usá, pentru o-r^ryu, al a
çi 1111-ch.lstionar âe circa
bà,ri ponrru fixarea rez-aurului rinbiiÃtiãarrr""t;1§"Ç, ? 000 de ir
áã-ãliu'ori pl
r'ma;rcâ, inrrod.ucêrea anchetoi
ft ;;;;, pruáã,iri"rràílãiiãuru *"
foneticá,. raporrare, úturi;i;i"i-rüg?ilti" tatra
comparat úerminorogia.it-alianá qi õãa-ietoromaná ra d.ate currurare. autorii
cat'alaná,,
t,àb.àratt , punm.d.
punincl astfel
aíttet bazele cu cea françezá
Uazetã Ii1 o"i-,^^-Do +ii r ;_ __:^r: ^ ^
y'se cuvine aminr* aiciçi unei geografü ii"g"irti;io#ir"ut"
c&re se tuweazá in orozenr. Ri,;uIü;
atí;t;;ií;sr*,,a-ínraíiàioiüio 6r*,
;i ãá'l'aborárii d.iaJeàtorõeiior d.in
mult'e tári' acest arias urmeazá, -á p;;dü;Iexicul :

çi poscarilor clin norrrrrile U"Olt"rãdi, .ã;*"* specific ar'marinar

tn luminá particularità
ffi"Tmr,fifJ,1;;:" - p,"a",üi"ãiíi"#.#i, çi conracrurui unor popur

fies

Ir:d.llr LinsD. romanicd, p. z6t.

ll] .,Bolletino
uú dell,A,ante tinguistico Medite*aneo,,, Venezia_Roma,
u E. Coseriu,La geografia tiígiiirtiir,'à-{.-r'iv_", ú"rlr."ideo, 1, Ig5g.
1956, p. 10.
*, ,r# *iTigStSni' zm',isí ic Geographg : achieaemenk, Methods and
orieníatioru, r,word,,
 B. Concepliile gi metodele lingvisticii

l. Obiectul çi istoria lingvisticit

g_c,rci-g-I?:n3r!igalp- çi chiar in cadrül ior trebuie.fácutá.o solecfie-'
,diriffiÍat* Zõõijle- mixte, create prin iatre!átrunderea jsogloselor, existá

: ,r l
c?rg-nu stut"p"r'
,uil1ÜâiT'àir:í##;ffi
ráspunsurile io,pji?!1!:^li-?.:".11?;T%Xâlii,-'.",1""f#:#+:
rô uâ,. unif orme, eáci va,riaz
; bti" g llspunsuri
ê-a--!^+.^*:i ..inrnrrid.torii- imnreiuráfile et,O.
ffi
arnenetrârorrr"""""-3'"',;fr:'aifiã#íôãiftptimut
rypr*,-rll:lr--.TH'r',Tt"*fltl3ll1""f
',r-Dupá ff ráspuns
^;;í ; ^
esto' cle pref,erqti:
-:
a,rí ceniiale ctt aspecte clar conturate. !'lecare dmlect §e pl'ezlnt,a cu
b:sl"1iq,,
*.""ii *ffi.oncordan!,a isogloselor se datoreçte adesea faptului cá o serie
de cur-inte trec qi oÍncolo ãe ariile'1or obiçnuite1z5. Geografia lingvisticá
T
T
páÍê'iÉâ u: . ,,_;: .-i"ti nhieejia, cá. i.n
*t"#JãÍ*iã?r'H;úü-il.;il'il'i"ii11*'^11."^:'i-'ã^::"'f; :t'3*i1', i-rêt"."*t faptu) cá cqy1g19)e migreazá, Ia distanç-e-uneorj Joart-e mari,
HTJi-l'"tl'11i5il1J##'ii"p*;t;!i$,,"q'."-:':*:3í:,""i:L':l?'"ii
&oe§t rer' se PrueeuEaffi idutín sE o^meuii lr c_uJ§jec1ete. Ôompletindu-ipe Gilliéron. I.A. Cantlrea
cercetátori.i au neYole Oe un ffi';;;'ial-he §ruuç'a med'ioi areale a vor,itg;
urauclriír (Àc sinteze' .j:l ;ã6iiii 4 cái tie migrare a cuvinteioltrh : liyq§lg,lia -(d.ir centrul unei rt'-
*pr" rnarginile éi1, l,nÍilarugg. (làrgireã a:-ffiÍ{úiiui curirt),^ readrm'

I
TIIOI,", âr"i(ráÀpiudirea in Íorrná ãe valúi) çi suprgag,tyerea (apaxilia in-õadrul
7r"
:i.',i
i r... r: ,irôi ;;i* d.iaiectale compacte a unéi ií§uIe Tiigvistice diferenliate- d.e
!r lr:i
i:'i l:';
i ir

prec*m iffit: I" cnrsul rriigraliei, cuvlntele circulá cu forma loneticá specificá
pin punctul
;:;t;;d;;-in- Iinlvistíca generalá i'eor.ia val,rilor' ale unui
:,1

§t -q
ffiunu i.in care-proviú. .de ved.ere ai lcgilor fonetice"lntrucit
;iffi.gi, cuvintelô pátrunsé prin migralie reprezÍni,á abateri.nu se ma,i
T
l:ir,]tlir,

tr'T;i,:1ih#t#lt'Hffi +".t|fi :;"i!:üi'5::'I""1ilrapto p ãfd'fmi de'stul'rie numeroase, Gilliéron a 1,ras cantiluiia cá

ale háiíili
llrâllli,#?iá"'iaiíi'à"4"ãí!*ti*,
.Tlitãa;ii"ã- " eãà""tt"a uuáeroase ;;.;;;"úi-d; legi Íonetice, ôá fi""rt" cuvlnt are istoria lui,-dôôsebitã'
aãà''ii"?;i; üi, iyat'e
e sau n"gtil f 9- T'a,t-'":':l1lát- *"'$ #Il ãã*a celorlalle, cà-fiecare f4,pt lingvistie trebuie stud-iat separq,t. Se vedo

I
,cuno s cut
,"JJr"lriJ:r# ;"ffiii,,li;#' o prã"irut* de n umeroe i ccrcet -:
-u ori{Pret' ,ã"õ"d.úis*ul neograma,ticilor (iegile fonetice aclioneazá fá,rit' exceplie)
,d eni ancherete aiareci'ai"1;.
"d";;;í;í :; l*t: 1" r ap#:-1,lili
:.:lP:' -i1 orturl c(
,i á fopt inlocuit su Concluzia cpusà çi tot atit, de extremistá (excepfiiln

*s##'#;fi i;üã"fif ,-:rilere i,ariante s e gáiíê §-ô" tiuitg stnt atit d.e numeroare, inctt nu se poate vorbi de iegi)" se poate admitn
r:1,fli?ljljffgl' desigur cá fiecare cuvint (ca çi fiecare individ) are propla. sa, istorie, da,r:
pràxe qi
prexe »r uat uç!r' rTdiry4J..
cá, deci, '-T*"ilnJiá, t,extúr,
pornind.;ruma,l cle la era mult simplificaíá'*r
"1ülll-"^'.-r",*5l " "* Íi aoea"sta nu neagá posibilitatea, unei istorii a vocabularului (ea çi a untti
mult ale lingvistice popor). Existà o regularitate a schirobárilor fonetice care cuprind", lntr-r»
a) \Uua Oio dezbã{ule .geografiei- "
"oo"fo'iile
serererá'.lap*otr"**'[ü'"oi-t""rül!i'!:14*JS:*tYLi*:ti,i]1if?u*,",i ãnumitã perioadá, sunetele afiate in a,celeaqi pozilii in toate cuvint,dtr
::"l"J.""',X,â'#'l3i#,i,tr-íJ:ll't:]*li'l6fil*'Xl,*':"#i:*?'TT'*
-â1' de pe un teritoriu dat I acea,stá constatare nu e contrazisá de migra,t,iu, :

I
ar(
irll#ffiiá" píí"r"- ãiiaen!á t'aprul cál!.ecare f.engpen dlâIectal
-ff cuvintelor, fenomen eu cauze social-culturale çi care atinge cuvinte izo-
;
a,rie dc
a,iã d làspln(r1re
r spintlir
á e prui'[tr'
p,
" uüi' cttiar isãglôsele
h*
u@
{: :- * ;1*. *t l:in ôuvinte
rovsrvuv^"
Fõffifenorr
õ;,\; aceluia§i -rà"-i,"it""tut ,1"',::" Êdifu' late. Ma,teriaiul din atlase nu duce in mod obiigatoriu la nega,rea logilor
jil
i-L- l;;";i EIe ü;p*rií1ia difercnletor dialec-ii fonetice, ci doar la recunoaçterea çi explicarea excepliiior de la iegi; ol
rite). pot ,*prerei*tu-;P"ãitiiÍ:tli*'-d; aratá cá schimbarea foneticá nu se produoe in mod mecanic çi simulta,rr
t,:
áu vecinátate' cu caract'er:

I
tale si piná la ,"t..u,ra aú'ozare'LExisrá 'oot!;; sã-úpretósc co1 altel$ ln toate cuvintele çi ta toli indivizii, ea fiind. un fenomen istoric, nu fi-
rnixt,, ln oare isogrosá""ã.g#t?'iíiffi1fii zjC." Datoritá acestuj fapt existá zone cu scirimbári uniforme çi altr:lo trrr
ãrrãt*i.ii"g a)toi graiuri'T dus. pe Gillieron la concluzia cá nu rchimbári neuniÍormelz'.'
Asernenea
dialectale"oo"#ti'f'l-a'u
qi
ür nrcr (rtarDUUç' "^ "***^i;t"rp.ãtàr"
ii-"19-,-r**t*r'-i':'!i,1.'&',fl e) Ilnul din rezultatele migrafiei este lupta intre cuvintele loonJr:

