www.cimec.

ro
DACIA
INAINTE DE ROMANI
www.cimec.ro
DACIA
CEHCETAIU ASliPHA POPOHELORU CARH AG LOCUfTC TIElULE
JJE A STANti'A IJGNAHII, MAl INAINTE IJE CONCt.JISTA ACESTOHC
'J'IEHI IJE COTHJ\ DIPEHATOI{JULL: THAIANC
nE
GR. (t TOCILEf'ICU
o,,l,ru iu fllosuli(e. - l.imliln ia drer,tn. - leiDI>rl eorrespondiale RUIUm ii allu S.,.,i;t.tii
dia lloim. - l:lm ulln khdts
OPERA PREMTATA DE SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA LA 1R77
. DIN t'ONmTLU ODOHESCt:
":? __ _
. .-
Cu 38 st:lmJII\ 4 chartl'. d',b1 catc 2
si 171 ,figuri in t'cxtu.
'-, ---
..
PARTEA 1. GROGRAPIII'.! ANTICA A IJACJF:(. - PAHTIU 11. E'rJJ:-<OJR.\Pfi(A
Sequirnur prohaLilia. nec ultra quam
id . t[UOd nrisirnile occurrerit, progredi
rt rerrllere sine pertinacia et
rPfelli sine irarundia pamti s urnus.
ti el' ro.
BUCURESCl
';RAFI'A ACADEMIEI ltOMANr<;, (LABOHATOI:UI ROMNI
No. 1!:1. SnunA. No. Hl.
1880.
www.cimec.ro
J{embnt 8frrr111'1l tJ.IIn AcadciJI.ioi Rumcmc.
Membru allu Itrstilutului ftrcluolugicu rlin Roma, o-i allu Softlri
nrc!U'olo!Jice din .Mosctw,
Vedtiu Con.1iliaru dt Statu.
V tchiu JlinistnJ allu Cultdont ,<i allu lurtfitl"r": I'tiiJ!ir,..
l'rojessore de wcheolortia lu Cuice.J'Iiifulcrt ri'iu ];,rcllresti.
H OM MAGI 1..i
de recunoscintia si lle reHpl.'ctuosn deYotamentu.
www.cimec.ro
PRECUVENTARE
Societatea Academica Romana a publicatu anco d'in annulu, 187.1
unu premiu instituilu de d. Alexandru Odobescu pentru cellu mal
hunu memoriu : assupr'a poporeloru cari au locui tu tierrile romane
de a stang'a Dunarii, mai nainte de concuist'a acestoru tierri de co-
tra imperatoriulu Traianu.
Pene in sesiunea annului 1877 nu s'a presintatu ansa nici-unu
manuscriptu, cu tote prelungirile in mai multe renduri alle concur-
sului.
Acesta laudabila staruintia d'in partea invetii..llei companii, imi dede
indernnulu, eit in timpu de mai multi anni, sa urmarescu cu reb-
dare ::;i fora intrerupere studiulu cestiuniloru ethnographice grele si
complicate alle Daciei anle-romane:
ln ver'a annnlui 1876 reusii a da acesl.om cercetari form'a unei
diserlatiuni, ce amu presentatu in limb'a germana Universitatii d'in
Prag'a, pentru a fi admisu la essamenile de Doc.toratu in Sciintile
filosofice. Lucrarea ga::;i, peste ori-ce asteptari alle melle, ua aproba-
tiune cu attu mai magulit6re , cu catu ea venea de la nisce illu-
stri professori ca : dd. HOfler si O. Hirschfeld, insarcinati cu cerce-
tarea elaboratului.
Aslu-feliu incuragiatu in incecari , continuaiu studiile
celle mulln inlesnite prin avuti'a bihliotecilorn din Prag'a si Vienn'a;
:-i dupo ua prefacere radieale a lucrarii primitive amu indrasnitu
a rc:::punde in fine ehcmarii Societatii nostre Academice. Acest'a, in
www.cimec.ro
4
sesiunea annului 1877, bine-voi a acorda unanimulu seu sufragiu
memoriului nostru purtandu dreptu devisa lui Cicerone :
Sequimur probabil ia, nec ultra quam id , quod verisimilc occur-
rerit, progredi possumus, et refellere .sine pertinacia et refelli sine
iracundia parati sumus.
In tratarea subiectului ne-amu silitu a ne tine, catu se pote, de
programa concursului, formulata in urmatorele patru puncte :
Aceste cercetari aru fi indreptate :
f: 1, assupr'a geographiei antice a Daci ei d'in timpii anteriori asic-
diaminteloru romane dintr'ens'a;
"2, assupr'a. originei, denumiriloru si dislindiuniloru ethnographice
alle poporeloru carii au locui tu aceste tierri;
3, assupr'a religiunii, institutiuniloru, legiloru, usuriloru si gra-
dului de civilisatiune alle acellorn popore, avendu-se in vedere si
monumentele de ori-ce natura, carii s'au pututu pastra de la densele;
4, assupr a vestigieloru remase d'in limbile loru.
Partea antaiu presenta ua analisa in ordine chronologica a notiu-
niloru geographice cuprinse in autorii classici he11eni si romani de-
spre Daci'a, completate aceste notiuni prin ajutorulu monumenteloru
vechi epigraphice si chartographicc.
In partea dou'a se cerceteadia, prin probe limbi..Jtice, physiologice si
ethowgice, caroru rasse si grupe de poporu appartinu locuitorii ante-
riori colonisarii romane a Daciei : Scythi, Agathirsi, Geti si Daci.
Capitolele II, Vll si Vlll suntu consacrate expunerii amenuntite a
opiniuniloru, ce scriitorii vechi. si moderni, au emisu in acesta ce-
stiu ne.
Cercetarile limbistice a vendu de obiectu aprope exclusivu terrimulu
lexicalicu, amu renduitu pre cathegorii resturile d'in vocabularulu
limbei scythe (cap. III) si geto-dace (cap. IX) : cuvinte transmise cu
semnificatiunea loru, cuvinte a caroru semnificatiune nu se arretta
de anticitate, numi proprii de persone, de popore, de locuri, munti
si riuri, cullese crin scriitori, inscriptiuni si d'in alte monumente.
Resultatele ce ne dete studiulu filologicu am c.autatu sa le intarimu
prin informatiunile hysiographice procurate de H'.riitorii veehimei, de
craniologia si de operele de arta grece si romane, cea-ce c.onstitue
cuprinsulu capitoleloru V si .X.
www.cimec.ro
5
------.---- ---
[n capitolele 1V XT se stuctiadia : earacterulu nat.ionalu si fa-
cultatile intelectuale, obiceiurile private, institutiunile si credintile re-
inslilutiunile civile, politice si militare, induslri'a si comerciulu
Scythiloru, Get.iloru si Dacilorn; iara capitolulu XH He ocupa cu mo-
numentele de ori-ce natura, aflate in Daci'a Hi cu clas-
sificarea Ioru chronologica ethnica.
l n fine capitolulu din urma (XIII) incheia aceste cercetari numai
printr'na privire retrospectiva a resultateloru dobendiLc, si deschide in
acelasi timpu callea cotre a trei'a parte a iucrarii ce am intreprinsu,
cotrc partea istorica, ce cugetu in curendu a o da la lumina, ca unu
supplementu la volumulu de facia.
Multiumita generositatii Academiei Romane, unu numeru insem-
natu de stampe, charti geographice si de in corpulu chartii, ese-
cutate celle mai multe Ia Paris, inlesnescu forle intiellegerea textului,
presentandu-se cititorului nu numai simpl'a descriptiune, dero si for-
m'a obiectului descrisu.
Ctu pentru methodulu ce am urmatu, si isvorele cu cari ne-amu
servitu in tradarea subiectului , nu ne sfiimu a o spune , co arq.u
cautatu totu-de-a-un'a sa nu ne deparlamu de preceptele adeveratului
methodu sciintificu, si sa ne folosimu de isvorele celle mai bune de
informatiune ce ne au statu la indem1ma, fora a ne las vre-ua data
a fi ademeniti de argutiile eronate, aberatiile ridicule si demonstra-
tiile speciose,- ori unde le-amu intalnitu - caci, pentru a dice cu
barbatulu de sciintia carui'a suntu inchinate aceste modeste rode alle
studiului si alle hotaririi, -pentru a dice cu d. Odobescu, scnm-
petatea celloru ce avemu de aparatu mi-a impusu dreptulu si dato-
rinti'a de a nesocoti mniele, fa<;isie seu infundate, alle celloru cari,
"la noi, punu sciinti'a pre citi retacile si chiaru voescu s'o mono-
polisedie.
Neaparatu, nu am prel.enlinnea eo lucrarea de facia , fiindu co a
dobenditu ){wrii vieloriei , n a trebui tu sa aiba multe lacune si im-
perfediuni invcderate , peste cari judecatorii ei luminati trecura cu
indulgentia, pentru a consider{t numai partile celle finite si complete
alle sellc.
Parte d'in aceste lacune semnalate de insesi Sodetatea Aeadernica.
parte recunoscute de noi insi-ne, le-amu indeplini tu cu ocasimwa
www.cimec.ro
6
revisuirii consciintiose la care amn snpusu cl'in nou, in timpn de
mai bine de eloi anni, oper'a presenia.
Adesea ad<wgandu, adesea stergendu, lotu-de-auna aplicndu se-
veritatile crilicei assupr'a propriei i16stre luerari, scimu co multe mai
temimu anco de facutu, mulle anco de indreptatn.
Critic'a luminata si nepartinitore va tine fora imlouiala serna ele
greutatile mulliple cu cari amu avulu a : in inwsligat in nea is-
v6reloru; in adunarea maleriale[oru imprasliale sub rap pori ulu tim-
pului si allu inlregimei, in deslegarea in line a unoru ee;:;Liuni peste
cari zace i ntuncriculu vecmiloru si gramad'a de systeme cellc mai
contradicut6rc allc sciintiei moderne.
Ea nu va pune n :5arcin'a autorului tolc lipsele , nici din caus'a
loru) ea va arunca seu carle.
l'uris, J,j lkce111bl'e 1880
GlUGORE GEORGE
www.cimec.ro
TABELL'A MATERIILORU
PARTEA I-iu.
STUI"Hl ASOPR'A (iEOCiRAPHIEI A
VECHIJ.ORU SCRIITORI can;CI SI ROM.\:\1 UE!:!l'ltt:: 'l'lt:JUI,g I'V:'iTlCE, 31ll At.ESU
DEHI'RE Tlt.\JA:'iA
CJ.PITOLULU I.
De lu llomeru pene ht llero1lotu.
ra_gin:l.
1. Obiectulu >tudiului de htci<l.- Valorca relativa a notiunikru geographice trautimise __ _
,Je :Lntid asupr'a ticrriloru dunareue . . . . . . . . 25
2. l'riiUelc traJitiuui geographice alle Greciloru despre tienile de la l\lal't'a-Ncagra
detorite contactului cu Phenicianii. - Navigatiunea Argonautiloru . . 26
:J. Cunosciutiele geographice alle lui Homeru despre nordulu Tlnaciei, despre Hipe-
molgi, Abieni si Cimmeri . . . . . . . . 27
4. Hcsiodu mentioncdia cellu d'anteiu rurile Istrus.si Ardescos, pre Scythii hipemolgi,
galactopaghi, pre Arimaspi etc. . . . . . 28
4. colonidoru .greccsci la Marea-F egra si intinderea cuuoscintielotu
phice Je>prc tierrilc scythicc.- Poem'a oqhica despre navigatiuneo. argonantica. 29
li. Datele Gcographice in fragmentele poctiloru Cyclici: Arktinos Milesianulu Alcaeus,
Poisandros d'in Kameiros in Rhodo$ si Aristeas :Jt)
7. Expeditiunra lui Dariu regele Pcrs:Ioru cont.r'a Scythiloru d'in Europa contribue la
respandirea. cunnoilcinticloru despre tierrile si populatiuniie de la Dunare si Marea-
Neagra.- Lyricii, thragicii si commedianii grcd vorLcscu mai desu despre deuselc. 30
8. Logographii Hecatcu .le la l\Iiletu si Hellanicos d'in lllytilene asupra. Srylhiei eu-
ropene. . . .
9. Rcsumat!lu capit<>lului 1-iu ,
32
www.cimec.ro
CA PITOLULU Il-lea
Herodotu.
1. Method'a critica istorica a isvorcloru in ce prirc.scc gcographi'.t vcchia lasa anco furte
multu de dori tu. - Litteratur'a asupra a. 1 V-a d'in Istoriile lui Herodotu. 33
2. lstorWe lui Herodotu suntn in capulu celloru mai pretio3e isvorc a.llo istoriei antice.
- E!actitatea. descrieriloru sclle geographice si istorice . . . . . . . 34
3. Cnractcrulu episodicu allu cartii a IV-a. . ...:.. De unde a cullesu Herodotu informatit:,lile
cuprinse in l'artea IV-a; sele autoptice; isvorele scrise, communica-
tinni verbale . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
4. Conturulu si intinderea Scythiei dupo Hc. oJob. - Este fonn'a Scythiei unu patru-
lateru - 'fheori'll lui Niebuhr conturulu 8cythioi . . . . . . 39
5 si 6. Hotarele Scythiei.- Ce 11ortiune d'in Tiarr'a-llomauesca facea parte d'iu Scythi'a..
7 si 8 Istru si afluet:tii sui.- Diferitele alle aflueutiloru Duna.rei : Pu
rata, Tiaranto9, .Ararus, Mo.ris, Atlas, Auras, si Tibis:s, cu nu-
mirile celloru de astadi . . . . . . . . . . . . . . 43
!i. Natnr'a muntusa a Ardl'alului recse d'in textulu herodotia.nu. - Dcscritltiunca Scy-
thiei data Je Hcrodo:u este correcta in iei principale . 48
10. Productinnile minerale. vegetalc si animale alle Scythioi f>O
11. Comercinlu Scythiei 51
12 Popu!atiunilo Scythioi si determiu::.rea territoriului locui tu de flc-carc d'in ello 52
13. Agatirsii locnitori ai Transilvaniei, l'yginii, ai 'l'emes:nuci. - Cestiuuilc nesigure ce

ne lasa aualyd'a dateloru lui Herodotu despre tierrile uostrc . . . . . . . 53
CAPITOJ,UI.U Ill-lca.
Dael'a dupo urmasii lui Herodotu.
1. Descriptiunea Scythiei de cotre Hippocratu . . . . .
2. Epboros Je la Kyme nurnesce ccllu cl';Lrrteiu pre Carpidi la Istros, prc Arotercs si pre
Nouri.- Carpidii nu suutu de confundatu nici cu Ca!ipidii, nici cu Agatirsii; ci
suntu aceiasi cu Carpii lui Ptolemcu . . ;
1
5
3. lntreprin,lcrile resboiuice alle lui Alessandru Ccllu Mare la prc Get.i
in campiile Tierrii-Romauesci. - Arrianu despru acesta expditiunc . 56
4. Aristotclu despre Scythi'a, muntii Rhipei si Arcynicni, granclc de la Marea-Ncgra;
animale, paseri, reptili si pesci d'in Scythi'a . . . . . . . . . . . . . 57
5. Polybios d'in Megalopolis de>crie structur'a de! tii Dunarei, pretiuindu prc susu pute-
rea de !'luviune a liuviului. - Ellu asicdi'a la guJele lstrului pre llastami . . . 58
www.cimec.ro
CAPlTOLULU IV-lea.
Romanii.
1. Romanii ne procura sciintie mai determinate asupra Geographiei Daciei. gratia ope-
ratiuniloru lorn resboinicc la Dunare . . . . 58
2. Caesar despre muntii Daciei. - Ellu numesce cellu d'anteiu riulu Danubius si
pre Daci. . . . . . . . . . C: . . . r,9
3 si 4. Poe.tii Horatiu si Ovidiu despre Geti si alte popore de la Dunare 59
5. Datele geographico)lle lui Strabo despre Daci'a. .
6. Pomponiu Mella despre Scythi'a europena, despre Aga.tirsi, Nenri etc
7 si 8. Pliniu-cellu-Betranu si Tacitu despre geographi'a Daciei.
CAPITOLULU V-lea.
l'tolemeu.
1, Divinnlu este cellu d'anteiu care tratedia ca na unitate terrto-
ria\e deosebita, in marginele-i naturale, si cu numcrose numi de poporatiuni si lo-
6S
65
65
curi intr'ensa pene la densuln.-Hotarcle Daci ei. t, 7
2, 3 si 4. 1\Inntii, rurile, locuitorii si cetatile J?aciei. . . 68
. 5. Cestinnilc de resolvatu la analys'a geographiei Da.ciei a lui Ptolemeu. 70
6. Ua mare parte d'in lui Ptolemeu despre Daci'a. vinn directu de la Marinus Ty-
rianuln.-Chipulu de lucrare alin acfshtia este de totu curiosu . . . . , 71
1. Tabl'a ethnograflca a Dnciei data de Ptolemeu nu correspunde cu raporturile in 6-
intia rl'in timpuln seu, ci ca starea Daci ei inainte de cucerirea lui 'l'raianu.- Pto
lemen seu liJnrinus nn a utiLsnt isvMele topogmphice romane despre Dari'a, ci
numai rl''atinui alle callctorilorn. . . . , . 7'2
8. Prin ce se potu fixa orasieic Daciei !le Ptolemen. 7;;
!l. Cifrele longitucliniloru si latitudiniloru insemnate de Ptolemcu suntu departe do a fi
esacte. -R'snlbtelc la cari au ajnnsu Gzmo si in stndiulu comparatint alin
gradelorn lui Ptolemeu si alin celloru in realitate, pentru Daci'a.-Nu pote fl
vorb'l\ de catn !le ua conformitate approximativa a positinniloru geographice. 7ti
10. Chartele ce insocescu t.ractatuln geographicu alin lui Ptolemeu suntu desemnateanco
d'iu timpuln acestui'n, dupo cellc facnte de 1\Iarinns de lu 'fyru ; ero Agathodae-
mon le-a refacutu mai tardiu nnmai.-Controvers'a cestiunei. -- Cea mai vtchia
representbtinne chartographica a Daciei lui Ptolemeu se a tia in mannscriptulu de
la Vatopodi d'in mnntele:Athoe, si de aceia o reprodncemu in fac-simile. . 78
11. Carncterulu nuthenticu allu Tablei desemnata snb imperatulu Ales
snntll'll uupo modeluri si mesnratori mai "l'erhi, unele datandu ch'aru de la
Orbis Pictus de sub porticulu lui Angustu. . . . . . . . . . . . 78
www.cimec.ro
1.0
1 '! Mnnlii si Daciei tlnpo Tahl'n I'.:nt.ingeriana.
n. C'l'lle reticlc principale de drumuri in Daci'a; tleterminr.rca posit'unri cetat,J.,rn,
casklelnru mansitmrloru Daciei de pre Tabl';t I'cutingcriana prin ltjutorulu
ind'r.at.innci rl'in eharla. a !latfl<>rn lui Ptolrlllrn, a gcogmphulni Ha.-
!i mai cu sema a itscriptiunilnru romane. . . . . 81
14 si 15. Ce 3lte numiri de Ioralitati ronmne in Dar.i'a.w:nHa cl'in tablele ccratl' desco-
perite in Transilvan i'n d'in si ol'in Cosmographi'a Anno
nymului . . . . . . . . . . . !12
1 r.. Cetatile Daciei in Ptolcmcu, si idl'ntificatiunca leru cu celle de astndi
1-:. Lista ptolrllleiana a triburilont nu relatinniloru factice d',n epoc'a
candu a fostu s0risa \Crca an. 150 d. Chr.). ci unorn relatinni d';ntr'ua epoca nnte-
riora multu cuceririi Daci ci.- Poporcle invrcinate cn Daci' a. dnpo 'fa bl'a Pentinge-
riann si Ptolemen.--Tnbl'n Pcntingeriana rrpresenta douc epoce: 1, scclhtlu l-in
allu erei crestine, candu s'a. facuta chart'a primitiva dupo Orbis Pictus alin lui
Agrippa de snb porticulu Octa1ia; 2, secolulu allu IV-lea ca nelu s'a insemna tu pe
acelasi 0riginnlu: statiun'le si caile ce le icga intre tlen,;ek -- Pene la rlesemna-
rra linieloru cu statiunile !om, pre originalulu cho.rtU primitive a Do.ciei se c;tco.
uumele locuitoriloru iei, a cclloru siesse afiuenti dunareni, si cat.cVfl cetati dacc.
cari, d'in lips'a de spaciu, s'o;n stersll d'in locnln lorn pcnL n a ff scrise aiurea. 97
C!PlTvLULU VI-lea.
'l'opographl'a ante-romaua a Daciel.
1. Trebue a se deosebi in nomenclatur'n topi ca pa,t.rata de scriitori partea anume ce se
pare a f anteri6ra cnceririi romne. 101
?.. Numi de munt.i si rle riuri d'in epoc'a ante-romana.
3. Cetati ante-romane. Elle continua si dupo a'si pastra numele loru, unele fl.
indn reintocmite dnpo romanu.-Nnmi de statiuni
101
uni d'in epoc'a romana. 102
4. Poporele Daciei ino.inte di Romani.
PARTEA II-a
ETHNOGRAPHI'A DACJEI
ORIGINE!, DEXUIIIRILE SI DISTINCTIUXIJ,E RTIIXOGRA.PIIIGE ALLE POPOREI.ORU
DACIEI INAIX'l'E DE RoMar.
CAPITOLULU liii
104
Cea mal reahla popolatlone a Daciel si descoperirile arclteologlce st prelstorlctv
1. Dosbatereo. problemei d('8pre patri'a. si limb'a primitiva a Imlo-Europeiloru - Pa-
rerea despre nascerca ncestor'a in platoulu emnicn aprope de Hincluknsh este totu
atatu u pucin:t istorica ca i acre!\ pentru loru in ramp:ile d'in suJulu
www.cimec.ro
11
Europci.-Iudo-Enro,Jcii impart in tlonP mari IHmidtlocitc gruppe: a .AI'iiloru
in .!si'a si a Bu?opeilont. - Prim'a grupa suL-imparte: in Erani si Indieni, a
doua: in g-rnp'a nordica: Crlti, Germani si I,etto>lavi, si in grup'a sudica. gnco-
italici si thraco-lllyrici. - Proba co Europeii a formatu ua data unu singnrn po-
porn, vorbindu aceiasi limba. . . . . . . . . . . 105
2. Epocele de petra, brou7.n si feru suntu cpoce culturale seu st.adii de clcsvoltnre indis-
tincte, o la tu rate seu trecendu unele iutr'altele, allc unei familii de popore de aceinsi
msa.-Prmluctcle epocei de petra fiU suntu de atribuitu unei populatiuni primitivn
ds rassa finnoiberica anteriora cmigrarii in Europ'a a familiei imlo-tUI'OlJene, niri
relle de bronzu seu de feru-.A.riiloru Resaritului.-- Kc propnnemu a cerceta prin
philologie, physiologie si ethol('gic carci'11 rassc si grupe de popore apnrtinu lotui-
torii tierriloru de la Dunare: Scythii, Agatirsii, Gctii si Dacii, si ce urme ne a
lasata d'in limb'a si monumentele de ori-ce natura allc loru . lOS
. CAPITOLUL U Il-lea.
Scytllil.
1. Importanti 'Il. cestiuuci despre originea Dfosebirea intre Scythu nu-
me ethnographicu, si ca nume appclntivu pentru tote poporele nomade al le Nordu-
lui si Resaritului . . . . . . . 109
2. A1;alys'a t;ra.ditiuniloru despre originea Scythiloru. 11 O
3. Flavius-Josphus despre Scythi .. 111
4. Opiniunile moderne emise pene acum asupr'a originei Scythiloru.-Combaterea ar-
gumenteloru pe care se reazima parerea despre mongolismulu loru. 112
5. Theori'a lui Schafarik despre Scyt.hi, si ce se presenta. . u;;
6. Soythii sun tu In do-Europei, anso nu Germani, nici Slavi. nici stremosi ai Slavilorn,
Litvaniloru si Germanilorn, ci appartinu groppului eranicu- Opiniunile lui Do-
ualclson, I. Grimrn, Halling; Pinkert.on, Schleicher, Lindncr, Zeuss si l\liil\enhof. 116
7. Combat}r,a. theoriei lui C'uno despre slavismulu Srythiler 117
CAPITOJ,ULU III-lsa
Probe philologlee
GLoseARU ScrTRicc.
Greutatile ce presenta stuclinlu resturiloru cl'in limbele celle vechi.- Unu asemenea glos
sa.ru numai d'in punctuln ele vedere istoricu se pote tace 11!l
Cuvinte transmise cn semnificatiunea lor. . . . 120
Cuvinte a cnroru insemnare nn s'a trausmisu de antici tate . 12 l
GJo,;sp date eli tlnase, de o in realitate scythe . . 12G
Numi proprii srythice pe inscriptinnile pontice. _ . . 126
P.esuUatl'le cuvinteloru scyt.lw, si faptulni co Siyt.hii suntn Erani 128
www.cimec.ro
12
CAPlTOLULli IV-lea
P r o b e e t h o l o g 1 c e.
1. ldealisarea. Scythiloru in litteratur'a greca si romana.
2. Singurulu autoru care vorbesce din propria'i cunnoscintia si de proprii Scythi este He-
rodotu, cea mai autentica fontana despre moravurile, credintiele si obiceiurile aces-
129
tui poporu. - 'fraiulu, occupatiunile, hran'a, ltlcuintiele si portulu Scythiloru. n 1
3. Constitutiunea si dhisiunea politica si administrativa a regatului Scythicu.-Obice-
iuri resboinice.- Productinni industriale.-1\letalurgi'a.- Armele si tactiC'a Scy-
thilorn. . . .
4. Institutiuni si creJintie religiose .:tlle Scythiloru. - Cultulu specialu alin dieului
Marte, si sacrificiile umane si animale pentru la fie-care annu.- -Ce facea
cndu unu Scythu, insultaiu de unu altulu. nu putea singurn sa'si resbune iR
132
contra'i. . . , . . . . , . . . . . . 134
5. Class'a ghicitoriloru si a Enareiloru.-Juramentuln la. Scythi.-Obiceiurile la tmmor-
mentarea regiloru, si descrierea. unui tumuln scythicu de la Kerci. - lmmormen-
tarea la Scythii cei de si obiceiurile dupo immormentare.-Scythii ben san-
Je la primulu inimicn ucisu in bataia; d'in craniile Jusimanilom mai inver
siunati facea cupe de bent. -- Cum se procela la prestarea juramentului.- Ur'a
Scythiloru pentru obieeiuri!e si credintiele strein8 . . , I!l7
CAPITOLULU V-La
P r o b e p h y s 1 o l o g i c e.
Datele celloru antici in ce privcsce ethnograpi'a de8criptira suutn f01te pucin mnltiami-
tore. - Insemnarile physiographice despre Scythi in scriitorii vechi:
Go.lenus, Arrianu. - Lips'a de observatiune a momentului pl"opriu ethnologlcu,
pentru a se de attentiune numai taliei. culoroi perului si pelei . 140
Conclusiunile trase de Ch. de Baer d'in studiulu scheleteloru in momuneutur:le scythr.
suntu in generalitate8. loru nefondate . . . . . . . . . . 141
Forl\ unu mare numeru de mesuratori alle-craniilorn nu se pote ave ua metlie statist'ca,
tlupo care sa se ras'a la care elle appartinn . . . . . 142
Dif('renti'a conformatiunei cselor facaH tl'intre cmniele scythc de la Alt>xandl"opole
scht>letulu mongolicn, 1orbesre contra mong-olismnlui scrii-
torn autieu. Yorbimln tlespre trasurile c':terne a\le popordni scythn, n'a obsfTratu
la acest'a nasnln turtitu, seu cent ce arn aminti rl'in lypulu facinln nwngolicu. 2
CAPITOLULU VI-Ira
!otlcltatl.
Nimica ca monumentele figurate nu revela mai cu lamurire intreg'a viatia cult.urale a unui
poporu.- Elle trebuescu puse in capulu fontaneloru istorice. . . .
Cnrganele d'in Russi'al meridionale, si rcsultatele sapaturiloru iutreprinse la unele d'in de.
-Tumululu de la Aleundropole seu Lugovai'l Mogbila- Tumululu a.'in Dolgaia
Moghila ... Morila la Certamlik langa Nicopolr.- Obiectele aflate in aste cur-
www.cimec.ro
gane, sun tu cura tu grecesci (vase zugravi te, arme, ornamente si ins
criptinnil. parte reprcsent.a productuln unei popuiMiuni indigene, semillcllenisate
a Scythiloru. . . . . . . . . . . . . . . . , . 14:1
Babele seu figurile de petra. . . . 145
Nn aru fi pcrmi,;n a presnppnnc es!stenti'a unei culturi scythice primitive anteriore influ-
entii culturale hellenice? . . , . 14G
CAPITOLULU VII-lea.
Aga ti rs il.
Jn timpulu lui Herol'lotu Agatirsii locuiau Transilvani'a.- Douc evenimente se scie nu-
mai d'in istori'a 1stui poporu.- Scriitorii posteriori pe candu la
npusu tie 1\Iaeotis, candu, in necunnoscutulu spatiu nordicu allu globului, candu in
Asia, candu, in fine, in muntii Hemus.- Opiniuoile anticiloru si moderniloru des-
pre originea loru. - Frobabilu, ei suntu de acelasi origine c si Scythii.- Tra-
iulu, ohiceiurile si portnla loru.- CHui poporu appartinu instrumentele de petra
si rle bronzn aflate in Transilvani'a? . . . . . . 146
CAPlTOLULU VUI-lea.
Getll si Dacii.
1. Ilapport ulu de ruaenie in care se afla Getii cu Dacii. - Strabone considera ambele
popore ea identice, stn.lJilindu intre deoscle ua. ce lin multu topi ca.- Dion
Cassius, mai bine informatu, arretta co Dac:i se numiau ele scriitori numai prin e-
rore Geti, co intre Geti si Daci deosebirea nu era numai topica.- C'onsiderat:uni
istorice si limbistice, cari rorlJescu contra deaeversitei identitati a acestoru popore. 149
2. Nationalitater1 Get.iloru si Daciloru.- Cestiunea acest".\ s'a deslega. tu candu in par-
tea Germanilorn. candu in a Celtiloru, camin in a Shwilorn. . . . 152
S. Getii Dacii sun tu aceiasi cu Gotii.- Analys'a argumenteloru invo a te de J. Grimm
in sprijinuln acestei theorii, si comlJaterea loru. . . l!"i3
Lcc despre limh'a Getilorn, si eate-va. etymologii clreptn mustra. . . . . . 160
4. Getii si Dacii suntu Celti.- Argumentele lui Simon Pelloutier, Ion 1\Iajorcsca, iHii
kesrh, Fr. 1\Jiiller, Henri l\Iartin, C. Dolliacn si D. pentru celticiRmulu Da-
ciloru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , ltl2
Opininnea d-lui Hasdeu co Dacii d'ia timpuln lui Traianu era ua natiune thrnco-celtica,
nu c;te nici prohata, nici prohabile. . . . . 172
5. Getii si Dacii santu Slavi.--Kil.tancsich, Eichwald, Senkowski, l\Iirkiewicz si Lelcwel
despre slavismulu Getiloru si Daciloru. . . . . . , . 17 4
Throri'a slavo-thraca si aparatorii iei. . . . . . . . . 176
Aualys'a opiniunei LI-lui l\L Dr novu tlosprc esistenti'a. Slavilnru in districtele resnritene si
nordice alle Daciei, in timpulu lui Trnianu. . 177
Cum probradia Is. Szaran'ewici si Cnno co Dacii si G,;tii snntn Slavi 180
G. Getii si Dacii nu suniu nici Gnrman:, nici Celti, nici Slavi <le origin<'. ci se potu asie-
c:1 mai multa probabilitate intre popbrelc <l'in famili'a thrara. . . . 182
@ 7. Nu se p1te tlobendi ua idee precisa. despre nationalitatea. Getiloru si Daciloru; pene ce
3
www.cimec.ro
nu se va determin:! nationalitatea a Thraciloru : sun tu ei erani? sun tu sud
au ua positiune intermediara intre ambele grupe? . . 18:!
8. Thracii sun tu erani.- Lassen, Botticher, Lagarde, Gosche, Justi etc. despre limb'a
thraca. . . . . . . . . . , . . }8;3
9. Thracii suntu imlo-germani d'in grup'a sudaeuropena.- Grupele limb loru indo
germanice dupo Augustu Schleicher si Fr. Miiller. . . l:H
10 si 11. Espunerea th.coriei de limbi midilocitore a lui Iohannes S.-hmidt, si applica-
t.iunea ei imediata de !"otre R. Rosler asupr'a limbiloru familiei thrace. . 1 Sfi
1 Comhntcrca thcoriei lui Bchmidt de cot re Aug. Fick, si precisa rea locul ni ce trebne
sa oc ctpe Thracii, in famili'a indogermanica. . . . . . lUI)
n. Prohe c iJ Phrygii nu appartinu grupei de popore eranicc, ci sun tu indogrrmani euro-
peni.-- Annalp'a phrygien{'. . . . . . . . . .
. 14. Probe cll Thrncii nu nici Ar!i. nici midilocitori intre Arii Europeui, ci appar-
tinu grupei europene a Indo-Germani,luru - Annalys'a glos;;eloru thrace. . Jt:f,
Ursturile d'in Jnnb'a prin urrnnre si celle geto-dace, nu prin ernnir'a se plltu
ca. . . 2tl0
CARITOJ,ULU
P r o b e p h i 1 o 1 o g i c e.
GLo!unr: GETo-nAclcu.
cn ce comta ustnril, d'in limh'a grto-ilacira.
I. Cmi nte transmise rle cot re scriitorii techimei :
1. Numiri de plante :
a. Dioscorid''
b. Apuleiu.
c. Ga lienns.
2. Numi personale gete si tlare :
a. Getr. . .
1>. Dace. . .
c. Nnmi personale dacc cullcse d'in inscriPtiuni.
:Ust'a alfabetica a numilrru de origine daca culllsr d'in inscriptitmi.
II. Kumi grogmpllice tra'llsr.rise de scriitori, cartogl'(lphi si inscriptiuni :
a. Cetati. . . . .
b. Numi de triLuri dace
c. Numiri de riuri
rl. Numiri de munti.
II l. Resultatele analy!!ei d'in limb'a geto-daca:
1. Dar.ii appart:nu aceleiasi familii de limbi europene ca si Celto-grecoitalicii, Thra.co
illydcii de ua part., si Germano-Sll\VO lihvicii de ceaalta parte.- 2. Limb'a. daca
202
214
216
217
219
221
www.cimec.ro
15
nu ete ua limba eraaica, gJthica seu slavica.- a. 4. 5. 6. P11ncte corntnune alle
Getiloru si Daciloru cu Thracii a) numi personale, b) numi geographicc; c) par-
ticularitati lirnbistice. - Limb'a GetilorJ si Daciloru este aa limba thraca. -
Gctii si Dacii nu suntu nici Germani, nici Slavi, nici Celti, ci numai Thraci de
origine ..
CAPITOLCLU X-ka.
P r o b e p h y s 1 o 1 o g 1 o e.
1. physiogra1hice alle scriitoriloru vechimei despre Geti se reducu la eate-
va observatiuni superficiale asupra taliei, asupra culorii peru!ui si a pellei. -
Daci liJ,Jsescu si acestea. - Cate-va uotitie d'in Hippocrates, Aristotelos,
255
Gahnus si Ovidiu. 258
2. l!atcrialele cella mai bune despre istori'a naturale 11 unui ajunsu la ua trepta
iualta de civilisatiuuc, si care un mai exista, monumentele artii, bustnrilc,
statticle si chiarn p'cturile. -- Nu tote aceste documente au de o potriva valoe
pentru cthnographu. . . 260
Lips'a unora atari monumente artistice la Daci.- Ce informati uni se pote trage d'in mo-
nedcle dace concavc despre typulu dacu. 260
:t De na utilitate physiographica mai mare sun tu operilc de arta grece si ro1uane. -
Printre statude dctorite Scolei de la Pergamos si depu.;e c:. ofranda de cotre
regele At.halos, in Akropoloa Athenei, un'a reprcsenb pre unu resboinicu gdo-
dacu, seu in genere thracu, care luase parte ea mercennru in armat'a Galliloru la
luptele acestor'a contr'a regcl11i Pergamului. 261
4. Statucle cunoscute sub numele de prisonieri barbari" si destinate a servi ca cleco-
ratii la arce dll triumphu, la [Ortice si alte edificii, se apropia Jc unu typu commuuu
traditioualu si conventionalu, care nu permite a deosebi nationalitatile tl'in pun-
ctulu de veuere physicu. . 2(i-!
Cari d'1n aceste statue au de obiecta allu loru pre Daci, si dateadia cu
sguant a d'in epoc'a lui Traianu. 265
.j s: G. 'l'Nulu dacu stud:atu pre Column'a Traiana. - Descriptiuuclt summara a Co
luumei. - Realismulu istoricu eellu mai pronunciatu si mai tlecisivu domnesce
in conceptiunea si esecutarea reliefuriloru.- Artistulu are iotentiunea do a repro-
duc" unu typu nationala dacu. 2fJ8
.\lte monumente alle plasticci, basso-reliefnri si medalii, pN Daci eu fisiono
mi'a loru characteristica. -- subjectivismului si a realismului in opcrile
e arta d'in timpulu lui Traiann.
7 Pene astaili nu avemu macaru unu singura craniu. care sa se potl cu sigu; a11tia atri-
bui Daciloru. -- Trasuri dlspre typulu GetoDaciloru deduse d'in fa,ptulu
cu acesti'a erau iudo-europeni, appartineu dero rasaci mediterrance. 272
C!PITOLULU
P r o b e e t h o 1 o g 1 e e.
]. Obiectulu capitolu. 2i3
www.cimec.ro
16
1. Caracterulu uatioualu si facultatile 1:utelcctuale allt Getiloru si Daciloru.
A. Geti.
2. Scriitorii vecl1i despre caracterulu indrasnetiu al\u Getiloru.
H. Herodotu numesce prc Geti. pre langa cei mai Titeji, si cei mai drepti d'intre Thrac'.
-Diverse esp\icatiuni opiniunei Je&t'Te sentimcntuh de justitia la poporul Il
getu.- Cumpetarra, abtinerea de la carne, celibatuln, nu privescu intrrg'a poptl-
2iH
latiune, ci anume classe pro preoti seu unde secte relig;osse. . 275
4. 1\Iandri'a Getiloru impinsa pene la alte rapporturi allc anticiluru aoupra 'a
raderului nationalu allu acestui poporu. . 26
5. Despre intcligenti'a, dispositiunile naturale si Gctiloru. 278
B. Daci.
6 si . 'frasurile caracteristice alle Daciloru. - Moravurile loru, mai cura le caht a !le
Ueti!Mu.- Gradultl inaintatL1 de la care - Partea loru
cea slaba 111ai prc susu du totJ in loru politica. 279
II. MorMuri si obiceiuri prirate.
A. Geti.
8. ArclJitedur'a caso'luru si orasiclorn Gctiloru. . 281
\J. loter:orulu si molJilierulu caseloru. - Simplicitatea traiului si a unelte)oru usualc. 283
s hl. Hran'a, beutur'a si olJ;ceiurilc la ospetic. . . 281
11. Portulu Gctikru comparatu cu allu Thracilorn si allu altoru pupor<'. si prc
monumente plastice si in scriitori. . . . . , :1
Grij'a si curat!cni'a corpnlu.i si a haineloru, prc pu)inu obscLvat0. -- Ubic0iuln Getiloru de
a'si incondehi obmzii si corpulu. . . . . . . . . 2ti.:l
B. Daci.
12. Architectnr'a daca prc Column'cl Traiana si pre alta mouumento. -- Lips'a locui!ltic-
loru palustre in Daci'a. . .... . . . . . . . 290
13. Intcriorulu si mobilicrulu caseloru tieranesc:, si a celnu nobili. 2!H
1-1. Nutrimentulu si beutur'a. 2U5
l'i. Pvrtulu Daciloru stn<Eatu pra Column'a Traiana, p; alte mcntumeute l>lasticc si in
scriitori. . . . . . . . . . . . . . 2:16
III. Institutiuni si crec!intic religiose.
A.Gett.
16. Caracbrulu religiunei Gct:loru. :JOI
17 si 18. DionysosSabalius, divinitate 3Uprema si universale la 'l'lmvi si Phrygieni. 302
Form'a phrygiana. a legendei lui S?.bazius comparata cu thracica. . . 304
i'lculptnrile votivc de prc stancel1 de la Philippi, si ccllc trei divinitati tlmtce. ce se rccu-
noscu printre clic. . . . . . . . . . . . 304
www.cimec.ro

"v


17
l!J. Sanctuarelc inaltiate lui Sabaziu; pre verfulu munflorn
aceste suntu
si pre deluri. __:_ Cate d'i:l J
. . . '\\''.;:." 306
..-:7
20. Cullulu si adoratiunea lui Satazius.- Scrbatorilc orgiasticc in onona l11i.
21. Mystcrile lui Dionysos-Sabazius se tleosibiau r11ai alesn pl'ntl''ua energica afirruatiunc
a sufletului humanu. - Religiunea lui Bacehns ca isvoru alltl ideiloru
de nemurire, acest'a anco in l6genulu rasei ary;1ne, inainte de a ei desmembrarc
308
chiaru. 312
Atare mystica la inceputu trece in domeniulu religiunei poetice si a crl!dintielorn or
din:1r".- Monumentele cu nprcseatatiunea funebru, a bacchanaL loru
si a herotllui thracu. - Inscriptiunea de la Doxato. 312
22. La 'l'hraci Jogm'a vil'tii fiitore era conceputa sub ua forma cu tolulu brutale si
primitiva. -- Obicciulu Thraciloru la nnscere si immol'Iuentare. . 318
!;3, Zalmo!xis.- Hcroclotu despre Z<tlmvlxis. -Fie-care d'in trasurilc cultului seu ne
duce de a dreptul'J la cultulu dionysiacn alin thraco-phrygianului S,t!Jazius, asia cu
religiune<J. lui Zalmolxis este in fondu religiunea lui Bacchus- Sabazius cu eba
racternlu seu iuferualu si cu fe1;cltatea. sca primitiva.
24.
25.
26.
. .
Opiniunile cclloru motlcrui des]Jre Geb<'leizis. - ln Sabazius gcticu se adorol dontJ
forme alle dieului : Gebelcizis si Zahnolxis "cellu purtatoru de pe le seu de mantia. 323
Analys'a textului lui Hellanicos si Strab)ne despre Zalmolxis. - Dicreuti'a intre
dogm'a in10rtalitatii sufietului la Geti si greca a vietii viitorc, si me
pythagoreica. 324
Datele cclloru-alti scriitori : Ludauu, ])iodoi'U Siculus, Suidas, Mnaseas, Platon, de-
spre fiinti'a lui Zalmolxis, sun tu si mai contrad;ciHore si Singar'a
f<Jntana ce trebuesce urmata remane Heroclotu, singurulu care vorbescc despre
Zalmolxis d'in propri'a sca infMmatiune. - Conciusiune despre Zalmolxis, si opi-
. niunile ce!Joru moderni asupr'a acestei divinitati. 327
2i. Este gresita parerea co Getii crcdeu numai intr'unu dieu. - Cultulu dieului 1\farte,
si allu dieitieloru thrace Koiys seu Kot.ytto, si Bendis seu l\olendis. . 330
Religiunea ca9irica si monumentele plastice rcfcritore la . 3'l5
28. Divinitntile thrace }Iolis si ltari.is. -- Hermes adoratu numai de regii Thraci. -
Alte divin: tati panthcismului das;;!cu, si cari se potu drcpl.u divinitati
thrace. 336
2!!. Cultulu si sace1dotiulu la Get.i. - Sacrificiile humane. - C!assa Ktistilurtt -- Pre-
oti, propheti.- Fenwile gcte, organisatore allc scrbatoriloru rc!igiose si suplica-
tiuniloru l,ublirc, adorau pre Zalmolxis in cantece si jocuri, togmai ca :1ticnadelc
thrace alle lui Bacchus Sab:tzins . 340
B. D11ci.
5 30. lsvorele scrise despre Daciloru. - Probe "'' Dacii cnJcau in Zaluwlx':;
in nemurirea sufletului.- Ileform'a pontificclui ca ua reactiune acul-
tului orgiasticu allu lui - Zahnolxis identifil'atu cu Jupiter
Optimus Maximus. 1344
www.cimec.ro
18
Cnltnlu lui Marte la Daci. - Cultulu aveloru ..
31 :\[ultimca de divinitati orientale du pre iuscrijltiuuile a/lat!! in Daci'a, si J:p,'a apropc
completa a divinitatilo1 u indigene da ce, de prc dt)nsek -- Esplicatiunca acc;tci
lipse nu trebue cautata in saraci'a systemului rcligiunei dacc. iu stirpirca po
porului dacu de cotre Romani, ci in intim'a inrudire a rcligiunci da.cc cu culturile
Orientului, in specialu cu allc Asiei mici, aduse ua data cu colonistii in Dacia. 34\J
32. Cercetarea monumcntelo,u artii pentru religiunea daca.- Idolii de la Vodastra,
Calomliresci si comparati cG monu;uentelc analoge aflate la Cyprn, Rhodos
si alte tierri in contactu directu cu Phenicianii. . ;;.:.-1
Symboluri religiose pre ccramic'a. de la Zimnic-ea; si prc moncdde dace: copit'a de calu,
sierpele si cultulu seu la poporele antice si la Daci; characterulu chtonicu allu sicr-
pelui; symbolu allu grozei pre csci, scuturi si steguri 35:>
33. Cultulu si - Insenmetatca. pontificelui sup emu in S a-
tului dacu. - Secta Polistiloru celibata.ri. - Rohlu classei preotiesci la Daci nu
difera do allu preotiloru in culturile orientale; midilocde ei de a'si sustine autori-
tatea e1au : d.Jgm'a. philosopbi'a si magi'a. - Sacrificiile impuse si celle voluu""
tarc. - Regii daci dati la vrajitorie si magie . 358
34. Zalmolxis se adora pre munti.-Niei-ua urma sigura de altaru dacu nu se runncscc i1:
Daci'a, nici se constata pre Colnmn'a Traiana.- Probabilu co in capital'a Daciei
palatulu regelui se confund;i cu prytaneel<l grece, cari fora a li temple, erau ade ve
rate sanctuare. 30J
IV, Institutiuni civile, politice si rnilitat'e.
A. Geti.
35. Guvernulu si organisatiunca Jciale a Gctiloru.
.
3G. }loravurile Thraciloru in comparatiL1ne cu caracterulu Helleniloru.- Probe cu poly-
gami'a era mai intinsa la Geti. de cotu la ceillalti Thraci.- l\lissiunea moralisatore
a sectei religiose a Ktist,loru.- Occupat uaile fcmdii gcte positiunca iei infc-
31.12
riora, apropc Sclrvilc.- Ob'ceiurile b nasccre si immormentarc. i3ti:_1
37. lnstitutiuni militaresd.- R,lsLolulu si pred'a, occup1tinni de preclilectiunc alle
tiloru. - Portulu si ar:ucle resboinicului thracu. - Getii dupo aveu
acelesi armu ca si Scythii, si erau toti arcasi calari. Armele olfensive si Jefcus: VII
allc Getiloru. - Modulu de .kl.pta si alte obiceiuri ostasicsci. :Jij(j
B. Dac!.
38. poporului dacu in mai multe triburi, si legaturile slabe d'intre deosele.-
Intrcg'a constitutinnc politica se rezema pre assoc ati uni h inceputu numai de
familie, compuncndu mici communitati agrarii, rcunite sub mai multe divisiuni
territorale.- RcgaUatea cu putere absoluta, si la dens'a subordonata idei'a.
cratica.- Clas, 'a militara si feoda.le a nobililoru, lilleati seu tarabostei- Class'a
poporului de josu, capiilati, si class'a sclaviloru. . .
3}1, Fa.mili'a daca se deosibca pr:n moravuri mai puritanice chiaru, de Getii poly-
gamici.- Cum trebnescu esplicate versurile !ni Horatiu despre virtutile casnice
alle femeii da.ce, si despre moduL! ,Je lucrare allu parucntului. -- Nn e adcveratc
ci) Daci\ n1 privata, si cu nu aveu locuintic fixe, nestand,1
mai multu de unu a111n in accllasi locu. - Nn e <le cugctatu nici b. de.
36!:1
assolcmen te ( dreifeldsystem). . 371
www.cimec.ro

40. Femeile dace Column'a Traiana - Ce se ,rie d'in institutiunile politice si admi-
nistrat: ve alle llaciloru. . 3i4
41. Institut"un:Je resei.- lsvore.- D'in ce se compunea armat'a daca. - Sem-
nulu distinctivu alin oflceriloru do soldatii de rendu - Exp1oratori, pentru a
recnnosce for:i'a positiunile inimicului.- Corpulu de lucratori si mesterii tre-
bu nciosi lucra dom technice. procurarii matt'l'ialului de resboiu si apnmtolui pen-
tru asse1liu si bparare. - Serviciuln de amlmlnnti 1.
Costnmuln n.il!tarescu al!u soi.Jntnlui pcll<'stru, alin calaretiului si allu ofireriloru.-
Armele offlDsive: snbi'a 'ncovniata ca iatr.ganulu; s .bi'a lunga si drPpta (spatha);
,nhi'<l soli<J:t, SCUrta. Cl\ UOUe taisUri intogmai CU s:tbi'a romana j pumnale j CU-
ti tu n'ar.'. !nngn c:i nnn satrr; cntitc mai mici cu wrfulu ascutitu, seu
Jan,.!.. si sngcti; pra;;tia; topore; buztlngnnc maciuci.- Armd
lt>f'.'JJ.ilc: lorica /urmata, thorax, l01ica sqJtamata ;-S"cutn si dif<!ritt> orna
ffi(IJJt. alJ1J SP]]t\
stindarrlulu (signuml dacu.- D'in cc era facutu
dacu, si prin ce se dt>osibea de stindardulu scythu.- Instn:m!!nte'e mnsirale:
)-""
Jit.l
37G
trompet'a drepta (tu ba), bncinmulu (buccina curba) si cornnln gnllicu (karnyx).
4-l. re se rfzern:i tactic'a clnra -- de rr:<boiu.- Dac:i atloptasera multe
d'in tactic'a si architcetur'a militaresca a Romniloru.- J<'ortificatiuni in ginrulu
lagareloru. si fortificatinni permanont<, facute intogmai itnpo principiih'
tonic0 rom:ine.- Ziuuri construite cu pictro p>lvgone si trunchiuri <le arbori,
lncrnn signrn propria dara. - Compnratiu'ne intre zidari'a daca de la Sarmi
zegethus'a. asia rum se vede prc Column'a Tra:ana, si zidari'a gallica, nsia cum
t>stc dtscrisa de Cesar, si cum s'a gasitn io fiintia h\ Mursrcil't si Biurncte iu
Frand'a. :1:'16
4 .. :Mnluln rum procedau Dacii asediu si la apararea cdatilorn.- Berbecele (aries).
fa/,rs !1/lll'a],,s, laflmu si alte a:.'Jl1rate offensive si rlefensive. - Renduia!'R.
armalt' in Constructiunea de co1>rrite pre langa ziduri, cu d<-
stinatiune a 'nlewi aparart>a.- l'!Iachini de rrsboiu rnigmatice: niste carre cu
rote, avendn fl>se si verfuri de feru, le Daci pre zidnrile Sarmizl'-
:zethcRci. - aruncau Dacii asediati in .:etatr, asupr'a incongiuratorilorn. -
si catapultt>le erau cunnoscutr 5i intrebnint'ate de Vaci.- llescriptiunea
catapultei -- Cnrrt>le cu patru rotc de resboiu :::::;9
46. medicaln nu pute lip'! in armat'a daca.- Obiceiulu ambnssadoriloru dari
Je a ingennchi:i. si a 1lepune la piciore scuturile. cr.ndu espun:Jn obiectulu missiunei
loru.- Obiceiulu Dacilorn r:i inaintt>a unei rt>sboinice, sa bea apa d'in
nurarr si sa jure cu nu se voru intorce ,Je dltu morti seu b:ruitori.
F. lnrluFtri'a si comcrciulJt r;etilotu si Daciloru dupo ru1tiei.
4i Ceracc caractersa mai cu sl-ma ciYilisatinnea poporului e1tropenn primiti\'u fa9ia
rle civilisatinnea poporului indo-europenu este desvoltarea insemnata ce s'a datu
agriculturei de e<'Jtrt> poporuln - Agricultur'a prcsuppune un locuintia
satornica, iar i1lei'a de proprietate, fie pri;atll, fie communa.- Insem
netatea agrirulturei la Geti si Daci. - .o\ plicarea acrstor'a de a locui in sate, si
www.cimec.ro
puyin'a desvoltarc n orasielorn. -- Economi'a lorn agricola si influenti'a sea asu-
pra celloru-alte allc Yietii. 3fl3
4S. l\tai tote plantele at:mentarii cari crescu in climde s'a U.e tim
puriu in Daci'a.- Granele se pastrau in silos seu gropi de pamentn. cum se obicl:-
nuesce pene adi in un0le parti Roman'ci si aiurea. Vi'a, plantele textile
si leguminosele. 3fJ)
49. viteloru, paBtor .'a. si c :onCimi'lt llomcstira .
fJ). stR in legatura strinsa cu institut.iunile politice si religiose, cu obi
ceinrile n<ltiona1e si administratiunei intcriore alle unei tieri.- D'in ce cause
architectur'a nu pute inllor la Geti si Daci. - Architectur'a militara si civile daca
3fh)
pre Colnmn'a Traiana.- Arrhitectnr'a rcJ:giosa. 401
51. Proccllecle ue constructiune si materialele usitate de Geti si Daci. - Remastie de a-
sieclinminte, cetati vechi si zi<larii anteromne, in Tr:.nsilvani'a si Romani'a 403
52. Despre olari'a daca nici unu anticu nu face vrc-ua mentiune. - Studiulu armeloru
clace de pc basso-relievurilc Colpmnei Traianc tl'in punctnln de vedere allu technicei
allu artei. - Coifulu atlatu intr'unu lJmtin allu Senci, si coifulu llc la
Berra.- Vase de meta.\lu pc Column'a Trlliana. - Artea monetara. la. Daci. 4.05
:.3. Esploatatinnea miueloru si-a inclustrieloru mdallnrgice
54. Commaciuln si de communicatiune .
'.
CAPITOLULU
Monumentele antice alle Daclei inainte de Romi\ nt
1. Obiectnln capito1ului. - Importanti'a monnmentelurn antice pentru ist<Jri'a culturale
R unui pop(rn. -- Tioluln areheologiei este de a aduce isttriei unu i<Upplemen(u si

410
unu rtmlrPln. 4:2
2. Collediunile principale unele RC pastrcadia m0nnmentclr anti.e a1le Daciei. - Pucine-
tatca sapaturiloru si a sistematirr.--T.itteratur'a a Daciei. 41R
3. F.pocele culturale alle Europei ceutrak- Intre ellu nn este nici nici
correlatinne .
A. Daci'a inainte de
lirmele civi!isatinnl)i e . .,rrespund!etorc eporclnru paleolithicc si neolithire, in
Daci'a, si in genere in basinulu Dunarci. - Epoc'a paleolithira. - Urme de ciYili-
hurna.na in epoc'a qnaternara se conshita si in Dunarci.-Epoc'a
wolitbira. -- nnelteloru de petra in 'l'rar:silvani'a si Roma-
ni'a, si indicati nuca localitatilorn nnde s'au gasi tu : 1" dalte. topore; 2 petre de
ascutitu si lustrl!itorc; 3" cioc:.ine sen ternacope; 4o maciuri seu) bazdug:ine; l)o a-
s-Ni d,, rrl'mcnn, cmtmi si cutitt-radietorf': 6< matcc (nucki' >'CII bulgari dL' cre-
meni'; ';'n vi'rfuri de lanci, dnrde si sageti; !)o herestraiasie; \1 rjnit'e; 10 Lnlg:iri
Lle <:rf!nenc pentru si 11 petre ile afunda tu plas'a seu navodulu pescari
416
Joru; capete de drugi, pisa.loge, bolduri si bnrghiuri. 417
www.cimec.ro
21
5. din care sun tu fabricatq uneltele de petra provine mai tot.u d' in rocele
Carpatiloru.- Afara. de instrumentele de obsidian o, ce suntu importate, restulu a
fostu facutu chiaru in tiarra. - Unelte de osu . . . . . . . . . 424
6. Nu tot uneltele de petra ei de osu apputinu epocei neolithice seu epocei numite in
prehistor!ce. - Localitatile d'in Transilvani'a si Romani'a unde uneltele de
petra s'an aflatu amestec&te cu celle de bronza. - Opin unea. rl-lui I,indenschmHt
co toporele-ciocane ga.nrite suntu fa.cute cu instrumente de meta!u, si dupo modele
m-.tallice. - Ciocanulu-toporu de aerpentina de la Rotbavu. -Probe despre in-
trebuintiarca armeloru si unelteloru de petra ai in cpoc'a. metaleloru . . . . 426
7. Deco in Daci'a a esistatu ua epoca pura a petrei.- Cum s'a pnsu cestiunea de dd. Goou
si Bolliacu, si tom arn trebui sa fie pusa
8. Vodastra. statiune pr istorica . . . . . . . . . ,
9. Turdasiu, atatiuue a ,,poeei de petra pura.
10. Alte localitati cari pastreadia urme de asiediemintele celei mai vechi populatiuni i
Daciei. . . ' . . . . . . . . . . . .
11. Conclusiunile ce se potu trage d'in af\arill noelteloru de petra in Daci'a.
B. Daei'a dopo cuunoscinti'A metalleloro,
427
42l
432
433
433
12 Divisinnea obiectcloro meta.llice descoperite in Daci'a. 434
l!l. 1. a) arme offensive: Sabii de bronzu cu seu fora ornamente, si localitatile unde ele
s'au afllltu.- Sah ii de feru de form'a celloru gasi te in Jocuintiele lacustre. -Pom
nale. - Lan ci. - Verfuri de sageti. - - Dalte, topore, palstabe,
celte, cioeanu-toporc si localitatile unde s'au gasitu . . . . . . . . , 435
14. 1. b) arme defensive : Lorica.- Grumajeri. - Coifuri. -Scuturi si discuri rotunde. 445
Instrumente 11entru intinderea arcului.- Port-panache.- Verfuri de coifu. -Cor-
nuri de reshoiu. - Care do bronzu. -- Obiecte pentru ba.mutulu cailoro . . 4i8
16. 2. Obiecte de podoba: Fi : fibuh cu arcu, fi bula cu spirale. - Braei ari divi-
sate in einci gruppe. - Colane (torques). - Anole. - Cerr.ei si torte. -
tori.- Ubiecte pentru atarnato. - Ace. - Nasturi. - Lantirri. - Spirale cylin
crice si oble. - Margele seu perle. - Palariutie. . . . . . . 450
17. Localitatile unde s'a gasitu obiecte de podoba, de bronza, argintu si auru, in Tran
silvania si ltomRni'a . . . . . . . . . . . . . . . . 460
18. 3. Instrumente si alte unelte de casa: Cutite. - Seceri. - Cose. - Dalte masive,
dalte gole. -Tarnacope si - Fe'restraie si alte obiecte : carligi de unditia
chtte, chei si clantie, forfeci, ace grose de insirtu, suie, fuse, cuie, tuburi de
foaie etc. . . . . . . . . . . . . . . . -163
O 19. 4. Vase de bron1u: ciubare, urciorn, ana mare cu ornamente de argintu pre den
sale, caldri, cupa de bronza. de arama si de auru ; vasu de arama cu trei pic;ore
ei doue maousie ; talere . . . . . . . . . 465
O 20. 5. Obiecte de natura sacrale, syml10le si producte allc artei : Basinulu seu
vasulu de bronzu pro rote de la Orastia. Figuri de lebede, semnificatiune symbo-
lica religiosa. -.Amu}.,te : toporasie de bronza; dinti gauriti de mistretiu ; trunchi
de bronzu cu forma eeml-lnnara identici pene la nnu punctu cu idori seu1ilunari
de Jamentu d'iu Jocuint:ele larustre.-Pater'a cu manusie de la Valasutu in Tran
silvani'a, si frumosulu cioc4nu de bronzu de la Baracska, c!i. urme d'in productia
nile artistice alle industriei prerom&ne in Daci'a. . . . , . . . 487
9 21. 6. Representatiunea figurata a animalcloru si a omului. Figuri turnate in bronza:
www.cimec.ro
22
1. Capricra; 1!. Lupu; 3. Caisiori; 4. Balauri.- Cocosii de bronzu nu apiJartinu
epocei preromane in Daci'a. -Figuri de auimalc lucrate in relievu pre tinichea
de bronzu seu cu aculu: capra, callu, armasaru, ursu, cne si cerbu; idem facuti de
paauentu : vaca, mistretiu, capriora, cerbi, cani si cai. - Fragmentulu unui bru
de placa de argintu de la Ciora, cu representattunca a douc figuri huma-re . . . 469
Co Originea bl'onzulul si a industriei mctallurglce lo Dacl'a
220 'l'heoriile eJUise asupra bronzului in tierrile occidentale si septentrionale alle
Europei . . . . o . . . . . . . o . . . . o . o 470
230 Theori'a despre esislenti'a unei culturi primitive a bronzului etuopenu . . 471
24. Theori'a depra originea phcniciana a bronzului. - lui Ferdo Wibel, dupo
care ciYilisa.tiunea bronzului trebue socotita ca ua trepta de desvoltare a locuitori-
lant primitivi. - Obiectiunile lui Sir Iohn Lubbock la ambele aceste thcorii . 473
25. dlui Lindenschmidt rontra thcoriei despre cultur'a indigena a bronzu-
lui, si espunerea thesei despre originea mcditennnc:., mai cu sema d'iu Itali'a, a
bronzului J<iuropei . . . . . , . . . . . o . . . . . . 474
26. Espuncrea theoriei dupo care verst'a bronzului d'in nordulu Europei se detoreadia
unui currentu directu orientala, d'in Caucasu . o .(76
27. Greutatile classific&tiunei ethnice si chronologice a nronumentelorn anti .. e d'in Da
ci'a, si in ce conditiuni ea s'aru pute face . . . . . 479
28. Vase, arme, obiecte de ; odoba si alte multe d'in Transilvani'a, cari, upo stylu si
esrcutiunc, trebuescu socotite dreptu producte alle technicei stateloru d'in b:.ssio
nulu mediterrancu . o . . . . . o . . . 480
29. Conclusiunile ce ne da stud'ulu compara tin allu bronzuriloru Dariei. . 41:!8
30. Commerciula Etrusciloru cu nordulu Europei, ai cilc ce legau Daci'a cu itali'a, Dal-
mati'a, Macedoni'a. si Thraci'a - Depositele de bronzuri alle commereiant loru
streiui gassite in Ungari'a si Transilvani'ao . . . . . o . .
31. Canda inceteadia importulu fabricateloru etrusce in Daci'a, si incepe a se respandl
productele industriei sudice? . , . . . o , . . o . 491
D Monedele pre-t'ouuiue ollate lu Daci'a
320 Yergell& de batute cu cioclinulu, anelu, suluri de drota si cornulethl servin<IU
dreptu montde, si localitatile d'in Ungari'a si Transilvani'a unde elle s'au aflatu o 4!'2
33. Tetradracl:mele thasice gasite in Transilvani'a si Romani'a.. . - o . o . 493
34. Monedele regiloru macedoni, de au;u ai lui Philipu II, Alesandru cellu mare,
Lysimachus si Seleucus 1 ; monede d'in timpuln stapeairii tiiadochiloru; tetra-
drachme de la Awphipolis macedonica . . . . . . . . . . . . 494
Monedele de la Apollonia Hi Dyrrhachion aflate in Tran9ilvani'a si Banatu; idem de Ia
Corkyra, insul'a Pt.arus, Pauormus, Scodra, Issa, Valentia, Hipponium,
tribulu epiroticu Molosii. - Distaterii Cizicului aflati la Gallati. - Localitatile
unde s'au gasi tu denari de ai republicei si delai imperiului pene la Traianu.
- Tetudrachmele primei Macedonii. - Monedele de auru allc lui Ko!:ON 495
1!6. Concbsiunile trase din afl.arile monedeloru de mai susu in Daci'a. . . 497
37. Imitatiuni dopo tetradrachmele de argintu alle lu1 Philippa II regele Y'acedoniei. -
Aftarile mai nsemnate in Transilvani'a, Banatu, Ungari'a si - Alte
de imitati uni alle aceleiasi tetradrachme philippice.- Imitatiuni dupo
monedele lui Alesandru cellu mare, Philippu III Arrhidenu, Cassander, Pbi-
www.cimec.ro
23
lippu IV, Deme1rius II, dupo tetradrachmele de la Rhodos, monedele massaliote,
tetradrachmele amphipol.tanice si denarii romani . . . . . . 498
38. Imitationile diferiteloru monede constatate in Daci'a nu suntu de atribnitu
Getilorn seu Daciloru, ci numai Celtiloru. Probe despre acest'a. . 501
39. Monedele concave dace divisate in patru groppe. . . . . . . . 501
40. Localitatile d'in Trans:lvan:a unde s'au aflatu monedc cencave dace . 506
41. Analys'a chimica a metaluloi d'in care suntu batute actste monede baterea
loru in Traneilvani'a d'in argintu transilvanu, si probabile de cotre poporulu dacu.
- Alte monede ce se mai atribuescu Daciloru. - Monedele cu legenda
suntu false. . . . . . . . . . . . . . . . . 507
E. Ceramle'a Daelel
42. Importantia si clasificatiunea ceraruicei Daciei .
43. Ceramlc'a preistorica d'in cpoc'a petrei. - Vod"stra: vase mari spre conservarea
alimentarii; vase do fortu la focu; vase de beutu; cu pe, ca ne, bar
dace si tesuri de beutu ; vase mici de atarnatu spre luminare; vase mici cu capace;
tipsii, strarhine si gavan41 SeU patelle j strecuratori; TaSU imitandu trunch;ulu unui
corpu de animalu; capace mari; linguri; instrumente de tiesutu; idoli; mesciore
si vase mici pentru sacrifidi seu pentru jucarii de copii; obiecte de insira tu ; buz-
dugane; cylindre, bule conice pentru pr9stie; greutati de aduncitu in apa; ,yra
509
mide seu conuri si obiecte ee nu se potu defini. - Strachini smaltiuite si lulele. . 510
44. Lutari'a de la Turdasiu. - Formele, materi'a si ornamentatiunea. - Semnele de pe
vase, si incercarile pentru interpretatiunea loru.-Rote sclivisite cu desemnuri pre
elle. - Figuri de lutu. - Prasneluri, greutati la plasa, pyramide conice, anele,
vase mici pentru jucarii si palniore. - Frngmentulu unei col6ne cu semne pre
dens'a. . . . . . . . . . . . . . . . . . 513
45. Olari'a de la alte siese statiuni preistorice: Joseni, Vallea. Na.ndrului, Na.ndru, Pesce
rea d'in Nandru, Kirsitiu si Pescer'a d'in vallea Joajului . . . . . 518
46. DeposiMe de hrburi si vetrele pentru cocerea olariei, descoperite in Transilvani'a . 520
47. Ola.ri'a preromana d'in alte localitati alle Transilvaniei : Gowteriti'a, Bardotiu, Bon
dorfo, Mediesio, Gernesig, Cicu-sfn-Giozu, Bistriti'a, Copotiu. - Vasele largi cu
trei piciora de la Balomiru si Cotlea.- Vasele d'in Ungari'a de la KisTerenne ai
Szent-Andras langa Crisiu . . . .. . . . . . . . . . . . 521
48. Localitatile d'in Romani'a unde s'au constata tu producte alle ceramicei preromane.-
Olari'a de la TalpaNet.otii, Calomfirescii-Tigani'a, Balacii, Zumbreasc'a si Magla-
vitu, 'Iinosu, Pisculu-Crasanii si Zimnicea . . . . . . . . . . . 52a
49. Ornamentic'a pre vasele preromane alte Daciei, - Vase de stylu primitivu ca.racte-
risate prin decoratiunea geometrica communa Inrlo-germauiloru d'in Europ'a. -
Comparatiunea ceraruicei dace cu a Celtiloru, Germaniloru, cu l'roductele ceramice
d'in locuintiele lacustre alle Elvetiei, cu vasele primitive alle Greciei si cu celle
de la Hissarlik in Asi'amica.. - lndustri'a ceramicei la poporde iudo-europene are
ua origine communa cu desvoltari ulteriore, partiala, independente si inegali 527
50. Influenti'a culturei mediterra.nee asupra ceramicei d'in Daci'a : apa.ritiunea plante
loru, animaleloru si a figurei umane in 'decoratiunea vaseloru. - Vase de stylu o-
rientaln. - Sierpele, callulo si callaretiulu in ornamentic'a ceramicei Daciei 531
51. Conclusiune . . . . . . . . . , 533
www.cimec.ro
24
F. Asledieminte preromaoe si tumnll.
1. Urme de vechi locuintie, de valu1i 8i cetati.
52. Locuinti'a omului primitivu in Daci'a.-Urme de vechi_asiedieminte in Transilvani'a 583
53. Cetati de pamentn, valuri si siantiuri in Transilvani'a, Bauatu si Romani'a 535
54. Classificarea acc3toru asiedieminte printre celle preromane e numai provisoria. -
Orasiele Dacit:i dnpo marturi'a anticitatii . , . . . . 540
2. Tumuli (magure, mot'ile si gorgmte)
55. tumuhloru. - Tumulii suntu d'in epoce diferite, si nn an servitu nu
mai dnptu - Dificultatea de a determin!\ epoc'a unui tumulu. - Ua
incercare de statistica archeologica a movileloru, maguriloru si gorganelorll d'in
Romani'a si Transilvani'a . . . . 540
G. Systemnln de inmormentare in Had'a preromana.
56. Morminte tumularii, si morminte ordinarii. . . . . . 546
57. Obiceiula de a inaltia movile pre mormentu este communu mai tutoru poporeloru an
tic<J. - Herodotu despre aeelasiu obiceiu la. Scythi si Thra.ci . 546
1. Morminte tumularii.
a.) Tumnli cu cadavru a.nu
58. Diferitele positinni alle cennsii in tumuli. - Movilele de la Sibertu, Bardotin, Fel
mera, in Trausilvani'a. - 1\Iovilcle d'in Banatn. - Dolmenuln de la
Pescer'a cu olele, si movilele de la Gost.avetiu in Romani'a. - Movile-morminte
posteriore cuceririi Daciei; - movilele de la in Transilvani'a.
b) Tnmnli cn cadavru neareu
59. Systemulu inhumatiunei s'a pra<;tictn in Daci'a in epoc'a petrei si a bronzului. -
Dificultatile de a fixa epoc'a tumu!;loru cu cadavru ncarsu. - l:esultatulu cerceta
547
riloru dlui Bolliacu. - Tumululu de la Rusanijsci in judetiulu Roruanati 550
2. Morminte ordinare fora. mowile d'asup1a
60. Tumulii se 'naltiau numai in onorea celloru avuti si ccllorn nobili.-Divisiunea mor
mintelorn ordinare in: morminte cu atJendu diametru in forma de ca.
tanu; I!U cenusie in forma rectanghiulara, si morminte seu cimitiru
cu urne.-Campulu mortiloru de Zimnicea . . . . . 551
61. Ultime observatiuni asupra ;ystemeloru de imormenta.re in Daci' a . . . 553
62. Conclnsiunea la capit. XII : cercetarile archeologice pentru a da resultate solide, tre-
bue sa se intemeiedie pre unu systemu bine rationatn, si pre method'a de compa
ratiune. - Altufeliu nu putemu ave de catu nisce propositiuni provieorie 554
CAPITOLULU XIII-lea
Conclusinne.
!ppendice
Doue pretinse alphabete dacice
1. Semnele de pre petrele de la Colib'aveche Slonu.
Llst'a cbortelori, a dampelorn si a tlgnrilorn intercalate In textu
Addeada et Corrlgenda . .
554
558
575
590
www.cimec.ro
PARTEA liu
STUDII
ASSUPR'A
GEOGHAFIEl ANrriCE A DACIE!
CUNNOSCINTJELE VECHIWRU SCRTI'I'ORI GRECI SI ROMANI DESPRE TIERRILE
PONTICE, MAI ALESU DESPHE DACI'A TRAIANA.
CAPITOLULU 1.
Dfl la Homeru pene la Herodotu
1.
TierrilA d'intre Tiss'a si O nistru. Dunare si Carpati,-mai inainte dA a fi cucerite
de Romani si prefacntA in provincia sub numele de Daci'a, cumu si in urma dupo
cucerire, cndu armele poporului-rege nu mai fura in stare se apere oper'a pripita a
imperatului Traianu, si se retrasera d'incolo de Dunare,-si-au primAnitu f6rte dasu
locuitorii. fiindu puse tocmai in drumulu emigratiuniloru celoru mari ale pop6reloru
desghinate de uriasiulu truncbiu si reversate ca unu potopu d'in
Caucasice in Europ'a.
4
Aceste soiuri diferite de barbari, ce vinu si disparu unii dupo altii, in anticitate ca
si in evulu-mediu, fie-care nimicindu nascend'a cultura a predecessoriloru loru, lasara
urme mai multu sau mai pucinu simtitore, dupo cumn traiulu loru in vaile Dunarei
avu mai lunga sau mai scurta durata. In teresulu istoriei este acumu, de a regasi as-
ternuturne succesive ale aceloru pop6re ce s'au gramaditu unele d'asupr'a altor'a pe
pamentulu tierriloru de cari ne ocnpamu, si cu mediul6cele la indemana, ea se con,.
state treptele ori-carei civilisatiuni, si se ne faca marturi la acele momente critice in
viati'a umanitatii, eandu rassele inrultr si pucinu inzestrate pieru cu sgomotu sub
alluviunea celoru pecetluite cu unu geniu mai mare, si ua fortia mai insemnata.
Studiulu de facia avendu sa imbntisiedie numai ethnografi'a an te-romana a Daciei,
incPprmn cercetarile nostre cu in ordine chronologica a notiuniloru geogra-
fice transmise de autorii bdleni gi romani d.r.spre tierrile de la Dunare si Marea
Negra. Aceste notiuni Rnntu neaparatu de ua valorr. relativa, serviudu numai ca ua
3
www.cimec.ro
26
caracteristica a modului de vedere geograficu d'intr'ua anume epoca; anse tocmai
prin acest'a ele castiga deosebita importantia, coei ne dau mediu-loculu de a intieleget
a pretiui si folosi mai bine si mai corectu datele scriitoriloru.
2.
Mai tote notitiele ce aflmu in litteratur'a greca pene la Herodotu despre partile
Pontului se raporta la timpuri intunecosse, candu alte semintii de catu cele hellene,
plantandu colonii la tiermurile Marei-Negre si ale riurHoru mari d'imprrgiurulu ei,
semana cultur'a si religiunea asiatica pe unu pamentu de niste populatiuni
barbare si feroce.
Pbrenicianii principii marei si ai pamentului:. dupo cumu i numPscu profetii
ebrei(l), paru a fi imbrazdatu de timpuriu valurile nrospitalierului Pontos (Pontos
fundandu aci, inainte de Milesiani, colonii totu atttu de numeroase ca
in celA alte tierri comerciale unde se stabilisPra. Este adeveratu co despre acest'a ne
lipsescu date precise ale scriitoriloru vechimei(2); anse vedemu pe colonistii greci,
oo in mai pucinu de unu secolu dupo gonirea CimmPriloru d'in locurile pontice de
cotre Scytbii emigrati d'in Asi'a, iau in stapenire mai multu de ua s1.1ta pietie colo ni ale
la Pontu si Bospboru. Aru fi fo!ltu impo3sibile ca intr'unu timpu asia de scurtu Mile-
sianii se fundedie in diferita locuri atttea colonii, si acestea se se bucure de ua stare
atttu de infloritore, deco ei nu aru fi gasi tu aci fundamentele vechieloru stabilimente
phreniciarH, si ua populatiune mai culta de ca tu erau poporele primitive barbare d'in
vecinetatP(3). Iose, paguba nereparabile pentru geografi'a vechia, Hploratiunile si
descrierea tierriloru caletorite de Phreniciani n'a ajunsu pene la noi. Numai eate-va
notiuni vage ce 'ntempinamu in primele traditiuni geografice ale Greciloru se dato-
rescu contactului directu cu densii. Asia, navigatiunea Argonautiloru (XIII secolu
a. Ch.), celu d'anteiu faptu insemnatu in istori'a geografica hellena, numi tu de Homeru -
1tiXOt(15AooaiX cpresentu amintirii tuturor'a:., cantatu de Hesiodu(4), Orpheu si alti
multi poeti, indica ore-cari elemente curatu phreniciane, cumu de esemplu, fictiunea
transparenta a lanei de auru, pr'in care se intiellege bogati'a tierriloru aurifere d'in
(1) Isaia XXIII, 8; Ezecll. XXVI, 16.
(2) Numai Ammlnnu Marcelllnn areta anume co orasiulu Tyros de la gur'a Dnistrulni este
colon ia phoeniciana: ccivitas Tyros (Tyras), colon ia Phmnicum, quam prrestringit fluvius Tyras.
(XXII, 8, 41). S'aru parea la prim'a data co acesta notitia s'a na,;cutu pr'in simpl'a combinatiune a
!!Umelui de riu Tyras (Dnistru) cu alu cetatii d'in Phamici'a, Tyros. Tyros d'in textulu lui Ammianu
fiindu de sig-uru prin erore in locu de Iy,as, cuvintele de mai susu se raporta la orasiulu comercialu
Tyras trecuta in stapenirea Milesianiloru, si insemnatn de unii scri:tori ci ua colon ia a acestor'&
(Scymn. fr. 55). Vedi Movers, die Phimizie1, III, p. 306, 307.-G. Elclnvald, studiulu seu: cde
spre locuinticle celoru mai vechie ginti in Russi'a meridionale (Bibliotheca dlia citenia, St. Pe-
tersburg, 1838, v. 27. p. in limb'a russa).
(3) .ltlovers die Ph0nizie1 (4 volume 18U-185G, Berlin), v. 1H, p. 286-308 a reunitu puci
nele indicatiuni ce avemu despre prcsenti'a Phmnicianiloru la Pontulu-Euxinu inn.intea colonieloru
Milesiace.
(4) Schol. Apollonii P.hod. ad lib; IV, v. 59.
www.cimec.ro
27
jurulu Phasului, si despre care Grecii nu puteau avea atunci sciintia de catu pr'in Si-
doniani(5). Totu astu-felu si tiert'a de argintu, Alibe, cunnoscuta loi Homeru(6) pe
tiermulu sudu-osticu alu Pontului-Euxinu.
3,
Homeru (X sec. a. Chr.), pusu de Strabo (7) in capulu geografiloru, avea despre
nordu cunnoscintie forte marginite, coei d'incolo de Thesalia totulu era pentru elu :
Thraci'a cu frigurosii sei munti(S). D'in afluentii Pontului pomenesce numai de
Partheniosu in tierr'a Enetihru; asemenra de orasiele maritime Kytoros, Sesamos,
Kromn'a si (9); despre tiermulu nordicu, resaritenu seu apusenu alu Marei-
Negre nu spune nimica ; de ;)atu mai la nordu de Peonieni si Ciconi, - doue tri-
buri thrace venite ca ajut6re in resboiulu Troiei( 10) - asiadia. poetisar:du pe Hip-
pemolgi si Abieni, nisce triburi scythice dupo unii posteriori(ll); iaru pre
(5) Ukert, Uber die Argonautenfahrt, Geogr. der Griech. und Rrem., I, p. 321 seq. 1816.-Ch.
IA!vesque, Etudes sur l'hist. anc. de la Grece, t. V, p. 4. 1814. - O. MUller, Gesch. der grieeh.
Literatur bis au( das zeitalter Alexanders, I, 425, 1841.--- Vlvleu de St. Martlu, Histoire de la
Geographie, Paris 1873 p. 42.
(6) lliad'all, 856.-Strabo, XI. 1, 19, p. 499.
(7) Strabo 1, c. 2 si 6.
(8) llia.d'a. II, 844; IV, 533; V, 462; lX 5; X, 434 seq; XI, 223; XIII, 301; XX, 485; XIV,
Co nordulu s'a desemna.tu sub numele generala de Thraci'a. vedi anco: Dionysophanes a.p. Schol
Apoll, Rhod. 1, 826. Schol. Pind. Pyth. VIII. 5 - Meurs ad Apoll. Dysc. p. 95.-Bast. Ep. erit.
p. 266.--Ukert, Geogra; hie I, 2 p. 282.
(9) Homeru II, 85 L-855. -Se inceta dero Era.tosthenes si Apollodoru (a.p. Stra.bo VIJ, c. III, 6; I,
c. II, 19) eandu dicn co Homern nu avea nici ua. sciintia. despre Pontu.
(10) Iliad'a. II. 'f. 844 seq.
(Il) Ilia.d'a. XIII 'f. 4 ssq. Dupo ce poetulu descrie cumu Zeus a la.sa.tu pe Hectoru si pe Troiani
1e petrundia. pene a.prope de fiot'a. hellena, adauga ro atunci elu luandu-si ochii de la
eampului de bataia, ii arunca spre tia.rr'a Thraciloru :
auto; oe oaae cpamw,
ecp' [ltltOlt6AWY Elp"t,j'X.c:l\1 GltGlY,
MuociiY t' -x.cxt OtlGlt>c:iiY 'lltltYJ!-LOA lc:lY
1
Aax.-ro;ocx
1
w t:, dtv3-pooltwY.
Cele doue versuri d'in nrma a. datu nascere la lungi discussiuni. Unii vedu insirate aci nu mai
pucinu de ca.tn cinci popore : Mysi, Agaui, Hippemolgi, Galaktophagi si Abii. Prin Mysi, dupo tota.
probabilitatea, se intielege Thraci. Opiniunea co a.ru fi unn nume de pClporu scythicn a fostu
combatuta anco de multu de Eustathius Horn. 11. XIII, 5. p. 916. Comp. Steph Bye. v.
Heaych v. Bernhrtrd, a.d. Dion. P. 30i p. 595) In numirile Hippemolgiloru (mulgn-
teri de iepe) si Galactofagiloru (mancatori de lapte,) gasindu-se obiceiuri pe cari scriitorii posteriori
le imparta.siescu Scythiloru, nu este f<,ra temeiu a raporta textulu de mai susu d'in la popo
roln n>madn cunnoscutn lui H>meru numai pr'in epithete, dero numitu de Hesiodu (fra.g.
189 si 190). Despre A.bii nu se pote Udcide deco era unu poporu, si anume scythicu cum pretinde
Enstathius (ad. Il. X Il, 5 p. 916,) seu thra.cicu cnmu 'foesce Didymus la Stephanu rle la. Byzan-
tiu (v. sen numai unu epithetonu mai departa.tu, ain acelorasi diferitele
www.cimec.ro
28
Cimmeri ii lasa in locuinti'a Noptii vecinice si a intunericului(l2), socotindu-i mai
multu de unu JlOporu fabulosu.
4.
Hesiodu (lX secolu a. Chr.) ne procura date geografice mai precise. Elu mentionedia
pentru anteia-ora, pare-se, riulu celu mare alu Enropt>i, Printre cele altP.
25 riuri ce mai enumera (14),-d'intrA cari jnmetate apartinu unghiului nordn-vesticu
alu Asiei-mici,-!mntu: AnaurOSIJ in Strymonn si NessoAu in Thraci'a; Ha-
Iiakmonu in Macedoni'a, Kaikosu in Mysi'a, si apoi imf'diatu rinlu Ardeskos,fora in-
dicatiunea tierrii pr'in care curge. Ukert ln socotesce spre apusu do Marea-Ne
grA(l5) pa candu Halling(16) si Schuller(17) ln identifica cu rinlu Argesiu, fora
cnventu intemeiatoru, pentru co ain lui Hesiodu arn lUte ti totu asia dP-
bine riuln YApttaxoc:: d'in tinr'a Odrysilor11 la sudnln Dunarei(l8), ca si nu-
mitu de Herodotu in Scythi'a(l9) .. D'in aflnPntii norclici ai Mart>iNegre Hesiodu nu
cunnosce nic unulu. De Scythii CPi mulgntori de iepe face pomenire, deco cumu-va
versulu pastratu dr Strabone(20): AiiHo1ttic;; tE A[roc;; tE tos f1t7t"tj(L6A"(ooc;;(21)
incercari ale grammaticiloru posteriori de a csplic:i rnven tul u fiindu ncsatiRfacetore. Ve eli St rabo1
VII, 296. 300. ::!02. 303. :111. XII, 55:'!. - Nicol. namaRc. ed. Orell. p. 140. Eustath. opp. ed. Ta-
fel. XXIV, p. 224. -D'in autorii moderni, Goinpar:t Nif'hiJhr, Kleine und pltilologische
Schri(ten, 1 368 (Bonn 1828). - D' An vi liP Memoi1es de /'Academic des et bcllrs
lettres; t. 2!',, Paris 1759, Ukert, Skytien und dns Latul de1 Geten ode!' Dalce!, Weimar 1846, p.
412. 414.- Fortsetzung de1 Allg. Welthist. voi. 31, Geba.uer \7i1, p. 85.-.\. Riese,
die ldealisirung der NatunJiilker Nmdens, Heirlelberg 1R75, p. 8-10. V. de
op. cit. p. 63-64.
(12) Od. Il, 14. Cornp. Cnno, Die Skythcn, Berlin 1871 p. 250. -Despre gcografi'a lui Homeru
vedi Groter .. nd, gegeniJemerkungen uber ][omer',q geogra.phie. in Allg. gcog!'. Epllem V. 48; -
Voss, Krit. Blaetern. Alte weltkunde I. - lJkert, geog1. der g1iechen und Rumer 1, 2 p. 310 seq.
Comp. Bemc!kungen ube1 Home!'. geog1. p. 5 seq.; Viilcker, uebe1 Ilomerischc gcographie und Welt-
kunde Hannover 18:{0.-Bzoskl\ de . .(Jeog!". myth.-}'nrblgf'r, handb. de1 alten gcog1. I, noi: 41,
p. 21 resuma literatur'a asupr'a geografii lui Homeru. - Vivieu de St. Martin, op. cit. cap. VI. deo-
sebesce forte bine doue geografli in Horncru : una positiva, a lui Homeru, ce se afla in lliad'a; alt'a
legendara, a secolului seu, in Odysse'a.
(13) Theogon 339 :
(14) Theogon v. 3iJ7-345.
(15) &kythien und das Land der Geten orlrr JJake!', Weimar. !846, p. 15.
(16) Geschichte der Deutschen J. 67.
(17) Siebenburgen vor Ilerodot, in Archiv fur kunrle uste!T. gesch. Quellen, v. XIV, Wien
1855, p. 101.
(18) HProdoto IV. 92 : ... riulo 'ApttOXOC:: care curge ot!X Oopooroy, traversa tierr'aOdrysiloru.
(19) Herodotu IV, 49. 92. - Comp. Forbigcr, op. cit I, p. 24, not'a 50 : Wir kennen nur eL
nen kleinen Nebenfiuss des Istros in Sarmatia Europaea namens Ardiscus, rler hier schwerlich gc
meint sein kann."
(20) Strabo VII 300: 3tt jlip or t6tE toi.ltooc;; (toi>c;; t1t1tl(LOAjoi>c;; xal
(LO.ptoc;; torc; &r.:' E7tEotY rtc.
(21) fra.gm. 190.
www.cimec.ro
20
d'in caus'a scurtimei sila bei a doua d'in n'aru pute fi banuitu de falsitate(22).
Prin d'in acestu fragmentu cata a intielege pe Assyrieni, cari pene in seco-
lulu allu VII-
1
a. Chr. fura puternici pe marginile Pootului.(23) Alte populatiuni
ce mai insira suntu: Galactofagi(24), Arimaspi, Grifoni (1pu1tst;) etc.(25).
5.
Dero cu incetulu cunooscintiele geografice ale Greciloru dPspre tierrile de Ia Duna-
rP sA immnltiPscu prin stabilirf'ade colonii, intinderea relatiuniloru de comerciu si de
politica. Mana-Negra, ce avusese pene aci numele de Mare-Nrospitaliera, Pontos A-
.ruws, dPvine pr'in euphemismu Mare Ospitaliera, Pontos Euxenos(26). Coloniile Mi-
letului semenate in nordulu marei, do la gurile Istrului pene la Bosphorulu Cimme-
rianu si Tauaisu, isi reserva pentru mai multe vecuri comerciulu maritimu apropo
Istrosu, Torni, Odessus, Olbi'a, cele mai vechi d'io aste colonii milesiane,
suntu dupo inceputnlu secolului "lu VII
1
a(27). Loru 8(\ datorPsce raspandirea unoru
idei mai Psacte despre tierrile si chiaru notiunile poemei orphice despre
navigatiunea argonautica in ce privesce nordulu Pontului. Acesta poema, ajunsa pe-
ue la noi in ua forma posteriora chiaru lui Onomacritn, cullegetorulu si clasificato-
rulu canteceloru antice (illtre 500-550 a. Chr.), de ro alu carui fondu Pste in reali-
tate anticu(28), asiedia in jurulu MaPotidei pe: Geloni, GPti, Sa uromati, Arimaspi
si alte triburi; iara la estr mitatile nori! ului pe: Pacti, Arctei, Lelioni, Scythii ar-
ma ti cu sageti si inchinatori ai lui Aresu, Taurii omucidi, Hyperboreni, Macrobieni,
Cimmerieni etc.(29). Form'a legendei ansP p1strata de Pindarn in a patr'a oda (com-
vusa in annulu 462 a. Chr.) trebnindu a se pune in acordu cn progrr sulu ideiloru
geografice ale timpului, dP la dnce nav'a in Pontulu Euxinu; de aci in marea
Erithrea si lacnlu Tritonisu sitnatu in fnndulu Syrtdoru(30). u,masii lui, ceva mai
bine informati 11!1 mai a crede co Pontulu Euxinu commuuica cu marea
(22) Cuno op cit., p. 249. - Niebulw, op. cit. p. :l65, citesce versulu de susu: c:AI-
t'-ljos t1t1tlJPOA"(06t;.
( :l) Mo,ers 011. cit., 111, 105: in der mythischen Erdkunde der GrieclH'II war .Aethiopien ge
w .. hnlichc Bczcichnnng fiir Assyrien. Vedi acolo argumentele pe cari se intemeiadia.
(24) fragm. 189, la Strabo VII. 302, d'in Ephorus, cartea l V l'AIX'X.toplijll.l\1 stt; IXtiX\1
1

ot'X.l 'x6vtrov.
(2G) fragtu l!JI. --Despre geugraphi'a lui Hesiodu vedi in genere: Woss, Weltkunde der .Alten,
p !li seq. Ukert, Gcogr. de Gr. u. Rrim. I, 1, p. 36, si Sickler, Handbuch d. alt. geogr. p. 55 seq
(2;) l:ratusthenes ap. Strab. VII, Simonides, epigr. 89. Anthol ed. Jacob, t. 1, p. 76.-
Etym. M. v. 7t6YtOt;, p. 3S2
(27) Scymus Chius v. 747 si 804--807 cd. J,ctronue, 1840. Despre coloniile grecesci de la Marea.
litcratur'a adunata in l'ol'bigcr, Handb. rlcr A !ten geogr. L p 41. not'a 55.
l:pi8t. crit, p 1782; Geogr. de1 Gricchen und Boem., IV 26i
Ht>yue Hxc. J, ad Aen V li, Volf, Proleg. ad. llomer. Vlvilln de St. Mnrtin, op. cit., p. 45.
01'JJh. A1gona1tt. v. JU:l8 S<J. !Oli:). 11180 cd. Gcsner.
30) Pith. 1 V, v. 44 7-448, si v. 58.
www.cimec.ro
30
Erithrea, nici mai transporta Corabi'a lui Jasonu pene la marile Nordului, ci gasescu
mai comodu a face pe Argonauti sa se intorca pe Istru in Mediteran'a, pe temeiulu
unei vechi credintie, de care se tine si Aristotelu(31), cumu co unu bratiu alu Duna-
rii (nf'gresitu afluentele seu Sa v'a) s'aru vers in Adriatic'a, si aru fi datu si numele
Istriei(32).
6.
Fragmentele poetiloru Cyclici, de si continu pucine date geografice, ne areta anse
interesulu viu cu care se canta si se povestea lucrurile, tierrile si pop6rele pontice.
Arktinos milesianulu (intre 760 si 708 a. Chr.) canh in versurile sela insul'a Leuke
la gur'a lstrului seu a Boristhenului, ca locuintia a lui Achilles si a cetei sela de
eroi(33). Alcaeus {inceputulu secolului alu VI, a. Chr.) vorbesce intr'unu chipu mai
positivu despre tierr'a Scythiloru(34). Peisandros d'in Kameiros in Rhodo9 {ram 735
a. Chr.) mentionMia pe Agatyrsi(35). Aristeas asicura co la marea-negra locuescu
Cimmerii; spre nordu de ei, Scythii, apoi ll'lsedonii, pene unde elu pretinde co a si
caletoritu; iaru mai susu de Issedoni, Arimaspii - 6meni numai cu unu ochiu-,
Grifonii cei paditori de auru, si in fine Hyperboreii(36).
7.
Expeditiunea lui Dariu regele Persiloru contr'a Scythiloru d'in Europ'a Ia annulu
513 a. Chr. contribui anco la respaodirea cunnoscintieloru despre tierrile si populatiu-
nile de la Dunare si Marea-nllgra(37). Acestea suutu adesea pomenite de cotra
lyricii, tragicii si comedianii greci in productiunile Joru literarii. So!Jhokles (n. 495+
406), aduce Seythi si Colchi pe scena(38); Aeschylo3 (n. 5 25+456 a Chr.) puno la
Nordu de totu pe Hyperborei, in tierr'a caror'a Istru isi ia originea d'in muntii
(31) De Mirabil. auscultat., c. CXIJ, Beckm.; Hist. Anim., VIII, c. XV; Schneld Add. Justin
XXXII, 3, Plin., III, 22 (18) Strabo lib. 1, c. 3.
(32) Vedi pe largu Ferblger op. cit., p. 27, na.viga.tiune a Argonautiloru pe
Istru o consacra Apollonius de la Rhodos in poeru'a sea. scrisa catre 22>an. Chr. (lib. IV, v. 282 sq.)
si dupo elu, fora indoiala, parafrastulu seu Valerius Flacus. Comp. V. de St. Marti o, op. cit.
p. 55. - F. Bitsehl, die samlung der Homerischen gedichte durch Peisistratu& 1838. Opuse. 1.
(33) Dupo unii Leoke se ada la gur'a Istrului. Vedi Biblioth. der alt. Litt. u Kunst I. lned. p.
34, apud Ukert op. cit, p. 16 -Dupa altii la gnr'a (Dnipru). Vedi De cyclo Grae-
COl'Um epico et poetis cyclicis cr. eorumque fragm. Coli. et interpr. est C. G. MUiler, Lips 1829.
(34) Dergk poetae lyr. Gr. III 94 7 : 'A XiAAll, o Compara Ukert op.
cit. 18, Cuuo, op. cit 249; - Grote griech. gesch. v. Il p. 184 traduc. germana.
(35) Suldai v. A"(fi{)oupaot - Steph. Byz.
(36) Herodotu lV, 12. 13.- Suld v .Aristeas. Compara asupr'a lui, 1. M. Sehultz, Apparat.
adannal. crit. rer. Graec. Kilia.e. 1826.4. p. 4, n. 9.
(37) Herodotu IV 89 seq.
(38) Schol. Dion. 10. Schol. Apoll. Rhod. IV, 223. 284. Athen. p. 189.
www.cimec.ro
31
Rhipei(39); la sudu de acestea: Scythi'a, ua tierra intinsa, aspra si frigurosa, bogata
in ferru si cai, tlero locuita mai multu de popore barbare, intre care totusi se afla
pacinicii si ospitalierii Gabii( 40), adico Abiii lui Homeru, fora a le ua locu-
intia precisa.(41)
(39)Choeph. 384 f. 183 comp. cu fragrn. 150.--Pindaros (oi. 3, 14) :"Iatpoo a1tb O'ltta.pciv 'ltli'l'ciY.
(40; fragm. 184. Prom. edit. Teubner 1860, 1 sq- 15. 20. 301 Tb. 802. fr 190. Gabii in locu
de Abii provine pote d'in ua falsa etymologisare a lui Aescbylos, ceva cam: ceei ce se hra-
nescu cu rodurile pamentului. Esplicatiunile celoru vechi vedi-Ie la Schol. si Eustb. ap.lliad'a N. 6.
(41) Pr'intre pop6rele ce iau parte la suferintiele lui Prometheu inlantiuitu de stinc'a Caucasului
!eschylos enumera si pe Arabi:
t'lipEt0\1 (v. 420 OrJ.a!l(J)t'fj;, ed. 'l'eubner
Mai toti commentatorii recunnoscu co lectur'a c Arabia este falsa, desi nu se invoescu a-
sopr'a emendatiunei. Herman (Obs. crit. c. 1. p. 9) lJropuse :
t', Cipstov
dero renuntia singoru la dens'a ; Wieseler (Philologus. v. 9. p. 717) si Boissonade (Philostr. Epist
Paris 1842, p. 138) :
t'
lcctora, ce neputcndu-se justifica cu niciunu esemplu, trebue respinsa. (Ukert, op cit., p. 415 nota).
Pe observatiunea scholiutului, care cauta sa apere lectur'a. cum co Strabo vorbesce de
Trogloditi in Arabi'a, si intre Maeotis si Marea Caspica, numindui pe acestia chiaru Arabi,
Ka.o'ltcXO!p e7tEi otxEiv Ma.t-
X !It Ot datY nu punemu mare greutate, pentru co este facuta, dupo
cumu a probatu Meinekius, de unu interpolatore multu posterioru, si nicaieri Strabo nu numesce pre
Troglodytii de la Caucasu: Arabi. Vedi Strabo 1. XI, c. VI. edit. Firm, Didot, Paris 1853; compara.
Jib. (, 1 ,27; XVI. 27. vedi Elmsley in Aesch. Prom. vinct. ed. Lips. 1828. 8. p. 183; - Dero ccco co
A.rabi'a pontica ne 'ntempina si in J<:uripide In . .f8C + 406 a. Chr.) Ba.xa.t, Teubner, I. 16., pre-
cumu si in comedi'a Trinumus a lui Plautu, actulu III-lea, in care vorbesce betranulu Charmides cu
Rycophantelc:
c&coph : Advenio CI Seleucia. Macedonia, Asia atque A-rabia, v. 845
Quas ego neque oculfs neque pedibus umquam usurpavi meis.
Charru . ..... quid ais? quid hoc quod te rogo? v. 930
Qu6s locos adisti? Sv. Nimium mirimodis mirabilis.
Chann. Lubet audire, nisi molestumst. Sv. Quin discupio dicere.
Omnium primum in P6ntum a!luecti ail Arabiam terram sumus.
Charm. Eho,
An etiam in l'onto Arabiast? Sv. Est: non illa ubi tus gignj,tur,
Set ubi apsinthium {it ac cunila gallincicea.
(T. Macel Plnotl Contoediae, ed. Teubner, 1863)
Aceste impreuna cu unu pasagiu d'in Ammia.nu Marcellinu, si numele anticu alu Macinului
de: Arr11bium, 11 condusu pe d. Odobescu la ua ingeniosa hypothesa, pe care o da an se sub tota reser
v'a. co adica acea Arabia a lui Aescbylos, Euripides, Plautu si Ammianu Marcellinu, a esistatu in re-
alitate, si anume n'ara fi de catu Bas arabi'a de asta-di, care 'si pastrCdia pene acumu in partea
a doua. a numelui vechia denumire Arabi' a, iaro partea anteiu amintesce pote dominatiunea popo
rului Bessi asupra-i.
Pentru ca hypothes'a anse sa se ri,Jice la certitudinea unui faptu a.ru nevoia de niste probe cu
unu caracteru istoricu, coei datele geographice alle lui Arschylos, Euripides, in genere alle tragi-
ciloru greci merita pucina credintia. Lui Aeschyilos anco de multu i s'a imputatu cu deplinu eu-
www.cimec.ro
32
8.
D'intre logographi, Hecataeu de la Miletu (n. 549+4 72 a. Chr.) 7toAo1tACl\l*
cmare caletoru dupo cumu lu numesce Agathemeru ( 42), care visitase tiermurile
sudice ale Pontului pene la marea Caspica, mai multe populati uni thrace ( 13),
intinde Scythi'a europena de la Istru pene la Chersonesulu tauricu, insirandu aci ca
locuitori : pe Melanchleni (frgm. n. 154), Myrgetao (44), Matiketi (frgm. n. 156),
Isepi (o. 158) Edi (o. 159), ero ca orasie in Scythi'a : Karkinitis ( 45) (frgm. n. 153)
si Kardesos (frgm. n. 157). Elu face si pe Issedoni ua populatiune scythiea (46).
Hellanicos din Mytilene in Lesbos, care trai a pucinu inainte de Herodotu ( 4 7), a
scrisu pe largu despre Scythi, dupo cum ne asi cura Stephanus de la Byzantiu( 48);
anse cele doue scurte notitie ale acestuia nu ne permitu a dobeodi ua idee macaru
despre ce era anume scrierea iutrega; pote co ea forma numai unu capitolu d'in oper'a
1tspi ${}-\loo\1 ( 49). Hellanicos numesce anco doua populatiuni in Scythi'a, ce nu ne in-
ventn predilectiunea. d'a. cita numi peste numi de riuri si popore (Schol. Aristoph. Ra.n. 926); Po-
lybiu lll, 17) mustra. pe toti Tragicii pentru a.cest'a; Strabo (1. VIII, c. V, 6, 8: c. VI, 6. 7. 8; lib X.
cap. III. !a; lib. XII, c. VIII; - lib. XIV cap. III, cap. X) dovedesce co ei adessea deseriau falsiu
si confunda.u chiaru tierrile forte aprope de ilensii, necumu cele departate. (Vedi Plinius XXXVII, 2,
cEuripidis et a!iorum errorem excusandum cx orbis ignorantia - Dio Chrysost. Or. XV. t. 1. p.
448 ed. Reiske. - Hermann ad Soph. Elect. 4. -- Volker mythol. Geogr. p 2.11. 224. - Ukert
op cit. 28, 29). Aeschylos pune in vecinetatea tierriloru pontice omeni cu capite de cani, cu ochii in
peptu, cu eate unu ochiu alte monstruositati (Strabo, lib. 1. c. II, 35; 1 VII. c.III, 6; Steph. Byz
v. 'H(.Lt'ltO\IEc;) a.stu-feliu co deco 'i amu atribui cunnoscintieesacte despre geografi'a aceloru parti, amu
fi siliti sa admitemu lucruri pre curiose si impossibile. In asta categorie aru fi si Arabi'a de la Marea
Nogra, care chiaru in gur'a Sycophantelui lui Plautu se areta ca atare. -Tacerea geogra.filoru mari
a.i vechimei: a unui Herodotu, Strabo, Ptolemeu, Pomponiu Mella, cumu si a celloru alti scriitori
greci si romani despre Arabi'a lui Aeschylos de la Dunare ni se pare forte ponderosa.
(42) Agathemeru I, 1 Jiiagrn. historicorum G1aec. cd. Miille1, Paris, Didot 1841. Despre Heca-
taeu vedi Herodot V. 36. 135 sq; VI 137; II 143. IV. 36; Il 20. 21.-D'in cei moderni: l'abbe Scvin
Rech. sur Hecatee de Milet, in t. V1 allu.Acad. dei inscr., 1729, p. 242; Freret, observations gencr.
sur la geogr. anc., t. XVI des Nouc. Mcmoires de l'Acacl. des inscr. 1850. p. 345; Ukert. geogr. dcr
griech. und Roem. I, p. 69 1816; Hcingaum, gesd1. uer Erd-und Liinderabild des Alten 1839,
p. 139 seq., Excursus zur des Hecataeos;-Forbiger, op.cit. 1 p. 50;-Brandstacter, Scythica,
Regiomonti Prussorum, 1837. V. de St. 1\iartin, )p. cit. p. 76 -79.
(43) Frgm. n. 18ti seq. in Frag. hist. gr. 1.
(44) Frgm. n. 155, in care nume Klausen (Hccataci fragm. p. 87) vedo_'.'!l. crorc de scrisu in locu
de 1'yrangetii sau Tyragetii ai lui Ptolcmeu 3,10 si Pliu. llist. Natur. 4, 26.
(45) dupo Forblger op. cit., p6tc Canikschak de adi.
(46) frgm. 168. comp.178, 179, Miillcr fragm. histo1ico1mu grcec L 11, 12.
(47) Suldas- v. Steph. Byz.- Gell. XV 23. Dupo unii nascutu cam 496+411 a. Chr.; dupu llliil
Zer fragm. hist. gr. I proleg. p. XXV, la 482+394. Cf. L. Prdler de vita et scriptis Hellanici. 1 'r-
pa.t. 1840, 4. Berlin 1864.
(48) v. 'A(.LtiOO'ltOl, ld. v. A(.Lbp'(l0\1. Comp. Strnb. 1. Xl_! cap. Ill, 22.
(49) MUller Fragm. historicorum grOJc. I 1Jrolegomcna XXV, XXIX.
www.cimec.ro
33
tempina la predecesorii sei : Amadokii (50) si Sakii (51); ero pe Maeoti, pe cari
Herodotu ii pune la resaritu de Mailotis, deci ii scote d'in rendulu Scythiloru, elu ii
numesce lamuritu Scythi (52).
9.
Deco aruncamu acumu ua privire assupr'a acestoru scurte si imprastiate notitie, ve-
demn co, cu totu progresulu cunnoscintieloru geografice ale celoru vechi dintr'ua epoca
intr'alt'a, totusi ele suntu departe de a ne puM da ua idee esacta despre tierrile cunnos-
cute mai apoi sub numele de Daci'a, si despre poporele ce le au cutrieratu; pentru co:
seu pre vagi, seu in contradictiune unele cu altele, seu rodito de phantasie numai, in
acele timpuri iotunecos!e ale istoriei, seu in fine ajunse pene la noi in
sfaramaturi alterata chiaru de scriitorii posteriori, -aceste notitie ne lasa us negura
aprope deseversita assupr'a tierriloru d'intre Carpati si Dunare, pe care abia Herodotu
o risipesce in parte, deschidiendu portile Istoriei Daciei.
CAPITOLULU ll-
1
a
Herodotn
1.
Nu este multn timpu de candu method'a critica istoricd a isvoreloru a inceput1 se
castige in domeniulu Istoriei antice unu terrimu fixu, pe candu in ce privesce geo-
grali'a vechia, ea lasa pef!e adi anco fortA multu de doritu. Acest'a se confirma pe
deplinu studiandu cim-va intins'a literatura la care a datu nascere nuruai a patr'a
r:arte d'io Istoriile lui Herodotu, litcratura care ne presinta systemele cele mai con-
tradicut6re, intemehte numai pe simple supositiuni, si imprejurarea ciudata anco : co
cu fie-care nou commentatoru apare si unu nou modu de interpretati una a dateloru
parintelui istoriei (1).
(50) fr. n. 170 : 'A!La.ooMt, l:xu{)-rx.ov
(51) 'A!LOV(tOY, m;/l[oY 'EAA.a.vtx6v la. Steph. Byzantinulu.
(52) Schol. Apolion. IV 322.- Miiller, Fra.gm. hist. gr. l 57 fragm. 92.
(1) Scrierile principale suntu : Cellarl Notitia orbis antiqui; edit. Conrad Schwa.rz Lipsi!!!
1731, tom. J, pag. 401 sq.-Th. S. Bayeri De Scythice situ, qualis (uit sub cetatem Herodoti in
Commental'. Academice Scientia.1. Petr:Jpolitanae, 1728, tom. 1, pa.g. 400 sq; seu : de origin. et
priscis seclibus Scytluwum, in alle selle opusculis ad histo1iam antiquam, Hal. 1770 in 8.- Elch-
horn, llist. ant. e gr. I p 405 sq. - F. \',Beer, Erliiut. de1 von .ilerodot und Plinius gegebe
ucn Beschreibung des alten Skythiens in Zusatz. zu .Allg. Welt li istorie 111, Il sq.- De Guigues,
JI!Cmoire dans lequel on entreprencl de (ixcr la situation de quelgues peuples Scythes, dont il est
1mrw dans Hcrodote, in Mcmoires de l' Amdemie des inscriptions et bclles-lettres, tom XXXV,
p. seq.-d'Anville, Examen critique rl'Jlcrodote, sur ce qu'il mpporte de la Scythie, totu a-
colo, t. XXXV, p. 573 s<].- 1, Pinkerton Dissert. on the origin and prog1ess o(the Scythians or
Goths, Lond. 1787. in -8;-Heunlke, De geographia Herodoti, Gottg. 1798;-Bredow, Geogra-
www.cimec.ro
34
Fora a ne opri aqsupr1a aoestoro sa ne indreptamu mai bine la Herodotu
insusi, si cu tota atentiunea si neincli11area cotre vre ua theoriadmbratisiata de maii
'nainte, sa analisamu descrierea ce ne o face unulu d'in cei mai insemnati geografi ai
despre form'a si intinderea Scythiei, despre locuioti'a poporeloru d'intr'ens'a,
si se cercamu a identifica unele d'in datele sele geografice.
2.
Herodotu d'in Halikarnasu in (nascutu intre 490 si 480, mortu dupo 408
a. Chr.)(2), cu dreptu cuventu s'a numitu p'lrinte a1u Istoriei(3) si geografiei istorice.
Caletoru is(:oditoru, inteligentu, bagatoru de sema, studiindu singuru cu proprii sei
ochi teatrulu evenimentelom, monumentele, obiceiurila si naravurile poporeloru,
remane pe vecie in capulu celoru mai pretiose isvore ale istoriei antice (4). Cu tote
phiae ct uranologi111 Herodot. specim. Helmstadt, 1804.-Monuert, der Norden da Erde 1820, in-8,
p. 100 seq-f,eleweJ, Opis Scythii Herodota in alle selle: Pisma pomniejszc geogr. hist Warz. 1814.
-Senkowskl, O. I, Primieczania K. Herodotovu op\M?liiu Skithii, in Biblioteka dlia cztenia, t.
XXVII.-B. G. Nlebohr, Ueber die Geographie Herodots, p.132-158si Untersuchungen Uber die
Geschichte der Skythen, Geten, und Sarmaten p. 352 -398 in Kleine historische und philologischc
Schriften, erste sammlung, Bonn, 1828.- Diinlge, Commentatio de Geographia Herodoti, Beri.
1835. - Keooet, The geographical system of Herodot, London II, ed. 1832. - Drandstiltter,
Scythica, Reg. Prussorum 1837;-HermonR Dobrlk, Geographie des Herodot nebst einem .A.tlasse
von zehn Karten Kiinigsberg, \818, in-8. -l. H. f, HeerPn
1
Ideen iiher die Politik, den Ver
kehr und den Handel der vornehmsten vcelker der altcn Wclt, Gottingen 1824, l Th. 2 abth. p. 263
seq.-Halllng
1
Geschichte de, Skythen, Berlin 11'33 in 8;-Lindner, Skythien und die Skythen des
Herodot, Stuttgart 18 H. - P. 1, Sehofarlk, Slawische Alterthiimel, 2 volume, trad. germana
a loi Mosig voR Aehrenfeld, Leipzig 1843. Ost-Europa nach Herodot, Dorpat 1844.-
Nadezsdlu, Herodotova Skythiia obiasnennaia czrez sliczenie s miestnostiami, in Zapiski Odes
skago Obsczestva Istorii, Odessa 1841, in -4, t. 1.-Ukert, Skythien und das Land der Geten o-
der Daker, 1846; -Colster, das Land der Skythen bei He1odot und Hippokrates, in Neue Jahr
bi.icher fur Philologie und Predagogie, Loipzig 1846, XII supplementbaRd p. 569-632 si XIII
suppl. band, 1847, p. 5-77. -- 1. c. SehuUer, vor Herodot und in dessen Zeitalter,
in .A.rchiv fur kunde i:isterr geschichtsquellen, tom. XIV, Wien. - 1. G. CuRO, Die Skythen, Berlin
1871;-George Rawt inson, On the Geoqraphy of Scythia, in History of Herodotus, vol. III, third
!!dition 1875, p. 201-208.- B. P. Hasdeu, Istoria critica a Romaniloru, u:ed. 1&75, Bueuresci
p. 181-215.
(2) Dyonys. Halic. de Thucy.l. 820. - Diodor 11 32. Euseb. ol. 78. Dupo Pamphil'a, ua collectio-
nista de memorii istorica, ce traia in timpolu imparatului Nero, Herodotu s'aru fi nascutu la
484 a. Chr. Anse si dens'a nu da faptul o ea positivu, coei in pasagiulu pastra tu la Gellius Noctt. ALt.
XV 23 se dice videtur. Hellanicus Herodotus.Thucydides, historilll seriptores, in isdem fere tem-
poribus laude ingenti floruerunt et noR nimis longe dietantibus fuerunt reratibus. nam Hellanicus
iuitio belli Peloponesiaci fuisse quinque et sexaginta aunos uatus vidctur, Herodotus tres et quin
quaginta, Thucydides quadraginta. scriptum est hoc in libro undecimo Pamphilre.
(3) Cicero, de legg 1, capud Herodotum patrem histori111.
(4) Vedi artieolulu lui Golgnlaut Herodote in Encyclopedie des gens du 111onde, Paris.- F. {'.
Dahlmuuo, Herodot a.us stlinem buche &ein leben(Forschungen auf dem gebiete der geschichte III)
Altona 1823. - K. Wilh. Ludw. Heyse de Herodoti vita et itineribus, Berol. 1826; Mustoxidi,
www.cimec.ro
35
co in Vl'chime (5), ca si adi, i s'a fostu imputatu usiurintia in admit11rea fapteloru,
partialitate si lipsa de critica, nu ua data cercetarile moderne a constatatu esacti-
tatea descrieriloru sela geografice si istoricfl (6). Este adeveratu co elu nu mul-.
tiamesce pretutindeni unei scrieri de istoria nici separa faitele
istorice de povestile poporane; dero parte d'in acestea elu le raporta foro a crede in-
susi in ele (8), parte porta in sine, dupo cumu se probedia prin. cercetarile mai noui,
unu auteoticu simbure de adeveru, de si inveluitu sub trasuri fabul6sse (9).
3.
geografica, ethnografica si istorica a Scythiei incere de la alu IIIa
capitolu alu rartii a IV pene la finPle acest1 '->, formandu in sine unu totu absolutu
circumscrisu, bine determinatu; anse in raportu cu oper'a intrega porta unu ca-
racteru curatu episodicu (10). Dupo obiceiulu seu ca : mai inainte de a trata
vre ua cucerire a Persiloru, se se ocupe cu istori'a si descrierea tierrii unde fxpe-
ditium a a avu tu locu ( ll), Herodotu vorbindu despre regatulu per sa nu si despre
Nove Muse di Erodoto tradotte, Milan, 1820; - Herodotus, in K. Otfr. Miiller, gesch. '1. griech. lit.
teratur, Breslau 1841. -Will. More, Crit. History of the U.nguage and litterature of ancient
Greece (1850. 1854-60.) London.- Dau non Herodote, in Cours d'ctudes historiques.- Ad. Schilll,
l'hilologus VIU 193. X 25, 410.- G. Rawllosoo, History of Herodotus, cap. I, II si III voi. 1,
London 1875.- H. Stelo, Herodotus, erster hand erstes heft, Einleitung, 2 auflage, Berlin 1864;-
K. Ablcbt, Herodotus 1 hand, Einleitung, p. 1-28, Leipzig 1861, etc.
(5) lrlstotelu iln numesce povestitoru de basme !L'l{)-al..r5rac;, de _qener. an. III 5, comp. hist
an. III 22. -Cicero de legg. 1 1, de div. II 56; Gellius IH 10. Altii cfalsificatoru alu adeverulni
si partialu, Photlos. Bibl. p. !35 la Bekk. loseph adv . .dp. J 3. Plutarch in scrierea xspi t*
'Hpo86too (Moral. p. 854- 874). Comp. criticulu Dionysios d'in Halikarnass de Thu-
cyd. 8'.!0 Clmp ad. Cn. Pompei. 7o7 sq. Comp. Gust. Lahmeyer de libellt Plutarchei, qui de ma-
lignitate Ilerodoti inscribitur, et auctoritate et auctore, Gutting. 1848, 4. - A.rnold Schmfer;, .4,
der Quellenkunde der Griechischen geschichte bis au( Polybios, Leipzig 1867.- G. Ra>Wilnl'
soo, History of Herodotus, 1 69 -140.
(6) Asia es. inscriptiunile cuneiforme descoperite si descifrate suotu in perfectu. acordn cu
indicatiunile lui Herodotu. Vedi Eug nuruouf. llfcm. sur deux inscript. cuneiformes trouvees
pres d' Hamadan. 1836, in-4. - C. Lassen, die altpersischen Keil-Inschri(ten von Persepolis,
1836, in8;-Jacquet, sur le mem. de M. Lassen, in Nouv. Journ. Asiat. III-a ser., 1838, t.V,
575 sq. VI, 385 etc. - Inscriptiunea apoi dela Bisutnn nn departo de Kirmanchat, a lui Darios
Hyst:upes confirma po dcplinu arretarile sele despre evenimentele d'in primii anni ai domniei lui
Dariu, inaintea expeditiunei d'in Scythi'a. cf. Rawlluson. H. C. Memoir on the Great InscriJJtion
at Behistun (in Journal of Asiatic Society. 1846-1849). - Idem. History of Herodotus, 1. cap
III. p. 69 B'J , on the merits a11d defects of Iferodotus as an historian.
(7) Rawllosoo, op. cit. 1 cap. III, p. 83 sq.
(8,'. Herodotu. VII 152; Il 123. Comp. III 9. IV V 45; VII-239.
(9) De es. legend'a despre furnicile ce ngropa aurnlu. Vedi Federlk Sehlero, iiber die sage
vo11 den Goldqrabenden Ameisen, Kopenhagen, 1873.
(10) Dauuno, Cours d'histoire, Il, p. 4t dice despre cartea IV: cOn peut la rogarder eom-
me l'one des plus recommendables parties rle son
(Il) Asia sun tu insirate: istoriele Libyei, Scythiei , I.ydiei (1, 95) , a compatriotiloru sei d'in
Asia-mica. (1, 142-150) inainto de espeditiunile cuceritore ale Persi!orq,
www.cimec.ro
36
Dariu, ajunge la faptululu co aru fi devastatu ua data intreg'a Asia(l2); pen-
tru acesta navala voesce acumu sa si resbune Dariu (13); si pene a nu ne povesti
expeditiunea regelui Persiei, istoriculu noAtru s'apuca a descrie manuntitu tierrile de
la nordulu Pontului, poporele ce locuescu acolo, mai cu sema pe Scythi, originea, na-
ravurile si credintiele loru (14).
Pentru cestiunea de a sci de unde a Herodotu informatiunile sele, cata a
anume :
a) Cari d'iu datele sele se iotemeiadia pe
b) Cari, pe isv6re scrise, si cari suntu aceste isv6re ?
t) Cad, pe comunica.tiuni vtJrbale, si d!:l h cine le-a vriimitu?
d) Cari sun tu numai consecintie, combwatiuni seu hypothese proprii ale sele?
In a!estu chipu, pr'in cercetarea adica a provenintiei, critic'a isvoreloru determina
val6rea absoluta a fie-carei date geograficP(15).
Cumu co Herodotu posseda cunnoscintie autoptice de::1pre tierrile d'in jurulu Pon-
tului-Euxinu, nu'ncape indoiala. Dupo ce visit orasiu cu orasiu, amendoue tiermu-
rile Hellespontului, Propontidei 11i Bosporului(l6), dll la Byzantiu elu la Apol-
loni'a(17), apoi la Mesambri'a si Istri'a(l8) la gurAle Dunarii; de aci visita iuteri-
orulu tierrii d'intra Tyras (Dni$tru) Hi Borysthenes (Dnipru). studiandu-lu cu d'ame-
nuntulu(19). Mai multu timpu pare a se fi opri tu la Olbi'a, cea mai infloritore colonie
(12) Herodot, 1 105.
(13). Herodot. IV. 1
(.14). Idem IV. 2-82.
(15). Acelesi cestiuni le tratedia H. Mat.zat ,]eol!re raporturile lui Herodotu asupr'a Asiei. Vedj
studiulu seu Ueber die glaubwuerdigkeit dc1 geogmphischen angaben Herodot! ueber Asien, in
Hermes, Vl hand, Berlin 1872, p. - Asupr'a l!:gyptului vedi Max. Buedluger, zu1
Egyptischen li'cwschung Herodots, Wien 1873.
(16) 1 57, IV 14. 86. 90. 91. 95 si a.
(17). IV 90.
(18). Il 33. IV 93, VI 33. Mannet op. p. 63 nu M 'ndoucsce uuu momentu, ca si Stelnu, Herodot
I 19, Matzat 1. c. VI, 417, Abicht llerodot p. 8 co: Herodotu a orasiulu lstri'a. Manuert
Jice: cMan untersuche die beschreibung uud Bencnuuug cler welche in den
Hauptstrom fallen, die Darstellung des Ister selbst, sciner Gros se und die vergleichung mit dem Nil
den er auch gesehen bat, nebst den angegebeuen urMachen, warum dcr lster im Winter und Sommer
gleich gross;bleibt, so wird man nicht einen Augenblick an den Augenzeugen zweifcln. Dahlm11nu
lasa lucru nehotaritu, lJ'orschung Il. 1,61.- Din contr'a Kolster, das Lrrnd der Skythen bei He.
l"odot und llippok1. in Neue Iahrbiich fur philolo.r;ie uncl Paedagogie, Leipzig 1846, XU sup-
plementband p. 594 nu gasesce nici-ua proba peutru opiniunea lui l'lfanert, fiind-co Herodotu po-
menesce lstri'a numai in trecctu (Il 33) fora a detormina loculu unde se afla ea si vecin'a
sca Torni. Elu pune la 'neloiala p. 59 , chiaru deco Herodotu va fi vediutu 6tinc'a de pe malulu re
sari te nu alu Nistrului cu asia dis'a urma a: piciorului lui Hcraklcs (HcroJ 1 V 82).
(19) 1 V 11. 51. 53. 71 Elu singuru cura tu toaoYOE p.EY!Ot fi.Ot &.;
co a fostn in territoriulu Exampaios intre Hyvanis si Borysthenes (IV :J'l), ceea-ce Jupo Cuno op.
cit. 85 aru fi Podoli'a nordica seu cea de midilocu.
www.cimec.ro
37
in acele parti(20), situata la gur'a (Bugu), avendu-o dreptu centru(21)
de la care elu descrifl si mesora(22). Urmat6rele pasage dovedescu limpede
co relatiunile sele suntu cullese la facia locului : I 105, II 103, IV 5. 7. 8. 16; IV
27. 46. 58. 60. 67. 70. 7 4. 75. 81. !)!) -100, 11 O( 23). D'in contr'a, nimicu nu ne
areta co elu va fi trecutu pe tnaluln stingu alu Dunarei, asia co d'in autopsie pucinu
putea cunnosce desprtl Scythi'a si tierr'a Agathir'liloru; cea-ce si esplica relativ'a va-
lora a relatiuniloru sele despre egiunea Carpatiloru(24), !li amesteculu de basme si
legende in istori'a scythica. Nu mai amintimu co ac ii lipsea chiaru mediu-l6cele
ce avusese in Greci'a, Egyptu, Assyri'a, Persi'a, de a 'si ntemeia cercetarile sele i-
storice si geografic9.
Ca iwore scrise Herodotu a avutu pP. HomMn, Hesiodu(25), AristP.as Prokonesia-
nulu (26),pe Hecataens d'in Miletu,(27), potP. pe Hellauicus d'iu Lesbos(28), Dionysios
milesianulu, pe geografuln Scylax d'in Cariand'a(29), Hi altii. Elu insusi a pututu
(20) Niebuhr, Kl. Schriften, p. 355.
(21). Despre caletoriile lui Herodotu vedi mai alesu Uahlmann, op. cit., Heyse, De He1odoti
vit et Itineribus, Berlin 1827, Rawllnson, op. eit. I p. R sq. Biihr, He1adot IV pp. 391--7.-
l'olonel Mure, Critical History of the LanrJuage anrl Litr-ratnre of Greece, voi. IV pp. 24G-- 8.---
Cartea lui J, Talboys Wheelcr, The Life uncl 1'1avels of He1odotus, London 1855, 2 vol. in 8
este unu felin de romantiu istoricogeograficu; alta carte Weeler, The geographi of Herodottts,
Lond. 1854- n'are nici-ua valore. Vedi Klppert, Monatsberichte der Berliner .Akademie 1857, p.
l!l!i, 1J7. - Matzat l. c. p. 392. --- Calctori'a la coloniilc grece d'in jurulu Pontului este pos-
tcriora celei facute in Medi'a, Persi'a, Assyri'a, si posibilu, pote chiaru probabiln anteriora celei
<l'in Egyptu. Herodotu a visitatn Egyptulu de siguru dupo annulu 4150, (coei el ne spune III, 12)
c'a vcdiutn campulu bataie de la Paprernis, unde regele Libyiloru Inaros invinsese pe Persi la
de rerum post bellum Persicum gestarum temporibus, Lips. 1865 p. 18. 22) si inainte
de tomn'a anului 442, forte probabilu inainte de ilustrarea sea in Athena intre 446 si 444, cam
la 456. Vedi Bidluger, op. cit. p. 10. 12. -Kirchhoff, ube1 die Abfassungszeit _des herodotei
schen geschichtswerkes, .Abhandlg. der 1Jnline1 .Akaclemie 18G8, si Bemerkungen
la accst'a, totu in Abh. Be1l . .Ak., 1871.
(22) 1", 17, 101. Elu descrie limanuln Borysthenului EAo<;, promontoriulu d'intre ambele
riuri Dnipru si llugu '[7t1t6AEtO templul.u Demetrei, pa laturile unui rege Scythu in ora.siu,
si altele. llogati'a si chiaru trasnrile caracteristice ale relatiuniloru se!e vorbescn lamuritu pen-
tru autopsio. - Colster l. c. p. 593 se 'ndouesce ca Herodotu sa fi visitatu coloni'a de la gur'a
riului Tyras.
('.!3) Comp. C. G. L. Heyse, Quaestiones Herodoteae 1. Berolini, 1827. p. 130-\33. Mannert
geogr. 1, 1-71. l
1
kert Skythien und clas Land da Geten oder Daker, 31; -- G. Kawllnson, op.
cit., 1 pp. 9, li. -Cuno, l:iorschtmgen im gebiete de1 alten vulkerlcunde, Die Skythen, Berlin 1871.
-- Colster, op. cit., XII 585 seq.
(24) Socotimu esagerata judecat'a lui Hee1cn, Ideen uber die Politik, despre carte'a IV a lui
Herodctu asupr'a Scythiei. Der gro3se geschichtschreiber scheint hier gleichsam zu Hause zu seyn.
er kcnnt die fliise, die Liinder, die Volker, ihre Lcbensart uicht weniger als ihrll Verwandtschaft.:
(2r) Abifht., op cit., Einleitung 1-28.
(2G) Acest'a, SYO!LSYO<; pretinde in poem 'a sea Arimaspea (dupo Suidas compusa
in trei carti) a fi caletoritn in Scythi'a pene la tierr'a G. Rawlinson, op. cit., l 48
(27) H, Rnwllnson l. c. - l 45.
(28) Helanikos a scrisu I1Epat%!i mai inainte de Herodotn. Dionys. 3, p. 7flP.
(29) Rawlinson, l. c. l, 47. - A.bichl, op. cit., Einleitung 1, 28.
www.cimec.ro
38
1obiaru io Greci'a multe despre Scythiloru, caci cu UIO anni inainte de a scrie istori'a
,Bea, coloniile grecesci de la tiermurile Pontului : Pantikapaeonu, Olbi'a, Tyras, Dio-
' akurias; Istri'a si altele, intre.tineau legaturi vini, de ua parte cu triburile scythice de
la cari cumperau grane si alte producte naturale, de alt'a cu Greci'a - unde le tri-
miteau(30).-Partea cea mare anse a informatiuniloru atatu de nuoi si amenuutite
Herodotu a capatat-o pr'in comnnicatiuni verbale, ce singuru le numesce(31) isvorl.'lle
sele principale : a) de la Grecii d'in coloniile milesiane(32); b) de la Scythii aflatori
in acele colonii(33), n caroru cunnoscintia si buna-vointia de a da relatiuni, nu ua
data elu o lauda(34) ; c) d'in isvore persane(35 ); si d) d'in traditiuni lo0ale de la
Krotonu si Tarentu(36).
(30) Anco d'in timpulu resboiului cu Persii Hellad'a se indestula cu grau, materiale de construc-
tiuni, pandia, pesce, sclavi etc. (Herod. VI, 26; VII 147; II 105. Thucyd VI, 20; VII 27. 28. II 69)
de la tiermulu nordicu alu Marii Negre. Vedi K. Neumann, Die Hellenen im Skithenlande 1, 1,
71, Berlin 1855. - Herodotu comparandu Borysthenele cu Nilulu in ce privesce folosele ce ambele
riuri aducu locuitoriloru, enumera intre altele si escelentulu gru de la malurile loru. (Herodot. IV
53 : ts 1ta.p a.btbv "(LYsta.t, 1tOLlJ ts, t1J oo oltai psta.t XWPlJ
IV 17 despre I.'ll.63ott V li, 147). Se intielege co multi commercianti d'in Hellad'a veneau
la. Marea. Negra in contactu directa cu Scythii, si multi d'in acestia la rendulu loro visitan Hellad'a.
In Spart'a vedemu Scythi in timpulu lui Cleomene (Her. VI 84); in Athen'a se afla, dupo batali'a de
la Salamis, unu corpu scythicu de soldati politieucsci (numiti seu Ilsoo[vtol ), care de la 300
se urca in scurtu timpu la 1200 omeni. Ukert, Skythien p 28, 35. Cono, op. cit., p. 85.
(31) IV, 16.
(32) IV, 24.
(33) Herodotu singuru de trei ori dice: IV. 5.-7. 16 AEjOt>Ol I.'ll.o-3-a.t, - of tOV
Il6vtov Vedi d'iu contra Herse Quaest. Herod. Berl. 1827.- Hansenlus Ost-Europa
nach Herodot, 1844, 8, 9 de si admite cu sigurantia co Herodotu fusese a) la gur'a Hypanisu-
lui; si b) in tierr'a d'intre Hypaois si Tyres, totusi in 459 pune la indouiala chiaru deco elu va fi ve-
diutn vre ua datlt in ochii-i vr'unu Scythu. Acest'a e in adeveru ua bypercritica, care se contradice
cu sine insesi, dupo cumu observa Kolster op. cit., p. 585. Co Herodotu nu se las numai pe pove-
stele conna.tiooaliloru sei de la Pontus, si co intreba la nevoia si pe Scythi, probeadia intre altele
cuvintele sele de la fi nea relatiunei despre mortt>aJui Anacilarsis, unchiul o regelui Scythu Jdantbyr-
lucrulu tinendu-se de Scytbi forte in taina, Herodotu ilo putu afl3 numai d'in gur'a oellui mai
intimu functionaru allu lui Ariapithes (IV, 76): )(.IJ.l yf)y srp1Jtll.lltspt ou rptto[
!LlY I.'ll.o3a.l "(lYWO)(.SlY .. w; o'S"(W T[psw to5 'Aplll.1tet3sot; S1tltp61tC.Q EtYil.l tt5tOY
'Ioa.v-3-opooo to5 I.'ll.o-3-ewv 1t&:tpoov. Comp. l'ilebohr, Kleine Schriften 1 351, 355 :
a.uch bat er (Herodot) nirgends als in Skythika selbst sich mit cinem Mtyer des Ariapithes onter-
reden konnen : und seine ganze Erzii.hlung ist theils die cincs Augenzeigen, theils eines Reisenden
der miindlichc Beric!lte der Einheimischen vernommen.
(34) IV, 24. 76.
(35) Asia cele coprinse in cartea 1 130 fine si 104 unde se ocupa mai allesu de istori'a Scythiloru
in Asi'a; cele d'in 1 105, suntu cullese in mare parte d'in orasiulu Askalou. Vedi Matzat, 1. r.
p.
(36) Capitoluln intregu d'in cartea III, 129-138 relativu la Demokeues, si importanta pentru
resboiulu scylhicu. Vedi Kirchboft', Abfassungszeit, p. 14. - DUdinger, op. cit .. p. 6.
www.cimec.ro
39
. 4.
Cerculu cercetariloru nostre fiindu tnai cu seama Daci'a Traiana, vomu studhUn
Herodotu eu' deosebire tierrile d'intre Tiss' a si Dnistru, incependu cu Scythi 'a.
Oonturu1u si intinderea Scythiei. Dupo cele dise de Herodotu in cartea IV 101,
IV 99,20 3 urmedia co form'a Scythiei este unu patrulateru (tstpcijwvov), avendu
douc laturi scaldata de mari : Pontulu-Euxinu la sudu, Bosphorulu Cimmerianu si
Maeotisw peae 1a Tanaisu, la estu(37). In realitate anse se pare co elu a considera tu
numai na 'lature a patratului ca margini ta de mare; coei, dupo cumu observa Rawlin-
son(38), deco s'aru lasa la ua parte ua portiune d'in peninsul'a Taurica (Krimulu),
tiermulu de la Dunarii pene la Tcmaisu aru represiata in aieveru ua linie drepta,
pe carA Herodotu o divide in doua parti egale: intre Dunare si gurilfl Borysthenului
2000 stadii (230 mile); intre Borysthene si guril;=J Tanaisului alte 2000 stadii {230
mile), peste totu 4000 stadii seu 460 mile(39).
Dero acesta linie este indreptata catre sudu-Jstn, ca cumu aru atinge doue mari,
d'in cari un'a s'aru pute numi cea sudica (marea negra), iaru cea-l-alta cea resari.
tena (Marea de Azovu). Laturea de la estu a patratului era determinata de Tanaisu
celu puci11u intr'ua parte, despartindu pe Scythii regali de catre Sauromati(40); cea de
la nordu se hotara cu poporele: Agatirsii, Neurii, Androfagii si Melanchlenii; ero spre
vestu limit'a d'intre Scyiti'a si Thraci'a era in realitate riulu Istrulu, celu pueinu la
gur'a sea, coei mai departe in susu, dupo cumu resulta d'in cuvintele s; tci 'ltAti"(toc t'ij.;
aru urma co elu nu alcatuia ua lature a patratului, ci atingea nu-
mai laturea oblicu la unu coltiu(41).
(37) Herma nu Bobrlk, Geographie des Herodot nebst einem Atlasse von Zehn Karten, Konigs-
berg, 1838 in-8. Bawllnson III, Essay, on thc gcography of Scythia, nu iau coventulu
tp!ijWYOY in simtiulu restrinsu de patra.'tu, Primnlu dice p. 84: cSkythien ist ein viereck (von
Quad.rate findet sich nirgends etwas. - Cela d'alu douilea, p. 204: ctha.t he thought Scythia
extended inlnnd about the same distance as its length along the and that he therefor.J
called it square, menning thereby not to give its exact figure, but to describe its general shape.
-Forbiger 1 77 nota 21, A.biebt Ilerodot li p. 250, Colster op. cit 605-607, etc., admitu
unu patrata oblicu [J. Cestiunea nu presinta anse nic:-uno interesu. coei chiaru dlco Herodotu
aru fi disn patratu termenulu nu trebuie hatu ad litteram.
(38) op. cit. lii p. 204.
(39) Cu 40 mile adica mai puci nu de cotu realitatea, pentru co de la gur'a cea mai nordica a Du-
narii pene la gura (Donului) distanti'a in linie drepta este de 500 mile geografice.
(40) Herodoh IV 20. '<!1 -Rawliusonl. c,
(41) ltawllnsonl. c.- Bobrlk.l. c. -Celebrulo Niebuhr in sturliulu seu Ueber dugeographie
Herodots (Kleine Schriften, I, p. 156 &q.) sustine co, dupo Herodotu Scythi'a era limitata de cotra
doue parti de mare; tiel'mulu sudicu se intindea in linie drepta de la gurile Dunarii penr la Palus
Maeotis intr'ua distantia de 4000 stadii; celu resaritenu asemenea de la :Oah1> pene la
gur'a Tanaisului (Donului) totu in aceiasi departare; laturea apusena, paralela cu cea resaritena se
www.cimec.ro
40
5
Hotare. - Heeren circumscrie astu-felin Scythi'a europena
Hotarele Scythiei dupo Herodotu suntu urmatorele : la sudu tiermurile marei
negre de la gurile Dunarei pene la Palus Maeotis; la estu Donulu seu Tanaisu pene
la isvorirea sea d'in laculu Ivanu (?);la nordu, ua linie trasa de la acestu lacu pene la
formedia de cotra Dunarea de josu, care atingundu coltinlu nordu-vesticu alin Scythiei face unu cotu
mare spre sudu (dupo credinti'a atribuita de Niebuhr lui Herodot.u,) si in acesta directiune sudica
curge pene in Marea-neagra; ero laturea despre uordu o inchipuesce printr'ua linie trasa de la i
rnaginar'a cotitura a Dunarii pene la gur'a Tanaisului. (Vedi anco studiulu seu Unte1suchungen
iiber die geschichte de1 Skythen, Geten uncl San11aten, op. cit., p. 3:,2 sq. si uber
alte geschichte 1847, p. 182. 183. Urrnatorra schitia rle charta ne invederellia mai bine theori'a lui
Niebnbr:
PONTUS EUXI N us
IIICI
c:
CI
li
Acesta constructiune ata tu de departata de realitate- si care a gasi tu unu aparatoru in lde-
ler, --o interneia.dia autorulu ei pe 99-101 d'in cartea IV a lui Herodotu, si mai cu serna
pe comparatiunea ce face Herodotu in cartea II, 33 si 34 intre Nilu si Dunare.
Ea este lipsita. anse de ori-ce fundarnentu, pentru co : Niebuhr ia cuvintele lui Herodotu,
1
stru
aeaouo3cxl t<ji N sO..<p, intr'unu intielesu prea restrinsu, pe candu adeveratulu intielesu nu este
altulu de cotu co: precumu Nilulu inrliumatatiesce Liby'a, totu asia si Istrulu divide in doue
parti Europ'a. A conchide anse de aci co Istrulu are ua directiune spre resaritu totu atatu de
www.cimec.ro
41
laculu d'in eare curge Tyras seu Dnistru, si la vestu ua linie de la. pene
la Dunarll.,(42)
Prin urmare, Scythi'a coprinae1, dupo Heeren si Rawlinson(43), d'in Russi'a m&ri-
diouale: guvernamentale Khersonu, Poltaw'a, Ekateriuoslavu, K)larcovu, Kursku, Ko-
sacii de la Donu, Voronezu, Riazanu, Orlovu, Tul'a, Mogilevu, Ceruizovu, Minsku,
Volhynia (in parte), Kievu si Podoli'a; apoi Bassarabi'a, Moldov'a si Tierr'a-romanesea.
6
Sa vedemu anse pene la ce punctu Tierrii-romanesci cu ua portiune
d'in Scythi'a antica se afla indreptatita de textulu herodotianu.
In cartea IV 99 se dice : T1j,; oE: l:xo3tx1j,; 8p'tjt'X.'tj tb 'ltpoxsetoct'
x6A7t00 CE t'ijc: tciOt'fj<;, t KIXt o axotoot
1tpb,; aopoY &YefLOY tb at6!11X 'tetpiX!l!lEYOt;. - Cei ce intielfgU d'in
aceetu pasagiu unu golfu(44), ilu iau drAptu intorsetur'a nordica a tiermului Pon-
tului Euxinu pene la orasiulu Karkinitis( 45); ba Hansenius( 46), fiindu co nu'lu afla
in fiintia asia cumu sa correspondia indicidorn lui Herodotu, este silitu se presu-
puna: cco Delt'a de adi a Dunarii nu esista pe atunci, ci co in locu-i se unu
golfu, tocmai x6A'lt'la-ulu Herodotianu. Acesta neferidta supositiuue cade de la sine,
coei textulu IV 4 7 spune lamuri tu co Istrulu se versa in Mare prin cinci
gure, deci Herodotu cunnosce Delt'a Dunarii (id. IV 89); si nu o cunn6sce
numai densulu, dero t6ta antici 47). - Cei C9 traducu pre l<.6A noe; prin cur-
batura, admitu co e det!.lrminata D11nare, dera unde anume P Dupo
lunga ca si a Nilului, si co se cotesce spre miadiadi anume d'asupr'a punctului unde Nilulu
formedia unghiulu de la media-di spre nodu, este falsu, si in contradictiune isbitOre .cu cele
alte date geografice; coei Herodotu ne spune a) co Dunarea curgnndu despre apusu se versa in
Marea-negre. cu gur'a spre resaritu (IV 49.99), pe candu dupo chart'a lui ea curge cu
gur'a spre miedia-di. Afluentii sei Prutu1u curge 'ltpoc; , Tiarantulu
se afla pucinu mai sprr npnsu !ltXAAOY ECJ'ltEp'tjc;; si intre aceste doue riuri vinu Ararus, Na-
paris si Ordessus ver . mdu-se directu in Dunare. Deco anse unu aftuente allu Dunarii se afla
mai la vestu de ca.tu altulu, neaparatu co Dunarea nu p6te avea unu cursu curatu sudicu, ci
celu pucinu sudu-o>tica, si in orice casu afluentii Istrului, asia cum suntu indicati prin liniile
punctate din chart'a de mai susu, impossibilu a se inchipui co esista intre ma1e si riulu Muresiu:
Vedi Drandstiitter, (Scythica, 1837:; Dobrlk, (geographie des Herodot), p. 89; J.Jndner, (Sky-
thien und die Skyten des Herodot); Stuttgart (1841, p. 22-32) Colster (1. c. XIII, 7)
Hansenlns (Osteuropa von Ile1'odot); Forblgllr (op. cit) si Rawlfnson (l. c. III Essay III).
(42) .Asiatic Nations, voi. II. p. 257 nota 4, traductiunea anglesa.
(43) Op. cit. 205. -- Cuno 78 ; Colster 608; Stein 244.
( 44) Larllher, Ilistoire d'HC!odote, t. III, p. 193, Paris. 1802.- Lelewel, Kleiner Schriftett,
iibers. v. K. Neu, Leipzig 18:36 p. 266.--Kolster. - Ablcht la cap. IV, 99.!
(45) Colster, p. 609.-
(46) Hansenlus, p. 12.-
(47) Ephoros (la Strab. VII, IV 15), Ovidlus (Trist. II,) Strabon, PJinius IV, (X.XlV, XII, 7)
Pollb., - Tacitus (Germ. lj Skollastul lui A poli. de Rhodos (la Katanesleh Istri
19). Ptolemeos III, X, 2-G, Soliu, Am. Marcelinn. etc.
www.cimec.ro
42
Lindner(48),-acolo unde fluviulu isi indrepta cursulu cotre Sudu-estu spre marea ne-
gra, adico la Ialomiti'a; dupo Nadezdin(49),-mai susu de Galati, dupo Colster(Su), la
Argflsiu; dupo d. Hasdeu(51), in Romani'a-mica, aprilpe de Oltu; in fine Cuno(52): in-
torsetur'a pe care o formedia Thraci'a se nasca prin arcul11 Dunari deschisu in spre nordu
de la Orsiov'a pene la Galati.:.-Totu Cuno(53) mai pretinde co: {MJ..aaaav ccotre
mare d'in pasagiulu in cestiune, semnMia: tljvs -&. cotre Marea Egeu care
nu se attinge de Scythi'a. -Ua simpla privire a chartei ne areta: 1 aci nu pote fi vorb'a
despre vre-unu golfu, coei simtiulu testului este co : Acolo unde Thraci'a indrepten-
du-9e cotre marea-negra, formedia ua intorsatura, acolo incepe Scybti'a, in curge
Istru, indreptendu-si cursulu cotre sudu-estu. Prin urmare x6/..1toa- ulu Thraciei de
care e vorb'a se afla in aproprierea gureloru Dunarii(54). nu mai josu de Galati, mai
pucinu anco la Oltu seu Orsiov'a, ci anume acolo unde Dunarea isi schimba de na data
intregulu sistemu allu gur('loru salle spre resaritu. - 2. Prin -3-ti/..aaaaY se 'ntielege
marea-negra, ero nu marea Egea, care vine in sudu-estulu Thraciei, coei in ultimulu
casu cuvintele Cotre mare:. R.ru fi superflue, pe ca11du in primulu suntu necesarP,
desemnandu anume partea Thraciei vecina cu Scythi'a, adico: cea care se indreptedia
spre Pontulu-Euxinu.-3 Herodotu da Scythiei forma patrulatera; 4 mesurandu la-
turile, elu incepe de la gurele Dunarii spre estu, ero nu mai de 'nainte;, 5 in cartea
V 9, ne mai spune : co tierr'a de dincolo de Dunare (la sting'a fluviLlui) pare a fi ua
pustie fora margini, si co numai de Sigini a aflatu c'aru locui acolo. Acestea aru ti
in contradictiune isbit6re cu IV 99 deco Scythi'a s'aru intinde pene la Orsiov'a, coei
in acE'stu casu aru fi trE'buitu se dica in suscitatulu textu V 9: In Nordulu Is-
trului este tierr'a Scythiloru; mai departe, a Agatirsiloru 6 Ori-candu
vorbesce despre Scythi'a Herodotu se refera la tierrile d'in Nordulu Pontului Euxinu;
( 48) Op. cit., p. 291.
(49) Herodotova Skithia, in Zapiski Odeskago obsczestva Istorii, Odesa 1841, t. J, 59.
(50) XIII Supl. band., p. 14.-
(51) Istori'a critica a Romaniloru, edit. Il, p. 210.
(52) Op. cit p. 79.
(53) Op. cit. p. 78.
(54) Steiu, ap. c. 99. - Comp. Ablcht la e. 99. - Bobrlk, op; cit. p. 72 dice co pentru eln
nu este pe deplinu claru deca cuvintele os Elp1jl'lt1j to -&6./..tXaaaY 1tp6-
'ltltCll este vorb'a de unu golfn marinu, seu ele insemnedia simplu co : in lunguln tiermuluiso
afla mai anteiu Traci'a, apoi Scythi'a.-
(55) JJkert p. 80 dice corectu: cCumu-co Scythi'a pentru Herodotu nu se afla la nordnlu Thraciei
urmt\dia anco si d'in observatiuuea sea: cce p6te fi dincolo de Dunare nu se p6te spune cu sigurantia;
ellu tine acea. tierra de pustie, si d'in caus'a frigului nelocuita.-Cuno, care nu nega contradictiu
nea (p. 79) ca ta s'o Tllicsioredie cu astu-felu de argumente: a) .Lni Herodotu ii lipsea mediloculu d'a
se putea servi cu carti gel)grafice." -Nu pare inse imposibilu co Herodotu se fi cunnoscutu vre-nn'a
d'in cartile geografice ale predecesorilorn sei. Asia, se dice co Anaximandru de la Miletu (610-546
a. ChrJ aru fi representatu cellu d'auteiu pe unu planu totu ce se cunnoscea d'in globulu pamentescu
(Eratosthen iu Strab. 1 p. 7. Casaub., A.gathem. 1, c. I., Diog. Laert., Anaxlmander.). Apoi He-
cateu cellu vechiu d'in Miletu (549-472) a construitu ua noua charta, cea mai buna si cea mai
completa descriptiune a pamentului, ce s'a avutu inaintea lui Eratosthene (Agatl1emer. in Prole-
gomenelc Compendiului seu de Geografie Compendim. Geogr. ed. Gronovio, c. 1, p. 172, 1697) si
care la 504 a. Chr. se presupune cu multa sigurantia c"aru fi fostu adusa la Spart'a de cotre compa
www.cimec.ro
43
descriptiunea physica, topografica, ethnografi.ca, cumu si a teatrului espeditiunei lui
Dariu, nu privesce de ctu aceste parti, pe candu despre regiunea de la Orsiov'a peno
la Prutu ellu nu are cunnoscintia de catu de esistenti'a catoru-va afluenti ai Duna-
rii(56). tocmai indicarea acestor'a, face contradictiunea intre IV 48 si V 9 vedita.
7.
Istru si aufluentii sei. - Herodotu avea ua idee esacta despre cursulu principala
allu Durmii(57) si intru catu-va si despre afluentii sei pene la Belgradu: Ellu dioe
IV 48:
Eia( as 8t8s ot !-LS"(ctY (lOtOY 1tOLSUYts<;, 8t& fLEY j t'ij; txolhx'ij<; XWPYJ<; 1tSYtS
!LEY ot peoYtE<;, t6Y t tx6,'l-ctt ll6prxtct MAsf>m, c'tAkiJYS<; 8E llopEtOY, xrxt TttXptXY-
xrxt 'Aprxp6,; tE xctt N ti1trxpt<; xctt 'Op81jaa6,;. o o fLY 1rpwto,; J..sx,'I-Et,; twv 1tOtctfLWY fLB
xrx[ 1tp0<; pswv &vctXOLYOUtiXL tlj.l "I;tplfl t6 Mwp, o as 8s6tEpO<; J..ex,'I-Ett; TtctpctYtOIO
tE fLCAAOV Xct[ aMaawv, o 8 "Aprxp6i; tE XctL o Na1tctpl<; Xctl o 'Op8YJOOOIO
ota !LEOOO 'tOO'tWY pSOY't10 (tovtE<;) a,; 'tOV O&toL fLEY 1t0td]J.Ol
ao111tA 'IJ&booaE ctbt6v.
adico:
cRiurile cari marescu Istrulu suntu acestea : cinci curgundu prin territoriolu scy-
thic: Porat'a, cumu ilu numescu Scythii, seu Piretus, curnu ilu numescu Grecii; apoi
Tiarantus, Ararus, Naparis fli OrdPssus. Cellu d'anteiu d'in aceste riuri este mare,
si curgundu in directiune spre resaritu (1rpb da Istrului apele cellu d'allu
doilea Tiarantus se afla mai spre occidente (fLciAJ..ov 1rpo<; aa1tep'l);) si este mai micu. In
triotolo seu Aristagoras d'in Miletu Herodot (V 49-54). Asemeni carti Herodotn putea se le uti-
lisedie.-b) Tierrile coprinse mai in urma sub numele de Daci'a era de totu necuonoscute lui He-
rodotu- c) .Acest'a tinendu natiunea Thraca dreptu cea mai mare dupo cea indiana (V 3), ii atri-
buia si ua tierra de enorma intindere, cbiaru lllyri'a, ba anco se pote co spre N. W. elin sa fi intinsn
Thraci'a t6ta Europa de medilocu, asia co .relativu vorbindu numai ua mica pa1te d'in
Tbraci'a remne care sa se hotarasca cu Scythi'a." Asia ajunge Cuno la conclnsinnea cumnco : He-
rodotu, departe d'a se contradice, nu s'a espresu de bine; .und jener widersprucb wiirde
eber eine ungena.nigkeit des ausdruckes zu nennen sein"! - Colster p. 10 (13 supl. b.) intiellege
prin .d'incolo de Istru" alin lui Herodoto cursulu superioru allu Dunarii, in Ungari'a.
(56) Acesta impregiurare a determinata pe unii a banui vre ua lacuna in textu, co paragrafe in-
tregi in care s'arn fi vorbitu despre imaginar'a Scythia. de la Portile de fern pene la Galati, s'aru fi
lasatu la ua pi!.rte rlc cotre copisti. (Lindner 43,47.- Hasdeu 215). Acesta ipotesa nu are pentru
sine nici unu sprijinn; ba auco se combate de Herotlotu deco arest'a aru fi cunnoscutu regiunfa
Tierrei a.menuntitu, si aru fi descris'o intr'ua parte perduta a operei selle, de siguru co in
cartea V 9, l O ellu nu aru mai li scrisu ceea ce ,;e ci tesce acolo. Totu ce se pote dice cu ore care gradu
de sigurantia este co : avemn aci in fa tia doue isvore de infonnatiuni deosebite : un'a pontica ai alt'a
1hrBca; prim'a depusa in cartea IV nu scil1 se spue lui Herodotu nimict1 despre tierr'a n6stra; nici da
clima, productinnile naturale, locuitori, ci numai despre afluentii Tstrnlui; cea d'a dou'a ii dede nu-
mai cte-va notiuni vage despre dens'a, pe cari le trecu in V 9, 10, fora 1t tine sema de celle scrise in
IV, 48.49.
(fl7) Herodotu scie co Istru vine d'in tierr'a Celtiloru (II 33) si isvoresce apr6pe de Pyrene. Astu
nume ellu l'atribNe unei cetati, dero e mai probabiln co apartine unui munte : nu la Pirinei
1
cumu se crede in genero (.Abicht. II 33, Stein etc.,) ci la Brenner, de unde ese lnn, principal'&
ramura superiora a Dunarii. (V. de St. Martin, op. cit. 86).
www.cimec.ro
inediloculu acestor'a curge Ararus, Naparis si Urdessus si se versa totu in Istru. T6te a-
ceste riuri cari marescu Istrulu se nascu chiaru in Scythi'a 1totcx[Lot
In privinti'a indentificatiunii Poratei (la Const. Porphyrogennetu Bpooto<;), cu Pru-
tulu de adi nu incape nici ua induoiala, coei atatu topicu :catu si foneticu corres-
pundu pe deplinu. - Tiarantus in de se tiene dreptu Oltu(58). Dero elu s'a
mai indentificatu si cu This'a(59), Ialomiti'a(60), Teleormanu(61), Cern'a(62), SEI-
retu(63); - Ararus, dreptu Siretu(64), Oltu(65), Ialomiti'a(66), Moldov'a(67); -
Naparis dreptuPrahov'a seu Ialomiti'a(68), ArgeAiu(69), Ialomiti'a(70), Berladu(71),
Bistriti'a(72) Damboviti'a(73), si Ordessus in fine = Argesiu(74), Buzeu(75), Ber-
ladu(76). P13ntru identitatea Tiarantului cu Oltulu vorbesce numai positiunea geogra-
fica., trebuindu intre Porat'a si Tiarantu a se trei afluenti directi ai Istrului: Ara rus,
Na.paris si Ordessus, cari la rendu!u loru nu aru potea fi de ca tu Seretulu, Ialomiti'a si
Argesiu; pe ca.ndu d'in contr'a, pentru indentitatea lui cu Seretulu vorbesce numai a-
semanarea numelui, coei Tiarantus este Siarantus(77), T cu S cofundaudu-se in
(58) Bayer, op. ed. Klotz p. 80, d' !nvllle, Mem. de l' Ac. XXVIII, 461.-Niebohr, RenneljGeogt".
of. Herod. p. 414), Ukert p. 184. Rawlinsou, Schuller op. cit., Ablcht lac. IV 48.- Gatterer,
f, Chr., Thracien nach Herodot und Thucydides, Gottingen 1800 p. 17.
(59) Relchard, p. 302 care gasesce asemenare de numi intre : Tiarantos si Tiss'a.
(60) Llndner.
(61) Goos, Studienzur Geogr. und Geschichte des Trajanischen Daciens, Hermanstadt 1874 p. 9.
(62) Hansenios 19. - Cono 1. c.
(63) Nadezdin, l. c. Kolster, MHhlenhof, in Monatsberichte der Berliner Akademie, 1866 , -
nesjardins, La Table de Peutinger, Paris; Hasdeu, Istori'a Critica a Rom., Colster p. 14. --
Inainte de toti inse : Cellarlus.
(64) d' Anvllle, Bayer, Rennel, Ukert, Llndner, Goos, Hanllenluli, Rawllnsou, Gatterer, Ableht
(65) llannert, Relchard.
(66) Kolster.
(67) Nadezdin.
(68) d'Anvllle, Bayer, Rennel, Rawllnson.
(69 J Manert.
(70) Ukert, Hansenlos, Goos, .A.bleht, Gatterer.
(71) Llndner.
(72) Nadezdln.
(73) Kolster.
(74) Bayer, d' An viile, Rennel, Gatterer, Halllog, Geschichte der Deutschen I, 67, Goos, Kol-
ster, Hansenlus, Ablcht, Bawllnson.
(75) Lindner.
(16) Nadezdin.
(77) Tia.rantus = radecin'a
,.
t cu o se confunda in
dialectele hellenice, avemo
Siarantus = radacina
ter + sufix
ter + "
ser + ,.
an tus
entns
an tus
ser + ,. entus
l:Ep + cumu se afla
la Const. Porphyrogenet de administrando imperio, rec. Bekker, Bonnae 1840, in 8, p. 171 c. 38
Cf. Milhlt>nhof, l. c., Hasdeu, l. c.-Rawllnaoo. 111.-Cobetr, (XIII, 14) care presupune in
www.cimec.ro
45
dialectele hellenice(78), iose nu si positiunea geografica(79), pentru co nu trei, dero
nici chiaru unu riu nu asista, intre Seretu si Prutu, care se se verse directu in Du-
nare. - Kolster (p. 14) crede a inlatura dificultatea schimbandu in textulu lui He-
rodotu: 11scroo t6otrov pe in pe care apoi raportandu-lu cotre
tA.Iiaaro ajunge la conclusiunea : co celle trei riuri Ararus, Naparis si Ordessus
(dupo elu Ialomitia, Damboviti'a si Argesiulu) suntu mai mici de catu Prutulu, si
mai mari de catu Siretulu. Iose pentru a scapa de ua greutate Kolster a creatu
trei, si anco de mai mare importantia: 1) lectura in locu de l6vts.; nu se ju-
stifica priit nici unu manuscriptu de vre-ua insemnatate(SO); II) Ialomiti'a, Dambovi
ti'a si Argesiu nu suntu nici de cumu mai mari de catu Siretulu; si ce este mai
multu: III), Damboviti'a nu e unu afl.uentu directu alu Dunarii, ci alu Argesiului(Sl).
- Altfelu de systemu de interpretatiune a lui 11scroo ne propunu criticulu rusu
Nadezdin si d. Hasdeu. Pentru d-loru !LEOOO 'tOU't(J)Y l6Yts.; nu au aci simtiulu o-
bicinuitu cmedium inter hos wrsum tenentes:. zwischen, intre, ci de chis medianti-
bus, moyennant, mittelst cprin intermediulu:., asia co criurile Ara rus, Naparis si Or-
dessus nu se versa, dupo Herodotu, de a dreptulu in Dunare, ci prin intermediulu
Poratei si Tiarantului (Seretului) (82). Si in acestu cbipu Nadezdin identifica pe Ara-
ros cu Moldov'a, Naparis cu Bistriti'a, si Urdessud cu Berladu, eate-si trele versan-
du-se in Siretu(83). - Contr'a acestui systemu se pote invoca : I, traducerea lui
jlkaoo, prin cmidilocire, moyennant nu se justifica prin nici unu textu d'in Herodotu(84)
a lni Ptolemeu form'a intermediar ia intre Tiarantus si Seretu dice hotaritu : cAl tii potu (p: 14)
altn-felu se decida; mie inse mi se pare assemenarea numelui intre Tiarantus si Seretu asia de ho-
tarit6re, asia de isbitore chiaru ....
(78) Cortius Griech. Ethimol. Leipzig 1869 in 8, p. 213.-
(79) Identitatea Tiarantului cu Tiss'a, Teleormanulu seu Cern'a nu are nimica in sprijinulu se;
coei in ce privesce pe Tiss'a Herodotu pare a o confunda cu afluentulu seu Muresiu, pe care'lu nu-
mesce Maris. (IV 48). - Cern'a este asia de neinsemnatu riuletiu, co nu e probabilu a fi pututu a-
junge pene la cuunoscinti'a coloniiloru pontice, isvorulu informatiuniloru lui 1'lerodotu. Totu astu-
felu si Teleormanulu, care celu putinu nici se versa in Dunare. Deco Goos crede a afla numele Te-
leormanului in Tiarantus lui Herodotu, noi nu vedemu in T+e-f-l+i+o+r+m+a+n posibilitatea.
unei analogii cu T+i+a+r+a+n+i+o+s. Si apoi numele Teleormanului de ua data, re-
lativu vorbindu, recenta, fiindu unu cuventu curatu comauu ctelh-stultus; boscus (Klap-
roth, Vocabulaire latin, pe1san et coman. lJUm. relatifs a l'.Asie, t. 8, Paris 1828), Kinnam III
p. 94 : tsvoo op11aY. - CoUJp. Hasdeu, Col. Traj. an. VIII, p. 4 : Originile Craiovei. '
(80) Numai in editiunea lui Bekker 1845 se afla Mai in t6te mscr. si editiunile mai bune,
Herodoti Musae ed. Creutzer et Lipsiae 1832; -ed. DindQrf et Miiller Paris 1844; ed. Stein,
Abicht, Rawlins. etc. se gasesce psovnc;.
Kolster dice simplu : clch babe mir erlaubt, zu schreiben wie auch Hansen
(81) Asemena.rea ce face Kolster (p. 14) intre Araros si Jalomiti'a., cumu co adica cea din urma
n'aru fi de ctu form'a cu reduplicatiune attica, nu e soriosa.-Altu-felu se scie co attu Ia-
lomiti'a ctu si Damboviti'a suntu slavismele cele mai necontestabile d'in topografi'a n6stra. Vedi
Hasdeu !stor. Crit. II ed. p. 265-68)
(82) Ist. Crit p. 183. - Nadezdln op. cit. p. 75.
(83) Idem Nadezdln.
(134) In IV 49 cu totul altfelu se esprima Herodotu cndu vorbea ce despre unu afiuente alu unu
riu, care se versa in Dunare
www.cimec.ro
46
s4u d'in vre unu altu autoru elaBsicu grecu. Pote co 8ta fL'ooo tardiu, in cursulu Evu-
lui-mediu isi voru fi lua.tu acceptiunea : cquo interveniente vel cujus npera aliquid
perficitun 8ta [J.iooo 8ta [J.Eaoo &v3poo1toY etc.(85), coei celoru antici ea remsne
absolutu necuonoscuta(86); II, Chiaru dtko ota f1aoo se ia in simtiu de
Nadezdin identifica cele trei riuri cu trei a:ftuenti ai Seretului, pe candu Herodotu
dice 8ta (J.tooo tootrov, cprin mediuloculu adico si allu Prutului-nu n'u-
mai aZlu Siretului; - III, Estfl pucinu verisimile a fi ajunsu la cunnoscinti'a lui He-
rodotu nisce afluenti ca : Gigi'a, Sarat'a, Nirnov'a, Lapm'lin'a, Thigheciu, Trotusiu,
Putn'a, Rimnicu, Moldov'a etc.,-pe candu mai lesne potea elu afl despre esistenti'a
unorn riuri ca Argesiu si Ialomiti'a cari se versa de-a dreptulu in Dunare; IV, deco
numele Tiarantus se recunnosce in Sere tu, nu se nega si Ordessus in Argesiu(87)
si Marisus in Muresiu; si :-, Tiarantus aru potea fi Siretu, cumu Ordesus=Ar-
gesiu, fora a fi nevoi11 se se .'lchimbe simtiulu cuvint.,loru ota [J.aoo, coei Herodotu
avendu cunnoscintie forte superficiale df'spre localitatile Dunarii era posibilu a se in-
Biela, oumu s'a si insielatu in realitate.
8.
Alu flieselea afluentu alu Duoarii-dero care nu A socoti tu de Herodotu intre cei cinci
isvoritori de pe chiaru pamentulu scythicu, Maris, despre care
dice :
as 'Ar!X36parov 1t0t1X(J.6<; 'psroy OO(J.f1l0'(t(Xl tlj) "fa't'p!fl (VI 48). Mai toti
commentatorii tienu cev: f6rte verisimile identitatea lui Mtiptc Cl' :M:nresiulu de
adi(88), afluentele Thisei, alu carui cursu inferioru Herodotu t'aru ti luatu dreptu ua
contiouatiune a Muresiului, totu asia precumu acel' a alu Saonei SfHI 11mesce anco adi
Rhone, ero Moldaulu (Wltava) pierde numelr seu de la Vt:J sarea El bei intr'insulu(S9).
Reichard vede mai lrsne in elu pe Mtrava (90), Lindn.1(91) Nadezdin(92) si d. Has-
den(93)prefera pe Oltn cu argumente nu de ajunsu convingutore(94): si acest'a o dicemu
(85) Henr. Stephanos, Thesanrus Gra3Ca3 lingur1l rec. Hase et Dindorf, ed. Pirm. Didot, t. V
p. 825. -
(86) Sehwelghamser. Laxicon Herodoteum, Argentorati 1824.
(87) Rawlluson, Kolste1, Stelu, Ablcht etc.
(88) Rawllnsou, Steln, lac. 49. -RenneJ, The geog1aphical system of Herodotus Lond. 1800
in-4, p. 414.-Heeren, Ideen 1, 2,275, Brandstliter; Rosler, Rum. Studien; Cono, p 78; Mannert
IV 189. - Kllster. HanNenlos, 33 - Abicht, Goos, Ukert. etc. etc.
(89) tJioos p. 9. - Rawllns., Rtisler Rum. St. p. 6, Ko18ter etc.
(90) L. c.
(91) P. 138.
(92) L c.
(98) Istoria Orit., a Rom. p. 187-188.
(94) Argumentele invocate de illustruln nostru istoricu se redu cu la urmatorele : ()
1. Punerea riului Maria de cotre Herodotu la marginea occidentala a Scithiei, a carii intindere
spre apusu nu trecea peste Carpati;
1') Illoria Critica a 1,
www.cimec.ro
47
si pentru cele alte riuri, a caroru identificare, afora de a Poratei cu Prutulu, si a Tiaran-
tului cu Siretulu, suntu nesigure d'in causa co, nu se afla in textu in natura
2. Reversa.rea. erodotianu imediata in Dunare;
ll. Textulu lui Strabone despre riulu
4. Numele d'in vechime alu Turtucaii (de peste Dunare) : Transmarisca;
5. Venirea Marisului d'in tiPrr'a Agathirsiloru cea bogata prin auru, si
6. Jnsemnarea cuventului cMaris11 in limb'a scytha de .hotaru."
Contra punctului 1-iu observamu : co Herodotu vorbindu despre Maris ilu citedia, nu spre a
mina marginele Scythiei despre apusu, ci a indica rurile cari marescu Dunarea. Acest'a este ideea
esclusiva ce lu preocupa, dupo cumu recunnosce insusi d. Hasdeu, si de nicairi nu resulta intinderea
Scythiei pene la Oltu.
La punctulu II-lea si III-lea se pote opune co : nu ara fi fostu imposibila ca Herodotu se ia cur-
inferioru alu Thisei dreptu ua continuare a Muresiului.
Passagiulu d'in Strabone suna :
c'Psr os l.cx6troY (fstrov) tOY cxvo6toY, 4> t&<; 1totpotCI'X.St>&<; dYs-
lLO!LLCOY o[ 'Pro!J.CXLOL t&<; 1tp6<; t6Y 7t6AS!J.OY.
Latinesce :
.Per Getas Marisus fluvius in Danubi um labitw;, quo Romani res ad bellum necessarias subvexe-
runt.()
adico :
.Prin Geti'a se versa in Duua.re riulu Marisus, cotra care Roma.nii au inaintata tote celle neces-
sare pentru res boiu."
Nu pare mai verisimile ca. Stra.bone se se refere a.ci la unu afluenta alu Dunarii de josu, si anume
la Oltu, fiindu co Romanii, ca stapanitori ai Moesiei, puteau mai lesne trecundu Dunarea sa incep&
operatiunile resboinice contra Daciloru, coei si la This'a uimicu nu-i impedicli. d'a face preparative
in potriva-le.
Argumentulu alu patrulea invoca tu de d. Hasdeu : co de ore ce Marisc'a este cu sigurantia riulu Ar-
gesiu, judecandu dupo statiunea. Trans-ma.risca.("'*) a.sta.di Turtuca.ia, de ore-ce desenintia isca denota.
unu tleminutivu, ero particula trans : csituatiunea in faci'a unui riu, Trans-marisca semnedia: cin
Mariscului, seu Marisului cellui micu apoi, longa densulu trebue nea para tu se fi fostu unu Ma-
ris care n'aru putea fi de ctu Oltulu,-acestu argumentu dicu, ori-ctu de ademeni torn se pare
la prim'a data, anse este departe de adeciO.e lucrulu.- Aci nu este vorb'a de unu afluenta alu Oltu-
lui, cu numele Marisca, pentru a conchide la identitate de relatiune nominale ca: .Prutetiulu" cotre
cPrutu, cDamboviciora catre "Dambovitia" .Oltetiulu" catre .Oltu" etc, ci de doue riuri ce isvo-
rescu d'in puncte deosebite, suntu departata de atele, si separate prin alte riuri. Apoi, sta-
tinnea Trans-marisca ne ocurge in monumente posteriore secolului alu patrulea, pe cndu fontane si-
gure ne areta co riulu Oltulu (Alu tus) avea deja in secolulu 1-iu dupo Christosu, numele seu actualu
Aru urma atunci ca Argesiulu sa si fi lua tu numele de Mariscus intr'ua epoca anteriora cellu pucinu
secolului 1-iu, dupo d. Ha.sdeu chiaru ina.inte de Nmvius (54. a. Chr.),-candu adico d-sea pretinde ca
Oltulu purta numele de Maris,-si astu-felu Argesiulu numitu prin comparatiune Mariscus sa-si fi
multe secule in urma acestu nume, de si Oltulu incetasse d'a mai fi Ma.ris. - Dero atunci
dupo ce limba trebuie sa esplica.mu pe isca d'in Marisca, dreptu snfixu deminutivalu? Nu Roma.ni-
loru, si mai pucinu anco Greciloru, se datoredia. numele Marisca. Ua data anse ce nu gasimu in vre
ua fontana, co Argesiulu se chema Mariscus, conclusiunile trase d'in mentionarea unei statiuni Trans-
(*l Ed. Fi<mln Didot, lib. VII, cap. 8, 13, p. 2G9.
(
0
) ltinerariulu lui Antoninu, 229; Tabla Peutingeriana, Anonym. Ravennat ' 1 si Notitia tlignitatum coprindn
statiunea Transmarisca. Particula tJaru semna.ndu mai totu-de-.-una. "in facia unui riu" amn avea : "in facia rin-
lui llariscns. Cf. Mannert, es Taiani afl Danubi11m, Norimbergm 1199, p. : syllaba Trans qua sem por castella
nlira fiumen in barbarico pooita signantur. Comp . Trano-dierna.
www.cimec.ro
48
indicii suficiente a stabili cu certitudine, ce anume afluenti d'in cei actuali corespundu
hidrografiei Scythiei data de cparintele Istoriei:., care avea de si guru numai cunnos-
cintie d'in audite, nu d'in observatiune personala, despre tierrile numite mai apoi
Daci'a(95). T6te acestea favorisa opiniunea n6stra co: divergintiele intre descrierile lui
Herodotu ili intre facta geographica de adi - cu eate-va mici esceptiuni - provinu
numai d'in ioformatiune iosuficienta a scriitorului(96).
9.
Munti. - Despre formatiune& terenului la nordulu Dunarii Herodotu pare a pu fi
avutu ua idee esacta, p6te co nu sci chiaru de esistenti'a m,untiloru Carpati, pecari ni-
marisca, co trans semnedia a fi in facia de ua apa, co isca -este unu deminutivu, co Argesinlu fiindu
:Marisca, urmedia ca Oltuln se fia Maria -t6te acestea, pentru noi unii, auntu mai mnltu de ctu for-
tiate, bll.sardate si prea pucinu verisimile.
C.tu pentru argnmentnlu filologicu: co Maria semnedia in limb'a scytha : .hotaru (Istori'a; Cri-
tica, ed.IJ, p.193), de la radicala sanscrita .mar" a desparti,- etimologia intemeiata pre pretinsulu
caracterude frnntaria intre Scythi'a si Aga.thirai'a ce se atribue Oltului de cotra d. Ha.sdeu,-nli mai
vorbimu-fiindu-co nefundamentulu lui s'a recuimoscntu ma.i in urma de autorulu.
(95) Despre afluentii de pe drept'a ripa a Dunarii, pe cari Herodotu ii numesced'in necunnoscintia
!J<I!jotAOt (Mannert geogr. VII p. 8 propune: OOfL5jiXAOt, vedi si Rawl. III) nu ne ocupamu. Vomu
spune numai co Scius (IV 49), Oscius la Thucyd. (II 06J la Plin. (H. N. 3,26) se p6te iden-
tifica dupo nume si dupo positiunea sea cu actualulu Iskr. Celle alte siese riuri Atlas, Auras, Tibisis,
Athrys, Noes si Artanes trebuescu cauta te intre Iskr si mare, si paru a fi : Taban, Drista, Kara. Lom
Jantra, Osma si Vid (Rawllosou 11. 42 nota 4. Stein, Goos 9, Bessel, de rebus Getic-is, 1 4 p. 85
4-5) Scbafarlck (Slav . .Alte1"thumed 473 n. 9) schimbndu pe in v6toY d'in textuln lui Hero-
dota IV 49, sustine co Atlas, Aure.s si 'fibisis suntu==Oltulu, Jiulu si 'l'emesiulu. Hansenlus (p.;33)
lasa pe :app'ijY la loculn seu, dero pune unu o intre citinclu astufelin passagiulu (p.
34); E'l'. oe 'Aj1X{}6paow psooY OOfLfLLOjE'tiXt tlj} "Iatptp boiAA.ooat !XU'tOY
"AtAIXC: 'II.IXL Aup!X<; XIXi ''Ex oE toti At'tJ.oo trov xopo'fiEOOY tpsl<; &J..A.ot fLejciA.ot ps6v-
ttc: 7tp0<; ClYS!J<OY OtcX XIXL ep'l)'t%00'1 'tOOY XIXL N Mt , Ap-
b.otoo5at t0\1 'latpOII. Si prin acest'a elu face pe cele trei riuri Atlas, Auras si Tibisis
afiuenti ai Muresiului, si identifica Atlas=Thisa, Auras=Samos si Tibisis=Koros (Krisiu). -
Kolster (p. 15 seq.) care contesta lui Hansenins dreptulu de a viri unu o in textulu herodotianu
fnrisitldia si elu unu te in locu de os si tace cele trei afluenti ai Istrului, identiflcndui : Atlas
==Aluto; Tib1sis==Temesiu; Aura.s=Jiu. - Goos este si mai espeditivo; pentru a umple Iacan'a
ce a lasatn Herodotu iJ]tre Tiarantus si Maris, muta rurile in sting'a Dunarii si recunn6sce : in
Atlas forma Greca (?) a Alutei; in Auras pe Arabon (cumu se Jiulu la Piolemeu), si in Ti-
bisis pe Temesiu (p. 10}; totusi an!e dice : .Schwielig bleibt es allerJings diesen 'rrthum H zu er-
Idiren". De sig'Ur !-Gatterer op. cit. presupune co Atlas aru fi Alu ta, si adico Si-
retulu.
l'dentificatiunea celoru l'alte riuri ale Scythiei nu intra in cadrulu nostru; pcntru intiellegereli.
materiei inainte, vomu spune co de siguru 'l'yras=Dnistru; Hypanis=Dug;
pru, si Tanais=Don; si p6te : co, mic ni riu ce se versa lunga Kalantcha.k in mare se fie seu: Ger-
rhns sau Hypacyris; ero Syrgis=Donez; Oarus p6te Volga.
(96) Vedi Piitlas (Reisen l p. 78-87 si 302 -307), si R. Mu nhlson (Geology of Russia p.
578- 575) despre schimbarile geologice ce a fi avu tu locu in campiile d'inbe Marea Negra si
Pallus :Maeotis;-si Rawllnson III, despre ce remane probabilu a se fi schimbata.
www.cimec.ro
49
oairi nu-i numesce(97); ci numai ua cunnoscintia vaga despre natura munt6sa a Ardelu-
lui lasa a se intreved&a ra portulu seu despre Agatirsii cPi gat' a de lupta la hotarele loru.
Descriptiunea Scythiei. - Descriptiunea ce da Huodotu despre Scythi'a este co-
recta in trasurile ei principale : marimea riuriloru si bogati'a loru in pesce (IV 53);
form'a in de obsce plana a tierrii (Her. IV 123 X6P7J lips'a completa de padure
in Scythi'a(98), pe candu in vecinatatea hotareloru ei se afla destulla padure; esistenti'a
unui territoriu fructiferu d'incolo de steppele Bugului (Hypanis) si Dniprului (Borys-
thenes), bunu pentru agricultura, si bogatu in animale si pasiune(99); observatiunile
asupr'a climei, mai alesu despre pl6i'a continua si tresnetele in timpulu verei, pe
candu lipsescu cu deseversire in timpulu ernei (li 22) cum si raritatea estrema a
cutreinureloru(100).-Frigulu este in culme in cursu de optu luni; marea inghiatia
ca si Bosphorulu Kimmericu; si pe ghiati'a Scythii se lupta seu trecu cu carele pl"ste
Bosphoru la Sindi. Restulu annului patru luni temperatur'a e totu rece, d'in care causa
boiloru le lipsescu cornele(101), asinii si catirii nu potu trai de locu(102); Regiunile
intregului nordu alu Europei suntu nelocuite, coei pe lunga mareaeantitate de diapada,
pe care Scythii o asemuescu peneloru de carA afla plinu aerulu(103), contribuo si
ventulu a face tierrile nelocuite si pustii.-In tierrile Istrului, dupo Herodotu (IV 50)
nu ploua iera'a; cade an se multa diapada; ver'a diapad'a se topesce, ploua desu, ceia-
ce face ca Istru se aiba totu- d'aun'a acelasi volumu de apa, fie VPra, fie ierna (104).
Frigulu e si aci poternicu; si de acE"ia Herodotu nu crede spusele Thraciloru (V 10) co
d'.in (IV 49) co pentru Herodotu Hremus era nu numai Bal-
canii, dero si Carpatii; si de aceia, vorbindu despre afluentii d'a dnipt'a Dunarii a adaogatu cuvintele
1tpo<; "cotra nordu", spre deosebire de cei d'a sting'a Dunarii. Schafarik emisese deja asta
parere intemeiatu pe Steph. Byzantinuln, care, utilisndu de siguru isv6re mai vechi, asiedia locuinti'a
Agatirsiloru in Hmmus (Cf. Snldas v. Arci3upaot.-Slaw . .L!lte1th. I 473 n. 9) adico dupo Schafa-
rik, Carpatii Transilvaniei.-D. Hasdeu (207) si Nadezdin (98-100) credu cosi Carpatii Galitiani
erau cunnoscuti lui Herodotu, si co acestu scriitor! ii intiellege prin cuvintele "muntii cei inalti
stincosi si nestrebatuti" (IV 23 25), d'in dosulu locuiau Griphonii paditori de auru. Vedl
J, C. Schnllre, Siebenbiirgen vor Herodot und in dessen Zeitalter, 1. c., p. 99 ce dice despre asea-
meni hypoteee, cumu despre identificarea 'YAcd'fl (Herodotu 1 V, 13, 27) cu 'fransilvani'a. - Cei
!'alti commentatori (Niebuhr, Rawlins., Ukert etc)cugeta n:t'J.i corectu la muntii Urali.
(98) Her. IV. 19 oEvoperov cxot'l) 'l'') IV 61 IV 21. 16. 60.
(99) Bawlins. III 1. c. - K. J. v. Baer, Historische liragen mit hillfe der Naturwissenchaften
beantwortet. -St. Petersburg, 187J, 8. XIV si 385 p. 3 Th.- Humboldt, Reise in die Aeq. Geg.
III, 270,- Ausland 1872, p. 65. - Petermann, Geogr. Mittheil. 1874 p. 37.
(100) Comp. Diod, Sic, 1. 41. III 34.-Cf. descriptiunile moderne despre acelesi tierri W. Palmer
in Rawllns. III. - Kohl Reisen in Sudrusland, 2 Th. p. 88, 92- Pallas, Neumann, Baer 1. c.
- Soltzer, Geschichte des transalp. Daciens, I b. Wien 1781; Wolt, Beschreibung des Fur-
stenthums Moldau. Hermanstadt, 1805. - Nelgebaner Besch!-eibung der Moldau und Walachei
Leipzig 1848 -:W.lWilkinson, Tableau de la Moldavie et de la Valachie, Paris 1842, p. 114-
116. Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie, Iassy, 1849.
(101) Herodot IV 29; Hippokrates 93, Strabo VII p. 312.
(102) H. IV 28. 129 &ristot, hist. an. VIII, 25; comp Arlstot de gener. anim. Il 8; Strab. VII
307; Plin VIII 68 43.
(J 03) Schlern, le pays des plumes, remarques s. quelques passages du 4-me livre d' Herodote
Copenh. 1875.
(104) IV. 50. Rawllns, III, p. 44 n. 3.
www.cimec.ro
50
, dincolo de lstru (adica fn Tierr'a romantltlca parte d'in Ungari'a) ar fi ua multime asia
de mare de albine(! OS) co nu e chipu a strabate mai incolo: Acei ce o spunu, nu mi
se paru a ave dreptate, coei se scie co aceste insecte nu sufera frigulu, ci eu credu mai
curundu co d'in caus'a frigului suntu nelocuite partile nordului (106).
10.
Producte. Despre minerale Herodotu scie co aurulu provenindu d'in muntii Urali
(pe cari i inchipuesce sub niJmde de munti inalti si riposi paditi de Griphoni,
ce suntu mereu jefuiti de cotre Arimf!spi(107), se afla forte desu iu Scythi'a, pu candu
frrrulu si argintulu lipsescu(l 08); d'in vegetale culti va cu deosebire grau( 109 ),
(105) G, Bessel, de rebus Geticis, Gottinga 1854 p. 2.
(106) Unu vechiu sciitoru hellenu, la Aellau, de natum anirnalium, rec. Hercher, Paris 1858, P.
37, crede d'in contra co la Scythi frigulu e nesuparaciosu pentru albine.Desprc apicultur'a romana
vedi J, Ionescu, Agricultur'a romana din judetiulu lllehedinti. 1868; - Idem, Lectiuni
de agricultur'a, Buc .. 1870. -- Peyssonel, Sur le commerce de la Mer Noire, Paris, 1787. in 8 t.
2, p. 185. - Osservazioni intorno la Valachia e Moldavia, Napoli 1788, in 8 p 87.- Pe longa
elementulu apicolu in naratiunea lui Herodotu, trebue a se deosebi si ua referintia la esistenti'a
tauniloru (restrus Columbacensis seu Simulia Columbacensis) seu unoru musce veninate de care
este bantuita periodicesce Temesian'a, si chiaru une-ori Olteni'a. Despre acesti tauni vedi Dr. Schou-
bauer, Geschichte der Kolumbatschen Miicken im Banat, Wien 1795 in 4; Grlssellnl, Versuch
einer politischen und naturlichen Geschichte des Temesvctrer Banats. 1780. - Bohm, Geschichte
des temeser Banats, Leipzig 1861, in 8, t. 2, p. 181, 190.- Schuller, Siebenbiirgen vor Herodot
und in dessen Zeitalter, 1. cit., t. 13, p. 102, - Schott, Wctl,whische Mahrchen, Stuttgart 1845
in 8 p. 284-5.- Hasdeu, Istori'a Critica aRomanilmu, 1, 197-198.-::- lmportantuestc si pa-
sagiulu, trecutu pene acumu cu vederea, din anonimulu cronicaru in Magazinulu istoricu, t. 5, p
137-138: .si iaru au purcesu (Constantin Brancovenu. in anulu 1695) in susu la Cerneti, a:nsc iar
incetu, pr.ntru ca sa treaca vremea unoru mnsce veninate ce esu primavera la Cemeti, de facu
multa paguba 6meniloru in dobitoce, co este intre muntii carii taie Dunarea de curmedisiu, de ese
la Cladova cetate, care au facut'o imperatulu, si la turnulu Soverinulni care l'au facntu
Severu imperatulu, unde suntu si piciorele podului lui Traianu imperatulu ce an fa.,utn preste Du-
nare, se vedu co este o piatra gaunosa a. careia gaunositura. gura negra afumata, ca cum aru
esi unu fum o d'inauntru,de negresce marginile gaurilorn, ear nu este fumu, ci in toti anii p1"imave1'a
ese unu feliu de musca mititica care esindu nin piatra asup1'a Duna1ii, multa se ineaca, co ca
unu viforu intunecatu se pornesce prc in jost(, si esn la campu la dobitoce pre care le
musca, le veninedia, si mmu, ci cu fumu de tufa, de finu, isi padiescu cati-va oameni dobit6cele
Si pre ei, co si oamenii patimescu reu de muscele acelea, anse nu nwru. Ci pentru acestea mer-
gea Domnulu incetu."
Rawllnson III 216 n. 2 vede numai pe tauni in naratiunea Thraciloru: The mosquitoes, wich in-
fest the valley of the Dannbe secm to be here indicated."
Hauseulus ( Osteu;ropa des Herodot p. 119) crede co prin multime do albine din testulu hero-
dotianu se intiellege diapad'a, coei pene adi fulgi de diapada se mai numescn la Tobolsk : "musce
albe . -Bessel. de rebus Geticis, p. 2, combatendu-ln recunnosce ua referintia la cuantitatea mare
de albine din campiile Terrii romanesci, dero in acelasi timpu si ua oratinne hyperbolica pote pentru
a indica mnltimea de lucruri - cu care cei vechi se negutietorean in acelo regiuni.
(107) IV 13. 27. cf. Rawlinson III 23 n. 3.
(108) Comp. Herodot 1 215.- Sare se gasesce in d1ferite puncte [IIer. IV 53. Olo Chrysost. or.
Borysth (XXXVI. p. 43). Plin. XXXI, 39.
(109) cmoc;, Her. IV. 17. _18. 52.- Llnk, in Abhandl. der Berlin. Akad. der Wissensch. 181u
p. 180.
www.cimec.ro
51
meiu(110) linte, cepa ), usturoiu ( canepa (IV 7 4 ), anassonn;
campiile Scythiei ofera arba cu prisosintia, anse de unu soiu particularu, avendu multa
amaraciune, adico pelinu, dupo cum se vede la spiutecarea animaleloru jertfite( 111 ). -
Pesci se afla in cantitati mari, deosebind u-sa celu de Borysthenes (IV 53) :
adico morunu, fora ose (112). - Despre cai. Herodotu dice ca ei rasista fri-
gului, pe candu asinii si catrii nu potu de locu, ceia ce aiurea e d'in contr'a, ooci
caii pieru la frigu, pe candu asinii si catrii nu llV 28). Importanti'a cailoru la Scythi
se vede si d'in aceia co laptele epeloru le servea de bautura si mancare. - Boii se
nascu fora c6rne d'in caus'a frigului (H. IV 29). D'in animale domestice, Scytthii nu
crescu porci, nici ii imola in sacrificii (H. IV 63) ; se mentionedia in Scythi'a si: e
puri(IV 124), vidre, castori si alte animale, ale caroru piei serva de inblanitu hainele
(IV 109). .
11.
Oommerciulu.-Commerciulu ce coloniele grece de la silstru intretie-
cu poporele d'in giuru era unulu d'in cele mai vii(l13), judecandu dupo indiciile
ce ne da Herodotu. Granele f6rmau neaperatu articolulu principalu, dupo venea :
sclavii, carne, piei de animal(!, pesce saratu, miere, eera, sare, canepa (Her. IV 7 4 ),
inu si pendia (II 1 05); in schimbulu acestor' a grecii aduceu stofa pentru haine, vi nu
si cumu temie si lemne mirosit6re (IV 73. 75). Ca proba de commerciulu
Scythiloru est'3 anume observatiuuea d'in cartea IV 7 4 : co
semana grau nu pentru trebuinti'a-le propria, ci pentru a-lu vinde (IV 17). Pene la
pici6rele Uralulni chiaru se pare co impinsese pe Greci Ri Scythi spiritulu de intre-
prinderi commerciale(ll4); si la nordu de Sauromati se si stabilisera cu locuintiele
6meni d'in coloniile de la Pontu (H. IV, 21-27). Basinulu fluvialu alu Dunarei fa-
vorisa activitatea commerciale si prosperitatea littoralului; si acesta cale, totu -d'aun'a
insemnata pentru vieti'a culturala a pop6reloru, pare a fi fostu multu frecuentata,
oelu pucinu portiunea de la cataracte pene la Marea-negra, jndecandu dupo raportulu
lui Herodotn despre cei cinci aflurnti nordici si ooue sudici ai Istrului, cumu si no-
(110) Her IV. 17. A.ellan. Va1. hist. III 29.
(111) Her. IV 58. Pllnlus X .37.- A.ellan. nat. an. V. 27 : os 6 &v 't<Jl
7t6Y'ttp &1tb -roo m?tpot!i-rou Steph JJyzant T.
(112) Her. IV. 53. - Morunulu Dniprului are mare reputatiune; cl'in elu se facu icrele. Descriptiu-
nea sciintifica a lui, vadi in Klrby. Bl'idgewater Treatise vol 1, p. 107, si Choix de med. antiq.
d'Olb. p, 12.- Rawlluson lii nota 5. p. 47.
(113) Raoul Rocbelte hist. des colon; g1. t. III; - Htlllmann, Handelsgeschichte der Griechen
Bonn 1839; - L. Prell4'r, ilber die Bedeutung des scwal'zen Meeres fur den Handel und Ver
kehr de1 alten Welt. D01pat 1842.-llorodotu VII, 147 vorbesce despre corabiile ce transportau
astu grau la Aegina si Pcloponesus. -
(114) Herodotu dice IV 24: co pene la Argippeeni tierr'a tota se cunnosce bine, coei nu e greu
1 afla despre ei nuvele de la Scythii si de la Hellenii d 'in coloniile Pontului, cari mergu de ii
visit4dia.
www.cimec.ro
52
titiele despre Sygini (V. 8-10)(115).-Raporturile cu Agatirsii nu paru a fi fostu
pre amicale, nici politice, nici commerciale.
12.
Poporele Scythiei. - Hero lotu vorbindu despre populatiunile incepe cu
cele d'intre Tyras (Dnistru) si Hypanis (Bug): 1
8
Tiritae o( Topttcxt, Grecii stabiliti
la gurele fluviului Tyras (IV 5); II
0
Borystheniti Bopoo&cvsttcxt (H. IV 53. 79)
cii, fundatJri ai orasiului Borysthes Olbi'a, pe mal11lu dreptu alu Hypanisului
lunga gur'a sa in limanulu Dniprului, adi Stomogih adico ua suta movile(116). Bo-
rystheniti se numia de cotre Greci si Scythii ce traian la resaritu dl Borysthene, si
la nordu de HylaPa (Her. IV, 18); ei singuri isi diceu Olbiopoliti(117); IUO Kcx)..).m[ocxt la
nordu de Olbi'a, characterisati de H. prin l:'X.o&cxt, urmasi ai Helleniloru si
Scythiloru (IV 17); IV
0
Alazonii la nordu de Kallipidi ( l V 17); V
0
l:'X.o&cxt
&pot7ipe:c; mai susu de Alazoni (IV 17 Comp. IV 52). - Acest'a este prima se-
rie si cea mai apusena a populatiuniloru Scythice(l18), coei mai susu de
nu so mai afla Scythi'a, ci tierr'a Neuriloru; ero la nol'tlu-vestu suntu Aga
tirsii. - Dupo cumu se vede ea rare circumscrisa Ia vestu de cotre Dnistru, ero la
estu de Bug, si prin urmare regiunea d'intre Tyras si 'riarantus,-portiunea tocmai
ce ne interesa specialu in studiile n6stre-, remane neatinsa de Herodotu. Acesta im-
pregiurare a facutu pe Lindner a banui vre-ua lacuna in textu, - supositiune ce
nu arc aimicu do intemeiatu-; ero pe Hansenius, a sustine co: p6te partea de giosu a
Basarabiei si Moldovei se nu fi avutu pe atunci nici-ua populatiune fixa, permanenta;
pe candu in cea de susu e probabilu co, unele d'in pop6rele numite de Herodotu la
Hypanis (cumu Alazonii, l:'X.6&cxt eurii) se se fi intinsn pene aco-
lo, coei dice elu : cnu s'aru pote al tu-felin concepe cumu, deco aru fi fogtu in aceste
parti alle Scythiei alto populati uni, de ca tu cele indicate la Hypanis, Herodotu aru fi ui-
tatu se le pomenesca(l19).-D Hasdeu crede anco co restitue cveritatea testuale.
p,sjedienrln in Moldov'a centrale si in campiile de h Nistru pene la Oltu pe Scythii
(115) Rongemont, l'ge du bronu, Paris, 1866.-
(116) Vedi Rawlloson.III exc. III. Acesta positiune a Olbiei este marcata prin ruine si sian-
tiuri, si det.erminata fora nici ua indoiala de monede si inscriptiuni.- Vedi Mlonnet,Descrip.
tion des Medailles etc., Supp!ement, t. III 1.>J1 14-15.-Ctarke, Dr. T1avels, 3 edit pp 614-
623; Choi.rc des Medailles ..d.ntiques d'Olbiopolis ou Olbia, faisant pa1tie du Cabinet du Consei
lcr d'Etat de Blarembtrg. Paris 1822.
(117) Cornp. Stef. Byzant.
(118) Populati unile Scythiei la resaritu de Dnipru suntu : Scythii agricoli, Scythli nomadi, Scy-
thii regali. - Afora d'in Scythi'a: Agatirsii, Neurii, Androfagii, Melanchliini, Budini si Geloni,
(in guberniulu Tanlbov); Saurornatii intre Don si Volga, Thyssagetii, Jyrcii, Argipaei, 11i Issedonii.-
(119) Hanllenlns 36, Bayer, de Scythia situ in opuscula, ed. Klotz, p. 86 asiadia pe Scytbi
in Tierr'a-romanesca, Moldov' si ua parte a Transilvaniei, era pre Agatirsi in Transil-
vani'a apusena.
www.cimec.ro
53
plugari(l20); ero in ua parte a Galitiei, in Bucoviu'a t6ta si in ua portiune a Moldovei
de susu pe Neuri(121). Supositiunea lui Hanseuius s'aru potea celu multu admite in
ce privesce pe Callipidi, ero a D-lui Hasdeu o socotimu cu totulu contr'a indicatiuni-
loru lui Herodotu. - Calipidii occupau anume porti unea d'intre Dnistru si Bug(122)
(la nordulu Olbiei) ce cade adi in guvernamentul11 Kherson; si cestiuoea deco se in-
tindea peste Dnistru in Basarabi'a si Moldov'a- nu se p6te decide cu sigurantia nici
afirmativu, nici negativu. Despre Alazoui anse Herodotu spune co : ei se afla mai
susu de Kalipidi (IV 17), si auco si mai <'Splicitu (IV 57) co : Nistrulu si Bogulu
isi apropria cursurile loru in regiunea Alcizoniloru : 'xoct 'AMCwvocc;; acest'a are locu
intre 47 si 48 paralele(l23); prin urmare tierr'a loru se p6te cu certitudine iden-
tifica cu Podolia d8 adi(124). - Herodotu continua : D'incolo de Alazoni locuescu
Scythii plugari (:ExMht ilpatljpsc;), cari semana grau, nu anse pentru usulu loru, ci
de vendiare (IV 17). La graniti'a d'intre Alazoni si Scythii plugari, mai spune
Herodotu (IV 52) este fontan'a si localitatea Exampaeos calle saeru in limb'a Scy-
thiloru, 'lpocl ooat), ero mai departe se repeta: <ntre Borysthenes (Duipru) si Hypa-
nis (Bug) este unu cantouu, ce se numesce Exampaeos(125). Aceste indicati uni lam u-
rite nu permitu cu nici unu ehi pu a cauta locuinti'a Scythiloru plugari in campiile
T1errei-Romanesci, si in Moldov'a centrale, dupo cumu face D. Ha.ideu, ci mai susu
de Alazoni, in ua parte a guberuielom de adi Kamenetz si Kievu.-
cMai susu de Scythii Plugari, adico la Nordu, dice Herodotu, locuescn Neurii:.
(IV 17) intre Hypanis si Borystenes; ero partea septentrionale a tierrei loru nu
e locnita.:. Laculu d'in care isvorasce Tyras (Doistru) formedia graniti'a intre Scy-
thi'a si tierr'a Neuriloru (IV, 100, 102, 125.).- Dupo acPsto date lamurita credemu
co: nu in Galiti'a, Bucovin'a seu Moldov'a trebue a asiedia pr Neuri, r.i de signru in
Volbyni'a si Lithuani'a(126) -
13.
Agatirsii. - Herodotu vorbindu despre pop6rele nvecinate cu Scythi'a
dice: (IV 100) ; WY il1to tLEY ttX- tLE06!1XliXY
a1tOXA1jtetiXl rJ1to 1tpootwY !11:0 BE Net>p!OY, bsttiSY
tEAISt>tiXlWY oE: MEAIX"()(A11lYWY. clncependu de la Istru si inaiu-
tandu spre interiorulu pamentului, Scytbi'a e marginita mai antaiu d" tierr'a
Aga.thirsiloru. apoi de a Neuriloru, allu treilea de a Androfagiloru, si in
fiDe de a Melancblaeniloru. Intr'altu Jocu (IV 125) co : Neurii
(120) Ist. critica a Rom. 1, 206.
(121) ldem, p. 201.
(122) Herod., IV, 17.
(123) Rawlloson, III, pag. 46, notaI.
(124) Rawllnson III, Exc. III.-Colster, Undner mai precisu: intre: Mohilevu si Bratzlavu.
(125) Herodotu IV 81. Corup. Boeck, Corpus In8ct". (J?-. I. 111.--Potoekl, voy. da11s les steplf
etc ed, Klaproth, t. II, p. 158.
(126) Rawllns. IIJ, Exc.- Colstu, Hauseninli.
www.cimec.ro
se inver.inescu cu Agatirsii, si co acesti'a. ne invoindu Scythiloru urmariti de Persi
a intrli in tierr'a loru, esira la hotare armati si impusera respectu Scythiloru. A trei'a
indicatiune in fine in IV, 48: co riulu Maris vine d'in tierr'a Agathirsiloru, si se ver-
sa in Istru. Dupo aceste aratari mai toti comentatorii nu se sfiescu cu dreptu cuventu
de a tiene Transilvani'a ca patria a Agatirsiloru(127).- Deco acestu poporu se in-
tinde si in Tier'a-Romanesca si in ua parte a Moldovei, cumu presupune Hanse-
nius(128), Nadezdin(l29) si D. Hasdeu(l30), deco adico ei umpleu golulu pe care Hero-
dotu ilu lasa intre Dnistru si Carpati si in campiile Tierrei Romanesci;-cum asemenea
deco in actual'a TemesiaJ.la cautata patri'a Siginniloru- despre cari Herodotu
dice co, suntu singurii d'intre cei ce locuescu peste Dunare, despre cari potusem
afla eu:. si co hotarele loru ajungn pene la Enetii cei de lunga Marea-adriatica, (V,
8-10), si in fine: deco pe lunga Scythi'a propriu-disa numita de Herodotu cScythi'a
vechia: trebue so admitemu si ua Scythia noua, care se fi fostu mai
probabile la sudu de gurele Dunarii, catn la nordnlu fluviului, in tierr'a adico
numita Dobrogi'a, ero de Strabo: Scythia mica, unde Ephoros, cinci-iieci anni aprope
dupo Herodotu si asiedia pe Scythi;-- remanu atatea cestiuni nesigure, ca multe al-
tele ce ne lasa analis'a dateloru lui Herodotu despre tierrile n6stre(l31).
Mapp'a alatnrata resuma pene la unu punctu resultatulu rercetariloru de mai susu.
CAPITOLU III.
Daci'a dopo urmasii lui Herodoto.
1.
Hippokratu (n. la 468) contimpuranu lui Herodotu, in tractatulu seu (deco va fi
in adeveru oper'a sea, cPia-ce s'a contestatu do unii invetiati) 1tspi &spwv, &Mtwv, t6-
1twv(l), despre aeru, ape si locuri, da mai multe particularitati interesante asupr'a
Scythiloru. Dupo alu, tierr'a pustie a Scythiloru l:.x.ua-swv este ua cam-
(127) 1, 1, 94,__:_Kiippen.13. 68.Niebnhr 1, 377.-Rawllns. Llndoer,Cel
ster 27, etc. etc. -
(128) p. 54.
(129) l. c.
(130) 1. c. p. 200.
(131) Kolster plasmuindu co Herodotu aru fi confundata riulu Donu cu Dunarea asiedia fora
multa bataia de rapu pe Budini (cari e verisimilu a 6 ocupatu ua parte d'in Tambovo, intre
Donu si Volga) -- h.:nga Dunare (p. 37), in Ungari'a; pe Geloni lunga Fiume (p. 38,) pe Thys
sagati la 'l'his'a, pe Jirci in Bucovin'a, nro marele regatu alu lui ldanthyrsus intre Dnistru si
Atgesiu (p. 40-41).
( l) Comp. Hippocmtis nomine quac ci1curn(emntur sc1ipta ad ternporis mtiones disposuit
Chr. Peterseo, Hamb, 1840. Comp. llalle Lit. Zeit. 1840 nr. 195 Ukert, 273.
(2) Aci e nevoie se observamu co in genere nuinllfmnedia totu de una
ua pustia, desertu, wiiste, ci ua tierra fora cultura Ri fora locuitori permanenti, in opositiune
cu O t 'l!.O(.LSYlj.
www.cimec.ro
55
pie intinsa, plina de pasiuni, fora arbori, scaldata de mari riuri, si locuita de Scythii
numiti Nomadi ( 92, 93). Acrsta regiune este situata sub constellatiunea Urse-
lOru si aprope de muntil Rhipeeni( 3), de unde sufla neincetatu Boreas. Ghiati'a la
munti nici-uadata nu se campiJle suntu acoperite in timpulu dilei de cetia.
Sorele acolo pucinu timpu incaldiesce, venturile cele calde arare-ori visitedia
tierra; mai totu-de-una ierna, totu-de-una humiditate, coei ver'a tiene eate-va dile
numai; de aceia schimbarea anotimpuriloru remane apr6pe nesimtita. (De aq. aer et
loc. 95, 96, 99). Animalele Scythiei nu suntu mari, asia co isi potu gasi sub pa-
mentu adepostu contra frigului( 97). Ca domestice elu numesce: oi, boi si cai( 95).
cestor'a d'in urma serva de beutura Scythiloru, seu se prepara d'in e lu un tu de
mancare. Boii, parte se nascu fora c6rne d'in pricin'a frigului, la parte li se taie
c6rnele( 4). - Hippocrate observa anume co Scythii se servea cu boii la transpor-
tulu careloru(5 ).
Ephoros de la Kyme (a carui nascere cade intre ol. 98-100(6) ne da pucine
notitie geografice despre tierrile de la norduln Dunarii , dupo eate potemu cuno-
sce d'in poem'a geografica a unui autoru necunoscuta d'in a dou'a jumatate pote a
secolului II a. Chr., asia numita Peri11ges'a lui Skymnos de Chios(7). D'in asta poe-
ma se vede(8) co Ephoros pu!je pe Karpidi la Istros, ca primulu tribu Scythu, du-
po care venia apoi: Aroteres (Plugarii). apoi Neurii, cari se ntindeau pene la nordulu
uelocuitu (v. 841-843).-Pe caudu Niebuhr(9) identifica pe K1Xp7ttocu d'in passagiulu
lui Skymnos cu K1XAAt7ttoiXt ai lui Heredotu, si in loc de sitEY 'Apoot'ijpa:<; propune a se
citi : sl:t 'AA.IX,oovcxr;, - fora se observe co ata tu Kallipidii ca tu si Alazonii traiau
dupo aretarea positiva a lui Herodotu intre Bug si Dnipru, ero nu la Dunare,-
d-lu Hasdeu ii tiene dreptu Agatirsi, si-i asiedia in Olteni' a si Transilvani'a; ero po
Aroteres in regiunea 'J'ierii Roman esei de la Oltu pe11e la Nistru, - adico dupo
d-lui, totu acellasi mportu ethnograficu c!'in limpulu lui Ht>rodotu(lO).
iose : 1. co : pentru Ephoru Carpidii nu erau Agatirsii, coei pe at't'sti'a elu ii nu
mesce d'incolo de Ti!nais (Don) si Maotis, lunga Sarmati si Geloni la norrlu de Scy-
(3) Kolster crede co prin muntii Rhipai se intielegu aci Carpatii.
(4) Coray ad Hippoctat. de aete t. Il p. 283.-Hippocr. de ternrd. IV, p.
iibet' Hippocmtes 1, 15b,-Ukert 254.-
(5) Vedi llistoire ptimitive des peuples de la Russie, de Comte Potocki lfi2!), t. I, p. 216
unu b1111U comeutaru Jespre acest\L a tratatului lui Hippocrate.
(6) Snidas., St.rabo XIII, p. 622.-Cic. de Orat. II 13, 57.- Dtsprc elu vedi Ad. Stelkflnseo
de Ehpo1 O. {ide atque auctot"itate, Monast. 1857.-0h. Matthiessen, .iaht'b. fiii' philol. suppl. b.
III 877.-
{7) Ephori fm.qm. ile C. Milller, geogt. Graeci minorrs 1, pmlegomena LXXV III.
(8) V IUl:l seq. epitomes v. 847 Sll Letronn fr. 78 MtHier, Didot.
(9) Klein. Schri{t., 1, - 359 nota.
( 1 O) op. cit., p. 204.
www.cimec.ro
i
1 li
25
MAP
t o i 1lustrale- t]J e
SCYTB.IA
OF HERODOTCS
NB n.tVPt.e.r w'hi.at O.:cur in ...
UN W<du!in.M. u...... GolliJ.UOU
al.uratimt . in tlu betU .rf .River3 J:c.
t:iuu
:>O
1 T T' .s
1 o 1{ u

1
140, __ _
1 1 ---
1
i '
----__J_ 1
1 1 '1
\ ;\

!lr.wlin.son 's Hl':rodotus
lll.
' - --- - - -
1
1
60
40 50
1
1
i
i
4 5 il
' 1
1 1
1 1
1
' il
li
.. '1
1
i:
1
1
www.cimec.ro
56
tbi (v. 860-863); II. Scythii plugari (Aroteres) nu poteau ocupa
coei Ephoru incepe a scrie cativa anni inainte de domni'a lui Alessandru celu
Mare, si scrie chiaru dupo trecerea acestui'a in Asi'a(ll); prin urmare in acelu timpu
campiile Tierei-Romanesci pene la Nistru se aflau deja in stapenirea Getiloru(12); si
III. autorulu poemei geografice disa a lui Skymnos de Kios,-dupo na notitia luata nea-
paratu de la Ephoros(l3) cunnosce dej Scythii la sudulu Dunarii, in Dobrogi'a actuala,
in jurulu orasiului Tomoi (v. 765 seq.); si, dupo d. Hasdeu, acesti Scythi erau toc-
mai ai lui Herodotu si Ephoru. - Ukert(14) identifica, nu fora
ore-care probabilitatf>, pe Carpidi cu Kcxp1ttcxvot, Carpii lui Ptolomaos (III 5), si in
ori-ce casu, trebue a recunnosce in ei prim'a mentiune nominala a Carpatiloru.
Insemnata este divisinnea etnografica a lui Ephoros, reprodusa adesea d"l antici-
tate : In centrulu mappemundului : Grecii cu celle-alte pop')re ale Mediteranei, la
resaritu Medii cu restulu p<,pulatiuniloru. In giurulu astei regiuni centrale : patru
natiuni, cele mai mari cunnoscute : la resaritu Indienii; la nordu Scythii; la vestu
Celtii, si la sudu Ethiopii (8.trabo 34)(1b). Istruln, dupo Ephoros, se in mare
pe cinci gnri(16).
Pene la espeditiunea lui Alessandru contr'a Thraciloru si Getiloru in an. 336 a.
Chr., nu mai aflamu nimica de insemuatu pentru Geografi'a Daciei. Intreprinderile
resboinice ale acestui'a la Dunare descopere pe Geti, cnnnoscuti lui Herodotu si Thu-
cidide numai in sudulu Dunarii, pe malulu stangu alu fluviului, in campiile tierrei-
romanesci. - Arrian, care a utilisatu in prim'a carte a scrierii exepedit.
Alex. libri septem.) mai cu Rema interesantele memorii ale lui Ptolomeus
(fundatorulu monarchiei grecesci d'in Egyptu)despre acesta ne spune co:
Getii aveu unu orasiu intari tu, ua parasanga (adico
1
/2-
5
/4 mile geog.) departe de
Dunare(17), pe care Macedonenii cuprindiendu-lu ilu derimara, si se int6rsera apoi
inderetu peste Dunare(l8).
(ll) MUiler (l"agm. hist. graec. I p1oleg. -r Brandls de temp. gr. antiqu. rat. p. 25.-
Dupo Pluta.rch 1t. 20 p. 1048 d, Ephoros s'aru fi scusa.tu lui AlesRndru de a
nu'lu insoti in espeditiunea sea din Asia. Vedi adunarea tuturoru texteloru anticiloru despre E-
phoru;in Schaefer, Abriss det Quellenkuwde der G1iech. Gcschichte p. 46. 51.
(12) Arrian Exp. Alex. 1, 2-4.-Herodotn si 'fhucydide ii cunoscu numai la sudu de Dunare,
ntre cO!!t.a. nordica a Hemului si MareaNegra (Herod. V 3.IV, 92- 94. - Thucid. 11 96).
(13) Cnno 96.
(14) Skythim, p. 435.
(15) Distributiunea acesta e testualu reprodusa si de poem'a lui Skim. dela Chios, v. 169 seq. E
phori fragm .. C. Mull.
(16) fr. 77, d'in Stra.b. cartea VII cap. III, 15.
(17) Exp. Alex. 1, 2-4, - Cf. Plut. Alex. c. 11; Justin XI, 1. Frontm, Strateg. Il, 11.
(18) Positiunea acestui orasiu, cumu si punctulu pe unde Alessandru a trecutu Dunarea nu se potu
determin cu sigurantia. Este probabilu anse co trecerea a avutu locu cam pe la Silistr'a, coei
punetulu convine si cu prealabil'a. intielegere ce avusese Alessandru cu escadr'a byzantina de a veni
se inlesniasca trecerea. Orice vunctu mai cotre apusn rlc Silistr'a e de respinsu, coei nu se pote con-
cepe cum acesta escadra. era se via pene la Nicopoli, si inco mai in susulu Dunarii, cum pre-
www.cimec.ro
5'7
4.
Atistotel!t (t 322)(19) intinde Scythi'a, ca si Hippokratu, pene la estremitatea nor-
dului(20), coei dice, vorbindu muntii Rhipei : c:suntu situati sub Ursa chiaru
d'incolo de estrem'a Scythia,:. si de aci isvorescu riurile cela mai mari dupo Istru.
Acest'a ese d'in Pyrene, muntele cellu mai inaltu alu Celticei, si se versa, dupo ce
traversa Europ'a, in Po11tulu Euxinu. Ellu cunn6sce si muntii, Arcynieni (Hercynia silva
de mai tardiu), adico muntii Germaniei centrale, si scie inco, co sub acestu nume se
intiellege ua lunga serie de munti (prin urmare si Carpatii) inalti, cd'in cari ese cea
mai mare parte d'in rurile, ce se scurgu la nordu. Alte notitie respandite suntu: des-
pre grft.nele de la Pontus, nu se strica, ci duredia mai multu (Probl. XIV, 2). La
Hypanis se afla ua multime de insecte Ephemeri(21); scorpioni si vi pere otravite suntu
io t6ta Scythi'a(22); in marea negra si Maeotis se gasescu multe soiuri de pesce, cu
care se face unu comerciu insemnatu(23), ero moluscii lipse!lcu cu totulu in Pontus,
afla.ndusenumai crustacei(24). Intre pasari inScyth\'a numeRce dropii(25), si unele pa-
8eri ce dormu in timpulu iernei(26). D'in animale mentionie,iia: caln(27), boi, ce in Scy-
thi'9. se nascu fora c6rne d'in caus'a frigului(28); oi mari, anse-ca in t6te tierrile fri-
r6se cu lana aspra, ta.re(29); porci, cari nu sufera de nimicu de ctu de muscatulu
scorpioniloru, cari suntn f6rte otravi ti in Scythi'a. Mai primejdi6sa e musca. tur' a pen-
tru porcii cei negri, si moru indah, deco asia intra in apa(30). Asini nu
tinde Bessel, care as ied ia trecerea pe la Portile-de feru.- Vedi Ar o. Schaefer, Demosthenes u. seine
Zeit, IJI b., I Abtheil nota. Nlebohr, Kl. hist. u. ph. Schi". 1 376 se indouesce chiaru dcco Byzantinii
vorn fi navigatu pe Dunare mai in snsn de Galati. In Vorlesungen uber .Alte Geschichte, Il 429 elu
pune anse trecerea lui Ales mai departe de Silistr'a. - Orasiulu gctu aru urma dupo acestea sa'lu
cadamu la ua mica distantia de actualulu Calarasi Barb. Bocage propune s!.tulu Cornatieln, ero
loculu unde a iualtiatu Alessandru altarele, pe longa canalulu Borcea. Comp. Von de Chys, Com
mentarli Geogrnphicllu Arrlouurn. Lugduni Bat., 1828, p. 5.
( 19) Fragmente: Miillcr Pragm. Hist. G1rec, II 102, Valent. Rose .A1istoteles pseudepigraphug
Lips. 1863. Comp. Emil Heltz dic rcrlorenen schl-iftBn des .Aristoteles, Leipzig. 1865.-
('.!0) Notiunile geografice ale lui Aristotelu s'a culesu si commentatu in chipu eruditn de D. L.
Krenigsmauu, De A1istotclis Geographia Prollfsiones VI, 1803, in-4.-Vedi si V. de Saint
Martln, p. 113-125.
(21) Hist. an. V, 17. 14, 1, 5, 7.
(22) Hist. an. VIII. 29.
(23) Hist an. VIII, 27, VI, 17;
(24) Hist. an. VIII, 27 (28 )
(25) ldem IX, 42.
(26) Arist. mir. ausc. c. 64.
(27) Hist. an. IX, 34. VI 22.
(23) Hist. an. VII 1 28.-Aellan de nat. aL V, dice, co dupo Aristotelu, in tierr'a Neuriloru
boii aru avea corne pc umere. Schnelder, in Arist. hist. an. III, 8, 3, p.l47 observa co ase
menea relatiune nu se afla la A ristotelu, si considera pasagiulu in Aelianu ca estrop'atn. Totu asia si
Ukert 254 nota 100. '
(29) Arlstot. de gener. an. V a.
(30) Hist. an. VIII 29; Comp. Plin. XI, 30 (25).
5 www.cimec.ro
Muntu in Scythi'a d'in caus'a. frigului (:H).- La Geloni s'aru gasi anse unu raru ani-
malu numitu Tarandus, ce'si schimba cul6rea parului dupo localitatea unde se afla,
mare ctu unu bou, cu capulu asemanatu unui cerbu, greu le venatu(32). Pe si6recii
de Poutu o o o si pe lupi nu-i uita Aristotelu(33).
5.
Polybios d'in Megalopolis (n. ca 208+c"' 127 a <.Jhr.) geografu mare si au-
torulu admirabile\ sale istorii pragmat1'ce btoplcx 1tpcx1p.cxnx.'lj ne-au lasatu ua esce-
lenta descriptiune a otructurii deltii Dunarii. Ellu pretiuesce anse prea susu poterea
de aluviune a riului, presupune adu ehi aru co intr'uuu tim pu nelimitatu (otcxY tJ.eY
x.p6vot: marea negra se va acoperi de Dunarii(34).-Lagu-
rele Istrului alu pune pe Bastarui (26, 9, 2).
CAPITOLULU IV
BomanU
1.
Cele ce anticitatea greca ne-au transmisn despre tierrile de la Istru se reducu, dupo
cumn vediuramu, la f6rte pucinu lucru. Era reservatu Romaniloru a ne ja cunnoscin-
tie mai determinate assupr'a geografiei Daciei(l), mai alesu de candu ei incepura o-
peratiunile resboinice la Dunare, oporatiuni cari reclamau, dupo cumu se scie in ge-
nere, recunn6sceri prealabile topografice si geografice(2). Deja in 148 a. Chr. Mace-
doni'a se reduce in provincie romana; la 118 armele romane suotu invingut6re in Dal-
mati'a; dupo annulu 100 in partile vecine Dunarii de jom; de la 8 7-65 in Pontu,
Armeni'a si Caucasu; la 7 4 pe Dunate si in Daci'a.
(31) Idem VIII, 25.
(82) Dupo Covler ad Plin. hist nat. t. VI, p. 453 aru fi Elanulu.- Hesych t. II c. 1348 dice
anse co pelea lui servia de blana. - Vedi Ukert, op. cit.
(33) Hist. an. VIII, 17, IX, 50; IX 24.
(34) Polyblus IV, 40, 41.- Cercetarile cu tOte astea au aretatu, co gurele Donului in cursn
de 2000 de anui ab;a cu ua mila germana au inainta tu spre mare. Ruinele multu timpu cauta te ale
colonici grecc 'l'anais. ce se afla la gure:e Donului, nu de multu s'au desco11eritu in fine la Ned-
vigowka, 1 mila departe de m:ue - Vedi Be1icht an die Akad. der Wissenschaften iilJel' da.s
Seicthwe1der. dis Asow'schcn ]}[eeres, in Bulletin de l'J.cad. imr. de St. Pctersb. 1862 tome V p. 7 5, si
Osc, Pesohel, Geschichte der Erdkunde bis au( A. V. Il1tmboldt und Carl Ritter. 11-Iiincheu 1865.
(1) Strabe I, cap. Il prolegomcna observa correctu, co Romanii au f;.o.cutu mai bine cunnoscuta
tierr'a d'inc6ce ce Is.ru pene la riulu Tyras (Dnistru).
(2) Ioachim Lelewol, Geographie du moyen-age, -t. 1, B1c.lau,
1
www.cimec.ro
59
2.
Oesat'ueste primulu scrii torn romanu, care considera muntii Daciei ca ua continuatiu-
ne a padurei hercyniane, dicundu: (Hercynia sylva) ori tur ab Hei vetiorum et N emetum
et Rauracorum fioibus. rectaque fluminis Danubii regione pertioet ad fines Dacorum
et Aoartium, hine se fl.ectit sinistrorsu!'l, diversis ab flumine regionibus, multorumque
geotium fines propter magnitudinem attingit..(3). Ellu este si cellu d'anteiu, care nu-
mesce Danubius(4), fluviulu, ce scalda Europ'a de la apusu spre resaritu, cunoscutu
aoticitatii elleM numai sub numele Istros, si totu celu d'anteiu, care mentionedia pe
vecinii resariteni ai Germaniloru : pe Daci(5). ....
3.
Sub Augustu atentiunea Romaniloru s11 ioirepta mai cu deosebire assupr'a tieriloru
de la Dunare. Se vorbesce despre iernaticii Geti(6), despre pustii le Getiloru(7).
- Horatiu intrebuiotedia numele si si Geti(8).
Ovidiu(+ 17 du pe Chr. )(9), in si Ponticde sale scrisse in exil iu la coloni'a
greca Tomoi (lunga Kii-1tendje( 10) in Dobrogi'a), unde a si muri tu, ne a lasa tu unu
t3) Cms b. g. VI 25.
(4) Form'a cor de ta a numelui este nA:wvwa, gr. ero nu Danubius, vedi K, Mllllen
hof, Donau. Dunav'A. Dunaj. in A1chiv fur slavische Philologie, de V. Jagic', I, 290-298 Ber-
lin 1875.
(5) Bel. Gal. VI, 24.
(6) Propert. IV, 3, 9.
(7) Vlrg. Gemg. III, 161 deserta Getarum. Comp. IV, 463; IV 349, comp. cu O vid. T1ist. III, 10.
(8) Od. 1 (35), 9, Dacus aspe1, II, 20, 17.III, 6, 14. IV, 15, 20. Sat. Il, 6, 53. Totu asia Lucan
II, 54 Hine Dacus premat, inde Getis III. 95. Comp. Seneca, Hippol. 167. Oedip. 472.
(9) Vedi Teufel, Geschichte Rom. Litemtur, 3 aufl. Leipz 1875, p. 522-536.
( 10) Loculu acestei colonii a f>stu cauta tu, candu la Stein'Bm-Anger in Austri'a, candu la Temesvar
in (pentru cola inceputulu:; .colului XVI Caelius Calcagnini raportandn co loculu unde se
afla vechiulu Torni se numia pe timpulu seu Tomisva1, scriitorii posteriori fura condusi a dice : co
trebue se fie Temisi6r'a); cand1 la Akkerman in Bugiaca (laculu O vidului), seu la. Kiev. Vedi Momm-
seo, Oorpus lnscript. latin., III v. pa.rs prior 1873 p. 23 seq. reprodusa pe largu t6te povestole des-
pre mormentulu lui Ovidiu, si petrele adhoc falsificate. - Cantemir, Descript-io Moldavim, ed.
Papiu, p. !l : l.1.cus Ovidii, Laculu Ovidului iucolis, prope .Akierman, olim .Albam luliam, in Bassa-
rabia situs, eo nomine pjtissimum illnstris, quod prope hunc notissimus poeta. romanus Ovidius in
exilio degere jussus fuisse dicatnr. -Este siguru anse co Tomoi se afla lunga. Kostendje la satulu
Anadol-Ko1 (Mommsen C. 1. L.) sCll Tekir-Golla Tuzla-burnu (Tomasrhek. Miscellen aus der alten
Geographie, 1867, in Zeitschrift Ustcn. Gymnas., p. 717). Cf. Schafarlk, Wiener Iahrbucher XLVI
p. 49, jahrg. 1846.- .Archae'.ll. Zeitung 1850 p. 140.- A. (a pod. Vre'tos, La Bulga1ie ancienne,
St. Petersb. 1856, si critic'a. astei carti in Zeitschri(t fiir Allgemeine E1dkunde, herausgg. von K.
Neumann, N. F. 1, Berlin 185'\ p. 347 seq. - Rod. Min:r.lofl', Recensio populmum Ponticorum,
quos Ovidius exsul notos habuit, in Rulletin de la classe des sciences histor, philol., et polit., de
!'Acad. Imper. de St. Pete1sbg. t. X, 1855, p. :.104-327, pune Torni la Mankala. Cf. Sommer, Tt1r
schenbuch fur verbr. geogr. Kenntn. 1832, 11. 133.
www.cimec.ro
60
tablou viu si incarcatu cu natur'a imaginatira a unui poetu, despre clim'a si popula-
tiunile tierriloru de la gurele Dunarii si marea negra. - Frigulu estremu, care face
a ingbiatia t6te riurilr, Dunarza, chiaru Pontnlu Euxinu; diapedlle impietrite de frigu,
cari stau netopite eate doua ierni, fur tu n'a teribila, care rapesce case, turnuri; pustie
tatea, lips'a de arburi, campiile sterpe acoperite numai de pelinu; baltile si miasmele
locuriloru d'in in,pregiuru(ll), rarbari'a locuitoriloru, acestea formedia obiectulu con-
tinuu alu plangeriloru uefericitului exilatu(l2). Lui i se pare a fi la capetulu lumii
cin senulu muntiloru barbari ai Scythiei si Sarmatiei (Trist. V. 12 v. 10; T1'ist. 1, 8 v.
40), la tiermurile Getiloru (Ttist. 1, X v. 14) seu Sarwatiei (Tr. IV el. 8, v. 16; IV,
10 v. 110), apr6pe de cele siepte gure ale Dauubiului (Tr. II v. 189) d'in colo d9 cari
nu mai suntu de catu ghietiuri si inimicu, si mari, ce 'nghiatia de frigu:. (Tr. II v.195,
196, comp. Tr. Ili, 4 v. 47-51), printre Bessi si Geti (Tr. IV, I 67, etc.).- Nu-
mele si natiuniloru de la Marea-negra, ce se afla in Ovidiu, suntu: Pontulu
Euxinu, pop6rele in genere ale Moesiei si Thraciei, Scytbi'a, Sarmutii, Getii, Colchii,
Meterreii Jazigii, B1starnii, Bessii, Corallii, Heniochii, Acbteii, Taurii.-Numele Scy-
thicu nu'lu da nici ua data vre-unui poporu, ci numai regiunii, marii, cerului etc.,
este adico geograficu, ero nu ethnograficu. Prin Scyth1'a elu intielege : partea supe-
ri6ra de la gurele Dunarii cotre Resaritu si Nordu (1rist. I, III, v. 61, lll, XII, 55;
comp. Trist. IY, IX, 17).
Numele Sarmaticu ilu intrebuintiedia in sensu generalu pentru mai multe triburi,
nu ause ca nume propriu de tierra (Tr. III, X, 5. 34, IV. 1. 94). Sarmatii paru, dupo
Ovidiu, a fi fostu cu Get ii r.u numai vecini, dero si in legaturi strinsa (Trist. V, 7, v.
12, 13).- Getii sun tu pomeniti mai adesu de elu, si mai totu-d'auna insociti de unu
epitetu, vorbindu ei ca de unu poporu, in senulu caruia traiesce: (1fist. V,
10, v. 38 sq.): Getm e.rtremi, rigidi, dwi V, I, 46), Gttes Matticola (bis) (Trist.
V, III, 22), Geta squalidus, tru.r, pharetratus, Getm saevi, infesti (Tri.st. III, XIV, 42)
hirsuti (bis), intonsi, indomiti, m11le llacati (Trist. V, VII, 11), sfolidi Ge-
tm (V, X, 38), fcrri, pelliti.-Ellu deosibesce pe Getii, cei d'in coloni'a Thomi (impre-
giurulu orasiului) amestecati cu Gr.ecii, de J;otre Getii Nomadi (Trist. V, 1Q, 11-12,
V, 10, 27), de pre maluri ale Dunarii (Tri1.1t. Il, 191, III, 14, v. 41-42).
4.
In cartea II, elegia unica Trist. citimu :
Hactenus Euxini pars est Romana sinh;tri : 197
Proxima Bastern:e Sauromat:eque tenent, 198
cH&c est Ausonio sub iure novissima vixque 199
cHreret in impPrii margine terra tui; 200
(11) Comp. K. }'. Peters, Grundlinien zu1 Geographie und Geologie der Dobrudscha, 2 tom.
Wien 1867.
(12) Trist. III, X; Pont. lll, 8; Trist. VI, XII, 14, 16.
www.cimec.ro
61
lazylJeS et Colcki Metereaque turba Getaeque 191
Danuvii mediis vix prokibeftur aqltis. (13) 192
Ultimele doue versuri dau nascere la mai multe intrebari : Ce cauta mai anteiu
departatii Colchi lunga Iazigi si Bastarni? Unii sustinn, co Ovidiu a voi tu intr'adinsu
a pune pe Colchi la Dunare d'in caus'a vechei fabule, dupo care ua de Cokhi ur-
marindu pre Medeea aru fi fundatu Tomis (Trist. III, IX); altii presupunu, co prin
Colchi se intiellegu locuitorii d'in Carpati, pentru co ua portiune d'in asti munti nu-
mindu-se candu-va Caucas, turna co lunga ei sa se afle si ua Colchida, si prin ur-
mare si unu poporu Colchi, si stinc'a chiaru a lui Prometheu(14).
Socotimu anse, co nu trebue a impinge asia de departe deductiunile, nici a cere cu
de la unu poetu, condusu adesea in enumerarea numeloru proprii de nece-
sitatea metrnlui, ua precisiune geografica, la care nici elu a cugetatu vre-ua data.
Ovidiu amalgamedia t6te pop6rele, ce cun6sce, in giurulu Pontului; nu da vre-na de-
marcatiune intre ele. Co o mai multu, pentru elu t6te tiermur\le marei negre suntu
(13) Celle doue versuri 191 si 192 trebues,cu puse dupo 200, cumu se afla in cditiunile mai nuoi.
Vedi Al. Rlese, P. Oridii Nasonis Carmina, voi. III ed. Taucbnitz Lipsi ro 1S74 si prtEfatio XXIII.
In ce privesce critic'a testeloru vedi pentru Tristia: zur Handschriftenkunde und Kritik
ron J. P. Binafeld, QutEstiones Orid. C1itictE. I Bonn 1853,8. Il Coln 1855. 4. III Rhein. Mus. XIV,
p. 30-40. O. cr., Bonn 1860. 4. - Ex Ponto, editie critica O. Korn, Lips. 1868.
Teubner. - R. 1Yle1kel, QutEst. Ovid. Cl"iticm. etc.
(14) Hasdeu, Istor. Critica 278-287 pare a si gasi Colchi(l'a .cea cu la n'a de auru a Medeei" .Ia
Dunare printre bogatele na3sipuri metalice ale Olteniei." Stauc'a lui Promethcu, camu totu acolo,
coei .lllartialu scriia unui amicu, care plec spre Dunare, co in tierr'a Geti:oru o se gasesca stanc'o.
lui Prometheu".
Miles hyperboreos mod o, J\ilarcelline, Trioncs,
Et Getici tuleris sidem pigra poli;
Ecce PromethetE 1upes, et fabula montis,
Quam propc. sunt oculis nu ne ade unda tuis ...
(MartlaJ., Epig1. IX, 46.
Noi marturisimu: I-iu) co nu all.amu iu versurile acestea ceea ce d. Hasdeu asigura: .in tierr'a Ge
tiloru este stane' a lui Prometheu; H) chiaru de' aru fi disu acest'a Martialu, critic'a istorica nu tre-
bue se uite, co elu era unu poetu, scriinuu departe in ltali'a, dupo audite numai, si III) co in ori-ce
casu, fora probe suficiente, nu se potu localisa in Daci'a nisce antice mythuri: ca Prometheu, ca Col-
chida seu navigati'a argonautilol"lt cu lan'a cea de auru a Colchidei. Ambele mythuri isi an causele
loru die PhOnizier, III .. ) Riulu Phasis d'in Colchi(l'a er renumitu pentru tierile au-
rifere d'in giurulu seu, anco d'in cea mai intunecosa anticuitate (Strabo J, 4\ VII, 499; XI 499.-
A.tJpiau .i.llithrid. 1031. Schol. !rlsto ph. Nub. 109). Prin Sidonieni, primii exploratori ai tiermu-
riloru marii-negre, a trebnitu neaperatu se pene la Greci ua vaga notiune despre acele bo
gatii, si acesta notiune cempune togmai fondulu traditiunei argonautice. Ore totu asia de renumita
in auru este, seu a fostu pe atuuci-camu la 1250 an ni an te Christ. Olteni'a nostra ?-Apoi fondulu
naratiunei argonautice, intru ca tu privesce calatori'a de la Iolkos in 'l'hessali'a pene la Phasis, se rea-
<lima pe notiuni forte positive; esttJ unu adeveratu periplu cu uomenclatur'a capuriloru,
riuriloru si poporeloru confirmata prin 1ocumentcle ulteriore. (Vedi Viv. de St. 1\lartin, op. cit.).
Cumu s'ru potrivi atunci acustea, deco indrosnetii navigatori aru ti venitu cn corabi'a lorn Argos
pe Dunare pene la gur'a Oltulni, ca se ia de aci vestit'a !ana de auru, si pe Medea cea indragostita
dupo Jason" '/
www.cimec.ro
62
socotite ca ua singura Pontica, si lunga Iazigii, Bastarnii, Sarmatii, potea
se insira si pe Colchi(15).
Dupo Oolchi in versurile de susu vine : Meterea turba, unu nume de poporu ce nu
ne intempina in nici unu scriitoru alu anticitatii. Acest'a impregiurare prov6ca nea-
peratu banuiala de vre-ua er6re a manuscripteloru, in cari varietatea lectureloru este
f6rte mare. Asia in editio princeps (in acelasi timpu un'a la Bologna 14 71 foi., si
alt' a la Roma 14 71 f, 2 voi.) S1 citesce Mezea; Lovanianu: Vitrea; in alte mscr: Mi-
terea, Metera, Metrea, Mecherea, Melta, Vicea, Metheia, JJ!Icdii etc.(l6). Edftionea
aldina (3 voi. 1503) si cefe ce s'au tienutu dupo dins'a au: Metereaque turba. Ace-
st'a variatiune pentru unu acelasi nume a pe mai multi critici a presu
pune in locu de Metereaque turba=Neureaque turba(17), ce se recomanda in editiu-
nile m"i nuoi alle lui Ovidiu(18), referindn-sc astu-felu Ia Neurii lui Herodotu(l9),
pe candu Miihlenhoff amintesce. pre Mat'ijpoL lui Ptolemeu lunga Volga(20).
Ovidiu numesce pe Thraci la rip'a drepta a Dunarei, m1mindn pre Bessi deosebitu
(15) lJkert (p. 56) obsel'Va corectu: .Precumu Ovidiu isi perm;te a pun<J pe Colchi la vestn,
asia si Lncanns (Phars. V, 411) : - - .....:. - nec pervix velis
1
Aequora frangit eques, fluctuque latente sonantem
Orbita migrantis scindit Maeotida Bessi.
Rud. Mlnzloft', Recensio populorum etc. l. c., col. 319 :" Non necessario igitur credendum
est, poiltam sibi Colchos multo propriores finxisse q uam revera erant."
Pe lunga acest'a mai vine si alta consideratiune. In Tristele si Ponticele lui Ovidiu trebue
deosebi tu cele ce poetulu a scrisu inainte sen imediatu dupo sosirea sa la Torni, de cele scrise
mai in urma totu acolo. In primele elu vorbesce intr'unu chipu vagu despre loculu exilului seu,
si poporele d'in pregiuru lasia in cartea Ia T!'isteloru, scrisa in timpul a caletoriei spre Torni ,
elegia II v. 82 : .Rarmatis est tellus, quam . mea vota pctunt" pe candu in eleg. III, v. 61 :
Deniqne; Quid propero? Scythia est, quo mittimur, etc.); in celle de alu duoilea se vedu anse
observatiunilo sale proprie, autoptice, dero si acestea de ua valore relativa, coei ii lipseau mediu-
locele de a potea culege informatiuni, dupo cumu singura ne spune : (1''/'ist. III, XIV. T. 43) :
.Saepe aliquod verbum qurero, nomenque, locumque,
Nec qoisquam est, a quo certior esse qneam "
Elegi'a, care contiene versurile : "Iazyges et Colchi MeterratJIIC turba GtJtreque .... "-:-unu felin de
memoriu justificativu indreptatu cotre itnperatuhi Augustu, priru'a compositiune a lui Ovidiu
de la 'fomi, pote chiaru se fi fostu inceputa anco pe drumu, inainte de a ajullge la lvculu esi-
liului seu; (vedi Ovldlns, opera, Paris 1861, p. 530, ed. Th. Burctte et Vernade.), asia co in
sirarea Colchiloru, lunga Geti si Iazygi, nu are insemnatatea geografica, ce i se
(l6J Minzloft' 1. c.
(17) Mt>rula, Rlese op cit., - Schrader coujectunidi!l. : .N eurique tt turba Getarum".
(18) Rlese op. cit.-Alte editii de : ./ahn 1832; Richte1 1826, Merkel
(19) Poetii romani aveau obiceiu a intrebuintia pentru locuitorii regiuniloru Pontice numiri
vechi: Virgil (Aen. VIII, 725. - Georg. III 460, IV 461.) Horatius. Od. Il, !} , 23c II, 208
lll, 4, 37.- Od. I, 35. 40. - Propertlus IV, 3, 764. Katauksich, de Istro ejusque adcolis
commentatio, Budae 1798, p. 114 deduce gresitu Jleterea tle la tof> p.atspzop.at = glote
vagabunde. - Zamoscl us, Analecta lapidum in Dacia, PataYii 1598, in 16, p. liO, de la (.110.
transmontanu", esplicatiune totu atatu de puci nu seriosa ca si cea d'anteiu, de d.
Hasdeloi SI) intemeiadia. pe dins'a a descoperi in .Meterca turLa" l'C .Agatirsi, Sygini ero
in Golchi ,pe Caucasiani .munteni d'ln Carrati" (p. 2il7).
(;W) Cber das Sarmatien des Jltolemaeus, iu Mo11atsbericht der Berl . ..dkademie, 1866, p.
www.cimec.ro
63
totu aci (Pont. I, 3,57; corup. Trist. III, 10, 5; Tr. IV, 1, 67), ero malulu stangu alu
riului ilu atribue mai cu sema Sarmatiloru numiti maftotu-d'auna alaturea cu Getii
-Despre Coralli vedi Pont. IV. 2. 37, ib. 8. 83; Heniochi si Acbrei Pont. IV. 10.21 ete.
Daci nu ne 'ntempina in Ovidiu, ero Dunarii ii dice si IRtor si Danubius,
fora deosebire (Tt. II 189, 192, 203; IJT. X. 29; III, XIT. 29).
5.
Strabo (nascutu la Amasi'a, ora-;iu alu Pontului, in uol'dulu A!liei mici, camu 50
seu 60 a. Cbr., mortu in primii ani ai domniei lui TibHiu), ori-ctu de preti6se date
ne-a tra.usmi3u in oper'a sa(21), assup'a istoriei, religiunei si culturei Getiloru si
Dacilort, totusi cunnoscintiele sale geografice dm1pre tierile de la Dunarea de josu
erau inco marginite, de si ne spuue co: in ti!Ilpulu seu tierr'a de la Istru pene la Tyras,
fiindu descoperita do Homani, s'l potu da auum descriptiuni mai esacte de ctu alta
data, mai cu sP.ma despre Geti, 'l'yrigeti (al. Tyregeti F.eu Tyrengeti) si Bastarni, lo-
cuitori de longa Istrn, r recum11 si despre Albanesii si Iberii d'in Caucasu (lib. II cap.
V prolegomena; corup. lib. 1 cap. 2). Elu nu cunosce anco numele Karpathi, dero ra-
porta ca si Ce sa ru, co in sudulu Gumaniei, la nordu de Danubiu, se ntorce padurea
hercyniana cotre resaritu, si tier'a d'intre acesta padure si fluviu, cum si ua parte d'in
munte este stapanita de Geti (lib. VII, cap. III, 1), cari se invecinesru cu Suavii (lo-
cuitorii padurei Hercyrtiane). Strimta in aceste Jocuri, tief'a Getiloru se largesce d'in
ce merge cotro resaritu intindienduse la nordu peno la Tyrrgdi, locuescu la riulu
Tyras. Mai lamuritu a determina hotarPlP, dice Strabo, co nu se p6te (VII, III, 1),
ci la media-n6pto de Geti suntu Bastarnii, la apusu Germanii, laresaritu Tyrigetii (VII,
cap. IV comp. lib. VII cap. IlJ) (22). - Fluviulu Dunarea pcno la cataracte se nu-
mFsce Danubius, ero locuitorii peno aci : Daci; de la cataracte in josu : Istru, ero
locuitorii : G ti; (Strab. l. VII, cap. III, 12). lstrulu se versa in mare prin si11pte
d'in cari cea mai mare Sfl numesce Sacra (tspbv ato!-L(l), fiindu cea mai despre
media-di (lib. VII, cap. III, 15). Elu numesce si riulu Mariso3 ca afluenta alu Duna-
rii, pe cara mai toti come1tatorii convinu alu identifica cu Muresiulu.(23); anso cu-
("21) l'e.o"(petrptxa, ed. l\Iiilltr et Diibn. Didot Paris.- Strcibonis. rer. geogr. !ibri
XVU, Tauschnitz 182!). - Cartea VII e in parte pierduta. dero suplinita cu ua prescurtare de
la tiuele secolului X d. Chr., se ocupa de Gerruani'a, tierile Dunarzi, Epirolu, Macedonia si Thra-
ci'a. - Forblger, Han. der alten geogr. t. 1 p. 312 seq. (Leipz. 1842\ a culesu cercetarile lui
Groskuod asupr'a tutoru fontaucloru lui Strabone, d'in fie-care d'iu cartile geografiei sale. Mai
vedi De fontihzts ywgraphicorum Strabonis, de A. H, L, Heereu in Commentatione8 Societatis
Regite Scienticmmt Gottingensis Recentiores, v. V an. 1819-22, Gottingm 1823, p. 97-160. Cf.
J1alte-Bmn, l'recis de Geographie, 1, cartea Vl-IX.
(2"2) Elu mai observa. inca, 1. Il cap. V, 30, cola nordulu lstrului tillntu Germanii, apoi teritoriulu
lietilorn {tb l'stt'X.0\1 7ttiv) alu T.nigctiloru, Bastarniloru si t;aunmatiloru; si 1. VII, cap. V, 1, co
l!c la qJUsu spre resaritu locuescu Germanii, Dacii, Getii.
(20) Critica 1 !St>--1117 ilu idcntilica cu partea de jotiu a Oltului.-f:taoM,
Jien zur,(ieographie und des Trajauischen Dacieus, Hermaunstadt, 1874, p. 11, presu-
www.cimec.ro
nosce si Tiss'a sub numele strica tu de Parisus (la Plinius IV, 12 : Pathissus, la
Amm. Marcellinu, Parthiscul) ceara scoborindu-se d'in munti pe longa Scordisci ...
se versa in Istru (24),, Asemenea indica intre Geti si mana Pontica, mai specialu,
intre Prutu si Dnistru (Tyras) : pustietatea Getiloru (l'moY epwicx), (1. VII, cap. lll,
14). Aci: doue lacuri, d'in cari unulu se deschide spre mare, cellu altu este inchiau
l. VII. cap. III 15). De la Istru (gur'a Sacra) peno la Dnistru Strabo ma-
sora noue sute stadii, (1. c.); la gur'a Dnistrului pune : turnulu lui Neoptolrmu, si
satulu (vicus, XW(.Ll)) lui Hermonactu; la drept' a riului, orasiulu Niconia, la steng'a sa,
Ophiussa; la ua distantia de 120 8tadii mai in susu de riulu Thiras, locuitorii
spunu, co se afla unu altu orasiu, de siguru Tyra (1. VII, c. Ill, 16). Regiunea d'intre
Istru si Borysthene o imparte astu-feliu sub raportulu ethnographicu: prim'a portiune,
pustietatea Getiloru; apoi Tyregetii; dupo acestia Jazigii, Sarmatii, ce se mai numescu
si Basilii, adeco Regali, si apoi Urgii (Georgi Agricultori ?), cari cei mai multi
suntu nomadi, ua parte d'in ei se occupa cu plugari'a, si, cumu se dice, locuescu
si la Istru, pe ambele maluri ale lui. La nordu de Tyugeti, intre Carpati si Dnistru,
suntu Bast!l.rnii. de vitia germana, divisati in: Atmoni, Sidoni, Peucini (nDmiti
feliu de la insul'a Peuce la gurele Dunarii) si Roxolani (intre Tanai3 si Borysthenl')
(1. VII, cap. III, 17).-In Getiloru Strabo ne mai spunP, co se afla unu munte sacru
si longa elu unu riu, numiti ambii: Uogaeonum (1. VII. c. III, 5), fora anse a
loculu loru cu certitudine.- La media-di de Istru suntu de la nstn spre estu: Tri-
balli, Mysii Moesi"i; in minora (Dobrogi'a de adi): Triballii, Trogloditii,
Crobyzli. In muntele Haemu si d'incolo de densulu : CoraBii, Maedii, Od1ysii
(lib. VII, c. V, 12). Scythi'a, pentru Stra.bo, este unu nume genericu pentru intregulu
nordu-estu alin pamentului locui tu (1. 1, c. 1, 13); in Euop'a de ro : din nor-
dulu Pontului peno la Tunais; ca locuitori ai !ICestei nginni numesce : candu pe
Scythi, candu pe Sauromati seu pe Sarmati, Rhoxolani, Jazygi, Tyregeti, tinendu-i
pe toti de membrii ai familiei Scythe. Elu cun6sce ?.fora de Scythi'a minora (Dobro-
gia), anco ua Scythia mica, peuinsul'a Taurica pwo la Borysthenes (lib. VII cap.
IV; lib. XII, c. li, 3). Alaturat'a mappa resu.ma datde geografice alia lui Strabone
aesupr'a tierreloru de la Dunare.
pune co, pentru Strabou Muresiulu (Marisos) so versa in Danub:u (curBulu superiorii alu fluviului)
d'e,supra inoreloru Thissei, pe caudu This'a (Pathisus), in lstru (cursnll seu inferioru).
(24) Strabo, 1. Vii, III, 1,3. 'Par oe oi CXt)t(Jl'J Mriptao.; el, tOY 00
livex6(.LtCov ot 'PwfLil[ot tlic toY 7tOAEfLOY. xlit '(1Xp tofi 1tOtCl(.L05 tii fLS'J
2ivto XllL 1tl)'(CX[<; (.LEpl), [LEXfit too'J xritcxppcxxtooY, El. (.Lri
AtOtCX otli t()Y rpzpsto.t ' ti os xritw fLSXPt tOO II6'JtOU tri 7tspl. XIXAOOOtY
VIotpOY. - Id. VII, r. V. (.Lb tt (Illyi'iei) Ot
Bo"touc Xlll slh'tj tcx llitO Kpttcxatp(Jl,
!fYilt xropcxY orpstepcxY, Xllt1tsp 1tOtCX(.LOO OtEtp'(O'JtO<; tOU Illlptaou, pSO'JtOI; i7.1to tOOV opooV
S7ti. tcw "Iatpo'l Xlltdt Y.CXAOU(.L5vou( l'cxl-titcx<;.
www.cimec.ro
Reproil:u_cthm_e m StaoilimentJJl SoceGl!_,S.ffider er.TecluJlucuresCllW'Il
www.cimec.ro
65
6.
Pomponiu Mela, care sma m timpulu imparatului Claudiu (25), nu cnn6sce pe
Geti da ca tu la sudu de Dunare, in Thraci'a {26), ero pe Daci ni ca iri nu-i pome-
nesce. Elu intinde Scythi'a Europena de la Thanais, seu aproximativu de la medilo-
culu tiermului ponticu, cot re sudu vrstu (2 7) peno la Istru {28); pe Agatirsi ii pune
impreuna cu Sarmatii -b Maeotis (29), tinendu-i dreptu Scythi ca si pe Neuri, Ari-
maspi, Essedoni (Issedonii lui Herdotu), Anthropophagi, Gt>loni si Melanchleni (II 1);
ero Sarmati'a o separa de Germaoi'a prin Vistull'a, si o lungesce cotre sudu-estu
pene la Istru (30).
7.
P1iniu celu betranu (nasc. dupo Chr. +81), de si nu cun6sce pe Stra bone, dero
a compulsatu numai in scrierea partii geografice (oatru carti) d'in oper'a sa Historia
naturalis, -care este ua adevarata encyclopedie a lucruriloru omenesci, - celu pu-
cinu trei-d1eci si trei isvore romane, si optu-dieci si doue Ellu areta mai an-
teiu co, Dunarea isi incepe cursulu seu in Germani'a, in ve:fulu muntelui Abnoba, si
curge sub numele de Danubius prlDe in Illyri'a; aci luandu-si pe acella de Tster, du-
po ce primesce in apele se le d11 riuri, se versa in Marea Neagra pe siesse
guri, anume: 1) gur'a Peuce, de la insul'a invecinata Peuce; 2) Naracustoma; 3) Ca-
lonstoma, apr6pe de insul'a Sarmatica; 4) Pseudostomon, cu insul'a Conopon Diabasis;
5) Boreostoma, si 6) Spireostoma (31). De la aceste guri in susu, locuescu, in gene-
ralu, dupo Plinius, numai nemuri Scythice: littoralnlu fiindu tinutu de rase diftrite,
candu de Geti, (numiti de cotrl\. Romani, Dac); candu de Sarmati, numiti de cotre-
(25) Elu este mai vechiu de ctu Pliniu numai cu ::'O' de ani, coei acesta ilu pune intre isvorele
sale; posterioru anse lui Cornelius Nepos (III, 45, 90), care era contiruporanu lui Augustu.
(26) Pomponll .Melm de situ orbis, Iib. II cap. 2 : .Quidam feri sunt et ad mortem paratis-
simi, Getae utique.
(27) lib. 1, 3: .Genlium prima et alia qu'lm dicta est, a Tanai in media ferme Pontici
lateris : hine in Aegroi parte m pertiuens Thracia Macedoniac adiungitur."
(28\ Despre lstru dice: lib. II, 1 : .At. i!lc, ([Ui pJpulos a se![llOntibus dirimit, apertis
in Germania fontibus, alio, quam desinit, 1-xoritur. Nam per immania magnarum geutium
Jiu Danubius est . dein(le ali tor eum adpellautibus accolis, fit Jster, acccptisqne aliqnot a.mnibus.
ingens jam, et eorum, qui in Nostrum mare dociduut, tantum Ndo minor, totidem, quot ilie,
Sed tribus tenuibus, reliqnis navigabilibus, cffluit."
(29) Iib. II, 1 : .Hominum primi sunt Scythae, ScytlHunnlClliO, queis singuli oculi essc dicuutnr,
Arimaspoe : ab eis Issedonas usque ad Maeotida. Hnins t!cxum Buces amnis secat. Agathyrsi et
Sauromatac ambiunt."
(30) 1. III, c. 5. - Cf. nota 1 Cuno, Dic Skythen p. 1::19.
(3!)
7
Historia Naturalis.lV 24.
www.cimec.ro
66
Greci Sauromati (32), si de Hama.xobi seu Aorgi, de vitia sa.rmatica; caodu de Scyhtii
bastardi (cari se tragu d'in Sclavi), seu de Troglodyti; apoi l)e Alani si Rhoxo-
lani (33). Tierele asiediate mai stnu, iotrtJ Dunare si padurea peue Ia
castrele de ierna panonniane, le locueseu Carnuntii; campiile, ce se intendu de acolo
(campi'a Ungariei de josu), Jazygii, unu tribu sarmaticu; ero: tier'a muntossa. (clll-
patica) pene la Tiss'a, Dacii, ce fusessera goniti dfl Iazygi d'in campie(34); la resaritu
de Morav'a, suntu Bastaroii si alti germani (35). Pe Neuri si Agathyrsi ii arretta
d'incolo de peninsul'a Tauri ca, alatnrea cu Gelon ii, Thussagetii, Badinii, etc. (36).
Pliniu de si vedo, ca si antecesorii sei, in muntii Uarpati ua continuatiune a padu-
rei hercyniannA, aose determina celu d'anteiu Carpatiloru centrali prin in-
dicarea riuriloru : Pathissus si Ma.rus , si intre Dunare si Dnistru montes
macrocremnii (unu apelativu grecu ce in3emoedia: marii, riposii munti), cari, dupo
tote probabilitatile, suntu platoulu Transilvaniei (37). - Intre alte pop6re ale Scy-
thiei elu pune si pe Auchati, locuitorii de la isthmulu Kimmericu peno la isv6rele
Hypanisului (IV, 26; VI, 7), despre cari vorbesce Herodotu (IV, 6), si pe cari
Cuno (p. 82) ii identifica cu :E'X.63cu ai Helletfiloru.
8.
Tacitu numesce; la rcsaritu de Germani, pe Daci si Sarmati(38), ero hotarele loru
dice co se determina parte prin munti, parte prin temere reciproca. - Pe GEti nu-i
indica nicairi.
(32) IV 25. Cu tote astea, in cartea 1. VI, c. V, 2, pe Sarmati de dicundu
anume: "! tergo ejus Epageritae, Sarmatarum populus in Caucasi jugis: post quem Sauromatae".
Contradioerile in oper'a lui Pliuius provinu d'in lui de a lucra si a face excerpte fora sa se
ingrijesca., dcco tl<J se contradicu.- Multe sun tu si d'in 11in'a copiatoiiloru.
1<13) IV 25 : .Ah eo in plenum <!uidem om nes Scyt.harum suut gentes: variae tamen littori appo-
sita teuuere, alias Daci Rornanis tlicti :alias ::larrnat.ae, Grccis taurom?.tae. eorumque Ha-
maxobii, aut Aorsi : alias ::l:ythac degencrcs", ct a servis orti, aut Troglodytae; mox Alani, rt P.ho-
xalani." Cnuo (Die Skythen, p. 121) propDue, fora terueiu auso, a se <"iti: tencnt in locu de tenuere,
si a nu vede dero in acestu pasagiu succesiuuea poporeluru la litoralu, el starea d'in tim
pulu lui Pliniu.
t:34) IV 25: autem !nter Danubium et Ha,:yniuw saltun1, usfUC ad Panuonica hi ..
berna Carnuntii (Gerrnanorumque ibi c,ntinium), camvos et plana rnontis vcru
et saltus pulsi ab his Daci ad Pat.hissntH amucm." CuviHtele "GermanorUHHflltl ibi cuHfinium", le
cunsideramu ca ua observatiune parenthetica, fora a le referi la ce urrncdia Cunrp. Cuuo, o:. cit. 1 '!4
(35) IV. 2f>.
(;36) IV. 26.
(37) H. N. lV 2ti:. Verum a'J lstro ovpida, Crenruiscos, Aepoliu111; montes 1\lanocremnii, daruo
amnis Tyra, c ppido nomen iruponcns, uhi antca Ophiusa dicebatur. etc." - Cump. Hoos, St1tdien
zur Geogr. und Gesch. des 1'rajctnischen iJw;iens. p. 12.
(38) 1'11c. Germ. 1 : Germania umnis ... a ::lanuatis DaciS!fUC mutuo metu a'!L montibus
tur, cap. 43: dirimit enim sdndihtuc ::lueviarH continuuru montiuw jugurH. - Cf. Ann. 11. 63.
www.cimec.ro
67
CAPITOLULU V.
P t o 1 e m e o.
1.
Ptolemeu (cotre 140 d. Chr.) divinulu (6 {)osio<;) geografu:t, osta cdu d'anteiu, dupo
Herodotu, care, relativu vorbindu, arunca ua viua lumina asupr'a tiPreloru de la Du-
nare si din nordulu Pontului, si uniculu d'intre cei vechi, care trate lia Daci'a ua
unitate teritoriala deosebita, in marginele-i natural", si cu numer63e numi de popo-
l'atiuni si locuri intr'Pns'a necunoscute pene la densulu.( 1) Elu netientindu a o
tieriloru, ci numai a obiectele geograficP, si a face catalogulu
localitatiloru insemnata : cetati, riuri, munti, divide Daci'a do la Nordu cotre Sudu
in cinci zone corespundiet6re gradeloru 48-44, si indica astfel hotarrle ei : la a-
pusu riulu Tibiscus, care o desparte d3 Iazygii Metanasti, la media-nopte muntele
Carpatu si cursulu superioru alu Doistrului, la resaritu rinlu Hierasus (Siretu) pene
la versa rea sa in Danubiu, ero la Dunarea, care o separa de Mcesi'a (2).
Astu-fPlill Daci'a lni Traianu, dupo coprindea: B:matnlu Temesianei, la
(1) Celu mai bunu textu alu lui Ptolemeu este celn datu de \VIllberg; traductiunea francesa de
Abbe Halma, Paris 1828. - Glaudii Ptolemaei Geographia edidit C. F . .A. Nobbe, Lipsiae 1845.
- Geographie de Ptolemee , reproduetion photolithographique du manuscrit grec du monastcre
de Vatopedi au Mont Athos ed. P. de Sewastianoff. Parh 1867. -- Literatur'a asupr'a lui veli in
Forbiger, Handb., pe longa care se mai adaoga: Delambre Mem. de l' Institut nat. Sciences math.
et phys. VIri, p. 40 si 3JS;-MollweidP
1
Monatl. Correspondenz XI, p. 322.- M11nnert, Geogr.
der Gr. --Dr. Erhurd, Regesta hist. West(aliae, Miinster 1847. 58.- V. de St. Martln, op. cit.
p. 195 -:l!O. - !. Roscher, und die lfandelsstmssen in Central-.Afrika - Wle-
tersheim, iiber den pmktischen Werth der :;peciellt.n Anga/len in dcr GeO[JI'ttphie des Claudiu:;
insbesondae itber Germam'?m, in Bet1-chte ubet die Verhandlungert det kuniglich.
sischen Gesellsch. der WisJ>tnschaften zu Leip;ig, IX voi, 1857, Leipz. p 112-145. - A. H. L.
Heereu, de foutibus Geographicorum Ptolemaei, tabularumque iis Annexaruw, nuw li Grrecre an
vero Tyriro originis fuerint.
(2) Ptolemeu, ed. Nobbc, III, 8, 1 -4. - Corpus lnscriptio11ltm Latinarum III
p. 247, laur. XXIX si in alte parti, identifica correctu riulu Tibiscu8 cu Temesiulu de adi, lLuga
care se afla mentiona tu ruunicipiulu Tibiscun:; ero Hierasus cu tliretu. - Elu dice : .Terminari Da
ciam ab occide11te Ptolemreus (il, 7. 8) scribit fluvio Tibisco, ut i11ter Daciam !t Pannouiam iuferio-
rem iuterpouantur lazyges Metanastae. 'J'iuiscus autem ftuvius non tlSt !lui hodie dicitur Theiss, sed
qui nunc est Temes, cum ad hunc, non ari illum situm sit muoicipium Tibiscum modo ruemoratum;
nam l'riscus (p. 183 ed. Bouu.) t!Uique ay eo pendent Iordaus c. ::14 et Raveunas geogr. 4, 14 qnre
habent de tluviis Tisia (vei Tiga) ct Tibisia (vei Tiphesa) quam!Uatu non iml'robabiliter referuntur
ad eo->dem fluvios Theiss et Temes , ta meu no11 ita certa sunt, ut rem decidant." - t>ooli, op. cit.
pp 1::1, :!5 si Forbiger, Handbuch, III 1 h;a susti11u, cu de faptu Tibisculu lui I'tolemeu 1111 e Teme-
siulu, ci Thiss'a, ero Hierasus nu este ::iiretulu, ci de siguru l'rutulu, si co Ptolcmeu .11.lua.tu Tewe-
biulu drevtu Tiss'a; si d'urdoue riuri l:liretu si Pruthu, a f11cutu numai unwu singuru.
www.cimec.ro
resaritu de Temesiu, ua parte a Ungariei, i11tregulu Ardelu, Bucovin'a, ua mica parte
d'in Galiti'a, Moldov'a la apusu de Siretu, si Tier'a-Romanesca, ero regiunea d'intre
Si retu si Nistru apartinea Moesiei ioferi6re (3;.
2.
Munti si riuri. - Ptole:neu de si este celu d'anteiu, care numesce muntii Carpati
(III, 5), dero are ua idee falsa despre directiunea loru, coei in lo1)u de a-i pune in le-
gatura cu muntii Sarmatzci (micii Carpati, pe cari ii intinde de la Sudn cotre Nordu,
de )a 4230' long. S 4830' lat. pE'ne la 4330' )ong, si 5030' lat.)
1
ii face !!O in-
cepa sub 46 long. si 48 30' lat., in linie drepta spre resaritu (4), asia co prelungi-
rea loru aru atiogd gur'a Dniprului. - Despre portiunea sudica a Carpat iloru, seu
macaru ceva despre plastic'a munt6sei Transilvanii, elu pare a nu fi avutu nici ua cu-
noscintia (5 ).
Riurile suntu : 1, Tibiscus (III, 78. la Ravennate Tema, Const. Porphy-
rog. o cate vine d'in Carpati, 46 long., 4830' lat., si se versa in Dunare
46 long., 44 15' lat., Temesiulu de adi. - 2 Rhabon seu Arhabon se versa in
Dnnare 49 Jong., 43 30' lat., Jiulu de adi(6). - 3 Alu ta (III 8) se versa
in Dunare 50 15' Jong., 44 lat., Oltulu(7). - 4 Hicrasus (III 8) idem in
{3) Ptolemeo, III, 8, 10. - Cf. Mommscn, Corpus Insel". Latin. III, p. 147 : - .Regionem
Tyranam non Dacire provincim, sed MO!sim inferiori attributam esse item ostendit Ptolemreus (3, 8
10), Daciam oricntem vorsns terminans fluvio Hieraso (Sereth) totamquc Bessarabiam, quam hodic
dicimus oramrtne adeo maritimam universam it a secernens a Dacia, ut Tyra sit in MO!sia, Olbia vero
extra provinciam in Sarmatia." Se incela dero 1. Marquardt, in oper'a sa Rumische Staatsurwal-
tung, Leipzig 1873, p. 152 candu dice, co rlupo Ptolemeu provinci'a Daci'a se marginea spre resaritu
cu riulu Tyras (Nistru), de si singurn recunosce la 11ag. 150, co tierr'a d'intre Dunare si Nistru era
alipita de Mtesi'a inferiora.
(4) Ukert, op. cit. p. 602.
(5) Vedi in Ukert charta: Sannatia et Dacia-cttm Ponto Eu..r;ino et Caucaso secundum Ptole
maeum. - op. cit. 13.- Cu tote acestea in III 5. 21 Ptolem. dice: 'l.'oov oS: dplJ(.LEVOOY (cei
din urma pomeniti Bisaaot tov KapmitlJV u1to (.L6:V toi>:; Oikv-
1t-iAtV l'ctAivoctt X. x. !J.SXPL 'tOOV 'AJ.abvoov. U1J' 'I,.oAJ.ioovs:;,
Sttt1 TptX(.LOYttl\IOL (.LEXPL tlilY Ilsox[voov opoov. Aci muntele Pcukin nu p6te fi al
tulu de ctu partea resaritena a Alpiloru transylvanici. - Cf Cuno p. 41 nota; si .MUllenhof, iiber
das Sarmatien des Ptolemaeus, in clc1 Koniglich. Preussischen Akademie der
Wissenschaflen zu Berlin, 1867, Berlin. p. 1- 12.
(6) Ed. Wilberg: tO!) ltOttl!J.Oi>=ubi Catarh<tbon fluvius" varietatea lectiuni-
loru: 1 o 1tOtO!!J.O'Ji 20 1tOttX!Lo5; 3 i
1
tov
1tOttl(.LOV propune Grashof, care adaoga pc tO'J. 4 ltOt. in chart'a Dacici lui PtoleJT]eu
mscr. de la IUUntele Athos; editiune Sevastia10n; si pag. XXXII, textu.-Kat.ancslch de Istro 47
crede gresi tu a fi Muresiulu, pe candu Rhabon, dupo tote probabilitatile este Jiulu. VEdi Forblger,
Ukert, 6ooi p. 31 si chart'a, mscr. vatopedianu, mai la vale.
(7) Ukert 603.-Forbiger, Manoert IV 203, Goos 31.
www.cimec.ro
69
Istru53o 15'long., 46o 45' lat., in faci'a Dinogetiei, Siretulu de adi(8). 5o Danubius
care de la Axiopolis pene la gurele sale se nuruesce Ister (III 8, 10)(9). A-
ceste guri in numeru de siese suntu (III, X 2-6/ :
at6(J.CX 'lEpov, TfEOXTj
N cxpcxx[ov
KciJ..ov
IJf iOOOOtO(.L'X
c Bops[ov
8tci'(OAcx, TJ 4tAOY.
3.
Loctlitori (VIII, 12' 4). Ptolemeu insira 15 triburi dace locuindu unele longa
altele, in cinci serii, si anume de la apusu cotre resaritu (III 8) : Seri'a cea mai de
la nordu, 1 Anartii, Teuriscii, Cistoboc,ii; II) mai la sudu: Prendavensii, Ratakensii si
Kaukoensii; III) sub acesti a; Bietii, Burideosii (Burodensii, Buredreensii) si Kotensii;
apoi IV) Albokensii, Potulatensii si Sansii (Si osii); in fine V) Saldensii, Keiageisii
(Kiaghisii, Kiaginsii) si Piefigii.
4.
Cetati in Daci'a (III, 8) :
Rucconium . ('Pooxx6v(o\l) . 46 30' 48 10'
Docidava aox[ocxocx (1 aoxlpiXV'X ms. Sevast.)
470 20' 48
Parolissum .
Ilcxp6Ataaov (1, llcxpAtaaov). 49
48
Arcobadara. 52
48 15'
Triphulum
52 15' 48 15'
Patridava llcxtpiocxucx . 53
48 10'
Carsidava Kapa!ocxocx (Kcxpa!o;vcx) .
53 20'
48 15'
Petrodava
11atp6ocxocx (Ilatpoocxvcx, ll;tp6ocxacx) 53 45' 47 40'
Ulpianum Ob>.. 7ttCXYOY .
47 30' 47 JO'
Napuca . N tX7tOO'l!.CX (N CX7tOU'l!.CX) . . 49
47 40'
Patruissa
Ilcxtpo6taacx (llcxtcxo[aacx). 49
47 20'
Salinre
r.cxAtYCXl (r.cxJ..[vcxt, r.cx>..Evcx)
49 15' 47 10'
Prretoria Augusta.
Ilpcxml.)ptcx A6rooatrx .
50 30' 47
Sandava.
(r.tivo!Xoocx).
51 30' 47 30'
Angustia
'Avrooadcx (A(.Lrooat[cx)
52 15' 47 15'
Utidava. OotCocxocx
53 10'
47 40'
Marcodava .
Mcxpx6ocxocx (Mcxpxoocxvcx)
49 30' 47
(8) Momwseo, .Maooert IV 105, Goos 31, Desjardlns, La Table de Peutinger, Pa1-is.
(9) III 8; dt1'' xcxAsi:tcxt o fLE)(pl toli TI6vtoo xott trov
www.cimec.ro
'f(l
Ziridava. Ztpi5omcx (Ztpiocxvot) 45 o 30' 460 20'
Singidava I:tnlocxvcx (I:tvnEocxucx) 430
46 20'
Apulum . "A1ro6A.ov ("AtouA.ov) . 49 15' 46 40'
Zermizirgi . fep(J.letp"( Nep(J.lat"() 49 30' 46 15'
Comidava Ko(J.lau (Koxlocxucx) 51 30' 46o 40'
Ramidava Pot(J.lcxua (Pot(J.EoYot) 51 o 50' 46o 30'
Pirum . lltpob(J. 510 15' 46o
Zusidava Zouolocxua: . 52o 40' 46 15'
Pal oda . IIA.ooa: . 53 4 7
Zurobara . 45 40' 45 40'
Lizisis (Aizisis?) AtCtoE<; (Ae"(tCl<;) 46 15' 45 20'
Argidava . 'Ap"(loaucx . 46 30'
Tiriscum Ttploxov 48 30'
regia. 4 7 50'
45 15'
45 15'
45 15'
Aqure. . "rBatcx . . . . .. 49 30' 45 40'
Netindava Netlvocxu (NiYtEoucx) 52 45' 45 30'
Tiasum . Tt<ioov (Tlotooov) 52
Tibiscum 4 7 40'
Zeugma . . 46 40'
45 30'
4.fl 40'
44 50'
Dierna Alspva . 4 7 15' 44 30'
Acmonia Ax(J.oYla. 48 45
Druphegis ApompYJjl<;. 47" 45' 44 30'
Frateria. 4>panpla . ... . 49" 30' 44" 30
Arcinna . 'Apxlwa 49 44 45'
Pinum . IItv6v (IItvov) 'L 50" 30' 44" 40'
Amutrium 'A(J.obtptov . 50"
S
\'6 51" 30' 45
ornum . .... pvov . .
La acestea se adauga trei cetati da.ce numite in regiunea d'iutre Prutu si Dnistru
(la Ptolemeu Moesi'u inferiora (III, 10.)4) :
1'amasidava.
Za.rgidava.
Pirobarida va.
5.
Analis'a gt'ogratiei lui PtoiHnen auso un este auco finita.
Elu scriiodu ciocidieci de anni apr6,JO dur1o cucHirea Daciei de Traianu, si uti-
lisandu isv6re d'in diferite timpuri, este cestiunfa a vedea mai anteiu: JO deco datele
!:!ale geografici', despre 1 op6rdA si cetatile DJciei, se raporta la ua stare de lucrnri pos-
teriore eeu curerirei lui si Il
0
a incrrca sa determinamu cu ce
de adi anume seu localitati s'aru potea identifica cetatile indicate de Ptolemeu, esa-
minandu, deco gradele longitudinala si latitudinale ale sale suntu seu nu esacte.
www.cimec.ro
7l
6.
geograficu alu lui Ptolemeu se socotesc!', cu dreptu cunntu, ca ua opera
a lui Marinus Tyrianulu, revediuta, indreptata seu adaogjta, si in parte prelucrata(lO).
coei insusi Ptolemeu ne spune I c. VI : cMarinus de la Tyr celu mai nou d'in ceia
cari, in timpulu nostru, au cultivatu geografi'a, pare a se fi ocupatu cu dens'a cu multu
zelu, coei se vede, co a avutu cunnoscintia de unu mare numeru de rt'latiuni, a-
fora de cele cunoscute mai iuaintr, si co a studiatu cu grija mai t6te scrierile ante-
rior!', aduca ndn cor<ctiunile necesarii la faptele admise d'in gresi ela ca sigure nu nu.
mai de acesti autori, dero si de insusi elu la prim'a data. Acesta se p6te vedea d'in
numer6sele editiuui ale coHctiunei facuta de densulu cTablei geografice.:. Apoi mai
co Plu (Ptolemeu) s'a silitu, rastrandu de la Marinus totu ce n'a avutu
nevoie de indreptare, sa faca mai limpede si mai intielesu, prin ajutorulu relatiuni-
loru mai moderne si printr'ua renduiela mai buna a locuriloru in charta, totu ceiace
lasase Marinus intunecosu seu incarcatu (c. XIX). Ast-felu fiindu, ua mare parte d'in
datele lui Ptolemeu despre Daci 'a potu fi socotite ca venindu directu de la Marinus,
care pare a'si fi publica.tu oper'a sa la finele secolului Jiu dupo Chr., in timpulu lui
Traianu(ll), si a fi dispusu de unu bogatu materialu culesu parte in Alexaudri'a si
Tyru, unde se intalnea navigatorii si caravant-le d'in t6te tierile(12). Acesta chiaru
si esplica intinderea cunnoscintieloru noui, comparate cu notiunile lui Pliniu, Mela
si Strabo, detaliile si numile, ce aparu prin Marinus pentru prim'a 6ra in geografi'a
lumei a nticl', si de care Pliniu, celu attu de diligiote in cercetarile sale, nu potuse
avea ni ci ua cunnoscintia(13). Dero chipulu de lucrare alu lui Marinus este de totu
curiosu. Elu gramadesce relatiuni vechi si nuoi fora nici ua deosebire; le lega unele
de altele, numai si numai pentru a da aparintia unui lucru completu. si de a nu
nici ua lacuna(14-). Chiaru determina cu cifre si mesura localitati ajunse la cunnos-
(10) V. de St.-Martlo p 198.- Dr. Erhard;Regesta-hist. Westfalim, Miinster 1847. 58. Cf.
Cnno, 172.
(11) Cartile lui suntu adi perdute; ele csista anse in timpulu Arabului Masudi (955 anni d. Chr.).
Masudi in Kitab etenbih, Notices et extraits des Manuscrits de la Bibl. du Roi, tomtl VIII, p. 147:
.J'ai vu, dit Massoudi, ces (sept) climats enlnmines de diverses coulenrs dans plusieurs livres, et ce
que j'ai vu de micux en ce gcnre, c'est dans le Traite de Geographie de Marin.etc." De la Masudise
trage opiniunea in genere co: ara fi trai tu sub imperatulu Nerone. Vedi Masudi l. c. p. 169.
Comp. Ukert, uber Mctrinus Tyrius und Ptolemiius, in Rhein. lliuseum fitr Phil. Boun 183P, VI
Iahrg. p. 194. - Oskar Peschel, Gesch. der Erdkunde, p. 46.
(12) De la Sarruizegethus'a clu primise date despre durat'a mai lungi dile si despre positiu
nea orasiului cotre meridianulu d'in .Alexandri'a. (1. nu, tab. 9.). -
(13) Dr. Erhard, Regesta etc. sustine co: t6te datelo lui Ptolemeu pene la ua singura esceptiune
nu trecu peste timpulu lui Traianu, sub care Marinus traia. - Ukert, 71. - St. Martin.
(14) MUilenhof, op. cit., Fiir Marinus, altes und neues galt ihm ungefiihr gleich. Umbedenklich
v6rband er beides, um nur keine liicken zu lassen und den schein der vollstiindigkcit und der voll
kommenheit der kunde iiberall zu wahren."
www.cimec.ro
72
ciotia sa numai d'io svoou, si despre cari ou potea avea nici celu mai micu gradu de
certitudine. Une-ori ficseadia aceluiasi poporu doue locuintie deosebite. Asia, intr' unu
locu ne spune, co la. gurele Dunarii se afla Peucinii, ero la nordu de ei: Kcxp7ttot adico
fora indoiela Carpii; si apoi amendoue numele le gasimu anco ua data repetate la
nordu de Bastarni ThuY.{Yot in p6lele muntelui Peucinicu, intre
Peucini si Asemen!la Koistobocii asiediati in nordu-estulu Daciei, ii pune
de a doua 6ra la nordu de Peucini, etc.; ero Iazygii metanasti d'intre Tiss'a si Dunare,
tocmai d'incolo de Dnipru la marea de Azovu, vecini cu Rboxolanii, Hamaxobii, Aga-
tbyrsii, Budioii (BrootYOt), cu alu loru BuotYOY opoc;. etr.. Miillenhoff a probatu co, ab-
stractiune facandu de locuitorii apr6pe de Vistul'a, jumetatea apuseana a regiunei sla-
vice propriu disse pene la Daipru, este implinita de Ptolemeu cu numi, cari invede-
ratu nu apartinu aci, prin urmare ea este in realitate unu vacuum(l5).
7.
Tabl'a othnografica a Daeiei dah de Ptolemeu HU corespunde cu raporturile in
fiintia d'in timpulu seu ; si cn sigurantia rste de r dmisu cumu co, Marinus utilisase
nisce fontaoe deja vechi pentru elu chiaru, despre locuitorii Daciei inainte de conqui-
sta. Coei, afora de .Anarti, ce sunLu numiti dl'ja de Cesaru (bell. gall. 6, 25 .Anartes)
in nordvestulu Daciei; de Cistoboci, cari parasescu Daci'a imediatu dupo Trafanu, si
se asiedia la nord-estu, B1starnii despartindu-i de hotarele provinciei(l6); de KrJu-
koensioi, ce amintescu portiunPa d'in Carpatii Olteniei numita CAVCAsvs(17), si pe Kau-
...
(15) Vcdi studiulu intcresantu alu seu, ube1 das Sarmatien des Ptolemmus, 1. cit.
(16) La Dlo Cos. 71, 12 comp. lmmlo.n 22, 8, 12, si inscriptiunea n. "' 1 ztu. 1
TU.TI FIL 1 D!C.l>. vxoa1 RGIS 1 cliSSTooocENSts j NAT.&Ponvs l'T j Dn!GJS.& .&VIlE 1 c.&njss.
n. M. .(unt), ap. Goos, op. cit. 70.
{17) Asia se numia in timpulu cbiaru alu lui Traianu, dupo cumu resulta dintr'ua inscriptiune a
unui soldatu, d'in Leg. 1 Minervia, ce luase in espeditiunea a dou'a contra lui Decebalu :
adico :
MATBON!S
G
IVL 'MANSn:
TVS ' M. L. !. M.
P. F. V. S. L. !oi.
AD ALVl'VM
SECVS
MONT, CAVCASI
Matronis Aufanib(us), C(aius) Iul(ius) Mansuetus, m(iles) l(egionis) I M(inervire) p(ire) f(ide-
lis), v(otum) s(olvit) l(mtus) m(erito) fleliciter), v(oto) [fJ(acto) ad Alutum ftumen secus mon-
t(is) Gaucasi.
(Henzen 5930=!kner et Mllller Dac. lnscbrift. Anhang Nr. 17 p. 239; Froh-
nei, La Colonne Tmjane, Paris 1865, Appendice p.156. Comp. Urlicils Jahr-
bucher d. t'e1. t'. Alterthums{1. in1 Rheinl. XXXVI, p 102 seq.-Lersch Jahr-
bii.cher, t. V. VI, p. 316. 436).
www.cimec.ro
73
kalatad a lui Ammianu; de Buridensi ce se recunoscu in Buridav'a Daciei d'in Tabl'a
PeutingeriatJa, si p6te si in Burii lui Cassius Dio (G8,8), cari tratara cu Traianu in
In ALVTVM d'in acest'a inscriptiune aflamu prim'a mentiune a riului Oi tu. D-lu Hasdeu crede anse
a'lu descoperi :
1). Deja intr'unu fragmentu alu poetului romanu Cneiu Na!vius, tocmai de pe la annulu 250 ina-
inte de Christu; coei in locu de :
"V os qui accolitis Histrum fluvium atque Alqidum" propune a se citi:
"V os qui accolitis Histrum fluvium atque Alut!'m
Corectiunea nu se intemeiedia pe nimicu plausibile, si totu de ua data este dificilu a esplica cumu
departatulu Oltu potea ajunge la cunuoscinti'a lui Nrevius, tocmai in Campani'a, intr'unu timpu candu
nici ua relatiune cu Orientulu, seu cu pop6rele Dunarene nu incepusera Romanii. (Comp. Ukert, III,
_1, p. 148.- A.. Scblltte de Cn. Ncevio poeta, p. 1. Wiirzberg 1841.-Mommsen, Rom. Gesch. 1 2
p. 873 seq. - M. 1. Berchem, de Gn. Na;vii poetce vita et scriptis, Miinster 1861; E. Klussmann,
Cn. Ncevi pioetce rom. vitam descrip it, carminum 1diquias collegit, Iena 1843.
Il). In poetuln Pedo Albinovanulu, amiculu lui Ovidiu, (despre'elu vedi Sentea Ep.122, 15, Quin
til. X, 1, 90), care intr'ua lunga elegie la m6rtea lui Drusu, aru dice :
.Rhenns, et Alpinae valles, et sanguine nigro
Decolor infects. testis Itargus aqua;
Dannbiusque rapax, et Dacius orbe remoto
.A. pul os, huic hosti perbrcve Pontus iter".
D-lu Hasdeu modifica lectur'a Apulus in Alutus, totu ca in fragmentulu lui Nrevius, fora autori
tatea vre unui manuscriptu .. Aci ause nu mai incape niciua discussiuoe: intreg'a elegie Consolatio
ad Liviam Augustam de mortc Drusi Neronis, in care se cuprinda versurile de mai susu, este cu
certitudinea cea mai perfecta unu productu alu unui ltalianu necunnoscutu d'in secoluln XV dupo
Christ. Avemu, d'in evulu medin si chiaru d'in epoce anteriore, ua multime de assemeni fabricate,
elegii mai cu sema, atribuite poetului Ovidiu, cumu de es : Elegia Nux, elegiele de pulice, de pedi
culo, vetula, versurile de philomela, de medicamine au-rium, somnium etc. (vedi K. Bartsch, Al
brechtvon Halberstadt und Ovid im Mittelalter, Quedlinb. 1861 CCLX si 501 p. - L. )JUIIer,
de re metr., p. 49. - Hlpp. Cocherls, La vieile, ou les derniers amours d'Ovide, poeme francais
du XIV siecle, Paris 1861. - Collectiunea celoru mai multe apocriphe ovidiane vedi la Golda8t,
Catalecta Ovidii, Francof. 1610. - W. S. Teufell, Geschichte de1 1om. Literatu1, 3 aufi. Leipzig
H!75, (p. 533 seq.).
Elegia Consolatio ad Liviam (vedi la Weber Corpus poet. lat. p. 1389-1392), aparuta pentru
anteia ora in ed1tiunea princepo allu lui Ovidiu d'irl"e.nnulu 1-+71 (un'a la Bologna, alt'a la Roma), si
atribuita de Scaliger (C. Pedonis Albin:,L'ani Elegiae III et fragmenta, Amstelredami, 1703) poe
tulni Pedo Albinovanulu, nu contine nimicu in sine care se vorbesca pentru autenticitate. Coprin
sulu, numer6sele reminiscentie si chiaru intregi reproduceri d'in Ovidiu, Virgiliu, Tibullu, Propertius,
Seneca, Suetoniu, Cassius Dio, Servius, Taci tu, anachronisme, forme gramaticale, ce nu se intrebuintia
in timpulu lui Augustu, c u l o r ~ moderna a cugetariloru, t6te dovedescu falsificatulu. M. Haupt, in
scrierea sa Epicedion Dmsi cum commentariis, (Lipsire 1849) a probatu pene la evidentia acest'a.
Vomu aduce aci cte-va csemple numai :
a) Imprumuturi de la Ovidiu :
v. 39 d'in Consolatio .itaqae voti 11ars altera vestri" c lua tu d'in faste!e lui Ovidiu 5, 459 : vestri
pa-rsque altera voti.
Versulu urmatoru: .indignas, Livia solve comas"-la Ovidiu: am. 3, 9, 3, .flebilis indignas, E
legeia, sol ve ca pili os."
V. 46: .altius et vitiisque exeruisse capat" ... -la Ovidiu, faste, I, 209: credibile est illos pariter
vititlique locisq ne altius humanis exeruisse ca put.
V. 8(.) pall;da (sq uallida) promissa fiere per ora coma,-la Ovidiu, trist. 4. 2,34 : squallida promis-
sis qui tegit ora comis.
www.cimec.ro
74
rrim'a fspeditiune daca; si de Potulatensi, c' paru a'si fi pastra tu numele in cetatPa
V. 320 : Hector terruit adruissos sanguinolentus ey uos;
La Ovid. her. f, 36 : bie lacer admissos terruit Rector equos.
V. 361, 362. Ecce necem intentam crelo terr::eque fretoque casurumque triplex vaticinantur opus;
La Ovidiu Trist. 2, 425 : explicat ut rapidi Lucretius ignis casurumque triplex vaticinatur
opus.
Mai compara v. 3
14
29
110
241
2i0
265
318
329
425
-cu met.
Ex Pont.
mct.
am.
am.
am.
herod.
am.
met
met.
5, 118
2, 1, 61
11, 310 (herod. 17, 107),
3, 12, 2 (herod. 2, 28).
3, 4, 40 (trist. 4,
I, 8, 50
2, 63
1, 538; fast 3, 864.
11. 62
13, 181
433 met. 12, 593
459 fast. 6, 91
471 herod. I, lll.
Autorulu falsificatului se serva chiaru cu apocrife ale lui Ovidiu (cumo de es :epistola 20 si 14
d'in Heroide).
Versurile 361-364 dovedesco urme de la L. Seneca (ad Polybium 20, 2; Consolatione ad Mar-
ciam c. 3.); V. 385-391, de la Dio 54, 31, 34-36; V. 177-190, despre mortea lui Drusu, reproducu mai
adlitteram pe ann. 2, 82, unde vorbesce despre mortea 1 ui German ieu, ero formele gramaticale:
functam de mortuo (v. 5831; nec nocuisse uli et fortunam habuisse nocendi, quemqoam nervos
extimuisse tuos (v. 47.); incassum tua nomina levantur (75-76); Halcyonum qu::estus ad sordas tenui
voce sonantur aquas; de a3emenea v. 319, 321, 339, 340, 355, 3:.6, 377, 378, arata invederatu, co au-
torulu elegiei la mor:ea lui Drusu nu scia cumu vorbiau si scriau Latinii.
Diferite esplicari pentru versurile d'in Consolatio ad Liviam:
... et Dacius orbe remoto
Apulus huic hosti porbreve Pontus iter
vedi-le in Scaliger op. cit. p. 84 sq.-Cf. J. Miihll observationes de DI'Usi (p. :$-13) atque Maec,
epicediis deque Taciteo Dialogo criticae, Basel 1873.-D'in contra, de Ovidii Consolatione.
A.sselam. 1851,4, si Grup pe, Aeacus, p. 157--165.
Dero se revenimu la inscriptiunea cu riulu Alutum monti,; Caucasum.
Fiindu cu certitudine cunnoscutu co legiunea 1-iu Minervia luase parte in a dou'a espeditiune a
lui Traiauu contr'a Daciloru (Spnrtinn, 'Vita Had1., 3 :-Inscriptiuni vedi la Frobner, op. cit., ap-
pendice, Nr. 2; 10; 24, etc.),-operandu ataculu tocmai d'io directiunea Oltului, resul ta neindoiosu co
(lumen lutum d'in inscriptiunea de pe altarulu inaltiatu de C. Iulius Mansuetus, este Oltulu d'in
Romani'a, si co cellu pucinu porti unea muntosa pe unde ellu curge, se numia in timpulu lui Traianu
Mons Caucasus.-Carpatii sub numele de Caucasu ne mai intempine in Ioroande (de reb get. Vll),
Ammianu Marcellinu. (Cauca-laud Rer. Gest. XXI, 3-4; Cf. &. Odobesco, Notice surlcsantiqui-
tes de la Roumanie, Paris, 1868, p. 47 seq.) si Chronicarulu rusu Nestoru (do Pont'skago moria
ua polunosczuyja strany, Dllnaj, Dniostr, i Kavkasijskyja gory, reksze ugor'skyja; i ottuda dashe i
do Dniepra, i proczaja rieky, adico: De la marea negra spre nordu e;te Dunarea, Dnistru si munti-
Caucasici, adico muntii unguresci; si apoi mai departe Dnipru si celle alte riuri ). D-lu Hasdeu, Is-
tori'a c1itica a Romaniloru, p. 282-286, crede alu afhi si in poporulu Graukenii si stanc'a Caulia-
cm; d'in Apoloniu de Rodos (Appoll. Hh. 1 V, 320 etc.), in Colchii lui Ovidiu, in pasagiulu lui Stra-
bune, despre Sigiuii, de pe longa Caucasu (lib. Xl, cap. XI, 8), si in numele unui delu d'.n distr.
Muscelu, Cocanu.
www.cimec.ro
Tii
Potula(18);- restulu triburiloru dace numite de Ptolemeu nu ne intempina, nici cu
ocasiunea resbelului lui Traianu, nici in scriitorii posleriori, nici in monumentele e-
pigrafice , astu-feliu co nu remane de cll.tu seu a se contesta a loru continuare sub
dominatiunea romana, seu a adm\te, co elle deja erau disparute seu contorite inainte
de cucerire. Ua proba invederata de utilisarea in acellasi timpu a unoru fontane
vechi si noui, pe cari Ptolemeu in de regula le-a combinatu fa.lsu, este co, pe de ua
parte ellu numesce intre calle 1 5 triburi dace pe Anartes, pe Biefi si pe Piefigii, si
pe de aU'a ii insira de a don'a ora, :afora d'in Daci'a, in campiile Carpatiloru nordici
la drept' a Dnistrului superioru : 'Av1Xpto)Op!i'X.tot, BiEaaot si lltE"("(Lt!Xt intre alte triburi
ca : 'Ao!ip7jYoi, BoopjiltlYEC:, si 19 ).
In ce privesce determinarea locuintieloru triburiloru dace se vede lamuri tu, co Pto-
lemeu seu Marinus n'au utilisatu despre elle isv6re topografice alle Romaniloru -
ceia-ce aru fi potutu face - deco in adeveru tabl'a aceia etnografica aru correspunde
timpului dupo cucerirea romana , ci numai relatiuni alle caletoriloru. D'in acesta
causa ellu nu indica cetatile in teritoriulu poporului chiaru, la cari appartinu elle,
cum face acest'a la Albion, Spani'a, Galli'a si Itali'a, Greci'a, Asia-mica, Syri'a, Pa-
lestin'a, si in parte la Afric'a; ci mai anteiu insira celle 15 triburi dace in generalu
- alle caroru positiune geogra6ca si hotare, nepotendu a le determina matematicu,
le da ua positiune relativa prin iotrebuintiarea de diferite prepositiuni (20),-si apoi
totu astu-feliu si orasit> l divisate in clima te seu serii, de la vestu cotre estu(21 ).
8.
Pentru fixarea acestor'a ne-amu potea cu urmat6rele :
a) Gradele longitudinali si latitudinali indicate de Ptolemeu,
b) Chartile geografice alle textului lui Ptolemeu,
c) Tabl'a Peutingeriana si Anonymulu Ravennatu,
(18) Anonymi Ravennatis Geographia ed. Piniler et Parthey 1860, IV. 14. 7. Cf. Goos Unter
suchungen uber die des Trajanischen Daciens, in fur Siebenburgische
Landukunde, Hermannstadt 1874, p. 123-4.
(19) Goos, die (p. 123-125), asiedia originea tablei ethnologice, innainte chiar
de naval'a Jazygiloru, in campiele d'intre Tiss'a si Dunare, vediendu in tribulu Teuriski ua remasi-
tia. d'in poporulu celtu Tauriskii batutu si supusu de Burivista (Strabo p. 304, Casaub.) intre annii
90-57 a. Chr.; ero in triburile dace d'in muntii Ungariei superi6re -parti d'in poporulu dacu go-
tnitu aci de Jazygii Metauastoi (ua ramura scytha; [Zeus, Die Deutschen und die
p. 282].).
(20) Mai in de regula : EitiX, Y.!Xt si = vest-estu; o1to = sudu, eate ua.dn.ta iose mai bine:
la seu longa, de ca tu in josu seu la sudu, si 01rsp = la nordu. Comp. Wletersheirt I. c.
(21) Despre locuinti'a aproximativa a triburiloru dace vedi chartile geografice d'in tractatulu lui
Ptolemeu. - Chart'a lui Ukert, 1. c. - Geographie, rep1oduction photolithographique du Ms.
grec Mont Athos, publiee par Victor Langlois, Paris (Didot) 1867, foi., chart'a antica, ce rcpro-
ducemu mai la vale. Pucinu difara de indicationile chartii vatopedia.ne Forblger, Handbuch III,
1102 seq.
www.cimec.ro
7B
Astufeliu, candu este Yorb'a de a fe bili idnti1 atfa uiJui 01 a!'iu seu localitate
de adi, care are pentru sine presumtiunea istorica de ua mare vechime, cu unulu
d'in celle numite de Ptolemeu, conformitatea aproximativa a positiunei geografice a
ambeloru este, deco nu unu indice hotaritoru, dero de si guru unu auxiliaru de ua
mare importantia(26).
10.
II. Cestiunea, deco chartile, ce insotiescu obicinuitu tractatulu geograficu allu lui
Ptolemeu, suntu de ellu anume facuta, seu suntu cu multu posteri6re, nu e desevar-
situ lamurita. Viv. de Saint-Martin crede, co elle s'au fostu desemnatu anco d'in
timpulu lui Ptolemeu, dupo chartile lui Marinus de la Tyru, si co unu ore-care Aga-
thodaemon [in secolulu V dupo Chr. (27)] le-a refacutu numai (28). - Osk. Peschel
sustine d'in contra, co acesta aru fi primulu autoru, ero co Ptolemeu, n'a lasatu dupo
ellu nici-ua charta(29). Ne pare inse, co opiniunea lui St. Martin e mai verisimile,
coei cartea intreg a marturesce chartiloru, pe cari studiele lui Lassen(30)
le-a redicatu la rangulu chiaru allu unui documentu istoricu, rediemandu-se pe elle
a constata: co nisce triburi si casta alle Indiei de adi si-aru fi schimbatu locuintiele.
Cellu mai vechiu d'in manuscriptele cunnoscute peno acumu alle geografiei lni
Ptolemeu (31), este esemplarulu descoperitu de comitele Orloff Davidoff, in annulu
1840, la mona.stirea Vatopedi d'in muntele Athos. Invetiatulu hellenistu Fr. Diib
ner(32), judecandu dupo form'a caractereloru si dupo alte indicii paleografice, ii a-
tribue ua vechime de aprope siepte secule (la inceputulu secolului allu XII). Chartile,
ce insotiescu textulu, suntu mai cu sema de unu interesu capitalu, si de aceia
ducemu mai josu, in fac-simile, representatiunea chartografica a ntregei Dacii asia
dupo cum, probabilu, se schitiase in timpulu lui Ptolt>meu(33).
11.
III. Tabla Petttingeriana.- S scie co'fie-care cucerire, fie-care resboiu allu Ro-
maniloru cullegerea unui mare numeru de informatiuni asupr'a teritoriului
(26) Wtetershelm, p. 138.
(27) Ukert, Geogr. 345, dice co nu se pote determina timpulu randu Agathodaemon a traitu.
(28) Vtv. de St. Martln, p 209.
(29) Geschichte der Erdkunde, p, 52.
(30) Chr. Lasseu Indische .Alterthumskunde, p. 141, 174.
(31) Vedi list'a manuscripteloru Geographiei lui Ptolemeu, in C. F. A. Nobbe, Claudii Ptole
Geog1aphia, Leipzig 1843, t. 1 : Editoris epistola, p. X seq.
(32) Victor Langlois, Geographie de Ptolemee, preface, p. V, Paris 1867.
(33) Manuscriptulu de la Vatopedu s'a publicatu, in facsimile photolithog. aphicu la Paris, de lJi
dot, sub titlu : Geographie de Ptotemee, reproduction photolithographique du manuscrit grec du
monastere de Vatopedi au mont .Athos, 1867. 1 folio, peste totu 108 pagini.- La pag. XXXlll
este textulu privitoru la Daci'a; ero pag. LXXVIII si LXXIX chart'a. Daciei.
www.cimec.ro

-
' ' 1 ''\ 1 \ / 1 1 ' ' - 1 (,./ 1 \" .-./ 'j'1 '. ' 11
.. 1. ' tr -<, - , f .! c/ 'A 1 / \ v r f '\i f f ' \ J
tn..? "Tl t ........ , .... .. T/!f1"i161 ...,,,,...: n" 1
' ' / \ 1 1\...:\ - ... .,.,, , _,, rl/' .,., .r" ' f41(t
tri? AJ".':1'
t<"l'..... '"-'"l5.vr-+'t'v ...? .. tr.G;Jm. : ';...
0
. \
"' 1 1 1 .. ,..., .., ,_, .. 1 <' 11 r.J \ / ., .J.I .... \ ; .. ' \ .,.
1 .,,.. rwf', 111'i f41"" 'i \ ....
' ,- / " _y .. , ._i' ' 'H ..-', ' . '" ' 1' n
1
.. r; ... ' 7':-:!NfJ' ,
f'l,? "1 ,...., T' . '' ,...," M'S f

,. ... f'lll. .1\,Jr'f, ".; '.:/"

1
\
\
"i
,.-o
1
t ,.
L
; ,._ l,
L
,.-c;-
........ / ..
l
...,....[ l r-1

t t.-f( :.1\

\
f).r,

- ---

-r-
b---- : '{..:., ft.:v t--C
l
'
""'
. Il ..
K.o""'
.......
.......
,... '.,
4.
J ... { .. !"' .. ii -j-11 1 ! ,)1--..-
1 - "' .1 J
. : 'k ."!::1'1, . .3, IJ 00 __.
ll
">

., . .., '
Jl.l :
'
( .......
)
vt:rlf
f;iJ(
1<.-
-- -.,.- ....
10. 1
&.
p

.
., .;;_f .'J i
f



'1' "'.,o
/
"' CIO\A,.. rrtt

r- ':--e.
........

