ACADEMIA ROMANA

~1 E MOR 1 1 L f: S F C T TUN 1 l I S TOR I C E

CON SIn E R' ATI lJ ~ 1

NUME DE RURI
DACO-SCITICE

CVL1VRA NAllONALA
BUCUREfl

www.cimec.ro
 CON~IDERATII

:-lUME DE R.\URI DACO-SCITlCE

V ASI L R l' ~ R \' A ro;
",r:~Ulltl .\1. \C\llr\W:lllll!\-1\M

Originile poporului i culturii noastre nu se vor putc~ m.1~'

clar lmuri, pn ce arht:ologia de s4p!l.turi nu V3 lua in
deaproape cercetare i resturile afi numitului Ev :\1.cdiu, in
strinsll Icg1itur1i cu cele preistorice, iar filologia nu vaccrccta
istoric i gCog:rafic~comparnti\' . . pe haz nu numai romand
i slavicll., ci i general indogl:rmanic1i. uifCritclc nume de
pCT1I<k1nc i de e1emcntci acc,dc':!tc geografice 1).
[n pn".lcnt ccrccti'llorii nrtri, neol:upnullsl' indcst.lllI.tor
cu antichitll.ilc i filologia indocuropcanl1, atad\. zadarnic di-
feritele probleme thraco-sCYlhe, care stau la baza istorici
noastre. A aplidt cunotine i rcg'lle de ~jlologic romanid
unor elemente toponomastice, care au o orl~ine i o evolulc
c;cytho-turanian30ri thraco-!llav!1. c,desigur, netiinific.
Ocupndu-mi'l de mai muli ani cu antiehitliilc Ihraee.
am crezul el-mi pot un moment lua libertatea de a ntrc-
rupe obinuitele melc comunic3ri arheologice i de a pre-
zenta azi, sprijinite pe litcmtura neccsarll, c!itc\a simple
consideraii f1id nici o iluzie de definitivat - asupra ono-
masticd nuviale din Dacia Scythica.

www.cimec.ro
 In inutul getic dintre Kistru, Carpai i Balcani, adiel
in Basarabia, l\loldova, l\luntenia. Dobrogea i O mare parte
a Bulgariei nordice, au (nUL loc continuu, din timpuri an-
terioare cunotinelor noastre literar-istorice (care incep abia
in sec. VII a. Chr.) i pnl n timpul imperiului roman
tlirziu (Ia sfritul sec. IV d. Chr.)') infiltraii persistente
dcclementeiranicne:scythiceiapoisarmatice. Totu Gelii,
adicii.Dacii, s'au mentinut, ba chiar s'au red rsatidincolo
de Tyras, n inutul scit dela Nordul Mlirii Negre, dupA cum
sc vedc, mrc altele, i din numrul nsemnat de nume Ihracc,
care se intmpin/!: n inscripiile greceti din Sudul Rusiei,
iinspecialdinplr~ilesud\'csticc.cltrcOlbia.(V.tot materialul
la l\finns, Srylhiafls arid Gretks, Cambridge, 1913. p. 122 sq.,
38, .p,86,etc.). lnvcrs,inscripl iil e i monctclcne arat/!: mici
regate scythc n inutul dintre Callatis i Odessus i).
Aceastll rcciprod pltrunderc a dus laun schimb i un

19~s:~~~f:~:c~%:,~ii(~:'; cai; ~;'F~?:~~~;,:i':'~~~~f;~

Sprache, p. 179 sq. i 214 16).
Vom urmri in comunicarea de azi cte,a nume de ruri,
pe cari le ntalnim n finutul daco-scythic, mai sus di,;h.:r-
minat, ndesluH'ilor documentate de lz\Oare, spre a ncercb.
milcar aproximativ o explicare a formei i originei lor.

In cartl.'a de privilegii datii Histriani!or de impratul Traian

~~~~i~~~~~~~~~~
www.cimec.ro
 in Scythia i\linor. Cii cele ITii IIIlnIt plllem locali;ui t/f)ful
tTeeh,. imlile irmti/tlt, Ima I"gd /lis/rin, alta la Sud/'st de
Duros/orum. Topirea SciilM ntre Thraei ou a de:.fiinat ou
melc tlatt.: loeurilor de cci dintiu, ci Thracii le-au adoptat
i Ic.lt1 pll.strat pnll trziu, pentru a le trece apoi ntocmai
Romanilor lui Traian.
Am a\ca astfel c.irigate pentnl oooma$lica fluvial a
Scythiei 1\lic; inc!\ douli nume scite, ,A (sampuios i Ka/.a-
haios, care s1i ne utragli continuu luart.'a aminteasuprn corn-
pliClliei prcblcmdor de acest fel la Duort.'";l de jos, in re-
giunilc thrace, i apoi thraco-romanc.

Il .
Cnd au venit Grecii in Vestul i Nordul Mrii I'\cgre,
prin sec!llul VII a. Chr., ei au numit cnloniilclor, n gc-
ol'ral dup1\ numele indi~cne ale marilor rfluri, la gura c!irora
le aczau, Tyras,dupll. Tyras , /slria ,dup!l /stros. Daraceste
nume (poate chiar Bar)'slhr"t'J i lIypa"is: eL ~Iinns. p. 38)
nu sunt iraniene, adiel nici sc)"thicc. nici sarmaticc. Cnd
lIerodot a caHtorit n secolul al V-lea prin aceste !rcuri,cI
acompklOlt tiri!c n~h de rare dinaantea lui Cli o serie foarte
bogat de nume de ape. Toate durile mai mari din Dacia
Scythicl' i-au dptat denumiri n lumea ~reacil.. Dela i'o:istru
pni!. Ia Arg<.' i Dunre nici unul ns dintre numele dela
lIerodot nu s'a p'1trat intocmai pn azi; unele au dispil.rut
cu 101111, iar altele ni s'au pstrat ntr'o form!!. mult dcose-
bitll. de a lui l-Iemelot ~i care nu arc nimic de-a face cu o
eVl:ntual:'l evoluie pur daco-roman1\, deci romanic, a lor.
Cum se c:o..plicl acest fcntlmen? S analiz:hn pe rnd nu-
mele acestor ruri, ncepnd cu 1)'r01 sf!irind cu lstras.
Dar nainte de aceasta trei observaii.
Inl:"\i3. Transcrierile greceti ale numelor de ruri din
Dacia sciticli sunt neesacte. Ele clenizeaz o pronunare pc
care nu o puteau prinde i reda eXllCt. Sumtu] getic pe care
Grecii il redau cu l' in TJ'rus, Pyr~tos, c, ca i in numele
regelui dac Byrcbisl3S (transcris i Boirebistas) la Strabo, iar in
inscr. dela Dionysopolis nd i Byrabcis13s: Kalinka, A"tilu

www.cimec.ro
 'A.~U.J-:
-
I'RV""
---

~1~~::ti~!~f;L~~~S~i~:~:2'ibt~r~~~f.: l~i!1~, :r~

Dellhmii/er in BII/garie", nr. 95. r. 33 Dittenbergcr, Syll.
imcr. Gr.~ 34z, din a. 48 a. Chr.; cL p. forma BI!Qrpl(Jr:a~
i im~cr. Clin l\lesambria, la Kalil'ka, nr. zZi), un fi de o
nuan special, neexistcnt n grt.'CCle, poate ceva eli dai thid (i\liiUenhof), din dacicl (Tomaschck). De adogat la