I
:i' limite dÍalectale "*t .'iúrã9.t3, Àceastá j a, iui Gilliéron a
il";;s.;i^;;ra iotr-o, çi cele nou venit'e. Gilliéron a urmárit indeaproape acest fenorn-en, càu-
;, I
sistemlza'
rost combátutá de *fiti'à""-'r*'#ü s-;;ffi''i;i*:l :i^7.,: ::i'"j;J;
llli
ttnd,-ôá evidenlieáe cauzele d.isparifiei çi mecanismul inlocuirii cuvintolor"
lXàl#'"J""ü'á;#;ãi"üãi"-Á?''P"11'!31^L1"1-T:*"I:,"" EI aráta astfel cá inlocuirea unor cuvinte cu sinonime ale 1or se poa,ttl
rará. s â t áz.,t cá' -ilf ;;;i;T"l' oI q1"--^"]:
ji:.r:r.
::l
:*^I'*l"l::*l? imai;
I
ó
datora unor eauze extralingvistice. §e constat'á cá, cle regulá, cuvintoltr

I
delimitare. apoi
-

it lH?;';?"1,1íhiJ,,i'#;"ãã íermire õrru"á*"egalá:

I
"?t
rnài importanLe venite din capitalã, se impun prin prestigiul lor in clauna cuvintelor loca-
de retinut ce pu toatJ-i-;C;;i;';; "'iãu" le. Cu clt legátura unei localitàli cu un centru cultural este mai strtnnà,,
t21 G. Bottiglioni, arí' ciÍ', p' 385' der irulogermanischen Sprachen'
c, +jiü.migfêliá iuvintelorCe liroduce mai lesnel se observá totodatà, cá,
t22 Joh. Schmidt, oie yeruánítiínaltsoernattntsse
p.
12õ Coteanu, Dialeclologie, 43.
126L À. Candrea, Constalõri tn domeniul díalectologiei,,,Grai si suflet" I, 7924, 1.,
12? E. Coseriu, lucr. cil., p. 35.

ciÍ., p. 36.
 -.,*'"."§

108 l. Obiectul gi istoria lingvisticii B. Concepliile gi rnetodele lingvisticii

ma.rnotlificárilor fonetice lat,. nau'is ,,oorabie" e,a, çi na,pas ,,[ap'l

lweÍ;limba a pástrat pe nef ,,Baos", iar pentru rrtâp" a recnrs la
ILA,Oet,
tr'alse diminutive sint utiüzate qi pentru inlocuirea curriutelor clx
fonetic redus. Astfel gásim ln francezá pe sol,ail,<l^t, eol;ioal,rlr,
t q ap,icul,a, orei,l'l,a 1our,ícule, ai,guill'e l acuawla, aarbe,il,Le l corbicwl,a
tle formele latine clasice, sal,, apis, auris, a.aas, carbis). Uneori ln-
a corpului fonetic se realizeazá prin contaminare. Gilliéron a ai-
cazul formei tl,ialectale franceze ep < opt,is care, in contaminare cu
*-ornonimiei.
' In áóeastá direclie eieúplu1 citat frecvent ôste cel al a dat Íorma *rnouchelt, transformatá ulterior in mawclueíte ,ralbi-
gall,us, care 1n regiunea gâsconá a luat forma gaÍ, intrtnl tn coliziune '
il.liiàA,, in unele graiuri din norcl-est.
íimieá gaí proiveuih
cu ywv
lulrlrç4 vv yrvtv din cattus ,,pisicá" ; rêzultatul a fost cá 99ü ,rcS
a fost, inlõcuii cubégey 1 uicari,us sà1r llüza'rl l phas'i,anusu Pentru
trarlcezil se'ciúeazá iumeroase alte exemple, tr.tre care lnlocuirea lui
d,re < mulgére cu traire < traltere d.in cauZa ômonimiei ct nxouilre lmalÚ,
in rtalianá disparilia lttí .manaare <.rygndy§:Y3.,,9"*ili li.-.inlocurre&e
cg-malygi-arc-.aÍostãtrrnuriâ Ç'-qllzltrntl -c'tt'!ú[w,ií §i.tn ce- prive
iim'iialffii"á"á s-a fácut, apei LJ"õiüôriimti, pôiitru a se êxplica, de exe ilirea inova$iei*depinde cle Íactori geografici, rle prestigiul celtru-
,-l i-n!9.npitate-a ,rolaliilor d.intre re§iuíí étõ. Tnele gr. grijge fizice, cu'm
íI-;Hb-tit"irea lat. lego' cu a- .7i,fi, ({in'câuza.I;ui\lego <lígo ",,legau), {e tr t*ffinnÍii, constituie otrstacole, altele, ca, de ã-xêinplu. flu'r'iile maíi,
Iar pd,cut'ar < pecorarius cu cioban (d.in cauza bti Ttd,curar ,,vrnzat'or
et".)'28.-Àdosea s-a fácut abuz ln légáturá cu aceast'á explica!-T ,tdfhfrzeazá' clifuzare-a- Mai,importante decit granrlele geografice sint cole
Omonimia'poate fi uneori
"orâ," cauza. clispa:iliei unui cuvint, dar gxistenfa, ãAúinistlativ-politice (ià irect! rii ceie rai§iôasé;. S-a ãbservat cã, ln
'
nümóroade'^ peréóhi omonimice dovecleste oá ea ^.-este stlpolta,!üáii riffilte gári europene, côífiguralia dialectalá concord.á cu vechitre lmpàrliti
A;á;;;; ciivintele nu apar izolate, c-i i+ q-o-t!*"!. Gilliéron.çi alfi.clia'ri teritoria,le din perioada feuclalá.
-geneqq,le
bàtotogi'aü tiàs concluzii pórninü d"ô Ia situalia ilin limba fran- Confruutaroa pe ha,rtá a ariilor de ráspindire a, inovaliilor permito
o"À, lioo", ln urma .:11*b?1191 _r?l-"tg:l,procentul de omonime estq ..-,,.:sJabiiirea unei stratigrafii a for:melor lingvistice. Asttei s-a remarcat cã,,
ridicat, ceeâ ce nu §-a intimplat, tn alte párfi. -. ,,].i,,.l4le rberitoriul Fran{,ei, noliunea ,,iâpã," a fost denumitá succesiv prin trei
Éir:ertrofia semanticá-constá tntr-o polisemie prea bogatá,
-ln acest úojl üúrneni : forma ioe dín termenul latin clasic equa
''r'::i,t*inrneni: «lispã,rut (in proven-
equa, a «lispàrut
â,nri;imtii lii poa(e
i,in *oo confuzie. Ín âce§t
provocâ confuzie.
noaüe Drovocâ mod explicá G Gi silá e àga) 1 .ea a Íost lulocuitá de catsale d,in forma latiná cabaltra ; ulto-
ron clisnarjtia crivinlului b. oaisseau, caÍe irr nordul I'rançei inser ,'risr, din regiunea parizianá s-a extins Íorma jwment 1lat. ,i,umenturn,
:Ín frezont arla lui àga e laterrilá in raport cu ceâ, a lui caoale, care, la,
,,ãalá",',,coralie]t q aile 9!ject9-*,iorTl .1T,l?Ii^1i,"are in graiurile r',rlntlui ei, e lateralá ln raport su aria centralá a lai jwment Un alt exem -
ãiüãrJ
- Alátu*i ál*píiÃt {i u""*"titu ,.!"p", ,,roi.de albinó".
de uzura semanticá,'-o cauzá-frecventá a dispariliei ',,Flu din franeezá,:lat. faber a ilatqferrar,ius, formele Jabra, fawre, tàore; o parüe din
telor este consicleratá qi uzura foneticá. In trecerea de la latiná la :o.ir#ia lor a, fost ocupat,á d,e ferr,ier peste-care s.a_ extins mai re-
romanice au d.ispárut, numoroase cuvinte.'licúrte- Âiítfêl 3u s-a iliiptint forgeron, creat in francezá din forgar 4Lat. fabri,aarel».
ão tfaiioera*Iitêmiá af; é < apris, lnromàút i,m çl'i,'tnus a fost inlocuit ,,r,,;.; ,. Ce-rcetarea, ariei uaei ipgvalii çi stabilirea centrului ei cle iracliere
iorií, nu* { n,'ii*ar'r:t, ci'ad;pad,i, l,á <l,auare cu spil,a. o-bc. §} toateyuvin;
lffiL i:úi"íi#í#t" ãiíií,ilu"a, il;"õ," íã"r'iãiitã' preãà"á, I-er.Jgl!,"§á
ge forrnuleze unele concluzii de lingvislip_ã, comparatá. S:à coh-
ttãfat astfel cá regiunoa italianá incare s-au, prorlus transforrnárile mb> rn
fi-;l mai usor expuse inlocuirii lor cu altele. \;.twJ > n corespuncle zonei populate ln antiohitate de umbrieni, samnili
Úiista aqãdar o,,patologie" verbalá, in Í9rm9 variate, Dar exig
toto«1atá çi mijloace ,,tãrapeütice", Pril care limba' cautá sá prer 4i sabeli, ceea, ce ar duce la cortcluzia unei influenle a substratuluirm.
ãoduziile
'sau s"á intáróascí pozilia cúvintului. Astjel^
limba_ttispune 1,, Geografia lingvisticá a dezvoltat, in special prin 4[,- Baiüoli; tggrta
pã*iúUitrt"* clüereulierii prit'gea a omonimelor, ca in fralcezá l,o foie-
.t:;1,1
SS,o,psl c!r,Q..gSárü este .de, ? sta-bi,li pe baza normelor areale, prin-
ioi,. l,e li,ore la li,or'e. Adêsea se combate omonimia prin lnlocuÚea unü irÍ
'dü ãei doi -termeni cu un fals dimiuutiv ciin aceeaçi temá. De exempl
1Ú E. Coseriu, Iucr. ciÍ.. n. 28,
1,8 Cf. Iorden, lurr.cit., p' 169-170. r3o làidem, p. 26.
 L Obiectul çi istoria lingvisticii B. Concep{iile çi metodele lingvlsticli rít
cipü de cronologie relativá q*fo1melo1 linggisfice. Ca qi tn Á.ria cuoeritá mlr,l rooentgràrÉuea:á rêa,
stratificare se trag sonclüzii-âsupra perioadei d.e ráspindire a
Âdmillndu-se cá tur rlistribulia spalialá a formelor lingvisti I