."._
0)1
.......... .

'"


--4.(
Gt IV(.,f) (' 4

";,i'"..,
.... . -

,,-....,_,_
1
. />..
.,r-:t?
!!\.....--


;.-:- 1 11
..

\:1
.,

,


41.: '' ,
/

- "''
t;J ...
/
f'
il
J"
.>;
'
/ {
' /
--t '.('
. '
"" . ' 1 \. .. .). ..".
"'


' . , ,r
\ -.'o.Jii"v
! . ,
1 "' . ,_-., " _,
1 " ) l
"""'( . ., -
'-
,...

,.....,"

..,
.".
'f'&o
,... /
""'
\
\
\
... .
1 1
t ...) - " b'l"'
....
-- - .... .
;;:t;1 w
l '
.-. ...... ,





/ . -1,.
-aJ'
/. ,/_.il'
, ...
. "- ._;... .
. . .. / . 1 .
Jlio._...
' )
j
. f
't:_

'"'

'TI
f ' t 1J l" T
= r !J....' ' . _....- ... ......,_. ,
,1
'
. ..
, ..
.. ,.,
i
1 ' . ' 1 ;t:
. 1 ': . - . . " _,. _./ ' . .. j
.. <. .... 't . ':'[ :.Jv.l.l. ", ,. ti. .J- .l1 ..,' "l.., . ... L l\ .. ,,,_.!'1 '...1''-'->..-./ -.)
:- ,.. .t-1' .. . ...,tfll .... ' .,,r . prp.r.lc-41.,...."",.,,.._..,ot.(,-
'"CVtift: )t4n ' "" .. YJ 1 .. 1 ' '.,J " " '7 f: t .. ' , : ' cr' ti, ""' ':1"' .. ' \ IIJ : " "'
1 ., """'1(4. T lt :-; '1 .;;,..;, .."(, .4} -

. .... ,

-' 1 " . ' -< .. . 1 : ... '""' . " / .1 ...,
... ,,. t"' .l i1 .. .. ..... ... ...-;,.
-: .;
11
., ..
:,,,d44flli .. ;.Y }1 ... 1 \' .. 'A, ... H Jf', !"
" - .,...."
1
'(
-,

)Ilo).
. l
l
il , J J
t -
'
...
rwt&_ (...:>jl_
...... -. ... '
; , -. >..J
. .....,.st
"' /
f:;!J
.... .
...
.r;;J .
;;.,.
t .,,;>
/ !

ml-4>T
r:


...
s

1


.

. ;

. 1 "lf. ...
-- f -- . - , ,
1 . )
/
n:---c.-
f -.

11
\
..
)u;;v _
' .."'" .
.
. 'V n l"f(
... 1
1' : ' . !
, : ... _;. ( :
{.": t..-'!j' . .:. P tt
, . ' ...

.. ,,.
,.., ,. V'O 1;1' ?
, ..

4t'
.... ""( i #.-.. ...
...9b 'v:.. 1 ..... .. ,
JI. i:.jl.. r' t- . 'lO>' - 1' '
'O >' '. ' .... .. _,. <1
' ( .

1
r w l
...
l
_.,1 ......,
. )''
t: D ... ,...... -v ,.".,
.. '=". r, .. .. ..._:
(?,/ w .. ,..1;-J .-.p ... " , ..
... -
V
"_
( - -- rA'

;-
!
-
1 . .".v "'''' -
. fi) ... , i "'" ', 1 ;:- '.
. . . . ;;_i
.. ' ' . , . ' " o
1 . . l . ...
i _ / " :_:-_ :
i . . ....... ., 1
1 >/ t.'?'
1 /' /
i / .( ( .
....
....
,
1 ' ;
" T .- , o
'"
t
.
1 ' . 1 ...
....
.... ... ...... /
. o- JJ 6-"" .. e:::r-j. .
. . rl . . "' .
/ _..,.. .,.. . 7 - ' i .. i G.,.. .. r;' ... . l ..... -
' ' .-.. 1 . l . ' ...". ''IN.
'. ':. ; ,. . : . . , . . . . . 1 " . . 1 - " -
..... . ' ., - . ' ' , . . . . -A.. .... -1
. ' ..sr *'' ... . ..
00
' , i ' "":' , ,._ \.. ' ' >. ..... .. ..... . > . .. ' w
J ... :1: 'IC
_j
www.cimec.ro
79
si populatiunei cuceritP, cari deveniau apoi bas'a organieatiunei regulate militare si
civile, stabilirei posturiloru si deschiderei caliloru de comunicatiune. Asemeni do cu-
mente de unu caracteru autenticu, ca si lucrarile agrimensorii intre?rinse sub Au
gustu, si notiunile culese d'in t6te partile lumii pentru facerea acelui Orbis Pictus,
ce figura sub pcrticulu lui Augustu(34), cumu ou mai pucinu multimea de informa
tiuoi dPspre Daci'a castigate prin resbelele lui Traianu, si fundarea unei provincie
romane,-au peritu cu timpulu in mare parte(35). Ctu de preti6se pentru geografie
erau ar.este documente ne p6te da ua idee Tabul'a Peutingeriana. Acest' a charta este
numita astu-fflu dupo invetiatulu de la Augsburg, Conrad Peutiogrr (an. 1540),
posesorulu copiei facuta in secoluln XIII de nnu calugaru de la Colmar(36), dupo
originalulu chartii geografice desemnate sub Imperatuln A IPs. Severu (222- 235)(37),
seu cellu multu in secolulu allu IV-lea (38) dup. Chr . dupo modeluri si mesu-
ratori mai vechi, unele datandu chiaru de la Orbis Pictus(39).
In acest'a tabela se pastredia cea mai vechia representatiune cartografica a Daciei
cu aratarea tuturoru drumnriloru, orasieloru, statiuniloru si locuriloru mai nsemnate,
a distantieloru in mile (=2000 pasi) d'intre fie-care <!'in elle, si a altoru date neces-
sarii pentru cunn6scerea tierrii si a pop6rel.>ru d'inprajuru.
Vomu reproduce mai anteiu: I) chut'a astnfeliu, dupo cumu a publicat'o in facsi-
mile d. Ernest Desjardins in monument6ssa-i opera : La Ta1Jle de Peutinger d'apres
l'original conserve a Vienne, Paris 1869 - 1874; in folio-, srgruentele nr.or. 6
si 7(40), reducundu-o in catva d'in marimea originalului.
Apoi II) vomu da nomenclatur'a muntiloru, riuriloru pop6reloru, a cetatiloru si
(34) Vedi MUllenhotr, Ober die Weltka1te nw:l Chorogmphie des Kaise1 Augustus 1856.
(35) Vedi Dacheroden, vom Verdienste der Romer um Ausbreitung und Berichtigung der Geo-
graphie, Erlangen, 1780, in-4;-Schlrlltz, incrementtJrum quae geographia, apud
veter. Roman. cepit. Wetzlar 1831.-Ukert, Geogr. der Romer, I, 1 Th. 145 seq. Weimar 1816.
(36) Insusi dice : .Anno MCCLXV mappam mundi descripsi in pellos duoJecim pergameni" An
nal. Colma1. apud Yrstisium, P. II, p. 8.
(37) Conr. Mannert, Tahula Peutingeriana, II ed. li p. 15.
(38) op. cit.,
(39) Desjardlns, La Table de Peutinge1 d'apres !'original consenJI! ct Vienne Paris 1869-1874.
Acesta este editiunea cea mai buna facuta dupo insusi mscr. aflatnru adi in Bihliothec'a Imperiala
d'in Vienna.
(40) Acest'a editiune a Tablei Peutingeriane este singur'a ce se p6te utilisa, caci tote cele-alte, in-
cependu de la celle doue fragmente publicate, ca specimen, de Welser (Venetia 1591\, pene la cdi-
tiunea d'in 1824 a lui 1\kunert. (Tabula Peutinge1iana primum aeri inoisa et edita a Fmne, Chris-
toph. de Scbeyb
1
MuccLnr, dl'nuo cum codice Vindoboni collata, emtndata et nova Conradi Mao
uertl introductio e instructa, J,eipzig, 1824. mare in-- 4.-), suntn pline de errori si neesactitati
in mesurile intinerarii, in scrierea numiriloru, si de omissiuni in desemnarea drumuriloru, a riuri-
Iuru si a limiteloru.
Nnmai editinnca lui l\Iauncrt 387 de errori si insemnate, (Desja1dins, op.
p. V\, si numai pe VI si Vll(in care se afla chart'a Daci cii, acestea se ridioo la 110. Chart'a
Peulingcriaua s'a publicatu in dimensiunile originalului, iusocitB de csplicatiuni geografice, cpigra
tice si numismatke savante si ruultu tiosse, dcro ''ari anse se opr:ra in annulu 1874, tocmai la
Da.ci'a. De a.ttu penenci acuma. u'a. mai esitu la lumina. nici ua. fascicula..
www.cimec.ro
80
statiuniloru militare cu mentiunea ce facu, fie-care d'in acestea, autorii antici
si inscriptiunile; in fine III) vomu incheia cu consideratiuni particulare asupr'a
chartii, si asupr'a diversitatii elemtmteloru, ce au intratu la compunerea ei.
Vedi chart'a alaturata.
12.
Munti. Alpes Bastarnice, muntii poporului Bastarnii, cari occupa ambele muchi
alle Carpatiloru centrali.
La nordu de Marea negra, intre Dunare si Caucasu, longa isvorulu Tanaisului
(Donului), se desemnedia unu lantiu de munti, ce nu-si gasesce identificatiune cu nici
unulu d'in sistemele orografice in fiintia (41).
Riuri. Flnvi:Dannvii se arata versandu-se in mare priP siesse guri, ero nu prin
patru, dupo cumu se afla gresitu in editiunile lui Scheyb si Mannert.
Afluentii sei pe malulu stangu suntu desemnati numai, fora a fi scrisi :
1. (Fluvius Tibiscus), adi Temesiu, judecandu dupo statiunea Tivisco, ce se afla
intre Karansebesiu si Karavanu, ambele situate longa riulu Temesiu.
2. (Apus fiuvius), adi Karasiu, ce se versa in Dunare Ia Uj-Palanc'a.
3. 4. 5. 6. D'in Alpii Bastarnici se vedu scoborindu-se patru afluenti ai Dunarii.
Unii comentatori, ca Goos(42), fideli numai pe jumetate desemnului dupo care :
primulu riu de la sting'a spre drept'a traversa callea d'intre Brucla (Aiudu; ung. N.
Enyed) si Salinis (Vintiu-de-susu ung. FE'lvincz) in Ardelu; allu douilea trece pe lon-
ga N apoca (Clusiu); allu treilea, intre Optatiana si Lugiana; si allu patrulPa in fine
Ionga Porolisso (Moigrad), versandu-se eate-si patru d'a dreptulu in Dunare, le in-
dentifica cu : rurile de adi Ampoiul (Ompoly). Somesiu, Almasiu si Streiu (Egregy).
Acestea anse m1 suntu afiueutii Dunarii, si ua assemema err6re d'in partea cha.rtogra-
fului nu s'aru potea esplic. D-In face ua identificatiuoe ma! corecta,
candu cauta calle patru riuri in Tierr'a si anume: dela stang'a spre drept' a:
1. Rhabon (Ptol. III, VIII, 2), Jmlu de adi;
2. Alutas, (Ptol. III, VIII, 4.-lnscriptiunea lui Mansuetus, de care amu
vorbitu mai inainte), Oltulu de adi;
3. Hierasus '!Epeta'lc; (Ptol. III, VIII, 4), seu Ttetp1XYt6c; (Herod. IV. 48) adi si
4. Poras, seu Pyretus Ilopotc;, Ilo petec; (Harod. IV, 48) adi Frutulu( 43).
7. Fluvius Agalingus, care vine d'in Alpii Bastarnici si se versa in Marea-Negra,
este probabilu riulu Dnistru(44).
De pe numele statiuniloru indicate in Tabla. potemu numirile anco a siepte
riuri, ce nu suntu pe charta. .---
(41) Katancslch, Orbis Antiqztus, 1 Buda 1824, p. 2C2. - Desjardins, op. cit.; XIV livraison
Paris, 1874.
(42) Studien zu1 Geographie, etc., p 20.
(43) Desjardins, op. cit, p. 260.
(44) Tomaschek W., Miscellcn aus der alten Geographie, in Zeitschri(t fiir rester. Gymnas., p.
706. - Goos, op. cit., p. 20, ilu identifica d'in contr'a cu allu lui Ptolemeu, Teligol de
astadi di'ntre Dnistru si Prutu.
www.cimec.ro
SECME VI .
.sallMat'
<l M c.t .X o B 1 t $J .S.Hn\ ,, t c
,Sn'!prl1n" ' \)
_,.,,,, .
L
O R . \)\ln\ll 't\o.
_, ..
F
I
Uort\,o. "v.
I
\
1
j
\..t
\
i

www.cimec.ro
81
1. Berzava, afluenta allu Temesiului, longa statiunea Berzavia, nu-
mele peno asta-di.
2. Bubalus (lleu Bugalus), adi Bogonicu, judecandu dupo numele statiunii Oaput
Bubali, situata pucinu mai josu de isvorirea Bogoniciului, si care pare a insemna
clsv6rele Bubaluluh(45), caci prin caput in ltinerarii se intiellege cisvoru de riu:t,
3. Stenares seu Stenarus adi Weiss, judecandu dupo statiuneaOaput Stenarum(46).
4. 1'sierna adi Cerna, dupo statiunea Tierna.
5. Mutria adi Motru, afl.uentele Jiului, dupo statiunea Arnutria.
6 . .Alutus, adi Oltu, dupo statiuuea Pons Aluti.
7. Mariscus, adi Argesiu, dupo statiunea Trans-Marisca, pe rip'a drepta a Du-
narii in faci'a versa turii Argesiului (4 7).
13.
Tabl'a Peutingeriana ne arratta trei retiele principale de drumuri, t6te plecandu
de la Dunare; un'a merge peno la Tibiscus, cea d'in medilocu traversa intreg'a pro-
vinci'a peno la hotarele de la nordu, ero cea d'a treia merge peno la Alb'a J alia (A-
pulum).
Cu ajutorulu indicatiunei d'in <'harta, a dateloru lui Ptolemeu, a geo-
grafului Ravennatu (IX seculu dupo Chr.). si mai cu sema a inscriptiuniloru roman(',
s'a cercfl.mu a positiunea cetatiloru, casteleloru seu mansiuniloru d'in Da-
ct'a, servindu-IIe cu lucrarea clasica a lui Mommsen, Oorpus Inscriptionum Latina-
rum, voi. III, (Berlin 1873)(48).
1. Oallea de la Virninatiu la Tibiscu.
Acest'a calle, care nu este destulu de b:ne cun(lscuta, pentru co inscriptiu'lile in
aceste parti suntu de totu rare, incepe de la Viminatiu (Castoladu). Dunarea
si se unesce la Tibiscu cu lini'a principale de la Tsierna.
Statiunile de pe malulu dreptu allu Dunarii suntu dupo distantiele loru in mile
romane(49):
1. Viminatio X millia passuum, adi Ca stolaciu.
2. Lederata XII adi l{Hna. S'a idenEficatu gresitu cu UJ-Palanca
de la stang'a Dunarii(50).
Pe malulu staBgu:
( 45) Idem, p. 31.
(46) ldem, p. 44.
(47) Itiner. Anton. 223. - Not. Imp. si la Procop., de aed.
4, 7. p. 292.- Stamarisca la Geographulu Ravennatu, 4, 7,-Turtucaie. actuale.
(48) Acestu volumu ofera pentrn Dad'a inscriptiunile de la nnr. 786-1640; 6245-62El8; tablele
ce rate p 921-960. Mai vedi Additamenta ad C01poris voi. III, in Ephemeris epigraphica, Cor
poris inscriptionum latinarum supplcmentum edita iussu instituti archeologici Romani wra H1
Henzenl, J. B. Rossll, Th. Mommsenl, H. Wllmnnnsii, voi. II (1875) p.
(49) Ua milla romana (millia passuum)= 1 k. 481m ;)Qcm.; passus=5 piciore; 296;:,
(50) Katancslcb, Orbis antiquus ex tabula itineraria quae Theodosii Imp et l'wtingeri audit
ad systema Geographiae redactus et commentario illustratus, P. I. 371 (Budre1824. 4).-Aschbaeb
Josepb., Uber Trajans steinerne Donaubrucke, Wien 1858 p. 11. , ..
www.cimec.ro
82
3. Apo fi. XII millia passuum; Tomaschek(51) si Goos(52) o asiedia longa
riulu Karaciu (Apo fi.) pe malulu stangu alu Dunari; Ukert, pe longa Passarovici(S3);
pe candu Aschbach(S4) Frohner(5S) citescu in tabula Peutingeriana : a po(nte)
/l(uvii), ero Mannert(56) atl pontes.
4. Arcidava XII m. p., 'Ap"((3otu Ptolemeu III, 8. 9; Arcidaba, la anon. Rave-
natu (IV 14), mai probabilu Versetiulu longa riulu Karaciu(57) de catu Sasca seu Sla-
tina longa riulu Nera(58), seu
5. Oentum Putea XII m. p., in loculu pliou de isv6re d'intre Stamorinu si Bu-
tyin(60).
6. Bersovia XII m. p., Berzobim, in fragmentulu lui Traianu ap. Priscianus
13,Bersovia la Anon. Raven.(6l) astadi Jidovin, unde s'a gasitu inscriptiuni longa
riulu Berzava, ce'si pastredia anco vechiulu nume(62).
7. Azizis, III m. p., gresitu in editiunea lui Mannert: Ahihis.-Aizi in fragmen-
tulu lui Traiaou( 63), p6te (in locu de d'in Ptolemeu III, 8, Zi zis la
Anonym. Rn.(64), asta-di looga Bogoniciu (65).
8. Oaput bubali X m. p., la anonym. Raven. Gubali, in valea-boului, la Pre-
bulu(66).
9. Tivisco M, Ptolemeu 3. 8. 10, Raven.IV. 14 Tibia si Tivisco.-
Inscriptiune: ORDO MVN. TIB.(67), gasita la contluenti'a Temesiului si a Bistritiei, nu
departe de Karansebesiu, municipiu, desemnatu pe tabla cu doue turnuri(68).
(51) Miscellen, 1. c.
(52) Goos, p. 45.
(53) Skythien, etc. p. 614.
(54) L. c.
(55) La Colonne 1rajane, Paris 1872-1874.
(56) Geogr. der Rom., IV. 204.
(57) Katancaich, op. cit. 1 372. - D' Mim. de l' Ac. des Inscr., t. XXVIII. p. 444, To
maschtk, 1. c. - Goos. 1. c.
(58) M'annert, Geographie, IV p. 205 saq.
(59) Relcbard, Thes. topogr. - Ukert, 1. c. 615, nu se pronuncia intre Versietiu seu Sasca.
(60) Tomaschek. 1. c. Goos., 1. c. - Mannel't, la Orovitia; Katanks., la Alibunar si Marovicza.
(61) Edit. Piuder et Parthey, IV, 14 p. 203.
Gooa 1. c. - Tomlischek. : Jidovinu seu Roman-Boksan. - D'Anville la Bersior'a, Mannert
la Carasiora.
(63) Ap. Priscianu 6. 13 : inde Berzobim deinde .Aizi (al. Azi) processimus.
(64) Ravennatis At,onymi Cosmographia, ed. M. Pinder et G. Parthey, Berol. 18GO, 1 V, 14 p. 203.
(65) Tomaschek si Goos - Ukert 1. c., 616 : Tsakova la Ten.esiu, s6u la isvorulu Bersovei.
(66) Tomaschck, Goos si Ukert, 1. c.
(67) Corp. Inscr. Latin. III ur. Cf ur. 15i8-1bM>.
(6S?) Mommsen 1. c, laur. 1550.- Tomaschek si Goos. 1. c.- Ukert 1. c. ti iti, si t'orblger
HrJndbuch. 111, 1101 seq., ilu punu la Timisiora. (Temesvar).
www.cimec.ro
88
Il. Oallea de la Viminatiu prin Faliatis la Tibiscu.
Acest'a calle, ce incepe dA la Vimicatiu si trece pe longa statiunile : Punicum, Vicco
Cuppe, ad Novas, ad Scrofulas si Faliatis, se continua pe malulu stangu allu Dunarii
la statiunea Tierna, merge pene la Tibiscum, unde se unesce cu lini'a de mai snsu
Apo-Tibiscum; de aci isi schimba directiunea spre resaritu pene la Sarmategte; dupo
mica intreruperP, ajunge pene la Apula ( Alb'a Jqlia), unde, dupo ce se intalnesce cu a
treia retia de drumuri, cu cea care vine de la Drubetis (Turnu Severinu), se continua
pene la Porolissum (Mojgradu ), la graniti'a nordica a Daciei. Ea travPrsa astu-feliu in-
trega Provinci'a, si este mai bine cunnoscuta si mai lamurita de ctu lini'a precedenta.
1. Tierna XI m. p., Zernensium colonia in Dacia a divo Traitulo deducta iuris
Jtu.lici (Ulpian, Dig. 50, 15, 1, 8, 9) d[spllct (PtolPmeu 3, 8, 10); STATIONIS TSIIR-
NEN., intr'ua inscriptiune aflata la Mebadi'a, (C. I. L. IIl nr. 1568. Cf. nnr. 1560-
1581), este cu t6ta certitudinea Orsiov'a de adi, longa care se versa in Dunare riulu
Cerna, ce'si pastredia pene asta-di numele seu vechiu, de si pene acuma nu s'a aflatu
aci nici ua inseriptiune, anse eonvinu distantiele, numele statiunei si allu riului(69).
Din err6re Revenatulu numesce acesta statiune Drubeta.
2. Ad mediam XIII m. p: la Raven. (IV, 14) : Medilas, asta-di cu certitudine
Mehadi'a, unde s'a gasitu multe inscriptiuni(70).
3. Pretorio IX m. p. la Raven. Prelorich, asta-di Plngova(71) seu Dama-
sina(72).
4. Ad Pannonios IX m. p. la Raven : Panonin., p6te apr6pe de Teregovas(73).
5. Gaga .. s XI m. p. in editiunea lui Mannert Gaganis; la Raveo. Gaaana,
probabilu aceiasi cu Zso;tta. lui Ptolemeu (7 4), se asiedia apr6pe de Slatina longa po-
dulu Temesiului(75).
6. Masclianls Xliii m. p. Baven. MascZum:s, adi Muncelu-micu, ung. Kis-Munc-
sel (Turnulu lui Ovidiu)(76).
(69) Jlomnrsen, 1. c.p. 248;- Goos. p. 82.- Korbiger,}. c. Ukert. 1. c, Dr. D. Det'lefsen, Jah
resbericht uber die Geographie der nordlichen Provinzen des romischen Reiche, in Bursian's Jah
resbericht uber die Fortschritte der classischen AZterthumswissenschaft, Il v. 1876, Berlin (p.
796-839), p. 805.
(70) C. 1. L. nr. 1560-1580. - Katancsich, Istri adcol. geogr. vet. II 232. 296 .
.(71) C. 1. L. III p. 248.- Goos, op. cit., p. 33. - Ukert 1. c. 616: la Koroia seu 'l'Jragova.
(72) Vedi chart'a lui Kippert la vol. III C. I. J,,
(78) Goos, l. c. p. 33. - Ukert, la Fenisiu; dupo Maunert la Temesiu.
(74) La acest'a se refera petr'a aliata la Szony in P11.unoni'a superiora, unde se citesce.
H AVR .... JIITON
IANO D EX CIVITATB
( 7:)) Goos, 1. c. 83. - Ukert, la. lllova Jonga muntele Micu. ZEVGMA Qvl VI XIT
( 76) Goos, J. c. ANN XXV ELIODO
BVS F FATBI DVL FC
C. 1. L. Ill 4331
www.cimec.ro
84
7. Tivisco XIIII m. p. Fiindu-co de la Tibiscu la Dunare era ua calle dupla,
ne intempina pe tabla de doua ori aceiasi statiune: ua data ca statiune finale, cu tur-
nuri desemnata, a callei ce pleca d'in TJederata; alta data aci, ca statiune pe callea de
la Tierna cotre Sarmatt>gtr(77). Uhartogra.fulu, neavendu locu intre Dierna si Tivisco
de a scrie t6te statiunile, a fostu sili tu sa urmedie ua linia mai SJudica si se scrie anco
ua data Tivisco, fora de a mai repeta celle doua turnuri. Annonymulu Ravennatu nu
lasa nici-ua indouiela asupr'a acl'stui faptu, coei attu Tibisulu, de r.are ne spune IV
14: Tibis, qnae coninngitur cum ci vi tate Agmonia patriae ca tu si Tivis
cum, ce'lu citedia inainte de Gubali (Caput Bubali), cadu ambele in acellasi locu, la
gur'a Bistritii. De acei a Ukert(79) si Forbiger( 80) se in cela candu facu doue statiuni
diferite Tiviscus, cautandu un'a la Timisior'a si alt'a la Kaveran.
8. Agnaviae VIII m. p., la Ravenn. Augmonia (81) Ptolemeu 3,8,10 'A'lttLOYt'X
1
longa Ohaba-Bistra(82).
9. Ponte Augusti XV m. p., asta-di Marga (83), unde s'a gasitu inscriptiunea
d'in C. 1. L. n. 1547, care vorbesce despre collegiulu Utriclariorum. Mannert o tine
dreptu Zeugm'a lui Ptoleml'lu.
10. Sarmategte XIIII m. p. , in inscriptiuni: (;olonia Ulpia Trajana Au-
gusta Dacica Sarmizegetusa (84), la Ptolemeu : 3, 8, 9,
Cass. Dio 68, 9 : ZsptLtCqE&6ua't); Ulpian 1. c. Zarmizegethusa, Ravenn.: Sarmazege,
astadi Gradiste, ung. Varhely.
11. Ad aqas .. XIII m. p. 9 ,lini'a de legalllra intre Sarmat.gte si
Ad Aquas nu se vede pe tabla. Proba ansfl, co ea s'a stersu, este indicatiunea distan-
tiei XIIII m. p., care se citesce forte lamuritu, si urme netagaduite, ce se vedu peno
astadi, alle unui drumu romanu. Acest'a cifra seu trebue schimbata in XXIIII, seu
trebue sa admitt>mu, co intre Ad aquas si Sarmategte a fostu notata anco ua statiune;
pentru co Ad aquas, cadiendu cu certitudine }a Kalanu (ung. Kiskalan) de adi (85),
(77) Mannert IV, 208, 210. - Relcbard, Slekler, I, 200, Mommsen, Goos, etc.
(79) 1. c. p. 616.
(80) Handbuch der alt. Geog1. III, p. 1107, nota 61.
(81) Annon. Ravenn. designa aceiasi linie astufeliu : IV 7 : Suruazege, Augmonia, Augusti, si
muta intreg' a linie de la Porolissos peno la Augmoma in Mysia inferior.
t82) Goos, 1. c. - Ukert, la Kertcina seu Kristea.
(83) Mommsen, C. 1. L. ad n. 1547.- Goos 34, longa Marga, la Varhcly. Deco inscriptiunea
" d'in C. l. L Ill. nr: 1351, gasita la Dev'a, si in care se citesce : SER (vus) vlL (ieus) STATIO (nis) PONT
(is) AUG (usti), se raporta la statiunea de susn, seu la vre ua alta punte, este indouiosu.
(81) C. I. L. III p. 228 seq(- un. 973, 1445, 1452, 1456, 1175, 1443.- Nr. 3527: natione Daqus
domum ... colon. Zerruiegete.
(85) Nu n11ruai apele salle thermale, dero si ua acolo aflata, JJC arratta invederatu lo-
culu statiunei Ad Aquas, pagus Aquesis, dependinte ;le Sarruizegethusa. lnscriptiunea suna (C. I.
:j:,. III nr. 1407) ,
www.cimec.ro
85
distanti'a de la Gradistea (Sarmategte) peno la Kalanu este de XXI m. p., pe candu
in tabla se amHa uumai XIV m. p. (86). Ad aquas probabilu este identica cu "fOtXtiX
a lui Ptolemeu 3, 8, 9.
12. Petris VIII! m. p. intre Kahnu si Cicmau (ung. C.iikm6) (87).
13. Gerrnizera, gresitu in editiunile anteri6re alle Tablei :Germitem; la Ravenn.
Germigera, Ptolemeu III, 8, I'spp.iCtp"(tX seu Zspp.iCsprcx (N spp.icnpx), cu sigurantia la
Cicmau (Csikmo) de adi, dupo cum proMdia inscriptiunea urmatore aflata la Joaju
de giosu (AlGy6gy), numitu mai inainte Al-Diod (88).
hanc tiBI MARMOREO. CAESAM. DE. 1\IONTE. Dicavi
REGINA. VNDARVM. NYMPHA. DECVS. NEMOris
voTO. DA!IINASTJ. PerFECTA. QVEJ\1. PRECE. BASSVS
MoeNITaE. PROpTER. !IIOENIA. GERIIIISARAE.
C. I. L. III nr. 1395
In tabla statiunea Germizera este fora indicatiune de mile, si intre dens' a si
Blandiana se vede ua cotitura de drumu numai cu cifr'a VIII! m. p., ero numele sta-
tiunei lipsesce. De la Germizera peno la Apulum se notedia pe tabla distan\i'a de
XVII m. p., pe candu in realitate de la Cicmau (Germizera) peno la Alb'a-Julia
(Karlsburg) este de XXV m. p. Atunci trebue se admitemu, seu co s'a ommisu ua
statiune, si acesta aru pote fi Burticum alin lui Ravennatu IV 7 , pe care Goos ilu
presupune la Vurperu (nemtiesce Burgberg, ung. Vurp6d) (89), seu co trebue se a-
daogemu intre Apulum si Blandiana, seu intre Germizera si Blandiana, anco diece
millie (90).
14. Blandiana VIU m. p., aproximativu intre Joaju-de josu si Vurperu (91).
15. Apula XII m. p. Ravenn . .Apulon., Ptolemeu : III , 8, 8 "A1rooA.ov,
municipiu, cu tota sicuranti'a este Alba Juli'a de astadi (Carlsburg) (92).
16. Brucla XII, la Raven. Brutia, se asiedia pe temeiulu distantieloru, cumu si
(86) Mommsen, C. I. 1., p. 225, 227.
(87) lderu. - Goos p. 35.
(98) Mommsen, III C. I. L. p. 226.
(89) 16c. cit, p. 35.
1. o. 1\1,
PBO 8AL. D. N.
u. IVL. MABCIA
r.VS. DEC, COL
PBAEF. PAG
AQVEI!IS!S
GENIO EOB
POSVIT
(90) Mommsen III C. 1. L. p. 225.- Corup. studiulu lui Detlefsen, 1. c.-Tomaschek> Zeitschrift
fur oeste1r. Gymnas., 1867 p. 709.
(91) Goos, 1. c. p. 35.
(92) Vedi Corp. Inscr. Lat., III, inscript. nnr. 972-1259, si Mommsen totu ac9lo, p. 182. -
Goos, 1. c. p. 35.
www.cimec.ro
85
a obiecteloru archeologice aflate in apropiarea Ajudului, (Nagy-Enyel se1 Strass-
burg) (93).
17. Salinis XII, Ptolem., III, 8, 7 Ravenn. Salinis, la Vintii de susu,
Felvincz (94), ero nu la Thurd'a, cumu s'a sustinutu peno acum(95). Cata se obser-
vamu co dupe Tabl. Peutiog. distanti'a de la Apulum la Salinis este numai XXIV
mile, pe candu dupe charta distanti'a direpta d'iotre Alb'a-Julia (Apulum) si Fel-
vincz (Salinae) e cellu pucinu 27 mile.
18. Patavissa XXIIII, Ravenn. 4, 7, Patabissa, Ulpian lib. 1 de censibus (Dig.
50, 15, 1, 8. 9) : Patavissensium vicus; Ptolemeu 3, 8, 7 Ilottpo6taaot, in inscriptiuni
POT (aissa (96), POTAISSA (97) este cu certitudine actual' a Tburda, dupo cum proMdia
descoperirile facute acolo, si ua petra milliara aflata la Ajton cu numele: POT (ais-
sa)(98), ero nu Ptovis seu Tovis (Teusiu) longa Muresiu (99), Bogaciu seu San-Craiu
(St. Kiraly) (100) seu Ui6r'a (ung. (101), dupo cumu s'a identifica tu de
unii gfografi moderni.
19. Napoea XVI tr1'J. Ptolem. 3. 8. 7. Ulpian (Dig. 50, 15, 1, 8.
9) : Napocensis colonia, in inscriptiuoi NAPOCA(102) este cu sigurantia Clusiulu de
adi Klausenburg), dupo cumu probedia mai multe inscriptiuni si cara-
midi gasita acolo cu numele coL N.&Poc,-ero nu Osiorheiu Gherl'a
seu NiraSt('IU (ung.
20. Optatiana XV m, p., asta-di Gilau (Gyalu, Magyar-Gorb6 seu Grbau)(104).
-Anonymulu Ravennatu indica intre Napoca si Optatiana anco ua statiune Mace-
donica, alle carii ruine p6te suntu ceHe ce se vedu la satulu
21. Largiana XVII, Raven. Lagiana, asta-di Zutari (ung. Zuton)( 105).
22. Cersle IIH, Ruen. Ctrtie, asta-di Ungurasiu (ung. Magyar-Egregy, seu Ro-
mita (Romlot)(l06).
23. Porolisso Rav. 4, 5 PorollistAm, Rav. 4, 7 Porolissos, Ptolemeu 3, 8, 6
(93) C. 1. L. III nr. 941 p. 178.
(94) Mommsen C. 1. L. III p. 177; nnr, 933- 939.
(95) Ukert, 1. e: p. 619.- Ungar. Magaz. I, 1. Sestini viaggio, p. 105. 113. - Forb1ger, 1. c.-
Mannert, etc.
(96) C. 1. L. Ill nr. 913, 1030.
(97) C. 1. L. III nr. 1627.
(98) Mommsen, C. 1. L. p. 172.
(99) D'Anville.
(100) Ukert, 619.
(101) Forbiger. - Katancsich, lstri adcol. Il 298.
(1 02) C. 1. L. III nn. 1627, 963. 862. 869 etc. Degia Cellarius Notit. orb. antiqui 1 478, Sponius
Erud . .An'tiqu. Miscell. p. 168, si Reinesius nu se indoiau de identitatea Napocei cu Clusiulu.
(103) Ukert. 1. c.p. 619. - Mannert, Katancsich, Reichard, Forbiger.
(104) Mommsen, C. 1. L. III p. 168.
(105) ldem, 1. c.
( 106) Idem, p. 167.
www.cimec.ro
87
Uatp6Ataaoy (\1. in inscriptiuni : patroni municipii Porol(issi) (107),
pontifex civitatis ParalisensiNm, cu sigurantia la Mogigradu (Mojgradu), u!lu orasiu
la fruntari'a transilvano-ungar11, puci nu mai la vestu de punctulu unde riulu Somesiu.
lassa Inscriptiunile afhte in acfstu locu, mentiunpa unui procuratoru im-
perialu, chiaru si distanti'a d'in tabla de la Napoca peno la Mojgradu, care se acorda
face identitatea neindoi6ssa(l08).
Inainte de Mommsen se nchipuia gresitu lini'a de la Salinae la Parolissum prin
vallea supe'ri6ra a Muresiului, de la Clusiu peste Gherl'a (Szamos-Ujvar) in lun-
gulu Somesiului de susu(l09).
III. C01llea de la Drubetis (Turnu Severinu) la Apulum (Alb'a Julia)
A treia linie, care incepe de la Egeta, in sudulu Dunarii, si se continua pe malulu
stangu de la Drubetis iuainte, este confusa pe Tab l'a Peu tingeriana, si numai de Ja
cercetarile viit6re potemu vre ua lumina despre dens'a. Materialulu epigraphicu
este f6rte restrinsu; si inscriptiunile aflate nu con tinu mai nimicu siguru pentru fixa-
rea vre unei statiuni; de aceia nu incape mirare deco scriitorii moderni se departedia
multu unii de altii in identificarea acestei linii cu nomenclatur'a geografica actuale.
Pe candu un ii tragu lini'a de la Drubetis (Turnu Severinu) in direptiune drepta spre
resaritu peno apr6pe de Rom nicu- Vlcii(llO), Kiepert o face sa treca pe longa con-
fluenti'a Motrului cu Jiulu; apoi o scobora pe la Craiov'a peno la Celeiu; de aci, inte-
meiatu pe visibile alle siosselei romane, ua urca in susu in directiune para-
lela cu Oltulu; la Slatin'a o trece pe malulu osticu allu riului, pene la statiunea Pons
Aluti, pucinu mai josu de Romnicu-VUcii, unde d'in nou o muta pe malulu opusu,
pentru ca se continue astu-feliu pe la Turnulu rosiu peno la Pons vetus in Transil-
vani'a, unde o bifurca : ua linie merge spre Sarmizegetusa; alt'a rip'a drepta
a Oltului peno la Odorheiu (ung. Szekely-Udvarhely(lll).-Goos(l12), numai in trei
puncto nu este de acordu cu Kiepert : unulu, co siosseau'a de la Celeiu nu trecea 01-
tulu la Sia tin 'a, ci pentru antei'a 6ra la Rom nicu-Vlci;; allu duoilea, co de la Rom-
nicu-VUcii ea nu continua absolutu pe maltilu dreptu allu riului, ci trece, candu pe ua
parte, candu pe alt'a, peno la Turnulu-rosiu, pe teritoriulu Transilvaniei, unde incepe
a'si tine directi unea numai pe malulu dreptu; -si allu treilea : co sioseau'a romana
se divide la Recic'a in doue ramura : un'a ce merge in lungulu Oltului la Islazu, ero
cea-l'alta spre sudvestlJ la Celeiu.
Directiunea data de Aschbarh callei romane se combate nu numai prin piedicele na-
(107) C. 1. L. III no. 1486 Hi 1495.
(108) llommaen 1. c., p. 167.-Grcsiescu dero Marslgli, Description du Danul1e II p. 85, Man
nert, IV 216, Relchard, candu asicdia Parolissum unulu la Micaza, altulu la Muresio, cellu d'allu
treilea, la. Bai'amare (Nagy-lhiuya).
( 109) Ukert 3, 2, 619, Forblger, Mannert etc.
(110) Vedi chart'a. la Ascbbach, uber Trajans steinerne Donaubriicke, Wien 1858.
( 111) Vedi chart'a Daci ei la C. I. L. III volum.
(112) Op. cit., 1! 41.-si chart'a sa.
www.cimec.ro
\
88
turale, ce aru fi oferitu construirii unui atare drumu unu terrenu riposu si scaldatu de
ata tia afluenti ai Jiului si ai Oltului, dero si prin lips'a in aceste parti de ori-ce urme
de stabilimente romane. D'in contr'a, acestea suntu invederate, urmandu lini'a trasa
de Kiepert
1
la Recari si Ja Bradesti
1
longa rip
1
a Jiului, unde se vedu peno adi ruine de
cetati si de unu vechiu drumu ascernutu cu petra, care nu p6te fi altulu de ctu cellu
care incapea la Drubetis prin Amutrium(113); apoi de la Celeiu acellasi drumu
merge cotre media-n6pte pene la Recic'a, trecandu prin Brestavetiu(114), Studina,
Deveselulu, Comanc
1
a. L1 Rec;c'a(115) sa unesce cu sio3ean
1
a romana numita
Callea Troianului(116), care, plecandu de la Islazu (apr6pe de gur
1
a Oltului), a-
puca in susu spre Carpati mai in linie drepta pe malulu apusanu allu Oltului, prin
le Tii' a mare
1
Pot:ogeni, Cllieni, Rusanesci (117) Plavicenc'a
1
Scarisior'a,
Gostavetiu (118), Slaveni(119), Stoenesci (120), Farcasiu, Dobrosloveni, Falcoiu,
(113) A. T. Laurlanu, Ist1iana, in Magazinu isto1icu pentru Dacia, II, 104-105.
(114) Invetiatorulu d'in comun'a Brestantiu, respundiendu la eestionaruln popularu de archeolo-
gia redactatu de d. Odobescu-communico. co : .(lespre resaritn de commona si in departare ca la
lr,oo stanjeni, se afla drumulu lui 'lraianu si pe acellu drumu se afla petrisiu." Vedi dosarulu pa-
stratu in bibliothec'a Societatii Academice romane.
(1 15) A. T. Lanrlann, 1. c.p. 92: .Noi merseramu (pe drumulu romanu de la Celeiu la Redc'a)
mai patru mi !iare, si ajunseramu, dupo ua abat ere cotre apusu, la Caracalla".
(116) 8nlzer, Geschichte des 1'ransalpinischen Daciens, I, 215.
(117) Aci s'a descoperitu, in anulu 1867, ua stela cu doui lei inaltiata lui Aelfus Valens de catre
soci'a Sira si de cotre Fortunatus libertulu seu. Monumentalu, care- se pastredia in museulu nationaln
d'in Bucuresci, are ua inaltime de aprope 4 metri. Inscriptiunea noi o citimu astu-felu :
D M.
.&EL V ALES
0
QVI ET ES
BEIIVS VIX
Ali LXXX
SIBA COJIIIVX
ET FOBTVIIA
TVS LIDEBT
VS. PATBOII
D. M. F. C
..
Cf. Desjardlns, Annali dell' lnstituto di corrispondenza ar
cheologica, t. XL, p. 27.- Mommsen, C. 1. L. III nr. 6281,-
Hlrschfeld, Epigmpllischc Nachlese zum CO!'!JUB Inscriptio-
num Latinarum voi. III, p 62. aJiro : D(is 1\'I(anibus); Ael(ius)
V ales qui et Esbenus vix(it) an(nos) LXXX; Sira Coniux et Fortunnatos ibertus, patron(o)
b(eno) m(erenti) flaciendum) c(uraverunt).
(118) Invetiatorulu d'in acesta comuna spune: .se maivedu si acumu numai rcmasitiele unei vechi
siosele, ce se dicc co aru fi fostu facuta de Imper atorulu Traianu." Vedi dosarulu in biblioth. Socie-
tatii Academice.
(119) Idem cellu de la Sia veni : "Se tmi afla a'lco prin acesta comuna, ruina tu, unu drumu ascer-
nutu cu petra merunta, avendu directiune de la media-nopte spre mediadi prin comuna, care se dice
a fi fostu facu tu de lmperatorele Traianu".
(120) Invetiatorulu de la Stoenesci arretta . In acesta communa trece unu drumu ascer-
nutu cu petra merunta, ce vine de la Celei spre Romnicn-Valci, adico in lungulu Oltului. Nurui
rea o de Drumulu lui Traianu. Acestu drnmu trece prin centrulu communei, in care nu se
www.cimec.ro
Strajesci, Yladuleni, S!operliti'a, Brancoveni, Petr'a, Jenusescii, Slati6re, Dranovetiu
peno la Romniculu-Vlcii(121). Aci se urca pe mallulu staogu allu riului pene la
Port' a Romaniloru, seu Turnulu rosiu, unde d'in nou trece pe malulu opusu(122,)
si passa astu-feliu in Transil vani'a.
Vomu asidia dero intr'unu chipu provisoriu negresitu - coei numai pentru un'a
potemu vorbi cu cE>rtitudine -, statiunile d'in a treia linie a Tabulei Peutingeriane
astu-feliu :
1. Drub tis XXX VI, m. p. Ravllnn. totu asia; Ptolem. 3, 8, 10: Notitia
or. p. 108 cuneus lquitum Dalmatarum Divitwsium Drobeta - auxilim primorum
Daciscorum Drobtta --, astadi Turnu Severinu, dupo cumu resulta in modu siguru
d'in inscriptiunea urmatore d'in annulu 145 d. Chr. dtl pe ua basa patrata aflata a-
colo si expusa in gradin'a publica d'in orasiu(123) :
IMP. GAES. nlv
HADRiANi FiL
DlV TRAA l'ART
NEPOT. DlVi NERV
PRONEP T AELO H!
DRANO ANTONi
NO AUG. PiO PONT MA
XM TRB POT Vlll
hrP II COS llll PP
RES PVBLICA MVN
HADRiAN DROBET
DEC DEC
.pote cunnosce de ctu prin sapaturile siantiuriloru si alle caseloru ce 'si facu locuitorii pre ellu. Are
.ua latime ca de cinci stanjeni, ua grosime ca de ua palma si jumetate. In partea de sudu a commu-
.nei este mancatu de apa Oltului ca de 150 stj.; trecendu acesta mancatura se cunn6sce attu in
"malu ctu si prin viile, ce an locuitorii prll marginea Oltului, mergendu spre communa Slavenii,
.printre doue randuri de maguri, peno se finesce erosi prin mancatur'a Oltnlui, longa. catunulu Fon-
tanelile, la ua distantia. ca de 300 stanjeni. In partea despre nordu de communa se cunn6sce forte
.bine, si circula pe elu locuitorii peno in commun'a .l<'arcasiele; ua distantia ca de 400 stanjeni. De
.acestu drumu se povestesce de locuitori co a amblatu' pene la IJomnulu de Roua, care a avutu a-
.manta la munti, si plecandu do acolo spre Celei, la resiedinti'a salnoptea,-fiindu-co numai n6ptea
.putea ambla ca unulu ce era forrnatu d'in roua,--l'a apucatu diu'a si, resarindu s6rele l'a topitu, si
.pe loculu unde l'a topitu s'a formatu satu si i s'a datu numirea de Potopini, care este si pana in
.dioa de s stadi."
(121) ldem de la invetiatorii d'in comrnunele indicate.- Vedi anco chart'a lui Marsigli, in Descrip-
tion du Danube, 1744,-si in atlasulu lui Hornmann.-Samoel Koleser, Aurari1t Romano-Dacica,
Posonii et Cassovia), 1780.-Sulzer, 1 ,, 1. 213 se!J. \\"ien 1781.
(122) C,Jlonelulu Schwarz vc.n Springsfeld, care a lncratu in annulu 1717 la drumulu facutu la
Oltu da Karolu VJ, constata co siossedu'a romna trece de mai multe ori pe malulu stangu allu riului.
Vedi Ung. Magaz. 111, p. se1 L c.p. - Mlch. Schendo, historico-physico-to-
pographica Valachiae austriacae subte1raneae descriptio, in KOleser op. cit.: .Romanae ant!qu-
tatis testem amplissimam Traianam viam l1aulo post ingresso dum vei ipso in exordio Jentos ali-
quantisper gressus promoveremus, occurrit in praeruptis ad Oricntalem Alutae ripam saxis votiYurn
quoddam Rornanorum excavatum altar , autri potius, r1uam r1clubri speciem elevatis oumero pluribus
in li mine gradibus prae se ferens."
(123) Cf. Corp. lnscr. Latinarum 11[, n. 1581, si addittame'ltta p. 1018. - Cf. nn. 1209, 1559,
7
www.cimec.ro
2. Amutria XXXV, de siguru pe longa riulu Motru, coei Amtdria = Ad mu-
triam, anse loculu anume nu se scie. KiPpert o as'edia la confluenti'a Motrului cu
Jiulu; Goos, judecau du dnpo distanti'a d'in Tabla, ceva mai susu. (Dom nu!u Desjar-
se dins incela multu candu crede a fi descoperitu numele astei statiuni Mutrium pe
unu monumentu, ce se afla in museulu nationaln d'in Bucuresci.(l24)
Inscriptiur,ea noi o transcriemu astu-feliu :
HONORi.
C. VALERo
LONGNA
NO. I<'LAMiN.
5 Q' AED Il VKo
MV. TR. iYL. HE
RCVLANVS.
AED. OP. SOCRO
La rendulu 6 d. Desjardins vede si citesce llfVTRi = Mutrium, Amutrium, pe
candu d. Mommsen(l25) propun) lectur'a !\IV [ne] H (ario). Ua esaminarcJ de aprope
a monumentului ne a assiguratu co trebuiescu respinse cu certituiline ambele pareri,
V
fiindu pe petra lamuritu literile 1'\f\ t. R adico Mu(nicipium) Tr(ce3mis) (Iglitt'a
de adi, de unde s'a si adusu monumentulu da cotre d. generalu Mavros). Inscriptiu-
nea noi o citimu astu-feliu:
Honori C(aio) Valerio Looginiano flamin(i), q(uaestori), aed(ili) II viro Mu(nici-
pii) Tr(oesmi9), Iul(ius) Herculanus aed(ilis) ap(timo) socro.
adico :
Dieitiei Honorci. Lui Cain Valeriu Longinianu flaminulu, quaestorulu, edilulu,
duumvirulu Municipiului Troesmis. Iuliu Herculanulu edilulu, pre bur:ului seu socru.
3. Pelendova XX, mai probabilu la Bradesei( 125b) de ca tu Ia Craiov'a(126) seu
Pirlestii (127).
4. Oastris novis lXX, dupo Goos la bacaleti:
5. Romula XIII, Ravenn. IV. 7 : Romulas, pote la Recic'll(l28).
1579, 2679, 1570, 1580. - llfommsen, 1. c.p. 251. -- Hirscllfeld, Epigraphische Nachlese zum
Corpus Inscriptionum Latinarum., Wien 1874, p. 62.
(124) Annali dell' instituto di corrispondenza archeologica, t. XL, Roma, 1868, p. 34.
(125b) C. I. L. III, ur. 6235.
(125) D-lu Laurianu, op. c. p. 104, descrie astu-feliu cetatra de la Bradesci:
.Aici d'in susu de satu, de laturea de cotre media-di a asia numitei longa rip'a Jiului,
aflaramu ua cetate tl9 pameJ{tu oulunga. incungiurata cu unu siantiu atluncu de 2 stinjini, de par-
tile oppuse riului. Siantiulu de cobe resaritu arc ua lungime de 230, celu de cotra nordu-ostu de
100 pasi. In punctulu in care ol' mwscu aceste cloue linii se vede port'a cetatii ... "
\ (126) Goos, op. cit:. 42.
(127) Ukert, 618.- Forbiger,!. c.
l128) Despre anticuitatile aflate in acesta insemnata eetah', vedi VI. de Dlarcmberg, in "l\fu-
zeulu Nationalu, gazeta literaria si industriale" Nr. 7, Nr. 24, annulu 1836. - .Curierulu ruma-
www.cimec.ro
6. Acidava XXIIH, cam in faci'a Slatinei(129).
7. Rusidava Xlllf, la afiuenti'a Lunea veti ului in Oltu, mai josu de satulu Sl:iVitesci.
8. Ponte Aluti XIII, la Raveno. IV. 7 numai : Aluti, looga Valcii.
9. Buridava XH, in faci' a Calimanesciloru(l30); dupo Kiepert, la Romnicu(131).
10. Castra tragana VIIIJ, adico Castra trajana, nu departe de Salatrucu.
11. Aruttla XV, se asiedia dd unii in plaiulu Lovistea, intra Pitesci si Brato
voesci(l32); dupo altii, la gur' a Lotrului in Oltu(133).-Da siguru aoso Arutcla tre-
bue pusa in loculu tergului Resinari d'in Transilvani'a, care peno tardiu in evulu
mediu si-a pastrata vechiulu nume de Ruetel(134).
12. Practorio VIIII, la pas1lu Caimnii, loculu port'a R?maniloru(135); dupo To-
maschek, la Cornetu.
nescu" d'in Pa6 nr. 48; - Lauriauu, op. cit., !Ja, 99. - C. Bolliacu, in Monitorulu Oficialu d'in
1869 Nr. 222, 223 si 224. - 'l'rompettn Ca1:patiloru.-Inscriptiunile aflate in ruinele de la Recic'a
suntu :
Un'a in posesiunea d-lui majoru Pa.pazoglu :
I(ovi) O(ptimo) M(aximo) defensori et tutatori C(aius) Iul(ius) Se( .. )nianus cum lul(ia) Rutina co
niuge v(otum) l(ibentes) p(osuerunt). Cf. Mommsen, C. 1. L. III, nr. 1590.
A dou'a in collectiunea Museul'.li de anticuitati d'in Bucuresci :
[N]emesi vi( ctrici) Iul(ius) Cani(uus) evoc(atus) ex v(oto) posuit.
Cf. Mommsen, C. I. L. III, nr. 1592.
A trei'a, idem :
D(is) M(anibus) Claudia Am ba vix(it) annos XX. fecit in Dacia an(nos) V; Cl(audius) M(o)ntanus
imm(unis) ex n(umero) Syr(orum) Sag(ittariorum) b(ene) m(erenti) pat(er) eius fecit.
Cf. Mommsen, C, 1. L. nr. 1593.
A patr'a, idem, unu fragmentu :
D(is) M(anibus) Antonius Nicanoris.
Cf. Mommsen, C. I. L. nr. 159t
Judecandu dupo inscriptiunea de pe unu fragmenta de statua a Dianei gasi tu la Recic'a, aru trebui
sa conchidemu co aceste ruine apartinu unei NABBOSNEI.
Neputendu vedea petr'a, care se pretinde co s'aru pastra de d. professore Z. Boerescu, reproducemu
inscriptiunca dupo Mommsen, Corp. Insc1. Latin., III
DIANE, L
0
flAU
c.a.TO. nvia. col
NABBOSIIEI
( 129) Goos, l. c.
{130) Idem.
(131) Charta la III voi. C. I. L.
(132) Goos, 43.
(193) Mommsen, Tomaschek.
FVLlliS
(134) Vedi diplom'a regelui Ungariei Andreas d'in 1223, asupr'a careia ne-a facu tu atenti d. Itas
deu, in U1kundebuch zur Geschichte Siebenbiirgcns, G. D.l'eutsch und Fr. Fimhaber, Wien 1857,
p. 24 : Prima mcta rnontis sancti 111ichadis incipit ab oriente io 1ede alpium et descendit
per torrcntcm dcscendentem ab ipsis alpibus versus villam Ruetel, etc. Arutela socotimu a fi ad=
rutcllam, de unde in evulu mediu s'a nascutu Rutel. In documentele mai tardii in loru de Ruetc
Rosinarium, romanesce Resinari.
(135) Goos, 43, - Jalwb. d. Cudral Commission z. Erh. de1 Baudenkrn. 1856, 26. Neigeb. op.
cit. 273.
www.cimec.ro
13. Ponte vetere Xllii, la. Ravenn. IV. 7 Bd;;r;, ver.iarea Lotriorei in Oltu,
dupo Tomaschek la Caneni.
14. Stenarum XII, Ravenn. IV. 7 Gaput Stenarum, longa Ocn'a (Salzburg, Viz-
akna).
15. Ctdoniae XXllll, Uavenn. IV. 7 Gcdonia, la Apoldulu mare (Grosspold), si
Mercurea (Reussmarkt)(136).
16. Acidava XV, la Ravwn. IV. 7, Su.cidu.va, la confluenti'a micului Sekasiu cu
Trnav'a impreunata (Kockd, Ktikiillo) (137).
17. La Apulu se finesce a trei'a linie d'in Tabl'a Peut!ngeriana.
Lini'a vestica de la Apulum cotre Muresiu este certa et explorata pe malulu stangu
alu Muresiului pJne la hotarele Transilvaniei; ero de aci prin Aradu pene la Cenade
(Neruet Czomd)(l38), aprope de versarea Muresiului in Tiss' a, este incerta.
o 14.
Monumentele epigrafice ne procura urmatorele numiri de localitati romane, in
Daci'a, si anume :
I. Tablele cerate descoperite in Transilvani'a la Cetate (Rosi'a, Yerespatak)(139),
nu mai pucinu de unu-sprc-diece numiri topice tote d'in districtulu Abrudului :
1. Alburnus major(l40) Rosia (ung. Verespatak)(141).
2. Deusara(142).
3. Immenosum majus (cer. X).
4. Kartum (cer. XI).
5. Kavieretium (cer. Vl : Pirusta ex Kavitretio).
6. Gernenum (cer. 1 : collegium Iovis Cerneni).
7. Marcinicsi (cer. VI : Liccai Epicudi Marciniensis).
8. Sclaietis (cer. VI: Plani Verzonis Sclaetis) .
..
( 136) Mitth. dCI' Ccntralcomm. 1859, 118.- Tmm,ss. 1858, 177. -Archiv fiir iisterr. Geschichte
XXIV. 398. Sackeu u. Kenuer [(. K. Miinzu. Antikkab. 349, 11::!.- Goos, 44.
(137) Goos, 44.
(138) Aci c punctulu celu mai apusenu alu Provinciei, unde s'a descoperita caramidi legionare si
inscriptiunea ur. 6272 d'in C. I. L. III.
(139) Vedi 1. }', .Massmanu, Libellus aurarius sive tabulae ceratae, Lipsiae, apud T. O. Weigel.
- Dr. DeUeflieu, Uebe1 z1cei ncu cntdeckte l'iirnisclte U1kunde au{ Wachstafeln, Wien 1857. -- 1-
dcm, lfeber ei11 neues Fragment einer romischen lVachsurkundc aus Siebenbii1gen, Wien 1857.-
T. Cipnriu, 1'able cerate a11ticc aflate in Transilrania, in Archivu pentru istoria si filologia IX.-
Th, ":ommscu, Co1-pus Insc1ipt. Latinarum, Il! pars Il, p. 921-967. - O. Hlrscltfeld, Nach
zu dcn lVucltstafeln, in Epigraphische JVachlese zum Corpus Inscript. Latin., p. 67. --
W ntteubnch, Schn:{ttresen des !IIittel-Alters.
(140) C. 1. L. Ill. C. I. li. V. VIIr. IX. XII. XVH. XXI. C. IV. Albumo maiore, grcdLc;l"AJ.]-
-m:oop]Yov !LE"(tiAr,v.
(141) Mommscn, C. 1. L. III p. 213-214.
(142) C. 1. 1. lll 1308 cf. 1292; C. n. III, Xlll.
www.cimec.ro
93
9. Tovetis (cer. VI : Batonis Pr .... To1etis).
Il. Inscriptiunile :
1. Ampelum, cu sigurantia Zlagn'a (ung . Zalathua, Goldmarkt, Klein-Schlatten)
de adi, dupo c1m probedia atatu inscriptiunile afl.ats acolo, in cari sa citesce : ORDO
AMPELE (nsiu!D) seu AMPEIF. (nsium)(l43), catu si numele adualului riu Ampoly
seu Ampoi(144).
2. Samus(145) cu certitudine regiunea Samesiului, rinlu Samesin pastrandu-si
anca adi numPle celu vechiu.
3. Coloni'a Narbomei(?) la Recie'a, de care amu vorbitu mai susu.
4. Pagus Mic ... longa Hunedor:l (Wajtla Hunyad) undP s'a aflatu ua inscriptiune
cu acestu nume abreviatu(l46).
5. Pons Augusti(I47), la Dev'a, diferiti pote de statiunea cn acellasi numt> notata
de Tabul'a Peutingeriana in drumulu de la Sarmategte cotre Tiviscum.
G. Colon ia Malvensis(I48) si provincia ltlalu(ensis)( 1
1
!9), <lup o d. Mommseo(150),
in Diici'a resaritena, dupo altii, in Daci'a nordica(151), duro proffssorulu nostru
d. O. Hirschfeld iose provinci'a M:1lu0nsis cuprindea Romani'a de astadi ata tu ctu era
occupata de Romani(l52), avendu resedinti'a pote Ia Recic'a seu Celeiu. AcAstei pareri
merita a i se da deosebita atentiune, pentru co : fste forte de admisu ca : ua tierra
attn de indiestrata de natura, vecina cu Moesia anco de multu timpu romanisata,
despartita prin muntii Carpati de Transilvani';;., formandu prin sine unu teritoriu
de(\sebitu, si desvolhndu ua cultura romana destulu de avuta, dupo ctu ne arrata
sapaturile mai multu superficiale ca s'au intreprinsu pene acumu la noi, ua tiera ca
acest'a, dicu, a trflbuitu neaperatu se reclame forte timpuriu ua administratiune a
sea proprie, mai cu sema co muntii Carpati ingreuia supravPghiarea procuratorelui
Daciti asupra-i. Acest'a credemu c'a avutu locu cu impartirea provinlliei
(J.13) C. 1. L. Ili nr. 1308. 1293.
(144) llfommsen, op. c. III p. 21i>.
(145) C. I. L. III nr. 827 d'in annulu p. Chr. 239: .a cENS (ibus) soas1g (navit) s.a:Mvu CTM !lEG.
(ione) tuNs VALlum ...
(14G) C. J. L. IU nr. 1405 : GEN!. PAG.
MIC. T . .!. VR. etc.
(147) C. I. L. lllm. 1351 : SM' VlL(icus' STAI'JO(nis) PONT(is) Avo(usti).
(148) Diplom'a militara d'in annulu 230, in C I. L. III, p. 893 nr. 51 : M. Aurelio Deciano colo
nia Malvese ex Dacia.
(149) Borghesl, Oeuvres complctes, 3. 423, 5: M. Macrinius Avitus M. f, Claud(ia)
Catonius Vindex ... p[r]oc prov. Dac(iae) Malu(ensis).
(150) C. 1. L. III p. 160 si la nr. 1464. - Marqnar1U, Staatsvcrwaltung I, 153.
(151) Detlefsen, Bu1sian's Jahresbericht. II p. 247, cauta coloni'a Malvensis pe Iini'a de)a Tibi
scum la Dunare, completandu astu-feliu inscriptiunea aflata la Denta, C. I. L. III nr. 1555 : D(ecu-
r,jp) C(oloniae) l\I(alvensis'.
(152) Epigraphischc Nachlese, p. J.1. - La cursulu seu de Epigraphica in seminariulu archeolo-
gicu d'in Vienn'a. - Goos, Unt<,.ollchzmgcn iiber clie Innenerhiiltni8sc dc8 TraJanischen Dct
ciens, p. 136.
www.cimec.ro
t6to3 sub Marcu Aureliu (dupe anuulu 168)(153) in : (Daci'a nordica.)
Apulensis (Daci'a centrale) si M';,luensi:; (Tierr'a-Romanesca).
Celein pare probabilu a fi fostu resiedioti'a procuratorelui provinciei Maluen9is, si
ua inscriptiune, aflata de d. Bolliacu in aniJulu 1872(154) in acestu locu impreuna
cu mai multe fragmente de statuP, ne da numele prvcuratorelui sub care s'a inaltiatu
imperatului Commodu ua sta tu a de doui robi : Zoticus si Sa (bi) anus.
Petr'a cu inscriptiune se pa9tredia la museulu nationalu d'in Bucuresci, si pene
acumu este inedita.
Noi o citimu astu-feliu :
adico :
COMMODO ANT 1
NINO NG SVH C 1
RACL. XENOPHO j
TJS PROC AVG
ZOTICVS ET SA / 1
ANVS SERVI
rosvE; 1 v 1/
Commodo Antlo] nino Ang(usto) sub C(laudio) LE]racl(ito) Xen0phoLn]tis proc(u-
ratore) Aug(nsti), Zoticus et Sa[bi]anus servi posuf[ r ]u [ nt].
Lui Commodu Antoniou Augustulu, sub Claudiu Eraclitu finlu lui Xenopbontr,
procuratorele Augustului, inaltiara (statua) servii Zoticus si Sabianus.:.
15.
Pentru a fini cu determinarea cetatiloru lui Ptolemen in Dac1'a, ne mai remane
a cerceta in Cosmographi'a Aononymului Raven01tu, ce date noui ne procura, afora
de CPle areta te pene acu ma.
Annonymulu Ravennattt scriiniu in secolulu VII (155), dupo altii in alu
IX(156), a utilisatu pentru D8ci'a, pe Ionga Iordanes, Aristarchus, MeneJas si Sar-
datius (Ravenn. IV. 14), cu deosebire dbue charti geographice: unu esemplaru latinu
de felulu Ta biei ne, si ua redactiune gre ca a vre unui instrui tu
Celle trf'i linii de drumuri d'in Tabl'a cari lipsescu in Itiuf'rariulu
Antoninu, reaparu in Rave1natu intr'na parte ceva mai intr'alt'a insa cn
lip2e si mari drossebiri.
Asia, elu nu insira in Daci'<l, <i anume in Romani'a-mica, mai multe localitati ca:
Pt>lendav'a, Acidav'a, Rusidava si Buridav'a, dero indica in Banatu si aiurea sta-
tiuni uoui, necunoscute 'l'a'Qlei PeuV ngrriane : ea Tema (pote numai ind it ati unea
riului Temesiu), Canonia (pot" adi Potula (adi Fenyul), si Bacaucis (longa
(153) ffommseu, Corp. lnscr. Lat. III; l' JtiO.
!154) Trompetta Carpatiloru, rl'in 20 Augustu 1872, nr. ltll(l.
- (l,'JiJ) Ravennatis Anonymi Gosm.ographia, ed. M. Pinder et li. ParHwy, Bt>rol. 1860 p. V.
www.cimec.ro
Bega de josu)( 156), Bnrticum (longa Burgberg(157), si Macedonica (la Suciagu)(158).
Ua. linie, care remane de totu nelamurita, este cea carr, plecandu de la Phira (Tyras
la gur'a Dnistrului), trecea probabile prin Moldav'a in lungulu Hierasului (Siretulu),
hotaruln orientalu, dupo Ptolemeu (III, 7) alu apoi pFste munti venea la Po-
rolissus, cu statiunile Tirepsum (=Tiremsum V, 11 Hav.), Iscina (pote Physca lui
Ptolemeu seu por tus lsiacorum, (Arrian. Per. p. 21), Capora (pote Harpi, Karpi,
TOlia de adi) Alincum, Ermerium (pote Hermonactus), Urgum, Sturum si Congri.
16.
Cetatile Daciei in PtolPmeu.-D'in 47 orasie numite de Ptolemeu in Daci'a, abia
poturamu 15 prin ajutorulu ltinerariiloru si fontaneloru epigrafice a le localisa. Pen-
tru restu suntemu redusi mai la simple conjrcturi, caci ne lipsesce pene acumu ma-
terialulu probatoriu : inscriptiunile si cercetarile seriose asupr'a ruineloru impras-
tiate in Transilvani'a si Romani'a.
Divisa.ndu local tatile in restiune in patru grupe, vomu asiedia impreuna cu Goos
(lasandu la ua parte pe Sulzer, Mannert, Ukert si Forbiger) :
Prim'a gruppa, in Transilvani'a :
1. Singidava=Dev'a.
2. Marcodava=Uior'a (Maro9-
3. Praetoria Augusta=Enlaka (Enloka).
4. Sandava=Szetelaka.
5. Aogusti'a=Muscelu-Gradiste.
A dou'a gruppa spre apusu pene la Tiss'a :
1. Zurobara=Timisior'a.
2. Ziridava=.:Dulciu.
3. Uliiaoum=Oradia mare (Grosswardein, Nagy-varad).
4. Docirana=Debretzio.
5. Ruconium=Tiagu (Czege) la. Tiss'a.
A trei'a gruppa spre miadia-di pene la Dunare :
1. Ar kina=Bumbesci in susulu Jiului.
2. Phrateria=Pirieni.
3. Pinum=longa Rlatin'a.
4. Sornum=Rusii-de-Vede.
5. Nentidava=in faci'a Turtucaii.
(156) Cf. Karl llitter, Gcschichte derErdkunde und der Entdeckungen p. 131. -- Mannert,
ducerea la editiunea a dou'a a Tablei peutingeriane, p. 41.
ll57) l'omaschek, in (tir uste?T. Gy1mutsien, 1867, p. 709. - Goos, Stu-
clien zur Geografie, p. 45 nota, asiedia Canonia si Potula, intru Vcrsctiu si gur'a. Karaciului, ero Ba-
caucis pc malulu stangu alu Dunarii, la Posescena,
(158) Goos, p. 35.
(159) C. I. L. III p. 168.
www.cimec.ro
6. Zusidava=longa Slobozia la Ialomiti'a.
7. Pirum =Pitesci.
8. Komidava=Pietroass'a.
9. Ramidava=Buzeu.
A patr'a gruppa spre resaritu pene la Prutu si Dnistru :
1 Dinogetia=GHgina, la gur'a Siretnlu;(160).
2. Paloda=la versatur'a Putnei.
3. Utidava=la Siretu, Ia afl.nenti'a Bistritiei cu Moldov'a
4. Petrodava=Berladu.
5. Akrobadara=Grigoresci, la NE. de Suceav'a.
6. Triphulon=Botosiani.
(160) Ac s'a. descoperita pene astadi doue petre cu inscriptiuni latinesci :una, anco la 1698, in
timpulu lui Duca Voda, si care a statu multa vreme lipita. la palatulu domnescu d'in Iassi (Timon,
Dtsceptationes de Dacia, additamentum all Imagines Hungariae , Cassoviae, 1734. in-16). As-
tadi nu se scie inse unde se afla. Principele Dim. Ca.ntemiru a citit-o singuru astu-feliu : (Descrip-
tio Moldaviae, ed Papiu, p. 13. Iilem in Chrotciculu 1;eckimei a Romdno-Moldo- Vlahiloru. I.).
IMI'. DIV. FILIO. TltAIANO.
AYGYSTO. DACJCO. POST. MAX. FEL. B. DICT.
XVI. IMP. VI. CONS. YII. P. P. CAL-
PVRNIO. PVflLIO. C. AVRELIO. RVFO
Vedi in C. 1. L. Ill nr. 777 corectiuuile facute de d. Mommsen.
A dou'o. petra ee pastred1a in mnseulu Societatei de istoria d'in Iassi, si suna astu-feliu:
(cf. C. 1. L. III 778) :
ET VICTORIA
E T C O N C O R D
A' M' AVRELI
A N T O N i N i E
r: A V R' V E R 1"
1 M
p
c o R N K L
V s F I R:MVS>
T
L E G' r T A L' A 1: ,\ }[
PDSVIT
adico : [Pro salute l et victoria et concordia M(arci) Aure-
lii Antonini, et L(uci) Aur(elii) Veri imp(eratorum), Cor-
nelius C611turio legfionis) primae ital(irac) aram
posuit.
Pentru sanetatea, si victori'a si concordi'a Imperati.
loru Marcu Aureliu Antoninu, si Luciu Aureliu Veru, Cor-
neliu Firmus Centurioncle legiunei prime italice, inaltia
(acestu) altarn.
Acesta inscriptiunc, prccumu si mai mnlt.e caramidi legionare cu Iiterile Leg. I Itai aflate totu-
aci, ne aretta co Dinogetia (Gergina), cu tota regiunea orasiului Tyras d'intre Siretu si facea
parte d'in Moesia inferiora; caci in asta vrovincia station;l lPg-iunea ]Him'a italica. Anco de la an-
nulu &6 sau (1. Chr., Neronc, acesta regiune fuse alipita de provinci'a 1\Ioesiei de jo,;u, (L'. 1.
L. III, 71il = Henzen 6429) si sta.tu in stepanirea Romaniloru pene la inperatulu Maximinus, care
in 23 7 o lasa preda barbariloru Carpi si Scythi (vedi L'a pitolin rit a 2Uaximi et Balb. c. 1 ti:
www.cimec.ro
97
7. Patridava=Tabor la Prutu.
8. Karsidava=Balti d'incolo de Prutu.
9. Piroboridava l
10. Tamasidava si fl in Bessarabi'a.
11. Zargidava
Aceste trei d'in urma Ptolemeu (III, 8 10) le numesce afora d'in Daci'a, in por-
tiunea care administrativn apartinea Moesiei inferiore.
17.
Triburile dace in Ptolemeu. Deco pentru determinarea cetatiloru d'in Daci'a ra-
portate de Ptolemeu ne-a pututu servi intru ca tu-va fontanele Ppigraphice, tabl'a peu-
tiugeriana si Ravennatn, nu este totu astu-feliu si pentru lamurirea tribiJril\>ru daca
d'in acelasi autoru. Inscriptiunile ne aretta diversele nationalitati alle colonistiloru
Daciei dupo cucHirea lui Traianu: orientali, cu deosebire d'in Asiamica(l61). Dal-
matini(162), Pannooieni(l63) colonisti d'in Itali'a de josu(164) si d'in alte pro-
vincii ale imperiului(165). Elle nu mentionfdia insa directu nici unulu d'in cele 15
triburi daca coprinse in list'a ethoica Ptolemiana, de unde se conchide : co acest'a nu
sub his pugnatmn a Cat'lJis contra Moesos (uit et Scythici belli principinm et- excidium eo tem
pore-Histricae civitatis).- Monedele orasiului Tyras incepu cu Vespasianu si inceteadia cu Ales-
sandru Severu. (B. de Koehne. Description du musee de (cu le Prince Basile Kotschoubey ct re-
cherches sur l'histoire ct la numis.natique des colonies grecques en Russie que des 1oyaumes
du Pont et du Bosphore Cimmerien, 18r,7, l v. p. 8::\ sq.). Vedi i'llommsen, Corp. Ins.
Lat. III p. 147-148.
(161) Acesta. rasulta neindoiosu nu numai d'in inscriptiuni ca C.l. L. III nr. 860:
Ga!atae consistentes municipio, nr. 870: Collegium Asianorum; nr. 1394 Col!egium Galatarum in
Dacia Apulensis, etc, dero si d'in acellea inchinate dieiloru curatu Orientali: ca:Jupiter Tavianus
(C. l. L. p. 170. - nnr. 1394. comp. nr. 1503), si Erusenus (nr. 859l; Deus Azizus bonus puer phos-
phorus (nnr. 1130 pene la 1138.-875), Glyco, Dea Syria, dens Comrnagenus (nr. 130), Sol hierobo-
lus (1108; cf. C. 1. Graec. 4483. 4502.) etc Cf. Bullet. del. lnst.1848, p. 129 seq.-Hirsch-
feld, op. cit., p. 7 sq; (;oos, Untersuchungen iiber die Jnnerrerhiiltnisse des Trajonischen Da
ciens, Hermannstadt 1874 p. (108) seq.
(162) Cum de es. Pirusti (tabla cerata VIII, d'in anulu 159, C. I. L. ur. 944: emit ... domus par
tem dimidiam .... qu(a)e est Alb(urno) maiori vico Pirustar(um); ur. VI, p 936. de Dasio Verzonis
Pirusta ex Kaviereti[o].); Dalmatini dui Aequum, (nr. 1262. 1323, 1108, 1223.) Sploniurn (:Dalma
tus princeps adsignatus ex Splono. (nr. 1322).
(163) Multe d'in numirile coprinse in tabelele ceratc si in inscriptiuni, dovedescu acest'a. Cf. Mom-
msen C. 1. L. III p. 214).
(164) Resulta d'in nomenclatnr'a topica ca: Alburnus, Apulum, cari se afla si in Itali'a: muntele
Alburnus, nu de riulu pe care'ln canta Virgiliu (Gt>orgic. III. 146 seq.) :
Est lucos Silari circa ilicibusque virentem
Plurimus Albnrnum volitans, cui nomen asilo
Romanum est
Apulnm amiutes:e Apulia.- Cf Rosler, Humiin;sche Studien, Leipzig 1871, p. 45.- Goo,-,1. c .
... p. ( 109). -- Hirscbfeld 1. c. p. 8 se indouiesce asupr'a unei colouisatiuni insemnata d'in Jtali'a de
josu in Daci'a
www.cimec.ro
corespunde relatiunlorn factice d'in epoc'a candu a fostu scrisa (circa anulu 150 dUJiO
Chr.), ci unom relatiuni d'intr'na epoca anteriora multu cuceririi Daciei(l66).
Amu areta tu mai susu co d'i n aceste triburi, numai pentru trei gasimu ore-cari
urm!1 in insc:riptinni:
K'Afikl)msioi parn a fi locuitu portiuma oltena d'in Carpati numita Oaucasus; nu-
mele Buridensiloru se recunosce in statiunea tablei peutingeriane Buridav01, ero alu
Potulatensiloru in orasinlu citatu Rwennate : Potula(167).
Tabul'a Peutingeriana insira poporele iuvecinate cu Daci'a :
1. Blastarni, in muntii Alpes Bastarnicc;
2. PITI t
3. scrisi unulu dupo altulu in linie drepta, la resal"itu de Prutu
4. Dacae J pene la gurele Dunarii.
5. Veuedi
Plioiu numesce IV 27 (13) intre Baltic'a si Vistul'a: "Sarmati, Venedi, Sciq
si Hirri. Tacitu, Germ. c. 46, dupo ce descrie partea resaritena a Ouma-
niei, nnmesco intre locuitori spre resaritu : Peucini, Venedi, Fenni. Ptole-
meu asiadia pe Ousvorxt si cf>lvvo. in campiile de ambe laturi ale Dniprului
superioru si de midilocu. Cf. Miillenhoff, [Ther das Sarmatien des Ptolt-
maeus, l. c.p. 2.-0ssolinski, Vmcens Kadlubel.;, tradnct. de Lin de, p. 463.
6. Dacpetoporiani, d'incolo de FI. Agalingus (Dnistru).
Scriitorii moderni ideoti li ca fora multa greutate : 1) pe Fiti cu Gepiti, lasandu
in sarei n'a calugarului de h Colmar o misiunea primei silab3 a cuventului ( 168)
2) totn astu-feliu, pe Gaete, in Jocu de Goth;(169); 3) in flacae ei vedn poporulu li-
(165) C. I.L. 111 944. 1601. 5900. 4736.- Jnscriptiunea nr. 1486 ne pastrcadia mai multe
numiri ethnice ale provinciei, anso d'in nefericire mutilate. Ea e inaltiata : PATBolno MVNJC PoRoL.
ET, iGJOR. iTEMQVE, ... ISARVll.
Soldatii, dupo terminarea serviciului militaru nu erau tinuti in de regula a se intorce in patri'a
loru, ci remaneau in provinci'a unde servisera. Veteranii trebue sa fi formatu in multe cetati d'in
Daci'a partea cea mai insemnata a. populati unei. ..
(166) lnscriptiunile aiurea au datu la lumina popolatinnile indigene d'in provinciile cucerite de
Romani. Asia in Dalmati'a: Varvnrini (nr. 6418, Pliniu 3, Marzei (nr. Daversi (la Li-
ins Mi, 26, 14: Daorsei\ Deraniisti. In Panoni'a inferiora: Aravisci seu (nr. 3!125), Vicani
(nr. !167:1); in Histri'a: Jlenacnses, Sabini (4893 princeps Sabinor(um), Trnmplini
('l'rumpilini), (n. 4910, 4924), Anauni (Ptol. 3,1 ,32 'AYrxi>Yto'l ); 'l'ulbiasses, Sindunni,
Comenscs si Bcrgalei. (Aci s'a gasitu iuscriptiuni scrise cu caractere proprii indigene (nnr. 4717,
'1858, 4R97, un'a scrisa pe jumetatc chiaru intr'ua limba indigena, si cu litere barbare. (VcJi Momm-
sen, in Mitth. de1 antiq. Gescllschaf't Zurich, VII, 210. - Cf. Dett!efsen in Bursian 's Jah1es.
be1icht).-De cele d'in Galli'a si cele alte provincii ale imperiului nu mai vorbimu.
(167) D-lu llasdr-u esplica pe Potnlatensi prin: Potalutensi "locuitori pc longa Oltu;', ero pe
:Siildcnsii prin _locuitori pe langa balti." \'edi Cucentc d'iu betrani, Bucuresd, 1878.
(168) K. die Deutschen und ihre Munchen li-137.- hoos, Studien zur
Geographie etc., p. 19. - Katatuslch, Orbis antiquus I, B70, intielege prin Piti pe Agathirsi
,.Picti fuerit olim scriptum, qui sint Agahtyrsi Graecis dicti .... "
(169) Goos, 1. c.
www.cimec.ro
beru alu Daciloru, goniti de Homani d'in patri'a loru, si !Ocuindu apoi pe longa is-
vorulu Nistrului spre resantu. Pe acesti Daci iaru intielege Ptolemeu (III, 5.20)
candu ios:ra urmatorele optu triburi: Boop-
'(LWYEc;, Blsaaot(l70); 4) D.1cpetopo ian,i, dupo Toma-
scbek(l71) si Goos(l72} totu Daci liberi .traitori sub patru priucipi," de la unu
pretinsu cuventu dacu petur=patru, si da la unu altulu totuastu-feliu : por, domnu,
principe(173). Tomaschek chiaru gasesce aste. patru triburi dace : pe Carpi, Kisto-
boci, Saboci si Piengiti; 5) Venedi, adico Slavii( 17 4); si 6) Blastarni, in locu de
Bastarni, ocupandu muntii Carpati, cari se numescu in Tabl'a Peutingeriana Alpes
Bastarnicae(175). Cn alte cuvinte tabloulu ethnografhu tl'in Tabla corespunde a-
proximativu diumetatii secolului IIl-lea, aYenrlu spre resaritulu Daciei pe Goti
la spatele loru pe IGelpiti, si la nordu pr Gmuanii Lugii numiti gresitu in
tabla Lupiones, in locu d!l Lugiones.
Noi nu aproba.mu acestu modu de vedere -- pentru co nici nou cnventu decisivu
nu ue silesce a intielege prin Gaeti pr(l Gothi, prin Piti pre nici a lua pe
Daci dreptu remasitiele poporului dacu nimicitu si imprastiatu de cotre armele lui
Traianu, si mai pucinu anco a admite esplicarea numelui de siguru corruptu : Dac-
pe.toporiani prin Daci sub patru principi. 'l'abl'a lui Peutinger nu este ua. opera
croita, cum amu dice, d'intr'na singura bucata, la anulu 230 p. Chr. sub Alexandru
Severu, cum sustine Mannort(l7G); indicati unile ei peutru geografi'a fisica si politica
nu se potu raporta la ua singura epoca, caci totulu ne doved1 sce diversitatea ole-
menteloru selle; unele d'in aceste elemente datedia dintr'ua epoca anteriora chiaru
mortii lui Augustu. D lu Desjardins a deosebitu eclu d'anLeiu si cu multa claritate,
doue bine precisate in acestu documeutu < hartographieu : 1 secolulu 1-iu alu
erei chrestinl:', candu s'a facutu chart'a primitira dupo Orbis pictus alu lili Agrippa
de sub porticulu Octaviei; 2 secolulu alu IV-lea candu s'a iusemnatu pe acellasi
origioalu : statiunile si caile ce le lega intre denselP, totu sistemulu viabilitatii im-
periului d'in acea epoca. ( hart'a primitiva trc buia sa reproduca : 1 geographia phy-
sica; 2 numele regiuniloru si poporPloru principale, ambele asia ct,m figurau in
Orbis pictus; si 3 pote eate-va orasie princi'pale(177). Form'a segmer;tPloru ta-
blei peutingeriane, strimte forte de la nordu spre sudu, si lungi peste Imsura de la
vestu spre estu , nu se datoredia fora indouiala de catu acdui Orbis pictus alu lui
Agrippa, care fiindu desemnatu pe unu porticu, pentru ca se arete ua data par-
tile sept; ntriona!P, central.; si meridionah' ale lumPi romanA, catit neapHatu se o-
(170) Goos, 1. c. :Ji>.
( 171) JUiscelleu 1. c. p. 70o.
(172) Goos, 1. sus cit.
\173) 'fomasch!'k, Ueber Bntmctlict und Sitzber. cler Akud. LX. 385.
(174) Goos, p 67.
(175\ GoOi;, 5ti.
r 176) Op. cit. p. 16.
( 177) Desjardins, La 1'able de Peutingcr, p. t.iti seq.-::!53 seq.
www.cimec.ro
1 (),')
cupe unu forte lungu in sensu ori?.Ontalu , si forte strimtu in sensu verti-
calu(178).
Originaluln unei asemenea charti esistandn in secolulu alu IV-lea, an11onymulu, ce
traia sub domni'a fiiloru lui Constantinu, n'a facutu de ctu se not!'die pe densulu
drumurile, orasiele si statiunile cu distanti'a d'intre ele; pentru acfsta inse elu era
silitn ca de eate ori intalnia, scriindu aceste'l, cu condeiulu seu vre unu nume de
regiuni\ poporu seu riu, se le sterga in totu seu in parte, dnpo trebui ntia, ca se si
faca locu liberu, de unde a si urma tu: 1 lips'a de coincidentia intrr g-eografi'a fisica
si nsemnarea drumuriloru; 2 intre loculu unde snntu scrise poporele si intre acelea
unde sun tu notate ornsiele si drumurile; :J
0
lips'a in tabu la a mai multoru popore im-
portante, pe cardu fignreadia altele de ua insemnatate secundara, chiar de totu ob-
scure, numai si numai co nu s'au aftatu pe loculu unde chartografulu avea se desem-
nedie drumurile si cetatile; 4 lipsa de numiri a mai multoru riuri, cari se vedu
numai desE>mnatP; si 5 multimo de numiri trunchiate. c1m dA esemplu: NiTionRo-
[ges], CA(m]PANIA, ETRIJRfilA, REiiJO TltANSPA[dana ], 1 rnwnllliA, [Aqu!]
TANIA
1
etc.
Aceste doue epoce, pe cari De>jilrdins lo a deosl'hitu in segmentt'le Galliei si Ita-
liei, trebnescn observate in totu restuln Tablei Pentingeriane, prin urmare si la Da-
ci'a. Deco acumu, abstragemn d'in segmentele ace8teia elementuln aditionalu alu
drumurilorn si statinniloru, cef'a-ce aru r1mane propriu D"ciei in chut'a primitiva
aru fi singura Duoarea cn siesA afinenti ai sP-i, si ac,stia cleRemnati numai, ero nu si
scrisi cu lor11; si apoi, laufiulu de muuti, peRte care va fi fostu pote
Bastarnicar.
Ore numai la atatu se se fi redn3u cuno3cintiele ale H,ma!liloru in tim-
pulu lui Augustu despre tie1'a Daciloru? Unu poporu care an. o d'in timpulu lui Ce-
saru venise in atingt're cu Hom'a ( 179), fusese aliatn cu Antonius( 180), si. incaerase
mai multe lupte cu gAnerulii lui Augustn(l81). nu era ore se figuredie nici macaru
cu numele : D 1ci pe Orbis pictus alu lui Agrippa? Caci, du, o opiniunea adusa mai
susu a lui Tomaschek si D.lcar, (}etae, Dacpetop?riat, Piti d'in Tabla suntu
afora d'in Daci'a, la resaritu d8 Nistru, si scrisi pentru antei'a ora in secolulu alu
IV-lea? Acest'.1. aru fi imposibilu. Logic'a faptt>l"ru cere a admite co :wne la desem-
narc>a Iiniiloru cu loru, pe originaluln chartii primitive a Daciei se citea
numele locuitoriloru ei , a celloru siesg dunareni, si pote si eate-va cetati
dace; si co acestea, d'in de spaciu s'au fostu stnsu d'in loculu loru - pentru a
fi pote in spaciul11 liberu ce se vede la resaritu de Porolissum.
Atunci, cade de h sine intrPg'a Ri,tem'\ de interpretatiuue mai susu, rediAmata
(178) 1\Iannert, p 5 si 6. Desjardins, 1. c.
( 1 79) A pp1an. Illyr. 2?, 23.
(l8rJ) In anulu 723=-31 regele Getiloru Cotiso era aliatu alu lui 1ntoniu;. Vcdi Dio Cas:; 31
:!2. - :\lai pc largu Res gestae divi Augusti p 88.
(181) ()lo Cuss. ill. :!3. Liv. ep. 134.- Horat. o'l. 3, 8, 18. - Verg. ge. :!,4!!7; Hor Senn. ::!,
ti,:Jil. Od. 3,6, 13.
www.cimec.ro
JOI
pe impregiurare co numirile ethni ne Dacae, Getae, Venedi etc., sun tu scrise
afora d'in Daci'a. Asemenea si identificatiunea ce o face gresitu Goos, a celoru patru
riuri ne numite in Tabla, cu : Ampoiu, Samesiu, Almasiu si Streiu (Egregy) de asta-
di si acestea numai si numai pe cuventulu , co primulu se ati' desrmnatu intre A-
pulum si Brucla, alu douilea inaintea Clu!liului, alu treilea inaintea Zutovului, si in
fine alu patrulea la Porolisum. In care altu chipu ore de catu in acelu, care se vede,
s'aru fi represint rurile Jiu, Oltu, Siretu si Prutu, pe ua charta de construc-
tiunea celei construcUune identica cu a chartiloru antice(l82)?
CAPITOLULU VI.
Topographi'a ante-romana a Daciei.
1.
Acumu, dupo ce amu trecuta in revista totu ce anticitatea hellena si romana ne-a
lasatu despre geografi'a Daciei lui Traianu, se cautamu a deosebi, in nomenclatur'a
topica pastra ta de scriitori, partea anume ce 'se pare a fi anteriora cuceririi
romne.
2 .
.Munti.- 1. Carpathi. Prim'a uumire in ai lui Ephoru.-La Ptolemeu

2. Montes Macrocremni, Carpatii Ardealului (Pliniu).
3. Mons Caucasus (inscriptiuoea d'in timpulu lui Traianu), in Olteni'a.
4. Alpes Bastarnicae, (T11bl'a Peutingeriana), si
5. Locus Caucalandensis (Amm. Mucelliou XXX[, 4.).
Riuri. - 1. lstros; 2. Poratha; 3. Tiarantus; 4. OrJessus; 5. Ararus; 6. Naparis;
7. Ma ris; 8. 'l'yras, eate-si optu la Herodotu. ,
9. Pattisus (Tisia) la. Pliniu.
10. Tibiscu3, 11. llhabon seu Arhabon; 12 Alutas; 13. Hierasus, tote la Pto-
lemeu(l).
(182) Propertius: .cogor ct c tctbula pictos coguosccrc munJos" IV, epis. JII, V, 36;- Cf. Eu-
meu. rhet., Urat. vro restaurandis schol. c. XX, XXL - C[ Millleuhotr, Ueber die lVeltkart und
Chorographie des Kaiser Augustus 1856. - Desjardlos, op. cit.
(1) Numirea Alutus, Alutas (Oltul11 de adi) este de siguru an te-romana, caci ne intempina iutr'ua
inscr:ptiune d'in timpulu lui Traiauu. Hierasus nu este de catu form'a mai moderna a lui Tiaran
tus (Siretului) herodotianu. Pentru nuUJele Tibiscus ('l'emesiu) nimicu nu dovedesce c'arn fi J>Oste-
rioru cuceririi romane. - Rhabon sau Arhabon, cumu numesce Ptolemcu rittlu oltenu Jiulu, amin-
tesce fora inJoiala pc Anabo tluvium (astadi Raab) d'in Pannoni'a iuferiora, si pc poporulu de Ion-
"" ga densuln Ararisci ;au Eravisci, (Vcdi C. l. L, III nr, 3325: nuo. TRANTONIS F. ARAV!Scvs; di-
ploma XLII \l' 884) a imperatului Antonius Pius dat.a lui: Ulpio Spumari ( Biausconi Eraris(co)
www.cimec.ro
102
Asemenea totu d'in periodulu antP-romanu, suntu urmatorele ce le deduc(lmu d'in
Tabl'a peutingeriana, d'in autori si d'in inscriptiuni :
14. Apus (Karaci u ); 15. Barza va (adi totu asia); 16 Bu balus(?) (adi Bogoniciu);
17. Stenares 'eu Stfvarus (adi Weiss); 18. A:npela (adi Ampoiu); 19. Samus (adi
Somesiu); 20. Tsierna (adi Cerna); 21. Mutria (adi Motru); 22. Mariscus (adi Ar-
gesiu); si 23. Sargetia (adi Strelu) longa :sarmizP-gethusa, resielinti'a lui
Decebalu (Cassius Dio, 68, 14).
3.
Cetati.- De si Dacii, ca si Germanii, nu aveau orasie in intielesulu romanu seu
CP.lu medievalu, dero totusi locuri intarite de asia insemnatate si intinderE>, ca Pto-
lemeu s& le pota numi si ca Romanii se intrel.mintiedie masini de resboiu la
luarea loru cu asaltu, nu li se potu nici de cumu clntesta. Nouii ai Daciei
adusi de Traianu d'in tote partile lumei, cex toto orbe romano dupo cum se espri
ma Eutropi115, ocupara de siguru cetatile dace in tiintia, vet,indu-le mai usioru
acest' a de catn a umbla se fondedie pretutindeni noui stabilimente; caci se scie co o-
rasiele nu se nascu d'in simpla vointia seu intemplare, ci prin instinctulu naturei
poporeloru primitive, cari aleg!>.a.u in de regula punctele proprii , dupo situatiune,
nevoia de comunicatiune, si alte consideratiuni topice. Asemeni motive anso subsista
in de-a pururea, asia co ua parasire deseversita a tutoru locuintieloru anteri6re -
cbiaru candu acestea s'au distusu prin ml!.l'a inimica, - pentru a se funda altele
d'in nou, este arare-ori de ganditu. Da act.ia Vt ddmu - ca in tote tierrile d'in Or-
bis Romanus - co si in Dac1'<1 orasiele mai insmnate dace continua si dupo cuce-
rire a si pastra numP.le loru, si unele reintocmit!) dupo sistemulu romanu, se bucura
in scurtu timpu de ua stare infloritor('.
Tinemu eu invederate numiri dace urmatorele cetati, castele si
d'in Daci'a :
..
1. Sarmizegethusa;
2. Tibiscum
3. Drobeta
4. Potaissa (Patavissa)
5. Napoca
6. Porolissum
7. Dierna
8. Tapae (Dio Cassius 67,6 'r!i1tYj).
cx cquitc; alta a lui Anton;nnus, lui: Oxet-io Naevionis f. Eravis(co).-l'llniu 3,23, IlS:
l'tolemeu 2, lG, B si Tacitn .. Germ. 28: .Aravisci." -Este permisa a presupune co a-
semena.reaue numiri nu ,;e uatoreJia aci numai intcrnplarii, ci locuirii pote a aceluiasi poporu in rloue
regiuni deossel.tite. Mai compara: Celeiu d'in jud. Homanati cu Celeia d'in Noricum (adi Cilli). si
riulu si plas'.L Saba1u d'in jud. llfovu, cu colonia Savari'ad'in Pannonia superiora, astadi Stcin am
Anger, hung. !olzombathely.
www.cimec.ro
9. Berzovia
10. Azizi seu Aizizi
11. Germisar!l
12. Deusara
13. Amutria
14. Ampela
15. Samos
16. Zeugma (Gaganis)
17. Augmonia
18. Kartum
19. Masclianis
20. Agnavis(i')
21. Arkiuna
22. Phrateria(?)
23. Sornum,
::!1. Tiasson
25. Paloda
26. Cernenum
27. Burticum
28. Stenae
29. Akrobadara
30. (Malvensis.
103
31-55. Tote cele in dava in numeru de 23: Acidava, Arcidwa, Buridava, Capi-
dava, Carsidava, Comiiava, Docidava, Marcodava, N etindava, Patridava, Pelt>ndova
Petrodava, Piroboridava, Rhamidava, Rusidava, Sacidava, Sagadava, Sandava, Sin
gidava, Tamasidava, Zarg:dava si Ziridava(2).
Numiri sigure de cetati, statiuni seu mausiuni d'iu epoc'a romana socotimu a fi :
1. Apulum; 2. Alburnus major; 3. Alburous minor (pote A brudulu de adi); 4. Bru-
cla (la Ravennatu Brutia)(3); 5. Crntum 6. mediam (adi Mehadia);
7. Praetorium; 8. Ad Pannonios; 9. Ponte AHgusti; 10. Castra nova; 11. Arutella;
12. Rom ula; 13. Pons AJuti, 14. Ad Aquas; 15. Blaudiana; 16. Salinae; 17. Opta-
tiau a; 18. Pinum; 19. Macedonica; 20. Largiana; 21. 22. Praet<,ria Au-
gusti; 23. Castra Traiana.
(2) Comp. Setida,'a in Genuan:'a, Thermidava in lllyri'a sau Dalmati'a, si Clepidava in Sarmatia
europena.
(3\ J?espre numiri vedi in genere intcresantulu studiu alu lui. ephemeris epigraphica, Il
p. 68; cf p. 40, ::;g seq. cuv. I.ucauus. - Apulum, .Alburnus s1 Brut1a tBrucla) vorbcscu pentrti ua
colonisare d'in Itali'a ue josu.
www.cimec.ro
104
4.
Popore ante-romaue:
1. Scythii l
2. Agathyrsii J in Hel'odotu.
3. Sigynnii
4. Getii si Dacii cu cele 15 triburi ale loru d'in Ptoleweu.
www.cimec.ro
PARTEA II-a
ETHNOGRAFI'A DAOIEI
ORIGINEA, DENUMIRILE Sl DISTINCTlUNILE ETHNUGRAFlCE ALE POPORELORU
DACIE! INAINTE DE ROMANI.
CAPITOLULU 1.
Cea mai vechia populatiune a Daciei si descoperirile archeologice si
preistorice.
1.
Deslegarea cestiund : despre cea mai vechia populatiune a Daciei se tin'l in lega-
tura strinsa cu problem'a cea mare asupr'a patriei si limbei primitive a Indo-Enro-
peiloru. De ua data ce sciinti'a filologiei comparative a doveditu derivatiunPa tutu-
roru limbeloru indo-europePne d'intr'ua limba comuna rrimitiva, prin urmare esi-
stenti'a unei singure limbi si unui singuru poporu indo-europeanu, s'a cerutu de la
dens'a a determina loculu unde a fostu acelu poporu, si timpulu candu a inceputu elu
a se ramifica ethnograficu si geograficu: Doue pareri : un'a lungu timpu desevarsitu
stapenitoare, si d'aceia si cea mai popularia, - alt'a abia de curendu nadiuindu-se
a derim seu celu pucinu a sgudui pc cea d'anteiu - respundu la cestiune, seu mai
bine disu, ua lasa nedeslegata. Dupo prim'a : poporulu primitivu indo-europeanu si-
a avutu cea mai:vechia a sea in Asi'a centrale, la Belurtagh in
platoului Pamir; de aci ua parte d'in poporele indo-europeene se scoborira: mai an-
teiu spre resaritu la Eran, Ride acolo mai departe totu spre resaritu in lndi'a; ero
numerulu celu mare apuca spre apusu si impopora mai t6ta Europ'a. Aee:;ta hipotesa
s'a nascutu prin scrierea lui 1. G. Hhode c Uebcr die heilige Sa.ge des Zendvolk'S,
1820, prin care probandu faptulu negatu pene atunci, co Medii, Persii si Bactrii
apartinu unui'a si aceluiasi poporu Aricu, crediu a sa descopere in documentele
vechi bactricr, in primuln car,i tolu si alu douilea ain Vendiddei in ce ordine popo-
rele Eranice incepura a p10vinciile Eranului; cum ele, fiindu silite d'in caus'a
frigului nesuferitu, lasara Airyan'a vaedscha - (dupo Rhode: in partea resaritena
8
www.cimec.ro
10u
a Marii Caspica, LI. isvorele Jaxarlului Oxului,- dupo Anquetil iose, in Georgi'a
la p61ele Caucasului)- spre a venf anteiu in Sogdian'a si cele-alte provincii nelo-
cuite pene atunci; cum in fine totu in capitolulu Vendidl'l.dei se indica : co faptulu e-
migratiunei in Var'a (dupo Rhode : Persepolis si tier'a d'inpregiuru) avu locu sub
Dschemschid. Opiniunea lui Rhode gasi aparatori in Lassen, Ritter, J. Grimm, si
se intari mai multu prin descoperirea ce facu Sinologulu Abel Remusat in operile
istorice chinese despre esistenti'a mai multoru populatiuni mari si mici numite Jue
tsihi seu Ye ta, Usunii etc., si descrise cu ochii albastri, cu perulu rosiu seu blondu.
Se crediu co acesti'a aru fi ultimulu restu de origina iudo-europeana, ba anco privira
in ei : pe mosii Gotiloru, pe Geti alu caroru nume ilu regasira iri seu Yeta.
Dupo Grimm, Geschichte dF;r Deutsch n Sprache, p. 162 SPq., Grecii si Romanii fura
primii d'in Indo-Europeeni cari emigrara in sudulu formandu mai anteiu unu
singuru poporu, si divisandu-se ma\ apoi in doue; loru urmara apoi Celtii, Germanii
si Slavii, cari devenira stapeni pe nordica; dupo alte pareri mai noui, Grecii
s'aru fi despartitu cei d'anteiu de Indieni si Erani; Slavii , Litvanii si Germanii de
ua parte, Celtii si Romanii pe de alt'a, alcatuindu primilivu doue familii de limbi.
Contr'a acestei opiniuni a lui Rhode in generalu admisa si respandita, s'a ridicatu
puternice argumente : Dschemschid nu e de catu UliU productu alu imaginatiunei,
fora nici unu fundamentu istoricu; Vara nu e Persepolis, ci totu ua fabulosa tiera
ce nu'si gasesce locu pe pamentu; nici in primulu , nici in alu douilea capitolu alu
Vendiddei nu se afl!l. unu cuventu macaru despre emigratiunea eranica(l); in fine
platoulu Pamir la ua inaltime de 15,000 pitiore, avendu longa elu munti anco cu
7000 pitiore mai susu, supusu la unu frigu estremu si uragane, nu era propriu a fi
pututu servi de locuintia neuumeratului poporu, care nu numai impopuledia Eranulu,
ua mare parte a Indiei si a Europei, dero anco supune si absorba primitivele popu-
latiuni(2). La acestea Benfey, celu d'anteiu a adeogitu si argumente trase d'in sta-
rl3a primitiva culturala a Indo-Europeiloru.
Studiulu filologicu comparativu constata anume, co limb'a in partile sele esentiala
er,a deja formata in epoc' a separarii Indo-Europeiloru, puterea conceptiva destulu de
inaintata(3), si cu tote acestea nu gasilnu in I'mba vre- ua urma macaru despre unu
nume comunu pentru leu seu tigru -cele mai nsemnate animale rapace ale Asiei-
pe candu esista pentru ursu seu lupu; ero pentru camila la cele doue popore indo-eu-
ropeene remase in Asia, pe candu Ia Iudo-Germanii Europei, nu. Numile apoi ale ani-
maleloru dome3tice cum: bou, tauru, vaca, 6ie, capra, porcu, cne, calu, etc., suntu a-
cele'isi b toti Iudo-euro, eenii( 4), de ro prin nimicu nu se probedia co patri'a primi-
O) Klepert in 185ti a probatu la cvidentia acest'a. Vedi .Ausland.
Spiegel, Das Urland dc1 Indogermanen, in Ausland, jahrg. 1871 p. 553-58.
(3) Fr. BopJI, Ve1gleichenden Grammatik des sanskrit zend ltrmenischen griech. latein.litauisch
alt.slaw. gotischen und deutsclten. 1859--1861. - A.dolphe Plctet, Les origines incto-eu1opeennes,
ou les .Aryas primiti{s 1859-1863. - Kuhu, Zur <iltesten geschicl!te der indogcrmanischen vol-
ke? in Weber lndischen Studien 1850.
(4) Cuno, Skythen p. 26.
www.cimec.ro
107
tiva a acestoru animale a fostu Asi'a, ero nu Europ'a. Asemenea, limb'a indo-euro-
peiloru nu nici ua cunoscintia cu Faun'a si Flor'a Asiei ; d'in contr'a, numirile
mai multoru arbori cunoscuti de tote poporele indo europeenP, ca plopulu, fagulu, ste-
jarulu, mai multu resaritulu Europei, de ctu Asi'a ca patria originara(5). -
In sprijinulu hipothrsei se mai aduce conditiuniJe proprii sub raportulu geograficu
ca si climaticu ce insusiesce dupo unii Europ'a sudica, dupo altii(6) Europ'a resari-
tena si centrale, prin intinderea. si uniformitatra sea, prin legatura-i cu Eranu si cu
peninsul'a balcanica, pentru nascerea unui poporu mare, homogenu in sine, cumu si
pentru crescerea lui in chipu orgaoicu.
consideramu in de aprope argumentele ambeloru pareri, ajuogemu la conclu-
siunea pe care c!Pja celebrulu philologu Whitney (Language and the study of lan-
guage, p. 201 seq.) a espres'o in aceste cuvinte: 0rigioile sun tu
pentru noi acoperite anco in cPlu mai aduncu intunerecu, si parerea pentru nascerea
loru in platoulu eranicu aprope de Hindukush se pote considera totu attu de pucinu
istorica ca si aceia pentru nasceua loru in campiile sudului Europri:>.
Ori-unde va fi fJstu inse patri'a primitiva a poporului indo-europeu, - coei filo-
logi'a ca si ethnografi'a nu potu deslega ua care in genere nu e de desle-
gatu - ajunge a unu timpu candu afl.1mu pe Iodo Europeeni deosebiti in
doue mari nemidilocite grupe: a Arriiloru in si a Eu1op(iloru, cu ua limba
d>ja diferentiata, a Europeiloru de esemplu, cu unu caracteru nou, in care monotoni'a
vechi a a sunetului a se alunga prin crearea si in trebuintiarca deja intinsa a. lui e(7)
prin desvoltarea lui l d'in r singurulu pene aci intrebuintittu(S), prin crearea in fine,
a sute de cuvinte(9) pentru obiecte ce destainuescu unu gradu cnlturalu destulu de
inaltu in raportu cu starea poporului primitivu. - Europeii si Ariii la rendulu loru
se separa : casti d'in urml in Erani si Indieni, cei d'anteiu in grup'a nordica: Celti,
Gt>rmani si Lettoslavi, si in grup'a sudica : Graeco-italici si thraco-illyrici. - Cum
co a formatu ua data in inina'il Europei, intr'unu timpu vechiu, ce nu se pote deter-
stremosii tuturoru Indo-gdrmaniloru Europei, separati la resaritu de fratii loru
Arii, - unu sin guru poporu, vorbindu aceiasi limba, impartita in dialecte, resulta
in modu nu numai d'in limbilt! de adi- europeeM, cari tote presinta
caracteristice indicii, pe e pe l si o, cumu si ua comuna visterie de cuvinte noui for-
mate,' cari tote lipsescu Ariiloru(lO). si d'in aptitudinea lndo-Europeiloru, con-
statata prin istorie, de a fond mari natiuni, in limba si consciinti:1 aceleasi: ca a-
rie'a, elenic'a, italic'a, celb..:'il germanic'a, sLtvic'a.
Ce.le doua mari natiuni germana si slava, cata se le presupunemu ca locuiau anco
(5) Fr. MUller, Ethnographie, Wien 1875. p. 69 seq.
(6) Cuno, p. 31-33.
(7) .!og. Flck, Die ehemalige sprncheinheit de1 Indogermanen Eu1opas, Gottingen 1R73, p.
164-175 seq.
(8) ldem. p. 201-261.
(9) ldem, p. 262-391.
(10) Fick, op. cit, p. 427-432.
www.cimec.ro
108
d'in betrane timpuri la apusu si la resaritu de Vistul'a in campiile sarmatice si ger-
manice, cu multu inainte forte de ce Grecii si Romanii se fi luatu veri-ua eunoscin-
tia despre Daci, Illyri, Kelti si Germani, toti acesti'a desemnati mai apoi cu unu
nume comunu de HypPrborei.
2.
Cestinnea acumu carui'a poporu apartinn instrumentele de petra, cumu si tumu-
lurile si dolmuele, pentru a us de espresiunile technice, nu se pote desleg adi cu
pucinele resultate ale cercetariloru istorice si preistorice. Unu punctu este insa
pentru noi siguru, dupo cele dise mai susu, co parerea cea de multu adoptata despre
ua populatiune primitiva de rasa finno iberica respandita in Europ'a inainte de emi-
grarea aci a familiei indo-europeene, traindu in epoc'a glaciala, ba anco preglaciale,
chiaru in cea tertiara, si de la care aru provenf productele epocei de petrlt - nu
are pentru sine nimicu mai autorisatu, mai verisimile de ctu opiniunea contraria:
care nu voesce a sci despre unu poporu propriu alu epocii de petra, seu alu dolmue-
loru si locuintieloru lacustre, care respinge esagerat'a vechime d'atatea mii de anni
a acestoru epoce, reducend'o la nisce timpuri forte aprope de cele proprii istorice,
ba anco considerandu epoc'a de petra ca identica cu cea de bronzu, ca apartinendu
adico aceluiasi poporu, numai inse pe ua scara mai inferiore a desvoltarei.
Cu alte cuvinte : epocele de petra, bronzu si feru suntu epoce culturale seu stadii
ale desvoltarii, pe cari acelasi poporu - dupo impregiurarile favoritore : aptitudine
mai inalta pentru ci vilisatiune, relatiuni teritoriale mai avantagi6se, legaturi cu ve-
cinetatea, comerciu etc., le trece mai iute de ctu alte popore ce inaintedia incetu, ba
chiaru stationedia sutimi de anni, traindu in pasivitate.-Acestu chipu de vedere con-
vine credemu mai bine istoricului, si gasesce punctulu de comparatiune cu parerile
mai nuoi alle geologiei si p:t.leontologiei, cari rupendu dllseversi tu cu vechile theorii
alle asia numiteloru catastrofe seu epoca distruget6re ale formatiunii globului cu lu-
mea lui organica-nu vedu in totulu d.e c9.tu -transitiuni seu grade alle desvoltarii.
- Elu anco se confirma si d'in impregiurarea co : descoperirile preistorice, in Au-
stri'a de es., la Kamenitia hora (in Croati' a), Szihalom in Ungari'a, la laculu de Gard'a,
la celebrulu Hallstatt; in Moravi'a, Bobemi'a, Galizi'a, Bucovin'a si Transilvani'a ne
areta pretutindeni objectele de petra cu calle de bronzu impreunate la unu locu, seu
celu pucinu asociate prin vecinetate (11).
Astu-feliu descoperirile n9 conducu ma.i multu la opiniunea co : epo-
eele de petra, bronzu si feru 3Untu trepte de desvoltare indistincte, alaturata seu tre-
candu unele intr'altele, ale unei familii de pop6re de un'a si aceiasi rasa; si nu e ne-
(Il) Comp. Liudenschmidt, Die Alterthumer unserer heidnischen vorzeit, 1858. - v. Sacken,
Ueber die vorchristlichen Culturepochen Mitteleuropa's 1862.-ldem, Leitfaden zur Kenntniss des
heidnischen Alterthums, 1865.-Kuhn, zur Geschichte der indogermanischen volker, 1845.
-Kneisel, Culturzustand der in.Iogennanischen viilker vor ihrer Trennung, 1867.- Gaisberger, die
bei Hallst.adt, l 841.- Fr. Krones, Handbuch der Geschichte Oesterreichs, 1, 1876,p. 140-154.
www.cimec.ro
10(1
cesaru a prim'a parere co : peri6d'a de petra aru corespunde rasei finno-ibe-
rice, ero cele de bronzu si de feru, Ariiloru Rasaritului, cari fiindu pe ua scara mai
inalta de cultura, partl3 nimicira, parte absorbira populatiunile primitiv!'.
Acestea dise ca introductiune la studiulu ethnologicu de mai la valP, se cercetamu
prin filologie, fysiologie si ethologie carei'a rase si grupe de pop6re apartinu locui-
torii tieriloru de la Dunare : Scythi, A.gatirsi, Geti si Daci, si ce urme ne au lasatu
d'in limb'a si monumentele de ori-ce natura ale loru.
CAPITOLULU II
Scythii
1.
Cestiunea originei Scythiloru interesa de ua potriva ethnografi'a ca si filologi'a, ca
si istori'a antica, pentru co de la deslegarea ei atirna in parte loculu ce trebue datu
in vechime pop6relol'u finice, slavice, litvane si germane. Suntu Scythii de familie
mongolica, atunci emigrarea loru d'in Asi'a in Europ'a trebue sa se fi petrecutu seu
inainte, seu dupo marea divisiune a indo-germaniloru in Arii si Europeeni. In pri-
mulu casu ei trebuiau a fi su;usi si con topiti de iado-europeeni; in alu doilea, ei urmau
se taie lantiulu esistentu intre aceia si pop6rele Arice, seu celu multu sa j6ce rolulu
de intermediatori. 8untu anse Iudo-Germani, atunci este intrebarea generale: apar-
tinu ei Ariloru seu Europeiloru, si cea restrinsa : careia anume d'in grupele arice seu
indo-europee?
1\lai anteiu cata sa precisamu co avemu acf a ne ocupA cu poporulu scythu luatu
in simtiu restrinsu, cu Scolotii (1), cumu se numia singuri, cu poporulu realu adico
ce a locui tu in nordulu marii negre, contr'a caruia Dariu intreprinsa espeditiunea sea
pPste Dunare, si pe care poporu Herodotu d'anteiu ilu precisa, defini si descrise
fidelu, separndulu de t6te pop6rele vecine, fie. acestea-Etreine, fie inrudita cu Scythii,
(1) Co :Ex.6&cxt era form'a elenisata a numelui Skoloto, cumu se uumia singuri Scythii, Herodotu
ua spune lamuritu in IV, 6 unde, raportandu traditiunea despre originea scythiloru, asia cumu
ua povestiau acesti'a, dice co : d'in celu mai mare frate Leipoxais s'a trasu seminti'a 'Aoxatcxl, d'in
Arpoxais- Kcxticxpot si Tpcxa1tL5c;, 2l1t6 05 tofl Y5rottitOY ciOtarov, tofl ol X.!lAEOYtCXl
IlcxpcxMtcxL a6fL1tCXat os 5LYCXL UYYOfL!l :EKOAOTOY:E, too BcxatAYjoc; 51tOOYOfLlrJY :Ex.oflcxc; o5
EA.l)Y5c; 'IOYOfLCXOCXY. Numele :Ex.oAoto alu Scythiloru ne intampina si in inscrivtiunea cuneiforma
d'asupr'a mormentului lui Darius, care insirandu t6te pop6rele nvinse de monarchu pune si pe CQUDKA.
in singularu. Lasseo, Zeitsch1i(t zur kunde des rnorgenlandes, v. VI, p 95 : Die Inschrift ii.ber
dern Grabe des Darius, a demonstra tu co Qqudra nu insemnedia nici: oras:ulu Skodra d'in Dalmati'a
nici l:.x.oopa d'in Makedoni'a, nici poporulu indicu .x.oopot (Ptol. Il, III, 13. Dionys Perieg. 1142
unde numele e d'in er6re, cumu probedia imediatu cuventnlu 7tOX.CXYEOOY, ce trebue schimbatu in
numai :Ex.oAoto -pe care Persii, fiindu-ca nu au o seu l nu 'l putea reproduce de
ctu prin Skurada seu Skurda, d'in care s'a facutu <}qudra seu <}qudara, cumu Xudra pentru Kurd.
www.cimec.ro
110
si-i circumscrise teritoriulu seu propriu (2). - La toti cei-lalti scriitori posteriori,
cu Rekateos de la Miletu incependu, numele Scythu inceta d'a fi ethnograficu, si de-
vine mai multu unu nume apelativu pentru t6te pop6rele nomade ale Nordului siRa-
saritului (3), totu astufeliu cumu in timpulu Imperatiloru romani, Trebellius Pollio
de es., numesce Scythi pe Peuci (Peucini), Grutungi. O.strogoti, Heruli(4), cumu
Dexippus in allu treilea sEcolu intitula cart{ a sea despre invasiunile Gotiloru l:xo-
.atxtX, ero Zosimus nu cun6sce pe Goti altu felu de ctu sub numele Scythu.
. 2.
Analys'a traditiuniloru de.pre originea Scythi1oru. - Se analisamu mai anteiu
traditiunile raportate de Herodotu.
Her. IV 5: Scythii singuri co ua mia de ani inainte de espeditiunea lui
Dariu contr'a loru traia unu omn anuma Targitaus, fiulu lui Joue si alu f{ltei riului
Borysthenes, avendu trei feciori: Leipoxais, Arpoxais si celu mai micu Colaxais. In
timpulu domniei loru cadiu d'in ceru in Scythi'a unu plugn, unu jugu, ua secure si
unu pacharu, t6te si t6te de auru. Voi fratele celu mai mare sa ia acele daruri; candu
se le pipae ele arJeu ca foculu; asijderea pati si celu d'alu doilea, pene ce venindu
1 indulu celui mai mica afla lucrurile re.ite si le lua acasa cu sinP. De respectu cei-
lalti frati ii incredintiara domni'a. D'in Laipoxais se traseu Auchatii, d'in Arpoxais
-Kitiarii seu Traspii, d'in Colaxais-Paralatii.-Acedt'a este legend'a nationale a
Scythiloru ( 4), care ca lPgrnda nu e resunetulu unui evPnimentu, ci mai multu o
gliud'a cugetariloru si si mtiriloru unui poporu, marturi'a despre chipulu si gradulu
starii bela politice si probedia permanent'a divisiune a Scythiloru rrgali
in trei triburi deosebite, si co Scythii nu fraJ ,,umai nomadi, dtho si agricultori,
stabiliti cu locuintiele.
A dou'a traditiune culesa de la grecii pontici (lV8) condta in urmat6rele :
Herakhs pascuodu boii lui Geryones a nemeritu in tier'a numita acumu Scythi'a,
care mai de multa era pustie. Aci silitu ae geru si de ua furtuna mare intra intr'ua
pescera, isi asterne pe lea de leu, sa iovelesce si d6rme. Desceptandu se si ne mai
(2) Herodotu IV, 120. 64, 46, 105 etc.
(3) Se pare a fi contribuitu la natur'a chiaru a stcpeloru d'in nordulu Asiei si Europei, care
determinandu pc toti locuitorii catre viati'a nomaila, lilcupatiunca uniforma facea sa apara toti ca unu
singuru poporu. Cu dreptu observa A. v. Humboldt (Kosrnos 1, 492) : .Die Aehnlichkeit der Sitten
ist, wo die Natur des Landes don Hauptcharakter der Sitten hervorruft, ein Sjjhr unsicherer Bewe:s
der Das l,eben in cler Steppe erzeugt bei Tiirken, bei Baschkiren (Finnenl, bei
K1rgisen, bei Torgod und Dsungaren (l\{ongolcn) dieselben gewohnheiten des nomadischen Lebens,
denselben gebrauch vun filzzeltcn, die auf fortgeflihrt und bei elen viehheerden aufgeschla-
gen werden
-(4) Cur1ius Ruf., VH, 8, 17 face pe Asiat:cii Scythi >e vorbesca astu feliu lui .\ksandru )fa.ce
donu : dona nobis data s nt, ne Scytharum gen tem ignores,jugum boum, aratrum, ha.sta, sagitta
et patera.-Homboldt, Central Asicn 1 21i3, Kosmos 1 395 crede coasta legenda s'arufi na.scutu
d'in amintirea despre caderea vre unui aerolitu.
www.cimec.ro
111
gasindu si caii trasurei furati d'in porunlla divina, sa lua in cautarea loru, si co-
lioda t6ta Wir'a peno ce ajunse la loculu Hylea. Aci, intr'ua subterana adnca afla ua
fiintia estraordinara (Echidr!'a) de la capu peno la peptu femeia, ero de aci in josu
s'erpe, pe care, de si ioghetiatu de spaima, o intreba de a vediutu unde-va caii sai.
Ea 'i respunse co suntu la deos'a, anso ou ii va da 1epiv ot Dobendindu E-
chido'a trei baeti cu Hercult>, ii restitui caii, si 'lu ruga se-i spuna: deco se voru face
copiii mari, se-i lase a stapan acea ti era, seu sa i trami ta la deosulu? Elu ii dede
atunci unu arcu si unu briu, si cte va cupa de aur, dicendu-i ca se opresca la sine
pe acera d'in copii care va plltea trage cu arculu si incinge briulu ca elu, ero pe cei
l'alti sa-i gonesca d'io tiera. Skythes, crlu mai micu d'in frati, implini conditiunea ta-
talui, si re mase rege in lJculu mamei sela; cei-l'alti doi frati Agatirsos si lonos fura
siliti a se stabili aiurea (5).-Acesta legenda prin caracterulu seu cu totulu grecescu,
si incarcata cu 6re-care eruditiune mithologico- geografica (dPspre insul' a Erytheia la
Gadeir'a, locuinti'a lui in fondu e aceiasi versiune a lui Targitaus; ambele
tindu a areta originea divina a Scolotiloru, si in se f:1.vorisa. fratele celu mai
mi cu,
Cea d'a treia legenda nu are in sine nimicu myt.hicu, si ne areta numai co Scythii
au emigratu d'in Asi'a in Europ'a peste Cimmeri (6), pe cndu cea d'anteiu ii faee
autochtoni, ero a doua ii scob6ra d'in Nordu.
3.
Flavitts Josepkus cunos.mtu prin scrierile biblice, deduce pe Scythi d'in Ma-
gog (Antiq. Jud. 17). Dupo Ezech. c. 38, 39 acesti'a sun tu vitezi cavaleri veniti d'in
departatulu nordu (38-15, 39-12) armati cu arce li sageti (39-3) cu scopu nu-
mai de a jefui si a pustii (38-12 si 13). Jeremia c. IV -VI nu indica numele ace-
stui poporu jafuitoru alu natiuniloru (praedo gentium IV -7), aoso ilu descrb ca
veniodu d'in tier'a B')reala, de la capetulu pamentului (VI-22), vitezu (V-16) cu
arcu si sageti, iute ca vulturii si (IV-29, VI-23, IV-13), batendu-se pa
josu si vorbindu ua Iim ba necunoscuta (V -15) (7).
(5) Comp. Ki:ippfn, Nordgfstade des Pontus, p. 13.-Ritter, Vorhalle p. 64; Ukert, 266 nr. 13.
-Aceiasi legenda se afla, cu pucine modificatiuni, pe ua inscriptiune greca. Ukert. 266 nr. 15. -
Dlod. Sic., Il cunosee acesta legenda, si pe Skythes; anso in loculu celoru duoi frati ai acestuia pune
pe Palos si Napas, de unde se trs.gu Scythii : 7totAotl si (Corn. Plin., VI, 19. Steph. Dyz. v.
Sollo, c. 19.-Comp. Ukert, 269.- Cuno 29!) identifica pe 7totAotl schimbati in Spalei
cu Sporii lui Procop.
(f) Analys'a acestei traditiuni de unu caracteru istoricu o vomu face-o in partea a trei'a a stu-
diului de facia.-Compara despre dens'a Duncker. Gesch. Alterth. II 329 seq. -Freret, Mem sur
lea Cimmer., Acad. d. insc1., t. XXXH, in-12, p. 223 (XIX, in-4).-A.delung,Aelteste Gcsch. der
iJeutschen 1806, p. 18-24,-Rog. de Delloguet, Les Cimmeriens p. 37 sq.
(7) Bellognet si alti invetiati nu indouescu de identitatea Scythiloru cu !lfagog (Les Cimmeriens,
Paris, p. 24).
www.cimec.ro

dimile in genere ale Scythiloru, t6te acestea potu fi cu totulu o bieei uri naongole,
cumu pretinde (p. 362-63), Neumann si altii; ba anco aru putea sa fie ase-
menarea si mai intinsa, observa Rawlinson, si totusi ea nu probedia originea mon-
gola a Scythiloru, co: 1. identitate de obiceiuri adesea se gasesce la pop6rele
cele mai departatr, cari nici ua data n'au fostu in (26); si II-lea, unu po-
poru fiindu in legiltura continua cu unu a]t,Jlu se nasca cu timpt.lu unu schimba re-
ciprocu de obicPiuri intre densii, fora ca acest'a se fie drstulu pentru a ua
legatura reala ethnica.
III. A.rgumentulu limbisticu desvoltatu cu t6te amanuntele de Karl Neumann in
oper'a : Die Helleuen im Scythenlande:.(27), a gasi tu si mai pucina aprobare.
Prin sfortiarea d'a demonstra resturile limbei Scythe cu limb'a actuala mongola au
toralu a ajunsu la resultatulu de totu ciudatu co intr'ua epoca attu de departata,
mai nici ua diferintia nu se simte in tie, de si se scie co tocmai limbile nomadiloru
suntu supuse la mut.bilitate cu multu mai mare de ctu limbile poi-6reloru asiediate
(statornicite) (28).
Ctu de seri6se insa sun tu ethin!ologiile lui Neumann a proba tu Schiefner (1.
c) si Miillenhoff(29), primulu marginindu-se a dovedi co: resturile d'in limb'a
scytha nu suntu proprii a fi supuse la ua filologica cercetue, pe candu Milllenhoff
togmai prin acest'a - dupo cumu vomu vede mai la valle, a sfaramatu in modu
decisivu ori-co nazuintia d'a se mai movgcJlisa Srythii lui HProdotu (28).
Despre preparatiunea Cumisului la Calmuci si Nogai vctli Clarke Travels [ 313.-De Hell, p. 274
tr. engl. si Dahlla Neumann, op. cit. 1 281.
(26) Vedi .Ausland" 1867 nr. 47 interesante esemple de acest'a. Ua parte d'in ele vedi la Cnno
p. 298 nota.-Ose. l'eschel, Leipzig 1874 p. 2!-27, ne procura si mai multe.
(27) Pentru a se aprecia val6rca celorn-l'alte argumente aduse de Neumann vomu indic cte-va
esomple : Scythii snntu Finezi, fiindu-co acesti'a peno adi se numescu de Slavi Tschuzi. Grecii cari
aftara numele Tschud prin intermed ulu Getiloru, d'in motive euphonice facura d'in Tschttzi-
Scythi (p. 140, 180). Cum:t se impaca atunci Neumann cu Herodotn care spune precisu co :Exo-
A.oto era numele propriu, dome.;tJCu alu si co Scythii este numai form 'a hellenisata a
lui Scoloto?-Neumann pune mare greutate pe aceea co: Scythii lui Dareins cinci sageti;
si la Calmuci peno adi ua retributiune seu amenda consta totu in cinci sageti.-Aflamu anso si
la Rusi totu astn-felin : 5 capete de vite, 5 cai, 5 copeice, 5 haine cmmte si 5 necusute, etc.
In mythologi'a indica apoi, Kmadeva si-a luatu numele de Pants.bavna si Pantsha<;ara, de la
cele cinci sageti ale amorului. Vedi dictiouarulu lui Kowalewski, p. 1705 si 1600.-Comp . .l, Schll'f-
ner, Spmchliche Bedenkw gegen d s Mongolenthum der Scythen (Bulletin de la classe des Scien-
c s historiqucs, philologiques ct Politi!}ues de )'Academie Imperiale des Sciences de St. Petersbourg
t. XIII, 1856, nr. 13. p. 194-206).
('l8) Mnx MUile, Vorlesungen iiber die Wissenschaft der Spmche, trad. C. Bottger, Leipzig
1866. Schlefuer, l. c. col. 196. -- Peschel, V ulkerkunde.
(29) Ueber die hel'kunft und sprachc der pontischen Skythen und Sarmaten, in Monatsbericht
der Preus. Akademie, aogust 1866.
(30) Cuno p. 300 sefl. nu reproduce de ctu critic'a lui Echiefuer Miillenhoff.- Cte-va e-
oemple d:ln asta critica suntu destulu de instruit6re. Asia, faptulu rapodatu de Her. IV 2, co
Scythii orbesc11 pe sclavii loru, Neumann il atribue unei neintielegeri; unu scythu spuse lui Hero-
dotu cuventulu tosu, adica mongol : csmentana; elu anse crediu c'aude greculu tro ooos (p. 282
www.cimec.ro
115
5.
Schafarik despre J::Jcythi. - Schafarik in :;nathtr' a sea opt1ra: A"tichitatile s la-
vice (31), a emisu opiniunea, co S 'Ythii dupo loru erau poporulu celu
mare vi numerosu alu Slaviloru afl.atu deja de vecuri in care se intin-
dea de la secol. V _le:., inainte de Chr., pene la alu V

dupo Chr., de la Baltic'a

pene la Marea-negra, intre Carpati. Donu vi Volg'a de susu, pene la Nowgorodu,
sub numele de Vendi si Serbi; deru co acfsti Slavi intre cari se soeotiau si Scy-
thii plugari si agricoli ai lui H., erau stepaniti de unu tribu f6rte numerosu, de
Scythii anume cei de origine mongolica, cari occupau tierile de la Pontulu-Euxinu,
in jurulu Olbiei. (32). - Ce privesce limb'a acestui micu numf'ru de Scythi ce
de miratu, dice elu (p. 283) co prin 6re-care cunoscintia a limbeloru Zenda. per-
sana si medica, se p6te in cuvintele scythe (numele SLythu Skuloti si ale tribu-
riloru sela; numele 6meniloru, vi anume alu Regibru, numele dieiloru, dieitieloru,
localitatiloru etc) ua inrudire invederata cupersiL'a si medic'a. Si acestu cminunatu
Ihenomenu (p. 248-5), cisi afla esplicatiune part9 in indelung'a locuintia a Scy-
Neumann). - a lui Herodotu suntu mongol. arat omeni cpopo1u; =
mongolu: Nomutschi seu numutschi arcaRi (Neumann 186); "(illlpjot Il un tu Oo"(Ot v.i lui Stra-
bonu (de si ledur'a Ootot Str. 306 nu e sigura; si Strabo numesce Oojot longa Iazygii Sarmati-
cari suntu de origine arica, dupo insusi Neumann) - si ambii se tinu de mongolnln urga, la-
garu", (- Schiefner col. 196 d'in contr'a ob;erva co urge semnifica numai cortu, urgege, cor-
tulu Canalui seu altoru superi6re (Kowalewski p. 590) .pentru co pretutindeni,
Neumann, unde Mongolii se opriau, seu se oprescu anco, aflamu c.te-ua mga"). (Cite-va renduri
mai josu insa, fiindu co profes. Scbott ii amintesce co .uruk" aru semna .tribu" prefera asta e
timologie .caci asia numitii Gemgi seu Urgi in faptu alcatuia primulu uruk, prin care puteu
caletori Grecii olbieni cu marfuri in tiera Isscdoriloru.") Kolaxais (KoA.tiecw;;), fratele celu mai
micu alu lui Targitaosu, celu care rapesce ( dupo povestea Scythiloru, H, r. l V. 6) cadiutele d'in
ceru daruri de auru - nu e altu de catu 'llongolulu Khulaghukhu seu Khulughukhu a rapi,
a jefui, Khulaghuktschi seu Khulaghatschi .Hotiulu"; fratiloru sei : Arpoxais Lei-
poxais (dupo Neum. Nitoxais) corespundu mongoln. Urbatschi .unu oruu nehotaritu, nesta-
tornicu"; nitsoktski .unu omu ce se lasa d'unu lucru" (p. 186), si in fine Targ:taus - de la
mong. tarkhakhu "a se intinde, a planta" (184) - Totu asemeni etimologii: =
mong. jeke dsam (mare drumu); deru fiindu co in unell manuscripte se citesce
convine lui Neumann mai bine a deduce acesta d'in : .dru-
mulu adunari" ; iaru - - forte comodu, printr'ua simpla er6re
a lui Herodotu: .La intrebarea des;re numele locului ce H visitase, primi el de la socii
sei de drumu S yti respunsulu : aimac dsam bui .sun tu drumurile cele sacre', etc, etc.; In a-
ceslu chipu Neumann in t6ta oper'a sea, d'in care citaramu cte va esemple numai.-
Este curiosu numai cumu asemeni limbisticc scamotaginri .(linguistische Taschenspielereien)"
precumu indreptatitu le numesce Schicfner, a pututu trece in uneld nle lui Herodot.u,
cumu de es: a lui Stein.
(31) Slot'. Staroz, 2 voi. - traducti'a germana, in care s'a strecura tu mai multe erori, Sla
wische Alterthumer, de Mosig von Aehrenfcld, 1843, 2 volume.
Idem, tr. germ. 1, 181, 271.
www.cimec.ro
116
cthiloru in int.,riornlu Asiei, parte in vecinetatea Mediloru si Persiloru ; in zabav'a
Scythiloru prin Medi'a pe timpu de 28 ani, in fine in vecinetatea cu Sarmatii, unu
cpoporu medicu, cu care ei statura a.ttea secule in relatiune, si si amestecara mo-
ravurile si limb'a.
Theori'a lui Schafarik preseota. pentru noi mai multe im posibilitati:
I-iu Este greu a admite co Slavii, unu poporu ce oumenl. mili6ne, se fi fostu subju-
gatu de ua mana diJ Moogoli; treca apoi sub stepanirea Sarmatiloru, Gotiloru, Hu-
niloru, fora sa se scie in timpu de 13 seu 11 secole ( dR la Hesiodu pene la Ior-
danis) nici macaru dfspre esistenti'a loru, ca cumu aru fi remasu mili6ne
ua putere latenta in miscarile uriasie ale celoru alte pop6re. (31).
2-Iea. Schafarik nu 'ntemeiadia hypothrsele sela pe nici-unu scriitoru anticu grecu
seu romanu, ci talmacindu restalmacindu cte-va notitiP, invocandu autoritatea
Chronicarului Nestoru d'in alu XII secolu, contr'a autoritatii lui Herodotu d'in alu
y.Iea secolu inainte de Chr., despre raporturi ethnice anteri6re chiaru acestui'a (34); si
3-Iea. A sustine pe de ua parte mongolismulu Scythiloru, intemeiatu pe ua pretinsa
assemenare a phisicului intre ambele pop6re, a recun6sce pe de alt'a: co totu
ce ne remane d'in limb'a scyth1. c:aru trebui se puna inrudirea acestei limbi cu
medo-persic'a afara de induoiala (p. 284), si in acelasi timpu a esplic
acestn miouoatu phenomenu prin imprumutulu facutu de Scythi de la Medo-persi, este
-pare-ni-se, ua coosecintia ce are in sine si contradictiunea sea; caci deca totu ce
scimu d'in limb'a scytha este 'mprumutatu de la Medo-persi, d'in ceea-ce ou scimu
urmedia sa fi fosb limb'a scytha ua limha mongola? - Si totus: Schafarik fac,lse
unu pasu iosemnatu in adevarului, conatatandu originea indo-europee
a curinteloru sr,yths. (35)
Scythii suntu IndoE'J.ropei. - Donaldson (36) si I. Grimm (37) au aretatu anco
de multu prin analys'a cu scythice ajunse pene la noi, co: Scythii lui Hero-
dotu suntu unu poporu indo-eurofleU. Cu acesl'a insa cestiunea ethnografic1. nu e de
ctu in generalihtea sea determinata, coei mai rem\\ne partea cea-i-l'alta a ei: cartda.
anume din grupele marei familii apartinu Scythii ?
Opiniunile sun tu diversu impartita:
(33) Theori'a lui Schafarik este mai pe largu combatuta de G. , . Wlctershelm, Zur vor-
geschichte Deutscher Nation, Leipzig 1852, Excurs A: Uber Schaffarik's meinung: dass Sla
ven die ersten Bewohner des Landes zwischen den Karpathen und dem Adriatischen Meere
gewesen seien".
(34) Wietersheirn, 1. c. - Cf. Cuno 304.
(35) Ua opiniune nu mai pu9inu hasardata t'ste a lui B. KortUm, Griech. Geschichte 1, p 301
seq., care vede : in Sc.ythii Nomadi pe: Mongoli; in Scythii agricoli, pe Slavi, Sarmati si altii;
in Budini si Geti pe Gumani, iar in Kimmeri - unu tribu d'in fa.mili'a kimrico-iberica. - Kurd
de Schloezor, Les premiers habitants dela Russie, Paris 1846 tine ca si Schafarik de Slavi pe
IxMlcu "(t:.OOpjo{ t:.t
(36) 'Varonianus, p. 30-40.
(37) Geschichte der Deutsche Sprache, 184.8.
www.cimec.ro
117
Pe candu Halling (38), Pinkerton (39) si Grimm ii considera. de Germani, Schleicher
altii, de stramosii Slaviloru, Lituaniloru si Germaniloru, intr'ua epoca candu acesti'a
anco neseparati constituia un'a si aceiasi familie; Lindner (40) Cuno (41) etc. (42.)
de chiaru Slavii de adi, - Zeuss( 44) si Miillenhoff( 44) le dau ua origine eranica, iara.
Rawlinson (45) hesita a se pronuncia.
Argumentele lui Z9uss sunttJ: a) Famili'a medo-persica era in antichitate pe langa
cea. indica si semitica cea mai respandita in Asi'a, !'li um:. numeru insemnatu d'in po-
p6rele sele erau date vietiei nomadice; b) Religiunea scythica este identica cu cea
medo-persica; c) Lamurita marturii confirma medo-persa a acestoru pop6re
noroade; d) N umer6se comparati uni alle numiloru scythice si perso-medice du cu la
acelasi resultatu.
Lui Miillenhoff se cuvine meritulu d'a li completatu demonstratiunea lui Zeuss, e-
saminandu in modu sciintificu tote cuvintele pastrata d'in limb'a Scythiloru, si prin
acest'a, deslegandu pentru totu-d'aun'a cestiunea despre positiunea ethnografica a Scy-
thiloru si Sarmatiloru. In desu citat'a disertatiune a sea probedia mai anteiu (pag.
551 - 2) co Sauromatii pe cari Hippocrates (de aere 89) ii numesce uou
poporu scythu sun tu de origina medica( 46), rediemandu- si parerea nu numai pe ase-
menarea costumeloru (not'a 1 p. 552). dero si pe comparatiunea numeloru sarmatice
si alane cu eranic'a, d'in care resulh in modu ndndoiosu inrudirea ambeloru popore.
Apoi (p. 553) dupo ce stabilesce co Seythii si Sarmat ii vorbiau aceiasi limba, iose in
dialecte diferite, trece la analis'a cuvinteloru s.-ythice, care-i da dreptu resultatu co :
nu se potu mai lesne si mai completu prin alte limbi a fora de cea vechia
persica si de zende; co prin urmare Scythii si Sauromatii au fJstu unu poporu era-
nicu, si parerea cum co Slavii s'aru trage dintr'ensii este cu totulu nefundata.
7.
Cun o asupr' a Scythiloru. - Thcor, 'a despre identitatea Scythiloru pontici cu fa-
mili'a letto-slavica fu mai de curendu sustinuta cu multa cheltuiala de eruditiune
(38) Geschichte der-..Skythen, Berlinu 1833.
(39) Dissert. on the origin and progress of the Scythians or. Goths. Lond. 1787 in 8.
(40) F. L. Lindner Skythen des Herodot, Stuttgart 1841.
(41) Op. cit.
(42) Iordan. Or'Sgg. Slav. '1'. 1-2. Foi. Windob. 1745. - Gatherer, an Prussorum, Litua-
norum cet. pop. Lettic. orig. a Sarmatis liceat repetere? in Comm. Soc. Scient. Gotting. t. XII,
p. 161-272; t. XIII, p. 79-137- Freret Oeuvrcs, ed. 12, t. V, p. 57 etc. - P. G. Eichhotl'
Histoire de la langue et de la littemture des Slaves, considerees dans leur origine Indienne-
leui'S anciens monuments et leur etat present. - Steph. v. Horwat, Urgeschichte der Slaven.-
Peath 1844. - L. Georgil, das Eui'02Jiiische Russland in seinen iiltesten Zustiinden., Stut-
tgart 1R45.
(43) Die Deutschen und ih1-e Nachbarstiimmc, Munchen 1837.
( 44) Op. cit.
( 45) History of Herodotus, 111, p. 199.
(46) Pliolus, N. H. 6, 19.
www.cimec.ro
118
de cot re Cun o in oper'a se a : Forschungen im der alten Volko.Jrkunde, ( erster
Theil), Die Skythen (B rlin 1871 )( 4 7). Elu pleca de la : Ce au deveni tu
imPnsulu poporu alu Scythiloru, acPsti'a nu erau Slavi P si unde locuiau Slavii in
vechime, deco nu erau ei Scylhii, candu mai alesu Fmigratiunea loru in tie-
riie ce ocupa de la alu VI lea secolu d. Chr., sub numele de Slavi nu afl.amu nici ua
urma? (p. IX). Elu mentionedia apoi l'O : intinderea Scythiei devine d'in ;:e in ce
mai mare in scriitorii posteriori lui Herodotu. Si acesta impregiurare insesi serva
in acelasi timpu de confirmatiune a probei apagogice trase d'in Herodotu : cum pu-
teapoporulu Scythu sa se intenda. asia dicundu in infinitu, deco nu era consolidata
idee' a despre marimea-i imensa P Si cum se putea nasce asta idee, si cum putea sa se
consolidedie fora realitate?( 48)
Cu asemenea dogmatice propositiuni stabilite a priori, Cuno tote le esecuta; tal-
macesce si restalmacesce marturiile pentru a cu ele seu fora ele. Pe lndo-
Scythi ii tine de Parti (p. 205), si pe acPsti'a de cei mai rubediti cu Sluii, pentru
co numele Arsakidului Vonones amintesce pe vechiulu slavicu w;jna cresboiu wojnu
resboinicu; numele parthicu Vardanes=slav. Bratanu (d' la Brat frate) seo=
Vladoni (de la vladati imperare; Pacorus, d11 la sl. paku validus cu sufix orus,
etc. (p. 200). Numile rrginei Amazoneloru Onitbyia si a lui Orikos fiulu regelui
Skythu Ariapeith!ls, le ded1ce d .la slav. Oriti carme, kroat.. orias uriasiu (p.287).
- Cum predemonstredia elu slwicitatea numeloru topografice la nordu de Pontu se
vede d'in urmatorcle, p. 230 : Prin Rhipe seu Rii desemnedia scriitorii VPrhi pa-
tru systeme de munti; fiindu-co etymologi'a fini ca convine numai la doue, ca ta se pre-
rerimu ttymologi'a slavica de la radecio'a rip. !. .. Kimmerii suntu pentru Cuoo fora
discusiune Scythi, d,ci Slavi (p. 259). de si tote fmtanele deosibescu d1stulu ambele
poporfl. - cCo SqLhit nu erau nici de cum PHsi, dice Cuno, este tacerea
scriitoriloru vechi u1 proba negativa de' mare greutatf'. (p. 320): - ore asta
tacere a scriitoriloru n'aru fi cu mai multu dreptu ua puternica dovadJ. pentru nesla-
vicitatea Scythiloru? -- Esplicatiunea resturiloru d'in limba prin slavic'a
moderna e numai aparenta. Mai anteiu in timpulu lui Her.:>dotn si alu lui Dareius
.. .
(47) Despre valorea hypotheseloru emise in asta opera, vedi reeensiunea lui Gutschmld, in Lite
1arischen Cewtralblatte 1871 p. 1025 sq.
(48) p. IX. Cf. pp. 90. 249. 311, 313 in care repeta d'in punctu in punctu aceleasi intrebari.-
Cu tote astea: I, apagogic'a doved!t despre slavicitatea Scythiloru nu esista pentru co: Scythii puteau
prc bine sa se stinga, cumu s'a si stinsu, respandindu-se in regiunile departate si necunoscute d'in
nordulu Asiei si Europei, seu contopindu-se in parte cu poporulu Getu; II-lea, intinderea numelui
.Scythia" la s:riitorii posteriori lui Herodotu, nu corespunde realitatii, astu nume devenindu colec-
tivu pentru tote poporele noma.de ale nordului si resaritului, cum la.muritu spune Plin. hist. nat. IV
25: .:;cytharum nomen usqueq 1aque transiit in Sarmata3 atque Germanos; nec aliis illa du-
ravit appellatio, quam qui extremi gentium harum, ignoti prope caeteris mortalibus degunt"; 111-lea
Opiniune a altmintrelea drcpta., co: Slavii nu sun tu veniti in locuintiele de adi tocmai in timpulu is-
toricu, caci in acestu casu amu afla ore-can notitie despre unu atare evenimentu, - nu implica ne
cesaru identitatea Slaviloru cu a Scythiloru,cum creM C:uno, caci se pare a fi s;guru, dupo cum Miil-
lenhoff a si : co poporele ce Herodotu deosibesce de Scythi : Nettrii, Androphagii si Melan-
erau stremosii Slaviloru.
www.cimec.ro
119
limbele slavice nu se vorbia ca acumu; alu douilea, cuvinteloru scybhe pro-
bedia intre alte legi ale sun1-tloru - trecerea originarului s in h (asia in numele
scythicu alu orasiului Theodosi'a: IX, ce e glr>ssatu prin E7tta&Eo<;, sa recunosc a
apers. h1pta, siepte),- cum este in eranic'a si grec'a, pe candu limbele
slavice nu cunoscu asemeo( a transformatiune( 49).
Pucin'a valora iose a etymologiiloru lui Cuno reese mai bine pu nendu le in corn
paratiune cu ale lui Miilleol10ff.
CAPITOLULU III.
Probe philologice
GLOSSARU SCYTHlCIJ
Cercetarile asupr'a Iim beloru vechi ale caroru resturi ne sun tu pastra te de scriito-
rii straini: greci seu romani, ne presinta de la prim'a data seriose greutati; caci
resturile acestPa nu suntu transmise in alfabetulu nationalu, ci prin transcriptiunea
greca seu romana, care nu putea totu-d'auna se rerroduca fidt>lu si precisu tote sune-
tele limbe;, ci le modela dupe legile loru euphonice. ulu nume KarthuHadath,
de es. devine la Greci Karchedon, iaro la Romani Oarthago. Mai alesu Grecii erau
obicinuiti a sau mutila cuvintele streinl', cum dPja Strabo(l), si multu timpu
dupo elu Lydus(2) cu dreptu imputatu(3).
AcesL'a prinste ueaperatu si cuvintde scythe de cari avemu sa ne ocupamu. La
ele se mai adaoga si imprejurarea co multe suntu nume proprii d'in periodele VPchi
ale limbei, ceea-ce aduce greutate a se prin limbele moderne; la multe iarasi
sensulu originariu necunoscandu-se, ethymolog1'a adesPa balautiadia.- Dd mare im-
portantia suntu neaperatu cele transmise cu semnificatiunea loru; anse si atunci ce-
sti unea totu remane, deco cuventulu, deco nsemnarea lui astu-feliu cumu se da este
seu nu corecta. Mai departe, Scythu, Scythicu n'a avutu totu-d'aun'a ua insetunare
J ropria, determinata, si e intrebarea : ce intirlf ge de es., Hesykios candu dice :
scythicu ?, si ce sigurautia potu ave numele dlrte de scythice de cotre scriitori ca Ap-
pianu, de esemplu P
D'in ace.it'a resulta lamuritu : co unu atare glossaru numai d'in punctulu de ve-
dere istoricu se pote facr, si luandu de basa studiulu ruethodicu si systematicu alu
lui l\liillenhoff-cu ale carui t-thymologii rare ori vomu avea a fi in desacordu,-di-
videmu materialulu in doue: 1-iu, Cuvinte transmis> cu srmnificatiunea loru; si 2-a,
cuvinte a caroru semnificatiune nu se da de anticitate (scriitori, inscriptiuni, monfd!').
(49) l!'lck, Die ehemaligc Spracheinheit de1 Indo-gcrmanen b'uropas, Guttingen 1873, p. 407.
- Splegel, Die Scythen im .Alte1thum, in Ausland, 1871, p. 72'i.
(1) Strabo, p. 667 ed. Didot.
(2) Lyd. de Magistr., III, 32.
(3) Iuvetiatii moderni, ca Ch. Lenormand Hist. Ancienne, III, 1,3; Dellognet, glossaire Gau
lois, 65, Diez, Gr. der R. Spr. I, 79 St'q. - Hase etc. a doYeditu mai multe a'emeni metamorfose
in scrierile celoru vechi.
www.cimec.ro
120
1. Cuvinte transmise cu semnificatiunea loru,
Herodotu
1. 'Evcipss<; adico o[ (IV 67 comp. 1 105), dupo Herodotu, care da tradu
cerea lucrului; dupo Hippokrates cnebarbatescu care da pe aceea a vorbei,
-corespunde zend. e-nairya (comp. zend. e-vta=r,-vta), arie. a-narya nebarba-
tescu compusu d'in negativu a -si nar, barbatu. (Co;rp. Zeuss 294, Miilleohoff 553,
Scbafarik 1 283. - Fick 406).
2. 1 dico tpai cioc[ ceai sacre, fontana si ua regiune. Traducerea lui
H. e corecta. ofera greutate. Zeuss (295) cugeta la. ze11diculu asha, as-
havan, sanctu, si pate p'>teca, drumu; seu pers. Mabpai Circumscriptiune sancta:t.
Miillet'hoff, care respinge asta ethymologie, crede co E este unu privativu a, si in
cuventu sta ideea de cneviolatu, neviolabilu:., ra in gdrmanulu heilig; ero el
path, apers. patbi, poteca. Elu nu esplica anse pd enigmaticulu fL ce-lu aflamu si in
alte asf'meni compo litis (' ), 'Apltf1.7ta.tot, olb. ToufL@IXlO<;? tanait.
'lpafL@oicrtoc; (corup. meu. pers. Herod. I, 114 sq. 9. 122. - Aeschyl.
Pers.). - Rawlinson (On tha Ethnogra hy of the European reduce
sen la Skr. accha, grec. cXlliX si bt. S3Cra (de siguru nefundatu). Dupo Cuno:
form'a cuventului aru fi : Svampaios, d'in a3l. svetu ctap6<; si asi. pati, 606c;, pe
care Herod. l'aru fi transformatu in Ethymologi'a lui Miillenhoff e fora
indouiala de preferitn.
3. 'AptfLIXCl1tO[, unu poporu, adiro (.l.Ot>Y6)031XAfLOl (IV 27) : o&YO(.L!iCofLISY aotoi'>c: :Exo-
-3-tati 'AptfLIX01tOUt;. l&.p o ISY 'X.IXAEOYcrt :Exu-3-at, 07t00 os tOY op&iXAfLOY ( comp. 3, 116).
Traducerea lui Herodotu nu e corecta, caci nu insemna in nici ua limba U-
nulu numeralu; !'lk. dima primus fiindu ua. formatiunA tardia. Dupo Miillenhoff
'Aptf1.-1X01tot=zend airyaman, familiariu, supusu, si acpa, aH calu cavendu cai su-
pusi, blanii (p. 555). Rawlinson aduca gresitu pe - (dupe elu in locu de
cu skr. prathama., zend. frathoma, grec. 1rpooto:;; ero spu cu lat. spic seu
spec-radecin'a cuvent1loi specio, specto, speculor, aspicio. Cuno (326) fora sa obs rve
co skr. dima e ua formatiune tardie, deduce d'in elu pe arima, si-lu pune in strinsa
rudenie cu slaviculu cjedin cunulu!
4. denominatiune scythica aAmaz6neloru, adico avopoxt6vot> otop r&.p 'X.IX-
Mot>at toY tb os 7t1Xtli xts[vm (IV, 110). - Traduetiunea lui Herodotu pare a
fi si aci necorecta; coei acelasiu cuventu si aceiasi forma nu potu fi de ua data unn
substantivr, unu femeninu eeu commune in nomin. plur., si de alta data unu verbu
in iufinitivu. Este de admisu co Herodot11 a pusu olop-in locu de olp6 -,si o{opo.
este cu sigurantia=zd. skr. vra barbatu, erou (Zeuss 295, Schafarik 1 288, :Miillun
hoff. 555; Kuno 316. Rawlinson l. c.) ero -1tatli=nominativn pluralu d'in prJ.fi zd.
paiti domnu, in locu de patayo, pataya (vrdi Justi, Handbuch der Leip-
zig 1864: p. 389); asia co: aru semna, stapanit6rele bubatiloru. Rawlinscn,
Zeuss si d. Hasdeu (Istoria Critica ed. 2 p. 18,!) se tinu de traductiunea lui Harod.
www.cimec.ro
121
deducu 1t1Xtti=skr. vadha, a bate, a omor a sfarama. - Cuno de si nu gasesce otllp
-in limb'a slavica, ci numai a dou'a parte a cuventului: muti in litvanulu patis cdop
esplica cuventulu, de origine slavica, fiindu-co scimu, dice elu, co famili'a
slavo-lettica se afla de timpuri nrgandite in campiile Europei orientali.-Ethymo-
logi'a lui Miillenhoff ou ne impaca in co privt>sce pe care ntl p6te veni in com-
positiune cu o!.po, coei in .1cestu eJsu aru trebui sa tia : oEpo1ttXtvl, adico tocmai con-
trarinlu : femeile stapanito de barbati.
Hlppocrates
5. odico, 'X.IXA<f>Ytat te o[ totai1tot (de aete 22). Acesta esplicare
e mai propria de ctu ai lui Hrrodotu; cuventulu este ua formatiune ad-
jectivala d'in zd. skr. nar, nara, homo cu privativulu a. Corup. nr. 1.
Pllnlos
6. Temarunda : cMaeotim Rr.ythre Tfmarmtdam vocant, quo significant matrem
(VI 20). [Comp. cu Harod. IV 86, toi1 Dovtoo (IV 51, 'Tdvto;) si
Dionysios Periergrt v. 163--167] Zeuss (296) iotemeiatu pe lectur'a incorecta Ttme-
1inda deduce CUVelltuln d'in maghiar. tenger, mare, seu turcesculn dengis, Si inda
d'in magh. anya, turc. anja, injn.-Botticher (Arika p. 57)=skr. tmara, aqua, ceia
ce e de respinsu, coei lipsescu probele.- E do preRupnsu co-nnda va fi fostu ua data
in skr. Comp. Miillenhoff 556 'ramarunda=mator Unda. Cuno (246) crede a fi=
slav. nnmerus in6nitus si litav. tmdu apa immeosa seu apa negru
11. Cuvinte a ca1oru insemnare flU s'a transmisu de anticitate.'
Herodotu
7. dieiti'a vetrei si a focului (VPst'a) IV 59. Dupo Zouss (286) si Miillenhoff
este ua formatiune femenina cu tenuis immuiata communa tnturoru limbeloru arice,
de la tap a a lumina. (Comp. Bopp. V11rgl. Gramm. 841 seq.-Justi p. 132,
-Cuno 198;. Rawlinson).-Credemu anso co nu p6te sa stea in nici unu raportu
tap, coei numai in dialt'ctelfl eranicA mai nu oi ne i ntempina tab pe longa tap (Ji'ick
p. 406.1
8. 'A1tLIX-=fij (IV 59), numele dieitiei pamentului, Tellus; se compara mai anteiu
cu lat. Op-s; radecin'a anse ap-cu sensnlu coresp11ndietoru se afla desvoltata indes-
tul o si in aric'a. (Miillenhoff 573; 285, 762.-Rawlinson.-Fick).
9. 'Aptt!L1tiXOIX (' Ap'(t!L1taact, 'Ape1t1tiXatXIV50), nume!& dieitiei Aphrodit'a.-daiX p6te
fi seu d'iu zd. (paiti pa9ti) skr. pa9, a se informa, a privi; d'in zu. paithya
dominatiune, protectiune (l\1=-hoff 571) ctptt!L-remane anse obwnru. Rawlinson cu-
geta ht. grec."' - Cnno(345-6) ctpn=asl. r(la-1tct<'la=litv. pati stapena,
cstepena a .
10. Scythiculu Apollc' tiV59}; 9\lra tart', majestuosu (M-hoff
9
www.cimec.ro
122
571, 289. Rawlinson; surya cs6rec lat. vita si grec. IXLOIX
mai sigurn txl','l-uw, vitrum, alb, germ. weiss, engl. white.
11. olb. Tltx1t1tttxc;, meot. bosp. tanait
nr. LXXI, sarmat. Babai ap. Jordanes c. 54, 5&, este n. pers. bb'l, bab, apar.
Bab, Babai, numele vechiu persanu alu Dieului celui mare si omnipotentu (Richardson
ap. Zeuss 287; M-hoff 557; Rawlinson). (4).
12. Scythiculu Poseidon (lV semnedia in zd.
cputernicu, cu cu putere si &txfL[=zd. zero. npr. zam skr. gam,
pamentulu (M-hoff 567).
13. principe Scythu, d'in timpulu lui Herodotu. IV a-
ceiasi insemnare ca sus
1
tr. 12).-oxttx, dupo M-hoff (567)=zd. ukhta, ukhdha, de
la vaca vorbi (comp. zd. aokhtn-man; aokhta=(vak-) ukhta (unulu alu carui
nume este laudatu).-Ne pare anse co ukhta nu p6te sta in legatura cu
apropierea cu aockta nu e nemerita; remane oxttx obscuru.
14. principe Ri rege Scythu (IV 76, 78).
15. rege alu Agathirsiloru (IV 76) si principe Scythu.
16. principe alu Massagetiloru (1 213).
'AptiX=zend airya=apers. ariya Arii, ce se afla in mai multe : 'A-
ptof11ip1j.; (Harod.) 'Aptli01t1j (Ptol.); si pae9a forma, figura, prin in-
tercesiunea vechia persana a aricului 9 prin th.
17. rege Scythu d'in timpu necunoscutu (IV 81) si
18. ambele-si nuwe persice, d'in apta si ratha trasuri de re'Sboiu; zd.

19. ariyafrO.na.
20. "(}fltxoc;, fiulu Opoiei si alu lui Ar.iapeithes (IV 78):::mVarica, zd. vairika,
de la vairi, cuirasa, var a apara, a protege, a accoperf; de la vairya, vrednicu de
doritu, war a dori, a opta.
21. K
22.
23.
24. l:xoA6tot (IV. 1).
khghaja, skr. kshaja, puternicu, stapenitoru. Esplicatiunea lui Ebel
in Kuhn Zeitschrift. 6,400 co numele aru semna crege unsu nu e de ad-
misn. ca si semnificatinDfla lui pentru co kula familie nu e unu cuventu
vechiu, vedicu; s\ Kol..ot-d'in siguru c'a perdutu pe l: de la inoeputu,
care Re pastredia in l:xol..otot, numiti astu-feliu de la ( vedi Harod. IV 6).
Cuno prPseota nisce ethymologii pucinu seri6se. slav kaliti refri-
gerare, tf'lmperare, a raei in apa feru rosi tu in a caii; Lipoxais=H\p\1
(4) Ua inscriptiune longa Doganlu in Asi'a-Mica e dedicata lui Papias Mantuitorulu IIAIIIAAI,
l:!lTHPI, ap .. Leake (Asia minor 1 p. 20.-Totu aci inscriptiuuea phrigica cu numele Baba (1 547)_
-Cf. Boeck, Iust. Ant. C. Il 6, p. 13.-Arian (ap-. Eustat. &d. H. v. 429) dice co Jupiter era a-
doratu in Bythini'a sub numele de .Papas".
www.cimec.ro
123
frumosu mai bine litv. a porunci (p. 325); Arpoxais=asl. Kotera Ko-
tora lupta, pentru co d'in Arpoxais se tragu Katiaroi, pe cari Pliniu (IV 50) ii numesca
Cotieri (p. 325); skala stinca-.
25. (IV 61) cei mai superiori d'in Scythii zd. paradMta
(pf'hl. peshdt) Cei mai supremi (Justi 185) sen=zd. ratn dumnu, a domni'a
(M-hoff 562).
26. principe IV 76=radecin. zd. shn, apers: siyn=a merge, a face
sa
27. (IV 76). Dupo Rawlinson si Leo Meyer (la Kuhn 5.162)=skrana-
gha nevinovatu (corup. zd. agha riu) si rshi intieleptu.
28. (IV, 120) zd. takhsh, a face sa fuga, cursieru.
29. thwakhsh, skr. tvaksh, a facr, a procura, a fi zelosu=adjectivu
thwaksha, np. tuksh, intr, 1.elosn.
30. '01tol1) (IV 78) numele unei regin11 Scytlw=7.d. vap a tiese, de si s'aru
vpaya=tiesset6re (Mh. 564).
31. bosp ).
32. d'in inscriptiunea de la Nakhs-i-Rusteu.
33. (IV 120) associatu la rPgatn de TdaJltbyrso!l. Dupo Cuno=vechiu slav
skapil parcus usi. skop, de nude verbulu skaponati cteuacem esse.
34 TIXpjltiXO<; stremosiulu Scythiloru IV 5, unu compositum cu totulu eranicu de la
'Apt1X.
35. 'T1tChopt<; \ . . th
36
vf { fiUfl SCJ e.
. 1tiXVt<; )
'T=este in locn de 'fMpv1)c;=apers. Vidarna etc.
Dupo Cuno (237)=lituan. tl.p e riu, H.awlinson pune 'T1t1XY in legatura cu celt. apan
eugl. avon, ilu tine de obscuru.
37. Ttp1X rin in Scy! hi'a, la Ptolemen cu gr11cisare la Ammianus:
Gerasus, la Const. Porphyrog. Tert antus; radical'a ter
aMiasi ca in Tyr-as, Dois-tr, Ter-ias, Ter-mus, Trrbia ( =Ter-ab-ia) Truentus (=Tia-
rantus, engl. Trent); ero sufix-antus ilu compara cu-auder d'in Scam-auder, Mae-an-
der, si cu entus seu ento d'in Tru-entus, Casu-entus, Tr-ento. Dupo Cuoo (234-5)
=Tiarna, Cerna; ero Pictet: taranta_ torinte tiP pl6ia, oceanu; Miilleohoff : zd,
jar, skr. gar a murmura Reu car a merge, 1.d. carant mergendu.
38. adi Donu,=radecina tan a Re 'ntinde.-La Cuno=lituanulu: twanas
Valu.
39. Bopocr{l-v1jc;=zd. vourn - dllna avondu ua positinue larga. Cuno ilu identifica
cu-Beresa, uumPle mai multorn riuri Ai locuri in RuAsi'a; ero Rawlioson ii da ua forma
primitiva Poros-danas, aceiasi cu Porata.
40. a fi tare, puternicn (Mh. 574).-Cuno regasesce pe T&p-in Dana
strus seu Dana-Hter, oum11le mai nou olu Tyrei.
41. IIopiXtcx (IV 48,) gr. adi Pr11tu=par, a umple, de unde paurva, insem-
natu, proeminentu, bogatu. La Cuno 234-asl. plu cfluere plutije ftuxus:t si se corn-
www.cimec.ro
124
para cu Porotwa, PoritoR riuri in Russi'a.-Rawlinson, si d. Hasdeu iln deducu dt' la
pr, 1.end. pere, in intielesu de trecat6re. (l)omp. celt. frut, rin. Z(juss, Gramma-
tica Celtica, Beroliui 1868, t I, p. 80. -Glii.ck, Die bei Caesar vorkommo>nd!Hl Kd-
tiRchen Namen, Miinchen 1857 in-8 p. 3).
42. lfctYtli!.rX1tl;, riu in i. d.. - nomp. 1tiXYtlp.tl(l'}Ol, 1tiXYOliXAIXtOl la HAl". III fl2,
I. 125.
43. caora-spada, ca ora, elang6rA, r.fi rn lanr.P, i tia;- p.ritat
este obscuru si La Cuno=asl. svariti cpugnare.
44. 'l'pciam<;, nnn t.ribn Cei cari umblu eu caruti'a cu trei
cai, cumu se obicinuesce asta-di in Rusi'a.
La ace11tea se mai adaoga anco 16 nume transmise prin Herodotu, cad :ieu suutu
streine de limb'a scytba, seu d'in caus'a formei loru prea mnltu grecisata nu stl mai
potu cno6scl". Acestea suotu :
45. 'Ara{}upaot.
46. , A AIXCOOY<;.
47. A uxcita l.
48. BouotYot.
49. l'AWYOl.
50. fSppor,;- pot.
51. fyofipoc::
52. @uaOIXTEtlll.
53. 'lQriy{}upaor,;.
54. 'lfipi!.IXl.
55. Ka).).m[oat.
56. Kattripm.
57. Mxor,;.
58. Nwpo.'.
59. l:oprtr; seu "tprtr;.
60. Tip. Yljc; se li 'l'bp. Ylj(,;.
Plini os
Not.iti'a d'in Pliniu VI 20 : "Tauain ipsum Scythae Silin vocant"; si mai la vale:
cincludente flumine Iaxartf', quod Sr.yt ke Si! in vocanh nu intra in acestu glossaru;
de 6re-ce 1-iu Pliniu confunda riulu de la hotarulu Europei cu Tanais; si
li-lea notiti'a se nfera la Scythii asiatici seu Sakii, nu la cei Ponlici.
61. Gtnucasus (H. N. VI, 17) : Seythre Ca.ucasum montem,-Graucasum i. e, ni ve
candidum .albu de 1.apada". Dupo Rawlinson :.rn fi adeveratulu origi-
ualn alu cuventului Caucasu, si 'lu eompara en gree. xr ... D-in xpbor,;, xpoataAAoc;, xpu-
p.6c;, de unde p6te latin. cruor l'tC. Elu presupune co: grau iu limb'a scytha. va fi in-
semnatu 7.aparla si calbn. snntn hypot.ht>se fora unu temeiu.
62. Satrium (XXXVII, 2) seu Saerium (Scbafarik Slav. Altertbiimer si J. Grimw,
www.cimec.ro
125
propuou asta lPctura) .kihlibaru; so pune in legatura cu sihters dsiot('rs;
comp. H.awlinson.
Pseudo-Luclauicul dlalogn Toxaril!
Astu dialogu fiindu ua opera falsa postPJ'i6ra, care tine po Scythi si pe Sauromati
totu ca VPP.ini, separati prin Tanais, si pomenesce si de Alani, e lipsitu de ori-ce au-
toritate. Totusi ne da. urmat6rele (Toxar. 44, 57, 61) :
63.
64.
65. Si
66.
Acestea se potu compara eu nurnile persice d'in Herod. si Xenopbonte.
67. (skr.) manas, grec. p.svoc;; latin. mens minte de rrspectatu
(veili On the dr.rivation and mflaning of the rroper namef; of the Med('s and Persians
in lll voi. Hawlinson op. cit., p. 540) se.p6te compari cu l'fw-
si seu Sisenes,=zend 9UC ]UCPre.
Plutarchos
Si glosele acestui'a de fluminibus nu suntu in genere de luatu in consideratiune.
Vomu cit patru numai :
68. Bl'ixabn (l'lutareh. Il, 1158) fruntea berbecului; dupo Hawlins. aru fi cu-
ventulu compusu d'in brix berbece lat. bcrbex seu vorvex, si aba skr. kepala,
germ. haupt, capu; cu perderea guturalei.
69. Phryxn (ibid.) celu ce urasce reulu;-Xa, a ur; si phry seu phru=ru.
70. Araxa (II 1162) Uritoru de domnisi6re; Xa=a ur; ara=domnisi6ra, ua
vergura. Comp. etrusc. Ari-timis (Hawlins.).
71. Halinda (li 1158) unu felu de verdia:.=lat. ca.ulis (eugl.1:auli); pe-ioda com-
par'o cu Temer-inda (B.awl).
Perl(tlulu Pontolui
Compilatorulu anonnymu care pr. la inceputulu secolului V-lea dupo Christu a
det:wrisu d',n rliferite isv6rA pPriplulu l'ontului, dice 51 eo:
72. rovrsonv sP numia in timpulu seu in dial!l'l.ulu alanieu fen
t11nricu. hapta, gr. slttcx skr. saptan lat. septem, germ. sieLen, siepte
ero po=zd. ereclhwa ina.ltu, ridicat.u, apers. arda, lat .. arduus, akelt. arduas-ofl.
Numai compositiunea o afla Mii.lleuhoff strania. (p. 564).
Lexicografulu Hesychlos
Lexicografulu ne da :uvintt' pimtru a earoru esplicare ne in_
tempina. doue greutati; 1-iu, nu st.limu ue intiellegl;l Hesychios prin scythicu, mai alesu
www.cimec.ro
126
cndu gasimu intre acele cuvinte, unele cu t6ta siguranti'a armene; cumu de es. &jAt>
cu in!lemnare care e armenulu angl. (Cuno 339); si li-lea, mutilatiunea seu
schimbarea CU totuiu a traiiSllliS!l j cumu de es. fottOOOp()<;j in ]oeu de. Qt-
toaopoc; (Her. l V 59); o[ ot'vopoMo'lot in !o cu dt: otop1tottot (Cuno 339).
A.pplann
Acestu scriitoru presinta mai multe numi proprii scyLhice, dero dupo parerea n6-
stra nu merita a fi luate in sema J'in caus'a pucinei increderi ce trebue a autorelui
acestui'a.-Este curiosu co Cuno se serva cu datele lui Appianu-numai atunci cndu
crede a ti gasitu in ele vre unu sprijinu pentru parerile sele. Asia deduce elu (343)
numele scythn de la substautivulu slavoJu svoboda libertati.', cu
slavicu :-akos-agos- akes.
Glosse date ca thraoe, dero In realitate
73. &roopoo, &roopooc; adico Cuventnlu este scythicu, nu thracicu, si co-
. respunde zend. aghru-=sskr. agru, nei nsuratu. D'in agru se face dupo legile phone-
tice baktrice : aguru, aghuru, cumu d'in c;ru se face c;uru. (Fick 421).
7 4. aotYcX1tYJ, atYW1tYJ, bPtia. Philostephanos dice co beti vii se numescu la Thraci a!X-
YcX1t!Xt, si de aci orasiulu de unde apoi l:tYW1tYJ.-Hesychiu se raporta totu la
aceiasi fabula etymologica: atXYci1tm oLvtilit'IJY l:x6{}-1Xt ( dupo Scaliger
ol.Yo1tottY l:x631Xt).-In linalulu-1tot se ':!skr.--p bend, ero aiXYIX-,otvoo-e sskr.
canas=zend. cinanh, cin6 multiemirt>, bucurie; deci cuvontulu intregu coreHpunde
eranicului cana-p, can6-pa seu cin6-pa; seu z;d. khshnao-p.
Inscrlptiunlle pontlce
Dupo Herodotu, singur'a fontana propriu-disa pentru glossele scythice , vinu in-
scriptiunile pontice cele mai multe aflate in Olqi'a. Ele.ne dau unu numern insem-
natu de numiri proprii scythe cari porta in sine crlu mai neindouiosu caracteru
eranicu.
Luandu numai inscriptiunile d'in secolulu I si II dupo Christu (suntu publicate de
Boeckh Corpus Inscript., II-a parte), aftamu intre al te numiri :
75. 'Apaci'l!.Yjc;=apers. Arsak:t, de la. :leud. arshan, lMrLatn (Mholl'. Comp.Rawl. 540.
76. 'Op6Yt'rjc;=cowp. :lend. cavaleru.
77. l:mxM?ttc;=comp. z;end. ap. armata.
78. rapaka, bucurie.
79. Oo!XpOcXYlJc;=Vardanes, nume persanu, de la sskr. vardh a cresee.
80. Pcx-3-ci rooao<;;, huduruitoru cu trasur'a, de la ratha sura, caru, si ghosha
sgomotu, huduruiala (=:lend. gaosha urechie).
81. Cursieru, comp. sskr. atya cursieru, .. ,,d. aidhyu (<l'in alyu, ca-
laretiu).
82. Xo-otXtvoc;=zend. hu-dacna de la hu bunu si daena lege.
www.cimec.ro
127
83. hu-raodha, c11 frumosa talia, zend. raodha talie, aspectu.
84. zend. hu-frna.
85. X o rppaCp.or:, zend. hu=pre si frshmi uigentu.
86. Xo-oapeo.;, comp. zend. q- (=sv) prin sine insusi si derezi tare (Fick dupo
Miillenhoff, 407).
87. Bcxci'ltlJ<; de la vad skr. vadh a bate, zd. vdha ssk. bdha- a bate de m6rte.
- Cuno ilu pune in comparatiune cu slav. badati cpungere vaditi caccusare, inci-
tare, seu cu rusesculu vodoka conducetorulu.
88. Obcx1taOcX'It'fl<; l
89
A u A , de la d a da. Corup. apers. Ddars1, Dduhya .
. ucxu"''ltlJ<;, uauor: J
90. 4>cxpvcix'lj<;.
91. BciOCXjO<;.
92. 11ciocxjo<;.
93. 4>cXp11CXjO<;.
94. Kofivo.; (nr. 2078).
95. KooxobVcxjot:.
96. Mooxobvci
97. 'Apjoocivcxjot: (2070, 2 071) = osset argh, demnu, valore , zd. van a iubi, a
pretiui.
98.
99. Mllct"(O<;.
100. olb.=zd. vanhu, vah- sskr. vasu, zd. Van'huarshya, bunuln
intieleptu.
101. Xobvcxpo.; zd. hunara, skr. sfioar 5bcxvoplcx.
102. vohu -varezna seu zd. hvarezna, adica hu-varez&na, bi-
ne ispravindu. (M hoff. 565.)
103. Koeoopo.; zJ. qa-yfira, forte, tare, prin sine insusi tare.
104. KovCcxt'l<; zd. q-zaya, prin sine insusi armatu.
105. zd. navza nou nascutu. Dupo Cuno (320) de la vechiulu slavu na-
badati pungere.
106. Bat6p-cxo1to.;=zd. Baevar-aypa, celu care are 10 mii cai.
107. = zd. celu care are ua tmta de cai; zd. Cathwaraypa, celu ce are
patru cai.
108. vara bunu, aypa calu si zend. kavan ccu-
noscetoru de cai buiJi.
109. Bavcio-aa1to.; (jazyg), de la zend. vanant invingetoru si ayp11.
110. 4>cxpvcl-e!Xp3o.; corespunde numelui persP.nu la Her. 7,65.
111. d'io x!Xtva=zend. kaena pedepsa, si ecxpa-oc;=khshathra dom-
niodu, dumnitoru.
112.
113. 11ooop.6eapa-o.;.
114.
www.cimec.ro
128
115. ( olb.)
116. busti pregatire.
117. (tanait)=zd. darena, purtatoru, tinetoriu, sskr. dhrana.
118. p l
119. f potot=trasura, carn; comp. nr. 80 susu.
120. Poto<X!L4roY
121. de la dto1tot calu si zend. ura turma, siru.
D'in numele ethnice, se mai pote esplica :
122. zend. yazu mare, si sufixulu g d'in sutixu k.
123. stralucitor11
1
straluciud.u; compara nu
mele sociei persana a lui
Uesultate
D'in analys'a cuvinteloru adunate aci iu numeru suficientu se pote lesne
vedea, 1. Co acestea prin nici ua alta limba iudo-germana nu se potu mai lesne es-
plica, de ctu prin cea eranica;
II. Co d'in aprope 60 nume si vocabula scylhice transmise de Herodotu , unu
sfertu celn pucinu suntu in modu deplinu si siguru : de origine eraoica; ero restulu
se deduce nesilitu totu de aci.
III. Attea numiri proprii scytho sarm a te de pe inscriptiunile pontice, sun tu cu
totulu eranice.
IV. Co de si unele nume proprii datedia d'in peri6de forte vechi ale limbei,
deci comparati unea loru cu limbPle eranice moderne- diferite si ele indestulu intre
densele -, e dificile; co de si altele multe suntn transmise fora nsemnarea loru pri-
mitiva, a9ia co esplicatiunea remane cte ua data indouios11; in fine co de si gloss9le
scythe ne suntu transmise prin transcriptiune greca , ero nu printr'unu alfabetu na-
tiooalu, care se reproduca fidelu sunetulu corespuodiatoru -, totusi mai multu de
trei sferturi d'in ele porta in sine caracterulu hotaritu eranicu.
V. Co incercarea lui Cuno, d'a esplica prin limbele slava glossele scythe, e cu to-
tulu hasardata, si nu reusiescf aparentu nici clliaru atunci eandu calca presta legile fi-
lologiei comparate, nesacotiud u relatiunile fonetice reciproce intre famili'a de limbi
eranica si slavica. (Vedi Fick, Stellung der Slavoletten zu Germanen uod Ariern, p.
1-61, in op. cit.); caci pe cat1du analys'a cuvinteloru scythe ne areta adesea pe lon
ga proprietatile dialecticr ale zeurlPi, si urmatorele: l. grup'a caracteristica aricei :
ks: d'in fiindu=zend. khsltaya=sskr. kshaya; ;ar{}oo-
d'in numile : Khshathra (comp. npers. carkh,
d'in zend. cakhra-; II. schimbarea ce se intempla numai in eraoic'a a primitivului
Kv=sskr. 9v, in 9P: scylhiculu acr1tot = zend. a9p1 calu, in numele: 'ApttL-
cta1tol, Tpao1ttsc;;-III. Schim-
barea lui sin h, proprie ierosi erauicei: (d'in apers.
bapta, siepte; - in limbele slavice nu se constata nimicu d'in tote acstea, ceia-ce
este ua proba co nu suntu proprii a ne esplica resturile d'in limb'a scytha.
www.cimec.ro
129
VI. Co prin urmare : Scythii erau Erani, apartinendu adica cu Medii, Persii,
Baktrii la un'a si aceiasi _qrupa de limbe si poporc.
De aci iose ca necesare consecintie :
1. Scythii nu potu fi socotiti ca medilocitori intre Europeni si Arii, ca cum adica
limb'a loru n'aru fi nici europea, nici arica, ci intre un'a si alt' a ( cumu crede Rawlin-
son, si J. Schmidt; Dia dar lndo-germanischen Spra-
chen, Weimar 1872).
2. Lettoslavii nu se tragu d'in Scythi, dupa cumu crede Schleicher, caci limb'a
lettoslavica areta tote indiciile caracteristice limbeloru europene si tote diferentiflle
d'intre acestea si Arii (adica : europeanulu c, europeanulu l si ua comuna cuautitste
de cuvinte)(5); ea Pste prin urmare europena, c ro nu intre Arii si Europeni, cumu
pretinse mai de curendu Johann Schmidt (op. cit.), si in fine
3. Deco Scythii suntu Erani trebue a admite : a) ei au fostu cei de pe urma
Arii emigrati in Europa; b) co grup'a primitiva letto-slavica se afla degia in Europ'a
la emigratiunea Scythiloru aci; si c) co in epoc'a celu pucinu codu Scythii se ntin-
deau spre vcstu pene la Prutu, membrii d'in famili'a letto-slava : Neurii, Adrophagii
si lui Herodotu (dupa Spiegel, op. cit., chiaru si Agathirsii) se inveci-
oau p6te cu Scythii(6).
Astu-feliu, prin ajutorulu filologiei, ajungemu la conclusiunea definitiva co Scythii
nu suntu : mongoli seu turci, germani seu slavi, ci numai Erani(7).
CAPITOLULU IV
Probe ethologice
ldealisarea Scythiloru in litteratur'a grcca si romana.- In litteratur'a antica, de
la Homeru pene la Tacitu, se constata ua idealisare a pop6reloru Nordului in genere,
nascuta d'in acea trebuintia ce simte natur'a umana fericirea, ce nu o are in sine,
s'o caute aiurea, in trecutu seu viitoru, in departatele regiuni cunoscute seu necu-
(&) }'ick, op cit., care combate cu multu succesu theoriile lui Johannes Scllmidt din oper'a: die
Verwandtschiiftsverhiiltnisse der Indogermanischen Spmchen, Weimar 1872.-Compara: Conrad
Borslan's Jahrcsbcricht, llerlin 1 R7ti, voi. II-lea p. 1 '280; recensiunea cartii lui Fick, Dio ehe-
maligc Spracheinheit der Indo-gcrmanen Enropa's, in Jenae1 Litte1atu.r-Zeitwng, 1874 nr. 14, de
J. Sclnnidt.
(ti) Miillenhoff op. cit., la fine. - ltcm;\ne de doritu anco culegerea cuvinteloru eranice d'in Iim
b'a rusa actuala. Schafarik citasc dagia Il in limb'a rusa, trei in cea serba si ceca.-Credemu cosi
slavicnlu bisericescu pistti a scrie, este impruruutatu de la pers. prin medilocirea Scythiloru :
nipis.
(7) Contra opiniunei mongolismului seu turcismului Scythiloru vorbescc si imprejurarea co: Mon-
golii ca si triburile turc@, nu se intinscs'l"a cotre vestu de cto forte tardiu - sccule in urm'a Scy-
thiloru; ero Finezii erau degia la nordn si vestn, candu Scythii se aflau la Pont. - Comp. Spiegel,
Die Skythen des Altcrtlmms, in Ausland 1871 nr. 31, p. 721-723.
www.cimec.ro
180
noscute. - s\ HPsiodu vedeu in mythicile de la Nordulu
Thraciei: mancatorii ue lapte)) {H.xto-pr:J."(OlY cunoscuti mai apoi sub numele
de Scythi,-pe 6menii cei wai drepti otxr:J.wtoctwv liv3-pto1tlllY (li iad. 3 -6). -- Aeschy-
los fg. 192 (la Stra.bo VII 301) dicP. despre Scythi : !i)J . .' l1r1tciXlJ<; sovo!lot
ero iu Eum. (703 sq.) considera Scythi'a ca locuintia a Justitiei, iotrecuta tiindu
numai de cotre Areopagulu athenianu (1)
Herodotu, care cuooscea in de apr6;Je poporu nu 'lu idealisa. Elu raporta co
d'in t6te tierile, Pontulu Euxinu produce natiunile cele mai ignorante (IV 46 ). Unu
singuru omu nu atlatu la ele care sa fi datu semne de prudentia si de abilitate,
seu sa tie instruitu. Numai natinnea scytha face ua esceptinne, si la ea, Auacharsis.
cScythii suntu d'in t6te pop6rele ce cun6scemu, continua Herodotu, acl'i'a cari au
gasitu midil6cele cele mai sigure pentru a'si pastr cele mai preti6se. A-
fara de acest'a, nici-unu lucru altu nu admiru la ei. Aste fol6llse consista : a nu se
lasa sa fie ajunsi de inimici, candu voescu sa nu fie; caci n'au nici orasie, nici forta-
ratie. Ducu cu ei casele loru; suntu mPsteri a trage cu arcu standu calare. Nu se hra-
nescu cu fructele pamentului, ci cu vitele, si nu au alte case de ratu care. Cumu sa
se p6ta invinge asemenea pop6re ?))(2).
In Ephoros se vede mai bine romantic'a idealisare a Elu ii tine de 6-
menii proprii pentru sentimentele oneste; d'intre Scythii nomadi, mai alesu pe eei cari
se hranescu cu lapte de epa, si tie deosibescu de toti cei-l'alti prin dreptatea loru,
pentru co : suntu simplii in nevoile loru; nu lacomeseu a gramadi avere (ob XP"l!lr:J.-
ttcrtr:J.{); traescu intre ei dnpo ordine si lege (aoYofLo5Ytr:J.t), aveudu in deobste socii si
copii si rudenie, si ori-ce altu; ei sun tu oeatacabili si invincibili de straini, pentru co
nu poseda nimicu ce aru pe acesti'a se'i p6ta supune. Si Choerilos
risesce acst'a. Nemului llcythu apartine si intieleptulu Anacharsis, pusu intre c11i s;epte
sapienti, d'in calls'a simplicitatii, bunului simtiu si inteligentii se le. (3)-Acestu pa-
sagiu amintesce cu totu dreptulu descriptiunea lui Platone despre timpulu primitivu
alu 6meniloru naturei (legg. III 679 b.), l'ari nu cunosceau nici auru, nici argintu,
de aceea nici arogantia, nici nedreptati', nici ura, nici invidie, si cari avPau moravuri
curate. Chiaru cuventulu lui Ephoros : Scyth}i amintescu pe 1t6At<;
(462). La elu Scythii sun tu oo XPl)!lr:J.ttcrtr:J.l, si Plato areta stricatiunea 6mrniloru p>in
XPlJ!lr:l.'tlO!lOl ( 645") ( 4).
Dero acesta sentimentalica idealisare isi avu si partea sea satirica, pentru a ne es-
(1) Eum. 703 seq. OLOY OO'tlt;; OtY3pomwv
ol)t' EY oota HD.(.I1t0t;; SY 't01t0l<;.
Comp. fragm. Epicului Chocrilos la Strobo VII. p. 303: fLl)AOY6tLOt te "(EYa'!J (Xo-
t!ip SYillOY 'Acr[6r:J. 1tllpopclpov. YOtL-iOIOY "(E !1SY i1tOl')(.Ot, a y a p ro 1t (l) y 11 o Il ( fL (l) Y.
(2) Cf. Curtius, VII. 8.
(3) Strab., Vll, 302, 303. Comp. Periplus Ponti Euxini c. 49 (Miillcr Geogr. Gr. miu. I, p. 413
comp. p. LXXIV, apoi ver. 850-857 J. -- Nicolaos de la Darnaskos (Miiller Fr. hist. Gi:. 111 p. 460
Bq. 123).- Eustath. ad Il. XIII p. !Jl6.
(4) Vedi subiectulu pc largu tmtatu de Al, Hicsc, lJic Idcalisirun,IJ dcr NaturvUlker dcr Nor-
dens, Heidelberg 1875. p. 46.
www.cimec.ro
131
prime cu Schiller(5), in Antiphanes (la Athen. VI 224d) (6). Deja de m ultu Anaehreon
(fragm. 64) vorbescu de dH nernesurat'a bautura a loru;
unu discipolu alu lui AristoLeles (Athen. VII, p. 275, VIII. p. o22. XV. p. 701) ra-
porta co : Scythii an cadiutu prin fericire si bogatie in totu felulu de si
luxu (Ath. XII, p. 524). Acest'a, adaoga elu, se vede si d'in modulu cumu se 'mbraca
conducatorii loru, si d'in aceea co ori unde ajuogu taia nasurile 6meniloru:..
In litteratur'a romna, Horatiu (7), Virgiliu (8) tii Pompejus Trogus la Justinu (9),
idealisa pe Scythi in chipu lamuri tu. Eca cte-va trasuri: ou au nici ua proprietate li
mitata (H oratiu, Justio), ili se succedu unii altor' a in lucrarea pamentului (Hor.);
ratacescu nomadii pe cara (Hor.-Justiu); hainelo Joru !inntu de blani (Virg. Just.);
hran'a :lapte si miere (Just.); iern'a o petrecu in bordee in jocuri si beuturi (Virgiliu);
moravurile casatoriei suntu curate (Hor.), femeile virtu6se (Hor.); barbatii drepti, nea-
venJu nevoie de legi (Justin).
Strabo observa (VII 301): opiniune (despre dreptatea Scythiloru) se afla pene
adi anco la Helleni; coei tinemu pe Scythi ireptu 6menii cei mai simpli, cei mai pueinu
prefacuti; cu multu mai simpli si mai frugali de ctu noi lilUntemu. Areta apoi co
Scythii s'au coruptu prin cuUur'a hellena, de care suntu stapaoiti.
. 2.
Siogurulu anse autoru, care vorbesce din propria-i cunosciotia si de proprii Scythi,
eRte Herodotu. Elu formedia cea mai autentica fontana !n descriptiunea moravuriloru,
crediotieloru si obiceiuriloru astui poporu; cu elu ne vomu servi cu deosebire in schi-
tiarea celoru ce urmedia (10). \o
Vieti'a Scythiloru in genere este descri11a ca nomada (IV 2).-Suotu aose si txb-
3cxt si jEWpjot (IV 17, 18; Strabo VII 306) (11). Ocupati unea principala con-
(5) Ueber naive und sentimentalische Dichtung, XII 193 ed .. d'in 1847.
(6) . . . . . . . Ett' oo oorpol sl.olv OL orp6opcx;
o'C jEYO(.LSYOtCitY
otooo:otv t1t1tooY xcxl ;r[vEtY "(cXA(X,
(7) Carm. III 24, 9 seq.
(8) Georg. III 376 seq.
(9) Jostlnus, 11. 2.
a.AA,' ooxl
X(Xl 1t'XtO'X'(W(oO;; scq
(10) Compara si Ukert, Schildentuy der Scythen, in Skythien, Weimar 1846, p. 287-315.
(li) .1!: curiosu J'aptulu raportatLI de ..\rianu co nu totud'aun'a vieti'a Scythiloru a fostu nomada
cEi traiau mai anteiu d'in gr<ine; culti van pamentulu; avea case si orasie. Dnpo ce anso Thracii le
adusera mari pagubi, schimbara si ei obiceiurile de mai inainte, si facura juramentu: sa nu mai zi
desca case vre ua data; nici pamentulu sa'lu are; nici orasie sa ridice, nici multe lucruri sa stapa
uesca. In locu de case ei voiau sa aiba cara, ero bogati'a loru sa stea numai in vite. Voiau numai cu
carne si lapte sa se hrawlsca, pentru ca se pota cutriera lesne d'in ticra in tiera. Astufcliu se facura
ei d'in agricoli-nowadi (ap. Eustat. ad. Dion. Per. 6li6. 549.).
www.cimec.ro
132
in : r11sboiu (IV 134 etc.); apoi in agricultura si crescerea viteloru, care le dedea
t6ta avuti'a (IV. 121); mancarea: in carne, fie si de ca.Ju (12), lapte de vaca seu de
epa (13), lapte acru (batutu) (14); (15), branza de calu brmhtlj (16);
ero beutur'a pe Janga lapte, ara anco si methu, MsAO"(EWY facutu d'in mierE', apa si
unu soiu de planta (17), si vinu (18).
Despre Jocuintiele Scythilorn plugari nu avemu nici ua relatiune. Cei N om adi tra-
iau cu si copii iorn (19) in care cu patru, adesea siese r6te (20) si acoperite
cu pindia (21) seu pele (22), pe candu pe josu numai 6menii seraci umblau. Ei ou a-
veau nici orasie, nici fortaretie(23).
Imbracamintea loru const d'in pei(24) lucrate seu crud11; d'in caus'a frigului pur-
tau: pantalooi(25); la midilocu inciogat6re (Her IV. 10) seJ bru in care tinea. celu
puci nu cte unu pacharn (Her.l V. 10); ua sarica mare s1l ,ti6sa (xAcxtvcx); incaltiamfiiJte
proprie numita si ero la capu turbane seu caciuli tiuguiatn (x.op6cxolcx) (27)-
si cbiaru fesuri.-Mormenturile scytbe d'io meridionale ne areta adesea Scytb i
desemnati in costumele loru. Unii au la capn gluga tiuguiata (bonetu phrygianu), altii
fesuri; pantalonii se vedu cu multe broderii si ioflorati; haiu'a pene la genucbo cu
prinsa la midilocu d'o incingat6re (28).
. 3.
D'in triburile scythice, celu mai putornicu era asia numitii (Her. lV, 6,
(12) Zenob. 1 50.-J'ind. fragm. cd. Heyne p. 126.
(13) Hlp110Crates de morbis IV 13.-Hcrod. IV. 2.
(14) Pllnlos N. H. XXVIll, 9
(15) Hlppocr. de mofjis IV 1il.
(16) Dloscorldes, de mater. med. Ill:!U.
(17) Etym. v. MsAO"(EtoY.
(18) Plato dice: (de legg. 1, p. 637); Barbatii si femeile Scythiloru beu vinu nea.mestecatu, udu
cu eln apoi hainele, si considera acest'a ea ua. vietia escelinta. Cf. Her. VI, 84; Aristotel. Probl. III,'
7.-Nota 99 Ukert p. 299. .
(HIJ Her. IV, 114. 46. 121. D'acci'a sosi uumiau 8t11ph. Byz. v. Bot>OtYoi.

(20) Hipp. de aerc, aqua et locis 44.
(21 Idem 92. .
(\!2) Justin Il. i. - In movil'<t de la Alcxandropulu, guvem. Ekaterinoslav, s'a afla.tu sfaramatu-
rile unui ca.ru; b11cati de fcraric, siese rute cu totulu destiguratc de rugina; rLtele, unele erau rcstur-
nate, altele aveau positinnc V'l'ticala; giurulu r<'tei t'ra dL' pc ambele parti cu fcru
si sustinutu cu pironc de tern. Veli Becueil d'Antiquites de lnScythie, livr.l, p. (8t. Petersbourg
1866), si vignetta p. 25.
(23) Her. l V 46.
(24) Justin 4,..2.-Virgil. Georg. III :183.--Auun. Mare. XXXI, 2.
(25) HiplJOcr. 113.--Hcr. VII, 64. Propcrt. IV, Jo,-43. l'ollux. X. 168.-Hesych
v.
(26) Alcaeus ap. Harpocration v. l'ollux. Vll,
Her. VII !i4, 8uid. v.
(28) Alaturatele desemnuri ne potu da ua icee deslJre costumele 8cythiloru.
www.cimec.ro
133
110), liberii, n.s6a.spot, de cari asculti L.d.., alLe. La ei se afl resedinti'a regala (IV,
20. 22. 9. 71.). - In capulu tnturoru se afla unu rege, unu supr'a-rege, caci divi-
siunea in trei a tierii (legenct'a lui Targitaus IV. 5) si a comandei asupr'a armatei
(IV 120) este evidenta.- Regele are ua curte (IV 80) coustandu d'in robi multu
de 50 omeni, ce nu suntu sclavi cumparati, ci Scythi indigeni. Elu judeca (IV 120),
primea impositele (IV 78), conducea in persona llataliile llV 120). Tatalui tnma la
tronn in de regula tiulu (IV 78); iose aflamu casulu candu nefiindu poporulu multia-
mitu de rege alegea pe frate-seu (TV.80 Corup. Arian exped. Alex. IV,15).-Regii
aveau mai multe femei (IV,71 ltotAAaxtXi). - Scythii altu-feliu erau superiori prin
ordinea maritale - Massawtiloru (I 216).
Sr.ythi'a era divisa in districte (Het. lV,62), avendu fie-care cte unu
guvrrnatoru Y'JfLiiPX"IJ<;; (l V 66) ,j unu locu de adunare a )'oporului 'Apxziov,
(Her. l V61). Iu totu auulu tie-ce Nomarches la ua sorbatore anume, atuesteca viuulu
cu apa iutr'unu crateru (IV 66), si d sa numai acelor'a cari ornorisera vre unu
inimicu in cursulu anului ; cei ce ucisesera mai multi primiau cte doua pachare.
Era mare rusine a nu ti pututu cine-va sa se bucura de ace11ta ouore.
Dupo Lucianus (Scyth. ed. Reiz. t. 1, p. 859) se deostbea la Scythi -rou
lEYOt><;;, mA.orpoptxoi !li O"l)fLOO'tl'ltOt seu 6x-ra'lt60Ec;.
Ocupat1uuea principala a Scytbiloru fiindu usbuiulu, ei industri'a si
comerciulu, mai alesu clasele inalti'. Se facea in tier'a loru chiaru (II 167): carre,
instrumentele de casa, corturile, armele, preparatiunea pe lei (1 V 64); fabricatiunea
sapunului si a uutnlui, pe canJu se scie cola Romani, in timpulu lui Gallienus chiaru,
facerea sapunului era cu totulu necunoscuta; ero untulu in timpulu lui Pliniu celu
betranu se intrebuintia numai ca. meJicina, pe candu Scythti de vecuri anco ilu aveu
urupLu hraua. (Corup. ltougemout, L'_qe dtt Br&J1ze ou les Semttes en Occtdent
1866 Paris).
Armele de auru, giuvaeruri, utensilii domestice de feru, bronzu, in kurga-
nele (tumulurile) Scythiloru, areta co acesti'a eran forte inaintati in artea mtlta-
lurgica.
ln bataia Scythii suntu si pedestri si calari(29), V!'Sliti arcasi
loru eran : arcu de form'a unui grecu (vedi nota 27 UkerL 158),
pumnalu(32), secure(33), Ri lanci(34) pt' cari le Ei o-
iu lupta formau ua ordine de bataia cunPilorma, pe cari Thracit o iuvetia-
rlA la dens ii (Atian, tact. -- APlian de milit. onl. i nstitnt. - 1' 25.)(36).
(2()) Hcr IV 134. 136. Dioll. Sic. XX, 2224; XXIII, 43.
(3\l) Her. 1 V 46. Thucyd. li !l6.
(31) Her. ]\' !i2. !i9; Comp. Yll, 54.
\32) Her. l V 70. - Pollux X 141; Justin Il !i.
t33) actlotptc;, Her.IV 70 Cou1p. ;,, VH. 64.
(:34) 2J.x6YttOY, Her. IV 70, comp. IV, 3.
(3fJ) \'eui Aelian. hist. an. IX, };,; Aristot. mir. ausc. lf,O. - Pliniu XI 53.
\36) Objectele descoperite la Kerci l'resinta unu calar'etiu scythu cu suliti'a in mana, si unu
www.cimec.ro
134
. 4.
Jnstitutiuni si cn:dintie religi6se. Scythii, dnpo raportulu lui Her. IV 59, adorau
mai aoteiu pe Vest'a; apoi pll Jupiter Tellns, Cfl o tinu de socia a lui Ri
dupo aste trei divinitati : pe Apolion, Venus- U rani'a, Hercnlr,s si Mart<'.- Toti Scy-
thii le recunoscu; cei sacrifica anse si lui Neptun. In limb'a scytha Vest'a se
oumesce Tabiti; Jupiter, Papoeus, nume - care duro parerea mea, dice Herodotn,
ii convine pe deplinu; Tellus, Apia; Apollo, Octosyrus; Veuus-Urani'a Artimpasa. si
Neptun Ridica statue, altare si temple lui Marte, si nu ridica de
cli.tu lui.,.
Dupo cum se vede de ad, religiunea Scythiloru in adoratiunea elemente-
loru, J upitflr, tata alu dieiloru era pote aerulu; Vest' a {oculu, Tellu s pamentulu,
Neptun ap'a, Apollo s6rele, si Venus-Uraoi'a lun'a. - Aceste divinitati suntu de ua
natura generale, caci le intempinamu Ia poporl'le cele mai diferite, fora ca sa se pro-
bedie prin ocest'a vr'ua inrudire ethnogra6ca. Le gasimu de asemenea Ia Erani. Ceea-
ce stabilesce anse identitatea ambfllorn culturi : Rcythu si mPdo-persicu, suntu nr-
matorele puncte comtnH' :
1. Scythii ca si Persii nu au nici imagini, nici statnfl, templA, altare seu alte In-
a.rcasiu pedestru, frumosi imbracati, fig. m. J si II.-- Fig. nr. III ne areta doue sageti aflate prin
-
- Fig. Nr. II. Fig. Nr. 1.
Fig. Nr. III.
- Biciu scytbu. Grbaciu nogaicu. Fig. Nr. V.
Fig. Nr. IV.
mormenturile scythe; si a IV unu biciu astu-feliu cumu e drsemnatu si cumu se gasesce si in reali-
tate, punendu-lu in comparatiune cu girbaciulu Nogailoru; si a V ua secure.
www.cimec.ro
!Sti
cruri sante pentru dieii loru. (Despre Sr.ythi H er. IV 59. - Despre Persi I.l31. -
Comp. Zeuss 285 sPq.).
2. Scythii ca si Persii adorau pe Ht'sti'a , ca cea mai inalta divinitate , puoendu
astu-f, liu pe dieulu Ct>rului in ordine inferiora dieitiei focului (IV 59.-1 131; Comp.
IV 127 : Vest'a regin'a Scythilorn).
3. Numile divinitatiloru au, dnpo cumu s'a vediutu in partea filologica, cu to-
tulu caracteru Pranicu. - numele lui scythicu, e acelasi cu persicnlu
Babek, in isv6re mai Vchi scrisu chiaru PapPk. cu Sflmnificatiune parintiehl(37).-
Apollo alu Scythiloru (Oitosyros) corespunde mai aprope pers. Mithra.
Oitoskyros) credemu co nu er numele seu realu, ci unu supranume cu intielesu de
straluci tu puternicu (-mpot;=zd. 9fira, puternicu, sskr. strya s6re ), caci ilu a-
flamu intr' ua inscriptiune da tu si altoru dieitati(38). - Totu aci ne intempina ua
dieitia a lunei care pote fi identica cu Artimpas'a scythica, si cu Alitha Alilatu
a Arabiloru(39), (semiticu dumnedieu, cu suffixulu femeninu r1 seu Nr'l ) pe
care Herodotu o asimila Uraniei, si autoritatile cPle mai bune o tinu drAptu
luna(40). Eranii necunoscendu ua dieitia a lunPi, pe care o inchipni mai multu
fiintia barbatesca, Artimpas'a aru fi peraic'a Anaitis( 41 ), alu carui eul tu era forte res-
panditu anume la si prin ei se latise cotre nordn.
Numele scythe ce aflamu in inscriptiunile Olbiopolitane <P!Xpvot"(oc;; (
paru a aminti pe eraniculu Pharnf's adoratu si in Asi'a-
mica ca ua divinitate a luminei(42).
Vr'ua urma anse despre religiunea Zoroastrica nu se vede in systemulu dieitatiloru
scythice, de si aci se afla ua divinitate a vetrei si a focului - impre-
giurare ne face a admite co : Sr,ythii, duuo tote prob1bilitatile se d!ispartisera
de Erani inainte de introducerea religiunei zoroastrice la acesti'a.
Alte probe de eranismulu Scythiloru le recun6scemu in nationala, rapor-
tata de Herodotu, despr!l Targitaus, carA nu'si gasf'ACfl mai bine locnlu dA ctu in
mithologi'a eranica. Acele obiecte de anru cadiute fl'in ceru ne amintescu deja lancea
(37) Ilu gasimu forte de timpuriu si in Asi'a-mica, la Phrigieni sub numele Bab'a. Vedi inscrip-
tiunea phrigiana pe marele mormentu alu lui Midas, la Doganlu. (Leake Asia Minor I p. 547. -
Pococke 1 ns. Ant. ch. II G p. 1 3).
(38) Unele inscriptiuni votive descoperite de curendu in Macedoni'a suatu dedicatt> lui 'A7telAAillY
OtEUOCXYOc;; si Aste supranurne necunoscute peue acumu, si cari paru a fi de origine
peonica, amintescu pe scythiculu 'Arc. Ol.toaopo<;. (Her. 1 V. C. 1. Gr. 6013 Ottoct-x.opo<;, Hes. v.
l'ott6cmpoc;;). Vedi inscriptiunile in Revue archeolog. 1873, voi. \!6-lea, p. 182 seq. sub nr. 125.
12fi publicate de Heuzey.
(39) Cf. Rawllnson. Histo1y of llemd., J. p. 257.
(40) Verii Boehart, Phale_q. 11 l!l, si !'!eden, de lliis Syris, II 2 - Rawlln!um, J 257 si Essay
V. On the religion ofthe .Ancient Persians 1 p. 414-4\10. - SpiPgel, die Scythen des .Alter-
thumes, 1. c.
(41) Verii despre Tanat'a seu Anaitis: Hyde, de,Religione vet pers. p. 98. -- Cleml'ns, Alex.
admon. ad Gentes, eri. Colon. 1688 p. 43- Kreozer, Sy".bolik und Mythologie Jcr attetl Volker,
Leipzig 1836-4'2.
(42) Splegel, op. cit.
www.cimec.ro
136
de auru (seu plugulu) si boldulu ce dupo Venddd (2,14) primesce Jima; imparti-
rea apoi a regatului scythu in trei parti e intocmai ca aceia facuta sub Ftedun; ase-
menea in ambele mythuri fratele celu mai micu este mai favorisatu(43). - In ver-
siunea greca a aceleiasi legende ns intempin<> totu trei frati : Agathirsu, Gelonos si
Skythes, cari corespundu lui Tur si Eradsh d'in rnithulu Eranicu. Echidna,
jumetate femee, si jumetate sierpe rechiama in mintu famili'a lui Dahak seu Zohak si
cultuln sierpelui respanditu pote aci d'in Asi'a mica( 44).
Dieulu Marte se adora cu unu cultu specialu( 45 ). In fie-care noma (NbfLoo<;) pe
piati'a, unde se aduna poporulu, avea templu, ua columna formata d'in lemne grama-
dite, in verfulu fie-care tribu scythu planta ua vechia sabia de feru, simula-
crulu lui MartP. Lui ii jertfiau pe totu anulu cai si alte animale (uici-ua data anse
porci IV 63), in numeru mai mare de ctu celoru alti diei, precumu si a sut'a parte
d'in toti prisonierii. Jertfele umane se faceau astu-feliu : dupa ua libatiune cu vinu
d'asupr'a capului victimei , o ucidea in asia chipu c se curga intr'nnu vasu
pe care'lu ducea in verfulu columnei, si stropia sabi'a cu sange. Cei de josu taiandu
bratiulu si umerulu dreptu alu fie-carei victime le asverlea in aern; unde cadeau a-
colo remaneau; cadavrele zacean in alta parte( 4G).
Pentru sacrificiile animaleloru se proced asia : se lega mai anteiu cu frnghie pi-
ci6rele de dinainte ale victimei. Sacrificatorulu siediendu la spatl:'le ei, dupo ce tragea
d'in frnghie spre a iogenuchia animalulu la pamentu, invoca numele dieului carui' a
i jertfea. f'unendu-i apoi ua sl6ra de gutu invertf'a sf6r'a. cu unu ba tiu pene ce victim'a
se strangnla. urma apoi jupuirea si fer berea carnii, ce se facea seu in cazane, seu in
pantecele animalului, ardiendu-se de desub 6so in locu de lemnP.. - Dupo ferbere se
lua manuntaiele si se asverlia in aeru.
Fiindu unu Scythu insultatn de unu altulu, si simtin<!u-se co nu pote sa-si resbune
contr'a lui, taia atunci unu tauru, ii {('rbea carnea facuta bucatiele, ero pelea o intin-
dea pe pamentu. Asiediatu apoi aci, ridic in susn mnt>le int6rse - semnulu obici-
nuitu la Scythi cndn ciM-va se roga ferbinte pPntru unu lucru. - Cine se oprea si
manca il'in carne, fagaduia in acelasi timpu lu va "ajut d'io tote puterile(47).
(43) Aceste asemenari intre ambele culte s'a facutu pentru anteia ora de Splegel, die Skythen
des Alterthums in Ausland. 1!!71.
(44) ldem.
(45) Her. IV. 59.61. - Mela II, 1, 13.
(46) Her. IV.62.
(47) Doue palme do mni, deschise si inaltiate susu, se obicinuiau a se sculpta pemormentulu ori
carui june seu jnn:t, omoriti de ucigasi necunoscuti, in semnn co ceru resbunare. Vedi mai multe in-
scriptiuni, d'in cari un'a la mnsculu d'in l:lucuresci, cu cloue mni suplicantc, la d. Al. 01lobescu,
lstori'a Archeologiei, 1 ( 1877) p. :i07-!il4. Despre imprecatiuni de asta natura vedi C. Wachsmuth
in Rhein Museu111, Neue .i<'olge, v. 18, p. 560 seq.; ero despre cele doue mni : Otto Jahu, uber
den Aberglauben des bosen Blicks , in Berichte der Siichsische der Wissenschaft
1855, p. 53 seq.
www.cimec.ro
137
5 .

Printre Scytbi ora ua multime de ghicitori, mai alesu Enareii (Androgynii), cei lip-
siti de putAre barbatesca,-ua b61a adusa, dnpo Herodotu, d'in Asi'a (I 105. IV 62) ca
pedepsa pPntru co Scythii jafuisera templulu Aphroditei-Uraniei in Askalon(48),-
cari pretindeau (Her. IV 67) a fi capetatu astu daru de la VeRerea. Ei se serviau cu
manuchiuri de nuele, pe care le punea josu, le deslega si asiedia fie-care nui'a un'a
lunga alt'a. Apoi, stringendu d'in nou nuelele in manuchiu, prediceau in totu timpulu
astei operatiuni (49).-Enareii usau sc6rti'a de teiu, pe care o despicau in trei, o
invertiau in giurulu degeteloru, si apoi o scoteau in timpulu profetisarii.
Imbolnavindu-se regele Seythiloru, trimetea se-i aduca trei d'in cei mai vestiti ghi-
citori, cari acusau pe unulu d'in Scytbi c'aru fi juratu strimbu pe Larii Palatului,
unu juramentu obicinuitu printre 8cythi. acest'a nega faptulu; se cbiama 12
ghicitori, cari, gasindulu vinovatu, ilu ucidea pe data; deco nu, se chiama unu numeru
indouitu seu intreitu, si aquitandulu, primii acusatori platiau cu capulu (IV 68. 69).
Deco m6re regele, ne spune Herodotu {IV 70), se face ua gr6pa in tierr'a Gerrhiloru,
la nordu de Borysthenes, unde sun tu mormenturilo regali; se spinteca apoi r.adavrulu
si dnpo ce se imple cu diferite lucruri mirosit6re, ilu c6se la locu, ducaodulu intr'unu
carru in provincia unde locuitorii, ca si Scythii regali, isi taia pucinu d'in urecbia; isi
radu perulu in giurulu capului; isi crestedia bracinlu, sgarie fruntea si nasulu, si-si
tragu sageti in man'a stanga(50). De aci trece cadavrulu, urmari tu de toti acesti }o.:.
cuitori prin t6te provinciile si natiunile supuse stapanirei sele, pene in fine ajungu cu
totii in tier'a Gerrhiloru, la marginea Scythiei. Cadavrulu se depune in gr6pa pe unu
pa tu de verdetia si de foi gramadite; se infige apoi in giuru sulitie, d'asupra lorn
lemne aRiediate si coperite de cruci. Lunga cadavru se ingr6pa uu'a d'in concubinele
regelui, pacharniculu, bucatarulu si servitorii sei cei mai fideli, toti Scytbi de ori
gine, cai si cu pe de auru, (:U unu cuveiltu totu ce avusese alu in vie tia (51). Se inal
(48) Hipp. de aere c. 6. 106-109 o atribue continuei calarii, purtarii de nadragi, frigului
si sfortiariloru.-Cf. nota 66 Ukcrt p.,306. Se parc coei sufcriau de accst'a prin mutilatiunca. venei,
cum face pene adi in Russia ua secta. Vedi llistoi1e primitive des pettples de la Russie,
p. si Reinegg Allgem. topograph. Bcsclweib, d. Caucas 1. p. 269.
(49) Comp. 1'eophr. hist. plant. V 4.- Schol. Nicuuder Theriaca 613: Mci"(OL 13E: itiXt I.x6-
31XL p.upLit[Yip p.1X11ts6oYtGtL

-Cf. 'l'acitus, Gennania c. 10;-Ammianns Marcellinus atri-

buo acelasi obiceiu Alaniloru \XXXI. 2), Saxo Oraunmuticus, Slaviloru de la llaltica (Ilist. Dan.
XIV p. 288).
(50) Pe vasele si oruamentelc in Kerci (verhiulu Panticapcs) se vcdu mai multe chipur
astnfeliu mutilate.
(51) Acesta obiceiu ilu intempinamn in .i\Iongolia si Africa. Vcdi pentru Tatari, Huc, Voyage dans
la 1'artarie, pp. Il;, -6.-l'entru Africani : communicatiu nea lui S. Baker data Societatii Geogra-
fice d'in Londra, ap. Rawlinson III p. 61 nota.
10
www.cimec.ro
138
tia apoi preste mormentu na movila mare (52). La anulu alti 50 de servitori, favo-
( 52) Despre mormenturile Scythiloru aflate Ia Kerci, vedi Dr. J'tf. Pberso n Discoveries at Kertsch.
- Idem Antiquities of Kertsch, Loncton 1857. - H11wlluson Histo1y of llerodotus III 5B-62;
si magnific'a opera a lui Uubols Voyage autour du Caucase etc. Atlas, 4 ser. ct'in care reproduccmu
interiorulu unui mormcntu scythu d'in Kerci, si ua sectiune ct'in elu (Dubois, Atl11.s 4user. pl. XVIII):
0
-
A
Fig. 1.
Fig 2
Acest'a. este tumululu unui rege scythu, aproxinmtivu 300-400 ante Js. Chr. Arangiamentulu co-
IS}- u1.de descriptiunei lui Herodotu (H' 71.) D',n vestibuiulu A, fig. 1, se trece in camer'a sepulcrahel
www.cimec.ro
139
riti ai regelui reposatu, se ucidu impreuna cu 50 de cai, si se ingr6pa intr'unu modu
destulu de curiosu(53).
Cei-l'alti Scythi au immormentare mai Jimpll'l. Cadavrulu e dusu intr'unu carru d'in
casa in casa pe la toti amicii, care ospetedia convoiulu mortuaru, neuitandu a da elite
ceva d'in t6te mancarile si mortului. Dupo 40 de dile ilu ingr6pa (54).
Intorsi de la immormentare, trebuiau sa se curetie. Pentru ace9t'a, facendu unu
cortu inchisu bine de t6t11 partile, punu intr'unu vasu petre la focu si ardiende
si presara semintia de canera; ei, desbracati, aspira sub acelu cortu aburulu pro-
dusu, si scotu tipete confuse. Altu-feliu, corpulu nu si'lu spala nici ua data, ci nu-
mai capulu (IV 73, 74, 75.).-Femeile se curatiau cu unu felu de pasta (alifie) prepa-
rata cu lemnu de cyparis, cedru si de tamaie pisata pe ua petra si apoi amestecatu
prafulu ace l'a cu apa (IV 7 5 ).
De la primulu inimicu, ucisu in bataia, Scythulu sa'i bea sangele (Her. IV
64, Mela Il, 1, 9); celoru-alti le taia capetele, pe care le aduceau inaintea regelui (IV
64), facendu d'in craniile inimiciloru mai innrsiunati cu pe de beutu (IV 65). si m1n-
drindu-se cu numerulu loru (55).
Cei ce voiau se faca unu juramentu urmau astufeliu : Dupo ce versau vino in-
tr'unu vasu de pamentu si se raniau la corpu cu unu cutitu seu sabia, sangele cursu
ilu amestecau cu vinulu, si immuiau acolo ua sabia, sageti, ua secure si ua sulitia
(IV 70); apoi, pronunciandu ua lunga formula de rugaciuni, Mu acelu amestecu d'in
cupa, impreuna cu pers6nele mai deosebite d'in socii loru. (56)
ce contine multe si curi6se lucruri: Principalulu este unu largu sarcopha.gu cu doue 'bompartimente,
in unulu B unu scheletu, care, judecandu dupo positiunea ce ocupa si dupo cor6na de auru seu mitra
de pe capu, este chiaru regele; ero in celu alatura tu F. E. se vede ua bogata omamentatiune de
nuru : cinci statuete, pa.veza, unu biciu, resturi de arcu, ua arma. lu partea drepta a compartimen-
tului ee vedu : 6se incrucisiate 1 G; mitra de auru pe unu capu isolatu, alte ornamente de auru si
electrum, vase de auru M M, de bronzu O, D; verfuri de sageti (K) ete.
(53) IV 72 deecrie modulu cumu asiedia pe fia-care calu cte unu cadavru, si 'i tineu spendiurati
in aeru. Cf. Rawlinson, 111 63, not'a. ,
(54) lV 65.-Acestu obiceiu era comunu in anticitate la mai multe pop6re barbare si semibarbare,
In sculpturile Asiriane se vedu adesea corpuri decapitate (Lajard, Ninive et Babylon pp. 447, 456.).
Obiceiulu d'a face cu pe d'in craniulu inimiciloru ilu atribuc Amm. Marcellinus Scordiscilorn: XXVII
4 : Hostiis captivorum Bellonae litant et Marti, humanumque sangninem in ossibus capitum cavis
bibunt avidius. Humboldt, .Asie Centrale 1 244.-La triburile d'in Sudamerica si la locuitorii in
suleloru Andaman, in golfuln bengalicu, veduvele obicinuescu sa p6rte cu sine craniile reposatiloru
loru barbati, aternate de gtu cu unu slnuru. Vedi Frederlc JUouat, .ilndaman Islanders p. 327.
(51i) Lucian Toxaris XXXVII si Pomponius Mela II, 1, 120 de ascmenea.-La Tatari obiceiulu e
acelasi; Si amicitiam vel foedus cum sui vei alieni generis populis faciunt, in conspectum Solis pro-
dennt, eumque adorant. 'l'um poculum vino plenum in aerem jaciunt, atque quisque eorum ex hoc
poculo bibit. Turn eductis gladiie se ipsos in quadam corporis parte vulnerant, donec sanguis pro
finit. turn quisque eorum alterius sauguinem potat; quo facto foedus inter eos ictum est (Abn Do-
lef Misaris Mohulhal, de itinere Asiatico commentarium, ed. K. de Schliizer, Berolin. 1845, p. 33; ap.
Rawlinson, 111 p. f>7.-Comp. Her. 1 74 deRpre ceremoni'a accst'a la Lydieni si Medi; la Armeni si
lberiani vedi in Tacitus Ann. Xll 47.
www.cimec.ro
140
Acestea suntu in scurtu obiceiurile si credintiele nationale ale Scythiloru. Ei aveu
mare ura pentru cele straina, si mai alesu pentru ale Greciloru. Herod. IV 76 rapor-
portedia doua esemple convingetorie : pe Anacharsis si pe Scyles. Clu d'anteiu, un-
chiu de tata lui Idanthyrsus regele Scythiloru, caletorindu multu prin Greci'a si A
- si'a-miea, voi sa introduca si in patri'a lui serbat6rea mumei dieiloru (Cybele seu Rhea)
la care asistase in Kyzikos, si o si celebra in Hylaia, ceia-ce facu pe frate-seu, re.
gele Saulios, se'lu om6re cu ua sageta.(56)-Scyles ,fiulu lui Ariapithes, regell1 Scy-
tbiloru, neplacaBdu-i costumulu si obiceiurile scytbe, observa si imita in t6te pa
Greci, in ceremonii, imbracaminte, initiandn-se in misteriile lui Bacchus (de siguru
Bacrbus Phrigianulu (Saba?.ius), fu denunciatu armatPi, care rl'lvolt.audu-se, puse unu
altu rege Octomasades. Acest'a ii si taia capulu (IV 78. 80).
CAPITOLULU V.
Probe pbysiologire
Ctu de pucinu multiernit6re suntu datele C!'loru antici, in cr privesce et.hnografi'a
descriptiva, se vede lamuri tu d'in im pregiurarea co unu Hippocrates chiaru, medicu
celebru si a.utoru alu cartii de auru. -cum nnmescA Blumenbach mic'a lui RCI"iAre dAs-
pre i11fluenti'a aerului, apei si situatiunPi lucruriloru asupra 6mAniloru,-ne-a lasatu
despre Scytbi ua cha1acteristica phisica asia d!l puci nu dPcisiva, aduncita, co pe te
meiulu ei. invetiati de tali'a unui si Schafarik, putura mongolisa Seythii
lui Herodotu fora tema dl3 er6rfl, pe cnndu filologi'a, si numai ea singura penA acumu,
ne areta adeveruln, pronuncindu- se pentru eranismulu loru.
Insemnarile physiogratbe despre Scythi in scriilorii greci, afora de Hippocrates,
se reducu la urmat6rele : Aristoteles atribue (Problem. XIV 14) ochi albastri si facia
alba tuturoru por6reloru Nordului ("(AIXt>XcX ol-'-1-'-"tiX iu oppositiuno cn sudulu !-LEAIXY6rp-
31XA!-Lot), si peru linsu, m6le, lungu (1), raru, de cul6re galbena-rosia, si SJythiloru
si Thraciloru de la Pootu (2). Galenus observa (3) co Scythii, 'l'hracii, Keltii si
Germanii au pelea rece si umeda, si d'aceea suntu moi, albi si fo1a peru, nu dicA
adico nimicu mai multu de ctu Aristotelu. - Pentru Arrianu ( 4), a fi cu ochii
albastrii si cu perulu rosiu galbuiu este a fi unu Scythu (5). - CLI alte cuvinte
totulu se rednce la ochi albastri si peru rosiu, doue trasuri, si anco si acfstPa im
partasindu-l'l Scythii cu tote poporele Nordului.
Astu-feliu dero,-lipsindu scriitorilo 11 greci si romani aeea ascutita observatiune
{56) Cf. dt>spre Anacharsis, Diogcnes Laertius vit. Anach. ], 101-2.-Ephor. fr. 101; Nic. Dam.
fr. 123.
{1) Aristot. de gener. anim., V, 3, comp. Hist. an. III, 10, Probl. X, 10, 24.
(2) ldem Prol. XXXVlll, 2.
(3) De temperament, II 6.
(4) Ap. Le. Diac. IX 6. Comp. Lucian. c. 10.-Clem. Alex. Paedag. c. 3.
{5) ldem.
www.cimec.ro
141
a momentului propriu ethnologicu, coei dedeu atentiune numai la ceia-ce i isbia la
prim'a vedere : tali'a, cu16rea parului si a pielei, - suntemu redusi a intreba. osele,
ce ni le-au pastra tu movilflle cele inalte ale Rusifli meridionale, anticitatile de totu
falulu aflate intr'enself', figurele sculptatr, bas-relievuri etc., deco ele aru pute cum-
va se confirme resultatele la care nea dusu analys'a resturiloru d'in limb'a scytba.
D'in indiciile caracteristice ale corpuri!oru omenesci, ceia-ce aru putea servi mai
multu pentru deosebirea raseloru suntu neaperatu formele capului, locasiulu activi-
tatei n6stre inalte. De aceste forme a si inceputu sa se ocupe ua sciintia a parte
Cranologi'a, care pene astadi, nu a datu resultate pe deplinu satisfacatore.
Pentru a ne forma ua idee de conclusiunile, ce se potu trage d'in studiulu schelete-
loru afl.ate in mormenturile scythe, vomu lua cele cinci cranii desgropate la 1855 in
movil'a de la Alexandropolu, ,Jistr. Ekaterinoslav in Rusi'a meridionale, - unu tu-
mu\u funeraru, ce se crcie a fi fostu alu unui rege scythu(6).
Academiculu Cb. de Baer, esaminandu-le ca naturalistu si archeologu, a ajunsu la
urmat6rele resulta te(7).
1. Aceste cranii ofera mari diferintie(8), formandu doue grupe cu totulu distinc-
te: Tr11i: nr. 1 (pl. XVIII fig. 1-2, XXI fig. 1-2), 2(XXI-3) si 5 (pl. XVI fig.
2; XIX fig. 1-2; XX. fig. 1) trebuescu calificate: scurte si largi, avsndu lungime
maxima a partii inferi6re a fruntii, a occiputului :
Cran. nr. 5 : G!J'N G
nr. 1 69
" nr. 2 71, 8;
ero done nr. 3 si 4 (Pl. XVI lig. 1; XVII, fig. 1-2; XX fig. 2) suntu lungi si strm-
te, avendu:
Cr. nr. 4.. . . 75, 5
Cr. n .. 3 appr. 75.(9)
2. D':n craniile cele lungi te si forte strmte, nr. 4 este alu unui barbatu, ero nr. 3
alu unei femei.
3. Dupl' tote probabilitatile, craDiile cel o- si largi (nr. 1. 2 si 5) suntu ale
Scythiloru, nr. 2 chiaru alu unui rege scythu, pe nr. 3-d'in craniile alungite
- alu concubinei regelv.i, ce se scie co se ingropa ua data cu monarchu\u (p. XII).
4. Craniile lungi si strimta apartinu unei populatiuui ce locuia la
oordu de Scythi (p. XIII).
5. s,ythiloru, comparate cu cele d'in colectiuneo. Ac;! de miei imperiale d'in
Petersburg, presinta mai mare analogia cu ale Iose de ora ce nationalitatea
acestor'a nu se p6te defige, e dA presupusu a fi fostu in antidtate vre unu poporu cu
(6) Rccncil d'antiquitcs de la Scythie, livraison I, t:!t. Ntcrsbourg 1866, p. 7.
(7) Description des crcnes, tronvcs rlnns le 1'1tlltltlus tl' Alexandropol, p. III-XVI, Supple-
ment la Rccueil cl'antiquites ac la &ythic.
iB) Vcdi pl. XVI d'in op. cit., comparatiunea ambcloru grupe.
(9) !Jcm, IV.
www.cimec.ro
142
capulu largu si destulu de giosu, nici moogolu, nici tataru, nici finezu, care se fi e.
migratu d'in orientu, si d'io care s'aru pute trage Baksirii (XV).
Aceste conclusiuni in generalitatea loru ne paru cu totulu nefondate :
Mai anteiu : Prin ce indicii se pote recun6sce d'in trti craniuri aflate unulu lon-
ga altulu , care anume apartinea regelui , care anume era alu unui betranu, si care
alu unui teneru, si anco : cari ale supusiloru regelui ? Baer deosibesce craniulu re-
gelui de ale celoru alti, prin pucin'a desvoltare a legatureloru si inegalitatiloru 6seloru
ce se observa la unu craniu, cari aru denota, dupo elu, lips'a de esercitiu frecuentu si
intensivu alu muschiloru, - lipsa ce s'aru potrivi numai unui rege, care nu'si pune
in actiune anco de mi cu fortiele physice (p. XII-XIII). - A cest'a DU p6te fi seriosu!
Alu douilea: Prin ce indicii deosebitu-a Baer craniulu barbatesou de
- si anco fixandu acectoi 'a ua fpmei& cu versta de 20 ani, candu crani ulu pretinsu
femeescu e incomplectu; (ii lipsesce bas'a si ua parte a occiputului)? Fineti'a 6seloru,
proportiunile mai mici absolute diametreloru, mai pucin'a proeminentia a linii
Joru, ce invoca Baer si-i pare a lA vede pe fragmentulu de craniu, nu ne p6te de locu
convinge. - De pe structur'a craniiloru d'in mormenturile antice e imposibilu a s&
deduce siguru sexulu, cumu areta lamuritu acest'a Virchow(lO), care se abtine, in
studiulu seu.asupr'a VPChiflloru cranii nordice d'in Cop11nhaga, a deos11bi craniile bar-
batesci de femeesci; de asemenea His si Riitimeyer, (11), Berna.rd Davis(l2), Pe-
schel(l3) etc.
Alu treilea: Aruncate intr'unu mormentu cranii de ambe sexe, se p6te pre bine
intempla ca la mesurat6re se reiasa doue typuri seu forme de medilocu, pe cari sa nu
le represinte doue populatiuni, ci numai familiile uneia singure(l4), coei se scie co
raporturile de marime ale Cl'aniiloru, chiaru in cerculu aceleiasi rase balantiedia in
semnatu.(15)-Deosebirea dero de rasa intre cranii aflatA sub acelasi mormentu e du-
bi6sa, asia cumu de es. far,e si Baer, atribuindu acele lungi si strimta cranii (nr. 3
si 4)- Celtiloru, mai alesu candu Herodotu nu cun6sce Celti in Rusi'a, ero Celto-
Scythii lui Strabo (XI, c. VI, 2) desemna pe pop6rele nordului in genere.
Conclusiunea este co : in lips'a unui mare numaru de mesuraturi ale craniiloru a-
flate in movilele scythe, nu avf'mu ua medie statistica, dupo care sa se p6t<l detPr-
mina ras'a la care acele resturi apartinu. - Totusi suntu alte indicii ce trebuescu
luate in sema in studiulu celoru cinci cranii de care este vorba, si anume conforma-
tiunea 6seloru faciale. Asia, se scie co positiunPa ochiloru si form'a nasului ne da
sigure semne de recun6scere pentru familiile umane. Mongolulu nu se deosibesce mai
bine de ca.tu prin positiunea ohlica a ochiloru s11i, si nasulu celu turtitu si viritn in
frunte. acumu Scythii erau Mongoli, aru tl'f'bui se gasimu in craniuri
typulu facialu mo.11golicu, ceia-ce nu se afla.- Deschidietur'a nasale a craniiloru se
(10) Archiv fur Anthropologie, v. 4, 561.
(11) Crania helvetica, Basel 1864, p. 8.
(12) Thesaurus Oraniorum, London 1867 p. XV.
(13) Volkerkunde, Lei!Jzig 1874, p. 53 ete.
(14) Peschel, Volke1kunde, Leipz. 1874.
(15) Indicele Slaviloru de adi de es., intre 78,8 (la Serbi) pene la 82,1, (la Ceki); alu
www.cimec.ro
143
vede inalta si strimta; ea denota dero unu nasu forte proeminentu, pe candu la sche-
letulu unui moogolu aru fi trt>buitu ca se tia larga, in comparatiune cu inaltimu-i
neinsemnata, chiaru mai larga de ctu dupo cumu se si afla in unele cranii
buriate d'in colectiuneaAcadamiei de PatersbJrg (Baer p. Xlll).- Ceia-ce urmedia,
d'in diferentia conformatiunei 6seloru fa.:iali d'intre craniile de la si
scheletuln mongolicu, se confirma prin impregiurarea deja mentionata: co attu Hip-
pokrates, Herodotu ctu si t6ta auticitatea , vorbindu despr11 trasurele externe ale
Scythiloru, nu observ"ra la acestia nasulu turtitu, seu ceva ce aru aminti d'in typulu
facialu mongolicu, pe candu Herodotu, candu ajunge la Argipeani cu dflscrierea, spu-
ne anume co acestia au nasulu turtitu.
CAPlTOLULU Vl.
Anticitati
Nimicu nu ne mai bine par.tea cPa m,i originale si mai adevarata a
sociftatiloru diJ ctu a1 tea, plastic'a, figurate. Acestea, fie chlaru in ru-
deti'a loru primitiva, ne revela cu la muri re instinctele cele mai tainica ale unui po-
poru, capriciile si gusturile sele, religiunea, symbolurile , mai scurtu intreg'a. sea
vietia culturale. E Jt. vi uu a corn i'leta si confirma marturiile li terarii , adesea f6rte
supurficiale despre ar,ticitate, si merita cu totu dreptulu a se pune in capulu fonta-
neloru istorice.
Rusia meridionale poseda la tiermur ile marii Negre ua nesecfl ta com6ra de anti-
ci tati ale artei helene, inflorit6re ua data in coloniile comerciale de acolo. - Alaturi
de tiermulu grecescu se intinde vastulu teritoriu alu Rusiei mici si alu Cazaciloru de
la Don de ua parte pene rotra Kiev; ero pe de alta parte pene la Volga, cu uriasie
movili mortuarii (Kurgane) ale principiloru !Jcythi, prin cari se p6te urmari influenti'a
si barbarisarea treptata a formeloru grecesci in configuratiunea nationale propria
scythica a pod6beloru calului, a armeloru si a vaseloru de argintu.
Objectele aflate in aceste kurgane, si dr puse acumn in muF mlu Ermitagi ului Im-
perialu d'in Petersburg, formedia obiectulu unei publicati uni a Comisiunei imperiale.
ruse, inceputa la 1866, sub titlu: Recueil d'antiquites de la Scythie, d'incare a esitu
pene acnmu douA fascicule (prim'a in 1866, a dou'a in 1873) cu unu Atlante de 46
plaosie (pl. 1-44, A-F). Vomu da ua scurta aruncatura de ochi asupr'a ctor-va
kurgaoe, mai cu sema asupr'a tumulului de la Alexandropolu seu Lugovaia Mogila,
guveroam. Ekaterinoslav, pe malulu dreptu alu Dniprului(l), care coprindea, dupo
t6te probabilihtile, mormrntulu unui rege scythu d'in alu IV seu alu III secolu
Germa.niloru intre 8-81,4; alu Italieniloru 84-77.- LuigiCalori in Bologna, esaminandu 2442
craniuri italiane, a allatu 166ri brachicephale cu indicele mediu 84; restulu de 777 craniuri inse cu
nnu indice rle 77, arlico M'esocephale (intre 74-78)
(1) tocmai ac9lo wnde trPbliP cantatu GhP-rrosulu ant.iciloru.
www.cimec.ro
144
aut. Chr. (2). Dupo mai multe sapaturi in diferite directiuni descoperi in fine ua ex-
cavatiune artificiale in solulu tumululni : era mormentulu unui calu de calaria., in-
gropatu pe genuchi, avendu capulu rediematu pe ua mica trepta, ero la drept'a si
steng'a mai multe placi rotunde de auru, representandu figur'a unui leu, a unoru pa-
seri indistincte, unu hippocampu aripatu, avendu josu unu pesce, unu bou, t6te in-
congiurate de arabescuri; mai multe alte objecte de bronzu, auru si argintu, ce ser-
viau neaperatu la pod6b'a calului (vedi pl. VII, Atlas, textulu p. 9 -10), siea, ua
tolba de lemnu cu 45 sageti (pl. XII). - A dou'a excavatiune artificiale alaturi de
acestu mormentu; continea amphore cu cte-va litere pe ele, oseminte de diverse
animale si fragmente de utensilii de feru si cupru, ducea la ua gr6pa patrata ce
forma intrarea unei galerii subterane, de care se tine ua mare catacomba. Aci
se aflara doua cranii cu diverse oseminte umane , mai multu de 700 mici obiecte :
(pl. IX, X, VIII, XI, XII) figuri de tigri, lei, pasari, grifoni, cerbu, grifoni seu cai
cu aripi afrontati etc., mai t6te de unu frumosu stylu grecescu d'in alu III seu alu
IV secolu ant. Chr.; totu aci apoi : verfuri de sageti de bronzu seu osu, fragmen-
tele unei cuirase cu soldi de feru, vase, etc. - Acest'a era mormentulu principalu
alu intregului tumulu. Doua pasagie subterane ocoleau catacomb'a la estu si la vestu;
ua spartura facuta in murulu apusanu, intre deschidieturile astoru locuri, areta mai
multe amfore, vergi de cupru asiediate paralelu, ua cuveta de bronzu, unu schPletu u-
manu cu faci'a cotra estu, avendu de ambele parti ale capului cte unu cercelu marei
pe gutu unu inelu in spirala; 1 a man'a drepta ua braciara de feru. Alta subterana (pl.
XVI) continea gramedi de oseminte d& cai, placi mici de auru, ornamente re.presen-
tandu balauri afrontati, alte animale fantastice, unu bustu de femeia cu ua tolba la
spate, p6te bustulu Dianei; alu unei femei cu casca, p6to Athena; placi stampate cu
capulu lui Dionysos si a unei Menade coronate de edera; mai multe ornamente de
argintu, etc. (pl. XIII, XII) pentru cai; representatiuni : unu capu umanu pusu in
centru si incongiuratu de siepte capete de boi (pl. XIII fig. 3), ua femee pe josu, ti-
nendu in stang'a ua lance, ero in drept'a ua cor6na (Athena), ero josn la pici6re
fiindu ua bufaitia (pl. XIV_J1g. 5); doua figuri de femei aripate puse intre doua bestii
cornute (pl. I fig. 1-2, Aura seu Artemis; Zeitung. 1854 plans. 61-64)
unu magnificu coletu consistandu intr'ua lunga panglica (pl. XV fig. 1 5) cu placi
semicirculare, ce oferia figurile stampate a diece grifoni cum ataca doui ct'rbi si doui
miatreti; placile ornate cu florarii infatisiau, un'a unu balauru invingendu unu a-
nimalu indistinctu, p6te unu tigru; cea-alta doui grifoni afrontati.
E curiosu co printre aceste lucruri s'a gasitu si sfaramaturile unui carru, cu siese
r6te (pl. 21) si mici obiecte: placi de auru lucrate i't-jour, nasturi de auru, perle de
auru seu pasta albastra, cari de siguru faceau parte d'in ornamentatiunl'a
ln catacomba (nr. XI) zacea la pamentu unu scheletu omenescu, cu capnlu spre nord
(pl. XVI fig. 2; pl. XIX fig. 1 2; pl. XX. fig. 1) avendu la sLang'a douo amforl', un'a
cu inscriptiunea
1
r cea-alta. cu monogram'a IMH i , si ornamente, intre cari
unu toiagu de comandantu (p. 24).
(2) Recueil I li vr., p. 1-2 doscriptiunca.
www.cimec.ro
145
In Dolgaia :Mogila, trPi ktlometre departe de Alfxandropolu, s'a aflatu de aseme
nea cte-va schelete de 6meni, copii, avendu la capu cte ua cupa de pamentu , si
all;e vase, oseminte de calu si deferite animalo (pl. 27-28). Unulu d'in schelete er
ingropatu intr'ua positiune curbata, cu capulu spre Nordu. D'in sapaturile altoru
diece kurgane, totu de lunga Dnipru in guvernamentulu Ekaterinoslav, despre care
raporMdia in scurtu a dou'a fascicula a operei Recueil d'nntiquites de lll
suita ua dispositiune identica in construirea tumuluriloru, si in modulu de ingropa
ciune : tia-care kurganu formerlia adico deosebite gropnitie, mai cu sema insa unn
snbteranu principalu, aduncu sapatu in pamentu. :Movil'a de la Certamlk la .Nico-
polu ne atrage cu deosebire at.entiunea prin bogati'a ornamentatiuneloru de auru si
argintu de totu felulu, prin vasele stralucita de argintu ce ne-a datu la lumina. In
aceste turnul uri, dupo cumu se V( de, cadavrele cailoru impodobi te cu cele mai scum-
pe lucruri, j6a unu rolu deosebitu. Nicairi nu se intempina mai isbitoru, de ctu in
aste movile, marPa inflnentia attica asupr'a semi-barbarei lumi helenisate a Scythi-
loru dll la :Marea-N egra.
Desgroparile, ce se facu in toti anii, continu, parte obiecte curatu grrcesci in vase
zngravite, in arme, ornamente si inscriptjuni, parte iose ne presenta productulu unei
populatiuni indigene, llemi-helenisate, a Scythiloru(3). Babele seu de petra,
ce de ordinaru suotu puse d'asnpra I!ovileloru , au mai multu unu typu persanu de
ctu mongolu; ochii suntu mari, nasulu si gur'a ofera dimensiuni mai mari de ctu
suntu de obiceiu la Europeni( 4); typurile figureloru variedia iose, ceia-ce pare a
proba co babele nu aru fi oper'a uneia si aceleiasi natiuni.
(3) Despre movile seu kurgane vedi : Kiippen, .A.lterthum und Kunst in Russland; Idem O
drcwnostyach w 1'werskoj ka1elii, in Zurn. Min. Wnut1. djel, 1836, 3-a brosiura; A. H. Zwlck:
!lie Griiler in elen Kaukasischen Don unll Volga-Steppen.- Lippoman, Zastanowienie sic nad
mogilami, Wilno 11332.- G. Elchwalll, O czudskich Kopiach, St. Potcrsburg, 1856, in Zapiski
lmpcr. Archeologicz Obsczestva, t, IX, cu care se serva ,\.lft. Maury, in artic. Des monuments de
la Ilussie connus sous le nom de 1'1tmulus 1choudes, Rcvuc a1chcologiquc, Nouv. scrie 1868. -
E. Sebelev, despre eate-va terguri si moghile in guvernam. Tauriei (Zapiski Odesk., 1, 331-334;)
Spasskl, kurgancle de la Dniprn idem I 593!"96. -Despre babele de petra totu in 1 p. 596; kurga
nolc d'in guvern. Kievului 1 609620 etc.
Despre anticitatile de la Kerci, vcdi opcr'a mai recenta a lui Cari Riittger, die Alterthumer
ron Kcrtsch in der Kaiserl. E1emitagc J!hotographirt und herausgegeben, St. Petresburg 1873. -
J,ndolf. Stephanl, dic Antikensammlung zu Pawlowsk, St. Petersb. 1872 (Memoires de )'Academie
impcr. de sciences de St. Petersbourg, ni ser. t. XVIII. 4. - In Zapisk. Odesk. III, studiulu lui
Hukhtcief despre tumululu de la Alexandropolu, etc. - Cf. Compte-rendu de la Comm. imptir. ar
chcolog pour les annces 1870-71, St. Pete:slJurg 1874, despre sapaturile de la Phanagoria.
Despre mormenturile scythe d'in Taurida cf Ch. Lenormant, Sur les antiq. du Bosphor. Cime-
ricn (Mem. de l'J.cademie des Inscript. N. S. t. XXIV, 1 partie). Dr. M. Pherson, .A.ntiquities of-
Kertsch, Lond. 1857.- Dubois, v. V. - Seymonr, Rus sia on the Black Sea. - Pallas, Yoya
ges, etc.
(4) Dnbois de Montperenx, .A.tlas partie archColog. pl. XXI, fig. 4,5, desemnedia cte-va babe,
dero se insicla cndu recunosce in ele typulu mongolu. Cf. Alr. Maury p. 29 op. cit.- Intre descope-
ririle mai noui, in peninsul'a Taman-Kcrci, csto unu sarcofagu lcmnu cu unu scheletu fe-
mcicscu, si cu bogate objecte de auru, aflatu in marea movila Blisnitza. L. Stephani (die Antiken
www.cimec.ro
146
O aruncare de ochi numai asupr'a frum6seloru obiecte d'io Crimea, si a mormen-
turilloru scythe d'in Samara, asupr'a celebrului vasu de la Alnandropole (5)etc., ajun-
ge, credemu, pentru a se convinge cine-va co Scythii nu erau, nu ti asiatici de
la nordu, si co posodau ua industrie met:tlurgica f6rte inaintuta.
Ua problema inge pentru istori'a primitiva a artei, nu privflsce numai antici-
tatile Seythiei o si ale Cyprului, Rhodosului, Troiei, mormenturile FtruscP Ri ita-
lice de la Cbiusi, Orvieto, Villanuova, objectele de bronzu si vaselo de pameotu d'in
Francia, locuintitle d'in Elvetia. etc., - remane inse dt:l deslegatu : Fami-
li'a. indo-europena, mai cu sema cea greco italica nu a posedatu ea deja ua tecbnica
indigena, propria, in lucrarea aramei, a bronzului, in tiesatura si olaria, inainte de a
incepe influenti'a pheniciana, asiriana seu egyptiana? Precumn se constata ua epoca
de petra in Attic'a, Beoti'a, Macedoni'a, Daci'a, lacurile d'in ltali'a superi6re etc.,
n'aru fi de admisu si ua cultura a epocii de bronzu, ca ceva comunu europeanu? A-
tunci cumu se esplica influenti' a mare a Greciei asupr'a tieriloru de la nordu, mai a-
lPsu asupr'a Scythiloru Pontici?
Cndu scimu co lucrarea aramei e ua mostenire comune a pop6reloru iudo-germa-
nice, si cndu vedemu co anticitatile d'in Altai:, cu mormenturile numite ciudice
(Kurganl', Majaki, Stanzi) si cu figurele de petra (Baby) de d'asupra movileloru. t6te
stau intr'ua legatura strinsa unele cu altele, de la Altai: pene la Dnipru si Kuban,
n'aru fi permisu a suposa esistenti'a unei culturi scythe primitive, anteri6re influentii
culturale helene P unui stylu ornamentalu cu totulu particularu, care pre-
cedendu p(l celu greco-asiaticu a continuatu apoi lunga elu si cu elu, producendu ua
artP, ce nu e nici greca, nici scytha, ci unu amestecu
1
productu alu geniul.ui indo-
europeanu si eranicu ?(6).
CAPITOLULU VII
Agatirsit.
. (
Eco unu poporu despre care istori'a fortj:pucine de disu, ero ethnografi'a si
filologi'a nu potu sasi dea cuvintele loru-:" ; r
Sammlung zu Pawlowsk, St. Petenb. 1872) crede a fi mormentulu unei preotesee demetriadc, ceia-ce
nu e de admisu. Vedi Cour. Bursian, Jahresbericht iiber die Fortschritte der class. Alterthumswis-
sensehaft, II v. Berlin 1875.- Cf. despre thesaurulu de la Gontiesci: Odobescu, Istori'a Archeologiei
1 566 seq. '
(5) Vedi stamp'a anessata.
(6) Cestiunea generale, agitata in timpurile d'in urma, se tra.tedia diferitu in scrierile mai nou1 :
A.. Conze
1
zur' Geschichte der g1iechischer Kunst I cu 2 table 1870; li, 1873. - Uuger,
Ueber den tler Kenntniss und Bearbeitung des Erzes in Europa, I.eipz. 187 4.-Beloch
Bronzo r- ferro nei cm-nu omwi, Twino 1873.- G. Couestablle, Sovra.di due discllli in bronzo,
cmtico italiei dtl Museo di l'cruyia r so1'ra l' rtrte ornamentale primitiva in Italia ed in alt re
parti di Europa, Torino 1874. - Hermauu Geuthe, Ueber rlen etruskischen Tauschhandel nach
demNorden, 1874 Fr11ncfurt. - J,udwlg Urllchs, zwei Vasen Stiles, Wiirzbnrg 1874.-
.&.chil Devllle, Histoire de l'art de la verre1ie dans l'antiquite, Paris, Morei 1873.
www.cimec.ro
5
4
2
3
' '
1
'
r . Vasulu de la Alexandropole. - 2. Unu dieu allu Scythilor. 3 Costumulu unei Scythe (Kerci). - 4 5 Caciule ascutite alle Scythiloru asiatici
pe sculpturil e de la Hehistun, si pe ua placa din Cappado'ci a.
,'l
3
1 . 2 . Scythi pe vasulu de la Alexandropole (Russia). - 3 Idem pe ua cupa gasita la Kerci (Panticapes).
n;" Stabil. wutm a1lele. graf. SoCfCII, Sa11de> & Tecl1
120/iB
www.cimec.ro
147
Herodotu, care numesce pe Agatirsi cu ocasiunea espeditiunei lui Dariu contra
Scytbiloru, ne spune co acestia, do temere pentru armele puternicului monarrbu alu
Persiei, cHura. ajutoru de la vecinii Joru, prin urmare si de la Ag.ltirsi. Cesti d'in
urma crediura prudentu a nu se amesteca, si refusara, mai alesu sciindu co numai
cu greutate voru pute l'ersii se treca peste granitiele munt6se ale Joru. Cndu Scythii,
voindu a atrago pe inimicu in teritorii straina, ocupasera deja tierile Melanehleniloru,
Audrofagiloru si Nt>uriloru, si erau apr6pe de hotarele Agatirsiloru, se opusera ace-
stia cu armele si-i silira a ('Si d'in tier'a Neuriloru in propriulu pamrntu scythicu
(Her. IV 125). - D'in istori'il acestui poporu nimicu nu mai scimu alt'a, de ctu co
unu rege agatirsicu, Spargapeithes (IV 78) omorise prin curse pe regele scythu A-
riapeithes (cam la an. 490 a. Chr.)(l).
Ocupandu, in timpulu lui Herodotu, t6te probabilitatile Transilvani'a de as-
tadi, nu mai aflamu nimicu despre ei, pene la Pomponius care, urmandu unui
autoru grecu, ii asiedia la apusu de Maeotis(2); Plinius(3) in nPcunoscutulu spatiu
nordicu alu globului, ero Ptolomeu(4) ca si Dionysius Periget(5), candu in estrem'a
media-n6pte lunga Oceanulu sarmaticu, intre rurile Chersinus si Turuntus(6), candu
tocmai in Asia, la Imaus; ero Suidas si Steph. Byzantinulu in muntii Hemusl7).
Despre originea loru, anticii ca si modern ii nu se invoescu. Dupo traditiunea lo-
cale culesa de Herodotu de la Grecii Pontici (IV 10), ei aru fi frati cu Gelonii si
Scythii. Scythi ii numesce si Mela (II, 1, 2) si Bibius (p. 34), si de Scythi ii tinu
mai multi scriitori moderoi ca Zeoss (274), Diefenbach (origioes Europeae) si nu
fora verisimilitak In adeveru, in timpulu lui Herodotu, nefiindu anco Geti seu
'rbraci trecuti d'in c6ce de Dunare, nimicu nu ne siJesce a lua pe Agatirsi dreptu unu
poporu deosl bitu de vecinii loru Scolotii. La ace3t'a vine si impregiurarea co singurele
doua numi pastr11te de la densii suntu comune cu Scythii; 1-iu numele etbnicu 'Arii
(8) se compara cu numele Scytbu: 'Iaa.v.&opoo-; (Her. IV 76) si cu sarmaticulu
ethnicon Aga -mataes; TI-lea numele regelui agatirsicu (c. 78) ne in-
tempiua totu sstu-fl'liu ca nume de rPgP la Scythi (r. 76). ero partea-i ultima
se recun63ce in scythicele : 'Apt!17tst&'lj<;;, ( c. 78) si in (1 211 ),
unu nume d'in poporulu Massagetiloru (Comp. Zeus 274 (9). - Trasurile, mai de-
(1) Cf. Rawllnson, III, 70.
(2) Pomp. Mela, II, 1,2; totu aci ii pune si Am. Marcelllnns, XXII, 8.80
(3) H N. IV 26.
(4) Geogr. VI, 14.
(5) v. 314-319.
(6) Comp. Mare. Heracl. p. 56.
(7) V. 'Arci.&opaot, a{)oyo<;; S'JOOtspro tOO Al'p.oo.
(8) Plsander, ap. Steph. Byzant. dice coei isi luasera astu nume de la unu fiiu alu lui Hercules,
seu tX7tO 't!JY &6paroy 'tOU tOYOCIOt>. Comp. Snld. V. 'A ra&opoo<;;.-Enst. ad Dionys l'erieget. 310.
-Dupo textulu d'in Stefan Byzant. Tpcmaot 7tAljCILOY Ks/..toi"<;;, a&Yo<;; 00<;; Ol 'Ar(X-
&opooo<;; ovop.ci.Cot>CitY,, emendatu de A. v. Gutschmidt,-Agatirsii aru fi numele grecescu alu po-
porului; nnHo alu loru propriu aru fi fo>tn: Trausii, numiti de Herodot.u, Thraci.
(9) Cf. pentru originea scyt.ha a loru pe Rltter, die Vorltalle europiiischer Volke1geschichten 1or
Ilerodotus an dmt Kauca.ws und an irm Gestaden des Pontus, Berlin 1820.
www.cimec.ro
148
parte, CP da Herodotu despre densii : portuln celu mai desfatatn si pod6bele de anru (10)
couvinn d'o potriva Scythiloru, vedemu luxosn imbracati, si immormentati prin
monnmllntelo antice d'in kurgane; comunitatea de ft>mei cu adaosulu i tPalisatoru:
r\llx 'l(,(lO['l'V7JtO( t5 eroat M:t EOVt5c; IL*S t'{)oc)y<p IL*<; ?tx&st xperoY-
'&"'lc; k (IV 104) cco fiindu toti uniti priu lPgaturele sangdui, si nefacendu
toti, ca se dicn asia, de ctu un'a si aceiasi familia, nu suntu supusi nici la ura, nici
la atribue si Scythiloru de alti autori posteriori lui Herodotu (11).
Zeuss (714) presupune co Agatirsii. aru fi ua ramura d'in puternic' a natiune d'in e-
vulu mediu a Chazariloru, pe temeiu: l-in, identitatea de nume intre Agatirsisi A-
katziri; 2-lea, 6rece comunitate in obiceiuri, ca zugravirea feciei. Acestea anse suntu
departe de a dPcide cestiunea, pentru co: a) ua theoria ethnografica pentru ua pura iden-
titate a numeloru este totu-d'a-un'a ua procedere periculosa; b) zngravirea feciei(12)
o afiamu si b fin11zii Ostiaci de la Obipene adi, si in t.riburile Americei, fora a. fi ua
caracteristica ethnica (13).
Altii ii ia dreptu mosii Litvaniloru de adi.
Agatirsii erau cu locuiutiele loru, cod bogati'a de auru presupune ua es-
ploatare continua a mineloru si riuriloru Transilvaniei, si ua s0ciotate dej11 inaintata.
Nici natur'a tierii Joru nu propria pentru nomada.
vomu crede lui Aristotele (14) ei, inainte d'a fi inceputu sa scrie cu liten.
cautau legile in versuri spre a le nfige mai bine in memoria, si astu obiceiu se con-
tinua la Agatirsi si in timpulu seu.
Instrumentele de petra aflate in Transilvani'a, fia d'in epoc'a primitiva, taia te numai,
ne lustruite si necompll'cte, fia d'in a dou'a epoca,- ua desvoltare mai departe a pri-
mei peri6de (instrumente ascutite, rotunde seu ovale, avendu unele pe ua parte unu
felu de taisiu; sageti de forma piramidale etc.; silPxuri lustruite, gaurite puse in dO>s-
picatura de lemnu etc.)- nu denota nou poporu pe scara de venatoru seu pescaru, ci
(10) IV, 104 -Comp. observati'a lui Rittcr, Vorhalle 287 despre
(ll) D'iu cei cari sustinu thracismulu unii (}Iasdeu, Istori'a Critica, Cuuo) se inte-
meitldia pe cuvintele lui Her. : Catu pentru cele-alte obiceiuri ale loru ele au multa conformitate
cu ale Thracilorll -Anse asemenarea de obiceiuri scythe, ame nu sun tu Scythi - Altii invoca P.
mendatiunea passa.giului d'in Steph Byz .. de mai snsu, co Agathirsii s'aru fi numitu Trausi, si
Trausi aru fi fostu Thraci.-A11se Suidas si Hesychios numescc pe Trausi : Tpaoaoi I3Yoc;;
'X.0\1. -Schul!er, op cit p. 166, tine pe Agathirsi de Ce/ti; Nicbuhr de Daci (Klein Schrifteul 377);
ambele numai simple supositiuni.
( 12) Virgil. Acu. IV, 146; Comp. lleync Exs. 11.-.Mclalll, l, 2, 10,-Solluus c. 20; caeruleo picti
calore fucatis in coerulum omnibus. Servius (ad Virg. Aen. IV, 146) ii numesce: cya.nea coma placen
tes -- .\vleuns (<Ieser. orb. 447): !HaccinctitiUC sagis scmpcr pictis Agathyrsi, Comp. Prlsclauus
Perleg, 302, ce 'i nnmesce numai: l'icti. Dupo Strabo, se vapsia.u la facie mai tute poporeleceltice.
-Comp. Tacitus Agricola XII, Cacsnr Bell. G1tll. V. 14; -l'icti paru a' si fi lua tu numele de la o
biceiulu accst'a.
(13) Opiniunea lui Zenss este totusi atlmisa si de Miillcuholf, Sarmaticn, op. cit. de Viv tle
St. Mllrtiu, les Khazars, Nouvelles annales des voyaqcs 20, 1851, p. ]:JG.- Rum. Stu
dicn, o combate.
(14) Problem. XIX 28.
www.cimec.ro
pe acela, care prin agricultura tinde se inaintedie, avendu locuintie statornicite, 6re-
care gradu de spiritu publicu si de ordine sociale. Asemeni instrumente a'a afl.atu in
Ungari'a la: O Szenna, Ka!va-Borfo, Kis-Ferenye (Corn. Neograd),
(Com. Abauj-Torna), (Con . Krassovian), Zips etc.- In 'l'ransilvani'a la
Fiildvar, Gireslau(15 ). Ori carui ar oporu sa apartina ele, dupo cele ce amu dis o in par-
tea introductiva a Ethnologiei, nimicu nu ne silesce a admite unu poporu fint>zu sen
ibericu auterioru Agatirsiloru, nici a sepadJ. de petra de cele d.:J bronzn a
tlate totu in 'fransilvani'a, asia co loru s'aru putea atribui cu 6re-care gradu de sigu-
rautia ambele categorii de anticitati.
Ce privesce bronzulu nu incape indoiala, coei caracteristic'& pop6reloru d'in epoc'a
de bronzu este bogati'a si stralucirea in ornamentatiuni, inele, brosie, arme frumosu
decorate, securi, sabii, scuturi, sageti, lanci, bine esecutate.-Asemeni objecte s'au a-
fhtu iu numeru suficiente in Ungari'a, Ardelu si Bucovin'a(l6).
E de rospinsu anse opiniunea lui U.ougemont, care, pe temeiulu toxtului d'in Am
mi anus (22. 8. 30), asiedia patri'a otielulni in Tnnsilvani'a, fora sa observfl co Aga-
tirs-ii lui Ammian suntu la Maeotis, si co prin diamante nu se p6te intielege : otit:luri !
CAPITOLULU VIII
Getli si Hacii.
1.
In deslegarea cestiunei despre nationalitatea Daciloru primulu punctu de hotaritu
este raportulu de rudenia in se afla Getii cu Dacii.
Strabone, care nu pare a nu fi fostu destulu do informatu, pretinde co Dari.i cu Getii, .si
Getii cu Thracii vorbiau aceiasi limba (1). Elu recunoscendu Geti in surlulu Dunarii,
si condusn de denominatiunea obicinuita atunci la Geti, considera ambelo 1 ca
idtnticP, stabilindu ua. deosebire celu topica : locuitorii d'in josn de rataracte
penAla ruare : Geti; ero cei de la cataracte iu susu spre Ge1 ma ni a : Daci. - Cu to.
tulu contra acestei pareri se areta Dio Cassius, fostu prefectu alu Panoniei, rare vor-
( Jr,) \'cdi Ed. v. Sackt>n, Leitfarltn zu1 kunde des he-idnischen Altertlmms, Wion 18Gf, p. 80.-
S eldl si Keunt>r, zu eine1 Clwonik de1 archiiologisclle!l Funde11 in rle1 oste!-reichischen
Monarchie 1846-47; 18ri5-18G4, 10 hrosiuri.- Dr. Utimer Fliil'is: Muregeszeti kalauz kiiliiniis
tekintettel Magyar orszdgya iiskrn-i mii!egeszrt, Pest
(lli) Sacken, Leitfaden p. 124: lm l:l:l.ros, l<'oldvar (Hermanst. 1\r.,} im Szaszva-
rosscr Stuhle, im Koloser-Comitat, Dardocz, Fejcrd, 1\utsnm bei Bistrit.z, Meschemlorf bei Schiissburg
Ho\viz, Orosmezii, Vad:isznt, Dobokacr-Co111. ... In iler Rnkowin:1.: f'olka und Glit,
llezirk Solka; In der Militiirgrenze : Mala-Popina und Brusane, ::liccaner lleg. llez., Dresnik im Ogu-
liner lteg. - Vedi despre anticitatik rle bronzn in Anlelu, st.udiu1nlui t'r. MUller; die Bronzcal-
terthiimer, eine (,]ttellc dtr iiltcren s'irbcnbiirgischen Ueschiclltc, in A1chi'V des Ve1e-ins {il!' sieben-
biirgi6cheu Geschicltle 111 t. N. F. Kronstarlt 1858, in- 4.
(1) Geogr. VII, :.! e 10. 13 ed Miiller et Diibner Paris.
www.cimec.ro
150
bia in cunoscintia de causa. Elu dice: eli numescu Daci (67, 6) asia cumu se nu-
mescu ei singuri, si cumu ii numescu pe ei Romanii, de si prea bine sciu ca ei suntn
numiti, bine ren, Geti de cotra Heleni; coei amu cunoscintia co Getii numai aceia
care locuescu in susulu Hemului lunga Istru. aE: IXihou; 7tpo;1XlOPEflw, wo7tEp
'ltOU 'l!.lll IXOtOL 'I!.IXt oi , PWfLIXlOt crrp!X<; OUY. alYOtlY Ott ,
IXOtoo; 'ElOUOtY, d't'op9w.; E'ltE ?!.'XL AE'(OYtE<;. E'(W '(tXp otaiX l'EtiX<; tOU<; U7tEp toi>
A'l'fLOu 7t1Xpli tbY "Icrtpov olY.OflYtiX.;. - De aci urmedia: a) co Dacii se numiau de scrii-
tori numai prin er6re Geti; b) co intre ambala populatiuni deosebirea nu era numai
topica, cumu pretinde Strabo, c) limb'a daca nu era aceiasi cu cea thraca seu geta,
cumu s'a crediutu in de obiceiu pene acumu.
Fora a contesta unu gradu de inrudire generale intre Daci si Geti, consideratiuni
istorice si limbistice vorbescu contra desaversitei loru identitati :
a) Nici-unu scriitoru d'in vechime nu numesce pe Daci, Thraci ;
b) Numirile topografice ale Daciloru se deosib3scu de ale Th.raciloru si Getiloru
d'in sudulu Dunarii; caracteristic'a-dava d'in numile localitatiloru Daciei lipsesce
in Thraci'a, si vice-versa, compoeitele cu-bria si-para nu se afla in Dacia (afara
de p6te (?) (2).
c) Dacii si Getii au fia-care istori'a loru deosebita :
Getii, numiti pentru prim'a 6ra de Herodoiu pe c6st'a nordica a Hemului intre A-
thrys, 0!3kios, Dunare si H11mu, nu se stabilira d'in c6ce de fluviu de ctu dupo an. 339,
candu adico Philippu alu Macedoniei distrusese regatulu Scythicu alu lui Atheas. Aci
ii afltl expeditiunea lui Alessandru celu Mare in anulu 334, si in timpu mai multu
de 200 anni stapanescu amendoue malurile Dunarii. Cu fundarea regatului galicu in
Thracia (3), pare co se desfacu si rcgatulu Geticu de din coce de Dunare, remanendu
Geti numai la Hemu (4). Strabo (VII 301) abia mai cun6sce pustiile Getiloru capljfLiiX
l'EttilY, de la Dunare pene la Doistru, indicandu in aceste parti unu amestecu de po-
pulatiuni thraco-scythe (5).
Dacii aparu ruai tardiu in istoria de ctu si anume in campiile d'intre Tbis'a
si Dunare, de unde sun tu goni ti de cotr11, Iazygi,. unu poporu sarmaticu-spre resa-
ritu in munti (6).-Asupr'a despartirii loru de Geti seu in genere de Thraci, cumu si
&Rupr'a timpului stabilirii loru in campiile de la This'a, si apoi in 'l.'ransilvani'a si Ro-
mani'a, nu se p6te dice nimicu hotaritu. E de respinsu anse parerea lui Grimm (G.D.
(2) MUllenhofl', artic. Geten in Encyclopedia germana a lui Ersch si Grube1.-Joh, Dlerauer,
zu ei ner kritischen Geschichte Trajans, p. 63 note, in I vol. din llUclloger Untersu
chungen zur Rom. Kaisergeschichte.
(3) Vedi Leop. Conzeu, Die Wanderungen der Kelten, L,eipzig, 18fl.-}'elix Roblon,Histoire
des Gaulois d'Orient, Paris 1866.
(4) Miillenhoff, l. c. raporta faptulu lui Oroles (Justin 32, 3) d'a fi poruncitu Getiloru sa se culce
cu capulu in loculu picioreloru, si d'a servi pe femei, la Getii d'in drcpta Dunarii. - Rum.
Stud.-la cei d'in sting'a p. 23. Cestiunea nu se p6te d'in lips'a isv6reloru.
(5) Dcco prin 'l'yregetii lu1 Strabo p. 118. 128, 289. 295, Plinius 4. 26. Ptolaemaus 3, 5. 2!1, se in-
tiellege Getii da la Tyras, seu numai locuitori ai Dnistrului, e dubiu.
(6) Plinius H. N. IY. 12; - Corup. Zeuss. p. 261. 282.-Rosler Rum. Studien; Dierauer p. 63 seq.
www.cimec.ro
151
S. p. 192) (7), co lui (II 76, 78, 96) mentionati in muntele Rhodope,
a.ro fi Daci. Pe Dii ii gasimu neintreruptu numai in muntele Rbodope, aparandu-si
contra vecinilorn; intre altii contra lui Sihlkes, si mai tardiu contra Ro-
maniloru. Thucydides vorbesce si de toi> (VII 27), Thraci de fa-
milia Diica., ua confederatiune neaperatu a mai multoru triburi thrace; Bessii, alu ca-
roru nume se contopPsce cu Dii in Diobessi (Strab. VII fr. 48; Plin. h. n. IV; 11,4(1).
Sapaii, etc. cu supremati'a Diiloru (Comp. Thrakiscll-pelasgische der
Balkanbalbinsel de Bernh. Giseke, Leipzig, 1858 p. 16, 17 .-Bessel, de rebus Gr-
ticis, Gottingae 1854, p. 67 seq. - Zeuss 260: Der name Daci erscheint nicht im
thrakischeo Stammlande.:. - Miillenhoff op. cit., Rosler, Dacier uBd Roma-
ner p. 23).
Deja in timpulu lui Cesare si Augustu, Dacii erau ua natiune puternica, arueste-
candu-se in s6rtea pop6reloru vecine, pene chiaru laN oricum ajungendu cu armele loru.
Dupo m6rtea regelui Burvista puterea D1ciloru incepe se decada. In nenumarate ren-
duri mii d'intre ei fura siliti de Romani a parasi patri'a loru si a se asiedia in :Moe-
sia. Asia sub Augustu, 50,000 prin Aelius Catus (Strabo VIJ, 3. 10), sub Nero:
100,000 prin prefectulu Ti. Plautius Silvanus Aelianus (Orelii nr. 750). - Decebalu
diploma tu abil o si bunu generalu (Cassius Dion, l. LXVII, 6), reunindu sub sceptrulu
seu t6te triburile Daci ei, restabilesce unirea politica d'in timpul o lui Boerebiste, bate
pe Sarmati si le ocupa tier'a; ataca pe Romani in Moesia, guvernatorulu astei pro-
vincii P. Oppius Sabinus perdiendu batai'a si vieti'a (cotra annlu 86. lordanes, de reb.
get. c. XIII ilu numesce gresitu Poppaeus). O noua victoria contra prefectului pre-
toriului Cornelius Fuscus (vedi Petrus Patricius, Fragm. histor. Graec. IV 185 fr. 4)
si lupt' a de la Ta pe cu T!!ttius J ulianus (8) aduce pacea cea rusin6sa a lui Domi-
(7) D-Ia Hasdeu, Ist. Critica, vede ca si Grimm in lui Thucyd., pe Daci.
(8) La Friihner, La Colonne Trajane d'aprcs le Xurmoulage esecute aRome en 1861-1862,
Paris 1872-1874. Dleraner op. cit. 68, Rosler, {lum, Stu1-. Jung, Rremer und Romanen, Inn
sbruck 1877, p. 12, se dice iresitu: Tertius.
Dio Casa. J,XVII, 7 comp. LXVIII, 6.-Asupra Chronologiei suntu importante actele fratiloru
Arvali, descoperite de curendu si publicate de Henzen, .Acta fratrum Analium, Derolin 1874.-Sub
anula 89 (a) citim (p. 116) :
pr[idie) idu[s Januar(ias)] - pro salate
et vict[oria et reditu] imp:eratoris) Domi-
tiani Caesaris Augusti Ger[manici]
(b) XVI K(alendas) F(ebr[uarias) - pro salute
et redit(u"e]t victoria eiusdem
80 (c) III! K(alendas (Febr(uarias)- pro salute
et re(ditnl einsdem.
Accst'a se raporta, dupo cumu d Professor O. Gott. Gelehrt . .Anzeigen 1869 p. 1508, a
demonstra tu. la resboiulu dacicu alu lui Domitianu. Triumfulu nu putea dero avea locu nici 'n anulu
fll,cumu pretinde Dierauer(69 nr l), nici in 90, cumu crede Riisler (Vorromisch. Dacien p. 341; Rum.
Stud,. 37), ci la finea lui 8!"1, dnpo cumu urmcdia si d'in 1\Jartialu (Epigr. VIII, 8 etc.) si Eusebiua.
Arest'a triomfulu in nnuln 21()6 (p. 160 ed Schoene), cara corespunde, dnpo calculnlului Gnt
www.cimec.ro
152
tianu (9), care nu p6te fi de lunga durata, cu suirea pe tronu a imparatului TraianU
1
cureritorulu Daciei si iutameiatorulu provinciei romane(lO).
Astu-feliu, numirea de Geti data de cotra scriitorii Helleni Daciloru lui Boerebiste
si Decebalu, isi gasesce natural' a sa esplicatiune. Fiintiandu ua data miu regatu pu-
teroicu pe ambele maluri ale Istrului, d'intre locuitorii d'in c6ce de Hemus Getii
fiindu Helleniloru cei mai cunoscuti prin cultulu 1oru propriu si spiritulu religiosu
si resboin ieu, numele de getu isi lua ua acceptiune generale ( 11 ), intindieodu-se si
asupra Daciloru, candu acestia se ridicara sub 13oerebiste h Rtang'a Dunarii, de si re-
gatulu Getu, la nordulu, ca si la drept' a fluviului, ineetasfl de multn a mai esista(l2).
2.
Nationalitatefl Gettloru si Daciloru. -Casti unea nationalitatii Getiloru si Dilciloru
s'a deslegatu in diferit1 sensuri: caudu in partea candu in a
Cbndu in a Slnvilorn.
E ,te de totu de a anali8a cu atentiune t6tfl ac11stn opiniuni, si a intreba
de argumentele pe care se int6mniadia.
schmidt (de temporum notis quibus Euscbius utitur. Kul. 1868 p. !l), cu primulu Octobre 89. Comp.
'rledlaeuder, de temporibus librorum Martialis p. !l.
l10) Despre espeditiunile lui Traianu in Dacia, pc lunga Dio Cassius, Column'a traiana, si cateva
notitia, ne ajuta .Acta {mt1um .Arvalium in stabilirea chronologiei. De aci se vede co Tr11ianu incepe
priruulu 'resbelu cu Dacii in primaver'a anului 859 l1 O 1 dup. Chr.), p. 117 op. cit. :
an. 101 VHI K\a.lendas) Aprliles)J- (pro salule et redit)u et victoria
imp(eratoris) Caesarii Ncrvac Traiani Aug,usti) germlanici).
Cf. carmen votorum huius an ni p. 123 si Bull inst. arch. 1869 p. 118; ero celu d'alu
doilua in 1u5, p. 118 :
an. 1Uf .... [no]nLas) Jun(ias) - [pro it]u et
reditu [impleratoris) C]aesa[ri]s Nervae
Trai[ ani];
p. 122 : an. 105 pro itu et reditu eiusuem (unu votorum :
[Jupiter] O(ptime) mLaxime). Petra o sparta, restulu lipscsce.
Prim'a expeditiWle s'a fini tu in anuln 102, nu in103, dupo cumu sustine Fruhner (Cf. Mommsen Her
mes, Ill p. 126, seq.- C. de la Berge, Revue critiquc 1868 nr . .(, p. 53.-Dierauer p. !l2 nr. 3); con-
struirea podului incepu Vclrisimilu in icrn'a anului 10:3, nu in .100 cumu crede Nuol desVergers, Comp
tes rendus de l'Acad. des Inscr. et Belles Lettres, 1866 p. 79, si Fruhner, coei inscriptiunca_pe care
se intemeiadia, C. 1. L. 111 nr. 1699, se raporta la sioscu'a de pe malulu Dunarii, cro nu la poduJ.u de
la Severiuu (Dierauer p. 97). Finitulu resboiului trebue asicdiatu in 107 d. Chr. \nU in 106 cumu pre.
tinde Dierauer). Pentru Chronologia, Cf. mai alesu :U.ommseu zur Lebensgeschichte des junqeren
Plinius, in Hermes 186R p. 48. 49, si C. 1. L. Illla nr. 550.
(Il) In acestu simtiu pune si Cicero, ad Attic. 9, 10 : pe Geti, Armeni si Colchi la ua lalta. Virgil.
Aen. 7, 603, Geti, Hyrcaui, Arabi, lncli si Parti.
(12) D'in isvure nu a fi fostu vre ua data legatura politica intre Dacii de elin cucc de Du-
nare, si Getii de la Hemus. Comp. Miillenhotr, Dic Getcn. Co la rcsboiulu lui 'l'raianu cu Dacii a
participatu si Getii nu se pute nega cn temciu. Pe column'a 'l'raiana ei paru a figura : la nr. 21, pl.
64 . 55 (Frohner cavalerii cuirasati); ur. 27, p!. 61-62; nr. 77, pl. 129-130, si nr. 115, pl. 181-182.
www.cimec.ro
153
3.
Getii si Dacii suntu aceia9i cu Gothii. - Este asta-di probatu pene la evidentia
co numirea de Gati Gothiloru era dt>ja generalt>, in cuventare emphatica, pre
timpulu lui Cassiodoru, care o si intrebuintiadia in scrierile selle; (13) si co Gothulu
Iornandes seu lordaois, scriindu pre la annulu 551 d. Chr., n'a facutu de ctu sa re-
produca err6re in necritic'a sea : de Getarum sive Gothorum origine et
rebus gestis ( 14) compilata mai tota dupo celle doue- spre-diece carti alle lui Uassio-
dorn (15). utilisandu [Jentru istori'a gothica inainte de datele de
natura istorica d'm isv6rele grece si romane (16) a inavutitu in pagub'a adeverului
annal...Je Goth1loru cu alle Getiloru si Scythiloru, pentru a deduce originea Amali-
loru si a lui Ermanarichu de la daculu Dorpaneus; si parte prin i )entitatea sune-
teloru, parte rrin identitatea de loeuintia a amenduroru pop6re, a transformatu pre
Geti in Gothi.
Ua asemenea hypothesa rephta de Iornandes si de alti chronicari d'in evulu-
mediu, admisa fora multa desbatere de cotre H11go Grotius, Leunclavius, Chiniac (17),
si in timpurile d'in urma de cotre I. K (18), BJ,ker (19), L')o (20) ,
(13) Asia de csemplu in Varice 10, 31, Vitiges vorbindu cotre univerei Gothi se serva si de cu-
vintele: geticus populus. Se scie anse co deja Ausonius (t 392) Epigr. 3, 10; ldyll. VIII, 31;
Claudianus (t dupo 400) Carm. II, 8 i2, C. V, 47li. 562. c. VII, 75 etc.; Aurehs Prudentius, St.
Hieronymus, Paulus Orosius, Rutil. Claudius Namatianus si altii, pre Geti cu Gothi
noruai 1lupo assemcnarea numelui. Cf. C. Schlrreu, de mtione quce inter lordanem et Cassiod. in-
tercedat comme1tatio, 1858.--F. R. Roesler, Dacier und p. 2i--29.
(14) ed. C. A. Closs, Stuttgarthc, 1866. in-8 - Despra Iornandes vedi: \Vatteubacb,
Gcschiclitsquellen im JJfittel lter, p. 45.- 1. Grlmm, iiber Iornand;s und die Geten p. 1 -1!l. -
Seb. :t'rendeospruog, de Iornandr Iordafl.e, Monaci 1837 .-loh.lordau, Iordanes Leben und
Schri(ten, Ansbach, 1843.
(15) Deepre isvorele lui lornandes vedi, afora de Schirren, op. cit., urmatowlc: Sybel, de fontibus
!ibri Iordanis de origine actuque Getarum, Berlin 1838; idem, in .Allgemeinc Zeitschrift fir Gc-
sch!chte, heraosg. A. Schmidt, b. VI; Berlin 1846, p. 516 scq., si b. VII, p. 2S8 illiscelle.- Kiipke
1' 41 scq.-Wietershelm, Gesch. Viilk. Wander.,ll, 1"'8 scq.- R. Pallmau, die Geschichtc dcr
Volkerw(mderung, Gotba, 1863, b. I, 23-35 (Jordanis, als Quelle fiir das drittc und vierte J .. !Jrhun-
dcrt der Guthi>chen Geschichte). - Dessel, art. Gothen in v. Ersch und Gruber.
{16) Vedi probele in Schlrreu, op. cit., si receusinnea lui Alfred von Gutllcbmld in Neue Jahr-
biieher fur lJhilologie zmd P(cdagogik, herausg v. R. Dietsch und A . .Fleckeisen, Leipzig 1862, b.
t\5, p. 124-151.
(17) Hi.<Jtoirc des Ccltes, Paris 1771. t VIII.
\ 18) Umrisse und Kritische Studien zur Gcschichtc von Sicbcnburgcn, 184U.
( 19) Encyclopedi'a lui Ersch si Gruber, a;t. Dacia, v. 29.
(20) Lehrbuch der Univcrsalgeschichte II, 21-;;.6; Vorlesungen iibcr dic Geschichte des deut-
schcn Vollics und ReicT!cs, 1, 83 -105.
Il www.cimec.ro
154
Wuth (21), Bergmallll etc., dobendi prin autoritatea lui Iacob Grimm t6te a.pa-
rintiele unui adeveru istoricu nesocotita pene atunci, si in sprjinulu carui'a elu a-
dusse in maestr'a sea Istoria a limbei Germane (23) si intr'unu . tndiu specialu :
Despre Iornandes si Geti (24), argumente de intreita natura : limbistica, istorica
si ethnica.
Sa ie analisamu unulu dupo altulu :
Grimm invoea mai anteiu marturiile lui Iornandes (25 ), Cassioior (26) Orosius (27),
Spartian (28), Prokop (29), Isidor (30) etc., cari numescu fora pre Got.hi
prin numele pororului Getu; dero ce potu sfmna nisce simple afirmatiuoi alle unoru
scriitori, cari nu aveu cunnoscintia nici unu pOfOru d'in famili'a thraca, -
contr'a netagaduitei autoritati a lui Strabon, Dio Cassius, Mela si Tacitus, cari cun-
noscendu si pre Thraci si pre Germani, se pronuncia hotaritu pentru thracismnlu
Getiloru si Daciloru? - sde obiceiulu scriitoriloru posteriori de a da pop6reloru
d'in timpii loru numile celle vechi alle tiariloru ce locuescu ; astu-feliu Gothii suntu
numiti candu Geti, candu Scythi; Hunii suntu numiti Massageti; Serbii - Triballi;
Bulgarii - Mysi seu , ba chiaru Myrmidoni; Romanii - Daci Geti;
Albanesii - Acarnani; Germarii - Celti; Maghiarii - Pannoni; Cumanii -
Seythi, etc. (31). Aru urma de aci 6re identitatea acestoru nemuri? - De acei'a
insusi Grimm este silitu a marturisi co primulu seu argumentu nu estP nici cellu
(21) Geschichte da Veutschen.
(22) Les Getes ou la (iliation ghncalogiqnc des Scythcs ttucr. Getcs et des Getes ctux Germains et
aux Scandinaves, 1859 Strasbourg- Paris. -- Despre acesta carle vedi mai la va liP-, not'a 77.
(23) Geschichte cler JJeutschen SpJ"ache, Leipzig, 1853.
(24) Ueber Iornandes und clic Geten, Berlin 1846, pag. 5!1, iu-4.- Despre acesta scriere vedi
Sybel, Allg. Zeitschrift (il!" Geschichte, herausg. !\. Schmidt, b. VI, Beri., 1846.
(25) Iornande11 op. cit., cap: 9: cquos Getas jam superiori loco Gothos esse proba.vimus, Orosio
Paulo dicente. De aci Ekkehardl chronicon ap. Perz 8, 120: cGothi qui ct Gethlll.
(26) Vadi mai susu not'a 1.
(27) C. 1. cap. 16: modo autem Getae illi, qui et uunc Gothi, quo8 Alexander evitandos pronun-
cia.'l'it. Pyrrhus exhorruit, Cl!lsar declinavit>.
(28) Ser. ang., Antou. Carac. c. 10 : (Caracalla) cum Germaniei et Parthici et Arabiei et A1eman-
nici nomen adscriberet (nam Alemannorum gentem devicerat), Helvius Pertinax. filius Pertinacis
dieitur joco dixisse adde si placet, etiam Geticus Maximus. quod Getam occiderat fratrem, et Gothi
Getre dicerentur, quos ilie, dum <ld Orientem transiit tumultnariis proeliis devicerat. - ldem in
Anton. Geta c. 6: Helvius Pertinax reci tanti I<'austino prretori et d:centi Sarrnaticus Maximus et
Parthicus Maximus dixisstl dicitur adde et Geticus Maximus, tuasi Gothicus.
(29) 1, 312. Vorbindu desvre poporcle gothice iutre care nnuwra si pre Vandali si Gepitli, tlicc: :::X-