~~~~:akij~i:~!O~~o~~t~~~i:t t~~~:ail~~~~O;:~~~1 s~r/!~~:~:

nostru, pc carc d. p. Germanii nu-I pot pronuna dect ca y

~a~ii~ 'l~i(1t~!t:hl~~rl:~:1l C.,OI~. ;Z~~8\~ra~~:s:r~!~e~b~e~:

melc 'O!!JI}fH16; dela lIerodot csteo ral~i1 rcdare a origina-
lului ' Jt!?i'EnQ'; SlU ',t[l1/(10'0;, prccum \'om cerca 3 de-
momtra mai jos. 'l'/dU{u'ro~ (:Iccentuat i TI(l[lvru~) c iar1ii
o transcriere aproximativ a sunetului iniial ci a grupei
dc sunete ii( (Tomaschek, o. (. II Z p. 98), mult diferite de
)'[" grecesc. To.1.te aceste amnunte Sunt nicmnate pl"ntru
stabi lirea continuitnii numelor dela Geli pn:! azi.
In al doilea ;;ind, este evident c unele nume, pc ca re
~~~7.{;J}~i::~;::~Y.!;fa~ti!:;::1~:~~:~i:;ft~i
me mai uor ceea a lui T omaschek: n adev;1r la \enirca
Grecilor n Pon.t i mult timp d.upll. aceea, la gu ra Nistrului
crau Gqii. E firesc sit ne gnd Lm deci nainte de o rice la
o etimologie thrac.ln sprijinu l ci, ar veni, afarlidethrJcicul
rures;s, citat de Tomaschek (IlZ. 98 i 38), ndin"melcdc

~2~~,:t:~f~~',:fii:?t!~~:{i~~~~:Yf.!~}!f.~~]2J
le regsim in romnete :Iproapc ca in \'remea veche, nu le
avem n totdeauna pe C,llca direct. daeoroman?l., ci cu mo-
dificri care pro"in din trecerea lor ntliu prin graiu l altor
popoare conlocu itoa re: Sla\'i, Pecenegi, Cum:lni, etc. i
dimpOIri\ll, altele, pentru care n izvoarele vremii vechi
avem denumiri altfel compuse ori tr~nscrise, sunt totu o nvalniC, furtunos. (p. lOZ). Proeapius, De aediJ. IV , 4, 00.
motenire direct dacicll, prin Daca-Romani, pc calea celei Haury , p. 121,35, enu mer, in p!lrilc ~erdicci, loca litatea.
mai stricte contin"it1iti. 7'IHI(!oii;, eare, poate, conine aceeai rdll.cn. Dar Nistrul
In sfrit, coe.xistenlll geto - scitic i gcto-sa rmatic3., apoi
uaco-romane -slavli, apoi romano-sl:wo-tur.lOicit, pc accJ.l te- ~~~;~ li~n~~l~~u~1 l~~r:~:ucri~~ ~~n ra~~~ur~trS~~~~~~~~~~~e~
rit?riu, a pricinuit o denumire nu numai dupll, ci. adesea rl\~p!i ndit la ci, DUII-, D Ol/o-slnl (eL Minns, o. C., P.38 cu
chwr multipl, pentru diferitele ruri. clr erau Simultan Tomaschek II z, 98), sau, cum argumentcad Sobolevskij

Chue~~~t~i~~~i~i~~ir.g:;:~:li~ ~~ed:~I~:;~il~oC~~i~~g~~~~ ~I:~ f;~i~~t~(:';:~:~~~:) I~~~::~~!S ~:'1r!~~~:teg~'::'::~~t~~ i~r~:

p.!ctive, ici numele scit ori sarmal, dincolo numele lhrac, Dunitrii inc dinainte de Hristos i n specin l a Coilor, de
iar alturea numele nou, slav, - precum \"0111 vede n cele pe la zoo p. Chr., aduce lin nume nou, gennanic, Nistrului,

:!;~f"~~~~~c~~tcT~~~~e\ c~;e:~~~~~~~' (!!c~' I19~'ri::ef~r:'~

ce urmca:d1.

A. N;sfrlll. Grecii au gs it in sec. al VII-lea nainte de sec. IV ultimi) (v. Miller, lJi"eroria Romalla, p. 597). Totu

~t~~~u~~~~~~~~~I~'ii: d::o~~~~aa~~ ~~:~;t~fS~~~~~~U a~~;: ~~esA~um~~~u:scM~;~:!I~~~e)~' ir:nra6~ b~t/';;t~Z'. ~~~Jjii ~~~=

la vlirs1rca rJului n i\Iarc. Acest nume indigen a cllptat
pnll. azi cele mai neateptate etimologii. Lubor Nicderle, n

www.cimec.ro
 x~~ :~i~i\ :t~i~b:~~ocr :sr:;:~~~f:st~~,I~tab:~~~~~ 1~;OI~~I~l~~~
lundu-l dcla Siuvi. au trebuit slI.-l pronun~c. firete. aa
!:!3c~i p~~:~::d:f~~: ~}~~aiirnC~~~"J~_:a~:~:~t~{ ~jsl:,,~~;~n~
strvechea form indocuropcan, comunll Thracilori
~~~:'dC:u~i r;J~:~~;' cG~=?i~~, d~!~~~~a~i~'I;>;ri~C::5~:
inscamnA, in thrncicll..sla", gcrl1lan?i.,fCurt:nt.. , fClIrs~,l!rw.
Ea este ancxatli la rdllcina irallian da"a- (inscmni1nd
:rl~~b;;cua)~I;~lC~:r~rjO d';1il;lt f:l~i~lp:i%ul:~t~1;~1l0 ~~ ;~
in Danapris (Sobolc\'skij 1. c .. p. 242, desface Dana-ipr i
compar1l rullbrdin Volhynia)i n Tllflais(transcrierca grcac
a irunianului Dm/Ois: nume idtntic cu al Dun~rei. Dallf/(v)ir,
elim obSt:f\i'( ('u dreptate i Sobolc\'sky l. C., p. 243), dar
cu alte detcrmmti\'c n a doua parte a lor: la DfII/a-pris,
avnd rd1lcina pere-, pru, pe care o regilsim in Prlll (vezi
mai jos) Il, iar la Dafla-il (n Tabula Peutingcriana i o form
Tot/a-sis!: ;,\liller. II. Rom., p. 598; cf. mai jos, la Dunlirc,
fonna Da"usis) un sufix destul de comun. St;lbit:m dcei
c este vorba la alctuire-d numelui Nistrului de o prim3
fixarc, ante-slav/(. poate i sub influenthracid,-ntruct
ci se afl1i pn la Nipru (DatUl-pru) , !;!icare creeaz pc
Dtma+slru. sau. cum propunc Sobolcvskij. DatUl ulru. CCC'"A
cce acela luenl,ca etimolDgic antici1..darinc mai apropiill
etimologiei sla"e. Numele fiind astfel rspndit i la Sannai
i Scii i la Thracii nordici (TI/ro dacicul fiind probilbil