P'roai,nc,ii Ll,alúa
'1n, Imtiôd,úàíone' attrií üoti,ng ui,sti,ca ( Geueva, 1925 ), ff. Barlgli-l sp. comer mâ,ugler$
nus eitevâ din normele areale : fr. oncle mo
iJ,,-I.,,,,t-
rom. Iingurá ouoohl&lo
§patr. nieto nipot6
rom. duce oond.uTrê
§pan. miedo p0ü!â,
Bard,ini,a Italia centrald {lt-.ltil. , Teoria arülor a fost d.ezvoltatá de o serio de tlialeotolosl, tuü!ê G}!f
K. Jaberg (Aspects géograph'iques d,u langagc, Pariu, 1030), 8l s oglqü gÕ
kras, doomo, obba fa!ã, de ilomani,, cas a, oooalla
p;riite sà fie stud"iate din mai multe puncte d.e vetlore (gtruotutór rltgr$|;
(rlin lat. ala* aras, ilomus, agua) (tiin lat. t'irzie ilamana, i
oabal,l,a) !': .súatie.1á etc.) Ei a introdus not:r::rilsde arie erolznd
tàA'; d1n punctul de vedere ai limitelor distiugea aúi noto, llolanlil de ln.
ffi: marginala, iar din punctul d.e vedere al evolufiei ÍenomoUclof Uã3.
Pe teritoriul romanic arii izolate slnt Portugalia, Betia, V ,yistice aríi progresitte, regresioe, stal'ionarc
- i::doialá cá teoria ariilor este d"e'ajutor ln_ oerngtgÊêa l,rüÉdÊl
dupà Bartoli jqgglpi*$!
p3,i .qolseryg,fog1e^fectt con-bineDtele, r 6 Fárá
mai mult d.ecit õiinpiile, satele mai uiült decit oraçele. Ximbi!;!q,r adesea s-a exa,gerat- in utilizar@!
Ui N . Dagâg{Uig]4terale ôoiácia intre ele Sffi*dlãiectologi - a ará,tat, cá normele areale trebuio apllolUe oü pig.
opun arieffiffiGfê'le reprezintã õ fazá anterioará. dentí, cá ele reprezintá !p*{i-cii 5!_pp legi obligatoXii, cü ntnt, rolÊtlvÕ il
comporl,à^ dfõãpÍrflrÍ-.*ntt mllte orlforme d.iferite oronologitr qoithtl €-l
Tberia Galli,o Il,alli,a Dacia rvÀriânte tacultãiivô sau stilistice. Bartoli observa oá o folmà $& fãÕllll
,::.i,ri{uaii ,,nouá", dar pástratá ln arltile laterale {rom; pasúre, Ep. Irüarcli pgile
hermogo beau bello frumos l'ffi ,'ii'J"üí^i;ii"';;;;""ürí;ü;úr-áà-ãu'Iãülã'üíriíiiíã*iíaiiãt
tàbIe tavola masá
.dstinctá1 Existá
'.de.la Burgos a primit çi cazwri cle regresiune : in Spaniâ, zon& mgl lnovrtC1;Ê
InEBâ in cliÍerite rinduri forme cantabrioe rnol fâuhl, 1j.
hervir bouillir bollire fierbe nunlincl la inovatii proprii. Dupá cum observá E. Ooseriu, o fortltú seff
día jour giorno zi se substituie alteia poate fi la fel d"e veche: a,Ça, paro a fi ooaul lct, êe-
m⧠plus piü mai bollus, care, in moct absolut, nu e mai nou declt eqwustE,.
xí-Ín legáturá cu riscurile aplicàrii imprutlente a, normolor arellc po4.
:-::r.f1in epoc' ludepártate din care nu ayom texte a atras atenfio Y. Phenllffir
In Iberia çi Dacia s-au pástrat formele latine mai vechi :
,.',pí referire Ia preistoria limbilor inclo-europeue el aratá oá arin llolatl aü
rnerüsa, teroere, ili,as, mag'i,sr Ln timp ce Gallia çi Italia au moqtenit trebuie inleieasá in sens absolut, ci in raport cu d.ialectolo aoolul&il ffup!
latine tardive bell,us, tabul,a, bul,lire, d,íurnwa, pilus. cá o arie ,,expusát' poate Íi conservatoare, cá aria mai mare nu ooqülBÕ
c) Norma ari,ai,-ngl-msr'i. Adesea aria mai mare pástreazá Íotme rrj,pbligatoriu formo mai vechi, ci poate fi rezultatul unoi inovafii, Oouolulll
veclu: ,,r,'llingvistului italian era cá, pentru proistorie, are valoare n,unal ltror&B
t"r;iiariilor laterale, cu limitarea cá, ea indicá uumai cáfaua marginal[ trobulr
sá fi existat anterior çi in zona centralá.4
Iberi,a Gall,i.a Itali,a Daaia Mai este de ad.áugat cá teoria valurilor nu se mai aplioá la sltuoülr
co§a chose co§& lucru
*ltgrrl.P}drá ma,ri"i d.ozvoltári a tennicii comunicafiililor, otLató 'ou
me8 - mois me§e luna r,',,;:,.,: lsr Iordan, tucr, cit., p. 279,
rbrir ouvrir aprire d.eschide ::,::i.il:, rsz Lu$. cit,, p. 40.
t'l.i'.i,: *' v--i;irrri,?iünguisrica e índ.oeuropeo, ln ,,Memorie clella Acadomtt rlol Lluool"l
Y et e çi .rrrl..::â!rno CCCXXXTI, serie VI, vol. IX, Íasc. II, apud E. Coseriu, luct. cll,
 112 L Obiectul gi istoria lingvisticii
B. Concepliile 9i metodele lingvisticii

.-_^ ,9: 1*^_1::"":1!.!e astàzi.cã pgúogl g_eograÍiei lir:gvisrice reprezir

Ly:li^-l-rl"_-"J::Tlll are çtiinlei.tim_bü din secotul nõsrru. Ea;a pus
.êTüH??"'""Xi:1t9"*"i#r#tity"lr**i.,,,t:i:lil,l*#r* §-a ará,tat ln
Tto!,Jol lingvisr,ice ? +ritrrat aqgir", ã coúir;#ip;;;ii ã'i,r. i"
den!á fapte astfer,.cu-àjüiãrut
*oi'*.asupra limitelor loi s-a dovedjii"ã"rititaíü iã,
neogramaticltor nete ünTrê d.ialecte, asupra acli
gdt'Fe a.legilor t9qe1_1!à.
g#-r-u--r.legilor Íonetice. c1og1tf,
Geografia iingvisticá
ungvist-iôã a.ãü"àiiiit=rãíiáe
*-o*"e,tiriirã*oà" Bsiü
logice ale schimháriror,*rolul individüiui vorbitor, pa,rticúafiiáu" "* c
qigllysg-".1.e§g.cr-uryitogig,te,y.rrc!á,.sp::i"ú;rãtõ-ü;ãffi natioi);
oemo.nsrrat, regârura rstoriei rimbü cu factôrii geografici
si ãeopoliticíír
Á evidenliat, faptul.cá istoria rimbii nu ãsie is"toria uuui'nrãc -unitãil
un joc permanent çi nuanlat intre inovalie qi ãõns-àryãr"
pGeograÍia lingvisticá este de mare a,j;tor Ín stabilirea cáii de
?"u+ur renomen, a epocü apariliei lui, a teritoriului-.iiütial de ràs ue i,
§e §epara umrátite invariante de varianúe
uiil
dâI'pe_rtru
perru'u auea§ra
aceasra e necesar
necesãr sá,
sá §e stídieze o dáitcú-it;i;di";
se Studieze datá cu ràsúinttireá lui te. frr;ffii Jiffiffi1j çi- a sã
ri!g-ri{,a çi lstoria lui interná rn roate varietá!üô, iór;§i"ã;I-ã;" ú-;";,
telB,. Dezvoltarea üalectoiogiei çi tn special t'eoria ariilor ,'-, aó""ait íii
r sou-rtá
nnrrrrã, weme upá constft uireá X^3
vrêmê o.;u*.,1]"t1,1.,?,"j1
d ,!"rg,gtãrile .dia]dtobgice.
õ"õ"r"i üô,i;rü'ã;" Astfet ia
"ffiü"ir^jJâ,?íiâ
primelor ru*ã,ri de ronorogie, N.s.- Trubátrfiáí
fá gi Ín reconstruclie (9Ym r-õie1^e'çi ain'tucrarea rui À. Meúet iár-ffà#.i' osie und, p r acho sr api,ie' , piüiiiáÍ"ír,iài"r rar_
àmd,o'européens, ed.. a rr-a, rgz2, cu multe puncte cle vedere noi
façá aã
not B eo
Íonologiei (analttza inv"e1áJirlui TCrf ;úã; f , ( ií
ãü"ã"iil"Lpricrr"*
eülia din 1908). r"""rósi";;'iip*iro,
"ârã aã-ãiããí,r
varea problemei atit de controveruri*' ã'fru*çuio, dialectale. in rezol-
Muftá Trenre a párut cá e foarte g-"u,I se aplice metod.e atit de
riguros exacre ca cere srructurate dei"ãàiteçi -r? .iiiãã-ãrilpiàià,
riate çi ln continuà miçcare cum *áúdú"_âruità.*"s-íà#rã"^i*t d" or,-
cá ele sint mai usor apúcabiie i" *Íã;"i,d *utrur
in studiu-l relatiilor inierdialectalüi; d9 rnonograÍii diareotare decií
ra d'ialecte sa* sraiuri.c"-iiúit" il; ü fi utilizate numai cu referire
ããdirrt"
ferenle esenlialdintre limbà (in care eaz ,.rr existã, di-
çt-ái"üãtiôir?,
granileie d.ialectare nu pot Íi- ctetermiíate
insá in majoritatea cazurilor
cu precizie d.in cauza necoürci.
dcnfei isogloselor apar!ürna
.19e.ruiaoi-ãrità"io, unii cercetátori au recurs
Ia construirea d.e granile artificiale,'pri,
ãàarr""rea de isoglo*" *;;;"ô;
baza calculurui statistic ar sumei irãgrou"ürl
h *t arbitrar graiurire a" iã"rifiá?ir"""' - procedurá care in,áturã,
Este adevã,rat cá geogra,fia iingvisbicá" a rnláturat unere clo Dar greutãt,e de ordin metodorogic s-au
redus treptat in urtimero
Al:"^,A.gi"ula!ie de neograúatici, d.ai ea nu Be opune ióia.fãestei ç
,/, uoncluzule er nu âu dus la desfiintarea conceptelor
decenii, pe másurá ce s-a renualat
ra unere teze structúare extremisto
de limbd,, d,ial,ect) cum este teza incomnatibiiitáiii
fioneticd,, ci le-au aprotunaát§Eãi;.
concepteio, de sistem ;i
cindu-se cá vorbirea'este rearizareu, fi;;r;ecunos_
gi dinamicá a sistemurui lim-
ru À1. Graur, Weltentheorien, pLG V, 1967, p. 74.
"u^oàrutx
136 Lucr. cit., p. 44. r88
:36 G, Bottiglioni, lucr. cíI., p. BgZ. E. Coseriu, tucr. cit,, p. 44.
rss Vezi p. 112.
737 Bonpoctt, nteopuu nunaaicmu.iecnoú
eeoepa.fiuu, sub redacfia lui R.I. A r'0 R.G. Piotrovski-
lúoscova, 1964, p. 25. Cmpynmypatar.ax u s,wxoeeô,tccktre npaÉrrluna
cmpyÉmy p aib,taa ôuane
xmoar'ríàt;li ffitrlrõri"ílã0. (Boeuoctctta tu
8 - c; ,.!1g