rJ.l Ot l'.o:l rz-:txi ExiAo:.N. - 1 b., 117

?e&crl.
(30) Orig., D, 2: Daci autem Gothorum soholcs fuerunt, et <lict<>s putant Uacos <Jnasi
quia de Gothorum stirpe creati sunt.
(31) La Theophan. ed. Bonn p. 380, Continllat. p. 196, Slavii suutu numiti Se it-i; lac, dren (1644)
-Huni, iar la S:mocatta (p. 119, 272) si Photins (Summaria ed. Bonn p. 9.14)- Geti. Cf Sybel,
op. cit.- Sellg l:asseJ, Magyarische Altel"thilmer, Berlin 1847, p. 7, 2\Jl.- Jirecek C. ), Geschi
der Bulgaren, Prag, 1876, p. 70-71.
www.cimec.ro
mai insemnatu, nici collu mai convingetoriu d'in cote are sa mai aduca in sustinerea
thesei selle (32).
Allu douilea argumentu, identitatea numeloru Gati si Goth i, primulu nefiiodu de
cotu ua transformare propria Greciloru si Romaniloru a cuveotului Gothi,
Guth - grecescnlui si latinescului T in l'Et(lt Get.ae correspundiandu goth. TH in
Guthai seu GuthOs, iaro lui E cotrespundiandu germaonlu U seu O (33) -,nu este
mai multu de tinu tu in sema; coei, dupo cum a observatu Mullenhoff (34) a) : for-
mele Guthai, Guth6s seu Guthaus, trebuinci6se lui Grimm in problematicele selle
pe unu textu cititu gresi tu in
Aorst Gaudae Claru:eque, In locu de : caugde claneceque (35); b) admthend'l"'
schimbarea vocalei, Getae trebuia sa sune in limb'a Gothiloru Kuthai, cum lat. ge
ous, gr. suna gothicu Kuni, vechiu-germanu-superioru chunni, iaro nu Guth
seu Guthai; sic) a sustit:e co limb'a geta seu da<'a, necuonos:endu nco caracteri-
stic'a limbei germane permutatiunea suneteloru:t (Lautverschiebuog), are deja in-
tr'ens'a desvoltata sibilant'a, unde in german'a persista anco guttural'a (36), eate
6re a identitatea a doua limbi si a' doua pop6re? (3 7).
Alin treilea argumeotu : identitatea numiloru Daci si Dacia cu Dani si Dania
in totu timpulu evului-mediu pene in secolulu XII (38) sustinuta cu citatiuni d'io
(32) Ueber. Iorn. und die Geten, p. 20.
(33) Idem, 21, 22.-Deutsche Grammatik, I, 86.
(34) In Ersch ond Gruber, art. Geten, p. 463.
(35) In editiunea Detlefileo, C. Plinii Secundi Nat. Rist. Berlin 18oG, t. 1, IV, 11 (18) acestu
passagiu se citesce: cH:.cmi excelsitas Vl passaom subitor. Aversa eius et in Histrum deven Mffi3i,
Getae, .Aodi, Scaugda; Claria;que et sub iis Arraei !:larllla.tm, quos Areata.s vocant, Scythreque et
circa Ponti litora Moriscoi Sithonique Orphei vatis genitores optincnt In Codex Leidensis Vossia-
uus foi. Nr. IV s:.cc. IX, si Codex Leidensis Lipsii, Nr. VU sec. XI. se citescc ansc: aedi in loca de
Aodi; iar in Codex Vaticanus latinus sec. XI. sca"gdc, scauda;, scaude, darea;que in loca de Scaug-
dOJ Claria;que.
(36) Asia de es. Berichte iibcr die Verhandlwngen der Berline1 .Akad. 18,HJ, p 131.
r:l7) Mllllenbotr, 1. c:- die Namensidentitst, wird sobald man sieht, dass Grimms
Guthai, Guthiis odcr Guthans nur 'latt gothlschen Uulos, altn. Gotar oder Gotoar, ags. Gotan, ahd.
llozon oder lioz scincr Hypothese zu Licbe crfundcn worden, nachdem in der Stelle bei
(IV, 18) tler Text der Biicher Aorsi Gaudre Clariroque durch die gena ne Einsicht der Handschr;ften
in redis caugde clanereque verii.ndert worden und so oincr der wichtigsten Anhaltspuncte plotzlich
nhfiel. man ein, dass das Getische odcr Dakische noch nicht die detitschs Verschiebong de
Consonauten keunt (Gesch. der deutschen Spr. 436), muss man auch zugeben, dass Getre, den We-
chsel der Vocale angeroommen, im Munde der Gothcn Kuthai lauten musste: durch Anomalien und
Jroblematische Vcrgleichungcn da, beliebtc Guthai rcchHertigen wollen, heisst den Beweis aufgeben;
1uuss man mut ausser dem Maugdl der La.utverschiebuug - d. h. des charaktcristisc\Jen zeichens
deutscher Spmcbc unter den ihr stammverwandten-anch noch zngestehen, nu cine Gleichuug deut-
und gothischcr Worter hcrauszubringcn, dass im Gctischen schon der Zisch'aut entwickelt war,
wo im Dcutschcn noch tlcr Uuttural haftcte (s z. B. Berichtc iiber Verhandlungen der Berliner
Akad, 1849, s. 1:11), so giiJt man offenbar auf, was man bewcisen will, dia der beiden
:-lprachen und Wolker, unll cs scheint nor noch einc sooderbarc Lauue, festlruhaltcn, worauf in
nicht eben gliicklicher Stunde ein Einfall zuerst geflihrt hattc.
(38) Ueber lor. nnd flic Geten., p. 41.
www.cimec.ro
156
chronicari (;j9), carti geographice ( 40), documente ( 41) si fontani ( 42 , intarita
si prin posibilitatea pretinsa a provenintiei unei forme Da ni d'in Davcni, Daci ni ( 43).
si prin imprejurarea co pene asta-di Lapponii numescu pre llanrdi DoZ'lt seu Tatzh,
iar Rusii : Datschanin (44), oisce forme cari s'aru fi nascutu d'in Ddcus, - acrstu
argumentu dicu, ne aretta mai multu co, cu multa citire si phautasie, si cu ethymo-
logii impiose in estreme, totulu se p6te demonstra iu sciintia. Se scie anse co : a
funda ua theoria ethnographica pre temeiulu simplei identitati ncminale fste unu
procedeu d'in celle mai pericul6se : Iazygii de adi d'in Ungari'a suntu cu totulu altu
goporu de cotu Iazyges Metanastae, cari in antici tate "vussera togmai acPiasi
.rra (45); Wendii nu sunt Veoeti, cum persicii l'EpfL.XYtfJt de la Herodotu nu suntu
(39) Chrn. de Gestis Nonnanuor. (10 Pertz 1, 532 : cNorthmanni procedntes de Scanzia
insula qu:!! Northwcgia dicitur, in qua habitant Gothi ei Huni atqutl Daci.-- Dudo histor. Norman-
nor. (finele secolului allu X): cdacisca lingua Rodulli chron. s. Trudonis (d'in allu Xll p. 369:
Dacia pentru Dania; Ogerius dacus seu rex Dacim; aona.les blandinienses ada. J2S7 (Pertz 7, 33):
Dachia p.mtru Dania.- Servius ad Aen. 8, 728: Daui dictia Dahis, qui sunt populi Scythire jnncti-
P,rsidi. - lsidor. vedi pasagiulu cita.tu mai susu sub not'a. 18.
(40) Ua charta d'in t.wnulu 1120: !lamannia, Dacia, Gothia, Germania, ia; pe ua alt'a:
Datia, lutia.
( 11) Scrisorea archiepiscopului d'in Magueburg Adelgot d'in an. 1110 (la Marte ne et Durand 1,
626): rex Da.:orum - Documente a
1
le lui Frillerich l d'in ll5(l, 1160 (Pertz 4, 118. 12!"1) Dacia pen-
tru Dania; idem alle lui Otto IV ll'in 120,. 1212 (Pertz 4, 215. 221): rex Dacim.
(421 Ua poeT'Ja latina scrisa. prc la diumetatca secolului XU, Reinardus 1, 231. 3, 299 . .302. 4,
1240: dacus pentru danus, 4,5!13 Dacas pentru Danos. -- Grimm aru mai fi pututu cita ua
de isvore in cari ne 'ntempina Dacia, Datia., Dazia, ca desemnatiune normale a. Danemarcei in totu
cvulu-mediu. Hooreu, historischewerke, 1821 Gotting,,n, t. ;,, p.FI'lnot'a.- .. Novella delia figlia
del te di Dacia, cd. Wesselowsky, Pisa 1866. - ,\.l"iosto, Orlttndo Purioso, canto Vll, sex. 16. -
Rcposatulu He1iade, crediendu co ar fi vorb'a in Ariosto despre 1 ropri'a Dacia de la. Dunare sustine co:
in mediulu-evu Daci'a ora reputata in tota Eurup'a de disciplin'a ei ecclesiastica. Organisarea ceno
bieloru si wouastiriloru, si organisarea civil ... si militara in Daci'a era exemplara. Ariosto. ce a statu
in secolulu X V, canta.ndu cavallerii secolului VIII d'in imperiulu lui Carolmagnu, can lu e vorb'a de eroi
si eroine satie dealle lumii, spune co veniau in monastirile paciei 8i inchinau devotanduse lui
D11mnedieu. Vedi Institutiunile Rotnaniei, tabellu istoricu,-Bucuresci, 1863, in-16, p. 41.-lstori'ct
Rolluiniloru sau Daci'tl si Romani'a editiuuaa Il, 29: pe d.e alta parte toti chrestinii persecutati
alerga in Daci'a spre a afla reftgiu si a'8i \Hofessa in pace convictiunile si credinti'a.
(43) op. cit., 42not'a: .m:nus d'in Dacinus arn fi ca plnus d'in picinus.
( 44) op. cit., p. 45.
(45) Niebuhr, Kleine hist. und phil. schri{ten l, 394 : 'Es ist dies (essemplu cu ein
crwiinschtes beispiel um die nichtigkeit der folgerungen, welche aus wer-
den. fiir fii.lle da.rzuthun, wo der scbein weit itit, wie man etwa in den Geten dio Gothen
gefunden bat Rawliusou, llistory of Flerodotus, III Excurs: Oimmerii. - Ri:isler, Dacier und
RoJmr.enen, Jl. 1.? -21.- Vcdi in Zeuss, dic JJeutschen untl ihre Munchen, 1837,
pagin'a 380 esemple adunate mai mnlt.e popore cu acelasi nume, ause de origini cu totuln
diferite Safar1c, Slawische. Altcrthlill!cr, 1, 473: Die blosse ohne andere histori-
scbe Bewcisgriinde kann noch Keinen vollen Beweis fiir die Verwandtschaft d r volker abgeben, sonst
miisste man die Zichen (grnsin. Dzichen) und Lnkken (Losgior, armcuisch Lechen)
ohn e weiteres fiir Briider unserer Czechen und Lechen ! "
www.cimec.ro
157
Germanii Eurr,pe;; Ma.aaa."(etatt si lia.t n'au legatura cu I'Eta.t si cixot, Gothii si Da-
nedii etc. ( 46)
Allu patrulea argumEmtuse dedea d'm as3ml\narea obiceiuriloru si credintieloru,
la Geti si GrTmani, si ahume : Zllmoxis seu Gebeleizis, dumnedieulu Getiloru, este
acolasio cu Odin; si precum despre cellu d'anteiu Herodotu ne spune co : a traitu
iotr'ua casa subterana (xa.ta"(a.toY orx"f)p.a.) trei anni, tinendu-lu Getii de mortu, pene
ce la allu patrulea annu f'llu se arreWt loru d'in nou, totu .tsia se povestesce, co mu-
rindu Freyr, fll depusu intr'ua mare movila cu usi a si fen strP, si acf fu pastratu trei
anni d'a rendulll, ca sa fie in tiana ps.ce si abundautia, pe candu poporului i se spu-
nea co ellu anco traesce ( 4 7). Credinti'a co murindu unu getu ellu se ducea la Zal-
mOXIlB, amintesc!', dupo Grimm la Odin (48), asia co Zalmoxes ca
fL0<;(49) este de comparatu lui Wuotan, ca Gebaleisis -lui Gipucht), iar ca pileatus
-lui SdbOttr (50). Versulu lui Virgiliu (APneid. 3, 35), citatu si de Iornandes
cap. 5 : Grad-vumque patrem, geticis qui prcesidet arvis, arretta pt e Marte ca cellu
mai mare dil'u allu Getiloru, ceia-ce concorda pro deplinu cu Cultulu lui Marte la
poJ 6rPle Germane (51). - D'in dialogulu lui Lucian, Scytha si To:x:aris, se coustata
co Sr-ytb i si Thracii adora aerulu, resnfiarea c caYsa a vieti ei; sa bi'a, ca ua
a mortii heroice, jurandu si pe un'a si pe alt'a, pre candu in Edd'a se dice: animam,
SI iritum dedit Odinus (52). - Class'a preotil(Jru si a nobililoru Daci numiti pileati
lttl-o;o6pot, d'in caus'a palariei ce pnrtau spre deosebire de comati seu capil-
ati, amintescu pre O din Sdhi:ittr, Ct>llu cu palari'a latga si infunda ta, si pre saeer
dotii Germani (53). Mai departe, Getii cultiva pamentulu in acelasiu chipu e Ger-
manii (54); lolygami'a este communa ambeloru por6rJ (55), ca si obiceiurile de a a-
meste-: sngele la incheiarea unei aliantie, si de a zugrav faci'a, ete., etc.
Ctu de putinu convillget6re suntu aceste asfmenari, putemu intiellege mai n-
teiu: d'in observ ma drepta a lui Zeuss (56), care dice : cCeltii, G6rmanii, Aistii,
(46) Massagetii nu s'11 coafundatu niciua-datacu Getii,-yi-;:.t d'in M:.a:.ybxt nea.vendu nici-ua lega
tura cu poporulu- fi-;:.t, fiindu ua termiuatiune ca sin Tvp:.yi,:.t, 6uaaa:y{,a:t, M11pyi-;a:t l\la:-;txE-r:a:t etc.
iar Dahae totu astu-feliu Grimm considera pre asiaticii .Ha:t Ele la marea Caspica ca inrudit.i ci
Dacii, fora nici-unu teme;u anse, caci versurile d'in Luca o. Pharsalia Il, 296 suna: O Superi, motura
i'ahas (Dacas este ua lectura gresita) ut clade, Getasque ... Poetulu aci se refera la Parthi numin
rlu-i in chipu poeticu Dahae. Lectur'a Dacas-ce se afla in unele< ditiuni. cum de es. a lui Hugo
Grotius, 'ste gre ita, cum probedia insasi cuantitatea, aYendu prim'a vocala lunga, pe candu
a e scurta. Vedi editiunea lui C. F. Weber, J,ips. 1821-1831, care mentine lectur'a
Dahas l'e autoritatea a patru manuscriptc celle mai vechi. Cf. SenecA, Ep. 71, 37: Viei? Quem vi-
ceriL .. ? non Pers<s nec extrema Medorum nec si quid ultra Dahas bclicosum jacet, s d .... etc. Mai
l'edi ed. lui lallus Krals, Stuttgarten 1863, si F. Kortiirn, Geschichtliche Forschungen, Leipzig
si Heidelberg 1863. -Despre Dahae in Senec'a Oed. 47:l, 'l'yest 370, cf. edit. lui Rudolf Peiper s
1
Gustav Richter, 1867 p. 370.
(41) Grlmm, Ueb. Iom und die Geten, p. 25.- (48). ibid.
1491 Lurlan, Toxar 38: p.O: y!.:p -:o'l ivEfWI r.:.'t :i:mO:xr,v. -(50) Grimm 1. e., p. 54.
''IJ id., p. 29.- ('i2J id. ll 30 ... id. p. 5 '.- (54) id. p. 30.- (55) id. p. 27-2fl.
(.V;) 1, 4'1.
www.cimec.ro
158
Vendii si Indienii stau dupo marturiile limbei si alle mythologiei in cea mai strinsa
inrudirl'. Ei sun tu cinci frati buni. Caractere distinctive nu se afla nici in form'a cor-
pului, nici in chipulu de vietiilire alle pop6reloru n6stre de la N ordu. Aci mai multu
domnesce apr6pe ua assemenare completa.
Apoi, d'in faptulu co : identitatea de obiceiuri ne intampina de multe ori la ro
r6rele celle m1i deo3ebitl', si cari niciua data nu a fostu in atingere (57). Si in fine
ce este mai multu, unele assemenari invocate de Grimm suntu numai aparente, fie-
(57) Vedi .Ausland, an.1867, Nr. 47 si Oscar Pese hei, VO!ke1kuntle, a 1 V ctlitiune, Leipzig H!77, p.
23-27, ua multime esemple. Vomn insemna eate-va numai: Zugravial'a pielei ne intampina in
tote partile lumei. Scoterea dintilorn de d'inainte nu este numai unu obiceiu nllu ci se ga-
liesce si i11 Australi'a. Stringerea c11pului cu scanduri la copiii cei nascuti liberi. raportata de Hip-
pocrates (cap. 80) ca unu obiceiu allu unei populatiuni d'in pustiile Russiei meridiona1e, o afhimu si
la Conivosi la Ucayali in Amcric'a de sudu, (Grandidicr, Peron et Boli vie p. 129) anco si in Mos<1niti'a
la populati unea Smu (.Tournal R. Geogr. Soc. XXXII, 2(Jt) si Secmann, Niceragua, Panama an.! Mos-
quit:a. I.ondo11 1869. p. 308.), la 'l'scl!inncii tl'in Columbi'a Britanica !Paul Kane, Jndians of North
America, p. 181', si in Normamli'a. Circumcisiunea, comuna Egyptheniloru, Ethiopiloru, Kolcbiloru.
Pheniciloru si Syrieniloru (Herodotu IT, 104\ se practici in A.meric'a de midiu-locu in epoc'a candu,
Spaniolii cucerira parte de l!tme, (Herrera, Historia General. Dec. IV. Libr. 9. Cap. 7); si as-
tadi ea se obicinuesce de bordeie Ttcuna si Manuos (Martius, Ethnographie I, 582), de unele triburi d'in
.!ustrali'a, de Noui-Caledonieni si de locuitorii Nouiloru Hebride, cum side cei d'in Tongatabu (Cook,
Voyage dans l'Hemisphere austral, t. III p. 137,- Cook and King, tom. I, p. 384) d'in insulele-
Amiciei si insulele Fidji. Prescrierea legei mosliice, (Deuter. XXV, 5-10) c. Ovreiulu sa iea in ca-
satorie pe veduv'a fratelui seu, o afla. observata Plan Carpin la Mongoli (Recueil de Voyages, tom
IV, p 613). Ma.rtius (op. cit 1, 153), la triburile brasiliane Tupinab; cum se afla si la Kolnsi in-
Nordwestnlu Americe (Waitz, A.nthropologie Ilf, 328), la Ostjaki in Rusi'a. de Nordu (Castren,
Ethnolog. Vorlesungen, p. 119) si la Papuanii Nuui-Caledonii (Rochas, Nouv. Caledonie, p. 232).-
0biceiulu de a se saluta prin frecarea nasului e comunu nu numai tuturoru Eskimosiloru pene la
Gronland (Barrow, Artic Voyages, p. 30) ci si Australieniloru (Waitz (Gerland) Anthropologie, v. 6,
p 749), Maoriloru d'in Noua-t:eelanda (Darwin, Naturw. Il, 198) si Polynesiiloru d'in in-
sulele Penrhyn si Marquesas. Schimbarea numilorl.!, ca semnp de legatura amicale in tie doue per-
soue, se obicinuesce la Polynesi, Mobawci in Americ'a de NorJu, Makololi si Zulukafirni in Afric'a
de sudu (Tylor, Urgeschichte der Menschheit, p. 161. - Zambesi, p. 149), pe candu obiceiulu c!. ve-
du v'a sa porte atiroata de gutu cu ua sfora capetin'a reposatu1ui ei barbatu ne '.otimpina de ua po-
triva la ua populatiune in Americ'a de sudu. si la ua alt'a in insulele Andaman d'in golfulu bengalicu
(Frederic l\Iouat., And man Jslanders, p. 327) In campiile d'in Ptru si Bolivi'a obicinuitu se arunca
in stance)e mari de petra de pe verfurile muntiloru cu bolovani,- se observa in tota lumea,
in Usui, la laculu Ukerewe (Speke, Source of the Nile p. 193) la Mahratti, in Birm'a, la Mongoli, si
in Alpii elvetici (Cari Vogt, Yorlesungen liber dcn Menscben, Il, 119.) Diodoru observa in Corsic'a,
ar la Baskii spanioli (GeCigr. lib. III, cap 4.) obiceiulu c. barbatulu, deco i se nasce unu co-
pila, se in patu c. ua ceia-ce se face si adi la Baski sub numele de couvade (Lubbock
Prebistoric Times. p. 580), la Dayaki in Borneo (Spenser St. Johu I. c. I, 160) la Mundrucusi si Ma-
naos in Americ'a de sud, la Caribi (Spix und Martius, Reise W1 Brasilien v. 3, p. 1339 si Martuius
Ethnographie p. 392, p. r.RS) 'a Macaschi d'in Guya.na (Schomburgk, Reisen, v. 2, p. 314), la Jivaro
la Nap6 (James \lrton, The Andes and tbc Amazon, London 1870, p. 172) la Negrii in Cassange
(Antonio Zacchelli, Missione di Congo, Venezia 1712, VII, 15. p. 118. Vedi si Dr. Ploss liber das
!Iiinnerkindbeth in 10. Jahresberichtdes Leipziger Vereins fur Leipzig 1878.1. p. 33 -48).
www.cimec.ro
159
tive, cum buoa-6ra: polygami'a la Germani, - ceea-ce este in mare contradictiune
cu puritatea moravuriloru (58), si altele.
Allu cincilea argumentu, co disparitiunea Gt-tiloru aru remane oeesplicabile, este
totu attn de slabu, pentru co miscarile dese alle pop6reloru la Dunare, amesteculu
Scythiloru, Sarmati!Ol'U, Galliloru, cu Getii in Mrnsi'a, resb6iele cuceri-
tora alle lui Traiam! in Daci'a, si systhemulu colonisatoriu ce acestu imperatu urma.-
ria -, suntu df'stulle cause a ne lamurf absorbirea elementului dacu si getu.
Grimm mai invoca in sprijinulu theoriei selle : co Romnii nu eran indl:'stullu de
informati despre inrudirea Getiloru cu Gothii, co numele acestor'a snnndu la ure-
chi'a Romniloru cu totulu altufelu, ei nu pute fi condusi la recun6scerea identitatii
numiloru Gttu si Gothu (59); co Quadii si Marcornanii refusara lui Domitianu aju-
toru contr'a Daciloru, ca unii ce nu se put eu bate cu fratii loru etc. etc., argumente
de asia natura, co numai autoritatea lu Grimm le da titlu de a nu fi. trecute sub ta-
cere (60). Vomu m;::i semnala numai nco, co: prin recunn6scerea inrudirii Ge-
tiloru cu Goth;i se cstiga Germaniloru unu punctu de rediamu in istori 'a antica.
Dero deco punctu nu resulh d'in isv6re sigure, nu se intemeiadia pe adevtl:-u,
p6te s1 rvi 6re intru ceva? Ba chiaru se p6te dice co, adoptandu-se ca adeveratu punc-
tulu acest'a, se rest6rna atunci iotreg'a istoria in genere, si cea germana in parte:
Deco adrnitPmu co Gothii suntu VPchii GPti, si co impnuna cu loru Daci,
tardiu numai inaintara spre Nordn, si acf se metamorfosara in Danedii si Gothii
Scandinaviei, suntemu siliti a ignora celle mai vedite alh. desvoltarii istorice
a pop6reloru, si in puticularu a Germaniloru. Acesti'a incepu cu legaturi si obiceiuri
simple, f6rte pucinu formatr-; pe cndu theori'a grimmica le pune inaintA ua bogdta
lume culturale. cln istoria, dice Waitz (61), observamu unu hotuitu si siguru p:o-
gresu; pe cnduaci cademu dintr'ua stare intr'alt'a, de h Getii eivilisati,-la. selbatteii
Teutoni, la retacitorii Suevi; multu iuaintatii. pe chrestinatii Gotbi rlevinn
btrbarii Scandinavi si Danedi, mai in acelasiu timpii cndu Tbeodorich aiurea ii ro-
maniseadia. Deco remanemu anso la Geti si Gothi, primii suntu anco de timpuriu la
Dunare si in sudulu riului, cei d'itllu douilca, mai marea-Baltira si Vistul'a,
mai tardiu la Dunare si mareanegra; apr6pe ii vedemu cum ei inaintedia; scimu
in modu precisu cum Pi mai nteiu Dunarea, si nimeni d'in acellu timpu nu
(58) Tacit., Germ. 18: nam prope soli barba.rorum singulis uxoribu3 conteoti sunt, &d-
modom I'auci& qui non libidine sed ob nobilitatem plurimis nuptiis ambiuntur. Grimm se insiela
anco candu vede asemenare intre sacerdotii Germani, si tbeocra.ti'a absoluta ce domnesce la. Daci;
cum ru mai pucinu conchide (p. 30 op. cit.) co Getii suntu Germani pentru co cultiva pamen-
tulu in acelasiu ch!)JU, ca cum agricultur'a nu adi productulu unei anume trepte coltorale. A fura de
ast'a cuvintele lui Cresar, Bel. gal. VI, 22, Tacit. Germ. 2li se raporta esclusivu numai la Suevi,
cari no prcsenta unu stato militarescu organisatu in chipo particularu, iar nici de cum la toti Ger-
manii, cari aveo proprietati territorialc hotarite, si agricultura regulata. Vedi Georg Walt.z, Deu-
tsche Verfassungsgeschichte, 1 voi., 1\iel 1844, p. 17, 24, 27,
( 59) Gesch. der deutsch Spr., 1 179
160) Vedi Riisler, Dacier und Romiinen p. 23 seq. combatterea punctu cu punctu a. acestor'a..
rijJ) op. cit, Il, p. XIII, Kiel 1841.
www.cimec.ro
160
cunn6sce co ei aru ave aci drepturi vechi de stepanire. Nici-unulu d'in antici n u nu
mesce pe Geti si pe Germani impreuna, anse Strabo deosibesce pe Geti de Suevi, si
mai hotaritu anco Tacitu, pe Germani de Daci. Deco trebue anso ca nisce chronisti
d'in evulu-mfdiu sa dea cisbitore dovedu in cestiuni despre filiatiunr a por6reloru
(Grimm op. cit. p. 44), atunci stamu reu de totu cu studiile istoricP; Francii aru
trebui sa fie in acelasi timpu Da.nedi si Trojeni, si altele 9.uco mai multe de acestu
felin. (62)
Ctu de adeveratu este ose faptulu co: filologi' a, deco ou cauta a ntemeia istori'a
prin utilisare:J. materiei intregi istorice, remane partialf', isolat3, si nu r6te cere de
la istoria s'o ajute si s'o intemeiedie, ne aretta, afora de Grimm (63), J. Leo (64) care
vede in Geti impreuna. cu Oul Ritter (65) ua secta indiana Qiva8; limb'a loru, -
unu intermediariu intre V('chi'a sansscrita de ua parte, si limbile pop6reloru indo-
germanice d'in Europ'a pre de alt'a. - Si esemple nu lipsescu lui I.eo (66) : Hero-
dotu (IV, 94) dice co Gebeleisis este unu al tu nume pentru dieulu Zalmoxis; 1=-sskr.
j, si C = 9; deci .. = skr. java- le9ya Ua fiintia de care se apropia rinevil.
prin mesageri., Z!lmolxis= sskr. cymalkshis (orhiu- intunecatu), goth. Hllmul-
augis (67). Numele Gttu(68) = sskr. seu ceei cari p6rta seu
coafiura 9ivaitira a adoratoriloru lni Civa in Ind'a = fetljYOt, fcmt3ot.
(62) ln der Geschichte bemerken wir einem bestimten sichern Fortschritt, hier gerathen wir
aus einem znstand in den andern, von den Gebildeten Geten zu den Teutoneo, zu den wan
Sueven; die fortge!chrittenen, halb chnstianisirten Gothen werden za rohen Skandinaven
und fasst um dieselbe zeit wo Theodorich sie anderswo romanisirt. Bleiben wir bei Geten
und lrothen. so sind jene friih an der Donau nnd siidlich des Flusses, diese erst an der Ostsee und
Wei hsel, an Donau und Pontus; wir se hen faat wie sie vorriicken, wir erfahren bestimmt
wie sie die Donau iibenchreiten, und keiner weiss in jener zeit da!s Fie hier alte Besitz-
rcchte haben. keiner der Alten nennt Geten uud Germ!!oifn zugleich, aher Strab) nnterscheidet Ge-
ten und !:lneven, bestimmter Tacitus Germanen und Dacen. Sollen aher Chronisteo dt>s Mittelalters
schla.genden Erweis bei Fragen iiber uen zusammenhang der viilker geben (Grin1m p. 44), so wird
es mit der geschichtlichen Forschung ii bel stehen; die Fraaken werden und Trojaner zng!eich
sen miissen, und was der Art mehr ist. Totn ll,Bia se esprima. si G. v. Vlctersbelm, Zur vorge-
schichte Deutscher Nation, Leipzig 1852: Sollte aher wirklirh I. Grimm, was ich jedcch ka.um zu
gla.uben vennag, die Gothen Deutscher zunge mit den Thrakisch redenden Gctcn (8trabo VII, 3',
die Goth,n des Ermanarich, A larich und 'l'heodorich des Grossen, jene Gothen. wekhe Kaiser,
Decius und Valt:ns ii! offener Fellschlacht erschlugen, Byzanz bedrohten und Rom crobertcn, mit
den Geten, deren Volksname znm Sklavennan.en, deren streitbare Mannschaft zu Tibers Zei-
ten (Strab. VII, 3 u. 4.) auf 40,000 mann herabgesunken wa, die nachher Trajan ohne sonderli
che Schwierigkeit unterwarf, immer noch fiir ein nnd dasselbe Volk erklii.ren wollen-so miisste die
Kritik traucrnd, ihr Haopt bergen.
(63) Il. Pallmann, Die Geschichte der Volkenranderung, v. Il, Weinb. 1864, \' 2.
(64) Forlesungen 'iiber deutsclie G1seltichte. - Lthrbuch dtr Uniren;al,qeschichtc, Il. - Einig
bemerkungen u!Jer die StJrache der Geten, in Kullu, fiir reryleichende Sprachfotschung
111 jahrg. Berlin 1854, pp. Ji6-l!l4.
iG5) Die Vorhallc Europiiischer ViJikergcschilhlf.n rrJr lluodolus nn dem und an
rlen Gestarlen des Pontus, Bnlin 182:).
(lil)) Einige IJeme)kungrn, 1. c. - (107) 1. c. p 1 'iH. -- {l)il) irl p. 1 l!l.
www.cimec.ro
161
l'otlh.l, seu l'ot3tYot, Geti, Getini, Go1hi, Gothioi, Gothooi (69). cDeci, dice Leo,
Getii si Gothii si au lllatu in realitat'l (!) numde de la chipulu perul i, pe care 'lu
pastra.ra. in forma-i Vfchia 9ivaiticu.(70) - Massagetii = J e s. maza - jato, de
grrculu Mass;-g"tae, adi<:o Getii cei mari.- Dai, Da vi, Dahae, Daci =th"m'a
dbv, a a)erg, - dhaV?, dha.vaka Sell dh;}.ca UnU OmU Ce a}erg.l iute, pmtlU CO
Dacii obicinuiau a sari de pre cain in bataia, si a se lupta pre josu cProba de ast'a,
diceLeo, e co D:&nedii, numiti in evulu-mediu Daci, si cunnoscuti anco de Rusi cu nu-
mle Dattschanin, ii numes e G. ogr;,.fula : veloces (!). - Saci= tbem'a
sri interficere, conficere(71);- KorcwoYoY(72) = hu (d{os colert') = job1g,te;-
Tarabogtes, numele sacerdotilo;u gilti dupo Iorna ndes = sskr. dara conchilie si pust,
a 1 ga, adico cei cari p6rta legaturi de capu rle siocarlatu, pelarii de (73);
- Boerebistes = sskr. bhairava (il spaimeota) si vishti (in fi uentiandu); Du ras =
sskr. dursa ccellu greu de invinsn; D urpaneus=sskr. durpni cellu ce are mn'a
grra, puterri<'a; dava SeU din topographi!! = sskr. dva cir:C'lldiu)u unei pa-
duri, cua padure!
Cu asia ethymologii- cd:cbtuog auf dem g .. b:et de.- Sprachvergleichung (7 4), coei
nimicu ou se lasa neesplicatu prin sansskrit'a.,-demonstre1dia L1o co : D1cii aru fi
Getii- Gothii, oro Saci [nou nume reu cititu in Aurrli!Js Victo, coei:
Sacisque, e in locu de: Dacisque(75), si mai probabilll, in locu
- S'nsi: d'in Transsilvaoi'a. (77)
(69) id. p. 180.- (70) id. p. 181.- (71) id. p. 184.
(72) id. p. 187.- (73) id. id.
(74) fictiune iu doweniulu filologiei comparate Rrossler, lJacien und p. 25.
(7S) Wletersbelm, Geschichte der Yiilkerwanderung, t. Iri. p. 371.
(16) !urellus VIctor, Ca:sar. c. 13.: Trajauus quippe primus aut solus etiam vires Romanas
trans Istrum propagavit, domitis in provinciam Dacorum pileatis Saeisque nationibus, Decibalo rege
ac Conjectur'a mai l'lausibile este Sarmaticisque, coei Sarmatii probabilu venisera in
sjutorulu Daciloru contr'a Romanilorn in resboiele cu Tmia.nu. Cf. Tomasobek Zeitschri{t Oes
terr. Gymnas., 18'i2 p. 142.- Rilsler, Dacitr und Romiin, p. 26. - Este de respinou conjec-
tur'a lui A.scbbacb, Uber Trajans steinerne Dtmaubruclte p 4, 1858, Dardaniis in locu tie Sar-
donio, neputendu ti Darda.nii ataLci in lupte cu Romauii. Nesigura mi se pare si conjectur'a lui L.
I.ench (Chorographie und Gescbicbte, in Jahrbuche1 des Vereins vo11 Alterthumfr. itl Rheinlande
XII, 1848, Bonn, p 3): sagatisque (ca In Cic. I<'ont. 11) in loca ue Saeisque.
(77) lut re sustinetorii tbeoriei lui Grimm despre identitatea GetiiJru cu Gotbii vomu cita- af1.1ra
de GCiirt>r, Urgeschichte des menschlichen Geschlcchtes, Scbaffhausen 1 - ,pre Slotenaaek. Vebu
di.( Thraker, als Stammviiter der Gothen etc. Stendal 1860 si 1861. care o apera, anso cn totulu
ta,laroicn, facendu thrace de origine- nu mai pucinu de c&tu Una.tiuni gerruauc; prc Fr. Berg-
mauo, Les gttes ou la filiation gt!nealogique de3 Scythes aux Gctes et des Getes aux Germains et
aux Scandinave>, 1859, Strasb.-Paris; dnpo acestu scriitoru Scytbii, impartiti in Seythi orientali
lSaki. Parti, Da vi seu Da!Jae, MassaGeti) si Scytbi oc ;identali (ramur'a scolota a Scytbiloru Euro-
pei; KimeroScythi; ScythiHeleni) -, aru fi parintii Getiloru si Sarmatiloru; Gct;i la rendulu loru,
- parinti ai Germaniloru si Scanrlinaviloru, iara Sarmatii - a.i poporelJrU letoslavice Despre te-
meiurile unei asemeni theorii, autorulu uu se ingrijesce nici tie cumu; in generalu diseuta pucinu; pre-
'inta faptele pe cari le iteduce d'in simple apparintie, d'in comparat'uni gresite, d'in etymologii
f'ah, - inlr'unu <:hipn r.u totuln rlogmatirn; isvi,rl'le nu lll int.uhuintiarlia .. tu arolo
www.cimec.ro
162
4.
Getii si Dacii suntu Celti. Iotr'uou timpu clt.odu faim6s'a sc61a a lui Pezron, sus-
tinuta de eruditi ca Wachter, Wernsdorf La Tour d'Auvergoe si Pelloutier, nu voia
sa vedia in t6ta Europ'a de catu Celto-Galli, socotindu Jimb'a celta dreptu mama a
tuturoru limbiloru, -nu este de mirare ca sa gasimu si pre Geti si Daci, celtisati,
cu argumente limbistice ca ceHe urmatore: Numile orasieloru si cant6neloru Da-
ciloru : Sandava, cantonu nisiposu ; Marcodava, cantonu marginasiu ; Singidava,
cantonu invingeto:u; Argidava, cantonu reu; Zarmigefhus'a (sic) cassa seu locuiotia
communa Sarmatiloru si Getilorn, indica destullu de laniuritu co Jimb'a acestui
unde ii convine, si atunci chiaru le intiellege pe dosu. Se pare n. nu seu respect.i nici severitatea
criticei, nici reserv'a conjllcturiloru; si lu'llin'a ce-o da ingeniosPle selle combinatiuni, este ua lu-
mina artificiale, problematica. D.1po densulu, 1umele Daciloru, Dkes- ca sa citamu eate-va e-
semple -,vine rl'in rlatkes; acest'a., d'in Davi, iar Da vi d'in 'l'avus stralucitoru; numele Geti-
loru Get -de la unu cnventu pretinsu seythicu getn si acest'n. rle la altu cuvcntu
kata, taka cu ideea de tt lud; numele (}otMloru,-de la ga - ruds, epithetu pc care Getii l'aru ti
Jatu Sorelui cn intiellesu de frumosu, bunu, placutu! Dromichaites, rlupo Bergmann la geti ThruNti-
haitia aru thrumus (!)si dvalms furore, valmasiagu; Boerebista, la Geti Vairi-vistiiS
=castigatu de heron, adica de sorc; la geti Dakivalhus, sbimu de di; Dikenaios, la geti
Diki-hna.ios, m'cu de curpu seu de statura; Diurpaneus, la geti Diu1pahnaivs, tristu; Gebeleizis
schimbatu in Gebleistis bine-cuventare; iar Sarmizegethus'a, transformata in Bkalmi-thrakit-hus
casa coperita cu piei, etc. etc. - Este cnriosu co pe candu Bergmann inventedia. fora nici unu
scrupulu de coneciintia, cuvinte gete, - pe celle transmisse de scriitorii an ticuitntii c:i atari, parte le
pocesce si ciuntesce, cumu de es. numile proprii de onsie si persone de mai susu; parte ans11. le con-
testa de a fi gete, cnm buni-ora ; tote numirile de plante d'in Dioscoride (despre eate vedi mai la
vale) afora de un'a singura, tul-bela, carei'a ii da insemn&re de placere (vila !)-ceea ce nn e nici pro-
batu. nici probabile. Despre cartea lui Bergmann vedi articolele d-lni Alfr. Maury in Journal des
Savants, 1869.
Opiniunea despre identitatea. Getiloru cu Gothii a fostu combatuta anco de la ineeputn, de multi
invetiati d'in Franci'a si Germa.ni'a. Asia d'.!nvHle in 1ltemoire sur la nation des Getes, et sur le
Pontife ehez cette nation (Histoire le !'Academie royale des inscriptions et belles Lettres avec
les memoires de litteratnre, tome 25, Paris 1759, pa.g. 34-47), p. 37 dice: Ou sait que le nom de
Goths est purement Tudesque ou Germanique, au lien que celui des Getes a pris son origine chez
les Scythes. Dans les noms propres d'homme que l'on trouve parmi les Getes, on n'eo distinqne au-
cun qui a.it quelque ressemblance avec les denominations Gothiques. - Celles-ci soot evidemment
Germaniques, ayant me'lle leur signi:fication marquee dans l'idiome Tudesque. On peut encore dire
des noms qu'ont porte les villes dans la Dace, qu'ils ne ressemblent pas plus au Tudesqoe que les noms
d'homm3 recueillis de tont ce qui se lit des Getes. Cependant les Sa.vans du nord, sur-tout en Snede,
ou !'ou d'spute .l' Alemagne l'honnenr d'avoir pn,duit les Goths, les Vandales, les Lombards; non
contens de la gloire que les expeditions de ces peuples procurent . leur nation, veulent encore y as-
socier le sang des Getes, dont l'illustratiou anterieure, et ils ne sont rien woins qu'indift'erens
sur cet article - Adenug, Mithridates Il, 357: s konnten nur unwissende sprach und
geschL htsforscher, um des schwachen gleichlauts willen, die thracischen Geten mit dem
germaniscben Gothen, welcbe sich in der folge ihres landes fiir ein und ebendasselbe
volk halten>. Gathre und GJ'8y Weltgeaeh, ed Gebhardi, vol. 50, p. 92 - Glbbon !history tJf
www.cimec.ro
163
poru era vechi'a celta s6u (78) Dupo cumu se vede, numirile de orasie
da.::e se esplica negl\nditu prin limb'a germana, crediendu-se ro este prin celt'a. (79)
Asta-di gratia progresseloru philologiei si ethnographiei se scie in modu siguru co
Celtii nu sun tu TeHtoni (80), 11i, dnpo eate aretaramu in pan g-rafulu prr crdGnte, si
Getii totu asemenea.
Cei cari reluara in timpurile mai noui celticismulni Getilorn si Daciloru
nu ne presinta argumente mai s. riose. Reposatulu IonN ltlajorescu intr'ua notitia
publicata de L. R. v. Heufter in a s9a scriere: Oesterreich und seine Kronliinder (81 ),
dupo ce sustine co numele Transilvaniei : Ardelu este unu cuventu celticn cpe te-
meiu co Leiboitz (Collectanea el.ymologica, Hanoovme 1717, pars. I, caput. III, cel-
tlte rlecline und fall of the Roman Empire, London 1782). -- Sellg CI\IBeJ, Alte1thii
111er. Berlin 1847, p, 293 -3!0.- RUIIs,lldb. derGesch desM . .Ait.-Niebuhr, Kleine hist.1md
phil. sclwi{teu I, 394.-Gervinus Nationallit. 1, 25.- IJeseU, de rebus Geticis, lfl5.J, u.
>eq: ltarjlJC confusio soia est nominum, r1ua commoti posteriores scriptores ex duarum gcntinm
historiis prorstls rliversis unius gentis historiam composuerunb- Dlefenbacb L., Origines Euro-
Frankfurt am Main, 181)1, p. G9: Die Namen Geten uml Daken wnnlen in ganz zeit
mit denen Jer Gothen und Jer Diinen 1. Grimms aber gewagte Beg. iin
,Jung wi. klicher Identitiit die;:er Volkerpaareist bekannt. - l. c. --Cuuo, die Skythen
Berlin 1871. pag. 7: Wie seine Goten zu Get! II, so macht dr verfasser der ti est& Franco-
rum die Franken zu Trojanern.- Wletershelm, op. cit., Pallmann, i<lem, Waitz, 1. c., O. A.beJ,
.llal;edouien ror Krhli!J l'hilipp. p. 275, etc. Se pote rlice in fine, co theori'a lui Grimm, pe cate eln
o numesce: ax'a in giurulu carei'a se invertesce oper'a sea intrega (Geschicte d. Deut. Rpr., H 800\
este astadi cu deseversire respinsa pentru a. nu se mai ridica d'in nou vre-ua-data, c multe alte
syoteme vechi delinitivu ingropate prin progresele Sciiutiei moderne.
(78) Simon PeJloutier, Histoire des Celtes et particulieretnent des Gaulois et des Germains,
nouvelle edition (2 voi. Paris 1771, in-t), 1 v. p. 29. Dupo densulu, tote poporele Europei era la
incepu tu: seu Cel ti, seu Sarmati, vorbindu un'a si aceiasi limba, care era cea cel ta; limb'a germana
nu e de ea.ta ua ra.masitia. d'.n vechi'a limba a Celtiloru. Medii se tragu d'in Sarmati, iar Pers id'in
Cel ti, ca si Pelasgii, Thracii, Umbrii etc. 1 n termina tiu nea top:ca obicinuita la Daci -da va eln vede
pe: au si gau germauu, primulu cu ; usemnare de li vede, cdlu alu douilea cu insemnare de Cantonu -
1cesta ct!tomania desteptase auco de la. apparit;unea sea, ageri adversari, de esemplu l'Abl.e Des
Fontaines, dice: Car notre auteur voit des Celtes-var-tout, et pour peu qu'il trouve Je ropport
dans un mot ou dans un usage, c;'en est ass z pour conclure que le Peuple qni employoit ce mot, ou
rtui &voit cet usage, etoit Cdte; ce qui n'est pas, ce me semble, raisonner avec justesse. Vcdi Ob-
8crrations swles Ecrits Modernes, tom. XXIV, p, 2li-239. 289-312; 337-350, an. 1741.
\lfl) De aceiasi valore suntu si etymologiile lui llone, Celtische Forschungtm, 1857: Tibisiu,=
i r. ui..sg apa, si ir. di mica; Istru=ir. Uisg si ir. deal' mare; Dravus=dear mare, abh ru; ellu vede pe
Jaciculu dara si in ilo-:i1i:wz, II:l-:'czto: etc. Idem alle lui Hene Fr, Xav. Beitr. zur dac. Geseh., Her-
ruanstadt, 1836 p. 81 seq.
(80) I. Grimm a &vutu meritnlu de a da ultimul o cuventu allu philologiei contempurene in acesta
cestiune. Incercarile lui HoJtzmann, Kelten und Germa1ten 1855, si alle lui Moke, La Belgique
anciemte et ses origines gauloists, gcrman,ques ct frauques 1855, de a vechiulu
temu allu identitatii Germaoiloru cu Celtii, au fostu combatute cu successll. de Brandes Dr. H. B.
Cbr .. das Ethnographisehe der Kelten und Germanen, Leipzig 1857; de Gluek, Du bei
1. Crcsrsr vorko111memlen Keltischen Namen etc. 18" 7, si de Roget, Bo" de Belloguet, Ethnogtnie
gauloise, (3 volume) 1, 19.
1) .VtJien und R'-flister, Wien 181Jti. p. 27 se(j.
www.cimec.ro
164
tica, p. 90) trrce printre alte cuvinte celtice, si Arda!, in intiellesu de tiarra : Ar-
dai, toparchia, tractns si co Romanii l'au mosteoitu de la Daci, cari erau
de siguru (!) Celti, dice ca : cTranssilvani'a Pste plina de numiri celtice seu
d'in cari unele ne 'ntimpina pene ast.a-di acolo unde pastratu anco remasitie cel-
tice :
c.Dev'a in Ardelu . . . . . . ..... Dev'a, Devonshire in Scoti'a
Temes, T1misiu (riu) ......... Tems, Tams, Temse, in Angli'a
Giurgiu, Giurgevu (orasiu) ll tota Daci'a
de mai multe ori ........ Giurgevu (!) ne 'ntempina de
cinci ori la (}esar de bell. gaU.
in Galli'a.
Buceci seu Bucati seu Boceti (munte in
Transsilvani'a) ........... Vocfltius, munte, la Taci tu, in Re-
ti'a (Elveti'a)
.Maramurasiu (Marmaro.;) ....... La Plin. Histor., Nat.: cMarima
Rusia v'd (Orsiova) . . . . . . . . . . .
rusa ceva mai la nordu de catu
adi, ca nume cymbricu.
La Ptolomeu, in Noricum: RiNS
siava, deci intocmai ca Rusia v'a
romanesca de asta-di.
cMai departe nl'nume.rata numi de Joealitati in
Gah.tenii, Gald'a, Galtinu etc.
tota Daci'a, Galati, Gala ta,
Clusiu (Clausenburg, in doaumente
d'in secol. allu XII Clus).
Desiu (Dees)
etc. etc.
Clusium in Etruri'a
Desi o in Lom bardo-Ve net1' 4
ete. etc.
cAmo adunatu, dice Majorescu (p. 29 op. cit.) mai multe sute de assemenea numi
eeltieP; cercetarile malle m'au conduzJu anco de multu la convingerea cumu co Dacii
E>rau Celti. Sa mai ougetamu anco co &{ticolulu.nostru uZ ilu punemu la finele cuven-
tului, intocmai ca Gallii in Cornwallis, sico Paget, candu visita Transsilvaoi'a, re-
mase iwmarmuritu la assemenarea d'intre costumulu romanescu de Ia HatiPgu si
eE>llu
Marti o Samuel intr'ua m;ca scriere intitulata: c Probe pentru 01 iginea
celtiea a Valachiloru seu Romniloru, mai cu sema a celloru ce locuescu in marele
principatu allu (82) isi iea sarcin'a a dmon<Jtra co: cRomanii paru
a. fi Romani (ab origine); anse nu suntu Roma oi , pentru co: d'in ceHe 40,000 de
cuvinte latine ce deusulu a numeratu intr'unu dictionariu latioescu, numai 1000 cu-
Tinte le afta in limb'a romna; apo', pentru co ambele limbi difHa multu in rrgulih!
lorn grammatiral11, prim'a avendu 24 Jitt-re, trei genuri, cinci declinari, nici unu ar-
(82) Bw,se f'iir die ctltisclu: Abstammung da Walaclten od-.1 Jlomiinnt, hr.-tmdP-rs dcrer. md-
im Siben1Jii.r,qw lfiJen, 1Rf7.
www.cimec.ro
165
Licolu, etc., pe dmdu a doua, 41 littere, si anco scrise cu caractero cyrillice. numai
doua genuri, doua declinatiuni, articolu etc. (83). Si uefiindu Romni, uu
potu fi al tu-ceva de dttu : cde origine celta, si probabila urmasii acdloru CeHi, cari
dupo ce devastara Rom'a in annulu 389 u. c, si ltah'a de susu era plina de densii,
se intinsera mai dt>parte catre ostu, suppussna Pannoni'a si tierrile alaturata (deci si
Transsilvani'a), si nici-ua-data nu le a mai parasitul>(84) Ca alte cuvintP, Celtii d'in
'frarssilvani'a - mai numiti si Daci - trat>scu pene ast1-di in poporulu romaou,
coei : a) de la annulu 389 de la fundatiunea Homei, pene la Traianu. nu aflamu
nici c a m1i mica urma de invasiune in Transsilvani'a a vre-unui altu poporu, afora
dP Celti; b) Datii s'a slabitu numai, ero nici de curnu nu s'a eiterminatu prin res-
boiele lui Traiann; c) lmperatulu Aurelianu a dusu presta Dunare numai colonistii
romani, dtudu populatiuuea daci! a remasu locului; d) L\mb'.1. si portulu Roma-
uilrru adi sulltu acellesi cu alle e) Rom(tlii, mai cu sema boierii d'in
Homania, suntu aidom'a cu equites celtici descrisi de si de Polybiu; f) Romanii
se scrva <a !li Celtii cu litt!'re assemenate celloru grt>cesci; ba auco, afura de alpba-
betulu cyrillicu, ei mai au nisce semne asia numite ciococsci, ce nu J,J pr cepe ori si
cine. precumu Druirlii si Budii se serviau cu anume semne cuono3cute numai celloru
initiati in doctrin'a loru secreta; g) numele romaoeHeu a.llu TranssilvauH, Ardealu
este celticu (compara: Ardennen seu Artgal, Ardee, Ardea, Ardala -Hog.). Celtii
venira in Europ'a d'in Ptr8i'a, coei aci se afla numi ca: Arda ban, Ardagan,
xes, si, ce este mai multu, C2ltii cari se stabilira anume in Traussilvani'a, si cari
adi se numescu Ardeleani se tragu cforte probabilu d'in distrid1JlU persicu Ardelan,
d'n partea nordica a provinciei Kurdistan intrr, Iran si Ast>rbids,:han, cue ave ca-
pita.l'a la Senua,- nume ce traesce pene astadi iu satulu romanesca d'in Transsilva-
ni'a s:nna Se:J Schinna(85); h) Precumu numHle poporului: Vulw.:ki tri
bnlu celticu Lacvi seu Lai, Lebeci, totu asia satele urmat6re d'iu Ardelu isi tragu
numile de la triburile CPlte correspoodiet6re, si anume :
Bran de la tri bulu Branovices
Karna
Osd
Prasmar l
l'raesaca i "
V enetie
Gal.tiu l
Galate 1
))
Jhj
Uoj 1
Bojauu
Boi tia
1
(
Vale

Carnutes
Ostiaei

Pr;esamarci

Veneti.
,
Galatro
Boji. - Class'a boieriloru totu de acf vine.
Vallenses seu N
(8:3) ib. p. 8-30. - (81) il>. p. 41. - (85) il>. p. 35.
www.cimec.ro
166
de la tribulu tkordisci
'l'aureni :. ::. 'raurisci seu Tauriui
Volcani :. :. (86);
i) Numi le romanesci de locuri, riuri etc. d'iu suntu acellesi cu ceHe
d'in tierrile locuite ua data de Celti (87); numile celtice de localitati, de pers6oe si de
divinitati, ce gasimu in manuscriptele celtice si scriitorii vechimei, traiescu anca in
limb'a Romaniloru (88); si in fine j) cNu esista in limb'a romana nici-unu cuventu,
ba nici chiaru ua singura syllaba, care sa nu se gasesca in limb'a celta, si afora de
acf!'st'a, ori-ce propositiune celtica correspunde essactu nu numai spiritului si rPgu-
lilorn grammaticale alle Romaniloru, dero chiaru presenta unu intiellesu limpede,
rationalu.:. (89)
In acestu chipu se compara numi de localitati in Daci'a a caroru origine e slavica,
(86) ib. p. 36.
(87) ib. p. !17 : Avrigeno (Elvetia) ..
Arpas (Francia) .
Barrau id
Berry id
id
Lot riuletiu in Franci'a ..
Fontena.y locu idem
Seyssel sa.tu idem
Puy idem
(88) Ee ce cte-va p. 37, 38 si 39 :
NUMI
Celtu Romimu
Aroa.na. Aroa.na. (f)
Bra.n Bran
Ca.toe Cotoc
Cothra.ege Cod re
Dobrin Do brio
Dan Dan
Dinu Dinu
Eliud Elia.d
Gabrilla Ga.vrilla.
German German
La uri La. uri an
Stau Stan
Vindilla. Vintilla.
NUMI Dl! UIVINIT&TI
Celtu
A ventia, dieitia bogatiei,
Bale necura.tieniei
Belisa.na bataliei
Avrig (Transsilva.ni'a)
Arpas, satu si riu in Transsilv.
Par rau (Perro) id
Berrivoi si Berre id
Hres seu Hures in Transsilvani'a
Lotrioa.re, idem in Transsilva.ni'a.
Fonten'a. (.Fintena.) satu idem
Seitschel (Setschel) idem
Pui idem
NJ;MI LOC&LB
Celtu Romanu
Mag, Magh Maag
Corba.ria. Corb
Lnpodunum Lnpu
Vada Vadu
Bratuspantium
Vincella.
Gfiiaz
Rinsatium
Felgerias

Romanu
avendu
Brat o
Vintz
Gelatz
Riusadului
Fagara.si
Rusia v'a
bala spurcatn.
beii
Casses protectore a casseloru cassa

18n) Esemplele ce da pe 24 de pagini ni este preste putintia si vointia a le reproduce ad; anse ce
www.cimec.ro
167
maghiara, rowaoa, cu altele ce t>\l dau ca antice c111Lice, de si parte nu ne
in scriitorii vechi, parte suntu cu totulu moderne, si in definitivu si unele si altele nu
iosemneadia oimicu pentru cestiunea ethuoglaphica a Daciloru. Asia, Maiorescu ci-
tesce in Cres. de bell. gall. de cinci ori Giurgevu, Giurgiu, acolo unde este Gergo-
via (VII, 4, 34, 36, 37, 38, 41, -'2, 43), si lu apropie de Giurgiu, care ou este altu
de ctu numele George.- Asemenea tiarr'a Maramuresiului o transforma in cMori-
moruscU lui l'lioius, fora sa observe cola Pliniu care se iotemeiadia pe Philemoo, cu-
veotulu scmoeadia cmare morta, si se raporta la partea oceanului septentrionalu si-
tuata la estu de capolu Ruboas (90). Deci, nu este vorb'a de usca tu, ci de mare! -
ilu deduce de la celticulu (!) Ardal, toparchia, pe ci\ndu cuventulu este totu
feliu de limba celta si-a plasmuitu curiosulu autoru, si ctu de nemerite suntu comparati unile ce
face, s'a pntutu judeca d'in cele de pene aci, la cari adaogimu numai urmatorele :
Celtiw
a te (et tu)
ave (erat)
a vent
aadun
asberat
braz (magnus)
brath (judicium)
brodit (judex)
caiou (monimental
cametha ma
ce dor (pu bes)
da bir
din (oppidum, diguus)
etc. etc.
Roma nu
a te (la tine)
a ve
a. vent (a venit)
adun
a sberatu
bratiu
bradu
brodit
ca. jou (ca ieu)
m'a
ce dor
da biru
din
etc.
La pa.g. 66 si urmatorele, ecce cumu esplica. cuvintele celte pe cari Zeuss nu le pote intiellege :
Credume (gl. aurichalum; compos. cred-urne e criad? Zeuss, Gr. Celt. 22
= Credu me (crede me).
Carbad, Hibern. gaei Zeuss. Gr. Celt. e7 = car pat (care patu)
Lach, rad, red, tar, nisc, lice, maire, sine, Zeuss. Gr Celt., 822
-__ rad (verb. a rade), ridu, tarc, ni (noi) se (sie) li (loru) ce;
mai re (mai reu), sine.
etc. etc.
(!JO) Hin. ll. N. 4 !IS : Morimuusam (eum) a Cimbris vocari hoc est mortuum mal'e, inde
usque ad promunturium Rubeas, ultra deinde Croniurn. ln Morimal'usn s'a recunnoscutu anco de
de mnltu ir. muir, Kymr: mllr mare (accst'a si in Morini 11-o:'Ab-rtot, Aremorici r.oo;poo;{loo:A:l-r-rtot, Mori
cambe mare curvum) si ir. marb, Kymr. marw mortuus. Ebel \Zeuss gr. ed. II, 54, 129.131, 133) tine
mari\sa seu marusa c. forma co'!tractata d'in marvasa, cu acelasi intiellesu. Cf. Diefenbach, Origi-
nes Europeae, p. 387, 356; id. Goth. Wtb. M. 30.- K. Miillenhoff, Deutsche Altertumskunde, 1,
Berlin 1870 p. 414. - Numele de 1\-Iannarosiu datu unei portiuni d'in Ungari'a ne'ntempina pentru
prima ora la finele secolului NIL Cf. Cod. dipl. patrius 1865, 2, docum. d'in 1199.- Rosler, .Rum.
Strrrlien, 1871, p. 318.
www.cimec.ro
168
ce p6te li mai uuguresl.lu : Erdcly (91).-Miicke;,;ch pe I.nga a.H" nenumerdte curio-
sitati; pentru a caroru insira re aci ceremu mii de iertari citttoriloru- compara slii-
visme necontestabile ca: Bran, Priseca, Boi, Uoi11, Boian, Boitia, Vadu, Be-
rivoi; latinisme ca: Vale, Tllureni, Fotina, Pui, Corbu, Lupu, Riu etc, cu numiri
toponyme vechi si noui, respandite in Europ'a, stampilata de densulu
cu sigiliulu celticu, si alese dupo intemplare! E::;te cul'iosu cum cei ce s'au osteoitu
a cullege attea numiri locale d'in Ji:urop'a, si a gasi par che in catunele n6stre
de adi, nu au venitu la co elemt>ntele topice proprii celtice in -
lanum, -briga, -bona,--dutlum,-durt.m,-novio, -medio,-acum,--sego,-ebo,-
lugo,- WJ.gi.4S, -- ncmr, - tum (92) lipsescu cu totul n Daci'a, pe cndu daciculu
su6xu - duva nu ne intemJ?ina pe territoriulu crlticu.
Pr. llluller (93), dupo instrumettele de bronzu, asia numite cu totulu
improp1iu Celts cari ;,;'au atht in Transsilvani'a crt'dtl co unulu d'in pop6rele ante-
ro'l itue alle acestei tiarri, si anume Dacii, au lostu de origine celtica. Contra acestei
parrri U'ISl suntu multe de disu: a) mai anteiu, unele d'in aste broozuri vorbescu
ua limba forte nehotarita, per1tru pute d 1cide dintr'dnsele appartinu anume
Agtthirsiloru, cui si cari Romanil..>ru; b) Nu se :>cie si guru deco aceste o
biecte suntu fab:icate iudigne, seu suntu venite m1i probabilu, ca articolu de co-
werciu de h pop6re mai cultivate; c) d'in imprejuarea co pene acum nu s'a aftatu
in Transsilvani'a mai de locu restu i se 1 urm-J de turaatMie (fonte), modeluri, typa-
ruri, nici se obs-nva in vre- unu ca.racteru speci fi cu, proprietati locale, putemu
sa ne indouimu de fabic 1tiunel to:u acolo; d) in CJstiune nu au asemen:ue
Vt d it<t cu armele dace de pe piedestalulu Columnei lui Traianu; e) Sllb!a int6r , gla-
d i us i ncurvus, at m'a caracteristica a Daciloru (94 ), nu o afhm u i ., aceste brunz uri, si
( ste de cu cum co acestu soiu de arme aru fi fostu cu totulu de feru,
11i co va li peritu prin oxidatiune (95). D'in contra, sabi'a ce gaoimu in Ardelu e cu
doua taisiuri, dreptu, Ia medilocu mai lr&rga, cu verfulu aacutitu, proprie pentru lo-
vitura si impuoiatura., cu maMrulu forte micu, CPa-ce denota mnile ceHe delicate
tii mici alle pop6reloru Bronzului (96); si f) in nationalitatea unui poporu nu se
rote deduce d'in si instrumentele cu cari se serva; iar d'in identitatea intre
(01} De radical'a crdiJ codru. Porm'a crdcl se pastredia pene a.stadi la Turci si la Serbi, iar cea
rom.ua este ve ueplinu conforma phoucticci limbei rouw.ucsci, de es : lat. oricius, ariciu, septem,
sicpte. D'in Byzantiui, Chalcocondylas introbuintiadia form'a ':\poEtov. Cf. Rosler, Dacie1 unrl
Hontiinen, 3::1. 1 icm, Zeitschrift Gymnas. 1867 p. 4
(92) op. cit. 1, 47. Paris 1858.- RosltJr, Dac. und. Rum., 3-l.
(9J) Die B1onzealterthiima in Siebcnburgeu, in Archiv des Vcrcins f. sirbc,,b. Landc11
ktnde. 1858.
(94) Vedi iu t'rohuer, La Colonne 1'rajane, si mai la vale, armele de pre pieJe.;talu. Pe in
scriptiunea a unui tribuualu a\lu primei Cohortc a Daciloru gasita la Birdoswald, in .ingli'a, la an
J!Ulu 1852, si pastrata adi in l\Iusenl d'in Newcastle, se afla sculpt.ata sabi'a <Iaca incovoiata.
Vedi C. 1. L. VII, 838.
(95) Roslcr, op. cit., 311.
(96) V edi mai la valle despre sai.Jiile de bronzu in 'l'raussilvani'a.
www.cimec.ro
169
fabricatele metalice a doue pop6re, nu urmeadia si identitatea loru ethnica. Totu a-
se p6te dice si despre callu-1-a.ltu arg,1mantu allu lui Mii \ler :
pretinsa a figuriloru dace de pe Column'a Traiana cu po:triltulu Celtiloru facuta de
istorici : corp a mare, pPru si barba lunga, haine cusutd cu di culori, pe 1 il r.ga
gtltu co late nele de auru, fora casca, fora arme aruncat6re, cu scuturi mari !nsP,
cn sabii, pumnale si lance, t6te acestea lucrate cu auru. (97)
Moriculu Franciei D. Henri Martin a emisa anco de multu ua opiniune, dupo
care Gotii seu Dacii, nici Gothi, nici Slavi (93), nici Galli de origine, f6rt9 apro-
piati cu Gallii mai multa de ctu cu ori-care al tu poporu, prin moravurile heroice,
credinti'a despre viati'a fiit6re, si probabilu chiaru prin snge, s'aru fi contopitu cn
populatiunile celtice, cum Tauriscii d'in Transsilvani'a si cu ua parte d'in marele po
poru seu semi-ga.llicu allu Bastarnilorn, in urm'a acestor'a in seco-
lulu III a.l. Chr., de la. appusulu Europei peste Greci'a, Thraci'a, Serbi'a, Croati'a, Unga-
ri'a, si pene in Poloni'a, nascendu-se astu-feliu d'in acestu amestecu ua
populatiune mixta : gallo-geta, pe care armele lui Traianu o suppune desaversitu. In
sprijinulu acestei Lheorii autorulu t-i invoca : a) persistenti' a nationalitatii r 1mne
pe care nu a nimicit-o nici rassele streine, nici cuceririle stucessive, nici violenti'a
navaliriloru, nici corruptiunea mora vuriloru, nici decad11rea ei morale si politica, nici
infl.uenti'a religiunei, - peraistentia. allu cuia secretu se afla in principiuln chiaru,
in elementeld romlne, a gallo-romtl.niloru d'in Orientu, cari elemente
suntu trei: 1. elementulu latina, adico italicu seu g1Ho-romanu; 2. thracu si geticu si
3. gallicu d'in Orientu; si b) resboinicii daci de pre Column'a lui Traianu, p6rta intra-
surile fetiel, in costumele si in armele loru, caracterulu unei origioi mixte, gJllogete.
Fora indouiala co, pentru a admite ua theoria ca solutiune satisfacet6re si defini-
tiva a unlli probleme ethnografice, se cere asta-di ceva multa critica J.:! ctl.tu a-
tunci di.ndu scria autorulu de mai susu aceste lucruri : natio[)alitatea romana
pene astadi, pentru co se trage din niste stramosi g1llogeti? si poporulu lui Decc-
balu era unu amestecu de Celti si Daci, - pentru ca Romanii si-au pastrata indivi-
dualitatea? Trasurile costumele si armele daciloru de pe Columna suntu asia
de pucinu hotarit6re in cestiuneada facia, in ctu unii putura cu deplina autoritate
sa deduca d'in elle slavicitatea daciloru (99), altii originea scythica a loru (100), altii
in fine germanismulu loru. (101)
D. C. Bolliacu, partasiu allu opiniunei d-lni Martin, (102) vine cu unu aparatu
(\17) Mommsen, Rom. Geschichte, 1, 299.
(118) Histoire de Francc, t. 1 ed. IV, p. 476 In editiune:J. a Ir-a autorulu isi
revoca opiniunca de mai inainte despre slavismulu Dnciloru, ca neintemeiata.
(9fl) CzertkoY, O plemen, in l'rcmewnik Mosi:. ObsruMtn bt. i Dr.
t. 10, pl. III-VII.
(100) A.lfr. llaury, op. cit. -- Vedi mai josu.
(101) Bfrgmauu, op. cit.
(102) D. Jou Bratlanu a :J.CC'asi theoria in 1S!J8. in diarulu Rnmanulu.- VP<Ii M.
Canini, Stwlii iMnrice nsupr'a originei tmtiunii romane, Bururesci
12
www.cimec.ro
170
sciintificu mai complicatu : cCo clttwtmtulu celtu a fostu mare in natiunea daca, nu
mai este acum indoiala pentru mine. Ellu a intra tu aci d'iu primele eruptiuni celte,
si s'a adaogatu sub diferite nume. Si probele ii suntu : a) littmle celto-grece de
pre alfabatulu dacicu !; b) lungirea de vocale strabatendu in pronunciare pene la
noi, in dttu sa silesca pre cei ce alcatuiau unu alfabetu nou limbei uostre, sa ridice
numerulu littereloru pene la 42; c) csistentia elementului celtu in limb'a romana
pentru cara da cte-va essemple numai d'in memoria: sec-hed, seceta; mamm, mama;
krk, cracu; brz, breazu; sach, sacu; k1rr, carru; desk, dascalu; gol, golu; ai-ta, aid e;
grik, crcu. Tote aceste vorbe suntu celtiberiane, precumu t'eselu si altele suntu go-
the. Ulphil'a ne poteprocura mai multe de aceste vorbe gothe in limb'a nostra.(l03);
d) vasculu Gui, cellu sacru celto-druidu exista anco in veneratiunea vaga a munte-
niloru nostri mai cu e) Celtii Gallici seu Goli-Callici omeni mari, decisi si
saracb, de unde pote si numele de Oallici, si cpodulu Calliciloru d'in J;Jucuresci,
aru pute ave de urmasi cpe netotii : inalti, pletosi si albineti d'in Romani'a; f) To-
ponymi'a si onomastic'a celta in Daci' a: si Stanu, Stanu si Branu pote fi altu-
ceva de catu Bren perpetuatu in Daci' a? adica, Brennus latioisatu si grecitu?
Muntele, plaiulu, cost'a lui Bran pre unde este si verfulu lui Craiu; cingatorea rosia,
esiarp'a Breniloru negresitu brenulu rosiu; fiorea Brandusia , precum este si fiorea
Craitia; vitieau'a Brandusi'a, tote acestea nu au elle ore nici-ua legatura cu Brenii
Galliloru, si cu Brandusiele, sociale, craitiele loru? N egresitu! Dusi' a, Tu si' a, Usi' a;
Musi'a nume de femeia si care insemneadia frumosa, nu suntu nici vorbe latine nici
terminati uni latine. Comaou, nume propriu la noi; Coman'a cetate, sa nu aiba 6re
nici ua legatura cu Comanu regele Galliloru, care a batutu attea monete cu numele
lui?; g) o:Callulu symbolicu allu Celtiloru nu s'a perdutu de locu in Daci' a pene la
conquista; r,llu se vede pre tote monetele dace celle mai adun cu in vechime; h) Egte
anso unu altu lucru si mai caracteristicu gallicu, care n'a pututu veni in Daci'a de
catu cu Celtiberianii; este cocosiulu gallicu care se gasesce de bronzu forte desu in
Daci'a; i) Corbi de bronzu se gasescu desu in Daci'a, si corbulu este si ellu celtu;
j) Crucea puniituata la capete, ce figureadia ferte multu pre monetele dace este u-
nulu d'in symbolurile celte pentru co ea figureadia forte desu pe monetele cele batute
de Celti in alte parti; k) Olari'a numita celta, olari'a cenusia abunda in Daci'a, se
serva c ua proba mai multu co in tote alle vietiei era celticulu care domina in Da-
ci'a,; l) Dupo armele de bronzu si de petra, si anco si d'in epoc'a de petra bruta,
aflate in Daci'a, si mai alesu dupo arme, se pote vede typulu celtu de tota vechimea
in Daci'a; si in fine m) modulu de ngropare constata tu de Lubbock si alti archeologi
co este modulu de ingroparo d'in epocele de hronw si de petra, vine si ellu, credo,
sa constate despre elementulu primitivu celtu, care a dominatu in vechi'a D.:cia.
A sustine cine-va ua theoria cu asemenea arguOJeote este a dovedi sing,Jru nefun
damentulu ei : caractere celto-grece intr'unu alphabetu dacicu despre care nu se scie
(103) Trompetta Carpatiloru, 1871, No. 939. Mai, vedi acelasi diariu, 1876, No. 1255.
www.cimec.ro
1 i 1
nimic'a pene astadi, si care, de siguru, nici co a esistatu vreua. data (104), cum u'a
esistatu nici chiaru vre unu alpbabetu celticu (105); lungimea da vocale in pronun-
ciarea limbei romane:. detorita elementului celtu care se constata in limba prin eate-
va esemple luate numai d'in memoria, si cari nu suntu de catu seu: cuvinte de ori-
gine latina seceta (l. siccitas, it. siccita, siccihte, span. sequedad, fi. siccite)
caru (/. carrus, carrum; it. sp. port. carro, fr. char), seu grecesci introduse intr'ua
epoca tardia, dascal; seu slovene sci ca: golu (sia v. bis. rol\:Z.) veselu ( sl. bis.
RECE.w.) seu commune tuturorc limbiloru pamentului, ca mamn. (caci pene si Negru-
vest-africanu dice mma ( 1 06) etc. ; inventiunea unui poporu Cel tu : Gollu calicu1>
onoratu cu uiste urmasi c:l, Tiganii Netoti, si facutu fora scirea nimenui locuitori
de bastina ai acellei parti d'in Bucuresci pe unde se afla podulu Calitii - transfor-
matu si acest' a in podulu Caliciloru; numi slavonesci ca Rtanu (slav. C'T'AH:z., de la
cra, mu1, stare (107), Branu (slav. l'pAHh, lupta {108), ca Dusi'a (slav. AOYWA,
sufle tu) Tu sia, Usi a, celtisate impreuna cu Musi'a, Coma nu (de la poporulu turcu
allu Comaniloru) si Brindusia etc.; instrumente de lutu, de petra si bronza, cari
vorbescu ua limba forte confusa, atribuite fora nici-unu temeiu Celtiloru; simboluri
de cai, de cocosi, de corbi, cari se gasescu ori pe unde au fostu Rom linii (109) si
altele multe aduse in desbatere fora a ave nici cellu mai micu raportu cu cestiunea
ethnographica de facia, suntu atatea. lucruri minunate, la cari nu scimu ce aru tre-
bui sa deplangemu mai anteiu: lips'a de sciintia solida seu de methoda, de critica,
seu de neinfrPnare a fantasiei. spiritulu de sistema dusu pene a ne da desierte
apparintie dreptu solutiuni neindoui6sse! (110).
Si totusi ce suntu acestea facia cu celticismele si altele de mai de una-di alle
d-lui Maniu: cBalsiu:=opidu in Romani'a si nume propriu; Balsio opidu in Ispaui'a;
Belintiu (com. rur. in Banatu):=Belintum (op. in Galli'a traiJspadana. si in Rheti'a);
Bellinte (italia. anticua); Bujoru (opidu in Banatu) Bujo-du rum (opid in Novicum);
Branu (opidu in Tra.nsilvani'a), Brana (op!du in Ispani'a), Brano-gunum (in Bri-
(104) Vedi mai la valle.
(105) Roget de Belloguet, op. cit., tii. 361.
(106) Pesehel, op, cit., p. 110. - Tylor, de?" Cultu1, I, 176. 177.
(107) Frauz Mikloslcb, Die bildung der slavischen personennamen, WieR 1860, p. 102.
(108) id. p. 38.
(109) Vedi mai la valle.
(110) Acl. e loculu a citii disele lui Sebei ap. W, Sehmidt, Die Geten und Daken p. 34 (Archiv
des ver. Siebenb. Land. IV, 1-79; 135-199). Mo.n gab sich vielfach die unfruchtbare Mii he, nach
vereinzelt.en Stellen der iiltesten Geschichtsbiicher und durch weit hergesuchte Vergleichungen
licher Worte aus verschiedcnen, um Iahrtausendc von einander entfernton Sprachen und durch weit
hergesuchte vergleichungen Worte aus verschiedenen, um Iahrtausende von einandcr ent
fernten Sprachen Grundlinien zur Festsetzung der Stammverwandtschaft alter und neuer Volker zu
entwerfen. Es kamen Systeme zum Vorscheine, in denen sich iinmer an einen kiihnen Fehlschluss
ein noch verwegenerer reihte, deren miihsam gefolgerter letzter nothwendig die Wahrheit verfe
hlen musste, weil die ganze Reihe der aus einzelnen willkiihrlichen Annahmen oder
Auslegungen bestand.
www.cimec.ro
172
tani'a); Carasiu (disrict. Lugosiului, com. rur. si fluviu in Banatu), Carus (fluviu in
Gallia); Ciresiu (com. rnr. in Banat, trans. si Romani'a), Ciresi-um (op. in Gal-
Ii'a);, .. Corabia (portu in Romani'a) CottJba ( op. in Macedoni'a) , Corabis (op. cel-
ticu in Iberi'a) . Prissaca (com. rur. in Banatu) Bissacu=Brisacu: galico; ... Putna
(judetiu in Romani'a cu capital'a : Focceanu=Focseanu, Putna (monastire in Buco-
bin'a, Socev'a, unde este immormentatu Stefanu celu mare), Pydna (Macedoni'a unde
s'a desfiintiatu imperiuht lui Alessandru calu mare, dupo infrangerea d'in annul168
11. d. Chr.) ... Palancua (opidn in Banatu) Palanqua (numele unui deputatu in Ca-
mH'a !spaniei.) (111)
Ne remane, pentru a incheia acestu paragrafu, sa analisamu opiniunea d-lui Has-
deu, dupo care : c:Dacii d'in tempulu lui Traianu nu mai erau unu nemu curatu tbra-
cicu ca fratii loru de preste Dusare, ci ua natiune thraco-celtica nascuta d'in con-
topirea loru cu populati unile celte : Taurisci si Boii (112). Ca p1mctu de plecare in de-
monstratiunea sea, autorulu ia pasagele cunnoscute d'in Strabone (VII, 3. 11; V, 1
6) care ne spune co Daci:, sub loru Burvista (Boerebiste) (45 seu 44 a. Chr.)
intrandu in resboiu cu Celtii d'in (Boi si T11urisci) i-au batutu pene la e
sterminare. Acumu, fiindu co nationalitatile se potu estermina numai dora pe
chartiu, resulta co cuvintele lui Stn bone insemnedia contopirea cu Boii
si Tattriscii, iar nu stirpirea celoru d'in urma. Acest' aua data stabilita, autorulu da:
cunulu d'in esemplele celle mai elocinti despre semi-aelticismulu Daciloru si a-
nume cuventulu propedula - quinquefolium, care dupo manuscriptele lui Dioscori-
des si Apulejus este unu cuventu dacu correspundietoriu celticului pompedula; si cu
demonstratiunea thesei selle se fineRCP, candu, dopo noi, ea nici nu a inceputu;
caci, negresitu, in loculu opiniuniloru personale, intnitiuniloru ingeniose si theorii-
(111) Studii asupr'a scrierii profesorului D!'. L lung etc. Bucuregci, 1878, p. 88-89.-La pag.14
autorulu se gasesce iu dreptu a intreu:i: Ce raporturi etnice s'aru pute admite intre S'Citi (Dahi),-
Ce(l)ti,-Geti,-Tsidi-t(r)aci,-Daci, intre :Myr-Geti si Meti-.Keti; intre Karki-niti Scitiei Carpi-niti
Galliei? -La pag. 46: Papa-rudele nu ne reamintescu elle ore pe fratii Arvarii ai lui Romulu
fratres arvales) d'in vechimea cea mai 1tdnca ?; pag. 47 : Aveti crisove domnesci in limb'a sla_
vina, ni se dice!! Asia este! Dcru inse fiinti'a loru, rnarginita intre sut'a XY-XVI si detorita vi-
cleniei - -- - pag. 52: cStrainii intiellegeo prin Cumani, Peucini si Biseni, de asemenea pe ro-
mani, caci acei Cumani, Peucini Biseni erau crescini la inceputulu crescinismului in Daci'a Traia-
na, de ora-ce au fostu 1omani. Ca te-va etymologice : plata, platire, de la
archaiculn latinesco plata (p. 6!)); lopata ele la latinesca palla (ibid.); is-\oru (sorginte)- e:r,
si subst. lat.. Vomx, seu d'in ex si verbulu volo,-as,-arc; ori e-1:oho-is, tolutmn; isbucu = prepos.
is, es si subst. lat. buca,-0! = Bucula, Bucina (ibid.) stina lat. sta_bulum, staulu, (p .. 70)
cVirtopu virtus; dealu = lat. clinus, clinu, dfclinu; (ih.) p01ana --- lat. Polmum SI polma;
odru = lat codetum; magura = seu megarus d'in Sicili'a, seu sulmrbi'a Me-
gara din vechi' a Carthagine, situata pe ua inaltime! Dumbrat'a.., lat. Dumus = rubus -
pecia de Dumbrava (p 70), seu= Dumus si 1tmbra (p. 74); bosorc'a, h01'ca (betrana) =lat. arca=
vechime, si bis (p. 89); svada, lat. svasio, (p. 90) ; boianu =lat. Bm.,ianum. Uriasiu, lat.
Urius: Jupite1 Urius, etc., tote acestea arhaice - vernacule! ! - Sapienti sat.
p12) Column'a lui Traianu, annulu Y, Nr. 5, 1874, P 102.
www.cimec.ro
173
loru preconcepute, se ceru fapte stabilite pe probe, cari in casulu de facia lipsescu
cu totulu. Se scie co ua parte d'in poporulu celticu allu Boiloru, batuti de Romani
si goni ti d'in ltali'a (113) se asiediara prin prf'gi urulu lacului: Pelso (114) de unde
indata si incepura a supara pre vecinii lGru Daci, cari aveu atunci do rege pre Bar-
viata, cuceritorulu mai tuturoru tierriloru d'intre Haimos si Carpati. Unu resboiu
cruntu se isea intre ambele pop6rP
1
Boii fiindu ajutati si de Critasiros regele Tau-
risciloru. La riulu Patisos ('l'his'a) ua batalia saoger6sa se dete ; Burvista remase
inviogetoriu (50-40 a. Chr.), nimicindu rentru totu-d'a-un'.& puterea Boiloru, si de-
vastandll-le asia de grotliavu tiarr'a [porti unea dunareana d'in Austri'a adi] (115)
in ca tu chiaru ua suta anni dupo acellu evenimentu, ea nu se numi altu-felu de ca tu
pustiuZu Boiloru (116). Chiaru deco cuvintele lui Strabo altOOAO\ItO 1tiXYEil-\lst nu tre-
buescu luate ad litteram, pentru a. conchide la ua stirpire desevarsita a poporului,
caci Ptolomeu anco cunnosce Boji la hotarele apusene a.lle Pannoniei superiore, nu ve-
demu anse posibilitatea contopirii loru cu poporulu dacu in asi chipu ca d'in acea
contopire sa se nasca ua noua nationalitate thraco celtica, in loculu cellei curata
thrace, cum er a Da.ciloro. Pentru acest'a aru trebui sa presuppunemu co :Boii erau
in numero mare de catu poporulu invingetoru allu Daciloru
1
ceia-ce nu se ate-
sta de nici unu scriitoru d'in vechime; si prin urmare rema.ne neesplicatu cum popo-
rulu invinsu aru fi pututu infiuentia asia de simtitori usi intr'unu timpu asia de scurtu
asupr'a Daciloru in catuse le impuna insesi limb'a, credientiele si obiceiurile selle.-
mai prudentu de ro a nu dtduce d'in pasa.gele lui Strabo mai multu decatu nu cont inu
elle
1
si a intiellege lucrurile dupo rhipulu loru naturalu. - Esemplulu ce citeadia
d-lu Hasdeu ca uniculu argumentu pentru theori'a. sea, ni se pare cu multu mai puci nu
convingetoru de catu d-sea presuppuoe: Intre da.ciculu propedula si celticulu pompe-
aula asista fora indouiala ua legatura destullu de strinsa, si cuventulu celticu isi ga-
sesce esplicare in dialectulu de adi Kelto-Kimric (pimp
1
pymp, pemp-cinci
1
si ialtn:
dtlen
1
foia, pumdalen, pempdeil, plant'a cinci foi) (117); dero nu trebue sa se uite 1
co multe d'in numirile de plante cuprinse in tractatulu atribuitu medicului Apuleiu
si in manuscriptele lui Diosooride suntu pentru mare numeru de savanti suspecte
Intre acelle cuvinte figureadia si propedula, pe care Diefenbach nu-lu admite a
fi fostu dacicu
1
presupunendu vre-ua er6re de copistu in locu de pempedula
cel ta (lle). Totu asia Cuno (1 HJ), si Rosler (120) care propune lectur'a pnopedula
ca form'a dacica a cuventului. Admitindu chiaru probata esistenti'a vorbei prope-
(113) Tit. Llv., 36,38-40.
(114) Strabo V. p. 212, 215.- Zeuss, op. cit. p. 246 combate pe Stra.bo, insa. aretarile
suntuc onfirmate si de Polyblu 2,35 : ILE:' oAiyov .. xEtiLEvwv. Cf. Contzen,
Die Wanderungen der Kelten, Leipzig 1861, p. 50 seq.
(115) Vedi chart'a. lui Strabo annexata.
(116) desertum Boiornm" PUn. H. N. 3, 24, 146. -E'p'iflo; :wv Bo"t"wv Strab, 5, pag. ?13, 7. p.
292. 304. 313.
(117) Dlefenbacb, Orig. Europ., p. 396. - Roget de Belognet, op. cit., 1, p. 152 edit. II-a.
(118) Dlefenbach, op. cit., 396. - (119) op. cit. 341.- (120) Romer und Dacier, 85.
www.cimec.ro
174
dul'a la Daci -coei nimica si guru nu ne silesce a o respinge, urme dia 6re dintr'unu
singuru cuventu semi-celticismulu poporului lui Decebalu P cndu acestu cuventu
pute sa fie imprumutatu pe alta cale, seu pute sa fie communu Thraciloru si
Celtiloru, doue cari appartinu grupului sudicu allu familiei indogermanice
d'in Europ'a, si cari aveu prin urmare unu fondu primitivu communu de radecini
si cuvinte P
Prin urmare thes'a co Dacii d'in timpulu lui Traianu era ua natiune thraco-
celtica, nu este nici probata, nici probabile.
5.
Trecemu la analis'a opiniunei despre slavismulu Daciloru. Ea nu este de ctu
ua consecintia a theoriei despre autochtoni'a Slaviloru de la sudu (121).
Lasshdu la ua parte naivele affirmatiuni alle lui Ka.tancsich (122) , Eich-
( 121) Gestiunea des vre locuinti'a primitiva a Slaviloru inhe El L'a. Ri Vistul'a, cum si in sudulu Du
narei, se deslega. de cotre unii afirmativu, de cotre altii anso negativn. Dupo cei d'anteiu Slavii aru
fi cei mai vechi locuitori d'in epoc'a istorica a Germaniei resaritene si ai portiunei nordice d'in pe-
ninsul'a balcanica; ba chiarn-parintii Illyrilorn, Celtiloru alpi ci, si Sucviloru; si, pentru co imagi-
nati unea nu are freu, Slavii aru fi identici cu Germanii,- locuindu no. data cu totii in Hesseo, pene
ce primii fura goniti cu numele de Russi si Pttlini, adeco Poloni. Vedi !.. W. Krahmer, die urhei
mat cler Russen in Europa und die wirkliche Localitiit und Bedeutung de1 Vorfiille in der Thrid
1eks saga, Moskva. 1862. - Fr. Erdmann, Temudschin de1 Unerschiltterliche, I,eipzig 18G2. Des-
pre locuinti'a. primtiva a Slaviloru in Germani'a. resaritena., si in parte, in Europ'a de sudu , vedi
Schnlze, Urgesch. des deutschen Volkes 182G; Wenebe, Vi.ilker und Vi.ilkerbiindniss< der aUen
Deutschen 1826; Gatterer, An Russorum, Polonorum etc. populorum slav originem a Getis sive
Dacis liceat repetere, Goett1ngen 1791 in Com. soc. reg. scient. Gott. t. XI.- Kalloa von
!lteln, Bohmens heidnischt 1836; Kolar, Vechi'a italia slavira (slav.) 1853 -Iacob!,
Slaven = und Teutschtum 1856; Landau, Bauernhof in 1'hii,ringen 1862; Hannseh, das Schrift
wesen der buhmisch - slavischen Volkerstmme 1867.-Paul lo!!. Ueber die Abkunft
der Slawen, 1828.-Altii, rediemati pre marooriile scri1toriloru vechimei si pre filologie, admita in-
trarea in istorie a poporeloru de familie sla.vona pentru prim 'a ora in epoc'a. invasiunei cellei mari.
Vedi Kanlfuss, die Slaven bis auf Samo 1842; Zenu, op. cit., Woeel, mai multe studii in Cea
sopis Ceskeho j'Jofusea, v. 38; Krek, Einleitungin die slavische Literaturgeschichte, 187-1-.-Riilller,
Zeitschri(t. oesterr. Gymnas. 1872, p. 300 seq.; id. Ueber den Zeitpunkt der slavischen Ansiedlung
an der unteren Donau (Sitzungsber. d. W . -\kad. LXXIII, p. 77 sq.); Miklosich in Ieuae1 Littera-
tur Zeitung 1875, no. 684. BUdlnger, Oe.st. Geschichte 1, 71 seq.
(122) Istri adcolarum geographia Vetus, pars Il Budae 1827, p. 279; id. 284: Nomen
rum uti Mysorum domesticum est, Getae Dacos ut pote iuniores vocabant pueros. Djete quippe,
vox usque hodie apud lllyrios usitata , adolescentem notat. Daci Getas seniorum vocabulo honora-
bant: Dako casu vocandi honorationem quemvis, et graviorem virum adpellamust*), Astu-ieliu,
pentru co la Slavi djete scrlmeadia tineru, si dako se dice unui ornu respectabilu, Getii si Dacii
suntu Slavi, adico dupo densulu Illyrii d'in anticitate.-Scriitori ca Haner hist. eccl. Transsilv. p. 3,
Loccennius in autiq. Suevo Goth. I, 1, deducu numele poporului getu de la Gether fiulu lui .!ram
'(Genes. X 23); altii (Aventinus Boic. 1, 15 p. 12) de la unu gcneralu Geta, seu de la unu cuventu
(*) Actisto parore o emissese anco ae multu Pastori os dt o.-ig. Samwt. p. 5t ; cf. loJoande. Reh. Get. c. XXIJJ.
www.cimec.ro
wald (123), Senkowski ( !24), fantasiile limbistice si istorice alle lui Miekiewicz (125),
si chiaru alle celebrului care pune asia de multu temeiu pre monotheis-
mulu pretinsu allu Getiloru , arderea veduveloru si alte cte-va inchipuita asse-
menari in moravuri cu Slavii, in ctu considera prin acest'a cestiunea identitatii
gothicu Jet seu Jeat, uriasiu (Hachenberg, in Disscrt. de orig. Suev. 3) s6u ym<u a face vene-
tore, de unde yz-:-IJ seu y:;mot, veneture, yo-:-Et; venatorulu (Soterius Georg de antiquis Transsilvaniae re-
bus libri duo M. S. tom. V, a 2 cartfl, mscr. ap. Schmidt, Die Geten und Daken, in Arch des ver)
Sieben. Landesk. t. IV p. 20--21). Altii (J.'asching in vetus Dacia, Clusiu 1'/25-8. p. 7) de la cyEatt;
r1uae pila sunt, se11 Guta ori Guota de casa" (Praetorius in orbe Goth. lib. 1 cap. 41
Geta a nasce (Loccen. in anth1, Suev. Goth.lib. I capI, 1! 2 etl. Upsala 1670), seu in fine dela Oxus seu
Gihon (M. de Kogalnitchan, Histoire de la Valacltie, de la Moldavie et des Valaques Transdanubiens,
Berlin 1837, I, p. 1). Vedi adunarea tntuloru acestoru opiniuni, cari de cari mai curiose, in Schmidt
op. cit. p. 20 seq. ; si totu acolo, p. 22 seq. despre numele Daciloru : de la unu rege Dactts (Hene,
Britr. zur dac. gesch. Hermanstadt p. 10, dupo Bcrosus cal't. Il); de la dais pugna (M. Kogaln.
op. cit.); desu, i'lataEtot, padurile celle multe si desse alle Daciei (Soterius Georg. 1; 1 c. 1); da-
kas, la Prussieni, Lithvani si Zamogethi omeni selbatici, fierosi si (Praetor, orb. goth.
lib. 1 c 9. 2) dag muntenu de la dag cuventu turcescu cu acesta insemnare, seu oaxvw mordeo"
(Soter. 1. e ); in fine altii de la lat. audacia (Lebrecht Mich., Gesch. der dacischen Viilker,
Hermst. 1791, p. 16) s6u germ. deutsche (Toppeltin in orig. et occas, Trans3ilvanorum, Lugdun
1667 p 24) seu terminatiunea dava(Ilene op. cit )-Decola aceste mai adaogimu parerile celloru ce
cauta pe Geti si Daci in Asi'a., seu vedu in Dac11, cuv . .l?.tu'' oai; de unde si ooiip.ruv, (;otip.wv,
"tare, potentu,,, caba-daiu, tare, forte, herou (1. Heliade R., Historia Romaniloru, Bucur., 1870,
p. 24), si altm multe a. caroru insirare este de pristosu, ne gasimu in faci'a. unui buchetu de etymologii
de care nu putemu vorbi mai bine de ca tu Quintilianu : foedissima pravorum ingeniorum ludibria,
(123) Despre locuintile celle mai uchi alle semintielorzt de popore slavice, finice, turce mon-
golice in Rusi'a meridionale dupo Herodot, russesce in BII6JIH09eJ:a AJIII lJTeHia, t. 27. 1838, St.
Petersburg p. : Asia la pag 58 : <nsa Getii seu Dacii, cum ei se numiau de cotre Romani,
erau fora indouiala unu poporn slavonu; acest'a a probat'o forte lamuri tu Byzantinulu Theophilach-
tus, si unu pre invetiat:t istoricu criticu. Noi vomu intari acest'a prin aretarile lui Stra.bo. Si ecco
in ce chipu : Pentru Eichwald espeditiunea lui Darius povestita de Herodotu, raportandu-se la Du-
nare (Tana) iar nici de cumu la Donu (Tanais), urme dia co Budinii ( dupo densulu .Antii scriitoriloru
byz11.ntini, seu mai simplu Venedii) locuiau in campiile Tierrii-romanesci; la nordu de acestia, se afla,
dice Strabo, pustiulu Getiloru, adica Geti din pustil, si apoi, Tyragetii, adica Slavii de la Dnistru.
Sla.vicitatea Getiloru se mai consta ta, adaoge a.utorulu, si din nu mile unui rege allu loru : Boerevist
unu nume curatu slavicu obicinuitu multu timpu in Polani'a in formai dupla: Borivoi, si Bmevist
d'in care probabilu se tragea Borevici. In altu pasa.giu (la Stra.bo) acestu rege alu Getiloru se nu-
mesce Virevist, in for ma-i polona de adi prescurtata.: Vyrvici. In amendoue numile sun tu curate ra-
decini slavo-polone seu polone. Dupo acelasi scriitoru natiunea romana aru fi ua amestecatura de
Getii cei slavi cu exilatii romani surghiuniti in Daci'a, si cu alte familii romane, d'in care causa si
limb'a slava a Getiloru se schimb<t cu incetulu in dialectzt romanicu. - Aru fi de siguru fora de fo-
losu combaterea unoru assertiuni de acesta natura.
(12-1) ):Ba npiUlhaHia B'L onacaniw CKII.o."ift (Doue observatiuni assupr'a de;criptiune
Scythiei 1lc Herodotu) in :Bu6,JHoeexa ,!J;JIII qTeHia, t. 27, St. Petersburg 1838, p. 94-116. Incep-
prin a spune co : multi critici distinsi, caror'a numai imputarea de Slavenomanie nu li se pote face
convinu cu totii impreuna cil Slavii au fostu totudeaun'a locuitori indigeni si co Dacii si Getii ap-
partinu hotaritu familiei slave,-numile de Daci seu Dai, Mysii, Budini, Vudini, Vendini, Vidin,
Vini, Eneti, Enti, Eni, Geneti, Genti !cu perderea nasnlei, Geti) nefiindu de cotu numile date de
www.cimec.ro
176
loru por6re c decisa (126), sa v1 demu dec.o nouii aparatori ai slavismului
Daciloru ne presinta argumente mai
Theori'a slavo-thraca sustinuta cu atta zelu de invetiatii slavi : (127),
Certkovu (128), But kow ( 129), Sa veljcv Uostislavici (130), Archiepiscopulu Fila-
retu (131), Zachariev, Hadzic, Verkovic etc. (132), d'in cari unii vedu rre Slavi
in t6ta famili'a thraca, altii numai in ua parti.>, se intE'meiadia pe simple consi-
deratiuni topice de urmatorulu feliu : Numi BaoCcivllx, BapCava,
1\hA.lxtCa. l:tpo7Jv,
BatCCl, BpatC!ota, etc. (133), ee ne intempina abia in secolulu VI-lea du-
po Chr., s dico cndu deja raporturile etbnogralice alle peninsulei balcanice se schim-
basera, se iau ca probe p11ntru autochtonismulu Slaviloru. Dupo deosii rurile Strimon
tpi>!l rov)=strumen, in polonP.sce riu letiu, girla; N aat6c;)=n ume Bargus==
Grecii politici unuia aceluiaoi poporu wlavu, care se afla aun1 din cea wai adinca vechime in Eu
rop'a. Probele noui ce autorulu nostru aduce la conduoiuuile persuasive alld predecessoriloru sei,
consista iu nisce forme slavice descoperite la oi an umA : oulixele seu skie d'in Ty-
risl1i (Strab. VII, 3) adicu Tiurihkic locuitori la Dnititru, in locu de ubicinuitulu Tyrii seu
i:cordiskl, i11 locu de ::;conlii; Tauriskii in lucn Jc 'J'aurisl:e oeu Tauri. Ellu mai adauga cu acesto
numi cu ski uu pute Grecii de la Marea Ncgrasa le afle Jc la altii de catu Je la Geti, cari fiinJu sla
voni, intrcbuintiau ve finu.lulu slei. - Si cu acetit'a Jemunotratiunea bCa este oi finita! ...
(125) In Vorlesungen uber Literatul', v. III p. 68, trad. germ. deduce Muesi'a de la
8lav. o\\EII\E, MOlt\E, MllifiE, barbati tiarr'a barbatiloru ; Pannoni'a = Panowanie stapenire,
dominium allu unui' a de la p(W, Jomnu ; pc Lydi ii face slavi, caci lidi slav. semncJia omeuii;
Dacii formau unulu J'OlJOI'n cu , otapeuirca Thraciloru, - unu povoru calcretiu
d'in famili'a Meziluru, uumitu de Slavi Thrnci, adcco resboiuici, cad ruosescc dmkn scmncadia ba
taia, resboinicu, drat-se a se bate (op. cit., p. ti2).
(126) Csesz balwochwalczn Slawian i Pulski, Poscn 1855. - ld. in Kleinere Schri{tm gcugra
phischhistoriscl!en Inh(tlts, aus dem polnischen iibersetzt, von Karl Neu, Leipzig 1836 : Nachricht
vun doJujenigen Volkern, wclche bis zum zchnten Ja!Jrhundert das innere Europas bewohntcn.
Dupo densulu Dacii fiindu invinsi de Romani, ua parte slavi rcsariteni rernasera sub stapenirca Go
thiloru in ticrrile dintre Dnipru pene la Istru si Haemus, sub vechiulu seu nume de Geti seu Moesi, si
mai tardiu intre Dnipru si Dnistru, sub numl!le de Anti; pc caudu cea alta parte, Slavii apuseni,
vechii Daci, se intinsera sub numele de Wcndi Je la Carpati pene la Baltic'a ldem, Dzieje Staru
:;'yt. W Wilnie, 1818; Dzieje 1859; Histoire de Pologne, Paris 1844. - Cf. Riider,
lJacier und 36 si recensiunea lui Mass ieu de Clenal in Atheneunt fram;ais despre o
viniunile ethnogtaphice alle lui Lelewel.
(127) Wst..\p Krytyczny do Dziejow Polski, We Lwowie, 1850; Rzut oka na dotychczasow,\; pier
wotn..r. plllsk,y.. history..r.. Warszawa, 1853; Prospetto cronologica delia sturia delia Dalmazia con
ri,quardo alle p1ovincie slave contern.ini, Zara. 1863.
(123) O'IepE'J. APCBHe:it ncropiH llporoc.iloBen'I>, Moscva
(12 9) 06opona JiilTOBHCH PyCCEOH HecTOpOBilll OT'I> H3B'flTa CECDTHEOB'I>: fi:ptcrb Hl40.
(130) CJiaB.IIUCEiK coopnu:n, Spb. 1845.
(131) CBliT'I>ie IOatHidX'I> CJiaB.IIH'I>, Ctrnig. ]81i5
(132) Vedi litteratur'a cestiunei la M. S. Drinov, ZaceJianie Ea.uau:cxaro noJiyocrpoBa CJIIIB
HII11H
1
Moscva, 187;1, p. 26--40.
(133) Safarlk, Udwr die Abkun{t der Slaven, Ofen 1826, p.l58-160. Saveljev- Restlsla
viol, op."cit., 258
www.cimec.ro
=- (malu); Sirmus=cMp?<, Cl!.lpoJ:i; tergurile : Dober = cuventului
aoticu bulgaru : ;\EBpb, vale s6u strimt6re; Bylazora alba
aurora; Uscudama = casa strimta , august:\ Develtu (oAto, =
Dziewa1tow, tergu in Poloni'a. - Thracii Crovizi = Criviceoii rusi
d'io nordulu Russiei; Mizi, (Mooot'), dupo Lf'lewel, aru fi Mazii, Mazovii, dupo
Certkov - M11zi, adico 6meni; Korallii (KopcxAA.ot) aru fi Goralii clocuitori de
muotPj = Diesi demoni; Pelagooii = Poljani ccam-
peni; Odrysi = Obotriti; Triballii dupo Lelewel Drevljani, dupo
ScbafaTik Srbali, = Serbi; Dolookii (MA.orltot) = Dolentii clocuitori in va.i:t; Lyn-
kestii = Ljakitii, pe cari Aug. Bielowski (134) ii tace a fi fostu go-
oiti de cotre Celti d'in sudulu Dunarii, in allu treilea seculu inainte de Chr., si
a fi fuodatu apoi regatulu , coei rPgele Bllerebista este ideotieu cu
Leko II-lea, iar Decebalu cu Semovitu etc.
Despre vre-ua marturie care se sprijine assemeoi distorsiuni nu incape vorb'a;
co de esPmplu, 11umele orasiului Byla-Zora, care dupo esplicatiunea loru a1 u fi
cal ba auroru - unu termenu poeticu ce nu se potrivesce unui orasiu , care
este si unu non-sensu, coei auror'a nu p6te fi de-cAtu rosia , - in forma i pri-
mitiva nu era Byla-Zora, ci blela-zora, ero-si nu se preocupa (135). intiellege
acumu co asemeoare de numi, si nco si acest'a silita, nu p6te nici-ua
data inrudirra de sange intre pop6re, si cestiuoea despre slavismulu Thra-
ciloru, si prin urmare allu Getiloru si Daciloru, ou este nco probata.
Fostulu professore de b Universitatea d'in Charcovu, d. Marin Drinovu sustine
in oper'a sea: cdespre colonisatinnea peninsulei (136) co inainte de cuce-
rirea Daci ei de cotre. Romani, in districtele rasaritene si nordice alle Daciei se aft
pe lngo populatiunea in masa daca, si ua populatiune slava. Cuvintele selle suntu :
o) resunetulu ce pene adi are Traianu in cantecele si povestele Rusniaciloru, Serbi-
loru si Bulgariloru; b) numele serbatorei vechi pagne Koledo, nume ce'si
gasesce originea numai in lat. Calmdae, ceea-ce da a se presuppnne co : imprumu-
tarea cuventalui s'a facutu prln contactulu directu allu Slaviloru cu Romanii, anu-
me in Daci'a, pre cucP-ririi lui Traianu; c) textulu Chronistului Nestore
( t 1115), dupo care Vlachii, adico Romanii aru fi navalitu asupr'a Slaviloru de la
Dunare, si i-aru fi domin atu. Theoria ciudata, dupo care colooisatiunea slavica a pe-
ninsulei balcanice aru fi duratu cellu pucinu trei sute de anni, nu ne pare multiami-
t6rf'; noi vomu combate aci numai punctele ce privescu pre inchipuitii slavi ai
Daci i (137).
(134) Krytyczny do dziejow Polski, cf. Drlnov op. cit., 31.
(135) Vadi in Drlnov op. cit., si C. J. Jlreoek, Geschichte der Bulgaren, Prag. 1876
p. 70 ua ethymologio mai drepta: co Bilaz-ora aru f localib.tea de adi Velesura (ura, ure la alba:
nesi semnndu punte, iara Veles, numele locului).
(136) Op. cit. p. 26-40.
(137) Acesta parere o gasimu deja la P. 1. (SlawlSCM Alterthumer), care renunciandu
www.cimec.ro
178
1. Co Traianu este pomenitu pene astadi in cantecele si povestele slave, acest' a se
detor6dia aceleiasi imprejurari care a facutu attu de populara de es. pe Alessandru
Macedonu, - anume influentii litteraturei apocriphe. Se scie ctu de cautata era in
evolo-medio romanele si pov"stele de origine gre ca, araba seu indiana, pe cari Slavii
le cunoscura prin traductiuni bulgare mai cu sema ale sectei Bogomililoro (138). A-
semenea apocriphu a fostu si despre Traianu, coei i gasimu urmele in Occidentu ca si
in Orientu. Asia se povestesce co pap'a Grigore cellu mare (590-604) s'aru fi ru-
gatu la Dumnedieu ca sa scoatia d'in iadu sufletulu lui Traianu , si co aru fi si do-
benditu acesta favore cu conditiuoe numai in viitoru sa nu mai iertare
pentru vre-unu altu pag.ou (139). Pe temeiulu acestei legende Dante asiadia in alu
sieselea ceru allu paradisului seu (140)
l'alta gloria
Del roman prince, lo cui gran valora
Mosse Gregorio aiia sua gran vittoria.
Spaniolii lauda aoco in romantiele loru pe Traianu pentru a sea dreptate si blan-
detie (141). In ritualulu bisericei greco-orieotaJe se citesce: O D6mne, iarta-In pe
ellu. precumu ai ertatu pre Traianu, dupo midilocirea sanctului Grigore (142). In
traditiuoea serba Tiarulu Traianu are trei capete si aripi de eera (143), seu capu de
a opiniunea emisa in scrierea sea Uebel" die Abkunft du Slaven, Ofen 1828, Co Dacii si Getii
suntu slavi, - sustine co unele triburi dace ca: Koistobokii, BtE'lao<, cum si Karpii, Ty-
rangitii etc. erau nisw popore slave. Argumentele selle snntn urmatorele : Pien-gitae
semneadia locuitori langa riulu Pien'a, unu afluenta allu Pripjetulai, guvern. Minsk; Biessii a-
mintescu numele terguletiului d'iu Gallici'a Biecz aprope de Carpati; - pe acell'a allu
riuhu Kost'a (guvern. Cernigov in Russi'a); Carpii suntn Chrbati seu Chorvati, adico locuitorii
Chribiloru = Carpatiloru; i&ru Tyra.ngitii suntu tribul11 slavonu J'in Chronica.rulu Nestore - 'l'i
revzii seu Tiverzii (op cit. 205-l:ll7)! Si cu tote acestea insusi - eate-va pagini mai in-
colo (p. 4 73) declara. lamuri tu co : simpl'a assemena.re de numi nu pote fi nici-ua.-data ua proba. fun-
data. pentru inrudirea de snge intre popore. - Vedi la Zeus11, op. cit., contradicerile autorului
Anticitatiloru slave cu ethnografi'a si istori'a; idem Fr. M.lklosleb, in Ienaer Litteraturzeitung
1875, n. 684, si lUisler, Zcitschr. fiir oesterr. gynmas. 1872 p. 164-168.- Ne pare numai cu mi-
rare cumu amiculu nostru d. C. Iirecek pututu scrie : bat die slavische nationalitii.t beider
(d. i. karyen und Kostoboken) sehr wahrschcinlich gemacht. (Gcsch. d.r Bulg., p. 77).
(138) Iirecek, op. cit. 435 seq.- (139) M.assmann, Kaiserchror.ik III, 758.
ll40) Canto XX, a.p. Frohner, la. Colonne 1'rajane, 1865 p. 45.
(J.tl) lung Dr. lui., Roemer und Romanen, Insbruck, 1B77, p. 261-262.
(1-H) ap. Frohner, l. c. Vedi despre legend'a lui Traiauu interesantuJu studiu allu d-lui Gaston
Paris, publ!catn in Memorii lscolei de Hautes etudes, Paris 1878, si in Rassegna settimanale,
5R, 5 genarie
(143) In povestea russa <Slovo o polku Igorovle> (de la inceputuln secolului allu XIII) Trojan es1e
numitu de patru ori, si pomenesce si despre unu trop Trojanj" adico asia disulu val:! allu lui Tra-
janz' in guvernamentulu Kievului Slawische Alterthiimer, 1, 521 seq.). Acelasi nume
Trojamt se pastreadia in Balcani: tergulu Trojan, Trojanov most (pod alu lui Traia.m1), Trojanov grad
(ruine) si pasulu Vrata (Kapudzik). Vedi }'. Kanitz, Serbien, 1868 p. 73, des-
pre traditiunea de la - A.. Kotljllrevski, in :llnx:. a;Iel).![, I
Moscua 1865. - Drinr1v op. cit. 76-81. llrec'lk, id. 74
www.cimec.ro
li9
cana ori de pisica; are avutii nfnumeratt>, curgimdui aurulu si argintulu pe 70 de
fontani ce nu seca nici ua data; ellu.este numeratu chiaru printre dieitatile pagane
slavice (144).
D'io t6te acestea deci nu se p6te deduce co in timpulu cuceririi lui Traianu, Slavii
vf'nisera in contactu cu Romanii, si anume iu Daci'a (145).
II-lea. Colenda slava este unu imprumutu de la gr. lat. Caletadae facutu
tardiu prin introducerea crestinismului la Sloveni de cotre Germani, si de la Sloveni
cuventulu a pututu trece la Bulgari, si asia mai departe (146); deci nici acest'a nu
permite vre-ua conclusiune pentru ethnologi'a si istori'a Slaviloru.
III-lEa. Nestor, cu ua mie dA anni posterioru, p6te.6 ua fontana pentru esistenti'a
Slaviloru in timpulu lui Traianu? cndu mai alesu Vlacltii d'in textulu in cestiune(147)
se de unii invetiati dreptu Celti (148) seu Franci d'in regatulu francu-res:ui-
tenu (149), iar altii, mai autorisati, dreptu Rom:tni ? (1.'10).
(144) Intr'unu manuscriptu (hozdenie Bogorodici po 111ukmn (l'reamblarea. Maicii Domnului in
iadu), scrisu inainte de secol. XJI. (ap. Drinov, op. cit., 76) se citesce : '1'0 CE'rlll'kiE H '1.\R'Ii'lh
ilK.\MEH.\'rl\ oytpmC\ rpOIAII.\ RE.\EC,\, riEpoytM, III\ 1>1\1 o&pll'I'IIJUA, adico co paganii
facura diei ili d'in omeni, si anume pc 1'rojanu, Harsu, Velesu si Perunu. In altn mscr. d'in se
col. XVI, 0TK(IOREIIifl dnoC'J'o,w, Apokalypsulu sf. Apostoli idem : MtiiAljlE liO-
rbl MIIOrl\1 : IIEPOYIIA 11 xopc.\ f\b.I.A fi orpO.l\111\' 11 HlliH Mll03fl a<.lico : cse inchinau mai
nainte la multi diei : Perunu, si IIOJsa, si Dyj, si Trojnnu si la alti multi.
TrdJan (accentulu pre prim'a syllaba), TraJko, numi de botediu obicinuite la. Bulgari si :Macedo-
romani, ni se paru a fi ua derivatiune d'in vcrt>. v. slav. trajati a tine, a dura, a trai, bulg. trajam,
tra, tinu, staruescu, traescu, ca si subst. troianu, g,amada de zapada, stiu de pamentu,-- nefiindu
intre acestea nici-unu raportu cu nnmele imperatului Traianu. De aceea credemu co este mai multa
bogatie de imagini de ctn adeveru in urmatorelc cuvinte alle d-lui Ubicini : ;n vit (le souvenir de
l'empereur Trajan) dans la tradition, dans la langue, sur les monts, dans la plaine, dans le ciel me
me. Ainsi la voie lactee, c'est le chemin de Trajan ; l'orage est sa voix; l'avalanche est son tounerre;
la. plaine est sou camp; la montagne est sa tour; le pic escarpe est sa. vedette. Il est le Roumain,
c'est--dirc l'bomme fort et vaillant par ;1xcelleuce (UbJcioi, Ballades et Chants populaires,
Preface).
(145) Vedi in acestu sensu lung, op. cit 259-262.
(146) }'r. :JIIklosleh. Die christlichc Terminologie der slavischen sprachen, Wieo, 1875 p. 22-
23; Llem, Lexicon palaeoslovenicogmecolatinum, cuv. K0,\.1\AA. - Idem, Die slav. Elemente im
Denkschriften d. Wieoer. Akad. 1871, p. 2. Drluov, op. cit. 75.
(H7} Nestor,, ceaei Vlacbii napadira assupr'a Slaviloru-dnnareni, si se as'ediara printre ei, si i
btapenira cu fortia pre ei : BO.llOXO!U; oo name)(IDIIll'L na. C.Io:BeHLI n c'll,)l,liillll'i
B IDII'l> H HaCH.IliiOID;Hll'i IBI'i. Cf. Ne;;tor, ed. )Iiklosich, Vindobonae 1860, cap. III.
(148) i!afarlk, Slav ..Alterth. Opiniunea sea a fostu anco de multu combatuta de cotre G.v. Vie-
tersheim, Zur Vorgeschichte Deutscher Nation, Leipz:g 1852, excurse .A. - Contr'a ei vedi ei
Drinovu, op. cit., 81.
(Hf.) Vedi Roesler, Rum. Studien., p. 80.
(150; Schlouer, Nestor, Il, p. 80, 111, 142, 1 H: ., D:ese Wlachen sind keinc an.Jrc, als
die wir noch jetzt allgemein Walachen nennen ... Es sind nicht Homer, nicht Bulgaren, nkht
Wiilsche gemeint, sondern Wlachen, .!bkommlinge des uralten grossen VMkerstamms der Thraken,
Daken, und Geten, die nocb jetzt ihre ganz eigne Sprache haben>. A.. Kunlk, in Za.UII'EH
uayJ:'I., Tf>.M'I> mecro:ir, St. Petersburg, 1865, p. 54-58.
www.cimec.ro
180
t>r. Isidor Sz1raniewiez, mai pretentiosu de ctu d. Drinovu, tine pre Daci si Geti
dreptu Slavi, umplendu cu acesti'a deja in anticitate t6te tierrile de la Carpati si d'in
peninsul'a thraca pene la Hemus. Cum demonstreadia thes'a sea se pote vede d'in
urmat6rele esemple : Se scie co muntii Carpati isi trage acestu nume de la lo-
cuitorii sei Carpi, precum acelasi lantiu de munti s'a mai numitu peucinicu, bastar-
nicu, seu rutbenicu (in evulu-mediu), dupo cum locuitorii sei erau: Peucinii,
Bastarnii Ruthenii. Autorului de susu anso ii place a vede in Carpati cuventolu
slavonescu KpAnilt tare, mare, lungu. Riulu llaoitXxo' ilo asemena riului Axiaces, si
cte-ua data riului Buzeu, afluenta allu Siretului, cum si riului Viso, afluenta allu
Tisei (151); trib:Jlu daci cu allu Preudaensiloru (sic) ilu asiadia la Prutu, iara
pre cellu allu Kotensiiloru - intre Ceremusi si Prutu, adica in Pocuti'a, pentru
co: radacinile slavice alle acestoru numi Preudaensioi si Kotensioi de la prud
(oitesce curentu, si kut (citesce k.Y..tu) anghiu, nu trebuesce sa ne surprin-
(125). Localitatea de adi Putn'a, Putilla (?} _o gasesce ia pregiurulu cetatii
romane Angustae (?), si put' (sic) semn1wdu in vechi'a slavona ca si in cea
actuale unu drumu, acestu nume nu era nccunnoscutu nici in vechime: es. Centum Pu-
tea, si Bontai langa Tapae!- Astufeliu pre temeiulu iochipuitei assemenari d'intre
Porata, Poritos, Pyretos cu Preudaensioi - U1 lectura inventata ad hoc in locu de
Prendavensii, asia cum se citesce in Ptolemeu (153)-, se asiadia acestu trillu cu lo-
cuinti'a la Prutu, pe cndu chartile lui Ptolemeu si toti ::;criitorii (154) ii punu in
alta parte. Asemenea pre Kotensii ii duce in Pocuti'a, pentru co in slavonesce este
cuventulu Kuty; anso cu acelasiu temeiu aru trebui sa i preumblamu ca.ndu la
Kutna-hora (Kuttenberg), cndu la Kuttenplan (in Bohemi'a), codu la Kutno longa.
Varsovi'a (155). Ctu pentru slaviculu Centum putea, unu dictionariu latinescn i aru
fi pututu spuRe co e vorb 'a despre ua suta de istJore, ero nu de cua suta de poteci,
precum, d'in litteratur'a geografiei antice a Daciei, aru fi pututu afla co Bontre la
Iornandes este in locu de Pontes (ll6Yte,), si prin urmare nu e de cogetatu la slavi-
culu n.Y..Tb cdrumu. Nesciindu acestea, de ce sa ne mai miramu deco acelasi autoru
confunda Pannoni'a cu PontuluEuxinll, tine Panoon1'a d'in evulu-mediu la re-
saritu de Dunare, seu bott"adia sarea si hotiulu in limb'a romana cu si
c ul bUCl> !
Cuno, care dupo cum s'a VPdiutu mai inainte, sustir.e co Scithii era de origine
slavona, mai adPogindu a.nco si pre lpe cari ii face identici cu Chrobatii
de adi (156)], pre K6paAJ..ot (in numele caror'a vede litaviculu Karalus, mare, puter-
(151) Kritische Blicke in die Geschichte der Karpathen Viilker im .Alterthum und Mittelalter
Lemberg 1871, pag. 49.
(152) op cit., p. 85, 121 - (153) VIII, 12, 4.
(154) Vedi mai susa in partea anteiu a acestui studiu, si chart'a lui Ptolemeu aci anfssata,
(155) llikloslch. Dic bildung der Ortsnamen aus personennamen im Slavischen, Denkschri{t d.
Wien; Akad., 14 vol., 1865. - Roeiller, Zeitschrift fur oesten. Gymnas., 1872, p. 166, recensiu-
nea cartii Doctorelui Szaraniewicz.
(156) Ji'orschungen i"'1 gebiete det alten Viilkerkunde, Die Skythen, Berlin 1871, p. 231.
www.cimec.ro
181
nicu), pre Bessi, cari suntu erosi Slavi, pentru co : in tierr'a loru curg11 riuri cu numi
slavonesci (?) ca Strymon, Bargu11, Syrmus, si pentru co lordanis (c. 12) dice co Besii
numiau Dunarea Istru,-cuventu as11menea slavonescu, dupo d. Cuno (157); pre SaltrO-
mati (158) Roxolani (159) Iazygi (160) Costobocci (161), Serbi, Gabri, Rami (162)
Carpi (163), CimHi etc.,-nu este de mirare deco slaviseadia si pre Geti si Daci. Ar-
gumentole selle pentru casti d'in urma suntu : a) Nttmi geografice Daci' a esplicate
in chipulu cellu mai arbitraru prin limb'a slavona, pe care bine nu o cunn6s<le (164) :
l. Riulu Prutu de la radecin'a vechia slava plu cfl.nere:., de si Herodotu observa a-
nume co Scytii numescu acestu riu in limb'a loru Porat'a (165); 2. Dierna, Tierna,
- identica cu slav. Cerna (166); 3. Tiarantos. nume slavonescu fiindu co si Dierna
este slavona (167), si riuletiulu de adi Cern'a e identicu cu rinlu Tiarantos alin lui
Herodotn; 4. Temesiu, de la rad. sskr. care se afla si in slavic'a tim Udu:. (168) -
de si Temesiu este ua forma noua ce ne intempina pentru prim'a 6ra la Const. Por
phyrogenetu in allu X-lea seculu : pe codu numele cellu vechiu este Tibi-
scus. b) Numi de cetati: Sarmi-ze-getusa=corasiu allu Sarmatilorn:. (169); Kapidava
Cl)mparata cu numele de riu Pantikapes si cu numele de orasiu Pantikapaeon (170)
tote acestea=cu vechiula !!lav. patoka cres fluida:. p.Y.'Iina mare:.; Klepida.va.= cu
vech. slav. klepati tundere, pulsare, sonare, klopotati cstrepere (171) ; Utidava =
v. slav. woda, bulg. uda capu (172); Ramidava = poporulu sarmatu Rami (173);
Setidava = m.idowo (17 4), de si nimicu nu pote fi mai evidentu de ca. tu oo l1'idowo
vine de la polon. }i{yd cjidovu si ovo, suffixuh adjqctivalu topicu celln mai obici-
nuitu. [Compara ludendorf, IudeJ.Jburg in Stiri'a (175)]. c) cthnic.e: Kistobo-
(157) id. p. 231-232. - (158) id. p. 328.- (159) id. p. (160) id.
(161) id. p. 330.- (162) id. p 332. - (163) id. p. 3S5.
(164) Vedi recensiuneu.lui Ros1er, Zeitsch. fii1' ocsterr. Gymnas., 1872, p. 291-SO': Cuno in
ventedia unu slavicu primitivu banu. de unde deduce apoi numele parthicu Artabanus. pe ci.ndn cu
ventulu este ua contractiune d'in de la Byzantini, si nu ne'ntimpina inainta de nla X
Miklosich, die slavischen elemente im Maghyarischen, p. 19, Serbische Schriftum, consi
dera cuventuln ca neslavicu. - Ase{llenea elu inventeadia pre slavulu orias nriasiu, gigante, de
unde trage numele princip;lui scythu (IV 78) Orikos, si allu reginei Amazonelorn Orithya -Elu crede
co form'a rusa gorodi't este mai vechin de etu vechiulu slav. rpa,u;or,, co d'in Sporii (numele slavilorn
la Procopius) s'a facutu ras. soboru adunare pc ci.ndu acest'a vine d'in vech. slav. cor,Gop'lo adu
mm, TJvoao;, cconventus unu compositnm si ela d'in 8'1. (grec, a:lv) si o!ipaTll. Lysa gom pentru
Cuno semncadia : munte coperitu cu padure, pe cnd o d'in contr'a lysa gora este verfu de munte
plesinvu, fora de padure (cech. lysy', polon. Jysy, rus. Jysij, slov. lisast).
(1G5) IV 48: E1ai oi OtOE o! plya;v a;u:ti.v ("la:pov) r.otE(v:E;, oti.; plv Y'- -;7.; Xwpr,; r.{v:E plv o!
{lov:E;, :6v ";E II6pa;-;a; "EAAljVE<;
(l6ti) op. cit. p. 234. Co Tsierna, tipva; nu e nume slavonn vedi si lung, op. cit., p. 263-264, care
observa co in Engadin este unu locu Zcrnetz, cu aceiasi radecina si cu unu sufim slavu pr'in aparen-
tia, de si nu mai de slavi nu se pote dice co vorn fi locuitn vre-ua data acolo. Vedi si mai departe,
despre etymologi'a. cuventnlui.
(1G7) Cuno, op. cit. p. 234.- (168) id. p. 247.- (169) id. p. 2flG.- (1'i0) id. p. 241.
(171) id. p 243.- (172) id. p. 242.- {173) id. p. 340.- (174) iti. p. 242,
( 175) Rlialer, Zeitschr. fii?' oesterl'. gymn. 18i2 1. c.
www.cimec.ro
coi == iu partea linale cu slav. boki1 tnalu(17G); ero pe Aua.rtoi ii tine identici cu
Sa.rmatii 'AvocpT6qip1X'll.tot (177); d) Limb'a daca : D'in celle 33 numiri dace de plante
transmise de Dioskorides, patru le crede invederatu de origine leto-slava : 'll.pooat!XY1j
= lith. kregzdine; t:J..oxo.J..oc = lith. dagys, dagilleli; == serb. zova, sambucus
oigrus : a. germ. super. friudila, lith. prietelk-1, rus. prijatelnicea (178); si
e) Numi dace : Oroles = v. slav. orilii vulturu; Zalmoxis = za post,
trans si mrl1kati obscurari ( 179)!
Aci este loculu a ne aminti de observatiunea celebrului slavistu Fr. Miklosich,
Cu buna-vointia pote cineva fora multa patrundere sa slavisedie chiaru Me kka si
Medina (180)
Asemeni esplicatiuni limbistice ansa, chiaru deco nu aru fi numai apparinte, nu con-
firma intru nimicu theori'a despre slavicitatea Daciloru. Este destullu a ne aminti
numai co totu cu acelasi cuvinte esplica.te in chipuri diferite, Dacii fura candu ger-
manisa.ti, candu celtisati.
6.
Aruncandu ua privire retrospectiva asup -'a opiniuniloru analisate despre na.tiona-
litatea si Daciloru resulta c.> acesti'a ou suotu nici Germ1oi, nici Celti, nici
Slavi de origine.
Ne remane sa cercetamu d eco ei ou se potu asiedia cu m 1i multa probabilitate intre
poporele d'io f::mili'a thraca.
7.
Herodotu este cellu d'anteiu d'in scriitorii vechimei, care vorbesce despre Geti
aretandu-i de cei mai viteji si cei mai indreptatiti, - adico adevaratii, proprii
Thraci (181). Strabon de asemenea ii numesce unu tribu d'in marea familia thraca,
resemandu-se pe marturi'a lui Menandros, si mai adaoga co : Dacii cu Getii vorbiau
uo'a si aceiasi limba (182 ). De si contr'a :leseversitei loru identitati Dio Cassiu se
pronuncia in modu hotaritu (183), nu resulta co Dacii aru fi avutu ua positiune eth-
nologica deossebita de a Getiloru. Cu atari marturii an sa negresitu co nu d obendim
(176) Cuno. op. cit. p. 330.
(177) id. p. 840.- (178) id. p. 3W.- Vedi mai departe. (179) id. p. 341.-
(180) .Mlklosich, die slaiJischen 01tsnamen aus Appdlativen (Denkschriften der Wiener !kad.
XXI, 1872) p. 77.
(181) Herodota, IV, !l3: o[ e-:(Xt . 8p7jfxwv xo:'t
(182) Strabo 296. 303. 304. 305. - (183) Vedi mai suso ca.p. VIII, 1.
www.cimec.ro
18j
ua idee mai precisa naiionalitatea Getiloru si Daciloru, pene ce uu vowu vede
mai anteiu ce putem sci siguru despre nationalitatea insasi a Thraciloru.
Ethnographii si filologii moderni, recunnosct'mdu cu totii in Thraci unu poporu indo-
europenu1 difera numai in determinarea grupei la care ei appartinu ; unii ii afiliadia
cu grup' a a rica, in specialu eranica seu baktro -persic a ; altii
1
cu grup'a europena 1 in
specialu sud-europena seu greco-italica ; ua a trei'a classa de invetiati le da ua posi-
tiune intermediara intre ambele grupe.
8
Tkracii suntu Erani. Lassen, combatendu classificatiunea de limbi si popore a lui
Adelung (184) in patru familii principale : 1 thraco-illyrica (appartinendu-i celle
mai multe popore d
1
in Asi'a mica la vestu de

si in Europ'a populatiunile thrace
si illyrice); pelasga ;IU- greca, si Iv-a latina,- pe cuvinte co acea classifica-
tiune separa limbi forte aprope intre densele
1
admite ua familie speciale de limbi :
thraco = mica-asiatica = armena, despartita de Helleni, de Illyri (la cari appartinu
Skipatarii seu Albanesii) si de vechii Italiei (U mbrii, Oskii si Latinii) prin proprie-
tati imposibilu de determinatu d'in caus'a cunnos'lintiei insuficiente a acelei familii,
care coprinde urmatorele limbi : armena, cappadocica, phrygiana, limb'a Bithyniloru,
Thyniloru si Mari jandiniloru, si in fine limb'a thraca (185 )- Despre cea d'in urma elu
observa anume, unindu-se cu P. Botticher (186) 1 co ea schimba pe hin z:
unu felin de grau si Cetp(t., ua haina pe d'asupra, ud u-sa la radRcin'a sskr. vrih ,
cresce, si hri a lua; n-a co ea nu deosibesce pe f de s. cum probeadia numele thracu
taitoru de capu:., care vine de la sskr. 9iras capu (origioaru yaras, corup.
gr. x.!ip"IJ). ei sekr. pr in causativu cu simtiu de: a duce la capetu, a fini, zend. pere a
( 187), si III-lea, proba co 'rhracii appartiou grupei arice este numele unui
tbracu numitu chiaru.'ApetiX (188).
Lagarde (18!)) si Gosch9 (190) comparandu glossele thrace si phrigiene de prin
(184) Mithridates II p. 399 seq.
( 185) I.nssco, in Zcitsclwift der deutschen Gesellschaft, Leipzig 1856 vol. XVI
p. 320-388: Ueber die lykischen Inschriften und die alten Sprachen Kleinasiens.- In specialu
ueber die alten Kleinasiatischen Spmchen iiberhaupt (364-388).
(186) Arica, scripsit PaJius Dottlclrer, Halae 18'11, pag. 50 si 51. Autorulu reunesce ma.i anteiu
'
notitiele istorice respandite pr'in scriitorii vechimei despre originea. arica a unoru popore d;in asra
mica, si europ'a ca : Mysi, Thraci, Armeni, Phrygi si Lydi; apoi insira glossele couserl'ate de au.
tori d'in lirnb'a persica, phrygica, lydica, thracica si scythica. Vedi despre acesta scriere 11.
zer, in Kolm, Zeitschri(t f'ur vergleich. Sprach(o1sch, t. 1, Berlin 1852, p. 476 seq.
(187) p. 365. - (188) Steph. Byz. v.
(189) Einige BemP.rkungen uebcr ernische spmchen ausserhalb E1n's, in Gesammelte Abllan-
rllungen, P- 2GG-295. -
(190) De a1iana linguae genhsque anneniacae indolae, Beroliui 1847 in 8, p. 20-30.
www.cimec.ro
184
scriitorii vechi cu vorbele correspundietoare d'in armPn'a, zend'a, neo-persan'a , au a-
junsu la conclusiuuea co limb'a thraca se cuvine grupei eranice, opiniune ce o ve-
demu adoptata de cOtre alti inveti ati ca: J usti (191 ), Renan (Hl2), TomascbPk (193),
Blau (194), Ellis (195), (196), Mordtmaun Fligier (198), Has-
deu (199) etr. {200).
!l.
Thracii suntu indo-germani d'in grup'a sudu-?uropetla. Dupo Schlei-
cher (201) limbile iudo-germanice se impartu in trei grupe: 1 grup'a asiatica
arica, consistandu d'in famili'a de limbi indica (vechi'a limba indica si sanekrit'a) si
iranic'a seu eranic'a (vechi'a baktrica seu zen da, vechi'a persana, si limb'a arrnena):
2-lea grup' a sudvestica europena, consistandu d'in grec'a (cotre care mai aprope de
catu tote sta limb'a albanesa), d'in italic'a (latin'a, umbric'a si oskic'a) d'in celtic'a
(vechi'a irica), si 3-lea, grup'a nordica :europena, consistaudu d'in famili'a slava, li-
tuana si germana. Procesulu de divisiune allu acestui corpu de limbi iudo-germanice
Schleicher ilu presenta sub urmatorea schema (vedi pag. d'alature), in care
liniiloru semneadia durat'a, iara departarea unor' a de altor'a gradulu de inrudire (202).
Astu-feliu, dupo acesta schema IndoGel'manii se despartu mai anteiu in doue grupe:
intr'ua parte: Germanii vi Slavii, .:.Otr'alt'a Arii (Tndii si Eranii) Grecii (la cari se
numara si lllyrii) ltalii si Celtii. Mai tardiu apoi Germanii se separa de Slavi, ero
Arii de catre celle alte trei familii, urmlmdu mai departe fie-care grupa a se sub-
impart( in acelasi chipu.
(191) Handbuch der Zendsprache.
(192) Histoire langues semitiques, p 52.
(193) Ueber Brumalia und Rosalia, in Sitzungs!1erichte der Wien . .Akad, 50, p. 358.
(l94).Das Albanesische. als Hulfsmittel tur der Lykischen InschJiflen in Zeitschri(t
d. d. m. Gtsellsch. t. 17, Leipzig 1863, p. 652 sqq.
(195) The armenian of the p. 5. sqq.
(196) Origines Europeae, 45, 65. sqq.
(197) Uebe1 die altphrygische Sprache, in d. k. bayl'. Akad., 1862,t. 1. p. 12- !{8.
( 198) Beitraege zur Ethnographie Kleinasiens und der Balkanhalbinscl, Bresl&u, 187 5.
(199) Column'a lui Traianu, 1874 nr. ti si 6.-1876.
(200) Despre val6re& &cestei theorii vedi mai 1& vale, 15.
(20 1) Compendium der 1'ergleichenden Grammatik der Indogermanischen Spmchen, vierte au
flage, Weimar 1876, p. 5-9.
\202) op cit. p. 9.
www.cimec.ro
185
acestei pareri, d. professore de la Vienn'a Fr. Miiller (203) , admite cu
<
>
...
...
..
11
!:
:E
ii
11.
ico:
Ql
:E
...
<oi
..
f'l
z
...
po
...
<
ri;
..,
z
""
:;;:
III:
Ul
Q
co
CI
~
c
>
1
1
(203; Allgemeine Ethnographie, Wien 1873. p. 70 seq. Theori'a lui Mneller se pote inchipui prin
urmatorul11 arbore :
]L_--,-__ Arii-germano-slavi Arii-slavi
- - - ~ - - - - - - - ~
Q
~
:;::.
maa O]lllfO:I;Uf)
a'.l
(!>
..
8
~ .
13
Arii
--,---- .....
www.cimec.ro
186
cei d'anteiu cari s'au despartitu de comunulu trunchiu au fostu Illyrii cari, mergend
cotre sudu occupara peniosul'a Balcanica si tiermurile peninsulei italice. Apoi cu
timpulu restulu limbiloru indogermanice se facu in doue : Celtii, Italii si Grecii de
ua parte; Arii, Slavii si Germanii de alt'a. Celtii se despa.rtira de prim'a grupa a-
pucaodu spre apusu, ero Germanii, de & doua grupR, apudtodu spre miadia-noptt'.
In ftne se separa si Italii de Greci, si Slavii de Arii, cari la rendulu loru se bifurca:
in Iodi si Erani (Persii de adi, Kurdii, Ossetii, Armenii (204), llelutsc hii si Afganii
in antici tate calle mai multe popore d'in Asi'a mica, c:i Phrygii, Cappadocii etc.):
Thracii aru fi dero pre langa Basci cei mai VE'Chi locuitori ai Europei.
10.
Theori'a de limbi midilocitore a lt4i Schmidt. - Iuhanoes Schmidt in scrierea sea
Rapporturile de afinitate alle limbiloru indo-go-manice (205) rennocHtndu la opiniu-
nea generale sustinuta si de densulu pene atunci, co t6te limbile europene se reducu
la ua singura limba fundamentale, si co limb'a primitiva a roporului indo-germanu
s'a divisu mai anteiu in doue dialecte, unulu aricu si altulu wropeicu, emise na noua
theorie a carii espositiune socotimu de cnviintia a o face pe scnrtu aci : Schmidt e-
numera mai anteiu (206) temeiurile aduse pentru deosebirea grupei arice de cea eu
ropena, temeiuri aretate pre largu intre altii, de Lottner (207) si Fick (208), inve
dereadia apoi (209) strins'a affinitate d'intre limbile nordeuropene (litavic'a, slavic'a
(204) Despre limb'a. nrmena vedi studiile d-lui Fr. l\Iiiller d'in der phil.histor.
classe der Wien. Akad., 1861-1863.
(205) Die Verwandtscha(tsverhiiltnissede1 Indoge1manischen sprachen, Weimar 1872, pagini 68.
(206) op. cit. p. 2-4. - (207) Zeitscli'Tift VII, 18 scq. 161 seq.
(208) Worterb. d. indogerm. spr. 1053 seqq. Aceste temeiuri suntu:
1 Aric'a. nu are l, pe candu limbile europene pre originarnlu ,. l'e schimbata in l; es. : plenus,
lit. pHnu, vechiu bulg. pllinu, got. fulls, grec. ::i:.L-r.Ar,-p.t;
2 In sskr. mai multe prepositii au sensuri diferite, pc du du in limbile europene au acellasi sensu.
Es.: abhi ad, pe clindu grec. ci:.L:;;i, lat. amb, v. germ. sup. umbi, vechin-iricu imm semneadia
ccirca etc. .
3 Motive istorice culturale : commnnitatea numiriloru agricole, alle secerisiului .si macinatului,
numai in limbile iudo-europene. Vedi anso d'in contr'a Hehn, Culturpflanzen und hausthie1e in
wem ubergang aus Asien nach Griechcnllmd und Italien sowie in das iibrige Europa , p. 399.
4o Mutatiunea germana a snneteloru (lautverschiebung) in unele cuvinte presupune consonantis
mulu limbiloru europene, nu alln celloru arice. Es. k d'in ik provine d'in medi'a \ni ego, Eyw,
nu d'in aspirat'a sskr. aham;
5' Tote limbile europene sun tu mai cu sema de acord o in conservarea vechi-ului si originarului a,
si in forte des'a scoborire a lui in e si mai departe in i, pe candu vechi'a indica si vechi'a persicn
nu cunnoscn in genere pe e scnrtu, ero scoborirea lui a lai, numai in numeru limitatu, anticulu
baktricu e (ecnrtu), depcndinte de consunantele laturalnice, neavendu a face cu curopenulu e, care
nu atrna de densele. (Vedi G. Curtlns, bericht. d. slichs. ges. d. wiss. 1864.. p. 9 seqq). Es. cu e
se1, sa.ihs, szesz\, d'in contr'a: sskr. vechiu-baktr. pe cndu in gr. :l:ow, la.t. aro,
igot. arja, lit. arii!, a a'a conservatu; si in fine
6 Visteri'a de cuvinte commune ce ne 'ntempina in mai multe limbi europene, ai\unate de Fick
in Worterbuch d. indgerm. Sp1. 355 sqq.
op. cit., p. 6-9.
www.cimec.ro
18?
si gArmanic'a) (210) conchidiendu co slavo-lettic'a cu neci-un'a d'in limbile europene
nu sta in mai strinsa legatura dA catn cu cea (211), faptu recunnoscutu de
mai toti filologii, si contr'a carui'a nimicu cu greutate nu s'aru pute Mai de-
parte, cerce1aofiu rapportulu slavoletticei cu grup'a eranica, Schmidt constata trasuri
d11 afinitate pe cari slavic'a le are numai cu eranicele (212), ero nu si cu
si vice-versa, trasuri pre cari limbile ar1ce le au numai cu slavic'a, ero nu si cn Jita
(210) Acestora limbi le suntu commune :
1 Contractiunea lui ja in i lungn a unoru nume feminine la nominativn singulara, mai ca sema
a participiilorn feminine;
2 Idem in i lunga radicala 11. numeriloru cardinale de la 4-10, in gotic'a, 4-9 in litav'a, si nu-
meraia 4 in slav'a;
3' Assemenari in numerale: got. -lif, -lib, rad. libi , si lituan. -lika ; got. thnsnndi, prnss. ac.
plur. tusimtons, vechiu- balg. lit. tukstantis, ua mie;
4o Formatiunile presentelui prin midiloculu suffixului seu in fix ului nasa! a, spre a esprime rap-
portalu passivnlui-inchoativo, seu intransitivului;
So Transformarea lui bh .d'in snffixele casualo bhi, bhis, -bhja (m) s, in m : got. vulfam, ve-
chiu-bulgar vluko-mii, lit. vilka-rnus, vilka-mB, particularitate ce nu o are de catu aceste trei limbi
nordueuropene; si in fine :
6o Visteri'a de cuvinte a catorusi trele limbi, care se acorda in multe si forte nsemnate puncte,
d'in 12 cuvinte si radedni constatate pene acuma numai in limbile nnrdenropene, 59 snntn com
mune germanei, slavei si lituanei; 50, numai slavei si germanei, iar 33 numai lituanei si germanei,
(211) op. cit., p. 9.
(212) Punctele commnne alle slavoletticei ca eranic'a, si esclusivu numai cu dens'a, snntn dupo
Sehmidt acestea (p. 9-15):
1 o Schimbarea lai s in h;
2 Formatiune& nominativului ,iualu alin celloru eu i radicala: vechinbnlgarn kosti, lit..avi=
sskr. avi (1), zd. afriti (2); silit. suniJ (3), v. bulg. syny=sskr. sunn(4), v. baktr pajnl5); assem'!nea
a nominativului duala alin femeniniloru in a- (lunga) radicala : la sskr. a9ve (6), v. baktr. date (7)
correspnnde numai in slavolettic'a formatiuni ca v. bu
1
g. p.Y.'IE, lit. ranki d'in 'ranke. (8}
3 o Cea mai importanta d'in tote : Numai in limbile slavolettice palatalei sibilante arice (sskr.
' baktr. 9) correspunde na sibilanta (slav. s, lit. sz), pe candu celle-alte limbi europene nu deosibesca
acesta sunetu de gattnral'a tenuis (}):). Es. sskr, 9atam, zd. tem, v. bulg. si'ito, !it. szlmtas, ansa
got. hund, lat. centum, v. iric. cet, grec. hodv.
Assemenari alle slavoletticei cu aric'a, ero nu si cu germanic'a :
}o In declinatiuni: instrument. sing. -bhi, plur. bhis; plur. -sva; in aori-
stulu simplu si compusu, futurulu in -sjami, particip. perf. activa in -vans, supinnlu in turn; (9)
2o Numai in eranoslavolettic'a este: a) genet. alin pronum. de antei'a persona: v. pers. mana(IO)
v. baktr. mana, lit. mano, v. bnlg. mene, b) pronumele ava-, vcch. bulgar ovil, c) preposit. v. bulg.
radi, v. pers. radij pentru, si prep. sam : prnss. sen, lit. s[t, v. bulg. s,v,, su, sii, v. baktr. hanv (Il),
( 1) i longu. (21 a si ultimul o i lungi (S) primolo 11 longu. (il ambii 11 lungi ('\) a i 1t lungi.
(8) lungo. (j) a e longu.
(8) Fiek observa ( Die elwnalige Sprachinl!lil dtr lndogennan"' Euoopas, p. 58) co ar trebui sa "" probe
die mai anteiu co in pnnctuln acPst'a. in Cilre Slavii si Arii suntu in acorda, ei se departeadia de Gormani,
nu se pote proba. d'in cans'a. dispa.ritiunei complete a dualului in limh'o. germana, si impossibilitatii de a sci cnm,
acest"a alcatni formele correspondietore, pe cndu ave anco dualulu.
(9) Aceiasi oboervatiune in not':. precedenta. coei aceste forme an dispun tu completu stiu apr6pe complet o 1
rerman'a.
(10) <> ftnlo lu ro (Il) cn semnuln '"'-' d'asnrr'a lui an.
www.cimec.ro
188
vic'a, de unde deduce (213) co limbile cari suotu geograficesce mai apropiate, au si
trasuri comune mai multe de catu calle mai departata, co prin urmare ua midilocire
continua duce de la limbile indice, prin calle eranico, la celle slavice, si de la ace-
stea la celle lituanice; si in fine co slavic'a contine mai multe trasuri arice de catu li-
ta.vic'a, eranic'a mai multe. de catu sanskrit'a. Aceste asemanari nsa fiindu de asi
natura co nu ne auto risa a pune pe slavoletici mai aprope de ramur'a a rica de catu de
germani, urmeadia (214) co: Iitavic'a pe de ua parte se 'olantiuesce in chipu nedesparti-
bilu de gflrman'a, pe de alt'a totu astu-feliu de aric'a, de unde dero: opiniunea unei limbi
primitive slavo-letto germana, ca si a unei limbi primitive slav o letto- ari ce, este
falsa, oefiiodu justificata nici un'a nici alt'a prin fapte limbistice. Atunci (215) tre-
bua a recunn63ce co : sla\'olettic'a nu este nici limba arica nici europena, co ea nu se
pote desface nici de aric'a nici de germanic'a, fiindu numai midilocitorea organica
a amendoror'a. Aose deco nu admitemu ua limba primitiva nordu-europena, nu pu-
temu admite nici ua limba primitiva europeoa (216), pentru co in sudulu Europei,
si la nordu, nu asista ua granitia intre aric'a si limbile europene, - assemenarile
limbei greca de ua parte cu la tin 'a si celtic'a, de alt'a cu limbile ari ce fiindu de asia
natura (217) co oa nu se pote desparti nici de unele nici de altelt>. Totu astu- felin si
alle llitinei cu celtic'a, prim'a fiindu midilocitorea organica intre tote alle selle ve-
cine : grec'a, ceHic'a si german'a; - cum asemenea si celtic'a este midilocitorea
lu!m-, sskr. sam, d) substantive collective seu abstracte in locu de numere cardinale : ph\H =sllkr.
patlkti- cincime, deYMtl..=v. baktr. navaiti nonnime, des MI= sskr. diecime (12); e)ordinalnlu
prlvu primiiiu ...;:: v. pers. paruva-. v. baktr paourva-, sskr. purva; f) si. bogu Dumnedieu o=- v. pers.
baga, V. baktr. bagha-, phryg. lhya1a; SV,At.U !it szvcntas sfantn --= Y. baktr, (13);
3o Aceiasi numire a nuntii la Slavoletti si Arii (Ved;. Anexu II sub vedu) si a scrierii la Slavi si
Persi: v. bulg. pisati a scrie, v. pers. ni-pis, n:j-apisam scrissen. (H)
(213) p. 1:>.- (2L4) p. 16 - (215) p. 17.- (216) P 19.
(217) Assemanarile grocci cu limbile arice:
1 Schimbarea intre :i-privativu (inaintea Consonantelorn) si (inaintea Vocaleloru)
e ci\ndu latin. in-, germ. nn- remane neschimbatu si inaintea consonanteloru (15); si
.
(12) t'lek, op. citat, p. prohea<lio co aceste numere ul>straclc se afta si in germanil''a : slav. 1'.;\tl cinci=sskr.
pa.n\ti, f. cnrirne, = an. fimt. f. cinci (tle ('S. fimtar - tlJmr, jntlecat'a Uc- cinci); slav. sesli si&S51t1 =a A. 51Ptt f. sie8st>
(pentru seh-ti, acesl'a pentru eho-ti, precum an. setb al sicsselea = oohton-); olav. dse,\\ li (lit,!<leszimtio diece,
comp. golh. -ta.ihnntl d'in sibun- taihnn(l ;o, ahtau-taihuml 80, ni.nn-taihuml g!n.
90, ta.ihuo-ta.ihunll 100, in care -taihond are fonctinnea numPrnlui c,\rdinalu, intoemai eri. liLavicolu lleszimt.i-s diece,
v. slllv. 4losJll'i Uiecfl, si in oposit.iun('J cu Rskr. 1la9ati tle-catla,-Si in fin<", vechinlui-slavo dev,}.,t'i 9 ( =zf'nd, navaiti
nflnime) pote sa-i roneRpnntlia germ. dialoctalu ninndi-. Astu-rrlin Germanii st.an prin systemoln llr numeratore
tntn at.ilu tlo apropc do Arii r<tn ei Litavii ei Slavii.
(13) AnRo. si german. ansu- Dumnedit
1
1l = zrnd. a.hn tlomnui golh, huns)a- sa.crifil)io = t::Rkr. fVtra, golh. hveil-s
reflf'xn alin sslr. a Il a1lllt, prPcnm lit. szvit, r rcftcxnlu sikr. fVit a 11 a.lbu, co resoHnsi Ueacl na atingere
de ua. potriva a listeri('i de cuvinte germana sl slavolettira r.u aceia a limhiloro ariel"'. Yetli op. cit, G7.
(14) Fiintl-co nimeni nu polo admite> ca Arii si Sla,,ii sa fi sciutn scrie in C'poc'a f6rt.p departe a connPxinnei
Joru Fick (op. cit.. G'l) preosnpune : s<:u co Sladi a. imprumutatn a.rtii srrhmlui imprC'ontt.
ca cnventnlo pisi-ti, a. scrie, tiC' la prin miUilorirNt. Scythilorn, co pers. nl-pis si v. slav. pisi-ti nu suntu
itlenticC', primulo l"enimlu <lC' la radecin'a pis, lat.. cello d'allu donilea Ur la aricnlu pir a tai:'l, a
a impodohi, caro se afla. si in slav. pestritiu, ant. germ. sup. ft'h, pesl ritin, i:CJlxtA.o;, = sskr. pet;ala..
(15) coincitlenlia. e numai aparPnt.a., naso.lAi provenin<ln 1l'in Jogilo phoneUce alle limbei grece,
dupo = navon alaturi cu nonii.ginta), OEY.o:, ile'xo:--:o-;, VeJi Fick,
cit. p. lU.
www.cimec.ro
189
organica intre latin'a si german'a. Astu-feliu Schmidt vede pretutindeni ua continua
trecere gradata a limbiloru d'in Asi'a in Europ'a, punendu in loculu ideii arborelui
genealogicu, ic6n'a undeloru cari se intindu in cercuri concentrice d'in ce in ce mai
slabe cu catu elle se departeadia de punctulu centralu (218).
11
Aplicatiunea imediata a theorii al'tifici6se o facu cellu d'anteiu reposatulu
R. Rosler intr'unu studiu Einiges iiber das Thrakische (Ceva despre limb'a thta
ca) (219). Luandu ca punctu de plecare hypothes'a co: limb'a illyrica, thraca, gata;
2o Numai in grec'a si aric'a. se afla: a) prepositiunea sa in compositiuni: :X-o<A:pw.l; sskr. sa-garbhja;
b) augmcntulu aoristulu reduplicatu, cum si alte asemeuari in conjugare(16) ;c) infinitivA in :
it<vo:t isi ga.sescu numai in aric'a corcspundietore: 1o-p.<vo:t, vcd. vid-m.ne (17), d-
mane(18), v. baktr. D); d) suffixulu uumeralu sskr. -9as, grec,- panka-yas=r.v:ci:-Kt;
(218) p. 27. Theori'a lui potc reprcsent<t a.stdeliu :
i
C/ : . ()
/ "" 1 V
/
. - : -, (')
/,, y' . /""
' ,_ / v . ""- .
1 ')(, :----l__ (1
/ / ' '

1 ( ( Kk\
\
\\ < ' )
\
\ X 1
. 1' e---\-a.:--/t /;i.,
. ""' ' / ',
ct'-----t i /'2t'
-:--[
1
.... ' 1 ./"'
. - --i------r
(219) Zeitschrift fur Oessterr. Gymnas., 1873
1
p. 105-llti.
(16) Aceste'a suniu adeverate, anso nu probeadia nimicn pentru thes'a lui Schmidt. (Ji'ick, p. 142-lU >.
(17) e Jungu ,18) primulu a si finalu lungi. (19) e
www.cimec.ro
190
daca, scytha, sarmatica si alanica aru fi numai undele p u a s ~ ~ in misicare alle unei'a si
acelleiasi inundat_iuni de porore de la resaritu prin portile nordice alle Iranului, inun-
d a tiune in care und'a cu catn inaintea dia mai la apusu cu ata tu se de partea dia mai
multu de originarulu aricu, asia co scythic'a, sarmatic'a si slavic'a suntu mai aprope
de aricu, in specialu de vechiu baktricu, de catu dacic'a, thracic'a si illyric'a,- ellu
compara mai multu seu mai pucinu nemeritu glossele si numile proprii thrace cu cu-
vinte si numi proprii eranice, slavice si celtice ( 220) spre a ajungA la conclusiune
co : precum limb'a thraca are multe assemenari cn aric'a si in acelasi timpu cu grec'a
si latin'a, totu asia si limb'a daca (un'a d'in idiomele calle mai nrudite cu thrac'a)
- pe langa trasurile commune de afinitate cu thrac'a, are altele nu mai pucinu cu
litavic'a si slavic'a.
12.
Este meritulu lui August Fick de a fi probatu intr'nnu chipu stralucitu nefun-
dameotulu theoriei de limbi midilocitore a lui Schmidt, pr'in oper'a sea: Unitatea
limbistica de uadiniora a lndogermaniloru Europei (::121), si de a fi precisatu loculu
ce trebue sa occupe Thracii in famili'a indo-germanica (222). Schmidt considerase
accordulu slavicului s, litv. sz, cu sskr. vechiu-baktr. Q fatia de k allu celloru-alte
limbi iudo-germanice, ca ua proprietate esclusiva a limbiloru arice si slavoletice
trageodu de aci cellu mai de capetenia argumentu allu theoriei sele, - aiogurulu
care dupo densulu aru ajunge sa darime opiniunea unei limbi primitive europene.
Forti'a probanta anse a acestui accordu phoneticu se iotemeiadia pe suppositiunea co
limb'a primitiva nu cuonoscea de catu unu singuru k (k-sunetu fora deosebire de ca-
sulu randu arlculu k correspunde slavo-litav. sh, si candu ellu coorespunde .slavo-
litav. k), suppositiuoo care este cu deseversire gresita. Ascoli t223) mai anteiu, si
apoi Fick, probara co in limb'a primitiva indogermanica a fostu doui deosebiti k (k si
k.) cari laiisara urme neindouiosse in tote limbile iudo-germanice (afora de aric'a si
slavoletic'a, in celtic'a, italic'a, grec'a si germanfc'a). D'in acesti doui k, unulu k =
aricului k si c, grec. si (kF =) x x'X.,7t 1r1r, t tt, lat. c si qv, (celtic. kv =) iric. c =
gallo britic. p, slavolettic k, si german. h si hv; d'in contr'a cellu altu k, = ariculu ~
grec. 'X. (ero nu xF si celle-alte), lat. c (nu si qv), iriculu c = gallo-britic. c (nu si p),
(220) Vedi mai la valle.
(221) Die ehemalige :Jpracheinheit dcr Indogermanen Eut'opas, Gottingen 1873. - Idem, in
Beitraege zur vergleichneden Sprachforschun_q, t. VH, p. 358.
(<22) Insusi Schmidt dandu sama de scriorea lui Fick, in Jenae1 Literatweeitung, 1874 Nr. H
(p. 201 seq.) marturisesce : und gestehe gern zu, dass einige der Griinde, wclche ich fiir meine An
sicht beigebracht babe, von Fick mit Gliick angegriffen sind und dadurchmehr oder weniger an
Beweiskraft verhren baben
(223) Vorlesungen uber vergleichende Lautlehre, iibm. Bazzigher und Schweizer-Sidler,
p. 49-78.
www.cimec.ro
191
litav. sz, slav. s, in fine german, h (nu si hv) (224:). Pr'in urmar& paralelismulu ari-
eului k cu slavoletticulu k, a arie ului eu lit. sz, slav. s nu probedia intru nimica
a6nitatea arieei eu slavolettie'a, nici crolulu de iutermediatoriu allu slavolettioei
intre aric'a si limbile europene, nici neesistenti'a de uadini6ra a unei unitati limbi-
stice a tuturoru poporeloru europene, ei d'in eontr'a, ellu invedereadia unitatea lim-
bistica si ethnica de lunga durata a catoru-va membrii d'in grup'a europena, eommu-
nitatea de traiu a ambeloru grupe nordica si sudica europena (225).
Allu douilea argumentu mai insemnatu allu lui Schmidt p8Dtru opiniunea sea des-
pre rolulu intermediatoru allu limbiloru slavo-lettice intre germanic'a si arie'a, este
communitatea visteriei de cuvinte a Slavolettiloru si Ariloru (226). Pe caudu in germa-
nie' a nu se afla de cotu 15 radacini si cuvinte cari ne intimpina numai in limbile arice,
in limbile slavolettice d'in contra se afla 61 asemeni radacini. Fick a probatu (227)
mai ro acestu resulhtu este ilusoriu, fiindu-co in adunarea reflpxeloru de cu-
vinte arice d'in ceHe doua grupe limbistice (german'a si slavolettic'a) Schmidt a pro-
cedatu dupo principii cu totulu diferite; asia de esemplu, pe lit. teku teketi, a alerga,
a curge, vechiu-l!bv. tek,'t\ te ti a alerga, a curge, ilu aduce ca parallelu cu sskr.ta-
kati, a trage, a asvrli, a derim, cu vechiu-baktr. tak, a alerga, a se grabi, a curge,
de si radicalulu tak cu insemnare a curge serva c basa in grec. njxro StcXX'r)V ca
alerga, a se grabi, in tcix-oc: etc. (228). Apoi, Fick facendu singuru unu re-
gistru de cuvintele germano-arice si slavoletto-arice ajunse la resultate diametral
menta contrarii celloru de susu, si anume co : germanic'a se asemeila in partea-i le-
xica cu aric'a cellu puciou totu cotu si slavolettic'a : cl>ci pre candu in ger-
mano-aric'a se constata 82 radacini si cuvinte commune, in slavolettic'a-aric'a nume-
rnlu acestor' a este de 65-70 ( 229). Mai departe, d upo ce areta co nici Greciloru nu
li se pote atribwi rolulu de medilocitori intre Arii si ceillalti Europeni (230) fiindu
in tote punctele curati europeni, c unii ce au alcatuitu ua dini6ra parte d'in uni-
tatea limbistica europena, autorulu cerceteadia deca unu asia rolu nu se pote ca sa fi
avutu alte popore, si anume: la nordu Scythii si Sauromatii, la sudu Phrygii i Thracii
cu tote semintiile mai mici : Paeopi, Mysi, Dardani, Lydieni, Paphlagoni
1
Cap-
padoci etc.
(224) op. cit., p. 60.- (225) id., p. 30-84. -- (226) Scbmidt, op. cit. p. 18 si Annex. II si III.
(227) op. cit, p. 40-60.- (228) id. p. 40. - (229) id. 41-56.
(230) Intre alte argumenta (p. 139-160) aduce si acest'a: co raportulu radeciniloru cuvinte-
loru italo-arice cotre celle greco-arice este ca 1 cotre 2, iaru nu, cum voesce Schmidt, de 1 cotre 5,
si prisosulu aricu in grec'a nu probedia inrudirea mai strinsa a ei cu aric'a, ci ellu trebue esplicatu
prin faptulu, recunnoscutu de insusi Schmidt (p. 23) co : grec'a a inceputu a fi limba scrisa cu mai
multe secule inainte de latin'a, si de acei'a, unu numeru de cuvinte commune la origina tutoru In-
dogermaniloru, cari puteu fi si in ltali'a, s'au pastra tu in grec'a, pe candn in limbile italice numai
de aceia elle lipsescu, fiind-ca acelle limbi s'au fixa tu mai tardiu prin scrisu. Se nu ae uite anco, c:o
italic'a in genere c mai saraca in cuvinte de ca tu cea greaca; acest'a fiind cotre prim'a ca 2 cotre
1, nrmeadia ca si numerulu cuvinteloru greco-arice se fie indouitu mai mare de cotu celle italo-arice;
ceia-ce relativu se potc dice : Italicii au totu a cuvinte ari ce, ca tu au si Grecii; deci acesti'a nu
euntu mai inruditi cu Arii de cotu cei d'anteiu.
www.cimec.ro
192
In ce privesce pe Scythi (231) ellu considera cu dreptu cuventu cestiunea Gthno-
gratica ca deseversitu deslega. ta de cotre Miillenhoff (232) pentru eranismulu loru;
prin urmare ei nu ac puiutu fi mPdilocitori intre Arii si Europeni. Catu despre
Phrygi si Thraci r('sultatele la cari ajunge invetiatulu filologu suntu decisive pentru
a nu unu minutu macaru asupr'a locului ethnicu ce trebue datu acestoru po-
pore: nici Phrygii nici Thracii nu suutu Erani, ci apartinu lndogermaniloru Europei.
Pentru cititorulu cal'e nu are la indemana pretioss'a scriere a lui Fick sa se con-
vinga d3 acesL'a, arretu aci pe scurtu eate-va d'in argumentele demonstratiunei selle.
13.
Phrygii.- Cum co Phrygii nu apartinu grupei de popore erauice vorbesce chiaru
traditiunea celloru vechi : mai antPiu, traditiunea macedonica co ua data
Phrygii seu Brigii vecini cu Macedonii si locuitori ai acelleiasi tierri, avendu
chiaru capita l'a cea veche a Macedoniei, Aigai-Edess'a; (233) Apoi, marturi'a isto-
riografului Xanthos lidianu de nascl're, si deci cunnosc<:>toru siguru allu legaturiloru
ethnice d'in Asi'a mica, precum si Arrhianu d'in Niromedi'a (234). nu mai pu-
cinu bine "informatu, I!O Phrygii au emigratu d'in Europ'a. II-
1
a Phrygii
sun tu in strinsa inrudire cu Thracii, dupo cum resul ta si d'in marturi 'a lui Strabo
despre communitatea cultului Kotysei si allu edonicului Lykurgos-Dionysos; (235) d'in
faptulu anco co numele de Kotys ne intempina de ua potriva d. nume phrygicu si
thracicu; si ce este mai multu, Brygii (Bpbjot) d'in Mac('doni'a ai lui Ht>rodotu (236)
si Strabo (237) suntu fora indoiala n;sturile vechiloru Phrygi seu Brygi ua diniora
locuitori in Europ' a, si tocmai pe acesti Brygi Herodvtn ii numesce Thraci (Bp6jot

Dera ceea-ce probeadia in.vederatu co Phrygii suntu indogermani europeni, ero
nici de cum inruditi cu Eranii, suntu glossale phrygice, (238) d'io cari vomu indica
urmatorele :
:'Aroo<; unu munte, de unde numele dieitatii phrygice ox&o-<; inaltime,
malu stncosu, cu suffixu tott-<;
1
comp. de es. Aojl!.YJOt* de la de la
di"oY, nume gentilicu macedonicu.
(231) op. cit. p. iUii-108.
(232) ll'Iunatsbericht der Kuni,ql . .Akademie cler Wi.s.s .. w Berlin 1866, p. 549 seqq. Vedi mai
susu cap. III.
(233) Auei") pe tin1pulu lui Herodotu (VII, n.IV 11, 138, ::itraLo, XIV, 618) se numi a imprfjurul.u
EdeHsei gradinile regelui l.Hidas fiulu lui pe care rege mythicu allu Phrygiloru, Midas
ilu :;i Strabo (XIV, 680, 28); la resaritu de Axios se numia asia <:Iupo
tribulu phrygianu allu Mygdoniloru.
(23<1) Strabo, XJV, 618.- Eustatb., la Dionys. lerieg. 322,
o'iht,) CT, xet't eL; 'Aalav.
X, 471.- (236) VI, 45. 185.- (237) 326. 327, 9.- (238) op. cit. p. 411--416.
www.cimec.ro
19H
ace. &Cswx barba, mustatia, compusu d'in prefix. & si CeY = jYu<; barbia, lat.
genu-inus, gena, vechiu-iricu gen gura, goth. kinnus barbie; sskr. hanu maxila.
ct'X.ptattY ace. morareasa, painareasa, idem cu prefix a, si radie. 'X.pt<; = krus a pisa
a strivi, a faraminti, comp. lat. crus-ta c6je, prajitura, lit. krusz-ti a sfarama in mici
grauntie, in pulbere, krusz-tine ordiu curatiatu, kruszl\, grindina. Krus cu acestn
sensu nu se afla in aric'a.
Aceiasi radicale este in 'A-'X.pta-Eo:-;, numele lui Kronos, cu care compara lit. pa-
krusz-ti a scadea, a slabi, sukru11z-eli-s omu betranu, slabanogu, in decrepitudine.
lip!J.ci-Y, de la radicalulu ar, de unde vechiuslavon. reti disputa, lupta= sskr.
r.ti, vechiu-pers. ham-arana ciocnire, lupta, lat. ad-orior. Probabiln co tip!J.ti este iden-
ticu cu care vine d'in op opYtl!J.O:t.
atagns tiapn, acelasi cu kozi1 = chaga, chiiga tiapu, form'a
primitiva skaga, 8kga. Pentru trecerea lui io tt prin 'X.t vedi esemple in gre-
casca; comp. si thraciculu 'X.t(ato:; caelebs = vechiu-slav. cisti:'i=lit. skyata-s curatu.
B1Xj1Xtoc;, ZAns allu Phrygieniloru; comp. v. slav. bogu Dumnedieu = bagha=
v.pers. b,ga Dnmneiieu = s"kr. bhaga domnn, nume allu unui dieu, si v.slav. ne-
bogti fora averi', d11 unde bogi'i = sskr. bhaga m. avere, prosperitate, norocu.
apartine mai anteiu slav.bolij mai mare, mai tare; se compara cu mai
pucinu dreptu la.t. valere, vecbiuiricu flatb (= vl-ti-) domnie, stapenire si sskr.
bala putere. Comp. MtHlenhoff, op. cit. 566. - Cuoo op. cit., 274.
IXtootoY, comp. lit. bybi-s, bybeli-s demin. penis. In aric'a nu e nici-ua
urma de acestu cuveutu.
BEM; pane, apartine radecinei europene bhag, a c6ce d'in rpoojoo a frige pe grataru,
german. bakan bOk a. coce. Cuno (2?5) ilu coUJpara cu armen. haz.-Mllller
lli 90) reduce cuventulu la radecin'a persana pac.
In Bptje; = = BpujoL, este radecin'a europeica bhrug, lat. frug, goth. bruk-
jan. germ. nord. snp. brauchen ; Phrygieoii se nu miau dera homines frugi, o meni
abili, utili.
In numllle unui dantiu phrygianu, numele demoniloru, SI recu-
nosce radecm'a a sgndui, a a vibr, caro se gasesce in aog. sax. breg-
dan bragd cu acelasi iotiellesu. Nu e de coruparatu ariculu a hesita, a balan tia,
11 cadea, a resturn, d'iu caus'a lui 9 si a sensului.
www.cimec.ro
194
Bepeximat, numele unui tribu phrygiaou, se reduce la radeo. a lumio,
care indi<Ja pe sndeuropeoulu candu ariculu a. indica. pe ariculu
In german'a brehen a straluci, brehend = Bspexovt - splendidus.
soei' a fratelui, in locu de de la cuventulu europenu
(ce nu se gasesce in aric'a) galva-s = = lat. glos = v. slav.
auru, pote d'in are radec. europena J!hal a tl galbenn, verde; pen-
tru forma comp. (d'io x.oAFe-po-c;); pentru sensu comp. v.slav. zlato
= goth. gultha - auru. In aric'a radecin'a corespondietore suna har, iaru in era-
nic'a zar.
lupu = e acellasi cuventu cu (pPntru .=: -3-oFo) sia-
calu. este dhu a face sgomotu, vijelie, de unde de es. divij, di-ki1
selbatecu.
numele phrygianu allu flautului, pote si ant. n. jlm-r beeitulu
seu mugetulu animaleloru ',= elma-s).
(mai corectu pote ariciu, = lit. emys = v.slav. JEII\t. ro. ariciu, comp.
v.slav. ja.zvli, v.germ.sup. igil, n.germ.sup. Igel. In aric'a nu este nici ua urma
de acest'a.
C5hta pl. n. verdetiuri, legume, comp. v.slav. zlaku m. verdia; radecin'a europena
este ghal a muguri, a rasari, a inverdi; comp. lit. zel-ti, v.slav. zelo iarba, verdia.
Cs!LeAe-vacc. sg. sclavu, v. slav. 11\t.H-JK>, 11\.\\-TH a a lega cu sfor'a
de unde, 11\h\'rEI\t. lantiu de gutu; Ce!LeAe semneadia dero captus, prinsu. In aric'a lip.
sesce ra.fecin'a gam, a a apuca.
Cstva p6rta, de la radecin'a europena ghad a cuprinde, a apuca, d'in x.avtivro, iix.aoov,
lat. hed-era, pre-hendere, goth. gitan, engl. to get, angs. geat = engl. gate p6rb.
Ceo!Ldt isvoru de la Co, gktt, a versa= x.o, x.soo, la.t. ffi-ti-s, fu-d, fu ode ro= german.
geutan gutans a versa. In aric'a ku semneadia a jertfi, iar nu a vers.
xlxA-rJll ace. constellatiunea ursei mari la Phrygieni, care la ceillalti Indog.-rmani-
Greci si Germani - se mai num11sce si Cana; de putemu compara xtXA'fJ cu
xuxAo-t; = angsax. hvPogol, <1ngl. wheel r6ta. K initialu s'a slabitu in O in calle
doua limbi arice : in ta se dice ciolcra, in zeod ceokhra.
xl!Lspo t;' vine de la radecin'a ki a cauta, a recunnosce.
www.cimec.ro
19l'i
Kunes pare" fi insemnatu la phrygieui cane; comp. xuoov, lat. canis, vechiu-iricu
ku. pl. kun. Platon, care ob3erva asemanarea numelui caine la Phrygieni si
Oreci, n'aru mai fi facutu acesta observatione, deco acestu nume aru fi avutu in
limba phrygiana un initialu c in sskr. rvan si in zenda
demonii in veci dantiandu, de la radecin'a europena karbh,
kvarbh a inverti; comp. goth. hvairban, hvarf a inverti; part. pres.= goth.
hvairband-s.
numele lui Zeus, dieul suprem, e formatu d'in radecin'a magh a pute.
si vechiu rege si stremosiu allu Pluygiloru, nume phrygianu
obicinuitu, correspundu germanului Mannus, stremosiulu primitivu allu Germaniloru
si sskr. manu, manos omu, omu primitivu.
ttEtp legatura de capu, comp. seu lit. mutura-s tistimelulu femeiloru, ce 'lu porta
a dou'a de nunta, seu vecbiu-nordicu motr mutra-) gen. motrs n. con
ciur'a femoiasca, bonnetu.
cantecu uritu, de la Y'tJYL = lat. onia, cantecu tristu, lugubru. In aric'a
pu se afla nimicu corresf!undietoriu.
opou adv. susu, pentru Fopou = armen. i ver, i veru, i veroi susu, d'asupr'a , d'in
nou; insa compara silit. virszu-s = vech. slav. vrilchi:i partea superiora, verfu, vech.
slav. vrilcbu adv. susu.
numele bitbynicu, deci tbracicu allu dieului pbrygicu "Att'tj lat.
att.a, gotb. atta, v.slav. otlcl tata. Astu cuventu nu se constata cu certitudine in aric'a.
1tL'ItEptoY untu, de la rad. 1t'lt a deveni tare, a se incbieg.
1JUr (u lungu), focu, comp. gr. 1rop, germ. tiura (fUra), focu, armen. hhUr focu.
ploMc; cuferu nu e \)hrygicu, ci celticu imprumutatu de la Galati locuitori ai unei
mari parti d'in Phrygi'a; comp. vechiu iricu ruse cortex.
unu dantiu OOIJ?,icu de origine phrygiana, = seu otll. = aux = oFEII.. adico
radecin'a europena svak a clatina, a vibra d'in german. svar1g a clatina si d'in lit.
suk-t.i a inverti; seu aLI!. este pentru o'ltLII. d'in ox.x, si atunci = v slav. skokii
dantiu, lit. szok-ti a sari (pentru skok-ti) szak-inti a face sa sara, zend. 9a.c 9acaiti a
a ari.
www.cimec.ro
196
seu o6'1t'lto.; =lat. soccu-s, pantofu, comp. cu zend hakha talp'a
piciorului , seu o6'1t'lto.; (pentru cu germ. 8k6ha-pantofu. h initiala in cu-
ventul zeodicu ti ce loculu lui s primiti vu conserva tu in cuventulu phrygiao.
tta.pcx bounet'a phrygiana, de la radecio'a tu a
udro-apa, comp. gr. oopo- de es. in = sskr. an-udra fora apa si germ. va-
tra, vech. germ. sup. wazzar, n. germ. sup. apa. - Pott (Zeitschr. VI 263) admite ua
forma phrygica apa d'in Clemens de la Alexandria (239).
De aci se vede co Phrygii nu potu fi Erani pentru co : sunetele caracteristice alle
erano aricei : ks la inceputulu cuventului, c (tcea), j (dscha) '( si h (provenitu d'in s)
lipsescu cu totulu limbei phrygice, pe dwdu a.cest'a a.rretta tote caracterile unitatii
limbistice europene: unu e de1:1tullu de desvoltatu in &.'5Y-, e/..utJ.oc;,
CsA'Ittcx, C5tJ.EAEY, C5twx; europenulu l in '(&.1../..cxpo;, sl..utJ.o;,
Cahlcx, C5!J.EAEY, 'ltt'ltAlY, si compositiuni euroiJene streine aricei : 1aA/..cxpo.;
oo!ot:, CsA'Itlot, Cstva, !J.ltpcx, (240).
Deco anso Phrygii se apropie mai multu de grup'a nordica de catu de r.:ea sudica,
cestiunea nu se p6te deslega de ua cam data: pentru prim'a aru vorbi phryg. C care
correspunde pre deplinu lit. iT\, slav. z (atatu C catu si z. provenindu d'in primitivulu
g seu gh); ero pentru cea de a dou'a, faptulu co pe dtndu k, primitivu devine la lit-
vani sz si la slavi s,-in limb'n. phryg1ana elu se pronuncia ca unu curatu
propriu grupei sudice (Celti, Italiei si Greci). Comp. phryg. kunes, caae cu lith. szu
v. slav. suka; si = sskr. bhra9 (241).
14.
Pentru caracterulu curatu allu Thraciloru vorbesce :
1 o inrudire a loru cu Phrygii ;
(239) li a lista de glos6ele phrigiene vedi la Lagarde, gesammelte Abhandlungen 1866, p. 283 sqq
(240) Cuno, (op. cit. p. 274-277) nu aduce nimicu altu pentru era.nismulu Phrygiloru de ca tu cu
vin tele : Be;u (?), Batyat1o,, Bli).r
1
v, ye').atpo,, llexo,, si E'x''''P pc cari le esplica cli.nilu bine candu reu pentru
a. conchide co insusi d'in motive geographice Phrygii sun tu Erani, si in specie armeni. - Cornelius
FllgiPr, zw Ethnographie Kleinasiens und cler Balkanhalbinsel, Breslau 1875, crede a
darima ctymologiile glosseloru phrygiene date de Fick, prin cJnstatarea unoru legi phonetice, cari
nu sun tu celle specificu eranice, ci acelle cu totulu nordu-europene. Ellu esplica numele propriu Midas
prin sanscritu midh a minti (p. 20) de si in ca si in zend'a verhulu suna mith; Pe xLIero
vou, ilu rleduce de Ja pars. ke.mr craniu, de si nici sensulu nici form'a cuventului nu permite acest.a
etymologie; tii Jeco gasesce asemanare intre Batyat1o, phrygicu si bogu slavu, afirma co Slavii l'au
imprumutatu de la Erani, de si e mai probabilu co ambele cuvinte dateadia d'in period'a primitiva
a unitatii indogermanice ; etc.
(241) Flck, op. cit., p. 416-417.
www.cimec.ro
197
2
1
a locuintiele Thtaciloru totu-d'a-un'a in Europ'a, in imediata. atingere cu Greeii
si Phrigii, - departe asia-dara de alle Ariiloru,- caci emigratiunea Thraciloru bi-
thynici in Asi'a-mica are locu tardiu, iu timpulu deja istoricu.
3
1
a resturile limbei thrace, (242) d'in care voiu aduce mai multe indicate si ana-
lisato filologu (243), punendu-le in compa.ra.tiune cu esplicarile lui Ro
8

ler (244) :
Bp[IX ora.siu, cetatiue intarit:1 in BpsiX, (grecisatu in Msaw
= radecinei var a comp. lit. ver-ti a deschide si a inchide = v.
slav. vr.v. vlrie-ti a. vri, v. slav vora f. imprejmuire, vrata n.pl. = lit. vartai pl.
porta, veru ace. portam. Rcsler compara osset. bru, castellu intaritu, vechiu
baktr. vare, vara locus circumseptus, noulu pers. brfi arx castellum, br, ba.rgb, re-
sidentia regesca, sia v. wari turris, do mus regia.
B6EC1X tirp"IJ este pote unu cuventu imprumutata. = zend. ber-3zya relativu la grane
nou-persan birioj, orediu, sskr. vrhi o radiu.
Bprxo-\1 ace. chitbua. = v. slav. KP.?.'I.\TH'IN., a a. rasuna,
idem.
'(SYtiX n. pl. Canae correspunde a. n. kjot dat. kjiitvi o. Carne, care se reduce la ua
forma gendva = ('(E\IOIX =) '(SYtiX. - Rosler raporta cuventulu la gr. svt-, lat. int.
dandu-i sensu de maruntaie, apoi carne.
numele dieului thracu; CIXI.!-Lo - dnpo L<1garde si Riisler aru fi= sskr.
carman pdle, inveluitu cu pFtlle; F10k Obierva correctu contr'aacestei 11tymologii esis-
tenti'a lui l in cuventulu thracu, faptulu co thraciculu si phrygiculu C provine d'in g
gh, nu d'in origioarulu k; ellu compara C1XAf10 cu grec. XA1X!-L6-c;:. cA se raporta
c11 si XAIX .y[o si XAIXtYot la radecin'a ghal a coperi; ero a dou'a parte d'in
o reducl' la radecin'a europena valk n .. 'ltw, in limbile slavolettice are insPmoare
de: c:a se imbraca:., comp. lit vilk-ti a sc6te, a tiri; a se 'mbraca, vilk-eti a se' mbraca
cu haina, ur. Valkas vechiu-sla.von. po-vlaka f. idem. este
dero in locu de Z1XI.f1o si semneadia purtatoru de pelle seu (Comp.
chakulberand purtatoru de unu epithetu da tu in mithologi'a gHmana lui
Wodan).
Cetpi)[IX 61a = CEtpiX = 6la., urciorn, caci dupo cum (punctata) indica,
ghatra == CEtpiX - Rii:;lt!r la sskr. lw a jertfi !
(242) J,ist'a glosseloru tbracc vc<lio la ge8ammelte Abhandlungen p. 278 seqq.
(243} op. cit., p 417-423.
(244) Einiges ueber clas fi'lr Oestm. Gymnas. 1873, p. 105--llG).
www.cimec.ro
198
Pobli Thraci si ThrilCe. - to fiiodn poe prelmgue greca, part.
pra."s. act. allu un i radacini care se pastreadia in lit. mibn, a stralucf, a
de unde meb-ti; um-meht a ilumi mai b-a-s dero iden-
ticu cultt. ace. lf\1bant-i l'm,nandu, partic. praes. allu verbului zib, si insem-
neadia cspleudidus, llustris, o e-llJffillliitll:t,
cugeta 1" set colre gr. at@ot; OEfLY6; (pentru asF116c:).
CaAcx-; vi nu= radecio'a gh 1l a ros( in a streluci; comp.
gr. x),[-ro, g .. rm. glo-ja, glo-di cu aorlasi inuelldBU, si gr. XiiAt-; vinu, VIUU curatu.
de unde xcxA[ !l't)
= dras1.d = sskr. dr.shai
'ltt[atot-<; celibatari, pote preoti; 'ltt = sk, comp. lit. cura tu= v. slav. cisti1
curatu, da la radecin'a skidh a S!lpara, Maa ce da cuventului 'ltt!atot si sensulu de cse-
paratii.
KijfLO<;, numele unui fructu cu ou e dJ Ci)mparat.u cu 'ltUtXfJ.Ot;, l<tt. faba, ci cu
S!.'kr. f. fructu cn coja 11-imba masculin, 9imb femin. idem, lat. siliqua.
unu bratiu rle fenu unu snopu de grn = radecinei S3kr. math, manth
a suci, gr. f!.6-&o-; lat. matta, lit. menture, germ. Mandel-holz etc.
7t&pf!.'t) scutu micu = lat. parma. In sskr. scutu se numesco phara = zend. 9pA.ra.
scutu, orEAt't) scutulu rotund u alu Peltastiloru era imprumutatu de la Thraci ; cu elu
comp. germ. spilda - scandura, masa.
sabia seu l.mcie lunga=radec. grec1 a inrerti, a vibra, a sgudui (245)
aY.IiAf!.'t) numele sabiei thrace =,germ.nClJ'd. sklm f. (form'a prim:tiva skalma-,
sabia scurta si lata. RadE>cin'a este skal = aKaA-Aro. lit. skel-ti a despica.
GpCfxtati lipjoptot comp. sskr. kharjura o. argintu. Kbarj este = skarg
si se raporh la kharj a resuoa, a zangani, vcch. sl. skvruk, skriz.
Peannlu thracu (246), jnbileulu triumfalu. tttot\lo == lat. tintinu-s
c]opotidu, tintin-re, tintinn-tre a suna clopotulu; v.slav. t,y,tlnu m. sgomotu, larma,
t.v-.tinj.v.. t,y.,t.Jnie-ti a face larmn, a face parada, lit. titin-6ti idem. AcestA tote cuvinte
(245) fedi alta etymologie la Hasdeu, Isto1i'a c1itica a Romnnilo1'u, II, 43 seq.
(246) Strabo 331' 40 ..... o "r<O'I Bp'!'X<oV o;;o -;wv AEYE':(Xt f'-L:Lr,atv
iv
www.cimec.ro
199
vinu de la intensivulu (tan-tan) allu verbnlui tan = stan in ssk:r. tanayitnu, lat. to-
narP, german. thon-jan, a tbon-ra tunnetu etc,
K6ttH;, divinitate thraca, si nume barbate!!CU tbracu si pbrygianu. Divinitatii
K6tu correspunde dupo sunetu si continutu numele germ. nordicu Hl)db-r (adica
hathu-s), = angsax. headbu -, headho- rl3sboiu, in numi proorii ca : hadu-brand,
badu-wig, = HPdwig, .= vPchiu gallicu catu - lupta d'in Catu-riges, rege in res-
boiu; =grec. xotaw manie, sskr. dusimanu. este dara cBellona, Hadu-
wig, c nnme de omu semneadia luptatoru, resboinicu.
l:tpu!Lov, riu= sskr. sru, gr. {m (pentru apo) lit. srn-ta, srove, sl. stru-ja aftu-
entu, insula, germ. strom, si snf6xulu-man. (24 7).
- Para, alin douilea elementu d'in nnmile topi ce Bessa-para, Subzu-para si Druzi-
para=radecin'a par a travers, si semneadia c va du ; comp. si germ. med. var,
trajectu. Asia, Bessa-para = vaduln Bessiloru. Rosler cugeta la gr. 1t6At<;
1
lit. pilis
cetatiue, sskr. puri oras in, castellu.
- Dizus, allu donillea elemrntn d'in nu mile locale Tarpo-dizus, Ostu-dizus si
llurtu-dizns = radecina dhigh a construi, a cimenta, fingere, cn iotielesu de a arunca
asupr'a, a arunca in susu ; comp. sskr. dd1i, de hali terrassa, zend. pairi-daeza im-
prejmuire intarita, parcu, vechiu-perdanu rlida fort:m:tia, gre(.'. t:l"zo<;

Acestea suntu elymologiile pe cari Fick le dit cu oare care gradu de sicurantia, depar-
titDdu pa celle indoi6se (248) cum si cuvintele transmisse gresi tu ca thrace (249). Desi
(2fi)Comp. Curti os, Grundzuge der Griechischen Etymologie, vierte auflagc, Leipzig 1873, p.354.
Cum de escmplu: i<pytl.o; siorece, (l suffix arrctta co acesta cuventu este. europenu);
haina lunga (kyrenaica: vulpe, kopt.ic: idem'; numele thracicn allu Artemisei;
erosi nume alin Artemise thrace (comp. nume allu Artemisei egyptene);
vitsiura (haina cu marginile imblanite) (pote de la =lat. horrere, radecin'a gbars a 'nlemni
a 'ntie!Pni);

orasiu si ace. comora (pote radecin 'a pi, a umfla, a fi umfla tu; comp. sskr.
pitn hrana). ( comp. germ. trallala"; !it. tmlalanti a i nfrcosia lttpulu cu huiduiala).
(249) Asia : aurochs, bonasns, nu e thracn, ci slavonesculu vcchiu z.v,brl m. aurochs,
(rossesce si pulonescc zubr, litv. stumbra9, let. zumbrs, zubrs). d'in causa co grecu
care raporta coventulu la Thraci'a (vedi J.agarde, o p. cit. 280) este dintr'ua epoca cndu nu se mai
aflu resturi d'in limb'a traca. (Vedi d'in contr'a Hasdeu, Colum11a lui 1'raianu 1875 p. 10[).-
Totu asia p.to-&o:popot :ot; (impeutiloru o! :0:; :;;ovtxi.:; i'.Pzt:X;
;:o"'':';, prin se intiellegc locuitorii posteriori ai vechei Thracii. - Vorbele aot-
.,i::r, si suntu date ca thrace d'in errore numai, coei este unu cnventu
scythicu = zend. aghru = sskr. agru neinsuratu; cr:xv:X;;r, multu beutorea, cro:v:X;;:xt beti vi (Philo
stephanos la Scbol. A poli. Rh.) de asemenea este scythicu, dupo cum probeadia : gloss'a de la Hcsy-
chio : :ljv (dupo Sr.aliger :ljv si etymologia : - r;:x
tir In fin ea cuventului sskr. p bendn, cro:vo:-, atv .. ,. de la inceputn = sskr. canas = zend. c.inarih,
www.cimec.ro
200
pucioe, resturile thrace sun tu mai apropo de celle-alte limbi europ9ne de catu de
limbile aricr, de unde :
1 Thracii LU suntu nici Arii, nici medilocitori intre Arii si Europeni, ci appartinu
grupei a Iodo-Germaniloru (250).
2-Iea Thracii se inrudescu cu principalele familii alle rassei europene; iose limb'a
loru se deosibesce de limbile fie-cari'a d'in aceste familii prin anume caractere pho-
netice cari ii constitue unu locu allu seu propriu. Asia, pA candu Halleoii pastreadia
totu d'a un' a guttural'a Sonora g, si din sonor' a a3pirata gh facu ua surda aspirata Kh,
Thracii schimba adfssea - casi Letto-Slavii - si pe un'a si pe alt'a in z. - Mai
departe, Thracii pastreadia re k n c(jvintele in care Latto Slavii ilu schimba in sif-
ftanla, si intarescu radecjn'a SRU ca curgA cu tinu t ce nu se afla de catu in
limbile germanicP. Es. fl.uviulu Strymon (Herodoto) si strom torrentu.
3-Iea Resturile d'in limb'a thraca prin urmare si celle geto-dace, nu prin eranic'a
se potu esplica, dupo cum zadarnicu a incercatu Lagarde, Ro:der (251) Fligier (252)
Sj altii.
cino, inclestullare, maltiamire. = eran. cana-p, caniJ-p. seu cinG-p. bCndu cu satin. C.tu
pentru I:1Xp:xr.<lp!u de care Strabo 531, spune co asia so numiau nisce Thraci locuitori Ar-
maniei, affora de imprejurarea co nici unu altu scriitoru nu vorbesce de assemeni Thraci, - cuven-
tulu este cu totulu persanu, = zend. oyare co.pu si nou-persanu pnrtan a taia in bucati, dupo
cum o.nco de multu Lagarde o. recunnoscntu.
(250) Schruidt, in recensiunea ce fo.ce cartii lui Fick (in .Tenaer Literaturzeitung 1874 n. 14,
p. 201 seq) inclina. a recunnbsce insusi co Thracii si Phrygii n'au fostu midilocitori intre Arii si Eu-
popeni, si dice : Es ist also besten Falles nur erwiescn, dass ich die Stellung des phrygischen und
thrakischen nicht zum Beweisc mei ner Theorie verwerthen konne>. Despre opcr'o. lui Fick, vedi Conr.
Bursio.P, Jahresbericht ueber die Fortschritte der classischen Alterthnmswissenschaft, zweiter hand
1876, po 1280.- Re1ae Celtique, t. II, 1Ri3-1875. Paris p. 274-278, recensiunea ci-lui H. d'Ar-
bois de Jubainville. Acesta scriitoru este cu totnln partasiu allu theoriei lui Ficko Vedi a sea opera
Lu p1emie1s habitants de l' Europe, Po.ris 187i o
(251) In scrierea Dacier und Romiinen, p o 81 Rosler invoca pentru eranismnlu Thraciloru patru
cuvinte numai : saraparao basam - cari - dupo cum s'a. vediut.u mai susa (not'o. 249) nu suntu
cuvinte thrace, - Zalmoxis - pe care 'lu deduce gresitu" de la pers. gcnn. pelle (vedi mai susu e-
tymologi'a lui Fick), si briza, care pare a fi unu cnventu imprurnntatu. E curiosu a judeci despre
lirnb'a unui poporu dapo cte-va cuvinte streine de dens'a, si a dicc: Diesc Etymologien werden
vorjetzt geniigen, um den Platz des Thracischen dicht bei dem Jranischen festzustellen, bis etwa
genauere Anfschliisse uns zu Theil werden. (op cit p. 82). -- In studiulu seu Riniges ueber das
Thrakische, maltio.mindu-so cu indicii aphoristice, d'in cari nu resulta nimicu pentru eranismnlu
Thro.ciloru, sustine a.ceio.si theso.. In ce chipu anso, ne pote arretta Georg Curtins, alle carui cuvinte
ne permitemu a le traduce acf : Pressuppunerea mea , co numele tbrP.cicnlui orasiu vinicolu
'lap.1Xpa; aru pute sa. aiba legatura cu radecin'a. 1;, o numesce Rosler in Ztschr. (. iiste1r. Gymno
(Diariu pentru gymnasiile austriace) 1873 p 105 serJ. gresita si propune d'in contra urmato-
reo.: Dupa na glossa in Anecd. gr. ed. Bekker 'iap.ao opJp.!!,- 'lcrp.:xpc.; se esplica pr'in thrak. <ap.c.;
padure, se rego.sesce in vechiuln baktricu aecma. Aceste pucine cuvinte contina urmatorele
msse grcsieli: 1) In Anecdotele lui Bekker acellu pretinsn cuventu tbracu se da numai in Index de
la Theognostu. Trebuia dero citate Crameri Anecd. Oxon. II p. 14; 2) Acolo anso nu se afla tap.o;
www.cimec.ro
201
Cestiunea deco famili'a thraca sta in legatura mai strinsa cu grup'a nordica
seu sudica a lndo-germaniloru d'in Europ'a remane deschisa. Pentru cea sudica vor-
besce anso imprejurarea co primitivulu K nu este in limb'a thraca represintatu, ci
la Arii prin 9, seu c in litavic'a si slavic'a prin sz seu s, ci la Sud-europeni si in-
rnditii Phrygieni , prin K curatu, cum acest'a resulta d'in esemplele de mai susu:
9am, 9ilmla, x.oto<: thracu=sskr. vechiu gallicu catu-.
ri 3) Cum co cuventulu aru fi thracicu, nimeni nu ne spune nici cellu mai micu lucru, si co se
gasesce printre celle grecesci, acesta h,Ypothesa nu are absolutu nici ua prt>babilitate ; 4) opll!J-<X, care
serva dreptu esplicare, nu este nici de cumu unu cftventu gre cu. Se cunn6sce numai opu!J-6; cu plura-
l alu epicu nercgulatn ilpu1<i; 5) De aceia s'a recunnoscutu anca de multu, co acelle cuvinte suntu
scrisse gresi tu. D'in Steplt. Thes. sub cuvent. s'aru fi pututu vede co trebue a se scrie astu-feliu
iar nu b:L<:<, si co 'n locu de ilplll'" trebue 'iil?u:Lo:, prccumu Dimlorf cu dreptu fora 'ndouiala a
presupusu, raportandu-se la :o Til?up.o: d'in Ethymol. Magnus si la Hosychius. trebue citi tu si
la Lykopbron v. 731. Cuventnlu este curatu grecescu si scmncadia intcmeiare <stabilimentu (ra-
decin'a 1il); 6) Si pentru vechiu-baktric'a provenita d'in rauecin'a idh a eu nu gasescu
indicatu la Jueti altu intiellesu, de catu intidlesnlu ce are correspundietorulu sskr. idhmd-s, anume
lemun de focn " Astu-felu ori-catu de pucina greutate se pote pune pe etymologi'a mea despre
data in trccetu si in chipu de intrebare, totusi este de doritu, ca padurea thraca se ioceteze
de a mai respandi mai departe umbre (Studien zur G1iechischen Lateinischen Grammatik,
VI hand, 1873, p. 84 - Despre studiulu lui Rosler, vecii si Rursian , Jahl-esbericht
Il, p. 1280. .
(252) Comelilt Fligier in scrierea zur Ethnographie kleinasiens der Balkanbal
blosel, 1875 deossibesce trei gruppe de popore in Asi'a-mica si peninsul'a Balc.anica (p. 27)
l) [Oporele thracophrygice cari formeadia membru de legatura intre Scythi si Armeni. 2) poporele
illyrice de origine indogermauica; 3) Lycii, celln mai vechiu poporu allu Asiei-mici, i alin Helladei.
Eranisrnulu Thraciloru lu sustine cu etymologii cam de feluln urmatotu : se numia chiaru
: Steph. Byz. Ecrct Bp4x7J '/.';,pa. f, Jlepx7J '""'( 'Apio:. Ansa fiind-co nici-unu altu scriitoru
nu vorbcsce despre acestu nume, Fick (op. cit, 421) cu dreptn cuventu propune a se citi 'Apd<X tiarr'a
lui !res in locu de 'Apio:, de ore-ce se scie co la poeti, incepimdu de !o. Homeru chiaru, Thraci'a esttl
numita patria & lui Ares.- Mai departe, cuvintele si Fligier le tine de origine
tbrac11, de si, cum s'a veuiutu mai susu, elle suntu erane. Nobimn co insusi deco vorn fi esistatu
Thraci mai susu de Armeoi'a cu numele de 2:o:p;tdpa.<, ta.itori de capete -acestu qualifico.tivu nu si-lu
pute da singuri, ci vecinii loru inimici; ei bine! acesti'a erau Erani, deci trebuia in limb'a eran&
sa-i numesca astu-feliu. (Vcdi Georg Gerlctnd in .Tenaer Literatur Zeitung 1875, Nr. 684 p. 793
scq). Alte etymologii: pe care 'lu face identicu cu scyth. T61Lup<; -fora cuventu insa-, de
la sskr. tam; Komasarya stapenitore dupo pofta - kam a iubi si r-1 a stepani (p. 8); Sitalkes=
sita brazda, si armen. arkah rege; seu etymologi'a lui Diurraneus (p. 9) etc., suntu at&tea lu-
cruri impossibile, seu cellu puci nu forte neprobabile ; ero legile phonetice ce elin le stabilesce c:i
legi commune numai limbei thrace si ce1lei eranice [p. 10)-nti sun tu astu-feliu, coei le 'ntem-
pimimu pe tute si in limbile europene; de es. sskr. h trece in eranic'a si thrac'a in z; acelasi
fcnomcnu ansn ne prcsentn. si slavic'a ; ba anco, observa Gerland [loc. citatj, prin pastrarea lui K
fatia <le nriculu 'l'hracii shn cu multu mai departe de Erani de catu ceillalti Indogermani euro-
peni. Ca tu despre eranismulu Illyrilgru, cum pretinde Fligier [p. 14] -, limb'a de adi albanesa -
restulu graiului illyricu, vorbescc cn cleseversitc contr'a, cu tote silintiele lui Otto Blau (Das Albll
nesise}..c als Hulsmittel zur Erkliirung der Lykischen in ZeitscltTift d. d. morg. Gesei/,
t. 17, 1863) de a esplica inscriptiunile lyciene cu deus'a.
H
www.cimec.ro
202
CAPITOLULU IX.
Probe philologico
GJ.OSSARIU GRTO-DACICu
Acumu, dupo ce am dobenditu ua idee essa0ta. despre rolulu ce occupa Thracii in
famili'a indo-germanica, putemu trece la analys'a resturiloru d'in limb'a geto-dacica.
Aceste resturi consista d'in numi proprii de persone, popore, locuri si numiri de
plante. Parte sun tu transmise de scriitorii vechi mei, parte sun tu cullese d'in inscrip-
tiuni; si unele si altele consthuescu numai ua slaba parte d'in vocabularulu unei
limbi perdute de vecuri, nescrisa pote nici-ua- data. Nu este dero de mirare deco atari
remasitie arunca ua lumina asupr'a caracterului genericu allu totului d'in
cari elle parte, si deco incercarile diferite de a le esplica prin trudnice etymo-
logii, au remasu pene adi in cercuri mai nereusite.
Autorulu tintindu mai multu a da aci unu registru mai completu si mai esactu de
ca tu cum s'a inaintea lui de aceste fragmente limbistice, le-a rendu itu pe ca-
tegorii cu indicatiunea sumalia a etymologiiloru lui Grimm (1). Leo (2), Rosler (3).
Cuno (4), etc., si a conclusiuniloru ce se potu trage d'in elle.
1. Cuvinte transmise de cotre scriitorii veckimei.
1
Numiri de planfe.
u. Dloscoride.
Mediculu si botanistulu grecu Pedaniu Dioscoride nascutu in orasiulu Anazarb',
in Ciliri'a, la inceputulu primului secnlu dupo Chr. (5), elevu allu scolei d'in Ales-
sandri'a, si medicu militaru sub imperatulu Claudiu, ne-a lasatu dupo t6te probabi-
litatile ua singura scriere in cinci cartt: llpt despre materi'a medi-
(1) Geschichte de1 deutschen Sprache, 1, 204-215.
(2) Kuho, Zeitschri{t fii!' vergleichende Spmch{onchung, 111, 176--194, Berlin 1854.
(3) Zeitsclwi(t fur oesterr. Gymnasien, Hl73 p. 105-116, Wien.
(4) Die Skythen, Berlin 1871.
(5) Vedi in Ioannis Alberti Fabrici Bibliotheca Gmeca sive notitia Scriptontm vettrumgraeco-
rum., euitio nova, t. IV, 1795 I.ipsiEte, p. 673 serJ. studiulu lui Io Chriot. Gottl. .A.ckermann. Cf.
I'edanii Dioscoridis Anazmbei, de materia 'medica libri qttinque, ed. Curtius. Sprengel, J.ip.
siae 1829 (voi. 25 d'in Kuhn, medicorum Graecorum opera quae pag. IX si X, unde
combate parerea unor'a (intre altii a lui Galenus in prefaci'aglosseloru Hippocratice si yAoaaoyp&"ov)
cum C{) Dioscorides aru fi traitu sub Traianu si Hadrianu, d'in causa co in scrietile selle se citeadia
numiri de plante, cari nu puteu li cunnoscutc Romaniloru tle rtn dupo cucerirea Daciei de
cotre acestu imperatn.
www.cimec.ro
208
cale (6), ca.re contine intre altele, mai multe numiri de plante in limb'a latina, da
cica, gallica, feniciana, egyptiana, babylonica, etrusca si dardana. De si valorea
acestoru synonyme a fostu pusa la indouiala (7), unii socotindu-le ca interpolatiuni,
altii (8) dreptu opera a lui Pamphilus do care pomenesce Galenus (9), nimicu anso
nu vorbesce hotaritu contr'a autoritatii loru, mai cu sema candu Plinins, Oribasius
si Aetius citeadia unele d'in elle, imprumutandu-le fora indouiala de la Dioscoride (10),
si candu, afora de acest'a, cea mai mare parte se justifica prin comparatiunea lor,
cu alte elemente limbistice.
De aceea, departe de a respinge ca suspecte, acelle numiri dace de plante conser-
vata in manuscriptele lui Dioscoride (11), elle trebuescu considerate ca singurele re-
sturi d'in limb'a Daciloru tra11smise ca atari pene la noi, de si multe negresitu intr'ua
forma corrupta, d'in caus'a copistiloru si chiaru a autorului, care nu pute sa intiel-
lega seu sa reproduca fidelu nisce suoete si cuvinte cu totulu streine (12) delicatetie-
loru euphonice alle limbei grece. (13).
(6) Altii ii mai atrib1Jescu anco doue : 1. TI<p'< ll.rx't 8YJptrxll..r.v despre Alexipharmace
si theriace ua scril're ce este alin unui al tu Dioscoride, dupo cum a probatu Sprengel. l. c. p. XIV
seq.; 2. Tispl in doue carti scrise cotre Andromachu, idem 1. c. Vedi mai la vale not'a 26.
('i) in editio princeps Aldina, Venetia apud Aldum, 1499 ia-folio, elle fura priimite in textu
fora nici-ua deosebire. Anso Asnlanns si Marcellus Vergilius, si dupo densii mai toti editorii le-a
lasatu numai in note. In editiunile mai noui aceste synonyme figureadia in textn, anso puse in pa-
renthesu.
(8) Lambeeius, Comtn. de bib1. Vindob. lib. 2, p. 593.
(9) de fac. simpl. lib. 6, p. 792, 793.
(10) De esemplu: synonymele lithospermei Pliu. H. N. lib. 27. 74 suntu d'in Dioscor, 3, 1&8.
Vedi Sp1engell. c. - Deco Plinius nu indica intre isvorele sele si pe Dioscorides, de ai cu acest'a
se afla adesseu. in acordu, caus' a este pote co amendoui au ntilisatu acele'si fontani (in specialu pe
Sextius Niger).
(11) Vedi despre manuscriptcle si editiunile lui Dioscoride, Sprengel, op. cit., XVII-XXI.-
List'a de numi de plante cuprinsa in celle doue manuscripte vicnnedie este ua prelucrare cam de la
finele secolului V -lea a textului grecescu ali u llli Dioscorides, pe c.ndu prelucrarea latina a lui Dio-
scorides in ordine alphabetica Jateadia d'in IX, fiindu ua opera p6te a lui Constantinus A-
fricanus seu al tu contimpurenu allu seu. Vedi Rose, He1'mes VIII, p. 38 seq. 63. Teuft'el, Geschichte
de1 romischen Lite1atur, III editia, Leipzig 1875, p. 1091.
(12) Vedi mai susu partea Il-a, cap. III, la inceputu.
(13) Proba de acest'a sun tu insisi numirile latinesci la Dioscorides: asia se dice co grec.
se numia de Romani assemenea 2:Lr:<l,o; p.,rxtvrx, la Romani pote cosi
numele dacu allu plantei numite de Celti :-:<:J.:-:<ooul.rx, nu e de ctu ua errore de scrisu in locu
de cea d'in urma. - D'in asse'llenea, unele mauuscripte dicu co hederet este unu cuventu
dacu. Sprengel, editiunea citata, a respinsu acest'a., cu totu dreptnlu. Chiaru multimea varianteloru
vorbesce lamuritu pentru corruptiunea. textului lui Dioscoride. - Despre caracterulu ba.rbaru a.llu
uumiloru thopice si personale dace, vedi Epistol'a lui Pliniu cotre Caniniu (Epistolae Vlll, 4) prin
care 'lu invita sa scrie in hexametre grecesci resboiele lui Traianu cu Dacii, numai deco numile
celle pre barbare dace i-aru permite : Non nullus ct in illo tabor ut barbaro. et fera nomina, in
primis regis ipsius, Graecis versibus non resultent.
www.cimec.ro
204
aceste cuvinte in ordine alvhabetica :
1. P(l)(l(ltOt O'lt(X'lttX, os o$ AQ'IttiX, os lou-pttVIX-
AE(l, ll.Xxot Diosc. III, c. IGO. Dnpo Grimm (Gesch. d.
deutsch. Sprach. I, 209) ania = germ. ahne a via, si sexe = sahs cul-
ter pl. sahsa, cutitulu bunicei (mamei mari). - Comp. lit. anyta f.
s6cra; pruss. ane f. lat. anus f. baba.
2. sacerele, stinjinei. Pro!J.at"ot "{A(lo[ol..ou!L, o$ tptp. tX"(pats!L, lltixot
a'ltpou.;. Diosc. IV. c. 22. I. Grimm (1. c. 209) apropie cuventulu de
latinesculu aper, vechiulu-german-de-susu epar, v. nord. iofur cu ter-
minatiunea deplina gothica ibrus. - Comp. vechiu-slav. v-epr-i m.
porcu, vieru.
3. xropt'l'.O'J] (var . .lootol pelinu de tierra; cucurbetica si marulu-
Lupului. - - tt.; tpltlj !11Xltpci, xiXl ltAlj!JoiXtttt.;
'ltiXA!ttiXt-- xal Mpo(lJo; X(lt lovti"tt.; {var . .llipo!Xvot aro'lt[tt.;). fciAA.ot
ils - - oz za.p.et.[!11jAOV
1
nppet.t
p.liAet., iliXXOt xroptx6v. Diosc. III c. G. cAristolochiam Gr:.eci
ararezan vocant. alii twxinon, twxitemonve - -, Daci absinthium
rusticum, scardian.-. Apul. l\Iad. de Herb. virt. c. XIX.-Diefenbach,
Origines Europaere, p. 432 dice co r!XAJ..ot si lla.xo[ d'in acestu textu
snntu pote de egala valora. - Cuventulu in ori-ce casu nn pote fi
dncicu. Vedi mai josu scardian.
4. stiru. BAljtbv Pro(l(ltOt

Mxot Diosc. II. c. 143. Dupo Grimm.
(p. 204) cuventulu dacu pare a fi prescnrtatn d'in grecul de si
aru fi posibilu fi fostu nou cuventu curatu dacu bles. Diefenbach
(1. c. 258) apropiardu cu bleta (betula) constata asemanarea
CEstui d'in urma cu ble.tesa (betula).
5. (var. limb'a boului si Miruti'a. Pro(lt"ot AO"(
o1 os Alj"(O!)IX

Diosc. l V, 126. In pri-
m'a parte a cuventului Grimm (p.212) recunnosce gr. ero in cea
de a dou'a pra OtiAM d'in vre. unu dialectu thracicu cu intiellesu de
limb'a Comp. burdunculum Jinguam bovis, Marcell. Burd. c. V.
p. 260 ed. Steph.
6. "(OVoAtrto: l\leiu paserescu. At36o'ltSP!J.ov, KoAoiJ!LPIX(l, illi.'ltot "(OYoAijto:
Diosc. TII c. 118. Grimm (p. 208) compara goth. Kuni!eta planta ce
si lasa semintia (knnja-nemn, rudenie; ltan a Iassa, a perde) seu
gono = gr. "(OVlj = a'ltep!J.IX si A"i]to:t = goth. lauf-s (v. nord. lauf n.
www.cimec.ro
205
goth. lauba- now. laufs g. laubi3 m. foia; comp. lit. lapa-.3 foaia). E
indoiosu a vede in pentru pe vechiu-slav. gol.v.bi
m. porumbielu.
7. o&x.tvtx, var. Ml'.EtYtX, stirigoia neagra. AEq.uilYtOY, POO[.LtXOt oo<.patpoll!L Yl"(pOll!L,
Ot teppa.t, l'liJ..Aot o&xtYa. Diosc.IV
c. lti, cf. ibid. c. 149. Dupo Grimm p. 209 OlixtvtX este numele insusi
allu poporului ducu, si aminiesce anglo-sax. eage (engl. daisy)
(comp. goth. dag-a-s m.) la care Diefenbach p. 370 alatura ca ceva
curiosu numele anglo-sax. allu aceleiasi plante tagantes helde. -
Leo (1. c.) compara otXl'.tvtX cu sskr. dhvanika solanum.- Corup. lii.
degu, degti a arde, daga f. timpulu de vara. - v. slav. mdeg.v., lt\E!JIIl
a arde, sskr. dah, dallati a arde.
8. otO,ttX (var. ot)J,stvtX) maselaru, maselaritia. Tooxoa.!LOC, ot oi:: OtOOl'.OtXILO'
- - 'Poo!LtXOt i.vativa., o<.vtpttX ot os 'A'ItoAAtv&pt<: -- @aal'.Ot
A<ilYttX, l'tiJ..Aot oteAEttX. Diosc. IV. c. 69. cHyoscya-
mos - - Galli bellinuntiam, Daci dieliam Apul. Mad.
de Herb. virt. c. IV. cf. ib. c. XIX: cGr<eci dicea - -, ltali Apolli-
narim - -, Daci colida . ., DiPfenbach (p. 259. 260) care deriva cu-
ventulu synooymu in Jimb'a celta de la dieulu Belenus,
Apollinele gallico, carui'a er:i consacrata acesta planta herba Apol-
linaris, apropia teA<.ttX cu albauesuln diel sol (sore), cu iosul'a
a lui Apolion, dero si cu germ. dille. Cf. de Belloguet, op. cit. I, 121.
9. ooxEJ..!X. XtX!L'Xt1t[tu;, Poo11oxiot Kt>1tf,t1tOil!1
1
Mxot oox&J..(i. (var. xooEJ..oc). Diosc. Ill,
c. 165. cChamaepityu-Itali lbicam, alii Cypressum nigram-Daci
dochela> Apul. Mad. c. LXVI. 1. Grimm (p. 209) ilu compara cu lit.. da-
gys plant'a lat. ba.rdana, ciulinu ; ua planta spioossa, cea-
ce dupo Diefenbach ( op. cit. p. 329) este pucinu probabilu, ero dupo
Cuno (op. cit. p. 340) si Rosler (Eioiges tib. das Thrac. 1. c. p. 105),
d'in contr'a, siguru. - Comp. radecin'a comuna europeana dhag, a fi
ascutitu, a intiepa, a ascuti; {hj;-(J) ascutiu; {hj;otAaoc ascutitu;
litav. deg-ti a intiepa, dyg-uli-s m. inboldu, intiepatura; dag.
britt. dag, dag-er pumnalu.
10. OOY urdica. !XY.tX),f>rp'tJ, Ol OE 'l'.YlOYJ, Poop.'.ttOt ouptlM, OOY. Diosc. lV, c. 92.
Grimm (p. 211) compara gotb.-deina scu-deio6 d'in vigadeina
Matth. 7, IG, ua planta spinosa ce cresce la drumu, planta intiepe-
tore, urdica ; si pre welsch. dyoad, ags. ihona, v. germ. super. dona
palmes.-Diefenbach, Goth. Worterbuch, deduce deina d'in d('lgina, seu
www.cimec.ro
201:)
degna, comp.lit. dagys, lett. dadzis m. maracine, ciulinu.- Ellu pre-
supune (Orig. Europ. p. 329) co Dioscorides va fi luatu d'in erore cu-
ventulu ooY dreptu dacicu, in locu de a dice co este eelticu, pentru co
numele kymricu allu urdicei este dynad, dynadl, danad, ianadl, sg.
tlynadlen, danhadlen. f. - Intr'unu dialectu gcrmanu d'in Ung:ui'a
dene-f semneadia urdica (Diefenb. Orig. europ. p. 330). - Leo (1.
c. 192) reduce ooY la rad. dft a face dureri, dftna suffering pain.
11. [oEpcx] iedera. - - l'riA/..ot oou6lnic; tucx'X.ot 1. Diosc. 11 c. 10.
Ua. errore invederata la uuole manuscripte, caci lat. hedera nu
pote sa fie fostu daca; de acei'a in editiunile celle bune alle lui Dio-
scorides ocxMl sospcx suntu cu dreptu cuventu omise. (Es. ed. Kuhn. ll
c. 210).- Lat. hedera se raporta la radecin'a primitiva indo-germa-
nica : gadh, gandh = ghad, ghand, a cuprinde, a tine strinsu, sskr.
gadb, gaodh, gadh-ya; "(EYtO pentru '(EY{}-to, xcxo-, XCXYOrXYlll,
a cuprinde. - lat. pre-hend-ere a cuprinde, prwd-a pentru proo-hed-a
f. preda, hed-era, f; v. prusfl. sen-gid-aut a primi, - goth. git-an,
gat a cuprinde, a dobendi, a reusi. Pr'in urmare si in limb'a daca a
pututu sa asiste unu cuventu provenindu de la comunulu radicalu gadb,
insa nu in form'a latinesca de hedera. (14). Vedi Vergleichendes
Worterbuch der Indogermanischen Sprachen, I p. 65, Gottingen 1874
(editiunea a trei'a). - Cf. Apul. Mad. de Herb. c. XCVIII Cissos
melas Itali hederam nigram, Galli bolus serron, Daci arborriam.
12. Cou6ot'l) (var. Cououot-'1),-'IJp) pelinoritia, pelinitia, pelinu negru. &ptE(.I.Lolcx,
Plll(.I.CXtot oilcxAEYttcx, ot oe . ol os pe'( ta, OL os piX 7tLOU(.I., ot
oe tsptcxYti'(sta
1
l'cXAAot 7tOYE(.I., Cou6otYJ.l> Diosc. III, c. 117,
Artemisiam Galli ponem, alii titumen, Daci zyred, alii zonusten,
Itali serpillum majiis. Apul. Mad. de Herb. virt. c. X. - Dupo
Grimm (208) cuventulu dacu amintesce po grec. fiindu-co Ar-
temisia (abrotanum) se mai numesce in germ. superioru cingatore,
briu, [gurtel, gurteln, suuenwendtgurtel etc- - pe cari forme Die-
fenbach (p. 402) le reduce la gart ( radecin'a)]. Despre gurten, gurdian
vadi Fick, vergl. Wrtb. 111, 102, v. gordja. - Deco apropi9rea lui
Grimm este correcta, cuventulu dacu se reduce la radecin'a funda-
mentale indogermanica yas a 'ncioge, a pune ' CwY-YQ(.I.l, z-Cwo
(14) Este curiosu numai cum d. Papadopolu8allimachu in memoriulu Pedaniu Dioscol'idc si
Luciu Apuleiu, Bucur. 1879 pag. 14 si d. dr. Brindza (in acelasi studiu) considera romanesculu
edera cana moscenire daca, cil.ndu acest'a este totu ce pote fl mai lat.;ncscu : it. tdera, el-
Iara; span. yedra, hiedra; 11ort. hera, catalan. hcdra; prov. edra; vechiufr. hierrc, yerc; fr. mo-
dern. li erre.
www.cimec.ro
\::07
(.L!ltt a incing&.-lit. ju's-wi,ju's-ti a incinge, ju's-ta f. briu, esiarpa.-
v. slav. po-jas-11 m. bru, pojas-ati a incinge. Comp. ysta in l!'ick,
Vergl. Wrtb. 1, 183, 732 ysta, incinsu cu briu, C(l)ot6-.; idem, lit.
ju'sta.-s, ap-ju'sta-s inbrenatu. Comp. zend. cu acellasi intiellesu.
] 3. ?t!lt(JCJ7ti;tl.a. 'X!l't!lYtXlXYJ 1 P(l)p .. a.tot Ot os Ot (.LCt-
otou.;, Mxot xa.po7ti31.a.,, Diosc. IV, c. 132. Dupo Grimm (p. 212)
xa.po = v. germ. super. haru linum; 1tlll-Aa. = gr. 7tsta.l.ov.
14. -- - ( cpotvtl'.oi>v, &pp'fjY - - oi OE
- -- @oooxot I.L!lt0tt[7ttu<; (al. (.L!lOU'tU"ItO<;, Et7to.;), I'IXAI.ot
O!l7tclYOC, (al. l'etAACit xspxsp, toi>poc; al. 'P(I)-
(.LotlOt toilpa.; In manuscriptulu vieuuesu se citesce xspxep, 'Ar.ppo[ etc.)
Diosc. II, c. 20D. - Dupo Grimm - rirpprov aru correspunde numelui
germanu allu plantei salus stultorum, si xspxspa.r.ppwv aru fi unu nume
grecescu stricatu. Diefenbach (p. 416) compara xspxep cu grec. xop
xopo<; pe care Dioscoride illu alatura lui ero Leo
(Einige bemerkungen iiber dia Sprache der Geten, in Kuhn, Zsitschrift
fiir vergleich. Sprachforschung 111, 1854, p. 1D1) vede in cuventulu
dacu xspxepa.rppwY pa sskr. hrkaraparna; xsr,xsp=sskr. mo-
mordica mixta; castravata, kuk11ndh'J, lat. zizyphum, gr.
karkal(a. trestie de zaharu; hrk.rukl. convolvulus panicula-
tus; - ero cpprov = sskr. parna, foaie, si UB planta but9a frondosa.-
DeCO 1-spxsp aru fi in a.deve10 unu cuventu dacu, - s'aru pute referi
la radicalulu primitivu iDdogermanicu karka (a fi tua, solidu) de
unde sskr. karkua, aspru, tare; tpa.xu.; Hesych =
aspru, tare; ua verdetia cu foi tari, corchorus olito-
rius numitu in sskr. CU foi tari. Vedi Pick, Vergl.
Wrtb. 1, 46.
l5. Dupo aru fi numele dacu allu plantei llpurov[a. l.suxYJ.
1. Grimm tine cuventulu de gallicu cu kymr. gwen-
wialen, cf. gadh. fionduilla, vitis alba; Diefenbach (p. 298) observa
dreptu co in acestu casu, fie cuventulu dacu, fie vecbiu celticu, aru
fi trebuitu sa incepa cu unu v=kymr. gw, iar nu cu ua guturale.
Pote co in xtvou se nfia. numele da.cu allu canel ui (al ban. ken, phryg.
lat. canis, vechiu-iric ku plur. kun. gr. xuov-, nom. xutilY, gen,
m. cana ; lit. szu, gen. szuns ru. cana, sskr. 9van, nom. I(V,
gen. 9unas m. cana; sskr. I(UUi m. cana; zend. 9pau, nom. gen,
9iin6 m. cane; lit. szuni-s sznnii-s; v. slavon. soh (pentru sv,v,-kJ)
f. catia. Cf. A. Fick, Vergl. Wrtb. 1 59.554.) de 6.e-cuceiasi planta
www.cimec.ro
208
in germanu-nordicu-superioru se dice hunds ktirbBen , hundsrtiben
schwed. hundrofva, danes. hundebaer.
16. pote xorxM11rx. liottX!LO'(EltwY stefJOC, o! Ils lilL!LO'X.tovov, o[ OE {}i>powv,
'Pw!11%l0l [venae l o[ OE Ol OE '(AIXOlCltroplGK[L,
xoocllci11a, l'ciAA.ot tcxupoi>x Diosc. IV. c. 99.
Unu feliu de Potamogoiton, icrba de livede si de balti. Numele gal-
licu trxupoi>x s'aru pute rapporta mai lesne la lat. gr. taurus, tauru
de catu la kelt. Larbh. - De Uelloguet (gloss. ed.ll-a 161) ilu com-
para cu kymr. Tarw, tauru, seu tawr accoporimentu. - Pentru xocx
Oci!LIX nu putemu da nici-ua etyruologie ( 15 ).
17. var. xotlYjtOL filfiitore. .'Arpwotl' - - 'Pw11rxtot - - 'Ja1t1X
voi &:1t1Xp(1X, xotliXtiX (var. xotl'tjtCl} Diosc. IV. 30. Cu numole
dacu Grimm (p. 210) compara litan. k6tas lett. kts m. tibia, pedi
cula, si numele barbatescu thracu iar Leo (1. c. 192) pe sskr.
medicago esoulenta (lucerna). Diefenbaoh (p. 231) observa co
z.ltu-feliu cotiata suna destulu de latinescc. Deco aru fi vre-ua lega-
tura intre xotliXtiX si xotuc;, plant'a in cestiune aru semnft cam : iarba
a voinicului, Mtt>ttro venindu do la katu lupta, sskr.
inimicu.
'
18. )(.pOt>at.YlJ rostopasca. p.E"(IX, Jlwp.IXlOl

J'.iAAol 36>YIX
1
61%ii.Ot
i!.pouot6.YlJ. Diosc. II. c. 211. Grimm (p. 204) si dupo ellu Diefenbach
(p. 432), Leo (p. 191) Cuno (p. 340) Ro3ler (Einiges tib. d. Thrak.
p. 105) ilu apropie de litav. krE'gzdyne, fem. plant'a : chelidonium
majus, kregzdele (si deminutivu), kregzda-zole, f. asolepias vincetoxi-
oum, - tote de la litvanulu kregzde f. hirundo, rndunea, de unde se
deduce co in limb'a rindapeau'a, zsA.Lilwv se numia *crusta, sskr.
kshiradala. - Leo vede in krushtna thema a se a se boci,
si plangere, si presuppune co ua atare numire a rendunicei
se lega neaparatu cu vre-unu mythu geticu despre acesta pasere. -
De siguru, cuventulu dacu se reduca la radecin'a indo-germanica pri-
mitiva si comuna unitatii europene, skark, skarg, a sgria, a a
scrtii=sskr. kbarj, kbarjati a scrtii; -x.spx-, xspxsl, xspx-etMo-t;; v.
slav. skvri'lk a face sgomotu, boem. skvrcl-eti a trosni, a plesni, v.
(15) Se iosiela anso d. PapadopoluCalimachn (op. cit. p. 22) c.ndu tine ca unu reatu d'in limb'a
daca cuventulu romancscu c6da (lat. cauda, coda), iutrcbuiutiatu fura iodouiala si ca nurr.e de
planta : c6d'a vacei, c6d'a boului, c6d'a lupului, callului, siorecului etc. Totu d-sea reduce (p 22)
rom. cucuta (lat. cieuta) la daciculu : colida, cycolida, cocalida : rom. salbie, jale, jale de ci.mpu
(comp y, ;t;,\,\.\'1'11, il\MIIiE, a plangc, mormontu, il\1\,\1, durere) la daciculn etc.
www.cimec.ro
209
slav. skrllgati freudere, skruz-itii m. stridor; v. nord. skark n. ego
motu, skraek-ta a striga, a Comp. }'ick, Vergl. Wrtb. I, 242,
812; II 488, 679. (16).
19. (var. <i.Otpirx_vov Pwt-tatiot
o[ OE cmoAJ..wcipt' !J.LYWp, Ol os iloexot XUl!.(t)A[OOt, 'A;opol l!.Otl!.Ot
Diosc. IV c. 72. - ({Graeci Dicea, alii Stricionon - ltali A-
pollinarim, Daci cycolida.>> Apul. Mad. de Herb. virtut. - Dupo
Grimm (p. 211) cuventulu are aceiasi insemnare c lat. cocolos, iar-
b'a cucului barba. cucu li, kukuskrauL, unu genu de plante d'io famili'a
solaneeloru. - Leo (l. c.192) ilu compara cu sskr. kukola, jujuba,
iar Diefenbach (p. 419) ilu reduce la aceiasi sorginte cu cucubalum
scubulum (Plin. H. N. XXVII c. 8. p. H) cacabus, halicacabus (Plin.
H. N. XXV. c. 13, p. 119; XVI, c. 31 p. 105) apropiandulu mai
multu de vechiulu slav. Ktl\KO,\It4t\ f. magb. konkoly, grec. mod. xoxx6AYJ
1
polo. k.v,kol, russ. kokol, letL. kokali, pl. Jitau kuklas; comp. angsax.
coccel, cocel, engl. cockle, agrostemma githago. - Pentru kuku, M
muuu unitatii limbistico europene, si unitatii limbistice greco-italice,
vedi Fick, Vergl. Wrtb. l, 50, 535; Il 64 : w:lxxu, x6xxil'l'; lit.
knku-ti; v. slav. kukav-ica f. cucu.
20. !J.I1Ytatoe wuru, OEYtt<;, ot o ol oE: p.6poe
xa.voe, !J.OtYtEIOt, Diosc. IV. c. 37. Grimm (l. c.) considera cu-
ventulu ideoticu ou gr. IJ.'XYteloe rapportatu la maraciuele profeti-
satoru. - Despro radecin'a mant in mai multe limbi, vedi Diefen
bach op. cit. p. 380, si Fick, Vergl. Wrtb. I 165; 712, radecin'a man
comuna limbei primitive indogermanice, si unitatii liwbistice eu-
ropene.
21. (var. ), cimbrusioru, cimbru : PW!J.O(LOt {1-oil!J.OU!J.,
Diosc. Ill c. 38. Grimm (p. 207) compara v. germ. super.
mios mies, anglsax. meos, v. nord. mosi, in simtiu nu numai de mu-
scus, alga, dero in genere si de lanugo terrae, russ. moch, pol. bo-
hem. mecb, seu pol. maciew1nka, macierza dusza, sufletu maternelu.
Dupo forma numai, nu si dupo sensu anso, t-t6Cou),!X se pote
cu alban. roman. mazere, macedo-romanu
(16) Apropiarea. ce faco d. l'apadopoluCalituachu romanescului crusta cu daciculu ni se
pare Cristeiu seu numele romanescu allu unei pass'ri, Genistarum,
seu ortygometra, fr. rle, este uun cuvontu iruprumutatu d'a dreptulu de la vechiulu-slavoneacu
KpAcr'kt\b
1
coturuix, potrnichia. Cf. Rosler, Zeitschr. fiir oesten. G!fmnas., 1873 p. 106 seq. -
Toma&elul'k, id. 1872. p. H-4.
www.cimec.ro
210
22. OAfloot, ebulum, soou )(ot!J.ot[otXtl), o[ oz oi il'(ptr'l. Pro[J.ctto
s@ot:lAOt:l(J., fciHm OOt:l'X.[I)YE, .1ot'X.Ot OA(J.ot.l> Diose. IV. (:, 172. Ebolum
Galli ducone. Daci olma. Apul. Mad. de Herb virt. c. XCll. - Die-
fenbacil (p. 324) dice co dupo forma, cuventulu dacu OA(J.ot correspundc
lat. ulmus (v. nord. lmr, schwed. alm), iar dupo sensu anglosaxului
ellaeor, ellen, engl. elder, rhen. de josu elhoren, alhorn, ahorn sambu-
cus. - Hiisler (1. c. p. 105) ilu alatura de lat. eb- ulum. - Ulmus
lat. se reduoe la alrna (cuventu comunu unitatii limbistlce europene);
v. nord. lm r, v. gl'rm. super. germ. super. mid. engl. elm-tree;
in grec. lipsescE'; v. slav. illmu m. este 'mprumutatu d'in german'a.
Cf. Fick, Vergl. Wrtb. I, 499; li, 25; J. .. atiu. ebulu-s se reduce la unu
cuventu d'in limb'a comuna europeiloru a bala m. maru ; v. iric. au al
pl. aua)('u maru, aualleu, uballen maru (arbore); lit. obulij-s io m.,
lett. !ibols m; v. slav. jablii .. ko si jabliika f. maru. Cf. Fick, Vergl.
Wrtb. I. 491. Etymologi'a der de mai susu a lui Rilsler este de
respinsu.
20. OpflolOI, op(J.tYOY - Pro[J.otior '(E!J.lYcXAlt;, .1ot'X.Ot O(J(J.lot. Diosc. lll c. 135.
Dupo Grimm (p. 208) cuveutulu dacu este acelasiu cu cellu greilescu.
24. 1t'(plYot mutatore (J.EAotlY'X.' OE (J.SAI:XlYO: ' Ol oi;:
Pro[J.otiot

o[ os o[ os .10lxoi
o[ oS: Diose. IV, c. 182. Grimm compara cu goth. fa-
greina de la goth. fagrs. - Vedi Fick, Vergl. Wrtb.III, 170, fagra
convenabilu, frumosu; v. nord. fagr, fBgr, fagrt frumosu, goth. fagr-
a-s, convenabilu, folositoriu, bunu.
25. 1tOA1tO[L rnararu to ot 1tOA'(tllot; - ,:hxol1toA1tO(J.. Diosc.
ILI, c. 60. - Nici-ua eiplicatiuBe.
26. (var. 1tpt1XotM) ncelasi textu d'in Diosc. citatu la Nr. 24. Grimm
(p. 215) compara cu ventulu dacu cu friu-
dila, friedila, amica si cu lith. prietelka, russ. prijateluitscha, boem.
prjtelnict>, pol. przyjaciotka. Cuno (p. 340) de asemenea. Cf. Fick,
Vorgl. Wrtb. II, 410-411 : cuv. communu unitatii slava-germane:
tri a iubi, priya a iubi, pritelya amicu, v. slav. prijateH amicu;
got. frijathva, amol'U = sskr. priyatva n.
27. 1tpoo(opYGt (var. stirigoia negra, zirna Pm!J.a.lot
ot os oexpriM, Diosc. lV, c. 149.-
Dupo Grimm -opYOl = got. -arna, iar prod=froths sapiens, frathjan,
www.cimec.ro

D. Hasdeu (Istori'a Critica, edit. Ih, 271-4) ofera ua etymologie mai
core.cta candu compara oiopva cu numr,le localu Tsierna, adi Cern'a, si
cu numele romanescu do pene aiii allu plantei solanum nigrum, zrna
(diorna - zorna - zarna). Vedi fiir romanisch.
philologie, ed. Grober, I, 482. - 'I'otnsi rom. zrna mi se pare formalu
forte aprope de v. slav. ;Epuo, ;hflhuo, ;bpuo, bobu, lii. zirnis
mazcre, pentru a trece acest'a cu tacerea.
28. 7tpo7tdlool.ci (var. it{hl't'olltM:} lat. quinquefolium, fr. quintefeuille. itEYtoctpol-1-ov,
Poop.atot 'l'..t ')''X.atp61-wop., l'cX/,1-or r. Zf17tlioooAa
1
(var. 7top.7tat6ooM) , Il aMi
7tpo7tsoooAci. Diosc. IV. c. 42. Pentapbyllon- - Galli pompedulon.
Dacii propedula
1
allii drocila
1
Itali quinquefolium. Apul. Mad. de
Hflrb. virt. c. Il. - LPo (1. c.p. 192) deduce cuventulu dacu d'in sskr.
prapada seu parpa si - Diefenbach (p. 096)
se indouesce c{t sa fi fostu dacicu
1
d'in caus'a pre marei
selle asemanari mai cu sema io a dou'a parte a vorbei, cu celt. 7tfL7tE
ooof.a, care se compune. d'in 7tEfL7tE si 8ooAa: 1 Jlep.7ts = kimric pimp,
celtocornic : pymp, celto-armoricanu pemp; sskr. pank'an
1
zd. pancan.
goth. fimf, litav. penki, lett. poeei, v. slav. p.;\ty, grec. 7tYts
1
eol.
lat. quinque. (Schleicher Compondium 399,407.

3035 seq. Cur-
tius Grundzuge\ 458. Fick. Vcrgl. Wrtb. II, 672 seq.) si 2 dula seu
dulon = kimr. delen, armor. delien. Compara cu
actualulu kimric pumdalen
1
armor. pempdeil, kimr. pumbys, brit.
pempiz, pempez
1
-cu intiellesu de aceiasi planta quinquefolium. (De
Belloguet, gloss. ed. II, p. 152 No. 120; Diflfenbach op. cit. p. 395 ). -
Cuno (p. 341) considera for m'a 7tpo7taoooM c err6re de scrissu seu
de lectura in locu de pompedula. - Rosler (Dacier und Roman. p. 85)
propune pnopadula c form'a dacica a cuventului (*pnope in locu de
*ponpe - comp. celticulu, velsch. pomp, armor. pemp). In fine dupo
d-lu Hasdeu intre daciculu propedula si celticulu pompedula nu asista
nici ua umbra de difflrintia , afora de inlocuirea nasalei cu r unu
fonetismu thracicu forte marcatu in limb'a albanel5a si pe care de la
Daci l'au mostenitu romanii. (Column'a lui Traianu, an. V. n. 5, p.
102).-dula d'in cuventulu dacu propedula este pote in locu de O'fJAa,
otAa (iotr'unu manuscriptu allu lui Dioscoride gasimu chiaru acesta
forma 7tpo7ts6t/,1X)=celt. dala.
1
dula, totu in iutiellesu de foaia, d'in mai
multe numiri de plante daca transmi3e de Dioscoride : es.
diodela (millefolium) oooooo'fJA!i (origanum vulgare), teootl.!i, cpt-&ocp-
-&s3sM, xapo7ti3AIX
1
Comp. dochela, droei la ,
www.cimec.ro
212
stirsozila, MtMatb etc. (Diefenbach,
p. 396) (17).
29, ochiulu boului. ot oa uci;c{)-rx)..fLoY, l'wfLrx[Ot l'('(llt'tXAtt;
1
lltxMi Diosc. IV, c. 118. Grimrn vede in prim'a parte a cu-
ventului : vechiulu germanu super. rad, lat. rota, lith. ratas, lett.
ra.ts. Comp. vechiu-iricu roth, rota, sskr. raLha m. caru de r11sboiu.
30. OClALCl. tpli'(tOY
1
PwfLo[ot o: r)i; arx/-irx,
Diosc. IV. c. 50.-Dupo Grimm (p. 210)=vechiu uord. selja, salix
caprea, dan. selje, vechiu-germ. super. salaha, saliha, salha, salbe,
anglsax. sealh.-oa./-[a o de comparatu si cu liguriculu arx),wi>p.rx. Diosc.
1. c. 7. Saliunca Vergil. Ecl. V, Plin. H. N. XXI c. 7, si de raportatu
la cuventulu comunu unitatii limbistico europene salak f. livede ,
arkad. af-tl<.'fJ f. unu felu de rasiune. - lat. salix f. pasiune; ir. sail ,
saileach, corn. heligen, armor. halegen salix; v. germ. sup. salah,
salh. cf. l!'ick, vergl. Wrtb. 1, 7%.
31. earb'a sf. Christoforu, christoforitia, earU'a talha.rului. o[ OE oevopoll
lfil!.tOll, o1 oa I>WfLCllOl
(xrxl..cxfLoEtoEt; Diosc. IV. c. 171.-Grimm. (p. 213) com-
para cu vechiu-nord. sef scirpus juncus , schwed. siif, dan. siv, v.
germ. sup. semid, semida care.x pentru sebid, se bita, si cu ceUiculu
(skobies, socu) si serb. zova, sambucus nigra. Cnno (p. 340) si
Diefenbach (p. 418) vedu inrudire intre dac. si lat. sabucus, basc.
sabicoa.
0:2. i
1
puntoll, PwfLrx[ot xrxnitoof-ollfL xtipoollc;, ot os oLxo!J
nvoeb Diosc. Grimm (P . 207) Cl)ndusu de gr.
compara v. germ. sup. sigufnst, anglsax. sigefnaest, victoriae fiatus,
victoriam spirans, si vede in cuveotulu dacu numele germanu allu ca
prei : ziege, nord-germ. tsege.
33. O'KtotpYJ, verg'a ciobanului ; scaiu voinicesc\l.
(17) Dcco este adcvcratu cea-ce llicc parochulu sasu d'in 'l'ransilvaui'a, Mokcsch (op. cit. pag. 40)
cum co poporulu romi nu de acolo numesce planta quinquc folium, cinci-degete si 1lrepedeale, accst'a
d'in urma s'aru putea compara cu In lexiconulu de la Duda si cellu de la.
nu so afla anse cuvcntulu prcpedcalc. - D-lu dr. Briudza (ap. Papadopolu-Calimach op cit.
11. 19l credo co denumirea romana drdcila data plantei Berbcris vulgaris (macesiu) d'a drcp-
tulu d'in daciculu drociltJ.. Noi nu vedcmu ncf de ctu ua assemenare accidentale, ruacesiulu neavcndu
nici-ua legatura cu plant'a quinque folinm, de si chiaru d. Ho.sdeu compara dtacila seu dracina
(dragina) cu drocila daca. Ve!li Cuvente den Betrani, I, 276.
www.cimec.ro
213
ot os i!.!lpooup. 135vapt<;, mttllplj. Diose. 111. c. 10. Dupo Grimm=
goth. skeirs. angsax. seir lucidus purus, skeirjan a limpedf1 a curati;
schierling
1
v. germ. sup. scerilinc, cicuta
1
scheuerkrautlequisetum.-Leo
(1. c. p. 192) l a compara cu nu mile de plante sskr. kshra 1 kshtra
kanda
1
convolvulus paniculatus ; kshiraparni, plant'a O:ai!.l.:rptta<;, as-
cll'piade1 schwalbenwurz, planta cu semintie matasosse; mai bine
aoso cu sskr. kara
1
skara
1
unu feliu de mRracine.- Despre cuventulu
comunu unitatii limbistice germaHe skira
1
strelucitul limplldel vedi
Fick
1
Vergl. Wrtb. III, 335 (Ia).
34. potr6ca i!.eYtlloptov, Prop.11tot tpsupt)OOO"(tocp., ot os oclipoc
Diosc. nr. c. 7. Est et Centaurea minor a Graecis
Elleborites vocata; Daci stirsozila, Itali febrifugiam. Apul. Mad. de
herb. virt. c. XXXVI. Dupo Grimm (p. 206)=goth. dulbila, v. germ.
super. tulpila, herba multiradix
1
d'in fot3ti!.6Y la Const. Por-
phyrogenetu.-Leo (1. c. p. 192) compara cuventulu dacu cu ssk. tila,
plant'a bumbacului, tilini, silk-cotton tree; ve11a, velli unu soiu de
planta ce se 'ntinde. (19).
:15. toiipo:, vedi textul o mai susu N o. 14. Rosler compara cu pers. tur
nomen herbae acris gustatu (20).
36. routciatpoc ticva ci!.OI..oxuv3l:; Prop.11tot Mtli!.oop@tto: touttiatpo:.
Diosc. IV. c. 175.-Dupo Leo=tundaker ua placta curcubitacea.
Despre suff.-ocatpct. comp. mai la valle riborasta. (21).
(18) Tomaschek, Zei!schi'ift fiir nesterr. Gymnas. 18i2, p. 144 sustine co numele romanescu alia
plnutei 8Caiu, scau nu potc proveni d'in daciculn ci lle la grec. crx0A.o; :<xivlhj; <(o;; (comp.
Hesych. Et. Magn. p. 282, Hl: crx6Ao.(, unu felin tlc maracine), introdusu in limb'a romana
intr'ua epoca destullu de vcchia ua . data cu alte cuYintc grecesci; elin cibulia pe bosniaculu
tlerivatu d'in ,,.,6A.o;. Scaiu anso este na prescurtare a. formei scaiete, care cu pucinascbimbare a sen-
sttlui aru pute veni dintr'ua forma asistenta in Iimb'a rominica scabiete (vedi form'a scnbiedo
tru scabies in Ducange, Gloss. v. scabies) in locu Lle scabiem (comp. rom. sgaiba cu lat. scabies),
precum parete s'a facutu d'in lat. parietem.
(19) Riisler ti. c.) contesta, si cu totu llreptulu, cre1lemn, vre-ua inrudire a cuventului dacn
cu romanesculu turbure, plant'n ch&erophyllum temulum, allu carui nume vine pote d'in
lat. *turbulus= turbulentus, turbulare, turbare. Cf. Clhoc Dicti>Jmzairc d'etymologie Daco-1omane
Francfort sM. p. 291. In maghiar. aceiasi planta se numescc turbulya, turbolya, n. slov.
treheljc. -D-In Papadoroln-Calimach (1. c. 11 22) cugeta la tul-ipinu, tulpinu, tulikina, -- lemnn

(20) 0-ln Papadopoln-Calimachn romparn cu -::c.::ipt<, numilo romanesci Je plante turn., turitia (a-
grimonia eupabrium) si turta (]JUng'n. babii, carlina acaulis). Synonymele dacicnlui -:oi:ip:. anse, a-
nagallis anensis si anagnlis caornlea (vedi Dr. Brindza, 1. c.j correspundn plantci sutetia, scante-
iiJr:t., rocoina, si nn se potu confund!i cu celle de susu.
(21) D-lu dr. Brandza tine ca ceva probabilu, de si nu este nici cbiaru de presupusu, derivatiunea
www.cimec.ro
214
37. (var. cO:o(tX\Itov, Poo(.LtXLOt 'X.t)''X.tYiiAtt;, o[ os dpaott 'X.ot-
lttAA.ou;, o[ os crOoltspxtAtOll(.L tspptXt, rpt{}orp3s3sA.ch Grimm (p. 213)
vede in prim' a parte a cuventului ua fiintia mithica; iar pe ;o3s{}sA.ot
o apropie cu gr. ltsttXA.ov (=;ooAA.ov folium.).
b. ,\pulelu.
La numirile dace de susu pastrate de cotra Dioscoride, se mai adaoga
anco urmatorele ajuuse pene la noi pr'in scrierea De virtutibus herba-
rum seu de medicamim'bus (22), ua compilatiune facuta pro-
babilu in secolulu allu V-lea d. Chr. dupo Dioscorides si alte isvore gre-
casei, curu si dupo Pseudo-Plinius (Medicina Piinii), ce a circolatu sub
numele Platonicului si Rhetorului L. Apuleiu d'in Madaur'a in Afric'a
care a trai tu si a scrisu in timpulu lni Antoninu Pius si M. Aurelius(23).
38. Amalnsta cGraeci quidem Chamaemilon, alii Parthenion, Itali bene olentem,
Daci amalustam, Campani amalociam , Galli oualidiam. Apul. Mad.
de Herb. virt. c. XXIV. Dupo Grimm=litv. amalisemalas, lett. amuls
vescu, slov. serb. rus. omela, slovac omelo, polon. jemiola, cec. jmeli,
emelno; v. slav. imela. Rosler (1. c. 105) cugeta la zend. ama
tare si us-ti a mirosi, lat. odor.-Diefenbach (p. 393) reduce atatu cu-
ventulu dacu catu si campanu si celticu la unu acelasi isvoru pe care
'lu cauta in gr. XtXfLottfL'IJAOY.-Amara este in sskr. numele mai multoru
plante : amara anethum sowa; amela, amellum
melisophyllum), amell-a-us,-o; Cf. Diefenbach p. 229.
39. Arborria edera cGraeci eam dicunt Cissos Melas, Galli Bolus sellon, Daci ar
borriam, ltali hedl'ram nigram)} Apul. Mad. c. XCVIII.
40. Calox cardiatos. v.:di No. 49.
41. Diodela (var. diodeta) A graecis dicitur Myriophyllos et Chiliophyllos-ltali
millefolium, alii Supercilium Veneris, Galli bellicocandium, alii vi-
numelui romanescu to.Urca (ce se fructului unei plante d'in famili'acucurbitaceeloru) de la vorb'a
daca tutastra.
(22) l\1ai multe manuscripte se afla, mai cu semn in Breslau (secolnlu IX) si in London (seco-
luln XI). S'a publicatu (adessea sub numele de Apuleius Barbarus) intre altole, in Parabilium me-
aicam. antiqui, ed. l. C. G. Aekermaun (Norimb. 1788) p. 127-294; comp. p. 22-38
2!15-350. Cf. Choulnnt, Bilcherk. d. iilt. Medicin. p. 213 seq. E. Meyer, Gesch. del' Botanik Il,
p. L. Spengel, in Philologus XXI. p. 120- 122, L. MUHer, Rhein. Muz. XXIII
p. 187-190; Val. Rose, Hermes VIII p. 3S-39 - TeuO:'el, op. cit. p. 860.
(23) Vedi TenO:'eiJ, op. cit. p. 853-861.
www.cimec.ro
215
gen tiam , Daci diode la. A pul. Mad. c. LXXXVIII. - cf. ooowoYJM
origanum vulgare) Dioscoride.
42. Dochlen (var. dolchea), discopela, mutatoare: Graeci Bryoniam Chelidonion-
Itali uvam taminiam, vitem albam.-Daci dochlea appellavere. Apul.
Mad. c. LXVI.
43. Dracor, Libanotis, lat. rosmarinnm. Apnl. Mad. c. LXXIX.
44. Drocila, vedi No. 28.
45. J.ax iarba grasa. Graeci dicunt Andrachne - Daci Lax, ltali Portulacam.
Apul. Mad. c. CIII.
46. Porna, vedi No. 50.
4 7. Riborasta manifolium seu persona tia, Achiles medicinalu. cGraece Prosopites
aut Prosopes vocata est, Itali personatiam, Galli betilolen, Daci ri-
borasta Apul. Mad. de herb. c. XXXVII, textu ce se refera la Diosc.
IV. c. 105.: 'ApxztoY, o[ os 1tpocrw1t[oa x. t, A., Pw(.LIXtOt
o[ os Aci1t1t1XY. (24).
48. Seardin c:Aristolochiam, Gra('ci Ararezam vocant - Itali malum terrae,
Daci absynthium rusticum, alii Scardian. Dacicului scardia ii res-
punde formalu numele de planta germ. super. scharte. Comp. cuv.
communu unitatii limbistice europene kas kasati. a sgiria, a rade cu
radiet6rea : xs-ropo.; urdica, lat. car-duu-s m. scaete; lit. kasu, kas-ti
a. 'ngrop, kas-yti a sgri; v. slav. ces.v. , cesa-ti a sgria , a tunde,
a tiesel, a pieptena, sskr. kasb, kashati. Kashate, a radP, a sgiria.
Cf. Fick, Vergl. Wrtb. r, 530.
49. Scytha (var. sciate) Chamaeleonem quidam Graecorum nominant, alii Croco-
drillon- -Itali Labrum Veneris, Daci scithen. Apul. Mad., c. XXVI,
In altu manuscriptu : Camaelaean Itali labrum Veneris- -Hispani
analentidium, Daci sciate, alii calox cardiatos nominant. Apul. l\Ia-
daur. I. Passagiulu se raporta la Diosc. III, 11. Vadi mai susu Nr. 33,
cuv. care este identicu cu axorap, d'in Diosr.. III r. 21 :
'Hpt>"('(t0\1 - - ilaxol 'Pw(.LottOt M1t[tOOAOt>(.L x.ipoooc; - -
' Icrmxvot Y.totooxa1tst&. alii adunt crY.!ltotp Calox carJiatos
(24) D-lu dr. Brandza. li. c.) dice: Cu multa buna-Yointia pbte cv s'aru face sa deriva
romna de Brusture d'in vorb'a daca riborasta.. ,,
www.cimec.ro
216
comp. cu gall. calocatauos, l.lnde asemenarea este p6te numai acciden-
tale; cardiatos se tine, fora indouiala de carduus. Cf. Die(enbach, p.
230, 276, 298.
50. Simpeax. (Sipeta, Porna) planta balt6ssa Arnoglosson, aroion, cynoglosson,
Galli Tardos, Lotios, Hispani thasaricam, Daci Simpeax, Romani
plantaginem latam, alii plantaginem majorem, alii septeneruiam.:.
Apul. Mad. de Herb. virt. c. I. Comp. 'Apv6rAroaaov- -o! os ?tov6-
jAroaaov,- - 'Pro!J.tXtot fciAAot (la alte mscr. lipsesce
r.) 'IC17ttX\IOt 31jC11Xptl!.cX!J.. :t Dioec. II, c. 152.
!'il. Sipota. Vedi numerulu precedinte.
52. Stirsozila (var. storsura). Vedi Nr. 34.
53. Zyred. Vadi Nr. 12.
c. Gallenns
54. Ni nou. Galien dice co Dacii si Dalmati i numiau lilinon, plant'a veninossa
Helenion, si se serviau cu dens'a a otravf sagetile, si a purga
boii (25).-Pote co Ninon este unu cuventu stricatu d'in Belinus pe
care De Belloguet, Gloss. Gaulois, I, p. 150 ed. II, ilu allatura cu
Kimr. Bela, angl.sax. belene, caled. felen, roman. pelinu, alb. pelint,
lit. pelinos, lett. pelleres, v. slav. ne.w.IHl\ polon.
piolym, piolum, n. serb. polyn. (26).
(25) Cf. Theria], ail. Pis.
(26) Dlu PapadopoluCalimachu considera eli numiri dacico anco urmatorelo trei :
1. r:":t:><vlj, fierea pamentului si scnzura. Acesta. isi iea numele, dico Dioscoridc (lll c. 3),
de pc Gentici regele Illyrici, cellu anteiu care a-inTentnt'll.- Cnventalu nn ni se parc ca1uu pute
int.ro. in glosnrulu limbei ,]ace, pentru co inventatorulu (?) unei plante va fi fostu unu rege o.lln
Illyriei.
2. farfnra seu pustulago, podbaln. nr c. 116, spune ca ciaoi
este unu cuventn bessicu. Dapo Herodota, Bcssii eran Thrnci, prin urmare tle unu nemn cu Getii
si cu Dacii (op. cit. p. 16).
3. D-lu Papadopoln-Calimachu dire : In Dioscoride mai gasimu ua planta ce si asbdi
"se numesce totu asia la noi, si care la Do.ci so numiti Sfecla, :!:9txh
1
si citeadia pe Dioscoride cap.
137 tl'in cartco. II, de Acest'n ansa este ua completa errore 11 invetiatului nostru aca-
tlemicu : mni anteia, scrierea ;;epl de Euporistis, cn tota certitu.dinea se pote dice, co
nu apartine !ni Dioscorides, fiindu cellu pucinu posteriora secolului alln siesselea dupo Christosu.
Spreng-el op. c. 1, XIV -XVII a dovedi tu acest'a prin urmatorelc: a) Scrierea in cestiune n'a
fostu vre unui autorn grecu posterinru, seu vre unui vcchiu interpretu; b) Ea nu se afla
de cotu intr'unu singurn manuscriptu, mscript. Angust&!lu, pc caro Moibanus, si dnpo mortea sea
C. Gesner, l'a datu la lumina; c) Intr'ens'a se compara odorulu plantei (convall11rillt
www.cimec.ro
217
2.
Numi personale gete si dace.
a. Gete.
1. Photius 166 si 366.- Unu nume geticu pote, ansa cu forma de totu

2. divinitate, Herodotu IV. 94. Leo (1. c. p. 177) lu dedure d'in sskr.
jan-le9ya, ua. fiintia de care se apropie cine-va prin mesageri; iar
Grimm (Ueber lornandes und die Geten, B9rlin 1846, p. 25)- d'in
Gibuka, Giuki=dator, s6u Jeizis=goth. leisa lais lisum. - Rosler
(Einiges ub. das Thrak.) vede in partea a dou'a a cnventului: vechiu-
baktr. yazata, sskr. yajata, v. pers. yazd d'in yazu mare, nou-pers.
iezd-n ; ei:zis este dera=eizit-s, mai comparandu-lu cu numele
sarmatu 'IEC8a"(o;, si numele thracu d'intr'ua inscriptiune
Pentru partea anteio , elu compara pamphyl.
3. Dio Cass. 51, 2&: fstli>Y Comp. numele thracu Didix-
Didigis Nr. 113 Albert Dumont, lnscriptions et tno-
numents {igures de la Thrace in Archives des mi11sions scienti{iqtAes
et Litteraires, a III-a serie, III vol. 1876 p. 170), si - gis.
(ib. Nr. 192). (27).
majalis) cu alia moschalai, ce na gasimu pentru anteia.-6ra mentionatu in secolulu V-le d. Chr ..
de clltre a.rmenulu Moise dsla. Choren, si in alin VI-lea de cotre Cosma JndicopleusteR; d) In car
tea II, c. 63 se Tllrbesce de ua mesura de greutate cu care medicii incepusera a se servi
forte tardiu dupo Constanti nu cellu mare (in sec. XII si XIII); si in fine, e) Espressiunile: 'fHXtrY.Lb)aov
(lib. II c. 6i), a1>iXA7j, in loca de -:puy6; (lib. II. c. 137). vr,a-;tY.6; in locu de azaO.tilo; in locu
de O'"aii,Eo;, -;;-:{pEo; in lOCU de -;;-:{pt8o;
1
indica in chipu invederatu Ua e110Ca candu deja Jim\J'a
greca incepuse sa barbarisedie
A.llu douilea, admitiendu chiaru pe Dioscorides de autoru alin scrierii de E'ttpotistis, in nici unu
loeu dintr'en11'a nu se dice cu : la Daci se namia vreua planta. sfecla, aylx/,r,. Pas1.giulu Ia care no
trimite d-lu Papadopolu suna: Iib. II. c. 137 (t. II, p. 328, ed. Kuhn): <ootoJ atv arr<'xAr,
iar pe latinesce : liquor papaYeris cum aceti faece illitus Iic6rea. de macu mestecata cu
drojdii de este unu cuventn stricatu d'in ?{Y.Icr.. ce provine d'in lat. faecula deminu
tivu, faex, drojdia, faex Tini, usta, drojdii de vilm, de unde a110i : lat. med. tartarum, fr. tartre.
germ. Weinsteinsalz, substanti'a sar6ssa, care, in chipu <le c6ja, se depune pe d6gele butiloru de
Tinu.-Despre <fEXA?J vorllesce Galenus de compos. sec. loca, lib. 1, t. 4 p. 490.- Cellu d'antciu
a intrebuintiatu form'a. tr?EY.A7j in locu de este Alexaudrp de la Tralles d'in &ccolulu VI-lea
d. Chr. (lib II, p. 630; conf. Paul Aeg. 3, 18. 7, 13).- Fora indouiala cu drojdi' de o9ietu nu are
nici de cum a face cu 11ec;Z'a r!at. beta, betn rubra, fr. poine; porree, bettc), cuventu imprumutata
de romani d'a dreptuln ne b vcchiulnslavonescu Cl:!'kKM, CREKA'li, n. slav. rllss CGEKM;
eomp. magh. czekla.
(27) De la numele deduce d. PapadopoluCalimachu (op. cit. p. 24j or:ginea numelui de af-
15
www.cimec.ro
218
4. regP, Plutarch. Anton. r. 63 : Mi ltXP o fwiiY
7to).).ij arp1Xttr:f
5. rrge. Pau8anias 1, 9, 7. Strab. AN'ian. Mithrid. 32, Justin 16, 1.
Po'yaen, Stratag. 7. 25. Doricdes- intr'unu codice (Polyaen, 4. 16).
6. UA!LOA (var. Z<iA!LQ;t<;;, Herod. IV. 94, Strabo 297, 304
numai form'a Dupo Boettil'her, Zeitschrift der Morg. Ge-
sel. IV, 68 cuventulu se compune d'in C1XAfL6c:, ciarman,
pers. germ, cutis, corium, pelP, si- rlxa, osset. ars, armen.
arg, kurd. erg, asiaco ciarm+rlxa semneadia pelle
de ursu.-Cuno (op. cit. 341) lu deduce de la slav. za, post, trans,
&i mrukati Brssel, (De rebus Geticis, 44), cugeta la zend.
zem, sskr. gam=grer. pj, zemar sub ramentu,, si sskr. kschi, zend.
ksi ca locui:. asia co zamarski=zamolxi=cellu ce locuesce sub pa-
mentu. Leo (1. c. p. 178), d'in sskr. ochiu intunecatu,
gotb. Hamul-augis. - Adanrat'a etym')logie anso este a lui Fick,
vedi mai susu, glossele thrace, v.
7. Dio Cas11. 51, 26. Dupo Leo (1. c. 193)=-sskr. leu, si eksha or-
ganu allu simtiului, ochiu de leu, sentimentu de leu.
8. rege, Satyr. fragm. la Miiller.-Horat. cd. III, 23.- Fior. IJ, 2, 28.
Finaluln indicandu unu deminutivu obidnuitu la Thraci (Vedi
Dumont, op. cit. p. 193), e deminutivulu lui Cothes,
Despre thraculu Cotys vedi Liv. 42, 29, 51, 57, 67; 43, 4; Caes. b.
dv. 3; Strab. 321 fr. 48.-Comp. daculu Cotiso, mai la vale.
9. Satyr. frsgm. I\fiiller. Comp. thrac.- M1Joa&1.Jc;. Xenoph. Anab. 7, 1, 5.
10. Dio 51, 26. Comp. dac. Orolel'l.
11. Seothes nume gttu si thracu forte comunu. Polyaen 7, 25;- uga
thracu, Ortlli 5433.-sacerdGte getu: Iordanes 30, ed. Closs. Rosler
(1. c.) cugeta la zd. zaotar, zaothra, sacrificatoru, prPotu, iar Grimm
(Ueb. lorv., 48) la goth. Thicda, Tbiudis, v. germ. sur. Dioto.
milie Dabij'a, de si de siguru era mai naturalu se apropia pe cellu d'in urma de slavieulu
1
\,L\Iilll'l\,\, de la radecin'a A\li. Vedi Miklosich, die Bildung der Slavhchen in
Denkschrieften der Wien. Akad. vol. 10, v. i\Aii, si ir seri pliu nea slaTona ap. Henzey, Mission ar-
cheol. de Jl,factidoine, Paris 1874 p. 320, gasita la monastirea Treskavetin in 1\facedoni'a., cu numele
AAiiHl'l\ll&h, care se traduce 1\dlitteram : Sa fie viu !. (dahi-jiv).
www.cimec.ro
219
12. T!pt<;. Polyaen 4.16; Comp. thrac. ThucyJ. 2,95 ; Diodor fragm. la
Miiller 2, 15.
b. Dare
13. Bbut<;, descoperitorulu comorilorn lui Decebalu. Dio Cass. G8. 14. (28).
14. Stt ab. VII , 3 11; lluroistrs, BurobosteP, Rubobo-
ste!l. Trog. Pomp. 32, llurvista Iordan. de reb. get. c. 11. Dupo Leo
(p. 188)=sf!kr. bhairava, a ngrozi, si a inspira, ingrozitoriu.-
Rosler (1. c.p. 113) vede in pa1tea finale pe pers.
vsta stapenitoriu (comp. numPle personalu gentilia Bt
atoY[(X, BtatroY, B[at-tpo;, Grst-styrum si dero Buro Eell
vouru aru sfmna cintinan, latu:t, llurovista aru correspunde atunci
dupo sensu grecului D. Lauriann tlstori'a Romaniloru, T,
60, ed. II) cugeta la Boiorum victor, iar I. Grimm (Ueb. Iornand., 48)
compara in partea sea finale cu Ariovistos.
lo. sacerdote. Strabo Vlf, 3, 11. Dicenens Tord. 1. c. c. 11. Dupo I.
Grimm (Ueb. Iornand., 48) arn fi=Taihuueis.
16. rege dacu. Strabo VIII, 3, 11. Decibalus la Aurel. Victor Caes. c.
13. - Pollio II, 111. - Leo (p. 188) lu reduce la sskr.
Dbhaka- b:ila cputerea Daciloru, Dacorum robur, Dacorum corpus:..
Partea finale- este fora indouiala aceiasi cu thtyg. regt>,
care apartine mai anteiu Je t6te slavicului bolij mai marP, mai forte.
E mai pucinn corectu a compara lat.. val-ere, v. iricu flth (=vl&-ti-)
domnie, si s-kr. bala puterP. Verii Firk, Die fhemalige Spracheinheit
der Indogermaoen Europ_as, p. 412. - Ueber Brumalien
u11d Rosalien , (Sitzungsbericht der Wier. Akad. 385); Rtlsler,
Einig. iib. das. Thrak. 1. r., si Dacier und p. 87, compara
si d'in inscriptiunile olbice (29). - Cu Dece-
(28) D-lu Pa.padopolu-Calimachu vede in BtxuAt, lltxoA-t; --nisce lecturi gresi te in locu de R1xtl-t;-
numele stravechiu dacicu Vicolu, pastmtu chiaru si pene asta-di prin poporulu romanu si
nume propriu, si in substantivulu cunoscutu: vicolu (furtuna, tempcstas, slurmwetter) 1 Vicolu
ansa,-in Tiarr'a-Romanesco.: viscolu-, e fora indouiala slavonesculu: (verb. K:&C-
KO.d\!>,\'1'11 agitare) cum si rom. viforu in acelasi intiellfsu, este cura tu slav. BHXOPJ., RHXPio.
(29) Boerkh, Corpus Inscriptionum Graecarum, li, 2070. 20G7, ren du 13 -lG:




www.cimec.ro
220
balu este de compara.tu si Regebalus tatalu lui Bargathes, ltureu de
origina (C. I. L. III 4371). I. Grimm (Ueb. Iorn., 49) reduce numele
la numele poporului got.hu Taifali (Tai- fiindu in locu de
Dai=D.!hi, Daci). Vedi mai departe Decibalus d'in inscriptiuni.
17. frate lui Decebalu. Dio Cass. 67. 6. 7; comr. rege thracu,
Strab. 624. Diodor. exc. 23, 602. Diogyriil h Valer. Max. 9, 2, 4.
18. Diurpaneus dacu. Oros. VII, 10 dupo ultimele carti alle Htstoriilor" lui
Tacitu. Iordan de reb. Get. c. 13 Dorpaneus, D<>rphaneus. - Leo (p.
188) cugeta la sskr. durpni cellu ce are man'a. tare, pntllrnica iar
Grimm Iorn., 50) compara goth. Daurpaneis, v. germ. super.
Dorfuni.
19. ilotip::t<; rege dacu. Dio Cass. 67, !>.6.- Ro3ler und Roman. 87) com-
para numele Turesis. Tacitu Ano. 4,50, iar Le9 (p. 188), sskr. dursa
celln greu de invinsu.
20. Como!!itus rege, Iodan. de reb. get. c. 11.
2l. fotiso regP. Dio Cass. 54. 36. Horat. Carm. III, 8. Florus Il, 28; Sueton
Aug. 63, acelasi cu thraculu Cotyil, si get. Cothelas. Vedi mai susu,
glosse thrace, rtym. lui Koto-.; lupta torn, resboinicu.- Radicaiulu
Kot- este dfsu in Thraci'a; cf. Koto<;. Konjt<; '(ata, Kott<;. - Grimm,
U.b. Iornand., 31, apropie Cotiso mai multu de v. germ. super.
HuozCl, de catu de K6to;.
22. Oroles, .T ustin 32, 16, 'PooA"'Jt: Dio Cis. 51. 26. - Grimm lu deduce d'in vc-
chiul-slavu orillt vulturu . Cuno.(p. 341) din v. slav. ralo caratrum,
=oralo; iaru Leo (p. 193) d'in sskr. uro (din al&9a} Unu omu
cu peptuln tare, virtosu.
23. Scorylo, Frontin, L 10, 4. Ior.Jan. c. 12 Corillns. -Pentru finalulu
-ylo care pare a fi deminutivalu, corup. numile thrace : Cerzula (Cer-
Dizala (Diza) Pollula
(Poles) Lenub, .Asdula (Asdus) Sintula (Sin tus) (Susus) Sada.la,
Cote la (Col hes, (30).
24. Sitalcus, Iorn. c. 10. Thucyd. 2, 97. Comp. Dio Cass. 51, 25.
(30) Domoot, op. d p. 1!13. - Tomosehek, Ucber Btumal. uncl Roialien.- Riisler, Einig.
iib. d. Thrak.
www.cimec.ro
221
Finalulu se gasesce in mai multe numi thrace: es. 'PCJtp:qra/..-
'l'* rege thraco.
25. Susagus, capu dacu. Plin. Ep. ad. Trajan. U. - Pentru sufflxul obicl-
nuitu si in ossetic'a,--compara nu mile sarmate ai pontice : v
v (31) Andagus (32).
213. Vezinas, primulu dupo Decebalu. Dio Cass. 67, 10. Leo (p. 193) cu-
geta la sskr. va9i ccualitate divina, puterea dieiloru nud si ==
divinu, puternicu, pre puternicn.
c. Numi personale dace cullese d'ln iuscrlpllnui.
D'in celle apr6pe ua mie inscriptiuni latine gasita pe tcrritoriulu (33), si
pene acurnu cunoscute, cellu puci ou ua a diocea parte d'in elle ne presinta ua. serie
de numi p!'rsonale, cari nu suntu nici latine, nici grece, nici asiatice, ci cu t6ta pro-
babilihtea. suntu thraco-illyrice. Conclusiunea imediata aru fi dt elle apartina ropu-
latiunei indigene dace, care a continua tu a traf si dupo cucerire, adopti.od u limb'a
si obiceiurile Ansa, pentru co se scie co printre nouii colonisti adusi
de 'l'rajanu in Daci'a, ua parte fu d'in Dalmati'a si Pannoni'a , urmeadia dt unele
d'in aceste numi se cuvinu anume populatiunei illyrice, prin urmare trebuescu deo-
sebite d'in list'a onomastica curatu daca .
. Mai inainte de a da acesta lista in ordine alpha.betica se consider:tmu mai de a-
pr6pe monumentele epigraphice cu cari ne servimu in akatuirea ei.
No. 1. (C. I. L. III 917).
D
AIA. NANDONIS. VIXI'l'.
ANNJ:S. LXXX. ANDHALJA
BIIVVAN'l'IS. VIX. ANI::i sic
LXXX. llRICENA. VIXI'l' ANIS
XL. IVSlA VIXI'l' ANIS XXX SlC
BEDARVS. VIXIT. XII POS. OUl
TVM. EL HERCVLANVS. LIBER
TVS. PA.TRONE. BENEMElt
D(is) m(anibus). Aia Nandonis vixit annis LXXX. Andrada Bitunntis vix(it) 1\nis LXXX, Bri-
cena vixit anis XL. luslt]a vixit anis XXX. Bedarus vixit XII. Pos(t) obitum ei Herculalius li
bertus patron(a)e benemer(enti).
(31) Ri:isler l. c.
(32) Corpus Inscl'iptionum Latinarum, Vll, Nr. 295.
(33) Corpus Inscr. Latin. III Nr. 786-1640; 6245-6288; - bphemeris epigrapllica, voi. li
(1875) IV (1879).
www.cimec.ro
222
Acesta inscriptiune la Thord'a in Transsilvani'a Pste epHaphulu unei familii,
pusu de unu libertu (ierta tu de robie) Herculanus pentru patron'a sea, probabilu
Aia, in samnu de D'in calle optu numi cuprinse, numai Iusta si
Herculanus suntu latinesci.
AIA, nume de femeia, nu'lu mai iotampinamu in alt9 monumente, afara de ua sin-
gura data in Ispani'a (C. I. L. II Nr. 818 (Aia).- Aflamu anso in Pan-
noni'll. superi6ra AIO (C. I. L. Ili, 4597) AISIA (C. I. L. III, 4033), AIO:M
(C. J. L. II, 2822); AIIO (C. l. L. II 2782).
NANDO, gen. Nandonis, tata alu Aiei (iara nu sociu, caci numai 10 inscriptiunile
familiiloru nobile si celloru imperiale, genetivulu indfplinesca lips'a
cuventttlui conjux). Nu se gasesce in alte inscriptiuni. Eite curiosu, cum
generalulu Creuly (Liste des noms supposes gaulois, tiras des inscrip-
tions, in Rcvue Celtique, t. III, 153. 297.) face unu singuru nume pro-
priu AIANANDO:-IIS, fiJra Se observe ca in inscriptiune, intre AIA si NANDONIS
se afla unu punctu. Elu anco, tine cuventul u dreptu gallicu, de ro fora
temeiu. Totu astu-feJiu, si numile ANDRADA, A1'TA
1
BITICENTVS
1
DATO, BITIVS
1
DHJGISA
1
MVCAPORA, l\IVCASlVS
1
MVCCASENIA
1
NATOPORVS, PIEPORTS
1
SARMIZEGE-
TH\'SA1 SATURA, SEVTHE
1
'fATAZA
1
'l'IATYS
1
ZIA, Despre t6te acestea vadi mai
la vale.
ANDRADA, nume femeescu, totu asemene-a. Comp. Andere, Anderesene, numi celtice
de femei, si .:.andre, andere in dialectele francese de adi cu sensu de
.:femeia.- Vedi Desjardins, Geographie hist. et adm. de la Gaule Ro
maine, Paris 1878, II p. 396.
BITVVAS ntis, nume masculinu. In acesta forma nu'lu mai aflamu nicairea, ei in
form'a BITVS (C. 1. L. III 356 .. , 6135, 104), BITHVS, (C. I. L. III 703,
707), Bttcx, ABITVS
1
'DITIVS,
1
BITHOCVS
1
BITITRALIS
1
BITHOPORVS, TRAIBITilYS, etc. (Inscriptiuni ap. Tomaschek Ueber. Brum.
und. Rosal., p. 383 seq.; Heuzey et H. Daumet , Mission archeologique
de Macedoine, Paris 1874, inscr. Nr. 68, 87; Alb. Dumont, Inscriptions
et monuments figures de la Thrace, in Archins des Missioos scientifi-
ques et Litteraires, troisieme serie, t. III (1876 p. 189), numi cu tota
certitudinea thrace si cari figun!dia numai re monumente d'io peninsul'a
balcanica. Totusi vedi C. I. L. II 2984 : BITICENTvs.-Cf. Bithys fiulu lui
Marte si alu Setei sor'a regelui thracu Rhl)sos (Tit-Liviu, XLV, 42).
BRICENA, n. fem. identicu cu BtpY.sYYcx, fiica lui alban. calbiciosu,
www.cimec.ro
223
cenusiu, (Tomaschek, ZeitschrifL fiir Oesterr. Gyronas. 1872, p. 141 --
157). Comp. nmcco (C. I. L. IIl 4724, 6010,u in Noricum).
JEDAHvs, o. masc.-Comp. GJoss (Untersuchuogen iiber die Inoerverhii.lt-
nisse des Trajaoischen Daciens, in Archiv. fii.r Siebenbiirg. L':mdeskmde,
Hermannstait 1874, p. 128) compara cetatea Arkobadara.
Numele Bedarus se mai gasesce in inscriptiunea urmatore descoperita
la Zgai'a, apr6pe de Ceroeti (distr. Mehedinti), si care adi se pastreadia
in Museulu nationalu de anticuitati. Vedi reproducerea esacta a moou-
mentului pe tab. XII.
Nr. 2 (C. 1. L. III, 1585, emendatiuoea O. HirscJhfeld,
Epigraph. Nachlese, p. 57.)
INTERFECTA A LATRO
ET YINDICATA
VLCYDIVS BAEDARI
E'l' SVTTA, EPICADI
P. P, FIL. TIT. P.
D. 1. M. VLCVIJIVS
BDARI. VXI. AN. L.
clnterfecta a latro(ne) et vindicata Ulcudi11s Baedari et Sutta Epicadi p(arcnt'!s) p(ientissimae)
ll(iae) tit(ulum) p(osuernnt).
cD(is) l(nferis) m(anibns), Ulcudius B(e)dari v(i)xi(t) an(nos) L.
Numile vtcvmvs m. si SVTTA f., nu ne mai intempioa in alte monumente. Alaturi
de svTTA punemu SVTTO gen. svTTINrs, n. barbatescu dintr'ua inscriptiune d'in Daci'a
(C. I. L. III, 1262). Compara si Y'l'TA (C. 1. L. III 3598, Pannonia superior) ; si VTTv
Elvissonis f. (C. I. L. III, 5523 Noricum; Ephem. epigraphic. II Nr. 667). - Pe
EPICADVS ilu mai gasimu de -cioci ori- in tablele cerate descoperite in Transsilvani'a
(C. I. L. III Tabellae Ceratae II text [Epi]cadus, si marturu; VI martur : EPICADI
PLARENilns QVI ET MICO; XX mart. AEPICA[DI]; si de trei ori in inscriptiunile totu d'in
Daci'a : (C. 1. L. III 1784, 1820, si K., Gooss, Archaologische Analekteo, in Archiv
fiir Siebenbiirg. LandeskundP, 187 4, p. 173). - Tomaachek (Zeitschrift fiir oesterr.
Gymnas. 1872) sustine ca Epicadus este unu nume curatu illyricu, citaodu : T. Liv :
44, 30, 3 : Ettritus et Epicadus; 13 : peditibus Epicadus equitibus Augazus prae-
erat i Sueton, .Aug. 19 : Asioius Epicadus ex gen te Parthina. - Inscriptiunea de la
Lychoidos (Hahn Nr. 1) : 'E1tbt1Xot;
www.cimec.ro
224
Nr. 3 (C. I. L. III, 1488, la Gradistea).
D M
AEL. ANDENA.'E
AEr,. MACRINVS
EPIDIANYS. QVI. E'l'
EP!DllS, ATg.
COL. ET. M!CRINIA
MARCI!, FIL
fOSVERVN'l'
D(ie) w(anibos) Ael(ii) Andenae Ael(ius) Macriuus qui et Epidins,
eol(oniae) et Macrinia Marda fil(ia) posueront.
Cu ANDENA nume barbatescu compara ANDVENNA BATONis (table cerate 1. c. III si
t. cer. II. [Andu]eia Batonis; t. cer. VI martur ANDTNOCNES; diplom. milit. C. 1. 1.
III. D. II : ANDEDVNIS (Varcianus) si ANDE (C. 1. L. III 2824 in Dalmati'a), !ND!GVS
(C.l. L. VII 295). EPIDivs, n. m., EPIDIA n. f. ne mai OI}Curge in Dalmati'a (C. J. L. III
1928; 1761).
Nr. 4 (C. I. L. III 1559, la Slatin'a, intre
Caransebesiu si 1\:lehadi'a.)
D M
P AELIO
ARIORTO
11!1. TIR AN M
D INtE:R.{te
A LATUONJB
VIX. AN. LVII
DIGNA CON
PIENTISSIMO
ET. P, AEL r..FIL, El'. P
AEL, VAL, FIL, E1', V
DARVS, N, B, P
D(is) m(anibus) :P. Aeli(o) Miorto (?) IIII vir(o) an(nuali ?) m(unicipii) D(robetarnm ?) in-
[t]ei[fe]c(to) a latronib(os), vix(it) an(nos) LVII. Digna (?) con(iugi) pientissimo et P.
1
Ael(ius)
fil(ius) et P. Ael(ius) Val(ens ?) fil(ios) et Udarus ne(poa) b(ene) [m(erenti)], p(o1uerunt).
Acesta ioscriptiune ne arretta co P. Aei. Ariortus magistratu (quattuorvir) allu
municipiului Drobetae (adi Turnulu-Severinu) are numai gentilica latina (P. Aelius),
pe dtndu cognumele lui, ARIORTVS, ca si allu nepotului seu, YDARvs, nu este romnu.-
Gooss (l. r. p. 128) compara Ariortus cu numele regelui Cappadociei Ariorthus (Strabo
Geogr. 537 C.1saub); iar Udarus cu cetatea Utidava. Mai bine anso e de comparatu
www.cimec.ro
225
Udarus cu Bedarus de mai susu. DJGNA, numele sociei lui Ariortus ni se pare curatu
latiuu (Comp. Digna C. 1. L. III, 4181, 4278; Dignilla ib. 5527, 4001; Dignu11
3864 , 4452, Willmanti, Exempla Inseriptionum Latioarum , Berolini 1873,
Nr. 2261 (Dignilla), 258 (Dignus); Dignitas (C. 1. L. II 87) asia co Gooss reu ilu
pune in list'a numiloru dace (op. susu cit. p. 126).
Nr. 5 (C. 1. L. 111, 1435 la Nagy-Osztr6, in
Transsihani'a).
MEHC. AVH
SA Cit
C. SEX. ATTA sic,
PRO ::;!U'l'E
FILIORVM
Merc(urio) Aug(usto) Sacr(um), C\aius) ::lex(tu8) Atta pra salute iliornm .
.&Tl'A o. bll.rb., comp. ATTA o. fem. C. 1. JJ. II 2683, 2684; !TTA C. I. L. VII 290;
ATTO C. I. L. IH 6010,as, !TTV gen. Attunis, Nr. 4937, 4953, 6504;
A1"t'vs, Nr. 5354, tote in Noricum; AT1'VJA n. f. (4556, 1899), A'ITVS
C. 1. L. VII 1336,lu; ATTVSA n. b. C. 1. L. VII, 1330,5.
Nr. 6 (C. I. L. III, 1156aoid. Alba-Julia).
SVLE
P'L. AT'l'A
LV lOTV"
L. S.
Suie. Fl(uius) Attalus yotum l(ibeas) ii(olyit).
SVLA, 1umele pote allu unei dieitati topice daca, compara-In cu numele thracu soLA
C. 1. L. III. 787 ; seu bessicu : svssvr.A, Orelli 3552, si cu dieitia Sol
(t"ij { o ~ ; q l:roJ.) d'in Bosphorulu Kimmericu (C. I. L. III, 1156). In Bri-
tani'a s'ador divinitatea Rul [pro salute Sulis] personi.ficatiune feme-
nina a dieului Sora, carui'a anticii Germani ii atribuia se.xulu feme-
escu, si pe care Romanii d'in Marea Britania illu associa cu Minerva :
Deae Suli Miuervae .
.t'l'tALTS n. b., compara C. I. L. III 4743 A'fTALO g.-nis, Nr. 5029 A'l"l'ALVS Donni
filitll!, ambele in Noriemn.-C. 1. L. II 3029; C. 1. L. VII, 1336,tec.;
1336,1 O.'i,
www.cimec.ro
226
Nr. 7. (Hirschfeld, Epigr. nachlese).
TVRMASGADA
MAX. MAIIMINVS ET
IVLU.NVS MAXHliNVS
EX VOTO) POS
Turmasgada . .Max(ioiUs) Maximinus et Iulianus Maximinus ex voto po(uerunt).
Acestu altaru, care Re afla in collectiunea d-lui C. Boliacu, contine pare-se in
TVRMASGADA numele unei divinitati topice a Daciloru. - D-lu 'l'h. Mommsen ansa
propune (Ephemeris Epigraph. II (1875) a citi TVR(m!i) MABGADA(e). Comp. mai josu
'l'VRME SOIE.
Nr. 8 (C. I. L. III 1270 langa Abrudu).
DM
l'LANlO B
AEZI QVI
E'l'. MAG!S
TRO. VIX. A.
L. MAXIMA
C. B. M.
Di(s) m(anibus) Plo.nio Baezi qui et magistro, vix(it) an(nis) L. Maxima. c(onjugi) b ~ e n e m(erenti)
BAEzvs n. blrb. compara BAEZOCRvsv n. fameiescu C. I. L. III 2781 (Dalmatia).
Nr. 9-11.
C. I. L. III 1043 (Alvinez): BVBALVS. Comp. C. 1. L. III 1527
1
(in Daci'a); 3095
(Dalmatia). Pentru- BALVS cf. mai josu DECIBALVS; pentru BVB-vedi
C. 1. 1. II. 5000, BVBBVS.
C. 1. L. III 1267 (Rosi' a): Ephem. Epigraphica IV, Nr. 417: CLoNvs si MAMMVLVS;
pe cbtu scimu nu se mai afla in alte inscriptiuni.
Nr. 12 (C. I. L. III 835).
D.M
AEL. DIAIES
VIS. AN. LXXIV
ET POSVI. AV
RELIVS DlTV
GENIVS. FILiv
ET. HERES PATRI
CARISSlMO
B. M,
www.cimec.ro
227
D(is) m(anibu&), Ael(ius) Diaies vis,it) an(nos) LXXXV, et posui(t) Aurelius Ditugenius filiu(1)
et heres patri carissimo b(ene) m(erenti).
DIAIES, cf. DIALO C. 1. L. III 4146 (Pann. super.); mvs C. I. L. III 986 (Dacia).-
Gooss compara Diurpanes Diaies.
DITVGENIVB
1
cf. DITO n. tem. C. I. L. III 1927 Dlllm1tia, DITVS (Daversus) C. I. L. III
Dipl. XVI; DIVZENVS (Bessus) Dipl. I.
Nr. 13 (C. I. L. Ill 799).
d. m , , , ) S. MVCAPORIS
eq. al J<'HONT (onianae)
vix. ann .. m. AEL. 111v[capor eq](es)
, , , a\ LAE. EIVSD (em).
MVCAPOR cf. C. l. 1. lll 852 (totu in Daci'a) :
Nr. 14.
NVS. VIX. AN
AVRELIA. RE
VII. AN.
MVCAPOR este unu nume de siguru dacn forte obicinuitu la Thraci ; pentru sufix.
-PORVS compara numile thrace si dace : MVCAPORA uxor
Firminio Valenti (Dumont. op. cit.) j BITHOPORVS, DACPE'rOPORIANI (To
maschek, Ueber Brum. und Rosal. I. c.); NATOPORVS (Orelli III 510),
PIEPORVS (Orelli id) SEMPOR
1
(Dumont. Nr. 63)
(Dumont 69) Derziparus, Zyparus etc. Vedi si TAPORVS Inscr.
Helv. 881, 950, 1018.-Pentru form'a MVCA compara MVCAPVIS n. fem.
C. I. L. III 809 (Daci'a); MVCATER Sola, C. 1. L. III 787 in Daci'a:
Nr. 15.
APOLLI
N. SAC.
SOLA
ii!VCA'l'RI
VET ALE. F
RON. V. s.
Apollin(i) Sa(crum) Soia Mucatri vet(eranus) al(a)e Fron(tonianae) v(otum) s(olvit),
www.cimec.ro
228
JHCASENVS Cesorioi C. I. L. III 1195 (in Daci'a); (form. genetiv.) 6157;
IIVCABIS, 3558; MooxatpliAYjC (Dumont, Nr. 9. 14) MVCATRALIS (To
maschek
1
Ueb. Brum. und Ros. p. 384) KVCATRA n. ba.rbat. C. I. L. lil
3394; 2009, 6335,z : MVCCASENIA n. fem. (Inscriptions Aotiques de
Lyon, par Alph. de Boissieu, Lyon 1854 p. 321 : Yvcc,ISENIE l'ORTV
N!TE CONllGI IURISSIME EX GER. SVP).
Nr. 16 (C. J. L. III 847. la Gyalu).
'.A l'R. fABIVS SIG
AL. SJI,. VII. ANN.
lXVllll M II.
AVR. REBYRVl!>
VET. IT fABIA
FII,IO PIENTIS
!IIMO P
S. R'l'. SIBI
[U(is) )l(anibu&)] Aur(elius) FaLius sig(nifor) al(ae) Sil(ianao) 'ix(it) ann(os) XXVIIII, m(enses)
XI. Aur(elius) Reburus vet(eranus) et Fabia. filio pientis11imo p(osue1unt) s(uis) ct sibi,
REBVRVS ne 'ntempina in inscr. C. 1. L. III 5087 (Noricum), Dipl. mi]. XXI [RE-
BVRVS Severi filius (Hispanus)]; C. I. L. VII, 1336
1
895-897 :
BVRRVS j 1193 REBVRRVS Severi f.
1
201: REBVRRINVS,tote in Britanni'a j
WillmaDS
1
Nr, 1566.- 'l'. CRISPIVS REBVRRV(FECI'l', inscript. gasita la
Nimes in Francia. Vedi plans. VI, lus a In. Sorbonne
1
Ar-
cheologie, Paris 1867.- Nimicu der' siguru nu vorbescerpentru thra-
cismulu numelui REBVRVS. Gooss (1. c. p. 128) ilu compara cu numele
regelui dacu Burivista.
Nr .. 17. (C, I. L. III 1195, Ja Alb'aJulia).
DM
MVCASENV
S. CESORINl
AEQVEB Eiiils
GVL COS VJ
XlT ANNIS-XI
RESCV TVRME
SOIE. COIVI
PIENTISSIMA
POSVIr
D(i11) m(anibus) Muca.senus Cesorini aeques ex singul(aribus) co(u)s(ul&ris?) vixit annis XX; Rescu
Turme Soie co(n)iu:z pientissima posuit.
www.cimec.ro
REscv TVRMI!: sorE numeie sociei lui Mucasenus suntu de totu curioase. REBCV lu
mai afl.amu diminutivalu in Tabl'a Cerata Ja (C. 1. L. III): RESCVLVB;
in inscriptiunea de la Eregli (Perinthu) {Dumont, l. c. Nr. 63 p. 144).