ceva local, ca i Agolingfls goticul), el trece dela :lc.:cia la
Slavi, iar dela acetia, prin forma lor, la noi.
B. Prutrrl. Ilcrodot spune singur (IV 48) c numele in-
digen al Prutului e Jl4l!nm i c numele defh'Qtrof, ii estc
datdc Greci. cli <:stc un ru care, calcelelaltepalru ce se
mai varsliin Dunrea de jos, 'I'/a(ltU'To,;. ',tUgQf,l\'d:rQl~ i
'O{J~IJfJ(J(j;.curgeprininutscythici-ilragenumeledt:laScii;
'1 Sobol~,... kij siec,,.. ... dlnd enml'hd rlului/bt-. C.,lp~uuj" .... iddllln
cqoU! nl.l .. himb, ",mic In pri,etttor'ff'n.... r-.J,ctlului.
----------------________ ~~~
cv rr ::;X(,OO/ IMfJc(m Xft}.fOt1 In.'I'otIl, invll\3Iii, \'znddeosc
hin-a dintre Porata i PrIIt au sOl.:otit cli trtbuic 8li dea
~~t~cll~~aa~~~:~sal;~ tt~~~;loc~i:~ t~i~dc~;c'laO'er' d1l;' t~~acli~~i
(ipotetic!) pir"o. pEriill, uu. (Safafik), din iranianul /'(Ir-
Phry- il umph.:u., paurt:(1 tbugat. (i\liillenhoff), din grecescul :f/j(lo~.
germ. furth IVad. (Rawlinson), din pera, pru, skr. pru-th
(fSpriihln1) (Tonus<;hek), in sf[lrit chiar din slavicl. Cred
c originol irani:m!l. :t numdui Prutul"i nu sc poate pune la
indoiall' dup ctimologia aa de sug:~esliv1l datl'i de Sobolevskij
(/. C., pag. 241): ptIr-flllla("), in care am avca r~dcina ir.
par (dat i de :\Iiillcnhoff) "'1" rlld. avc!ticli. aodho, Ol?<-. . ,
vtchiu indic odUtI., .iz\'orndt invlliuindusc., deci Hlu bo-
~al n ape, in valuri. De alt parte forma peccncgll a nu-
mdui accstui rfiu reproduc.:edestuldccrcdincios pe cea scy-
thid: IJcJl'vfir dela Constantin Porphyrogcnitul (de udm. i",p.,
42, Bonn p. 179, 20) t'stc tocmai JJcl(lI(ra, accentuat probabil
mai exact decltradiionalul f1oQam. Ct privete transfor-
marea lui O n Il (fenomen comun la Thraci, ca i 1.1 Slavi).
o reg3sim in DOt/Of.';, Dunv, DiUl.1j (vezi nwijos. Ia etimO-
logia numelui DlIl/tIni). Dar nici din forma scythidi, nici
din cea greac3 1), nici din cea pcccncgl. nu poateitl forma
PrIIt de azi. Trebuie deci s cllut1lm un corespondcntthrucic,
ori dcalt fel,al rlldlkinei iraniene, perfect asigurate prin ccle-
+ lalte nume vcchi ale rolului, i coc:xistnd cu ca ind!. din
timpul gcto-scit. ACtSl corespondent este pru-, rdl\tnll pe
care O gilsim in S:ln~Crill chiar cu fonn~ derivatll pru-th-,
.a sarit.a izbucnit, ..~ scfinteiIt., ta stropi., ta stropit (ef.
Tomaschck Il 2,95, care d numai ipQtcticaceast1l baz1l)i
pe earc o H'gllsim n compoziia Dat/a-pr;s, Dot/o-;pru, I)ll'J'~
priJ,mainaintcctatc.A;lstndlutrurilc,cstcclardaIturea
de forma sau de pronunarea scythic3 (r.sarm.~ticl\).lual!l. i de
I 'r., L'~ I
www.cimec.ro
______L__ ______________
~
 --- \,\!IILfl'..Utv" ...
~----
Pecenegi, poate prin Slavi! a trc~uit s~ c:,"iste 0.altll form s. \u
pronuntare, care ne vine dJrl!ct dm a?t1chltatc I care nu poate
fi dect thracic. Un atare paralelism nu cste de fcl para-
ilm~~~~}f~
mitiv Prllt/tias sau PrIIsvias (Tom:1schek, 1. c.). Prutul fimd
mult mai adnr:in teritoriu d:lcic, dect Nistrul,aCe(ISMper-
~:~Rf~:;:i~:~~~~f%~!{:~~:(:;t~~;:'tl.~?~~~;~rf
acum c:li ea ne este chiar documentat de Constantin Por-
!,:~~~~~n~~ul~~~ah~:" ;~~~~e~:: ~~~'~~" ~~~~iI2d:cJ~Q~~';:'~
O aveau pe a lor prin Unguri dela Throci, Pecenegii pe a
lor prin Slavi dela Sarm3i.
C. Siret"l. Autorii antici ne pl!ostreazll. trei rorme pentru
numele aCL'Sllli ru: TtO(tllrci~ (llerod. IV 48), ' IIQ(I(JO ;
(Ptolcmaeus III 8, 2) i GerOSIlS (Amm. Mare. XXXI ],7).
To.'ue trei sunt transcrieri dcstul de corecte ale unuin i acc-
luia nume scitic: Caran (dul .repede.) (cr. i Niederle, Q. c.
II , p. 155, n. 1, dupil Milllenhorf, D. A., ill163, frA
nsl\ a lua poziie pentru numele scitic, propus de Tom3schek.
11 l, 98) - cu deosebirea c pc vremea lui Ptolemaeus il
din3intca lui t displirusc. ca in attea alte cazuri de pro-
nunare pro"incial:li roman. chiar a vorbelor latine (cc. CIL.
III pag.l572,unde, special pentru termin3iaensipentru n
nninte de s i t sunt un num3r f03rte mare de exemple).
Dar din aceasU pronunare, a ciirei ultimii form1t dela Am-
mian, deci spre sf;\ri lul secolului allV~lea, GeraSl/s, ne arat
www.cimec.ro
continuitatea pronun:lirii $Citice, nu puteau rezulta formele
pc c,1rC le gAsim la Constantin Porphyrogenitul (~'((Qr pe-
F::~e~1r~~~:~~'~~d~::~'::;~~;'~;:~~:;
cu ct!a :1 Murcului ori Ar~cului ori Criului (NoOliml~.
~~~l~O~~'~, Ki_~~r; A~~~s~~r~~~rog~:~tul~r~ :.d,;: ~tr;~' :~;
Gcrt', am a"ut o form3 aa de arhaic, precum e forma
Sertl r. Sirtl, Cred cii nu e nevoie s accentuC""h m3 mult