,",.,aji4ol.*
'fDv.r"---"."

/^ -.r l\ i
7_ tca flI\:pq"u.T\
-
ot.{r 1
,-i'
I. Obiectul §i istoria lingvisticii ,.4:. '\
lingvisticiiT 123
i) Lt ÉleLê t ,)
care nu toa fizice ale
tic sin
-Lui:rlam,
Ele-
â vâ-
o-

ca
ui-'(eÍ
entê âbstracte str
!!ryaiiapt-9-t9

ienii qt geqera!r1'r§1úrt,- rnturea.zá clouá

iíãl ã,itiil" metod oiogice Úructuralist
Ã
u,
l" ...r rrti smulu
""nt nrlmal cu

Hfr ii--Ji:i:r#lJ!f '.i:':!!1t1ü+i|ií:ltÍ:**xXtril"f, .*#tã,r#

m,i"lf gff*f
,ii,T,?il,t';3-1Tr"ii":,;;;;;;i;;b,{õàí.rq3,1irmá'cái
àrbitrar) i:r''
ana,ttzalor int,oduc. ã.àio. ip. tirr*_*"r'.rí"rií"adoptat"
ansamblu conÍuz
tr-unansamttu"ootuf,
tr_un
'âi"'l'",qliú""üdffi!l.";i""*lxi:Yi*1""'#l
(le lenuilteüc ' "'"";;;:-";*t"*nic _ diacronic'),
et'c' ]lu'Sir*-§}i;#im*im*Ff'Jâl,;
srltr rucr.utr;;;ilil*;;
h'lwlrit
'r
rum){i*'"""r.'*."ri*,f
Lmarcat - nemarcat" íiíir^ria' Nivelele
I
ffi"il'if .'*,:;";l:u:1"';:1""T*tl;"f,i",1iy-nâ"íIedescoperú';;;;'
l,...i
ir. tru cá ele se gâsesc "';?1""áe"i';;s"i;'q-q::'3**í: $t*:U"#*:t? Hl; rAUrUs , v@L
vwL'L4qv@

lil -iô; constá in s9[i-1pP3,"19?- UIP! c.p.?l!ql. iq êç9'

i:,;:
#"*r*"',sul*ir#jtH;,*-l#tsl§,:Frytiíí1;;"{i:-tr!i,;i+#
prererabiiá e", cáci amrrel
t""aüÉ "
|;:Hi:Ji :tT;%iií,;"#[
-'--**
Ãe ca/]actartzwú à-D-SErãc
S[SfiPunea o'r
üc"rc a intl+-t-á!il
I"T*'1,"#lffiià,1i,11iii.-9"]J-;í@a'b''
.i ãã-"=rruí"-]a uu .nuqártig-Í 99' -

T;ii;,"Tir"f ç'aoa"s,ie[12A-twgW!
8e Se
neapntrcr
unc!luner

l;:3,:'i,I,",Tâ':',Y#!ii!,"i:I;13;.,,p:**T1:9",àll,:'x,,'#11,,1,*1:
1?õCf. Mrrtiner, .Eléments,,p'e§,;:";áa";ffi"gtõ;,, (Benveniste, probtàmes, p.
aratuitÓ dans ce déPloieme:
t'---- lru Vczi, mal sus. P. 79.
,r, L;;;ú; Linsii"tique, P' 172-17-3'
-.--^,, 13' 1969' p' 102'
rzs J. Dubois. nnon'e"líJ'oÃ'idtion' "Langages"
,* i"p."i,Y, Linguislique' P'23'
 II

L OL,iectul çi istoria lingvisticii B. Concep!iile çi metodele iingvisticii t1>

4ac.? inlocuireâ nu provoacá schimbári tn planul opus, cele douá

sint iêá1iZã,?tã1é"ãêHã§Í'ihira;rftnrte*(se*spuÍIe*uá :cele'flUiÍã',3êãÍ ffi,ãH j!í1,1":?üül#"1fl,*,Tl?;,ffi,u:i#riã_
in sintaxá. e relativ nutin e.la,hora,tà,
!-pg§Iprqr"?Id.? âplrtã,rii analizej funclionale_ !n
rn sf,uürur moile,melor.rrádáciná (din limbile
' '"8lií"idôüií'iã*íióUa courutárii in special ln operalia
a i:rventarului fonematic al unei limbi: sunetele care, apárind ln
ternatiy in unul çi acelaçi context, menfin identitateá cãvintuiui
de
ffi 1g'::lrrJp;*#ffiJ*;m*,í.yHL*};L"**rf i,"i;
;tev lntrebarea
LtbrÉuatva uar
ryai gereraúa,
genera,lá, c&re
aare a figurat priatre temele cín-ffeüriul
ngurat, prrntre Consresului
riantele aceluiaqi fonem. Sunetele care nu apar niciotlatá in acelaçi Iingvisticá
:i;,1 ru"
fonetic çi sunetele care pot apárea in acelaçi context fonetic, d"ar ",I
tllgl,inva{iantg-sj,qantice iexica,le ana,loge oelor fono-
contracteazá raporturi d.e comutare, sint variaute a1e aceleiaçi
care se numeçte f o n e mr8e. F[lui
Existenla unor invariante care delimiteazá qí organizaazá, o
e prima d cá in limbá. existá structuri.
intrá ln ftIã
parual dlIerTIE-füsTIIürrl-e oclu8tv qr labmr ca sr 0. da-I-
"_
p Ce b e-sôúor), e a doua dovad.á cá in limbá-existá stru
Aralttza functionalá, verüicatá pentru fonemele segmen
' (inva,ridíslêr-b-OffijuaAáú'ôàre'suneteloli), a fowrcx ãã-ilEãôi
slf,l-r a úe intonafiaJ,ffirr-aií-üru nit a4Íú:
$ tiÍ-e lila,:U,( accentele,
unã-niffi-a=fõ'ffi@Iôrret. 41's5 extiadixe s-a prod.us in planul fiorfo
uncle f,uúero$i' luigvi§ti d.eosebesc. morÍemele (invariante) tIê=ããI
(vàÍiantEf r de eÍeuiplüf úbrÍemul-ráiláclná al verbutui a i,nad,la se
ã€ãatrytr'àIomorÍele í,nod,!,, ônua!,-, ínoa!,-. Pa,ralelismul tg+em_igiaü
morfem/a,lomorf nu este total si suslinerea lui poate generá c-ônÍuz
aceea üníi-Iãu respins ; intr-ádevãí, alofoneli-a,n .,ã.racter ind.ivi tii
concret, sint- ,,manifestàri') ale fonemrÍi[i, cltá vreme alomorfele rgcunosc exisién,ta cúpu-
unitàli âbstrricte, fiind. compuse din foneme. Alomorfele nu slnt ,,ma
tárit' concrete ale morfemelor 1e2, DintÍe linervistü care mentin cur
printre unitáfile.limbü,. unii au rtttlizat tunclionatá'çi au' tnvocâ n
distinctia intre lexeme (invariante) si alolexeme
^rLg|..rd, (va,riante). Titiul Aq,BUI
Nr-*
a,rtib'óT*dê?iciiôn# iiite Àinio*Atrn'letomului"; varia,ntele sale ,çigt se
tice (corespunzá"toarc d.iverselor sensuxi ale lexemulgi), morfologice (c
bindu-se intre ele prin categoriile gramaticale: 6,2, numãr, gen,
úimp etc.), fonologice (add,lmaç-aldd,maç)1s3. Toate aeeste tipuri dé l{
slnt Sbstracte,-$i+{ 3,lcátuitp, djl fop-e,.rls. (Pentru- analiza funclio
morfemelor-rátlà'cinã. Véã mai dénaríe). Aiolexemele seamáná d,in
,,4pgglaqe vedere cy alo.molfel_e. Tot astfel- se prezintà variantele plar
ffiSlntagtiS numai cá aici existá o ierarhie de invariante: parteâ de prq
ulLÍF.<* - .