AKAIETEPl'ETHN
u[bv [o] X!Xt of
opot tbY E!lt>tWY Clllltlipot Xott eUep"(Et1jV.
in rege thracu, Dion. Cassius, XLVII, 25, si in
orasiu in Thraci'a (Nicand. Ther. Schol. 460.- TVRME(a ?) sorE, comp.
CU TVRMASGADA de mai SUBU ; SOIE comp. Cll SOLIA Loturi f. 0. J. L. Jll
5487 (Noricum), si cu BOLA de mai josu.
Nr. 18 (C. 1. L. III. 1322, in Daci'a).
Unu calaretiu. Inscriptiuoea este de in11emnatu pentru
multele si variatele sele ligaturi , pe cari d'in lipsa de
semne nu le putemu reproduce.
DM
T, A \'R, AFER :OET.l\IATA PRINC
ADSIGNATO EX SPJ.ONO
VIX. ANN. XXX. AVR. SAT
TARA. T.lB. PATR. OPTlMO P
D(is) m(anibus\ T. Aur,dius) Afer Delmata. princ(eps) adsignato (in locu d.e: aJ. daslgnat11s) ex
m(unicipio ?) Splono. Vix(it) ann(os) XXX. Sattara lib(ertus) patr(ono) optimo p(osuit).
SATTARA n. barbatescu, comp. TATTARIO C. I. L. lli 870,, in Daci'a;
Procop. Goth. IH, 39; GESARA (Ephem. epigraph. II 885) :
1 O 11r: SILVANIVS
GESARA
V. S, J" L. M
l(ovi) O(ptimo) Al(aximo), Silvanius, Gesara v(otum) s(olverunt) l(ibentes) m(erito).
Cu comp. localitatilf dace Germisara.
Nr.l9-24.
C. I. L. III 969add. MOCIO comp. C. I. L. III 69-tl : Mocianus Ingenui f., 4944
Mogiancus.
C. J. L. JII 124_3. SECCIA, comp. SECCIO ib. 5057. 5589, -1756 j SECCIV9. i564.
www.cimec.ro

C. I. L. III 1525 SlSIATA, comp. sisiATA ib. 4181; stssiA Adiutoris f. ib. 5075;
miA
1
3285
1
4983a; SISIV 0, fem. 3659; MVCASENtS 6137 i
sEsE, sm, Tomaschek (Ueb. Brum. uod Rosal.)-mEIA C. I. L. II,
3310.
C. 1. L. IH 787 EOLA n. barbat., comp. soLA de natiune Bessu C. I. L. III Dipl.
XX, si SOLIA Loturi f. 548 7.
C. J. L. 111 804 THEMAES. Pe monumeotu se vt'dn sculptati patru 6meoi cu barba
mare, ua femeia. si unu copilu, rari tinu cte unu paharn in mana.-
cf. 1472 totu in Daci'a; THEl'l!O Nr. 1346.
C. 1. L. III 870 b DIZO cf. C. J. L. III 6189 DIZZACE o, barbat; 6135, DIZIAS Biti f.-
Ap. Dumont, 1. c.: Nr. 89b lltCcx.; lltCcx; Nr. 113 Diza; Nr. 111
(. lltCocato.;; cf. 'Atosato<; Fragm. hist. graec. III, r.
609.-Disacenthus C. lnscript. Rhaen. 990.- Ap. Tomaschek : Di
zana, DizJla, Diezatralis etc.-Eph. epigr. II 811 DYSSVLLA.
Idem idem EPTALA cf. C. I. L. III 3397 (PanJ:I. inferiora).
Idem idem TATTARIO cf. C. 1. L. III 1672dd TATTAIA (Moesia SUpH.) 2749 TATOI.\
(Dalmatia); 5504 TATA (Noricum) 843 TATO (Dacia), Dumont op. r.
Nr. 111" Ttitcx, TATAZA; Ephem. epigr. Il Nr. 428 TATO (la Gfr-
misara in Daci'a).
idem TZINTA si TZINTO
Aceste patru numi suntu estrase d'in Iist'a. membriloru collfginlui Asianorum,
care, proba bilu, pe la an. 235 d. Chr,, - dat' a ioscriptiunei, nu se compune. es-
clusivu d'in asiatici.
Nr. 25 (Orellius III Nr. 6844).
IVI.. SECVNDINVS, EVOK.
COH. III. PR. SALARJOR.
XXVII QVI. VIX. AN. LXXXV,
NAT. DACVS. ATTICIA SJ.
BINA, COIVX. ET. IVL.
COSTAS. FlLIVS. KT
HER. D. D. III. FCR
.&.cesta inscriptiune lamuritu co Iul. Secundinus era do natiune daca; de si
numile C9 ellu p6rta suntu alle fiului si alle sociei selle anso paru a fi dace :
ATTICIA, comp. Cll ATTICIVS d'in C. T. L. Il[ (Noricum) :
www.cimec.ro
231
DM
CAPITONIO
ATTICIO
TITJ A , A TIME
RIAE 1<' , R , KAR ,
cosT AS. Sa nu fie 6rA in loeu de Constans? Comp. C. 1. L. III 11 94 Costas; 1608.
339 : Constas; Willmans 2278 : cosT As.
Nr. (Orellius III, 510, la Roma).
P. M.
ZI.U TIATl FIL.
DACAE VXOR!
PIEPORI REGIS

NATOPORVS :&:T
DRIGISA A YIAK
CARISS, B. M. FECERVNT.
ZIAI form'a dativului, nume barbat. identicu pare-se cu DlAtEs C. T. L. III Nr. 83&
in Daci'a.
rurvs, cf. Ttobt'tj, Ttobt(l
1
ap. Dumont, Nr. 45 si 47.
PIEPORVS l
f
Vedi mai susu.
N!TOPORVS
DRIGISA, nu ne intampina in alte inscriptiuni.
Nr. (Eihem. epigraph. II Nr. 408 in Daci'a).
AVRBJ, TZOAOTV s
EI VOTO POSVIT
Nr. 28 (Epb. epigraph. II Nr. 419).
D
ARRIA MAMA
VIX ANN XIV POS
BEVCVS SER CO
NlVGl R !Il
rzo>..orvs este ua forma cu totulu grecesca;
ARRU, comp. Willmans 1712;
www.cimec.ro
232
n&vcvs, comp. BREvcvs Tab. Cer. VII.
Nr. 29-35.
Volumulu allu VII-lea d'in Corpulu lnseriptiuniloru Latine, contine intre alte mo-
numente alle Britanniei - si pe cele remase de la Cobora 1 Aelia Dacorum, care, in-
ftintiata de Haflrianu d'in soldati daci, si stabilita in Angli'a, a continuatn a sta pene
la Totricus in Jagarulu de la Amboglanna (adi Birdoswald) pastrandu-si pene si ar-
matur' a propria daca (34). Aceste inscriptiuni in parte mutilate ne procura totusi
eate-va numi, cari mai pre susu de ori-ce indouiala trebuescu socotite ca dace.
Nr. 323 (la vechiulu Perith) .
A.
CADYNO
VLP Tlt.U
E)[, AL. PETR
M:AltTIVS
F. P. C.
[C. Titio].. acaduno Ulp(ia) Trnilana), al(ae) Petr(ianae), Kartius f(itius) p(onendum)
c(uravit).
C<1mden cugeta gresitu la dieulu Caduous, pe candn monumentulu de facia l'Ste,
dupo cum dreptu observa d. Hiibner (la Nr. 323), epitaphulo unui. ...
locuitoru d'i'l Ulpia Trajana, adica Sarmizegethusa.- Pentru partea finale acaduno,
comp. ANIIF.DVNIS {Diplom. miJit. II C. 1. L. III).
Nr. 866=539, adi in moseulu d'in NeuchateJI: (35).
DIEPI///
ET BRAE
ST. AXE

(!14) Aceit'a urmeall;a d'in ce a purtatu cohort'a in timpuri: Antoniana (C. 1.
J,. VII]Nr. 818), Gordiana (819), Postumiana 822). Tetriciana 823. Vedi Hubner in r:. 1. L.
VII ad titni.-Pe ioscriptiunea. Nr. 838 se vede caracteristic'a arma a Daciloru, sabi'a in forma
iataganu intocmai cum se represinta pe Column'a lui Trajann si pe medalii, Noi am reprodus'o pe
Tab. P, Nr.
(35) In Lapiiarium Septentrionale. ora description of the m9numents of Roman rule in the
www.cimec.ro
233
D'in numile aci mutilate, DECIBA este fora indouiale DECiBALVB seu DECEBALVB, nume
identicu cu allu regelui dacu Dec"ebalu. Cf. Biograph. imper. Regalianus Scriptores
Historiae Augustae, Regalian in tr. tyr. 10 : cErat (Regalianus) gentis Daciae,
Decibali ipsius ut fertur affinis Idem, Plin. ad. Traian. 74 ed. Keil; Henzen,
n. 5448: (Traianus) GENTEM. DACOR. ET. RIWEi\I. DF.CEBALVM BELLO SVPERA.ViT. Numele
Decibalus ne mai intempina : 1 o DECIBALE pe unu vasu de lutu (terra sigillata) ga-
situ la Blain in Franci'a in 1869, si despre care vedi : Witte et Bullet.
de la des Antiquaires de Franca 1870, p. 113, 119-120, si 1872, p. 84;
d. Al. Odobescu, Despre unu vasu de lutu cu numele lui Decebalu, Bucuresci 1873,
cu unu facsimile.- Frohner, La Colonne Trajane, textu; si 2-lea In inscriptiunea a-
flata la Stein am Anger (Colonia Savaria in Pannonia) printre numile curialiloru cel-
loru cinci curii figureadia si IVL DECIBALvs. Vedi C. 1. L. III , 4150; (36).
Nr. 764:
DEO
VITIRI
MENI
DADA
VSLM
Nr. 858
DADA
Deo Vitirimeni, Dada v(otnm) s(olvit) l(ibens) m(erito).
north of England, published by the Society of antiquaries of Newcastleupon-Tync, London 1875,
in f., la. pag. 193 Nr. 382, rendulu allu sieselea d'in aceiasi inscriptiune se citesce: vs FBAT iara
ca lectura a textului intregu se propune : Diis (Manibus) .... stipendiorum annorum decem et
frater ....
(36) Gruter (533, 9) propunendu gresi tu a se citi in inscriptiunea descoperita la Ebersdorf in Pan-
noni'a, nA.BGATHKS DECEBAL!. a facutu pe multi se creada ca numele de Decebalu ne intempina
si la. Evrei, si anume la cei d'in tinutulu Ithuru allu Palestinei. Asia, d. Odobescu in studiulu :
Despre unu vasu de lutu cn numele lui Decebalu, Bucuresci, 1372. Pc petra se citesce ansa la-
muritu celle urmat6re: (C. 1. L. III 4371) :
BA.BO:A.THES
REGEBAL!. F,
EQ,ALAE. AVG,
ITYRIEORVM. 1'0
MO. AN
XXV. V. Il. e. F.
ZANIS. DEC. B,\R
AMNA. BELJAU!. F.
F.T. BR!CBELVS, FRATEII
IH:REDES. POIIERVNT
Bargathes Regebali ftilius) eq(ues) alae augustae ltyraeorum, domo Ityraeus, annorum XXV,
stipendiorum V, h(ic) s[itas) e(st). Zanis Dec. et Baramna Beliabi filius et Bricbelus frater heredes
posierunt.>
Hen zen (Bulletino dell' 1 nstituto di Corrispondenza archcologica, 1848, p. 134), citindu ca si
Gruter : DECEBAL!, numera si pre Ityrei intre colonistii Daciei, pc cuventu co numele de Decebalu
16
www.cimec.ro
234
Nr. 944.

li NVS CIV
ES DACYS
D'in nefericire ntJmele lui Pi.. tinns dacu, nu se restitm. l'otu
numile d'in urmatorele inscriptinni :
fiindu unu nume cnratu dacu, nu se p6te esplicB. ca unu Ityreu se se chieme astu-feliu, de catu pre-
sopunendu ca elu se nascuse in Dacia chiaro. Alte inscriptiuni eu numele lui Decebalu rege allu Da-
ciloru sonto false. Asia buni-ora v.rmat6rele trei , publicate de Neigebauer, Dacien aus den
Ueberresten des Klassischen Alterthums, Kronstadt 1851, p. 205. Vedi C. 1. L. III 66*, 70* si 72*:
1. 1!.
FORTVNAE
AVG.
OHNIPOTENT.
VBI EBAl
RHAHNV
SIA
tlBI. ERAI.
QVUITVM. ABPVIT,
lOVI. STA TORI,
HERCVLI. VICTOR!.
H. VLP. NIIRVA. TRA
Ull'f'l, C.lBU:I\,
VlCTO DBCZBALO.
DOMITA. DACIA,
vot'VII. eoL
'i'IT.
'NE. ROMA. LVGBRET.
SED. VI VI T. TRAlANVS
ASPICE. Rdlli'V
LE. PATER
GAVDETE. QVI
RITE!
VE TIBI DECEBAT.E
VTLI!. LEG. VI, BT. :Un. G.
DBVOT. CAPITIRVS
3.
VEIITBA. IST A
IIBT. GtORTll.
..
VICTORIAE, A VG
NONNE. DIJ:J, TIBI
DBCEBALB
FVNEBTVH. BST
HBRCVLBH
LACEISERE
NON. RECTE. FKCUTI
TVA, IPIE QVOD. IACES
HANV
UD. TE. VTCVNQ
CAB!AII. VICIT
TVLIT
Tlnlo SEIIPER. AVGVR
AVGVST.t.L!S.
www.cimec.ro
Nr. 825. @
235
% Ee Nr. 867. SPA. SIPTJMO SI. FINI
1 OM
V O Il A
l\1 o o
1 V V\ A
V M N
'--...vo
Nr. 36.
XXIX. SEL. XVIII. COH. I AE
J,lA DACORVM
H. r. c.
Tablele cerate descoperHe in Traosilva.ni'a la Verespatak ne procura mai multe
numi personale, d'in cari ua parte appartine mai probabilu colonistiloru da.lmatini
adusi in Daci'a pentru esploatarea mineloru de auro, de catu D11.ciloru indige.ni.
Asia se icdica anume: tribulu Pirustiloru: T. cerata Nr. 8 (C. I. L. III p. 944) :
cemit ... domus partem dimidiam ... qu(a)e est Alb(urno) maiori vico Pirustar[ um];
Nr. 6, p. 936: Dasio Verzonis Pirusta. ex Kaviereti[o]. Acea parte de numi
fiindu mai propria a figura printre resturile limbei illyrice de cotu alle limbei tbrace,
vomu cita numai pe celle urmatore :
BEVSAs, genot. Beusantis n. mase. T. Cerata X : cTitus Beusantis qui et
id. T. Cer. XI, XII; XIV, XVII.
BATO, genet. Batonis n. mase. T. Cdr. II, III, V, VI, VIII, XX : cAndueia Bato-
nis; Batonis Annaei ipsius. Acelasi nRme ilu atlamu in Dalmati'a
la triburile : desidiaticu, breucicu, ditionicu, mezicu si aravisco.
Vedi C. 1. L. III 4377, 5325, 2749, 4372, 4276, 3558.
BRADVA T. C. X, XI, XIV, XXV. Comp. C. I. L. III 1172, 1945 si BRADV.lNvs ib.
775=6183.
CARPVB T. C. VII: cPlatoris Carph. Of. C. I. L. Il, 3249
1
, 3573, 4008.
CAREB g. Carentis, T. C. XII: cLupus Carentis. Comp. Cara C. I. L. III 2705;
dativ. Cuini, 1::.12, 1948, 4773
1
, 5380.
cERDO g. Cerdoois; T. C.ll. Comp. Cerdo C. I. L. Ill1647, 1653
1
, 1792, 1797,
2281, 2499, 2695, 3081.-Ephem. epigr. li Moesia inferior p. 297;
C. I. L. II 4970,tao.
nAsA n. barbat. gen. Dasantis, T. C. XX Da.santis Looi qui et ... . Comp. C. I. L.
III 2768; 4276 (ge J:i Dasent;s), si 1262 (aflata la Verespatak):
www.cimec.ro
2::16
AVlLLIAE PIETA'I'IS
DOMO .AEQ
VII. ANNIS
XXIX. DASA
SVTTINIS
CONlVG PliBB
F. C.
DASIVB T. C. VII cDasius Breucus)) T. C. VI text: cDe Dasio Verzoois Pirusta
ex Kaviereti(o). - Dasius Verzl)ois)); XVII id. Comp. C. I. L. III
4282, 918, 3162b, 4491 si 3349 (Dazanus).
GILDO, T .. C. 1 s. Geldonis.
ucc:uvs, T. C. VI Liecai Epicadi Marcioiesi> ; Comp. C. 1. L. III 1665 Liccaius
Vanonb. f., 3224 Liccaius ... cemaes Liccavi f (Amantinus), 6480 Licco.
LOSSA T. c. XIII.
MASVRivs. T. C. VI cS. Masuri Messi dec(urionis).ll
MARCINIESIS. 'f. C. VI Liccai Epicadi Marciniesi.
MICO n. m. T. C. VI. cS. Epicadi Plarentis qui et Comp. C. I. L. III 4459
MlCV, 5409 MICHV.
NICO T. C. I cValerius Niconis et O:ffas Menofili questores collegi Comp. C.
1. L. III 2193 NICOSTRATV; 1677 NICA; C. 1. L. Vlf 1323 NICO. -
Dumont. 112. 114 Ntx.w.
PASSIA u. f. T. C. VI cMaximus Batonis puellam nomine Passiam ...
Tomaschek, citindu Passima, o compara cu alban. pssur., raturJA
1ttoop. x.t*oop, 1tAof>atoc;; alb. pSSM
I'UNivs. T. C. VI cS. Plaoi Vetzonis Sclaietis. Comp. C. I. L. III 1270 : PLANIVS
BAEZI QVI ET MAGISTER.
I'LA1'0R T. C. VII cS. Platoris Carpi. T. C. 1; Cf. C.l. L. HI 1192, 1271, 2752hi,
2773, 2788, 2751. Diplom. VII; 3149, 3825, 3304 Pletoria;
1269: Plaetoria :
www.cimec.ro
237
Dl\1
PLAETORIA
1\IAXIMA
VIXIT , AN III.
LAVIVS VER
ZON . NEPtAE . B
III. P.
Asemenea urmatorea inscriptiune greca aflata la Ochridha (Heuzey, Mission ar-
cheoiogique de 1\Iacedoine p. 342, Nr. 142) :
A P 1 IT W N O CT O Y AJ\ 1
ZAN 11PoYA NN

KN W NA YTWN N.EI KO
lTOAE\1>( I<A IAAE:Z:A N
HMEI ON
scLAIEs. T. C. VI cPlani Verzonis Sciaietis."
TOVES T. c. V.
'A platwYo<: too
'AYYLIX<; tiJ<ll/..litopoc; X!Xi t6w
IXOt()Y N SL)t07t6AEW<;
xoti
VERANES T. C. II S. Maxsirni Verauis ; Comp. C. 1. L. III 2394, 4082, si VERA.
Nvs in C. I. L. III Index.
VERzo T. C. VI Dasius Verzonis:.; T. C. XVII cVerzo Beusantis; Comp. inscrip-
tiunea de susu C. 1. L. III 1269; si Nr. 1271 (Ia Verespatak):
D M
PLATINO
NIS. VERZO
NIS. K. ANSo sic.
VIX. ANN
Llllf. RVFVI
PLATORIS
CON K. P. P, F. C.
Dlu Hasdeu (Columna lui Trajaou, 1877, p. 90) reduce numele VERZO Ia ua
forma presupusa thraca vareza.n, devenita la Alba.nesi; cfeciora, si care s'aru
si in numele VERZOVIA (C. 1. L. III, 1217 [Dacia]) cpe care, dice dsea, llli-lu
gassimu afara d'in hotarele Daciei si a carui' a lectura corecta(!) aru pute sa fie c Ver-
www.cimec.ro
288
zonia:t, cac1 m saparea pe petra uitarea unei sil'gure trasure preface pe N in \ .-
Observamu mai anteiu co presupunerea unei assemeni uitari n'are nici-unu temeiu ,
si apoi numele VERZOBIVS (prin urmare si VERZOVIA) ne intempina afara d'in hotarrle
Daciei, cum probeadia intre alte urmatorea inacriptiune de la Beneventu (Italia) :
VERZOBIO 1 C CAELO 1 C :!__ STE BASSAEO 1
DONATO 1 PR CER. 1 D QQ 1 ADLECT IN
ORD 1 DEC EQ R 1 C. CAELIVB DONA j TVS.
ET BABSAEA 1 IANVARIA PARENT
adico :
Mommsen Inscr. Regn. Neapol. 1479=
WiJmanns, Enmpl. Inscr. Lat. 1858
Verzobio C(aio) Caelio C(ai) f(ilio) Ste(latina) tribu, Bassaco Donato, pr(aetori) Cer(eali) j(ure)
d(icundo) q(uin) q!uenali), adlect(o) in ord(inem) dec(uiionum), cq(uiti) r(omano); C(aius) Caelius
Donatus et Bassa'"' Iartuaria parent(es).
Ecce list'a. alphabetica a numiloru ce ni se paru de origine daca. Calle notate cu
astericu () suot'11 date ea atari sub tota nserv'a. (Compara Untersuch. 'iib. die
Innerverhaltn. Traj. Daciens, 126).
ACADVNVS *CERDO *MAMMVLVS
AIA OCONVS MARCINIESI
ANDENA *COST AS *MASVRIVS
ANDRADA DADA MA VIDA
*ANDVEIA
DADES MICO
ANDVENNA *DASA MOCI O
*ANDVNOCNES *DASIVS MVCAPOR
ARIORTVS *DASVS MVCAPVIS
ATTA DECIBALVS MVCASENVS
ATTALVS
DIA lES MVCATOR
ATTICJA
NANDO
BAEDARVS sea BEDARVS
DlVS NATOPORVS
BAEZVS DIZO *NICO
BASIANVS
DRIGISA PASSIA
BEVCVS EPlCADVS PIEPORVS
*BEVSAS EPIDIVS Pl ... TJNVI:!
*BATO EPTALA *PLAETORIA
BITVVAS *GEL DO "PLANIVS
*BRADVA GESARA *PLARES
BRICENA *LAVIVS *PLATINVS
BVBALVS *LONVS
PI.ATOR
CARPVS *LICCAIVS
*REBVRVS
cARES *LOSSA
RESCV
www.cimec.ro
239
-------
RESCV'LVS 'l'BEM;AJi;S
::TZO LOT VS
SATTARA '"TA'l'TARIO VLCVDIVS
SCLAIEII ru:rvs VDARVS
SBCCIA
:;TO.VES ::YERANES
SlSIATA 'l'VRMA SOIE
,.:VERZON
SOLA (Svla.) TVRMASgADA ZI AI
SV'f'rA *TZINTA
SVTTINIS *TZINTO
11. NUMi transmise de scriitori, cartograpki si inscriptiuni.
Ua lis.ta de numile topice dace cu indicatiunea pteci$11. a isvoreloru s'a
da.tu in pattea 1 iu , cap. VI d'io, se.derea de facia.
Aci, randuiodu-le dupo alplu\betu, le vo.tnu considera d'iq punctulu de vedere ety-
mologicu, a va fi posibilu, compositiunea loru (37).
(37) Notmu separata numile geographice de pe territoriu1u propriu allu Getiloru ; adica de a
Dunrii :
Ciri$, Cirll, Dio Ca88. U: To

Cogaeonus, Strab. Vll p. 206 Unii scriitori asiadia muntele Cogaeonus la stanga Du-
narii, anume verfulu Car_{)atiloru despre Moldova : Kaszon seu Kaszin D'Anville, (Memoire
sur la nation des Getes, et sur le Pontife adore chez cette nation. in HistoiriJ de l'Acauemie royale
des inscript. et belles-Lettres, t. 25, Paris 1759, p. 38.-) recunosce in nnmile Kaszon-pe carc'lu
gaaesce intr'ua charta IDI\JIJJSCriptll a principelui Dimitrie Cantemyr , comunicata lui de catre .!n-
tiochu pe K6gajon alu lui Stra.bo, si nu111ele Caucasului-numitu in limb'a persana
Kob. disant (p. 42) Koh-Kaszon on retrouve assez clairement le KOgajon de Strabon, suppose
meii\e qu'il n'ait pas plustt ecrit, ou du ecrire, K6-cason.-Muntele Kaszon nu esista insa in Ro-
mani'a; se pare co d'Anville a lua tu acesta nume dreptn Ciahleu, asia cum se numesce verfulu
cellu mai htaltu allu rarpatiloru, d'in judetinlu Nemtiu.-Dessel, De rebus Geticis p. 46 presupune
ca po.te provine d'in Xl%"t1Xp1ou locuinti'a subterana de care vorbesce Herodotu
IV, 95, co o ave ZiiliUol:r;iw_ Grimm (Gesch. d. d. Spr. I 200) Kog\lonulu C'aucalandensis
locus (Amn1. XXXI, 5), KatlW!csich (btr. a.ccol. p. 120) in ia. Mika (Trausilvani'a),
iar Gooss (Archiv des Vereines fiir Siebenbiirgische Landeskunde, XIV, 125, unde-va in Bulgari'a.-
Fora indouiala co in lipsa de date precise, este na incercare zadarnica a voi cine-Ta se determine
anume muntele si pescera xwr:r:(ovo;-in intinsulu spaciu allu Daciei si allu Thraciei.- Cf .
,;orrom. hacien p. 50. Vedi mai departe.
Genucla cetate, Dlo Cass. 51, pe malulu dreptu seu stangu allu Dunarii.
Helis cetate, Diodor 21, 12, 2. Unii o asiadia intre Dnistru si Prutu, in Getiloru,
Oescus, riu Plin. 3, !!!l, "Oaxto; Thukyd. 2, 96. l:xlo; Her. IV, 49, 'lax6;. Procop. AeJ. 4, 6.
Utus, Plin. 3, 26.
Escamus. ib.
Jete1us Plin. S, 29, Jatus, Jantrus si Athrys Her. IV, (9 ;
Panysus Plin. 4, 11, 18; Ptol. 3, 10, 8.
Lyginus Arrian. Exp. J, 3.
Cebrus,
Pingus Plin. III, 26, Procop. de aedif. 4, 6.
www.cimec.ro
210
a, Cetati,
1. Acidava.- Unulu d'in elementele calle mai caracteristice in nu mile proprii de
localitati dace este fora indouiala appelativulu -dava care ne 'ntem-
pina in nu mai pucinu de 23 cetati, numai in Daci'a, pe candu ace-
lasi sufixu lu mai aflamu afora d'in Daci'a in: Klepidava (KJ.:tpdocwrL
Ptol. III 5. 30, longa Ptol. III, 5, 10 la riulu Tyras),
Setidava longa isvorulu Vistulei, (Ptol. II, 11, 28), Desutlava, Qui-
medava (Procop. de ae1if.IV, 2) ObtiocxorL (pote longa riulu
Utis [Vidu]); si cu vocal'a e in locu de a, in:
si tote in Thraci'a' cum si
in Cari'a. - Acestu dava se esplica in multe si diferite chi-
puri : Unii (38) ilu apropia de numele Davi datu Daciloru, tradu-
cndu-lu prin corasiu dacicu ; altii (39) ilu deducu d'in zendiculu
daqju cregiune, districtu, cercu; Leo (40), d'in sskr. dva cincen-
diulu unei paduri, dero in acelasiu timpu si isolatu cua padure, unu
focu ardietoru; d'in contr'a Cuno (41), d'in sskr. ctare:t
tario; altii in fine ii dau ua sorginte turanica : dava-munte, taha-
movila ;=lid. taha, maced. daha, grec. , italie. teba,
egypt. t11p, alhan. tepc (42); pe candu Miillenhoff(43) mai corectu,
a ohservatu identitatea originara a dacicului -dava cu th(aciculu
dama. Ex. Uscudama (Adriauopole), care se reduce la s3kr. d!lm-a-s,
dam(ved.) casa, zend. dem-a locuintia, gr. edificiu, ootJ.cx, w
casa, lat. domus, v. slav. v. iric. aur-dam , er-dam prodo-
mus ( 44 ). Rosler, unindu-se cu acesta parere constata pr'in esemplele
mai susu citate etc.) scaderea lui a d'in
la e d'in care a datu nascere lui cu semnificatiune in
limh'a thraca de orasiu,, dupo cum asicura. Hesychios :
b1tb t9pC'fXWY:t si dupo cum confirma ace3t'a : orasiu in Thra-
ci'a, in Lydi'a. ( 41>) Ca tu" pentru partea anteiu a cuventului
(38) Zawoslos, Analecta lapidum in Dacia, Patavii 1593 in 16, p. 16 retro: Sergi-dava a.
Davis tlt Sargetia amne dicta Cf. J. Gmnm, Geschichte cler deutschen Sprache, I, 190.
(39) Tomaschek, Ztschrift fiii' oesterr. Gymn. 1872. p. 141.
(40) Einige bemerkungen ueber die Sprache cler Geten, in Knhu, Zeitschrift Ill, 189.
(41) Dic Skythen, 1, 243.
(42) Hasdeu, Istoria Critica Il, 62-63.
(43) Geten, in Encykl. v. Ersch und Gruber, p.
(44) G. Curtlus, Grundzilge der Gricchischcn l!Jtymologic, IV-a ed., 223.
(45) Pentru schimbarea lui din l Roslor (t;eitschr. fiir ocsterr. Gymn. 1871) mai aduce notiti'a
lui Hesychiu co la Perga se Jicea pentru iii'im,, oi csemplulu co daciculu dyn (Dioscor. 1. c).
maracine, corespunde gr. )Jvov, corn. si ar mor. linad.
www.cimec.ro
241
Acidava, nu se pote nimic'a dice siguru, de si Leo (op. cit. 189) cu-
. geta la sskr. accha, ursu, Acidava
2. Agnavis.
3. Akrobadara; comp. -dara cu -para d'in BEmx[Jil, BljAilto(7tll(Jil, B'fjpt7tllpll, Bes-
sapara etc., cu -sara d'in Deusara, Germisara, si cu -bara d'in Zurobara.
4. Ampela (Ampelum).
5. Amutria, numele statiunei romne, imprumutatu de la numele riului Mutrium,
adi Motru. Vedi mai josu Mutrium.
6. Arcidava (Argidava), dupo Leo=Honigloh, de la sskr. arghya, cmiere
7. Arkinna.
8. Augmonia.
9. Azizi seu Aizizi amintesce intr'unu chipu curiosu numele dieului syriacu
Azizus, allu carui eultu pare a fi nnitu in Daci'a ua data cu colo
nistii, dupo cum probedia monumentele aci aflate cu inscriptiunea
Dans Azizus bonus puer Phosphorus ( 46). Aziz in limb'a syrica sem-
noadia vitezu.
10. Bacaucis.
11. Berzovia, dupo d.Hasdeu (Columna lui Traianu, 1877 p. 90)aru semn: ccetatea
fetei de la UDQ. CUVentu thri\CCU varezao, alban. varezll.
Comp. numele personalu femininn VERZOVIA (C. 1. L. III 1217), mas-
culinu VERZOBIVS (Wilmanns, Exempla Inscr. Latin. Nr. 1858).
12. Buridava, dupo Leo (1. c. 190)=Tagloh, glanzloh de la bbUri catralu-
citoru si apoi : di si auru.- Comp. numele tribului Buri in Daci'a,
numele thracu Buricentius (Boop'X.EYttov) ( 4 7) Burus (Orei. 3558) si
celtiber. Buru, capu, culme ( 48)
(46) Corp. Insc1. Lat. III, 1130-1138; 8i5; Cf. Julian orat. IV, p. 150. O. 1. Gr. Nr. 4484,
4665. 4619.
(47) ap. Tomascbek, Ueb. Bruma!. und Ilosalien.
(48) Luchalre, de lingua aquitana, p. 55-56.
www.cimec.ro
242
13. Burtiettm; Comp. thrac. Bortndizus. Bosler (49) amintettce vechiul-baktricu
pe retu pod o.
14. Canonia.
15. Capidava; Cuno (op. cit. 241-242) compara gresitu Capi-dava cu riulo Pan-
tikapes, si orasiulu Pantikapaeon, cogetandu la v. slav. patoka cres
fluida pi!\Cina, mare.
16. Carsidava; Dupo Leo (p. 190)= Bauerloh de la sskr. krlsh, ca ara, a ar
campnlu. Comp. cetatea Kartum in Daci'a si numele thracu Kerso-
bleptes, Kersibaulos.
1 7. Cernenum.
18. Comidava, dupo Leo=Seeloh:t de la sskr. kima lacu. helesteu.
19. Deusara, comp. Germisara.
20. Dierna, T. P. Tierna, inscr. Statio TBiernensis, Ulpianu (Digeste), Zernensinm
colonia, Ptolemeu .1tepYtX, adi Orsiov'a langa riuletiulu Cern'a.
rik (50) Czertkov (51) Katancsich (52) Drinov (53) Jireoek (54) etc.
identifica Dierna cu slav. cerna, negru, seu slav. zrno simbure (55),
dedudmdu de aci : unii co : Dacii erau slavi de origina, altii co ala-
turi de Daci, in districtele marginasie despre apusu si miadia-n6pte
locuiau ua populatiune slava anteri6ra cuceririi lui Traia.nu (56). Ros-
ler (57) observa cu dreptu cuventu co niste etymologii gresita alle
lui cumu buni6ra, Tiarantoe. Dierna si Cerna, Borysthenes
si Berezina, trebuiau lasata uitarii, iara nu admise, ba chiaru immul-
tite de niste invetiati ca Cuno (58). Mullenhoff (59) vede in diferitele
forme alle Diernei, fora indouiala umrtsch (c). D-lu Hasdeu (60) corn-
( 49) Einig. iib. d. Thrakisch. 1. c.
(50) Abkunft der Slaven, 1827, p. 177 : Da die Lage des Ortcs (Tsierna) iiber alle Zweifel er-
habcn, so ist Tsierna rlcr Angelpunkt allor slavischeu erdkuudlichen Etymologie.
(51) O pereselcnii thrakiiskich plemcn za Dunat, Moscva 1.
(52) Tabla pcutingeriana.
(53) op. cit.
(54) Geschichtc cler Bulgaren.
(55) Sulzer, Gesch. d. transalp. Daciens I, 141.
(56) Vedi capitolulu precedinte.
(57) Zeitschr. fiir oesterr. Gymnas., 1872, 291--301.
(58) o.,. cit. p. 234.
(59) Ersch u. Grnber, Gcten, 464.
(60) Iston'a Critica C! Romaniloru, ed. 11, v. l, 272-274.
www.cimec.ro
243
parandu mai nimeritu Dierna cu numele dacu allu plantei veratrum
nigrum : 1rpoo!opwx
1
admite ca : form'a cura tu daca anteriora celle i
romane, necum cellei slava se caracterisa printr'ua dentale , fiindu a-
nume dierna diorna (comp. sskr. dbyama coli-ce lucru sumbru>),
d
1
in care Romanii facura Tierna , Zirna, metamorphosata apoi
prin introducena abecedarului si liturgiei lui Cirillu, in Czerna. Dlu
Hasdeu sustine, mai departe, co diorna e contrasu d'in dhivarna
intunecata culore:., pe candu slav. cerna este d'in Kersna, sskr.
cnegru pr'in urmare co nu se p6te confunda dierna cu si.
cerna.-Cf. Fick, Vergl. Wrtb. 1 44, seq. 523.
21. Dinogetia.
22. Docidava.
23. Docirana.
25. Phrateria.
26. Germisara.
27. lmmenosum majus.
28. Kartum.
29. Malvese, colonia Malvese (61) provinci.1. Malu(onsis) (62). Tomaschek este
cellu d'anteiu, dupo catu scimu, care a vediutu in Malvese
1
-cuventulu
. .
romanesca malu
1
albanesulu mallj cmunte irriculu meall ( d'in ma-
gal) clocu riposu, inaltime, cocoasia
1
nodu esplicandu Daci'a Malven-
sis prin seu montana (63). Dlu Hasdeu (64) consta-
tndu in documentele maghiare d'in secolii XIII, XIV, XV multime
de numi locale in Pannonia cu finalulu -mal, referitore la localitati mun-
tose c : mons Baros-mal (Fejer Codex diplom. Hung., t. 6, vol. 3.
p. 287), Buch-mala (ib. t. 4, voi. 2, p. 442), mons Dudulla-mal (ib. t.
51 vol. 21 p. 288), Hormus-mal (ib. t. 10 vol. 7, p. 307), mons Kismal
(61) lnscriptiunea d'in Gruter 433, 5.
(62) C. I. L. III D. LI d'in anulu 230.
(61) Zeitschr. (ii1 oesterr. Gymnas., 1872, p.
(64) Cuvent{ din Betmni, I, 1878, p. 289-290.
www.cimec.ro
244
Megyes-tnal, Hurus-mal, Irugh-mal, Kerek-mali, Nyr-mal, Pruthek-
maZ, promontorium Rezz-mal, Ujmal, Zegmal, Wimal, mons Zevlev-
maZ, Tusman-maZ, Mezes-mal, Medyes-maZ, Arnyk-mal, Keyk- mal,
EleumaZ, Gudula-maZ, Bowoz-mal etc. ajunge la conclusiunea co
mal, mala, malia este unn vechiu termenu orograficu gasi tu de cotra
Unguri in Panonia, termenu cu forma identica cellei dace : malva,
care ca si romanesculu malu, albanesulu malli cmunte, se raporta t6te
la unu protoUpu pan-tracicu malva munte, ce se regasesce pro-
babilmente, in anticulu nume de orasiu illiricu Dimallum (Tit-Liviu
XXXI, 27; Polyb. III. 18. Cf. Niebuhr, p. 305: Dimalon==
di do :li, mal, malli, munte) si in MtiAeoY d'in L1coni'a pentru MciAeFoY==
Mal ava, adi Dupo ua comunicatiune orale a d- lui Professo:-e
Miklossich, d'in malva nu potea sa faca romaoii malu, opunendu-se
Ia acest'a phonetismulu Iim bei romane. Ori-cumu ar fi, d. Hasdeu uita
a aminti co in partile munt63se alle Gascogniei si pe totu Iantiulu Pyren-
neiloru se gasesce aceiasi forma topica mal, cu simtiulu de aspl'u, ri-
posu: Malagvar (Val d'O.>san) Mal-Rouge, in Luz; Mal-Barrat, in
Lys, etc., pe candu la nordu de Pyrennei, ne intern pina forma mail:
Mail-Blanc, Mail de Ia Muie, doua stanci ; Mail-Aoueran, munte;
Mail de Louzes, in Ariege; Mail-Abore si Mail-.A.rrouy, (val
d'Aspe) etc. (65) Despre Malva ca nume de riuri (M1XAo6ctc; Ptol. 4,
1, 7; Malba, Anoo. Rav. 158, 9; Malvana, Plin. VI, 13, Malva,
adi Ia Mauve affl.uentu allu Loirei , Maiou, trei riuletie (Herault),
Mlllvetum, adi Mauvotte), etc.,- vadi Ad. Pictet, in Revue Ccltique,
II, Paris. - D. Cihac (Convorbiri Literare, 1879, p. 137) alatura cu
deplina dreptate sufixulu mal allu localitatiloru maghiare de mai susu,
cu vechiulu germanu mal, malberg, mallobergus, malstatt (Grimm,
G. d. d. S. 389, Schmeller, bayr. Wiirterbuch 2. 561 sq), ansa ety-
molngi'a ce da cuve11tului romanescu malu (Dictionnaire d'Etymologie
daco-ro;nane, Eiements slaves, 183), do Ia v. slav. ,\\'kl\?i creta (lit.
molis let. mls argilla, croat. melo arena) ni se rare puciou proba-
bile d'in causa ca ,\\'kl\?i aru fi remasu in limb'a romana neschimbatu
c mai tote cuvintele slavone si in genere streine ce a petrunsu in
limba, si n'aru fi devenHu malu. (Vedi Diez, Grammatik dar Roman.
Sprachen, I. 141. 138 : ... das Walachische war so zu sagen noch
nicht zur Besinnung gekommen, als die fremden Stoffe es zu durch-
driogen begannen. Wie sehr ibm noch die Priocipien der A.ssimila-
tion mangPlten, bezeugt dia a?lzu buchstiibliche A4nahme des Frcm-
(65) Luchalre, de lingua aquitana, p. 55-56.-- E. Desjardlos, Geog1aphie histodquc et arl
ministt'ative de la Gaule Romaine, Parii 1878, v. II p. 3)6.
www.cimec.ro
245
den. Slavische L'.l.tde und ganze Bl4chstabenverbndungen setzten
sich fest. ).-Asupr'a legaturei de sensu d'intre alb. malj
=munte si rom. mal, vedi Miklosich, Die slav Elem. im Rum. p. 10.
-Cf. Hugo Schuchardt, Ueber B. P. Hasdeu's texte
und Glossen, Max Niemeyer, 1878 : cDas mal
begegnet uns sowohl im Albanischl\n, als in illyrischen und dakischen
Ortsnamen (Dimallum, col. Malvensis).
30. Marciniesi.
31. Marcodava, dupo Leo (p. 190) Reineloh de la sskr. marjjil, curatienia, a
spala.
32. Masclianis.
33. Napoca, comp. Nlimt;; localitate in Scythi'a (Steph. Byz), Nci1t1J in Lesbos
(Strab. 9, 426), Naparis afluenta allu Istrului (Herod. IV, 48); vli1t-1j
f. strmtore padur6ssa, Y1tliC: in intiellesu de isvo1 u (Hesychiu), sskr.
nep-a m. apa, np-ita m. baiasiu, zend. nap-ta, udu, (de undE>
Naphtha, nou-pers. nift), lat. nimb-u-s si N ept- ilnu-s? -cari tote
acestea presuppunu unu verbu nap (de la sn ?) a fi umedu, a fi udu.
Comp. Fick, vergl. Wdb. I 127.- RBsler, Einig. iiber das Thrak.
1. c.-Sufixul -oca d'in Napoca este sufixu obicinuitu thracu: Amad-
ocus, Bith-ocus, Sado-cus, etc. Pentru for-
matiunea Napoca Miilli:Jnhoff (Encykl. Erscb. und Grubet 464) compara
slavic. namtesti.
34. Netindava, dupo Leo (p. 190) Krummloh de la sskr. nati ccotitura.
35. Paloda, Miillenhoff (1. c.) compara compositele slavice Poreci, Pomori, Pola-
bany, Podgoritza, cu dac. Paloda, Patavissa, Parolissus, Pathissus
(Il ipttoxo )v.
36. Patridava, dupo Leo (ib.) Schutzloh de la patr protectoru.
3. Pelendava, idem Eckerloh de la phrlolin. purta torn de rodu fructiferu.
38. Petrodava.
39. Pinum.
40. Pirum.
www.cimec.ro
246
41. Piroboridava.
42. (Parali9sum). Rosler vede in primulu elementu pe obicinuitulu
-porus, -poris d'in (Bithyoia, C. 1. Gr. 3795) Mucaporis
(Bithynia, W. Tomaschek, U eb. Hrum. und Ros., p. 386), Semporus
(Thracia, Acta S. Philippi, p. 550), cu schimbarea lui rin l d'in Abru-
polis (Thracia, Liv. 42, 13) si cu vocal'a mai vechia a d'in Derzipa-
rus, Zuparus, Paralissum (Porolissum) si Daci petoporiani (Dacia, T.
P.), cu intiellesu de rege, principe, sskr. piUa, phryg. rege.
Dupo acesta etymologie Porolissum aru semna : cetate regesca. b
allu douilea elemen tu allu cuventului, Rosler constata sufixulu thraco-
geto-dacu -ta -d'in lJOO in Thraci'a,
'Al"(-taa-o<; la Geti, Patav-iss-a in Daci'a.-M. Burda (in Kuho, Zeit-
schrift, XXI, 3,470 seq.) compara Porolissum cu IlOtpMaia=parvatas
munte !li cu form'a bine cunno!ilcuta tiarra muntosa, Beg-
land; iar Fligier (Beitrage zur Ethnographie Klein-asiens und der
Balkanhalbiosel, Breslau 1875) si Gooss (Archiv des Vereines fiir
Siebenblirgische Landeskunde, N. F. XIV, 113), sskr. parsi :
asasu, cetate intarita. Astu-felu Porolissum aru semna : cCetatiui'a
Domniloru cHerrenburg. Comp. si cetatea Trisson (li!.ngi!. Matra).
43. Potaissa (Patavissa).
44. Potula, comp. tribulu dacu Potulatensii.
45. Rhamidava, dupo Leo (p. 190) Weissloch, Schonlocb:t, de la rma, albu, frn-
mosu.-Dupo Cuno aru semna .:orasiulu Ramiloru, unu tribu sarma-
ticu (Plin VI, 21), pe care nu esplica prin vechiulu-slavu ramienii
cimpetuosus. -De Belloguet (Gloss. gaulois 1872, p. 18) compara nu-
mile gallice si bretone Ram&, Remi.
46. Ruconium.
4 7. Rusidava.
48. Sacidava.
49. Sagadava.
50. Samos.
51. Sandava.
www.cimec.ro
24.7
52. Sarmizegethusa (Sarma.tegte T. P.; i'ltr'o in3criptiune d'in insul'a Lemnos
Zspp.tCq[ s (66). Comp. Zermizirga in Daci'a, si nu mile perso-
nale Grimm (67) si Niebuhr (68) vedu in Sarmizege-
thusa reunirea a doue numi Sarmati si Geti, de unde deducu esisten-
ti'a unei aliantie intre ambele popore.- Cuno (p. 235-236) compa
randu elementulu T"IJtOt>-:J'Y) getusa. r.u -"(tt'CJ.t d'in Topq5tat, (Strab.
306) Tyragetae (Plinius 1 V 82) Top!X"(Etat (Ptolemeu III, 5, 25) in
simtiu de locuitori de la Tyras esplica Sarmize-getusa=Sarmate-
getusa seu pote Sarmate-getaisa, prin orasiulu Sarmatiloru. Ua
etymologia de totu curiosa o da invetiatii unguri : Rus, casa, szigeth
insula, deci= Domus insulae Sa,.mis7) (69) care Sarmis aru fi nu-
mele unui pretinsu regl', fundatoriu allu capitalPi Dac iei, si pentru a
carui'a esistentia s'a si plasmuitu moneda cu I:APMil:
BAI:IAEQI: (70), de si guru false (71 ).
53. Sclaietis (?).
54. Bmfidava, dupo Leo (p. 190) cLeuenloh de la sskr. sinh.a leu:..
5&. Scwnum.
56. Stenae, comp. riulu Stenares seu Stenarus in Daci'a (adi Weiss).
57. 1amasitlava; De Belloguet (gloss. gaul. II. ed. 19) compara Tamesis, riU m
Britanni'a, Tamasis nume Maury (Journal des Savants
1869, p. 356) cugeta la thami d'in temarunda, dupo Pliniu (H. N.
VI, 20) mama marii, apa in limb'a scytha ; Tomaschek (Zeitschr.
fiir Oesterr. Gymnas. 1869), la sskr. tamasa, intunecosu, obscuru, a-
deogindo co Tamasidavei ii corespunde actualulu Timisiesti de langa
Moldov'a, si co p6te Tamasa a. fostu vechiulu nume allu Moldovei; iarn
Grimm, la Tamasiti, probabilu gresiala de manuscriptu in locu de
Iazyges. Vedi Hansen, Bemerkungen zu einigen alten Schriftstellern,
(66) Conze, Reise au( de1 Insel Lesbos, 1865, p. 5, pl. 5 : 1-l:> ufia'':' Tt. A'O..to' 'Appto:1o;
.:lo:xio:; Elq}l'' <ivilhjxev.
(?7) Gesch. d. d. Sprach., 1 209.
(68) Vortracge uber alte Geschichte, Berlin III, 301. 159.
(69) Apud. w. Schmldt, Die Geten und Daken, in A1ch. ver. Siebenburg. Land. IV, 59
(70) Benko, Transilvania, sive magnus Transilvaniae principatus, olim Dacia meditermnea
dictus, a II edit., Kla.usemb. 183(, p. 10.--Heue, zm dacischen Geschichte, Hermanstadt,
1836, p. 8.-Neigeb.inr, Dacien aus den Ueberresten des Klassischen .Alterthumes, p. 39, si 2M.
(71) .A.rMth, .Archaeolog . .Aftalect. Wien 1851, 11.-Frohner, La Oolonne Trajane, J. text
www.cimec.ro
248
namentlich zu Iornandes , in Programm des Dorpatel' Gymn. von
1845, p. 5.
58. Tape.
59. Teme, comp. ri11lu Temesiu.
60. Tiasson.
61. Tkipkulon.
62. Tibiscum, of. riulu cu acelasi nume.
63. dupo Leo cSpiellob de la uti joeu. Rihler {Dacier und Rom.)
geta mai corectu la unu nume identicu cu aftuentele sudicu allu Du-
narii, Utus (adi Vidu). Cuno (p. 242) compara Utus cu v. slav. woda
bulg.uda apa; iar Da Balloguet (op. cit. p. 20) : Utis riu in Gallia
Uisalpina, Utivi, pers. (Harod.), , in Sarmatia Asiatica. -
D-lu Hasdeu (Cuvente d'in Betrani I, 309) vadA in Utidava si in
riulu Utus cuventulu thracu ut cbufoitiu (rom. uture, serb. 8ruHA,
bulg. 8TBA, alb. ut), cu t6te ca noi nu intielegemu cumu unu riu
isi p6te trage numele de la bufnitia.
64. Zargiaava.
65. Zermizirga, Germigera (Cosmogr. Ra.venn. Tabl. Peut.). Comp. Zirmis (T.
Peut.) locu in Thraci'a.
66. Zeugma. Comp. Zaugma in Syria, Tacit._ Annal. .XII, 12, Cor pus lnscriptionum
Graecarum Nr. 4472 Zsl>rfLa, idem.
67. Ziridava, dnpo Leo (p 190)=angsachs. Sveordleah Schwertloch de la sskr
ciri (angs. heor) sabie; dupo d. Hasdeu (Istori'a Critir.a, II, 64) ziri
correspundiendu sskr. hari, zendic11lui zairi verde, iar dava semnandu
munte, Ziridava va se dica Munte-Verde germ. Griinberg, fr. Ver-
mont, si. Zalenahora, it. Monteverde.- Comp. Ziras (Plin. IV, 11, 8)
riu in Moesi'a de josu, Zirmis (T. Peuting.) locu in Thraci'a.
68. Zurobara, pote -bara este identicu cu d'in B1t1xpa, BljAato[r.apa, Bwt-
r.apa, Bessapara, B6ar.apca, Aap<ir.apa, Druzipara, 'Iar[r.spot, Su bzu-
para, Zapara, Tramupara, Scapora, Breierophara. Comp. Stymbara in
www.cimec.ro
249
Pehgoni'a, in B1ktria, in Cappadoci'a. Cu -para nu
e de comparat-1 alb. bulg. si macedo-rom. fara, urmasi, familie (vadi
Miklosich, Alban. II, 25), ci rad. par a traversa, vadu.
69. Zusidwa, dupo Leo Trockeu!oh:., de la sskr. -;ushi cuscaciune, seceta.:. (72).
b). Numi de triburi daca.
1. Acelasi !,!Ufixu -*-care serva la Geto-Daci pen-
tru formarea numiloru topice ilu gassimu intrebuintiatu de densii si
la calle ethnice in form'a anso nasalisata : 1JIIa-ens, cnm da es : rJ!l-
(tribulu de langa riulu Utus), !Itctp
numai la Geti; Booptos
(Naresii Plin., 3,26) Ilpsoctv-
la Daci.-Cu ax. compara: Kota
(73) si Cuno (7 4) vedu in cuventulu vecbiu-
slavu boku tiermu::. amintindu localitati ca : N aliboki, Cetyr-boki ,
Bialoboki, Wisloboki.
2. Amicenses, Ammianus Marcel. XVII. 13. (Vadi Mannert, Geogr. dflr Griech.
und Roruer, IV, p. 199; Z
0
uss , Die Dautsch. u. ihr. N ahbarst. 206 ).
3. 'Av!Xptot, CQmp. Anartes la Caesar (Bt>llo gallico, 6, 25).
4. 'Avctpto;opctxtot (Ptolem. Geogr. III, 5, 20).
5. 'Apatijtctt, (Ptolem. l. c.).
6. 'Aoctpljvoi (Ptol. 1. c).
8. B[s(]OCJl.
(72) Suci-dava. cetate in M>e>i'a inferiora. seu supeiora (Forblger, Handbuch tlcr alten Gco
graphie V. III. Leipzig 1848, o Cii.Ub la. 03enik seu Assenik (?)) amintesce numelo dintr'aa
inscriptiune greca aflata in Thraci'a (Vedi Revue archeologique 187i:!, p. 294) si Suci numele unui
tribu thracicn d'in pregiurulu Philippopolei.
(73) Slav. Alterthilm. J, 209.
(74) Cnno, die Skythen, 330.
17
www.cimec.ro
2b0
10. comp. Buridava.
11. Karpoclaci (Zosimus 1 V 34 ).
12. comp. Caucasus, portiunea Carpatina de langa Oltu (inscriptiunea
Henzen 5930=Frohner, La Colonne Trajane, Append. Nr. 14, repro-
dusa do -noi mai susu, in partea 1, cap. V, nota 17.)
13. Kti'(etoot.
14.
15. comp. Komo( Dio. Casa. 71, 12.
16. la Arrian fragm. I'et1jYOt.
17. Aa'l'.ot, (Dio Cais. Dioscorid.) Acix.ot (Strab.), (Eustath. Zonar)
Aciot, Dacus, Daciscus. U oii cugeta gresi tu la dag cmunte:t identifi-
ci'l.ndu pre Daci cu Dahii asiatici. -Tomaschek (Zeitschrift fiir oester.
Gymnas. 1869) deduce Dac- din Davac, apropiandu-lu de radecin'a
eranica du ca cugeta, a suna, a vorbi.
18. Dao-petoporiani T. Peuting.-Tomaschek (Zeitscb. fiir oester. Gymnas. 1867
p. 706) esplica cuventulu prin cDacii de sub patru principi:t (peto. por.

19. (Ptol. J. c).
20. llts'('(Ltl1t, comp. pentru sufixu : Coelaletae, Dansaletae, l:t11Ai!t11t,
in Thraci'a.
21. llu!rpt'(ot.
22. Picenses Ammian. Marcel. XVII. 13. (Mannel't 1. c., Zeuss 1. c.)
23. D-lu Klsdeu (Cuvente d'in betrani, 1, 256) descompune eu-
vantulu in : prepositiunea pot cltngu (gr. 1totl seu xot, z 'Dd. pai ti,
armenulu pat, latinulu pot in pos-sideo) si in numele Ulata = Aluta,
a.deca Pot-ulatensii cDaci de Unga Oltu:t. - Compara ansa Potula
(adi Fenied) ap. Anon. Ravennatu, si Potaissa (adi Thurda).
www.cimec.ro
251
25. PtXtiXY.
26. (Ptol. J. c).
27. l:tXA07JYotot. D-lu Hasdeu (Cuvente den Betrani, I 255) intemeiatu pre intiel-
lesulu ce da cuventului saldusiu d 'in doue chrisove domnesci (1580 si
1581 XOTAp8.\ no HA C7>C CT8X8" H
npE; no"io .... ) de cmlagtina si pre chart'a lui Ptolemeu care asiadia
tribulu dacu allu Saldensiloru in partea de josu seu ceea baltosa a
Oltenieh- esplica numele Saldensii prin c: Daci de la balta.- Ros-
ler compara l:tXAotXd (Procop. de aed. p. 308), d'in Moesia de josu.
Mai vadi Salda, Saldum d'in Pannoni'a (Tabla Peutinger. si Geogr.
Ravennatu).- D-Iu C1hac (Conoorbiri Literare, 1879, p. 88) tine,
mai correctu, saldusiulu dreptu rentru sladusiulu- sla-
tusiul=slatina, v. slav. CMTHHA f. palus, aqua salsa, salsugo, n.
si. cech. slatina. Vedi da acellasi autoru c:Dictionnaire d'Etymologie
Daca-Romane, Francfort s/M, 1879, Elements slaves, 346.
28.
29. Tsup[oxot, Taoriscii, de la taur, tauer, inaltime, locuitori pe verfuri de munti.
Despre originea celtica a Taurisciloru vedi Diefenbach, Celtica II, P.
139 seq.
c). Numiri de rlnrl.
1. Apus adi Karaciu,=:pruss. ape riu, apu:s fontana, isvoru, litv. upi-s f. riu, riu-
letiu, sskr. ap, p, f. ap. api apa, persan b. Comp. Aft' riuletiu in
departamentulu Morbihan (in Franci'a), Abiis numele vechiu allu riu-
lui Da v'a in Spani'a; Abos seu Abus riu in Britanni'a-mare (Ptolemeu)
Ave, riu in Portugali'a.
2. 'AAobta., Alu ta, adi Oltu. D -lu Hasdeu (lstori'a Critica, edit. II-a p. 253-255 ),
presupune unu cuventu scythicu si agathir.>icu "alt auru, care so
regasesce la turani in forma de altun, alton, altn, imprumutatu de
la Scythi.-Mai lesne este a la ua formatiune analoga cu lat.
liitu-m, planta galbena, cu!orea aurului ( d'in ht-eu-s , cu perderea
lui h initialu, hhtu-m d'in hultum), care se reduce la unu cuventu co-
munu unitatii limbistice europene ghalta, galbPnu, auru , lit. gelta-s,
www.cimec.ro
galbenu; v. slav. zlutu galbenu, zlato n. auru; goth.
super. nord. Gold. n. Comp. sskr. (d'in huta-ka) seu sskr.
haris,galbenu. zd. zairi galbenu, auru. (Vedi Fick, Verg1. Wrtb. 1580.-
Curtius Grundziige der Griechischen Etymologie ed. lV\ 202, 204),
pe candu esistenti'a cuventului alt la Scythi nu ni se pare prin ni-
mica justificata.
3. Ampela, adi Ampoiu .
.(. Radecin'a. ar= a curge; comp. Arar (Cedar, de Ballo Gal-
lico, 1, XII, XIII, XVI; VII, XC; VIII, IV.- Strabon, p. 186, 189,
191, 193; Plinius, III, v. 2.--0r .. Jii, Inscr. 4018, 5233, 5966, 7007,
7260; Ammianus Marcellinus XV, XI : cArarim quem Sauconam ap-
pellant) adi SaOne (in Franci'a), Araonna, riuletiu in Pyrenei (Histo-
riens de Franc"l, t. IX, p. 621) Arar (Aar), Arauris seu Araurius,
Aroanna (Orvanne), Aroennis (Arronul in evulu-mediu), A,.ula (Aigne),
orasiu in Troas si Lesbos, Strabo 13, 590 ,) afluenta
allu Hebrului).-Se pare co Araru este unu num& celticu, care denota
cursulu linistitu, incetelnicu allu unui riu, apele selle line, ( cArar-
inftuit incredibili lenitate ita ut oculis in utram parte:.n fluat judicari
non poss!b CPsar, de Bello Gallico 1, XII), arav, araf semnau du
in Kymr. clinistitu, incetu Vedl Zeuss. Grammatica celtica t. 1, p.
13.-De Belloguot, Glossaire gaulois, ed. 2, N,, 100 p. 143.
B. adi Jiulu; comp. Arr.Lhl adi Rh1b, in Kymr. araf clinistitu.
6. adi Brzava.
7. Bubalus adi Bogoniciu.
8. l.>trr, lotpot;, adi DunarP, dupo Iordauis, cuventu bessicu : de origine c. 12 :
cqui lingua B&ssorum Hister vocatur. ; dupo altii, thracicu ;=rade
cin'a sskr. sru, srar--mi. a curge, srav-a-s, srav-aot-i, srO-t-as, riu,
gr. po, opo, p-w, curge, p6-o-t;, riu; lit. srav-j-u curgf:',
srov-e cursore de apa; v. slav. s t-ruja fluentom, o-s-t-rov-il insula
(literariu ilttrpl-po-to c;); vethiu-iricu srL th rin, vechiu-nord. strau mr=
germ. snp. nord. Strom. Comp. Cu tius, Grundziige. 354; - Fick,
Vergl. Wrt b. 1 255. - Idem o:e l1 dogilrmanische Spracheir:heit,
423.- lSla v. Alterth. 1, 495) Cun o (Die p. 231) cred n
co Istros Pste unu nume cu totulu slavicu , coei, de si radecin'a sru
ca curge SI" gasesce si in CPltic;a (sura sararus), anso caracteri11tic'a
www.cimec.ro
353
slavicei este aci introducerea lui t intre s si r.- Cu t6te co suutu fi.
Jologi ta Forstemann, Ztsrhrift, IX 277 si Kuhn, XIV 223,
cari admitu pe stru radacina primitiva (comp. zend. thru a curgt>,
thraota riu), anso e mai probabilu co t aci nu este originariu , coei
d'in grupulu str nu pute sa se nasca sr, pe candu d'in sr, f6rte lesne
str. (esemple cech. s-t-rb-ro=v. slav. sreb-ro argintu, comp. Pott,
Wurz"lwtlrterbuch der lndogermanisch ':J Sprachen 1867-73,1, 1373.
-Curtius, Grundziige 354), der nimicu nu vorbesce in fav6rea opiniu-
nei de susu, co interpunerea lui 't aru fi caracteristb'a !llavei : de 6re-
ce : a) pe 't lu g11simu afar11 de in nu rn9le in
in Thraci'a, in Maoedoni'a; b) Limbile germanice
au deuapotriva str in: v. nord. strau-mr, v. germ. sup. str6m, germ.
nord. super. strom. m. riu.- Prin urmare nici de ao! nu se pote trage
vre ua conclusiune despre slavicitatea lstrului, cu care Rosler (Daaer
und p. 37) compara numile de riuri : Bistrit , Bistritza,
Wisternitia etc.
9. 'Upotoo,, Vedi Tiarantos, adi Siretu.
10. Maris Mcipt,. D-lu Hasdeu (Istori'a Critica edit. IT, 193) cugeta la unu pretinsu
cuventu scythicu cmaris:t hotaru, pentru co in sskr. mary semneadia
hotaru. (Slav. Alterthiimer 1, 507) deriva Maris d'in them'a
mar capa:t comparandu sskr. mira, celt. mor, goth. marei, lat. mare,
slav more, lit. mares. Anso in sskr. si in zend. mar mar
-mi) semneadia a muri, mar-a-s, mrl-ti-s, morte. San!lkritulu
mare se afla numai la Grammatici. E9te adereratu co Curtiul! (Ztschrift
1 33 Max Miiller Lect. II 320) raporta la radicalulu sskr.
sskr. mar-us pustii, mar-u-t vendu,-pe lat. mare cu inruditele se1!11
vechiu slav: mor-jo; lit. mr-es golfu, goth. mar-ei, etc. Comp. Cur-
tius, Grundziige, 333.
11. Mariscus, adi Ialomiti'a.
12. Mufria, adi Motru.- L'l t6te poporele d'in farnili'a ariaua se constata urmele
unui vechiu cultu allu apeloru, ia lndi'a, ca si la Perei, le Greci si
la R'lmani, la Celti r si la Daci. La Celti de esempla, gassimu appe-
lative de riuri Dva, Diva, DTvona, adic'l dieu, dieitia, divina, Ne-
mausus, NFm?sa, deus Nemausus, da la nem, ceru, si seus, divinu,
sacru ; (Ces. I, 1 ; Auson. Mosel. v. 461.) mai tardiu Ma-
tm a, MaJerna, adi Marn'u; Matrona adi Meyronna, Matra adi Mo-
www.cimec.ro
25.(
der, -t6te acestea de la celticulu mtar mama (75). Ua esrlicatiune
analoga cu cea d'in urma credemu co se p6te da numelui dacu Mutria,
Mutrium, caci nimicu mai naturalu de cotu appelativulu de mama a-
tribui tu riuriloru, isvore bine-facetore de rodire si de viatia. In
Rigveda apele (apas) porta adesea epitetulu de mtritams, superla-
tivulu lui mtar, mume prin distinctiune, per eccell11otiam. In Glossa-
rulu vedicu Naighantu (I, 13), rurile se numescu mtaras mumP, iar
iu Avesta, mataro, mume, matarO gitayo, mume vioi (Justi, Handbuch
der Zend). De aceia la Indieni, Germani, Slavi si Celti, genulu femi-
ninu este predominatoru in numirile riuriloru, pe dtndu, d'in contra
la Greci si Romaoi,-este eellu masculinu. Astu-felu, ne pare proba-
bilu a admite si in limb'a daca ua forma mtar, seu ceva analogu
(zend. mtar f., t-t*llP dor. (-tGttlJP f. lat. mater, v. iric
lit. mnte gen. moter-s f. femeia, v. slav. mati gen. mater-E', v. pruss.
mote muma, po-matre, muma vitrPga; angs. mOdar, v. germ. sup.
muoter, f. muma) cu semnificatiune de muma-d'in care pote se pro-
vina numele Mutria, Motrulu df.\ adi.-Despre cultulu apeloru la Daci
vedi cap. XI.
1S. Naparis, comp. Napoca, si Ararus, Tiarantos, Arabon, Stenares.
14. Ordessus, pote ?). Suti.tulu o'X. ndi in
Mapta?ta in Daci' a.
15. Pathissus (Tissa, TttCa Const. Porph).
16. Samus, adi Somesiu.
17. Sargetia :Eapjetta, adi Strelu.
18. Stenares seu adi Weiss. Gooss (Studien zur Geograpbie und Geschichte
des Trajaoischen Daciens, 1874, p. 44) vede in act-stu nume pe ar
in intiellesu de criu.
19. Tiarantus Vedi mai susu, glosse scythP.
20. Tsierna, adi Cerna. Vedi mai susu Dierna.
21. Tibiscus, adi Temesiu, p: te deminutivulu lui Tibisis.
(75) Ad. Plctet, De quelques nom& celtiques de qui se lient au culte des eaux, efi
Revue Celtique, II, (1873--1875), Paris. -
www.cimec.ro
255
d) Numh'l de munti
1. 6p'fl, in Sarmati'a europena (Ptol. 3,5, 15).
2. Carpatii Ptolem.), de la poporulu (Ephoru), X:cxp1tooa1tect
(Zo3imus 4, 34). Comp. Zeuss, Die Deutschen und ihre NarhbarstimmP,
697, 699.-Numirea de Carpati, pro;ria lantiului de munti nordu-
vestieu, s'a datu intr'ua epoca tardia (in seeolulu alu 17-lea) munti-
loru Transilvaniei.
8. Mons Caucasu6 (inscriptinnea d'in tempulu lui Traianu) in Olteni'a.
4. Locus Caucalandensis (Amm. Marcellinu XXXI, 4).
5. Monte11 Serorum (Amm. Marcelliou XXVII, 5).
111. Resuleate.
Dupo gruparea acestLi materialu pretiosu, care se ridica aproiimativn la 280
numi, si dupo indicarea diferiteloru incercari etymologioe de pene ar.umu, este ptr-
misu sa tragemu eate-va eonclusiuni :
1. D'in calle 51 numiri de plante dace, cellu pucinu 13 se regasesou in visteri'a
comuna de cuvinte a unitatii limbistice europene : Nr. 5. 9. 12. 14. 15. 18. 19. 22.
26. 29. 30. 33 si 48; alte 13 trebuescu cu certitudine reduse la limb'a perduta a
Thraciloru: Nr. 1. 2. 4. 6. 8. 10. 17. 24. 27. 28. 31. 34 si 38; iar pPntru restu
esplicatiunile suntu mai pucinu satisfacetore. Numerile 2. 6. 12. 24. 26. 30. 31. 33.
34 si 48 se rotu d'a d;eptnlu cu elementele germane, pe dmdu Nr. 9. 18.
19. 26 si 29, cu celle lttto-shvicP, 10 si 28 cu C9lle celtice, iara 4, 8 si 15 eu lim-
b'a albanesa. D'in aceste assemenari ansa nu nrmeadia identitatea poporului daeu cu
Germanii, dupo cum crede Grimm, cu Slavii, - dupo cum crede Cuno, cu Eranii ,
cum inclina Roester, ci nqmai eo Dacii : apartinu aceleiasi familii de limbi eu-
ropene ca si Celto-greeo-italicii, Thraco-illyricii de ua parte, si Germano-Siavo-Iita-
vicii de cea-alta partP. (76)
(70) De aceia punctele de asemenare constatate de Milllenhof (l) intre limb'a daea si cea slava:
esistenti'a. palatalului c in i1epv1X; a. lui j in Tt1Xp1Xv't6C, 'lep1Xa6c, Gerasus, 9 nasaleloru .f\ si 1J. 1i eom-
posite topice da.ce eli. Pa.thissus , Pata vissa, Paloda si Parolissus , identice celloru slave : Porjeei
Pomorji, Polabany, Podgoritia ek, nu vorbescu nimica pentru ua mai strinsa inrudire a
cu Slavii, de eatu cu alte popore, si cu atatu mai pucinu : pentru identitatea loru ethnica. - Se
insiela dara d. W. Frohner candu dice (La Colonne Trajane, t. 1, introduetion) ca: se pure pro
babilu eo Dacii vorbiau unu dialectu al/u limbeloru
( 1) Etsth 11. GtuiJPI', K./Cyelopedie, arl. rJt/w p. 404 : , Per Anlaut da daciochn Orhnamon! iLE('VIX Lei
"Tierua at.f cler Ta.I.J. Tsierna. anf. iner lni'ichrift Yuratori, Zerna in den wu obne ein
.toch ( e) unu nennt Hero<loL den hcutigon Berc!h Ammian Gensno, so oin<l 41to
www.cimec.ro
2!)6
2-lea. D'in celle 26 numi personale gf'te si dace. Nr. 3. 11 si 12 ne 'ntempina de
ua potriv;\ la Geti si Thraci; Nr. 8 si 211a Geti, Daci, Thraci si Phrygieni; Nr. 10,
22 la Geti si Thraci; Nr. 17 si 24 la Di!.ci si Thraci, N r. 16 la Daci si Phrygieni ;
iar Nr. 6 . 14. 18. 19 porta in sine caracterulu aricu-europau. Dd si multe remanu
nefsplicate, numi anso ca UA(Lof.et<; (comp. gr. XACX(L6c; si radecin'a europena valk
sAxw) K6to (comp. v. nordicu Hodh-r, v. gallicu catu-lupta, gr. 'X.Otsw) si
(comp. phryg. uge, slav. bolij mai mare) vorbescu in destullu pentru
loculu ce occupa limb'a daca in famili'a de limbi indo-germanice, probandu in chipu
invederatu pre de ua patte neeranismulu ei, pre de alt'a, negothismulu seu neslavis
mulu ei.
3-lea. D'in ceHe 90 numi personale cullese de pre in:;criptiuni : 22 si anume :
Aodrada, Nanio, Aia, Bricena, Bedarus, Udarus, Ulcudius, Sutta, Andsna, Satara,
Gesara., Suie, Turmasgada, Turme Soie, M>tmmulus, Mucasenus, Tattario, Tzinta,
Tzinto, Ziai, Drigisa ne 'ntempina numai pre monumentele d'in Daci'a seu privitore
la Daci'a; 7 si anume : Bituvas, Sola, Dizo, Mucapor, Natoporus , Tia tus
suntu comune Daciloru si Thraciloru; Epicadus, Verzo, Epidius, Atta, Baezus, Bu-
balus, Diaies, Ditugenius, Mocio, Eptala precum si t6te celle cuprinse sub Nr. 36
(table cerate) se regasescu de ua potriva in Daci'a si Illyricum, adico la famili'a do
popore thraco-illyrice. - 'l'erminatiunea numiloru personale masculine in a cari se
constah in numile thrace, Re afla assemenea in ioscriptiunile d'io Daci'a, de si acestea
fiindu scrise latinesce inlatura pe catu se p6te atare terminatiunf', de es: Andena,
Andrada, Atta, Bricena, Dada (alaturi cu Dades), Soia , Satara , Gesara si Turmas-
gada. Suffixulu -porus, caracteristicu thracu in numile thrace Mox<X1topt<;, Mucapora,
Bithoporus, Sempor, 'Pcxax61topt.;, fuY(X(1toptc;, Derziparus, Zyparus etc.,
se regasesce in daciculu Mucapor, Da.cpetoporiani, Natoporus , Pieporus ; totu astu-
feliu: muca- vedi mai susu Nr. 14; -al, vadi mai susu Nr. 9-11, Eptala si
Attalus; -sara, comp. Gesara, Deusara, Garmisara.
4-lea. D'in 68 cetati daca, in 23 se gasesce suffixulu caracteristicu dacu -dava, a-
ce llasi cu thraciculu dam a ; in 3 suf. -para -bara si l!lllra. identicu cu thrac. -sara,
(=vadu, 1t6po<;, germ. var) porus, -poris, communu Daciloru si Thraciloru; ta-
communu Geto-Daciloru corre!'lpunde thracicului '1)<;.- D'in celle 19 numi ethnice, la
.augcoscbeinlich ebenso nur verscbiedena Veraucbe, deu Lant deo franziis. j (polnischcn il\ biibmischan il\) auszn-
.driickeo; dcnn g bai Ammian steht fur j nod dar Spiritus aspar bei Ptolemii.us ist griecbischa Zutbot, da der An-
.klang an !e26; verleitote. Aehnlicb ist Germigara baim Cosmogr. Raveon. und auf dar Tab. Peut. , und
"bei Aber die Ableituugsform asus in Tia.rantus, und die Endung von
11. s. w. in Daciao, u. s. w. am ::\:xpf,vatot in lllyrien bei
.!'tolemiius, bai Plinius aber Naresii, fiihrt auf nasale ,y,
1
"' wie etwa im Polniscben. Nasalas if. basliitigt auch noch
.der Flussnama Iantru., Ialrus, lele rus, Alhrys. Erwa
0
t mao cndlich den Ortsoameo IT&p-;tnov Lei an
"dcr 'l'heiss und da.s Schwa.nkcn des Flu!snamens, der b-:i Iordanes uud dem Ko!mographen rou Ra.venna 'l'isla, bei Pli-
a.ber Pathissus, bei Ammian Partlriscua lleisst Kann a.n!.!h noch Patuvr'ssa, Palodu und Pat'Oli88US iu Dacitn
so Kommt mau zu der ..\nno.hme, das minde.steni die Dacier U.hnliche Composita. wie die Slilvcr- in
nPoJjec., Pot/ll)i'ji, J!olctlHtJI,'I ' Podgoritzu etc. gehaLt hnhan j i\.UCh N(tj!IU'fl ist viclleicllt nicht id.:-J llmicsli
,gebil<let.
www.cimec.ro
2!)6
2-lea. D'in celle 26 numi personale gf'te si dace. Nr. 3. 11 si 12 ne 'ntempina de
ua potriva la Geti si Thraci; Nr. 8 si 211a Geti, Daci, Thraci si Phrygieni; Nr. 10,
22 la Geti si Thraci; Nr. 17 si 24 la Daci si Thraci, N r. 16 la Daci si Phrygieni ;
iar Nr. 6 . 14. 18. 19 porta in sine caracterulu aricu-europeu. Dd si multe remanu
nefsplicate, numi anso ca (comp. gr. XAot[J.6c; si radecin'a europena valk
shro) K6to (comp. v. nordicu Hodh-r, v. gallicu catu-lupta, gt. Mtsro) si ExE-
(comp. phryg. uge, slav. bolij mai mare) vorbescn in destullu pentru
loculu ce occupa limb'a daca in famili'a de limbi iudo-germanice, probandu in chipu
invederatu pre de ua patte neeranismulu ei, pre de alt'a, negothismulu seu neslavis
mulu ei.
3-lea. D'in celle 90 numi personale cullese de pre in::tcriptiuni : 22 si anume :
Andrada, Nanio, Aia, Bricena, Bedarus, Udarus, Ulcudius, Sutta, Andsna, Satara,
Gesara., Suie, Turmasgada, Turme Soie, M>tmmulus, Mucasenus, Tattario, Tzinta,
Tzinto, Ziai, Drigisa ne 'ntempina numai pre monumentele d'in Daci'a seu privitore
la Daci'a; 7 si anume : Bituvas, Soia, Dizo, Mucapor, Natoporus , Tia tus
suntu comune Daciloru si Thraciloru; Epicadus, Verzo, Epidius, Atta, Baezus, Bu-
balus, Diaies, Ditugenius, Mocio, Eptala precum si t6te calle cuprinse sub Nr. 36
(table cerate) se regasescu de ua potriva in Daci'a si Illyricum, adico la famili'a do
popore thraco-illyrice. - 'l'erminatiunea numiloru personale masculine in a cari se
constah in numile thrace, Re afla assemenea in inscriptiunile d'io Daci'a, de si acestea
fiindu scrise latinesce inlatura pe catu se p6te atare terminatiunt>, de es: Andena,
Andrada, Atta, BricP.na, Dada (alaturi cu Dades), Soia , Satara , Gesara si Turmas-
gada. Suffixulu -porus, caracteristicu thracu in numils thrace Moxci1topt.;, Mucapora,
Bithoporus, Sempor, fuv(X(1toptc;, Derziparus, Zyparus etc.,
se regasesce in daciculu Mucapor, Dacpetoporiani, Natoporus , Pieporus ; totu astiJ-
feliu: muca- vedi mai susu Nr. 14; -al, vedi mai susu Nr. 9-11, Eptala si
Attalus; -sara, comp. Gesara, Deusara, Garmisara.
4-lea. D'in 68 cetati dace, in 23 se gasesce suffixulu caracteristicu dacu -dava, a-
ce llasi cu thraciculu dam a ; in 3 suf. -para bara si identicu cu thrac. sara,
-para (=vadu, 1r6po.;, germ. var) porus, -poris, commuou Daciloru si Thraciloru; ta-
communu Geto-Daciloru thracicului '1)<;;.- D'in celle 19 numi ethnice, la
.augeoscheinlich ebenso our verscbiedene Veraucbe, deu Lut deo franzos. j (polnischcn m bohmiscben il\) auszu
.driickeo; dcoo g bei Ammian sleht fur j und dor Spiritus asper bei Ptolemii.us it griecbische Zuthat, da der An-
.klang an tE?O> verleitote. Aehnlicb ist Germigera beim Cosmogr. Ravenn. und auf der Tab. Peut. , und
"bei Aber die Ableituugsform ocv-:6;, asus in Tiarantus, und die End.ung von
u. s. w. in Dacien, u. a. w. am in lllyrien bei
.!'tolemiius, bei Plioiuo aher Naresii, fiihrt auf nasale ,y,, "' wie etwa im Polnischeo. Nasale tl\ beslii.tigt auch noch
"der l''lussname lant rus, latrus, lele rus, Aihrys. ma.n cndlich den Ort:mamen l.Jei an
"der Theiss und da.s Schwankcn des Flu!snamens, der bd Iorda.nes uud dem Ko8mographen von Ra.venna 1'isla, bei Pli-
a.ber Pathissus, bei Ammian Partlriscua l.Lcisst Kann noch PtJtuvissa, Palodu und Patoli8&Us iu Dacitn
so Kommt ma.u zu der .Annu.hme, das mindestens dia Dacier Composita. wie dia Slavon in
"Pol'jec, Pol/lf)tji, l'olalHW.'J , Podgoritzu etc. gehaLt hnhan; i\.Uch NrtJHua ist viclleicllt nicht :mdcrs umtsU
,gebil<let.
www.cimec.ro
257
10 se constata auffi:x:ulu nasalisatu geto-dacu 1JY<; ens, acellasi cu cellu illyricu 1JYO
si cu cPllu thracu -1ja; iar' in numile de riuri, la 3, suffixulu thraco-geto-
-dacu o'X., pe candu N r. 1. 4. 5. 8. 13. 18 si 19 con tinu radacini commune europene
ap, ar, arar si sru.
5-lea. Alte asemanari phooetic9 intre geto-dac'a si limbile thrace suntu, srhimbarea
lui m in b : es: si l1.1i d in l ; es. dac. dl\va, deva si (Hrsychios
1r6Att; !mo Elpcpttw); gr. h=thra('. si dac. Z=Z"nd. Z. Z:ridan=zend. Zliri
verde; xotpcx=zetraia; XliAt<;, Ze!Acx, ZlAIX j lui V in oi : es.
Burrista ; Auocx/..oo<;, Aotoll/..oo<;, Muaot Moesi, si Zt@l>t7J<;.
6-lea. Numi topice d'io sudulu Dunarei se repeta in Dad'a : Burtu-d;zus orasiu
in Thraci'a; Burt-icum, in Daci'a; Padi-sara (Procop. de aed. 4, p. 308) Sapri-sara
(Gruter D. XXII Nr. 7) in Moesi'a, Germi-sara, Dau-sara in Daci'a; in
Moesi'a inferi6ra, tribulu in Daci'a; Tibisis riu in Thraci'a, Tibiscus riu
in D:wi'a, Ziras (Pl. 4, 11, 8) r. in inferi6ra, Ziri-dava orasiu in Do1ci'a, Zir-
mis, locu in Th1aci'a, Zarmizirga, Zarmizegethusa (Zermizegethusa) in Daci'a.
Asia-dera avemu de ua puncte commune alle Getiloru si Daciloru cu Thracii :
a) numi personale; b) numi geographice; c) particularitati limbistice; pre de alt' a,
marturisirea istoriciloru vecbimei co Getii Cl si Dacii erau d'intr'un'a si aceiasi fa-
milie de popore thrace;- urmeadia co limb'a geta, pucinu diferentiab de cea daca,
este ua limba thraca, co prin urmare loculu ce amu co owpa acest'a in
famili'a de limbi europene se cuvine si limbei grto-dace, si co in finP, rt>latiunile
thracei cu grupulu nordicu si cu cellu sudicu allu arice d'in Enrop'a -sa
impartasiesce si de limb'a geto daca.
Do aci anso necessaria consacintia :
1. Getii si Dacii nu suntu Erani ; deci resturile d'in limba loru nu prin eranic'a
se potu ;
2. Getii si Dacii nu suntu midilocitori intre Europeni si Arii, deci nhi limb'a loru
nu a forma tu mediul u d'intre limb'a sanskrita pe d'ua parte, si d'iotre limbile popo-
relvru indogermanice pre de alt'a, dniJO cum pretinse Leo (77), seu d'intre limb'a
thraca pP de ua pal'te, si cea leto-slava pre de alt'a, dupo cum crede Rosler dupo
theori'a lui Schmidt.
Astu feliu, prin &jutorulu filologiei, ajungem a la conclusiunea drjfioitiva : co Ge-
tii si Dacii nu suntu nici Gt:-rmani, nici Slavi, nici Celti, ci numai: Thraci de ori
gin<>,
\ 77) Leo, Eini,qe bemerkungen ueber die Sprache der Geten, in Kuhn, Zeitschfi(t III, p. 176.
www.cimec.ro
258
CAPITOLULU X.
Probe physiologice
1
physiographice alle scriitoriloru vech;mei despre Geti se reducu in
genere la cte-va observati uni superficiale - iara despre Daci ne lipsescu si acestea -
asupr'a taliei, asopr'a espresiunei feciei , asupr'a culorii parului si a pelii, asupr'a
unoru puncte adico cari nu pot'l servi el!! caractere distinctiva ethnice in simtiulu
strinsu allu cuventului, d'in caus' a estremei loru variabilitati nu numai in cerculu
populatiuniloru unei rase, dero anco si individuala in senulu unei singure populatiuni
chiaru.
Hippocrates, atatu de staruitoriu, dupo cum amu vediutu, candu vorbesee despre
Scyt.hi (1) zugravindu-ne obiceiurile loru salbatice, moravurile loru curiose, atatea
elemente proprii pentru istori'a physica si politi<a a lom, nu observa nimicu propriu
despre Thraci sau despre Geto-Daci, ci vorbindu in generalu despre Europeni arretta
co acesti'a suntu mai curagiosi de catu Asiaticii, mai resboinici si mai muncitori (2);
eri ce locuiescu ua muntosa, ridicata, si indestullata cu apa, unde anotimpu-
rile presenta schimbari insemnata, au ua statura inalta, suntu forte proprii pentru a
suferi munc'a si pentru a da dovedi de curagiu barbatescu, au unu caracteru mindru
si selbaticu ; pre dt.ndu cei d'in campia , d'in tierrile si turmentate de calduri
nabusitore, espusi mai multu la venturi reci de catu calde, nu suntu nici mari nici
bine proportionati, carnosi, cu perulu negru, la facia mai multa de catu albi,
lipsiti de spiritu resboinicu de .aptitudine la munca (3).
Aristoteles ( 4) co Thracii de la Pontu, ca si Scythii, au peru linsu, mole,
lungu, raru, de culore galbena-rosia (5); iar Galienus, in stndiulu despre systemulu
perosu, in a dou'a carte a tractatului seu despre Temperamente (cap. V) attribuesce
tierriloru calde : peru negru, scurtu, cretiu, uscatu si aspru; celloru reci si umede :
peru de lungime mililocie, dreptu, subtire si'rosiu, 1toppr1.E, cum au lllyrii, Germanii,
Sarmatii, si in genere toti locuitorii Scythiei, iara ct l!oru tem?era.te : peru mare,
deso, nici de totu dreptu, nici d'l totu eretiu, de culore 6chesia. : !LEArJ.tvrJ.c; 11-Etptroc;.
Ellu mai adauge (6) co Scythii, Thracii, Celtii si Germanii au pelea rece si umeda,
eo suntu moi, albi, fora multu peru si cu ochi alba;trii. - Claudianus (mortu dupo
(1) Tractatu despre aeru, ape si lo..:wri, 17-23.
(2) Idem 23.
(3) Idem 24.
(4) Problem. XXXVIII, 2. In ilEpt rd; ellu numesce pre Thra.ci si
(5) Vecii mai 1-usu, partea II, cap. V.
(6) De Temp. Il c. 6: l\e);:-u1; p1v y2t.p 'l.Cl:'t -:f:l A2axlc:) 'l.et't
:() zctl x7.\ E :; x () v ft).f;J -:ptJ.i";).,,
www.cimec.ro
259
an. 400 p. Chr.,) numesce anume pe Geti cflavos (7), ca si Hierooymus (8) si Isi-
dorus (9) anso se scie co acesti scriitori posteriori coofundara pre Gothi cu Geti,
prin nu se potu socoti ca isvore ( 1 0). - Clemens Alexandrinus (11) totusi in-
semneadia co Thracii, pene si pe dieii loru ii zugravescu cu perulu si cu ochii blondi,
iar lui. Firmicus (allu IV seculu d. Chr.) attribuia pe lei acestui poporu culorea rosia (12).
Ovidiu in fine, care in lungu-i exiliu la Tomi traindn printre Geti (13) le invetiase
limb'a (14) si scrisese chiaru poeme gete (15), ii descrie ca pt> niste 6meni crudi, ne-
imblanditi (ferus, dirus, durus, infestus, inhumanus, trux , truculentus, saevus, rigi-
dus, stolidus, maia pacatus etc.) cu perulu luogu nepiepteoatu, barba mare pene pe
(7) De taptu Proserp. Il, 65 : flavi Getae.
(8) Ep. LVII. ad Laetum: Getanm1 rutilus et flavus exercitus.
(9) Hispan. Orig. XIX. c. 23 cFlavent intectis capitibus Getae. Vedi si Orph. Argon. "
1031 sqq.
ro'Awvov E'&vo;, -:-'ih:'AE-:at <ril'Aat,
l::atupop.ci"tat; "tE, ri"to:; x,;t rup.vo:lou; Kixpu<r:X> ':"E
"ApGw7to:; '-:- 'Aptp.ci:G:to:;.
(10) Totu asemenea 1i Paulinus, episcopu de Nola (t 431), in }ragm. hisf. graec. de Miiller. -
Perulu blondu era pentru Romani indicele generalu allu Germaniloru. Procop (1, 313) descrie
pe Gothi: yo"t{lotx" l,'Jov'l AEuxO: ,0; Gti.p.at'=:X -:-t! E!Gt x?u "t0:; x6p.at; Ammian, despre !lo.ni XXXJ,
2 : proceri paene sunt omnes et pulchri, crinibns mediocriter ftavis, oculorum temperata torvitate
terribiles.
(11) Strom, VII; comp. Halllog, Skythen, p. 71.
(12) 1. 1 : cSi luna facit candidos, Mars rubros, Saturnus nigros: cur omnes in Aethiopia nigri,
in Germania candidi, in Thracia rubri
(13) Trist. V, 10, 37:
(14) Trist. V. 12, 55 :
barbarus hic ego sum, quia non intelligor ulii,
et rident stolidi verba. latina Getae.
Omnia ba.rbaria.e loca sunt vocisque ferinae ,
Omnia sunt getici plana ti more soni,
lpse mihi .videor dedidicisse latine,
Jam didici getice sa.rmaticeque loqui.
Adeloog (Mithridates) contesta. lui Ovidiu cunnoscinti'a limuei gete , considera.nd'o mai multu
ca ua ingOnfare poetica.. D'in contrn. 1. Grlmm, Ueber lornandes und die Geten, p. 32.
(15) Trist. IV. 3, 19:
Trist. IV. 1, 94 :
Trist. III. 14, 4 7 :
ah pudet! et getico scripsi sermone libellum,
structaque sunt nostris barbara. nrba modis,
et placui, grata.re mihi, coepique poeta.e
inter iuhumanos nomen habere Getas.
an mea. Sauromatae scripta Getaeque legent?
threicio scythicoque fere circumsonor ore
et videor geticis scribere posse modis,
crede mihi, timeo ne sint immista Jatinis
inquc meis pontica verbu legas.
www.cimec.ro
260
pieptu, privire selbateca si ingrozit6rr>, murdari si imbracati in piei (hirsuti, intonsi,
pelliti) (16).
Aceste trasuri generale, fo1a de!Jlina si varietate, fiindu de aiguru in-
suficiente, se incercamn a deco portretulu physiographicu allu Geto-Daciloru
nu Ee p6te completa prin medalii, prin monumente sculptatE>, si prin remasitiele mi-
de prin morminto.
2
Mat!-riillele cPllo mai bune ce putemu despre istori'a naturale a unui poporn
ajunsu la unu inalta gradn de civilisatiune, si care nu mai essista, suntu monumen-
tele Intii, rortretele, busturile, statuele si cbiaru picturile. Acosta documente ansa
nu t6te au ua denai otriva val6re pentru ethnographu, caci nu tote iud plinescu condi-
tiunile unei bune ethnographii. Asia, figuril9 de stylu, statuele alegorice, de fantasie
seu de conventiune, portretele facuta pentru collectiuni seu pentru decoratiunea mo-
numenteloru architectonice, nu potu, rigurosu, se se intre documente de
consultatu. Candu este vorb'a a reconstrui unu poporu dupo statui seu bu-
sturi, trebuescu allesse numai acelle ce au fostu facuta dupo natura. chiaru, prin ur-
mare traindu persSu'a ce representa; si anco nu e destullu ca elle se fie recunnoscute
de autentice, in acellasi timpu sa fie si esacte.-Pe a.llu douilea planu vinu por-
tretele ce nu reproducu figur'a umana in t6ta intregimea ei, basso-reliefuri, medalii,
medali6ne, monede, petre sapate etc., opere aliA numisma.ticei, glypticei si alle ar-
tiloru conventionala. (17)
D'in nefericire Getii si Dacii nu au lasa.tu mai nimicu d'in a.ssemeni monumente
artistice. Este adeveratu eo pe aversurile asia diseloru concave daca, batute
de siguTll in Transilvan'iu, avemu representate cato-va capete, anso intr'un11 chipu
asia de neme1tesiugitu, cu form'a nasului si a. fruntii anghiulara, verfulu nasului fi-
ninduse la unele prin globuletiu , iar buzele constandu in doui nasturei de cari se
tinu doua linii enrbe ce mbuca gur' a in cbipulu un ti furci, -asia co pentru momen-
tulu pbysiograficu Pile nu ne dau de niste presnmtiuni (18). Pe alte mo-
nede nasurile ne aparu cu ua lungime dusa pene la essageratiune; drepte, du incovo-
(16) Trist V, 7, 17:
T1is V. "1, 49:
vox fera, trux vultus, verissima Me.rtis imago.
Pellibus e t laxis arcen t mal a frigora braccis
Oraqne sunt longis horrida tecte. comis
Non coma, non ulla bar l'a resecta mauu.
Compara anca IV, 8, 83; IV. 10, 2; V. 10, 32; ltx. Pont. 1. 5, 74; 11. 7, 31; III. 5, 6; IV. 2, 2.
(17) Vedi Rllchet, Essai d''llne monogmphie du type du Romain ancien, in Memoires
de la Societe ,"l'Anth1opolo_qie de Paris, t. lii, Paris, 1868, p. 127 seqq.
(18) Vedi tab. 11, nnr. 1. 2 si 3. JJem tab. !it. J nr. 6. Despre ac0stc moneJe vcdi mai tleparte,
eap. XII.
www.cimec.ro
261
iatt>, la verfu forte ascutite, si prea multu sc6se afora ( 19). Este permisu a vede 6re
in aceste diferite typuri tendinti'a artistului de a represinta efigiile ngiloru daci?
cum acest'a se observa pe medaliile galle, cari, de si imitatiuni alle typuriloru stra-
ina grece romane, tindu an3o a se apropia de typulu gallicu : prin alungirea
verticala a caret"loru si prin rosit:unea rnultu resarita a nasului? (20).
3
De ua utilitate physiographica mai mare suntu fora indouiala operile de arta grece
si romane, de si trebue:.scu si acestea nllese cu multa atentiune , pentru co nu t6te,
11i nu in acellasi gradu insusiescu conditiunile mai susu pomenite de essactitate si au-
tenticitate.
Si pentru a ineepe cu statue, vomu pune mai antriu punctu de intrebare- ce-
atiunea insemnata : de!!o printre statuele d6torite scolei de la Pergamos (21), depuse
ca ofranda de cotra rrgele Attalos, in Akropolea Athenei (de siguru inainte de ol.
144. 4 [200 a. erei nostre]), si l).junse pene la noi (22) in numeru de doue-spre-die-
ce -(23) un'a, si anume figur'a d'in Nea poli (24), n'aru pute representa pe unu geto-
dacu lleu in genere lhracu. cari ne 'ndlmna la ua atare hypothesa suntu
urmat6rele : Sta.tu'a cum se gasesce asta-di completata (amendoue bratiele si picio-
rulu dreptu de In midilocu in josu, suntu moderne) infatisiadia unu resboinicu tineru
mortu si lungitu intr'ua parte, a carui rana mortale nu este visibile, si oore pare a
se fi sfarsitu asia de incetu si liuistitu, c .. tu l'ili mai multu de unu omu ce d6rme
unu somnu dulce. Ellu p6rh in pici6re incaltiami[jte (unu feliu de opinci), si panta
loni lungi strinsi la glesne; capulu 'lu ara accoperitu cu ua caciulii resfrnh, asia
numita bonnetu phrygianu, iara la11ga densulu se vede diaclmdu pe pamentu ua Fa-
bia incovoiata (25). In t6te acestea anso aru fi peste p6te a nu recunn6sce costumulu
si armatur'a daca, asia cum ni le arretta basso-reliefurile Columnei Trajane , si alte
(19) Vedi tab. !it. 1 nnr. 1 si 2.
(20) De Belogoet, ,qauloise'v. 11.
(21) Vedi 1. Uvorbeck, Gcschichte dtr Griechischen Plastik fur KunstZcr twd Kttnsl(mmdr.
Il, p. 176, a dou'a cdit., Lc:ipzig 1870.
(22) Descopcriroa accstorn st'll.tuo attalice imprastiate prin musccle Enropci se datorcdia lui
Brnnn. Vedi .Arch. Anz. J8tj5 l' 66. 67.-Cr. Dr. Cari Frlederlchs, Bausteine zur Geschichte der
griechischromischc1t Plastik, odc1 Berlin's antike Bilduerkc I, p. seq., DiissclJorf 1868.
(23) Numerulu loru totalu a trebui tu sa fie cellu l'uciuu 60, pote anco si 80. Vecli Overbeck op.
cit., II p. 178. D'in calle 11 ajunse pene la noi, trei se afla in Veneti'a si suntu desemnate ap. :;';a-
netti, Le antiche statue ncll' antisala delia libreria di S. Marco II, tav. 44-46; cinci in Neapole,
desemnate in Mus. Borbon. l V. tav. 21 (Clarac pl. 81 O. B. 2028. b ). VI. tav. 7 si 24; un'a in Va-
ticanu, vcdi l'rlns. PioClem. III. tav. 50; un'a in museulu Luvrului in Paris, ap Clarac, Mus. des
sculpt. pl. 280; cf. ibid. pl. 810 a., 858, 858 B., 859, 868, 871, 872; !i in fine a unu-spre-diecca in
stapenirea lui Castellani la Ron.'a. Gruparea acestoru statue vedi-o la Overbeck, IJ, fig. 95.
(24) Overbeck, II fig. 95 Nr. 10.
(25) Amu reprodusu Fabi'a incovoiata pe tab. P. Nr. 10,
www.cimec.ro
262
monumente figurate. D-lu inclina a vede mai multu unu persa.nu, de si
constata singuru ca : sabi'a incovoiata nu este specificu persana, nici caciul'a resfrnta.,
care in artea greca se da fora deosebire poporeloru orientale, nici despuierea pe ju-
matate a partii de susu a corpului, nici acellu chytonu fora de maneci, -pe candu
tiout'a stricta a Cl)stumului pers1nu aru fi cerutu ca esentiala conditiune hain'a cea
lunga cu maneci (26). Dr. C. Friederichs miii observa anco co : nici scutulu resboi-
nicului nu are form'a st1utului persieoescu, nici caciul'a de pe capu nu are clapele la-
turalnice proprii caciulei tiuguiat'l a Persiloru (27). De aceia d-sPa se intreba deco
nu cum va acesta figura representa mai probabilu unu Gallu , caci Gallii purtau in
adeveru nadragi, si p6te ca 'si si capulu cu ua caciula asemuita bonnetului
phrygianu, ca si Dacii de pe column'a traiana. Contr'a acestei d'in urma hypothese
anso vorbescu doua argumente : mai antf'iu, nimicu d'in ce constitue costumulu fi-
gurei attalice de la Neapoli- afora de braca-nu se regasesce in costumulu gallicu;
si allu douilea, este impo3sibilu a admite ca artistii de la Pergamo3 se fi iotrebuin-
tiatu in representarea uneia si acelleiasi grupe doua typuri de Galli asia diferite u-
nulu de altulu; coei caracterulu de siguru gallicu ce'lu avemu in statuele attalice
d'in Venetia (28) si in d'in Paris (29) este esprimatu printr'unu typu allu obra-
zului cu proportiuni nearmonice, partea inferiora prcvalendu fruntea, printr'unu peru
aspru si sbrlitu crescutu pe frunte si pe spate, asemenea comPi calului, si represen-
tatu fora cea mai mica linie ondulata si placuta; prin ua mustatia neingrijita pe
candu barb'a era rasa; prin dasemnulu plasticu allu sprinceneloru care adaoge la
selbatici'a privirei; prin abundenti'a carnii obrazului si a corpului mare si ]atu, cu
pelE'a grossa si tare, cu piciorele si manele increti te si nasprite do munca si geru; mai
departe , prin goliciunea completa a corpului, prin briulu, singurulu
cesi aruncau Gallii candu intrau in lupta, prin Jantiulu de gut 1 (torques} facutu din-
tr'ua bucata solida de metalu (bronzu seu auru) cu indouita impletitura, podoba spe-
cificu galla (30), si in fine prin scutulu sexagonalu (31) ce porta. Nimicu d'in t6te
acestea nu se aft.a in figur'a neapolitana do care esto vorb'a. Deco nu
pare a fi nici persana, nici g,)lh, remane a presupune co este thraca. Acum vine anso
cestiunea la ce anume grupa de statui putea dens'a apartine. D.uulu inchinatu de
Attalus 1 la Akropolea Ath mei repres9nta patru subiecte : lupt' a dieiloru contra Gi-
gantiloru, victori'a Athenieniloru asupr'a Amazoneloru, si asupr'a Persiloru la Ma-
(26) Overbeck 1. c. p. 181.
(27) op. cit., p. 325.
(23) Overbeck op. cit., II fig. 95 Nr. 4 si 1 ; si fig. 96 a. b.
(2!)) id., fig. 95 Nr. 5.
(30) Despre armatur'a. si costumu1u Galliloru vedi Lougperler in Bulletin archeolog. de l'Athe-
naeum fram;ais 1856 p. 41 seq. ; sarcophagu1u Amendola cu esplicatinnea lui Dlackle in Annali
d. inst. III, p. 28i seq.; De Delognet, Ethnogenie gauloisc, v. 11.-E. Desjardlns, Geographie,
h&.!torique et admini.!trative de la Gaule Romaine, Il p. 565-576.
(31) Friederiehs op. cit., 322-32&; Overbeck op. cit. II, p. 179-183.
www.cimec.ro
269
rathon, si iu tine invingereo. Galliloru de cotra regele Atta.lo3 (32). D'in aceste pa
tru grupe, prim'a nu pute contine figur'a in cestiune, acest'a neavendu nimicu d'in
representatiunea Gigantomachiei ; totu astu-feliu si cea de a dou'a
1
neputendu-se lua
fign'a dreptu amazJnll.; a trei'a grupa de asemenea, cJci
1
dupo eate aretaramu
1
nu
se afh in figura nim ieu caracteristicu persanu ; re11ane atunci sa ne oprimu la cea
de a patra :
Pucinu dupo mortea lui Aless1ndru c?llu Mare
1
Celtii Pannoniei petrunsera in
Panoni'a (33) , Mllcedoni'ii
1
si de ad in Greci'a sub conducerea lui Kambaules (OI.
124
1
4 [281 a. Chr.]J
1
devastandu cu focu si cu sabia totulu pene la Del1-hi
1
unde su-
ferira pcrderi nsemnate d'in ca.us'a frig 1lui
1
a fomei si a armeloru grecesci (34). Ua
alta puternica trupa compusa d'in a0
1
000 de Galli
1
sub conducerea a siepte-spre-diece
capi, navalescu in Thraci'a; infrangendu in lupte sanger6se pre Geti si Triballi (35)
ajungu pene la Byzantiu,jefuiescu Prorontidea
1
si in fine ch'mati de regele Nicomedes 1
allu Bithyoiei trecura in Asi'a (in iar n'a annului 279 Sire 278 a. Chr .), de unde
devastara Hellespontulu
1
Aeolis
1
Ioni'a si tiermulu continentalu
1
pene ce in finE' se
statornicira laogJ. riulu Halys
1
priimindu tributu de h. tote pop6rele si rt>gatele
de d'incoce de Taurus. Numai Attalos 1 allu Pergamului se 'mpotrivi a plaH vre-
unu tributu, si reusi chiaru a iufraoge intr
1
ua batali) mare si multu serbatorita, data
langa capital'a principatului seu (probabilu oi. 137. 3, 229), pre ingrozitorulu ini
micu
1
silindu-lu a se retrage in regiunea numita Galatia, dupo numele Galliloru (36).
In glorifica ti unea plastica a acestei victo1 ii se asiadia miediulu infl.oririi artistice de
la l'ergamos, desvoltarea sculpturei istorice in adeveratulu simtiu
1
care este impre
una cu creatiunile artei de la. Rhodos, celle doua mai flori alle plasticei
d'in epoc'a ismului. Acesta victoria constitua de ro subiectulu celJei de a patra
grupa
1
cea mai principale d'in tote, representandu victoriile contr'a barbariloru
de la apusu in comparatiunn cu luptele si victoriele Greciei contr'a. barbariloru de
la resaritu, contr'a Amaz6ueloru
1
cum si victoriile dieiloru Greciei cootr'a Uria
siloru. Iosa togmai acum se nasca dificultatea : D6co figur
1
a neapolitana fac6
parte d'in ace3ta grupa a Galliloru luptndu, vediuramu co ea nu are nimicu d'in
typulu si costumulu caracteristicu gallicu, "pe candu nu-i lipsesce nimicu d'in co
stumtilu caracteristicu seu thracicu. Conclusiunea este dero co: statu'a in rA-
stiune representa mai probabilu unu resboinicu thracu
1
care luase parte ca mllr
(S2) Pau!ania 1, 25, 2.
(S3) Strabo 4, p. 187.
(34) Leopold Contzen, Die Wanclerungen dcr Kclten, dargelegt, Leipzig
1861, p. 182-208.
(35) Justin %5, 1 : fugatis Getarum Triballorumque COJ!iis.
(36) Contzen, op. cit., 220-225.-Felix Roblon, Histoire des Ga.ulois d'Orient, Paris 1866.
www.cimec.ro
264
cenariu impreuna cu multi connationali ai sai, iu armat'a Gllliloru, luptele aces
tor'a contra regelui Porgamului (37).
Vomu mai observa in fine, co deco typulu figurei de la Neapole, comparatii cu
reprE>sentatiunile Daciloru pe Columna Trajaua, se deosibesce prin lips'a absoluta de
barba, si golliciunea unei parti d'ia corpu, uu trebue sa uitarou co ne atlamu anco
-cu tota characteristic'a completa si individnalisarea ethnica a barbariloru, cu tota
unirea: patheticului cu a naturalisticului ce ne 'ntempina pentru prim'a ora in ope-
rile artistiloru pergamici - ne afl.amu anco, dicu, totu pe domeniulu artii grecesci,
care numai intru atatu tine sema de fidelitatea istorica catu ii permite eharaeterW.u
idealu allu representatiunei selle. (38)
4
Mai tardiu ansa acesta caracteristica completa si individualismu allu formei pro-
prii artei pergamice se transforma intr'ua typica id ali sa ta, prin care poporele stra-
ina sun tu representate in loru numai. Se sciA co ua lege a artei statuare
classice fiindu simplificatiunea in operile sellt>, idei'a generale ce Grecii si Romanii
aveu despre pop6rele numite de densii barbare, o tradusera in arta prin apropiarea
cotra unu typu communu traditionala si conventionalu, care tinendu mai multu sema
de frumuset1'a plastiea de cotu de adevernlu istoricu seu de culorea locale, de par-
tea esteriora, de arme si costume de catu de form'a corpului, nu presinta indicii in-
destullatore prin ajutorulu caror'a se se pota, fora tema de erore, a se deossebf nati-
onalitatile d'in p11nctulu de vedere physicu, mai alesu candu este vorb'a de popore
lrgate prin communitate de rassa si de moravuri
1
de si prin costume; arme si
alte semne si atribute, elle suntu intru catu-va caracte:.-isate facia de Greci si de
Romani (39), nu anso si intre elle.
Asia, ua l:lerie de statne marmura, porphiru seu alte materii, classate in muse-
ele Europl'i sub numele communu de prinsi si facu te de artisti romani cu
l37) Se scie Thraciloru in genere, si allu Getiloru si Daciloru in parte, de a servi ca
lll"l'ceuari. li gasinm adessea in serviciulu chiaru allu regiloru Syriei si Egyptului (Athcn. J3. p.
593, Polyb. 5, 65, 10). 4, IG povestcsce co in anulu 260 Antiochus ave in armat'a sea la
incongiurarea orasiului thracicu Kypsela multime de cupatridi thraci suh conducerea lui Tiris si
Dromichaites, doue numi cari probedia lamuri tu co acesti Thraci erau chiarn Geti , coei primulu
amintesce numele poporului Tirizi inruditu cu Gctii, iam ccllu d'alla donilea este chiaru numele
vechiului rege getu Dromichaitcs. (Vedi Miillenhof, EncykL v. Ersch u. Gruber. art. Getcn, p. 456).
Ce este mai multu, pe atunci regatnlu gallu-thracu ridicat\1 prc ruinele statului Getiloru si Tri-
Lalliloru (vc,Ji Contzcn op. cit. p. 20:) -220) fiindu apropc de finit'T, atatu Galii catu si Thracii in-
ccpussera a se rcspandi scrvindu ci mercenari in arwatclc principiloru cclloru mari ca si cclloru
mici. Vcdi despre espeditiunilc GallilHU ca mercenari Gottl. Wernsdorf de republica Gnlatarum
liber singnlaris Nurimbergae 174H.- Droysen, Geschichte des llellenismus 2 th. Hamb. 1843.
(38) Friederichs, op. cit. p. 326.
(39) Dictionnai1e des Antiqttes de Ch. Daremberg et Edm. Saglio, art. Bllrbari.
www.cimec.ro
265
destinatiune a servi ca decoratiuni Ia arJele de triumJhu, la portice ei alte eiifieii,
in Ro m'a s6u aiurea, ne ofera tote acelh.gi ty pu chuacteristicu prin ua m lntia une-ori
cu ciucuri seu imblanita, incheiata cu copci pg umeru; prin ua tunica cu maneci in-
cinsa la midilocu cu unu briu; pantaloni lungi si strinsi la ; incaltiaminte cu
innodaturi seu legate cu noj itie ; si pe eapu calliula (bonnetu phrygianu) (40)
seu numai ua simpla cordea, seu cu capulu de totll golu (41), - costume identice,
pare-se Daciloru, Parthiloru, Peniloru si Asiaticiloru in genere.
Da aci grAutatea da a decide cari anume d'in aceste statue repreMnta pre
Daci, cari anume pre Parthi, Phrygieni, Mucomani etc. Pentru multe nu se scie
cellu pucinu destullu de sigura originea loro. Noi amu rdprodusu pe tab. P. Nr. 7
ua statua prinsu barbuu, pagtratore in musaulu da la Neapoli, mai multu spra
a se vede co atari statu!'l nu au vre ua insemnatate superiora artistica, vre ua con-
sceptiune libera, care sa realismulu formei si penetratiunea typului nRtio
nain, fiindu in scopu de a servi numai ea aculpturi decorative.
Suntu unele despre cari se p6te dice co au de obiectu allu representationei
loru anume pre Da.ci, si co dateadia c 1 sigurantia d'in lui Trajanu. Asia, sta-
tuela desgropate in diferite timpuri in cerculu forului lui 'l rajanu la Ro m'a. Inca la
164,9 Flaminio Vacca (42) raporta despre afbrea mai multoru statue daca; la 1813
s'a datu peste altele ( 43) necuano3cute; in 1856 sapan1u-se in zidirile de lang<1 fo.
rulu lui se deilwpari ua ssrie de dacs de marmura. , d'in
cari trei se pastredia adi in V aticanu ( 44); in fine la 1863 dermandu-3e biseric'a
S. Maria de pe Campo Culeo si zidind
1
l-S6 u casa in locu-i, la sapa tur' a fundamentului
se deda psste sub9tructiunile arcului de triumph11 allu lui Trajanu, peste 33 frag-
mente architectonice, peste do1e bu)a\i mai mari d'in fris'a de sub attica, peste or-
namente, basso-relievuri, si unu torso allu unui priosu dacu. D'in capetele gasita in
foru, unulu, cellu mai frumosu si cellu mai nobilu, de ua conservatiune perfecta, se
afla adi in museulu d'in Petersburg (mai inainte fiCUS9 parte d'in museulu Campana),
si dupo tote prvbabilitatile, este chiaru portrdtulu regelui Decebalu (45). Noi 'la re-
(40) Vedi tab. P Nr. 7 statu'a uuui prinsu daca, actualmente la Neapoli, Mu6. Borb. Nr. 11
(Clarac 2161 G ).
(41) Vedi rdunite mai figuri de prinsi barbari, la Clarac, Musee de sculpture antique et
moderne pl. 852 si 854 (Nr. n6I D, 2161 E, 2161 A. 2161 B. 2161 C. 2161 G. 2161 F. 2161 H.
211i2), pl. 853 (Nr. 2164, 2163). Idem, Monumenti inediti publicrlti dall' Instituto di Corris_pon
denza archeologica, Vlll, pl. LXXXIV, Racco!ta di stat. ant. pl. LVI.
(42) Memorie dei varie antichitlt, Roma 1549, n. 9.
(43) C. Fea, Notizie degli scavi nell' .Anfiteatro Flavio e nel Foro Romana, Roma 1813, p. 13
(H) In bra:cio nuwo, Vcl!i Indicazione antiquaria d'in annulu 1856 cun 9. 118. 127. Un'a
d'in elle este desemnata in .Mus. Chiaramonti II, 47. Reprodu:tinn..i in gypsu si terracota dupo den-
sele se afla in museulu de sculptura antica d'in B9rlin, N r-. 105-10 7. (Vedi C. Bausteine
1 Nr. 829-831), si in museulu nationala de anticuitati d'in Bucuresci ua statua si doue capete de
prinsi daci.
(45) H, d'Escamps, Marbres antiques du Musee Campana. aRome, 1856, foi. p. 85.-
18
www.cimec.ro
266
produeemu pe tab. N. Nr. l (namai capnlu este anticu). Ceea-ce da auteaticitate
si ua valora deosebita acestoru capete pentru cunoscerea typului dacu este loculu
desgroparii loru, in forulu lui Trajanu , care se scie co er decoratu cu monumtmte
inaltiate anume pentru a perpetua amintirea glorioB3a a imperatului in
Daci'a. Probabilu aceste capete apartinusera statuelorn puse la unu monumentu tri-
umphalu, de siguru in attic'a arcului de triumphu inaltiatu de
senatnlu in on6rea espeditiuniloru daca ( 46). Artistii avura, fora 'ndoniala ,
de modelu natur'a viua, pe prinsii de resboiu daci adusi ca sa ornedie triumfulu im-
peratului ( 4 7) ; peutru portretulu lui Dece balu , ei se servisera pote cu insusi cra-
ninlu acestui'a, transportatu la Rom'a cellu mai pretiosu tropheu d'in resboiele lui
Traianu cu Dacii. ( 48)
Ua alta serie de statue antice de marmura phryglca, d'in aceiasi epoca si repre-
sentf.ndu totu prinsi daci, suntu calle pusse mai tardiu in arculu de triumfu allu lui
Constantinu, d'assupra partii sc6se afara a celloru optn colonnP, intre spaciele libere
alle atticei, si se asemana sub tote rapporturile cu calle d'in forulu lui Trajanu;
numai co elle suntu pucinu mai mari, si capetele ce an snntu modern!'!, ceHe adeva-
rate fiindu, dupa cum se povestesce, luate de cotra Lorenzo da Medici si duse la
Florenti'a, spre a'si batte jocu de vigilenti'a guvernului.
Totusi unulu d'in elle se regassi neatinsu la desgroparea monumentului in annulu
1733, si dupo densulu t6te calle-alte fura completate in marmura alba, originalulu
depunendu-se in museulu Vaticanului. (49)
Frohner, La Colonne Trajane 1865, p. 5; idem, editiunea cea mare, t. T.- Dleraner,
eu einer kritischen Geschichte 1'rajans, p. 136 (ap. Bfldlnger, Untersuchuugen zu1 Rom. Kai-
sergeschichte, v. I) se indouesce ca acelu capu sa represente pe Decebalu. - In British Museum
d'in Londr'a se afla unu altu capu anticu atribuitu aceluiasi rege dacu, (Vedi Descript. of the
British Museum, t. III, pl. 6).
(46) Vedi dP.scriptiunea forului lui Trajanu la Frohner op. cit., si Franz Reber, Die Ruinen
Roms und der Ca.mpagna, Leipzig 1863, p. 171 seq. Arculu lui Trajanu s'a distrusu , nu se scie
pentru ce, sub domni'atui Constantinu cellu mare.
(47) Principii daci, la incheiarea pacii dupo a dou'a a lui Traianu in Daci'a, fura
siliti a se presenta la Rom'a inaintea senatului cu manele legate Ia spate, ca sclavi seu captivi.
(Cass. Dion. LXVIII, 10.-Hist. Pct1i Uag. p. 2-i). Se crodo co statu'a d'in Roma, (Coli. 'l'orlonia,
t. 1, Nr. 41, Clarac, musee de scult>ture antique et moilcrnc. t. V pl. 854 (2162) represP,nta unu
rege dacu prinsu de resboiu; figur'a nu arc barba, c dcstullu de <'srrrsiva; costumulu consta d'in
ua tunica. incinsa; ua mantia larga tinuta de ua agrafa si pantaloni lrtrgi si strinsi la glesne; pe
capu nu are nimica.
(48) Dio Cass. 68, 14. Unu fragmentu de vasu in terra sigilata (pamentu rosiu) gasitu, Ia 1Sf9
la Blain in Fra.nci'a, pare co se raporta. Ia sccn'a prinsiloru dttci inlantiuiti, cari ornat. triumphulu
lui Traianu. Vedi Wltte si Bullet. de ln SocietfJ des Antiquaires de France 1870
p. 113, 119-120, si 1872 p. 84.- Al. Odobescu, unu vasn de lutu cu numele lui Decebalu,
Bucnresci 1873 cu unu facsimile.--FrohnPr, La Colonne TraJane, ed. cea mare, textu. - Pro-
fessorele nostru, d. O. Hirschfeld, considera lucrulu ansa ca neJJrobatu anco.
(49) Reber, Die Ruinen Roms und der Campagna, Leipzig, 1863, p. Arco
cU Tra.jano, in Bullet. dell' .Instit. 1863, p. 78--80. --H. Fraucb, Zur Geschichte Trajan's, Gil-
www.cimec.ro
287
V1Jmu mai aminti anco doue statue prinsi D Lei d lsgropat l in R lm':t , un' a in
iulie 1841 cu recladirii cas3i d'io strad'a Coronari num. 211, si alt'a in
genarie 1859 ocasiunea unei sapaturi in cas'a Vannutelli d'in strad'a Governo
Vecchio num. 46. D. A. Pellegrini (50) care a vorbitu cellu d'anteiu despre ele, a-
reta co prim'a, cu multu mai mare de cotu statur'a omului, este de marmura alba,
ca si intacta, dupo stilu de si guru d'in epoc'a lui Trajanu; co cea de a dou'a, inalta
aprope de 11 palme, cu nasulu, ua mana si patru degete d'in cea-alta mutilate, cu ua
tunica cu maneci incir:sa, cu incaltiaminte legata cu curele, cu mantia incopcata cu
agrafu pe umerulu dreptn, si cu caciula tiuguiata resfranta inainte ca bonnetulu
phrygianu, dateadia d'in aceiasi epoca, si co paru a fi servitu assemenPa statue nu
numai la decoratiunea arcului de triumfu, dero si la supra-ornamentarii
atticPi vre unui edificiu naltiatu de imperatulu Trajanu triumfatoru despre daci, cum
erau statuele prisonieriloru daci, podobe pe d'io afara alle basilicPi Ulpia d'in fo-
rulu trajanu, pe cari architectulu Apollodoru voi se le substitne Telamooiloru seu
Cariatideloru, spre a co si Dacii sustinea greutatea sclaviei loru. (51)
Typulu dacu d'in aceste monumente alle statuarei antice, este esprimatu, mai cu
sema in capetele colossale d'in forulu lui Trajanu, cu ua maiestrie si fidelitate rara.
Ua facia lata si selbateca cu niste ochi mari coperiti de sprancene dese si bine arcate,
nasulu dreptu cu narile largi, si cu verfulu mai multu rotundi tu de ca tu ascutitu,
perulu lungu crescutu pene la midiloculu fruntii, mustati lungi si barba mare latiossa,
care se pare puci nu ingrijita; prin despartirea favoriteloru de barba, figur'a devine
mai lata si mai patrata. Capulu da.cu se p6te dice co este mai multu rotundu de
cotu luogu, adico co perpendicular'a scoborita d'io verfulu capului pene in jossulu
barbiei (abstractiune facendu-se de peru buba) nu intrece, seu mai de locu, in
lungime lini'a orizontale trasa la um?rii obtazllui in figurele vediute in facia, seu
d'in josulu fruntii pene la partea posteriora a capului (tiast'a), la calle ce suntu ve-
diute in profilu.
strow, 1837, p. 604 seq.-Este de aJmisu co aceste statue nu suntu luate d'in forulu lui Trajanu ,
si anume de la arculu de triumphu allu lui Trajanu, cum crede Frohner (La Colonne Trajane, 1865,
p. 46 nota), fiind-ca nu s'ar mai fi pututu gassi aci resturile unoru statue assemenea acestor'a, si
apoi, forulu lui 'l'rajanu era completu la incepu tu tu secolului allu lV-lea. Ammianu Marcellinu (re-
rum gestarum, XVI, 10) dtscriindu intrarea triumphale a irnperatului Coustantius in Rom'a, ar-
retta co acest'a remase immarmuritu inaintea unui capud'Opere atatu de uriasiu si straludtu cum
era forulu lui Trajanu : Gigantei contextus, nec relatu effabiles, nec rursus mortalibus appetendi.
Presuptmemu dero impreuna cu Dierauer (op. cit. p. 136) co acelle clasice sculpturi provinu de la
unu al tu arcu de triumphu allu lui Trajanu, seu de la unu altu monumentu inaltiatu in Urbea
Eterna spre vecinicirea invingeril .. ru lui Decebalu.
(50) A. Pellt'grlni Scavi di Roma, iu Bullet. d. lnst. archeol. 1859, Roma, p. 69.
(51) La asemenea serv.au, observa d. Pellegrini. si celle cloue statue de prisonieri daci, afla
tore ua data. in pa.la.tiulu Farnesa, si adi in museulu d'in Nea.poli. Cf. Maifel, Raceolta di stat.
attl. pl. LVI.
www.cimec.ro
268
5
Typulu dacu se p6te studia si mai bine pre Column'a Trajana. Acestu monumentu
inaltiatu in centrulu forului trajanu de cotra senatulu si poporulu romanu in annulu
113 d. Chr., spre amintirea glorioseloru espeditiuni alle imparatului contr'a Daciloru,
sta pene asta-dj in fiintia la "R.om'a, inaltu cu subterana, piedestalu si capitelu, de
106 piciore, si compusu d'in 29 bucati enorme de marmura alba de Paros (in gro-
sime de 2
1
/-t pici6re) asiediate strinsu unele de altele si scobHe pre d'in Iauntru spre
a face locu unei scari spirala cu 185 trepte, care duce pene Ia plat-form'a capitalului.
Piedestalulu patratu este acoperitu pe catA si patru alle lui fetie ca sapaturi ce re-
presinta gramedi de arme si vestminte alle poporului cuceritu, victorii; iar d'a Iun-
gulu stalpului se incolacesce ca ua cordea unu breu, volumen, de sculpturi, ce de-
vine d'in ce n ce mai Iatu, cu ratu mai multu se ridica in susu, pentru a contraria
astu-feliu micsiorarea optica nascut& prin distantia (52). Acestu breu formeadia 23
de spirala, divisate in 124 de tabelluri minunatu lucrate, in cari ni se presenta
expeditiunile contr'a Daciloru cu tote variatele loru scene : marsiuri, trecere peste
riuri, poduri, lagare, magazine, casteluri, lupte, assediuri, daramari, predari si ar-
deri de cetati intarite, fapte personale alle imparatului, si altele. Apoi vine capitelulu
cam assemenatu cu cellu doricu allu Elleniloru, si in fine piedestalulu circulariu in
care fusese asiediata statu'a de bronzu a lui Trajanu cu ua lance in man'a stanga,
si cu ua victoria aripata in cea drepta (53). Ori-cine a avutu occasiune sa studiedie
cu amenuntulu la Paris (54) seu aiurea, mulagele complete dupo Column'a Trajana
nu pote indestullu lauda frumuseti' a relievuriloru (55 ), concepute si esecutate cu
(52) Figurile au josu ua inaltime de 0,50 met. , anso crescn sub capitolu pene la 0,60 met. De
aci vedemn grij'a cu care artea antica tinea sema de micsiorimea optica.
(53) Bellorl, Colonna Trajana, disegnata ed intagliata da Pietro Santo Bartoli, con l'esposi
tione latina d' Alf. Ciaccone, Roma, 1 tom. foi. obi. - Alph. Claccone, Historia utriusque belli
dacici a Trajano Caesare gesti, ex si'lft!;llachris z u e in Columna cjusdem Romae visuntur col
lecta, Romae 1596, fol.-(Vedi textulu latinu si traducerea romana in Tb. Clparlu, Archiv. pentru
filologia si istoria, 1867). Fabretti, De Columna Trajana syntagma, Romae 1683; Morelll, Co-
lumna Trajana a Gorio illustrata, Amstelodami, 1752, foi. - Frohner, La Colonne Trajane ex-
pliquee, Paris 1865, in-8 ; Idem, La Colonne Trajane ed. Rothschild, Paris 1872.
(54) In Pavillon Denon allu Luvrului se pote vede reproductiunea galvanoplastica a Columnei
Traja.ne, dnpo mulagele esecutate in 1861 si 1862, d'in ordinulu imperatului Napoleonu 111.
(55) Pentru a dana idee despre characteruin artistica si bogati'a compositinnei am reprodusu
eate-va din ele pre tabelnrile 1, III, IV si !it. X Nr. 2. Acest'a din urma (compara tab. III) ne
presenta nnn castelu romnu pre marginea unui riu cu maluri ripose, Oltulu seu Dunarea, incon-
giuratu si atacatu de trupele dace cu sageti, cu baliste si cu unu berbece, pe candu Romanii se a-
para cu )anei (ce nu se indica) si bolovani de petra. De alta parte catafractari (calareti accoperiti
impreuna cu caii d'in capu pene in pici6re cu cuirasa [cataphracta] de soldi) dnci seu sarmati, im-
preuna cu alte trupe dace pnnu pe Romani in mare pericolu. D'in fericire ansa pentru acesti'a, ca
valeria gata sen daca, care voesce sa treaca peste riulu inghetiatu in ajutoruln incongiuratilorn,
incerca mari perderi prin ruperea ghetii si inecarea de omeni si cai, de si de pe malu se vedu si-
www.cimec.ro
269
inima si sentimentulu omenescu, cum si realismulu istoricu cellu mai pronunciatu
si mai decisivu, care sacrifica une-ori partea estetica a si cadrulu ima-
ginei, numai ca sa remae fidelu fapteloru si istoriei, cari singure dau tonulu si me-
sur'a. Astu-feliu aci nu avemu ua chronica pomp6sa si fal6ssa de isbande, taiata in
petra, ci ua opera specificu romna, absolutu realisti ca si istorica, de mare importantia
si de capitale interese nu numai d'in punctulu de vedere allu anticitatii, allu archi-
tecturei, tacticei si arma turei si Daciloru, dero si d'in punctulu de vedere
ethnograficu, fiindu unu adeveratu thesauru de ethnographia glyptica. Artistii au pusu
ua grija deosebita vrednica de mirare in sculptarea a mii si mii de figuri,- coei nu-
mai figuri omenesci suntu 2500- dandu fie-cari'a physionomi'a sea proprie, indivi-
duale; ua silintia neobosita in reproducerea fidela a typului nationalu, a costum"loru,
armeloru, insemnieloru si pod6beloru poporului invinsu; in espressiunea viua pathetica
a personeloru puse in actiune, in observarea motiveloru psychologice interessante, in
correctitudinea, care la unele capete atinge culmea de frumusetie a formei. (56)
Proba co artistulu are intentiunea de a reproduce unu typu nationalu dacu este a-
semuirea generale a figuriloru dace, cari se deosibescu de la prim'a data chiaru de
alle Romniloru, Germaniloru, Sarmatiloru etc. Ellu representa pre Daci c pre niste
voinici si robusti resboinici, cu tali'a de uriasi, cu perulu lungu, totu asia de incultu
si sburlitu c si barb'a si mustatile ; ochii viui, afundati, cu privire mundra si ame-
nintiet6re, cu sprancene mari, desse si cu arcad'a sprancenara proeminenta facendu
unu contrastu enormu cu typulu romnu caracterisatu pe Columna prin ua frunte en
lintie zadarnice ca sa-i scape. Unu pilloforu pare desperatu la acesta trista si ingrozit6re privelisce.
Cei doui arbori visibili la ambele parti alle scenei despartu represcntatiunea de ceea-ce precede si
de ceea-ce urmeadia imediatu, precum acest'a se observa in genere pre tota Column'a. (Vedi Froh-
ner, ed. mare ap. pl. 54-66).
Allu douilea basso-relievu (tabl. 1) ne face sa assistamu la ua crancena lupta d'intre Daci si Ro-
mani. Insusi Trajanu comanda d'in verfulu unei coline; annat'a daca se impotrivesce eroicu. Se
vede unu legionaru cum in mana tine spad'a, iar cu dintii, capulu unui dacu ucisu, pe c.ndu
alti doui areta imparatului cu triumphu capetele de ciuendu taiate alle altoru doui inimici. Lupt'a
se finesce cu unu macelu sangerosu; pamentulu este acoperi tu de cadavre si raniti; printre acesti'a
unu tineru dacu e dusu prc br11.ti? de doui camaradi ai sei. Actiunea se petrece in timpulu unei
furtune prin Jupiter tonitrualis (ZEu; dieulu trasnetului, care d'in verfulu no-
riloru trasnesce pe inimici. (Vedi Frohner, ed. mare ap. pl. 47-50).
Ua noua lupta se representa pe baso-relievulu d'in tabl. IV (Frohner ed. mare pl. 52-63). Da-
cii se vedu loviti de tote partile, si de diferite trupe : calareti , pedestrii si de auxiliari germani,
cari se batu goi si cu ciomege. Si aci Dacii suntu invinsi; unulu d'in capii loru, unu piloforu, tsi
implanta si11guru spad'a in peptu, preferindu m6rtea d8 catu sa cadia viu in manele Rom.niloru,
Pe delu se vede unu siru lungu de care dace incarcate cu arme, steguri si vase; pe un'a d'in roti
ae afla. lega.tu cadavrulu golu si ciuntitu allu unni prisonieru romanu.
(56) MUller, Handbuch 14\l, 3. 193, 6. Stark, .tirchaeol. Studien p. 38.- Overbeck, op. cit.,
II 378 eeq. - Meler Geschichte der bildenden Kiinstc bei den Griechen und Romern, herausgegeben
von Riemel", Dresd. 1836, Theil IIr, 231.-Francke, Zur Geschichte Trajan's und seiner Zeitgc
nossen, Giistrov 1837 p. 184, seq., G0U seq.-Dr. Cari Frlederichs, Bausteine, 508-51!.
www.cimec.ro
270
entablement, adica ua frunte ce are ua radicatnra longitudinala inl!emnata d'asupra
spranceneloru si a arcadei sprancenare, si care mai in susu se trage treptatu inapoi ,
asia catu in profilu ea are doue planuri, doue grade, iar vediuta in facia, se ingus
Mdia multu in j;jUSU. (57)
D'in numer6sele figuri de daci si dace de pe Column'a Trajana am reprodusu pre
tabl. N. O. si P. eate-va mai caracteristice, cari potu sa dea ua idee esacta despre
typulu si costumulu dacu.
Artistii nPgasindu pote in operile de arta nici .. uuu modelu pentru a
plasticu pre Daci, se aplicara, liberi de ori ce lt>gatura traditionale, a studia si re-
produce nu numai partea esteriora : armele si costumele , dero si trasurile fetii ,
form'a corpului, particularitatile nationale alle poporului daeu, introducendu in o-
per'a loru, spre completarea characteristicei ethnice, chiaru si acelle trasnri si singu
laritati, cari nu pute fi frumoase, armonice. De aceia constructiunea capeteloru dace
nu se conforma esactu cu proportiunile ordinare, departandu-se multu de masurile
ce ni la da celle-alte capete antice, si de regul'a care divide obrazulu, in inaltimea
st>a, in trei parti apr6pe Pgale (regiunea fruntii, a nasului (58), si a 'gurei si bar biei).
Prin disproportiunea trasuriioru fetiei, prin perulu aspru si in neregula ca a-
coperea capulu si barb'a, prin nasulu latu si borcanatu (59), typulu dacu se depar-
teadia enormu de cellu greco-romanu, asia cum l'au fostu esprimatu artea. idealisan-
du-lu. Se vede latuuritu co artistulu s'a silitu sa represente pre barbaru in opositiune
cu classiculu, rAunindu realismulu in forma cu insemnetatea valorii intellectuale.
Niste figuri ca celle d'in tab. O. N r. 3, tab. N. Nr. 1 si 3 au cu totulu caracterulu
unoru portrete. Cu deossebire figur'a d'in urma cu acellu capu diformu, cu fruntea
scosa inainte, cu ochii in fundulu capului, eu nasulu la verfu si cocirjatu,
cu barbi'a scosa afara si cu trei fire in barba, prrcuru si costumulu curiosu in care
personagiulu este 'mbracatu, invedereadia naturalismulu si individualismulu formei
cellu mai daseversitu (60), pe care numai dora scol'a pergamica le roalisase in o pe-
riie loru artistice.
Catu despre femeile dae (61), cumia artist.ulu nu le idealisa., se p6be dice
co suntu frumoase, suptiri in talie, nalte si majestuose, 01:hii mari si dulci, pleopele
adunci cu arcel" alungite inchidiPndu-se la celle doue coltiuri opp.1se printr'unu un-
ghiu asemenea ascut1tu, gur'a potnvita, buzele carno3e, si barbt'a. forte: (62)
(57) Charles Rothet, in Mhnoires de la Soc-ietc d' .Anthropologie de Paris, t. III, 1868 p. 136.
(58) Leon Ueozey Rechcrches sur les figures des femmes voi!Cts dans l',lrt grec, Paris 1873,
inf. p. 3.
(59) Vedi de esemplu, tau P Nr. 2, tab. O Nr. 3.
(60) Vedi despre acesta figura si celle cu Nr. 4 si 5 tab. P, mai multe in cap. urmatoro.
(61) Tab. O Nr. l, 2 si 4; tab. V.
(62) Figur'a Nr. 2 tab. O este ua daca care arde de viu pe unu prisonieru romanu; vedi tab. V
figur'a cu tortia. (Frohner, pl. 70). Pe figur'a Nr. 4 tab. O, ce ni se presinta intr'ua inclinare a
capull!li simpla si gratiosa, se vede dulceti'a si majestatea obrazului mestecate cu tri-
stetii.
www.cimec.ro
271
A:lfora de statue si Column'a Trajana mai suntu si alte monumente alle plastieei
in care gasimn pre Daci representati cu fisionomi'a loru characteristica, bas-reliefe (63)
si medalii batute de Trajanu dopo cucerirea Daciei in amintirea espeditiuniloru selle
glorioase in acesta tiarra (64). Anso nu ne vomu opri asupra-le, pentru co nu adaoga
nimica nou la calle constatate pene acum despre typulu dacu.
(63) In museulu Luvrului d'in Paris se afla fragmentulu unui ba.sso-relievu de unu charaeteru
frumosu, pe marmura de Paros, provenindu pote de la vre-unu arcu de triumphu naltiatn la Rom'a
in on6rea lui Trajanu. Este reprodusu si in CI arac, Musee de sculpture antique et moderne dv
Louvre, pl. 144, Nr. 349. Barbarulu ce se representa aci energicu contr'a unui legio-
naru romanu inaintea colibei selle conice coperite cu trestia, porta acelasi costumu ca si dacii pe
basso-relievurile Columnei Trajane; typulu este forte espresivu, fruntea mergendu inapoi; bal'bi'a
rotunda, iar perulu lungu lassatu pe spate. Ellu s'aru pute lua dreptu dacu (asia, Clarac, Mam.ul
de l'histoire de l'a1t chez les anciens, Paris 1847, pag. 140 Nr. 349, si A.lfr. Maury, Journal
des Savants, avril 1867 p. 357). Altii vedu in acesta figura unu Celtu. (Asia LyeiJ, l'anciennete
de l'homme prouvee par la Geologie, tl"ad. Chaper, Paris 1864).
Pe tabl. X Nr. 1 avemu inceputnln unei compositiuni scu!pturale,-unica la inceputu, dero care
s'a taiatu apoi in patru bucati, spre a se intrebuintia la arculu lui Constantinu. Compositiunea in-
cepe cu intrarea triumphala a lui Trajanu condusu de dieiti'a Rom'a si incoronatu de Victori'a,
dupo care urmeadia representatiunea neintrerupta n deosebiteloru scene de lupta alle Daciloru
cu cr.valeria romana, seu cu legi unile. D'in punctulu de vedere allu artei- aceste basso-relievori,
vrin energi'a si frumuseti'a formeloru, prin darea la lumina a espresiunei pathetice in personale
ce suntu in actiune, si a motivu!oru interesante psychologicesce, intrece cu 'multu totu ce s'a pro-
dusu in artea plastica d'in acellu timpu, chiaru bassorelievurile de pe Column'a Trajana; de si
fora indouiala si elle imparta.siescu cu acestea acelesi scaderi : gramadirea de figuri ce produce in-
curcatura de linii si figuri, ncobservarea legiloru pentru dimensiunea spatiului, lips'n unei con
ceptiuni si esecutiuni libere artistice, impedecate si acf d'in causa realismului pragm<tticu in prin-
cipiulu compositionaln. Vedi Overbeck op. cit., II 381.-Rosslnl, Gli archi trionfali, p. 11 dice:
La mischia o si grande e si viva che nulla puo veder;i di piu espressivo per una sa.nguinosa e
decisiva battaglia. - KugJer, Kunstgeschichte, 8tuttgart 1856, 1, p. 215. - Despre cellealte
relieve cu representatinnea daciloru puse la arculn de triumphu allu lui Constantinu vedi Rossini
op. cit., si Augsb. Allg. Zeitung Beilage zu No. 112. 12 April1862, p. 1683.
(64) D'in aceste numer6se medalii.. unele ne. pres in ta pe Daci plangimdu (Henry Cohen, De&
cripUon historique cles Monnaies fl'appees sous l'Empire romain, t. Il, 1859 Nr. 75, 76) altele
in attitudinea tristetii ,Cohen Nr. 160, 484-487) seu a captivitatii (Coben Nr. 77, 160, 163
217, 268, 269), calca+,i cu piciorulu (Cohen 155, 233, 264) seu standu in genuchie ca ru-
gatori (Cohen Nr. 235, 266, 267, 414-431, 473). Daci'a se personifica printr'ua femeia ee
siede pe ua stauca tinimdu unu stegu cu aquila; la stang'a sea, unu copilu in mana cu
spice de grau; inP.intea ei, unu altulu tinendu ua ciorchinP de struguri (Cohen Nr. 332-834,
Rev. DACIA AVGV5T. PBOVJNCJA. 5. c). Pe alte medalii D:tci'a se vede inla'ltiuita (Cohen Nr. 74)
seu ingenuchiata j inainte-i Trajanu in pici6ru in V8stmintu militarescu, tintmdu ua hasta j Rom'a
cu ca.sca tinde mana Daciei (Cohen Nr. 539.); Vedi M. 1. A.ekner, Dacien in den antikeK
llfunzen, Archiv fiir die Kenntniss von Siebenburgens Vorzcit und Gegenwart, 1 hand, Herma.nn-
stadt 1840, p. 69 seq., si in Mitthcilungen de1 K. K. Commission zur Erhaltung der Baudenkm,
Wien, 1862 band VII p. 13)-141, iGi-173, 195-199, 221-228,247-251.
www.cimec.ro
272
6
Astu-feliu, in eate-va d'in aceste monumente alle plasticei romane trebue a se re-
cuo6sce tendinti'a subjectivismului si realismului, caci chiaru dmdu figurile dace ce
elle ne representa nu aru pute fi socotite'c persona determinate, anume allese d'in po-
porulu dacu, totusi aceste figuri remanu totu de-a-un'a ca representantele celle mai
bune, per ecceleneiam alle acestui'a, ca cea mai completa characteristica, cu totulu
departe de typulu idealisatu ce ne apare pe alte monumente, io cari pop6rele streine
se l'epresenta in totalitatea loru, in niste trasuri characteristice generale. Pe monu-
mentele posteriore lui Trajanu, in epoc'a de decadere a anticei plastice, oum de e-
semplu pe CoJumn'a si arculu de trinmphu allu lui Marcu Aurelu , pe calle doue ar-
curi triumphali alle lui Septimiu Severu, nu avemu nici chiam atata : originalitatea
este aprope atinsa; portrete. relievuri istorice si ornamente sculpturale, compositiu-
oea si technic'a, totulu e copiatu schematicu si fara cugetare, asia co in loculu ma-
estritei columna trajane se presenta ochiului umbr'a acesti'a ; ei in schimbu1u basso-
relievului energicu si plinu de viatia si de arta, ni se da sarbede copii , schelete ce
ne insciintiadia co artea romana s'a i11gropatu ua data cu libertatea si cu viati'a po-
litica a poporului romanu. (65)
17
Operile de arta ansa, nefiind1:l natur'a, ne dau numai rapporturile partiloru ,
iaru nu si precisiuoea rigurosa a lucrurilorn. Form'a craniului dacu, fie prin mensu-
ratiune, fie intr'altu chipu, scheletulu, culorea, tali'a si alte particularitati corpo-
rala alle individeloru, tote acestea in zadaru le ceremu de la densele. Numai my-
steriosele remasitie de prin mermiote aru pute cowpleta pene la unu punctu notiu-
nile ce ne mai lipsescu despre typulu da cu, si anume craniile ; anso d 'in nefericire
pene asta-di nu avemu macaru unu singuru craniu care sa se p6ta cu sigurantia a-
tribui Daciloru (66), pe candu in craniologia resultatele nu ofera insemnatate de
catu deco se 'ntemeiadia pre studiulu unui mare numeru de cranii.
Suntemu redusi dero a ne multiumi cu eate-va trasu;i generale daduse d'in fap-
tulu incontestabilu co poporulu geto-dacu e r indo-europenu, apartinea dero rasei
mediteranee caracterisata prin urmatorele : cranii mesocephale si brachycephale ;
naltimea craniului scade obicinuitu cu latimea lui crescenda; perulu este mai adesea
carliontiatu ; typulu figurii mai multii lungu, fruntea lata si bombata, nasulu bine
forma tu si scos,u afara; ochii taiati oriz.ontalu ; buzele" mici si nici de cumu umflate;
(65) Overbeck op. cit., 401-415.
(66) Cu dreptu cuventu eminentulu academicu d. V. AlesandrescnUrechia observi mai acum
diece auni : E ua mare paguba ca toti cei cari au despuia tu sarcofage si morminte, nu pusera
grija a conserva craniele. Ele suntu indispensabili la studiulu ethnografiei dacice (Relatiune des-
pre ua excursiune la Recica, ap. AI. Odobescu, Annalele Societatii Academice Romane, X,
sect.II).
www.cimec.ro
273
culorea pellei la poporele nordice alba, perulu blondu si ochii albastrii, pe cndo in
Europ'a sudica totulu este mai inchisu. (67)
CAPITOLULU XI.
Probe ethologioe
1
In presentulu capitolu ne propunemu a schitia phisionomi'a morale si intellectuale
a Getiloru si Daciloru, characterulu loru nationalu ; obiceiurile, credintiele, instituti-
unile civile, politice, militare si religiose, si in fine gradulu Joru de cultura si civi-
lisatiune, servindu-ne cu scriitorii vechi greci si romani, si cu monumentele de ori-
ce natura cari s'a pututu pastr de la acele popore.
Pentru c tabloulu an se se fie pe deplinu esactu vomu studia in deosebi pre Geti,
si in deosebi pre Daci, sepadmdu notiunile privitore in genere la Thraci, de celle ce
se refera numai la Geti, seu numai la popornlu dacu. Astu-fehu procedandu, vomu
ajungeo, pe catu se p6te, a cuprinde trasurile particulare si distinctiva alle tl.e-caruia
d'in celle doue nemuri thrace, cum si punctele identice ce le lega impreuna.
I. Caracterulu nationalu si facultatile intellectuale alle Getiloru si Dacilcwu.
A.. Geti
2
Herodotu, atatu de staruitoru candu descrie moravurile, credintiele 11i obiceiurile
Scythiloru, ou este totu astu-feliu si pentru vecinii &cestor'a, GPti, pe cari ellu, cellu
d'anteiu ii mentioneadia la sudulu Dunarii, cu occasiunea expeditiunei lui Darius in
Scythi'a (IV 93-96). Acestu alegEmdu-si regiunea de la gurile Istrului basa
de atacu contr'a cntreieratoriloru Scythi d'in intensfle campii dintre Prutu si Volga,
trecu mai anteiu cu armatele sele prin territoriulu populatiuniloru thrace : Odrysi,
Skymniadi si Nipsei, cari toti se inchinara puternicului monarchu, fora nici ua. im-
potrivire. Numai Getii mai dirji d'in fire-le, si rezemati pre positiunea muntosa a
tierrii loru, intrara in lupta cu densulu, dero in desiertu, roci fura batuti si con-
strinsi a veni in ajutorulu lui, contra Scythiloru. Acesta indramela necumpenita a
Getiloru face pe Herodotu a-i numi : eei mai curagiosi d'in nemurile thrace : @p"fjt-
'X.roY (IV
1
93).
(67) l:<'riederich MUller, .Allgemeine Ethnographie, Wien 1873, p. 483.-0scar Pesebel, Volket
kunde, vierte auflage, Leipzig 1877, p. 517 seq.
www.cimec.ro
Thucydides nici afirma nici nega ace3t'a, ansa d'in faptulu rapportatu de Arrianu
(Annab. 1, 1-5) despre fug'a Getiloru (deja stapeni pe malulu stangu allu Dunarii,
ann. 324 a. I. Chr.) d'inaintea armeloru lui Alessandru Macedonu, cum si d'in cellu
rapportatu de J ustinu (32,3) despre pedeps'a ce le-a impusu regele loru Oroles, fi-
illdu-co se aretara fricosi intr'unu resboiu cu Bastarnii, urmeadia co cellu pucinu de
aste dati Getii nu se dovedira de si in alte occasiuni, contr'a Odrysiloro,
Macedoniloru, Romaniloru, si in resboiulu cu Lysimachu, ei desfasiurara destulla for-
tia si curagiu (1).
Scriitorii posteriori lui Herodotu se refera mai multu la marturi'a acestuia des-
pre curagiulu neclatitu de morte, indrasnel'a in lupta si in primejdii alle Getiloru
Asia Mela Pomponius numesce pre Geti omeni forte gata de morte (2), fie co unii
credu cum co sufletele celloru raposati se reintorcu pentru a locui in alte cor.
puri noui, fie co altii credu, co de si nu se mai intorcu, anso nu peru, petrecendu ua
a dou'a viatia in locasiulu fericitiloru, fie dupo altii in fine, co de si se stingu cu
totulu, anse e mai bine a muri de catu a trai (3). La act1Iesi cause attribuesce Iu-
lianu, tardiu multu dupo Mt>la, curagiulu Getiloru (4:), cunnoscuti ca si restulu
Tbraciloru de buni soldati (5), de desprlltiuitori ai mortii, ceea-ce ne esplica si apli-
carea loru pronunciata cotra sinucidere, obiceiu invechitu la densii (6), cum si alte
(1) Pans. I, 8 dice: Cf. Dlodor XXI, 20-22; Trogus Pompejns
(Epit. Just. lib. XVI).
(2) Mela II 2, 3 : cQuidam (Thraces) feri sunt et ad mortem paratissimi, Getae utique.
(3) Mela II, 2, 3: cld varia opinio perflcit: alii redituras putant animas obeuntium; alii, etsi
non redeant. non taman, sad ad beatiora. transire; alii emori sed id melios esse,
quam vivero.
(4) luliani quae supersunt (IOfAIA!Wir rec. Fr. C. Hertle1n. voi.
I ed. Teubner, pag. 420 : oi (IY,Ott) 'l:WV 7t!imon fLIXY.lfLW"t:Ot;;ot ytyov:xow, p.6vov
&ni< l\IXL .;;V E7tEli1V b 7t1Xp' Cf. despre Zamolxis ib. p.
316, 4. 397 17.
La Dion Chrysost. Orat. XLVIII 2 Getii sunta numiti: ix&pol l'e'-t<Xt> Getii afari
si ti dusima.ni.
(5) De acei'a ii vcdemu adesea ca mercenari in serviciulu poporoloru vecine. Thocyd. II 96 de-
spr<l Thracii in resboiulu lui Sitalkes contra Macedoniloru.- Thucyd. VII, 27 despre Thracii
(-:ou in serviciulu Athenieniloru. Athen. 13. p. 593, Polyb. 5, 65, 10 despre merce-
nari thraci in armat'a regiloru Syriei si Egyptului. Arrlan, Exped . .Alex. III, 12 etc. despre
OdrysE si Thracii dosi cu Alessandru. Despre Geti in arruat'a lui Antiochus la incongiurarea ora-
siului thracu Kypsela vedi Polyaen. Strat. IV, 16; Vll, 38.-Despre Thraci aoxiliari in cava.le
ri'a romana vedi Sali. Jug. 38. Plut. Lucull. 28. A.pplan B. C. 4, 108. In inscriptiunile pretori
ane ap. Henzen Annali 1864 p. 14 seq., ne 'ntempina 2 Pannoni, 2 Moesieni si 4 Thraci. Vedi W.
Harster. Die Nationen des Rorne?'reichcs in den Hceren der Kaiser, Speier 1873. 8.-R. Haesen
ca.mp de cohortibus Rom. anxiliariis. Paris 1. Gottingae 1869. 8.
(6) Sollnus c. 10. 1. 2: Thracibus barbaria inest conterntus vitae ct cx rruadam naturalis sa-
pientiae disciplina concordant om nes ad interitum voluntariunn.- Idem 16, .J.-Martlanns Capella,
rec. Fr. Eyssenhardt, Lipsiae 1866, liber VI }J. 224 : Sequitur Thracia, cuius incolae barbari ha-
bent appetitum ma.ximum mortis. -Eustathlns, ad Dionys, v. 304 Comp.
www.cimec.ro
275
deprinderi tote in legatura strinsa cu credinti'a loru in nemurirea sufi.etului, de care
vomu vorbi la loculu cuvenitu.
3
Herodotu numesce pre Geti, pre langa cei mai viteji, si cei mai drepti d'intre
Thraci (7), ceea-ce cu greutate se impar.a cu portretulu ce ne-a lasatu poetulu Ovi-
diu despre characterulu Glltiloru, in midiloculu caror'a dlu trai langa
Dupo densulu ei sun tu: aspri, nehumani, selbateci, crudi, mai crudi de catu oru-
care poporu pre lume (8), feroci, nepotoliti (9), mai tot-de-a-una porniti spre ga.l-
ceava si varsare de fac{mdu-si singuri dreptate in cartele private cu sabi'a
cutitllln (10), pe care 'lu nelipsitu la breu; continuu dandu navala si jafu-
indu orasiele pontice, pentru care causa ceHe intarite cu ziduri tioeu pururea portile
nchise cuprinse de groza.- Bessel (11) este inclina tu a crede co poetulu descrie aci
obiceiurile Sarmatiloru. iar nu alle Getiloru, de si nu esista nici-unu temeiu plausi-
bilu pPntru acest'a, si de si singuru, eate-va pagini mai inainte incerca, a esplic
altu-feliu opiniunea lui Herodotu. Dupo densulu cuvintele scriitorului anticuitatii
semneadia: co Getii nu infestau, calle-alte triburi thrace, coloniile grecesci
de la marea-neagra; seu co ei crediendu in nemurirea sufi.etului, mai desvoltatu
sentimentulu reJ=gioPu si allu justitiei; seu in fine co fabulele Greciloru despre sfin-
tieni'a, linistea, dreptatea, fericirea si simplicitatea poporeloru noroade alle Nordului,
se intinsera si asaupr'a Getiloru, pe langa Thraci si Scythi, incPpendu dPja cu Boml'ru
asemenea confusiune. (12)
Acesta d'in urma esplicatiune ni se pare mai probabile (13) coei, dupo cum s'a
pututu vede mai susu (14), df ja Homeru si Hesiodu tinea populatiun;le d'in nordulu
Thraciei ca pe cmenii r.ei mai drepti: liY&pw7twY (Iliad. 3-6), iar scrii-
Tschukke P. Mela III, 2.- Pentru Geti, Cailslus Dion LI, 26 ne arretta co ducele getu Dapyx
impnuna. cu ai sei vedienduse tradati, se ucidu voiosi singuri; asemenea Tarsas, capulu Thra.ci-
loru, inconginratu de guvernatorulu Sabinus (sub Tiberiu) dedit exemplum demisso in
pectus ferro (Tacit. An. l. I. 5U.. 51 ). De10pre sinuciderea la Galli vedi Appian, Gall. XI, si Orose
V-14; Cf. Pausan. L 7; Fior . Il, 11, Dlon, XXXIX, 43.
(7) Herod. 1 V 93 : (-lpr,f-t.tu'' xo:[ otxo:w-;;hou;.
(8) Ex Pont. II, 7, 31 :
Nulla Getis toto gens est truculentior orbe:
Sed tamen hi nostris ingemuere malis.
(9) Getae rigidi, duri !Trist. V, 1, 461, Getae saevi, infesti (Trist. III, 14, 42) indomiti
(Ex. Pont. Il 2. 3) ma.le pacati (Trist. V, 7, 11) inhumani, stolidi Getae (V, 10. 38) ferri.
(10) Trist. V, 10.43: dantur et in medio vnlnera saepe si V, 7, 48: victaque pugnaci iora
sub onse iacent Cf. Herodot V, 6 despre Thraci.
(!1) De rebus geticis, Gottingae 1854, p. 84: ltaque Sarmatarum magis arbitror ab Ovidio de-
seri ptos csse mores, quam .. w
(12) Idem, p. 52
(13j Idem Biisler, das vorromische Dacien, Wien, 1864, in-8.
(}() Partea II, cap. IV, 1; cf. partea I, cap. 1, 3.
www.cimec.ro
276
torii posteriori Aeschilos, Choerilos, Hallanicos, Ephoros etc., numiau totu astu-feliu,
pre Scythi, pe caodu Posidonios, coofuodaGdu pre acesti'a cu Getii, aplica epithetulu
otxat6tatot, si celle-alte epithete d'in pasagiulu lui Homeru {15), lamuritu Thra-
ciloru (16), iar Herodotu-Getiloru.
Prin urmare opioiunea despre sentimentulu de justitia la acestu poporu pare mai
multu ua trasura d'in idealisarea Scythiloru trecuta asupr'a veciniloru loru Geti, de
catu realitatea, cellu pucinu, disele lui Herodotu nu privescu intreg' a populatiune
gata, ci numai ua parte d'intr'ens'a, anume classe sociale, preotii seu unele secte re-
ligiGse. Acest' a d'in urma se p6te dice si despre oumpetarea (17), viati'a cu totulu
simpla, abstentiunea de carne, nemancandu de catu miere si lapte (18), celibatulu,
dispretiulu pentru avutii ce li se mai atribue- pentru co d'in alte isvore resulta co
la densii domnia poligami'a (unu omu avendu 10-12 chiaru 30 femei (19), pare-
se anco si vitiulu beuturii vinului si a altoru spirtuose (20) si narcotice (21), cum si
desfreulu de totu feliulu.
4
Alta trasura characteristica este : mandri'a Getiloru impinsa pene la extreme, fa-
cendu-i se creada co lupt'a contr'a elementeloru chiaru : la fulgerile si trasnetele ce-
rului ei respundeu maniosi cu sageti, dupo cum ne spune Herodotu (IV 94) (22), in-
(15) Vedi-Ju citatu mai susu partea I, cap. I 3.
(16) ap. Strabon 1. VII, cap. III; frag. 92; cf. si frg. 91.
(17) Ovid. Ex Pont. I, 2, 85 : csitim didicere diu tolerare famemque.
(18) Strabon 1. VII, cap. III.
(19) Strabon 1. VII, cap. III, 4 dupo Menander; Hecataeus MII. fragm. 144; Heraclld,
Pont. 27 p. 17 ed. Koeler; Euripide, Androm. v. 217; Eusto.tb. ad Dionys v. 304. - Solln,
10, 3: honoris loco multiplex matrimonium.
(20) Uheno.eus, VI, 781, comp. cu X, 60 p. H2 dupo Theopomp. despre Thraci si lllyri. Comp.
Xenopbon Anabas. II, 3, 24; Platon, de Legib. 1 si Clement d'in Alex11ndri'a accusa pre Celti.
!beri, Scythi si Thraci de intemperanti'a vinului. Despre Germani vedi Tacit. German.;:22 si 23.
Despre Illyri, cari veneu la o1petie cu femeile Iora, pentru ca imbetandu-se, se aiba cinc-i tiri a
casa, si cari obicinuiau a incinge mai strinsu briurile, in timpulu benchetuirii , ca se duca mai
multu la betie, vedi Atheneu l. s. c. Cuvintele lui Mela II, 2 : vini quibusdam ignotus est,
trobuescu referite mai siguru asupra Daciloru de catu Getiloru. Despre beutur'a de ordiu thracica
vedi Hellaule. ap.,Athen. X 447. - Dto Casslus, XLIX, 36 despre locuitorii Pannoniei cari se
hranescu cu ordiu si meiu, d'in care prepara si ua beutura. Comp. Amm. Mare. XXVI, 8.
(21) Pampon . .M:ella Il, 2 : cEpulantibus tamen ubi super ignes, qnos circumsident, quaedam
semina ingesta sunt, similis ebrietati hilaritas ex nidore Solln, c. 10, 5; Pseudopln-
tarc. de (luvior. et mont. nominib. Miiller fragm. Geograph. Graec. II 611. Comp. Herodot 1 202,
IV, 75. -- Strabon p. 297. - Dlo Chrysostom. orat. 32 p. 680.
(22) Soldas V. 'Ayzpux1a, atribuc mandri'a tuturoru nemuriloru scythice, si printre acestea ellu
numera si pre Geti.
www.cimec.ro
277
togmai precum Celtii e9i1u inarm'l.ti va.lttriloru ce navaliau tiermurile
loru (23), seu spuneu lui Alessandru Macedonu co nu se temu de nimicu, de catu nu-
mai de ceru sa nu cadia pre ei (24). Apoi, obiceiulu de a se tatua, adica a-si zugrad
si face semne pe obrazu si corpu (25), ca si Agatbirsii (26) ; de a se ucide-acest'a
probabilu in timpurile primitive, candu moravurile erau de selb'ltec&, seu si mai
tardiu, la Getii cei amestecati cu Scythii - si de a ngropa impreuna cu ba.rbatulu
mortu,-femei'a ce fusese acestui'a mai favorita (27); mai departe, temerea peste ma-
sura de diei, ospitalitatea, trimiterea la. eate cinci anni, la dieulu Zalmoxis, a unui
solu cadiutu la sorti, pe care apucandulu de maoi si de pici6re 'lu arunca in trei
Ianci, ca se mora, si numai astufeliu murindu se crede soli' a implinita (28); reli-
giositatea femeiloru gete, nascocitorele religiunei si organisatorel11 serbatoriloru si
rugaciuniloru publice (29); ospitalitatea si suppunerea orba. la preoti si r('gi - ecce
pre scurtu rapporturile anticiloru asupra characterului Getiloru, avendu in paragra-
fele urmatore a vorbi mai pre iargu despre punctele attinse aci numai in tretJetu.
(23) Aristotel Eudem., III 1.
(24) Ptolem. Lag., fr. 2; Rist. lui Aless. Did.; A.rrlan, Exped. lui Alesand1u I, 4;
VII, p. 250, Did.
(25) Piot. 'le sera num. vind. Moral. p. 557 p. 52 ed. Wyttenbach , nott. p. 67. A.tben. XII.
p. 524; Dlo Cass. LXVI!I, p. 765. Dlo Cbrysost. X. p. 234. v. 'I<r:pta:v:X-
iv -::0: p.b>::a: o1xe-::r7.v 'Ia--:pta:v:X 1''1"tv ta-::typ.Evot e!a'tv o! yixp ::ep't (::a:p:X) 'ii> "la-::p
o!:wune, X<Xl ltOtXLAa:t; ia&lj-::eat xpr;)v-:;Ctt.-A.rtemldoros, 'Qvetpoxp. 1' 9, dice co Getii tatuau
pre sclavi, iar Thracii pe femeile loro : r.a:pix -::o'l, flpq:e'tv Ol r.a:1ile;, r.a:pix oa rE--::u
Ol OOUAOt, Cf. Herodot V. 6 despre Thraci: xa:l -::o !J.EV aa-:'ty_&a:t oU'(E'IE; x{xpt-::a:t, -::o o'ila-::tx-::ov ilyeve,,
(26) Vedi mai susu partea IJ, cap. Vll.
(27) Mela II, 2, 3 : ltaque lugentur apud quosdam puerperia. na.tique delientur : funera. con-
tra festa sunt. et. veloti s11.cra, canto lusuque celebrantur. Ne feminis quidem segnis est animus.
Super mortoorum virorum corpora intetfici simulque sepeliri, votom eximiom habent: et quia.
plures simul singulis nuptae sunt, cujos id sit decus , pud judicatores magno certamine affectant.
Moribus dator, estque maxime laetum, cum in hoc contenditur, vincere. Mmrent aliae vocibcrs, et
cum acerbissimis planctibos efferuot. At quibus consolari eas animus est, arma opesqoe ad rogos
deferunt; paratique, ut dictitant, cum fato jacentis, si detur in manns, vel pacisci, vei decernere,
ubi nec pugnae nec pecuniae locus sit, manent dominas procb - Hcrodotu V, 5 rapporta acelasi
faptu numai despre IJ! 1\pl')a-::ova:ir.w; Stepb. Byz. v. I'da:, confirma anso arrettarea lui
Mela co obiceiulu se afla si la Geti : v6p.o; OE re-::o>V -::o -::iii :Xvopi. - cr. idem
Jordan. de reb. Get. 10.-Despre acellasi obiceiu la Scythi vedi mai susu partea II, cap. IV, 5;
la Cel ti, vedi Caesar 1, 18, Vll-40, VIII- 48; la Greci, vedi Paosanios IV, 2; la Germani cf.
Jacob Grimm Geschichtc der derttschen Sprache, p. 139; la Heruli. vedi Procop. de bello goth.
II, 14.
(28) Herodot IV 94.
(29) Strabo l. vn, cap. III 4 <ip;t_TJYOL, Cf. Herodot VII' 111 ' Piotareh. Alex.
Il, Fragm. hist. gmec. III, 293-despre rolulu sexului frumosu in serviciul o divinu la Thra.ci.
www.cimec.ro
5
Catu pentru intelligenti'a si alte dispositiuni naturale alle loru DU putemu mai
nimica dice cu precisiune. Cugetandu aDso la marele rolu ce a jucatu Thracii in pe-
riod'a mythica a origineloru litterarii alle Greciei, la Linos, thracu d'iD Eubea (30),
la Orpheu (31), la Thamuris cellu orbitu de Jupiter pentru co se laudase co ellu canta
mai frumosu de catu mustle (32), - la acl'llu cultu si poesie religiosa ce a precesu
cultulu si poesi'a grPca, - cugetandu dicu, la tote acestea, - n11 aru fi pote teme-
rariu se presuppunemu si la Geti ua stare culturale desvoltata, corespundietore Ie-
gislatiuni si religiunei bine intocmita alia loru , precum si 6re-cari dispositiuni de
civilisatiune. Despre musica se scie cellu pucinu atata co solii geti, inainte de a im-
plini soli'a ce aveu, cantau cu chitara (33). Asemenea DU este fora probabilitate co
agricultur'a, viticuUur'a si crescerea l-iteloru, mai alesu a cailoru, luase insemne-
tate la Geti. TraditiuDile sacerdotale alle Greciei attribue invasiunei Thraciloru
in Elad'a cultur'a cerealelorn (34) si a vi tiei (35); iar Thracii aDco de pe timpul o
lui Homeru erau vestiti ccalareti:t, coei ellu ii numesce chippopolii:t {36), si Getii
suntu totu astu-feliu cunoscuti de Thucydide (37), de Ovidiu (38) si
altii (39).
(30) Plntareh, De musica, 3, Opere morale ed. Didot-Duebner, p. 1383; Ascleplado d'in
Traglla,_fragmentu 8, si Uarax, fragmentn 20, Didot -Mneller, Fragmenta historicorum Grae-
eorum, t. III, p. 303, 341.
(31) Iar thracn de origine, vedi Strabon, 1. X, c. 3, 16 si 17 ed. Didot.-Miiller si Duebnerp. 404
Dlodor d'ln Slclli'a 1. III, c. 65, 6, si 1. V, c. 77, 3, edit. Didot-Mueller, t. I, p. 177 , 303.
Cf. Glscke, Thrakischpelasgische der Balkanhalbinsel, Leipzig 1858 p. 27. 41
54. 94.
(32) Homer, Iliada II, 594,600.
(33) Steph. Byz. v. rnL<l : cv6p.oL rm;;v 1:0 yuve<tXC< tiv1lpi, XC<t O":C<V er.LX"IJpUXEUtOV"tC<L,
A.thenaeus (d'in Theopompu) XIV, 6Z7 e: ;o;oAXo<.a< xe<< -:wv 1:e<' emx"l)puxEicx,
7tOtO'J";O:.l p.Ei:' aUAi')V x:xl -:Wv Evct\J"';l(l>IJ -:Ct; t.}ux.:X;. rE-::ett x:xl
-:e<, lr.tx"l)puxEie<; r.ow"(iv-:e<L.-Taclt Au. IV. 47 despre Thracii d'in = ante vallum more gen
tis, cum carminibus et tripudiis persultabant. Cf. Be!sel, de rebus geticis, p. 83. - 1. Grimm,
Geschichte der deut. Spr., p. 820.
(34) Vedi A.rb. de Jubalnville, Les habitants de l'Europc, Paris 1877.- Pentru
Geti se se refere ce rapporta Arrian Exped. Alex. 1. 4 desJ:re intiusulu campu de bucate a.llu Geti-
loru de a sbng'a Dunarii.
(35) Homer Iliada, IX, 71, 72 spune co resboinicii Greci se dusera in Thraci'a se gasesca vinulu.
Dionysios, dieuln vinului la Greci, era de origine thraca. Vedi mai departe.
(36) Homer Iliada, XIII vers. 4, si XIV, vers. 227.
(a7) Il. 96: Eh't Y.:xl at -:z -:o1; xet't ::i
1
1":'E;
(38) Ovidiu Epist. Ex Pont. I, 2, 84 quoque libet longis cursibus aptus equus. Trist. III, 10
55 : Hostis equo pollens, longeqne volante sagitta.
Pollox. X, 14.
www.cimec.ro
279
B. Dac i
6
Scirile anticilo:u despre characterulu nationalu, religiunea !li institutiunile popo-
rului dacu suntu cu multu mai neinsemnate de catu calle ce avemu despre alle pro-
priiloru Geti. Cu t6t& pucinetatea loru anso, eate-va trasuri characteristice nu potu
scapa atentiunei. La Daci religiunea petrunsese, si la Geti, formele vieti ei sociale:
moravuri, usuri, characteru nationalu, totulu fiindu modelatu dupo ua idee de capete-
nia : cultulu dieiloru. Dogm'a nemuririi sufletului ii facea curagiosi fora margini
despretiuitori ori-carui periculu, poftitori de morte, (appetitus mortis) (40), luptatori
cu hotarire si cu ua intrepiditate de speriatu. Trajanu singuru marturisesce, dupo
cum vediuramu mai susu, in Cesarii lui Julianu co religiunea lui Zalmoxis (nemu-
rirea sufletului) i-a fostu unulu d'in celle mai mari obstacule ce a 'ntempinatu in ex-
peditiunile contra Daciloru ( 41 ). lubindu libertatea mai pre smm de ori-ce, daculu in-
vinsu nu sta multu la indouiala, intre morte si robie; se ucide siuguru voiosu, uci-
diendu-si mai anteiu femei' a si copii, si ardiendu-si cas'a, spre a nu nimicu
in mana inimiciloru. Pe Column'a Trajana vedemu nobili daci intrecendu-se care mai
de care sa sorba cup'a cu otrava (42), seu se isi vire singuri spad'a in pentu (43), pre-
cum face insusi Decebalu (44), seu rugandu pe amicii loru a-i ucide (45). Terribili
in mania, ei nu crutiau pe prisonieri omorindu-i cu crudime in torturele cf'llle mai
mari (46). Chiaru la femeile loru se obsHva curagiulu neclatitu de morte. Unu ba
so-nlievu de pe Columna ni le arretta ardiendu de vii pe Romanii ce le cadiusora in
mana, cu facle, la capu si la umt>re, cauHtndu in asia scene de groza potolirea ma-
niei loru ( 4 7). '
7
Se pare co moravurile Daciloru erau mai curate de catu alle Getiloru; cellu pu-
cinu nici-unu autoru nu le atribue polygam1'a (48); d'in contr'a Horatiu lauda,- de
(40) .Martlanns Capella, lib, VI. p. 224, cel. Eyssenhardt.
(41) Vecii textulu d'in nota 4 de mai susu.
(42) Pl. 155-156 ed. Friihner. Principi si preoti standu in giurulu unui vasu mart' cu ua beu-
tura Teninata, bea unulu clupo alt uiti din cuv'a ornoritore cu tote plangerile si sociloru
loru de arme de a rrnuncia la acesta hotarire. Pe cimdu unulu duce pacharulu la buse, unu allu
douilea isi umple pe allu seu, mai multi se tavalescu in tierrna in convulsiunile mortii.
( 43) Vedi tab!. IV, si pl. 171-1 'i2 ecl. Frohmr.
(44) Cassios Dlou, 68, 14.- l'rohner, pl. 177-178.
(45) Frohner, pl. 171-l'i2.
(46) Vedi tab!. II cclle siese capete ele prisonieri romani infipte in prajini pe zidulu unei ceta
tiui dace. ldem tabl. IV, caclavrulu ciuntitu allu unui legionaru legatu de rot'a unui caro.
(47) Vedi tab!. V.
(.(8) Versurile mai susu citate alle lui Menander a.p. Stra.bo 1. c. privescu numai pre Geti.
www.cimec.ro
2BO
si mai multu cu scopu se biciuia.sca vitiele socigtatii romane, - familiei
dace, virtutile femeiloru ce suntu fidele sociloru, si legaturile strins e alle casatoriei (49)
Cumpatarea si abtinerea de carne se observau d'in scrupule religiose si de anumite
secte ; beutur'a vinului fusese interdisa de pontifice Deceneu (50) Ei erau te-
matori de diei, supusi regiloru si preotilorn, ospitalieri, cu obiceiuri simple, si suscep-
tibili de civilisatiune si de ua. mare aptitudine de a totu ce vede. Columna
Trajana ne dovedesce co ei cunnosceu maestri'a. de asediu si de aparare, se servia.u
cu baliste si cu berbeci de asaltu, sciau sa ridice castra intarite si fortaretie dupo si-
stema romna (51). Nici in ceramica, artea metalurgica, architectura nu se gaseau
inapoiati, avendu si ore-care tactica de resboiu; cursele ce le 'ntinsera Romaniloru
in atatea rinduri, stratagemele de cari se servira, cum de esemplu : faptulu cu ta-
Hma arboriloru pene in truncbiu si infigerea de arme pe densii, (52) dovedescu inde-
stullu prudenti'a, rebdarea si tari'a loru de characteru. Insa partea Joru cea slaba
consU. mai pre susu de t6te in incapacitatea loru politica, lipsindu-le simtiulu si
prevederea, energi'a morale, care stapanesce lumea, pentru co ea singura scie sa se
stapanesca pre sine-insesi, acPa energie care purifica strimtulu egoismu in simtiu na-
tionalu, reunesce partile intr'unu mare Totu, si a.deverat'a gloria si putere
a naturei omenesci, pe care se statulu. Cu aceste lipse, sfa.sierile din in-
tru nu pute de catu sa aduca cu gr<1ba si nlesnire propri'a si definitiv'a ruina a re-
gatului dacu.
Ne mai rl'lmane in umbra, fora indouiale, mai multe parti d'in phisiooomi'a mo-
rale. si iutellectuale a Getiloru si Daciloru, anso preferimu a ne margini la ceHe pu-
cine transmise de scriitorii si monumentele vechimei, de catu a cauta sa completamu
tabloulu prin imaginatiune seu inductiuni, de cari n'amu pute da indestullu ua soco-
Mia severa.
(49) Horatinl!l Carm. III. 24. 11 scqq:
rigidi Getae,
Immetata quibus jugera liberae
Fruges et Cererem ferunt,
Nec cnltnra placet longior annna:
DJfunctumque laboribus
Aequali recreat sorte vicllrius,
lllic matre carentibus
Privignis mulier temperat innocen!,
Nec dotata regit virum
Conjux, nec nitido fidit adultero:
Dos est magna parentium
Virtus, et metuens alterins viri
Certo foedere cast:tas,
Et peccare nefas, aut prP.tium emori.
(50) Strabo, l VII Cap. III.
(51) Vedi mai departe.
(52) trltoo, Fragm. hist. gr. IV, 374. Soldas, b cuvintele si
'
www.cimec.ro
2Bl
.Il. Moravuri si obiceiuri privcde
A.. Geti
8
Lassandu la ua parte gaurile si pescerile muntiloru, aste prime adaposturi alle o
mului, cari servira adesea si Getiloru ca locuri de scapare d'm naintea inimiciloru
cutropitori (53), putemu dobendi ua idee despre casele gete, dupo descriptiunea ce
face Xei)2JlhQ_nte caseloru thrace in genere (54.), co anume elle erau facuta numai de
lemnu, aveodll -fn giuru-Je Ua IDprPjmuire de pari, in Care Se tine Oile in timpUlU
noptii; precum si dupo calle rapportate de Arrian despre orasiulu Getiloru pe ma-
lulu stiogu allu Dunarii, ( - i mila departe de riu), atacatu si darima tu in eate-va
ce3uri de Alessandru Macedonu, co era de lemnu si forte slabu intaritu (55). Proba-
bilu paretii caseloru satesci se face de gardu, coperisiulu mai adesea de siovaru , de
trestie seu paie, iar casele paru a fi fostu departata unele de altele, imprastiate in
campii, in paduri, seu pe langa riuri.- Acolo unde lemnulu lipsia cu totulu, in cam-
pie, este de presnppusu co Getii traiau in bordeie construite mai in acelasi chipu ca.
si asta di. (56)
(53) Asia Dlonu Casslus lib. LI, 25 arretta co Getii, atacati de Crassus, se retrasera cu tote
vitele ai lucrurile loru mai pretiose intr'ua spelunca mare si intarita forte numita Cir&, de
unde nu esira de eatu constrinsi prin fomete. Vedi Tacit. Annal. 1. IV, 49 despre Thraci.
(54) A.uab. VII U.
(55) Exped. Alex. l, 4 : 1\:r;[ !r.r.E<>V - Kctl l'i.
l; r.6At'l , ir.;1-;._ov oaov ;;:r;p:r:a%yY'lv ,:,, t!r.<iyovn &!oov
- - A<(;;ouat'l xctl :T,v o! fi-:ctt x:r;xw; ,r;,v r.cttoctp1wv
":'('J'J Y:JVttlX.t7lV b:\ 'l::i:O:J; 9Ept.tV ar ti:::Ot t3E a;7to
;;o-::<[J.O:I t!; i'p7J[J.:<. oE -:e r.6At'l x:r;l :-Tjv A<(:r;v 3ar,v o! fi1:ct1
Ketl E7t't -:1:1
Cf. Strabo, VII, cap. III 8.
(56) Strabo VII, 5, 12 cunosc.' 1'1oglodyti n Dobroiea, pe langa 'fomi, Cal!&tis si btru ,
si in Afric'a (XVII, S, 7). Despre bordeile d'in Homani'a Tedi G. Dooza, de Itinere mo
Constantinopolitano, Lngduni Batavorurn 1599, in-16, p. 17; Pll. A.vrll, Voyage pour decou-
t'l"i! un nourcau e1wnin r1 la Ghine, Paris 1692, in-4, p. William Macmlchael, Journey
{rom .Moscow to Oonstantiuople, London, 1819, in-4, p. 105 apud Hasdeu, Istori'a Critiea ed. II,
p. 235. 1. Ionescu, Agricultura cl'in llfeheclinti, p. 151.-Dcspre bordeie in Franei'& (in Touraine
si la marginea apropc de Royan de esempln) vcdi De Bologuet, Ethnogbtie gauloise, t.
II,1Jasim si Paul Broca, Les Troglodytes de la Vezin .. in Sir lohn Labbock, l'homme pl"ehis-
torique, Paris 187G, 559--610.
D-lu Hasdeu dorindu cu oricc pretiu sa gasesca. in poctnln Ovidiu aduce nrsuh1
accstui'a :
Et crernat insontes hosticR flarnma cnsas,
pe care de si-lu traduce prin :
Si foculu ce se 'naltia d'iu siubrede colibe ...
a.nso fiindu-ca: 1. Veri u Flaccu dice : :i. cavatione (!<'esti et FI acei de verborum significatione
19
www.cimec.ro
282
Geti\ locuiau si io orasiP, d'io cari se ounoscu numai Unulu o cellu mentio-
natu mai su11u, esisteotu dlija in secolulu III-lea a. Christu (anu 335). Cellu d'allu
douilea numitu unde regele getu Dromich!l.te3 aduse prinsu pre
rPgele Thracilor,J (cam 295 a. Cbr.) (57), si in fint> celln d'allu treilea-
ua cetate intarita cu numele rstriana (?) langa Dunare, a regelui getu
Zyraxes (cam &O si 39 a. Chr.) (58).
ed. Dacerlus, Amstelodami 11599, ln-4, p. 69) co'a-ce se prin boruelu, mai multu nici
mai pueinu de catu atata si II-lis, fiindu-ca Casa Romuli de pe muntele Capitol'nu era ua grota
accoperita. cu paie adica era.si nnu bordeiu pa care si-lu facuse Romulu pe muntele Capitolinu re-
miine certn ca. insontes casae d'in Ovidiu denota grossolanele locuintie gaurite in tierrena adico
bordeiele (ndi lstmi'a Critica, editiunea II-a, p. 234), ei acnmu e lesne de intiellesu, de ce poetulu
numesce intr'anu locu Dobrogi'a: tiermu cimmericu Cimmerium litus (Pont., IV, 10) coei Cim-
meria implica la cei vechi nu numai idei'a unei obscuri tati suterrane in genere, ci chiaru anume bor-
dtile.- Credemu anso co este ua incercare desiarta <le a schimba intiellesulu cuventului latinescu
casa, peutru co: 1. deco etymologi'a gresita a lui Varro isi gascsce scusa in lips'a sciintiei limbistice
d'in timpulu seu, unu filologu modcrnu anso, caro mai cu sem a cconsulta ua suta de fontane pentru
etymologi'a unui singuru cuventu (vedi D. P. Hasdeu, Elemente dacice I Ghiuj, Bucuresci 1876,
p. 19) trebuo sa scie co: latin. casa se reduce la radecin 'a ska. ska-d, a accoper, ci\- sa (=scad- ta) f.
colila, diminutivu easii-Ia, casselli1-la. (Vedi Kritische zur lateinischen Jiormen-
Leipzig 1863 p . .(49.- Benfey, Or. Y. Oee. Il 569; A.. Vanleek, Etymologisches Worter
buch der Lateinischen Sprache, Leipzig 1874, r. skad; G. Curti os, Grundziige der G1iechischcn
Etymologie, LeipEig 1879 fiinfte auflage, p. 168) (1), ei prin urmare, nu mli D1te fi eestiune de
casa a eavatione) a lui Flaccus; II-lea Cum nu se observa? co bordeile fiindu facute in pa-
xnentn si de pamentu, invelite do doue palme cu pamantu, versnlu de mai susn alin lui Ovidiu
mlli eu gr. u s'aru pute referi la bordeie, de catu la nisee caseiore de garda coperi te ea trestie sen
siovaru, despre cari convine a diee : Si flacara ina.mica arde nevinovatele colibe; si in fine IU-lea
CnYantuln Cimmerium litus d'in Pont. IV. 10 se esplica si faro a fi siliti se restalmadmu casa
prin bordeia
1
coei eu greu unu intregu tiermu de maro si aru fi pututu lua numele dupa eate-va bor-
deie impraseiate; pt! canda mai n&tnralu este a dice ca : de tire ce Ovidiu scia cum ca. ua data pre
tiermulu nordicu allu mareinegre locuieera. Cimmerii (inainte& Scythiloru) de a.ceia ellu numesee
acea regiune Cimmcrinm litus. dupo cum aiurea dicc : Seytieum litus : Pont., I, 3 :
Quid melius Roma.? Scythico quid litorc pejns?
Hue tamen ex illn barbarus urbe fugi(?
De multu nco Bessel (de rebus 84) a proba.tu co a.rretarile lui Ovidiu trebuescu ma.i
multu interpretate d'in istoria, de eatu istori'a. d'in a.rretarile lui.
(57) Dlodor xxr. 12, 2.
(58) Dion Cassios LI, 27 : ';(<U"::t X?O; 'I.':,P'1Cii.'l, -:t7>'1 iAAillV r<.-:-wJ, )(:J:l ;";S?
xpo"'lxor:wv, 'a.r.i"'l.'-:o, iA;..' {x\ ri1ou>th - ;.;._,')....,,
(1) D-In Hdea an<o Tralana, 18i3, p. 7, 8 apropio. de lat.. easa pe persannla Kshoh, Ksluiu, KO..-
... alt. colbu de paserP, kdw6k gaura, pesee.ro., pe irlllnd. eOs ea.verna, greoc x&.!"2. eu tia. fii KtJJ:sha, iogr&dire,
rropo.. pe ea.ri t6te le reduce b na K(tu, a. scobi, dP. unde apoi de gflnrn., enibn, ca.l'erna, bordeiu,
Il'u sskr. kaksh& m., kakhl f, ea !ntiellesolo fondamentalu de .... eundietorc !Vodi Sa11skritv,6rlrbuek, heoausgeg.
M KIJisorl. JitJd.",.i dr Wi""'", bearbeitet von O. Bohti!Dik u Rud. llotb. Pelersb. 1855- apoi de
paDteee, seorbura, gaunsltura (knkohO,..o, kuksh(s), umeru, ehinga, raporta. la radeeio'a kak kaueati & lega, zend
iaob m. llmero l<>t. eo:r& f. eo:nndi:r O!ulu sio!du!ui, gr. xox_..,{,'IIJ (Hsyeh) (>tO'J.<f>V'rj pentru xoetiJvTI) do-
rata, a. gena. ea.p. hahaa i11cbietora. gen.uebtlorn ea.llaloi, llli prin urmare n o are nici de eumo . eu ]tLt. ea.s:t..
Ved! tDrtia, "'""r!lifqt lirr Oriuki.'ehn p !5!, Benfey 'R'wllrxie<>n 11 24, Piei! Vtrgl. lfr/b. 1,
2!1,.
www.cimec.ro
283
In*eriorulu si mobilierulu caseloru trebue sa li fost1 da ua extrema simplicitate,
ca si si traiulu Getiloru. Scriitorii vechi s'a servitu mai alesu cu istori'a
resboiului d'intre Lysimachu si Geti ca sa arrette catu de drepti, de simpli, de cum-
patati si umani erau cesti d'in urma. Asia Diodor Siculus (59) poveBtesce cum Lysi-
machus regele Macedonilorn, atrasu in pustiile Getiloru ( dnpo Strabo [60] evenimen-
tulu a avutu locu in regiunea la nordu de gurele Dunarii spre Dnistru) fu atacatu,
batutu si facutu prisonieru cu tota armat'a sea de cotre Dromichtes regele geticu,
care in locu de a ucidP pre Lysimacbu lu primi voiosu , ilu saruta numindu-lu pa-
rinte allu seu, si-lu duse cu tota famili'a intr'unu orasiu getu Helis (HA.tt;}. Aci,
dupo ce jertfi dieiloru, invita pre regesculu seu prisonieru impreuna cu
amicii acestuia, si pre cei mai in semnati d'in Thraci, la unu ospetiu : doua mese
fura pregatita; pentru Lysimachu si ai sei ntinse covorele regesci luate 'n res-
boiu de la Macedoni; pentru si Thracii lui- simple cei d'an-
teiu fura serviti pre ua masa de argintu, cu totu feliulu de bucate, cari de cari mai
scumpe ; cei d'in urma mancara numai ceva legume si carne, simplu gatita, pe mesa
de lemnu. Celloru d'anteiu li se ver8a vi nu in pahare de argint11 si de auru; celloru-
alti, dupo allu loru obiceiu, in pahare de cornu si de lemnu. Dupa ce beura mai
multu timpu, ecce cl:l se scola isi umple cu vinu cellu mai mare cornu
de beutu, si intreba pe Lysimachu, care o3petiu i se pare regescu, cello macedonicu
s6u cellu thracicu? si candu acest' a respunse : cellu macedonicu, ellu dise : cDe
ce atunci iti lasi tu ua viatia asia de deliciosa, si unu regatu atatu de stralucitu, ca
sa vii la noi barbarii, la noi carii traimu c fiarrele salbatice, intr'ua tiarra saraca,
pe unu pameotu sterpu si pustiu? De ce 'ti dusesi tu, contra naturei, armat'a in a-
ceste locuri, unde nimeni nu pote sa stea multu timpu, sub aerulu liberu? > Prii-
mindu apoi assicurare despre amiriti'a si alianti'a pe viitoru a lui Lysimachu, lu libera,
dupo ce mai anteiu l'a incoronatu cu ua diadema. (61)
Simplidtatea traiului, a hranei si a unei tel 1ru USilale alle Getiloru, ce resul ta d'in
acesta naratiune, se confirma si prin co : olari'a gasita in Ro!llani'a in mare
quautitate, vase mari, vase de fiertu, lingura de !J&meotu, vase mici de ateruatu spre
luminarP, bardace de beutu, tipsii, strachini, strecuratori, mcsciore, etc., pene si in-
strumente de tiesutu -- totc de pamentu grosu, mai bine seu mai reu facuta si inta-
rite (62), pe crwdu obiecte de bronzu seu altu metalll nu s'a afl.atu penf\ acumu la
noi mai nici de cum, - invttleredia la.muritu lip3'a accstor'a d'in usulu eomunu
(calle de lemllu per;ndu prin actiunea timpului).
(59) XXI, 20-22.
(60) 1. VJI, cap. III 14 (p. 212, 27; 209, 10).
(61) Cf. Plotarehu, Demetr. e. :19; Pansania p. 8; Stratag. f. 25.
(62) Vedi tab. K, L si M, si descrierea loru menuntita mai la valle.
www.cimec.ro
\,184
Ovidiu observa co femeile gete nn tiPsu, prin urmara nici casei nu pute fi
bogata in stofe si pandieturi, - ci macina griu (63) , si caru apll cu doniti'a pe
capu (64).
lU
Hran'a consta mai cu sema. d'in ruiere, legume , d'in lapte de 6ie si de iapa, pe
care 'Iu ma nea ca si vecinii loru Scyt hi, ingrosiatn seu inchiegatn ca brandia, casiu
si iaurtu (65), d'in gru (66) si mein. E de presupusu co fain'a de meiu si de ovediu
constituia ua parte d'in hran'a nationalt, a Getiloru, si o manc in chipulu mamaligei,
ea si Celtii (67) si Germanii. Ansa carne consumau pre pueioa, unele secte chiaru
nici de cumu, d'in caus' a prescriptiuniloru religiose alle lui Zalmolxis (68).
Getii bau pe lunga hpte, ai:!CO vinu, pe care 'lu sorblau nemestecatu cu apa (69)
d'in rornuri mari de cerbu seu bou, ce se trPceu d'in mana in mana (70), in socie-
tate cu loru (71); si de si nici ua marturie nu arotta co ei abusau de vinu,
anso pro babilu , nn diferea multu de cei-lalti Thraci (72), cari obicinuiau si beuturi
de ordin (73), in lips'a caror'a isi potoliau setsa betiei amftindn-se imprejurulu fo-
cului cu aburulu miro.sitoriu allu semintiloru narcotice aruncate pe carbuni aprinsi (74).
La care ave masa sea deosebita cu bucate (75 ). Ospetiele celloru mari
erau insnfletite si prelungite de mascariei si vrajitori, adessea anso si intrerupta
prin certnri sclbatece, gata fiindu Getii a awestec ra si Cdtii valuri de sange cu
(63) Rx. Pont. III, 8 :
Femina pro lana Cerealia. munera frangit.
(6t) Ex Pont. 1!1, 9:
Subpositoqne gravem vertice portat aqnam.
(65) Strabo L VII, cap. III 3 despre Moesieni . p..!At-;:t iJe xocl y:lhx":t xocl ":upr:
Vergll. Georg. III 461 :
lac concretum cum sa.ngui ne potat equino.
(66) Columella VII, 2: qnibusdam nationibus expertibus victum commodnt o-
villum pecus, ex quo nomadum Getarumquc phnimi dicuntur>. Unu feliu de griu pro-
priu Thraciei si Macedoniei se numia in limb'a thraca b1iza. Vedi Galenus, de climentor. facult.
lib. I. c. 13; despre originea cuvcntului s'a vorbitu mai susu, partea II, cllp. VIIT, 14.
(67) Strabo XI, 97; XVIII, 2i), 3J si 44; XIX, 3, despre Aqn'tani. - Plutnrch, Symp. VIII.
!), despre femeile galate.
(68) Strabo, l. V 11. cap. III.
(60) Plato, de legg. 1 p. 687 E. - Anctb. VII , 2, 23, 3, 21--33; AUum. X, 60,
p. H?, XT, lli p. 781, 51 p. 4i6; Plut. Ale. 23.
(iO) Dlotlor. 1. c; Xenoph. Anab. VII, 2,
(71) Cf. Plato de legg 1. p. 607 K
(72) Vedi mai susu nota 20.
(73) Hellanicu la Athen. X, 417.
\ 74) Pompon. MeiR II, 2.
(75) Xenopb .Anab. VII, 2, 3.
www.cimec.ro
2E5
valuri de Tinu (76). Ua descriere viua a unui ospetiu thracicu la curtea regelui Seu-
t bes o da Xenopboote (77) marturu ocularu si corn
11
care de la marea Caspica rene la Dunarea de midilocu er,
dupo marturi'a scriitoriloru si a monumenteloru, costumulu adoptatu suc-
cesivu de Persi, Parthi (78) Scyt.hi (79), Sigynni (80), Sarmati, Thaco-phrygi (81),
(76) Horat., Oll. 1, 27.
(77) Anabasis V, 3, 21.
(78) Vedi costumulu parthicu pe sculpturi si monede romane; intre altele : pe cuirass'a statuei
lui Augustu (Morelll, Num. Aug pl. XXXIII, 18; Eckhel, Doct. Nmn. VI, p. 101), pe ua me-
dalia d'in annulu 18 a. 1.-C., pe alt'a batuta sub 'l'raianu in 116 dupa I.-C. , cu representatiu-
nea regelui Parthamaspates (Pedrnst, Mus. Ji'artlese, VI, j-l. XXVI, 7. ), iu grupele si basso
relievurile arcului lui SeptimiuSeveru (vedi Bellori, Veteres arcus Augustor'!lm t'l'iumphis in-
signcs ex Reliquiis quae Bomae Romae M. DC. xn. in-f., pl. XV, medali'a
Nr. 3 : doui captivi partbi inlantiuiti langa tropheele parthice; ib. med. Nr. 6 : trei callareti
parthi; pl. XXI, multi captI'i parthi inlantiuiti, si sub ei armele luate ca trophee; pl. XXIV,
Trajanu designa Parthiloru de rego pra Parthenaspate de la arculu lui Constanti nu);
pl. XXXI Parthamasiris fiulu lui Pacor, regele Armenioi, depune diadcm'a sea la piciorcle lui 'fra-
iauu. - Suareslus, Arc. Sept. Ser. anaglypha).
(79) Tacitu Germania, 17 iln descrie ca : ondnlosu si ascmenatu portului parthicn. Ve li mai
susu partea II, rap. IV 2, figurele 1 si 2 de sub not'a 3G, si reproducerea anessata a sccn!'loru de
tabunu scythicu de pc vasnlu de argintu (Hydria) cu poleiturc de auru, dcscoperitu la Nicopole,
pe Bugu (Russi'a'; cum si a sccneloru de pe Tasulu de clcctru d'in mormentulu Kul-Olba, la Kerci.
Compara hubracamir,tea si arnmtur'lt Scythiloru de pe ac,)ste monumente cu alle Scythiloru asia-
tici nnmiti Saci, nprcscntati pc sculptnrrlc de la Bogaz-Keni (Iazili-Kaia, in antic'a Pteria a
Cappadociei) cu caciule tiuguietc, vestminte strinse pe corpu si scurte, nadragi, pantofi la verfu in-
covoiati, pumnale, arcuri scythice, baltage si securi (sagaris, '1CI.'fapt; Herodot VII, 134; vedi ase-
menea secura sub nota 3G, cap. IV. partea 11) precum se pute vede in Ch, 'l'exier, Description
de l'Asie Mineme 1859, pe fotolitografiele d'in cartea d-lni O. l'orrot, Exploration archeologique
de la Galatie et de la Bithynie, pa1{ic de la Mysie, de la l'hrygie, de la Cappadocc ct du
Pont, executee en 1861, Paris, 1872; si pe tab. IX si X d'in opera a d lui .Al, Odobescu,
Cttnun'a mare d'in Tlzesaur-ulu de la Novo-Ccl'cask, Bucurrsci, 1879, voi. in-4, pagini 140.
(80) Berodot, V, c. 9 ed. Didot-Diudorf, p. 2H
(81) Unu bassoJelievu d'in Luvru (Wiockelmann, Mon. incJ. 185; Clarae, Mus. de sculpt.
pl. 116, n. 212) representa pe Orphen in costumnlu thracicn: cu caciula do blana ascnt;ta (alopekis)
cu cisme 11alte strnse in curelusie seu gaitaue (cmbades) si cu zeira, mantaua propria Thraciloru. --
Pe na cutia cu oglinda de bronzu aflata in Epiru tMIIllngn, Anc. ined. monum. IT, 12; Specim.
of anc. sculpt. Il, 20; Il, No. 2:13), hcroulu phrygianu inchis porta pe d'a-
suvr'a unu felu siuba cu manecile atarnate, iar de desub ua haina alle carii rnaneci suntu cusutr:
ca si nadragi cu foitie subtiri si mici do auru (r:i::(l./,(1. !?""- brattea seu bmctea, vcdi Daremberg
et Sagllo, Dicti:mn. des antiquites grccqrtcs c! jomaines, I, p. ;47, G7:3; bractee cu or-
namente s'n gas'tu si in mormintele d'in Panticapca, ,j Novo Cercask, vedi Comptercndu de ln,
Commission A1cheologiquc df St. l'l:tersbourg pour l'amu'e 1865, si Al. Odobescu, op. susu ci-
tatu p. !39, si tab. V.) !celaAi portu au si Phrygienii d'in leg"Pmlele lui Pclopg (Dnbots Malsrm-
nenve, Va.;rs, pl. XXX; Jltl,n. d. !nst 1 V, pl. XXX ; Areli. Zeitung, 1853, 11. Llll, LIV, I.V: si
www.cimec.ro
286
Geti si Daci, cu pucine modificati uni. Acest'a este si un'a d'in cause care esplica pHttru
ce, cu tota diferenti'a de limbi si de obiceiuri, Grecii si Romnii confundara amltu timpu
aceste popore lullndu unele dreptu altele. Acestu costumu se compune d'in : niste
nadragi largi seu strimti, lungi pene la glesne, tinuti la siale cu unu briu iileu oinge
t6re in care se pastra cup'a de beutu (82); d'in ua (bonnetu phry-
gianu) resfranta pe spate; d'in ua haina cu maneci strimta si scurta (ooo!Liittov), pe-
ste midilocu cu cinget6re, d'jn ua mantia alba seu pestritia numita de Thraci zeira,
care in timpulu iernei se inlocuia cn polea si lan'a de oie seu capra (83), si in fine
d'in ua incaltiaminte cu legaturi, in form'a opinceloru. Pantalonulu , constatatu la
Scythi dja de Hippocrates (84), care-i gasPsce d'in punctulu de vedere
hygienicu neajunsuri pe atatu de grele catu si stranii, este sacotitn de HProdotu
chiaru un'a d'in partile characteristice alle costum ului Persilorn, in opo litiune
cu costumulu Greci!Qru (85). Getii lu imprumutara de la Scyt.bi, ca si Grecii d'in
coloniile de la muea-negra (86), ca si Germanii si Gallii (87) cari ii dedera numele
de (comp. nord. bruk, angl. sax. etc. bracas, tegmen barbarum, indutus
togatos adloqneba.tur ['rac. H. 2. 20], braceu3, etc.), (88), de unde
si ei fura numiti de R1mani braoati, precumu Getii suntu numiti de Ovid,u totu
astu-feliu: braccatfJ turba Getarum (89). Ansa acesti'a purtau pantalonulu mai largu
de catu Dacii, judecandu dupa versulu lui Ovidiu (90):
Tantalu (Mllllu, 1'omb. ele Ca11ose, pl. III). Cf. Clarnc, Muset ele Sculpture antique Bt motlel'm,
853-854, stntu'a unui rege phrygianu.-Daremberg et Sagllo op. cit., p. G73 seqq.
(82) Corup. mai susu partea II cap. 1 V, 2.
(83) Ovldlus T1ist. V, 7:
Pellibus et laxis arcent maln frigora braccis ....
Oraque de toto corpore soia patent.
(84) Hlppoer. 113.
(85) Herodotu V, c. 49; cf. VII c. 61, si notele lui Rawlluson, History of Herodotus, London
1875, t. IV p. 55; t. 1 p. 261.
(86) Ovldlns, T1ist. V, 10, 33 :
.
Hos quoque. qui gcniti Gra.ia. creduntur ab urbe
pro patrio cultu Persica bracca tegit.
(87) D-lu lule3 Qnicberat in recent'a. sea istoria a costumului da ca proba eostumulu cl!lticu
unu pa.ntalonu gasitu intr'ur1 turbiera d'in Iutland, unde se pare ca fnscse lasatu de unu Cimbru,
pote chiaru de unu contirnpure!lu allu acelloru Cimbrii exterrninati de armat'a lui Marius, cu unu
seculu inaintea erei n6strc. Dll si Cirnbrii suntu Germani (vedi Arbois de Jobalnvllle, op. cit.
p. 166), iar nu Celti, costurnolu loru presenta ama mare analogie cu allu Celtiloru. Pe medaliile
lui Domitianu batute cu occasiunea. celebrarii triumphului pentru invingerea Cattiloru (8-! p
Chr.) Germania cu perulu despletitu, pene in josu de midilocu gola, este imbracata numai cu pan-
taloni strtmti de ptndia si la glesne. V cdi Cohen Jledailles imper. si W. Froeboer, les
de l'empi1e Romain, Paris 1878 p. 17 ser1.
(88) Strab. IV, 14, 3.
(891 T1ist. IV, 6, 47.
(90) Tri1t. V, 7.
www.cimec.ro
287
ct Jaxis 11rcent, walu frigQHI
si prin acest'a se apropi mai multu de Sarmati. (91)
Mai cu pr{cisiuno a vorbi despril costumula Gtltiloru ou ne permite uici isvorele
scrist-, nid monumentele. Aoso, fiindu-ca, dnpa cum am ob3ervatu anco mai inainte (92),
nu este rrin nimica probatu co Getii nu luasEira pa.rte impreuna cu fratii loru Daci
la cruntele resboie contr'a lui Trajanu, aru fi 6re ua incercare cu totulu indraant1tia
de a eaut pe basso-rdievurile Columnei Trajane si pe Geti? anume pe pl. 129-130
td. Frohner, care. representa unu d'in Moesia superiora, si pe Trajanu primindu
ua deputatiune? Costumulu do si S'l in multe cu costumulu dacu, se deo-
anso prin unPie monuntisiuri esPntiale : asia, cei doui callareti ce tinu caii de
eapestru (unulu d'in calareti l'amu reprodueu pe tab. N. Nr. 2) au tunice mai largi
cu ua cinget6re lah unu bru, in capu caciule in forma de conuri trunchiate.
Altii porta tunica in cutP, lungi pene la pamentu si unu feliu de corsagiu, precumn
se p6te vede pe aceiasi tabela N figur'a Nr. 3. Altii in fine au peste p&rulu capului
ua co:dPa seu panglica lata (tab. N. ligur'a Nr. 4) (93), iaru CPi cui vorbescu cu
imp.Hatulu suntu cu peptulu pucinu de!!f<Acutu, si imbracati cu pantaloni, ua mantia
cu ci1curi pe de margini, si caciuL tiuguiata. - D-lu Frohoer pare co inclina mai
multu a vede aci represt>ntatu unu tribu 11:nmatu juderi1ndu dupo bonnetulu conicn
ce se regasesce si l'e J'l. 181-182 Columna Trajaoa, ed. Frohner (94) (reprodu11u
Cf. Cihae, Dictionna-ire d'etymologie dacoromane, 1, 1870, v, bracie, p. 28,
(92) Partea Il, cap. VIII, 2, not'a 12.
(93) .Acestia. seu cei ce porta haina. lunga cu cute aru pute fi luati dreptu preoti de ii nimicu
nu vorbesce siguru pentru atare cJnjectura.
(94) D-In Hasdeu crede a fi doveditu (Istoria Critica, ed. IT, p. 244) co pe basso-relievnrile Co-
lumnei 1.'ra.jane nu figureadia nici-ch1 cmnu callareti sarmati , ci Geti, pentru co : 1. In enrenlu
resbellului daco-romann SRrmatii, si anume cea mai forte ramura a Iora, Iazygii, ae aflau nu il1
aliantia, ci in dusmania cu Decebnlu. Pentru acest'a se citeadia na notitia d'in Plinin (Hist.
Nat. IV, 12) despre nnva:'11 i11 campiile d'intre si Dunare, si gonirea Daci!orn d'in
acelle Jocuri mai spre resnritu in munti; si Dion 1, LXXVIII, \1, care arretta co Deceba!u,
inainte de a incepe se infestedie imperiala ro{Danu, a 11tacatu pe Iazygii Sarruati Jnandu-Je inapei
acea portiune de territoriu. Aceste texturi ansa, dnpo cum se vede, nu probeaJ.ia co in timpnln res-
eu Trajanu lazygii se gasiau in dusmanie cu Dacii, caci faptuln rapportaln de Plinin este
anterioru cbiaru domniei lui Boereui6tc ;mortu cam 44 a. Chr.), este cea d'antein si cea mai veehia
rwt:tin istori a ce avemu despre po1.orulu dacu lVedi K. Zeuss, Die Deutse1un und ihre NachbQII-
Munchen li-37, p. 2131, 28?.- Rosler, Studiw, 1871; D1ert!Der, Btitrii.gt
m einer Krit-ischen Geschicltte 1'rajrtns, 1868, p. 63, Gooes. Untersuchungtn ubtr
des Trajanisr.hen Dacien8, p. 1 \!4); iar cellu rapportatu de Dionn Cassin a uutu
locu probabiln inainte de annlu 86 el. Chr. 1 V di Cllnton. Fa8ti Roww,1i, ad. ann. 86).-Afora de
acestea. admiti utlu chiarn ;O lazygii da la 'l'is'a arn ti pastratu pene t.ardiu maui'a cu Decii,
IJU urmeadia co 3i veciui norduresariteni ai aeestor'a, erau tinuti a 11U nnf in ajo
tornlu Dacilorn. Se scie (Dlonu tai!Bius Traj. VI, cf Francke, zur UO)
co Decebaln facuse aliantia cu tute pop6rele vecine ba ebiarn si cu Pacorns regele Parti-
Iora (vedi Plin. e11. lib. X, 16) ela ave Jegntnri amicie. Proba co i11tr11 acelle pop6re
ce a Juatn parte in resboi"le Daciloru contra Romanilorn numeri flarmatii, tste
www.cimec.ro
287
ct I.Jixis arcent wal11.
si prin acest'a se apropia mai multu de Sarm ati. (91)
Mai ca pncisiuno a vorbi d11spra costumulu Getiloru nu ne permite uici isvorele
scrisE", nid monumentele. Anso, fiindu-ca, dttpa cum am ob3ervatu aoco mai inainte (92),
nu este rrin nimica probatu co Getii nu parte impreuna cu fratii Iora Daci
la cruntele resboie contr'a lui Trajanu, aru fi 6re ua incercare cu totulu indraant1tla
de a pe basso-rdievurile Columnei Trajane si pe Geti? anume pe pl. 129-130
rd. Frohner, rare. representa unu ora>iu d'in Moesia superiora, si pe Trajanu primindu
ua deputatiune? Costumulu do si S'l in multe cu costumulu dacu, se deo-
sibeece anso prin unt>le monuntisiuri f\Bt>ntiale : asia, coi doui collareti ce tinu caii de
capestru (unulu d'in calareti l'amu reprodueu pe tab. N. Nr. 2) au tunice mai largi
cu ua cinget6re lah c unu bru, Ri in oapu caciula in forma de conuri trunchiate.
Altii porta tunico in cutP, lungi pene la pamentu si unu feliu de corsagiu, preoumu
p6te vede pe aceiasi tabela N figur'a Nr. 3. Altii in tine au peste puulu capului
ua co: dea seu panglica lata (tab. N. Hgur'a N r. 4) (93) , iaru cei cui vorbescu cu
imp3ratulu suntu cu peptulu pucinu si imbracati cu pantaloni, ua mantia
cu ci1curi pe de margini, si caciuJ., tiuguiata.- D-lu F1ohoer pare co inclina mai
multu a vede aci represt>ntatu unu tribu sarmatu dupo bonnetulu conicn
ce se regasf'sce si pe Il. 181-182 Columna Trajaua, ed. Frohner (94) (reprodusu
Cf. Ciltae, Dictionnaire d'etymologit dacoromane, I, 1870, v, braoie, p, 28.
Partea li, cnp. VIII, 2, not'a 12.
(93) Acestia seu cei ce porta haina lunga cu cuw aru put4! fi luati dreptu preoti de 11i nimicn
nu vorbesce siguru pentru atare
(9.() D-lu Hasdeu crede a fi doveditu (Istoria Cl'itica, cd. IJ, p. 2-44) co pe basso-relievurila Co-
lamnei 1'rajane nu figureGuia nici-d11 cmnu callareti sarmati , ci Gtti, pentru co : I. In cureulo
resbellului daco-romann SRrmatii, si anume cea mai forte ramura a Joru, lazygii, se aflau nn il!
aliantia, ci in dusmania cu Decebnlu. Pentru acest'a se citeadia ua notitia d'in Pliniu (Hist.
Nat. IV, 12) despre lazygiloru i11 can1piile d'intre si Dunare, si gonirea Daciloru d'in
acelle Jocuri mai spre resnritu in mnnti; si Dion Cassia 1. LXXVIII, 11. care am!tta co Deeeba.Ju,
inainte de a ncepe se infestedie imperiulu ro!Danu, a 11tacatu pe Iazygii Sarruati Juandu-Je inapei
acea portiune de territoriu. Aceste texturi ansa, dnpo cum se vede, nu probea.iia co in timpulu r8S-
eu Trajanu hzygii se gasiau in dusmanie cu Dacii, caci faptulu rapportatu de Pliniu eete
anterioru chiaru domniei lui (mortu cam 4.( a. Chr.), este cea d'antein si cta mai veehia
rwt:ti11 istori a ce avemu po1,orulu dncu lVcdi K. Zeuss, Die Deutse1un und ihre NachbOII-
Munchen lf-37, p. 261, 28-?. - Rosler, Ru.111iinische Studiw, 1871; Dleruuer, Btitriige
.ru einer Kritischen Geschicltte Trajans, Lcip!ig 1868, p. 63, seq., GooRs. Untersuchungtn iibtr
des Dacien3, Il 1 '.:!4); iar cellu rapportatu de Dionu Cassiu a nu tu
Jocu probabiln inainte de annlu 86 d. Chr. 1 V di Cllnton. Fa8ti Roma,li, ad. ann. 86).-Afora de
acestea. admiti Julu chinrn c;O lazygii de la Tis'a arn fi pastratu pene t.ardiu maui'a cu Dacii,
tJU urmcadia. co 3i vecini nordu-resariterli ai aeestor'a, erau tinuti a 11U nn! in &jo.
tornlu Dacilorn. Se scie (Dlono tasslos Traj. VI, cf. Francke, zur {ftschV.:hte !JO)
co Decebalu fBcase aliantia cu tute pop6rele vecine ba ehiarn si cu Paeorns regele Parti-
Iora (vedi Plin. tj). lib. X, 16) eln ave legaturi amicie. Proba co intre acelle pop6re
ce a Juatn parte in resbai1:le Daeilorn contra Romaniloru numeri\ Sarmatii,
www.cimec.ro
2'-8
de noi pe tab. P. figur'a Nr. 4 si 5) si pe Columna Antonina, pl. 33, de si singuru
urmatorulu pasagiu d'in A.urelius Ylctor, Caesar, c. 13: Trajauus quippe primus aut solus
etiam vires Romanas trans Istrum propagavit, domitis in provinciam Dacorum pileatis Sacisque
nationibue, Decibalo rege ac Sardonio., Sacisque fiindu de siguru in teitu in locu de Sarmaticisque.
(Vedi mai susu, partea II, cap. VIII, notele 75 si 76).
II-lea: cPe inscriptiunile si monetclc cellc autentice alle lui Trainnu, ellu SQ numcscc Oermani-
cous ei Dacicus, nicairi anse Sarmaticus, dupo cum n'aru fi uitatu a se intitul. deco Sarmatii
aru fi fostu alliati cu Dacii, appartinendu ambele aceste pop6re la elite ua ginte cu totulu differita.
Acrst'a iarasi nu nimica, caci contingentulu Sarmatiloru d'in armnt'a lui Deceb11lu nu
na, fora indouiala, totu asia de insemna tu ca insusi poporulu dacu, pentru eli Trajanu ilB se intitnle
11i Sarmalicus, pe lrnga Dacicus. era tii nu luau titlurile de invingetori de pe numele popore-
loru venite in ojutorulu inimicului, ci dupo numele poporului principalu in a cnrui tiarra ei seu ge-
neralii loru se luptau si invingeu.
III. Strabone (VIII, 3, IS ad tinem) ni arretta co Dacii si Getii formau ua confederatiune
militara, avendu ua armata communa, une-ori mai mare, alte dati mai mica.
Am arretatu deja mai susu (partea li, cap. VIII, 1) co Strabone uefiindn destulu de bine in-
formatu considera pe Geti si Daci ca unulu si acelasi popo1u, constatandn cellu mult.u intrd densii
ua deossebire topica, p3 candu Dionu Cassius (67, G) fostu pl'tlfectu alin Panoniei, unde petrecuse
mai multu timpu, se declara cu totulu contr'a desevers:td loru identitati. In pasagiulu invoca tu d'in
Strabone VIli, 3, 13 la fine se spune, co ua data - t anume in timpulu lui Boerebiste -- pc care
acellu au torn iln numeace rege alin Getiloru,- Getii si Dacii (adico locuitorii d'in josu ca si cei d'in
snsu de cataractele Dnnarei) numer;i doue sute mii de luptatori , pe candu acum candu seri;\
Strabo, forticle loru se retlusesera aprbpc la 40,000. Chiaru deco s'ar pute deduce de aci co Getii si
Dacii formau ua coufcderatiune militara, nu urmcdia se admitemu acellasi lucru si in tirnlnllll lui
Decebalu, si chiaru deco ilu admitemu, accst'a nu esclndc nici de cnmn 11 Sarlllatii
sa fi datu ajutoru Daciloru contr'a Hornanilorn.
IV. cNu numai P.rmclc Gctiloru si moduln loru lle a callari se assemenau cu alle Sarmatiloru, dero
se aesemena pene si zaua cea le polle in forma de s:Jidi de pee;ce, dupo cum ni spune forte lamuritn
cMa.rtialu-; vorbindu despre poft'a lui Domitianu de It purta r-llu-insusi acest>\ specia de armatura,
l.,rica sarmatica, ellu dice :
Invia Sarmaticis Domini lorica
Et Martis Getico tcrgore fida magi8 ... (Epigram. VII, 2).
J,a acesta facemu trei obiectiuni : l. Tergus, ()ris iuscrunedia obicinuitu pieile (oipp.:r., corium,
pellis, cutis), ei apoi poeticesce seu tu de piele, de b041. (1). Ovidius, Metam. 13, 347: cGestasset
laeva. taurorum tergora septem. Nu sun temu prin nimica tinuti a conveni cu Foreellini (Totius
Latinitatia Lexicon, t. IV, 1835), co: Martis tergus Geticum este lorica, thorax, coei eelle doue
versuri de susu ne presinta unu intiellesu nu ruai pucinu satisfacetoru , traducendu tergus prin
seutu :
Za.ua imperatnlui nepenetrabile de sagetile sarmatice,
Si mai multu assicurata de catu scutulu getiett (2) allu lui Marte ..
II-lea. Chiarn deco aru fi vorb'a despre zaua de pele in forma de soldi de pesce>, ce face pe
d. Hasdeu a crede co ea se purta anume de cotra Geti, iar nu de Daci? cimdu Martialu, ca toti
(1) Cf. lat. cdtu-m scutu + >lav. m. scutu in loou do skjutu, Sonsulu propriu ansa este .polle";
.ed-ti" (=scu-ti-s). (Fiek, Die Bpra<l"i"lteit, p. 360. G. Curtius, grund&iige clu (frieehischm 1Jiymo!o_qi1,
1879 a 5-a edit. , p. 16e: .nor Zusammonhang von x<,-,.o-; (lp.vd), cu-li-s iat unvorkennbar."
'2) p6te la obieeiulo Thraciloru !i Getilorn <11} a. inTerti in ginrn-le, pi dmclu fngiau, sr.uturilfl
Jor11 miel oi nior<:, .i 1 tine apoi 1" Jate IVodi Xe11nph. flfirnytrw r11loru die" mii).
www.cimec.ro
28!)
dicet wai josu (95): clmperatulu primesce ua deputatiune de Sarmati seu Gtti>.
Mai cu multa sicurantia s'aru pute lua dreptu Geti acei calareti de pe basso-relie-
vulu reprodusu pe tabela X Nr. 2, cari se ineca, vrendu sa treca, unu ru iogbetiatu
spre a aj11ta re Daci se ia unu castelu d'io mao'a Roman_iloru. Se scie co Getii erau
mai cu H!ma callareti, iaru Dacii pedestrii, asi.l co deca se presuppune co scen'a are
locu la Dunare, si anume pe malulu stangu alin sen, acei callari aru pute fi Geti, lo-
cuitori pe malulu dreptu allu fluviului.
Catu pentru grij'a. si curatieui'a <'Orpului si a haineloru se parA co Getii nu-si dJu
destulla oste.nela, lasandu perulu si barb'a sa peste mesura, in neregula; iar
hainele sa fie murdare. De acda Ovidiu ii numesce birsuti , intonsi , squalidi ,
stolidi (96). Este de presupusu anca co sapunulu, inventatu si obicinuitu de Scytbi,
nu le remasese cu totulu uecunnoscutu.
poetii si scriitorii romaui, nu deossibhi intru nimicu pre Geti de Daci, c:l! .. lu acellasi p<Jetu ceva mai
ileparte in aceiasi carte a VII. SO pomenesce pe Daci : .
cDas Parthis, ds Germania, das, Caelia, Dacis,
Nec Cilicum sp<rnis Cappadocumque toros.
si candn ellu amesteca pc Geti chiarn si cu Sarmatii. Asia, in cartea VJI, 83, 3 numesce 'nsul'a
Peucc getica, candu in acriasi carte, bucnt'a 7 a numit-o Sarmatica. (Cf. Valer. l<'lacc. Arg.
VIIl, 217).
Si apoi in tine :
III-lea. Getii ca si Dacii putcu se porte zale de piele, fora ca acest'a sa ne !letermiue a
pe Column'a 'l'rajana a callaretiloru Sarmati. Acesti'a se gasescu anume pe pl. 61-62
eu. Frohner (Vedi tau!. !Il unde d'in erore s'a disu: Cuirasieri get') si 54-f>5 ed. Frohner (vedi
tab!. X.) dupa cum toti commentatorii de la Ciacone rene la I'rohuer, (in editiunea cea mare), au
recunoscutu, mai cu sema candu Tacltu Hi1tor. 1, 79 ra11orta co: principii si nobilimca Sarmatiloru
Rhoxolani (cari anca de la anul 69 p. Chr. sub imperatuln Othon pnstiisera Moesi'a) purtau in
resboie zale co soldi de feru, seu de pele, peste totu corpulu (CatajJhractarii (clibanarii) erau in
usu la armatele macedonena, parthica, persana, sarmata si romana. Taeit Hist. 1, 70 : cataphrac-
tarnm pondere. ld principibus et nobilissimo cuique tegimen ferreis Jaminis aut praeduro corio
consertum, ut adversus ictus impenctrabile, ita impetu hostium provolutis inhabile ad resurg.::tdum ),
acoperindu cu ule si caii, (chiaru si ochii cailoru erau acoperiti cu placi rotunde cu multe gauri)
asia cum sontu cRllaretii sarmnti de pe Columna Trajana si C!i patru catafractari de pe unu nsu
de auru aflatu in comitatulu Torontalu d'in Banatulu Temisianu. Vedi .11. Olobescn, Cu-
nun'a mare d'in thesaurulu de la Novo-Cerkask, 1879, p. 110 si tab!. XXII; 1 .lrntth,
Gold tmd Silber-Monumente K. K. antiken Cabinettes in Wicn, 1850 WiPn). Cf. assemenea,
Amm . .Marcelllnns, XXII, 15, 16, A.pplanns Bell. Syriac. XXXIII: t,
T. Lhlus, XXXVII, 40; Propertlos, III, XII, 12 despre acelasi portu la Persi si Parthi. Despre
Romani cf. C. 1. L. III Nr. 99.- Orelll80-1. Liv. 35, 48: (tquites) loricatos, quos eataphractos voeant;
37, 40: tria millia cataphractorum equitnm.-Veget. 3, 17 : Loricati equitcs; 3, 23: cataphracti.
.\mm. Ma1cel. XVII, 12 despre armatur'a lazygiloru : hastae sunt longiores, et loricae ex cor
nibtJs rasis eL plumarum specie linteis indumentis innexa; equorum plurimi castra ti.
(!J5\ L'Empcreor une dcputation do' ou dts Getes qni probAblement !ni offrent
Jeur alliance on Jeur soumission .
(01ii E.1:. pont. 1, !'i. IV 2, 2. 1, 2. lOR.
www.cimec.ro
290
Spre a iosutla mai multa gr6za, ei isi iocondeiau obrazii si corpulu, !li cu ratu li-
nllle erau mai lungi cn attu si vedi'a personei Ha mai marE'. (97)
H. U i
12
Putemu a ne face ua idee esacta deapre locuintiele Daciloru, studiindu pe basso
reliovurile Columnei Trajane diferitele constructiuni dace, ce amu reprodusu pre tab.
S, T si tab. II. V si VIII. Avend!l a vorbi mai departe (98) despre acestea d'in punc-
tulu dq vedere architectonicu, ne vomu margini aci la eate-va observati uni. Unele
locuiutie sun tu simple colib 1 dd l'3mou de constructiuna usiora (99) ; altele facuta
numai d'in scandur;, coperieiulu avendu doue stau pe trunchi de arbori ta-
iati piedisio si ingropati in pamontu; suntu uumai cu f restre, si fora usi, asia co
nu se pute de catu cu unu chiopengu usi a asiediata orizontal o; iaru in giuru
au imprejmoire dtl uluci, destinata, dupo euro ne spune Xenophonte (100), a adPposU
oile in timpulu noptii. Pe hbeh 1[ (101) figureadia in partea stanga doua colibe,
d'in cari un'a pe pari nalti aprope catu colib'a; era-alta cu uai'a in aeru, pare cu te-
meli'a pe pamentu. Prim'a, intarita de giuru impugiuru de unu gardu de pari, se
ia de unii inntiati (102) dreptu palafitte locuintie lacustre. Da si esista 6re-care
analogie iDtre colib'a de pe Columna, si intre descriptiuuea ce ne-a lasatu Herodotu
despre locuintiele Paeoniloru thraci d'in giurulu lacului Prasias (103), socotimn acsa
lH7; Vedi mai 25. Atl'ura lle Thraci, tatuarea sa oLicinuia uc Agathirsi, Sarmati, Celti
Moesyuocki si alte pop6re.
(98) Vedi X1l.
(!.!9) TaL. T Nr. 1.-pl. U\! cd. Fri)hner.
(100) Anab. VII, 12.
1 101J pl. 50-51 ed. Frohu r; ib !Jl. Il!.
(102) Dlu a observata cel'u d'ant<liu (La (.;olowte J',aja,le, Paris 18ti5, p. !Jl se<!. lJ.
editinnea cea mare, Nr. 16 pl. 50 -51 si IntiOdnctiunea) analogiile d'intre architectur'a co'ibelortl
dace de pe tabl'a Il si casaele lacustre alle th;aci descrise Herodotu (vecli not'a ur-
matore). Nenmann W. (.Ausland 1867 Nr. 27 lPhilo1ogus, t. XXVI, 734) Die Pfahlbauten auf'
der Trajanssaiik) ajunge la eonclusiunea co: precum Her do tu ne descriu in locuintile Paeoniloru
thraci celle d'anteiu palalitte, totu astn-foliu Columna 'l'rajana ne presenta in tabl'a de sosn cea
d'anteio representatinne plastica a loru. (Yrdi si RUckert. Die pfalbauten und Vlilkerschitte1t
Osteuropa's, Wtirzburg, 189. Dlu Odobescu, in cong.esnlu archeologicu tinuta la. 1870 in Co-
penba.g& a. sustinuta Rsemenea co acelle constroctiuni de pe Columna aru lasa a se banui si in Daci'a
antie'a esistentia. a palafittelorn seu locuintieloro lacustrc (vedi Cazalls de FondoliCe, Congres
d'archeologie prtl1isto1"ique, in Revue des cours scientifiques, 1870, p. 169).
(103) Herodoto V, 15 si 16, o.rreta co Megabazos, generalnln lui Darius, dupo ce pP. Piion-
nieni, 1i ajn111e la mnntcle Pangaeos, onde 1ocnieseo Dllberii, Agrianii si Odomantii d'in giorulu
laeolui Prasias, ii fu peste potintia a nvinge si pe a.cesti'a; d'in cansa. eo ei traiau in laen ebiaro,
in cbipnlu urrnatoru: In midilocnln lacului se afta po lele de seanduri gross', pe Jl&ri inalti, eom-
municandu cu osratuln numai prin oa singura punte 1trimta. Acesti pari incrucisiati, cari snstintin
plldelele, lntr'unu tim1m batuti in p11mentn rlupl) intiellegerea de obvte a !0cuitJriloru aullui
www.cimec.ro
291
impreuna cu dd. Desor (104), Joseph Haupt (105), Gooss (106) si altii co nu pote fi
vorb'a dPspre palafittr, de cari s'a aftatu resturi in lacurile Elvetiei, Italiei de Nordu,
FranciAi meridionale si GPrmaniei (107). Pentru co, mai anteiu, basso-relievulo ne
areta lamuritu unu oppidum dacu pe verfulu unui munte, iar la pole celle doua oas-
ci6re, si nicairi vre unu lacn; este impossibilu a cauta in muntii Daciei sate seu
!.acu, si in urma, ii lmtea dup<l ua reuduiala, care cerea ca barbatu, ca ua femer,
sa fie datoru a ndnce d'in muntele Orbelu, si sa bata iu !acu trei pari incrucilliati; si obiceiulu loru
este cu fie-ce omu sa se i'asatoresca cu mai multe femei. Chipulu de a locu in intru este co 6e-e:1re aN
colib'a sPa, in care locuesce, con3truitn pe podele, printre cari, pentru despartire, !le deschide ua
usia care se scobora iu !acu. Ei lega pe micii loru copii cn ua fringhie, de frica sa nu cadia
in !acu, si hranescu caii si vitele do povara cu p'sce.
as ":(,1Gl l;(plotO't ":0 p.N X"OI ianjOQ'I I:(Jt'1fj
aa ':Uic;ls
07fj'i O a-.. vlxs'owat.
Xpa-:ituY Yxo:-r=o; S1:l -:Wv lx2LtvY

, "t'fl Otcat-:i-:at. xo:\ -:W; lxpitdV .. ,

-:7-,v Alp.-wr;v. as Oioucn -:oU p.7, x:.:cr:xuAtoSfl 'folot
Z! 'i::::o1crl x:xl -;;CJCII mpixwcrl X,Of'":OV
Deco in fundulu lacului Prasias, numi tu adi Tachynos, se afla rtstu1i d'in alltic'a locllintia a
Piioniloru, ne pene ncum ori-ce sdintia. Lubboek, l'homme prehistonque, tr. Barbier,
Paris 1876 p. 162 dice : Un de mes amis qui ha bite Salonique, m'a nssure que les pecheurs du
lac Prasia11 demeurent encore dans des huttes en bois construites sur l'eau comme nu temps d'He-
rodote. - DeTIJle rapporta 1 Revue archeul. 1868, vol. Il. p. 41'2) co a vediutu langa Strymon re-
masitill de locuintie lncustrc , cum si pe tiermurilc Thraciei si in partea orientale a Macedoniei.
Acelasi chipu de locninti!\ se- rcga>escc l1 triburile d'in Snrnatra. Borneo, insulele Caroline si in
Non'aGuinea (Dnmont d'Urvi!l@, Ilistoire IV, 607) cum si in insulele d'in Irland'a numite Cran-
noge \ Vedi Lnbbock, op. cit. p. 163 seq.) As pe tulu ce pute presentli. unu satn pallustru vedi-lu
intre alte la Sackeo, O bel' die vorchristlichen C'ulturepochen und die der
deut8chen Urgeschichte, Wien 1861!, fig. 9.
Compara cclle de susu cn urmat6rea dcsaiptiune despre colib(le de pe Wolga:
The huso ent<Jrs the rivffs to spawn earlier t.hau the stnrgeon , gmerally about mid-winter,
whP.n they arc still covered with ice. At tbis timc the natives construct dikes aeross tbe rin; in
certain parts, formed with piles, J, aving no interval that the huso can pass through; in the centre
or the dik.} is an angle opening to the cnrrent, which < onsequently is an ontering angle to the
fish ascending tbe stream; at the summit of this angle is an opening, whieh leads into a kind of
ebam bcr formed with cord or osier hurdlcs, according to U1e season of the year . .A bove the opening
is a kind of scaffold, nnd a little cabin, where the fisbermen ean retire and wa.rm tbemselves or
repose, whem tbey are not wauted abroad. No socmer is the hnso entered into the ehamber, wbieb
is Known by the motioll of the water, than the flsbermen on the scaft'uld let fali a door, whieh
prevcnts ita return to seawar.] ; tbey then, by m1 ans of ropes and pnlleys. lift tbe monable bo!tom
of the charnber, and eaaily secure tbe fish (Kirby, Bridgewater Treatise, voi. 1 p. 108).
( 104) ap. Caza lis 1. c
(105; Die daciscke Tempelburg auf' da Colnnma Trajana, in ll/.ittheilungen da
K. K. Central Commission zur Erforsehung und Erlwltang der Raudenkmalt, 11::70, Wien.
(106) .Archiv des Vereines fur Siebenbilrgisehe Landeskunde, N. F. XIV, 1 Heft, p. !J4.
(107) Vedi F. Keller, in Mittheilungen der antiquarisehen Gesc!lschaft in Zurioh, bd. IX, Xlf,
1111, XIV heft 1 u. Il.- Fr. Troyoo, Habitations lacu.stres des temps anciens ft modernu,
J,ausanne 1860, -- J. Staub, JJie Pfahlbauten in den Sch1.11eizer =Sem, 1854.- F. Jlanrer, in
www.cimec.ro

cetati laeustre (108), cu atatu mai multu co allaturi de colib'a construita pe pari, se
afla, dupa cnmu diseramu, alt'a ce sta d'a dreptulu pe pamentu. Si apoi, parii ceta-
c.Auslmul d'in 1864JG5; -- Hassler, in Deutscltt llierteljMsschri{t, 1865. - Vircbow, Pfahl
baulen.,- labn u. Ulllmanu, Die P{altlbaualte1tlrumer von Moosseedorf. Hern, 1857.- D!lsor,
Les Palafittes ou ronstluctions lacustres du htc de Ncufchctel, - Paris 1865.- Lindensehmitt,
Die vate1llindischen Alterthiimer de1 {ii1stl. Hohenzoller'schcn Sammlungcn zu Sigma1inge11,
Main:.: 1860, p. 17 4. Relnbold Pallmann, Die pfaltlbauten und iMe Bewohner, Greifswald 1866,
si darea de scma despre dens'a, in Allgem. Zeitg. 1867, Beilage Nr. 185-188, de Felix Dabn ---
RUckert op. cit. - t>astaldf, Nuoci cenni sugli ogetti di Alta .Antichita trovati nelle torbiert e
mile marmiere dell' Italia. - Stoppanl, Prima 1icerca !li Abitazioni lacustri nei laghi eli Lom-
bardia. .A tii della So(l. italiana eli scienze natmali, 1863, vol. V, p. 154.
(108) Este curiosu co d. Hasdeu, (Istoria Criticii, ed. II, p. 230-233) cata se esplice lips'& lo-
cuintieloru lacustre in poetulu Ovidiu prin acea co baltile dobrogiane, ca si alle unei parti d'in Romania,
nu suntu nici francamente dulci, nici francameute sarate, caci altmintrelea poetulu trebuia ne&-
l'eratu se mentionedie asemeni locuintiP, dcco aru fi esistatu! Iar dreptu probe co pe Columna
Trnjona avemu anume sate cetati lacustrt, tote in Temesian'a este co baltile d'in 'l'cmesian'a
suntn atatu de inolfensive, in catu anume printT<J H.matieni s'au cullesu essemplele ccllci mai estra-
ordinare longevitati, buna ora de peste 11)0 de au ni."; apoi co, dupo spus'a lui HP.rodotu (V. 8--10).
Siginnii aven niste cai furte mici, si anume regiur.iloru cu palafitte appartineu intr'ua epoca
pre-istoric,, speciele auimale cel!e mai menunte, era mai cu sema niste calnsiei de totu in minia-
tura si, in fine, co, S1ginnii erau marfasi, ceu-ce correspunde cu caracterulu iudustrialu alin palafi
teloru. In cbipu esplic.ndu lucrurile, autorulu, fora indouiala, nu pOte de ci.tu a se cmaguli
de a fi dobenditn urmatorelc trei resultate destulu de importante : 1. Locuiutie lacustre essistau
sub EroJotu si pene in epoc'a dacica in Temesiana; 2. Locuintie lacustre 11'au cssistatu pe t.iermulu
danubianu a.mbilateralu de la Jalomitia in giosu; 3. Locuintie lacustre mt putt1ta essiste in Olte
ni'a, considerata ca unu territoriu intermediara intre celle doue punturi estreme de mai susn.
Pentru noi anso remne constntatu: l. co pene astadi nu s'a gasitu in '1'em1sian'a seu Olteni'u
nici-ua urma de locuintia palustra, si d9Ci nu trebue sa concbidemu la essistenti'a loru in vechime
dupo longevitatea Banatieniloru seu dupo poporatiunea robusta a Mehedintiului, caci atunci aru
trebui ea intempinamu la totu pasulu palafitte, chiaru si pe ,erfulu muntiloru; nu mai puci nu anco,
dupo c lle <loue culibo construite pe pari ce se vedu ve Columna Trajana, alaturea cu altele fora
pari claditc d'a dreptulu pe pamentu, si fora vre-unu indice de la.cu seu balta impregiuru; 2. co
animale mici d'in period'a preist&ica gasife in lacurile Elvetiei nu suntu de confundatu cu
caii cei mici ai Sigynniloru, pentru ca : dift acelle specii animale, numai vulpile si mieii paru mai
mici de catn suntu acumu, pe cndu tote rema.sitile de callu (la Wangen s'a gasitu unu singuru
dinte, la Moosseedorf numai unu metatarsu; la Robenhausen, unu singuru osu alu tarsului; la
Wauwyl eate-va ei la Nidau numai mai multe os;eminte), apartinu varietatii demestice (Eqnu8
caballne). (Vedi Lubock, op. cit., p. 184); 1i deco in unele locuri, cum buni-ora la statiunea lacu8tra
Hoeringen (lacul Bicnne), si la Vaudrevanges s'a gasitu cateva zabale de bronzu cu dimensiuni
mici (Vedi AI. Bertrand, .A1cheologie Cdtique ct Gauloise, Paris 1876 p. 215 seq.-1. Gozzadlni,
De quelques mors de chevlll italiques, Hologne, 1875) cari aru rermite s11. conchidemu ca in epoc'a
lacustra caii erau de ua tali1L mai mica de catu cei de a'ta-di (partea zabalei ce 8e pune in gura
atinge la zabal'a de 1\-locringen numai noua centimetre de lungime, iar la celle de la Vau-
rlrcnnges anca nici atat'a-pe candu la zabalele cailoru ruoderni lungimea nriadia de la 12-15
centimetre) lucrulu s'aru pute csplic:i. intr'altu chipu. Sigynnii cei cu cai mici ai crni, cu peruln
lungu de cinci degete V, (i!l) faccndu comerciu cu Ligurii locuitori mai susu de
tdul'o ua glllssa a lui fortP- vechia), trelmhi probalJilu pentm a ajnng' ad, sa travcr:i:J,c
www.cimec.ro
293
tiloru lacustra, dupo cumu observa d. Desor ( 109), nu se vedeu d'in apa, talp'a cla-
direloru asiediata pe densii, fiindu la nivelu cu ap'a , -- pe candu pe Columna ei
suntu forte visibili.
Pe aceiasi tabla li, in intrulu cetatiuei, se afla ua mica cladire si ua curte circu-
lara de uluci, ambele separate de pameotu prin pari (110), precum si pe pl. 79 ed.
Frohner(lll) ne 'ntempina asemenea casa inrongiurata de uluce faentl', c si acumu,
Helveti'a, unde pnte aduce cu densii 3i tl'in acei cai mici cari erau forte buni la trasura. (Asemeni
cai sigyni Strabo (XI p. 520) ii gasesco in Caucasu. Vedi Bettrand, op. cit. care sustine parerea
acest'a si ..\.ndre Sanson, les Migrations dnmestiques [ Revue de philosophie positive, 1872} cari
atribue caii cei mici d'in Franci'a., caii bratoni si cei limuseni mai cu soma, unei rase orientale aduse
in Ga.lli'a de triburi asiatici', intr'ua. epoca departata).
S. Co Sigynnii pute fi comercianti, fora cu t6te astea sa fie siliti a duce in pretinsele colibe lacustre
d'in Temisian'a viati'a rheumaticoamphibica la care-i osindesce d. Hasdeu, fora scirea lui Hero-
dotu seu a ne unui antoru vochiu seu modernu, nu este trebuintia do nici-na. proba.. Deco Franz
Maurer (in A.usland, 1864, Nr. 39 seq.) si Reinhold Pallma.nn (Die Pfahlbauten und ihre Be
wohnet 1866) vedu in palafitte nisce tarabe alle Regutiatoriloru tico-hellenici, cari si aru fi pa-
rasi tu locuintiele, hainele ei utensilele loru commodc pentru a se Tiri in viei unile aquatice alle
Helvetiei si sa traiasca ca selbaticii, acest'a este ua parere de multu combatuta si de nimeni accep
tata - afara. dora de a.utorulu Istoriei Critice (Vedi A.lgem. Zeitg. 1867 Beilage Nr. 185 seq.).
Prin urmare nu intiellegemu cum cErodotn atesta. indirectamente prin importantissimulu reu pa!l-
sagiu despre caii Sigyniloru presenti'a locuintieloru lacustre in Temisiana; si in fine
4. Catu despre theori'a dupo care locuintiele lacustre nu pute fi de c:itn numai pe lacuri fran
cumente dulci s.iu francamente sarate>> pe lacuri adica omogene, iarn nici ua data pc celle mixte,
c&ta sa martnrisimu, co ea. este cu totulu noua : Nici Herodotu care vecliuramu co descrie palafit
tele Piioniloru de pe la.culu Prasias (V, 16), nici Hippocratn care vorbesce despre palatittele locui-
toriloru de langa Phasis (t. 2, p. 61 ed. I.ittni, 18 si 83 cd. K. Petersen). nici Stra.bo si Caesar cari
arretta co Belgii obicinuiau a. se ascu1de d'innaintea iuimiculni in colibe do lemnu cladi te in balti,
nici Apollonius de la Rhodos (Argonauti IV, vers 635) Snillas, (v. Allobriges) etc., nici cei ce au
vorbitu pe larga despre 1ocuiotiele de adi lacustra d'in Sumatra, Borneo, Nou'a Guinea, seu despre
celle vechi d'in Elveti'!L, Itali'a., Franci'a. Scoti'a., Irland'a, Germani'a, Austri'a,- nu scimu sa fi
observatu co selbatecii loru locuitori erau asia de inaintati cn cunnoscintiele hygieuice in eatu se
gasea in stare a. face ua distinctiune pathologica intre lacuri, fugindu de celle dulci-sarate seu de
ce !le eu apa dulce mesteca ta cu apa minerala., fiindu-ca lucrarea. a.cestor'a pathogenica. este febrifera
omorit6re, ventru a allegc de locuitu numai acelle lacuri cari suntu fra.nramente dulci seu fran-
camentc sarate.
(109) Cazalis, 1. c. : M. Desor dit que l'on pourrait en effet, a premiere vue, croi re (io'il y a
des indices de stations dans des cabllnes sar pilotis, figurees sur la. Colonne 'frajane.
Mais si l'on fa.it attention que les pilotis des cites lacustrcs ne se voyaient pas, le planr,her qu'ils
supportaicut etant au niveau de l'cau, on doit plustOt penser qua ces figureR representent simple-
ment des vedettes eomme celles qui se trouvent sur les bords du
(110) Raph. Fabrettl, de Col11mna Tmiani Syntagma, Romae MDCXC, p. 18-19 le tine
dreptu hambare seu patulo pentru grane: <In eisdem post num. 1117 bina aedificia ex ta-
bulis, t.ignis seu stipitibns suft'ulta, r1nadrat.um alterum, alterom vero rotnndum, granaria mihi
ex rimere
(111) Frohner, Colonne Trajane, e.I. mare, ap. Nr. 48 (pl. 70-81). L'une des maisons, entouree
d'une cltlture de planches, P.st une especo de palafitte du genre de celles que nous l\vons
De nos jours encore, le5 hnttes bties sur piquets sont en usage dans pays dn BRs-Danube.
www.cimec.ro
294.
de blani roL te piodisiu la verfu, semen!lndu pichetf'16ru de graniceri rom1tni d'in
inl!ulele Dunarii, seu colibeloru de pe la munte, fora ca sa putamu conchide d'm
nici-un'a d'in ele el'listenti'a palatitteloru seu locuintieloru lacustra in Daci'a in tim-
pulu lui Trajann.
Colib'a conica coprih eu trestia ce s9 v ,'de pe bassoreliefulu : Daculu luptandu
conservatu in museulu Luvrului d'in Paris amintesee casele Quadiloru crlle in forma
de cosiu si invelite totu cu trestie de pe Column'a Antonina (112), cumu si colibele
celtice, descrise de Strabo (IV, -4:, 3), co se face d'in scandori si d'in gardu, in forma
circulara, iar coperisiulu loru immensu semena unoru cupoll'. (113)
Insa alaturi eu asemeni case primit.ive Column'a ne areta si constructiuni pe unu
planu mai nou. cum de esemplu acea casutia de petra cu frontonu triur.ghiularu ce
se v de pe tab!. V ( 114) seu c a eu 7, tab. T fd.cutd. de bucati de petra
bine ta.iete, cu ua singura facia. (pignon), cu acoperisiulu de scanduri de bradu, si cu
doue etajuri, cellu de josu avendu numai usia, d'asupra cari' a este ua mezenina prin
care vine lumina in etajulo de susu. Ulucile d'in prPjm'a casei suntu de blani late
si nalte, ascutite la verfu.
In ct-tati, fora. 'nduial11, easde ni se presenta mai commode, frumosa, elegante si
compuse d'in mai multe camere; vedemu in elle chiaru palate, castPlluri si turnuri
de aperart>, edificii publice, despre alu caror'a stylu si technica vomu ave a ne occupa
mai depa.rt", ca sf despre oppidele si eetatile intarite daca.
13
lutariorulu si mobilierulu caseluru ti eran 1sci trebue sa fi fostu d" ua. mare simpli-
eitatt>, ea si viatt'a poporului; uneltele domestice mai t6te da pame[Jtu, pucine de
lemnu, si forte raru de mqtalu. De acea sapaturile facuta in eate-va puncte alle
Romaniei si Transilvaniei a da tu la mesciorP, linguri, urei ore, urciorusie, bor-
cane, opaitie, bardaee, canP, causiP, gavane, cova.tiele, strachini, strecuratori, tipsii,
tieste, plosci, instrumente de tiesutu, de lustruitu seu de sclivisitu, t6te uneltele ca-
sei, t6te de pamento, destullu de variate prin formP, ornamentatiuni si fabricati-
une (115). - Anso cum civilisatiunea locuitoriloru nu "se desvolta nicairea intr'unu
thipu rapporturile topice produdmdu stari culturale deosebite - de si con-
timpurene, - asia si la Daci, class'a celloro avuti de prin oppide si cetati, in
positiune sa si procure 1:1i utensile de bronzu, de a.rgintu !'li de auru, sa mobiledia ta
sele cu lucruri scumpe si lucraturi frumosP, avimdu gustulu bunului traiu, si chiaru
6re-care aplecare cotre luxu, dupo cum dovedescu: nu numai obiet:tele afi>ite in Tran-
silvani'a : cutit11, cupe, vase trirode de arama, eanne de bronzu, objecte da polo ba,
(112) Tedi 1. Grimm, Kleinue Schri(ten, TI, p. 142 Berlin 1865.
(113) Cf. :&1. Vltrnv1ns Polllon Il, 1 : aedificia constitunntur .... in Gallia .... scandulis robustis
a.ut stramentis. Caesar V, 43 si VIII, 5.
( 114) pl. 70 ed. Froboer.
(115) Vedi tab. K, J, si M si descriptio.nea l&J'U pe la.r{fll la nllt.
www.cimec.ro
295
fibule, braeiari, veriga, totu feliulu da giuvelle- d'in care amu mai multe
pe tab. F. G. M; nu numai stralucirea si bogati'a armeloru Joru decorate cu orM-
mente ciselate in auru argintu si pietre scumpe (vedi tab. C, D, E, F, Q si R),
despre cari vomu ave a vvrb{ pe largu mai departe, dero dovedescu si scriitorii anti-
citatii cari arrt>ta bogatiele de auru si argintu luate de Tr;ljanu de la Daci ( 116),
bogatii ce njunsera imparatului a zidi intrPgulu foru do la Rom'a (117), si a indiestrA
in drept'a si in staog'a templele d'in imperi11lu seu. (118)

Nutrimentul11 poporului dacu, care duce mai multu oa viatia de pastori si agricoli,
se compunea d'i11 lapte, brindia, vegetale si cueale (119). Carnf'a, care de altmintre-
lea nu lipsea Daciloru, coei atatn venatulu de prin munti si padurile intiosr, catu si
numer6sele ciredi de vite, le-o oferea cu prisosintia, se rare a nu fi fostu co totulu
interdisa d'in scrupule religi6se, ca la Geti, -de si pAntru vinu Strabo (120) ne spune
co d'in ordinulu pontificelui dacu Deceneu ei stirpira t6te viilt, si traira fora de vino.
Probabilu co mesura restrictiva fusese provocata prin abusulu ce Dacii, e si
Getii si toti Thracii, faceau de bauturi spirtuosP. , si mai multu poporulu de
giosu, de catu nobilimea. (121)
(116) IOI\DDI'S Lydo!l, de magistratibus 1. Il, 28, uice co Tro.jllnU alnatu de la Daci ciuci milli-
one de !itra de aurn si milli6ue de litre de argintu, cirre ce ni se paru camu csagerate.
( 117) Soct. attic. XIII, 24 : In fastigiis fori Traiani simulacra sunt sita cireum undique
inaurata eqcorum atque signorum militarium; sub;criptum est: Ex MAxvsns. Quaerebat Fa.vorinus
eum in area fori ambularet, quid nobis videretur significare proprie manubiarum illa inscriptio.
Turn quispiam qui cum eo erat, ex manubiis, inqnit, cx pracda; manubiae enim dicun-
tur praeda, quae manu capta est.
(118) Pe Column'a Trajana se vede (pl. 169-171 ed. Fri:i1ner) multi soldati romani ducendu
c&tiri inearcati cu unu numeru enormu de vase de Mgintu si auru lixr.wp.o:-:o:, intre care ai
serviciulu de messa allu lui Decebalu (pe tab. G. 6g. Nr. 15--19 amu nprodnsu obiectele visibile
pe Columna d'in acestu serviciu). si alte vase si obiecte (eum de esemplu unu splendida cornu de
ztmbru pentru beutu) pe cari Trajanu, in timpulu expeditiunei d'in Orientu, le consacra lui Jupiter
Kasios in sanctuarulu d'in giurulu Sel.ouciei Syri'a : Khto; Zzu;, Tpo:'io:vO. 0:1Eihjxa
xo:"t xipo:' r.o:p.p.iyz&e, O:xpoMvto: -:Yj; xo:-:it -:7>'1 fz-:iu1 viXT
1
;. xo:'t Jmyr-(p.p.o:-:x
O:vo:&rjp.o:aLv r.ar.otljp.tvo: Zr
1
v"t -;;,; 1\o:'l"ir T2o:"t"o:vo; x. -:. Snldas,
V o K:i?Lov iipo;. Pe pl. 171 si 172 ed. Frohoer ua capetenie daca tine in mana ua tavi\ plina de giu-
velle ce se gatesce a le oferi lui Trajanu case-i crutie viati'a ; altii se ndu inaintea imperatului
cum ii presinta daruri si i implora iertare.
( 119) In sapaturile de la Vodastra, distr. , d. Bolliacu ( 1'rompetfa Carpatiloru 1876,
Nr. 1255) ne spnne co a gasitu selllintie calcinatc, lintisiora, susamu si meiu, iar intr'unu vasu
de pamentu negru: seoici si mtlci. (\'edi fig. Nr. 20 acelasi numeru allu diarului\.- Passagiulu
d'in Columella VII, 2 citatu m1Li susu io not'a 66 se p6te referi la Daci ca si la Geti.- Pe C&lumn'a.
Trajana pl. 142-143 ed. Fri:ihner se vedu legionari romani cum secera holdele de griu alle Daei
loru, iar pe pl. 159-160 multe provisinni de griu ce Romanii gasira in parasitu de !>aci.
(120) l. VII, c. S, 11.
(121) Vedi 11.nco si eap. urmatorn.
www.cimec.ro
296
Portulu obicinuitu allu Daciloru pre Uolumn'a Trajana consta din : 1. sagum
(oO."(ot, saga) care pute tine locu de mantia si de tunica de d'asupr'a. Era ua haina
diversu colorata si cu lucraturi frumose de flori, deschisa 'nainte, spintecata puciou
la spate, cu manece lungi seu scurte, lunga pene a.pr6pe de genuchie si stransa la
talia prin ua cinget6re, sr-menandu kaftanului cu maneci lungi (xetptoootb<; xmlw ( 122).
Crlle ordinare se facea d'in lana aspra si latiossa, si se oumiau laenae A.atvat seu
linnae (123). Se purt si nr'a si iern'a, celle pentru iarna fiindu neaparatu d'in ma-
terie mai grosa, <a sa apere corpulu contra frigului.
II. Ua mantia aruncata pe spate si prinsa tiepanu cu uo'a seu doue agrafa (copci)
pe umerulu dreptu, cu marginile simple seu lucrate cu ciucuri. (124)
III. Nadragi (braccae liv11;optas<;) cu cute josn si bagati in iocaltiaminte,
care consta intr'unu felin de opinci l11gate cu uojitie. (125)
IV. Ua caciula, care imiteadia bonnetulu phrygianu (126), asemenandu-se candu
fesului fora ciucure (127), candu caci ulei resfrante a munteniloru nostri (128), caodu
tiurcei cellei mari mocanesci (129), eii.ndu in fine i form'a unui coou utezatu (130).
(120:!) Pe unu basso-relievu d'in museulu nationalu d'in Pestha. !e vede unu specimcnu de acesta
haina, correspundietoriu cu totulu descriptiunei facutc de Strabo IV, 14, 3. (Desjardlns
1
Monu-
ll!ent. epig1. du musee national hongrois, in f. pl. XXXII Nr. 198, monumentulu funerariu allu
lui Aurel:us Verus).- Pe tab. V: Supunerea unui tribu dacu, amu reprodusu unu basso-relievn de
pe Column'a Trajana care representa portulu fer:eiloru dace, allu barbatiloru si allu copiiloru
daci. Haina acestor'& este spintecata la spate si cl'innainte, semanendu unei tunicc femeiesci. Tecli
si pl. 120 si 121 ed Frohner.
(123) Strabo IV, 14. 3; lssldorn de Sevllla. 01'igin., XIX, 23.
( 124) Pc pl. 4 --50 ed. Fiohner se vede mantia cu ciucuri pe de margini purtata de unu pilo-
foru; iaru pe }JI. 52-53 in asemenea mantia cu ciucuri suntu imbracati comatii (poporulu de josu
cellu cu capulu gollu) veniti ca soli de pace la Trnjanu. Mai vcdi mantie cu ciucnri la comati Jle
plan. n-76, si la simpli soldati pe pl. 143. cr si pl. 29-13o.
( 125) Pl. 42 ed l<'riihner costumulu unui spionu dacu prinsu si dusu lega tu. Aeest'a, cu pcrulu
mare, cu bar ba si mustati, por ta : sagum cu maneci scurte, de nu cum-va artistu1u n'aru fi vru tu
1e le indice sumese, spre a se vede mai bine manilc legate alle spionului; apoi, ua mantia simpla si
nadragi bagati in opinci. Cf. pl. 113 ed. Friihner, si tab. J, II, llJ, IV, V, VIII, silit.. N. O. 1'. X.
(126) Vcdi bonnetulu phrygianu allu cavalerulni ele la Prlinnn, tab !it. V, Nr. 1; alin prionie
rului dacu tab. P. fig. Nr. 7, si ib. fig. Nr 1.
\127) Tab. l, III, IV, V, VIII.
(1'28) Tab. O, Nr. 3.
(129) Tab. U.
(130) Tab. 1'. Nr. 4. 5, -- :Friihner, pl. 129-130. Compara form'a utui bonnetu cu celle de pe
Column'a Antonina, pl 3 J si cu caciule'e nalte si ascutite alle resboiniciloru Messapieni de pe unu
vasu d'in Jtali'a meridionale (Gerhard, Apul. Vas. I, 2 si Daremberg et Sagllo Dittionn. de3
antiquitis GrcCfJite$ et Romaines, p. 67 4, fig. 793) si alle Scythiloru , despre cari vedi mai
79.
www.cimec.ro
297
Ea era dupo C11ssiu Dion (131), principiloru, iaru dupo Iordanes (132}
preotiloru daci, -ceea-ce in multe casuri, lucrulu trebue sa fi fostu acelasi. Numele
seu technicu era (133), numele geuericu ansa iaru cellu
latiuescn pileus, tiara, de unde si espresiunile m>..orpopot ( 134) si pileati (135 ),
date nobilimei daca. Inclinamu a crede co acelasi rolu ce juca la Macedoneni causi'a
regale cu purpura si diadema seu regal9 (136), l<.otoalot l<.otoo[ot
ototOTJ!Lottdrpopo<;, ilu juc fesulu la Daci. dero unu insemniu allu puterii
regalP (137), unu privilegiu allu regelui si allu principiloru d'in famili'a
regale, acordatu si unui ore-care numeru de nobili si de oficieri rPgesci numiti
m>..orpopot seu tarabosti, adica purtatori de tiara (n, per11. trbus, caciula ascutita,
pileus), la Daci, si purpurati la Macedoneni (138). De aceia, grij'a ce pune arti-
stulu de a represent pe Columna unele persona cu asemeni caciule, se esplica lt>sne,
elle avendu nlorea unui insemnia ce indica ua persona de ua trepta inalta (139),
(131) 1. LXVIII, 8, 9: 'E:ru:6p.'!'El p.Ev u\ r.po itt 'twv .:Ja:rEp 7tp6-
npov, :rtAocr6pwv lip!a'tou-. Petros Patrlclos, fragm. 5, in Fl'agmenta.hist. graee.
.
(1!12) De reb. Geticis, c. 10. Graeeiaque consimilee, ut refert Dio.-Qui dixit primum Tarabosteos,
deinde vocitatoa Pileatos hoa, qui inter eos generosi extabant : ex quibus eis et regea et aacerdotes
ordinabantur.- Pe pl. 156 ed. Friihner pare co figuredia preotii daci cu tiar'a pe capu.
(133) Erotlaons, Glosae in Hippocratem, s. v.
(184) Crltoo, Gctica in Ji'ragm. hist. graec, t. 1 V, 374.- Dlon Chrysostomos, Orat. LXXII.
t. Il, 246 ed. Dindorf.
(135) .A.orellus VIctor, de Caes., c. 13. Cf. nota 94 de mai susl- Textulu din Paolinus, Car-
men de Nicda, Daciae Episcopo: Et Getae currunt et nterque Dacus, qui colit terrae medio,
vei ille divitis mnlto bove pileatns accola ripae nu pote servi pentru Dacii proprii.
(136) Era unu feliu de pelarie larga de pisla, particulara (l'olux, Onomasticon X,
162, Eustathlos in Odysseam, 13()9) cn marginea despartita si resfrint.l. in snsu, cu fundulu im-
podobitu cu anu latu ornamentu circularu, cea-ce facea pe Plantu, atribuind-o in specialu Illyri-
lorn, s'o compare cu ua ciuperca :
Sycophanta. Advenio ex Seleucia, Macedonia, Asia atqne Arabia.
Charmides. Pol! hic quidem fungino genere. est; capite se totum tegit.
lllurica facies videtnr hominis, eo ornatu advenit.
Cu astufeliu de pa.larie se represeota Macedoni'a personifica ta pe monedele proconsulelai C. Anto-
nius, si alle imperatului Hadriaau cu lPgend'a. aESTITVTORI M.&.CEDONIAE (Cobe o, Medailles Consu-
laires pl. IV 6g. 22; Medailles impf:riales, .Adrien, No. 1078).
(1:37) cu care se representa primii monarchi ai Macedoniei, cum si Alessan-
drn cellu mare rema.se dupo m6rtea acestui'a. c insemniu allu puterii regesci in tote statele for-
mate dopc impartirea imperiului ma.cedonicu, de la. Egyptn pene in Ba.ctriana (Plotarchu, .Anto-
niu 54; Herodoto IV, 8).
(138) Numiti astufelu pentru eo purtau eausia si chlamida purpuria : yi<p m1.1ml
ot!X'I{t.L<tv, otopEi< r.:xpO: l\lo:l\Eil6atv. Plntarcho, Eumene
8. Vedi la. HeuzPy, Mission archeol. de Macedoine, pl. 20 causia rnacedona.
(139) Asia. vedemu pe pl. 82-83 ed. Friihoer unu mare demnitaru allu lui Decebalu, ingenu-
ehit.tu inaintea llli Trajann, co porta. in capu ua. tiara princiara de aceiasi forma. cu tiar'a regale
a lui Decebalu de pe plan.lOl-104 si 177-178, si cu tia.r'a ce are buetulu pe tab. N.
fig. Nr. 1. De siguru co tiar'a regale ave unu semnu destinctiva de a sopusiloru regelui; pe
20
www.cimec.ro
298
deosebita de clas'a de josu, Y.O!J-'ijtllt Hen capillati, pe care o arretta eu capulu golu.
D'in arretarile lui Dion Cassin!l (140) se scie co Decebalu in primulu reshoiu trimise
inaintea lui Trajanu na dt>putatiune alesa spre dispretiu, nu dintre principi seu pre-
oti (pilofori), ci d'in poporulu de josu, comati; si numai candu imparatuln se apro-
pia invingetoru de capital'a daca, regele se ndupleca in fati'a p>ricolnlui a trimite
ambassadori nobili, si in celle d'in urma a veni ch;aru singnru in pers6na cu toti
dignitarii sei. In conformitate cu spusele scriitorului grecu, Column'a ne representa
prim'a deputatiune (141) fora caciula, pe candu ceHe d'in urma (142) 6gureadia cu
pe capu. Aceiasi caciula serva a deosebi in lupta p9 oficerii supe-
riori daci de cotre soldatii de rendu, cari nu porta nimica pe capu (143). Ea se fac!'l,
de pele seu din psla. _(JH}_
{2stumulu d'in ua tunica. cu maneci, lunga pene la glesnP,
adesea chiaru pene la pamentu, cu mici cute, deschisa pucinu la gO.tu (145), si la
midilocu incinsa; pe d'asupr'a, ua mantia cu, seu fora, maoeci, scurta, si une-ori strinsa
cu unu cordonu, si d'in ua bucata de materia. (inu seu canepa) cu care elle i:;i inve-
luiau perulu capului (146) in chipu gratiosu.
monumente acest'a nu se pote deossebi. Palaria regiloru macedoni ave diadema, (Plutarchus Eumene
8, Atheneu 527), adico na esiarpa de stofa tina tiesuta cu auru, si ndoita in asia chipu ca
forma ua fasia ingusta, alle cari'a capete cu ciucuri cadea 11e spate. Val. Jlaxlmus, VII, 2, 7 nu
mesce diadema: Candida fascia. In Orientu ansa diadem'a era de metaluri lostions XII,
3: Post baec Alexandcr habitum regum Persarurn et diadema insolitum antea regibos Macedo-
nicis, velut et leges eorum, quo vicerat, transiret, assumit ... De siguru, aci e vorba despre diadem'a
metalica ca portu de capu regescu in Oriente, si care nu se o bici nuia la Macedoni. Vedi AI. Odo-
besco, Cununa tnare d'in thesaurul1t de la Novo-Cerkask, Bucuresci 1879 p. 21, 31 seq.
(140) 1. XLVIII, 8. Cf. Petros Patriclus frrtgm. 5. hist. Gmec. V, 18!1.
(141) pl. 51-52 ed. Frohner.
(142) pl. 82-83, id.
(143) Pd unele monede imperiale Daci' a porta in capu c;tciul'a rcsfranta, ce semena bonnetului
phrygianu. Asia, pc medaliile lui Traianu cu rcv. DAcrA. AVGvsT. P&ovrNcrA. s. c, si alle lui Philippu
Arabulu (an. 244, 245 p. Chr.) cu inscr. rMP. M. rvL. . .AVG. Rv. PROVINCIA DACIA AN. r. Vedi
M. 1 .lckuer, JJacienin den antiken Munzen (Mittheilungen der K. K. Comm. zur Erhalt. der
Baudeukm. 1862, b. VII; 164 seq .. 222).
(144) Bucati dintr'unu bonnetu de psla gasi tu la l'IJangcri's. \ Comptes rcndus de ln Commi,,.
34on imperiale de St. 185!), pl. XIV"!.
(145) Tabl. O Nr. 4.
(146) Tabl. O, si tab. V. {jnele porta siortiu, ai unu fcliu de VCHtOIIU fora maneci, incinsu fiindu
peste talia. La mantau'a se vede aruncata peste umeru intocmai ca ua tsiHpa, iar tunica lunga
si fora incingetore. Vedi tab. V si pl. SiJ-54. Cf. pl. 113, 121 ed. J<'rohner.- Obicinuitu se purta
multe haine unele peste altele, hainei d'asupr'a fiindu mai scurte de catu alle cellei de de
subtu. strinse cu panglica peste cotu. seu ceva mai in sosu (fig. Nr. l, tab. lit. 0). Uneori se
pune pe spate ua mautela rotunda innoda ta inainte la talia (ib. Nr. 4), seu ua haina pe care o
strngea in spate facendu dintr'en!a unu nodu ce-lu prindea cu unu acu (pl. 120-121 ed. Frohnerj.
Croial'a roebeloru dace consta d'in doue foi. un'a d'inainte si alt'a d'in deratu, ambele cusute la
umere de a.mendoue partile in josu . afara de gaurile ma.noccloru; iara la gfitu tivite si cu unu
siretu petrecntu ca se lege. mai largi la bmtinln rle dcvenian st.rimte la cellu de
www.cimec.ro
299
Unelti porta pe capu mahrama alba, altele bonnetu frumosu lucratu, in fl.lrm'a apr6pe
jo&u.-Pentru a fi mai clari reproducemu dupo KarliUihler (Die Trachtttt der VO!ker in bild und
schnitt, Dresden 1871, erster theil, p. 76-79, fig. 76 77 si 80) tiparulu unei rochi dace, (fig.l) allu
unei haine si mantele barbatesci dace (fig. 2 si 3), cu metlur'a in centimetre.
Fig. 1 : Rochia daca cu manece.
zs
21
30
1
- - - - - - - - - - ~ 1 ~ ~ ~ ' - - - - - - - - - _ _ j ~
Fig. 2 : Tunica daca cu manece.
www.cimec.ro
300
a cellui de asta-di (14 7); altele au eapelltn 'a legata cu ua cord ea inflorata ( 148);
altele in fine cu bucle mici de peru lasata pe frunte, suntu peptenate cu chica, pe-
rulu fiindu strinsuc intr'unu fileu si ajungendu pene pe eera. (149)
Column'a ne mai areta femeile dac" cu margele (co1liere) la gutu (150),
+
Fig. 3: Mantaua soldatului dacu,
1
/2o d'in mal'imea. ei naturale 11).
(l17) Tab. O fig. 1 si 4.
(148) Tab. V. ,
(1-i9) Tab. O Nr. 2. -pl. 113 cd. Friihner.
(150) Pl. 63-64 ed. Fri:ihner.
(1) Locurile in1emn"'te en cruce indica re nnde :;e intigt:ta.
www.cimec.ro
cu cununi de flori pe eu podobe la c::qm si la mani, cu bratiari la umeru;
iaru giuvellele de totu felulu de bronzu, argintu si auru gasita in Daci'a marturi-
sescu desprll gustulu loru de podobe artificiale, precum :.i despre bogati'a si comodi-
tatea si sculeloru loru.
Iugrijirea corpului se pare mai obicinuita. la Daci de catu la Geti ; perulu capului
si allu barbii mai in regula; de ordinariu anso Dacii porta ba.rb'a si perulu lungu ,
fora nici ua carare, lasatu in plete pe spate. seu lasatu pe frunte a la breton (151).
Pliniu (152) le atribue si tatuarea pe corpu, unu obiceiu communu multoru popore
in antici tate, care consta in nsemnarea trupului cu culori storse d'in plante; elin mai
adaog11 (153) co uue ori copiii daci se nascn cu semnele ce parintii si-au facu tu la
braciu.
1
Intrebuintiarea sapunului de sigurn nu le remasei-Je necunnoseuta.
III. Institutiuni si credintie 'rcligiose.
A. Geti.
16
t6te religiimile primitive, er Vf!rsonificntiunea, fortieloru
ma.!Utlle. naturei, a temeriloru, dorintieloru si sperantidorii om-ului slabu si igno-
ua rPligiune a naturei, in care divinitatea nu se c ceva supe-
rioru naturei si specificu deosebitu de dens'a, ci c ceva immanentu ei, par-
tasia la tote alle selle infinite transformatiuni s\ creatiuni, c obstiesculu sutl.etu
allu mundului. Nu norulu produce fulgerulu, dice L. Preller (154), ci man'a lui
Zeus intr'ensulu; nu pomulu sc6te florile si rodele selle, ci dryadele intr'ensulu;
nu omulu talentata lucredia, ci este geniulu d'in peptulu seu care cugeta si
dia printr'ensulu. De aceia religiunile anticitatii trebuia sa fie politheistice, nepu-
tendu concepe theocraticu fi.inti'a divinitatii.
Fortiele elementare mai insemnata si mai isbit6re alle Naturei : aparitiunea s6re-
lni, ploile, fulgerulu si tragnetulu, cursulu riuriloru, crescerea si coceraa vegetatiu-
nei erau inchipuita ca a.tatea actiuni si imprejurari schimbat6re alle fiintieloru insu-
fletite, si se tilcuiau prin figurate povestiri pli1tit6re iutre alegorie si mythu. (155)
(151) Tab. N, P, X si tau. 1, II, III, IV, V si VIII.- Frohner vi. 156, 121 etc. Monumentele
ne represento. si Daci fora barba. Vcdi tab!. P Nr. 2!-l Clarac, t. V pl. 854 (Nr. 216n statu'a
unui .rege dacu prisoniern, cu barb'a si mustatile rase; si pl.... cel. Froh;er unu piloforu idern.
(152) Pliu. H. N. XXII, 1, 2 : lnlinunt certe aliis aliae faci om in populis barbarorum feminae,
maresque etiam apud Da cos ct Sarmatas corpora sua i11seribunt.
Pliu. H. N. VII, Il, 10 : Qnarto partu Dacorum originis nota in brachio redditur.
(154 1 Ccber das cler Griechcn, ,Jisertatiune tinuta la 1846 in congresolu
philologicu de la Ien 'a. \'!'eli K. J,Ph rs, Populaere anfsiitze am rlem Alterthum, Il auflage, Leip
zig 1875, pag. 261 seq., co acestu modu de nu se pote aplica la religiunea antica a Elle
niloru, ca1e era mai multu ua reE::inne ethica.
(lr.5) L. Prelier, Grieclrische Jllytllologie, I, <lritte auflage, Berlin 1872, p. 1 seq.
www.cimec.ro
302
Oru-catu de pueine suntu trasurile ce avemu d'in mytbologi'a Getiloru, !!i oru-catu
de alterata le este form'a in care scriitorii vechimei le-a transmisa pene la noi, elle
ne ducu totusi de a dreptulu la religiunea Thraciloru, despre cari Herodotu (156) ,
dice co adorau numai trei divinitati, indicate dnpo numile hellenice: Dionysos, Ares
si Arthemis.
o 17
DionysosSabazius (157). - Divinitatea pe care Grecii o comparau lui Dionysos
helleniou, iara Thracii o in limb'a loru Sabazis (158), ave unu characteru cu
totulu a parte, nesemenaodu mai de loou dulcelui Zeus de la Nysa (159), lui Dionysos
atticu, representantele productiunei si allu ngetatiunei (160), si in particularu alin
vitiei si strugurelui (161). Fora indouiala cosi in nordulu Thraciei, la polele mun-
tiloru cultur'a vitiei intinsa, si vinulu unu mare rolu in viati'a publica si
privata, in ospetie si sarbatori, de la densulu chiaru luandu-si interpretii dieului
furorea prophetica cu care patrundeau viitornlu (162); inso Thracii vedeu in Sabazius
( 156) Cartea V' cap. 7 : Ap<o: xo:'t .lt6v"aov )((Xl "Ap-.E!J-lV.
(157) Vedi L. Proller, (hiechische Mythologie, 1, dritte autlage, p. 544-693.- L. Georgli,
artic. Sabazius in Pauly, Bcal-Encyklopiiclie, VI, erste abtb., Stuttgart p. 615-621. F.
Lenormant, Sabazius in Bevue archeologique, XXVIII, 301-306; 380--389 (1874) si XXIX,
.(3 seq. (1875), si art. Bacchus in Ch. Daremberg et Edm. Saglio Dictionnaire des antiquites
grecques et romaines, p. 591-639.
(158) Sabaeius, Sebesius, Sabadius, Sebadius, se
compara cu sskr. 6nbdj=onoratn, veneratu (Lasseo, Zeitschr. der deutsch. lW.orgenl. GeseUsch.,
t. X, p. 370.- Bl'nfey, Griech. Wurzellex. 1, 428 cugeta la zend. bagya. ceeace trebue sa fie
adora tu ), gr. de unde esclamatiunea euo! obicinuita in sarbatorile lui Saba.zius (De
mosth. d. cor. 260; Lob. Agl. 642. 1045 sqq.l si numelo locuriloru consacrate acestui dieu,
si allu preotiloru sei. (Plut. Symp. 4, 6, 2; Schol. Arist. Av. 875) Dupo Clcerone N. D. 3, 23,
58 Sabazios trecea de fiu allu t'abirului, si de unu vechiu rege allu Asiei. - lllacroblus, Saturn.
1, 18 asigura, citandu unu scriitoru d'in primulu secolu 'naintea erei n6stre, co Thracii numescn
pre Baccbns si Sabazis. Cf. Fr. Hist. graec. III, p. 214. ed. Didot. Unu scholiastu allu lui Aristo
phann Scbol. Aristoph. in Vesp. 9) vorbesce in acelaSi sensu : o[ 'tov oi
xo:'t
(159) Weleker, ..Acschyl. Trilog. p. 21i16,- A.rlstld. Orat. I, p. 49: Oi ll.o:t l-:epo1
'l.oyov (mip "tol.bol f5n o:u-:b; b Et'J o .. Despre esplicatiunile diferite alle numelui
seu vedi Griech. Mytk. 438, 2.- A.brens Philol. 23, 209 seq.
(160) l>u-:tx61Lo, A.then. 1, p. 13.
(161) L. Preller, Griech. Myth. I, 546.
(162) lllacrob. Saturnl'll. I, 18. Numele thracicu allu lui Dionysos, introdusu mai tardiu in Gre
ci'a si adopta tu si de Romani, era si ce se pote compara cu pbrygianulu dumne-
dieu (Go>clle, de ariana linguae gentisquc armeniacae indole, p. 22; Lassen, Zeitschr. d. deutsch.
Morgenl. Gesellsch., t. X p. 369; Benfey, die Hymnen der Sma- Veda, p. 85), asia cum se mai
numia Sabazius, unnlu d'in principalii diei ai religiunei tbraco-phrygiene.- D'in caus'a naturei cul-
tului si a serbatorilorn dionysiace Grecii, adoptandu numirea de Bhy_o.;, ii atribuira si simtiulu
de: inspiratu, CUJrinsu de transportu bachicu; de furore orgiastica. (O. lllftller, Kleine
Schri(ten, t. II, p. 24, 28 et seq. Hen. Estleooe, 1'hsawus, etl. Didot. v. [ihxo; si -
www.cimec.ro

mai multu de cattJ dieulu vinului, tinendu-lu ca si Phrygieuii (163), de c:suverauu
allu universului 7tOt'(x.oipC1Yo:; (164), de cellu mai mare dieu allu loru nationalu ado-
ratu pe munti, de paditoriu allu mi neloru si alln comoriloru, de persoilificatiune a
s6rP.lui si de Liber Pater (165), in fine ca pe Bacchus d'in mysterile grece (166) im-
peratindu pe verfurile Paogeului , Rhodopelui seu Hemului unu feliu de Jupiteru
barbaru. (167)
Ellu mai era si dieu allu inspiratiunei prophetice (168), allu exaltatiuoei vrovenite
d'in bauturi fermentate c berea (de unde si nnwele seu illirico-panonicu de Sabaia
seu Se&baium) (169) si viuulu, candu cIJtnr'a si secretulu fabricatiunei lui fura
K'-!11, Philol. Sttppl. 2, 620 si Newton Halicarn. inscr. No. 36, despre .1.
liO:q,to>, llhz.o> pe inscriptiuni).
(163) Amu arrettatu mai susu (partea II, cap. VIII, 13 si 14) legaturile Hhnice dintre Phry-
gieni si '!.'braei. Strabo (X, p. 469-471) descrie trecerea cultelorn phrygiene in Thraci'a cu nu-
mele loru divine, riturile loru orgistice si instrumentele de musica alle lorq proprii; si printre
cei mai insemnati dici phrygieni trecuti la. Thraci elin citeadia. pe Sa.bazius. Identificarea iBtre
Bacchus thracu si Sa.bazius (Macrob. p. 1, 18, 11; comp. Diod. 4, 4, Harpokr. Hesyrh.) pare a se
ti facutu inainte de petrunderea. cultului a.cestui'a. la Greci. Cf. Gulgnlaut, Relig. de l'atztiq. t. III,
p. 976; Manry, Rel. de la Gr. t. III, p. 112.- Despre influenti'a thraca asnpra credintieloru re-
ligiose alle Helleniloru vedi Dr. Wllh. Heinrich Roseher, Stmz.ien zztr vetgleichenden Mytholo-
g1e tle1 Griechen und Rumer. I. Apolion und M::m. Leipzig 1873. 8o.-Despre inftuenti'a asiatica,
vedi E. Curtius, Die g1iechische Gutterlehre -vom geschichtlichen Stand puncte, in Preussischm
care probeadia co a.tatu Aphrodit'a, catu si Artemis, Hera., Athen'a suntu numai for-
mele diferite alle UJllli divinitati asiatice, si co provinu u'in Orientu.
(164) Corpus Inscriptionum Graecarum Nr. 3i!H.-Bullet. de l'lnstit. archeol., 1848, p. 82.-
Despre assimilatiunea lui Sabazius cu Zeus, vedi inscriptiunea greca d'in Coloc in Phrygia :
pr.E, f!l]VO; .hto-Lou fi, t:t\ <:J"':EyCl'll]y6pou l'Auxol'/o;, Kvl..of.i!O'I x::dhi(hl'JO:'I .iia Intr'unn
trasu de doi cai sta Zeus Sabaains, characterisa.tu aci prin vulturulu ce se afla pc unu calu-
prin sictpele ce se tirasce la piciorele cailoru, pe candu Men, cu caciul'a. asiatica si cu ua semi-
luna d'asupra capnlni, tiene unu caduceu si conduce ca.rulu. Vedi KeiJ Philol. Suppl. 2,606 seq.-
Wagener, Acad. roy. de Belgique,' .J.l:Iemoirt!S des savants etrangers, t. X..XX.
(165) Macrobio& 1, 18, citaodu pre Alessa.ndru Polyhistortl, unu scriitoru d'in primulu secolu
'naintea erei nostre, tlice : Item in Thracia. eundem haberi Solem atque Libnum accipimus, quem
i!Ji Sfbadium (Sabazium) nuncupa.ntes magnifica religione cdebrant, ut J.lexander seri bit, eiIUe deo
in colle Zilmisso a.edes dicata est specie rotunda., cuius medium interpa.tet tectum. Cf. Fr. Hist.
graec. 111, p. 214 ed. Didot.
( 166) Macrob., l. c : EI; ZE:.;, Et> "Aol];, ii;
E(>
(167) Heozey, Mission archeologique de .. llacedoine, p 30 et seq. - Monumentele epigraphice
anso aflate pene acnmu in Thraci'a, ne a.rretta co in epoc'a. romana. 'Ar.6AAwv era mai onora.tu de
catu toti ceillalti diei, si apoi venea. Zeus si Hera. Vcdi Dumont, Inscriptions et monuments fi
gures de la Thrace, in Archivcs des missions scientifiques et litteraires, III serie, t. III, p. 181
(Paris 1876).
(168) Macrob., I, 18.
(JG9) Amm. Marcel. XXVI, 8, 2. -Despre bere ca a.ttibuitll lui Dionysos cf. Dlod. Sic. IV, 2.
www.cimec.ro
cunnoscute Thraciloru, d'in care causa cultulu vechiu allu indigeniloru thraci se a-
mesteca completu cu cellu dionysiacu adusu de colonii gl'eci. (170)
Form'a cea mai simpla a legendei lui Sabazius phrygianu consta in aceea co: Zeus,
adico Sabazius, (171) aprinsu de dragoste pentru mam'a sea Demeter, adica Cy-
bela (172), lua chipulu unui tauru, si dupo ce sa silf a-si satisface patim'a sea,
spre a potoli mani'a Demetrei, taia testiculele unui berbece, le invalui in ua foia
legata cu Iana, si le introduse in pfntecele ei. Diece luni dupo acea dieiti'a nascu
ua fata, Proserpin'a, cu care tatalu ei unu baiatu cu capula de tauru. (173)
In Iegend'a thraca Sabazius nu mai este asociatu cu Cybel'a seu mam'a dieiloro.
Dupo Herodotu (V, 7) Dionysosu tbracu are de socia pe Arthemis, cu alte cuvinte
ellu se unesce cu dieiti'a lunara nationale (17 4) numita candu Cotys s6u Cotytto (175),
candu Bendis , si prin urmare acestea indeplinescu rolurile Demetrei si Proserpinei
d'in mytbulu asiaticu, care probabilu trecendu Hellespontulu se aplica la dieitiele
proprii alle Thracilora.
18
Ace3t'a se con:fi::rna mai cu sema prin sculpturile votive de pe stincele de la Phi
lippi ('anga satulu RakcPa) unde se afla sanctuarulu de capetenie allu lui Dionysos
d'io verf.,]u PangPu]ui ( 176). in care trei divinitati mai insemna te se deosibesce :
I. Sab11zius !leu Bdcchus tbracu cu fruntea intrarmata de doua corne, ce abia in-
CPpu a se ivi (177). lui Baccbus coroutu, (dupo Greci, :fiiulu lui Z:us si
allu P'lrser hond, cu dieulu phrygiaou Sabazius) ( 178) cum se vede in unele
busturi forte rari alle lui Baclhus (179) si pe basso-rPlievulu votivu de la Paros de-
dicatu Nimpheloru dtl cotre Odry3ianulu Adamas (180), in care Diooysos-Sabazius
(170) Acestia propagasera inainte multu de Herodotu cultulu lui Dionysos pene in Scythi'a, la
malurile Borysthenului. Cf. Herodotu 1 V, 79 despre regele scythu Scyles , fiulu lni Ariapithes. -
Cetatea. Dionysopolis langa marea-niigra si legend'a populara despre numele ei probiidia asemenea.
intinderea cultului lni Bacchus in regiunea Pontului.
(171) Clemens d'ln .Uc>xandrla, Protrept. p. 14 ed. Potter; - Arnob . .Adv. gent., V, 21,
(172) Strabo., X, p. 471 ; Hesich., V
0