analogia cu cealalt1\ formlt arhaicl pstrat, pentru Prut.
Ori, dad urmiirim toponimicile thrace, g'Iim rld1tcina care
!Il fi meninut o pronunare specific thracicl 3111tur(:a de
cca f'citic . a numelui Siretului. Avem localitatea :2'iQI; lngl
Incui Pr3<;ias, cu variantele ~irac, ~/(!Q, byz:mtin ~IQC!at.
azi Seres, precum ;lVem tribul ~IQI:.; lngA Ergene (anti~ul
Erginias) in legltur1i. cu rlldenile thr::aco-armene seT, m~1
(iubire): v.matcrialul la Tomaschck (112,82. cf. 4l). In sf!lrll
a\"clO- -ceeace e deosebit de important- chiar form3 J!'/f.!FTO;
pentru o localitate din Dardania, la Procopius (de aed/j.
IV 4. ed. Ilaury, p. '20, 38), care tim c ne~a pstrat o
~;~c.c~e,;~:::~t:f~;~~cd;~~~~~r:~~~;~!~:~;:r~;~~;~:c~:
popoarele strline. aa fel ca fonnclc pecenegc dela Porphyrogc-
~l;tf~::~:~~~~~:t~?i~c~;~l;t~~~f~F~tII~~~~J~i
la sfritul secolului al IV-lea. cnd displr i Sdrm3ii Ira-
nienii, cari o COrulcrvau - din izvoarele epigrafice i literare,
searatliiarliifireascll..
D. BII::elll. Nu avem dect un singur document asupra
vechimei numelui acestui ru, povestirea din actele Sfinilor
;r}~~~o;~~c~aatS~~ar:~o:~/~~~/o~~rJe ~g~~~~i ~~C~~t:rr~i: ~~:~
scculiei lui Ath:lOarich impotriva Cretini lor din re~alul s11u.
Din fericire tirile cu privilc la Saba sunt contemporane,
~~~~~~i~:U~~;~i;Jf~g~f.;~~j;i: 1;if.;g,~5:~t~
~~~~\~~:~:1~;~~:o~~ii~~L~1i~~J!~~~~!~~~!~~~i:;:'ir:
al schimbului ntre mi b: IIJltseos purcafi. deci, eventual.
chiar pronun\are real thracicl alltturca de BlIseos. Cu dreptatc
~~:':~;,d~r:;~~~;~~~~h~:~ r~~~:i~I,7:o;~ti~~:~~~J~_n;~ii~~~~:
(TI 2, 95). Cred ns eli Tomascnck greete Hll1nd acest
~~~fe i~~~~r;~a:i~~Or~lf~r:~~;~~i~i a~~~~: :~J;~~~~~~~:_p;:
:~f~~~;,1i~i;~1~,~; :~E~~!f~~~~;!::~~~:"n~~~~!t,i, ;;;~
fI~i!;t~~:~~~1~:]:i~ri};\f~~~t,Wt~~~~;!
~i~~~~E};if~~1~~:1llt~I~~!~~i~}~!~{:f;~Jl
E. Argelll. Herodot (IV 48) inirnd numele de ruri
daco-scythice, care se vars1l. in Dun3re, pomenete i un
www.cimec.ro
~i~~)~~I~~~~.~~.:lll~ ,1:';.C;O;i ~!~a ~:f;S~':g. 32)~~~:a~~;et
(U2, 94) nu face aceeJi identificare, ci nOle:lZl'l. d acest
nume c propriu zis asemntor cu acela al unei aczilri C3-
riano-milcsicne pomenite la Marca Neagdi., la E de Tyras
(PtolcOlaeus). Aspectul numelui ein adevr ~carian>}. dar ae
zareal:a carcfaccaluzicTomaschek.fr1lacir;1 nici un isvor.
cred c c mai mull o confuzie a lui Plinius, dup!! care s'a luat
i Arrian. Tomaschck de altfel nu trage nici un fel de
concluzie i nu se pronun a.,upra formei 'OOfhJr1(J6~. Ori
este evident di acc.:ast1l. formlt trebuie cOllsideratii mpreun1l.
cu 'Ob,!(J(Jo',;, ~'fti.!Wt)'If1(Ju",, i toate celelalte toponimiee cu
sfritul n -O"(J'/q, care se mai inllnesc n teritoriu greco-
rhrat.:. Krctschmer. o. C., p. 405, c de prere, c eventual
aceste forme ar putea fi i indogermanicc, n vreme ce Pauli.
Eillc torgriechische f"scJm!' f){)11 Lell/nos, p. 79 (ef. Krctschlller,
o. r. , p. 291 i 405 cu p. 193 n. 2) le consideri drept prc-
indo-germanice. Prere..1 lui Pauli a prevalat: untatea de
vicati Ihraco-pnryg1l.din mileniul al II-lea a.Chr., in tot i
IlUtu l (Iintre Dunre i lIalys, a fost la fel n timpurile an-
tcrioarcl).-Care c ns alunCI adevl1ratul nume antic al
Argeului, pc care lJerodot il va n auzit {;.ils - el care c;ra
din pltr\i1c ClIrici-C3 un nume ~carian6?
La l\lysii din Asia l\lic. deci n inut pur thrac, lIie-
roclesne-a pltstrat nl1lsltu ynecdcmus numelt.: de localitate
~AOi'fa. Ln Tabula Pcutingcri:mll numele localittij c tran-
scris Arges;!. Am citat intrliu pc I liero::1t:s. fiindc Tabu!.\
dll mai veche, are multe greeli de copiti. Cele dou1l. forme
se susin una pc alta i arat n aceeai vrCmc ncotro avem
a clima forma imediat ;lmcri03rlt celei romiineti.l.nadevr.
prccum ne-:! ajutat Constantin Porphyrogenitulla explicarea
numelui Siretului i tOL el ne d i fonnele ,Ia de evident
protoromneti ~1I0!)li!1'1r; pentru l\1urc (care. firete, nu v;n\!
direct nici din l\laris. nici din vreun Marisia ori J'MOtc1O;
)TopQ......... t;QI p~ind(>lt"rTnlln;d ........ C!ttt!1l(:Um 11(1 cllnficlII'eGIlTllificlrli
popoRrdorlnl:h.dEtt ...1 Y.UTOI"'" iin Asi, Mlcl,i af..tinttiu,ti;n\if'ictntlll,i
p ..... in va\".,ede I'auli (o. t.) ,i Kr"uchmcr(D.t.,p 88, 193. 290Mlq, lllllQ.q.
357R\Q377';40S)
 phryg i nrmeani\ a1ctuesc o unitate organic1\ n mijlocul
celorlalte limbi indogerm:mice. Ptolcmaeus cunoate nArmenin
Maior Incui Arusa (II A!J4'HI!Ht U,II"I) (V 1z, 3) i regiunea Arscsa

gzi:~:~I~:{0~t~;,E ~~~:;' ~~I~:~!~~~~~~~~~2::~; \~:

t~l~~~~i~~~~~
sean1l:, Fr. Spiegcl noteazl n a S:l Erlill;sthe AlIerlllt1lskllnde 1,
Leipzig, 1871. p. 185. muntele Argarlls, care azi se cheam
Argisll-tlliglt, adica exact numele Argr, p~slrat d.in vechime
pn!!: azi. De alti parte oraul .4Q~ff, pomemt d~ Por-
phyrogenitul la lacul Van, la Apus de oraul Pt.:rgri, I e cu-

~~1~~~~~~
ca ara Arsesa pomenit de PtokmaeU5 se vede a corespunde
ca tt:ritoriu ({1cma inutului oraului Argel din Khadjpe-
flllli. De altfel Kicpcrt in al su AlIas A",iquUJ. harta IV
f~~~nt1f~~i :n;,~~~o~i a orn~~~ist~ar:es~lr ~i~~j~c;'~~ir~! ~CZ~SI)~

www.cimec.ro

Dar numele se int.1lnete ipcntru persoane, 1.1 Thraciidin
Balcani in secolul al \'1-le3 d. I1r. Procopius in btll. GOIt".
II 2. ed. Bonn, voI. II. p. 151, 1+, p'lmenl'h! printre
Thracii (Bessii) din armat:i lui Btlisarius pe un KUl.r{),n;
(vezi un altul la I-listria: /lis/ria IV, p. 595 sq.) i pe lin
"Ag'J~, despre vitejia cJrora inir.l adevJr.lte minuni.
ArgcllII romlil/esc este deci s/rrT'l.'echifl t!tracic li de d01/(1
mi; de ulii promlll/area cUf..'linlului a r(Tmas (lceea!;.
F. Dunrei" In nici limbJ european. vcche. sau nou:1,
numele r:iului nostru printe. aa de strns legat de intreaga
noastr dcsvoltare istorici i at;11 de dntat de poezia popu-
larJ, nu ;Ipare la fel ca n romnete. Grecii i Romanii au
avut alt nume. Germanii, l\Jaghiarii, Slavii. au ::Izi alte nume.
Iar di.t privete pe str:'tmoii dir~ct inttrcsai i vecinii lor,
adic Thracii i Scythii, respecti"c Sarmaii, din altu,lIa
pust1 ungar, ci par a fi avut iar;li numespcciale, diferitc
de cel romnesc. Si! cerclm dnr;l, pe un plan mai tirg, n
capitolu l ce urmead, a lilmurl, pc ct e posibil, origina
numelui Dunlrii.
III
Romanii au pUlUt cunoate OUll,lrea att prin Rh::actia
i Noricum, ct i prin Pannonia. Ei iau uat numele pc
carc l-au g.lsit la locuitorii riverani din Austria i Ungaria
actl1al~. Prim.1 meniune a act:stui nume e destul de lfirzc:
la Cacsar, care cum timvoi:t s11 se coboare i spre Dunlirea
mijlocie, spre a supune pc Dacii lui Burebista, cari ajunS<.-scr~
foarte primejdioi pentru ntreaga stpnire roman~ n pe-
ninsula balcanic;'!.. Caesar ii zice Dunlrii D(lt/U'vills (bel!. Gal/.
VI 25). Dup el ii "or zice i Latinii i Grecii la fel, din
ce in ce mai frec"ent, inlocuim.! tot mai mult str"echiul
nume dat de Greci - dup Thracii sudici - 70f(}0;; (de unde,
latin7..at lIister), inci dela Hesiod (sec. VJI a. Chi.). Gco-
grafii antici, cari tiau eli. ambele nume se bazeaz pe o rea-
litate, ntm ct de fapt n cursul de sus fluv;ul era numit
de riverani Danu'Vius, iar in cel de jos lstros, au cercat s3
www.cimec.ro
CO ..... IOl'It.ATUMl"PIl""S"ItSlM[ DEIUCItJ I)"<:O!I(:JTKE
--- -------
fixeze punctul precis unde rind ii schimb3 numele, natural
fl'lrlia reui n accast;l ntreprindere, intru ct de fapt rul
avea in cursul mediu i alte numc,real ntrebuinate, precum
\'om vedea mai jos. Bramlis, n articolul su Da"uviw la
PilUly-WissowalV2103"qq., a!ltrns in privina acestorehc-
stiuni :IIHiqllarico-geogr.Lfice un oarecare material destul de
insemnat. Mult mni complet c n!l;l materialul cules de Holder,
All-u/tischtr Sprac!tsclt.ll/::, l, J225 sqq. Totuo interprctare
il acestui materiallip!\lte att la Brandisc-.li la Iloldcr.
In adevr, dela nceput ~e pun dou1\ chtstiuni hotrtoare:
t) originea numelui Danrlf-j'H i 2) :Hlc\'rnta sa pronunare
barbarll, cu evoluia ei pan;lla numele modern .
2tO~) ~r~:~t: :;~~~~i:~c~~~~i~:;e:,r~~~~~!~c a2::v~~
~f!~i~:~.~i~dP!~~:;';:<:L'~~~~~;I:tj:R~~~:~~~~\-~:~:~~~~
carI:, ca diirlll. dOllll, 'ndrl1znt:\, ~nenfrnatt, nr putea pro-
cura o deriv3ie,-dar, dup cum observli Jlsui Iloider,
Altultiscl!tr Sprac"scllftt:: I 1225. numde DunArei in orice
caz nu c originar celtic, ci imprumutat: zicem noi,dela Iranieni
i Holder singur oomp3r1\ zd. dlUlll eru., ossct. don,- ved. ddn14
eploact, tllOle7.e3Hi . Chiar n thrncic Holder relevli tema
~:d;': J:'~;~~;;;~o::.:r:if:~;~~~' 8;a~~: ~it:l~l~O~:b~t"Chi~~
Cdii, ci inii, nu sunt la Dunre acasll la ci, ci sunt vcnii
din Vest i Nord-V<.'$t. De ce adiell. nr fi dat ci nume nou
Dun:lrii la venirea lor, in loc sll primcasd pe cel cxistent
dinninte? OI.ciduplieumam notat mai nainte, rdJcina dan-,
dana., jn scmnificareaclasidl de fluviu, e iranian1l., adicl sar-
maticA, rcspl.'Ctivc scythiel. Ori Sarmaii pe vremea lui Cacsar
lUlDt i ci la Dunrea mijlocie, in marea dmpie unt;arll i
in munii Slovaciei actuale. Nimic nu mpiedec sI admitem,
') Ci.,i Nied.uie. II. ~., 1 ,. P' 'Il, n.). i., uupn nwn~ui Dunlrij 1. Slav.,
.J.... ind;r~.pnnnean\uril",....nan'~oriorJli<:e,'o<jlrl1rcapdlSC'U".dtnpunc:1
de vt:drre _llv. p. '1 ti .. m'I_ (T ti II '.,. . 1H)... ndr N,.derlc su_linct;llnt;ldin
~;.,!!n~I~~~i!i.ttp.nd I H (oborl apre Ounire i.... cuno.cUI numde dai. dJcnl"

~~~:i!::f~;ti::~~I!~D:~~:~~;~I:~~~~~EF;~:;
i Si rctu l. . .
In ce privete pronun1arca avem o mulime de citate. an-
tiee, culese atftt de TIoldcr (o. (. 1 12Z sqq.) ct, I de
Drondis (p. 2I03). cari ne arat!i cl DaJlUtlHlS, transcrIS grc-
cCltc .dal'o1iJho~, este o fOTOlIi latinJ "7s~idl:, pc c~nd de ra~t
in Orient se pronun.\ TC'dl de loc:tlmci Ddnuru, lraMens
grecC!te dl'Olpt:;'. Cum osll Dd"m:is putcn sun i simplu
Ddnuis (ef. la Straba, C. 30+ i 31+ forma JrtII01~tO~), se
~i:~t~ ~n~~j:n(~!;zct~~risnus:s:~aAr;~11~0~~r:~~is,r~~~ir~;i:~
Argesis, il numeau i DdllllSis. In orice caz 8randis nu arc
drcputc s3 cmcndeze fr;1 nici un comentar glossa dela tefan
Dyzantinul: LlrilIOI'~I!; Ij Llnl'01!?/~ in jal'~vp/O~. Ij Jl'~ftpl!;'
Sigur e, c in prile nord\'cstlce ale Penmsulel Balcamcesc
:~~~n;:n~u;;:I:_,~~;~~~: ~~U/~~n~:~~ :d~~i2~~:~~,~~
actuale ale fluviului. O dovadl n plus despre aceasta imi
~~;~~.'~~;:~!~;.;~J.~':~~:.~;;~~~~;~;~~~~Jt~i7~~~rf~7~
Nordul Dunrei era o pronunare, care anuna pe toate cele
~~!~~~Eam:~~;~~~1.;~~~:~i:i~Ef;;:Jf;i~::~
tocmai se anau nd!: la Dun.ltrc, ii ziceau JOtl/(tiJI~ i L!ol',/nv'b
~I~~~~~~~~:E~;~:,~:g~t~~'~'~[~?~;;;~r~~f~~~i
www.cimec.ro
.1ouvn)f11 :r(lOO'Ri'O()fUOUI/0I/; (111 144) .TaQa fii 'J).).Vf}tot~
~;iil l!r;~~~:, 1);:,~:;fi~;~l~~~~~?r~i:./~!~n~:~~,:~:~ (:!~~X:;t~
cu dreptate, din JOllvaiin,", de MGllenhoff n Arlliv J. Slav.
Pllil., 1, p. 293: articolul sAu despre Dundre in german3 i
slav:!) (l\Iignc, P. Gr. 38, p. 936 i 1093)' l\Icnion5.nd
aceste forme, Pseudo-Cacsarius not dL-'Ci n Dial. III 144-
forma balcanicll obinuit3, ll(U'oliJtl~, adidi dll0"Plb (d.
Holder, o. C., 1 1235), adic Ddmwis (Migne, o. C., 38 p.
1093), care continull a fi cit<ltll i de Procopius (de aedlf. lV,
5) n SL'C . VI, ba chiar i mai trziu.
Se pune acum intrebarea: ed. forma ccaJalt3, pe care am
atribuit-o Nordului Dunrei l ), o invenie gotic1i~ Ziseserli,
ei Dunll.rii pentru intia dau Dunat:is, sau Dunduis, sau
cumva, ci nu fceau dect s ia delalocaIDiciace3stlifonn.'\,
care tocmai ni e documtntat a~turca de altele strlivechi,
ca GcrasrlS, pt'ntru Siru, BusfQs, pentru Duzeu, n izvo:l rc quasi-
~~~~~;;:iu~;::nJuf:;:,i ~C~!~~7 ~~ a:cc~~:r d:r~~:-~~~c~:CD~
nlirea I.:U numele traditional in Sud, de Dd1luf.:is)? - Ri1.-
spunsuJ a fost dat cred definitiv de Miilknhoff (D. A.) i
::~~df:p~~;~~7~~i.~I~;J.~~~::;~~:~~~;~~:%~
dUI'li A. Sobolcvskij in Arc/tiv Slav. Phil., XXVll 1905.
:,f;E)~~:"7;;,~~:2~~~~-i~~~~:~~:;~ i~t ;,~~~~:;
adlioga,;er O
nou1\ rMlkinli, proprie, awa (gotic oln,'o), n:u+
(cf. Holder, 1. C., i Mullenhoff, Arch.f. SI. Phil., l. c.).
GOii a"eau deci un Dumc al lor, DOl/ofli - . pc care ins3
~~;;tt~~~~~!:~~I~~I~!~:~~:~~i~;:t.~:::~~~~~~i,;p~~~~
ins.1t Thra{"o-Hom:lnii din lIIyricum i Dacia Ripcnsis ziceau
lf'u.Je (;~f ~::'~!il~i:.t~;-f:~s~ ;;~ n~::\t ~::::d f'~~~t;r;
del. Dunlra-dc-jox(d 8<;11,1.1'.\'0"., III 'lOG).
r.ii::;E~~lt~:'~~~~g~::tii:~,~~~;~~;~~~~~~~~:~~;:~
de joo (Archi'V. 1, p. 294).

~~t~~ti?!f~~::}~~~~~5::~~~ltEf~i
~::~ft;:SC:~rin~::ited{~31:t~ d~'7f;i~~~.ri~a~~~~m~~~ ~:~
Vest ernu in contact direct cu Darii no,tri iarli de sute de
ani. In ce pri\'ctc forma gcrm:micl Do"ov;, ca se cristali-
zase, probabil, cum crl,.'<le ~i Iloldcr (1. C" p. 1225) inel dela

l~!~l~;~f:~:c~bE~;ii;~~;~i:ft}h{~~,~~~
cicA. Transformarca directl1 a lui ii (iranian) in 11 (Ihracic)
nu ne este suficient documentatii pe teritoriu pur thr.lcic
-ca fenomende\'ocalism thrnco-daci( 1)-pcntru II ne dis-

!~l~~t ~:.;~i,~:!~~;~~: :~~i~,;~:~:~~:n,:r. ;~:;:K~~~~;

f,;e:":~c~;~i ~r:a::~e~a~~u212~~~~~Ci~?Un~v~~("~~ec:::tcd~
Donava, neceS3f foml1irii unui Dunava thracic. DimpotrivA
ci aveau, ca fenomen absolut banal, trecerea lui o in u

f~r~tS;;tm~\ iuf6.PC~~'~~3'D~~fi' f:~~e~ ~~~~:C~I~~~

~~~~in ;~~~~~t ~~t~C~~~~i~i:O;~:o!~~~13;~~~:~~::~~end~
~aen;:i ?nolg~,r~a~.arpfo~:~~lr!C70~~~ : s~~~m~! :~;~~
Pseudo-Caesarius, ca fiind uzatll. de Goi in secolul al IV-lea,

') N"'~m .,ti dec'e ....... -_a .. pl' (d. TouollKhek II 3. 101)

www.cimec.ro
 i~~~i~.~
Karl Brugmann a ar.\tat n voI. 11 p. 1, din Grundriss
der vergleichende'l Grammlllik der indogcrma"ischen Sprachen
(ed. Il Strassburg '906) p. 3~3 sqq., rolul sufixelor in r-
i 1-. Dintre acestea sufixe!e-ri-l-li-,carc .arati\ cea mai
mare productivitate n vechile limbi italice i slavice. (p.
381 sqq.) sunt att in \'echca indicl, in a\'csticl, in lituan,
ct i in greac3, n ccltic3 i aa mai departe, active
tocmai in fonnele care ne intl;rcseazl aici ri-s, n'-s 1). Sen-
sul pc carc-I adaug sufixul, e in general un determinant
intensificatival r.'idcinei de b'lz.l,- in cazul nostru: DII"a-ri-s,
rul, prin cxcelen\3, rul mai mare dc.ct celelalte (cL III ru, N{~, (NI/;U;;, a~c . ....W{J). pc 13ngl S'llonie, sau numele
de locah~, "\{'1'(l. I "","Ia, I cu etnicul /t.'/ll'alOf, tot acolo,
~~~rir~:. :~~:E:i~~~~;~i~~~~:~~:E;~~::~~~~~;t~~',~~~~
3z3 i t65). In ce privete cantitatea luiidinri-s, ci nu
precum ~I la locahtatea T)(H.IrI'fIt n inutul muntos dintre
raul Ergmias ~i Po~t~1 EUJ(~n.(Tomaschek 11 2, p. 96 Ctl 68).
Intre runlc SCltlce OVldws pomenete n poemele sale
pUll!fi dect scurt, ca i in ccitic (v. numele de ruri ca Ex Ponto. rv 10,47 un Sagaris, 'pc ('arc K. Kretschmer in Pauly-
Ugera, etc.) n latin (arris, febris, crc.), n sla\'iclt, etc., KrolJ-Wltte 11 A p. 5 l identifl(: ipotetic cu Berezanul, C"eC3CC
aa in ct trecerea lui r;-s in re a fost ceva firesc. parc dcstuldeprobabil avnd n vedere i ceeace urmeaz. In
Dar aceasta e teorie. G:1sim noi de f;IPI nume de duri adeVr: la RJs."Irit de Duras/orum, deci n Scythia Minor, avem
ori de 10C'alit:'iti in ~inutul thraco-scitc, formate cu ris, astfel o I.ocahtate Saga-dava, pomenitJ de Tabula PClIlingeriana (v.
in ct numele Durmrii sI se prezinte ca ccva obinuit, iar
nu absolut excepional i enigmatic? ~~~;~~~~t~;i~~mS(l~~_~~_~) ~ic Ct;~g.~cO~~i:~: I~~~~~~y~~~~
Rlspunsul l-am dat in scurt i cu alt prilej. Rt.viu azi Saga-da~a de lng.l Duro!ltorum. i\umclc Sagae ne Cti(c cu-

fi~~:~:~2X~~;gi~~~tl;;~:~:~~~:i?E:~f~~
documentnd filologic cele numai afirmate atunci.
l\umcle \'echiu al ralomitei arnt s1 fi fost Naparis.
Avcm in acest nume, cum a observat i Tomasthck fI 2,
1)6 i 98 bnl nap-a. pe care o reg.lsim utIlt in numele do:
popor scitic SciTfU, N(Lm-r.iOt, ct i in dacicul Napota, in mal e numlt3 sus pomenita Saga-dava (cf. i Tomaschek II

~~~~?:~~K~~~?r~~~:;~::~~u~~}~~~~:l::~;~g:~;~;
care sufixul ac-a, oca, uc-a e un fcl de diminutiv (cf. p.
68-la Tomaschek, o. r.) i se rcg<'iscte tot n Dacia od
i n toponimicelc Alboc(l (etnic Albocenscs), Rafaca (eln.
Ratacenses, Ralacellsi;). B:lza nap-, pentru care TOlU:lschek
comparJ gr. ""bro;, /(i.:n/. up.t pduroaslt, precum ,i alte Bithrnia (d. Millcr, Itin. Rom., p. 839 cu 670 i 639), in al
crUInume avem baza Sung-, cunoScut Att din Phrygia, n
') B. chiar in ,,,.. bdt Aalei M,d (p~nd"&=l1.ni<:e) ~ur... u1 ,. eate 10000ne f'1'O-
duni ... In .pec:i.1 In numdo d~ loe.1h41i (KIt.achmer. o. t . p. 3z8). l"umele de
Ica.htltliln.,.. rindeobi"l"udel.numed0J>l""~f.lnpri~"lenumdedeper
-"le in "n:., ,a, "., e inlet"eunt' f;OfIlUlt~ d lormde tsa _m .unl nume de
~!~7i~~d~:1~n~~!~J::~:~~(~:7,(!,'t:;'r2\:i:f~:t~~:
lemri. Pnol"" Ker<~II-',Q,. fii o..ruJrii ..ttmla c d. U","<I p. i8 cu 98).. De ah parte, ca numc de persoanll, Sagaris, e

www.cimec.ro
bine cunoscut att n Phrygi:I(CIC.1I1 3973) ct i in Galatia
(CIG.11I4066):st!tndfircte~ legtur.l.tot.cunu'"':lclerllului

~;~;?E.[;~Ql~~fi;~~~;;~~~:if.~~nr~g
46,1922, p. 49 S6sq.,
politai/Jes. n /Juli. ,le corr. Ud!.. I

nu~~~~ ~~~(~~~~ r!~u~~~;~~i~{ p:!i~~it ~~i:~i~ ~~~f:~:

numit probabil dupil rul din aproplcre. MagartS (CI L. X 1754:
~i ~~;~~e:~i;~SC:;!Pf~e ~u~~ri~~~~!it:.ac~~~i~';~~ SUa~~I:~
p!iri, o localitate ,Jlu,ol{at (Tomaj:chek 11 2, 66. dup3 Pro-
copius de aedif. IV 4, cd. Donn, care d,1 MUrO/tl~), sau
Mai'I/.I.lat (acela autor, ed. I-Ia~ry, p. 122,
~3, f!iri cm:--o-
dai a necesaml), pentru care romasche~ cuca11i r3dJcana

a~~~i~r~~~?:~~~t.,:;ia!~;s~;~Iat~~~e~:~~:
noastr onomasticnuvia\!L
Cum poporul n\l prea facc totdeauna tfi1ologie., ci adesea
~~"}~~~: ~:e~~rd:x~t:~t~ i~u~~~~a~~~~~a~lfc;:~roc~~a:~:~
tcazl'ipoporulnostrudifcritclcneologismc,stlcindu-Ie),aputea
cit.a acum o intreagl'i scrie de numc de r5uri S.1U localitlli, tcnni-
matein ,ris(aici 'OII-aO-t; Tomaschck Il 2, JO,_ ;I;'.Il-tl'Qi~ 112,
78-i9,- rrdO.T/Q/; (llao;rlf)/O;) llz, 95, rau chiar prin pr\i lc
Ialomici, nee.xplicabil din sla\"1\,- -etc.), ,ra (iat cteva care
sunt n acee3 vreme i perfect corecte filologic: :Sly.iea, rd.
~ikh Tomaschck Il 2. 80,- Scapora, rId. skap- Il 2, 82,-

;;:::;afr:~.~o~:Pr~~~i~lluf's~t,e~,~~;;~~I~:r:_J!c~~~e-
Dar mai mult dect att: sufixul-r-estc f03rteproductiv

~i!'i~7~:~);~~~~~~7:~~:~:~~~~::~: 1~:~E~~rntd~~j~

www.cimec.ro
"----_ _ _ _ YAS!UI'AR.\A.'i'
Incheind aceste scurte considcralii, nu pOL s nu accen-
tuez nc odata. paralelismul thraco-slav al at4tor onomastice
fu;'~~i~;:~~f~~:?;g~f;:;;g~f;~E~:;~~:f~if;
corii de nume slavc. i 13 fel cu munii notri.
Este deci nevoie s3 nu se mai trateze aceste teme cu
idei etimologice preconcepute: exclusiv romanice ori cxc1u'\iv
slavice. S se ia n parte fiecare numire i !'!!i se analizeze
pentru sine, cu mijloacele filologiei compa ratI!, indogcr-
manice i special carpato-ba lcanice, slt se considere i m-
prejurrile gcogrJfice, istorice i etnografice locale, i se va
gi'lsi atunci o persisten onomastidt foarte .car.lcteristic,
dupI! regiunii). Adesea chiar insulc foarte mici de str-lvc-
che motenire thraco-d;J.cicl vor apare aproape neateptat n
cutare ori cutarercgiunedccardctcrgencral romanic,slavic,
ori amestecat.
A trece fiecare onomastic ori toponimie neromanic fie
deadreptul la elementele slave, fie in grupa prcslavicelor
ajunse in limba noastr;}, totu, prin Slavi, cred d e o greal.
Avem direct dela Throci i Daci, pe calca thraco- i
daco-roman!, oarecare elemente, pentru a aduga cunotine
nou,l Ja istoria originilor naiunii icuhuri i noastre. Desigur,
nenumlratcgrcuttiiide'.lil u z i iatcap tl\ p cccrcctl\toru lacestar
chestiuni a~l de complicate i slab documentate, rtlciri i
nelri de sine ca in rare alte domenii filologico-ctnogr-Jficc,
-dn rfiecare pas mai departe pe acest teren nesigur e un
ctig prc~ios pentru tiina despre originile noastre.
www.cimec.ro
RJ>SUME
C onsidtr:uions sur quelquc:s noms
dc:rivierc:sdaco-scythes
Le Icrritoire compris enue les Carpathes, le Oalun orienl2l, la l\tcr Noi~
ct le OniCSIr (:"\iB!rU), a ~t~ lubil~ eu grandc majorit~ par les Ghes, dij~
il une ~poque:U\tericure la noa connais:sances hiatoriques cl. .iqucs, qui tom-
mencent 11 peine au VIl-e .ittle a\. J.-Chr. Maia cJaru; ce Icrriloire Rhc
(c'csl-i-dircJacc)ilyatoujou,.eudesinlihrationsplusoumoinsimporuntet
d'4!l4!.ncnts 1r.l.lllcnl: ae)'lhiques et ellJuitc S3.rmaticluc:s. l..e5 inscriptioMCI
lesmonnaies nousconservent le lOuvcnirdepe:lia royaumes scythetentrc
OdessusctCallatis.LclCi:tesauasiontcudegrandsmouvc:menl5d'cxpawlIOn
vCf1ll'l~t, en territoire Ir~nien: lesil\SC.'ripliol\llgtcc:quesdu Sud de la Ruuie
~:: :n~;;;:~:nd,t7;i: IlOmbre de noma Ihraces, dc pr4!Urence au sa,
Ccucpenctratinnri<;iproqueaerUdlnSC'Clter4!gionune,)'nth~trCtcom
p1iqude rormetdceivilisaII)n, oOlettl:ltmenl2getes80nlpro(onMmcnt
p4!n4!trh rar des 4!limena tcythiques ou N.I'J1Iatiques. Dan. "Olre pr~nt
m4!m.,irc noUl pounaui\tons cc pheDOmtl:ne 1 Iraverl qudqucs ell:cmpllCl
t)'piquet d'onomastiquc nuvi~lc d!leo-se)'lhc.
J. NOUB trouvons dans la canc dCl privil~, que I'cmpcrcur Tl'lljan
octTOyulczSO<:lobrellcl'an looaux Ilitlriml(rnon l/Iitn'Il,IV,p, 560),
ICI aui\'lInll cinq nom. de p<:titet rivii:res: f.11Ilmp(UUJ, Ca/lJbams, GllbfllllUI,
lyJtJt:wlul CI 7'uTf(iclllus, Les deux dcmic,. sont tomain . Les lrois aUlrcs
dcvl'llicntftrcthraCCJ,eatnOU,netTOU\'onsdanslaSc)'lhiei\lineurc,lccite
~poquc, que de. 'l'hmccs: les Daees el ICI Il~. Or,'il le trouve" qu~ les
deuxpremiers nomslOnl, au COlllralre, Irb certalllcment, des nanu IranlenJi,
e'cst-la-direlC)'lhes.
NOUl connaiuons, par IUrooote, conune amUcnt du Ifypanis, dans la
Sc:ythie, un 'E$!l/I.'ful0;. Or ce nom el le ['1a'IIA.:mio~ d'Histria (proba-
blement ASQ,"paioJ) IOnl identiquCII. Milln!, Scythiam anJ Grulcs, p. 39,
cn II donn~ I'~t)'mologie: cc I(lnt les racincs :r.endes asha, amafJm. 'pUT' CI
ptJlhi _tlticl", Ilui oompoeent ~'C nom, dont le sens se retrouvejulIlju'i nna
jou,. dans la balLlIJc populaire roumaine. qui I~bre le. Oanube romme le
gran~ua:~;~~i~'ai:~:~~_~~;:;B, nou, y retrouvons le
dcux racines x(t.( 0)-
et -nfl- (tep. -n.:l-), doot la premii:rc ,'eut dirc cn sanserit _noir.
el la SCtQmlc en neopcne telIUI, Maia le Calabawl n'est pal isolc cn
 Cenc fonneimnienrn:..: retroun'wcorcc:ha 1e. I 'itc:h4!:n~es,dans le
Bot'f.){i~ du P"rphr~ele. :'!Iais le Incme c:mpcrtur ~'Criv~in connai! 1Iu.i
la forme Booiiro;, dont ptocede I'aclucllc. 1] est donc4!:videlllquedcpuis
IUrodotcjusqu'auPorphyrog4!:nhe,iIYlleuledoublet:pur-llulu(h).iranic:n,i.
r:6t~ d'un prD/.rh (prulh),-dnnt,let racine. tl1raca apparcnl&. (v,ci-d_us
p,lo).permellcntdcfUp(1QKrqo'illitol.itoulenomgCte,ouhien,teulement
la prononciahon ~I:te du vieu:.: nom iranien. CeHe forme thraCCl li vaincu
1'1Iulre etic nom Ictucl reproduit tri:~ fidi:lemcnt I';ll\tien n'lm ftClC,

du ~~I;i~~u~:t~r~\~e~~:of:~~:n~::~I~I::,,;:I~:~:)~'~ff!~~::
(Ptoh!mh) CI Gmuu, (Ammicn) ..,nl des tranw:riptiont uacz CO"Cl:lCS du
mbnc nam, IIC)'lhe, Cantlj, donl I'n, au de\'lInt du 1, I,':tit Mja di.paru IU
tcmps de Ptolem~. :\1:Ii. le Porph)'ro~nhe ne eonn:ait que ICI formes durea
.!'(lQd~,ehc;eltsP~tdu!.ne,.::uCl el 1,'IQfiro.; ehalCl\ IlunJtllro--Bp:antins,liormcs
'lui n'om nen a bire1\'cclc Gaa/ou Cc"l, ou leprototypc scythedc
::tol7~~a~;;d'~m~:cnK~~;~~ cUe:\~r:~~, ~ ,~::\~S~~~; (v~:rd!u!~ng~i~'~):
NoUl ~1Il\mes dune forck d'admcttrc, a ~I~ de I'ancic:nne fomle lCythiqllc.
lInc:autrc:, dure, thmcc, du memc oriJ.:ilal, iranien, Lea racine.thmcesoon 4
acr... ~u dam ICI nonu de loc:alite. 1,'[(01;:, },'{flQlt. ~Q"ru. CI, Dhtolllmenl
dkisir, ~'I.!.lf"r;Or;, da.ns l:t D3J'd:lruc (ch~ !)roc"pc, JI' QI'dl/ .. IV t' ed,
IIluT)', p. 110, 38), nOll' Invitent ~ croite quc la forme mollc, U'amc:nne,
du nom, donl III dernihc mcntioll se troll\'e dlel: ArnT1\icn. a dispam
c:n meme tcmpsqucles I ranien.quilacol1lCr\l:licnl,IClS~rmllte.. LeScreth
ac trollVllntexclusivement cn territoiredacx, il est Ira naturel que la pro-
nQnciation t;ete ~ic 'uppl:tnt~ I'alllre, aUS'i bien chel. Ies OacoRouaiu quc
ehe2: les Sb\'cs,

~~:~i~~C!~~~~::~::7~=.~~un~~:::~S, :~~~2~~:1~::!:~~v~
ci..JCMUS,p, 12.). La ronneincc .'H1\1 lieu deBntunevarillntethraceU'b
naturelle (cf, Kreuchmer, Eitll,;/I tiir Gtuh_ d,p, Spr" p, 2.36), 11 p:lt1lil doac
qllelenomdeCettcrivihe.'eatcoRICn'cchcxICII Roumaintjoqu'lcejour,
san. lIU(:1I1I interml:de etraager

fill!J1
www.cimec.ro
 ,;
Mau le nom dllec du Da.nube contient amsi le .u[fixe -,t , Ce .uffixc forme
un IOUI .,'cele radical ti ne peut rU:ll\"Oir~teaa:olleRulemcnt plu.urd,.
bncinewJUJ-.llfaul,aucontraire,lC:lcnrtoujour.prl!tcntlletdeux,ulrc.
exempll:S de formationl onomutiquet. arriv~CI il leur aspect dU;nitif veflJ
1. mm!! ~poquc. dt!j~ !:ittt, .~i bien ehez les Celtca, quc che7. les Gcrmail,..

i~ni~:m~= ~~v?r;:::n::~~I~~:::i~~I!P~3~;~~~~~e fl\C:~i~~~ d~a~:

(a'il tIU pemli. d'c:xprimer ]'hypothbe piuI prb:ise: au tem", de leur piUI
grand.!panouilhClIlct1I,IOUS 13yrcbisla)con'truiulcnt du mfnll:do"oiTllnien
+n-I dace(nuiJalllli, en gC:nt!ral indo-europe.en) leur [hmo,j-I. Det ana-
lugietl pourtte nouvdltrormation, par un.urfixeuurepandu'URibien cn
Orient qu'en Occident, le. Dates JlOI'Cdaicnl en fmile. Karl Ilrugmann.

i:;~ed ~~~;; j~':;;:"~~;i;: ~~~~~~ ~~~!~t ~~': f~~~~'ti

noUl int~rcue l prbem, Ti.; C1 ,j.,. tetc.OI que le suffilre Ijoute lla rac:ine
de l>ue est .:elUl d'intenaific:ation: IhIns nout 03, Du,,(ITiI, la .riviere. par
excellel'\o:e, 1aplulgr:mdedNrivitrea.Quantl1aqu.aotitl!del'jelle oeptluv ah
etrequehrhe,commecnccl!e,cnI31io,enllave,Clc.,cc'luipennet oature!
tem~nt IU dac:erj,lIc devenit le roum~in-'t.
Mailtolltesceshypothl:sessonlc:onfinnhlpardesfaitlrrkiadetopo.
nOlluunique date, el IU&lli Rt:nirnkment thraee.
Le vieux nom dace tie rlctudle 1 ~IQmila est NapoTiI ou noul di.tinguon.
l.hase"ap-a( .... touttsltscit.tioOlCi.tlessUl,p.Zz-z3),conoueauSlibien
d':II\Jla DaciequedanslaRnndeSeythic,maisquin'e!llpunonpIUiinconnue
lutai tn Thrace, etle .utfL'I{e nI. De m~me noul lrouvons le nom tie ri.iere
Saga-Tl-' sur 10UI le terriloire thruo-phr)"gienet gho-lCyth~, 'lui .'~end
de l'Alie MineUft, par II piniOlule da lWC1IOIl, jusqu':\ Olbil, ~n rari ft1o-
aeythe. EI non pU5Culcment Ia racine lag-II,mais auui Ia raeinelang.a (Sa".
,anl. Sangurios) noul est ~plemc.ol docum~nt~: c.n Phrygie, c.n Thnce
c..t en Dacie (ep. cideuuI, p. z3- -Zot). r\OUl avons, de m~Dle, le toponomu
tlque lI-laga.ri.rdal\l 11 r~un de SerdiC1l, el une qU2nhl~ d'lulret fMma-
titlna IIV le m~me lu(fil{e .nI, .1a, rol, un peu panout, jU&qu'cn Gilule
(v. p, 24 el ~S).
Pourcooclurc, nous poi!ICtlun,donc nombre d'~ltmenl' dllcesct thI1lCC8,
roll5ervt!ajusqu'li ,IQljou,",comlIlelelsdan.notrelangue,unslucull inler-
nl~ca]al'e. Cea t!1t!mcnUl dans leur fonne Actudle 8UPPCl!ICIII uoc prbence
inintermmpue de l'e]~ml'llt aUlodll<;me (dace). daM 1101 pa}.. : employb
.vanl ]'.rriv~ tiei RomaiM, lauvCa :\ IU"ets la romaniution, .hIolumenl
ttransen (Oute influcnc:e sIa.c, tCII ternoin de la mCJ'\'eilleulC r&ialllllo:e
de ]'.ncicnne nee :\ 10UI d~ncilll'mcnt .joutenl dea dhaib IOUl-~-r.il Cllra(:-
t~ristiqucs it ]'histoire des originea de nolTC IllIlion el dr nolre civiliMtioo.

www.cimec.ro