--;"
,"r*" ooiecliite- aduse valorii, eficacitáçii proàei
V cit., p. 35-37; cornutárii, cf. I. Coteanu,
Chomsky, la Lepschy, Linguistique, p. 176.
r8o Vasiliu, tn ELS, p. 85.
1e0 E. Coseriu, Pour une sémanlique diachronique structurale, TLL II; 1964, 1.
rer Vezi, mai jos, Unitálile limóii (lI C 1).
r02 Lepschy, Linguislique, p. 169-1?O.
r,3 Slâti, Síntasd, p. 58-62,

tu
 B. Concepliile çi metodeie Iingvisticii
l. Obiectul fi istoria lingvisticii
tttiJtzsazá

sfuet in

slnt tn

(accente- çi mod.ulalii)i ?,nâtogts .Üdwrtqd §i ele de douA

àLrru*usim,orf
-studiazá'in em,e'Né]f"'ÍâÍÍffid'ffi *-útoirriloxical,pleren
cáãlul pterefr,i,ffil- iãr -va,riãúte1e'corespunzátoa,re in ca,re adnits
iânaíUe;i.-Pleremioá'te!á-dô ieúànticá e tn acelaçilafort ca qi Th,e * i*
Íàtã'deÍdrieticá 20?. Flaza'teoraticá a unor atare àfirúalii este izo:
niyelelor limbii, sus'fuiut $i de'lingviçti care"íú aparlin structu
dandã'208:'Ítâíá-a infirma utilita,tea generalá a principiului - larg utili
ln çtiinlele contemporane - aI izomorfismului, trebuie sã, constatã'm
despre rezgltat_g ooqcludgnle a1g q,11iiz,9i.fu:rc!ionale aplicate.ln.semag -
lexicalq n@ulin deocamd.atá.
te in ultimá instan!á
'súbsúantiaJ"
rgral (fonetic),
(tonetic
"sermifrõãtiVê

te posibÍlitáli de combinaJeTm
. ".r Analiza distributivá este ir in descrieri de
â ver
Intá, tn
[. . .], â vedere anumi po§I
locul acestui criteriu, de obicei ignorat, so
203 Graur, Stodii, p. 25 : ,,Dacã'sensul Íace parte din limbá, iar liúba are caraóter
matic, ni se pare inevitabil sã admitem cá çi semantica are un caracter sistematic". ,'f0_lermelut_{istribulie a Íost utilizar- pentru prima datà rn ringüsticá de M. swadesh,
2u P,L. Garvin, art. cit., p. 1' CI. Si S. AbrÀham, Bazele unei semantici st ,,Language" 10, 1989, p. 117_129.
SCL XVI, 1965, 5; O. Ducháõek, Struklurálni metoilg ü soéuasné semantice, SaS, 30, -...: culy^ 'u Pentiualteiipuri dedistribulie, câ sipentruexpunereadetaliatá a analizei distributive,
E. Coseriu, att, cit., p. 75L,
20á .'d: Romato, tn ELS, p. 38_58. ' '
J. Flcll, art. cit., p. 59 §i urm. O interpretare nouá a reiatiei varianlá-invar
eo6 zôr' -.
212 Z.S.
. r"jI ão-oicurtence and bansfotmation in linguistic structure, ,,Language,.
pornind de la tmpá4irea cvadripartitá hjelmslevianã, Ia Paut$iciáU, lut..cil., !..11. çt ^Háú., contextele diagnostice ale cazurilor lã substantivete iimfii
20? J. Holt, Beitriige zur spraahlichen Inhaltsanalgse;' ,,Innsbrucker Beitrâge , "*. l3,tol,.-l:531..Pentru
o.,,i.Tr: Conterlele grumatícale tn analiza structuralá, LR XII, 1g63, p. S.
rõr,ra-ne,
. ll.,l"r,
Kulturwissenschaft", Sonderhelt 2L, 1964' p. 12' .,"'Pfutdngwge,
Harris, Dislriàuiiondl Sttuctute,,,Word,, 10, 1954, 2_3, citãt dupà ?àe sttuctüte
203 Atlt ln Íonologie, ctt
si tü ,,semologie" existá un inYentâr de unitáfi, Íiecare ^n,-_-.ll-Z.S: Readinos in the phirosophg of rangiage, J.Â. Êodor, J.J.'](.aLz
Íiind o siluetá abstractá proiectatà lntr-un mod destul de difuz asupra universului
'1964, p. i4. i"al), iv"w .le"rey,
(cÍ. W.L. Chafe, Language as sgmboliration, ,,Language" 43, 1967' 1' p. 63). :,lil,, .'' I 'n lIJelmsiev, Ptolegomena, p. 59.
zoe Gulu Romalo, ln ELS, p. 38.
F

128 l. Obiectul çi istoria lingvisticii,!

B. Concepliile çi metodele Iingvisticii
da,u.definifii qi criterii semantice, care, d.eoarece nu constituie baza
crasürcã,rrr, nu. reusesc sá delimiteze clar categoria,,215. Punetul de plecare
In d.escrierea §tru otrlrâ,listã, erii:qnirrl ln sn airila- ô^'-laiá +^-::
ll constituie teze
Câ lln nâÍenti
ta fapt
ca al liú.
descrierü
Lr,e..-". r.,e exemptu, u"*dii"d d$eronle.ie
or fu. id,ée, corlcepl, notion,
ae statut,si"dã.ffi;iããt
Íe.Ltrbà,úe,- »r.aürrnaçrâ nu e valabilã, numai pentru rou b iect * á" t",*ãii
"
ó ã,
eriAi-
espr,it, s.i ttf.,?rro*:
WW^,
contextelor substanüivului çi clasa contextelor proiumetui sint
o
,, súqlrü,,,' íu-'o"á*, ãá
I:at icá,.,,Aplicind ana,tiZa. aistrit"çir*ie,
.

si' aegai eaz; incluziuuilo

i:,1"i"1*"!; ll- i?1i?,'1'r"Tiffill",üHz'Ê1#k#'1lp,"i:F.,:':i:Ídts#üt[1"
,* cà' qii coie, 7u fel ori,cina, r dê*
a- ürei trásáturi distÍibuÇionale 2à6
(da,r çapte valenle sint diÍerite).
218. , rrab

,
fotuçi
üi
nu au putut aráta cum selectám contextele pQsfi.3xÍ.Q, de}
o opozilie somanticá çi cum se rezolyã, problema prr.n oero t6
sinonimiein ln

-Lnàlíza
_. ^.-_.-.4tsI:
párereâ unora
- prin r*ubiectului") §i
ec.hlv-alent al concoptului
.lru 'j. ..
aa
futrLr"erhal:, (: ,,grüpul t
216 Gulu Romalo, in ELS, p. 2g1. gra, üaürçronahsti
cf., de exemplu, un copil-uorbeçte run er uorbe;Í.e;
d.epd.rte -
*Ion se scoald de dimínea!á'ajunge cine se sco,,rà de dimine.,ld
- M' Manoliu-Manea,
2u aeparti,
sistematiia iubstíiuteror din tomdna contempormtá
Bucureçti, 1968, p. 21. ,

.tf:: e23 Í. Coteanu, Contríbulii la o semasiologie sistemí,ticã, pLG I, p. 1g,

.-r.*,"r1#'#eschonnic, 'Essaí sur le champ terical au mot ,,idée,,,,,cahiers de lexicologlo,,,

flzer^sintactice distributionale
--
"p; 38-47. É";;il;;H*ri trrnrfo"Àrlio;;í""; ;
'-p,:e-+2. rxempie "icarp rrn'aaoo^ ,--...,-^"rtlll-t'çi de Apresian, tn B E, iobr;i,
* *rT:1 ";;"r""".J1iü"àffiã;::Ii,il;,:à"'ji1i.,.,,Êü"f|l,1llftjt"r#i,l$Xl,r,J
22! """1r;1u "r"a"túiiti"u-o,r-".,ti, ü'êíil'âorn"lo, rn ELS, p.
Z'S' 802.
t.::,: Harris, rltt. cit., p. 43.
m7
;1:r;,: ,,Morfêm" ln accepfia de unitate biplanà.
r28 Z.S, Ilarris, art. cit., p. 49.
i;t,i,.
tlr. Pt cf' J' Bar-Hilrer, Logícar sgntax and semantics,,,f;;"g",, 30, 1954, p,
2, 23r-2gg.
.;:;i;c' rzrs
 131
B. Concepliile çi metodele li',gvisticii
l" Obiectul si istoria Iingvisticii