(173) Clem, d'ln Alex., si Arnob. l. c.- Dlod. Sic., IV, 4. - Cf. Lenormant, Revue arch.
1874, p. 302-30-t
(174) Lenormant, 1. cit. p. 381.
(1C.5) Despre associa.tinnea lni Dionysos cu Cotys vadi AeschyJ, ap. Strab., X p. 471.
(176) Heuzey, Miss. archeol. de Maced., p. 29 seq.
(177) Vedi III fig. 2 d'in oper'a d-lui Heuzey susu citata.
(178) Dlodor. IV, 4, 1. Vedi in Dictionnaire des antiquites grecques et romaines, ed. Ch. Da-
remberg et Edm. Saglio, p. 631 fignr'a 718, desemnatu capnlu unui cnriosu hermes allu lui Bncchus
tineru cu cornele de tauru, aflatoru in mnseulu Vaticanului, la Rom'a. Idem in Vlseontl, Mus.
Pio-Clem. t. VI, pl. VI, Nr. 1; M Hilar- Wleselcr, t. II, pl. XXXIII, Nr. 376.
(179) E. Braun, Kun1tvorstellungen des ge(lugelten Dionysos.- Atlas. Ot. Miiller, pl. 33.
fig. 387.
(180) Stoart, .Antiq. of .Athetur, t. IV, o. VI, pl. V ; MHller- Wleaeler, Denktn. rl. alt. Kunlt,
pl. LXIII, Nr. 814.
www.cimec.ro
305
thracu are corpula si cornele de taurn, unu obrazu omenescu si ua lunga barba , si
este insocitu de (181)
Il. Dian'a venet6re sapata de mai multu de diece-ori (182), si care inlocuesce de
siguru pe dieiti'a indigena thraca Bendis (183) seu Mendis (184), a carii calitate de
venet6re se atesta de cotre Hesychius (185) si de cotre Callimachu, - care repre-
senta pre Al"thmis conducimdu primele selle ven!ltori pe Hemus (186). Ea ua
divinitate lunara impartasindu alternativu viati'a sea divina intre lumea superiora si
lumea infernale (187), si se asemui in acestu iodouitu rolu Hecatei (188), Zerinthia
lui Lycophron (189) Arthemisei Regine (Diana Lucifera a carei'a ii sa-
cri6c, dupo Herodotu (190), f11meile Thraciei si Paeoniei, seu si mai multu anco ea
Corei seu Proserpinei (191); si
III. Ua dieitia mai in versta, in costumulu si atitudinea unei matrone (192)
(181) Stuart op. cit, IV, o. 6, pl. 51.- O, MUiler, atlas pl. 45 fig. 81.
(182) Heuzey, op. cit. pl. IV, ce amu reprodusa pe tab. 1. V Nr. 2 siS. Figur'a Nr. 3 representa
pe Bendis ca mergendu cu pasu iute, cu rochi'a sumesa pene la genuchie, cu bratiulu dreptu in
tinsu inainte si tinlmdu arculu, iarn cu cellu stangn ridicata ca sa apuce in tolba. Mai josu
incepntuln unei inscriptiuni : ceTo .... restulu fiindu stersu. In figur'a Nr. 2 ea porta unu nst-
mentu uaioru pusu d'a pre ua tunica eu maneci largi. Langa unu arbore se vede eer-
bulo pusu in gona de unu cane apr6pe sa-lu apuce. Pe unu altu bassorilievn de la Aklani, apr6pe
de Philippopolis (Dnmont, .A,-chives des missions scientifiques et litteraires, 3-eme serie, tome III
p. 130, Paris 1876), se vede bustulu Artemisei cu perulu inodatu la cefa, cu bratiulu dreptu in-
tinsu c:i sa apuce saget'a, si mai josu inscriptiunea II!PI.ur'I'fjl. cea-ce proba co Thracii, dupo obiceiul li
loru generala de a numi pe diei xupto<; si pe dieitie ll.upb., dede ncestu titlu si Artemisei.
( 183) J. Grimm, Monatsbericltt. d. Berlin . .Academie 1859, p. 515 et seq., tiene numele Bendi1
c!\ identicu cu supranumele Vanads frum6sa., lumin6sa, alba datu 'Freyjei d'in mythologi'a
Nordului.
(184) Vedi mai la vale, 27.
(185) Vo. si Vo. llEvo1;.
(186) Hymn. in Dian. 114. Cf. J,. l'rcller, Griechische Mythologie, III aufi. I, 237-262.
(187) Pe unu rnonumentu funeraru d'in Macedoni'a (ap. Heuzey, op. cit. Nr. 107. p. 236) ridicata
lui Zipa si fiicei selle, se vede llpoll.on si Dian'a fenetore, care d!l siguru aci are caracte-
rnlu funerariu ce Thracii atribuiau dieitii lunare Bendis seu MeBdis.
(188) Fiica unica a Asteriei si n titanului Perses seu Perseos, vedi Preller, op. cit. 1 p. 256-260,
despre acesta divinitate thraca.
(189) Un'a din formele ceHe mai nchi alle cultului Hecatei era in Samothrac'a, unde se 'nchi-
puia dieiti'a co loeuesce in pescer'a Zerynthia. Lycopbr .Al. 77 iiv-:pov -:lj<;
,'J.Eii;. Steph. Byz, Vo. Suldas. :iU'E! ''' si Pe unu reliefu d'in Thases (a.p.
Conze, Reise a. d. Ins. thrak. M. pl. 10. 4) Hekate se representa cu doue faclii si doai cani.
(190) Herodot. IV, 33: o(o:. -:-c.u-:-ot<:rt lpo1crt -:-6oE r.otEup.ovov :i..;
"'"" -:-ix<; yuvo:1Y.o:<;, lr.Ei..v &0<uat '7 'Ap-.e'p.tot '7 oux iivEu li.<XHfl"l' -:-i.. !p:i:.
(191) P, Garoccl, Trc sepole1i con pitture ed iserisioni apparte'nenti alle superstizioni ptrr
gane del Baeco Sabazio etc. Neapol 1852.- Heazey, op. cit.
(192) Heuzey, op. cit., pl. IV Nr. 4, 5 si '1, un femee in pici6re, imbracata cu ua rechia lunga,
capul o infasinratu de unu veln, in mnn'a drept=- tinendu unu fnsu, iar cea stanga ridicata co
aru vre sa tina ua furca. D-lu Heuzey o la dreptu Minerva lucratore, seu dreptn Hecata an Diana
J.ucifera, auposandu co in locu de fulill aru tiene in mana ua mica tortia.
www.cimec.ro
306
menea Demetrei seu Junonei, care se p6te lua dreptu Cotys seu Cotytto (193) numita
df'j de E!lcbylu intr'ua tetralogie, d'iu care avemu cote-va fragm11nte , clieitia a
Thraciloru Edoni (194), identificata de Strabo cu marea dieitia pbrygiana (195), cu
Cybel'a greca, mama a dieiloru , si representata ca\ dieitate a placerei libere (Venus)
liberi Copidinis. (196)
Astu-feliu, reunirea acestoru trei divinitati : Sabazius cu cornele de tauru, Cotys
seu Cotytto, dieitia matrona, si Bendis, dieitia mai tinara, ne arretta partea funda-
mentale a mythului phrygianu imbracata in form'a sea thraca (197), si ne face a a-
tribui imaginile divine de la Philippi- unai'a si acf'leiasi religiuni : a lui Dionysos-
Sabazius de la Pangeo. Acest'a ne esplica si localisarea legendei despre rapirea Pro-
serpinei, la malurile fluviului Zygactes ( 198), legenda, care de si guru este aceiasi cu
cea tbraca hellenisata despre rapirea si violarea Bendidei de cotre Sabazius tatalu
ei, la care facu alusiune typurile celloru mai nchi moneda d'in regiunea Pangeului (199)
si sculpturile de pe unu kihlibaru aflatu intr'nnu mormentu d'in Grecia-mare, la
Ruvo. (200)
19
Sabazius thracu se adora de preferintia pe verfulu muntiloru inalti si pre colina.
undei 11e inaltia sanctuare in form'a unei rotoode, avendu unu ochiu (deschidiatura)
in midiloculu invelitorei (201). Cellu mai vestitu oracolu allu seu dupo cum
vadinramu, oracolulu de pe verfurile si iu centrulu mineloru Pangeului (lauga Pbi-
lippi), cari se aflau in mare parte in stapenirea tribului thracu sacerdotalu si pro-
(193) Vedi mai la vde 27.
(1 "' m;,,,.,ol;. .lschyl., fr. 1. Ala.turi de dens'a figuredia ua persona
,Jivina. pe care o nnmesce Dionysos, si care in fondu nu era de ctu thracopbry
gianu.
(195} yO:.p E'oLxt toL(j o! .Pr-Jy,;
:.ttll -:?. itpit tll.t1&t'' fLE>t'''l'IEJI./h:t. Strab., X, Ill, 16.
(196) Horatius, Epode, XVIII, v. 56. '
( 197) Lenormant, Revue archeolo[!tque, 187 4, p. 382.
(198) Applano, Bell. civ. IV, 105.
(199) Mlonoet, Description de medailles ant. Suppl. t III, p. 80 si seq.; id .. p. 85. Lenormant,
art. Bendis. in Dictwnncre des Antiquites Grecques et Romaines, ed. Daremberg et Saglio
p. 687.
(200) Pauofka, Cabinet Puurtales. pl. XX: De ua. parte se 'vede unu dieu eu privire
cum apuca. pe ua. tin era dieitia de la.nga ua caprlora-chara.ctcristic'a Artemisei-de alt'a nnu sierpe
cn buce mari , r.tlptla;, representa.utele lui Sabazius. Cf. P. }'oncnrt , Des associations religi
cuses che:s les Grecs, Paris, 18i3, p. 78.
(20 1) Maerobios l, 18, 11. ... eique deo (Sebadio) in colle Zilmiso aedes dicata est specie ro-
tunda cuius meclium interpatet tectum. Ji"ragm. histor. Graec. Didot, ITI, 241. Colibele antice
alle Macedoniloru ave asemenea ua singura .iu midiloculu iuvelitorii. C.f.
op. cit. p. 215. Ecce cum descrie d. Dumont, (1. c. p. 184) smgurulu sanctuaru ce a gas1tu JD Thra-
da: T.e seul sanctuaire interessant est cel ni du dieu Meduzeus. C'est un parallelogramme rle quin7.e
www.cimec.ro
307
pbeticu allu Satriloru {202). Bessii erau paditorii naturali, sacerdotii si interpre-
tii (203) oracolului (204), pene ce fura siliti a se retrage d'in naintea cuceririlorn
Macedoniloru si a Odrysiloru, cari rensira prin M. Licinius Crassns, proconsulele
pas de long aur dix de large, construit sur un tertre peu eleve, au milieu des arbres. Le pourtour
est forme par des pierres (granit de Filibo) d'nn metre demi ie long et de einquante centi-
metres de baut; elles consenent des entailles en queue d'aronde. Cette chapelle t\tait seulement
<une enceinte, qui ne pa.ratt pas avoir ete jamais couverte. La table qui porte l'inscription occupait
une des extrcmites. On ne trouve aucun Yestige d'ornement d'aucune sorte ; le sol eta.it pae de
briqnes. Ces ruines permettent de se figurer ce qu'etait un sanctnaire rustique dans les campa-
gnes de la Thrace greco-romaine.
1202) Berodotu VII, 112.-Step. Byz. A.pp. b. c. IV, 106.
(203) ldem, VII, 111 : Satrii densii unu oracolu allu lui Baccbus pe muntii cei mai inalti,
Unde unu ntimu d'intr'ensii, numitu Bessii, suntu prophetii templului; si anco mai multu na preo-
" tesa da respunsulu oracolului ca la Delphi, fora ca existe vre ua. deosebire mare <o1
-:o !J-<l'lnj"iov dat XEX71jf1E'Iv!, -:-o p.o;v-:f,tov io-:[ p.Ev ir.l ":W'I "t:W'I U'f1jAO-:-:buv, BljOO!Il -:wv
E1o'\ o! r.pO!J-O:r.t; oe "/.PfWoJO<l XC>;":cXr.Ep Ev , xo;'\ 1:!1tY.!AW
:opov. Herodotu nu cunnosce deru pre Bessi ca unu poporu, ci ca preoti ai templului Satriloru. Dnpo
J.Fr. Lenormant (Revue archeol. XXVIII, 3S4) numele acestoru d'in urma aru fi identicu cu allu Sa-
t.yriloru, cari avcu unu locu esceptionalu prin importantia. in cortegiulu si in legendele lui Dionysos
thracu, precum probCdia si monedele regiunei Pangelui (veJi si inscriptiunea ap. Beozey ltliss.
archeol. de Macedoine, p. 128) pc candu altii !Drloov .3.lcE.\EHIE li".\KMICK.\ro no.\yoc'l'poB.\
C,\"lb\11>\MH. Moskau 1873. 8. 4. -lirecek, Geschichte der B1tlgaren. 58) ilu compara cu albanc-
sulu sabia, idettificandu pe Satrii cu Dii purtatori de S(tbia (l1ot Thucyd. Il,
96), pe cari mai tardiu, cand11 numele da Bessi se in tin le la mai tote populatiunile d'in acea regiu
ne. (Pin. H. N. IV, 18 : La.evo !late re Strymonis) Digeri, Bessorumque multa nomina, ad Nestum,
amnem Pingaei montis ima intor Elcthos, Carbilessos), ti gasimu contopiti
cn acesti'a in: Diobessi. Cf. despre Bessi Strabo VH, fraglll. 47; V, 12, ed. Didot-Muellcr si Diib
ner, p. 282 si 264, Plin H. N. IV, 11, 40.- Dlo Cass. XLVII, 25. LI, 25; Polyb. XXIV, 6. I.h.
XXXIX, 53; Caes. b. c. III, 4; J.ucao. V, 435, Schol. Lucan. V, 441. Eustath. Il. 210. 11. Nu
lllele Bessi sa compara cu albanes. bessza credintia, fidelitate (IIrecek. op. cit. E-8!, si deco credeam
lui Zaharievu (reorp<l4lHKO 11C'l'OpHKO CT"'fi1C'fii'IECKO orrHCAHiE IIA Tr.TAP?i n,\3APAli\HilJ
K.V. 'Tif, K".l;.v.. GIEHHA 1870, p. 56\, la Bulgarii d'in Rhodope s'ar afla pene astadi na traditiune
dnpo care vechii locuitori de la Stai'O B'ielovo cellu micu, nu departe de
Mari tiei) 10'aru fi numi tu Be'ija{ara nemulu ceea-ce amintesce cetatea. de capetenie a Bes
eiloru : Bessapara.
(204) Alexandru cellu mare visita oraeolulu in timpulu espeditiunei selle contra Triba.lliloru. Ase-
menea si tatalu imperatului Augustu a jertfitu la acestu altaru nationalu allu Thraciloru, prii
mindu unu semnu prevestitoru despre viit6rea marime a fiului seu. Suetoo, .Augustus. 94: Quo
natus est die, cum de Catilinae coniuratione ageretur in curia et Octavius ob uxoris puerperinm
serius alfuisset, nota ac vnlgata res est P. Nigidium, comperta. mora.e causu., ut horam qnoque par
tus accepcrit, affirmasse dominum terrarum orbi natum. Octavio postea. cum per secreta. Thra.ciae
cexercitum duceret, in Liberi patris luco barbar?. ca.erimonia de filio consulenti, idem affirmatnru est
a sacerdotibus quod infuso super a.ltaria. mero tantum ftammae emicui&set, ut
cfastigium templi ad coelum usque ferretur, unique omnino Magno ,\lexandro apud easdem aras sa-
crificanti eimile provenisset ostentum. Atque etinm sequenti sta.tim nocte videre visus est filium
rnortali speeie ampliorem, cum fulmine et sceptro exuviisque Jovis Optimi Maxiui ac ratlia.t.a coro
eno., super laureatum currum, bis senis equis candore eximio tra.bentibus.
www.cimec.ro

Macedouiei, a le lua domeniile sacrate alle lui Bacchus. Bessii dusera cu deusii mai
la nordu (205) cultulu dieului nationala, si conservara influenti' a religiosa asupra
Thraciloru autonomi. Asia, candu acesti'a in lupta crancena cu Romanii navalira in
tiarr'a Odrysiloru coprindiendu totulu pene la Hellespon.tu, unu preotu allu lui Bac-
chus, se puse in capulu acestui resbellu sanctu, si aprinse fanatismulu
national-religiosu (206).
Unu al tu s!l.nctuaru in care gasim o pe Sabazius strinsu asocia tu cu exploata.tiunile
metallurgice
1
si adoratu ca impartitornlu si paditorulu comoriloru ascunse in pa-
melltu (207) se pe culmea muntP.lui Panghir-dagh, la minele de la Asyla (208j.
La Philippi colin'a cu stratele aurifere chiarn numele de .itoY6oou (209).
Afora de acestea, Macrobiu (210) indica dupa marturi'a lui Alexandr11 Polyhistor
1
oolin'a Zilmissus la Thracii Ligyreeni, ca unulu d'in principalele sanctuare alle lui
Bacchus-Sabazius; iara Aristotelu adaoge co : preotii acestui oracolu inainte de a
profetisi ben multu vinu (211). - Supranumele de Tasibastenu.s ce se ela in doua
inscriptiuni latine d
1
in Paeoni'a (212) lui Liber Pater
1
indiea lamuri tu co Ba.cchus
thracu mai ave unu sanctuaru la Tasibasta, - localitate altu-felu cu totulu necun-
noscuta1 - de la care dieulu 'si-aru fi luatu numele. (213)
20
Thiase sacrate
1
adieo unu feliu de corporatiuni religi6se, era m spPcialu devotate
cultului sabazicu si allu Cotyt.hei in Thraci'a si aiurea (214). Atioratiunea era entu-
(205) Polyb. XXIV, 6; Strab. VII, 318; Dio (;as. LI, 34.
(206) Despre luptele Bessiloru cu Romanii, vedi Tomaschek, Uebel' BJ"umalia und Rosalia, p.
39a seq.
(207) In timpulu lui Bellonu locuitorii d'in Siderocapsa credeu anco in essisteutia unoru genii seu
draci rnetallici, ce se presenta in chipulu unei capre cu c6rne de auru, si turbura' sau fa\'oris:i lucra-
rile minenriloro. Vedi Heuzey, op. cit. - Ua credintia analoga despre comori se afla si in i?oporolu
rom:inu.
(208} Heozey, op. cit. 60.
(209) A.ppian, Btll, civ., IV, 106.
(210 1. c. in not'a 201 de mai susu.
(211) fragm. 284, Bidot-Mueller, Fragm. histo-ricorum graecorum, t. Il, p. 1 !JO.
(212) HeUiey. O;'. cit p. 152, inscript. nr. 87.
(2131 Essemple analoge avemu mai multe. Vomu cita eate-va numai: aprope de Philippopolis n
Traci'a -unu ! pollonu 'A/...".,16;; la fruntariile Phrygiei: Zeus :\Io:cr:pcxh-:7i'16;, 1\len chiaru
ua dieitia (vedi Waddington, in Yoyage archeologique de Le Bas) ce trebue apropiata de
Tasibastenns. Cf. Henzey op cit., p. 154. - Tomaschek, Ueber Bmmalia und Rosctlia nebst
Bemerkrtngen iibe1 den bessischen Volksstamm; Sitzgs. Ber. d. Wieu . .1k. 1868, NoTbr. p.
compara cu Tasibasteuos numile locale thrace E!1cxcr-:0; si
si esplica. 'fasibasta prin ccoloni'a Thasilorn, haRta= osset. erau. bastu, locuintia, sskr.
1:astu, 'D(tstja, vas, a locni, a petrece.
(214) Vedi P. Foocart, DI'R aRROCillliiJ11R t/te; lfN Grecs: 1'ilil!l!ts. o,!Jiuns.
Paris 1879, p. 65 seq.
www.cimec.ro
309
siastica : ascunse da ori-cll och\u barba tescu, in fundulu tnuntiloru si vailoru, n6ptea
la lumiu'a facleloru, si copillele thrace numite Mimallones (215) si Clo-
dones (216) cari indeplineu in sarbatorile orgiastice roluln Menadeloru d'in Greci'a,
imbracata intr'ua rochie lunga orientale disa bassara seu bassaris (217) seu in pela
de tinera ciuta, cu sierpi in mana, pe bratie l218) pe capu (219), invertiau thirsii
(toiegele) loru, ca pe nisce lanci (220), si in sunetulu tumbelechieloru, si a totu fe-
lulu de instrumente, dantiuindu si kiuindu, fugindu in drept'a si in stang'a, ca fu-
riile coprinse de deliru (221), aduceau sacrificii totu soiuln de animale alle padurei,
pui de ciute, de lupi, iedi etc., chiaru tauri cari nchipuiau pe Sabazius 'ta.op6[J.oprpo,.
Asemeni animale ucidiendu-le cu securea, le si maRca in bucati crude, spre a.
lueiune la euferintiele ce are ea 'ncerce Natur's creatrice tortura ta fiindu de iarna (222),
si la mcSrtea ei pene la primavara.
(215) Plat. Alex. 2; Laklaa Alex. 6, !then. V, p. 198; Strab. X, p. 468, care descrie sarbatorile
Tbraciloru : ,:. BEvoiotO<, KotlhtO<, 'Op:ptl<:i:.
(216) Plut.l. c.; Pen. 1, 9!.1; HesyclJ., Sald si Etym. M:agnu11s. v. 2
2: montes interior attolit Haemon et Rhodopen et Orbelon, sacris Liberi Patria et coetu ?llaeuadum.
Orpheo primum initiante celebratos. Cf. Lobeck, .&gl. 289 sqq.
(217) A.eseliyl. Edon. fr ap. Miller melanges de litt. gr. p. 62 oG";t> '/_t":w'IO<<. -= A\11l1<X'
iy_e, r.o1hlptt;, PoiJ. 7, 60, Bekk. An. 222. Propert. III, 17, 30; J.theu, V, p. 198; .A.rtemld. II.
37. Hesyeb. s. v.; Stepb. By z. v. "mo.vE;, Lobech. Agl. 293. Costumulu era d'in Asia-mica, apecialu
d'in Lydi'a (Gerbard, Etrusk, Spiegel, p. 70; Griech. Mythol. 444, 5), unde titlu de Bas11areus
se da. dieului nationalu assimilatu lui Dionysos. Cuventulu bassam, (B<Xo-:Xpo: seu ae'Dneadia
tulpe (Schol. in Lycophr. 771. 1343; Herod. IV 192 cf. Voss, Theol. Gcnt. p, 405.-.Bot-
ticber, Rudimenta Mytholegiae Semiticae, Berlin 1848 p. 15) symbolulu cellu mai importantu allu
acestui dieu lScbweuck, Rhein. Mus. a II-a serie, t. VI, p. 549 et seq.) De aceia Bacebus se nu
mia si Bicrcro:po; si Bllcrcro:pL;, iara Menadele sele Bo:crcr&pO<t si I:IO<crcro:piot<,. Cf. Glseke, ThrakischPtlas
gische du Balkanhalbinsel, Lpz. 1858, uot'a 133. Vedi pe largu despre bassara articolulu
d'in Daremberg et Saglio, Dictionn. des antiq. grec. et rom. s. v.
(218) Catnll. LXIV, 255.- Fogglnl. 1lfus. Capit. t. IV, p. 231; llilller -Wirseler, De11km. de
alt. Kunst, t. Il, pl. XIX n. 620.
(219) Mbn. de l'Ac. (le Munich, 1844, pl. IV,-.-MIIIIer--Wieseler, Denkm. d. alt. Kunst. t, Il
pl. XLV, nr. 573.
(220) Polyaeu, Stratagem, IV, 1.
(221) Ar.estu deliru ave, dupo crcdintiele loru, puteri minunate : pnrifiea sufletele, corpu
riie, dede puteri supraumane; baehantele impartasiau chiaru puterea divina, facendu se curga miere
d'in thyrsulu loru, vinu si lapte d'in petra, riuri intregi de lapte si de vinu (Plato Ion. 50). Femeile
thrace de langa Hemos erau anco d'in vechi timpuri suppuse la furorile orgiastice alle lui Dionysos
si Orpheu. plntareb Alex, 2, si 3 : l'llai multu de eelle-alte, Olympias (mum'a lui .!lexan
dru cellu mare) se dedea la aceste transporturi, si imprumuta acelui deliru divinu unu aspect mai
<barbar : ea tira in thiasuri si erpi mari inblanditi, cari adesea alunecau afara d'in edera si d'in
<Cosiulu mysticu, si, incolacindn-se pe thyrsuri si pe cununele acelloru femei, baga groza in omeni.
(:!22) Cf. Preller, Griech. 1 570 seqrt. Ecce cum descrie Catnll 64, 255 unu tbiasu
bacchicu : Horum pars tecta quatiebant cuspide thyrsos, pars e divulso ia.ctabant membra jnven
co, sese tortis serpentibus incingebaut, pars obscura cavis celebrabant orgia cistis, orgia. quae
frustra cupiunt audire profani. Plangebant alii tympana palmis aut terati tennis tinuitus
aerP. ciehant, mult:s raudsonos ,,fflabant eornu;\ bombos harbarartne horribili tibia ran
www.cimec.ro
310
Serbarile pentru Dionysos thracu, pentru Bendis (223) si Cotytta aveu acelasi cha-
racteru ca sarbatorile orgiastice alle religiunei phrygiene (224). Deja Eschylu descrie
cortegiulu diooysiacu care facoa se rasune aerulu de cantecele sele, de sgomotulu in-
fricosiatu allu cymbaleloru si allu tobeloru, de sunetele fluereloru cari excita deli-
rulu (225). Eupolis indica co in thiasulu Cotyttei, ca si la Sabazius, se obicinuia :
purificatiunea. pin apa, acelPsi tipete de (226), migdalulu, unu arbore my-
sticu, erescutu d'in partile genit.ale allt' lui Atis, dupo mntilatiunea. sea (227), can-
tece cu tambur' a si cu (228) si dan ti uri desfrenate.- Damosthenes (229) ne a
lctsatu unu tablou mai completu ceremoniile thiasiloru : Diu'a membrii Socie-
tatii, incoronati cu plopu albu si cu molotru. dantiuiau la. sunetulu tobeloru si allu
syringeloru phrygiene cu siepte tieve (230), pe candu conductorulu thiasei strigandu
in limb'a phrygica (231) Euoi: candu strngea in mani, candu misca
d'asupr'a capului serpi cu buce mari. Cosiulu cellu sacru si venturatorea mystica fi.
gurau in procesiune, cum si niste placinte sacre, ce se distribuiau in sacrificii. N6p-
tea se facea mai anteiu initiati'a precesa de purificatiune; initiatolu desbracatu fi-
indu de ori-ce vestmentu, puri.ficatorulu, in pele de ciuta seu nebrida, lu stropia cu
apa d'in crateru; unu servitoru lu freca apoi cu pamentu galbenu si cu tartie (232);
tu. D'in representatiunile cari punu in scena dionysiacu vomu cita de essemplu composi-
tiuuea. de pe unu nsu d'in cabinetulu Vienesu, ap. Laborde, vases de Lamberg, t. 1, pl. LXV : Da-
bols-Malsonneuve, Introd. ill'etude des vases, pl. XXII; MUller-Wieseler, t.II, pl. XLVI. no. 585.
(223) Bendideia vedi Daremberr et Kaglio op. cit. s. v.
(224) Strabon X, p. 470.
(225) A.eschyl. fr. 2 si 3.
(226) Eupolls, fr. 10.
(227) id. fr. 7.
(228) Unu discu de arama ce se isbi:.-i. cu unn biciu in trei curele cu osciore. EupoUs fr. 1 si 15;
!ppoll. Rbod.; 1, 1139.
(229) Pro Comna, - 260.
(230) Aegyptia numina gaudent plangorib.us, Graeca choreis, barbar" strepitu cymbalistarum et
tympanistarum et ceraularum. A.pul., de Gen, p. 49. De aceia Aristopbanu numia pe Sabazios -;-'ov
si pre monumentele figurate, unulu d'in attributele lui Sabazios este si syriogea cu siepte
tieve. Cf. lleuzey, lllission archeol. de Macedoinc, p. 28. Despre originea phrygiana a acestoru in
etrumente : vedi Strabo. X, p. 471; Dlodor. II. 57; Cicero, divin. 1 50. CU. numi barbare de in
strumente musicale Strabo indica : fLIXYXOt;; VIXUAo:;) dupo
Clem. Alex. aru fi instrumenta cappadocicu si de inventinne pheniciana; (sambuca Pers. V,
95) se compara cu hebraiculu sabhk. cuventu imprumutata pote d'in grecesce (dupo Beu-
fey, Gritchisches WurzeZlexicon II 69 care comp. si sskr. s:ambUka); fLiyo:ot;, inventatu de Ly-
dieni (Athen. XIV 634), vedi Bottlcber, Rudirnenta Mythologiae Semiticae, Berlin 1848, p. 14.
Mai multe instrumente bachice se potu vede pe tab. X, XI ei XII.
(231) Bo:xxtxov -;-b ldrrlhyp.o: xo:-;;0. -;-wv litOIAex':'bv, 'iva. iiz'l, u oi fL:la-=o:t. Schol. De-
mosth., 313, 26, - Euo'i r<iv tr.<rrll-iyp.a.-;-a., 'f'IXa't oE IJpuycuv 9wvfj "tou; fLUG':'OI;
Soldas.
(232) !J ltlJAt\t xa.'t ::mlpot;. - Bekker, Anecdota, p. 293, 13. fli)Ao't xc., r.O:':'upo: p.u
'3-:txCa dttt Q
www.cimec.ro
311
I!I ua data curatitu i Be ndic sa repete formul'a : amu scapatu de reu, amu datu
peste mai pe candu asistentii intr'unu glasu diceu de mai multe ori:
(233). Urma apoi spectacolulu symboleloru reservatu numai initiatiloru;
impreunl\rra lui Zeus cu fiic'a sea, nascerea lui Sabazius, si sacrificiile si onorurile ce
i se aducea (234). Sierpele mysticu baga tu c{t unu symbolu si c ua imagine a dieu-
lui chiaru (235), candu in cist'a mystica, candu in cutele hainei initiatiloru (236),
juca unu rolu cnpitalu in mysterele lui Sabazius (237).
(233) J,nclan. 1'1'1:1fJOdopod., v. 30 et seq. Etymol. magn. : 9ovlj yJwJ.txow

::otoi:lv-::n
Iepo1;
(234) Diodor. IV, 4. : " Se rapporta co a fostu si unu altu Diouysos cu multu mai vechiu de cotu
acelit'a. Astu-feliu se povestesce cu Zeus si Persephona dedcra. nascere lui Dionyeos pe care unii
ilu numescu Sabazios. Nascerea dieului, sacrificiile co i se ofera, onorile ce i se aduce, se celebre-
dia. noptea si in taina, fiind-ca pudorea cata totu de-auna se acopere commerciulu intre celle doue
sexe Mu&oAoyou<:Jt ":'!V<; "I.CO:t f:<pO'I lt61uaO'I y<yov{vco:t ;:oAu -:o't; zp6vot, r.po-:Epoi:iv-:co: ;:o\l-:ou. lllrxal "(Ot2
ZX. lto; X.tll llapat90VYj> 6.tavuaov yevia&txt ':OV u;:6 1:lV!OV 1:7\v ':E yivEatV Y.tlL ':Ot' &t,.
!l'L"' Y.CO:t ':l(LCx> VUlt':Ept'ICx. XOlt XPU9LOU. otix -:ljv at!trJ..UVTjV -:ljv E"l. tii ir.co:xoAou.'l-oi:iarxv.
(235) ii:pt r.rxpiLo:, Demo&th. d. cm. 260., Theopbr. chat. 16 . .A.rtemld. 2, 13. Sierpele inchipuia
reinnoirea annuale a vietii Naturei.
(236) De aceia Clemens A.lexandr., Prot1ept. c. 2. p. 76: b oti.x.6i.r.ou {ho;. Cf. A.rnob. 5, 21 : au-
reus coluber in sinum dimittitur cousecratis et eximitur rursus ab inferioribus partibus atque imis;
Inl. Flrmlcns c. 2. Dlod. 4, 39, Hesych. v. Acest'a era. uuu ritu anticu obicinuitu in
adoptiune seu la nascerc, la greci, ca si la alte popore. Vedi J.lebrecbt z. Gervas Tilb. 170.
(237) Cultulu lui Sabazius a trecut de timpuriu si in Maccdoni'a unde er forte respanditu (Pln-
tarch., 2. l Prin acestu eul tu se uascu fabul'a despre unirea lui Zeuss sub form'a sierpelui cu
Olympi'a spre a pune i11 lume pe Alessandru cellu mare. Plotarchu, Alex., 2 ne spune : Se vediu
asemenea, pe candu Olympias dormia, unu sierpe ctilcatu la piciorele ei. Acest'a fu, se dice, cuven-
tulu de care facit sa incetedie amorulu lui Philippu si semnele affectiunei selle; ellu nu
<=se mai uni adesea cn ea, fie co se temea de ceva vraji seu ceva fermece magice d'in partea sociei
clui, fie el socoU ca sacre legaturile ce dens'a ave cu ua tiin tia superiora ... Se ma.i spune c6 ellu
isi perdu unu ochiu. anume pe acela cu care vediuse pe gaur'a u.;ei, pe dieu, in chipu de sierpe,
culcatu cu lui.> unu basso-relievu d'in musenlu Luvrnlui, descoperi tu de d. Heuzey in Ma
cedoni'a (op. cit., si Un palais grec en MaoCdoine, p. 30 Paris 1872) representa symbolulu chiaru.
espusu in mystcrile lui Sa.bazios : ua femeia standu josu, tine pe genuchii sei unu sierpe enormtt in-
colacitu si inghemuitu, allu carui capu aplecatu inderatu se inaltii naintea femeii, care cu ua ma-
na pare cu mangaie religi6sa la vederea sierpelui o ela Theophrastu (Ga1act. 16)
ca na trasura d'in caracteruln superstitiosnlni : Vede ellu in locuinti'a sea unu sierpe cu bucele
cmari, se grabeMcc a invoca pe Sabazios Kai lix1 ::co:p<ico:v io?i ii:ptv iv -:i) o!x1", l\etA<1v.
Pe unu monnmentu gasi tu de d. Heuzey (Mission archeologique de Maced., p. 326) in
mai susu de Troiak spre strimtorea Pletvari cu i!1scriptiunea urmatorc :
adeco:
Ti i Kh:ioto; o:J-
" ix ..
O?ixov"";t
..

Tiberius Claudius Rufus, allu pretoriului, cotl'a sierpele care este onoratu aci, of.
frauda.
www.cimec.ro
31!
21
Aceste mystere se deosibiau mai alesu printr'ua energica afirmatiuoe a nemuririi
sufletului humanu, unu principiu mor alu comunu la inceputu intrrgei rase indo-au-
ropene, dero care slabitu la Grecii si Romanii d'in epoc'a clasica (238), - la Thraci
si in partlcularu la Geti, fondulu si trasur'a cea mai isbit6re a religiunei
loru nationale. Acest'a se intiellege usioru la unu poporu ca Thracii , unde cultulu
orgiacu allu lui Baccbus ne apare originariu si aprope esclusi vu, si d'in acestu cultu
mysticu se tragea nou'a conceptiune a vietii fiit6re.
Chiaru deco datele scriitoriloru suntu pucinu hotarit6re in cestiunea de facia, -
de si Plutarchu in Consolatiunea ce adressedia femeii selle pentru perderea unui co-
pilu, ii vorbesce despre mysterele lui Baochus care i-a 'nvetiatu pe amendoui co su-
tletulu, asemenatu pe timpulu vietii unei pasari in colivie, este indestructibila si
inzestratu cu sentimentu dupo morte (239), - monumentele figurate ansa, alte con-
sideratiuni mythologice neindoiosu religiunea lui Bacchus sorginte a idei-
loru de nemurire, si acest'a nu numai la Thraci, dero in Ieg6nulu rasei aryane, ina-
inte de desmembrarea ei chiaru. Divinitatea vdica correspundiet6re lui Dionysos
thraco-phrygianu Soma (240). unu dieu care more si inviadia mai puternicu, si
oare ca Agni-Soma confundandu-se cu Varuna, S6rele noptii, devine dieu allu mor-
tiloru si allu noptii (241), intogmai precum Dionysos, asimilatu lui Hades dllvioe
dieulu (242) mooarchulu mortiloru, dieulu infernalu seu subteranu care pri-
mesce si absorbe totu. Acesta ideia mystica la ioceputu trer.u apoi in domeoiulu re-
se nde siorpele iu relievu cum se 'ndrept& cotre ua cupa in care se afla unu fructu seu mai siguru
unu ou. Am reprodusu inscriptiunea. pe tab. N fig. nr. 6.
(238) Ori-catu de aduncu ne cuftmdamu in istori'a raasei indo-europene gaairuu ca omulu nchi-
puia mortoa nu ca dissolutiune a fiintiei, ci ca ua simpla schimbare de viatia sub pamentu (Cicero.
Tuse. 1. 16. Enrlplde, Alcest, 163; Hecub. passim), in care suflctulu remanea associatu corpului
(Ovidiu, Faste, V, 451. PUn. Scrisori, VH, 27; Vlrglliu, Eneid. III 67). Religiunea greca d'in ve-
rioda homerica si hesiodica-ca si ovreismulu d'in vechiulu teatamentn,-nu cunoscea nemurirea su-
fletului, viati'a viitore cu recompense si pedepse."De si la f>indar, Pythagora, Empedocles si Plato
emigratiunei sufletului ne apare reunita cu dogm'a vietii viitore, acest'a iose nici ua data nu
prinse radacini in spiritele populatiuniloru cumu de esemplu in Budhaismu si in religiu-
nea. Egyptului,-remanendu numai in cerculu restrlnsu allu spiriteloru mai destinse. Aristotel (de
anima 407 voi. 20) combate meterupsychosa. d'in cuvinte physiologice. Vodi I,ehrs, Ruf-
aus duru Altcrthum, li aufl., Leipzig 1875 p. (Vorstellungen dor Griechen iiber dae
l''ortlebeu nah dem Tode). FustPI de Cootanges La Cite antique, p. 7 scq., Paris 1876, editiunea VI.
(239) Consolatio ad uxorem, 10; alte texte vadi-le rennite de d. A. MaorY, Relig. de la Grece
antique 1, 1! 582.
(240) LaugJols Mem. sur la divinite tedique 1tppelee Soma, in .'Ilem. de l' Acad. des lnscr. nouv
t. XIX, 2-e partie, p. 325 ot seq. A. M&nry. op. cit. I, p. 118-122.
(241) Rig-veda, trad. Langlois, t. IV, p. 48.
(242) Orpb. Ilynm. Llll, 1 "-p.;:>tE":ij xo:A.iw B<ix;t_ov, :t.&fmo d.
:O:'Xp% topo1!7t 1etUhl'l :pt<:ijpo: ;1.?0'10'1 IOV !J.yv{.l etc., Hesy Ch.
v.
www.cimec.ro
313
ligiunei poetice si a credintieloru ordinare, cum proMdia picturile de pa vasele d'in
Greci'a si Itali'a, si sculpturile numer6sseloru sarcophage decorate cu scene vesele ,
adesea glumetie pene la licentia, cu bachanale, in care gasimu pre mortu figurandu
in cortegiulu dantiuitoru allu Satyriloru (243), in fine, cu scene inchipuit6re ospetie-
,!'
(243) Vomu cita mai anteiu picturile d'in mic'a catac)mba de la Rom'a, a preotiloru lui Sabaziu.,.
descrise de R. P. Garrucci (Tre sepolcri con pitture ecl iscrizioni appartenenti alle superstizioni
del Bacco Sabazio e del persidico llfitra, Naples, 1852), si anume frescurile depe mormentulu unui
Vincentius, care se intitula: numinis cmtistes S,tbazis Se vede mai anteiu ospetiulu celloru siepte
preoti ai collegiului sabazicu, septem pii sace1dotes. printre eari figuredia si Vincentius; apoi sce-
ne privitore la sortea dupo murtJ a Yibiei, de siguru soei a : anteiu se represcnta mortea,
abreptio Vibies ct descensio, inchipujta prin rapirea Proserpinei; cum apoi Vibia, ala tu rea cn Alcestu
- symbolulu ideii de inviere,- e dusa de Mercuriu 'nainte:t tribunalului unde judeca Pluton, Dis
Pa,ter, si gingasi'a Proserpina Abra Cura. cu Parcile, Fata divina; si in fine, introducerea Yibiei,
inductio Vibies prin bunulu seu angeru, .Angelus IJOnus, in s:\la banr1uetului celloru trecuti prin ju-
decat'a dreptioru, l1onorum Judicio Judicati. (Vedi asupr'a acestei catacombe: lrs M!fstcl'es du B]Jn
ctetisme pTwygien, in MClanges d'Mchcolo_qie alle RR. PP. l\Iartin et Cahier).
D'in sarcophagele cu representatiuni bacl\ice vomu mentiona unulu, care se pastredia in muse-
ulu Lateranu d'in R.om'a, si este descrisu de dd. O. Benndorf sJ R. Schiine sub Nr. 125 (pl. XXI,
XXII, fig. 2) in 'oper'a Die .Antiken Bildlcel'ke des Lateranensischen M:useums, Leipzig 1867. Com
positiunea sarcopbagului se pote grupa in trei scene : In midilocu se vede unu baiatu beatu inco-
ronatu cu corona to1tilis, rczemandu-se de unu altulu totu asia incoronatu, si de unu Paniscu ity-
phalicu. Ellu tine in mau'a drcpta ua : josu se alia ua masca de Panu. L:L stanga, unu erotu
care in joculn seu lovindu capaculu unei ciste, unu sierpe ese dintr'ensa; unu al tu erotu
cu ua lanterna si en unu thyrsos pe umeru; unu centauru cantandu cu ua lyra cu trei corde. si snb
ellu ua panthera incununata. (Compara acesta scena analogele de sub Nr. 1:2, 189. 198 d'in O.
Benndorf si R. Schone, op. cit., si d'in Stephnni. attsl'uh. lletak/es p. 100 sef[.)- La coltiulu stangu
al!u sarcophagul.1i ua baccha9tina batcndu d'in cymbale dantiuesce cu unu Panu, ce tine 'n stang'a
unu pedum, iar cu piciorulu dreptu restorna capaculu unei ci:;te, d'in care ese unu sierpe. - La
drept'a avemu ua scena de sacrificiu : lui Dionysos barbosu cu unu lungu chitonu, in stang'a
tincndu unu thyrsos, iar drept' a intindiend-o spre capulu unui berbece, ca cum aru primi sacrillciulu
ce i se face. Unu incoronatu sta gata sa taie gutulu berbecelui ua figura femeiasca tine
in susu unu cosiu de fructe; langa statua se vede ua radicatura in chipulu unei stance, in care este
infipta ua faclie aprinsa. IAccsta scena'se adesea pe sarcopbage. Vedi esemplele alunate
de Petersen annali dell' Instit., 1863 p. 385. 386). - Despre alte sarcophage bachice cf. Nr,
408. 193 d'in opcr'a susu citata a du. Benndorf si cum si Le Bas, lffonuments
etc., pl. 43, 1-III si p. 251 sef[., si ll{ittheillln.rJen des deutsch. A1chneol. Institl4tesin
Athen, Il (1877) p. 399.
Aci in fine rapportamu si sculpturile reproduse pe tab. IX -XrT, de pe sarcophagulu adusu ue
la seu de la Celei, si pastratu adi in museulu de anticitati d'in Bucuresci. Descriptiunea e-
sacta si eleganta ce d. A. Odobecu a facut-o cellu d'a.nteiu despre acestu monumentn i11 minunat'a
sea opera (Bncuresci ISi 4; p. 'il -78) ne indemna a o rrprodnce intrega aci, inso-
cind-o de cte-va. obscrvatinni :
Pe un'a d'in laturile sale cele mari (1) snntu patru personnagie in piciore, infasiurate in togele
loru (2); fia-care se afla sub ua osebi ta arenda, formate. prin duoi pq<tstri, la coltiuri, si prin trei
lll Tabl. IX.
O (2) In aceste patru personage, 1l"in cui prim'a !i!i r.eo d'.1. trnh (,}p l;1 stang'.t l surl1 u de si guru femei,
YOdemu pe membrii familiei mortului. Unuln d'in elle trebue fie mortulu.- Pe nu. d'in J,ykia (,lfit
21
www.cimec.ro
314
Ioru funebre, vs'll.ucwx , imaginea banchetului vecinicu in care trebuia sa petreca a-
doratorii lui Bacchus, afirmatiunea vecinicei asistenti a mortului, rommunicatiunea
materiale cu deosuln prin bucatele ce se oferea n:nbrei sele, si prin onorile ce i se a-
ducea (244) chiarn ca unui erou divinisatu, Kl>ptoc; (245).
colonne despartitore. Pe cea-l-alta lature mare [3), se verl.u trei genii aripati, fie-care pe cote unu
osebitu postamentu; geniulu d'in midilocu suna d'in cimbale si cei-l;alti duoi dantiuescu, tiindu in mani
cote ua ciorchina de struguri si cote unu manuchiu de capetine de macu (4). Pe un'a d'in
mici, alti du oi genii. totu aripa ti si totu pe postamente, canta. unu1n d'in flautn si altulu d'in
nain (5). Pe laturea oppusa iarasi duoi genii, dcro pe nnu singnru postamentu, se tinu im-
(G). Tragu ei ore impreuna unu d'lntiu imbina tu? seu snntu ei chipurile emblematice
ale luptei amorului, pe care Hellenii le nu miau Eros si Antel'os? ( 7). La coltiurile sarcoJ!hagului
se vedu patru Victo!i, purtandu foi de palme si corronne: done mai mici. doue mai mari.
Acum sa venimu si la breulu superioru. pe care, juru-imprejuru, se zarescu. sub stersur'a rodie-
ture a timpului, vre ua doue-dieci si patru animale, vre ua trei patru barbati. toti in pose forte
animate. si pote anco si cati-va copaci. Animalele pRru a fi lei, mistreti, cerbi si tauri selbateci, atta-
cati cu furia de cani collosali si panditi seu isbiti de cutra venctori. I,a unu locu. intre altele, se
vede lamuritu-suliti'a cotra unu tauru. carele, cu c6rncle plecate. se reperle asupra'i. Ore nu vomu
fi avendu aice representarea uni a cl'in acele scene venetoresci. care negresitu se pPtreccu arlesea prin
padurile Dac iei (8). intre colonii romani si buorii uriesi (bos urus). au lasa tu si pene aui rrestetulu
loru fiorosu pe stemm'a Daciei resaritene? (9).
(244) Dispre ospetie pe monumente vedi Domont, Sur un bas-relief funi:lne du Cal,inet
de M. B1unet de Presle, [in Re'Vue archeologique, 18G9, t. 2 p. 233 seq .. p. 421 seq) si litteratur'a
acolo indicata. Idem Alfrfcl von Sallet, Asklepios 1md Hyggieia, die sogennanten anathemata
fiir heroisirte todte. Berlin 1878. In Thmcia se gnscsce adesea asemeni representatiuni : Dumont in
studiulu Inscriptions et {igu1'i:s de la Thrace (Archives !les Missions ciP.nti6ques l't
tluilung1n dtuiRrh. Arch. luslil. in Ailtf'n, li, taf. X) mortuln 1ang-o. uo. gj langa. Aphrodita,
ceea-ce lndico. eri unu littt>ratu. --Pe !=lo.rcopha.gulu n'a.rn fi permisn a anume in a.cellu personagiu
d'in drpt'a (tnb. 1 X), rare co in m11n':\ drep1.n ua punK& cn IJani,- unu funC'tionaru allu fiscului?
(9) Tab. X.
(') In acesti trei genii suntu inclinatu a vetltd pe Eros
1
Potho9 HimPros, f'U atributt'le lui Dionysos
1
pe care
ade-sea ilu gi&9imu incongiuratu de fl.int.i., imprumutatP ain rPrrurile plRcerei
1
amorului alle cantPcului. in
Hcnndorf si SchOne op. cit., Nr, 198 unu eros ru ca.pulu pleca.t.u spre nmernlu drept o, cu nnn atrugnre in man'a
drept.& c& o tinP in snstinutn de unu a.ltn eros, 'li-mbii de1=1p1Tiati.-:- Totu acolo unu erotu co.re salta.
(5) Tab. XI, c.
(O) Tab, XI, d.
(,) Gruppuln Eros si AJiftros, adic!l. dupo in!=iemna.rPa. lui ons1nara: amorulo si amorolo-reeiproco a11u tineretii
barbatesci, se co.ndu lopto.udu p,_ntru palmulu \ict(:lriei {l'ansania 6, 23
1
4
1
unu relievu de marmura iu
museulu d'in Nt"apole), ca.ndu a.Herg:l.ndu cu filele (unu reHevu d'in ltom'B), deoRebindu-se de Eros prin arip'a
forle intinsa. (cf. Brann , Mann. 2, t. 5, a. b). Sareuphagnlu nost.rn (tab, XI, d) reprosenla Jupt'n pentru
pu.lmulu victoriei.
(8) Vono\6rea pe for media adesea unn subiectu do representatiune. "fdi intre altele Monu
11
,, itted. dll.
J .... tiluto arc/o di Roma, IV, pl. 38, i Rerue a.-clteologique n. s. XXIX (1875) p, 22-29: Un sarcophage d'Athienau
(Oypre), par Goorges Colonna Ceccldi. Jdom, ,lfjtl/,, d, d. Aclt. lmt. in Atltm 11, 40G (Die antiken Knnstwerke ans
Sparta u. Umgebnng, Nr. 285).
(9) Acestu sarcoph11go, prin si principiolu distribnirii flgorflloru pe eate-si pntrn alia
9
elle
laturi, se apropia mai mnltu de sa.rcophu.ge\e grece de ca.tn calle romane, r11ri f.nte raru u.u pre tOtP partile repre-
sentatiuni ill reliefo da.ndu L6ta greutatea. .numRi de cl'ioa.inte. (Matz. in Arcltaeol. Zeitung. N. F. Y, 1873,
P 11 seq., despre deosebirile d'intre sarropbagele grere si celle romline.- J/itth. des deutsclo. AHh. IHtit. iA Al/""
II, 132),
Dnpo stil o si lncru sarcophagoln aretta mai multa aeemenare en operile de la fine a ecolnln i alin li-lea d. Chr .,
aoa loeeputnln collni urmatorn.
www.cimec.ro
315
Ua inscriptiune in Thraci'a la Doxato de cotra d. Heuzey (246) ne
1itteraires, troisieme serie, t. III, premiere livraison. 1876 p. 117-200) descrie siepte monumente
cu banquete funebre (nnr. 16. 4fJ. 47. 48. 61. 77. M). In insulele vecine Thraciei nu mai pucinu
suntu communc: Conze, (Reise auf dcn Inseln des Thrakischen Mecles, 1860; Thasos. pl. IV,
pl. X, fig. 1, 2, 3, 5, 7. 9, 11; Imbros. pl. XVI. fig. 5) vorbesce despre noue banquete. --- G. Kiirte,
Die antiken Sculpture aus Boeoticn (Mitth. d. d. Arch. Iust. in Athen, III, 383 Nr. 148, 14!l
150) despre trei banquete.- A. Milehhoefer, Antikenlleticlit aus dem Peloponnes (Mitth. tl. d.
Arch. Inst. in Athen. IV, p. 1H4, 30-32) ilespre alte trei asemenea ospetie funebre. - Dnbn.
Bull. 187!l, p. 11. Museulu natioualu d'in Bucuresci posseda doue monumente de petra cu represen-
tatiuni analoge. Unulu, lung. om,57, larg. 0,47, gros. 0,07, arrctta unu omu jumetate culca tu pe
patu, cu tunica, invelitu cu ua mantia, rezcmandu-se pr cotnlu stangu 1eapulu si umerulu stangu
lipsescu); in man'll stanga tine ua cupa, in cea drepta ceva de maneare; ua. femeia la st:mga standu
pe scaunu, imbracata cu peplos, capulu coperilu cn velu; la midilocu mensa tripes, incar-
cata cu bucate; la celle doue estremit.at.i doue personage in proportinne mai mica : la stang'a ua fo.
me:a, 11\ drept'a unu barbatu. Mai josu se citesre inscriptinnea nrmatore :
An O 1\A O 6 LAJ P O C
NE.\ k 1 o Y X A J PE
. z :J.""f?Z
arlico:
Apollodont, fiulu lui Nicias, salutare!.
Cellu d'allu douilea este lung 0.68; larg. 0,3:i , grM. O,Ofl. Uun omu jnmctate culca tu pe unu
pl\lu rle ospet.iu, imbracatu cu tunica, tine in man'a drepta na corona. La stang'a, ua femeia cu velu
pe capu, imbrac8ta cu peplos siede pe unu inaltn. J,:1 midilocu mcnsa tripes cn bucate;
la estremitatcl\ stanga ua femeia, la cea ilrepta u11n 011111. amhele personage in proportiuui mai
mici.
lnsr.riptiunea suna :
NOJ' HHNlOl.f\P-rEf"1 160. PO'(
AND.NZ.OI1YflON02:8'ffA
T 1-\ P \. YN \-\6. E NOY lO'f
TOYAPTEM1.60POYXA1-IPE TE
... "AvtJJ\1 Zr.):::jptWwJ; &:"yl::Yi?' 0Z .\v:;:J.r
1
'Jfo:; (.'licJ.
adico:
Numenius fiulu lui Artemidoru. A non fiica lui Zopyrion, soci'a lui Numrnius fiulu lui Artemidoru,
slllutare vone !.
Ua data ctt ospeticl! mortuare se depune si flori pe morminte, anume rose, cari in
particularu lui Dionysos si Aphroditei (Anacr. LVII); nsa mai cu sema in cultulu lui Sabazius
www.cimec.ro
3l6
presenta doctrin'a mystica a villtii viitore sub formele esteriore alle processiunei ba-
chice. Bacchus sub numele de Bromius (247) este capulu supremu allu lumei cellei-
thracu ros'a unu symbolu capitalu. Acesta serbatore a tbia.seloru dionysiace constatata prin
monumente epigraphice d'in epoc'a rom:ina in regiunea vecina Pangeulni unde legend'a asiadia
vestitele gradini de rose alle lui Midas (Herodot VIII, 138), ce se afla in legatura strinsa cu CJ
clulu lui Bacchus -si numita rosalia, se tine pene asta di de locuitorii peninsulei Balcanice si de
Romani sub numele de rusalii. Vedi llikloHich, Die Rusalien (8itzungsbericbte der Wiener
Akad., 46 bd. 1864, p. 386-405); Id., Die Christliche Terminologie der Slavischen Sprachen
Wien 1875, p. 25-26. Leon Heuzey, Le pantheon des rochers de Philippes (Revue arcbeo-
logique VI annee 1865 p. 449- 460); id. Comptes rendus des scances de l' Academie des Inscri.p
tions et Belles-Lettres de l'annee 18(H p. 2l6; idem Mission archeologique de Macedoine (imcript.
Nr. 87); W. Tomaschek, Uebe1 B1umalia und Rosalia, (Sitzb. Wieu. Akad., 60 bd. 1869, p.
351-404). !bbe Duchesne et Bayet, Mission au .llfont .Athos (Archives des Missions scientifi-
ques et litteraires, 3 scrie, t. III p. 230, 232,1. Riisler Rum. Studien, Leipzig. 1871 p. 61.
(245) De ordinaru herouln se representa prc monumente exvoto, in chipulu uHui ca-
laretiu in fug'a callului, cu chlamyd'a flfindu, cu bratiulu dreptu ridicatu, indreptandu-se spre
unn altaru de forma rcctangulara. (Dumnut, Inscriptions et monumcnts figures de Ia Thrace, Nr.
5, 6, 7, 18, 24, 27, 32, 33 b. 33 c.), seu spre unu arburc (Nr. li ibid.) incolacitu de unu sierpe (Nr.
22. 39 ibid). Alte monumente ni-In arretta urmatu de unu cane (Nr. 33 a. 40. 57 ibid.) attacandu
cu lancea (ib. Nr. 8) unu animalu selbatecu, unu mistretlu (ib. Nr. 27. 6la. 102; Henzey, Mission
arch. de Maced., pl. III fig. 3; .A bbe Duchcsne ct Bayet, l'!Iission an mont Athos, Nr. 187, p. ::!27),
seu unu balauru (Nr. 33a, Dumont, op. cit.). Une-ori flgurcdia la unu locu cu banqnetele.funebre
de pe monumente (ib. Nr. 20. 61). Inscriptiunea ce le insogesce incepe de ordinaru cu fjpo;,
domnulu herou, apoi vine la genetivn numele cellui ce a dedicatu ofrand'a, si la fine de totu cn-
ventulu
Assemeni representatiuni se gasescu forte desu in Thraci'a; numai la Batknm d. Dumont a
aflatu mai multu de diece, fora inscriptiune. (In 1875 s'a descoperita si la Rom'a, pe Esquilin. 11-Iu-
seulu nationalu ll'in Bucuresci posseda doue atari moDitmente; unulu , reprodusu pe tab!. N. fig.
Nr. 8, este unu fragmentu de petra, (Om, 19 naltirne; Om, 24 largime) pe care se vedu piciurele
unui callaretiu cu partea de josu a caii ului in fuga; iar sub r!tulu si copitele unui mistre-
tiu, pe care unu ca ne sta gat' a sa-lu apuce. Sapatur:t e grosolana ; josu se citesce : '
- Unu altulu, cu totulu fragmentatu, este ua basa de marmura, ce abia mai pastre-
dia urmele a doue piciure, si porta inscriptiunea : INVJcto ..
D-In Dumont (Archives lles missions scientifiques et Litteraires, t. III p. 183) crede cu dreptu
cuventu ca acestu cavaleru thracu nu ua divinitate unica si totu-d'a-una aceiasi; co in unele
casuri avemu unu mnritoru heroisatu de1cnitu d2w; si alte ori ua divinitate de unu carac-
teru mai admisa in Pantheonulu thracu, alaturea de dieii cei mari, si primindu dreptu
ex voto acele mici placi sculptate. Cf. Egger, Note sur une sti:le de marbre, Ann. d. Instit. 1868. p.
133 seq., Benndorf in Giittinge' gelehrt. Anzeigen 1869 p. seq. Dumont, Revue archeolo
gig_Ne 1869, t. 2, p. D9-185. Despre heroi si veueratiunea loru, vedi K. Lehrs, Populare aufsiit&e
aus dem .Alterthum, Leipzig, p. 326 seq. - Unu nou esemplu de ospetiu funebru cu epitetuln
fjpo>; scrisu langa numele Heroului ne presinta unu rcliefu d'in Pdoponnesu (Mittl1. d. d. Arch. Inst.
in Athen, IV [1879], art. d-lui Milchhoefer) in care se vedu pe langa unu omu si ua femeia, unu
altaru, unu copillu cu ofrand'a unui porcu, doue personagc cari se inchina, ua servitore si unu co-
pillu.
(246) Mission archeologique de Macedoinc. p. 131.
(247) O vid Metam. 4, 11:
www.cimec.ro
317
l'alte, tinerulu copillu a carui m6rte se plange, avendu sa duca pentru tot.u-dea-un'a
ua viatia maibuna, va fi associatu pompeloru bacbice, ci sociu alin Naideloru (248),
si chiaru schimbatu in Satyru va iot:1 in trup' a. dieului prin intervenirea destinului,
Aesa, a initiatei ce porta pe buse aigiliulu mystereloru signata mystis, probabilu ,
prin hierophantid'a seu Proserpina.
Ecce acestu textu epigraphicu atatu de insemnatu sub tote raporturile (249) ,
dupo restitutiunea d-lui Heuzt'y :
1
Si dolor in[f]rac[tu]m potuit conve[ll]ere [p]ectus
[H]ercu[le]um, cur me fiere taman pigoat?
Nam velut lBil.cid[aJe laudavit corpus A[chillis]
Clarus Homerus, item non tua laus similis.
Te sortita Paphon pulc[h]ro minus ore notabat,
Diva set in toto cor[ d]e plicata inerat.
Sobria quippe tuo pollebat pectore virtus
Non rotate minor, n[e]c minor inde loco.
Nec mihi per validos rapio te morte dolores,
Quamvis aequanimo dat nuer ut lacrimem.
. . . . . . . . . . . . [ cr ]uciamur volnere vieti
II
Et reparatus item vivis in Elysiis.
Sic placitom est divis a[e]terna vivere forma
Qui bene de supero [l]umine sit meritus;
Qure tibi castifico promisit munera cursu
Olim jussa deo simplicitas facilis.
Nunc seu t11 Bromio signatre mystidis AISE (?)
Florigero in prato congreg[at] in satyrum;
Sive canistrifera3 possunt sibi Nai:dis a[e]qu[um,]
Qui ducibus t::edis agmina festa trahas.
Bacchumque vocant Bromium(]Uil I.yaeumquc.
Jgnigenamque satumque iteruru bimatrem.
(248) Strabo X, 468 numcra Naidele printre servitorclc lui Bacchus.
5
10
15
20
(249) Jnscriptiunea scrisa pe marmura cu litere d'in secolulu allu III-lea, forte strinse unele de al-
tele, si adessea legate intre ellc, prescnta eate-va particularitati cum : substituirea lui T pentru D :
set in locu do sed; a lui O pentru V : volnere pentru vulnere, si terminati unea is la nominativu plu-
ralu declin. III: Naidis pentru Naides. La rendulu H se potc citi : lumine seu numine, iar la
rendulu 13: alterna seu aeterna. Catu pentn cuventulu AlSE de la finea versului 17. nu ee pre-
sinta nici-ua combinare satisfacctore, de si d. Heuzey (1. c.) propune patru, si an1me : a) transcrip-
tiunea gr. <X'ia'lj in locu de <X1croc, destinulu, judcrat'a a dicitii; b) AN SER, paserea consacrata
Proserpinei; c) ADSE; d) AitTE.
www.cimec.ro
dl8
Sis qno[ d]cunqne, puer, quo te tu a protulit retas,
Dummodo ..................
Adico:
I
c durerea a pututu sfasia inim'a neinfranta a lui Hercule, de ce 6re sa me
sfiescu si eu de a plange? Coei laud' a ce stralucituln Homeru a facutli pentru cor-
pulu Eacidului Achille nu este cu laud'a tea. Pe tine alegendu-te Paphos
te indiestrase cu unu obrazu mai pucinu frumo3u, anso dieiti'a locuia in t6te cotitu-
rile ioimei telle. Coei virtutea sobra era puternica iu peptulu teu, si 011 era mai mica
d'in causa vcrst&i telle, nici auco mai mica d'in causa locului. Dero, prin durerile
melle mari nu te rapescu de la morte, de si perderea unui fiu imi da cuventu in de
ajunsu ca sa plangu ....... ne torturamu doboriti de asta lovitura.
II
cSi tu cu t6te astea, reinoitu in tiin ti' il. toa, tu tratJ::;d in C.tmpiile Elysee. Asia este
decretatu do diei ca :;a traiasca sub ua forma eterna acella care a bine meritatu de
la lumin'a divina; cari daruri, hotarita de dieu, ti le-a promisu inocentia-ti
naturale in cursulu castu allu vietiei telle. Acum, seu co, in li vedea infiorita, Aesa (de-
stinulu) care presiede la mystele insemnata cu peceti'a sacra, te reunesce Sdyru
in trup'a lui Bacchus, seu Nai'adele purtat6re de cosiuri sacrate (calathus) te re-
clama ca sociu allu loru, spre a conduce, la lumio'a tortieloru, processiunile solemne.
Ori-cum ai fi, copile, in loculu unde te-a inaltiatu vcrsta tea, numai deco .... :t
Aceste idei le gasimu deja in Hhesas allu h1i Euripide (250) :
Mum'a regelui thracu, pla.ogendu mortea fiului seu, esclama : Ascunsu in gau-
crile pamentului cara ascunde argintuln, demonu care tina de omu si de dieu, va fi
acolo ingropatu, dero traindu si vediendl).lumin'll, prophetu allu lui Bacchus, care
ca fixatu locuinti'a sea pe stanc'a Pangeului, venerabilu pentru cei cari lu cunnoscu,;
Astu-feliu sufl.etulu nu trecea, c in doctrin'a lui Pythagoras, printr'unu siru de
transmigratiuni, ci numai cellu dreptu, cellu ce a bine merita tu de la diei in timpulu
vietii selle (de supero lumine seu pote numine), reioviadia pentru totu-d'a-uoa sub ua
forma noua seu eterna (alterna seu aeterua. forma), si acesta renovatiune este ua re-
compensa pentru virtutile sellc.
22
La Thraci dero dogrn'a fiit6ro era conceputa sub ua forma cu totulu brutale
si primitiva, si petrunsese t6te formele alia vietii sociale: datine, obiceiuri,
(250) 2, v. 970-973.
www.cimec.ro
319
charactern nationalu. La Trausi, locuitori in Thraci'a australe (251), ehi la ceillalti
Thraci, dtndu _se nasca unu col)illu, ne spune Herodotu (252) crudele de aprope se
cstringu impregiurulu copillului de curendu-nascutu, si acolo plangu si gemu de re-
l!'le ce ellu are sa ndure, standu de vorba despre ticalosiile si nenorocirile omenesci;
cd'in contra, punenrlu reposatii loru in pamentu, se inveselescu si facu serbatore ,
cgandindu de cote rele acesti'a au scapa tu, si socotindu-i asiediati in deplina fericire.:.
Cei cari locuescu d'incolo de Creston'a, adaoga lierodotu (253), facu acestea :
Fie-care d'intr'ensii are mai multe femei, d'in care causa, candu unulu d'in ei trece
cd'in viatia la morte, mare certa se isca intre densele, si amicii loru se indeletni-
ccescu forte ca sa judece care d'iri elle a fostu.caa mai mc1ltu iubita. Aceea care ca-
cpeta acesta. onora este forte multu laudata de omeni si femei, apoi este UQisa de
ccotre rud'a saa cea mai aprope, pe mormentulu reposatului, si ingropata cu ellu.
cCelle-l'alte femlli tinu asemenea lucru ca. ua mare restriste pentru densele, d'in
ccaus'a rusinei ce cade asupra-le.
(251) Tit. Llv. XXXVIII, 41.
(2fl2) Her. V, 4 : liEv ytvOp.Ew)v o! Q.,x p.t'J 0El ly{vt'to
:.to:i(.C.:, :; ::i&c:X. yfj
b:r"Ae';ov:E; OO'IolV x:xx.;il i'l:t iv cOO:X(<ii.O'Il)1>>, Ceea ce Nlc. nam. XVlll rap-
porta despre l{o:ucrdtvot (ua errore de mscr. invederata inlocu de coei plangu, candn cinev&
se nasce, si se bucura cndn cine-va more>> este imprumutatu de siguru d'in Herodotn. Cf. Bessell
1
de rebus Geticis, Gotting., 1851, p. 46.--Mela II, 2 : ,, Lngentnr apud qnosda.m puerparia, natiqne
defientnr : fnnera contra festa sunt, et velnti sacra, cantu lnsnqne cclebrautur.-Hesych. h. v :

253) Her. V, 5 ; .o! 1\pr,<>:to>'IC<llrl'l Ef_Et YU'IC<lXet; r.on:X, Er.eilv J.v
.ir:o3-ivn , x.x't rtAwv b"/}Jp%1. :o.iOt,
(<XArcra ur.o 1:o:i ivop6, o'itv x:x't t!fL>j&f, ur.6 cE ivapwv XC<t yuvo:txwv O'<jl<i:-
E' :irO'I ur.o cOU o1xr.tw:i:ou "l'"'i'.&6aet auv&ir.ce:C<t :t:> ivopi C<l Sl: i"AAC<t
(ity<i:"Ar,v r.otdivco:r y<i:p "1"' :oiJ:o fLe'yr<>cov yivE-:ett.
Pomponin Mela II 2 vorbindu h1 genere despre thraci, arnta co femeile an ua. mare for tia de
cha.racteru, dorindu mai multu de ca tu ori-ce a fi sacrificate pe cadavrele sociului loru seu ngropate
n acelasi mormentn cu densuln, si cea care dobendesce asta favore se simte in culmea fericirei, pe
candu rivalele sale, celle ce n'au fostu socotite vrednice de ua onore, se bocescn desperate,
aducn inaintea rugului daruri si arme ca suntu gata. a tracti seu a se bate cu geninlu
mortului. Numai deco nu primescu nici unu respunsu, elle remnn libere a se casatori cu unu altnln.
Aceste obiceiuri se esplica prin crcdinti'a puternica. d'in antici tate co in mormentu nu se depunea
unu simplu cadavru, ci ua fiintia viua, care ave deci trebuintiele si passiunile selle : de aceia na.
data cu densulu se hainele, vasele si armele sellc; peste mormentu-i se versa vi nu ca :;a-i po-
tolesca. setea; se punea bucate ca sa-i satisfaca fomea; se ucidea caii, sclavii si femeile sele spre alu
servi si dnpo morte. Credintie curirisc, ansa cari ne 'ntempina la mai multe pop6re. Versu pe pa-
mentulu mormentulni, dice Iphigeni'a in Euripidc, lapte, miere, viun; caci cu acest'a se inveselescn
mortii (Iphig. 162) Caudu, dupo luarea Troii, fie-care grecu se 'ntorce in patria cu frnmoss'a lui
captiva, Achile, care este sub pamentn, cere si ollu captiv'a sea, si atunci i se da pe Polyxvne
(IliaJa, XXIII, 166).
www.cimec.ro
320
Xe:1ophonte (254) ne arreta asemenea pe Odrysii cum se in1bata la immormf:\nta-
rile resboiniciloru loru, periti in lqpta.
23
Zalmolxis.-Acum, dupo ce cnnnoscemu cultulu lui la Thraci, characte-
rulu seu funebru unitu cu allu imortalitatii, vomu pute intiellege mai bine calle ce
anticitatea ne-a lasatu despre religiunea Getiloru.
Sa ascultamu mai anteiu pre Herodotu, cea mai insemnata, ca sa nu dicemu unic' a
fontana de urmatu in cestiunea acest'a :
cAnso trebue sa spunu cum Getii se credu nemuritori. Ei au convingerea co
cnici de cum nu moru, ci co apuca drumulu Gotre Zamolxis, pe cine unii ilu tinu
cdreptu Gebeleizis. D'in cinci in cinci anni ei trimitu Ia rllu ca solu pe unulu d'in-
tr'ensii trasu la sorti, si'i dau sarcin'a de ce le face in de obste trebuintia. Unii d'in
cei s" puneu la rendu, tiindu ete trei sulitie in mana ; iaru altii apucandu de mani
csi de pici6re pe solulu Ioru cotra Zalmoxis, ii faceu ventu in susu d'asupra sulitie-
c loru, si daca ellu moria intiepatu, ei credeu co dienlu le este priinciosu; dero daca
cnu more, ii spune batjocura si-lu ca pe unu omu reu. In fine, dupo ce l'au
cinsultatu biM, trimitu dieului unu altulu, si-i dau acea sarcina, pe catu timpu ellu
se afla anco cu via tia. Acesti Thraci tragu contra cerului darde si sageti, candu tuna
eseu fulgera, amerintiandu prA dieulu loru si crediendu co nu mai este unu altulu., (255)
cEu cumu aflaiu de la Grecii cari 1ocuescu la Hellespontu si marea negra, acestu
cZalmoxis a fostu sclavu in Samos si a robitu lui Pythagoras fiiulu lui Mnesarcu ;
capoi
1
fiindu liberatu si strangendu-si bogatii mari, sa intorse in tierr'a sea. Thracii
traiau atunci in mare ticalosie si forte aspru; ellu anS0
1
care invetiase chipulu de
ctraiu allu Ionieniloru, si obiceiuri mai blande, C<l, unulu ce frequentase pre Greci
csi convorbise cu Pythagoras
1
care nu era mai pucinu invetiatu d'intre ei, puse sa se
cfaca si sa se gatesca ua camera unde primea la bere si mancare pe capeteniile Thra-
cciloru1 si, asupra mesei, ii invetia precum co
1
nici ellu, nici densii, nici urmasii Ioru
1
cnu voru muri de locu, ci co voru merge la loculu unde, traindu pre vecie
1
sB voru
c de tote bunurile. Ellu sapa in acesta locuintia ua chilie sub pamentu , pe
ccare ispravind'o
1
nu se mai arretta Thral}ilorn. Scobori tu acolo
1
tral trei an ni, pn)
Hellen. III, 2, ii.
(255) IV, 94: : u ' f)S tOv ':'0'1 -:pOr.:ov te:
r:a.p21 ot oe. -:Ov Ot?t T;EV"CE";JjplOo;
t"0J o:tt't ald(J)'J &:r.o7tlp.r:oucrt r:cxp?t -rOv ZJ't'tAAOp.Evot n:Ov
Q{(WTcxt. 1t{!J.itO:JIJ't l!10s o1 (J.ZJ :t:U-:r7)J -:otx.9-irrc:; -:pb. 'zoucrt, dtAAot
ToU &r;o1';E!i7top.lvou T0J ZclA:J.o;tJ -:-a; X c!px; r;OOo:;, a\rrOv f-LEtitJpov ptml-
ovoL 't'Ctt; AOY'f._a.;. 01, civo:;-:cxpd;, :ot"a. OS t?..ew; 0 thO; Ooxlu elvcxt ci7to-
a:hieUv-rcxt -:Ov ?ci:J.i;vol :.L'.'i ivOpx x:tzO'J sfvet:t, aht7]0'cliJ-EVOt OZ -:o:Jto'J &AAov ti7to-
r;lf.L7t01JO't" .Z.n -rs xo:l cia-:pcx1t"ij'l
tlvw ,-;pOt; oUpcx'10'J :t:J ..5-a:J, oUOE'Jo: iA),Qv Z.eO'J d !J-T, -rOv ar.pi-:epov.n
www.cimec.ro
321
cmultu caitu de ei, fiindu-ca'lu socoteau mortn. J .. a allu patrulea annu ellu Psf de
cacolo, si se arretta c mai 'nainte : acest'a fu caus'a de'i facu sa crcadia cu sigu-
crantia co lucrurile ce densulu le spusese loru erau adevarate. Ei povestescu t6te
caceste mystere.:. (256)
cCatu pentru mine, nici credu nici nu decredu asi multu ceea-ce privesce per-
cson'a pomenitului Zalmoxis, nici calle ce spune ei de locuinti'a lui sub pamentu;
canso imi dau bine cu parerea co ellu a fostu cu multi anni inaintea lui Pytbagora!l.
cSi apoi (in celle d'in urma) fie co sa fi fostu omu, fie co sa fi fostu vre unu spiritu
cfamiliaru (protectoru) Getiloru,-sa le fie de bine. (257)
In acesta naratiune trebue a deosebi dona elemente : primulu, care se pare deto-
ritu Getiloru proprii, si continutu in 94; cellu J'allu duoilea, cuprinsu in 95,
si e detoritu Colonieloru grece de la 1\Iarea-Negra si Hellespontu.
D'in prirnulu resulta invederatu co Getii rredeu a) in nemurirea sufletului; b) co
cei rPposati se dncu la Zalmolxis, pe unii GPti illu tineau dreptu ua alta divini-
tate a loru anume Gebeleizis; c) co dogm'a nemuririi era la ei ata.tu de generalll, atatu
de puternica, in catu in sacrificiulu quinquenalu allu lui Zalmolxis, cei cari nu puteu
muri se socotiau niste criminali: dieulu recusandu sa-i primesca in locasiulu seu,
arretta eu acest'a eo voesce a-i pedepsi, lasandu-i in viatia, si lipsindu-i de feri-
ciriia eterne alle cellei-alte lumi; si in fine d) Getii obicinuescu in semnu de amerin-
tiare a divinitatii a respunde cu sageti la fulgerile si trasnetele Cerului.
Fie-care d'in aceste trasuri alle cultului lui Zalmolxis ne duce d'a dreptulu lacul-
tulu dionysiacu allu thraco-pbrygianului Sabazius.
Vediuramu mai 'nainte conceptiunea vietii fiit6re la Thraci dedusa d'in cultulu
lui Bacchus; la Geti :tceiasi conceptinne o aflamu in legatura cu dienlu Zalmolxis.-
Thracii murindu credeu co se ducu la ca sa fie asociati la pompele bachice,
si schimbati in Satyri, sa intre in trup'a dieului. Getii de asemenea credu co para-
sindu pamentulu ei se ducu sa se asiedie la banquetulu fericirii fora sfirsitu allu lui
Zalmolxis.- Thracii adorau pre Bacchus si ca dieu allu Sorelui; Getii asvirltSu dupo
(256) IV, 95 : iyw -=oJ 'EAAf,0'1tO'J'tO'i o1w)vtwv 'EAA>\V<ll'i lt<XC ' tOV
to\hov Eovta: .;r.ov iv ilz Ilu.!l-a:yopn ou iv,5os'Jnv oE
ye.vO(-LEVO'J EAeU.5spO'I xnj'1a:0.5-
1
auxva, oz i7tsA.9-etv -:Y,v ;'t'Z ae. X-
te 'tr7l'> 9p lxr,,v xo:l -rOv ZcD .. toU-:-ov SrrtarcttJ.E'JOV Olctttcfv -re 'It:!Oca: XIX
xa:tiX Bpf.txa:,, "En"ia( n op.tA>jaa:vt:x xa:l o.J
fiu.:a:y6p;r,, civ0ps{1lv.:a:, -r0J 't'rtl\1 cicr-:-t'Ov -:oU; civo:-
OtOcXcrxew, o\J't's ct3to; olJ-:c ot avp.r:0-:ett oUt! o1 Sx. -:oUtru\1 o:[ el a.r.o.9-CLv{ovtiXt , a.AA'
x.t:Jpov 't'o;:ito\1, Y'J.% e&lel E.';ouat tX E\1 b:o{ee 't'?t XIJ:l
E.v to{rrt:) xca:tcyo::wv oYXYjt.l:t Zr:otie-:o rO; Oi ot e1y.e -rO o'{xl)p.o;, Sx !-ll'J 't'f-;-',v Apl)lXfuV
x::ftw E; 't'0 xa:-cclya;tov o'lxr,IJ.:l' E1t' -cp{a: Ol os p.w E.j";0..9'e:Ov t'E xa:t
-:e.9-\1Ei7)'t'Cl' tE-:clp:r:J E-r:::Y sy;;.'JTj -:arat

Y.Cll o::hrJ) 7tt2'ctJ:f a:pt ZyiJ:;.-rt} TOt i? . .zye o

92-al p.w
(257) IV, 9fj : 'Eyr) 82 ::zpl -:o:.J-:o:J xa;l -coU xa;rayctlo'J oU-re dJttcrrif.J
-:t A(Tj'J, fJoxifl} j";;;O't':;poJ ZciAp.o;t'l y::rla:::x'. 11:J..9-:ty6p:::rt)' az ayin-ccl Tt;
el-:' icr-rl Oa!p.tllV /-.. cx.tpi.'t'w.
www.cimec.ro
:322
obiceiulu altoru popore barbare,. sageti contr'a n uoriloru furtunosi, cari voiau sa n-
tunece pe dieulu loru Zalmolxis, adico pe Sora. - La Thraci Bacchus era dieulu uni-
versalu, care insuftetiesce lumea, fiindu in acellasi timpu Zeuss, Hades, S6re si Diony
sos; la Geti Zalmolxis pare a fi avutu ua identica universalitate.- In fine, sacrificiile
umane oferite periodicu divinitatii gete amintescu caracterulu selbatecu si barbari'a
primitiva, ce in unele parti alle Greciei si Thraciei pastrase cultulu lui Dionysos in-
fernalu, amintAscu aeelle immolatiuni crude si sangerose facu te annualu in ou o rea beo-
ticului Dionysos Omestes (258) si perpetuata sub numele de Omophagii si
Agrionii (259) la Orchorucnt:>, (260) Chios, Tenedos (261 ), Lesbos (262) si Creta (263);
elle rechiama pre Sabazius thraco-phrygianu, la care partea funebra era mai accen-
tuata, si carui'a Chrestonii si toti Thracii sacrificau pre morminte fiintie umane; in
fine, pe thraciculu Zagreus dieu allu mortiloru (26<1), marele venatoru, b p.qciAro<;
cirpsuroY, carele impinge inaintea lui si lovesce pe cei 'ce ellu a hotari tu pentru impe-
riulu seu (265), intocmai precum Zalmolxis primesce la sine pre cei ce 'i a allesu ca
sa expira in sulitie.
Ua alta asemenare intre ambele culte ne presenta. mai departe allu douilea ele-
mentu d'in naratiunea lui Rerodotu (IV, 95): retragerea temporara a lui Zalmolxis
in chili'a subterana, in timpu de trei anni, pentru R reapare la allu patrulea , este
d'in punctu in punctu legend'a mysteriosa despre scoborirea lui Dionysos in infernu
(pentru ca sa caute pe mam'a sea Semele, pe care o smulPe si o duse in midiloculu
dieiloru in Olympu, cu numrls de Thyone seu Dione) (266), care nu era de catu for-
m'a indulcita si f'uphemiea a mortii trecetore a lui Bacchus, urmata. de invierea sea
cu venirea primaverei. (267)
(258) Plutarcb, 1'hemistocl. 13; Pclopid. 21; J.ristid. 8; Orph .Hymn. Lr, v. 7. Ellu se mai
numia si 'Up.ilto;, 'Av,'J.prr.opp:xi7:r6 seu iYr"':mo; Vedi Aellan. de nett. t!nilll. Xll, 34, Plutarch,
Anton. 24. Cf. despre .osacrificiile humane in onorea lui Dionysos, (,lnlgnlaut, Relig. de l'antiq. t.
lll, p. 907.
(259) Plutareh, Quaest.graec. 38; Sympus. 8. Autouiu. Jib. 10, Ovld.mtfam. 4, 3!JO se!l. Hesyeh.
s, V. iypuiJVt:x SeU iypc>.n:x.
, .
(260) O. MUiler, Kl. Schriftcn, t. Il, p. 28.
(261) Porpbyr, ele abstin. carn. Il, 55; &vo1 ac ,,:x\ c1 Xi'i' wp:xoir:> iv&pr>7.ov oi:x:rr.0J-
:<, x:x't .bllan, De nat. anim. XIl, 34. Plut, De defect. omc. ll ; Arnob. Adv. gent.
V, 19.
(262) Clem. Ah1x. Protrept. p 36; A.ellau, val'. hist. Xlll, 2.
(263). lui. }'lrm. p. !!.
(264) Dlodoa. 1, 62, 64. Hesych, -Et. li. v. Z:x-;pd;. Comp. Heraclit. ap. Clem. Alex. Pl'o-
trcpt. p. 30 P. a: 'ALOrj; i<OC't X?.l
(265) G. llermonn Aesch. trag. 1 p. - Etym. Jlrlagn. Gud. Hi Cra.mer An. Oxon. 2 p. 44li,
8. -- Creuzer, Rcl. de l'antiq. trad. Guigniaut, t. III, p. 236; Prcller, Gr. lllyth. t. 1, p. 660 ed.
Illa; Gmhard, G1. Mith. 433, 2 si 457, 4.
(2G6) Cf. Pludar, Olymp. Il, 25; Pyth. XI, 1; .\pollo1l. 111, 5, 3. Paus. Il, 31, 2, Horat, od.
II, 1, 29.
(267) Plutarcb, De "1 ap. Delph. 'J. Cf. l'rcller, t. I, p. 564.
www.cimec.ro
323
Astu-feliu dero relig!unea lui Zalmolxis astA in fondn religiunea lui Baechus-Saba-
zius cu characterulu seu inf\rnalu si cu ferocitatea sea primitiva (268). Fiindu-co Ge-
tii o 'mbratisiasera cu ard6re, ea patrunse in viati'a dilnica si in orgll.nisatiunAa so-
ciale a natiunei mai wnltu de catu la ceillalti 'fhraci. Credinti'a in viati'a fiitore era
la densii atatu de prouunciata in catu scriitorii antici arretta ua mirare mestecata cu
ironie, dupo cum S!l vede d'in cuventulu ci,'}(XviXtiCovt<;; (269) pe care Herodotu ilo
creadia intr'adinsu spre a calific. pre Geti (270) si a'i cuacteris facia de restolu
Thraciloru.
24
Catu despre numele ce ia cultulu sab<tzicu la Gllti, unulu, Gebeleizis, nu este cun
noscutu de catu lui Herodotu, pe cundu eelln aHu, este numele cellu obi-
cinuitu la toti scriitorii. Deco acestea suntu numile a doua divinitati deosebite seu
a uneia singure si aceiasi, autorii moderni se gasescu in desacordu. Bessel (271)
presuppune seu co Zalmolxis, pe care 'lu deduce gresi tu de la zend. zem sskr. gam=
gr. 1"'1; zflmar=sub pamentu, 'ani. numai unu epithetonu allu dieului Gebeleizis, a-
dico Gebeleizis (272) care locuesce sub pamentu; seu co in religiunea gata. exista
dualismulu, idei'a binelui si a reului, representata prin numole duplu cZalmoxiu si
cGebeleizis. Rosler si Cless (273) considera pe Zalmolxis d unu preotu allu lui Ge-
beleizis; iara G .os (27 4) admite co Zalruolxis, dieu allu resboiului, nu este de catu
form'a mai tinara si mai renumita a lui Gebeleizis, dieu allti S6relui, care facu locu
(268) In acestu sensu veJi lleuzey, Comptcsrcndus de l'Acad. des insaipt. p. 374; idem,
1Uission arche()l. llC Maccdoine, p. 13l seq. c. de la Berge, Essai Sili" le regne de Traj5n, Paris
1877 P 31. }'r. r.euormant, ReVtiC archeologique 1874 1875.
(269) Her. IV, !J3 -fl4. Cf. Heuzey, Miss. arch. de .Maccd. p. 131 scq.
(27f) Cuventulu Herodotu IV, !)1 lu esrlica astu-fcliu: :o'l :-:r6r.oJ"
ir:o&vr;'!XEtV lEJo:t :E -:Ov i;:oAA:J:J.C:VO'I i:X?X Z&AtJ.o;tv Dupo Desscl, de re ..
b11s Geticis, 50 semneadia a muri, asia co nici corpulu , nici sufletulu nu remanu , iar
:Xr.oi.A:.itL<'Iov trebue roferitu la mortea corpului numai, nu si a sufletului. Scriitori antici posteriori
lui Hcrodotu intiellesera anso c'"o Getii nemurirea numai nuntiului trimisu la Zalmolxis,
d'in care causa d'in facura vorb'a (Arrlan, Anctb. I, 3. cf. Ubusop. de
Zamol.c-ide sccundum vcttrwn auctoritatcm, Gotting. 1852 H3), Jle carii unii o csplica prin aceia
co Getii pune in numcrulu dieiloru ori pe cine le placea (Luclau. Conc. dcur. fi) ,
cei ce dieifica, facctori de nemurire. Acestu cuventu lu aplica Getiloru, Plato, Lucian si Diodoro.
(271) op. cit. p. 44-45.
(272) Dupo unii Gebeleizis aru semna dieu allu muntelui seu allu muntiloru, Cf. Golgnaut 1. D.
Religions de l'cmtiquitc, t. II, part. III, IRt!l, p. 1067: 1. Grlmm, Ucbc1 .Jornandes 1md
die GcteK, p. 25.-Dupo altii, Gcbclcizis ar fi de rcpausu. Vcdi Biibr ap. Heroilot. 94.-:-
Cbardon de la Rocbette, Me/angcs p. 69 setl. Rosler, Bwn. Stuclicn, 1H71, p. 60 dicc co Gebe-
leizis d'in motive etymologice este dieulu Sorelui.
(273) Das Vorromische Dacien, Wien, 1864, in-8. Cless in Pauly, VI, 2,
Zamolxis.
(274) Skizzcn zw vorriimischen Cultnrgeschichte ela mittlcm Donaugegcnden, in .A.rcMv i.es
Yereines fiir siebenbiirgisohe Lamleskuncle, N. F. XIV, 124.
www.cimec.ro
324
cellei d'anteiu, precumu Chrono3 face locu lui Sa:turnus, si acest'a. lui Zauss; seu co
Zalmolxis este numai hypo3tas'a lui Gebeleizis. Socotimu mli proba.bilu co in Saba-
ziua geti cu se ador doue forme alle dieului, un'a mystica : Gebaleizis, ceal alta
ordinara: Zdmolxis; si precumu Dionysos Iydia.nu se numi a Bassareus de la nu-
mele hainei lungi : bassara seu ce purt ellu si men adele d'in Lydi'a si
Thraci'a (b1ssarae seu ba.ssarirles), totu astu-feliu R abazius getu se pare co'si luase
numele de Zalmolxis de la miintau'a ce purta; coei, dupo cum amu aretatu in 14
cap. VIII de mai susu, semneadia cpurtatoru de pele
seu de mantia epithetu care se da si in m ythologi'a germana lui Wodan : hakul-
brand cpurtatoru de mantia (275).
25
Aceste rapporturi constatate intre religiunea geta. si Dionysos-Sabazius paru a nu
fi remasu neintrevediute, dl! si in modu confusu, nici celloru antir.i.
Herodotu rapporta, dupo cum vediuramu, co Grecii de la Marea-Negra si
HellE'spontu tineu pre Zalmolxis, fie in samuu de batjocura, fie p6te mai multu in in
euhemeristicu, de unu fostu sclavu allu lui Pythagoras, de Ia care invetiandu
doct rin 'a acestui'a, o respandi la Geti, si prin incelatore minuni castiga chiaru vea-
dia dieiasca. De si parintele istoriei se inJouesce cu dreptu cuventu despre acest'a,
didmdu co Zalmolxis est& mai vechiu cu multu de catu Pythagoras, si co puM sa fie ua
dividtate a Getiloru, aceia-si povestire d'in ce in ce mai
amplificata o gasimu aoso la scriitorii posteriori (276), incependu cu Strabone (277) ,
(275} Fcrm'a se Plato, Lucianu, Mnaseas, Diod. Sic., Strabo, Dio-
geniu Laertiu, Porphyriu, Jamblich, Suidas (care da si variant'a etc. iar la Herodotu.
mai dcsu de catu Z:Cp.ol.;t;. Cf. lthusop. de Zamolxide 10 scq. Botticber, Ru.dimenta My-
tliologiae Semiticae, Berlin 184-8, p. 15.-Lorenz Dlefenbach, Origines Eu-ropaeae, p. 68, Frankf.
Am Main, 1861.- Porphirius in viati'a lui Pythagoras, dice co numele de vine de la pelea
de ursu care s'a pus peste dieu la nascerea lui : ':'ijv r.ixp oopixv 8,pix<; Vedi Hehn,
Kulturp{tanzen und Hausthietc, III aufl. Berlin. 1877; p. 485-186 despre acesta fal.;a etymologia.-
Amu aretatu mai susu ca dupo unu scriitoru anticu Alexandru Polibistoru, citatu de Macrobiu J,
18, 11, altarulu de capetenie allu lui DionJsos-Sabazius era. in Thraci'a pc collina Zilmissus. Se
pa.ro co apropia.rea intre acestu nume si Zalmolxis este numai d'in intamplare, fora nici ua lega
tura intre elle. D-lu 'fomaschek ( Ube1 Brmnalia und Rosalia, p. 358) vede in prima parte a cu
ventului Zilmisus, numirea thracica a vinului : h Hesych. ; olvov o! Phot.
Lex., sskr. (h.la) (hiluka). Rosler , Bum. Studien, esplica Zal-moxis prin cu
Ci'
pele inchisa, bruna si adaoge: Er hiess viellcicht auch wclches wir als thrakischen
PerRonennamen Ken nen .
t276) Hellanicus, care cellu d'antoiu dupo Herodotn vorbesec despre Zalmolxis, se serva pare-se
esclusivu cu Herodotu, dupo cum urmeadia d'in cornparatiunea tcxturiloru :
])'ra!]m hist. Graec. ed. Mii\ler, Paris 1841. I
p. 69 fragm. Hellan. li3.
On CCv &rco..5'&vol, ,Jurr oi. p.c":' o:.U-
Hcrodot. 1 V.
ctVctOtO:tiJI..St'l , 'J\hc. o\.1-rE oi. a:Jp.1t0'ta:L
r:&v-:-o:. Ccycx-
www.cimec.ro
325
care ne spune : co unu omu d'in natiunea gflta, anume Zalmolxis, fiindu ca sclavu in
serviciulu lui Pythagoras, castiga de la densulu cunnoscintie astronomice, cum si in
Egyptu, unde de asemenea ca.letorise. in patri'a sea , se bucura de ua mare
consideratiune d'in partea poporului si a Cilpetenieloru acestui'a , pentru sciinti'a lui
de a predica dupo stelle "i dupo semnele ceresci. In fine ellu reusi sa. faca pe rege
a-lu al)socia la domnie, ca pe unu orgauu allu vointiei dieiloru. Desi la inceputu
trecea numai de preotu allu dieului, cu timpulu anso deveni dieu insusi : rettagen-
du-se intr'ua d'm muntele sacru: departe de ori-ce contacta cu
6mAnii, nu primea .la sine de cat 1 pre rfige si pre ministrii lui. Elu fu de mare ajotoru
reglui, care castiga suppunerea orba a poporului cellu nPascultatoru pene atunci. si
facu sa credia co ordinile suutu insisi ordinile dieesci.
811 analysamu principalel'l puncte d'in acesta naratiune :
1. Zalmoxis a fos.tu sclavula lui Pythagoras oste ua opiniune de origine cu totulu
greca, care se esplica atatu prin asemJuarea de siguru numai aparenta d'intre doc-
trin'a pytagoreica a metemvsycosei, si nemunrii sufletului a lui Zal-
molxis (278), ca.tu si prin co idei'a vietii fitt6re se nu numai la Py-
thagoras. dero si la Pindam, Empedokles, Plato, reuni ta cu ua continua puri6catiune
intr'ua emigrare a sufletului. (279)
!mortalitatea ansa geta a sufietnlui, Ci cea druidica h Calti (290), difera e3en-
toU, :lAA' -:a: ciy:t.=:f l;t:t -;;r:::;::x
Aiywv oYx7jp.:t: d\f,:(IJtrJ-
..9-c:l; ZY. 8p::-:xWv Ev , o1
Ot Sit0..9'o:.PI -re-::fp-:tp Z-:-e. i::fAtv
:.:.J:t}> ;::lv:-:t
..:-ct.-Sv xo:-:cfy:xw\1 o'lx7J:J.:t E::odEto-ix (J.Sv
-:r:;Jv 8pr;h:wv x=fth) -:0
x:x:-:fya:to\1 _, 7o Sr:' f:.:ct "t"F(a; O! tJ.tV
:.:-rs-:-"p-=(:) lt'c'i 7tt-
.=:r.v:l a:pt Eyb1.:-:o -:X O
Dupo Hellanicus (fr. 173 cel. Didot) Za.Jm,Jlxis introJnsc mysteralc la. Geti: ... -=/..e-:i.;
re-:ot; 7o1; Sv <i2:Xx;
1

Ellu nu vorbesce nimica despre pretins'a relatiune d'intre l':alrnol:ds si Pythagoras; cl'in ace-
sta omissiune anso si d'iu eate-va. alte mici departftri de la textulu h0rorlotianu, lJll urmeadia, pre-
cum pretinde Rhusopolu, 16, co Hellanicus a.ru fi utilisatu alte fontani, seu informa-
tiuni proprii a.lla selle. Cf. op. cit. p.
(27) VII, p. 206.
(278). Fabul'a despre couclitiunea cle sclavie a lui Zalmolxis se pute lesne na.sce la Greci, cari a-
veu unu mare numeru de sclavi geti. Vedi Strabo VII. lnfiucntii lui Pithagora asupra doctrinei lui
Zalmolxis se atribuia si abtinerea Getiloru de a manci animale. La. Hermippus Callima.chus fragm.
III, 41 Pythago1as se indica. c o6!;o:; si c. atare ellu isi facu ua. locuintia sub
terana. - Porpbyrlus de vita Pythagorae sustinenclu co l':almolxis a fostu la Pythagora. dice :
O'o:U-:oii xal tJ-St?:Xxtov, O Ex Ovop.:.: o:U't't:J OopX tipx-
y:p (;o:1v o! 8pix;; - Asemenea si Jambllchus de vita Pitha-
gorae (Kuster p. 146).
(279) Lehrs, aufsiitze aus dem Alterthum, Il aufl., Leipzig 1875, p. 303 seq.
(280) Celtii crecleu in nemurirea. sufletului totu asia c. si Getii. Ei aruncau scrisori in flacarile
cari consumau cadavrulu, crediendu co mortulu are sa le duca amiciloru sen rucleloru loru mai 'nain-
te morti (Diodoru V, 28); bi chiaru imprumuta.u bani cu conclitiune ca sa fie platiti dupo morte, in
cea-alta luwo, apud inferos (V aler. !laxlm, n, 10; M!lla, III, 2 : Olim negotiorum ratio et exac
www.cimec.ro
talu si de conceptiunea greca a viietii fiitorP, si de metempsycos;a pythagoreica, ea
consistandu in credinti'a unei adeverate materiale invieri d'in colo de lume,
in continuatiune:l reale ntr'alta lume a vietii duse pe pam9ntu, m6rtea fiindu pen-
tru Geti mediloculu unei lungi !'Xistentie, si acesti'a necunnoscendu nici nici
infernu, nici purificatiunea sufhtului, ci numai resurectiunea.
2. cZalmolxis a caletoritu pene la Egyptu. Fiindu-co sa sustinea co insusi Pytha-
gora invetiase doctrin'a metempsychosei in Egyptu, nimicu mai naturalu de catu a
face si pe pretinsulu seu discipulu 7.llmolxis sa calatoresca in acra tierra, de unde
se credea in genere co vine tota sciinti'a si
3. clntorsu in tierr'a sea, Za.lmolxis se bue}ura de stim'a celloru de capetenie.
Acest'a amintesce pre : ctwY toilc; 1rpootoo; si ((Ot d'in Hero-
dotu (281). Strabo mai adaoga d'in caus'a prediceriloru ce scia sa le traga d'in
starea cerului, ceea-ce nu se afla in Herodotu ; anso opioiunea oo Zalmohis f1 pri-
mitu mai anteiu in societatea regelui, apoi facutu sacerdote, si in fine dieu, se tine
strinsu de herodotiann : co unii considera acesta fiintia de omu, altii de
dieu (Gebeleizis).
4. cRetrasu intr'ua pescera neapropiata, elu trai a acolo .... in muntele care trece de
sacru si se numesce Kogaeouum.:. Ac gllsimu ua noua proba dt'spre characternlu sa-
bazicu allu lui Z:tlmolxis; acellu munte :,;acru Kogainon (282) unde se ador Zrll-
molxis amintesce pe deplinu altarele rotunde si oracnlele de pe verfnri de munti
si alle lui Sabazius in Thraci'a, de cari am vorbitu mai susu. (284)
tio crediti deferebatur ad inferos. - Amm. Marcellio, XY, !\ 8; taes, de Bell. Gall. n, 13. Cf.
nlod. Slco), V, 31; Phal's. I, 455-457; Strabo. I\", 14, 4.1 Credinti'a in alta viatia si
tahloulu veselieloru reservate celloru ce mureu in lupta, farra pe Celt.i, cn si prc GPti, viteji lupta-
tori, exaltandn-le virtutile resboinice, acellu curagiu descrisn in Phmsalia I. v. 4 !i4 -- 4;, 7 :
Fclices errore suo quos ilie t.imorum
l\faximus hand urget. leti mctus! lnde ruendi
In ferrum mens prona viris, animaeque cr.paces
Mortis ct ignavum rediturac parcere vitae.
Fericiti de a loru illusiune care ii scapa de cea mare.d'in temeri. aceia a mortii! De ari a
cea nclinare a suffletului loru, care i arunca asup;'a ferului omoritoriu. acele capabile
a imbra' isia mnrtca, si acea rusine de a cruti1i ua viatia care are sa revina.
Totu de acf obiceiulu communu Thraciloru si Celtiloru de a imol:i. imprejurnlu rugului femei'a
mortului, clientii, sclavii si animalele selle, ca tote acestea sa continue a tra\ cu llensnlu : ?elut un(t
ticturi (ltlela, IIL 2 : cum mortuis cremant ne defodiunt apta vivt'ntibus ... ; l'rantque qui se in
rogos suorum velut una victuri, lihenter immitterent. Caes. Bell. Gall. VI, 14; Lucan, 1, 458--
462), si c mortulu sa gasesca in cea-alta lume mai tot:l. cas'a sea.
(281) lV, 95.
(282) Bessel, de Gctici.,, p. 46 crede cu legend'a despre muntele si-a luatu na
scere de la cnveatulu tl'ili Her. IV, !:J::i, care cuventu arn fi identicu
prin in1emnare cu Zip.o"Ae<; locuitoru sub pamentu ceia-ce nu c de ndmisn. Rosler, Vorrijm. Da-
cie. intreba deco nu cumva a lui Herorlotu nu vine dintr'un confusiurw produsn fie
a11ommti'a identica de nume a muntelui mai alesu co langa acest'a se aHa si o subttrana.
(283) Cf. Soldas, o1wv<'l7tY:f,v. Bartb, Deutschl. Urgesch. I, 173. Y. 26. . 8.
(284) Ros)er, Vor. Dacien, a apropiatu d'anteiu lui Heroilotu Strabo der.pre sub
www.cimec.ro
327
2G
Datele celloru-alti scriitori despre fiinti'a lui Zalmolxis suntu si m&i contradice-
t6re si nesigure.
Dupo Lucianu Scythii se credeu nemuritori llperandu co dupo esirea d'in lume ei
se duceu la Zalmolxis, dieulu scythu allu loru (285) care se indica. alaturea cu
(286) , de siguru Martele scythu adoratu cu symbolulu unei sabii de feru
(287). Ua notitia d'in Suidas (288) face de asemenea pe Zalmolxis scythu
si invetiatoru allu dogmei imortalitatii la Thraci, dupo unii chiar si la Celti (289),
pe candu altii ilu numescu grecu (290) identificandu-lu cu philosophulu Thales,
teran'a seu pescer'a lui Zalmolxis cu pasagiulu lui Macroblus, Sat11rn. I, 18, despre altarulu lui
Sabazius de la colina Zilmissus, si cu Herod. VII, 111 despre oracolulu arcluiasi dieu la Bessii si
Satrii d'in Haemus.
(285) Torc. 38 : ou 70t ;, iXve:J.o; ixtvhri> si pucinu mai susu : o?. p.!. y!.p -:ov <i-
vep.ov X<Xt -:ov <ixtvixr,v. Scyth. 4. : 'AJJ.!. r.po; 'Axtvixou XO<t Z1Xp.0l-!;too;, -::i;Jv (ai Scy-
thiloru). D'in contr'a ansa acelasi autoru in Jupit. Trag. dice : p.tv x<Xl
op<Xr.E-=n ivll-pw::'!' fix I:ip.ou (1) .:,; IX?.-:o"; T,xov-::t. ldem in Icarom. IG : 3-::e plv E; -::tjv
- ib lr.l -:ou; De si in istm. ade1. li, 17, Anacharsis se numesce
Scythu, iar Zamolxis thracu, in Scyth. 1. anso citimu : ,:,, :J.:XIhj-:e o:J :J.0vov lr.txwpwv <ir.<X-
xet't 7:Ep.::stv :Ov Deor. Concil. ft.: o! xl:l lY:l:t-=c:J-:u't
J.Etpo-:ovo;;j'S!V -:bv -:?j;;uv xcr:l Acestra suntu
imprumutate ue sigu;u de la Uerodotu, ans
0
Lucianu, aci confunda. aci t.leosibcsce pre Geti de Scythi,
si in naratiunea sea mai ruultu se conduce de imaginatiune de catu de istoria. t:nry Gesch. Kti-
nige von Thmcien, 178, vorbindu despre scrierea lui Toxa.ris, observa cu dreptu cuventu
urmatorele : Die Erziihlung des bat so ziemlich das Ausehn ei nes Romanes. Es ist be.kannt
dass uieser Schriftsteller sich von der Lebhaftigkeit seiner Einbildung hinraissen und dass er
seine Hauptabsicht dariu setzt, seinen Leser durch seine beissende Schcrzc und ausserordentliche
Geschichten zn ergutzen. Die Gewobnheit fabelhafte Personen redend einzufiihren, brachte ihn
nuf Erdichtungen, un el ban!l ihn nicht so sehr an Jie Regeln der Geschichte.
(286) Raoul Rochette, .Antiqq. grecq. du Bosp. Cimmer. 41 sq., corrige cuventulu

in
o"A,.1;:.1Xpo; (ap. Laert. Diog. si St. Clem. Alex. ap. Strabo XVI. p. 762) pentru omu di-
viuisatu de cotre Bosporani. Dessel, de rebus Geticis p. 48 mentina lectur 'a

, considerandu
cuventulu 'Ax1f'.1Xpo; dreptu ua formatiune stricata d'in coei la Strabono gasimu pre Zalmol-
xis a laturea cu Achaicarus, iar la Lueianu - alaturi cu 'Axtv:l:xr
1
;.
(287). Compara Herod. IV, 62: ir.\ -:c.u-:ov -::ou ilyw" htvh!]; crtol,pc.; ip/_cx1u; lx:ia-::o!O"t, n\
oii-:' lat -.:ou "Apl'jo; -:o iiycxA.p.cx cu J,uclan Tox. 38 : -:ov :Xxtvhr
1
v oe Il:! :Xr.a&vl,axm r.ote1, si mai josu
sl OtX ye -=ol.i't'o, xct' &;A.Ao:J; Civ lz -3-Eul..;, a1o; O lr:t, -:Ov olcr-:Ov, x:r;)
XIX\ xwvetov OE XIX\ >.IX\ -::C.
(288) v. Z:Xp.oA.k
(289) !utorulu cartii Philosophumena (1. 1, c. 2 si 22) atribuita lui Origene dice co : nu Pytha-
gora a introdusa druidismulu la Celti. dupo cum sustinu alti scriitori, ci discipolulu seu, thraculu,
Zamolxis, care inntiase pe druidi intre altele si divinatinnea prin fise (socotea) si numere :
XIX\ ript,'lop.w'l,
(290) Deja Hellan, fmgm. 173, in Fragm. hist. graec. ed. Miiller, t. J, p. 69, ilie numesce 'EA.-
A.r1vtr.6v -:tviX.
(1) Cf. Herod. l V. 95. i<v&pwr.ov ou:.>AEU!liXt lv
www.cimec.ro
328
seu hiperboreu, identificandu-lu .cu Abaride (291). Diodorus Siculus (292) ilu con-
sidera de legislatorn r Zathraust si Moise (293) priimindn doctrin'a sea de
la dieiti'a focului, Hestia (294) adora ta dEI Scyti sub numele (295); si
Mnas('as ilu ia dreptu dieuln Chronos seu Saturnu (296); altii dreptu Hercule (297)
seu dieitate femeiasca (298), a:in causa p6te co femeile esclusivu ingrij de cultulu
seu; altii, dreptu propbPtu (299), magu, rege allu Getilorn (300), sacerdote, seu
mare medicu (301) etc. numindn-se si unu discipolu alin s!lu pe care Getii
(291) Gregor. Naz. II G. Cf. C. A. Lobl'ck, Aglaophamus, 1. 1829, p. !H4.
(292) I, 94, ed. Paris. Did. t. I, 1842, p 75.
(293! Cf. Gfoerer, Geschichte d. Urchristenthums, v. 1, Stuttg. 1838.
(294) Diod. l 94 : <clletp" -:cit; ri-:IXt<; -:;ot; ,;l7l::.l:"ttl; -:Tiv Y./JtvY,v
'Ecr;io:v. Nu se scie autorulu de la care Diodorn imprumuta acesta notitia; nltu-feliu, despre Geti nu se
mai afla nici ua mentiune la Diodora. Cf. Diod. Sle, XIX. - lambllchns de vita Pythagorae
(Kuster p. 146) dice asemenea : Zo::J.oA.et; yi? ;;,v Tlulhy6pou ymlfL<vo; :-..x't :A.oyo>v
Ilu&2:y6po:J Ot:t:7.6lJ'l'O:;, x:cl ... cvo; r:?O; -:0U; rt-::x;, -:vj; -:s ....
xo:l r:pO; :7
1
'1 iH:i:v:x-:u'J ::d-7:.:; .... Y.:('t
1'{:,;; ;,.o:'t -:t7Jv -:::x} Cf. lornandes. De Getarurn
sive GIJthontm origine et rebus gestis.
(295) Herod. IV fi9. Cf. mai susu partea IL cap .. IV, 4.
(296) Mnaseas ap. Phot. frag. hist. graec. III, 15:). 23: Z:Xf'o:A.!;(;, cf> l'i-::x( &uo:.oo-(, l\p6vov
li,; :pr,crtv 'llp6oo-:o;. Herodotu anso nu dice nimicu despre acesta. Probabilu co nu este aci vre ua
errore a copistului, cr?:X:A.:'" cr:..n?:x?(,,,,, cum presupune Ilhusopnlu, de Zamolx. 4fi, n. 3. Mna-
seas neutilisa!ldu directu pre Herodotu va fi reprodusu notiti'a d'in altn scriitoriu posterioru. Cf.
Bessel de rebus geticis, 49; Rhusopnlo, de Zamol.r. 4G nott.
(297) Porpbir. in. vit. Pvth. 28.
(298) Snid. s. v. z"i:Lol.!;t; &r,:..>.oJ;, ovo:n lkx;. Cf. Rusop. op cit., 42 : o:h; XO:t :-ljv
&o:J:v r.o:pOt o(ovot IbiH:xv. -V. Cless, art. Zamolxis, in Pauly, Reai-Encyclopaedie
der classischen Alte1thnmswissenscha.(t, Stattgart Llcdnce o.'in notiti'a de susu a lui Suidas
ai d'in urmatorea a lui Diodoru Sicul, 1 94: <profetuhl 7-amoh:is a fostu inspirata de cotra Vest'a
co divinitatea Zamo:xis seu Zemeluks (Ziameluks, in litav. = dieulu pamentului) era ua fiintia
Cf. Creuzer, Symb. u. Myth. Il, 2 p. 329 seq., 359 seq.
(299) Porphyr. 'llit. Pythag. Il, p. 26, 28: ;, Tlulhyopo:;' -:r,v
l1::x(0EUaE:, -:i t:Ep) (apuupylct; X):[ -:3:; Ca.Aa; d; {).E;e;;;;
(i!OO) Plato, Charm. 156. D: Z:Xf'o:A.et;,;, .'l-o:o; <.;v, ).{p Vedi adcverat'a valore
a acestoi opiniuni, la op. eit., p. 55. lornandes, de reb. Getic. c. 5 dice : in prima parte
Scythiae-F.Iimer regem habuisse noscuntur, in secundo, id est Daciae, Traciaeque et Moesiae solo
Zamoh:en, ceia-ce nu se pote lua in scma, mai alesu canda acestu autoru sustine co Zalmoxis a
traitu in urm'a lui Deceneu.
(301) Plato Churm. 156. D : i':J.<XB-ov ;:; o:u;}
1
1. iy,:., , ixic s:;l -:r:,v tlp7xwv, -:wv Zo:-
ot Ae'yov-:%t Y.::tl - O f
1
p.E-:apo; .&sb;
&-:t ivau 0E1 .. li-:r&:xt 'l'Wp.x
'}uy .. - ;;:iv-:x rl:? E911 Ex xct't -;X x:xl -:2. iya:8-?t -:q'1 'l'Wp.a:-:t .-::xv-:'t -:t{1 iv&pW-
OS --:tat O' -:uU; ::1vxt -:t;.;U;
Despre acestu midilocu si cumpetatu allu Thra.cilora vorbesce si Arrlann, fragmenta
histor. graec. III, 59. DP. aci invetiatii d'in evalu merliu dedacea cum co Getii gasisera petr'a filo-
aofale. Vedi Bessel, op. cit., p. 50.
www.cimec.ro
ilu adora ca invetiatoru allu loru {302), pe candu in fine Cbrysostomus considera
t6te acestea despre Zalmolxis c aimple r.)..cia(.Lott!X. (303)
Conclusiunea in fati'a acestoru opiniuni atatu de contradicetore este co singur'a
fontana 0e trebuesce urmata, remane Herodotu, singurulu care vorbesce despre Zal-
molxis d'in propri'a sea informatiune, pe candu toti cei-l-alti nu facu dfl catu a re-
produce lucruri reu intiellesP, confuse, celle mai multe daduse d'in propria-le imagi-
natiune, seu d'in sorginti cu totulu nesigure, stricate.
Prin urmare Zalmolxis trebue consideratu c ua divinitate a Getiloru, la care a-
cestia credeu, parasindu lumea, co se dwu spre a trai in locasiulu f11riciriloru ne-
sBrsite; iara cultulu dieului in fondu nu este de cOtu cultulu lui Dionysos-Sabazius
communu Thraciloru, si deci si Getiloru, cari erau unu poporu d'in famili'a thraca. (304)
(302) Anton. Dlogencs, ap. Photlnm p. 360 edit. Schott. :
b;( r.po; Zip.oAEtv -::ov ha1pov au-;ou :Xm6v-;t- XIXl 3r:w; iv..Ux.ot 'Acr-=p1X1o;
XtX't Ocro: aZt:E1V CLU't'tr> Y.l;ll Oall.&iiVctt -:a 'Aa-
-:pcitov U1tEp a:U-:Wv Y.o:.'t f_p7jcrp.'o; E!;tr.aaa.
(303) Chryso,t. Orat. 64, in S. Mar. Ba.byl t V. ed. Savil.
(304) Vedi in acestu C. de la Essai sur le regne de Trajan, Paris 1877 p. 31,
Henzey, Mission archeologique de p. 131 seq., Fr. Lenormant, Sabazius, in Bevue
Archeologique 1874 si 1875.-Desp:J parerile scriitoriloru posteriori, mai cu sema a.lle celloru ec-
clesiastici asupr'a lui Zalmoxis, vedi Rhusopuln, de Zamolxide fabula. Scrierile lui E. G. Grod-
tleck De immol'talitatis, !Jtlam Getis persttasissc dicitur Zamolxes, ratione, si, Graecorum de
Zamolxide fabulae, Wilna, consista in eate-va cstracte cl'in autorii vechi despre Zalmolxis.
Ua enumerare pre scurtu a opiniuneloru eellvrn modcrni dospre Zalmolxis nu ni se pare cu totnlu
fora de folosu :
Cellebruln d' A.nville, intr'unu mL"moriu intitulatn : Memoire sur la nation d,es Getes, et sur le
Pontife adore chez cette nation (Histoire de 1' Academie ro yale des inscriptions et belles-lettree,
avec les memoires de litterature, tome 25, Paris, 175\l, p. 34-47) admite ciS adoratiunea lui Zal-
molxis este acf!iasi ca a lui TalaiLama in vechi'a India; co legislatorulu Getiloru, care primea doc-
trin'a sea imediatu de la Vcsta, fu divinisatu de cotrt> Geti, intr'ua epoca forte vechia., de ore-ce ei
ilu tinea dreptu Saturnu; co ellu n'a pututu fi sclavulu lui Pythagora cum sustinu scriitorii greci
ca Herodotu, Strabo. Diogene Laertiu, Origcne, Porpbyrn, Jamblicn, St. Cyrilln, Suidas, - acest'a.
fiindu ua aftectatiune a Greciloru, ca sa invidiedie Clt'i ce principiu de doctrina. la natiunile ce densii
le tractau de barbare; co sacerdotiuln ae llalmolxis s'a perpetuata la. Geti, pontifieele
dieificatu avendu-si resiedinti'a pe muntele Ko-gajon, adico dupo d'Anville verfuln Carpatiloru
Moldovei : Kaszon seu Kaszin, anume intr'na localitate Bogdana, situata la p6lele acellui munte,
si numitu astn-feliu de la titlu de Bogdanu, care e ua urmare a attributeloru po!!tificatului getu.
Opiniunea lui Iacob Grimm (Uber Iornandes unrl die Geten, Berlin 1846, p. 25.-Geschichte der
deutschen Sprachc, Leipzig, 1853) care identifica pre Zalmoxis cu Odin, am arretato mai susu, in
partea II, cap. VIII, 3.
Creuzer (Symbolik und Mythologie der altcn Volke1) ilu compara cu Saturnu, si cu Molo_
chulu Phenicieniloru.
BessPI, de 1ebus Geticis Gottingae 1854, p. 51 ilu considera ca dieu numai allu Getilorn, nu si
allu Geto-Daciloru, cum crede Strabone, nici allu Scythiloru, cum sustine Lucianu.
Mommsen, Romische Geschichte, III, 303-304 (a 6-a edit. Berlin 1875) ca si Cless, (in Pa.uly,
Vl, 2) Frohner, La Colonne Trajane Paris 1865, p. 32-33, (vedi si editi-
nnea cea mare, I, introduction);;ni-ln-presenta ca pe unu getu de na intelligentia superior&, care
22
www.cimec.ro
380
27
D'in cuvintele lui Herodot;: IV, 94: obsv!X t.inov {1-Ebv ElYIXt El tbv arps-
tEpov a resulta, co Zalmolxis aru fi fostu uuiculu dieu allu Getiloru, co prin ur-
mare religiunt'a acestor' a era monotheistica, ceoa-ce este ioadmisibilu; 'aci acele cu-
vinte suntu de referitu la. credinti'a Greciloru, dupo care Joe se socotea uniculu dieu
in ceru, si nu trebuPscu considerate intr'unu sensu pre restrinsu, nici separate de
restulu phrasei (305), dupo cum facura scriitorii posteriori, mai aleau cei eclesiastici,
spre a ajungfl la opiniunea co : Thracii au avutu unu singuru dit>u, creatorulu ceru-
lui si allu pamentului (306). Probe sun tu insesi disele lui Herodotu co unii Geti con-
caletorindu prin mai multe tierri, in Greci'a si Egyptu (1 ), invetiase multe lucruri folosit6re, si
anume intielepciunea preotiloru egypteni si a greciloru Pythagorei, se 'ntorse in patria incependu
cu formulele sde magice a vindec b6lele, a prevesti schimbarile atmospherei, a propovedui doc-
trin'a nemuririi sufletului, castiga ua mare autoritate in fati'a compatriotiloru sei, fu associatu la
domnie c rege prophetu, si ntemeia regimulu theocraticu seu preotiescu. Retrasu apoi in sirgn
retate, intr'ua pescera din muntele sacru pentru a vorhf singuru cu dumnedieulu seu, ellu rea-
paru c ua persona divina, si de atunci fibti'a sea fu adorata c unu demonu plinu de bine-cnven-
ta.re carui'a se indrept rugaciunile, si i se facea ceremoniile, ce pene atunci se obicinuia a se aduce
doeului Gebeleizis. Astu feliu din preotu allu dienlui, ellu deveni iususi dieu, totu asia precum 11.'
dice de Moise SI Aaron, co Dumnulu a facutu pre Aaron propheto, iaru ca Dumnedieu alin prophe-
tului, pre Moise \2).
In fine, Zeitschrift fur oesterr. Gymnas., 1869, p. 142, compara pre Za.lmoxis cu
vediculu Rodra si Ribhus, cu germaniculu Thorr \31, pe ca.ndu Heuzey, de la Berge si Le-
normant vedo in religiunea Zalmoxica-religiunea thraco-phrygianului Dionysos-Sabazius.
t3L15) 8e811,.l, de reb getic., p. 44-45.
(3061 Lac:tJant. Instit. I. 5. ad. Pandat. 3. A.ngust. adv. l!'aust. XIII. 15. Iustio. cohort. p.
171.-Dan. Wyttt>nbacb, opuscula varii argumenti, II, 423 seq., 437, Lugduni Ba.tavorum, 1821.
(1) Unii pnnu oaletori'a !ni Zalmoxis in Egyptn cam la 566 a. Chr. Vadi Cle88, 1. c.
(2J Ecce ce dice lllommsen. 1. c. : .Bei den Geten oder Dakern war in nra.lter Zoit dem Konig des Volkes ein
he!liger Mann zur deite getreten, gena.nnt, der, na.obd'em er der Got.ter Wcge und Wunder a.uf weiten lieisen
an der Fremde erkundct ond nmentli"h die Weisheit der ii.gyPtischen Priester und der griechischen Pytha!Joreer
ergrtindet ho.tte, in Uehnatb. zuriickgekommen war um in einer HOhle dea "heiligen Bergeau als frommer Ein
siedler sein Leben zn beechliesen. Nur dem Konig und dessen Dienern blieb er zugn!Jiich und spendete ihm und
durch ihn dem Volke seine Orakel ffir jedes Beginnen. Seinen Landslenten galt er anfangs a.ls PriesLer des
hochaten Uottes und uletzt aelber als Gott, ii.hnlich wie es von Moses nnd Aaron heisst, dass der Herr den Aaron
znm PropheLen uud zum Gotte des l'ropheten den Mo gesetzt ha.be. (,f. Ureuzer , Symbolik und Mythologie dcr
allen Volker, li, 298 (edit. 11).- ldem, Commentat. herod. p. 1 iO.
Wie dor vedich ltndra in dar Bturm wolke einhorfii.hrL und Speer und Donnerkeil absendet, durch aein
Brauoen aber die Liifte reinigt ond daher als der erzte boster angorufen wird , wie fernor die Sangesknndigcn-
Jdaruts hinterher shirmen, die Wolkengoister, welche sich bestndig aus den Seeltm der verstorbenen Menschen ver-
mehren : so galt wohl auch Zalmoxis fiir den Stnrmgott, zugleich fur den weiseston Arzt, dem und relni-
gende Zanberformeln wurden, nnd zu ibm zogen Seelen der abgeschiedenen, um bei dem Geber
alle Gnten zugeuiessen. Wie ferner die vediechen Rlbllus a.us ihrem Schlummer orwachen und herr
liche Fluren schalfen : so hatte sich auch Zalmoxi , nachdom er &llen von seinen Schtzen roichlich mitgetheilt,
ein nnterirdiaches Wohngemach bereiLeL ond lebte darin drei Jahre lang verborgen kam a.ber im vierten Jahre wie-
der znm Vorschein: wir erkennen iu ihm den aegeuspendenden Naturgott, dem wie Dionysos-Sbazios Trieterieu
sefeiert wurden. Mit dem mordischen Thrr endlich bat Zamolxis die winterliche Bii.renhiille geme in" (Gf. Scbroor,
a .. matliiJ 1888
www.cimec.ro
:131
funda pe Zalmolxis cu altu diou allu lor'l (307) si co n.merintia candu
tuna si fulgera, cu sageti divinitatea, negresitu nu pe Zalmolxis de la care le vene
totu binele, ci pe dieulu fulgerului, (308) desprA alin carui cultu, d'in neff'ricire,
nu avemu nici-ua sciintia.
Afara de acest'a, Herodotu (309) observa in genere dEspre 'l'hraci ce, ei se inchina
si lui Ares, a carui patria, dupo alti scriitori era chiaru Thraci'a (310), torra Ma
vortia (311) anume in Hemus (312) nude purta numele de Odrysius (313) si Kp1Ja
tcllY'IJt: (314). Acesta credintia despre patri'a lui Ares se esplica mai anteiu,
prin natur'a dieului, imaginea cerului turburatu prin vijelie si temprste. si prin a-
cest'a Ares forma unu contrastu cu Apollo, dieulu luminei si allu primaverei (315),
-care Ares, nu pute a' si gasi unu locu mai potrivi tu de ca tu aspr'a Thraci'a, tierra
a Nordului si a Ventului, - in care Boreas si viforulu puternicu suntu ca la cassa
loru; -apoi prin faptulu co populati unile thrace, ca selbatece si resboinice ce erau-,
trebuia sa aiba la mare veneratiune pe dieulu allu caruia nume esprima curagiulu
resboinicu (316) vijeli'a resboiului (!LroAoc; resboiulu sangerosu allu mortii si
allu raniloru ciao:t "Ap'l)o:) insesi batai'a cu alle selle mugete si maceluri,
dieulu care aduce nefericirea si stricariunea, si numai ou multe sacrificii pote fi ex-
piatu. De acei'a Getii ca si Dacii si toti Thracii sustineu co dieulu resboiului se nas
cuse la densii (317). Vergiliu numesce chiaru lamuritu pe Marte dieu protectoru
allu Getiloru :
cGradivnmque patrem, Geticis qui praesidet arviss (318)
Ca si Martialu (319)si Statius (320), iaru Ovidiu dice de Geti: cMarticoll'mqne
Geten:. (321).
(807) IV, 94.
(308) Gooss, in Archiv des Ve1eines fur Landeskunde, N. F. XIV, 124: Wir
ersehen bieraus (Harod. IV, 94), dass die Geten wie andre Barbaren die Wetterwolke Rbzuwehren
versuchten, ihren Gott, die Sonne verscblingen wollte!
(309) V, 7.
(310) Homer, lliad. 13, 301, Od. 8. 361, Sophocl. Antig. 970.
(311) Vergil, Aeneid. Ill, 13; Stat. Theb. VII, 40.
(312) Cf. Callim. Del. 63 seq. 125. 13:1 seq., Stat. Theb. VII, 40-42.
(313) Stat. Theb. V, 173.
('H4) Cf. Lycophr. D37.
(315) Vadi Preller, Gricchischc Mythologie I, 263 ed. Ill.
(316) Homer, lliad, 17,210;
(317) Vegetlus, 1. 1, 28: Dacos autem et Moesos et Thracas in tantum semper fuissr
manifestum est, ut ipsum Martem fabulae apud eos natum confirment.
(318) Aen. TII. 35.-Georg. IV. 461.
(B 19) VII 2: Et Martis getico tergore tili.a magis.
(320) Statius silv. 1, 2, 53. Mars geticus maritns Vuneris.
(321) Trist. V, 3, 21. Pont. V, J.l, 14 Marticolis Getis. etc.
www.cimec.ro
Sculpturele de la Philippi il11 rapresinta in form'a greco-romana : rezema tu pe
lance, purtandu scutulu in drept'a seu in stang'a. {322)
Fiindu-co nu se cunnosce numele nationalu getu alu acestui dieu, nici form'a
cultului seu, unii autori l'au lua tu dreptu chiar Zalmolxis {323), hypothesa ce nu
aru cu totulu de respinsu, deco ne amintimu co Getii adorau pe Zalmolxis, iar
Thracii - pe Bacchus Sabazius, si c dieu allu S6relui , si co totu asemenea gasimu
pre Ares adoratu ca S6rele care radiadia d'in ceru curagiu Si putere in inimele ome-
niloru (324), si co intr'unulu d'in culturile Asiei-Mici Zeus si Apollo suntu in acelasi
timpu venorati ca diei nationali si ca diei (325)
Ua alta divinitate thraca Cotys seu Cotytto, (326) asociata de Thraci lui Bacchus-
Sabazius, se regasesce in numele propriu getu Cotys (form'a dacica este CQtyso, Cfa
thraca si phrygiana Cotys). Probabilu ea figura si in mythologi'a getica alaturi cu
Zalmolxis seu Marte. Am arretatu degia co pe catu se pote judeca d'in notitiele forte
pucine si imprastiate despre dens'a, Cot.ys s'aru apropia mai multu de marea muma
a dieiloru phrygiana (Rhea Kybele), seu de Venus, dieiti'a poftei neinfranate (327),
si co orgme Cotyttei, ca si alle K1 belei, erau reunit.e cu mysteriile bacchic!!. (328)
Pre de alta parte ansa etymologi'a cuventului indica co avemu a face mai multu cu
ua dieitate resboinica, lui Koto-c; corespundiendu numele germ. Hodh-r (hathus) =
celt. catu-adico lupta, gr. xodoo manie, sskr. 9atru dusimanu. (329) In acPRtu casu
Kotys trebue comparata Brllonei seu Duellonei, soci'a seu sor'a lui Marte (330), seu
si mai bine marei dieiti9 lunare numite de Romani totu Belonna, allu carii cultu,
respinditu in tota Asia-Mica, in Pontu si in Thraci'a, avea principalulu seu focaru la
(322) Hcuzey. Mission archeol. de Macedoine, p. Sfi.
(323) Frohner, La Golonne Trajane, 1865, p :32 : C'cst. 1ltars coitfe d'nne galca et rappelant
la divinite scythe 'Axtv&x7J; (glaive). Gooss, Lirchiv des Vereines (u1 Siebenb. I,andeskunde N. F.
XIV, p. 124. Der:le!be Zamolxis ist aher hiichst wahrscheinlich aucb irlentisch mit dem Ares des
Herodot. Deshalb kann Vergilius vom Natimalgotte dcr Geten sagcn : Gradivumque patrem, Ge-
ticis qui praesidet arvis.>.
(324) Poem'a 8 d'in collectiunea de hymne homer.icc. Vedi .PreHer, Griech. Mythol .. I, 269
ed. III. -
(325) Era adora tu ca die"u si protectoru allu resboiului sub numele de

Appollo
cu bipaltu-la Tenedos, si in Asia mica vedi St.eph. Byz. v. Wvsoo;, (). Milller Dor. I, 358. Des-
pre sabia lui Apollo in Tarsos vedi I.'Int. de(. or. 41.-Prellcr, Griech. Mythol. 1 269.
1,326) Aescb. ap. Strab. 10,470; comp. Bekk. An. 264, 20, Suld, v. li6-:u;, Plut. prov. 1,78.
(327) Horatlu, Epode XVII, v. 56.
(328) Eopolls, in piesa B&r.-;;o:t puse in scena si espusc la risulu publicului, societatea care aduse
in Attica cultulu dieitii Cotytto, care deja numera un multime de sectatori la Corinthu. In cere-
moniile pentru acesta dieitia se urma riturile d'in Thraci'a Phrygi'a, orgiile nocturne si jocorile
affemeiate de unu charactero licentiosu. Vedi EnJlolls, 8&::-::o:t, fr. 10. -- lnitiati'a in culturile aso-
ciatll a!le lui Dionysos si Cotytto se numia : dilo; opxoup.EVlJ>"
xo:'t o:1oo1ov oEpp.htvov u't <:EAs-:7] -;;t r:<.p( '"'' xo:'t -::!] lio-::.1-:-:ot :iyop.c'llJ. Lcx. rhet., p. 246,19,
(329) Vedi mai susu, partea. Il, cap. VIU. 14.
(330) A. (jeli. XIII, 22; A.ognstin. Civ. D. VI. 16.-Varro de l. L .. 7, 4!). C. 1. L. 1. n. 196,2.
-Lnctant. Instit. I, 21, 16 : Virtutis, quam ennrlem Bellonam voca.nt.
www.cimec.ro
sss
Comana in Cappadoci'a. Ea se representa pe medalii (831) cu capulu incoronatu de
radie, tinendu intr'ua mana ua maciuca, si in cea-alta unu scutu , iaru preotii
sei (bellonarii) si preot11sele in dillele sarbatorii dieitii umblu in haine negre si cu
boneta de lana negra in capu (332) armati cu ua secura cu doue taisiuri, in sunetulu
trompeteloru si tobeloru. (333)
Ca dieitia a resboiulu CotyLto une-ori este representata in chipu barbatescu. A-
cestu charactaru allu seu ambiguu si aprope androgynu ne esplica si numile proprii
barbatesci de Cotys, Cotyto, Cotiso, Caturiges etc.
Cea-l'alta divinitate thraca associata de asemenea lui Sabazius, Bendis, dieitia
lunara thracn, fiica a Cotythei si a lui Sabazius, nu se constata positivu a fi fostu
si la. Geti, de si acestia 11dorandu pe Sabazius si Cotytto, urma sa cunn6sca nu
mai. pucinu cultulu Bendidei, allu carui caracteru orgiasticu propriu religiunei phry-
giene se atesta de Straboo (334). In acestu cultu elementulu dionysiacu av6 par-
tea sea. insemnata (385) , d'in causa intimei legaturi dentre Bendis si Saba-
ziua (336), care se 'mpreuna succesivu in mythulu phrygianu (337) cu doua diei-
tie, un'a muma si alt'a fiica-ei. Pe unu basso-reliefu de pa rocele de la Philippi
Diana-Bendis a Thraciloru se pare representata cu ua rochie lunga sumesa pene la
genuchie, in mana drepta tinendu unu obiectu, p6te ua patara, cu stang'a rezeman-
du-se pe unu sceptru lungu, iara de celle doua parti alle capului - d'in nenorocire
mutilatu-, S' vede ua larga semi-luna, asemenea cellei sapate pucinu mai la stanga
figurei, in cornele carei'a semilune se deosibescu liniamentele unei stelle (339), si
alaturea urmatorea inscriptiune (340) :
cGalgesta Primilla pro filia ..... ne v(otum) s(olvit) l(ibens) m(erito):..
Cei doui ochi de d'asupr'a inscriptiunei indica co fiic'a Galgestei suferea de ochi 1:1eu
de orbire. -Deco dupo cuventulu ftlia admitem!! propusa de d. Heuzey
op. cit., p. 85 : DIANAE in locu de seu DANE, B(mdidei thrace cu dieulu
(331) Mllllogen ..dnc. Coins of greek cities, pl. L, LI, p. 67. Cf. Tlesler, De Bellonae cultu et
sacris, Ber;in 1842; Marqoatdt, Romische Staatsve1waltung, III, 74,380, I.eipzig 1878. -.A.
M11ury, Religions de la Grece t. III, p. 170 seq., Paris 1859; Prelll'r, Rom. Mythologie
Il., ed., Berlin 1865.
(332) Tettoll. de pallio, 4.-Yart., XII, 57, 11.
(333) E. Sagllo io Dictionn. des antiq. grecq. et rom. art. Bellona.
(334) X, p. 470.
(335) Cultulu Br,ndidei fu introdusu in Attica prin negutietorii Thraciei. Socrate assista la cele
brarea primei serbatori a dieitiei in Pireu, unde se afla templulu Bendidei. Vedi Platon, la ince-
puiulu primei carti d'in Republica sea. Cultulu Bendidd esista si in Bithynia, cum atesta numele
lunei Cf . .3caliger, de emend tempor., p 50; Usser, de ann. Maced., p. 41; Fabrlc.
Menolog., p. 61. Ahrens, ap. Dcnfl'ey, Or. und. Occ. II ll9 seq.
(336) Vedi mai susu, 18.
(337) t:lem .Uex. Pl'otrept. II. p. 14, ed. Potter; Arnob. Adv. gent. V, 21; Diod. Slc. IX, 4.
(338) Vedi tab. lit. V, fig. Nr. 4.
(339) Vedi tab. N, fig. 5 a.
(3401 Vedi tab. N, fig. 5 b.
www.cimec.ro

Meu Tyra.rwo:l (341) representatu pre medalii (342) si P'' monumente (343) sub fi-
gur'a. unui tineru in costnmu asiatieu, pe eapu eu bonetu phrygia.nu, cu semilun'a in
spatP, cu ua patera seu ua maciulia de molitfu intr'ua mana. eu ua sulitia seu unu
thyrsu intr'alt'a (344) - este forte probabile. Numele chiaru do Mendis datu de ua
glossa a lui Hesychius dreptu equivalentu lui Bendis, sta in legatura strinsa eu die-
ulu Men, rapportandu-se cellu pucinu la aceiasi radacina europeana (345). D-lu Fr.
Lenormant cu dreptu der presuppune co Mn ce-lu afl.amu pre rocele de Ia Philippi
calare (346) inrhipuieace aspectulu barbatescu allu unei divinitati de sexu ambiguu,
alln can1i aspectu femeninu e representatn de cotra Artemifl vrnetorea (347). Astu
(Ulj IJcspre cultulu lui 1\<Ien respanditu in tota Asi'a Minora si tlusu de Homani pene le costele
marii vedi Alfr. :uaury, Relig. de la Grece antique III p. 123 seg.- Foucnrt, ies as-
sociations 1eligieuses chez les G1ecs, p. 119 seq., HeuzeY ot Daumet Mis1ion archeologique de
Macedoin: p. 84; Idem, le dieu Mena Rayeux in Revue Archeologique, nouv. serie, 19 voi. 1869
p.l-6. .
(H42) Ellu se vede pre toonetele imperiale alle mai tuturoro orasieloru Phrygiei, Lydiei si Pisi-
diei, si a.lle cator-va orasie alle Poutului, Pamphiliei si Carici. Vetli J,e Bas et Waddlugton, lnscr.
d' Asie Mineu1e, Nr. GG7, 668, ti8G. Pe ua moneda din Amphipolis (Sestini, Medaglie eli F'ontana
pl. II, No. 11; Milllet-Wieseler, Denkrn. der alt. Kunst, t.II, pl. XVI, No. 171) se representa
bustulo Bendidei t!Hace (Artemis Tauropole), cu semi-luna la umere si cu legenda
iaru pe reversu : figura sea completa in piciore, cu calathus pre capu, cu semi-luna in spate, ti-
nendu intr'ua mana faclia de Hecata seu Proserpina, si intr'alta ua lancia.
(343) Vedi monumentulu de la Coloe descrisu in not'a de mai susu Nr. 104.
(344) Le Bas et Waddington, lnscr. d' Asie Mineure, No. GG7. - Monurn. tigures, pl. 136.
dieuln tine piciorulu stangu pe unu capu de tauro. Pe doue monumente cl'in Palmyra, divinita.t<!a
barbatesca lunara Aglibol, seu Jahribol cu ua mare semiluna atarnata pe umere, se compara cu
drepto coventu cu dienlo Meu. Vedi de Wogllc, Inscriptions sbnitiques, 1868, p. 63.
(345) Cnventolo in senso de luna l'robedia la Greci existenti'a cultului dieuloi-lonaru, care
trebue sa fi disparutu anco de timpuriu. Numi ca M1jv61ir"po,, l\I7J'IO'ftAo; etc., paru a pro-
veni mai multu d'in legaturile cu Orientulu, de catu d'in cultulu lui Men la Greci. Intr'ua inscrip-
tiune d'in Lysimachi'a in 'l'hraci'a, ne 'ntempina numile Bendidora si Menophilos. Cf. Fr. Lenor-
maut, Monographie de la Voie Sac1ee Eleusinienne, t. 1, p. 160, inscript. Nr. 7 : :



MHNOIJJIAOY
rrNH
Btvotilwprx Bljptto:>oou, .\uotp.rxx_i;,

"'uv>). Cf. ib. p. 104-106; si Bockb, lnscr. 1 p. 25?,

(346) Heuzey et Danmet, Mission archeologique de Macedoine, p. 84 si pl. III Nr. 3; ib. pl.
III Nr. 4, unde se afla la unu locu cu Dionysos si Cotys; ib. pl. 4, fig. 1.
(347) Lenormant, op. cit. p. 381. - Men de si-lu vedemu deosebita de Sabazios pe basso-relie-
fulo de la Coloe, anso, dupo cum ne spune Proclos, Phrigienii ilo invoca in hymnorile loru, sub
acestu nume : flrxpix lllpufL Mijvrx UfLVOup.<vov xrx't lv -;rx1; -rou 'tEA<-rrxk Proclos,
in Timaeurn, 25. Unu de bronzu d'in moseulu de la Berlinu, (vedi Mon. ined. de
l' Inst. arch., t. IV, pl. XXXVIII, Nr. 1; Archaeologische Zeitung, 1854, pl. LXV, Nr. 3; Mem.
de l'Acad. des inscr., nouv. ser., t. XX, 2 part. pl. VII, Nr. 6) ne presenta. unu dieo calare in co-
stamu phrygianu, cu o secora in mana, cum calca. peste corpolo intinsu a.llu unei femei. D. Le-
www.cimec.ro
3311
caracteru ambiguu si aprope androgynu allu Bendidei resulta si d'in esplicatiunile
date atributului celloru doue lance ce purta densa in mana (348), dupo unii in cali-
tate de s6re si luna, dupo altii (349) ca regina a Cerului si a pamentului, dupo altii
in fine, numai ca venetore. (350)
Bendis se numesce si fiica a lui Admetus (351), nume identica cu 'Ao&fLa<;, cum
se designa une-ori Pluton (352), cellu ce se confunda adesea cu Sabazius t.hracu (353),
rPge allu lnmei cellei-1-alte. (354)
normant., (Revue mcheol., N. 8., XXIX, 50) vede in ellu pre Men-Sabazius. Pe monedele impe-
riale alle Trapezontei Men calare intre Hesperus si Phosphorus, e insocitu in exerga de sierpele lui
Sabazius. Vedi Archaeologische Zeitung, 1854, pl LXV, Nr. 1
(348) D'in acesta cauda ea se numii. s1 ot:\.oy;(o,. Vedi poetolu Cratinus care a pusu pe scena ool-
tulu Bendidei in comedi'n sea femeile thrace representata 44:3 a.l. C. (Meineke. JJ'ragm
comic. gmec. t. II, p. 61).-Suidas s. v.
(349) Cf. Plut. de orac. def. 13.
(.350) J.enormant, art. Bendis iu Dictionn. des antiq. giecq. et rom., ed. Saglio et Daremberg.
(351) Hesyeb. s. v. x6p1J.
(:l52) Valckenaer ad. 1heocrit. II, v. 34.-Preller. Griech. Myth. ed. III, v. I, 626, 6116.
(353) Eurlp. Rhes. v. 970-973; inscriptiune ap. Henzey , Mission. archeol. de Macedoine
p. 128.
(354) Ua inrudire manifesta intre Bendis thraca si Axiokersa, Proserpin'a mystereloru de la Sa-
rootraka, ne duce d'a dreptoln la religiunea Cabirica, care a lasa tu ore-cari urme printre anticuitatile
Daci ei.
Fora a ave intentiunea sa tratamu aci pe largu cestiunea cultului cabiricu (1 ), ne vorou margini
la cateva trasuri necessarie pentru intiellegerea unei serii de monumente cabirice care se gasescu
cu deosebire in regiunea Dunarii de josu.
Acestn cultu a carui origina trebue cautata in Asi'a-mica, si anume in religiunea phrygiana
(Cybela Sabazins) consta in urmatorele : Ua mare divinitate femeiasra ce se p6te compara Terrei-
mame, Cybelei d'in Phrygi'a si Ida, Demetrei si chinru Aphruditei, cu facultatea de a se duplica
intr'ua dualitate de mama ( Axieros) si de fiica ( intogmai ca Demet,r si Persephona,
Dia si Proserpina, Junona si Minerva; iara alaturi doui diei barba.tesci, fii ai sei, Cabirii, ,'Joao\
)..ot, ,'Joao\ zp7j<r.ol, ouwx-:ol d'in care -unulu privitu succesivu ca Zeus, Hades, Helios si Dionysos
vir,lu, faca cu mama sea pe K<XoiJ-tAo; personifica tu in Hermes ithyphallicu. in Dionysos seu
care KcioiJ-tAO> la rendulu seu devine barbatulu mamei selle.
Cu timpulu cei doui cabiri se asimilara Dioscuriloru (2) devenindu Dioscuri-Cabiri, pe cari ua. serie
(1) Vedi Prell.er, Griech. Myth. 1!1 ed., l p. 606-709 Die Kabiren und Kal>irmysterieK. Freret, Acll<Umi1 dM
imer. et bellssleltre&, t. X:lVII, p. 12 seq.- 1. D. Gnigniaut, &Ugions de l'antiquile, trad. de J'allem&nd, t. Il,
troisieme partie, Paris p. 107l notos - K. Barth, Di Kabirm in D.ulschland, Erlang 1830, }'. Lenorma11t,
art. Cabiri in Dictionn. des anliq. grecq. el romaines, p. D. Al. Od bescu a adunatu unu pretiosu mate-
rialu asupra cestinnei ai astepta.mu de 1& studiile d-selle. totn-d'a.una. consciintioBEI si solide , lumini noui asupra
unui pnnctn d'in calle mai complicate d'in mythologi'a. gr8c&.- D-sea & eij cunoscuta a ne
comunic& mai multe dupa monumentele c=lbyrice despre eari vorbimu in not'u. 35-!-.
(21 Vedi in,criptiunea d'in .lthen.< ap. Groter, p. 31Q. 2, in car unu individu intitula tEp<u> 8awv 1\hy!.:\.wv,
Kcxpalpwv.-ldem Conze, Reis auf den Iseln des thrak. Meeres p 91. Keil Philol. Suppl. 2, - 604,
care citesc incriptiunea: 8ool (J-<ya:\.ot, {ho\ Buv01.,ol
1
!ax.uppo\
1
x01.\ K01.a(J-<1Aa Ilft,[ex]ot, i{o1o>, Kpa1o>
1
r 7tEpElwv
1
E!cmE-;6;, Kp6vo;.
www.cimec.ro
28
Ne remane a spune eate-va cuvinte despre celle-lalte divinitati thra.ce ra Molis,
de monumente dintr'ua epoca tardia, gasi te in Macedoni'a (3) in Peloponnesu ( 4) si chiaru in E-
gyptu (5) nii arretta in rolulu loru de cala.reti cu imbracamintea. loru obicinuita. de amendoue par-
tile alle unei dieitie, care este de siguru Demeter. Asia de es., pe baso-relievulu de la Stobi in Ma-
cedoni'a. (6) vede Demeter hellenica cu unu largu peplosu, cu capulu incongiuratu de unu nimbu,
in mana cu na facla standu intre doui calareti affrontati (Dioscuril. Unulu cl'in Dioscnri are chla-
myd'a sufla ta de ventu, si in capu caciul'a in forma o vale , care Llupo legcn,\a era j am etatea oului-
maternelu (7).-Intr'ua sculptura ce decora partea de sustl a listeloru pentru ospeticle sacra te seu
(8), dieiti'a are form'a unui idolu archaicu, cu calathos pe capu si in ambele mani symetricu
lasate in josu, ramuri de fructe; iar la ua parte si alt'a doue figuri barbatesci in pici ore, cu sulitie
in mana lassate in josu, adica cei doui Dioscari (gemeni diviui). - Pre ua pasta de sticla d'in Mu-
seulu berlinesu (9), dieiti'a Demeter (Cabiria' se represeuta pe primulu pla.nu (10) in facia, cu capulu
coperitu de unu velu; standn pe unu tronu, cu inanele ntinse plangetore; de ambele laturi alle
selle, cei doui Cabiri, fii ai sei, calari, in mana cu sulitie ce porta in verfu cote unu sierpe (11);
iara la pici6rele Demetrei cadavrulu intinsu allu unui allu treilea Cabiru. In allu douilea planu
se vedu cei trei Cabiri asiediati la unu triclinium spre ospetare, fiindu numai doui din ei armati;
inaintea loru este ua massa, si in juru totu feliulu symbole, unu cocosiu (sacrificiu infernalu allu
lui Sabazius), unu leu (symbolulu mumei de la lda, asimilata Demetrei); d'asupr'a acestui'a unu
pesce, mai departe - unu vasu de beutu, unu sierpe ce se ridica in susu, ua cisto. mysticD. si pre
dens'a ua amphora. In a.llu treilea planu, care are de subiectu invierea Cabyrului, se vede Cabiria;
inaintea ei, ua forma barbatesca cu masc'a unui oerbece, si impregiuru symboluri diferite: capu
de animalu, cercu, cosiu (destina tu de si guru a pastra phallusulu Cabirului U!Jisu) ( 12).-In museulu
nationo.lu d'in Pestha se pastredia trei monumente cabirice: doue placi de plumbu gasite la Sir-
mium (Mitrovici si Vukovor) (13) si ua. placa de petra, in Transilvani'a, Compositiunea subiectului
pe celle doue d'anteiu este apr6pe aceiasi. In primulu planu se representa s6rele esiudu d'in Ocea.nu;
mai josu, doui callareti afrontati, cu mantia suflata de ventu, cu man'a ridicata in susu; intre ei ua
femeia in fa eia tinendu cu amendoue manile ceva intr'unu siortiu; la estremitatea stanga, unu aco-
lytu avendu coifu phrygianu pe capu, sulitia intr'ua mana, si ntr'alta; la cea drepta ua
femeia cu man'a in susu, ca cnm aru blestema seu profeti. Calaretiulu d'in stang'a calca peste unu
pesce, cellu d'in drept'a peste ua figura umana (pe un'.a. d'in placi ansa. se vede totu pesce);
ua stea lucesce peste capulu fie-carui calaretiil.-In allu douilea planu trei persone stau la ua masa;
in stanga loru ua figura de omu cu capulu de berbece si unu arbore de a carui craca sta sptmdiu-
(S) Bffl.fl archBol. juillet ten p. 40.
(4) Ann, de l'inst. arc/o. 1861, p. 81 pl. D.
(5) 1'1. L'bote, Lettreo d'Egyple p. n.
(6) Beazer et Daumet, Miss. archeol. d. Macidoiue.
(1) ldem p. 837.
(8) 1. e. la not'a 857.
(9) Forschtutgett uttd Berichte als Fortsetsung der Archaeologischen Zeitung, berg. Y. l!duart (lerhardt,
J, jabrg. Berlin 1849 pl. VI Nr. 9.
(10) Vadi tab!. N, fig. 7.
(11) Acest'& nu este de confundatu cu stgulu dacicu, si cu cellu obicinuitn mai tardin in armat'a romana (dracot
Veget. de re milit., ll, 13) cum preeuppnne Tolken (ap, Gerbardt J, e. sub nota 364). Gerbardt vede mai correctn aci
unu indiciu co prin uciderea. unui cabiru s'a ucisn si unu sierpe.
(12) Ttilkeu, Veueichniss d.r Kngl. Preuss. Gemmensammlung, III, 239, p, 114, seq., si Gerhardt, 1. c. colon'a CO,
(13) CimeleotAicea Musei Nalion. HungariaJ. Bn<lae 1825 p. 134 N 5 Ha placa s'a publicntu do Ant. llalcNJky,
in T11clomanro8 G11ujtemmy, Pestba 1817, caietnlu 111, P Gl-65.
www.cimec.ro
SS7
Atartis si Hermes. Molis d'in Hesychios (355), dupo esplicatiunile d-lui Toma-
ratu unu iepure pe care unu omu iln jupoie seu spinteca. La drept'a commesseniloru auntu doui 6
meni ce-si dau man'a ca cum s'aru desparti; unulu d'in ei a spune prin gestulu seu co se duce
la cele trei persone, seu pare ca le aretta cum ospetedia. - In allu treilea planu, unu tripodu cu
pesce d'asupra, na insecta, unu sierpe ridica tu cu capulu catre unu vasu cu doue a.nse ; unu leu si
unu cocosiu. Uadrulu ntregei representatiuni este forma tu de doui stalpi cu ua arcada, care are
de na parte si de alta eate unu sierpe incolacitu cu aripi. -- Pe placa de piatra t14) avemu mai
anteiu doue busturi (sorcle si lun'a), la midilocu, unu vasu spheroidalu, intre doui sierpi cu cape-
tele indreptate cotra gur'a lui. Apoi mai josu, unu calaretiu cu ceva indistinctu in mana, calcandu
peste unu corpu humanu; la stang'a, doue versone, iar la drept'a trei; d'in acestea prim'" are ma
nele pe pantece: a doua, ua mana la nasu. :\r cea d'a treia, po,rc-se unu acolytu, tine ua facla (?).
In uliu treilea planu: doni omeni, unalu tindiimdu man'a unu trunchiu, altulu spre unu ob
jectu pusu pe unu tripodu.-Unu altu basso-reliefu de marmura aflatu la Apulum (!Iba Julia) si
pastratoru adi in museulu Bruckenthal d'in Sibiu (nalt. 0,38, lat. 0,!31) representa unu calaretiu
barbosu cu mantia falfiinda, cu tiurca in capu, in mana cu unu obicctu (pare-se unu rhytonu seu ua
arma impungetore mica), calcandu unu corpu umanu; in fatia callului ua femeia invelita pe obrazu;
la stang'a unu acolytu (se vede numai 11nri picioru, marmar'a fiindu sparta), iar la drept'a ua fe-
meia, de sig11ru acolyta. Mai josu, de la stang'a spre drepta : leu, berbece, tripodu cu pesce, era-
tem cu rhytonu d'asopr'a, aquila cu cioculu spre cratern; capu de berbece, unu cosin seu syriox (?).
In planulu de susu, bustulu Sorelui seu Lunei ; cadrulu este ua edicula boltita, cu doui slerpi pusi
fa tia. in fa tia peste bolta.- Pe ua tablitia de bronzu gasita in 'rierr'a-Romanesca ( collectiunea
d-lui C. Bolliacu) avemu de asemenea numai unu ca.laretiu cu ua cupa in mana; inaintea callului,
oa figura cu capulu uc berbece; d'asupra acesteia. unu pesce; la stang'a unu altu capu de
berbece si unu acolytu cu ti urca tinendu unu rhyton. Susu ua edicula, si doui sierpi cu capetele in
josu.- Ua rondella de plumbu gasita de asemenea in Tiarra-Romanesca (aceiasi collectiune) repre-
senta : doui calareti affrontati; intre densii . ua femeia intindiimdu cote unu obiectu la amendoui
caii; sub densa : unu tripodu cu unu pesce; langa calaretiulu din stanga, care calca unu corpu
humanu (?) se afla unu acolytti si unu obiectu indistinctu; langa cellu d'in drepte. unu altu acolytu
cu ua stea d'asupr'a. Mai josu : unu vasu, unu cocosiu, unu leu, si impregiurulu rondellei mai multe
lucruri ce nu se potu deossebi : insecta, ua figura pare-se cu unu capu de cerbu, ceva in zigzagu
(ca unu trasnetu) etc., iar pe primulu planu sorele si luu'a, si unu sierpe. - Pe ua alta placa de
bronzu descoperita totu in 'l'iarr'a-Romanesca (collectiunea d-lui Majoru Papazoglu) cei doui cala
retia.ffrontati a.u tiurca pc capu; sob d'in drepta se distiogu urmele unui corpu lungitu;
cellu d'in stanga tine uuu sierpe in verfulu unei sulitie, si calca in pici ore unu cadavru; ua femeia,
pe capu cu unu felu de calathos sta cu bratiele ntinse intre ca.Iareti. La.nga capulu callului d'in
stang'a este ua !tea; laoga allu cellui din drept'a ua semilnna. Mai josu : trei vase, unu tripodu
si trei objecte ca niste inele, si pe ultimulu planu : asinu. leu , cocosiu, vasu (?) corax (?). S.uso, o
edicula, doui sierpi, si bustulu sorelui si allu lunei. --In fine, museulu nationalu de anticuitati d'in
Bucuresci posseda trei monumente cabirice, gasite in Romania : na placa de bronzu si doue de pia
tra. Prima infatisiadia unu calaretiu cu tiurca, calcandn peste unu omu lungitu ce porta ua caciula
de aceiasi forma tiuguiata; ua femeia imbracata intr'unu lnngu peplosu, cu velu pe capu, intinde
mana spre callu; la stang'a unu acolytu tinenilu ua capetina de omu, in drept'a unu al tu acolytu cu
capulu intorsn spre femeia; apoi, unu pesce, unu capu de cerbu, pa iru urci6re si unu obiecta indi-
stinctu. Doui sierpi mari formeadia ua bolta.- Pe cea d'a doua placa suntn doui callareti afrontati
cu tiurci mari tiugniete, cu eate unu si8rpe in sulitia, despartiti de ua femeia ce intinde bratiele spre
(14) sa lla aceiai de core vorbesce Noigebnuel', naci<n a>os tlw lfeue;Jesln des Klassischen itlertlmm$,
Kronatndt Nr. 67, si in Builet. del!'lnst. cwch. l868 p. 165.
www.cimec.ro
338
schek(356) aru correspunde dietii mortii; Atartis, dieitii focului, adica Hestioi hellt:-
densii. Calaretiulu d'in stanga calca peste unu corpu humanu; la estremitati, eate unu acolytu; mai
jos a, unu tripodu cu pesce. Pe allu doailea planu : cinci figuri, unu leu si unu obisctu indistinctu;
capetele sierpiloru se intalnescu spre gur'a vasului.--Cea d'a treia, este unu fragmenta reprodasu pe
tabel'a U. in care se vede numai unu singura cabiru calare, cu manti'a sufla ta de ventu, in capu cu
caciul'a phrygiana, si in mana cu suliti'a de care staalipitu unu sierpe cu capulu ridicatu spre sting'a;
susu spre drept'a este bustulu unei persone, pote sorele ori luna, iar mai josu la spatele cabi-
ralui ua stea. radianta. Sub piciorele calRlui a fostu de sigaru unu corpu umanu, care a peritu im-
preuna cu restula basso-reliefului. (15)
Pentru intiellegerea tatulora acestora monumente cata sa raportamu unu mythu ce gasimu la
lulius Firmicus Maternlls despre Corybanti si despre mutilatiunea lui Attys, identicu cu cellu des-
pre mortea lui Zagreus : In sacris Corybantum parricidium col!itur; nam unus (rate1 a duobus
interemptus est , et ne quod indicium fmternae mortis aperiret , sub 1'adicibus Olympi montis a
pa1ricidis fratribus consecmtur .. . Hic est Cabirus cui Thessalonicenscs quondam cruento cruen-
ti.s 11anibus supplicarunt (16). Clemens de la Alexandri'a, rapportandu acelasi fapta adaoge: Vo-
esci tu sa assisti ca epoptu la mysterele Corybantiloru '? Coryba.ntii erau trei frati; unulu d'in ei
fu ucisu de cotre ceillalti doui : acesti'a. invelin<lu capulu mortului intr'ua materia de purpura
( 'fOLVtltLiit), ilu dusera pe unu scutu de bronzu ca sa-lu ingrope la polele muntelui Olympu, dupo ce
l'au coronatu .... Preotii mysterului, ce se numescu Anactotelestes ( 17) ( :inY.-;o-;e)..icr,ett) oprescu man-
ca.rea radecineloru de (criAtvov), fiindu-ca, spuuu ei, acesta planta ('ste esita d'in sangele ver
satu pe pamenta alu Corybantului omorita (18). Numiti pre Corybanti Cabiri, si aveti mysterulu
cabiricu. Cabirii au omori tu asemenea pe fratde loru; insa , de asta data, ei punu intr'ua ci sta ,
phallusulu lui Dionysos, in loca de capulu aeestui'a. Nagutiatori de ua noua. specia, ei ducu in Tyr-
rhenia asta marfa preciossa, si.acolo acesti fugari deschida ua noua scola respectabile de religiune,
nvetiandu pre Tyrrheneni sa adore unu phallus iatr'unu cosiu.
Acesta fabula formeadia unu subiectu obicinuitu de representatiune si pre oglindile etruscc
(cam de la a dou'a jumetate a secolului allu lV-lea pene la allu III-lea seculu antea eei crestine",
cari ne arretta tote fasele mythului intr'una chipu mai completa de cotu scriitorii de mai susa. Pre
elle se vedu: Cei trei frati Cabiri intr'ua asociatiune pac'nica si amicale; apoi, uc:derea unui'a de
cotre fratii sei; apoi invierea lui de cotre Hermes, si in fine theogami'a lui, dupo ce a inviatu (19).
Cabirola inviatu se adora si singoru, la Thessalonicu in Macedoni'a (20) si in Phrygia. Sulitia cu
(lfi) Alte ropresantatiuni ce a ar putea cyclulo abyricu sun tu: . Lajard, Culte d Vellus, pl. XVI
fig. 3 :- 2 cala.reti; uo. femeia. intre dona stelle; o nu capu de omu, tripodu, de berbece, ca pa, pesce.-
Bartoll P. S. "lluseum Odescalchum: doui calareti cu snlitie, desparti Li de ua femeia; sub fie-care eate unu ca-
davru petrunsu de sulitie; doui sierpi formeadia ua bolta- Xontfaucon, l'antiquite expliquee et reprosenUe en fi-
gures, t. Il, pl. ILV: doni callareti afrontati calc&ndu eate unu cadavru; bustuln sorelui si allu lunei; o pasare;
dooi acol:vti; unu vasu, unu miel o si doni sierpi.
(16) D1 ,rojan. relig. p. 23.
(17) Oomp. nume applicatu Cabiriloru si Diosouriloru.
(18) cr Aruob. .tdv. gent. V, 19.
(19) Vodl Lenormant, 1 p. Tn.
(20) Laotant. d1 falsa relig. l, 15, 8. Clem. Protr. p. 16, lut. Flrm, p. 15, Orph. H. 89; eomp. Lobeok, Aglao-
phanous, I, 2fi7 sqq.
Pe tab!. lit. V, Nr. 1. am reprodusu ua mic stela de (nalt. U c. larg. 59 o.) d'in Museulu Luvrului,
adusa de la biserie'a d'in Oritini, apropo de ruinele cetatii Pelinna seu Pelinnaeon in Thesali'a, do eotre d, Heuzey
(Miu. arch. de Mac. pl. 26 Bg. 1). Calaretiuln, cu eblamid'a ridicata de ventu, zli. ei cu in form'a boneta-
lui phrygia.nu, representa. de sigura unu herou cavalern, unu dloecuru-Ca.biru, asia. cum ee obiclnui& la ftnea. peria ..
dei arehaiee n fie representatn- - Cultulu Cabiriloru, originariu d'in Samothraca s'a respanditu forte de timpuriu
in Uacedoni'a, mentin&ndu-se pene la finele imperiului pag,.nu, cum atteeta Lactantiu si Firmicue
Summo. veneratione coluerunt .... lllaeedone Cabirum (Lactantlu, Instit. 1, U) . Hunc eumdem (Corybantem) Jl!a-
www.cimec.ro
839
nice (357); Hermes se adora numai de regii Thraci, cari jura pre densulu singuru,
crediendu co se tragu d'in lui (358). Ellu era parintele rasei regale
thrace, precum Teutates era allu Galliloru, si Wuotan allu Germaniloru.
In lipsa de alte probe aru fi cu totnlu hypotheticu de a considera aceste divinitati
adora te si de Geti. (359).
sierpe, ce Cabirulu tine in mana, este unu symbolu allu dieului. Se scie co sie"rpele in symbolic'a
Asiei apartine tuturoru divinitatiloru siderale si planetare, prin urmare si Cabirului phenicianu
(Eschmtm) adico callu optulea (21), care ca descoperitoriu allu remedieloru medicinei fu adesea a-
similatu de cotra Greci cu Asclipios 122), celu cu simbolulu sierpelui. - Este de admisu co ua data
cu Cab:rilora d'ia insulele marii Thraciei cu Kabirim allu Phenicieniloru s'a intro-
ilusu si acestu symboht. Steau'a radiata ce se mai vede pe monumentulu de la museulu bucnrescenu
6gnreadia ca symbolu allu Cabirului ucisu si pe ua ogl;nda etrueca alaturea cu scmilun'a (23) cum
si pre basso-reliefnlu dieului Carthaginei Eschmun descoperitu in Algeria. (24)
(355) Choeroboscus Anecd, ei!. Bekker 3, 1192.; MEvlit; 'A-=O<p-:1; -:O<U':O< oe Et'J<V (;(Xtp.<J-
'Ilt)'J
(356) Bosal. u. Bntmal. iu Sitzungsbericht der K. K. Akad. bd. XL, 355, Wieu,: Darin ist
:\baL; Nebenform von H<vo"i;, 'A-::.p-:"i; ist die SchUtzgottin des Herilfeuers, l\1").1; vielleicht Todes-
gottin. 'A-:O<p-:1; anlintcsce prin sunetu pc '.\-:&pp:t; si ':\cr-:!<p-:r
1
Acelasi sufixu 1; se rega-
sesce in IUvo1; )lavC/1; diviuitatc thraca.
(357) Comp. zend. atal', fucu. -- J)iodor. 1 91, dcco uu cumva acestu autoru amesteca pre Geti
cu Scythii. Cf. Bessel, de reb. gctic .. 47, 48
(358) V, 7 : cot OZ -:t:J'I iAAcvv ;;tJA.tr
1
:-ilu'J, a(3uJ:a! 'Epp.dr
1
v {)-.;f.")J, xa:l
p.c,Uvav 1..al ye:yovEva.t ti7:0 Epp.ir,)
(359) Monumentele epigraphice si sculpturale d'in Thraci'a d'in pcriod'a afara de
divinitatea de unu caracteru generalu admisa in pantheonulu thracu 1\tpo; heroulu thracu (des-
pre care vedi mai susu not'a 245), si de eate-va epithete ethnice ra si date lui
Apollonu (ap. Dnmont, Nr. 33. 62 d, A1chives des miss. scientif. 3 serie, t III) ca
datu Herei (id. Nr. 78) care la Thraci se mai numia "Hp0< (Nleaml. Theriac0; schol. 460),-
ne procura numilc anco a catoru-va divinitati streine pantheismului classicu, si eari, pene la proba
contraria, se potu lua dreptu divinitati thrace. Asia. doue inscriptioni aflate la monastirea Treska-
vet.u in Macedoni'a de d. Heuzey (op. cit., p. 319, inscript. Nr. 125-1:.!6) suntu dedicate lui A-
pollonu Oteudanos, seu Eteudaniscos, nume ce se pote compua cu dieulu scythn 0!-;;ia--po;, pe
care Grecii ilu asimilau asemenea lui Apollonu (Horod. IV, 59; cf. C. I. Gr.
Nr. 6013).
ced-nnm colit stulta persnasio. Hic est c&birns cui 'fhessalonicenses qnonda.m crnentis utan.ibns snpplicabant.
(Firmio. lllaterous, cap. Vlll). Despre n& inscriptinne cotra XO<t 7tO<t!i't aflata la Qlynthn vedi
Abbe Duchesne et Bayet., ,llission au mot Athos, in Archives des Missinn.s sciontifiquos el Litterairos, troisilme
serie, t. III, p. 271 Paria 1876.
12ll Traducerea pheniciannlni Sancboniaton p. 38 ed. Orelli
(22) ldem idem. - Yedi dieuln ca.rth&ginesu Eschmun pe unu basso-relievn gasitu in Algeria. ap. Rovuo tsrcl&iolo
giquo, ! serie, t. VI, p. !ir. f,- Daremberg et Sagllo Dictionn. des antiq. grecq. et rom. p. ns.
(23) Gerhardt, Sechsaehnts Programm .rum 1856 P 13 oi pla.nsi'a; Etrusk. Spieg. pl. <)'LV ;
Daremberg et Saglio op. cit. p. 771. fig. g12.
(34) Vedl nota de iu&n 22.
www.cimec.ro
29
La unu poporu Getii, cari atatu de puternicu si cu hotarire in dieii pro-
tectori ai loru, se intiellege lesne in:fluenti'a nemarginita si prestigiulu de care tre-
buia sa se bucure preotii, in afacerile religi6se ca si in calle politice, unii ce in-
trau in lumea. lucruriloru occulte si in comerciu cu dieii. Strabone, dupo cum vediu-
ramu, arretta. pre insusi Zalmolxis fundatorulu acestei autoritati theocratice, de
la densulu datandu la Geti si Daci Msociarea pontificelui supremu la crma tierrii,
Ecco aceste inscriptiuni :
..
ATT.OA /\.O.N10
TE'YANn
TcpAAOYIO[
ANTirONOY't'
1 O c A TTO A O
A .n PO c' E Y?.. AA E
NOF
ETO'iC
<1>AAOV!A
NE!I<H NElkAN

AvJNIETEV6.
AH l [{<WEV )( H N
'OmloetviiJ
T11:o<; lllAaollw; 'Av-;ty6vou uto<; 'Ar.oU6owpo;

i-=ou<;
lllAaou(a Ne(x'l
'.\r.oAAwVt 'E'tEUOetVLO'll'll

Lui Apollonu Oteudanos, Titus Flavius Apollodorus, fiiulu lui Antigonos, dupo votulu datu.
cln annulu 260, Flavia NeYca, fiica(?) lui Nicandros, lui Apollonu Eteu<laniscos, ex voto.
lu alte inscriptiuni totu d'in Thraci'll gasimu : 8eo<; (?) (Dumont, 1. c. nr. 2); Deo '
(Domont, nr. 28, nume thracu, comp. l\17joet, fiica lui Cothela, capulu Getiloru [Ath. XIII,
Nr. 557]; regele Odrysiloru [Xen. Ann. VII, 2, 32]; l\Ir,ooa5:or,;, principe thracu, [Xen.
Ann. VII, 1, 5]; i\I>jo6aaxw>, principe sarmatu [Polyaen. 8, 56]; i\la1oot poporu in Thraci'a [Ptol.
III, 11, 9];

nume thracu [Dumont, Nr. 2]); Zeu<; Reaoupoo<; (Du'llont, Nr. 72a; comp. lleAAo-
upo<;, Proc. De Aedif. 4, 11).- Vadi si Fick in Beitriige, VII, 381-382 despre numele lui
dieu supremu allu Thrs.ciloru, identicu cu dieulu gallu Mogontis si cu cellu la tinu Maius. Orelli, 5637.
www.cimec.ro
841
impartirea tronului intre rege si unu Dumnedieu (360), adica unu pontifice
rege-profetu. Platone, care ne da primulu testimoniu despre esistenti'a regiloru la
Geti numesce pre Zalmolxis rege (361) ca si Jordanes (362), opiniune ce denota mai
multu loculu insemnatu ce ave in statu sacerdotiulu getu mai influente multn de
cotu la natiunile civilisate contimpurene. (863)
Nu scimu anume deco cast'a preotiloru geti numiti in fontanele grecesci (364)
si "(Oljc;;. se compunea d'in mai multe categorii. E de presupusu anso co acei Thraci
despre cari scriitorii vechi (368) rapporta co traiau fora femei, nu mancau carne,
erau tinuti la mare stima ca niste drepti si sancti, si se numiau KtfattXt adeco ccu-
(Comp. Iit. skysta-s curatu, v. slav. cisti cnratu) seu (de la rade-
cin'a skidh a separa) constituia ua cathegoria preotiasca scutita de sarcini, deco nu
cum-va acestu n'ar fi genericn, rP.ferindu-se la intreg'a classa a preotiloru.
Ei se puneu in directa communicatiune cu dieulu a-tot-putinte Zalmolxis prin
cote unu curieru ce-i t,.imetea la fie-care cinci anni cu sciri despre tierra Ioru : unu
(360) Mo; Strab. VII, ll, 5.
(351) Charm. 156 D : b .'ko; ?:Jv, J..iya.
(362) de reb. Getic. c. 5: in prim'a parte Scythiae - J<'ilimer regem habuisse uoscuntur, in se
cundo, id est Daciae, Thraeiaeque et Moesiae !lolo Zamolxen. cf. nota de susu 300.
(363) D' .!nville Memoire sur la nation des Getes ct sur le Pontife adme chez cette nation, in
Memoires de l'Academic inscr. XXV, :l5--47.
(364) Strabo, p. 2!)7.
(365) Possldonlus ap. Strabo p. 296: Possidonius rapporta co Mysi s'abtinu prin scrupulu, de
a manca totu ce are viatia, si prin um1are, animale; coei se hranescu cu miere, lapte si brimdia,
si d'in asta pricina ei suntu socotiti ca 6meni religiosi, si li se da numele de Capnobatae. Ellu a-
daoge co, printre Thraci, se afla o meni cari traescu fora femeir si cari sun tu cunnoscuti sub nu-
mele de Ctista1J si ii tinu de pers6ne consacrate divinitatii, si ii lasa sa traiasca intr'ua
rleseversita O -:ou:; 0 xo:l p:1Ux(J)\J Ot2t
&pzp.p.i":f!)
1
J' p.zAt-:t X.tl't y&A(!X"tt xo:{f Otl: os -:oU-:o xo:Ae.ta-&cxt
-:< u\ ili :-tv<>; ;;wv f-lpq:xiol - etc. Bessel, de rebus geticis. p. 54
si 56 presuppune ua confusiune la. Possidonius intre x-:icr:-<>t si i1:Xp; ai Scythiloru (Herod IV, 67 :
o[ <ivopoyuvot cryt AiyoU!Il seu euvoily_ol (ap. Hyppocr. de aer aq. loc. 1
561 sq. ), ce se adora de cotre Scytbi ca demoni tut.elari, cum si intre si Scythii cari obi-
ci nuia, ne spune Herodotu (IV 75), ca intrandu sub nesce acoperisiuri de psla, punu sementia de
canepa pe petre roite in focu; si candu acea sementia incepe a arde, ea respandesce unu furou
mai tare de catu aburulu bailoru d'in Grecia. si Scythii, ametiti de acea abureala, se pnnu pe
urlete. Acest'a le serva loru de baia. (Cf. Herod. 1 20:1). Pape (Gr. Lexik. s. v.) propune a se
scrie xotr.vo:t&-:r.; seu mai bine xot;;vojjo:r,; cari devora fumulu dupo altii cari calca in pici6re fu-
ruulu, adica cei cari se abtinu ite la orice alimentu preparatu la focu (Kuhn, Observat. in Diogen.
Laert. lib. IX, segm. 18) seu cei cari se hranescu cu fumulu seu vegetarianii (Gooss. Archiv.
des ver. (u1 Siebcnb. Landesk. N. F. XtV, 123). Compara Pompon. Mela (de situ Orbis lib. Il cap.
2 : locuitorii Thraciei nu cunosceau usulu vmului, ci co, ei se asiediau impregiurulu
focului, arruncau pe jaratecu nesce scmintie, si prin mirosulu Ioru desteptau intr'insii ua veselia
analoga cu a betiei. Cf. 1. Grimm, Geschichte der Deutsch. Sprach. 1, p. 819.- Roesler, Einig.
ub. d. Thrak. (Zeitschr. f. oesterr. Gymnas. 1873) vede in cuvemulu pe sskr. kapi, ka-
pilas, lit. kvapas, aburu.- Amintimu a.nco co affinitatile gete cu orphismulu facea pote a
se atribui poporului getu acea puritate de moravuri.
www.cimec.ro
842
omu allesu prin sortiu .si ucisu intiepatu de sulitie (366). Acestu obiceiu barbaru alin
sacrificiflloru umane, ce ne 'ntempina de ua potriva la mai multe pop6re alle antici-
tatii, la Hebrei Phoenicieni, Puni, Rhodieni, Creteni, Pela.sgi (367) Ct>lti (368) Ger-
mani (369) Greci (370) si Romani (371)-la acesti a abia desfiintiandu-se legalrnente
in annulu 97 nainLtla erei n6stre (372) -, se pare co era la Geti anco in vigore in
timpulu lui Herodotu, dupo cum resulta lamuritu d'iu textdu mai susu citatu (IV,
94), si co se prelungise potJ pene 'o timpulu lui Ovidiu la Getii d'in stang'a Du-
narii (373), fie immolatiune impusa, fie sacrificiu voluntaru allu victimeloru
exalta te prin beti'a martyrului. Cu timpulu anso moravurile mai imblandin 1 u-se
se pare co asemeni jertfe sanger6se luara capetu, prin instituirea unui oraculu ru
sarei n'a de a midilocf relatiunea Cerului cu pamentulu, si de a unu respunsu
intrAbariloru unei multimi orbita de fanatismu. (374)
Despre preotii geti se mai raporta co era intrebuintiati si ca ambassadori si mi-
dilocitori de pace. Imbracati in haine albe si largi, isi iodepliniau soli'a (375) can-
tandu d'in cytare, de siguru si regiloru Galliei. cari obicinui, dice
(366)Herod. IV, 94.
(367) Tote aceste popore jertfea lui Saturn, representatu ca Baal. seu Moloch, copii si chiaru
6meni. Vedi F. W. Ghlllloy, d. Menschenopfer d. alten Niirnb. 1852.- Dr. H. Oort,
Der dienst der in Israel Leyden 1864. 8. ldem, Het menschenoffer in Israel. Haarlem
865. 8 ; - Daomer, Der Feuerund Molocdienst der alten Hcbriier. Braunschweig 1842. -
Frledrlch vou Hellwald, Culturgeschichte in ihrer Naturlichen Entwicklung bis zur gegenwart,
Il aufl., 1 2?.7, Augsburg 1876.
(368) Caesar, Bell. Gall. VI, 16, 17. Strabon, IV, 4, 5.- Pompon. Mela, 111, 2. -Sopater
d'ln Paphos, citatu de IV, 16.-Cf. Eruest Desjardlns, Geographie historique et ad-
ministrative de la Gaule Romaine, Il, 522 seq., Paris 1878. - Mommsen, Roemische Geschichte
ed. 6 a, t. III, 241.
(369) 1rngrlm Ionoe, C1imogaea sitJe rerum lslandicarum libri III, Hamburg, 1600-1650.
- )lallet, Int1oduction a l'histoire du Danemarc, ou l'on tra-ite de la religion, des moeurs et
les usages des anciens Danois, Uopenhague, 1755.
(370) Schaathaoseu, Ueber Menschenfiesserei un--_Menscltenop{el'. (Archiv fur Anthropo-
lo,qie. 1871. 3. fasc.)-Tylor, der Cultur, II bd. p. 403.
(371) llommst>n, Bomische Geschichte, Berlin 1874, edit. 6, t. 1, 172; 1, 554; 11421.
(372) Pllnlns, XXX, III (1) : DCLVII demum anno Urbis, Cn. Cornelio Lentulo, P. Licinio
Crasso coss., senatusconsultum factum est ne homo immolaretur.
(373) In acestu sensu Rilsier, Das vorromischc Dacicn, Wien 1864, MUllenhoft', art. Gcten in
Encyclop. v. Ersch u-.td Gruber. - Versulu anso d'in Ovidiu, ex Ponto, IV, 9, 84 : fiat an hu-
manum victima dira caput nu e atatu de hotaritoru pentru a admite sacrificiile humane la Geti in
l:'poc'a candn ocupau deja rip'a stanga a Dunarii.
(374) La Bithynienii thraci cari emigrara. spre Asi'a mica, se unu oraculu allu lui Ares.
Arrlau, fragm. III 594 : i<IXL "'"IX' rr.IXf I.P'1a:f.po" Ap<o;.
(375) Athenaeus (d'in Theopomp) XIV, 627e: vorbindu despre preotii Geti cari tratau de
cu regale macedouicu Philippu allu douilea : rr.o'AAo\ o< xo:[ 1m:'
2UA.W
1
J xetl XCitet7tcx6vov:a.; i:Wv

-:Ctt; rE-:ett EzoiJ:F..; :<Ct't Er.l-

X')pUXoiiX<; rr.ooi:iv:IXl.-Stepb. Byz, s. v. [Jntarch, in vita Demet. l!J : Ol rr.ivov:<;
xo:t p.<lhax6p.<"o! r.1Xp1X}<XAAoua v<up:., :ow -- Cf. Grlmm, Gesch. d. d. Spr. 1, 820.
www.cimec.ro
343
Appianu, sa duca cu densii pe unii d'in bardi (musicanti, tJ.OOOt')!.ot;) ca sa celebredie
nobleti'a, viteji'a si bogatiile principelui si alle natiunei ce ei represenhu. (376)
Ei paru a fi fostu si judecatori intre particulari, sanctiunea sentintieloru loru fiindu
cu totulu religi6sa. Pe langa preoti, mai erau si prophetii, vates, cari preve-
deu si annnciau lucrurile viitore prin socotea (fisa) si numPre, 'X.(Xt &pt3tJ.IilY, divi-
natiune ce se dice co o invetiasera. de la insusi Za.lmolxis (377). Nu lipseau nici prac-
ticantii artei medicale, rari" la GPti ca Ia t6te poporele rezemandu-se pre
se pre lesn11 cu vrajitori'a, magi'a, si adesea aceiasi persona indeplinea ro-
lulu de preotu, judecatoru, vr.Jjitoru, inedicu si herboristu.
Afara de preoti, grij'a zelosa a serviciului divinu era incredintiata sexului feme-
escu, dupo na datina care pare a fi fostu communa thracica. Femeile organsau sar-
batorile religiose si suplicatiunilil publice, aduceu jertfe in sunetulu cimbaleloru lar-
muitore si in jocuri si salturi pline de veselie (378). Ca Menadele thrace alle lui
(376) Cf l)e Belognet, Ethnogenie gauloise, t. III.
(377) Philosophumena, cartea 1, 22 ed. Cruice.
(3781 Strabo, VII, c. III p. 297: cDero nu este nici-de-cum probabilu ca aceiasi omeni se SOCO
tesca in acelasi timpu dreptu ticalosa viati'a ce se cu pucine femei, si se tie de onestu
si dreptu pe cellu lipsitu de nevasta. Apoi, este ua parere cu totulu in contra credintieloru com-
cmune a tine de religiosi si Capnobati pe cei ce n'au socii. Caci toti credu co femeile suntu auto-
rele superstitiunci. Elle suntu cari indemna chiaru si pre barbati a fi mai cu ardore spre cultulu
cdieiolru, spre serbatori si rugaciuni; rare-ori se gasesce vre unu omu, traindu isolatu, se in
cgr;jesca da asemeni lucruri. Si aci citediu iarasi pe acelasi poetu (Menandru), care introducendu
pe sl'ena unu barbatu ce se pla.nge de cheltuelile femeiloru pentru sacrificiuri ilu face sa vorbesca
cin urmatorulu chipu :
Ne perdu dieii de totu pre noi cestia mai cu sema ce suntemu casatoriti; coei pentru a lucra
n'avemu nici ua di care sa nu fie serbatore.
Si pre uritorulu de femei, (in Mysogina sea) care accusa sexulu de acelesi superstitiuni :
cSacrificamu de eate cinci ori pe di; siepte sclavi, renduiti in cercu cantat: cu cymbal'a, altii
urlau.
cAstu-feliu, se invedereadia. ca in contra ratiunei de a crede co la Geti celibatarii erau tinuti de
omeni religiosi.
( oux tlxo; os o:u-;ou<; Cip.a p.zv '?ia.Atov -;ov p.t,;. r.oA:Awv yuvatxw'' itp.a oz 'l'r.ouoo:1o'
XIXl OLXIXtOV "tOV "tWV yuvatxwv -;o Of )t;,.t XIXt yuvaxwv
'l''fOOpiX EVC<V":tOU"i:IXt "tlll<; )(OtV:x1; cxltctV,E; yi.p rij; OttatOIXtp.ovliX' &pj'}'j"'J'OU<; o'1ov-;o:t '"' yuv:r:1xo:<;.
(XU,(Xt OE )((Xt 'ou; itvopct; r.poxo:/..ouv'-::at r.po; '"' Er.t r./..iov IJ.epo:r.da; -;ii)v IJ.twV )((Xt aop,O:<; )((Xl
ar.&vtov o'e'1 t"t<; xa&' IXU";O'I r.otri:T,v , i AE)'Et tl'l':i)'ttlV -::ov :Xi'./Mp.evov r.Epl ,", "tr<'>V yuvatxwv
oar.&v:xt<; xa't /..eyona
-:oU; Xe't y&p
!cv&yxr;
' .... , , ' , ,
":OV OE fLI'l'O"'J'UVTIV!
Ol r.e.v-:ixt;
,'t-ep&r.cttVO<t

a[
ILEV 1a(,,,, -:ou; :Xjlhou; ";W'I re-;;;;v ltctp&AO"(OV -::t EfL<fO<L'Itl'), Cf. Herodotu V li,
.11.; Plutarch, .Alex. 2, 3. si C1ass. 8 Fragm. hist. graec. lll, 293,
www.cimec.ro
Bacchus-Sabazius, si femeile si copillele gPte adoratl pe Zalmolxis cu cantece si dan-
tiori, dupo cum asecura anume Porphyrius (379) si dupo cum resulta si d'in ua noti-
tia la Hesychiu (380). De aci nnea pote co Zdmolxis era veneratu si ca dieitate fe-
meiasca. (381)
B. Dac 1 i
30
Despre religiunea propria :1. Daciloru scriitorii vechimei ne lasa apr6pe intr'ua
completa necunnoscintia. Af6ra de Strabo , care identifica cu totulu pre Daci cu Ge-
tii, si nu deosibesce institutiunile, istori'a si crediotiele unor'a dt' alle altor'a, abia
eate-va notitie rasipite prin scrierile lui Vegetius, Flavius Josephus, Julianu, Hesy-
chiu si Philargyrius, si unu neinsemnatu nnmeru de monumente epigraphice permitu
a intrevede ore-cari trasuri principale si caracteristice d'in cultuln si religiunea
daca.
Zalmolxis, divinitatea suprema si universale a Getiloru, aceiasi cu Sabazius, di-
vinitate commnna familiei thrace, precum si dogm'a nemuririi sufletului,- conse-
cinti'a neaparata a cultului Sabazius-Zalmolxis -, nu pute lipsi d'in mythologi'a daca.
Acest' a ormeadia lamuritu d'in textnlu lui Strabo (382), dupo care pontifi.cele dacu
Deceneu s'aru fi retrasu in aceiasi pescera sacra ce o locuise ua data Zalmolxis ,
precum si d'in Cesarii lui Julianu (383), in care Trajanu citeadia religiunea Zalmol-
xir-a ca unuia d'in calle mai mari obstacole ce ellu intempinase in espeditiunile dace,
(379) 14. li..
s. v. Z&p.ol-h.
(381) Soidas, s. v. .'h,l-:.w-;>;, oo:'"' ,'f;x;.
(882) Yedi mai la valle not'a !387.
(383) Julianu (ed. Teubner, 1 p. 420) ecce ce pune in gur'a lui Traianu, candu acest'a vorbesce
cu Jupiter: voi sciti, Jupiter si cei-l-alti diei, co priimindu lmperiulu lancerliandu si slabitu in
tote partile lui, de acea tirania care ilu lucrasemultu titnpu in intru. si <le dessele invasiuni alle
Getilorn d'in afora, amu fostu singurulu care amu cutezatu sa attacu aceste popore cari locuescn
d'incolo de Dunare Amu subjugatu chiaru pre acesti Geti (adico Daci), cea mai bellicosa natiune
d'in tote nemurile ce au existatu veriua data, nu nulll.!IJ. prin virtosi'a corpuriloru loru, dera si
prin acelle maxime ce Zalmolxe, care este intre tlensii in asia mare veneratiune, le-a sapatu atatu ,
de aduncu in inima. Pentru co necrediendu co moru, dero co isi schimba numai locuinti'a, mergu
la morte mai vesseli de catu aru merge in ori-ce alta. : . .'Eyw oz, si;m, Zeu
-;7; >:<XL Ol<XAEAUp.EV7jV 6r.6 -:s OtXOl xp6vov -:upav-
'llOo; X<XL -:wv fz-;,-;Jv p.6vo; ur.l:p -:ov elhTj, )((XL -:o l'e-:wv (se.
o'/ -:wv r.wr.o-::e 1'-"'"'..'!J-W':O:'\'Ol OU'/. u;:o C.vops(o:; p.6vov -::ou crwp.o:-:o;, (.).,)..2. X<XL El':Zl-
crev o:u-:ou; o -:tp.wp.evo; r.o:p' o:u-:o1; ou yitp ?.Uit hotp.6-:epov
au't'o -::!.; C.r.olhjp.io:; ur.op.E'vo:.ocrt. Cf. Dierauer, Beit-raege zu einer kritischen Geschichte
T-rajans, Leipzig, 1868, p. 70 : Der Unsterblichkeitsglaube wirdz war nur den ausdriick-
lich zuge11chrieben (Jierod. IV, 91-96). Aher sicher gieng ei ne Lehre von so eminenter Bedeutnng
fUr die sittlich religiose Entwicklung der Geten alich auf die Dacier i.iber.
www.cimec.ro
845
d'in ca.usa intrepiditatii si exaltarii virtutiloru resboinice, ce Daciloru le acea
religiune.
Am arrettatu degia (384) dispretiulu suveranu de pericule, curagiulu peste ma-
sura, poft'a nesabuita a mortii ( appetitu:; mortis) , ca un'a d'in cualitatile celle mai
caractE>ristice alle natiunei dace; si asemenea calitate o constataramu si la Geti , si
la Thraci, si la Cel ti, la t6te pop6rele adica, cari credeu intr'ua via tia fiitore , si in
veseliile nesfirsite reservate acolo , la ospetiulu eternitatii, celloru ce mureu seu ca-
deu in lupte (385). Dero religiunea lui Sabazius la Daci luase unu altu caracteru
prin reform'a pontificelui Dekaeneos, prin noulu-evangeliu allu cumpetarii si allu
vitejiei, CP acestu rege-prophetu, acestu dumnedieu introduse in tsmpulu regelui-
collegu allu seu Boerebiste (386). Anume se povestesce despre Deceneu co se dusese
mai anteiu pe tiermurile Nilului, ca se afle intielepciunea si invetiatur'a preotiloru
egypteni, si la itlt6rcere initia poporulu seu in elementele si astronomice , si
organisa cultnlu. Se mai spune co intre alte ordine divine C9 dete fu si stirpirea to-
tale a viiloru , ceea-ce Dacii esecutara fora oppunere (387). In genere acest' a d'in
urma se considera ua simpla masura pentru indreptarea moravuriloru luata contra
vitinlui beuturei cellu forte respanditu la pop6rele thrace. Credemu anso co aci este
ceva mai multu de catu ua prohibitiune; este ua reactiune contra cultului Bacchus-
Sabazius, contra orgyeloru bacchice, in cari vinulu juca rolulu principalu, in cari
menadele Mimallone si Clodone dantiuiau si cantau invertindt! thyrsii loru ca nisce
lanci (388), iara preotii bet.i de vinu si de sgomotu prophetisau (389); ua reactiune
in fine contra acellei religiuni sabazice, care desteptase si ura si persecutiune in Athica,
unde poetii si dramaturgii cereu expulsiunea ei, ca corrnmpet6rea moravuriloru si
distrugetorea religiunei Statului (390). Acesta reforma era dictata de nou'a stare de
lucruri creata dr Bo.mbiste, care ave nevoia de luptatori aprigi, disciplinati si in-
spirati, ca sa in cati-va anni a unu statu puternicu, ce se intin-
(384) Partea II, cap. XI. 6.
(385) o constata. deja PoJllPonius Mela II 2. 3.
(386) Th. Mommseu, Roemischc Geschichte, III, 30 l, edit. VI.
(387) Strabo, VII, cap. III 11:
c 1tpo<; OE -djv E?mE1{)-wxv ';QU E'&vov<; <!VViX"(tuVtcr-djv icrz E O piX y61)-;<X, ( XiXl) 7:E7:AiXV1JfL{VOV XiX'tlt -djv
A'lyV7t';OV X<Xl 7tp0"1Jf.L<X<!l<X<; lXfLEfL<Xlnpt6'1:Gt mii.;, llt' J;y {mExpLVE';O -;/t a.EliX" XiXL ot' OAL"(OV XiX&LITt<X';O 8E6<;, XCZ
a.hEp i:pa:f.LEV 7tEpt '!:OU Za:fLOAeEw<; OllJ"(OUfLEVOl. ti)<; o'EU7:El{)-EliX<; <!'Jf.LELOV" Er.ELcr.'hjcra:v y!tp -djv ClfL7tEAOV
xet\ o'1vov zwp1.;. cBoerebiste spre a tine poporulu seu in suppunere, avu la indemna pre Dece-
neu, barbatu fermecatoru, care caletorindu in Egyptu invetiase orecari semne naturale , prin cari
pretindea. ellu a. cunnosce celle divine ; si iJ}scurtu timpu se constitui dieu, precum disera.mu vor-
bindu mai susu in privintia lui Zamolxis; ia.ru dreptu semnu de suppunere densului e@te co, Dacii
se invoira a. stirpi viile si a trai fara de vi nu.
(388) Polyaen, Stratagem. IV, 1.
(389) Macrob. Saturn. 1, 18.
(390) Cicero, de Le_g., Il, 15 : NovCJS vero deos et in his colendis nocturnas pervigilationes sic
Aristopha.nfilll, facetissimus poeta veteris comredim , vexat, ut apud eum Sabazius et quidam a.lii dii
peregrini judicati e civitate ejiciantur.
23
www.cimec.ro
346
dea pe ,ambele maluri .alle Dunarei, si la sudu pene departe in Thraci'a, Illyri'a si
tierr'a Norica. In ce consta anume anso nou'J. conceptiune a lui Zalmolxis nu pu-
temu scl. De siguru co Dacii nu-i aducen ca Getii sacl'ificii bumane (391); si ua
proba ca ei vede intr'ensnlu pe Zeus a totu puternicu si pe Sora , mai multu de cotu
pre LibGr-Dionysos, suntu inscriptiunile d'in Britanni'a de la Birdoswald si Beau-
castle
1
alle Daciloru
1
pre cari imperatulu Hadrianu curendu dupo cucerirea Daciei
1
ii duse acoJo, formandu cu densii ua cohorta numita Oohors 1 Aelia Dacorum
1
care
continua a subsiste in acelasi castru pene in secolulu allu V-lea (392). D'in calle 24
inscriptiuni votive ajunse pene la noi, 21 suntu dedicate lui Jupiter Optimus Maxi-
mus (393) si numai un'a lui Marte (394) iar doua lui Marte associatu cu dieulu bri-
(391) Herodot. IV, 95.
(392) Vedi mai susu, cap. IX, 2, Nr. 29-35, nota 34.
(393) Corpus Inscriptionum Latinarum, t. VII, Nr. 806-826, 975.
D'in acestea reproducemu urmatorele mai complete :
Nr. 818: Nr. 819 : Nr. 820:
1 OM
cou. r. A tlLI.
DAC. ANTO,
niana ....
adico :
I(ovi} O(ptimo) M(aximo)
Coh(ors) prima Aeli(a) Da-
c(orum) Anto[niana].
a.dico :
Nr. 821
roM
ET N AVG
COH 1 ABL
DAC CVl PR
GALLIOVI
TRB
roM
COH. !. AEL'
IlAC. GORDI
ANA C. r. RST
adico:
I(ovi) O(ptimo) III(aximo)
Coh(ors) prima Ael(ia) 'Da-
c(orum) Gordianac(ui) p(rae)
est ....
adico:
1 o )1
COH. f, AEL. DAC
POSTVM1 ana
C.P. MARC
GALLICVIS
TRIB
adico: l(ovi) O(ptimo) M(a
ximo) Coh(ors) prima Ael(ia)
Dac( orum) Postumi[ana] c(ui)
p(ra.eest) Mar(cus) Gallicus
trib(unus).
Nr. 822
1 OM
COH 1 AEI.
oAcoavm
POSTVHi
AliA. C. P.
PROB AV
GEI'IDVS
'rRIB
I(ovi) O(ptimo) M(aximo) et N(umini) Au-
g(usti) Coh(orsJ prima Ael(ia) Dac(ornm) cui
pr(aeest) Gallicus tr(i)b(unns).
I(ovi) O(ptimo) M(aximo) Coh(ors) prima
Ael(ia) Dacoru[m] Postum[i]ana c(ui) p(raecst)
Augendus trib(unus).
Nr. 806
1 OM
COH ABL1A
DACORVM
QVIB' PREEST
AMMONJVI
V1C1'0BINVI
'J'JWI
adico:
J(ovi) O(ptimo) M(aximo) Coh(ors) Aelia.
Dacorum quih(us) pr(a.)eest Ammonius Victo-
rinus trib(unus).
www.cimec.ro
347
tannicn Cocidins (395); de unde urmeadia co Dacii adorau cu deosebire pre Tata-
alln dieiloru assimilatu divinitatii loru nationale Jupiter-Sabazius (396).
Afara de Zalmolxis, Vegetius ne arretta co Dacii se nchinau si lui Marte, pe care
'lu crede nascutu in tierr'a loru chiaru ( 397); iara Aufidius Modestus (398) atesta
si urme despre cultulu apeloru : Dacii adico , dupo acestu autoru, ina-
inte de a intreprinde unu resboiu, se ducen la malurile Dunarei, luau dintr'ensa apa,
si bendu, de a nu se mai ntorce in patri'a loru de catu dupo ce voru fi ucisu
pre toti dusmanii (399J. Ua alta urma, o constataramu deja (400) cu ocasiunea ety-
Nr. 808
I OM
COB. I. AEL, DAO
orum c. P. liST
aVRELIVI. PAUl
tn TBIBVtiUS
pet'PETVO
cos
(394) lb., Nr. 826.
(395) Ib. Nr. 886. 827.
Nr. 812
I OM
CBO. 1. AElia
DAC. CVI. PB!Ie
EIT. IVLIT8
IATVBNII'IUS
TBIBVRU8
(396) In Lapidarium or a description of the monuments of Roman rule in the
north ofEngland, published by the Society of antiquaries of Newcastleupon-Tyne, London 1875,
in f., pa.g. 184 Nr. 366, vorbindu-se despre inscripiiunile dacilorn cotre Jnpiter Optimns Maximns,
se dice : The number exceeds that found at any other camp, except, perhaps, Maryport. Jupiter
has e'Didently been a popular deity with the Dacians. Htlbn1r, in Corpus Inscriptionuw. Lati-
narum, VII p. 141 : Atqne Dacor1Im tribuni in praetorio puto cum signie Jovem optimum maxi-
mnm potissimum colnerunt, ut Tnngri Petriani3 et Hispani Uxelloduni>. Numele tribnniloru cari a
comendatu cohort'a qaca suntu : Lucins Maximus, Pomponius Designatus (?), Aurelius Faustus (?),
Statins Longinns, Ammonius Victorinns, Marcius Gallicns, Probus Augendas. Julics Saturninus,
Funisnlanus Vettonianns si Claudius Menander. -Despre assimilatiunea lui Sabazius cu Jupiter
vedi not'a 164 de mai susu; Orelli 1259 : Jupiter Sabazius; Apuleu (Metamorphos., VIII, 24) :
cOmnipotens et omniparens Dea Syria et sancj.us Sabadins et Bellona et Mater ldaea, cum suo A-
done Venus domina, caecum
(397) Vegetlo I, 28 : Dacos au tem et Moesos et Thracas in tantum bellicosos semper fuisse ma-
nifestnm est, ut ipsum Martem fabnlae apud eos natum esse confirment.
(398) Despre Modestus vedi Tenft'el, Geschichte der Romischen Literatur, dritte auflage, Leip-
zig 1875, p. 106.
(399) Iunius Pl1ylargirlns, Commeutarius in Virgili. Georg., Il, 497: Au:fidius Modeatns le-
gisse se affirmabat, hunc morem esse Dacorum, ut cum ad bella proficiscerentnr. non prins rem ca-
pesserent, quam de Istro certum modnm haurientes ore in modum sacri vini iurarent, non se ad pa-
triae sedem regressuros, nisi hostibus caesis; et idcirco Virgilinm familari sibi hypallage usnm di-
xisse Jstrum coniuratum, apud qnem Daci coniurare consneverunt. Este curiosn blestemnlu popo-
ranu romanu : cbatta-te Dunarea si dicetorea de insuratore :
Cine bate Dunarea
Nn mi'lu bate mnerea
V .!llessandrl, Poesii populare alle Romniloru,
p. 122, Bucur., 1866,
www.cimec.ro
348
mologiei riului Motru, nume ce'lu reduseramu la idei'a de mama, symbolulu naturei
bincfacetore a riuriloru, ca isvore de fecunditate si de viatia, comparandu-lu cu cel-
ticulu mtar, mama, d'in Matrona, Matra, Materna, adi Marne, Meyronne, cu mta-
ras, mataro mmne, mataro gitayo mume vii, cum se numescu fluviile si apele (pas)
io Rigveda si .A. vesta. Ua a treia urma se regasesc& in legend'a raportata de Cassius
Dion ( 401) si povesti ta pene adi de Romanii d'in vallea Hatiegului (402) dupo care
Prin batta-te Dunarea se 'ntiellege : sa te ittnece,
Dunarea insemneadia : cine trece in notu Dunarea,
sa te perdia Dunarea, pe eandu : cine bate
dupo cum resulta lamuritu d'in canteculu po-
poranu Rada. Acest'a dice :
Barbatu oiu
Care s'a afla
Dunarea sa 'note
Ridicand11 d'in cote,
In piciore standu,
Buzduganu purtandu.
Nirne nu
Care cuteza
Din cei cazaclii
Negustori de vii.
Ear un argatielu,
Tiueru, voinicelu,
Pe locu s'apuca
De se incerca,
Dunarea trecea,
Si ear se 'n torcea
Din cote 'notandu
In pici6re standn,
Buzduganu purtandu.
Rada 'nveselia
Si astu-felu graia :
c Vinu voinicule,
Argatielule!
Pe tine te vreu
Barbatu sa te ieu,
Ca-i ua dicatore
De insuratore :
Cine bate Dunerea
Nu mi'lu bate !
Unu studiu despre Dunarea in povestele si cantecele poporuh:.J romanu remane inca de doritu.
Despre acelasi ru in poesi'a poporana slava vedi V. Jaglcl, DunavDunaj in der slavischen Volks-
poesie, (Archiv fiir slavische philologie, I, 299-333. Berlin 1876).
( 400) Cap. IX, 2, lit. c, numiri de riuri.
(401) 1. LXVIII, 14: Si s'au afiatu comorile lui Decebalu, de si se ascunsera sub riulu Sarge-
tia, carele trecea pe langa palatele acestuia; in adeveru, ellu abatusse riulu prin niste robi si ii
scobise fundulu; apoi, punendu acolo argintu si auru multu si celle-1-alte pretiose, cari n'aveu sa
sufere de umediala, asiedasa d'asupra-le petre si gramadise pamentu; dupa acesta, dase drumulu
riului pe la albia sea; in pesceri cllu depusese, totu prin acei omeni, vestmintele si alte obiecte de
acelasi soiu. Facendn acestea, ii ucisese, de tema nu cumva vre-unulu dintr'ensii sa destainu-
iasca. Insa Bicilis, unu sociu allu lui, carele cunnoscea totu ce se facuse, fu priusu si le marturisi
tote. Compara povestea lui Tzetzes (Chiliada VI, 470-480), imprum9.tata de la Diodoru. Fon-
dulu legendei este forte vechiu, caci ne intempiu9. ink.gmai tardiu si la Visigothi, cari aru fi
ingropatu pre regde loru Alaricu si bogatiile sela celle multe in albi'a riului Busento.- (Jornandes,
de orig. Goth.) Co thesaurele lui Decebalu n'au a face nici cu tainiti'a ce s'aru fi descoperi tu in
!striga seu Streia pre timpulu cardinal ului Martinuzzi, si care con ti nea peste 40,000 bani de auru,
toti cu lui Lisimachu regele Thraciei (cumu sustinura Wolfgang Lazius, Benkii, Transilvania.
sive magnus l'ransilvaniae principatus, olim Dacia mcditerranea dictus, Vindobonae, 1778, t. I,
16; Timon, Imago antiquae Hungariae, I, c. 16, etc.) nici cu inscriptiunea plasmuita:
lOVI lNVENTOIU
DlTI PATRI
TIIRIIAE MATill
DETECTII
TBESAV1LIS
DIVVS NER
VA. TKAIANVS
VOTVM IOLVJT
www.cimec.ro
349
Dccebalu, pentru a nu lasa se cadia como:ile Bele Il man'a Romaniloru itiviogf,tori, le
aro fi ingropata in albi'a riuletiului Sargetia, punendu-lil sub protectiunea divina a ace-
stuia (403). Unu asemenea cultu se regasesce in Ieganulu communu allu familiei aryce,
si la t6te pop6rele iudo-germanice : in Rigveda ca si in Avesta, apele (pas) suntu
invocate ca divinitati binefacetore; in vechi'a India isv6rele si riurile se vedu in-
. congiurate de unu aspectu religiosu, si personifi.cate ca fiintie supranaturale ; la Persi,
asemenea stau la mare VAneratinnll ( 404), ca si la Greci, Romani, Germani si Cel ti. ( 405)
:Il
Acestea. fiindu pucinele date alle scriitoriloru vechi despre religiunea daca, se ve-
demn ca alte noui ne procura inscriptiunile romane si anticitatile gasite
in Daci'a.
D'in considerarea in intregu a inscriptiuniloru date pene acum la lumina resulh
unu faptu vrednicu de observatiune : pre de ua parte, multimea inscriptiuniloru reli-
giose si a divinitatiloru orientale la cari suntu elle inchinata. Asia, pe langa cultu-
rile respandite in intrPgu impPrinlu romanu ca Magna mater ( 406), Mithras ( 407) ,
precum crediura. Benko (1. c.), Gruter, 21, 8, Reichersdorf, Timon (1. c), Troster Dacia, si altii, nu
este trebuintia a mai dovedi. Vecii Fabrettl, De Columna Trajana syntagma, Romae, 1683.-
Wilhelm Sehmidt, Die Geten und Daken (Archiv des ver. Siebcnb. N. F. IV, 173 seq)
- Dierauer, ;u einer kritisohen Geschichte Tmjans, Leipzig 1868, p. 102 not'a 1,
( 402) A. de Gerando, Siebenbilrgen und seine Bewohner, trad. de Iulins Seybt, Leipzig 1845 ,
J, 204 : Keiner der gleichzeitigen Schriftsteller, und nicht wenige sprechen ausfUhrlich von Dacien,
erwahnt den Schatz des Decebalns. Erst acht Jahrhunderte nach der Zeit der romischen Erobernng
entstand diese Fa bel; und man hat sie so oft wiederholt und variirt, dass. noch heute e'ne Menge
Leute in Siebenbiirgen den Schatz des Decebalus mit eben so viei Ausdauer nnd eben so wenig
Erfolg suchen, als diejenigen, welche s:ch in den Kopf gesetzt haben, die des Darius zu

( 403) Friihner, la colonne T1ajane, edit. cea mare, introductiune, p. V.
(404) Herodot. 1, 138:
( 4 05) A. Plctet, De quelques noms celtig,ues de llivieres qui se lient ctu culte de& eaux ( Revue
Celtique, II v.).- 1. GriJDm, Deutsche Mythologie. - Karl Slmrock, Handbuch der deutschen
Mythologie, ed. III. - K. Schwenek, Die Mythologie de1 Slawen, 1858. - Despre zinele fontane
loru la Bulgari vedi Kanltz, Donau-Bulgarien, 1 ( 1 875) p. 80.- Co Slavii adorau riurile, dero nu
sub nume de rusalky, cum sustinu Taticev, A. Kaysarov, Hanu, Th. si P. 1.
vedi F. Mlklosleb, Die Rosalien, Sitzungsb. d. Wien. Akad. 46 bd. 1864, p. 3B6--105.
( 406) C. I. L. III Nr. 1100, 1101, 1102, 1582.
( 407) Monumentele mithriace abunda. in provinciile fru . tarii alle Oecidentului. si mai cu sen1a,
in Daci'a, si pare a se fi confundatu seu associatu cu S6rele. Vedi C. I. J;. III nnr. 828, 879, 899,
900,901, 968, 1107-1114,1119-1123, 1192,1357, 1549, 1591; Hirschfeld, Epigr. Na-
chlese., nr. 50.-Ephemeris epigraphica, IV, nr. 141, 162, 163,187.-Archaeologischepigraphische
Mittheilungen aus Oesterreich, 111, Inschri{ten'aus Nr. 15; lbid. Neue Inttchriften
aus Dacien, Nr. 34. 49.
Despre monumentele mithriace descoperite in 1837 la Sla.veni in Judetiulu Romanati vedi W. de
Blaremberg, in Muzeulu nationalu, Nr. 8 Noembrie 1837, si Felix Lajard, .Additions au me-
sur deu bas-reliefs mithriaques qui ont ete trouves en Transylvanie, in Mernoires de l'A-
www.cimec.ro
850
si Jupiter Dolichenus ( 408) et deus Commagenus ( 409), intempinamu in Dacia divi-
nitati orientale ca Jupiter Tavianus (410) Heliopolitanus si Ernsenns (411),
l:tXposYO"tJYO<; (412), Deus Azizus (413) si Bonus Puer Phosphorus (414) Sol Hiero-
bolus (415). Glycho (416) Dea Syria ( 417) Adrastia ( 418), Dea Cal!lestis ( 419), chiaru
collegti intregi : Collegium Asianorum (420), Collegium Gallatarum in Dacia
Apulensis (421) si chiaru divinitati celte ca Suleviae ( 422) si Cautis ( 423). Pre de
alta parte , lips'a aprope absoluta de iascriptiuni cu numele vre-unei divinitati indi-
gene daca. In adeveru, pe candu aiurea epigraphic'a a datu la ivtHa dieii cari com-
puneil pantheonulu poporeloru cucerite de Romani, cu numele loru proprii natio-
cademie des Inscriptions et Belles Lettres de France, t. XIV (1830) p. 178-185, precum s1 m
Nouvelles Annales publiees par la Section de l'lnstitut Archeologique de Rome, t. II,
1838, p. 7-85. Acestu memoriu s'a reprodusu pe romanesca de d. Odobescu, Annalele Societatei
.dcademice Romane, X, sect. II (1878) p. 250-256.-ln collectiunea de anticuitati a d-lui Bolliacu
se afla trei basso-relieve mithriace, si doue representatiuni cu herouln thracu. - Cf. despre cultulu
lui Mithras, Marqoardt, Romische Statsverwaltung, Ill (1878) p. 81-87.- Fr. T. Helhald,
Culturgeschichte, I, 170, 209, 525 (II aufl. 1876). Despre confusiunea in secolulu II si III d. Chr.
a cultului sabazicu cu cellu mithrir.cu vedi Heuzey, Miss. arch. de Maced., p. 153.- Lenormant
Revwe archeol. 1875.
(408) C. I. L. III 1301 a, 1302. Despre Jupiter Dolichenus vedi Fel. Hettner Je Jove Dolicheno,
Bonn 1877.
(409) Id. III 1301 b. Vedi despre culturile streine orientale Marquardt, op. cit. III, 74-.79.
(410) C. 1. L. III 860, 1088.
(411) C. 1. L. III 1353. 1354.869. Cf. Marquardt, op.cit. III, 82,85.
(412) Pe unu altaru gasitu la Maros-Porto in Transilvani'a (ap. Hil'Schfeld, Epigraph. Nachlese,
p. SO) se oitesce urmat6rea inscriptiune :
ZEf. CAP

w POf<llOC
ANTiliA
TPOf Ef
XHN, ANE8
Epitetulu de tapoavo>]v6, ce ne 'ntempina aei. pentiu prima 6ra, deriva probabilu de la muntele
Sardene seu Saidene langa Kyme in Aei'a-mica.
(413) C. 1. L. III 875.
( 414) C. I. L. III 1130 -1138.
(415) C. 1. L. III 1108.
( 416) C. I. L. III. 1021, 1022.
( 417) C. 1. L. III 956. Cf. Marquardt, op. cit., lll, 82, 113.
(418) C. I. L. III 944.
(419) C. I. L. III 992, 993. Cf. Marquardt, op. cit. lll, 82, 97.
(420) C. I. L. III 870.
(421) C. l. L. Ill1394, 1503, 860.
(422) C. 1. L. III 1601.
(423) C. I. L. III 994. Inscriptiunea ap. Ackner u. Muller Nr. 203 cu Granus si Sirona,
ca si cea cu Nr. 770 d'in aceiasi collectiune cu Nehalennia, - suntu false.
www.cimec.ro
851
nal:! (424), in Dacia, ei numai aci, abia na inscriptiune rP.vela numele unui
dieu 1ocalu, si acest'a anco nu e pe deplinu siguru (425). D. Hirschfeld, constatndu
( 424) Asia. de divinitatile topice ibero-auskariane d'in regiunea. pyreneica : Aherbelste, Alar
dostus (Ala.rdossis) Baeserte, Eilelas, Il un(?) Leherenn, Labe ( dieitia), Heraus Corritseha, Boccus
Harouso (Hara.uso ), Baicorixus, lscitt, Xuban, llixo, Basceiandoss, Hercul Toliandoss (Vedi E. Des-
jardlns, Geographie histo1ique et admif1.istratite de la Gaule, Romaine t. II, p. 387-395.-
Lnchalre, de lingua aq11itanica, Paris 1877, in-8); divinitatile celtice : Cernunnos, Esus. Tarvos,
Trigaranus, Toutates, Ognios, Taran, Belen, Nehalennia, (cf. Kern, Rerue Celtique, II, p. 10-18)
Rosmerte, Bormo si Darnona, Divona, Sirona, Aventia.. Bibracte (vedi Revue Celtique 1, 306 seq. Il,
21 seq., si Desjardins op. cit. II p. 505-514), Bedaius (C. 1. L. III 5fi72. 5fJ75. 5580. 5581) Bele-
stis, Adsalluta (C. 1. L. III 51il5. 5136), Aequorna (C. J. 1,. III 3776, 3881-8883), Atrans (ib.
5117-5118) Cautis (ib. 4736) Epona (ib. 4806. 4810. 5193 etc.) Suleviae Montanae (ib. 5900.
1601), Sirona (ib. 5588); divinitatile hispanice: Abiafelaesuraecus (C. I. L. II 2524) Aegiamunni-
aegus (2523) Aelmanius (3100) deus Aernus (2606) Andero (2772) Aracus (4!J!l1) Banderaeicue
(2387) Bandiaepolosegus (740) Bandiarbariaicus ( 454 ), Bandueaetobricus (2515 ), Bmervasecus ( 363)
Cantunaecus (861 ), dei Ceccaigi (25!J7), Crougintoudadigoe (256i'J) deus Domeacusuernec]ls (2375),
Edovias (2542) Endovellicus (127-141) Leiossa (3097), Lumiae (3098) Mogoninon (31S6) Netaci-
veilferica (2539) .Netus (365) Reuveana.bara.ecus (685) Roncrenatiaecus (2419) Saga (731) Tameo-
brigus (2377) Tarmucenba.ci Ceceaeci (2472) Toga (801) Togotes (893) deus Vagodonnaegus (2836)
Virroreviliaegus (2575) Uva.rna. (291!4); divinita.tile britanice: Cocidius (C. J. L. VII 800-804,
806. 827, 701, 876, 643, 644, 953, 974, 914, etc.) dea Ancasta (4) deus .A.ndesco (87) Armi-
cum (744) Mars Barreces (921:1) Belatucader (369) Contrebis (290), dea Harimella (1065), Mapo-
nus (332) Mariga 263 a; Mars Olludius (73) deus Mdunus (995), Mogon (320) dea Ricagam-
beda (1072) etc.
(425) Pe unu fragmentu de marmura gasitu in 1870 la Reclca (adi in collectiunea d-lui C. Bol-
liacu) se vede unu cerbu in fuga apuca. tu in ghiarele vulturului : partea superiora este sparta, iar
mai josu se urmatorea inscriptiune :
TVRMAS
MAX MA)(IM1NV5ET
lVl1ANV5 MAXlMINVS
E'X VOT pos"
www.cimec.ro
352
faptulu, cauta esplicatiunea lui in saraci'a systemnlui religiosu dacu, respectivu geto-
cTurmaegada! Max(imus) Maximinus et Iulianus ex voto pos(uerunt).
Illustrulu nostru -professore de la Vienna d. O. Hirschfeld, publicandu cellu d'anteiu acesta in-
seriptiune (Epigraphische Nachlese zum Corpus Inscr. Latin. voi. III, p. 41) considera pe Tur-
masgada ca ua dieitate locale daca. D. Mommsen anso (Ephemeris Epigraphica, II, 320) propune
lectur'a Tvs(ma) M.UG.t.n.t.(e), cu tote ca monumentulu, pe care l'am esaminatu de aprope, nu indica
nici-unu punctu dupa TVB, nici litter'a B dupo M.t.IG.t.D.t., Turmasgada fiindu scrisu intr'unu singuru
cuventu. Apoi, turma Masgadae remane pane adi cu totulu necunnoscutu, cellu pucinu unoru inve-
tiati epigrafisti ca dd. Renier si Desjardins, pe cari i-am consultatu intru acest'a. Inclinamu deci a
crede ca Turmamasgada este unu geniu localu, ce pare a se regasi si in inscriptiunea aflata la Deva
in Transilvani'a (<'. I. L. III Nr. 1338) :
Q, T, IJ!A.Z
AVBB. D.
IONIBlV
1 eva: POl
G(enio) T(urmae)Maz(gadae) Aure(lius) Dionisius cur(ator) pos(uit).
Alti divinitate daca, asupra cari'a indouial'a cata sa fie mai mare, este Dens Sarmandus d'in ur-
matorele doue inseriptiuni :
Un'a gasita la Mikehaza (f ore departe de Mediasi in Transilvania) :
DBO IAR
HA JID O
DBJIBTBI
TI AJITON
VOTVH LIBB
NI POIVIT
Deo Sarmando, De-
metrius .bton(inue)
votum libens posuit.
C. I. L. III 964=0relli 2042=Ackner u. Miiller,
dia Rom. inschr. in Dac. Nr. 826.
Alt'a la Thord'a, unde se dice co s'aru fi afiatu la 1797 intr'unu vechiu castellu romanu :
OPT. Jf,
DEO IA.BIII.ll!lDO' POPYL
AL.l, QVII!lriL
- - L. V. Jl.lCEDO.
T. 1. PB DAC,
Nelgebauer, Daeien aus den Ueber-
restcn des Kla1sischen .Alterthums, 205,
332 o Nie. Harknyi. !os. KemcDY ,
Trauschenfels Magaz. Il, 105, Ackuer,
u. MUller die Roemischen In1chri{ten in
Dacien Nr. 664.
Prim'a inscriptiune admisa si de d. Mommsen in Corpus Inscript. Latinar. t. III Nr.
964 este autentica; anso in locu de s.t.aMuno trebue a se citi S.t.BA.PIDI, precum propune d.
Mommsen (III, 1, p. 7* Nr. 44*), Sarmando fiindu ua errore a lapicidului. D'in contr'a Ackner
si Miiller (op. cit. Nr. 826. 664) si Gooss (Untersuchungen ilber die des l'ra-
janischen Daciens, 132, si Archiv. fur Siebenb. Landeskunde, N. F. XIV, p. 125) collSidera Sar-
mandus ca ua divinitate daca; Gooss chiaru compara particul'a Sar- d'in Sarmandus cu Sar-mize-
gethusa, si Zal-moxis; iar partea finale -mandus, cu Mendis, numele Arthemisei thrace. Altii lHerzog,
Revue critique 1866, [1 an. l1I semestre] p. 172; Frohner, Colonne Trajaue, ed. mare, introductiune)
tinu inscriptiunea de falsa. Acest'a se p6te dice cu t6ta sigurauti'a despre cea de a doua, care in-
vederatu este fabrica ta dnpo cea d'anteiu, (Cf. Mommsen 1. c.) cum si despre inscriptiunea cotre
Zamolxis, apnd Neigebauer 206, 45 dupo Nic. Harkanyi, Ackner u. Miiller nr. 663 :
www.cimec.ro
253
thracu, dero fora comparatiune mai multu, in 11tirpirea fora de mila a vechiloru lo-
cuitori daci, si a institutiuniloru indigene ( 426). Ansa. sara.ci'a religiunei dace pote
p1 ovenf mai si guru d'in lips'a. fontaneloru de in formatiune, iar nimicirea totale a po
Z.t.IIOLXJ
o ..
GST. PP.
ERJ41D. IJGAVVI
SAC. BIV
v
Jupiter Cermnus, care ave si unu collegiu Ia Verespatak (tab. cerata I, in C. I. L. III p. 925 :
cArtemidorus Apolloni magister collegi Jovis Cerneni) representa pare-se divinitatea locale aDi-
ernei seu Cernei (Tsierna) (Cf. C. de la Berge, Essai sur le regne de 1'rajan, 59), si nu ate a face
cu dieulu gallu cornutu Cernunnos, allu carui nume si chipu se vedu pe un'a d'in pietrele gasite in
Paris, la cathedral'a Notre Dame, si pastratore in museulu Cluny. Cf. de Bellognet, Ethnogenie
gauloise, I, 227, Paris, 1858.-L. Hensey, Le dieu Mena Bayeux, iu Revue archeol., nouv. serie,
v. 19, p. 1-6, (1869), Desjardlns, op. cit.
Dreptu divinitate daca se considera de unii (Gooss, 1. c) si dieiti'a Suie d'in inscriptiunea de la
Apulum (C. 1. L. III 1156 add.) :
n'LE
I'L .lTT.l
LVI TOTVII
L. 1
cSule seu Sule(vis) Fl(avius) Attalus Totum s(olvit)
cu care Suie se compara numile: thracicu Soia (C. 1. L. III 787), bessicu Susulla si Zalonius (Orelli
35&2. lnscript. Regni Neapol. 284,5), scythicu Saulius (Herod. IV, 76), si mai multu dieiti'a Sol
('fi carei'a regele bosporanicu Rhoernetalkes ii dedica unu monumcntu la Panticapaeum,
in Chersonesulu tauricu (C. 1. L. III 1156 add.; de comparat.u Compte rendu de la Commission
de St. Pitersbourg pour 1860 p. 106, Gooss op. cit. 133).- Suie anse nu se apropie
mai pucinu de dieiti'a Sul (Sulis) Minerva a Britaniloru (Orelli 2052, 5914. C. 1. L. VII Nr. 1041,
4453, 3943, 42. Wright reunesce ambele nnmi impreuna, Suliminerva, 1he Celt, p. 263; de Bello-
guet, op. cit. 1 p. 239 Nr. 300 coirt'para numile cu Kimr. sulwi, a observa, solwy, inspectinne, ex-
ploratiune; ar. selloutpiz, a priTi cu intentiuTJe; Sul, Suliaf seu Sulivus, numele unui sfantu bre-
tonu, Suliau; ir. Suil, ochiu, Suilbheim, care incanta prin privirea sea, care fermeca) si pre inscrip-
tiune se pote citi Suleviis, divinitatile celte campenesci seu mnntenesci, suleviro montanro (Bello-
guet op. cit. Nr. 299) mentionate si in alte d'in Daci'a [C. I. L. III 1601 : Sul(evis)
Mont(anisl T(itus) lulius Lapid .... v(otum) l(ibens) p(osuit)] si d'in Noricum (C. I. L. III 5900),
asia co nu vedemu nici ua proba hotaritore pentru dacismulu esclusivu allu dieitii Suie.
Enigmatic'a divinitate anso Acuinus dintr'ua inscriptiune de la Kiskalan (C. I. L. III, 1403):
ACVINO
DO :Il
SVLABI
V. L. 3
-d6co nu cnmva lapicidulu d'in errore nu va fi sapatu ACTJNo in Iocu de IILV.nJO do-
mestico-remane cu totulu necunoscuta.
\ 42ci) op. cit., p. 7.
www.cimec.ro
954
pulatiunei dace este cu dreptu contestata ( 42 7), caci vorbesce in contra.-i istori'a.
Se scie co RomJnii candu totulu supnsiloru sei , le lass. anso dieii loru, nu-i
proscri, pentru a impune pre ai loru; si atunci chiaru candu politic'a cerea ca sa sco-
tia in masa pre toti locuitorii unei tierri:, Roma avea grija sa lase in orasiele ce
despopula eate-va familii insarcinata a aduce dieiloru tierrii onorurile obicinuite. Si
acest'a o facea ca ua datorie reclama ta de scrupule religi6se ( 428). Nu vedemu nici
unu cuventu pentru dieitatile daca, Rotnnii sa fi procedatu altu-feliu . .A.deve-
rat'a ca11sa ni pare deci a o cauta aiurea , anume in intim'a inriurire a religiunei
daca cu culturile Orientului, in specialu cu alle Asiei- mici aduse ua data cu colonistii
in Dacia. Popomlu invinsu dacu regasea lesne iutr'ensele pre dieii lui nationali, unu
modu acelasi de a concepe si de a onora divinitatea : uniunea deveni dera intima;
daca se identificata cu totul11 asiatici si ai invingetoriloru, si
COllSiiiJtira a perde numele lor!J. :Pe aceia in zadaru pe
num.de. dieiloru daci; a-:.estia se asc11ndu anb nuBli straina, si fusiunea loru este ata tu
de completa, pe oatu isolarea si restaurarea loru, imposibile.
32
Ne remane a cercet monumentele artii religiunea daca. Acestea de si pu-
cine, caci totulu se reduce la eate-va syiQboluri de pre productele ceramicei si alle
numismaticei, la cte-va objecte de lutu se11 de metalu cu destinatiune religiosa, la
uuulu seu doue basso-relievuri cu subiecte de alle cultului, totusi aru pute fi utilisate
deco am sd cu precisiune originea reale a loru, epoc'a si poporulu caror'a elle apar-
tinu. Acestea anso nu se potu determina, in starea in care se afla la noi studiile ar-
cheologice, cari abia slintu urnite, si a pucinului;materialu, ce ne-a datu pene acum
la ivela sapatnrile neregulate, superficiale ei mai multu ca nisce incercari, pene a-
cum intreprinsa. De aceia, in locu de linii hotarita de demarcatiune intre epoca , ne
multiamimu de ua cam data a deosebi grosso modo : cea-ce ni se pare ante-romanu,
si care se va numi conventionalu cu unu nume g,enericu : dacicu , de ceea-ce se pare
posterioru cucerirei, si care se va numi daco-romanu.
Printre vasele ei alte obiecte da lutaria grossolana. desgropate de d. Bolliacu in-
tr'ua localitate curiosa d'in judetiulu Romanati, anume Vodastra, pe care cu buna-
aema d-sea o tine de statiune preistorica, ai carii locuitori, necunnosdmdu nici unu
metalu, se iervea cu arme si cu unelte de petra lustruita ei de osu ( -4:29), - printre
(427) Gooss op. cit., p. 117, 122-135.- ldem, sur Geographie und Geschichte des
Daciet'!l, p. 53 seq. - lui. Jung, Roemer untl Romanen itt den Donaulaendern'
Jnnsbruck, 1877 p. 103 seq
(-4,28) Holssler, la religion Ilomaine l 378 (Paris 11!74).
(429) S'a pnblicatu sub numirea de Ctramica dacica d'i" Vodastra preisto1ica, in Trotnpetta
Catpatiloru, an. XIV (1876) Nr. 1255. Pe tabellele lit. L si M am reprodusu obiectele mai carac
teristice d'in acea interesanta stampa.
www.cimec.ro
355
acelle objectf3 clicu, figureadia niste ido lasi de pamontu inchipuindu unu omu cu bratie
ntinse, fetisi diformi pe placi rotunde totu de pamentu (430) , mesciore de Iutu pe
patru piciore (431) si ulcele mici (naltilnra 5 cm. perim. 12) (432), cari prin mici-
mea loru paru a nu fi pututu servi la altu-ceva de catu Ia sacrificiuri. Ce este mai
insemnatu, pe unulu d'in idoli (433), d'in josulu capului, pe pantece, se vede adun.-
citu cu ingrijire si forte acuratu unu triunghiu impartitu prin midilocu, care repre-
senta de siguru ua ideo religiosa forte apropo de symbolulu informu, de conulu A-
phroditei Astartee de Ia Paphos. Al tu idolu fora cap 1 ( 434) are peptulu bine desvoltatu
si cu pantecele c de femeia insarcinata , cea-ce ne rechiama iarasi iB minte unele
statne cypriote, cari infatisiadia pre dieiti'a Astartee cu sioldulu si titiele mari , cu
basinulu forte largu, ua alusiune negresita la marea fecunditate a viuetii (435). Pre
unu al tu vasu de beutu ( 436) se observa ua ti tia eu doue atirnaturi in torm'a partii
genitale masculine,-ceea-ce amintesce,p6te phallusulu ce priimea initiatii in myste-
rile aphrodisiace d'in templulu lie Ia Paphos (437). Assemeni Qmuleti nu s'a gasitu nu-
mai la Vodastra, ci dur o asigurarile d-lui Bolii acu, si la Calonfiresci, si la Crasa ni ( 438).
Am ave dera in aceste obiecte, niste figurine cu totulu barbare, cari obiec-
tulu cultului unei populati uni p_:rimitive, de care nici istori'a, nici archeologi'a nu
rotn nimica dce mai multu. Elle nu se potu mai bine de cotu cu figurile
de petra calcaria, de marmura seu de pamentu, afiate in insulele Archipelagului , la
Cypru, Rhodos, Theba, Athena etc., cari figuri au numai capu si bratie, si se termin.a
printr'unn rectanglu, (unele representandu pre' Astartea, allu carii sexu e
prin indicati unea somara a snului), si cari probabil o, _servi au de amulete. ( 439)
Alte symboluri religi6se alle Daciloru le recunnoscemu in :
1. Copita de callu, ce se vede pre ua multime de vase mortuare si pe monete
dace (440) dero a carii semnificatiune propria scapa cuno.scintieloru n6stre;
(430) Bolliacu, litamp'a citata fig. Nr. 47. 48. 50-52, 74.-Tabell'a n6stra !it. L, fig. Nr. 11 a,
11 b. 14-.
(431) id. Nr. 36. 53. 66.-tabell'a nostra lit:L fig. Nr. 18.
(432) id. Nr. 37. 38. 39.
(433) id. Nr. 48, tab. nostra Lit. L, fig. Nr. Il a.
(434) L. P. di Cesnola, Cypern, Jena, 1879. - Dlu G. Penot, la cursulu de archeologia de la
Sorbonua d'in annulu 1879 si 1880.
(435) Despre idoli de pamentu aflati la Mycene, vedi Renry Mycenes, Paris 1879,
p. 61-65, 136 1 U seq., 205.
(4R6) Tab. lit. L, fig. Nr. 9.- Bolliacu, fig. Nr. 6.
(437) Clemens, Atex. Protrept. 13; Arnob. Adv. gent. V, p. 159.
(438) Trompetta Carpatiloru, annulu XI, ll"r. 1059 d'in
1
/u aprile 1873.
(439) Vedi tab. lit. K. fig. Nr. 2, vasu gasitu la Zimnicea. Cf. Bolliacu, Trompetta
Nr. 1137 (1874). Asemenea tab.lit. R fig. Nr. 3., pe reversulu unei monede dace aflate in Transil-
vania. Cf. E. A. Bielz, Dakische Tttradrachmen, Rermannstadt, 1874, taf. II fig. Nr. 1. 2. S, taf.
V fig. Nr. 2; taf. VI, fig. Nr. 2.
(440) Vedi tab. lit. K. fig. Nr. 1 ai 4.
www.cimec.ro
356
2. Callaretiulu dacu impresu pe vase si ;Lonede (441)
1
si despre care vomu Torbf
mai la vale;
3. Sierpele representatu pre vase ( 442), moneda ( 443) placi de plumbu si basso-re-
lievuri { 444), si chiaru facu tu in metalu ( 445). si care pare a se fi bucuratu de ua deo-
sebita veneratiune Ia Daci. De altu-mintrelea, acestu minnnatu animalu, care se
arretta dupo traditiunea hebraica, chiaru primei perechi ompnesci , prin calitatile
se le in parte reale, in parte inchipuita , a constituitu obiectulu unui cultu spe-
cialu, deco nu primulu cultu aoimalicu (446) la tote pop6rele, nu numai iudo-
germanice (447) dero si la Phenicieni, Babyloneni, Egypteni (448) si chiaru Ia
Negrii Africei (449), si populatiunile primitive alle Americei (450), - trecendu
prin multime de trepte alle desvoltarii, de la rudulu fetisismu pene Ia cellu mai su-
premu spiritismu, si insusindu-si atatu de multe si variate semnificatiuni (451). In-
semnetatea sierpelui Ia Daci se rote intielleg,e mai cu sema d'in rolulu principalu ce
juca, dupo cum s'a vediutu mai susu, in cultulu si mystArile lui Bacehus-Sabazius,
( 441) Tab. lii. H, si 1.
(442) Pe tab. lit. K. fig. Nr. 5 este aierpele ce se vede pe gutulu canei (in lini'a copitei) fig. Nr. 2.
(443) Vedi tab. lit. H nr. 18; tab. lit. 1 nr. 6. D-lu Bolliacu, Trompetta Crpatiloru, 9 Sept.
1871, vede pe acesta moneda doui balauri in locu de unulu, care mi se pare invedera.tu , anume
cellu-ce se inaltia spre burt'a callului; cellu-altu !'asi lua dreptu al tu-ceva de cotu unu ba.lauru.
D. Bolliacu vede si pe aversulu monedei fig. 41 (Trompetta Carpatiloru 9 Septembre 1871) unu ba-
lauru incolacitu.
(444) D-In C. Bolliacu, Trom:p. Carpat. 9 Sept. 1871, dice: apoi pentru doui balauri in locu
de unuln pe care ii vedu si pre ua placa de plnmbu daca ce possedu. Probabilu co acesta placa
unulu d'in moaumentele cabirice de cari vorbirnmu mai susu sub nota 354.-Vedi si tab.lit. U.
(445) Tab. lit. G, fig. Nr. 7 si 8.
(446) Bottiger, Ideen eur KuHMtmythoi. dice : der Thierdienst fast iiberall Schlangen-
dienst war
(447) Scbwartz, De1 Ursptuug aer Mythologie, Berlin 1860, cap. 1, Die Schlangenund Dra-
chtmgottheiten.- 1. Grimm, Myth. p. 652, Slmroek, Handbuch der deutsch. Mythologie, despre
cultulu sierpelui la Germaui si poporele vecine.- R. sJ.e Beloguet, Et1mogenie gauloise, III, despre
drachontismu la Celti.- Pentru Greci si vedi litteratura indicata in Bottiger, l. c. p. 54
seq. si Opuse. lat. p. 179.-Panofka, .Asklepio1 und die .Asklepiaden; Idem, Ueber die Heilgotter
der Griechen- Koch, de cultu serpentum apud veteres, Leipzig 1717. - J. Miibll, Die Schlange
im Mythus und Cultus der classiiJchen Volket, Basel1867 in-4.-Preller, Griechische Mytholo-
gie.- Idem, Romische Mythologie, p. 606. Despre credinti'a serpiloru la poporele slavone Cf. K.
Schwenck, Die Mythologie der Slawen, Frankfurt am Mein, 1855.
( 448) La Egypteni sierpele era symbolulu nemuririi si allu sanetatii. Vedi Herodotu, Il, 74.-
Spaubelm de us. et praest. num. p. 125.
( 449) Tylor, der Cultur li, p. 238. - Fr. v. Hellwald, Culturgeschichte im ihre1 1>a
tilrlichen entwicklung bis zur Gegenwart, Augsbnrg, 1876 (II aufl.) 1, 221.
(450) Geo. Squler, Serpent Symbol and the worship ofthc reciprocal principles of Natwe
Newyork 1854.
(451) Asupra originei cultului sierpelui vedi C. Staniland Wake. in British associatiott for the
advancemcnt of Science d'in Brighton 1872, Cf. Nature VI. p. 385. -- Die Schlangenverehrung
bei verschiedcnen Volkerr., in Globus, VIII, p. 246-250.
www.cimec.ro
367
fiindu symbolulu ce amintea transformatiunea lui Z1US si originea lui Sabazius, d'in
legenda phrygiana. - Prin aparitiunea sea naturale si schimbulu annualu allu pelei
urmatu dupo somnulu d'in timpulu iernei, sierpole pre de alta parte parandu celloru
vechi co are ua viatia indelunga, co intineresce continuu, cultulu seu la unu poporu,
care face d'in dogm'a vietii fiit6re fundamentulu religiunei sela, si acesta dogma
de i:ultulu sabazicu, devine si mai esplicitu, si importanti'a sea manifesta. (452)
Deeo si la Daci, la lllyri, Macedoni, Greci si Romani etc. sierpele era adora tu
auimalu domesticu, ca protectoru allu casei (genius loci, ooc[!LroY cre-
dintia ce traesce pene adi in senulu poporului romanu ( 453), serbu, bulgaru (454),
grecu (455), si o constata in Macedoni'a monumentele epigraphice d'in epoc'a impe-
riale (4&6), nu se p6te prin nici unu felu de isvore. (457)
Sierpele de pe vasele mortuare daca amintesce caracterulu chtonicu allu sierpelui
protectoru allu morminteloru, care in acesta calitate figurEadia adesea pe vasele
greco-romane ( 458) si pe basso-relievurile, ce 'nfatisiadia ospeti"' mortuare (necro-
deipnia) ( 459 ); ellu representa sufletele eroiloru carora este inchina tu, si le serva de
symb ... lu. Prin fiinti'a sea, inchipuindu unu dualismu contrariu, protl!ctiunea si pros-
peritatea pre de ua parte, m6rtea si distrugerea pre de alta, ellu era veneratu nu nu-
mai unu demonu bunu (4:60) dero si temutu si scirbitu unu demonu reu, 'ltOC'ltO
(452) Gall, culte de Bacchus, p.115. - Zoega, Klein. Schriftcn tab. V.- Bauer Symbol. II,
1, 277.
(453) V. Alexandrl, Poesii poporane, p. 12, 13, Bucnresci 1866.
(454) F. Kanltz, Donau-Bulgarien Mnd der Balk11.n, I, p. 60 (1875).- Jdem, Serbien.
(455) B. Scbmidt, Volksleben der Neugriechen. Leo Allatins d'in Chios, de Grcucorulft hodic
quorundam opinationibus epistola, Colo, 1645.
(456) Vcdi mai susa not'a 237. Oulu se afla adesea representatu alaturi cu sierpele, Cf. Bacbofen,
p. 131 seqq., Zoega, ed. W elcker, p. 231.
(457) Amintimu curios'a. inscriptiune aflata in 1866 in Maros-Porto (Transilvania, adi in Museulu
d'ia Clusiu) care vorbesce de lupt'a vulturului cu sierpi. Ee. suna ap. Hirschfeld , Epigr. Nachlese,
p. 27: J(ovi) O(ptimo) M(aximQ) Aur(elins) Martinus Bas(s)us et Aur(elius) Castor po(ntem ?)
Lydi circumstantes viderunt numen aquilae descidi5(s)c monte supra dracones tres. Valida v[i]pe(ra)
supstrinxit aquila(m). Hi s(upra) s(cripti) aquila(m) de periculo liberave.runt. V(otum) l(ibentes)
m( erito) p( osuerunt).
(458) Astu-feliu ne apare sierpele pe mormentulu lui Scipione, la Liternom. Cf. l'rledlil.nder, de
opcr. anagl. in mon. graec. sepulcral. p. 39.- C. O. Handbuch der 431. Sierpele
tinu tu in sulitie (tabelele n6stre Usi N. fig. Nr. 7.) ca si acellu incolacitu pre arborel& de pre ex-
voturilo numer6sse d'in Thraci'a facute heroiloro thraci represinta sufletele eroiloru caror'a ello
esto inchinatu, si le serva de symbolu. Cf. Schomann, Il, p. 158; acelasi ap Plut. Cleorn. 39, 2 ;
Gerbard, Prodromus, p. 258 seq. - Jahn, arch. Beilage p. 134, Schol. ad. Arist. Plut. v. 733,
Artemld. Onei1. II, 13, Sponhelm de us. et praest. num. p. 175. - Friinkel, Archaeol. Zeitg.
1874, p. 150. - Pervanoglu, Die Grabsteine aer alten Griechen, p. 82 seq. MittheilUf'lgeJt des
deutsch. Archaeol. Imtitutes in Athen, Il jahrg. (1871) p. 459, 460, 470.
(459) Stephanl, Ausruhenden Hemkles, p. 78 seq.
( 460} Protectoru allu omului si gonitoru de ori-ce rele, sierpele se purta si ca amuletu (Botticher,
'l'echnik 11, 86; Pliuius hist. nat. XXV III) tir.otpor.IXlOV seu yUAIXX"t'ljptov' seu facu tu de auru se
www.cimec.ro
858
oa.[(LillY; de aceia SerpeJe chipuJu grozei (461), nimicirei, pustietii S ailu
'}>1'8 casei, scuturi si sMgu (462), iara Dacii facura d'in elll'l stegulu
loro militaru ( 463 ), dupo cum se vede pe Columnei trajane. ( 464)
33
La unu poporu eminamente religiosu, eum era Dacii, sacerdotiulu se constituipu-
ternicu, si lua in statu unu locu considerabilu, mai muitu p6te de catu la Geti. Stra-
bone (4SSj vClrbesce despre unui pontifice supremu, unui -3-s6,, care
organ'u' allu div'in'itatii, primea onoruri si dieulu alle carii vointie ellu le
si se bucur pre langa rege de puterea unu'i domnitoru Cun-
noscrmu doui d'in acesti pontifici, pe Deceneu, collegulu lui Boerebiste si pe Vezi-
nas (466), collegulu lui Decebalu. Deco era armonie intre JlOntilice si rE!ge,
seu deco primulu une-ori a apuca lumesca pe langa cea spirituale, cum
facea de essemplu preotii dieului Am'mon in Theba, se numai presuppune ( 467).
' 1 ' '
Preotii spre a'si mentina influenti'a, se deossebia prin ua puritate de moravuri
cu totulu particulara, traindu fora famei, si de .Ia carne si vinu. Ace-
purta la gutu (orpowx). Nu puternu spune anume destinatiunea la daci n aceloru sierpi metalici ce
s'au gasitu in Ungari'a, si d'in cari doui s'a reprodusu pre tabella lit. G. fig. 7 si 8. Vedi mai de
parte cap. XII. . ,
( 461) Asia acgid'a. Minervei se vede incongiurata de si erpi.
(462) Vedi despre sierpe ca insiguiu militant allu heroiloru greci Bock, z. Sophokles Antigone
184H, p. 226.-Heslod, Se. H. 144 seq. descrierea sicrpelui pe scutuln lui Herakles. Ersch u. Gro-
ber, Encyclopaedie sub Drachen als Fahncn.
(463) Vedi mai la vale 42.
(464) Pe tab. lit. Q fig. Nr. 1, tab. 1, tab. lit. X, Nr. 2, si mai departe 4!, se afla reprodusn ba
laurnlu enormu cu capulu de lupu destina tu prin turii.' selle a baga groaza in sirurile iuaroiciloru.
Elin arnintesce fiintiele fantastice d'in povestile si baladele poporului romanu , fiintie cari sub
nume de Balauri au trupu de sierpe si grain omenescu, si carii, candu se lupta cu vitejii Feti
frumosi , se lovescu cu ei in lmzdugane, ear cando alungu vrl\ ua prada, o alungu cu na falca. 'n
ceru si cu una in pamentu. Auso ei snntu invinsi de cotra Feti-frumosi si taieti in
multo bucati carele cerca a se impreuna pene ce a.sfintiesce sorele. (V. Alexandri, Poesii poporane,
p. 12). Cf. Ballades et chants populaires de la Roumanie, recueillis et tradnits; avec une intro-
duction par M. A. Ubicini, Paris 1858, p. XL.- Sebott, Walachische Maerchcn p. 295. --Gren-
Tille Muray, Doine or the national songs and legcnds of Roumania, London 1854 p. 137.
(46a) VII, 3, 5.
(466) Cass. Dlon. 1. LXVII, 10.
(467) Cellu pnciuu Iordanis rapporta despre pontificolc Comosicus (intre 57 si 23 a. Chr. dupo
calcnlulu lui A v. Neue Jahrb. f. Philol. und Paedag. 85, ( 1862) p. 143) co era rege
si pontifice totu ua data. Iordan. de rebus get. c. 11 : cdacedente vero Diceneo paene pari ve
neratione habnere Comosicum, quia nec imparis ernt solertiae. Hic etenim et rex iUis et pontifex
ob suam peritiam habebatur. Roesler; Bumaenische Studien, Leipzig 1871, p. 58 presnppune co
reunirea sceptrului cu carjea poutificale detora.ta. lui Comosicns n'a incetatu .de cotn cu rennnciarea
lui Duras de la eoron'a regatului in favorea unui resboinicu, lui Decebalu, Duras numai
pontifice.
www.cimec.ro
31S9 ..
st'a o constataramu deja. la Geti, vorbindu despre cast'a sacerdotale a Ctistiloru (468).
Flaviu Josephu (469) atesta acelasi lucru la Daci intr'unu pasagiu in care vorbesce
despre ua secta (de siguru numai form'a corrupta. a cuventului (470)
ce-o compara Esseniloru, si ai carii membri de peste patru mii duceu ua viatia as-
cetica, celibatara, se occupa cu agricultur'a, nu cunnoscea proprietatea, t6te la den-
sji fiindu in communu; toti fiindu egali, si nimeni, saracu seu 11clavu. (471)
Rolulu preotiloru daci se intiellege mai bine ne amintimu co cultulu dacu era
orientalu, unu cultu thraco-phrigianu. In cultele orient&le preotulu este unu interme-
diaru necessariu intre omu si divinitate; fora ellu nu se p6te face nici ceremonii, nici
sacrificii; ua inriurire continua asupra credinciosiloru se esersa de densuln ; caci
ellu cauta a castiga sufletele, a desvolta in elle ua ardiet6re devotiune; 11i pentru
trae9ce depar-te de lume, isolatu , renunciandu la totu , si nevoindn a ave
grije de catu de lucrurile divine. cUnii mergu, ne spune ucu autoru (4 72} pePe
a beuturi ca sa se lipsesca singun de virilitatea
Lucianu, descriindu unu templu celebru d'in Asia, unde preotii dedeu spectacole
pioase, adaoge co pelerinii, cari alergu acolo cu miile, inainte de a pleca, isi radu
capulu si spra,ncenile; pe totu drumulu nu beau de ca tu apa si se culca pe pamentu.
Unulu d'in preoti se sue de doue ori pe annu in verfulu unui phallus de trei-deci sfan-
jeni, si remane acolo siepte dile intregi, fora sa d6rma. cPoporulu este incredintiatu
cco aoestu omu, d'in acelu locu inaltu, vorbesce cu dieii, si co acestia asculta de a-
cpr6pe rugaciunile lui. Pelerinii ii aducu, unii auru , altii argintu , altii arama. Ei
cdepunu aceste ofrande inaintea lui, si se retragu spunandu-si fie-care numele sen.
c Unu .al tu preotu sta acolo in pici6re si-i repeta nu mile, si candu ellu le-a auditu,
cse r6ga pentru (473)
Acestea ne potu da ua idee de ce pute fi abstinenti'a si viati'a ascetica a castei
sacerdotale a Daciloru. Midil6cele cu cari isi sustin ea autoritatea era dogma si filo-
sofi'a, intinderea relativa a cunnoscintieloru, si organisatiunea loru puternica, regu-
lele severe alle disciplinei, in scurtu : unirea, solidaritatea, ascultarea de unu sin-
guru capu, pontifice-profetu, si !nstructi.unea, - ecee secretulu influentii loru. Sin-
( 468) V edi mai susu.
(469) Antiquit.Judaice XVIII, 1, 5: 'Ecrcrr
1
vo[ oEouoEv mp"ljAhyp.Evrl<;, <in' (J-:t p.:l:Atcr:o: r1p.y<pEk
or;<.; :o1<; IIoAtcr-;o:1<; AEYOfLEVOt;, Cf. Lucian, Scyth. ed. Reiz. t. 1 p. 859. (;olumel1a VII 2.
(470) Pentru etymologi'a. cuventului vedi mai susu, partea II, cap. VIU 14. Strabo n'are dreptu
a se indoui despre institutiunea Ctistiloru la Geti. Cf. Rocsler, Das vorromische Dacien, Wien
1864.- C. de la Berge, Essai sur lt regne de Trajan, Paris, 1877 p. 31 esplica prin affinitatile
religiunei Getiloru cu orphismulu, opiniunea anticiloru despre puritatea moraTUriloru acestui po-
poru.
(471) Roesler, Rumaeteisehe Studien, Leipzig 1871. Ukert, Skythien, ""eimar 1846 p. 610.
(472) Servlus, Aen., VI, 661.
(473) J.uclan, Dieitia Sy1iana., 28. Cf. G. Doissler, la religion rotftaine d' Auguste aua: Anlo
nins, tome premier, p. 400, 402 (Paris 1874).
www.cimec.ro
guri interpreti ai vointiei dieiloru, cu cari se in dese rAlatiuni, nici-unu sacri-
ficiu nu se pnte fa_ce fara densii.
Deco obiceiulu barbaru allu sacrificiiloru umane, legatu strinsu de adoratiuma
lui Zalmolxis, a continuatu multu timpu la Daci, nu resulta d'in nici-ua fontana is-
torica. Re pare anso co acellu obiceiu nu s'a parasitu multu inaintea lui Deceneu,
caci la Rom'a chiaru abia deco cu anulu 97 inaintea erei n6stre, immolatiunile ome-
nesci fura oprite ( 4 74). Ca tu pentru prisonierii de resboiu, destinati mai d'in nainte
la morte, ca victime alle dieiloru, vedemu pre Column'a lui Trajanu femeile dace,
myrmidonele pote saba.zice, cu faclii aprinse, cu fetiele selbatece, cu sufletele infla-
carate si io e-xtasu, ardiendu de vini pe capu Ri pe umere pre prisonierii romani (475).
N'amu ave ac( ore representate sacrificiile umane lasate de mai 'nainte in uitare, si
redesteptate acum in momentele_ supreme de viatia si de morte alle poporului, candu
lips'a ajutorului dieiescu era mai simtita, si adoratiunea dieiloru mai ardinte?
A fora de sacrificiile impuse, la Daci, ca si la Geti si Cel ti, ca la tote poporele cari
aveu ua religiune vivace, ua credintia puternica ce se adresa inimei, si era capabile
a face pre credinciosu sa sufere si sa m6ra pentru dens'a-, era in uu si sacrificiile
voluntara, provocate de exaltarea bucuriiloru unei lumi viit6re, si de beti'a marty-
rului.
Regii daci, deco credemu unei notitie a lui Suidas luata d'in scrierea perduta a
lui Criton (m!'dicul11 lui Trajanu pe care ilu insocise in resboiulu da{'ie,u) fsttxtX , se
dau si la vrajitorie si magie, ca sa faca pre poporu sa li se suppuna, si ca sa 'i in-
sufle temere de diei (476), caci minunatulu si totu ce privesce cunnoscerea dostinu-
lui, au totu-dea-un'a actiune mai durabile asupr'a multimei de catu dogmele calle
mai inalte.
Despre templPle si altarele Daciloru nu avemu nici ua sciintia. D'in relatiunea
lui Stra.bo asupra muntelui Kogainon, in care se retrasesera Za.lmolxis si Deceneu
resulta cellu pucinu co Zalmolxis-Sabazius se-adora pll munti, ca si in Thraci'a. Dero
unde va fi fostu Kogeonulu, loculu de rugaciune si asilulu profetiloru daci si geti ,
nu este cu putintia a decide. (477)
(474) Pliu, H. N. XXX, III (1): DCLVIIo demum anno Urbis, Cn. Cornelio Lentulo, P. Lieinio
Crasso coss., senatusconsultum factum est ne homo
(475) Vedi tabl. V.
(476) Soidas s. V. (Fragm. hist. graec t. IV, 374): cKphwv i.v -::o!, rml!.OL> '?'1<7tv, o!
OE paatAEt> -:wv rE"I:WV <iltO:'?J Xctl XIXt IXU"I:OL>, E'jlt
Aeestea fora indouiala se reducu la aceiasi fontana cu care s'a servitu Strabo VII , 206 care
dice : 17V!J-"P"''"EtV OE "I:OV Be<atAEct opwV"tiX -;ou, <iv&pwr.ou, r.poaizov"I:<X> l':OAU ltAEOV 7i:p6-
,:,, '" r.poatO:yfL"'" .'l-Ewv.
(477) Vedi mai susu partea. Il cap. IX, nota 37. - Notamu anco co: printre monumentele figu-
rate d'in regiunea Ormeliei, in Pisidia, se afla si unu altaru circularu aprope de Sazacu, pe un'a
www.cimec.ro
861
Urme de altare dace aru trebui ansa sa se in Daci'a, cre-
demn d-loi C. Bolliacu, care numai de la Sinai'a preste munti pene la Pestera nu-
mara trei asemenea altare, si unu allu patrulea, in flUsu de Cozia, la petr'a ce se
dice messa lui Trajanu, in prejm'a. carei'a d-sea spune c'a afiatu jumetatea unei
mumie seu divinitati egyptene forte frumosu sculptata in porphyru si plina de hiero-
gliphe (478). Cu t6te acestea d-sea nu ne areta. in ce consista acelle altare, si de ce
anume le numesce dace. - Unii scriitori (479) vedu pe Column'a trajana., anume in
acei taraci rotundi de aa marime considerabile de pre baso-reliefulu reprodusu pe
tab. II (480) niste monumente religi6se, idoli ai cultului primitivu dacu, unu altaru
nationa1n care aru aminti Stoneheng langa Bath, de care vorbesce Nielsson. Al-
tii (481) iau acele haroe dreptu obelisce 'naltiate pre mormintele dacilor11 C'idiuti
in lupte; altii in fine (482) dreptu pyramide renduite doua eate doua, symbolulu lin-
gamulni, pentru co Dacii crediendu in sierpi erau adoratori lingamici, c1te si trele
opiniuni ce nu au nimica siguru in sprijinulu loru, pe candu mai naturalu este a vede
acolo inceputulu unei constructiuni 6re-care.
Mai multu suntemu inclinati a presuppune co in capitala, palatulu regelui se
cu prytanele greM, cari se scie co fon a fi temple ( 483) erau adevarate sanctuare. ( 484).
d'in earui'a se representa ua femeia, iar pre cea-alta unu aierpe cu bnce mari ,
Dupo acesta emblema se p6te raporta monumentnlu la cultulu lui Sabazios. Vedi Bulletin dt Cor-
respondance he/lenique, I p. 369.
(478) Trompetta Carpatiloru, 9 Septembre 1871. Ua asemenea momlia cu hierogliphe nu am
gassit-o in ollectiunea d-lui Boli acu.
(479) Frohner, La Colonne Trajane, 1865, p. 93. (In editiunAa cea mare, Nr. 16, pl. 50-51
d-sea pare co renuncia la acesta parere). W. Neumann, Die pfahlbauten auf der Trajanssaille, in
.Ausland, 1867 Nr. 27 (Philologus, t. XXVI, 73J): Hinter BilJe fesselt das Auge eine an-
dere Scene, der Kaiser Trajan steht, in Betrachtung versunken, vor ei ner seltsam geordnetdn Grupe
von Steinsaiilen in denen wir ein Natiooalheiligtum der Daier werden zu erkenen h ben, uud die
uns stets an das vor etlichen lahren in diesen Bliiter nach Nielsson behandelte Stoneheng bei Bath-
erinnert baben.
(480) La Colonne T1ajane, .ed. FiohlUlr, pl. 50 si 51.
(481) Ciacone si Fabretti Syntagrna p. 18: et sepulchra cum obeliscis, Dacorum forte qui in
proelio ceciderunt.
( 482) J Hanpt, die dacische Kiinigs-und Tempelburg auf der Columna Trajana, iu Mitthei.
lungen der K. K. Central Commission Erforschung und Erhaltung dsr Baudenkmale, 1870,
Wien, p. 142 . cDie Anhiioger der Drachen wareo ofteni.Jar so wie iibuall Lingamsdiener, was in
den Liedern so eingekleidet wird, dass die heidnischen ihre eigenen heirathen wol-
1en, auch ne ben der Mutter. (Auch it11 Umkreise der dakischen Burg erscheinen je zwei Pyramiden
neben einander. offenbar das Symbol dee Lingam. Die unersiittliche geschlechtliche Lust der Ge-
ten, Dakeu wird ausdriicklich von den Al ten hervorgehoben, sie bat sich noch auf ihre Nachkom-
men, die
(483) La Rom'a regia (palatul a regelui Numa) era in strinsa relatiuue cu templulu Vestei; la Ma-
cedoneni se paro co cas'a regale se confunda de asemenea cu prytanea greca. Vedi Renzey,
Un palais grec en Macedoine, Paris, 1872 p. 14 seq.-Itlem, Mission archeologique de Macedoine.
(484) Despre vase si alte obiect& de natura sacrale, aflate in antic'a Dacia, si cari s'ar pute rap-
port& la Daci, vedi mai departe cap. XII.
24
www.cimec.ro
IV. t:ivile, politite si militare.
!. Geti.
35
Assupra guvernului si organisatiunei sociale a Getiloru suntemu si mai pucinu
informati. Cellu d'anteiu autoru care vorbesce despre regii geti este, dupo cum ve-
diuramu mai susu, Plato, care numesce ca atare pre Zalmolxis (485). Notiuni mai
sigure aflamu in timpulu lui Lysimachu, despre Dromichaetes ce se pare co insusia
puterea absoluta si henditara peste totu poporulu getu ( 486)' pre candu anii ca
Oroles, Dapygis, Zyraxe, Dicomes, erau mai multu niste capetenii usurpat6re pute-
rei monarchice, si domnitori peste ua parte numai d'in tierr'a Getiloru. ( 487)
In capulu classei sacerdotale se afla marele pontifice , organu allu divinitatii , de
la densulu crediendu-se .co vi nu civilisatiunea, virtutea , si tote bunurile, nisce
daruri imediate alle Cerului. Preotii aveu si atributiuni politice; cellu pucinu ve-
demu co ei se ducu inaint('a lui Philippu regele Macedoniei ca sa incheia pace, pe
candu despre rege nu se face nici-ua mentiune ( 488). Ei se alegeu d'in class'a res
boinica, puternica si bogata a nobililoru (489) numiti p6te ca la Thraci (490)
adica luminati, pre straluciti:t.-Poporulu de rendu, suppusu orbesce preotiloru,
nobilimei si regelui, era lipsi tu de ori-ce dreptu, si redusu la ua conditiune aprope
servila. Pe langa poporulu propriu se afl si starea sclaviloru forte numer6ssa, caci
cu densii se facea unu commerciu insemnatu in Grecia si tierrile vecine (491). Zu-
gravina fetiei si a corpului obicinuita de sclavii geti constituia deosebirea intre den-
(485) Ohartn. 156. D : Z(:p.ol.e,, b fle<atau;, &ao; o)v, ).iyet. Cf. de reb. getic.
c. 5 : in prima parte Scythiae -- Filimer regem habuisse noscuntur, in secundo, icl est Daciae,
Thraciaeque et Moesiae solo Zamolxen. Memnon. c. 16. Strab. VII. 302, 315.
(486) Dlodor Slculns XXI, 20-22; Plntarchns, Demetr. c. 39; Pausanla J, 4.; Polyiin,
Stratag. f. 25. Jnstin. XVI, 1.
(487) Strabo VIII, 21)8. 303. Dlon Cassiusl. CI.- Trogns Pompelns epit. XXXII.-Plutarch,
Anton. c. LXlll.
(488) Joroandes, de reb. getic. c. 10, dupo marturi'a. lui Dione Chrysostomu : Philippo urbem
quandam Moesiae oppugnanti sacerdotes Gothorum aliqui, illi qui Pii vocabantur, subito patefac-
tis r-ortis cum citharis et vestibus caudidis obviam sunt egressi, paternis diis, ut sibi propitii Ma.-
cedones repellerent, voce supplici modulantes. Cf. Uessel, de rebus Geticis , Gottingae , 185-t
p. 20, 56.
(4!!9) Herodot, IV, !15. - Strabo, VII, 296 indica capetenii pe langa. regi : :to:pO. -.o1;
1:w l3-m.
(490) Hesycblol!: li?4aao:t .;; fl?ia<; Despre etymologi'a. cuventului vedi
partea II, cap. VIII, 14.
(491) Strabo, VII, 304; Galenns de Mtur. facult. r, 17. Schol. ad Arist. Acharn 231. D'in caus'a
acestui commerciu numele si Davus si Geta se intrebuintiadia adesea ca numi
de sclavi in comediile mai noui attice, si in alle lui Plautu si Terentin. Cf. Beasel, ch rebus Geti-
cii, 67-69.
www.cimec.ro
aii si cei nobili (492), pe candu d'in contra la Thraoi ( 493) Daci (494) si Agathirsi ( 495)
ea era unu semnu allu nobilimoi.
86
Moravurile in genere alle Thraciloru suntu in comparatiune cu caracterulu Elle-
niloru, fora indouiala, moravuri alle unui poporu barbaru. Acest'a resulta mai anteiu
d'in positiunea familiei la Thraci : polygamia (496), vinderea feteloru pentru mari-
( 492) Artemldorn&, 'OvEtpoxp. ). 8. E<l'tL'(ov-::o lt1Xpix 't01<; o! Euyml<; ltiX10E<;, lt1Xpix -:;o1<; rs'tiXt<;
o! llolil.ot,
(493) Berodot,n V, 6 : XIXL -:;o Eatlx.lJ.IXt EUYEVS<; Y.E'xpt-::IXt, 'tO o'i<a-::tX'tOV iym<;.- Artemidorus 1. c.
acelasi obiceiu la Albanesi vedi Jirecek, Geschwhte der Bulgaren. Prag. 1876, p. 62: cBei
Thrakern und lllyrern hat sich das sebr eingebiirgert; noch heutzutage Zitlrt der al-
banesische Kriegsmann die mitunter auch die Brust, mit eingeiitzten Zeichen. Cf. R.
Roesler, Rumiinische Studien (Leipzig 1871) 53 seq.-Forbiger in Pauly, Realencyclopiidie VI. 2.
p.
(494) Plin. h. n. XXII, 1, 2. Cf VII, 11, 10. Cf. O. Pesebel Gesch. der Entdeckungen p. 456.
(495) Vergi(. Aen. IV, 146; Comp Heyne ad. 1. c. et Exc. II. - Pomp .Mella II, 1, 10: cAga-
thyrsi ora artusque pingunt : ut qnique majoribus praestant, ita magis, vei minus : caeterum iisdem
notis, et sic ut ablui nequeant.
(496) Ho rodotn, V, 5 : EX.Et yuviX1xiX; [xo:a-;o; ::oAJ.:X;. Cf. Strabo VII, 3, 4 p. 297. Ar-:tan (fragm.
III 504) atribue introducerea polygamiei la Thraci unui rege allu loru Dolonkus ,:,, ivEx rr.oAI.wv
rr.oAAou<; ex.otEv rr.IX1oo:,,- Proba de licenti'a in care traiau femeile thrace nemaritate este si urmat6-
rea inscriptiune aflata in Thraci'a (ap. Heuzey, Miss. arcb. de Macedoine, p; 137), si care este intere-
santa d'in mai multe puncte de vedere :
T APCAEBYZO'( BP
B FCUPO TtT<L: p1
NQETWTT
unu calaretiu dandu cu suliti'a.
EX(jYC
KA IT APt' A.CTTATP 1
I<AlMHTPIMEArtl::..

N
T&pao:<;
( ?) rr.porr.o.; (?) 'Ox.p1-
vo.;, iwv
BIS'(o.; XIXL Bd{)ou,
xo:l T <ipao:<;, rr.o:'tpl
xo:t fL'Il'Pt
yv1olot<;
1
fLV7j[fL ]'Il,
'X. ciptv
1
inol[ 'lj]o( IX Jv,
www.cimec.ro
tatu H97), obiceiulu parintiloru de a'si vinde copii, ca sa. fie dusi si tra11.sporta.ti ori-
unde ( 4:98), cum si de a. lasa in voi'a loru pe fete sa. umble cu ce le placeu ,
de si cassat"rite se tineu sub mare paza de cotre socii loru ( 499); obiceiul u de a se
ucide, murindu barbatulu , cea mai favorita d'in fostele selle femei, :-Ji a'i ngropa
impreuna (500). Proba. co la Geti polygami'a era si mai intinsa de cotu la ceillalti
Thraci, suntu urmatorele versuri rapportats de Strabo diotr'ua comedia perduta a
lui Menander (501) :
Ot 8pt+'X.Et;, (.LcXAlO'CIX o'o(
'H(.Lstt; &nlivtoov-
- OU orp6op'
'Eottev-
Kai (.Lt'l!.pov tij<; 11spl. tat; tHl-ljot tdr. nocpaostj(.Lc:tta
-fot(.LEl jdr.p fi(.LtiiY sfc;;, 00 OE'l!.'
Evosxcx rovat'l!.oct;, oroos'l!.ci ts -rtvst;,
Av 'tS'C'CCXpocc; dY'tE tf>xot
tit;,
otYO(.L!pOt;, ollts S1rl'l!.ClAElY av toto hst.
Tcx&tot jdr.p O(.Lo1-orsttoct 'l!.oci napa tliiv
cToti Thracii, mai cu sema anso noi cestia, Getii,-caci me mlndrescu de a apar-
tine nemului Getiloru-snntemu in moralitate nu togmai mustra ... :.
cTarsas, fiulu lui Byzos ..... originaru d'in .Okhra (?) mortu in varsta de 80 anni.- Byzos. Bitbys
si Tarsas au inaltiatu acestu monumentu tatalui loru, ca si mumei loru Melgis, ca sa consacre me-
mori 'a parintiloru loru
Grij'a ce au cei trei fii ai lui numile loru indica lamuritu co snntu Thraci- de a numf
legitimi pre parintii Iora, se esplica numai, cum observa d-lu Heuzey , prin desordinca ce esista in
fa miii ile thrace.
(497) C:usatori'a era ua afacere de comerciu, cum ne spune Herodotu V, 6: barbatii cumpara
femeile de la ta.tii si mumele loru cu mare summa de bani (ti>viov-::at '"' yuva1xa> r.apa iliv
X.PtJP.O:wv p.<y0:Awv), iar Xenophonte (Anabasis 2, 38! rapporta singuru propunerea ce-i facn
regele Odrysiloru Seuthes: Eu iti voiu da tie, o Xenophonte, ua fata, si dCco ai tu vre-ua. fata,
voeacu s'o cum peru de la. tine, dupo obiceiulu thracu. oe, w xo:l &uio:-::ipo: owaw, xa't ii
"'' aol i:a-;t &uyh'l)p, ApC!':;,['l' Accst'a probeadia si polygami'a, caci Seuthes mai 'na-
inte se casatorise cu mum'a fetei, ce era s'o ia Xenophonte.-Pomponin Mcla II Nuptnrae vir
gines non a parentibus viris traduntcr, sed publica aut locantur ducendae aut veneunt. Utrum fiat,
ex specie et moribus causa est. Probae formosaec1ue in pretio snnt : caeteras qui habeant., mercede
quaeruntur. Asemenea Sollnus c. 16; despre Babyloneni si vedi Herodot I, 196.
(498) Herodotu V, 6 : ir. '{Eayoy1j.
(499) Idem.
(500) Herodoto V, 5. - Stephonos Byzaut. v. f<-::io: : oe fniliv o tr.tarriEttv
'=ti' <ivopl. Despre acelasi obiceiu la Indieni vedi Fr. von Hell vo.ld, Culturgeschichte in ihrer natur-
lichen entwicklung bis zur r;egenwart, 1, 184 (Augsburg 1876, ed. Il), la Teutoni, Val. Max. VI, 1;
la Wendi (S. Bonifac. Ep. ad Ethelbald) la Heruli, Procop. B. Goth. II, 14.
(501) Strabo VTI, 296. Comp: Enst. ad Dion. v. 304. Despre Menander vedi Otfried Mtlller,
Hutoire ck la Litterature grwzue, tra.d. K. Hillebrimd, II p. 454, 464-470 (Paris 1865).
www.cimec.ro
81:15
<Si pucinu mai josu ellu da probe despre necumpatarea loru :
Caci nici-unulu dintre noi nu se ins6ra, fara ca se nu ia diece, unsprediece seu
ua duzina de femei, si une-ori chiaru mai multu de c:ttu a tata. Mo:-e unul u, allu
carui numeru de femei n'a trecutu peste patru seu cinci, atunci densnlu se tine pe
pamentu de unu omu nenorocito, care se duse fora placerile femeesci, fara hora nup-
tiale.:t
cAcestu obiceiu este confirmatu si prin matturi'a altora.:t
Poetulu negresitu se serva aof cu hyperbola pentru a ridiculis moravurile poly-
gamice alle Getiloru, anso nu avemu nici unu cnventu a ne 'ndoui despre veracitatea
faptului, mai cu sema candu aeest'a se gasesce eonfirmatu si de alti scriitori vred-
nici de cred in tia, Strabo (502), Hecateu Milesianulu (503), Heraclides, care ca ce-
tatianu al1u Odessei er in positiune de a cunn6sce bine moravurile Thraciloru, si
mai cu sema alle Getiloru invecinati (504), Euripide (505), Eustathius (506) etc.
Cu t6te acestea, asta destrabalare de moravuri cata sa destepte ua reactiune in
cast'a puternica a preotiloru, seu in ua secta religi6sa numita Ktistai seu Kapnobatai,
cari trai fora femei, liToYot, si duce ua viatia ascetica (507) silindu-se a biciui si a
indrepta cu essemplulu vitiile ruinat6re alle poporului.
Femeile gete treceu de forte superstiti6se si devota; elle organisau sarbatorile
si rugaciunile publice (508). Occupatiunile loru erau mai multu: lucrarile campului
si macinatulu, de catu lucrurile casnice si tiesutulu (509). Positiunea loru inferiora,
apr6pe servila facia de barbati resulta si d'in urmat6rea. notitie ce aflamu la Jos-
tinu (510): Getii sub Oroles purtandu-se forte reu ntr'una d'in bataliile cu Bastarnii,
regele a poruncitu c barb1tii, spre pedepsa pentru lenea loru, sa se culce de aci ina-
(502) 1. c.
( 503) Fragm. 144 : Orasiulu Cabassis este ";OV A1p.ov XIXl O'Uf1'?WVe1 XIXL 'tOU
D..r.'t; 'tWV IXxOA<XO'Lq<. Cuvintele ";OV A1p.ov conferite eu mentiune& lui Thucydide (II
96) : rt'tiXl 'tOV A1p.ov etc., probeadia co e vorba aci despre Geti.
(504) Heraclides, Pont., 27. p. 17 ed. Koeler, dice despre Thraci: '(1Xp.e1 gxiXa"to 1:pe't; xa:\ 'tEaGx-
pa:;, e!al of: o'l xa:l 'tptixov-;IX, .;,, 8-ep;r.IXIVIXt; xiXl ix r.eptouala:; o! y.Xp.ot xiXl ix r.ept6oou mlvetatv
1Xir::IX1>, XIXl AOUEl XIXL oto:xo,ve1.
(505) Andromach. v. 217:
cE1 o'<if1'?l 8p71xw; yijv
cupiXVVOV eay,_er, itvop'
1
'{v' EV f1Epet )..{y,_or,
o1ow'lt r.oAh1> e1; p xotvoup.!vo;.
(506) Eustathlus ad Dyoniso& v. 304 numesce pe scurtu pre Geti r;nJ.oy:.biXtot,
(507) Poaldonlus ap. Strabo VII, pag. 296.
(508) Strabo VII pag. 297. Cf. Herodotu VII, 111.
l509) Ovidiu, Pont. 3, 8, 9 despre femeile gete d'in Dobrogea :
Femina pro lana Cerealia munera frangit,
Subpositoque gravem vertiee portat aquam.
Cf. Berodotn V, 12 despre femPile peoniene : aEuC.aa:v-:e> ,;,, Ely,_ov ipto-co.: ir.' !J8wp l-
r.&p.r.ov ir.\ 't'fi xe<p1XAf ey,_cuaiJ.v lliXL lx 'toi:l 'lr.r.ov ir.D..xouao.:v lliXL )..!vov,t
(510) 32, 3.
www.cimec.ro
966
inte cu capulu in loculu pici6reloru candu voru dormi, si sa faca femeiloru loru t6te
serviciile ce densAle insesi pene aci le facusera. mesura umilit6re remase in
vig6re pene ce Getii stersera prin vitejia loru rusinea patita. (511)
Despre preliminarile si formalitatile cassatorieloru gete, ca si despre obiceiurile
de la nascere si immormentare, scriitorii vechi nu vorbescu anume (512). Herodotu
rapporta numai, dupo cum am mai spusu, co la Thracii Trausi, se nascea unu
copillu, rudele tote adunate plangeu in juru-i; numerandu relele si suferintiele calle
multe lumesci, unu obiceiu ce 'lu gasimu pene adi la Romanii d'in Macedoni'a (513}
si la Litvani 1 514) ; iaru despre immormentarea la Thracii cei bogati, acelasi au-
toru dice (515) co dupo ce se expunea mortulu in timpu de trei dile, mai anteiu ilu
apoi taiandu totu felulu de victime in stralucita ospetie, ingro-
pandu cadavrulu arsu seu nearsu, si naltiandu d'asupra-i ua movila, dupo care
multime de esercitii.
In capitolnlu XII vomu vede deco movilele mortuare d'in Romani'a sapate si
cercetate pene acum, potu sa arunce vre ua lumina sigura asupr'a modului de immor-
mentare la Geti. (516)
37
Resboiulu si pred'a era ocupatiunea cea mai de predilectiune a Getiloru (517) si
(511) MUilenhof. Encyclop. v. Erscb und Gruber, art. Geten, p. 456 rapporta faptulu la Getii
d'in Hemns; Riisler, Rumanische Studien, 23, la cei d'in stang'a Dunarii. - P6te co indetorirea
barbatilor! d9 a servi pre femei probeadia co in vre ua batalie elle voru fi incuragiatu pre barbati
si-i voru fi opritu d'in fug'a loru, cum acelasi luoru ni se rapporta despre femeile Ambroniloru,
Htlvetiloru (Plutarchu Mariusl9, Ceso.r 18) si Galliloru d'in Asi'a-mica (Eustath., fliad, VI, v. 81),
(612) Este probabila co celle ce raporta Mella II, 2 despre ucidere. uneia d'in femeile gete
la m6rtea sociului loru, si alte trasuri despre Geti suntu imprumutate de la Herodotu V, .3-10,
si apl,cate pe nedreptu p6te asupra Getiloru, caci Herodotu observa obiceiulu uciderii unei femei,
la Thracii Crestonei. In acestu sensu, Scbott si Sybel, Allg. Zeitschrift fur Geschichte, berausg.
A. Scbmidt, b. VI, Berlin 1846, p. 526. - C. de la Berge, Essai sur le regne de Trajan, Paria
1E77 p. 32, not'a 8. .
(513) D. Bollntioenu, Calletorii la Romanii d'in l!lacedoni'a, Bucuresci.
(514) ttoesler, Rumiinische Studien.
(51&) Herodotu V, 8 : Ta:<fi:Xl oi -ro1at EUOO:tfLOat CltUt'WV E1a't eliOt p.Ev npo-rt3-e4at t'OV Vt-
xpov, )((XL 11:(%'/'t:Qt(X Euwx.t'ov-ra:t, ll:pOKAa:llaotv-rt; xpwt'OV. Eli:Et'ttV oi. 3-cimouat
'i Yi1 X. WfLO: of: X. 'tt&i1at 1tCit'I'I:OlOV, iv -..it fLiyta't:IX itt&'Aa: -ri&t-ra:t Ka:'t:Ct 'A6yov
fLfV epljiKwv E!a't clioE. Cf. XPnnph. Hellen. 3, 2, 5 despre Odrysi : 3-ct<}(%'/n;
ia:u-rwv Ka:'t xo'Auv o1vov tKr.iov-rE; in - Asemeni ospetie funebre, aceMsi cu poman'a d'in
S&rubat'a mortiloru,- obiceiu ce se tine pene adi in tierrile romane, in Rumelia, Thessalia, Bulga-
ria- aveu locu in fie-care annu, pentru care se asicur mai d'in 'nainte anume venituri spre acepe
rirea cheltueliloru necessarii. Vedi Heuzey, Revue archeologique VI, (18G5) p. 449-640. ldem,
Miss. mch. de Macedoine, 150. Ueber Brumalia und Rosalia 373.
(516) Despre movilele mortuare respandite in Peninsul'a Balcanica, vadi Hochstetter si Bone,
in Mittheilungen der anthropologischen gesellschaft in Wicn 1 (1871) 93-100, 156-158, - C.
llrecek, Geschichte de1 Bulgaren, 53-55.
(517) Ovld, e:x: Pont. 1, 5, 66, IV, 8, 54. 13, 22, III, 5, 28. Trist. V, 1, 46. S, 22. - Horat,
www.cimec.ro
S67
in acela11i timpu unu midilocu de esistentia. Soldatulu thracu (518) la capu ua
caciula tiutiuata de pelle de vulpe trasa pe urechi ; peste corpu ua tunica pene la
genuche, si d'asupra-i, ua lunga mantia de resboiu diversu colorata (519) iara la pi-
ci6re unu felu de cisme lungi pene la genuche imblanite cu vulpe (520). Nu se scie
deca acest'a era si costnmulu militarescu allu Getiloru; aneo deosebirea nu puM sa
fie mare. Thucydide vorbindu despre Getii d'in drept'a Dunarii observa co ei au ace-
Iesi arme ca si Scythii, si co suntu toti arcasi calari (521). Ovidiu de oi-i
arretta calareti iuti (522), aruocaodu in deratu in fug'a calului (523) d'in cord'a de
vena de calu a arcului (524), sagetile usiore pe care le iuveninau dupo obiceiulu
matiloru (525 ). Pe laoga Ia oei (526), sulitie (527) maciuci (528) si sabii (529) ei purtau
Od. III, 24, 1. Adrian, Epigr. 1. Anthol. ed. Jacobs, t. I, p. 294 : Appian B. Citi. II,
110.- Despre Thraei Cf. Herodot V, 6.
(518) Herodotu VII, 75 despre Thracii d'in armat'a lui Xenes, co purtau mantia de Tulpe;
peste pulpa si in pici6re pele de cerbu; ca arme : scutu, lancie si pumnalu. Compara Xenophonte,
.d.nabas. VII. IV. 4, care vorbindu despre ua iarna rigur6sa in Thraci'a, d'in care causa la multi
Greci d'in armat'a sea le degerasera nasulu si urechile, dice co atunci se vediil lamuritu de ce
Thracii puneu in eapu pene peste urechi caeiuli de blana de vulpe; de ce purtau tonice lungi pene
peste pulpe, si mantale lungi pene la pici6re : col !lr.'t ':IXL' XE<;iilA<Xi<; <;iopouo1 xa;l ':oi,
tilol , x<X't z.m'tlv<X<; ou p.ovov 7tEpl -.o'L<; cr.ipvo1; x<XI r.Ept ,o., p.1jpok x<XI p.(.(pl i7t't twv
1r.::wv f.y,_ouo1v, <i).).'oo
{519) De aceia Aeschylus vorbindu despre pupaza dice co ea porta ua tunica militara thraca.-
Aristoteles : mEpa,bv Ev 8p4oan iaMjn se pomenesce si intr'unu fragmentu
alin lui Aristophanes ap. Hesychios s. v. I(TtplaV<X.
(520) era euventulu egyptenu pentru vulpe (:!.).o'.r.,e) imprumutatu si de Tbraei. Vedi
Schol. ap. Lyeopb. 771. 1843. Costumulu Bacehantineloru in Thraei'a se numia totu
Vadi mai susu not'a 217.
(521) II 96. Cf. Polux. X. 14. 0Yid. ex. Pont. 1, 2, 85.
(522) Ovidiu, Epist. I, 2, 84. 1rist. III, 10, 55.
(528) Obieeiulu de a arunca ind.eretu eu sagetile era communn pop6reloru orientale, Pe.rthiloru,
Persiloru, Sarmatiloru. Vedi tabell'a III.
(524) Ovidiu Epist. l, 2, ?5. At se}llel intentus nervo levis arcus nervo Cf. Luaau.
Pha1s VIII, 221.
(525) Ovidiu Epist. 1, 2, 25 : Teeta quae rigent fixis veluti vallata sagittis.; ib. v. 88 : dant
illis e.nimos arcus plenaeque phe.retrae; Ex Pont. III, 1, 26: Tinctaque mortifera tale aagittae
madet; IV, 9, 84 : Sintne tinctae serpentis felia sa.gittae; Comp. Ere. Pont. I, 2, 18. 85. 89. I,
8, 6, III, 8, 10. IV, 4, 52. IV, 9, 75. Trist. III, 10, 63, IV, 10, 110. Trist. V, 7, 12 :
cln quibus ast nemo, qui non coryton et arcuo;n,
Telaque viperao lurida Mie
Comp. Horat. Od. III, 6, 16. Sll. Itai. Pun. I, 324. Claudlan. de tert. Com. Honor. 28. -
Serv. ad. Virg. Aen. X, 169.
(526) Ovidiu I. 8. 137 : Pognabant jaculis dum Thraces, Jazyges
(527) IV, 94 Unu felu de lancia lunga se numia in limb'a thraea Auupr'a
etymologiei cuventului vt>di mai susu partea Il, cap. VIII 14.
(528) Xenophunte, Anabas. VII despre tierranii thraci esiti cu maeiuci a sfarama verfulu de
feru allu sulitieloru inimice.
(529) Thracii o numiau ax0:Ap.7j. Asupr'a etymologiei vedi mai susu partea Il, cap. VIII 14.
www.cimec.ro
868
totu-deun'a in drept' a, ca si fratii loru Diii d'in muntele Rhodope (530), unu cutitu
intorsu (531) in form'a hangiarnlui albanesu si numi tu sica (532); iaru d'in armele def-
fensive, se serviau cu scutulu caracteristicu thracu numitu parma, de forma mica,
rotunda seu patrata si pucinu bombata, cu diferite ornamentatiuni, pe care in fuga
ave obiceiulu a-lu inverti in giuru-le si a-lu trece pre la spate (533).
Ovidiu descrie astu-feliu unu assemenea resboinicu (534) :
c Vox fera, trnx vultus, verissima Martis imago :
Non coma, non ulla barba resecta manu.
Dextera non BPgnis fixa dare vulnera cultro,
Qoem vinctum lateri barbarus omnis habet.,
Deco nu Getii d'in campiile Romaniei, cellu pucinu fratii loru d'in muntele Hemus
intrebuintiau si care de resboiu, ce le aruncau d'in inaltime. Elle paru a fi fostu
deosPbite de celle ce se vedu pre Column'a trajana, anume de acelle care cu trei r6te,
avendu nisce c6se si verfuri de feru, despre cari vomu vorbi mai la valle (535). Ar-
rianu (536) rapporta co Getii asverlira d'in verfulu Balkaniloru care armate asupra
phalangeloru lui Alessandru celln
Ei sciau sa apere si sa atace cetatile fortificate, iar intrarile strimtoriloru le in-
tari cu caravana armate. (537)
Modulu de lupta ob!ciuuitu pare a fi fostu hartiuial'a, de si la trebuintia Getii
formau, ca si Thracii, ua ordine de bataia cuneiforma, pre care o invatiasera de la
Scythi (538). Camlu luptau in retragere contra cavaleriei inimice, a.cl alergau res-
panditi inainte, ad se puneu in plut6ne si se aparau, reusindu prin asemenea tactica
a ave catu mai pucine perderi (539). Ei faceu si atacuri nocturne, cunnoscendu .bine
(530) Thocldide 11, 96 : 't"WV opmwv l'I:OAAou, 1:WV <X01:0V6!J-WV, xo:l cit A1ot
xo:Aouno:<, 'Poo6lt1Jv o! o1xouv:> Id. II, 98, VII, 27 ..... 1:wv 8p'!'xwv 1:wv !'-o:zo:<po'!l6pwv -ro<:
yevou> .
(531) Ovidiu, Trist. V, 7, 19 :
Dextera non :fixo dare eultro
Quem vinctum lateri barbarus omnis habet.
(532) Acesta arma nationale a Thraciloru (Valeriu Maximu, III, 2, 12) se compara unei secere
curbate: Glossar. Labbaei: sica 9po:xtxov i::LX<X!J-;;e;. Juvenal 8, 201 fali snpina; Herodotu
o nnmesce : iyzotp1otov O"!J-Lxp6v, Thucydides !J-<XX&<p<X, Ovidius culter. - Pd unu basso-relievu eu in-
serivtiune (ap. R. Fabretti, De Columna 1'rajani Syntagma, Romae MDCX
1
\ p. 2 '6, [CC Frohner,
La Colonne Trajane, appendice, inscr. Nr Vl] se re;>reseuta unu gladiatoru thracu M. Antonius
Exocns cu sab'a in chipu da secera, si cu unu scutu micu, ornatu de spicuri si corone.
(533) XPnopbontP, Anabasis, VII
(5:34) Trist V, 7, 17.
(5351 Vedi tabl. lit. S fig. Nr. 4 si pl. 144-145 Colonne T1ajane edit. Frohner.
Etped. lui Alexandru, I, 1.
(537) Dlone LI, 27.
(5311) !rriann, tactica -AI'llan milit. ord. institut. p, 25.
(&39) Tbucldlde VII, SO despre Thracii in lupta cu Thebanii.
www.cimec.ro
serviciulu sentineleloru, si tinendu totu-dea-un'a langa densii caii insielati .si i.nfre-
nati (540) gata de lupta fuga.
Crudi si lacomi de omoru ei nu crutiau nimicu, omorindu totu ce le esia inainte :
betrani, femei, copii, pene si animalele, gasindu na placere nespusa a innota in ma-
celn si sange (541). Pe prisonieri nu pare a-i fi tratatn mai bine. Unii autori ii a-
cusa chiar de a fi ca si Scythii (542) sa pastredie craniele inimiciloru
ucisi (543), si sa faca d'in elle cnpe de beutn.
B. Da e t 1
1 88
Dacii, ca t6te pop6rele de sem in thraca (544) erau divisati in mai multe triburi
isolate, sleindn-se in certuri perpetua si occupandu fie-care ua portiune de territoriu
determinata si circumscrisa in partile munt6se prin natura cbiaru. Ptolemeu geo-
grapbnln (545) numera nu mai pucinu de 15 asemeni triburi (546). Legaturele din-
tre densele nu paru a fi fostu atatu de strnse, si in ori-ce casu elle datan de
scurtu timpu, pentru unitatea, care face tari'a statului si constitue natiunea, sa se
fi pututu ('re deplinu alcatui pene in momentulu candu Dacnlu dede peptu cu legiu-
nele imparatului Traianu.
(540) Xenopbonte, exped. Cyri miner. Vll, 2.
(541) Tbnuldlde VII, 29 despre Thraci in genere; O'ldlo ex. Pont. II, 7, SI Geti.
(542) Vedi mai susu partea II, cap, IV, 5.
(543) Fioros, III, 5.
(544) Herodotn V, 3 dice co poporulu thracu este cellu pucinu dupo Indieni, cellu mai numerosu
d'in t6te celle alte, si aru fi si cella mai puternica si de neiavirisu. deco ara asc.ulta de unu sin-
guru stapenitora, seu ar fi ani tu; anila asia isolata cum este, nu p6te fi de ca ta slabu : c8p"ltxwv,
8' i'&vo; (J.E')'l!:l .. tOV da-;t (J.E':l: ')'E 'Jvoou; d:v-t:wv El oa \m' iva; i.tpx_ol'tO 1'@0VEOl xcnC. ,ci,uto,
CifLCX;( 6v t'lv El'] xcxl r.o/..Aijl xphta-;ov :rtO:vtruV UJ.viwv xcx,c. ')'VW(J.'IjV t"ljv . AA).C. ri.p '0U'O Cl1t0f0V !l'fl
XCXL :i:p.f;x.cxvov XO'E E')")'EV1]-:CXl' Elal xcx,c. -:ou'a
Cf. Harod. III. 94. - Thncldldes Il '97 face aceiasi observatiune despre Scythi. - Strabo
(VII, fr. 46) cunn6sce 22 triburi thrace, iar Herodotu namai 18 : Bessi (VII, 111), Bisaltii \VII,
Jlf)), Bistonii (VII, 110\, Brygi (VI. 15), Ciconi \VII, 110), Crobyzi (IV. 49), Dersaei (VII, 110),
Dolonci (VI, 34), Edoni (VII, 110), Getii (IV, 93), Nipsaei (ibid.), Odomanti (VII, 112), Odrysi
(IV. 93), Paeti (ib.), Sapaei (Vll, 110), Satri (ibid.), Scyrmiadi (IV. 93), si Tra.usi (V. 3). Frag-
mentele lai Heca.taeus mai adaoga. anco 9 triburi nrcanoscute lui Herodotu : Ba.ntii, Datylepti,
Desili, Entribi, Sa.trocenti, Sindonei, Trispli si Trizi. Thucydides mai adaoga pre Dii,
Treri si Tilatei (II. 96) ; Strabo, pre Breni, Corpili, Ma.edi seu Mysi, l:linti si Triballi; Pliniu, pre
Aorsi, Beai, Bottii. Brysi (=Brygi), Caenici, Carbilesi (= Carbileti), Clari, Coeleti, Densihtii, Dy-
geri (= Drngeri), Diobessi, Elethi, Gaadi, Hypsalti, Moriseni, Priantii, Pyrogeri, Selleti, Sithoni
si Thyni (H. N. IV. 11). Afara de a.cestia: Tima.chii pe langa riulu Timok, Picensii langa rinlu Pek
in Serbi'a de astadi, Korallii, Paionii, Noropii etc. Vedi Bernhard Glseke, Trakischpdasgische
der Balkanhalbinsel una ihre wanilerungen in mythischer Zeit. Leipzig 1858.
(545) Geograph. VIII. 1, 2, 4.
(546) Vedi mai suau partea 1, cap. V, B, 7 si 17.
www.cimec.ro
S?O
constitutiune politica se pre associatiuni la inceputu numai de
familie, compunendu mici communitati agrarii, reunite sub mai multe divisiuni ter-
ritoriale (regiuni districte), cari erau administrate fie-care in parte.
In momentulu candu facl'a istoriei incepe a intunereculu origineloru sta-
tului dacu, gasimu instituita ua regalitate cu putere absoluta, si la dens'a subordo-
nata idei'a theocratica : anume regele are alaturi de unu omu sanctu, unu
prin a carui gura esa seu se inchipui co ese totu ce regele ordona, si alle sele
ordine vestite prin servitorii divini, trebuiau ailcultate nisce ordine cerPsci. Con-
secinti'a unei asemeni minunate constitutiuni fu reform'a religi6sa-politica intreprinsa
de regele Boerebiste si de profetulu Deceneu , prin care poporulu dacu decadiutu
moralicesce si politicesce, se regener si transformA, unitatea politica se realis ,
cellu pucinu pentru catu-va timpu, prin suppunerea diferitiloru principi, cari nazuiau
dupo neatirnare, si cu acest'a, fiinti'a unui statu puternicu pre ambele maluri alle
Dunarei, intindiendu-se pene departe in Tbraci'a, Illyria si tiarr'a Noricului, deven
possibile.
A.fora de rege si cleru, de prinoipi fii de principi, nobilimea constitui ua classa
militara si teritoriale, puternica, privelegiata si avuta, care adesea usurp pe au-
toritatea legiloru si a puteriloru constituite, dandu-se la continue si fara prevedere
discordii intestine, precum se intampl dupo m6rtea lui Boerebiste, care 'si perdu co-
r6n'a si viati'a intr'ua revolta, co Daci'a fu sfasiata in patru, ba, mai tardiu, chiaru in
cinci principate deosebite, guvernate fie-care de unu rege. D'in acesta classa se alegea
escluPivu rPgii si sacerdotii ; functiunile ei era numai politice si militare. In capulu
fie-carei cetati se eate unu guvernatoru luatu d'intre dignitarii regelui, unii d'in
acestia avendu in a.ttributiunile loru si supraveghiarea lucrariloru agricole ( 54 7).
Purtarea. bonnetului pe capu, se dreptu unu privilegiu esclusivu allu nobi-
liloru, cari de aceia se numiau tarabostes (548) adico 1tLAorpopoL, pileati, (549}, pre-
cum amu dice: boierii cu gugiumanu,; pe candu poporulu de rendu, fiindu cu ca-
polo golu, designatu cu numele de capillatus s6u comatus.
Dupo capillati, allu caroru rolu politicu nu put6 fi de -ca tu nullu sub despotismulu
unui guvernu tbeocratico-aristocraticu, si starea-i materiale, de plansu d'in caus'a. es-
torsiuniloru de totu felulu (550) cu cari nobilii isi gramadiau bogatiile de auru si
argintu, isi lucrau intinsele loru domenii si dedau ospetiele costisit6re si sgomot6se,-
venea class'a sclaviloru destullu de numer6sa.
(li47) Snldas s v. Bow":ia.l; x.ct't mwv irp<a"tw-:wv (Fragm. Hi3t. Graec., t. IV, S74).
(548) Jordanes, de reb. getic. c. 5.
(549) Vedi 01ai susu notele 131-184.
(350) Este adeveratu co nu avemu nici-ua marturie transmisa directu despre asemeni estorsiuoi,
de si avutiile calle colosali alle regelui si alle oobililoru lasa a le Thucydide (II, !l7)
observa despre regatulu Odrysiloru, co val6rea tributului ce primea Seuthes. successornlu lui Sital-
ces, era de 400 talenti de argintu; co darurile in auru si argintu ce se faceu regelui, nobililoru si
favoritiloru eei, nu se ridicau la mai pucinu, fora a socoti stofele brodate seu nebrodate, si alte
obiecte preti6se. Caci, dice Tbucydide, la Odrysi si la ceillalti Thraci, eei mari au stabilitu obice-
www.cimec.ro
871
39
Asupra cestiunei care era fundamentulu constituirii familiei dace, deco aceet'a se
pre poJygamiP, seu pre uniunea liberu consimtita a femeii cu barbatulu, nu
suntemo de nicairi informati. Se p6te presuppune anso co deco nu mai 'nainte,
dnpo reform'a politico-religi6sa a lui Decenen, dupo acelln Evangeliu alin competa-
rii si vitejia, cum o oumesce d. Mommsen (iSI), obiceiurile :polygamioe commone
gintei thrace, nu mai domnea la Daci, si co famili'a se prin moravuri mai
curate, puritanice cbiaru. Si la acest'a aru marture niste frum6se versuri alle
poetului Horatiu scrise in annulo 29 a. Chr., seu pucinu mai in urma, cari suna (552):
cAcolo muierea este inocinta si crutia vitregii copii lipsiti de mama. Nici soci'a
cinzestrata nu cirmuiesce pre bar batu, nici nu-si cauta aparare intr' unu amantu scli-
cpitoru. Marea zestre a parintiloro este virtutea si curatieni'a maritisiului, care res-
cpecta ua statornica legatura, si inlatara altu bar batu, si pecatulu adulteriului este
cnelegiuitu, iar pedeps'a 'i este m6rtea1,
Dupo acestea urmeadia ua descriere a corruptiunei si a patimei de hrapiri alle
Romaniloru, pe care aru pute sa le desra.decinedie acella qui guaeret cpater urbium,
subscribi statuis. Anso, dupo t6te probabilitatile, poetulu cauta uei mai moltu a biciui
corruptiunea societatii romane prin ideali sarea virtutiloru casnice alle Dacilorn, de catu
a descrie dnpo altii, seu dupo oelle aflate de ellu singuru, propriele loru moravuri. A-
cesta idealisare se constata si la Vergiliu (553) si la Jostinu (554), si, precum am arret-
iulu diferitu de allu Persiloru, de a priimi mai multu de eotu a da, fiindu-i cui-va mai rneine de a
refns& cea-ce i se cere, de catu de a incerca insusi unu refusu. Cu ajutorulu unei puteri fora mar-
gini au dusu asia de departe atorcerile loru, catu nimicu la asta curte. nu se face de cotu cu da-
ruri ( cKa:-,;ecrnjqa:v-,;o yizp llepcrwv 1:ov v6fLov, ov1:a: 1-'l:v xo:l <inot>
Ot1J6VO:t
1
xa:l CI:LO''J... tOV a:!PJ&EV't:a: ooilva:t o:!njcra:V't:IX 't:U'f...tLV' OE XO:'t:Cz 1:0 8:l-
va:cr&o:t lr.l't';Aiov lx.pi,cra:v"t:o' yilp 't';piea:t 8t06v"t:a: 8wpa: ). Proba bilu co in rega,ulu
Getiloru, ea si allu Daciloru, lucrurile DU se petreceu altu-feliu.
(651) Roemische Geschichte III,. p. 304 ed. 2.
(552) Carm. III 24 :
lllic matre earentibus
privignis mulier temperat innocene,
nec dotata regit virum
Coniunx nec nitido fidit adultero :
dos est ma.gna parentium
virtos et metuen11 a.lterius viri
certo foedere eastitas;
et pecca.re nefas, aut pretium est mori.
(553) Poetulu Vergiliu dupo descrierea frigului d'in tiarr'a. cqua Ma.eotiaque
unda, turbidns et ..... Hister ..... qua.que ..... Rhodope porrecta dice (Georg. III 376 seq) :
clpsi in defossis sptlcubus secura. sub alta
otia agunt terra., congestaque robora totasque
advolvere focis ulmos ignique dedere.
Hic noctem Iudo ducunt et pocula la.eti
www.cimec.ro
872
ta tu mai susu (555) ea privesee si pre si in ge.ner.;, pe pop6rele nordului (556),
pe barbarii cari intrecu prin moravuri lumea civilisata. Jos tinu pune in ff de es-
semplu, pre Scythi cu Hellenii; Hora tiu, spre a corre:!puude scopului seu personalu,
pre Daci cu Romanii. Primulu arretta co Hellenii cu nici-ua doctrina filosofica, cellu
d'allu douilea co Romanii, prin nici ua buna legislatiune, n'au ajunsu scopulu sim-
plu attinsu de Scythi si Daci : scopulu de a trai virtosi si fericiti. Femeile daca
suntu virtu6se si se casatorescu nu pentru zestrea loru (557), pe candu cu totulu
altu-felu calle romne.
Horatiu mai dioe despre Daci in acelasi carmen: (SSS)
cMai bine vietinescu campanii Scythi, alle caroro care transporta dupo obicei1.1,
clocointiele loru cutrierat6re ; mai bine, Getii, poporu aspru, alle caroru tiarini m-
cmf'surate prodncu recolte pacinice, si t6te darurile Cererei; lucratorulu nici cultiva
'
fermanto atqne acidis imitantur vitea
Talis Hyperboreo Septam subiecta trioni
gens effrema virum Rhipaeo tunditur Euro
et pecudum fulvis velatur corpora saetis. ,,
Cf. A. Ble&tl, Die Idealisirung der Naturvolkei' des Nordens in der griechischen und
thefl Literatur, Haidelberg, 1875, p. 25 seq.
(554) Il 2 despre Scythi : Hominibs inter se nulli fines; naque enim agrumexercent uec domus
illis ulla aut tectum aut sedas est, armenta et pecora semper pascentibus et per incultas solitudi-
nes errare solitis .... Justitia gentis ingeniis culta, non legibus. Nullum scellus apud eos furto gra-
vius : quippe sine tecti munimento pecora et armenta habentibus quid inter silvas superesset, si
furari il Aurum et argentum non perinda ac reliqui mortales adpetunt .... Haec
illis morum quoque iustitiam edidit, nihil alieuum concupiscentibus; quippe ibidem divitiarum
cupido est, ubi et usue. Atque utinam reliquis morialibus similis moderatio abstinentiaque alieni
foret: profecto non tantum bellorum per omnia saecula terris omnibus continuaretur, neque plus
hominum ferrum et arma quam naturalis, fatorum condicia : prorsus ut admirabile v;dea-
tur, hoc illis naturam dare, quod Graeci longa sapientium doctrina praeceptisque philo9ophorurn
consequi uequeunt, cultosque mores incultae barbariae conlatione superari; tanto plus in illis
proficit vitiorum ignoratio quam in his cognitio 'iJtntis.
(555) Partea 11, cap. IV, 1; cap. XI, 3; cf. partea I, cap. 1, 3.
(556) Vadi Riese op. cit. - A. Gefl'roy, Rome et les barbares, Etude sur la Germanie l'a-
cite, Paris 1873.
(557) Acest'a este simtiulu cuvinteloru de mai susu alle lui Horatiu : nec dotata regit virum
coniunx, cari nu au nici o legatura cu 'fllcit. Germ. 18 despre Germani : dotem non uxor marito
sed uxori maritus offerb Vedi Klese op. cit., p. 27.
( 558) Carm. III, 24, 9 :
Ca.mpestres melius Scythaa,
quorum plaustra vaga.s rite trahunt domos,
vivunt et rigidi Gatae,
inmetata quibus iugara liberas
fruges et Cererem feruni,
nec cultura placet longior annua,
defunctumque laboribus
aequali recreat sorta vicarius.
www.cimec.ro
cpamentulu mai multu de unu annu, si candu densulu !18 odihnesce, tu de'
munca, unu altu lucratoru. la rendu-lu seu, ilo inlocuiesce.
Aceste versnl'i au autorisatu pre unii a sustine co in timpulu imparatului Augustu
Dacii nu cunnosceu nici ua proprietate privata, ci co in fie cara annn pamentulu ara-
bila stapenitu in communu se dividea si se da in parte a fi lucratu membriloru can-
tonului seu comunitatii (559). Altii, co poporulu dacu in acea epoca anco nu renun-
ciase la viati'a nomada, fiindu-ca nu remanea mai multu de unu annu in acelasi locu,
territoriuln vechiei Dacie fiindu ua tiarra de steppe si munti (560). Altii in fine, vedu
numai ua simpla idealisare cu scopu de a mari contrastul o intre societatea bar bara,
dero simpla si fericita, si societatea romana civilisata, dero corrupta (561). Ori-cum
aru fi, este neindoiosu co versurile de susu alle lui Horatiu amintPscu intr'unu modu
de mirare descriptiunea ce ne-a lasatu Cesaru (562) despre Snevi, si care s'a rappor-
tatu gresitu la toti Germanii. Precum vediuramu (563) Grimm tragea si de aci anu
argumentu pentru theori'a germanismului Getiloru , pe candu este iovederatu co
se rapporta numai la Suevi, ca ua masura proprie conforma scopului, si chiaro ne-
cessara unui statu organisatu militaresce, in care ua mie se duceu aonualu in resboiu,
iaru alti ua mie lucrau pamentolu, pentru ca nu camva obicinuiti cu locuintie deter-
minate, sa se desobicinuiasca de la viati'a resboinica (564). Deco si la Daci essista
ua asemenea institutlune este forte indouiosu, pentru co nici unu scriitoru vechiu nu
o constata. Din contra, totu ce se scie despre Daci si tiarr'a loru : gradulu inaintatu
de civilisatiune la care ajunsesera, natur'a vailoro manose, care inclina mdi multu
spre lucrarea pamentului si asiedieminte stabile, rnultimPa orasieloru si sateloru, a-
gricultur'a, - isvorulu principalu allu traiului, si propria numai vietii statatore, on
admitu lips'a de proprietate, schimbarE-a pe fie-care an nu a pamenturiloru si a locu-
intieloru, caci locuintiele fixe, prin atare mutabilitate, nu deveneu possibile. Mai pu-
cinu anco s'arn pute dedu('e d'in do smm ah1 poetului, si d'in vorbele lui
(559) Asia int.re altii Gooss, Archiv des Vereines fur. Siebenbilrgische Landeskunde, N. F. XIV.
(360) Frollner, la Colonne Trajanc, ed. mare, introductinM. - Roesler! Da8 vorromisehe
Dacicn, Wien 1864.-Idem, RumaPnisclU! Studien, Leipzig 1871, p. 56: Ackerbau noch nicht
fl'ste bewirken konen nnd im wecbsel des Bodens betrieben wie bei den
srythiscben Nomaden.
(562) Commentarii de bello Galllco VI, 22: Agricultnrae non student; majorqne pars victns
corum in !acte, caseo, carne consistit : neque qnisqnam agri modnm certum aut 6nes habet pro
prios; sed magistratus ac .. principes in annos singnlos gentibus cognationibusque bominum, qui
una coierunt, quantum, et quo loco visum est, agri attribnunt : atque anno post alio transire co
gunt. Ejus rei multas afferunt causas; ne, assidua consuetudine capti, studium belli geruudi agri
cultura commutent, ne latos fi nes para re st.udeant; potentioresque humiliores possessionibns cxp61
lant; ne accuratius, ad frigora atque aestus vitandos, aeditlcent : ne qua. oriatur pecnriiae cupiditas
qua ex re factiones oissen5iones qne nascnntnr
(563) Partea U, cap. VUI, 3.
(564) Georg Wait:r.. Deutsehe Ver(aBsung&{leschichte, t. 1 (Kiel 1844 p. 24).
www.cimec.ro
"'
Caesar (565) cum si d'in T11citu (566) co aru fi v.>rb'a numai de schimbarea pamen
turiloro reclamate prin asia numitulu assolementu (dreifeldsystem, dreifeldwirtschaft)
care consista in a lassa ua portiune de pamentu pentru pasinnatulu viteloru, ua alt' a
pentru aratu, si ua a treia de reserva. , spre repaosu si ingrasiare , unu systemu care
dovedesoe ua. trepta ou totulo snperi6ra de cultura, si de strinsa legatura interna a
communitatii. (567)
In scurtu, mai siguru se p6te considera d.escriptiunea lui Hotatiu ca ua amintire
vaga, nedeslusita d'in Caesar (568) despre Suevi, ca ua idealisare a poporeloru ne-
cunnoscute alle Nordului, ua descriptiune mai multu poetica si mai cu sma sati-
rica, de catu istorica (569), cu scopulu de a place lui Augustu, care prin legi rigur6se
asupr'a casatoriei, spera sa duca viati'a necasta a Romei spre caile bunei cuviintie
si alle virtutiei. (570)
40
Femeile dace ne aparu mai totu-d'a-una pre Colnmn'a Trajana conduc?mdu eate
uliu copillu de mana, seu purtandu-lu in bratie (571); devotate barbatiloru loru,
(565) De bello gallico IV, 1. VI, 22.
(566) Germania, 26 : agri pro numero cultornm ab universis in vices occupantur, quos mox
inter se secundnm dignationem partiuntur; facilitatem partiendi camporum spatia praebent. arva
l'er annos mutant, ct superest ager.
(567) Vedi Roscher, Haben unsere deutschen Vorfahren zu Tacitus Zeit ihre Lan.dwirthschaft
nach dem Dreifeldersysteme getrieben, in Berichte uber die Verhandlungen der Koniglich Siich
sischew. Gescllsch. der Wissenschaften zu Leipzig, b. X, 1858, p. 67-87, cum combate argumen-
tele lui Zimmerle, Eicbhorn, Arndt, Landau, Hostmann, Zacher, cari credu a gasi la. Germani as-
solementulu. Cf. idem Waltz, op. cit. 1 p. 24. 27: cVon einem ofter oder gar jhrlich wiederkeh
renden Besitzergreifen dflr Aecker und einer dann jedesmal aufs neue vorgenemmenen Theilung
derselben kann die Re de nicht sein.
(568) B. G. IV. 1; VI. 22.
(569) Acest'a reaulta d'in intregulu acelui carmenu (III, 2f). Cuvintele melius T. O, iUie. Y. 17
ai altele, probeadia comparatinnea intre Daci si Scyti de o parto, si Romani pre de alt'a.
(570) In aceatu aensu Riese l. c. - Roesler, das vorrom. Dacien.- C. de la Berge, J!Jsaai sut'
Ze rk Trajan, Paris, 1877, p. 38. Bessel, de rebus geticis, p. 85 : cPraeterea, si ad origlnem
harum mentionum spectamua, magis Horatius mores Romanorum negare videtur, qnam mores Ge-
tarum affirmare. Quibus cum notionibua justiasimorum hominum conjungebantur, quae scriptorea de
agricultura. septentrionalium gentium acceperant. Nam se ipaum elucet illa de accolis Thra-
eiae neque accepta neque dicta eaae, qua de causa in nostram quaeationem non cadunt, praesertim
quum ex roentione ab Horatio (Carm. IV. 15. 21) facta appareat, Getas apud Horatium eosdem e&Be,
ac bacoa.- Totusi Riiscber 1. c. p. 87 dice, citandu versurile lui Horatiu: Mchsten Grade
wiire ea der Mnhe werth, den Quellen dieser schOnen Verse na.chzuforschen. Erinnert die zweite
Hiltte ebensomerkwiirdig an Tacit. Germ. 18, 19, wie die erste an Caes. B. G. IV, 1, VI, 22 .... Ich
kann mir anch das Landbaukapitel des Tacitus (Germ. 26) nicht beaser auslegen, als in Ueberein-
atimrnung mit diesem Gedichte.
(671) Vedi tabella V, si La Colonne Trajane, ei. cea mare Frohner, pl. 68-M; 63-5;
118-121.
www.cimec.ro
elle ii egala nu numai la talie si corpo, prin peptulu loru forte, prin manile ina-
sprite de frigu si de ua munca continua, dero ei prin euragiulu neolatitu de morte,
prin amorulu viu de patrie, diei ei libertate. Pe unu baeeo-reliefu alin Columnei (572)
le vediuramu niste furii despsrate, cu faclii in mana, ardiendu capulo si umerii
nenorocitiloru prisonieri romani. (573)
si la Daci era obiceiulu thracicu de a se cumpeni de la parinti femei'a ce
voia cineva a Imi. in caesatorie, cum se regula drepturile reciproce alle sociloru in
cestiunea bunuriloru ei a copiiloro, cum se regula moscenirile (574), cari erau cere-
moniile la nasceri, cassatorii si immormentare, cari erau institutiunile si ad-
ministrative (575) legile si altele, nimicu despre t6te acestea nu ne-a tranemisu an-
ticitatea. (576)
41
Abia deco despre institutiunile militaresci putemu cullege eate-va insemnari d'in
autori si d'in minunatele representatiuni de pre Column'a Trajana, isvore care se te-
fera mai t6te la ultim'a perioda de eseistentia a statului dacicu, la epoc'a r('sboieloru
lui Decebaln cu Romanii, candu artei\ resboiului facuse mari progrese la Daci , oari
se instruiau t6te dilele prin insesi alle loru perderi.
Armat'a daca se compunea d'in infanteria si cavaleria, prim'a fiindu fora compa-
ratiune mai numer6sa. De aceia basso-relievurile Columnfi ne arretta totu-dea-un'a
pre Daci luptandu pedestru cu Romnii, si numai ua singura data se ropresinta ca-
(572) Vedi tabella V, si edit. J<'riihner, pl. 70.
(573) D-lu Friihner (1. c. nr. 38 pl. 70) <lice : coasta scena amintesce cortegiulu femeiloru celte
d'in insul'a. Mona: cFeminae in modum furiarum veste fer&li, crinibus dejectis faces praeferebant ...
muliebre et fanaticum agmen (Taclto, .Annale XIV, HO).
(574) Cuveutulu Mostenu seu nu se pote prin elemente latine, slavice seu al-
tele, ci numai in limba albanesa regasimu in cuventulu betranu (Haho, Alba
nesische Studien, Jena, 1854, in-8; cf. Hasdeu, Golumn'a lui 1'rajanu, 1878, p. t142), ceace ne
autorisa a atribui pe mosteanu sorgintei thrace,_prin urmare Daciloru. Este vrednicu de observata
co : precum la Slavi proprietatea ereditara so numesce liALJHIHA de la KL\1pE tata, totu asia la
Romani : mostenire, avere mostenita de la parinti, mosie, vine de la bunicu, betmnu, adieo
totu principiulu filiatiunei, fora de cara ideia de proprietate territoriale, de mosia, nu s'aru pute es
prime in limb'a romana. Ideile juridice alle in ce privesce proprietatea hertditaria nu
ee deosibeu, precum se vede, asia de multu de a.lle Da.ciloru, pentru a face sa se 11ite cu totnlu nu-
mele indigenu allu mosiei.
(575) Numai despre Dacii Polistii (:toA1a':<Xt) avemu ore-cari notiuni detorite lui Josephus, Antiq.
Jud. XVIII, 1, 5. Vedi mai susu.
(576) Unii scriitori moderni snstinu, fora nici ua proba ansa, co regele la Daci venea la tronu
prin libera alegere, si domnea numai prin puterea opiniunei publice, nPfiindu hereditate (de ea,
Schmidt, Die Geten und Daken, in .Archiv des Vereines filr Siebenbilrgische Landeskunde, n. f.
IV, (1 heft) p. 52), si co insemniuln dignitaru allu regelui era unu sceptru cu ua semiluna ai ua
c6da de callu in verfu (Beger; Thesaur. Brandenb. select. p. 717). Neculai chronicarulu
scie chiaru pecetea Daciloru cum era ; cEaru pecetea Datiloru era doui lei cu gurile casca te unulu
11pre altul a, si de a supra loru era corone. Letopisetie, ed 1-iu Cogalnicenu, 1, p. 60-61,
www.cimec.ro
.-
1'76
valeria daca nu cumva nu s'aru lui dreptu geta) anume, cum se intr'unu
ru, spargendu-se ghiati'a. (577)
Care I'ITil organisatiunea interna a armatei, ilivisiunea si numerulu trupeloru, nu-
rnerulu soldatiloru d'in care se compunea fie-care trupa, cum se recruta soldatii , si
d'in ce clase anume, despre oficerii si hierarhia militaresca, anii de serviciu, disci-
plin'a, tactic'a, etc., suntu totu atatea cestiuni ce trebuescu puse numai , nu
potu gasi unu respunsu satisfaeetoru.
Se pare co serviciulu militare1cu era obligatoriu pentru toti fora deosebire, ince-
pendu de la ua versta destullu de frageda (578), si co nobilimei princiare apartinea
privilegiulu esclusivu allu comandei trupeloru ; cellu pucinu pre Columna oficerii se
deosibescu de soldatii de rendu prin caciul'a resfranta, semnulu distinctivu allu clas-
sei piloforiloru. Cu aceiasi caciula se representa si purtatorii stindard ului dacu ( dra-
conele), ca si allu vexilului, de unde urmeadia co aceste insemnii se tineu in lupta
de oliceri superiori, capi ai trupeloru. (579)
Dacii si exploratori ca sa cercetedie mersulu trupeloru si sa recunn6sca for
ti'a, miscarile si positiunile inimicnlui (580), precum si unu corpu de lucratori me-
steri, capii carui'a era de siguru straini, romani seu greci, cu missiune nu numai sa
faca lucrarile technice trebuinciose in ori-ce expPditiune, sa repare si sa preschimbe
armele stricate, sa procure materialulu de resboiu, si aparatulu pentru asediu
si aparare, artileri'a si sa construiasca poduri.
Unu numeru dA soldati ave sarcin'a speciale sa ridice pre ranitii cei cadiuti in
campulu de lupta si mortii. (581)
42
Costumulu ruilitarl'lscu allu soldatului pedef:ltru se compunea : dintr'unu BIZgutn cu
maneci, lungu pene la genuche, incinsu la midilocu ; dintr'ua mantia aruncata pe
umeri si tinuta de ua agrapha, si d'in unu pantalonu in cuta josu si bagatu in incal-
tiaminte. In capu nu nimica, cellu pucinu in timpulu luptei, monumentele
plastice ne pe soldatulu simplu cu capulu descoperitu. (582)
Apr6pe acelasi era si costumulu calaretiului. (583)
Ofioerii purtau : sagum cu centurionu (584) seu Xttomc: cu de auru si
argintu, si cu gulerulu incongiuratu de focale (585); mantia simpla agrafata ps u-
(577) Vedi tabell'a lit. X, Nr. 2.
(578) Vedi de es. pe ta.bell'a 1 (ed. Frohner t>l. 49) tenerulu ranitu in lupta, care se duce pre bra
tie de doui cama.radi de arme.
(&79) Vedi tabell'a 1, t11.bell'a lit. X.
(&80) Vedi pl. 42 ed. Frohuer, spionulu daeu prinsu si adusu 'naintea lui Trajanu.
(581) Vedi tabell'a 1.
(582) La Colonne Trajane ed. Frohner.
(583) Tabell'a lit. X Nr. 2.
(584) Saga fiblatoria a Sarmatiloru se mentionedia in Triginta Tyranni, cap. X, 12.
(585) Tabell'a VI, tab. lit. O, fig. Nr. 3, si tab. Q.
www.cimec.ro
377
meru (5815), seu cu ciucuri pe de margini (587); pantaloni, si m capu caciula res-
frinta.
Armele offensive erau :
1. Sabia incovoiata, candu scurta in form'a aprope a unei secere seu a unui co-
soru (588) candu mare, intogmai unu iataganu (5S9). Acest'a este ua arma spe-
cificu negreca si neromaoa, ua arma orientale caracteristica Persiloru (590), Parthi-
loru (591) si Daciloru. AcPst.i d'in urma facusera arm'a loru nationale,
si continuata a se servi cu u-ns'a si dup11 cucerirea dupo c-um probeadia mo-
numentulu lui Cl. Menander gasitu la Birdoswald in Angli'a, uude cohor-
tea infiintiata de imperatulu Hadrianu numai d'in soldati Daci (Cobora 1 Aelia Da-
corum). (592)
2. Spad'a lunga drepta cu manerulu si Mc'a frumosu lucrate in orna-
mente resarite (repoussees), si care servea mai alesu siefiloru si calaretiloru. (593)
3. Sabia solida, scurta, ascutita. si cu doue taisiuri, intogmai ca sabi'a spanica (594)
introdusa in armat'a Romana dupo resboiulo alin II-lea punicu (5g5), proprie nu a-
(586) Tahelra lit O, fig. Nr. 3.
(587) La Colmme Trajanl' ed. Frohner, pL 47--50,
(r>88) Vedi pre ta.bell'a. VI tropheele dace luate de RomanL-Tabell'a lit. P 6g, Nr. { (
pl. 182); pl. 17:1, La Colonne Trajane ed. Frohner.
(589) Tabell'a lit. P. fig. Nr. a. - Frohner, op. cit., _pl. pl. 126, pl. 149 (doua iatagaoe). -
Hartoll, Veteres arcus augustormn, pl. 45.
Vedi mai susu partea. II, cap. X, 4.
(591) Premoned'a familiei Aotonia ap. Lagoy, Recherches numismatiques sur l'anr.ement et 118
instrumenta de guerre cks Gaulois, Aix 1849, pl. 1 Nr, 2, famih'a Senilia, ib. pl. 1 Nr. 3, famili'a
Flavia, ib. pl. I JS'r. 4, se vede pumnalulu recurbatu.-- Frllhner, Les medallions de l'empire Bo-
maim, Paris 1879.
(592) Vedi pe tabell'a. P fig. Nr. 8 reproductiunea acestei sabii comparat& cu fig. Nr. 4 si 10. -
Cf. not'a de susu 532. Aceiasi sabia incovoiat& figureadia si pre monedele provinciei Dacia, batute
sub imperatii romani Philippu Arabulu, Tra{anu Deciu, Valerianu etc. Vedi Eekhel, Doctrina num-
morum veterum VII, 343 seq. llllonnet, Description de medailles antiques, grecques et -romaines,
SuppMment, toma Il, Nr, 8 Philippus senior, medalie de bronzu; ua femeia in pici6re (pro-rincia
Dacia), tinendu io man'a drepta sabia recurbata si in amendoue eate unu vexillum.-Nr. 9; u.acu.,;
OTACILU .. SBVEBA. AVG- Pe reversu : PROVINCIA. DACIA. Ul- J. Femeia in piciore, imbracata eu
stola, in capu cu na specia de bonnetu phrygianu, ii in man'a drepta ua sabia recurbata; se mai
vede unu leu, unu vulturu si doue vexilla,- M. I. Ackner, Dacien in den antiken Milnzen (Mitthei
der k. k. Commiss. zur Erhaltung dcr Baudenkm. b. Vll (1862) p. 222-seq.).- Vedi pa
Columo'a Trajana, pl. 91-93, 97-99, 17S-177 ed. Frohner, Daci armati cu secere si cos6re. Des-
pre secerile si alte arme gasite in Transilvani'a, vedi cap. XII.
(593) Tabell'a lit. Q fig. Nr. 1, doue spate cu cingetorele (bandulierele) loru.
(594) T. Lhlos, 22, 46 deosibesce astu-fellu sabia gallica. de cea spa.oica : cGallis Hispa.oisque
scot& eiusdem formae fere erant, dispares ac dissimiles gladii : Gallis praelongi a.c sine mocrooibus,
Hispano, puoctim magis quam caesim assueto petere hostem, bu-ritate habiles et cum mucronibos.
(595) Soldas s. v. i\U;(cxtpcx.
2o
www.cimec.ro
878
tatu pentru taiare catu pentru impunsatura (596) , si care se purta in partea
drcSpta. (597)
4. Pumnalu dreptu cu ornamentata, si care se la stang'a atarnatu de
ua cingetore. (598)
5. Cutitu mare, lungu unu satiru (599), si cutite mai mici cu verfulu ascutitu (600)
seu recurbatu. (601)
6. Lancia lunga (MrxTJ, ACljX.tTj), ce se cu verfulu inainte (602), jumatate
de lemnu, iar cea-alta jumatate de bronzu seu feru. (603)
7. Sulitia (hasta.), unu felin de lancia mica, care se cu man'a (604) seu cu
balist'a, semenendu intru catu-va cu dardele gallice numite matras, matara (605),
madaris, !Ltiopt<; (606), materis. (607)
8. Arculu (t6eovJ, a carui forma, ce se p6te vede pre tabelile 1, III, lit. X siN (608),
nu difera de a arcului scythicu, comparatu une-ori cu litter'a I:, alte-ori cu configu-
ratiunea costei septentrionale a Pontului-Euxinu (609 ), era in mare usu la Daci, ca
si la Geti, si la t6te pop6rele asiatice, pre candu Grecii si Romanii illu parasira de
(596) Veget, 1, 12. Praeterea non caesim, sed punctim ferire discebant.
(597) Polyb. 6, 23, 6.- Pentru Daci Tedi Tabell'a X Nr. 1; tabel. IV; idem pl. 49, 66-67 ed.
Frohner. Pentru Romani cf. 1. Marquardt, StaatsverwaUung, II, 328 n.3 (Leipzig 1876)
(.i98) TRbell'a lit. O, fig. Nr. 3.
(599) Tab. lit. Q, fig. Nr. 8.
(600) Tab. lit. X Nr. 1.- Pl. 47-50 ed. Frohner.
(601) ldem.- Pl. 3-2S ed. Frohner. - Cutitu mare recurbatu cu buz'a larga si cu taisiulu in
intrulu curbaturei se vede pre monedrle Spaniei. Cf. Lagoy, op. cit. pl. I, Nr. 14, 15, 16, 17.-
Revue numismatique 1846 p. 317.
(602) lit. Q, fig. Nr. 1, patru lnnci; ibid. fig. Nr. 9; tab. VI; pl. 97-99 ed. Frohner.
(603) Dacii cunosceu si pilum roma nu, care consta dintr'ua vergea de lemnu rotunda seu rectangla,
lunga de 4
1
/ pici6re, si dintr'unu verfu de fern totu asia de lungu, susu cu unu carligu, iaru josu astu-
felu dispusu ea sa se infiga aduncu (cam :;P/, pici6re) in lemnu; fernlu se termin uneori la capa-
teiulu de josu cu ua deschidietura in care si se intiepenea lemnulu, intogmai ca la ua casma;
pilum mai perfectionatu ave ferulu fixatu de lemnu numai cu doue tinte (1top6v:n) seu cu ua tinta si
unu euiu de lemnu. Vadi Lindenschmit Die Altetthumer der {arstlich hohenzol
Jernschen Sammlung eu Sigmaringen. Mainz 18(')0 tab. 1 si pag. 20 seq.; idem, Alterthiimer Ufl
Berer heidnischen Vorzeit, fasc. 1 tab. 6; fasc. 8 tab. 6; 9, 4; 11, 5; Revue cwcheologique, n. si
Tol. X (1864) p. 337-::149, Tol. XI, p. 387 seq.-Marqnardt, op. cit., Il p. 329 seq.
(604,) Tabell'a 1 (ad. Fri:iliner, pl. 47-50), tab. lit. X Nr. 2; tab. VI; pl. 2-23 ed. Frohner.
(60fi) Caesar Bell. Gall. I, 26.
(606) Strabo IV, 4, S.
(607) Nonlns llarcellns XVHI, 26. Despre mataris vedi E. Desjardlns, Geographie historique
It de la (Jaule, li, p. 573 seq.
(608) Vedi si pl. 3-25 ed. Frohner.
(609) Strabo Il p. 332; Sehol. Theocr. XII, 55; Athen. X p. 454 c; !mm. Marcel. XXII, 8,
37; cf. 0Tid, MetGm. XI, 229; Mlllln, Monwm. ined. 1, p. 15; Ant. Rlch, Diction. des .Antiq .
.Arcus 2.- Daremberg et Sagllo, Diction. de1 antiquites grecques et romaines, art. d-lui Heuzey,
.Arew1.
www.cimec.ro
379
lassandu-ln auxiliariloru ingajati in serviciulu loru (610). Acestu arcu se
compunea d'in doua corne de animalu, impreunate la basa loru, avendu la estremi-
tati eate unu nasture seu carligu de metalu, de care se cord'a facuta d'in vena
de bou nervulu sciaticu allu boului), seu dintr'ua siuvitia ingusta de cu-
rea (611), seu d'in perii d'inc6m'a callnlui (612). C6rd'a lunga, atatu catu cerea cur-
batur'a determinata a arcului spre a fi intinsu, era fixata la unu capeteiu allu arcu-
lui, iaru la cellu-altu capeteiu se adapt prin midiloculu unui nodu (ochiu) seu i-
neln (613). lncordarea arcului se facea incovoindu-lu cu genuchele seu strangendu-Iu
intre ambele pici6re (614), pene ce cord'a se prindea de carligu; iaru pentru a trage
cu densulu se cu man'a stanga midiloculu arcului (partea formata prin reu-
nirea celloru doue bratie seu cornuri alle arcului, numita grecesce si dupo ce
se pune crestatur'a rre corda, tragea acest'a spre peptu pene ce
verfulu sagetii atingea arculu (615). Sagetile terminata cu ua punta ascutita (616)
aveu crestatur'a simpla (617) seu in form'a cellei cu N r. 6 de pe taball'a Q, untte car-
ligulu era destina tu de siguru a inlesni intinderea mai cu fortia a cordei cotre peptu,
in momentulu tragerii. Sagetile se pastrau in tolbe (pharetra), pe cari soldatii daci,
cum si chiaru oficerii, le purtau la spate in timpulu lnptai (618); arculu se tine seu
atarnatu afaro d'in tolba, seu intr'unu tocu separat "(wput6<;, corytus (619),
(610) Vedi de es. unu arca.siu in costumulu Scythiloru, pe cari Athenienii ii intretineu cu solda,
apud Dare'llberg et Saglio op. cit. p. 389 fig. 4 70. Strainii arcasi in serviciulu romaniloru se nu-
miau Sagittarii. Cf. Marquardt, op. cit. Il, 333, 428.- Tabell'11. lit. P, fig. Nr. 1.
(611) Eustath. ad. II. p. 421, 20; 452, 12; 1025, 31; ad. Od. p. 1851, 33; 1915, 34.
(612) 0Tld. E,;. Ponto I, 2, 21.
(613) Acestu inelu !e vede forte bine ia 6gur'a Scythului iutindiendu arculu seu, de pre vasulu
de argintu d'in museulu Ermita.giului d'in St. Petersburg, ap . .Antiq. du Bosphore Cimmerien,
pl. XXXIII, si Al. Odobescu, Cunun'a mare d'in thesaurulu de la Novo-Cercask, (Bncuresci 1879)
tab. XXI Nr. 1 b; cf. mai susu partea II, cap. IV, 4, not'a 36, fig. Nr. Il. Vedi tab. lit. E, fig.
Nr. 11 instrumentu de bronzu, cu care ee intindea cord'a, aflatoru in Museulu din Pestha.
(614) Daremberg et op. cit. p. 389, fig. 412 luata de pre unu vasu d'in Museulu Luvru-
lui; ib. fig. 480, de pre unu vasu d'in Mu11eulu d'in Neapole (Mus. Borbon. V li, 41). - Ci. Frle-
dlricbs, Bau1teine, p. 349.
(615) Homer, ll. IV, 122. Tabell'a III, silit. X ne arretta arcasii Daci iu momentulu tragerii
cordei, cu piciorulu stangu inainte. Se obici1ui:i. a se trag<l arculu si cu unu picioru iuge-
nuchiatu pe pamentu, cum se vede pre monedele d'in Thasos, O!bia etc. lMionnet, De1cr. des me-
aailles, pl. LV, Nr. 5; Id. Suppl. t. 1, pl. VIII, u. A.- Monum. Ined. d. Inst. IV, pl. LIV; Elite
ceram. III pl. 55, 57; Gerhard, A1mrl. Vas. t. I, pl. 43, etc.)
(616) Tabell'a lit. Q fig. Nr. 1, trei sageti; fig. Nr. 3, 6, 10.
(617) Tabell'a lit. Q, fig. Nr. 3 si Nr. 10.
(618) Tabell'a I, unu piloforu si cati-n soldati cu arculu in mana, si cu tolb'a la. spate. - Pe
123-124 ed. Friihuer, unu resboinicu cu tolb'a pe umeru. Tolbe cu frumose ornamente vedi-le pe
tab. VI, tab. lit. Q, fig. Nr. 1.
(619) Homer, Odis. Eustatb. p. 1846, 19; 1898, 51, 58; Serv. ad. Aen. X, 169. Vedi .Antiq.
Bosph. Oimmerien, pl. XXVI, 2. frumost> coryte lucrate dt> artiiti greci pentru regii Scythi.
www.cimec.ro
380
s6u la unu locu cu sagetile intr'ua tolba cu indouita cum se vede pre mai multe
basso-relieve (620).
9. Prastia (mpsv86v1J) cu care se arunca petre (621) si darda de plumbu (glandes) ,
oblunge, cu doue verfuri (aculeus glandis) in form'a unei migdale (622).
10. Toporu mai mare mai micu cu c6dn de lemnu .(623), buzdugane, ciomege
si maciuci. (624)
1. Trecendn acum la armeh defP-nsive, prim'a P!'lte de a vede deco Dacii nu
intpebuintiau casca, dupo cum a. dedugn unii scriitori (625) d',n imprPjn-
rarea p6te co basso-relievurile columnei pre Daci lup:audu-se seu cu ca-
pulu golu, se a cu ca palu acoperi tu de bunnetu, nici-ua data anso cu coifu (626). Este
adeveratu co singurele esemple ce avemu de soldati daci cu casei, calle de la pl. 62
(627), 55-56 (628) si 181-182 (629) d'in editiunea Frohner se iau de cotre com-
mentatori (630) dreptu Sarmnti vrniti in ajntornlu Dacilorn. Ansa lasa co acesta o-
piniune nu e pro nimica s;guru fundata, dero chiaru de amu <:dmile-o, Column'a
Trajana'ne pre3enta pe celle patru fetie alle pieJestalulni seu (631) gj pe pl. 107 ed.
(6lil0) Mws. Pio-Cletn. t. IV, pl. XLIII; Ger hard, Ant. BildweTke, c. XIII. Daumberg et !ila.
gllo, op. cit., fig. -479.
(621) Tab. 1, Dacii arunca petre in legionari. Despre petrele rle prastii gasite in Romani'a vedi
cap. xn.
(622) Vedi W. Wlscher, Antike Schleudergeschosse, Basel 1866, 4. - G. Semper, Ueber die
bleiernt11 Schleudergeschosse der Alten und iiuet Gestaltung der Wurfkorpet im
Allgemeine11. Frankfurt a/M. 1859. 8. Celle romane 11.veu si inscriptiuni, unele cu num.ile legiuni-
loru. Vedi De Mlnfels Sulle a11tiche ,ghiande missili e sulle loro iscrizioni in JJiss,rtaJioni delia
po1itificia accademia Romana di archeologia. t. XI, Roma 1852. 4 p. 187-256; Mommsen C. l.
L. p. 188 seq. Desjardlns, Desiderata du Corpus Inscriptim>um J,atinat;urrJ df- !'academie de
Berlin, Paris 1874-1876 (fasc 3, 4 si 5). Cf. Zangemelster. Monati/Jtricht der Betlinet Aca-
demie 1875, p. 465-479. 1876 p. 63-82. - Th. Rergk, Inschn'fteN tiJmischer SchleudergeschoBse,
Leipzig 1876.
(623) Tabell'a lit. Q. fig. Nr. 5. 7.
l62-i) Pl. 3-23 Colonne 1'rajane ed. Frohner. lb. pl. :>3-54 betrani uaci cu maciuci in mana
ae apara contra Romaniloru, cari ii in loru. Pe verfulu unui deln se vedu
trei calareti armati cu maciuci.
(625) De esemplu Roesler, das vor1om. Dacien. - Anso in Rumc'inische Studien. p. ;,4 acelasi
autoru dice co Dacii purtau totu felulu de casei : Die Dacier b<>sassen Plattenpan
adr, Panzerhemden nnd mannigfache Arten von Hclmen. Die :!\lehrzahl des Heeres aher ging bar
haupt, begleitet mit der gegiirtelten Blouse die die Riimer sagum nanntrn und llariiber mit einern
Mantel dtn ei ne Agraffe auf der Schnlter festhielt.
(626) Acest'a pote sa provina si d'in comoditatea artistica spre a deossebf mai bine pre Daci <le
cotre Romani.
( 627) Vedi tabell'a III.
(628) Vedi tab. lit. X, Nr. 2.
(629) TtLbell'a lit. P, fig. Nr. 5. In figur'a Nr. 4 aceiasi tabella d. Friihner vede unu bonn!ltu co-
nicn, de si pare a fi mai siguru ua casca de forma conica. cu a sra mentoniera.
(630) Frohner la pl. susn indicate.
(681) Pl. S-23 Colonne'Trajttne, ad. Frohner.
www.cimec.ro
381
Frl\hner (632) t6te armele luate de la Daci c trophee, si cari figurasera in calle
doue pompe rriumvhale alle imperatului Trajanu; si printre aceste arme se a:O.a si
casei de for,r.'a bouuetului asiaticu, conic11, cu largi jugulara CJrele destinate a
tine pe capn ( mentonniere ), cu partea posteri6ra reeurbata si coperi ta cu soldi,
cu suprafaci'a impodobita de sapaturile (ciselute) calle mai variate : amoruri, gri-
phoni iu alergare, aripi, palmete, ra:.nuri de arbore si fructe (rinceaux), cretiuri in
form'a oului pnlungitu (godron) si altele. (633)
Ua alta proba despre intrf>buintiarea casciloru de Daci este faptulu rapportatu de
Critonu, mediculu lni Trajanu, care insocise pe imperatu in espeditiunile dace, co
inimicii, ptntru a retragerea au alergatu la ua stratagema, fixaadu suli-
tiele loru in pamentu, si punendu-le in verfu casei. (634)
II. Daci mai av6u : Z dintiata, un1 fellu de camasia de feru, cu marginea taiata
in care se pnrt peste tuniea, anso uumai de cotre oficeri (635), si consta
d'in inele metulice; ora d6ra ua cnir,, ss:;, na lorica ham ata, lorica hamis conserta (636),
rii..Louoootoc;. (637)
III. Cuirassa de brouzu {638) intogmai ca cuirassele legionariloru romani (thorax),
deschisa la peptu ca ua cqmesia, si se ioch13ia cu mari copci do bronzu.
Cuira6sa. de soldi de feru seu de pielle (lorica squamata, ,'hopa.xa., AE1tl0(J)t0c; (639)
purtata assemeoea numai do officeri. (640)
IV. Scutu, nedespartitu p1 Columna de soldatulu dacu, carui'a 'i servea da aparare
contra lovituriloru cu arm'a cu petre (641). Form'a luiEtste ovale, iaru decora-
(632) Vedi Tabell'a VI.
(633} Vedi pre tabell'a lit. R p&tru casei de diferite fotme si ornamente reprodusa de pre piede-
stalulu Columnei Trajane.- ldem t&bell'a VI.- Cascile Galliloru. de acioaie cu verfulu peste me-
sura de inalta, erau decora te cu capetini de passeri si cu totu felulu ue animale, ohi&ru de celle cor-
nute. Cf. Diodor V, 30. Cascile rotunde parthice vedi-le de es. la LagoY, op. cit., pl. J, Nr. 2, 3
si 4, si la Frobncr, de Romain, Paris 1879.
(634) Fragm. hist. graee. IV, 374; cu?intele ipt si
(635) Pe pl. 47-50, Colonne Trajane ed. Frohner, doui u'in piloforii d&ci porta ua asemenea
za dintiata., si ua mantia cu ciucuri pc la margini. Vedi si piedestalulu Columnei, pl. 3-25 ed.
l<'rohner.
(t'i36) Virgil. Acn. 3,467 : loricam consertam hamis. Locan. Pha1s. 7, 498 : qua torta grnea
lorica catenas opponit. Isidor. Orig. 18, 13, 1.
(637) Vano o tine dreptu iuventiune a Galliloru: de ling. Latina, 5, 116 : cLorica, quod e
loris de corio crurlo pectoralia faciebant: poste& subcidit Gallica e ferro sub id vocabulum, ex an-
nulis ferrea tunica.
(638) Pe tabell'a.lit. Q Nr. 2 am reprodusu u& cuirasa ue bronzu c&re accoperea peptulu si
manele.
(63!l) lsldor. Origin. 18, U. 2 : Squama lorica ferrea ex Iaminis ferreis aut aereis concate-
nata. Vlrg. Aen. (), 707; 11, 488. Dlo Cns. 78, 37. Ammian Marcellin 16, 10, 8.
(640) Tabell'a III calareti imbracati de susu si pene josu impreuna cu caii loro cu cataphracta.-
Cf. Marquardt, op. cit II p. 327.
(641) Tab.lit. 1', fig. 5.-- Pl. 165-166 Colonne Trajane ed. Frohner: D&cii voindttse ia
www.cimec.ro
382
tiunile ce-lu accopera. suntu de ua varietate intinita, si de ua perfectiune de lucru
d'in calle mai minunate, dupo cum se p6te essaminandu scuturil11 mpodobite
cu smaltiuri ingradita seu iocrustate cu sticle colorate seu cu grenate, ce am repro-
dusu pe tab. Q, R, E, (Nr. 13-16), X, cum si celle de pre tab. I, IV, VI si litter'a
T. Nr. 5. (642)
Motivele decoratiunei suntu : pelte de amazone, soldi, mascaroni de leu, griphoni,
lei, arabescuri, symboluri siderice stelle, semi-lune, corone de lauri, foi de iedera,
rosace, palmette, ornamente de fiori, mpletituri, unele simple seu sucite in spi-
rala (en torsade), dinti de lupi, sageti etc. (643), cea-ce probeadia, co fie-care varia,
dupo voia, insemniele scutului seu, insemnii fiindu personale, proprii a face sa
se recun6sca personagele cari le purtau. Se scie co si Celtii obicinuiau de a ave fie-
care pe scutulu seu ua emblema, care sa-i deosibesca (644), si co scutulu cavaleriloru
d'in evulu mediu nu are alta origine.
42
Nu scimu pre ce principii se ntemeia divisitmea trupeloru dace, deco in organi-
satiunea militan)sca se adoptase systemulu allu legiuoiloru, manipuleloru
si centuriiloru. Constatamu numai la Daci llsulu steguriloru (vexillum), stindarde-
loru (signum) - ceia-ce probeza divisiunea armatei in mai multe corpuri- si allu
semna.leloru militare.
Stegulu consta dintr'ua bucata de pndia patrab, diversu colorata (645) si pe Ia
margini cu ciucuri, fixata in verfulu unei bucati de lemnu, seu sulitie, vexillum
romnu si stegurile de biserici si de corporatiuni (646), precum se p6te vedea
pre tab. II, undA vexillum d'in intariorulu cetatiuii dace ne infatisiadia cusutu pre
densulu emblema unu sierpe, cum si pe tab. VI, I, tab. lit. P, fig. Nr. 1 si pe
cu a.ealtu unu lagaru romanu, se acopera cu scuturi contra petreloru, ce incongiuratii arunca a&u-
pra-le.
(642} Vcdi cap. XII.- Unele ornamente paru a fi fostu zugravite, cum obicinuiau si Germanii
Cf. Tacltu, cap. 6 : scuta. tantum lectissimis coloribus distinguunt.
(643) Afora. de celle reprodusa de noi pre tabellele indicate mai susu, vedi piedestalula Columnei
Trajane pl. 3-25 ed. Frohner, precum si scuturile de pe pl. 48, 55, 66, G7, 83, 87, 88, 96, 143,
144, 146, 149, 150 si 170 aceiasi editiune. Idem, Burtoll, Veterer arcus .Augustorutn, pl. 44 &i
unna.torele.
(644) Acestu faptu e atestatu la Galli de cotre Diodoru, care I"Orbinda despre scuturile loru
lungi catu statur'a unui omn (V, 30 : lle xpo>'IT:'J.t &up<o1; p.b dice : [:(pwV'tctt ltu-
poo1] r.Er.otxtAp.ivot' 11iw1:p6r.w, -:tve Cie xct't X ct'Axi'Uv it, ourm, p.6vov ;;pa x60"p.ov, .XAA.O: xcz't
1tf0' i'l'y"AitctV oU OE07jp.toUpY'J[J-EVct,. Cuventulu grecu 11ltop6r.w; confirma pare-se acesta interpreta-
tiune, co adica pre scuturile gallice figura semne deosebite si personale proprii a face sa ee re-
cunosca pers6nele ce le purta. <'f. Er. Geographie 'historique et administrative de la
Gaule Romaine, t. II (Paris 1878) p. 575.
\ 645) Erau vexille albe, rosii, purpurii etc. Cf. Sen. a(l .Aen. 8, 1; (iapltolln, Gord. 8.
(646) Plutareh. Fab. 15 tiu descrie ca unu xt-.:wv xdx>uvoo; ur.Ep njo;
www.cimec.ro
383
pl. 92 si 104 Columna Trajana, ed. Frohner; iara stindardulu unu balaorn enormu
(draco) cu capulu de lupu, si gntlegiulu cascatu de i se vedJ puternicii sei dinti si
limb'a, si fixatu pe ua palitia togmai sub gutlegiu (647). Capulu fiindu de bronzu
de argintu, corpulu de metaln mai usioru de lemnu (648) imbracatu in stofa,
stindardulu dacu dedea semnale prin vjiiturile sale ascutite; ellu nu trebuesce sa se
confunde cu scythicu, care, dupo descriptiunea ce ne a lasatu Suidas (649)
d'in ua materia pestritia intiepenita in verfulu unui lemnn, si care numai
suflata de ventu aspectulu balaurului. Ellu prin urmare unu vexilltAm ro-
manu, pe candu balaurulu dacu este nou signum romanu (650) adica unu stin-
dardu, ca aquil'a lPgionara, reunitu eate ua data cu vexillum (651). Acestn signum
dacu era mobilu, printr'unu mecanismu lesne de esplicatu. putendu dupo impre-
jurari ua orizontalfl seu inclinata, precum acest'a resulta claru d'in repre-
sentatiunile Colu!DnPi Trajane. Asia, acolo unde se infatisiadia ua bataia, draconele
sta orizontalu (652), pre candu pre basso-relievulu ce reprt>senta suppunArea regelui
dacu (653), in care vedemu trei capetenii dace prosternata ina1nte lui Trajan si ur
(847) Tabell'a lit. Q, fig. Nr. 1; tab. lit X, Nr. 2; tab. IV, VI, 1. - Pl. 81, 88, 92, 10-i, td.
Frohner.
(648) Vedi Joseph Haopt, Dte dacische Konigsund Tempelburg auf der Columna Trajaff.IJ, in
Mittheilungen der k. k. Centrlll- Commis1ion 1ur Er{or!chung und Erhaltung tler Baudenkmllle,
1870, Wien, p. 111.
(649) Soldas s. v. ""llfLEtiX axu&tx&c : 2:'i1LE1a <L 'jlipouatv iv 4i r;oAifLtt-> U'f'OcOfLIX'tct (veiilla)
Eloi :tE:totxtAi.LEVIX, Ci <1> iod<v I.L<iAtcr"t"O< itxooa"toot, xoot lir.nr:lpJ:-O<! XOV"I:hlV aUfLfLipwv tit 81 aOft-
"fL"'IX 1:/XU"t"IX ,'h6v1:olV XIX( '/:t:tOt. twV yEfOfJ-fVhlV :iu-::ac

,:,, !J-OcAta"t"liX 8oxEV "I:OL'
.'n)piot' lotxEvat xat -;-t xat auyxiv"ljatv {ma 1:ft r;von otEp;t.ofLEV"Ij !mmlan llarc:elllnu
16, 10 : cpurpureis subteminibus texti dracones, hastarum summitatibus illiga.ti, hiatu vasto per
flabiles et ideo velut ira perciti sibilantes caudarumque volumin& relinquentes in
(650) In acesta sensu Rosler, Das tJorromische Dacien, Wien 1864, not'a oi2.-In Rumlinisehe
Studien p. 55 acelasi autoru se unesce anso cu opiniunea lui Frohner (op. cit. ap. pl. 51-52),
dupo care corpulu balaurului aru,fi fostu de stofa variatu colorata, si numai prin nmflatur'a ventu
lui, stegulu aru fi imitatu ondulatiunile unui reptilu viu, Rosler dice : cAm stelle der ailbernen
Adler, welche die Legionen Roms als Hauptfeldzeichen gebrauchten, tritt der Draehe auf in Ge11
talt oines Wolfshundkopfes. An diesen, zweifellos aua Erz getrieben, schloss eich ein Leib au ani
Stoffe, der wenn ihn der durchziehende Wind aufblahte einen zischenden oder saaaenden Ton voo
sich gab und das Aussehen einer mit dem Schweife wild umherschlagenden Sehlange an-
nahm. Dieses Feldzeichen war auch den Scythen vertraut, die es nur in eiwae kunstloserer Form
kannten, weil sie des Erzgusses Contr'a acestei pareri vorbescu lamurito representa-
tiunile plastice pe Columna Trajana. alle draconelui. Vedi tab. lit. Q, Nr. 1, tabella IV, ai figura
de mai la valle.-Despre sigmt. vedi La Chausse de sign. milit. in Graev. Thes. Ant. Rom. X, p.
1528 seq.- Spanhelm ile praest. et usu num. Il p. 231 seq.-Habel in AnnllUn f. Nllstau Alltr
thumsk. II, 3 p. 118.
(651) Columna Antonina, tab. 15.
(1152 Vedi tabell'a 1.- Pl. 81, 50-51 ed. Frohner.- Pe tabell'a IV draeonulu daeu pusu in
tr'unu caru presenta ua positiune orizentale, pe candu nu pute ave acesta forma deco aru fi foatu
numai d'in stofa.
(653) Pl. lOt Colonne Trajar.e ed. Frohner.
www.cimec.ro
S84
mate de ua processiune nesfarsita dt' daci ingeuuchiati, cu manele 'ntiuse si cu
armele josu depuse - oei doui balauri cu vexilele loru au posi ti unea inclinata in
cbipulu ce se nde mai josu : (654)
Deco vexilluw unui corpu ruai roicu de soldati de catu signum, nu pu-
temu spune cu sigurantia; mai totu-de-aun'a anso gasimu ambele insigoii tigurandu
(654) Cum se vede pe plansi'a 81 ed. FrohntJ' corp11lu balauTului are d'in diatantia in distanti11
locuri umflate. si resarite, ceea ce indica co elu era forma tu d'in mai multe bucati, a caror'a reunire
ae opera in acelle puncte. Pe monedele provinciale alle Daciei s11b imperatulu Decius apare geniulu
Daciei alaturi de unu capu de balauru, de siguru imitatiune dupo stegulu nationalu allu Daciloru.
(Eekhel doctrina ?iummorum VII, 343 seq.). Acestu capu de balauru degenereadia cu timpulu in
representatiunile plastice (Lagoy, op. eit.) in capu de magarn (asia de <'s. pe monedele lui Anrelianu
geniulu Daciei tine in verfulu unei sulitie unu capu de magaru, cf. A.ckner, Dacien den antiken
Mii.nzen, l. c.), ceea-ce a facntu pe unii (Hanthaler, Exercitat. faciles ele nummis veterum, No-
rimberg 1742, part. III tab. 5 p. 138. P11rt. V, tab. 13, p. 1; Beger, Thesau.r Brandenburg. se
lect. p. 64 7) sa creadia, co stegnlu ntregei armate si allu natiunei dace era unu capu de magaru.
Cf. Schmldt, Die Geten und Daken, 1. c. Draconeli mai tardiu se introduse ca etindardu si in ar
ma.t'a romana, avendu loculu seu ala tu rea cu signa.; purtatornlu unui atare dracone se numia draco
narius. Cf. Vegetlns J, 20, 25, II, vn, Signiferi, qui signa portant: quos nunc draconarios VO
cnt II, 13.- Dupo Arrianu, 'l'act. 51 originea draconelui ca stegu trebr.e cautata la Scythi. -
Atare draconu se representa si J!ftJ arculu de triumphu allu lui Scptimiu Severu ca stcgu allu
Parthiloru. Vedi Bellori, Veteres arcus Augustorum, Romae M. DC. XC, in f., tabula B (11).
www.cimec.ro
385
alaturea si une-ori chiaru combinat'! (ar!ico insignele massi\'u. balaurulu e im-
preunatu cu vexillum) (656).
Semnalele de atacu si de retragere, de plecare si de insciintiare a nghieloru, se
facea prin instrumente musica, d'in care cunn6scemu trei feluri deosebite : trom-
pett'a drepta (tuba) (657), buciumulu (buccina curba) (658) ii cornuln recurbatu la
un'a din f'str(>mitatile sele si terminatu cu unu capu de draconu seu de animalu cu
coma lunga (659), intocmai cornulu gallicu, numi tu in celtica karnyx: A-
cestu cornu, dupo descrierea lui Eustathiu (660) si representatiuuile de pe monu-
mente (661) er. de marime midilocia, construitu d'in metalu topitu, cu ua gura de
plumbu prin care sufl. cornistii, producimdu sunete forte ascutite prin pavillionulu
intorsu in asia chipu co imita form'a unui animalu selbatecu. Tubulu carnixului era
(655) Vedi tabellile J. II (unde s'a omissu a se represonb\ draconele cu vexilulu seu, cum figurea-
dia la pl. 50-5.1 Colonne Trajane, ed. Frohner, in interiorulu cetatii d'asupra casei cellei mici con
struite pe pari.)- PL 81, 104 ed. Frohl)er.
(656) Pl. 92, 104 Colonne Traj. ed. Frohner. Si la Homani gasimu aqt1ila cea de argintu seu de
auru, alaturea cu vexillnm. Vedi Bellori Veteres mcus Augustorum, pl. 31.
(657) Tab6ll'a lit. Q, fig. Nr. 4.- Tabella !it. X, Nr. 1. Veget. 3, 5 : Semivocalia signa sunt,
quae per tubam aut cornu aut bucinam dantur. 'l'uba quae directa est appellatur: bucina, quae
io semet aereo circulo flectitur; cornu, quod ex uris agrestibus, argento nexum, tempera.tum arte
spirituque carentis flatus emittit auditurn. Uuiculn esemplaru d'in tub'a romana se pastreadia in
museulu de la. Saumur. Vedi Desjardins, Geographie historique et administrative de la Gaule
Romaine II, 576, - D-lu Bolliacu asigura (Trompctta Carpatiloru Nr. 1095 d'in
1
/u aprile 1873)
ce la Izlazu a.ru fi gasi tu : doue parti alle unei trombitie dace de argintu, attributiune ce nu scimu
pre ce aru pute fi justificata.
(658) Veget. 3, 5. -- Tab. lit. X Nr. 1. Pl. 3-25 Colonne Trajane ed. Frohner. - Cf. Xeno-
phonte, Anabasis VII despre soldatii Odrysii cari cauta cu flueru si suna cu trompete fa.cute d'in
pele cruda de bou, si cari au sunetulu unui instrumentu cu coarda.
(ti59) Pl. 3-25 Colonne 1'rajane ed. Frohner.
(660) Eustuthlus, lliados v. 219. - Hesicbus. s. V. Ka<pvie. - JJucan, lib. 1 : cBatavique
truces quos aere recurvo, stridcntes. acuere ttV>ae.- Cf. Barthollu de tibiis veterum, Amstelodami,
1697, in 12, p. 393.- Logoy, Rechel'ches numismatiques sur l'armement et les inst1umenls de
guerre des Gaulois, Aix 1849.
(661) Pe tab. lit. N fig. Nr. 9 amu rtJprodusu enormula carnyx de pe ua. medalia galla publicata
de Huclu-r, L'art gaulois, deuxieme partie, Paris 1873, pag. 63, medali'a Nr. 89; capulu anima-
lului este mai mare de ca tu allu callul ui cbiaru; gur'a este cascata, si dintr'ensa ese ua limba mare,
lunga.. Mai vedi unu altu carnyx ibid. pag. 64. Romanii se serviau cu ace6tu instrumentu, ca sa. in-
dice symbolulu temerii si allu grozei, seu sa earacterisc victoriile repurtate assupr'a Galliloru, Li-
guriloru, assupr'a Cimbriloru si Teutoniloru. Lagoy, op. cit, pl. 11 a reunitu 27 de medalii, (dana-
rii consulari, monede gallice) cu carnyxulu gallicu.- V cdi carnyx si rre uuu liassoreliefu allu ar-
cului de triumphu de la SaintRemy. - Cornulu gallicu s'a confuudatu gresitu cu lituus militaris
allu Romaoiloru (vedi Marquardt, op. cit. pl. II, 535 not'a 10), care ave ua. gura forte 8trimta de
forma simpla si ordinara., nesemenandu intru nimicu cu unu capu seu gutlegiu de animdu ; si &
desea si cu draconele. Asia Montfancon ia. dreptu dracone, trompetele gallice figurate pre baso-
relievurile arcului de triumphu de la. Orange. Cf. Lagoy op. cit.- Ban.luri v. 1 p. 11; Rasche sub.
v. Dacia.
www.cimec.ro
386
facutu d'in mai multe bucati reuoite, jndecandu dupo punctele umflate si rasarita, ce
se observa pre densulu la distantie masurate. (662)
43
Taotic'a daca s'aru pute dice co se rezema mai multu pre luptatori isolati ai pre
virtutea personale, de catu pre mass'a trupeloru, modulu de atacu fiindu cellu impra-
stiatu, ili fie-care soldatu avendu in giuru-i spatiu iodestullu pentru libera. miscare
si actiune.
D'io basso-relievurile Columnei Trajane si d'in scrise vedemu co
Dacii erau destullu dl3 ioainta!i in artea resboinica, pPntru ca unu sa cu-
ceresca atat'a lume pene la Macudoni'a si lllyria, si pPntru t Decebalu sa SP mes6re
de atatea ori cu poporulu-rege, sa-lu infranga in multe ren duri, si sa-lu aduca la ne-
cessitatea de a-i plati chiaru tributu.
In luptele desperate cu Trajanu ii VPdemu cum lassa pre romani sa ioaiotPdie in
interiorulu tierrii, faro a le oppune vre-unu obstacolu; cum, iiioiu batuti, se refu-
giadia pre naltimele acopE!rite cu desse paduri, si de aci le prepara lovituri si smlm-
celi biBe nemeritP; cum sciu sa alPgll positiunile inalte stratPgice (663) si momen-
tele favorabile de atacu faro de veste, fie la trecerea vre-unui riu (664) fie la ne-ua
strimtore dificile; cum alerga la taiodu arborii si implantandu pre den-
sii arme, ca sa dea apparioti'a unei armate formidabile, seu sa ascuudia a loru retra-
gere (665); seu cum taia paduri cu scopu sa intardiedie mersulu legiuniloru (666);
cum se lupta cu ua i nversiunare selbateca si ingrozit6re, corpu la corpu (667), ade-
sea goi de totu (668), oficerii alaturi cu soldatii de rendu, pe candu generalii urma-
resen pre eate ua inaltime peripetiile lupteloru (669), iara piloforii purtatori-de stio-
dardu, cei anteiu cari intra in focu (670) suntu cei d'in urma. cari parasescu campulu
de bataia. (671)
Cu arme excellinte, cu verfurile sulitieloru si lanciloru de bronzu, totu asia de
taiose ca si ferulu, protegiati de s1mturile pe cati, candu erau pre incarcata de 1ageti,
le trintea josu, ca sa apuce petre, in sunetulu terribilu allu trompeteloru si allu ba-
lauriloru, - instrumente alle unei musici ingrozitore - Dacii luptau pene in mi-
nutele extreme, opuoendu curagiu la curagiu, viclenie la viclenie, cu acellu dispre-
(662) Tab. lit. N. fig. Nr. 9.
(663) A&i& de es. vedi pl. 66--67 Colon ne Trajane ed Frohner.
(664) Critoo, ro"ttx:i, Fragm. hist. graec. IV, 374, Suidas, li. T. ip-::t ili y<croi.
(665) Dlo Cass. LXVII, 10.
(666) Pl. 91-93 Colonne Trajane l.'d. Frohner.
(667) De es. pl. 97 -&9 ed. Frohner.
(fi68) Pl. ed. Frohner.
(669) Pl. 166-168 ed. Frohner.
(670) Tabell'a lit. X Nr. 2.
(671) Pl. 156--157 1d. Frohnsr.
www.cimec.ro
387
tiu de morte, pe care'lu da numai fanatismulu religiosu si amorulu pentru patria si
independen tia.
Ei aveu fortificatiuni de campania si fortificatiuni permanente. Primele consta d'in
intin11e metereze de pamentu, de petra, seu trunchi si craci de arbori (672), de carre
si palissade, cu cari incongiurau positiunile loru, ca prin niste ziduri ce impedicau
pre Romanrsa le treca, si chiaru de a recunn6sce unde se afla inimiculu. Cu intel-
ligonti'a de minunatu cu care sciau sa imiteze si sa'si aproprieze tote inventiunile
streine, Dacii adoptasera multe d'in tactic'a. si architectur'a militaresca romana, mai
cu eema in urm'a tractatului de la 89 d. Chr., care 'ndetor pre Domitianu a da re-
gelui daca unu numeru insemnatu de architecti, ingineri militari si maestrii pentru
lucrari de pace si de resboiu (673). Unele lagare forWicate suntu intogmai dupo
principiile architectonice romane: eu form'a patrata seu rectangla, cu patru seu cinci
porti, cu acelasi procedeuri technice la facerea siantiuriloru, a valului si a porti-
loru. (674)
Fortificatiuuile permanente consista in : fortaretie, castella, p6!J.IXtiX (67 5)
(676), in zidurile si siantiuril9 ce incongiura orasiele, si in oppidele de refugiu,
in cari nu erau locuintie fixe, de pe verfulu si de prin fundulu muntiloru. Aceste for-
tificatiuni formeadia doue cathegorii deossebite : unt!le se p6te dice co suntu copiate
de pe modelulu cetatiuieloru romane, prin urmare suntu inaltiate fora nici-ua in-
douiala de architectii romani, cu ajutorulu si sciinti'a carora tiarr'a devenise inexpug-
nabila {677}, gratia systemului continuu de fortificatinni cu indoitu r11transiamentu,
spre intarirea orasieloru, situate mai tote pre munti aprope inaccessibili ( 678). Alte
fortificatiuni suntu mai vechi (679) opera de siguru a lucratoriloru indigeni, fiindu
(672) Pl. 165-166, 83-85, 89-91, 91-93, 97 ed. Frohner.
(673) Dlo Casslos LXVII, 7, comp. LXVIII, 6. Pllnlus, Paneg. c. 11 si 12.
(674) Pe pl. 123-124 Colonne Trajane ed. Frohner, de es., se observa d'asupra portii cellei mici
de intrare uun feliu de casutia identica cu propugnaculum romanu, clire servia in acelasi timpn li&
apere intrarea si sa misce catuacta (cumpana eu tiepi de lemnu seu de feru, ce se atirna la intrarea
in cetati).- Vegetlus, IV, 4: Sed amplius prodest, quod invenit antiquitas, ut ante portam adda-
tur propngnaculam, in cuius ingresso ponitur cataracta, quae anulis ferreis ac funibns pendet, ut,
si hostes intraverint, demissa eadem exstinguantur inclusi. Vedi si tabell'a lit. T. fig. Nr. 5.
(675) Dlon Cassius 1 77, 9, 10.
(676) Crito ap. Suidas, l. c.- 91-93, 95 - 96, 168, 39-40.
(677) Joan Lydns, de magist?atibus II, 28 dice despre Dacia: oE 3ltAot' Eatt ta vuv
xo:l mxAo:t y{yovav.
(678) Pl. 42--44, Colonne Trajane ed. Frohner. Pl. 39-40 aceiasi editinne, repreaenta pe ver-
falu unei stance ua cetatiuia de stylu romanu. D-lu Frohner, op. cit. p. 7 crede co ea aru fi oper'a
lui Trajanu, sub cuventu co nu este de presuppusu ca Dacii s'o fi parasitu fora lupta, deco ea aru fi
fostu in puterea. loru. - Argumentulu e departe de ai convingetoru, sculptorii nerepresentandu
pe Columna, de catu episodele mai principale in care Trajanu intervenea personalu, (Cf. Dieraner
Beitrage ;u einer lcritischen Geschichte Tra,ians, p. 110. - C. de la Berge, E1sai sur le regne
de Trajan, p. 39).
(679) Orasie dace incongiurate cu ziduri vedi pe pl. 50-51, 71-72, 72-74, 74-75, 91-93,
105,118-120, 139-140,143-144,168,181-182. Oolonne Trajane ed. Frohner.
www.cimec.ro

incougiurate de intarituri de pietre polygone si trunchiuri de arbori (680), de ua.
so1iditate extraordinara, caci petrele impedica actiunea focului, iara lemnulu
pucinu eficace machinele numit9 barbeci. Pe tabell'a II-a se pote vede constructiu-
nea unui oppidum clacu, acropolea care se 'naltia pe verfulu unei stance, incongiurata
de unu indouitu zi du circulariu, cu crestaturi ( creot>luri), si aparata de unu sianti tJ
largu, peste care sA afla. unu podu mobilu :,.
P6rt'a de intrare, de lemnu, ara d'assupra-i unu froutouu trianghiularu (681 ); alte
orasie dace au zidurile crenelate si intarite d'in distantia in distantia cu turnuri de
lemnu (682), cum este si la Sarmizegetbusa, capital'a Daciei, euormulu retran!lia-
mentu, care occupa jumetatea unei spirala a Columnei Trajane (683). Ellu se com-
pune candu d'in stanc'a vina a muntelui, candu d'in petre taiete, construite dupo
system'a romanB, candu in fine dintr'unu zidu formatu de doua seu trei straturi de
petre polygonale separate intre densele prin una seu doua siruri de trunchi de ar-
bori, zidaria daca (684), care anso era intog:nai ca a Galliloru.
Caesar (685) ne-a lasatu ua descriptiune destullu de menuntita despre zidurile
oppidului Avaricum (Bourges), deseriptiune, care se confirma pre deplinn prin speci-
wenele de ziduri gallice desco;:,erite in 1867 la Mursceint seu Mursens (arrondis
mentulu Cahors (Lot) [686] si la Bibracte, pe muntele Beuvray, aprope de Augusto-
dunum (Autun) (687). Pre tab. lit. S, tig. Nr. 5, am reprodusu dispositiunea interiora
a zidului de la Mursceint, in care se regasescu cacele barne drepte de ua singura. bu-
cata, asiediate in tota. lungimea loru si de!lpartite intre densela prin intervale egale
de doua piciore. Aceste barne se lega pre d'in intru, priu traverae coperite cu totulu
de pamentu; iaru intervalele, dintre barne si pamentu, de care am vorbitu, se umplu
(680) Pl. 145-151 ed. Ji'rohner.
(681) Pl. 50-51 ed. Ji'rohner.
(682) Pl. 74-75, 105, ed. Frohner.
(683) Pl. 145-151 ed. Frohner.
(684) Despre resturile anco visibile d'in a.ct'ste zidarii dce, la Gradistea in Transilv&nia., vedi
cap. XII,.
(6eii) De bello Gall. VII, 23: Muri autem omne8 Gullici hac fere form& sunt. Tra.bes directae
perpetnlle in longitndinem paribus intervallis, distantes iP..ter se binos pedes, in solo con1ocantur.
Hae revinciuntur introrsus ct multo aggere vestiuntur : ca autem, quae diximus, iutervalla gran-
dibus in fronte efl"arciuntur. His conlocatis et coagmentatis alliui insuper ordo additur, ut
idem illud intervallum servetur, lleque inter se contingant sed paribns intermissae spatiis
singulae singulls saxis interiectis arte contineantur. Sic deinceps omne opus contexitur, dum inst&r
muri altitudo expleatur. Hoc cnm in opeciem varietatemque opns deforme non est alternis trabi
bus ac saxia, qnae rectis lineis suos ordines senant, tum ad ntilitatcm et defcnsioncm urbium snm-
mam habet opport11nitatelil, quod et ab inoondio lapis et ab ariete materia dcfendit, perpetuis
trabibus pedes quadragenos plerumquc introrsus revincta nequc perrumpi neque distrahi potest.
(686) Revue archeologiquc, serie, t. XVII, J.l. 24D, april 1868 ; Cf iaid., XVIII, 1868 p
72.- Er. Desjordlns, Geogr. llist. et adm. de lct Gaule Romaine, II, 119.
(687) Revue archeol., nouv. serie, t. XX, p. 398-4 i 4, Fouille1 <le Bibracte, art.. de Bulliot
1869, p. 400 et seq., nnmerulu' J'in Decembre 1869.
www.cimec.ro
389
cu pietre mari pene la suprafacia.-. Si Cesarn adaoge : Acestoru barne astufeliu
incheiata si asiediate, li se adaoga pre d'asupr'a unu altu rendu asemenatu cellui
d'anteiu; si dispusu in asia chipu barnele sa pastredie acelasi intervalu intre ele,
si nici sa se atinga un'a cu alt'a, ci separate un'a eate un'a prin aceleasi spatiuri, li
se interpune bloca d-3 petra bine asediate care sa le sustina; se continua.
astu-felu pene cs zidulu a atinsu 'naltimea voita. lucrare nu numai co nu dis-
place ochiloru, .fiindu-ea e frum6;a variata, caci barnele alterna cu pietrile, care'si
pastteJia fie-care rendurile loru prin linii drepte, anco este forte oportuna si
la folosulu si la apararea cetatiloru, fiindu-ca si piatr'a o apara de focu, si materi'a
de berbece, care materia legata celle mai adesse-ori pe dinauntru prin barne de
40 piciore, nu pote nici sa se rupa, nici sa se descheie.-.
Aceiasi dispositiune interi6ra trebue sa fi avutu si zidurile de aparare dace, allu
carora aspectu exterioru, identicu cu allu zidului gallicu de la Mursceint (688) se
pote pe tab. Iit. S, fig. 3 si 4 (689). Prin rinduirea strateloru alternative, se
'ntiellege co nici incendiulu nu face mare reu partiloru de lemnu, nici berbe-
cele, petreloru. -- .,
' ... -, '' ..... ,,_"'"
lnaltimea ziduriloru vari dupo imprejurari. . \'. i. \ . '. , . . ,
La apropiarea pericolului Dacii ascundeau s1 itppre:una .
,ro / .
loru. (690) [ :, ..
.. ' :\ >,'
44
Asupr'a modului cum oi procedeu la asediu R la apararea cetatiloru, basso-relie
vurile Columnei ne procura eate-va prt>tiosse insE-mnari.
Asia, pre tabella lit. X (si tabella VI) se rrpres1mta unu castru romanu incongiu-
ratu de calarim('a daca ( ua parte cnirassata de susu si pene josu, calareti si cai), si
de pedestrimea, care cu S'lgeti, cu !anei, pre Romani, pre candu trei daci
de ua putflre extraordinara manuiescu bt'rbecele (xpt6<;, aries), adico ua barna a-
vPndu la un'a d'in utremitatile selle unu capu metalicu (bronzu seu feru) de berbecP,
destinatu a spargto zidurile, Ianga cari prin 6meni seu pre rote. (691)
Afara de arie!!, ei I 6te co se servi au si cu falces murales prin care se petre
d'in z;duri, si cari erau fixate pe barne miscatore, probabilu mai mici de catu alle
berbecelui (692) si \:U perforatoru do ziduri, terebrae. adico berbece cu unu verfu
(688) Vedi Desjardin!il, op. cit. II p. 119, dispositiunea interiura a zidul-.i de la Mursceint.
- Idem pl. 38 d'in Dictionair1 arch. de la Gaule, Epoque celtiquc, 1875.
(689) Pl 145 ed.
(690) PL 53-54, 105 ed. Fruh11er.- Tacitu, Annale IV, 49 Thraci.- Dio Casslos,
LXVIII. 14.
(691) Vitruviu 10. 13(19).- Cf. Kocbly nnd RUstow, Geschichte de., griech. KriegS'Ioesens,
Aarau 1852, p. 205. - HUbner in Hermes II p. 234 seq., YI!I p 4ll0 seq. dflui berbeci ce
a. ajunsu prne in dilele nustre.- lfarquardt, op. cit . II p. ri09 seq.
(692) Veget. 4, 14.- Caesar Ball. Gall. 3, 14. 7, 22. 8G.
www.cimec.ro
390
ascutitu, servindu a gauri zidulu (693), cum si cu alte apparate offdnsive si deft'ensive,
connoscute technicei Romaniloru si Greciloru. (694)
Contra petreloru taiata ce li se arunca d'in retransiamente ei se aparau cu scuturi,
renduindu-eae in brosca tiestosa (testudo), adico fie-care solda tu strinsu unulu de altulu
isi accoperea capulu si umerii cu scutulu seu, asia co projectilele inimicului aluneca o
la pamentn fora ca sa faca vre-unu reu (695 ). pe candu ei, spargeu portile, sap au zi-
durile, aruncau cu prastiile ghiulele ineandescente si sageti incendiare-, iaru altii cu
turnuri mobile se apropia de ziduri.
Ca midil6ce deffensive contra iucongiuratoriloru Dacii coustruiau unu feliu de ga-
leria coperi ta, pe langa zi du, cu destina tiu ne a 'nlesni a.pa.rarea (696); scobiau gauri
patrate in stanca d'in care se compunea zid ulu, depunendu in elle unu felu de ma-
chiui enigmatice de resboiu, a caroru natura nu e pre deplinu esplic!ita, de si scopulu
loru era de a opri pe iniwicu sa se apropie de orasiu : elle suntu, dupo cum se pote
vedea pe tabella lit. S, Nr. 4, carre cu trPi rote avendu la estremitatea axei secere
si verfuri d,e feru, cari prob:tbilu prin aruncarea loru de pe unu terimu riposu ras-
pndea mortea si desordinea in armat'a inimica, intogrnai c acele care (ce nu erau
p<ite machini de resboiu, ci numai d'in intimplare (697) acestu rolu) asver-
Jite de Geti d'in verfulu Balcaniloru contra phalangPlJru lui Alessaudru Ma-
re (698). Testndinele inimice de ori-re felin le distrugeu aruuca-ndu plumbu
topitu (699) taraci intariti la focu, ole si butoiasie pline df' smola, de seu infld.ma-
bile, cum si prio alte materii apnndtetore : sageti sulitie incendiare (miilleoli si
phalaricae). (700)
Contra berbecului si perforatorPlui d. ztdui, ,j arnneau petre (701) seu
(693) VltrnT 10, (19), 7. A.pollodorl Poliorcet. ap. p. 148 seq. Uera By:.:aot, l'
222 Wescher.
(694) Cum de es. : dola.brae, agger, pluteus, vineae, centones, mu1cnlus, turres ambulatoriae;
Vedi deapre t6te acestea Kiichly una Rllt1tow, Griech. K1iegsschri(tsteller. - ldem, Gesch. des
grieeh. Kriegwesens.- Durean de la Malle, Poliorcetique des anciens, Paris 1819.- A. de
Roch.as d'A.Iglnn, Poliorcelique dei Grecs. Paris 1872 .. - .Mo.tqnarllt, op. cit. II p. 511-515.
(695) Pl. 166-168 8d. Frtihner. -- Pl 97 ed. cea mica (18 ;S) Frtihner.
{696) Pl. 147 ed. Frohner. D-lu Frtihner (Colonne Trajan editiunea d'in 1865) crede a fede
aci unu musculus (galeria mobile), ua tesl!udo (X,<AWV1J lunga si ingusta, cu care Romanii
obic;nuau sa se sern la ruinarea ziduriloru. (lsldor, Orig. 18, 11, 4. Veget. 4, 16. - Caesar,
Bell. Cifl. 2, 10). In acestu easu auculus aru fi senitu p6te Daciloru ca midilocu !le esire,
cetatea era luata.
(697) Cf. Dierauer, op. cit., p. 101.
(698) A.rriau, :bxped. Alexandri I, 1. -- Caesar De Bell. Alex. lib. IV, descriindu ba.tali'a de
la Zela mentioncadia quairigiele armate de cose alle regelui Pharnace, cu cari se incepu ataculu
Romaniloru : Nondum ordinibus instructis, faleatae regiac quadrigae permistos milites
perturbant Vedi Langoy, op. cit., pl. li, 13, unu caru armatu c ua cossa dintiata; ce nu este
de confuudatu cu cele dace.
(699) Polyaeo. Strat. 6, 3.
(700) Lh. 42, 64.- Veget. 4, 18. Appian. Illyr. 11.
(701) Pl. 150 ed. Frohner.
www.cimec.ro

aparau zidurile cu poduri de lemnarie fixe (eafodu) de cari spindiurau perne sbucnit6re.
Pe tabell'a lit. S, fig. Nr. 4 (702) se vedu mici burii petrecute in cilindre de lemnu,
si cari de siguro co contineau materii inflamabile si explosibile, pe cari Dacii le a-
siediasera d'alungulu ziduriloru uriasie alle Sarmizegethusei. Portile le asigurau
p6te dupo modulo romanu, prin ericii (703); _qgerulu, - meterez'a de apropiere
(704) alcatuita d'in pamentu Bi legaturi de nuele (fascina, crates), si incongiurata
de unu esiafodagiu de lemnu (705) - cautau mai aoteiu sa-lu ardia, si deco nu reu-
siau, ilo sapa prin mine; turnurile asemenea le ardeau, seu le deramau prin artilerie
(tormenta) asiediata pe ziduri, prin balliste (706) si catapulte (xcmx7tO .. tcxt). D'in a-
ceste masine, pe cari Dacii le imprumutaseta probabilu de la Romani, basso-relie-
vulu Columnei (707) ne arretta catapultele Daciloru, cari de altmintrslea nu se deo-
sibescu prin nimica de celle romane (708), cu tote detaliurile exteri6re ce se vedu
in figur'a urmatore :
Elle se eompuneu :
a) d'in piedestal o, piedouche),
b) d'in unu tunu in culisou (ua culissa indouita de lemnu, canaliculls, couliss(lau),
(702) Pl. 148 ed. Frl.ihner.
(703) Caesar, BeU. Gall. 3, 67.- Sallost, ap. Nonius p, 555.
(704) x.wfLct, agger vedi LiT. 42, 19; Zosimus 2, 25. JosPph. Ben. J'tttl.. 3, 7, 10. Pe pl. 151-
152 ed. Fri:ihner se p6te vede contsructinnea unui agger langa zidurile Sarmizegethnaei.
(705) Lncau. S, 395 seq.- Caesar, Bell Civ. 2, 15. Joseph. Bell. Judaic. 3, 7, 8; 5, 6, 2.
(706) Ba.llistae, aruncau petre, ghiulele si barne de lemnn. Vedi asupr'a
artileriei Marquardt, op cit. II p. 502-516, si litteratur'a acolo indicata.
(707) Pe pl. 91-93 Colonne Trajane ed. Frohner, se Tedu ni11te fortificatiuni uriasie alle Daci-
oilorn, si doni artileriati daci cum incarca catapultele.
(708) PJ. 89-91 ed. Frohner, ca.tapulte romane.
www.cimec.ro
392
c) d'in ua arbaleb cu ceHe doue bra tie alle selle (brachiola);
d) d'in doue cutii in forma de turnuletit:J (columellae) in care se puneu siurupurile
de lemnu (cochlrae ligneae), in giurulu caror'a se infasiura legaturile de nervi (709),
11i de peru de fem"'e si animale, si a caroru torsiune constituia forti'a motrice a ma-
sinei, si cari cu doue cuio lataretie (710); in fine
P.) d'in pilum catapultarium, de ua mare si greutate (711). Catapultele
serviau nu numai la. aperarea cetatiloru, dero si in campuln d:' b ... taie, ped,rn cJ;-
prinderea apararea positiuniloru tari, unde se transportau in carutie cu doue rote
t::ase de cai catiri. (712)
Afora de machini (torment'l) Dacii se serviau in resboiu si de carre cu patru rote,
ca reilae petorita alle Galliloru (713), atatu pentru transportarea provisiuniloru
de hrana si de resboiu, a ranitiloru, a tropheeloru luate de pe campulu de lupta,
dero si c ua intaritura, ca ua fortareatia mobile, in timpulu noptii, seu dupo ua
lupta. (714)
45
Cotu chipnlu cum se ingrijea de raniti si de bolnavii cum si dPs-
pre 01 ganisatiunea serviciului medico-chirurgicalu la nu a.vemu nici ua mar-
turie directa, de si lips'a ajutorului medicinei nu se p6te admite pentru nici-ua ar-
mata si d'in nici-ua epoca, si mai pucinu pentru Daci, cari aveu mari aptitudini
medicinali (715), si cunnosceu proprietatile medicali alle unui mare numeru de
plante officinale, apropo singurele resturi d'in limba daca, ajunse pene la noi (716).
- Asemenea, si midilocele cu cari se mentinea disciplin'a la soldat.i si spiritulu mi-
litarescu la officeri, pedepsele si recompensele, modulu de inaintare in armata, scapa
investigatiuniloru n6stre, ca si multe alte cestiuni d'in organisatiunea ostasiasca a
Daciloru.
(709) Nervi torti, qui brachia c011tiners Vitrn. 10, 10 (15). !eget. -', 9. 22.
(710) Heron d'Ale:undrie, La Chirobaliste restitutiou, et tradurotion par Viucent, Paris, 186v.-
Poliorcetique. des Grecs, Paris 1867, p. 123-134.
(711) }'esti ep. p. 367: Trifax telum longitudinis trium cubitorum, quod catapulta mittitur.
Gell. 10, 25.- Frohner, Colonne l'rajane 1865. p. 114. ltlarquardt, op. cit. Il, p. 501 seq.
(712) Pl. 89-91, 91-93 ed Frolmer.
(713) Qulntll., Inst. orat., 1, !':i. - Ccsar, Bell Gall., 1, 51 : omnemque acie111 suam redis et
carris circumdederuut.- Xonius YI, 17.- Festus, ed. Miiller, p. 206.- Cf. De8jardios, op cit.,
Il, 576.
(714) Pl. 62-63 Colonne Tragane ed. Frohner, ne presenta unu lunga siru de carre de.ce inear
eate de arme, de steguri militaresci si de vase de diferite forme. Vedi pe tabell'a IV, form'a unui
carru dacu cu patru rote, cu protiapulu si cu jugulu (iugnm).
(715) Platon (Charmid. p. 156) vorbesce despre medicii thraci instruiti de Zalmolxis. si anume
de unu medicu, pe care ilu intalnise Socrate si i dete Ull. formula curativa.
(716) Altu-feliu nu 1'aru esplic de ce Dioscoride si Pseudo-Apuleu aru fi cullesu llUmile dace
alle ngetaleloru; de cari amn Torbitu mai 1usu, partea IL cap. IX, 1. -- Cf. Jordaues, Get.
XI: Yideres .... alium herbarum frugumqne explorare naturas.
www.cimec.ro
393
Vomu aminti numai, incheiandu paragrafnlu, conciliile de resboiu (concilia bel-
lica) aJle statului-majorn dacu (717); obiceiulu ambassadoriloru daci de a
si a saruta ma.nile (1tpoax6vuat<;), depunentlu la piciore, si apoi cu bratiele
intinsa a espune objectulu misiunei loru (718), si in fine, obiceiulu daciloru de a se
duce la inceputulu ori-carei espeditiuni resboinice - la malulu Dunarii, si bendu
apa d'in fluviu sa. jur!! : co nu se vorn int6rce in t.iarra de catu biruitori (719). A-
cestu juramentu ca nou sacramenttcm romanu, fiindu-co ilu ua F.lacra-
tio {720), si se deosib11a juramentnlu, ce trl'bui d11pue ori-ce racrutu la in-
sea in serviciulu armatl'i.
V. lrulustri'a Comf!rCiulu Getiloru si antici.
17
Ceea-ce caracteriila mai cu llema civilisatiunea poporului europeanu primitivA
de civilisatiunea poporului indo-europeanu, este insemnat' a desvoltare oe a'a datu
agriculturei de cotra poporulu europeanu, si cunnoscinti'a cerealeloru, dupo cum re-
suita nu PUm3i d'in inavutirea vocabularului seu agricolu (721) dera si d'in istoric,
caci, pre candn Herodotu vorbesce despre triburile persana remase anco in stare de
pastori, c:'t parintii lol"ll primitivi, pre pameutulu enropeanu nu ne apare nici-unu po-
poru d'in famili'a iudo-germana a Europei, in stare pastorala, ci t6te intra in istorie
ca agric1ltori. Ag-ricultur'a ansa presuppnne ua locuintia statornica, iara adst'a, -
idf.ell. de proprietatt>, fie privata, ca de esemplu cas'a si curtea. instrumentele agri-
cole si viteli' ce appartineu unui'a seu capului unei familii, fie commuoa, ca de esem-
plu padtma !li izlaznlu, cari appartineu tribului, communitatii mai multoru familii.
Am arretatu deja co versurile adesea citate 1'in Hora tiu, Ode, III, 24, 14 , nu
potu fi invocate spre a dovedi co Getii seu Dacii, in timpulu lui Augustu anco nu re-
nun9ia:sera la viati'a nomada, ne3tndn mai multu de unu annu intr'unu locu, ne-
cunnoscendu de catu ua forma clilmmunistica, semi-nomada a agrieulturei, si lipsin-
du-le ideia de proprietate Revenindu asupr'a aceluiasi punetu vomu ob-
!lerv mai anteiu co insesi popnlatiunile resboiuicl'!, cari isi parasescu pamentulu na-
tala, si prefna perienlale si resboiului, totusi ca'jta totu-d'a-una sa'si
(717) Pl. 171-172 Pd. Friihner.
(7181 Amm. Marcelliu
1
XVII, 10: Pacem genibus curvatis orabat. - XXIII, 3: cGenibas
supplices nisi.-Cf. id. XV, &. Acestu obiceiu a trebuitu sa atraga multu atentiunea Romeniloru,
de vreme ce'lu vedemu adeselt pro Colnmn'a Traiana representatu, (pl. 82-83, 101-104, 152-153,
164 ed; Friihner), si de autori mentionatu (Dio Cass. LXVIU, 10 si Excerpta e Petri Patrieii Hist.
4, p. 123. (Bonn, 1829); A mm. Marcellinu, 1. c.).
(719) Au6dius Modll&tus, ap. Philargyrins, in Verg. Georg. II 497.
(720) Huschke, Die multa und das scrcramentum, Leipzig 1874, p. 368 seq.
(721) A. Flck, Di.e Spracheinheit der Indogermanen :Europas, Gottingen , 1873 p.
288-190.- V. Hehn, Kulturpflarmn und ed. III, Berlin 1877, p. 58 seq., 487-495.
- Arbols dt'l Jublllnvllle, Les premiers habitants de l' Europe, Pari li 1877, p. 135.
26
www.cimec.ro
394
11$tge loouintie stator[JCl'
1
incependu iute si fora greutate a cultiva ai semella pa-
mentulu trebuiociosu pentru hrana de t6te dilele. Chiaru pop6rele pastorala ca Ba-
kirii, Beduinii, Tatuii si altelP, pe laoga crescerea viteloru, totu lucredia cellu pu-
cinu in apropierea casei atat'a campu catu sa'si p6ta sc6te graulu necessariu panei
de t6te dilele. Este de presuppusu dero co la Geti (722) si Daci agricultur'a juca
unu rolu iosemoatu in industriele de esploatatiune, si co numai acol" unde r.ositiu-
nea topica si climaterica erau nefavorabile cnlturei pamentului, ace3t'a se gast a su-
bordon!lta economiei domestice a crescerii viteloru. De si ma1 turii directe alle ve-
chimei nu anmu despre acestea, anso indirecte suntu mai multe. Arrhianu
descriindu expeditiunea lui Alessandru cellu Mare contr'a G&tiloru, arn:tta co arwata
macedona a gasitu d'inc6ce de Dunare ogore intinsa coperite cu grau asia de inaltu,
co 11'a pututu de'naintea inimicului (723), si a rflusitu prin asta stratagema
sa-lu atace fora de veste. -La Daci, vrintre dignitarii curtii, unii aveu missiuoea
speciale de & ingriji de lucrarile agricole (724). - Pe Column'a Trajana se repre-
senta. legionari romt\ni cum secera holde de grau, neaparatu sPmenate de Daci , coei
elle se gasescu pre pamentulu Daciei (725),- precum totu acolo se vedu si mari ca-
tatimi de grane, cu care erau a.provisionate lagarde srmatei dace, fji despre cari cu
greu s'aru presuppune c'ar fi fustu importate (726). - Alta proba osLe aplecarea Gc-
tiloru si Daoiloru de a locui in sate, iaru nu in orasie, caci, de siguru,
nimeni n'aru pute lua dreptu orasie in simtiulu cum romanii, grecii si medievalii
intiellPgeu oraedele, t6te acelle localitati indicate de Ptolrmeu si Tabl'a
ana, celle mai fiindu numai simple statiuni la celle mari, la trece-
toti de riuri, posturi neinsemnate militaresci etc. (727). A .emenfa minclinare cotra
wiati'a de orasie nu se IJ6te presupunnendu co Dacii aru fi fostu nestatorniciti
si nomadi, ci numai co ei se occupau esclusivu eli agricultnr'a. si crescerea viteloru.
Asupra care era systemulu economit::o-agricolu 11llu Get1loru si Daciloru,
si ioft.aenti'a sea asupra hgaturiloru cdlorn alte alle vietii, s'aru putea raspunde
cu sicurantia co nu p6te fi vorb'a nici despre assolementu, precum au dedusu nnii
d'in versurile lui Horatiu mai Ausu citate, nici despr.e vre ua luare in stapenire
si chiaru annuale a pamenturiloru, si apoi iarasi na distribuire 11 loru d'in nou, --
(722) Ovidiu deosibescl'l prtl Getii nomadi, male pacati, de cei tatorniciti, agricoli, pacati (Trist.
V. 7. 10). Cf. de9pre cei nomadi Trist II. 191, III, 14. 41. Pucin'a insemnetate ce punea Getii cei
d'in Dunarii pre agricultura, resul ta si d'in ua legenda, dupo care regele Getiloru Charnabon
era inimicu de mortea lui Triptolemu, care intrase in serviciulu Cererei spre a inveti& tote poporele
sa traia11ca cu cultura griului. (C. 1. H1ginos, Astro'llomicOfl, 2, c. H.
(723) Ezpedit . .Alez I, 2.
(72-') Suldas s. T. Bc.w-r!:xt,, x:xi -:cvoJ i!ry<q-r<irtw. Fragm. llist. Graec., IV, 374.
(725) Ooloue Trajam ed. J.'rohner pl 142-1.43.
(726) Id. pl. 159-160.
(727) Totu asia Waltz, Deutsche 1, p. 17, Kiel l!S44, despre cetatilt!
iodicate de Ptoltlmeu.
www.cimec.ro
39&
precum au sustinuta altii, pre temeiulu acelorasi versuri, - cari aru pute1 se refer{
la impartirea paJnentului intre membrii unui satu, de1ca presupunemu nascerea unui
satu cam in urmatorulu chipu : unindu-se, de esemplu, unu numeru de familii, isi
mai anteiu localitatea unde voiau sa se luau in stapenire vatr'a
satului (728) si pamentulu de cultura, primindu fie-care portiune& ce-i era neeessara
pentru casa, curte, gradina si semenetura ; campulu intregu ilo impartiau dupa cali-
tatile sele in mai multe parti, si acestea la rendulu loru se dividea in altele mai moi,
din care tie-care membru primea ua parte, ca proprietate privata, pe candu numai
folosintia campului era legata de regul'a generale seu de hotarirea obstiei (729).
Asia si la Daci proprietatea a trecutu ca la t6te pop6rele prin trei fase succesive :
comunala, familiala si personala.
48
T6te semiotiele alimentarii cari crescu in climele temperate a tnbuitn sa se
pandesca de timpuriu in Daci'a, celle mai multe d'in elle puteodu a se socoti ea na-
tiva pre solulu nostru, ca : meiulu, ordiulu (730) ovediuln (731) fasolea si alte
(728) Populatiunea rural.:> daca. locuia fora iodouiala in sate pre marginea riuriloru, mai multa
in partea muntosa dll catu la campu (Fior. IV, 12: Daci montibas inhaerent. Cf. Statius, Theb.
l 20; Silv. III, 3, 169 etc.). Dtt eate feluri si in ce chipu erau satele organisate nu putemu aci d'iu
niciua fontana istoricn ; si totusi doae cuvinte pastra te in limb 'a uostra pene astadi ne autorisa
intru catava a presuppane ca: ideea si form'a anui satu mostenescu trebue a le cauta deja. la Daci.
Satu cu tota perfectai asemanare formale cu latinesculu satas, insementiare, sen1imare, semeutia,
plante, generatiuoe, proviue mai lesne dintr'unu caventu dacu identicu, care traesce anco iu
graiulu Albanesilora, fratii bani ca Dacii d'in aceiasi semintie thraca, - prin form'a. '!'SAt, cu in
tiellesu de setu, dor(, viUage (IIahn, albanesische Studien, Jena 1854, v. 'f'S&t), de catu de la
:slltus, pentru ca lipsesce absolntu transitianea logica, seu vre unu casu aualogu, in care idei'a de
1lanta, sementia sa se aplice cotra satn, pagus (de la pangere a zidi) seu 'IJcus gr. ce inaem,
neadia si casa).- de asemenea se in cuventulu albanesu betrinn. D'in
caus'a permaneutoJi ereditati a proprietatii d'in ta.ta in fiu, ia nepotu si stranepotu etc .. in totu Cllr
salu vecuriloru, numele de ww1iu deveni la poporalu Romanu ua unitatu de mesura fictiva, a carii
valore diferind a dupo 1iecare satu, represintai portianea de pamentu cuvenita cellei a'anteiu periiOne
d'iu care se tragea nemulu intregn in momentalu caadu s'a fosta intemeiata satulu. Acesta
une de paml3ntu mosiulu, ntmicsiorata seu neadaogata in totu timpulo, remanea unitara faci& de
cellel'alte m!muri pa1 tasie la comunitatea agraria, anso in senulu fie-carui u.emn, ea sub-multi
plic. in litre si dramuri.
(729) Cf. Waltz, op. cit., 1, 24.
(730) Ch. G. Heyoe, Opuscula Academica I ( 1 '18S), p. 345, 353 seq. ;'>69, 371), 378, 889. Hello
op. cit., 489. Despre beutar'a facuta d'ia ordiu- adica. despre bere la anticii Egypteni, la lberii
Spaniei, la Liguri, la Phrygi, Armeni, Thraci, lllyri si Pannoni Celti si Germani, vedi pre largu
Hehn, op. cit., 125-1311.
(731) Theophrast. h. pl. 8, 9, 2.- Caton. de re rust. 37, 5. Cicero de fin. 5, 30, 9. -Vergil.
Georg. J, 154; Ovld. Fast. 1, 691; Plin. 11. n. 18, 149.- Galen. de alimentor"m faewluuilnlr 1,
1-t.- Cf. Hebu, op. cit, 48!}.- Heyue, O!J. cit. 1, 379, 380.
www.cimec.ro
896
minose. Diveraele specii de {NArnentum (732) triticf.4rn (733), silico (734) secara
efa 'brUa (735) si pasionale sonta produetele prin escelentia alle Daciei; de aceea
pre medalii provinci'a Daci'a se representa cu spice de grau in mana, semnulu abnn-
dentii semanatureloru selle (736). Meiolo, gr. !Ls),(V7J, lat. miliurn, lit. malnos
-dejA obicinuitn ea hrana-in speci'a numita panicurn (de unde vine cuv. romanescu
parineu si painichiu) in Orientu si Occidento, si Daciloru de alimentatiune sub
forma de pane, si mai proba.bilu in forma de mamaliga (737).- Macinatnlu graului
se facea cu rijoitie mori de mana (738) a caror'a superi6ra o invertea in
eanteoe femt>ile (739) sclavii. Fain'a, d'io caus'a imperfectiuoei mecanice a in-
strumentolni, nu pute fi curata, ci mestecata cu pamentu si trosnindu in dinti. lMe
de presuppusu co cu timpulu nu ramasese Daciloru necunooscute mortle de apa, in-
trebuintiate anca de multu in ltali'a. - Instmmentele aratorii nu paru a fi fostu de
totu primitive, mai cu sem a la Daci, de si nu avemu nici-ua sciintia despre elle; plu-
gulu, tiA de lemnu, seu de metalu, devenitu ua necessitate dupa ce pamentt;lu A'a cu
ratitn de radacini si pietre, iar agricultur'a si-a perdntu characterulu seu nomadicu,
aeeessoriu, trebue sa fi fostu io usu si la Daci, ea si secerile de bronzu si cost'le,
ce avt1u apr6pe aceiasi forma ca ceHe de adi, judecandu dnpo celle gasite io Tran-
ailvani'a (740). Graoele se pastrau in granare seu in gropi asia nnmite
(792) Bebu. op. cit 490-491.
(739) Heyae, op. cit. S36, S41, 35u, 380. Hebu, op. cit. 49!.
(734) Herae, op. cit. 1 358.
(795) Secara, lat. secale seu sicale, se numia de Taurinii ligurici asia (Plin. b. n. 18, 141) de
po,Orele nordics: rocco, rugr, do Thrnci (Go.lenus, de alim. fncult. I, l:l (VI. p. 514 t>d.
Kllhn). Cf. despre !3fl't op. cit. t. l. !Jii9; :}60; Hebu, op. rit. 485, 4fll ; De ()ndoiJP,
Glofr.,JMe botamq11e.
(1:J6) Asia de esemplu medalia Coheu, Descript. hist. des Monnaies frappees l'Empire ro
IIUiie, Il, Nr. 322-SlH: Pe rtlversn J>&C!A AvovsT PROVINCIA s. c. Dacio. pre ua stanca tine unn
ltiodarda cu aquila; la stanga sea unu copilln cu spire grau in mana; inaintell ei, unu altuln
o ua ciorchilla de strugure.
(737) lleiulu constituia alimentuln alin Juorilon1 si- Celtiloru (Strabo 4, 2. 1 ; 4, li, ;. ;
5,.1, 111; 7, fl, 4.- Pliu., h. n. 18, 101.- Caesar, de bcl!o ci'IJ. 2. 22. - Polybius, 2, 15, :'.). a\lu
Keotiloru. Sarmatiloru. si in genere alin pop{lrelorn pontice (Plin h. n. 18, 100; Aelian. V. H. 3, !W)
cam si i11 Panooni'a (Cassius Dio, 49, 36). Poporuln seythku alin Alazonilorn. locuitori pe langa
By.panis. semenii grau, ceapa, ustaroiu, fasole si mPirJ (Her(ld. 4. 17). In Thra.ci'a se cunnbsee rP.
filiDN mmaca,Oriloru dt meiu, l\liJ..tYOrOtYOt, meiu)u Ca S ot,U(7. past.randll-!6 in granarii RUbterane
(Deaosth. de Chersoneso p. 100 ex. Phil. 4, 16).- Cf. Hehn, op. cit. 495-496, 12!1. 130, 137,-
si net'a de mai la vale Nr. 752. La cetatea de pe unn piscu allu ma.lnlui Prahovei, vis-a-vis de
l'adarea Tinosalui. d. Bolliacu in sapatarile ce a intreprinsa in 186(1 a gasitu Ri ua mica cBta
tJme de meiu earbonisatu. Vedi Trompetta Carpatiloru, 1869, Inl:e
0
/tn Nr. 740. De asemenra
la Vodastra in jad. Romanati. Vedi 1rompetta Carpntiloru, 1871i, 27. Nr. 1255. -- Grane
cvboniAte s'a afiatn si la Toszeg langa Thissa.
(7S8) Cf. Reba, op. cit. 493.
t7SIJ) Ovldla, E:e. Pont. IJL A, ilice femeile 'Famina pro lana Cerealia mu-
IIIN fraagit."
(7f0) tab. lit. D, fig. Nr. W si 1 "i. ldern, cal'. Xll.
www.cimec.ro
897
seiroi (siros) (741) CUWJe"Qbicinuesce pene adi in Tiar'a-Roman4aoa (742), Ungaria.,
Russia sudica, Ispani'a si aiurea. (743)
Vi tia, allu carui productu juca unu- rolu asia. de insemna tu in religiunea geto-daca
a lui Dionisos-Sabazius, si a carii cultura se respandi din Syria in Asi'a-mioa, la
Lydieni, Phrygieni, si altii, Mi apoi iu Europ'a (744), era cultivata in Daeia,
(741) Carro, de re rust., 1, 5i : QaiJam granaria habent sub terria, speluncas, quas Yoe&a.t
ut in Cappadocia, ac Thracia. - Plin. h. n. XVJII, 73 : Utilissime tamen senantur
in Bcrobibus, quos siros vocant, ut in Cappadocia ct in Thracia. Cf. Q. Cartlas, Hist . .Aiu:cztldn,
VII, 4.- Tacltu, de mor. germ 16. - Demostbenrs, de CherBoneso p. 100 e:r. Phil. 4, 16. As ..
meni gropi se faceu adunci pene la 2. 5 metri, se ingradeu cu unele, seu se arMu peretii apre a se
iutari la focu, cum ne arretta gropile de la Lagerdorr (Mitth. der Centr. Com. 1867, LXI) oum si
celle d'in Croatl'a si Ungari'a de susu.
(742) 1. Ionescu, Lectiuni de ag1ic1tltura. p. 142.- La Cordareui, jndetiuln Dorohoia, plasa
Prutulnde-susu, se afla. nisce gropi asia de vechi, iu caiu, eaudu se intampla. a &e cufunda veri
noa, se gasesce pe jumetate plina. cu coje de semintie de meiu Vedi A. Odobesea, Notitic dupr.ll
localitatile insemnate prin wnaaitie antice in districtulu Dorohoiu in Monitorulu o(lciGle, 1871
Nr. 152, p. 827.
(743) Reynler, Bc l'econon1ie publique ct des Celtes, p. 427. - Sebue1, La Belgttue
et les PaysBas 1. p. 59. Le 6rand d'Aussy. Hist. de la vie privee des .Z.ran(:ai&, 2 ed. 1, p. lil6.
- La s,,anioli se conserva pene adi numele de ailos cu aceiasi insemnare. Cf. Roeeler. da
Vorromische Dacien, Wien 1864.- D-lu Hasdeu (Istoria Critica, ed. 11, t. 1, p. 233-241) ad
mitiendu unu felu de solidaritate intre siri si intre sistem'a immormentariloru suterrane in forma
de putiuri alatura cuventulu ungurescu unu pretiosu restu retacitu pene in dilele n6stre
d'iu vocabularul a tracicu (!) cu insemnare de gropt, si mai io specie de mormentu, de roma-
nescele siroada, care va 1e dica ua cada, cuvcau, si de firlmptu, canalie aquarius, apeduetu,
ernga, na. serie de notiuni tote forte apropiate(!) de ideia unui gra.naru suterranu si eate-si-trele
apoi de armiiuulu firim, gropa si mormentu, si de sskr. sir seu 'ir, cofa, sb unu vasu in forma
de tubu ceea-ce este identica cu romauulu siroada. Si in acestu chipu o sa avemu ua gallerla
etimologica destullu de bogata pentru a. pute urmari originea sirului thraeicu, pe care Daeo-
Getii avendu-lu sub diverse forme dialectica de virim, de acollu au treeutu la Romni nr611G
si iara prin Romani la Unguri D-lu Hasdeu intemeiata pre acesta felin de ety-
mologii, nu se iudouesce co arheologia nu va intardia a descoperi si mormetttcsrr prei
storice in Romani'a 1 C11 tOte acestea, uu este uun cuventu eu certitudine thracicu , fii
chiaru de aru fi, ellu uu are nici ua legatura cu si s6u fOrompu
pe care reu d-In Hasdeu ilu scrie spre a vede in prima parte pe pretiosulu dacicu rir el
armeneseulu Birim, iar in partea.-i finale radica.l'a. piu eu insemnare de apa, de la sskr. pif11!-t11t
1
a boi etc. Si apoi significatiunea propria a lui seu cuventu imprumutata
de la maghiarulu saramp. sorompo, soromp, barricra, cumpana, turc. charmpo chcsrampo, pa
lisada, ingradire de pari, (Cf. Clbac, Dictionn. d'etymologie dacoromane, sub. T.) eate togmai
cea d'in urma : tierusi, stoboru de gardu ; comp. si croatulu si serbulu 1arampov, unu felin ele
fortifica ti o ne; si prin urmare, nu e loca de amesteca tu tierusii cu gropile de grtu si cu puti urile
mormentare preistorice. Este curiosu a esplica cuvintele maghiare d'in limb'a romana prin fiotin
resturi dace in cea maghiara, si intemeiatn pre elle, a scrie apoi intr'ua Istoric Critica paragra,.
ca: Granarele si mormintele suterrane in Daci' a! ....
(744) Vedi Hebn, op. cit., p. 63-84.
www.cimec.ro
391
deja inainte de Deceneu (745). D'in plante textile vomu cit canep'a (7 46) Bi inulu (74 7)
cari serviau nu numai dreptu hrana der si pentru imbracaminte. Herodotu observa
anume, vorbindu deBpre obiceiulo Scytbiloru de a se curati, dupo ce s'au intorsu de la
immormentare, cu aburulu esito d'in semintile de canepa aruncate pe pietre rosite
la foca (748), co Thracii in gent're sciau sa tiesse asia de bine produsele acestei
plantf', in ca tu cu greu se puM deossebi hainele de canepa de ceHe de inu (749). Mara
de haine, ei fabricau si alte stofe, ciarsiafuri, tistimelP, corturi si plase, veluri, frin-
ghii, etc. (750). -- D'in legume amintimu usturoiulu (751) (752), alimentu si
in acelasi timp11 condimentu essentialu allu bucatariei saracului, si lintea. (753)
(74b) Strabo, VII, 3.- Cf. Hehn, op. cit., p. 508.
(746) Canep'a necunnoscuta in Greci'a. pre timpulu lui Herodotu (4, 74) llra in nsu la Scythi,
la semintiile medo-persice, si s'a iutrodusu in Europa d'in Bactria si Sogdia.na, d'in regiunea. cu-
pica. si a Aralului. Vadi Humboldt, .Ansichten der Natur, S ed. partea 2, p. 64.- Hebn, op. cit.
168. Scythii o procnrara Thra.ciloru, prin cari apoi se rcspand printre Greci, si de la. acestia--
in Sicilia si Italia.
(747) Grlsebaeb, Spicilegiut11, 1, p. 118 dice despre inu; sponte crescit in Macedonia 1'hra-
ciaque CC. Hehn, op. cit. p. 14A-1C>7 .
. (748) Herodotn, IV, 73 seq. Cf. Hesyeh, axu{hxov -11-u(J-LIX(J-IX o totculn
1
v EX.tt .'1-uviXIL!v
r:'xrtt r.<iv-;" tov r.IXpeatwt"IX. Acestu obiceiu amintesce haschischulu adica ametial'a prin unu
extractu d'in canabis indica ce se useadia Ia Orientali.
(749) Herodotn, IV, 74 : cCresce ai canepa in acea tiarra (in Seythia); ea semena forte cu i-
nuln, nu mai co este mai grosa si mai mare. Prin acesta, cu multu ilu intrece. Asta planta cresce
de la sine si semanata, si dintreosa Tbracii facu haine, cari semena atatu de multu celloru de inu ,
si deco nu este cine-va tare cunnoscetoru, abia aru cunnosce deco snntu de inu seu de canepa
iaru cine nu ara fi vediutu canepa vre-ua data, learu crede ca suntu tiesseturi de in a.
Cit a:,n rruofLEVlJ lv n x.wpn, r.Aljv x11't p.ey6:&eo; Alv'!' lfL!fEpea;;6:"l u:.lt?J llk
IXGt"lJ XIXt XIXt ar.e:tpO(J-EYlJ XIXt le c:tutij; (J-EV XIXl E'l(J-IX"tCl
7;0tiUVt:lt -;oiat AtVEOt'l"( O(J-OtO"tCl"tiX. ouo' ilv, OO"tt> xip>IX i.rl IXUti>, OtlljiOllJ, ALVOU ii latt
ii, OE elOi XOJ -cljv Xllwcl!3toll, )..lveov e1v1Xt ;o El(J-IX.
(750) Hesychlos s. v. tO"tt Zl: 'f'U"COV ";[ Of".OtOV' oii' O:t !!J.X1:"trt cCane
p'a este ua planta ce are ore-ce asemenare cu inulu. Femeile Thraciei facu d'intr'ensa
Despre asemeni fabricate la poporele antice vedi Hebn, op. cit. p. 145 seq.
(751) He:n, op cit. p. 181.
t752) Se pare cola Thraci cepa era d'in toti timpii hran'a a poporului, deco cre
demn Comiculai care descriindu ap. Athen. 4. p. 131 obiceiurile de la nunta alle Tl:raciloru, dice
co Ia cassatoria lui lphikrates cu fiica regelui Kotys, nouii-insurati, printre alte pretiosse daruri pri
mira si unu borcanu cu ghiatia, ua gropa cu meiu si na 6Ia nalta de 12 coti plina de cepa :
X tOV O' "CE r.p6x ouv xeyxpwv "CE atpov
"tE owoex<ir.lJ)'.UV, ,
Proba co cep'a alcatuia unu alimenta si dupo cucerirea Daciei este ua tabla cerata gasita in
1855 la. Verespatak, unde se indica pretiuln ce a costatu unu ospetiu data in ajunulu lui anteiu
printre alte luauri da mancare, se afla si sarea si cepa <salem et cep(am). Vedi C. 1. L.
UI. c. XV.-Alazonii si Kallipidii d'in giurulu Olbiei la mareanegra cultivau aneo d'in timpula lai
Herodotu (IV, 17) xp6p.p.v11 xr.\ crx6poih, cepa si usturoiu.
(753) Hehn, op. cit. 187 seq.
www.cimec.ro
4(1
Pre Janga agricultura, si in unele rtogiuni mai prP susu de agricultura, venea cras-
cerea viteloru si pastori'a. Getii fiindu mai toti callaret.ii se intiellPge
importanti'a ce SI" da perfectionarii rasei rquine. Hergbeliile de cai alle prineipiloru
scythi si geti erau renumite. Regele Philippu, tat'a lui Alessandru cellu Mare, luA.
numai de la gurele Dunarii 20,000 iepe allese, pe cari le trimise pentru prasila in
Macedoni'a (7 54). Celtii Dunareni de asemenea lasara in urma-le ua rassa forte
frum6sa. si renumita d!! cai celtici (755). D'in contra se pare cola Sigynii d'in Te-
misian'a caii df'RCrisi de Herodotu (756) ca avPndu perulu lungu de 5 degete. ca
fiindu crni si asia de mici in catu nu puMn tine unu calaretiu. - remasesfira in
starea primitiva, si chiaru dPgenerasera cu totulu (757). Boii erau intrebuintiati in
specialu pentru munca campului si pentru transporturi, iara caii numai pentru cala-
ritu (758). Vacile le pentru lapte de care facea mare consumatiune in stare
pr6speta, si mai marP anco in stare de casiu, de brinza sarata (759) si untu (760).
Oilr, in ius mnatu numeru isi ,gaseu uou nutretiu pre munti, -- de
unde t6mn'a se scobora la. campii si adapostu peutru a sa reint6rce cu primaver'a.
Mai multu pote de catu briinzeturile da totu felulu si carnea, lan'a oiloru era preti-
6sa, intr'ua flpoca candn bumbaculu nn se si inulu si canep'a, sin-
gurele matt1rii de intrebuintiatu pentru confectiun3a stofeloru de imbracamintf', nu
(754) Iostln. 9, 2, 6: c(a Philippo) vigioti milia nobilium equa.rum ad genus facieodum Mioa-
eedoniam rnissa. Cf. Voplse. Prob. 8.
(755) cE1uarom celticarom Hist. Aug. Claud. 9.
(756) Herod. V, 9. Strab. XI, 11, 8.
(757) Cf Hehn, op. c t. p 38.
(75R) Vurro 2, 5, 10 dice despre boi: albi in lta.lia non tam frequentes, qnam qoi in Thracia
ad (l-ilAetVO\ x6Axov, ubi alio colore pauci A11ta raa dt! boi fusese adusa de Scy.hi in Europa. Cf.
Hehn, op. cit p. 13, si 40.
(759) Schllfale Slowanske starozitnosti, PrahR, 1 fl37, p. 350, tine urda si bratt11a drepto eu-
vin te da.ce, fora nici-oa argomentatinne D-In Hasdeu, Columna lui T1u.ianu, 1"'74 p. 05-106.
deduce brinza d'in sskr g-rasa, lapte grosn, de la gO, 'aca, rasa., sucn, care arn fi trecoto in
bO-rasa; iarn urd'a o esplica prin radical'a indo-enropee rud zend. urud- a curge. Vedi contr'a
unoru atari etymologii Schuchatrt, Litterarisches Centralblatt. '0 marte 1875, p. 32; ldem Zeit-
schrift far Romanische Philologif, 1877, t. t, p. 481-iH. A. de Cihoc, Convorbiri ltterare, lX,
350- 35'-l.-- Idem, Dictionnaire Il
(71>11) Despre uotolu la Scythi - cari iln nnmia ir. limb'a loru (Hippocrat. dP morbis 4,
20) vedi Herodotu 4. 2, - Hippocr. 1 c si de aere. Aeschylus fr. b<!. - Thracii de a.;en.enea
sciau sa prepara un tu. Deja Hecatii.os dce d. spre Thracii Paroni de Strymon co se nngu
cu unu felu oliu scosu d'in lalte. Atben. 10, P 447: <iAELijlOVt"O\l oE. i"Ao:iw <i:xb Poetulo
comicu (olymp. 101-108) vorbesce despre osp,t i cu perulu vllvo usi mancatori de
untu de la mess'a regelui thracu Kotys Vedi li then. 4, p 131 : .
OEll:vEiv ilvOpO\<;
llUX,(J-7jpoxO(J-<; <flUptor.A7j&E1<;.
Despre untu vedi Hebu, op. cit., p. 137-143.
www.cimec.ro
400
puteu sa apere de frigu pre locuitorulu unei clima humrde si rigUI6sse. Velintiele
si eov6rele de lana, ptsl'a d'in se fabrica saga si alte haine, sontu totu asia de
vechi ea si aparitionea primeloru vestminte in tiarr'a n6stra. - Carnea de porcu al-
unu nutrimentu esentialu allu Daciloru, - si dupo cucerire, - si allu colo-
nistiloro, - nu numai in stare pr6speta, dara si sarata, ca slanina si siunci, cu care
se facea unu comerciu insemnatu. Marimea porciloru d'in Daci'a trebue sa fi isbitu
pre Romanii cei obicinoiti cu speci'a mica, subtite si delicata a negrii d'in
Emili'a ei Umbri'a. Caprele, numer6se ca si astadi ; d'm pE>lea loru si d'in a boiloru
se burdufele intrebuintia.te atunci cu la transportulu liquideloru (a
vinului mai alesuj, cum si a calatoriloru peste riuri, in lipsa de poduri. Omenii cari
se ocupau cu aceste transpotturi si cu burdufeloru StJnumiau, dupa cucerire,
utricularii seu ut,ricZarii, (de la uter burdufu) si proba co in Dacia ei erau la mare
consider&.tiun, suntu inscl'iptiunile cari meotioneadia unu temph1 propriu allu colle-
giului Utriclariloru dedica tu dieitii Neme9is (761) supranumita p6tu si Adrastea (762).
Femeile se occupau si cu inmultirea passeriloru domesticE', ga.sco, gaina, ratia (763)
sociale nPdespartito in toti timpii alle omului sedentarn si alle tl'iburiloru cutriera-
t6re; asemenea si cu crescerea o.lbineloru, alle caroru faguri de miel c forma unu arti-
colu allu comerciului si allu economiei casnice. (764)
Afara de viati'a pastorale si agricole, care formPaza ua minunata. preparatiune de
re11boiu, venet6rea unu rolu insemoatu in esercit:ile Getiloru si Dadloru, ea fi-
(761) C. J. L. Jll, 1547, iuHcrivtiune aflata la Marg11 (Pous Augustil in apropiere de Portile de
Feru:
DBAE, Nt::ME!I
AEL. VIOUElll!l
I!'J', IILIA. VALERU
PRO, IALVTB, 8VA.
FILIORT:II. !VORV.I
..
1U>rBR. BT. PATJ;B
Hli.. VOTO. A, IOLO
'III:MPLVll. I!X. IV'J
t'Y.CBRVNl', UOLLK
lliO, VTRICLAHI

(762) C. J. L. UI, 944, descoperita la Mikbaza, departe de vcrsarea :'\yaratnlui in MurrNiu;
INII D D
AJJIIAITfAt;
COL LEU
Vl'RICLABIORV"
In bonorem Jomus divinae Adrastia.c, collegium utricluiorum >
Despre Adrastea vedi Strabo geogr. 575. 586. 588.
(163) Jleho, op. cit. 323-325.
(764) Herodotu, V, 10. lellanus, De ncltum cwimalimn, II c. 7.
www.cimec.ro
401
indu nu numai ua ci si ua nt"cesitate de aparare contr'a animaleloru selba-
tece (765) d'in muntii 8 padurile Daciei. (766)
50
Se scie cata strinsa are architt:>ctur'a cu institutiunile politice si religi6se,
cu obiceiurile nationale si alle administratiunei interi6re alle unei tierri. A!!upr'a a-
cestoru institutiuoi snsa la poporulu dacu vediuramu co marturiile scrise lipsesou
cu totulu, cum nu mai pucinu si asupr'a architecturei daca. Dara ace3ta nu pute lua
ua desvoltare si independenta de inriurirea esterna - Ia unu poporu care
nu era a produce de a dreptulu coei insesi orasiele dace nu pute sa
se desvolte, atatu d'in caus'a [eodalitatii unei nobilimi militare lli territoriale stapf-
uindu mosii intins!', pre candu multimea populatiunei data la pastorie si munc'a
campului, locuia in sate resipite prin munti deluri, - catu si d'in acea co ora1:1iele
dace, c alle mai tuturoru pop6rdoru barbare in simtiulu classicu allu cuventului, nu
erau formate de acea associa.tiune religi6sa si politica a familieloru, pe care se
la ratFli! gre co-latine, coustitutiunea vioaie si puternica a cetatii. Cu
nu voimu a dice co Daciloru le lipsea unu inc11putu de arta, corporatiunilA de con-
structori indigcni destoinici ca sa cladesca niste locuintie simple seu ziduri rude in
giurulu orasieloro; anso inginerii si architectii cu maestri'a ce ne lasa a. intrevE>dea for-
taretile ai edificiile de pre basso-relievurile Columnei Traiane, cu greu este a presup
pune ca sa fi fostu chiaru Daci. Si pentru acest'a avemu marturi'a deslusita a lui
Dione Cassius co Decebalu chemase arciJitecti si ingineri d'in Rom'a, si co se 'nde-
tor. chiaru prin tractatu imperatulu Domitianu a-i procura asemeni maestri. Amu
arrettatu deja co architectur'a militara a Daciloru este in mare parte romana, unele
cetatiui parondu a fi fostu copiate intogmai dupo modelulu cetatiuieloru romane (767).
Blockhausele asemenea suntu construite ritu romana. (768)
In architectur'a civilt1 suntemu mai multu inclinati a eauta artea propria daca.
<Jolumn'a ne cimdu simple colibe facu te ca pichetele graniceriloru romAni,
. .
(765) Gf. C.:olrmma l11i 1'raimau, H!75 p. ll7, despre in Da.ci'a.
(766) Arlstotele, H. A. 9, 36, 4 npporta co in regiunea 'fhraciei numita Kedreipolis (i1
'f 1wd. K<op<t:o6A<t; in scrierea. de mirab. auscultat. 118 se eitcsce :
Cf. si Plinin h. u. 10, 23) se vencza passerile prin curui domestici ti, cari lua.ndu in gona
puerile, le facu a se puue pe pa.mcntu, unde venetorii cu prajini le omora seu le prindu. Dece. a
era ua inventiune a Thracilorn, si deco era cunnoscuta Getiloru si Daciloru (cum crede W.
Schmidt, in Arch. des Ver. Siebenb. land. N. IV, 1 p. 42) nu se pute sustine cu sigurantia. Des-
pre acelasi obiceiu la Indieni si Egypteui vedi Ktesia.s ap. Photius, si Aelian N. A. 4, 26; 5, 36.
In 'fhraci'a. Celtii invetiara. venet6rea cu passeri ra.pitore, si o facura cunnoscuta apoi Germa.niloru
si altoru poporo' Vedi Heho, op. cit, p. 327-332.
(767) Vedi mai susu, cap. XI, 12.- Partea arhitecturale tie pe Colurnno. representa. orecari a
nalogii cu figurile de traditiune antica a.lle unei scric1i a lui A pollodoru asnp!"ll artei de a inconginra.
cetatile. Vedi acestu tra.ctatu in. Mathematici vete1es ed. Thevenot.
(768) Vedi tabell'a lit. T, fig. Nr. 7.
www.cimec.ro
402
de scanduri, cu unu coperi.siu cu doua stresini, asi1 diate prEI trunchi fie arbori taiati
in muchii si infipti in pamentu (769), caodu casciore patrulatere de ll"mnu, cu ua
d'assupra usii, imprejmuite de uluci formate d'in blani retezate piedisin la
verfu, intogmai cum se vede adi la curtile locuintieloru n6stre (770);
<.'andn, in fine, orasie cu constructiuni pre unu planu mai modr.rnn, ansa de unu ca-
racteru localu (771) cn turnuri rotunde ce au ferestre si acoperisiulu conicu termi-
n atu intr' un o verfu (772}, cu cladiri de petra cubica in colonade si frontone de stylu
greco-romanu (773), cu edificii publice remarcabile, palate si donjone (774). Aceste
d'in urma ne indica orasiulu rcgescu. capital'a regatului lui Decebalu, in care regl'le
trebuia negresitu sa aiba, ca si regii Macedoniei (775), unu mare edificiu, ua casa
ugale, destin'lta a servi ca locuintia suveranului 3 curteniloru sei, si
care probabilu era oper'a mesteriloru straini mai alesu greci, obicinuiti in totu tim-
pulu a lucra prin tierrile semi barbare, in Macedoni'a, Thraci'a, Scythi'a, atrasi de
avutiile puterniciloru monarchi (776).-E9te adeveratu co hypothesa nu se 'ntf'meia-
dia pe vre ua marturie positiva si directa, ci numai pe unn faptu particularti : afla-
rea de monogramme si litere grecesci pre petrele din zidari'a daca de la Gradistea
(vechi'a SarmizPg{lthm-1'a (777), cum si unele edificii daca pe Columna Trajana, cari
smintescu de siguru architectur'a modificat:1 p(;te dupo unPle obicinuiotie lo-
cale; - insa chiaru si in lips'a acestor'a - vorbPscu faptele generale ce suntu de
luatu in sema mai allPsu in conditiunile vietii civile la antici. (778)
Catu despre architectur'a religi6sa a Getiloru si Daciloru nu este fora ioteresn a a-
(769) Tabell'a lit. T, fig. Nr. 1.- Tabell'a II. - Frobner, Col. 1.'raj. pl. 79-81.
(770) Tabell'a lit. T, fig. Nr. 1, 6.- Tab ll'a V.
(771) Tabell'a lit. T, fig. Nr. 3; tabell'a lit. S. fig. Nr. 2, 3, 6.
(772) Tabell'a lit. T, fig. Nr. 4 ; tab. lit. S. fig Nr. 3; tab. VIII.- Col. Traj, ed. Frobuer, pl.
143-144.
(773) Tab. lit. S, fig. Nr. 1; tab. !it. T, fig. Nr. 2.
(774) Col. Traj. ed. Friihner, pl. 154-155.- Ecce plansiele d'in editinnea d-lni Frobner, unde
se repreaenta orasie si case isolate alle dailoru: pl 1.18-120 r 70; 105; 143-144; 145-lH;
1&4; 155; 74-75; 76; 79--81;
(775) Beuzey, T:n palais grec en Macedoine, 1872.
(776) Anco d'in timpulu lui Homeru mesteruln irecu, se ilucea voiosu d' n tiarr'a sea,
ori-unde 'lu chema regi d'in tierri departate. 1Homer. Odysea, c. XVI li v. 3 2 seq.) p. ntrn Ma
cedoni'a. avemu martor 'a anticitatii co regde Arholaos, a P"latalu seu intre alti omeni
in semnati ca Agatbon, Choe ilos si Eurip de, chiaru si pre celln mai mare pictoru J'in acelln timpu,
pre Zeuxis, insarcinandn-ln ai decora pa!atnln seu, (Aelian, h. V XIV, 17; ce. Plin. h. n. XXXV,
36). 1itu-Livio vorbescA asemenea de palatnlu celebru de la Pclla alin regilon macedoni.- Aru fi
de presnposu co si in Daci'a cu inceputnlu e11ocei de regtnerare si de marire a statului intreprinsa
de Boereb1ste si s u Decenen, lucrarile de zidarii, fortificatinm de orasie, de
drumuri, temple, etc cata a fi fostu direse de art.sti capabili veniti d'in Greci'a pote cu cet'a loru
de lucratori.
(777) Aekoer, in Archiv des Vereins fur Siebenbii.rgische I.andeskunde I, 1844, p. 18 seq. :
Beistbericht Uber einen Theil cler sii.dlichen Karpathen. -- Cf. mai la valle cap. XII.
(778) Fostei de Coolanges, la Ctte antique.
www.cimec.ro
403
minti tntulu rapportatu de Macrobiu (779), co Thracii inaitiau lui Bacchus-Sabazins
- identieu lui Zalmolxis - sanctuare in forma de rotonda, cu ua deschidietura in
midiloculu coperisiului. Faptulu pare icsemnatu, caci forma rotunda, cerculu. ave
pentru antici unu caracteru symbolicu si sacru, standu in relatiune cu cultulu vetre
si cu constitutiunea religi6sa a cetatii greco-romane. Asemenea altare circlllare se
afl& in mai multe parti alle Greciei. la Mantinea (780), la Athfna (781), la
la Epidauru (782), la Sparta (783) la Samothrace (7 84) cum si la Rom'a (785). Ju
Pisidia apr6pe de Sazak s'a dfscoperitu chiarn unu altaru circularu care representa
pe un'a d'in fetie o femeia, si pre alt'a unu sierpe cu mari buce, -
emblem'a lui Sabaziosu - ceea-ce nu lasa indouiala co altarulu circularu se tinea de
cultulu sabazicu. (786)
51
Remane sa arretamu procedeele de constructiune si materialele usitate de Geti si
Daci.
Vitruviu presuppnne co la originea civilisatiunei t6te pop6rele a trebuitu sa con-
struiasca locuintiele loru cu stalpi verticali legati impreuna cu craci de arbori
cu noroiu, si coperiti de trestie si de f, undie; astu-felu de acoperisiu aroi se intarea
cu pamentu ; ellu adaoga co este lesne a'si face cine-va ua idee de atari coostructi-
uni primitive vPdimdu cea-ce se obicinuesce aoco in timpulu (finele primului se-
colo dupa Cbr.) in Galli'a, Jspani'a, Aquitani'a si Lusitani'a (787). Assemeni colibe
luau in partea superiora form'a unui cylindru in relifo, precum ee p6te pre
Columna Antonina si in datele scriitoriloru GrPci Eli Romani. Anume cea d'anteiu
ne presenta casele si Qr1adiloru compuse dA ga.rdu lttgatu in reRcrucA
r.u fringhii inodate si in forma de cylindre cnrrPrisiuln bombatu, fora f.,restre, si
cu usia rPctangulara. CasPle Celtiloru descrie Strabo (788) co Hau dA forma cir-
culara facuta d'in scanduri si nul'lle mpletite, b. 'l'.o:l co-
(77Q) 1, 11.
(780) Paosanias, VIU, 9 5.
(781) ldem 1, 5, 1.- Pollox. VIII, 165.- lodoetd, 1, 41:1.
(782) Vltrnlo VII.- Paosaolas II, 27, 3.
(783) Pausa-nias III, 12, 10.
(784) Gustave Deville si Coquart au descoperitu in S&mothraca unu forte frumosu tomplu ro-
hndu, a carui fundatiune se atribue unei princese macedone, fiica primului Ptolemeu. Vedi Ar-
chives des Missiotts scientifiques et litteraires, II serie, t. IV, p. 2fiH. -D-In Heuzey, Un palais
f1Tec en Macedoine, p. 28, amintesce anco si insemnatulu edificiu circularu numitu Philippeion fa-
cutu de regele Philippu, si descriau de Pausanias, V, 20, 9.
(785) Templulu rotundtt alln Vestei, unu felu de tholus. 0Yid., Faste, VI, 19.
(786) Bulletin de correspondance hellenique, I p. 36\l.
(787) Vltrovlo, II, 1.
(788) IV. 4, 3. Cf. idem, VII, 1, 3.- Iordaoes, 2 : virgeas habent casas, communis. tecta. cum
pecore, sihaeque illis saepe sunt domus. - Iar despre Slavi, vedi Proooplu de bsll. goth. 3, a.
www.cimec.ro
perisiulu Ion immeiJSU de pnie seu trestie iuchipuindu nidee cupolP. A:.estu modu
de constructiuue primitiva se constata la t6te pop6rtlle locuit6re in regiunile padu-
r6se; acolo insa unde materia.lulu de cladire lipsPa, in ncmarginitele steppe, Iocuiu-
ti'a omului era carravan'a pe patru seu siese rote, eladita ea si o casa oocrr.;op
!LI2.t (789) adevarata casa mobil1, casa pe r6tP, pre cum numeslie
Pindaru camle Scythiloru noruadi. - Getii, anume cei cutrieratori prin baraganele
Romaniei rasaritene pene la Dnistru, cata sa fi avutu iutr'unu timpu asemeni loou-
intie, imprumutate de Ia vecinii loru 8cythi si Sarmati ; pe candn in ngiuoea mai
a tierii, traiau ca si Dacii in case de gardu cu patru pareti ti cu ua
d'asupra uoiei, cum le vrclemu nchipuite pe Columna 'I'rajaua. Se intiellege co d'in
aceste fragile cladiri nimicu nu pute ajunge la noi, cum observa si dlu Uoliacu:
cLocuintide Daciloru rrin cetati fiindu numai faeuts J.e lemuu, au trebuitu sa putre-
dia:;ca cu deseveraire. Caramid'a si cimentulu au fostu absolutu necunuoscute de
Daci ; caramid'a si cimentulu loru era numai bloculu uriasiu, mooolith,Jlu, ca sa me
nprimu astu-felu, care constituia murulu cetatii, si acestu modu de facere de
mida si de cimentu intrebuintiatu de va fi fostu si la facerea locuintieloru private,
se confunda in derimaturile cetatii. Pene asta-di in ver'o patru cinci cetati in care
;tWU sapatn n'amu pututu nimicu care sa-mi p6la spune ca este unu perete de
locuintia privata (79p). - Cu timpulu anso, pe langa colibele strmte de lemnu si
pameutu argilosu si coperite cu siovaru, se construi altele mai solide, d'in piatra
bruta. fora varu seu cimentu (7!H), si numai tardiu, gratie inriuririi civilisatiunei
greco-romane, Dacii ca si Celtii invetiara a face o temelie de petra pe pamentu; si a
taia rPgulatu
Amu vediutu dej cu ce iotentiune de soliditate ei concepeu si esecutau zidurile
calle mari pentru apararea cetatiloru, la cari ziliuri auso lipsea mestesiugulu, caci lem-
nulu si hum'a inlocuiau in launtru - petr'a, intrebuintiata numai la pardosel'a zi-
dului. Resturile, marturii visibile ajunse pene la noi, din aste zidarii, suplinescu ta-
cerea texteloru. Asia, la Gradistea (in Tronsilvani'a, Vallea Hatiegului) intre rurile
Valea Alba si Riulu Albu, pre ua c6sta inalta de munte sta in fiintia pre, ua distan-
tia de 1280-1290 pasi in cercuitu, fortificatiuni de petre lungi apr6pe 63 cm. si
gr6se 31 5. cm. renduite fara cimentu; mai josu uriasie ziduri de forma zczacka
d'in piatra rPgulatu taiata; pe la midilocu cu unu stratu de lemne spre mai buna
intarire; in partf'a ostica, tt-mPliilA unui Pdificiu rotunda de 90' in diametru, inoon-
giuratu de unu zidu marr grosu 2
1
/z' si facu tu numai d'in petre taiate; de a!i!tme-
nea pe malulu nordiou allu Vaii Albe, la F"telc Albe, la Cetat" (langa Kis-Oklos) la
Piatr'a rosie (Iaoga Luncani [792] si la M:ejgradu (793) se vedu invederatu
(789) Hlppocrat, de aere etc. 25.
(790) Trompetta Carpatiloru, 1869, !ulic
3
/ 740.
( 791) Hehn, op. cit. p. 122.
(792) !ckner Archiv. fur Siebenb. Landesk. 1 2 seq. - Neigebaoor, Dacien 97. - Goos, Ar
chiv (ilr Biebeftb. N. F. XIII, 2, p. 239-240.- ldem, XIV, 108.
www.cimec.ro
40o
ante-romane, ce ne permit.u a ne ua idee dEispre zidurile cyclopP.ene alle Dlci-
loru , despre orasiele loru intal'ite pe C!lri bas!'lo-relievurile Columnf'i Traj&ne ici si
colo le indica.
Caramid'a se pare co n'a fostu cunnoscuta Daciloru, si in genere in tierrile Dona-
rei midilocie, inaintea Romaniloru (794). Pietrele de zidu erau fara cimeotu, -aco-
perite pe d'in afara. cu unu stratu grosu de pamentu argilosu, care se ardea pflne ce
se facea rosio pr'in foculo d'in giurulu zidului. La alte cetati daee zidurile sfl recun-
noscu a fi cladite cu pamentu batutn, amestecata cu paie si si asied.iatu intre
doni pereti de scandure. Plllisadele de lemnu perindu prin actiunea focului, pamen-
tolu batutu, intarita si pi1jolitu nP presenta oa massa compacta, cum s'a pututu
constata la Tinosu jud. Prahov'a (795), la N edati pre malurile V l'dei si la vre-ua
alte patru cinci cetati cercetate de d. B-llliacu. C<1ssele d'io intrulu cetatiloru, ca si
turnurile si donjonele ce se vedu pre Column'a Trajana fiindu anso calle mai multA
construite cu materiala lesne de arsu, d'in lemne si scanduri, nu este d'3 mirare
calle peste patru-dieci orasie cunnoscute in Dacia, n'au laiatu m1i nici-oa urma, r6se
fiindu de dintele timpul1.i, Ai abia deco ici si colo se mai regJsescu barnele si b!Qcu-
rile de pamentu intarite prin focu, si purtandu anco semnele sapatfl pre

52
Despre olari' a daca nici-unu antien nu ne-a lasatu vre-ua mentiune. Deeo ne rap-
portamu la obiectflle de lutu, vase si harburi descoperite in diferitele parti alle
Daciei, avemu specimene destullu de variatH de forme si de ornamente (796). Pene
la ce gradu dll certituljine se potu elle atribni Daciloru, si clasifica dupo epoca, vomu
in capitolulu urmatoru.
Despre industri'a metalurgica, orfaurari'a si argentari'a daca, lHsBo-relil-vurile
Columnei traiane ne dau ua idee destullu de favorabile. Studiindu cn atentiune ar-
mele cari impodl)bescu piedestalulu Columnei, invetlatii (797) au recunnoscutu ro
(798) Gooss, .Archiv fur Sieb. Land. N. F. XIII, 237, 293.-Tormo. Neue Inschriften atrs Da
cien in Archaeolo,qischcpigrapltische Mitthcillmgen ar1s Oesterteiclt; von O. Benndorf
nod O. Hirschfeld, jahrg. III, heft 2, Wien 1879. Vedi prc larga in cnp. XII despre urmele de A-
siedieminte a.nte-romane, in Daci'a.
(794) Nici Germanii, dupa martnri'a lui Tacita, (Germ. 16 : ne caementornm qu'dem apud illos
aut tegnlarum usus : materia ad omnia ntuntur informi et citm aut delect&tionem) nu
cunnosceu caramid'a seu cimentulu.
(795) C. Bolllacu, Trompetta Carpatiloru. 18G9, Nr. n9.
(796) Ve<)i tab. K, J,, M.-Idem, Trompetta Nr.1137 (20 iunie 1874). cu ua stampa.
-Idem, idem, Nr. 1255 (27 iunie 1876).- Idem, Archiv rlcs fiir siebetlbilrgiscltt Lan
deskunde n. f., XIII, tab. XV.
(797) Ferdlnond de Lasteyrie, de d'tm des boucliers d.aces, represente sur
les bas-reliefs de la Colonne Trajane; in Oomptesrendus des scances de l'Aca.d. de lnscr., juil-
let-aout 1868. Paris. -- Vllh. FrilbnPr, La Coloum Trajatle. rd. notsrbild, Paris 1872, V. J, in-
tr duction.
www.cimec.ro
406
elle representa productulu artei nationale a poporului dacu, ua arte carP, sub multe
privintie, aru ave mare analogie cu artea pop6reloru barbare, cu a Saxoniloru, Fran-
ciloru, Gothiloru. D-lu Frohner intemeiadia acesta hipotesa pre marturi'a lui Pun-
sania (798), dupo care fu urii de armaturi sarmati au cedau intru nimica artistilorn
greci, si pre textulu lui Herodotu (799) despre armele Massagetiloru si
tbiloru.
Scuturile ovale seu exagonale erau imbracata cu auru si cu totu felulu de orna-
mente sculpturale renduite cu gustu si lucrate cu finetia : stelle, semi-lune, rosete.
paln1ete, dinti de lupu, masct> de leu, pelttl de amazone, foi de edera, corone de lauri,
seu bande largi ingradi te cu incrustatiuni de sticle seu de grenate (800). Pre tabel' a
lil. R se p6te vedea unu mare scutu dacu de forma ovale, la centru cu unu feliu de
rondella in relievu compusa d'in mai multe cercuri concentrice cu diferite ornamente,
d'in cari celle mai esteri6re, in forma de pelte. ln sensulu axei cellei mari, doue
nHvure rectilinii avendu la fie-care latura ua guirlanda compacta de foi de lauru,
cn ua curba neregulata, ca unu feliu de elipsa turtita la capetaie ; iar in sensulu
axei cellei mici, unu ornamentu cu doue ramuri incovoiate de forma caracteristica
barbara, adevarata ingradire intogmita d'in triunghiuri si patrulatere neregulate, in
care p6te sa se fi atl.a.tu incrustate sticle seu grenate, pe candu unu siru de orlla
mente in forma de colti este dispusu intr'unulu d'in cercurile concentrice, iaru alte
doua sire de acelasiu faliu impodobescu ambele lature alle axei cellei mari. Patru
lega partile ornamentatiunei amenduror'a axe.
D-lu de observa co ace:tta systewa decorativa se pre
anglo-saxone, pre armele lui Childtlric &B.iite in mormentuln d'in Tournay, pre ar-
mele la Pouhans, si pre alte obiecte, si co ea presenta unu amestecu de
elemente alle artei classice si alle stylului barbaru, pre care Gothii mai tardiu ilu
dusera cu densii in tierrile pre un1e 'si au intinsu cuceririle loru. D-sea se amagesce
anso shbilindu ipotesc a se a despre ornamentale cu petre ingradi te dupo panzele
Daciloru, pre identitatea admisa cu er6re de mai multi invetiati Germani si Fran-
cesi, intre Geti si Da.ci, cu Gothii si Deutschii seu Germanii, cari, acesti din urma,
suntu considerati de dlui c unicii inventatori si practicanti ai orfaurariei ingra-
ditt'.
Deco cu totu d'in-adinsulu aru fi sa se admita co acele scuturi daca au avutn pe
elle asemenea splendide dara fragile ornamente, avoi mai lesne aru fi de crediutu co
ei au imprnmutatu artea de a}., coufectiooa d1 la vecinii loru Scy1hii Tanaitici si
Borytiteniti, in a caroru tierra pare, dupo parerea d-lui A. Odobescu (80 1), a se fi
oasouto acea procedare artistica, de unde au 1mprumutat'o Gothii spre a o practi<:
(798) J, 21, 5 : ':'tiiov "' lwv owCltv -;o<,>
Gotpou; -.C.; ix. v11; s1Y11t.
(799) 1, 215.
(800) Laiteyrle, 1. c.
(801) de la Nf)'!JoCerkalk, Baearesci 1879 p. 116 si 19.
www.cimec.ro
407
si a o respandi prin t6te tinuturile europene, pre unde ei au trecutu ori s'au asiediatu
mai in urma.
Coifurile au form'a conica a caciulei asiatice, Ctl.jngularele baerile de barbia
largi, aparatorea-cefei cu soldi, si ornamentale sculptate calle UJai variate : aripi,
palmette, vitia sierpuita, umflaturi alaturata, amoruri sgriptiori in fuga (802J.
Unele din aceste coifuri; si mai cu sema. rellu reprodusu pre tab. R la drept'a susu,
au sub rapportnlu formei si allu decoratiunei, multa asPmenare cu doue coifuri eo-
nice descoperite in Franci'a, unulu, iotr'unu vechiu bratiu allu Senei, si adi pastratu
in museulu Luvrului din Paris (803), si cellu-altu intr'unn cimitiru gallicu la Berru,
departamentulu Marnei, adi in musculu St. Garruain (804). Primulu, dupo descrip-
tiunea d-lui E. Viollet Le Duc, compune dintr'ua tichie de arama batuta din-
tr'ua singura bucata, destinata a acoperi crauiulu mai susu de urechi, si avendu ua
aparatore de imbracata cu ua placa de ferru; peste tichie, e asternuta ua siuvitia
de feru, si d'asupr'a acesti'a, alta de arama cu ornamente ia relievu, iar la verfu, ua
parte conica de feru, ce se termina cu unu tubu destinatu a tine crest'a impenata.
Smalturi rosii si albe, despartita prin ingradeli de feru forte subtire, si rosete de
auru acoperea band'a inferi6ra, aparatorea cefai, conulu superioru precum si celle
doua jugulara; iar pre zon'a intermediara figureadia, suflate in arama poleita cu ua
foitia de auru, ramure continue de palrr:e intortochiate, sira de perle si de tire inco-
voiate, t6te acestea f6rte tine si resarite. D-lu Viollet Le Duc, judecandu
dupo caracterulu de ornamentatiune, procederile de si stylulu ornamen-
teloru : alaturarea ferului eu aram'a, alipirea ferului si a ferului smantiuitu pe a-
rama, incustatiuoea cu a roseteloru de auru pe aceste smaltiuri, palmele in-
tortochiate, cum si asemanarile co,fului cu alte doua s6u trei identice arme de pe
piedestalulu Columnei Traiane, conchide co atare coifu nu e de admisu a fi de fabri
catiunll gal11, franca seu garmana, ci orieutde, apartinendu vre uvei. capete-
ori d'in Orieutu venita cu Atila.
Cotu dspre coifulu de la Berru iutr'unu mormentu hnga unu cadavru ce
fusese astrucatu pP carulu seu, d-lu Al. Bertrand, d'tn trti ipotese ce s'aru pute far.e
a1:1upra originei lui : originea etruscil, originea i11digena galla, si onginea seu inspi-
ratiunea dirfcta se in f"v6rea cellei d'in
urma, ca.ci d-sca in fabricatiunea acellui coifu, lucrarea d'in ciocanu atatu
de obicinuita la Gallii Dunarii ; in furm'a lui, apr61.e fur m'a wifunloru conice cu
maiugu la verfu si cu ua aparat6re de eera. usi61a represeutate pre basso-nlievurile
assyriane din palatnlu lui SargJn; in motivele de alte lui, fl6rea tri-
foiata, care sustine palme resturnate, si care s'a semnalatu si pre diadem'a de auru
(802) Tab. R.- Tab. VI.- La Colonne Trajane, ed. Friihner, pl. 7-25.
(803) E. Vlollet J,e Duc, Casque in RetJue 1862, 1 p. 225-227.
(804) A.l. Bertrand, Anheologie Celtiqtu: et Gauloise, Paris 1876, Le de Berru, P
S68 -383. - Mai vedi despre coifuri Charlu J.)e LI nas, Les armures des hommes d" Nord, Paris
1869, si Lluden&tbRIdt, Die altuth. unstr. heidn. Vorzeit, ft[ainz 1864.
www.cimec.ro
408
de la Eygenbilsen, si pre unu vasu la Armstein, cum si pre de
aurn din moviJPle de la Bes3eriogao, apr6pe de (SO!i). Cegtinnea a!lupra unei
atare arte oriPota.le indocaucasice, si infiueoti'a ei asupra poporeloru de la Du-
narP, se voru desbate in capitolulu urmatoru.
Dacii prfltiuiau si luxulu uoelteloru co.soice allu art.icolelorn de podoba. Prt'
Colum11'a Triana se representa mai multi catrri incarcati cu unu enormu numeru dt!
vase de argiotu si auru de lucratura p6te greca, cari cadinsera in mnn'a invingetoli-
loru. Pre tabel'a G Nr. 15-19 am reprodusu ace11te V&HP, probabilu dt>
mesa allu regelui Decebalu. Unu altu basso-relievu ne amltta incarcate dt'
giuvellnri. pe cari unele capetenii dace se grabcscu a le oferi imperatului romnu.
pentru scaparea vietii loru. Doua d'io vasP.le dace de argintn si unu cornu de zimbru
impodohitu cu petre scumpe, fura consacrate de cot.re Tr:ianu, in timpulu flxpediti-
nnei selle in Orientu, lui .Jupiter Cassianulu io seu de langa Sele-
ucia. (806)
Dero judecandu dupo abilitatea ce IaRa a se presuppune sapaturile
io anrn argintu de pe coifuri, platosie, si alte arme, cum de pe hamu-
tnliJ cailoru (807), nu sa p6t.e dice cu sigurantia co Dacii erau artisti, co orftlurari'a,
argiotari'a, frum6dele-arti, ca sculptur'a si pictur'a iofioreau intru ctu-va la densii,
prodnctiuoi puttmdu sa. fie aiurea, si in tierra, anso de mestPri
straini, atrasi d'in colonii! a grecesci de la Marea-N egra, se o d'in alte tierri.
Ori-cumu ar fi, este greu de esplicatu esistenti'a contimpurena Il acelloru armEI
de lucratura atatu de fina si delicata, cu productiunile artei monetare, care se reduct>
la nisce barbare imitatiuni dupo staterele grece seu la unele mooede nnepigraphe
degenerate, de argintu amesteca tu cu mare catatime de arama, reu batute, cu marginii ti
nezimtiuite, si pe cari abia deco se recuno6sce figur'a se:1 capulu omenescu, si typu-
rile animaleloru, adest>a abia schitiate. (808)
53
Parte d'in anticele mine d!l auru Ri de argintu alle Transilvaniei (809), lucrate ie
(80!") Bertrand, op. cit., 382.
(806) Vedi mai susu cap. XI, not'a. 118.
(807) La Col011ne Trajant!, ed. Fruhner, pl. 175.
(808) Tab. H si I.-Vedi si cap. urmatoru.
(809) Urme sigure despre ua esploato.tione antica a minelorn de anru d'in Transilvani'a S<' con-
stata la (Nagylig) Boitin (Bo;cza, Ruda, Bradu (Brad.) Tiebia (Czebe), Il11.ia de
(Kori:isblinya, Altenbnrg); apoi, resaritu, la Rosia (Verespato.k) Ofenbaia (Offonban.va, Olfen-
burg); in nordu la Rogna-vechia (O-Rodna, Alt-Rodna), si in Banatnlu Temisiorei In si Mol-
dova. Vedi Sam. Aurario Posonii et Cassoviae iterum, ed. 1. Seiverth
1780 p. 1-46. - A.ekner, IaT1rb. dtr Centralcommission, Wien 1856 1857. - Bt>rnbard v.
Cotta, Ungarische ttnd siebenbUrgische Leipzig IP62. -- Archi.'c des 'ltr. fUr
1Wiunbil1'g. Landesk. n. f. XII, 1. p. 151 seq.
www.cimec.ro
i09
Homani an0J d'iu primii anni ai cuceririi (810), fuse3era fora indouiala utilil!ate, de
si nu intr'unu chipu sistematicu , mai do cotre Daci, dupo cum probedia
atatu marturiile celloru antici despre vestmintele aurite si sculele de auru alle Aga-
thyrsiloru (811), comorile regelui Decebalu, d<!spre celle cinci mili6ne de lit-
tre de auru, diece milione littre da argintu, fora a mai socoti vasele si alte scule pre-
ti6se (812) cadiute in manele Homaniloru, dupo cuprinderea Daciei, dero si d'in mul-
timea de auru si argintu afhte in Tunsilvani'a si ITngari'a, de cari a-
btmda museele d'in Viena si Pestha, cum si d'in a monedeloru de argintu, t:e arretta
in descompunere elemente identice cu alle argintului transilvanu, caracterisatu prin
ua c\ntitate mai mare de auru, adesea presta 2 la suta, ce contine.
Nu mai pucinu insemnatu er aurulu scosu din nasipulu riuriloru aurifere, atatu
de in Daci'a, ca Oltulu (813), (814), Ampoiu, Murl'siu, Somesiu,
Sebesiu, Motru, Lotru, Argesiulu, Demboviti'a si alte riuri mai mici Pianu, Topo-
logu, etc. (815). Acestu modu primitivu de estractiune, communu la t6te pop6rele,
e de admisu co nu ramasese necunuoscutu Dacillru, si co ei sciau sa sa folosesca de
avuti'a metalice. a tierrii loru.
(810) Se scie co Traian o adusese colonisti d'in Dalmati'a, anume pe Pirusti, ca sa lucredie minele
de wrn alle Daciei (Vedi C. 1. L. t. eerata VIII, VI). Ce\lu mai vechiu procurator aurari.zrum
ce connoscemu in Daci'a este M. Ulpius Hermias, unu libertu allu imparatului Traiano, d11po cum
resuJt.a d'in urmatorea inscriptiune aflata la Zlagna (ZalathiUI.) si publicata in C. 1. L. III, 1312 :
ceea ce se citesce:
D. Jl,
l\1, VLPIO. A.\'G
LIB , BEII.Ml.t.E , PROC.
AVRA.RIAII.VM. CVIV3
RELIQVIA.B , EX IIIDVLGI!Il'fl.t.
A.VG, !(. ROMUl. LA'fAE
IVKT
SALOIIU PALBSTRICE
COIIIIVliX , ET DIOGZIEI
LIB. BZIII!III:EKBNTI F.I!ICER
VJXIT, .llll. LV
D(is) m(a.nibus) M(arco) U!pio A.ug(usti) lib(erto) Hermiae, proc(uratori) Auraria.rum, cuins
rtlliqoiae er indulgentia A.ug(usti) n(ostri) Romam latae sunt. Salonia Palestrice coniuu: et Dio
genes lib(ertus) benemerenti fecer(unt), vixit annos LV.
(811) 1 V, 104: oE, <1o't, -:!.
(812) loannes Lidus, da magistratibns, 11, 28 : p.zv x.wpr:r. -:o1; X.PW'-"'l't'J.
(813) Despre aurulo oltenn vcdi liawr, Memoires Jt.istoriques et geographique& 1ur la Valachu,
Prancfort 1778, in8, p. 8.- Solzer, Ge:sch. d. lrans. Daciens, I, 152-153.- Ungari1ehe1 Ma-
!lazin, III, Besclweibung der osterteiclu:schen Walaehey. - Koleseri, Auratia Romana daeica;,
SeyTert, Posoni 1780, Va!achiac ci1 alutanae deseriplit.
(814) Urme antice aespre !palarea aurului 11e ndu la..nordu de Mnresiu, pre lauga Arieain si va-
ile scle Lnpsia, Bistra, Campenii (Top&nfalva) si Vidra. ldem la Pianulu de sosu (Ol&h-Pian).--
Cf. Gooss, .drck. des 1iebe1tb. La+tduk., n. f. XII, 1, p. 153.
(815\ in Yer11a7!dlll119W 11!1( rlrs liebenb. J"c-reino fii.f'
27
www.cimec.ro
410
si ruinele do font romna do la. Ghalaru, si cella d'in liuuLulu Ha.tiegului si
allu Hunedorei, precum si baile de arama, cariera de marmura de la Bukova (816)
si calle de porphiru de Ia Deva fusesera lucrate de Daci, este pucinu probabilu,
pe candt pentru estractiunea sarii d'in Ocnele de la Salinae (langa. Muresiu, la Fal-
vintiu) si de la Tnrda, Clnsielu etc., vorbescu ;nveder!lte urme
Despre comerciulu Getiloru si Daciloru cu pop6rele vecine scriitorii autici nu facu
nici-ua mentiune sigura. M:onetele anso numerose aflate mai cu sema in partea sudica
a Transilvaniei, monedele d'in timpii diadochiloru !ui Alesandru cellu Mare, staterele
de auru si drachmele de argintu alle lui Lysimachos regele Thraciei monedele Thraciei
si Macedoniei d'in timpii posteriori, alle Egyptului si alle stateloru maritime grecP,
alle celloru de pe tiermulc illyricu allu marei-Adriatica ca : Kerkyra, Apol-
lonia, Dyrhachium, denarii republicei romane , si in fine stater1 le de auru de la
Cyzicu si dariculu descoperita la Galati (817) t6te acestea probedia co relatiunile
comerciale ale Daciei preromane erau strense si forte dese.
Afara de DunarP, care in anticitate nu fuse numai fortareti'a natiuniloru civili-
sate si drumulu principalu urmatu de pop6nle barbare in mersulu loru cotre Occi-
dentu, dero si ua insemnata artera commerciale, - la gurele acestui fluviu faclm-
du-se, d'in adftnca vechime anco, unu comerciu in::.emnatu cu granr, animale, carne
si pesce saratu, miere, eera, sarP, !ana, canepfl, lemne, si sclavi (818), - alte citi
III jahrg. p. 101, list'a. tuturorn riuriloru si lecurilaru d'in Transilvani'a unde s'a spalatu auru.
(816) Iahrbuch de1 lll:J6, 7.
Vedi mai pc largu in cap. urmatoru.
(818) Despro comerciulu Greciloru cu poporele tlo la marea-ncgra Yccli Ukcrt, Skythien nnd das
fJanil dcr oder lJaker, Weimar, 1846, p. 257-264. - Gninele mai cu alcatuiau arti
colulu cellu mai obicinuitu si insemnatu allu comcrcinlni. Numai Athena importa d'in intins'a cm-
pie dintre gurcle Dunarii pene la Hypanis (KnLan) apropo at:tt'a gran catu ea d'in .Afric'a,
Sicili'a., si alte insule, rum si de la marii Egc. De111nsthene ne spune r L(ptin, :J 1 :
,,Gniulu import.atu de Pontulu-J<;uxinu atinge numai elin singnrn apr(lpe cifrn de mc-
dimne catn totalnln cifrei ce primimn 1le la pietie., pretiuescr, dupo documente
nfficiale, acesta ht 400,000 medimne, ,f!OO hectolitrc. Theophraetu, (Histo
1ia planteloru, VIU, 4, i'i. Cf. Aristotel, ptoblemc, Xl \,., observa co griuht d'in nordulu marei-
negre era renumitu pentru duritatea 8Ca, pastrandnse multu timpu si ncstricaudu-sc printr'unu
drumu lungu. Vedi iateressantulu studiu a\lu d-lui G. l'errot, Le Commercc Cercales en At-
tique au siecle avrwt notre rrt:, Athimos et le Rllyaunte du Bosphorc Cimmericn, in
Revue Tti6torique dirigce par mm. G. Monorl et G. Fagnrz deuxieme annco. tome IV. 1877,
p. 1-il.l.- cu sclavii nu pare aH fostu mai pucinn insemnatu. Nun1ele rle Geta
rle Davus datu forte adesea scJa.o;iloru in comediile antic8 rlintr'na epoea pncil'lu posteriora,
ua proba pentru unii despre originea geta. s: daca"a cellorn ma.i multi sclavi d'in .!then'a., de 6re-
obiceiulu de a Re design scla.vii CU numiJe tierriloru de unde ei se tra.geu, nu rote fi contestatu.
Asi& gotsimu : Thratta, (femei'a un11i thracu. Aristoph., Viespile, Pacea, ThesmepTtor). Lidus,
Plwyfius, tJyn1s, Cilix, Dorias. Proba'hilu Geta insemneaLlia unn sclun ti.'in natiuMa Ge
www.cimec.ro
411
puoeu Daci'it in communicatiune cu poni!)sul'a balcanica : cea care incepe de la Ca-
stolaci, trectmdu prin vallea Moravei, urc:i. muntele Hemus pre la Sopbia, si prin
actual' a Humelia si Macedonia la Sa looiki langa marea-Mediterana; ua alta
calle, taindu transversalu peninsul'a balcanica, facilita comerciulu r.u Appolonia. si
Dyrrhakion; pre dtndu ua a trei' a calle dtl la Dunare la Sa va, si de la Siscia (Sisseg)
la Emona (Laibach), se reunia cu drumulu principalu, care, prin Okra si prin Alpii
Julieni, duceu in Itali'a de susu (819). Se pare co aurulu estrasu d'in minele Tran-
silnniei si d'in nisipurile aurifere, cu particularitate& sea de a contine 4./i ba chiaru
'/:> argintu, era cautatu cu deosebire in tierrile mediteranee- unde se gasesce auru
electrono (nomitu astu-feliu din caus'a culorii selle chihlibarii) de aceiasi com-
positiune ca aurulu transilvanenu, si de unde se intorcea adesea transformatu in
monede (820). Acestu a.uru era pusu in commerciu in vergele batute cu cioca.nulu,
tllora. Acestia, ca toti Thracii, IU'eU p6te obiceiulu de a vinde proprii loru copii negutietoriloru
atreini (Herodotu, V, 6). Traci'a devenise intru catu-vo. ua tiarra de sclaTi, precum Thessali'a era
ua tiarra de negutiatori (Pentru Thraci'a vedi unu esemplu in Antiphon, p. 714-715 ed. Reiske.
Pe aprope 300 inacriptiuni de la Delphi, datandu d'in allu 2-l!a si allu 3-lea secoln antea erei n6-
lltre, publicate de W escher si }'ou cart, lnscriptto11 recueillie a Delplies Paris 1863, si in cari se
indica originea scluului, gasimu co Thracii erau cei mai umerosi d'in SclaTi, anume 18). Catu
pentru Daos, Daus, Davus credemu co acestu nume nu are a face cu poporuln dacu, ci mai siguru
cu d'in Rhodope pe cari Thucydide II, 9G, VII, 27 ii numesce Thraci .:lto:xo':l iar
scholiastulu adaoge : ;l1ot, yi1o;, ,:,; :xu:'o; ""=fi ),i'{<t. Chiaru versurile ce Terentiu
(Pho1m. act. I, se. I, T; I) pune in gur'a lui Davus :
Amicus summus n1eus et popularis Geta.
Heri ad me venit
probeadia cosi Geta si Davus emu d'in aceiasi tiarra, d'in Thraci'a. - Numele Daciloru apare cu
multu mai tardiu in istoria si nu e de confundatu cu allu Diilom. Vedi in acestu Ukert, op.
cit., 598, nota 9.- llessel, de 1cbus Geticis, 67. Despre coroerciulu cu sclavii d.'in Tbrada, Mace-
doni'a, Orientululu ete. Vedi H. Wallon, Histoire de l'Esclavae &ans l'antiquitr, t. 1, 1879 edi-
tiunea II-a.
(819) Despre callea comerciale care ducea d'in nordulu Adriaticei la Dnnare, si prin acestu riu,
la marea-niigra, vorbeacc scrierea psendo-aristotelica: ::<p't c. 104 (ed. Bus-
: se nfia intre nordulu Adriatico si Pllntulu-Euxinu unu locu, in care comerciantii
ce negutietorescu pre aceste mliri, isi schimba marfurile Joru.-'l'heopomp, ap. Strabo, 7, 5, 9 dice ee
Naron se gasesce Olaria de la 'l'hn.sos si Chios (Thcop. fr. 140, Mueller, fragm. hist. Graec. J, p.
l!02). Strabo 5, 1, 8 dice despre Aqnileia eo este piati'a comerciale a somintieloru illyrice d'in giu-
rulu lstrnlui; unii cumpera marfuri, vino, ce'lu incarca in but6e, si uatu-de-lemnu, altii sclavi, ani-
male piei. Cf- idem. 4, e, J O; 7, 5, 2; Cicero, lJro Fonteio 1, 2; Uommsen C. 1. L. V, p. 7i.
(820) Chimista lui 1'4lllenberg (Mittheilungen der naturforschendcn zu Bern, 1864,
1M5) crede co aurul o d'in care sun tu fabricate obiectele de la Hallstadt nn pute fi adusu d'in Urali,
ci mai probabilu din 'fransilvani'a. - Sacken, D5s Grabfeld von Hallstadt m Oberostr.rreich,
'Vien, 1868 in-4 p. 11!l, tine mai si(:uru vallea Gastein siiu Rauris. situata nu departe de Hallstadt,
ca locu de proTenintia alln acellui de a.uru, de 6rc-ce acolo se esploat& metalulu anco d'in adunca
veebime (Strabo IV, 208)- D-Iu Hasdeu, care eanta "CoJehida cea cu iana de auru a Medeei, prin-
tre boga.tele nassipuri metaliee alle Olteniei. (Istoria Critica, ed. Il, t. L p. 28-;') sustine co nu
lle la Gastui11, nici d'in Trausii\'BII.i'a, ci l'IUmai d'in Olteni'a proTine excellintele a1etalln ob!enatu
i11 rle la pentrn ro <Anlelului ii lipsesce cu va maue :l.l'tera flu"Ji
www.cimec.ro
412
in patru muchii, la verfu; iar altele sucite in tortli seu in suluri de drotu, sau
in diferite moduri, serviau dreptu moneda, fiindu purtate cu lantiuri, d'in rare
se scotea la trrbuintia eate unolu Een <luul3 inele. D'in 25 localitati d'in Transilva-
nia undo de.scopq:ltJ asFIWJH:a monede-vergele, roma indica ati nnmai trei : lei.
Gradisteamica in Hatie;.:ului s'a ;;tl.::tu in 18G8 unu !antiu d'in 14 vetgele de
auru; la B11rdotiu (comitatulu OJorheiu, Udvarltely), in 1858. 30 si in
Osiorheiului (Vasarhflly), mai multe alte in greutate de GOO gramme. (821)
Catu dl'spre caile de communicatiune in interiorulu Daciei elio nn pute sa se com-
pare, nici d'in punctulu de vedere allu constructiunei, nici allu impartirii sistematice,
cu minunatele retiele de drumuri asternuta cu petra, ce Romnii infiintiara in Da-
ci'a dupo Urme vedite despre unu vallu de pamentu anterioru siosoleloru
romane este vo.llnlu numitu de poporu Braeila lui Novacu, care, dupo cum spune
traditiunea poporana : cvine togmai de unde appune s6rele si Pe sfirsiesce la resari-
dulu s6relui. Novacu a trasu cu .Plugulu acesta brazda, avandu injugati doui bi-
cvoli albi, cari au trasu brazda chiaru prin Oltu, mai adaogindu eo Oltulu face si a-
ceumu nlluri pe unde a trecutu acesta brazda (822). Asemenea mistica brazda,
care taia in doue siesulu dintre Carpati si Dunare, se constata in Romana ti prin com-
muncle : Osica de susu, Siopcrliti'a, Brancovenii, Dobrtmu, Viisi6rr, Popanzeloscii,
Grrcii si Vladulenii, unde e calcatu tlansversalu de cotre callea romaua, ce vine de IJ
Islazu in susu spre Carpati pe malnlu dreptu allu Oltului. (823}
Puntile pest'! riurile mari trebue sa fi folltu puciue la numeru, de coustructiune
usi6ra. Pre unu baso-relievu allu Columnei Traiane (824) se Vf:de infanteri'a romana
trecendu cu piciorulu nou torrentu d'in Transilvani'a pncinu aduncu, d'in causa co
podulu construitu re pari, n'are de cat!.! ua simpla podel!l de s.:anduri fora palmaru,
cum suntu peor a'3ta-di puntile de la munte. ,
CAPITOLULU XII
Monumentele antice alle Daciei inainte de Romani
1
Obiectulu acestui eapitolu este enumerarea si descrierea pe scurtu a monumeute-
:1le si in aurnlu transilvann intra cellu multu 20-30 parti curate, pe candu acella d'in cimiti-
rnln d:l la Hallstadt, ni ofera peste 70:. iar aaruln oltnu este cn ntultu mai puru de catu celln
in Transilvani'a si Fngari'a. Critica. ed. II, t. I, 192). <\sta-feliu, conchidP
"'ls<'3, chimia pronnncia contra transilvanului si pentru oltenismnlu aurului de ln Hali
tadt. T:1111 >r.rdktn est' ddinitivu (!',si demonstra anr:o ua data co sciinti'a istorica nn
'v.ite ajunge la IJJ. ma:e dosa ':ert.itucline, deco nn va li strinsu legata, dupo oistem'a lui
cu tote sciintile rQsitive, car;i istori'a e omuln, eru rJmulu t:.ste prism'a naturci ! ....
C. Gooss, Dic vorgcschichtlir:hc Zeit Sicllenbiirgens, Hermannstadt, l8i7 p. !l .
. 8:Z Rapportulu invetiatorulai d'in Brancoreni,::.p. Od"lfeocn, A11ualtll'! S'ocietatei Academice
X, set:t. Ii (1878) p. 185.
(823) Vedi Odobcseu, 1. c.p. 187, 218.
(82) La Cokmne 'L'rCI.ine, ed. J<'riihuer, pl. Hi4-1u::i.
www.cimec.ro
41:1
loru antice inainte de Romani atlats in Daci'a, classificatiunea loru ethnica pre pe-
rioda distincte si bine lamurita, si interpretati unea fora precipitatiune si fora spiritu
de sistema a fapteloru co decurgu d'in Pile.
Se intiellege lesne do cota insemnatate sunt11 acesta marturii imediatP, autentice
alle trecutului, de mari servicii nu este chemata pe acestu teremu a aduce isto-
riei scrise archeohgi'a, mai cu candn ea explora niste tierri locuite de popore
ce n'au lasati.l annale, si unde Romanii pdrundiendu forte tardiu, abia au pututn cun-
o6ice slabu, seu nici-de cumu, secretulu unui trecutu uitatu pote de chiaru aceia ca-
ror'a ellu le apartinl'a. In casu, ir::strumfntele, armele, podobele haineloru,
modulu de ivgroraciune, alle unui poporu suntn dl'cisive de!:ipre starea lui culturale,
dPspre gindirile si sentimentele sele, traiulu si calitatile lui, despre legatu-
rile comerciale, despre trtlpt'a ntregei civilisatiuni ce ellu a atinsu, - ba, une-ori,
chiar superi6re ori-carei traditiuni scrise.
S'a pututu d'in C< lle tratate pene aei lacunele largi ce ne lasa la tie-ce pasu
studiulu cestiuniloru relative la viati'a sociale si culturale a poporeloru Daciei an-
te-romane, notiunile re!ltriuse si necomplcte alle scriitoriloru si rotdni asupra
atatoru puncte, si chiaru tacerea loru absoluta asupra altora si mai Des-
coperirile fa(;ute de cati-va anni in Romani'a.. si mai cu sema in Transilvania si Un-
garia, unelte, arme, giuvele, de ori-ce natt.ra si de ori-ce dostinatinnr,
cum si celle ce atau anco ascunse sub pamentu, sun tu menite a umple grarb t!J laeu-
nele, a oferi preti6se commentarii marturiiloru incomplete al!e autorilorn, a. vorb a-
colo unde istori'a tacP, si unde numai archolog:a are cuventnlu.
Anso pentru ca aceste fora viatia, enigmatice obiecte sa devina fontaue sigure de
iuformatiune, trebuesca mai anteiu ca tenemulu sa fie exploratu si lamurita, si ca
monumentele cuonoscute sa fie studiate si clasate cu mai multa intregime, grija 8i
UJethoda sciintifica, de cumu s'a facut.n pene acum.
Sapaturi si Cfl"Cttal"i 'istematice s'a intraprinsu p1e pucine pre tenitoriulu Dwiei,
celle m.:.i multe d'in obiectele cari inlvutiescu ash-di cr.llectiu::ilo publice si parti-
culare d'in Vien'a, Pestba, Bucures;;i, Sighisi6r'a, Sibiu, Brasiovu, Clus!u, Media-
sin etc., detorindu descoperirea loru intamplarii, uuei ploi usi6.-e, plugului seu u-
noru lucrari in pamentu cu alta destinatiune. De aceia in desiertu ir.treLamu
imprejurarile in care s'a gasitu celln mai mare uume:ru d'in aceste obi-
1
,te : ind:ea-
tiuoea pHcisa a 'lituatiuvei obiectnlui facia cu celle-alte aftilte ?n acclasit Joeu; na-
tnr'a terenului, adfinCWER Si altele, Ce trebuescu tinute in serua spre a. SC la ee :;e
intrebuintia acellu obiectu, originea lui ai epoc'a precum si a dobendi ua imagina a-
devarata a. istoriei culturei; - tesultatutu cercetariloru unoru serii de fapte, de com
paratiuni si de descoperiri.
Chiaru simpl'a enumeratiune a tutuloru mGnnmentaloru sc6se la lumina pene a-
sta-di in Daci'a nu esto possibile facia cu mul!imea celloru ce au peritu si pt!ru dil-
www.cimec.ro
41-4
nic11 prin topire, prin perderP, seu fa9ia cu celle imprastiate in diferite collectiuni
alle Europei, dupo ce au trecutu prin diverse malli si in diverse timpuri, fora a se sef
macaru unde si cum au fostu descoperite.
Pentru afl.arile d'in portiunea Daciei de s!lb monarchi'a Austro-Ungara notitile
suntu mai abundante, gratia mesuriloru de timpuriu luate de eotre guvernu si soci-
etatile savdnte, de a se inscriA iu anume publicatiuoi periodice ori-ce descoperiri de
obiecte antice. (1)
(1) Vomu citii mai anteiu de tote : Beitriige zu einer Chronik der Funde in der
oaterreichischen Monarchie, TOn Iohnnn Gabriel Seidl 1 heft 1A40-1845. Il. 1!!4:i-l846. III.
1846-1847 publicatiunc faeuta in Oeste1r. Bliitter fiir LitcrRtur Kunst red. Dr. Ad. Schmidl,
si apoi continuatt\ de acelasi autoru in Archiv fiir Kunde Gescliichtsquellen, T. II p.
159-202; v. VI p. 205-272; V. IX p. 81-168; T,, Xlll p. 'il-144; V, XV. p. 239-336;
apoi de Friedrich Kenner in QCtlasi archiYu , ' XXIV p. 225--4113; ' XXIX p. 185-tnl7; T.
XXXIII, p. 1-162; v. XXXVIII. p. l:W-338. eare ile opresce cu dtscoperirile faeute pene in l!lGtl.
Apoi : M. 1. Ackner, Deconnal Allfzeicb111mg des archiiologisclien Funds in Sieben\iirgen Yom .T.
1845 bis 18b5.- De acelnsiu. Dacien in lien .Ani.icken }ll"lnzen (i11 1. K. Schuller, .irclliv fiir ci-ie
Kenntni1s won Siebenbii.rgens Yorzeit and Gege111rart Hermamta(lt 1840, cout.inuati11ne in lJolit-
theilungen der K. K. Central-Commi.ssion .rur Er{orsclmng und r:rhaltung der JJ"udcnkmalt,
l. VII, 1862, Wien).- Jdem, Jie Rumischen in Jahrlmch der K. K. CEntrfll-
Commission zw Er{Ol'Schun.r; und JiJrhaltung der JJaudenkmole, Wien 1850 -- Jdcm, Die Co-
lonien und militiirischen Standliigor der Rijmer in Dacien, i!Jid, 1857. - ldem, Wimisch-dacische
Alterthiirner, in Arehiv cle.9 Vereines (iir siebeuiJiir.r;ische Landcskmule, 1811, 1845 si neue fulge,
IV, Kronstadt 1859. -- I. Arneth, Analecten, eu. Geier 1851. -- ldem, Gold-und
Silbermonumente; K K. antiken Cahinettes i11 Wien, 18:,0. Wkn. Dr. I. F. Neigcbatulr Dacien aus
den Ucberresten Klassischen Altherthums lllit Hlicksicht anf S;ebenbUrgen, Kroll-
stndt !851.- H. Az Erdclyi muzcum cgylct evl.:\"ln}"l"ci. (Annalele Associntiunei museului
'fra.nsiJ,.an'ei, Clusiu, 185!J-187B; n. serie 1--V.- J(och, Anhls Enlely osemlUs maradTanyai es
az ijsemberc vonatkozo lelctei, in Az Erdely CfJYltt, n. 6tric v. V .. - Arehaeologiai Kozle-
nunyek Kiadja a mag-yar tudomanyos akadcmia (publicatiunile archeologice alle Academiei de
sciintie 1-IX, 185V-1875.- Archaeolngiai a Magyar tndomW.nios akad-
mia. archacologiai bizotsaganak Kozlonye, 1-JX, 186!J-1875.- Orban Balazs, A. Szekely-
fold tortenelmi etc., Pcst, 1H68-7l, 5 tom. -- Torma Adalek eszalr-nyug"oti
Dacia fOid es heJy,ratohoz, in XI \'olum din Jahrbiichcr rler Konigl. ungar. Akademic
Wissenschaften. - .i\Iittheilnngen der K. K. Ccntralcommiss:on zur Erforschung und Erbaltuu;;
der Baudenkmale, !-XVIII, l85G--187;J. cu unu supplemcnt din anuln 1874/5.--Iahrbnch
der K. K. Cantralcommission zur Erforscbung und Erhaltnng dcr Baudcnkmale, 1856 si
1857.- Siebenbiirgische I. 1805, II. 1807, III. 1808, IV. 1813, V. 1'24, Hcr-
ma.nnstadt.- 'Iransilvania., periodische Zeitschrift fiir Landeskundc, 1. 1833, Il. 1835, Hermanll-
sta.dt.- Archiv. des Vereines fiir Landcsknnde, 1-lV, 1845-185I; neue folge,
I-XIV. 11:!5:-i-1877. Intre studiile aci publicate. eitamu mai cu sema : Fr Miiller, Die Brotl-
zealterthiimar, eine Quellc der iiltercn siebenbiirgischen Geschichtt', n. f. III; Ludwig Re'ssenber-
ger, Der neneste Fund bei Hammersdorf, n. f. X ; E. A. Bielz, Dakische Tetra-
drachmen, n. f. XI si K!!.rl Gooss, Chronik der al'chiiologi!chen Funde Siebenbiirgens. n. f. Xlll;
idem Skizzen zur vorromischen Culturgeschiehte der mittletn Donaugegcnden, n. f. XIII si XIV.
Studiile acestea din urma alle invetiatului professoru de la G;mnasiuln sasescu d'io Sighisiora mi-an
servitu cu deosebire in enumerarea si descriptiunea. monnmcnteloru antice alle Daciei, de cari tra-
teadia acesta cRpitoln, Tu fine mai mcnt'onedin si de opor'a dJctorelui Floris, 1\H\rcgeszcti
www.cimec.ro

La noi, d'in nE"fericire, lipsescu mai cu totulu asemenea notitie, si
obiecte pre-romane d'in collectiunile Statului si alle particulariloru, figuredia mai
t6te fora indic11tiunea provenintifi (2). Ce este mai reu, asemeni obiecte au fostu
multu timpu nCSOOtite, nimicite, c. unele <'9 nu erau romne. cSuntu abia 4, 5 ani,
marturisesce d. llolliacu, '}"' dtndu cercetedin ceramic'a dacica; pene acumu ciuci
anni margintlmll cercAtarilo rnelle numai intru celle romne. Astu-feliu si
toti cati aveu la noi gustulu anticitatiloru. 'l'otu. ce stJ era romanu, si totu ce
cnzt pute fi Romanu, era barbaru, prin urmare bunu de sfaramatu, bunu de arun-
ccatu. Dovada este co in collectiunile ceramicei daruita de generosulu donatoru allu
cMuseului fericitulu generalu N. Mavros, nu se gasesce nimicu dacicu, precumu si
in celle ce se daruia sau se 'in de' 1\Iusenlui de cotre diferiti particolarb (S)
K11lauz Kiiliinus 'I'okintettd JUagyaroszagra, Pest, 1866, pe care am utilisatQ ill na traductiuue
l"Oillma, ce a bine-voitu a mi-o pune la dispositiune d. Al. Odobescu.
(2) Despre rnodulu cum s'a facutu la noi cercetari archeologice cum si nowenclatur'a tiparitmi-
loru esccutate cu anume intentiune urrheologica vedi Al. Annalele Societatii ArAdt-
mice Romane, X, sect. li, l' 1 H- 1 i8.
\3) 1'rompeUa Cmpatilom, annulu Xll, nr. 1137, an. 1874, iunie 20. -- D-lu llolliuu, tJrin
sa.paturile si cercetarile selle nrchcoloi:'ice ntreprinse in dii"el"ite localitati d'in tiarra, intr'unu timpu
aprope de 30 nnni, a facutu mnltu, f(,rte multu pentru archeologi'a nationale. Iuteressanta <ollec-
tiune ce d-lui a reusitu a's: forma ceramica, obiecte le petra, de ,; alte n
tire d'in tiarm ae 1!1. noi, aru fi tloritu sa cumpere catu wai ,Jc <"Ot.ro :::ita.taln ruruiwu
opre a navuti ruuseulu nostru cu ,],'us'a. -- Articolele alle 1-lni suntu im-
pr,;stiate in diferite nnmerll fluciumului, Trompetei Carpatiloru si Monitorelu.i Oficialu.
\'umu enumera aci prc cclle mai tle capetenie, si ca1i HOaU servitu in de
riu archeologicv publicatu in Our-iemlu Bomrmescu tl'in llucuresci, nnunln 14;.-- tar-
c/teologica in Romani11, Ilucuresei 1858 - JJaco-RomrrnP, tahclla litiJgratlata cu anticih\ti allt
Homaniei, Numismatica, in 11'0111petta C'arpatilont, Nr. W9 tl'ill 1M9.
- Ua descoperi1e 110ua, in Nr. 737 d'in 'allu aceluiasi lliariu. - Cetatea Tinosulu, ib. Nr.
739 din 1869.- R;tpportu ministerulu instrnctinnei publice, in !\r. 223 22-' a.llll M-
uitorelui oficialu u'in 186(), ser su si in eJitiunc separata sub filu llrt:keologien. -
.A.1cheologia : Pescera tle la Iulomitici, cu i)llele, Comor'a rl'in Cuwpen'tt Cio-
carleului, Vallea Cascloru si 'II!Orminlele tle pre Vulc(tn'a mare, in J_:ronlptlta Cnrpatiloru N1. !:!4ti
1l'in 1869. - l"isculu Crasani, ib. Nr. 870 d'in 1870. - Ctnnorarii si arehtoloyi'a, ib. Nr 9211
d'in 1871.- in Nr. d'in 1871 diuriu. - 1\'umismatica, in Nr. 942 d'i
1871.- Ce-ramica, in Nr. 965 d'in 1872.- Rapportu cotra membrii comitetului d'in
Ducuresci, in Nr. 1010 d'in 1812.-.A.rcheologia, in Nr. 1059 d'in Daciei Cam-
puln mortiloru ele la Zimnicea, in Nr. 11:"7 d'in 1871.-Cermnica p1eistorica a Dat:iti: l'odabtra
in Nr. l 255 d'in 1876. - !'arte d'in aceste articole suutu reproduse de d. Odobescu io _ _.mzalde
Societatei Academice llomane. X, Il. p. 2\.:3--218, 2ri6 --2155. 270- -- Trebue sot citamu
anro urma.torele importante &cr:Hi al le J lui Al. Odobw;u : Annde 3i de petw si tlc esu
el' in t1Jocele prstoricc aflate in Romnict, in Sciinti{icu, annulu 1Illca, tu --
ldeUJ, Notice sur l'antiquites de la Iioumanie, Paris in-8.- ldem, Stud,ie archetlogiee asu
1ra rtelo1u i11 Romani'a, in Columna lui 1'micmu, nu. V, Nr. 4. 1874.- ldem, Istoria .rchto-
lo.qiei, Bucuresci 1877, 1 v. in-8, p. 773. -'luem Reratiune desp!'e lllclllitatile semnalate prin an-
ticuitati in judetiulu Romanati, in Annalele Soc. Academice Romane, X, sed. Il, 11. 173-:-339.
- ldem, Cunun'n mare d'in theswtrulu de la NovoCerkask, 1879, Bucuresci.
www.cimec.ro
416
Cu isv6re de informatiune anso ce avemu la indemana, sa incercamu a
grupa monumentele antice, anteri6re Romniloru in Daci'a, a le descrie, studia si
compara cu altele de acelasiu feliu ahte in tierrile vecine si aiurea.
3
Am arrettatu mai 'nainte (4) co epocele culturale: a petrei, a bronzului si a feru-
lui (5) potu fi considerate ca trepte de desvoltare indistincte, alaturata sen trecendu
unele intr'alt6le alle unei familii de por6re de un'a si aceiasi semintie, si co uu
sontemu prin nimica tinuti a opiniunea dupo care : periodulu de petra allu
Europei aru correspunde semintiei finno-iberice, iar celln de bronzu si de f<>ru, Arii-
lorn Rasaritului. (6)
Intre aceste trPi periode nu este nici synchronismu (7), nici correla.tiune (8); fap-
tele ce s'aplica unei tierri nu potu fi admise a priori pentru alta tiarra, ei elle tre-
buescu adunate cu pacientia si classate in ngula mai inainte de a conchide. De a-
ceia, prim'a cestiunr, ce ni se impune in stu6.iulu monumenteloru vechi alle
este de a vede deco se constata si pentru ace3ta tiarra celle trei periodc in genere
admise : a petrei, a bronzului si a ferului, cu subdivisiunile loru.
( 4) Partea II, cap. 1. 2.
(5) Asta divisiune a facut-o mai anteiu archeologii mai allcsu J. J. A. Worsna<>, Lf.itfa-
dtn zur nordische.n .Alterth1.4mskundl, Kopenhagen 1837. - Idem, Danemarkl Vorzeit llurch
.AiterthUmer uncl Gmbliugel, Kopenhagen 1844. ldem zur Alterthumskunde des Nordens. - :Nlls-
lion, Scandinaviska nordens twinvonare, Lnnd. 1838-1843.
(6) Opiniunea. dnpo care er'a de petra aru correspunde Celtiloru seu Germa.niloro, cea de bronzu
-- Romaoiloru scn Celtiloru, si cea de fern - Germa.niloru, Slaviloru seu Bomaniloru, este anca
de multu combatuta si aprope uitata.
(7) Asia, se scie co pop6rele nordice au cnnuoscntu mai tardiu metalele de catn cel le sndict. 1R,
timpulu lui Homeru Greci'a. se afla la finea epocei bronzului (Hesiod Op. et dies T. 149, 150 dice
despre anticii Helleni : Acestia. aveu arme si case de acioaie. si pentru munca numai acioaie, caci
intunecatulu Ceru anco lipseal, ferulu fiindu auco forte raru si totu atatu de pretioitu ca tu aarulu,
de si in Egyptu ellu se cunnoscea cu anni cellu pncinu iaintea erei r:ostre, - pe c!indu po-
porele germane se serviau pene in secolulu VI, si VII, ba cbiaru alin XI dupo Christ, cu arme de
petra
(8) E contra adevcrulni successiunea pet.rei, bronzului si ferului la tOte scmintiile omenesci, fi.
indu co nu t6t.e au trecutu prin acdesi fase de desvoltare. Deco in Germani'a. lVedi Beitriige zur
nordischen Altcrthumskunde vom V aein filt Liibeckische Geschichte, 1 Heft, Liibeck 1844), El-
veti'a (Morlot Bulletin de la Societe Vaudoise des sciences natwBile8, t. VI, p. 323), si Dane-
,narc'a (Steeustrup iJJ Memoire., de !'academie de Copenhague, 1ol. IX, 1842 si Lesqnerenx,
Recherches sur lts marais tourbeux) acesta s'a constatat o in chipu siguru, aiurea
anso ferulu a precesn bronzulu, acest'a pretudindeni in Enrop'a, inainte de ce meta-
lurgi'a ferului sa'si fi facutu a sea aparitiune. (In acestu sensu Oppert, Lindenschmidt, Al. Ber-
trand. Vedi oper'11 cestu i d'in nrma, A rclieologie Celtique et Ga Paris 1 87t1).
www.cimec.ro
417
A, Dacl'a inainte de metale
4
Daci'a inainte de a fi fostu coprinsa de Romni, a strabatuta doue phase diferite
de deavoltare : Daci'a inaintea metaleloru, Dacia dopo metRlP, fie-care d'in aceste
pbase sub-impartindu-se in mai multe periode.
Prim'a phasa, disa si prlhisforica, - pentru co histori'a scrisa nu ne-a transmisu
nici-ua despre dens'a,-seu de petra,-pantru co omulu in lupta contra
pericoleloru si pediciloru unei nature sl'llbatice, nu avea de cotu armele si uneltele
cepe mai simple, ascutita cornulu, ciolanele, si maciuca de lemnu-, in-
cepe cu omului, care, in vestulu si in nordulu tiHriloru Dunarii de mi-
dilocu, in ArdtHu si in Romni'a, se gasesco contimpurenu cu mammuthulu (elephas
primigenius) rhiuocerulu , aurochsulu (bos primigenius), nrsulu d"l p.>sceri (ursus
spelaeus), bisontulu (bison europaeus) si alte animale d'in epoc'a quaternara, - co-
rPspundietore formatiunr-i terrimuriloru diluviane (9). Probe nnmE>r6se despre acest'a
ne ofera pescerile (10); movilale (11) si alta urme de asifdieminte, dintre cari in
Transilvani 'a s'a gasita pene acumu patru : la 'l'nrdasiu rerculu Orastia .
(9) Veui Boucher de Perthes in Comptes renclus ele scicnces, t. XLlX p fJ81
- Idem, Antiquitis celtiquts tt Paris 1860 -- I,yell, L'homme f'ossile -- H le
Hon, L'homme fossilc, Paris 1878. - lohn [,ubboek, l'homme prchistorique, PaJis ll:!7f.i.
(10) Despre pescerile Morniei mi<lilocu locuite de omu deja in epoc'a preistorica, iutre altele
despre pesrer'a Bycisk:Ha unde s'a gasitu pe langa skelete de 6meni, 6sse de animale, h:irburi <le
vase si instrumente de petra si de osn, vedi Dr. Friedrich Ratzl'l, Vorgeschiehte de5
che Menschen, MUnchen 1874, p. 102.- DeRpre de la Ostrovu in Moravi'a cf Dr. Johann
N. Woldrleh, Ucberblick der Urgeschichte des jJ;fmschen, Wien 1871.- Despre alte pesceri
eu urme alle omului prehistoricu, in Styri'a, Croa.ti'a, Ungari'a (Nagy-Sap, Comitatnln Gran;
Chotsberg [pescer'a Ba.rnthegy) unde s'a. constata tu essistenti'a omului in epoca diluviale) Vedi
Graf Wurmbraud, Ueber die Hohlm und Grottm in dtm Kalkgebirge bei Peggatt, Graz 1871.-
Felix Lusehan, Mittheilungen dn anthropologischen Geselllchaft in Wien I. 9.-Gooss, Skizzen
zur vorromischen Culturgeschichte der mittlern Donaugc.r;cndw, in Archiv des l'creines fiir sie
Lenburg. Landesk. n. f. XIII, 409 soq. - Graf. Mallath, in Atcheeol. Kozlcm. v. IX. - Despre
pesct'rile mai insemnata in Europ'a. vecii Lubbock op. cit., Hon, op. cit.; despre a.lle Franciei, d'in
eari mai multu de 400 au fostu explorate ci. Bertrand, op. cit. p. 62. Despre celle d'in Carpati
eentra.Ii si Transilvani'a, cari s'au cercetata peno acumu, merita a fi mentionate cea de la
de la Jgriciea (Jgricze), de la Demenyfalva (Comitatulu Liptau) si de la Lippoda (Comitatulu Sohla);
pescer'a Almasin (Scaunnlu Odorheiu, langa rioln Homrod) unde s'a da.tu peste multime de ciolane
de ursus spelaeus si fcllis spelaeus; pescer'a Oucsasia langa muntele Vlagysia, si Ponoriciu langa
Luncani, ambele in Comitatulu Huned6ra. unde asemenea s'a gasitn ciolane de ursus spelaeus,
canis spelaens si felis pardus spelaens. Vedi Gooss, Arch. des ver. Siebenb. Landesk. n. f. XIII,
4,] 2. si 208-263 localitatile Transilvaniei unde s'a descoperita fossile d'in animalele contimpurene
mamuthului. ,
(11) .Asia movil'& Ioslavitin in Moravia (vedi Dr. J. Woldrich, K&talog der urgeschichtlichen
Ausstellnng der a.nthropologischen in Wien. 11173, p. 33) in Anstri'a ni
josn.
www.cimec.ro
+18
Broos) L 12], la Patakfalu (scauoulu Ollorh9 iu) L 13J, la Vin tiu de josm (Alviucz,
cerculu Alba-Julia) [14] lii la Clusiu (15), iaru in H.owani'a suntu unele localitati
in cari s'a aflatu fosile antedeluviaor, deeo nu la ua-lalta cu armele de petra, dera
cellu pucinu nu la mare distantia unele de (IG), si cari facu probabilu si in
'l'ransilvania, p6te si in Romani'a, convietiuirea omului cu auirnalele fossilf', in epo-
c'a paleolitica a petrei dure, seu prim'a epoca a petrei.
Cu mai multa sigurantia anse se constata in Daci'a a dou'a epoca a petrei, epoc'a
neolitica, caracterisata in genere prin petra lustruita, prin animale domestice si prin
cereale, prin locuintie lacustra (17) si monumente megalithice. (18)
(12) Aci s'a gasitu remasitie de ruaucare la unu locu c11 ciolane de bos spelaeus si cenus elaphus
fossilia. Vedi Dr ... !Aton Koch in b'rd. muz. evk. V. 126; Gooss, Arc11iv d uel'. Sieb. Land. n. f.
XIII,
(13) S'a aflatu unu acu de pHra la ua !alta cu nearse si cu masele de equus primigt-
uius si bos spelaeus (Koch, 1. c. U4. Gooss 1. c).
t14) Aci 11'a a:llatu unu toporu 1c:tra la uuu locu cu unu liute apamtoriu de elepbas primige-
uins. (Koch, l. c. 15 8).
( 15) !>e aci provine unu ciocana d'in come de elaphus (Koeh, 1. c. l!j8).
(16) Ua lista de fossilele descoperite in Romani'a o dn d. G. L(l. l!oumanic ttcmo-
mique d'apl'cs les donnees les plus recentes, Paris, 187fi p. 37 --3!!. Printre acest<';). figureadia:
1 Unu h11merus uriasiu de el<1phantu; 2 Doue falei com!Jlete lle elephas merilionalis; 3 Unu
fragmenta ele dinte aparato1'U (defense) si de alti dinti de elephas primigenius; 4 Ua de
elephas intermedius; 5 Unu craniu de Bos priecus; 6o Doui ,Jinti de mastodons arrernens's. }lai
adaogimu, ua falca de camila fossile desgropata de d. Gr. Stefanescu in clepositele cuaternarii de la
JrlJ)covu, langa impreuna cu masselle de elefantu si ,]c rinoceru, si uespre care vedi com-
municatiun8a d-sele in .Annalcle .Academiti Romane, seria 11, t. l p. 193--196; asemenea ua falca
de mastodontc descoperita iu l'rloldov'a si daruita de d V. AlessatHirescu-Urechia Academiei Ito-
mane. Vedi Acad. Romane seria li, t. l, 1880. -- D-lu Bolliacu a datu de mai multe ori
in cercetarile d-selle peste falei, dinti, corne si 'de diJ'crite animale aflate la unu locn cu unelte
fle petra, cum de es. la la Pe;cera de la obirsia Ialomiliei ; fom ansa a pute sa deter-
mine la cari anume appartinu acelle resturi. - Despre pescem cu 6llele si peseera de
obirsia lalomitiei vedi BolliaC'U, Tt0111petta Carpatiloru, Nr. 846, august l 370.- Despre
de boale pre vallea Jiului, ua 1)escera incapet6re de peste trei mii de umeni, ,edi Ackner, Archiv
dea verreinc3 fur Siebenbilrgische Landeskunde, 1, p. 3, Hermannstajt 1845.
( 17) Ratzel. op. cit. despre pescer'a Vypustek in Moravi'& d>prc unu clcpositu de conchilii in
Comitatulu Gran. Urme de locuint'e palustre in Ungaria, langa laculu Neusiedler s'a clescoperitll
iu 1874 de grafulu Bela Szechenyi (Vedi oper'a sea, Kokori lelct a fertot:tva medocben nehany Koz-
lemenyel multjar61, Budapest 1876, si Gooss, Arcb. des ver. f t:;icb J,al!deslr. n. f. XIII, .420-121.
( 18) Dupo descriptiuuca CJ face tl-lu Bolliacu pcscerei Cit ulele de pe mantelt Lespedoi in juue-
tiulu Dem1oviti'a, pare co ne am afla in facis unui monumentu megalithicu, cellora ce
intaiuirnu de la meriJimale p?ne in Tunisia, in Syria, mica, in Hudulu Indiei, clt.
Anume acea pescera p&re a fi unu dolmen d'in epoea de petra, unu locu adica de immormentare.
Eecc acea descriptiune : Ca. sa dau ua idee archeologilorn despre primulu aspectu allu acestei nu-
.mite pescere, le recomanda desemnulu dolmanulu danesu si ce1culu de petre sepulchmle fig. 98
si fig. 99 d'in admirabilolu uvragiu Omulu inainte de i.,torie alia lui Sir Iohn Lubbock. Intra;
cdeveru unu asemenea lucru eu n'am intalnitn pene acum, in H auni de c:indu framentu in t6te
verele verfurile si valle muntiloru nostri. In adevcru co aci st ve.Je cine-va in fa.ci'a unei cladiri
www.cimec.ro
41!1
Uneltele ue petra ga.site in diferite puncte alle si R<1ma-
niei se pc..tu reduce dupo a Iora forma, la urmat6rele clas:.e :
1. Instrumente cunei(orme: daUe si topore.
Daltele Buntu lataretie si ascutite la unu capetn, si bulbalt>, adeca ineg>1li, la ca-
petulu eellu-aJtu; unele late eu muchie ingusta, altele seu fora muchie, seu cn mu-
chia rotundita ori ascutita; altele in fine gr6se ai ga_urite cam pe la muchie spre a
se inman mai bine e6d'a instrumentului, pe candn altele se potn impumna lesne
fora nici-unu altu maneru. Celle mari, nu trecu obicinnitu in lungime de ua schi6pa
ai in latime de unu latu de mana; celle mici, ni ai-o-data mai lungi de trei degete
11i mai late de doue degetE', aerviau Tirite intr'unu lemnu dreptu capu de lance,
dreptu arme aruncat6re, si se gasescu forte desu , pe candn celle mari suntu mai
rare.
Esemplare de dalte avemu in 'l'ransilvani'a de la : Btklt:anu (Bethlen, Cercuh1
Bistritia) [Erd. muz. evk:. V. 139] in mnseulu din Clusiu; Borza (Borzova,
Szilagy-Somlyu) trei dalta, d'in cari un'a de serpentinu, ntbte cn multe
harburi 6le arse jumetate - si asch:i de cremene (Erd. muz. V. 139), idcrn
in museulu d'in Clusiu; Oerghidn-mare (Nagy-Cserged, cPrculu Alba-Julia, Karh-
burg), ua dalta mare de jaspia verde-iucbisu, in collectiunea associatit,nei de sci n-
tie naturl\le d'in Sibiu (grd. muz. evk. V. }30); Disneiu crrculu llistri-
tiei), dalta de serpentinu fora gaura, in collPctiuuea Gymuasiu],Ji d'in Bisldia;
Sibiu, dalte de jaspis si serpentinu in c-ollectiunea associatiunPi de se ii r.1 ie natura le de
acolo; Clusiu, linii fragmentu de d-1lta: Uoldu (Kudn, cerc. Dt-julni, Dees), mai multe
dalte la unu locu cu 100 unelte de petra; top6r('. sag-ti, ciwane, petre de prasia,
cutite si aschii (Coch Erd. muz. t\vk. V. 14 l); Cuciu (Kutyfalva, cerc. Osiorheiu, l\laros-
Vasarhely), o dalta de (Erd. muz. eYk. V. 1J4); Jfw k (3IJtk6d, c:rc.
Osiorheiu), dalta de pnq,llyritu (Erd. mnz. evk. V. 1::14); (Fel-iir, cerc.
Dejul), ua dalta cu alte obiecte de petra, in musrulu u'in Clusiu tErd. mnz. thk. la9);
de uriasiu, in co omuln a trebuitu sa fie t;ue in braeide ;;i spetele lui ca ;;;t apnC), a
llsied:c, ca sa con:.trucdie locuri, fora ma.chinaria, fora forit
cumpena, fora wistria; 11egres tn ro omenii aceia au trebui tu fie Tirtosi in muschi si tnri in
Credintia; tari in creilintia, pentru co aei rcpansa si se ati a mnrtilorn lorn. l'reste Itfre
rnari, unu lespede petroiu formea.dia unu accoperemcntu doue ineapni, una de 15 pi<:iore
lungime si 8 piciore larg!:lu, c'ua intrare si cu un esire improtiva intrarii i ptlrnc, si
large de trei }lalmc; bolonni mari drcptu praguri si eate unu altu bolovanu.ca trcpta de cobo-
ritu intr'llna. in intru aeesti'a, llTII tie c0tre npusu, la drevta. unu
blocu de petro. in furma patrata, altruu negrcsitu, inaltime ele -t palme si totu a de cote 4
<<laturile. Pre a.cestu altar.J numai cenusie. si cioburi amestecate cu on'l felin de nisip1, precare
l'a11 bagktu ac vijelirle negnsitu pre timpi seceta. D'aci numirea acestei l'escera cu
olele. Olcle le-au spartu dupo 6menii cari l'oru fi intratu sa se adapostcsca aci, neco nu si
ceva Romani in gon'a Daciloru, seu ei unii si altii: d'in t6tc undele de barbari ce -ra. fi ratecitn
p'aci hasa,dulu in cursu de eate-va mii de .. Descoperirea C(a mare este co Dacii epoce,
pucinn, prP. clindu isi da ilil'inn, 11rden mortii (TrompFIIrt
Ca1"patilnru, 1870 Nr. g,j(:).
www.cimec.ro
.(20
Nirisiu (Oiah-Nyires, cerc. lermi (Szasz-Eruye, cerc. Sibiu) si Valcu (Ma-
ghyar-Valk6, cerc. Clusin) idem; Mcrcurea (Szeredahely, Reussmarkt, cerc. Sibiul,
Hermannstadt), trei ualte, una de amphtbolu, iar doue de serpentinu, in collectin-
nea associatiunei de sciintie naturale d'in Sibiu; Ocna (Vizakma, Salzburg, cerc.
Sibiul), ua dalta bine lucrata cu harburi de vase top6re de p6tra ; Turda (Tho-
renburg, cerc. Clusiului, Klausenburg), ua dalta de serpentinu si petre pen-
tru prastia; (Tordis, cerc. Orastia, dalte la ua 1-alta cu depositu
de cenusiP, top6re, cutite, verfuri de lanci si de sageti, cum si vase (Koch, Erd. muz.
evk. V. 126 si 136).
In Romani'a, cunn63cemu num)1i siesse dalte mari de sihxu (cremene), d'in col-
lectiunPa d-lui Bolliacu : patru gasit" la Vodastr'a jud. Romanati (Tromp!ltta Car-
patiloru, an. X, 1872 No. 1010; an. XI Nr. 1059; an. XIV, 1876 No. 1255), iar
dour, una n6gra si alta albulia, fora indicatiunea provenientiei (Tromp. Carpat.
an. VIII, _1870 Nr. 846).
Topore7e suntn asentite la ua parte, seu de amendonn partile, seu ascutite numai
de ua parte, si gogonetie ori numai rotund!! de cea-alta partf', cu ua gaura la ruidi-
locu pentru punerea codei. Unele semena mai mnltu herestreului priroitivn, de catu
topvrului si daltei, si nu snntu gaurite ci cu bnlba spre intiepenire in lemnu.
S'a a:fiatu in Transi!vani'a la : (Abtsdorr, Apatf<1lva, cerc. Sibinlui), Ag-
nita (AgnethleP, Szent-A'gotha, cerc. Sibiu); Aitonulu-mare (Nagy-Ajta, cerc. 0-
dorheiu, Udvarht>1y); Vintiu-cle-josu, (Alvincz, c;:rc. Alba-.Julia, Karbburg); Nus't-
fu't4 (Apa-Nagyfaln, cerc. Bistritia); Arkitl (Erk,,u, cerc. Sibiu); RllonrinA (cerc.
Brou:;); JJarcul,u DPkohn, cerc. Sibin); Hr,qhinu (IJPn-e, Dlntrotb,
<-'ere Clusiu); lhmdorfi' (qzacz-Buda, Hodfl!;dorf, cAre. Sibiu); (Broos,
Uetf'a cerc. Clusiu); Oergaulu-micu (Ki9-Cs,r-
ged, KleinS(hergirl, cm. Cln-:iu); Daia Denndorf, cerc. Sibiu); Ungra
(Ugrll, galt, mi mdte top6re de crernena si j;Jspis. lungi pene la
8 cm., frulllo.:;ulu:-truite (E.-d. muz. evk. V. 134); SnGherlitie: cerc.
Osiorheiu); Braclu, (FenyOfalva, Girlsau, cerc. Sibiu); Ghholtn (Girolt, cerc.
S biu .Atielu (Ecz 1, Hetzeldorf, cerr-. Sibiu); Cnl.il (Katza, Katz"ndorf; cerc. Bra-
s!ov;;); Covuru (K6bor Kivc rn, cerc. Dr&.siovu), cinci in collectiunea Gymna-
siului d'in Sighisi6ra; Coldau; Moslna (Mrs!l, Me;;c:h-ulorf, cerc. Sihiu);
sr.du cerc. Clusiu); Nctusiu (Nethus, cerc. Sibiu), doue
top6ra da serpentinu si amphibolu, in colld. Gymnas. d'1n Apoldu
m.tre Gross-Pold, c"rc. Sibiu); si mira si Kis-
Ek- m zo, ;i Klc in- ProLs dorf, ce1c. SiiJj,,); p,-oudu (Pr6l ; PrudPn, cere.
S1biu); Reghinu (Szasz-H.egeu, care. Dist.ritia); Cohalm (Kohalom, Reps, cerc. Bra-
&iov); Mr-rcureJ.: Rotbavu (Nadpatak, Rohrbach, cerc. Sibiu), doue topore de ser-
pentinu. cu ua forma alesa, unulu cu ornaiQente in.giurulu gaurii c6dei, in collecti-
unea Gymnasiului din Sfghisi6r'a; Ocna; Siardu (Srd. cerc. Cln11iu); Siorombercu
(Raromb'.'rke, Scharberg, cerc. OsiorhPin); Sighisior'a Sehasburg, crrc.
www.cimec.ro
421
:::)ibiu); (Siberk, Reilmrg, cerc. Bras1ovu); (Sikl6d, cerc. U.siorhaiu);
Siovardrt (Sovrd, cerc. Osiorheiu); Sn-Gior.!u-1'rascaului (Toroczk6-Szent-Gyorgy,
Clusiu); Stana (Sztana, c;,rc. Clusiu); Turdasiu; Odorheiu (Szekely Udvar-
bely, cerc. Odorheiu); Uiora (Ma.roi Ujvr, cerc. Alba-Julia); Vundocu (Uaromlaka,
cerc. Sibiu'; Jie.lu- (7.sil, cerculu Orastia) si Siobocu (Sobok, cerc. Ch;si11).
Iaru in Homani'a: la Severin {Bolliacu, E!Jr.urs. atcheol. 1869) Vod.:1str'a, to.
p6re de granitu verde negauritr, bine cu bulba forte prJnunciata spro intie-
penire in lemnu (Bolliacu, T,ompetta Carpatiloru Nr. 1010 d'in 1872, figur'a 8 ei 9);
unulu d'in elle l'amu reprodusu pe tabell'a B, fig. Nr. 3; Cetatea-Latiniloru-d'in
josu de Turnu-Severinu, toporu de r (Bolliaeu, 1. c. fig. N r. 14) al tu to-
poru de petra gauritu, (id. fig. Nr. 24); Muntele cu comora d'in susu de Pdrosit't'a,
distr. Demboviti'a, toporasiu de ua petra frum63a cu diferite culori (id. fig. Nr. 18);
Hunia-mare (id. fig. Nr. 21), t'te acestea in collectiuoea d-lui Bolliacu (19), impn-
nna cu alte d'in localitati necunnoacute. Doua se afla reprodus6 pre tab. A fig. Nr. 5
(toporu de silexu vmatu gasitu de d. D. Sturdza in Moldova, Cf. Bolliacu l. c. fig.
Nr. 12) si tab. B, fig. Nr. 2 (Bolliacu 1. c. Nr. 10) iar alte doue vedi-le reprodusa
in 7\-omp. Carpat. Nr. 1010 din 1872, fig. Nr. 1 si 11.
2. Petre de ascutitu, d'in petra fina si rosie de quartin, pentru dregere, frecare si
ascutire de silf'Xuri si alte pi6tre, unele mai mari, altele mai mici, s'au gasitu in
mai muHe locuri d'in T,ansilvaui'a, si in Romani'a anuml.l la Vod11str'a (Tromp.
Ca.rpat., Nr. 1010 d'in 1872). Totq aci intra si petrela de sc7.ivisitu aftat9 la : 1ur-
nulu Rosi1.1 (rer:rodusu pe t11b. A fig. Nr. 10, de serpe!ltin11, se pastrf'adia in collPc-
tiunea Gymnasiului d'in Sighisior'll); Proud (in aceiasi collectiune) si la Vodastr'a,
lustruitoru de ua schiopa cu patru aduncimi formate prin frecatura (Tromp. Carpat.
Nr. 1059 d'in 1873).
3. Ciocane tarnacope, gaurite pentru intiepanirea codei, de lucratura mai
multu seu mai pucinu eleganta, cu unu seu doue taisiuri oppuse, la unele taisiulu e
impreunntu cu partea obi a a ciocanul ni, s6u cioc;: nnlu e impreuna tu cu verfuln. De
ordinaru taisiulu este verticalu, mai raru anso orizontalu. Se gasescu forte adesea
asemenea instrumente. Numai collectiunea gymnasiului d'in Segbisi6r'a posseda trei-
diP-ci, adunate t6tA d'iu prt3jm'a loeului. (Din acestea, patru suntu reprodusa da Gooss,
Arch. des -vcr. f. sit-b. Land. :1. f. XIII, t<1f. I Nr. 12, 15, 16 si 17). Gaur'a de for-
ma si mai mica de ua. parte se facea cu unu cylindru de cornu seu dfl me-
talu i:1 intru.
(19) Ac.sla numer:i. in 1872, doue-sute-cinci-dieci si obiecte da alte p&tre im-
partite sstu.fdiu,- oinci top6re (h:i.:hes crltiques) nega urile; optn topr:rn-cioctne gaurite;
toporasie (hacht>ttes), dintre cari unulu rte li: centimetri, fo, te frumos lucrare, gasi tu de d. D.
Stordza in diferite eutite de silexu; cutiteradiotorc; unele eu dinti; hcrestra
iasie, pentru prastia, !iese n1atce ete. (1'romp. Ccrlpat. !"r. 1010 d'iu 1872). Colleetiunea
ol-lui DoliiileU s'a mai de l 1 i:t71; in ohioct<! preistoric-e aflate ttite in tiarr'a
nostra.
www.cimec.ro
S'a gassitu in 'l'rJnsilvani'a la : Netusiu. (Ooosli, 1. c. t. Ing. Nr. 12); Ianga Bi-
stritia, ciocanu-toporu de aerpentinu (Gooss 1. c. fig. Nr. 14); Rotbavu., idem (Gooss, 1.
c. fig. Nr. 15 si 16 vadi mai la valle); Arkita (Gooss 1. c. fig. Nr. 17);
Glusiu, unu ciocanu d'in cornulu unui cervus elaph. fossil (Erd. muz. evk. V. 127;
138); Kolda11.; Nokrig CHC. Sibiu); Minscntiu (MinJszent, CEitC. Odor-
heiu); Gradiatea (Mtmcsel11r Uredistie, Varhely, cerc. Petrisiu
(Petris, Pet.ersdorf, cerc. trei ciocane gaurite, in collectiunea gymn. d'in
Bi3triti'a; Ritm11nu (Rigmany, cerc. Murelliu-Osiorheiu); U1or'a; Vitielu (Veczel,
cerc. Orastia), si Vingardu (Weingarten, cerc. Sibiu).
In Romani'a, la : Zidina Dakiloru d'io muntii Mehedintiloru, ciocanu-toporu ga-
uritu ascutitu rotondu de ua parte si ascatitu lataretiu de partea cea-I alta, pe am-
bele feciP, reprodusu pe tab. A fig. Nr. 2 (Trompet. Oarpat. Nr. 846 d'in 1870;
Nr. 1010 d'in 1872, fig. Nr. 29), si toporu tarnacopu de forte fr11mosu lerpeo-
tinu verde Tropet. Oarpat. Nr. 1010 d'in 1872, fig. Nr. 2); et.& olele, in
Jalomitiora, mai josu de Cumpen'a Ciocrlului, ciooanu de petra gauritu (Trompetta
Oarpatiloru, Nr. 846 d'in 1870; Nr. 1010 d'in 1872, fig. Nr. 30 si 31) desemnatu
pe tab. B fig. N r. 1; judetiulu doua tarnacope gasi te de d. Ingineru Anino-
sianu (Tromp. Oarpat. Ne. 1010 d'in 1872, fig. Nr. 3 si 4). Acestea suntu in collec-
tiunea d-lui Bolliacu impreuna cu alte doue (Tromp. Oarpat. Nr. 1010 d'in 1872,
hg. Nr. 25 si 26), unulu figurandu pe tab. A. Nr. 3.
4. Maciucc buz-dugane de petra in diferite forme si marimi, de diferite petre,
rotunde, coltiuratu rotundP, seu in muchii rotunde, gaurite la midtlocu, avendu
Ia capataiu forma rotunjita, eliptica seu cylindrica. Unele imitfadia in towlu buz-
duganele de bronzn (Vedi Gooss, J. c. t. 1 N r. 7). Celle mai miei se atamau ea o-
biecte de pod6be, seu serviau pontru ingreunarea fusului, eli prisneluri de fusu. Unu
esemplaru de atare prisneln, aflatu la Kisdll cerc. Sibiu) si pa-
stratu in collectiunE'a Gymnas. d'in Sighisiora, 8'a reprodusu pre tab. A fig. Nr. G
(Gooss, l. c. tah. r Nr. 8 reproduce Ri altu rs' mplaru d'in rnuseulu nationalu d'in
Pestha).
Maciuce bnzdugane avem ti in 'fransilvani'a de la Oratia; Icldiora (Md g-Fold-
var, erec. Dt>jnl); Sn-Grorzu (Sztrigy-Sv.ent-Gy(1rgy, cerc. Oras! ia;; Guslcriil'a
Sz-Erzsebet, Hammersdorf, cerc. Sibiu), .Maia (cerc. Mure!!iu-OsioJheiu), si Sriertu.
5. Aschii de crcmena, custuri seu cutite de diferite marimi, HMle sc6se, prin lovi-
turi nl'merite, in aschii asia de subtiri in catu se p6te ta;a cn rit!nsele f6rte bine 6se
si lemne. Altele suntu cutite-radiet6rA, do h 13 centimetri marime pene la 4 centi-
metri, bonte, radiuitu.
S'au atlatu in Transilvani'a la : l)ort,J.; Piatra (Khfarka, cerc. Dejul); U,-,u,-de-
st4Su; Kolde&u; Sihisiora; Turdasiu ; iar in Romani'& la : mosi' a d-lui Beremleiu,
jad. Rowa.nati, (Tromp. Carpat. Nr. 1010 d'in 1872 fig. 15); Tig4ni'a-Calomfiresei,
eutitu si radietore (Tro1np. C(l.rpat. idem, f.g. 22 si 23) pe t&.b. B fig.
Nr. 6; Vodastra, custure de silexu (Tnms71. Carpat. NY. !"165 d'iu 1872), cutitu eu
www.cimec.ro
muneru cu toL:.t dintr'unu singuru silexu (Tromp. Carpat. Nr. 1010 d'in 1872;
Nr. 1059 d'in 1873), si la Cumpcn'a Ciocrltului (Tromp. Carpat. Nr. 846 d'in
1870).
6. Matce (nuclei, noyaux. percuteu.r) seu bulgari de cremene d'in cari, prin pres-
siune seu prin isbiri, se scoteu aschiile de silexu, cutite, si verfuri de sageti, s'a ga-
si tu la (Nagy-Alms, cerc. Clusiului) si Bikelat (Bikal, cerc. Clusiu) in
Transilvani'a. Collectiunea d-lui Bolliacu numara siesse matca aflate in Romani'a.
7. Verfuri de lan ci, darde si sageti, numite de tierrani sageti de trasnetu, sun tu
de amphibolu si cremene cu facieta, cu trei laturi, taisiuri coltiurose; unele cu dinti
forte bine lucrate ; elle se potu n:doce la forme principale : Cfla mai simpla con-
dintr'ua aschia triunghiulara, josu obla, susu taiata in trei muchii; a dou'a, are
maneru, iar cea mai perfecta este cu verfulu lungu pene la 2" taiatu forte potrivitu
si terminatu josu prin doui craci. (20)
S'a gasitu in Transilvani'a : la Bardotiu (Bardocz, cerc. Odorhein), Coldau, Tur-
dasiu. Valaru (Vallar, cerc. Orastia), iar in Romania, intre Craiova si Calafatt4,
f6rte frum6sa sageta de silexu, albulia in galbenu, de 2 degite lungime, taiata cu
maestrie pre amendoue feciele, ascutita si cu dinti i& coltisiori pre amendoue htn-
rele, d'in josu scobita si prelungita in doni craci proprii a se lega seu nfige in lem-
nulu sagetii. (Tromp. Carpat. Nr. 846 d'in 1870 si 1010 d'in 1872) ce se vede pe
tab. A fig. 8 ; Talpa la Netoti ( Tromp. Carpat. 1. c. fig. N r. 34) ; Swerinu (Bolliacu
Esc. arch. d'in 1869); Vodastra, siepte ascutisiuri de lance admirabilu lucrate, cu
dintisiori, si sageti de silexu (Tromp. Carp. Nr. 1010 rl'in 1872, Nr. 1059 d'in 1873);
Cumpen'a Ciocrlulu.i, custura cu bulba pentru manern (Tromp. Carpat. Nr. 846
d'in 1870); Calomfiresci (idPm) Acestea se pastreadia in collPctiunea. d-lui Bolii
acu cu alte sagete negre, b6nte (Tromp. Carp. Nr. 1010 d'in 1872 fig. Nr. 32 si 33),
d'in cari un'a s'a desemnatu pre tab. A Nr. !:1. Aceiasi tab. la fig. Nr. 4 representa
(20) Vedi in I.nbbock, l'lummtc prehiotoriquc, Paris lRIG. FigniPr, l'homme primiti{, diferite
tipuri do sag<ti.- Schliemann, Mycenes. traJ. Gira.rdin, Paris 1879 pag. 354 fig. 435 da 15 ty-
puri de vcrfuri Je sageti J'in cclle aflate inh'unu rnormentu de la. 1\fycene. - Reproducemu aci
dupo Lo Hou, l'homme fossilc p. 212, 12 fnnne t,rpice constatate in statiunile lacustre alle
Ehctid (Fig-. 2>.
www.cimec.ro
.{24
ua de crtJmene de la. Vitusllerg in Austri'a. de josu (Gooss, 1. c. tab. I Nr. 6),
iar fig. Nr. 7, alt'a d'in Ungaria, tomitatulu Beregh, unde s'a gasitu pene acumu
C'llr mai frum6se sageti (Goos. L c. 425 t.ab. 1 Nr. 5).
8. Hcrestraiasir. de cu colti bin& prounnciati, numai la Vodastra s'a deggro-
JRtu la unu siognru Iocu peste !liese-dieci. (Tromp. Carpat. Nr. 1059 d'in 1873).
9. Rijnitie se a petre de de frecatu graoe, cu ua g:AUI'a coltior6sala midilocu,
in care se sfarama graulu seu secar'a. cu bolovani de petra in marimea unui maru.
In museul11 nationalu d'in Pesth'a se pastreadia mai multe asemeni risnitie aflate in
Ungari'a la Szinto, Puzta Varsny, si Szihalom. S'a gasitu si in Transil-
vani'a b Ch4siu (GJoss. op. cit. 4a5), iar in Romani'a Ia Calom{iresci-Ttgania
(Tromp. Carp. Nr. 1010 d'in 1872. - Bolliacu, Esc. arch. d'in 1869). D-lu Goo1s
observa co rijnitiele de basaltu ce se desgr6pa adesea in Ardelu, chiaru prin locali-
tati unde nu se constata asiedieminte si cari consista d'in ua parte inferi-
6ra. concava, si d'in alta superi6ra convexa, gaurita la midilocu in forma de trifoiu,
suntu de origine eu atata mai siguru romana, eu catu in painariile Pompeii 11'a datu
peste Pxemplare identice.
10. Bulg!Jri de cremene pentru prastie, bine rotunditi prin ciocanela, pe margini
cu ua dunga pentru curea, unele ca pumnulu. altele ca nuc'a de mari, s'a aflatu in
Transilvani'a la !Joldall, in Howani'a la: Vodasir'o. (Tromp. Carp. Nr. 965 d'in
1873; Nr. 1010 d'in 1872, fig. 5, 6 si 7; Nr. 1059 d'in 1873), mai wultf>, d'in
cari un'a. e reprodusa pro tab. B Nr. 5; la Calomfiresci-1'igania (Bolliac, arch.
d'in 1869), la &verinu (idem; Tromp. Carpat. Nr. 1010 d'in 1872) si la Getatea-
ll).tiniloru (Tromp. Oarpat. Nr. 846 d'in 1870).
11. Petre de afundatu plas'a seu navodulu pcscariloru, gaurite, latareatiP, de di-
ferite lungimi ; s'a gasitu la Zidina Dakiloru unu esemplaru mai lungu de ua palma,
de petra veneta tare, ascutita forte potrivitu spre o parte, si gaurita rE-glllatu spre
cea-l-alta parte, catu se incape degetulu cellu micu (Tromp. Carpat. Nr. 846 d'in
1870); asemenea si la Vodastr'a (Tromp. Carpat. Nr. 1059 d'in 1873).
Aci insiramu si petrele gaurite intrebuintiate ca unelte la pindiarie seu dreptu
capete de druga; pisal6gele, boldurile, si burgkiurile , d'in eari unu esemplaru s'a
gasitu la Patuk(1llu, cerc. Odorheiu in Transilvan!'a.
5
d'in care suntu fabricate aceste instrument!' p:oviue mai totu d'J11 ro-
nle Carpatiloru, dupo eum Dr. Anton Koch (21) a proba.tu pentru uneltele gasita in
Asia, tor6rt>la si ciocanele suntu de aeelasiu serpentinu, gabbro si
porphiritu verde ce re 'utPmpina in mnntele Persiani; daltele si alte instrumente
-., d'in siata de arnpbibolu, gneiss amphibolicu, cai ce marnosa. cenusie, pamentu
www.cimec.ro
sistosu tare si nisiposu, si petra do niHipu d'in tcrramulu arenosu allu Carpatiloru,
ca si verfurile de cutite, si lanci facute d'in ua petra de nisipu, cu graunt&le
tinu, cu dungi de opalu si spargendu-so in aschii, caro se afla mai cu sema in nord-
vestulu Ardelului. Se mai semnaleadia : ua dalta de marmura rosia, unu toporu de
quarr.itu galbenu, ua rjnitia de petroiu de granit.u, unu ciocanu de augitporphiru si
instrumente de matostatu (jaspis) verde si rosiu, d--scoiJerite t6te acestea la Uiora,
Trascu (cerc. Clusiu) si l'urd:1siu, in localitati adir-:1 unde se gasescu asemenea
roce. Totu astu-feliu, top6re do trachytu, cutit'3 sl sageti de quartin si amphibolu,
top6re de jaspis amphii.JOlicu verde-nrgru, ciocane de quarzita pyritosa, t6te acestr.a
- petre ce compunu rocele In Romani'a de asemenea, uneltele snnt.u
de serpentina, dioritu, iesm , melofiru si de ua specia de granitu verde numitn de
Nemti Grunstein, de Anglii grcmsfone si de Francesi 011hiolife. substanti'a cea
mai respandita este cremena (silex, ftnerstein), carEI in Ardelu se afla numai spora-
dicu (22). Afara de uneltele de obsidianu, co snntu de provenintia. streina, pentru co
acestu mioeralu lipsesce cu totulu in Carr.atii restulu a fostn facutu
<hiaru in tiarra da cotre populatiunile indigene, precum mai rPRnlta nu numai d'in
numer6sele gasita neterminate seu sparte in timpulu fahricarii, si d'in
deposite intrrgi, ca celle de la Coldrm pesh bucati spar
te sau lucrate numai pe jumatate--, si de la l"rd(lsfm (dist.r. Homanati) - de unde
numai in doue dile, cu rati-va 6moni s'a scosn pestll trei mii si],,xuri, d'in rari trei
sute intacte (Tromp. Carpat. Nr. 1059).
Afora .:le obiectele de petra se intrebuintian nn mai puC'ino si relle de osu, d'in
corne de cerbu, costele si rumegatorilom. Formelo mai obicinuito suotu :
ciocane seu top6re de cornn de crrbu gaurite la m1dilocu, unelti' in forma do frigaro,
carlige de lmditia si ace dEI ose suhtire bine lmtruite si ::tscntite cu un' a sen dona ga-
uri, verfuri de lanci, sageti, pnmnak cutit", 8ule. radiuit0re, si patine de alu-
necatu d'in 6sele costale lustruite, cum si ori-co alte instrnmnnte cit> impnn:;u. Dint.ii
de porcu lustrniti si gauriti se insirau si se purtau ca niste
La Vodastr'a s'a aflatu ca la vr'ua 300 obiecte lucrate c-P:, d'iut.re rari vre-ua
17 sc6se intregi : manflre arme si 1mrlte silrxu seu rle alt.a retm, bolduri,
sule de diferite forme gaurite si negaurite, undrl'le rn ga.nra, nn';l admirabilo de 15
C!lntimetri. unu acn eu gamali(l de G elutimrt.ri, divN;;e c!lrne g-aurite . intre
cari mai alesu unu c0rnu d1 ar7m-dam, cn n: g.liln ia:gn, in g'a intiepatu ua
dalta maro de silrxu, gasit:l intacta. C'l! na alta ganr,1, prin care s'a
facutu lrgatnrile Rpre int;t'lprnirt'a armei; s:1grti. nr-na drlll<'-tlie,i dinti potriviti
pentru pod6lla, precum si altn dcosdJitl' ohiPrtr dr rf'intinllel'll (Tromp. Carpat.
Nr. 1059). Mentionamu awo si ciocanuln d'in unui rlrphas desgro-
(22) E. A. Hlelz, Jlarullmcl1 flf1' J,anrlesbmdf Siebtn),iir,qens, Hmnannstatlt, 1R57, p. 57.-
Gooss, .Archiv des ve1. fiir Siebenb. r,andcsl<. 11. f. X ITI, l' 4?G.
28
www.cimec.ro
42(j
patu nu departe de Clusiu (23), cum si uneltele de osn de la Tnrdasiu (despre carP
vedi 9).
6
Trebue aoso sa observamu co nu t6te aceste unelte de petra si dP. osu appattinn
epocei neolithice, seu epocei in genere numite ptehistoricc. Multe s'au
aHatu alaturea cu obircte de bronzu si chiaru de feru. Asia, in l'ransilvani'a bronzuln
s'a gasitu amestecatu cn instrume.nte de 11etrn la: Tiapu, Arkita, Bardotiu, lleclerw,
Bundorf, Orastia, Cergaulu-micu, Feldiora, U ngra, Gusteriti'a, Ati el, CIPsin, Cov01n,
Coldan, Cudu, Ursu-de-susu, Cohalm, Mercnrea, Siarombercn, Sighisior
Sibertu si Turda (24). In Romania, la Severinu si la Cdatea Latinilorn , pe larga
unelte de petra d. llolliacu a gasitu altele de bronzu, sageti de fern. de fllrn,
buzdugan si feru de lancia (Escuts. arch. d'in 1869).
Apoi mult:) d'in instrumentele de petra sun tu lucrate Ri cn ua ma. s! tie si
eltgantia, ce nu 1o1'.aru pute presuppnne la Offi('nii d'u epoe'a proprie df' pHra. Do E
eeia d. Lindwsclimidt se silesce a. combate cu argumente puternice opininul'a eellont
e-e tinu in genere toJ16rele gaurite dreptu contimpHrane cu celle in fgrma de petroi!l
neganrite si numai cu .doue laturi cioplitE', Ren ca ua desvolt:ne a accstor'a, in'lo-
eandu faptuln cunnoscutu co printre pop6rele selbatice va at.are transitinne nicRirri
nu se constata, cbiaru la celle ce sciu sa gauresra materiile cellc mai tari, toporuln
do Ietra remanendu atLO pcne asta-rli fora gaura pentnt c6da. Conelnsiunea la car(l
ajunge inntiatulu archeologu (25) este ro topore d' rHra gamitf'
sunlu facu te cn instrumente do mcta]u, si dnpo rt odelt, mtt. lier' (2!l), enm tll' pMr
incredintia, intre altele, si nrmatorulu admirabilu tiocanu-tororn de Ferp1-ntira (27)
gasitu la Rotbavn in Transilvani'a, (fig. 1), care atatn prin vMfulu si
Fig. 1. Cior.nuu-toporu 1j2 marime a naturala, collcct. G.vmnas. ,]'in Sighis:br'a
(2:1) Indicarea loralitatilom ll'in TJngaria, nn;le s'a af!ntu unelte ele 6sse .. ve<lio la .Archiu
u. f. XIII p. 427.
(24) Pentru rella d'in {jngari'a vetli Uooss, op. cit. n. f. XTJI. p. 428.
(Vedi noMw cari urmeza in pagina urwatore).
www.cimec.ro
prin umtl.a.turile d'in giurulu gamei rnaof'rulni, cum si prin ornameutulu ce consista
d'in basici, p6te trece in chipn neiudoiosu dreptn copi'a unei unt>lte identice de me-
taln, d'in epoca bronzului. (28)
Acest'a nu trebue catusi de pucinu sa ne surprindia, caci avcmn numer6st1 martu-
rii despre intrebuinti uea petn1i in facorra armel0rn si unelt.t>lorn de cotre pop6re,
rari cunucsceu si usau de mnltu tirnpu aneo Horodotu ne rapporta co sa-
getile Ethiopilorn eran armate cn ua petra ascutUa in locu de feru, cum s'au si ga-
Hitu in campiilt' de la Maralhon; allil Ftlnniloru (de siguru Finesii) dupo Tacitu
((ltrm. c. XJ,Vl) ara:ate cu 6Re de animalu seu de pesce, cu t6te co Fenii lo-
cuiau dincolo do Vil'ltnla (Ptolnmeu III, 5), deci nici-de-cum departe de populatin-
nile eo urmo dP hronzu. Pansanias (Att1"r.. XXI) observa co unele triburi sar-
miile uu femln, nea\'endu de catu arme de petra si de osn.
'7
Cu ac( sL'a m voimu a prejudeea intru ceva Ct'stiunea despre unei epoce
pure de petra in Daci'a, unei epoc11 c:lndn omnln in lipsa absoluta de ori-ce metalu,
Pm rf'dn n prntru nA<'f'!IRitlltile lui casnict>, dA reRhellu si de immormentare, numai
lit calle trl'i tlf'mento : lutn, petra si osu.
Pentru unii invetiati cf'stinrwa sn reduGe la a se sci: dtco Daci'a, inainte de e-
migrar,a poporeloru aricP, cari r11 roAtaleloru, se
locuit.a ele unu poporn, care nu anco mfltalullil.
Du;o d. (29) atare un so poto afirma in modu positivu si
tionatn, de 6re-ce nu numai co probelll directe despre fiint.i'a unui toporu d'in epoc'a
de retra lipsescu Cll totulu, dera doue obsf1rYatiuni vorbescu chiaru in Contra-i : re-
geologice spunu anume co la inceputuln formatiunei coj9i prt-sente a globu-
lui, intinsa lacuri do aplt dulce nm ]tla dintre ramurile departata alle Al-
piloru si d'intro Carpati, cui hcmi nu pnte!l saS() retraga de cotu forte inceto, si
prin tumm ori--:o locuinti:t a omnl11i era illlpedicata. A doua, urmele omului d'in
(2r.) L. Limlen3rhmi.lt, J)ie Allathiimel" rla fiit.qf]. llohenzoll. Samml. zu
Sigmarin.qm, }1ainz, 18GJ. - T,t.,m, Dic Altel"lhiimer unse1er heiclni.qclten Vorzeit. --- Cf.
op. cit. n. f. XIII p. 428.
(\!G) Proba despre acest'a suntu statiunile lacustra d'in El"l'eti'a. in cari celle mai frurobse to
pure de l etra s't gasitu nll.m:ti in eporei de bronzu, pe canrln in statiunile lacustrt
de la Wauwyl si cari appartinu absolntu epocei tle petra, nu s'a aflatu mai nici-unu
toporu de petra gauritu. iar la stat:nnea Wangen, printre 1500 top(>rP, numai 2 suntu cu gaura,
VPdi Ro.tzel, l'orgeschicltte cler europiiischen Memchm p. 161.
l27) Gooss, Archiv, n. f, XIII, tab. I fig. Nr. 15.
(28) ldem, idem p. 428.
(29) ldem. p. 429-430.
www.cimec.ro
42H
neolithica a petrei, constatate de la nordulu si vestulu continentului nostr1.1
pene in nordulu Afrieei, si atribuite in generalu lberiloru : movilele, dolmenele si
cromlechurile, cum si statiunile lacustra lipsescu cu totulu in tierrile dunarene. A-
ceste doue consideratiuni facu pre d. Gooss a presuppune co, dupo diluviu, numai p6-
lele sudice alle Carpatiloru centrali, pescerile var6se alle 1\foraviei, Alpii resariteni
si p6te si plaiulu transilvaneuu, erau locuite de cotre pOf6re pribege iu stare de ve-
netori, adico de lberi, iaru co siesurile, transformate cu incelulu d'in lacu in balta,
si apoi ia padure, s'au occupatu pentru antei'a 6ra de cotre Arii emigranti, si co prin
urmare aceste tierri nici au pututu ave ua epoca pura de petra.
D-lu C. Bolliacu (30) admite d'in contra, in intreg'a Dacia, ua epoca de petra con-
timpurena cu epocele de petra d'in Scandinavi'a, Brittani'a, Elveti'a, Gallia etr, pe
cuventu co : obiectele de petra d'in aceste tierri se asemena cu totulu CII celle d'in
Daci'a, fiindu fabricate pre typu; co suntu locuri in Daci'a unde s'a aflatu
numai obiecte de petra, de osu si de lutu, si din contra altele, unde :-;e gasescu o-
biecte de metalu : bronzu, argintu si auru, si nici-de-cum arme si instrumente de
petra.
Am arretatu mai susu anso (partea II cap. 1, 2), co ceHe trei epoce cultu-
rale alle petrei, bronzului si ferului >'untu stadii de desvoltare pe cari acf\lasin po-
poru, dupo imprejurarile favoritore : aptitudine mai inalta pentru civilisatiuDP, rela-
tiuni territoriale mai legitturi cu vecinatatea, commerciu etc., le trece
mai iute de catu alte pop6re ce mergu iucetu, b1 chiatu stationedia sutimi de anni,
traindu in passivitate, - si co opiniunea dupo care periodtllu de petra. aru corre-
spuncle rassei finno-iberice, iaru peri6dele de bronzu si de feru , Ariiloru rasaritu-
lui, nu are nimicu mai probabilu in sine pentru a fi admisa ca dogma. Totn-de-ua-
da.ta arrettaramu cv aceste epoce nu suntn 'nici syncronice, nici in correlatiune, asia
co pentru a constata deco ua tiam\ au avutu seu nu ua era proprie a petrei, nu so
cere ca monumentde acesteia sa fie contimpurer.e si ascmenate CII celle preistorice
descoperite aiurea ; nici trebue sa ne preocupamu de cestiunea deco intr'unu anume
timpu cutare regiune putea au nu sa fie locuita. Varietatea a fostu totu-d'a-un'a in
situatiunea Europei, si in t6tr epocele istoriei. Asemenea varietati numer6se si sim-
tit6re present:t deci si epoc'a de petra, care difera nn dintr'ua tiarra ntr'alta,
dera chia.ru intr'un'a si aceiasi. Pe candu, de esl.'mplu, triburile Germaniei de Nordu
lucrau silexulu, calle d'in centru prefereu petrele mai durf', diorit'a, nephrita, chloro-
melanita etc. De aceia socotimu mai conformu severitatii sciintii, a nu compromite
sciinti'a printr'ua graba prematura, nici a nimicn definitivu, pene ce t6te cer-
cetarile necessarii nu se voru face; nici a atrage d'in fapte isolatl', - conclusiuni
generale si neintemeiate.
Este de ajunsn pPntru moment n in ce ne a semnala punctele
acellea in cari s'au gaRitu mari quantitati de un!'lt11 de petre, de lutu si osn, unelte
(30) 1'rompetta Carp4tilo1'u, Nr. 1059 d'in 1873.
www.cimec.ro
429
de petra nelustruita, top6re negaurite, si nici-unu obiecLu de meLalu, si a con_
stat co ua-diniora fusese ~ o l o ua populatiune in necunnoscintia au in lipsa abso-
luta de metale.
Asemene1 statiuni suotu fora indouiala Vodastra io Romani'a, si Turdasiu. in
Transilvani'a.
8
Votl(!stm, statiune l>rcistoricu
Iu oentrulu vastei cawpii dintr o Caracalu si Celeiu, la ua distantia de 1 O kilo-
mt>tri departe de Dunare, Sf' aJla comun'a Vodastra, phsa Baltii, distr. Romanati (31),
in cuprinsnlu carei'a sta ua cetate de pamentu numita Sculienii (32) incongiurata de
ua sprancena de malu si de mai multE! m<lguri asiediatfl pre locuri inalte. In ver'a
annului 1872, d. C. Bolliacu a facutu primde s:1paturi in acea localitate, anume in-
tr'unu ocolu bine ratunjitu, unu feliu de insula incongiurata de ua garla. mocirl6sa si
!Jta d'in isvore, care abia se p6te treco cu piciorulu, c;mdu este forte mare seceta.
c.Acestu ocolu, dice d. Bolliacu (33), in Iini'a drcpta prin midilocu este, de unde se
cridica d'in apa pene d'incolo, mai bine de ua-suta douc-dieci metri. Am voitu mai
auteiu se vedu cumu este f.-cuta acesta insula, si amu sap{ttu la ua margine a ei,
cpene in aduncime cova mai multu de doui wetri : anteiu, este unu pamentu vege-
ctalu tielina; apoi unu stratu de 15-20 centimetri pctrisiu diluviu, sub care
cpetrisiu, este pamentu galbenu. Sapandu aci, am taiatu ua vatra, intre pa
cmentulu addusu si intre paruentulu tielina; amu constatatu co este vatra,
cpentru co era pamentu arsu rosiaticu 8i cu carbuni pre dens'a. Am voitu se
cvedu d6co asemenea vetre, la aceiasi aduncime se mai repeta, si am gasitu pene
in optu vetre asemenea, mai Ia aceiasi aduncime, in distantia apr6pe c trl'i metti
cuu'a de alt'l, bordeie, nfgresitu a caroru lemnaria s'a topitu cu desoversire si n'a
crcma::;u nici-unu vetJtigiu. Credu co pamentulu addusu este d'in largirea albiei gar-
lei spre inaltiarea locului, care locu, incongiur{ttu de apa Iata, pene unde veneu pa-
durile nrgrositul sorvia ace3ta insula naturale si facuta, de asilu familiiloru si sia-
(31) Numele acestei localitati nu pote proveni, obsorva cu dcpliuii. dreptate d. Odobescu (Annal.
::loc. Acad. Rom, X, sect. II p. 189), de la unu astronomu latinu, carele de acolo -vede astrrle 11e
ceru, nici d'ln cuvintele slavone voda apa si ostrii rapide, de orece nici apa as;a de totu rapide
nu este pe acolo, si nici compunerea ordinaria a cul'inteloru slavone nu permite ua asemenea com-
bilatiune cu postpunerea cualificativului. D-sca compara Vodastra cu cetatea macedona. Ohalast,a,
cu Ballanstra d'in Sirmiu, cu Ister, Danaste1 si cu vorb-'a daca tutastra adica dovleacu, amin-
tindu si terminati unea latina astra d'in fiiastra,-si cuventtllu la tinu si roruanu colastra.-D-lu Bol
liacu vede in Vodastra unu cuventu slavonescu cu insemnare de Aposa. (Tromp. Ca1pat. Nr. 965
d'in 1872).
(32) Vedi rapportulu invetiatorului satescu d'in Vodastra, la d. Odobescu Ann. Societ. Acad.
Rom. X, sect. II, p. 188 not'a 42.
(33) Tromp. Carpat. Nr. 1010 d'in 1872.
www.cimec.ro
430
cfiloru vre-unui tribu locuindu in padu!le d'in prPjma. -- Langa ua vatra mai mare
core-cumu, amu gasitu ollaria mai multa, dero totu imperfrcta, totu facuta cu mau'a,
ctotu pre pucinu arsa, dcco nu uscata la s6ro. Am gasitu doue caudl'lo intregi cu
cgaurile loru prin cari se petrecea cord'a spre acatiare. Totu ad, d-sea dote presle
multe petre late de gresia rosi a si veneta, intre cari doue pentru a8cul ire freca ro
de silexuri, custure de silfiU, petre de silr xu rotunjite pentru prastia, clouo da
granitu verde, eate-va vbiecte de osu, si vase intregi cu d ferite forme,
reu framentate si facuta cu man'a. (34)
In annulu urmatoru, neobositulu cercetatoru intropriuse explorarea inleriora a
ma.rginiloru acelei insule, si in douo dile numai cu caii-va omeni, J'iutr'uu-u ocolu,
cpre suprafL\ci'a carui'a. nu eni nimku care tradc dt'positele s'au scoilu
d'in aduncime de la unu metru pPne la unu si jumptate, preste trei mii s:lHud, a-
fora de celle hpadato ca nerepresontandu niruicu, d'iu cari siL xu1i ca la trei sute
intacte : sageti, !mlitie, cutite, radietori, (hches cdtiqucs\ top6re-ciocane ga.uritr,
petre de prasteia de silexu roLunjite, petre de ufundatu plas'a, bolduri etc.; mai
cmulte petre de frecatu sr mintie, mai multe gresii de a8cutitu pctr'H > (35), trei-sute
obiecte de lutu framentatu, dintre cari vr'ua-suta sc6se intacte; obiecte pentru tie-
satura, pentru afundare de plase, pentru pod6be, matce, trei omuleti, vr'ua trei-sute
obiecte lucrate de osu, d'intre cari vr'ua siopte dieci sc6:Jo intugi, si trei-::;ute vase
de pamentu, d'intre cari trei-dieci-si-cinci sc6se intrrgi, do difarite dimensiuni si
forme; facuta totu cu man'a, pene si chiaru linguri do pamrntu, si doue-dirci dinti co
serviau de pod6ba. Nimicu ansa de metaln. <A.stu-fPliu (lero pene asta-ui, dico d. c B(ll
liacu , remane co in insul'a de la Vodastr'a. nu s'a gasitu nimicu do
metalu, de cotu ua singura dalta de dieco centimetli, de nativa, pe care am
cgasit'o in sapaturile ce amu facutu annu. - :Mai o tu unu lucru de obs rvdtu in a-
insula : obiecte de lutu pentru prastt ia, d'iu cari amu ga.situ aunulu trecutu
cvr'ua apropc intr'unu singuru punctu allu insulei, n'am mai gasitu nici-
cunulu, estimpu in nici ua patte a ei. .I!'erestreiasie de silnu cu colti b:na pronun-
cciati, de cari am gasitu annu vr'ua siescdieci la unu forte raru s'au mai ga-
llitu eate unulu in alte parti alle insulei. Top6re lie chiaru sparit>, nu s'au
cgasitu de catu in partea opposita de unde s'au gasitu acostu feliu de silexuri. Olla.-
cri'a cea mai bine facuta si- ore-cum arsa, unu feliu de HJU ua vatra intinsa.
cspre ardere de vase s'a. gasitu intr'ua singura parte, desi vase isolate, usdtte la sora
eseu si 6re-cumu cu unu inceputu do ardere, s'au gasitu prc lunga tote vt1trele bor-
cdeielotu, cari bordeie s'au topitu negresitu cu totulu. Me sa facu ua
cconjectura : nu cumva si in acei timpi, ata tu de adune;, ti in Vl't hime, erau Sl'l't.:ia-
clitati? Si in acrsla insula, lol!u de retrage ro si a sic urare, erau asicdiate manufat:-
cturile, pre localitati tixate, cu met>Leri Ppeciali? ..: Silrxuri t.lif'drito, ualto si radie-
(:34) Idctn Nr. !)1;5 d'iu 1812.
(3'i) Idem Nr. 105!J d'in 1810.
www.cimec.ro
4Rl
ciori, prrt;um si vaso E>i &w, am g<1situ in toto fora distiuctiune pronnnciata.
cSirpto ascnlisiuri de Iane(), a.Jmirabilu lucratr, cu de cari numai un'a.
anuu si patru dalto mari, totu de silexu, ca aceia care a gasit'o tl. D. Sturdza.
ciu Moldova si mi-a daruit'o mie, cum si doue cutite, suutu, potu dico, piesele prin-
Cpali c am gasiLu estimpu in silHu.- Doue intrari so ved9 co au fostu in acestu
< ocoln : cea mai prununehta spre resaritu si ah'a spre appusu. In dreptulu acestoru
intrari, cari se dPsemna .6re-cum pe aupraf<tcia terrenului, n'amu gasitu;
cruijlocul:J insulei, cum !li multe parti d'in ocolulu iuterioru, suntu anco nenploratl'!;
c maluri le r xteriore, precum si movilele-mormin to alle acelloru heroi ante-histoiici,
csuntu anco cu totu\u necercetate.
Despre cercetarile ulteri6re d'in annii urmatori, d. Bolliacu a rapportatu intr'unu
ar; icolu : C(ramica 11reistorica a Daci ci, Vodastra (3G) , in care ne spune co : c in
ciusula nu este nici-unu indiciu de immormentare, seu vase mortuare. Se vetle co pe
c morti nu'i ngropau in insula. Multime de movila si movilitie-morminte incongiura
ciruml'a pe d'incolo de balta. Obiecte de metalu amu gasitu aci in aduncimea pe
cun U.e so gasesce bordeieloru, acoperite de unu metru si unu metru si jumatate;
amu gasitu mai multe obiecte de arama nativa, intre cari si ua hachc in forma de
cdalta lunga, precum si ua fasiia de auru nativu gross, facuta d'in lovituri de cio-
"canu, invertita de doue ori, der' fora legatura, fora lipitura, si formandu us. veri-
." ga-int lu, in greutate de sirsse grame.
cAsupr'a Vodastrei a mai fostu, tste invederatu, ua alta epoca de locuintia ome-
care s'a iotinsu si sub Romni, pene Ia Philippu Arabulu, judedtndu de pre
ccate-va monete de bronzu gasite in partea occidentale a insulei, la ua mica
cime, pre unde se ve du si ore-care nmasitie de zidarii usiore romne. - Sapandu
c ua movila-mormentu ac, in prejm'a Vodastrei, intre oseminte putrede, pe la midi-
loculu movil8i, amu gasi tu ua magnifica hache - toporu de arama rosia, pati,ata
cadmirabilu, plemita la mijlocu, d'in vechime, ceia ce indica ua lovitura crancrna;
co a fostu arm 'a eroului ingroptu in acesta movila; c6d'a cu deseversire mi.
cstuita. - All g.;situ aci 6se de animale, c6rne de de cerbu, falei de carni-
cvore si de dif. rite rumegatore. Dero cei' a ce este forte curiosu, amu gasi tu, la unu
c locu, osrminte, cu cari s'aru pute incarc unu caru, numai 6se de cani si de ca tiei,
mai mi;tuite; ceia-ce n!'ll da de ganditu deco canii, lesne de domPsticitu si prasi-
tori fiindu, nu faceu unu elemcntu de hrana aceloru o meni primitivi. Nici-unu osu
cde pasere domestica n'amu gasitu aci. - Semintie calcin{tte amu gasitu adunate
ci11tr'uuu vasu mare spartu, lintesiora pre care o mananca ratiele selbaticG pe balti
csi rnocirl('. Amu gasitu susamu, de care ne spune Herodotu co se facEa forte multu
cresct>a forte mare p'aci; arnu gasitu si .forta pncinu meiu; nici-unu bobu ans{l,
ue grau, seu de alta stmintia ... Tmi propunu sa mai facu ua sapatura si mai defi-
nitiva in acesta insula. Regr .. tu r.o nu s'a pututu sa mergu cu sapaturile pre li-
Idcm Nr. 1255, d'iu 187<l.
www.cimec.ro
cnii, in direutiuni l.tota.rite. N'amu urma1l
1
de cotu unu semi-cercu do vetre
eseu de bordeie ; pentru co terrenulu n'a fostu egalu, si vetrele bordeieloru nu vinu
ela nici-ua suprafacia egale. Numai cenusi'a si carbunii potu indica locurile borde-
cieloru.:. (37)
Ceea-ce resulta in modu neindoiosu d'in aceste relatiuni alle D-lui Bolliacu, ma-
stocate une-ori, cata sa marturisimu, cu hypotese cam fantastice, cu observatiuni pe
jumet11te dreptr, Fste cola Vodastra, - si-mi place a adduce aci cuvintele d-lui 0-
dobescu (38), ua autoritate necontestab ia totu ce se attinge de sciinti'a archeolo-
gica-, ca fostu in mijloculu unoi balti, ua statiune preistorica, ai carii locuitori se
serviau cu arme de retra si de osu, cu vase do !utu lucrate cu man'a fora
rota, cu totu primitivulu apparatu allu rpocei paleolitl.tice d'in timpii preistorici. Ei,
ca !!omintiile lacustra alle Elvetiei, isi ngropau 1mrtii pe c6st'a inverinata,
scoici, melci si roduri pad uretie alle pamentului, nu cunnosceu nici-unu metalu, si
abia deco intr'ua regiune mai Iaturasia a vechiei silisti preistorice, d-lui a gasitu
unu obiectu de arama nativa. Noi sun temu obligati a crede pe d-lu Bolii acu in attri-
buirea asiediaminteloru din Vodastra unei opoco mai vechia do catu totu ce s'a ga
situ pene acum Ia noi in tiarra.
Ceia-ce mai rom:me do doritu esto fxplorarea deliniLiva a acestei statiuni prehi-
storice, sapaturi mai in centrnlu insulei, caro n'a fostu pene acum cerce-
tatu, !:ipre a so mai bine epol.l'a de petra pura de cea metnlica am-
bele acolo.
!)
Turdasiu, 1t epocci de pCtl'l! pura
In Comun'a Turdasiu, nu departe do Ot:astia pro unu locu lungu, de la
resarilu spre appusu de 2000 piciot't', latu do la miadiu-nopt" svre miadiadi de
la 100 piciore marginitu la nordu 1\furesiu, la sudu do callea-ferab, so alia iu-
tinse doposite de cenusia une-ori de U;t grosiml de la metr., cu nume-
r6se vetre in cari s'a gasitu ob ecto du petra inleresaute, ce destainuiescu ua forte
vechia origiue : top6re, ciocane gaurite si negaurite, verfuri do sageti
si de Iauer, f<1cnto J'in amphibol, jaspis, feldspath, heliotrop si cremona,
care se gasesce chiaru in bucati mari cu somue de ciocnire pe dens'a pen-
tru scotetea custuroloru. Apoi, instrumente do 6se lustruite; capulu unui bos-urus
cu corne, ciolauo Ul) b0::; spelaeus, do ccrvu:o alces, ccrvus caprrolus, capra ovis, sus
scr.,fa, caois, &i cauis familiaris, capulu, ramurilt::J <li dintii de cervus elaphus
fossilis; dinti ascutiti servindu de s i ; va::; de lutu fauricat11 cu man'a, 6le, cana
linguri de etc. (39), ae mancare - 8 nici unu de bronzu, a-
(:3i) Despre cr.ramlc'a de Ia Vodastr'a veJi mai Ia valle.
(S8) Annalele Societatei Acad. Romane, X, sect. II, p. 188.
(39) Vedi mai departe.
www.cimec.ro
fara d6ra dtl unu fragrnentu nelucratu de bronzli si de unu toporu de ar:ir-na (4.0).
Acesta. lipsa de a r,r6pe ori-ce meta.lu in ua. statiune asia de intinsa , si proba.bilu
multu timpu locnita, indica ua epoca forte vechia, ce nu se p6te anso cu
precisiu!Je. Judecandu dupo ua perla mare, spheroidale, de cul6re verde-cenusie, ga-
sita la Turdasiu, dd. Schuster si Gooss atribue asiediementului de acolo, cellu pu-
cinu ua epo:Ja antedora secolului allu IV inainte de Christos - candu gratia com-
merciului putea ajunge si in Dacia atHc r erla- , verisimilu tu. epoca si mai
vechia. D-lu Gooss ansa, d'in imprejurarea co aci s'a afi.atu ai ciocane gaurite, se in-
douesce a vede ua epoca pura de petra, pentru ca nu-si p6te aeeate unelte c
Ul desvoltare alle celloru negauritc, ci ca imitatiune dupo ciocanele de metalu. In
acestu chipu ama. pare-se, d- sea impinge lucrurile pre departe tinendu-se pr6 strictu
de theoria de mai !lusu a lui Lindenschmidt. Ajunge credem o, a constata la Tur-
dasiu ua statiune locuita de ua populatiunc, ce pJ.rc co nu cunnoscea bronzulu, fa-
cendu-si t6te uneltele d'in Iutu, petra si 6se.
10
Alte localitati, cari urme de asiedi(lmintele ruai vechi populati-
uni alle Daciei, anso cari d'in lipsa do cercetari mai arurnuntile - nu se potu ren-
du cu sicurantia in epoc'a rura df! petra, :mntu in Transilvani'a: Sibcrtu (cerc. Bra-
siovu), Agnit'a (cerc. Sibiu), iar in Uomani'a : Calowfircscii-Tigani'cr, Taltm-Neto-
tii MaglAvitu, cari au da.Lu pene acum in mara numeru specimene de olari'a
ruai si primitiva, reu framentata, nec6p! 11, facuta cu ma n'a, precum si
unelte de petra.
11
Carui poporu anume appattineu instrumentele de petra d'io epoc'a preistorica a
Daciei, nu se p6te spune cu Cl'rtitudine. Coustatamu numai co, de si in necunnoscin-
tia de metale, acdlu poporu nu era selbatecu, traindu numai d'in productulu vene-
torei, ci posseda ore-cari cunnoscintie si abilitate; avea locuintie fixe; sa occupa cu
crescerea viteloru si cu agricultur'a, care presuppune 6re-care gradu de simtiu com-
ruunu si de ordine sociale; schi sa lucredie lutulu, petra si osulu, si sa f11ca d'in elle
vasele si uneltele necessarii economiei domestice, cum si armele de aparare si de a-
tacu; fabrica care si colibf', l'li inventase bard'a peDtru cioplitu lemnele, ferestreulu,
dalt'a, arculu, s1get'a si meseria. tiessutului. Ellu ave si 6re care gustu pent1 u po-
(40) Wilhelm Schnster, in Program'a Gymnasiulni d'in Sebesiu (Miihlbach), 1866/7.-I.lem, in
Siebenb.Dcutschcn Tagblatt, annulu 1, Nr. 710--711.- Gooss, Archiv fiir siebenb. Landesk.
n. f. XIII, 256-259; XIV, 103-105.- Koch, Erd. muz. evk. V. 126 si 136. - Noui cercetari la
acosta interesanta localitate &nco aru pute fi fructu6se.
www.cimec.ro
434
d6be, purtandu salbe formate d'in rotitie si marg1 le de lutu (41) d'in arsire (42);
maseltJ si dinti, din bulgari do kihliuaru insirati, si d'iu maici (43); ::;i proba co nu-i
lipsea nici viati'a spirituale nici conceptiunilo \eligi6se, este nu numai marea vene-
ratiune ce dedea mortiloru prin ridicarea aceloru uriasie movila, in care se ngropa
cenusi'a, dupo ardHea cadavrului, alaturea cu uneltele de petra, de ulcele seu h1u-
buri, si de resturi d'in ospetiulu mortuaru conilistandu d'in ciolanele animalcloru, -
dero ::;i acelle figuri de lutu inchipuindu figur'a umana, idoli si idol6icP, cu triuughiulu
aduncitu pre densele, ce s'a aflatu la Vodastr'a, C11lomfiresci si Cra:;ani (44), si cari
nu putou fi p11ntru acea popl!latiuue in starea primitiva a intelectului, de catu niste
fetisi analogi vaceloru si idoloaiceloru de pamentu dosgropate la Tirynth si in acro-
polea .Mycenei (45), si cari se scie co erau represl'ntatinnea symbolica a Herei, seu
aualogi aceloru semi-lune de Iutu si potra gasita in statiunile si cari
considera dreptu embleme religi6se ( 46) rcferitoro la lunci.
ll. Dllci'a IIUJIO cuuuosclntl'a wotnllt'loru
12
La ua data impossibilu do determinatu armo oi unelte do uron:w, giuvt!lle de
lasiu metalu si de auru
1
incepura a patrunde in Daci'a. lntrcbuintiarea loru indica
iu isto'ri'a civilisatiunei inceputulu adevaratului progresu, si ua creseere immensa a
fortieloru sociale. Aceste obiecte, la cari se potu adaogi si calle de arama, de fHu
si de argintu, ce se gasascu dilnicu cu deosebire in 'l'ransilvani'a, prin caracterulu
loru identicu in forma, tecbnica si ornamentatiune, appartinu epocei numite de
brovzu, si epocei primitive a ferului, prin urmare suntu anteriore cuceririi lui 'fra-
ianu, si se potu reduce la urmatorele typuri principale : 1) arme; 2) obiecle de po-
d6ba; 3) instrumente si alte unelte de casa; 4) vase de bronzu; 5) obiecte do na-
tura sacrale, amulettc, symbole si producte allo artoi ; ti) reprcsentatiunl'a figu-
rata a auimaleloru si a omului. ( 4 7)
(41) Vedi de csemplu iab. L Nr. 16 a, b, c, rotitie de)uLu aflate l<t Vo,laotra. Cf. 'l'romp. CW'Jl.
Nr. 1255 d'in 1876, fig. 107, 108, 109, 117, 128 si lilO.
(42) La. Voda.stra d. Bolliacu a datu peste arsice, tersitc pe partta de josu, freca te partea Uit-
mita sisi si pe partea. numita be-i. 11.semenca, si intr'unu sarcofagu de petra si intr'unu monnouLu
de caramida, d'in epoca romana, in prcjma Recicai. D-sea, crede ca. ello au scrvitu de jocu copiiluru.
Trump. Carpat. Nr. 1255 d'm 1876).
(-:1:3) In museulu d'in Clusin se pastredia unu obiectu de poduba cl'in cpoc'a du putra,
d'in coja unui melcu fosilu,' orna ta cu pietricele. Archiv, n. f. XIII, 24?.).
(44) Vedi ma.i susu, partea 11 cap. XI, 32.'
(45) Schliewann, Mycenes, trad. Girardin, p. 59 seq.; 136-141, 296 selj.
( 46) Le Hon, L'hormne fossile. 292.- Dessor, Palatittes. - Sackeu, Ueber dic wrchristlicltcn
Culturepochm Mittelewnpa's, 1862, p. 45-4H. - Trolou, llauitations lawstrcs, 11!60.
(47) Vedi pentru celle urmatore Archiv {M1 Siebenb. LEtndesk. n. f. XIII, 4G6-528.
www.cimec.ro
435
]:l
l. n) A!'mc offcnsht
Sabii.- S:1biilo de bwulu ce iu Uugui'a si 'l'raut<ilvaUl'a suntu de ua
forma forte antica, do lungime 52 6 cm. pl'ne la 73.6 cm. , rare-ori pene lJ. 1 me-
tru - cum esto do esemplu sabi'a de bronzu de la Siarombercu, core. Osiorhdu, pa-
strata in museulu d'in Clusiu - ; manPrulu variadia in lunqime intre 6-6.5 cm.;
lamin'a (ferulu sabiei), la mijlocu mai grosa, une-ori avendu ua Iamba
este cu doue taisiuri, mai lata Ia mijlocu, ceva scobi ta spre verfu, iar la verfu fot te
ascutita, impodobit:1 adesea cu linii sapate paralelu cu contnrnulu i11i, proprie pentru
taiatu si impunsu ; manerulu, de lemnu seu de osu, nu are streja, ci apuca lamin'a
cu capetl\inlu lui, care este mai latu, oblu si in forma de serni-luna. L-imin'a ee in-
tiepenea intr'ensulu prin cuie; la unele, pr lungi ta printr'unu cotoru, ra strabatea
d'a lungulu scobitur'a manerului, si se in tarea de ambele parti cu 1 rase le de Iemnu
de cornu ; la altele in fine, lamin'a si manerulu nu alcatu de catu ua singura.
bucata, turnata. dintr'un'a. :Ma.iugulu sabiei consta dintr'unu discu cu centru scosu
in re li vu, dintt' ua vergea recurbatJ. De ordinariu ruaneru
1
u este bogatu impo-
dobitu, cu linii fiun sapatr, cercuri indouitc, spirale, triunghiuri si romburi, seu cu
forme de cordele, unele f'Site in relievu, seu imbraca tu in piele, precum se p6te vede
pre to. bel. lit. C. si D, mai multo esempla.re.
Asia, tab. C, fig. Nr. 1 ua sabie de bronzu gasita la Distriti'a in Tran-
silvani'a (adi in cabinetulu imperialt.l de antice d'in Vienna) de ua lucratura vred-
nica de t6ta mirarea; manerulu micu si proportionatu a facutu pre unii inve-
lia.ti (48) sa conchida co 6m0nii d'in 11:otZtllui aveLt mani prc line si delicatr,
ca d'in pop6rele asiatice, mai <tlesu Indic :tii si Arabii, a caroru sali ii paru a ti
fabricatA pentru mitni de femeia (49). Altii (50). mai correctu, atribuescu micimea
esLraordinara a manuului drstinate n cestei anne do a serv Ia impunsatura, pentru
care scopu ea ave acallu maiugu d'in capetulu manerului, spre a opri alunecarea ma-
nii, pe candu Ia sabiile proprii pentru taiatu, manerulu este mai lungu, ca lovitur'a
sa fie mai atlunca si mai lata, iar sabi'a sa se manuiasca mai cu nlesniri'.
Acosta sab!a isi gasesce paralel'a. sea in alt'a desgropata Ia Covoru, cerc. llrasi.:>-
vului, si pastrata adi ia museulu llrukenthal din Sibiu. lunga G5.5 cm. l\fane-
' .
(48) Dr. Eduard. Freid1. v. Salkcu, Ucue1' die wrchri>tlichen Cult!ll'cpoc!ten Jlittclwropa's,
Wieu, 1862 p. 131.
(4!!) Prltchnrd. Natuml history of mcn, LouJon l8n, 1, 129.-- Cf. Lubl.wek, op. cit.
(50) Dr. Romer FIOris, Miirc!Jeszcti l\ala'1.:. Pcst, 1%(1 p. 50.
www.cimec.ro
4!-16
rulu seu ilu reproducernu josu (fig. 3 a si 3 o) u'in causa elegautiei formei, bo
Fig. 3 a.
Fig. 3 b.
gatiei sapaturiloru si escellentiei techuicei. (ti 1)
Tab.lit. C. fig. Nr. 2 representa sabi'a de brovzu al:lata la. versarea riuletiului Szinva.
in Sajo (la l\Hskolz, comitatulu Borsod, in Uugari'a), adi in Cabiuetulu imperialu de
antice d'in Vienn'a, lunga 23" 7'", latimea cea mai mare 2"

lamin'a e impodo
bita cu -lungi marginale, iar mancrulu cu dungi transversale si semicircomvolutiuui,
disculu manerului avendu siese cercuri excentrice fie-care cu eate doue dungi (52).
Acesta ornamentare se asemeua cu aceea a sabiei reprodusa pre aceiasi ta.bella lit. C,
fig. Nr. 4. Ea s'a ga.situ la Szent-Gyurgy, comitatulu Bilwru-de-Nord , iu
Ungari'a; este lunga 23" 7'", latimea-:i cea mai mare 2", cu marginele la vcrfu pu-
turtita, cu manerula sapatu in chipulu ce se vede pre tab. D, fig. 4 a. l\fanerulu
am\tta pe faci'a interna a discului cinci cercuri concentrice d'in eate cinci linii fie-
care, incongiurandu bumbulu sapatu asia cum se representa pre tabl. D, fig. 4 b. (53)
Ua data. cu ac!hta sabie s'a desgropatu alte 20 sabii, din care reproducemu prea-
ceiasi tabella trei, fig. 3, 5 si 6. Prim'a, lunga 26" 3"', latime a cea mai mare 1" &'",
are pre lamina sapate mai multe dungi marginale, iar manerulu de amendoue par-
tile laminei cu eate doue, josu cu eate cinci gauri pentru cuie, este la mijlocu pu-;inu
aduncitu; pe candu a dou'a (fig. 5), luuga 27" ll
1
/2"', latimea maxima 1" 10
1
/2,",
are maneruln cu marginile in susu, si cu eate , josu cu eate cinci gauri de cuie,
iar cea d'a trei'a (fig. 6), 23" 2"' lungime, 1" 10"' Jatime maxima, este simpla ma-
nerulu impodobitu cu inele in relievu, si maiugulu oblu. La ua a patr'a sabie (27"
4"' lungime, 1" 6'" latime maxima) lamin'a este batuta in manerulu, care de a-
(51) Goos, Archiv f. Sieb. Landesk. n. f.'XIII, tab: II Nr. 1.
(52) l<'r. Kenner, zu einer Chronik der archiiologischen Funde , in Archiv fiir Kunde
osterr. Geschichtsquel. XXIV. 2. p. 367.
(53) ldem, idem p. 873.
www.cimec.ro
mendoue partile laminei eate doua, josu eate cinci cuie. Ua a cincea in fine, lunga
23" 11'", latime maxima 1" 9!/s'", este cu lamin'a frumosu sapata (54) iar pe partea
esterr:a a discului se vede sapata ua serie de oelusie si linii sierpuite in
jurulu maiugului impodobitu asemenea cu nelusie si linii drepte. (55)
Sabiile desemnate pre tabel. D, fig. 3 a, 3 b si fig. 5 s'au gasitu, una la Pered-
Siitu-Abod (Comitat. Borsod, Ungari'a), si e lunga de 20", latime maxima 1" 6'",
manerulu cu cordele sapate in relievu, discnlu manerului fiindu impodobitu la mar-
gine prin ua serie de arcuri peste trei linii punctate (tab. D, fig. 3 b) [56]; ceaalta
1
la Buzita (Comitatulu Abauj-Torna, cerculu d'in c6ce de Thiss'a), ua data cu alte
trei sabii. Ea este lunga de 24" 8'", lata la maneru 1
11
5'"; lamin'a are prin mij-
locu ua lamba lata si resarita; iar manerulu este impodobitu cu cinci si siese ren-
duri de cote 17 mpletituri sapate, fie-care rendu refecatu cu eate 2-3 dungi, ceea-
ce produce unu frumosu efectu. Maiugulu si disculu suntu 6blf', cellu d'anteiu impo-
dobitu cu ramuri sapate, iar cellu d'in urma, cu patru nele conc(\ntrice de mpleti-
turi asemmea celloru de susu. (57)
Adesea anso se gasescu in Transilvani'a sabii fora nici- unu ornamentu, cum este
cea de la Sibertu, cerc. Brasiovu (58), lunga 57.3 cm. (pastrata in collectiunea
gymnas. d'iu Sighisior'a), seu turnilte d'intr'ua singura bucata, cum suutu: sabiile
de la Copsia-rnare Gross-Kopisch, cerc. Sibiu) (in museulu Brukent.hal),
de la (Prazsm:\r, Tartlau, tere .. Brasiovu). Cea d'in urma, gasita Ia unu
locn cu dono Hrfuri de lunci si unu ccltu de bronzn, cari s11 pnstreadia in collectiu-
nea gymuasiului d'in Brasiovu, am reprodus o pe tabd. D, fig. Nr. 14 (59).
V1calitatilo unde s'a mai atlatu sa.bii de bron7.u de form't eca mai vr.ehia snntu:
In Transilvania :
Stleu.9iulu-mare (Nagy-Szi)lli.is, Gross.:Aliseh, cerc. Ribiu). unu de sahia,
ua data cu 4 celte, trei bucati de secere, unu nelu, ua cuantitate mar{l dA broow
(aes colhct.ant>um) si :llte bucati , t6te in collectiunea Gymnasiului d'in S;gbisior'a.
Ungurasiu (Balvoyos Varallya, cerc. DPjul), ua sabia de bronzu, unu celtu nnn
verfu de lancP, fragmrntult1 unui ciocanu tovoru de arama, t6te in museulu d'in Cln-
siu, si mai multe YnEe mici de arama, in collectiunea Grafului Franz .von Bethlen.
Bardotiu, cerc. Odorheiu, ua lamina de sabie de bronzu, doue celte, doue seceri,
doue caldari, t6te de bron7.u, si alte obiecte de auru (Arcb. f. o. Gesch. XXIV. 389).
Bogata (Maros-Bogat, cuc. na sabia de bronzu, doua cdte
1
mai multe bucati de seceri , de ferestraie unu verlu de lance
1
na pererble de forfeci
miei si alte fragmente de ae5 coJIPctanNlm, in museulu d'in Clusin.
(54) Itlem, idem p. 375 fig. 71 si fig. 72.
(5') IJem, irlt1m p. 373--374.
(56) Idem, idem p. 36S.
(57) Idom, idem p. 3132.
(58) op. cit. XIII, tab. II Nr. 3.
(59) Idem, idem, tab. Il Nr. 2
www.cimec.ro
43H
Drasu (Dar6cz, cerc. Brasiovu), ua sabie aflata ua d11ta cu 30 celte de bronzn
(Gooas, Archiv des ver. fUr siebenb. L:mdesk. n. f. XIII, 2HI).
Ungra (Ugra, Galt, cerc. Brasiovu) fragmentu de sabie cu 6 celtP, mai multe cu-
tite, de !anei, si de sngeti, unu nPlu, t6te de bronzn, cnm si unu riocanu-to-
poru 29 cm. lung. de ruprn.
Ghirdale (GPrdaly, Giirteln, eflrr. Sibiu), nn. lamiPa de bronz,J.
(Hamer3dorf., cerc. Sibiu), 18 bura ti do sabii, 9 la uei intrrgi si mt\i
multe alte fragmente, 3 lamina de pnmnaln intrrgi si ratru frnle, 15 pes!e
100 celte, 2 fragmente de ciocanu-top6rP, p('ste 70 srceri, 3 ciocane si alte obiacte si
vuse, t6te de bromm, desprP cari vomu 'orbi mai dE-parte. Aci sa descriemu numai
bucati},, de s&bii. Lamin'a merge de lu rotorn in .JOSn in linie drepta, si apoi
eate puciuu se ingnsteadia si se asrutil'SCt1 intogmai ca un. lancP. T6te laminele Pnntn
cn doua taisiuri; la capateit!lu lorn se Vt>du gauri do cnie pentru fixarea manerului,
d'in care nu s'a datu peste nici unu eseroplaru.
Unu fragmr:ntn de lamina, prohabilu partt>a supPri6ra, are rltJ ua latura in totn
}ungu}U dinti mici Ca de Cffa-CO s'a aursoa la sahiile d11 brOil7.il
(V'di Lindtmdtmidt, Die Altertbi:uwr unserer huidn'schl'n Vor7.eit., l, heft. 8, ta.f .III.
-- Dt>spre armele de la vrdi L. Rei,-senb. rgrr, in A.rchiv des VorE:Iins liir
neue folgt>, X, hdt. 1, p. 8--37, cu 4 tab; llr.).
ua lamina sabia 4' J,wg_a, ingusta si parti eu la mb !!C6.1e,
in eollf'.JI.innra gymnasitilui tl'iu S, oesi:t.
(Mese, l\leseh udorf, ce1e. S;bin). mancrn doJ sabia, ua secp.ra bror,zn,
lillll cel tu si unu ve1 fu de la ner.
Rtbrisiora sou Rtbra mica (Ki>- Udua, cerc. Tbtriti'a) na sabia de b onzu 4G cm.
lung.; unu verfu d' lanco in forma de frundia Hl cm. lung.; 2 colte, 13 cm. lung.;
unn palstahn, 18 em. lnng.; Li tor6:t>, 30 cn1. lnng. , Ri unu coltn, t.6te de bronzu si
in collllctiunPa gymnasHui d'in Naseudn (Nas7.6ll).
Stna. (Garad, Stein, eerc. Urasiovu), doue bICati de sabie, 3 unu verfu Je
altulu de lancie si uuu cntitu. (Siebenb. Arckiv. n. f. IV. tabela).
Dupsdor{u lTobia.s, 'l'uppesd.:rf, eere. Sibiu), ua lamina incovoiata de sabia de
bronzn, 2 celte, si unu. bnr.Juganu.
Toria dejosu (Als6-Toria, crrc. Brasi<:vu), un lamina de sahia dfl bronr.n cn cotorn,
fora manrru anso, 80 cm. lung.
(Vaidaszrg, cerr. CluRin), ua. lamina dA futbia lln bonzn, in mnstlulu
d'iB Cluiiu.
In Ungari'a, Oerculu d'incocc de :
(Comitatuln Ahlnj-Torna) ua sabi'3 Ri nnn coifu (Archiv li.ir Kunde oeHtm.
XXIV, 2, 3GG).
Rota (Comitatuln Bol'!wfl), na sabie flt bronzu, tr11i verfuri de !anei 11i alte fag-
dt' arme (Idrm, p. 367).
www.cimec.ro
Marmorosiu :
Kalinafalva, sabie de bronzu (Arch. Ert. I 268).
Sabii de feru, lungi si subtiri in form'a celloru gasita in locuintile lacustra (60),
suntu de tot11 rare in tierrile dunarene; totusi unu e:nmplaru d'in acesta clasa im-
preuna cu teac'a sea frumosn impodobi ta si bine conservata (6 1), s'a gasitu intr'nnl:l
mormentu la Sz6b langa Ei pe), nu departe de malulu stangu allu Dunarii, si se afla
reprodusa pe tab. Jit. D fig. Nr. 13. Ea este lunga 71 cm., si se pastreadia in muso-
ulu natioualu d'in Pestba.
Ati trebuesl3u mentionata si doua lamina de speci'a sabiiloru de bronzu. un'a do
totu incovoiat&, pastrata in musfluln Brukenthalicn d'in si reprodusa pre tab.
D, fig. Nr. 11; alL'a, gtsita in prfjurulu l\Iiercurei (cerc. Stbiu), adi in gymnasiuln
d'in Sebesiu; ambele lungi 1.26 ( 4'), largi spre maneru 7 cm. , si d'in ce i u ce mai
ingnste spre verfu, cu lamb'a esita ufa.ra de ambele parti asia de multu in catn ln-
min'a are apr6pe acelasiu diametru horizontalu si verticalu.
P!4mnale.- D'impreuna cu sabii se afla si pumnale de bronzu, unele late de forma
trinnghiulara si fora cotoru in maneru, ca cl'llfl gasite la Vily (Comitatnlu Zemplin,
r.11rculu da Thiss'a) in numeru de patru. Doue snntu de form'a ct'llui
natu pre tabell'a lit. C. fig. Nr. 21, av:udn lungime 11" 1"', latime max:ma 1" 5'",
cu lamina 6bla cu dona gauri Ri tinte in elle, pro cimdu pre cotorulu cu margi-
nile recurbate si crt'state se velln trei ganri (fi2). Cellu d'alln treilea pnmnalu, 9'' 1"'
lungime, 2" 3"' latime maxima, ru murhia pre la mijlocu (lamba), si josn cu 2 cui;)
simple, so p6te vede pre aceiasi kbtdltl r. fig. Nr. 22; si in finP, cellu ue allu patru-
lla, do areiasi forma dt cPllu do an\ t.n:i lamb:1 pa la mijlocn si nasturi horn-
bati in ambl'le ganri (G:s). AHPle si se gasescu mai adesra in Transilvani'a,
suntn mai inguste, avendu cotoruh1 manerulni r1opriu c:l. sa s<J aplice pre densulu
prasele de lemnu seu de cornu de animale. Pe tab. D. fig. Nr. 12 se desemneadi:>. nun
atare t>semplaru de la Sidiriasin (SzEdcrjrs, Neuzrckel, cerc. Sibiu), 24 cm. lungi-
me (64). Pumnale, aflate la (HammH;;dorf), d'in cari trei intregi (65)
unele suntu cu cotoru , altele an lamin'a si manPrnln d'intr'una turnate ; altrle in
finr an manerulu in chipulu nrmatorn (fig. 4, 5 si 6) :
(GO) Asia, in laculu Nechil.tel, anume la statiunea I,a Thene, la Ulm, Speier si lngelheim ek
Vet.!i Llmlenschmidt, heiclniscl1e Alterthiime1 band JII hcft II taf. l si hand III heft II taf. IT.
(tii) (looss, des sieb. J,anrl. n. f. XIII, tab. II Nr. 4 si 4 a.
(62) Fr. Kcnner, op. cit., v. 369.
(63) ldem, p. 369-370 unde d'in crbre aceste pumnale SE' iau dreptn vcrfuri de !anei. Cf. Gooss,
Archiv f. Sieb. J,aml. n. f. XIII, 46\).
(64) Gooss, op. cit. tab. IV Nr. 15. 'Cf. Atlasi1 la alin dnuilea volnmu d'in Arch. Kozl. Y. 20,
VII, 26, XX, 128--130. ldcn1, Catalog. genr1. des Vlli priihi8torischen Cong1esses, lll\g. 23
si 124.
(65) Ludwig Reiseuberger, De1 neuestc archiiologische Fuud bei lfammersdnrf, in A1chiv des
Vereines filr siebenbiirgische Landeskunde, neuc folge, X, heft. l, p. 14-15, si tab. 1 fig. 2, 3, 4,
5, 6, 7, 8. '-
www.cimec.ro
Fig. 4
Fig. 8
Fig. 7
o
Fig. i:i
Fig. G
La Toplitia (Comitatuln Turdei s'a gasi tu doue
laminlriragmentate de pumnalu, unu stiletn lungu
15.5 cm., cu manerulu la ca.peta.iu in forma de
bnmbu, si cu verfulu masivu cu siese pre-
cum si G seceri si 5 bucati do ferestraie.
Lanci.-Lancile presonta ua varietate de forme
care p6to reduce la doue typuri principale : o)
lanci de arama cu form'a frundieloru lungaretie,
cu toculu rotundu si adesea ornamenhtu (66), si
b) !anei subtiri de bronzu, de ua forma caracte-
ristica rhomboidale, in care toculu, unde se infiga
si se intiepenesce prin doua cuie JateralP, lemnulu
se prehn:gesee snbtiindn-se d'a lungnlu armei,
formandn pre d'in afora lambe profilate (67). L'l,
s';iu llflatu 9 bueati de !anei, d'in (:ari
cellu mai mare 1 xcmplarn (fig. 7) , in forma da
fmndia, are unu tocu, golu pe d'inauntru, snbti-
atu cotre verfu cu 2 gauti iu cari se petrecea cu-
iulu, ce fixa lemnulu lancei. De ambele labri alle
tocului se vedn cote trei muchii ingnsto, aervindu
dreptu podoba a Unu altn esemplarn, ju-
decandu dupo p1 9inn s11a lungimf', si dnpo mici-
mPa diametrului ce toculu acolo unde intra
ltImlllln (fig. 8), este dt1 siguru ua. darda, ce se
a:sverlea, "pe candu alt!1 dou" bucati (68) serviau
in acelasi timpu do lanci si darde, la int.iepare
fle apropr, ei si la aruncnrll la distantia.
(66) Vedi Ia Gooss, op. cit. XIII. tab. III fig 12, rlesemnulu nnei lanci, 17 cm. lung., gasite la
KiM-Terenne in Ungari'a.
(67) Vedi tigur'a unei !anei d'in Ungari'a ap. Lindenschmldt, Heidn . .Alterth: Il, IV. taf. I,
Nr. 6.- Gooss, op. cit. XIII, tab. III fig. 10.
(68} Reissenberger, op. cit., tab. 1, fig. 11.
www.cimec.ro
441
Esemplare de darda avomu de la: Feldio.r'a (Sztikely-Foldvr, cerc. Clusiu), darda
m!nunata de bronzu, 11 cm. IoRga, cu tocu si cu verfu massivu in siesse muchii ;
(Lebnek, Leblang, cerc. Brasiovu); Moigradu, in Transilvania, si de la Vily,
cerc. d'inc6ce de Thiss'a (Arch. fUr oesterr. Gesch. XXIV, 2, p. 370); iar de lanci,
de la Doboli (Aldoboly, cerc. Brasiovu); Ungu,.asiu, cerc. Deju);
(Bereczk, cerc. Brasiovu) ; Bog"ta; Atielu (Hetzeldorf, cerc. Sibiu), unu verfu de
lance de feru elegantu si ingustu, appartinendu grupei lanciloru de feru aflate la
Hallstadt, Ia Sz6b, si Ia statiunea lacustra Thene. (Vedi Gooss, op. cit. Xlll, tab.
III Nr. 11); Cicega-Silvasi (Kecsed-Szilvas, cerc. Clusiu), lance de bronza in muse-
ulu Clusiului; Mosna; Moigradu; Pasulu Oitusu; Pianulu de susu (OlhPian,
cerc. Sibiu); Sioarsiu (Saros, cerc. Sibiu) doue verfuri de lanci, cu uDu
buzdugan o, trei coifuri de bronzu si 3"0 cel te ; Stna; Prejme,.; Varfalau (Vrfalva,
cerc. Clusiu), in Transilvani'a; iar in Ungari'a, la Bodrog-Keresztur (vedi mai la
valle), Felso-Dobza si Bptd. Arch. fiir oest. Gesch. XXIV, 2, p. 363, 367; XXIX,
2, p. 302).
Jle,.furi de sag1ti.- Verfuri de sageti in bronza suntu de ua finetia admirabile,
cu doue, trei seu patru taisiuri, si de forme variate : unele consta dintr'unu tocu cu
marginile in cari se introducea lemnulu sagetii; altele au forma de frundie;
la unele frundi'a se termin!l josu de ambelo parti in forma de carligu (Vrdi tab. C.
fig. N r. 11). La t6te acestea cate-ua-data lemnulu sagetii are unu cracu (tab. C fig.
Nr. 9 si 10).
Sa gasescu in Transilvani'a in mari cuantit11ti. Asia, la Ba1na
Bassen, cerc. Ribiu), s'a datu peste ua-suta sageti ; la (Muzsna, cerc. Odor-
heiu) peste unu insemnatu numeru, d'in cari trei-dieci bucati so pastreadia in collec-
tiunea Gyrnnasiului d'in Sighisi6r'a, si altele, in collectiunea Gymnasiului d'in Me-
diesiu. D'in ellt>, s'a reprodusu pre tab. C, fig. 7, 8, 9, 10 si 11 eate-va typuri; fig.
6, acl'iasi tabella, representa ua sageta d'in museulu nationala d'in Pestha. Alte e-
semplare avemu de la : (Porcsed, cerc. Sibiu); Hoghisu (Heviz, cerc. Bra-
siovu); Archita, sageti de 5 typuri, parte cu doue, - parte cu trei muchii; Cerga-
uZumieu; Ungra; Halmiagu cerc. Brasiovu); Moigradu; (Als6
Rakos, cerc. Odorheiu); Coholm; Stna; (vedi Seidl, Beit,.iige eu einer
Ckronik der areli. Funde, d'in A,.chiv fiir Kunde oester,.. Gesr,h. IX p. 84).
In Ungari'a, anmu esemplare de la Teglas (cerculu d'incob de Thisea), trei sa-
geti cu trei muchii; (Arch. f. oesterr. Gesch. XXIV, 375); iar ua sageta de a.rgintu
massivu deseoperita in Transilvani'a se conserva in musculo d'in Clusiu. In Roma-
ni'a pene acum, nu scimu sa se fi gasitu sageti de bronzu, ci numai de feru : la Ce-
tateaLatiniloru, ua data cu unu bu1.duganu, custure de feru si feru de lance; la
Zimnicea (Vedi Bolii ac, Escursiunea archeol. d'in 1869) la Horodiste (Dorohoiu) etc.
Buzciugane. - Buzduganele de btonzu obicinuitu au form'a de cylindre gaun6&e
ou 3-4 sire de coltiuri renduite in piezu, seu verticalu un'a peste alfa ; unele suntu
de forma spheroidale intarite peste pantece cu unu cercu in relievu, av!'ndu eate siese
29
www.cimec.ro
442
si mai multe muchii in directiunea diametrului. Trei esemplare sa pre
tab. D. fig. G, 7 si 8. Primulu , ne.lt. 9.6 cm., afl.atu in riulu Saj6 Saj6-
Kerestur (Comita.tulu Borsod, d'inc6ce de Thiss'a)[69]; cellu de allu douilea, nalt.
6.5 cm., provine d'in collectiunea Ackner, si are trei tortitia, ca sa intiepenesca mai
bine c6d'a de lemnu; iar cGllu d'allu treilea, nalt. 6.5 cm. este p6te de arama, si s'a
gasitu la NoulrA (Ujfalu, Neudorfu, cerc. Sibiu), adi in collectiunea gymnasiului d'in
Sighi:>ior'a. Alte buzdugane s'au atlatu la : Doboli; Covoru; Sioarsiu si
Dupsdorf, unu buzduganu cu 12 coltiuri (vadi Gooss, op. cit. t. IV, Nr. 10, nalt.
6.6 cm., in collect. Gymnas. d'in Sighisior'a}, in (70).
DaZte.-Topore.- Unu obiectu caracteristicu si multu obicinuitu in epoc'a de bronzu
este dalt'a cunefor!Da, imitati una nf'gresitu dupo dalt'a do petra. Se deosibescu doua spe-
cie: palstabe, seu dalta cu gaura obla si cu t6rte pentru intiepenirea manerului sapa tu
in intru, pe care une-ori ilu inconginra de totu (vadi pe tab!. C, fig. Nr. 15 unuesem-
plaru afhtu la 17 cm.; ib. fig. Nr. 20, la Magyar-Sak, in collectiunea
gymnas. d'in Sighisi6ra; Unu allu treilea dd la (Kis-TerennE') vadi-In
la Gooss, op. cit. tab. V, fig. 2) ; si celtu seu dalta cu tocu seu cu cotore, gann6sa in
intru, spre a imbuca unu maneru incovoiatu dreptn, !'Curtu seu lungu , care SO
fixa longitudiualu, uneori cu na veriga de bror;zu, precum se p6te vedea pre tab. C.
fig. Nr. 19 (unu celtu d'in Lucsb, in Ung.,ri'a, 10.5 cm .. in museulu na.tionalu d'in
Pestha), fig. Nr. 16 (elegantu 'celtu d'in collectiunea Ackner, 12.7 cm. lnng.), fig.
Nr. 18 (ccltu d'in lung. 12.5 cm.) fig. Nr. 17 d'in Rusu,
mc-zo, Deju, 11 cm. lung.); asemenea, pre tab. D. fig. Nr. 1 (celtu gasitu cu
mai mults alte, la lung. 4" 8"', susu la ta.isiu lat. 2" 1"'; intr'ua la-
tura are 3 linii in relievu, d'in cari ePa mijlocie este intrerupta pe amb&le parti de
ua ganra, si este impodobitu cu doue triunghiuri [71]; ib. fig. Nr. 2 (celtu de bronzu
lung. 4" 3"', aflatu la Bardotiu impreuna cu alte doull [72j.
Aceste unelte au servitu nu numai ca arme spre lovire si aruucar!'l, dera si la lu-
crarea lemnului si a pamentului, la curatirea peiloru, prin urmare elle erau in ace-
lasiu timpu, radietore, topore, bllrde, sape si cutit6ie.
N umerulu lorrt in Daci'a este infinitu de mare, si d'in miile de obiecte gasi te, nici
<lone maearu 1111 SP. asemena intre el!e. D-lu Gooss (73) recunn6sce celln pucinn
12---15 forme\ diferite da dalte d'in Ungan'a si vecinatate, cari ansa sa potu redncA
la doue typuri funuaruentale : indouita-dalta si dalta simpt'"
l'1im'a are form'a obicinuita, gaurita pe partea ingusta a urechei (74); la Ulll'ltl
(69) Arch. fur Kunde Geschichtsquell. XXIV, 2, p. :nr..
(70) It.lcm, XXIX, 2\
1
4, huz;luganu gasitu la Dtimiis, comitat. Gran. Altulu It\ Homer Fl6ris,
op. cit. fig-. \Hl. ...
(711 ldem, XXIV, 2 p. 3GJ, despre altele gasite totu acolo.
(72) lele tu, p. 389 fig. 77.
(73) Op. cit., p.
(H) V atli ca proba gasit11 in Ungari'a, adi in museulo d'in Zurich, desemnata
www.cimec.ro
calle doua taisiuri facu intre denselo unu unghiu flreptu, forma care in Transilvani'a
si Ungari'a se afla adesea turnata in aram11 curata, cum suntu de Ia:
Ungurasiu, Bistriti'a, Budvar, munte Ianga Odorheiu; (cerc. Sibiu); Fel-
diora (Foldvar, Marienburg, cerc. Sibiu), Et"iua (Frauendorf, Aszsonyfalva cerc. Si-
biu), unu ciocanutoporu de cup1 u, luDg. 34 cm., pastratu in museulu Brukenthal cu
alte doua identiee esemplare, cari in Jocu de a ave intr'ua parte obicinuitulu verfu
ascutitu, au unu taisiu horizontalu (75); Ungra, cicc.wu-toporn lung. 29 cm.; Ha-
siagu (Hastbagen, cerc. Sibiu), altu ciocnnu-tororu pastratu in collectiunea gymnas.
d'in Sighisior'a, vedi Gooss op. cit. tab. V, fig. Nr. 9; Coldau, ciocanu-toporu lung.
33 cm., in museulu d'in Clusin ; Cohalm, ciocanu-toporu de arama cu urechia in mij-
locu, cn taisiurile scurte si VPrticale, id:::nticu ce llui desemna tu in Catalogulu gene-
ralu allu Congresului alin VIII prehistoricu d'in p, stha, fig. 151 (mai vedi totu acolo
fig. 148 si 153), si cellui aflatu la l\:Iahrersdorf (Austria-df-josu) [76]; Turda,
ciocanti.-toporu, lung. 9"; doue bucati de form'a de
1111 parte cu unu taisin verticalu, de cea-alta cu unu nrfu ascutitu seu cu unu taisiu
horizontalu (77); Ugrtia; Vordu (Verd, cerc. Sibiu), ciocauu-toporu lung. 25 cm.
cu bucati d'in alte trei top6re identice, in Transilvani'a; iar in Ungari'a, Ia Meeo-
Kereszte, unulu d'in cell'l mai mari gasita, avendn ua lungime de 40.8
cm., si cantarindu 4.78 Kilogramme; la si Dn:l8nicu (78).
Acelilte topore, prin form'a semilunara a laminei armele-topore do pre
Column'a Trajana ; unele suntu acoperite cu frumose cum de esemplu, unelt'a
gasita la Kis-Terenne, 12 cm. I<.ng., reprodusa pre tab. C. Nr. 14.
Totu in acesta grupa se asiadia r-semplarele de la Nagy-Lu.cska, Felsij-Dob.na
(tab. D. fig. Nr. 9, lung. 2'', 11'", la tais\1 lat. 1", 4"', muchiei 1" 7'"),
in Uogari'a; de Ia Siomodeu (Somosd, cerr. Mur!lsiu-Osiorheiu). lung. 19 cm. (ap.
Gooss, op. cit. tab. V, fig. 14), si de la T;u(ah14 (Cz6fu.lvo.; cerc. R asion1), frnmosu
ciocanu de aun reprodusn pc tab. D, fig. Nr. li> ladi in cabinetnln imperialu de an-
tice d'in ViE'nna), in Transilvani'a. (Vadi Arm!h, Sitzungher. Jl'r Wiener Acad.
YI,
Asemenea si 2.celle ciocanu-topore a caroru nrt>chia ese afam Je amendoue laturile,
intocmai c unu tnbu; lamin'a lunga si cu resarita formeadia la capetiin
unu discu, allu carui centru reese printr'ua figura conica, printr'unu verfu ascutitu
printr'unu allu douilea taisiu in chipn de frundia (tab. C, fig. Nr. 13; vadi si
Gooss, op. cit. tab. V, Nr. 10 si 11). Numer6se semplare s'a gasitu in Ungari'a: la
Solt si Secso. Ft1Hi-Dobsza (vedi bb. U, fig. Nr. 23), Znio-Varallya,
ap. Uooss op. cit. tab. V. 8, dupJ J,indenschmidt, lltidn. II haft. 1I 1, tah. 11 1 si 2.
(75) J,. Reissenberger, op. cit.. p. 14.
(76) lle1 kaiierl. tler IViistnscha(ten in lYim, b. LXXIV, tab. j,
fig. 69.
(77) J.. Reissenbergar, op. cit, p. 14, tab. II fig. 11.
(78) .4rch. fur Kumle oesterr. Gesch . .I:l.IV, 2, p. 371.- ltlim l.XIl., p. 333.
www.cimec.ro
.Borsa, Iood, (ua singura data siesse esemplate) Rosza-Pallag, Ha.dMsz ll9 bucati ua
data), si in Transilvani'a, la Moigradu, Rogna vechia (Rodna, <'ere. Bistriti'a) Ho-
dodu (Hadad, oerc. Siml(;u), frumosu toporu cu unu bumbu in forma de discu si cu
umbo ascntitu, in museulu d'in Clusiu; Rebrisiora, 6 topore lung. 30 cm., de ace-
iasi forma, in collectiunea gymnas. d'in Nasaudu.
D'in allu douilea typu , dalte-topore simple , de form'a actuale se cunooscu mai
malta esemplare ; in collectiunea gymoasiului d'in Sighisiora : unulu de la Odorheiu
(Vamos-Udvarhely cerc. Muresiu-Osiorheiu); altulu de la Hasiagu; in museulu d'in
Clusiu : de la Pogacea cerc. llistritia); Racosiu; Voia (Voj, cerc. Clusiu);
in museulu Brnkentha.l . unu toporu de provenintia necunnoscuta ; in collecti1Inea
gymoasiului d'in Regbinu (Szasz-Regen, cerc. Bistriti'a) unu toporu aftatu la Rusii
(Russ, :Maros-Oroszfalu, cerc. Bislritia), Vurmloc (cerc. Sibiu).- Asemeni esemplare
mai avemu de la : Sn-Avramu (Szent-Abraham, cerc. Odorheiu), lung. 14 cm.; de
la TeMoy (Comitatulu Pesthei), de la Clusiu, unu toporu de bronzu, lung. peste 40
em. (79). Valasutu (Valaszut, cerc. Clusiu), topore cu ll1uchi'a in forma disculara cu
unu umbo ascutitu.
Insemnamu aci localitatile unde s'a mai aflatu dalte, ciocanu-topore, palstabe si
celte de bronzu :
In Transilvania :
Oelte la Doboli, Seleusiulu-mare, Arkita, Ungurasiu, Rardotiu,
Bundorfu, Bogata, Feiuru (Fejerd, cer. Clusiu, mai multe in Cabinet. imper. de an-
tice d'in Yienna) ; Firtusiu (Firtos- cerc. Odorheiu), Fagarasiu, Feldior'a,
.lt'iscutu (Fi1zkut, cerc. Bistritia), Ungra, Cicu-Sin-Giorzu (Csik-Szent-Gyijrgy, cerc.
Odorheiu); peste 100 celte 1 cea mai mare parte cu urechie, celle fora
urechie cu doue gauri in care se petrecea cuiulu pentru fixarea mai bine a mane-
rului; unele mpodobite cu linii convergente si divergente (80); Atielu; Harastesiu
(Harasztos, cerc. Bistritia); (Also-Illosva, cerc. Dl'ju), peste 50 celte (Archiv
fiir Siebeob. Laud. 11. f. III. 341); Clusiu, doue celte; Covoru; trei; Mediesiu;
Cieega-Silvasi; Mezoseg, mai multe celte in museulu d'in Clusiu; Mica
(Mikefalva, cerc. Mur('siu-Osiorheiu) ; Mojgrad, Pasu Oituzu; Gradistea, Noul, diece
celte; Fodora cerc. Deju); Piaoulu-de-susu; Poian'a (Polyan,
cerc. Brasiovu); Rebrisiora, 2 eelte, 13 cm. lung.; (Rosz-Csilr, Reusdi'>rf-
ehen, cerc. Sibiu); Rusi (Rosz, Reussen cerc. Sibiu); Sioarsiu, 33 celte; Sieica-mica
(Kis-Selyk, KleinSchelkeo, cerc. Sibiu), doua celtc; Sioveniu seu Cisieru (Soveoy-
n:eg, Sehweischer, cerc. Brasiovu); (Semesnye, cer. Deju); Glodu (Sosmez[,
eerc. Deju) ; Simleu (Szilgy-Somlyo , cerc. Simleu); Sttna, trei cel te; Sn-Giorzu-
Trascaului; Prejmer; Dur sdorfu, doua celte.; Turda, idem; Tordatu (l'ordatfaln,
cerc. Odorheiu); Ghimcrici seu Weisskirch, cerc. Brasiovu);
(79) Vttd.i si la Gooss, op. cit. tab. V, 13 fignr'a unui toporu d'in Ungari'a.
(80) Reissenberger, op. cit. p. 13, tab. II fig. J Cf. Fr. llliiller, Die Rronzealterihilmer ..
in Arckiv des Verreinli fiir Siobenb. Landesk. n. f. III, cu tabelle.
www.cimec.ro
445
Vordu (Werd, cerc. Sibiu), doue C('lte; Volcanu (cerc. Sibiu); (Zah, cerc. Mure-
siu-Osiorheiu); Zabenitia (idem) si Valasutu, patru celte.
Palstabe, la : Giulatelecu (cerc. Deju); Atielu, doue esemplare; Panadia
cer. Alba-Julia); 15 bucati, cu tortele mai multu spre mijloculu uneltei
taisiulu pucinu curbatu, si capetaiulu opusu taisiului este la unrle taiata dreptu seu
in form'a unui arcu forte oblu, pe candu la vitele ellu este mai in forma de semi-
cercu. Unu esemplaru fragmentatu (fig. 9 a, vediutu iu facia, fig. 9 b, vediutu la ua
parte) este de ua forma si lucratura eleganta, cu ornamente imprejurulu t6rteloru,
cercmi concentrice alcatui te d'in puncte, 'si linii incrucisiate (81 ). - De la Jecudu-
Ungurtscu (Magyar-Zsakod, cerc. Muresiu-Osiorheiu) provinu doue frum63e pallatabe
(adi in coll1:1ctiunea gymoasiului d'in Sighisior'a).
Fig. !J a. l!'ig. 9 b.
Ciocanu-topotc si daltc la : Kicegea cerc. Clusiu); Clusiu, toporu a ca-
rui muchia se termina ca unu ciocanu, si unu altu toporu cu muchia ascutita; Ursu-
de susu, idem; Noulu, Turda, Varfalau si unde s'a afiatu trei ciocane cu
toou seu cotoru, identice celteloru fora torta (82). Museulu Brukeothal Pl&sada si
doue ciocanu-topore de bronzu forte frumose d'in Transilvani'a.
In U.omani'a pene asta-di pe ca tu scm u, nu s'a afla tu de cotu ua singura dalta de
arama ourata !a Vodastra (Tromp. Carpat. Nr. 1010, 1255).
14
1. b) Arme defensivt
Lorica. - Ne putemu face na 'de ce fi Ioric'a seu platogi'a de bron:w in
(81) Reissenberger, op. cit. p. 13, tab. l fig. 13, l4, 15. 16. Esemplare de palstabe identice,
vedi in Sitzungsberichte der kais. Akademie der Wissenschaften, v. 48 p. 312.
(82) Idem, op. cit. p. 16, tab. II fig. 12. l3.
www.cimec.ro
-1-46
tiPrrile dullarene, dupo esemplarulu gasitu intr'ua movila la (cerc. Mar-
burg) in Styria, si desemnatn prc tabell'a E, fig. Nr. 4 si 5 (adi in collectinnea Io-
d'in Gratz, 47.2 cm. nalt.). Ea consta d'in doua bucati, un'a pentru peptu,
si alt'a pentru spate, batute fie-care dintr'ua singura placa de bronzu, a ca.rei'a mar-
gini, afara de locurile d'in golulu pantecelui, suntu captusito cu unu drotu tare de
bronzu; pe Ianga margini se afla frumosu lucrata in relievu ua banda, care devine
in partile de josu tripla. Peptulu cu bine marcati prin mici plal}i cu unu na-
sturelu in mijl<'CU, cum si omoplatele, sun tu scose afara, iar spre bru, platosi'a se in-
gusteadk' Pe omoplate si pe marginile de 'Sub bratiulu staugu suntu eate patru tu-
bnlAtie ce serva a leg amendouo partile prin curelusio; iar sub bratiulu dreptu,
eate 24 gauri do cari adapta unele asnpr'il altor'a, ceea ce si esplica da ce
in acestu locu lipsesce drotulu de bronw. (83)
Grumajeri. - Grumajeri s'a aflatu in prejma 'l'atrei in numoru de trd , bine In-
lucrati. Ei incongiura gfttulu cu ua banda subtil'e de tinichea de brouu impletita
iotr'uuu inelu de 21 cm. in diametru; indaatu gtumajllrulu se inchide printr'ua siu-
vitia ela<tica de drothu, ave11du capeti!e el: susu in form'a unui uiscu spiralicu, si
ae p6te largi si inchide dupo cum so deschid;. se11 inchide siuviti'i:l. Esemplarulu de-
semnatu pe tab. E, Nr. 8 d'in originalului) provine ue la lstemmzo
(Comit. Htrves; altulu identicu a1iatu la Brd0-Kovesd); iar cdlu cu Nr. 9 aceiasi
tabella, de la Vasz-::lzent-Laszlc O d'in origiualu), in Ungari'a.
Coifuri.- Coifurile au mai adesea form'a conica, cum se vedo pre tab. E, fig. 12
ce reprcsenta unu coi fu gasi tu la Haydn-Wiszormeny, in pusti'a Sz.-Gyorgy in Un-
gari'a, ua data cu unu altu coifu si cu 27 sabii (84.), ce se pastreadia in mu3eulu na-
tionalu d'in l
1
estha. Doue coifuri intogmai s'a desgropatu lll ::l:oarsiu in 'l'raosilva-
ni'a. Unulu in parte sfaramatu (85) se pastreadia. in collf::ctiunea A;;sociatiunci da
sciintie naturale d'in Sibiu, altnlu, in stApenirPa unui particulara d'in Hanovr'a {86).
Unu allu treilea, CIJVa mai con ieu , mpodobi tu cu triungl!iuri si .linii, provine d'in
EndrOd, (Comit. Bek11s, in Ungari'il); iar uun allu patrulea s'a afla tu la Zsujta (cerc,
d'incoce de Thiss'a) [87]. Uuele suutu alocnrea su1late cu auru, d'in'na.ioto cu
aparatoru nasalu, iar de laturi cu niste umflaturi de form'a coltiloru, destinate a a-
obrajii. Altele, in fine, de form'a mrli noua, semibombata, ce se vede pe tab. E,
fig. 6 si 7, nu s'a gasitu ptme acum in Daci'u. (88)
(8:3) l!'r. Kenuer, Beitraegc :m cinei' Chroni/v. !lcr al'chiiolugisclten Funde, in Archiv. fiir
Kunde i.istcn. Gesch, :XXIV, 2, p. 262-264.
(8-4) luem p.
(85) l'mnsilvania, p9rioclisvhe b. 11, 1833, Henuauu;taJt.
(86) Afchiv f'ii1' Kunde oesten. Gesr!h., XXI:r, 320.
(87; ldero, XXIV, 2 p. 366.
(88) Fig. 6 si 7 representa doue coifuri aflate ua. data cu alte 28, la Negau in Styria (adi in
rouseulu imperialu d'in Vienua). Nr. 7 porta. pe margini ua insaiptiune etrusca. La. Cilli s'a.
afta.tu alte doue ooifuri cu inscriptiune asemenea si la Jurlenburg si Ha.llsta.dt. ledi
www.cimec.ro
447
ScfAturi. - Scuturile de brouzu suntu rotunde, la mijloeu iulariie cu unu drotu
mai grosu, sub ronexitatt'a buricului avendu ua torta. Trd asemeneli f'semplare s'a
desgropatu unf'le d'asupra altor'a. in 1860 la Klein-Giein in Styri'a. Unuln, repre-
sentatu pre tabel. E, fig. Nr. 1, in diametru ;:H cm., ailuncime 6.5 cm., are la mij-
locu unu buricu ce consista dintr'unu accoperementu rolundu bombatu, rez,,matu pe
cinci cuie lungi esite afara, are disculu dintiatu; de marginea st-a atarna mai multe
perechi de clappe de foaia de bronzu de 2 cm. lung., impodobite pre margini cu liuii
punctate, iar in mijlocu cu besicutie (Hg. 10).
I<'ig. 10.
Ornamentcle, ce se potu vede pe susu-citat'a tabela E fig. Nr. 1 , si in llgur'a de
mai snsu, suntu sapate cu aculu, si acopera suprafaci'a scutului, in patru bando cir-
eulaie punctului centralu, si separate intre clle cu douo linii parallele
punctl!te (0.6 cm. latime), cari, la rendulu loru, se separa priutr'unu siru de besicuiir.
J!rim'a banda contine 19 figuri de 6meni, 9 inaintat;du spre drept'a, iar 10 spn'
stang'a; aceste figuri ithiphalice ce intempinamu adtsea in anticitatile nordului,
representa dupo unii (8[1), soldati tinendu in man'a drepta toporulu, iar liniile C in-
congiura capulu ca unu nimbu, indica coifulu cu ua lunga a cefei. A duu.t
banda are 28 cruci, a treia 36 rote cu 4 spitie, a patra 28 paseri. De marginea seu-
tutui atarna clappe de tinichea asemenea C!llloru de la buricu. Celle-alte doue seu
turi (90) se deosibes<::n de primulu prin aceea co : buriculu sta pe unu tuuu d'l tini-
chea, si ornamentulu aste pre doue bendi : pe prim'a se vedn cinci lebeJe iu-
douite, pre a dou'a 12 rote cu G spitie.
In scuturiloru trebue a numara si discur1le rotundt! cu cari se acope
rea buriculu si amendoue partile sinului, dupo cum vede representatu pro unele
lorice (91) si vase antic. Elle suntu de totu scliv;site, seu lucrate in reliovu cu uuu
umbo ascutitu seu cu trei umflaturi; au urecbie seu gauri pentru si ru mar-
gini, adessa ornamente lucrate cu aculu , cum ne arretta est-mplarele de brovzu ga-
sita la Kis-Terennf', (vedi tab. D, Nr. 2,' diametru 10.5 em.), Tata, EssPg. etc., si de
Saeken, Leilfadetl zu1 Kunde des -.Heidnischen AlterthwMs, Wien 1865, si atlasulu la VI vo-
lurnu d'in Sitzungsberichte de1 K . ..Akademie in Wien.
(89) Fr. Kenner, op. cit., XXIX, 2, p. 238.
(90) Idem, p. 239.
(91) Vedi un'a la Lindcmsehmidt, Heidn . .Altet"th. 1, lll, tab. I, 3.
www.cimec.ro
4.48
auru de la Wand (vedi tab. D. Nr. 3, Jiam. 10.5 cw.) O Szony, si Szegedin. Dia
metrulu loru variadia intre 8-15 cm.- Discuri s'a aflatu si la Coldau (13 cm. dia-
metru), si la Rus (cerc. Deju), discu de ua placa tare de bronzu cu unu diametru de
5.2 cm., si cu ua urechia turna. ta in bronzu pusa pe partea con ca va. Marginile dis
oului suatu crestate si ruptE'. (92)
15
Instrumente pentru in t-inde rea mcului. -- Mai mentionamu auco printre arme
instrumentele pentru intinderea arcului de formele ce se vedu pr11 tab. E 6g Nr. 10
si 11. Unulu consta d'intr'ua placa de bronzu de fie-care parte cu eate trei colturi la-
sate in josu; cellu altu are doue urechi, in cari se potu baga indicele si degetulu
mijlociu, si trei dinti cu cari se apuca cord'a arcului. Ambele instrumente se pa-
btreadia in museulu nationalu d'in Pestha.
Port-Panache.- La H.wm (Oro&zmezo, cerc. Deju) in Transilvani'a s'a descoperi tu
unu obiectu de bronzu, 12.1 cm. lung., caro s'ar pute lua droptu port-panache. Ellu
se pastreadia in Cabinetulu imperialu de antice d'in Vienn'a, si consta. (fig. 11) din-
Fig. 11.
tr'unu maneru a, ce are capu.taiulu incongiuratu de ua buUl!l., langa care se vedu
gauri mici rotunde. Cotorulu manerului intra intr'ua bara b, taiata in patru muchii,
care se ingusta si are la eapatiulu de josu ua urechia rotunda turnata c; bar' a intra
apoi intr'ua foaie care se latiesce in susu, se incovoia in afara si se termina in forma
semi-lunara. forma este originara, dupo cum probeadia marginile foiei. (Com-
para fig. 11 d care representa obiectulu despre partea esterna). Unu allu douilea o-
biectu identicu afla.tu totu acf se pastreadia in 'in C!!.lsiu (93), iaru altulu
mai simplu s'a gasitu la Bogata romanesca cerc. DPjn).
Verfu de coifu. - Unele obiecte de. form'a palniei lungi pene la 8 cm.
(vedi tab. G, Nr. 11 ,
1
/ ma.rimea obirctului aflatu Ia se iau de unii ar-
(92) Fr. Keuuer, op. cit. XXXIII. 1. p. 93
(9!1) hlem, li 04.
www.cimec.ro
M9
cheologi dreptu verfuri de coifuri, ornam(lnte pentru coifu (94), pe candu d. Sa-
cken le tine rlreptu cercei seu atarnatori. S'a in mare numeru la Perjes si Kis-
Terenne, in Ungari'a.
Cornuri de resboiu late d'innainte si mpodobite pe d'asupra, avendu si
tru lantin, ca sa se acatie de umeru.
Oare de bronzu, d'in cari s'a gasitu in Ungari'a, la Abos (comitatulu Sarosi, adi
in museulu d'in Liverpool, reprodusu de Gooss, op. cit. tab. IV, 13 a, 13 b, si Lin-
denschmidt, Hei do. Alterth. b. III, heft. IV taf. 1 ), si in Transilvani'a la Arkalia (A-
rok-Allya, Kallesdorf, cerc. Bistritia) perechi intregi de rote. Anume perechi'a d'in
'I ransilvani'a (fig. 12 a si b) este cu patru spitie, si unu diametru de 79 cm. La ua
r6ta prim'a spitia are unu ine)u bulbatu in relievu, a dou'a doue, a treia si a patra
eate trei asemenea inele; cea-alta rota are doue spitie cu eate unulu, un'a cu eate
doua, si alt'a cu eate 3 inele bulbate.
Fig. 12 11. I<'ig. 12 li.
Ua data cu rotele s'a aftatu si siepte inele de la caru seu de la hamutulu cailoru.
Aceste obiecte se in museulu nationalu d'in Pestha (95).
Aci aru mai fi anco sa intre si trambiti'a daca de argintu, C(l d-lu llolliacu dice
co aru fi gagitu la Izlazu (Tromp. Carpat. Nr. 1095); ansa in lipsa de ua descriere
mai amenuntita a obiectului, noi hPsitamu a ne pronuncia.
Obiecte pentra inhamarea calului se gasescu adesea in Ungari'a si Transilvani'a.
Asia, la cer. Orastia, unu lantin lungu 20-24" cu 1: uite si diverse podobe.
In Ctusiului se pastreadh douA frnmose capestre mpodobite cu figur'a unui
calu avendu intre pici6re doue lebede .intorse f&cia in facia. friuri de bronzu
(9-i) Reisseubetger, op. cit. p. 25.
(95) Gooss, OlJ. cit. tab. IV Nr. 14 a, 14 b. -- Aructh, Sitzungsli. rltr Wien.
ph. clas., VI p. 282. --- Atlas, tab. XIX .
...
www.cimec.ro
450
seu de feru cu laulisiore de brOIJZU, zabale, pinteui do Ul'OIJZU cu vrrfuri mari (!!'a g.t-
situ atari pinteni la Kis-Terenne in Ungari'a, si la Orheiu [llurghallen, Varhely cerc.
Bistrit.ia ]), seu de faru, fora rot.ila (ca Cl'i de la Atielu) figuresdia in mai multe col-
lectiuni allt' Transilvaniei.
Hi
2. Obiecte de podoblt
Ftbule.- Incepemu eunmt>rarea obiecteloru de podoba. cu fibulele, cari se gasescu
adeso.a in tierrile duuarPn<'. CeHe mai multe ansa daUI.ndu d'in epoc'a romna seu si
mai tardiu, ne vomu occupa aci numai de celle pentru cari putemu gasi paralele in
epoc'a anume de acelle fibule la cari arculu, mai multu seu mai pucinu
latu, si aculu, suntu dintr'ua bucata si impreunate printr'ua spirala, iar nu prin co-
misura (balama).
Act>ste figura bogate in forma se potu reduce la doue grupe : un'a cu arculu bine
pronunciaiu, fibuZ'a cu arcu; alt'a, la care spiralele ornamentative, cari s.mtu nu-
mai unu accessoriu, reesu ca parte essentiale, fibula cu spirala.
Materialulu primei grupe este bronzu, feru, si in 'l'ransilvani'a forte adsea ar-
gintu; iar ca esemplare putemu : fibulele de bronz11 de la (Seligstadt,
cflrc. Sibiu) (fig. la), si do la Sidiriasiu cere. Sibiu) LDG], fibulele de ar-
Fig. IS
gintu de la Pociaga (Podsaga, cerc. Clusin). d'in cari uu'il. vedi-o dA Ar-
Gold-und Silbermonumente (tab. G. IX. f. n. 97), Moigradu, de la Cioara (cerc.
rasti'a) [ vedi Atti d. Acad. di Torino, XI gli ornamenti spiraliformi, fig. lD], si de
la Heturu (Marienburg, cerc. Sibiu) (aP.,. Gooss, op. dt., tab. VII, 7, lung. 5.3 cm.).
fibule auru do la Pianulu-de-susu . cum si altele de la Ontrar,ataka (comitat.
(96) Vedi mai ueparte.
www.cimec.ro
451
Scbaro9uh), Ati el, Sieica-mica (reprodusa pre tau. F tig. N r. 17}, Kis-Terenno (ti bula
de feru, tab. F fig. 5 a si 5 b.), Sz6b (ap. Gooss, op. cit. tab. VIII, fig. Nr. 4 si 5;
ib. fig. Nr. 2) etc. Arculu este mai mult.u seu mai pucinu r, 'aritu, la mijlocu mai
multu umfla tu, une-ori asiediatu pre ua bucata de tinichea, cu frumose podobe de
nasturei, seu cu lucratura ingradita. Verfulu seu int('riOIU formeadia ua gaura in
rare intra aculu; la unele fibule, areulu se ntorce spre stang'a intr'ua intorsatura
ce se termina une ori in forma de bumbu (vedi mai la valle figur'a fibulei de la Si-
diriasiu).
In a dou'a grupa intra 1ibulele cu un'a, doua, trei seu patru, ba chiaru siepte spi-
rala. Fcumose esemplare de ua sim!Jla spirala impletit:t d'in drlthu flesibilu do bronzu,
s'a atlatu la Teth (Comitatulu Rab; vedi R. Fl5ris, Miirt>ges. Kal., Nr. 85), Ma-
dacf!ka (ndi Archaeol. Kozl. VII, 25). Mi,kolcz, CI re. d'iu CICfl de (Areh.
fiir Kund. oester. GeReh. XXIV, 367 . fig. G8), fibula de bronzu, lung. 5" 3'", aia-
metru spiralt>i 1 u 3"' (fig. 14 ).
Fig. 14.
C tnu Jlentru lihulo de mai multe spirala, so p6te cita gasilu la 0-
(Hzasvros) iu 'J'raosilvaui'a, lung. 20 si drsemnatu l're tab. 1!', fig. Nr.
1 si 2. Ellu este cu douo spirala 6uls, alle caroru puucte medialo esu afara, un'a spre
a alcatui acnlu. cea-alta, gaur'a acului, pe candu arculu este formatu d'in optu m-
pletituri. Alte trei fibule analoge provinu de la Coldau, si se pastreadia in museulu
d'iu Clusiu. Modele cu patrll, cinci si thiarn siepte spirala gasite Ia Kis-'fere.nne, si
Felso-Dobsza, vedi-le la Fl6ris, op. cit. Nr. 81, 84 si la Govss, op. cit. tab. VII Nr. 10,
si pag. 484-485.
Dintr'ua eptca tardia, si pote nu ante-romana, suntu fibult'le co consista d'in dis-
curi diversu ornamentatt', seu d'in placi cu unu arcu, terminandu sa adesea de ua
p1ute iotr'unu capu de animalu, de cea-alta parte cu ua placa patrunghiulara seu
semirotunda, si la margini cu bumbi, cum euntu fibulele desemnat!'! pre tab. F, fig.
11 si 12, si descoperite la Sieka-mica in Transilvani'a. Elle snntu de argintu, 73.39
grammP, mpodobite cu linii spirala in relievu auri te; in gradele se afla paste
rosii d11 stido, cari mai tote au cadiotu. (97)
(97) Fr. Kenner, op. cit, XXIV, 2. p. 392. -- Saclien. Ueber die torchristlichen Culture_po-
chen Mitteleurnpa's, Wieu, 1862, p. 96.
www.cimec.ro
452
Braciari. - Braciaril'l de bronr.u, aun1 fii feru 81 potu classifid. in urrnatorde
cinci grupe principale :
1. Braei ari cu arcul o masi vtl, in afara rotundu, iar in intn1 genere turti tu
Suntu nchise seu deschise; in ultimulu casu arcurile au capataile c11 care se inchidu
um-ori Rnbtiitr, alte ori mai grose in form'a capului de animalA. Ornamentatiuoea
obicinuita consta d'in linii drepte, romburi si triuoghinri, si d'in inelA insirate ca ua
salba. Acesta forma, ce pare a fi un'a d'in celle mai vechi, este respandita prin t6ta
Ungari'a si Transilvani'a.
2. Braciari allu caroru arcu masivu are bulJlbi, ciubuce, ousiore insirato un'a in-
tr'alt'a, si despartita une-ori prin bucati (vedi R. Fl6ris, op. cit., Nr. 76
si 77), seu arculu are besici, au colti, cum este esemplarulu de la .Maghierusi (Szsz-
Magyar6s, ManyPrsch, cerc. Sibiu), 10 cent. diametru (fig. 15), deco cum-va nu s'ar
lua mai si guru dreptu unu lan tiu de gutu (torques ).
3. Braciari turnate g6le pre d'in intru) cu noduri ovale bagata eate ua data prin
comisura unele intr'altele, cum este esemplaruln de bronzu de la Atielu , cerc. Sibiu
7.5 cm. diametru, cu doue comisure (fig. 16), adi in Cabinetulu imperialu de antice
Fig. tr:.
}fig. 15.
d'in Vienn'a, cum si altulu gasiiu Ia Szentes (Uogari'a; vedi Sacken, Grabfeld vou
Hallatadt 70. Gooss, op. cit. tab. VIII. 12; Arch. Ertes. VII. 82. V. 262.
4. Braciari d'in incovoitura in forma' de banda, in de regula fora legatura intre
elle, terminate prin discuri spiralice, si ornate cu sapaturi si coltiHiori. Dreptu mo-
stra p6te :mvi braciara de auru gasita la Simleu, 6.5 cent. diametru, si desemnata
in reductiune pre tabell'a F, fig. Nr .. 15. Ea 5!onsta dintr'unu arcu ru patru faciete,
si cu margini dintiate ; ambele capataie eu cat9 trei bumbisiori alcatuescu fie-care
pentru sine ua roseta spirala, care, prin liniile pre dens'a sapate, presentn. aspectulu
unoru rotile <le drothu. Escmplare cu 1 otulu asemenate s'a afla tu la Acsd (Arch.
www.cimec.ro
Ki.,zl. Vll. 181), la Bellye (dcsemn. la Gooss, op. cit. tab. VIII Nr. 10) in Ungari'a,
s! la Pipe (cerc. ::nuresiu-Osiorheiu), in Transilvani'a, braciara de auru, 66.5 galbeni
greutate (Katalog des Antikenkab. p. 345. (98)
5. Braciari, ce consieta din intorsaturi de drothu spiralicfl. Unele suntu lungi pene
la 13 cm., si la capataiu se termina in mici discuri in altele se compunu
dintr'ua bucata subtire cu noduri si muchii, lata de 1.2 cm, cu cinci invertituri,
cari subtiindu-se d'in ce in ce, se termina in forma de melci. (Vedi unu esemplaru de
la Kis-Terenne ap. Gooss, tab. VIII, fig. 13) ; si in fine, altele dintr'ua singura bu-
cata, cu capataile infasiurate pre disctiri, cum este braciar'a de la Sin- Gi[lrzu Tras-
caului, cerc. Clusin, (adi in museulu d'in Clusiu).
l\Ierita a fi mentionata anca : braciar'a de drothu de argintu aflata la Heturn (Ma-
rienburg, cerc. Sibiu), si desemnah pre tabsll'a F, Nr. 4 (grossimea dro!hului
3"', diametrulu fie-carei intorsaturi 4"); braeierile de Ia Eelsij-Dobsza, cerc. d'in-
coce de Thiss'a, d'in cari un'a (fig. 17), rotunda, cu estremihtile trunahiate , dia-
Fig. 17.
Fig.18.
metru 1" 10"', grosime 7"', Este pe partea esterna
orna ta cu linii transversale si cu triunghiuri (fig. 18);
alt' a (fig. 19), diametru in lung. 2" 7"', diam. in
Ia tu 1" 11'", are partea de susu si de josu 6bla.,
cea d'in afara si d'in intru boltita: bracirrile de ]a
Czetke (fig. 20) si de la Ptmta Bazsi (fig. 21), si
in tlno cdle de la turnate massivu, de
forma ovalP, si caii se potu reduce la patru forme ,
Fig.19. Fig. 20. Fig. 21.
efa mai simpla (fig. 22J consta d'intr'unu drothu cylindricu, incoToialu ovalu, cu ca-
patl&ile impreunandu-se a dou'a forma (fig. 23), dintr'unu drothu, de doue ori imple-
titn, fara nici-ua sapatura; a tr:ia (fig. 24), care jndecandu dupo marime, (212 zol-
o
Fie-. 22.
Fig. 23,
Fig. 24.
(98) ,l.rt1t1' fllr Kunde usttrr. Gesch., XIII. Sitzun!J. de1 Wier.. Akadem. LXXIV, 614.
www.cimec.ro
inri lata, si 2 zol. si 3 linii inalta), a trebuitu sa fie ua braciara de barbatu, a avntu
ornamente divt:rse, trasuri si linii, ce in parte au disparutu ; si , in fine , a pat::-'11.
forma consta d'in trei obiecte anelare, grose si massivu turnate, d'in cari unulu
(fig. 25), cu faci'a interna turtita, cea esterna bombata, si acoperita de ornamente:
Fig. 25.
mai multe bande transversale, intre ca.l"i se intindu unghiuri d<epte diagonalu divi-
sate cu linii punctate si cu cucnri concentrice la punctele de contactn alle diagona-
naleloru, si cu semi-cPrcnri la mijloculn fie-carl'i latnri a nnghiulni dreptu, ua orna-
mentatiune ce ne intempina peor in Transill'ani'a pe chimirurilo de re11e alle
Romaniloru. (99)
Colane.- Cola ne (torques) de bronz o se gasesc o adPsert in Transilvani'a. Numai
Cabinetulu impl'rialu de antice d'in Vienn'a 25 bucati de la 10 - 23.8 cm.
marime, cu provenintia d'in scaunulu Ora.sti'a (Broos) [1001; iar museulu d'in Clu-
siu: cinci torqtH'9 la Bogat'a romanesca si 17 torqups cu crestaturi, 11--19
cm. in diametru, frumosu gravate gasite la Coldau. Insemnamn anca tor-
quelP de auru de la Szarvassz6 (,Maramm , Cll amu uprodosu pre tabel.
F, Nr. 7. (Vedi si alt' a gal'lita totu acolo, ap. R. Fl6ris, op. cit. fig. 67),
si acelle inele mas!liTe de ua grosime insemnata, cu unu diametu pene la 18.5 cent ..
cu eate alte siese inele transversalP, si cari serviau de siguru dreptu inele de lupta.
(Esemplare se afla in Cabinetulu de antice d'in ViPnn'a, si in ruuseulu natiooalu d'in
Pestha. Unuln este d6semnatn ap. Gooss, op. cit., tab. VIIL fig. 15).
Inele. - consista d'in drotlJU ce 'ufasiura deget.nlu de mai multe feU mai
puciL1e ori, si adesea se finesce in forma de discn, seu formele de braciari.
Unt>le inele Eemt:na intogmai inelcloru sigilierii, judedmdn dupo celle aflate la Pnz,;ta
O
Vid, Comitatulu Biharnlu-de-Nordu , (Vrdi drsemnnlu ap. Kenuer, op.
cit .. , XXI V, 37 4 flg. 73) deco cnm-va a(rstra 1111 voru fi d& na data
mai recenta. Printre inelele de brouzu do la St.'mnalamu uuuln
'<tf!tl' (tig. 26) dt> fonn'.t drolhului impletitu.
Fig. 213.
Despre celle-alte tlou!', Reissenbel'ger, op. cit. p. !.9-20, tab. IV, Nr. 2 si S. U1ii
esplica at1tri obiecte c:i. mesuti de greutate si r:i suplinitore do bani in epoc'a primitiva 11. relatin-
uileru eommcrrinle (Limlenschm:dt, Die Alterthumer etc. I, h. 6, tab. IV) cai. inele Ut! jura-
mentu, iutrebuintiate b depunerea jnramiuteloru. V('ui Reisseuberger, l. c.
(100) Sacken, und Kenoer, CGtalog p. 316, Nr. 1677, 1ii78, 1&15-1738.
www.cimec.ro
Fig. 27. Fig. 31.
455
C(rcei si forte.- Cexcei si torta de auru si de
bronzu presenta diferite forme, si suntu seu im-
podobite cu besicutie si alte ornamentt-, .seu cn
sapatmi, cum se nde pre cercf luln gasi tu la
(tlg. 27), pre gasitu la Bar-
dt:,tiu (vedi tab. F. fig. 14) cu alte 24 obiecte de
forma annulara (101), d'in cari unulu s'a repro-
dusu pe tab. F, Nr. 8, iar doue se reproducu aci
(fig. 28 si 29); pe esemplarde de la Borsa (Co-
mitat. Maramnresiu) (102) si de la Vitielu (cerc.
Orasti'a) (103). Pentru podob'a urechii se serna
si cu simple inele de atarna seu alt" inelf', cum eFte esemplarulu de la
ritia (6g. 30) si celle de la Bardotiu (fig. 29), seu piaei disrnse in chipulu ce pre-
senta unu altu cercellu de bronzu de la (6g. 31).
F'ig. 28.
Fig. 2\J.
Fig. :10.
Cingetori.- Cingetori de foaia de bl'O!:zn sun tu cu fora lemn( oru sc6rtia pre
d'in intru, late intre 5-22.1J cm., incb.eiate prin carlige cu paftale de drothu in !!pi-
rale, si diferiiu impodobite cn sapaturi si figuri in relievu. Unu frumosu t>semplaru
cu oumerose modele lucrate in linii forte finu punctate (fig. 32) s'a gasitu Ia
Fig. H2.
(101) Arch. {Yir;'K1md. Gnch ., XXIV, p. fig. 7u
(1 02) 1<1em,:xv,(317.
(103) lda, .XX:IVIJI 300.
www.cimec.ro
riti'a. Unu altu fragmentu do ciugetore de argintu desgropatu la Ci6r'a. in Transil-
vani'a eu mai multe alte giuvele representa doua figuri omenesci, si 'si gasesce mu-
stra in obiectele de la Hallstadt (Vedi mai la valle reproductiunea fragmentului).
Alte esllmplare provinu de la Felso-Dobsza, Budfalva, Garam Kiivesd, Ki:-
Szecse etc. (104).
Obiecte pentru atarnatu. - Ca obiecte pentru atarnatu si ca meruntisiuri se ga-
sescu in Transilvani'a mai adesea simple rasteie de drot.hu, de comunu cu forma tri-
unghiulara, atarute la lantiuri de argintu impletitu si inele, cum se p6te vedea pre
tab. F, fig. 6, indulu de drotu de argintu de la. Somesiu-caldu (Hev-Szamos, cerc.
Clusiu) cu 9 rasteie atarnate de acelasiu metalu, care de siguru de pod6bll.
la unu lantiu de argintu gasitu alaturea in doue lunE:"i fragmente (unulu are lungime
16", greutate 40.75 gramme, cellu altu 14" lung. 34 gramme greut.) lucrate d'iu
mpletituri de drothu in modulu desemnatu pre tab. F, fig. 13.
ataruatore serviau si acele obiecte dtJ foaia de auru g6le pre d'iu intru, pre
d'in afara cu besicutie de drothu finu de auru, susu cu unchia lata si scobita in ca-
petu, ce s'au afl.atu la Miercurea si la Orsiova (105), si d'in care unulu este repro-
dusa pre tabell'a F, fig. 16 (106); cum si aeelle plaei, lung. 21 cm., de forma triun-
ghiulala, la capetaiu cu unu capu animali'J grotescu, josu cu 10-12 lantisiorP, ce
se pastreadia in mu!leulu d'in Pesth'a, cu provenintia d'in Transilvani'a (107), si
multe altele servindu la oroarea cureleloru, chimirului, scuturiloru, etc. De la Gu-
merita. in fine, a ss mentiona ua bucata de parura (fig. 33) de drothu de
bronzu impletitu, avendu la unu capetu unu verfu ce se infigea in vre-na gaura cor-
respnndietore 6re-care. (108)
o
Fig. il3.
Ace.- Ace de bronzu pentru pod6b'a capului se afla in mare numeru in Daci'a, si
multe de ua lucratura ingrijita, Hi de ua bogata compositiune, mai lilesu la ga-
malie.
Se deosibescu : ace cu gamaliA conica si cu ua umftatnra ce incepe imediatu dupo
capu, si descresce d'in ce in ce spre ve.rfu, ambele parti fiindu ornate cu circumvo-
(104) ldem, XXIX, 303; XXIV,
(105) ldem, XXIV, 2, p. :198 si
(106) Vai ndi oelle aflate la Pilio si KisTerenne ap. Ko.zlem. fJI. 75. - l:ep .
.Atlas, XV, 68, 69, etc.- Gooss, op. cit. tab. VI fig. 4 si 5.
(107) Sacken, Hallst. Grabfeld p. 56.
(108) Rel1111eaberger, op. cit. p. 24, tab. IV Nr. 16,
www.cimec.ro
Iuti uni paralele; apoi, ace cu verfu in forma de discu; ace cu gamalii convt-n, ade-
sea de unu mare diametru, cu verfu spiralicu simplu seu duplu. Unele au ua lungime
pene la 80 cm. (109), co nu este probabilu ca sa fi servitu pentru caru.
Pe tabell'a C fig. Nr. 24 am rt>produsu unu acu de bronzu, 5" 2"' lung., aflatu la
FelRo-Dobaza (110). Aci damu figur'a unui acu de bronzu (fig. 34) de la Kis-Terenne,
22 cm. lllng.; unui altu de la Dresnicu (fig. 35), cu ua maciulie pulungita intr'unu
inelu (111), si a unui allu treilea (fig. 36) de la cu gamali'a cylindrica,
ornata cu trasuri si puncte insirate orizontaln. (112)
Nastut-i. - Nasturi da bronzu taieti in form'a crucei, na'!turi convexi de la 1.5
pene la 3.3 cm. diametru, cu eate doue gauri s'a afiatu la Tolcsva in numeru de
392 bucati; asemenea la Pilin si Kis-Terenne; nasturi semi-rotundi, de la 0.8-1 cm.
diamP.tru cu carligu la mijloculu partii convexa, s'a gasitu la Felso-Dobsza, ua sin-
gura data 292 bucati ; la Csege si la Kurthon ; nasturi in forma de discu cu ure-
chiusie provinu de la (Kep. Ati. Nr. 124), de la cerc. Odorheiu,
!.ti Gutf)riti'a (fig. 37).
37.
1

S4. 36. 35.
Lantiuri.-Lutiuri de argintu ante-romane constandu d'ia inele bagate unele in-
tr'altele, d'in drothuri siwplu (vadi tab. F Nr. 13) lantin de la Somesiu-
caldn), seu cn patru faciete si cu ciucuri de drothu s'a atlatu in Transilvani'a la Ci6ra
(109) In d'in se vastreadia. done ace lungi de 80 cm., d'in Comitatnln Lip.
tau. Yedi Archaologiai Ertesltii, III, 123. Patru ace mari s'a gasitu la (Arda.
Ert. IV. 19G), 35 bucati la Nolcso, 12, la (Arch. fiir Kunde Gesch. XXIX, 29G);
100, in Comitatulu Liptnu; 2 de auru impleti te, de la l\Iiava (R. Floris, op. cit. n. 68).
(110) Arch. fiir Kunde oesterr. Gesch. XXIY, 2. p. Verli si la Gooss, op. cit., tab. IX,
.Kr. 11-16.
(111; Archit fur Kunde oesterr. Gesch. XXIX ?. p. 334.
1
112) Relssenberger, op. cit., p. 22, tab. IV fig. 13. Vedi ib. Nr. U, 14.
30
www.cimec.ro
458
(lantiu lung. 43.4 cm.), O!pretu (A.Iparet, cerc. Deju), douo lantiuri (113), Ce,btlt4
(cere. si Mediesiu; iar de aurn de la Tiufulau (Czofalva), ShltinC< (Bana
tulu Temisianei), si Gradistior'a (Kis-Vrhely). Cellu de !a Tiufalau (114) se com-
pune d'in eate-va bucati de form'a fig. 38 (in museulu nationalu d'in Pestha) ; cellu
de la Slatina (fig. 39), d'in 9 bucati fara urma proprie de lucratura, ci numai drothu
de auru turna tu (115) in greutate de 28
1
b galbeni (in Cabinetulu imperialu de
tice d'in Vienn'a); iar cellu de la Gradisti6r'a (fig. 40) d'in 14 bucati de auru nelu-
Fig. 38.
Fig. 39. Fig. 4(1.
cratu, grose la mijlocu, subtiri la capeHtif', infasiurate in neregula si bagata unde
intr'altele. Ellu contine metalu curatu 0.995, d'iu care auru 0.73G, argiutu 0.259,
unu aliagiu, ce ne'ntempina in Transilvani'a , si ne da ua idee de elcctrum transil-
vanenu, care la
8
1 auru contine
1
/4 argintu. s'a cum peru tu de Cabinetulu
imperialu de antice d'in Vienn'a cL& 1900 fiorini (116).- Alte lantiuri compuse d'in
bucati de auru nelucratu serviau dreptu moneda in primele timpuri alle cornmPr-
oiului.
Spirale. - Spiralele suntu de doue feluri : cylindrice si 6bl!C'.
Primele 1 cu liDU diametru de pucil!e milimetre erau intrebuintiate ca
(vedi op. cit. tab. IX, Nr. 4): cum s' a6atu la Tolcsva, Blocksberg, la Pilin
(113) Arch fiiPKunde oesterr. Gesch. XIII. 133.
(114) Vedi ua parte desemnata ap. Kepes Kala.uz sub. Nr. 48.
(115) Arch. fut K. oester1. Gcsch. XV, p. 330.
(116) ldem, XXIX, 322.
www.cimec.ro
(Saeken, Hallst. Grabreld, p. 85); ccllo mai mari pene la 13 cm. inaltime, unele de
drothn de argintn (a1:1ia celle de la Mediasiu [Arnetl1, Gold u. Silbermonum. 98]),
Olpretn (Atch. fiir OPst. Gesch. XIII, 133) si Cerbel (Erdely Muzeum 1874,
18) --ca braciari. Se gasf'scu spirala cylindrice am:a, d'in ce in ce mai strimta spre
unu capeiaiu, cari prin lungimea loru de 3-6 cm., si prin imprejurarea co se incheia
la ambele estremitati cu spirale 6blr, elle nu pnteu servi ca bratiari (Vedi unu esem-
plarn la R. Fl6ris op. cit. fig. 86, Ia Goo3fl, op. cit. t:lb. IX, 10; altulu in Atla-
sulu volumului II d'in Archiiol. Ki\zlem.). Spirala de brPnzu ,de la cu 20
inco>aitnri, m;;.i strmte !;pre capete (6g. 41), lung. 20 zoll., pare a fi fostu ua pod6ba
la capn, la gfitu. (117)
Fig. 41.
Spiralele 6ble se intrebnintiau mai la od6b'a fibuleloru, ac-:loru si altoru
obiectr. Ca giunlle de hratit', d, rep! u seu de capu , ca sgrapho , se gasescu duple
SI:.irale in forma de celdari impreunate cu ua wanusia (vrdi Goos!!, op. cit., tab.
IX, 6), seu cu un roai mica asiediata rectangularu (td. IX, 7).
In asta cathrgoria intra frum6ssele spirala de auru reprodusa pre tab. F, Nr. 9 si
10, si gol site cu 12 la SzarvaFZ) ( Arehaevl. Ki)z\. V, 37) in Maramuresiu. Elle
consta d'in bande de tinichsa de anrn, cari se micsioreadia cu cetu spre Ct!n-
tru, se finescn in drothn impleti tu, d sun tu mpodobite cu triunghiuri grava te si cer-
curi ciselate. Diametrnlu variadia intre 5-8 cm., iar gn-utatea totale este de 60.7
galbeni.
de pamentu, de color,, alba si verdiuie
1
de diferite forme
si ruadmi, margd de fi!d d1> conrhilii d'in m0l:;senln Triilacna (fig. 42) m1r-
Fig. 42.
gele de (h3lcrdon, de de ffilt:;lr. de petra strelucit6rtJ si de stida, perle de
hror;zu, de thihlibaru de aurn -s'au in mai multe locuri alle Ungariei si
Trar.silvani< i (V( eli JII, GO. G1; H, r 5; T, 105 R. Fl6ris, op. cit.
Nr. 47 s; 62; An haro1. Kiizl. VII, 182; IV, 1G6, 168; Il 393. 301. 309. Gooss or.
cit., r. 492-493. Intre f'l!e, merita mrnti:;ne obirctulu de !a Prst;siu dt1 st:su (Fel-
. (117) fi('lssenlleager, op. c:t., 23-- 2L tab.JY Nr 15.
www.cimec.ro
4GO
Pestes, cerculu Orastia), f11cutu d'in partea inferiora conica a unui moluscu fossilu ,
aveudu patru siruri de gaurice, in cari de siguru Hau puse petricele colorate (Vadi
desemnulu in Archaeologia Ertesito IV, p. 44, adi in museulu Clusiului). Asemenea,
perl'a cylindrica de sticla colorata 5 cm. Jung., de Ia Mojgrad, alt'a identica de la
Turdasiu ; perlele de sticla, porose cu diverse colori si cu linii ondulate d'in eollec-
tiunea AssJciatiunei de sciintie naturale d'in Sibiu (fig. 43), si perlele de bronzu de
Ia Benefalva si de la (fig .(4).
Fig. 43. Fig.H.
Palariutie.-Amintimu in fine palariutile de brouzu ,;;i de auru de form'a
cu nou umbo ascntitu gasita la Tiufalu (vedi tab. F, fig. 3), Tisza-Szo'ti3 si Kis-
Terenne (Gooss, op. cit. tab. VI, 7), si totu feliulu de bucati de garnitura seu de po-
d6ba, ca buni6ra obiectulu de bronzu de la (fig. 45), ce pare a fi f0stu
purtatu la gutu ca amuletu s6u ornamentu. (118)
Fig. 45.
17
Ecce localitatile uDde s'au gasitu obiecte metalice pPntru podoba :
In Transilvani'a :
a) obiecte de bronzu :
Tia!Ju, unu inelu impletitu, nnn obiectu necnnnoscutu totu de bror,zu.
Seleusiulu mare, unu inl'lu.
Scaunulr Orastia (Broos), unu caru de bron:.r.u, 25 torques frum6se 10-23 cm.
... .
diametru, in Cabinetu lu impcrialu de antice d'in Vienn'a, 1mn altulu in museuln d'in
Clusiu.
Cerghielu micu, fibul!'.
(119) Idem, p. 2G, tl\b. IV Nr. 26.
www.cimec.ro
1l:il
Deva, cercelu, 3.8 cm. diametru.
inele, braciari, cercei, perle, nasturi si ace.
Atitlu, braciara cu doue comiaure , braciara g6la pre d'in intru impodobita cu
besici.
B.icegea, do11e braciari.
Clusiu, inelu.
Coldau, 17 to1ques, 2 bn ciari massive de piciore, 9 si 10 cm. diametru, cu sapa-
turi orna te, fragmente dintr'ua alta bracia.ra, 8 inele, de la 8-13 cm. diametru;
trei ti bule minunate d'in spirala duble cu umbo, doue lungi 18 cm., a. trei'a 13 cm.;
unu discu cu gaura la mijlocu, 13 cm. diametru, ua manusia impletita si fragmentu
de inelu.
:Magltierusiu, braciara, 9 cm. diametru.
San-:Mihaiu de josu (Also-Szent-Mibalyfalva, cerc. Clusiu), braciara.
Mojgrud, braciara, perla cylindrica de sticla colorata, lunga 5 cm.
Noulu (Uj-falu), torta, tuburi de bronzu.
Fizesiulu Gherlei (Or-dongi:i3Fiizes, cerc. Dl1ju), pHtd de bronzu si obiecte semi-
lunarii de atarnatu.
Valasutu, inelu cu sapaturi.
Bogata-romanesca, doua braciari cu besici rotunde massive, 9 braciari impleti te,
5 torques si unu port-panache, in museulu Clusiului.
Rus, doua inele 5 cm. diametru, doua J!Ort-panache.
fibula, perle de sticla.
Romos, inele mai mari si mai mici, lan tiu lungu 20-24
11

Sioarsiu, fragmentu de fibula.
Sibertu, inalu.
fibula.
trei inele, braciara d'in trei mpletituri.
Trascau, doue braciari, doue inele mici.
Dupsdorfu, doue fibule, fora comisura.
Vitielu, nasturi.
Vurd, acu mare de forma :iiscula.l'a cu inele concentrice in relievu.
Vurmlocu, fibula, braciara.
b) de argintu :
Tiapu, acu de argintu.
Olpretu, lantiuri si alte obieC;tE'.
Cu5ra, 4 braciari cu 7.8 cm. diametru, 5 annexe de forma disculara si tubulara,
1antiu 43.4 cm. lung., 6 fibule, 2 tor,ques 13.3 cm. si 11.8 cm. diametru, 3 spirala
de drothu 2 cm. diaml'ltru, si ua tabla de placa de argintu 13.1 cm. hta, 15.7 cm
nalta, cu representatiuni sapate.
Gura-Vaii, cerc. Orastia, : lantisioru, cercellu cu atarnaturi, drothuri.
www.cimec.ro
462
Crasua, c' re. Simlou, spirala du {la de drothu tari.', ce se termina cu unt! umbo gil.u-
nosu de forma globulara.
Craciunelu (Karacsonfalva, C<'rc. Sibiu), fibnli:L ornata cu bumbi.
Marcasicu (Markaszek, cerc. Siwleu), d0ue iorques, dii:metru 4.5 si 5.5 ZiJll.
1
d'in drothuri de argintu implttito, cu caputaile iu forma de capu de sierpe.
Hduru, braeiara.
Mediesiu, doufl fibule, mai multe braciari, atarnatori
1
spiralo etc. (Catalog. K.
Antikenk. 377, 79; Arneth, Gold-und Silbermonum. 98).
Mojgradu, doue fibule mari, una mai mica, unu lantiu cu unu inelu, lung. 70 cm.
Pociaga, doue fibule mari (Arneth, Gold-und Silbermon. (G. IX. S. Nr. 97)
1
unu
lantisioru.
Somcsiulu-caldu, imlu cu 9 rasteie, 3 lantinri.
Sidca-mica, fibul_a.
c) de auru:
Akisiu (Arkos, c-rc. Simleu), agruphu, diametru in htimo 6.3 cm.; in partea in-
gusta 5.2 cm., capetaile in forma dn discuri sapate cu linii
Olpretu, vergda sucito d. inele cu eapataie ascutite, grrutate 85 Jucati.
Batdoeiv, 25 vtrige
1
co au sEnitu moneda.
Bistritio, lantiu de verige ascutite la verfu.
Btmdorf, spI'tll('.
Tiufalu
1
discuri, lantiuri, etc.
Dt.:ju, colhnn.
Gherla (Szamos Ujvar), bucati do auru.
llfadarosiu-de- ampie (Me:t.O-Madaras, cerc. verg, a.
Askilau cerculu Clusiu) , lantiu d'in sie:;e veriga in patru muchii ; tablitia
de auru, etc.
Gradistioro, hntin d'in 14 bucati.
Joaju dejosu. (Al-Gyogy, cerc. Alba-Julia), cercellu.
vergea de auru.
Benefalau, scnunulu Muresiu, giuvelle de auru.
Craciunelu, droth11 de auru.
veriga de auru, l
1
l2 ducati greutato; drothu.
Sieica-mare, spirale.
Pa tosiu, cerc. Alba-J ulia. verig''
Grodistea, indu.
Podora, 2 verige.
Olostelicu (Olosztehk, crc. ioelu.
p,JJ, braei ara, 66.5 dncati greutate.
111. rcuren, at roatcn'.
Apuldu-mrHI', bra.:iaru, lan tin de 18-20 verig'l.
Sieica-mica, indu de d o1ln1.
www.cimec.ro
463
Sibertu, cercellu.
Siuma1.u, (Somaly, cerc. Simleu), unu lantiu grosu.
Simleu, agraphe.
Siom(alau, (('ere Muresin-Osiorheiu), drothu.
cerr. lantiu de auru d'in 14 verigf'.
Varfalau, hllcati mici de auru.
Vatiel11, 2 cercoi, unu ncu.
Vulnoiu, patru inele 1.5-1 zoll
In Romania:
Cetatea de la Slonu, bTaciara do bronzu.
Cetatea Latiniloru, obiecte de bronzu.
Cetetea Nedatiloru, idem.
Zimnicea, idem de broozu; collieru de electrum sdrobitu; braciara de electrum,
cercelusiu, agrafu.
Vodctstra, fasia de auru nativu ; veriga-inelu de auru.
lR
3. Instrumente si alte unelte de easa
Cutite. - Cutitde de brol!zu aflate iu Transilvani'a au obicinuitu forma curba ,
form'a secerii cu taisiu convnu, manerulu cu prasele de cornu feu de lemnn, seu tur-
natu massivu in bronzu, cum p6te vede pre tabel. D, fig. Nr. 18, frumosulu cu-
titu de la Ungra (Galt, cerc. Brasiol"u), 21.5 em. lung. (adi in museulu Bruk1 nthal),
ce't!i gasesce paralele in cu ti tele de la Fiizes-Abony ( A.rcheo!. Kuzl. IV, 166), U gh
(ib. 1133. 173), SzuBzk6 (id. IV. 160), Kis-Dobrony, etc. in Ungari'a. (Vedi si la R.
FJ6ris op. cit. Nr. 110 unu cutitu ce sa cu cellu d'in collectiunea Associa-
tiunei de sciintie naturale d'in Sibiu). Esemplarelo aflate la in Transil-
vani'a, au lamin'a mai multu drepta, seu numai pucinu int6rsa (fig. 46). De la Kis-
Fig. 46
provine unu interesantu cutitu duplu, cu doue taisiuri, ce se aaemena multu
cu cello in lacnlu Garda, si la Pilinu, si carA I6te ca servea dreptu bliciu.
Cutite de broozu B'it mai afiatu in Transilvunia: la Stna (Stein, Gard, cerc. Bra-
siovu) si h Odorheiu (cerc. uresiu-Osiorhr.oiu).
Seceri. - SEcerilo suntu de forma variata, ausa lesne de recunnoscutu, cu muchi'a.
gr63a, taisiulu une-ori curba tu apr6pe ca unu se mi- cercu , alte-ori merge in linie
drepta doue d'in trei parti, pentru ca in a treia parte sa reiasa. cu unu unghiu obtusu.
www.cimec.ro
464
Conturnulu muchiei este in de regula parallelu cu taisiulu ; la uuu genu ansa de se-
ceri, respanditu in Transilvani'a, much\'a alcatuesce cu manerulu unu uvghiu dreptu,
care coprinde taisiulu cellu in forma de arcu. Esemplarcle de la in nu-
meru de 70 bucati r.omplete (119), unele au unu carligu massivu, forte ascutitu pen-
tru fixarea c6dei, iar altele, unu tocu, ca ua casma. Pre tabel. D, fig. Nr. 16 si 17
suntu dona seceri de bronzu la Bardotiu ; alte typuri le da d. Gooss , op. cit
tab. X, Nr. 12-17 siR. Fl6ris, op. cit. Nr. 49 si 50.
Seceri de b:onzu s'a mai afta.tu in Transilvani'a, la : Seleusiulu mare, Bogata ,
Hendorfu (cerc. Sibiu), Kicrgea, Copotiu (cerc. Odorheiu), San-Mihaiu-d-
josu, Noulu (Ujfalu), Fizesiulu Gherlei, Sioarsiu, Siarpatocu (cerc. Sibiu), Sibertu,
Simleu, Topliti'a (6 seceri), (11 seceri) si Vordu (mai mult{).
C6se de bronzu se pastreadia in collectiunea Associatiunei de sciintie na-
turale d'in Sibiu, iaru de feru in a Gymnasiului d'in Bistriti'a. Ua c6sa de feru cu
tocu s'a afla tu la Petrisiu, (cerc. Bistriti'a ).
Dalte.- Dalta de brouzu massive, cu urechie seu cu tocu, 12 cm. lung., s'a atlatu
la Vulcanu (Wolkerdorf, cerc. Sibiu) [fig. 47] si la (120).- Dalta gole
pre d'in intru cu tocu in care se intre ua c6da drepta, cu taisiulu !atu jum. zoll.
forte ascutitu si curbatu, proprii pentru facerea do dungi strmte in lemnu, Feu de
scobituri provinu de la (6g. 48 si 49). La un'a manerulu se intarea prin-
tr'unu inelu; la cea-alta prin urechi (t6rte) de amendoue partilE'.
Fig. 48.
Fig. 49.
Fig. 47.
Tctrnacope si ciocane. Uou frnmosa.,tarnaco.pu de 32 cm. lung., cu gaur'a
(1HI) lclem, p. 15, tab. III Nr. 1-4.
(120) p 11!, tab. Ill Nr. 7.
www.cimec.ro

pentru maneru 6bla si cu t6rte late incongiurandu c6d'a , identicu cu unu esemplaru
de la Hallstadt (121) s'a aflatu la Guteriti'a, (tabel. G, fig. Nr. 21), si este propriu
pentru a face gauri adunci si a sc6te bolovani mari de petra seu de sare.
Ciocanu de form'a unui celtu, gasitu la Noulu (Ujfa.lu, cerc. Sibiu), si pastrata in
collectiunea Gymnasiului d'in Sighisior'a, se represeuta pre tabdl. D, fig. 10; altt>le
mai mari de form'a palstabului cu tocu s'a la (5g. 50 si 51).
Fig. 50. :Fig. 51.
si alte obiecte. -Ferestraie in form'a lantietei, lungi pene la 21 em.,
si dintiata amendoue laturile, provinu de la (tab. G, Nr. 20) [122],
llogat'a, Topliti'a in Transilvani'a, si de la Ujltely in Uugari'a (Sacken, Sit.mngs-
brrichte der Kais. Akademie in Wien LXXIV. taf. Il fig. 47).- 1\fai citamu: car-
liga de unditia de pesct', totu de la Guteriti'a (tab. G, Nr. de bro1;zu in-
togmai ca celle de adi (tab. G, Nr. 13) aflatu la Brusaoe, 3" 1"' lung., do placa ela-
stica de bronzu d'iotr'una lucratu, fi impodobitu cu patru iuele sapate cu aculu; chei
si clantie (Arch. Kiiz. VII, Arch. Ertes. VI. 283), forfeci (s'a aflatu la Bogat'a in
Transilvani'a), ace gr6so de insiratu Cll urechia eliptica (Kep. Ati. V. 14 R. Fl6ris
Nr. 46), sule (de la Kis-Terenne, in Kep. Ati. XV. 75), fuse, cuie, tuburi de foaie
(tab. G. Nr. 3 a si 3 b) etc.
19
4. Vase de brouzu
Frumo :ulu ciub::ru de roprodusu pre tab. G. N r. 1 , provine de la Haydu-
in puszLa Szent-Gyi)rgy (Ungari'a), unde s'a descoperitu ua data cu ua
caldare, ua cupa, ua casca si 27 sabiL Ellu consta d'm doue foi, iar ornawentatiuoea,
d'in cote doue siruri de convexitati infasiorandu partea cea mai umflata a vasului,
intre ca1e. de amendoue partile, este-unu cereu cu ctnLrulu scosu afara ca unu umbo.
(121) Sackeu, Grab(. v. Hallstadt, taf. XXVI. 16, si pag. 123.
(122) Relssenberger, op. cit. 17, tab. III Nr. 8, 9.
www.cimec.ro
466
do perle fint-, lucrate in relievu, insociescu ornameDtatiur.ea si. celle patru
perechi de lebede puse faci a in faci1.1, ( d'in elle se ve du numai cpetinile si guturi!f ),
care umplu campulu liberu dintre celle doue briuri. lVIanusiele suntu batute pre pan-
tecele vasului cu tinte turtitt>.- Fragmente de vase asemenea acestui'a !'a aflatu la
(123), la Hallstadt, in Elveti'a Irland'a si Schleswig: (124)
Aprope de Cerbellu (cerc. Orasti'a) s'a desgropatu unu urcioru de bronzu fora ma-
nusi a, 22--23 cm. nalt , si 12-13 cm. diametrulu cellu mai mart>, cu 491 drnari
ai familieloru romane, nici-unuln nefiindu posterioru lui Iuliu Ce3ar; si nu departe
de acolo, la doue ore spre sudvestu de Hunedoar'a., ua (a-na mare acarei maousie se
r6te vede pre tab. G, Nr. 2 a si 2 b. Atatu ochii capului de leu- de ua forma atatu
de archaistica - de pe manusia, catu si unghiulu-gurei, asemene& si ochii si gur'a
cdloru doui delphini, cum si foai'a de palmeta dintre delphini, suntu lucrate in ar-
gintu si aplicatP. (Despre asemenarea canei cu altele aflate la Herculanum , cum si
cu unPle vase etrusce d'in Italia, vedi mai departt>).
Caldari de tinichea subtire de bronzu, pucinu umflate josu, si adesea cu unu umbo,
avendu un'a seu douo manusie, si fiindu diferitu gravate pe pantece si la margini,
s'a aflatu in Ungui'a la Galya-Volyf'f (Arch. Ert. III, 88), Kis-"\\irda (A. E. V. 19),
(ap. Gooss. op. cit. tab. XI Nr. 8), Teteny langa Dunare, iar in
Transilvani'a la Dupllsdorf (numai doue manusi resucite) si Bardotiu, doue caldari,
d'in cari un'a s'a reprodusu rre tabell'a G, Nr. 14. Ea are unu diametru de 11", a-
duocimo de 4", iar pre margini por ta urmatorea ornamentatiune (fig. 52); pe candu
ua alta caldarP, mai mica, dF<sgropata in acelal!iu timpu si locu cu ace3t'a (9" dia-
metru, adilncime 5") are boldnrile d'in fig. 53. Technic'a ambeloru amintesce in
multe obiecte de la Hallstadt.
. . .


Fig. 52,
n
<t> '0 - @ - o
ouuooo'ooooooo o o oo
0
ooo0000':)QU000 O O tl
tD!)I!)C 'sl(i')@O



__
----- -
--"'==-
Fig. 53.
(123) Idem, op. cit., l' 22.- Gooss, op. cit. Jl. 49S.
( 121) Lludeuschmidt, lleidn. Alterthlim., III baml, 1 hoft, p. 9. fig. 1, ciubaru de la Sicm
in Schleswig.
www.cimec.ro
467
Cupele de bronzu si de arama variadia in diametru de la 11-17 cm., iar in inal-
time 5-8 cm., si suntu turnate dintr'ua singura bucata, unde fiindu lustruite, or-
nate simplu cu eate-va sira de perle, iar cu muchii. S'a gasitu esemplare la
Ungurasiu (llaJvnyos- Vallya, cerc. Dt>ju) [ ved i Arch. Koz. II. 253] , Marcasicu
(Marka zek, cerc. Simh1U), cupa 21/" nalta, si circa 5" lata
1
in Transilvaui'a; iar
in Ungari'a la lladacska (13 cm. diamrtru, 7.5 rm. inaltime, ap. Kep. Atlas VIH. 36)
si Ia HayduBii3zormeny, d'in cari dona s'a reproclusu pil tab. G, Nr. 9 (13.5 cm.
diametru, in museulu nationalu d'in Ptstha) si Nr. 10 (13.2 cm. diametru, de la.
Madacska).
D'in Comitatulu Biharei provinn ac-:lle cnpe de de auru cu manusiE', lu-
struite si mpodobite cu sapatmi, ce se pastreadiu la Vienn'a in Cabinetulu impe-
riala de antice.
Iu fine mentionamu t1.rnatu in aromfl cu trei picio1e si doue ma-
nusi', ce gasitu la Cotle:;. .. halom, Zeiden, cerr. Brasiovu) pe parlea mun-
telui despre Zemesci, 11" n:tlt., 8" latimra cea mai mare a in greutate
de 8
1
/4 pfunduri, reprodusu pe tabel. M. Nr. 3. si pastratu in coll('ctiunea gymnasin
lui d'in Brasiovu. (Vedi si mai la volle). Asemenea si talere de bronzu pucinu a-
dunci si cn margini latE', ce s'a in Transilvrmi'a (Vedi Gooss op. cit., p. 499
d,ospre doue talere gasite de UIJU romanu) si in Ungari'a (la Meh. Ki.iz. Il
309, si Csernai Muz. Jpgyzk. 1856).
20
5. Obiecte de natura sacmle, amulete, symbolc si producte alle artei.
P1iutre o!Jiectele ce paru a fi appa.rtinutu ctrltului religiosu, seu a fi fostu in vre-
ua legatura cu conceptiunile rrligiose nlle poporeloru Dac:ei, mPrita a so numfl'.
mai anteiu de toto : bossinulu seu vasulu de bronzu 11re rUtt?, d'in Cabinetulu de an-
tice d'in Vienn'a, gasitu la Orasti'a (Szszvaros, Broos) in Transilvani'a, si reprodusu
pre tab. G. Nr. 4. Este unu caru de bronzu pe patru rote cu eate patru spitiP, avendu
unu vasu cu capacu d'in inttcgu turnatu. Celle patru capetaie alle dricului carului,
prelungite d'asupra osieloru suntu mai susu incovoiato si incoronate cu bucati in
forma de capu do paseri ; de vasu si de capar;u se tinu asemenea eate patru bucati in
forma do capu do pasere, asia co d'in acelesi directiuni avemu, cote patru r,apete de
pasaer: de fonu forL rsite d'in vasu, d'in capacu si d'in tlriculu l!arului,
resta totu 12 hw<tti, rl'in cari u se vedn illainte, si 6 inderatu : Inaltimea carului
intrq:;!! (ste 0.7 cm., ,., v.;sJlui 7.25 cm., i;;r lungimea obiectului 113 cm. (Vedi Sa-
und Kenner, Catalog .lfs Miinz. pnJ. Aniikenkab. Nr. 205). A:osiu vasu, de o
rigine orientale, pare a li fostu unu vasu analogu acelloru ce so lllt:nlio-
r:Eudla in templlllu lui Salemonn. Pene acnm aftatu in rfgiunea L1 nJrdu de Alpi
anco alte diece asE>menea basinuri, d'iu 'ari doue in Anstri'a. (Vtdi dtJ,,pre celle JA la
www.cimec.ro
4b8
J udenburg si Radk'3sburg in Styri'a, Mittheilungtln des hist. V ere ins fUr St Jiermad.:
III, 67, 77, 79).
Figurile de l!bede de drothu rotundu de bronzu, cari probabilu aveu ua semnifica-
tiune symbolica-rclig:6sa, B9 gasescu nu numai ca appendice la basinuri si aHe o-
biecte, dero si isolatt>, cum suntu de esemplu celle 13 lebede de la Swijan (125) in
Bohemi'a (fig. 54. 55. 56) , alte doue gasite la Guteriti'a si reprodusa pre tab. G,
Nr. 5 si 6, si ua alt' a la O do rheiu, cea d'in urma de !li guru fiindu rupta de la vre
unu obiectu mai mare.
Fig. 54. Fig. 55. Fig. 56.
Ca amulete potu fi considerate toporasil'le ceHe mici si alte corpuri ue bronzu (cum
s'a afiatu la Pilinu), diuti gauriti de mistretiu (de es. cei de la Gambo, Kep. Atlas,
II 108), cum si trunchi de bronzu cu forma semilunara, cum s'a allatu la Kis-'l'e-
renne (Kep. Atlas XXII. 132, 153), si cari amintescu pene la unu punctu idolii
semi-lunari de pamentu d'in locuintile lacustra (fig. 57, idolu de la Ebersberg can-
tonulu Zurich jum. marime).
Fig. 57.
C urme d'in productiunile artistice alle industriei prc-romne aflate in Daci'a
vomu indica pater'a cu manusia lung. 13.5 cm. aliata la Valasutu in Transilvani'a
impreuna cu alte obiecte (126). Disculu ei repausa pre spatele si capulu incoronatu
all11 unu cerbu culcatu, iar manusi'a lunga de 6 cm., se trrmina in forma de capu
de berbece. Asemenea merita a fi semnalatu si unu frumosu ciocanu de bronzu do la
Baracska, a carui muchie se termina in form'a gutului si a capului unui callu (Vedi
Kep. Atlas la II volumu d'in :\rcb. Kozl. IX, 40).
(125) .&rch. fii.r Kunde oesterr. Ge1ch., XV, 281.
(126) Idem, Xlll, 135.
www.cimec.ro
469
21
6. Representatiunea fi!Jumta a animale/om si a omului.
Pl'intre obiectele preromne aflate in tierrile nostre ne intompiua representatiuni
de animale si ua lucratura mai multu seu mai puci nu grosolana, si cari seu sun tu
tm nate de totu in bronzu, numai taiete in tinichea, sapa te, lucrate cu aculu, seu
in relievu.
In prim'a cathegoria intra:
1. Caprior'a aflata la Racosiu in Transilvani'a (Arch. Ert. Ili 288) cu gutulu
lnngn, gur'a. si urechile peste mesura de mari, piciorele de d'irainte pucinu ingenu-
chiatc si fora proportiune, pe candu calle de d'inderatu suntu mai bine tinute, iar ar-
ticulatiunea bine indicata (fig. 58).
2. Lupu .turnatu in intregulu de bronzu, ce s'a gasitu la Pilin, avendn capulu in
josu, c6d'a lunga incarligata, pe unu postamentu in forma de paru (fig. 59). Ellu a
facutu probabilu parte d'intr'unu ornamentu la marginea vre unui vasu de bronzu,
cum aHmu mai multe esemple printre obiectele de la Hallstadt.
Fig. 59.
Fig. i:i8.
3. Caisiori tumati in bronzu, mai multu seu mai pucinu schidoli, se gasesct.: ade-
sea in Daci' a (127), une-ori chiar caisiori-indouiti asemenea cellui de la Yir (128).
Museulu d'in Clusiu poseda unu fru cu representatiunea de , mlli:i si doua le-
bedt>.
4. Balauri de bronzu de unu typu forte , facuti d'in bronzu invertitu io
spirale, cu lnngirue aproximativa 4.5 cm., 11i imbracati cu tinichea de auru forte sub-
tire si aplicata cu precisinne, se potu vede pre tabell'a G, Nr. 7 si 8 (gasiti lll Pilin;
unu altulu s'a aflatu in Comitatulu Neutra in Ungari'a).
(127) D-In Bolliacu, Tromp. Carpat. Kr. 936 d'in 1871, dice: Cine a facutu ua catu de
mica collectiune de obiecte antice gasite in Daci'a ;;i in acea col\eetiune sa nu fie si cati-va caisiori
care mai schidolu de catu altulu si in diferite dimensiuni? Sa se ob,erve in museulu nostru,
pentrn co numai eu am datu cati-va si mai amu aHi atatia in rollectiunea mea. -
caisiori aflati la Kaschau vedi Arch. Kozl. VII. 26.
(128) rch. fur Kundc oesteiT. Gesch. XXXI!!. 60. - op. cit. tab. XII fig. 7,
www.cimec.ro
470
Catn pentru cocosii de br,:rzu (t,Jb. l\I 13 a 13 b), pe d-lu Bolliacu i creda
Yeniti in Daci'a cu cPltiberianii (129), mullu timpu inaintra Romaniloru, nu-i mentio-
namu aci, de 6r-ce se scie positivu ca asemeni coeosi ne 'ntempina pretutindf ni unde
q
s'a intinsu dominatiunea romana, SPrvindu capetele de COCOSU n bronzu ca iosemnii
militare, cum s'a gasi tu de mai multe ori prin ruinele si mormenturile romane. (130)
D'in figurile de animalo lucrat!! in relit>vu pe tinichea de bronzu , Eeu cn aculu,
indicamu : capre, callu armasaru, ursu, cane si cerbu (Gooss op. cit. tab. XII. 9) a-
ilemenE'a si vaca, mistretiu, caprioro, cerbi, cani si (ai facuti d'in pamentu cu mare
nedibaciP, si car; se afla adesl'a si in tierrile nostre (Gooss op. cit. tab. XII, 4 si 5.-
Arch. Ert. III 127. - Arch. Kuz. VIII, 23. Ca tai. gener. allu congr. YIII prrhist.
p. 118 S!'q.)
Pentru representatiunra figurei umane avemu unu E>semplu de totu interesulu pre
fragmenlulu unui briu de placa de argintu (vedi stamp'a aci alaturata fig. 60) , ca
s'a aflatu la Cioara cerc. Orastia) in Transilv&ni'a, impreuna cu ua.mul-
tima alte obiecte de argintu. Pre ua bucata inalta de 15.7 cm., lata 13.1 cm., se
vedu doue figuri de usboinici esite in relif'vu, d'in cari un' a este numai pre jumehte
conservata. Conturuele principale suntu trase prin cercuri punctatt>, partile
gur'a si ochii prin linii sapute, iH parulu prin cuie, ca nisce d" amrhitratrn;
in giurulu capului se afla ua. cor6na de Campulu acestoru figuri rlinn d
grupe de eate troi cercuri neregulatn imprastiate, intre cari suntu sapato clare in
forma de foi cu c6da. Costumulu pers6neloru consta d'in urmatort'le : L1 gutu, apa-
ratore mctallira; pre dreptu si pre buricu eate unu discu- chipniu primi-
tiva pentru apararfa peptl1lui, inainte de intrtbuintiarfa la mijlOCl',
cingetore ornata, iar peste borduri in forma de esiarpf', de cari atnna, la ua
figura ua sabie, la cea-alta ua clapa. Abri borduri se vedu si la umere si de;;chirlie-
tnr'a maneceloru, cum si la glesne. Nadragii cei largi si opincile legate pre picioru,
amintrscu figurile dace de pre Column'a lui Traianu, pr. cum man'a stangJ. ridicata
d'asnpra capului, si positiuma ce are piciorulu d'in stang'a, indica pre unu ornn. ce
aru vrea sa j6ce, si rechiama figurile asemenea do pr brindlr de la HaiLtadt. (131)
(. Originea bronzului si a lntlustrhi metalhrgicc iu Uad'u
22
Originea bronzului si a metallurgice in D",ti'a se tine> in lq;atura strnsa
(129) Tromp. CMpat. Nr, 93G d'iu 1371 : F.ste anso unu altu iucru si mai caracterist:cu
gallicu, care n'a pututn veni in Daci'a de ca tu cu Ccltiberiani!; rocosinln gallicu care se
gasesce de bronzu forte dcsu irr-Daci'a. Am trei in collectiunea mea de diferite dimensiuni.
1RO; L. li. wr Geschiclrte cles Haushuhns, in Zoologischer Gartcn 1873 p 5.5-63,
88-97. 130 13S.
(131) Sacken, Hallst. Grabfdd, trlf. XI U. - De>pr<J or:ginca de a acestui brau
metallicn vedi mai la valk
www.cimec.ro
1
j ~ ~ ~ ~ ~ a ~ ;
\ f ~ o \
1 ~ ~ . . J r
( '
. (
1 .
; t
1 ..
. L
l
Fig .. 60 J<'ragmt>ntolo unui bru de tinicbt>a de argintu aflnto la Ciora in Transjlvani'3.
www.cimec.ro
www.cimec.ro
471
cu originea metallurgifli in tierril\1 occidentale si septentriouale alle Atesta
cestiune anso, in care este vorb'a de a so sci, de obiectelr de bronzu si de al tu me-
talu gasita in acelle tierri suntu facutn chiaru acolo, seu suntu fabricate streine (e
trusce Se\l pheniciane) aduse d'in afara ca artico}P. de CO!Lmerciu, ---'- acesta Cfstiune
dicu, desparte pre invetiati si archeologi in doua eampuri OJ'puse: unii admitu ua
cultura nordica europena a bronzolni, fie ca resultatulu si ca prob'a desvoltarii gra-
date si pacifice a locuitoriloru primitivi, independenta de oli-ce alta inriurire; fie c
ua importatiune d'in Orientu a Indo-Europeniloru; altii attribuescu Phenicianiloru,
Etrurilor11 seu unui cnrreutu d'in Caucasu, nrst.ei do brovzu a EuropPi.
23
Cei pentru originea a bronzului, c Thnmson, Worsaae, Schreiber, Tr<yon,
Franks, v. Sacken, Le Hoo , Hildebrar.d, invoca in sprijinulu theoriei loru urma-
torele argumente :
1. Obiectele de bronzu descoperite intr'unu asia mare numeru si in asia multe lo-
calitati nu puteu fi importate, ci trebue sa admitemu co erau facute chiaru in
tiana;
2. Dtl si bronzurile d'in diferite tierri presenta uniformitate in typulu principalu,
totusi elle au deosebiri forte pronunciate atatu in forma, catu mai cu sema in
ornamentatinne, fie-care tiarra impa.rtesindu unt-lJ p:ntiet.laritati ch!!ractrristiPe,
constante, si fiindu in imprPjurari, cari la altele lipoescu ;
3. Este fora analogie casnlu c unn poporu sa'si indcstulledie t6te trebuinticle
sdle in arma si unelte numai d'in streinatate; mai cu sema d1ndu acellu poporu se
pricepP.a in esploatatiunea in estractiunea metalului, elin aru fi fostu in
stare sa lucredie macaru uneltele pentru trrbuintiel1:1 dilnicc, si pentru mine;
4. Anticitatile bronzului d'in Europ'a centrale an unu charactrru specifiru, anume
in ornamente, ceva primitivu, semi-barbaru, ua lipsa de stylu, ce nu ne intempina la
unu poporu care se afla in possessiunea unui stylu artiRticu perfectionatu;
5. Urme de numer6se fonderii cu rude nelucr&te de puru, de arama si cc-
sitoru, typaruri calapoduri, modele, obiecte de fonderie neterminate, altE:le cu a-
ceiasi reparate, ha,rburi de ulcde pentru topitu, de graphita, arama, sgure
si bronzu topilu, t6te acestea probeadia fabricatiunea locale a unelteloru metal-
lice (132);
6. Chiaru aliagiulu bronzului vorbesce pentru analys'a chimica a obiecte-
loru d'in mai multe locuri (in Elveti'a apnsena si la Hallstadt) constatandu amesteculu
nickelului si cobaltului (153), asia cum se ofb in acioai'a d'in localitati-
loru (134) ;
(132) Dr. Eduard v. Sackeo, Ueber die vorchristlichen Oulturepochen Mittelwropa's, Wien,
1865 p. 77.- Idem, Leitfaden zur Kunde des Heidnischen Alterthumes, Wien, 1865 p. 134 seq.
(133) Schrotter, Sitzungsber. d. hist.-phil. CI. d. kais. Akademie d. Wiss XXXVII, p. 179.-
Wocel, ibid. XI, p. 723; XVI, p. 169. (Vedi nota 131 in pagina urmatore).
www.cimec.ro
472
7. T6te bronzurile Occidentului, care au precesu veri!t'a de fern, suntu compuse
numai d'in arama si co3itoru (ua parta cositoru pentru noue parti arama), pre candu
bronzurile antice a )le Egypteniloru, Greciloru si Etrusciloru continu plum bu, afara
de cosiioru , plurubulu nefiindu cunnoscutu in Occidentu de cotu in verst'a de
feru (135) ;
8. Phenicianii n'au pututu, in primele timpuri alle vustei de bronzu, procuni lo-
cuitoriloru d'in Europ'a occidentale cositorulu si ara.m'a, de 6re-ce epoc'a de bronzn
representa cellu pucinu trei-srre-diMe secnle de vechime, pre caodn , dupo datele
istorice, epoc'_a mnima. candu vasele pheoiciane puteu sa vie pene la colonele lui
Hercule si sa patrundia antei'a-6ra in Oceaou, ou trece preste 3500 aoni an-
tea erei n6str<'. Si apoi, plumbulu roestecatu cu bronzurile Egypteoiloru trebuia sa
fie cuonoscutu Phenicianiloru. De ce atunci acestia aru fi vendutu Europeniloru co-
sitorulu, asia de raru si asia de greu de procuratu, iar nu plumbulu, mai raru
si mai scumpu?
9. Etruscii , de asemenea , fiindu posteriori primei parti a verstei de bro11zu d'in
tierrile meridionale alle Germaniei, Gallieloru si Elvetiei , nu puteu importoi acolo
bronzulu. Apoi, ei cunnoscen deja ferulu si bronzulu amPstecatu cu plumbu, pre candu
bronzurile Elvetid nu continu plumbu, cellu puciou in proportiune in-
tt>ntionata (136) ;
10. Atatu aram'a clttu si cositorulu se esploatau de Europeni, dupo cum numer63e
urme de antice au fostu in mai multe parti semnalate (137) ; si in fine:
11. Prim'a introdnctiune a bronzului nedatorindu-se nici Phenicianiloru nici Etru-
sciloru, conchidu partisanii acestui systemu, ussginlu bro!:lzului fora amestecu de
plumbu, fiindu respanditu simultaneu in Germani'a, Franci'a si El veti'a, cu analogii
de forme nsemnate; cultur'a bronzului standu in legatura perpetua cu agricultur'a,
crcscerea vitelorn si cu obiceiulu predominatoru allu arderii mort.iloru; intre epoc'&
de petra si cea de bronzu neesistundu ua epoca pura de arama (138), ceea-ce aru fi
trebuitu sa aiba locu, deco locuitorii epocei de petra aru fi ga.situ de la ei singuri
mijl6cele de a reduce metallele, caci ei aru fi intrebuintiutu aram'a, unu metalu de
ua raritate mai mica, si de unu aspectu mineralogicu mai lesne de recunnoscutu; in
fine, cultur'a bronzului arrettltndu-s9 pretutindini ca si deseversita si Pgalu respandita
fora Fa lase a se intrevedea unei desvoltari si perfectionamentu, seu na impra-
stiare gradata, - cultur'a bronzului se datoreadia rmigrathnei unui poporu, care
(1:14) In accstu vedi Sacken op. cit., Sophus Miiller, care resuma op;niunile de adi nlle
nrcheologiloru scandinavi, in oper'a sea : Die nordische Brrm:ezeit ltnd de1en Periodenthcilung.
Aus dem Diinischen von 1. Mestorf. 1878. So.
(135) H. J.e Hoo. L'homme fossile en :J:u1"ope, son industrir, ses ses a'Ul'1'es d'art,
cinquemc (;t\ition, Paris 1878, p. 244.
(136)Idem
(1H7) Sir Iohn, Lubbock, L'homme prehistorique, trad. Paris 1876, p. 63.
(138) Idem p. 53.
www.cimec.ro
473
in patri'a sea primitiva scia sa lucredie a.cestu metalu, si care, gratia superi-
oritatii armeloru selle , suppuse cu nlesnire pre 6menii d'in epoc'a de petra , aduse
cu densulu uneltele de bronzu, si lo respandi in nou'a lui patrit'. Acestu poporu anso,
ce vine in Europ'a ca invingetoru si ca magistru, n'ar fi alt1;lu de cotu unu poporu
d'in famili'a Indo-germaniloru, care deja in patri'a sea asi11tica cnnnoscea bronzulu,
anume Celtii. (139)
21
Theori'a care atribue commorciului phenicianu civilisatiunea verstci bronzului se
sustine de professorulu Nilsson (140) cu argumente care se potu reduce la urmato
rele siepte : 1) mici mea manereloru sabiei si a bracieriloru otc., cea ce indica co a-
cester apartineu unei rase cu man'a mai mica de catu a poporeloru europene d'in e-
poc'a n6stra.; 2) caracterulu cu totulu particularu, semiticu, cu semnificatiune sym-
bolica, allu ornamentatiunci unelteloru de brollzu ; 3) descnurile gasita in movilele
verstt'i de broozu, ca de esemplu, pre monumentulu de la Kivik, apr6pe de Christi-
anstad; 4) cultulu lui Baal constatatu in Scandinavi'a prin monumente, prin sarba-
torea Baldersbal seu foculu lui Balder celebrata in S!'ani'a, in t6ta Norvegi'a si in
Bretaui'a mare, si priu multe numi de localitati scanuinave; care conserva numele
lui Baal, ca : Balti.:.'a, Bel tu mare si micu, llelteberga, R1leshaugen etc.; 5) 6re-
care methoduri particulare pentru a face recolt", seceiaudu gaulu cu totulu apr6pe
de spicu; 6) asemenea pentru a pescu, si in fine 7) iutr('buintiarea careloru de 1 es-
boiu. Dupo Nilsson Pheniciaoii aru fi respanditu chihlibarulu galbenu d'in Nordu in
Sudulu Europei, prin costele mediterranei, si aru fi stabilitu ua colonie la Cadix
(Gades), de unde cora biile Joru pleca sa aduca cositoru d'in insulele Cnssiteride (Co-
mitatulu Cornouailles). (141)
Chimistulu si archcologulu Ferdinand Wibel (142) crede d'in contra, ro civilisa-
tinnea caractel'isata prin intrebuintiarea hronzului trebue socotita ca ua trepta de
desvoltare a locuitoriloru primitivi; co acea civilisatiune 'sia luatu inceputulu in
sudulu Aogleterii, de unde s'a respanditu apoi in calle alte parti al1e EurcpEii; si co
bronzul u anticu se dobendea, nu prin alliagiulu aramei t:i cositorului, d d'a dnrtuln,
cu unu miueraiu continendu ct-lle doue metale.
Sir lohn Lubbok (143) observa contr'a theorid lui W1bel : 1) asemen:ma per-
fecta intra urmda si celtele de bronzu gasita in puuctlle celle mai estrem9 alle Eu-
ropei, asrmrnare ce IJH p6to fi resultatulu unui accidentu; 2) de de-
(1:39) Sacken op. cit.- Le Hon op. cit. p 253.
(140) Die Ureinwohner des Skandinav . .Nordens:- Aus dem Schwcdischen, Hamburg. 2 ausgaLo
1866.- Fred. de ltougentont, L'ge du Bronu ou les Semites en Occident, Paris 1866.
(141) Sir George Cornewall J,ewls, Examen historique de !'astronomie chez les anciens, 1862.
- Lubboek op. cit. p. 55-64.
(142) Die L'ultur de1 Bronzezeit NordundIIIittel Europa's, Kit'11865.
(143) Op. cit. p. 52-55.
31
www.cimec.ro
474
taliu ce fie-care tiarra in forme si ornamE'nte ; 3) mineraiulu de arama nu
provinea dintr'ua singura localitate, si de tiparo in Irlanr,l'a, Scoti'a,
Angli'a, Elveti'a, Danemarc'a si aiurea, probeadia co artea de a tuma bronzulu se
connoscea si se practica in mai multe tierri; si 4) este cu totnlu neprobabilu - si
pentru a.eest'a se invoca autoritatea barbatiloru competinti: dr, Percy, Jenkins si
Lefeaux (144)-, bronzulu anticu, atatu de uniformu, sa se fi pututu produce prin
amesteculu impreuna allu mineraiului de cupru si de cositorn, pre candu mai siguru
este a admite productiunea lui prin aliagiulu d6toritn fnsinnei directr a cellon do11o
metale. D-sea crede co fabricatiunea bronzului s'a introdusu d'in Orientu, iar nu s'a
inventatu in Europ'a, si co aram'a, numai dupo descopArirea faptului co, deco i se a-
dauga ua mica cantitate de cositoru, ea devine mai tare si mai utilr, a inceputu sa
se intrebuintiedie.
Contra theoriei lui Nilsson acelasiu autoru obiecteadia : 1) ornamenlatiunea ar-
meloru si unelteloru do bronz il cousista mai totu-de-a un'a in de semne gec-
metrice, pre aandu caracteristic'a ornamentarii semitice sun tu animalele si
plantele; 2) modulu de ingropaciune d'in epoc'a de bronza difera cu totu In
de allu Prunicianiloru, asia. co hypothas'a esplica numai presenti'a bronz1lni,
iar nu si verst'a bronzului, caracterisata prin altu-ceva afara de intrebuintiart>a acr-
stui metalu; 3) Phenicianii cunnosceu forte bine ferulu; 4) micimca rPaniloru ne in-
tempina la Hindustani, ca si la Egypteni , si in fine 5) chiaru atribuindu faptt.loru
invocate de Nilsson t6ta semnificatinnea ce autorulu le da, rcsulta numai co : Phe-
nicianii au lasDtu urme de locuinti'a loru in Norvegi'a. Trebuescu anso alte probe
pentru a admite introdvcerea prin a bronzului in acesta tiarra.
2!1
Savantulu archeologu germanu dr. Lindenschmidt, in mai multe scrirri alle
selle (145), mai cu sema inso in doua studii publicati' in A,-chiv (ii1 Anthropolo,qie
d'in 1876 si 1877 {146), considera theori'a despre ua cultura indigena a bron:r.ului,
arbitrara si rezemata pre temeiuti nesciintifice :
Ellu arretta co este ua erore insemnata a se loculu unde s'a aflatu bron-
zurile ca basa fundamentale in judecat'a obiectului cercetarii, fora a esamina mai
anteiu in chipu seriosu caracterulu obiectului gasitu, posibilitatea c ellu ::.a se fi fa-
bricatu in loculu descoperirii sellr, raportulu seu cu starea de cultura anteriora si
postoriora, si mai pre susu de tote, cu aparitiunile uniforme in domeniulu vechielorn
tierri culturale, t6te acestea, momr>nte care suntu cu ruultu mai importante de catu
(144) Id., p. 556-557.
(145) Die Alterth. aer Samml. Zlt Sigmarin,qen. l'ilainz 1860 p.
153 seq.- Die Alterth!irner unsen1 heiclnischen rorzeit, 1\Iainz 1858, 1870 fi 1876.
(146) Zur Beurtheilung der alten Bronzefunde diesseits cler Alpen und der Annahme einer
nmdischcn Bronzecultur, in Archiv fiir Anthropologie \'!Il Nr. fi. Braunschweig ISIG. - Zur
Brom:efrage, idem 177. Ambele studii s'au reprodusu si in CorrespondcnzblaU des Gesarnmtsre-
reins dcr deutschw Geschichtsunrl Altertll!tnlS!'eleine. Dnrmsbdt, 1876 p. 2'1 seq, si 1S77.
www.cimec.ro
475
loculu aftarii d'in intemphre alin unoru unelte Precum unu geologu nu
p6te stabili unui depositn de carbuni fora a :irrett:i mai anteiu in ce re!a-
tiuni se gasescn tHrenurile servindu dreptu regula alle rPgiunei; precum unu ethno-
logu, arme de focn la niscJ triburi nu conchide, de la acestu sin-
gnru fap! u allu possessi noei loru, co fltmtn si fabrica te acolo, totu asia de puci nu
u'aru trebui sa se lase la ua parte atatu de completu, totalitatea starii culturale con-
ditionata si tinuta in locu prin rapporturi geographice si climatice, a poporeloru de
d'inc6ce de Alpi. Bronzurilr cari se gasescu la acestia suntu de ua fabricatiune asia
de perfecta in forma si technica, in catu dupo intregulu Jorn caracteru nu potn fi
altu-feliu socotite de cotu ca nistA producte allo unei industrii forte dfsvoltate, si
artic<,Je de commf'rciu importate, anume d'in sudu, d'in tierrile maritime alle Medi-
terranei, mai ca sema d'in Jtall'a, cu rare nordulu era in mai dese communicatiuni,
de cotu cu Orientulu prin tirrrilo de la 1\Iarea-r.egra. Incercari cu totulu primitive de
imitatiune, niste obiecte imperft:cte de fabricatiune locale, nn potu prin nimicu ju-
stifica admiterea unei culturi nordice a bronzului.
Mai pucinu anco urmele de fonderii cu bucati nalucrate de metalu, typarurile,
gu-aite in diferite tierri, si cari continu fern, plumbu, nikel si cobaltu, elemen-
tele togmai alle bronzului d'in rPgiunea Dnnarii , caci aseme:1i bucati de bronzu Re
puteu pre bine stringe pentru a st1 utilisa de industri'a straina, cum de esemplu, de
cotre indnstri'a etrusca, care ':li cumperi d'in dte.Jt'a si d'in stang'a ou numai ziuku
si arama, dera cu deosebire nelncrate da bron1.u (ae J collectaneum), cari se
topiau pentru fdcilitarca transportului in barrf'. Aceste barre, ce se gasescu adesea
si in Uogan'a si continu ua cu1titate f>rto mica de cositoru, d'in
causa co se seir, dupo cum a observatu celebrulu chimistn Wibel, co prin topirPa
barreloru de bron1.u cositorulu diutr'enselo dtwine d'in ce in ce mai pucinu, perdien-
duse de la 30 pene la 12, ba chiaru pEne Ll 5 procentu.
Argumeotulu mai departe ce se invoca de partisanii theoriei despre productiunea
indigena, anume characterulu cellu barbaru allu uuoru obiectP, mai cu seama in rt1-
pnsenlatiunfa figuriloru de animale si d'in omu, nu este mai valabilu, pentru co,
chiaru la acelle obiecte fvrm'a rste asia de ngulata, turnatori'a asia de completa,
ammesteculu rn1terialului atatu de uniformu, poleial'a si lustruial'a atatu de d1 svol-
tate, cum nu se p6te gasi de catu la prodnctele und industrii de vechia traditiune,
si a unei fabrice cu activitate neintrerupta; si lang11 tecbnic'a completa se ob-
serva unu felin de barbarisare in dr!:emr:u si in producerea formei, acest'a probfa-
dia si mai multu co av< mu inainte-ne niste obiecte alle industriei etrusce, care, se
scie co, dupo ce multu timpu imilassc stylu mustreloru orir>utale si grecesci, deca-
diuse intr'unu felin de selbatacire>, ce sP rccunn6sce in numn6se producte d'in eroc'a
ultima a vietii ei culturali>, cumsuntu eelle de la 1\Iarza botto, Villanova si d'in
tierrilc dunareni'.
Opiniunea acelloru cari admitn ro Grecii si Etruscii au fostu lll<mai maestrii ai
poporrlorn nordului, si co acestea imit.andu-i au lljnnsu cn timJ>Uln la perft'ctiunea
www.cimec.ro
476
arnieloru, carE'loru, vaseloru si podobeloru de bronzu, a caroru technica fina ne mi-
nunea<iia pene asta-di, opiniune, nu Este mai multu fundata. Ea presuppune
ro vechii locuitori ai tierriloru de d'inc6ce do Alpi si ai tierriloru dunarene se gasen
in timpulu importarii productinnilorn streine pre trept'a oceea a perfectiunei
technice, care o facea possibih1 formeloru importate, faptu ce este in
contradictinne cu istori'a, cn dEscoperirile de Psempln rhipulu grosolanu, cu care
sun tu reparate pretiosele vasa d'in mormcnturile de la t, intr'ua tiarra care,
relativu vorbindu, era forte civilisata), si cu esperienti'J., caci, mai anteiu, se scil'
catu de pucina influentia esersa rapportulu cornmPrcialu culturei poporelorn;
apoi, mttallurgi'a nordica abia dupo ce a atu in mosccnina culturfli romane, si
antein in evulu-mediu, a devenitu capabile sa attinga acelle trepte allo abilitatii
omnilaterale, care se recunosce in ori-ce unelta romana de bronzu si de feru, ca tra-
ditiunea unei culturi de mai multe mii de anni.
Mai remare opiniunE>a despre intrcducfrea bronzului in Enrop'a de cotre Celti, c-
pioiune pre care d. Lindenschmidt o numesce unu circulus dupo care mai
anteiu se statuiadia, pre temeiulu unelteloru de bronzu ga.site in tiarra, ua populatiune
pimiliva celta, care la rendulu ci trebue iarasi se probedio originea ceHica a
nndteloru de bronw. Ansa invasiunile poporelorn numai in casuri forte rari s'au
vediutu insocite de respandirea culturei; chiaru nsemnarea emigr&tiunei iudo-ger-
manice in raprortu cu bronzulu si cu cestiunea: cari semintii seu grupe de sE>mintii
trebuescu socotite eli valuri purt.atore de bronzu alle culturei si alle pvporeloru a-
ricfl, - va remanea atat'a timpu nedecisa, pene candu si filolognlu va putea sa ofere
ceva mai mnHu de ca tu pretentiuni contradicotoro despre esplicatiunea sskr. ayas,
deco este bronzu Eeu feru.
Deci, conchide invetiatulu archeologu, nu gasimu nicairri unu puntu de reazamu
pentru admittrca unei culturi nordice a bronzului; si deco bro! zurile sun tu conside-
rate ca producte indigene, se atri bue atunci VE>rstei copila resei a poporului, maturi-
tatea f'Sperientiei tethnicr, se statutadia ua csceptiuno cu totulu de nrconcrpntu in
procesulu civilisatiunei, care aru sta in cdle mai isbitore contradictiuni cu lr gle na-
turale alle vietii roport:loru. (14 7)
26
Ua thforie noua anso sustinuta in cdle patru d'in urma congresuri
de cotre mai multi arch: ologi ca: Worsaae ( 148) Dfsor (149), Gozzadini ( 150), Con-
(!47) Mai vedi acesta theoria C. L Wlbetg, in Archiv fiit Anthropologie 1870 p. 10.-
Hermann Genthe, Ueb1r den etruskischen Tauschhandel nach dem Korden. Frankfurt a. li. 1874.
- Das Ausland, 1819 Nr. 12 .. Die Bro21ze Alterthiime, des enropiiischen Ostens,
p. 235.
( 148) La Colonisationde la Rnssie et du Nord scandinave, et leuq>lus ancien etat de civilisation
lMemoires de la Societe des Antiquaires du Nortl, 187!J ct 1874 tradnctiune) Copenhague 1875.
(14!1) Le bel ge du bronze lacustre en Suisse 1874.
(150) Dj un'antica necropoli a Marzabotto nel Bolognese, 1865.-Idcm, di ulteriori scoperte
neU'a.ntica necropoli a Marzabotto, 1870.
www.cimec.ro
47i
nestabile (151), R!rtrand (152) etc., atribue verat'a bronzului d'in nordulu Europei
unui curreotu seu unei civilisatiuni directu orientalr, trausplantate in Europ'a occi-
dentale prin vallea Dunarii, fora a fi traversatu nici Greci'a, nici Etruri'a, si care se
regasesce in tierrile transalpine, in ltali'a superi6ra, precedeodu infiuentioi hellenice
si
D-lu Al. Bertrand, directorulu museului de la St. Germain, cauta focarulu acPstui
currentu in Caucasu si in tierrile d'inprejuru, cu deosebire in Colcbidea si in betren'a
Chaldea, - tiermurile orientale si septentrionale alle Marei-negre, muntii Thraciei,
costel13 orientale si meridionale alle marei Caspice, Armeni'a de susu fiindu ultimele
statiuni spre Europ'a alle civilisatinnei bronzului, in drumulu iei d'in orientu spre
occidentu. D-lui crede co aproximativu intre 20-16 seculu a. Chr., 6re-cal'i triburi
heroice d'in verst'a de bronzu, silite a parasi Caucasulu s'au suitu pncinu eate puciou
pene in climele aspre unde se gasescu in mare abundentia armele de bronzu (153),
si co civilisatiunea, plecandu d'in centrulu communu allu Caucasului, urma prin val-
lea Dniprului si a Dunarei, de ua parte callea spre Danemarc'a si Suedi's, de alta
parte, !:lallea spre Ungari'a, durendu in acellasiu timpu acelle frum6se sabii de bronzu
in form'a foii de salcia, in Ungari'a, in Alpi, Elveti'a, Itali'a de susu, in Franci'a,
Meklemburg, Danemarc'a, Suadi'a, Angli'a si Irland'a.
Bronznrile Suediei si Ungariei aru represcnt dera desvoltarea separata a unei a-
celeiasi industrii venita d'intr'unu centru commttnu. Pentru aflarea acestui centru
communu, d. argumenteadia. astu-feliu : Broozulu are ua origine orientale;
anso unde s'a asiediatu densulu apoi, c sa radiedie de acolo asupra Europei intregi?
A cauta astu focaru in Greci'a este unu anachronismu; Greci'a, apoi, nu e ua tiarra
mctallurgica, si influenti'a. ei n'a petrunsu in Galli'a mai de locu, abia intindiendu-
se pene in Narbones'a.- In Siberi'a? -Nu e nici macaru de ganditu.- In Etru-
ri'a, aru fi mai rationabilu ; anso ca Thyrrheniaoii - Etrusci sa fi intinsu commer-
ciulu loru, cam cinci seu siese secule antea erei o6stre, de la Alpi pene la. Oceanu si
la Baltic'a, sa fi condusu corabiile loru pene in tierrile scandinave si pene in centrulu
diverseloru tierri unde Etruscii aveu comptuare, si sa fi respanditu pene in fundulu
tierriloru celloru mai departata nu numai armele loru, dera si giuvellele si uneltele
casnice, totu-d'a-un'a cu gr!'utRte de impusu pre callea commerciale la. populatiuni
semi-barbare, este unu faptu pre extraordinaru, neverisimile chiaru. Apoi, intre an-
ticitatile etrusce hellenisate si romnisate, si intre anticitatile danese, irlandese, lit-
vane, cPlle d'in vallea Dun11.rii, d'in Croati's, Ungari'a, Rheti'a si chiaru Istri'a, nu
e nici-unu rapportu, asia. co influenti'a etrusca in locu de a fi crescutu s'aru fi mic-
sioratu cu timpulu pentru a dispare togmai in momentulu candu rapporturi mai re-
gulate intre nordulu si miadia-di allu erau stabilite. Poporulu etruscu n'ar
fi pututu, cu ua arte pre ua trepta forte nedesvoltata, se eserse ua iofluentia puter-
(151) Sovra due dischi in bronz>o antico-italici del m1tseo di Perugia, Torino 1874.
( 152) Archcologie Celtique et Gauloise, Paris 1876.
(153) Musculu d'in Copenhag'a posseda adi peste 700 sabii de bronzu, 290 aflate numai in Suedi!a
www.cimec.ro
478
nica prin exportulu productiuniloru a1tistice in Nordu, pe candu mai tardiu, cu
ua cultur'a si arte cu multu mai inaintatr, gracia lfgaturilotu Sflle cu Asi'a-mica si
cu Greci'a, P.llu sa fi incetatu aprope ori-ce inflnentia. (154)
Unulu d'in marele argumente alle partisaniloru thesei rhenico- seu grcco-thyr-
rhiane consista in perfectiunra unoru bronzuri aflate in statiunile lacustra , cari
bronzuri, fiindu co nu puteu fi fabrirate acolo, trebue sa fi fostu aduse d'in focarulu
civilisatiunei basinului mediterrancu, de la Sidon, Tyr, Cypru, Adria, Populoni'a seu
Marsilia. Anso, dice d. Bertrand, mai erau si alte puncte de civilisatiune afara de
Greci'a si de Etruri'a. Erau tierrile Caucasului, unde Strabon (XII. p. 549) indica
unulu d'in centrurile metallurgice celle mai vechi, - tiarr'a Chalybiloru , alle
careia mine de erau anco d'in timpulu lui Homeru (Il. II, 856).
Ezechiel (XXVII, 13), 600 a. I. Chr., dice co Tubalu si Mosochu, doua tierri d'in
Caucasu, trimiteu in timpulu seu Ia Tyru vase de acioaiP, productulu industriei loru.
cea mai scurta, mai naturale d'in tiarr'a Chalybiloru seu a muatiloru Phrygiei.
fie la marginile Balticei, fie la p6lele Alpiioru, este vallea Dunarii pre de ua partP,
vallra Dniprului si a Vistulei pre de alt'a.
Dero ceea-ce demonstra mai multu, dupo partisanii acestei theorii, civilisatiunea
primei verste a metaleloru in Europ'a printr'ua influantia orientale directa si primi-
tiva, este homogenitatea bronzuriloru antice d'in tierrile occidentale si septmtri-
onale : ornamente si giuvelle de acelasiu caracteru, s'aru pute dice de aceiasi fa-
brica, arme offensive si defensive, obiecte d'in hamutulu caiJoro, si altele, gasite in
puncturi estreme alle Europei- alle caroru raporturi reciproce nu ne suntu revdate
de istorie-, se asemana asia de multu_intre dtnselr, in catu este impossibilu a 11u
recunnosce co reproducu typuri origirale commuue, conservata multu timpu fora
nici-ua alteratiune. D-lu Bertrand (155) citeadia anume scuturile, sabiilP, zabalele
de calu si unele braciari de bronzu, cum de esemplu cea aflata intr'ua moTila d'in
vallea Dniprului la Boryzov (fig. 61) langa Minsk, arr6po identica cu altele d'in stL-
tiunile lacustrf' alle Elvetiei (fig. 62, statiunea Mroringen). Acesta uniformitate dis-
Fig. 61. Boryzow (vallu Dniprului).
Fig. 62. Statiunea liooringen (Elvetia).
(154) A. Conze, Zur Gescltichte dcr An(unge G1'iechischer Kunst, Wien 1873, p. ::11.
(55) Op. cit., p. XVl, fig. 81, 83, 82; pag. 198, 221, 287.
www.cimec.ro
479
parll numai tardiu, fac!mdu locu varietatiloru locale d'ln ce n ce mai smtitore : in
lucru, in alliagiu si in ornamentatiune.
Artea de a lucr bronzulu prin fusiune, artea de a turna bucatile, este in basinulu
Mt diterranei, dupo marturisirea unanima a autoriloru greci si latini, ua arta relativu
recenta ; la inceputu se lucr bronzulu cu ciocanulu, si pentru impreunarea diverse-
lant parti alle obiacteloru mai mari se intrebuintia procedeulu prin tintuire, pre
candu in uordu se intrebuintia procedeulu prin fusiune. (156)
27
Dur.o cum se vede d'in acesta espunere, pentru fie-care theorie avemu argumente
si contra-argumente, probe aparente si hesitntiune. Fie-care opiniune, sustinuta de
mari autoritati, merita consideratiunea cea mai seri6sa, si multe d'in argumentele
aduse trebuescu studiate cu de-amerunLulu inainte de a fi apreciate dupo adevernt'a
loru Vi116re. Ua solutiune definitiva a cestiunei anco nu s'a datu. Ori-care aru ti
anso solutiunea, ea intr'atllt'a numai atinge anticitatile de bronzu aflate in Daci'a,
pro cat u timpu acestea o voru confirmit ; caci verst'a bronzului, c si a pe trei, nu se
potu aplica apriori la intregulu tierriloru europene, mai pucinu anco la ua tiarra par-
ticulara.
Anso eate dificultati nu-su legate de clasificarea ethnica si chronologica a monu-
mcnteloru antice d'in Daci'a, aci unde populatiunea s'a primt>nitu de mai multe ori,
rase si civilisatiuni diferite s'au scursu si s'au amestecatu in cursulu vecuriloru?
Fora descoperiri bine constatate, si fora ua comparatiune intinsa, cum s'aru pute re-
cunn65ce ceea-ce appartine siguru, seu pucinu probabilu, unei epoce seu unei
natiuni determinate? ce este unu productu indigeuu, si ce se dtHoreadia importului,
care clasa de monumente appartine epocei romane, si care epocei preromane P Si apoi,
asta epoca pre-romaoa in cote alte periode nu trebue impartita? caci de siguru, nu
t6te monumentele ce n'apartinu epoct>i romne suntu dace, precum nu Dacii numai
au fostu singurii locuitori ai acestoru tierri inaintea Romaniloru.
De aceea ua judecata generale nu se p6te asupra tuturoru monumenteloru luato
in blocu, ci urmeadia sa se studiedie fie-care cathegorie in parte, si sa. se compare
dupo forma si technica cu productele d'in tierrile vecine si d'in tierrile culturale.
Pentru acesta anso se cere ua lunga t>sperientia, posseda1 ea unei litteraturi costisi-
t6ro si ntinse, na cercetare attentiva a collectiuniloru si museeloru d'in Europ'a, si,
mai pre susu de t6te, ua judecata sigura, si unu gustu allesu, conditiuni grele de in-
susitu si de indeplinitu.
Cu restrinsele mijloce de cari dispunemu sa incerdtmu totusi a esamina caroru cur-
rente se datoreadia diversele civilisatiunei in Daci'a.
( 156) Herodotu, Pliniu cellu betra.nu si Pa.usa.nias despre Cypselus, co a fa.bricatu (in secolul o VII
a. I. Chr.) anco cu ciocanulu statu'a lui Jupiter ce o oferi la Olympi'a. Faimos'a se& lada era lu-
crata. in acelasiu chipu (Elid. c. XVII-XX).
www.cimec.ro
480
28
Printre obiectele metalice descoperite in Transilvani'a, acolo unde se constata mai
multu urmele de bronzu (157), se afla unu insemnatu numeru dintr'ensele,
cari prin uniformitatea stylului si a esecutiunei irebuescu socotite dreptu producte
alle technicei stateloru d'in bassinulu mediterraneu (a caroru centruri erau Sidonu,
Tyru. Cypru, Adr.ia, Populoni'a si Marsillia) , in specialu alle technicei VE'chi-italice
incep{mdu de la. celle cu styluln asyro-phenicianu, de la calle de formatiune proprie
ctrusca, si pene la fabricatele italice d'in epoc'a rouaoa.
Asia, de bronzu de!lcrise mai 'na\nte si reprodusa pre tab. G, Nr. 1, 2, 9,
10 si 14, cum si celle ce s'au gasitu sfaramate la correspundu pre de-
}llinu in forma, techoica si ornamentatiune typuriloru etrusce deagropate la Vulci,
Caere, Cervetri, Praenoste, Bomarzo si Marzabotto (158), cum si celloru de la Hall-
stadt. Allume cinberulu de pe tab. G, Nr. 1 este de comparatu cu cellu de Ja Cer-
tasa (159), de la Monceau-Laurent (160), de la Hallstadt (161), de la Siem (162) si
d'in Elveti'a si lrlaod'a. Cup'a cu N r. 9, aceiasi tabela, este aprope intogmai cu cea
gasita in Meklemburg, si rPprodusa mai josu (fig. 63) dupo Lindenschmidt (Alterth.
Fig. 63.
(157) In Romani'a pene acumu s'au allatu pre pucine obiecte antice do llletalu d'in period'a pre-
l'omana. Obiecte de bronzu s'au gasitu, pe catu scimu, numai la Cetatea Latiniloru (Bolliacu, Es-
cul'siune archeologica d'in annulu 1869, p. 57), la Nedati (unu feru de plugu de bronzu, ua secera,
Tromp. Carpat. Nr. 846), la cetatea de la Slonu (ua braciara, Trompetta Carpatiloru Nr. 939), la
Islazu (marginea intreg&. a nnui vasu de bl'onzu, Tromp. Carpat., Nr. 10l:l5), si la Crasani (ma-
neru de ua arma in bronzu, 1romp. Carpat., Nr. 860). In collectiunea. d-lui Bolliacu, a. d-lui Pa-
pazoglu, precum si in collectiunea Statului d'in museulu natioMlu d'in Bucurcsci trebue sa figu-
redie unu ore-care numeru de bronzuri gasite in Romani'a. Amintimu anco doue manere de spada
de bronzu in form'a de pasere rapitore cn cioculu incovoiatu, de provenintia romna, ansa din ua
epoca posteriora doudnatiuuei romane in Dacia, unulu in museulu d'in Copenhaga (ap. 1. 1. A-
Worsaae, Nordiske Oldsager i det Kong. Museum i Kjobenhavn, 1859, p. 80, Nr. 336; idem Ia. C.
Engelbardt, Vimoso Fundet, 1869, tab. 4. fig. 1 ), si cellu-altu in museulu d'in Bucuresci (ap. d,
Odobescu, Cunun'a mare d'in thesaurulu de la NovoCcrkask, Bucurcsci 1879, pag. 71, tab. XII.
fig. 4 a si 4 b; ib cellu de la Copenhaga, 3 a si 3!1). La Vodastr'a s'a gasi tu ua veriga-inelu
de auru na.tivu, unu hache-toporu si alte obiecte de arama curata. (Tl'omp. Carpat. Nr. 1059,
1255).
(158) Museo b'trusco Greg. tab. VI.- Annall. de l'inst. a1'ch. XXXVIII,
(159) G. Connestablle, Cong!'es de Bologne p. 263 et seq. - 1. Gonadlui, Renseignements
www.cimec.ro
481
unserer heido. Vorzeit, t. II, fasc. III, tab. 5, Nr. 2); can'a cu Nr. 2 a si 2 b isi afla
parallela in vasele de la Herculanum (comp. de esemplu pl. 22 d'in oper'a lui Wil-
helm Zaho, .Auserlesne Berlin 1844), si in alte vase d'in Hali'a (de
es. vasulu d'in museulu princiaru d'in Sigmaringen, ap. Liodenschmidt, op. cit. 1,
fasc. Il, tab. 3 Nr. 2, 1, 3). Caldarea cu Nr. 14 aceiasi tabella G, amintesce vasele
analoge de la Hallstadt, si d'io necropolelo etrosct'.
D'in arme, verfulu de lance de la Atielu (Hetzeldorf) in Transilvani'a (desemnatu
ap. Gooss, Arch. fiir sieb. Landesk. n. f. XIII, tab. III, Nr. 11) se p6te compara cu
e3emplare identice d'in mormenturile ttrusce, si d'in statiunea La Theoe, anume
cu hasta velitaris etrusca (Lindenschmidt op. cit. II, IV, 1, 3); verfuln de lance d'in
Ungari'a (ap. Gooss op. cit. tab. III Nr. 10), de as,'menea cu nltele d'in Irland'a (ap.
Lubbock, op. cit. fig. 36) ; lancile de la BodrogKHesztur (Arch. fiir Kunde oester.
Oesch. XXIX, 802), 6" 6'" lung., 1" 9"' Jatimea maxima a foii (fig. 64), totu astu-
feliu cn celle de la Marn'a in Franci'il (6g. 65) si Marzabotto in ItaJi'a (fig. 66);

;:::
"'
!li)
"'
e.
..
..
...,
..
"'

...
..
... :.::l
1.:::
:?
os
...,
bo
"'
t:.
o o:l
co ..
al
ou ..
o
B j:Q
o
p_
.....
-
o
.Q
oi
os
'"
::::
...
o!

:;a !:;l
Fig. 64. Fig. 65. Fig. 66.
sur une anciennc n,ecropole iz Marzabotto, tJrcs Bolvgne, p. 13, Bologne 1871.- Llndeusl'IJmidt,
Die .Altu-thumc!' zmserer heidnischcn vorzcit, (II, la a llla fascicula, pl. V, si t. III,
suplem. la 1-a fascicula.
( 160} A. Dertrand, .Archcologie celtique et gaulvise, Paris 1876, pag. 31 O seq.
(161) $a4akeu, Das Grabfeld von Hallstatt i11 Obei'I'Ostereich und dessen Alte!ITz.iimcl', Wiet1
1868.
(162) op. cit., III, I, 9 fig. 1.
www.cimec.ro
482
form'a buzduganeloru de la Kensztur (tab. D, Nr. 6 si de la. Dupasdorfu (in Tran-
silvaoi'a, ap. Gooss op. cit. tab. IV, Nr. 10) este respandita in ltali'a, si 'si afla pa-
raHela in esemplarele reprodusa do Lindenschmillt (op. cit. 1, VIII, 2 Nr. 5, 6, 7;
comp. mai allesu Nr. 5 aflatu la Walteohofen in llavari'a cu buzduganolu de la Du-
pasdorf), si in celle gasite la Marzabotto (ap. I. Gozzadioi, Renseignements sur uoe
ancienne necropole a Marzabotto, pres BolognE', 1871; cf. tab. XIX, 18); coifurile
de pA tab. E, Nr. 6, 7 (acest'a avendu pre densulu chiaru inscriptiune etrusca) si 12,
cum si altele aflate la Sioarsiu in Transilvani'a, s<'mena cu celle mai vechi coifuri
etrusce. Asia, compara de esemplu, Lindenschmidt op. cit. 1, III, 2 Nr. 2, si I, IX,
1 Nr. 2 (coifu de la Selsdorf iu Meklenburg) cu esPmplarulu de noi roprodusu pre
tabel. E, Nr. 12; idem Lindenschmidt 1, Nr. 1 (afl1tu la Canosa) Nr. 4 (afla tu
la Paestum) si Nr. 5, cu tab. E, Nr. 6 si 7, si cu altele de la Hallstadt (Sarken,
Grabfeld von Hallstatt, Wien 1868); platosiele de pe tab. E, Nr. 4 si 5 amin-
tescu pre c11llo de la Lindenschmidt op. cit. 1, III, 1, Nr. 1, 2, si d'in Museo EtnBC.
Gregor. tab. XLIV si XLV; discurile rotunde de pre tab. E, Nr. 2 si 3,
pre celln de la Charlsrube (ap. Lindenschmidt op. cit. 1, III, 1, Nr. 3), iaru rotelo
de la ArkalyJ. (fig. 12 a si 12 b), sa se compare cu de asemenea care,
gasi te cu diferite bro- zuri de stylu archaicu, iotr'ua necropola de la Perugia (Lin-
denschmidt, III, IV, 1); sagetile de pre tab. C, Nr. 7-12 suntu pre deplinu iden-
tice cu celle de la Marzabotto ; asemenea si instrume-ntele pentru intinderea arcului
(tab. E, Nr. 10 si 11 sa se compara cu celle de la Marzabotto, ap. Gozzad., op. cit.,
tab. XIX, 7 si 8).
Scutulu reprodusu pro tab. E, Nr. 1, cu totulu dcosebitu de parm'a romna si de
aspis, ecutulu grecescu, isi gasesce mustra in sculpturile assyrianr, de es. pre
unu relievu d'in alln VII secolu a. I. Chr. representandu luptele cu c:;re, gasitu la
Nimrud, in palatulu lui Sardanapal V (adi in museulu Luvrului). Form'a si orna-
mentatiunea sca ne autorisa anso a-lu printre obiectele de fabricatiune etrusca,
pentru co mai acelasiu scutu ne prosenta ua figura de la Marzabotto (ap. Gozzadini,
tab. XVI, fi), si pentru co podobele selle: figurile do resboioici, crucile, rotela si pas-
serile de stylu barbaru , ne intempina adesea pre broozurila t!trusca , dupo cum sa
p6ta vede in British Museum , collectiunta bronztiriloru d'in necropolele antice allc
Italiei (163). Intrebuintiaraa figuriloru de pass,'ri ca ornamente pra vase si unelte ,
ca o gasimu la Grr.ci deja. in epoc'a lui Homeru, (llias XI, 633, despre cup'a lui Ne-
stor ornata cu. porumbai), ca si la Etrusci (da esemplu, ua fibula etr119ca de stylu
forle vechiu ap. Mu3. Etrusc. Gregor. tab. 85; mai vadi op. cit., f,
XI 1, 3, 4, passeri pro fibule de auru si do bror zu aflate la Caere, si d'inc6ce de Alpi
pene la Holstein; Idem, li, III, 5 Nr. 4), este unu obiceiu phenicianu; iaru atarna-
torile de clappe servindu dreptu ornamente si a lantiuri, suntu elemmte phanico-
(163) M. Kemble, Itorae ferales, plate XXXIV,
www.cimec.ro
483
asiatice. (Cowp. anco Schliemaun, Troianische Alterthiimer, si atlasulu fd. F. A.
Brockhaus ).
Sabiile de bronzu d'in Transilvani'a si U ngari'a reproducu aceiasi forma de ori-
gine orientale ce se intempina aprope in tota Europ'a, in Itali'a de susu, in Hano-
vr'a, Danemarc'a, Irlaud'a, Gallia, Grecia, etc. Este destullu ca elle sa se compare
cu esemplarele de .la Vaudrevanges (fig. 67) (161), de la Mycene (fig. 68) (165 ), de
la Magny-Lambert (166), d'in statiunfa lacustra de la Laibach (167), de la .M:ainz,
Bremervi)rdl', Regensburg si l\fecklenburg (108), in fine cu celle d'in Irland'a, Sue-
di'a, Danemarc'a si Elveti'a ( 16D), pentru ca cine-va sa se convinga de acest'a. Pre
Fig. u7. Sabi'a de Ia Vaudrovauges (Francia).
Fig. GS. Sabia tlc bronzn, l'tfycene.
cupele pheniciane aflate in Cypru (adi in Luvrului), cum si pre cup'a de la
Curium (reprodusa eate-si trele de d. Ch. Clermont-Ganneau, La coupe phenicienne
de Palestrina, Paris 1880, pl. II, III si IV), sabi'a cu care Hercule lupta contra leu-
lui seu sgriptiorului este cu totulu identica typului europeanu , cePa-ce dovedPsce ,
fora indouialP, relatiunile dese alle Nordului cu statele culturale alle Mediteranei
(cf. Liudensrhmidt, op. cit. II, 1, 3, si Gooss, Arch. f. sieb. Land. n. f. XIII, 521).
Sabiile de feru de cathPgori'a eellei de pre tab. D, Nr. 13, suntu identice cn sa-
biile gasita in statiunl'a La ThenP, la Ulm, Rheinhessen, Speil'r, Iogelheim, in Schles-
wig (170), Galli'a si Ungari'a (171). D. F. von Pulszky (172) le ia dreptu sabii cel-
(164) AI. Bertrand, op. cit, p. 221 figur'a 39.
(165) H. Schliemanu, Mycenes, trad. J. Girardin, Paris 1879, p. 222 fig. 221.
(166) Bertraud, op. cit., p 287.
(167) Mitth. de1 Centr. Comiss. n. f. II heft, taf. 1.
(168) Lindeuschmidt, op. cit., 1, J, 2 fig. 5, G, 7 (comp. cu tab. nostra C Nr. 1), II, VIIr, 1
fig. 4 (comp. tab. D. Nr. 5) si fig. 5 (comp. tab. D, Nr. 3 a si 3 b).
(169) Comp. Lubbock, l'homme p1ehist01ique, trad. Barbier, Paris 1876, fig. 22, 23, 24, 2!J cu
tab. C, Nr. 2, 3, 6, 5, 4. - Wocel, Grundziige c!.Cl' biihmi.schen Alterthumskunde, Prag 1845, pl.
III Nr. 8, 9.
(170) Llndenschmldt, op. cit. III, J. 1; III, II, 2.
(171) In Museuiu d'in Pcstha se atla patru esClliJliarc Line conservate : de Ia Szob (reprodusa
de noi pre tab. D, Nr. 13), de la Bacska, Pilin si Azod.
(172) Jlonuments de la celtiqne cu IIongrie, Paris 1879, pag. 17--20.
www.cimec.ro
484
tice, pre candu d. Lindenschmidt, judedtodu dupo marca latina de pre unele escm-
plare, le considera ca fabricate in ltali'a.
Pumnalele de pre tab. C, Nr. 21 si 22 s'au constatatu si in laculu Laibach, si im-
prejurulu Neapolei, si iu (Irland'a comp. fig. 32 d'in Lubbock, op. cit.), si 'si afla
mustra in pumnalulu unei statue de fildesiu de la Niniveh (in museulu Luvrului; cf.
Lindeoschmidt op. cit. II, XI, 3 Nr. 3). Cutitulu de pre tab. D, Nr. 16 se p6to com-
cu celle gasite la Bahnsen {ap. Liudeo&chmidt II, VIII, 2 Nr. 7) si la Hallstat.t,
iar cellu de la (fig. 46), cu altulu ap. Lindeoschmidt, (1. c. Nr. 13); de a-
semenel si ciocanu-toporele de pre tab. C, Nr. 13 si 14 suntu oprope de aceiasi for-
Ioa cu celle de la Lindeoschmidt (op. cit. I, IV, 2 Nr. 13 si 10), si cu crlle aflate in
statiunile locustre.
D'in obiectele de podobe, braciar'a de pre tab. F, Nr. 15, se asemana cu alt'a (173)
gasita la Kyritz in Mecklenburg (fig. 69), ambele pareudu prin te('hoic'a loru dese-
versita a ave ua communa origine. Braciarile de la (fig. 25, [174] si
Fig. 69.
Fig. 25.
Arch. f. sieb. Landesk. o. f. X tab. IV, Nr. 2, 3), de la Felso-Dobsza (fig. 18) se
potu compara cu celle d'in statiunea Neufcha.tel, fig. 70 ; comp. si Troyon, Habita-
tions lacustres, pl. XI, fig. 28 si fig. 18).
Fig. 70.
Inelele de drothu duplu de anru, ce se gasescu adesea iu Ungari'a, si la Hall-
(173) r.tudeusehmldt, op. cit., 1, V, 4, Nr. 6.
(174) Clisieulu care figureadia mai 'nainte sub Nr. 25 fiindu d'in errore acolo pusu, ollu trcbu
indu sa figuredie sub Nr. 70, reproducemu aci ambele clisieuri.
www.cimec.ro
staH (175) 'si afla parallele in altele phfniciane de la Tharsos si Sardini'a (176).
FJbulele de bronzu si de argintu aflate in Traosilvani'a se potu compara prin forma
si technica cu celle in parte cu celle etrusce: asia de fsemplu, fibule ca celle
de la Pociaga, cerc. Clusiu (ap. Arneth, Gold-und Stlbermonumment(n G, IX, S, 97,
si G oos!', op. cit. XIII, tab. VII, N r. 6) ne in tem pina si in Collegium si
in alte colledittni alle Italiei, cum de esemplu la Turin (177), precum si in necropo-
1 ele etrusre da la Kaltern in Tirolu; fi bule de for m'a cellei gasi te la Ridiriasiu (Sze-
d orijes, cerc. Sibi n) (fig. 71 ), sun tu respandite pretutindeni unde s'au intinsu relatiu-
nilA commerdalo intre vestu si nordu : in Franci'a (comp. fig. fibula la
Fig. 721\brn'a 112 (Francia).
Fig. 71 Szederisch (Ungari'a).
Marn'a), ea si in Itah'a (necropoldo Etruriei de la Vulci, [Museo Etr. Gr.gor.
tab. LXVII-IJXIX] si Villanova, unde s'a gasi tu 67 5 bucati [Gozzadini, la n!!crop.
d. Villan. 43]), in Britania (Franks, Horae rl;lte XXI, 3, 4), Elveti'a, Unga-
ri'a (l'ubzky, Monuments de la domioation celtiqne en Hongril:', p. 23-25), Bohe-
mi'a (Wccel, Grundziige dH ruhmisrhon Alterthun:.skundr, tab. III fig, 3), in tota
tian'a Rhinului (Lindonschmidt op. cit. IT, VI, 3 Nr 1-8 si 10-11; II, 111) pene
la Holland'a, in regiunea Elbfi, in Kurlancl (Krus1, Necrolivonica tab. 33) si in Da-
nernarc'a (Worsaae, Abfildningt-r, in partea dE:>spre: Brnncealderen sub Nr. 176) [ 178].
(175) S11cken, op. cit, tab. XVII, 16.
(176) Gentile, Ueber den etruskischen Tauschhandel nach rlem Norden, Frankf. a 1\1. 1874,
p. 48.
(177) Angelo AngPlocc1 in Atti delia Reale Accademia dclle Scienze di Torino voi. XI.
( 178) D-lu de Pulszki (op. cit., p. 26) recunnosce co anticele fibule etrusce, asia cum s'au gasi tu
de esemplu imprejurulu Perugiei si s'a publicatu de Comitelc Carlo Connestabile, bas'a tu-
turoru f0rme imitate de Celtii italieni, si respandite de densii de la Oceanu pene la Du-
www.cimec.ro
4SG
Fibulele-spirale de pre tab. F, N r. 1 se potu puna in parallela cu esemplarulu d'i n
rnnaeulu Wie!lbaden (ap. Lindenschmidt I, III, 6 Nr. 4), iaru rolle de la d. Gooss (or.
cit. Xlli, tab. IX Nr. 6) in forma de ochelari, cu altele asemenea de la Rbeinhessen
si alte localitati (I,indenschmidt, J, III, G Nr. 2; comp. ib. 3 si 5; II, XI, 1 Nr. 3
si diferitele spirala cylindrice si 6blr, ce aerviau ca ornamente la
peptu, la capu 11i la bratiu, se afi<A si in Hali'a (179), fii esemplare analoge s'a gasitu
cbiaru la MycenP. (fig. 73). [180]
Fig. 7:1. l\lycenc.
Catu pentru fibulele de pre tab. F, Nr. 11 si 12, elle snntu si prin forma si prin
ornamentatiune si lucru ideotbe collvru descoperite in mormenturilo franco-alama-
nice (ap. Lindenschmidt 1, II, 8 Nr. 5 si 7; J, X, 8 Nr. si 5), prin turnare datea-
dia dintr'ua epoca post-romana.
Mai indicamu anco printre prod:lctele industriei estrusce importate d'in Etruri'a
intr'ua epoca mai recenta: friulu gasitu in Comitatulu Sohl (adi in museulu d'in Cln-
sin), ce 'si are paralld'a soa in ltali'a; statnetele de animal(>, de 6meni si de paseri
aflato in Transilvani'a si Ungari'a: lupi (fig. 59), c.1priorr (fig. 58), caisiori, lebedc,
pussri fantastice, une-ori indouite, obiecte cu atarnatori in forma de capete de ani-
rnale etc., si rari ne 'ntempina adesea si la (Sacken, Das Grabfeld von
p. 86), si in ItaL'a superiora, la Caere (Museo Etr. Gregor. XCVII),
pre fibulele de la Perugia, Marzabotto (Gozzadini, op. cit. tab. XV, 2, 3, 12), cum
si la Hissarlik (Scbliemann, Troianiscbe Alterthiimer; idem, Troia und seine Huinen)
la Myc: ne (Schliemann, l'vlyceYJos, Paris 1879), si in mus.'t le Kircherianum d'in
Rom'<L, in museele d'in Perugia, Florenti'a, Bolonia, si Londra Kemble, HoraP
feralrs, plate XXXIV), etc.
Nu trfbtle sa uitamu anco fragmentulu de tinichea de argintn de la Cioar'a (fig. GO),
r.n representatiunea a doni resboinici, lucrare in care se recnnn63ce clirectinnea bar-
barisanta ce luase artfa in ltali'a superiora, eate-va secole nntea eroi n6stre, du1o
cum resulta d'in mai muite alte altui contimpureue de giuvelle de argintu in Tran-
1Htrt':t inferiora.- Dln Lindensrhm:dt. d'in cotrn, le considern, mai ;ndreptatitn p6te, ca prodnctc
nlle inJustriei ctrusce.
( 179) ldem, Gli onwmenti spiraliformi in Italia c specialmcnte ncll Apulia, Torino 1876,
(estrasu d'in Alti dclln Reale Academia delle Scienze di Torino!.
(180) ScbliemnuJJ, op. cit. pag. 273 fig. 2!19. Cf. ib, alte esemplare analoge, fig. 297, 2!18.
www.cimec.ro
487
(181), si d'in comparatiuncn. cu repnser,tatiuni analoge de la Hallstadt
(Sacken, op. cit.,_ taf. XI, G).
In fine, inchciamu parallelism ulu bronzuriloru si unelteloru nostre cu frum6s t pa-
tera dtl la Yalasutn, cu bassinuln vasnlu de bronzu pre rote (tab. G, Nr. 4), de
la Orasti'a, in Transilvani'a, a carui origine phenico-ctrusca nu p6te fi pusa. la ind0n-
iala (182), iar intrtbuintiarea iei ca unelta fnmatoro s'a const.abtu intr'nnu mot-
mentn d'in Caere (183), si, in ceHe d'in urma, cu obiectele de arama curata: ciocaou-
topof(\ braciari, si alte unelt'l in diferite piiode alle Daciei, Ri cari se potu
compara cu obiectG analoge de la Hissarhk. Asia, d. Goo:<s (op. cit. XIV, 147, 623)
compara ciocanu-toporele desemnate in Antiq uitfi3 prehistoriques de la Hollgrie,
VIII, 1U77, Nr. 14-17, 22, 24, 25 cu celle de la Schliemann (Antiq. Troyenne:-;)
fig. 94!), l53t), 1912, 2195, 15!10 a, 1533, 153!3, 1537; (ib. fig. 1, 2, 3, 6)
cu fig. 692, 2097, 2098, si t<th. 193 si Hl4 d'in Schliemann; pumnaLle (ib. Nr. 20,
21) cu fig. 3499 si 3501, braciar'a d.:J Ia Turdasiu (ap. op. cit. XIV, 607,
Nr. 4), cu cea de la Sch\iemann fig. 712, si vasulu totu dr. arama cu trei pici6re a-
flatu la Cotlea, cerc. Brasiovu (tab. M, Nr. 3), cu celle dcsgropate de d. Schliemann
Ia Hissarl1k, ceia-ce si face pre d. Gooss a presuppune co locuitorii Trojci d'in pe-
rioda pre-hellenica, Phrygieuii aveu aceiasi iim ba, acPlasiu modu de traiu, aceiasi
industrie si aplecari artistice loru Thraci d'in Daci'a (op. cit. XIV, 622-624),
cari, priimindu mai anteiu pre calle commercialr, uneltele dl'l arama, incercam
tardiu sa le imitedie, fora a crea ansa ua pr.riod:1 aborigena a aramei. (184)
(181) Ycrli GoosQ, op. cit., XIIJ, 508-50::1. si mai susu cai' XII, 16.
Eccc cam descrie Biblia (1, regii, cap. 7 vers. 27-- 3:3) acrncnca lmsinnri turnate de Hiram
dt> la Tyru, pentru templnlu lui Solomonn : Si elin mai facu rliccc pcdcstalc de arama: de patru
coti lungimea unni pedestalu, si de patru coti latimca lui, si tb trei coti inaltimea lui. Si faptur'a
pedestalelora era astufeliu : avea privaze, si privn'Zele erau inchciaturi. Si pc privazele dintre in
cheiaturi erau lei, boi, si chcrubimi; si drasupra pe incheiaturi era unu basenu, si de desubtulu
leiloru si a boiloru erau ghirlande, facnte sa spendiurP. Si fiecarc pe1cstalu ave J>atru roti de a-
rama si osie de arama; si celle pa1.rn unghiuri alle lui avcu si umcralde ei e1au versate
sub spalatore, alaturea cu fiecare ghirlanda., .. Si sub privaz.J erau p ;trn roti, si osiele rotielont
se uniau cu piedestaluln .. Si rotieloru era ca cea a roticloru de trasura; osiele loru, si
obediele loru, si spitiele loru si butucii loru, erau totu versate. Si erau patru umerarc la celle patru
unghiuri alle ficcarui pcdestalu .: umerardc erau trase d'in pcdestalu, .. Asia. fn.cu cllu cellc dicce
pedcst.n.le
Originea pheniciann. a basinului de la Orastia rcsulta si d'in asemenarilc lui cu alte rliece gasi!IJ
la .Tudenburg si Radkersburg (Styri'a), Obf'Tkehle (Schlcsi'n) Fraukfort si l'cckatel (1\ieklenburg)
Ystadt (Suedi'a) - t6te stn.tiuni pre callea commercialc a de la Aquileja in directiunea
orasieloru Cilli, Petaa, Steinamangcr, Carnuntnm. aceste vase vedi Mitthcilungen h1:st.
Ye1ns fiii' Stciema.rk III, 67, 77, 79 . ...- WeiulwJd, JJic hcidnische Todtenbcstattung in JJcu-
tschland in Sitzungsbe7ichtc drr lViener Al;adcmic, ph. el. XXIX p. 102. - Gooss, op. cit. XIII,
p. 503-504.
(183) Gl'nthe, op. cit p. 61.
( 184) Remane numai a se sci deco arme si unelte de arama curata sun tu de fubrica-
tiunr locaiP, si anume d'in cpoc'!l crramii, pro cn.rc unii invetiati ca (L<' bd ge honzc h
www.cimec.ro
29
Conclusiunile dera la care ajungemu prin 11tudiulu comparativu allu bronzuriloru
Daciei, este:
1. Co cea mai mare parte d'in elle nu potu fi de fabricatiune Jocale. Technic'a loru
superi6ra denota aplicatiunea unei esperientiEl artistice ajunse la perfectiune, ua abi-
litate de cautatu numai la ua sc6la escelleuta, si la ua industrie de secoli desvollata,
pre randu in Daci'a pre-romana lipsea ori-ce industrie vrednica do acestu numi',
si Daci'a, ca si tierrile dunarenP, in totu cursulu timpului istoricu, n avu tu mai mnltu
unu rolu receptivu de cotu activu in desvoltarea culturale a lumii ;
II. Co armele de bronztt nu snntu aduse de Romani in Daci'a, pentru co elle nu au
aceiasi forma , nici ornamentatiune , ra cE>lle romane , pe candu s.e asemana
forte cu armele gasite in tierri ca Danemarc'a si Irland'a, unde Romanii nu domi-
nasera. Apoi, bronzulu romanu contine ua mare de plumbu, care lipsesce
apr&pe completa in b1onzurile Dacioi d'in verst'a de bronzu. de acest'a, sabiile
romaniloru Hau de fern, cum probeadia chiaru cuventulu (rrrt1m synonymu cu sa-
bi'a. (185);
HI. Asemanarile isbitore d'intre unele obiecte d'in Transilvani'a si altele gasite
in tierri departate nu se potu espliea de catu prin proveninti'a loru communa de la
ua singura fabrica; iar deosebirilP, cand 11 sun tu de cathPgori'a celloru ce ca-
racterisa diversele calitati de aceiasi marfa d'in aceiasi fabrica.
Deci obiectele in cestiune suntu aduse la Dunare prin relatiunile commHciale cu
sudulu Europei, relatiuni forte dese, cari se confirma si prin alta online de faptr.
30
Si ma.i anteiu, legaturile cu ltali'a paru a fi fostu iutin:>o, mai cn deosebire cu E-
truscii. Acestu poporu, dPjll cunnoscutu r poporu maritimu sub numele Tuirsa in-
tr'ua insnriptiune a reg!'lni egyptenu Ramses II (1 107 --13<11 a. I. Chr.), si ir;tr'alt'a
custre en Suisse, Neuchtell874) si F. v. Pulszky (Antiquites prehistoriqncs dela Hongrie, VIII,
1877), credu a o constata in Ungari'a si tierrile nvecinate, inainte du cunnoscerea bronzului. Contra
acestei theorii vorbesce mai 1-iu : pucinetatea uneltcloru antice de arama; 2o pucinele unelte ga-
site, departe de a ave forme primitive, cum aru trebui sa fi,, deco fabricatiunea lorn aru ti anteri-
ora epocei Lronzulni, d'in contra au forme imitate dnpo mustre d'intr'ua epoca, relativu vorbindu
tardia; 3o Celle mai multe d'in aste obiecte nefiindu annalisate. se presuppunu a fi de arama numai
dupa proprietatile phisice si colorea aparenta a metalului; 4o Este posibilu ca d'in lips'a cositoru-
lui, uneltele, mai cu sema acelea a caroru intrcbuintiaN nu cerea sa fie asia de tari si taiosc , se
fabricau numai d'in arama pura. unso un probeadia intru nimicu eaistenti'a unei epoce a
aramei pure in Ungari'a seu aiurea. Lubbock op. cit. p. 53, Gooss op. cit, XIII, 526).-
D-lu Cesaru Bolliacu (Tromp. Carp&t. Nr. 1255) admite co <si deco nu s'arn pute ua epoca
gonerale a armei inainte negresitu a bronzului, in Daci'a a fostu ua epoca, care s'aru pute dice a
ardmei, confundata negresitu si p'aci cu a pctrei lustrnite, si mai in urma si cu a ferului cbiaru.
(185) r,ubbock, op. cit ' p. ) 9-28.
www.cimec.ro
489
a lui Ramses III (dupo 1288) [186], stapenu de timpuriu allu mart>i Egee (187) si
allu Marei mediterana, avendu de maestrii ai sei pre Egypteni, Phenicieni, Assyrieni
si Helleni, escala in fabricatiunea metaJeloru, inQestullandu in mare parte armat'a
roman& in timpulu RepubliMi cu arme si instrumente do bronzu (188), si iutielinea
rapporturi commerciale intinso si neintrerupta cu tote tierrile in nordulu si sudulu Eu-
ropei (189), trimitiendu chiar in Greci'a prodcJCtde fabriceloru sellc (190). Asem(ni
obiecte cu stylulu curatu etruscu s'au afiatu pre totu lungulu Hhinului, in Galli'a,
lstri'a, Croati'a, Styri'a, Moravi'a, Ungari'a, Bohemi'a, Wurtemberg, llavari'a, Lit-
vani'a, Irland'a si Suedi'a (191). Aminlimu cu deosebire vasele de
bronzu d'in mormenturile germane de la Dii: kh,im, Hallstatt, bo;zurile
si productele ceramice d'in regiunra O !erei si a Vistulei. (192)
Articolulu principalu, care se da Etrusciloru in schimbu pentru productiunile loru,
era chihlibarulu galbenu de la Baltic'a, d'in peninsul'a Samerland si dt' la gurile Vi-
stulri, unde se transporta pre trei cai forte insemna te in anticitate : 1) ca lira
Rhinului peste Alpi la Etrusci si la l\Iassaliotii phenicieni; 2) pre callea d'in Ger-
mani'a orientde 1-este Carpati si prin Pannonia Ia Hatria langa marea Adtiatica (193),
si 3) pre callea de- prin valle a Dniprului, care ducea prin Kiev la Olbi'a si la cost ele
Crimeii, de unde, prin marea negra, commerciantii communicau in acelasiu timpu
cu insulele Greciei si cu vallea Dunaroi.
Ua alta calle commerciale insemnata lt>ga tierrile Dunarei cu ltali'a, callea care
la suia Alpii-julici intindiendu-se in directiunea Laibachului, Cilli, Petau,
Oedenburg, pene la Dunare langa Carnuntum (Potronnell). Dtl la Lai-
bach ua alta vechia calle se indrfpta pe Sava in josu la Dunare, allu carui cursu in-
ferioru navigabilu si pentru mari corabii, ducea Iene la Marea-negra. Cu Macedoni'a
si Thraci'a tierrile dunarene erau puse in legatura strinsa printr'ua calle multu un:-
blata, care, merg?mdu in susu prin vallea Moravei urca pe la Nisth si Sovhi'a in val-
lea !!ari tiei; iar d'in creierii Transilvaniei, ua alta calle P-jungea ptin Purtile-de-
ftlru la Dunare, si apoi de la Castolaciu pre malulu dreptu, prin Niss'a (Naissus) si
Trenonitia (Theranda) la Scodra, si de aci mai departe spre sudu la Dyr hachion
(186) E. de Bonge in Reruc archeologique 1867.- Brogsch Geograph. II pl. X 22, 23.
(187) Strabo, p. 477.
(188) Asia do esemplu Arretium procuni pentru armat'a lui Scipione 30,000 totu atatea
coifuri, 50,000 sulitie aruncatore, totu Rtatea lanci, si armamcntele pentru 40 de corabii.
(189) Vedi Genthe, op. cit.
(190) Mommsen, Romische Geschichte, 6 editiune, I, 140, 141, 144, 196-198, 478.
(191) Llndenschmldt, op. cit., III, V, 1, 2, 3. - Worsnale, Nordische oldsager i det kong.
Museum i Kjiibenhavn, pl. 71, 74,80.- Jaltp, Etrusk" Alterthiimei' gef. in derSch1ceiz, in 111-itth.
d. antiq. Ges. zu Ziirich VIII. 5.- Gerbard, A1chiiolog. Zeitung, 18:14 p. 185.
(192) Archeolognlu polonesu 1. N. v. Sadowski a probatu originea etrnsc" a obiectoloru de hronzn
si a vaseloru zugravite constatate in regiunea Oderd si a \'irstnlci. Vedi Das Ausland, 18i9 Nr.
15, p. 293.
(193) Gfuthe, op. cit, p. 102 seq.
32
www.cimec.ro
490
(Ouraz1.o) si Appolonia (Avelonr), unde se intalnia cu renumit'a calle commercialo
de la Salonichi. Intre Montorit'a si Istri'a, nu departe de muntele Delphion, ave locu
la anume termine, unu rennmitu tergu, in care commerciantii de la Ponlus schimbau
marfurile de Lesbos, Chios si Thasos cu vasele de lutu de pe tiermurile Marei-adria-
tica. (194)
Introducerea marfuriloru se facea, in timpii mai vechi, prin commerciantii etrusci
pene in Alpiloru, unde anco s'au gasitu moneda etrusce; de aci corumerci-
anti indigeni seu straini le ducea prin Ocra si Nauportus (Laibachul de sus) la E-
mon'a (Laibach), si apoi in josu pe Sav'a transportandule pe burdufe pene la Du-
nar(>, si de aci pre vast! plutitore la Marea-negra. Pa langa caile mari commerciale
erau anume statiuni de unde debitantii in detaliu cumperandu marfuri le imprastiau
pene in vaile si locurile cclle mai departata. Depositele de bronzuri alle unoru ase-
meni commercianti s'au gasitu adesea in Ungari'a si Transilvani'a (195). Asia, pen-
tru a cita pre celle mai insemnata: la Haydu-Boszi.irmeny (Comitatulu Bi6rei), s'a
aflatu in 1858 unu coifu de forma etrusca, unu ciubaru, ua caldare si ua cupa de
bronzu, impreuna cu 27 sabii asiediate rrgulatu cu verfurile fatia in fatia (Arch. flir
oesterr. Gesch. XXIV 373.- Sackan, Grabf. v. Hallst. 93); la (Comitatulu
Szabolcs), ua urna cu 19 ciocanu-topore (Hampel, Szab. muz. p. 22); la Kis-Dobrony
(Comit. BerPgh) optu braciari, ua spirala obla, ua alta braciara de drothu in trei mu-
chii, patru verfuri de lanci, unu cutitu, unu celtu, ua secera si alte obiecte (Gooss op.
cit. XIV p. 54); la Felsi.i-Dobsza, unu depositu de 14 kilogramme constandu d'in
lama de pumnalu, palstabe, celte, trei topore, unu ciocanu-toporu, optu braciari, siese
spirala oble si discuri de peptu cu umbo si ureche , ace de capu etc. (Arch. filr
oest. Gesch. XXIV, 139). Iar in 'I ransilvani'a: intr'ua padure de langa
uou mare numeru de celtE', in parte topite (Magyar Tudom. Akad. evk. XIV); la
Rebrisioar'a : ua sabie, unu verfu de lance, doue celte, unu palstabu si siasse dalte-
topore; Ia Romos : mai multe braciari mari si mici, si unu lantiu; la Orasti'a : 25
torques; la Bogata-romanesca : doue braciari, cinci torquefl, unu port-ranasiu ; la
Coldau : ciocanu-toporu de cupru, 17 torques, doue braciari de piciore, optu inele,
trei fibul(>, fragmente de lantiuri etc. ; la Dras : 40 celte do bronzu, etc.
In schimbu, locuitorii Daciei dedea miere, eera, brnzeturi, grane, piei, animale,
sclavi, si cu dal\sebire bogatiile minerale : auru d'in riurile Ariesiu, Ampoiu, Cri-
siu, Pianu, Oltu etc., dupo cum probeadia nu numai urmele de esploatatinne nume-
r6se, dera si monedele si unPltele de bronzu aflate acolea ; arama, constatata prin
bucati topite continendu pucinu cositoru, cum de ea. la (1.26 procent
cositoru); sare pentru estractiunea se !ntrebuintia tarnacope de bronzu (de
es. cellu de la tab. G, Nr. 21) si ciocanu-topore de arama; si in fine bu-
cati de bronzu, asia numite aes collectaneum , de care vorbesce Pliniu, co alcatuia
unu insemnatu commerciu, consistandu d'in gramaJ.irfa la unu locu a totu-feliulu de
(194) ldem, cap. VIII.- Gooss, op. cit., XIV, 50-51.
(195) Gooss, op. cit. XIV, 52-67.
www.cimec.ro
491
fragmente d'in obiecte stricate dt! bronzu, si to;,il'ea lom in mari , ca sa fie
transportate mai usioru. Atari bucati s'a gasitu in mai multe locuri d'in Transilva-
ni'a: la Noulu (Ujfalu, cerc. Sibiu) 10 fragmentatE', unu fragmentu de sE"cera,
unu inelu, sine topite, patru celte si alte franturi de secere, sabii etc.,
Bogata : franturi de St!CPre si alte bucati topite in greut,lte de 5600 gramme si pa-
tru ciocanu-topore de arama curata. anso cdlu mai insemnatu prin intin-
derea, b:1gati'a. in fonr-e si vechiml'a sea este cellu de la langa Sibin
1
de-
spre care nm vorbit/mai sustl, drscoperitnl.t 4 Iulie 1870 intr'ua gropa de 1.26 mPtr.
in diametru. cu paretii si fnudu spoite cu pamentn galbrnu. Aci se afla aruncate u-
nele peste altele urmatorele obiecte : arme: 18 burati de !amine de feru, c!oue la-
mine intregi de pumnale si cinci sparte, noue lanci intregi si mai muHe fragmentP,
preste ua suta celte, cinci-spre-diece palstabe, ciocanu-topore ; instrumente si alte
unelte: siepte-dirci secere intregi cu multe fragmente, cutitP, tarnacope, trei cioeane
siesse daltitiP, doua trei herestraie intregi cu 19 alte bucati; obiecte de podobe:
braciari fragmentllte, inele, cercei, bumbi, perlP, vase : fragmente de ciu-
caldad si cupr, atarnatol'i, si ua data cu tote acPste sfaramaturi : 336.000 gmm.
de met.alu topitu cu 21-26 cm. diametru si 2.6-5 cm. 'naltime, in bucati nid un'a
mai grea de 5060 gramme. Totu aci s'a datu si presta dona corpuri cu bratie ciun-
tita lucrate numai d'in cositoru cmatu (19G); unulu (fig. 74) e lungu de G cm.,
2.1 cm., si lat. 2.1 cm., in greutate approximativu 36 gramme, pucum si prtlste
alte n1ai multe bucati de metalu.
Fig. 74.
31
Cu nimicirea anso politica a EGruriei de cotre Romni inceb si 1mportulu fabri-
cateloru etrusce in Daci'a, si a1co aci, se mai de timpuriu de catu in Ungari'a
apusena si in Noricum, ceea-ce esplica pre de ua parte lip:l'a apropll totale a obiec-
teloru de stylu etruscu d'in tardia, prin fome itcarcato pene 1:\
esageratiune; iaru pre de alL'a abundenti'a denarului famili(llorn roman(l in Tran-
silvani'a, unde venea prin callea' st!dira la Dyrrbachium si Apolloni'a, cnm si a
monedeloru macedone si illyrice.
(1 96) Despre raritatea antice de C!lsitoru rcdi Lllbbock, op. cit.,
www.cimec.ro
492
du incetarea import.ului etruscu anso se incheia si epoc'a bronzului iu Daci.' a; pe
langa armell', uneltele si giuvelele de bronzu incepu sa. apara. si calle de feru ; ar-
gintulu devine frecuentu , moneda propriu-disa intra in transactiunile commer-
cialt>. Cu timpulu formele vechi disparu cu totulu ; altele noui, producte alle
industriei sudic!', se respandescu in chipnlu celloru de bronzu, locui tor ii Daciei pri-
mindn-le in schimbu ca. si pre celle d'aoteiu , asia co in momentulu dtndu Roma!lii
venira la Dunare, prodnctele epocei de broiJzu erau de multu ngropate si uitate. De
aceia, armele si munitiunea de resboiu, vasele si uneltele Daciloru de pre Column'a
Traiana, nu au nici cea mai mica asemenare cu celle vechiu-etrusce. (197)
Tr11bue sa observamu anso, incheiandu ac(stn co pene nu s va dc-
bendi jalona indicatorii sigure, adico unu intregu de a.llari locale, nu se va pute for-
mula, in totu ce privPsce atributiunea monumenteloru proromane alle Daciei, de cotu
propositiuni provisorii. Le damu si noi cu acestu titlu.
D. Monetlele pre-romane Rflate in Dnci'a
32
Relatiunile commHciale alle Daciei a trebuitu sa necesitedie de timpuriu pentru
regularea Fchimbului unu semnu-de valore ca surrogatu allu monedei, anume bucati
cantarite de auru in forma de inelu, unu mijlocu forte vechiu si obicinuitu de mai
multe popore alle r.nticitatii (198)., Aceste bucati gasita in mare numeru in Unga-
ri'a si Transilvani'a consiHta d'in vergele cu obidnuitu in patru
muchii, pre la mijlocu mai grose, iar la ca.petaie mai subtiri, d'in bucati sucite in
torta cu mpletituri seu crestaturi (fig. 29), d'in suluri de drothn de auru, C(l se taia
dupo trebuintia (fig. 75), in finfl d'in cornuletie (fig. 76-79) si d'in inele insirate in
lantiu (fig. 38).
75. 76. 77. 78.
79.
(197) Gooss, op. cit., XIH, 511-528.
(198) Deja in Biblie se mentioneadia, Moise I, 24 v. 22 : Si dupo ce camilele incetara de bentu
lua omulu acela ua veriga de nasu de auru, grea de jumatate de siclu; si doue braciare pentru
manele ei, grele de diece siclii de auru, - La Romani se constata asemenea : In com6r'a aseloru,
www.cimec.ro
493
Localitatile mai insemnata prin asemenea obiecte suntu calle urmatore :
In Ungari'a : Szarvasz6 (Comitatulu Marmarosiu), unu thPsauru de auru in greu-
tt'te de 9 pfundi; 15 spirala, 646 perle, 86 inPle crestate, cu unu diametru de la
32-33 rnm., 18 mai mici cu 16 mm. diametru, si 2 inele mari; Borsa (Comitatulu
Marmarosiu), mai multe cornuletie si inele de auru; Matoles (Comit. Szathmaru).
vergea de auru. (199)
In Transilvani'a : Cerculu Simleu : Catielulu-romanescu 14 vergele
mici; Vulnoi, patru inele deschise de la 4-5.2 cm. diametru; Siumal, lantin grosu
de auru. Cerculu Deju : Olpretu, de auru 85 galbeni greutate; Gherla, inelu;
Fodor'a, 2 vergele. CPrculu Olusiu: Eskul, lantiu d'in bucati de auru 6.5-12.5 gal-
beni greutate; Varfalau, duplu cornuletiu de auru. Cerculu Brasiovu : Tiufalau,
mai multe bucati de laotiu (6g. 38). Cerculu Muresiu.-Osiorheiu : Langa Osiorheiu
7 vergele de auru; Madarasiulu-de-campie idem; Siomfalau, drothu de auru imple-
ti tu ; Craciunelu idem. Cerculu Odorheiu; Bardotiu (200), 25 mpletituri inelare de
diferite cualitr\ti, intre care si ellectron, (fig. 28, 29; tab. }', Nr. 8). Cerculu Sibiu:
Fundatur'a langa ua vergea de auru; idPm, greutate 1-5 gal-
beni; Sieica-mare, drothu impletitu, 11 galb. greutate ; Agnita, cornuletiu; Bun-
dorfu, impletitura in chipu de torques , 22 galb. greutate ; Apoldulu-mare
1
lantiu
d'in 18-20 inele; vergea de auru. Cerculu Orastia : Gradistiora, lan-
tiu d'in 14 veriga (fig. 40)
1
de form'a cea mai primitiva, 2.931 pfund de moneda.
Cerculu Alba-J uli'a : Partosiu, vergea de auru in forma inelara.
In Banatu : Slatina, lantiu d'in 9 bucati, 28

galbeni greutate (fig. 39); Dalciu,

doue inele de auru bagata unulu intr'altulu, greutate 13.9 gramme de drothu de auru
impletitu; Dosu-Schurvaloj
1
drothu de auru; Birkis hnga Lugosiu, 5 vergelusie
de auru, greutate 245; Ulliciu
1
drothu de auru
1
greutate 4 galbeni. (201)
33
In allu IV socolu anso inaintea erei nostre, deco nu mai inainte, incepu sa. petrun-
dia in Dac'a moneda propriu-di9a, anume d'iu peninsul'a balcanica.
Thasienii de pre costcle sudice alle Thraciei, l'tplotatori ai unoru bogate mine de
auru si de argintu, batura de timpuriu tetradrachme de argintu cu capulu lui Bac-
uuciale de la Taro langa Parma se gasi doue braciari de argintu. Cf. Mommscu, Romische Miin
ztn not'a 42. - Pro monedele cclte se representa asemeni inele. Celle de bronzu serviau numai c.
numeraru (billionu); celle Je argintu suntu forte rari. Vedi Klss, Die Z(/,hl und Schn1uckringgel
der, Pesth 1859, care a cantaritu unu mare numeru clle sia stabilitu ore-cari rapporturi intre
densela.
(199) Pentru alte localitati d'in Ungari'a vedi Gooss, op. cit, XIV, p. 63-64.
(200) Arch. fiir Kunde oesterr. Gcsch., XXIV, 389.-- Sacken, u. Kenner, Catalog. des Miini
ttnd AntikenCabinets, p. 277, :374 seq., 345, Nr. 35.
(201) Gooss, op. cit. XIV, p. 64-67.
www.cimec.ro
494
thus si cu Heracles, cari B(lrvira ruultu timpu dreptu unica moneda curreota Odrysi-
loru, Paeoniloru si Thral!iloru (202), si d'inc6ce do Dunare, Getiloru si Daciloru.
Aflarile in mare cuantitati de tetradrachme llHsica in 'l'ransilvani'a si Uomam'a
DU lasa Vre-ua indoniala despre acen'a,
Asia, s'a gasitu, in Transilvani'a, - nu citamu de catu pre celle mai nsemnate :
b Petrosiani (cerc. Orasti'a), mai multe sute, d'in care 200 se pastreadia in Cabine-
tulu imperialu de antice d'in Vienna (Seidl, zu einer Chronik der archaeo-
Jogischen Fuode, s. aMr. IX voi. Arch. f. oesterr. GL'sch., p. 86), celle-alte impra-
stiandu-se; la Ghdentiu (Gelenze, cerc. llrasiovu) iotr'na ola 200 esemplare; b
Casholtiu (cerc. Sibiu) pesto 100; la Nocrigu (Lcschkirch, cerc. Sibiu) ua tetra-
drachma de la Thasos cu unu de auru, ua tetradrachma a lui Alessandru-
cellu-mure si ua drachma de la Dyrrhachion; Sin-Martinulu Homorodului (Homrod
Sz.-Mrton, cerc. Odorheiu), ua tetradrachma thasica cu mare suma de moneda alle
familieloru romane ; Pianulu-de susu, eate-va t tradraclune thasice cu 26 drachme
d'in Apolloni'a si 23 d'in Dyrrhachion. Cdle thasice au pre ua parte capulu lui llac-
chus incoronatu cu la uri ; iar pre cea-alt a : HPAKAE Hercule
golu, standu, cu drepta nzemata pre maciucH, la stang'a, pe lea de leu; alaturoa mo-
nogram'a AM. Josu (Sddl op. cit. p. 85); Sovatu cerc. Deju), 10 teLra-
drachme thasice cu doue d'in primulu districtu allu Macedoniei : MAKEdON QN
IIPOTQN (Arch. f. oesterr. Gesch. XXXIII, 122); Tisa (cerc. Orastia) 50 tetra-
drachme tb;sicf', 2 monedo barbare de argintu, 19 drachms d'in Apolloni'a, 37 d'in
Dyrrhachion, 837 moneda alle famil!eloru romane, si 11 denad imperiali.
In Romani'a: lang1\ Bucuresci pre mosi'a Poi)escii 20 tetradrachme thasice, unele
cu legenda distincta: (Tromp. Carpat. Nr. 696);
la Giurgiu mai multe esemplare (idem); la TurnuSeverinn, mai multe monete alle
regiloru Thraciei si Macedoniei, si ua mare catatime de monete alle Pontului si alle
orasieloru d'in Asi'a-mica gasi te de d. Gr. Miculesc: in 1866 la sapatur'a unui putiu
(Bolliacu, Escursiune archeologica d'in annulu 1869, p. 52).
34
Cu tetradrachmele insulei Thasos in Daci'a monrdele regiloru macedoni,
staterii de auru ai lui Philipu II, Alessandru cellu mare si Lysimachus. Frumose e-
semplare d'in monedele acostor'a si alle lui Seleucus l s'a afl.atu: la Kis-Jcno (Comit.
Aradu). ua data cu imitatiuni barbare du_po alle lui Philippu II (Arnelh, Gold-und
Silbermon. p. 8). D'in monedrle fui Alesandru: la Ungurei G(rgers-
dorf) tetradrachme; la Guterit i'a, sta tere de auru; Protea-marf', idem ; Petrosie-
nii, tetredrachme, in Transilvani'a, iar in Romani'a, la Giurgiu, mai multe sute d'in
(202) Regele Peoniei Audoleon, cum si Seutbes III incepura deja a bate moned'a loru proprie.
Cf. Rckhel doctr. num. n. II. 60; Il, 55.
www.cimec.ro
495
care 250 venira in man'a d lui Bolliacu si suntu in maro parte de ua perfecta con-
servare (Tromp. Carp. Nr. 600).
Fora comparatiuue cu multu mai abundante suutu in Daci'a moneJele de auru alle
lui Lysimachu. Deja Wolfgang (Rspublica Romana comment. ed. Francof. p.
927) vorbesce despre aflarea in timpulu seu, pre langa riulu Strellu, a 40,000 de ly-
simaci (Koleseri Auraria p. 28 edit. nova, Arneth, Gold-und Silbermon. p. 7); alte
mai multe mii se desgropara intre 1800-1806 la Culmea Aniesiului langa Muncel
(Gradistea-noua; Arneth, op. cit. p. 89). Unele au pe ua parte : capulu cu coifu allu
Minervei, prin reversu : llA.IAEQ. Afl:.IMAXOr; victori'a standu, in drept'a ua
cununa de lauri; in stang'a, tridentu ; in mijlocu unu capu de leu. Greutate obici-
nuita 3 galbeni; pre altele, capulu lui Lysimachos cu diadema si unu cornu de ber-
bece ; Minerv'a standu, in drept'a ua mica victorie; in stang'a rezema ta pre unu
scutu, na lance; diverse monograme (M. I. Ackner, Dacien in den antiken Miinzen,
in Mittheilungen der k. k. Central-Commission zur Erforschung und Erhlltung der
Baudenkmale, t. 1 si VII); altele in fine porta legend'a: seu
capuluJui Ap'lllo, unu leu; pre reversu: Hercule fora barba, victoria, unu capu de
leu.
Moneda d'in timpulu stapenirii diadochiloru se gasescu mai cu sema in sudulu Ar-
delului : la Rehau (Reh6, cerc. Sibiu) doue moneda de bronzu ptolemaice, cu capulu .
lui Ammon (Ptolemeus basileos si vulturu pre trasnetu) (Th. Mommsen, Geschichte
des romischen Miinzwesens , llerlin 1860 p. 694) ; la doue mouede de
bronzu de la Erythrea in loni'a (Transilvani'a, periodische Zeitschrift, Hermanst.
1833, t. II 249; Mittheil. der Centr. Comis. 1856, p. 85; Archiv f. oesterr. Gesch.
XXIV, 401); la Seleusiulu-micu (cerc. Sibiu) si Boiu-mare (Nagy-Bun, cerc. DPju)
tetradrachme de la Amphipolis macedonica.
3!)
Numer6se suntu si drachmfle de la Apollonia (AvelonP) si Dyrrhachion (Duraz.zo)
in lllyri'a.
Vomu cit aflarile mai nsemnate.
In Transilvani'a : Gura-vaii langa Baia-Crisiului, peste 70 drachme de la Apol-
lonia (aproximativu d'in timpulu resboiului illyricu 168 a. 1. Chr.) cu ua vaca si vi-
tielulu sug?mdu pre ua parte, pre rl'versu doua stele lungaretie in interiorulu unui
patra tu, iaru inscriptiunea greca pre am bale lui contine numele orasiului si alle
magistratiloru sei. (Seidl, Beitrage zu ein. Chronik, s. ab. VI voi. Arch. f. oesterr.
Gesch., pag. 34.- Idem v. XV, 321) f Pianulu-de-susu, 25 drachme d'in Apoloni'a,
23 d'in Dyrrhachion (Seidl, op. cit., p. 84-85); Sebesiulu-de-susu (cerc. Sibiu)
peste 470 bucati d'in Dyrrhachion (Seidl, op. cit, p. 85); (cerc. C!usiu} 11
ctenari de argintu idem (Seidl, l. c.); Somesiulu-caldu, 318 drachme idem, si 120
denari ai familieloru romne anteriori annului 50 a. 1. Chr. (Catalog dea Wien. k.
Antikenkab, p. 337, 69-71, si Arch. f. K. oosterr. Gesch., XXIV 377-383); No-
www.cimec.ro
krigu, ua drachma d'in Dyrrba,hion; Rehau, mai multe idem; Ocna (cerc. Sibiu)
idem; Sighisiora, idem; Tissa, 19 drachme d'in Apolloni'a, 37 d'in Dyrrhachion.
In Banatu : Potok, 20 monede grecesci, d'in care mai bine consermte : 4 d'in
Azolloni'a, 3 d'in Dyrrhachiou.
alle altoru cetati d'in Illy1i'a si d'in insulele selle, s'a gasitu la Cisnedia
(Heltau, cerc. Sibiu) 498 bucati de bronzu d'in Corkyra in Il varietati, 2 bucati d'.n
insul'a Pharus (Lesina) si 2 d'in Panormu3 in Sicilia (Archiv fiir Siebenb. Landesk.
n. f. IV, 1 p. 19 sE:q); la Zengg, esemplare d'in d'io Amphipolis si d'in
Egyt.tu (Arch. filr K. OE'sterr. Ges h. XXXIIJ, 124); la Potocu, esemplaru d'in Sko-
dra (bronzu, capu incoronatu cu lauru ; rev(rsu : corabie si pesce.
ll:KOAPEIN!JN ?] si d'in Issl (capulu :Minervei; reversu, tiapu, inainte-i ua pasere.
la Kilvna (Kirva, cerc. s:mleu) moneda de argintu cl'in Valentia Hipponium in
Calabria (aversu: capu Ven'lrii; reversu: duplu cornu allu abundantii); in Comi-
tatulu Aradului : moneda alle tr"bului epiroticu M:olosii (Archeol. Kozl. III 173);
in Romani' a, la Galati 15 de ai Cizicului (Tromp. Cupat, N r. 696 d'in 1869).
In Tu1nsilvani'a se afla adesea si denari romani d'in timpulu upub1icei, ba chiaru
c..i mai rari nummi incusi si denari consolari cu dioscuri si biga. Fora a nota aci
. sutele de localitati in cari s'au gasitu isolatu asemeni denari, ne marginimu cu calle
mai insemnata : Mar6da (Comitatulu Aradu) 10 denari anteriori lui Iuliu Cesaru;
Frua (care. Sibiu), 563 bucati de la anii 217-49 a. J. Chr.; d'in acestea 9 esem-
rlartl denari consolari d'in annu!u 217 a. Chr., in greutate de 4.07 -3.50 gramme;
550 ai 87 da familii cu 151 spccit', si in fine 4 nummi incusi; Apoldu-marE>,
500 denari, 38 bt:cati anteriori an. 154 a. I Chr., 246 d'in period'a, pene la a. 81
a. T. Chr., 97 bncati anteriore anului 50 si 61 bucati pene la anulu 45 a. I. Chr., 12
denari d'in anulu 38 a. Chr., (Archiv fUr oest. Gtsch. XXIX, 311-310); Cerbel
(cerc. Orastia) intr'unu urciorasiu de b:onzu, pe langa alte obiecte de argintu, 491
deuari nu posteriori lui Iuliu Cesaru (ErdtHyi mrzeum 187 4, 8); Boiu-mare, denari
ai familieloru romane; Ibidorf (cerc. Sibiu) peste 4.0 consolari si familiari (Archiv
f. Sieb. Landesk. n. f. II 442); Ungureii, ua cantitate enorma, cua caciula plina de
denari familiari si consolari; Sepsi-sin-Giorzu (ce:c. presta 50 bucati, u-
nele d'in timpulu lui Augustu si (A.r(h. f. K. oesterr. Gesch. XXIX, 330);
G muHe moneda consulare ; Somesiulu caldu, 127 bucati, d'in cari 9 de-
nari consulari cu dioscuri si 1'1 denart familiari, nnulu d'in an. 201 ; 44 antt'riori an.
121; 62 intre 121-69 a. I. Chr. (Arch. f. Grsch. XXIV, 377), Kilvara, 132
bucati; Crisiu (cerc. Sibiu) mai multe bucati in Colloctiunea d'in Se-
ghisivra; Sn-Martinulu Homorodului, 14 bucati intre 89-7!) ante I. Chr. (Gooss,
op, cit., XIII p. 235-a36), ua. bucata d'in anulu 47 a. I. Chr.; Gradistea, in vallra
Aniesi 500 bucati, intre care 148 familiari, 15 ai lui Iuliu Cfsar, 10 ai lui Augustu,
2 ai lui Antonius si Lepidus, 4 ai lui Grrmanicns, 3 ai lui Agrippa, 2 ai lui 'l'iberius,
2 ai Agrippinei, 16 ai lui Caligula, 4 ai lui Claudius, 69 ai lui Titus, 119 Domiti-
anu, 15 Nerva, 2 Trajlnu fora titlu de Dacicus, deci auteriore resboieloru cu DJcii
www.cimec.ro
4!17
(Mitth. der Centr. Commiss. 1856, 99) ; Rehau mai multe bucati (Arch. f. Sieb.
Landesk. IV, 32, 33) ; (cerc. Sibiu) idem; Sighisiora idom; Siausia. (Soospa-
tak, cerc. Alba.Julia) 84 bucati; Slimnicu (cerc. Sibin, mai multe; Tissa, U3 moneds
familiare si 11 denari imperiali (Arch. f. Sieb. L<mdesk. n. f. XI 467) ; Muresiu-0-
siorheiu, denari romani d'in 189, 120 si 85 a. I. Chr. (Arch. fur Sieb. Landesk. n. f.
IT, 442); Passulu Vulcanu : 4 7 familiari, 2 Augustu, 1 Tiberiu, 1 Germanicu, 2
Galba, 1 Otho, 3 Vitelliul", 29 Vespasianu, 8 Titus, una Julia soci'a lui Titus si 5
Domitianu (Mitth. Centr. Com. 1856, 153; Arch. fiir o. XV 325; XXIV,
386); Tiboda (cerc. Odorheiu) 16 denari d'in timpulu si 186 ai triumvi-
riloru (Momms!'n op cit., p. 771); Sf. Anduiu (Szent-Andrs) in Comitatulu Te-
mesiu, 75 bucati; Jidovinu (Banatu) 111 bucati (Arch. Koz. VII, 146 seq.)
Mai circulau in Daci'a :
1. Tetradrachmele primei Macedonii, batute cu argintu d'in ruinele de la Amphi-
polis, in scurtulu periodu d11la 158-146 a. T. Chr., si d'in cari s'au gasitu in mai
multe parti alle Transilvaniei, cum de escruplu : la Ocniti'a (Sz. Akna, cerc. Bistri-
ti'a) tetradrachma, capulu Dianei cu sageta si tolba, pre scutulu macedonicu; raversu:
intre ua corona de stf'jaru ua maciuca, la drcpt'a la stang'a IlPQTln:
(Arch. f. ii. Gesch. XXIV, 3!H); idm (Mitth. der Centr. Comm. 1858,
335); Rhau; Sovatu (cerc. doua esemplarP, si Boiulu-mare (cerc. OJorheiu)
mai multe.
2. Monedele de auru, gre11tata intre 8.54 si 8.21 gtamme; aversu : unu consulu
intre doui lectori, in segmentu : Kol:QN; in campu BR(utus); reversu : aquila
standu pe unu sceptru, in ghiar'a d'in drepta, ua corona, batute de principelfl thracu
Cozon, partisanulu repu blicaniloru d'in Rom'a, dupo modelulu philippiloru de auru,
in annulu 42 a. Chr., pucinu inainte de batali'a de la Philippi (Arneth, Synopsis nu-
morum graecorum (Vindob. 1837 p. 16) et romanorum (Vindob. 1842 p. 32). Elle
s\ u conservatu mai alesu in Transilvani'a si Banatu, la Muscelu-Gradistea dandu-se
peste mai multe mii, d'in cari ua mie au fostu topite de monetari'a d'in Alha-Juli'a
(Archiv. fiir Si b. L'lndesk. n. f. I, 2 p. 20; Arneth, op. cit. p. 89; Bulletino dell'
Jnstituto di Corrispoudenza archeologica, 1848 p. 33 srq. ; Eder, Antiquar. Erorte-
rungen neulich in Siebenbiirgen gefundner Gold-miiozen in den Ruinen des Muncse-
ler Gtbirges in Schedius Zeitschrift, v. IV.- Xav. Hene, Dia Ruinen am Muncseler
Gebirge in Gredistje 1803). Esemplare s'a mai gasitu la Nocrigu, Frua (Neigebauer,
Dacien aus dan U aberresten des klassischen Alterthums, 254) , Gradifitea (Varhely)
[Neigebauer, op. cit. 39, 123], Visldia (in Banatu, Arl'h. f. oesterr. Gesch. XXXIII,
p. 111) C'tc.
36
D'in a6arile pene aci indicate vedemu mai 1 ) : co a fostu ua perioda in Daci'a in
care monedele macedonice si thasice erau singurele monete currente; si co asta pe-
rioda incependu cu multu mai inainte de impartirea Macedoniei, a continuatu si
www.cimec.ro
498
lupo dens'a; 2) De la anulu 158 a. Chr., elle vinu in concurentia cu tetradrach-
mele confederatiunei amphipolitaaice; 3o) Cotre finele secolului III-lea a. Chr., mo-
nedele macedonice se amesteca cu calle d'in Apollonia si Dyrrhachion, cari prin nu-
merulu loru cellu mare marturescu despre stl'insele relatiuni commerciale cu calle
doua orasie; 4) Cu timpulu aceste rnonede se amesteca cu denarii familieloru ro-
mane veniti pre callea de la Apollooi'a si Kastolaciu, pene ce in fine denarii doben-
descu superioritatea. Apoi incepu denarii imperiali sa apara, cei familiari e!!indu d'in
circulatiune ua data eu prefacerea Daciei in provincie romana. Anso si dupo cucerire
denarii familiari se adunau si se lindeu dupo greutate, -- fiindu mai buni de cotu
denarii cei redusi de cotre N erone - , precum se constata prin afiarea de la Tiboda
langa Odorheiu, unde s'a datu peste doue ulcele ingropata alaturea, intr'un'a fiindu
534 1enari de la Vespasianu pene la 1\Iarcu-Ameliu (167 dupo Chr.), in ct>a-alta 16
denari ai republicei, si 186 ai triumviriloru (Mommsen op. cit. p. 771; Gooss, op.
cit. XIV, 75-76).
37
Ua alta grupa de moneda ce se intempina in Daci'a consista d'in imitatiuni dupo
tetradrachm9le de argintu alle lui Philippu II (359-336 a. 1. Chr.) regele Macedo-
niei, a caroru typu amintesee victoriile acestuia in jocurile olympice, avcndu pre a-
versu capulu lui Jupiter laureatu si cu barba, iar pre reversu, unu calaretiu tincndu
palm'a victoriei, cu numele <PIArnnor.
Imitatiunile difera intre densele sub rapportulu greutatii, allu stylului si allu ese-
cutiunei, unele fiindu mai grose, altele mai subtiri, mai largi si cate-ua-data scobite,
greutatea variandu intre 9-17.5 gramme ; unele apropiandu-se de frnmosulu typu
grecescu, ce le-a servitu de modelu, altele d'in contra, destainuindu ua arta ajunsa
la ultim'a trepta a degenerarii si a barbariei. Aceste diferentia se esplica prin dife-
renti'a timpului in care au fostu batute. Celle ce imiteadia mai multu ruodelulu gre-
CI}scu, si reproducu cu fedilitate inscriptiunea greca '<PIAIIIIIOr (tab. H Nr. 10), seu
cellu pucinu primele littere alle numelui, paru a fi fostu batute intre 359-336 a. 1.
Chr., adeca in timpulu domniei lui Philippu II; celle posteriore, printr'ua alterati-
une succesiva, incepu sa fie d'in ce in ce mai barbare (203), mai alesu in reproduce-
rea calaretiului pre reversu, si a inscriptiunei devenita cu totulu neciteatia , ceia-ce
probeadia mai anteiu co imitatorii nu cunnosceu litterile grecesci, luandu-le ehiaru
dreptu ornamente, si co ei tineu a reproduce numai pentru ochii poporului barbaru
si ignorantu, typulu pre care acesta se obicinuise a-lu vede mai adesea representatu
pre moneda ; si allu douilea, co ei pu aveu.dreptu modelu originalulu chiaru, ci nisce
rele Clpie, imitate d'in ce in ce mai reu.
(203) Gooss, op. cit., XIV, p. 77 combate cu dreptu cuventu opiniunea lui Pichler, dupo care
bucatile celle grosolane aru fi mai vechi, iar ceHe mai bune, a ru fi mai noui, ca productiuni progre-
sive alle unei epoce tardie, observanrlu co pre bucatile mai bune ne intempina littere grecesci, iar
pre celle mai rele, littere latinesci, ceea-ce in dunarene aru fi trebuitu sa fie d'in contra.
www.cimec.ro

Esemplare de atari bubare imitatiuni s'a in Transilvani'a la : Drfdat11
(cerc. Bistriti'a) ; Stoiana (Eszteny, cerc. Clusiu); 22 bucati (Seidl, op. cit. J, 27);
Firtusiu (cerc [NeigebauP.r op. cit., 257; Mittheil. der Centr. Commiss. 1858,
25!1); Cerbsl (cerc. Orastia); Cicu-sn-Giorzu (cerc. Odorheiu) II, 3!));
(cerc. nistriti'a); 34 bucati : aversu, capulu lui Jupiter, revE>rsu calllu, ua data cu
ua moneda a imparatului Hadrianu (Seidl, op. cit. 1, 27); Uegi'inu (cerc. Bi::.triti'll);
copi'a unei tetradrarhme a lui l'hilippu, pe care se citesce anco numele seu ;
(Arch. f. Sieb. Landesk. n. f. X[, 462); Sighisior'a (idem V, 3!)1); (Ri-
omfalva, cerc. Sibiu) 20 bucati bine si batute, aversu : capulu lui Jupiter
incoronatu cu !auri despre drept'a; reversu : calaretiu despro stang'a, in mana ti-
n(mdu ua ramura, sub callu ua corona; inscriptia retrograda : VII IIIA lei>; Lekinth
(Lchnitz cerc. Bistriti'a); Siplacu (Szeplac, cerct.lu Deju) 112 bucati (Mommsen op.
cit. 6!)7) si Petrosianii (cerc. Orastia), peste 200 bucati descoperite in 1867, ua data
cu tetradrachme autentice alle lui Alessandru cellu mare. Imitati unile de la Petrosiani
suntu de argintu forte bunu, desemnulu siguru, claru si resaritu, iar conservatiunea
inegala, pre unrle citindu-se inscriptiunea intrega, pre altele abia cat-va litGre, pre
candu la celle mai multe se vedu numai trasuri si puncte. T6te au fostu taiete cu
unu instrumentu (tab. H, Nr. 9) anco d'in anticitate, iar nu la loru in
1867, cum presuppune d. Bielz (Arch. des VerPins f. Siebenb. Landesk. n. f. XI 467),
de ore ce taietur'a. este patinata, avcndu aceiasi culore ca feciele monedei.
operatiune avusese de scopu p6te sa probedie calitatea argintului acelloru monPde,
seu sa indice esirea loru d'in circulatiune (Gooss, op. cit., XIH, 245; XIV 78).
In Banatu s'a la 1840 (nu se indica Joculu) 40 bncati (Seidl, Chronik 23);
in Ungari'a la Kis-J ani) (Comitatulu A radu) (Arneth op. cit. p. 8), 1\Iuncaciu, 31 bu-
cati; Kovaszo si Bacsa, Lapujto 79 bucati ua data cu altde mai mici (Tab. H. fig.
11 si 15) etc. (Vadi alte localitati d'in Ungaria la Gooss, op. cit. XIV p. 77 -78);
iar in Romani'a : pre malulu stangu allu Oltului, la Slatin'a, 500-600 bucati, imi-
tatiuni fora arta dupo statAri macedoniei, avendu pre reversn unu calaretiu si ua
stea; la Filiasiu, pre ua valle ce se rhiama Racarelulu, ua in are suma de tetradrachme
dacice d'in calle mai primitive (Tromp. Carpat,, Nr. 696; escursiune archeologica
d'in 1869 p. 41) si in alte localilati, d'in cari d. Bolliacu 'si a alcatuitu ua frumosa
si collectiune (Daco-romane, tabella litografiata. - Trompetta Carpatiloru
Nr. !)3!) cu plansia). Pre tab, H, Nr. 10 amu reprodusu unu esemplaru d'in acesta
collectiune (Tr. Carp. Nr. !)39 fig. 48); ua tetradrachma de argintu, imitatiune
nu pre deplinu reusita dupo tetradrachmele lui Philippu II. Pe aversu se vede capulu
lui Jupiter, pre reversu: calaretiulu cu palm'a victoriei; legend'a anco citea tia; sub
callu unu semnu ce se i ordinaru dreptu ferl.f de lance (comp. si tab. H, Nr. 14).
Se constata in Dacia si a; te varietati de hnitatiuni alle aceleiasi tetradrachme
rhilippiee, d'in ua epoca mai tardia. Elle de si se tinu prin greutatea de 10-14.3
gramme anco de originalu, anso in stylu se departeadia cu totulu. Aci vedemu pre
aversu capulu lui ,J upitar impodobitu cu 2 peM la 5 corone Je perle, cu capelur'a
www.cimec.ro
!>00
mai ingrijita, anso foro barba, una ori representatu chiaru in faci a; iaru pre reversu
unu calaretiu fora dibacie lucratu (vadi de esemplu tab. H, Nr. 16), seu numai cal-
lulu singuru (Tr. Carpat., Nr. 939 tig. 38); aci capulu lui devine bucalatu si
disformu (tab. 1, Nr. 6,4, 3), iar pre reversu, d'asupr'a, desubtulu seu alaturea cal-
lului ori calaretiului, mici symboluri accessorii : rota cu mai multe spitie , seu ua
spirala, triquetrum, unu punctu, ua trasura, unu discu, unu ciocanu, unu balauru
(tab. 1, fig. 16 ; tab. H, Nr. 18), na stelutia (tab. 1, Nr. 5), ua craca de pomu
(tab. 1, "Nr. 4) si alte semne (tab. H, Nr. 14,8). Monedele ce au pre aversu seu
reversu monograme latinesci (tab. H, Nr. 4: rJ; Gooss, op. cit., XIII, tab.
XIV fig. 4: pre ua parte ATF; pre cea-alta: MAC), fura batute probabilu
sub intlueti'a denarului d'io timpulu anterioru anului 154, de 6re-ce se
scie co pene atunci in Rom'a nu apare pre moneda vre-unu nume intregu, ci numai
simple monogramme (Gooss, op. cit. XIV, 79).
Moned'a de pre tab. 1, Nr. 7 s'a afl.atu cu alte ua suta bucati in Banatu, avendu
tote pre aversu unu capu spre drept' a, cu nasulu multu resaritu si ascutitu, iar pre re-
versu unu calaretiu cu coifu, si callulu cu botu de pelicanu; greutatea este 14. 3 gramme.
Esemplare identice vedi la. loachill! Lelewel, Etudes nt4mismatiques; type gaulois ou
celtique, Bruxelles 1841, pl. III, Nr. 16, si la d. Bolliacu Tromp. Oarpat., Nr. 939
fig. Nr. 51.- De acesta specie de moneda se apropie cea de pe tab. 1, fig. 5, cu deo-
sebire ce aci avemu doue capete in locu de unulu, reversulu anso fiindu aprope ace-
lasiu (Altu esemplaru identicu vedi la Frohner, La Colonne Trajane, ed. Rothschild,
introductiou, p. VIII).
In Daci'a se gasescu si imitatiuni dupo staterH, tetradrachmele si drachmele lui
Alesandru-cellu-ma.re (204), alle lui Philippu III Arrhideu cu capulu lui Apollon iru-
barbu si figur'a calaretiului, care au fostu batute pene la 317 ante Chr. (205), allo
lui Cassander, Philippu IV, Demetrius II (206), in fine dupo tetradrachmele de la
Neumann, 1ei nummatiae etc. Budac 1801 , p. 39; Stcphan Zamoslus .Analccta lapi-
dum pop. et 1eg. num. vet. par. J, p. 150; Schonwiesner, Notitia Rungaricae vetc1um et nonnul-
larum in Dacia antiquitatum, Patavii 15!18 cap. XI, vorbesce de sicse imitatiuni dupo moncdele
de auru alle lui Alesandru-cellu-Mare.
(205) D-lu C. Bolliacn posseda in collcctiunea d-sell.J, intre alte bucati, siese rnonede de auru ga-
sita in Daci'a, cinci d'in elle fiindu imitati uni. S'au publica tu in Tromp. Carpat., Nr. 939 fig .. 31-35.
Nr. 34 porta pe aversu unu capu teneru spre drept'a, cu perulu buclatu, de siguru capulu lui Apol
Ion; pro rcvcrsu IIJnl'; ca typu, ua biga spre drcpt'a condusa de unu au riga, cu peru mare, in
mana cu unu stimulus; urechile cailoru suntu forte lungi, semenandu mai multn a corne. Nr. 33
(=tab. 1 Nr. 13); avarsu, capulu lui Appollon, peru carliontiatu; reversulu apr6pe ca cellu pre-
cedentu; sub calln anso ua lira. Nr. 00, capu tencru imberbu, cu ua globula pre obrazu : Apolion
pote ta tun tu; reversu, unu sgriptioru. Nr. 31 (=tab. 1, Nr. 10), figura cu doue capete incongiurate
cu perle, de siguru ua copie a effigiei lui Janus de pre moncllcle Carupaniene. Cf. Hucher, l'Art
gaulois II, p. G9 Nr. 99.- Nr. 35, pe a versa capu imberbu sprt! stang'a; revorsn, calaretiu. Vedi
si tab. H Nr. 13 (= 'fr. Carpat., Nr 939 fig. 45) . .Alte imita tiu ni do monede gasite in Daci'a vedi
pe tab. 1, Nr. 1, la d. Bolliacu l. c., si la d. Fruhuer, op. cit., introduction p. Viii.
(206) .Arch. fur Siebenb. Landesk., u. f. XI, 46G.
www.cimec.ro
501
Rodos (207) monedele massaliote (208), tetradrachmele amphipolitanice, si denari
romani. (209)
38
Este acum cestiunea de a vede deco aceste diferite imitatiuni suntu de atribuitu
locuitoriloru D11ciei, anume Getiloru si Daciloru, seu suntu venite d'in afar&. ca si o-
rJginalele ce le-au servitu dreptu modelu, si in acestu casu, de unde anume.
D-lu Odobescu crede co, in acelle imitatiuni cdupo t6ta probabilitatea, noi posse-
cdemu monet' a Getiloru, si prin acest'a cunnoscemu, dupo typurile ce suntu imprimate
cpre acei bani, gradulu in care ajunsese la donsii cultur'a arteloru plastice:. (210).
D-lu Cesar Bolliacu sustiue aceiasi parere, si co nu'si pote esplic intr'11ltu
chipu ai!emenarile dintre imitatiunile aflate in Daci'a cu calle d'in tierrile locuite de
ras'a cdta, ajunge la conclusiunea - pe care am incercatu s'o combatemu mai susu
(partea II, cap. VIII, 4), co: celementulu celtu, in diferite nuantie alle lui,
in Daci'a si compunea fondulu typului dacu; celto-grecii, Getii, imi tau mai bine
eseu mai reu typulu si caracterele grece; iara. celto-iberianii, Dacii de susu, imitau
era typulu si caracterile latine, neperdiendu nici-unii nici altii symbolurile celte
primitive, commune si unor'a si altor'a, mai multu anso Daciloru de susu.:. (211)
Contra acestei opiniuni s'aru obiecta: mai 1-iu) co baterea monedei de cotre
Geti aru la densii esistenti'a unui gradu inaltu, - nlativu vorbindu -, de
civilisatiune, deja in timpulu lui Philippu II (359 a. l. Chr.), aru co ei cun-
nosceu minele, separatiunea chimica a argintului de celle alte metale, cum si artea,
adesea forte inaintata, de a sap unu tipa.rn, ceea-ce nu concorda pre deplinu cu celle
ce ne-a lasa tu asupra-le isvorele scrise alle an ticitatii; 2) co analys'a chimica a
acestoru monede nu indica provf'nienti'a. locale a metaleloru d'in cari suntu elle fa-
bricate, pre candu este naturalu a presuppune co D.tcii si Gdii, bat?mdu monede, ar
fi utilisatu metalulu ce le sta la indemana, si 3") co esemplare d'in aceste imitatiuni
nu se numai in Daci'a, ci cu multu in m11.i mari cuantitati, elle s'a aflatu
(207) Tromp. Carpat. Nr. 939. fig. 59, av. Apollo in facia; reversu, calaretiu.
(208) Idem, lig. 40, imitatiunc dupo moncdelc l\Iarsiliei d'iu a 5-a, 6-a si 7-a perioda. Pc tab. I,
fig. 14 se reprcscnta ua drachma do argintu a Marsiliei (collcetiunca Bolliacu); pe avcrsu se ci-
teaca :

.\lll'flt\
pre rcversu, capulu Dianei. Vecli alte escmplarc identice la llucher, l'Art. gaulois, II p 116. -
De la Sanssogc, Numismatique Ern. Gcogmphie historiq_ue et admi
nistrative de la Gaule Romaine, Paris 1878 p. 161-162.
(209) Asia de esemplu la Heghinu, cerc Bistriti'a, imitatiunea unui denaru familiaru; avcrsu :
capulu Romei X ANNI T(iti) F(ilio) T(iti; N(epoti) [PRO]CO[n]S( nle), reversu : iutr'ua corona de
perle doue figuri dantiucscu cu braciele ridicate. Gooss, op. cit., XIII, 248.
(210) Columna lui Traianu, an. Y, Nr. 4, 1874 p. 81.
(211) Tromp. C1trpat., Nr. 939.
www.cimec.ro
502
si in tierrile vecine, in Moesii, Pannoni'a, pre totu Jungulu tiHmuriloru dunarene,
cbiaru si in Galh'a, ceea-ce a1u presuppune niste relatiuni comm:rcialo forte desvol-
tatP, universale chiaru
1
alle Daciloru cu celle-alte popore.
Atunei isi face locu ua a dou'a opiniune, rl\fe ni se pare cu multu mai acceptabi!P,
pentru cuvintele ce vomu arretta indata, co anume Celtiloru se datoreadia mai tote
acelle moneda imitate dupo staterii si drachmele macedonene, ce se gasacu prin Daci'a
Se scie co Coltii, care in timpulu lui 8ecolului l V) occup. vallea
superiora si medie a Dunarii pene la Portile de fern, se iut.insera m!d anteiu di>spre
partea Greciei intralldu in relatitme de commt'rciu cu .1.\'Iacedonii, a caroru moneda ,
tetradrachm'a thasica, nu numai o inttodust'ra la densii
1
imiton'-o, Mra anco d'in
monEdele altoru orasie grecesci nu imitara de catu pre alle celloru care bateu moneda
dupo titlulu macedonenu. Mai cu sema philippii se respandira mai in tota Enrop'a,
si de ac11ia 'i gasimu in originalu seu imitatiuui dupo dcnsii, unde eom-
merciulu grecu s'a intinsu prin mijlocirea (212). N11 o do mirare dera de
a-i afla si in Daci'a
1
ca si in Ungari'a (213), SLyri'a (214), Dohcmi'tt, E:vLti'a
1
Fran-
ci'a. Ce o mai multu, micele symboluri accessorii ce se obsrrva pre campulu revcr-
sulni imitatiuniloru de la Dunare; se recunnoscu t6te pre dif,ritd\l monede batut.e
mai in urma de cot re diversele populati uni alle Galliei proprin-dise (215), fi-care
popnlatiune avendu emblem'a sca particuiara care o caracterisa facia de c, lle-alte.
Asia, de esemplu, rot'a de pre moned'a tab. H, fig. 4 so scie co era emblem'a Redo-
niloru (de la rhda = caru Galliloru); spiculu de grau
1
allu Edu(niloru (breton ed =
gran), tr<'i ('isici
1
a Tricassiloru ( = tri si Kaz) etc. - Monedde gasita in Daci'a si
publicate de d. Bolliacu (Tr. Carpat, Nr. 939
1
fig. 31 [216], 02, 33 [217], 34,
si 45 de auru, precum si fig. 36
1
S 7, 38 si 39 de argintu
1
sun tu intogmhi cu celle
batute in miadia-di a Galliei. Tab. 1, Nr. 10 sa asemana. forte cu fig. Nr. 95 d'in
Diction. anheol. de la Gaule (vedi si E. Hueher
1
l'Art Gaulois
1
.ou les Gaulois d'a-
pres Ieurs medailles, Paris, p. 100), callulu de pre reversu aveudu d'asupra aeelasin
"rnamentu, numai co, in locu de roseta, se afla in facia-i unu arbore. Aceiasi mo-
neda se ase mena in totulu si cu cea d'in Galli'a publicata de d. Huch11r, l' Art Gau-
lois1 deuxieme partie, Paris 1873, p. 69 N r. 99, pre aversu a\ tmdu doue capete in-
congiurate de perle, - copi'a nc-gresitu a fffigiei lui J anus de pe monedt le campa-
niene imitate de celti; pre reversu, unu callu, "sub piciorele caruia se vede unu astru
cu 8 radie, d'asuprai unu sem nu indist!nctu, si inointE:-i unu spicu de g; au.- Tab.
1
1
fig. 13 amintfsce momd'a Nr. 282 d'in Diction. arrheol. de la Ganl, cum 8i mo-
(212) Fr. v. Pulszky, Monuments de la domination cellique en Ilongrie, p. 11.
(213) Despre aflarile d'in Ungari'a vedi Gooss, op. cit., XI\", p. 77 si 80.
(214) IJcm, op. cit XIV. p. 80.
(215) F. de S:1ulcy, Rctur arclteologique 1866.- l1lem, Academic des InseriJJl. 1868, voi. IV
1
noua serie p. 427-431.
(2161 Tab. 1. Nr. 10.
(217) Tab. I, Nr 13.
www.cimec.ro
503
ned'a de auru a Aulerciloru Diablinti (Celti) ap. Hucher, op. cit. p. 12, presentandu
typulu lui Apollonu macedonicu, si pe reversu, sub callulu androcephalu, unu geniu
fora aripi, de desubu ua 1oseta (218) incongiurata de perit'. R(;versulu de pre meda-
li'a d'io Daci'a tab. I, Nr. 1 (ap. Bolliacu Tr. Carp. Nr. 939 fig. 49; unu altu esem-
la Frohner, op. cit.), amiotesce reversulu unei medalii oolte (Nr. 34 d'in Dic-
tioon. archeol. de la Gaule, unu omu in piciore iocongiuratu de perle). Imitatiunile
drachmeloru de argintu alle Massaliei gasita in Daci'a (Tr. Carp. Nr. 939, fig. 40),
ca si a denariloru romani (219) si a philippiloru cu monograme latine batuti sub in-
fl.uenti'a monedei romane, nu potu fi atribuite de cotu Celtiloru. Arborele de pre tab.
1, Nr. 4 se gasesce adesea rre monedele capiloru celti confederati (vedi Hucher, op.
cit., II p. 51); tab. J, Nr. 7 figureadia intogmai la Lelewel op. cit.. Nr. 16, iar tab.
1, Nr. 12 idem la Nr. 15.
Pre langa aceste comparatiuni, caro s'ar pute immulti (vedi alte comparatiuni in-
tre mooedele Galliloru Pa.nnoniei cu alle celloru d'in Gallia, la Hucher, op. cit. p. 24
seq.), trebue sa amintimu co imitatiunile mooedeloru macedone se gasescu adesea la
Ull_II locu cu monedele proprii alle triburiloru celte Boi (220) si Panooni (221) cum
de es. la Lapojto (Comit. Neograd), unde ua data cu 79 bucati imitate dupo calle
(218) Roseta vedi si pre Nr. 154 d'in Dictionn. archcol. de la Gaule.
Gooss op. cit. XIV p. 87-88 mentioneadia imitatiunilc dupo monede!c lui :M:arcius Censo-
rinus (87-81 a. Chr., Eckel246), dupo monedele familiclorn rom;ine 'l'itia (80-84 a. Chr.), Plautia
(49-45) a. Chr.), Roscia (74-50 a. Chr.), Annia 81-70 a. Chr.) Crepusia (87-81 a. Chr., tab.
H, Nr. 12), Calpurnia (89-80 a. Chr.) etc.
l22Q) Acestor'a. se atribue as:a numitii talera.si de anrn cu curcubeu (Regenbogenschiisselchen)
adica monede concave de auru si electron de la 7-6.3, si de la 2-1.7 gramme greutate, pre partea
concava cu protuberantia eliptica, seu inelu cu noduri si trei puncte (tab. H, Nr. 6, 7J; pe partea
convexa, eate unu capu de passere incongioratn de craci, seu unu inelu, puncte (tab. H, Nr. 5), lire,
sier!Je si ua semi-luua cu radie (vedi Gooss, op. cit. XIV, 83 -Tab. H, Nr. 17 (dupo Frohner
1. c.} este uuu esemplarn aflatu in Daci'a). Aceste monede anepigraphe suntu anteriorc annului 58,
inainte de ce adica Bojii imprastiati sa fi fostn asiediati de Cesaru in Galli'a
(221) Acestoru triburi pauonice suntu de atribnitu moncdele de la Iahrendorf (tab. I. Nr. 11) si
celle cu numile Ainorix, Atta, A vis, Boio, Bussurnarus, Cobrovomarus, Coisa, Couge. Caunos, Devii,
Eiccaio, Elvionar, Evoiurix, Fariaio, Lavomarus, Ncmet. Nonnos, Sobisovomarus, Suicca (ap. Gooss,
op. cit. XIV, 84-86), cum si celle mai recente, batute dupo systcmulu romanu: d'in auru, argintu
si bronzu, pre aversu unu capu, pre reversu unu callu in fuga, cu inscriptiunea ADNAMATJ, ADNA,
ADNAH ADNAMA. Idem, totradrachme si denari cu inscriptiunea niATEc, pe aversu capu de femeia
cu peru inodatu: pe reversu, unu mistretiu petrunsu de darda; pre alte esemplare, protuberantie
elyptice, semi-luna cu radie, imitati uni dupo aversulu denarului rom:inu alin lui T. Carislus, si re-
versulu denarului lui C. Hosidius (c, 54 a. Chr.). Vedi despre acestea si Ad. Dncluilais, Descrip
tion des medailles Gauloises, Paris 1816, p. -249.-Mionnet, Supplement, ince1t,1ines des Gaules.-
Asemenea si denarii cu legend'a aAvJs, aversu : capulu unui geniu cu diadema si seu pe
Juno Sisipita coperi ta cu pele de mistretiu; reversu : sceptru impleti tu cu lauri, globu si stea, seu
tanjala., globu, tridentu si trasnetu, imitatiuni facu te dupo aversulu monedeloru lui L. Papius
(81-69), ale familiei Roscia (74--50 a. Chr.), si reversulu monedei lui Cn. Corn. Lentulus d'in an.
74 a. Chr., in timpulu <lomniei lui Caligula. (Gooss, op. cit. XIY, 90).
www.cimec.ro
504
philippice, s'a datu presta 22 de form'a celloru reprodusa pre tab. H, Nr. 11 si 15;
si chiaru moneda celtl', constatate in Daci'a, cum de esemplu : numer6sele denare si
tetradrachme cu typuri diferite si cu ll'lgenda BIATEC gilsite la Joajulu-de-susu
(Fel-Gyogy, cerc. Alba-Julia) in numeru de 40 bucati de auru (HenP, BeitraFge zur
dak. Gesch. p. 22), seu cu calle de pre tab. 1, Nr. 12 : pe aversu doua capete alatu-
rata, iaru pre reversu unu calaretiu tinendu la spate ua ramura cu trei craci, mon1 da
in care este impossibilu a nu recunnosce copia unui denaru d'in timpulu republicei
romne, allu gintei Fufia, emisu do monetarii Fufius Calenus si Mucius Cordus cam
la an. 62 a. Chr., aveadu pe aversu capulu laureatu allu Honorii alaturea cu capulu
cellu cu coifu allu virtutii. (222)
Este probabilu dero co Galii de la 390-250 a. Chr., aveu artisti capabili de a
copi'll ua moneda greca, introdu<.endu anso caracteristic'a galla; es:J.geratiunea ar-
cadei sprincenare, scoterea afara a nasului, systemulu globulosn alin estremitatiloru
nasului si. buzeloru, tatuagiulu pre chipurile lui Apollonu grPcu, imbracarea aurigPi
cu hain'a vergata a Galliloru, si altele (223) proprii numai Cdtiloru.
Loru este de atribuitu, cu 6re-care reserve p6te, imitatiunile diferite alle monedc-
loru grece constatate in Daoi'a.
39
Esista anso ua grupa de moneda, cari judecandu dutlO proveninti'a loru, nu pufeu
fi batute de cotu in Transilvani'a; euntn asia numitele monede concave dace. (224)
De si elle amintfscu 6re-rumu medaliile d'in insul'a Jersey {225), ~ unele gasita
in Franci'a (de es. fig. 80, aflate in departamentulu Vaucluse) (226), si de si imi-
teadia in parte copiile tetradrachml"loru lui Philippu II, ngele Macedoniei, anso
elle suntu mai subtiri, multu concave, nezimtiuitf', au unu tiparu grosolanu , culore
gdbenacenusir, si cenusie-alba, cu unu diametru de la 40-36 mm., si st:btirime
de la 1-2 mm.
(222) Vedi mai susu not'a 215.-F. de Sanlcy, Annuaire de lct soc. numismatique, 1868.-Pfaf-
fenhoft'en, Rev. numismatiquc, 1869 pl. 1 si p. 285.- Lelewel, op. cit., pl. 1, 4 si pl. III, 15, a
figuratu doue typuri d'in acesta medalie.
(223) Eugenc Hncher, l'Art gauloise ou les Gau?ois d'ap1es /curs medailles, Paris 1868.
(224) E. A. Blelz, Dacische Tetradrachmen, ein beitrag zur 1\Ilinzkunde Siebcnblirgens mit 6
tafeln abbildungen, in .Archiv fiir Siebenb. Landcsk. n. f. XI, 454-46?, a descrisu cellu d'anteiu
aceste moncde.- Vedi si Gooss, op. cit., XIV, so-si.
(225) Le Baron de Donop. les Medailles Gallo-Gai!liques, Hannovre 1E38, cu 32 plansie.
(226) Idem, tab I, Nr. 1, moneda de auru. Av: capu cn boga.ta cappelura, spre drept'a; spirale
dubl& iu loculu urechii; 'naintea capului unu semnu frontalu, si ua dubla spirale in faci'a capului.-
Rev: Patrupedn cu capu de omu, spre drept'a d'asupr'a cod,i unu altu capn de omu: patrupedulu
se t n ~ cu bati uri; unu toiagu avendu la capataiulu de susu unu cercn cu 12 puncte in giurulu
unui punctu centralu, sta intre ambele capete ; josu sub pantecele animaluiui unu rondu ombilicalu
cu patru trasuri punctate.
www.cimec.ro
-
505
Se potu imparti in urmatorele patru grupe :
I. l'e partea convexa unu capu ce se apropie de diformitate, fruntea si nasulu de
forme unghiulare, verfulu nasului ca ua globula, gur'a alcatuita d'in doua trasuri ca
ua furca, si terminate prin doui ce indica buzele; obrazulu se termina cu ua
barbia scosa afara in forma rectangulara; doue cerculetie cu ua proeminentia ro-
tunda Ia mijlocu, inchipurscu ochi1.1lu in unghiulu d'intre nasu si frunte (fig. 81) [227];
perulu se representa prin mai multe intorsaturi cu nasturei inaintra nasului, d'asu-
pr'a si in josulu capului ; iaru gutulu, partea neterminata a bustului, printr'ua
furca d'in do\te linii cu cinci nasturei. Ua eorona de perle departata cu 2-4 mili-
metre de margine incongiura in chipu nengulatu flgur'a. Pe reversu, unu callu cu
indicatiunea unui calaretiu de form'a cea mai monstruosa; callnlu n'are nici urechi,
nici coda, gutulu e scurtu; in loculu comei se vedu 8-9 perle; piciorele subtiri an
nasturei la genuchi, si articulatiuni bifurcate in locu de copite; calaretiuln so figu-
readia prin eate-va linii neregulate, divergente, ce se termina susu cu unu caduceu ;
'naintea callului, unu dreptu-unghiu taiatu la mijlocu in lungu printr'ua linie, sub
pantecele callului unu ai'cu (care une-ori Jipsesce [228]), iar mai josu: ua dupla-linia
cu trei nasturei, dnpo unii maciuca, dupo altii inchipuirE'a terrenului pre rare sta
ealluln.
Ca varietate la acesta grupa se potu numera monedele (tab. Il, nr. 1), cu avMsulu
Fig. 80.
Fig. 81.
Fig. 82.
Fig. 83.
aprope acelasiu, cu deosebire numai co aci capulu este mai impodobitn, obrazulu cu-
falc'a mai semi-circulara; barb'a representata prin trasuri intorse cu nodule; rever
(227) Dupo Bielz 1. c. tab. J, fig. 1.
(228) Idem, tab. III.
33
www.cimec.ro
sulu intr'atata numai difera co la unel3 callulu e intorsu spre stang'a, candu atunc,
in locu de unu picioru de d'inaintP, se afla trei linii imprumutate cu ua a patr'a; la
altele , spre drept'a , candu atunci in loculu piciorului dreptu de d'inainte, se afla
eate-va scurte linii (229); calaratiulu se inchipuesce prin trei linii cu nodule in
verfu, d'asupr'a caror'a este ua maciuca cu seu fora trei noduri, si .mai suFu unu se-
mi-cercu de asemenea cu trei noduri; diverse figuri trianghiultlre indica cod'a eallu-
lui (230); sub botulu lui, este numai ua linie mica, seu unu patratu simplu margi-
nitu cu nodule, seu printr'ua linie pre la mijlocu. (231)
II. In a dou'a grupa (tab H, fig. 2) intra. imitatiuoile dupo tetradracbmele tllasice,
pe aversu fiindu cu ore-care arta impresu capnlu lui Bacchus cu corona de epheu,
:ii cu cornulu de berbece in cOfa, cu fruntea lata ca o brazii, barbi'a proeminenta;
ochii indicati prin doua puncte, seu printr'unu cercu intre obrazu si nasu (232) ; 1Jre
reversu calaretiuln totu asia da grosolauu lucratu, inchipuitu prin mai

linii
divergente, si ornatu cu ua corona de radie; gutulu si bptulu calluloi suntu il! form'a
ciocului de pelicanu, ca la tab. I. Nr. 7, iar piciorele lui triunghiulare.
III. In a trei'a grupa ucunnoscemu (tab. H, Nr. S) imitatiunile dupo tetradrach-
mole confederatiunei amphipolitanice a 1\Iacedoniei, batute de la 158-146 a. Chr.
Pre aversu capulu Dianei, cu diadema si ua corona de perle si cu siepto scuturi lun-
garetie beotice; pl'e reversu, maduc'a nodurosa a lui He.rcule, si calaretiulu (caro
lipsesce pre monedele primei Macedonii), inchipuitu prin linii, unu nodu si unu semi-
corcu dintiatn d'asupr'a (tab. H, fig. 3). Acesta bucata se gasesce si c drach ma.
Varietati pre reversu cu roseta alle aceldasi grupe vedi-le la d. Biei op. cit., tab.
VI, Nr. 2 si 3.
IV. A patr'a forma (fig. 82 [233]) este ua imitatiune a drachmei lui Alessandru-
cellu-Mare, pe partea convexa capulu lui Hercule cu pelea de leu, pre cea-alta
etophorulu (Jupiter aetophorus) tronndu, cu unu vulturu in ma n'a drepta, care se
regasesce si pre mrdali'a (fig. 83) aflata in prejm'a Bucegiloru, judetiulu Prahova,
(Tr. Carpat. Nr. 939 fig. 41) [234], si pre cea de pre tab. I, Nr. 2 (235) cum si pre
alta la d. Bolliacu (Tr. Carp. N r. 939 fig. 44).
40
Localitatile d'in Transilvani'a s'a atatu moneda d'in aceste patru grupe, sun tu:
(229) Idem.
(280) ldem, tab. II, III.
(231) Idem, tab. III.
(232) Idem, tab. IV.
(238) Bielz, op. cit., tab. V, 3.
(234) Vedi altu esemplaru identicu de dacica la d. Frohner, op. cit., p. VIII, ren-
dulu 4..- Idem, altu esamplaru la Ant v. Fr. v. Prokesch-Osteu, Inedita meiner Sammlun.IJ auto
tonomer Altgriecl!ischer Munzen, Nr. 9 (Denskschrieft. der Wicn. Akad. ph. el. IX p. 302).
(235) Tromp. Carpat. Nr. 939 fig. 50 si 44. Altu esemplaru identicu la Pr{)kcsch-Osten op. cit.,
Nr. 19, si In. J:o'rohner 1. c.
www.cimec.ro
507
Petelea (Birk, cerc. Bistriti'a), mai multu de 200 bucati, doue diferite imitatiuni
dupo drachmele amphipolitanice (236), 60/o cu capulu lui Hercule si 401. cu allu
Dianei, avendu diametru 32-35 mm. si greutate 10 gramme (237) ;
Alba-Julia, tetradrachme daca, diam. 30 mm., greutate 9
1
/2 - 10 grawme (fig.
81, si Bielz op. cit., I, 2) ;
Cujiru, cerc. Orastia, langa muntele Cetatea, mai multe sute (238) de diferite
marimi si typaruri, intre cari unele imitfadia medus'a orasiului Larissa (fig. 81, si
Bielz, op. cit. I, 3; IJ, 1 si 3; III, 2 si 3; IV, 1-3 si V, 3; VI, 3; Archaeologiai
III, Pest 1870, Nr. III, p. 88-99);
Vallea Casiloru langa Rehau, tetradrachma daca dupo cea thasica (Bielz, op.
cit., IV, fig. 1), la unu locu cu ua tetradrachma barbara de argintu de forma vestu-
celtica;
Sibisielu cerc. Orastia) 395 bucati tetradrachme cu capulu barbosu, cu
Dionysos thracicu si cu Dian'a (ap. Bielz, op. cit. II, IV, 1, 2; V, 2), diametru de la
34-36 millimetre, si greutatfl 11-13 gramme; drachme, diametru 20-22 mm.
(Bielz, op. cit. VI, 1) si greutate 2
1
/2 - 3 gramme.
Asemenea moneda s'a mai aflatu in mai multe locuri necunnoscute alle Transilva-
niei, si se pastreadia in Cabinetulu iruperialu de anticA d'in Viena cu nsemnarea : in
Transilvania eruti. (Bielz, op. cit., III, 1; IV, 2, 3 ; V, 1). Esemplare se mai afia la
Lelewel, op. cit., tab. II fig. 7-9) compara Nr. 7 cu Bielz IV, 2; Nr. 8 cu Bielz III
2; Nr. 9, cu Bielz, II, 3) si la d. Frohner (op. cit. rendulu allu douilea, prim'a meda-
lie, pag. VIII).

Ua noua proba co aceste moneda au fostu batute chiaru in Transilvani'a ne o da
analys'a chimica a metalului d'in care suntu turnate.
La ua s11ta parti de greutate intra :
auru 1.41 io
argintu 18.75 ,.
arama, plumbu si alte
anume:
metale nepreciose 79.84 ,.
Totaln 100.00 ,.
argintu 33.82
arama 54.42
plumbu 9.40
Suma ""9"f.'64
(236) Blelz, op. cit. tab. VI, 2, 3.
(237) Idem, p. 463.
\238) Dupo Dr. Romer Floris, Kalauz. Pest 1870 p. 16, doue mii eempla.re, ceia-ce pare d-lui
Bielz (op. cit. p. 461) ua. erore in locu de 200.
www.cimec.ro
508
transportu 97.64
auru
Parti accessorii si perdere 2.08
'l'otalu 100.00
Catatimea ingemnata a aurului face probabile proveoienti'a transil vana a argintu
lui, d'in care nu se schi a se estr age aurulu ; calle-alte parti acei ssorii sun tu de atri-
bui tu amestecarii argintului cu ua quantitate de bronzn, cam 61.95 ojo , argiutu fi-
indu 33.82 of o
1
si cupru 4.23 /o (239)
D'in imprejurarea anco, co atari monede sa gasescu arare-ori, si numai in Tran-
silvani'a, se pote deduce co elle erau respandit(>, servindu mai multu in trans-
actiunile interiore alle tierrii care le batustra.
Ca tu despre ei oc'a candu elle au fostu puse in circulatiune, si de ce poporu anumt>,
putemu dice cu sigurantia numai, co : acesta data nu e anteriora annuluL ina-
inte de Chr., ( domrti'a iui Philippu. II),- imitati unile amphipolitanice, nu anteriore
annului 148 a. Chr., - nici posteriora annnlui 100 dupo Chr.; si cu ore-care gradu
de probabilitate, co in acesti bani noi posedemu mooet'a Daciloru, si prin urmare
mijloculu de a cunnosce gradulu da cultura allu arteloru plastice la densii si de a la-
muri cestiunile symbolice si artistice; acele moneda ne dau , mai departe, probele
preciose co Dacii cunnosceu anco de multu ferulu, altu-feliu nu aru fi pututu sapa
typarulu monedei, co ei cumosceu q,r'gintulu, care nu apare inaintea epocei de feru,
lucrau minele, ateu lfgaturi commerciale in intru asia de intinsa in catu m(lnedele
aduse d'in afara ne mai indestullandn trebuintiele, ei fura siliti a bate anco de t.i.m-
puriu moned'a loru proprie, ce<:aco alte popore, ca Hunii si Avarii n'au facutu nici-
ua-data, iar Germanii si Slavii, cu totu centactulu loru cu imperiulu romanu si by
zantinu, facura pre tardiu. (240)
Daciloru se atribue si unele imitat;uni de auru anepigrapha dupo tetradrachmele
de argintu alle lui Lysimachu (241), cum si falsii lysimaci de auru mentionati de
Zamosius (242) SchOnwiesner (243) si (244)
Monedele de care vorbesce F. X. H10ne zur dacisehen Geschicbte, Her-
manst. 1836, p. 16, tab. I, fig. 2), co s'aru fi gasitu in 1826 la Turda in numeru de
doue bucati de auru cu inscriptiunea l:APMll: BAl:(S)IA, cum si altele de care spune
d. Neugebauer (245) co s'ar fi gasi tu la Gradistea in Transilvania, si care au pe aversu:
BAl:IAEQl: llnu capu; pe nmrau : unu templu, in intru unu al.tarv, d'a-
supra carnii:!. foculu arde, de ua rarta ua figura umana, pre de alt'a unu asiuu; josu :
(239) Rlelz, op. cit., p. 463-465.
(240) Se scie co pene la Caroln Ge;manii nu aveu monede, iar Slavii chiarn pene in-
tr'allu XI secolu.
(241) llommsen, Rom. Miinzwesen p. 697.- Dnchalais, op. cit, p. 359, 360.
(242) Anal. dac. Antiq. CXI.
(243) Notit. Hung. rei num. p. 251.
(244) Doctr. Nmn. J, 61.
(245) Bullettino dell' Instituto di Corrispondenza Archeologica, per l'anno 1848 p. 50.
www.cimec.ro
doue cutite, de auru, va.lore trtJi galbeni, seu altn esemplaru de argintu, pe aversu :
doua capete, pe rev. brosca tiestosa, d'asupr'a unu scutu si pe ellu
ua lance, de amendoue partile cari'a se afla litera - t6te acestea suntu invede-
ratu nisce falsificatiuni modem. (246)
E. Ceramlc'a Daclel
42
P'intre produsele industriei umane mm1cu d. ceramic'a nu inlesnesce a urmari
printre epoce inaintarile progresive alle iotelligentii unei societati , unui poporu, si
mesur'a aplicariloru omului cotre lucrurile artistice. (24 7)
Lutulu, accessibilu totu-de-un'a, lesne a se modela fiindu mole , si totu asia de
lesne a se usca la sore seu la focu, s'a intrebuintiatu anco do timpuriu in fabricatiu-
nea a toti.! felulu de obiecte usului casnicu. De aceia artea olariP.i a fostu
cunnoscl}h tuturoru poporeloru ce au unu nume in istorie; ea a lasa tu urme nume-
rose- pre pameutulu Daciei, si aceste monumente st.ravechi, anteriore multu cucerirei
lui Traianu, trebuescu, pre catu natur'a si conditiunile descopeririloru ne permitu,
studiate si classate de pre nemuri si epoca, de pe formele si destinatiunea loru, de
pre stylulu, ornamentatiunea, si caracterulu localu allu provenientii loru.
Dupo epoce , ceramic'a Dacici prc-romane se pote divide in ceramica preistorica
correspundietore epocei inainte de cunnoscerea metaleloru, epocei pure de piatra, seu
neolithice; si in ceramica preistorica correspundietore epocei dupo cunnoscerea mc-
taleloru, epocei bronzului, si primei periode a epocei ferului.
Dnpo natur'a intrebuintiarii, ea se p6te classifiea: in ceramica domestica, in ce-
ramica cineraria seu mormentale si in ceramica religiosa; seu, in 1 o vase pentru pa-
strarea liquideloru si obiecteloru de hrana; 2 vase de lutu si de versatu liquidulu,
si 3 vase Ele beutu.
Dupo stylu si ornamentare, in 1 o vase de stylu primitivu, cu decoratiune geome-
trica, si 2 vase de stylu orientalu cu represcntatiunea figurei umane si animale.
Dupo materie, cerarnic'a Dacioi face parte d'in coramic'a cu pasta mole, adico co
se pote rade cu unu verfu metalicu seu cu ua piatra dura ; si deosebimu : vase cu
pasta mole, mata, foro nici-ua lustruiala, si vase d'in pasta mole, sclivisita, luciosa,
fie sclivisirea totale, fie numai
Catu despre classificatiunea ethnica, ea ni se pare si impossibile, in faci'a pu-
9ineloru elemente de comparatu, ce ntr ofera c!ate-va sapaturi si descoperiri intam-
platore de pene acum.
(246) Arueth, in Sitzungsbe1ichte der phil.-hist.-Classe de1 kk. Akad., VI, 307.
(247) Jacquemart, Histoi1c de la Ceramique, Paris 1873.-Birch, History of ancient pottery,
London 1858.
www.cimec.ro
510
43
Sa vorbimu mai anteiu despre ceramic'a epocei de petra, anlJme de3pre aflarile de
la Vodastra in Romani'a, de la Tordasiu, Vallea Cernei si vallea Joajului in Tran-
silvani'a.
Voda!ltr'a (248) trebue a se pune intre localitatile ce au datu calle mai multe si
mai interesante specimene de olarie domestica, cu caracteru primitivu, cu forme va-
riate si ornamente originale. De ad d-lu Bolliacu a scosu presta 300 vase, d'in care
aprope SO intregi, acoperite di ua coja de varu care cu anevoie se pote scote, olarie gro-
solanu lucrata, reu framentata, facuta numai cu man'a, caci nu se vede nici-unu
semnu de vre-ua rotunjitura prin rota. cln la-intru, dico d. Bolliacu (Tromp. Carp.
Nr. 1010), se vedu vasele invertite pre vre-unu instrumentu de lemnu pote, seu
si totu de pamentu de care instrumente se gasescu forte multe, - ero de-a-
fora ticluita numai cu man'a.:. Elle suntu reu corte, unele chiaru uscate numai la
sore; iaru ornamentale, - candu acestea asista-, suntu impresse cu degetulu, ca
unghi'a seu cu unu instrumentu de (letra, si suntu rotunde, aduncite in pasta,
seu in zigzaguri si ca1rilatura esacte, in trasuri perpendicularE', in renduri de impun-
saturi regulate seu neregulate, in briuri in relievu cu crestaturi, seu in briuri mai
adnncate, cum si cu semne caracteristice pre densele titi'a cu doue atarnaturi, a-
naloga triunghiulu aduncitu in pasta de pre idolasii de lutu aflati totu acolo.
Lutari'a de la Vodastra, de forme, dimensiuni, si pentru diferite usuri
alle vietii intime si sociale, se p6te imparti astu-feliu (249) :
1. Vase mari spre conservarea subRtantieloru alimentare, arnphore, si spre tinutu
apa, hydrie. Tab. M, Nr. 1 representa unu borcanu (nalt. 25 cm. perimetru 7g cm.)
cenusiu, ovoidu, strimtu la gura, cu doue manuili si cu vargi concentrice trase cu de-
getulu de susu pene josu; unu altulu de aceiasi culore, ornatu cu impunsaturi regu-
late cu doue manusi mari, figureadia pre tab. L, Nr. 1 ; alte cinci se potu vede pre
stamp'a publicata de d. Bolliacu (Tromp. Carpat. Nr. 1255, fig. 16, 17, 18, 2:J si 24.
2. Vase de (ertu la focu, cum de esempla,
frumosulu vasu de pamentu roscatu (nalt. 12
cent., perim. in largimea cea mai mare 63 cm.),
cu doua manusie (tab. L, Nr. 3), d'in argilu
sclivisitu, cu ornamente rotunde adun-
cite in pasta ; vasuln roscatu cu patru bolduri-
manusi, si cu b :1saturi inegali, de pre tab. L,
Nr. (nalt. 12 cm. perimetru 53); vasulu ce-
nusiu (fig. 84) da 18 si jum. centimE-tri inaltime
Fig. 84. si 4 7 perimetru la gura, de pamentu negru, cu
(248) Trompetta Carpati!oru Nr. 965, 1010, 1059, 1137, 1255.
(249) D'in acestea d. Bolliacu desemnandu pre ua stampa (Tromp. Carpat. Nr. 1255) 133 bucati,
www.cimec.ro
511
scoici si melci asiediate spre a ferb9 impreuna ; vasnltl de pam!lntu cenusiu sclivi-
situ (fig. 85) orna tu de crestaturi cu unghi'a, cu ua manusic-boldu. cu alt'a gaurita
(nalt. 12 cm. perimetru pest'3 briu 49 cm.); vasu de pamentu negru (fig. 86) ou multe
.,.
Fig. 85. Fig. 86.
semne co a ftrtu la focu; altulu (fig. 87) cenu!liu, cu patru manusi (nalt. 15 cm. pe-
6o). Mai vedi pe stamp'a citata a d-lui Bolliacu fig. 4, 25, 70 a, 70 b, 89,
90, 98, 125,. 126, 88. . . .
3. Vase de b11tttu, ca celle de pre tab. L, Nr. 6 ( nalt. 15 cm. perim. 46) de pa-
mentu nfgru curat, doue manusi rupte , cu ornamente d'in zone orizontale punctate,
si in josu de briulu cPllu mare, d'in zigzacuri si cadrilatura forte esacte; tab. L_, Nr.
9; vasu de beutu cu doue manusi-boldu si cu ua titia cu doue atarnaturi (nalt 10 Qm.
perim. 46) ; tab. L, N r. 10 (nalt. 7 cm.) idfm, de pamentu cenusiu, .cu ua mimusia
gaurita, cu ua bordura lata in relievu langa si aduncaturi cu unghi'a; tab. L,
Nr. 4 (nalt. 11 cm., perim. 45) cu doue manusi, tpasuri cu degetele, pre ua parte
de la drept'a spre stang'a, si pre cea-l'alta de la stang'a la d1ept'a; altu vasu de
beutu (fig. 88), de pamentu roscatu, cu doue manusi boldu (nalt. 12 cm. perim. 58),
Fig. 87. Fig. 83.
am allesu d'in ellf.l eate-va mai caracteristice, ce se potu vede pre tab. L si M, Nr. 1, cum si figu
rile intercalate in textu Nr. 84-94, 108 si 112.
www.cimec.ro
512
cn ua bordura pre sub buze si cu trasuri perptndiculare aduncite cu degetulu. Alte
esemplare vedi pe stamp'a mai susu citata fig. 11, 12, 60, 64, 67, 68.
4. Cupe, cne, bardace si teasuri de beutu, celle de pre tab. L, Nr. 5 (nalt. 18
cm. perim. 47), Nr. 8 (nalt. 5 cm. perim. 22) in forma de potiru, si Nr. 13 (nalt.
6 cm. perim. 16) cu doue manusi lipite de corpu, si cu doue dungi facute in relievu.
Mai vedi la d. Bolliacu 1. c. fig. Nr. 10, 13 a, 13 b, 18, 27, 28, 31, 32, 34, 35, 69,
71, 78, 79, 83, 87, 99, 101, 116.
5. Vase de atarnatu spre luminare: fig. 89, strimta la gura, de pamentu ce-
nusiu, cu doue manusi gaurite (nalt. 10 cm. perim. 3-4:). Alte esemplare, la d, Bol-
liacu 1. c. fig. 77, 81, 82.
6. Vase mici cu capace, ap. d. Bolliacu 1. c. fig. 123 (gavanasiu de pamentu cenu-
siu), cu bordura pronuntiata (nalt. 8 cm.) si 124 (idem fora bordura si fora manusie).
7. Tipsii, strachini si gavane seu patelle, fig. Nr. 7, tab. L, tipsie mica de pa-
mentu rosiatecu, cu ua singura manusie gaurita pentru atarnatu, cu margine regu]ata
si impodobita cu crestaturi potrilite (nalt 6 cm. perim. 51); alb iipsie mai mare
(fig. DO) , rosiatica, cu bordura lata , cu doue manusi presta dens'a, impodobita cu
impunsaturi; nalt. 10 cm. perim. pe sub manusi 82 cm.- Strachina roscata (fig. 91)
pucinu adunca, pe piciore-bolduri (nalt. 4 cm., perim. 45). Mai vedi la d. DoiJiacn
1. c. Nr. 33 (tipsie), Nr. 118-119, (gavane).
8. Strecuratori, ca palni'a-strecuratore de pameotu rosiatecu, tare (nalt. 7 cm.
perim. 27), de pre tab. L, fig. 12; altu esemplaru d. Bolliacu 1. c. Nr. 59.
D. J'asu irnitandu trunchiulu unui corpu de animalu (nalt. 11 cm. perim. 45), de
cenusiu, se;vindu pote de cupa de beutu (fig. 92).
Fig. 89. Fig. 91. Fig. 92.
Fig. 93.
Fig. 90.
.Fig. 94.
www.cimec.ro
513
10. Capacr. mari, ap. d. Bolliacu l. c. fig. 61, 62, 63, 91, unele cu patru resufla-
tori (ib. fig. 100).
11. Linguri, cea de pre tab. L, Nr. 17 (lung. 9 cm. perim. 10), la d. Bolliacu,
l. c. fig. 103, 104, ceia-ce probeadia lips'a instrumentulului de metalu ca sa seobesea
lemnulu.
12. Instrumente de tiesutu (Bolliacu, 1. c. Nr. 127, 120, 121, 122), de lustroitu
seu sclivisitu (id. 44, 75) si de insiratu (id. 95, 109).
13. Idoli, cei de pre tab. L, Nr. 11 a, 11 b si 14 si fig. 108 si H2; mai vedi
la d. Bolliacu, 1. c., Nr. 52.
14. Mesciore pentru sacrificii, seu pentru jucarii de copii: tab. L, Nr. 18 meseiora
cent;sie pe patru piciore lustruita d'asupr'a, nalt. 6 cm. Alte esemplare la d. Boliacu.
Nr. 53, 66.
15. Vase mici de sacrificatu seu pentru jucarii de copii: Msuri (Bolliacu 1. c. 37,
40) cu pe (Nr. 38) ulcele (Nr. 39, 97, 128 a si tab. L, Nr. 20).
16. Obiecte de insiratu: tab. L, Nr. 16 a, 16 b, 16 c.-La d. Bolliacu 1. c. Nr. 72,
107, 108, 117.
17. Buzdugane (fig. 93) de pamentu galbuiu, tare, pe la mijlocu cu noue cuie d'in
acelasiu pamentu, si cu gauri presta totu neregulate (lung. 8 cm. perim. 17).
18. Cylindre fig. 94, (nalt. 9 cm. perim. 30), gaurite, mai largi la capataie.
19. Bule co11ice pentru prastie (aprope ua suta, lung. 8 cm., perim. 13 si 14). si su-
luri gaurite si infundate, la d. Boll. Nr. 49, 57 (bule), 46 (snlu,lung. 8 cm., perim. 12)
20. Greutati de aduncitu in apa.
21. Pyramide seu conuri peste cari se puneu vasele de lutu mole a se coca la focu
pre vetre deschise, ca tab. L, Nr. 15, si la d. Bolliacu 1. c. Nr. 94, 96.
22. Obiecte ce nu se potu defini (Boli., 1. c. 41, 43, 55, 56, 65, 84, 106, 110, si
tab. L, Nr. 19.
Ua data cu acestea d-Iu Bolliacu ne spune co a aflatu si cioburi d'in doue stra-
chini smaltiuite cu smaltiu forte grosu, negru, albu si verde, colorea negra fiindu in-
crusta ta in desemnari cu linii drepte si linii curbe, cum si unu numeru de lulele ne-
gre, albe si ga1bui (Boli. 1. c. Nr. 73, 111-115), obiecte probabila cu multu mai
moderne de ca tu vasele si uneltele de lutu si de petra preistorice alle Vodastrei. (250)
44
Olari'a de Ia Turdasiu, mai puciou numerosa si variata, de cotu cea de la Voda-
stra, nu este anso cu acest'a mai puci nu interesanta. (251)
(250) AI. Odouescu, Fumuri archeologice scornite. d'in lulelle preistorice, in Columna lui
1'raianu, an. IV Nr. 4.- Cu t6te acestea s'a 'gasi tu nu numai in ruovilelc d'in Arneric'a de nordu,
asemenea lulele, (intr'ua movila pene la 200 de ua esecutiune perfecta; Cf. Lubbock, op. cit. p.
246-247), dera si in morminteleforte antice d'in Britani'a-mare, Galli'a, Germani'a. Vedi Dello-
goet, Ethnogenie gauloise.
(251) Goolls, op. cit., XIIJ, 257-259; XIV, 601-611.
www.cimec.ro
Formele ce ne 'nt1'mpina sun tu : olP, vase, ca ne si cnpe de beutu, strachini si ta-
lere, pacbare conice cu picioru rotundiJ cannelatu, vase sf'mi-globulare cu patru pi-
ciore, altele mai mici ovale, patru-unghiulare si optu-unghiulare , vaso cu manusi
'nalte in form'a capeteloru de animale (252), t6te lucrate cu man'a, grele, multe a-
vendu partea de susu separata de cea de josu printr'ua sectiune ascutita, iar in Iocu
de man!lsie, - bolduri rotunde si .. Materialulu acestoru vase si barburi este
argilulu cu nisipu si pietrisiu amestecatu, iar colorea. predominanta : cenusie, rosi!l.-
tica si rosiu-incbisa; la unele }Jeretii suntn forte grosolan o facuti cu nere-
gulate de quarzu; la altele, suntu multu mai fini, mai potriviti si mai subtiri. Orna-
menta.tiunea consista la ceHe d'anteiu : d'in simpla scliviseala, seu apasaturi cu
degetulu prelungite une-ori in trasuri verticale ; la calle de allu douilea : d'm pun-
saturi cu unghi'a, cu unu osu seu lemnu ascutitu, ori in fine cu ua corda legata im-
prejuru; unelo "'untu zugravite; liniile mai adesea parallele seu dispuse in. triun-
gbiuri si rhomburi, nici ua data nu tu curbe. S'a ta tu peste trei-dieci mo-
dele de ornamentatiune, d'in care reproducemu aci dupo d. Gooss (op. cit. XIV, 602)
urmatorele :
:l<'ig. 95. Fig. 96. Fig. 97, Fig. 98.
Fig. 99.
Fig. 95 este unu barbu cenusiu-inchisu, impodobitu cu linii parallele intre care se
afla triungbiuri implinita cu linii oblice. Fig. 96, unu altu barbu rosiu, are mai
multe siruri formandu romburi intre doue trasuri parallele. Fig. 97 representa unu
barbu avt>ndu la marginea de susu ua coron 1 de apasaturi circulare, dl' unde se co-
bora linii oblice alcatuindu triunghiuri parallele. In fine, fig. 98 este unu barbu ro-
siu-inchisu, cu unu briu la margini si doua triunghiuri, alle caroru verfuri se infa-
siora in eate doue Vl)lute, ornamentatiune zug"ravita cu ua colora rosia-inchisa. Totu
in asia cbipl este si ornamentatiunea cu linii parallele inclinata de pe vasulu abtu
(252) Esemplare analoge s'a aflatu la Hissarlik (Schliemann, Antiq. Troyennes, fig. 540, 1893,
2299, 2521, 2952).
www.cimec.ro
515
la Tu.r_dasiu (ap. Gooss, op. cit. XIV 602 Nr. 12). Pre unele harburi se observa ty-
parulu impletituriloru de trestii, peste care fuseso pusu vasulu anco in stare umeda
(ap. Gooss, 1. c. Nr. 5 p. 602, 603). Altele (fig, 99), nalt. 8.5 cm., lat. 9.5 cm., re
presenta unu capu umanu in relievu, cu nasulu sfarama.tu , ochii in luogu tiaati si
fora gura si frunte, ceea-ce amintesce armele de h Hissarlik (ap. Schliemann, Antiq.
Troy. fig. 767, 768, 878, 1275, 1427, 2893). Vedi despre altu fragment.u cu iden-
tica representatiune, gasitu la Turdasiu, Gooss, op. cit., XIV, 610.
Vasele de la Turdasiu anso ne intereseadia si mai multu prin semnele constatata
pre densele. d'in care reproducemu (fig. 100) eate-va mai josu (dupo Goos3, O). cit.
XIV, pag. 605 taf. III).
Fig. 100.
www.cimec.ro
516
Asuppra Remnifica.tiunei acestor'a invetiatii nu suntu de acordu. Pre dtnduprofc-
sorele Schaafhausen le i dreptu semne de mesura, pre uneia aflandu-st in realitate
cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 8, iar dr. Voss, dreptu sernn!l all.o fabricantiloru , invetiati c
Kopermitzky, Jaquinot, Woldemar S('hmidt, Kollmann si Gooss (op. cit. 604)
le considera symbole religiose, puse pe intrebuintiate la sacrificiulu dome-
sticu seu la immormentare. Asia, Nr. 9, 13, 14, 15, 17 (correspundietore ornamen-
teloru trojanice, Nr. 279, 281, 2534, 2541, 2605, 3150, 3413 d'in oper'a Antiq.
Troyennes, a d-lui Schliemann) arn vetro de sacrificiu cu limbi de flacari
asupra-le. Nr. 11 asemenatu carousseleloru (adica niste obiecte de lutu in form'a ro-
tii cu capetina intrega) de la Hissarlik (ap. Schliemann op. cit., Nr. 3229) precum
si Nr. 20 (comp. Nr. 39, 2623, 2867, 3358 ap. Schliem. (aru ave iarasi ua semni-
ficatiune religiosa, ca si crucea de pre Nr. 22, 24, 25, 26, 27, 28 si 29, ce se rega-
sesce pre carousselele trojanice si pe Vulcani (adica rote de lutu cu jumatate cape-
tina) (ap. Schliem. op. cit. Nr. 241, 301, 316, 450, 456, 538, 539, 549, 551, 2413,
2513, 2642, 2806, 2892, 2948, 2983, 3092, 3116, 3273), cum si pre vasele de la.
Mycene, cruce cu semnele celloru patru cuie, suastic' a formata de doua bucati de
lemnu incrucisiate si fixate cu patru cuie, la puuctulu de intalnire alin caror'a se
producea prin frecare foculu ::.acru, prin ajutorulu unei a trei' a bucati de lemnu (Schlie-
mann, Myc!mes, trad. Girardin, p. 132; Jacquemart, Histoire de la Ceramique p. 29).
In Nr. 12, in fine, profesaorele Finly vede representatiunea unui callu. (Compara
carousselele de la Schliemann, op. cit., Nr. 34, 36, 245, 257, 288, 298, 2393,2423,
3143, 3318, 3323, 3413 cu figuri de antilopi, iepuri etc. Cu forma mai caracteri-
stica figureadia callulu si pre ua butelie etrusca de la Radenbacb, ap. Lindenschmidt
op. cit. III. V. 2 d, si pre alt'a de arama, de langa Waldalgesheim, ap.
schmidt, op. cit. III, 1 : 2).
Printre alte obiecte de lutu descoperite la Turdasiu merita atentiune :
1. Ro tele sclivisite cu desemnuri pra elle, reprodusa mai joau ( dupo Gooss, op.
cit. XIV, 607, taf, IV, 1, 2, 3) care amintescu carousselele si vulcanii de la Hissarlicu,
de la Terramare, d'in statiunile neolithice d'in giurulu Bologoiei (adi in museulu
d'in Moden'a, publicate de profess. Bianconi), cum si de la (collect. comi-
telui Gozzadini), obiecte in ferma de rote cn ornamente diverse : insecte, arbori ,
flori, cerbu, capre, iepuri, pasari, sore, luna si stelle. Fig. 101 se asemcna cu figurele
de la Schliem. 161, 176, 344; fig. 102, cu fig. 452 si 166; iaru fig. 103 cu fig.
2631. Gooss (op. cit. XIV, 604) amintesce anco doue roti gasita la Turdasiu, un'a
identica cu fig. de la Sch1iem. 336, 2451, 3226 si 385; alt'a, cu cinci manuchi de
radie, fie-care d'in c11te trei linii indouite; si cu marginile ornate cu ua corona de
perle, identica cu fig. 391, 26 d'in Schliemann. Atari rote de pamentu, fora orna-
mente ansa, s'a aflatu si b Vodastra (Tr. Carpat. Nr. 1255 fig. 117).
2. Figuri de lutu : tronchiulu unui omu cu capulu sfaramatu (fig. 104) cu bra-
tiele indicate prin bolduri, si cu vestmintele, prin linii (nalt. 6.5 cm., latimea d'a-
supra umeriloru 7.5 cm); trunchiulu unei femei asemnea (ap. Gooss, op. cit., XIV,
www.cimec.ro
517
607, taf. IV, 5); unu idolu, nalt. 8 cm., lat. 3 cm. (fig. 105), cu capulu tiugoiatu la
spatE>, orhii arrettati prin doua puncte, iaru gur' a printr' ua linie curba. sub nasu.
Calle doua maiJi, d'in care cea drepta tine unu obiectu discularu, cea stanga are nu-
mai {latru dt>gete, suntu un'a lb.nga alt'a pre p a n ~ e c e mai josu se afla ua cruce a-
dnncu sapata; iaru in spate. unu zickzacku si unu semnu in form'a lui V. Unu aHu
jdolu (fig. 116), nalt. s.cm., lat. d'asupra cotului 3 cm.), are bratiele gau.-ite si in
101 102 103
105
III
III
t
,
J/1{
www.cimec.ro
1>18
form'a manusiei. Mai vadi la Gooss, op. cit. XIV, tab. IV, 11, unu idolu, ochii indi-
cati fiindu prin doua linii orizontale; nasulu, printr'unu micu relievu; gur'a lipsindu
cu totulu, perii capului, separati in triunghiuri.
Asemeni omuleti diformi 'i intalnimu nu numai la Vodastra, Calomfiresoi, Crasanj
in RotLani'a (253), la Vallea Nandrulni in Transilvani'a, si la Mycene, la Cypru
si la Hissarlicu in Asl'a mica. Sa se comparo de esemplu , trunchiulu de alabastru
de la Vallea Na1:1drului (fig. 107) cu cellu de la Vodastr'a (fig.108), de la Hissarlik
(ap. Scblicmann op. cit., Nr. 563, 562, 564, 566, 578, in care d. Schliemann recun-
nosce idolii iliaci ai dieitii Minerva -3-al% "(AtXuxwltt<; [254]) si de la Mycene
(Schlieroann, Mycenes fig. idolii fig. 104 cum si cellu de la Gooss op. cit. XIV,
tab. IV, 5, sa se compare cu fig. 537 si 565 de la Schliemann, Antiq. Troy.; figura de
lutu (fig. 109), ce servia pote de manusie la unu vasu (nalt. 8.5 em., lat. 7 cm.),
pre capu cu noue gauri pentru introducerea de ace de podobe de pene, este aprope
cu idolii de la Tirynthu tSchliemann, Mycenes fig. 10) si de la Mycene (id.
fig. 90-92). Unu idolu aflatu Ia Turdasiu de cotre domnisioara Ele Torma (255)
nalt. 5.5 cm., correspunde figuriloru de la Schliemann, Antiq. Troy. 1304, 34 72 ,
2743. Obie.::tulu de lutu represeutandu capulu unui animalu cornutu tfig. 110) 'si a-
fla parallde in capetele de boi si cai de la Sehliemann (Ant. Troy. fig. 2952 si 2521;
Mycenes fig. 58, 114-119), ca si fig. 111, '=U care sa se compare mai multe d'in
Schliemann (Ant. 'Iroy. fig. 334, Mycenes fig. 118), si alte esemplare de la Pilin (An-
preh. de la Hongrie, tab. XIII, 10-15). Trunchiulu de idolu (fig. 104) de
la Turdasiu sa se compare cu idolulu .fora capu de pamentu cenusiu (fig. 112), nalt.
9 cm. perim. 21, cu peptulu bine desvoltatu, si cu pantecele de femeie in11arcinata.
Capetele de Iutu (fig. 113, nalt. 5 cm., lat. 6 cm. ; si fig. 114, ualt. 4.5 cm., lat..
5 cm.) cu sirsse gauri spre aceiasi destinatiune ca la fig. 109, au servita de sigum
de manusi la niste vase.
3, Prasneluri, greutati la plasa, pyramide coniee, inele, vase mici pentru jucarii,
si palniore identice cu celle de la Schliemann Antiq. Troy. Nr. 3292 si 3295, ser-
vindu pote la turnatori'a bronzului.
4. Fragmentulu unei colomne (2.5 cm. nalt.) cu diferite semne pre dens'a, d'in
care unulu semana literei B (fig. 115) si amintesce carousselele de la Troja (ap.
SchliPmann, Nr. 3001 si 2633).
4!)
In alte siese statiuni prehistorice d'in vallea Cernei si vallea Joajolui (256) s'a a-
(253) Vedi mai sasu part. II, cap. XI, 32, si tabell'a L, Nr. 11 a, 11 b si 14.
(254) Professorele Max Miiller (Akademy d'in 10 Ienua.rin 18U) nu admite ca epitetulu.home-
ricu datu Minervei, de sa scmnedio cchipu de Schliema.un, din contra &.imite
atare semniflcatiune, prcsupuneudu co mai anteiu dieiti'a a. primitu astri titlu dietia Aurora;
apoi i s'a atribuitu faci'a de bufnitia. Cf. Troia und seine Ruinen, Reatock, 1875 p. 16.
(255) Gooss, op. cit. XIV, 610.
(256) ldern, op. cit., XIV 612-620.
www.cimec.ro
flatu, pre lar,ga unu mare de unelte de : nuclei, sageti, cutite, cuti-
toaie, ferestraie, eiocane, dalte etc., - si vase di! lutu cu form'a cea mai primitiva.
Aceste siese statiuni sun tu : J oseni (Zsoszan) , Vallea Nandrului (N ,
Nandru (Nandor), Pescerea d'in Nandru (esplorattl eate si patru de cotre domnisiora
Torma), Kirsitiu (Kersetz) si Pescer'a d'io vallea Joajului.
Ola.n'a do la Joseni, Pescer'a Nandrului si Kirsitiu presenta. acelasiu caracteru ca
cea de la Turdasiu.
In Vallea pre langa ua cupa 8 cm. nalta, cu manusie si ornamente fa-
cuta cu degetuln, se constata pre harburi d'in lvtu mai finu, mai framentatu si mai
bine coptu dr ca tu cellu de la Turdasiu, pene la 15 mustre pentru podobl', multe conuri
gaurite cu semne pre densele, vergdt' lungi pentru sclivisarea pote a unelteloril de
si de osu, cu diametru patratu d'in ramcntu arsu, numai uscatli, unu to-
roru de lntu, si vase in miniatura cu si fora manusie, unele pentru joculu copiiloru,
altelP, identice cu celle troyanica (Schliemann Nr. 1226 si 1116), servindu dreptu
mesura la turnarea bronzului topitu.
La Nan<!ru, afara de olari'a cu ornamentale constatate in vallea Nandrului si Tur-
da.siu, s'a aflatu nolli specimene cu linii curbe si besicutie, semi-cercuri in relievu cu
puncte CPntrale apa3atP, aduncaturi mai mari prin mijloculu instrumentu con-
cavn, nasturei de form'a lintei in in grupe de cote trei si mai multi, im
prasi do1po facerea o!ei in pasta an<'O umeda.
Reproducemu mai josu ornarnentele dupo trei harburi (fig. 116, 117, 118), care ,
potu servi dreptu ptobe caracteristice acestei statiuni (257). Numer6se suntu si ine-
lusile seu margelele de pamentu gasita totu aci.
Fig. UG. Fig. 117. Pig. 118.
Fig. ll9.
In pescerea d'in va.llea Joajului (cerc. Alba-Julia, Gyogy) in fiue, printre oseminte
de bos primigenius si bosurus, si oseminte de omu, s'a datu pAste multe vase iden-
(257) Idem, op. cit, XIV, 602, tab. II, Nr. 3, 6, 11.- lbid., Nr. 8.
www.cimec.ro
520
tca cu celle da la Pili nu (ap. Antiq. preh. de la Hongrie IX, 1, 3). U nnlu, cu pantece
secunde si cu manusi ridi0ate, este ornatn cu trei sil'uri duple de zickzackuri , d'in
care pleca in susu si in josu mai mnlts linii oblice; altulu, cu nunusi asemenea ri-
dicate, are ua basa forte mica; unu allu treilea (fig. 119), ua cana ro5cata, (marim.
9 cent., diametru cellu mai mare 11 cm.), cu manusi'a rupta, impodobita la margine
prin linii mici oblice, sub care se 'ofasiora patru parallele, cu briulu d'in trei
linii in zickzackuri, in josulu caror'a alte linii grupate in patru triuoghiuri spherice
se intalnescu tote in punctolu mijlociu allu basei, systemu de ornamentatiune, care,
dupo dr. Kloplleisllh, s'aru fi regasindu pre momiile egyptene (258). Liniile suntu
d'in impunsaturi facute cu ua suia de osu, iaru aduncaturile umplute cu calce seu pa-
mentu albu, cum acest'a s'a constatatu si pre vasele da la Turdasiu, vallea Nandru-
lui, pe calle d'in Ungaria si de la Hissarlik (Schliemann, fig. 724-738). Unu allu
patrulea nsu d'in Joasulu-de-josu (Al-Gyogy) este cu totulu asemenea cellui pre-
cedl!ntu, numai co pe pantece suntu siepte triunghiuri implinita prin linii cu impun-
saturi, iaru verfurile triunghiurilol'll, indreptate spre punctulu centraln allu basei,
f.l0atul'scu ua stea cu siepte code.
4G
Afara de aceste optu statiuni preistorictt, in nenumarate alte localitati s'a consta-
tatu deposite intregi de harburi nrcercetate in de vetre ce au servitu la coce-
na olariei, cu ra'lllasitie de cenusie si carbuni, chiaru cu pyramide trunchiate
seu con uri inalte pene la 17 cm., gau!'ite la var fu , ca prin mijloculu unui instrn,
mentu ascutitu , sa se pota elle randui si espune in directiunea undt' batea vrntuln,
spre a se atitia carbunii aprinsi d'in giuru-le; in fine vasP, care prin stylulu orna-
mentarii loru, si prin parallelismulu cu productele analoge d'in alte tierri, appartinu
de siguru epocei anteriore civilisatiunei romne in Daci'a.
Printre depositele de harburi si vetrele semnalate in Transilvani'a, vomu cita ca
mai principale :
Agnit'a, cerc. Sibiu, vetre, conuri trunchiate si remasitie de vase de diferite forme,
celle mai multe de lucratura barbara ; Doboli, cerc. Brasiovu, urne de pamentu ro-
siaticu, cu pareti grosi, urciore, cana si cupa gaurite c pentru filtratn; Arkita, crrc.
Sibiu, vetre, ulcele si canutie de culore rosi a inchisa; Borcutu (Bekokten, Barnykut,
cerc. Sibiu), depositu de harburi cenusie, carbuni, grosu
3
/4'', la aduEcime de 94 cm.
sub pamentu, cu mii do conuri trunchiate, multe anco neutilisate, si obiecte de lutu
13 cm. nalte si 10.5 cm. diametru, pre la mijlocu pucinu mai inguste, a
semenea celloru de la S1.ent-Andras (langa Crisiu , fig. 120), pre la mijlocu pucinu
Fig. 120.
(258) In allu VII C8Jlgresu anthropologicn germann de la Jena. Cf. Gooss, 1. c. 619.
www.cimec.ro
521
mai inguste, ceea-ce face a se presuppune co aci aru fi fostu fabrica de asemenea u-
nelte; vetrP, vasP, pyramide trunchiat!.', jucarii de copii, talerasie, ca-
nutiP, si unu mistretiu de lutu; Lovnicu (Leblang, Lrbnek, cerc. Brasiovn), vetre, 4'
latime si 6' lungimP, si unu campu intinsu de harburi; Bundorfu, cerc. Sibiu, locu
de arderea olariei, lung. 68 pasi, farte largu, aduncu pene la 4', plinu numai de ce-
nusie, de tHtndari de talHP, harburi si totu felulu de ciolane; Boiu-mare, cerc. Deju,
vetre si harburi; Sebesiu, vetre cu cenusie, pamentu arsu, carbuni, in aduncime de
2-3', si harburi; Netusiu, cerc. Sibiu; Sn-Avram, cerc. Odorheiu, mari deposite de
harburi si lutu arau; mai multe conuri trunchiate ; Mercurea idem;
Sibertu, idem; Simleu, depositu de cenusie cu carbuni de lemnu, si 11 conuri trun-
chiate; Crisiu (Deutsch-Kreuz, SzaEz-Kereztur, cerc. Sibiu), tuburi de lutu cylin-
drice manusie ; Sinc'a-mica, trunchiuri de lutu in numeru de 23 gaurite la unu ca-
petu (tab. M, Nr. 14), analoge pote conuriloru trunchiate, se11 trunchiuriloru cu de-
semne lung. 6 cm., gasita in de la Villanova, Marzabotto si Vulci (Gozza-
dini, la necropole de Villanova p. 38 seq.), pe care d. Gozzadini le tine dreptJ obiecte
symbolice egyptene. (259)
47
Vasele gasita intr'unu mare numeru de localitati d'in Transihani'a suntu asia de
variate in forma, ornamente si fabricatiune, in catu classificarea loru pre epoce, spe-
cie si graduri de cultura, este ca si imposibile.
Ne vomu margini a semnala eate-va. mai interessante, occupandu-ne neaparatu nu-
mai de celle ce se paru ante-romane :
Vasele mai multu Eeu mai pucinu cylindrice, cu manusi mici la margini seu la pe-
riferie pentru petrecerea unui nuru, ori cu bolduri massive, adesea gaurite, cu pan-
tecele mari si grose, mai allesu in josu, cu bas'a forte ingusta, seu ascutita 1 seu cu
unu picioru conicu sub basa, d'in care causa nu potu sta pre pamentu de catu intr'ua
parte ; ori virte in ceva anume, amintescu esemplare analoge d'in mormenturile de
la Pilinu, d'in statiunile lacustra d'in Elveti'a, olari'a de la Villanova si Boloni'a.
La printre alte vase merita a se mentiona ua cupa eleganta (fig. 121,
diam. 21.5 cm.) de form'a cupeloru de bronzu etrusce de la Hallstadt; ua ulcica
(tab. M, Nr. 10), cu ornamente simple consistandu d'in ua_seri.e dupln. de puncte_si
linii oblice (260), cum si vasele desemnate pre tab. III, 1, 3; V, 4 d'in Transilva-
ni'a, period. Zeitschr. H, 1833.
Harburile de la Bardotiu suntu forte bine arse si ornate cu linii simple, triun-
ghiuri, cercuri si ellipse (261). Urn'a descoperita la Bundorfu este cu largi pantece,
(259) Gooss, op. cit. XIII, 208-263; XIV, 142.
(260) .Archiv fii!" oeste1T. Gesch., XV, 327. - 1. C. Schnller, zur Frage uber den Ursprung
der Romanen und ihrer Sprache, Herma.nnst. 1855 p. 19 nota. 33 credea a. fi descoperita pre asta
urma._, ca si pre celle de la Bistriti'a, tab. M, Nr. 5 si 9, semnele unui alfabetu celticu.
(261) .Arch. fiir Siebetib. Landesk. n. f. IX, 18. Orban, I, 223. - E1d. muz, evk. V, 134.
34
www.cimec.ro
5:J2
ornamente trase cu graphita, si are patru bolduri pentru apucatu. Cea de la Medie
sin (16.5 zoll. Jl&lt.) este forte frumosa si bogatu impodobi ta. La Gernesig (cerc.
Muresiu-OEiorheiu) se pastreadia in museulu d'in Clusiu, 14 vase de lutu cenusiu si
roscatu inchisu, reu copte si facuta numai cu man'a, urne 25 cm. nalt., strimta la
gntu, cu doue bolduri de apucatu ; altele 16 cm. nalt., cu picioru ingustu si gutulu
conicu; urne 14 cm. nalt., cu gutulu lungu si elegantu; ole, cupe si cana cu linii
verticale in parallela si triunghiuri trase cu graphita (Gooss, op. cit. XIII, 222- 223).
Urnele de la Cicu-sn-Giorzu (cerc. Odorheiu), nalt. de la 11-13 cm., au picioru si
gutu si doue manusie; celle d'in prejm'a Bistritiei (cercu Bistriti';;), de-
semnate pre tab. M, Nr. 5 (ualt. 5'', perimetru 5
1
12") si Nr. 9 (nalt. 6", diametru
6
1
/'") s'a afiatu ua-data cu segmentulu unui mare si largu vasu {tab. M, fig. 2) nalt.
1', diametru 1' 1", oruatu cu cinci linii in zigzackuri, ornamentatiune straina flty-
lulni d'in epoc'a,.pura a bronzului, fiindu posterioru acesti'a. Urcioro frumosu , de si
lucratu numai cu man'a, s'a aflatu la Copotiu, cerc. Odorheiu.
Fig. 127. Fig. 122. Fig. 123. F'ig. 124. Fig. 125.
'Fig. 121. Fig. 126.
In fine, trebue sa mentionamu si ua grupa de vase pene aci
numai in Daci'a : acelle vase largi cu trei piciore, cum este es"mplarulu impodobitu
eu meandre de la Balomiru (cerc. [262] si cellu de arama de la CotiPa
(Zeideo, cerc. Brasiovu) reprodusu pre tab. M, Nr. 3, (11" nalt. 8'' la mijlocu, 5''
la margim) cu doue manusi (263). Intogmai acestor'a d. Schliemann a g1uitu la His-
earlicu, in patri'a 11ntica a Phrygilor11, presta 30 vase de pamentu cu trei piciore la
mare aduncime (264), cum si la Myceno (265), ceea-ce aru fi, duro d. Goosg (op. cit.
(262) Arcb. Koz. VI, 164, VII, 187.
(263) !}, C. Bolliacu, 1'romp. Carpat. Nr. 846 ravorta co la Pescer'a cu olele d'in obarsi'a Ialo.
mitiei : traditiunea spune co snntu batrani cari au apucatu aci multe 6le intregi : erau unele pre
trei piciore si in marimi deosebite.
(264) Schllemamn, T1oia und seine Ruinen, p. 13.- 1'roy and ist RemaiKs, ed. John
Murray.- Atlas la .Antiquit. Troyen.
(265) Idem, Mycenes, trad. Girardin, p. 134.
www.cimec.ro
XIV, 147) anco ua proba despre rapportulu de imudire allu Phrygiloru cu Dacii. (22())
Interesante si prin form'a si prin stylulu ornamentarii suntu vasele de la Kis-
Terenne in Ungari'a : urciorusiele (fig. 122, nalt, 5.5 cm.; fig. 123, nalt. 7.5 cm),
cu podobe canelurate oblice seu conturnate; can'a (fig. 124, nalt. 5.2 cm.) cu triun-
ghiuri 1ataretie in chipu de frundia; cup'a fig. 125, na1t. 4 cm. cu bolduri in relievu
cu form'a identica cupeloru d'in necropol'a de la Villanova (267); vasulu dr luatu apa
(fig. 126, n&lt. 5.5 cm.) asemenea cellui gasitu la Boiti'a (cerc. Orastia) de pamentu
rosiaticu, ornatu cu linii parallele (adi in Museulu d'in Clusiu). Totu astu-feliu, ul-
cic'a de la Szent-Andralil langa Crisiu (fig. 127, nalt. 9.5 cm.) cu meandrele si spi-
ralele bagata unele intr'altele; si vasulu de la Miiglitz in Moravi'a (tab. M, Nr. 11)
cu discu rotundu ca unu umbo, ce amintesce grup'a de vase d'in movilele de la Elb'a
(ap. Lindenschmidt, op. cit. II, 1, 1).
48
Localitatile d'in Romani'a, pre unde sapaturi si cercetari mai multu seu mai pn
cinu seriose a constatatu produete alle pre-romane suntu, dupo cum ne a-
sicura d. Bolliacu Carpat. Nr. 1137) :
Distr. llfovu : Ceramica-Tanganulu pe malulu Colintinei , Florestii langa Jaculu
Colintin'a despre Bucuresci;
Distr. Jalomili'a : Orasiulu de Floti, Pisculu Crasanii;
Demboviti'a : Mormintele, de la Puciosa peste munte spre Nordu; Com6ra,
d'in susu de Petrositi'a; cu olele pe muutele Sieaoa, peste apa langa dru-
mulu cu florile ; la Ocolulu-cn-Petroiu, d'in josulu pesterei, pe partea drepta a Ia-
lomitiei.
Distr. Prahova : Pe Teleajenu, la Coliba-Vechie (?) ; pre Prahova, la Tinosu.
Vlasca: Talpa-Netotii, pe malulu dreptu allu Vedei; Stoenescii-Oprisianu;
Gorganu, pe Calniste spre Singureni; Voi-vodi, Draganestii ;
Distr. Teleormanu: Orbesc'a, Calomfirestii-Tigani'a; Alesandri'a, Frumosa, Zam-
bresca, Balaci, Zimnicea ;
Distr. Romanati: lzlazulu, Vodastra;
DoZjuZu : Hunia, Maglavitu, Cetatea .
., Mehedinti: Cetatea Latiniloru, Zidina Dachiloru, Mortalogi.
D'in acestea, olari' a de Ia Talpa-N etotii, Calomfirescii-'rigani'a, Hunia, Maglavitu,
Balaeii si Zambresca, este mai inaintata in privinti'a artei de eotu cea pe care o ve-
dioramu la Vodastra, anso mai primitiva de catu olari'a de la Piseulu-Crasanii, Cer
nica-Tanganu, Tinosu, si eu deosebire de la Zimnicea, de si la tote-afara de Zimni-
(266) Despre alte localitati unde s'a constatatu vase de lutu antice in Traneilvaai'a vedi Gooss,
op. cit. Xlll, 208-263.
(267) GozJmdlnl, necrop. d. Vill. fig. 7.
www.cimec.ro
521
eea. -, lntulu este anco fasona tu numai prin mana, si arderea nu e in genere de ca tu
forte imperfecta ..
Vasele de casa de la Talpa-Netotii sa apror:ie mai multu de calle de la Vodastra.,
fiicrlu forte grossolane, cu forma neregulata, reu arsr, ae culore d\ndu regrP, candu
rosietica, si d'in lutu cu petricele prin ellu, luatn d'in intamplare (Tromp. Carpat.
Nr. 739).
Caracteristic'a celloru scose de la Calomhrescii-Tigania
1
Balacii
1
Zambresca si
Maglavitu, de dd. Bolliacu (Escurs. archeol. d'in 1869, p. 5; Tromp. Carpat., Nr.
860, 1137, 1010) si Butculescu, suntu ornamentele
1
mai multu seu mai pucinu gros-
in relievuri
1
&i niste btne, care incingu vasele cu multa elegantia.
Celle de la Tinosu, pre Prahov
1
a, de culore rosiu-viu si mai inchisu, canusiu si
ca faci'a pai ului-de grau
1
porta pre code si buze ornamente si mpletituri de diferite
grade de desvoltare artistica. Elle suntu d'in lutu allesu
1
bine framentatu si bine
arsu, indir an du ua industri!Ol ore-care. Intre altele
1
s'a gasi tu doua ulcelle cu ua
forma ciudata, cu ua manusie si cu ua gaura in chii>u de tiurloiu la mijlocu, cu sub-
stantie iatr'ensele carbonisate (Tromp. Carpat., Nr. 739).
Vasele si uneltele de lutu de la PiEculu-Crasanii, ua localitate de pe malulu Ia-
lomitiei, esplorata de d. Butculescu (Tromp. Carpat., Nr. 860 si 1255) trebuescu di-
visate ia loue epoce : ceHe de lutu galben ti suntu imperfecte, facute.cu calle
de lutu n0gru cenusiu, mai bine fasonatP, lutulu mai bine framentatu,
elegante si variatf', vasele mari cu buze. forte grose si late r a endu a fi fostu trecute
chiaru prin rota. Caracteristic'li olari ei de aci sun tu buzele tare rtsfrante, pantecele
de forllle unghiulare, ascutite pre la mijlocu, manusile subtiri si forte ipcovoiate,
scaunele inalte conici , strecuratorile cu gaurele ta de ciur11, forte frumcse si forte
bine gauritP, si ornamentatiunea cu linii in zigza(ku, si cu flori in relievu. (268)
In fine nmane sa vorbimu despre ceramic'a mortuara sccsa de d . .Bolliacu din-
tr'ua necropola antica de la Zimnicea, intre siantiurile esteriore alle cetatii-vechi, si
orasiulu de asta-di (Tromp. Carpat.., Nr. 1010 si 1137).
cTote vasele acEstei localitati, elice d-sea, suntu largi la comparativu mai
allesu cu olari'a greca , in care pute gasi unele cu ore-care asemanari'. Celle
mai multe au forma butoiosa, si celle-l'alte
1
afara de urdore, suntu mai multe
in forma de patella si in forma de patina, deco am pntea sa intrebuintiamu aci ter-
meni d'io nomenclatur'a ceramicei romne ... Argilurile, humele ce a.u servi tu , mai
multu mai pucinu nisipose, suntu calcalifere; ceea-ce face de pricdu aceste vase
ua. coje galbue, batendu mai multu Eeu mai pucinn in cenusiu, care coje, se
. : .... . . '
anevoe , fiindu fiarta cu rasta, precum este pathi'a verde eu bronzulu. Sa jm-
. par tu in trei colori : lutu negru, lutu rosiu, Jutu galbuiu ; mai multu an sa mgru.
Aceste trei colori variadia. : negru pene in cenusiu si 1 ene in cafeniu, rosiu rene in
spalacitu, si gi!.lbenulu pene in albu,l) (Tr. Carp. Nr. 1137).
(268) Compara. cu acestea, fig. vase gasite in dolmenele si tumuli d'in Galli'a.
www.cimec.ro
Se doua cathegorii da vase : do past.a tare, si de pasta mole. Cello da
pasta ta.re, Legra sun tu delutu alle3u, framentatu, rotundilu si arsu cu ingrijire; form'a
loru este eleganta, ornamentele sapate seu afundate prin pres3iune d'in faci'a,
scose in relievuri prin pressiunea d'in launtru, {ntr'unu tiparu. Calle de pasta .molie
suntu reu arsl', apropo numai uscate la sore, facuta cu man'a fora ajutorulu rotei ;
lutulu e amestecata cu form'a, borcauata, fora altu ornamentu de
ca tu patru tor te (Ti. Carp. N r. 1137' fig. 22), seu U[IU b au esitu, pre la mijlocu'
seu spre gura, alcatuindu ua torda cu eate patru massive pentm apucare
(ib. fig. 21 si 25, allu carui brau s'a reprodusu pe tab. M, Nr. 12). [269]
C&tc-va specimene d'in collectiunea d-lui Bolliacu potu d ua idee despre boguti'a
in forme si ormmentatiune a ceramicei de la Zimnicea.
Asia, pre tabell'a K , N r. 1 se rEipresenta ua urna da lntu grosu , cenusiu, de ua
forma eleganta, nalt. 67 centimetri, pPrimetrulu la parlea cea mai grosa, de 1 metru
si 60 centim., grosimea buz?i, de 23 milim., djaruetrulu gurei de 23 cent., capacita-
tea 53 oea licuidu, seu 68 litri, 264 gramme. Intre doue b:auri, in aduncu cu
11 stelutie cu eate siesseradie, altulu in relievu, cu 12 mai mari cu eate siepte radie,
ligureadia stampatu de siese-ori cu unu relievu usioru, unu calaretiu de ua infatisiue
stranil!, si structura rudimentara : call ulu corpul a prolungu si capulu mi cu,
iaru callardiulu, fiindc forte menuntu in proportiune cu animalulu. Despre acestu
ornamentu interesantu, care ss 'ntempina in diferita dimensiuni si totu tiparitu pre
esitura impinsa pe d'in dosu in pasta molie, si pre alte trei fragmente aflate la Zim-
nicea, d'in care unulu e reprodusu pe tab. K, Nr. 4, - vomu vorbi mai pre Iargu in
50. (270)
Vasulu de pre tab. K, Nr. 2 este in forma de cana mare, cu ua manusie lata im-
podobita de susu pene josu cu ua torda , pre gutulu cnei : unu ornamentu ce s'aru
pute lu dreptu copita de callu, si in lini'a copitei unu sierpe in form'a ce se vede
pre tab. K, Nr. 5. (271)
Tipsia cu piedestalu (tab. K, N r. 3), ue esecutiune perfecta, de form'a unui cra-
taru, seu vasu de libatiunf', are trei manusi in torde, ua buza intinsa dreptu si alt'a
spre imbucre cu unu gavanu de oseminte, carui'a 'i dreptu capacu.
Unu urcioru3iu cu ua manusie lata (fig. 128), unu altulu cu unu brau in zigkza-
rkuri sculptatu in pasta molle (fig. 129), si unu allu treilfa cu ua buda de intipa.riri
de form'a cinliniloru sub unu ciubucellu, care desparte gutulu de corpulu vasului
(269) Mai vedi urna mortuara in T1omp. Cctl'pat. Nr. 1137 fig. 23.
(270) Mai veui in Tromp. Caipat. Nr. 1137, fig. 2, unu vasu elegantu, usiure, cu uuu br!i.11 bine
desemna tu si Ctl douc torte alipite de cnrpu; fig: 3, borcanu cenusiu inchisu in form'a vasului
pre tab. K, Nr. 1, fora ornamente de ca tu unu simplu brau; fig. 6, cu doue ma unsi, buzele cu douc
muchii.
(271) D. llo'l:acu asicnra co atatu copit'a catu si sicrpcle si ornamentulu manusiei, sunta facnte
deoscbitu in 1arbotina si alipite apo L'') pasta molc, Ct:'ca-cc ni se parc indoniosu.
www.cimec.ro
526
(fig. 130) suntu lucrat':l cu multa ingrijire si vedescu in technic'a si form'a loru ar-
tea greca. '
Totu astu-feliu si gavanasiulu c(doue torte compuse fie-care d'in eate trei suluri
(fig. 131). [272]
Fig. 129.
Fig. 128. Eig. 130.
---------,


l-- ----
Fig. !31. Fig.132.
Pret tab. M, Nr. 15 se:representa unu br rdacu cu doue esituri masive , intre care
d. Bolliacu vede doue copite de callu in barbotina (comp. altu ua flori-
cica in tiparita de mai multe ori pre buze in Tromp. Carp. Nr. 1137 fig. 19); pre a-
ceiasi tabella Nr. 8, unu vasu micu in form'a unei c;\eiule de marina.ru, cu ornamen-
tale sapate'in pasta molie (tab. M, Nr. 4); in fine, pre aceiasi tabella, Nr. 16, na
adevarata plosca. fora gutu, putendu sa .ca la una oc'a apa, si care este asia
cumpanita co gaur'a vine totu in susu ori-cum vei ntorce-o pre fundulu ei. Acestu
(272) Compara t\lte urei ore Tl'omp. Ca!'llat., 1137, fig. 11, 12 si 1 r;; Nr. 8 representa unu ga-
vanu mare cu doue manusi-torde, bine puse.
www.cimec.ro
527
obiectu s'a gasitu in cetate impreuna cu altele intregi si cu ciobnri, a caroru orna-
mente suntu desemnate pre tab. K, Nr. 6, 7, 8, 9 (mannsie la unu vasu) si fig.
132. (273)
Proba co tote aceste vase suntu de fabricatiune locale, este co intr'ua parte a ne-
cropolei de la Zimnicea s'a deacoperitu chiaru vetrele unde se ardea olari'a , cu vase
gole fora ose cenusie langa dansele. Ecce cum descrie d. Bolliacu un'a d'in aceste
vetre, pre care nu scimu pentru ce le d-lui dreptu locu destinatu pentru arderea
cadavreloru, locu pre care se rugulu :
cln ua parte a acestui campu de morti, amu datu de unu felin de vatra, adeca unu
ocolu de pamentu rositu si intaritu de focu; aci am pusu multa precautiune la sapatu.
cAcesta vatra, aprope la mai bine de unu metru aduncime sub pamentu intielenitu ,
amu crediutu ca pote sa fie fostu loculu destinatu pentru arderE', locu p& care se ri-
dica rugulu. Ua coja de C.iece CEntimetri grosime de pamentu neframentatu, deru
intaritu negresitu de focu si de materii scurse pre densulu. In preajm'a acestei vetre
amu gasitu eate-va vase si cioburi de ol:uie fortll bine lucrate si cu multe ornamente
torde, rosasse in spith, si alte ornamente, in relievu si in aduncu, de flori naturali
si de typaruri de flori repetate. In aceste vase nu a fostu nici ose nici cenusie ; in-
tr'unele numai ceva carbuni si unu feliu de dospitura pre care am adus'o cu unele d'in
aceste vase admirabile ce nu le sdrobise apasarea pamentului; vase religiose negre-
situ.:. (Tromp. Carpat., Nr. 1010).
Fie-care punctu d'in ace3ta descriptiune convine fora nici-ua indouiala, unui locu
unde s'a fabricatu si arsu obiecte de lutu, dupo cum atari locuri de fabricatiune s'a
constatatu adesea in Transilvani'a si aiurea, pre candu nimicu nu iudiea esistenti'a
acolo a unei ustrine.
49
Remane cestiunea ornamentarii de pre vasele alle Daciei, si a influen-
tieloru sub care industri'a ceramicei s'a desvoltatatu, de la vasulu de lutu grosu de
lucratura bar bara, constata tu la Turdasiu si Vodastra in epoc'a pura a petrei, pene
la perfectiunea si supleti'a vaseloru fine de la Zimnicea, d'in epoc'a bronzului si a
primei periode a epocei ferului.
Studiate d'in punctulu dA vedere allu artei si allu stylului ornamentalu , vasele
Daciei, amu disu, co potu fi divisate in doua cath2gorii : vase de slylu primitivu, si
vase de stylu oritntalu.
Caracteristic'a primei cathegorii este decoratiunea geometrica, alle carei motive
nu suntu impreunate de la figur'a viue, fie vegetale, fie animale, ci ea consista d'in
combinatiuni geometrice, linii in diferite dir'ectiuni : drepte, oblic1:1, in ziekzacku. li-
(27R) Mai vedi 'l'romp. Carpat. 1137 fig. 17: ua semi-luoa pUna din pasta tare, cu patina cenu
sie, cu doue gauri spre a se pute atarna ; fig. 27 si 28 molete ce au servitu si la tiesatura , si la
pescarie, si ureptu ornamente.
www.cimec.ro
528
nii orizontale, parallele, triunghiuri, zone circulare, coltisiori, meandre. cer-
c.uri simple seu concentrice bagata unele intr'altele, cu ua cruce seu punctu in centru,
rosace si spirale. U a atare ornamentica nu este proprie ceramicei primitive a Daci ei;
ea ne in tem pina de o potriva la t6te poporele indo-germanice alle Europei, originea ei
detorindu-:se mai anteiu trebuint.iei innascute a omului de a cauta frumosulu, elegan-
ti'a in celle mai imperfecte producte alle maniloru selle, si apoi, techniciei tiessatu-
rei; brodariei, impletituni esersate mai cu osebire de sexulu femeescu, cum se vede
pene asta-di la multe popore europene. Acesta ornamentica, resultant'a tcchnicei tie-
sotului si a lucrarii metallului, cunoscute de cotre indo-grrmani, inainte de se-
pa.ratiunea loru (27 4) asemenea nu este unu incepu tu de arta, ci unu stylu
natu, care se readima pre ua lunga practica, pre ua traditiune industriale; ea amin-
tesce ornamentic'a de pre bronzurile d'in nordulu Europei, ineltle conr.entrice, cu unu
punctu la mijlocu seu ua crucE', liniile in zickzacku ; etc. , dupo cum nil
areta fig. 133, ce presenta principalele desemnuri de ornamentatiune alle varstei
bronzului. (275)
Fig. 133.
Il!

III
Cu totulu acelasiu systemu, acelasiu gu6tu in desemoele ornamentali, aceleasi
forme is'llate, desemna lineari, aceiasi ab30luta a ori-carei forme stilisate
de planta (276), a ori-carei littero ai figuri omenesci, caracterisa prorluctele cerami-
cei primitive a Daciei, ca si productele ceramicei, si in genere artistice alle
loru nordu-europene, d'in epoc'a anteriora a atingf'rii strinso a acestora ctt civilisa-
tiunea asiatico-mediterranea.
(274) Pictet, Origines Imlo-Eul'opeenn.es, Paris 80\J, JI, p. 155 seq. - Bruno Knelsel, Oul
turzustand der indogcnnanischen Volker tor iltrer Tl'enntmg, 1867 p. 17 scq.
(275) Dupo le Il ou, l'homme fossile, pag. 291.
(276j Numai isolatu s'a gasi tu pe unele rase do la laculu Constancici ramuri si foi. Vclli Troyou,
habitations lacustres, L'lllsann<J 1860, pl. VII, 3G p. 12.
www.cimec.ro
li29
Si asemanare ou e numai in ornamente, dara si in forme.
In olari'a de la Vodastra de esemplo, d. Bertrand, directorulu museului gJllo-ro-
mnu de la St. Germaiu, a l'ecunnoscutu anco de multu (277) caracterele inconte-
stabile alle vasseloru gallice .. Formele si ornamentatiuniie de pe olari'a de la Pis-
culu qrasnii, d. Al. Odobescu obaerva, ca n;u mai vcdiut.u de catu la vasopro-
venite d'in .ti.erri celtice, ca Bretanni'a.si Irland'a (278). D-lu C. Bolliacu vede, pu-
ci-nu cam esagedt.udu, in intreg'a ceramica a Daciei, caracterulu celto-gallicu. Fora a
contesta acesta asemanare, cautamu, d'in contra, se o probamu prin comparatiuni.
Vasulu de la Zimnicea ('J'romp. Carpat. Nr. 1137 fig. 23) este aprope acelasiu cu cellu
d'intr'unu cimitiru d.e la Colognia (ap. Cleuziou, de la Poterie Gauloise, Paris 1872,
29); cellu cu Nr. 3 d'in acelasiu numeru allu Trompcttei, cu esemplarulu dll la
Qleuziou, fig. 30, iaru vasulu de la Vodastra (fig. 25 d'in Tromp. Carpat., Nr. 1255),
cu fig. 41 d'in Cleuziou, etc. Pentru ornamente: desemnulu de pre rasulu de la Vo-
dastca (tabel. L, Nr. 3) ne 'ntempina pre urmatorulu (fig. 134) de p1ovenintia d'in
turbierile in Franci'a (279); cellu de pre tab. L, Nr. 1, sa se compar(' cu
Fig. 184. Fig. 135. Fig. 136.
Fig. 137.
Fig. 133.
Fig. 13\l. Fig. 140.
fig. 73, si 67 d'in Cltuziou; cellu pre L, Nr. 6
1
idfm cu fig. 13 d'in
(217) G. Obedenare, la eoonomique, l'aris 1876 p. 357. - Mortlllet, Promcnaile
areli. ti l'exposit. univers. de 1867, Paris.
(278) Columna lui Traianu, an. V Nr. 4 (18HJ p. 80.
(279) Clelizlou, de la poterit gauloise, lig. 4 'i, nalt. 8 ceut., 4 cent.
www.cimec.ro
530
Cleuziou; fig. 132, idem cu fig. 135 (= fig. 49 Cleuziou) [280]. Sa se mai compare
anco fig. 136 (281 ), 137 (282), 138 (283), 139 (284} si 140 (285).
Comparatiunile anso nu trebuescu marginite numai la lumea cel ta: acelesi asemanari
in forme si ornamentica, ba chiaru in technica, le regasimu de o potriva pe vasele d'in
mormenturile cellei mai vechi populatiuni a Rhinului (286), ca s: pe vasele de la Vil-
lanova, Marzabotto'(287), pe celle d'in locuintile lacustra alle Elvetiei (288)
1
pre va-
sele primitive alle Greciei (289)
1
ba chiaru pre celle desgropate la Hissarlik in antic'a.
Phrygia. (290)
Este adeveratu co mai adesea. identitatea stylului artisticu la mai multe popore nu
probeadia si inrudirea loru ethnica, ci numai commerciu si communitatea de cultura
intre densele ; anso candu acesta inrudire este stabilita, acea asemonare de stylu ne
duce Ia conclusiunea sigura co loouitorii fabricanti ai vaseloru primitive aflate in
Daci'a, se gasiau pte aceiasi culturale cu eei d
1
in nordulu
1
ca si cu cei d'in su-
dulu Europei, si acest'a
1
- inainte de separatiunea loru, anco de candu toti membrii
familiei imlogermanice d'in Europ'a aveu ua patrie communa
1
ua technica aceiasi
a tiesaturei si a impletituriloru
1
precum si ua communa provisiune de forme artistice,
si unu systemu acelasiu in intrebuintiarea loru. Atare situatiune ne-o presenta si in-
tregulu de limbi indo-europene; precum anco de multu s'a recunnoscutu pentru a-
ceste limbi ua origine communa
1
asia trebue sa admitemu si pentru industri
1
a eera-
mieei ua origine communa
1
cu desvoltaril11 ulteriore partiala, independinte si ine-
(280) Cupa facuta cu man'a; nalt. 6 cent., larg. 10 cent. Provenintia: Bavay.
(281) A. Brogniart, Traite des arta ceramiques.
(282) Gasi tu intr'unu mormentu germanu; in museulu de la Sevres in Franci'a.
(283) Provine d'intr'nnu tumulu de la Hinkel, aprope de ?tlonsheim, si nu departe de Worms,
unde nu s'a gasitu de catu arme si unelte de petra, si nimicu de metalu. S'a publicatu de Lin
denschmidt, op. cit., de d. Desja.rdins, Geographie hist. et adm. de la Gaule romaine, II pl. VII
Nr. 2, si in Dict. arch. de la Gaule, Epoque celtique.
(284) D'in cimitirulu gallicu de la Saint-Etienne au terApie (Marn'a in Franci'a\, ap. Desjardins,
op. cit., pl. VII Nr. 4.
(285) D'in cimitiruln gallicu de la Lepine (Marn'a), ibidem.
(386) Lindenschmidt, op. cit., II, VII, 1.
(287) Gozzadlnl, la necrop. d. Vill. fig. 1, 2, 3, 7, 26, 16.
(288) Desor, Pulafittes.- Le Hon, op. cit. p. 293.
(289) A. Conzf', zur Geschichte de1 Anfiinge griechischer Kunst, (Sitzungsb. der k. Akademie
der Wissensch., ph. el. LXIV, p. 505-534) pl. I-IX.
(290) Sa se compare de esemplu fig. 95 cu Schliemann fig. 742; fig. 96 oo Schliem. 738; fig. 97 cu
Schliem. 578; fig. 118 si la Gooss op. cit. XIV, 602 Nr. 12, cu Schlieru. 722; vasele de la Nnndor, cu
Schliem. 1226, 1116, 3292, 3295; con urile trunchiate d'in Transilvani'a si Romani'a, cu eelle de la.
Schliemann 824; plnii-cu Schliem. 591; vasee de lutu, cu Schliem. 803,822, 833; ornamentale har-
buriloru d'in statiunile d'in epoc'a petrei d'in Transilvani'a cu Schliem. 578 b. 727, 735,738, 742,3016,
2361; idolii de Ia Turdasiu si Vodastra cu Schliem. 537, 562-566, 578. Vedi Gooss, op. cit. XIV,
621 despre alte asemenari dintre armele si uneltele de arama si bronzn <l'in 'Iransilvani'a si celle
d'in Hissarlik.-- Schllemann, l'roia wml seine Ruinen, p. 21 constata n,;tmllnarca isbitl>re intre
gnsite la Szihalom in Uugari'a, si celle de Hissarlik.
www.cimec.ro
531
gale (291). Pe candu, de esemplu, Greei'a, gra9ia induentii orientale esercitate de
Egypteni, Lydieni, Cappadoci, Phrygi, Babyloni prin intermediuln Pheniciloru (292),
ese mai iute d'in starea primitiva perfectionandu totulu, facendu d'intr' unu vasu unu
obiectu de arta, receptacululu unui subiectu, unui tablou imprumutatu de la poesi'a
ei, de la mythulu, istori'a si moravurile ei, unoru scene d'in viati'a publica !li privata,
formelorn dieiloru si heroiloru ei - poporele Daciei, ca si alle Nordului Europei in
genere, remknu anco mii de anni cu artea simpla , cu zestrea indo-germanica , pre
care n'o adaoga in nimica, pene ce incepe procosulu de inftuentia anu marei mediter-
ranee, cultur'a si artea asiatica, sa creedie ua noua lume de forme artistice.
50
Care sa fie partea de influenti& a acestei rulturi asupra ceamicei Daciei este ua
cestinue anco greu de resolvatu. Se constata numai fa.} tulu co in anume localitat.i
vasele suntu mai cu maestrie lucrate, lntulu mai subtiri', si mai bine arsu, si, ce
mai insemnatu, noui elementP, streine decoratiunei primitive, incepu sa apara in or-
namentic'a loru : plantele, animalele si figur'a umana (acest'a anso c decora-
tiune, iaru nu subiectu), mai scurtu vorbindu, elemeotulu imitatiunei obi!'ctelorn
naturei. Asemenea vase le-am numitu de stylu orieotalu seu asiaticu , pentru co oi
se paru cu totulu in gustulu si obiceiurile orientale. plantele ne 'ntempioa pre
productele Assyriei, Phenicici, Etruriei, si Egyptu lui (293), pre candu lipsescu cu to-
tulu in ceramic'a primitiva indo-europena. Cu tiropulu anso Grecii, imiHtndu mode-
lele aduse de Phenicieni in Cyprn, MycenP, Rhodos, adoptara decoratiunea florale,
care, numai tardiu forte, in timpulu lui Alesandru-cellu-Mare, a pututu trece la po
porele de pre malululu stangu allu Dunarii, unde o constatamu pre vasele de la Zim-
nicea (vedi tab. K, Nr. 8, frundi'a ce semana a fi lotus egyptenu. Alte vase cu orna-
mente de flori naturali si de tiparuri de flori repetate, gasita totu aci, suntu in col-
lectiunea d-lui Bolliacu).
Dintre animale, sierpele figureadia pre vasulu de la Zimnicea reprodusu pre tab.
K, Nr. 2 si Nr. 5, si pare a ave acelasiu caracteru chtonicn pre vasele greco-ro-
(294). Ca unu restn neindouiosu d'in ornamentic'a vechia a Daciei este sierpele
care se pune de tinichea pene asta-di pre verfulu caseloru de la tiarra si d'in orasio,
totu asia precum in Germani'a de nordu, capete de callu si de pasari (mai adesea Ie-
bede) in mstalu, ultim'a remasitia d'in ornamentic'a nordica, orneadia verfulu case-
loru tierra.nesci. (295).
l291) A. op. cit.- G. Connestablle, Sovra di due dischi in bronzo antico italiei dcl
Museo di Perugia e sovra l'arte ornamentale primitiva in ltalia ed in altre parti di Europa,
Torino 1874.- Al. Bertrand, op. cit. .
(292) D-ln G. Perrot, la cursulu de Archeologie de la Sorbonn'a, semestrulu 1879-1880.
(293) Vedi de esempln la. Clenzion op. cit., 6g. 4, 7, 8, 23, 24, 25, 26, nse ornate cn lotus.
(294) Vedi mai susu, pa.rt Il, cap. XI, H2.
(295) Ch. Petersen, Jahrbl?cher fiii' die Liinderkunde de1 lleJzogthlimer Schles'llig, Ilolstein
und Lauenburg, Ili, 1860.- Conze, op, cit. II, Wien 1873.
www.cimec.ro
532
Figurile capeteloru de 6meni si de animale intrebuiutiate e:a .. olqaJDente pre pan ...
tecela si pre manusile vasseloru de la Turdasiu, ne 'ntempin!J. adesea pre vassele de
bronzu si de lutu vechiu-he-lleuice si etr.usce, cum si Hissar-
lik (296) i
Ia fior, calaretiulu, c si de langa densulu, de pre vasulu Nr. 1, t.ab; Kt
trebuescu mai anteiu comparate cu acelasiu typu de pre de argJnta gasita
in mai n:ulte renduri in DJ.ci'a, imitati uni negresitu dnpo staterii macl)douici ai lui
Philippu. Prin ace3ta apropiere dobendimu ua data aproximativa a fabricatiunei va-
sului : ea n'a pututu ave locu multu inaintea lui Ales>andru-celiu-Mare, si in tim.,.
pulu acestui'a noi scimu co locuitorii de pre mallulu sHwgu allu Dunarii, erau Getii.
Imu aru fi dero de atribuitu, dupo tota probabilitatt'la, olari'a de la Zimnkea; si
prin ra putemu judeca despre gradulu in care ajunsese cultur'a arteloru plastice la
dens:i.
Figur'a arretta in esecutiunea ei , nu ua incercare nesigura, nu ua
mana, care hesita, ci unu ce bine hotaritu, unu modelu ua-data gasitu si adopt::l.tu
ca sa se repEte fora nici ua modificatiune, ua E secu tie in fine care presuppune ua
lunga practica, ua traditiune maoufacturale determinata.
Allegerea cu predilectiune a callului (297) si calaretiulu typu de ornamentare
in artea plastica, se esplica lesne la unu poporu, ca Getii, care, in desscle Joru lega-
turi cu vecinii Scythi, adoptasera multe de la acesti'a : si arme si obiceiUli, fiindu
ca si densii, toti arcasi si calareti, dupo cum ni-i descriu Thucydide (Il , XCVI), O.
vidiu si altii. (298) . .
Se scie ce rolu insemna tu juca callulu la poport>le iranice si in particularu la Scytbi
cei ai caroru principi intretio6u la gurele Dunarii (299) si pre steppele
R.ussiei meridionale, mii de erghelii. tineu a vede ca ornamentu ravoritu pre va-
sele loru scene de calnie, cum putemu a ne incredinti'a de pe colossalulu vasti de ar-
gintu reprvdusu mai pre o stampa alaturata la partfa II cap. VI, si care s'a des-
coperi tu io movila Certamlk-Kurgan, langa ora:lielulti Nicopolu (distr. Ekate-
rinoslav). Pre acestu capud'openi orfaurarie, cam d'in allu IV a. I. Chr.,
(29
0
) Comp. Museo Gregor. tav. XCVII; Lind.'nschm'dt, op cit. ii, III, 5 Nr. 1; Sacken, Grabf.
v. Hallot. taf. XXlll 6; Schliemaim, fig. 2952 si 2521.
(297) Callulu ca elernentu decorativu ne 'ntempina si' pre vasele primitive grecesci. In Cabinet
des mcclailles d'in Paris, pe o amphora Nr. 749 se vede unu callu, si o passere d'11supra-i; pe altu
Tasu la Stackelberg, Griiber cler Hellencn, taf. IX; Cf. Ross, archiiol. Aufs. I p. 33, sun tu cai si
porci; cf. Conze, op cit. I, taf. lV, VII si lX; asemenea si pre vasele celle rna'i 'vechi d'in acropo
lea Myccnei, cum de esemplu pe vasele d'm .Ann. d. Inst. 1372 p. VHseq., vechi, ccllu pucinu
1200 ani a. 1. Chr.; Cf. Schliemann 1'roia und seine Buinen, p. 18. Callulu figureadia si pre va
sele si mJnedele publice (Revue n. s. 18137 pl. l) si pre obiectele la Hallstadt (Sa-
cken op. cit. taf. VIII, 2; XV, 5).
(298) Ye,li mai susu part. II, cap. XI 5.
(2D!l) Jl('hll, Culturp(lamcn p. 3G SCIJ.
www.cimec.ro
5:l:l
artistulil cu ua mana s:gura si ferma repre9enta mai multi StyLhi cum prindu cu ar-
canulu si mpedeca niste selbattci.
De la calaretiulu de pre vasulu de la Zimnicfa la caii representati cu ua per-
fectiune rara de rre 1'asulu de Ja Nicopolu, distanti'a este forte mare, anso, ua idee
anaJoga, dupo cum observa d. Odobescu (300), a inspira tu pro argiotarulu elenu ce a
Jucratu pentru vre-unu scythu acea capu-dt-opera, ca si pre ollarulu barbaru
de la Zimnicea.
!51
Acest'a este totu ce putemu spune despre ceramic'a pre-romana a Daciei. Noui a-
flari si sapaturi mai sisttmatice pote co voru da la lumina materialuri interesante,
. care sa permita a intregi istori'a unei in care se reflecta mai bine da catu in
ori-ce, viati'a intima a unui poporu.
Olari'a in Daci'a incepe ca pretutindeni cu vase celle do
la Turdasiu si Vodafitra, pentru a fini cu altele n:ai perfectt', purtandu pre elle es-
presitinfa 'sentimentului religiosu si symboleloru mai venerta si a
gusturiloru predominante, cum suntu vasele de la Zimnicea.
Deco ea nu a attinsu unu gradu mai mare de pE'rfectiune si de elegantia, este co
in Daci'a, ca in alte m].llte parti, olari'a a remasu totu-de-a-un'a modesta, ceramistii
satisfac.endu in genere trebuintile diloice alle masei poporului, pre dwdu class'a a-
vuta, .la care inst:nctulu luxului si gu3tulu frumosului erau desvoltatP, prefereau me-
talele preciose, giuvellele si vassele metallice.
F. Asiediemlnte preronuine si tnmull (magurl, movila si gorg1\ne)
1, Urme de vechi locuintie, de taluri, si cetati
52
Celle mai dese si mai sigure urme ce au lasatu vechii locuitori ai Daciei pn-ro-
mne suntu numerosele deposite de h1uburi, pre langa obiectele de lutu , osu
si metaln, descoperite in localitati unda ua-diniora fusese asiedieminte mai multu
seu mai pucinu .intinsa, si care tradeadia situa tiu ni culturala diferite; de si c.ontim-
purrne, si dependinte de. influenti'a relatiuni1oru topice.
Locuinti'a omului pr'mitivu a trebui tu sa fie in Daci'a, ca si aiurea, de ua mare
simplicitate, constandu d'in ua sapatura rotunda in pamentu si spoita cu argilu; in
mijlocu, de form'a unui cazanu servindu dreptu vatra, iaru d'asupra, ua
coliba d'in piui si' gardu cu grosi pereti de pamentu ba tu tu, arsu si ia tari tu ua.
caramida, pucum se pote judeca dupo rrmasitiele constatate intr'unu mare numeru
de localitati : bucati de pamtntu arsu cu urmele ingradelii si alle lemnariei pre den-
(300) Columna lui Traianu. an. V, Nr. 4, p. bl
www.cimec.ro
sale, vetre pline de cenusie, de carbuni si de piramida eonice peste care se puneu va-
sele, ee se gasescu in mii de eioburi.
Asemeni locuintie erau asiediate totu pre inaltimi, pre verfuri grelA de suitu, prA
culmi de deluri si de munti , cum si pre vai d'alungulu garleloru, .in apropiere de
munti, unde la timpu de pericolu locuitorii alergau sa se adapostesca.
Chiaru si in pesc'ri ne 'ntempina urmele locuintii omului in epoc'a eunnoscintiei
metalleloru; proba : aflarile de bronzu in pescerea de la Sn-Giorzu Tras-
caului, cerc. (Orban Szekelyf. V, 192) cum si in cea de la Corana langa Dres-
nicu, unde s'a data presta cinci spirale cylindrice, mai multe celte, doua seceri, siepte
inele, doue spirale in forma disculare ca ornamente pentru bratiu, unu acu si ua fi-
bula de tinichea de bronzu lung. 47 cm. (Arch. f. K. oesterr. Gesch. XXIX, 334).
Punctele mai insemnata in care s'a constatatu urme de nchi asiedieminte pre-ro-
mane, unele pote posteriore cuceririi, suntu in Transilvani'a :
Dealu-Dobiloru langa Boiulu-mare (Nagy-Bun, cerc. Deju) , unde s'a aflato mai
multe vetre, deposite de cenusie, harburi de lutu, ose de diferite animale domestice,
bucati de pamFlntu arau, tinichea de bronzu, si imprejuru, monede alle Macedonioi am-
phipolitanice si denari ai familieloru romane;
Sibertu, cerc. Brasiovu, mai multe vetre pene la 3 metri in quo.dratu asternuta cu
petre late, seu avendu pereti grosi de pamentu batutu, si langa elle : piramida trun-
chiate, cenusie, eioburi, ose de animale, topore gaurite de serpentina, unu cercellu
de auru, lucratura barbara, si ua sabii.' de bronzu ;
Bundorfu, cerc. Sibiu, vatra lunga aproximativu 68 pasi, forte lata si coperita
pene la 1.26 metr. cu cenusie in care se gaseseu h?lrburi de lutu, ciolane de animale
si dinti mari de mistretiu ;
Turdasiu, cerc. Orastia, de care amu vorbitu mai susu ; pre ua intindere de 2000
pasi de la resaritu spre apusu, si 400 pasi de la Nordu spre Sodu, se deposite
isolate de cenusie, adesea forte adunci, de la 1.25-1.60 metr. inaltime; numerulu
obiecteloru de de osu si de lutu descoperite aci trece preste 6000 {301); ca
obiecte de metalu s'a gasitu numai unu ciocanu-toporu de arama, ua braciara totu
de arama (302), ::.i fragmente de bronzu, cupru, feru si plumbu ;
.Agnita, cerc. Sibiu, vetre, piramida conice de lutu si harburi de vase de diferite
forme: unu eeltu si ua veriga de bronzu ;
Simleu, cere. Simleu, la polele dealului Magur'a, straturi grose de cenusie eo car-
buni de lemnu. piramidtC" eonice, si obiecte de bronzu ;
Cetea, (Csaklya, cere. Clusiu), depositu de barburi, ose de omu si moneda de alle
lui Cesaru si Augustu.
Asemenea deposite se eonstata si la Bradu (Girlsao cerc. Sibiu) Henn-
(301) Dek Geros, in Magyar Po!gdr, 1875. Teglll.s G&bor, IZ lcokors!aki ember ngomai Hu
nyadmegyeben.- Gooll!', Arch. f. Siebenb. Landesk. n. f. XIV, 592-612.
(302) Gooss, op. cit. p. 607 fig. -1.
www.cimec.ro
!>35
dorfu, Rustioru (Rosz-Csiir cerc. Sibiu) si (Also-Szent-
MiM1yfa1v(cerc. Clusiu). [303]
53
Asiediemintele vechi suntu une-ori incongiurate de siantiuti si intarituri pre ver-
furi, culmi si pe plaiuri, constituindu asia numitele cttati de pam(mtu.
Zidurile acestor'a suntu cladite cu pamGntu batutu amestecatu cu paie si nuele, si
asiediatu intre doui pereti de scanduri, palisade, care negresitu perindu, pamentulu
dintre elle batutn, arau si intaritu dainuesce anco ca ua masa compacta.
Atari cetati se observa in Transilvani'a, la :
Arkita (Arkeden, cerc. Sibiu), cetatiuie cu doua valuri inalte pene la 2 metri ;
Oiomortanu (Csomortny, cerc. Odorheiu) unu valu 240 pasi in cercuitu, si in in-
teriorulu seu, spre verfu, unu altulu mai micu ;
Daia (Dalya), ua movila incongiurata cu sianturi si numita de poporu Oetatiuie
(Arch. f. Sieb. Landesk., n. f. Il 388);
Dealu-negru, unu verfu de munte, 5000' inaltime, intre Surianu si Godianu, in-
taritu cu unu iatreitu vallu de pamentu;
Frua, cerc. Sibiu, trei siantiuri, fie-care 120' in quadratu si iucongiurate cu tri-
pla valuri, unde s'au gasitu multime de moneda de auru cu legenda KO:EQN si denari
romni de la an. 217 pene la 49 a. Chr. (Neigebaner,Dacien 2 54; lahrb. d. Centr.
Comm. 1856, 20);
Galamfalau-mare, Nagy-Galamfalva, cerc. Odorheiu) valuri anticP, si cioburi multe
de vase (Orban 1, 29 seq.);
Atielu, cerc. Sibiu, ua poiana pre ua inaltime numita Bratei, incongiurata de va-
luri si gropi, lunga 32,000 stanjeni patrati, cu multime de harburi, obiecte de bronzu
si de feru;
Oraciunelu, cerc. Muresiu-Osiorheiu, cetate de pamentu 160 pasi in cercuitu, in
care s'a aflata multe cioburi grose de forma primitiva (Orbn 1, 186);
Kisd, ua inaltime incongiurata de gropi si de unu valu inalta catu statur'a de
omu, pre ua lungime de 48 pasi si latime 24 pasi ; la nordu de Kisd, unu verfu de
munte (Hiihnenburg) asemenea intaritu cu valuri si grepi. (Arch. f. Sieb. Landesk.
n. f. Il, 441, 388);
Laeu, eerc. Sibiu, mai multe movilr, un'a numita Cetate si intarita cu unu valu
rotundu;
Malomfalau, cerc. O lorheiu, unu locu inaltu incongiuratu de ziduri de petl'a ci o
plita 'naltime 3, lungime 50 pasi, latime 25 pasi.
Asemenea la Coboru, cerc. Brasiovu ; intre Poplaca si Resinariu, cerc. Sibiu ; la
delulu Uroiu (Arany, langa Muresiu); Petrila, cerc. Orastia; verfulu Paringului nu-
mitu V'rfulu lui Petru, idem; si Radosiu (Radeln, cerc. Sibiu), se ndu remasitie de
valuri antice si siantiuri de pamentu, care anso suntu anco neesplorate.
www.cimec.ro
536
In fine amintimu importantele ruine pre-romane de care amu vQrbitu mai ilUSU
(cap. XI, 51) de la Uj-Gradistea (Muncel Gradistea), Vallea Alba, Feciele Alba,
Cetate {langa Ocolisielu, K!s-Oklos), Piatra rosie (Ianga Luncani), fortificatiuni dace,
cu caramidi grose, petre mari pusa unele presta altele fora cimmtu, care amintescu
basso-relievurile de pre Columu'a Traiana, si fortificatiunile Thraciloru, asia cum le
descrie Til.citu, (Anuale cap. 46, 49) : pre costela muntiloru, aparate de verfilri in-
tarite, unde ei, la vreme de pericolu, se cu femei, copii si vite, si de unde
nu csiau de catu numai constrinsi prin sete si fome. Ruinele de la Muncel-Gradistea
suntu insemnata si prin multimea de moneda de auru de alle lui Coson, Lysimarhu,
si prin denari romni anteriori cuceririi lui Treianu.
Anca ua remasitie ;le cetatiuie daca in Transilvani'a trebue sa o recunnoscemu im
preuna cu dd. Torma (304) si Gooss (305), la Mojgradu (anticulu. Porolissum) mai
susu de Pometu, pG plaiulu Magur'a, unde se vedu siantlufi cyelopice comp'use d'in
valuri de pamentu, si pre alocurea chiauru temelie de zidu.
D'in Banatu amintimu numai : Duplai, fortareatia incongiurata de mai multe va-
luri despre. ua parte chiaru cu cinci valuri; si verfulu de munte de la Blumenthal
(Arch. Ert. I, 14; Arch. Kiisz. IX, 43 asemenea intaritu cu valuri dtl pamentu.
In Romani'a :
Distr. Romanati :
Vodastra, cetatea pamentu numita si Sculieni, de form'a unui pentagonu, lar-
gimea 1600 stanj. patrati, naltimea 3 stanj. (306), incongiurata de ua de
malu semanata cu movilP, si avendLI doue intrari, un'a mai pronunciata spre resaritu,
si alt'a spre apusu (307). Aci s'a gasitu mai multe vetre de pamnitu rosiaticu si cu
carbuni la aceiasi aduncime, ai in distantia aprope c 3 metri un'a de alt'a (308) ,
arme si unelte de petra, osu si vase de lntu, despre care s'a vorbitu mai susu ;
Islazu, doue cetatiui de pai:neritu imprelmuite cu siantiu, un'a lnmahalao'a Ra-
coviti'a si alt'a in Verde'a, cu trei siantiuri parallele, lungi 72 stanjeni si adunci a-
stadi de 2 palme (309) ;
1'ii'a-mare, doue cetati c de 70 atanj. largimea. (310)
(303) Idem, XIV, p. 102-105; XIII, 208-263.
(304) Adalek eszalcnyugoti Dacia es helyira!hoz , p. 15 seq. ; .ldem in Archaeologisch
epigraphische Mittheilungen aus Oesterreich, herausg. v. O. Benndorf u. O. Hirschfeld, Ill heft. 2.
(305) Op. cit. XIII 293-294; 237; XIV, 112 . .
(306) Rapportulu invetiatorului satescu d'in Vodastra, ap. Odobestu, in Annalele Soc. Acad.
Romane; X, sect. II p. 188.
(307) Tromp. Oarpat. Nr. 1059.
(308) ldem Nr. 1010.
(309) Rapportulu invetiatorulu de la lzlotzu, ap. 1. c. p. 180. Tromp. Carpat. Nr.1095.
- Lourlaou, in JJlagaz. ist. pentru Dacia, II 89.
(310) Idem de la. 'fii'a-maro , ap OJobescu 1. c. p. 181.- Alte cetati de pamentu constatate In
distr. Romanati (vcdi studiulu dlui Odobescu, 1. c.), nu le insiramu aci, ello fiindu mai probabilu
romane. Indouialo. a:femu chiaru si pentru colle de la Izla.zu si 'fii'a-mare fiindu-ca nu suntu anco
cercetate.
www.cimec.ro
537
Distr. Tel(ormanu:
Oalomfirescii, c3tate pre ua magura
1
ocolulu centralu fiindu do 40 metri lungulu
si 16 largulu, incongiurata cu unu blocu de ram:mtu snu. Aci s'a gasitu custuri de
silfxn, undte si nse de lutu (Bolliac, Esc. Areh. din 1869 p. 6);
Frumosa, de pamentu regulata, patrata, cu trei siantiuri cu ua intrare
forte bine vadiuta, unde s'a afhtu eate-va barne pt:tredn la arluucime ne unu metru,
2 f: agmente de colona de pamentu arsu si barburi de la tu (idem pag. 7);
Zimnicea , cetate intarita cu pamPntu ridica'u d'iu imll'ense si profunde siantiuri,
lnng. 200, latime 150 pasi, insemnata mai alesu prin olari'a desgropata acolo (Tromp.
Carp. Nr. 1010, 1137; Lauri::uu in JJ!agaz. istor. pentru Dacia, II 69);
Voivodi, pre ua movila, de olarie grosa si fragmente de silexuri
(Esc. arcb. 1869 p. 11).
Distr. Doljiu :
Vallea-Rea, unu siesu pre unu piscu, cu multe cioburi de difaite vase cenusii si
rosU (Boli. Esc. arch. d'in 1869 p. 41);
Bradescii
1
cetate de pamentu oblunga
1
incongir!rata cu unu siantiu aduncu de 2
stanj.l lung. spre est. 230, spre N. E. 100 pasi (Laurianu
1
Mag. ist. II 104).
Hunia, cetate de pamentu d'in susu de Calafatu.
n:st.r.
La Turnulu-Severinu, se constata ua epoca preromana, judcdJ.ndu dupo afl.a.rile de
acolo : petre rotundite pentru prastie; fragmrnte de custure de

topore de
retra, barburi, monete de alle regiloru Tbraciei Ri Macedoniei, si ua mare catatime
de monste alle Pontului si alle d'iu A;i'a-mica (Esc. arch. 1869 p. 52);
C(;tatec1- Latiniloru, langa satulu Oreaviti'a pre siesulu unui de alu incongiuratu de
unu siantin
1
cu multime do vase, obiecte de bronzn si feru Cdem p. 51-59);
Zidina Dukiloru (311) de partea stanga a schitului Topolniti
1
a, in verfulu unui
pisru inaltu, ua zidarie uriasia. cCu mari greutati, dice d. Bolliacu
1
amu pututu urca,
si nici-ua alta cetate daca pene aci, cu ua asia intindere si taria, pre ua asia inal-
time, n'am intempinatu. Aci 's! pote face ua idee cine-va, pentru ce Grecii numiau
pre Daci : Aquilele (ot astoi In adeveru co cuibu de aquile pare ace-
sta a Daciloru. Aci petr'a este rupta d'in mnntii vecini si aruncata pre acest.Jl
piscu cu fortia de titanu; apoi asiediata prin gramadire si inclestata printr'unu ci
mentu ca si petr'a. 0dtenel'a si timpulu nu ne-a iertatu sa facemu (Esc.
arch. d'in 1869, p. 60-61).
Pisculu lui Icicobu, (I. Ionescu, Agricultura romana d'in jnd, Mehedinti, 1868 p.
574).
(311) Numele de Zitlina Dakiloru aru fi unic'a amintire ajunsa pene la noi despre poporulu in-
vinsu de Traja.nu, si aru proua intre altele permanenti'a colonistiloru romani in Daci'a Trajana.
Este anso adeveratu co poporulu numescc acele ruine Zicliua. IJakiloru, dupo cum sustine d. Bol-
liacu?
www.cimec.ro
bistr. Demboviti'a :
Vallea Caseloru d'in susu de Sierbant:sci, pre drept'a Ialomitiei, ua incongiurare
a unui maiu cu ua. zidarie formata de petrisiu maruntu de garla, in huma
si de ua grosime de unu metru, pre alocurea si mai multu (Tromp. Carpat. Nr. 846);
Comor'a, sub verfulu ce se chiama Cumpen'a Ciocarlaului, zidire cu ua circumf-
rintia de presta 100 pasi, d'in bucati mari de petra potrivite si lipite cu cimentn de
varu pnru si pncinu nisipu, ceea-ce indica epoc'a posteriora cuceririi, de si acolo s'a
gasitu si fragmente de aschii de silexu ;
Pesce,.'a cu olele pre muntele Lespedei, allu carui aspectu d. B0lliacu 'lu compara
cu dolmmulu danesu si cerculu de petre sepulchrale (6g. 135 si 136 d'in I. Lubbotk,
l'Homme pr6historique, trad. Ba.rbier Pal'is 1876 p. 101 si 102) (Tr. Carp. Nr. 846,
vedi mai susu not'a 18).
Distr. Vlasca :
Talp'a-Netotii, (Nedati ?) pre malurile Vedei, cetate de pamentu ocolita cu unu
singuru blocu Jargu de pamentu de diferite inaltimi, care duvo ce asit>diatu
prin garduri si atinghe de lemnu, s'a fostu arsu de tote partile, si intari tu ra ua cara-
mila. Da aci provinu mai multe obifcte de bronzu : ua SPCera (in collactiunea d-Jui
Bolliacu), unu feru de plugu de bronzu (collect. Statului), si oL:rie forte
(Tr. Cup. Nr. 846; arch. 1869 p. 57);
Stoienescii-Oprisianu si Gorganu, harburi si vas()
cetate de pam.Jutu prd rip'a D:marii , in forma de patratn oblungu,
incongiurata de unu siantiu si de unu valu de trei parti; (312)
Cetatea Tinosulu pre m:u piscu allu malului Prahovei, langa Puchenii-mici, con-
servata numai intr'ua parte, pre calle-alte trei parti fiindu surpata de apele Praho
vei, este incongiurata cu unu valu ca de doui metri de pamentu arsu. Obiectfle an-
tice ce s'a. gasitu suntu : fragmente de olarie rosie, cenusie si negrisiora, carbuni,
ua mica catime de meiu carbooisatu, ptitre de rjnitie, vase cu substantie carbonisate.
si, intr'unu stratu mai superioru allu suprafecii, unu feru ele lance, si ua mica unelta
jn forma de cutitoaie (Tromp. Carpat. 1869 N r. 739 si 7 40).
Distr. Ialomiti'a :
Pisculu Cra<Janii pre malurile Ialoroitiei d" josu, unda se gasescu multime de cio-
buri, vase intregi, diverse obiecte, unu maneru de ua arma de bronzu, vetre si se-
mintia de inu carbonisata (Tromp. Carp. Nr. 860).
Distr. Muscelu :
Jidova s6u Uriasi'a, langa Campu-lurigu, ruine ce formeadia unu dreptu-unghiu,
avendu laturea despre nordu de 115 pasi, si cea de3pre estn de 160 pa,i, cu trei porti,
intr'na campie inchisa intre delnri si numita G adiste (Bolliacu, Curierulu Homa-
nescu, 1845 Nr. 85 r 339).
(312) Lanrlaav, in ltlagaz. istor. pentm Daci' a, II 68.
www.cimec.ro
53fl
Distr. Dorohoiu :
D'in asiediemintele vechi se'mnalate in acestu districtu (313) vomu mentiona pre
celle urmatore ca mai interesante, de si, trebue sa recunnoscemu, pentru elle, ca si
pentru alte multe indicate mai susu, co fiindu anco neesplorate, nimica siguru nu au-
torisa a admite originea a loru :
B6rezna (langa Dirsc'a), unu siantiu ea de 70 prajini (468 m. 30) lungulu, de 6
staojini (13 m. 38) latulu, si 2 stanjeni (4 m. 46) adunou, cu ua curmatura le mij-
locu;
Zamka, unu dtHu la apusu de Temauc'a, cetate de petra, d'in care se vedu anco
ore-care urme ;
lbanescii, pe verfulu u oei magurt:>, ruiaele unei cetatiui , coprindiendu vre,-ua
40 stanjini, cu unu siantiu circularu care anco are 1
1
!2 stanjini inaltime si 30 stanj.
lungime;
Oorlatenii, pe unu delu numitu Cetatiui'a, ua platforma quadrilatera de 53 m. 62
lungime si 40 m. 14 largime, incongiurata cu siantiuri da pamentu;
lludescii-mici, iotaritura formata d'in doua randuri de siantiuri; avendu 67 m. 30
in luogu, si 33 m. 65 ia latu, iaru siantiurile 2 lD. 23 in latime si 1 m. 67 in a-
duncime;
Horosdisce, cetate de pamentu, unde s'a. aflatu ua catacomba cu ua multime de o-
semint.e omenesci, si eate-va sageti de feru.
Afora de acestea, mentionamu cetatile de pamentu de care vorbesce Principele
Dim. Cantemyru (314) si le considera dreptu cetati dace (315) :
Urnele cetatii Smedorova, pre malulu resaritenu allu Siretului;
Catate de pamentu, unu miliaru de locu mai josu de Barladu, pre malulu Barla-
dului;
Cetatea Craciun' a, la piciorulu muntelui Vrancei;
Cetatea de langa Prutu unde Cantemyr a constata.tu fnndamante de muri si de
turnuri zidite cu peatra arsa, de form'a unui cercu lungaretiu;
Sirulu de pietroaie, seu Chiaile Bcului, langa Kisineu, pietre mari asiediate in
linifl, drepta, cum aru fi pusa acolo de mana de omu;
Cetatea pre malulu apw.8enu alln lacului Orchei, identificata de Cantemyru
cu orasiulu dacu Petrodava ;
Benderu, identificatu cu Zargidava;
Cetatea Oozminu langa ap'a Cuciurului, si in fine
Suciava, identificata cu Sandava.
(313) Odolle. cu, in Monitoru oftfciale, 1871 Nr. 152 Notitie despre localitatile nsemnate prin
1'emasitie anti<:e, in districtt1lu Do!'ohoiu.
(314) Descriptio Mohlaviae, ed. Papin cap. IV, cap. 12-21.
(315) Idem, p. 24 : Si vero qnis adhuc a Dacis veteribus, rebus illorum sub Decebali regno aa-
tis florentibus, eas constructae esse existimaverit, post a Romanis occupatas, suisque coloniis sede'S
dat as, huic eqnitlem contradiccre non andaremns.
www.cimec.ro
5-10
51
Multa d'in asiediemintele aci indicata suntu, d'in caus'a nattmi lom indouiose, si
a pnciueloru cercetari pene acum in anticele monumente alle
Romaniei si Transilvaniei, num1i provisoriu classificte printre celle pre-romane.
Esploratiuni mai se1 iose voru constata pote originea romana seu medievala a ca-
torn-va diotr'ensele; anso in acelasiu timpu ell'3 voru descoreri urme cu multu mai
importante d'in asiediemintele vechi alle Daciei, care se dupo marturi'a antici-
tatii, la numerulu de preste 40, fora a socoti orasiulu intaritu allu Getiloru situatu
pre malJlu stangu allu Dunarii, la distantia de ua p:!rasanga (('am pre langa C>llarasi,
vedi partea I, cap. III 3 not'a 18); nici orasiulu lui Dromichetes, anume Htlis,
d'in pustiile dintre Nistru si Prutn, nici cetat{a intarita forte de langa. Dunare, Ge-
?.ucla, a rrg,'lni Getiloru, Zyraxes; nici in fine orasiele si fortaretiele dace cu tur-
nuri si doojooe, cu pari inalti, grosi, ciopliti si ascutiti servindu de contrafortu in-
tre bll>Julu de caramida si siantiulu d'in care s'a scosu lutnlu pentru facHea blocului,
dt' pre basso-rdievurile Columnei Traj:me (V edi mai susu cap. XI, 50 si 51).
2. Tumuli (li'Iagure, movile si Gorgdne).
55
Nu este tiarra in Europ'a, s'aru putea dice in tota lumea, care sa nu fie mai multu
seu mai pucit,u presarata de movil'3 in tote formele si dimensiunile, dt>spre care isto-
ri'a nu r;e s;1uno nimica, nici asupra epocei candu au fostu inaltiate, nici asupra sco-
pului prntru caro s'a inaltiatu. Elle se 'ntindu d9 la costele Atlaoticei peue la mun-
tii Uralului, peste steppele mari alle Asiei de Ia fruntariile Russiei pene la 0-
ceanulu patificu, presta eampiile Siberiei pene la. alle Industanului; elle se gasrscu
in Afric'a in DU'llern imemnatu, iaru in Americ'a. cu miile si chiaru cu diecimi de
mii. (31G)
D:.ci'a este si dens'a semanata in totu intinsulu seu, d'in malurilo Dunarii si pne
in culmile Carpatiloru, cu s:ruri de movile care mai mari, care mai mici, ce'si in-
tinda ramura de alte movila in tote directiunile.
Neaparatu co nu tote suntu d'in aceiasi eprca, nici tote apparti,tu popu-
Iatiuni; nici correspundu la uniculu scopu de a fi servi tu dreptu morminte. U-
nele suntu de ua data mai rrcmta, inaltiate in memori'a orr-caroru evenimente mari,
unoru batalii; altele surtu hotare puse intre mosiile particul<uiloru; altele in fine,
si acestea anco d'in adunca vechime , au fosta semne la drumuri si la vaduri, dupo
care se calaudiau ropo:dtl ia desnlu lorn pre lunc'a r.oslatiata a Dunarii.
Cellfl m:1i anso movilo'si gJrgr.e sunt11 morminte omenes}i d'in epocele caudu
se inhurmi seu incirtera cadavrnlu.
Cumu nu cunroscemu r.ici-:1a difdentia esteriora care sa ne permita a deo3Pbi cu
(::116) IJnbb(Jck, l'homme prehistorique, trad. Barbier, Paris 1876, p. 100.
www.cimec.ro
541
certitudine, care movila appariin3 verstei pl'trei, care vrrstei bror,zului si care feru-
lui; care anume acopera cenusie omenesca, si care oseminte; care este sem nu de
hotaru, si care semnu allu cailoru, urmeadia co atari monumente trebucscu despicate
si explorate cu amenuntulu in interiorulu loru c:i pre nisce carehive tacute care pa-
streadia in negrulu loru pamentu documente istorice alle tierrii nostrr, d'in t!mpii
pre candu istori'a nu se scriea cu condeiulu.:. (317)
Pene astadi asemeni cercetari nu numai co nu s'a intreprinRu la noi, dero nu pos-
sedamu macaru date aproximative despre numerulu si numirile tutuloru movileloru,
maguriloru si gorga.neloru d'in Romani'h.
Elementele onei atari statistice archeologice, atatu de necessarii d'in mai multe
puncte de vedere, incepusera a se cullege prin intermediulu officialu allu ministerului
de Instructiune Publica, dupo unu cestionariu redactatu de d. Odobescn, si imrartitu
pre la inVl tiatorii comuneloru urbane si ruralt> d'in tiarra. Hespunsurile acestor'a,
in parte pline de interesu, suntu anco afara de celle privitore la ju
detide Dorohoiu si Romanati, care au formatu obiectulu a Rtudii pretiose alle
inVftiatului nostru arl'heologn, unulu tiparitu in lJ!lonitorulu o(flcialu, Nr. 152 d'in
1871 sub titlu : Notitie despre localitatile prin remasitie antice. in di-
strictulu Dorohoiu; si altulu, in Annalele Academiei Romctnl', t, X, Sf'Ct. II (1878
p. 173 -33f1) sn b titlu : Relatiune despre localitatile semnalate prin anttcuitati in
judetiulu Romanati.
Ne permitemu a reproduce aci d'in tabellele sinoptice ce insocescu d-lui
Odobescu partea relativa la tumulii :
(317) OtJobescu, Columna lui 1'mjanu, :r.n. V, Nr. 4.
www.cimec.ro
T !.BELl COMP !.JU.1'lV 1
de tumuli (magurc, movile, ftlrratw de pametttuJ d'in districtulu DoroT1oiu.
ComoR'a
IOU
C tun u 1 u
1"1 a o'
Namireo. tumnliloru Situtiltnoa. lorn SEMNE P.I.DTJClJUBE
= === ..
1
2 Svoriste
3 ldem
4 Deracio
Prutulu-4e-susn AragU>"'II_a...,
Berhometc
ldem
ldem
Holia
Cam".egltilo
Maiura
S. V. de sa.\u, pe delusiu
V. de Ratu, langa. padure
S. v. de satu
S. de satu
5 Hroscant.'ii CoRiula. Bortdwa N. de sa.tu, pe unu siesn
,. ( Radicatura de pamentu).
6 Hilisinl lui Cnrt Prutulu-de-susu Mormetc.tulu tuiasittlui Intre si Pomrla.
( l!adicatura de pamentu) pe locu numitu Siemlu
7 VotiuRca.
8 ldem
9 ldem
10 Idem
Il

18
Suhareulu
1,4 1 baneocii
1G ldem
16 Idem
1'1 Denca
IA l<lem
19 Periuln-Nerru
Jijiei,.
Prutula-oie-josa Movil'& Crucri V. de Sat
Jd(\m " lJortOsa Ji1. de satu , pli1 mosia.
lderu
!dom
Prutulu-dc-usu
!dom
ldm
BerhClmtoteh
Jdem
ldem
Armai!P)ui
lui
1\lovilcle Codrri
a.nteia.
a doua
lM & treia
f'tiO\'ila.
ldem
Idom
Movila
ldm

ldem
Movila
Movila :
anteia
a dou::t.
a treia
li o vila
ldem
Ghirenii
S. de Satu, pe mos. Pu-
tiurenil pro deln
N. V. de satu, pc mosia
Putiuronii
S. E. do
No. 1.
Pe platform'a Magurei
lio. 1 la. N. de cetate
ldem la S. de cetate
Pe verfnlu Magnrei No. 4
Pe costa. :Ua.gurei No. 4.
E. de satu po muchia.
unui delu in prnndu
N. de movil'a No. 19.
}
E. do salu,
pe loculu numita
JingiufJmtlu
1
8 <le atu
S. de No. 24, pc muchia
nnni 1tirtopu.
4760
128i
1070
?
160
687
421
417
122,60
100,H5
55,76
65,76
llG
?
111,50
?
"1
"1
?
?
36,68}
u
9
40
MI
657 Verfulu truncbiatu c,n
uo

?
"" suprafaeia plan 8e
forma rotnna,., de 1,115
metri imprej urn.
Verfnlu truncbiatn
lllem
Mare
6,69 Gaurita la verfu
3,35 Tiuguiata
20 Oonica.
22,30 Gaurita. la. verfu
n,ao Conica
Conica
22,30 ?
1S,3ll ?
13,88 ?
13,38 Tiugniata
Jnalti,.ti eu nlsipn, petre mici
ai ttta.nei. Pe dens'a. ee a:fla. ur-
mele unei cetati cn siantiuri
procum si doue mooile (No, si
16) sit-ullll;e laN. si la 8. de cEitato.
Formala. de pet.risiu cu d<Jue
movile (No. 17 si 18) inaltiate
pe dens'a..
Pe laug& ea. trece Lis-
novetiului.
Pe lang& ea. trece Bte-
fanescii.
8,69
g
} Jnaltiate pe magnr'a No. 1.
2
? Mare
}
Jdem p. Nr. 'si prabusite la
1
mijlocn.
dens'a..
S'a gasitu u& sabia mare de
feru
1
Alte movile mai mici pre langa
Verfnln ovaln si gauritu}
4,60 VerCulu ovalu Asiodiato cotesi trele in direc-
4,:0 :de1n
1
tiune drepta.
NB. I. i\Ta.gurolo fiindu d( ma.ri \\iln(lllf'.uni in ocQluln IJa.sC>i (dt" la. 47GO m. ptme la. 1010 m.) f:i in inaltime (6!l7 r.t.-227 m.), verfulu \oru e trunchi&tn presinta. d'asn-
pra. ,1, marimi; pe nllc inaHi:ttf-l mnrilr mai multn sau pucinn eonaide-rahile si suntu -:-.hiaro sa.pate eetati si eia.ntiuri.
,-otlurrfun rlc prhl1tnta suutu rle inflnso (160 m.- 135 m. in pariforio); dero au ua inaltime mica. in prO[lOrtiune cu intinderea loru {3.m. 35-6m.69

.. toru vari:a.dia : in circonferintic la. h:ls& de la. 587m.-!>m.; in nB.ltimeo, de la. 22 :na30-2.nt.; form'a in geJH.'ralu 8 conica


www.cimec.ro
513
'l'ABELA SYNOP'l'ICA
DE 'I'UMULII ANTICI D'IN JUDETIULU ROMAN ATI
f:, (T U M U L 1 M A G U R E S 1 M O V 1 L E)
COMUNA
d). Situatiunea
\ b).Dimensiani 1
a). Denumirea c). Forma
1-'-1
1 Nalt. 1 Pe rimeL

Iane' a
Grojdlbodo1u
Gor'a l'ndlnel
Vodnstr'11
Amarescli de josu
de sosu
Ghizdafrscti
Marotinulu de
IHJSU
Garconalu
Plas'a Balt'u.
Magure in siru , 1
1\Iag. Jidov'a 1 4 st. !l,?t. inj' Conu trunchiatu.l
N.
1
1 enam.
Rusanesca 9 1 42 st.j Verfa ascutitn. 1
Mare i 9 st. , {2 st.1 Verfu rotuudu.
O. (650 st.).
o.
fora numire Il
1
/2 st.i 12 st.l Verfu rotnndu.
Cazacilnru (\'e-i 5 st. i 45 st.l Verfu rotondu.
chime Percinu)j
1
A.scutita , 9 st. 4:) st. Verfn rotund u.
Tem pa 1 5 st. 29 st. Verfu rotund u.
1\Iag. : Ulsei, Gole-!
lmu, Cazacilom, 1
Dragoiu, Slanului,!
Nicolici. 1
Mag.: Voini, .Mal
nea, Boldulu-mme/
Boldulu-mic, Nei-
cai, Florilor, Stre-
1
!
chia, Istrate.
maguri cu
me uecunnoscute.
l\fag. 1 eteloru 1 5 st.
1
, fora numire 1 6 st.
Mag. 8apata R st
Visiei 15 st
> cu Yitia 12 st.
Basicutii 5 st
Mag. Sapata 20 st.
i
1
1
i

ve'rru' de
patr. la truncbiatu.

/625 st Verfu rotundu.
patr.id.
1
50 st., Verfu tranchiatu
50 st 'j Verfu tiuguiatu.
55 st. Verfu rotunda
20 st.l Verfu tiuguiatu.
50 st. Verfu sapatu.
V.
V. (156 et) in
catunulu Hotaru.
N. st.) id.
intro Grojdibodu
si Hotarn.
o.
N.
V.
S. V.
in centrulu
communei.
o.
l\Iov. Corn ei '/2 st. 7 st. Verfu trunchiat. N. pe locul a nu-
mi tu Motca.
Mag. Gunoiulu Ba- 3 st.
li si ci
Tur cu lz. i 15 st.
G1indulu Tur- 8 st.
sanului.
1 O st. Verfu rotund u N.
tlO st.j Varfu rotundu
12 st./ Verfn trunchiat.!
V.
s.
Plas'a Oltuln de jos n
Magurele : 1'itirei
1
1
Ve1 de, Ciolacului,
1
ldirect. de la O
N {spre V. in dist.
1"gai. 1
Mag. Ciganului . ..
1
1 de 400 st.
V. (500 st).
www.cimec.ro
COMUNA
Potlogenl
Knsanescil
Scarlslot'a

Reclc'a sen ,\.nt.in 'a
Davfselnln
Radomlrnlu
Dloscl
Cuealetl
Zan6g'a
Vllslor'a
544
/::, (T U M U L 1 M A G U R E S 1 .\Il O V 1 L E)
b). Dimensiuni 1
1
a). Denumirea

c). Form'a
d). Situatiunea
Nalt j Peri mot
Mag. mare fora nu-
1

1 V. (700 st).
mire.
1
Mag. Ieni
43 st. conica
\ la V. (1700 st.)
i
de c. Rusanescii
!
\ de josu.
Mag. lui Ionu
Cioi 8 st.
1
40 st.
1
conica
la V. (1700 st.)
banulu.
1 1 de c. Jiienii.
Plas'a Ocoluln
Mag. cu cruce
lui Grclu
lui Stoianu
Mag. fora numire.
: F;rcasi;nului 1
Mov. lui Alesandru
doue movile
ua movila
Mag. de la Stancila
numita si mag. de
1:iile Ilagiului. 'i
Mag. Dolani
liiaiugului (nu-
mita si magura
A pa1aton)
Dumbmve
Diosceniloru
Ilrca
Basicutia
7 st.
7 st.
7 st.
1 st.
2 st.
3 st.
6 st
6 st.
2 st.
st.l
30 st.\
30 st.
1
10 st.
1
7 st
10 1
1
!
20 st.l
20 st.
1
1
31 st.
1
2 st. 35 st.'
a st. 40 st.
2 st. 30 st.
41 st.
18 st.
Turcului
mare
mica
Corni
B(1rdiei
Purcelei
9 st.
1
1
5 st. 27 st.
1
4 st. 24 st.
3 st. 18 st.
4 st. 15 st./
6
1
/2 st. 31 st.
4 st. 17 st
3 st.l. 40 st.
4 st. 50 st
lui Capatina
mare
Mag. mare de ase-
menea marime.
Mag. (fora numire)
laS. 48
st.
la mij. 480 st.
44 st.
la O 34
st.
1
S. V.
. V.
N. V,
1 la V. de comuoa
Farcasienii de sus.
l laS. de Farcasic-
\ nii de mijlocu.
1
1 s.
N.
S.
N.
Porm'a piramida
Verfu trunchiat\
Verfu tiuguiatu O.
Verfu trunchiat N.
idem N.
idem N.
Verfu trunchiat t S.
f N.
Verfu de 2 st. O.
Verfu de 2 st V.
s.
Form'a ovale
in centrulu co
muuei.
Plas'a Oltuln de snsn
SIOJlerllti'a
Slatl6re
Dranovetin
t!itrajPscii
1 Mai Inul te magure t 3 st 1 M.12stl
11
1
/2 st. 30 st.
Ua magura 1 1
. 1 1
1 . 1
Verfli ascutitu
1
N.
o.
1
www.cimec.ro
545
Pentru celle alte judetie d'in Uomani'a suntemu ap1ope redusi la cateva numiri
de movila ce gasimn in Dictionar'!ilu topogra(icu, allu d lui Frundiescu :
Distr. : Movile : Neg'a, l'etr'a, Plugaru, Popi, Putintei, Malai, Mo-
vila mare, Fior'<!, Gaunos'a, Capra, Grapavi, Serbi, Brentieni, Recotesci, Tarnava,
Tebosiu, Zugurlicu, Keh1i'a, Voivod'a, Gorganu; (318)
Distr. Mehedinti : Saratu, Pisculucu-nisipu, Picatura, Paringa, Becenu,
Magur'a-cu- fontau'a (319), Piseuln-lui-Iacobu, Cioaca lui Nistoru, Piscu-cu-radeci
nele (320), Gostila, movila de zidu de piatra cu morminte vechi ocolite fie-care cu
piatra (321), Magun-VatGsJscu, (322), magur'a de la Ciotarl'a, de la conaculu lui
Ciobleanu (323), magur'a. Teisieli (324), magur'a-Parcala.bului, magur'a Lnculu-Bu-
ciumului, a Porcarului (325) r-tc.
Distr. Vlasca: movilt! : 'l'opon, Velcu, B.llau6ie, Flocosu, Gogosiari;
Distr. llfovu: Orboifsci, Movila-marr, Gurbane::ci, Hanu, Dobreni, S, rbi, SLupu,
Tufe, Movila lui Toporu;
Distr. Ialomi.ti'a: Tiganca, T6dem, Tuic6ica, 'I urcu, Ren tiu, Samur a, Saratianc'a,
Scum1 i, Setbu, Balabauu, Barba, Bidi, B:atila, Chiritia, Coconeti, Copuzu, Crudu,
Cunga, D.wescu, D.t.vidu, Gemene, Grindulu-petrei, Lalopoli, Lunga, Macesci, Mo-
vila-mare, Medinu, Mocanu, Murga, Neacsiu, Peleteoc'a, Vulturulu, etc.
D1str. Brail'a : Nairic'a, Ogialu, Olacu, Plopu, Porumbu, Premogile-Pntiu, Mo-
vila-mare, Edu, Hagiu, Cadisioaia, Ci6ra, Bou, Coconi, Dom>ti, lhbooet!U, Brazda,
Bularca, Singura, Spalata, Stefanu-voda, Taratin, Tigaou, Timpu;
Distr. Buzeu: Ulmu, Stefu, Sapata, Belicu, Biscupu, Bugieni, Gemene, Genoiu,
Greci, Maici. Banulu, Oai'a;
Distr. Ramnicu Saratu : Cremene, Buga, Betran'a, Baba, Unchiasiulu
Avramu, Secetosa. Rubla, Sulegata, Spatarulu;
Distr. Putna : Racovitia, Boani;
Falciu : Rbie. (326)
Vasluiu: Burcelu;
Botosiani : Movila-rupta ;
Tccuciu : Movila-Russnlui;
(318) 1'romp. Carpat. Nr. 1010. Totu lungulu malului Dunarei de la Zimnicea la 'l'urnu-Ma-
gurele este mesuratu cu movile in departare de 3-4 sute metri un'u. de alt'a.- Idem BolliacJ Esc.
arch. din 1869, p. 4. si 11.
(319) Frnndiescu, Diction. topogr. p. VII.
(320) 1. Ionescu, .Agricultw'a l"omana d'in judetiulu Mehedinti, p. 573-57 4.
(321) ldem p. 583.
(322) ldem p. 670.
(323) Jdem p.
(324) ldem p. 676.
(32:>) Idern p. 677-678.
(326) D. Cantllmyl', Descipti1 Molclcwiae, c<l. Papiu, p. 14.
www.cimec.ro
516
D'in movilele d'iu Trausilvani'a vomu cit'a :
Bardotiu, optu movila de la 2-6' nalt, si 6-1' nalt. si (j -12
Felmera, doua movile ;
cerc. MuresiuOsiorheiu), mai multe movila mari;
Kile'li (Kilyeo, cerc. Brasiovu) idem;
Petrifalau (Petersdorf, cerc. Sibiu), peste 100 movile;
Slimnicu (Stolzenburg, cerc. Sibiu) ua movila mare cu numf'r6se ha!buri de form'a
cea mai primitiva ; si
Zabola (cerc. Brasiovu), ua mare movil9 .. (327)
G, Systemulu de immoJmentaro in Dae.i'a preromana
56
Mai remane pentru a incheia acestu capitolu, sa arrettamu in scurtu resuJtatele
ce ne-au datu pucinele sapaturi de pene acum asupra modului de immormentare allu
populatiuniloru. preromane d'in Daci' a.
Ne vomu occup mai anteiu de tumularii, adica in forma da movila
seu deosebindu-le in tumuli cu cadavre nea.rse (humatio), si in tumuli cu
cadavre arse (crematio). si apoi despre mormint':'le sietie ordinare, for.t nici-ua ri-
dicatura d'asupra-le.

Obiceiulu de a inalti movila pre mormenturi a fostu dupo marturisirea antici-
tatii classice unu obiceiu practictu de mai tote poJoorele vechi ctnno3cute in
istoria. (328)
La Scytbi si la Thraci, caci acesti'a stau in raportu mai strinsu cu Dad'li, acegtu
ob:ceiu se atesta de Herodotu (IV, 71; V, 8), si se confirma prin esistenti'a acellorn
nenumarate kurgane si movila care se vedu peJJe asta-di semenate pre totu siesulu
Russiei-meridionale (329), de unde se intiodu in Bucovin'a, in resaritena (330),
pre totu Jungulu siesuriloru de pre ambalA maluri alle Dunarii, apoi in Thraci'll,
1\Iacedon'.'a, Thesali'a, si pre tiermurile (331), unelt> fiindu isoiRt", altei,',
in grupe de 10-100, nalt. de la 1-2 m., dia.m. 6-12 m.
(327) Goo>s, op. cit. XII, 208-263.
(32R) Vedi Lubboek, op. cit., p. 105-108.-- C. Ritter Vorh.1lle curopiiischer Volkergeschichten,
Berlin 1820, p. 253.-Woeel, Grundzuge de1 bohmischcn Altcrthumskundc, Prag 1845 p. 26-31.-
Welohold, die heidnische Todtenbestatung in Deutschland, in Sit;;unsb. der philos-hist. clasoc,
XIX, 134, 168.
(329) Pe langa literatur'a indicata la tot'a 3 de cap. VI, mai \'cdi M. Ukraina
dawna i terazniejsza (Ucrain'a vechia si moderna\ t. I, Kij0w, 1850, in-4.
(330) Despre kurganele d'io Bucovina si Galitia rcsaritcna Yrdi 1\0llernldi, Czaszki z kurban61c
pokuckisch, Krakuw 1870.
(331) Vedi mai susu cap. XI not'a 516. -Despre movilele d'in Dobrogea vedi K. F. Peters,
Grundlinien zur Geographif und Geologie der Dobrudscha, Wien, 1867 p. 55.
www.cimec.ro
547
Anume despre Thraci parintele istoriei dice (V, 8) co la CPi bogati, dupo ce se
punea mortulu in timpu de trei dile, la vederea fie-carui'a, si i se facea sacrificii de
totu feliulu, plangendu-lu si tanguindulu, se dede apoi stralucita ospetie, dupo care
corpulu se ardea, seu !It' ridicandu d'asupra-i ua ridicatura de pamentu
mare, in giurulu careia se facea totu felulu de esercitii si de lupte in onorea repo3a
tului, d'in care calle mai mari erau luptele singulare. (332)
D'in acestu textu urmeadiii mai anteiu, co Thracii ardeu (333) seu inhumau cada-
vrele, si co peste mormenturile celloru bogati, ei obicinuiau lla inaltie movile (334).
Cercetarile catorn-va tumuli in Transilvani'a si Romani'a constata la locuitorii pre-
romani ai acestoru tierri, adica la Geti si Daci , cu totulu aceleasi obiceiuri de im-
mormentare, ca la cei-lalti Thraci, ceea-ce nu este de mirare, fiindu-co si unii si al-
tii suntu membrii ai aceleiasi familii de popore thrace.
1 .Morminte tomnlarli
a) 7' u m u l i c 11 c a d a v r " a r s 11
58
Acoperirea cu pamentu a remasitieloru cadavrului dupa &.rdera peste vatr'a unde
au fostu depuse , si inaltiarea apoi a unei movila d'asupra , este unu procedeu forte
simplu si primitivu. Nu totu-de-a-un'a anso cenusia se depunea directu in
une-ori ea se incongiura cu petroie, d'asupra caror'a alte siruri de petre mai mici se
asiediau spre mai buna intarire a locului ; alte-ori ea se pastr in ladi de lespedi de
petra patrunghiulare si rotunde ; alte-ori in fine in urne puse a) directu pe pamentu
si incongiurate seu nu de petre; b) pe unu patu de petre; c) intr'ua lada de petra; d)
intr'ua camf:W'a de petra, si e) intr'ua movila boltita.
Aceste diferite dispositiuni nu indica difainti'a de timpu si dA locu, caci le gasimu
practicate simultaneu si in aceleasi localitati. la Sibertu (335), in Transilva-
ni'a' intr'ua movila inalta s 3" diametru 10, la aduncime de 8", constatatu
fragmente de lcspedi de petra, ba1buri de forma grossolana si resturi de ciolane o-
menesci calcinata; intr'alt'a, unu vasu bine conservata cu pamentu rosiu-inchisu,
nisipu si cenusie; in ua a peste ua vatra de pamentu argilo3U arsu si batutu,
ua urna sparta, ose calcinata, fragmentulu unui inelu da bronzu si h1trburi ; intr'ua
(332) Vedi cap. XI not'a 515.- Cf. Hcozey, Mission arch. de MacCdoine.
(333) Arderea se obicinuili. la. poporele de familie indo-europena.
Despre Celti vedi Cassar B. G. VI, 19; Pomp. Mela, III, 2; despre Germani, Tacitu Germ. Il,
27; despre Heruli, Procop, B Goth. II, 14; despre Litvani, Slavi, Greci si Romani cf. Iacob
GtImm, Ueber das Verbrennen de1 1-eichen, Berlin, 1850.
(334; FHgie .. , zur priihist. Ethnologie p. 16 seq. tine mormenturile turuularii ca ruodulu cara-
cteristicu de immormentare alin Thraciloru. Totusi tumuli ne 'ntempina si in a:ara de domenialu
Thraciloru.
(335) Gooss, op. cit., Xlll, 252; XIV, 156-157; Glelm, ibid., XI, 311-315.
www.cimec.ro
548
a patra : cenusi", unu obiectu da bronzu si sihX<Jri; la na a cincea roovil:t, in par-
t('a-i sudestica, cam 2 piciore de la punctulu ceutralu &llu movile:, stJ deda intr'ua
aduncime de l
1
/2 piciore peste ua lespede de petra lunga P,2 piciore (fig. 141) cu
_,/ _______
/ -"-
" ".6 1 :, ... , '
/ \\

]!'ig. 141.
alte fragmente de petra ; si d upo curati rea teuenului umplu tu cu mici carbuni, la
aduncimo de 2', peste ua camera de petra, lunga 2' 8" si lata 2' 5'' d'in
4 lespedi in parte crepate, si acop('rita de ua a cincea lesrede sparta in doua bucati.
In intrulu camerei mortuare, intr'unu coltiu, se afla ua urna fora mannsie plini!. de
substantia terrosa cu cenusia pre pamentu, carbnni de !fmnu si unu silexu lu-
cratu. (336)
Asemeni movile-mormenturi s'a constatatu si langa Berdotiu, cP-rc. Odorheiu (337)
in numeru dt'l optu, 'naHe de la 2-6', si in diamt>tru G-12". Trei d'in file fiindu
despicate s'a gasitu : in prim'a, ua hda, in a don'a, doue, in a treia rhiaru trei ladi
de petra, constandu d'in 7-10 lespedi rotund ite pre la margini , lungi de la
3' 3" -4', late de la 1' 9" -2' 4", si adunci 1-3'; pre la incheiaturi erau lipite cu
pamentu galbenu nisiposu; alte lespedi le seneu dreptu acoperamentu. Aceste camere
erau pline cu cenusie si resturi de ciolne calcinata, renduite cu grija unele peste
altele ; langa ua lada s'a gasitu ua urna bine conservata. In ceHe-alte movila s'a
datu numai presta cenul!lie, carbuni si harburi bine arse cu cercuri imprese,
figuri elliptice si triunghi uri (338). Unelte' de petra, intre care unu verfu de cutitu
de jaspis galbenu, aschii de quarzu albu si de opalu s'a aflatu in eate si optu movi-
lele (339).
La Felmera (Felmern cerc. Brasiovu) spargendu-se doue movile in 1867, un'a con-
tinPa pre pamentu golu ciolane calcinata omenesci si cenusie, cea-alta, numai cenusie
depusa intr'ua lada lung. 2' 6", lata 1', d'in patru lespedi de petra si cope-
rita cu ua a cincea lespede (340). La Petrifalau (Petersdorf cerc. Sibiu) suntli peste
100 movila in grupe de 4-12, nalt. in diametru 0.63-1 metru, une-ori chiaru 2
metri; cercuitulu variadia intre 8 si 22 metri; in interiorulu loru pre terrenulu natu-
(336) Despre alte aflari cu totulu identice acesteia, in Germani'a de nordu, vedi Weinhold, op.
cit. p. 186-187 si tab. III Nr. 12 si 15.
(337) Gooss, op. cit. XIII, 212; XIV 157.
(338) Areh. f. siebenb. Landesk. n. f. IX 18.
(:339) OrMn I, il23; ETd. Muz. hlc. V, 134.
(340) op. cit. XIII 220.
www.cimec.ro
54!)
ra1u suntu vetrP, une-ori pardosite cu petra; iaru pr{lste vetre, cenusie, carbuni, ose
de omu si barbnri. (341)
In movilele d'in Banatn, cum de esomplu celle do la Dobrovatiu, Deliblatu, Mibu-
naru, Versietiu,
1
Torok-Becsn, Beodra, Nagy-Kikinda si
Szanad
1
cenusi
1
a este mai ad. sr a depusa in pamPntu; in celle de la Palanca
si Hatzfeld ea se afi1 , in urne cu pantece largi si aor-xe cornularii de forma ant;ca;
intr'ua movila de la Alibunaru, urn'a principale plina de cenusie E.'ra insocita de alte
patru mai mici. (342)
In Romani'a, afara de Pescer
1
a cu olele d'in distr. D2mbovit1'a
1
care dupo dtscrip-
tiunea d-lui Bolliacu (Tromp. Carpat. Nr. 846) l'ste unu adeveratu dolmenu cu urne
pline cenusie omeDesca
1
a.vemu sa citamn numai doua movile de la Gostavetiu, distr.
Rom:wati, ESplol a te dil d. D. Sturdza. c 1 o La un'a d'in movilP, dice (343), pa-
re tii laterali ai locului unde s'a pusu mortulu \ \ rrau arsi. In la-intru, ua
lampa grosolalla, harburi , carbuni de lernnu
1
chnrm11le si nuci carboni-
satP, obiecte strict9 de filru si bronzu, ose arse; la ntremitati, r1!masitie de
lemn putredu.-2: \ La patru locu arsu pamentu, carbuni, barburi
l"mne grose nP-arse __ }JUtrede, remas1he arse de hHne de lana.-. (344)
Inclinamu a crede co acpste movila dateadia d'in ua epoca posteriora cucerini lui
Traianu, judecaudu dura lamp'a si obiectde de feru ce s'au gasita langa.
osemintf'.
Atari movila de transitiune de la modulu barbaru d1 immormentare la cellu ro-
mwile carr, dA si pastreadia in form'a loru esterna si in dispositiune chipulu
anticu preromauu, anso prin obi('Ctflle do langa remasitiele mortului, indica iofiuen-
ti'a. epocei s'au constatatu adtsea in provinciile romne (345), prin urmare
si in Daci'a. Asia, la Kablz, cerc. Sibiu, pra ua intindere de 1000 pesi se &fia
400-600 movila mortuare inalte de h 0.3-2 metri, circuitu de la 2!l-60 pasi,
un'a. a vmlu chiaru 6 metri de 'Daltime si 70 pasi in cercnitu. Cercetarile inteprinse
acolo a constatu co in fie-care movila se afla vatr'a unde b'a arsu cadavrulu, la unele
cenusi'a fiindn d'a d'eplulu pr) ram8ntu, la altele, drp'JSCL intr'ua unu coperita cu
unu capacu, si imprPj:uu, unu Ci'rcu de ole mai mic:, de dJ c 1pe cu trAi pi-
ciore si i unrle n:u :nsR altPie anso hine cu pH'ti forte Rnb'iri
1
cu ornamentfl lioer;ri, Cll in renduite prl cor-
pulu vas,loru. AfLHea de ua part.P, a frDgmenteloru de harbu:i de terra sigi-
lat.a, si trei d1 bronZ'!, d'in care un'a a Corcyrei, d'U" al!A lui Traianu si
[341) Archiv fiii' siebenh. Landesk. n. f. VI 137 scq.
(a42) Mitth. der Cent?. Com. von XX[, LXI ; GJoss op cit., XV,
(3 t3) Note mmtuscrise asupr'a unoru anticuitati d'in judctiulu Romanati, cullese la 1872,
de d-lu Dimit1ie Sturdza, ap. \ldobescu. Analele Soc. Acad. Rom., X, sect. 11 p.
(344) D-lu Bolliacu, 1 romp. Carpat. Nr. rrm asigura co cenusie omenesca a gasi tu adesea in ul-
cele facuta cu man'a fora rota, si mai multu usrate ilc cotu arse.
(345) Sacken, in Sitzbel'. der kk. Akacl. LXXIV, 614.- Gooss op. cit XIV 160-161.
www.cimec.ro
550
Anioniuus Pius, a braciariloru, ineleloru si fibuleloru de bronzu, cum si a sagetilorli
fie feru, caracterulu vaseloru pre de alt'a (346), probeadia co nicropol'a ile la Kas-
kolz este de atribuitu populatiunei indigene a DaciE>i, care a continnatu multu timpu
dupo cucerire acelasiu systemu de immormentare, adico arderea mortiloru, care la
Romani, in secolulu allu douilea, incetase de a mai fi in usu. (347)
b> Tumuli cu cadavrulu nem;su
5\l
Unu altu systemu de immormentare practic:atu in acelasiu timpu si de acelasiu
poporu in Daci'a, - de si in proportiuni cu multu mai neinsemnate-, este inhuma.-
tiunea scheletului intregu.
Eate adAveratu co pene adi nu avemu nici-ua a.ftre cu totulu sigura despre ua
movila-mormentu cu scheletu d'in epoc'a pre-romana, anso systemulu inhumatiunei
nu se pote tagadui co nu a fostu practicata in Daci'a in epoc'a petrei si chiaru in e-
poc'a bronzului, ua data cu acel'a allu arderei.
Textulu amintita mai susu d'in Herodotu (V, 8) este forte lamurita intru acest'a.
Fiindu-co anso inhumatiunea a devenitu cu totulu generale in epoc'a ferului, ur-
meadia co numai obiectele ce insocescu remasitile mortului aru pute pene la
unu puactu renduirea acelloru movile-morminte intr'ua epoca anteriora occnpatiunei
romne; si anco si acest'a, nu cu deplina signrantia, pentru co, de esemplu, tumuli
cu obiecte esclusivu de petra potu sa datedie d'in epoc'a bronzului, petr'a fiindu a-
tunci in usu commnnu, pre candu bronzulu, ca dispendiosu, se gasea in manile unui
numeru mai restrinsu de omeni.
Cu aceste reserve, admitemu ca l'ln ua epoca anteriora Romniloru in Daci'a :
movilele-morminte in ca.re d. Bolliacu a gasita adesea oseminte omenesci, seu de-
puse directu pre pamentu fora patu macaru, cadavrulu fiindu cu faci'a la resaritu,
si asiediatu siediendu, seu in genuchi (a48) -, ceia-ce, dupo Lubbock (349) este ca-
(346) Elle semena multn cu celle d'in mormintele de la Ober-Bergern in Austri'a de josu descrise
de d. Sacken (op. cit. taf. III, 71 si 72), cu alle primitivei populatiuni romanisate d'in tiarr'a Rhi-
nului (ap. Lindenschmidt, op. cit., J, VI, taf. VI.
(347) fitr Gemith und Vaterlandslmnde 18H, 28. - Transs. d'in 1844 Nr. 56 si 57;
d'in 1845 Nr. 2ii si 27; Arch. f sieb. Landesk. IV, h. I. 29; idem n. f. V, 20. XIV, 161; Arch.
filr oesterr. Gesch. XXIV, 400. - Mitth. der Centr. Corn. 1861, 335.
(348) Tr. Carp. Nr. 939: Eta ce potn constata d'in doue movile ce am spintecatu in patru cu
mai multa ingrijire in excursiunea co am facutu estimpu : CHdavrolu a fostu asiediatn siediendu, si
cu faci'a la resaritu. Unulu d'in doue mi s'aJlarutu C<l. aru fi fostu asiediatu in genuchi, totu cu fn-
ci'a la resaritu, anso nu potu afirma acest'a pentru co indata ce aceste putrede osseminte dau de
aeru, se farama, si anco n'am pututu ocoli localitatea, cu tote vrccautiunile, nesciindu exactu in
care parte a movilei, d!l si totud'a-un'a spre centru, a fo:;tu asiediatn cadavru. Ceea-ce este siguru
este co cada.vrulu n'a. fostu lungitu ci siediendu, pentru co siruln spinarii, in amendoue ossemintde
ce am gasitu acum, erau perpendicularu a.siediate in pamcntn si tieast'a d'asupra osseloru si flaerile
pici6relorn orizontali, care indica co cadavrnlu n'a fostu in pici6re.
www.cimec.ro
551
racterulu opocei neoliLltice a petrei, pre dmdu inhumatiunea cadavrului lungitu ca-
racterisa epoc'a ferului-; iaru in jurulu cadavrului, aschii seu custuri de silHn,
topore de petra (350), hache-toporu de arama rosie (351) si dalta de bronzu (352).
UnE-ori anso alaturi de scbaJ, tu nu se mai afla nimicu, cum de es. in tumululu de
la Rusanesci, distr. Romanati, esploratu de cotra d. Sturdza : Acestu tumulu cse i-
ualtia (a la 4 pene_la. 5 metri d'asupra suprafeciei pamentului; pre scorti'a lui d'a
dreptulu (adico fora grupa), era scheletulu, cu capulu intorsu spre appusu.
-
/ / r --....,_ ,-,.,.,---.,.._, __
1/'.1' ' .....
: ij/ .

> f"'((
:-;0' . 1 (/ 1
\o".)VI!j\lf/J

----------
Fig. 142.
cSub scheletu, se cunnoscea de pre col6rea pamentului, co tierrna nu fusese scor-
monita; ea continea mai multu urme albe de calcariu. Alaturi cu schelf\tulu, carele
era allu unui barbatu corpulentu, nu s'a mai aflatu nimicu. (353)
2. Morminte tnmulal'll fora movlle dasupr'a
GO
Se intielltge co tumulii necessitandu pentru constructiunea loru multa munca si
choltuiala, nu se inaltiau de cotu in onorea celloru avuti si celloru nobili precum He-
rodotu observa anume Ia Thraci. :Mormintele ordinare si multu mai respandite erau
ceHe sapa t9 in pamentu.
Se dosibescu in Transilvani'a trei cathegorii :
1 o Morminte cu cent4.sie av(;ndu diametru in forma de cazanu , cum sun tu celle
d'in necropolea qe la (cac. Odorheiu) [354], Petrifalall, Lunea (Langendorf,
cerc. Sibiu) [355] si Netusiu (eerr. Sibiu);
(349) Lubbock, op. cit. p. 144.
(350) T1omp. Carpat. Nr. 939; Nr. 846; Nr. lQlO.
(351) Idem Nr. 1255: Sapandu ua. movila-mormentu, in prejm'a Vodastrei, intre oseminte pu
trede, pe la mijloculu movilei, amu gasitu ua magnifica hachetoporu de arama tosia, patinata. ad-
mirabilu, plesni ta la mijlocu, d'iu vechime, cei'a-ce indica ua 1ovibua crancena; pote co a fostu
ar m'a eroului ingropatu in acesta movila.
(352) Tromp. Carpat. Nr. 846.
(:mi) D. Sturdza, 1. c.p. 23:!.
(354) Gooss, op. cit. XIV, 162.
li:l55) .Arch. Koz. VI, 172.
www.cimec.ro
552
20. lllorminte cu cenusie in forma recfanghiula.ra, cum suntu celle constatate '1
Sebasia, unele adunci de la 2 -3' cu cenusie, pamentu arsu, carbuni si hiuburi, al-
tele, - 3' aduncime, 3' latime si pene la lll' lungime, cenusi'a pe fundu gr6sa pene
la 3", cu harburi bine ,si subtiri d.e ole, talere, ulcele, in mari cantitati, orna te
cu linii, siruri, rhoruburi, triuoghiuri, puncte etc., ruormintP anteriore ocrupatiunei
romne, de ore-ce puste densele trece siof!fau'a romana anco pene adi conservata (356);
si in fine
3. :Morminte serJ cimitiru cu urne in care se depuneu remasitiele cadavreloru arse
cum suntu celle d'in giurulu Cicului-sn Gi(\Z'I, cerc. Odorhr<iu, cn urne de ll-13
cm. naltime, cu scurtu massivu, ru gutulu cylindricu si cu done m3nu.1ie. (357)
In Transilvani'a alte cimitire cu care anso d'in li(rSa de cercetari nu se rotu
de o snntu se cunnoscu la : Mediasiu, Bungadu (Baumgar-
ten, cerc. Sibiu). Ham bach (Hahnenb:lCh, cerc. S1biu) si Varheghiu (358);
In Romani'a, c a mai insemnata necropola antica este, fora indouiala, Campulu
mortiloru de la Zimnicea, despre care d. Bolliacu relatead;a urmatorele (Tr. Carp.
Nr. 1010):
c Banuiamu de unu orasiu dacu in jnrulu acestei cetati, d'in afor'a siantiuriloru, in
josu spre orasiulu Zimnicea acum; pentru co multe vestigiuri dace totn gas;ssrmu
pre acolo d'in alti anni, si mai allesu annulu trecutu. M'amu pusu dero sa facu cer-
cari atatu spre malulu Dunarii cotu si pre partea oposita; m'amu opritu spre centru,
intre Joculu unde este acum tirulu militaru si intre casarma, pentru co amu datu aci
de vre-ua doua v1se mormentali, cu cenusie si 6sse calcinate intr'ensele.
cObservandu mai bine loculu d'in cetate spre orasiu, amu vediutu co orasiulu dacu
a sa fie pre partea stauga care este si mai radicata' si co pre partea drepta
despre Dunarr, a trebuitu S'l fie locu rlestiratu pentru immormentari.
cAmu adunatu dero omonii ce'i avemu, pre ua singura linit>, si 'i-amu pornitu
la tiru spre pre partea st:l.nga, de vale de unde amu pres1 ppusu co a trebu-
itn sa fie orasiulu. Indata la mai multe locuri, s'au ivitu differite urnP ... In tota lu-
crarea mea de ua septemna la Zimnicfa, in acestu campu de n'amu de
cotu unu singnru sr heletu nearsu, allu carui craniu l'am scosu intregu de sub ua mare
jumehte de urna cu care era acoperitu, pre candr1 urne cu OSS'l calcinata, pre juma-
tate arse, amu scosu 63 d'in care optu amu pututu le scotu intregi, intadP. Tote
urnele ce descoperiamu erau numai cu cenusie si osr calcinat>J, adunatura de ose de
corpuri arse pre rugu .... Unu lucru forto straniu ; ce !le mai multe d'in aceste urne ....
se vede unu lucru : intr'ua urna este bagata alt'a; in aceea, alt'a ; in
a treia, mi a patra, si in cea de a patra, ua a cincea cu gur'a in josu. Osemintele in
acestu felu dl urna suntu in era de a cincoo., printre caro osemento amu si
obiecte petrecute si elle prin focu, precum voiu arretta mai la valle .... Ua alta obser-
(i-156) W. Schnster, Muhlb. Gymn. P1ogr. 18i4; Gooss, op. cit. XIII, 2:)8 -23lJ
(:l57J Gnoss, op. cit, XIV, 174.
\358) Iahrb. d. C. Com. 1856, 82.- Gooss, Xlll, 261.
www.cimec.ro
! 53
va.tlune amu facutu; unele d'intr'aceste urne ce gasemu ......:. celle simple, - erau a-
siediate dreptu in susu, si tote celle culcte, cu mai multe nrne un'a ntr'alta. Apoi
in aceste urne culcate amu gasitu si obiecte de podobe femeiM;ci, unu colieru
de electrum sdrobitu, ua braci:ua de electrum in trei bucati disformate 6recum de
focu, dero conserva.ndu'sianco tola cisclur'a in linii si' in torde cu totulu in modulu
bijutariei numita celta .... Alte cateva mici obiecte s'a gasitn prin aceate urne cu
vase arse, precum : unu cercelusiu intr'un'a, nnu feln de agrafu si unu acu de osu
iotr'alt'a, tote trecute prin focu, si tote obj ecte de parura femeiasca, ceea-ce 'mi da
ideia co arderea corpnriloru Re facea cu tote rodobel'e Joru, ideia confirmata cu vr'na
doue metalu gasitu intr'ua urna in care si unu obiectu de feru,-agrafu
seu legatura. spre inehiaiarea vre unui colieru M s'a topitu.:.
D-lu Bolliacu (Tromp. C:upat., Nr. 1137) co bagarea de urna in urna nu
se pute face de catu in chipulu nrmatoru : cse adunau osciorele, mai mistuite de
flacari, cu diferitele obiecte remase, :-:;e puneu intt'ua urna mica, in jurulu carei'a,
pusa cu gur'a in josu, se fasona ua lllta urna, in past'a carei'a se grava ornamente si
simboluri; apoi acestea
1
dupo' ce se uscau prin svaporaro seu la sore, caci indiciu
de c6cere la focu nu se vede nici de cum, se fasona. in jqrulu loru ua a trAi'a urna
care se usca si aces,t'a totu astu-feliu, apoi ua a patra, si apoi ua .a cine,- a.
Punerea iu urn'a prindpale cu oseminte, a altoru vase tpai s'a constatatu
anco si in nMropolea de la Pili nu in comitatulu N eogradu (359), in movil'a de la Ali-
bunaru in Banat u (360) si in cimitirulu de la Apoldu-mare in Transilvani 'a , unde
in fie-care urna mare se gasea. alt'a mai mica. Acestu d'in urma cimitiru a servi tu
locuitoriloru si in epoc'a romana, judedtndu dupo ce accoperea
unele vast>. (361)
61
Astn-feliu in Daci'a trei cathl'gorii de morminte : movila si mormen
cu resturi arse nearse alle ctda vreloru, si cimitir a cu urne contineodu
cenusid omene3ca. Locurile de ingropaCllllB se allegeu mai cu sema pre inaltimi;
mortii se iogropau seu se ard eu cu hainele si cu podobele loru. Arme si uneltele ma-
nuale : cutite, sageti, ciocane, dalte si alte obiecte de petra, sen de metalu, cum si
vase pentru beutu si rriancatu, insociau cadavrulu seu cenusi'a reposatului, fie d'in
credintia co elle aveu se-i serv<l in regatulu necunnoscutu allu mortii, fie d'in senti-
mentu de pietate pentru co elle le utilisase in timpulu vietii , ai'ia co lucrurile ce se
gasescu ua d<1ta cu mortulu, suntu nu numai mijloculu cellu mai importantu pentru
a fixa chronologi'a acestoru monumente, dero anco !:llle ne presenta unu portretu viu
de11pre viati'a pororcloru.
(359) Gooss, op. cit., XIV, 165.
(360) Mith. der Centr. Corn. 1865, XI; 1867, LXI.
AJ"Ch. (lir ocsterr. Gesch., XXIV, 399; Mitth. aer Centr. Corn. 181>7, 105.
36
www.cimec.ro
554
Dupo arderea cadavrului sa aduna osele si cenusi'a, adesea in vase deosebite,
adesea anso intr' unu singure vasu, si apoi acoperite cu al tu vasu, cu ua petra,
seu cu unu capacu , se puneu in pamentu presta unu patu facutu d'in argiln si
petre , seu intr'ua camera de lespedi , asupra carora apoi se arunca numai pa-
m(JOtu, seu se ua movila. Harburile, ce de multe ori se gasescu risipite in in-
teriorulu movilei, nu suntu d'in vasele de langa mortu, ci d'in celle ce assistentii a-
runca.sera dupo ospetiulu funebru.
In multe movila se afla si mai multi ingropati si la diferite epoce. D-lu Bolliacu
ne spune (362) co esplorandu ua movila a datu mai anteiu p1este unu patu de cara-
midi mari compusu d'in cote siese renduri, peste care se afla intinsu cadavruln; si
sub unu asemenea patu sapandu ca la 1 metru, a gasitu unu altu cadavru fora ulcele
seu lampionu, ci numai ua dalta de bronzu si alt'a de ceea-ce dupo d-sea aru
fi unu indice co acolo fusese unu mormentu dacu.
62
Incheiamu acestu capitolu cu urmatorele cuvinte alle d-lni Ales. Odobescn, care
am doti sa se traduca ca tu mai iute in Capta: .
cPentru ca sa putemu reusi a ave resultate solide, pre care sa se intemeiedie cu
signrantia sciinti'a, aru trebui cercetarile archeologice ce facemu in tiarra sa pro-
ceda dupo unu sistemu bine rationatu, in care sa fie prevediute de mai 'nainte tote
faptele ce esperienti'a a inregistrat11 prin alte tierri, pentru ca astu-feliu sa avemu
in veci in vedere punctele de comparatiune, si sa putemu totu de ua-dat&.,
si analogi'a resultateloru dobendite aci cu acellea obtinuta aiurea, si elementele a-
deveratu noue ce se voru ivi pe solulu nostru. (363)
Pene atunci trebue sa ne multiumimu cu resultate provisorii, pre pretiulu chiaru
de a fi gresiti', caci, dupo cum observa d. A. Bertrand, cpre asemenea terimu ori-ce
exploratiune de buna credintia este profitabile sciintiei; anso a cutez cineva sa se
espuna a se insiel este un'a d'in virtutile archeologului. Noi damu esemplulu. (364)
CAPITOLULU XIII
Conclusione
Studiile ce amu intreprinsu in partea a dou'a a operei de facia au avutu dreptu
prineipalu scopu a determina caroru rase si gruppe de popore appartinu locuitorii
cunnoscuti ai Daciei : Scythii, Agatirsii, Getii si Dacii.
(862) Tromp. Caapat. Nr. 846.
(3611) Columna lui Traianu, a. V, Nr. 4.
(364) Arcl1eo!ogie celtique et Ganloise, Paris 1876; Preface: cEn rareil terrain, toute explora-
tion faite de bonne foi est prol!table a la science ; mais oser s'exposer a se tromper est une des ver-
tns de l'archeologie : Nous Jonnons l'exemple.
www.cimec.ro
555
Pentru acest'a avuram] re0ursu la trei feluri de proba, cu care ethnogenl'a se
serva in descoperirea adeverului : 1 o probe limbistice; 2 probe pbysiologice , si
3 probe etholcgice Eeu ethopeice; cu alte cuvint(', probe trase d'in comparatiunea
a) limbei, b) a tipului physicu, si c) a tipului moralu si intellectualu.
Prim'a categorie de limb'a, caracterulu cellu mai pHsistentu si mai demon-
strativu allu ori-carei nationali ta ti, ne-a arrettatu in modu neindouiosu, credemu,
co : Scythii erau Erani, appartinendn a<lica cu J\ledii, Persii, Baktrii, la un'a si ace-
iasi grupa de limba si ropore.
In adevuu, cuvintele si numile proprii scythe si sarmate. transmise de scriitori si
monumente, prin nici-ua alta limba indogermana nu se potu esplica mai lesne si
mai completu de catu prin vechi'a si zend'a. Pentru a reaminti aci numai
eate-va esemple, s'a vediutu co in numile proprii scytho-sarmate tle pre inscriptiu-
nile pontice, unu elementu caracteristicu ce intra C<1 termenu primaru secundara
este snbstantivulu (Xamx cain,, a carui forma zenda este ar-pa, pre candu celle-alte
limbi iudo-europene, seu nu au p, esemplu sskr. arva, lat. rquus, seu deco au unu p:
gr. gallicnlu epos, nu sufera ua sifl.anh. 'naintea lui p (1). Cuvintele scytha
in care a<;ra : calu, intra c{t elementu de comparatiune sun tu : Amt-ooproc; ccellu
ce are ua herghelie de cai,, celln ce are diece mii de cai,
"cellu ce cunnosce caii cei mai buni, celln ce
triumfeadia prin callulu seu, cellu ce are ua suta de cai cum
si numile ethnice : cei ce au cai blU.ndi, supusi si ceei
care umbla cu caruti'a cu trei cai". Asemenea se recunnosce prefixulu zendu hu
(sckr. bine in prim'a sillaba a numilorn compuse scylhe : ccellu
ce are na lege buna,, cellu ce are frumosa talia ccellu ce
devine forte folositoru, Xo-rpcipY't);, tare prin sine insusi etc. Cuvintele
scythe transmise de Herodotu cu senmificatiunea loru, ca buni-ora : adico
oi (Herodotu, IV, 67) sen (Hippokr. de aere 22),
adico cdti sacre,, corespundu : primulu la zend. e-nairya, arie. a-narya. (a
negativu, si nar, barbatu), allu douilea, la e (primitivu a) si Ttctt (=path., vechiu-
pers. pathi, poteca).
Analys'a cuvinteloru scythe mai arretta, pre langa proprietatile alle zen-
dei, si urmatorele : 1 o grupp'a caractllristica aricei : 2, schimbarea primitivul ni
kv in r;p; si 3 schimbarea lui s in h, eate-si trele proprii numai eranicei (cap. III).
Resultatulu filologicu, precisa si de ua apreciatiune in acelasiu timpu imediata si
positiva, cautaramu sa-lu confirmamu prin probe ethologice si physiologice.
Primele, - de si forte inferiore in resultate sigure si concluente de ore ce popo-
rele cPllo mai streine unele de altele, prin diferintia de rasa, de timpu si de tiarra,
ne presenta une-ori ua conformitate isbitore de obiceiuri si credintie, pre candu tri-
buri alle acelleiasi rase si locuindu aceiasi re-giune potu sa in dispositiunile
(1) A. Flck, Vergleicltendes Wiirte1lmch clei' imloge1manischen Sprachen, 2 ecl., p. 2.
www.cimec.ro
55G
loru morale si intellectuale, varietati nsemnate-, totusi con statadtmu (cap. IV)
pre langa ore-care trasuri de moravuri, care suntu mai pucinu speciale cutarei rase
nmne de cat.u proprii mGdiului in care Sqthii erau chemati sa , si starei
sociale d'in care ei anco nu esisera
1
constataramu trasuri de caracteru p2rticulare
Scytllilorn si Eraniloru acdasiu portu, acelasiu modu da viatia si de occnpatiuoi
1
a-
celesi institutiuni si credintie religiose. Duni-ora
1
H rodotu observa dasprl:l Scythi co
suotu in mare parte nomadi
1
ellu cunno.qce anso si Seythi agricultori; acela3iu au-
torn dandu ua lista de diece triburi persaoe, observa co siesse din elle cultiva pa-
mentulu , iaru patru sun tu nomade (cartea 1, c. 125 ; VII, 85 ). AseiDenea
1
cultulu
scythu si cultulu medo-persicu presenta nrmatorele puncte commune : 1 o lips'a de
imagini, stBtue, temple, aitare alte lucruri sancte pentru di('ii loru (Herodotu,
IV, 59 ; cf. I
1
31); 2 adora ti unea Hostiei
1
dieiti'a focului, ca cea mai inalta divini-
tate, fiindu pusa mai pre susu de dieulu Cerului (Herodotu IV, 59; !
1
131; IV, 127);
si 3" caracterulu cu totulu eranicu allu numiloru ce porta divinitatile scyLhP.
Chiaru si in legend'a nationale scythica rapportata de Herodotu despro Targitaus
rccunooscuramu doredi necontestabile pentru eranismulu (cap. III 4).
Allu treilea genu de probe (cap. V), cu tota saraci'a imH:mnariloru physiograi'hice
ce ne-a lasatu scriitorii antici tatii, caror'a le lipsea ac: a ascutita observatiune a mo-
mentului propriu ethnologicu
1
dandu atentiune numai la ceea-ce 'i isbia la prim'a
vedere la tali'a, culorea perului si a pdei, - cu tote resultatde pucinu satisfacetore
ce au datu pene acum studiulu cranieloru a.fla.te in mormenturile scythe d'in Uussi'a
meridional,- totusi elle ne ducu cellu pucinu la conclusiunea : co Scylhii nil potu
fi de origine mongola, cum au sustinutu mai multi istorici moderni, de ore-ce
1
mai
auteiu, nici Hippocrates, nici Herodotu, nici tota anticitatPa
1
vorbindu despre trasu-
rile externe alle Scythiloru, nu observara la acestia nasulu turtitu seu ceva ce aru a-
minti d'in typulu faci alu mongolku; si allu dotlea, cranicle d'in mormenturile
scythe de la Alexandropole au ua deschidietura nasale in2lta strimta, care denota.
unu :n.asn forte proemioeotu
1
pre candu la scheletulu unui wongolu ea at-U fi trebuitu
sa fie larga forte, chiaru mai larga. de catu inalta.
Ll acesta serie da probe vine sa corrobondie si marturi'a
1
-de si mai pucinu clara
sub unele privintie, si mai pucinu af.firmativa a monumentdoru figurate (cap. VI) :
Scythii n'au avutu ua arta nationale care sa reproduca si sa perpetuedie typuht
loru physictJ ; aoso unu numeru de monumente d'in celle ajunse pana la noi (2)
esecutate de artistii greci pPntru principii scythi si pentru suveranii Bosphorulni, re-
preseota adt sea Scythi cu trasurile loru caracteristke, si cu costumulu loru natio-
nalu; aceste trasuri nu semena in 11imica oo typulu rasei mongole; pre elle nu
simu nici umerele obrazului esite afara, nici ochii mici oblic! si carpiti , nici nn sulu
pleostitu si grosu, nici saraci'a !lysternului par.)su, care tote deosib:>scu ras'a mon-
(2) Verli staiD[J
1
a at:esata la cap. VI; 'dem fig. 1 si 2 de sub not'L 36 a cap. I\'.
www.cimec.ro
gola; ci elle ma.i multu profilulu Perdiloru de pre monumentele de la

Astu-feliu crf'dernu a fi demonstratu prin limba, typulu moralu si typulu phy:iicu,
cJ Scythii, Scolotii lui Herodotu si Hippocrates, nu erau mongoli seu turci, germani
sen slavi, ci unu poporu d'in grupulu eranicu ; co prin urmare : emigratiuMa loru
d'in Asi'a in Enrop'a a avutu locu dupo marea divisiune a Indo-Germaniloru in Arii
si Europeni; co ei au taia!u Jantiulu intre unii si altii; co membrii d'io famili'a letto-
slava, ca Nflurii, Androphagii si Melanchlenii lui Herodotu, membrii d'in famili'a
thiaca ca Getii, Dacii, cum s: d'in famili'a finica si mongolica, Budinii si Ar-
gimpei, se invecinau cu Scythii, fiindu pote chiaru ronfundati de multi scriitori
greci sub numele devenitu mai in urma cu totulu vagu de Scythi.
Catu pPntru Agatirsi, d'in pucinele date ce a lasattl asupra-le anticitatea (Herod.
IV, 104, 78, 125), dupo traditiunea locale cullesa de Herodotu de Ia Grecii pontici
(IV, 10), dupo marturi'a lui Mela. (II, 1, 2) si Bibius, in fine dupo celle doua numi,
singure cunnoscute: numele ethnicu ce se compara cu cellu scythiou 'IMv-
(Herod. IV, 76), si cu sarmatieulu etbnicon Aga-mataes; si numele regelui
agatirsicu :E1rcxp-(tX1te!&'l)t; (IV, 78) ce se intempina totu astn-feliu nume de b
Rcythi (IV, 76), iar ultima -m!lht; se recunnosce in scythicele
'Apt1tei{}ott; (!V, 78),- d'iu tote acestea, dicomu, amu conchisu (cap. VII) co Aga-
tirsii erau unu poporu de origine scythica.
Pentru deslegarea costiunei asupra nationalitatii Getiloru si Daciloru, amu anali-
satu mai anteiu cu atl'ntiune opiniunile moderne despre germanismulu, celticismulu
si cellorn doua popore (cap. VIII, 2-5 ), si dupo ce le-am respinsu ca
neintemeiate, am cautatu sa probamu co Getii si Dacii se potu asiedia cu mai multa
probabilitate intre poporele d'in famili'a thraca.
Aoso ce putemu sei siguru dei!pre nationalitatea inst>si a Thraciloru ?
Toti invetiatii suntu de accordu a recunnosce in ei unu poporu indo-europeauu
unii ansv 'i afiliadia cu grupp'a arica, in specialu eranica; altii cu grupp'a t>uropeuna,
in speciaJu SUdU-AUr('lpoana seu greco-italica, alti in fine, le dRu Ua positiune intet-
medisra intre ambele grup pe (cap. VIII, 8-11.
Credemu a fi reuni tu tote probele (cap. VIII, 12 -14) in fa vorea opiniunei :
10 Co Thracii nu suntu nici Arii, nici mijlocitori intre Arii si Europeni, ci nppnr-
tinu gruppei europene a Indo-germaniloru ;
2o Co 'rhracii, impreuna cu cea-alta ramura, Illyrii, ethnologicu, reli-
giosu si limbisticu ua masa centrale de la. care pleca vine ramificate in tote direl!ti-
unile, spre nordu si sudu, apusu si resaritu, spre Greci, Phrygi, Armeni si semintiile
iranice; spre Lituslavi, Germani si Celti, in fine spre Scythi si Sarmati;
3" Co Thracii se inrudescu cu princip?.lele familii alia rase! enronrne; anf;O !imll'a
Joru se deosillesce de limbile fie-careia d'in aresta familii prin anume charactTe pho-
netice, care 'i const.ituescu unu locu allu seu propriu; si
www.cimec.ro
558
4 Co cestiunea deco famili'a thraca sta in legatura mai strinsa cu grupp'a nor-
dica seu sudica a IndoGermaniloru d'in Europ'a romane deschisa.
Aceste resultate obtinuta, cautaramu sa demonstramu originea Getiloru si Daci-
loru prin celle trei cathegorii de probe r.unnoscute.
Annalys'a resturiloru, - aproximativu d'in limb'a geto-daca : numi pro-
prii de pPrsone , de popore , locuri si numiri de plante, parte transmise de scriitorii
vechimei, parte cullese d'in inscriptiuni (cap. IX), constata punctele comune alle Ge-
tiloru si Daciloru cu 1'hracii : a) numi personale; b) numi geographice; c) particu-
laritati limbistice. La acest'a mai vcnindu si istoriciloru Yechimei, co
atatu Getii ca.tu si Dacii erau dintr'tm'a si acoiasi familie de popou, thrace, urmea-
dia co loculu ce vediuramu mai susu co occupa 1'hacii in famili'a. europena, se cu-
vine si celloru doua popore, si co prin urmare Getii si Dacii nu suntu nici Eraui, nici
mijlocitori intre Europeni si Arii, niei Germani, nici Slavi, in fine nici Celti, ci nu-
mai Thraci de origine.
Cercetarile physiologice (cap. X) si ethologice (cap. XI) nu au facutu de cotu sa
confirme evidenti'a ethnologica resultata d'in probele limbistice.
Independentu de cestiunile care se lega striusu de ethnogeni'a Daciei
si care au formatu obieetulu cercetariloru de pene aci, ua serie de alte cestiuni nu
mai pu9inu insemnat!', remanu anco de studiatu.
Istori'a ne atesta aparitiunea la Dunare in diferit9 timpuri a diferite elemente allu
caroru efectu a fostu de a aduce continue metamorphose, atingeri si amalgam ari;
ras'a indigena s'a amesteca tu cu rase streine; si in acestu amalgamu de triburi , de
idiom a si de cred in tie diverse, cellu ce nu pri vesce de aprope crede a vedea totu-de-a-
un'a acelasiu poporu, fiindu-ca acelasiu nume persista, seu acelasiu territoriu, fiindu-
ca locuitorii representa totu dea-un'a aceiasi rasa.
Acelle cestiuni anso tinendu-se mai multu de domeniulu istoriei, le reservu unu
locu mai nemeritu in a treia parte a o perii de fac ia, in istorica, ce speru si
dorescu a o d catu de curendu publicitatii.
www.cimec.ro
APPENDICE
DOUE PRETINf::lE ALFABETE DACICE
Semnele de pre taramidile si petrele de la Colib'a
vechia langa Slonn.
1.
.,Wounm ia die Ferne selnriffn
Sieh dos Hute !iert 10 na.h!
Tn annii 1869 si 1871 d. C. Bolliacu, faecndu eercelari la Colib"a-veehia de la
Slonu. in jud. Prahova, unde se sustinea de cotre cautatorii de comori co aru fi ua
<,una cu bani sub unu zidu, a constatatu pe petrele si caramidile d'in zidu littere,
symboluri si caractere, pre cari, dupo ce le-au compara tu intre densele. suprimndu
pre celle indouite, cum si pre cele ce i s'a parutu neinsemnatore, le-au reunitu pre
unu tabellu lithographicu in 1'rompett'a Curpatilortt, nr. 939 d'in 1871, cu scopu,
spune d-lui, ca sa fie cunnoscute la alte aflri l'1pre comparatiime, ca deco desci-
frndu-se euvinte prin inscriptiuni, sa se pota fixa valorea loru si classa intr'unu
alfabetu.
Venerabilulu archeologu credea cu totu d'inadinsnlu a f1 datu preste symboluri,
caractere si littere dace adica celte, celt-iberiane si celto-grece cu elementu forte
micu gothn primitivu, si nu se indouil't, co prin ajutorulu acestor'a, a semneloru
de pre monedele aflate in Daci'a, si a altoru descoperiri, nu s'aru putea alcatui al-
fabetulu Daciloru.
anni mai in urma, d. B. P. Hasdeu, studiandu acelesi semne (1), ajunse
la conclusiunea co d. Bolliacu a datu pres te urmele unui alfabetu barharu in re-
giunea Prahovei, despre care anso celln multn se pot e dice co este ua grafica
mongoloitla ,, dero in ori-ce casu ellu nn e dacicu .
(1) Istori'a critica a Romaniloru, voi. II, pag. 21-23, ii: umt olfa1Jet1tmongoloidu Dacia,
www.cimec.ro
5130
Ne propunemu dovedimn co ambele aceste pareri nu suntu fnndate, si co in
semnele zidariei rle la reproduse pre tab. Z, e:;::le de caulM.u ('u lotulu altu-
ceva de caJu elementele vre-unui alfabelu, fie dacu, fie mongoloidu, fie cunnoscut.u
necunnosculu.
2
D-lu Bolliacu invoca in sprijinulu opiniunei selle ore-cari asemanari, pre cari
anso nu le indica anume d'intre semnele de la Slonu : 1 a) cu vechile caractere hel-
lene;seu archaice; 2 n) eu celle celtiberiane mai ale;;u: 3 q) cu li tlerile de pre mo-
nedele dace; si 4") r;u litterile d'in inscripliunea verigei de auru de la Pelroass'a.
Primulu elementu de comparaliune. alfahelnlu vechin hellenicu, abia deco ne
da pentru celle 62 semne .o\lle$J de' ti'e petrele icaramidile de la Slonu, patru
apropieri mai multu seu mai pucinu fericite. Asia: tab. Z rendulu 1, semnulu 25 aru
pute semana litterei grecesci a.; tab. Z rendulu 2, semnuln 4, mini Y; semnulu 8
unui s; semnulu 26, unui x (2).
Pentru allu donilea elementu : earacterile (eltiberiane trebue sa martnrisimu
co elle n'au esistatu si nu esista (\e. catn in imaginatiunea catoru-va eelti'>li, car
s'au apucatu a compune alphabete celte, bretone - armoricane ele., dupo nhice
grossolane si fal!:te ins<!riptiune (3), ba chiaru dupo simple semne decorative ( 4), si
) ornamente pre vase (5). Celtii se serviau in affacerile loru publice si private cu !it-
tere grecesci, cum atesta lamuri tu. Ca> sar (6), care vorbesce intre altele (7)
(2) Vedi Kircho1f, Studien zur Geschichtc de$ Alphabets, 1864. }'. Lenormant.
Ettules sur l'origine et la j(mnation de fulphabet grec, in flevue mcldologique, 1867 si 1868.-
Idem, ar tic. Alphabetum in Dictionahe clcs Antiquites gtecques et 1omaincs, sous la direction
de Ch. Daremberg et
(3) Cum buna-ora ainiralulu Tltevenatfl; 'J/emoires relatifs la marine, 1800, t. II p. 117 seq. da
unu alfabetu compusu d'in semne cari cdupo mai multe cercetari analitice si comparative .. s'a
gasitu a fi litere initiale celtice. Unele semne suntu luate dupo ua cruce de petra de la Plou-
sane, altele de la castelulu Lezascoet aprope de Douarnenez, altele d'in Finisler si Morbihan.-
Chier de }'remenville, Antiqu.itt!s de lft B1etagne (Cotes-du-Nord), Brest 1837 pag. 34,. reproduce
ua inscriptiune cu caractere curatu latine medievale, luandu-le anso dreptu caracterele alfabe-
tului anthiciloru Bretoni armoricL- Mai vedi si hrosiur'a lui Dncllotelier, des Alplutbets celtiques,
1841. - Diction. hist. et geog1. de la Btetagne 1845, t. II p. 348.
(4) R111ue a1cht!ologique. sept. 1866., Recueil de signes sculpt6s sw les uwuument8 mt!galithiques
dw Morbihan, par M. de Cusse.. .
(5) Asia de esemplu 1. C. Schnlll'r, ZM F(age iiber r_len l.'rsp1ung rler Ro111anen 1111d ihre1 Spra-
che, Hermannstadt 1855, p. 19 not'a 33, crede a fi descoperitu pe vasele reproduse de noi pre tab. M,
nr. 5, 9 si 10, semne celtiee, pre canilu acelea suntu numai ornamente simple consistimdu d'in ua
serie indouita de puncte si linii oblice.
(6) Bell. gall. VI, 14: Neque fas csse existimant ea litteris mandare. cum in reliquis fere re-
bus, publicis privalisque rationihus, Graecis littcris utantur.
(7) Bell. Gall. l. 29: <n castris Hclveliorum rerertae sunl Iitteris Graecis confectae et
ad Caesarem rclalae, quilms in nominalim ralio r'onff'da erat. qui numerus domo exisset
eorum, .qui arma ferre possent, ct item separati pneri, senes muliereStJUe.
www.cimec.ro
1i61
registre scrise cu littere greeesci, ce s'au gasitu in lagarulu Helvetiloru,
contineu date asupra numerului populaliunei. Nici Gallii, nici druidii loru, nu aveu
dero unu alfabelu propriu, fie runicu, fie altulu (8).
Comparatiunea mai departe cu liUerile de pre monedele dace pu'si arc mai
mullu locu, pentru co mai anteiu, acelle monede nu snn!.u dace, rlupo cum am ar-
retatu mai susu (9), ci probabilu imitatiuni facule de Celti ; si alu douilea, pre a-
eelle monede ne'ntempina numai monogramme grece seu latine, diformate, anso
totu-de-a-un'a lesne de recunnoscutu.
pentru inscriptiunea de pe verig'a de la Pelross'a, pe care, dice d-sea, de
la aflarea ei si pene asta-di arnu crediut-o ;;i o credu anco daca nu ne rem:'me de
cotu sa spunemu cu atati filologi ai tierrilorn germanice : lulius Zacher, J. Haupt.
\Vilhelin Grimm, l\lassmann, Lanth, C. Petersen, C. Mi.illenhof, H. Neumeister, Fr.
Dietrich, G. Stephens, cu archeologulu nostru d. A. Odobescu (10), co acea inserir-
tiune este netagaduitu scrisa cu rune anglo-saxone, si prin urmare ori-ce com-
paratiune cu semnele de pre caramidile si pelrele la Slonu nu este possibile.
8.
Dero se admitemn asemenarile inchipuite de d-lu Bolliacu esisla in realitate.
Urmeadia ore c!l d-lni a descoperitu unu alphabetu dacicu? candu prim'a cesliune
care aru fi trebuitu sa-lu preoeupe era epoc'a cellu pucinu aproximativa a ruineloru
de Ia Slonu? Suntu acestea anle-romane? Suntu d'in epoca Romaniloru?
d'in. versta medievale? D-lui ne spune co ziclari'a de la Slonu este numai d'in petre
si caramidi cu cimentu (11). Caramid'a si ciment.ulu, observa lol.u d-sea, intr'unu
altu studiu (12), att fostu absolutu necunnoscute de Daci. Deci, chiaru dupo
d. Bolliacu, ipoles'a despre epoc'a ante-romana a monumentul ni trebue inlaturata;
atunci nici semnele de pre densulu nu mai potu fi dace. Zidariile d'in epoca romana
suntu lesne de recunnosculu prin form'a si fabricatiunea caramidiloru forte rosii
late, prin caracterele imprese pre elle, prin natur'a cimentului cu bucati
de curamida (13), prin obiectele gasite impregiuru. La Slonu n'avemu nici-unulu
d'in aceste indicii; d'in contr'a, totulu vorbesce pentru ua epoca mai tardia, celln
pu<;inu medievale.
(8) de Belloguet, Etnogenie gauloise, II, 361; constata pre nici-ua inscriptiune cel-
tica, pre nici-ua medalie gallica nu se afla vre-ua urma_de unu alfabetu celticu.
(9) Cap. XII 38.
(10) Vedi Al. 01lobescn, Studie a8ltpr' tesaurnlui de la Petroas'a in Colwnn'a lui T?aianu-
1876, 1877.
(11) 1'romp. Carpat., nr. 939: petrele si caramidele d'in zidu, dupo cari se lua lesne unu -
llentu mole.
(12) '11"0111p. ('wpat., lll'. 7l0.- cr. lllai SUSI! eap. Xlllol'a 798 51.
(13) Ed. Fr. v. S:ukeJJ, J,eitjiulen Zlll" ](unde r/es Ileidnischcn Alterthnme,q, Wien l86:J, (mhauq.
www.cimec.ro
562
<;Csliunea se rcdnee la pnnetuln de a ;;e sci : deeo 1-'Cmnele desc:operite rle
el. Holliacn pol n avP. unu ea rad ctu gtaphieu, polu alcatui vre-unu alfabeLu, H)u deco
ellc nu sun tu cn lorte mare ceri itudine tw'trei :-;eu :-;cmne alle lucraloriloru (stcin-
mct;.:-cichcn, marqnc d'ouvricrs), obieinuilc in imperiuln romanu, imperiulu byzaf;l-
linu, :-;i aprope in tolu evulu-medin.
ll'in celle fi2 rle la SlomL d. Hasdeu gaseste numai vrua
rlistinetive. cari sa nu se pola <;On[unda unele en allele, si sa ofere unu earaeteru
gmphicu probahilu. ll'in aceste J6, sie.-;se le identifica('?) cu semnele de ['C niste bu-
eati de c;ositoru descoperite in H.ussi'a sud-vcslica la Drohiczyn in fluviulu Bugu (14);
cind, cn semnele luate bolaLn si descompnse de pre pelricic'a desmormenlata in
l'odoli'a inlr'tut movila langa tergusiorulu Daszow (15). Conclusinnea aru fi ar-
eheologicesce, d-lui, co ruinile de la Slonu se detoreadia aceluiasiu poporu,
eare a facutu :-;a gravedie eosilorele de la llrohiezyn seu rle la Ilaszow: an!;o pen-
tru eo "unele semne rle pre pelrele si eara!llidiele rl-lui H11\linut sunlu par'eo foto-
gralile dupo allabelnln mongolien si anume se constata pe;;te totu!) eoineidintie.-
eu aeest.'a alphabctulu mongoloidu in Daci'a este deseoperitu ! ...
Ans(> mai anteiu, ce se face eu restulu de la 1G semne pene la snmm'a totale
de 62 '?-C:hiaru sr:arliendu pre celle duble: rendulu 1 (tab. Z) semn. 2, 7, 10, 12, 15,
rendnlu li, semn. 2,- toLn mai remanu anco 56 neesplicate,
f:iemne ca:
Fig. 143.
n'a pulnlu nici-na data fignrtt inlr'unn alfabetu propriu rlisu.
Semne: cit
V
l
.1
Fig. 144.
identice eu LoLulu litlereloru latine, ee al'll eanl<t inlr'tmu alfabetn mongoloirlu '?
Dupa d. Hasdeu noue semne de la Slonn suntu par'co fotografite dupo alfabelulu
(1+) Tyszkiewitz. nrerltJSii, 'J',ud!f .lfo8/.:ll.8/.:(l_ljf) 01J81'ZCStvn, 1\Ioskva, 18fir> --
1867, in 4, I p. lli'>-22, pl. VI si VII.
(15) Vedi tab. Y nr. 2.
www.cimec.ro

mongolicu. Ca sa judece cititornlu de atare fotografice punemu facia in facia
r;emnele de la Slonu eu lilterile mongolice :
Semne 1le la Slonu Litere mongolice
f'emne de la Slonu Lilefe mongolice
.a::
tl
-\7
V
,A

7 .;
V
Fig. 145.
si intrebiunn. unele er;le mai mare asemcnarc, intre semnele de mai snsn (fig. 144)
si camclerele latine. si intre acestea de mai josu (fig. 14i1) si ctracterele mongole?
Pe cimdu la eelle d'anteiu nu se constata vre-ua deosebire, intre celle de allu doui-
lea abia deco nnulu seu doue ofera ore-care apropiere.
At.nnci, de ee petrele si caramidile nostre aru purta littere din alfabetnlu mongo-
licu, iaru nu d'in cellu latinescu? Unde este mai mare coincidentia? Unde, mai
mare probabilitate ?
Si apoi, prin ce migratiuni ethnice sen eellu pu(;inn culturale, alfabelulu mongo-
loidu a pene in creetii Carpatiloru ?
D-lu Hasdeu ne respunde cu acesfa s'aru detora lolnei invasiuni turaniee d'in e-
vulu-mediu. Pecenegiloru, Cmnaniloru seu 1\longoliloru.
Pecenegii, Cumanii, barbari Cii cei mai brubari d'in caii eunosee islori'a, si cari
au remasu in aceiasi stare de selbatacie pene la a lorn deseversita stirpire, si cari
n'au lrailu vre-na data intr'unu stat.u <:onslituitu in regula (16), eum sa ne inehi-
puimu cu aveu unu alfabetu? d) ei, ratacitori prin pustii le dintre Bug .1 si Oltu, in-
eercara tTehninti'a de a fixa printr'unu proceden materialu ideile si amintirile loru
'
ba anco ei obicinuiau sa sape pe petre si pre carmmdi littere d'in acellu alfabetu,
ha chiarn insetiptiuni intregi? Ce autorn ne spune cu Mongolii lui Balu-hanu, in
cntrieralurile loru cu focu si sabia, au petrunsu pene la pisculu de la Slonu?
acolo ei pnpasindu, se apueara de fabricalu earamidi cu semne mongolice
(16) A. L. Sdlliizt'l', J\riti8che Sa.,,otlun.'JCil Geschischle de/' lJrutsclum in .'iichenbii''.IJell. TI,
p. 450-504.
www.cimec.ro
pre densele, lucrara lespedi de piatra cu o;apatnri pre dem;ele, naltiara zidarii,
cari t'a ajunga pene in dilele nostre, si sa dea attu de lucru archeologiloru si
istoriciloru critici de la noi'?!
Prin urmare aceste semne nu sunl.u nici litrere dace, nici mongoloide, si ori-ce in-
cercare de a regasi in ele urmele vre-unui alfabel.u este zadarnica si hasmdata.
Remane sa vedemu elle nu suntu mai probabilu semne (marci) pe materiale
destinate la
5.
Cnu obiceiu romanu si byzanLinu, care s'a continuatu mullu limpu si in evulu-
mediu, era de a sap seu imprima numi seu semne ore-cari pe, materialele inlre-
buinLiale in eonstruct.iunea unoru edificii, mai cu sema pe petre si pe caramidi.
Asia, la Rom'a, ua bucata anco in fiintia d'in zidulu lui Servius (la coltiulu stra-
dei del Macao si del Volturno) se compune d'in lespedi si petre cu semnele repro-
duse pre tabell'a Y rendulu 8 (semn. 1-21). Pe unele siruri de lespedi se afla numai
litter'a E seu A in diferite posiliuni 3 > y, ceea-ce probeadia atari semne
serviau de indicii la renduirea pelreloru in constructiune (17). La unu altu edificiu
de pe Palatinu s'a constatatu semnele de pre tab. Y rendulu 8 (semn. 22-34) si 9
(semn. 1-9, combinatiuni numai de linii drepte, cari negresilu imita ore-cum for-
m'a litteriloru latinesci (IEHZA), d{)si n'au cu elle nimica in communu.
Atari semne d'in epoc'a romana se gasescu si la Pompei (18), la Perugia, la
Bruzza (19) etc.
In Transilvani'a la Muscelu-(:iradislea, pre unele lespedi lucrate de petre d'in
zidulu cetatii, Ackner a observatu urmatorele monogramme si semne asemenate
litteriloru grecesci (20) :
A K E
11 N E>
E u IN
z >t;: llB
A
ne
La Com;lanlinopole in timpulu imperiului hyzanlinu se zide aprope esclusivu cu
petre si caramidi purl.andu pre e!Je nnm_!lle, mai tarcliu monogramma imperatu-
(17) He1mes, X 127, Berlin 1876, Steinmetzzeichen aujdcr servianischen Wallmarter, de Iorda-
nes; Idern. Hermes, VII p. 482: Miscellen; cf. Bullettino muncipale, 1875 nr. IV.
(18) Fiorelli, GU acavi di Pmnpei dal1861 al1872, p. s. X: le note dci quadratari, chc in molti
casi sono imitazioni degli elementi dei primitivi alphalJeti italiei.
(19) VII, 48i'J. Cf'. C. I. Rh. nr. 831.
(20) .Arcliit des Vereins fiir Siebenbiirgische Lcmcleskumle, I hand, 2 heft, Hermannstadt 1844,
www.cimec.ro
lui (21), seu a inaltiloru dignilari, a clerului. mai obicinuitu anso, signalur'a lue:ra-
toriloru cari taiasera pelra. D. A. Choisy a conslatalu pe monumentele de acolo
mai multu de 700 semnaturi, liltere esecutale mai bine seu mai reu, aci i<>olate,
aci grupM.e eate doue, seu chiaru imlmcate in forma de monogramme (22), si cari
serviau dreptu titlu lucratorului, la regularea salarieloru, fiindu in acelasiu timpu
unu elementu authenticu de comptabilitate (23).
Atari semne se gasescu si pre monumentele evului-mediu, la cathedralele de la
Reiins si Strasburg; pre zidurile de la Concy si Aigues-Mortes in Franci"a (24).
Pentru cepe d'in Germani'a collectiunea architectului Rudolf Redtenbacher, re-
produsa pre tab. Z rendulu 3-15, si tab. r r. 1-5, ne permite a arunca ua ochite
asupra desvoltarii acestoru semne industriale. Elle incepu sa apara pe zidirile me-
dievale pucinu inainte de
1
j2 secolului allu XII (tab. Z r. 3 semn. 1-6 de la Nos-
sen an. 1 Hi2-1197), si se continua pene dupo secolulu XVII.
Form'a loru, fie a celloru simple, fie a sigleloru obicinuite)a Romani si Byzan-
tini, ia nascere nu d'in littere, ci d'in semne allese dupo voia, cari de la XII pene la
finea secolului XIV se intrebuintiadia cu indouitu intiellesu : parte servindu dreplu
indicii pentru asiediarea lespedeloru, parte dreptu semne personale, unele imiteadia
formele de pentagramma, stea, cruci, inima, crinu, unelte, capulu cuiului, cio-
canu, cose incrucisiate, mistrie, toporu, capu de pasere etc. (25). Intre dem;ele
figureadia si littcrc.
In scurtu, semnele pre caramidi si petre suntu cu totulu voluntare si fora niei-ua
semnificatiune interna, simple figuri, intru nimico a face cu litterrP-
singulares; elle suntu semne personale, indicii la asiediarea petreloru, si elemente
de comptabilitate si de controlu.
Aceleasi forme, acelasiu scopu technicu, aceiasi semnificatiune au si semnele de
pre petrele si caramidile de la Slonu : semne arbitrare, unele d'in linii drepte di-
versu combinate, altele d'in curbe, altele imitandu unelte casnice; printre densele
littere mestecte; unele repetandu-se pre mai multe bucati, cu unu cuventu, totu
ce ne'ntempina pre zidariile medievale d'in restulu Europei.
(21) Sub Constantinu si fiii s;ei se numele intregu allu imparatului pre caramidi; dupo
Theodosiu II, numai monogram'a lui : sub Justinianu incepe sa dispara monogram'a, si inainte de
numelle scrisu grecesce allu imparatului se pune numai litterile BA de la inceputulu titlului
BAS!LEVS. Vedi Fr. Sehneider, Jfarken an Baumatel"ialien, in Correspondenzblatt des Gesammt.y-
vereins deutschen Gcscldchtes-uncl Alterthumsvcreine 1877, nr. 2.
(22) Tab. Y rendulu 2, semn. 10-19.
(23) Revue at'cMologique, 1876, 1 voi. p. 245-248, despre marcile de la theatru de la Salonicu,
si d'in Constantinopole; ib. p. 356-359; vol. Il p. 315.
(24) S'au puhlicatu in Annales arcluJologiques de Didron, II, p. 250; III, p. 31, cf. 1 pag. 251.
(25) Mai vedi pre tab. Y semne analoge constatate la Danzig (rendulu 6 sem. 1-16), Praga
(rend. 6 semn. 17-30), Klingenberg langa Moldau (rend. 7), Ofen (nr. 1) cum si marci familiare
germane (tab. Y nr. 3-12). Alte semne de uvrieri vedi in Mitthlungen der k. k. Ccntml-Com-
miss. Baudmkm,, II, p. 99; VII, 52-53, 245. Cf. Horneyer, Hctw1-und Hofmarken.-1.
Zur slavischcn Rmw11-Frage., in Arch. f. k, oestm. Gesch, XVIU.
www.cimec.ro
566
Ce este mai mullu, aprope nu remane semnu d'in celle de la Slonu, care sa nit
se repete intogmai aiurea. Numai in collectiunea Redtenbacher (tab. Z. Y) gasimu
preste 45 semne identice cu celle de la Slonu (2H).
asemenari potu fi detorite intamplarii; in ori-ce casu vinu si elle sa pro-
bedie co semnele de la Slonu suntu semne de lucratori obicinuite in evulu-mediu;
si prin urmare, acelle ruine, departe de a fi ante-rom1me, dateadia dintr'un epoca
mai recinte, obiceiulu de a imprime semne pre caramidi si petre se practieit
in Europ'a, cu deosebire de cotre mesterii germimi, carm;a pote se si detoreadia
zillari"a de la Slonu.
Semnele ltwratorilotu potn servi pururea de fidela calaitdia criticei ar('heologine
si istoriee-eulturale, ('Il conditiune numai ucest'a se fie ade,erata ctitiea. si sa
nn eimte in elle alfabete rlncr, mongolohle, si cote alte lucrari imaginare L ..
II
All'abetuln dal"im allu lni Oek'n'n.
11-lu nolliacn a fi tlatu in ruinele de la Slnnu peste ll\'lllCle nnni alf:llictn
dacir:u.
D-In Hasdeu deseopeta CCYa en nittltu mai positinl. ehiarn nlfabetnln claden
nllu lui Dekeneu (1 ).
(26) Compara de esemplu tab. Z r. 1. semn. R, 9. 10. 11, 12 cu senmulu allu 11 d'in rentl. 4.
si cu semnulu finalu d'in acelasiu ren du;
Idem rend. 1, semn. 5, 6, 7 si 28; rend. Il semn. 2, cu reml. 3 semn. 1 ;
T, 113, 15 cu rend. 15 semn. 8;
J, 14. 27; rend. li semn. 5, eu rend. 4 R:
VII!, (i, 8, 2:\, :lli; rcnrl. IX semn :?S etc :
l. 2i.l cu tah. Y r. H. 12;
Il. 4 cu > r. 10 s. a. 17:
.. 11. 10 cu 1". 10 s. 4 ;
15 CII > r. 10 S. 20 21 ;
8, \J, 11, 1B, 14, 2f., 26, 27. cu r. 7 s. 24; r. 7 s. 16; tab. Y r. 8. s. 9, 10
i\2; tab. Z r. 7, 5; r. 1H. s. 2i; r .f., s. 5; r. 7 scnmu\u ante-finalu; r. f> s. final;
Idem rend. IT, semn. 25, eu r. !:l, s. 28, 2!:);
22. 211 eu 1'. li, s. :n;
..
.. ..

..
H1 cu r. 8. s. 1 O :
17 cur. !:l. s. :14;
7 cu r. 11 s. 11 ;

28 cu r. 13 s. 15 ;
I, 25 cu tab. Y r. 4 s. fl:3 ;
II.
116 ,, r. 7 s. Il. 10;
etc. etc. etc.
(1) CTitim a Romrmiloru, voi. Il p. 2fl---:l8, Alj(tbrtulu da,i,u allu lui ]),hencu.
www.cimec.ro
567
llnpo d-sea rege-profetii alln Dacilorn in limpnln lui Roerebiste (100 anni
a. 1. CIJt.), calclorinrlu prin Egyplu am l'i invclialu si 11'311:-iplanlalula Dunare unu
al!"ahetn egypt.eanu, pre care amestecamln-lu eu ua sema de earaetere fenici:me,
ellene, zendiee si alle)e, l'a respanditu apoi printre concetatienii sei. St.at11lu dacu
s'a nimicitu; provinci'a rom:'ma Dacia, cu ua noua societate, cu unu nou poporu.
cu ua noua civilisatiune, "i-a luatn loculu; alfabclnln lui Deceneu anso, snpravie-
Liuindu tutmorn schimbariloru ocurse la Dunare, tuturorn de cnltma
impuse territoriului, a trecutu inlactu la Romani, cari llu anco in annii 1i"J00.
De la Romimi, in evulu-mediu, iln imprumutara Secuii. sPriindu lu anco pene in di-
lele noslre. Si astu-feliu, unu alfabetu remasu neeunnose11lu in timpn de 2000 de
anni, se scote asta-di la lumina d"in inlunerieuln \eemiloru!
Unde sun tu probele'?
Unu chronicaru maghiaru de pre la finea secolului XJII Simonu Kezai, vorbindu
despre Secui, adico de acei maghiari asedial.i dnpo Ladislaus 1 (1071- to9i"J) in
Transilvani'a (2), dice acestia, tmindn in vecinetale si amesledtli eu H01mi.nii
(Blachi), se vede de aceia se serva cu litterile Homaniloru: Zeculi ... cum Blae-
kis in montibus confinii sortem hahuerunL nnde Hlack1s eonimixti liltmis ipsorum
uti (3).
Schaffarik (4), Tomaschek (i>) si altii inLiellesera (rin texlulu de mai snsu eu
mimii, scriindu pene mai de-una-di cu liUere cyrilliee, neaparalu eu nn pnteu sa
imprnmute Secuiloru unu a !tu alfabetu de (:olu alfalJel.ulu ee ei insisi lu eunnosceu,
alf'abetultt cytillictt.
Contra acestei inlerpretaliuni rritica sanetosa nu are nimieu a oppune; anso
d .. Hasdeu vede altu-felin lucrurile :
AceUe litteJ>(IJ Blacl.-orum unde ore sa mai fie asladi? Cumu sa fi elle '?
cEcce ua cestiune cotra care se applica pe deplinu principiulu dnpplicatelorn in
cprocedur'a gluridica: dcco la Romani a peritu d"in niemplare acellu alfabetn.
Citta sa consultamu essemplarulu incredintialu Sacuilorn, si pc data ce se va gasi
unu alphabetum Siculontm, care sa nu fie ellenu, goticu, cirillicu, arabu seu vre-
unu altulu cunnoscutu, pote fi cine-va sicuru, cu textulu eellu necontroversabilu
allu lui Ke:r.ai in mima, eumu-co a scosn la Inmina abecedarulu r.ellu vechiu allu
Romimiloru. Ei bine, unu assemenea alfabelu essisla." Ellu figureadia intr'unu
manuscriptu d'in 1702, adi in bibliolheca evangelica d"in Brasiovu, si e reprodusu
de noi pre tabel!' a T rendulu 10, ua data. eu alte monogramme secuieRei d"in ace-
lasiu manuscriptu (tab. T rend. t 1) allu preotului Stefanu Lakatos. care asigura cu
(2) Dr. Fr. Krones. Handbuch de1 Geschichte I. fJ63 st>q.
(tl) F:ndliellrr, Rerum Hungarical'llm motutmeuta Ar1mdiana, Sangalli, 1849 in-8 p. 1()(.
(4) Sloll'an.ktf sta,ozitno.<ti, Praha 1837, in-S p. 60().
t5) Zeil:schrijtju1 nesterr. Gymuosim 18"12 p. 141--1i:l7.
www.cimec.ro
pre la t iOO Secuii intrebuintiau aceste semne increstandu-le pre betie, de la drept'a
spre stang'a.
Ecce dero litterce Blackorwm, esdama d. Hasdeu, pe cari cu mullu inainte de
annulu 1250, dupo cum n1-o spune Kezai, le-au fostu imprumutil.tu de la
strabunii nostri in cursulu unei indelungate vecinetati in creerii Carpaliloru.
llespre esistentia prelinsului alfabetu secuiescu allu lui Lakatos, critic'a destepta
are totu \ireptulu sa se indouiasca. Pene adi nu se cunnosce de colu unu singuru
monumentu, si acest'a togmai d'in :1668, si nu se scie pene la ce gradu este au-
tenticu, si anco nu in intregime serisu cu acelle caractere. E vorb'a despre inscrip-
tiunea lapidara trin biserie'a sacniasca de la Enlaka in Tran!>ilvani'a (tab. r,
rend. 12); d'in summa totale de 2;) littere alle instructiunei numai 15 se rega-
sescu in alfabetulu lui Lakatos. Tmotz, pre de alta parle, vorbesce despre nisce
antice littere scythice adduse de cotre Huni d"in Asi"a, si pre cari Sacuii anco nu le
uitasera increstandu-le pre betie (6). Timonu considera de fantasmagorie totu ce
s'a vorbitu si s'a scrisu asupr'a litteriloru scylhice, gasite la Secui, dic(mdu co !it-
tere noui pote plasmui ori-si-cine si in secolulu nostru (7). Bel descopera in elle
niste caractere semitice (8), Pray, caractere germ:me (9).
Apoi, chiaru admitiendu co alfabetulu lui Lakatos este autenticu, nimicu pene
aci nu probeadia ellu aru fi anume acelle litterre Blakormn, alfabetulu adico
imprumutatu de cotre Secui, de la Homni pe la annii 1200, asia eo principiulu
dupplicateloru d'in procedur'a gluridica ce se invoca de d. Hasdeu , nu 'si pot.e
gasi nici-ua applicatiune in casulu de facia.
Ori-cumu aru fi, sa mergemu mai departe.
Jntrebuintiat'a vre-ua data Romnii alfabetulu in cestiune ?, de cimdu si pene
dmdu?
Aceste trei cestiuni d. Hasdeu le desltJga prin ajutorulu - mirabile dictu !-
allu unei singure litttme d'intr'unu documentu de la 1492 : anume, prin form'a ce
are in cuventulu Cesm d'intr'ua scrisore a lui Vladu 'fiepesiu cotre Sasi (10), lit-
(6) Thwroez. lib. 1, cap. 24 in &riplOI'l'S l'el"Um Hunga1icarum, ed. Schwandtner, Vindohonae
1
1766, in-4, t. 1 p. 96. . . . .
(7) Imago novae Hungariae, Cassoviae, 1734, in-16, Additamentum p. 2 : De htens ScypthJcJs
apud Siculos repertis. multa legi, multa audivi, sed suspectae mihi fuerunt idcirco, quia quid
c illis notatum, quid expressum fuerit, nemo nemo explicuit. Nihil certe adhuc ex illis
didicimus; et nescio, an unquam quitquam ex illis in lucem prolaturus sit. Novas nolas fin-
gere etiam hoc seculo quisque potest .
(8) De veteri literatura Hunno-scythica, Lipsiae, 1718 in-8.
(9) Dissertationes in annales Hunnorum, Vindobonae 1775, in f., p. 61 nota.
(10) Actulu se incepe asia (ap. Hasdeu, Istori'a critica, v, Il p. 28):
c Vlad dei gratia W oywoda partimn Transalpinarum.
Circumspecti amici et viciui nohis ltonorandi. DaiJimus scire, quod Thwrchi t.leponerent pa-
www.cimec.ro
569
ter'o. C, care aru fi scrisa. dupo eate spune gder (11),-caci d. n'a vediutu
originalulu -, nstu-feliu : f
"Noi amu vediutu in alfabetulu lui Lakatos, uice cl'l sonulu romanesC'u ge
. . 1 '/
este represmtatu prm semnu u : /
In actulu d'in 1492 Yorb'a esaru se citesce dero Gesaru, confundandu-se
ce si qe, intocmai ca in spranctina pentru sprangcna.
In ac:ellu cuventu scrib'u lui Tiepesiu n'a facutu de colu a pune tl'in iutiala iu
loculu litterei latine c pe acea romanesca, .
La acestu modu de argumentare obiectamu co litter'a C d'in cuventulu Ccsar
ori:-cumu aru fi fostu scrisa,- caci variatiunile paleografice suntu lit.terile,
d'in caus'a rapiditatii scrisului, se modifica si se schimba, mai mullu seu mai pu-
cinu -:-, si ori catp. aru semena ea cn na litteta d'in alfabetulu lui Lakatos, nu
' ' _1 ' '
are nimicu de communu cu acest.' a, caci ce se confunda cu ge in cuvinte ca sprancena
pentru spraugena, fiindu-ca vinede la lat. super in genn (12); niei-na data anso,
in Cesar; asia cl'l scrib'a lui Tiepesiu, chiaru presuppunendu co d'in iutiala uitandu
cu scrie latinesce, s'aru fi ispititu a pune in loculu lui C littera eorrespundietore
d'in acellu enigmaticu <alfabetu nationalu, etC:t neaparatu sa puna semnulu't, care
in alfabetulu lui Lakatos ecuivaleadia ltterei ct, iaru nici-de cumu pe , e-
cuivaleadia ungurescului gy, ceea-ce se citesce di. Dlesaru seu chiaru Gesaru nici
s'a disu, nici s'a scrisu vre-ua data, in locu de CesaJu.
Intr'ua diploma cu litJere cirillice, conlinua d. Hasdeu, cu greu se putea com-
unu atare qui-pro-quo, caci limb'a si scrierea slavica erau de secoli respan-
llit.e in lola Romani'a danubiana, pt:e Citndu latinesce, d'in contra, scriendu-se
ticnliam cum Domino Rege. Cesar dedisset Woywodatum de Zendere uno familiari, qui vocalur
Alibck, altero autem, qui nominalur l\1arkovich, dedisset Woywodatum de Bodon, et nunc sunt
cum bellis maximis; sed nescimus, ad quas partcs Yolunt l.Xos limemus. ut ad Hab:ak
a.ut ad Transilvaniam non debeant transire. Pro eo ele.
D. Hasdeu d'in caus'a cuvinteloru cum bellis maximis, nos timemus, ut ad Hattzak aut ad
Transilvaniam non debeant transire crede cl:i scriitorul actului era ununeaosiu Romnu pu-
cinu deda tu cu latinesc'a. Acesta latinesca anso se scria si in Ungari'a, si in Poloni'a, ai in Tran-
silvani'a ca si aiurea. Cum bellis maximis o put(, d ice ori-cine scriindu latinesce, nu numai
unu RomiLnu care aru fi luatu cuventulu oste sau dreptu anpata si resboiu totu-de-ua data;
cum bcllis maximis nu e pentru maximo cum exercilu, ci insemneadia cu mari preparative
de resboiu.-Timeo ut non, pentru timeo ne ne intempina adesea in latinitatea decadintiei.-
DroeCittt tmnsire n'are nimicu de nerC'gulalu in sine, si nu e in locu de it1temlo.
(11) In manuscriptulu d'in Bibliothec'a Eva.ngC'lica d'in BrasiO\" nr. 2!i b, diplo
matieae, Hermannstadt 1802, in-4.
(12) Cf. Cihac, /Jictionm!ire d' Etymolo,qie I p. 107; 1870.
www.cimec.ro
numai prin e:;ceptiune in cote unu actu internationalul gramaticulu :;imtia ua .fi-
" resen tentatinne rle a 'si d{t in petecu. Ceva analogu tie observll a,ctunlmente lp.ai
''alle:m in Cermani'a, unde rare-ori Nemliulu intr'ua scrisore cu caractere latine nu
< vera cote-1m li Uera goticn; dupo cum si la noi putik\i suntu in stare pene asta..:.di
lle a scti rn ortografia latina fora a las{t sa se stracore cote slovl}.:
Inl.tebiunu cum deco '' limb 'a si scrierea slavi ca erau de secoli respaudite in tota
Homania j)anuhiana" , acellu qui-pro-quo nu se comitea mai lesne cu unu semnu
!'irillicu, a1lico, ,;crib'a lui Tiepesiu cum nu se ispilea mai usioru de a pune in locu
de C latine::;('u, lil.ter'a eorrespundiet.ore d'in alfabelulu slavicu?
Pene af'ta-di nn s'a descoperitn niGi-unu actu romanesct:1 cu alf::ibetululni
Lakato:-;. ll'in niei-na fontana istoricanu resulta c() Romnii pene la 1500 aveu
pre lnnga grafic'a oficiale, adica cea slava, alfahetu natiOf!alu reservatu tran-
:-:acliunilor(t particulare,,, unu alfabehi C< eella allu lui Laktos. ca:re se scria d{til
drepr.a ;:pre stang'a. Unu asenienea alfabetu narionalu, niCi ua urma n't1 lilsatu
despre a !ni esistentia, pr;e cimdu d. observa ctl : difficnltatea de a uitA
ccn lotnln na grafica nationala e atalu de mare, incatu in Angli'a buna-ora. unde
,s'au fo:-:ln inlrebuin1ialn antein caracterele runice, de si s'a introdnsn apoi scrie-
, ren latina asia numita totusi li! tera fh n remasu cea vechi a fora
niei-ua schimbare, supruviuet.iuindu astn-felin cit unu martmu isolfltu allu unei
"r:nllmc anleriore".
Cn111 rle nu s'a retinutu d'in acelln alfabetu riationalu ua singura littera macaru
in graphi<;'a cirilica intrebnintiata de Hon'li\ni pene mai de-una-di?
Niei-unu nutorn \'Cchiu s(u nou, ronu\nu seu slrainu, nimeni pene In rl. Hasdeu
n'a l'neutu despre densulu ni!;i lea mai scurta mentiune.
!'rin lll'llHirc nu Yedemu eun, 'semnnlu /1-:- in doenmentulu d'in 1492 e;:;te mai
. /
,,e[oeinle rlc eolu ua intrega disserltttiune, pentru a prob:'t cu pene pe la 1f>00, cellu
< pucinn in Mnntcni'a, Romnii nu uitasera anticulu alfabelu, pe care eu mai mul1e
< veruri inainte l'au fostn imprumnliUu Sacuiloru.
Descoperirea este cu totulu strania si si probele pe cari autorulu ei
se intemeiadia sa fie altele de eotu na nenorocita lit.tera C lungita la unu
cnpetaiu mai mnltu de cotu de ordinariu.
De<;O tote eostiunile s'aru dQslegtt inasia chipu si eu asiausiurintia, alnnei n'nru
ruai fi c-est.iune de deslegi.Lln. Deco tie-care d'in diversele forme ce uu littera sub
condeiulu unui scriitoru am proM. esistenti'a cote unui alfahelu, la ee numeru in-
tinilu de mare s'arn ureit all'abetele. '?
D-lu Ilasueu anso nu se opresee ac:i .
..
1.
!le unde luat-an nomilnii alfabetulu lui Lakatos?
Pentru a ref'punde si la aeesla cesliune, d-lui allege cua calle totu atatu de posi-
www.cimec.ro
511
tiva in starea actuala a :ocientii: puleografi'ct coliipamJ,a, "i prin cale-va probe ir-
resistibile , crede a dovedi ct1 celle mai mulle elemente alle alfabetul ni ,, se perdu
in antioitatea cea mai profunda.
Semnele lui Lakatos sunln in numeru de 32pln:; 2H monogramme; d'in ac:estea
tole pentru U. dupo na tortura nemilostim a loru, ciwi pe unele le eiunlesce, pe
altele le restorna, seu le adaoga coditie si linii l:'inpplement.are (lH), el. Hasdeu ga-
sesce in fine originea fie-carei'a in parte : cutare semnu i se pare a fi na ieroglif'a
d'in vechi'a grafica egypleana: cutare altele, ua JiUera feniciana, sanserita, benga-
lica, zendiea, umbrica, himiaritica, prot.oebraica, protoellenica, albanesa etc. Con-
clusiunea ce trage d'in acesta cutrierare fora tieht pre terimulu celln vastu f'i alln-
necosu allu paleografiei comparate, este in adeveru cam neasteptata : Cu na
perfeeta certitudine dice d-lui, sare in ochi prin evident ia mai adaoge, eo alfa-
hetulu in cestiune este dacicu; co de la Daci l'au mo!ltenHu Rom&.nii cadico Daeo-
latinii, productu directu allu ammestecuh1i Dacilorn cu elelll41nlulu italicu : de la
.Elomni l'au irnprumntatu Secuii.
DeTo Da:ciloru cine l'au da.tu ?
riu e cestiune care sa o fimt l'efipllllti\1, istorieulu noslru (;f'ilien
de:oeopera si pe parintele alfabetului lnandu de asta dulu dreplu cnlauze
doue fon1ane isl.ol'ice dintre celle mai pondero:-::e : pre si pre 1 Jione Cri-
SOI'IlOmU:
Strahone ii ofera pasagiulu urmatoru :
lloerebist.e spre a tine poporulu seu in suppnnere, avit la indemann p1e llcf('-
neu, harbatu fermecatoriti; care calet.orindu in Egyptu in1ictiasc orc-cwi .mnne IW-
turalc, prin cari pretindea ellu a ctinnosce celle divine (H:).
Od-cine inlielleged'ih acestu passagiu c(J este vmb'a de niste semne prcvel:ititon:
de anguru, (de la verbuh\?tpo-O'ljfLtX(vro, a dt\ unu senmu mni cfin ainle,
a desemril\ mai d'inainte, a esplica, a prevesti viitoruln) pe l >eceneu le ime-
in Egyptu. Numai d. Ha8den starue a esplica cuventuln

prin ca-
ractere grafice prin litere, acceptat.iune impossibile ele admisu, cuci in nici-unu
auforn nu se intimpina (15) pentru a deduce apoi introducerea in llaci'u a hicro-
glifelorn egyptene, pre cimrlu numai hieroglife nu sunlu lillerile lui Lakatos.
Ootulu lornartdes, ccare deRfigura tote dupo obiceiti, diee referincln-se la mar-
luri'a lui nione Crisoslomu, co Deceneu rledese Jlaciloru legi scrise leges t'Oil-
!'icriptas. Hi)
cum se clemonstreadia si paternit.alea lui Deceneu asupra alfahetului lii'C-
tinsu dacieu! ...
Istori'a ca si fisic'a, observa d. Hasdeu la finele studiului devine seiinLia
(lH) fstori'a r'l'ifira o Rom., II p. :10---31.
(14) Straho, VJJ, cap. 3, 11.- Cf. mai cap. Xl :10, not'a ilH7.
(15) Herodotu VI, 27; Xenophonte Cyt. l, 6, 4fi; 1, 4; Pausau. 4, 26, 3. 20, Diod. 5. 7.
(16J De reu. Get. cap. 11.
www.cimec.ro
572
numai cu pretiulu file a cu deseversire elementulu subiectivu allu imagi-
(17)
Snprimati elemcntulu imaginalivu in demonl;trat.iunea alfabetnlui dacicu allu lui
si ce se mai allege de dens'a?
5.
In resumalu, rl. Hasdeu crede co alfahetulu ee se dice co l'aru fi imprumutatu
Sac,uii de la Homimi nu este eellu cirillicu, cum suslinu SchaiTarik, Tomaschek, si
cum urmft nalnl'alu sa fie, c unu alfabetu nationalu allu Romaniloru, care nu e
nici lalinu, nici cirillicu, ci unu alfabetu dacicu; si care, de si nu se mai intrebuin-
l.iarlia adi de Romimi, traesce anso esemplarulu Secqiloru. Acestu
esemplaru se noledia pentru prim'a ora de Stef. Lakalos in 1702; caracterile .sele
sau cristalisatu atat.u de bine in cursu de doue mii de anni in catu cunele d'in
ele indica intr"ua stare de admirabile ca si candu aru fi copiate as-
tadi dupo inscriptiunile celle mai archaice, tocmai periodele primordiale d"in islo-
cri'a alfabet.eloru semitice si ariane ; mele semne suntu chiaru d'in grafic'a cea
mai vechie egypteana.
Supravietiuirea cu atafa puritate si apoi la Sacui, a alfabetului in ce-
st.inne se esplica: l
0
Se scriea forle pncinu: 2 Caracterele trebuiau increstate. (18)
lnlrehnintiarea lui de cotre Romani pene la 1500 se probeadia printr'ua singura
littera latina ce sa parulu lui Eder a ave ua forma insolita, intr' unu adu d'in
ne la Deceneu, parintele alfabet ului, pene la 1492 suntu cellu pucinu siesse-spre-
diece sute de anni ! Jn acestu restimpu de vecuri, alfabetulu a trebuilu sa se scrie
de Daci, sa se scrie de Romni, sa se scrie de Sacui, de cotre acesti'a pene chiaru
dupo 1700; nici unii n'au lasatu macaru ua linie, macaru un1:1 cuventu, care sa a-
junga pene la noi scrisu cu acelle caractere! Nici chiaru de la fericitulu grammaticu
allu lui Tiepesiu, ellu care scriindu latinesce nurnai prin esceptiune in cote unu
ac.:tu internationalu simtia ua tenlatiune de a'si da in petecu adica. de a lasa
sa se strecore. d"in caus'a unei lungi deprinderi cu densele, littere d'in alfabetulu
eurrentu in secolulu lui, alfatetulu adica dacicu allu lui nici de la ellu,
dicu, nici de la contimpuranii sei, nu a remasn vre-unu asia documentu, de si acte
cu cirillica avemu rl"in acellu timpu cu sutele si miile.
Alfabetulu lui Deeeneu descoperitu de d. Hasdeu, se compune d'in 33 litlere. A-
cestea citite de la drept"a spre slang"a asia cum se scriau, avemu:
a--b--ct--J-d--e-f--g--gt--ch
ln--x--z--.z.
Nu este in fondu, d-sea, mai nici-ua deosebire de ordinea celloru-J'alte
alfabete ariane seu semitice .
(11) Istori'a <-rit. '' Rom. ll,
(18) ldem. II, n
www.cimec.ro
Pene la. descoperirea d-lui, remanemu eonvin:-si, nu esista alfabelu propriu-
disu anlerioru cellui phenieianu; eo tote alfabetele cari au lasatu monumente seu
cari s'au conservaLu in usu pene in dilele nostre, procedu de la alfabetulu pheni-
cianu d'in elementele tachigraphice alle Egypleniloru; si co nici-unu alfa-
belu anticu nu numera mai mullu de 22 litere : hieraticulu egypteanu ave numai
21; cellu phenicianu :-si grecu-cadmeanu, 22; phrygianu 19, etruseu 20, etc. (19).
Numai alfabelulu lui Deceneu apare cu 33 sun,ele, cu unu syst.emu de vocalisatiune
asia de delicalu si de eomplicat.u, cu elemente luate de la tolc alfabelele ahia adi cun-
noscut.e, descifrate fii completate, si inl.r'tm ordine apropc aceiasi cu a alfabetului
latinu, in cotu. nu scimu de ce aru treimi mai anleiu sa ne minunfunu : de inaltulu
gradu de cultnra gmmaticala, de rafinamentulu insemm\tn in stndiulu limbagiului,
la care ajunsese preotulu Daeiloru Dec1meu; de imprejurarea alfabelulu seu cre-
atu pentru limh'a daca s'a perpetuatu intaclu in !orme si sunete, aplieandu-se unei
limbi romanice, ca cea romna, si unei limbi turanice, ca cea maghiara ; de possi-
bilitatea mosc'eniri lui de colonistii lui Traianu, pe care n'a fostu in stare cul-
tur'a romna de atatea Recule sa-i deprindia eu alfabetulu lalinu; de scrie1ea unui
alfabetu in timpu de apr{Jpe doue mii de anni, fora se lase unu monumentn macaru
de unu singuru cuventu, si fora sa fie mentionatu in vre-ua fontana istorica: in fine
de a Latea si ata Lea lucruri predemonstral.c si afirmate cu evidentt a ce sare in ochi
cu probe il'l'esistihilc, cu cea mai viue lumina, eu perfecta certitudine cu di-
lemme etc., seu cu faptulu d\ cellu ce plasmuesce asia relle ralionamente crede cu
tola r;eriosihUea a fi descoperilu unu altabelu, care C{tl.a sa 'si ia loenlu nu numai
in paleografi'a universale, l'i mai <:n se ma in istori'a universale a cult urei! .
Critic'a nu pote de catu se protcsl.edie, ori-catu de mare stima s'aru delora eru-
ditiunei si talentului, caci : amicus Pluto, sed magis amica veritas!
E unu ce Lrislu, unu ee umilitoru pentru noi, dieea mai de-una-di d. Odobescu,
de a constata cum co, in mai multe materii sciintifice, eult.ur'a nostra !<e ana anco
atatu de inapoiata, in eatu 6menii cari se credu a fi coril'eii eruditiunei la noi, e-
mittu in publieu idei si scrieri pe cari abie le-aru fl pulutn produce secolii de multu
prin celle mai multe d'in celle-1-alte parti alle lumei civilisate.
Ideile si notiunile gresite pe cari le respandeseu in puhlicu asemenea archeologi
(si istorici), acelea suntu pirulu si buruian'a pe eari gradinaruln cala sa le destada-
cinedie, sa le lepede si sa le slerpeasca de tiarrin a necultivata. (20)
Acesta fu si scopulu notitiei de facia.
(19) Lenurma.ul. ari.. Alphu.uetUIII in Dictionu. r/1;8 <tutiq. eu. Daremherg et Saglio.
(20) Istoria Arwologiei, 1. pag. 181. 185, Bucuresci 1877.
www.cimec.ro
Post-scriptnm. Revista Romania ce se publica in Paris de dd. Paulu Meyer si
Gaslon Paris, dimdu sema despre apparitiunea, foii Roumnnie contemporainc, unde
figuredia si ua parte d'in memoriulu d-lui Hasdeu despre prelinsulu alfabetu da-
eicu : Alphabet dacique; Comment ccrivircnt les Rottmains jusqu' au. X Vl
0
siecle:
p. 75-85, dice :
Ajoutons que tous ces travaux: autant qu'on peul l e ~ juger des a presenl, pa-
raissent assez denues de cl'itique et trop imbus des prejuges auxquels les Rou-
mains auront. decidement hien de la peine a renoncer. Se adaogamu ctJ tole
aceste lucrari, pe cotu se poLe judeca de pre acuma, pa.ru destullu de lipsite de
critica si pre adapate cu prejuditii, la cari Romanii vor ave negresilu mnlta greu-
tate ca sa renuncie .
www.cimec.ro
LIST'A
CIIAH1'ti.OH\!, ST FIGUfULOHC 11\TF.HCAT,ATF. IN TF.XTU
. .A. Chartl
1. Chart'a Seytlliei tlupo Herodotu.- ReproJuctiune lle 1re ehnrt'A d'in Ro.wlinsoa, Hft>
taru of llerodotus, 111. . . . . . , . . . . . . . . . . 54
NU. Pentru eli sa se evite ori-ce di6cultato in reproducertla mapei, s'a conser-
VRtn - fllrn scirt'a -- indicati unile in ne llC<'ia sun temu siiiti
Il le reproduce aci :
Numile cari ne intempina la Herodotu suutu subliniate c:i vorb'11: Calliptd,tt.
supposate in slbiele riurilorn smtu insemna te prin : .........
Scythii agricoli (Scythian Husba.ndmen)
nomadi (nomad Scythians)
regali ( royal )
" rnoltati (revolted " )
Budini si Geloni (Budini and Geloni)
Munti Urali (Ura! Mountains)
Gur'a antica (Ancient mouth)
Druutulu lui Aehilles ( Course of Achilles).
Vechiulu cursu (Supposed ancient course)
Cursulu actuala (Present course)
Balta sarata (Salt marsh) ...
2. Chart'a Dacid dupo Strabone (Strabo ed. Didot., chart'a) . . . . . . . . . 64
13. Cbart'a Daciei lni Ptolemeu. - Fac-simile photolithograpbitu de pre manuseriptulu da
la Vatopedi publicatu de d. Victor Langlois, de Ptolbnee, repro
photolithographiqtle du manuscrit grec du monastere de Varopedi
ou tnont Athos, 1867, la pag. LXXVIII ai LXXIX. . . . 713
4. Chart'a Daciei dupo Tabl'a Peutingeriana. - Facsimile photbolithograpbieu de pre
manuscriptulu de la Vienn'a pub!icatu de d. Erne1to Dsjardioa, la Table de
Petdiflger, Paris 1869-1874, .in-f., sermentele nrr. 6 si 7. . . . 79
B. Stampe
t. Monumento 6gurtite alle Seythiloru: . . . . . . J.t6
Nr. 1. Vasu de argintu (hydria) eu poleitura de auru si cu seeno de tabunu
scythicu reprtsrntate pre band'a de pre pantecele lui (nr. l. 2), descoperit in
movH'a de langa distr. F.katerinoslav, in Russi'a
www.cimec.ro
5i6
(Pe stam pa d'in crrore se rlice Alexand1opole).-Reproductiuno de prc Compte-
rendu de la Commis. Imper . ..t11cheol. 1864 pl. 1. III ;
Fig. N r. 2. Unu dieu allu Scythiloru (Rawlinson, op. cit., lll pag. 50);
Nr. ::1. Coslumulu unei femei scytt> ... 'l'umululu de la Kcrci (Rawlinson op. cit.
III p. 6H);
Nr. 4. Caciula ascutita a Scythiloru asiatici pre sculpturile de la Bei.Jistun (Raw-
linson op. cit , IV pag. 62).
Nr. 5. Idem, pre ua plac& d'in Ciippadoci'a (Hawlinson op. cit., IV p. 62).
Nr. 3. Representatiuni pre pantccel!l unui vasu (arrballos) de elcctru d'in morrrien
tulu Kul-Olba de la Kerci.- Reproducere in marimea originalului, pre
Antiquites du Bosphore CinmHlricn, p. XXXIII.
2. FragmentJ\ d'intr'anu brra de placa de argintu de la Cioar'a in Transilvani'a.-Jn Cn-
binetulu imperiala de antice d'in Vienn'a (Arncth, Golll u. Silb. monum.
pag. 79; Gooss, Arc11. fiii' Siebenb. Landesk. XIII. tab. XUJ.) 4 70
3. Tabell'a A
Obiecte preistorice aflate in Romani' a si Tmnsilvani'a.
Fig. 1. Toporu seu tarnacopu de serpentina verde.- In polele muntelui cu Zidina DaNion1_.jad.
Mehedinti.- Collectianea Bolii acu. (Trompeta Carpatiloru nr. 101 O fig. 2).
2. Ciocanu - toporu gaurita. -ldem.-:-Idem. (Tr. Carp., 1010 fig. 29).
3. Ciocanu-toporu de diorita.-Moldov'a.-Colectiunea Bolliacu (Tr. Carp. 1010 fig. 2G\.
4. Sageata de silexu.-Vitusberg (Austri'a de josu); marime naturale (Gooss, op. cit., XIII,
tab. 1 nr. 6).
5. 'foporu de silex venetu.-Moldova.-Col. Boliacu (Tr. Carp. 101\J fig. 12).
6. Prisnelu de petra.. -Kisd, TransilV&ni'a-
1
;t mar. nat.-Collectiunea Gymnasiului cl'in Si-
ghisiora, (Gooas. op. cit., XIII, tab. 1 9).
7. Sageta de silexn,-Comitatalu Beregh, Ungari'a.-Marime (Gooss op. cit. Xlll
tab. 1. 5).
8. ldem ca dinti.- In nisipuri de la Craiova spre Calafatu.- Coli. Bolliacu (Tr. Carp.
1010 nr. 13). . '
9. Idem de sihixu negru bonta. - Coli. Bolliacu (Tr. Carp. 1010 n.o. 82).
10. Petra de lustraitu de serpentina.- Passulu Turuurosiu.-
1
/e marime nat .. -Coll. Gym-
nas. din Sighisioara (Gooss. op. cit XIII, 1: 13).
4. Tabell'a ll.
Obiecte pteistorice aflate in Romani' a
(Colectinnoa (;, Uolliocu)
Fig. 1. Cioeanu de petra gaurita. -Gari' a de la polele muntelui cu pefter'a cu olele di'n st1su de
Petrositi'a (jud. Demboviti'a).- (Tromp. Carp. 1010. 31).
2. 'l'oporu negauritu de granita. (ldem 1010. 10}.
3. Idem negauritu ue granita-verde.- Vodastra, jud. Romana.ti, (Iclem. 1010. 9).
4. Sageta de silexu negru bonta.. (ldem 1010. 88).
!'), Bulla de cremene pentru prastie.- Vodastra.- (ldem lOlO. 7).
6. Cutitu. si rndi()tore de silexa.- 'figani'a, jad. 'fcleormanu. (Idem 1010.
5. Ta beii' a c. "
Arme si alte obi.erte de (l[late in 1'mm'ilvani'asi Ungari'a
Fig. 1. Sabie de b.ronza.- llistriti'a in Transilraui'a.- Cabinetulu imperialu de antice d'in Vi-
enn'u ueber die Culturepochen lllitteleUI'OJltl'q, Wien, pag. 60).
www.cimec.ro
577
Fig. 2. Sabie de bronzu.- Mikloz, Ungari'a.- Idem (.Arch. fur oesterr. Gesch. XXlV. 367].
3. ldem.- Puszta Szent Gyorgy, Ungari'a. ldem (ibid. p. 373).
4. Ideru, idem, idem (ib. p. :l73).
5.
6.
7-11. Verfuri de sageti bronzu.-- Transilvani'a .. -
1
,'a din marimea naturale.-
Collect. Gymn. d'in Sighis'ora si Mediesi\1 (Gooss. op. cit. XIII. IV nr. 1-5).
12. Verfu de sageta.-'h marime.-Museulu nationalu d'in Pestha (Gooss op. cit .. XII[. VI. 6).
13 Ciocanu- toporu.- Ungari'a.- Ii
2
mar. (ldem. XIII, V. 18).
14. Toporu frumosu impodobitu.-- KisTerenne, Ungari'a. (Idem. XIII. V. 15).
15. Palstabo.-- Transilvani'a,- (Id XIII, V. 3).
l 6. Celtu.- Idem.- Collect. Associatiuuei de sciintie uaturalc d'in Sibiu (Idem. XUI. V. 7.)
17. Ce !tu.- Rusu, Transilvani'a. ( Arch. oester1. Gesch. XXXI li. 9a).
18. 1dem- Gusteriti'a, Transilvani'a.-(Gooss XIII. V. 5).
19. ldem.- Lucska, Ungari'a.- Illuseulu nationalu d'in Pestha (Gooss. op. cit. XIII. V. 6).
20. p,.)stabu.- Magyar- Sak.- Collect. Gymnas. d'in (Gooso. XIII. V. 1 ).
21. Pumnalu de bronzu.- Vilk, Ungari'a. (Arch. oesster-r. Gesch., XXIV. 368).
22. Idem.- idem.- (ib'dem).
23. Ciocanu-toporasiu.- Felsii-Dobsza, Ungari'a (Arch. oesterr. Gesch. XXIV. 361).
24. Acu de capu de brouzu.- hlem.- (ibid. 365).
Fig.
))


6. Tabell'a n .
.Arme si alte obiecte aflate in Transilvani'a si Unga-ria
1. Celtu de brouzu.- Felso-Dobsza (Arch. f. k. oesterr. Gesch. XXIV. 363 fig. 413).
2. Cel tu.- Bardotiu (ldem p. 389 fig. 77).
3a. 3b. Sabie de bronzu.- Pered.- Siiti:iAbod, Ungari'a.(Arch. f. oesterr. G sch. XXlV).
368 fig. 59).
4a. 4b. Sabie de bronzu. - Puszta Szent-Gyorgy. - ( Arch. f. oestl'rr. Gesch.
XXIV 373 fig. 70)
5. ldem.- Buzita, Ungari'a Arch. f. oesterr. Gesch. XXIV. p. 36-J fig. 43.'.
6. Busdugann de bronzu. - Sajo-Kcrestur. Unga.ri'a. (ldem. p. 36;).
7. Idem cu trei tort Siaro3iu, Transilvaui'a.- Collect. Associatiu nei de Sciintic natu
rale d'in Sibiu. (Gooss, XIII. 1 V. 8).
8. Idem pote de arama. Nou1u, Transilvani'a. Idem (ibid. XIII. IV. 9).
9. Toporu.- Felso- Dobs1.a. Ungari'a. - A1ch. f. ocstcrr. Gesch. XXc V. 36!. fig. 48).
10. Ciocanasiu de form'a unui celtu.-Noulu. Col. gymn. d'in Sighisiora (Gooss. XIII, X. JO).
11. Lamina de bronzu de specia sabiiloru de bronzu.-M,;seulu Brukenthal'd'in Sibiu (Gooss
XIII IV. 11).
12. Lamina de pumnalu de Bronzu.- Sidiria.siu, Trll.nsilvani'a (Gooss. XIII. IV. Hi).
13. Sab:e de Szob langa Eipel. Ungari'a.- MJ.sculu nationala d'in Festha. (Gooss
XII. II 4).
14. Sabie de bronzu.- PrejmJru, Transilvani'a.- Collect Gymnas. d'in Brasiovtt (Gooss.
XII 1. II. 2).
15. Ciocanu de auru.- Tiufaln,,.Transilva2li'a. --Cab. impcrialu de antice d'in Vienn'a 1/
2
marime n&t. (Gooss. Xlll. V. lil).
16
{\ Seceri de bronzu.-Bardotiu, Ungari'a. (Arch. fur osterr. Gesch., XXIV. 390 fig. 77. e. f.)
17
38
www.cimec.ro
578
Fig. 18. Frumosu cutitn turna tu mas!vn in bronzu.- Ungra, Transilvani'a.- Musealn Brukentbal
(Gooss. XIIJ. X. 11).
Fig.
"
"
"
"
..
7. Tabeli'a E.
Arme de(ensive (*) aflate in Transilvani'a si Ungari'a
1. Scntu de bronzu -Klcin-Glein, Styria.-Collect. Iohaneum d'in Graz. (Gooss. XIII. Ill. 9),
2. Discu rotundu de bronzu.- KiR-Terenne, Ungari'a. (Gooss. XIII. VI. 11).
3. ldem rotnodn de anrn.-Wand, Austri'a de josu. (Sitzber. der Wiener Akad. XLIX. 126).
4} Lorica de bronzu.- Unter-Glein, Styri'a.- Collect. Johaneum d'in Graz (Gooss. X!II.
5 III. 5a. 5b.).
6. Coifn etruscu de bronzu.- Negau, Styri'a. Cabin. imperialu de ant:ce d'in Vienn'a.-
1/e mar. nat. (Gooss. XIII. Ill. 6).
7. ldem, cu inscriptiune etrusca.- Idem, idem.- lfe m. n. (Goos3. XIH. III. 4).
8. Grumajeru.- Istcnmezo, Ungari'a.- 1/e m. n. -- Museulu nationala d'in Pesth'a (Gooss.
XIII. III. 3).
9. Grumajern.- Vasz-Szent-Laszlo, Ungart'a- if m. n. (Gooss. XliT. III. 1).
IO. Instrumentu pentru intinderea arcului.- ''s 'm. n.- Hnseulu nation. d'in Pesth'a (Gooss.
XIII. IIJ. 7).
II. ldem. cu done urechi.-
1
/s m n. Jdem. (Gooss. XIII. 111. 8).
I Coifu de brom:u de forma conica.- Ungari'a;- 'i m. n --
ulu nation. d'in Pesth'a (Gorss. XIII. lJI. 2).
13.-16. Scuturi duce rcprodnsu de pre basso-rclievuriJ" Columnei Tr;ljane (Frobner, La
Colonne T1a.iane le surmnula,l]e e:ce,"ttC rl Jlome en 1861-1862, Paris I'372-
1874, ed. Rothschild, pl. !16, 143. 5!'i).
8. Tabell'a F.
Fi6ule, braciari, veri_q e si alte giuvelle aflate in J'ransil'lni'a si Ung ari' a
Fig. Fibula cu doue spira\e obk- Omstia, Trau,ilvani'a (Sa!'ken, Ucbe1 die vorch1ist. Cui
2{ twrepoch. \V;!'ll vag. Gl).
3. Palariutia rle anru de tutulns.- Tiufalu, Transilmn.'a. (IL Floris, llliil"f:geszeti
Kalauz, Pest, 18tlG, p. 4I fig. 69).
4. Braciara de drothu Je argintu.- Transilvani'a.-- Cab. imper. de antice d'in Vi-
enn'a.- (A1ch. f. otsterr. Gesch., XXIX. p. 320 fig. 59).
5a. 5b. Fi bula. de auru.- Pianulu de susu; greutat0 4 (=14 grame). (A1ch f.
oesterr. XXIX. p. H21 Ag 61l. 61).
6. lndulu de drothn de a' gintu cu nou o rastrie atarnatc. dd metelu. Somesiu-Cladu.
Transilvani'a.. (Arch. f. K oestct-r. Gesch XXI V . .'ldil. fig.
7. Torquc de aurn.- Szarv.:sszo, l\faramnresiu.-(11om. Floris. op cit., p . .40 fig. 66).
8. Vergea de aurn pote rlreptu surrogatu al\u monedei.- Bardotiu, 'fransilvani'a.
(Areli.{'. oesterr. Ctesch XXI V. :J89 fig. 76 lit c).
"
9
} Spirale !le auru.- Szarvaszo, Maramuresiu (IL Floris, op. cit. p. 41 si 42 fig. 71 si 72).
10
11. Fi bule de argintu auri te, d'in epoc'a tardia. Sieic'a-mica.- Sacken, Ueb die vorchr.
Culturepochen p. 96). ...
,. 12. Idem, idem. Arch. f. oestcrr Gcsch. XXI V, p. 303 fig. 8!).
(J Po tabella d'in erroro t.ypographica ee ciloce ojfcnire.
www.cimec.ro
5i9
Fig. 1 " !"-an tiu de drothu de argintu. - Somo.siu-caldu, Translivani'a r .A,-ch f. oeeterr. Gesch.
XXIV:. p. 384. fig. 7:b.).
14. Cercellu de auru - RardCitiu. Transilrani'a (ldem 389, fig. 76a).
15. Braciara de auru d',n incovaitura in forma de banda.-- Simlu, Transilvani'a {idem XY.
:l24 fig. 63 . . .
16. Obiectu de foaie de aur, cu besicutie dedrothu finu, servindu dreptu atarnatore.- Orsiova
(ldem XXIV p. 405 fig. 8Ja.).
17. Fibula cu arca.- Sieic'a (R. op. cit., p. 64 fig. 111).
P. Tabt>ll'a G.
Vase si alte obieete de bronzu aflate i1f Tmnsilvani'a si Ungari'g,. Vase dace de
metalu (15-19) prc Column'a Tmjana
Fig. 1. Ciubaru de bronzu.- Haydn Boszormeni, Ungnri'a. -l\fnseulu nat. din Pestha (Gooss.
op. cit. XIII. XI. 7).
2a. 2b. Manusi'a unei canne de brenzu - Aprope de Hunedora, TransilvRui'a.- Collectin
noa Gymn. d'in Sighisiora, XIII. XI. 3a. 3b.).
3a. ilb. 'l'ubur,i de fole.- Noulu, Transilvani'a.- Collect. Gymn. L
12
marimea
nat. (Goo s. Xll!. X 9a. 9b.).
4. Bassinu seu va.,;u de brflnzu pc rote. - Orastia, Transilvani'a. Cabin. imper. de antice
d'in Vienna (G.ooss. XIII. XI. fl)
5} Lebede de droth'l d l bronzu. - Gusteriti'a, Transilvani'\l. - L/a marime nat. --
G (G<lOSS. XIIL XI, 1 4).
71 Balaur! de bronzu de unu typu forte arch ticn. imbracati cu tinicht:a subtire de auru. -
f.'( Pilinu, Uogari'a. - Xlll. XTL ;3a. :Jb.)
9. Cupa de bronzu. -- Haydu. - Boszormeny, Ungari'a. - Museulu nationala d'in Pcsthu..
(Gooss. XIII, XI. 5)
10. ldfm fora manusie.- Madacska., Ungari'a. (Gooss, XIII. XI. 2.)
Il. Vcrfu seu atcrnatore de coifn. Gustcriti'a. - lfc m. nat. (Goos, Xlll. XI. 8)
Carlige in bronzu de nnditia de pcscr.- - m. n. (Gooss, XIII. X. 7).
de bronzu.-Drusane, Ungar.'a.-(Arch. f. oester1', Gesch. XXIX. p. H32 fig. 64).
14. Caldare de tinichea de hronzu.- Bardotiu, Ungari'a. (Idem XXIV. p. 390 fig. 78).
151
16
Vase de metalu, scn-iciulu pote de masa allu regelui (Frohner, La colonn1
17
[. Tmjane 'ed. Rothschild, p'. 170).
18
1!) .
20. Ferestreu in furm'a hntietei. cu dinti pre amendoue laturile. - - t;
2
m. n.
(Gooss. XIII. X. 5.)
21. TernaciJpu ele bronzu. - Guiteriti'a. - Mnseulu Brukenthal. ....;. lj
2
m. n. - (Gooils.
XIII. X. 2).
10. Tubdl'a H
Numismatic'a p1eromdna a Daciei
1. Tetradrachma concava dacica. - - (Bidz . ..4.rch. filr Siebcnb. Lundesk
XI, tab. II. 3.) .
2. ldem. imitata dnp11 tetra.dracbmele thasice. fdem (Idem, tab. IV. 2'.
H. Idem cu capulu Dianei, dQpO tetra'lrachmele eonfederatiunei amphipolitanice a Mac:do.
niei. ldem (Idem, tall. V. 2).
www.cimec.ro
580
Fig. 4. Tetradrachma imitita. dupo a lui II. - Coli. Gymnas, d'in Sighisiora. (Gooss
XUI, XIV. t.)
5. Moneda barbara..- Lapujti:i, Ongari'a.- (Gooss, XllT. XIV. 16.)
6. Talerasiu de auru cu curcubeu (monede connive) (Arch. furoest. Oesch. xxxvm. 188.)
7. Idem idrrn.
8. Imitati uni de tctrarlrachma - Daci'a. - Cabinrtulu de lneda.lii rl'in Par s. - (Fri:ih
ner, La colonne T1ajane, c.l. Ruthschild, Introduction.)
9. Tetradrachma dupo a lui Philippu IL - l'etrosiani, Trans'll"ani'a. - Colkct.
gyrnnas. d'in Sighisiora (Gonss. XIII. XLV. 1).
10. Tetradrarhma de a.rgintu iruita.a dupo a lui Phil ppu II. -- Ct:.llect. Boll'acu (Trorup.
Carp. nr. P:l9 fig. 48 ).
11. Moneda barbara.- J,apujtii (Ungafl'a) (Gooss. XllT, XIV. 17).
12. [rnita.tiunea. unei monede familiare romne, dupo moned'a familiei Crepusia
(Gooss, XIII. XIV. 12).
13. Imitati un., de au=u dupo tetradrachm'a lui Ales andru cellu ma:e.- Daci'a.- Collect.
llollia.cu (Trornp. Carpat. 9 .9 fig. 4 ). .
14. Tetrndrachma imita ta dupo a lui Philippu Il (Gooss. XIII. XIV. 2.)
15. Moneda bar bara - Lupnjto (Gooss, XIII. XI V 18.)
16. Imitatiune dupo tetradrachme pbilippice. - Daci'a.. - Collect. llulliacu. - tTromv.
Carpat. 93!1 fig. 551.
17. Moneda barbara.- D9ci'a - Cabinetulu de metlalii din Paris. (Frohner, op. cit. in-
troduction).
18. Moneda daca. - Idem. idem.
11. Tubll'a 1.
Numismatic'a preromrina a Daciei
1. Ietradrachma barb;,ra.- Dacra. - Coli. Bolliacu (Tromp. Carpat, 939 fig. 49).
2. ldern ('l'romp. Caq1. !l3!J fig. 56.)
3. Imitatiune dupo tetraLlrachme philippice. - Idem (Tromp. Carp. 939 fig. 56.)
4. Jdem (fig.
5. Tetradrachma dacira de argintu. !ilem (fig. 57.)
Imitati uni dupo tetradrachme phtlippicc; capulu lui Jupitrr buralatu si disformu
Idem dig. 54.)
7. 'I'etradrachma dacica de argintu.- Banatu.- Romani'a.- Coli Doll acu (fig. fl).
8. Tetradrachma pannfJn'ca cu numele principelui Jantumarus (Gooss. X Il. XI V. Iu.)
9. Tctradrachma antica greca. Collectiunea Prokesch Ostcu (Denkschriften der Wiener
Akad.,IX, p. 402. nr. 9).
10. lmitatiune de auru dupo tetradrachm\1 lui .Alcssandru cellu Mare. - Daci'a. - Col
lectiunea Bolii acu (Tr. Ca rpat. !139 fig. 31.)
11. Moneda pannonica. -- Jnhrendorf. (H.. Fl6ris, op. cit, p. 71 fig. 117),
12. letradrachma de argintu cu numele vrincipelui Diates. - D?.ci'a.. - Pannoni'a. -
(Trornp. Carp. B39 fig. 47).
13. lmitatiune de auru dupo lui .Alessandru cel:u-mare. - Daci'a. - Collec-
tiunea. Bolliacn (Tr. Carp. t:g. 33. i
14. Drachma de argitd u a Marsilici. - Col het. Bolliacu ( r. Carp. nr. 939 fig. 4:\).
www.cimec.ro
581
12. Tabell'a K,
Ceramic'a Daeiei. Zimnicea
(Collectlunea C.
Fig. 1. Urna, nalt. 67 cent., perimetru la cea mai grosa parte 1 m< tru 60 cent., capacita
tea 1i3 o..:a, cu unu calareliu r'pctatu de siese-ori intre ceJle doue brane (Tromp. Carpa
tiloru 1137, 1.)
2. Cana mare cu ua manusic ornata cu ua torda; pe gutulu canei unu siP-rpo, si unu orna-
menta in form'a copitci cnllului (id. 4)
3. Tipsie cu piedestalu (id. 7\,
4. Calaretiulu de pe vasulu nr. 1 (id, 36).
5. de pe vasulu nr. 2 (id. 34.)
6. Ornamentu sapat pe unu vasu (id. 30).
7. ldem (id. 37).
8. Idem (id. 31).
9. Idem pc DJanusi'a unui vasu (id, 32).
t:l. TnbAI'a f,
Cemmic'a Daciei. Vodastra
('ollectiuna ;', Holli ornl
Fig. 1. Bo canu cenusiu ovoidu pentru conservare cu doue mann:<i mari (Tr. Carp. 12!i5 fig. 21).
2. Vasu rosratu cu patru bolduri-manusi (idem 26).
3. Jdcm forte frumosu, d'in pamentu subtire (id 1).
4. Vnsu de beutu. cenusiu, imibindu unult1 in altulu (:dcm 15).
5. Cauna cenusia (id. 14).
6. Yasu d6 beutu de pamehtu nrgru cumtu, doue man11si rupte (id. :>).
7. Tipsie mica cu ua singura mauusie gaurita pentru atarnatu icl. 105).
8. Cupa de beutu in forma de pot ru (id. 76),
9. Viisu de beutu cu doue manusi - bohlu si cu ua cu doue atarnaturi (id. 6).
10. fpem cu ua manusie gaurita. (id. 9).
lla. 1 lb. Idoli de p :rmntu, uuulu avend!t prc pantcce unu triunghiu impartitu prin m;jloc.
(id. 4 8. 51 '
l2. Palnie- strecuratore (id. 58).
13. Vastl rosiaticu cu doue manusi lipit) (id. :30).
14. Fetisiu diforffill pe pedestalu (id. 50).
1 !'i. Instrumentu de pamentu rosiaticu gauritu (1tl. 92 .
16.a. 16.b. l6.c. Rotitie de pamentu (id. l:lO- 128 86).
17. Lingura de pamentu cenusiu. cu cod'a ei cl'i:t acelasiu pamcntu (d, 10Z).
18. Mesciora cenusie pa patru pieiore lustruita d'asupr'a (id. 36.
19. Instrumentu pamcntu rosiatacu (id. 84).
20. Vasu micu de pamentu cenusiu, ganritu pene la unu locu (id. 85).
14. 'fabell'a M
Vase si obiecte de lutu, de bronzu si de ardma afl tte in Romani' a si Teansiltani'a
Fig. 1. Borcanu cenusiu, ovoidu, cu done mnnr15i. Vodastr'a. - Collect. Bolliacu (Tr. Carp. nr.
1255. 22).
2. Urna.- Bistriti'a, Transilvani'11., (.Arch. fur oesterr. Geseh. XV. 827 fig. 67).
www.cimec.ro
Pig. 3. Vasu turnatu in arama eu t ei pieiore si doue manusie. -- CotkA, Trans Jv,lni'a - Col-
lect. gymn. d'in B.asiovu Xlll. XI. 6.
Ornamentu de pe vasulu fig. 8.
5. Ulcica.- Biotrit1'a, (Arch. f. OC8bT. (J,:sr:h. X\'. :127 fig. Gt),
6. Coau trunchiatu s:rvindu la arnerea olariei. (Gooss, X!ll. XV. 20.
7. Vasu d'in epoc'a romana. - Clusin, Tra,.silvani'a. (nalt. U cent., liamel,rn Ia. gu a
10 cent. trei manusi dupl.e) (iJ.tch. f, oesterr. Gcsch, XXXVIII, 1' S(lt) fig. ''').
'13. Vasu m;cu in form'a caci ulei lle mariuarn.- Zimnicea.-- t'ollect. Bolliaeu !Tro111p. Car-
pat. 1137. n. 2G).
9. Ulcica. - Bistriti'a, Trnnsilv:tni'a (Arch. f. oesterr. Gesch. XV. 327 fig. r;;, \;
10. ldem. - Transilmn1'a (Arch. f. ocsterr. Gi:sch. XV. 327 fig. GU)
11. Ola. -llliiglitz, i\Iorav:'a. -- (Jrl,rn, XXXIll. 85).
12. Ornam:mtu pre vasu <lo la Zimnicea.- Coli. Bolliacu (Tromp. Carpat. 1137 nr. 2i).
13a. lilb Cocosi de bronzu si de lt1tu. - Homani'"- CoJI. Bolliacu (Trornp. Carpat. 9:.!\J).
14. Trunch:u de Intn. --- Sicic'a mica, Transilvani'a.- (Gooss XHI XV.' 27);
l<'ig.


J,-,, Unu Lardacu cu doue esituri 11HJ.Sivc intre cari suntri doue ornamente ce sem-ana a doue
copite de calu.- 7.irnnicea - Coli. Bolliacu (Tromp. Carpat. 1137 nr. 18}.
!li. Plosca fora guta cu na gaura in pantecclc ci. ---Zimnicea.- -Col'cct Bolii acu (Tr. Carpa-
tiloru 1137. 1 G).
1 :>. 1'abell'n X
1. Dustulu unui rege tlacu, prubabilu allu lui Decebalu. - Marmura antica gasita la 1863
in foru1u lui Traiauu Ia Rom'a. - Adi in museulu Ermitragiului din St. Petersburg.
(Frohner, La Colonne 1-rajane 18Gil p. 5).
2-4. Piguri pre Column'a Trajana.- Reproduetiune de prc pl. 129- WO Co-
Ionne 'l'rajaue, od. Rothschild.
5a. 5b. Ua inscriptiune cotre diciti'n BendiH, pre de la Philippi (Heuzey, Mission
al'cheol. de .Maeedoine p. 85).
6. Inscriptiuuea unui prctorianu,despre ofrand'a sicrpelui. - Troiacu (Heu:z.ey op.
cit. p 3:26).
7. Cuttu\u cabiricu; ua parte d'in representatiuneo. de pre ua pasta de sticla d'in museulu .
be, J.nesu (Denkmiiler, (orschungen und Btrichte, herausg. v. Eduard Gerhardt, I jahrg
184!!).
8. Fragmentulu unui basso-relievu cu l'cpresontatiuuea heroului thracu. - Museulu nutio-
nalu d'm Bucuresci.
9. Cornulu gallicu (carnyx). -De pre ua melallic la Hucher, Art. Gaulois II p. 63 meda-
B,'a nr. 89.
16. Tabell'a O
Pig. 1 - 4. Typnln dacu pre Column'a Trajana. - Reproductiuoe dupo besso -relievutile Colum-
nei, pl. 54. 113. 120 si 124, la Colonne Trajane, ed. Rothschild,
17. Tabell'a P
Fig. 1. Auxiliari daci io armat'a roma'la pre Column'a Antooina (Duemberg et Saglio, Diction
des antiquites _qrecques et romaines, p. 588 fig. 673).
2-G. Figuri dace pre Colurtln'a Traioa.- Reproductiune dup'> bassv-relievurile Columnei,
cdit. llothschild. pl. 48, 182
www.cimec.ro
Fig. 7. Statu'a unui prinsn dacu. - Museulu d'in Neapoli. (Clarac, Musee de sc11lpture antique
et moderne 2161 G.).
8. Sailie daca pre unu mo"umentu d'in Birdoswald in Angli'a. alu lui CJ. Mcnander tribunu
allu Cohortei 1 Aelia Dacorum. (Lapida1ium Septentrionale, I,ondon, 1875 1ag 95, sub
No. 389).
9. Trophec dace (La Colonne Traj.1ne decritepar W.lroehncr. Paris 1865 p. 134).
10. Sabie orientale pre un'a d'in statuele depuse de regele Attalos, in acropolea Athenei (0-
vcrbeck, Goschichte de1 Griechischen Plastik fiir Kunstler uncl Kunstfreunde, II, J,eip-
zig 1870 fig. 95 nr. 10).

Fig.

18. Tnbell'u Q
1. Arme si vestminte dace dJ resboiu pre piedestalulu Columnei faciad'a taterale.-
De pre unu de&emnu fotografiatu allu lui Leonu Ginain. 1854. Pal)ade detail
au quart de l'execution.
2. Lorica.
3. 6. 10. Sageti
4. Trompetta drepta
5. Toporu
7. Sapa.
8. Satiru
9. Sa.poiu
l
Rcproductiune pre piedcstalulu Columnei Trajane, pl. 7-25
ed. Rothschild.
19. Tabell'a R
Scutu si casei dace pre Column'a Trajana (ed. Rothschild).
20. Tabell'a S
Fig. 1. 2. 3. 6. Architectur'a daca pre Columna 1 rajana (La Colonne Trajane ed. Rothschild:
fig. l=pl. 75; 2=105; 3=147; figur'a 6=nr. 913 Colonne T-rajane dec1ite pa1 l:?roeh
ner 1865 p. 142).
4. Ua parte d'in zidulu lui Decebalu aparata cu machini de resboiu si butoias'e
plin" de ma.terii (La Culonne Trajane decrite par F1oehner 1865 p. 141
pl. 93).
5. DisposWunea interiora a zidului do la M1trsccint, Franc;a (Desjardins. Geogr. hist. et
adm. de la Gaule Romaine, II, 119).
21. Tabell'a r
Fig. 1. 2. 3. 4. 6 7. Architectur'a daca pre Coiumn'a Trajana (La Colonne Trajane edit. Roth.
schild: l=pl. 81; 2=93; 3.=143; 4=157; 6=7fl; 7=26).
5. Dacii cum se lu fortu contra Romaniloru (La Colonne Trajane decrite par Froe-
ner 1865 p. 117 ).
22. Tnbell'll I'
Fragment.ulu unui basso-relievu rclativu la cultulu cab:ricu - In museulu nationala d'ln Bucu-
resci.
23. Tabfll'. V
Fig. 1. Ca1aretiulu de la Pellin'a. stclls 41 c. nalt., 39 c. larg.
1
Museulu Luvrului, Pari1,
(Heuzcy, op. cit. pl. 26 fig-. 1)
1
www.cimec.ro
Fig. 2-3. Dian'a venatore Stncele de la Philippi cit. pl. IV fig. 3 si 2).
4. Divinitatra thraca Bendis (Mendis) asimilataldieului]Men.-Stancele.de la Philippi (Hen
zey. op. cit., pl. IV. fig. 1 ).
24. Tabell'a X.
1. Ua lupta intre cavaleri'a romana si Dacii. - Basorelicvu ll.'in timpulu lui Trajanu pusu la
arculu de triumphu alu lui Coostantinu. Reproluctiune dupo Overbeck, Geschichte der
Griechischen Plastik, II, p. 381 ).
2. Dacii ataca lagarulu de ierna alu unui micu corpu de Romani. - Basso-relievu de pre Colnm
n'a Trajana (Reproductiune dupo Overbek, op. cit. II, p. 379).
25. TabeU'a Z.
Semne pro petrile si caramidole de la Slonu.- Romani'a. - (Tromp. Carpat., 939).
Semnele lucratoriloru pre zidarii germane, de la 120D pene la 1500, Correspondenzblatt des Ge
sammstvereins der dcutschen Geschichts zund .Alterthumsvereine , Darmstadt 1878
nr.1).
26. Tnbell'a Y
Marci familiare constatate in Danzigu (Zeitschrift fiir cleutsche Mytologie. red. J. W. Wolf, I
185-189).
Idem, la Praga (Altstadt) (Mitthcil. de1' C. Comm 1. 245).
Idem, la Klmgenberg, langa Moldau (idem I 216).
Idem, ale lucratoriioru romani pre zidulu lui Servius si prealte edificii veehi d'in Rom'a !He'rmes
X volum, Berlinu 1876)
Idem, alle lucratoriloru byzantini (Revue arcbeol., Paris 1876. 1. p. 245-248; 356-359).
Alphabetum Siculorum (Hasdeu, lstori'a critica II p. 25).
Inscriptiunea d'in biseric'a de la Enlaka in .. irdelu (idem. Il 3fl).
Fig. 1. Petra cu semne ce nu potu fi de catu semne de lucratori.- Ofen, Ungari'a .Archiv fur oe
sterr. Gesch. XV, pag. 293 fig. 35).
2. Ua petricica de$COperita intr'ua movila dJ langa targusiorulu Daszov in Podolia (Hasdeu,
op. cit. II p. 22).
Fig. 3-12. Marci famiiiarc (Mitth. d. C. Commiss, der Baudenkm. 1. 28-29).
27. Tabell'a 1-lu
Lupt'a intre Romani si Daci aprope de Tapae I.a Colonne T1ajane 1865 p. 92 pl. 15.
28. Tubell'a Il
Luatea unei cetatiui dace. (ldem p. 92 pl. 16).
29. Tabell'll III
1. Dacii attaca lagarnlu de iarna allu unui micu corpu de Romani (idem p. 97, pl. 22).
2. Cuirassieri in armat'a daca (iclem p. 102, pl. 27) .
..
30. Tabell'a IV
Ua bataia intre Rwuini si Daci (idem p. 102 pl. 21!).
31. Tabell'a V
1. Suppunerea unui tribt: clacu (idem, p. 102, pl. 29).
2.Fcmeile dace ardu de vini prc prisonierii romani (idem p. 106 pl. 38).
www.cimec.ro
32. Tnbella VI
'fropheele daco luate de Romani (idcrn p. 120 pl. 64).
33. VII
1. Pudulu lui Trajanu de la Turnu-SeYerinu (idem. p. 132 pl. 77).
2. Resturile d'in podulu lui Trajanu de la Turnu-Scverinu (idern pag. 133).
34. T11bell'a Hll
Dadi dau focu (idem p. 142, pl. \H
1

Tabell'a IX--XII
Sarcophagulu de la seu Celeiu. -- Museulu uationalu d'iu BnctHC8Ci.
Monumentulu epigraphicu de la Zagaia, jud. Mehedinti - Museulu nativnalu d'in llucuresci.
C. Figuri lntercnlnte lu tedu
1. Conturnulu Scytl::lci lui Herodotu dupo theori'a lui Niebuhr . . . . . - . . 40
2-7. Turnuri si alte semne de statiuni principale pre Tabl'a Peutingetiana (La Table tle
Peutfuger, ed. Desjardins). . . . . . . . . . . . . 82. 84, 85, fl6
11, Fig. nr. 1 Calaretiu Scythu. - Kerci (Rawlinson op. cit. p. 4&) . . 134
9. II Arcasiu scythu, idern (idern p. 40) . . . . .
10. IU Sageti do bronzu aflate in mormenturile sl'ythe 1idcm n. 72).
11. IV Diciu scythu comparatu cu grbaciulu nogaicu {idem p. 3). .
12. V Sacure (idem IV, p. 62) . . . . . . . . . . . .
13. 1. Interiorulu rnormentului de la Kerci allu unui rege scythu (idem p. 59). 138
14. 2. Sectiunea mormentului de susn (idem p. 60) . . . U8
15 Dvivisiunea limhiloru indogermanice dupo Aug. Schleicher 185
16. Idem dupo Fr. Muller . . . . . . . . . . . .
17. ldem dupo theori'a de limbi rnijlocitore a lui 1. Schmidt 189
18. Fig. 1. Rochie daca cu manece (Karl Kohler, die Trachten der Vo'lker, Dresden 1871,-
fig. 76) . . . . . . . . . . . . . - . . . . . 299
19. Fig. 2. Tunica daca cu manece (idem fig. 77) . . . . . . . . . . . . .
20. 3. Mantau'a soldatului dacu; 1;20 d'in mari mea ei naturala (idem fig. 80). . . 300
21. lnscriptiunea pre unu baso-relievu cu representatiunea ospetiului funebru.-- Museulu
nationalu d'in B1curcsci . . . . . . . . . . . . . . . . 315
22. ldem idem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
23. Inscriptinuea de pre unu altaru allu divinitati Turmasgada, in colec. d-lui C. Boliacu.
24. Idem de pre unu mouumentu allu unei familii thrace (Heuzey, Miss. archeol. de Ma-
cetloine, p. 137) . . . . . . - . . . . . . . . . . . . . .
25. Signum dacu cu capulu de lupu si corpnlu de balauru, pre Column'a Trajana (La Co-
lonne Trajane ed. Rothschild pl. 104) . . . . . . . .
26. Vexillum dacu idem (idern) . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
27. Catapulta ro1oana idem (Frohuer, Colonne Trajane 1865 p. 111) . . . . .
23. Fig. 1. Ciocanu-toporu, m. u.- Rotbavu, 'l'ransilvami'a.- Collect. gymnas. d'in
Sigbisiora, (Gooss XIII, I. 15) . . . . . . . . . . . . . . .
\19. l<'ig. 2. Verfuri de sageti de silexu; lh m. n. (Le Hon, l'homme fossile p. 212)
30. ,. Sa.. 3b . .Mo.nerulu sab:ei de brozu Covoru, Transilvo.ni'a. - Museulu Bruckcn-
thal d'in Sibiu. (Gooss XIII. 11. la. lb.) . . . . . . . .
351
363
38!
"
391
426
42S
436
www.cimec.ro
586
3
1. Fig.
4
l 1\fanere de pnmnale de bronzu.- Museulu Brukenthal.-
H2
5
( \Tieissembcrger, Archiv (u1 Siebenb. Landesk. X tab. I. 6. 7. 8). 440
33. 6. J
3!. 7. Lance de bronzu. - - Museuln Bnkenthal 'jd. X tab. 1. 9. 440
il5. 8. Darda.- Iolem, idem dd. X tab. 1, H). . . . . . . . . . . . . "
36. a.a. 9.b Palstabu de la Gu1teritia; 9 a V<'dintu in tac' a; 9 b ved.utu la ua
parte. - ldem (id. X tab. l. l!i a. 1Li b) . . . . . 445
37. 10. Buriculu scntului do la Klein-Glcin in Styri'a (Arch. f. oest: r. Gesch.,
XXIX, p. 2il7 fig. 11) . . . . . . . . 447
38. 1 ). Port-panache.- Husu, 'fransilvaui'a (Ilem. XXXIII. p. 94 fig. 88). . . 448
39. " 12.a. 12 b. Rote de bronzu- Arkalia, Transilvani'a.- Museulu nationalu d'in
Pestha. (Gooss.Xlll!V.14b; !4a) ............ 449
40. 13. Fibula <le bronzu de la Transilv. - Collect. gymn, d'io Sighi-
siora l Gooss. XIII, V il. 1} . . . . . . . 450
41. 14. 1dem de la Miskolcz, U ngari'a (A1ch. f. oester. Gesch., XXI V. 367 fig. 58}. 451
4l. 15. Braciara. - Maghierusi, 'l'rnnsilv. - Co!lect Gymnas. d'in
(Gooss. XLII. VIII. I6). . . . . . . . . . . . . . . . 45'1
43. 16. ldem de bronzu.- Atieh- Cabin. hnperialu de antice d'in Vienna (Gooss,
44. ,.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53 ..
5t.
55.
56.
57.
58. Fig.
59.
60.
61. "
62. "
63.
64.
65.
66.
XIIL Vlll. 17. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
17. ld<'m. - Felso-Dobsza, Ungari'a; -Arch. f. oest. Gesch. XXIV. 364 fig. 51)
18. Ornamentulu de pe fig. 17. . . . . .
19. Braciara. - Felso-Dobsza, (id. XXIV 364 fig. 51) .
20. ldem. - Czecke, Ungari'a (id. XXIV. 370 fig. 63.) . .
21. ldem. - Puszta Bazsi, Ungari'a (id. XXIV. 371 fig. ti4)
1!2. ldem. - - Museulu Brukenthal.- (Reissenberger op cit., X,
tab. III. 10). . . . . . .
2:3. Idem. -- idem (id. X tab. lli. 12).
24. ldem. - idem (id. X tab lll. 14) ..
2i>. ldem. - id.:m (id. X tab. IV nr. 1).
26. !nelu de bronzu. - idem (id. tab. IV nr. 4).
'27. Cerce!lu. - marime naturale (Gooss. XIII. VIII. 2).
28. ldem.- Bardotiu, Ungari'a. (Arch. f. oesterr. XXIV. 389 fig. 76 b.)
29. Idem, idem (id. XXIV. 389 fig. 76 g) . . . . .
30. 'forte.- Guteriti'a.- (Reissenberger, op. cit. tab. lV. 8). . . . . .
31. Cercellu dJ naturale (Gooss. Xlll. VIII. 1)
32. Cingl!tore de bronzu (briu). - -
1
/a d'in ma imea
(Gooss. XIII. VI. 1). . . . . . . . . . . . . . . .
3t Bucata de bronzu servindu dreptu ornamentu. -- Museulu
Brukentbal. - op. cit. tab. IV. 16) . . . . . . .
34. Aco de bronzu.- Ki9-Tereone, Ungari'a.- (Gooss. XIII. IX. 16). . .
35. ldem.-Dresnicu.-(Arch. fur oesterr. Geschichte. XXIX. p. 333. fig. 65'.
36. ldem.- Guter.ti'a.- Museulu Brukenthalu.- {Re'ssenberger, tab. IV
tlg. 12).. . , o o o o o o
37. Nasture de bronu. - - Idem (idem. IV. 11). . . . .
33. Lan tiu de auru,- Tiufalu. Transilvni'a.- Museulu nation. d'in Pesth'o..
- Manme natur. - (Gooss. XIII. VIII. 7). . . . . . . . . . .
39. Idem. - Slatina, Bauata. - Cabinet. imper. de antice d'in Vienn'a. -
Gre1:tate 28
1
/2 galbeni (Arch. {ttr oesterr. Gesch., XY, p. 830) . . . .
453
484
454
455
-l55
455
455
456
457
457
457
457
458
458
www.cimec.ro
67.
68. ,.
69.
70.
71. >
72,
73.
74.
75.
76.
77.
78.

80. ,.
1:!1.
82
83.
84. ,.
85. ,.
86. ,.
87.
Sti.
8!'1.
!lO.
91.
92.
93.
94.
95.
9G.
97. Fig.
98. Fig.
!19, Fig,
100. Fig.
fi87
40. Idem. - Grau<st or'a, Transilvani'a - Cabiuetu de antice d'in
Vienn'a.- (Gooss, Xlll. VIII. 18). . . . , . . . . . . . .
41. Spicala de bronzu cu 20 incovaieturi. - - Mus .. ulu Druken-
thal.- (Rcissenhcrger, op. ct. tab. IV nr.l5). . . . . , .
42. Margele de c<'nchilli d'111 molusculn Trirlacna gigas.- Marime naturale. -
(Gooss. XIII. IX. 1) . . . . . . . . . . ....... .
43. Perla de sti la porosa cu diverse culori cu linii oudulate.-
ma. nat.-Collect. associat. de Sciiutie nat. d'in Sibiu. (Gooss, XIII, IX. il)
44. Perle de bronzn. - (Gooss. XIII, IX. 2) ......
45. Obiectu dt hronzn ce pare a fi ftstu purta tu la gtu ca amuletu seu podoba.
- Mnscnlu Drukentbal. (Reissenbcger, 011. c:t., tab. IV. 26.
46. Lamina de cutitt1 rlc bronzu.- -
1
/t marime (Gooss. Xlll. X. 4!
47. Dalta U.e bronzu rnass:vu, cu nrer,hie seu cu tocu. - Vulcanu. Transilva-
nia.- Colleet associat. rle sciintie natur. d'in S biu.- (Gooss, Xlll, X. 3)
48} Dalte gole pre d'in ntru. -- -- l\Iuseulu Brukcnthal. (Reis-
49 senbcrger, op. cit. tab. III. 14. 15). . . . . . . . . . . . . .
50} Ciocane de tocu. - - Musculu Bru-
51 kenthal. -- (ReJSSenbergel, op. c1t., Jll. 12. 11) . . . . . . . . .
52. Ornamcntatiunea pre ua caldare de bronzu du la Bardotu, TraRsilvani'a
( ab. G. 11r; '14) (.Arch. f. oesterr . .A.Tchiv. XXIV, p. 390 fig. 79.). . .
53. ldem pre ua alta totu de la Bardotiu (id. XXIV. p. :190 fig. 80) . . .
541

J,ebede de drothu rotnndu de brouzu.- Swijan, Doherui'a. (.A?ch. f. k.
56
1 oesterr G sch., XV, p. 281 . . . . . . . . . , , . .
57. Idolu dP-la Ebersberg, cnntouulL! Zuricb.,
1
Le Hon,op. eit., p. 292)
58. Caprio,a de bronzu.- Hacosiu, Transilvani'a. -- Mnsenlu nationalu d'in
Pesth1.- (Gooss, XIII, XII. 1) . . . ...... , . . . . .
59. L11pu de tinich .. a de bronzu. - Pilinu. mar;mea (Gooss, XIII, XII. 2)
61. Braciata U.e bronzu. - lntr'ua movila d'm vallca Dniprului la Boryzov,
ltuss. 'a. - (Bt'rtrani ' Archeulogie celtique et gauloise. Paris 1876). . .
(i:!. ldem u'm statimJta lacustra Elveti'a (idem) . . . . .
Cupa de bronzn. -- l'viek!.Hnbnrg. - (Lindensclunidt, .Alterth. unserer
heidn. Vorztit, t. II, fasc. III, tab. 5, nr. 2). . . . .
64. Lance rle bronza. - Dodrog-Keresztur, Ungari'a (Arch. fu? k.
Gesch. XXIX. . . . . . . . . . . . .
65. ldem. - Marn'a, Franc.'a; lfa marime, (Bertraud op. cit. . .
66. Idem. - Marzabotto, Itali'a; ljo ro.uime (Bertrand, op. cit).
67. Sabi'a de la Vaudrevauges, Fmnci'a. (Bertrand, op. cit. p. 281 fig. 39)
68. Sabi'a de bronzu de la Mycene (H. Schliomaun, Mycenes trad. 1. uirardin,
Paris 1879, p. 222, fig. 211) . . . . . . . . . . . . . .
69. Braciara. - Kyritz in Mcklemburg (Lindenschmidt, op. cit. I. V. 4, nr. 6)
70, ldem. - Neufchtd (Le Hon, op. cit., pag. 290). . . . . . . .
71. Figula de bronzu.- Sidiriasiu, Marime naturale (Gooss. XII
VII. 3). . . . . . . . . . . . . . . . .
72. Idem. - Marn'a, Franci'a. :2 marime (.Bertrand op. cit) . . .
73. Spiro.le. - Mycene (Schliemann, op. ,cit., pag-. fig, 299) .
74. Figura cu bratie cinntite de cositorq. - Muaeuln Bruken
tha!u.- (Reisscnbergex, op. cit. X, tab, IV, 22). . . . . . . .
4S8
159
460
460
46R
464
464
465
466
466
468
468
469
4f>9
478
,478

481
481
481
483
483
484
484
485
485
48J
491
www.cimec.ro
101. ,.
102.
101. ,.
104,
105.
106.
107.
108.
109, ,.
110 ,.
111.
112. ,.
113.
114. ,.
115.
116.
117.
118
119
120
121,
122.
123.
124. ,.
125.
126.
127 .
128. ,.
129,
130.
131. ,.
132. ,.
13il.
134. ,.
1S5. ,.
136. ,.
137. ,.
588
75. !nelu de drothu ds auru, servindu dreptu moneda (Goos, Xlll. VIII. 8)
76.\ .
77. t Cornuletie de auru, idem ca moneda. - Borsod, Marktschelken si La-
78.{ pujto.- Marime naturale (Gooss. XII[. VIII. 3. 4. 5. 6). . , . .
79,
80. Moneda de :1uru gasita in Francia, dcpartamcntulu Vaucluse (B:ueu de
Donop. Medailles gallogaeliques, Hannovrc 1 !!38, pl, I nr. 1) . , ..
81. Moneda concava daca (Bielz, Arehiv fiir Landtsk. XI. tab. 1
fig. 1 . . . . . . . . . ' . . . . . . . . . . . .
82. ldem, irnitatiune dupo dranm'a lui Alessandru cellu-mare (Bielz, idem.
tab. V fig. 3). . . . . . . . . . . . . . . . . . .
83. l\ledalia cu Jupiter aetophoruo, gasita in prejm'a Bucegiloru,- Collect.
Bulliacu (Tromp. Carpat nr, 939 fig. 41) . . . . . . . . .
84. Vasu cenusiu, cu scoici si ruelci. - Vadastra.- Collect. Bolliacu ('l'romp.
Carpat, nr. 1255. fig. 20\ . . . . . . . . . . . . . .
85. Vasu de pamentu cenusiu, sclivisitu, c'unu bru ih relievu.- Vodastra.-
Collect. Fulliacu (Tromp. Carp. nr. 1255 fig. 3) . . . . . . . .
86. Vasu dl! pamantu negru, sclivisitu, numai cu ua UJ;mnsie b0lJu, si cu alt'a
lunga gaurita Jdem. lJem (idem fig. 2). . . . . . . . . .
87. Vasu cenusiu, cu patru manusi, xentril fiertura. -Ideal, iJem (idcm fig. 7)
88. Vasu de beutu, cu dune manusi boldu. lrlem, idem (id fig. 8). . . .
\'asu strimtu la. gura de pamentu cenusiu, cu doue manusi gaurite pentru
atarnatu. Jdem, idem (id. fig. EO). . . . . . .
90. Tip>ie rosi&tica, cu margine lata, cu doue ma.nnsi. Idem, idem (id. fig. 29).
91 Strach.iuo pre pidore holduri.-ldem, idem (id. fig. 42) . . . .
92 Cupa beutu, imitamlu trullchiJlu unui corpu de animalu. ldem
(id. fig. 10) . . . . . . . . . . . .
93 Maciuca de buzduganu de p:\ruentn ga.li.Juiu, la mijlocu cu noue cuie d'in a-
celasiu pameutu.-ldem. idem (id. tig. 45) . . . . . . . . . .
94 Cilindru gauritu, mni liugu la. ca.pa.taie, Id. id. (id fig. 54) . .
Jlrburl cu diferite oruamente.-Tu!dasiu, Trausilvauia (Goos, op. c1t.,
97. XI\, pag. 602 nr. 1 9. 2. 10. , . . . . . . . . .
98.
99. Capu de lutu in relievu. -ldem (Goos. op cit., XIV, tab. IV. 9) .
100. Semne constatate pre vasele de la Tur(lasiu (Gooss. Xl V, pag. 610).
101.
102
.1 Rote sclivisite cu desemnuri pre densele.-Turdasii1. (Gooss, XIV. 607.
lOS. f tab. IV. 1. 2. :3) , . . .
104. Trunchiu humanu de lntu.-Idem (idern. XIV. 611 tab. IV. 6). , .
105, Unu idrJlu de lutu -ldem \idem, XIV. 607, tab. IV 13). . .
106. Idem, idem (i 1. XLV. 607. tab. IV. 8) . . . . . . . .
1u7. Trunchiu de alabastru,- Vallea Nandrulu', Transilvani'a. (Gooss. J. c,
tab. IV. 7) . . . . . , . . . . . . . .
109. Trunchiu de lutu de la Vodastrl! (Tromp . Carp .. 1255 fig. 47). . . . .
109. Figura de lutu. - Tnrdasiu - (Gooss 1. c. tab. IV. 10) . . . . . ,
110. Figura rcprerentandu oapulu unui animalu cornutu.-ldem (id. tab IV 15)
111, Alta. figura de lutu. - Idem (id. tab, IV. 16) , . . . . . . . .
492
492
505
505
505
505
510
511
511
511
511
512
512
512
512
512
512
514
515
517
517
517
517
517
517
517
517
517
www.cimec.ro
589
138. Fig. 112. Idolu fora c&pu, de pa.mentu cenusiu, cu peptulu bine desvoltatu cu parl-

140.
141
tecele ca de femee insarcinata. - Yodastra. (Tr. Carpat. 1255 fig. 74).
113
l Capete de lutu. - TurJasiu (Gooss. op. cit. XIV, tab. IV. 12. 14) . .
114. ( .
115. Semne pre un fragmenta de colona. de lutu. - Turdasiu (Gooss, XIV.
pa.g. 599 nr. 5). . . . . . . . . . . . . .
142. 116 }
Ornamente pe harburile la Naudru, Transilvani'a (Gooss XIV.
143 117
p. 602. 3. 6. 11). . . . . . . . . . . . . . . . .
144. 11fl.
l4oJ. 119. Ua canna cu manu<i'a rnpta, - Pescer'a d'in vallea Joajului,
Transilvani'a (Gooss. XIV. p. G02. 4) . . . . . . . .
146. Uv. Ohjectu de lutu cylin<lricu. - Szcnt-1nrlras lang\ Crisiu (Got>ss. Xlll,
X V. 23). . . . .. . . . .
147. 121. Cupa de lutu.- (Grooss, XIIT. XV. 1 7). .
14i:l. > 122.l
149. 123.
150. 124. f Vasse de la Kis-Terene in (Guo.;s. XIII. XV. 10. 11. U. 16. 19).
151. 125.
152. 126.
153. Fig. 127. Ulcica. - Szent-A.ndrs (Gt>oss. XIII. XV. 9) . . . . . . . .
154. 128. Urciorusiu cu manusia lata.- Zimnicea. - Ct>lect. BJlliacu (Tromp. Car-
pat. 1137 nr. 10). . . .
129. ldem, idem (idem, nr. 13) , . . . . . . - .
156. 130. ldem, idem (idem nr. 14). . . . . . . . . .
157. 131. Gavanasiu cu doue torta.- ldem. idem (idem nr. 9).
158. 132. Ornamentu pre unn vasu de la Zimnicea. - lclem, id<>m, (id. nr. 29)
159. 133. Principalele dcsemnuri de oroamentatiune alle verstei brouzului (Le Hon,
op. cit. pag. 291) . . . . . . . . . . . . . . . . . .
160. 131. de beutu de pamentu negru sclivisitu, cu manusi si ornamente; nalt.
8 centim., lrg . ..f ceutim. - TurbiPrile Sommei, l<'rancia (Cfeuzion, de la
Poterie Gauloise pag fi3 nr . ..ff> Paris 18"12 . . . , . .
161. 135. Cupa ae lorma orientale, pamentu negicio>u, facuta cu man'a; nalt 6 cent
larg, 10 cent.- Bavay, Frauci'a (Cleuziou, op. cit. pag. 75 fig. 49) . .
162. 1%. Vasu gallicu forte carJ.ctHisatu (Clcuziou, op. cit. 31 fig. 14),
163. i37. Vasu gasitu intr'unu mormentu C:TalUicu d'm Scvres,
Franci'a (Cieuzon, op. cit., pag. 34 fig. 22) . . . . . . . . . . .
1o4. US. Vasu d'in epoc'a dolmeniloru. - do Munsnoim si Worms. (Des-
jardins, Geogmphie histurique at odmim:str. d la Gaule 1omaine. Il.
pl. VII. 2). . . . . . . . . . . , . . . . . . . .
165. Vasu d'iu epoe'a gallica.-Cimitiru gallicn de la Saint-Etienne au Temple
517
517
517
519
5Hl

522
522
522
526
526
&26
526
526
528
529
529
529
rl29
529
(l\Iarn'a. Franci'J.I (De-j <ruins op. cit., pl. Vll.4), . . . . . 529
166. 140 . .Idem. - Cimitirulu gall.rn dcl la l..cpine (Desjardins. op. cit.,
pl. VII. 6) . . . . . . . , . . . . . . , . . . . . . 529
167 141. C.m,era mortuara cu cenusie umana in interiorn\u unei movila de langa
Stbertu, Transilvania. (Gleim
1
Archiv fiir Siebenb1irg. Landeskundt n. f.
XI, fig. 2) , . . . . . . . . . . 548
168. 142. Uispositiunea eadavrnlui in tnmululu de la Utlllanesci, esploratu de d-lu
www.cimec.ro
16l.
170.
171.
590
D. Sturdza (Odob!sco, Aoalele Aeacl. Romane, X sect. II.
pag. 23:.!). . . . . . .
141\.}
144
. Semne pe si petrele de la !ilonu .
145, Semne de h Slonu comparate cu littere mong, le.
ADDENDA ET CORRIGENDA
551
562
563
NB. D'in erro ile tyrografice de litt re. de accentoatiune in citat.iunile latine si ellene, de cifre
si de inti 1\esu strecurate in acestu volum o, indrept.amu pre celle mai nsemnate; pentru restu re
clarnanm ingaduinti'a citih,rulni.
PARTEA. l-in
Cap. I. 29 n"t'a 26. lac,,IJs. - P. ::n r. 1, acesti'. - P. 32 la finele 41 se a(laoge:
Editiunile mai noui, le es. N. Wrr.klein (..\cschylns Promethcus, II aufi. Leopzig 1878). propunu
lcctnr'a versului de mai snsu -;' i;;auv <fiorea A.rieniloru Persid, intemc-
ianuu-s'l pre Col'Jlh. 423 ',\?t'''' h care Sch.>lhstnln fh;:o:xov, Hesycb. 'A?<b:; ;;wAo:J;. fl<p-
"A?W>t yl:p E'&vo; Pori imlouiah., 'Apio:; i;;<tov esto unu jocu de vorbe etymologicu
obic:nuitu la cei vechi. Comp. Esch. frgm. aoo. IV (;' ir.6;;-;r,v E';;o;;o: -;wv <XIr:o" si Eum. 156
;;.""tao; o'IEtf<h .v, Pers. 99;) ip<t6v -:' Art_5pr
1
v.-
Cap. IL P. 40 r. 3 de josu in susu: - P. 43 r. 6: afluentii. r. 10: - P. 44
r. 1 fina.lu: Colstar - P. 46 r. 21), IV. - P. 47 r. 15 o'o:C.-;,711. r. 1G. r.po; 'tlv. - P. 48 r. 18
de josu in - P. 4f) r. 19 d j. ins::. Schuller. -- P. 51 r. 11 d, j. ins.: r. 6
d. j. in s., schwarzen. -- P. 52 r. '4 d. s. in j: --
Crrp III P. 56, Du. o rcndulu 16 tr11Jue 3.- P. 57 r. G, Dupo 111untii sterge virgul'a; r. B
frignr{,sc. -
Cap IV. P. ;,!) r. !) se a<Lvgc : Prirn'a apparitiune istorica a m;melui Dac loru are locu in nn-
nuln 109 a. l. Chr., caudn ei fura batuti impreuna cu Scord iscii de cot re l\'Iinucius Rufus. Frontin,
strat. 2, 4. 3. di e: Minucins Hufus imperator, cum a Scord sc:s Dacisque premeretur, quibus im-
par erat uumero etc. - P. 6:3 r. 2 d. j in s., Gooss. - P. 65 r. 1 d. j. in s .. Essedones. - P. 6i:i
r. 18 d. j. ins .. copiatorilorn.-
Cap. V P. 68 r. ];l cl j. ins: :iv<X-:oAtxw-;zput.- P. 72 r. 9: cu al'u loru llo:Jotvav,. seu Bo>otvov,.-
P. 7:3 r. 11 de j. in s., l\'I.LI vedi He1mcs, 1878 p. 2:17. _: P. 74 r. 16 de j. ins., Caucasi. - P. 76
r. fir.alu: Tn locu de Cerneti trebue Orsiova. - P. 79 r. 21 des. in j., cuvintelo crcduc!mdu-o in
cat va d'in marim<'a originali1lui se se st'rga. - r. finalu : De atu.nci pene acuma.- P. 81 r. 5
de j. in s: y, di si volum. IV (187ft) p 60 - 713, -si .A.rchaeologisch-epigl'llphische Mitthcilrtn-
gen aus Oesterrcich, herausg. v. O Benn<lurf und O. Hirschfeld, jahrg. IIJ heft. l, lnschriften aus
Rumiinien, v. Gr. Tocilescu; heft 2 (Wien ! 8i9) : Nptc lnschri(ten atts Dacicn, v Tonna,
p. 86-122 -- P.8Rr.2, Vim'rmtiu r. 16, Raven.tulu. -P. 85 r. fi. Germihera.; r. 6.
Ztpy<X. - P 86 r. 1, alu obiecteloru -- P 88 r. Il j. in s., libertus. - P. 89 r. 6 d. j. in a.
antiqui. - P. 90 r. 4: Desjardins se incela mu tu. -- P. 91 r. 4 d. j. in s.: Rnetel. -'1'. 93,
r, 1, La. cdle 9 numi topice d'io tablele cerate mai ada.oga. :r.nco doue: 1) Resculus d'in tab. cer. I
www.cimec.ro
5!)1
(C. 1. L. III), care nu e nume de persona cum a sustinuta d. Mommsen, ci de adi Zuturj
cerc. Simlu. Intr'oa inscriptiune publicata de D. 'forma, Arch. epigr. III h. II nr. 13, si
aflata la Almasiu langa Huedinu se citesce in lini'a 7: a R[esc]ul (o) vico Af(icae); 2) Vicus Aficus
identica cu Bologa. cerc. Clusiu. - Pag. 94 r. 9-21 sa se sterga, si sa se puna in locnlu Jorn ur-
n:atorele: Ea are 0.72 nalt.; 0.50 la 0.25 grosime. Inscriptiunea consista d'in 8 linii; in prim'a
abia se mai vedu urme d'in partea infer10ra a dooe litue :
........... \.. J ..
COIIIIODO A.NT/
NIIIO A.VG IVB C/
BA CL. XENOPRON
TIS. PBOC A. VG
ZOTICVI ET 111.1/
ANVS !EB //VI/ III
POBVE/,Ni/
= [Imp. Caes. l\1. Anr.] Commodo Ant[o]nino snb c[u]ra CI audii) Xenophontis proc(uratoris)
Aug(osti) Zoticos et Sa[lvil anus ser(vi) vi(l(ici)] posue[ru]n[t).
Despre procuratorele Cl. Xenophon cf. C. I. L III, 6575; despre Salvianus, idem Corp. 1. 1.1116575.
- P. 97 r. 12 d. j. in s., d'JU. - Splonum.-P. 98 r. 14I3 d. j. in s., Livius. - P. 99 r. 4, Dacpe-
toporiani. - r. 17 j. in s., Octa.via seu port:culu Pollei (Plinius n. h. III, 3, Il). - P. 101 r. fi.
nalu, Antoninos. -- P. I03 r. 4 d. j. ins., si Desudaba in l\faedica 1Liv., 44, 26, ?;
Plut.rch, Aemil P. comp. c 12. 13) intre gurPle Dunarii si muntele Hemus. Cf. G. Zippel, die ro-
mische herrochaft in Illyrien bis auf Augustus, Leipzig 1877, p. 170.-
PARTEA II.
Cap. 1. P. 106 r. Il, Deutschen. - P. 107 r. 15. 'fheodoru Go schr, (dte A1ier, ein beitrag zur
historischen Anthropologie, lenl\ B78) pare a fi demonstrata definitivu co patri'a Ariiloru este de
caut atu ruai multu in

de cot.u in Asi'a. Ellu lasa. limb'a. si se o cupa de ty11ulu physicu a.llu

majoritatii unei natiuni. Dupo dcnsulu, omulu s'aru fi nascutu in nordulu Eumpei. de unde s'a sco
boritn prin vallea. Dniprului la De 3ci ua pHte a occopatu peninsul'a balcanica
('fhraci, Illyri, Pel:lsg;, Helleni), alta pa te a trecuta in contiueutulu asia.icu pre trei cai : 1) pestd
B sporu (scm:ntiile arice Asiei-mici, Phrygi, Armeni etc.) 2), pr n port'a Caucasului (Medi
Ira.ni, Indi si H), prin port'a Uralnlui. Vedi Spiegel, in Iena.e1 Literatltl'zeitung 1879 nr. 19. - J:
Darmesteter, Ormazd et Ahriman, leurs origines et leul' histoil'e, Paris 1877 .. Dupa acesta theorie
Indi'a n'arn fi punctulu de plJcare alin cultu1ei iwlo-germanj,;c, ci punctulu extremu cellu mai rc-
saritenu allu acesti'a, si ceeace se g.tsesce acolo d'in buuultt anticu indo-germanicu, aru fi imp1r
tata in Indi'a, iar nu fie acolo in lumea indo g.rmanica. --
Cap. II. P. 109 r. 9 d. j. ins., P. 113 r. 17 fundatu.-r. 19, 22.- r. 23: 23.-P. 114
r. 20: 30 in locu de 28.- r. Il de j. ins .. gegen das.- P. 116, r. 10: 33 in locu de 31.- r. 12, ci
ta.lmacesce si restalmacesce. - Dopo rendulu 24 trebue 6.
Cap. III. t'. 121 r. 10, :i'o?'yvvat.- P. 127 r. 4, - r. 25, r. 6 de j.
in s.: <lla:pv6-Ea:p.'J.o;. - P. 128 r 2, -
Cap. IV. P. 101 r. 3 de j. in s., care.- P. 137 r. 5 de j. ins., chipuri.- P. 13'3 r. finalu: se-
polchrale.-P. 139 r. 5, Cafra 54 trebll.e stersa . ..::...r. 16, 54 in locu de 55. -r. 2I: 55 in locu de 56.-
r. 5 si 4 de j. in s., profluitn. Tom; - P. 140, r. 9, imbracaminte;. - r. 2 de j. in s., Leo. - P. 143
r. 4 de j. in s., 78, 8. -
Cap. VI. P. 145 r. 6: Russie.- P. 146 r. 2. Trebue Nicopole in locu de A!exand1opole. A-
www.cimec.ro
592
cestu vasu de argintu au:ritu, s'll gasi tu sub uu la 1863, in d istrictulu Ecaterinosla.v, ia
20 verste spre nord1 de tcrgulu Nicopol. Ellu este unulu d'in cele mai frumosc ornament!' alle mu-
seului Ermitagiului d'in St. Petersburg. Are form'a unei amphore (vedi stamp'a anessabt); susu
ti represiutatu unu sgriptioru devor.ndu UliU ccrbu, si de desubu ua frisa care ua scena
de tab unu scythicu; i'L pantecela c impd bi tu cu palmette si coltisiori de rellu mai frumosu stylu,
printre cari, se joca pa seri si animal J fantastice Figurile Scyth loru 11'au nimicu d'in ty-
pulu rasei mongole; nici umerii obrazului nu su11tu sco i afara, nici ochii nu sunt11 mici si ciuruiti.
nici nasu:u plcostitu. nici perulu nu Totulu amintesc3 mai rnu'tu profilulu Pusiloru de
pre monumentele dll la Pcr3epolis. Co1tumttlu in care suntu imbracati: tunic'a scurta de postavu
grosu seu de pelle, strn;;;1la mijlocu cu U< cingatore pantaloni largi baga intr'ua incaWaminte
scunda, ba.rb'a si perulu lungu, totulu se regascsce pene asta-di la tierrar,ii rusi d'in
Vedi L. Stephani, rendus de la Oommission al'Cheologique pour les annees 1863 et
1864.- Cf. WI. Stassof, Ohambre sepulcrale atec fresques decouverte en 1872 pres de Kertch.
St. p, tersbourg 1875. gr. 4.- P. 146 r. 4: iu locu de: si ciS posedau ua industrie meto.lurgicn,
forte inaintata trel..ue: 1entru. efi artistii greci si deden osteneal'a. a studia cu amenontulu deta-
l.urile costumului, typului physicu si v ctii intime alle Scythiloru, si le cu fidelito.te.-
Cnp. VII. P. 146 r. ;) de j. ins, Genthc.- P. 147 r. 20-21 de j. in s., 'Aycdl-upao;.- P 148
r. 4-5: r. 15 de j. ins., Ansc asemcnarea de obiceiuri nu probcad;a, identitatea ori-
ginei a doutl popore. Herodotu dice cosi Neurii, Androphagii au obice;uri, a.nse nu suntu Scythi.-
r. 1H de j. i11 s .. numescu.- r. iO de j. ins., Exc.- r. 9 de j. ins.: colore.
Cap V Ill. p. 149 r. 17 de j. in s., nccunosccndo.- r. 16 de j. in s, Greci. - r. 2 de j. in s.
si mai la valle cap XII. - P. 150 r. 3,. caci am o cunoscintia ciS Getii suntu numai aceia. - P.
151 r. 18 j. in s .. surmoulage execute. - P. 152 r. 2 si 1 de j. ins, se se sterga cuvintele, la
nr. 21. pl. 54-55 (Fri.ihner ca1al6rii nr. 27. pl. 61--62.- ldem vorbele, si nr. 115, pl.
181-11!2.- P. 153 r. 17 de j. i11 s., - P. 154 r. 8 de j. in s., MoA&Y"f.A<Xtvot, - P.
155 r. lJ de j. in s., der - P. 15i r. 3, arg ilnentu sa - r. 20-21, capillati. - P. 158 r,
13, America.- r. 8 de j. ins, iar. - r. 5 dt! j. in s .. Martius. - P. 160 r. 20-21: wandern-
den.- P. 162 r. 14 de j. ins, On in locu de OU- - r. lJ d0 j_ ins., lien.- r. 4 de j. in s. Ade-
lung. - r. finalu, Guthrie. - P. 16i r. 2 do j. in s., X[[ in locu de NlL - P. 163 r. 4: Fon-
tina.. - r. 7, parecho. - r. 20 de j. in sus: bronzuri. - r. 1G de j. s, impunsatura - r. 16 de
j. in s., dttpo unii manile. - r. 13 de j. in erdel. - r. 6. 5 de j in s., Pe inscriptiunea
un ni iribunu el111 primei Cohorte. - r. 3 de j. ins., Vedi-o reprodusa. pe tai!. P nr. 8.- P.
r. 6. isca. - P. 178 r. 19, la opinia nea. - r !.l d' j. in s., Memoriile. Scolei de Hautes Etudes
(Melanges publies par la. historique et philologique, Paris 1878, pag. 261-298).- P. 179
r. 19 si 20 in locu de, sa inchinau mai nainte la trebue inchipuindu-si. - r. 20 Horsu, Di'u,
si Trojanu si alti multi. - P 194 r. 4, Fa-fO - r. 20, li\" M-Iii\, -P. 197 r. 13,
r. 15, Bpuu_o-v.- r. 15. v. slav. Rp.AKA.-r.15. lifJU.KHATU.-- P. 198 r. 3, lumina.- P. 201
r. 6, Mai vedi Victor Hehn, Kulturpflnnzen und Ilausthiere, 3 anfl. Berlin 1877, p. 485-487.
Cap. IX. P. 217 r. finalu, fa- in locu de af-. - P. 229 r. 2, Resculus d'iu tabel'a cerata I,
pare a 6 unu nume de localitate judec.odu dupo o inscriptinne publicata de 1 Torma in Arch.-
CJ!igr. l\IittreiL III, h Il nr. 13, in care se citesce, a. R[escjul (o) Tico 18 Af(icae). - P. 238 r. 5 :
CAELIO.-P. 2'39 r. 1, sterge numele Resculus.-P. 244 r. 21, compara si vechiula-iricu meall col-
lis, locus editus, si nu mile gallice Mellos?ctum, Mellodlnum, adi Melun (Gliick, Die bei Oiisar vo,kom-
men den Keltischen Namen, p. 138 sef[. --.;- P. 246 t. 14, Berg. - r. 4 de j. in s., DupiS Cari Gooss
Arch epigr. Mittheil. 1 heft 2, Wien 1877 acestu nume aru veni de la. unu tribu dacu Saci menti-
onatu de Aurelius Victor (Caesa.res c. 13): Da cor: pileatis Sacisque na.tionibus.:-P. 254 r. 6Jde j. in
li.
1
iuru in prim'a pa1te a cuventului, unu elementu thracicu ce se regas2sce sub Stena.s de
www.cimec.ro
doue ori in Macedoni'a, si ca nume de riu in form'a Stina (Ravenatu 405, 10) in Sicih'a (Gotl8a,
Arch. epigr. Mittheil. I heft 2.).-
Cap. X. P. 266 r. 22, Dierauer. - P. 269 r. 10, pl. 62-68.
Cap. XI. P. 277 r 19, r. 20, "b-:?'!'- r. 22, l'bxt;.-P. 280 r. 25. Despre Daci
se dice co erau si multa vorbitori, flecA.r'. Numenius, ap. Euseb, Prepamt. cvangel. XIV, 7
';'Yj; ;l.ntxT,; -- P. r. 4. Figurile de femei dace Colnmn'a Ttajana, au tl'nsupra
manii nisce dange, cari potu 6 betelielc maniceloru camasei, seu wai prf)habilu, braciari,
unele porta unu fela de cercn oblu co se punea intre nm nt >i cotn, prc susnlu bratiu
lui. Yedi La Colonue Tra,iane cd. Itothschihl pl. VI, VII. 5l. 7\i. lOr... 184.- D-In Bolliacu cred"'
c( 11a. braciara de bronzu ce a gasitn la Colib'avechia de la Slonu, dist.r. Prahova, aru 6 tocmni
bracilu'a ce strngea femeilt>ru da ce pe Colnmnil. 'J'raiana; ca Sll pule la capete
Il se ajusta pe bratiu 1'romp. Carpcrf. m. (!'l:l!l).- 1'. 302 r. 12 dtJ j. in s., P. 31\l r. 1!!
de j. ins., o.u:i;;v,- r.18 <lej. ins., P. ::12:1 r. lS de j. ins., flpr,ixr.,v, -- r. 12 j.
in s., 'lii;:x r.:xl.- P. :l22 r. 13 de j. i s., itbuv. - P. :12: r. 18 tle j. in s,, - iP. 328
r. 15, r. 4 de j. ins. P. 33K r. l!l tlo j. in s.: l'ote ra llivinitat.,a figurata sub
trasurile unui personagiu calare in maua uuu felin darda snlitia, si allu carui I'Ultn
era lorte respanditu in Phrygi'a si Pnmphilia, ( Ve(li de csewplu de la Khodja-Tarh la
continiile Pisidiei si alle Pllfygiei (Ilull. de corrcsp. hellcn. I, IV, mai 1880 pl. IX si X,
,ag. 291-295 art. d-lui Mnx Collignon', fie tcabiruln invintu. Se cunnosce mai multe marmore
t'XVOto cu dedicatiunPa (Bull. de COI'resp. lullcnique t. II 1' 170, n. 2; ldt m ibill.
nr. 4; III p. ::34 nr. 1; t. III, p. 34G, nr. 2g) datu pote unui dieu localn. 1'. :131::S r. 19, de j. in s.
cabyricu. - P. 343 r. 14, yuvatt>.wv, - P. 3r..5 r. 22, de stersu cifr'a 439. - r. 2:1, trebue 431) it;
locu de 440.-P. 856 r. 1, impresu pre vase (440).-P. B58 r. 20 de j. ins, trebue 43 in locu do 42.--
P. 360 r. 11 de j. in s., Lo;uri de devotiune consacr.lte prin piet:ltea p.1porana s'a descoperitu in
pcniusul'a la rocele sculptate de la Philippi (Heuzey, Mission mcJ!kol. de.Maccdoine',
si la i\Iarginea l'hrygiei si Pisidiei, la roc'a sculptata de la Khodja - Tach, ceea-ce este anco ua
proba despre asemenarile dese dintre obiceiurile religiose r.lle Phrygiei si alle Thraciei. M. Collig.
non, Bul. de con. hellenique IV, (1880) p. 1!91-295. - l'. 31H r. 10. Despre Stoneheng vedi J,ub-
bock. L'homme prehistoriqzce, trad. Barbier, Paris 187G cap. V. - P. 364 r. 9, x:.\ yx2 uy_u
pt. - r. 10, exillhv olv:.t -:'. yrivo;. - P. r. 19 dt! j. in s., - r. 18 de j. in s.,
in locu de -:(It,- P, 377 la not'a 592. Cu sabi'a curba se repusenta si rladiatorii thraci. Asia de
esemplu, monumentulu thracnlui Priscus, naltiatu doj feme'a sea Elea (Malt'e i, Veron.
p. 444, 2); alin thracului Exocus (ap. Fabretti Syntagma p. 256). Mai vedi filuri de glatHatori
thraci : statu'a lui Fonditanuo in museulu Luvrului (ED. 285), alta statueta de bronzu in un'a (}'in
salile museulai Napoleon III nr. 609); figuri pe zidurile de la (P. Garucci, pl. XI, 1-3.-
P. 81!2 r. 14
1
4 3.-r. 15 de j. in s., in locu de cap. XII trebue, cap. XI :12. - P. :386 r. 8, 44.-
P. 389 r. 20, 45. - P. 392 r. 15, 46. - r. 26. continert. - P. 393 r. 2 dP. j. ins., 288-290.-
P. 394 r. 1l de j. ins., statorniciti. - r. 8 de j. in s., de morte allu lui.- P. 396, r. 23, nordice.-
de. - P. 397 r. 6, Varro. - r. 18. De Schayes. - P. 398 r. 18, - r. 13 de
.i ins., Hehn. - r. 4 de j. ins., de mancare. - P. :1!l9 r. 20-21, faciendum in llaeedoniam. -
r. 28, p. 380.- P. 400 r. 12 dej. ins., FECERVNT.- P. 40J r. 4, vetNi.- P. 404 r. G de j.
ins., Mojgradu.- P. 407 r. 16 de j. ins., germana. P. 411 r. 28, Orientulu etc., V(di.- r. 11 de
j. in s., inc'lrca. - r. 9 de j. in s., Chimistulu. - r. 5 de j. in s., alia accllui auru. - P. 412 r. 2:
ca in locu de cu. -- r. !l de j. in s., transilvanismlllui. -
eap. XII. P. 413, r. 17, trebuesce.- P. 417 r. 22 si 23, - 1'. 418 r. 3, dtlco.-
r. 15-16, Irimigenius. - 420 r. 4, Vizakna. - P. 422 r. 20 fig. in locu de hg. - P. 424 la
finea 4, Psomenea si l'rsneluri, cum eote esemplarulu aflatn la Kisdu in 1'ransilvani'a (tab. A
nr. 6).- P. -427 r. 22, popt)rU in toporu.- r. 25, - ... 4 j. ins., d.es.-
www.cimec.ro
594
P. 42il r. 5, nici a trage. - l'. 432 r. 4 de j. ins., linguri d8 lutu.- P. 4-33 la finea 9. Ved
despre nouile sapaturi la acesta localitate studiulu d-lui Gooss, in A!'cllio. fur Siebenb. _Lon11-
desl,, .. n. f. XIV p 592--626. - P. 435 r. 26, dcstinatei. - P. 441 r. 15. In collec-
tiunra de bronzuri a d-lui Bolliacu se afla unu frumosu vnfu de lance lungu ca unu tcsacu si ascu-
titu do amendonc laturile, de provenientia d'in jud. Uomanati - P. 411 r. 1.5 de j. ins., 12 in loru
rlo 6.- P. 442 r. 11, cuneiforma. - r. 7 j. in s., p. 36G fig. 55 in locu de p 375.- P. 446 r. 1 :},
lu sa se sterga.-r. 6nalu, inscriptiuni.- P. 447 r. 2, convexitatea. - P 448 r. !l. col ti uri.- P. 450
r. 4 j. in s .. Omstia.- r. 2 de j. ins., Piannlu-desusn (tab. F. 6g. 5 a si 5 b), cum si altele etc
- .l'. 'Kd r. 2, cuvintele tab. !<'. fig. 5 1ui 5 b, sa se sterga. -- P. 4'i3 r. 13. Fel:;i)-Dobsza. -- r. :1
le j. in s .. impreunandu-se; a dou'tl forma - P. r. 4 de j. in i., YJII. -- 1'. 4(i3 r. 4. (lsior-
hcin.- P. 465 r. 4, pastratu. -- P. 4fHl r. 4, de animale dr ua lucratura.- P. 4) r. 13 de j. i11
de <'lllll.- r. 6. de j. ins., stylulu - P. 478 r. finalu, (155).- P. 4-8f> r, 16 tlc j. ins., Sidiriasin
in 'l'raosihani'a in Jocu de Szcderisch (Vtigari'a).- 1' . .J.!ll r. 4, sine topite, tuburi etc.; la Seleu
siulu-mare, mai mnltc bucati celte sfarnmatc ele. - P. 494 r. S. mari. - P. 4!\5 r.
li!H\ in locu de G9G. - r. 9, prc in locu de lll'in -- P r 22, lictori.- P. 1101 r. 7 tle j. ins,
- P. 502 r. 6, gasescu. - 1'. fi0-1 r, 22, aliata. -- P. 506 r. 2, impreunate, iaru nu im-
fll'llllllltatr.- r. 22. Riclz.- r. 4 -fl de j. in s., autunomcr. - l'. 516 r. 4. Kopernihky. - P. !i:'(l
r. 2, sruntle. - 1'. !i21 r. 12. in lnru tle rilrs.e ma.qsirc. r 2 j. ins .. urna. -- l'. :.2!.
r. 2. De la. Gcrucsig-.- 1'. 524 r. 7, CalomphirtJscii -- 1'. 521 r. ;, tle j. in in lotn de impreu11alf
ritesrr impl'ltllllllnte. - P. 532 r. 18, calaretiului. - P. 53U r. 15, de. - r. 2:} : urmele. r. 1 du
j. in s : autleremns. -- 1'. 540 r. 10 de j. ins : epoc'a. -- P. i'>H r. !l: Romtlni'a. - P. f>47 r. 7 tie
j. in s. : Caesar. -- P. 5f,O r. 2: nccropol'n. - P. 5f>l r. 20 ,],l j. in s.: In )"cu 2 l\lt>rminte tll-
nulnrii fora movilc d'asnprn, tr.buese(' : 2 ?tlonnintc tll'llillal'e for movila u'Hsnprn. --- P. r,r,:: r.
j tlt j. ins.: pentru Ct} ele se P>!\r..4 r. 1l ue j. in Jj. P. !)f)l) r. 1/l: in-
--- P. 'til J', 1:? de j. ins.: cal'Alllida. ,- P. f>G3 r. 1.: cfotografir,,. - P. 5t:IS r. 12.
lucruri. --P. :)68 r. 11. : in Jocu Jtl inst'fuctiun i11scriptim1ei.
www.cimec.ro
Tab. A.
1 .
2.
6.
10.
OBIECTE PREISTORICE AFLATE IN ROMANIA SI TR.ANSSILVANIA
www.cimec.ro
Tab. B.
5.
1.
,.
-...___
( \
6.
1
\
(
i
OBIECTE PREISTORICE AFLATE IN ROMANIA {Collectiunea C. Rolliac)
www.cimec.ro
Tab. C.
1.
2. 3. 4.
,..
6. 5.
7. 8.
9.
10. 11 . 12 .
1 '
1
20.
i

21 . ./'""-----
1
..__ __
1,) " o ;:t.o """'" . . -, _ _,...._-
--
.. \

AR.ME SI ALTE OBIECTE DE BR.ONZU AFLATE IN TRANSSILVANIA SI UNGARIA
www.cimec.ro
1

3 a
5 2
10


'l 1''
11 j 1 . '
i 1
! j !
l . ["

11
AR.ME SI ALTE OBIECTE AFLATE IN T R.ANSS I LVANIA S I UNGAR.IA.
T ab . D
6
15
.E. Cu ulon. dd
www.cimec.ro
Tab. E
9
ARME OFFENSlVE AFLATE IN TR"ANSSILVANIA SI UNGARIA. www.cimec.ro
3
Tab. F
iM. .A T/wrn!.y f,f. r<U-foa/'/kf ,1,r," ..
1 FIBULE, BBACIAFU, VEBIGE SI ALTE GIUVELLE AFLATE IN TRANSSJLVAN!A SI UNGARIA. www.cimec.ro
3a
l
V ASE SI ALTE OBIECTE DE BRONZU AFLATE IN TRANSSILVANIA SI UNGARIA .
. VASE DACE DE METALU (15-19) PE COLUMNA TRAJANA.
Tab.G
www.cimec.ro
Tab. H.
5 .
OW. 71wrnl.l.y, d<L.
www.cimec.ro
Tab.l.
www.cimec.ro
Li/1, . .A. Thom uy, 14,ttu! .. Sou.ffl.ut , Paris.
1.
DA ClEI.
Tab .K
2'.
3.
ZDfSJCF 1 'C 1 o/l<!t'tiunert C - - ' Rol/iar) G. W. Thornl<y' d.<L
www.cimec.ro
1 .
Lith . .A .TiwrnlPy , 14, ,."_.. Soulflot, Pans.
/
2
~ .
\
~

17 .
5.
CERAMICA ACTEI. D
T
'OJJA STRA (Coliectiltnea r:. Bolliac)
Tab. L.
3.
20.
16 b .
(}, W. T/wrnl<_v, dU.
www.cimec.ro
Tab.M.
1
VASE SI DIVERSE OBIECTE DE LUTU, DE BRONZU SI DE ARAMA AFLATE IN ROMANIA SI TRANSSILVANIA
LiJIM.Tlwmly, 14-;ruJ> Souf'f'lot,Pari.s (}. dd.
www.cimec.ro
.,
rrd (
t
. ./ .. ,
.,! 1
l!
3.
1. BUSTUL UNUI REGE DAC, PROBABIL AL LUI DECEBAL- 2-4. FIGURI GETO-DACE PE COLUMNA TRAJANA
5a.b. UA INSCEUPTIUNE CAT:RE DIEITIA BENDIS- 6. CULTUL SIER.PELUI - 7. CULTULU CABIR.IC- 8. HER.OUL THR.AC
9. COR.NUL GALLIC (carnyx) . www.cimec.ro
4
TYPULU DAClT PE COLUMNA TRAJANA
(} W dd.
v . , ..
www.cimec.ro
TabP.
[uA .. J.'l7wrnly,/4, ",.Soufflot .Pari.o . i. AUXILIAR.! DACI IN AR.MATA R.OMANA -2-6. FIGUR.I DACE PE COLUMNA TR.AJANA ,; .wThornl&, U .
7. STATUA UNUI PR.INS DAC 8. SABIA DACA PE UN MONUMENT DIN BIRDOSWALD IN ANGLIA - 9. TROPHEE DACE
10. SABIA ORIENTALE www.cimec.ro
........
:: .... ,
Lith. .A.Tlunnl<:!f, 44; rUbSotd"f/Qb,Pari.s

9
AR.ME SI '/ESTMINTE DE R.ESBOIU PE COLUMNA TRAJ ANA
Tab.Q
G. WTlwml-'j . dU.
www.cimec.ro
Tab.R .
Lith f.1 NU! Soufl'tol, Paris. SCUTU SI CASCI DACE PE COLUMNA TRAJANA
www.cimec.ro
-----:;1
. ' ' i-
r
'
5
AI\CHITECTUI\
.
- .1;
1 1
1
_ .... "'"4_.,...._.... .. - - ' ' - ' ' ~ ~ - - ..... . - - - - - - - - - ~ - - ~ ~ - - - -
- - - ~
Tab . S .
COLUMNA TI\AJANA A DACA PE l'. Czulbm. del.
www.cimec.ro
2
r -
AR.CHITECTUR.A DACA PE COLUMNA TR.AJANA
www.cimec.ro
CULTULU CABIRILORU lN DACIA
(Mus eul national de antic. din Buc1u.) www.cimec.ro
3.
2. '3. DIANA VENET6R.E
(Philippi)
1.
~ ~ ~
. . ~
1. CALARETIULU DE LA PELINNA
(Museulu Luvrului, Patis)
Tab, V .
4 DIVINITATEA
THRACA BENDIS (Mendis) O:W. TJ .. r..uy,.u.
ASSIMILATA DIEULUI MEN
www.cimec.ro
" '-
ll.\CIJ .\T.\L.\ f..HI\I:ll.l IJE l Eii"\.\ .\f. t '\{"! ~ I I C CORP DE RO)L\:\1 (Bn) l;r( h1p! C&lum.w T,-C!JiiJa)
Tab.X
www.cimec.ro
Semne pe petrele s1 caramidile de la Slon (Romania). Tab . Z .
rk ,,y n..n. Q> ,,, vv 111\) An
Wr\lff tT\Em 3 X D II
. Semnele lucraloriloru pe zidarii germane, de la 1200 pene 1500.
n T\F\ N tQ9 Vu D 7\ E0\/I P G V

otrJf 1\ 6YB S qGO'X'

P\\T\?f>_l_CB>B-<QOA
5 HtCU+ T '"V"\ .A.+l\il A. tJT>-rAB:K
r=-<X f:tf( PB\1./ +>c:>< HN T){l3+:XJVbi
xX QBVB 3 QWZ 0*0 SI\+ -P-IXIA1
+ !1lJCl-,B<>LV Y /rti2XJ7 f:j_
mn (/11+8 Z -J'R1"-(,YC Xt:\ ""CCI2Doo+ o"trG6Y?ODRD
10 Y tmt:\ X O'> .S 1- V $ 130o-15oo [bA IFZ J
Y'h.:t::t: \7 VH .J'IlfiY HYV'I Y-{
f- 1 q.A-t l1ij:-t t+l J... 1.
C )C T rt17 :l\.f J\-/J"N
f T v .:f f t l $ 1l:;j ...Y 1. i" X'X t
15 .Xt t X{l)llf l$:fJ"1t.*-1 t:t.J:,t >{$
qT\i 1.
www.cimec.ro
Tab . Y . .
<,:
4- .r-:L rt t $ * t- l *'
:r.. '$ ;t ('} }f V\t} *.tA-- Y
,J;J tti t x" f + t YY t t
5 .f $ l .$ :t *'- j:, Jlr Prausl (Danz1g).
cft e" EB s w t )t Praga(Altstadt). 'i: r .;v .,71 )>X i,
t:/. )-%.< <l( X J e Klinsenberg' langa Moldau.
Semnele lucraloriloru romani pe zidu1u lui Servius si pe alte ed1ficii vechi din Roma..
H-f Al 1 /\ E 3 m w 3L.u _ R <( )> 1\1 H T\ 1 III -LL U it bl Hi H E ll Z
11/ X :l. !\ 7\. A A f1 e t G E n rt:' J\. o w Semnele lucratoriloru byzanlini .
www.cimec.ro
LtljJf"r? hllre Rom;wi si lJc?.Ci c?prope dP 'Fapae.
www.cimec.ro
~
~
~
..o
~
~
~
"
' "'
oG
:
~
Lual'ea zmej cetauj dc?.re , www.cimec.ro
Dc1cii c?tttwa.l;l8imtlu de iema a11u
wwi micu corpu de Romani.
Ctlirassiel'i Geti .
www.cimec.ro
~ r ~
.......
..c
~
['a batc1ia hztre RoJJU1.m si Dari . www.cimec.ro
8upu11erea amu' fl'ibn dr?Cll .
FemeHe dc'lCP ardu de r.iui
pe pdsOilnierii rommzi.
www.cimec.ro
~
~
~
"
..,
~
"'
~
~
~
~
'--1:
Troplzeele dace luate de Romani.
www.cimec.ro
ti --
Podulu lui Traianu rif' la Tarnu Sererilm.
Resturi/(; din podulu lui Traianu .
www.cimec.ro
l J ~ c f j dau focu Sal'lldzegethusei.
www.cimec.ro
tinu daco - romanu- de prrsle 'Olllt ( ::;Pu CPII'i] /1'ocin r.L.
( lli\ltonalu a(' illllicuilali uill BueurP:;('l )
TAB. !X.
www.cimec.ro
TAB. X.
U11n sarcophag'u ruwa!lu rle pl't'Slr 'Ollu
SPU CP!ei) Pacia b.
www.cimec.ro
TAB.XI.
1
\Jnu sHcophagu daco -ro 1nanu de prf'Sll' OJLu ( { p ~ c a seu CeiPi] f,'eti(l/e (' ,si d.
www.cimec.ro
TAB. XII.
www.cimec.ro
www.cimec.ro