.U[,
medi rra,r.b-o1g"2s0
iit8ilãltJ;;l,I,'ãffi s-;;,;td;p"q-6lt+11']-"11:Pi:::**"'
áã"iu-t"""tii iryoaiali ai propozilieí glace í.,nti,
ffiffisa-d;rerminám
";;;;;ã,*u-ugu"otr,"a.rosibiiá\'y:ll!::,Ty:'2\:"yy1X,!,":"X
we established" telegraphic communicâtion
I

established telegraphic communication

a unú text lnür-qj
íáu scrise weoda
(engl. ,,Patterns",
l

estalilished belegraphic commutricatioú

,--.1
I

ãrí*VTadi"ííd,wae n'i,gto a\b wm e . cu- el cwm,Pd,rd, o

I
l :aximfia;ffiilü,â,-"õôti5ã1üi*üiffi ' h;Inêlü
tá--ninôliil
esúablish -od telegsaphic communication aáoi'rc
I
"i-riiriãí
ylg-t{ çiau
I

tolegraPh-
I

-ic comunicat-

I --*-I-grâIth-
I

:íi
tele-

--; mai multe Íuluri de

S" ,ü1t*"2á 9i o notalie simtrolicá pe orizontalã' cu
de tipul; ifir.úll .c) . ã. ra corespunde schemei arborescente:
ab \\ cd
,/
a b- i -.-_o
^.--\
OU
/\ L

a'" \t
nu slnl' singurelc'
Aceste douá procedee de reprezentare a slructurii M' Ha-lle'
2s! Excmplul . ,"p"oáui-"'i'modiÍicarireinsemnale' din N' Chomsky'
York-Londra' 1968' p' ,tÍi,rNsw York, 1958; p. 79.
sound pafiírn of EnglÍsh,-.New
,s2 De pldá, iii ;;;ã;q";;;i'i.ãí.' ,^, (abedeÍ)
-9 -r, iar
j"n911t ,ah.dpí\ s-er pulea
nulcâ rmpál l.:rf I s36 fI. Seiler, in ,,Word" X\rIII, 1962, 1-2, p' 122'

(âbcd) + «ãrl,'árt çi^,,u

ln (a) * (bcdef) sau (abcde) -l- (Í)'

.::i!r :r',
.:
r*.i:,
,ir{ , ,
132 l. Obiectul çi istoria lingvisticii
B. Concep!iile ti metodele lingvisticii

Metoda rle ana,lizá ln constituenli imerliali este ln coutitruairê

utilizatá ia Iingvistica emerica,ná, in primul rind de cei ca,re i.utro ele in .._Aceçti constituenti
gramatici genera,tiYe 23?. dü*Tô"Ét
á ôãlêÍicüI-ffieo orga-
! Analiza in trásáturi üsúinotive. E cunoscutá si sub
rzualá rãôncntialá,t às'e. a 11
I
r §9,
I
jâxpresiiüiabsê.ol#ffi F
a- F:laquÍui: í& rn íar eiuÍ ãúã
ÉÍ

fonemul e prezentât câ nn :y."""y?ry!ii"ã:.u*.-ury"rt3cóuviníeiJEàãii,Y-ff ítií,""iãrriíu, §

$
§
]loâre, ulrur §au mat multe, §g pelEg o persoaná, sa :
din material- rigid zaz r
* pe ca;re se §âde, rÉ
: ou braçe, §o :
!
õffiüãrffii
R4@
s1

I
sz
"4
-:- _5 -6
ohâise + + -r + +
I
I

l
I
fauteuil + -r
Qeçi Iimbile diÍerá mult iutre ele in privinla sistemului fr
:]_
tabouret
I
,l
+
(a numárúui rle inva,riante, a tipului de opozilii), trá§áturüe dis -]- J
+ +
I
I

sürt aproximativ aceleaçi. In metoda ilo analizá prgconízat'i' de B. J canapé

pouf
+
J ; + f +
(de tipul I +
fonologic !

clouásprezece' trásãturi sint niçóe un'ioersal,i'í lingvistice, eomutre

trásáturá
in desorierea q
iã:iiô.dlõ-ülü-e'ín

237 Scurt istoric ál metodei primele indicalii se gásesc in cartea lui Bloorifield, I
; I 24s Katz-PostâI. lucr,
(1933). Zece ani mâi tirziu, K.L. Pike publicà un ârticol ln care dezvoltá ideile expuse de cit., cf. çi E"H. Bendix, art. cit, ; W. Goodenough , íItt. cit. i
';8.-G. Lounsbury, tn.,,i-anglg-ge;,'A2, -p. _14.;-
field çi Íormuleazá unele obieclii (,,Language" 19, 1943). Lucrarea rãmasã plnã azi fur t'gos, r, l.
1sã_rs+; D-L. BotÍnger, The atomizdtíon of
4eaníng',,Lânguase" 41, 196b, p. 555-579; u. weinreich,.i" í"i*iiiiiàr'tà"g;g",J.
talá pentru cunoaçterea
cunoasterea analizei ln constituentri
constituenti imediâli exDunerea lui R,S. Wells ("Ím
imediâti e expunerea ("Ín ,:,,:
Green-
Constituents, trad. fr. ln ,,Langages" 20, 1970. Corectãri çi adaosuri se datoresc lui Z.S. berg, ed.. cambridge" 1963; id., Lericosraphic arfiiito" rn
aesctprioe iimiiiiÃ] m p"oalrm"
(Structural linguistics, Chicago, 1961), E.A, Nidâ (lucr. ciÍ.), Ch. F. Hockett (A coutse in : t4 Lezicographg, !F.W.
in Leztcogtaphg' ' w. Householder,
Householrl_er, SoI Sõl Saporta,
Sron"tá-' eas.- er^^-i.,r^- .
eds., Bloomington, 1g62 ; Apresian,
íoao
linguistícs, New York, 1958). O descriere amánunlitá Ia S. Stati, Constituenlii ,ilerecuÉo.epaúuqecxuü c6opruux, S, p, 5Z_7,i. ^--^^r^_ in
2e B. Pottier. vers'une sémaàtique .

XIII, 1964, 3. motleine, TL-L II,

!gg4;1, p.. 111. Termenulprusue
apare
238 Cf., de exemplu, W. Goodenough, Componenlial analgsis and lhe studg of
,,Language" 32, 1956, p. 195-216; E.H. Bendix, Analgse componenticlle du oocabulairc
t
,,i sÍudies jn structurat gNrmmsr
,j:.+1,".,"3:.:l_d*:1*"::-y;SÍ+ toitag, r, -
,rLp i"-],1;."síüri!k";-ãí-n,l
rsoa, ;,^ál:'
r' iacnek,
ü"ã"s,^j. vdçttc^, rrQsus
,,Langages" 20, 1970. Denumirea apare çi la J. Katz, P.M. Postal, An inlegrdted theorg of un sem"in, unftate
srructurarà care corespunde cu
l:?"ttl ,,acceptie partic"u"a
d.cscriptions, Cambridge, Mass., 1965, p. 28. ln semantica traditionalà se numeste
"""" ""r.lln"lg*ll?.::ff.:l::1,i"!:
cêea ce
,'unJir-ii1t p,irjiãààiiii:
sas S-a spus, de exemplu, cá lü conlinutul morÍemului latin de adj. m, -us (ca ln , iieste p,l ::ry,f: 4q. p;in üi;;, ã;ã1i, cuünt are trei sensuri, Íiecare
lrl., !lr;-"::y::
dintre ere
se combiná tràsáturile distinctive ,,singular", ,,masculin", ,,nominativ", Anâlize de a
la A.V. Isacenko, O epa-nxarnuqecfrott aHaqetuuu, B ÍI 1961, 1, p. 34 ; Jakobson, Esscis,
un semem
rr,,:l:tfei sememe).
atcãtuit ain cÍíeva ."*; iãili";;;J;;;á;;;;;"i'il ffi#ffT;lffiil;
Pe baza analizei componentiale au Íost elaborate conceptele de noem (L.J. Pri&o,
pdrddigmdtigue et rapport sgntagmalique sur le plan du contenu, Tn Omdgiu lui lorgu I
Bucuresti, 1958) çi semanÍem (S. Stati, Analiza unitàlilor d9. conÍinut, PLG IV, 1962).
u0 S. Marcus, Linguistica matematicd., ed. a II-a, Bucureçti, 1966, p, 36. Àcest
de reducere e numit aici ,,proces de cuantiÍicare".
4L Gruttd.lagen ilet SpÍdche, Berlin, 1960, p. 26-29,
an Lepschy, Linguistigue, p. 41.
 135
B, Concepliile çi metodele lingvisticii
t. Obiectul çi istoria lingvisticii
l

ffitfefi fi ãuih,iegramatici1o-I*c-e.s9ry!{L-lp}s-Ío,;r;gaf io-

"õ6if
taã[ieüffi ataãõõhstrücfionalá),lçisaqçgi"e*,s,prh+á".Epigg:o
' p ?:l.l.
Z, S. eu- gí-eu e r,a engL. rhey
EtâIrIE,,-c_-u_.eX-9Utp1LOa--9-l]giL.
r t,tleg- w-ey-
'urvJ-c*-õg-úJ!-!'4--t!MaP"urbr.
§9w3!üh,?-fu.ant, ...çÍi\p
uJ't.?.!!e;.
-* -*
La,
prezintã dWã-+.àr-çreià aut'orului €I
:
Ánaliza traíitormalionalà --
-poa,t'eÍi*dcspr'i*ü"'çi"qqqçç$g@g;ç|*1Únu-
o, ioturu* dço-sBbit, per*tru cá
- Jte áieebrioe qi pentuü ,eá"sfer6'dealize çi distiae{íiiêÍeep6õnã1,ôó 'subtilo.
T- Á -a"-.rnodelurui.-tra;a ,-apa{li,Ls.=l}}i-§,Íi.*}I
?"9.p".. _t_ôr:fu,a
Shog;srií=it Oatãa?à "iií,ii.isSr"*(€tna §€ publicà Bgntaai,C Stiruatui6i),
. an rle rnàre importa-n!à iu istorja 'siníaxei'
-*-_' SDre deosebire de Elarris, Íost.ul sàlr elev proln*ue'ürr{roüel geÍtrOrtlúi\"
doei*"si n t, e.t i c, nu a na li-t, i c. Doctrina chom5kia:ná- se opune strU«r'
fi + Y part + de(cd,tre) * Nl (expiicalia simbolurilor : I{* : rl'ümo Ín nomi: graúatical, prin aceea cá n':u*u-rm'ã4.ffite,sá,dtoscÜie u:r
iiriit, Ií;: il;; ú *""i^iiÇ,V^': veú act iv, Y p ar t : v eirb Ia participiu )2#; 't*Alr*rfU
tl*iío" ,*tt"] çi sp-çxpli-ôe Í*p!gi-c.1.o:lg"- -vig.bj-o-L-pggle"tÊd" .!p tt Í
b) sintagma amor Dei, are tlouá intelpretári posibile, dupá intúit -ae-ônün .turilneaiile ri:rsuçiré dén-rimífã-,'Créat:
Dei, aste un geiitiv subioctiv (\ttue arnor çt Dei,rclalia sema.tticà este ar "":,ooúa,'
ca furtre cuv]ntele propoziliei Deus arnaí) sau un geniti't' o5igctiv (diu
tul de ved.ere at rútiei semantice dintre constituenli, ,ntor De'i ecbwa
in acest caz) ctt Dewm amat).
24e Sémd.ntique, p, 3'.
250 J. Cohen, Slructure du kxrgage poétique, Paris, 1966, p. 128-129
251 B. Pottier, l\echerches..., p. 8.

êxplicafii, a doctrinei chomskiene.

t\:
266 Z.S. Flârris. Co-occurrence and I'ransformations in Linguisric Slr'ucílrfl', /,,LgD§tlAgê"
33, 1957; idem, Transformational Theorg (:Trdnsf' Z'heorg),,,Languagc" 4l' t
E6€ llarris, Transf. Theorg py,3fií, I t \
2t1 lbidem, p. 364.
258 lt,idem, p. 365.
 136 l, Obiectul çi istoria lingvisticii
B. Concep!iile gi metodele lingvisticii
137

iisi:.,àà-amna cá eÍectiv asa procedea"zá vorbitorii cintl construiesc sintagma ptre.

,-p," carea.írenului. De aseúenea., afirmalia gi qroporffi";;";;r;:,
'*' dín cineaa sxtune ceoa (resarle aplicare ceoa rezurtá,
tiiú erlúiã;;;;írífudui çi rre-
iÊÉ.-i1 i3":"##X,'**':'-::.t Ita,*."il;;üJ*i,i;;," se perreoe
---"*::lrl-l': enunlut';;,:p;;;";;;:fo"#ffiffi:
.::r:ie2llsafs in rnintea celui care,.rostóçt*
rile cirate si:rt construugii aie hngvisiului.."rir* iàr-u,irrt reiafia
':i, de s' on'mie inruftá de íorbiroril" p"rã"úi ãã rirr{itÇi":i
""píi*â &Hrea
- trenul
-pleacd,
sau ú.€ spune aeaa, _ tramwl,u,i
c,ineoa spune cena.
,"..,#fi*:ç:,#",XT:".."j,1"*:,:*h*r:_-:!:
-
sau inaccepl,anrc t arn punct'de.tgú punct dóvederegramarioal), I

acceptabite ieder; ;*"uii*Í: b1111.?'à

decirie asupra eorectitud.inti çi àcóeniáriur,alii ,;;;;ü;#intuiçia
vorbi-
in reaiftarc ra inruil,ia r*g"isrurui;ã;;bi"""Tffiiii"1o1or**1
rorurui -
intuilia,este-criteriur
,uo.
invócat á?"""1 cÍnd.-se discutà,desplJ,uffiffiH;;
,

a Ca orice gra,ffiioásgcis€sqitirrá, m'odelu{ .oste ,,:ir.,':lroú

d.intre construeriite sinractice. Considera!úã- ri.g-"lriJ"i";,;r"b;;;i;
I moilel aL comp efuaüa,i#itrrtlrJtt.i,eÍúitálror,s,i"qr.or I ,lti*e Ínsrantà. sá
in
";pli"e;i"ra iàü.iàre io"*. ,,"*y,Éi"""
rí
capaçítatea de a rosti siL-* iriui,iliüà vorbitorului.
numâr o parte au rost pel
",
an care nu apar
r91êryg 5g.e_9 pWAqÍõru1fr1glAa*{ . activit ar; ôa ae'ío r ti" ; ii â,,:-1.",#l,Tçt,iT*,11f1i,,",:l:13j""+j_ift3l;ptu
La o anarizá' superficiarà, condusà i, ãrüõo,irdíàH;;ffi
pro pãr
26?. ""rili ----l f#flrr?ã

Hulffi
cof-cÍêfef iiiüÍÍfdnalil Dõmêíiil fÍerformanrei corespunrie "in'linii' mar . §i di§j!,ributionale"
.5-. rí ífrom^+i^^ +*^*..!^-----
-
ce.-ê€ü*ôl$1§.?.!rs-§Urê,.à-.de:lum!t .rpano"lel,. r
Ddnumlrôa,',,gôneratioilíí'à dat oaqtere Ia conÍuzii, unii crezlnd cd
loui tip de grauratici ar d.ori sá explice iu ael fet içi construiesç vorbitorii
fuazele.(acosta o de fapt obiectul unei ,,gramatici a pedormanloi,,)263.
f
r\ #H*,,lr*"++ldl*,id"ar,ffi
ffii-q;21çiitor ce àü ioÍ-;â" ;;"üü1i1i
gramaticile gonerative nu reprezintá o toorie a producerii enunlurilor dá
cátre ,uu.f i f:mrs,itudr ur unei húbi Ín prin a mnãi,; ;";"ã- áã",i"' lion ac heo ée).
^vorbitor
Intr-adevár,' dacá ni se spune, de exemplu, cá sintagma plecaraa
.l
Dar intre aeie douá'merodolôgii ã"iita "-"*;;
ãi*J"o*tiã""iâ't"u.t''aoariza
trenulu,i e rezultatul nominalizárii propoziliei trenul pl,eacã, prin aplicarear ,, "u'
scriprivá precedá srabilirea *õa"i*ür-ã"^.q:l:Iyu-;;i" de_
r"ú"po-"r3r, -a,x.,Íi...
reguJilor de (1) depred,icativizare a verbului, (2) adáugare la verb a unu greEit sà se creadá
ltr"p{ii-d"*gaü uansf orm afibnaü;h_ar proceda
süix nominal qi (5) trecerea subiectului La'càiut genítiv, aceasta nu tn laanalize tingvistice:c1 "ifgi ê.i-áu nerlbie dtr suuctasificari
miaulioasô.-frãpolrisã,
Íoarte..detaJilf^atq ctasgiú ae cuvintã à" à""_t"riãtii."'" x" "
çi vi'nrariante,
- legrnçá ;;;;iüi'h
Gramatica chomskianá
d.ar si la
,1gq!!zareá pe uivele, fiecare cri'uriitatii" ' §â|e {iscrêtê çi'cu ú*caniniúúi
gg!gllp***a] r::riràfilor, ,

mai reduçi, piná se ajunge ia constituenlii ultimi, indecompozabiii (Cf. Lees, arl, cit., p.
260 Una ditt sursele doctrinei chomskiene
/ ÀrYelele (izomorfe,i
Nivêlele din _gra.4gA,ti.cilg
lizoúorfe) .din mq.mo.tinita str-uçJuraiiste
c+-,,^+,.-^r:^r^ sÍat
este teoriâ siitemelor Íormale din logica mo in-Iocuite cu trei
coríry) onetute : _sintacriear_*""rÍ,úl"e§;épaánticá.

ffi
,,Gramatica transformalionalã urmàreste sá stabileascá principiile dupá care pot fi constrü
propoziliile unei limbi, aproape in acelaçi íel in care o teorie matematicà lormalizatá poate
utilizâtá pentru a construi teoreme" (E. Bach, An intrcduction to ttansformdtiond.l
rnars, N. Y., 1964, p. 10).
I yurur,U',or..
f à?$*i;,,t|í,r;ffi #1,H",mtffi lfl ..T:**-^rTú!ij.4s
unomskri ]ntroduce disl,incfia dintre structurile
del
161 Chomsky compará (Aspects)
trei ipoteze generative, numite de el gramatica cu ;íiãdrã"§porádicin*,àd,;ã#lf;-T,l
finit de stári, grâmâtica cu constituen-ti imediali çi grarcâtica transformalionalá.
262 N. Chomsky, M. Halle, The
soundpdttern of Engldsir,New York-Londra, 1968,p. r-* i:"àáÉffiru#qr#nil"rj;:ffi
iH#ff
edgl' Jo'rtn is easy to prease Jottn,is eager
- lnva!à o limbá, copilul nu memoreazá
,,Clnd enunlurile pe care le aude; mal de grabã ãi est,
çi
d,i,.fl!c,4!U!a r e çi p",ie rr e' eil atii,ttí ro prease (sau fr. p,ie*a
zeazá àceste enunluri câ sá-§i construiâscã o gramâticá" (ibidem). lntrucit âchizilionarea lir i" ráu,) ." üJü. ia acetaçi
jului de càtre copii este una din temele de cercetare a psiholingvisticii, ln ultimii ani s-au inl '!'he seneratíon of "o*pírnar
íhe consíructíons
fit contactele dintre aceastã disciplinà de grani!à çi teoria gramaticilor genexative. cf. pr€ ,#i,tj]'il^rãt:tt"t" utiÍh undeterminate suájecÍ, RRL
tarea chestiunii tn introducereâ scrisá de J. Mehler la culegerea de articole din ,,Langagés,, "r,
1969, p. 3-15.
263 Âsemenea gramatici n-au fost
tncà elaborate. Psiholingviçtii lsi propun, intre
acest obiectiv.
2q E. Bach, lucr. cit., p. 64 ; Ruwet, Introduction, p. 3Z

I
I

I
 A
'\^ "') "ií1 139
,}
J

B. Concepliile §i metodele Iingvisticii

l. Obiectui §i istoria lingvisticii

cl e transÍorm are
Ii^-i;- orin
co-ny ertgsc rrn ind]ca.t'or i-+!?âry 31ic,:*-
,oirqdic,rea.- nermutaréã. efiffiínarea sau adàu-
*it
--;- rearan-1ârea, Perrnu
a,rbo e de constituenfi imocliali,
deçi-simfim cà orgetriza,rea gramarrcÍ iÚ uele trans"formáii sint, «

à"ãüil*u*-inoãpabná il
iããaiaçi'e
diferirá..an ariza in constlucl*' p'
""ÁTiil'üti
orime echivalença uu-ã"i'iããi"t*
activá §i
liri
ii 4uv'dvv+q-nÀclasice
iauambiguitatoaunor'?"áüffi
§au atrIurH'uruau€a
;"nl:ll"ly':':y"?:;Ii"l,.;à'í'àtlfi
"ó1*t""ctia
trad itio na,lá, nici :':: - frechomskiere lu '9ç1", 1r,,
f i: "^:"#;;ii"'- ;f Ã, oirit"i"
mo dergie, +T11
i,l
iil Iegátutidesomanúrc'iúiã""ti'ew;y:i::,:::Y,:.:)n'â;ilX.,:ff ;r,
noi,n,o reqariteit as incon
l,l
B?,J5tii;:ffi^t{§i;*;ã;;;"rüed rohn was aíswíu' obiect aI lui
liri
cuvintul John sste," #ãíJ$? f;';;:ãüíáãiãfr"i
;iffi:td ]áte' a. as 'imaomPetent
2To'

clin reprezentarea prinl

llil
ffil Í--/Çt*Ao,izarea€tqr4qalipaia, a-.?-a-:u^t"Tu'"ltá

+*ffi*ffit*mil*:*,*ír*atrrryi.ffi
1 ti'l
i{
§ffir
'iill
lllll I :

rlii'
sint'agm ei ect ura {a;.'",' ;i4],{ffi- :y.i:F:*-
t
:*ff uneori
,H#,"t in ff sramal
-?#
ll ill
Ti,"];#"ir!íi{;{,"""1,:;':,',;"i; d;ã;;'uct'uri e ítitzat'á i:r structura
il -tratlitionatá ,
,,io ,*po'l áí"tiil.ààt *
gram'atíci't (subiect'u-I
,rl ,:
S.uobeüuu{,.üuuLí: ç§uu §uvavv" -*-il
suprara1á),swbieatut#áílttãlír,ii'ãi*:::1.::l'l^u:^i$,i;t";,ffflti
t: SUpTAÍa,!A), de aCLinoiÍ,Oe, elimi,tt pri
l.l i

lí,itntrtàr'este un element existent in st'ructr

transf ornar*aioutroo'to#u'"a?ffi i.t!i:g/'^q:*-"J"?*tr:.iffirecuperabilti
;3"?*1
ll'ffiH?#:?â'â-,ilü"Jiãkt!i;ã;"1;'ã;;í;;ia*1iíLiemont'ele
271'
it l' ífu'st"octutii d"e ad.i:roime" *^r.^^r^.;$4
i:":;*ffifffi'#""r*"oxistá funcliunte qi relaçiile s.r?mpri!l! c
$iif r- interpretaroa
i:4ir, :+:+;:à^, in ;-t;ã-,;;,;;; seman-t'icá
,qemânticá â a propozrtlol' ter
propoziliei' Een-t-1}*
'ii
litl
t:
:
io*"xiliJiti*iprr cle regutr t*"|#itã íiííú-á;à fornt'are)
ãarê'Írazá, o anumitá "; categorie Iu' en
as nt' ar k er \,i D e exemp
iÍll i?;;{ i;;' ;d;t"; # $íiiii tn nvsintagma't'íc " 212 :
e

::it i g;;í;r Çr, **aio,"r-ioaic*toi

:iil
::..::
i.
";;
P
(..tránztttvlta'l'ea" t2" verrle I -'-ri
\
""""#:à;ili"iir"utorãàiilnu,L a fo.st primit cu rezerYe, uneori cu critici
GN e".awbori"Ei*au*ôus
',ifoa,ütê.,severe 2s0. O p"-t* liií-nliuo.tli *i.t"sti'âoespbâtbê:
'
*T* '
273
21r
Ruwct. JflÍrodttction" P 227 '
ChomsíY, AsPecLs, P' 22i*
' srs N. Chomsky,'hI. Halie, lucr' cit', p 6'-
p' 213'
/ )u, Art n Adv '
*t v"ri ã"iiriúá nomitalizàrii la
271 Vezi, rnai sus, P. 134'
Ru'wret, Introduclion'

278 \r(,2i. mai sus, p. I32-134.

I 1
Íhrr.y, ,,L;;;;;;-;;-LS, 19àt-ii-.welnrcicrr, Etptorations in semantic theors,
\n currcnl 1'rends
oÍ
I I
here in IinguislÍcs JlI, Haga. iããO',.1.i.-i<"t2, Fecenl issues irz semanlic Íireory,,,Foundatiols
be Prezent the girt sg
io,,l,, iiiãj.i]""á.'#d."á;;t';,"^idJrá.lx.i,'v.á'r,,S, 1969' rgos; M.-Bierwisch, on certain probtcms <tf
li,.t..l, *"*"';u.."d;il;iiti;'r"""§#;;"#nI;;:;;;r'ece
.r-onÍL f"alurr,,,Founàations of Language" 1' .^^.,,r,r rnôhsí^r-
rrariditatea lingvisticá a procesului tran§Íor-
adtncime tn ca un adevár evidenl' Oprczcn-
,r' ,"Ir"#'L'"r"liiiij:;i;tJ'1;, structura de suprdto{d'si slrucÍura de malionâl e consideratá, i" *.:"tiiât"'lucràrilor-chomskiene'
tará criticà recentá: C.F. Hoctett, The state ol the art, Haga' 1968'
sÍnÍacÍicü, PLG 1e65 p.17. sà se observe cà ace§t
I;.,'1"131'tX,,ffiinguistique''.r,
lmeúIâf,I'
nu e bazat pe analiza in constituenli
 140 l. Obiectul çijistoria"lingvisticii
B. Concepliile 9i metodele tingvisticii
141
la perfecfiona,roâ teoriei. Somualám in continuare
clt-gvq,*gg[pii gllrSq c #@
sint i+cá.- vgtabile : ln acest ggglg{ele rc-alculutui probabifitátiior
."T,*)IT"^?.^"3^81"§lrlTg*"""^glggteaTá,seft ürinrthpinár"r*d
§orioa§e, ii";í;" ffid #üffiflr,fi",
fie cá e vorba de pasivizaro zar,
ff y:y:-:r_3"1r":^"p111:Jo,nahzarca1/cr.,aãexempí;;W.;;, ucereâ
of the knees fafá de nenrmxrãíeie;"r;?rçii düH;i'#lf#í;#í""
zare (my right knee louched, my tà.fl-*nee,-m,g
knryr^r!?u:h.eil, someth,ing etc. itc.1"zaz. --' "' knee touched,.nr, *irr,
dr?pl criiàri"l;;.ú";;;ru,táJqi
a susctar de asemenea vii obiecj
e cel pufin ciudat cu{o o teorie atiíâà formarizatá, poate a,yea
un uurruepú
bazáa -.ru atit o"e
con.cept arrr "ig*ou lingristis
o*e cum e sentirnentul
de vag aeJl*?.,trr tin.*isrin zea,l
28Bl
"o* " buc de oel mai
a,fa,rq
j*".L"l5*p,1,or"naã-ãrti""i"-"iür"ã-rf
cercului chomskian ,s3.l
X,(1}"t"*i:l:? *rYvrDorç!-a auitatiopli
5ar§rÜ 3
ntihãiátõâÍê õ-,Etrrd:õfi
{(») lasá- d.e transÍormare, deçi se tormu-l.eazá eu tot mai
precizie, "neggtitg
tgcá loc pentru contráexúple; Be pâre
cá dezideratul
a, elabora o grarnaticà *p*bilã-;' prdau"e-ooÀãi
?:"P^1:
(çi".toate frazele corecte) ale, unei iiinbi, ó hoá-f;;ã fr;;
a_p.ítirãã J_J

r
#ãf#ryn,*-ipxg1,jffi'+#r#ffi ms:rfx:ffi#

'i'"f,1;9iil"iããà"i"i',':tt,-!*e nonsv-nonums of acti*e and passiue sentences,,,prrilosoj

' )_.ilg"elrip**p" _-tp
$*ttgâi*#*mf"m*'sÊ:ffi#fr-fffi'#s;{á{rTfa*J"-ri*
__,_-_J uuur' rÀu9rrr-ru
st reralu cunoscute, ci de a çi d.escoperi
,r"r, E' Martin Jr'' rhe 288 Vezi,
-mai -sus. p.
g5 §i urm..
,,pnur*pni""r Á;;t";"'I i;,'idur'f"'' "snonvmv 'f "at*i--ã;a"iiíii,à, ;:: Lepschy, tiis"ísuqu",, p.' í6i.
,n'r,ru
E.M. Uhlenbeck, Some iurther remarks on transformalÍonal
grammar,,,Lingua,, 17, ,. . -:" xecenziile fãcute de mãtematicieni la lpr:rãrile de statisticá lingvisticã
Iingvisti-stnt
s8s Vezi Grunig,
â" ã-r"i"Ji.rrte severe. elaborate de
arÍ. cil.. D.
2e Cf., de exemplu, Laroóhette,
g4. aer Vui, mai sus, p. gg.
286 Kiefer,
ln ACIL X II, p. 791. I ;;; S:j,r,R".."to, -Morfotosíe, p. 17.
Mdth. tinguistics, p. Z.
286 lbidem, p. 26. il ,vg1 1"n.1;v,'ií)suistiqu",p. 164, 181, nota 6.
287 O expunere d.e ansamblu: Marcus_Nicolau_SLati, Lingo, ,**na ,i[,.""['!ffi cea mai mare seonomie
il ffi :,,.,::T:1;l. "",,,,.,"
f
mdt.
;: