,Ntete'i Séle Regale

7rincipelui Ferdinand al Romanlei

Mostenitor presumtiv al CorkeI

www.dacoromanica.ro
 o --->-Arr-
J. P 0 ES U BDENARU
AUTO R .a.(4.e.iv.izefi.c.u........
V 0 Le4to.7..e...ae7z.qggzukr:,.
N2 -1Y39...ANUL......1202...

PREFATA
Lucrarea ce presint, publicului cititor, este resul-
tatul unel munci de §épte ant ; nu mi se va lua cred
In numo de 1.66 daca voia spune ca In acest timp am
avut multe greutät1 de invins, pana s'o ved inchiegata
In forma actualä. Trebue sa marturisesc ca fart con-
cursul cator-va 6menl, doritorl de prop4irea culturel
némului, §i pe care-I voI cita in aka' parte, lucrarea ar
fi remas mult timp ne tiparita §i pentru care le réman
profund recunoscetor.
Me simt dator a multumi, cu acésta ocasiune, ilus-
trului roman, D-1w Gr. N. Mano, pentru ca 'mi-a pus la
dispositiune. preti6sa D-sale colectiune de härti, din care
am reprodus doue In acésta lucrare, cum i pentru sfa-
turile parintesci §i recomandatiunele de care am avut
nevoe.
De asernenea §i venerabiluluI D-n *tefan Grecénu
pentru unele documente referitoire la familia boerilor
Grecen i car' stateall In legatura lirecta cu cestiunile
ce me preocupail.
La tiparirea lucrärel s'arr strecurat §i cate-va gre-
pH pe ici colea ; rog pe onor cititor sa fie indulgent
ca numal cine nu scrie. acela nu gresesce.
MI fi dorit sa dad un indice alfabetic la finele lu-
crAreI, cum §i lista documentelor §i operelor consultate,

www.dacoromanica.ro
VI

dar lipsa mij16celor m'a Impedicat, märginindu-mé a

indica isvórele In josul paginei prin note.
Lucrarea, ast-fel cum se presintä, este departe de
a fi complecta ; nu este vina mea 1 Din parte'mi am fä-
cut tot ce 'ml-a fost posibil pentru buna reu§ita i pen-
tru acésta n'am crutat nicI ostenéld nici cheltuiall
Void termina §i de data acésta cu cuvintele Mitropoli-
tului MoldoveI, Veniamin Costachi, care t-ilicea : tea, daca'
fie-care V-ar face datoria numal atat pe cat p6te, sä
fim sigurI cd nu va cädea cetatea nósträi.
15 _Mai& 190R.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
fliwk OAIEHHU, WH FOKHUTHAOp
Gunnamplomil WH CITE KapiAl A
AMEEpHHIVII HCTIVIPIEVI 106HTOs
fno! Ate agearrk AAT'll, KS ALIECT
AA HOCTPS A Hcrropneri Tomoc,
..itH HpfAIE 41 OAHXHIk... WIKKHHa
ASH% KS HOH 441119181111...
Principile Dimitrie Cantemir
Hronictd Romano - MoIdo Valahilor I

Cind intri in sala de lecturd de la Archivele StatuluI,

oil In acea a sectiunel Manu-scriselor de la Academia Romana,
simtf ca aspiri un aer mucigaios, incarcat cu'n praf fin ce se
ridicä dap& documenteodére vechl §i nepretuite, cad in ele
se Oa istoria vie a trecutulul nostru romanesc. Aceste do-
cumente, nu sunt de cat sfaramiturI rarI, scapate ca prin
inmune, de focal mistuitor, de activitatea neadormita a .16ri-
cilor, de jafurile Turcilor, de parjolirele Tatarilor, de barbaria
Ungurilor, de sfeterisirele me, te§u gite §i. adese-orI brutale
ale Rupor, de mainele impiI ale Nemtilor §i de läcomia vi-
déna a calugarilor grecI, call avéü tot interesal - in anumite
irnprejurarIca : orl O. le la cu dan;i1 in Orient, sail la rig6re
sa. le distruga, cum a Meat un mitropolit grec din Muntenia
,pe la jumatatea intbia a véculul trecut.
In fine, dupä ce te 401 la masa de lucru, archivistul
amabil ip aducedupa cerereo condica mare in folio, sail
un pachet cu documente ; foiletez1 comlica, orl citescI docu-
mentele, apoI maI cell altele §i ast-fel, cu cat cercetezI ma!
irnult, Cu atilt curiositatea ti se maresce, dragostea de a face

www.dacoromanica.ro
VIII

face cunoscinla ca trecutul pe nesimtite te cuprinde.

cat te pogori thai adanc In intunericul vécurilor cu atat o
lumina se produce in jurul téú, mintea ta sg, stramutá in
timpurile pe earl le studiezT, devil impersonal 0 ast-fel c6surI
intregT trdescl in mijlocul une l luml carl V-a trait traiul, dar
care nu mal exist& de vécurT.
Acésta lume, incepe sä defileze pe dinaintea ochilor
mintel tale, alcdtuita de ()men' din tòte straturile sociale
vedI : cu ideile i sentimentele lor, cu portal i armdtura lor,
ca t ine-facerile i pacatele lor pe care singurI i nesilitl de
nimenea i le marturisesc, Cu nenumèratele lor daniT i pe-
cetluite ca infrico§ate blesteme.
Ast-fel, îlI apar Voevodil din timpurile vechi, de marire
stramo§ésca, luptand veclnic cu spada in mand pentru ulege
mo0e» i impreund cu poporul forméza o stavila la Portile
OrientuluI contra puhoiuluT popbrelor barbare; stavild do-
boratl une-orT, dar nicl °data nimicitd.
In acésta epoca de spirit militar 0 religios, ';1-ad luat
nascere monumentele nóstre religiòse cele maI marete din
intrtga lark ridicate dupa fie-care victorie castigatd, in contra
vrkjmasilor lor ; acele victoril ere' atribuite exclusiv luí
Dumnedeti, carl ajutat lupta In contra vrajmasilor.
Dupa DomnitorT vin boeril. Pe cel din timpurile de glorie
strämo§éscä vedI voinicl i vigurcf, ca portal lor pitoresc,
Cu spadele lor grele atarnate la §oldurI, cu fetele parlite de
ar0ta s6reluIsemn al veghierilor nesfar0te i luptelor ne-
contenite, purtate pentru apararea patrieT. El cant& cu ardtore
sa imiteze pe Domnitor nu numal in faptele vitejescI ci i in
acte piòse i crqtinescl.
Cu timpul insa, Romanil, cad din ce in ce ma jos din
dreptul public otomangratie deselor schimbarT de Domnl
patimilor neinfranate ale partIdelor boerescT, de a pune pe
tron pe unul din at lor ; dar din aceste teribile främantarI
n'ati ca§tigat de cat streinil.
Constantinopolul ne trimite de pe infloritele malar! ale
Bosforulul Ciuma i pe Fanariotl iar Orientul, acea drbe de
calug6rI nespalatl, vecinic cer§etorT; oì ail fost bine primitl,
«imparatesce ajutatl» i prin bogatele nbstre Monastirl
Alti!, ati fost inadins chiematl de DomnI i hoer! 0
Cu insistenta indemnatl, sa introduca bimba gréca in biseri-

www.dacoromanica.ro
 IX
cile i manastirile deservite de dònsil; «iar dumnefleiescile
slujbe sei se faca in limba grecéset, intocmai ea la Cotroceni»
4icea D-na Maria sopa lul erban-Vodd Cantacuzino la 1685.
Grecisarea bisericel in elementele el superiòre este decl
inca de timpuriii consumatá.
Fanariotil i levantinil, cunoscutá fiind propensiunea
straturilor sociale inalte romanescl pentru tot ce este strein-
boeril adopta limba, portul lor, i prin desele casatoriI, se al-
teréza intr'o huna parte caracterul i moravurile cele simple
dar cinstite ale boerilor nostri.
Cu inceputul véculul XVII, grecisarea societateI inalte
romanescl sa face pe nesimtite. Moravurile fanariotilor si le-
vantinilor incep a se manifesta in guvernamènt si in biserica
in societate ca si in administratie. Limba grecésca devine
limba modeI; ea este vorbitä de aristocratia romanésca, cu o
elegantä, atea. Limba romanésca este dispretuita i r6mane
a d vorbita numal de Oran]: i mojicI.
Boeril din acest timp de decadentä, ne apar ca totul
alt-fel de cat cel din epoca de marire stramosésca,descrisl
mal sus.
Acum eI ne apar delicatl, spitelatl, in loc de tradi-
tionala ghiógd ghintuita cu care stramosil lor apròsca prin
dusmanl facealip la Resboenl i CalugarenI cura si in alte
rèsbòe, eI invirtesc in parfumatele lor mainI, metanil Cu bòbe
marI de chihlibar, de sidef, saii mal sciti din ce lemn scump
din Orient.
°data cu adoptaraa obiceiurilor,limbelor, greco-turtescd,
dispretuesc i portul national si imbraca, ciaciriT, orI poturil
fermenéua, antereul i contasul turcesc. Arunca caciula cea
dupa moda luI Mihaiti Bravul, pentru a'sI acopen i capul c u
cialmaua si mal tarOitl ca fesul. II tunde peral scurt si'sT
lasà numal o suvita luna in crescetul capuld. In loe de sabie
ìI impodobesc salul de hila Cu un amabil hanger turcesc
ou manerul batut in pietre scumpe. Afectéza acea somnolenta
orientall, unita cu o mandrio proprie fanariotulul de rasa, dar
falit, i in nechibzuinta lor, mergeati pana acolo, sä se créela
sunt i eI fanariotl, fiindu-le rusine a se numi l'ornan!:
«Teranul e roman, ed sunt boer moldovan», exclamad eleviI
luI Cuculi si Kiriac de la Academia mihailéna din Iasl.
Cu alte cuvinte boeril din romanI, devin filo-romdni.

www.dacoromanica.ro
X

Din punctul de vedere politrc eI erei divisati in doua

tabere. Boeri hat& 1) §i, boeri paia 2).
Boeril halea luati parte la divan si judecati procesele im-
pricinatilor aplicand legile, intingOndu-le ca pe o piele próspata
de boa, dupa expresiunea luI Dionisie Eclesiarchul. Ast-feI
se judecail si in restul t6reY, in dicasteriI ca si la tactul is-
pravniciel judetelor. Pricinele de judecata se aminail cu aniI,
de aci proverbul emal bine este o invoiala stramba de cat o.
judecatä. dréptä.». Acest proverb e si a4I de actualitate.
Calemurile (functiunele) ca si cele-l'alte dregatoril se de-
deaf' pe ban!, orl pe protectiunI. Protejarea si favoritismul
eraù erigéte in sistem de guvernam6nt ; calemgiul din ultima.
trépta, putea ajunge prin lingusirI josnice la cele mal inalte
dregatorl in stat ; nu i se cerea nici aptitudinea nicI cinstea._
necesara, ci numal calitatea de a sci sà lingusésca, de a sa-
ruta mana pe care n'o putea musca, sail un bilet al unuI pro-
tipendist halea, cä.patat prin cine scie ce servicil inavuabile.
Calemurile. ca si dregatoriile fie ele date pe banI, orI pe pro-
tectiunl, nu se viza nicl odata la progresul institutiuneI, ci
numal la pricops6la protejatuluI. De aci delapidarI grow-
modo or! sfeterisirI mestesugite dupa expresia timpuluI, dum
a fost cu averea orfanllor, lasata de milostivul mitropolit al
Ungro-Vlachiel Filaret al II-lea.
A proteja elementele cinstite, muncit6re si capabile face
on6re urmasuluI lul Mecenas, pentru cd protectitinea incura-
jéza pe om si'l da o indoitä putere de mund.
A proteja insa pe cel lenesI, intrigantT, incapabilI si pe
totl gagäutil, tonti) si gusatil, este a sfila munca, a o insulta
si chiar si asI bate joc de institutiunea in fruntea careia ra.
E

pus. Ajunsese ca cinstea sä. fie considerata ca prostie, munca

ca o rusine, meritul ca de merit, jar sacrificiul o adeverat&
nebunie.
Boerii paia stand departe de afacerile publice, erail tot
d'a-una nemultumitI, vecinic intrigantI; adese orI se transfor-
matt nemultnmirile lor in factiunl anarhice si revolutionare,
grabnicl pentru cel maI neinsemnat motiv a alerga la P6rta,.
«cu rogojina aprinsa in cap 0 cu jaiba in protapp plangan-
I} In aethitate.
2) In disponibilitate.

www.dacoromanica.ro
 XI

du-se ca onenorocita raiaD «Kelerul imp6ratie1» era saracit

despopulat de Domn i sateletil lur.
De alt-fel, atát boerii halea cat si eel paia, and era
vorba de a's1 apara privilegiele, apoI si le apera ca ultima
energie in contra orl caruia ar fi indrasnit a le aduce vre-o
stirb
ibä cine o vrea sa aiba
Cu boeril tréba n'aiba
striga Enachita VA( arescu, cel maI invetat boer al véculuI
al XVIII-lea.
Din grupurile acestea se detasa un numer de boeri «earl
steteati greti de partea Ore!; acestia insa, erati in tot-d'a-una
in minoritate,
Randurile lor ail crescut maI ca sérna dupa revolutiunea
cea mare francezL Asa vedem cä boeril din divanul 1111 Ca-
ragea, v41énd starea trista la care adusese calugaril grecl,
averea MönastireI Cotrocenl, printed) anafora catre Domnitor
se exprima, :
i nu putem a suferi a mai ldsa Inntistirea (Cotro-
ceni) n mdinile lor (cdlugdrilor greci),stc privim cu lacrdmi
prtiptidenia cea de tot a ei, la care apr6pe este sei ajungd
sa vede in instreinarea acareturilor streimo§ilor no§tri, care
cu multei sdrguintd fi osdrdie cdftigdndu-le le-aa afierosit
pentru vecinica lor pomenire..."
Iar intr'o alta anafora, aceiasi bowl divanitT, vecpnd
de la muntele Atos nu se la nicI o mesura pentru a aduce
Melrastirea in bund stare intre altele adaugd 0...caci de (se)
vor mai obrdsnioi (sfetagoritii) apoi atunci cu hotdrdre sd
scie ea se desghind McIndstirea in totul i rëmdne Cu totui
des'dvdr§it slobod Ore..»
Vedem decl ca la 15 Ianuarie 1815, Divanul lui Voda
Caragea este conscient de drepturile nationale si nu se sfiesce-
a-sI spune franc opiniunile fata de cal6garif gred. Cu ase-
menea patriotT va suna in cur6nd ora redesceptarel nationale.
ApoI vin negutatoril cucernicl i jupanesele bétrane
evlavid5secarI in lipsa de copirisl consacrad tot avutul lor
pentru buna stare a bisericeI, care la randu-I trebuia sa in-
grijascS. f a hrani pe sèrad, a ingriji de orfanf, a inzestra fete-
lipsite de mijlòce, a intretinea scoll, etc. etc.
Diva ce stipule.' cand si cum sa se imparta ajuttlrele,

www.dacoromanica.ro
XII

lama cu limba de mtirte ca sa fle inmormanta.tl inlauntrir

sail in pridvorul bisericel si sa fie veclnie pomenig,
Apol, fiind-ca biserica a fo,st in ttite timpurile mangae-
tórea si sprijinitórea omuluT, din legan si pana la morn-lent,
iar dupa mòrte insotindu-1 cu rugaciunele el, itl apar prin
documente archipdstoril si pastoril turmel cuventatóre,cle-
rul ca Ote divisiunile si sub-divisiunile sale.
MaT nu exista document, unde sa nu fie representata una
sail mal multe fete biserice.scl, mal inalte, orl mal modeste.
Ast-fel 'IT apar mitropolitil si episcopil eparchiotI, printre
care stralucese unil prin pietatea lor, priu patriotismul lor,
altil prin sciinta oil prin umanitarismul lor cum ail fost : Var-
laam Dositoiti si angelica figura a lui Veniamin Costache, toll
mitrodolitl aT Moldova ApoI *tefan Teodosie, Dionisie Filitis,
Dionisie Lupul si milostivul Filaret II, totl mitropolitl al Un-
gro Vlachiel, Damaschin episcopul Buzeulul, Kesarie al Ram-
niculuI, etc.
Priam acestia se aflati mulg lacoml, mandri si de o man 4'
drie prostanatica, necautandull de cat inavutirea lor si ca
consecinta : arghirofili, ierosilI si simoniacT i care 'sl doban-
dim% scaunele prin grásnice darl de banl, la domnl si mi-
nistriT lor. A cestia pentru a's1 scede banil datl, hirotoniati ca
preotI, timeni farà sciinta cartel si mal cu séma far& chie-
mare. El puneati decI interesele lor meschine mal pe sus de
Interesul bisericel. Na se sileati a atrage in ciar (Smenl lu-
-minatl, devotatI si ca chemare pentru aces-LA misiune, ci
Watt sa intre ()mull simpli si MA chemare.
Mateiti al Mirelorfost egumen al M6nästireI Dealul de
langa Targovisce, ne spune ca «asta.-4I nu afli in acesta tad,
nicI preot, niel calugar, nicl archierefi ca sciinta cartel...
preotil nu sciii O. boteze, nu sciti sa faca liturgie. and le
vorbesce de misterele credintel stall si se mira ca si cum
le-aI vorbi de luerurI de pre alta lume ; barbaria lor e com-
plecta, ne sciind de cat sä ma.nance colivele si colaciT ce li
se aduc 1)». Starea acésta a durat vécurl intregT, chiar dupa
infiintarea seminarelor, sòrta cleruluI remane mult timp a-
ceiasT.
Patriarchul serbesc din CarlovitzIvaeicovicI, fiind che-

1) Tesaur I p. 370.

www.dacoromanica.ro
 51

o 123
Jr-
- if) 041 rrir,
II

;stwr T.. it* 49.

4
. r4 "."1-"¡-"-

4ift 411. I
"
f
tlw
tt,
-
- - _

VEDEREA ACTUAL A COTROCENILOR

www.dacoromanica.ro
 XIII

mat de locuitoril din IlAsinarl in calitate de mitropolit al Si-

biulul, s'a" prezideze festivitatea serbArel pentru deschiderea
-scólel de acolo, rosti cu acea ocasiune discursul urmetor :
«Io vinit la voi, pentru a voi chiAmat la mine.; voi, nu chiA-
mat la mine, io nu fi vinit la voi ; dar acum vonit la voi si
{Pc vouà : bine faceti cA faceti scolA la voi. Dati copii la scola;
vatA bine, faceti domni la ei ; yatä prost, faceti pop& la ein.
Ierarchil nostrl dup6 vremurI,si chiar dupà infiintarea
seminarielorail urmat din instinctp6te cu prea mid cep-
desceptului patriarh sárbesc. Totl acel carI n'ati
putut sa invetes'ad facut preotliar aceI silitorl i desteptl
ne gtisind in cler nicl o protectiune ci numaI persecutiunl,
a.A alergat in acolo, unde le surAdea un viitor mal frumos.
Mare parte din seminarist' sunt ast6.41profesorluniversitarI,
medicl, magistratI, profesorI de licee. inginerI, etc. *i dad.
se mal gAsesc astA4I preotI desceptl pe icl-colea, nu scim ca-
ror imprejurArI le datorim.
SA nu uitäm i dlugdrismul si'n special ce! grecesc.
AcéstA cast& priveligiatA, avAnd o organisatiune proprie,
fiind legatl de interese comune era vecinic unitA i solidará,
ne ascultAnd de cát de ordinele comunitätilor lor; egumenil
grecl ajunsese prig mijlocul avutielor imense peste care email
stApAn1 a forma un stat in stat. Ca 6menI firea ascutitA
practicl in acelas timp, at expl6tat cumplit credinta i t6te sea-
timentele frum6se cum si avutul nostru national in profitul
ca.useI lor la inceput, lar ma' WOia in al lor propria i ca
'drept cuvènt. El ne en& streinl: ca nationalitatea, cu limba,
cu obiceiurile, ca aspiratiunile n6stre, afarA &or «de legea
sfintAy Pe acestia 'I intAlnim f6rte des; nu existA un singur
document de vAn4are, de cumperare, de danie, de schimb, de
delimitare orI de judecatA unde sa nu figurede un egumen,
or' un delegat al WI.
ApoI vine turba; §i aid nu intelegem popurul, dcl de el
nicl se vorbesce mdcar, de cat numaI cAnd trebue sa plAtésd
birurile si angArAile de tot soiul, ci de acea multime, care
numal consumA färA sA producA nimic, de lingusitorI
carI trAesc pe socotéla celor simpli, ascuncjandull pd-
catele acoperite de pulpana antereuluI unul protipendist halea,
de hrApitorl ne mi1oY, cari grAmAdesc avutil de originA in-

www.dacoromanica.ro
XIV

purd, neuitandu-se pe cine despòe 0 peste ce fiintl plapande

calca spre a'§I atinge tinta lor.
Acestea sunt impresiunile cdpatate, din studiul documen-
telor isolate; dar a le studia in acest mod, iesemnéza a trata
inert]] ca simplu erudit §i atuncl devil un om-bibliotecd; cu
cat studiell documentele in complexul lor 0 cu cat te sal
mal sus in istorie cu Mate rolul istoriculul se asérnana Cu al
naturalistulul paleontolog.
Paleontologul in escursiunile i sapaturile pe care le face
.

in interesul sciinte, cu cat se pogora in straturile mal apro-

fundate in set)* pdmintalul, gdsesce adese orI, rama0tele de
animele ante-deluviane orI coji de crustacel care ati existat
odatä dar astd-41 ati dispurut.
El scie ca sub awl schelet a existat and va o flint& i
ca.re a dispdrut de vécurI.
Identic acela lucrn il face istoricul cu documental.
Sub schelet a existat and-ye un animal.
Sub document a existat cand va un om.
Naturalistul studiagz de exempla crusta trilobituluI orl
al unul alt animal antideluvian, ca sAV figureze mal bine fi,
rea animalulul.
Istoricul studiaza documental ca sa cunésca omul.
Scheletul 0 documentul.cjice,Taine 9sunt r6m4itl de
ale mortilor 0 decl indiciY absolut sigure ale fiintel intregi
viLPana la om trebue sa. ne suim pe el sa ne incercam al
reconstrui. «Adevgrata. istorle (lice acelaV autor, nu incepe
de cat atuncI ca.nd studiecji mg multe documente in com-
plexul lor, cand discerni adevdrul de minciana, patrunqènd
ca faca in manä in intunericul vremurilor, parcurend re-
pede distanta timpurilor, §i ve4i pe omul viu lucrand in de-
plina sa activita.te, a sentimentelor sale, pasiunilor §i aucji vo-
cea §i 'I yell fisionomia sa, gesturile §i hainele sale, s6-1 ve-
dem ea alte-cuvinte ca 0 pe omul, pe ca.re ca ate va mi-
nute l'am intelnit in strada2)».
In asemeoea conditiunI istoria a fost transformata in
Germania sunt acum 130 anI, in Franta de un secol, 0 de
cate-va decenil in Romania.

Histoire de la literature Anglaise I pag. IV-V.

Ibidim op. cit V.

www.dacoromanica.ro
 Studiind documentele Cotrocenilor, Lupescilor (sf. Elef,
terie) §i Grozavescilor in complexitatea lor ne am silit din t6te-
puterile a reconstitui istoria acestor trei cartiere dupa chri-
sovele domnescI, acte donatiunl, vèncjerI, cumperarl i schim-
burI 0 am aruncat o lumina pe cat posibil de vie asupra
trecutuluI acestor cuartiere 0 in special asupra Cotrocenilor
localitate pitorésca din punctul de vedere al positiuneI §i is-
torid prin faptele care s'ati savar0t aci in decursul vécurilor.
Dad. comparam vechimea documentelor acestor treI cii-
artiere vedem ca documentele Lupescilor sunt mat vechl de.
cat ale Grozeveplor iar ale Grozeve§tiior trial vechI de cat
ale Cotrocenilor, i decI ar urma sA credem c4 Cotrocenil am-
fi fost cel din urrna populatl; in acest cas am fi indrepta-
s'A 4icem despre locuitoril din Lupesci i Groleve§t1 ceta
ce clicea nobilul persan Megabys despre calcedonienl-colonie
megariand-acd aü fost orbi colonisand intAl Calcedonul i toc-
mal dupa 17 anl Bizantul 1) positiunea cea mal frumósa din
LTnivers.
Presupunem cu tóte acestea ca satul Cotrocenl trebue
sa fie ind maI vechiii de cb.t LupescI i Grozeve§ti, de Ore ce
ict inca de la 4598 gasim o mid. bisericuta cela ce nu ga-
sim la LupescI ci numal la Grozevescl 0 dad. in documen-
tele Grozevescilor se amintesce in mod vag despre o biserica
cu hramul Sf. Ierarch Nicolae, apol nu sciu unde va fi fost
acea biserid in DucurescI, or! la Grozevescl ? ceia ce scan
insa cu siguranta este ca Mitre& Voinicul, proprietarul Gro-
zevescilor, a qidit biserica Sf. Gheorghe vechiii din Bucurescr
care a fost atuncI mitropolitu t'éril 2) cum 0 Sf. Ecaterina 2(
este verosimil ca acest boer bogat sä. fi qlidit 0. o mica bise-
rid la GrozevescI, ceia ce d'altmintrelea tot in mod vag se
amintesce in pisania vechel bisericl a ace.stuI sat.
Am pus ipotesa ca vechimea Cotrocenilor este mal mare
ca a celor-l'alte sate ; dar va remAnea o simpla ipotesa de o cam
data, de Ore-ce ne lipsesc documentele. A existat o condica
veche a Monästirel Cotrocenl 0 ale chef documente ne
fost transmise prescurtate ; aceia conclica nu se §tie uncle

Ch. Seignobos Histoire de la gréce aneeme pag. 192.

Archivela statulu1 condica Mitropoliel No. 5 fila 105.
Archive ibidem.

www.dacoromanica.ro
"XVI

este ; and va iesi vre-o data la ivélddacd va mat iesise

vor produce noul luminl asupra Cotrocenilor.
Tot din comparatiunea amintitd resultä. o a doua ipotesd.
Dad. ne aruncam o privire peste harta Cotrocenilor 1) si
a mosiilor vecine, Lupescil, Grkevescil de jos si Groz6vescil
-de sus, se pare cd aceste 4 mosil ail fost and va proprieta-
tea unul singur boer si anume a lul Tudosie marele ban al
Craiovel.
Venerabilul Domn *tefan Greceanu care se ocupd cu
monografia boerilor grecenI 1ntre care se afld si Mitrea Vor-
nicul, este tot de acéstd pärere.
Sd vedem ce ne spun documentele.
Tudosie banul a avut douë fete si anume pe Caplea d
-si Neaga si un Mat pe Vlaicu care devine ,in urind socrul
luT Michnea Vodd 111-lea.
Caplea este mdritata dupd Sta.n Spdtaru (Cretzulescu) si
...1 dd intro alte mosil de zestre si mosia Lupescil.
Neaga este märitatd dupd Mitrea Vornicul Greceanu si
'I-a dat de zestre intre alte mosil si sate, mop Grozdvestil
-de sus si de jos.
Papá ce Mihaiil Viteazu ucide pe Mitrea Vornicul din
causa conspiratiunet ce fäcuse impreund cu altl boerl contra
Ill, 'i ja jumdtate din mosie si o afierosesce 1116ndstirel Sf. Ion;
inchinatti la sf. mormänt, sub numele de Grozevescil de
jos ; lar MitrÒiel VorniceseI sotia ucisuiul vornic, '1 lase nu-
mal mosia cu satul Grozevestil de sus 8).
Mosia cu satul LupesciI, sunt vindute de Capleacunos-
cutd in documentesub numele de spätdrésa Caplea din Pe-
ris luI Alexandru Vodiet flul luI Mircea Ciobanul, earl le afie-
rosesce si el la rb.ndn1 sdil Wmastirel Sf. Troitä. cea de cu-
ränd zidità de dänsul, si devenitä, in urmä. Monästirea Ra-
duluI-Vodä.
Satul LupesciI in curs de mal multe vécurl din causa
imprejurä.rilor locale, nu s'a sciut unde este fiind-cd i s'a
schimbat numele de LupescI, in cel de CärämidarI Cu acest
nume il gäsim in documente la anul 1744 N-bre 27.
VedI pimp No. 3. (Vatra mo§iel Miinastirel Cotrocent) orig. la biuroul
-doc. din Ministerul Domeniilor.
VedI satul LupescI.
, , Grozeveg11.

www.dacoromanica.ro
 XVII

Autorulul acestel linrarl 'I-a trebuit a fdce multe cer-

cetarl Ora and a reusit pe deplin sa.-I fixeze tdpografia.
Cuartierul CotroceniI, situat in partea apuseana a capi-
tale!, este ase4at pe o colina incadrata de o bogata si incan-
I:attire verdéta..
Intemeerea satuluI Cotrocenil o gasim in ratiunea isto-
he'd a fondarel tuturor oraselor si satelor nu numal din tara.
romanésca, ci si din alte tarI.
Jntemeierile si colonrsarile une! Or' la locurI sese nu se
fac de cat in timpurl de linisce.
Fundarea orasulul BucurescI a avut loe in timpurI cand
niel legenda in care se gasesce un sambure istoric nu
póte sa ne spue macar pe departe cine ail fest ce! dintal
6menl, care ail tras brasda in basenul Dambovitel si afi fun-
dat Cetatea Bucurescilor in aceste locurI mlastinóse, nisipóse
ne adäpostit de nicl un obstacol natural, ci deschis in t6te par-
tile si supus vecInic la invasiunl streine si inundatiunea ca-
priciósel Dambovite, stavilita in parte de abea acum 20 anl
si definitiv anul acesta.
Dad. origina Bucurescilor n'o putem sci, ar fi o cured
.minune sti putem cunósce timpul cand si de cine s'aü fundat
satele : Cotrocenil sail Lupesci orI Grozavesci. Causa nesciin-
teI originelor nóstre resida: I) in fatalitatea vremurilér si al
II-lea in adoptarea limbel slavone, ca limba bisericésca si a.
cancelariei domn ese!. Acésta limba ne fiind conform firel nós-
tre ne inrudindu-se cu limba n6stra nicI in spita a doue-spre-
çlecea, ne avènd o literaturá proprie, desvoltatd, ci marginita
numal la cartile de ritual bisericesc si. la cate-va traducerI
de cronic( bisantine si acelea din timpurile de decadenta..
De abea pe la inceputul secoluluI al XVI-lea ad in-
ceput sa se fail cate-va slabe incercarl de istoriografie '). In
aceste cronicI se tratafi chestiunl de un ordin superior si nu
despre inflintarea unor sate cum sunt de ex. acelea de care-
ne ocupam. Pri , documente intalnim adesea sate care p6rta
nume de hoed Line cunoscutI in istorie de ex. satul Secuenr
p6rta numele mareluI Ban Secuianul; dar e chestiunea Banul
Secuianul 2) a fundat acest sat, orI locuitoril fiind roman! at

4) Ion Bogdan Cronicele inainte de Ureche.

2) Archive Cronica Mitropoliel No. 1 fila.

www.dacoromanica.ro
 XVIII

-banulul, a ramas pand astä-Ol cu acest mime? trebue sa fie

ori una orI cea-lalta ipotesa., dar nu'I mal putin adeverat ca
se pote sal fi si intemeiat i sti-1 p6rte i satul numele fon-
datoruluI. Acelas lucru putem spunem i despre satul
Brancoveni, Golescil i multe altele.
Dar (lac& nu scim cand si cine aü intemeiat pe fie-care
in parte din satele ce ne preocupa, avem cel putin mange-
rea sufletésca, cA cunóscem din trecutul lor de apr6pe 4 vécurf
pe proprietaril lor, adaogirile orl scaderile suferite, numèrul
locuitorilor, crescerea orI descrescerea populatiunel lor, cum
evenimentele care s'aii petrecut aiciunele prea impor-
tantevi carl staii in legatura directa cu istoria tèreI in ge-
iar ca cea a Bucurescilor in special.
Inainte de a intra in fondul cestiuneI dam aid :

Lista monedelor vechl mentionate in acésta lucrare

Ug galben unguresc.
LTn galben = 130 aspri in anal 7109 (1(301)1).
» 200 » 7149 ([640)2).
» 200 bani » 7191 (1683) 4).
Taler -= 132 » » 7223 (1715)4).
» = 120 » » 7167 (1659) 5).
» == 13 costande 7113 (1605) 8).
O costandd 10 banI in 7202 (1693, 7).
Un leg = 132 0 » 7239 (1731)8).
ban = aspru.
piastra --= 60 parale vechl romanescl orI 37 ban' de
_a4I in 1842 9).

Archivele Statulul MAnAstirea Costrocen1 pachet 1 i 61 doc. 1..

Academia Rominl docum. din 28 Noetnbrie anul 7149.
Archivele Statulul Morastirea Cotrocenl condica No. 1 fila 16 23.
Archivele Statulul MonAstirea Horezu I 22 din 12 Maiu 7223.
Archivele Statulul MonAstirea Cotrocen1 condica No. 2 fila 61 verso.
Archivele Statulul Mitropolia Ungro-Vlachiel pach. 7 doc, din anul 7113.
Archivele StatuluI MonAstirea Horezu III 76 doc. din 28 Octombrie 7202,
Archivele StatuluI 2116nAstirea Horezu V 23 doc. din 2 Iunie 7239.
Annuaire de la Principanté de la alachie 1842 p. 161-162.

www.dacoromanica.ro
XIX

Un galben = un taler §i haul 60 I), varia ins& dup6, cum

galbenil erati venetienl orI unguresct.
Un zlot =-1 30 parale = 90 banl.
» gro § orl gro§ità = 10 banl in valórea de ast5412).

1E6sur1 de lungime

0 funie =-- 100 stènjenl in anul 7217 (1709) 9.

Stènjenul este cel al WI *erban-Vodd (Cantacuiino) care
a servit ea unitate de mesurA in Muntenia OM la introdu-
cerea m6surilor basate pe sistemele metrice.

Archivela Statulul Condica No. 1 a Mönfistirel Cotroced fila 16-23.

Moneda cu acest flume circulfi §1 ast51-01 In Bulgaria.
Archivele Statulul Mitropolia Ungro-Vlachiel pach. 8 doe. 23 din 1 Maifi
7247 (1709).

www.dacoromanica.ro
 SATUL SI MOSIA
COTP,OCMIVI
1539-1679.
CAP. I.
§ 1.
Caril in ce nu v'atl putea increde
sau foarte cu minune lucru vi sar piré, vor
mArturisi (documentele)precum noi, de la
nol, macar un euvintal sa nu fim adaos, ei
eu intréga a inimil stiit4a pre den§ile povata
avand, unde ne au dus acolo am mars, rti
niel eat de la dansile nu ne am abatut.
D. Contemn
Hronicul Romano-Moldavo-valahiter

Vechimea Cotrocenilor, sa pierde in nóptea vremurilor ;

insä originea fundarel acestui sat, o gasim in ratiunea isto-
ricä a colonisarilor.
Putem spune cu probabilitate, cä exista pe la inceputul
véculuI al XVI.
Acéstä probabilitate, i§I are razimul in temeiul mal multor
hrisòve domnescl, in tre care citärn pe cel de la Radu-Mihnea
Voda, cu data din 27 Noembre anul 7123 (16 14) :
((Cu mila luI Dunmedetl, Ico Radul Voevod i Domn a
Vita tara rumanésca., feciorul marelul i prea bunulul räposat
Mihnea Voevod, nepotul batranuluT i prea bunuluI raposat
Alexandra Voevod, datam Domnia Mea acéstä poranca a Dom-
nieT mele, slugel Domniel mele Stoical Vataful, i PredeI
luI Istfan TiprisaFi si cu fratll lul §i cu fecioril lor, catI Dum-
nedefi le va darui, ca sä le fie lor mo§ia Cotreicenilor ROTH':
WHIA0P, din camp, din apa.; din padure si din hotar Ora
in hotar, orI-cat se va alege, pentru eel faste a lor beitränà
dréptet moTie, de la nio§fi lor din flilele altor Donna bei-
G. M. lonescu. Maria Cotrocenilor.

www.dacoromanica.ro
 2

&dill. Apol, cand ail fost in qilele raposatuluI Mihaiil Voevod

(Vitézul), el singur ail impresurat acésta, mosie de o ail luat pe
séma domnéscil si de atuncI panä acum, ail stat tot mosie
domnésca. lar and ati fost acum in Oilele Domniel Mele, cand
s'atl milostivit Domnul Dumnedeil si cinstitul imparat, de 'mi-au
daruit Domnia si cu schiptrul stapanirel tariI rumanestl, iar slu-
gile DomnieI Mele Stoica Matti], si Preda si Istfan, ail
venit innain tea Domniel Mele, de s'atí rugat ca sa rascumpere
mosia lor de la CotracenY. Intre aceia Domnia mea, singar m'am
milostivit de am slobozit si s'ail räscumperat de catre Dom-
nia Mea cu 24.000 aspri ; insa ail dat sluga Domniel Mele Stoica
Vataful singur 12.000 aspri gata, pe jumetate din mosie ; iar
pe cealaltd jumätate de mosie, aceia singurI ail dat Stefan si
Preda IarasI 12.000 aspri gata. Ca sA tie sluga Domniel Mele
Stoica vdtaful jumetate de mosie, lar *etfan si Preda, cealalta
jumatate ; si cine cum ail dat banil asa, sa tie si mosia»1). (Ur-
meazà mArturiele) leat 7123 (1614) Noembre 27.
Documentul este ciar; el ne spune :
CarI ail fost prima proprietarI al mosieT Cotrocent
CA acestI proprietarI ail «mosia batrand si drépta de
la mosil lor, din qilele altor Domnl batranI.
Expresiunile : abatrana» si cä «o ail de la mosil lor»
ne arata ca. proprietaril erail in a treia generatie ; socotind
generatiunea de 30 anI, lar pe a treia numaf pe jumetate,
de Ore-ce ea nu era sfarsita, gdsim ca. mosia Cotrocen1 era
in stapinirea acelor proprietarI cam de 75 anl; car!, sciaçlutl din
1614 data hrisovuluI nostru, ne da anul 1539, ratiune, pen-
tru care am si inceput istoria Cotrocenilor cu acest an.
Ne mal spune documentul, -- complectat cu'n altul
din 26 Februarie 7123 (1615), ca. Mihaiil Viteazul-, cuprinde
mosia si silistea satuluI Cotrocenl «cu multe napastI de birurI,
cae ail fost in spinarea lor de ati luat mo;Aia lor cu sila»; si
de atuncl si Oa. acum (atat mosia cat si) silistea ail fost pe
seama Domneasca 2).
CA ceI trel.proprietarI, viind la Divanul lui Radu Voda
dail 24.000 aspri si's1 rescumpArA mosia pe nedrept rapitA. de
Mihaiil Vitézul.

i) Archivele statulul, monastlrea Cotrocenil, pellet 1 §i 61 doc. 3 (orig,.

slay. cu trad. romfina).
2) Idem pachet 1 §1 64 document 5.

www.dacoromanica.ro
 3

Dintr'un alt hrisov, vedem cd acésta sumd era adunatd

ca sä. rdscumpere maI multe OM ale locuitorilor din Co-
trocenI si anume : apartea °pre, socrul Stoical, si partea
greculul tad si partea cdlugdrulul de la Sdrindar tad, si
partea DudeI OM si din partea Dudel a patra parte si par-
tea lul Dumitru Logofetu Dudescu ce ail avut el de cumpard-
tóre de la Duda teak din camp, din pddure, din hotarul
DetcoiuluI ce] bä'tran, pana in hotarul Lupescilorol). Mara de
acestI proprietari al mosiel mal gdsim cd in sat la Cotrocenl,
mal eran 2 familil de mosnenl, in total 6, de la carl Mihaill Vité-
zul le cumperä de la unil mosiile pe sérna domnésca, iar pe cel
sdracl 'I transformd in rurndni 2) (adicä servI). Tot aid trebue sd
amintirn, cd satul Cotrocenil venea pe partea de mosie res-
cumperard de Stoica Vdtaful socrul Oprel.La Cotrocenl mal
gasim o bisericutd sail maI propriti vorbind un shitulet de
Ore-ce se afla in mijlocul uneI padurI seculare s'i administrat
de calugdrI gred cel putin dupa numele lor, Ignatios si
Neofitos, cdcl dad. acestia ar fi fost roamnl, sa'r fi iscdlit Ig-
natie si Neont. Acest schitulet 11 gdsim existand la anui 1598
dupa cum vom vedea in altä. parte:
Dupd obiceiul timpulul, la fie-care schimbare de domnl,
proprietariI de mosiI, case, vii etc. trebuiari sa se presinte
la Divan, spre a'sI reinnoi hrisóveie de proprietatI. In acest
scop sa presinta si proprietaril din CotrocenI, inaintea 'ill
Rada Leon Vodit in a doua domnie, prin care cer sa li se
confirme mosia, silistea si satul Cotrocenl, ceia ce si obtin
prin hrisovul din 20 Februarie anul 7130 (1622) 9. Acest hri-
sov este insemnat, cd sc6te la ivéla pe un urmas al unuia
din proprietaril citati maT sus si anume a luT Stoica Vataful.
Acest non proprietar, se numesce Ghioca.
Ghioca este fiul jupaneseT Dumitra fata OpreT si sosia
luT Stoica Vataful. Dupd m6rtea lul Stoica, Dumitra se cdsd-
toresce a doua órd ca Mihul,4) din care cdsatorie nasce pe
Ghioca; cunoscut in documente sub numele de Ghioca Capi-
tanul, i care va jaca un mare rol in istoria Cotrocenilor.
Acestea constatate si pe deplin stabilite, sa intram mal
departe in amenuntitä cercetare a hris6velor bdtrane dom-
Archivele Statulut, WinIstirea Cotrocenl, pach. 1 r¡i 61 doc. 4.
Archive, Condica M-rel Cotrocent No. 3, fila 4 tli 5.
Archivele statulut, Id-rea Cotrocenl, pach. 1 Ili 61, doc. 7.
Archivele statulul, M-rea Cotrocent, pach. 1 §i 61, doc. 10.

www.dacoromanica.ro
 4

nescT, date proprietarilor i rumanilor «ot CotrocenI» sä asis-

täm la luptele dintre acestl proprietarl, la transformärde ce-
ad avut loe aicT cum si la evenimentele istorice care stad in
legaturd directá Cu cestiunea ce ne preocupd.
Rumcinii din CotrocenT, isT revindecd drepturile lor fatd
de jupa iésa Dumitra, dicènd cd, ea, n'are dreptul sd-I tie ca.
atare ; cum ins& privilegiatil nu milt de loe dispusI sä renunte-
usor la privilegiele lor, care in majoritatea cazurilor con-
stituia o nedreptate strigä.t6re la CerurT, pentru o intrégd clasd
de Omen!, Jupanésa Damara, dä jalbä la divan cerènd
intdrésca hrisovul i asupra altor rumanT, pe care sotul sed
Stoica nu-I réscumparase din rumd nie. Alexandru Voevod
feciorul luT Radu Voevod, 'I dd dreptate jupaneseT Dumitrel.
La 22 August 1.625, jupdnésa Dumitra, cere din nod
divanuluT luT Alexandru Vodä Coconul (1623-1627) sd-I intd-
réscd hrisovul de stäptnire asupra satuluT si mosieT Cotroce.
nilor. Domnitorul 'T intäresce hrisovul dä.: «Satul Cotro-
cenT tot cu tot hotarul, din camp, din pdclure, si din apd i ca
viele i cu top rumcirdi anume : Stoica Cuzäd i cu fecioriT
luT, Alba! i Stanciul Ciagora i cu fecioriT lor. «Pentru cä acest
sat CotrocenT,repetä hrisovul,ad fost de bastind al jupane-
seT Dumitra fata OpreT de la mosT de la strdmosT. ApoT cand
fost in dilele reposatuluT Mihaiti Vodä. (viteazul) mosnenil sa-
tului CotrocenT anume : Oprea i Grecul si Duda si calugärul
de la Sdrindar, eI aä vindut din satul CotrocenT pdrtile lor
de mosie si de peste tot hotarul i cu rumánii, reposatuluI
Mihaid Voevod, pe banT gata si tot ad fost rumani domnescI
si at fost atuncT i acestI maT sus zisi rumanI, tot in satul
CotrocenT. Insa de demult de maT 'nainte vreme, din dilele
reposatuluT Domn Mihail Voevod i art fost luat si legdtura re-
posatuluT Mihaiti Voevod la satul CotrocenT. Apo.' cand aü fost in
pärintelul domniel mele... To) Radu Voevod (Mihnea), Stoica
pitarul i jupanésa. lul Dumitra el ad fost rescumperat pe satul
Cotrocenii de rumanie de cdtre Domnia sa cu 24.000 aspri
de Argint si ail dat i camdta acestor mal sus disT bar!, galbenT
50 la Dragomir feciorul CIoroesculuT. Insá ad fost rescupdrat
partea OpreT tatäl jupaneseT DumitreT i partea GreculuT
partea Dude! si partea Cdlugärulul, partea lor de mosie tad,
cu tot satul ; insä sä se stie semnele mosieT : din hotarul
Lupescilor pand in hotarul Detcoilor, din apa DamboviteI
cu vadurT de meal».

www.dacoromanica.ro
 5

Iar maT departe ne spune acelasT Hrisov, cd, cdnd s'a res-
cumparat mosia, s'a rescumprat si rumdnii mai sus mentio-
natL Insä rumanil protestézbia divan in contra jupaneseT Dumi-
tra licènnd «cum ca fost rumani de bastina in satul Cotro-
cenT, nicT aü luat legatura rëposatuluT Mihaiii Voevod la satul
CotrocenI» Domnul insa spune ca: «singur Domnia mea am cam-
tat §i f oar te bine am adeverit, cu top cinstitil boerl Domniel mele
la divanul cel mare cum ca w) fost acestI maT sus zisT rumanT, tot
rumanT in satul CotroceniT, din pele mosuluY domnieT mele
Mihnea Voevod ; si aLi rämas acestT maT sus zisT rumanT totT, de
lege si de judecata dinaintea Domniel Mele, ca sd fie rumanT ju-
paneseT Dumitrei i ficiorilor eT.» Insa, fiind-cä bietil rumanT
avuseserd curajul sä suqina cd eT nu's1 vinduserä libertatea
lor luT Mihaiti Voda, i decT nicT jupanésa Dumitra n'are dreptul
sa-I considere de rumanT, Domnitorul in urgia luT addugti :
«insd am scos Dornnia mea din divan pe acestY ma' sus (j41
rumanT, cu mare urgie §icu multei bei tae». SermaniT rumanT !
-scamp si'atiplätit indrazneala pen tru ca arätat dreptatea
facutä. lor ; ceT slab' n'aveati dreptul nicT sd se plingd mdcar de
nedreptdtile lor, caLT tot eT ere'. «scosT afar& ca mare urgie
Cu multd batae», si continue ma' departe hrisovul a apune,
cä atit rumanil cat si satul Cotrocenil «sä romdna statornicT
ohab nicT» Japanese' Dumitra i feciorilor eT, nepotilor
stranepotilor si de nimenea EA nu se cratésca. 7133 (1625)
August 22 I).
Vedem decT, cd divanul presidat de Domnitor dd Japa-
nese' Dumitrel dreptul de stapanire peste tot satul i mosia
CotroceniT cu ru map" cu. tot. Mosia aceasta va fi mdrita din
ce in ce maT malt de Ghioca 2), despre care am maT vorbit.

Ghioea Citpitanul devine proprietand Cotroeenilor

§ 2.
Dupä 6 anT, adicd la 4 Martie 163 l de la judecata ca rurnanii,
Ghioca Postelnicul «ot Cotrocena» cumpdrä de la *andru ne-
gutätorul i sotia luT Maria, a 3-a parte din funja Predel
Archivele statuluI condica M-rel Cotrocenilor No. 3 fila 4 v. 5
Archive. Mein5stirea Cotrocen1 pachet 1 §i 61 doc. No. 10.
Archive condica M-reL Cotrocenilor No. 3 fila 5.

www.dacoromanica.ro
 6

frate ca Maria. ApoI Ghioca impreunä cu mama sa, mat

campera un vad de móra. in Detcol 1)
La 25 Februarie 7147 0639 maI cumpera o funie de
mosie la Cotrocent, de la Istfan Iusbasa si de la Dragomir
Cioroescul si altà funie a matuseI sale Maria si a anchiulut
sad Preda, din hotarul Cotrocenilor si care se intinde pina
in apa Dambovi teI 8)
La anul 1640 Iunie 10, Dumitra mama luí Ghioca cäpi-
tanul, flind o femee lacoma ca i fiul ei, se ridica cu para in
contra surorii i fratilor el, pentru stanjeniI läsatt de fratele
el Preda din Cotrocenl, de mostenire Mayor rudelor 4).
Mate! Basarab randuesce pe doI hoed din divan, ca
cerceteze cum stari lucrurile i anume : pe japan Dumitru
Dudescul vel vistier si Sima biv ftori vistier, care boerI, gä-
sesc cu cale ca sa se. imparta ce! 100 de stanjent aI 1E11 Preda,
«care n'ail avut feciort din trapul luI» la surorile si la fratil
luI i anume : «japanesel sotia Stoical 20 de stanjenT,.
suroreI Marier jupanésa *andreI 20 stanjenI, RaduluI din
Väcciresci 20 de stanjent si Stoical 20 de stanjen1 i Dumitrel
alt1 20 de stanjenI «si fiind-ca ari fost in partea Predei 150
de stanjenl, fost dat Preda surorei se! Maria 50 stanjenI
ca zestre remas lul 100. AcestI 50 de stanjen1 'I cum-
par& de la Maria tot Ghioca cdpitanal. i ast-lel Mate! Ba-
sarab jadecä ca tog sa aiba parte frä.tesce i «sa le fie lor la
CotrocenT mosie statatére i ohabnica leat 7148 (1640) Iunie [0.5)
In anul arm 'tor 'jug Ghioca cumpèra 20 stanjenI de
la matusa sa Rada din CotrocenI8) Idem de la mätusd sa
Maria 7)
La 7151 (1643), Mate! Voda Basarab, da' voe luI Ghioca Ca-
pitanul «ot Cotrocent», s'abath' apa DamboviteI, sa, amble pa
matca eI cea veche pe unde stint morile Simel Vistierul7).
Am vklut in hrisovul dat de Alexandra Coconul, la 22
August 1625, a Dumitra. fata ()pre, avea stäpanire peste tot

Archive condica M-rei Cotrocenilor No. 3 fila 5 y.

Archive condica M-reI Cotrocenilor No. 3 fiila 6 §i 6 v.
Archile MOndstirea CotrocenI pachet 1 §i 61 act. No. 14.
Archive 1115n5stirea Cotroceni pdchet 1 §i 61 doc. No. 8.
Archivele Condica M-reI Cotrocenilor N o. 3 fila 6v. §i 7.
Ibidem fila 8.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 7

satul CotrocenT ; inteun alt hrisov de la Grigorie Ghica (1660-

1664), Ghioca Cdpitanul, se vede, cd rdpise jumdtate din satul
CotrocenT, cad il vedem pdrAt la divan de Stoica Pitarul,
mosul lui Ianaki Logofetul, «care cumperase jumdtate din
sat de la CotrocenT tinut in buna pace, panä in cjilele
luT Mateiu Basarab». Cdpitanul Ghioca msg., sustine cä acea
jumetate de sat este cump6ratd de cdtre tatd-sed Mihu 1).
Ghioca insd n'are dreptate, de si mama sa Dumitra cdpd-
tase stdpkiire peste tot satul CotrocenT si peste rumAnT ; era
numaT o inducere in eróre a divanuluT, cad la primitiva
rescumpérare de la Radu Voevod, däduse i Stoica 12,000
aspri si dupd mórtea luT Stoica Pitarul, remAne partea luT
de rinsie luT Ianachi Comisul ginerele sett i DespeT aot
CotrocenTo flica sa, iar clupt mórtea DespeT r6rrane mostean
pe avere fiul lor Ianaki Logotetul. Despa insd mal avea o
sora numitd Maria, pentru care lasd, ca niimbä de mate»,
c.i fiul seri Ienaki sd-I dea si Mane' 50 stinjenT mosie in Co-
trocenT. 7180 (1671), Noembre 251.
Ghioca 'risä nu se lasd, ci la 29 Aprilie 7181 (1673), trage
pe Ianaki in judecata Divanulni si ceT treT boerT marT,
duitT eu judecat3 gäsesc, cd acea jumdtate de sat din Cotro-
cenT, «fostari cumperata de Stoica Pitarul, mosul luT Ianaki
Logofetul, tat:di jupdneseT DespeT8)» i decT Ghioca remane de
lege si de judecatd, dupd expresiunea timpuluT.
La 2 MBA 7181 (1683), Ianaki Logofetul, speriat de ldcomia
veruluT sea Ghioca, sA i presintd la Grigorie Vodd Ghica, care
condrinä hrisovul stdpAnirei jumetdtel de sat din CotrocenT,
pentru cd ea «fosta cump6ratd de Stoica Pitarul, mosul
Ianaki Logofetul, tatd1 jupdnesei DespeI, din domnia intAia a
Ra.dului Voevod 4), dupd cum am värjut maT sus.
Ghioca, este una din acele fin ne-astdmpdrate i r6svati-
tóre, care face putind deosebire intre lucrul seti si al altuia,
cauta cértd tuturor, cauti sb. rdpéscd de la cine poate si cum
pòte ; i cand i-a venit momentul oportun, n'a crutat nicT pe
mama sa. Asa, v&JAnd cd mama sa Dumitra, are banT i ar-
gintdrie, mal avea i partea er de mosie din CotrocenT, ce sd

Archive. M-rea Cotrocenif, pach. 1 O. 61, doc. 24.

Archive. Condica M-re1Cotrocenilor, No. 3 fila 9.
Archive. Condica M-rel Cotrocenilor, No. 3, fila 9.
Archivele Statulu1. Condica Cotrocenilor, No. 3, fila 10 gi 10 %.

www.dacoromanica.ro
 8

gändi Ghioca ? nicI mat mult nicl mal putin ,de cat O.-
riip6sca tot ce are; dis i fäcut. Jupäneasa Dumitra ve'dèn-
du-se jefuitä de insasI fiul sea, lasa tÓt. rusinea la o parte
si merge in diva de 8 Iulie, anul 7148 (1640), la divan. unde
se plAnge cä fiul seil Ghio3a, i-a furat «mosia, banii i argin-
taria»,). Nu scim ce va fi hotärit Divanul, cad documentele
de earl dispunem, nu ne spun nimic ce s'a ma' petrecut in
urind, dar scim, ea la anal 7168 (1660), Ghio .a Cdpitanul este
stApan peste tot satul si peste intréga mosia CotrocenI2).

Gltioca Cilpitauul pierde satul i mosia Cotrocenilor

s3
Evenimentele politice, earl' ati aval loe in Muntenia
intro aniI 1658, adica de la detronarea lui Const. .5erban'
Basarab Càrnu i pand in Maiti 1660, in timpul domnieI luI
Gheorghe Ghica Voda, sdruncing cu deseversire pozitiunea
cea atät de frumòsä a hräpitoraluI Ghioca apitanul, marele
proprietar al satuluI i mosiei Cotroceni, cum am spus mal sus.
Ce sä int unplase 9
Sunt cunoscute din istorie, imprejurärile cum Constantin
Serban a fost detronat, apoI alianta luI ca Racotzi, Princi-
pele TransilvanieI, ca Mihnea al 111-lea (Gioan-bey) i cu de-
tronatul domn al Moldova Gheorghitä *tefan.
TotI acestI domnitori detronatI, cäutait redoban-
déscd tronurile pierdute. In cele din urinä vëdènd cri nu maI
pot reusi, dintre dansiI s'ad incältat opincile exilului i s'ati
rugat Maicef Preciste i marelul Vizir, sä Ï aduca iardsI domnI.
Constantin .5erban insä, mat incercä hied o datä
recapete tronul, asa cd in luna Aprilie 1660, fácu o ultimd
sfortare pentru a alunga pe Glieorghe Ghica Vodä, care
acum domnea in Muntenia.
Const. .5erban Carnul, avea ,in partida sa, o parte din
seimeniI remasI credinciosI, dupä bätälia de la Simplea pe
Teléjn 8), Cum si cati-vaboerI nemultumitI, cu earl se mal in-

Archive. M-rea Cotrocenl, pach. 1. §i 61, documentul 16.

Archive. Condica M-rel Cotrocenilor, No. 3, fila 8 V.
Xenopol, Istoria Romilnilor, IV, p. 180-205.

www.dacoromanica.ro
qerban VodA Cantacuzino Cu iscAlitura la

www.dacoromanica.ro
 10

c6rcA incä o datá sä.-s1 recapete tronul pierduti); intro acest1

boerT se afl 1 si Ghioca apitanul 9.
romnitorul Gheorghe Ghicit Vodd avea intre boieriT cre-
dinciosT, pe doT si eel maT influent' si anume : pe 135.tra.nul
Postelnic Constantin Can tacuzino 9 si Elul sed S, erban Can-
tacuzino 4) Este sciut cä. Cantacuzenii si in special Postelnicul
Constantin Cantacuzino, era cel inteT si cel mal influent boer
la Curtea MuntenieT, pe care posteritatea l'a supranumit si
«McAtor de clornn1.» 9
Acest bdtran si influent boer tinea in cäsätorie pe Elina
sora luT Constantin Carnal, decT eT erad. cumnati si cu Vote
acestea nicl el, nicT flu' sèd *erban, nu-1 dari pretiosul lor
sprijin, ci stad «aldturi cu Domnia». Ghiorghe Ghica Vodd, 'T
dà celuT dintiT pentru fidelitatea sea cdtre tron, un hrisov,
prin care IT multumesce in terminil ceT mal mtigulitorT ; acest
IIrisov pòte fi considerat ca tip de recunoscintA domnésca 9
Dinteuti document din timpul domn'eT CirnuluT, vedem cd
C:onst. Basarab se purtase red cu rudele séle; cérta vine de
la mosia si satul Pie'rile din jud. Vlasca, pe care Dòmna
fina vdduva luí Mate" Basarab, le dä.duse de «poménä. Ira-
teluT ei Udriste Nästurel «ot FierdstI», iar acesta la rindul lul
le lasä de moscenire fiului sed Badul Spatarul, de la care le
rdpesce Constartin Basarab pe (And era domn ; si pentru ochiT
lumeT 'T maT dà si ceva banl 7). Tot ast-fel cred, cd se va fi
purtat Carnal si ca CantacuzeniT, Cu privire la moscenirea
remasd lor de la Dòmna Elina,dicT numaT ast-fel ne putem
explica pentru ce'l gtisim pe inteleptul postelnic si. pe fiul sed
*erban Cantacuzino, in tabära luT Gheorghe Ghica, ca cari nu
erad inruditT ilia' in a XII spità si nu in acea a luT Constantin
Basarab, carT erad rude de aprópe CarnuluT, ceeia-ce ar fi
fost mult mal flresc. Gheorghe Ghica Voda, este adinc convins
cti*erban Cantacuzino, 1 este unul cliatre boieriT eel' maT creidn-
ciosT si din acésta causä, 'T incredintéza misiuni foarte impor-
tante si delicate in acelasT limp, dupd cum singar o märturi-
Xenopol Istoria Romanilor IV p. 180-305.
Archívele statului Manástirea Cotroceni pachet 1 r¡i 61. Hrisovul 20.
Archive Mánastirea Cotrocenl pachet 3. Hrisov. 3.
Archive condica M-rel Cotrocen1 No. 3 fila 8 v.
N. Iorga Cronieele Muntene p. 2.
6, Archive MánAstired Cotrocen1 paehet 3 Hrisov. 2.
7) Archivele statulul Condica Cotrocenilor No. 3 fila 8 v.

www.dacoromanica.ro
 11

sesee') Mild Constantin Basarab Gamut «art rddicat sabia

asupra impardtid si art trecut peste muntiI din tara Ungu-
résed hotAsee» in Aprilie 1680, Domnitorul avea necesitate de
12 cal oca sà fie de tréba impërdtief si DoinnieT...» si ca boer
credincios il trimete pe *erban Cantacuzino ftori (II) togofet.
«Iar Ghioca capitanul el n'ati vrut sd se tie de Domnia me&
si ande a fost stégul imperdtiei cu tot' boeril, et s'aii sculat
si el ca un ficlén imperdtiei si domnieT mele si dusman tereT,
de artridicat sabia asupra imperAtiei si a Domniei mele. Dect
pe acea vreme trimitènd (pe) boierul Domnid mele (.5,erban.
Cantacuzino) ca sd aducd 12 cal, ca sd fie de tréba impe-
rdtiel si a Domnid mele, iar el (Ghioca) au tinut calea hotésce
de 'T-a luat 12 cal bunl».
Gheorghe Ghica Vodd, ca sd pedepsésed pe Ghioca capi-
tanul pe de o parte, iar pe de alta, sd resplatéseä credinta
si sä despdgub6scä, pe boierul sea *erban Cantacuzino, il dd
tòtä mosia impreund cu satul Cotroceni, proprietatea lui
Ghioca cdpitanul.
Iatd cum se exprimä Domnitorul in IIrisovul de danie-
vol nicie.
«Intr'aceia Domnia mea, vedènd slujba cea dréptd si cre-
dinclòsä si socotind Domnia mea si pentru paguba ce 1-art
fAcut si pentru ficlenia ce ail Meat DomnieT mele, dat-an
acéstd carte a Domnid mele, (slugei Domniel mele *erban,
Cantacuzino) ca sd fie volnic cu acéstd carte a Domniel mele,
sd tie satul Cotroceni din judetul Ilfov din sus de Bucuresci.
tot satul ca tot hotarul si cu tot venitul de pretutindenl,
ori-cAt se va alege si rumaniI cdtl se vor afla intr'acest sat
si ca viile. morile si vadurile de inòrd 2) ca sd-I fie luI mosie si
feciorilor si nepOlor si strAnepotilor mosie ohabnicd in ved,
7168 (1660) Iunie 10 qile 8).
Desi vinovdtia le Canoea capitanul era veditd, totusI,_
Divanul terd tine, ca sd legitimeze hrisòvele Domnesci date
boierului .5, erban Cantacuzino ; dup6 ce judecd faptul in
sine, gdsesce cd tòtd paguba fdcutä. de Ghioca capitanui lig
*erban Cantacuzino, se urea la suma de 200 ughi 4).
Archivele statulul CondicaCotrocenilor No. 3 fila 8 v.
Archive M-rea Cotrocenl, pachetnl 4 §i 61, Hrisovul 20.
Archivele statulul M-re4 Cotroconl, pachetul 1 0 61, Hrisovul 20, cf. §i.
condica Cotrocenilor fila 8 v.
Archive, condica Cotrocenilor No. 3 fila 41 §i 41 v.

www.dacoromanica.ro
 12

Ce s'a mal fdcut Cu Ghioca capitanul ? Va fi fost el ucis

-de cdtre Gheorghe Ghica Vodd, orI va fi fugit in pribegie cu
Carnul, nu scim nimie, cdcl documentele tac ; ceea-ce scim,
insd este, di el n'a plait paguba Mead lul erban Cantacu-
zino, ci a trebuit O. o platéscä fiil lul : Ghiorma, Dumitrasco
Mihalasco capitanul. E ceva dureros in actul pe care '1 dad
fiiI lul Ghioca capitanul, SpdtaruluI *erban Cantacuzino. i e
-dureros pentru memoria pdrintelul lor, de 6re-ce in zapisul
de vèndare dat la mana lul *erban Cantacuzino, istorisesc el
singurI cum tatd1 lor Ghioca jdfuit pe cjisul mare spatar
faptele sdvarsite de tatd1 lor, dupe cum vom vedea maT departe.
S,erban Cantacuzino primesce volnicia de a stdpani sa-
tul i mosia CotrocenI, totu;I, nu 'kite deveni deplin stäpan
de cat dup6 11 anl si 5 lunI, adicd in anul 1671 Noembrie
18. El este impedicat de evenimentele politice care se succed
.cu o repe4iciune vertiginósd i nenorocirilor intamplate Can-
tacuzenilor cum an fost : Venirea la tronul MuntenieI a luI
Grigore Vocld Gliica, uciderea batranuluY Postelnic Const.
Cantacuzino intr'o pimnitd de la Mondstirea Znagov,in urma
intrigilor lul Stroe Leuranul i Dumitrasco antacuzino-grecul.
T6te acestea avurd de consecintd, ca *erban Cantacu-
zino sd nu póta executa sentinta Divanulul cu privire la ino-
-sia Cotrocenl. Un lucru reiese ciar din zapisul de vènd,are,
cd de si Gheorghe Ghica Vodd ddcluse lirisovul pentru vol-
nica stdpanire a mosiel si satuluI CotrocerlI, totusI, mosia
satul costa mal mult de cat pretul celar 12 cal evaluat de
Divan la 200 ughi i decl, pentru deplina legitimare trebuia
sA maI pldtéscd restul pentru valórea reald a satuluI i mosiel.

Mamie Spatar §erban Cantacuzino cumpgrit inotlia

satul Cotrocenl (1671)
4
Fiil luI Ghioca capitanul, ne putènd pläti paguba Mcutd
-de tatal lor, se invoird a vinde mostenirea rëmasd lor i dad
iurmatorul zapis de vèncjare luI *erban Cantacuzino :
«Adicd noT : Ghiorma i Dumitrasco capitanul i Milml fe
ciorii GhiocAT capitanul ot CotrocenT, scrim si mdrturisim cu
1) Archite M.rea Cotrocent, pachetul 1 §i 61, doc. 26.

www.dacoromanica.ro
 13

acest al nostru zapis, ca sä fie de blind credintd la mana durn-

nélui erban Cantacuzino vel spatar i sä se scie cd no!,
torim DomnieI sale ughi (galbenT ungurescl) 200 ìnca din di-
lele GhicdI Vodä, pentru jacurile ce at facut tatd1 nostru pa-
DumnéluI in dilele Ghic6I Vodä., care ne-atI ajuns judecata sd
plätim tad paguba Domniel-sale precum ne serie zapisul nostru,
anume de platd. i asceptancl DumnéluI din di in di ca sä ne
tim, noI nu ne-am mai plätit pand in dilele M. S. DomnuluI
nostru Antonie Voevod. Dec1, cerèndu-sI Du.mnéluI banil
si ne av6nd cu ce pläti, mersam la Domnia-sa de ne-am tocmit de
II-am dat tÓtä partea de mosie din CotrocenI : din camp, din
pädure, din apd, ea vadul de mórd in apa DamboviteI I cu
3 r6te de mórä fdcute i cu viile, orI-cat se va alege din ho-
tar pd.nd 'n botar i hotarele de mosie incd sä se stie : in la,
din hotarul Lupescilor (41 muchia déluluI Cotrocenilor), in
sus, panä in hotarul Detcoilor (muchia délului despre Pyro-
technie si Preotul Ilie) si in lung, din m itca Dambovitel pand
in valea Dobrilor (ad' valea Ocläi dinc6ce de Mägurele) cara
mosie ne este noue de la pärintiI nostri ; i noI fdc6nd pre-
tul mai mare al mosiel tocmituneam cu Dumnéluf, de ne-au
dat peste cele 200 de galbenf ce suitt maI sus, incd ughI 360
care fac ughi 560 ; si am luat totI baniI deplin in mainile n6s-
ire cum serie mal sus si am v6ndut noI de a nósträ bund
voe färä nicl o slid (ha bine cd nu), cu stirea tuturor fratilor
nostri de mosie, ca sd'I fie Dumnélul mosie stAtAtóre, Dum-
n6lul si coconilor DumnéluI in v6c ; i and am facut acéstd
tocméld, fost-ail multi boerl mdrturie care vor pune iscä-
liturile i noI pentru maI adeveratä credintä pusuneam mal jos
iscäliturile nóstre. I na pisach Pa.vlachI Logofetul mesella Noem-
brie 18 leat 7180 (1671).
En Ghlorma paharnie Irladlea Teodosie
Fa Dmitrasen Ghioca capitan Ianachi logofetal ot Cotroceni
En Miho Gheorghe biv vel ban martnrie
Maro § vol ban martnrle.
Gheorghe vel vornic mästurie, Radul ve! logofet Cretu-
lescu, Papa vel vistier marturie, Ivasco serdar marturie, Preda
vel singer, Ilie biv vel arma s marturie, Negoitd vistier, Ghi-
dul comis marturie, Nedelcul clucer marturie, Dumitrasco
clucer Poenaru 1).
1) Arhivele Statulul M-rea Cotrocenl, pachetul 1 §i, 16 doc. 26.

www.dacoromanica.ro
 14

.5, erban Cantacuzino a cumpòrat satul si mosia Cotrocenil

4dup6 t6te formele legale ale timpulul ; ilmitele acester mosl
erail : din hotarul DetcoiuluT i) in lat in inclusiv matca Dam-
bovitel pand in marginea colinel platouluT Cotrocenilor, lar in
lung pana in valea Oddilor, cu alto cuvinte mime Cotroceni
din deal. *erban Cantacuzino nu era omul care sà se mul-
tuméscd cu putin. Cautà decl a-sT rotunji mosia prin noul cum-
parArT. Doria sä cumpere si locul ocupat azI de CotroceniT
din vale, loc acoperit cu padurT set-ulare.
Acéstá parte era stapanita de doT proprietarT : si anume :
I) T6tá partea ocupatti asta-zI de biserica si palatul re-
gal de la CotrocenT, de Institutul Botanic, colina Cotroce-
milor pand la Erbäria vechTe ,si de ad, cotind in diagonala Onà
in apa Dambovitel cam pe unde se aflä a4T Usina TramwaiuluT
-electric, apartinea luT Ienachi Logofatul «ot CotrocenT» 2).
1I) Locul ocupat aql de CotraceniT din vale si anume :
gradina PalatuluT regal impreunä stradele ; Erbaria,..5, oséua
CotrocenT, Splaiul Domnita Maria, strada Notagielor (aQI Ca-
rol Davila) cum si gradina Dr. Davila acJI proprietatea d. Per-
ticari, t6te acestea faceati parte din mosia Lupescilor propie-
tatea MonastireT sfmta Troita. a Radulul \Todd 5)
.5, erban Cantacuzino incä fiind in boerie (1672) cumpera
-de la Enachi Logofaul fiul jupanesei Despei si a luT Tani Co-
misul ot Cotroceni 4) mosie la CotrocenT, intäritä din nog prin
hrisovul din 13 Maiii 7187 (1679) drept 500 ughi ((din camp
din padure cu vadurT de mbra si cu o móra stricatä si pq
liveçlile si cu viila ce am avut in silistia din sat, cu tot veni-
tul de peste tot hotarul tot pe jumatate. Documentul mal are
incd o altá importanta, cä pentru prima órä se mentionéza
«ca. vrea Maria Sa sa fad, si monaFtire pe mosia Cotrocenilor 5).
,erban Cantacuzino mal cumpérase o mosie in judetul Jalo-
mita numita a TataruluT», de la jupanésa Stanca fiica. luT Leca
Pitarul de Viezuresci sud Dèmbovita 6). Acésta mosie sa
invecina cu propietätile de acolo ale Monastirel Radu Vodä.
*erban Cantacuzino propune egumenuluT Raduliot, O.
4) Archivele statulul M-Iea Cotrocenl.
Archive M-rea Cotrocen1 pachet. 4 §i 61 act. 27.
Archiva M-rea Cotrocenl pachet 1 §i 61 act. 28.
Archive condica Cotrocenilor No. 3 fila 9 T.
Archivele statulul M-rea Cotrocenl pachet i 0 61 act. 27.
Archive M-rea CotrocenT ibidem act. 28.

www.dacoromanica.ro
 45

facd schimb adicä, sd 'I dea codrul de loe (pe unde se and acJI
Cotroceni din vale) in schinibul mosiel Tátarulul. Schimbul
se face lesne si este din noti intdrit cu hrisovul din 7187.
-6 Vénd Meiriei Sale un codru de loc ce de niel un folos nu
era sf. Monastiri, nici un venit de pre ddnsul nu avea, ca
era un loe tara de niCi o hrancl,fiind pre dänsul tot ptidure
§i mtirticini».1) Inteun alt document din 16 Aprilie 7188 (1680)
cetim «si ail pus M. Sa de ail curälit tad pddurea si mArd-
cinil de pre dansa si l'am dat M. S. ,si cu livada in jos pre
luncd, pand unde ne este tocméla cu M. Sa 2). Din modal cum
argumentézd egumenul vinderea codrulul lul *erban Canta-
cuzino, se vede el o intelegere se face intre egumenul Ra-
duliot si Domnitor, cdci in curind il vom vedea egumen la
Cotrocenl.
Apol mal cumperä o funie de 40 stdnjenl de mosie la
Luica 8) astd-cJI tad partea din Cdriimidaril de sus de la Er-
bdrie pand in matca Dämbovitel cum si multe alte locuri 4).
*i iar maI cumperd *erban Can tacuzino mosia Grozd-
vestil de Sus de la Tòder *atrariul din GrecI, fard. scirea
-si voia adeveratulul el propietar, Radul Spätarul, feciorul Si-
mel Logotátul ; insd o parte din acéstd mosie o ja Constantin
Vodd Brancoveanu mai tdrziii si o inchinä. M-rel sf. Ion Mare
din Bucuresci 5).
In anul 7189 (1680) Noembre 20 ma' cumperd o parte
din mosia Grozdvestil de jos, care mosie ajunge cu capetul
din sus pAnd in matca apei Colentine, dánd in schimb Monas-
tireI Sf. Savel. 4 pravalil in ulita cea mare ce merge spre casa
Coltel Clucerul 6). La 10 Decembre acelasl an o afierosesce Mo-
ndstireI CotroceniI si anume : mosia Clanta de pe apa Colenti-
nel .ot sud Ilfov, de 1000 sttinjenI, din cdmp din p'ddure din apa
ColentineI si cu helesteul si cu morile, lar hotarele sunt : din
jos din fdritAna cu stiubeiul, pe cala Racilor pan& in calea
morel Grozdvescilor de sus (in còsta Regiei) ; si din sus merge
pe valea BdiI, pdnd in calea Mdianescilor (a(JI BucuresciI-
NouI) in Rovind si trece din Rovind in sus pang. in CArdrile
Archive M-rea CotrocenT ibidem act. 30.
Archive M-rea Cotrocen1 ibidem act. 37.
Archive M-rea Cotrocen1 condica No. 3 fila 85 gi 86 v.
Archive veiP pachetul No. 2 al M-rel Cotrocenl.
Volt satul GrogvescI.
Archive condica M-rel Cotroceni fila 46 v. §i 47.

www.dacoromanica.ro
 16

Vacilor. Acéstd mosie a fost a luI Òncea §i a fratine-sati Pa--

trascu fecioril lull Popa Manta 1). Din cele expuse pà.na adi
vedem cb. *erban Cantacuzino devine stapAn : peste mo-
sia si satul Cotrocenilor, mosia Grozävescilor de sus, peste
o parte din mosia Grozävescilor de jos, pestepropietatea lul
Ienachi Logofätul cum si a surorilor luI din Cotrocen1 s'i
peste un codru de loe din mosia Lupescilor.
Mosia Cotrocenilor flind as -fel märith si rotunjitä im-
preunA cu altele despre care vom vorbi mat departe, le afie-
rosesce pe t6te MonastireI CotrocenI cea de curAnd diditA d
dánsul.

1) Archivele Statuld Condica M-rei CotrocenT No. 3 fila 48 v-

www.dacoromanica.ro
 ;

-
.

si

or, . 1.) s.
o
- Tr.

it'?PA: ,. 4.27,1T,
14 ° ..
4:i9t1 -
,, -.7"4 1. p6"'
-
,
1;14-
-
¡e: 4 .9.42',Ainir

Cotrocenil v84up In E864

www.dacoromanica.ro
 CAP II

Vechiul schit de la Cotroceni

§1

7106 (1598)

and am vorbit despre vechimea C6trocenilor, am amintit,

in trécdt, cd in anal 1.598 exista acolo o bisericutd orl schit in
mijlocul unel pddurT seculare. Venim sd complectdm acum ca
putinele sciinte ce le avem. Acéstd bisericd avea hramul Sfin-
plor MucenicT Serghie 0 Vach 9. Biserica actual& il serbézd
0 ast5.41 da hram secundar la 7 Octombrie, al fie-drill an.
Vechia bisericd a fost ziditd inch' mal dinainte vreme de
jupánésa Stanca 0 de fie-sa Ilinca, impreund probabil
cu sotul or' pdrintele uneia din aceste jupanese 0 anume «cu
trzarele §i bdtra.nul Lunea cdruia pisania actuale biserici
LT serie cd «i se cuvine laudd ne mórtd prea blind faptd in
nesAvir0t ldsand»2) Apeste cuvinte nu pot sd se refere de
cat la fondatorul primeT bisericT, cad' altmintrelea n'ar avea
niel o ratiune sd fie amintit intr'o pisanie ande erban Vodd .5,

Cantacuzino este primal ctitor 0 maT ales cind cun6scem

energica fire a amstuT Domnitor, care n'ar fi putut suferi ca
unel o a doua persoane sd i se atribue cuvintul de amare».
Trebue sd mdrturisim cd cercetand mal bine de 3000 de do-
cume nte de ale Cotrocenilcr cu imprejurimile, n'am &it mdcar

Archivele Statulul M-rea Cotrocenl Condica No. 3 fila 16.

Ve41 pisania din pridvorul bisericel.

www.dacoromanica.ro
 19

o alusiune referit6re la «Mamie si batrinul Lunea»; noI cre-

dem ca este mentionat ca primal fondator al prime! bisericl.
Dad, acesta ar fi fost primal fondator al vechel bisericl,
de ce nu-1 mentionéza si pe el Const. Voda Brancovénu in
hrisovul sail. din 11 August 7220 (1712) 1) ? Póte ca domnitorul
sciindu-1 trecut in pisania bisericel Cotrocen1 dreia Vodd
Brancovénu '1 parta o deosebita grijá cred ca a vroit sá
perpetueze si memoria sotiel si a fiicel primelor fondat6re.
Dacä scim cine a zidit biserica, apoI nu scim cand a fost
zidita ; credem cä biserica a fost clädita ca mult inaintea
anulu1 1598, i, nu numal pentru locuitoriI din CotrocenI, ci
pentru ce! din Lupescl, de Ore-ce biserica de la Sf. Eletterie
n'a fost zidita de cat dupa anal 1748 2).
Acésta biserica a fost inzestrata cu mosia Petrescilor din
Vlasca de catre fondat6rele el, intre care mal gasim si pe
jupanésa Neacsa Schitul Cotrocenl maY posedä. peste 30 sforI
de mosie din Priboene pe care le dam in rezumat dupä cum
le-am gasit extrase din Ve'hea Condica a Cotrocenilor.
Perilipsis (prescurtare) dupe zapisele cele vechI ale mosiel
Priboenilor i de cuprinderea sumelor earl s'ail facut sub isca-
litura a do! egumenl Gotrocenera ; iar zapisele se gasesc scrise
in condica cea veche 4).
Na le dam aicI t6te zapisele, ci numaI pe cele maI prin-
cipale din care reese pana la evidenta existenta, continuitatea
cronologica i progresele realisate, cu privire la daniele, cum-
përarile i schimburile ce 1 faceail egumenil de la schitul
Cotrocenl.
7106 (1598) Zapisul de vinclare a lul Vasile sin Popa
Voinea din Priboenl, pentru un loe la aninisul ogradel aspri, 130.
7146 (1639) Idem al NeacsuluY Sobalcea pentru
partea lul din Priboenl drept banl, 720.
e) 7150 (1642) Idem ((al OpreI, al sore i ca fratele sett
Dan pentru partea lor de mosie Za aspri, 700.

1) Archivele statuluI Condica BrAncovenésc.i dintre ani11692-1713 fila 536-37.

Z) Ved1 pisania bisericel.
S) Archive Condica BrAncovenés5 loc. cit.
4). Archivele statului, condica mön5stirel Cotrocenl No. 2, fila 60 v. 61 gi
61 v. Condica cea veche de care se amintesce aid, nu se g5sesce in archivele sta-
tulul, se crede cä este pIerdutl orI ne predatA 1nel; pierderea el ar fi ireparabili.
Cind se va gAsi, se vor produce noul tumid asupra Cotrocenilor pe timp de cel putin
100 anl.

www.dacoromanica.ro
 20

(1) 7151 (1644) aZapisul luT Nechifor calugärul pentru urb

loe de cänepiste in Gura SämäileT».
7156 (1648) Zapisul de vinclare al lul Stan CArligescu
din Tigne§t1 pentru partea 'uf ce a cumpärat'o de la Neacsul
din Priboeni Za ughi, 4.
7159 (1651) Idem al Dobrel pentru Silistea ce este
impreunä cu Belea..
7160 (1652) Idem a lul Dumitru ginerele calugärulul.
7163 (1655) Idem al StancialuT i al Radulul, fecioril
DragoslaveT din PriboenT pentru partea lor de mosie din Pri-
boenT Za aspri, 500.
7167 (1659) Idem a lui Serbu Rosu pentru partea luT
de mosie din funja Dobroesci Za aspri, 2000.
7172 (1644) Id.em al feciorilor Voinel i a luT Damian
pentru un loe, 18 Costande.
1) 7175 (1667) Idern al StanciuluT Bigalarul pentru VA&
partea lor de mosie ug 12 Costande, 5.
392) 7178 (1670) Idem al Oprel, fratele Popel StoicaT ot
PriboenT pentru 2 canepistr 1 ug. i 2 Costande.
In anul 7190 (1682) egumenul Cotrocean maT cumpärä
incä sase locurT in PriboenT (sud . . . . ) pe pretul a doug
tepe Hibe.
T6te locurile in numär de 33, ne spune perilipsul, ati
fost cumperate de egumenil CotrocenenT Ignatios si Neo fitos
pe pret de 36.000 banT sati 300 talen' si 1.10 banT i) socotit
talerul a 120 banT 2).
Afarä de acesti 2 egumenT, maT gb.sim incd alti 2 la
acest schit si de care nu se amintesce in acest perilep-
sis, niel in documentele Cotrocenilor din anul 7190 (1682),
cänd actuala bisericä era terminatä, ci in condica Brancove-
nésca. Aci se vorbesce despre «Partenie ce a fost egumen (la
CotrocenT) inaintea luT Teodosie, fostul mitropolit al tereT» 2).
Teodosie Mitropolitul a fost exilat de Radu Leon Vodä, la
schitul CotrocenT, unde a tinut si locul de egumen Orla la
anul 1679, cand *erban Vodä Cantacuzino il reintegréa, ca._

Archivele statulul, Condica No. 2 a Cotrocenilor, fila 60 v.. 61 §i 61 v-

Archiva monastirel Cotrocenl, pachet 1 §i 61 doc. 1,
Hrisovul Brancoveanulul din 7919 (1711), Aprilie 4, conlica citatil, fila
4002-1004.

www.dacoromanica.ro
 21

"Mitropolit, iar ca egumen la CotrocenT gäsim pe Daniel epis-

copul 1).
Inainte de a vorbi despre actuala biseric'ä, se nasce fi-
resce urmetórele intreberT : in ce parte a Cotrocenilor a fost
zituat vechiul schit zidit de jupanésa Stanca cu fiica sa Ilinca ?
II. Ce s'a ilcut cu acea mi5n6stire, fost-a ea därimatd de .5.erban
"%roa. Cantacuzino ca sa construiasca pe cea actualä, oil a
-construit-o tot in ace14 cuprins ti pe cea veche a 16.sat-o sd
servésca de Paraclis ?
La intrebarea int6iti respundem : cà vechea biserica a
fost tot in cuprinsul, dacä nu chiar pe locul actualel biseriel,
motivele : a) zidul inconjurtitor al mondstirel, avea o vechime
maT mare de cat a actualel bisericT, pentru cd este sciut cid,
zidurile cu cat sunt maT vechT, cu atata cardmida este mal
subtire, iar varul esta de doue orT apr6pe mal gros ca cdra-
mida, ceea-ce face ca sub-in fluenta vremel, cärdmida §i varul
sá se contopésa atat de mult, in cat ti se pare cd este o
stanca de granit. In anul 1893, cand s'a ddramat o parte din
zidul inconjurdtor li palatul vechiti de la CotrocenT spre a se
construi actualul palat, lucrdtoriT italienT nu puteatl därima
nict o jumetate metru pe çli; §i vëçlènd cä instrumentele li se
stricä, de Ore-ce cand loveail in zid cu ciocanul Tqiail scantel,
ati fugit cu totiT pdrdsind lucra]. Architectul diriginte §i an-
treprenorul, veOnd cd reman färd lucrätorT, a ti trebuit atuncl
sa ddrime zidul cu dinamita, de care se feriserd la inceput.
StränmiT no§tri, ca ., i strdbunil lor Romanil, sciati sd clddésca
pentru a X-a generatiune. Ddramarea vechiuluT palat s'a fácut
cu mal multa u§urintd, ceia ce probézd cd zidul incunjurä.tor
era cu mult mal vechiti ca palatul.
Cel ce serie aceste rindan, iV prepara pe atuncT exame-
nele de la facultatea de litere, impreuná ea colegul sed Ata-
nasie Marosin actualmente profesor de Istorie la liceul din
Foc§anTin grddina palatului de la CotrocenT §i am fost mar-
torT ocularT la ddramarea acestor zidurT. Istorisind d-luT Gr.
N. Mano despre däramarea vechiulul zid, D-sa a fost de ace-
iasT pdrere cd ziuul inconjurdtor a fost mal vechiti ca acel al
rechiuluT palat, ea' trebue sd fi avut o vechime de cel putin
350 anI, ceia-ce de alt-mintrelea, ar coincide cu data stabilita

1) Ve4 lista egumenilor moniistirel Cotrocenl.

www.dacoromanica.ro
 22

de noI, cand am vorbit despre vechimea Cotrocenilor. Con-

chid ded, cA acel zid, a fost zidul inconjurdtor al vecheI mo-
ntistirl Cotrocenl.
II. Daca vechla mongstire a fost ddramatä ori nu, nu pu-
tem spune ca sigurantg., del niel un document na ne indreptd-
tesce a afirma a§a ceva. Din pisaniele actualel bisericl,
nu reese de niderT, cg. *erban Vodd Cantacuzino ar fi ddra-
mat-o. Insd mal tóte hris6vele domnesd, zapisele de viruldrI
§i cumperdrI, cum §i actele de danie ale mondstirel CotrocenI,
care vorbesc despre biserica in numer de mal bine de 500,
intalnescl frasele steriotipe : «care este ziditd §i ridicatg. de
Domnia mea din temelie», etc., etc. In pisania din lduntrul
bisericeI scrisd in grecesce la 1806, sub egumenul Visarion-
dupe cutremurul cel mare de la 14 Octombrie 1802, intre
altele se spune cd s'a ddramat §i paraclisul bisericei. Era Ore
acest paradis vechIa miindstire, sail un paraclis de acelea care
se mal ved §i asta-cjI priu curtile vechilor hoed astd-41 pd-
räsite i devenite in stdpanirea ovreilorori pe la MitropoliI?
Putem insg. sä. presupunern cg. boierosil egumenI grecl de la
Cotrocenl, vor fi fdcut §i el paraclis land casele lor spre
a nu se osteni sä se maI ducd la bisericd. Cum insä, casele
egumenesd eraii pe locul unde se afld astd cI i locuinta
marelul maestra al Palatulul, tot aci se afla si paraclisul ale
cdrul ruine apucat multi.* care astd-qi ind sunt in viatd.
Dad. egumenil grecl avéd locuintd §i paraclis la hanul *erban
Vodd, de ce n'ar fi avut el §i la Mandstirea Cotrocenr, care
avea pe la inceputul secolulul trecut o jumätate de milion
leí venit anuai ? Dad va fi fost ori nu därdmatd Vechea Md-
nästire de la CotrocenI, nu scim ; un fapt insg. este constatat
§i pe deplin documentat de obiceiul strdmosesc, cg. de cate
orI un domnitor, orI un boer sag o jupanésd bogatä, därd-
mail o biserid mid ca sA fad alta mal mare, avéti o deo-
sebitti grija ca altarul nouel bisericl sd fie construit pe local
vechiulul altar, iar hramul bisericel clargmate sag tr6cd ca al
doilea hram la noua bisericd. De aci provine cd unele bisericI
din Bucuresd cum §i din restul tereI sd aibd cate cloud §i
chiar cate treI hramurl.
Identic acela§I lucru l'a Meat §i *erban-Vodä. Cantacu-
zino cu wchia Mondstire «A ridicat din temelie» actuala bi-
serid pe locul cele! vechl §i a dat i al doilea hram al sfin-

www.dacoromanica.ro
 23

tilor mucenicl Serghie si Vach pe care '1 pastréza si asta-41

dupl cel pricipal, care'l Adormirea Maicel Domnulul ce sa
prdznuesce la 15 August al fie-cdrul an. Tata cum se exprima
Serban-Vocla Cantacuzino in hrisovul de inchinare al Manastirel
CotrocenI la cele doue-lecl de Mandstirl din muntele Athos :
«Hramul Sf. Mucenicl Serghie si Vach va fi deasemenea pras-
nuit (in fie-care an) la 7 ale luneI Octombrie. La acest hram
se vor face numaI pe jumatate, o treime, sad chiar un sfert
din cheltuelile in us. La hramul principal Adormirea Maicel
Domnului sat/. Sf. Maria Mare, se va cheltui indoit si intreit
pentru consumatiune potrivit cu numeral inchindtorilor».
Miriam decI pe deplin stabilit ca S, erban Voda Can-
tacuzino a däramat vechia bisericuta si pe locui el a cons-
truit pe cea actuald ; cad dacä n'ar fi construit'o pe locul
primeI bisericI, ar fi avut grija conform usuluI crestinesc,
de a ridica un monument pe locul unde a fost vechiul altar,
ceia ce n'a existat dupd cate cunosc.
Daca .5erban Vodä Cantacuzino a däramat vechia bise-
ricä si n'a amintit nicairea, n'a facut'o din causa ca a crequt
ca e un fapt de prea mica important& N'a ui tat insà a trece
in pisania bisericeI pe vechiul eI fundator pe «Mamie si bdtra-
nul Lanea caruia sa cuvine lauda ne m6rta prea bun& fapta
in nesavarsit läsand» si despre care am vorbit ca nu pote sa
fie de cat tinul din vecha fondatorI al prime! bisericl. Figmane
acum sä ne ocuparn putin de *erban-Vodti, Cantacuzino.

§2
§erban Todal. Cantacuzino

Este fiul Postelniculul Constantin Cantacuzino, grec de ori-

gina, care vine in tara romanésca pe timpul luI Mate! Basarab
(1633). Fiind oin ca scaun la minte si Me avut, Mate! Basarab
il da in casatorie pe Ilina nepóta sa, fata luI Rada .5, erban
Basarab 1) si sord lui Constantin Basarab-Carnul 2) Acel care a
facut actuala Mitropolie (1655). Averea sa personala unitä ca cea
a sotiel sale, il face cel ma' bogat boer din tara romanésca. El
Histoire g-le des maisons souveraines, Princiéres, ducale, des aut .es maisons
nobles et des homes d'etat de guerre de science et d'art pag. 71-96.
Numit ast-fe!, fiind-ci'l Insemnase la nas Mate! Basarab ca pe unul ce umbla
si '1 rgst6rne din Domnia pref.

www.dacoromanica.ro
 24

aduce marT servicil terel sale adoptive ; dupd exilarea cum-

natuluT seil, Constantin Postelnicul, devine arbitral situatiuneT
téreT si din acéstä causä posteritatea la numit si «Fdcetorul
de domnT» I).
Din cdsätoria sa cu ca Ilina a avut sase bdet.1 si sase
fete 9 j anume
Pe Dräghici Spetarul din care se trage si D-1 G. Gr.
Cantacuzino 8) fost prim ministru ;
Pe *erban Cantacuzino 4) Domnul Munteniel (f679-
1688 Octombre 29) 9) j

Pe Constantin Stolnicul boerul cel mal influent de la

curtea luT Brancoveanu 6) si autora! Cronicet anonime rom6.-
nescl 7). El stätea in relatiunT cu ceT maT invetatT (5menT aT
timpuluT sell 8). ;
Pe Mihail Spëtarul, fondatorul bisericeT si spitalulul
Coltea al Monastirel din Sinaia 9) (Prahova) etc.
Pe Mate! Aga si
Pe Gheorghe Spetarul.
Dintre cele sase fete, una a fost märitatä dap& Papa
BrAncoveanul si lu mama la! Constantin Voda Brancoveanul 10)
asa cä, Constantin Bräncoveanul este Basarab dupd mamá.
Dintre toti fiT PostelniculuT, *erban Cantacuzino este
personalitatea cea mal puternica ; energic, dibaciti, in luptätor
politic de prima ordine, el légd cu aceste nisusiri de caracter
o iubire pentru culturä, pentru cultura'orientalä ca si pentru
cea Europénd«nemtéscd» care e in adever remarcabilä. Domnia
sa a tinut numaT nouä anT 11) pe cand in pisania de pe pétra
sa mormintald ne spune c'a domnit 4ece anT (I al) 12) Mil cate-va

4) N. Iorgl, Cronieele Muntene, pa,,. 14.

Genealogia Cantacuzenijor in Trompeta C irpatilor" pe 4865.
A. D. Xenopol Istoria Rnmalnilor IV, pag. 218.
D-1 Rizo Rangabé pune pe Serban Cantacuzino ea al III-1a fiu al h i
Constantin Postelnieul, (VOL Libre Dor de la Noblease Phanariote) pag. 17) ins:I
gre§esce, (veli Iorga op. cit).
Volt piatra mormintan a lut Sorban Cantaeuzino din biserica Cotroceni.
Xenopol Istoria Romanilor IV pag. 218.
N. Iorga Analele Academiel Ron-lane tomul XXI, Sectia istoricA pag. 3.
Val( al men studiu : Influent.' Cultural Grecesei in Muntenia §i Mol-
dova pag. 121.
Extraits des Archives Historique souveraines et pm sonage distingnés des
toutes le nations pag. 84.
Xenopol op. cit.
14) Neculae Ior,,i, op. cit.
42) Vel1 pi Itra moi mintala a luI Serbia Voda Cantaeuzino.

www.dacoromanica.ro
 Planpa jtf I

HARTA COTROCENILOR
GROZANESTILOR §i LUPEMLOR (SF. ELEFTERIE)
Iucratft de Marele Stat Major Austriac in 1791.

tvp,p,
4440+ '

dionniinft"/

01,10 TE e4

MUNI PfUL

GEND A
Dealul Lupetilor.
W Grcidina Marettri Ban Gr. Greceanu. 8. (adi a Panduriloi).
Satul Lupe§tilor. Casele i grildina Filipescalui.
(aircimideirie). Podul
Ceircintidarie. Morile Cotrocenilor injugate cu ale Sf. Saya.
Mdra Lupestilor Druinal de la Cotroceni, la Grozciveftf.
Morile Vla Drunzul la Cotrocen ci via Greeeanului.

G. M. loneseu, 1storia Cotrocenilor, Grozdvetilor qi Lupegilor (Sf. Elefterie)

I.V. $ 0 LEGO , BUCURESCI

www.dacoromanica.ro
M. S. Regele

www.dacoromanica.ro
lunl. In timpul domnieI lul, tara a fost liniscita, dio partea.
boerilor, pretendentY la tron. Cu el se incepe seria construe-
tiunelor de locasurI bisericescl cum si acea mirare intectuald
care nu se mal veduse in tara de pe tirnpul luI Matel Basarab..
El a fost ca.satorit ca Dòmna Maria fata until abagiti, Ghetea
de la «Nicopoe» dar venind in tara inc5, de timer, Ghetea ocupa
functiunea de clucer si jucase un mare rol in politica patriel
sale adoptive 1).
*erban Cantacuzino a avut patru fete si un bdiat si anume:
Pe Domnitele Smaranda, Casandra, Balasa, Maria si pe bey-
saaea Gheorghe.
Dòmna Maria, dupa mórtea sotului eI, umbla impreurA
ca BalaceniI, sa puna pe tronul tereI romanescI pe fiul sè'il
principele Gheorghe, insa sfatul tereI impreuna cu Mitropolitul
aleg de Domn pe Constantin Brancoveanu.
Beysadea Gheorghe, dupa cuprinderea Olteniel de catre-
Nemtl, este pus de acestia Mare Ban al Olteniel.
Principesa Smaranda Cantacuzino, a fost maritatä, in 1738
cu Prin till Alexandra Mavrocordat fiul domnitoruluI N. Ma-
vrocorda t.
Principesa Casandra Cantacuzino a fost näscutd la 1682
si casatorita in 1699 cu Dimitrie Can temir domnul MoldoveI,
nascut si el in 1663 si mort la 30 August 1723. lar Principesa
Casandra móre la 11 Ma 9 1713, la Moscova.
Principesa Maria Cantacuzino a fost cdsatorita cu Con-
stantin Bälaceanu aga, si in a II-a casatorie ca boerul Eus-
tatie Iordan Urdareanul.
Principesa Balasa Can tacuzino a fost casätorit ca Vlasto 2).
Principesa Maria nu este zugrävita intre ctitoril Mö-
nastirel CotrocenI.
Inainte de a se urca pe tronul Orel' RomanescI, a ocupat
mal multe functiun1 it-mite in stat ; fiind confidentul mal
multor domnitorl, a fost insarcinat ca multe misiunl delicate
pe Mg sublima PtIrta si pe care le indeplinesc cu tactul
omuluI politic consumat ; dibaciii si energic, intrunea in sine
calitatile anal veritabil sef de part:d ; urmaresce c'o furie ne-
maI pomenita pe ucigatoriI tataluI sea, Postelnicul Constantin

N. Iorga Cronicele Aluntenid pag. 21.

Rizo-Ran,pbé livre d'or pag. 16.

www.dacoromanica.ro
 27

Cantacuzino si 'T reabilitézd prin chriséve domnescl memoria

batrauulul «Fdcator de Domn10. El ocupd functiuned de Pos-
telnic sub Mihnea-Vodd : «Iar *erban Postelnicul nicl at de
Mpg dènsul rtu se deslipea» 9, Gheorghe Ghica Vodd, pentru
credinta lul fiind-ca a luat partea Domniel in lupta cu Constantin
Basarab CArnul, unchiul sdri dupd marnd, am vedut cd 'I dd
volnicia sd stdpAnésed satul si mosia Cotrocenl foste proprie-
tag ale resvrAtitoruluT Ghioca Cdpitanul. Sub Antonie Vodd
il gdsim Vel Spètar ; pentru meritele si credinta cu care il
servise, Domnitorul '1 dä. mosia Pietrile din Vlasca 2). Sub Duca
Vodd, Ispravnic si apoI Logofet si in urnid supraveghetor la
constructiunile marilor curt' domcescI 9 cu care ocasiune
spune Cronicarul Moldovean cd s'ar fi exprimat : ((Bune case
pentru Domn tèndr» 9.
Se intelege CA asemenea vorbe ajunse la domnescile
urechI ale luT Duca-Vodd, mal cite o vorbd aruncatd pe ici-
colea la stangdcia domneasca 'I dd de bdnuit. Ca om frumos
era ,si. mare curtesan al jupftneselor frumése ; ba se dice cd
nu iar fi fost streine simpatiele Dórnnei lui Duca-Vodd. Ge-
neologia Cantacuzineascd ne spune verde a. «, erban Can-
tacuzino era ibovnicul D6mnei Jul Duca-Vodd» 5).
Tinènd socotéla cd era si fórte bogat, cd de la 1672
1678 a cumperat atatea mosiT pe langa BucurescI, atAtea lo-
curi si prdval I in BucurescI, mostenise atitea avutil de la
tatd1 WI% Toate acestia il ridicase férte mult in ochil con-
temporanilor sdl, si il fdceatl sd fie de maT 'nainte indicat
la Domnia Tare!.
MaT. addogand pe Mg .aceste si parile boerilor intri-
gang si inimicl personal! aT lui cd umbld dup. domnie si
lucruldupd cronica anoniind este adeveratcdcT el aflandu se
la Constantinopole s'ar fi. exprimat : «CA va face pod de pungl
de la seraiul muntenesc pand la Vezirul si tot 'i va fi pe
voe 9 adicä va reusi sti.-1 ja domnia.
Duca Voda sciindule t6te acestea si simtindu-sT cor6na
Mdgazin IV 349
Arhiva Mein5stirea CotroceuI pachet 3 doc. 3
Ionescu Gion Istoria Bucurescilor pag. 305
Letopiset II, pag. 7.
Trompeta Carpatilor, fila 29
Mihail CogaInicennu, Letopiset III, pagina 24 8, cf.- Gion Istoria Bu«*
rescilor, pagina 255.

www.dacoromanica.ro
 28

cä i sa clatind pe cap, pe cand era «cu impäratia la Cehrino

trimite emisarl prind i sag ucidà. D6mna, insciin-
tandu-I in graba, el are tot timpul material spre a fugi
in çliva de 7 Octombre 1678 la mosia sa de la CotrocenI undò
erad padurl seoulare '). Aci a stat «Cotrocit» impreuna Cu
un nepot al sed pe care in urma l'a facut mare spatar, trel
4ile. Nu mal ramane nIcI o Indoiala cä acestia il urmarea
sa-lpearda ; i acest lucru 'I marturisesce insusI *erban Can-
tacuzino in maI bine de 70 de hrisóve de danil ale Monastirel
CotroceniI. T6te aceste imprejurarI remänènd necunuscute
pentru marele public, poporul dada nascere legendel Cotro-
--cenilor pe care o dam aicI, impreuna Cu o varianta a el.

Legenda Cotrocenilor.

Orl-care legenda de domeniul istoriel, are un simbure

de adevar; in cazul nostru insä, legenda Cotrocenilor A. de-
parteazá fórIe putin de adevar, iatà ce ne spune ea : ea ser-
ban a fugit in padurile de la CotrocenI de frica
Tnrcilor, orI a Tatarilor nu preciséza bine si acolo s'a
«cotrocit» adica s'a ascuns. Pe and sta el acolo s'a rugat
nascatórel de D-cjed cä de'l va scapa din miinile vrajmasilor
hi)" singerosI, va zidi pe acel loe o biserica marétä. Pré Sf.
Nascat6re de D-ded l'a ajutat de a scapat i cand s'a fäcut
Do n s'a tinut de cuvint si a innältat biserica de la Cotro-
cenI Tot legenda ne maI spun ca numele de CotrocenI vine
de la cuvintul a «cotroci» si de aci CotrocenI.
Varianta acestel legende ne spune cá 0*erban Can-
tacuzino, fugind de frica Turcilor a pus potc6vele la cal in-
vers, ca sa msele pe vrajmasil lul i OA tacä s'a créda,
el vine spre Bucurescl, lar nu merge la Cotrocenl, mijloc
prin care scapa de urmatoril luI. Sta acolo cotrocit trei
ca de la a «cotroci» s'a format numele de Cotrocenl,
etc., etc.
Ce este adeverat din acésta, legenda?
Este in deobsce cunoscut cà 6meniI simpli ne puténdu-sI
explica diferitele fenomene din natura, cum si unele intèm-
1. Sestini Viaggio, Curioso scientifieo, Antiquario, per la Valaeliia Ti ansil-
'Janie Uungaria fino a Viena. Firenze pag. 3-7.

www.dacoromanica.ro
 29

pldrI reinase necunoscute pentru marea masa a multimeI, po--

porul cautá o explicare multumitóre pentru satisfacerea cu-
riositátei sale si in necunoscinta precisa a faptelor, cautá
impodobéscd povestirea intèmpldrilor ca lucrar! imaginare,
adesea i supranaturalul nu este exclus, spre a'0 da o expli-
calle cerintelor sale sufietescl ; ca tóte legendele de domenial
istoric, isi are si acésta partea eI de adever.
Sá detasám decl partea istoricd de cea legendard.
I) Este adeverat cd erban Cantacuzino a fost urm Arit spre
a fi ucis i fugind s'a ascuns in pddurea Cotrocenilor 1) in 4iva.
de 7 Octombre 2) '1678. Persecutoril n'a fost niel Turcil nicl
TotariI saü p6te intre e! sd fi fost i TurcI amestecati cu
tarT, insd eI erail trimisl de Duca-Vodd.
II) Este adeverat cd la CotrocenI erati pdclurI seculare
unde 6 stat «Cotrocit» 3 dile impreund ca nepotul sed.
El staili ascunsI in seculara pddure a Cotrocenilor i in
apropierea miculuI schitulet, punindu-se sub protectiunea
MucenicI Serghie si Vach i rugandu-I sä mijlocéscd cu ru-
gdciunile lor, catre Ndscet6rea de Dumnezeti, scape de
gréua urgie ce venea peste capetele lor. Se va fi rugat, nu
mal incape indoialá ; cine nu se Mg in vremurI grele, in
vreinurI de cumplite primejdil ! Pentru erban Cantacuzino,
cát a stat ascuns pánd ce a gdsit posibilitatea sä fugd la Rus-
ciuc, a fost cát trel secole i cánd a scdpat a zis «aci este
casa DomnuluI i acésta este pórta cerulul care s'a inehis intre
mine si intre vràjmaiT me!».
. *erban Cantacuzino, dupd ce scapä de persecutorii seI i cát

de mare a fost gróza l'II, o spune singur in hrisóvul din 719()

(1681) Octombre 3) «*i nu Mil motiv am zidit Monastirea adi
(la Cotrocenl), fiind-cd, aicl s'ad revässat asupra n6strd mila
Dumnezeiascd ; noI vedem cA in sfintele scripturI Patriarhil
principil poporulul. luI Israel, ridicati tot asemenea temple
altare spre amintirea i pentru slava lul Dumnezeti, in ori
si ce loc se ardta pronia Dumnezeiascd. Deci acesta este local
ande Domnul lisas Christos si Prea Curata i Prea Sf. Sa

Genealog,ia Cantacuzenilor in Trompeta Capapor.

Academia Romatià, Bibliografia Romanésca veche fase. III 1673-1690 de
I. Bianu gi Nerva Hodos p. 277-78 luan din slujba SI. Serghie gi Vach IagI 1685.
(grecesce).
Archivile Stat. Condiea Cotroeenilor No. 3 pag. 8-9.

www.dacoromanica.ro
 30

maica Maria, ne-ail ascuns si scdpat de vräjmasil ridicag in

contra n6strä., care arunca blasfemiT asupra n6strä. ; chiar din
acest loe am fost mäntuitl din mäinele singerosilor vräjmasl,
carl voiail sd ridice de pre pdmènt viata nóstrd ; am ridicat
acéstd mondstire pentru recunoscinta si in amintirea Prea
sfintel imperdtese a puterilor cerescI si a Feci6rel celeT färd
de mórte, cdreia 'I datorim viata n6strd si pentru amintire in
ved mAntuirea ne asceptatä, trimisd noue de Damn ezeil. . .
. . . pentru ca sä scie fie-care, cd atät Dumnezeii cAt si Maica
Sa nu lasa in mäinele vrAjmasilor lor puternicT pe nicT unul
din robiT se!, carT sd naddjduesc intru dènsil 1)».

De unde vine numele de CotrocenI ?

Nu este insd adevärat cd numirea de Cotroceni s'ar

deriva de la cuv6ntul coträcl = cotrocl = cotrocenT, cum
ne spune legenda. Exista prin acele timpurT cum exista
si astd-cjI prin unele part1 ale TransilvanieI expresiunea «as-
Vacate sa te sd te invelesc ; cuvintul Co-
tracenT» se gäsesce in vechile hris6ve domnescI 2) iar expre-
siunile gastrucdte» «si s'aii astrucat aid» le gdsim pe multe
pietre mormintale de prin acele timpurT si chiar pe piatra mor-
mintald a lui Iordachi Cantacuzino si intre care s'ar pärea cd ar
exista Ore-ccre asemdnare in privin ta derivdrel cultntulul.
Acestea sunt numal päreri de ale poporuluT, care nu
cunoscea causele care ad dat nascere imprejurdrile locale si
istorice.
Am spus cd nu este adeverat cd numele de CotrocenT
s'ar deriva de la verbal a «cotroci» din care cu timpul s'ar
fi transformat in CotrocenT, din motive filologice ; pentru-cd
particulele am, iani si eni nu se deriva nicI-odatä de la verb,
-ei tot-d'auna de la substantiv, de exemplu :
Botos = BotosanT
Bäleanu = BalenT 9
Bour = BourenT 4)
Archi% a loc. cit.
Archiva M5nastirea CotrocenI pach. 1 fli 61, doc. No. 2.
C5tunul com. Bucsesci plusa Taslau de sus jud. Back]. Vezl Nomencla-
4ura cat. gi comunelor rurale §i urbane editie oficiall a directiurei generale a Te-
leg afelor §i Po§telor, p. 9.
Comuna Boureni, plasa Boicesci, jud. Dolj, p. 22.

www.dacoromanica.ro
 31

Cezianu = Cezienf 1)
Farcas =_- Farcaseni 2)
Bucium = Buciumen13)
Cotroc = CotrocenT
Decl a trebuit sä existe un óre-care Cotroc orT Cotrocea
lice d-nul Hasdeu, de la care sà fi venit numAle satulul si
mosiel Cotrocenl ; si ca proba ca asa este, nol am veçlut cd
Cotrocenil existail deja inca cu acest nume la 1539 si acon-
tinuat a fi nnmit ca atare, pana in timpurile in care vorbim.
Decl, legenda Cotrocenilor, in urma datelor si a faptelor
precise adnse pan& acum, este si ramane distrusa.

Comuna Cezieni, ocolul gi judetul RomanatI, ibid. 38.

CAtung In com. Scheia, plasa Siretu de sus, jud. Roman, ibidenn pag. 69.
Coin. BucovenI, jud. Ilfov In apropiere de gara Buftea pag. 25.

www.dacoromanica.ro
 CAP. III

Zidirea Mdastirei Cotroced

1679 1682

PrivirI Generale

Romana, in tot timpal Evului Media, ari servit de stavila

Europei apusene, in contra navälirilor barbare, ale caror
valurl s'ati revärsat in timp de maI bine de o mie de anl
asupra Daciel, stavila doborita une-ori, dar niel odata in ecata 1).
Primele secole, cari ari urmat dupa Intemeierea Principatelor
romane fu o era de spitit militar si religios 2). Domnil na-
tionali i bolera, adeverati cavalerl al acestel epoce de fier,
in ved cu spada in mana, tot-de-auna gata de lupia, insufletin
de sentimental puternic al cucerniciei si al ratiunel aparárel
nationale, fondara in ambele ten l surori, un mare numer de
Monastiri, inzesti a.ndu-le cu averi considerabile 8). Exemplele
lor ari tost imitate de negustorii bogan si jupanesele batra.ne
bogate, dar t'ara copa. Domnitorii fanarioti, nu s'ail lasat
niel el mal pe jos de cat predecesora lor i restul 4).
Scopul fondatiunel si inzestrareI Monastirilor iï are ra-
tiunea in urmatérele imprejurarI : I) De cate ori un Domnitor
reparta o biruint& asupra paganilor, ori asupralivrasmasilor
neamului, ridiea cate o Monastire orI biserica.:-,II) Multi faceati
Printul Bibescu Domnia tul Bibescu-Voda p. 59.
Pornpiliu Eliad Da 1' Intluence franca ise sur l'esprit public en Roumanie p. 29,
Printul Bibescu op. cit.
Vel1 donatiunele facute de streinI 1 i M6nastirei Cotrocenl.

www.dacoromanica.ro
 rev

04'

M. S. Regina

G. M. lonescu.Isloria Colrocenil r 3

www.dacoromanica.ro
 34

M6nastirl pentru lertarea pdcatelor i impacarea consciinteI

lor. III) De ale orI un Domnitor orI hoer negustor etc., seäpa
dintr'un mare pericol, ca drept recunoscintä ridica din temelie
o Monastire cum a Mcut erban-Vodä. Cantacuzino, in caqul
nostru.
Aceste fondatiunI avea un indoit scop : a) spiritual si b)
practic.
Ca scop spiritual : a fi locas sfint al credinteI, a servi
pentru adapostul dildtorilor 1), un loe de linisce celul slab
a deschide qcoli fi a tocmi dascalii buni set invete copii sclraci
pentru ,pomand §1 hrana lor set fie din venitul case!, §ipras-
ospetile sä, le pAzéscä. 2). A märita fete sdrace, 8) sä,
ingrij6scä de cel lipsitI i neputinciosI 4) etc.
Ca scop practic. La noI ca i aiurea, M6nästirele
odini6re, fost numal locasurl de retragere, consacrate
exclusiv uneI vietI monahale inactive; inteo téra ca a nósträ,
expusä, asa de des la tot felul de bantueli i cotropirI, ail fost
mal t6te construite in forma de cetdtuI, cu zidirY epene de
aperare si pitite mal adese orl in locurI mai malt saü mal
putin ferite de peaddciunl i jafur1 5), alte orI ridicate pe
dealurI inalte cum sunt : Cetatuia de lAnga IaI i Mönästirea
Dealul de lang6. Targoviste) i chiar Cotrocenl de Mg
BucurescI 6).
Vedem decl, cä. fondarea Monastirel Cotrocenl, a fost ri-
dicatà pentru indeplinirea unuI vot, cad aicl l'a scapat Dum-
necleti pe erban Cantacuzino din mdinele vrkimasilor WI sin-
gerosl servind pentr'un indoit scop : a) spiritual, cAcI a in-
deplinit o mare parte din conditiunile expuse maI sus si
b) practice, de Ore-ce in timp de aprópe 200 de anI, a servit,
nu numal ca citadelä ci i ca un fel de catafighion de ale
orl venea ciuma orI holera prin Bucurescl dupa cum vom ve-
dea ma' departe.

Cesar Boliac Wingstirele inchinate din Rominia p. 5.

Arhivele Statulul Condica MitropolieT No. 1 fila 158 v.
Frutil Tunisli Istoria 'Wet RomanescI p. 19.
Biserica Ort. llorninl pe 1884 p. 801.
A. I. Odobescu &riff istorice §1 literare II p. 38.
Emite Legrand Ephémérides Daces p. 21, 119 §i urm. Veil! §i al meu
studiu Infiuenta Culture' Grecescl p. 83-85.

www.dacoromanica.ro
 35

Fuga le Serban Cantacuzino de la Cotroceni la Ruseiue,

de acolo la Constantinopole, eapAtarea Domnid
*erban Cantacuzino, scdpand de perseeutoril luI, «carI
doriati ridice viata de pe pdmint, «fuge din pAdurea de
la CotrocenI la Rusciuc, unde sá intalneasce c'un pasa, prieten
al sal, i acesta 'I spune «dacd vel avea noroc, ca sà ajung
mare vizir, te voiii face Domn in Ora romaneasch '). In fine
norocul orI pungile de banI, in numer de 1200 (600.000 leI)
rau ajutat sä capete Domnia. El vine pe tron in primdvara
-anulul 1679, probabil in luna Martie, cae' cel mal' recent
document ce l'am aflat in Arhivele StatuluI cu privire la domnia
LuI, este datat din 16 Aprilie 1679 2). Socot cä acesta, daca
nu va fi primul, dar printre cele dintèiii i acesta o putem
cum5sce dupä interesul ce'l pune, ca sa-sI indeplinéscä pro-
misiunea Menta NdscetbreI de Dumnecjeti, i sfintilor mu-
cenia Serghie î Vach. La 26 Maitl acelas an 8) sä incepe
2idirea splendidisimel MonastireY de la CotrocenI dupd ex-
presiunea unui celebru prefesor i contemporan ca faptele
Helladius 4); si s'a terminat in anul 1682. *erban Cantacuzino
doria ça biserica sa sä fie Monastire, i pune sä clddeascd case,
carI sä serveascd de locuintd cdlugdrilor ce vor lucui intr'ènsa.
Positiunea loculul fiind pitoreascd, fatd de alte imprejuriml
-ale Capitalel iÏ construesce un palat in curtea Monastirel.
in care a stat pänd la mértea sea In timpul vereI ca apol
fie urmat de totI domnitoriI cu prea putine exceptiunl
pana in çlilele nóstre 6). Terminandu-se biserica °data cu
casele, o inzestrézd pe din lduntru ca vase sacre, ca vest-
minte sacerdatale, Ote de mdtase lucrate cu fir greu de aur
argint, iar unele bdtute cu pietre pretioase. Ddm aicl in
gravurd o p(516, de icemä ") si un epitrahil, carI vestminte se afld

Geneologia Cantacuzindsei in Tompeta Carpatilor.

Arhive M rea Cotroceni pachet 1 i 61 doc. 37.
Vedi pisania din pridvorul bisericei.
Apud Ebriceanu Cronicaril Grect p. XL gi XLI.
Ve(,ii palatul de la Cotroceni.
Inscriptiunea de pe pala de ic6nA este in grecesce ; noi o dam in tradu-
cere romandsci pe cát ne-a fost posibil a o copia din galantarul Museulut de an-
tiquitag.
Serban Voevod cu mita lui Domnitor a t6ta Ungro-Vlahia, StSpin
Strejuesce, cu puterea DumnededscA, plizesce Prea antA StApani pe cel care
nidljduesce intru tine, pe Prea Str51ucitul gi de Dumnedet cinstitorul, Domnul nostru
StipAnitor puternic a t6th Ungro-Vlahia D. D. Serban Vom od Cantacuzen

www.dacoromanica.ro
 36

asta-01 la Museul din Bucurescl impreuna cu alte od6re sacre,

de o mare val6re artisticA si arhiologicd. Greutatea vaselor
sacre. adelnitelor, candelilor si sfesnicilor este de 62 ocale
si 81 dramurI 1).
Dupd ce '1 asigurd tóte cele trebuit6re pentru huna func-
tionare interi6rd, are o grijd deosebitd pentru intretinerea el
si ast-fel o dotézä. cu maI multe mosiI, case, livedl, viI, pravdlil,
morl, rumdni, tiganI, scutelnicI cum si nenumdrate privilegiI. Nu
putem aduce aicl Vote chrisóvele de danil si privilegil, cacl ar
fi prea numer6se, ci vom urma sistemul chiar al lul *erban
Cantacuzino, care a in trunit t6te chrisóvele intr'unul singar
si cunoscut sub numele de Marele Hrisov al Cotrocenilor.
Daniele posteribre acestul Hrisov, le vom aduce la locul lor..

pe Prea stl Alucita §i lu1 Christos r6ba a lul, Dóinna D. D. Maria cea de Dumne/eil
phiti, pe fila lul D. D. 'Il) Gheorghe Voevod Cantacuzen in ara indelungati, pe slu-
jitórea bisericei Smaranda, bine-fackoril 11. cheltuitori1.
S'a gravat de Gherasim Galatianul in anul: 4681.
1) Academia RomanA Inventarile M6nastireI CotrocenT.

www.dacoromanica.ro
se

Piserica Cotrocena cu vechiul palat

www.dacoromanica.ro
 CAP. IV

Donatinnile lnY ,, erban-Votlit Cantacnzino la Monastirea Cotrocent

De cate-orI DomnitoriI faceati vre-o 'donatiune sail transad

vre-o cestiune importanta facea la hris6ve cate o introducere,
prin care aratad importanta cestiunel. In cele relative la do-
natiunl, introducerea era totd'auna de cuprins teologic, earl, in
ca(lul nostru, aceste introducen p6t fi luate ca model de elocinta-
bisericésca ; dupe introducere iata cum incepe marele hrisov :
«Ravnind Domnia Mea celor ce ati fost mal inainte de noT,
din némul nostru blagocistivI si de Dumneqed incununatl
DomnI si lul Dumne(led celuI malt milostiv, Celul ce pe nol
ne-ail indltat. . . la scaun si ca destoinicia domnieI ne-ail im-
podobit, vrènd a'l aduce slava, si multumità sfintiel sale pentru
acésta multa facere de bine si däruire care fu spre Da DecI
si noI... n'am crutat nimic ci numaI am nevoit oliva si nóptea,
vremea ingaduind de am zidit si am Inältat din inceput din
temelie Sfinta Monastire de la Cotrocenl, intru slava Sfintiel
Sale a Prea SlaviteI stapanel nóstre NascètóreI de Dumneljeti
si de a pururea FecióreI Marie): si a prea slavitel AdormirI.
.5i am impodobit-o ,si am infrumusetat-o cu de tóte pe deplin
precum se cade si se cuvine sfintelor lavre domnestl si o am
intärit si o am adaos dupd cum sunt scrise in jos anume in-
tr'acest cinstit Hrisov al DomnieI mele.
1) Ca sa fie SA nteI Monastie, satul Cotrocen1 ande este
zidita Sf. Monastire, tot satul cu tot hotarul si ca tot venitul,
din camp, din padure, din apa Dambovitel, cu vadurl de mbra
si din sederea satuluI, ca tóte viile si ca tóte livOile de pre-
tutindenela si de peste tot hotarul ver cat s'ar alege, din hotar

www.dacoromanica.ro
 39

pana in hotar, pe hotarele cele batrane si pe semne. Pentru

ea acest sat Cotrocenilcu OW pe deplin cum serie mal sus,
cumpèratuleam Domnia mea, Inca mal d'inainte vreme fiind
Domnia Mea in boerie ve! Spatar, de la Ghiorma, si de la tratil lul
Dumitrasco Capitanul i Mihalasco, feciorii Ghiocai Capitanul,
t6tä partea lor ca viile, cu liveçiile, ca morile cele de sus, drept
banI gata ugh)." 560 1) si de la vérul lor Ianaki Logofétul,
partea lui cu viile, cu livecjile, ca morile luI cele de jos care
sunt injugate ca morile Sfintel SaveI 2) dirept banI gata ughI
500. .5i de la sora sa Maria tad partea el, cat a avut de zestre 8)
dat de frate-séti Ianaki Logofetul drept banI gata ughI 66'h 4).
s'aii luat acestI ban( pentru partea de zestre de la fratele
seis Ianaki Logofétul din ce! ughI 500; carl se face tot satul
Cotrocenl precum scrie maI sus ughI a 1060. i ait vindut de
a lor buna-voe i färd de niel o slid i cu zapisele lor de
vinçlare i cu boerI marturie.
2) i iar BA' fie Sf. MonästirI Cotroceni, mina (mosie)
un codru de loe care este alaturea cu hotarul Cotrocenilor
pre din jos, ce s'att luat schimb din mosia SF. Mönastirl Sfinta
Troita a RaduluY Voda din BucurescI, ce se chiama LupescI ;
s'ati ales si s'ati hotärat i s'ati impietrit cu 12 boerI ho-
tarnicl de catre Sf. Monastire Sfinta TroitA.
SA se stie si hotarele i semnele acestuI codru de loc
(VecjI despre acesta maI pe larg la capit. «Cotrocenii din Vale)),
Pentru cä acest codru de loe pre semne si pre hotare
cum serie mal sus, facutam Domnia mea tocrnéld i schimb ca
parintele Partenie egumenul sf. MandstirI de la sf. Troita
pentru acest codru de loe, 'I am dat in schimb o mosie la lacul
TataruluI ot sud Ialomita stj. 1070, insa in lat ; care mosie
Cumpèrate in anul 7180 Noernbre 18 (ve4I Arhivele Statulul Condica
Monastirel Cotroceni, No. 3 fila 11 §i 11 v. au fost afiorisite Monastirel Cotroceni
In anul 7188 (1680) Iunie 10 (Arhive Monastirea Cotroceni pach. 1 §i 61 hrisovul 41).
Morile Cotrocenilor injugate cu ale Monastirel St. Saca pe Dambovitá au
fost in dreptul unde se afla azi, uzina tramwayului electric §i uzina hidro-electrica
a primariel. V&A harta No. 1, Mouth' de Marele Stat-major Austriac in timpul in-
vasiunet Nemtilor cu
Maria sosia lui Stroe Capi anul ot Isbiceni §i soya lu1 Ianaki Logofdtul
'rinde lul Serban Cantacueino, mo§ia din Cotrocen1 la anul 7188 Aprilic 16 (Arhive
Condica Cotrocenilor No. 3, fila 15 §i v. §i alierosita Monastird Cotroceni prin hri-
sovul din 10 Iunie, 7180, (Arhive Monastirea Cotrocent pach. I i 61 hrisovul 41).
Cumparatii de la Ianaki Logofatul la 1672 §i confirmata prin hrisovul din
13 Maiu 7187 (1679) §i in care hrisov se face mention'. pentru prima 6ra Vrénd
Maria Sa s faca §.1 meinastire pe molia Cotrocenilor" (Arhive pachetul 1 §i 61 doc.
27). Afiorosita Mónàstjrel Cotrocenl prin hiisovul din 7188 (1680) Iunie 10,

www.dacoromanica.ro
este aldturea cu mosiile sf. mondstirI sf. Troita ce se ch6md.
Mazerea Untenil ; care mosie cumperatuam Domnia mea de
la juponésa Stanca fata Lec' Pitarul din Viezurescl ot sud
Dambovita si de la flu sea Pand, Stanjenu Po banI 50 cmn
ughi (carI fac) 250; si dinteacestI stinjen1 1000, datam Dom-
nia mea sf. Mondstiri sfinta Troita, pentru locul de codru
ce serie ma.' sus stj. 500 sä fie mosie pentru mosie Iar stj. 500,
datam Domnia mea si am adaos sí. Mondstiri sí. Troita, ca
O. fie sf. Mona-still de intdrire i pdrintilor cdlugdri de brand.
iar Domniel mele i parinplor Domniel inele, vecinicd pome-
nire ; cad eä flind o mosie build, de hrand i cu mult venit
si am dat Domnia mea Zapisul cel de cumperdtóre al jupa-
nesel Stanca de vindare la mana pdrintelui Partenie egume-
nul si a tot soborui sí. MondstirI sí. Troita, ca sä p6td, fi sí.
M6ndstirI mosie stätätóre i neclatitä in vecI. i ail facut
rintele Partenie egumenul i cu tot soborul sf. MondstirI sf.
Troita acésta tocméla si schimb de a lor bund-voe i Ma de
niel o sild de cdtre Domnia mea si cu zapisul lor facut la
mana DomnieI mele de tocm614 si de schimb cu boerii i cu
pdrintiI egumenI marturie ; dupä aceia voind Domnia mea sd
se alégd i sd se hotdrascd acest codru de loe de cdtre Mónds-
Urea sí. Troita, luatam Domnia mea impreund cu pdrintele
Partenie egumenul 12 boerI hotarnicI din Divanul Domnier
mele, pre ravase domnescl i s'ati strins totI boeril deplin la
CotrocenI, flind i pdrintele Parten te impreund, i asa ad ales
si ail hotdrat si ail impietrit, precum serie mat' sus, flind is-
pravnic boiarinul DomnieI mele Draco vel portar si s'ati dat
la mama domnieT mele amandoue rdvasele domnesci i cartea
color 12 hoer' hotarnici, care le-am dat Domnia mea la sf.
Mondstirei CotrocenY, sa-1 fie acest codru de loc mosie statAtóre
ne clatitd in yea 1)
3) i lar sä fie sí. Mondstire CotroceniI, satul Pietrile ot sud
Vlasca, tad partea rdposateI D6mneI Elinel, Dómna rdposatulul
MateI Basarab Voevod si cu toll rumEmnil i ca tot venitul din cimp

4) Serban VodA cumpéra codrul in timpul boeriel, sau ceva mal tArdiii. Insil dupii
ce vine domn, la 13 Iunie 7187 (1679) rAnduesce 12 hoed hotarnici, ca din flat
sä delimiteze codrul, cad nu este niultmnit Cu intAia delimitare §i el §tie de ce
face acast lucro, dar §i nol §tim pentrn ce. La intiia delimitare stánjea celor 6
trAsiturl erau in numAr de 950 stAnjeni ; la o a doua delimitare, maT scede incA o
a §aptea trAsAturA peste care ja incA 150 de stanjeni in total 4100 stAnjenl. (Arhi-
vele Statulul. Condica Cotrocenilor No. 3 fila 45 §i v.

www.dacoromanica.ro
 z.

Ö
o
o
C-)
tzi

o
r z
/

I VS

www.dacoromanica.ro

'en

e
Altea Sa Regal Principele Ferdinand cu PrincipelelCarol
Ili Principesa Elisabeta

www.dacoromanica.ro
 42

din pddure i baltd si din sederea satulu i Cu tòte viile bo-

erescl i depretutindenilea de preste tot hotarul precum s'an
ales si hotdrat acum in cjilele Domniel mele Cu 24 de
boerl hotarnicT, de cdtre Nica slugerul din Grädiste. Pentru
cd acest sat Pietrile i cu rumAnil, fostaa al räposateT Dbmner
Enna de cumperdtbre incl din domnia rtiposatuluT Mater
Basarab voevod tinut ca bund pace. lar dupd mòrtea
rdposatef DtanneT Elinil si a rdposatuluT Mate' Basarab voevod,
Fostati cdzut tae satele NmneT ElineT ate ati avut de cum-
perdt6re a fi pre séma domnéscd tinut tot din domn
in domn pAnd in zilele rdposatulul GhicdT voevod. DecT atuncl
sculatus'ati boiarinul DomnieT mele Radu Nästurel vel ban
din FierdstI, fiind nepot de frate Doamnel EleneT, de ail mers
si la DumnéluT cinstitul räposat Domniel mele pdrinte Constan...
tin Cantacuzino biv vel postelnic, de ad cdzut la DumnéluT
multd rugdciune sä gräiascb. GhicAT vodd, sd las.e mosiele
satele rdposateT mdtu. a sa DbmneT Elinei sd fie pre sérna luf 1)
Intr'acea, Dumn61uT cinstit rdposatul Domniel mele pdrinte,.
dupá rugdciunea luí, aü grdit GhiaT Vodd i pentru voia
Dumnélui, datuiail Ghica Vodd tbte mosiile i satele mdtuse-
sa D6inneT ElineT, sd fie pre séma luí, sd le tie si sd le std-
pdnéscd el si ian fdcut si carte de mostenire. Dupd aceia Radul
Banul el ; ait fost fdcut acest sat Pietrile i cu rumAnT,
tor. Intrebatari si pre pdrintele DomnieT mele de va vrea sd-T
cumpere. Inteacea DumnéluT socotind cà iaste aprópe de alte
sate ale Domniel sale i unele se lovesc si in hotare, tocmi-
tusail cu DumnéluT Radu-Banul cumperat drept talenT
400 si cu zapisul luT de vin(lare i cu multI boerl mdrturie.
tinut Dumnélui rdposatul Pdrinte Domniel mele tot
cu bund pace ; iar dupd petrecania DumnéluT, rdmasail acest
sat Pietrile pre sérna maicil Domniel mele, DoamneT ElineI,

1) Salta Pietrile a fozt al 1:06mneI Elind solid raposatulul Matel Basarab

Voevod, call L'd dat de poniénei Udriste Ndsturel ot FierAstl; Udriste l'a lasat
de mo§tenire fiulul sàu Radul Nasturel Vel Ban din Fierastl. Dupa mórtea Noma
Eline1, Constantin Vodd Basardb Cdrnul, care urnidzI in domnia lul Mate! Basarab.
rapesce t6:e r.ioiile dennnei Dine' la a cIrel mostenire avea drept §1 Constantin
Postelnicul Cantacuzino intre care §i mosid Pietrite, §i de care se mentionéLa aci._
1) Radii Nasturel capota acebte mo§i( ninnal in urma interventiuneI bitrdnulul pos-
telnic Constantin Cantacuzina catre Gheor,he Chica Voda de 6re-ce mosiile 111115-
sese Pe séma domndsca. Numal ast-fel ne put.in explica, pentru ce Cantacuzenil
da6 sprijinui lor ha Constantin B isarah, cdni acezta este detronat.I) Arhive M6
ndstirea Cotrocenil plchet No. 3 doc. 2.

www.dacoromanica.ro
 43

de l'ad tinut i DumneT Cu bund pace pand in zilele luT Gli-

gorie Voevod a II domnie. i fiind Doinnia mea in boerie
intAmplatusad Domniel mele pribegire la Tarigrad ; atuncl
inaput fratil Domniel mele la Tarigrad i tad casa pdrintilor
DomnieT mele la nevoe de cdtre Gligorie Vodd. DecT Domnia
Sa, maica Domniel mele, fostaü vindut acest sat Pietrileiar la
boerinul Domniel mele Radul-Banal drept talen " 400 lar dup6
aceia and ad fost la dilele Ducal Vodd, viind Domnia mea
din pribegie. Iar Radul-Banul vrAnd sa'sY ja ban de la Domnia
mea, iar vrdjmasil i pismuitoril vrut sd'l lase precum sin-
gur Dumnélul Banul art marturisit atuncea fiind Dornnia mea
in boerie cu cinste vel logofdt. Iar dupd ce ddruindu-md Dum-
neded pre Domnia mea ca Domnia la scaunul mosilor i strd-
mosilor Dom niel mele, blagocistivilor i rdposall DomnT, ve-
nitad singur Domnia sa Radul-Banul de ad mdrturisit, cum
in boerie ne putènd de grija vrdjmasilor ja banl. Acur%
pohtesc sd-mi iad banif precum l'am fost vindut i mal
'nainte. Datuiam Domnia mea totT banil boerinulul Domniel
mele Radului Vel ban talen l 400 cu a luI blind voe i fdr6
de nicl o sild de catre Domnia mea si art luat banT de la
Domnia mea din Divan, din'aintea tuturor boerilor Domniel
mele i cu zapisul luT la mdria Domniei mele. Dupd aceia.
Domnia mea datulam i l'am adaos la sf. Mondstire a DomnieT
mele de la Cotrocen1 ca toti rumaniT i ca tot venitul cum
serie mal sus.
DecT, pdrintele Egumen Kir Daniel Episcopal, ndstavnicul
Sf. mongstire, stiind cum are si Nica slugerul winà intr'a-
cest sat Pietrile si vrènd sd alégd i sä hotárésa partea
mdstirel de catre Nica slugerul ocind inteacest sat Pietrile,
venita impreund cu Nica slugerul 'naintea D-mele in divan,
de si-ati luat 24 de boerT hotarnicT pe ravase domnescl. Decl
and ati fost la di si la soroc, iar aceT 24 de boerl s'ad strins
top deplin la sat la Pietrile, fiind i boiarinul D-mele Badal
vel Ban si Nica slugerul i intat art cdutat cärtile, hrisovul
reposatulul Matel VV, fdcut pre t6te cumperdtorile D-neT
Elena i o carte a NiaT slugerul i asa ati adeverit aceT 24
de boerT cum cd sad adut Nicäi slugerul, de peste tot satul
Pietrile a IV parte si Sf. Manästire CotrocenT 2 part" si ad
tras t6td ocina din hotar pânä In hotar.
Sd estie i hotarele : träsura diiitAT preste baltd, din hota-.

www.dacoromanica.ro
 44

rul BaneseI, din cel a tile pre malul DundreI in jos Ora in hotarul
Puianilor stj. 2280. Alesail partea NicaI Slugerul pre din sus
patra parte stj, 570, femasail partea Mänästirel 1710. A II
trtisura din hotarul Puénilor, din valea ScórteI pre marginea
DalteI de cätre satul Pietrile In sus pana in hotarul BaneseI
stj. 4280. Alesail partea. NicAY Slugerul a patra parte pre din
sus stj. 1070. Wernasail partea ManastireI pro din jos stj. 3213.
A III träsura, din hotarul Puénilor, din Padina PopeI,
pre langa Gurbanul pro la Scaune, aläturea cu Dadilovul,
pana in Qrumul Giurgiuvulul la crucea cea 'Malta stj. 3310.
Alesaü partea Nical Slugerul pre din sus stj. 1326, remasail
partea Manastirel Cotrocenl stj. 3998, carI s'ati fäcut tbta
mosia partea Mänastirel la cate trel trasurile stj. 3921. Asa
el ales si aü hotarit cel 24 de boerI, tòta mosia Sf. Mänästire
CotrocenI i o ail impetrit dupä cum este obiceiul i ispravnic
sluga D-mele Vladimir ftori-portar, precum am veQut D-mea
si cartea celor 24 de boerl de hotarnicie si am adaos rava-
§ele domnescl la par. eg. Kir Daniil Episcopul. Drept aceia
am dat si D mea ca sä fie SI. Mänastire mosie statatòre si
neclätite in vecl 1).
*i lar sa fie St Manastire Cotrocenl : satul Dintestii ot
sud Ilhov, insä de preste tot satul in doue päri stj. 2180 din
camp, din padurI, din apa, din sederea satuluI si de pretu-
tindenelea de preste tot hotarul.
*i lar sä. fie Sf. ManastirI mosia ce se chiam'a. Fasaianii
-de preste tot hotarul dou'd pàri stj. 1067.
lar sa fie Sf. MandstirT doue morl cu vase in apa
ArgesuluI in mosia Dintestilor.
i lar sa fie Sf. MänästirI ocina la Laica, stj. 40, care
este alaturea ca Dintestil pre din'jos.
*i lar sä fie sr. MänästirT i rumänl in satul DintestiI
a.nume 19 la numer. Pentru cä aceste mosil din Din-
testI si din FasaianI si de la Lulea si Cu morile de vase si
ca rumanI, earl scriil mal sus, cumpèratuleam D-mea de la
Teodosie calugarul, carI Pad chemat pre nume mirenesc Tu-
doran biv vol clucer ot Aninósa ot sud Muscel, insa mosia
Dintestil stj. 2180 cate banI 45 cm. ughi 265 si mosia Fasaenil

1) HotSroicia aceste1 mo§il s'a f tout la 26 Noembre 7189 (1680). Archive

-315nAstirea Cotroceni, pellet. 2, doc. 17.

www.dacoromanica.ro
 45

st. 1067 pe ban' 40 cin. ug. 213 pol. si 2 morl in vase za ughk
1001) si 40 de stj. la Luica Po banI 100 cin. ughi 20 si ru-
mäni capete 10 Po ug. 13 cm. ug. 247, care sd fac cumperd-
tórea acestor moiI, precum scrid maI sus i cu rumanl di-
rept ug. 846 si am dat D-mea acestl banI totI gata deplin in
mAna 'al Teodosie cdlugdrul i cu zapis de la mdna lul, la
indna D-mele si cu tog boeril mdrturie, care mosil i rumda
fostuiad i luI de cumperdtbre de la Florescul Paharnicul sin
Socol Clucerul din Corndten1 si de la Mihalcea sin Drdgulur
ot Cisldü si de la jupdnésa luI Elena fata CarsteI, cluceruI
sin Nica Slugerul i Grigorie Särdarul siniI BuneI Vistierul
aü dat t6te zapisele lor la mdna D-mele 2).
*i Tar sd. fie Sf. MändstirI ocina (mosia) ce se chiamd
Gdojanit ot sud Ilfov, stj. 1050, din camp, din padure, din
apd, din silistea satuluI, de pretntindenelea si de preste tot
hotarul, cu tot venitul care este aldturea cu mosia Dintestilor
si Fdsdianilor si se hotb.reste despre cdmp cu Curbdnestil,
de cdtre Arges cu Mdndstirea Negoestii i u megiasil din Ne-
goestI i despre altd parte iar ca mosia Negoestilor. Pentru-
cd, acésta mosie Gaojanil, fostati a G6gäl comisul arbdnasul
(albanezul), cumperatd de tatd-sòti G6gd A rmasul, iar D-mea
o am cumperat de la jupdnésa Toda a GógdI comisul si de
la nepotul sdil Sima, feciorul fle-se DumitreI, fata Gógal co-
misul stenjenul, Po ban' 60 cin. ug. 315 Pol. 2 banl, cari i-am.
dat D-nia mea, totI gata la mdinele lor i cu za,pisul lor de
vèndare i Cu boerI mdrturie 3).
i Iar sd fie Sf. MandstirI Cotrocenil, ocind ce se chiamd
Clanta 4) de pe apa Colentinel ot sud. Ilfov, stj. 1060 din camp,
din pudure, din apa Colentinel cu helesteul cu morile, cu
tot venitul, si de pretutindenelea de preste tot hota.rul, pre
hotarele cele bdtrdne si pre semne i hotarele sä se stie : din jos
din fAntdna cu stiubeiul pre calea Racilor, pAnd in calea morir
Cumpgrate cu Zapisul din 27 Ianuarie 7188 (168u). Arhive Mgngstirea
CotrocenI, pach. 2 act. '15. Afiorosite Mangstirel Cotrocenl, prin hrisovul din 17
Mal 7188 (1680). Archive Mgrigstirea Cotrocenl, pach. 3, act. '13. Volt i hrisovul
din 8 Iunie 7188 (1080). Archive Mgrastirea Cotroceni, pac. 2, act. 23.
Volt actele acesteI mogil in pachetul 2 al MongstireI Cotroceni documentele
1, 2, 3, 6 gi 9. Documentele au o importantA deosebita pentru Idmilia Florescilor.
Acéstil mogie o afierosegte Serban Cantacuzen glAngstirel Cotroceni cu
hrisovul din 5 Iunie 7188 (1680). Arhive Condica Cotrocenilor 3, fila 84 v. gi 8a.
Cumpgrate la 28 Oct. 7189 (1680). Archiva Condica Cotrocenilir, No. 3,
fila 46.

www.dacoromanica.ro
 46

Grozdvestilor de sus; si din sus merge pe calea Bair pänd in

calea MdicAnestilor in rovind si trece din rovinä in sus, Oná
in cardrile vacilor. Pentru eä am cumperat Domniea-Mea de
-la Òncea §,i de la frate-sëil Patrascu, fecioril Pope' Mantel din
BucurescI si de la nepotil lor Patrascu si Ianaki i Balasa i
Elina senii Gheorghe Logofetul brat Òncei i Patrascu, pre
banl gata ughi 1000 si i-am dat D-mea totl gata deplin la
mäinele lor, dinaintea tuturor boerilor D-mele in Divan, cu
zapisul lor de vèndare si cu boerI marturiel).
11) *i iar sà fie sf. M-r! Cotrocenil un codru de loc din
cmosia mondstirel Sf. Save' ce se chiamä. Grozdvestii 4in jos2)
dä pre Kolintina, insä. stanjenl 200 in tae pärtile si in lung
-si in lat. P-cd ajungènd capul iazulul pre acéstd mosie, si
flind tot pddure merée (päidure mare Usä cu innaltime egald)
pus-am Domnia mea de om curätit si s'a fdcut iazul, de la carI
Mondstirea Sf. Saya niel un folos nu avea 81. Deci am facut Dum-
némea schimb Cu monä.stirea Sfinti Saya, de ail dat Dom-
niel mele acest codru de loc. Tar Dumnea mea insä am dat
mondstireI Sf. Savel un loo de patru prävälil aid in Bucu-
rescl, care iaste la ulita cea mare, ce merge spre biserica
Coltel Clucer si iaste diu sus pre längd Drägari Iusbasa si
din jos, pre längd jupänésa Smaragda a lul Lefter Cdpitanul
-de Vernescl (sat längd Buzail), in lung stanjenI 28 si in lat
stAnjenl 6, ce a fost si Domniel mele de cumperdt6re, de la
-acéstd jupanésd Smaragda si de la fecioriI eI, drept talen l 60
ca sa fie mosie pentru mosie. Dupä aceia fdcut'am Domnia
mea si präväliile, cu pimnitd sub dènsele, cu Vote pe deplin,
cu cheltuiala Domniel mele, ca sä, fie mondstirea Sf. Savel
-de intarire si calugärilor de hranä; iar DomnieI mele si pd-
rintilor Domniel mele pomand in vecl, fiind singur si Sf. Sa
Patriarchul Dosothei al IerusalimuluI, a cdruia metoh iaste si
"Sf. Saya. *i asa cu voia St Sale dänd si cartea SI. Sale de
tocméld si de aseddmint.
12)i iar sà fie sf.mondstirI Cotrocenl, satul CArstienesci
-dupre Kolintina ot Sud Ilfov, tot satul cu tog Romänil si cu

Inchinata ManAstire Cotrocenl cu hrisovul din 10 Decembre 7189 (1680),

Archiva Condica MAnistireI Cotrocerd, fila 48 v.
V4 satul Grozcive§t1.
$erban Cantacuzen, cumparl mo§ia Groz5.ve§ti de jos la 20 Noembre
7189 (4680). Archive condica morastire1 Cotrocenl, fila 46 v. §i 47.

www.dacoromanica.ro
tot venitul, din camp, din pädure, din apa Colentinil si din
4sederea F...atului, de pretutindenelea si de preste tot hotaru,
pre hotarele cele bätrane si pe semne. i rumaniI sä se scie
pre anume : Creciun ca feciorii lul, Vladu cu fecioril luI, Dra-
gomir cu fecioril lui, Ianaki ca feciorii lui, i alt Creciun Cu
fecioril lul, Bard cu fecioril luI, Stroia ca fecioril luI, Florea
sin Badulul Pencá ca fecioril lul, Badea brat (frate) FloriI
cu fecioriI lul, Bran cu fecioril lul, Dan cu fecioril lul Ivoin
cu fecioril lul i ca altI Raman' cat' s'ar mal afla din partea
jupaneseI Neagdf, fata iul Patrascu Postelnicu. Pentru ca
cumpärat Domnia mea de la jupanésa Neacsa a Radulul Cdpi-
tanul Dudescul si de la fecioriI el Radul i Gheorghe i Hrizea
Andrei, fiil Radulul Cäpitanul Dudescul 400 si ca zapisul
lor de vèncjare i ca boerI martorI 1).
j iar sä fie Sf. monästirI satul Hierdsti ot Sud Ilfov,
tot satul i cu totl Rumanil i cu tot venitul, din camp, din
pl.dure, din apä i ca balta si din secierea satuluI de pre-
tutindenelea si de preste tot hotarul, pre hotarele cele bd-
trane si pe senme. i RumanI pe anume : Avram ca fe-
dora' lui Radoslav i Mihail sinil lul Avram i ca fecioriI lor.
Stepan Croitorul cu feciorii lul, Radoslav ca fecioril, Musat
brat (fratele lul) Radoslav cu fecioril lui. Dumitru cu fecioril
luI, Dionisie cu feciorii luI, Radul cu feciorii lul, Stoica ca
fecioril, Badea i brat ego (si fratele WI) Dragomir i Nistor
cu fecioril lor. Stoica i brat ego Banca ca fecioril Ion, Co-
man cu feciorii luI, Sulgar Cu feciorii lui j cu altI catI se
bor m I afla RumanI. Pentru cá acest sat Heresci, cumpe-
ratul-am Domnia mea incá din boenic 2) fiind Domnia mea
Vel Spätar, de la jupanésa Elina Pardésca drept banI gata
ughi 366 pol si cu zapisul el' de vincjare si ca boerI märturie.
i iar sb. fie Sf. monastirf Cotrocenl, satul FäureiI ot
sud Ilfov, tot satul ca tot hotarul si cu tot venitul, din camp,
Afierositil monastire1 CotrocenT, cu actul din 27 Septembre 7189 (1680).
Mo§ia a fost in vechime a lui Radul Dudescu. Mo§ia Crèstienescii s'a unit cu mo-
§ia GrozAvescit de jos, inteun ho tar ce se zice amnia la HerèstrAu. Archiva monas-
tirea Cotrocenl, condica 3, fila 43 §i v.
La 7178 (1672) in timpul lui Antonie Vodri din Pope§ti fiind atunci Ser-
ban Cantacuzen vel sp6tar. Jupanéza Rime Pardésca este fata domni Florica fitca
lul Mihaifi Vodà Vitézul. Ia in a doua casAtorie pe Par& Pardescu, N el Stolnic din
care nu a avut de cat o sing,urA fad numitii Alexandra (tire comunicata). Archive
monIstirea Cotroceni, pach. 6, act 16. Data monastirel Cotroceni prin hrisovul
40 Iulie 7488 (1680) ibidem hris. 17.

www.dacoromanica.ro
 48

din apa, Cu balta, din sederea EatuluI ;i de pretutindenilea si_

de preste tot hota.rul, din hotar panä.'n hotar si in lung si in
lat cat se va alege. Pentru ca am cumparat Domnia mea de la..
jupanésa Kaplea Buzésca stanjeni 600 za ughi160 si de la Cos-
tantin si de la frate-sdil Barbul siniI MateI Postelnicul Bu-
zescul stanjenI 8000 za ughi 320 si de la Fätul Cdpitanul si
de la frate-sai. Oprea Capitanul, sinil Nical Capitanul stinjenl
500 za ughi 320 si iar de la dinsil stinjenl 200 drept ughi 66-
pol si de la Megiesa din nurel anume: Radul cu fratele sett*
CTalusca si Tatul cu fratele sett Nanul si Vladu Vätaful si
Musat si Paraschiva si cu cumnatu-seil Iane si alalt1 megiasi
din Faurel stanjenI 200 za ughi 66 pol, insa mosie sterpa färä.
RumanI, car1 se face tòtä mosia s_atuluI Faurel stanjenl 2400
cumperatd cu banI gata za ughi 933 costando 6, carI iam dat
Domnia mea totI gata deplini la mainile acestor boerl si me-
giasI vincjetorI, carI sunt pe rind scrisl mal sus si Cu zapi-
sele lor de vinçlare si cu boerl märturie. *i-ati vindut el de
a lor bunä-voe si fädä de niel o silä de catre Domnia mea 1).
15) .5,i iar sä. fie Sf.monrstire Cotrocenil satul Facaenil ot
sud Ialomita, t6ta mosia partea jupaneseI Voichitei si a su-
rorisa jupaneseI MaricaI de Ojogea, cu campul si ca balta ea
tot venitul, si din §ederea satului de pretutindenelea de-
preste tot hotatul. Pentru-ca acéstä mina fosta a jupaneseI
Voichitei si a surorei el' Marica fiind de zestre despre mama
for jupanésa Vladaia, de ail tinut cu buna pace, iar dupa
mòrtea jupanesel VoichiteI, sorusa jupanésa Marica, iati dat
si iati adaos dintfacéstä mosie de la Facaianl la Sf. monäs_
tire a Domniel in le CotrocenI, stanjeni...... pentru poménd,
iar stanjenI 1450, cumperatui-am Domnia inca de la jupanésa
Marica stanjenI cate banl 66 cin tal. 725 cin ughi 473 si. i-ati
vindut DomnieI male de a el band voe si cu zapis de vin-
Ore si cu boeriI Domniel mete marturie 9.
16).5, iiar O. fie si. MonastirI si Viele din Mill Tigane,stilor ot
sud Muscel care se chiamd Rapa de sus si Rapa dejos, cu casele
cu pimnita ca slomnul cu sghiabul cu téscul 9 . .i iar 8 räzóre
Afierositul Monastirei CJtrocenI cu hrisovul din 29 August 7189 (1681).
Archive moralstirea CotrocenI pact,. 11 hris 9.
Aferosita la 29 August 7189 (1680) Archive ibidem.
The aceste sunt alierosite de Sei ban Cantacuzino cu hrisovul din 6 Iunie-
7188 (1680). Aceste au fost ale luí Viatilq §i a patinagulnI Neagu feciorul NeculeL
LogofAt Tiginescu, (Arhive M-rea CotrocenT pach. 10 hrisovul 17)

www.dacoromanica.ro
 Altea Sa Regala Principesa :.aria cu mica Principesa Maria

4
G. it lonescu.litoria Co!, °maim

www.dacoromanica.ro
 50

de vie ce sunt in Piscul lu Barzu i ca locul sterp ce merge

pand in hotarul din vale si in sus pe vale, pand in cursura
väilsi In jos aldturea ca viele lui Dumitrasco Logofétul.
in sat in Tigdnescl treI stanjenl de delnitä. (fäsie de pärnènt cu
fdnétä) in lat ; iar in lung cat se va alege. Pentru cà aceste vii
si cu tbte pe deplin cum serie maI sus, cumperatulém D-mea
de la Radul Postelnicul nepotul luI Stroe, Vornicul din Golescl
drept banl gata talen l 210 i ca Zapisul luI de vénzare i cu
boerI mdrttirie I).
17) i iar sa flie st. M. si CotroceniI Viele de pe valea VA-
lenilor in Dail Barbätescilor ot sud Dambovita i cu 2 delnite
in sat in Barbdtescr si Cu liveile in p(5iele viilor. Pentru cd
aceste vi fostati ale luI Neagoe Banal Sdcuénul 2) de cumpe'rdtóre
de la Udriste Camarasul si de la Cost. Thicanul din satenl si
de la Radu i Stanislav dä acolo ; lar dupä mbrte,a, lui cum-
peratulém D-nia mea de la ginerele säti Bädicd Clucerul din
Bucsani si de la jupdnésa luI Bäla.sa fata luI Neagoe Banul
drept talen l 500, care iam poruncit D-mea Pär. egumen Kir.
Daniel Episcopal de ait dat acestl ban', din venitul sf. M-ri
la mAna Bädicäl Cluceriul si a jupAneseI luI Bdlasa si ca za-
pisul de vènçlare i ca boerl mdrturie 8).
aicia iar sä, se scie cd am cumperat D-mea M-rel St.
SaveI un loc de prdvälie la Mita cea mare, care merge spre
Coltea Clucerul de la jup. Smaragda Lefterbia drept talen l 60,
care este din Dragan Iusbasa in jos, care este in potriva luí MateI
Cojocariul si sà vecinesce ca Dima slujer i en jup. Rada insä.
In lat stj. 6 i am fAcut D-mea pimnita i prdvälii pe acest
loe si le-am dat D-mea M-rei Sf. Savel schimb, pentru un
codru de loe de la Colentina, ande ait fdcut D-mea iazul
pentru care schimb si tocmialä serie maI sus. Diva aceia mal
cumperatam D-mea iar de la jupdnésa Smaragda pe land
acest loc stj. 300 drept talen l 40 si l'a dat D-mea lar M-reI
Sf. Savel, care se face tot locul pand in Petco Abagiù'. stj. 9
drept banI gata talen l 100, care iam dat D-mea, toll gata de-

Arhive M-rea CotrocenI hris6vele (7 i 18.

Négoe Banul Secuianu este acela ciruia Antonie Vodà din Popescl i-a
tliat nasul din causa Orilor boerilor Postelnicescl (vell Letopiset de lioglInicénul
ILI pagina 448.
(Arhive. Condica Cotrocenilor II fila 10) Vénzarea se face la 4 August
7189 (1681).

www.dacoromanica.ro
plin la mana jupaneseI Smargdel 0 am dat Domnia mea 0
zapisul la M rea Sf. Save ca sa fie acest loe ca pravaliele mo0e
statatóre, mo0e pentru mo0e1).
*i iar sa fie sf. M-rI a D-mele Cotrocenl, tóta ocina
(moOa) satului Negoe§t1 ot sud Tlfov, insä. din hotarul Din-
te;tilor pana in hotarul.M-rei Negoestilor litj. 150 din camp
din padure din apa 0 de pretutindenelea, pentru ca ad cum-
perat parintele egumenul, Kir Daniel Episcopul, de la mo§-
nenii satuluI NegoWI anume Vkan, i Andronie, i Ión, i Négoe,
i Ban, i Rada cu banI din venitul Sf. M-riI stj.... Po banI 50
cu talen l 56 i 33 costande i cu zspisele lor de vendare
cu boeri marturie2).
i iar sä, fie sf. MonastirICotrocenil nisce rumanl din
sat din Slänicul de Jos ot sud Muscel, anume: Radul, sin
RaduluI gura Negra cu trel feciori i Radul vornic (nepot)
Radul ca un fecior i Stancul Brat (frate) Radul i cu un fe-
cior Filip brat Stancului, i Vlaicul vornic Raduluf gura
Negra cu trel feciorY insci namaï capetele (or i ca toti fe-
ciorii lor, fàrä mo0e. Pentru ca acestI rumani fostaii aI lul
Teodosie Calugärul de la Aninbsa3) Dec1 vindend el satul
Dintescil l cu 19 capete de runic/Ai, carI sunt mai sus scri§1
anume, i Bind fugitI, venitaii capete 7 0 lipsind capete 12,
datati Domniei Mele ace§t1 rumanl din Släniculde Jos, car' scrim
maI sus, ca sä fie cap pentru cap 0 cela laltI din Din tescl
capete 12 cand ar ven, iar sa fie al sf. ManästirI. Pentru
aa s'ati tocmit cu Domnia mea cu zapisul luI i cu boeriI
DomnieI mele marturie.
*i lar sä fie sf. Alanastiri D-nieI Mele CotrocenI, satu
despre Ialomita ot sud Ialomita, insa tad partea jupane-
sei Stand.' fata Lecai Pitarul din Viezurescl §i a fie-seti
Puma stanjenI de mo0e 1159 din camp, din Ware, din op&
cu 2 vaduri de mórä, nnul de care satul Bucul, altul de
catre Pupezenl i ca 22 de stanjen1 de wind din mo0a Pu-
pezenilor 0 din §ederea satuluI de pretutindenelea i despre
Vell istoricul statulul GrozAve§ti.
Cump5rarea s'a fAcut la 21 Cenare 7190 (1682) (Arhive. M-rea Cotrocenl
pach. 2 act 25).
Acest cAlugiir ra chemat In mirenie Tudoran bi vel clucer. El a avut d.) cum-
piritor MAI mo§ia cAt ruminit de la Fiorescu paharnicul, sná otocol Clucerul de
CornAten1 i de la Mihalcea paharnicul sul Dragul. ou hrisovul din 8
Julie 7488 (1680) Arhive, ibidem act 23).

www.dacoromanica.ro
 52

tot hotarul din hotar pana in hotar, precum ieste alésä ho-
taràta, impetrita si din sus si din jos care sä fie stanjen Cu.
cei de la PupezenT Pentru ca iam cumpèrat Domnia Mea de
la jnpb.nésa Stanca si de la flul sea Nana stanjenl cate 100
de banl cin taler 888 cin righi 591, cari iam dat dum-
née' toll gata si deplin la mama jupanesel Stanca si a finial
seü Nana, dinaintea tuturor boerilor dumnélor i cu zapisul
lor de vindare si cii boerI märturie 1)
i iar sa fie Mandstirea Cotrocenl ocind tot intr'acest
sat Bucal, tÓtd. partea jupanesei Stoma', cat& ail avut de zestre
datà de mama sa Stanca si de frate set"' Nand stánjenl 500
din camp din pädure din apd, din sederea satulul depretu-
tindenea si de peste tot hotarul, care ieste tot inteun hotar
pentru cl am cumparat Domnia Mea de la jupanésa Ancuta
si de la bärbatul el Dancul sin Coltel Clucerul Doicescul
stanjenul cate 100 de banI cin talen 1 375 cin ug. 250 si am
dat dumnéel to [I gata deplin la mana jupanesel Ancutel si a
barbatuluI eI Danciul Cdpitanul, din naintea tuturor boerilor
dumnelor si cu zapisul lor de vinqare I cu hoer' marturie.
Face ttlta ocina Bucului precum serie mal sus si cu ceI
la PupezenY 1681 pe banl 100 cin talen 1261 cin ughi 841.
.5,i lar sa fie sf. ManastinI Cotrocenl mosie in satul Bucul
de Sus ce sa Oice 13ticul Bdtran, tad partea lul Vintila fe-
ciorul luI Nedelea si a feciorilor lui RaduluI i Mihalcea, de
peste tot satul si in lung si in lat stanjenul 180, din camp
din spa din sederea satului, de pretutindenele si de peste
tot hotarul. Pentru ca am cumparat Domnia Mea de la Vintilä
si de la fecioriI lui Radu i Mihalcea stanjenul cate 103 de
bug, tal. 135 cin ug 90 i cu zapisul de vinçlare i cu boeril
DomineI Mele märturie. Insä in lungul acesteI ocine stanjenul
180 din hotar pana in hotar, precum merge si alalta ocina.
acestuI sat Bucul de sus.
.5i iar sà fie sf. ManästirI a DomnieI Mele Cotrocenil
ocinä intr'acest sat Bacul de sus, tertd partea popel lul Du-
mitru si a fie-si Stand.' nepòta luI Vintila de peste tot satul
stanjenI 120 din camp din pddure din apd, din sederea
tultil, depretutindenelea si de preste tot hotarul. J'entru

1) Alierosit la 7189 (1680) Septembre 26 (Arhive. Condica Man5stiref Cotrocen1

ILI Lila 200).

www.dacoromanica.ro
 53

am cumpärat Domnia Mea de la Stanca fata PopeI lul Du-

mitru stänjenul pe banI 100 cin ugh CO si cu zapis al el de
vinzare si cu boerI märturie.
*i lar sä. fie Mdnastirel CotrocenT, mosie intr'acest sat
Bucul de sus, din partea lui Stan Raul si a flu-sail Niculae
sin Stan Rä'ul stanjenul po ban): 100 cin ug 20 si ca zapisul
luI de viljare si ca boeriT marturl.
*i iar sa fie sf. Manastirl a DomnieT Mele CotrocenT
satul Matasescii de pe Ialomita, tot satul cu tot hotarul si ca
tot venitul, insä -Vita partea luT Ianaki Iusbasa Mätäsesen si
a nepotu-sed Dumitru si a Neagäl femeia luT Vlädilä Logo-
iätul si a soräsi Vladoaia fetele lul Vladimir din MätäsescI
stanjenT 1290 din camp, din padure, din apa Ialomitel din
-sederea satulul si. depretutindenea de peste tot hotarul din
hotar panä in hotar, precum este alésä., hotarata, impetrita si
din sus si din jos. Pentru cä am cumpärat Domnia Mea de
la Ianaki Iusbasa Matdsescul i de la nepotu sari Dumitru si.
de la Neaga femeia lui Vladila Logotatul si de la sora el
Vlä.daia fetele luT Vladimir din Mätäsescl stAnjenul pe ban' 100
cin tal 900 cm n ug 600 care le-ad dat Domnia Mea toll Nina
gata la mánele lor si cu zapisul lor de vin4are si ea boeril
märturie 1)
*i. iar sà fie sf. ManästirI satul Bolésea dupre Dambo-
vita ot sud Ilfov, toatä, partea boiarinului Domnid Mele State
vel vistier din camp, din padure, din apa cu morile si din
vedere satulul cu casele si ca viele si cu pämänturI en li-
vezile de pretutindenelea O. de peste tot hotarul, yell cal, s'ar
alege. Pentru ea acésta mosie Bolésca fostaii a boerinuluT
d-mele State Vel Vistier de cumpOrä' Uwe de la Paraschiva lo-
gofatul Bolesteanul. DecI si unde ea dupa ce volt" cumpera
D-mea, acésta mosie o void da D-mea si o vohl adäoga la
si. Monastire a D-mele Cotrocenil, ci mal mult pentru aceia
s'all indemnat de o ail vèndut D-mele ca sa fie luT poméne.
fii ail vèndut de a lui build voe si fara de niel o sila de ea-
-tre Domnia mea.
.5,i iar sa fie sf. MonastirT Cotrocenil satul Hartestil ot
1) Arhive. Momastirea Cotrocent cond. III fila 217 v. §i 218. La 18 Aprilid 722n
Eg. Averkie mal cumparii 500 stanjent in Witilsesci, ibidom fila 218 v. §i 219.
Cumpilratà la 71911 (1682) Decebre 16 (Archive Monastire,a Cotroc. pachet. 35 doc.
14) yell §i documentul 17 din 15 Iulie 1.686 ibidem.

www.dacoromanica.ro
 54

sud Muscel, tot satul cu tot hotarul, i Cu totT rumaniI catl s'ar afla
ca venitul din camp, din padure, din apä cu vadurl de tuba in
riul CampuluI-Lung, ,0 din §ederea satuluf §1 cu casele ca pim-
nita de pétra, Cu liveçiile, cu pometurile depretutindenelea de
peste tot hotarul. Pentru cá acest sat IIIrtestil, fostad a jupaneser
DespeT, carI ad' fost a lui loan Vistierul, ,0 tot l'ad tinut pa
sama eI ca bun& pace, iar dupä aceia ad fost in dilele repo-
satuluI Antonie Voevod, fiind Domnia-mea in boerie in cinste
ve! Spetar, lar jupaneasa Despa, fiind ajunsa la adand betrinete,
ne avand cine o cauta, cadutad la Domnia Mea de o am
cäutat, 0 o am miluit, 0 o am isbavit de mult nevol. Decl
ea pentru binele i cà'utarea ce a avut de catre Domnia Mea
(5re-ce cand pohtea de cheltuialä nu lipsiam a nu 'I trimite.
Datad 0 ati harazit Domniel Mele acest sat Harte0i1 ca sä 'I
fie de pomenire §i ad dat tóte cartile i zapisele ce ad' avut
de mtVenirea acestul sat HartesciI la Monastirea DomnieI
Mele Cotroceni, ca sa fie SfinteI Monastirl de intarire i lor
de mare pomand.
28) *i lar sä. fie Sf. MtinastirI CotrocenI mosie in muntele
BuceciuluI de catre apusul si5reluI §i semnele acesteI mo0i
mnsä sa se scie pe nume : Din curmatura in dreptul Loculul
pana in 'gal UrsuluI, §i din 0111 UrsuluI in sus, cat tine val.-fat
muntelui BuceciuluI tot, pana in matca IalomiciÓreÏ0 de acolo,
pe matca IalomicióreI in jos in dreptul Isvoralul al Curma-
tureI, 0 de acolo pe isvorul Curmaturel in sus iar panä la Curmä-
Pentru ca acésta ocina din muntele Buceciulul, pe semne
.0 pe hotare cum scrie mal sus, fostati de mo0e al boerilor
din CocordsciI Kaplel despre mósa Ion jupanésa Kaplea, anume
MateI Capitanul sin Calotä. Capitanul, i Ghiorma sin Fierel Ca-
pitanul Ipak (asemenea) Ghiorma sin Calota cel betrin i ca
nepotii lor, i Gheorghe ca frate-sed Patraco ot Campina, i
Mihalcea cu frate-sed Iordachi siniI Neculal i ca nepotul lor
Stroe. AcWia to V venitad la Domnia Mea de ad vandut
DomnieI Mele acésta mo0e din muntele Buceciul, drept banf
gata galbenI 200 t cu zapisul lor de vincjare i Cu boerI mar-
turie 1) ; insa afara de done stand : una anume Délulu alta a
Gorgotel, ce sunt date de mo0e lor de pomana.

1) Serb in Voda Cantacuzino o afirosesce Mon5stirel Cotroceni §i pgrintelul

Daniel episcopul eoumenul Oisel Mon5stirl cu hrisorul din 9 lanuarie. Anul 1189 (1681).

www.dacoromanica.ro
 55

20) i iar sd fie Sf. MonästirI a DomnieI Mele Cotrocenil,

tae prdvdliele ce ail fost ale Domniel Male din BucurescI, care
sunt la ulita cea mare, impotriva bisericeI Negutätorilor §i ca
pimnita de sub dènsele, i cu tot local precum este ocolit cu
bolovanl 1) Pentru eä tot local acestor präväliï, cumperatul-am
Domnia Mea inch* mal d'inainte vreme, fiind Domnia Mea in
Boerie in cinste vel postelnic. intahl de la jupdneasa Mita a
lul lane Cojocarul 2), local de prdvdlie i de pimnitd in lung
in lat in fata ante" stanjenI 6. palme 6 ; i in lung stAnjen1 28
drept talen l 47 ce le-ad fost i lor de cumperdtbre de la ju-
pdnésa Nécp a Stoical Paharnicu din Rosvad i de la Ghinea
sin Cotil §i de la frate-sdii Dima si de la surorile lor 2). i iar
am mal cumpèrat Domnia Mea de la Gheorghe Cojocarul Pas-
pala, local luI ce avut pe Mg pimnitd, la ulitd stanjenT
1 poi. i palme 3 pol. §i in lung pand in ulita despre Draghicl
Logofetul, stanjen" 26 drept talen l 30 4). j iar am cumperat
Domnia Mea de la Vasilie sin Vasilie Stolnicul ot Campina,
partea lu" cat a avut langd aceste locurI drept talen l 22 pol. 5).
iar am cumperat Domnia Mea de la jupdnésca Anghelina
a lul Calotd Clucerul i de la fio-seil Costantin ,si de la fie-sa
Hrisovul lul Serban Vodà Cantacuzino Inchind Sfinte1 Monhstirl CotrocenI
terte priivAlielein numdr de 7 la 8, Ghenare 7191 (1683), ce le-a cumpérat mal
d'inainte vreme in Mahalua Grecilor in tergul de sus, lainga care loe au mal cum-
pdrat §i alte locurl in urma acestul IIrisov Sau iaceput zidirea hanulut, care han
pawl a nu se ispravi, au rdposat 'aria Sa, rdmiind partea din Crivét ne ziditA, pe
care loe ce au rdmas ne zidit, au avut de gAnd sa fach ,-.jrajdurt ci fluid cd au rdmas
ne sdvdr§it gAndul /Grief Sate, E;bumenit de atuncea au anchis cu un Lid pi ost locul
acela. Acum darA in MArii Sale hi) Constantin Al. Ipsilanti Voevod la leat 1803
Octombre 15, s'ail facut §i s'a sdvèr§it cum se vede prin cheltuiala 2i ostendla sme-
reniei nóstre â riattaccvapiT,Iç Cotroceanu VIsarion AceriptoOlcr (Arhive Condica
tirel Cotroceni No '1, Ilia 60.
Acel loe se allá lAngA biserica Grecilor ; Mu§a ne spune in actul de vin-
¡Are cd il vinde din causA cá RdmAnènd eft alma; de bo3rul mat gi ajungemd la
bogata lipsa". Serban vel Postelnic il cumpérA la 26 Februarie 4184 (1676) (Arhive.
Candica Monilstirel CotrocenI .1 fila 53, afierosite la 20 Octombre, 7189 (1680). Arhive.
Mönastirea Cotrocen1 pachetul 25 hrisovul 30.
Serban Cantacuzino a cumparat mal mult de 39 locurl in BucurescI intre
care §i '1-4 prravAlil de la Mönästirea Radmul Voda cu locul lor in BucurescI in
mahalaua Grecilor de au facut hanul (Serban VodA) pe acel loe, iar egumenul Par-
tenie anal tArziu mal cumpArA incA gapte prAvAlil la 10 Martie 7198 (1690). (Arhive
Condica Cotrocenilor No. 1 fila 68).
Serban vel Postelnic cumpAra in tèrg tot in préjma bisericel Grece de la
George Paspala pe care il are de cumpilrat6re de la Zaharia Mucea cu zapisul din
10 Agust 71u5 (1677) (Arhive Condica MonAstireI Cotroceni 1 fila 54 v.).
AlAturea cu locul amintit unde era pimnitA mal cumpArfi Serban Canta-
cuzen un loe 7185 (1677) August 12 lila 54 v. 2i 55). Tot acolo mal cumpAra un
Inc de 2 prilvalit de la jupAneasa Sultana Bogdaproste. 14 April 7193 1685) Arhive.
Moniistirea Cotrocen1, pachetul 25 hrisovul 36.

www.dacoromanica.ro
 56

Mihalcea, local lor Jot cal aü avut pe din sus, aläturea

locul de la Gheorghe Paspala, drept talerI 631). Semnele acestul
loe sg, se scie : Din piatrA in lat, stAnjenI 5 si 2 palme
pang, in local NeculeI Zugravul, si in lung stanjenI 27, pAnd
in ulita cAtre DraghicI Logofetul, earl se fac aceste cumpe-
rdtorI peste tot locul acestor präsäli1162 talen l pol. cincI ugh1150
si 6 costande; si art vindut acestI totii câtï sunt mal sus scrisI
el de a lor bunä-voe i färä, de nicI o silä i ca zapisele lor
de vincjare SI cu boerI mArturie.
*i Tar s'A fie Sf. M-rI Cotroceni, mosia ce se chiamA
TamOduiasca, care este pe din sus alaturea cu hotarul BA-
léscdf,stj. 1500, ce ail fost téta partea luI MateI Clucerul
CiorogArleanul, din camp, din pädure, din 0,0." cu vad de
mbrA in apa DAmbovitei si din sederea satuluI depretutin-
denelea si de peste tot hotarul, pentru ca ati curnperat
D-mea de la Matel Clucerul stinjenul cate banI 66, care se fac
talen l 750. *i i-am dat D-mea acestI banI totl gata la mAna
luf i ca zapisul de vèncjare si cu mulI boerl märturie.
*i Iar s'd fie Sf. M-ri CotrocenT, mosie in PupezenI
ot sud Ialomita tÓt partea lul Tudor Iusbasa din Buk din
mosia ce este altsri st. 40, din camp, din pAdure, din apA si de

Serban CantacuLino vel spatar cump5r5 acest loc de la sus numiti proprietarI,
un inc de prAtilie in Targul c'e Sus in ulita Zl5tarilor al5turea cu locul cumpfirat
arat de la G. cojocarul Pispala.
Iunie 7187 (1679) (Arhive ibidem fila 55-58)
Idern de la Manta Portar §i femeia lui Maria 7104 Sep. 12
Arhive M-rea CotrocenT. pach 25 act 38
Idem Serban §i sora sa Bd1a§a feciorul luI Nicolae Zugravul, un loc de pril-
v5lie in Bucure§tI 7194 Aprilie 9.
ibidern act. 93
Idem de la Ión Cismarul ibidem act 40
Idern de la Necula feciorul lul lane Cupetul de la Florel un loc de cash' 7193
Aprilie 23 ibidem act 17.
Idem de la Tudora un loe de priivillie 7194 Aprilie 9
ibidem act 41
Idem de Leica feciorul lul Dumitru Firamita §i cu femeea lul, ibidem act 42
Ideal de la Pandit nepotul Donel Pepanul Aprilie 23 '7 1 9 4. ibidern act 43
Idem de la Rine jurtInésa Badelul Logofiltul la ulita Zlatarilor 7194 Iulie 6
ibidam act 44.
Idem de la Jipa i Barba Negoit5 siiil BarbuluI Logofaul 7195 Mal 13. ibidem
act 45
ldern Manta Portarul 7195 MAI 13 ibidem act 46.
Idem Idem 7195 lulie 19. ibidem act 48
Idem de la Manul NegutAtiirul ibidem act 49.
Dintr'un act a lul egumenul Paise Raduliotul se constaa eS hanul Serban Vodri
era terminat in anul 7198 Mal 10 find %rumen Partenie
ibidem act 50

www.dacoromanica.ro
 Noma /II

PLANUL Hectare Pogtine

MOVEi STATOLUi Ctimpul Cu araluri 855.3148 1714: 546
VATRA MREI COTROCENI lelazu .

Lunca Cu fineatel
64.6900
38.2560
129: 868
76: 884
din districtul Ilfov Lagcirul (fard vie) 371.2675 744: 247
Ridicat i hothrnicit la anu11876 doing. hotarn. Viile ca embatic din mijiocui
lagdrcllui 22.4840 45: 89
M. BACALOGLO i D. PETRESCU Viite de ldngd drumul Dom
- neftilor
Locurile cu embatic sau res-
48.7205 97: 353
cumpdrate. dintre Mrea
e
e - ' Cotroceni Ddinbovita 107.3274 21i: 173
Drumuri i§osele 19.4000 39: 372
Local ocupat de linia ferata 4.3000 8: 802
o t.cc. e e u. -belcoiule4 Erbariele i Cu Pyrotechnia 26.0500 52: 280
SgOt 02 ia \ difotallo
(veasae e . Total 1558.0102 3122:
1256

SO,

o,e).

u.. e cooce,"
4

.40*
'
oC T... e Ocv°
G6'" (Le
%. 1
c(if60,10.?
. co ct.
Vglt 11. 5
9.
4 \trel,\

tukS Ic lOpT-EuELZ;i:

I: o

t" 'e,51`
Scan stj. p.

14

G. M. lonesculstoria _dotroeenitor, Grozdvotilor $i .Lupegilor (St Elefterie)

i.v. SOGECU, BuCURESCI

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 58

peste tot hotarul. Pentru-cd am cumparat D-mea de la Tudor

Iusbasa stj. cate banl 66 cu tal. 20 si cu zapisul de vOrKlare-
care fost si luI cumperat6re de la socrul sari Stanciul
Vataful si de la fratele sad Gheorghe din Pisculestl.
*i lar sa fie Si. M-rI a D-mele Cotroceni, 7 pray UT
aid in targ in Bucurestr, cad sunt tOte in rind pe local ce-
aLt fost a luI htfan bacanul, cumparat de Nedelco Clucerul
la ulita in potriva Caldararilor. SA' se stie i local acestor
pravalil la ulita din coital pravaliel, intru care sade Aldea
Bacanul pand in ulicitIra de langa casa TobostleI RachiereseI.
Si in lung din fata ulitel din pod, pand in casa luI Bogdan
*dtrariul. Pentru cä a cumpèrat D-mea 5 prä'valil de la Iorga
Stolnicul si de la frate-sëii Nedelco sinil Nedelco Clucerul.
lar 2 pravalil de la Pana Negutitorul generele luI Nedelco
Clucerul si de la jupanésa lul Anica, ce ad fost de zestre
date de Nedelco Clucerul. Insä prävälil Po talerI 50 cu talerI
320 si ca zapisele lor de vèn4are i cu boed märturie.
i lar sa, fie Sf. MandstirI a D-mele CotrocenT, tiganl
6 suflete anime Pentru cà i-am cump6rat D-mea de
la Sircä Logofetul Rudeanul din Curtisbra si de la fiul
Meal Stolnicul pe banI gata taled 150 cin. ug. 100 si ca za-
pisul de vfticolare cu boerI marturie.
31) *i lar sa fie Sf. M-rI douè sälase de tiganl anume . . . .
Pentru cä i-am cumperat D-mea de la Barbul Comisul Fili-
sanul drept banI gata talerI 200 cin. ug. 133 pol 33 Costanae
si cu zapisul luI de vanciare i ca hoe( marturie.
*i lar sä. fie Sf. Manastirl a D-mele Cotroceaf, treI
salase de tigani anume Pentru cä i-a camperat
D-mea de la Ion i Nicula, feciorii luI Duminicá capitanul, ot
Lipia ot sud Arges, drept ham talerl 350 si ca zapisul lor
de vèn9,1are i cu hoer' mär Lurie.
i lar sä fle Sf. ManastirI a D-mele CotrocenI, 4 salase
de tiganI anume Pen tru ca cumperat D-mea de
la Tudor Tatrariul ot Grecl si de la feciorillui, pre banl gata
talerI. 550 cin. ug. 366 pol. 33 cost. si cu zapisul lor de
vbplare i cu boerI mä'rturie.
*i lar sa. fie Sf. MänästirI Cotroceni un salas de tiganI

1) Este acel care pe nedrept a Néndut lui Serban Cantucuzino mo§ia Gro-
wept de sus (cell satul Grozave§tI).

www.dacoromanica.ro
 39

anume . . . 4 Euflete). Pentru cä i-all cumperat D-mea de

la Tanasie Armasul Särdcinescul, drept talerl 100 i cu zapis de
vengare i ca boerI mdrturie. Pentru cä acesti tigant totl
sunt mal sus scrisI, puind D-mea ispravnic i cumperdtor de
tiganT, Sf. Mändstire a D-mele de la Cotrocenl, cumperatu-ail
acestI tiganl cu banil de la D-mea, Radul Comisul *tirbel flind
ispravnic procum writ"' zapisul lul si ale vengdtorilor ce aii
dat la mdna D-mele la leat 7188 (1680).
38).5,i lar sä fie Sf. MAndstirI a D-mele CotrocenI, tiganI
anume 29 capete. Pentru cä 1-am cumperat D-mea
de la Preda sin Come! Cluceriul ot Ciovirnisanl ot sud Me-
hedintl ; insa capul de tigan Po tal. 20 cin. talerl 580 si ca
zapisul lul de vengare i cu boerI D-mele mdrturie.
39) 5i lar sä. fie Sf, M-rI Cotrocenl, un tigan pe nume
Stan sin Dobri tiganul, care tine o tigancä a MondstireI. Pentru
cä o ad cumperat Pärintele Partenie, egumenul de la Luca
Monahul ce rail chemat miren este Lupul Vornicul ot Gäld-
sestl ot sud Vlasca, cu ban' din venitul MandstireI talerI 20
ca zapisul lul de vengare i cu boerI marturil.
Pentru cä aceste mosiI si sate ca rumänl i viI i morl
tiganil si tbte cdte se afld scrise inteacest chrisov al
D-mele, cumparatuleam D-mea tot pre banl, vengend D-mele
totI cdtI sunt ma.' sus scrisI vengdtoril totl anume, el de a
lor bund-voe si fdrd de flier o sild de cdtre D-mea, haul datl
fieste cdruia in Divan, dinaintea cinstitulul Pärintele nostru
Kir Teodosie Mitropolitul si a tuturor boerilor D-mele
zapisele lor de venzare i ca boerI mdrturie. Dupä aceia da-
tuleam D-mea si le-am adaos Sf. i D-zescl Mondstire a D-mele
de la CotrocenI. Asisderea i ca alte milI dintru ale Tare! din
veniturile Domniel cum si de la altI pre cdti inaintea nústra
ca osärdie cdtre Dumnegeescile lacrar! DomnieI pildä am
luat, intru hrana i tinerea slujitorifor acesteI Sf. i Dumne-
geeescI Mändstire, sä póta neprestano canta i slävi numele
Marelul si a Tot TiitoruluI Dumnegeti si cuvintul luI mdrtu-
risindu-1 in vecl pomenind si pre nol si pre totl Ail'alti pra-
voslavnicI Dom nl i pre tot rodal crestin ese.
tae acestea cdte sunt mal sus serse, le-am inchinat
si le-am dat SfinteI i Prea curatel dupd cum sunt scrisd Vote
anume intr'acest cinstit hrisov al D-mele. Sub care sunt in-
tdrite si adeverite cu pecetea si iscAlitura n6strd (urrnézd

www.dacoromanica.ro
 60

blestemele care ar trebui sa cadà pe capul acelor ce ar doni

.sá strice hrisovul). Iar marturiT pusati D-mea : Barbul ve! Ban
al CraioveT, Gligorie vei Logofet, Barbu vel Clucer, Diicul
vel Stolnic, I. Dimitrasco Logofet Pisah, Radu Nasturel biv
vel ban, State vel vistier, Ghincea vel postelnic, Papa vel
comis, Badea vel vornic, Constantin Brancoveanu vel spatar,
Const. Cantacuzino vel paharnic, *erban vei Logofet.
Leat 7191 (1683) Februarie 10 1).
Hrisovul Cotrocenilor dat de *erban Voda Cantacuzino,
-este continuat de succesorul seti Constantin Brancoveanu.
In hrisovul de inchinare din 1682, *erban Voda Canta-
cuzino prevedea cä egumeniT sä ingrijésed spre a cresce avu-
-tul M-reT; Partenie, urmasul luT Daniel Episcopal in egumenia
M-rel Cotrocenilor, s'a indeplinit cu prisosinta sarcina impusä
luT de piosul donator. 0 parte din aceste donatiunT si cum-
perarl, sunt trecute si confirmate prin acest hrisov in stäpa-
nirea M-rei Cotrocenil, iar despre cele-l'alte vorn vorbi la
egurnenia luT Parthenie. Hrisovul pe care '1 continuam aicT
este dat de Constantin Drancoveanu in anul 7209 (1700) De-
cembre 15 2).
«S, i iar sa fie Sf. MonastirT (CotrocenI) sa aiba a luare OM
vama de la orasul Flocl, a treia parte din veni tul vtimeT al III
-ban si din 3 pestI un peste si din judecatT macar §i din glóbe
tot al treilea ban ; iar din vamesT ceT ce ar cumpara vama de la
Domnie, sa n'aibä nicr o tréba. cu 1II parte ce este pentru
M-re. Asisderea pentru &rile si cheltuelele ce are vama de
la Domnie de del vamesiT... ati macar alte ce s'ar maT fi de
acelea, de tòte sa aibä M-rea odihna si blind pace, cat nimio
sa nu se ja din partea si din venitul M-rei mäcar un ban ;
pentru ca acele ce ar fi partea M-reI dupä ce ail dat rapo-
satul *erban Veda acésta danie, ati scos si din visterie pe
cat se facea partea MonastireT pe al treilea ban, earl n'ail ramas
asupra vamesilor nici un ban, ea' s'ati scos deplin.
Drept acea si Domniamea, inca am intar:t dania acésta
ce maT sus slid zis, este ca sa. aiba Sfinta Monastire a lua
_pe deplin precum aft luat si pana acum Ed fie Sfanta Monas-
-tire de intarire.

Archivele statulul Condica M-rel Cotrocen1 No. 1 fila 16-23.

Archh e Condica Brancovendscrt (1693-1713) fila 598- 605.

www.dacoromanica.ro
 61

S,i iar sä fie SfänteT MondstirT tot vindriciul din data

Tigäne§tilor cät a fost domnesc si din dtllul Vitikestilor care-
s'a tinut de délul Pitestilor, sa aibä a luare Sfänta Mondstire-
dinteaceste cloud délurT de la tot omul din 10 vedre o vadrk
Cu parparul si cu ploconul dupd obiceiti, insä de la ceT ce,
vor da vindriciu domnesc. lar vindriceril din délul Pitestilor
sd n'aibd niel o trébä mäcar or cine ar fi, precum ail dat si
ail adaos rdposatul *erban Voevod la Sfänta Monästire; asis-
derea si Domnia mea am intdrit acéstä danie ca sd fie sfinter
MondstirT stdtätòre.
i iar sii fie St. 1116neistiri, ca sd aibd a luare de la
ocna ce se numesce Telega sare bolovanT 400, in toti anil
insd la vreme, in postul San-PetruluT si sd aibä a o riche&
de la gura ocneT, Mt de nicT o trébd, s'o clued pdrintif ande
le va ti voia, sail mäenr... la vad sä o trécä sä o vindä, mä-
car si aid in Bucuresci, tot fdrä de varnd si färd de ghium-
ruc ( ) i de cheltuelele rate'', cat si de altele ce ar
avea sarea, Vote sä, aibd bunä pace de cätre toll vamesiT, la
nimic val sari bantuiald s'd nu-T pue Pentru cd si acéstä da-
nie de sare fiind date de räposatul *erban Vodd, Domniamea
incd am intdrit, ca sà ja in totT anil, precum ail luat pänä
acum acéstä suind de bolovanT, ce sunt maT sus zisT, ca sd
fie Sfintel MondstirT de intärire.
,5i. iar sel fle Sfintei Meineistiri tad partea de la satul
Pietrile ot sud Vlasca, insd tbtä balta cAt a fost partea dom-
néscd, sä aibä. a luare Monästirea vama dintr'ac6std baltd de
la tot omul pe deplin, precum ail luat stolnicii de la Greaca
si sa aibd a vina inteacéstd baltà, ispravnicul vämel de la
acéstä. Monästire cu ravodaril, car' ar fi ca stirea luT; iar
stolnicil ce ar fi la Greaca sa n'aibd nicl o trébd ; nicT a vina
in acea baltd, niel vanad a lua. Pentru cà ce a fost venitul
acestei bältY, räposatul *erban. Vodd, ail dat si ail adaos la
acéstä Sfintd Monästire: de aceia si Domnia mea, incä am in-
tärit dania acésta, dupä tocm6la si asezdmèntul cum scrie
maT sus sd fie SfinteT MondstirT de intä.rire.
,Fi, iar set fie Sf. M6neistiri, tot vindriciul de la acest
sat Pietrile cat ail fost partea domnésed si ail luat vindriciu
din Will Bucurescilor, sä aibd a luare Sfinta Mondstire vind-
riciti de la tot omul din 10 vedre o vadrd, cu pärparul, el.)

www.dacoromanica.ro
 62

Toclonul dupa obiceiu. Tar vinaricerii, cer ce ar fi in Mid

Bucurescilor sa n'aibä niel o trad.
44) i iar sa fie Sf. Monastiri acest sat Pietrile Slobozie
.si sà fle in pace si ertatl : de bir de lunei, de talere, de sé-
milril, de miere cu egret, de getlétc1 cu fin, de dijmd de stupl,
-de rcimeitorl, de oerit, de vineiriciul domnesc, de imprumutul
de galbeni §i de vame§ii de la Greaca. Sa nu la varna de
peste cat va tine ocina satuluT Pietrile, nicl din partea ce a
fost domnesca., Did de altele de nimic, niel un val si niel o
lantuialä sà n'aiba i sa, fie in pace de fumetrie, de meijarie,
de catre banil de margine, de beini§oril de judet, de cal de
-olac, de podvad, de mertice, de conace, de lucru domnesc,
de seeinclurl, de lemne, de opetcinag, de (iie séccl, de
-de zaherile, de satarale ce se pun pe siliste, de sursaturl,
-de navlonurl, de birul haraciuluT, de card de 6ste, de cal
domnesel i impärätescT, de birul tutu narieT si de tóte daj-
-diele si oranduelele, cate vor esi peste an in téra DomnieT
mele, niel un val si niel o bantuiald sá n'aiba,. Asisderea
alp' ()men' streinT, carl ar veni de peste Dunara, aù ditr'alte
fart' S6rbT, grecT, arbanasi (albanezT), moldovenT, ungurT,
-Ornen' farä de bir i fara de OWN/ i s'ar aseza intr'acest
sat, si aceia Inca sa fie in pace si iertall de tóte cum serie
mat sus, numal rumänii boerestI, aù all' 6menT de t&ä cu
dajdie, sa nu se primésca. Iar din darile ce dat la Dom-
nie cate sunt ma' sus zise sä aiba a le da, satul Pietrile, tot
Tia Sfinta Monastire : dijmaritul, oeritul, gAl6ta fi-
nuluT, insa pe cat se vor putea tocmi, cu care va fi ridstav-
nicul (egumenul) Sfintei Monästirl. Tar de catre dijmäriÏ, oia-
riI, i vinaricerI, earl ar cumpára slujbe de la Domnia mea,
sa aibä. Nina pace si de altele de tóte precum serie mal sus.
Asisderea si pentru judeeätI, sä n'aiba niminea tréba intr'acest
sat Pietrile, niel vornicif, niel stolniciI de la Gréca, niel baniT
de margina, niel bänisoriT de judet, niel protopopil, niel
niminelea, niel o judecatä saü pradet, far& cat numaI pa-
parintele ce va fi nastavnic aci, la acésta sf. 1116nastire si is-
pravnicul, case se va pun acolo la acel sat Pietrile, de egu-
Tnenul ce va fi, aceia sa-T jndece i sa-1 impace; si care vafi
,de viuä, sä-I faeá certare fieste-caruia dupä a luT yin& Iar
-care s'ar adaverea hol infatisat saü ucigas, pre unil ca aceia
sa.-1 trimita aim la curte sä-I judece Domnia. Pentru ea aceste

www.dacoromanica.ro
 63

.mili de la acest sat Pietrile ce este slobozie sf. Monastirl,

fiind date si miluite de räposatul *erban Vodd, Domnia mea
Mcá am intarit, mila i dania acésta peste toeméld, cu Mote
,pe deplin precum mal sus pe rand numit, ca sa fie
sfinteI MonästirI de intarire.
45) t iar set fie Sf. Mònei stiri Cotroceni, tot vinariciul
Bucurestilor cat art fost partea domneascd, ca sa aibä o W-
are, parintif Calugarl din an in an, vinäriciul domnesc, de
la ceI ce vor avea vil intr'acest deal, din 10 vedre o vadra
cu parpärul i ploconul de nume : insa de la ceI ce del',
domnesc, din drumul Giurg ulul panä in via monas-
tit el RaduluI-Voda, precum art dat i art miluit raposatul
*erban-Voda cu hrisovul Domniei lui ischlit ; i dupâ danie
tot ail luat pärintil CalugarI acest vinariciti cat).- va anI. lar
cand ail fost acum in pele Domniei-mele, sculatu-sati preoliI
.cle la biserica domnea.sca, din Curtea ce este aicl in Bucu-
restI cu galceava, i ail venit de s'ail intrebat de fata cu ca-
lugariI inaintea DommeI-mele in Divan ; i asa gicea preotil:
cum ca acest vinäriciù i cu de la balta, au fost
-date mal dinainte vreme sfintel bisericl domnestI, ca sà la a-
-cest vinäricirt drept 200 talen l in tot' anil, pentru venitul
<unor moil, ce ail avut biserica Domneascd in apa Dambovi-
tel din sus de Curtea Domneascä, impotriva Mel celel vechl
pentru marea inecaciune i stricaciune ce fäcea gradineI
4omnestl, i incd i surparea malulul Sfintel Mitropolii, rail
posatul Voila ail pus de ail taiat morile din temel i pentru
venitul lor, ail fost socotit impreuna cu toll boierii divanuluI
de ail aflat acest vinariciil din dealul Bucurestilor si cu cel
de la Balta ; insa partea domneasca ca sa Tale preotiI sume ce
s'dfl ois mal sus. i inca mal cjiceail preotii, cum ca de vreme
ce ail dat *erban-Voda la sfanta monästire vindriciul din dea-
lul Bucnrestilor, lor nu li-se implineste suma de banf numaI
de la Balta. Iar pärintil calugarI ei asa : Cum de cand
art dat raposatul *erban-Voda acest vinariciti la sfanta mo-
nastire sunt anl... si tot ail luat acest vindricifi, fail de nicI
o galceava. Intr'aceea Domnia-mea, vrènd ca sa se dovedeascá
dreptatea si cum ca sa nu se faca vre-o lipsa niel la o parte
niel la alta, am judecat cum sa aibd a merge parintiI cälu-
gärT cu preotii Msá la vremea ce sa serie, tot vi-
xiariciul cat se va afla la balta, cu seamä bunä sa se vadar.

www.dacoromanica.ro
 64

catd suma de banI va esi din vinäriciul bäle, cat a fost

partea Domueascá i asa dupd porunca DomnieI-mele," cand
aü fost la vreme, ail mers dimpreunä acolo, de at scris toate,.
cand ati fost sá se la vindriciul si fäcendu-se socoteald
implinit to banil din vinäriciul baltel ughi 200 cat le este
sá ja; decI Domnia-mea, am socotit dimpreund cu cinstitul pd-
rintele nostru Kir Teodosie Mitropolitul tdrif i Cu toti cin-
stitil boieril divanuluI Domniel-mele, ca sd nu fie preotil
grdmäticiI de randuiala banilor, ce aú avut, nicI sá se strice-
pomana luI *erban-Vodä ce ail fAcut la aceastä. mönästire Co-
trocenI, nicI sd fie galceava intre (Musa, ci numal sá aibd o
luare preoW tot vinäriciul de la baltä, cat este partea Dom-
neascd i pdrintiI cdlugdrI inch' sä aibd o luare acest vinä-
riciü dealul Bucurestilor, precum Pad dat miluit
rdposatul *erban-Vodä cu bunt pace de cdtre preotil i grd--
mdticil de la biserica Domneascd, ca sa fie sfintel mondstirt
statätor 9.
(Urme zi marturiele boerilor). Decembre 15 pag-. 7209 (1700).

') Arhivele satuhiL Condica Brincoveneasci citatà pag. 605..

www.dacoromanica.ro
 Filaret II Mitropolitul Ungro-Vlachiel.

O. M. /anesou./storia Cotrocanilor. 5

www.dacoromanica.ro
 CAP. V

Inchinarea MnitstireI Cotroceni la Muntele Atos

Dupd ce *erban-Vodd Cantacuzino, termind cjidirea bi-

sericel Cotrocenl cum si locuintele si imprejurimea, dupd-ce
inzestreazd ca vestminte ., i. vase sacre ca därnicie Impärä-
teased, sá hotdräsce sd o facd melndstire si sä o pund sub pa-
tronagiul celor doue-qecl de monastirI din Muntele Atos,
adic'd la toate.
In anul 7190 (1681) luna Octombrie dd celebrul chrisos
de inchinare in care stabilesce, cu o profunflä prevedere pa-
trioticd, modul cum trebue sd fie administrata möndstirett de
Comunitatile din Atos. Iatd cum sä exsrimd Domnitorul in
preambulul ChrisovuluI.
«Firea si insusl Manta scripturd, ne invata eh t6te sunt
stdpanite si ingrijite de Pronia Dumnezeiascd, ca téte cele
vèçlute si chiar nevec,Inte, nu-I reman necunoscute ca toate
cele ce sunt pe pdmant si in mare, se miscd si sunt poled-
tuite de Ea. TotI oameniI nädajduindu-se si sprijinindu-se pe
Dansa, pot sà alerge färd grije, uniI pand la marginile pdmantu-
tuluI, altil se avante pe valurile mdrilor, altii tree prin mijlocul
pericolelor far% teamd de a fi atinsl. Pronia Dumnezeiasca este
chematd si de pasdrile cele miel cum zice prorocul David ;
Ea randueste pe oamenI çlice fericitul Apostol inch' din
pb.ntecele mameI lor prin cal osebite, asa, cä nimenea nu
pote tägddui, cd ceea-ce ni se intampld sa nu fie rinduit de
marnainte de Dansa, cdicl si nor ca ori-ce om in aceastd
viatd, fiind inconjuratI de multe greutdti ,si primejdil n'am
fi fost mintuitl, dacd acestd Pronie, nu ne-ar fi scdpat. pentru

www.dacoromanica.ro
 67

care lucru nu suntem vrednicl sá multumim lul Dumnezeii

dupd cuviintd, pentru nepatrunsele minan! si bundtatI revdr-
sate ea imbelsugare asupra noasträ. Ne rugdm, binecuvintdm
preamärim sfäntul si marele sea nume, rugandu-ne ne-
incetat ca ca nemArginita-I mila sä ne sprijineascd in Mote ce
dorim sá facem pentru prosldvirea numeluI s6ti celar sfänt.
Nol dupd ce ne am gandit la nimicnicia lucrurilor omenesci
inaintea cela! Prea Inalt, am indltat aceastá mdnästire intru
slava sa cu t6td grijea i sarguinta la local numit Cotrocenl.
nu fdrä o pricinä, bine-cuvintatd am fäcut'o in aceastä parte,
fiind cd aid s'ati revärsat Dumnezeiasca spre noI.... Din
acest loe D-1 nostru Isus Christos i Prea curata i Sf Fe-
ciòa. Maica Sa fleet ecos si pdzit de sträinI resculatI contra
n6strá si earl aruncaü blasfemiI asupra ntIsträ.. De aid (de la
CotrocenI) am fost mantuitI de mäinile vräjmasilor sange-
Tosl, earl doreati sd stearga numele nostru dintre ce! vil
Am inältat acéstä. Monastire pentru multumirea i intru po-
menirea Prea SfinteI impardteseI Puterilor cerescl si Fe-
ceoreI nemuritóre c Ireia datorim scäparea nbstrd i pentru
a prosläsi in ved mintuirea ne asteptatd trim isd noud de la
Dumnezeti. Nof am ridicat i inkltat acéstä bisericd, chemind
pe Prea Sfinta FeciÒrä si tuturor fac cunoscut cä. Dumnezeti
cel Prea Sfint i Maica sa, scapd din mdinele sangerosilor vraj-
mas1 pe orI care ca credintd ndddjduesc spre
No!, nu numaI cä am zidit acéstd SI. Mondstire dupd cum
se vede in timpul domnieT nóstre i cu mijlòcele pe care le-am
avut la indemina, ci am impodobit'o ca mgrijire pe din lduntru
cu tòte felurile de podòbe : cu stofe pretitIse, argintariI vase si
obiecte sfintite. In afard 'I am fdcut case, 'I am afierosit mosil
si in sfirsit tot ce este trebuitor une! Sfinte Monastiril ca
ac6sts, cun cuvint ban arI miscdtbre si ne miscdtére, ca sa,
fie cu imbelsugare pentru hrana i intretinerea pdrintilor
calugdriI carI vor locui aid, pentru ajutorul streinilor earl
vor veni din garä aid, sail acelor care ar veni sti visiteze
acéstd mönastire i a'sI face rugdciunele.» ApoI hotäresce ca
acéstä reguld sa fie urmatd atat de Domnitorii care vor urma
in scaunul domnil cdt si de rude, cum si de pärintil egumenil
insarcinatil ca supra-vegherea. lar mai departe adaoga hriso-
vul : «Neam hotdrit a pune acéstä. Monastire sub Sfinta pro-
tectiune a MunteluT Athos «Dar noi n'o punem numaI sub pro-

www.dacoromanica.ro
 68

tectiunea a 20 adica a tuturor Möndstirilor cate stint in Sfintut

Munte, pentru ca fir care din ele una ca si alta sa ingrijescl
de acésta Mönastire, folosindu-se de veniturt, pentru ca pa-
rintil calugaril sa se r6ge tott lur Dumnezed pentru mantuirea
sufletulut med si pentru ant indelungatr, atit cat Dum,necéled
ne va lasa in acéstä lume, cum si pentru pomenirea parintilor
mosilor si stamosilor nostrl si pentru ca Muntele Athos sa
pad contribut la buna stare si prosperarea acestel Sfinte
Mönastirt asa ca acéstá dorintá a nóstra sa fie ne stramutata
si riguros observata, no t punand biserica sub patronagiul Sfin-
tului Munte 'I punem si urmatérele indatorirt :
I) and se vor trimite acestei Mönastirt superior', et
vor alege un om cu frica lui Dumnezed, bland si intelept,
virtos si cunoscut pentru faptele sale bune, profund cunos-
cator in afacerile Monastirel si ne pätat ; pärintele egumen
impreuna cu tot soborul calugarilor sa locuiasca in curdtenie ;
egumenul sa fie ales de t6te comanitatile religi6se din Mun-
tele Athos si cu conditie, ca el s'A fie invatat plin de intelep-
ciune si cand ist va indeplini insarcinarea Cu sfintenie; nu va
fi invoit nimanui de al departa din functia sa de egnmen si
mat cu séma daca va da la fie-care 3 ant, o socotéla exacta
de veniturile Monastiret si dad. i va conveni comunitatt va
continua a conduce si mat departe Mönastirea, cad desele
schimbarl de egument, sunt mat adesea ort vatamatóre de
cat folositóre Monastiret. In acest scop nu dorim ea superiori
sa fie trimisl Cu rindul de catre fie care Monastire, cad nu
sunt tog capabili de a o carmui asa cum trebue o Monastire
ca acesta, ci numai in ordinea Monastirilor de clasa I si II nu-
mite Trpún1 xxi. Seut6pc4 din sinul caror superior vor fi alesi
si trimist de catre consiliul intreget comunitatt
2) Veniturile Mosiilor acestor Wmastirit in anil pro-
ductivi si vor pastra fondurile necesare pentru intretinerea
Mönastiret 0 numai dupe', ce el vor fi satisfacut &Re nece-
sitatile atuncea numai prisosul,va fi trimis la Muntele Athos
sub titlu de Ajutor.
In timpurile insa cand recoltele vor fi slabe, se va trimite
la Muntele Athos mat putin, dupa timp, fiind-cä. mat inainte
trebue sa satisfac'A necesitatile Mönastiret ca sä. nu 'I lipséscä.
nimio atat cu privire la hrana cähigarilor, cum si pentru re-
paratiile privitóre : la timplarie, sculpturá si invelit6re. De ase-

www.dacoromanica.ro
 69

menea egumenul va trebui sà proceda imediat la reparatiune

eand vede ca se strica ceva i acesta se va face dupa venitul
Mönastiril ; superiorul trebue sA preva4a din vreme ca biserica
atenansele sá nu ajunga in ruine, cad este maT lesne de
a repara si de a aduce in stare Mina la inceput, de cat dupa
ce s'a ruinat cu desavarsire.
Daca s'ar fi adresat egumenulul MonastireT cererl ne
drepte din partea unui Ore care principe i se va da tot dauna
potrivit ca veniturile MonastireT.
Din obiectele care le-am daruit prin acest hrisov fie
in argintarie fie bijuteriT, vase Sfinte i vesminte sacerdotale
orI ce lucru fäcut pentru podóba acesteT biserici, nu este
permis nu nurnal de a substrage nicl a le duce la Muntele
Athos sal). In alte partI depärtate ; in casal msA cand o res-
cola saU alte nenorocirI ar cädea asupra acestel bune
bre ca navalirT de popóre streine de acésta tara, sail cand
un Domnitor hrapitor, care adese orT se intimpla in acésta
lume, pentru ca aceste obiecte pretióse i Sfinte sa se pas-
treze in bunk' stare, va fi permis egumenului de a duce acele
obiecte in locurt depäxtate sigure, orl chiar la necesitate peste
Dunare in orasele de pe tarmurT si a le pazi pana ce tur-
burdrile se sting, cand lucrurile vor fi readuse la Monastire.
De asemenea nu este nimanui permis sub nicI un pretext de
a instreina ceva din averea Monastiri sad sate, mosii sad din
viile MönastireT i va trebui din contra sa le pastreze pentru
tot'dauna, sa le ingrij6sca î sä. le inmultésca.
Cuviosil parintl aï acestel Monastire vor trebui sä pa-
zésca ca mare ingrijire canénele si serviciul religios al bi-
sericel de Räsarit si in special al acelor de la Muntele Atos.
Hramiil bisericel, va trebui serbat dupa cum am spus maT
sus ; sa se Ingrijésca din vreme de baniT trebuitorl pentru
buna primire a séracilor i (merinor din tara cum si a str6i-
nilor, care ar don i sä. asiste la acésta solemnitate, dandu-le
tuturor far& deosebire mese si bdutura indeajuns, asa cA ni-
menea sä nu se intórca de la serbatóre fiamand i insetat» ;
iar mai departe adauga hrisovul «nu intelegem prin acésta a
se deda la betil, ceia ce este contra porunciT luT Dunezeil».
Serbatbrea Sfintilor mucenicl Serghie si Vac (al 2-lea
chram al bisericeT) va fi prasnuita la 7 Octombre, cheltuelele
pentru serbarea acestul hram vor fi numal pe jumetate, a

www.dacoromanica.ro
 70

3-a parte sail a 4-a parte ; pentru cheltuelile necesare, con-

sumatiI i acésta p6trivit ca numerul asistentilor ; Nol dorim ca.
acestl 2 mucenicl sä fie de asemen ea sërbdtoritl, cdci el ne-a
venit in ajutor ca rugdciunl pe längd prea curata fecióra
Maria in qiva cand Ea ne-a scapat din mäinile vräsmasilor
care cäuta sd ridice de pe pämènt viata nóstrd ; se va face
milosteniI i colivl pentru amintirea fondatcirilor, a pdrintilor
mosilor i strämosilor nostri, observänd bine nteles vointa
celuI a tot puternic. Când nol ne vom muta din acéstä lume,
cad nimenea nu este nemuritor, sä ne ingrópe ca o pompa
deosebitd trupul, in acéstä Sfintd monastire, çliva mortil mele,
sd fie sdpatä in memoria cuviosilor calugdrl, spre a face pen-
tru pomenirea n6strd milostenir ca imbelsugare i rugänd pe
Dumnezell pentru ertarea pdcatelor n6stre si ale pdrintilor
nostri :
De va vrea Dumnezeii ca sd mor departe de aicea si de
nu va fi ca putintá sa transporte indatd trupul meti la acésta
monastire,va cddea in sarcina pdrin tilor datoria de a me" ingropa.
Iar maI tèrçiiti sä 'mI aducä 6sele in acéstä Sfintd Monastire
Cu mare pompd, ca si cum a'sl fi murit aid si färd a cruta
pentru acésta, nicI o cheltuiald i aceste cheltuelI vor fi fdcute
din darurile pe care le-am fäcut ett monastiril.
Ca dacd eI (pdrinUI calugär1), nu vor indeplini ceia-ce noI po -
run cim, vor fi chematI si judecatI inaintea tribunalului luI Dum-
nezeti, cad noI poruncim, eh' tot cela-ce am ddruit si am intdrit
prin hrisov, trebue a fi tinute ti observate ca acestea sà remand
sub patronajul MunteluI Athos pentru tot-d'auna, i dacd
vor face contrar de cela-ce nol am hotdrit, dacä' eI vor
distruge i ctilca dispozitiunile cuprinse i intärite prin acest
hrisov, rudele nóstre cele maI apropiate in calitate de fun-
datorI, att datoria de a alunga pe acestI calugArl i aI inlocui
prin altiI care vor fi recunoscup ca persone bune,
capabilI i cinstig ; ast-fel, ca sà administreze bine acéstd
Sfintd Monastire, lar aceI din Muntele Athos, nu vor mal avea
dreptul de a ridica reclamatiunI ca niste vätämätorl i stirbi
torI al bunurilor, asa cd acéstd indatorire pe care noI o pu-
nem va fi in acest cas consideratd ca nulti si ne avenitd.
ParintiI care vor veni din Muntele Atos de la cele 20 monas-
tirI i MGT rudele mele ca fundatorI, nu vor avea invoirea de
a strica sati rdpi ceva din ea ce an inehinat la acAstä Mo-

www.dacoromanica.ro
 71

nastire. Dacà s'ar int6mpla ed. Ore-care din calugari sA fure

ceva din lucrurile pe care l'am ddruit acestel MonastirI, fun-
datoril in acest cas, sunt autorisati a face cercetdrl, a ingriji
ca sa nu lipsésed nicI unul din obiecte. De asemenea, dad,
unul dintre fondatorI, rude de apr6pe de ale n6stre, s'ar in-
tampla sa cada inteo mare sardcie, impreju rare, care adese
orl se intèmpld omultuï in acésta lame, nu I va fi permis nicl
unul dintre el de a lua sad instreina nimic din ceia-ce apar-
tine, acesteI Sfinte Monastiri. Zii calug'ärI sunt tinuti a pdstra
bunurilor si a nu da nimic rudelor nóstre, cdcI noI am ho-
tarit cA ceja-ce am inchinat lul' Dumnezeii si maiciI Domnulu
sd fie statornic in veci ne schimbat si bine pastrat. Prea
cuviosil calugdrI vor lucra necontenit, pentru crescerea avg-
tiilor acestel Monastiri.
ParintiI vor depune t6te silintele pentru folosul
fericirea acestei institutiI si prin urmare no' hotdrim ca cele
2 par tl, dad, o mentin cu credintd dispositiunile mal sus amin-
tite, trebue a petrece in toad, liniscea, pazindu-si
atribUtiunile. De asemenea domnitorii care vor fi che-
matl a guverna dupa nol acésta tara, dad. el sunt miluitorr
buni crestinI, cum de asemenea MitropolitI i boerI
si mid care se vor ocupa si se vor indeletnici de aprópe ca
sa märésca venitul acesteI institutiunI, respectand ceia-ce nol
am inchinat i intdrit. Dad. vor maI addoga si el, aces-
tia vor fi recunoscutl ca fondatorI si vor 11 pomenitl in
acésta M6nastire, chemand asupra lor darul luI Dumnezefi,
cA sa le dea o viatd lung fericita si prosper% si facd a
participa la vesnica bucurie, printre Sfi nti i pentru ve-
cie in sinul luI Abraam. Tot °datä fie print, prelati, boerl
marl sail micI, daca nu vor observa ceia-ce noI am hotárat,
si-am intarit prin hrisov i s'ar incerca a se abate de la
aceste dispoziOunl in paguba Monastirei, sa fie blestematI
departati de sinul luI Abraam si sd cada asupra lor t6te
blestemele cuprinse in Psalmul 109 a luI David etc. etc. luna
Octombrie '1681').

1) Arhivele Statulul Monastirea CotrocenT fila 8-10 v. ef const G Canta-

culene Ef. Pikes et documents ielatifs an Mon lastireo CotrosenT 1865 p. 7-11.

www.dacoromanica.ro
 72

Scrisorile de mullumire ale comunitatilor din Atos

Dupd ce *erban Vodd Cantacuzino face o scrisóre circu-
lar% cdtre tóte mondstirile din muntele Atos, prin care le
face cunoscut cd pune biserica Cotrocenl, sub protectiunea,
sad mal proprid vorbind o mchind 11 acole 11{6ndstirT; comu-
nitatile reunite in numer de 19, multumesc DomnitoruluI in
nisce terminT, earl denotd sdrdcia cumplitd a acelor comu-
nitätT ; :..4 conform dorintelor exprimate de piosul Principe,
comunitdtile reunite declard cd pritnesc conditiunile impuse
cu obligatiunile bine definite pentru el si urmasil lor, cd nu
se vor abate de la dinsele in véc. Tot odatd aceste comunitatI
aleg din sinul lor si investesc Cu depline puterT pe prea-cu-
viosiT Proegumeni : Natanail aT marel comunitätT imperiale
si pe Paisios de la Ivir, cerand Principelul, ca sd le Mere-
dinteze lor avutul Mondstirel CotrocenT, cum si ori-ce dorintT
ar mal avea de indeplinit. lar mai departe spune scris6re
ed. dongiunile ¡Acute, sunt asemenea acelora pe care le M-
eat imperatoril bisantinT si cu drept cuvint, de Ore-ce este
descendent al acelor piosT imperatorT, etc. etc.
Acéstä scrisóre este primitd de *erban Vodd Cantacu-
zino, dar sd vede c'd principele nu voia un egumen tocmal
strein de obiceiurile tdrel si de aceia, coinunitdtile trimit o
a doua epistold de multumire, insd acum in dcéstd scrisóre
sd amintesce de 20 comuniall si nu de 19 ca in precedenta.
In acéstd doua scrisóre, cele 20 comunitätT din Athos mul-
iumesc «prea strdlucituluT, prea indltatuluT, prea piosulul,
prea intelepteluT, prea milostivulul, prea bine-facdtorul drept
credinciosuluT, Domnitorulul a OM Ungro-Vlahia 'Ica *erban
Voevod» care a mostenit pietatea de la nobilisimii si prea
cinstitii sel strdmosi. «Tar nol colic egumenil, proegumenil
si superiorii tuturor sfintelor Monästirl si schiturl ca
nisce servl prea umilitT, ne plecdm innaintea mdretiel si prea
strdlucireT v6stre. sdrutandu-vd póla vestmintulul si rugand
pronia Dumne4eiascu si bundtatea cerésca sä vd tind sand-
tos si indelungat in 4ile, pe prea innaltul si prea cinstitul
Tron si sd pund pe vrajmasii tel asternut piciórelor tale etc.»
iat mal departe adaogd : «DatorT suntem prea strdlucitule si
pr ea piosule stdpane de a Ve multumi en se póte mal de
graba si a Ve inndlta laude pentru atalea bine-facerT ce Al-

www.dacoromanica.ro
 8
Epitrahile, Primul de la biserica CotrocenI i secundul de la M-rea Cozia
www.dacoromanica.ro
 74

teta V6stra prea gloriosa le-a rdspandit ca atata ddrnicie,

atat in public cat si in particular asupra seracilor, si lipsi-
tilor si in special asupra acestor venerabile MondstirI din
muntele Athos» (ha bine cd nu). ApoI spune ca Monastirile
din Athos tot-d'auna el primit bine-faceri, dar *erban Vodd.
Cantacuaino 'i-a intrecut pe totI fundatoriI vechi si modern',
«Alteta vtistra este printre eI, ca un briliant» si continue
tot ast-fel, de uncle reese bucuria cea mare ce ad sirritit'o
parintiT Sfet8goritI, pentru acésta «d'arnicie imperiala». Apol
anuntui ca comunitdtile se simt ftorte fericite si multumite
pentru alegerea de egumen facutd in persOna prea cuviosulur
egumen Parthenius ce a vietuit mar innainte la Ivir, cu-
noscut fiind ca un administrator creclincios, fOrte capabil si
prev'ecjetor : alegerea sa insä este cu atat maI bine facutd,
ea cat el este cel maI in stare de a indeplini de Ore-ce este
familiarisat cu usentele si cu obiceiurile lareI. « A stä. 41 il
trimitem suita obisInuitä compusä din cinstitI si ciemnI de
respect, calugarI piosI si diaconI, din batranI venerabilI si in
fine intreg personalul comunitateI; (nu spune insd nurnërul
din care se compunea acest personal), rugand pe Alteta,
VOstra serenisima sd-I adumbrésed sub aripele séle de aur,
(o ! cat despre acésta sa n'avet" grije, prea cuviosI pdrintl cä
se vor adumbri eI mal tar(liti nu sub aripI, ci sub putigI
pline cu aur !) ca uni" ce nu sunt familiarisati. ea obiceiurile
tärel (se vor famil'arisa maI curand de cat credetI, atuncI
trait' nenéca cu banil babacdI) lar aniI Alte(eI Vòstre sere-
nisime se fie numerosY, fericitI, Amin.
EgumeniI, superioriY, ProegumeniI aI Mondstirilor si schi-
turilor carI constitne marea comunitate a munteluI Athos,
etc. etc.
Din acéstá scrisbre vedem câ tot personalul Monastiref
CotrocenI, se compune din calugarr grecI si eI nesciind niel
slavonesce nicI romanesce vor alunga atat dirtile romanescI
cat si pe cele slavonesci :,;,i vor introduce pe cele grecescI si
de aci inainte se va canta si citi grecesce la CotrocenI ca si
in cele-l'alte M-rI inchinate pand la secularisarea Monastirelor.
latd cum se chemati streinil in téra, iatd pen tru ce limba ro-
manéscd a remas timp de secole ne cultivatd.

www.dacoromanica.ro
 CAP. VI

Daniele Mute de urmasil tii rndele 1n1 Serban vodd Cantaenzino

Ja 31.6nitstirea Cotro6eeni

Dupd m6rtea lift' .,5erban Vodd Cantacuzino, Dómna Maria

sotia sa impreund cu fiul sed. Beysadea Gheorghe, ail grija_
de opera scItuluI si pdrintelut lor, ca dispositiunile testamen-
tare ldsate de piosul defunct, sd fie indeplinite ad-litteran.
M-rea adese-ori a primit donatdunI insemnate, nu numat
pentru ca era Oidità de un Cantacuzen dar si din cauza cd la
Möndstirea Cotrocenl era cavoul familiei lui .5erban Vodd
si decI, timait ca toti urmasiI lul si de se p6te chiar si fra-
VI sd fie inmormintatI acolo, ceea-ce s'a si Idcut ; pentru ca
rudele sd alíbd mal mult drept la acésta, apoI afieroseati acolo-
mosil si alte imobile cu ail fost de exemplu :
«Constantin Clucerul snd Dumitrachi Ramadan vel spdtar,.
impreund' cu fi! me! Toma Postelnicul i Dumitrachi, care am
avut sot pe Maria Cantacuzino flica reposatulul socrultil ma'
Cantacuzino vel spdtar, daii M-rel Cotroceni, mosia Pruntut
ot sud Vlasca si mosia Focsdnenil ot sud Buzeu, ce are si
vad de mórd Mg TArgul BuzeuluI. i sd mai aibä a stdpani
...

Sf. rándstire 1.0 suflete de rumänl si 10 de tiganl, rAnduitI

danie Möndstirel, de sotia mea Maria Cantacuzino.
Meseta Mail."' 1 leat 7240 (1732)1). ApoI urtnéza alte danir
de cdtre rude.
Iordachi Can tacuzino vel Paharnic impreund ca fratit luT
Mateiu Cantacuzino vel paharnic, Toma Cantacuzino satrar fe-
1) Archivele StdtuluI, Man5stirea CotrocenT. Pachet 32 act. 2.

www.dacoromanica.ro
 76

-cloril reposatuluT Gheorghe Baysadea snit fericitului intru poine-

nirea *erban Cantacuzino-Basarab 1) Dail scrisórea lor la mana
egumenulul Mondstirel CotrocenT I6nikie, «ca sä fie de blind
Adeverintd si de intdrire ca reposata maica nósträ. Roxandra,
incd mai dinainte de pristdvirea DumneaeT, fäcèndu-sT ase-
-Omant prin diatà incä fiind sdndt6sd si randuind ca sä i se
ingrépe trupul la acea Sf. Möndstire a reposatuluT socruluT
Dumneael, dupd cum s'ail si &Jut a se ingropa acolo. De
band. voia DumneaeT a inchinat la acea Sf. Mondstire, rnoia
ce-f lie RusiT luT ,$,erban Vodd din sud Saac, ca sä. fie Sf.
MöndstirI de ajutor Tar Dumneal si reposatilor pdrintl si ctitori
aT Mondstirel si dea pururea pomenitulul sot a Dumneael si
al nostru dulce si bun parinte Mdriei Sale Gheorghe Bey-
sadea Cantacuzino, vecInicd pomenire3)
Stanca jupdnésa lul Radu Cantacuzino vel spdtar, im-
preund cu flul söii Const. Cantacuzino, afierosesc MondstireT
CotrocenT 16 pogóne de vie in dealul Bozienilor din sud Saak
«pentru pomenirea boiarulul meti Radu Cantacuzino.
Iunie 16 leat 7223 (1715)3)
Jupdnésa Maria fata reposatului Iordachi Cantacuzitio
vel spatar, dä. MändstireT Cotroceni prin egumenel eT Iosaf :
acä pristdvindu-se pärintele me il Iordachi Cantacuzino in-
gropat in acéstä. St. Möndstire si sora mea Casandra si s'ail
ingropat in acéstä. Sf. Möndstire. DecT di din bun gand am
,cugetat pentru sufletul reposatulul pärintelul cum suroreT
mele, pentru cd aid odihnesc Ósele lor inteacéstd Sf. Mö
ndstire si pentru sufletul meti si a némului nostru si am dat
si am inchinat 37 si 1/2 pogóne de vie lucrate feiceit6re in
délul Sdrdtd1 la stiubeiil ot sud Buzeu cu cramd. ca case, etc. 4)
7218 (1710) Iunie 8.
La 7239 (1731) Martie 1, Stanca Spdtdrésa, jupdnésa re-
posatuluT Radulul Cantacuzino ve] spatar fiul dumnealuT Con-
stantin Cantacuzino biv ve] Stolnic dimpreunà ca fie-mea
Safta Cantacuzino, datam acésta a nóstra scris6re la mana
PdrinteluT Egumen Kir Daniel si tutor pdrintilor . . pentru
cd aflandu-se intru odihnd la acest sf. locas 6sele prea iubi-
Era Basarab mime dupl inamä.
Archive, ManAstirea CotrocenT, pacb. 31, act. 2.
Archive, Manasttrea CotrocenT, pach. 53, act. 4.
Archhe, Ministirea Cotroceni, pach. 55, act. 56.

www.dacoromanica.ro
 77

-Olor mel fil ; Constantin Cantacuzino vel Logofet §i ale Sma-

randeI Cantacuzino, a inchinat satul TignWY, tot cu tot ho-
tarul insd afard de rumAni O cu vad de móra in apa Vedel
sud Teleorman. Acéstd moie este remasd de la socrul metí
Constantin Cantacuzino stolnicul 1)

Daniel° Rente de strgini 316astird Cotroceni

Din hrisovul cel mare al Cotrocenilor, dat de *erbarb

Vodd Cautacuzino, s'a vòdut cu ce avutil Va inzestrat bise-
rica lui ; dar niel streinil nu s'ad läsat mai pe jos. T6te acesta
daniI n'ail altd tintd de cal «ca sd fie trecutl la sfintul li ma-
rele pomenilc §i pomeniti la Dumnedeescul jertfelnic». Pentru
pomenirea néstrd a moOor §i strämoOlor no§tri». «Pentru.
ajutorul biserisei O a pdrintilor cdlugdrI cati vor locui in-
tr'ensa». «Pentru ajutorul sdracilor». «Pentru indestularea..
celor lipsill». «Pentru mdriti§ de fete sdrace, etc.». Aceste
danil ají fost asa de numer6se cd noi nu le ddm aici de cat
pe cele ciar' ni s'ad pdrut maI insemnate.
7192 (1684), Aprilie 1, Tdnase ve! Sdrdar cu sotia lul
Ilincd, fac danie MöndstireI Cotroceni pentru a lor pomenire-
mo0a Cerveni sud Teleorman, cu vad de mórd in apa Veder
i cu o rótd de m6rd umbldt6re 2).
7192 (1694), Iulie. Jupdnésa Aviana fata lui Iva§ca Postel-
nicul Calotescu, jupdnésa Radnlui, feciorul lul Mihail Custo-
reanul, face danie, idem, mo§ia Ulmulesci sud Teleorman ca
rumdni §i cu venitul de peste tot hotarul 3).
7193 (1684), Septembrie 20. Lazar impreund cu fratele
se-ti Baciul Diaconul, feciorul Stanciului Posul din Campu-
Lung sud Muscel, a fdcut danie Mdlidstirei Cotrocen1 a 3-a
parte din mo.,sia lor din TigänescI, de peste tot hotarul si
din viii 4).
7193 (1684), Octombrie 21. Neasca cu fiica Ilinca sotia
Radulul sin N'en: ot PriboenI sud Muscel, ddruesc o mo§ill

4) Archive, Mängstirea Cotrocenl, Condice No. 2, fila 177,

Archivele StatuluI, Condice M-reI Cotrocenilor II, fila 166 v.
Archivele Statultd, Condice Cotroceoilor II, fila 211-222.
Archivele StatuluI, Condice M-reI Cotrocenilor II, fila 26 V.

www.dacoromanica.ro
 78

Mongstirel Cotrocenl, flind-cg sotul si fiul el ail murit ne-

grijitl 1).
7193 (1685), Iuuie 17. Matel ot Bucul cu femeia lul Musa
fac donatie 14 stinjenT in Pupezen12).
7193 (1685), August 8. Stoica Raspopul sin Baldovin Ardel
ot Tiganescl, face danie 4 locurT de mosie in hotarul Priboe-
nilor sud Muscel si anume: un loe de casg Barbului rotar in
gura vaeI PopT, alt loe la Oprea pe laugh' rotar, lar alt loe
de la Oprea la Plavatescl. Le-am dat de pomand pentru su-
fletele pgrintilor nostri si ale nbstre, sa ni se serie numele
la pomelnic 3).
7193 (16815), August 9. Carstea Orbul ot Tiganescl ca
fiul sett Rada, afierosesc jumgtate din mosia lor din PriboenT
pentru pomenire 4)
7194 (1685), Octombrie 18. Matusa Alba cu fiul eI Canda
fac danie jumatate din mosia lor leat 7193, iar cea-l'aità ju-
matate vèndut-o tot Mifmästirel Cotrocenl, mosia este in
PriboenT sud Muscel 5).
7194 (1685), Octombre 30. Jupgnésa Neacsa cu fiica sa
Ilinca ot PriboenT, ad dat de pomand Mongstirel Cotrownl,
Mta partea lor de mosie, oprindull si pentru el o parte.
(dar cand a fost acuma trebuind si fimeT de mancat si im-
bracat si ne maT avènd ce vinde, lar am fost socotit maI de
pomang de dat acolo, ni se cade decT tot acolo sg vindem si
sa fie St. Mi5ndstirT, din partea miculuT cat am cumperat din
padure, din camp, din apa ca vadul vechiti de meat ca si-
listea satulul si de peste tot hotarul, cat s'ar alege si cu doug
locurT unul in gura Spartei lang Carligatele si alt loe langtti
SAlcuta 6).
7196 (1688), Aprilie 7. Gh. Sin Calone Zugravul, inching
mosia SarbI din sud Teleorman si cu vil ot tam. (tot de
acolo 7)
7197 (1689), August 16. Apostol Clucerul face danie mosia
Drggoiul sud Dambovita8).
Archivele Statulul, Condica Cotrocenilor, fila 57.
Archive, Condica Cotrocenilor, fila 57.
Archive, Condica M-reT Cotrocenilor, No. III, fila 57 v. §i 58.
Archive, Condica M-reI Cotrocenilor No. II, fila 58.
Archive, Condica M-reT Cotrocenilor, fila 59.
Arhivele Statulid, Condica M-rei Cotroeenilor II, fila 52 v.
Arhivele Statulul, Condica M-reT Cotrocenilor II fila 173.
Arhivele StatuluT, Condica M-rel Cotrocenilor II, fila 4.

www.dacoromanica.ro
 79

7213 (1705), Ianuarie 14. Constantin Vodd. BrAncoveanu

.a.fieroseste Mondstirel CotrocenI 150 st. in AddnescI sud Te-
leorman, pe care o avea si el danie de la Barbu Paharnicul
Urddneanu 1).
7215 (1707), Maja 3. Stroie Logofdtul din Dadilov sud
Vlasca, dd jumdtate din sat MondstireI CotrocenI de peste tot
hotarul 2).
7218 (1710), Maiii 20. *erban vel postelnic sin RaduluI
biv vel ban Nästurel Fierdscul, inchind mosia Cervenia pentru
pomenirea sotiel sale Ilinca ca sd fie de pomenire sufletuluI
reposatuluI meil so t Ilinca fideo. BarbuluI biv vel PaharniculuI
Urddreanu si a jupdnesel IlinceI fata reposatulul Voevod
Cantacuzen fiind si ele ingropate ad la Mondstirea pdrin-
telul lor 8).
1.735 (7244) Septembre 8. Climent Iromonahul face danie
mosia GabrovuluI 4).
1737 (7245) Maiii 26. Doftorul Dimitrie Clironomul luI
erban Gradisteanu dd mosia MärzänescI 5)
1743 Decembrie 15. Mariea Sdrddreasa adeverézd cu su-
fletul el cd, mosia Gäbdnesci de Jos este deld de pomand. Mo-
nastireI CotrocenI de cdtre Marcul Clucerul Gdvdnescu 6).
1746 (7254) Februarie 26. Constantin Ndsturel vel vistier
inchinä Monastirel mosia BärbdtescI pentru pomenirea ficel
-sale, care s'a ingropat trupul eY la Monastire «si ddm ca sà
le fie de mare credintd (cdlugdrilor) ca pentru datoria cea
de obste care noI totl o s'o pldtim; dändusi iubita m5strd. ficd,
Catrinita sfgrsitul vieteI eI si ingropAndu-se la acéstä sfintd
Mondstire insusl din ajutorul si indemnarea 1111 Dumne4eil,
-asa m'am socotit, cd in acéstà lume cdt ar avea omul in viatä.
tóte 'I sunt in desdrtdciune si nimic tic.gtosuluI suflet, niel
un fel de odihnä. nu II aduce, fdrä cdt numaI milostenia ce
Ara da acea va reingnea in ved nestrAmutatd ; pentru care a
ne pomeni si nol si rdposatil pdrintii nostri si rdposata fica

Arhivele StatuluI, Condica M-rel Cotrocenilor H, fila 132 v.

Arhivele Statulul, Condice M-rel Cotrocenilor H, fila 236 v.
Arhivele Statulu1, Condice M-rel Cotrocenilor II, fila 166-169.
Arhiva Statulut Condica M-rel Cotroceni II fila 204 v. 205.
Arhiva Statulul Condica M-rel Cotroceni II fila 205 v.
Arhiva Statulul Condica M-rel Cotroceni II fila 489 v.

www.dacoromanica.ro
 80

n6stra Catrinita, datam danie MonastireI tad mosia Bärbätescr

sud Teteorman
1746 (7254) Julie 5. Mondstirea CotrocenI poseda urma-
t6rele trupurI de mosie din BalotescI de peste Arges despre
WatescI de la Aviana fata luI Balotescu 800 stanjinI. II din
Balotescl dinspre LeordenI 105 stänjinI, III din Crangurenr
(de cumperdt6re) 258 stanjinl, idem de danie de la Aviana
35, idem din Dobreseif de sus 51, idem de danie de la.
Aviana '26, idem din Glambocata (cumperdtóre) de la Vasil()
GlAmboceanu stAnjin1 109, idem de la Aviana :32 2).
1748 Octombre 20. Boeril Cärpe,nisara dati 122 stanjin!
mosie in hotarul GlärnbocateI pentru pomenire. «CA avènd
nol o jupanesitil rudis6rd anume Caprina care a tinut-o Con-
stantin Bänisoru si neavènd eI pe nimenI sä st fad, cliatà, ne-
flind si in fire de b6la lunv,6rel (tifos) ränduiascd cele
ce sunt ca cale pentru sufletul lor, ail remas acele suflete
ca i perdute, tara de tad o pomaruï. i acOsta Caprina se
trage din némul nostru al Balotescilor fiind nepótä de sord
LuI*erban i lit' State fecioril Here cäpitanulul Balotescu3)..

CumpilrArl Aleut° de egiunenil 1116nitstirel Coixoced

Atdt *erban Vodä. Cantacuzino, cdt i totI DomnitoriI

boeriI cart ail fondat si inzestrat MonästirI, ail avut o deo-
sebith grijä nu nuinal ca calugrrii sa Indeplinéseä cu sfin-
tenie t6te dispositiunele testamentare, ci sä se ingrijéscä
cresce avutul Meinastirel prin cumperdrI de mosiI i alte aca-
returl producetóre de veniturI. Cumperdrile trebuiati sd se
facä ca baniI si pe socotéla MöndstireI si niminea n'are niel
un drept sd-sI insuséscd nimic din tot ce privea averea mo-
bilä. orI imobild a MonastireI.
Monastirea Cotrocenil, a avut cdti-va egu menI harnicl
excelentI administratorI, carI ail cumperat pentru i cu
din baniI Monästiret multe mosil, sforl de mosii, morI, vii,.
case, etc. T6te aceste averI addogate pe langd cele afierosite
de fondatorI si de donatoil fie ele rude orl streinI, aducead.
Arhiva Statului Condica M-reI Cotroceni II fila 139 v.
Arhiva Statulut Condica M-ret Cotroceni II intre 116-136.
Arhiva Statuln1 Condica Cotroceni II fila 415 v.

www.dacoromanica.ro
 Elena D6mna, fondatórea AsiluluI

G. AL lonascu.Istoria Cotrocenilor 6

www.dacoromanica.ro
 82

veniturY colosale. Cum erati insa intrebuintate aceste veni-

turI? Nu scim de cAt dupd anul 1737. In dArile de sémA ale
egumenilor de la Cotrocenl pe 4 anl de la data citatA gAsim
cA suma cheltuitA era mal mare de cAt venitul. Mal gdsim
cA egumeniI grecI ad inceput fÒrte de timpurid sa comitA
abuzurI, dupA cum vom vedea in altA parte.
MosiI eumpZirate de Egnmenii 1116nastirel Cotroeenl
La anul 7192 (1684) Iunie 29. Egumenul Partenie cum-
Ora de la Micul sin Ivan Corbénul i 'de la nepotul
Florea ot PupezenI, 32 stAnjenl mosie in Pupezenl 1).
7193 (1685) Maid 14, Hip de la Paraschiva ot Pupezenl
brat DideI feciorul uncheasuluI Bon u 20 stAnjenI 2).
7193 (1685). Idem de la unchésul OdoabA. sin Oprea
otaru 60 de stAnjenI 8).
7193 (1685) Iunie f18, mal cumtierA de la Matel Didea
brAt Paraschivel feciorul BorceI ot Pupezenl vènd 38 stAn-
jen1 mosie 4).
7193 (1684) Noembre 10. Partenie cumperA de la Stoian
Vnue (nepot) CrdscocI 15 stAnjenl.
7196 (1682) Martie. Partenie Egumenul Cotrocenilor cum-
pera o jumetate de mosie de la popa Nenciul ot Tignescl
sub Muscel 9.
7193 (1685) August 20. Egumenul Partenie cumperA de
la Hera logorát ot Tignescl 2 0111 din mosia luI de la Vi-
tikestl peste tot hotarul O. fie lor mosie stätätae, ohavnicd
in vecl 6).
7193 (1685) August. Stoica RAspopul, feciorul luI Baldo-
vin vinde 8 locurI EgumenuluI Partenie, iar 4 le O. de
pomanA 7).
7193 (1685) August 9. CartEa Orbul ot TigAnescI, sud
Muscel, vinde.EgumenuluI Partenie partea din mosie despre
PriboenI 8).
Arhiva StatuluI. Condica M-rel Cotrocenilor No. 3 fila 174.
Arhiva StatuluI. Condica M-rel Cotrocenilor No. 3 fila 174.
Arhiva Statulul. Condica M-rel Cotrocenilor No. 3 fila 175.
Arhila Statulul. Condica M-rel Cotrocenilor No. 3 fila 175.
Arhiva Stdtulut. Mön5stirea Cotrocen1 Condica No. 2.
Arhiva Statulul. Mon5stired Cotrocent pach. 4 act. 9.
Arhiva Statulul. Mon5stirea CotrocenI act 3.
Arhiva Statulut. Monastirea Cotrocen1 act 4.

www.dacoromanica.ro
 83

7193 (1684) Noembre 10. Stoian vnuc Gascociul vinde

Egumenulul Partenie 15 stanjenT din mosia Gascocil
7193 (1684) Decembre 12. Neagul cu fratele sda, Albu
.cumnata lor Nea.ga vinde partea lor de mosie din Crangu-
renT EgumenuluT Partenie de bun& credint5.2).
7194 (1686) Februare 21. Vintila sna. Neculel Logofat ot
TigAnescr, vinde partea luT de mosie Eg. Partenie din Vi-
tzikesti 8)
7194 (1686) Februare 23. Jupanòsa Safta din KitestI cu
.cu fiul s6ti Matel vinde partea lor de mosie din Vitikestl
Egumenulul Partenie a).
7194 (1686) Maid 15. Alexandra femeia Fierel Logofe ot
l'iganescl impreuna cu veri anume: Par. i Costandin, i MateT,
i Dumitrasco vind partea lor de m6rd, a III parte de m6ra
de jos cu tot vadul Egumenulul Partenie pentru 15 talen 5.
7194 (1686) Septembre 14. Dragan snä Barca vinde 11
stanjenT EgumenuluT Partenie 6).
7194 (1685) Decembre 29. Nicolae sin luT Voicila caluga-
rul ot ('.osobescI vinde Egumenului Partenie 13 stanjenT7).
7194 (1686). A/Musa alba femeia Neacsului ot PriboenT
vinde EgumenuluT Partenie o parte din mosia PriboenT 8).
7194 (1685) Octombre 19. Neacsa impreunä cu fica sa
vinde EgumenuluT Partenie o parte din mosia PriboenT8).
7194 (1686) Stoica respopul vinde partea lul de mosie
din PriboenT Egumenulul Partenie 10).
7193 (1685) MaT 12. Egumenul Partenie cumpera de la
Neagul, fratele s66, Albu i cunmata lor Neaga din BueistenT
partea lor din hotaral CrangurenT pentru 25 talen").
7197 (1689) August 3. Egumenul Partenie cump6ra de
Ja popa Dumitrasco i fiul sed un vad de m6rAl2).
7193 (1685) Iunie 13. Pitarul *tefan Ratescu cu fratele
Arhiva Statulul. Condica Cotrocenilor IH fila 174.
MiinAstirea Cotrocenl pach. 5 act 35.
Mòn5stirea CotrocenI pach. 4 act 14.
Mònostirea Cotrocenl pach. 4 act 15.
Mön5stirea Cotrocenl pach. 10 act 24.
Condica Cotrocenilor Ill fila 175.
a b 176.
Mönistirea Cotrocenl pach. 7' act 5.
a a n n 7 n 7-
, 8.
7n
Condiea 11145nAstirel CotrocenlIo. 2 fila 85.
-12. a a a 85 i %.

www.dacoromanica.ro
 84

st Dumitraru Cluceru aü vindut mo§ia Piepta ot sud Te-

leorman, EgumenuluI Partenie stanjenl 1300 1).
7196 (1686) Mal 12. Jupanésa Evda sotia Papel vistierul
vinde EgumenuluI Partenie 500 stanjenl din hotarul Mihäi-
lqtilor sud Teleorman ; talen l 265 2).
7130 (1682) Martie. Egumenul Partenie cumperd o ju-
metate din moie de la popa Nenciul ot Tignescl sud Musce13).
7194 (1685) Octombre 15. Diaconul Baciul san Stanciul
Popl din Campu-Lung vinde EgumenuluI Partenie, douë
0111 din mo§ia sa din TiganescI 4).
7192 (1684) Egumenul Partenie camper& o vie la Pietre5),
7196 (1688) Iunie 30. Anghel sin Stoica Tagora da in
schimb un loe de aratura Egumenuluf Partenie 8).
Tot aci putem sá maI adaogam i mo§iele Buciumul §i
.5erpatescI care erati ale Mönastirel Cotrocenl situatä in sud
Vla§ca, dupa anaforaua veletilor boerI, intaritä cu pecetia
Donmiésca.
7194 (1685) Octombre L. Negura sua NeculaI Logofät ot
TigänescI vinde lul Partenie loc in Vitikesc17).
7194 (1685) Octombre 20. Dumitras, o Diaconul snd Stefan
ot Tiganesci vinde luT Partenie o livadd de fin in hotarul
Vitikesci at sud Muscel 8).
7194 (1685) Octombre 21. Dumitru Pite§teanu, vinde Eg.
Partenie 2 locurI de fin in hotarul Vitikescilor 9).
7194 (1685) Noembre 30. Vasile Logofot snä Vasile Stol-
nicul ot Campina, vinde Eg. Partenie, partea mo0eI sale din
VitikescI 10).
7196 (1688) Martie 12. Jupänésa Evda a Badel Vistiera
at GrecenI, vinde Eg. Partenie 500 stänjenl din mo,sia Mi..
hailescI, sud Teleormanu).
7196 (1688) Iunie 39. Angel feciorul Stoical Gogat,

Arhiva Statulul Conflica MemilstireI CotrocenT No. 2 fila 163.

, a 32 /3 72
169.
o I) 72 14-26.
, If 22
27v.
232 v.

n4 ,
o
, 22 77

o 28.
Archly. Sta. MonIstirea Cotrocent pal. 4 act. 10
, 4 11
0
,
27 64,41 13
n j, 23 7

www.dacoromanica.ro
 85

vinde lui Partenie parte din mo§ia Topolovenilor §i al Vi-

tikascilor 1).
7205 (1697) Eg. Partenie, cumpëra de la Dusa m4a
DrangescI sud Iltov
7194 (1686) Februare 23. Safta sotia luI Andrica cdpi-
tanul din SitescI, cu feciorul sèü Mateiü, vinde Eg. Partenie
tótá partea lor din mo§ia Vitikescl ca viile i pometurile,
sud Muscel 3).
7194 (1685) Octombre 18. Matu§a Alba cu fiul Fëü Canda
face danie jum'étate din m4a Priboenl, lar jumòtate o vinde
Eg. Partenie, sud Musce14).
7194 (1685) Octombre 19. Carstea Orbul at TiganescI cu
fiiul sëtí. Radu, vindo o parte din moia Priboeni lul Par-
tenie i anume : pastes. Bratului fe.3iorul lul Stroe at Pri-
boenI, WA., din camp, din padure, din Iva cu vadu de mewl
cum am tinut i nol mal innainte §i am tocrnit Cu pretul
za le 15 5).
7194 (1685) Octombre 30. Neacsa ca fiica sa Ilinca, at
Priboenl, vinde Eg. Partenie o parte din m4a Priboen18).
7194 (1685) Octombre 30. Stoical Raspopul feciorul luI
Baldovin ndreI ot Tiga.neVI vinde Eg. Pa tenie 8 locurl in
Priboenl 7).
Daniel (diehin)
7193 (1685) Iunie 17. Nenciul Diaconul, vinde luI Daniel
un loe in hotarul Priboenilor 8).
7193 (1685) Iulie 20. Nenciul Diaconul feciorul Bratulul
Logotat Tiganescl cu fratele sal Ion dati parintelul Daneli
dichiul MönastireI Cotrocen18).
Nikifor
7203 Februare 20. Zambila fata lul Stan al calugariteI
vinde parintelui Nikifor care este ispravnic pe varná ad la

"
n
,n
Archly. Stat. MeinAstirea Cotrocenl pach. '10 act. 25.

n
o
n
n
n

n nn
n nn
n
n
» 23
o
o
9
Cond. M-tiret Cotrocent No. 2 din cond. BrAncovenésd 1692-1713 p. 52
n
o
n
n
n-
/1
" " n I/ DD D S a D »59
n» n , n 60
7)n
Archivele
n
" Statula Mön5stirea Cotroceni, pachetul
n
Archive MönAstirea CotrocenT, pach. 10, act. 22.
"
6, act.2.

www.dacoromanica.ro
 86

oras a Sfintet Mtindstirt care sä chiamä Cotrocenl, un loc Int

oras aläturl cu casele Mönastiret 1).

Grigorie
7251 Martie 15. Anghelt Petros, vinde Eg. de la Cotro-
cent kir Grigorie nisce case cu pivnita si cu trel pravalit,
alaturt cdte 3, care pravalit merg pana in pivnita de pétra
ce a fost a hit Jupd.n Mascim in mahalaua StAntul Gheorghe
vechiii 2).

lrisarion

1799 Iulie 26. Visarion Eg. Cotrocenilor cumpärä o mosie

In Budescent si in Dobroesci de jes2).

Metlicele 1117ini1stirel Cotrocenl

Cuvintul de metoc vine de la grecescul p.sTa.-gX0) comunitate

ort sucursalä. Metochul constitue o numer6sä clasä de M6-
nastirt, cart ail iu deplina lor stäpdnire avert mat mult, sail
mat pntin insemnate, si cu t6te acestea sunt tot de odatä si
indatorate sä recun6sca suprematia une! alte Mönästirl, mat
mart, mat veuerate si une-ort si mat bogate. Acésta a fost
positiunea tuturor Mönastirilor pb.mantene, pe cart ctitorit
lor primitivt, le ail pus sub ocrotirea une! alte Mònästirt mat
marl aflat6re sail pe ;teritorul romdnesc, sag s'i dincolo de
hotarele n6stre. M6nästirea sad biserica lisa metoch, nu este
nict odatä o proprietate a cele!, la care ea se afla inchinatä;
ea este dupa cum s'ar fi Ois in legiuirele Romanilor, cel mult,
un client al celetlalte. Dupa vechiul obiceifi al pamAntulul,
mal tóte mitropoliele, episcopiele cum si mtin;Astirile mart si
neatArnate ale tare!, ad avut met:See or' sucursale, cart sta-
teat fata Cu dènsele, in conditiunl legale de care nu trebue
sä se deosebéscä intru nimic, starea Mönastirelor inchinate,

Archive Meinistirea CotrocenT, condica No. 1, fila 81 v.

Archive MonAstirea Cotroceni, condica No. 1.
Archhe Mifin5stirea Cotrocenl, pachetul 16, act. 17.

www.dacoromanica.ro
 87

fie din térd, fie din Orient 1). Ast-fel scria rdposatul Odobescu
pe lA 1862, in interesanta sa lucrare, despre Mondstirile in-
chinate.
La aceste juste observatiunI n'avem de addogat de cdt
cd, metócele servéu numaI ca sucursale Windstirelm la call
erafi inchinate, nu insä, O. ca client al celeI-lalte. Positiunea
clientului din lumea romand fatd de patronal WI, era bine
definitd. NicI odatd insä patronul nu administra averea clien-
tululdnpA cum administra ti egumenil MènAstirelor marl,
averile metócelor. EgumeniI de la CotrocenI administrati di-
rect sad prin imputernicitif lar, averile metócelor. El inca-
sait veniturile, efectuad plAtile personaluluI, fAcéd nouI ate-
nante conform trebuintelor reparad pe cele stricate.
Acest drept al lor resultä. din insql dorinta ctitorilor, de
Ore-ce eI le-ad pus sub directa lor supraveghere. Cu ocasiu-
nea cutremuruluI celul mare de la 7 Octombre 1802, Visa-
rion Egumenul Cotrecenilor repard stricdciunile causate de
cutremur 2), la tóte metécele §i el singur face conturile de
cheltuelI, asemenea ad fAcut §i altI egumenI, in asemenea
ocasiunl.
Sä ne ocupdm de fie-care metoch in parte, dupd docu-
mentele ce le avem la indemAnA.

I. Biserica Dennnei
Este ziditA de pétrd pe locul unel alte bisericI de lemn,
de Dómna Maria, sotia luí *erban VodA Cantacuzino la anul
1683, dupd cum ne spune pizania bisericeI. LAngd bisericd,
era palatul Beizadelelor wiled al copiilor luI .5, erban Vodd
Cantacuzino 8) Biserica este férte solid construitA, ca boltile
de zid §i grosimea zidirel este aprópe de douI metri 4), cum
sunt zidite mal t6te constructiunile vechT, cdcl Romanil ca
§t stramo§if lar Romanif sciad sd construiascA pentru a 4ecea
generatiune.
La anal 7198 (1689) Octombre 28, Minna Maria O. bi-
sericel s6le pe lana alte veniturI ce are §i t6te prdvdliile ce
Mönastirele inchinata din Romania, p. 19-20.
Vel1 pisania scrisa in grecesce din liuntrrl bisericet.
G. I. Ionescu-Gion, Istoria Bucurescilor, pag. 184-185.
Pr. Marin Duinitrescy, Istoricul a 40 de biserici din Romania p. 136-137.

www.dacoromanica.ro
 88

sunt la ulita cea despre porta de lemn a SfantuluI Gheorghel).

T6te aceste locurI si pravAla ail fost cumpòrate de Dómna
Maria prin Parthenie celebrul egumen al Mönastgel Cotro-
cenI. Dupe ce o inzestr6za cu multe odóre, case, locurI, prd-
yarn, etc. o 'trichina la Mönastirea (otrocenl, «ca sa p6rte
grija si sli se stäpanésca de numitul Kir Partenie si de ceI
din urma lul egumenI, pazand eta cuviosia sa cat si ceI din
urma lul egumenI, cele mal de jos:
«Set ordnduiascti ieromonochi gred veuip de la Sfe-
tagora ca set slujéscd sfintele slujbe (si sä fie) émenl cinstitl,
Invatatl, avand tab: invatatura cinulul calugäresc ri, sti ur-
meze t6td ordnduiala grecesce intocmal ca la Cotroceni.
Egumenul sa aiba a lua t6te veniturile, din case se
fac5. t6te cheltuelile bisericel si Gaud va trebui 1noire sä,
aiba a parta grija, intocmaI ca la CotrocenI pentru orI-carI
bine al sëii.
Locurile, casele si mosille ce am cumpòrat impre-
jurul acesta Sfinte MönastirY, sa n'aiba voe nicI Kir Par-
thenie egumenul nicI altl din urma lui egumenI, sa le dea
ca chirie la uniI-altil ca se facä case, ci numal din venitul
Mönästirel, sà zidésca oddI, M. fie pentru primirea sdracilor,
r6manènd loe imprejurul bisericeI, slobod de a se ingropa
crestiniI.
Catre acestea orb.nduesc pe numitul Kir Parthenie egu-
men, sa aiba grije, sami s'ävarseésca gandul care am pus.
«DA nu me void insAnatosi si nu me voiti ridica din ne-
putinta, A. zidésca prävalil si odä.1, lar el nu dea locurile
dupa cum la alte 1116ridstiri, ci stí fie de cheltuiala Sfintei
MeinastirI, ca sä.-1 fie si venitul maI mult. Asa am hotarat si
am iscalit, puindu-mI si pecetea inaintea duhovniculuI meti
Prea fericituluI si Prea SfintituluI Patriarh Kir Dositeiil al
IerusalimuluI» 2).
Eu .136mna Maria
solia reposatului $erban Voevod
28 Octombre 7198 (1689).

De sig,ur eel N echi5, act eel nod nu era ined gata.

Archirele Statului, condica MonAstirel Cotrocen1 No. 4 fila 406 §i v.

www.dacoromanica.ro
 7,"
--
,
u
..L'
A
re.

www.dacoromanica.ro
 90

Am dat intr'adins in intregime instructiunele Deanner

Maria cdtre Parthenie egumenul MeindstireT CotrocenT, pentrii
ca sunt forte instructive pentra noi, din mal multe puncte-
de vedere :
Ca Minna doresce ca la biserica ET, sa fie calugart
grecl adusl din muntele Athos, ca sä savirséscia sfintele
slujbe in grecesa in tocmaT ca la CotrocenT, ca i cand, ca-
lugaril romanl n'ar fi fost destoin'cI sa administreze o bi-
seriel i sa sdvirsésca sfintele lerurghil in romanesce. Iata
cum romanil chemati ef singarT pe stre'inT in Ora lor !
pe atuncl limba romanésca era dispretuitä de straturile su-
peribre romanescI, intocmal ea si azi !
Ca egumeniT CotrocenénT cum si ceT-Ialt1 egumenT de
la Meinastirile inchinate, administran eT singurT, nu numai
averile Möndstirel pe care o egumenén, dar si averile me-
t6celor ceia ce era colosal dupa cum ne vom convinge din
acest studin.
Cat privesce pentru punctul al III-lea unde opresce
pe egumenT a nu inchiria orl vinde casele i locurile, nu mat
re'rnáne indoiala, cá dupd m6rtea piósel donatOre, egumenul a
facut cum a vrut i Dómna scia f6rte bine cà egumeniT
grecl sunt sarlatanl, did accentuiazd ca Kir Parthenie «sd
nu dea (instrè'ineze) locurile dupa cum (s'ati facut i sa face)
la alte MOn'éstirT» i ca t6te acestea, Ea pune ca adminis
tratorT tot calugarT grecT ! Baca Domnil i boeril nostri chie-
marl el singurl pe cdlugariT stròinl pentru Mönastirile in-
funtate de dOnsiT, apoT cum nu era sd navalésca peste aceste
biete OFT, t6te locustele fiamande ale Orientulul Ortodox, im-
bracate in rasa 'Agra ea i sufletele Tor ! 1).
Este forte adeverata qic6b5rea ca, un popor are tot-
d'auna guvernul pe care-I merita.
Tot la punctul al III-lea Dómna Maria ne maT spune cd
este gren bolnava la capataiul Dómnel gasim pe duhovnicul
el, pe «Prea fericitul, Prea Sfintia sa Patriarhul, Kir Dosi-
tein al IerusalimuluT» i cand credeg? TocmaT cand augusta
bolnava facea diata orT testamentul cum am dice astd-dl.
Pare cal ve'd i aud, cum stand la cdpataiul Dómnel 'T
desfasura inainteT tOte grozaveniile focului GheeneT, acele-
1) Ve41 al mell studiu Influeuta cultureI grecescI, p. 8-95.

www.dacoromanica.ro
 91

instrumente teribile si cum diabolil torturézd pe cel pleatosl,

viermil ne adormitl, plAnsul si scräsnirea dintilor, etc. si ca
care reusati de minune totI Patriarchil si calugäril grecI a
smulge sume colosale pentru «biserica cutare din Pa-
triarchia cutare1).
Mult trebue sii fi smuls de la Minna Maria in aceste
momente entice acest Prea siret si atät de »erecunoscätor Pa-
triarch care s'a fäcut mal tot vécul in terile Romane !

II. Schitul Valeni

«No!, HagI Stoica, ca femeia mea Hagica Elena, din satul Cep-
turile sud Saac, inchinäm schitul Meat de no! la Monastirea
Cotrocenl, care si acésta este inchinat la 20 de MondstirI din
Sfeta gora si decI si acest schit sd fie inchinat prin Cotrocenl
tot acolo. Decl cand a fost acuma maI pe urmä ajungèndu-
ne vremea de bätra,nete si inprejurändu-ne b6le grele si
flindu-ne lucru la mare släbiciune, speriatu-ném si de mórte
si välplènd noI acésta lume amägitóre.... socotitam si am in-
chinat la acéstä sfäntä si Dumnezeéscd M6nästire de la Co-
trocenI si la cele lalte sfinte MönästirI ce scriu mai sus ....0
pärinteluI Egumen Partenie si dad:
Biserica de piaträ din tärgul VälenI ot sud Saacu
care o am fäcut'o din temelie (Cu hramul Adormirel Maici
Domnulul.)
*i am dat sl sfintele m6ste ale sfiintuluI Iacov Per-
sul etc.
Casele n6stre de la Cepturile cu tad mosia.
pece pogóne de vie in délul Cepturile. vecine cu cele
date MonästireI CotrocenI.
Douò róte de m6r6. in isvorul ce vine de la Zdn6ga.
pece bol, ¡pee vac!, 100 matci de stupi §i. 150 ot
Trel-decl de suflete de tiganI ca mare cu mic, si a
sutA bolovanl sare.
BanI gata 800 talere.
T6te aceste sunt inchinate cu conditiunile urmatóre:
1) Ca sä. fie de hranä pdrintilor CalugärI si de imbräcäminte.

1) G. I. Ionescu-Gion, Patriarchl, metropolitl §1 egumenT gruel la Bucu-

rescI p. 32-33.

www.dacoromanica.ro
 92

Egumenul Partenie sä fie dator sd pue acolo cAlugArl

lunl i inteleptl i ocArmuitorI vrednicl sil. o póta cArmul
Iprin urmare tot grecI).
SA nu lipséscA slujba nicl o data si sAl pórte grija
-s'o istovéscA pärinti CAlugArl din venitul mosiilor si s'o pa-
zéscA cu diresul ce i se cuvine.
SA cante egumenul Partenie de mosiele i bucatele
ca venitul lor sá sporesca.
SA. le fie sfintilor parintI milA de sufletele nóstre, sA
ni le pomenéseA aci la sfanta Mönästire Cotroceni cat si la
sfintele MönastirT de la sfeta gora la tóte (ba bine a nu).
Asisderea cat vom fi vil aicea, ati sanAtosT, ad bol-
navI, tot s'A avem cAutare de pArintl. (De Ore ce copiI din
-trupul nostru nu am avut.)
lar dup. ce ne vom petrece sA aibA a ne ingropa pre
..mändoT la un loe in1A.untruil in danta Mönastire ,si sá ne
pomenéscd sfinti pdrintl, tot cu colivI Vinerea i SambAta
precum se cade si sä cuvie ctitorilor ; i asa inchinAm t6te
-aceste laT Dumneded si acestor sfinte case a sfintieT salel)
Maiti 15 lét 7192 (1684)
In decursul vécurilor schitul maT cumpArA sal primeste
-danie 22 de mosiT, un loc de danie din mosia Berivoesti de
jos unde a fost si un helested sud Saac2) ApoT 3 vil: una In
dealul Cepturilor, a doua viile de dealul CuiburI si al treilea
viile de dealul Bucovului ce iT die si ScAenT i Sácine. Le 1772
Septembre 15 Maid primeste alte scutirl cu porunca a mArie
sale prea inaltulul general, feld maresal a mal multor ordil,
--cavaler graf Petro Alexandrovici Romiantzof. Mal primesce
alte scutiri de sare.
JII. Schitul Mic§anti
Este didit in anul 7180 (1672) din temelie, de marele
Inedelnicer Dumitrasco, pe mosia sa Micsani din judetul Dam-
bovita, de unde vine si numele schituluT. «De la o vreme in
cóce i s'a isbovit numele de PArlita, fiind-cA in vremurile de
résmeritá a ars biserica de &me ori, rAmAind numal zidurile
palite, de aici numele de «Parlita».
Arhive Condica schitulul Valenl fila 6, 6v, 7 i 7v.
Arhive ibidern 4, 4v,

www.dacoromanica.ro
 93

Acest schit a fost inchinat la Windstirea. Cotrocenl

timpul lul 55erban Vodd Cantacuzino pentru motivul ad. cel
miel trebuintd de cel marl ati si cele mal slabe, de cele mar
puternice» ab' inchinat dar schitul la purtarea de grijä.» a
M6nastirei Cotrocenl. Schitul a avut çlece mosg, mili domnescl,
vil, morT, tiganI, vestminte i vase sacre de argint « cu tot
felul de dobitéce si de alte sfinte ddruiril)
Acest schit a avut un numër colosal de robl tiganl,
condicd in folio si fórte volaminósd este apr6pe plind numaT
cu zapise pentru cumpdrdturile de tiganI.
* *

Un alt metoc a fost i schitul Gherghita numit de la:a.

vreme in c6ce si «Reptara»; schitul a fost Wat de Popa Négul
ce l'ad chemat pe cdlugdrie Nectarie si l'a inchinat la Mönds-
Urea CotrocenT. dar in arma, Pdrintele Nectari s'a supdrat
pe Partenie egumenul, si ail luat schitul de la M6ndstirea
Cotroceni si l'a inchinat la sfanta Mitropolie in anal 7205.
(1696) Noembre 208).

Schitul Ceisci6rele
A avut 6 mosif si a fost adm:nistrate de egumenii de la
CotrocenI.

Schtitul

Este inchinat la Mondstirea CotrocenT de cdtre Constan-

tin Corbeanu vel satrar, din-preund cu jupdnésa lul Marica,
fiind egumen Kir Grigorie «ca sA fie pärintilor cdlugdrI de-
hranä.» iar nouò si pdrintilor nostriT de vecinicd i ne incetatd
pomenire 18 Februarie 7250 (l742)4.).

Archive Condica Cotrocenilor Schitul Parlita fila 3 §i V.

Archivele Statului MönIstirea Cotroceni condica Schitul PArlita fila cf.
ibidem pachetul 57 doc. 44.
Archive Mitropolia Ungro-171 thieT pachetul 4 documente 11.
Archive Mönästirea Cotroceni pachetul 2 documente 34 ve4i §i pachetul
64 ce privesce pe acésti Milmastire.

www.dacoromanica.ro
 CAP. VII

Cum administraa egumeuil greci averile M6nitstirescI

Privirl generale,

Religiositatea i ddrnicia proverbiald romänéscd ail atras

in aceste tárT pe calugdril oriental! crescinT 'Mcá din cele
gnat vechT timpurI. Pe atuncT el ven6t1 smeritT i umilitT, fla-
mançll i insetatI, gol i descultT, aspru persecutatI de TurcI,
stramtoratI de propaganda Iesuitilor, i Calvinitiior, earl cas-
tigad teren maT mult, cad luptaii pe deoparte cu sciinta lar
pe de altä parte cu baniT, arme teribile, de care clerul Ori-
entuluT era atät de lipsit si de sciintd dar maT cu sémd de
han!; pentru ban' veneati in tdrile romäne i cAnd ejungea
-la Dundre, incepeaïl a striga : iXelp.oa6v1 (mild pomand)
Dupd demnitätile lor Terahice, mergeail la DomnI i bo-
eril, cum §i pe la negustoriT boga!; iar ceT maT sardcdciosT,
umbiaûí prin orase si sate cu lemn din sfänta cruce verita-
bile sail nu, ca mätäniT, cu iconite cu cruciulite, ca buruen1
de 16c, mate chiar de la sfäntu.1 mormènt, orT maT sciu
-din ce localitate sfinta de pe ande s'a ndscut, a trdit, a pä-
timit i inviat MAnsuitorul lumeT, ori din grädina MaiceT
Domnulul (Muntele A tos).
T6te a-estea, impreund ca pomelnicile, la care dacd maT
-a.ddogatI fdtärnicia unitd ca darul de a descri in culorile cole
maT negre cu o atingetóre elocintri suferintele lor din partea
-Turcilor, impreund cu lingusirile pe ande li se trecea si
unde me rog nu se prind Jinguirile i carT lingusitorT trd-
-esc rèti i astd-çll ? Ve putetT face o idee, cum eT aU ptitut
sä capete averT i sä tacd pe DomnitorT, pe boeriT pe ne-

www.dacoromanica.ro
 95

-gustorT etc, sail inchine möntistirile idite si bogat inzestratT

de dönsiT la Mönastirea cutare din patriarhia cutare
Dobandind avutif colesale, uitä lesne clauslele testamen-
tare, comit abusurT strigat6re la cerurI nu numal in dauna
avereT acelor carT Ïal chemat, ci si ale taxer, prin stricarea
.obiceiurilor i schimband rolurile din umilitl elevin insolentl
din prigonitT, prigonitorT, din alungati, alungatorI persecutand
pe calugariT roman'.
Calugärismul grecesc devine in scurt timp o clasa privili-
giatä., un fel de stat in stat, ne (land socotélä niel DomnieI niel
MitropolieT de cat dupä. 1815 i acésta numal de forma
.asa el colosalele avutil möndstiresd intrebuintat acum
le-ad placut, dat cui ari voit lar tärile nóstre de aceste
avutiI, niel de cum nu s'aii folosit. folosit sacatuitele Mo-
nästirI din orient, scolile grecescl din Turcia i earl imbo-
gä.tit el personal.
Abuzu.rile dateza din timpurl vechT, incA inainte Dorn-
nielor Jul MateI Basarab si Vasile Lupu. i aceste abuzurI eraä
de notorietate publica : DomnitoriI le tolerati, boeriT nu le
impedecail, cad Cu totil sume colosale de leT luaü, iar atot
rabdatorul poper roman, ca multe durerI le suporta. T6te
aceste abusurT, dei eraü tuturor cunoscute la arätare, to-
tusT calugä.rii grecI erati chemati de pe la Atos si din alte
part1 ale OrientuluT, ca sa populeze i sá administreze mo-
nastirele fondate de dönsiT, dupä cum am vöqut si pe kl'er-
ban Voda Cantacuzino, pe D6mna Maria, solia sa, ca.re,
zidind ì bogat inzest and Biserica D6mna (din Capitalä.), o
face metoh la CotrocenT, prin Parthenie, egumenul aceleI
MonastirT caruia i spune:
«Iar sei nu dea, (ached set instreineze)locurile dupei cum e la
monastiri 2) Dupà mórtea fondatorilor insä., eT facead
tot ce voiaii. Tóte abusurile cal ugarilor grecl din timpurile tre-
-cute le resuma' admirabil anaforaua velitilor boerT din Tara
Romanöscä Cu data din 10 Iulie 1827; in anu11822, Tamil a-
vénd probe sclrobitóre contra cä'ugArilor grecT din törile ro-

Pentru letalil a se veilea : G. I. Ionescu Gion Patriarhi Mitropoliti gi e-

piscopl greet in Bueuresci veifl i al meu studiuinfluenta cultureIgrecesel pag.1-95.
Archiva statului Monastirea Cotroceni, Condica No. I hiele 10ti tii 106 v.

www.dacoromanica.ro
 96

mane earl contribuesc atAt de puternic la procurarea de-

mij16ce pentru reliOta revolutiuneI grecescl din 1821, A.
douò firmanurI prin caro alungd din monastirile rorndnescl
pe totI cdlugdriI gred, 0-1 inlocuesc cu cdlugarI romAnI. Ma-
mie Divan al tèreI, scia fórte bine, cd cdlugdril grecl se vor-
reint6rce pe la M-rI, dupe' cum s'aa i intors prin stäruinta
Rusiel, face cun scut insd Domnitorulul spre a interveni la
P6rtd 1) ca s6-1 opréscä reintórcerea lor in térd §i 2) cd dacâ.
vor veni, pand atuncI, Divanul, sd ia mäsurile necesare pentra
repararea M-relor «spre sdvarsirea slujbelor celor bisericescl cu
tad oränduiala cea build §i a ingrijird zestrel monastirelor §i
pentru cea de tóle zilele pomenire a ferici Vlor cititorl §i a§a Inc&
de la létu11823 Oct. 12, prin o,bstésca anaford s'ail ardtat M. T.
präpadenia §i impovorarea grelelor datorii intru, care ail
ajuns aceste monastiri de ceitre reaua economic §i nevrednica-
chivirnisire a acelor egumeni streini Pentru care s'afi fdcut
rugdciunl M. T., car' s'ail arätat (in 1825 Noembre 6) di aca
streini cu feitclrnicia lingu§irei, all fost intrat nu numaI pe
la -Vote monastirile iärdf i la monastirile cele neinchinate la
cele de jos, ci §i la scaunele archierWI ale MitropolieI §i_ al
episcopielor prin gròsnice dari de bani la domnii de mat
inainte 6i la mini§tri lor, pcincl ccInd le ail adus in desilvdr-
00 preipeldenie §i robie de datorii §i ca nisce streini i ne-
doritorI de lucrurile némuluI nostru, ail instreinat prin vin-
Or' de mo,siI, prdväliI, hanurf ,si din cele-l'alte acareturI ale
lor ce ail fost inchinate de mo§il §,i strdino,siI no§tri». Mar
departe anaforana cere sd se facä. cunoscut la prea strä. u-
citul Prag at prea puternicei n6stre impdratiI, prea plecat
arzmagzar», mijlocind M. T. a ni se intdri acest privilegia ce-
Fail avut tara din vechime de a fi apururea nestrdmutati din,
pdmèntenI românI, atat mitropolitil §i episcopiI la scaunele
eparchielor, cat §i igumeniI pe la tóte monastirile Ord_ Inc&
ne vom sili a mát face §i. óre§I-care prisos spre a se putea
aduce acesteI monastirI la cea dinteia orinduiald §i build
stare a lor spre a se pletti datoriile cele grele si a se mere-
metisi cele ddrdmate, ca sd nu ajungd cand se vor mal o-
randui egumenI strdinI, intru cea desäseqit prdpddenie, a se-
stinge cu totul pomenirea rdposatilor ctitori . i cele-l'alte in-
tocmirI ce sunt fdcute prin testamenturile lor, fiind una ca.

www.dacoromanica.ro
 -

Intrarea Principall a vechiuluT Palat

G. M. lottescii.Isicria Cotrocenilor 7

www.dacoromanica.ro
 93

acésta cu totul impotriva legeT n6stre...» (827 Iulie 10). 1)

Acestea sunt isprdvile cäluggrilor grecl in general ; acum sd
le vedem pe cele ale egumenilor de la Mönastirea Cotrocenl
in special.

Abuzurile egumenilor greeI de la ('otroeeni

Suum cuique...

veni vorba de abusurI, trebue sg spun aid, cä

mi s'ati adus Ore-carI invinuirI cä in studiul met.% : «Influenta
culturel grecescI in Muntenia 0 Moldova cu privire la bise-
ricd, cÓlä societate '1359'1873» a-0 fi acusat prea mult pe
i

grecT, cd n'a0 fi recunoscut in de ajuns meritele culturale

ale Academiilor grecescY aduse romanilor din principat 9 0
decI, nu m'a0 fi debarasat incg, pe deplin de vechea s,c61g,
carI vedea in fanariotl pe vräjmasiI némuluI nostru 3). NicI o
data n'am avut ideI preconcepute in materie de istorie, cgcl
am ca regulä de conduità principiul : Suum cuique... caut
fapte 0 date pentru a arunca o scantee de lumina inteun
intuneric dintr'o parte Ore-care ; am ardtat grele imprejurdrI
istorice in care se aflaill FanariotiI, cg nu puteati face alt-f el
de cat aLi fäcut, bine inteles aceI putinI, carI avcati o fire
mal bung ; am 0.0. DomnitorI fanariotl mai burg, chiar ca o
parte dintre cel romanl. Acestea sunt bine cunoscute .0 nu mal
e necesar sg maI insistdm. Nu tot as,a este cestiunea cu caluggrif
grecI, «Jinduit am fostcum çlice Zilot Romanul a cun6sce ca
urmetor al dreptätel ca sä iati 40 eti pricing de läuda dupé a mea
putere; dar iarg0 amar mie ! cad pricing de laudà n'am putut
afla mgcar una, lar impotrivä, pricing' de defgimare im-
presurat milinne. AÏ fi vrut incal acéstá defäimare sd o puiti
in lucrare ; dar mö zatichnesce temerea in douë chipurI : una
ca firesce iubind a läuda, nu voili putea impotriva fireY mele
a defäima ; al doilea, cä unde nu se pomenesce dreptatea,
negre0t este primejdie a defälma strambätatea.... pustiti sunt

Academia Romanii, Mauuscris, 1062 fila 119.

N. G. Dossios. Studii Greco-romdne pag. 14.
C. Litzica. Manuscrise grecescT din Biblioteca AcademieI (Sedinta de la 13
Octombrie 1900, pag. 1, Nota 1).

www.dacoromanica.ro
 99

de pricinä a liuda, si coprins de nenumërate pricinl a de-

fäima. Bind; a ticea, si nu laud, pociti, cd nu am ce läuda;
dar si nu defäimez, avind atita noian de pricinI se p6te ?
ha, ha, micar de 'nit si este impotriva fire', micar de m'ar
intimpina ori-ce primejdie, am hotärit cal prostimea conde-
lulu', pe cb.t void putea si defaimez dupe tot cuv6ntul drept...
pentru nedreptitile care se varsi asupra Orel din hripelnica
lor inimi...1) Mid void gisi fapte bane le void publica in
intregimea lor; de o cam data le publicim pe cele ce urmézi.
«Mult ne-am mirat totIzice cronicarulde un lucru
care
7
l'ad fäcut egumenul Averkie de la CotrocenI firi cale
si afar& din cele ce poruncesc pravilele. Ci M. S. WM. (Ni-
colae Mavrocordot) intelegind de acest lucru..., niel acéstä.
paranorn'e (firi de lege) n'ati ingiduit sä se faci. Ca *erban
Vodl zidind Monastirea CotrocenI si inzestrand'o ca multe
sate si cu veniturI, 'I-ad fost dat pre lingd acelea si satul
Furduesciicare este din jos de Bucuresd, aid in judetul
Ilfov... fijad egamen la CotrocenT, acest Averkie neavènd
Monistirea nid o nevoe mare sad vre-o lipsä, ci fiind indes-
tulatä si la band stare, ad ficut tomnéld cu Manolaki Pahar-
nicul lire taind si i-ati vindut acest sat Furduescl, drept ta-
lere 1000, MIA stirea Domniel si fird stirea Mitropolitulul
Orel, ne uitindu-se niel la Pravile, neavènd frica lul p-Oeil.
De care M. S. auqind peste citä-va vreme s'ati turburat
fórte... ci pravila nu slob6de niel cum ca si vindä si sti in-
streineze satele, mosiele, ce sunt date de ctitorI... si chemind
pe Sf. S. Vlädica Kir Daniel si pe tot1 boeriI, si ad chemat
Vi pe egumen si pe Manolachi Paharnicul si ad ficut mare
cercare si ati aflat si pirintele Vlidica si totl boieriI, ci, fanl
cale s'ad Milt acest lucru, care nu s'ati cizut sä se faci.
Ded adunindu-se si zapisele ce erad Mute intre d6nsil,
le-ad luat SI. S. Par. Vlädica din miinile lor si le-ati spart,
si ad dat porunci egumenuluI de ail intors banil ca.rI luase
de la Manolaki Paharnicul. .5). ad rimas satul si fie iar al
M6nistireT. DiAteacésta se vor indrepta §i, alti egumeni de
pe la cele-Palte Mina' stiri, CUT72 sd se chiverniséscd, scl nu
ving §ti sd nu irtstreineze cele ce aft dat ctitorii, cti sil §ti
le tie prccum zice pravila2)
B. P. Hasdeu. Ultima cronid romfinA din Epoca fanario0ilor p. 15-16.
Magasinul istoric IV pag. 137-138.

www.dacoromanica.ro
 100

Cronicaru.1 spell cä lectiunea data egumenulul Averkieb

va servi ca pilda i altor egumenI abusivI. Se vede ca cro-
nicarul nostru n'avea o idee bine definita despre calugarit
grecl.
EgumeniI grecI, atät de la alte Mönastirl cät §i de la
CotrocenI, nu se multumesc ca ceea-ce li se oferise de catre
pio01 donatorI, nici cu cea ce cumparase din banil Was-
ci unii alergail la mijlocul de a face acte fal§e pentru
inchinarI de Mondstirl iar egumenil de la CotrocenI, 6men1
maI practicI, falsificati hristIvele de mosjI, marind pe de o
parte numarul stanjenilor §i. schimbänd hotarele, iar pe de
alta parte facead hris6ve fair pentru o mo§,ie maI Mina in
locul alteia, pe care el o credeail mal putin productiva.
.A§a de exemplu : un egumen al M-rel Cotrocen1 la anul
1763 Septembrie 1, se presinta inaintea divanuluI domnesc, in
timpul domniel lui Constantin Mihail Gehan Racovitä, prin
care cera sä. se cerceteze 8 zapise ale Monastirel, relativ la
rnoia Comanescl din sud Teleorman i anume: Negolea fata
Sianciulul din ComanescI, la mana paharniculul Barbu (Urda-
reanu), 150 de stänjenl.
Cine era acest Barbu (Urddreanu) ?
Fusese un hoer feIrte bogat, ocupase functiunI inalte in
divanul Muntenier i catre batränete se Meuse calugar la
M6nastirea Cotrocenl. El cumpärase inca din timpul boerieI,
50 de stämjenI de m4e. Egumenul Cotrocenilor care a faki-
ficat actul §i pe rare condica nu'l numesce insä noI il cu.n6scem
ea este Kir Neofit. Divanui luänd in cercetare cererea egume-
nulul hotArascelucrul urmätor: «Dupa cercetarea zapiselor este
bun pentru 50, iar stänjen1 100 sunt pu4s1 adaus, nu numat
cum se vede in zapis, ci condica monastirel adevereza».
Lade presentate de egnmen Observatia ¡Until de Divan
DupA cercetarea zapiselor s'a véylut
5 Februarie, 7197 (1789). cites; atAt numele mo§ieI cdt §i suma
Zapisul unchiaqulul Radul Cufoiul, stAnjenilor adAogAnd peste stAnjen1 180
la mAna BarbuluI paharnicul stanj. 180. stAnjenI, zapisul §i condica dovedesc.

Nettle presentate de egnmenT. Observatinnile Mute de Divan

Acest zapis nu se vede la mAna Bar--
Radul Cufoiul i sin ego (§i fiul luI) bulul paharn:c (Urdareanu), dupA con-
la mAna lul Tura ot Ulmen1 stAnjent dicä se vede suma drés5 gi unde at

1) Vejl hrisoN ul luI Mate/ Basarab din 1639.

www.dacoromanica.ro
 101

-180 mo§ie din CominescI, funja de fost stinj. 80, ad facut 180, z ipisul §i
jos. condie,a adeveresc.

Decembrie 2, 7221 (1712). Acest zapis acercetindu-se s'a valut

Radu Furculescu la mina lul Obre-
tin, stinjenl 180, mo§ie in Comanescl,
tunia do jos.
suma drésa §i unde ad fost starijenl
80, ad filcut stinjen1 180, §i nu se
vede vindull la mina paharniculul
Barbu (Urdareanu), ci dupii cercetarea
ce se intelege din cititul zapisilor se
vede ca VIM acea parte de mo§ie din
funia de jos o vide Radu Cufoiul
Turca lul Obretin dupa cum adeveréza
§i Radu Furculescu.
In dosul zapisulul Radulul Cufoiul,
unde zice ca mogia acea care ad yin-
dut'o §i el lul Obrefin, iar zapisul
Obretin 1R mina lul Urdareanu nu se
vede.

ludic 12. 7197 (1689). Acest zapis dupa cercetare se vede

Radu Capitan Visternicul la mina
Marbulul Urdareanu, mo§ie In Coma-
nescl, stinjenI 150.
numele mo§iel dres §i unele au fost
AdamescI, ad ficut Comanescl, pre-
cum se dovedesce ci este din Ada-
mewl. MAI inseinnarea zapisuluI de
deasupra scris rominesce §i grecesce,
cat §i In condica Möastirel gasindu-se
trecut la Adamescl.

Ve1R1 boed carI aù cercetat aceste zapise aii fost: Con-

stantin Dudescu, biv vel ban ; Constantin Cantacuzen, ve!
clur:er ; sub preOdentia lul Grigore, mitropolitul Ungro-Vla-
hieT, fac anafora &Are domn : osebind hotarul BA'rbAtescl
din A damesd, iar nu din BArbdtescl (din care fAcea parte
ComAnescl), dupA cum din gre§61ä pretinde egumenul
Vedem decl cä in anaforaua pe care o inaintézá velitI
boerl impreunA cu Mitropolitul OAT, in loc sA. I gAséscA vi-
novat pe egumen spune cum cA n'are dreptate sA pretindd, cA
ceea ce a Mcut a fAcut din greelei. Aceste gre§ell sunt numal
din cele cunoscute; cAte alte abusurI nu vor fi comis el §i de
care sciati sä. sA se achite minunat fald de Domn §i de velitl
'Merl deprinsl cu §cbla coruptä i coruptbre a fanariotilot.

1) Arhivele statulul condica II a Cotrocenilor, pag. 144 verso §i 145.

www.dacoromanica.ro
 CAP. VIII

Cotrocenil din Yale

Cuartierul CotrocenT, prin situatiunea s.a topograficd, este

impdrtit in doue 0.0 bine deosebite ,si anume : in Cotro-
cenil din deal sail Cotrocenii istoricI propriti-zisl si Cotro-
cenil din Vale; despre care ne ocupdm.
Colina platoulul CotrocenT, a servit ca hotar natural in-
tre mosiile : Cotrocenilor si Lupescilor.
La anul 7168 (1660) Iunie 10, Glieorghe Ghica-Vodd, dd
volnicie luY S, erban Cantacuzino II logofell, sd stdpan eased. mo-
sia si satul CotrocenI, partea lul Chioca cdpitanul GOt Cotro-
cen1» pentru necredinta lul fatd de Domnie E). De la acéstd
data .5, erban Cantacuzino, incepe a cumpera tbte trupurile de
mosie din CotroceniI din deal; voia insà sd'sI rotunjéscd mo-
sia si in acest scop se adresézd la doul proprietarI de la Co-
trocenI din Vale si anume : la Ianaki Logofdtul, proprietarul
uneI marl sforI de mosie care se intindea si pe deal si pe
vale, pind in matca DamboviteI, despärtild de mosia Lupesci
printr'o linie tra.sd astd-4I cam din dosul grädinei Botanice
adicd de la Erbdrie pAnd in Dimbovita, partea acestuia cu mo-
rile pe DAmbovita este cump6ratd tot din timpul boerieI, si
intdritä din nog cu chrisomul din 13 Maii 7187 (1679), Ia-
naki Logadtul n e spune in zapisul de vinqate cd : «Vrènd
M. S. ca sd facd. si Mondstire pe mosia CotrocenT I-am
vindut M. S. tòtd partea mea de mosie de la Cotroceni pe
juradtate, cdt am tinut eil din cdmp, din pddure, din apd cu.
1) Atichive Monastirel Cotrocent pach. 1 §i 61 doc. 20.

www.dacoromanica.ro
 103

vadurI de mórd, si ca o mórd stricatä i ca livei1e i cu

viile ce am avut, Cu silistea din sat, ca tot venitul de peste
tot hotarul, tot pe jumdtate drept banl gata ughi 500 1)... ca
sd fie ohabnicà si stdtätòre in veci.
Tot in acelas timp, se adresézd si la Partenie Egumenul
de la Radu.-Vodd cerandu-I vindä un codru de loe ea sd-I
dea in schinib mosia Tdtarului din sud Ialomila «ce-I alätu-
rea de mosia MtindstireI cumpèratd de la jupdnésa Stanca,
fata LeedI Pitarul din Vizurestl din judetul Dambovita, con-
venind a se face schimbul, Egumenul dä la mäna lui *erban
Cantacuzino zapisul de vincjare :
«Adica oil Ieromonahul Partenie, egumen de la stAnta
Dumnezeiasca M6ndstire sfAnta Troita a RaduluI W. de aicI
din BucurestI, dimpreund ca totI cdlugariI câti ne afläm lo-
cuitorI in sfänta Monästire... Scrim si märturisim cu acest
Zapis al nostru ca sä fie de bund credintä la cinstita mand
a DomnuluI nostru 'IcT) *erban-Voevod, ca sà se stie cd a
vindut sfinta noasträ Monästire a sfintel Troita o mosie ce
se chiamä. LupetiT, din susul orasuluI Bucurestl, care se ho-
tdrdste din sus cu mosia M. Sale ce se chérnd CotrocenI, care
este a M. S. de cumpòrdtóre ined din boeria M. S. Decl flind
din mosia Monästirel sfänta Troita a Lupestilor, un codru
loe din sus, aldturea hotärända-se ca Cotrocent pentru acest
Codru de loe avut'am tocrliéld cu M. S. ca sá dati M. S. acest
codru de loc... Pentru-ed avènd M. S. gindal 'Incà din boerie
sà facd M. S. sfanta i Dumnezeiasca Mondstire pe mosia M.
S. CotrocenT 2). lar acum de isnÒvä, si mal ca temeiti am toc-
mit cu M. S., cä socotind noI cà acel codru de loc, nici de
un folos nu era sfintei 1116neistiri, nid un venit de pe dinsul
nu avea, cd era un loe feiret de nici o hranei, fiind pe din-
sul tot petdure §i màräcinL i ad pus M. S. de ad curdtit
toata pddurea i märdcinii dupä' dänsul, i at pus M. S. vir
si cu liveçll in jos pAnd uncle ne este tocméla 3).
Este curios modul cum motivézd egumenii virKlärile ori
sehimburile de mosiI : «cd acel codru de loe de nicl un folos
nu-I este sfintel MondstirI» adicd un codru de loe ldngä. Bu-
Archive mönilstireI Cotrocenl condica No. 3 fila 12.
Acest gand al M. S. de care vorbettte egnmegul, nu se vede nicAel ea ni
nifestat In documentele anteriom e anulul 1678.
Archivele Statulul M6-uistirel CotrocenT pad-let 1 §i 6i doc. 30.

www.dacoromanica.ro
 404

curestI nu esie folositor! Cb.nd Constantin Vodä. BrAncovea.nu

cumpära mosia Mogost5ia si locul pe care trebuia sa-sT facä
casele, gäsim exact acelas motiv, ca si cAnd aceste acte ar
fi fost concepute de acelas piser ecb. pAdurea si locul pe
care vrea M, S. 84'0 faca case de nici un folos nu-I este
sfintel randstiri 1).
Dupd niste motive asa de puternice;:egumenul Raduliot
aratä care sunt hotarele codruluT dat in schimb si care avea
pe dänsul etot pädure si mArAcinli, ca si cand a exista.t vre-o
datA «Ware MI% märäcin12; md mir el n'a zis cä päclurea
avea si uscaturT, el dar ce voig ? 'I-a trebuit motiv si moti-
vul l'a &it.
Hotarele codruluT.
.5i am tras cu sfóra d'acurmezisu din hota.rul Cotroce-
nilor in jos pe ling apa DAmbovitel pánA in plopul cel mare
stänjenT 218 si am pus hotar 2).
A doua trei surd' din hotarul Cotrocenilor in jos pinà
unde s'ail pus a doua plated, hotar peste sa.nt 3) jos stinjenT 233.
A treia trdsurcl din hotarul Cotrocenilor din stejarul
cel mare in jos pe la podisor 4), pind la a treia piatrA ce s'afi
pus peste sant din jos 5) stänjenT 127.

Documentul este al proprietarulul mogiel Mogogeda; copiele acestor docu-

mente la se allá Archive.
Hotarul dintre mogia Lupegt1 gi Cotrocen1 era ca hotar natural, muchia
colinel Cotrocenilor, decI trasura se face din marginea dealulul, pana in apa Dim-
boviteI, care hotar, de-gi nu preciseaza documentul, totugl presupun a II digul fa-
cut mal tarzifi de la Erbarie pana in Dimbovita; ca de aid incolo pina la podul de
la Grozavegtl, se intindea proprietatea luI Enache Logofatul cu morile injugate ale
sfinteI Saver gi care acum erau proprietatl ale lul §erban Cantacuzino.
Acest gant este digul de care am vorkt maI sus. Acest dig a servit drep
aparare Cotrocenilor. Cell harta Cotrocenilor No. 1).
Acest podigor de care ne vorbegte documentul ad, il gasim pe veche al-
bie a Ditnbovitel unde se allá all propietateb MinisteruluI lucrarilor pnblice in
dreptul cazarmeI Malrnaison gi unde s'a facut mg tirziii Mdnastirea CotrocenI
m6ra de la Pali& (Vedi planul Bucuregtilor ridicat de baronul Boroekmn. Acest
plan se OM in propietetea donmulul Grigore N. Mano, gi reprodus in lucrarea n6stra
sub No. 2.
Acest gant se vede gi asta-ll gi care incepe, din strada Carol Davila de
lane( funiatura LeoparduluI, care a fost de veacurl limita despartitoare intro mogia
Lupegtl gi CotrocenY. Santul despártete gi al( propietatea feista Davila, all a
domnuluI colonel Perticari, de local numit via Brincoveanulul. §antul se ridica la
deal trece pe langa mormantul d-rultd Davila gi se opregte in spatele Azilulul in
dreptul trade este all sectia primara. In vechime, inainte de 1662 taia go-
séua numita mal tarzia a Pandurilor, gi mergea ca limita intre LupegtI gi. Co-
trocenea pana la vita Cotrocenilor de all, in dreptul escadronulul 2 tren, de aci o
lua pe drumul Sara, trece,a Calen Rahovel (yell planul mogiel Lupegti la biuroul
dccurnentelor din ministerul Domenillor).

www.dacoromanica.ro
Dr. Carol Davila

www.dacoromanica.ro
 406

A patra treisuret pe deal de catre drumul Pitestilor din.

hotarul Cotrocenilor in jos pana in capul santulul unde s'a.
pus a IV-a piatra hotar stanjeel 102».
A cincea trelsurei din hotarul Cotrocenilor dintr'un plan
din drumul Craiover (01' Calea Rahovel) unde este o cobil-
UM, in jos prin tufe pana in piatra ce s'ati pus hotar stan-
jenl 102.
A §asea träsurel in valea Dobrilor (aqI valea Oddel din-
c6ce de Magurele), la capul mosilor Cotrocenl si LupestI din
hotarul Cotrocenilor in jos spre putul din drum, pand in
piatra ce s'ati pus impotriva Stupinel stanjenl 102».
Hotarniciele nu sunt definitiv stabilite de cat In anal
7188 (1680), Aprilie 16. (Condica No. 3 fila 15 si V), adica
cand *erban Cantacuzen rotunjeste codrul cum I-a convenit
mal bine.
Codrul ast-fel delimitat, este afierosit MonastireI Cotro-
cenI, impreuna cu partea de mosie cumpèrata de la Ianachi
Logofatul, dupa cum am velut.
Acest codru a servit e i grädinä pentru palat, nu ins&
ca o gradina cum o concepem noI asta-4I, ci ca un loc re-
tras, ca un loe pldcut de preumblare; era ca alte ca' inte o.
livadd, de unde se procura final necesar pentim caiI dom-
niel si necesitatile monästirel.
Partile insa mal 16,turalnice, serveati ca islas pentru vi
tele m6nastireI orI ale locuitorilor. Codrul existat panä la a-
nul 1780, cand a fost veçlut de Sestini, numindu-1 in memo-
riele sale, Vasto-bosco 1). Acest vasto-bosco, a servit ca loe
de ascunzat6re luI *erban Cantacuzino in anul 1678, si care
a dat nascere legendeI Cotrocenilor, cel mal insemnat eveni-
ment ce a avut loe in acéstä parte, si pe care 'I inregis-
treaza istoria. Alte Valli dupa cate cun6stem nu s'at'i mal
petrecut aid si de aceea, de cate orI am vorbit despre Co-
trocenl, am inteles numai pe ceI din deal, pe cel istoricI pro-
pria-cjisl cum am 4is mal sus ; In docamentele M- reI Cotroce-
nilor f6rte numer6se de alt-mintrelea, nu se amintesce despre
Cotrocenil din vale de cat accidental : «Padurea Cotrocenilor»,
«lunca Cotrocenilor2)»morile C-cenilor 8) si incoloa bsolut nimic..
Viaboio 5-7.
Condica BrAncoleneisc5 (4692-1713) fila 579-5816
lbiden loc cit.

www.dacoromanica.ro
 107

Causele care at contribuit ca aceastd parte sd nu tie-

locuitd, sunt urmetórele 1
E) Pädurea cea mare de care am vorbit si care acope-
rea cea mal mare parte din CotrocenI.
Din causa armatelor de invaziune care de obiceiti stati-
onad pe platoul Cotrocenilor 1)
si carI facead locuitorilor tot felul de mizeriI.
DAmbovita, neflind canalisatd pe atuncI, cum este as-
td-dl, inunda apr6pe periodic, mahalale intregI mal ca séma
pe cele din stanga ei 2), asa cd valurile furióse, nu erati std..-
vilate de ea de Colina Cotrocenilor 8). Aceste inundatiunl
prin depozitele sale miasmatice faceati ca locul di. fie nesd-
nätos
Depdrtarea de BucurestI de o ord ,), lipsa de cdI de
comunicatiunI lesnicioase, nomolul din timpul ierner, pra-
ful din timpul vereT, nesiguranta vietel locuitorilor, si pre-
turile locurilor ne mal audit de ieftine pe acele vremurl in
BucurestI, ati contribuit ca sd nu fie populatd de cit de ti-
ganl, carI se ocupad cu facerea cardmizel, de orI-ce locali-
tate se preta admirabil la firea ocupatiunel lor.
AcestI tigaill, primead eI vizitile nepoftitilor si pei icu-
losilor mosafirl: TurcI, TätarI, ungurI, rusl, nemtI ba eke o
datd si moldovenl? 41 luati danciucii in cdrcd si tiparele de
cdrämizI pe miinI, si sbura cicírele ca niste pasen cAldtbre
pe locurI unde se cred66 in siguranld.
Cu timpul insd tiganil s'ati deprins si cu turriI si ea-
tdtarii, cad la urma urmelor, cam ce ar fi putut lua de la
el? tipare de cdramizI ? Dar atat turcilor cit si tdtarilor ca
,si ungurilor, nerntilor si rusilor nu le trebuiati asemenea
mofturI! TiganiI s'ad putut ocupa aid linistitI, si ca probd,
este cd s'ad imultit, ce,rcul ion de activitate s'ad lärgit intin-
dèndu-se peste CotroceniI din Vale, peste GrozdvastI cum si
peste Lupestl, in cit ca timpul aceste localitäti sl ad pierdut
numirele lor istorice, si ail luat una genericd-provenitd din
firea ocupatiuneI locuitorilor el, de «CdrämidarI», numire
devenitd definitivd, incd inainte de anal 1744 Noembrie 25 8)..
Ve )1 Platoul Cotrocenilor.
Condica de Anaforale No. 4 din ani( 1814 §i 15 pag. 8 §i 9.
lonescu Gion, Istoria Bucure§tilor pag.
Sestini loc cit.
Ver)1 satul Lupe§tI §i via BrAncovednuluI.

www.dacoromanica.ro
 108

Pe la sfarsitul secolulul al XVIII-lea si inceputul celul

al XIX-lea, s'al' mal asezat la CotrocenI cal-ca bulgarI carI
se ocupe' Cu cultura cjarçlavaturilor, intre carI putem cita
pe Nedea actualmente mort, ca ruja mergandu-I bine afacerile,
cumpera sub forma de embatic, mal multe locar' de la egu-
menil mondstireI CotrocenI. Ale]: el isI casätoreste copil, isI
marita fetele, il strange pe totI pe lana dansul, formand
ast-tel o zadruga isolata sail un sätisor. FecioriI 1) si un gi-
nere a lui Nedea Mos Vasile l'Aun din strada Carol
-Davila, batra.nI si el astä.-41, mI-ati spus O. pe la anal '1850-
1852 afará de familia Nedea nu mal wad acolo de cat 8 4
case. A césta stire ne-o confirma si Baronul Artur Boroc-
zin in planul Bucurestilor ndicat intre anil 1848-1.852 2)
Trebue sa amintim ale', cá intre ce! 3--4 locuitori, se afta
si cunoscutul Dobre Nicolail, despre care ne vom ocupa mal
daparte,numit pe atuncl Campeanu si a carul casa sa mal vede
si asta-41 in strada Foca. Egumenii de la Cotrocenl ca si cel de pe
la alte MonastirI inchinate si neinchinate, ají inceput de timpu-
riti sa instraineze si sa vènza case bucal, fasiI de mosil ha
chiar mosil intregI 4) cum si pärtile de prin imprejurimile Bucu-
rescilor, carI eral Ote M6nastirescI: a Cotrocenilor, Radulul Vo-
da., MihaI Voda, Sf. Ion mare, Sarindar Sf. Ecaterina, Vacaresci,
ale Mitropoliel etc. Pe toate aceste locurI s'ail plantat vil si li-
ve01, iar mal pe urma s'el populat dand nascere la atitea ma-
halale, ca.rI in majoritate purtaii numele MonástireI la care
platead embaticul.
De la 1860 inctce numarul locuitorilor la Cotrocenl in-
cepe a se märi ast-fel ca pe la 1876. gasim peste 150 de pro-
prietarI embaticari 5) Dup. ce Dambovita a fost canalisata nu-
marul, locuitorilor aproape s'a indoit.
Strikple Cotrocenilor
Daca ne uitam pe harta No. 1 a Cotrocenilor, putem sa
me dam perfect séma de progresele fácute in ultimele de-
cenil. In anul 1791, cand statul major austriac a ridic,a,t

Costachi 0 Gheorghe Nedea locue§te In straoa Carol-Davila.

(Veyit har.a No. 2).
Archivele statulul MònlistireI Itadu-Bodl pachet 12 doc. 16.
Academia RemAna Mönastirea 1062 p. 101-119.
1'41 carta embaticarilor Meingstirel Cotrocent, la biuroul doc din Minis-
terul Domeniilor.

www.dacoromanica.ro
 109

planul Bucurescilor') nu ere' la Cotroceni din vale de cat Cara-

midaril, «Zigel Schaleg, ved,I No.3 de pe harta N.1 ceea-ce con-
firma, si documental nostru din 1744 Noembre 25. Drumurile pe
atuncl apucati directiunl cu totul altele, de cat cele de all,
pentru a merge in dél la Miindstire (vedI numerile 12 si
pe plan).
Din «Podul de pamént» adl calea PlevneT, apuca un drun-L
la Podul Páliciu (cam in dreptul cazarmeT Malmaison de azT)
trecea peste Dambovitg (No. 10) si de aicT se bifurca: un
drum (No. 12) apuca prin strada Erbariel de astä-dI spre Co-
trocenil din dél i GrozävescI. Cel-alt (No. 13) mergPa cam,
pe unde este asta.-II proprietatea PreotuluT Ilie apuca pe
langa locul CucèneI Luxita Vacarésca (de mal tardia) pe unde
este astd-dI Institutul de Anatomie, trecea peste strada de
asta-dI Carol Davila, mergea pe drumul din gradina Dr. Da-
vila adT proprietatea Perticari, si de aicT apuca drept pe mar-
ginea riulul DI5mnel pe din vale de mausoleul Principeset.
din curtea PalatuluT regal, Mild in soséua Dragomirescilor
(No. 8) ca de aci sá se destacd lar in 2: o ramurd sa apuce
spre Palat i Monastire, iar alta spre BucurescI pe soséua
DragomirescI. Din drumul (No. 13) care merge la Cotrocenil
din deal, s'a vede un alt drumulet (No. 13) ce duce la Gradina
Marelul Ban Grigorie Greceanu (No. 1).
Nu maT remane niel o indoiala ca trebue sa mal fi exis-
tat Inca un al treilea drum, carT trebuia sá ducä la morile
Monästirel CotrocenT, ce ere.' injugate cu cele ale MonastireI
sí. Saya (No. 11); dar, se vede cä inginerul neamt nu 'T a dat
destulä importanta läsandu-1 ne insemnat pe planul sad.
Acéstä stare de lucrurT daréza panä in anul t850-51.

Calea CotrocenX

Barba Dimitre *tirbey Voda, care a locuit in timpul

reT la Cotroceni, cat a domnit, 'T a dat o infatisare noudp
acestuT sat, schimband cu total dispositiunea drumurilor.
1) 0 copie a acebtri plan se all in proprie:atea d-luI Grigorie N. Alum
singurA copie care existà as..1-4( §i dupa care AM reprolus §i not schita I e fati.
Tot aid trebue spunem c Legenda" este facuta de autor dupà documente; pe plan.
nu se mentionézA de cat : filbastirea CotrocenY, bis. sf. Elefterie i curentul nem-
tesc nZigel Schlag" (Car5milaril).

www.dacoromanica.ro
 110

El dispune unirea soselel Bolintinu cu drumul ce venea

de la Pdlicia (41 podul de la CotrocenD; actuala osea a Co-
trocenilor a fost decl facutd in anul 1851 de la móra Mich"'
pänd in marginea colin eT Cotrocenilor ').,
In 1t.453 tdetura colineT este terminatä si sosélia a fost fe-
-cutd dupd modelul celor din Bucurescl, cu santurT largi pe de
laturl pentru scurgerea apelor, car' in realitate nu ere] de at
focare de infectiune. *oséua Cotrocenil, a fost petruitä din
no prin licitatie la 1856, din dél si pand la rontul Cazdrmel
Malmaison, Cu pretul de 5950 leT 2).
Dupd ce Cotrocenil din vale a iliceput sä se populeze,
6meniT, inainte de a se face actuala osea, mergead la bi-
seric,d, pe o poteca ingustä pe unde este astä.-41 strada Foca,
si se sniatt la dél prin grddina Botanicd.
Cu timpul, partea din (161 a soseleT flind prea strämtá. sà
ia mòsurl pentru lärgirea eT ; Ministerul de Résboid in urma
intelegerel ca Ministerul Lucrdrilor Publice dä ordin unuT
batalion de genii"' in 1876, si ast-fel ldrgesce soséua, cu care
ocasiune, se dd peste un cimitir colosal ; fosta acel cimitir
militdresc orl al bisericeT ? nu scim.
Modul cum era construitä soséua, cu santurile ei largT
si pline de tot felul de necurdteniT, era un pericol perma-
nent, pentru viata locuitorilor ; dacd mal addogag noróele din
timpul ierneT si. praful din timpul verel, v6 puteg inchipui
ce nota discordantà era fatä, de superba plantatie de acolo.
In anul 1899 s'a pus capdt si acesteT miseril ; d-1 Dela-
vrancea fiind primar, schimbä soséua intr'un superb bulevard
binisor intretinut.
Soséua Carol Davila. Inca inainte de anul 1.832 era un
druma care dddea in cel al Lupescilor dupä malul stäng al
DamboviteT. Dupd ce George Bömhes, face «móra notagielor» 8)
acel drum, ja numele de strada Notagielor. In anul 1.862, Ca-
rol Davila este expropiat de egumenul Cotrocenilor dupd Malta
interventiune a D6mneT Elena, spre a se ceda locul nouel
institutiunT «Asilulul Elena Dómna» ce urma sà se infiinteze
pe local lul: i se dd in vale D-rului Davila ca drept des-
pagubire, o portiune de teren equivalentd cu locul expro-
Ved1 harta No. 2.
Buletinul Oficial No. 45 din anti' 1856 Iunie S.
Ve0I Cuartierul Rignault,

www.dacoromanica.ro
 411

piat &lid. 5 hectare 7533 ariI sail 11 pog6ne si 69011296.

Thrill Davila, staruesce sa se transforme acel drum ce deve-
nea nepractica.bil in timpul ierneI inteo osea, careia i se
dä nu mele de soséua «Carol Davilawnume ce-1 pästréza pana
asta41.
Strada Fora de si este bine populata, este insa in aceiasl
stare in care era acum un secol cand fac611 tiganiI carknida
pe langa dansa.
osétIct Erbäriei, este facuta, a remas insa ne pietruitä..
In anul 1898199 s'a Meat un fel de pare plantat cu sal-
-camI, si s'a daramat vechea casa a morilor MondstireI Cotro-
cenI din fata proprietäteI d-lul Climent Popescu, si s'a asanat
-terenul.
Splaiul Domnitel Maria este in schimb fórte frumos de
aceia a si inceput a se face al:1M frum6se pe dansul (vecJI
fotografia Cotrocenilor actualI).

IncheierI

Egumenil de la M6nastirea CotrocenI, in dorinta lor de

a vinde si instraina locurile le-ar fi vèndut de mult ca
sa populeze cat maI mult aceste parti mal ca séma de la
1814 in cóce, si acésta o doriati nu in interesul tereI cad niel
odata nu le-a trecut prin minte asa ceva, ci din causti ca nu
prea erati siguri de egumenie; flind streinl de ném, de
limbä, de aspiratiunile nóstre nationale ar ti dorit sa le vèndä
pe preturI de nimic cum s'ail vèndut in alte parg nu-
mal sa p6ta strange banl, ea dacä vor fi alungatl sd aibä cu
ce sa-si OM petrece restul batranetelor in linisce la mun-
tele Athos ori in alta Wmastire din Orient.
S'a intamplat insa ca la Mondstirea CotrocenI sa vina
un egurr en Meletie Cdsciorénul, inca de pe la 1844 si cara
a stat ca egumen la Cotrocenl si la Morastirea asciórele
din Vlasca pana la secularisarea averilor Mondstirescl. Acesta
a dat t6te locurile de la Cotrocenil din vale ca embatic
ceia ce a fost un mare bine, de Ore-ce s'ail populat atatea
cartiere; pe cele-l'alte mosiI le-a exploatat cum a vrut a§a a
devenise de mal multe orI milionar. Nu s'a ales insa niel pra-
ful de averea luI. De la 1865 in cóce cartierul s'a luat
avèntul care-1 are asta-T. Cat de mult s'ati schimbat lucru-

www.dacoromanica.ro
 112

rile In ultimiT 35 de ant In vale : Faculta tea de Medicina

Gradina PalatuluI Regal, gradina Botanica §i 5 strade acope-
rite cu cladirl frum6se. Pe d61: Cazdrml, stabilimente mili-
tare §i industriale; pe istorica colina se ve'd : la drépta instr-
tutul Bota.nic, la stAnga Asilul Elena Dómna §i. Ateneul Eli-
sabeta, iar intre aceste doll& inalte institute de cultura se
malta din mijlocul unuI superb buchet de arborI, intoc-
mal ca un briliant intre doue smaragde, mAndrul §i fal-
nicul castel regal, care predomina cu inaltimea peste intr6-
ga Capital6 si catre care sunt indreptate dupa DumneOell tótea
sperantele pe deplin indreptatite ale RomAniel viit6re.

www.dacoromanica.ro
 Asilul Elena D6mna, Seeps riormsua.

G. M. lonescu.Isloria Colrounii&r. S

www.dacoromanica.ro
 CAP. IX

Miinastirea CotroceniI jilluitil de TureT td apoi de Eug-1801

In primA-vara anuluT 1801, 8.6 venit in Bucuresci doue
trupe de ascherli din care una se asezä la VäcärescI, iar cea-
l'alta la Cotroceni 1).
Besleaga Ibraim Bosniacul seful trupel se instará
in palat, iar trupa prin casele Monastirel 2).
Visariori egumenul Monastirel CotrocenT insärcinase inca
din 1799 pe Dionisie Eclesiarchulautorul ChronografuluT cu
acelas nume sá transcrie documentele MénastireT in con-
dicl ceea ce a si fdcut.
Insä dorind sä se transcrie si documentele metòcelor
VälenT si MicsaniT, n'a putut sä maT lucreze ale din ca-
usa Turcilor. Dionisie Eclesiarchul ne spune ca «Visarion
a suferit férte mult din causa Otomanilor mutändu-se din
loc in loc, cdcf v6dèndu-sT Monastirea sa copring de ostasT
si prelungindu-se cu locuinta lor mal doT anT si ne avènd
undell pleca ca.pul, maT vèrtos treburile Monastirel ne pu-
tändu-le chivernisi, gäsind dòr inteun ostrov loe in apä pe
mosia Monastirel de la Ferästrati acolo ati fdcut oda' de lo-
cuit, indemnèndu-se de ati indltat si sf. bisericä, impodo-
bindu-o dupä. cuviinta Dumn edeiascä, ca la acest loe in vreme
de nevoe sä. pbta si altI pdrinu egumenT àl Monastirei, carT
dupä vremurT vor fi a-1 avea scaparea si biserica lor 8).
V. A. Urechitt, Istoria Roinfinilor XI p. 98.
Ve4I Palatul Cotrocenil.
Archivele Statulul condica Cotrocenilor (Metocul VAlenT) nota de sub pa-
gina 3 §i v.

www.dacoromanica.ro
 1'15

In timpul cat 8,6 stat TurciT in Monastire se intelege c'a

trebuit sa, fie jEfuite asa, cum numaT eT sciail s'o faca. Har-
flicul eclesiarch nu ne a läsat din nefericire o alta des-
.criere mai ame,nuntite asupra sOrteT Cotrocenilor.
Nenorocirile sä tin lant de acésta Monastire ; de abea
-scapa. de tare' si vine cutremurul cel mare care o darama
«pana in temelie» ne spune ecelas egumen 1). Dupä ce in
fine este restaurata definitiv, sä incepe Resboiul Ruso-turc
din 1806 si atuncT Monastirea este ocupata, i prädata in luna
Octombrie, in mod barbar de rusT. Valórea obiectelor furate
.de el se ridica la suma de 26.330 leT ; atí luat o huta, de 850
lel, 3 cal de 550 leT, 40 de vacT miel de Teleorman, 2275 lel,
.050 de oT, plus 3263 leT &Al' din ordinul DomnitoruluT pen-
ra grajdurile ra.zacilor ; apol ail mal luat plapome, ciarsa-
ifuri, furculite, catite de masa 2) etc. etc. Sa, ne ocupäin putin
de Dionisie Eclesiarchul. El a fost cel mal invëtat cleric de la
inceputul secoluluT trecut si cum pe atund demnitatile ierar-
d'ice se cumperaii pe banT, si cum totT prelati ere' grecT, acestia
inlaturati sistematic de la episcopa t, pe romanT, de aceia
,el ca si meritosul Eutrosin Poteca de mal' Muga, ca i Naum
Ramnicénul, n'a ajuns de cat pana la rangul de eclesiarh.
ApoT 11 gasim ca Vechil al Monastirei Bistrita in 1803
tunie 9 3). El a slat cat-va timp i la Mitropolia din Bu-
.curesei in nisce case ce erail pe locul unde este asta-01" do-
jpotul ce1 mare 4).
Ca om harnic, a citit, transcris i tradus din slavones.ce
%in forte mare numer de documente de pe la Episcopil
-diferite Monastirl. Intr'un document citim o notita scrisä de
mana luT «si s'ad talmacit dupä cel slavonesc de mine Dio-
nisie Ecleseriarchal 5) 1795 Iunie 5». Confruntand autograful
luT, ca scrierea din condicile Cotrocenilor mi-am putut for-
ma convingerea cä autorul chronograful este identic cu tran-
criitorul i tradacatorul din slavonesce a documentelor Mo-
inastirea Cotrocenilor.

VelI Daramarea §i rezidirea 1115nastirel.

Academia Romana' M-ss (gvecesc) No. 9 tradus de d-1 Leonide Piaha (ac-
tualmente profesor In Macedonia).
Archivele statuluI Monastirea Bistrita pachet 7 doc. 65.
Comunicat de d. C. Erbiceanu §i d-Iii1 '1 a spus'o L P. S. Mitropolitul
.111oldoveI, carl l'a cunoscut pe Dionisie Ecleriarchul.
Archiie Monastirea Bista4a pachet 7 doc. 1.

www.dacoromanica.ro
 116

Cutremnre eel mare ti ditramarea Milnastird ('otroeenI,

Privirl general e.
1802'1812
EgumeniI GrecT pe care IT am intalnit si de care ne arre
ocupat in cursul acestel istorisirT, ati fost unil mal buril altir
mal reT, dupä cum le era firea i imprejurarile in care se
Putinl insà atl fost steel car' aí corespuni chiemarel
lor. Acesta provenea din urmättlrele cause: a) In tot timpul
cat Grecia a slat in ignoranta, Domnitoril i boeriT. roman'
art ajutat Monastirele i cblele din Orient, lar egumeniI Mo-
nastirelor romanesd inchinate, trimiteail pe fie-care an ban'
cu pungile in Orient, care banI eran intrebuintatI nu numal
pentru buna stare a Monastirilor, ci i pentru intretinerea
scòlelor ; si acésta a durat paria pe la anul 1789; de la acé-
sta data, ideile revolutiune" franceze cuprinsesepe tae popo-
rele subjugate O. decI si pe gred. GreciI insa, neputandu-si
cultiva mintea i spiritul in imperiul turcesc si de óre-ce te-
rile romane devenise asilul muselor elenice, gasira aid tere-
nul propritl pentru desvoltarea simtiméntulul national gre-
cesc ; I) pentru cä aici, erei neturburat," de turd, si II) gäsead
scolT grecesci cu profesorI grecI celebri subventionatl de slat 2).
Tot din aceste timpurT egumeniT greci, carI erad nu-
mill de autoritätile spirituale din Orient unde Mbnastirele
erail inchinate ne maT avènd niel o stabilitate, odata ajunsI
egumenT, nu datent de cat orl sà servésca causa grecésca
sari sà se imbogatésca ; lar aceT care reuseatii sä se mentinä
maI mult, nu reuseati de cat prin darI de haul, si de aci provine
acea parägenire si acea ingloilare in datoriT a Monastirilor roma-
nescI, care art avut de consecinta, alungarea lor de prin Mo-
nästirele inchinate si secularisarea averilor Monastiresci in
profitul statuluI romanesc, dupá cum vom vedea maI departe.
De la acésta data si Monastirea Cotro-enT va fi ruinata
atat de malt afundata in datoriT, in cat intr'o singura.
se vor pune in vèrKlare de °data nu mal putin de 18 pra-
valiT, dupa cum vom vedea in alta. parte.
La 1802, Octombre in 14, s'a intámplat cutremurul cet
I) VOL al meu studiÙ, Iniluenta Culture! Grecesc! pag. 84, 49. 56, 67, 92.
2) Idern op. cit.

www.dacoromanica.ro
 117

mare ; pagubele produse de acest cutremur Ducurescilor, art

fost ce e drept Mile marT. Atuncl multe case s'atl ruinat,
Turnul ColteT tot atuncT s'a ddrämat; multe bisericT s'ail
cräpat, iar Möndstirea Cotrocent s'a prdbusit OM in supra-
fata pdmèutuluI, ne spune egumenul Visarion, in pisania
scrisd in grecesce de acest egumen. Iatä acea pisanie, tra-
{lusä in romdnesce
«In anal 1802, Octombre in 14, ora 7, s'a intdm-
plat acel cutremur, care a distrus pand la suprafata pä-
mAntuluT acéstd biserich si clopotnita si paraclisul si casele
dinprejur si parte din hanul *erban-Vocld si metocul de la
Välenil de Munte. TOW acestea si präväliile din BucurescI
earl' all fost arse si hiftnis6rele, s'atl reconstruit din temelie ca
cheltuiala . i ingrijirea cuviosuluT Archimandrit Visarion din
Tesalia, orasul Triki (astd-cjI Trikala) din comuna Veternicu,
uncle a fost si egumen. Iar acum sub domnia Prea Inaltulul
stdpAn Ion Const. Alex. Ipsilanti Voevod si fiind archiereii
mitropolitul Ungrovlachiei». Dositheiu, 1806, Maiu 1».
Vom vedea insä crt egumenul Visarion nu este de build -

credintA cand ne spune cä. Mondstirea CotrocenT «s'a ddramat

pánd la suprafafa pdmAntuluT», ci avea un motiv mal mult
de a 'se imprumuta ca sume colosale si cu procente ne
mal aucjit de marl, pentru a repara bisericile, hanurile,
hdnisórele si casele, de stricaciunile cauzate de cutremurul
cel mare.
De unde imprumuta egumenul bauiT si cu asemenea
procente ?
El nu ne spune.
Vedem insä. cd la lichidarea datorieT, care are loe la 20
Iulie 1815, se presinta «D-1uT cinstitul chesaro-craesc aghent»
impreunä ca consulul rusesc cu con turT in sumd de 355.500
talen, cu dobAnda lor nepldtitä pe mat multi anT. Eforil Mo-
ndstirei CotrocenT prin anaforaua din 21 Martie 1816, spun
domnitorului Caragea : «cà ne-am chibzuit in tot felul pentru
multa sumci de datorie in c ire a inceiput Sf. ABntistire Co-
troceni din reaua econornie fi nedrebnicei chivernisire a tul
Visariun proin egumenul (fostul egumen).

2) V. A. Ureellia, 1st. Rom. Tom. X, partea A, pag. 292.

www.dacoromanica.ro
 118

Am gdsit intr'o condicd. grecéscd. ') budgetnl luI Visarion

egumenul, in care face o dare de sémd pe alocurea amdnun-
tità, de intrebuintarea banilor MondstireI. Sä ne incercdm a
da cate-va cifre, dupd cum ni le comunicd insusI Visarion,
ata la veniturI cdt si la cheltuelI.
Visarion a fost numit egumen al Mondstirel CotrocenT in
anul 1798, Octombre 2). Scim cä egumenil mondstirilor inchi-
nate, orad numitI din comunitdtile religh5se unde Monastirea
era invhinatd. ; decI si pe Visarion il numi ca egumen tot
comunitatea munt eluI Athos. 0-datd cu dinsul lusa mal vin
exarhiIinsärsinatl cu perceperea Teniturilor i anume :
Grigorachi Grigone, Saya Xeno-Fotino si Dositheiu Cutlumu-
sianos 8). Acestia ati stat aid pAnd. la 1803 August, cdnd ai plecat
ldsand pe Visarion s5. faca 'reparatiunile cauzate de cutremur.
CAnd aû plecat exarchii la Muntele A thos pentru ca
repede sä. se intòrcd indttirdt li s'a dat de catre Visarion_
urmAtórele sume:
10.000 gro§1 ail luat exarchil i au plecat2.
500 , clieltuell pentru venit la Cotrocen.
300 dus la Munthele Athos.
280 r cumpèrare'de pe§chetjurI (darur1) date lor.
250 cadourI Ia oameniI lor.
11.330
Chatuelti fiícute din pOlc; na loe
750 gror¡I Marelul Logofet avaet pentru reinoirea egumeniel rriPle
(a lul Visaiion)
875 La al II-lea Logofet Florescul (avate).
10.000 Pentru oile trimise pesche§.
300 La oamenil ce se trimeteau atund cu decretele domnescI
:00 , La un alt trimis de exarcliii pentru acea afacere.
120 La un alt trinais cu vestile (curier).
1250 La sprijinitoril met pesche§url anude.
60 Pentru 10 ocale cafeaua necesar5 cuhniel Mitropoliel
arcliiereulin (Vparion) anual.
120 Pentru 20 ocale
150 Pentru 10 pachete tabac anual.
120 Pentru 12 ocale icre (negre bine !ntelei lusa cam scumpe)

Academia Rom. Sect. M-ss. No. 1.

Academia Romana. Mun5stirea Co.rocen1 M-s No. 9 pig. 20 i 21.
De la M6nAstirea Cottulumul din Muntele Atos, ranastire inceputa de-
Radu-Voda i terminata de Neagoe Vodti Basarab, cu t6te frumusethe i podóbele,
pe din launtru §*1 pe din afarl (Magasin IV 256. Vedi i urmtit6rele despre bine-
facerile facute de diferill Domnitorl ta M6astirele din Muntele

www.dacoromanica.ro
 119

250 groll Pentru o cruce data archiereulul Spdtari Scarlati.

80 n Pentru . . .
15 , Pentru doua
24 Penttu 6 ocale cafea.
1822 , Pentru cal, hamuri i butca (trasura).
5000 Lea fa mea.
Total 22.866

Iatá cum se cheltuiau baniI piosilor romanI si in special

aI acelor cari el singarl chiemaCi egumenI de pe la Sf. Munte
cum si din alte pärti ale OrientuluI crestin. Trebue sd men-
liondm insä, cä acestl banI sunt numai aceI cad l'ati ldsat
inima sd-I spund, de ceI pusI la o parte pentru dile negre
pe aceia iI scie numaI Dumne(efi.

Bilantul cheltuelilor pe alliY 1S93-1S10

In anal urmdtor 1803 Octombre se incepe «därimarea

bisericel pentru a se reclddi (mai rnicä insd de cum era maI
inaite), sä aduce cherestea pentru bisericd i materialul pentru
acoperit constructiunele in timpul 'erne.
Tot in acelas an luna Noembrie 2 s'a inceput zidirea
hanulul F;lerban Vodd.
La 1803 Octombrie I budgetul MonästireI CotrocenI
este urmdtorul :
1803 Octombrie 1.
Clieltuel1 pentru biserica . . . . . . . 39,369.
alte zidirI ala Alönistind . . 47.599.:39
Cheltuelile caselor 27.358.05
Dobanda datoriel din anul trecut . 11.995..
4'sta 1.767.35
Grol . 128.088.79
Restul in . . 712.36
118.692.35 1)

Tenitud
Restul in casa din anul trecut . . . . . 304.35
Veniturile Memastirel 55.085.
Datoria plus pe coresp. clieltuelilor . . . . 63.303.
148.692.35

1) Academia Romina manuscrisul No. 9 peg. 15.

www.dacoromanica.ro
 120

1804, Octombre 1')

Cheltnell pentru zidirea Man'astirel . . . . 21.045.28
caselor Münastirel . 23.554.40
Dobanda . . 19.420.
Total . . . 64.010.18
Re,tul in numerar . . 1.090,28
65.101.06
Patona plus cheltuelile corespondentei 35.798.04
Restul in casa 712.36
Veniturile Manastirel 28.590.
6a.L01.
Anul 1805, Oetombre 1 2)
Cheltuelile pentru zidirea 1116nastire1 46,767,38
Caselor 23.405,30
77 Dobanda datoriei 21.976,26
92.150,23
Hestia in numerar 1.399,39
93.550.22
Restul in numerar 1'.090,22
Veniturile ManastireI 41.960
Datoria adaogata peutru coresp. cheltuelilor 50.500
93.550,22

Anul 1806 3)
Restul in numèrar 1.399,39
La zidirea Monastirei 17.807,31 Veniturile Mifinastirei 28.446,16
Cheltuelile caselor 1.7.878,07 Patona adaogata pentru rès-
DobAnda datoriel totale 27.408, punderea clieltuelilor . . 34.500,.
63.093,38 64.346,15
Restul in numerar 1.252,17
64.346,15

Anal 1807)
Restul in numèrar 1.252,17
Cheltuell pentru case 29.589, VenituriIe Manostirei 27.460,
Dobanda datoriei totale 31.765, Pentru coresp. chelt. 32.500,
61.354, 61.212,17
Ca sa iafi p. soldo 141,23
61.354,
Academia Romana manuscrisul No. 9 pag. 29.
Academia Romana manuscrisul No. 9 pag. 25.
Academia Romani, manuscrisul No. 9, pagina 35.
Academia Romana, manuscrisul No. 9, pagina 58.

www.dacoromanica.ro
 121

Anal 1808 1)
La zidirea MörgstireI 59.000, Veniturile 92.120,
Dobtinda 35.475, Datoria plus pentru chel-
Procentele din anui trecut 141,23 59.503,
94.616,23 118.723,
Cheltuelile easel 25.592,
117.208,23
Restul in numèrar 1.515,17
118.724,
Anal 1809 2)
.Cheituell pentru zidirea ha-
maul §erban-Vodà . . 80.674, Restut in nurngrar 1.515,17
Dobainda Teche 41.795, Veniturile 69.110,
Cheltuelile case! 46.852,20 Datoria din trecut 98.500,-
169.121,20 169.12541
Restul In numerar 3,37
169.125,17

Anal 1810 3)
La Hanul §erban-Vodà 50.086, Restul lu numèrar 3,37
2DobAndä 51.525, Veniturile Mön5stirel 53.670,
Cheltuelite case! 38.556, Datorie adilogat5. pentru Ha-
240.166, nul Serlann-Vodil . . . 87.450,
57,37 140.223,32
140.223,37

Incheiere

In timp de 7 anI maI bine s'ail terminat de zidit

i
Monästirea, Metc5cele, casele prävähile i hanurile.
De la 1803-1810, sä cheltuesc talen:
Pentru bisericä : 122.478,28
case: 121,775,29
Pentru hanul *erban-Vodä : 130.760,
474.914,17
Dobända banilor: 529.364,35
Total : 704.279,12

Academia Romiini, luden, pagina 40.

Academia Roma'n:1, Ibiden, pagina 44.
Academia Romanil, Ibiden, pagina 48.

www.dacoromanica.ro
 122

De alt-fe], egumenul echilibréza budgetul ba mal face-

sa mal remana si in casa eke o mie doue do talerY.
Constatam ca veniturile MonastireI se ridica in 1809 la
suma de 69.110; am luat cea maI mare cifra din ultimil 7
anl. Ast-fel ne o da cel putin egumenul. Nu mult dupa a-
c6sta Visarion este inlocuit si datornicil incep sa'sf cérä banil.
VelitiI boerI prin Anaforaua din 21 Maiil 1816, hotarasc ca
EforiI rinduitI sa cerceteze datoriele Mönästirel, si gasesc ca
ele se urcail la suma de talen l 449.424 capete si dobancy 1) ceia
ce va aduce ruina MonästireI.

1) A rcliiele Statulu1. Gondica No. 5 a velitilor boerI din 4814-16 caetuL

11, pagina 36.

www.dacoromanica.ro
 CAP. X
Deserierea 31nitstireI CotroceniI, reziditit dupit cutre-
mur de Egumeaul

Monästirea CotroceniT, rezidita dupd cutremur, a su-

ferit schimbarl insemnate in forma sa de mal inainte ;
Monästirea primitiva era ca mult maT mare de cat este as-
ta-dI ; cea veche avea 4 turnurl, Visarion läsa numaT doue;
pastréza insa dispositiunea interiOrä, cea veche. Biseriea
este picta.tä in stil bizantin si in forma fresca astfel
dupá cum este ea executata, nu spune nimic nicT mintel
niel inimeI, afara de Pantocrator. Ctitorii bisericel sunt zu-
grävitI ca de obiceiii pe peretele care este in fata altaruluT
de la intrare. Pe partea dréptä sunt zugraviti: *erban-Vodä.
Cantacuzino cu Dbmna Maria sotia sa, tinénd biserica in mainT,
forma el cea veche, si care este reprodusa si pe pòla de
lama, despre care am vorbit (vezi pagina 57), lar intre
dinsiT se aft'. Beissdea Gheorghe Cu Domnitele. Pe acelasl
perete i la drépta familieT Cantacuzino, se afla pictat Egu-
menul Visarion, tinènd biserica in mina, care are forma cea
actuala. Lana Egumen este inscriptiunea urma.t6re in gre-
cesce si pe care noT o dam in traducerc : «Prea cuviosul
archimandrit Visarion fost tore-cand in lavra de la Scopella
TracieT, este din satul Veternicu ; am ridicat acéstd Monas-
tire din temelie si am scris condica Mondstirei» (in cincT
volume, folio).
Pe peretele din stAnga se aflä *erban Voda Cantacuzino

www.dacoromanica.ro
 1:244

singur, la stanga luT Constantin N'oda, Brancoveanu iar langa

-acesta Mihail Voda, Racovita cu Constantina «fata Tul».
Pictura este fantezistä ; tus treI DomnitoriT seamana
unil cu altil.
Pisaniele 316nAstire1

In biserica CotroceniT aflam 3 pisanil: doue vechT, de la

*erhan Voda Cantacuzino si una in grecesre scrisa la 1806
dupa terminarea bisericeT.
Intiia pisanie se afla pridvorul bisericeI :
NAc6std sfinta si Dumnedeiasca. Monastire ziditä. iaste
.de in temelia ei pana in sävarsit, intru proslavirea si multu-
mirea numeluT prea sfinteT si une' Dumnedeesci fin, TroiteT
si intru slava si lauda svinteT de D-deti Nascatóre FeciéreT
MarieT, a canija si hramul Adormirei acesta este, de prea
luminatul si slavitul Domn '16) *erban Voevod, adeväratul
nepot reposatuluT (Radu) *erban Basarah Voevod. Stramosilor,
mosilor, parintilor si MarieT Sale vecInica si felicita pome-
nire dand ; §i lauda' lle m6rtei tnarelui §i beardnului Lunea
,prea buncl fapta- in neseivinit lcisdiul. Inceputus'ati a se zidi
la cursul anilor 7187 (1679) Maiti 26.
Acest «mare si bätran Lunea, caruia sa cuvine lauda
ne nu5rta.» care apare in pisania principald pe ne asteptate,
inu pOte sä fie de cat vechiul fondator al schituluI CotrocenI.
A II Pisanie din launtrul bisericeI, este tot asa de veche
ca si cea anta insä cred cd este transcrisa din non dupá.
.reparatia bisericeT din 1803 1806. Transcriitorul ori ca a citit'o
gresit s'ad c'a fost un necunoscator da faptele istorieT, de
ori-ce numele propriT istorice sunt serse fOrte rail, frase
lungT si incalcite, scrisòrea forte incurcata, cu cate doue si
trel caturT si din causa lipsei de luminä in biserica si a unor
.partT sterse, am putut s'o descifram ca multa. greutate dar
pe cat posibil de consciincios, dinpreuna cu d-1 I. Bajan,
functionar la Archivele StatuluT ; iata acea Pisanie:
«De (n) cate sunt in taa lumea, cate ati luat de la Dum-
nedeil firea lor e nestricata si nem6r1a si niel ca a anului
curgere rumpénd, niel cu o schimbare schimbandu se, de
tOte de catre OmenT n'ati trebuit scrisorT a pomeni .... din
anestesugul omenesc sunt fäcute si sunt supuse curgereT anu-

www.dacoromanica.ro
 125

luT acestora (sic) cuv6ntul istorieT vartósA intindere sä face si

Zäticnire mare sä vede... cursul vremurilor i intru Ore-care
chip, tine opresce ne oprit... sà c.acjii in adAncime si prd-
pastia uitäreI. Ci jata i t6te 4ilele de care citindu-se, inoebce-
gandul acestora si ca cum ar fi de fa(ä) aratä pre lucratorul
si pre aflatorul aceluT mestesug incheiat, il ridicä i vecinicà po-
menire iT aduce.Unde i prea luminatul i prea inältatul Domnur
si Eghemonul a t6tà tara Romän6sca, 'Ico Serban Voevod, ca-
rele despre ta(t)a din singura stiitóre impär'ätie grecéscA, dire.

r .4:

Ana Dr. Davila.

cel maT dinainte Cantacuzino iT trage rodul i despre mumä

incä din domnesc ném al Basarabescilor pogorändu-se, ca a
ramurd i ca o odraslà tin'ärd presl.dit'ä mostunea (sic) a luT
domnie a primit si amänduror partilor qic, carT blagorodniT
si a destoinicieT avènd, ca o pecetluire singur'ä stiut6re au
gändit ca sä ridice stálpul evsevieT sale si semne (de) mesurà
vrednicà a iubitorilor de Dumneçleil stramosilor se aratd, n'ad
ridicat paramide 1) (sic) ca imperatiT egiptenT spre mesurarea.

4) In loe de Piramide.

www.dacoromanica.ro
 126

addogireI apeI NiruluI 1) (sic) niel ca Rodil Colos 9) (sic) spre

-ardtarea bogdtiil(or) niel Cali (sic) de mormènturile luI Kav-
sol 3) (sic) nicI EfesiI capistea ArtemideP) ci bisericd intru
carele (sic) marele Dumnedeil sa cinsteste si intru toll sä
inchind si se prosldvesce.... cum dice Fericitul Pavel cd : cel
ce gandesc cdtre cele de sus, s'alérgd cätre acelasI Dumne-
deft; bisericä de cät a lul. Solomon... cu cat mal pe d'asupra
este lumea de cat umbra si Duhul de cat scriptura i ade-
-verul, de cat inchipuirea. Acéstd dar bisericd in locul Cotro-
cenilor dintru a sa cheltuialä i grijd si multä osardie, din
temelie o at ridicat i pand in sdvirsire o ail adus i nu nu-
maI biserica, ci si altele din imprejurul bisericei cate sunt
zidite si vrednice lucrarI Dumnedeestilor MondstirI, i acésta
impodobindu-o ca multe si de multe 'blur' de darurI i mis-
eät6re i ne miscatóre precum se vede, Maicii CuvèntuluT lui
Dumnedeti s'ail inchinat, care de multe orI si din multe lo-
cur' si de multe felurI de primejdil Pad isbdvit. pentru care
atatea mill, multumescu Feci6reI Prea curateI... i FiuluI sòu
DomnuluI nostru Iisus Christos... gata a primi rugile cat si
multumirele robilor si pre ceI ajunsl in primejdie de
fried si de grip', ca lesnire rdpesce, pentru care dar mul-
tdmit'a despre nespusele bundtdtl, milosardiele ce ail ardtat...
cu M. Sa, cAd top col cu credintd i cu caldurd in ajutor o
chiamd. Acésta sf. bisericd ridicat Finfrumusetat
pentru ca sa se prosldvésch numele cel mare a lul
sä. se sldvéscä. i sd laude aicea Pururea FeciÒra
Nasedtóre de Dumnedeil in vecil vecilor, Märia Sa, hied, si
tot bdtranul prea blagorodnicul neamulul Mil in veci buna
pomenire läsand pentru multi.. August '14 leat 7190 (1682).
Despre a III pisanie am vorbit cu ocasiunea cutremu-
ruluI celui mare, remane acum sd continudm maI departe cu
starea tristd in care se afld Monästirea Cotrocenl.

Apel NiluluI.
Colosul de la Rodos.
In loc de Mausol.
E vorba de Templul Dianel de la Efes, una din cele 7 ininuni ale linnet
cAruia 'I a dat foc Erostrat Nebanul, in nóptea nascereI lul Alexandra cel mare, ca
-sli rdmanii numele neperitor.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XI
111(Thi'Nth-01e incliinate sub domuia hi Yodit eacagea fi i in
special 1116M1stirea Cotroceni
'1813-1818
I6n Vodd Caragea, fiind om descept din fire dar deprins
3a sc6la coruptä turcéscd-fanariotd, dupä ce ja tóte mäsurile
die se puteail lua pe gland: contra came' care fusese
-adusä de 6menii suite' sale din Constantinopole, isT aduce
aminte ea, cdpätarea domniei la.reT romanescI, il costase multe
sute de pungT de hanT, si decT urma firesce sä se despd-
guhéscá de pe spinarea tèrei. Luase Caragea mulIT banT de
la Mitropolitul Nectarie si de la Galaction pentru episcopia
RamniculuT, dar acestl hani nu erati de ajuns ca sä '1 despd-
guhéscd. Ca am priceput din fire si doritor de a face avere
cu ori-ce pret, isT indreptézä privirele-I lacome asupra mu-
nästirilor mchinate si de ad incolo aceste monästirI sunt pen-
tru el un insemnat isvor de castig. Pentru acest scop, cea
intèiù trek care o face la inceputul anuluT 1813 este sä
cheme pe totT egumeniT pentru reinoirea chrisévelor de proprie-
Vat', miluirT si privilegiT , imparte M-rile in treT categoril pen-
tru plata havaetuln T. Categoria intaia plätesce suma de 600
talen l havaetul logofetiel ceT marT, 200 pentru al I' logofet,
100 la muhurdar, 50 la scris si cheltuiala hartiel. Piätesc pe
jumetate Monästirele de clasa II, si de la cele de clasa III
Oise sal-ace, se va lua cate 24 de talen. Mondstirea Cotro-
-ceniT fäcea parte printre cele de categoria I.
EgumeniT protestézä, dar Caragea merge maT departe.
Sub pretext de control insa. in realitate spre a 's1 crea ve-

www.dacoromanica.ro
 128

niturl Domnitorul randuesce o comisiune de luarea soco-

telilor tuturor Mondstirilor inchinate.
In acéstd comisiune numesce pe biv Vel Vistier Ion
Moscu, pe biv vel Clucer *tefan Belu, si pe biv vel Clucer C.
Predescul la 6 Octombre 1813.
Acéstd comisiune trebue sá lucreze in unire cu epitropiT
sf. Morment «si cu unil dintre Gel mal cinstitl egumenT aghio-
tafitT adundndu-ve la un loe cjice pitacul domnesc adresat
comisiuneT sá teori,siti socotelele tutulor Mònästirelor de
aid din térd ce sunt inchinate la sf Mormant. Pitacul este
dat la 6 Decembrie 1813, insd comisiunea nu face nimic pdnd
la 5 Aprilie 1814 and Domnitorul la acéstd data dd o stras-
Md. poruncä tot in acésta privintd ((ca Mr de altd, zdbavd
punetT negresit in lucrare porunca DomnieT Mele, cut urmare
intocmal.... î sà ne ardtatl in scris.
Comisiunea de anchetd era chematd sà constrangd de
aprópe pre egumeniT Möndstireelor inchinate säI jumulesett
edt mai bine çlice D-1 V. A. Urechid.
Ca sd rduséscd Inca i maT bine, trece aldturea en epi-
tropriele «sf. Locuri», incepe a numi egumenT ca de la
sine putere, dupd o prealabild intelegere ca Mitropolitul Nec-
tarie, care si acesta la rándul luT avea de scos baniT care 'T
ddduse luT Caragea pentru cdpdtarea tronulul mitropolitan.
Inlelegerea 'Titre domnitor si mitropolit era ca sä numéscd
pe egumenT pe un period de 10 ani, cu condi/ie cà dacá vor
administra bine Mbndstirele, vor fi numitT pe un alt period.
Vedem deci cd era o arendare deghisatä a Mendstirelor celor
care dädeari mal mult DomnitoruluT, MitropolituluT, mareluT
Logofel i Episcopilor terei 1).
De aci inaintel Caragea va da o serie de hristIve i pitace
Cu privire la mondstirele inchinate si ia special la Monas-
tirea C otrocen T.
Vodd Caragea se adresézd' marelui Divan al teref prin
pitacul din 8 Ianuarie 1815, c,d «din césul ce Ne am suit la
acest Noild incredintat domnesc scaun al Ungro-ViahieT, a pu-
rurea privighind pentru ohstescele folosurf i ingrijind pen-
tru imbunätdtirea celor obstescI, si in partea loculuT ale dom-
iiesceI N6stre Or', de o potrivà am ingrijit i peatru Monds-
1) V. A. Urechiä, Istoria Romanilor, t. X p. A. p. 14-21.

www.dacoromanica.ro
 -

rP,f,

,
J I
A
- f ti
,
,..-
c
r ,

...i,z," ',Ai 1 1 t e?'''' -

.

, i I,. I it--z ,..! -

-........ ...Mg v.r /4...

...1,:rard......iii'or!...
ri,...27.....tr.,..
....- .
,-;.r. ..t
-
.s.,.
...
, ,,....s.,,,,,......"c,,.......9,.
, "'..... ,. ... r . -.-

Noul Palat Regal, fajada despre grildin4

CO

www.dacoromanica.ro
 130

tirele cele inchinate care dintea egumenilor celor dupa vremI

far de socotéla i lacomä epistasie, ati ajuns la putere si sub
sarcina de fbrte grele datoriI si ca din adinsul silindu-ne
domnesce i parintesce ! ca si cele panä, acum catahrisisurI
ale egumenilor (carl priviet numal la a lor in parte folos)
sa se precurme i sa se iconomisésca i banil ce sunt datbre
aceste MondstirI pe la uniI altil dintre supusiI Nostri (intru
care sunt i vaduve i copil samara i pentru care totl ace-
stia sä cuvine sa avem purtare de grip, i sa nu-I trecem
cu vederea de a li se face nedreptate, de catre ceI ce nu li
se cavia a fi egumenI); de aceia dar, nu numaI ea aceste sf.
locasurI sa se ocarmuiasca, de acum inainte cu Nina °ran-
ci i creditorii sä dobandésca o oranduiala a izbra-
niriI lor de catl banI ail a lua, precum asemenea i atastea
grad i vaduve (care pentru maI multä siguranta 'I ail lucre-
dintat la Monastirea lor de bun') sa se iconomisésca cu pu-
terniciòsä mangaere i multumire la dreptatile lor !»
. , . .

si dupa ce recomandä DivanuluI ca sà gäsésca mijlbcele cele

maI potrivite pentru ocarmuirea Monastirelor inchinate i prin
numirea de egumeni piosI inteleptI ea sciintä de carte «esi
chezäsie datbre pentru orl-ce sfeterismos s'ar intampla din par-
tea sa i pentru crescerea veniturilor i pentru imbunatatirea
acareturilor MonastireI, iar i noue primite Hindu Ne am dat
domnésca ne)stra intärire si am oranduit pe euviosul Ariii-
mandrit Dionisie Plumbuiteanu epitrop i ocarmuitor al acesteI
MonastirI (Cotroceni) urmand intocmai oranduelelur ce se
cuprind in anafora si tot odata am scris i catre parintiI
celor de jos Monastiri ale SfetagoreI pentru tae cate art ravna
ferbinte s'aii intocmit spre folesul MonastireI de aid: si a celor
de jos (mild, de la Sf. Munte, Ierusalim muntele Sinaia din
Arabia etc.) odihna si multumire, care, dupa a datoriel isba-
vire in vreme, vor nadajdui i ajutor cu 'ndestulare, ca
cuviosiI parintI judecand Mai de patimä, buna oranduiala ce
s'a facut pentru acésta i ca obFtescile cartl ale tuturor mo-
nastirelor intocmItére i adeveritbre dupd obiceiii intarind
prin sfat de obste si printr'o gläsuire, epistasia cuviosulul
arhimandrit Dionisie Plumbuiteanu la Monastirea CotrocenI,
ca, avèndu-sI cuviinciòsa incredintare sa pátä savarsi cea catre

www.dacoromanica.ro
 131

monastire datoria sa i sail arate ravna in fapt, ca unul ce

-este madular al mänästirelor celor de jos.
Dar cuviosil ot Sfeta Gora, ne privind la ac6stä Cu luare
-a-minte, ci numel al lor folos vanándu-1 far de a le pasa cit de
putin, de atatea väduve i sarmani ce se prapädesc, pierOndu-
-sI ale lor, din pricina monastirelor (caro s'ati zidit spre min-
gaerea omenireT iar nu spre implinirea i napastuirea eI) au
trimis respuns fär de niel o socotealä si in loc de a sistisi
(aprobe) pe Ahimandritul Plumbuiteanu la epistasia WmastireT,
se silesc far de nicT un temeid de dreptate, ca sa ramae e-
gumen Jgnatie, ci s'atl fost oranduit de el' mal 'nainte dupd
-ce s'aii vadit netrebuincios, ca unul ce niel sciinte de egu-
menie nu are, nicT chez'asie, nicT ideI de obiceiurile pämantu-
luT, nicI destoinicie spre a netezi multe si forte aspre invälu-
erI a multor felurT de pricinl a acestei monastirI ; drept a-
ceia, iatä orinduim acésta pricina la obstésca epiteorisie Prea
osfintiel tale (Mitropolite) i a sfintieI-v6stre Episcopi (bo-
erT velitT) ca, adunandu-va impreunä, sa luatI seama chtitori-
cestilor oranduell i domnesculuT chrisov ce este intocmit
pentru monästirile cele inchinate, sä cititI apol i anaforaua
.oranduitilor eforil domnésca n6stra intärire, cat si raspunza-
-tórele cartI ale parintilor celor de jos monastirel si impreu-
chibzuind adevarul i folosul ,si gäsind cele mal alese mij-
loace ce vor privi spre a Mënastirel hnbunatatire i usu-
rarea ceI de mare sumä datoril, sä ne aratatiI prin obstésca
-anafora, inteo unire cu totiT, dandu-ve parerT cä sunt
-destoinice spre a Monastirei bunä ocarmuire cate pana acum
intocmit, asemenea sa ne aretatI
Vedem decT cä Caragea se intereséza de sòrta mo-
nastirilor inchinate si in special de Monastirea CotrocenT.
Acest interes se explica intaitl prin faptul ca Monastirea
CotrocenT era una din cele maT bogate din tara i fórte
rèü administratä de egumeniT grecT, carT o adusesera inteo
-stare deplorabila iar pe de alta ca la CotrocenT, era vechia re-
sedintä de varä domnéscb., maT ales dupa arderea C.urteI dom-
nescI in luna Decembre 1812, atrage in mod deosebit atentiu-
nea DomnitoruluT. El randuesce la acestä Monästire o eforie
compusa din Beyzadea Torgu Caragea dul sää, i din boeril

4. V. A. Urechii I.toria Romanilor tom. X pertea s pag. 49-27.

www.dacoromanica.ro
 132

biv Vel Ban Gr. Bcancoveanr si Ve! Logofat de Téra de sus

Grigorie Balianu. Fiind-ca acest! hoerl nu pot sa se adune
regulat la hanul .5erban Voda, unde sunt biurourile Eforiel,
Domnitorul, dà acesteia un director pre biv ve! Clucerul C.
Predescu carT sa stea in permanenta spre a se ocupa de afa-
eerile MonastireT.
Tóte comunitatile din Orient ande Mönästirele roma-
nescl erail inchinate, aveail o epitropie cu sediul in Constan-
tinopole, care avea menirea de a supraveghea de apr6pe mer-
sul politice! turco-romane, de a numi egumeni si a trimite
delega! pentru inca.sarea veniturilor.
Vodä-Caragea, ia dreptul acestor epitropiT, de a numi
pe egumen! la Mondstirele inchinate, numindu-I el direct, iar
a Monästirea CotrocenT randuesce o Eforie despre care am
vobit.Epitropia «Locurilor Sfint!» protesteaza dar Caragia,
urmaria cu total alt ceva de cat sus numita Epitropie.
Eforia acésta 'si avea sediul in Marele han «*erban-
Voda»; ea trebuia sà ingrijésca de datoriele MònästireT Cotro-
ceni si in acest sens, Eforia adreséciä. Domnitorulul o anatora
in care se exprimä.: «Fiind-cd. St. M6ndstire Cotroceni se
cilià in adev& sub o mare sareind avénd o datorie forte
grea fi imposibild de regulat de peste 500.000 le!, f i de tot
telul de ineurcd turi fi sarcita, de o lunge"' duratd fiind des-
poiatd de veniturile ei, earl sunt t6te captate in genere asa
ca sarmanil parintï din acea M6nastire lipsit! de tot necesa-
rul, se ved silitI a trai din imprumuturl de unde resultà
necesarmente tot felul de lipsuri si nedumerirT in privinta
mesurilor de luat, pana chiar si vointa si neputinta de a in-
deplini ca inima t6te cele ce urmez de obiceiii si cele-lalte
Sfinte McinastirT»; si ma! departe se r6ga Efori! catre Domni-
tor de a erta Mondstire,a de dare de 1000 leI impusd pentru
spitale1).
Cum insa Eforil faceati parte din Divan si maT aveati
si alte insä.rcinarT, mijlocesc ea Voda-Caragea sa numésca
ca epitrop egumen al Monastird pe Archimandritul Dionisie
Plumbuteanu. Tot ()data numesc pe Vel Clucer Constantin
Predescu ca insarcinarea pe de o parte ca sa aiba directi-
unea Cancelarier tot ca sediul in hanul *erban-Vodti, lar pe
1) V. A. Urechg, Istoria Romanilor ton X parta A. 241.

www.dacoromanica.ro
 '133

de alta, prin pitacul domnesc din 16 Septembrie anul 1814

sa ja socotelile proinegumenilor i epistatilor M-reT, iar mal
departe adaoga : «Fiind-ca prin domnésca nóstra hotarire, am
oranduit epitrop al MtMastireI CotrocenI pe Cuviosnl Archi-
mandrit Dionisie Plumbuteanu care, ca unul ce are a intra
la otcarmuiraa Monästirel i urrnéza ca sä aiba sciinta in ce
stare o primesce, ce sineturI si ce zestre are Monästirea, ca
intocmal precum le primesc asa sa fie dator a le Ostra; de
trebuintä este dar ca ata preotil i exarchiI MonastireI, cat
si ceI-lalt1 dinaintaa lor epitropI ce aü stätut la Mondstire
de la moartea proinegnmenulul Visarion i pana s'a lipsit,
sa-sI parodosésca totI socotelile de venit i cheltuielI spre a
se lamuri tòte socotelile dintre e!; de aceTa poruncim dumi-
tale d. adunand lata la un loc atat pe proinegumen si pe
exarch, cal si pe epistatii AI dupä vremI, unde fiind impre-
unä i maI sus numitul oranduit epitrop... sä le faca cuno-
scut cA top.' acestia sa paradosésca cerute socotelile, i lu-
crurile i sineturile Monästirel pe care sal i indatoreqI
Dumnéta, de a-sl paradosi socotéla curata far de alta. pre-
lungire, care socotéla teorisandu-se de dumné-ta cu deama-
nuntul i sä faca si cata.grafiT pentru tbte dupa oranduiald
tòte acestea savérsiudu-se prin catastih in scris cuprincya-
tor, atat de venit i cheltuiald, cat si de zestrea, i sineturile
MondstireI, sa se faca doue asemenea catastihe din care unul
iscalindu-se de numitui epitrop, s'a se dea a sta in pästrare
la Sfinta Monästire, iar cel-alt iscalindu-se atat de poinegu-
men, ) iexarh cat si de dumné-ta sä. se dea in mana epitro-
pulul 2) 1814 Septembrie 16.
Vodd-Caragea ne se multumesce cu aceste numiri ci
maI numesce, Inca prin osebit pitac pe egumenii Monästirelor :
Radului-Vodd, Mihal-Voda si al MonästireI Spirea, ca impre-
una Cu Vel Clucer Predescu i Dionisie Phimbueteanulnoul
egumenal Cotrocenilor, cal i proinegumenul «sa faca cer-
cetare cu deamanuntul pentru tae condeele cheltueleI sä. se
scadä din suma cheltuelilor, lar cale se vor gasi bine cliel-
tuite, sa remae bune ; asisderea sA teorisitI i tao veniturile
cate vor fi primit ceI dupa vremI epistall, din care venituri
scotènd numai cele bune i drepte cheltuell si s'ä. aratä. D-mele
Kir Ignatie
V. A. Urechii. Istoria Romfinilor ton X partea A pag. 20-248.

www.dacoromanica.ro
 184

prin anafora ast-fel ve poruncesce Domnitorul 18E4 Octom-

brie 5 1). Trec insd, apr6pe patru lunT, färd ca comisiunea
insdrcinatd cu «teorisirea» cheltuelilor Mondstirel sd facd
ceva ; porunca domnéscd este v6dit ne socotitd, ca 0, nu
Ole cdlcatd in picioare de egumenT: Eforul Grigorie BrAncovénul,
ingrijat de afacerile Mondstirel, care ajunseserd inteo desä-
vArsitd ruina, adresézd la 2 Februarie anul 1815 o anaford
cdtre Domnitor. «Fiind-cd dupd luminatul pitac al MdrieT
Tale, care s'all dat c,dtre rinduitil teorites aT socotelelor Mo-
ndstireT Cotrocenilor, adicd d-luT Clucerul Predescu i Archhn
Teodosie Raduliotul, Archimandritul Mihailotul si egume-
nul Spirimul, ca sd cerceteze cu deamdnuntul de fatd si_
cu epitropul de acum Arhimandritul Dionisie Plumbui-
teanu, atat dreptele venituri ale MbnästireT, cAt si chel-
tuelile cAte s'ati fácut in trebuinta Möntistirel si datoriile
MondstireT ca care este insdrcinatd, pAnd acum niel o
armare nu s'ati fdcut pe deplin de dare oranduitil teori-
tes, si flind-cd acéstd cercetare este trebuintd a se face spre.
a se ldrnurT °data socotelele MondstirescI, intre proinegu-
menul Ignatie si ceT mal dinainte epistatI de la mórtea
rdposatuluT Visarion, ca sd se vadd si veniturile care sunt
si datoriele ce sunt sd le plätéscd si ca sä nu se maT prelun-
géscd vremea, nu lipsim dupd datorie a ruga pe Indltimea Ta, ca
de isn6va sd dea luminatä poruncd tot cdtre acestI orAnduitT teo-
rites, a pune in lucrare acea cercetare p5.nd este si proinegu-
menul aid de fatd, asternand o socotéld dréptd si lämurità .....
ca sa se dea hotdrArea dreptätel, sä scie si nästavnicul cel de
acum al M-rel cum s'd urmeze intru otcArmuirea lucrurilor-
si treburilor M-reT, a le pune in bung rAnduiald la care
pricind sd se orAnduiascd si Zapciii al DivanuluT, ca sa fad.
cuviinciosul mumbasirlic (1815 Februarie 2.). 2).
Vodd Caragea, la primirea acestel anaforale vécjindu-s1
porunca nesocotitd, porunceste in aceiasT 4i in care primise
anatoraua Eforului (allied la 22 Ferb. anul 1815) ceausuluT
de aprolT WI aducd imediat «si fard de altd zdbavd sd_
pue in lucrare si sdvirsire porunca DomnieT mel... si sd.
ne arate prin anafora» 8). Vom vedea maT departe cum egu-
V. A. Urechia Istoria Romfmilor t. X. partea A. pag. 219-250.
V. A. Urechia, Istoria Romdnitor X partea A pag. 257.
V. A. UrechiA Ist. Rom. X partea A pag. 257.

www.dacoromanica.ro
 435

menil sus citatl, trebue sà spunem de pe acum el niel chiar

ceausul de Aproql cu tot «mumbasirlicul» care li'l face, el nu
se vor singhisi. ci it vor vedea de trebile lor ; vor avea InsA
grija, de a imblind,i prin bani drépta mänie a lul Cara-
gea, care, fie cps intre no!, cam acest fel de vènat
cduta si Domnitorul.
Vodä Caragea, vCdènd ca egumenii nu mai rèspund, sezi-
zéza pe Marele Divan sa la socotelile M-re! Cotrocenl. Dupä ce
Marele Divan aratd prin anafora cä. a citit tbte hrisewele M-rel
cu privire la daniele fácute de *erban VodA Can tacuzino,
opinézd cA Dionisie Plumbuit6nu sä fie definitiv intärit In
«epistasia M6nastirel Cotroceni» adaugA maI departe «urmAtorI
flind luminateI poruncI ne-am adunat cu totif la un loc... si
intrind In cercetare pentru starea MonastireI Coi rocen! ne
ardtarb. D-lor boeril Efori, eä Visarion ce aft egumenit inaintea
luI Ignatie art supus'o la grea datorie, ca la talerI 500.000
darä de alte zapise mincinelse ce aft dat ice unii altii, WA a
lua vr'un ban, cum si din acareturile MifmastireI aii instreinat
prin vèndare i schimb arI nedrepte i pAgubitóre Monastirel
in potriva vointeI ctitoruluf ; asijderea i pentru acest Ignatie,
ne arAtarà cA, dap& datoria D-lor, avénd neadormitä privi-
ghere de otcärmuirea MonastireI, In ce chip sA se urmeze,
vOind cA numitul Ignatie nu are nicI un fel de pracsis la
ale egumenieI si este nevrednic i fdrä de iscusintA la otcAr-
muirea trebilor MönastireI, cum si cheltuell face fArá de
mäsurä, cu simbriI grele si alte cheltuell nepotrivite cu starea
de acum a MonastireI, in cit in curgere de 3 luni ce a6 egu-
menit Miinastirea, ail arätat cheltuialA fAcutA de talerI 12.000.
Acéstä dar rea economie a numituluI Ignatic i nevrednicie
vOind'o D-lor, ati arätat M. T. prin anafora, cA dupä pi-6sta
stare intru care este cklutd acéstä Monastire, pentru greu-
tatea datorieT ce s'aft pricinuit din reaua econmie i otcAr-
muirea acelor de mal inainte egumenI i epistau, acum face
trebuintä de un obraz osirduitor, practicos, fdrA interes la
intregimea drepturilor WmastirescI si la buna economie
indreptare, a felurimilor de pricinl i judecati-I la intocmirea
cheltuelilor celor neapArate spre hrana émenilor MonastireI
spre paza bisericeseilor slujbe i descoperirel viclenelor
zapise, si a hrApirel lucrurilor Monastirer si ale proiegume-
nuluI Visarion pd,nA acum i la orI-ce alt va fi trebuintA, spre

www.dacoromanica.ro
 136

cea desavirsita scäpare a MonastireI de sub jugul datoriel

odihna creditorilor ce s'el incredintat baniI lor la acéstd,
Monastire i spre a lipsi si cele Mea trebuintä simbril, ca s'A
se pad face usurarea datoriel... n'ad gäsit alt obraz, fára
numal din cercare cunoscènd pe Archmi Dionisie Plumbui-
ténu, cinstit iromanah i placut econom, carele ail stätut
mal 'nainte multa vreme dichiu la Cotrocenti), avènd in destul
pracsis si sciintd curata de tóte dreptätile i interesurile
MonastireI i márturisit fiind de totI de ala din politie, de
om de ispravd cum si doritor i iubitor de bine dovedit din
dregerile i adaogirile ce ab' fácut la Monastirea Plumbuita,
atit in launtru, cit si la acareturile i veniturile de afarä,
gäsit ca cale sä se insdrcineze numitul Archimandrit i fdrá
de voia sa de cdtre M. Ta, a fi la Monastirea Cotrocenl epi-
trop ì obladuitor... ca p6tA Monastirea veni in starea
sea si sä, scape de greutatea datoriel, intremandu-se acaretu-
rile séle, fiind necdutate si präpädite i s'a faca o cuviinciósil
orinduiald spre a se urma numaI cele trebuinci6se cheltuelI,
oprind in slujba Monastirei, numai pe cel de trebuintd 6menI,
ca prisosind venitul sá fie spre usurarea datoriel, sä o si
pläteascd t6td cu ravnä i osdrdie ca un m'adular ce este si
Cuviosia sa al MonastireI, slujind rara vre-o plata pana va
desface VIVA datoria multumindu-se numaI ca Monastirea
Plumbuita, a o avea ca sd o aibd nestrdmutat i nesupdrat
de cdtre niminea, in veme ce s'ati ardtat ca un ctitor
sprijinitor aceleI Monastirl, indatorindu-se i prin chizdsie de
neguldtorI cinstitl, i cu bund stare, pentru socotéla ce are
a da pe tot anul (ca de se va vedea la socotéld vre-un sfe-
terismos, sd fie respunzetori chezdsiI, si asa sä se urmeze
chezdsia pana se va pläti tótd datoria Monastirei si in vreme
ruviinci6s6. FA alba i Monastirile de jos a se folosi cu cei
drept analogion al embaticulal, rara a remanea Monastirea
Cotrocenl lipsitd de vre-un acaret, ci mal vártos sd ajungd la
intregime si adaogire i chibzuire a D-lor, co dréptd i cu
cale primitd fiind M. Tale... insdrcinand pe mai sus numitul
Archimandrit cu epitropia acestel Monastirl.

1) Comunitatile din Atos voiau s.1 fie la Cotrocenl un egumen grec §i nu

patean suferi pe Dionisie Plumbuiteanu care era roman ; Divanul insA stAruesce cu
multA insistentil pe langA Donmitor, si r6mAng Egumen tot Dionisie i pentru aceste
motive sa repete anaforaua panA cand rèspunsul comunitAtilor Sfetagorite.

www.dacoromanica.ro
 137

Dupd aceia (ca Banul BrAncoveanul) am citit i scrisorile

ce ad venit de la pdrintiI SfitagoritI de a mijloci catre M. Ta,
ca sA rèmde in tréba egumeniel tot Ignatie, ce s'ati trimis
de acolo (Muntele Athos) (iar Archimandritul Dionisie Plum-
buitènu sd lipsésed din epistasie, pcntru multe pricinl i maI
virtos, pentru cad aú stat dichiu al acelui mort Visarion
egumen ce ad supus Monastirea la atita sumà de datorie si

Dr. Dimitrie BrAndzii.

ail facut atata incurcAturd i pdgubitóre schimburI i vènçldrI

de acareturI. DecI chibzuindu-ne i noT i cu totil de obstel
inteo gldsuire unità ardtdm Marie Tale, a pdrintiI Sfeta.go-
ritT neingrijind dui:4 ctitoricescu hrisrv a economisi Wilms-
tirea cu egnmen1 vrednicI, ca sd se tie in blind stare, dupa
voia i hotdrirea reposatulul ctitor i din neingrijirea lor

www.dacoromanica.ro
 438

rea economia egumenfior ce '1-ati avut, ajungend la stare ca.

acéstä vrednieä de jale, cuprinsA la o mare si grea sumä de
detone la cincT sute miT de le!, desghinand si din acareturile
eT unele prin schimburiT pägubitoare, altele prin instreinare
de vènfjärT, urrnarT cu total impotriva vointei ctitorulul, dupd
tot cuvèntul drept, nu putea sä maI aibA vre-un amestec la
Monastire, nicT dupä ce se va isbäyi de datorie, pentru cd
s'ati arätat nedoritorT i n'ati pädit hotarirea ctitoricesculuT
hrisov, in care hotäräsce, cä. de vor face impotriva legaturilor
M. S. si le vor chIca si le vor strica, sä. fie ea totul lipsitT
departatT de acésta Monastire i sä se rinduiascä vrednicl
de a iconomisi bine Monastirea,... si ce altä cAlcare i stricare
a legdturilor M. S. &licä a lul erban V. Cantacuzino p6te
sä. fie mal mare si maT rea, de cAt jalnica de acum stare a
Monastirel, in care ad ajuns din nebägarea lor de seamä
neingrijire ? §i nu putem suferi a mai lasa 1116nastirea in
mdinele lor, sá privim cu lacrimi prdpädenia cea de tot a
ei la care apr6pe este sit ajungd fi sA vedem instrdinarea
acareturilor stremosilor noftri, care cu multd sirguintä §i
osdrdie cdstigdndu-le inchinat Monastirel pentru veci-
nica lor pomenire, ci 4icem si hotärim noY, cA cu bund
orinduialA sunt intocmirele, ce s'aq fä'cut pentru acestä M6-
nastire de c,ätre dumné-lor boeri eforT, carT intärit de
catre M. T. spre a se otcArmui de cdtre oranduitul Arhi-
mandrit D. Plumbuiteanu, ce ne este si nouä. sciut de om
cinstit, vrednic si bun econom, dupä cum il aratä. boerif
eforT, carele nicT a "ost dichiu precum çlic parintiT *fe-
tagoreni, in vremea luT Visarion, ci maT 'nainte in egume-
nia Ignatie si a luT David, pe cind era Monästirea in bunä
stare, si gäsim cu cale sä. remäe luminatul Archim ne strä-
mutat din epistasia M6ndstireT CotrocenT, cu mijlocul ce se
cuprinde in anaforaua dumné-lor boerilor eforT, pinà la sfä,r-
situl vieteT séle avänd, Monästirea PlumbuiteI in stApänirea
sa spre ajutorul cheltuelelor sale, cänd atuncI dupd petreca-
nie sf. sale iarAsT ca alegerea dumné-lor boerilor DivanuluT
si a ctitorilor eforilor iar Ignatie i exarhul ce ail venit de
jos (m. Atos) ca nesce netrebuinciosi ce sunt, supäränd färd
de cale luminat au4u1 MärieT Tale, din poruncA, sä se ducä,
inapoT la Sfetagora i sä. se astämpere i eT si Sfetagoritif de
a nu maT face acest f el de supärdrI, caci ile vor maT obrds-

www.dacoromanica.ro
 130

nici, apoI atu ael Cu hotärare O. scie, ca se desghind Monds,-

Urea cu total si remane Cu totul desavarsit sloboda a tereT,
care acésta a nóstr5. unita hotdrare si plecatA cerere, ne ru-
gam sä fie primitä si intArita si de cAtre InAltimea Ta 1815
Ianuarie 23.
Nectarie al Ungro-Vlahiel, Iosif Arges, Constantie Bu-
zeti, Constantin Eilipescu Vistier, Grigore Brancoveanul biv
ve! Ban, Barba VAcarescu vel vornic, Constantin Balaceanu
vel Vornic, Mihalachi Manu vel Vornic, Gheorghe Filipenu_
ve! Logofet, Scarlat IGradisteanu Vel Logofet, Fotache S,tir-
beiti Ve! Logofet, Nestor Craioveanu-Clucerl)
Dupä cum vedurAm anaforaua Divanulul este categoric
In contra egumenilor grecI; Divanul privesce ca «lacrimile-
in ochl» modul «cum se därdpänézä avutul strabunilor lor,
castigat ca atata strädainta si inchinat bisericel ca atila o-
sardie». S5. vede ciar, cum colcotea mania si legitima indignar&
in sufletele boerilor divanitl «did de (se) vor mal obrasnici
(sfetagoritii) apol atunci cu hoteirdre sd scie ea se desghind
Meindstirea cu totul §i remdne cu totul destivärFit slobocid
tgrei etc.
Ce rOspunde insa Vod5. Caragea la acésta chilometrica dar
f6rte patrioticA Anafora a Divanulul? de o cam data intardie
Cu respunsul contrar obiceiuluI sea si scia fòrte bine pentra
ce, dar si noI scim pentru ce.
In fine dupd dece dile, da pitacul cu data din 2-
Februarie 1815, prin care constata pi-6sta stare in care se
afla M-rca Cotrocen1 din causa egumenuluI Visarion, cum si
a egumenilor ca Ignatie, ales de c5.tre parintiT «de Jos» care este
färä praxis in ale gumenieT ne cercat de bun otcarmuitor si
impotriva dovedit de red econom in putina diastimd ce art avut
otc5.rmuirea Mi5nastireT etc. cl. Mon5.stirea este inteo des5.-
varsità derapAnare dupä cum i se ardta prin anafora cA
egumenu ati cheltuit banT pe care (5meniI si-I depusege adi
ca la o casa sigurA de economie si In fine aproba pe Dionisie
Plumbueteanu ca egumen al AtónastireI CotrocenT, anul 1815
Februarie 2. Din acest pitac pe care ram dat in resumat nu
transpirA acel patriotism, acea legitima indignare de care am
vedut ca era cuprins Divanul, ci trece peste «obrasnician pa-

1) V. A. Urechia, Istoria RonAnilor X partea A., pag. 258-262.

www.dacoromanica.ro
 '140

rintilor greet, de sigur cd Caragea nu simtea pentru egument

-aceia ce simtea Grigorie Brdncovenul impreund ca intregul
Divan. Sd vedem ce ispravd idceati eforil pentru Mondstire ?
Gr. Brancoveanu vètjAnd eh' Beysadeaua se ocupd cu to-
tul alt ceva de cat cu afacerele M-rel, Gr. Baleanu stätea mat
Inuit la mosie, mijlocesce pe MO Dom nitor sd numéscä in locul
lor pe altll si cererea i se aprobá si numesce ca efort la Monds-
tirea Cotroceni pe Barbul Väcdrescu, Vel Vornic de téra de
Sus, pe Const. Balacianu Vel Vornic de Ora de Jos ca im-
preunä cu Vel Ban Grigorie BrAncoveanul sd gireze mal de-
1 arte afacerile incurcate ale Mondstiret C:otrocenl in calitate
de eforl 1815 Maiii 209. Eforit fac anaforale cdtre Dn. lar
Domnitorul le rèspund pin pitace dupä cursul piefei aa cà
opAnd deliberézä. Roma piere Saguntul.» Eforil doresc sd facd
ceva, dar nu sd ja niel o mesurd seriòsä de indreptare afard
de numirea in postal de egumen a luI Dionisie Plumbuiténu.
DobAnOile crescead merefl, banil nu se práteati, asa cd acuma,
,datornicit incep sä se presinte la Doma spre asi cere banit
ce le datora Mondstirea. La 24 Iulie anul 1815, Domnitorul
trimite Eforilor Mondstiret Cotrocent o notd a cinstituluI Ge-
neral Consulat al RusieT, gicandu-le sá luati pliroforie de ce-
rerea ce se face de la acéstä. Mondstire pentru plata datorii-
lor lor mal jos ardtate, insd ca la talere 20.000 ce se cere de
escelenta sa General si cavalerul Sturza i ca la talere 7000
ce se cer de General si Cavalerul Manu si ca la talere 9500
ce se cere de Polcovnicul si Cavaler Baron Geismar, pentru
care poruncim dumné-vòsträ de va 11 aceastd datorie bung si
netdgaduitä, sà economisiti de a se implini negresit, ardtand
Marie Mele de urmarea ce yeti face (1815 Iulie 29).
A doua kJi eforit, mal primise o altd nota de la Donini-
tor prin care it invita a se mal plat, cdt va fi bund . i ade-
vdratd nota presentatd de dumnélut cinstitul Chesaru Craiesc
agent,yrin care cere a i'se pldti de Mondstirea Cotrocent ta-
lere 300 cu dobAnda i talere 46.000 ce era datbre numita
Mondstire cu 4 zapise avlicescI, flind unit din acesti han' at
Domniet-Sale, iar altl at unor suditi austriacesct etc.2)
Va sd Old pang acuma se presintä. 7 zapise de datorie
an sumd de 120 500 talere plus dobAnda lor.
.1) V. A. Urechi5, Istoria Rornin5 X, par tea A.. p. 258.
2) V. A. Urechi5, Istoria Romfinilor X, partea A., pig. 278-980.

www.dacoromanica.ro
 141

Sant curióse aceste note ale agentiior Rusesci si A us-

triad, a caror explicare nu o putem da de cat a Egumenl
Greci, fiind amenintatI de cdtre Domn, alergati la consulT
sträinl pentru protege, in schimbul unor frum6se sume de
banT bine inteles.
Dintr'o anaforá a lul Caragea din 1815 August 14, vedera
cä. Egumenil M6nästireT Radu-Vodä se imprumuta.se cu sume
colosale pe socoteala MeinastireT, apoT a trecut peste hotare «cu-
getand a rapi dreptul unora si altora i nemultuminduse nu-
maT pe al lor». De sigur asta o faceall egumenii nu numal af
Cotrocenilor, Radu-Vodä ci si ale celor-lante Mondstirl admi-
nistrate de calugärT GrecT.
In anul nrmator adicä la 1816 Obstésca Adunare isT
presentä resultatul sträduintelor sale, cá dupä t6te chibsuirile
ce li'a fAcut pentru ca sä. isbavéscA Mifindstirea CotrocenT n'aii
gäsit de cat doll& mijloace: sä se adreseze pärintilor sfetago-
ritT ca el sä plätéseä datoria MonastireT CotrocenT. La cas
chid eT ar refusa, Divanul MO pe Märia-Sa Caragea sä puná
in vancjare 18 gräväliI din BucurescI, proprietätT de ale M6-
nästirei CotrocenT.Iata cum motivéza Divanul vangarea aces-
tor prävalil arätand in acelas timp i colosalele datoriT ale-
Mondstirel (1816 Martie 28).

Prea Ineiltate D6rnne,

Cu plecata anafora aratäm MärieT-Tale, ca chibzuindu-ne
in tot felul pentru multa surnä de datorie in care a incar.ut
Sfinta Mondstire CotrocenT, din reaua economie i netrebnick
chivernisirie a luT Visarion, proinegumenul, Cu ce mijloc s'ar
putea izbdvi Menästirea de acéstä grea sareina, färä a se in-
sträina nicT un acaret de ale MondstireT; am dat de scire,
prin starostea de negustorT, la totT negustoriT de aci din Bu-
curescI, ca sä gäs6scd vr'o catT-va dinteinsiT sä ia venituri1e-
M6na'stirel asupra lor, cu un soroc cuviincios, ea sä o plà-
téscä de t6ta datoria i sA o tie in stare bunä., §i s'a gäsit
unil dinteinsil, dar cer a stäpani veniturile MondstireT pe 20
de anT i orT sä platéseä datoria peste 4 ani, cu catä doband&
s'a facut OM la leatul 1815, färá de altá dobändä inteacestl
4 anT, sati de vor vrea creditoriT a'sT lua baniT acum, sä, se-

www.dacoromanica.ro
 142

cadá doban4ele pe patru anT trecutT, fácènd itrebuinciosul

meremet al MondstireI si al hanului ; iar de se va intèmpla
teréscd Dumnedeii, vre-o surpare de tot sad ardere de foc,
el la acésta sd nu se amestece ; a cdrora cerere am socotit-o
cd nu este de folos, c,dcT intèmplandu-se vre-o primejdie din
cele ce se feresc el, urmézd a se mal robi veniturile Monas-
tireT pe all' 5-6 anf, sad si pe ma' multT an', ca sd se drégd
acea stricaciune la loe i niel creditoriT nu este ca dreptate
a se pdgubi de dobandi pe 4 aril, precum cer neguldtoril ;
am dis sd se vèndä hanul de ad din Bucuresci, cad putea sd
asa la pret de 300 pang' (150 de mil' leI), dar am socotit iards,T,
cd nu este ca cuviintä. sä pérdd M-rea un acaret ca acesta,
este pe numele reposatului ctitor i mal vartos Cu Sf. Bisericd
Inteinsul, in care se fac dilute rugaciunT pe tad 4iva pentru
ertarea pdcatelor ale rèposatitor ctitorT, ce 'si-ad versat tbte
ostenelile si averea lor la acéstd Mtindstire pentru acest sfirsit ;
ci mai cuviincios i mal inlesnit mdloc am gasit a fi acela
ce-1 ardtdm mal jos, adicd flind-cd datoria Mondstirei este ta-
leri 355.886 si dobanda pana la létul 1815 talen i 133.393 ce
face peste tot eapete i dobandd talen i A89.279 din care scd-
Ondu-se talen l 39.855 ce s'a pldtit panä acum, reniane dato-
ria talen t 449.424, capete i dobandd, dupe ardtarea ce ne facu
cuviosul arhimandrit chir Dionisie, epitropul Mondstirei, iar
veniturile Mondstirei dupe pliroforia ce ne dete iardsT cuvio-
sia sa in sase anT de acum inainte, adicd pand la leatul 1822
se adunä talen l 261.370, din care scdçlèndu-se talen l 60.000,
cheltuiala Mondstirel in 6 ani pentru meremeturT i tre-
buinte adicd cate talen l 10.000 pe an, remane talen l 201.370 ;
sa se vèndä cate-va prdvdli de aci din Bucuresci, ce se in-
semnézd maT jos, care pot prinde pand la taleri 250.000, ca.ci
sunt supuse strica.ciimeT si de la aceste prdväli ja Monästirea
chirie pe an talen l 9.000 iar la 250.000 ce vor lua pe clènsele
sà se vor da in plata datoriilor la care pldtesce dobandd pe an
30.000 si se pdgubesce M-rea pe tot anul talen l 12.000 si asa cu
talen l 250.000 dupe prdvä.lil i cu talen l 201.370 ce prisosesc
din venituri fac talen 451.370 i se pldtesce Mondstirea pana
in 6 ani de telta. datoria si dupe acei 6 aril ot sä se adaoge
veniturile MondstireT de la 50.000 pana la 80.000 de lel pe
tie-care an si in 4 anT se pot campera mosil iar nu pravalii
flind-cd aú pericolul si cheltuiald tot-d'a-una i cumpèrandu-se

www.dacoromanica.ro
 143

triosii se indoesc venitul i remäne Monästirea mal mult fo-

lositä de la acele mosiI de cAt de la aceste pi-AN/1ff, ce çlicem
a. se vinde ; atä.ta numaI este trebuintä., sd remde arhiman-
dritul Dionisie nesträmutat in epitropia Munästirel, flind
sciut de om cu frica luI Dumnegeti, cinstit la urmiirile sale
vrednic econom, la care si dam credintä cà tbte le va
economisi bine si spre foldsul Monästirel, lar la altul nu ne
-putem increde. Acest mijloc am chibzuit dupe Mta ne-
vointa ce am pus; pentru care se va scrie de cätre Inältimea
Ta epitropieI SfetagoreI, ce se aft' in Tarigrad, trimitAndu se
si copie dup6 acéstä anaforA, cà de vor vrea sä trimitä banii
ce fac aceste prävälii a se da in plata datoriilor, sd o facA
acésta färä de znavd, fiind-c6 mal mult nu se pot suferi
mähnirea datornicilor i räbdarea de dreptul lor, sail sä" dea
un réspuns hotarit la acéstä hotäräre ce ca sfat de obste s'a
fäcut, flind-cd präväliile dat in vénçlare la mezat si de
nu vor trimete baniI pand in soroc de doe lunI, sari respuns
sä scie ca hotärä,re, cä negresit se vènd präväliile; lar hotd-
rärea remäne la Märia Ta.
1816, Martie 21. Urmézä iscAliturile.
Ca resultat final putem spune cä Caragea aproba' vèn-
çlarea celor 18 präääli din Bucurescr i anume: 8 prävälii
din AbagiI, 4 prtivaliI din *elarI, 1 pimnitä din dosul *ela-
rilor, Hanul cel ros de land Drätäsanu, 2 präväii din coltul
hanuluI luI *erban-Vodä 1 jimblärie, I carciumd, Casele ce sade
D-1 Dohtorul Manolaki inteinsele ; o prävälie de la *erban
Vodà ce este pe rilita ce ;witch' spre Curtea vechi 2).
Egumenul Dionisie Plumbuiteanu se silesce sä punä o
ordine in finantele cele incurcate aie Monästirel si ne dà bi-
lantul pe ultimiI treI anI aI egumeniel sale :

Veniturile fi cheltuelile pe anif 1814-1817

Veniturile de la 1 Noemb. [814I Noemb. 1815 Piastri 52.066
Cheltuelile o » ), » » 52.476,3
Veniturile de la 1 Noemb. 1815-1 Noemb. 1816 » 35.070
Cheltuelile » o » » 0 38.608

Vedl V. A. Urechil. 'storm Rominilor X, part. A, pagina 292-293.

Archivele Statului. Condica No. 5 a Velitilor boerl caetul de la sfirgitul
CondiceI fila 35 gi Verso.

www.dacoromanica.ro
 444

Veniturile de la 1 Martie 1817 Piastri17.192

Cheltuelile 1) » » 17.192,3

Vedem decT din cifrele aduse aicT, cd veniturile se mä.-

resc iar cheltuelile sä micsorézä.
Dionisie Plumbiteanu este inlocuit cu Hariton la Egu-
menia Monästirel CotrocenT. Acesta administréza Möndstirea
pänä cänd isbucnesce revolutiunea grecésa in Principat din
Februarie 1821, cand boerii, si tot clerul inalt, fug la Brasov
si Cu acestia fuge si Hariton.

4) Academia RomAra Manuscrisul 9, p. 4-10.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XII
Frivirl generale asupra evènimentelor politice ti bise-
ricesd dintre aniT 1821-1823.
Monästirea Cotrocenl
182E-1863.
Dupe revolutiunea cea mare francesa, Great* sprijinitl
pe sub mama. de Rusia si chiar de Napoleon Bonaparte, sa
hotarase sa'sï scuture jugul turcesc.
In tara lor de bastind, nu puteati intreprinde ca succes
opera de eliberare sub pedépsa strénguluI, orT a visitäral fun-
duluT Mare' de Marmara.
Locurile cele ma priinciòse, si de maT inainte indicate
erad Bucuresca, Iasii i restul. In aceste doue orase, profe-
sora grecI si de prin AcademiT, desteptasera ca mult succes
spiritul grecesc adormit de veacurI. Desteptarea acésta incepe
in Moldova de la 1642 iar in Muntenia de la 1(i79-80. La
acésta contribui i Avtentii fanarioli, cari avead pe langa dbn-
sll o puternica aristocratie de famila grecescl sau grec sate
si egumenii greci carI dispunead de mijlòcele colosale ale Mo-
ndstirilor inchinate neinchinate.
Domnitorii privead bine rovolutiunea, evghenistii o in-
curajad, lar egumeniT grtcI o ajutaiä. Io Februarie 1821 isbuc-
nesce revolutia, se canoso peripetiile.
TurciI fiind adanc convhisi ca, profesorn de prin Aca-
dema i calugärii de prin MonafAirI au contribuit in mod pu-

1) Vell al ineu studiu Influenta cultureI grecescI p. 191-208

G. M. lonesets.lst ria Cotroanilor. 40

www.dacoromanica.ro
 146

ternic prin pretiosul lor sprijin moral si material, la succesul

revolutiuneI, hotarAsce printr'un hatiserif alungarea profeso-
rilor de prin Ae.ademil si cAlugärilor grecI de prin MonastirI
cum si excluderea in masá din ambele ten l surorl a tuturor
grecilor, afarä de acel earl ar fi rudenil de apr6pe ale Dom-
nitoruluI.
Lovitura insa a fost mal grea pentru cAlugarI, cad s'a
dat ordin pe la t9te trecatorile din Turcia in Wile romane,
sa se ja cate un un galben de cap de la orI ce calugar ca.re
ar veni in Principate 11.
Egumenul de la Cotrocenl, Hariton, fuge ca boeriI si ea
Clerul inalt la Brasov 2 Domnia pamanteanä numescé egumen
in locul luI pe exarhul Procopie. Hariton pusese la licitatie inca
din'aintea isbucnireI revolutiunel grecescl, Hanisorul *erban
Vodá si cel mal avantagios pret il oferA Slugerul Sotir cu
55.000 leI. IIariton insa 11 dà altuia care oferise un pret mult
mal mic.
Scim pentru ce face acest lucru
Egumenil greci de si ail fost alungatI de prin MonastirI
totusl guvernul National tinea seamà de pretentiunile lor,
cad li se trimetea regulat venitul embaticurilor la eMonAsti-
rele de jos», dupä un anumit catastih ce sa trimesese «Por-
te' impreunä. cu Arzmdgzarul la Tarigrad.»
Prin acest Arzmagzar, Domnul si boeril de t6te clasele im-
preund ca clerul inalt, ceread uPrea streilueitului Prag al
Prea Puternicel impeireifii, a se intari acest privilegiu ce
l'all avut tara in vechime de a fi apururea nesträmutat diq
parnantenI rumani, atat mitropolill i episcopi la scaunele epar-
chielor ecit fi egumeni pe la tOte .111Nastirele Ord 8). Dar
tocmaI acest lucru nu-1 voiati egumenil comunitätilor din
Orient, carl strigati ca li se trimite prea putin si ceréti maI
mult. pe de alta parte datoria de peste 1000 de pungI facuta
de egumenl nu o recunosceati 4) si umblati prin tóte mijlóce
sa vie indarat pe la Monastia
Divanul National, cunoscènd pe de o parte cà egumeniI
grecl nu se vor lasa asa usor sa le scape din man' «closca
Hurmuzachi X. 237
Arhivele Statulul Condica Domnéscil fila 96.
Academia Romini M-ss 1073 fila 119.
Vell al meu studiu Inlluenta Culturel grecesci pagina 208-213.

www.dacoromanica.ro
 147

ca pail de aur» care era de altmintrelea interesul Rusiel de a

aduce pe egumenT inddrat, pe de altd parte sldbiciunea Tur-
ciel, cv nu va ceda la insistentile RusieT, cere DomnitoruluT
prin anaforaua din 10 Iulie anul 1827, spre a aduce MonAs-
tirele «la cea dantaid oranduiald i bund-stare a lor, a se
pldti datoriele cele grele si a se meremetisi cele clArdpdnate,
ca sd nu ajungd cAnd se vor mal ordnduT egumenT streinT,
intru cea desdvarsità prApddenie si a se sterge cu total po-

Dr. G. Grecescu
Profesor la facultatea de medLcin5 din BucurescI, Directorul Laboratorutul de
BotanicA medicalft, lief al serviciulul consultitiunilor spitaluluI de copil.

menire rdposatilor ctiterT i cele-lalte intocmirT, ce sunt fA-

cutá prin testamenturile lor, flind una ca acésta ca totul im-
potrivä legel n6stre 1).
Lucrurile earl petreput dupd cum prev5.4use divanul.
Rusia, dupd ce invmge pe Turd, sd folosesce de atAt
puternicia sa si lncheie tractatul de la Adrianopole; intre.
i) Academia M-ss citat.

www.dacoromanica.ro
 148

cele-lalte conditiunI, impune TurcieT, ca sá dea voe cdlugd--

rilor grecT sä se intbred pe la MoinästirT. In luna Decembre
1829 el intrd in Ord i ocupd iar monästirele 1.)
Sä urmdrim evenimentele petrecute in acest timp la
Mondstirea Cotrocenl.
Egumenul IIariton, std tot la Brasov.
Domnia Nationald conform HatiserifuluT, instalase ca e-
gumen la Mondstirea Cotrocenl pe exarchul Procopie Iviritul
carl trebue sd fi fost roman de origind insd grecisat ; fap-
tul urrndtor ne indreptätesce a afirma asa ceva.
In anul 1823, doi cdlugArT grecT de la muntele Atos,
pornesc la BucurescI ; cum insd la vama din Rusciuc tre-
buiati sá pldtésed cate un galben, ei ca tImenT practicT,
ca uniI care tinead maT mult la banl de cat la stufòsele lor
barbe, O. hotardsc sá si le rada.
is si fácut ; apoi se deghisézd i vin la vamd, ea sd
trécä. Dundrea ; aicT insd sunt recunoscutI i inchisl; Vamesul
insän intrébd «de ce v'atT ras barbele» ? eI r6spund, ca sä
nu mat pldtim ale un galben ! Scuzele .icestea insä n'aii fost
primite favorabil sa incep cercetdrile i dupd cate-va
sá mal arestézd i doul negutatorI car' veniserd ca
Furd iusd liberatI dupä 2 dile, pe cautiunea a o niultime de
negustorT (peste 40 dice-sd) car' garantad pentru dansiT. Egu-
menul M -reT C.otrocenT Procopie oferise si el 4000 piastri2) (1480
leT in valórea de astd-z")3) pentru a obtine liberarea fratilor
intru Hristos, care rdseserd acum cinstitele lor bärbT, pentru
ca sá nu dea cate un galben ; de altmintrelea multe per-
s6ne sá interesad de sòrta lor.
«Sd crede-ne spun raportul consululuT prusian Kreuchelz
catre ambasadorul Prusian Von Miltitz din 27 Iulie 1823
cd acestI 2 preotI fuseserätrimii pentru a lua veniturile ce
Muntele Atos incasa anual de la Mondstirele dependinte de
el din Valachia, nesciind cä aceste venituri fuseserä destinate
de noul guvern ta trebuintele momentane ale statuluT 4)
Se pare cd egumenul Procopie este aceiasl persóni cu

I) Priutul Bibescu. Doinnia luI Bibe,cu-Voda I pagina 69-70.

Un piastru avea 60 de parale cu 3d de haul de alt,
Anona ire de la Valachie Rnikareit 1842 p tina 161 §i 162.
Colect. Hurinunchi X pagina 237.

www.dacoromanica.ro
 119

-Procopie egumenul de la 1833 pe care'l recomanda Logofetia

treburilor bisericescI. Vedem insa ea starea materiala a Mo-
nästirilor in general merge tot réti si a MónästireI Cotrocenl
in special. Logofetia de acord ca Mitropolia Ungro-Vlahiel,
lotarasc ca sa céra o garantie seriósa tuturor egumenilor
ce vor fi numitl de acum inainte pe la MonastirT. In acest
-scop recomanda «Excelente l sale Paesidentulul plenipotentiar
-al Divanurilor Valachiel i Moldovel Kiseleff, ca referatul No.
2357 din 20 Octombrie 1833 ca egumen la Monastirea Cotro-
cen1 pe Archimandritul Procopie i intre altele adauga, :
«De plus le sousigné, pour prevenir les differans abuses
qui se commettaient de la part des egoumenés, a cru neces-
-aire d'acord a cet egard avec son eminence le Mitropolitain
de leurs demander (egumenilor), a chaqu'un avant son insta-
lation un act par laquel il s'engagerait a girer les bien con-
ventuels du monaster qui la serait confié avec zel et probité
1) etc.
Procopie administreaza Monastirea de la 20 Octombrie
1833 pana la 7 Octombre 1838, in care timp Monastirea Cotro-
ceni este lasata cu desevirsire in paraginire, cdcl ca t6te
.garantiile pe care le cerea tara de la egumeng nouI numitl
vi angajamentele formale pe cara si le luart egumenff grecl,
el continuail vechiul sistem de a se folosi persónal de veni-
turile Monastirelor, lsi nd tottil iu ruinä" i irosire.
Departamentulprieinelor bisericesci nu lipsesce un mi nut
de la datoria sa, spre a face cunoscut Domnitorulul pr6sta
stare in care adusese calugaril grecI, Mondstirea Cotrocei
care avea un venit anual de aprópe 300,000 lel. Iata ce cairn
in referatul aceluI departament cu data din 15 Aprilie 1838:
«Departamentul véçlènd prósta stare si darapanare in
vare se afia Monastirea Cotrocel, in cat t6te incaperile fiind
cadute la pamant, putin a remas de a cädea i orl-ce imprej-
,muire asa cd nu i-se va mal cunósce raid a ei fling daca
ll)e viitorime se va lasa mai mult inteaceiasI darapanare. Ca
-egumenil anteriorl, cum si cea de astd-dI epitropie de catre
tare se ocarmuesce, nu se la cea mal mica ingr:jire spre cu-
vinciosul meremet al ei Iar cate acestea privind la insemna-
tele veniturI de peste an ce are si acéstd Monastire, care
1) Archive Vechiul secretariat al statulul (dosar .adminibtrati%) No. 486 137.

www.dacoromanica.ro
 tot)

!bid nid-o indoiald sA pòtd urca aprópe suma de 300,000 lel

cd folosul unor aseménea veniturI, se trag din acareturl
afierosite de reposatil ctitori al aceleI MondstirI, care le-ad
rinduit a fi nunlaI pentru facer de bine i pentru cea din
tot-d'auna bund stare a el; nu ad pierdut cea mal putind vreme
despre un asemenea insemnat lucru, cà prin intelegerea cu
epitropia numitel MondstirI, aa Willis la dinsa inteadins
devisul e de 341,2621).» Obstia insd, nu de reparatiunI se in-
grijia, ci de modul cum ar mai putea pe viitor sa'si asigure
veniturile amenintate de domnia pdmènténd, care acum era
pe deplin covinsd cA pdrintiI calugdrI din Atos nu se ingrijesc
de cat de interesele lor.
In acest scop, se grdbe-,c a recomanda Departamentu-
luI pricinilor Bisericesci ca egumen la Cotrocenl pe archiman-
dritul Teofan Dohiaritul, impreund cu doI exarchl pre cuvi-
osil : Archimandritul Daniel Dio nisiatul si Eftimie
Departamentul pricinilor bisericesci cu raportul No. 3071 din
7 Octombre 1838 supune aprob5.,.ei domnescI pe sus numitiI
ptirintI i Domnitorul i aprobd 2).
Teofan Dohiaritul insd, nu stä ca egumen nicI doI anI,
cdcI se presinte un puternic pretedent ld egumenia Mona-
stireI CotroceniI, Archimandritul Meletie Cdsciorénul, egu -
menul Mondstirei Cdsciérele din judetul Vlasca.
Meletie venise in Orä din tin erete si fu numit ca egn-
men la Mondstirea Cdmpu--Lung, dar acéstA Mondstire era g-
rad. i decI cauta o alta cu veniturI maI marl ; prin mij16-
cele cunoscute, cdpdtd egumenia MOndstireI Casci6rele 8) care
avea 6 mosiI 4) afar& de alte imobile. Aci Meletie stringe multi
bant i acum cautil se càstige egumenia Mondstirel Cotro-
ceniI i reusesce, bine inteles Cu multe pungI de banl. In 1810
Iunie 19, Sinesie Apostolénul, exarchul comunitätilor din Atos,
vine impreund cu Meletie Cdsciorénul, pe care se vede cd acum
obstia comunitätilor il recunósce ca egumen i cere cu insistentä.
Departamentulul, ca Teofonie egumenul impreund cu Daniel

Archivele Statului. Vechiul secrateriat al Statulul Dos, No. 1286-112

din 1838.
Archivele Statului. Vechiul secretariat al Statului dos, No. 4236-112
din 1838.
Istorisite mie e d-I V. C. Livianu advocat al creditului Agricol in etate
71 anl.
Archivele Statutul Mdniístirea Cotroceni . Doc.

www.dacoromanica.ro
 151

Eftimie sá predea socotelile de venituri i cheltuelI de

cand aù primit ocirmuirea Mondstirei CotroceniI. Departa-
mentul a trimis pärtilor acusate o copie dupe suplica acusa-
torilor cd indeplinesc in mod coscintios datoriile si in-
datorindu-I pe pdrinti all da séma cdtre Departament. Pa-
ratiI insä, réspund DepartamentuluI, cà néga orl-ce titlurI
atat lul Sinesie Apostolénu cat si lui Meletie, cá comunitatea
din A tos, le-ar fi dat vre-o imputernicire sd cérd egumenia
MonästireI Cotrocenilor. Domnitorul Alexandru Ghica Voevod
orinduesce a se numi ca egumen, Meletie C6sciorénul si Si-
nesie Apostolénul, ca exacrh, din partea obstel Sfetagoritilor
1840 Iunie 19 '). Tot atuncI Domnitorul a orinduit indatd pe
Domnialul Stolnicul Rtiducan Tocilescu ca imdreund ca noul
egumen Meletie Cdsciorénul i Sinesie Apostolénul sä facl
inventariul avereI i sä ia socotelile de la intrarea lor in func-
tium.
Egumenul si exarchiI réspund la poruncd Domnéscd
nu vor da socotelile TrirniiÏ DepartamentuluT reportézd din
egameniI nu se supun si din noil Departamentul
raportézd DomnitoruluI, Domnitorul vécjènd atita indrdsnéld
poruneesce ca Dep irtamentul va pune indatd in lucrare cere-
rea ce ni s'ati. Malt de cdtre obstia SfintuluI Munte, a se
orindur egumen la Mondstirea Cotroceni Meletie si a-se in-
tórce ceI ce ati fost acu.m dupò chemarea ce li s'ati fa.cut . .
cat privesce darea socotehlor . . . Cuviosul Meletie va face
zapt Mondstirea i avutul eI si va putea cun6sce de sine'
socotelile . . . 1840 Iunie 24.
Meletie egumenesce la Cotrocenl pand la secularisarea
Mondstii elor ; not l'am v54ut cà mal inainte fusese egumen
si la Mondstirea Cdsci6rele in acest timp el administreazd
mal drept vorbind sArAcesce ambela MondstirI ; devine fórte
bogat, milionar de mai multe orI. Obstia pdrint lor din Atos,
vdçjènd cd el furd 0. acolo nu maI trimite (lc cat ce-I soapä
printre degete, trimite pe Arhimendritul Nyllos fost egumen
al MondstireI FloresciI din Moldova 2) unde fdcuse si o bisericd
ca propria sa cheituiald 3).
Nyllos dupa cum spun ceI ce rail cunoscut personal, era
Archive vechiul secretariat al Statulul No. 966.
Acestea le-am aflht de D-1 V. C. Liviano.
Idem de la D-1 P. Veropulo advocat i fost secretar al lui Nulos.

www.dacoromanica.ro
 152

un calugar descept vorbea ca usurintä maT multe limbI ; ve" -

land cä Meletie este atitde bogat, sciind pe de alta parte cä. la
sfantul Munte nu mal trimite nimic, il da in judecatä ; cestiunea
ajunge pana la Curtea de Casatie. Nyllos, in calitate de exach
al obsteT Sfetagoritilor, stä tea in chiliele M6nastireT CotrocenT
ocupand si o parte din palat. In timpul cat a stat aci, Nyllos
care aflase ca se vor secularisa averile.Monastiresti, avea dese
conciliabule cu consuliT streinT in special cu cel al RusieT si
AustrieT. A cest lucru nu-T convenea de loe DomnitoruluT Caza.
intr'una din Pe Domnitorul doripd a ocupa inca cate-va in-
capen de ale MonastireT ocupate de Nyllos, il comunica
le deserte ; Nillos insa respunse ca el n'are camere de ajuns
peutru dansul, dar sä mal dea i pentru Domnitoro Intr'o
nópte Nyllos este ridicat manu-rnititari i trimis peste granitä,
iar Meletie ne-mai avènd acusatorT, procesal se inchide
mane a egumeni maT departe pa.nä la 1863 Decembrie .17 a-
dicA la indeplinirea aceluT mare act national, care se nu-
mesce secularisarea averilor M6nästiresci.
Meletie a facut o biserid, pe mosia luT Tintava din judetul
Ilfov, undel este si portretul. Dupl secularisare, el se retrase
in viata privata, träind in casele sale din Calea PlevneT azi
loe viran proprietatea d-luT m6re la 1876 si a fost in-
mormantat la biserica Sf. Elefterie ; din averea luT cea mare
nu s'a ales nicl praf ; la morintn1 luT nu se gasesce nicT macar
o cruce saracaciósä. In pragul secularisareT el n'a mal vrut
sä. platéscà nicT lefurile personaluluT Monastirel, ci ail fost
platite de stat dupä, secularisare 1)

Inventariul Múnilstirei CotrocenT din 1716

1) Satul si Mosia Cotrocenil ande este zidita Mänastirea,

tot satul ca tot hotarul, ca toate liveçlile, vide, i cu morile
pe apa DamboviteT, cuprins i locul Lupescgor i partea cum-
parata de la Ienacki logofatul tOtA, &lied toll Cotroceni din
dél si din vale ; intr6ga mosie este de 3122 pogoane si 1256
stjen sail 1558 Hectare si 0.102 m. p. si harta No. 3.

1) Aceste trirl le am de la Pr. Nicolae actualal parch al bisericei Co -

troceni gi care era pe atunci paracliser.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 154

Satul pietrile din Vlasca, mosia Cu balta cu venitul

stj. 8921
Satul Ai mosia DintestI, ot sud Iltov stj. 4180.
3) MAa Fasaenil de 1067 stanjenT.
5 » la Luica 40 stj.
» GäujaniI din Iltov d9 1050 stanjenI.
» Clanta pe apa Colentinel (Ilfov) de 1060 stánjenI,
cu helesteul si cu morile.
Un codru la GrozavestI de jos pe apa Colentinel de
200 stAnjenl, in OW partite in lung si in lat.
Satul Crastienestil tot pe apa Colentinel, tot satul ca
venitul si ea top RomaniI pro nume ..
Satul Herastrati ot sud Ilfov, tot satul ca tot venitul
cu bait& si ca romant
» Fdureil idem si ca mosia de 2400 stanjenI.
» Facaenil sud Ialomita ca mosia de 1450 stAnjenI.
» HArtiestl » Muscel tot atul ca tot hotarul ca
livezile Cu pometurile cu vadurI de ranrI in 1.5111 CAmpu-
lungulul.
mosia in muntele Bucegiului.
Viele din dealul TignWilor jud Muscel si rapa de
jos cu casele, ca pimnitä, cu slomnul, cu sghiabul en teascul etc.
Opt razóre de vie la piscul luI BArzu ca loc sterp
si 3 stAnjenI delnita, in TigänetT.
Viele din valea Valenilor in susul Bärbategtilor (DAm-
bovit,a) 2 dpluite iu at si livede in poalele vielor
Satul NegoestI (Ilfov) ca 150 stinjenl.
Satul Bucul dupa apa Ialomita ca stAnjeni de mosie
1159, ca 2 vadurI de moara in Bucul si altul in PupezenI
mosia PupezenI este este de 1221 stanjenI.
Mosie tot in Bucul de 840 stAnjenl, tot in Bucul.
Satul Matasesti dupa. Ialomita ca mosia de '1200 stinjenI"
» Bolésca dupa apa DAmbovitel, ca morile ca casele,
Cu viele, Cu. livedile, Cu pometurile etc.
Mosia Tamaduiasca de 1500 stinjen1 ca vadurl de
morI, pe apa DAmbovitel.
pece salase de tigani plus 29 capete si 6 suflete.
SA. aiba. NIonastirea a lua din Ma vama orasulut
Flocif a treia parte si din treI pestI unul.

www.dacoromanica.ro
 155

Sd aibä. Monästirea a lua tot vindriciul ce afost Dom-

nesc din dealul Tigdne§tilor IL al Vitikescilor din zece vedre-
de vin una, de la tot omul ca parpdrul si poclonul.
SA ma,I ea Mondstirea 400 bolovanT de sare in tot
anul de la ocna Telega, s'o vdndd ne oprit.
28 Tad Balta satuluT Pietrile sd vdneze peste neoprit..
Tot vindriciul satulul Pietrile din LO vedre 1 cu par-
parul si Cu poclonul.
Idem idem pe dealul Bucurescilor cb.t a fost partia
Domnéscd idem idem si asta a se lua din drumul Giurgiu-
luT, pia, in viele MönastireT Raduluf Vodä..
30) Opt-spre-cLlece pravala in Bucurescl.
Hanul *erban-Vodd, situat pe local unde se allá adI
Banca Nationald.
Acest han era de o marime colosalà, cel mal mare din
BucurescI. Avea cloud caturl ; in catul de jos eraii 28 pra-
valiT, in catule de sus 20 camere cu 4 WI, 20 de magaziT,
3 odd' ca pragurT, 3 pimnite si un bed(' colosal. In länntrui
curteT se afid biserica inzestratd cu toate odórele necesare-
cultuluT 1)
Acest han, sá inchiria pe la 1821 ca 55.000 leT ; acT a-
vea(i locuinta spatiésd egumeniT MondstireT Cotrocenl, si se-
diul EphorieT acestei MonästirT.
Plus avutiele schiturilor Valenl de Munte Pdriita,
Budistenil, bisericei DomneT, MondstirI Cdscioarele, Cdtdluik
Gorganiti etc etc.
Trebue sá spunem cd acest inventar e departe de o fl
complect; este insd suficient, cá cititorul sd-sl pad face o.
ideie pe cdc posib.1 de ?mad, de colosalele avuturT ale acesteT
Mondstirl. Sd vedem acum, ce avutiT s'art secularisat de la
Monastirea CotroceniT.
Secularitarea averilor MonastireseI
In anni 1863 Decembrie 17 indeplinesce acel mare act
national, prin care s'atí luat din miinele cdlugdrilor grecl, mal
mult de 568 de mosiT, care cu casele viel, cu nedesfundatele-
päidurT se ridica colosala surnd de peste un miliard.
1) Vedi istoricul acestuI celebru Han. in istoria Bucurescilor de d-1 G. I.
Ionescu Gion.

www.dacoromanica.ro
 156

De la Mondstirea Cotrocenil se i-a pe s.)ma statulul

4lrmät6rele :
Mosia Vatra MtindstireI CotroceniI.
Schitul Parlita Cu mosiele lui din judetul Dambovita.
Metohul Välenil de munte id » Prahova.
Mosia FOureI cu sforile » » Ilfov.
Luica cu alte 3 trupurl » » »
Herastraul »
Bolintinul » »
Muntil Buceciul DAmbovita.
Pietrile Cu sforile el » Vlasca.
GAujaniI din judetul Vlasca.
41) Zimnicele » Teleorman.
12 Mosia Duciumenii 11 » Vlasca.
13 Bucul cu MätasescI » Ialomita.
14 Schitul BudisteniI Cu sforile luI » Muscel.
15 Muscelul cu Glodeanul » 0 Praliova.
Viele

0 vie le Ceptura din judetul Buzeil.

» » » Sarata
» » » Plésa

Morile din judetul 1110v.

Morile de la Groztivescl injugate cu ale sfintului Ion

» » (cam pe MO podul de la Cotro-
-cenl) i altele.
A poi.

1) Mosia Glodénu din judetul Prahova.

» Buciumenl » » nambovita.
o Chiciora négrd, Valea PtiruluI i Muncelul din
Prahova.
BuciumenI din judetul DAmbovita.
0
» Dragna
0 livede DomnéscA, din Gorganl.
TreT pravälil din tArg ce s'aft fault schimb cu Drago-
imanul Manuc-Bey.

www.dacoromanica.ro
 157

Mosia RusiT din judetul Vaca.

» Prundu »
ApoT urmézd: Baltescl, RanceziT i Zeletinul, Homo
resul, Stroescl, AnghelescI .5tefänescl i Ciobänescil, Limba, Te-
isanT, Corcodina i MarginenT, Stälp6nca, Stanculésa i Mihdiasca
Branistia, Protosinghelul, Pred6lul 1).
Tóte aceste mosif, 16n Brezoianu, la 1862 le socotea a
fi in numer de 20.
Nu putem sci irisa pe ce unitate de mäsurä se basa el,
ca sä pód reduce t6te mosiele, trupurile i sforile de mosiT
la un prototip de «mosie». Credem insä cà numèrul lor trecea
de 25. de 6re-ce cuvèntul de mole propriù 4isd, l'am intalnit
prin documente, cd este cu mult mal mare, tinènd séma de
Ppecificarile : «funie de mosie, sf6ra de mosie, trup de-
mosie etc.».
Veniturile Möndstirel CotrocenT la secularisare erail de .-
1.023.600 2). Averile trec pe socotéla statuluT, urmand ca per-
sonalul bisericesc s'a primésca léfä de la stat.
Tot alune., ridica.t multe vestminte si vase sacre de
pe la Mondstirl earT impodobesc astd-zi Museul nostru de
AntiquitätT. De la Miindstirea CotrocenT ridicet urmató-
rele odore: Doue Kivote de argint-poleite cu aur, cu 4 cruel
artistic lucrate, i ca turnulete, in greutate de 6 ocale si 360
dramurT.
Un sacos de stofá cu florT de fir, ca 22 nasturT de ar-
gint si 3 nasturI de margäritar. Un epitrahil si 2 p6le de icónä
lucrate ca o extraordinarä finetä i bogätie (vezT facsimelele
lor). etc.
Cu secularisarea averilor monästiresc , cdlugäriT grecT,
fost gonig de prin MonástirT cT'aceT carI ati vrut sà rä-
mana maT departe ca simpli preotT, ati
Monästirea CotrocenT devine biserica deservitä de pre-
otI de mir.
Am väzut trecutul MonästireT CotrocenT, ca avutiile el,
trebue sá vedem acum si starea maT mult de cat triste in
care se afta astd-zi.
Academia Rornan5 Ver1 Inventariul Möniístirel Cotrocen1 de tétA averea
mobila gi imobilit a sfintel Mein5stirl CotrocenT fAcut la ot.-ánduirea prea Curiogilor-
egumenT in loen! Archimandrituiul Nillos. 1862 Iulie.N'arn 5sit trecut in niel un
inventar vitele WingstireI.
1. Brezoianu op. cit. p. .128-435 et. pas.im.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XIII
Jalnica stare a bisericei Cotrocenl
PrivirT general.
Sub sinta aripA a bisericil se adumbria
altà datA tot ce era mare generos si ro-
mfin. Indepedenta bisericil era scutul in.
dependentel §i dreptAtel cetAténulul; pre-
cum gloria cetilténulul era gloria lul Du-
mnezen, cAruia eroil palriel inistre ridicari
atAtea altare pe cAte victoril repurtard. In
timpil de cAdere, de duren l §1 de doliil,
biserica n6strA fu nu numal altarul
Christos, dar §*1 al dreptAtel §i al natio-
Domnil räl i despot' §i mal apol
chiar ostirl de invasiuue, Wad cuterit si
punA o mAnA sacrilege asupra acelul altar
sfint.

Mesagiul Lectoisnenfiti datnnesof

din 28 .dprilis 1866.
Am probat cred, ea prisosintä därnicia RomanéscA. Mi5-
nastirile Inchinate erati proprietare pe a patra parte din pd-
mantul Wel Romänesd; acéstä parte insä, era administratà
de calugärI Grecl, strainl de simtiminte, de limn §i de aspi-
ratiunile Romanescl; n'a aveati nimic comun cu RomänI de cAt
religiunea, pe care o exploataù in interesul conationalilor lor
.§i mal apoi in interesul lor proprift. Romänil sà uitati cu du-
rerea. in suflet, cum averea strabunä era däräpdnatä, banil
treceau cu miile de pungl in Orient, resultat al despoelI na-
tionale, färä sä aduca in schirnb cea mal micä inbunätätire
morala, orI cel putin mönästirilor, care rämäseserä in deplina
päräginire.
Testamentele, actele de danie, dorintele piosilor do-
natorl erati cu desdvar§ire nesocotite ; o asfel de stare de
lucrurI nu putea sä dainuésd, ; in fine prin legea din 17 De-

www.dacoromanica.ro
 459

-cembrie 1863 se face secularisarea bunurilor mondstiricevtI. Se-

cularisarea avea ca obiectiv alungarea abusurilor vi satisface-
rea dreptelor cererel, pe care pioviI donator' le ceréti prin ac-
telelor de danie, in scopul pentru care eraii afierosite.
Do' anl trecuse de la secularisare fdrd ca sd se in-
rldture abusurile, cdcI dacá se schimbase 6meniT, sistemul
rdmdsese acelav. Ail luat parte le acest mare act national,
totl 6meniI devtepti al carol- patriotism n'a putut fi bd-
nuit, totuvl lucrurile all rdmas in statu quo ante. Dupd II
Februarie 1866 locotenenta domnésed se 'Area cd va in-
drepta acéstd stare de lucrurI. In acest scop alcdtuesce unul
din acele mesagi" care fac epocä in viala pop6relor; in el se
earatä cu minuiositate tóte ränile de care suferea tara; Mesagiii,
frumos alcdtuit, bine stilisat, émeni ce Fati compus cunosceail
profund nevoile Wei vi propunéti mijlócele de indreptare.
lrenind la bisericä aratd c,ä secularisarea s'a fAcut rdii, ,i decl
«Camerel il rdmäne dice mesagiul sarcina cea mare de a
reda difinitiv bisericel rolul civilisatar vi national ce la avut
vi ca,re i se cuvine a-1 pästra. Tot camerel Romäne este ldsatd
misiunea de opotrivd mare vi sfintä de a impecca umbrele
Ind hnite ale atdtor sublimi deinuitori inzestratori al biseri-
celor ; o rea interpretare datd de cd tre regimul trecut a vor-
bei secularisare, nu numai a sfd§iat, fdrei In florare, testa-
mentele, cuvintul ultim stint al celor ce murird, dar incei c;
desecat prin acéstd fapld din mima romdnd,avutul simt de
-altet data' pentru faceri de bine. KIM a deprinde mal intvi
pe Romdni, sei consacre aiurea averea ce in trecut ar fi dato
bisericilor, pentru tapte bune; legea de secularisare, rat in-
telésit a gis generositätei romdne: Nu mal da nimica la
bisericl, eta averea ce le incregi pentru fapte bune, va servi
unor guverne pentru cheltueli ruind,t6re §i delapiddri. E timp
-ea acéstd ne inteléptd, ne dréptei §i chiar nemorald, tnterpre-
tare a vorbei secularisare de averi Wild stiresci sd inceteze
E timp ca sta tul set redea facerilor de bine, §colilor, vechiul
lor cvpital material, incredintat de strdbuni ingrijirei bise-
Heel,. Binecuvintdrile acelor sfinte umbae, vor umplea mai
bine leigile statului de cum le-a putut umplea nepdsett6rea
sfd§iere a vointei lor de pe urmd. Acéstd reinturnare a ave-
rilor clericale, nu in mdinele cdtor-va ceilvgdri acésta ni-

www.dacoromanica.ro
 460

menea n'o cereci la adevgrata lor menire, la c6le §i iar-

la §c6le, ca prima dintre bine-faceri ; va redeschide pórta_
generositateI romane, pe care vor mal intra, cA in timpiI
trecutI de pietate i de glorie si alti noul inzestratorl ar
institutiunelor publice; cdcl se va fi dat asigurarea doritd de
ceI ce testéza, el vointa lor va fi lege, legea cea mal mare
din legi, legea inaintea careia se inchina parid si marea si
netäsmurita putere legiuitóre a tare : Adunarea.
De o cam data, pana sä. se 1360 organisa o casd speciald
din averile cleruld destinate la scad i faceri de bine, guvernul
cautd sä. mal aduca macar unele imbundltirl materiale pe
la monastirI si biserici. Cele mal multe din aceste monumente
ale glorie! si pietäteI strdbune cad in ruina, de la unele n'a
ramas niel piatrá pe piatrd... Ruina i nedreptate.
Cand statul este spoliator si nedrept, indiviiI, i el numai
sa pótá vor fi spoliatorl i nedrepty 1)».
De la 1866 si pana acjI, ce s'a realisat din acest frumos
mesagiti, cel maI frumos si cel mal patriotic ce s'a rostit
vr'o datd in Parlamentul romanesc de la inflintarea lul ?
Acest mesagiu, va fi un rechisitoriu puternic al tuturor
guvernelor ce s'ad succedat la carma acesteI tdrI. C:ä.cl daca
secularisarea s'a fácut si trebuia sä se facd del' era si timpul
insd pentru bisericd nu s'a ticut nimic saù apr6pe nimie.
«Biserica ne-ati salvat limba si nationalitatea; ea a crescut
pe fil eI in frica lui Dumne(jeti ; insd cand acestI fiI ati de--
venit stapanI peste destinele el, el ari fost cel intai care 'I
dat lovitura de gratie», cjice un celebru profesor deja facul-
tatea Teologicä. din Cernauti. lar noi maT adaogdm, cä. prelatil
nostri de pe atuncI, un I binen' savanyl iar alta milionarI
Watt putut sati maI drept vrut sd insiste spre a se face
un fond religios. Iosif al II nmanitarul imperat al Austrier
va fi un acuzator pentru 6menil nostri de stat, cum i pentru
prelatiI romanI carl s'ati pus micile lor interese mal pre sus
de interesele y tale ale bisericel i prestigiulul táreI,
Personalul de seryiciil al MondstireI Cetrocenl inaInte de
secularisare era compus din 10 pers6ne din carP egumenul
era pldtit cu 500 lel lunar, iar lefile preotilor, diaconulul
cantdretuluT I de 300 leT, cantdretului II 200 ler, paracliserul

1) Dornnit de 30 ata al Reoelui Carol! vol. I ve,11 Mesagiul din 28 Aprilie 1866

www.dacoromanica.ro
 161

si 2 canonarchi cate 100 leT, iar servitorul si portarul cate

80 lel lunar.
Imediat dupa secularisare adica in Ianuarie 1.864 sa. ri-
dica numèrul personalul la 12 si léfa ingrijitoruluT de la 500
sa sporesce la 833 lel si 131h, parale si acésta tine pand la
1867 cand incepe sa se scada lefile preotilor cu 50 leI adica la
250 leI. De le 1868 Febraarie li se face replier de 100/0 pentru

M. Vlitclescu
Profesor universitar, deputat, Vice-pregedinte al Ligel culturale gi actual
director al Grlidinel li Institutulul Botanic din Bucurescl.

pensie si se miqoréza lefurile preotilor inca de la 250 la 92 si 59

banl; numaral (5menilor de servicia scade la 1.1 pana la 1 Aprile
1870 cand se reduse namdrul personalulul de la 11 la 8 si
sa maresc lefurile Preotilor panä la 100 leT, a Diaconulul 90
cantaretulul I, 100 a III, 74 paracliser 70, apoT' sd mal micsoréza
léfa paracliseruluT la 35 leT si ast-fel lefile rèman stationare
G. M. /onesou.-/storia Cotromilor. 11

www.dacoromanica.ro
 162

panä. la 1894 Aprilie cand se reduce leffle cantäretilor la 501e!. In

1900 murind Preotul Niculae Popescu i se suprima postul.
In anul 1901 luna Iunie, se mal reduce si postul de
cb.ntaret, al. II.
Biserica Cotroceni care avea la 1864, 12 persoane de-
servente, n'are astä-4I nicI macar cintaret II. In 37 anI per-
sonalul a fost redus cu 5 persbne : 2 preotl 1 cintaret 2 cano-
narchI, un servitor si un portar in total 7 persáne din 11 cit
erail. IT lipsesce pand si strictul necesar.
Mara de reducerea postului de cantare II, despre care
sä. vorbesce cä Primaria ar fi revenit la ideia de al lasa ca.
mal 'nainte, s'afi mal redus i cheltuelele chramuluI pentru
care *erban-Vodä Cantacuzino läsase MAW fond cat sa se
poata satura totl ceI ce ar veni la biserica «orI streini ori
inchinatorI» si sä, li se dea vin 0nä se vor satura numal sà
nu se imbete i sä provbce scandalurI i pentru 2 chramurl
adicd la 15 August si 7 Octombrie a fie-cärul an».
Vestmintele frumòse, pòlele de icòne, chivotele cele bogate
s'ail ridicat i dus la Museu ; fórte bine. Dar nu s'aii ingrijit
niminea sá faca allele maI ordinare pentru necesitatile
Sobele bisericel sunt de pe timpul Carjaliilor i fumul pare
ca are o deosebita predilectiune sä stea si el in bisericä i sä
gonésca pe credinciosl gait.
Biserica pe din läuntru are cite-va craptiturI ; de se va mal
intampla un cutremur ca cel de asta-vara nu scim ce s'ar putea
intampla ; reducerl de personal, reducen i de cheltueli, si n'are
nicl credinciosl cel putin carI sä, o pòtä. ajuta ; numèrul enoria-
silor eI ested e opt ; dintre acestia, o singura exceptie laudabilä.
face &mina Sora enoriasa bisericeI care de mai bine de 30
anI a dat i däsi in prezent pretiosul el ajutor bisericel ca :
prescurI, unt eke 10 12 kilograme de lumanarl :
la Pase! la Craciun, la hram ; face vestminte sacre nouI, din
cele ustre i repara pe cele vechl ; este in fine o fatä a luI
Fanuel pentru biseria
Biserica Cotrocenl privita pe din dal% este fatá de ma-
retul Palat un anachronism, un fel de ruiná färtti frumuseta ;
cand ne gandim ca este visitatä fòrte mult de straini de
conditiunl inalte sociale. ! ce ideie trebue sa faca el d.e
RomanI cand ved o ast-fel de ruina acolo unde trebue sa
valti, cartea de visita a TereI ! AtuncI, cum se impaca starea.

www.dacoromanica.ro
 163

actuald a bisericeT ca starea el din trecut and avea venit

anual de peste un milion ? Cum se vor impAc,a tote acele
sfinte umbre Oare acele blesteme grósnice care le intAm-
pin5.m prin vechile chrisove de danievor rämäne ele nisce
simple vorbe ? nu credém «c5.cI eTs'al."' versat tóte ostene-
lele si averea lor la acóstä Monastire in care se fac sfinte
rugáciunT pe toa qiva pentru ertarea pècatelor ale reposa-
tilor ctitorT ca gr6snice blestemuri si infricosate afurisenil ?
eT s'ail v6rsat manca lor, com6ra lor inima lor» ; *i unde
este camora ta acolo va fi si inima ta». Tnima p5.rintilor nostri
a fost in mosia si legea lor, de aceia blestemele : «sä flie
proclet si anatema «sà aibä parte cu Jada si cu Arie» «Pie-
trile sä putrezésca si sä se risipéscä dar trupurile lor nu»
-esa fie blestematI de ceT 318 sfinti otetT de la Nikia» «sá alba
parte ca ceT ce a6 Ois : sángele luT asupra nóstri» «Sä. 'T lo-
vésca cutremurul luT Cain, bubele luI Neeman Siriul F lepra
lul Gheezi si in fine Vote blestemele din psalmul 109 1)», «pe
totT acei ce vor strica aceia ce noT ca limbd de m6rte am
.orinduit» Ore nu 'si.. vor avea efectul lor ? credem a da.
Daca *erban Vodä Cantacuzino s'ar pärdsi pentru un
moment suprema-T linisce si ar esi dim mormintul Mil sä vad5.
in ce stare se allá prea jubila lul biserica pe case cu atätea
bog5.tii si privilegif a dotat'o, ce creditä a ar 4ice ?
liò las s5. judecag singurl !
Ar trebui sä se redea bisericil cel putin strictul necesar
-cum si prestigiul de care are atäta nevoie ; sä impace acele
sfinte umbre care astä-çll sunt mähnite si sä se silésa a re-
deschide porta generositäteT romanescl.
Si ne mal plängem contra catolicismuluT a face progrese
.),
s,i de ce nu ar face ? Lucretii are dreptate and ilice a.: «la-
crurile indiferentilor cad tot-d'auna pe mäinele celor interesatI».
Am vorbit de Monastirea Cotrocenil, de avutiele el si de
donatoril acestor avutil. Acum s5. vorbim de ctitoriI M-rel.

1) In Biblia de Petersburg din 1819 este psalmul 108 in loc de 109 vedt pag.
708. De unde conchtd ce erban Vocla Cantacurino trebue sl'l fi citat dupa o biblie
Iraclusl din erreesce, del in Septuaginti este 108.

www.dacoromanica.ro
 164

Ctitoeil vechiulul schit de la Cotroceul

(l'upa documente)

«Marele si bdtranul Lunea 1).

Supanósa Stanca si fie-sa Ilinca».
SfinteI si Dumnezeiescel Monastri Cotroceni ce iaste din,
susul scaunuluI DomnieT-Mele Bucurescilor unde sd prdsnu-
esce hramul Adormirea Ndscet6reI de Dumnezed si pururea
FecióreI MarieI, carI iaste facutd si 'nältatà din temelie de
reposatul unchiul DomnieI-Mele *erban Vodá si pdrinteluI
Averkie egumenul si a tot soborul sfintei MondstirI, incet
mal de'nainte vreme de jupdnésa Stanca §i de fie-sa Ilinca,
ca sä BADA a linea si a stdpanl mosia in hotarul Petrestilor
sud Vlasc,a. care mote iaste data danie sfintei MondstirI
inca' mal dinainte vreme (le jupeinésa Neac§a Ti de fie-sa
llinca fi de jupllnésa Sta- (lipsd) fi de fiul sal Leca Slugerui
Cu zapis de la mana lor si ca multe märturil iscälite in zapis
si cu cArtf patriarsescI de afurisenie fiind intaritä si ca cartea
bomniel-Mele 2) 7220 (1712) August 11.
Acest mare si bdtran Lunea trebue sà fie o ruda de
apr6pe a celor doue fundatóre a primulur Schit, cdcI n'ar
avea nicI o raSiunea de a aparea inteo pisanie bisericéscä ca
frum6sa menSiune «cd prea bund fapta intru nesdvirsit Idsand».
Ctitoeil aetualel biserici
E) Serban Vodd Cantacuzino.
2) Maria Dómna (sosia sa) ca fi! beysadea Gheorghe si
DomniSele : Maria, Casandra, Maria, Balasa, Ilina. Smaranda_
Démna. Mal tar4ifi gdsim pe Consta,ntin Vodd Brancovénu,
Mihail Vodd Racovitä cu fiica sa Constantina si Archiman-
dritul Visarion.
Egumenil Mänitstirel Cotroceid
PrivirT generala

Inainte de a da lista egumenilor Mendstirei este necesar

sä, scim daca Mendstirea CotrocenI a fost o Mondstire in in-
Selesul de «Obstie cdlugdrésc,ä,» cum bund órd a fost si sunt
Ve4I pisania din Pridvorul bisericeI.
Archivele Statulul, Condica Brancovenésc5 fila 536-37.

www.dacoromanica.ro
 165

-Incä Monästirile : Cernica, Cäldärusanl oil Monästirea Neam-

tulul din Moldova. Nu, ci o Menästire c'un personal feIrte
restransä din carI o parte era intrebuintat pentru adminis-
trarea mosielor si acareturilor Mondstirel, iar cea-l'altä parte
pentru serviciul divin.
Din numerbsele documente ale Monästirel n'am putut
cunòsce exact numerul personalulul ce a fo-t in serviciul
M6nästirel.
La 1780 Abatele Sestini visitänd Mondstirea CotrocenI
ne spune :
aCotrosciany 6 un monistero greco offiziato da unl-gu-
meno in compagnia di pochi calo gheri greci; il quale mo-
nistero fu fondato da Serban Voda». Tot Sestini ne mal spune
cà pe weste locurI fusese odiniòrä. un Vasto bosco che non
liu existe 1) (o pädure seculard dar care a dispdrut).
Vedem decI ca Sistini ne spune cä erati pochi calo gheri
putinI cälugärl. Acestia erati intrebuintatl apròpe exclusiv la
administrarea numerbselor mosiI, iar pentru serviciul divin
sd aducea dascalI si intreg personalul de lux de la Radu Vodä.
Statul personaluluI de la 1860 inainte de secularisai e era de
10 persòne, afarà de personalul intrebuintat in serviciul ex-
-tenor al al MondstireI.

Egunienil TeelliuluI seliit de la Cotrocent

Avem putine cunoscinte precise asupra egumenilor ce

ati administrat Schitul CotrocenI de la 1598-1679, de Ore-ce
Condica Veche a Cotrocenilor nu se scie inca unde se afld ;
este ea pierdutd orl ne predatä incä, nu scim ; pe ceI ce '1 scim
j-am gäsit : pe doI intr'un perilipsis din Vechia Condicd, iar
pe cel l'altl il cunoòscem dintr'un document din Condica
BrAncovenéscA.
Ignatios
Neofitos
Parthenie
Teodosie fostul Mitropolit al Ungro-vlachia

1) Viaggio curiosu-scientifico antiquario p. 3, 4 §i 5.

www.dacoromanica.ro
 166

Egnmenil 316niistireI 1u erban Vodit Cantacuzino.

1679-1863, Decembre 17.
Dupd documente Dupd mareie pomelni&
Daniel Fpiscopul 1(379-1682 1) Daniel Archiereu
Parthenie 1682 Martie 1-1689 Octombre 29 2) Partenie Ieromonah
Mitrofan 1689 Noembre-1699 Innie 12 3) Iosif
Grigorie 169 It]lie 4) Galaction
Mitrofan 1700 5) Mitrophan Arhierett
Dionisie .1702 Septembre 7 6) Neofit 12
Averkie 1712 7) Iosaf Ieromonah
Grigorie 1718 8) Averkie
Averkie 1729 9) Daniel
Daniel 1731 10) Grigorie
Dionisie 1734 11) loan
David 1736 gi tot in acest an mal gasim pe 12) Neofit
Cletnent Ieremia 13) Ignatie
Daniel Episcopul 1737-1739 Februare 3 mind 14) David
a fost inlocuit 15) Visarion
Grigorie 1739-1751 Ianuarie 16) Procopie
Iónikie 1751 Ianuare 30-1754 Maiii 26 17 Teofan
Neofit 1755 18) Meletie
Igeatie 1755
Grigorie 1778
Ignatie 1779
Iónikie 1784-1790 gi Kir Negoescul
David 1792 Aprile 12-1797
Visarion 1798 Octombre 1-1815
Dionisie Plumbniteanu 1815 Febr. 2-1817
Hariton 1817-1821
Procopie 1822 (de originii romAn) 1829
Hariton 1829-1833
Procopie 1833 Octombre-1838 Aprilie
Teofan Dohieritul 1839 Aprilie 1840 Iunie
Meletie Cascioreanul 1840 Iunie 24 1863
Decembre 17 (cAnd s'a facut secularisarea)

Constantin G. Cantacuzino i Iltiniistirea CotrocenT.

Egumenii mönästirilor inchinate ne maI tinend sénid de
dorintele ctitorilor manifestate Cu atata tärie prin christivele
de danie, dupä cum am vedut maI sus, statul romän secula-
riséza tot avutul Möndstirilor in profitul i pentru necesitä.tile
sale in anul 1863 Decembrie 17.
EgumeniI insä, ridic'ä cestiunea MeSnästirilor inchinate

www.dacoromanica.ro
 167

ca pe o cestiune de drept international. Se institue in acest

scop la Constantinopole o comisiune alcdtuitä din represen-
tantil Marelor Pater' garante, ale Principatelor unite sub
presidentia luT Kiamil Bey, ca sà transeze afacerea bunuri
lor möndstirescI.
Constantin G. Cantacuzino-Rifoveanu, ca descedent direct
din familia luí *erban Vodd Cantacuzino, revindicd pentru sine
urmasii sél intréga avere a Mi5ndstireT CotrocenT, justificand
pretentiunile sale prtntr'un memoriil aclresat comisiune1 in-
ternatiowele ; memoriul este compus din : Hrisovul prin care
*erban Vodd Cantacuzino, inchind Mondstirea CotrocenTla cele
20 comunittiti si douò scrisorl de multumire adresate de Co-
munitati Domnitoralui i prin care se obligá pentru ansele
urmasil lor, cà vor respecta intocmaT conditiunile impuse
lor de piosul fondator. A ratd in urmd, cum egumenil nu s'ail
tinut de promisiune i in acest cas, conform dispositiunilor tes-
tamentare, averea revine de drept urmasilor seT directI. Palm
aid scristIrea cdtre Presedintele Comisiunel
A son Excellence Kiamil Bey, president de la commision
chargée de la question des Monasteres.

Monsieur le Président.
viens soumettre à la juste appréciation de l'honorable
Commission le mémoire ci-joint, qui n'est qu'un rapi de aperçu
sur mes titres et droits concernant le Monastére Cotrotche-
ny ainsi que trois copies des documents que je possede, le-
galisés.
Confiants dans l'esprit de justice de haute sagesse et
d'impartialité de l'honorable Commission et prèt a donner
dans le ca.s de besoin d'autres informations verbales, jattend
avec sécurité et vous prie M. Le Presipent 1) etc.
1865 14/ Avril
(signé) Constantin George Cantacuzéne

Ca resultat final, avutul MondstireT CotrocenT remdne

conform legel secularisdrel tot pe socotúla Statului.
1) Constantin G. Cintacuséne (ex-capitaine) l'iéceb et document relatif Monas.
tire de Cotroteheni p. 1-1h.

www.dacoromanica.ro
 168

Personalul biseried Cotrocenl.

1863-4901
Dupd secularisarea averilor mondstirescl mentinut
numerul personaluluT care a fost inainte, mai addogdndu-se
incd 2 canonarchI.Nu putemdin lipsd de spatifi sd-I
ram aid de totI, ci numaI pe ceI mai principal':
La 1862 pe Mg& egumenul Meletie maI gdsim pe un
superior Averkie platit cu 500 lel lunir si care stä pand la
1864. Imediat dupe secularisare gdsim ca ingrIjilor al bisericeI
Po domnul Marin Sergiescu, supranumit Nationalul pus in
capul statulul personal al bisericei i pldtit mal inainte cu
1500 lei, iar de la 1864 cu 833 le' 131/3 dintr'o para, post pe
car-1 pdstrézd pAnd in Fobrrarie 1866; sä ne ocupdm putin
de acest personagig.
Marin Serghiescu, era originar din Moldova ; luase parte
impreund cu Cogalnicónu, Costachi Negri, colonel Alexandra
Ión Cuza i alt" la revolutiunea tinerilor din 1848 supranumit"
pe atuncl «Bonjuristi» insä nereusind, ati fost exilatl o Mind
parte in Turcia, la. Constantinopole intre care era si Marin Ser-
gbiescu. Iatd ce ne spune Ion Ghica despre dènsul.
«Iml aduc aminte cd, aflandu-mè acum cati-va an' la o
masd la Constantinopol, Beyzadea Grigorie Sturdza avea ziafet
de Qiva si ne poftise pe tot' romAnil proscrisI ; adusese
pe cel mal vestit tachin de lautarT, tot mesteri ales" dintre
cel mal bun' : scripcari, cobzarT, i neisanI din Scaune din
Bucurese. Trägea Dinicd cu arcusu de te ardea la inimd
cobzarul diceati din garb'. pe Alimos; no" ascultam cu auçlul
cu cu sufletul ; la masd era si un strein, un Perot care
vedéndu-ne induiosat' ne ¡lice c'un ton de dispret :
«Nu inteleg ce &it" in cantärile astea de ve" fac atata
impresie».
Iar Marin Serghiescu (Nationalul) sä uita cu mild la dênsul
cLlicOnd : Perotule I Perotulel Sdracule I tu nu al patrie, tu
nu sail ce e cdntecul national! Aceste putine cuvinte qlise
cum ail putut 11 Oise «ne spune Ion Ghica ne aü facut pe
tot' sä ne podidéscd. lacremilei)».
Dupä. ce Caza veni Nunn il ataskä pe MO persona Sea

1) Ion Ghica scJi.sool p. 470-174.

www.dacoromanica.ro
 169

fäcènd pe ingrijitorul PalatuluT i gustand cel dintaia din be-

uturile i mancarile domnescl. Int6I a aval léfa de 1500 leT
lunar. Dupà secularisare il gdsim ca ingrijitor nu numaT al
palatuluT ci si al bisericeT. *i sta in acest post pana in luna luT
Februarie 1866) &lied pang, la abdicarea luT Cuza.
Marin Serghiescune spune cei ce Fad cunoscut per-
sonal la CotrocenT, ca era un om forte vesel i canta ad-
mirabil bisericesce, atat in grecesce cat si in romanesce.
Mará de acestia maT gäsim ca preotT
Preotul Vasile Demetrescu 1863+1885.
Ilie Nicolae de la 1867, actualul paroch.
G. Demetrescu, ca supranumerar.
Nicolae Popescu.±
ion Nicolescu, adI preot la Comana (Vlasca).
Dlacoa.
Diaconal *tefan (ar,IT preot la biserica sf. *tefan Cu bu
cu Barza.
Diaconal Nicolae Popescu.
Sache *tefänescu.
Paraschiv Popescu. licentiatI in
G. *erban i actualmente I teotogie.
Dragomirescu Nicolae
Dintre persOneln carT art servit biserica CotrocenT i carT
at reposat remarcarn pe preotul Nicolae Popescu ; s'a nascut
la 1847 a terminal semin.ariul intre aniT 1867 71 ; in arma
ca'satoriel, sà hirotonesce ca diacon pe seama bisericeT Co-
trocenT, in care calitate stä de la 1874 Ianuarie 7 pana
la '21 Martie 1893, and este hirotonit ca preot tot la CotrocenT
unde sta pang, la 31 Martie 1901, cand 's1 pldtesce obstésca
datorie.
Preotul Nicolae Popescu a fost unul din putinil Omen'
carT ali avut rara! privilegia de a avea numaT prietenT,
stimat de tOta lumea care l'a cunoscut : Tata de familie
model, prieten ne pretuit, servitor credincios i devotat al bi-
sericel pe care a servit'o 20 ani. A murit in etate de 51 ani
läsand vaduva si o casa de copiT, din care 3 bäetT si 3 fete.
Ne indeplinim o placutä datorie de prietenT a-1 da aid fotografia.

'1) Biblioteca Parohiel Cotrocen1 condica de laud a functionarilor acrid bi-

sericeI pe 1862-1870.

www.dacoromanica.ro
 170

CintAret I CintAret 14
Pr. Vasile Demetrescu Dimitrie Dinescu (de la 1870).
Ilie Mirodeanu 1874-1886 Paraolised
* * * Nicolae Rddulescu.
G. M. Ionescu de la 1887 Eremia Gavrild si actualmente.
Martie 15. Ganciu Stoenescu.
Clopotele bisericei. Clopotul cel mare este turnat in aca-
las! timp cand s'a zidit Mondstirea CotrocenT (1682) si turnat
a doua 6r5, la anul '1831, in timpul egumenief luT Procopie.
Al II este maT mic si este din 1866.

Oamenil ilultri, ingropati oil nitscull la (1otroceni

In Monastirea Cotrocenilor a fost cripta femilieT luT*erban-

Vodd Cantacuzino cum si a altor membri din acéstä nume-
rósd familie.
1) Pe partea dreapta a bisericeT si in dosul straneT Archi-
erescI, se allá cavoul in care odihnesc rdmäsitele pdmäntestI
ale luT *erban-Vodd Cantacuzino , acest cavod are o indltime
de 1 m. 20 c. m. de la parnAnt ; pe piatra mormintald esta
admirabil sculptatd marca imperiald a Cantacuzenilor ; ea este
deteriorata de la cutremurul cel mare din 1802 cänd s'a crd-
pat in dota si o altä piatrd mormAntald Cantacuzeniésca; pe
piatrd mormäntald citim inscriptia urmdtóre;
«Supt aceéstä marmord odihneste 6-1ele luminatuluT si
rdposatuluT bun erestin Ico *erban Cantacuzino shepotul ra-
rdposatuluT *erban Basarab Voevod, pre carele miluindu-1
Dumnegeti cu domnia acesteT tarT f (4ece) aT (sic) si ad chi-
vernisit f6rte bine si cu vrednicie cu tot cinstit neamul luT
apiirindu-o de totl vrajmasiT.Intru care iar de la Dumneze(i i
s'ad sdvirsit viata cu cinste aicea la seaunui DomnieT luT,
ldsdndu-sT iéra im la cinstiti si bunT chivirnisitorT neamuluT
luT intrégd si cu pace bund, a cdruia 'T-ed fost viata si asa
s'ad pristdvit la Octombrie 28 leat =1688.
Tot in partea dreptä a bisericeT se maT allá inca trel pietre-
mormantale si anume:
I) A lul MateT biv ve! agá (al séselea frate e luT *erban-
Vodd. Cantacuzino) a murit in virstä. de 37 anT, in al IV an
al domniel- fratelul gil in luna Decembre 23 leat

www.dacoromanica.ro
 171

=_--wg=. Dionisie Fotino ¡lice : a murit i Aga Matel fratele-

Domnulul iar corpul acestuia il depusera in Monastirear
CotrocenT pe care o fà'cuse din temeliT *erban-Voda inteuu
loe unde e o padure désä. Acolo in timpul persecutdrilor
tamiiiel sale eçluse ascuns 3 glile Oa cand gasi chip-
sa vaçlä mal departe §I atuncl promitind MaiceT Nascatoare
de Dumnecjed 0 sa fad. o Mijnastirel).
Radul Spatarul fiul Stolniculul Const. Cantacuzino, bo-
gatul intru minte; multä intristare ail adus jalruca mörte lu,.
*tefan Voevod fratane-sèfi --=-(1745) Februarie 25.
Costandin fiul Radulul biv vol spatar din rodul Canta-
cuzenesc träganduil neamul aicT Cu cinste sad astaucat de-
de 22 aril fiind 1703.
In Partea stä.nga a bisericeT se afla numaT un mormènt
al lul.
Tupan Iordachi Cantacuzino vel Spatar feciorul batra-
nuluT Constantin Cantacuzino biv vel postelnic la anul
Iunie 8 de 41 de anT 0 rdposat in zilele nepotuluT sad de-
soya Const. Brancoveanu la Mönastirea CotrocenT s'ati astru-
1M Iunie 8. (acesta este al cincilea frate a luT *erban-Voda
Cantacuzino.
Mara dn aca§tia, maT sunt 0 altl Canta.cuzinT ingropatT la,
CotrocenT st pe care'T-am aflat prin vechife HristIva i Cronict
dar pe care nu-i putem enumera aici din lip a de spatili.
In Parcul regal 0 pe incintatórea colinä despre Asil se
aflä morm6ntal Principesel Maria. Pe placa de bronz de pe
mormèntul Principesel este scrisd, ep.stola autografä. a AItetel
Me Serenissime adresata Presedinteluf de MiniWT din acel
timp, Lascar Catargiu yell acea epistolä. epitaf la cap : Parcul
PalatuluT Regal.
Ana Davila 0I Ingropati in dosul A siluluT 0 pe proprieta-
Dr. Davila tea fosta Dr. Davia, acj1 a d-lul Perticari.
In curtea Palatulul se aft mormantul Generelulu ruseso
Iasiski Mimu 1828-1829.
Un om ilustru care s'a nascut la CotrocenT este 0 Dobre-
Nicolau.

-I) Doinisie Fotirro Istoria Daeiel H p. 131-431

www.dacoromanica.ro
 172

Pobre NicolaA.

S'a ndscut in anal 1821 la CotrocenI din pärintI plugarI.

Pobre Nicole' este un tip de roman destept si de o extra-
-ordinal% energie, care nu avusese unde sä, invete carte, nu
trecuse prin vre-o sc61á de architectura si numaI atit cat a
putut inveta de la un architect némt Weltzer ; el incepe a
lucra fie ca antreprenor fie ca arehitect incä de la 1843.
El recladesce cea mal mare parte din casele boeresci
distruse de marele foc de la 1847. A inzestrat Romania si mal
ales Capitaia ca o multime de edificiI dintre cele maI fru-
móse si mal solide. Intre cele mai importante sunt : Biserica
D-na Balasa, Spitalul cel noti Brancovenesc, Spitalul Eilantro-
pia, Ministerul Domenielor, lucrarile de la Belvedere pentru
Regia Monopolulul Tutunulul si Saxe", vechia Casa de Depu-
nerI, Monetaria StatuluI, Cazarma jandarmilor, *céla de Ar-
tilerie si Genitl, Asilul Elena Dòmna, Pyrotecnia armatel, Ca-
zarma GeniuluI si in genere tbte cazarmele de la CotrocenI,
din Dealul Spire', din Pitesti si C.-Lung, Palatal Administrativ
din PloestI, diferite luerArI la palatul regar din Capitala, mai
multe scoff mar' comunale, I lotelul Boulevard, Imperial. Ate-
neul Roman, *coala de Arte si MeseriI, Liceul Lazar, etc.,
etc. In total numeral constructdunelor atat in Capitala cat si
In judete trece peste cifra de 1000.
Activitatea sa nu se marginea mime): la ConstructiunI
publice si private, dar si la exploatä.rI de padurI. In timp
aproape de 30 de anI a lost antraprenor de paduri de ale
statnluI si contractele sale s'afi ececutat tot-d'a-una in ceamaI
perfecta regulä..
A fost printre cei d'int61 industriasI roman", infiintand
o fabrica de cärämida in Capitala.
In tòte lucrärile intreprinse, a cautat tot-d'a-una a intre-
buinta lucratorI si meseriasI romanI si numai in lipsa aces-
tora recurgea la streinI.
A incurajat formarea societatel constructorilor romanl
si a contribuit cu banI pentru crearea unuI local al societatel.
In timp de 10 anI Pobre Nicole], a fost in capul cor-
poratiunilor dulgherilor si zidarilor ; ales ca staroste si-a
.condus afacerile acestei corpotatiunT ca multà onestitate si

www.dacoromanica.ro
 173

pricepere. A fost ales de mal multe orl membru in consiliul

comunal al Capitalel O. in maT multe rAndurT representant
al Capitalel in camera deputatilor.
Intréga sa viat'A a fost petrecutà intr'o muncä ne ince-
ta.tä §i moartea l'a rApit incA in plind activitate la 6 Iulie 1894.
SA' dea Dumnegeil ca tara RomAnéscA sá aibà mult1 fil ca
Dobre Nicolau, dqteptI, cinstill §i harnicT.
Dintre copiil lul Dobre Nicolati, d-1 Dumitru Dobrescu,
este doctor in drept iar d-1 Toma Dobrescu, un distins ar-
chitect, este absolvent al scr5lel de Belle-Arte din Paris 1).

1) Vei).1 §i Revista Noué, anul VII, No. 3, pagina 8L

www.dacoromanica.ro
 CAP. XIV

Palatul regal de la Cotroceni

Pe istorica colina. a Cotrocenilor, se malta mandru

falnic superbul castel regal, care apare plimbätaretulul bucu-
rescean de la locul unde se intretae cele patru marl bule-
varde, cum §i de pe inaltimele de la Mihaiii Voda, Mitropolie
etc, intocmal cum apare un boboc de roza, in mijlocul unuI
splendid buchet de margäritarele, incadrat in verdétä
Aspectul säü insa devine i mal incantator, asl putea
zice panoramic chiar, cancl privescl in dr6pta lul frurnósa
dire a institulul botanic ; in stanga lui, simpatica clädire a
asilului «Elena Doamna i Ateneulul Elisabeta», cu aripile cla-
dirilor sale croite de progresul vremurilor i cu draguta turlà
a capelel sale, iar ceva mal jos la p6lele colinel, se malta
gigantic, masivul cladireI facultateI de Medicina; trei sanc-
tuare ale sciintel, treI focare ale culturef inalte, trei ramurl
ale ParnasuluI romanesc.
and te uitl spre Cotrocenl §i vezi atata frumusete,
privirea ta este incantatä, sufletul tag este multumit, iar man-
dria ta romaneasca este magulita..
Pe de asupra tuturor culmineaza Palatul, resedinta Au-
gustel familil regale, catre care sunt indreptate t6te speran-
tele pe deplin indreptatite ale Romaniel de maine.
Acestea. Oise, sa ne suim Cu 222 de anI, pe scara istm414
catarn originile, urmarim peripetiele prin care a trecut,
domnitoriI care afl locuit aci, faptele ce saa savar§it intr'énsul
evenimentele istorice care stall in legg.turd directa nu numaI
Cu istoria Romanilor dar §i cu cea universala.

www.dacoromanica.ro
 175

Palatal de la Cotroceni a fost çlidit de *erban Voda Can-

tacuzino in acelast timp ca biserica, adicá, intre anii t679-
1682, tot atund a maI zidit casele egumenescI cum si alte
cluídirI necesare personalului de serviciù al M-reI
*erban Cantacuzino,am vazut pe lângä ca era un
om energic, dibaciù stdruitor si un luptator politic de prima
ordine, mar lega ca aceste insusirI de caracter o iubire
pentru cultura, pentzru cultura orientala ca i pentru cea
Européna «nemtésca care in adever era remarcabilä. 1).
El, dupa ce infiinteaza Academia Grecésca din M-rea Sf.
Saya 2) inffintéza si o tipografie grecescb. la Monästirea Cotro-
oenl, dupa cum ne spune Helladius un celebru profesor al
AcademieI din Sf. Saya:
Am principem itaque Walachiae se contulerunt suppliciter
obsecrantes, ut quia in Moldavia magnis periculis exposita res
baud faciliter succcsserit, huic negotio tutelam patrociniumque
suum benigne concedere vellet. Primns qui hoc annuit Graecis
Princeps Serbanus Boebodas (cujus imaginem Regiam plane
Majestatem prae se terentem in Monastirio splendidissimo
Cotruciani a se aedificato, non procul a Bucaresti mihi seipus
videre contigit) fait, ut arbitror, sed allii patrem jam hujus,
quod magis credibile est, fuisse constanter affirmant, sub cujusl
auispiciis, Mercada edita est, versibus politicis a).
*erban Voda Cantacuzino stat la CotrocenI pe timpul
-verel in tot timpul domnie. sale ; a iubit atit de mult acésta
localitate in at cu limba de m6rte a läsat sä.'1 ingrópe
intr'un cavoù facute in Monastire inca de cAnd era in via%
dorinta lul a fost indeplinità. eIar a doua çrf dupa suirea
pa tron a WI Const BrAncoveanu, Domnul impreuna cu tad
boerimea i ca archiereiT i preotil dus pe repo-
satul erban Voda Cantacuzino la Monastire la CotrocenI
cu XBAAZ i cu cinste mare ca pre un Domn, i Mein-
du-se slujba pogrebaniel cum se cade, ingropat in Biserica .
Imediat dupti mòrtea luI *erban Voda Cantacuzino, Con-
stantin Vodä. BrAecoveanu ja resedinta de vat% in casele dom-
nescI de la CotrocenI unde primea i ospeta pe inaltiI ospeti 5.).
N. lorga Cronicile muntene p. 2.
Vezi al mefi studjü Infiuenta Culturel Grecscl in Muntenia §i Moldova p.157.
Apud Const. Erbiceanu Cronicaril Grecei p. XL
Magasin II 133.
5) Anonimul Romiinesc in Mapsio V 111.

www.dacoromanica.ro
 476

Domnia luT Constantin Vodd Brancoveanu a fost forte

neliniscitd din causa deselor resboaie dintre Turd, NemtI
RusT ce ad fost in acele vremurT ; cu tOte acestea cronicaril
orl de cite or! vorbesc de pornirea Domnulul din BucurestI
eT spun cä pleca de la CotrocenT, venea la CotrocenI, si
f6rte putinl vorbesc de Curtea Domnescd 1) cela co probézd,.
cá CotrocenT a fost resedinta preferatd a acestuT mare in ne-
fericirl Domnitor. «and a auzit cä generalul Heisler a pd-
truns Cu arrnata in tara romanéscd, «Domnul de acolo de la
Cotrocenl ail Meat sfat Cu boieril i ail ales boierl de ail trimis
la P6rta ca sd facä stire la impärdtie cd. Nemtil ari intrat in
tara 2). and ail venit Magne Graful i cu Preda Proroceanu
sd incredinteze pe Donin cd Nemtil vin in contra Turcilor
si far& grid rail contra Domniel i drel «Mdria Sa incá fiind
gata sd, se ridice de la CotrocenT» si ail ldsat purtätorI de
grije pentru tara si pentru zaherele. i Maria sa luand pe
inteajutor, aU punces de la CotrocenT cu glOta M. S.
Cu Dómna Cu Cuconl si cu tad casa M. S. cu tad boerimea
cu jupanesele i cu coconil lor cu Pdrintele Vlddica (Mitropolitul
Teodosie, Episcopul de la Ramnic, *tefan i Cu alZI egumenI
de pe la alte Monastirl i alt1 preotl si cliricT) ail mers la
Monastire la Plätäresci 8).
Atat in timpul lul erban Voda Cantacuzino, Constantin
Brancoveanu cat si in scurtul timp al domnieT lul *tefan Vodd
Cantacuzino, ati fost cronicarl fie de curte orI contrari Curte!;
totusT, el putut sä inregistreze tOte evenimentele tim-
pain' lor, inregistrat numaT pe acelea pe earl eT le
credeail maT importante ca sä r6mand pentru posteritate ; dar-
si acestea sunt une-orI de un laconism revoltAtor, chiar cand
este vorba de curte. Nu existati pe acole vremurT jurnale nicT
obiceiul ca sä se noteze cel putin asa qisele «fapte diverse»,
«oficiale» orT «ne oficiale» ci tocmaI mai tarditi aU inceput
vind in WA «gazeturT» frantuzescl or' nemtes.31 i sä incépd
a se tipdri i in tenle Romane adicä Bucurescl orT Ial cate-
o mica gazetâ orI revistä.
Constantin Vodd Mavrocordat, avea cd secretar al sèrt
pe un finer grec Constentin Daponte, care mal tarçliti se
Magasin II 134.
Ibidem,
Ibidern 145-146.

www.dacoromanica.ro
 177

cAlugäresce la Mondstirea Xeropotamulul din Muntele Athos,

sub numele de Kesarie. Acesta intre altele scrierl de mare
interes pentru Tarile Romane 9, ne face cunoscut peripetiile
resbbelor dintre Turci §i NemIT, carl ad avut loe intre anil
1736-1739. Aceste fapte diverse sunt traduse in frantu-
zesce de savantul francez Emile Legrand, sub numele de
Ephemerides Daces 2) de la ca.re Imprumutam datele §i faptele

5..v.,

Colonelul V. P. Nisturel
Fost director al Pyrotechniel filtre anil 1892-93, Brevetat de marele stat-major,
Profesor la §c6la de podur1 §i §osele, etc., autor al mal multor
lucrad de valen-e pentru care i s'a acordat Medalia
Bene-Merenti Cl. L

mil ne preocupd spre ale complecta pe cele ale cronicarilor

noWi.
1 D. Constantin Erbiceanu cunoscutul nostru elenist, a tradus In cronicaril
grece dile va lucrirl cum §i un mare numir de fragmente in diferite reviste din
lucrArile lul Daponte.
2 La Paris in 1881 vol II.
G. M. lonesou.Istoria Cotrocenilor. .12

www.dacoromanica.ro
 178

Nieolae Vodit Marvroeordat, trildat de Wed

prile nástre, aú trecut in decursul vécurilor prin grele

imprejurArI i numaI Pronia cer6scA le ail scApat din ghiarele
puternicilor i negtiosilor vecinI, carl se folosai de 01I-ce
prilej spre a le sfäsia. Causa residd in lipsa anal pact fnn-
damental, earl sA hotärosca succesiunea in mod regulat la
la tronul tdrilor. Din acésta isvorad consecintele :1 ) numerosl
pretedentI la tron si al II lAcomia turcésca care scia s'A pro-
file admirabil de aceste patiml atAtate, asa GI tronurile te-
rilor romAne emit puse la mezat. Unil domnitorl, ca *erban
Vodg. Cantacuzino, Brincovenu etc. sAtuI de mizeria turcésca
iI 1ntórserd privirile c'Atre ImpAratul German, car" incepuse
a invinge pe Turd, iar altil catre RusI.
Sublima P6rtä, vede pe de o parte puterea crescAndA a
iar pe de alta, necredinta Domnitorilor roman!, fatal
de Dènsa, si de aceia trimite in Moldova pe Nicolae Mavro-
cordatfiul mareliff Dragoman al Porte! Otoman,Alexandru
Exaporitulcunoscut ca un om fórte destept si mare filo turc.
DupA tragica mórte a luI *tefan Can tacuzenul si a tatAlul säil «bo-
gatulul intru minte» Constantin Stolnicul, in anul 1716, P6rta
11 transferd din Moldova in Muntenia.
BoeriL ere.' divisatl in cloud partide ; turcéccA i nem-
téscd. Partida nemtéscA insA era mal puternicd ; ea pro-
fita de absenta ostirilor turcesti si tätärestI, care erad trimise
la Craiova contra imperialilor ; i scrid luI Barba' SArdariul,
cA inpreuni cu cApitanul Pivoda ca.re comanda o trupd de
KaiserlichI, sá vind repede in Bucurestl ceia ce si fac ; tree
Oltul in tainA, dad tot prin pädurl i sosesc in BucurestI in
diminéta dilel de 14 Noembre, cAnd curtea flies!' nu se sculase.
Imperialii pradil. pe VodA si tot atuncl vine si Spdtarul Go-
lescu, BAlenul Logon.tu, i ca sotil lor inarmatl ca niste ca-
tane ; dad ordin seimenilor sä pun& armele jos, ceia ce si fac.
ail litat pre domn ca tad casa M. S. de fad dus cu
Pivoda la Cotroceni Cu pazei tare, iar Golescu i BAleanu s'ad
dus cu Pivoda la casa GolesculuI, fiind ci Wham' cel mare
Barbul Siirdarul ca dAnsii, sä se sfätuiasca ce sA maI fad..
Dec! incarcAndsi el prin cardte i prin care ce avead tot, s'ait
dus i eI la CotrocenI dupA Domn. Dar ce jale mare si ce ti-
pete cjice Cronicarul si ce vaete era in tArg de gr6za

www.dacoromanica.ro
 179

catanelor ce umbla ca sdbiele sc6se si Cu puscile slobozin-

du-le ; cine le esea inainte, tdia, omora, atita grózá era cit limbd
de om nu p6te povesti. CA doud gr6ze avea 6menil : de o parte
de catane, de m6rte si de jafurI, de altd, parte auçlea cd vor
sd vie TátariI . ... Dumneçleu sa le pláteascá, celor ce a fost
pricinal)» In fine boeril se státuesc si ((de la CotrocenT färd
nicI o zdbavd l'ad dus pe domn la Targovisie» si de aci in
Transilvania 2) In timpul captivitateI lul Nicolae Vocld Mavro-
-cordat, vine ca loctiitor de domn fratele sdil Ión Mavrocordat,
cara nu domneste de al doI ani si pldtesce tributul obstesc
In locul saií vine iar Nicolae Mavrocordat Doran. O datd,
vi venirea Id, intra si ciuma in tard. Domnul insd ca jupáne-
sele de frica ciumd ce se isvodise in Bucurestl atil trecut la
Cotrocen1; Dupä. ce Domnitorul apune la cale trebile Dom-
niel si Ore): fieste dirul din boerl dupd cum s'aii calut, ati
soplut cu totiI la CotrocenI de vreme ce Incepuse bóla a se
inmulti si in Bucuresd si in Una tara»2)

11,6sboiu1 Turco-Germano-Rus.
1736-1739.
La 7 Iulie 1737 armatele nemtescI intránd in Ora Ro-
mánésca cu cincl s'el sase mil de Muera, ajung pana la Cotro-
cen1 unde ',s1' stabilesc lägarul, iar G-hilany, generalul nemtesc,
se instalézd in palat la Cofrocenl. Constantin Vodd Mavrocor-
dat, audind de venirea catanelor, fuge la Oltenita si de aid
cu ajutor turcesc merge contra Nemtilor ; acestia auçlind cd
vin TurciI, pdrasesc repede Cotrocenil si trec in Transilvania
la Brasov.
Mavrocordat sosesce in BucurescI la 5 Iulie 1738, iar
armatele séle le pune in bievuac pe platoul Cotrocenilor. )

In resboiul pe care l'ad avut in aceste timpurI Turcil

contra Nemtilor si Rusilor, Turcil ies biruitorl. Sultanul in-
cintat de tinuta vitejésca, a trupelor séle, in lupta contra Ru-
silor, ddruesce pe marele Vizir si pe Soliman-Pasa din Ak-Serai
.1) Magasin IV 57-59
Ibidem.
Ibidem pag. 104-105.

www.dacoromanica.ro
 180

cum si la cei-l'altI Pas' carI distins in lupte, ca o mare-

salad de banl, din care o parte sä se impartd si la ciohodarI.
Soliman Pasa, caro acum era in BucurescI, flind un ome
fOrte sgircit, nu dd nimic la ciohodaril luI. Acestia incep sd
fie putin respectuosI fatd de pasd, care le retinuse bacsisurile-
sultanulaI; Pasa, ia pe cel inteal Ciohodar ce-I se presintA i-1
gAtuesce Cu propria sa mind pe la orele 3 dupe amiacyf (Or
6 ore p. m.); cel-raltI Ciohodarl ved, dar stag linititI de o
cam date.; pe Umpul noptel insd, sá sfetuesc Cu totil sd-r
omóre. Pe cand Soliman Pasa dormia maI bine, Ciohodarn
nAvdlesc in locuinta luI, fdcend un sgomot infernal. Pasa descep-
tat de strigdtele i vociferdrile Ciohodarilor, sare din patul
sea gol, si incalecd pe primal cal care 'I-se presintá si fugo
indatd la palat la CotrocenI ; dar aicI gdsesce portile Mends-
tireI inchise, atuncI dá drumul calu.luT iar el se ascunde
viele din jurul Mondstirel fdrä a fi urmat mdcar.
Domnitorul insciintat, trimise OmeÏ spre a-1 cäuta i cu_
mare greutate il gäsi pa vitézul Pasa, ascuns sub un butuc:
de vite. ; in asemenea positiune comico-tragicd dacd l'ar fi
vesjut Democrit, ar fi ris pfind plesnéscd ochn, iar Era-
clit se.'1 plängd pänd sä. I lase. ochn.
Oamenir domnescI diab,a '1 scot de acolo, si '1 conduc
in palat la CotrocenI, unde se afla Printul.
La 24 Iulie 1739, Soliman Pasa dupe ce fu be.tut
Nemtl se intórse la Bucuresci, unde Printul 'I es1 afard din
oras inainte ca musica, dupä aceia merserd la palat la Cotro-
cenI, unde luard prinzul impreund1)

Mused lul Alexandru Ipsilante.

Am vedut paná acum cá d-nit i1 aveail resedinta
yard la Cotrocera ; ca tóte acestea noI gdsim locuiart
acolo nu numaI in titupul vereI, ci si al eme! si ma' ca seiner
and téra se and in imprejuresI grele; Mondstirea Cotroceni
fiind inconjurata ca ziduri gróse i intdrite cu tunurI, dom-
nitoriI adesea orI îÏ aveail scdparea aicI, unde era local eel
maI sigur din capitald, de Ore-ce Móndstirea cu zidurile el era.

1) Emite Legrand Ephemerides Daces II pag. 257.

www.dacoromanica.ro
 181

fu n fel de citadéld gata sä reziste fortelor inarmate i chiar

tunurilor. IT mal gäsim aicT si in titnpul ciumeT, holerel i)
in fine de cate oil näväleati in tarä horde turcescl, tätäreseT
-orT nemteseT, domnul fugea la Cotrocen12).
Acel dintre DomnitorT care s'a Togrijit maT mult de pala-
-tul CotrocenT a fost Alexandru Vodä Ipsilante, care a fäcut un
.superb chiosc 8) la 1780 4) care chiosc a fost darimat la 1893
,cu ocasiunea reconstruirel actualulul palat regal.
La anul 1783 luna Mal, Nicolae Vodä Caragea, sta la
CotrocenT dand pe egumenT afarä din odälle cum si din cele
2 chioscurT fäcute de Alexandru Ipsilante, pentru cä cartea
noud arsese si acum era curtea arsä8).
Dar nu trecu mult timp aicT cdcl la anul 1787 Octombrie 29,
.séra la 3 ore (turcescI) a ars palatul de la CotrocenT impreund
ca Monästirea. Arderea a inceput din chioscul luT Al. Vodä
(Ipsilant) i afi ars t6te casele domnescT, si cele egunie-
nescl 6)
In anul 1793 Alexandru Vodä Moruzl stä la CotrocenT ;
-aicT asteaptä pe ambasadorul Rusiel Kutusof i iT da' sá pri-
véscá jocul trape! de comediantI condusT de Krunsteiter Ata-
thieu ; tot aci la Cotrocen1 se juca si cArtl din gros7). Dar in
Decembrie 1795 boeril divaniti ati intrebat je Moruzi care
aü avut stenahoria sä stea la CotrocenT, care din cele 2 curtl
.domnesci doresce sä fie reparate, rugandu-1 sá le rdspundd.

('ismeana Beyzadelelor

In timpul epidemiel de cholerá de la 1790, Curtea luT Moruzi

Teträgandu-se la CotrocenT, Beyzadele Dumitru, Nicolae
Gheorghe feciori beiulul fäceati preumblarT prin pädurea Mo-
nästireT. Inteo qi eT gäsird un isvor cu apä fórte bulla de
leut ; Domnitorul se bucura foarte mult si dà un hrisov ca

1) Emite Le Grand Ephenarides Daces pag. 118 119.

Magasin istoric Tornul II pag. 143.
Vedt fotografia Cotrocenilor.
Sestine Viaggio pag. 5-7.
G. I. Ionescu-Gion Istoria 13ucure§tilor pag. 126.
Biserica ortodoxi Romana', anul XIII, p. 625 cf. Gion, Ibtoria Bucurescilor
.pag. 350.
7)1. Gion, Istoria Bucurescilor, pagina 127.

www.dacoromanica.ro
 482

sd nemuréscd acest noroc al luminatelor Beyzadele i porunci

sd fie numit acel isvor Cisméua Beyzadelelorl).
Acésta cismea ptIrtd a(11 numele de cismeaua Davila re-
paratd din nod la 1863. Astd-1Ï insd, se aflä In raja..

Citsittorio &mild Caterina sora luT Yon lltoruzi

Tot la CotrocenT, s'aii petrecut cite-va evenimente carr
merit& sd fie semnalate de Ore-ce s'afi desfäsurat din partea Car-
tel ca si din partea boerilor, un aparat extra-ordinar. Acolo
la CotrocenT s'a sdvarsit in Tulle 1793 cdsä.toria domniteI Eca-
terina sora luI Vodd. Cu aceastd ocasiune prin pitacul de la
30 Iunie 1793. Domnitorul a randuit epistatl aI nuntei. Un
alt pitac din 3 Iulie 1793. Spdtarul si Aga pun la dispositia.
epistatilor i cate un zapciu de cei marl Cu cate 20 ()amen'
credinciosl dupd cum si marele Postelnic a pus la dispositia.
lor 12 Poste] nice. Nunta a tinut 5 (pie cel putin. Tot High-
lif-ul bucuresceancum am (lice astd-Ta luat parte in care
strdluceatl bogktiele risipite pe Mime, Domnite i jupdnese
cu rochiele lor de alageea, de ghermesit, de atlas, de sama-
lagcea, tivilichiele de bela-cozd cu blana de cacom, scurteicele
de ghermesit albastru, blänite cu nafea, sculele pretioase, sal-
bile de galbenI stambolil, nesfi ele, iile Cu sahac de fir. Bärba-
ta ea : antereile, giubelele bldnite cu hârii, ea vulpe, cu sa-
mur, giubelele de postav ros, basmalele de tréba nuntel, du-
lamele, ilicile de postav ferenghiu blänite cu gusl si in Man -
tru cu nafea... salurile de Anadol, incingind pe boerI, gugiu-
manele de Astrahan care de care mai crete... ApoI arndutil
boerilor cu pieptare de argint, cu poturI de postav cu copee
de argint, Cu puscd turcéscä ghintuità poleitd cu aur, cu
tOle in sal la brill! Dar apoI call musafirilor venit! cälare,cu scärI
marI turcescr, de argint, cu obläncu tot de argint...si turbanuri
cit dimirlia2). SA descrie cine pote dróia de slugY purtand afu-
matorI In catuI de argint,stropitorI de miresme, tave cu dolce-
turT i cafele sa pomenescd cine nu-I cunósce, diversele cete
spatarescI i agiesti insirate pe la párta cartel pana la camerile
unde se trage danul çli i népte. Dar bol intregI pusl la
Istoria Bucui escitor, pagina 311.
V. A. Ureclaia Istoria Rorniiititor V pag. 461.

www.dacoromanica.ro
 183

frigare, berbecii intorsi, vAnaturile cele mal alese adunate de

Avgi-ba§a ca vAnatorii sei ! Dar butile desfundate car' in IA-
tätura MonAstireI si pe la rèspAntil de poduri se desertail
de popor. Dar putinele ca pAcurA aprinse nóptea si masa-
lalele ca miile luminänd curtea si stradele de cApetenie. Ser-
bare afarä. In tot orasul ; tunurile ce ati mal rAmas de la
bietul Mavroghene, acoper sgomotul puscelor si pistòlelor ;
boerif epistatI aI nuntel cu nafrämT de fir la bastòne ve-
gheazä, in tete pArtile...
La 5 Iulie dupA cununie si nuntire, Domnitorul da boeri-
mei un mare ospèt. Cu pitacul domnesc urmätor sà dä bo-
erilor un mare banchet.
0 altá nuntA sä'vèrsitä la Curtea lui Moruzi a fost acea
a fiitilui vornicului SlAtineanu ca fiica vistierniculul Fili-
pesca la 28 Ianuarie 1795. Mirele a fost adus la Curtea dom-
néscä Cu mare alajú.
Evenimentele earl se potree in WA pe la finele seco-
lulul XVII si inceputul celui al XVIII sunt nenorocite. PasvangiI
pradd Ord, in special Oltenia. Se rdspAndesce vestea a
vin Pasvangil si CArjaliI sA prado Ducurescil. Mihail-Vodä. *utu
Inge, fug si boer,I, fuge si poporul. Raman Bucuresci pustif
si pe mana crai.or de la Curtea Veche ; Palatal si biserica
sunt ocupate de turd 1) ; Ibrahim bosniacul care locuia la
Cotroceni, este chemat si curdtA Cap'tala de aceste haimanale,)
Turcii staii la Cotroceni aproape 2 anl de dile, cänd se in-
cepo din noü re'sboiul intre RV si Turd, care Une mai
multi anI.
RusiI continue resboiul cu turcir, Miloradovid 'sI asedA
armatele pe platoul Cotrocenilor (1806)
Ion Caragea capatAnd domnia tereT romAnesci in 1812
intrA in Buctiresci ca mare alairr domnesc si cu multi grecT,
care venéti pe procopséld. Cu acestia insA, venea si ciurna
cuuoscutä in popor sub numele de «ciuma lui Caragea» care in-
cepe a secera Cu o furie ingrozitbre atitea vieti omenescI8). Curtea
Ta resedinta la Cotroceni, 4) La 3 DecembrIe '1816 Domnitorul
are grija de a rAndui prin «Epistasia easel privigherei» casele
Monästirei CotrocenI sA se rAnduéscA, si sa se deosibéscd
Archivele statuluI condica Cotrocenilor nota de sub pagina 3 rji Verso
Dionisie Fotino Istoria Daciel II 205-206
VezI Facultatea de Medicina, Ciuina luI Cara gee'.
Ion Ghica scrisorI pagina 29.

www.dacoromanica.ro
 184

dte-va °MI de jos si sus si pentru deosebite stärI de boerI,

care sà servésd do ocatafighion» (loc de sdpare) In contra
ciumeI care se ivise acum in diferite judete ale tèrel 1)
Caragea continue a sta maI departe In timpul verel si
dupg stingerea ciumel.

Tudor Tladimireseu la Cotroced.

La 1821., Tudor Vladimirescu venind cu armata sa de

pandurl trase in 16 Martie la Mi5nastirea Cotrocent 21 pe care
o intttiri ca san turl, ca trape si cu artilerie. De la CotrocenI
dä. Tudor Vladimirescu proclamatiunea adresatà catre boerl,
negutätoi I si totI locuitoril Bucurescilor, vorbindn-le de patrie
si cerèndu-le concursul 8). In acea proclamatie Tudor çlicea
cä drepturile strä.mosescI flind nimicita de domniI Fanariott
in unire ca boeril s'i jafurile lor ne mal putènd fi suferite, au
silit poporul a se scula spre a le redobAndi. Trapa lul Tudor
Vladimirescu aseqatä. la Cotroceni, se ridica la vre o 5000 de
(5menT, afarä de corpul de armat6 al luI Prodan si Macedo-
nski carI 'se urca la vre-o 500 de inst 4).
Evenimentele de dupä. 1821 pana la 1848 se petrece l'Ara
importantd pentru CotrocenI, sail cel putin n'a fost cine sä
ni-le semnaleze. Cu ocasitrnea Revolutiunet de la 1848, nä-
valesc Turcit in téra si apot Rusia sub Lilders. La 1.0 Septem-
brie 1.848 Turcit sub Fuad Efendi ,si Tinghir Pas,a ocupà pa-
latul si biserica 5). Biseriea a servit ca ierbb'xie si astä-T1 si
mal vgd sfintl cu ocht scosi de Turcl
Nu scim dad. Bibescu-Vodä a secjut la Cotrocent; scim
insä. cg. .5,tirbet-Vodb'., nu numal a sequt aci dar s'a interesat
fòrte mult de acest sat. In timpul sëii s'a fäcut sosétia a Co-
trocenilor In 1.852-1853. S'a marif palatul si s'el reparat si
eele-lalte dependinte.
Dupä. anul 1859, Vodd Caza la resedinta de vérd la Co-
trocent; in 1862, expulézä, pe celebrul Archimandrit grec
4) V. A Urechil Istoria Rominilor X pagina 997.
Ion Ghica scrisorl pagina 101
Alexandru Pelimon catastrofa Intimplatil boerilor In mrintelo Gavanul
1821 pagina 98.
C. D. Aricescu Istoria Revolutiunel Romane de la 1821 pagina 486-187.
Ion Heliadi adulescu, Istoria Regent.rAreI Rominiel velli Platonl Cotrocern.

www.dacoromanica.ro
 185

Exarchul comunitatilor din Muntele Athos, pentru

ocupase parte din camerele palatuluI.
Daga ce Cuza iscalesce abdicarea sa in nóptea de 1 t
Februarie 1866, este dus in casele luI Ciocarlan din strada
iar dc acolo la CotrocenT de unde apol trece peste
granita.

Peincipele Carol I ja re§edinta de Tara la CotrocenT

Alteta Sa Serenissima Carol I de Hohenzolern-Sigma-
ringen alesul NatiuneT, sosind in Iéra, 1i ja resedinta de
Tara la CotrocenI, in diva de 10/22 Iunie 1866.
Jata ce citim in «Memoriele RegeluI Carol I serse de un
martor ocular».
«De Ore-ce cdldurile din oras fac palatul princiar impo-
sibil de locuit, Printul Carol, sa stramuta la Cotrocenil din
apropiere. Cu t6te reparatiunile si amenajarile Mente in tim-
pul Printilor Stirbey si Cuza, totusl Curtea, nu corespunde
pretentiunelor Printulul; acum insa adeuga acelés1 me-
moril,Printul are datoril mal urgente de cat de a-si aranja
casa maI potrivit i ma" demn 1)»
Ce este drept, t6n6ru1 Print de la 1866, Rege
gloriosa avut prea multe de facut, prea multe de indreptat,
prea mult de luptat, pana sä puna bazele RomanieI mo-
derne. A trebuit decI sa astepte mal bine de 27 anl pana
aranjeze o «locuinta mal potrivita si mal demna»;
este cunoscut d., cine scie sa astepte, are deja pe jumatate
succesul asigurat.
Da Sire !
AtI asceptat, dar succesul dobendit de Majestatea V6stra
a fost nu pe jumatate ci complect asigurat; proclamarea
independenteI visatä de vécurI de voivozI nostri. AtI condus
armatele pe campul de glorie. A tI inältat Romania la demni-
tatea de Regat, V'atl faurit cor6ne de otelodor scump i ne-
pretuit, pentru care orI-ce Roman este dator a sl varsa san-
gele pana la ultima picaturä, cand Cor6na si Téra o va cere.
AtI pus basele dinastil iubite si atI asigurat Regatului Roman,
locul pe care trebuia sh-1 ocupe in concertul statelor euro-
1) P.ig. 438 vol I.

www.dacoromanica.ro
 186

pene. Pentru t6te aceste visan l realiF ate, istoria némulul nos-
tru va inscri Cu litere de aur in paginele eI faptele crétoruluT
Romaniel moderne, ale WI Carol I cel Mare si ce! Intelept
Sub ast-fel de auspiciI ni se presinta constructiunea fru-
mosulul palat regal de la CotrocenI.
Este ceva hotdrat in naturd cá t6te lucrurile se nasc la
vremea lor, cd tóte lucrurile schimbare h timp si in
spatid sub influenta vremurilor i imprejurdr lor.
Vechiul palat nu mal corespundea cerintelor timpulur
Altea Sa Serenissimd Princepele Carol I incd de la 21 Iu-
lie 1871, IsI alege loe la Sinaia pentru clddirea Castelultil Pe-
les. La17 Man). M. M. L. L. iati resedinta de yard in casele
MonastireI de la Sinaia.
In anul 1883 Septembre in 25 se inagureazd Castelul Peles.
De la acésta data Palatul de la Cotrocei continua a fi, ca a
III-a resedintd Domnéscd.

DaIritiliarea vechiulul Palat de la Cotrocent

Dupd ce s'a stabilit in mod definitv succesiunea la tron
in anul 1888 a Altetel S6le Regale PrincepeluI Ferdinand si
urmasilor A. S. Regale, Guvernul hotdrdsce därdmarea ve-
chiuluI Palat ca, pe locul lui sd se ridice un altul maI mdret
si maI potrivit demnitateI Wei i familieI Regale, ca una ce
este din cale naai ilustre familiI domnit6re din Europa.
In annl 1893 Maid 18 sä deschide guvenuluI un credit de
1. 700. 000 pentru ddrdmarea vechiuluI palat i construirea
celul nor'.
D-1 Architect Paul (rottereau, este insdrcinat cu dirigerea
lucrdrilor.
Cu ocazia dardindreI vechiului Palat, s'a därdmat i chioscuI
facut de Alexandru Vodd Ipsilantl in anul 1775. Acest chiosc
se afla lana casele egumenescI, sati, unde se afiä astd-zI ca-
merile de serviciii ale mareluI maestra al PalatuluI. Chioscul
avea o inAltime de peste 20 mete', plus 22 metrI indltime co
lineI Cotrocenilor, se ridica cu privirea la indltime de peste-

1) Acest capitol a fost citit ca conferinp la soc:etatea geograficil Ruffling. in

§edinta publicg de ld 9 Ainile 1V01.

www.dacoromanica.ro
 4 I7

42 metri de asupra niveluluI ordinar al Capitalef. Din acest

chiosc se vedea intr6ga capitala en imprejurimile.
Chioscul avea o masä de piatra in mijloc pe basa c,areia
era scrisa data fondareI chiosculd 1.775 dupa cat 'mi aduc
aminte. Ce s'a facia cu acea preti6sa piatra nu sciii.
Am rugat pe un ilustru romancare p6rtä. un deosebit
interes inscriptiunilor de pe monumentele nóstresal r6ge-
pe d-1 architect s6.-1 spuna unde este acea piatra ca inscripti-
unea respunde, ca. nu scie.
Ar fi de dorit ca onor. Guvern, la daramarea unor aserninea
clädirï c'un trecut Ore-care istoric, sa pund in vedere Archi-

Colonelul Culcer
Fost ca ccmandant al Regimentulul I Genlil de la Cotrocent Intro anil 4897-1901
§i brevetat de stit-major, actualmente detagat la brigada din Dobrogea.

tectilor dirigintI, ca ori-ce inscriptiunI ar gasi pe acole mo-

numente sa le trimita MusduluI de Antiquita41 cad In acestez
inscriptiuui ca si in vechile chrisére, se afia adevèrata.
istoria vie a trecutului nostru romanesc.
Anul 1897. - Acest an este nefericit pentru tarA i in,
special pentru Augusta familie regala; A. S. Regala Principele-
Ferdinand, moscenitorul presumtiv al coróneT, Ss imbolna-
vesce la 1 Maui, se credea ca Altetea Sa are o simplà indis-
positiune trecatóre.
Cu oca.siunea paradei de 1.0 Mani, lumea observa ab-

www.dacoromanica.ro
 188

zenta A. S. R. «Linde este Printul de nu se vede la acésta

sèrbatóre 7» se intrebail unil. «Este cam bolnav» raspundeaa
altil, §i vestea acésta strabatu ca un curent electric prin
multime.
Ceea-ce se parase la inceput o osimpla indispositie» se
constata acum ch. b6la este mult mal grava de cat se a§-
teptaù' 1).
Maria Sa Regele face apel la sciinta medicala romana;
trel medid sunt chemap langa patul Augustulul bolnav
anume : D-ril Buicliu, Cantacuzino §i Kremnitz, carI combat
b6la la inceput cu Ore-care succes.
Bola Insä se agravéza de odata in mod violent, ca ince-
pere de la ti Maifi. La 7 ore diminéta doctoril intruniti in
-consult, constata formarea a trel focare de broncho-pneumo-
nie in plama.nul drept. De la acésta data. medicii ati avut a
lupta cu Mite calamitagle unor complicatiunI, ce s'ail ivit
o data.
SuveraniI, A. S. Regala. Principesa Maria, mediciI, per-
sonalul Palatulul, ere" cu totil inteo continua. veghiere. N6p-
tea de 16 August a fost ingrozitóre.
Scenele petrecute atuncl aU fost sfa§iet6re; nu le maI
reamintesc, cad sunt prea vil in amintirea poporului romanesc.
A. S. Regala Principele Ferdinand, ajunsese de o extremd
slabiciune.
Era o mare temere sa nu isbuonésca o crisa ca.re se si ivi.
and s'a declarat crisa, tOte sperantele de scapare erati
pierdute pentru un moment, §i consternarea atat la Palat cat
§i in public a fost de nedescris.
In tot timpul cat a durat suferintele A. S. Regale, a fost
gn adeverat pplerinagia la Palatul de la CotrocenI.
ÓmenI i babe din tOte unghiurile tarei veneati s'aduca
16curl A. S. Regale, carI cum se pricepeail.
Calugaril aduceail lemn dint i lucran i de leac ; iar unele
_,alugarite de prin Oltenia ca si de prin fundul Moldovei, ve-
neat"' la biserica de la CotrocenT sA fad. rugaciuni §i acatiste
pentru insanatoprea AugustuluI bolnav.
1) Asupra acestel cestiunl, d. Const. A. Patin, oficer in reserva a scris o
brotpira in 1897, de 40 paginI intitulad Bad de care a fost lovit A. S. Regala
Principele Ferdinand cu o schitare istorica de la interneierea drilor Romane pana
astri-01" §i de care m'am t.ervit in unele arp.

www.dacoromanica.ro
 189

&Ma insd se agrave din, ce in ce; media, ce e drept

ad Meat sforterI uriase pentru salvarea A. S. Regale.
Inhalata de oxigen, injectiunI Cu pilo-carpind, cafeine,
chinind, be' red de 8° i alte m'ésurIpe ca.re nu le cunosc
in intregimea lor ad fost luate grabnic.
Dupe ce consiliul ministrilor insist& cu multe steruintd.
pe lana M. Sa Regele se' aduce si un medic strein, M. Sa
Regele, a respuns ce se simte fòrte megulit ce intr'o impre-
jurare asa de grave ca aceia prin care trece aste-01 dinastia
I se arate un interes atat de vid; cä intelege ingrijirile Con-
siliuluI ce justified pe deplin sentimentele eel conduc, are
inse tÓtä increderea in mediciI romenI care cautä. pe Prin-
cipe.
In diminéta cpleI de 16 Maid buletinul medical anuntä
c5, starea Altetef Sale este fòrte grave, bóla era in apogeul
eI, caldura atinsese 400 ceia-ce este teribil in cazurile de fe-
bra tifoidä. Imediat curtea PalatuluI de la CotrocenT se um-
ple de lame; émenI din Vote sterile sociale si de tòte nap-
nalitätile: nemtï, ungurI, evreI, turd, etc., era d amestecatI
printre romanI, era o adeverate mare de capete; ttte lumea
astépte cu o mare emotiune noutät1 despre starea Augusta-
luI bolnav; o profundä tristete sá zugrevea pe fetele tuturor,
fbrte multi plangeati, era, dupa expresiunea unuI cronicar
«o jale adducä cat limba omenéscä nu pòte sä o spue.. Cdtre
orele 4 1/2 Meria Sa Regele iese in balcon ca micul Principe
Carol in brate i cu glas tare si fárte emotionat, spune mili-
time!: «Printul a scdpat, el este mai bine» inteadever bbla
era in declin.
Niel ()date n'ain vègut o maI repede schimbare din in-
tristare in bucurie.
Niel °date nu m'am putut convinge maI bine de principiul
lui Dumas «ca cel maI puternic sprijin al unuI tron nu sunt
de cat inimile supusilor».
Doctorul Buieliu impreund cu colegil 14 ad fecut tot ce
omenesce era posibil, Printul de 2 orI a fost scdpat, cecr de-
2 orl pana acum a fost aprópe in agonie.
Consiliul Ministrilor insistä. din nod pe !dug M. S. Re-
gele sä aduc,d un medic strein -- de i totI aveaü absolute
incredere in proced urile medicilor roman', totusI motive de
un ordin superior, cei. A. S. Regala aparfine prel §i nu este

www.dacoromanica.ro
 190

bine ca Tara sa nu faca tot ce este posibil pe lume spre a-L

salva.
Guvernul nu-VI pote lua rèspunderea faptulul de a nu
fi epuisat téte mijlécele de vindecare; nicl mediciI curantl,
nu sunt bucurosl cà li sa lasä numal lor responsabilitatea
uneI imprejurarI asa de grave.
Implord decI pe M. S. Regele de a le permite aducerea
unel somitatl medicale str6ine.
M. S. Regele invins de aceste argumente, a respuns ca.
va indeplini dorinta prel cu IAA mAhnirea sincera ce-I cau-
séza acésta dorinta i cA sa-I lase timpul a vorbi cu medicil
Cu ran
MediciI curantI cerusera de mult aducerea unel somitatl.
M. S. Regele atins de accentele caldurése ale medicilor,
le multumi 'Inca °data pentru jertfele ce fac si promise a
va telegrafia imediat uneI somitätl streine ceia-ce i facu,
chemAnd telegrafie pe D-nul Profesor D-r von Leyden din
Berlin, rugándu-1 sa vie imediat la BucurescI.
D-ml von Leyden venit la Bucurescl, aproba in totul
cura medicilor roman!.
In timpul de la 16-28 Maid, bóla rèmäsese aprópe sta-
tionara cu mid exceptinnI and in bine cAnd in red.
Augustul bolnav pe la inceputul luneI Tunie intra in
covalescentd.
Gratie sciintel i devotamentulul medicilor, gratie cons-
titutiuneI robuste i vigreI tineretel i in fine gratie rug-
ciunilor unul intreg popor catre cel A-Tot-Puternic, A. S.
Regald este scapat.
Catre finele 'al Iunie medicil hotärasc transportarea
AugustuluI bolnav la Sinaia, ceia-ce s'a si facut imediat c'un
vagon anume construit in acest scop. Voiajul s'a executat in
cele mal bune conditiuni.
Alteta Sa Regard era in afar& de orI-ce pericol.
Asa dar geniul cel bun a invins.
Nu mal insist asupra nenorocirilor ce ar fi causat un
clesnodamAnt fatal.
«Reul tèrel nóstre dice M. KogAlniceanu ni-1 spune
istoria nóstra ; ni-1 spume suferintele poporaluI. Fie-care pa-
ging. din analele nóstre daca le-am stórce, va curge singe si
lacramI. Reul terel nóstre, ni-1 spune un proverb : Schimbarea
Domnilor bucuria nebunilor».

www.dacoromanica.ro
 CAP. XV

Paren! Palatului regal

A fost in vechime unit cu actuala grädina Botanica pana
al anul 1852, cand S'a construit soséua Cotrocenilor, din or-
dinul PrincipeluT Barbu D. .5tirbey.
In anul 1860 sa infiintéza prima gradina Botanica in
BucurescI pe local ocupat adI de Parcul regal si coprindea :
portiunea de loe de la cantonul grä.dinaruluT, pana la ultimu.1
sir de platanT din fata colineT ; iar din marginea soselel, sa
intindea pana in dosul Asilulul Elena M'una 1). In 1878 gra-
dina Botanica este stramutata in BucurescI, iar locul remas
liber prin stramutarea gradineT, hará, in alcatuirea. Parculul
regal. Parcul a fost plantat i adaptat potrivit ca menirea sa.
Daca intregul pare este splendid, apoI valea riulul «DbmneT»
este incantatóre ; alaturea de arboriT secularI veç,IT boschete
superbe de liliecr i clematita, bradi i pinY alpint, platanT,
castanT sèlbatecT etc. Veql in fine natura fasonata de mana
maéstra a omulul, pariul Délmnel cu susurul seü placut curge
incet i liniscit iar paralel cu ansul se allä o aleealta data dru-
mul vechifi ce conducea din BucurescI la Cotrocen1,pe laturele
cáreia se afia plan tatl salcaml al cAror fruct sémänä, ca ros-
covele, iar ramurile lor se intalnesc ast-fel, cA in timpul verel
forméza un fel de bolla umbròsa.
Pe incantà'tbrea colina despre Asil sí la 20 de pa sT de ría'
D6mneT, se afla mormèntul i mausoleul PrincipeseT Maria de
Romania, trecuta din viata la 28/9 Martio 1874, in urma unel
btile de scurta durata. In mausoleil se afla statua PrincipeseT,
1) Vell gliclina Botan ici.

www.dacoromanica.ro
 192

aa cum a fost in minutul cAnd ¿a mu tat din acéstA

este lucratd in marmurA de sculptorul Storck (senior)
lameStatua

lucrare de o mare val6re artistic& La intrarea in mausolea

sA citesce versetele biblice «Nu este aicea, ci s'ati sculat» iar
pe baza postamentuluI : «Nu a murit, ci d6rme». 1)
Mausoleul este construit in 1894-95. In fata monumentu-
lul se aft/ mormèntul Principesel, acoperit de florl, ca crucea
pe care'I serfs : Maria, isr la picióre se aflA o placä. de bronz
fixatä pe o altä. marmord pe care se aflä sculptatä cor6na
princiarA.
Pe placa de bronz este tipArità scris6rea adresatá ca a-
c6stA. ocaziune de Alteta Sa Serenissimrt, d-luI Lascar Catar-
giu, pe atuncI, Pre§edinte al ConsiliuluI de ministri, iatA, acea.
scris6re :

Scumpul met Prefedinte al Consiliului de Miniftri,

A-Tot-Puternicul a nzutat din aegstd lume de suferink
pe sin gurul fi duios iubitul nos tru copil.
Dacd ar nial fi fost nevoe a Ne incredinta de dragostect
tgrei cätre Noi, apoi nimic alt nu Ne-o putea dovedi mat
mult ca aceste dureróse lile, in care sentimentele de com-
pdtimire sincere ale tuturor fost ca o mdngdere in
addnca N6st, et jale.
In asemenea imprejurdri, simt un indemn puternic a
spune igrei Mele ca, ascmenea precum dénsa M'a sprijinit
cu iubirea el in momentele cele mal grele ale vietei Mele,
asem enea fi Eü Mg VOW sili a-i int6rce cu prisos binele care
Mi l'a fdcut.
Amintirea cea mal dulce, pe care repausata Nóstrd fiicc"t
¡Ye-a läsat, ca un scump odor, este nemeirginitul el amor
cdtre patria in care s'a ndscut, amor care era atcit de via,.
In cat chiar la frageda-I virstd, in cea dintuiú depdrtare in
streindtate, Ea se simli cuprinsti de dorul tgrei Legea co-
pilei ndstre, limba ce Ea vorbea, a dobdndit o not& sfintenie-
pentru NoI, ceici fie-care cuudnt romdnesc, Ne va fi de aid
inainte un rgsunet al acelui glas pe care nu-1 vom mal aufa
pe pdmênt.
1) Veçil mausoleul Pi incipesel.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 194

S'a rupt inteadevër in cercul restrins al Familiei nóstre

cea mal duiésd legettura, insä o legaturet mai tare ne unesce
acum cu Familia N6strd cea Mare: Poporul romdn, care
impreund cu Noi pldnge copilul Nostru §i al Sëft.
E o sacra datorie pentru D6mna t pentru Mine, de a
arate!. fie-cdruia §i tuturor din addncul mdnhnitel Nóstre
inimi pdrintescr,recunoscinta cea mai fierbinte, rugdndu-i a
indita impreund cu noi 7.110 cdtre A-Tot-Puternicul, ca
Ne dea tOria §i rdbdarea de care avem nevoe in incercarea
la care El, Ne-a supus 1).
Dumineca Pascelor 31 Martie 1874.
Carol

Casa titriinéscil din Pared Palatulul

In cartea palatuluT i anume In partea despre Institutul
Botanic se afta o casa, tPrárusscd, cum se v6d prin imprejuri-
mile Bucurescilor dar mal ca sérna, prin judetur Dimbovita.
Ea este pre"lutd ca ttte ustensilele necesarT uneT fe-
meT gospodine de la tara; icT vegT testul de copt päine, din-
còce, atarnate calddrI de streasina casel, dincolo, Cde puse in
parl; in casä se ved lavicióre, velintI, un tron (un fel de
lada.) etc.
In dosul caseT se alla o mica gradinitd in care se cul-
tiva florl ce obisnuesc femeile i fetele téranilor ca : crdite,
gdlbenele, taliT, ochiu bouluT, i nelipsitul busuioc ; iar pe
gardul gradinel tivgele, tartacutile i bostaneil îI aratd gal-
benele lor volume.
Alteta Sa Regald Principesa Maria, se zice c,d a pus sd
construésca acésta casa, in amintirea uneT case in care s'a
adapostit in timpul unel ploT, pe cänd se afld la preumblare;
cred insd, cA constructiunea el, trebue sd alba un scop
mal inalt.
Incheiere
Vechiul palat, clddit de *erban Vodd Cantacuzino, a a-
pucat in timp de 220 de anT, 4ile triste, 4ile nenorocite pen-
tru tara, unde pasiT turcI de la Silistra, Rusciuc orT Vidin,
1) VOY gi opera Trel-¢ecI de anl de Domnie al Regelul Carol I vol. I p. 309-310.

www.dacoromanica.ro
 195

.sail maT seal ea de unde, §edeail intrAnsul ca la eT acasa.

and Elcil nemtescI, consulil iusescT, bäteati din picior dom-
nitorilor in acele grele timpuri cand cdslusem atAt de jos in
dreptul public otoman. Dar ca §i templul luT Zorobabil, a a-
pucat 0 vremurT bune : timpul renmterel nelstre nationale
ciicT in el a locuit primul domnitor al Principatelor unite
romAne, apoT Alesut NatiuneT de la 1866, Alteta Sa sereni-
simA Principele Carol I de Hohenzollern astd-41 Rego glosios.
Uram noulul palat, ca sä va0 inteinsul pe Carol II im-
Tärat al RomAniior.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XVI

Asilul Elena Dónina

Estr situat pe una din cele mal frumóse positiunl din

imprejurimile Capitalel, pe colina Cotrocenilor la o depärtare
de un chilometru, spre miaçld-qi de palatul Regal.
Initiativa infiintärel Asilulur, se datoresee marinimier
Principesel Elena Démna, sotia reposatuluI Domnitor Alexan-
dru Ión I Cuza ; insä. terminarea §i definitiva luí complectare-
in forma §i organisatiunea sa actualä, se datoresce inaltel so-
licitudinI a MäriéT Sale DómneI *i Regine Elisabeta; ca drept
recunoscint5, s'ad scris cu litere de aur pe frontispiciul fru-
mbseI clädirl, numele Mdrielor Lor :

Asilnl Elena M'infla §i Atenenl Elisabeta

Ambele fondatóre ad Mcut fie-care, ala un cälduros-

apel la caritatea románésca in douè restimpurI la carI a §i
respuns cu prisosintä, §i astfel s'a inflintat Asilul. Atát biogra-
fiele cát §i fotografiele principalilor donatorI al* acelor pe care
le-am putut gäsisunt puse in «Panteonul Asiluluio iar ale
tuturor, in «Cartea de Anr» a MinistruluI Cultelor §i Instruc
tiuneI Publice.
Foniatórele AsiluluI ad fost secondate in opera lor ca-
ritabild de sotiI dr. Davila §i Ana Davila si ale cáror nume
vor fi pronuntate cu veneratiune §i recunoscintä de copilele-
AsiluluI, cum §i de totl acei carl simt románesce
Aceste distinse §i caritabile personaga ad avut nu nu-
maI buna-aointit §i dragoste parintéseä, ci §i o credintd adincd.

www.dacoromanica.ro
 197

In progresul opereI lor. Resultatul munceI lor, a incoronat

cu succes opera lor ; cacl, ce nu intreprinde omul si sti nu
reusésca cand are dragoste ? dragostea este mare lucru, Dum-
negeil InsusI, dragoste este.
Dupa. cum vom vedea si maI departe, acésta institutiune
de cultura malta, este o creatiune eminamente caritabild, care
face onóre nobilelor fondatóre, caritateI romanescI si in fine
TereI.
Aceste qise, sa arunctim o privire retrospectiva. si sa ve-
dem care a fost starea copiilor orfanI pana. la 1775, cand
Alexandra Voda Ipsilante a infiintat in BucurescI primal
«Orfanotrofion» (Asa pentru intretinerea si educa.tiunea co-
pilor gasitI) cum si dupa acésta.

Ajatorul siiracilor In trend

and am tratat despre scopul Infiintdrel manastirilort
am véc.lut intre altele ca plosii fondatorl ,si donator', preve-
deari In actele lor si ajutorul saracilor.
Manastirele, ail purtat acésta sarcind pe cat le permitea
-vremurile. Vaduvele primeail ajutére in natura... s'i nu era
mic nicl numeral eopiilor, ce-si primeail crescerea prin M-r!.
Era Insa o clasa de grad, carora manästirele nu putea sa le
dea ajutor direct. Acestia eran copiiI prea miel, remasI or-
fanl, dar mal ales, ce! nelegitimI. Pazitbre a bunelor moravurI,
biserica i-a persecutat... pe acestia, pentru pacatele parintilor
lor si ast-fel nicI nu era dispusä a le da ajutor. In trecut
numërul saracilor de acésta categorie era fära indoiala fòrte
mic; insa de pe la linea secol. XVIII-lea maI ales prin orase
a crescut Mite mare%
Alexandra Ipsilante 4774-1782 unul din Avtenth fana-
riotI ceI mal cu dor de mima pentru Ora romanésca infiin-
léza in anul 1775 un asil si spita.1 de copiI, numit 00rfano-
trophion» land biserica cu to sfintil 2). Tot el inflintéza si.
casa numitä : eCutia Mileloro intre alte si pentru ajutorul co-
piilor grad 2).
16n Slavicl, Asilul Elena Deomna Sibia 1884 par,. 3.
V. A. Ureeltia, Istoria Rotnanilor II pag. 201.
Dionisie Fotino II p. 172.

www.dacoromanica.ro
 498

Succesoril lul Ipsilanti, ail grija si de acest azil O spita

de copiI, cacI eraü émenI si inima li se induiosa, cand ve-
deaf' Mg biserica unde orfanotrophionul fusese pentra
prima (5rd instalat, cate 30-40 de copiI, fara tata fard mama,
surizind ingeresce, primula' strein care se apropia de eI.
EI ail fost nutritl din baniI care se luail din «Cutia mi-
felon) 1),
Nicolae Vodä Caragea, numesce de la 20 Noembre 1.783 cal
doctor al OrfanotrofleI, pe Polihronie 2) Mihail Voda *utu,
randuesce o ancheta la institutul Orfanotrofiel In (liva de 24-
Ianuarie 1784. Intregul Divan era Insarcinat sa cheme pe epi-
tropI ca sail dea socotèla de venit ,si cheltuiala «care soco-
téla sa o teorisitI ca deamanuntul, urmand dupa cuprinderea
chrisovuluI Orfanotrofiel si inchieind socotelele . . . . sa ne-
artitatI inscris prin anaforia 2). Acèstä anafora n'a dat rbdele
asteptate ; pe d'o parte din causa greutktilor prin care a tre-
cut Ora romanèscä, iar pe de alta din neingrijirea guvernelor
crare s'aill succedat,
In anul 1786 Junio 21, Nicolae Voda Mavroghene nu-
mesce ca doctor la Orfanotrofie pe clr. Silivestru Cu lea da
25 talen l pe luna 4).
Donatinuile MitropolituluT }Tarot al 1I
Pe la finele secolulul trecut Filaret II Mitropolitul Un-
gro-VlahieT unul din ceI mal filantropI härbatI aI epocel,.
a carat viata a fost un ir de fapte pidse O de devotament,
a lasat prin testamental sett din 1792, o avere colosala, pentru.
intretinerea si educatiunea copiilor orfant Acèsta avere constà,
din mal multe mosiI, locurI si hanuri in BucureseI 2) intro
care si marele han numit al MitropolituluI Filaret, unde tragèïi
nemlii si unguriT, caro han se afla pe local ande este astä-cji
Tétrul National 2).
Alexandra Vocla Moruzi impreana la anal 1793 acésta
avere, ea cea a CutieT mile'or ; desfiintéçlä comitetul alcatuit.
4) G. I. Ionescu-Gion, Istoria Bucurescilor p. 663.
Urechi:i I 382.
Ibiclem.
Hidem III p. 79.
Note gi doc, relative la Asilul Plena. D6mna Bucui.esel 1870.
Locot.-Colonel Papazoglu Istoria fondarel ora. Bucurescl p. 130.

www.dacoromanica.ro
 199

din notabilitatile CapitaleI i CutieI ast-fel sporitä, o pune sub

administrarea directä
.
a StatuluI. De ala inainte, Cutia e ad-
ministratd de vernicie, prin fuuctionari plAtitI.
Putin in arma s'a desfiint6zd Asilul si doicile si risipesc
prin mahalalele Bucurescilor, ca sA créscA copiI ode cutie»
ne la casele lor.
Pe la inceputul secoluluI nostru, numeral copiilor «de
cutie», era de 200-210. Insä Cutia fiind reil administratd, doi-
cile na se plAtiall regulat i copa rémánéll la voia intámplAreT.

Locotenent Colonel Mies=

Fost la Reg. 1 Geniu Ajutor de Comandant, actualmente: director IV, §c6leI mi-
litare din Craiova.

Principia], de a le da pe lana ingrijirea materialä si o eres-

cere potrivitA Cu imprejurtirilv, era perdut din vedere o parte
din tr'ènsiI, periati in lipsä de indestulätere ingrijire. altil
era(' adoptati de doicile lor orl de alte familil, iar altil Is1
cAutati adApost prin m-rI si ceI maI multIpòtesporiall con-
tingentul émenilor fdrd de cApdtátil.
Cát pentru averile cutiet milelor «indatä ce au fost con-
fundate ca ale StatuluI i luate de sub i:tontrolul publicaba!,
ele, incetal cu incetul s'ad perdut.

www.dacoromanica.ro
 200

Acestea s'au intamplat mal ales in timpul deselor schim-

bArT de domnI si in cursul revolutiunei de la 1821, cAnd in-
cetézd orT-ce control.
Cu tae acest'a cutia mililor existd si in timpul domnieT
nationala si are avt;r1 i veniturT insemnate. Ast-fel In timpul
domniel luT Alexandru Vodd Ghica, Statul cumpard spre a
zidi Teatral Nationalllanul Filaret, cu suma de 20.000 leT
din averea «cutieT,» insA, ftird ca sd fi pldtit pretul de cum-
parare.
In timpul RegulamentuluT organic, se fac conform cu ideile
cuprinse in testamentul mitropolituluT Filaret, statute pentru
crescerea copiilor sdracT.
Citám din aceste urmdtóre articole :
Art. 43. TotT copil sermanT cal-1 se vor cresce in acest
institut se socotesc mal Cu osebire aT StatuluT, in cAt stApA-
nirea dupd trebuintele séle, va putea sd-T intrebuinteze dupd
cum va socoti mal cu cuviintd, luAnd in bdgare de semd
flu esca lor aplicare.
De la 7 anT in sus, bhetiT sd se despArtescd de fete si
bdetiT sd incépd a inveta carte la cOla nationald.
Art. 45. CAnd bdetif vor ajunge in versta de 12 anT, sd
se dea la mestesug satí la ostAsie, fieste care dupd aplicarea
sa, iar ceT ce vor da semne de dub mal inalt si de sciintd la
invettiturd, s'A se asede in scbla nationald, ca fAcend tot cursul
inveldturilor, uniT O. se trimétd la academiile EuropeT, ca sd
aducd In Ora' sciintele i meslesugurite de lipsd, i altil
se intrebuinteze in slujba Statului.
Art. 49. CAnd va cere cine-va din copiT institutuluT, ca
sd-1 ja de sufldt, sau numaT ca cresa., si pe urmd
cdpatuiascd, sa-i se dea cu legitturT inscrise i chezasil te-
meinice, insd bdetiT orl de ce vArstä vor fi, iar fetele de se
vor cere de parte barbatéscd, sd se dea numaT pAnd la versta
de 8 anl, iar cerAndu-se de parte femeiascd, cunoscAndu-se de
cinstità si in oras care stare, sd i se dea de orT-ce verstd
si Mil de intArdiere, cäcl sfarsitul acestuT institut,flind huna
cdpdtuire a särmanilor f5menT, nu trebue sd impedice noro-
cirea lor.
Art. 50. Fetele care pAnii la versta de 16 , nu se vor fi
luat de nimsnea, acelea sd aibd directia grija de a le casa-
tori, sail ale aseda la vre-o casd cinstitd, ca sd piardd

www.dacoromanica.ro
 201

§06nd inchise in Institut, norocirea ce vor putea gdsi flind

afard.
Art. 51, Fetele ce vor ajunge in vèrstd de 10 anl, sd se
ja din institutul acesta, ca sd se apze la alt institut, care sh
naddjduesca a se intocmi inteadins pentru desdver§ita eres-
cere si temeinicd invelaturd a fetelor de asemenea vèrstdi)

Ce s'a fiteut Cu ayeres Orfanilor ?

Pupa tbte cercetdrile facute relativ la testamentul Mi-
tropolituluI Filaret, nu s'el gásit in archivele StatuluI niel
in cele ale Eforiei Spitalelor Civile; base çlice cit ar fi fost
sustras i rupt de persónele interesate de a instrdina averea
orfanilor in folosul lor proprit12).
Din tdte hartiele atingdtbre de bunurile ldsate de Mitro-
politul Filaret, existá in diva de 41 un proces-verbal al Sta-
tuluI administrativ din intaia domnie reglementark din care
se constatd cA guvernul a cumpèrat henil/ lui Filaret, averea
orfanilor,spre a construi actualul Teatru National.
In raportul d-luI ministru al controluluI din anul 1860,
cdtre ministerul finan telor, inserat in «Monitorul Oficial» No.
214, acel an, prin care face dare de sémd a conturilor tutu-
ror caselor ce se afta in revisiunea controluluI panda la t Ia-
nuarie 1858 se citesce urmatórea notd relativa la reservele
case! fácAtòre de bine: (Dimpreund ca lei 114010 destinatl
«pentru clddirea de institut pentru copiI sermanI, Cu acest
eprilej §i spre impdcarea cugetulul, insemnézd ca acéstd casa
«s'a näpdstuit cu marea hanuluI ce avea i de la care trägea
«un folos anual peste 20000 lel, pe al carilla loc s'a clddit
«teatru, i pentru care prin legiuirea obstescel adundrl, d'in-
«tal se otdrasce a se despdgubi cu suma de galbenI 10000,
«ca care s'a se cumpere o moie, in cat sd dea venitul ce
«lua de la han, irisa prin o altd. chibsuire a obstescel adu-
«ndrI din anal 1843, se mdrginesce acésta numal de al se
«cumpdra un alt loc, pentru clddirea unuI institut pentru
«copil s6rmanI, cand va veni in stare casa a face o aseme-
«nea zidire; prin urmare numaI cand s'ar da venitul de 17
((ani de cand s'a luat, in suma de 340000, i en cea.ce maI
16n Slavicl Asitul Elena Mima p. 5. 9.
Note §i documente pag. 4.

www.dacoromanica.ro
 202

«are adunatI din venitul hanuluT, ar putea fi in stare a se

((face clddirea cuvenitd, dupd cum era vorba, spre indeplini-
«rea dorinteT donatoruluT reposatul Mitropolit Filaret» 1).
Diferitele donatiunT, fdcute del ers6nele fllantropice pen-
tru copiT orfanT, ad fost substrase parte de 6meniT influent,
aT epocelor, parte s'ati pdstrat in casa centrald, ca tóte aces-
tea, zice autorul cártel citate 2) «Se zice, c'd exista incd in
«ziva de astazI (a anuluT 1870) ca dobandd o sumá de let
((562401 1I/ de diferite perseme caritabile, care for-
«mézd. un capital destinat specialmente, pentru constructiunea.
«unuT azil de orlan!».
De si regulamentul organic a legiuit, primirea i cres-
cerea copiilor orfanT, cum si zidirea de constructiunT speciale
pentru fete si bdeti insá tóte aceste dispositiunl ad rdmas
necxecutate.
CopiT orfani sad cum se numért pe atunci «copii
sitio si «De Cutie», erad sub administratja ministeruluT Cul-
telor. ET erari datI in crescere pe la doicT prin Capital,
cea mal mare parte dinteinsiT muréil in scurt timp, din cans&
cd doicele nu erad supuse la nicT un control, iar in ca4 de
b616, eT nu primiafi nici un ajutor medical. Parte dinteinsiT
erart (14 in acloptiune, Mil a se mal interesa cine va de
s6rta lor, de si s'art constatat prin numerése reclamatiunT,
cd aceT copiT erad nialtratatI de pdrintiT lor adoptivi i tra-
tag de eT, mai red ca animalele. Acésta avu ca consecinta
fIrésed cä o band parte ajungead pe stradd fard nicT un cd.-
taiti.
In mal multe rAndurT s'a ridicat vocea In favórea copii-
lor, orfanT, ba chear in sinul adundrei generale s'ad ivit re-
clamatiunf in contra lipseT de crescere a acestor copiT, in
contra stdrel lor deplorabile si in contra delapiddfilor. ce-
S'ati facut cu averea MitropolituluT Filaret II.
Sub clomnia luT Vodd-Cuza, conform dorinteT exprimatd.
de adunarea legislativa din 1860 Noembre, s'a luat decisiu-
nea, ca ingrijirea copiilor orfanT sd se ja de sub administra-
tiunea ministeruluT Cultelor si sd se pund sub cea a minis-
teruluT de Interne, adicd sub acea a directiunei generale
serviciului sanitar.
11.1.11,

4) Acte 2i documt.nto pag. 5.

2) Acto 2i documente relative la asilul Elena DOmna.

www.dacoromanica.ro
 203

AtuucT s'ail inceput indatd reformele ne apdrat recla-

mate de trista stare a orfanilor, earl nu avéti nicl hainele-
trebuinciése, organisAndu se un control sistematic asupra doi-
celor, visitarea regulatd a copiilor, cel putin de 2 orT pe hind
si un servioid medical exact, care se garanteze buna intreti-
nere rnateriald a acelor copiT.
De si regulamentul organic prevede construirea unguI In-
stitut pentrn intretinerea si educatiunea copiilor orfanT, dupd
ce se vor lua de la doicl, insd acéstä dispositiune salutard
a remas laud mOrtd ca si vointa MitropolituluT Filaret. In
primb'.vara anulul 186 l s'a Meat inceput cu stringerea a 40-
f'ete intr'o casd particulard si anume iu casa doctorulul Da-
vila, spre a se cresce si educa ca intr'un internat ; insä or-
ganisatiunea acésta era incomplectä si neindestuldtbre si nu-
mal dupd sosirea in tara a PrincipeseT Elena s'a dat institu-
tiuneT acestia ICA 6. clisvolta.rea.
M. S. DOmna Elena, dupd ce vine in Bucurescl, visitézd
tOte institutele culturale si de bine-facerT; roindue pe deplin
satisfdcute si adresézä o scrisOre PresedinteluT consiliuluT de
Ministri la 13 Iulie 1862, prin care'l insdrcinézd O. multu
méscd in numele M. Sale, tuturor directorilor de perfecta or-
dine si curdtenia exemplar& lar mal departe adaugd; «voesce
a vorbi de asilul copiilor gasitT, creat la cdti-va pasT de Co-
trocenT intr'o positiune incAntdtére si care n'aro alte mij-
Mee efective si asigurättpre de cal, modeste sum& de un gal-
ben de copil, alocatd de guvern pentru, intretinerea nutricel.
«Acest stabiliment ce are pand acum 40 copile, nimenea.
nu pote ttigklui cä. e insuficient,pentru cd o multime de co-
IpiI de amandou'é sexele ce se gdsesc astd dI risipitl in locurT
depärtate, din care causd nicT cd se pote privighea casa cii
tad atentiunea emit& Dupd cum am visitat acest asil de co-
pii de la CotrocenT si m'am incredintat ocular de residtatele
dobändite intfacéstd faptä atat de man& cat si ingenidsär
m'am Onvins de neapdrata trebuintd ce trebue a se da aces-
tul stabiliment mij16cele trebuinciOse pentru a se pntea des-
volta si corespunde prin urmare, ca adeveratul scop, pentru
care este creat.
«Cred cd se va putea ajunge cu usuriuld la realisarea u-
nei asemenea dorinte, cad cea ce s'a dobAndit prin silinte in-
dividuale, probOzd indestul, ce resultate s'ar putea produce,.

www.dacoromanica.ro
 lOt

dacA prin consacrarea a o parte din resursele destinate de

stat pentru acest asil de copir äsitj, s'ar indemna (le odatä
la acésta si ajuttorele particulare.
Pentru un fapt dar atat de interesant ca acesta, care
pOte atribui initiative' si gener6selor sacrificir ale d-luT
d-neI Davila, voind sti contribuesc L eù cu partea mea, ve
inaintez cu acéstd ocasiune, din casseta mea suma de una
mie galbenr, pe care ve rog pune in dispositiunea admi-
nistratiuner serviciulur sanitar.
Doresc cu tot din adinsul, Domnule Preedinte al con-
siliulur ca fundameniele until alt nor' asil sä pòtd fi asezate
fArA intArziere ; si insist tot de oclatä a fi lAngd aeela ce exi-
sta astA-41, ca anexul Ica pe costita de lAngd grädina palatu-
luI Cotrocenr.
Cu chipul acesta ?wet avea subt ocIii nwl tineril copa
¿.leven ip protejafii mel, pe caro'n/i proptin a'i visita adesea
reservdndu'nti supravegherea pereonald §i speciald a acestui
stabiliment, uncle vor gasi iugrijirile pdrinteqa §i calcium
familia, de care afi fost atdt de crud lipsifi.
ConfientA in zelul i solicitudinea d-v6strd pentru inta-
resele publice, va recomand in particular domnule Presedinte
al consiliulur, acest asil de coptI gäsitr si nu putin vol apre-
cia silintele d-vbstrA ce vetI depune in sprijinul desvoltAreI
acestur institut ce'l lag sub patronagiul
Domnul Presedinte al consiliulur de MinitriI cu rapor-
tul No. 421 din 18 fulie 1862, dare Domnitor, aldturA si pro-
ectul de decret in virtutea cAruia cere autorisatiunea a lua
dispositiunI de a se pune Indatä cea dintAI platrA a stabili-
mentulur creat de M. S. Dòmna si care va purta numele pa-
treneI sale «Elena Di5mna» Apo' urrnéza sanctiunea DomnéscA
prin care se decreta :
a) CA suma de 1001 galbenT se va intrebuinta la Mee-
perea clAdirer asiluluI prin ingrijirea Presedintelur consilia-
luI de Ministril si Ministru de Interne; b) CA asilul orfanilor
se va clAdi pe costita de Mg& palatul CotrocenT si va purta
numele patròner sale, «Elena Minna»; c) Cá Presedintele con
de Ministri, va supune prin deosebit raport chibzui-
1) Monitorul Oficial« No, 488 din 49 Iulie 186'2 cf. Acte §i documente p.

www.dacoromanica.ro
 205

Tea asupra inij16celor pentru complecta savar§ire i organi-

satiune a acestuf stabiliment, etc., etc.
D6mna Elena, vedem ca se ocupa f6rte mult de micutil
Set protegiatI ; imediat ce depune suma de 1000 de galbenI
safi. 32.000 leI la 13 Iulie 1862, pana la 18 Iulie iesa §i de-
cretal pentru inflintarea asiluluI «Elena D6mna»; s'a dat
architectuluI Benesch pentru facerea planurilor pe care
le-a i gatit ; la 29 Iulie acelat an, s'a pus piatra fundamen-

A.

u-

Alexandru Ion Cuza

Fcst colonel sub Vogoride §i Domnitor al Principatelor Unite Romdnp

tala a asilulut si a ordonat InCeperea c,onstructiuneI edificiu-

asilnluI, destinat pentru crescerea i educatiunea acelor
copil orfanl ce se vor lua de la doicI, dupa ce vor fi crescutl
de dansele 'pana la o etate Ore-care. La 2 August acelast an
In «Monitorul Ofic!alp1) se facea darea de séma ca privire la
punerea pietreY fundamentale a acestuI institut, la care a a-
1) No. 169 din 2 August 1862.

www.dacoromanica.ro
 206

sistat i luat parte Domnul si Augusta Sa sotle. lath' acea

dare de sémal).
Ceremonia se anuntase la 6 1/2 ore séra. De la 2 ore
clap. amiaq't o multime ne numeratti de popor din tòte
turile Capitalei, se indrepta spre CotrocenI. La 4 ore, cam-
pia uncle se aula ridicat Pavilionul pentru M. M. L. L. si per-
sónele invitate oficialmente, era ocoperitä de inultime. Regi-
mental H comandat de colonelul Culoglu, sosi pe la 6 ore
si nu puta a ocupa, de cal ca o companie de va.natorI, sub
ordinele capitanalui Racoviti prin care Domnitorul si Mama
cata s'a tréca spre a merge prin bulevardul de afarä la locu-
rile ce le erah pregatite.
Linia ostirilor era indoita prin elevil scòlei de medicinä..
In central campieI Cotrocenilor, santurile deschise pentru
temelia cladireI, desemnati liniile principale ale pietei ecliti-
ciuluI ce este sáse construe indatä. De Mull sirurile de di-
ramiclI infdtisa vederel tot cuprinsul viitoruluI aseqémènt. La
coital unuia dintre santarI, ziclaria se incepuse §i se vedea
o piaträ mare carela centru, säpat, cdta a primi dupä obiceih
documentele oficiale destinate a constata actul insemnätor ce
urma a se indeplini, era cea intdI picturd a asilulul Elena.
La catI-va pasI inainte se afta ridicat un intins pavilion
de verdéta la a caraia impodobire contribuisera lemnele i ha-
ms' viata de prin prejur. In fundul gratiosulul edifici i in
fata santurilor era inältata o estrada pe care se aflah asezate
cele 2 fotelurI princiare, d'inainte pe o masa erah pregatite,
procesal verbal al ceremoniel, medaliele comemorative, mo-
nocle, nurnèrul Monitorului din 19 Ialie, coprinc,16nd docurnen-
tole relative la fond itia AsiluluI Elena si numeral din 27 ale
aceleeat lunI, coprinqènd organisatiunea provisorie i sumarul
asezem6ntulaI cäruia M. S. DOrnna Elena, a bine-voit a-Y
malta sa protectiune consacra ingrijirele Séle personale.
De cea-l'altä lature se afia preg'ätit un altar prin Ingri-
jirea Clerulaf Mitropoliel ; ghirlande de florI si de frunze de-
corah modesta capelä ; pe acest fund de verdéta se vedea
stralucind auritele ca.111' bisericetT, vesmintele sacre i splen7
dida mitra a Em. Sale Mitropolitului, pe care le parta cuvios
S. Sa Par. Calist insarcinat a se'varsi servicial divin in lipsa

4) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 207

capulul bisericeI nationale. De asupra altarulut privirile se

indreptafi asupra portretulut Mitropolitulut Filaret care a ocu-
pat acéstä inaltd vrednicie in maul 1793. Acest Prelatcare
dupe drept cuvènt este unul dlntre cel maI onoratI, mani-
festase !fled träind cele mat pärintestl simpatil pentru cop
gäsig; prin testamentul seti consacrase t6td averea sa asezti-
mäntulut de o institutiune care asigura acestor sermanl copil
facerile de bine ale educatieI si ale instructier. Dänd Asilulul
copiilor gásiI, sborul ce o gener6sä initiativa individualä nu
Je putea asigura.
M. S. Dóinna Elam a voit sä unéscA la Opera sa memo-
ria Venerabilulut Mitropolit Filaret. Spre a se realisa acéstä
piósä cugetare de recunoscintä i justitie, s'a cäutat si s'a gäsit
_portretul Em. Sale, care a figurat la ceremonie chiar din or-
dinal M. S. D6mnel.
Pe stälpil plint de verdétà carI sustinéti pavilionul se
vedéii atarnate cadre represintänd vederea viitorulul
sub diferitele sale aspecte, ca planurile esite din creionul
penalul d-lut Lipicer, si un frumos desen representänd ima-
.ginea caritätel Meat de d. Storck.
Un alt tabloii infatisa vedere! un pod care va uni délul
Cotrocent, cu indltimea care domina din acéstä parte
orasul Bucuresci, flout de d. Bonet, inginer de podurI si so..
sele din Fran ta.
Pavilionul fäcut de d-ni! architectl Benesch si IIofmann
era decorat cu culorile nationale ; imprejur stâlpii Naafi lungi
stindarde tricolore fälfäinde.
Inainte de a sosi cortegiul princiar, tote locurile de a
drépta tronului se ocupaserä de d-ni! Ministril si alte per-
s6ne de consideratiune ; in stänga tronulul, d-ni! Agent' sl
-Consult general! al Puterilor streine ; imprejur Membril Adu-
näreI Legislative, a Cartel de casatiunl, al deosebitelor tri-
bunal°, ceI mat de cApetenie functionarT al diferitelor admi-
nistratiunl, Arhimandritil M-ret Cotrocent, deputatiunele cle-
rulul ortodox, aI comunitdteI catolice, armene i istraelite ;
municipalitatea Bucurescilor i starostil corporatiunelor Ca-
pitalel, deputatil mahalalelor si c. 1. t. statul major al M. S.
Domnitorulul d-nil general! al armatel si un mare numer de
.oficerI si de medic! militarI al lagdrulul de la Colentina
din garnisóna CapitaleI. D-niI membrit a! misiunilor franceze,

www.dacoromanica.ro
 208

militare, financiare, de podurI si sosele figurap intre invitatI

o multiume de dame in toalete elegante isY aflaserä locurile
in interiorul pavilionului, cum si un mare nunAr de nota-
bill, comerciantI indigenI si streinT.
La la ora 61/, fix bubuitul tobelor ostireI anuntä. sosi-
rea M. M. L. L. escortate de oficerff statulul major princiar
si de dou6 eseaditne de lancen. Poprindu-se pe bulevardul
de din afará pe c,are recunoscinta poporuluI l'a si decorat ca
mele de Bulevardul Elena Minna, Principele Domnitor si
Principesa Domnitóre ail fost primitl sub un arc de triumf
de cdtre E. E. L. L. D. D. Ministril si d. Pi efect al PolitieI
M. M. L. L. ad fost conduse de d. Presedinte al Consilialul
pe estradd ce li se pregätise. Cuviosia Sa Pdr. Archiered a
adresat M. M. L. L. discursul urmkor :
Mdria Ta!
«Initiativa ce MI luat pentru crearea unul stabiliment
de orfanI sub inaltul patronagiu al M. V., este una din cele
maI frum6se probe a simtimintelor de umanitate ce vè" ca-
racterisä, si-a pdtrundereI de povetile Evangelice de care le
practicatl cu aka generositate; cad, M. V., realisatl prin
acésta chiar cavia tele MäntuitoruluI nostru care a qis. «LA-
satI pruncit sd vind la mine» M. V. ce alt faceti? de cdt in-
brktisatI pe acestr pruncI Mil asigurare si fdra protectiune.
Acéstd frumásd si umand faptä. meritand M. T. t6te lau-
dele, reinviazd tot de odatd in memoria tutulor ,si frumósa
suvenire a Vechelor Winne ilustre ale TereI nóstre, care nu_
simtiari mat dulce si mar inaltd fericire de cät a sacrifica cea,
maI mare parte din averile lor la nisce fapte de a cdror bine-
lacere se burairail totl de obste si. pe care le vedem incd ata.
aicI in RomAnia cdt si in Moldavia existAnd chiar si pdriä in
qilele nóstre, precum posteritatea va vedea si se va bucura
si de binefacerile acestuI stabiliment cu numele de «Elena,
Minna». Cdt pentru nol, Mdria Ta, care ca pa'stor din datorie
trebue sä. ne bucurdm de ori-ce faptä, si caritabild, n'avem de
cät a ruga pe cet Prea Inalt sä Ve ddruiascd o viatd lungd
si fericitd ca sä putetI realisa frum6sele simtimente inspirate
de religinne, prin nisce asemenea fapte filantropice, care sä_
destepte zelul si in alte inimi de a ve imita».')
4) Note li doeum. pag. 35-36.

www.dacoromanica.ro
 209

Dupä acésta alocatiune s'ati inceput rugaciunele obicinuite

si ministriI celut Prea lnalt ail chemat binecuvèntarea ce-
réscä asupra opere! eAsilulut Elena».
«Cate-va minute de examen art fost date de M. M. L. L.
planurilor aselemintulut desvoltate i discuta' e in presenta
M. M. L. L. Principesa Domnitbre ail bine-voit a incuviinta
proecteie presentate de d. dr. Davila.
Es. Sa. d. Presedinte al Consilinlut de MinistriI si Es. Sa
d. Ministru al Cultelor i InstructiuneI Publico ail presentat
atunct procesul verbal al ceremonieT, M. M. L. L. ail pus
semnäturile lor asupra celor 2 exemplare, dintre care unul

sON DA 7'
LA AM/1,1862 TUNE 29
RE,
Jr s ,V)01433VA A'1,pNp,
s%ot4
DonN/Toramui. ROMA N Ei
A LE SSANDRII ION

,f4

/4601,8u
o 's
'ORTFIANI arty,

Medalia comemorativA bfituta cu ocasiunea punerel pietrel fundamentale

la Asil fatii si refiera.

se va pdstra in archiva statulut, iar cel-l'alt a fost pus impreunä

cu obiectele comemorative i anume : 1) ea medalia comemo-
rativä batutä ad-hoc, 2) Cu cAte o piesä din monedele timpulut
si 3) actul de fundatiune al ara! continut este urmètorul :

Asyl Elena Dómna

«Ast5.41 Duminicä la 29 ale lunel Julia anal 1862 in cji-
lele Mulct sele Alexandra Ion I Dom nitorul Principatelor
unite si ale MarieT Sale M5mnei Elena, s'a pus piaträ funda-
mentalä a Institutulut copiilor gäsig de sub patronagiul
G. M. loneliest. brioria Cotrocenitor. 14

www.dacoromanica.ro
 210

riel Selle Dbmna numit Asyl Elena Dinnna, fiind ministru

presedinte al ConsiliuluT Nicolae Cretulescu, al Afacerilor
streine si de Stat, principele Alexandra Cantacusin, al Cul-
telor si Instruc. Publice Nicolae Racovita si Inspectore Ge-
neral al serviciulul sanitar, Doctor Carol Davilao 1).
Mte acestea s'aii pus intr'o cutie de arami, s'aii pecet-
luit indata cu plumb. In procesul-verbal au avut onòrea a fi
invitatl ca sa. subsemneze E. E. I. L. D. D. Ministri, Cuvio-
sia Sa Par. Calist, eel maT betranT dintre archimandritil ad-
ministratorl aT ManastireT CotrocenT si d. director al adminis-
trattuneT sanitare.
Dupä indeplinirea formalitatilor, M. S. Dòmna, insotita
de M. S. Domnitorul s'a coborit in santier ; acolo Principesa
Domnitbre a primit din mainile mesterulul architect un sort,
simbol al opereT labori6se si caritabile ctiruia voiesce a se
consacra; a incins apoT acest sort de panza finä brodat de
t6rancele de la CotrocenT. Cutia de arama continènd proce-
sul ail fost introduse in piatra preparata si fticutä ast-fel c :m
étt primésca o alta piaträ care s'o inchida si prin ajutorul
tineT mistriT de argint M. Sa a intins pe la inchieturl cimen-
tul care pecetluesce pentru tot-de-a-una, punerea celeT d'èn-
taih pietre la Asilul copiilor gasitI.
Dupa dorinta exprimatd de archimandritiT mAnastirel
CotrOcenT, M. S. Dbmna a hotarit ca mistria O. se pästreze
In Museul National.
Partea oficialä a ceremonieT era terminata.
Se scie ca Asilul Elena DOmna se MIA la o mica distanta
de palatul de yard de la CotrocenT. Calea pe unde trebuia sa
tréca M. M. L. L. spre a se duce in gradina Palatulul, se
asterne cu nasip. In trecere, Domnitorul si DOmna ail gdsit
insiruite pe 300 doicT, canora Administratiunea le incredin-
'lase pana acum pe copiiI gasitI si carI primisera o despagu-
hire de un galben pe luna; fie-care din ele purta pruncul
pe care-'l hranea. In fruntea doicilor erail cele 40 copilite
crescute pana acum in A sil, pe care o mama caritabila il des-
chise Cu generositate; 10 dintensele eraii imbracate in cos-
tumul romanesc pe care M. Sa voesce a] da la tot' miciT
sel protejatI. *i aci M. M. L. L. ail stat sub arc de triumt
1) Ibidem 12.

www.dacoromanica.ro
 211

de verdéta format de 3 arcurT, avOnd asupra-i cifrele prm-

..ciare. In asta-cale nicT o escortd nu insotta pa D6mna si
Domnitor ; poporul se indesa impregiul lor, cn capul gol si
plin de dorinta de a privi trasurile feteT M. S. DómneT. 0
punte se aruncase peste santurile ce incongturad parcul de
la CotrocenT; multimea urma de apr6pe pe M. M. L. L., care
miscate fórte mult de areste semne de afectiune, deterd or-
din de-a se läsa multimea de-a circula libel% in gradinele
palatulul.
In curtea mandstireT CotrocenT, o galerie conducea la un
intins chiosc care era pus pe nisce stalpT eleganiT si de ande
unde ochiul imbratiséza un .orisont imens. M. M. L. L. se
diner& ad spre a asista la veseliele pnblice: o hord mare se
pregatea ,si un pluton de artileristI, astepta sd insereze ca sa
dea foc artificielor pregatite prin ingrigirea E. S. D-luT Mi-
nistru de Resbel.
in acest interval, archimandritiT administratorT al ma-
nastireT CotrocenT, ail avut on6rea a oferi M. M. L. L. Dom-
nitoruluT si DómneT beuturi rècorit6re; acésta grati6sa ospi-
talitate s'a intins si asupra celor-lalte pers6ne aflate fata. In
acest minut corurT fórte bine executate, s'ati aucht in partea
gradinelor ce sa intind sub chiosc; ele erati cantate de mem-
briT unel societäti fllantropice compuse din germaniT ce lo-
,cuiesc in Bucuresa M. M. L L. ail fost atinse do delicata
cugetare ce a inspirat colonieT germane ideia de-a se uni ca
serbarea fondatiuneT Asylul-Elena.
La 8 1/2 s'ati inceput focurile de artificiT. Partea cea maT
insemnata si care a isbubt f6rte bine, reproducea in liniT de
foc cu culorT nationale, cifra PrincipeluT Domnitor Alexandru
Ion I si Dómnel Elena, in josul unei coróne Mlle strdlucitóre.
La 9 ore, M. M. L. L. insotite de D. Ministru, casa mili-
tara princiara si escorta, se urcara in trasura si pornirà spre
palatal din BucurescI, in mijlocul uneT multimI nenumerate,
-care 'I saluta ca aclamatiunile lor. Domnitorul si Démna ad
all fost acune miscatT de primirea ce li s'ati fdcut de catre
t6te clasele populatiuneT.
In timpul acesta, serbarea populara isT urma cursul. Un
sir de mese incadrad pavilionul. Prin ingrijirile cnviosilor Ad-
ministratorl al M-reI CotrocenT, Nulos si Meletie Cotrocénul,
_500 de painT se impärtira pe la saracT, 5C0 altele era(' pregd-

www.dacoromanica.ro
 212

tite peniru dantuitoriI horeI; dal% de acestea, 2 bull mart

Cu vin ereft destupate a repara puterile actorilor dansuluT
national. Serviciul pentru distributiune se organizase de ad-
ministratiunea sanitard i totul s'a petrecut in cea mal per-
fectd ordine. De la 9 ore hora forma imensile sale rindurI in
mijlocul cdrora läutarii executail cb.ntece populare. La 10 ore
unul din acestI artistT, care aduce aminte prin vioiciunea in-
teligenteT lor, pe improvisatoriT ItalienT compusese i cb.nta
versurT in lauda M. S. Dómnei ; refrenul repeta vorbele Elena.
D6mna i inalta la fie-care strofiti strigarl de ura printre dda-
tuitorI. Nimic nu putea maT bine exprima efectul cel adinc
produs in inima poporulul prin fundatiunea M. S. D6mneT
Elena, de cdt imposanta ceremonie la care el asistase. Hora
a incetat tocmaT la 5 ore diminéta.
Orasul BucarescT, va pdstra suvenirea acesteI marI so-
lemnitäti i tara intreagd se va uni cu ctilduroasele dove()I
de devotament si de recunoscintd, prin care populatiunea Ca-
pitalel a Principatelor unite, s'a insotit la opera bine-facdtóre
a demneT sotil a capului statului 1).
Pupa punereT pietrel fondament Ile a AsiluluT, Deanna
Elena, pe lana suma de 32000 leT, ce a oferit din caseta Sa
particulará pentru constructiunea AsiluluT, a tdcut un apel
la intréga Ord, spre a subscri in tolosul acestei institutiunT,
cum si din t6te natiunile aflät6re aci sà gräbesc alT depune-
obolul lor,dupd puterile i voia fle-cdruiapentru crescerea
educatiunea i instructiunea «copiilor &lg.). Asa buni-6rd.
gdsim pe Epitropul M-rel CotrocenT cu 6300 leT, Archiman-
dritul Grigorie Raduliotu (de la Radu-Vodd) 4725 le1, Policarp
Mihailotul 4725, Egumenul M-reT Clocociovul cu 15750 lei',
idem Slobozief 4725, Sf. Apostoll Averkios si Jitianu Evlo-
ghios Simopetritis cAte 2205 leT fie-care, Egumenul M-reT Ho-
tdraniT 3150, Costache Sturdza 4800 lei, Primdria CapitaleT
6000 lel, Neofit Scriban locot. episcop de Arges 2000 leT, Ar-
chimandritul Grigorie superiorul M-reT MiElea 6300 lei. ApoI
din IasI M-rele: Barboiu i Buhalnita cdte 780 leT si 20 parale
de fie-care, TreT Ierarhi 1575 leT, Sf. Saya si Flor6sca cAte
6300 leT, Golia 3150 lei de la d. architect Bureli carI Mud.

1) Monitorul Oficial No. 169 din 2 Aug. 4869 cf. Note 2i doc. relalve la Ask
p. 32-39.

www.dacoromanica.ro
 213

trimes in Iasj spre a inspecta lucrArile restaurarei Universi-

täteI de acolo, in una din dile a &it in cutia sa de tutun
ptql de cätre cine nu se ;tie, 48 galbenl sari 1536 10 1)
Apor se face o loterie de unde sa mal ca;tiEl incä 59480
D(5mna Elena insä nu se multumesce numaI ca atat,
a fault un apel, Mae cälduros clitre dòmnele din Societatea
Mang, ca fie-care dinteinsele prin cercurile lor se sontribue
in folosul copiilor orfanI, nu numaI cu banI dar ca orl-ce
object al cdreI produs sä. servéscä pentru constructiunea in-
stitutuluI, iatä acel apel:
Dónna nzea,
eLa tóte natiunile címeniI sunt aceia ce lemeile ail voit
sä fie. Ele sunt mame, ele sunt sotil. Natiunele ca virtutI
m al ce fac sä, lo admire istoria stint l'apta femeilor ce se
allá la inältimea marel lor misiuni pe päm'ent.
Natiunea romanä, ea ins50, este 'supusä acestel vointe
a providenteI divine. Ea va fi in viitor aceia ce femeile, ro-
mane vor voi sä, fie ;i nu ne indoim. Ele sunt chemate ca
murne, inainte de altiI a lucra pentru crescerea uneI gene-
ratiunI in viitor ; ca.nd femeile romane vor fi convinse de
acest adeer, din acea cji viitorul RomanieI este chez4;uit.
Eti una, am incredere cä mamele roma.ne ail 0 con-
vinctiunea marilor folése purcese dintr'o asemenea lucrare a
lor, ail i tot ce le trebue spre a realisa o asemenea credintä.
Unele din nenumeratele datoriI ce constituesc frum6se
crilnune a femeilor, sunt actele filantropice i pióse despre
care femeile romäne, ail dat tot-d'auna dovedile cele mai vil.
Asilul Elena Nmna, fondat prin ajutorul Romanilor bine
voitorI. Asil al copilariei nefericite, este inainte de ttite re-
comandat tuturor mamelor romAne; re'ma.ne ca el sä.
fapta lor. «Cunosc gingä;ia Mime! d-vòsträ. prea mult,
tac pläcerea a pane asuprä.-I prea multä sperantä ca sä. vd
recomand ca incredere acest Asil al nefericitilor mlddite ve-
nite la sórele vieteI, sfliciúse, tremurande, päräsite i sura-
dind mamelor romane si luí Dumnedeft singurul lor protector.
Este vorba sd se adune mid obiecte pliicute, din care
1) Lista donator p ig. 46-100.

www.dacoromanica.ro
 214

o parte se vor pune la o lotarie,iar o parte se vor vinde ir.

profittil acestuI stabiliment.
Atat natura laudabild a faptel, cat si interesul obiectelor
esite cu gingasie din mainele dennnelor nóstre rornane, pro-
mit mare isbanda in folosul Asilului.
Se vor primi ca placere nu numaI obiecte lucrate de
d-vústra, dar inca orI-ce obiect de manufactura.
Vé rog N'una Mea ca asociindu-Vé acesteI opere de.
bine-facere sa bine-voig a comunica acésta si amicelor d-v.
Vety avea tot-de-odata bunatatea a Ve insarcina si cu strin-
gerea obiectelor ce se vor trimite mie pana la sfarsitul luneI
luI August. Elena.

La acest apel al Dòmnel, damele romane s'art grabit a.

corespunde acestuI apel, oferind fie-care diferite obiecte. S'a
instituit si lotäria de 5055 bilete, si oare a produs un venit
net de 59.480.
Scrisorile M. S. IN5mneI si ail aval resultatul dorit; da-
mele minarle s'ail grabit a respandi listele de subscriptiunf
si in scurt timp se. aduna suma de 151.659 lel. La 24 Aprilie
1870 avu loe solemnitatea pentru punerea pietrei fundamen-
tale a capeleI aElisabeta Dòmnao. De aicI inainte lucrarile-
inaintara repede. Mara de capeld s'ail maI construit : parte&
centrala a AsiluluI cu coridorul ce pune in legatura cele
doné aripl; doué s'AH de studiil, patru dormitóre, o sala de-
mancare si subteran ele.
Sub Malta ocrotire a M. S. Reginer, Asilul deveni in
scurt timp un institut model, luand drept punct de plecare-
principiul ca fe-care eleva, sa se desvolte cu talentele er
speciale. M. S. a stAruit tot-d'a una sa li se dea elevelor oca-
siune al( incerca talentele, in tòte ocupatiunile potrivite ea
geniul femeiesc.
Cat pentru instructiune in iutelesul maI restrins al cu-
vèntuluI n'ad avut pana la 1881 de cat patru clase primare
si un modest atener, unde sa inveta cate-va mesen!, iar lu-
crurile efectuate in acest atelier serveati in parte pentru tre-
buintele copiilor.
In anul [881 Octombre, pe Muga cele patru primare se
maI inflintéza scòla normala dupä cum vom vedea mal de-
parte

www.dacoromanica.ro
 t ,/

--

' .
, !

P.

o -
r.
24.).4tIt'
- ore" 14r9,!'.44i.
° ttr,
.
E"-V
fp 7t :
-

- , . , ., ,

-
- ' - ; ''.. ,,,,''
,,,it. '1,
i) -c,
r`IWA

Arillul Elena D6mna sectia primara qi profesionall, fajada principala

www.dacoromanica.ro
 216

Personalul dirigaitor al Asilulul

Cel antLid care a inceput sa adune copiT gàsip i or-
fanT a fost Dr. Davila, care a fost ca director si supraveghe-
tor pana la mórtea sa. Primul local al Asilulul unde s'ad
adunat copir, a fost mal intaid in casele s6crel séle Sultana
Marsil Gasta-d1 proprietatea Eforiel spitalelor civile de langa
primäria Capitalel- AicT, copiil erad sub supravegherea D-nel
Coralia Banu. Cum insá copiil orfanT avead necesitate de o
ingrijire maT bund i maT potrivita Cu cerintele timpuluT, s'a
gasit de cuviinta ca sa se aduca calugarite catolice, iar ca
direct6re este tot o calugarita numita Mater Stanislas; apoT
D-na Kelemen 1)
In acest timp móre prima sotie a D-rulul Davila, Maria-
näscutd Marsil si sa casatoresce cu Ana Racovitra din fa-
milia Golescilor. AtuncT se stramutä. Asilul din casele Sulta-
nel Marsil, in casele sale propriT, de pe colina de MO pa-
latul CotrocenT. Acéstä, casa (U locul incongiurator a fost al
familiel Bacovita, luat cu embatic de la manastirea CotrocenT.
De aid incolo, copiil sunt ingrijitT de D-na Ana Davila, in
calitate de direct6re a institutulul. Acésta directóre fard sa-
larid,este pentru copil mamei, in adev6ratul inteles al cu-
vèntuluT ; de aci D-rul Davila ca nemuritórea sa sotie Ana
Davila, a pus pe base solide educatiunea din Asilul copiilor
gasitT. Maria Flechtenmcher inteo conferinta Viluta la Ate-
neul roman ; cu ocasiunea seratel filantropice, data de dom-
nia sa in 1864, in folosul orfanilor, (Ace despre Asil. ((Al
numi, ar fi de prisos, pentru ca nu I am cunósce, cad pare
ca flind fondat de o Romanca, de 7 anT de cand existä, acest
Asil sunt fórte patine mume, carT s'ad dus sa-j1 visiteze
sa--I admire organisatiunea sa deosebitä i practica; insa to-
tusl imI void indeplini o datorie de romana, atat pentru
memoria aceleT ce 1-a fondat (Elena Dómna), cat i pentru
bunatatea ce o face acea blanda ;i dulce mama, a copiilor
Orel sale 2).
NimenT nu"! daduse acésta insärcinare, si-o luase ja sin-

1) Numele acestor directúre ''ml-a fost comunicat de D-ra Bransteter, care a

fost timp do 30 anI maestra de dantelarie fina.
7) Maria Flechtennoacher, invgm6ntul femeeI i educatiunea copii:or. Con-
ferinta (tinuta la Ateneu) p. 7-8 din 1868.

www.dacoromanica.ro
 217

gurä ; si nu din simOmènt de datorie, nu spre aisT cdstiga

päinea de tae çlilele, ci din neastèmpérul de a face bine, IV
jertflse ea tibna orelor sale de repaus, iubirea dire serma-
nele copile, a fácuro se ostenéscä i singurä, iubirea acestor
copile era resplata ostenelel eI '). Acésta este Ana Davila.
Asta-çII ea nu mal este, o intèmplare din cele mal fatale
a lipsit pe sòrmanele copile de muma lar. Sufletul eI a re-
inas insä in Asil i iI povätuesce pe ceI in viatd 2).
Ana Davila a fast oträvitä fait voe, bland in loc de chi-
nink stricninä, la 13 (25) Ianuarie 1874. Ea este inmormèn-
tad pe colina de länga Asil. Memoria ii va remäne nest6rsä
pentru copile, care sapraveghiazd asupra lor din locul
fericire uncle este mutatä. (Ve(li fotografla ella pagina 125i.
Damele romäne pentru eternisarea memoriel sale, 'I-a
ridicat prin subscrierI nationale un monument, care repre-
sintd pe Ana Davila aläturea cu copil. Acest monument
s'a ridicat in anul 1893 in partea din dos a AsiluluI, in fata
capelei pe locul de recreatie ca vecInic sä o vadä copilele si
sä se inspire de la acea care le a fost mamá duiósä i inger
veghietor pentru fericirea lor.
Dupe mòrtea D neI Davila, locul este succesiv ocupat de
D-nele Elena Golescu, Pinel, Tepeghiose. Tezzia, d-ra Raco-
vi(6.3), d-na Jacobson, d-na Alesii14), si apoI d-ra Schmvaltz.
Din aceste d-ne i d-.s6re, D-na Alesiu de si fatä esitä din e-
levele AsiluluI, a fost departe de a imita faptele nemuritóreI
Ana Davila ; ea a distrus o mare parte din archiva AsiluluI6)
Acest fapt m'a impedecat de a culege multe fapte interesante
pentru istoria mersuluI acestui Institut.
in anul 1875 luna Februarie, eforia spitalelor civile cere
sä, iI base el purtarea de grije asupra AsiluluI si in genere
asupra copiilor s'a'racI i guvernul, firesce, se bucurä, ca
sä scape de acéstä, sarcinä. 6 Trecerea AsiluluI sub adminis-
tratia EforieI intrá inieo epocá de desvoltare bine-fäcetòre.
Sá termina aripa stängd a AsiluluI sá qidesce atät bucätä-
I. Slavic' op cit p. 26.
Ibidetn.
Note comunicate de D Ora Alvina Bragteter, fosti direCalri a de lucru
manual de la I Iulio 1866 piing la eliret sa la pensie.
Archiva Asilulul dos. IV, 1881.
Informatiune culés5 de la cat in cu..ent Cu fdptele.
I. SlavicI op. cit. p. 14 c. Note gi documente relitive la Asilul Elena
Minna p. 15-45.

www.dacoromanica.ro
 218

rifle ca i spaldtoriile lipite de acéstti aripd si Eá. incepe plan-

tatiunile din gradina AsiluluI '). Tot atunci sd creazd o clasä
normald, cor vocal, desemnul. Conform dorinteI gener6sei
fondatòre, in 'Aluna anuluI 1865 afard de copilele luate de
pe la doicI, s'a mal primit in A sil, orfanl din parintI girad
copile din pdrintI infirml, orI de ale vechilor functionarI publici
mal ales din capitald i cop:le de preotI si inveldtorI, cu fa-
mili! grele. I a aceste se mal adauga 12 copile Iesene, amase
orfane In urma holereI de !a 1866, primite in Asil prin gratia
deostbitd a M. S. IlegeluI Carol. ..A.sfel numerul copiilor ase-
zate in Asil in anul 1869 se urcd la 240 eleve. In anul 1861-63
a fost 40 eleve. In anul 1864 a fost 120 eleve, in anul 1865
135 eleve. In anul 1866, 185 eleve. In anul 1867, 215 eleve
In anul 1868, 183 eleve.2) in anul 1868, 'armarle, Eforia spi-
talelor civile inflintézd orfelinatul Sf. Pantilimon strdmutänd
pe copil din Asil, acolo.
Zidirea Capelel
In acest timp, edificiul Asilului nu era inca complect
terminat, cdcl lipsia o mica bisericd unde copilele sd pòtd
merge spre a se inchina lagilele de Duminio! si serbdtori
a se edifica in credinta strdmoséscd.
M. S. Dòmna Elisabeta visitézä institutul cu de amdnuntul
si se convinge de lipsurile i scdderile lui i, ca si M. S. Elena
Dòmna, Ja nobila initiativii de a deschide o lista de subscrip-
tiune pentru facerea une! Capele si se inscrie in fruntea liste'
cu 12.000 le!.
In acolasi timp, adresézit doué sensor!: una catre Pre-
seJintele ConsiliuluI de Minitri, iar alta cdtre femeile romane;
le dam aici in intregimea Ion:
Domnule Prefedinte,
Visita mea la Asilul Elena -Muna fdcut cea maI
bund impresiune, si voiii Ostra ud pläcutd aducere aminte.
Am fost primitä de cdtre copile ca o mumd i iu a le fi
mama lor. Cu ud vie satisfactiune am constatat chipul cum
copilele sunt ingrijite acolo, precum i progresele in instruc-
tiune, carl lar a spera cA acest asecAm'int, va putea da in-
2). J. S'aria op. cit. 45.
3) Note §1 documente p. 24-30

www.dacoromanica.ro
 219

stitutrice pentru scòlele de fete. Solicitudinea Mea se con-

centréza in acest moment in sävirsirea A silulul si in con-.
structia une! Capele atAt de neaparatA orI-cdrul asecidm6nt,.
undo trebue sä se facd educatia tinerimeI.
Propun dar a se deschide uä subscriptiune spre acest
efect, convinsd de nobilele sentimente ale damelor romdne,
nu me indoesc cd vor vLni sd se asoc:eze Cu grdbire la a-
céstä operd, pe care o pun sub i_atronagiul Mea. Me pun in
capul subscriptiune cu 12.000 flatlet
CredetT, Pomnule Prez;edinte, in simtimEntele mele
stimä si de affect'une.
Elibabeta

PONDATi DE
kii;KIA SA DIIMNA
Er1TA BETA
Ou -
DOMNTORE1.111 F1011All1D1
Aito ti L
L, 24 APRILE ANNUL i870
DATA SI A EDIFICIRIT
PAP T1 CENTRALS A, ACESTUr/7
3TABILIMANT

Medalie ccmemorativA Cu ocasiunea punereT pietrel fundamentale a capeler

Asilulu! Elena Doamna fa li si revers.

Epistola M. S. D6mnel Elisabeta adi esatit femeilor romiine

D6mnd !
De la sosirea mea in noua mea patrie, am cregut de da-
torie de a face din scale si din stabilimente de bine facert
un obiect de solicitudinea mea particulard. Asa dar, in visita
mea la Asilul Elena Damna, am constatat cu satisfactiune
progresele simtite in educatiunea orfanelor adunate din tate
par tile Romania
Ele m'ati rugat sd le fiu mumd si ea le-am luat sub.
scutul meti.

www.dacoromanica.ro
 220

Stabilimental ande ele ail aflat un refugiti, si a caruT

fundatiune se datoresce insperatiuneT generbse a Principesei
Elena, secundate in ac6stá opera frum6sä prin spiritul de
caritate and femeilor romane allil tereT intregT, nu pòte
InAnea nesavérsit. Constructiunea mal ales este indispen-
-sabile
Spre a ajunge scopul dorit este de trebuintá a deschide
o subscriptiune, care póte reesi numaT prin concursul tutu-
ror. DecT convinsa de bunele se.ntimente ale DomnieT Tale
pentru orfanele m5stre, via a te ruga, Dómnä, sä binevoescI
a te insrtrcina ca una din listele relative la acésta subscrip-
tiune si de a te folosi de tbta influenta DomnieT Tale, spre
a o face a circula cu succes in cereal relatiunelor Dom-
niel Tale.
Convinsá ca nu veT refusa a te insoti cu mine pentru
realisarea uneT intreprinderT fllantropice, care trebue sa fie
ma! vOtos opera femeilor romane, it' multumesc de maT 'pa-
late D(5mtiti si te rog a primi salutarile mele affectiv5se.
Elisabeta

In urma secularisareT averilor manastirescI, se pdrea

pórta generositäteI romänesci va fi inchisä pentru vesnicie;
totusT, constatam ca o deosebitä multumire sufletésca ca ea
-continue mal departe, cel putin pentru Asil 1).
Donatiunile contribue puternic la desvoltarea acesteT
frumòse institutiunT, "are ia proportiunT colosale asa in cat,
-s'a simtit necesitate ca sc(51ele: primara., normalà.", profesiona.la
si de menagití, care erail concentrate in acelasi local devenit
in timpuril6 din urma cu tot insuficient, sa, se desparte in
seotiuni cu o administratiune fie-care a-parte, ceea ce sa
§i face.
Acéstil despartire reclama nouf cladirT: In anal 1895-90
.sa construesce un sir de claclirT in partea apusanä a vechei
cladirT si in care O. muta sectiunea normald. In partea rasa-
riténa sa construesce tot in acelasi an un alt sir de claclirT
pentru sctilele: primare si profesionale. Pentru scóla de me-
nagitl, ne (End local destul de incapiitor de o earn data 11-
.11-lane atasat tot pe Mg sectiunea profesonalil pand la 1900
1) Veyll DonatoriI la Asilul Elena Noma.

www.dacoromanica.ro
 921

cAnd se striimutd inteo casä inchiriatä in oras. Se

desvoltarea ce o ja Asilul. veanacum

Progresul Asilulul D(Inma. DeslIntarea seeder Central° do

fete si fuliintarea Ateneul Elisabeta
Asilul Elena Dòmna, fiind lnat de M. S. Regina sub
malta sa ocrotire, a progresat, ca nicr o altä seGlii din lard.
Sä face un proect de lege pentru instituirea Ateneulur
Elisabeta Ninna:
Art. 1. SA institue pe Wig Asilul Elena Minna in,
palatal Asilulnr, un Ateneri femenin cu divisiunele urn-11We:
Studiele secundare umanitare.
*cola normal d de gradul E si II.
*cfila ca directiunT prefesionale.
dl Ateliere diverse.
Art. 2. Ateneul is! recrutéza scolarele sale.
Dintre orfanele Asilulur prin alegere fdcuta de pa:
tronagiul scòleT, in unire ca consiliul didactic.
Dintre bursierele admise in internat prin concurs ca
pentru admisiunea la actualele sc(51e centrale de fete con-
form leger.
cf Dintre elevele primite Cu pl VA anuala care nu va
trece peste 700 leT.
Art. 3. Bursierele saller centrale de fete din Bum-
rescr vor trece in Ateneul Elisabeta,remänind scbla centralä
desfiintatä si ne conservAndu-se separat de cát externatur
secundar de fete.
Art. 4. Personalul didactic al desfiintater sc6le cen-
trale, va fi intrebuintat in posturi identice la sc6lele secun-
dare de fete t;i de baetr, gait de acei call avänd numärur
de anT de servicir pot fi trecutr la pensiunT cuvenite.
Art. 5. - Ateneul Elisabeta va fi administrat de Eforia
orfanilor, de patronatul femeilor romAne, si de consiliul di-
dactic al AsiluluT, sub controlul legiuital ministerulur Culte-
lor si Instructiuner publice.
Art. 6. Elevele din Divisiunea Normal& (I si II-lea_
grad) vor da pe lb.nga examenul anual, si unul fiind general(
de capacitate.
Cele care vor isbuti a trece acest examen cu note su-

www.dacoromanica.ro
 222

peri6re, vor fi inscrise in o anume listä., din care statul va

nutni in ordinea de merit, invätätóre§i respective institut6re
Itära un noil concurs.
Sa urmarim mersul progresiv al acesta institutiunI in
t6te ramurile prevadute in acest proect care in aceltnI an
chiar a luat fiintà de lege §i sà incepem 1ntàií cu cóla pro-
fesionalä ca cea maI veche i in urma sä ne o upan' de fie-
care sectiune in parte.
Sala profesionalit
1878 1896

*c6la protesionala s'a infiintat pentru devele care n'a-

veall aplicare pentru carte.
Inca de la infiintarea AsiluluI sa" creiase pe lang5.
sul un atelier de cate-va mesera cu scopul bine defina I
casa invete copiI §i copilele cad la inceput Asilul a fozt
mixt die o meserie; iar al II ca hainele elevelur sá fia
-confectionate aid, ocupatiunele principale ale elevelor ail fost
maI ca sémi in bransele croitorid i esetorieI i cele rela-
tive la trebuintele casnice. Inainte de a se infiinta cóla pro-
fesionald propriii disk fetele lucratIlucrurI de comandd i in
special tesiati pAnzä. Pana in anul 1879 ere] uumal 3 clase
protesionale §i numaI mal tärditi se infiint&ä. §i a patra 1)
In anal '1878 Eforia spitalelor civile prin adresa No. 669,
{lin 3 Februarie, transforma atelierele in scóla profesionalk
.sub directiunea dióreI Branstetter, care pAnd acum
sarcina de §efd, a atelierelor. Cu primirea materialelor
si cu confectionärile ce atl a se face in acéstä . c61á a fost
insarcinatä. d-na Cauget maistrá de croitorie iar d-§6ra Bran
stetter isi va conserva calitatea de maistrd de br'a lerie find2).
Atelicrele de tesätorie erati instalate in bArkele, unde
fusese spitalul militar Rusesc. La 29 Maitl '1882 atelierul de
tesätorie se stramutä de la barace in barace construitä. ex-
pres Mg casa intendentuluI de adI, care a costat 2115, le'
10 banT
Parià acum se intrebuinta la tesdtorie vechiul sistem de
resb6ie intrebuintate in tara. Directiunea AsiluluI voind
Archiva Asil. Doss. 4897.
Archiva Asilulul Dos. 8178.
Ibidem Dos. 4/ 82.

www.dacoromanica.ro
 223

perfectioneze pe copile in arta tesetorier, comandä la Viena

un rasboirt model, care fu adus la A sil la 5 Februarie 1882.
1) ApoT un rasboifi model din Belgia, dupa care s'a construit
ad maT multe. 2) Tot in acest an s'a mar comandat in Tran-
silvania un numer de rasbeie. 3) Sub protectiunea Mariel
Sale Reginer, scela Ta un mare avint, e organisata si admi-
rabil de bine dotatä, scela ja numele dP1 o*cela de tesut Re-
gina Elisabeta». Renamele acester cOle cresce colosal si au-
toritatile carT aveart necesitate de Wag, faceati act patriotic,
cä in loc sa comande p:inza in streinatate, se adresail la Di-
rectiu n ea Asilul al
Prefectul de Ilfov comunicä. Asilulur cä comandamentul
regimentulur III de Caldras1 are necesitate de o mare canti-
late de panza, si ca doresce ca ea sa fie comandatä in tara,
si deer, face cunoscut AsiluluT. Comitetul permanent si scela
profesionala din Roman, cer modele dui:a resbòele din Asil,
cum si o i ersena cunoscètere in ale tesetorier. Regimentul
27 Dorobantr comanda o mare cantitate de panxä. Ministerul
de Resboia idem, pentru spitalul militar 4). Asememea si alte
autoritati. Marä de tesetorie se maT lueraii : broderie fina,
eroitorie, cusatorie de haine nationale5)
Lucrarile ce se efectuatl in atelierele Asilulur, art atras
-admiratiunea tutulor care '1-art visitat.
cela Profesional& e cea d'intèiii scela, din tara 3). In
anul 1873 cum si in anul 1880, Eforia ia parte la expositiu-
nea din Viena si Asilul care depindea de dinsa obtine la
acésta expositiune:
0 diploma de mere pentru colectie de costume na-
tionale, broderiT, lucru de man& esecutate de eleve.
Medalia de merit pentru lacru de 'nand, temele ele-
velor si programa sailer.
Medalla de cooperatie comitetuluT Asilulur Elena, pen-
tru cooperatie la colectia de costume nationale.
Dintre costumele nap-male luerate de Asil s'att dat:
1) Un costum M. S. ImparateseT Austria
Ibidem Dos. 4/82.
Ibidem Dos. 4/82.
Ibidern Dos. 4 82.
Ibidem Dos. 4)82.
Ibidem Dos. 10/81.
Ibiclem Dos. 3/80.

www.dacoromanica.ro
 224

Un costum ConteseI Andrassy, sotia cancelaruluI

AustIier
Parte dinteun costum PrincipeluI MuntenegruluI.
Parte dinteun costum d-s¿IreT Ruxandra Jurora, damä
de onGre a regineI Suediet
Iatd dar pentru ce lurrdrile efectuate in atelierele Asi-
luluI la expositiunile din Viena ad fost clasate in rangul
al lucrdrilor femeescI

Sc6la Normall
(1881-1 96)

A existat in Asil un fel de sctild normald inferiòrd, pen-

tru copilele ce ayear' aplicare la invëtdturd. In anul 1881,
Octombre, se infiintézd scÒla Normald Superiòdt, petru for-
marea inveldtórelor i institutbrelor. Inflintarea el s'a fdcut
tocmai pe principiul enuntat mal sus, ca sà li se dea eleve-
lor ocasiunea a 's1 incerca talentele in tóte ocupatiunile po-
trivite fireI femeescI Cursul este de 6 anT, si pe lana care
se infiintézd si o grdilind de copa; complectéza programele
de invetdmint si M. S. Regina trimite cate-va eleve la Insti-
tutele pedagogice din Germania, i anume la Gotha, spre a
forma un personal d'dactic bine pregdtit.
Comitetul rliriginte al scólel, comite imprudenta de a
transforma in parte programul scblel Profesionale, in ce! al
NormaleI si Ministerul Cultelor, cu adresa No. 14320, din 8
Octombre 1881, aprobd transformarea in parte a programe!
scéleI Profesionale, in sc61á de invëtätòre.
Acéstd transformare n'a putut fl de cal daundtAre Sta-
tuluT, pentru urrnetbrele motive:
1) Prin desfiintarea scòleI centrdle de fete si crearea la
Asil a 6 clase normale, Asilul va deveni prima coald de lux ,

la tara. Ministril si aristocratia va cduta sd '11 trimitä fe-

tele spre a le educa in Asil, unele ca bursiere i altele ca
solvente, lar locurile re'mase vacante vor fi rezervate orfane-
lor, dar aceste orfane trebuiati si ele sa fie de familil marI
si scdpdtate, care vor intra in Asil prin protectie.
Prin ridicarea AsiluluI la scòld de lux, atAt comitetul di_
4)A. G. Gaiii§eseu. Eblit Sp:ttle:or Chile, Bt eutescI 1900, p. 851-852.
2) Arehira Asbulul DJS. 4/80.

www.dacoromanica.ro
ko
. - -.°4
r 0.;
to,
!ale '

.
s.. .r 141,

I c'
Y.
111.

Asilul Elena D6rnna, Sectia Profesionall &tads deapre Parcul PalatuluT Regal

www.dacoromanica.ro
 226

riginte al sc6leT cat §i Ministerul Cultelor, ati abatut Asilul

de la menirea luT, cad nobiliT seT fondatorT Fati intemeiat ca
sit servésca de adapost copilelor &lie, sail «de cutie», orfa-
nelor, sail copilelor de paring sermanT, lar nu pentru fete
de aristocrati.
3) Prln contactul fetelor särace cu cele bogate, va avea
un resultat desastruos pentru cele din urma.
Odata sckla Centrald desfiintata, era firesc ca Asilul sa
se desvolte conform cu noua sa menire, pastränd insa, in
parte si pe cea veche.
Asilul se imparte in 1883 in sase sectiunT §i anume :
*c6la pregatitbre saü friibeliand, care avea 31 eleve
interne si 3 externe, copile care n'aii trecut Inca virsta de
7 anl.
.5, cbla primara ca patru clase, cu 186 eleve interne
si 7 externe.
*c61a pedagogica in care se pregatese elevele pen-
tru cariera de invadt6re, infiintatä in anul 1883, treT clase
eu 64 eleve interne, insa pentru anal 1885, urma sa fie con-
siderate drept clase divisionare ale §c(51eT Normale divisionare
*c(Sla Normalä secundará, curs de 6 anT, in care
elevele se pregateail pentru cariera de institutbre urbane
orT la §colT secundare, cu totul 129 eleve interne si 7 ex-
terne, intre care 14 in clasa V-a si 9 in clasa VI-a.
Programele de studil admise in sunt cele oficiale
insa aflandu-se elevele mereil In institut. ele se deprind ca
o severa Impartire a timpului i materiile se pot preda mal
desvoltat ca in alte scolT de acela§ grad. Mal ales in ce privesce
deprinderile practice niel unul dintre institutele din tara nu pu-
teafi sci, tie pas cu In deosebl, in clasele secundare cur-
sul fiind de 6 anT, iar nu de 5 name ca la §c6lele similare, incä
de mult s'a dat programulul o desvoltare, la care el in
cele-l'alte scoff secundare abea in 1881/85 a putut s'ajunga
Pedagogie se preda timp de 3 ani, literatura si filosofia in 2
anl, iar din sciintele exacte in special fisica i chimia se pre-
dad ca o deosebita consideratiune pentru partea lor practica.
De asemenea copilele celor doue clase mal superitre, faceafi
timp de douT anT de çlile practicA pedagogia in clasele pri-
mare §i in scoala frelbeliema. Ca mijloc de instructie poseda
intreg materialul didactic necesar: tabele de intuitie,

www.dacoromanica.ro
 227

globurI de toate felurile, o frumoas& bibliotect. §colara,

un bogat cabinet de fisicA, un laborator de chimie, o colectie
mare de tabelurI fisiologice, Intregul aparat auxiliar II st&-
tea corpuluI didactic la dispositiune. Corpul didactic al eAsi-
'lulu!» era alcAtuit din 31 pers6ne parte profesorI, parte
profes6re i institutóre dintre care 21 pentru cursul superior
pentru specialitAtl.
Dintre clirectóre avem de remarcat pe d s,óra Suzana
Schmaltz ; in timpùl directiunel acesteI d-§óre, un mare scan-
dal s'a intamplat; ea afost batut& de cAte-va fete din Asil; cau-
sele acestuI scandal le gasim pe de o parte in caracterul d-§6rel,
putin cam violentä, iar pe de altA ca sub-direct6rea, dorind
a'l ocupa local, pane maI multe fete ca s'o latA in timpul
rug&ciuneI.
Ministerul anchet6z& faptul si la 26 Februarie, 1887 de-
pitrt6z4 din Asil pe elevele Alexandrina Sdulescu, Candrea
Carpini§énu, care luaserd parte la acest incident 1). D-§óra
-Susana Schmaltz in urma acestut fapt regretabil, pArAsesce
imediat directiunea.
D-sa fusese numita ca Directóre la 1 Iulie 1886 in local
d-ruluI Barbu Constantinescu2).

Direetoril de studil
Directórea AsiluluI avea dupë cum am vNat
pur administrative pe c&nd directorul de studil se ocupa
de banal mers al instructiuneI copilelor.
PAn& la 1881 s'alegea un comitet alc&tait din Directorul
de Studil, ajutat de douI profesorI, ale0 de conferinta §co-
lar5.8). In tot timpul, comitetul avea supravegherea mersuluI
progresiv al instructiunel.
In fe-care SAmb&td se intrunéü in conferintä scolard,
consemn&nd intr'un proces-verbal progresele realisate 0 lip-
surile constatate 0 care lipsurI, ant Directoral de studir,
c&t i Directórele eraa tinutI s& le aducA in bun& stare, iar
la sfb.r0tul anului se intrunéa toIT profesoril in conferintA ge-
neral& 0 se dresa un proces-verbal de cAtre consiliul pro-
Arhiva Asilutul Dos. No. 6 din 1887.
Arhiva Asilulut Dos. 6/86.
Ibidem Dos. 4,81 actul 73.

www.dacoromanica.ro
 228

fesoral, in care lar! se aräta.se progresele reälisate cum si

nevoile simtite sub tóte raporturile, cautand ea in anul viitor
sá se inläture t6te neajunsurile simtite din anul trecut 1)
0 altd parte bunä pe care o avea comitetul diriginte
maT era si acea, cä personalul didactic era recrutat din tot
ce Capitala avea mal distins si prin conferintele sä.ptdmAnale
comitetul diriginte, putea constata care din profesor! isl tac
datoria in consciintä si care din el pot atinge resultatele
asteptate.
Prin aceste mij16ce, Asilul care nu depinde de Ministe-
rul InstructiuneT de at numal sub raportul inspectiunel,
ajunge sci aibä cel maT distins corp didactic din Ora si din
tot ce Capitala avea mal distins si maT meritos. La Asil nu.
se alegéil profesorif pe protectil pe influentI politice, nepo-
tism orT mai sciii ea prin ce mijlóce, ci Eforia se baza nu-
Trial pe titlurile, capacitatea, metoda didactica ,si renumele pro-
fesorulul 2) dar mai cu sémä pe resultatele excelente ce le
dädea la fie-care trimestru si sfársit de an, contrar; era in-
locuit. Profesoril ast-fel numitT ere" asimilatT ca profesoril
secundar! 8). Intre acestia putem cita pe : Alexandru Orascu,
Dr. Zotu, Dr. Barbu Constantinescu, Dr. C. !strati, Ion Sla-
vic!, Minescu, T. D. Speranta, I. P. Licherdopol, Floran Crasan,.
Dr. D. Grecescu, Nicolae Popescu (actualmente pensionar si
Director al cancelarieT SenatuluT) Bianchi pentru musicA, Saya
Hentia pen tru picturä., Pop pentru xilografie, Dinicu pentru.
viórä etc. cdrora le cerem iertare dacA numele lor ne scapa.
pentru moment din memorie.
Dintre top' acestia, profesorul de picturä avea resedinta
in Asil, asa ca d. Hentia a fost un adevèrat mentor al copi-
lelor in acéstä brat-0 timp apr6pe de 10 aril'. El insotia pe
copile la bäT si prin excursiunT, uncle le deprindea cum sd ja
schite dupd naturá in diferite genurT : picturd in uleiii ; aqua-
rele, fusin.
Nu cunosc o singurá sofa din térd,afard dór de cea de
Belle-Arte care sä posede maT multe tablourT, in diferite-
genurT, numaT gratie zelulul neobosit a luT Saya Hentia.
MultT ail fost profesor! bunT la Asil, dar frum6se ail fost
V.41 procesul verbal din 9 Iulie 1879 Ibidem Dos. 3/80.
Arhiva Asilulul Dos. 6/1880.
lbidem Dos. 4/80. '

www.dacoromanica.ro
 229

si resultatele dobAndite. *céla normará a Asilutul devenise Cu

ast-fel de profesorï cea dintiit cblä din térA, cdcl fetele din
Asil reusiafl cele dintáitl la examenele de capacitate pentru
invétOtére l institutére.
O atare selectiune de profesor! va rémáne idealA pentru
scòla románésca.
Asilul sub controlul Ministerulul Cultelor
In anul 1882 Asilul trece de sub administratiunea Efo-
riel Spitalelor Civile sub cea a MinisteruluT Cultelor 1) conse-
cinta sO vede imediat. Ifinisterul de acum inainte numesce
pe profesorï conform legel invétAméntuluT secundar si nu se
maT recate' profesoril ca In timpul eforatuluT, recrntare, care
dupä cum am spus Aa rämanea idea1ä in analele invetamèn-
tala! románesc. Ministerul Cultelor cel dintAiii lucra care
face este di desfiintézA, scòla centralä de fete si urma firesce
acum. ca copilele bursiere solvente si semi solvente s5. ving,
a'sl continua cursurile la Asil ; asa in cát, de acum inainte
Asila' va deveni o sc(51ä de lux de prima ordine, luánd o des-
voltare neasceptatä dar prin acest fapt Asilul este abdtut de
Ja adevérata lul menire.
Pentru aceste motive Ministerul Cultelor a trebuit s5. facä
nouï clädirl pe lingä localul asiluluT, asa c5. in ani! 1895/96
construesce de ambele Oili ale asilulul i anume In partea
apusénä o clädire compus5. din 17 camere cum si alte depen-
dintl in care sd stramutä scéla normalä, iar pe lAngA vechea
clädire sa mal construesce inca un alt numér tot asa de mare
in care rémán sectiunea primará si profesionalä. Aceste clä-
diri cum si alte amenajdrï ulteriére aü costat pe Stat suma
de 1.130.853 lei si 71 banI 9.
In 1896 d. Petre Poni pe atarlei ministru al cultelor si in-
structiuneT publice separa sectlunea normalO, déndu-I o admini-
stratie aparte, punènd'o sub directiunea d-sbrel Elena Busnea
remanènd ca sectiunile primare i profesionale s5. fie conduse
de d-ra Zoe Grant. D-ra Busnea stä in calitate de directére
profesérä la sectiunea normalO a asiluluT Elena D6mna,
Arhiva Asilulul Dosar 8182 adresa Ministernlul Cultelor No. 4973 din 20
Aprilie 1882 div. §c.
Veril situatiunea generan a cladirilor la Ministerui Cultelor.
Archiva asilulut. Adresa minister. Cult. No. 96:58 din 30 Sept. 4896.

www.dacoromanica.ro
 230

pana in anul 1899, cand este transferata din nod la IasT, tot,
in calitate de directOre si profesóra la cOla normala de acolo.
In locul d-sale este numita ca directóre d-s6ra Margareta Mi-
ller Verghi, care conduce institutul si asta.41.
Programa scólel este aceiasI ca si la scólele normale de-
fete, pe langa care se mal preda si lucrul manual. Elevele-
absolvente in urma depunereI examenuluI de capacitate li-se.
eliberéza diploma in puterea c,aruIa se nunaesc invatatóre ti-
tulare; in ca4u1 cand n'aii varsta reglementard rëman in asil
ca pedag6ge la sectiunea primara. Numeral elevelor este de
220, c,are trebuie sa urmeze cincl anl cursurile scóleI. Daca_
se intampla ca una sail mal multe eleve sä nu póta avea ap-
titudinI pentru a termina cursul, atuncI sunt trecute la sec-
tiunea profesionalä.
Mersul sectiund normale a fost satisfacator, in aniI de.
dad s'a separat.
Seriile de absolvente cu diploma ad fost : 17 diplomate.
in 1897; 28 in 1898; 16 in 1899 si 22 in 1900.
Corpul didactfc este alcatuit din 15 persone : profesorI,
profes6re, maistre de lucru manual, musica vocala, gimnastica.
metoda frelbeliand, desemn si caligrafie, cum si vióra.
Personalul administrativ si de servicid se compune din
13 persOne.
Localul sectiuneI normale coprinde : 2 cancelariI, 5 sall
pentru clasa, 3 pentru meditatie, 4 pentra dormitOre, 1 sala
de pictura, una pentru garderobä si una pentru sufragerie,
total 17 camere.
Ca dtsciplina si educatie se mal pastréza incA traditiu-
nile nemuritori lor sot1 Davila.

§c61a primara td. profesionala

1896 - 1902

Numèrul cel mare de specialit4I ce sa inflintara pe Mg&

scOla profesionall, s'ari desflintat cu timpul cum ail fost :
Arta sapaturei in arm& cu aqua forte,
Stenograflia,
Xilografia,
Pictura pe portclan si faianta,

www.dacoromanica.ro
.. 66. V)4%,tkva,lix b.
Fost profesor la Asil

www.dacoromanica.ro
 232

Tesetorie (desflintat in urma pentru motive de sana-

tate)
Cultura gandacilor de matasa.
Astaçll in §c6la profesionalá se predatl
Croitoria pentru dame,
Lingeria,
DantelariI find,
Tricotagiul,
Broderia artistica
Pictura in ffleiû in acuarele si fusin :
Actuala directóre d-ra Zoè Grant, pastréza cu fldelitate
traditiunele mult regretatilor sotI Davila d-sa flind secundata
de d-ra Aspasia Tintulescu in calitate de sub-directòre. Am-
bele pun un interes deosebit pentru educatiunea i instruc-
tiunea copilelor. D-ra Tintulescu este ea insu0 elevd a sotilor
Davila. Programele §cblelor : primare i profesionale sunt iden-
tice ca ale celor l'alte colI similare din tara.
La flnele fle caruI an .colar sa aranjéza o expositiune
In localul scòleI, din lucrarile efectuate de fete in §cbla, In
cursul anuluI.
Am avut ocasiune sá visitez in call-va anI d'arèndul
aceste expositiunl SÌ cu o romanésca mandrie am constat pro-
gresele realisate ; absolventele sectiuneI profesionale dupa ob-
tinerea diplomeI, acele care ail parintl sati rude se duc in
familie Orfanele insa continua a ramènea maI departe in asil.
Dacá unele din eleve nu ati aptitudine pentru nicI o branO.
din meseriile care se predati in sc(51â sunt trecute in §c6la de
menaj, despre care vom vorbi mal departe.
Numeral elevelor din aceste sectiunI actualmente, se ri-
did. la 221.
Personalul didactic se compune din 14 profesori 0 pro-
festIre, 3 invetatiSre la sectia primara, 6 maistre pentru atelierul
de confectiI, o maistra 0 o ajutbre pentru pictura 0 16 per-
sóne pentru personalul administrativ 0 de serviciti. Totalul
personaluluI didactic administrativ 0 de serviciti este de 48.
Totalul sufletelor din acésta sectie este de 269.
O derectóre insarcinatä cu mentinerea disciplineI i edu-
catiunel 0 o sub-derectóre, ajutate de 14 pedagoge, tbte foste
Rieve ale Asilului.

www.dacoromanica.ro
 233

Un director de studil ajutat de consiliul profesoral 1).

Intreg institutul era sub directa si neadormita supra-
veghere a D-rulul General Carol Davila ca epitrop delegat,
din pa:tea MinisteruluI InstructiuneI Publico, functiune care
o pastréa. pana la 1884, August 26, cb.nd isI da obstescul
sfarsit.
*ceda frbbeliand de pe Muga scóla normala este infiintata
de Eforie inca din anul 1880, unde se aplicati cele mal mur
metódo pedagogice si 8.4 avut cele MOR' aplicatiunI in Asil
si in sc6la speciald fondata de Eforie 2).
In 1882 sa introduce si cursul de vibra obligator pentru
-cia,sa IV si V, curs predat de d-1 Dinicu 9.
In acest scop Ministerul Cultelor, aproba cumpararea a
.24 vióre pe pret de 50 leI una cu tocul, c6rdele si arcusul
lor 4).
Land drept punct de plecare principiul ca fiesce-care eleva
sd se desvolte potrivit cu talentele el speciale, M. S. Regina a
staruit tot-d'auna sa li se dea elevelor ocasiune de a'sI incerca
talentele in tóte ocupatiunele potrivite cu geniul femeesc; in
.acest scop sa inflin 6za «Ateneul Elisabete.».
Ateneul Elisabeta"
Are de scop desvoltarea talentelor speciale ale elevelor.
In acest scop se introduce in Asil, cea mal intinsa cultura
a musicel vocale si instrumentaie, desemnul, pictura in acu-
arele si uleifi pictura pe portelan, culórea fotografiilor, cons-
tructia de &ni artificiale, Xilografia, sdpätura in aramd prin
agua forte, stenografia, modelarea si in cele din urma tesa-
toria ; sd stabilesce principiul ca fiesce-carei eleve sa i se dea
ocasiune de a So desvolta maI ales in directiunea ca.re'l
convine.
La acésta sc6la primesc instructiune tóte elevele cu óre-
care vocatiune ; iar acele, care aratá vr'un talent special ho-
Virat ajungênd la o varstä mal inaintata sant despensate de
.ale-l'alte studil, spre a se patea devota pe deplin specialitatel
I. Simia op. cit. p. 16-19.
Archiva Asilulut Dos. 3/1880.
Archiva volt adresa Alinisteruluut No. 11.534 §i 11.773 din 1 §i. 15 No.
.embre 1896.
Achiva idem Dos. 8182.

www.dacoromanica.ro
 234

pentru care ail vocatiune. Mal multe dintre eleve ail primit
instructiune speciald In piano, 4 in musica vocala si alte 4
In desemn, picturd, xilografie si modelare. AO fost trimise
cate-va in strainätate spre a se perfectiona in pictura, una
la Paris si 2 la Mtinchen 1).
Ce este drept daca s'a dat cate-va resultate, apoI acestia
ail fost maI cu sérna in pictura cu uleiti, iar cat pentru xilo-
grew' sapatura in arama prin aqua forte, pictura de portelan
si faianta, resultatele dobandite ail fost invers proportionale
cu sumele cheltuite si deci catedrele acestea ail fost desfiin-
late ; nu mai vorb:m de cultura gAndacilor,- cantarea ca
clavirul, closca artificial, cu care voia_sa scóta pul In mod
artificial. T6te insa cu timpul s'ail desflintat. A remas decI
chestiunea ca, copilele care n'ati aptitudinI pentru carte sa
tréca spre 2 inveta o meserie Ore-care. In 1896 se diviséza
Asilul in sectiuni cu administratii aparte.
Se6la Normalit
3 1896-1901
Am ve4ut el Asilul sub Eforie daduse resultate strain-
cite, gratie solide" sale organisatiunI si recrutarel corpulul
didactic. Cu trecerea AsiluluI sub administratia MinisteruluI
Instructiunei a fost pus pe acelasI picior cu scolile similare.
Cu m6rtea D-rului Davila (1884, August 26) Asilul perde
pe cel mal puternic sprijin, pe parintele s'eti ; Ministerul re-
vine in urma asupra reinflintareI scold Centrale, remanand
ea Asilul sa mérg'ä pe drumul indicat de nobilele fondatóre.
Numèrul cel mare al donatiunilor primite, ail avut ca resul-
tat cresceaea numeruluI copdelor, personaluluI didactic, ad-
ministrativ si de servicid pe de o parte, iar pe de alta lo-
calul devine in urma acesteI crescerI, insuficient.
Asihd Elena D6mna
&Otis de Newlin
Nimenea nu-sI putea inchipui ca modestul orfanotro-
fion din casele SultaneI Marsil de Mug primaria CapitaleI
açll proprietatea Eforid spitalelor civile, va lua o desvoltare
asa de frumósd.
1) I. Slavic! op. cit. 113-.-17.

www.dacoromanica.ro
 05

Directorul acesteI institutiunI nemuritorul dr. Davila, o-

mul cel maT energic, care n'a pregetat nicl o data, and era
vorba de maned si sacrificiT; cad pe cele cu lipsa le impli-
nea, pe cele ce nu erais, si nevoe se simtea prin starainte
si dragostea lul de munch', le inflinta.
Desvoltarea mereil crescènda a AsiluluI sub protectia tu--
telelor a Majestatel sale Reginel, sub neadormita. supraveghera

Arhiereul Cali3t donator la Asil

a d-rului Davila si a dragostei materne a demneT sale sotir

Ana Davila pentru acéstä institutiune n'a putut de cat sa
progreseze. Asilul sub sotiT Davila ajunsese cea intaI pe-
piniera de cultura pentru tinerele copile nu numaI ofane dar
si pentru copilele (5menilor ca dare de mana din taa. téra.-
MinistriT IST trimeteaa aicT copilele ca sa-sT primésca educa-
tiunea! ocupand locurile copilelor orfane. Ce greséld !

www.dacoromanica.ro
 236

Cu matea. sotilor Davila §i cu ocasiunea trecerel AsiluluI

-de sub administratia Eforiel spitalelor civile sub acea a minis-
terulul de culte, Asilul su fell insemnate modificarI, si pe a-
locurea chiar scaderI. Incepe a reveni la sta rea-I de maI ina-
inte, fiind considerat tot ca «Asil» si nu-1 maI priveati prin
-acea prisma de care am pomenit pana acum.
Pentru aceste motive in anul 1894, se desparte Asilul
in 2 sectiunl : «primara §i profesionala» §i esectiunea nor
maid». Copilele insa care nu puteal sa invete nici carte, niel
o profésiune trebuiati firesce, conform legilor in vigre sa
fie excluse; dar daca copila era orfana trebuia s'o arunce pe
-drumurI ? acésta nu se putea. Urma ded ca sa se infiinteze
-o sc(51a, unde sa '§I paa desvolta fie care copila aptitudinele
_pentru care avea predilectiune.
In anul 1898 Aprilie 1, d. Spiru Haret, pe atundi mi-
nistru cultelor si instructiunl publice studiaza de apròpe
.cestiunea §i ja intelépta si umana dispositiune sa infiinteze
pe Una Asilul Elena Dòmna, o a patra sectiune complimen-
tail pe Mg cele treI deja existente, numitä, «sectiunea de
menagiu». La 30 Maid acelas1 an, se publica. §i regulamentul
,clupa. care trebuia sa se conduca §c(51a si care dispune :
Sectiunea de menagiu se va popula (art. 2).
Cu ortanele salleI primare r'émase douI anI repetente
vi ca cele eliminate pentru rea purtare;
Cu orfanele §cblel profesionale call n'ati aplicatie
pentru nicI una din specialitatile ce sa predaii in acésta cum
vi cu acele eliminate pentru purtare;
C) Cu orfanele ce le admite autoritatea §colard de a drep-
-tul in acésta sectie.
Externe nu se admit (art. 3).
Acésta sectiune are de o cam data 5 speuiailtall §i a-
flume : bone, servitbre superifte, servittire, bucätarese si
spalatorese.
Bonete vor putea da notiunI exacte despre obiecte si
ificrue in mod intuitiv, alfabetul si silabisirea, calculul min-
lab potrivit cu virsta copiilor. Ele vor maI sci sa. faca §i sa
intretina rufaria si imbractimintea copiilor.
Pentru instruirea si deprinderea elevelor ce se destina
A deveni bone, se vor admite 30 copiI solventl, baetI §i fete
.de vèrsta de 2 jum. pana la 6 anI jum.

www.dacoromanica.ro
 9.37

Servit6re superi6re (femm s de chambre) Acestea vor--

sci sá ingrijésca apartamentul stapaneI, sa coafeze, sa
sa intretinä rufärla, vor conjectiona, repara si improspòta.
tóletele, vor sci sa spele lucrurI fine ca: batiste, dantele etc.
Servit6re (bonnes a tout faire) pentru ingrijirea casel
in g. nere, vor cunbsce bucataria simpla i serviciul mesel.
Buceitärese. Acestea vor sci bucataria simpla romanésca,
franccza i germana, si daca se vor gasi eleve cu dispositil
pentru acésta arta, li se va preda bucataria complicata,
pateurT, torte, inghelate, etc
Spaldtorese. Acestea vor sci sa. Epele de la lucrurile cele-
maI simple pana la rufäria de lux si spalatoria (Asa a neuf
(art.) 5.
Cursurile vor fi de 4 anI; 2 anY preparatoril in care
elevele vor trece prin tòte specialitatile, Upa sistemul rota-
tiuneI si 2 anI pentru specialisare (art. 6).
Mara de specialitatile anuntate mal sus se maI predati-
elevelor limbele: romana, franceza i germana in mod prac-
tic, calcula', religia, economia domestica, lucrul i metoda
fröbelianä. Orele de studiti sunt 2 pe <ti, de la 2-4 p. m.
Examenele anuale se dart mima! pentru studié. Cel de spe-
cialit4 insá se da, la finele eelor 4 anI in presenta une(
doamne delegatá de tninister, libecanduli-se cate un certifi-
cat de aptitudinI (art. 12).

Absolventele seólel
Dupti ce elevele ail obtinut cate un 4-,ertificat de absol-
vire, directiunea scoalef are grija sa &éscá case ande acele
eleve sa obticia locurl la stapanT, unde sa fie bine tratate...
Salariul il hotaräsce directiunea si care va fi proportional ca_
profesiunea i calitatile recunoscute ale eleve!. (art. 131.
Cand absolventa scblel de menagifi ar fi silita sa para-
sesea casa stapanuluI in primiI doul anT: a) pentru cac) da
bòld, b) impovarare de serv.cifi set maltratare din partea std-
panulul, ea va putea fi gasduita in scòla, platind un lea po-
i intretinere pana la gasirea altuI loc. (art. 14).
Cand sc61a va implini 4 anT, se va stabili o serie da.
taxe ce vor plati persónele care ar don i sa angajeqe in ser-
viciul lor absolvente de ale scI5leT (art. 15).

www.dacoromanica.ro
 238

Aceste taxe se vor versa la casa de economie si con-

'semnatiunT pentru a crea un «fond al sc6leT» ce va servi
Tentru infiintarea de trusou i asternutul elevelor bägate la
stapan '). Numerul elevelor este de 30 si 10 copa solventl.
Personalul didactic al scólel.

.5c6la de la inflintarea el a fost plisa sub directiunea

Reghino Roth. D-na Olga CdpitanovicT precia limbile :
francesa si germana; jar d-na Elena Mihail Demetrescu, limba
romana. D-1 Spiru Haret, actualul ministru al Cultelor i Ins-
tructiuneT Publice, atat de zelos pentru bunul mars al ins-
tructiunel romanescl, n'a ullat niel scóla de menagitt infiin-
tata de domnia sa inca din rindul trecut. In tómna anuluT
1900, d na Elena M. Demetrescu, a fost trimisä. de Ministerul
Cultelor, pentru a studia organisarea sc6le1or de menagiti din
Elvetia. Dup6 o sedere de treT lunT i jumetate la Geneva,
Ztirich si Bale, a presintat d-lul ministru Haret un raport
-detailat asupra sc6Ielor de menagitl.
C'un asemenea personal bine pregatit, scóla nu pote de
progreseze.

Copilele orfane dupä absolvirea cursurilor.

In urma celor expuse pana acum, se impune o intrebare
de o extrema delicatetä si case pana asta-dI a remas inca
neresolvita i anume : cunoscutd flind constituirea sc6leT, ca
fetele dup6 absolvirea cursurilor normale orT profesionale sa
pards6sca institutul spre a fi inlocuite cu altele, ce se fac in
-acest cas fete orfane de parintI si Mal rudenil de apr6pe ori
de departe ? Cat timp a trait d rul Davila s'a ingrijit ca fie-
care absolventä sa'sT alba rostul eT bine definit in societate.
Absolventele sc6lel normale, se randuiati ca inv6tatóre orT
institut6re; cand nu puteati fi t6te plasate, directiunea Asi-
luluT se adresa nu numaI prefectilor, ci chiar i institutelor
culturale din Transilvania i Bucovina, cd daca ati necesitate
de inv6tAtóre, institutóre orT menagere, s'A se adreseze la
Asil i prin acest mijloc t6te absolventele erati plasate 2).
Ved1 Monitorui Oficial' No. 52 din 7 hule 1898.
Archiva Asnilla Dos. No. 4 81.

www.dacoromanica.ro
 Internatul Teologic

www.dacoromanica.ro
 240

MultI din pio0I donatorI ail lasat fondurI la Asil pentru

«maritis de fete orfane», dar aceste fondurI eraii insuficiente,
ca sa satisf acá ttlte cerin tele 1). Pe unele din fete directiunea
le dadea in adoptiune la familiI recunoscute ca oneste 0 ea
conditiunl precise.
Dar cu fetele orfane cum proceda directiunea ?
D-rul Davila 'ql avea sistemul se'd «de a face !cc altor
copile» sistem cunoscut de taa lumea, care dadea adese-orl
resulta.te triste.
Actuala directòra domniOra Zoe Grantca mama a co-
pilelor, a mitigat acest procedefl: absolven tele cu desavèr0re
orfane, sunt tinute in atelierele institutuluT, pang cand ele pot
pasasi institutul in conditiunile cerute de societate.
Aceste fapte laudabile fac onòre d-reI directóre.

Panteonul Asillalul.
DonatorT §I donatlunl.

Am ve4ut, ca Asilul Elena Dòmna isI datoresce finta 0

existenta sa, exclusiv piositateI 0 caritatel romanescl, la care
ad mal contribuit §i parte din streinil ce locuiad aid, ca :
greci, nemtl, ovreI, armenI, etc. 0 ale caror nume vor fi tre-
cute in «cartea de aura a generositaleI romanescI.
Multl din pio0I donatorI, art venit in ajutorul orfanilor
cu sume mail ; Ebria Spitalelor Civile,drept recunoscinta,
catre memoria lor- luase laudabila dispositiune, de a le face
portretele, spre a fi arzate in Panteonal AsiluluI. Din nefe-
ricire tusk dispositiunea a fost aplicatä numaI intr'o mica parte.
Gel ce serie aceste rindurT, a crecjut de a sa datorie ca
facènd istorical AsiluluI, sa faca cunoscut urbi orbi, nu
numaI donatiunele ci §i fotografiele cu scurte notite biogra-
fice; ca, ast-fel lumea cunoscèndu-I de aprtipe 0. v4andu-le
faptele, sä le imiteze exemplele. Trebue sä marturisim, ca in
timpurile trecute aplicarea de a dona bisericel orI §c6leI, exista
aprópe in sufletul fie-ca.ruI om. Daca asta-TI pare a se mal
fi imputinat focul sacru, care decidea pe bat-Anil' no§tri sä
testeze pentru biserica §i c(51a, acésta provinea : a) din causa
grelelor imprejurart prin care am trecut ; b) din indiferente.
4) Velt b:ografiele donItorilor Asilulul.

www.dacoromanica.ro
 241

unora ; c) incapacitatea altora ; läcomia multora si in fine

din socotinta gresità de a con topi averile donate ca averea
general& a Statuld, no maI avèndu-sI finta lor proprie. Prin
acésta se deturnad de la adevérata lor menire si acésta o faceati
tocmal acei insArcinatI a intretine focul sacra, si. de a cul-
tiva pornirile gener6se L patriotice, contribuind ast-fel, mdri
neincrederea publica.
D-1 Spiru Haret, neobosilul ministra al Cultelor, insu-
fletit de sincera dorintä pentru a recia bisericei prestigiul de
care are atäta nevoe, studiind cestiunea in complexul eT, infl-
intéza «Casa bisericeIo, a cárei menire intre altele o are si pe
aceia, de a redeschide 'Arta generositätel romAnescI.
Ast&-OI piosiI donatorI, carI ar don i sä's1 sacrifice o parte
din avutul lor pe altarele bisericeI orIscòleT, pot fi pe deplin
incredintatI cá testamentele lor vor fi executate adlitteram, cá
vointa lor va fi legea, legea supremd, inain tea c'äreia se va
inchina, panä i puterea legislativä. : Parlamentul.
Acestea çlise, sä continuäm cestiunea donatiunilor si dona-
torilor la Asilul «Elena 115mna».

Via Brancoven6scii.
Donallune Muta de M. S. Regele Carol I.

Local cunoscutagf sub numele de «Via BrAncovénuluI»,

proprietatea asilului Elena 1Maina,a fticut parte in vechime
din mosia Lupescilor, fostä proprieta.te a mondstirei Sfinta
Troitä a RaduluI Vodä. 1).
La anal 1744, Noembre 25, Marele ban Grigorie Greceanu,
dorind a avea o grädinä in care sá planteze vie, «da za-,
pisul luI, la mäna egumenulul ot montistirea Rada Vodä, cum
sa se scie marele ban cá am poftit pe sfintia sa (pe
egumen) de mI-a dat un loc de gradinä, pe lunca pe pämäntul
sfinteI mondstirT (ea embatic) i pentru a se sti ca acest
este al monastirel, iar nu al metí 2). Acéstä grädind este de
9 hectare si 2093 ara sart 18 pogne i 590/1296 stj. phtrati 9.
Veoli satul Lupcscl.
Golectia de documente a veuerabilulul domn St. Greceanu.
Harta hotArniciel uìoiei LupeEct, pag. 37. Biuroul documentelor din mi-
ni4teru1 Domnniilor.
P. M. Lreseu. Istoria coirocenilor. 16

www.dacoromanica.ro
 242

Familia Greceanu, stapdnesce acéstä grädind pand la 1792

Februarie 1.
Venind Mavroghene pe tronul TäreI romdnescT, cronicarI
ne spun cd acest domn s'a ardtat protector si generos cdtre
popor ; iar cdtre boerI desprquitor si tiran 1). El spunea adesea
orI,ca fidd de boerI i cAlugdrI,cä visézá lucrurl in-
fricosate in timpul noptel i ca indepdrteze visele ruga
pe hoer!, mitropolit, episcopI i egumenI, ca dea ate
ceva parale spre a'sI alunga visele urate. Este cunoscuta pätania
bogatului boer Baltdretul, pe care MavroghenI era ski arunce
jos din turnul COW si din care nu scdpa de cdt Cu o inge-
nibsd minciund 2).
Intre boeriI care suferiserd ndp5stiile luI Mavroghenie a
fost si N. Brancoveanu. El ne spune : «cd flind in gilele 1 ul
Mavroghene stenahorist, ca sd implinéscd o sumd de banI,
fard de nicI un fel de drepta.te si de pricinä., vrAnd ca sA ma'
la si de la mine, dupé cum a luat cu sdlnicie i cu inchisorl,
sume de ban! de la tad boerimea si de la tad taro, am luat
de la maI sus numitul mat ver Scarlat Grecea.nu 6750 talere
pentru care 1-am dat mosia Thtdranl din sud Prahova.
N. Bráncoveanu, dupe ce a fost prdclat de o mare sumd de
cdtre Vodd Mavroghene, este exilat la ArnautkioI si dupe mòrtea
lui Mavroghene, intorcandu-se in tara, stdruesce prin Mate! F5.1-
coianu ca sd i se dea mosia indärä't, cdcI çlicea cti I-a dato pe un
pret prea mic. Scarlat Greceanu, proprietarul mosieI refuzd.
Cestiunea ajunge la Divan si Mihail Constantin Vodd *utu
impacd ; primesc çlice N. Brancoveanu spre desdvèrsita mea
multumire (bine inteles ca drept despägubire) grädina ce o
are dumnéluI in mahalaua Cetreimidarilor pe apa Ddmbo-
vitei cu t6te ce se afla ingr dditura el jur imprejur §i cu tóte
ndmestiile ccite sunt fcicute pe tot locul acestei greiclini, care
grddina este pe locul mondstireI RaduluI Vodä 8).
Din cuvintul ndmestil, case de locuit cum obicInuiau
boerii sd'si facd case, crdmI, grajdurY, etc. Brancoveanu de-
venit proprietar, de sigur ca va fi mdrit aceste case de Ore-ce
documentele posteriòre, vorbesc de: «casele Brancovenului 4).
Dionisie Fotino, Ist. Daciel II, pag. 174-175.
I. Ghica, scrisorl (yell articolul Baltaretul).
Vedl condica mogiel Stolnici I. Balaciu, colectie de documente a d-lul
§tefan Greceanu.
V. A. Urechia, Istoria Romanilor II, pag. 202.

www.dacoromanica.ro
 243

Din acest document vedem cA, la 1791, vechiul at Lu-

Tescl se numea Caramidaril ca i Cotrocenii din vale 1).
Manolachi Brancoveanu, caislitori pe fiica sa Maria ca
ve! Ban Grigorie Meant' ; via Brancovenéscd a fost data de
_zestre acesteia. Grigore Baleanu a dat si el de zestre via
Brb.ncoveanu la al II-lea ad al ski. Nicolae Baleanu, care la
rindul ski o da de zestre fiicei sale Maria, cAsätoritä. ea Cons-

cava Heniia
Pictor, fost profator la Asil

tantin Blaremberg; iar d-na Blaremberg vinde acésta vie, in

luna Ianuarie 1870, M. S. RegeluT pe pretul de 47.000 leT, cu
-actul de cumpèrgtbre legalisat de Tribunalul Ilfov, Sectia III
de Notariat No. 23 din Ianuarie 1.870 2) i a cAreI suprafatä
este de 9 hectare si 2009 aril sad 18 pogne si 596/1296.
4) Vell harta Cotrocenilor §i Sf. Elefterie. No. 1.
2) Eforia Spitalelor Civile,'_Serviciul Contencios. Dos. No. 58 din 1873.

www.dacoromanica.ro
 244

La 12 Noembrie 1873, M. S. Regele afierosesce Eforier

Spitalelor Civile, via BrancovénuluI, pentru asnal «Elena.
D6inna» cu scris6rea urmetóre :

Do2nnilor EforY,

Unul din stabilimentele carl ati atras atentiunea Dómnet

inca de la venirea Sa in tara, a fost orfelinatul ((Elena Dómna»,,
pe care '1-a luat sub al sea. patronagiti.
Voind a da o noue dovada de solicitudinea N6stra pen--
tru acest asedemènt, in care fetele sèrmane rara pärintI afta
asil de crescere, viù a satisface o dorinta a DaineI, fäcènd
danie EforieI Spitalelor din Bucuresci, pentru Asilul «Elena
D6mna», local ce posed langà palatul de la Cotrocenl, numit
«fatana BrancoveanuluI», in MICA a sa intindere si ale caret
titluri de proprietate am dat a vi se inmana. Indeplinesc
o multumire ata mal mare acest act, cat sunt pe deplin con-
vins, cä Eforia va sci a utilisa acest loe in folosul i pentru
prosperitatea AsiluluI, cäruia atat 1:Monina precum i Eti vom,
pästra pururea cel maI vid interes 2).
CAROL.

114nana Elena Cuza

De cate oil Romanul doresce sa ja exemple de fapte pa-

triotice, de pietate i caritate, de abnegatiune, de virtute, etc.,.
n'are nevoe a resfoi istoria altor neamurI, cäcl t6te acestea
frum6se exemple te gasesce ca prisosinta in istoria nému-
luI s61.1.
Tóte aceste frum6se si nobile calitätI sunt concretisate-
in persóna DórnneI Elena Alexandru I Cuza.
D6mna Elena Cuza, flica luI Iordachi Rosetti si a Cate-
rineI nascuta Sturdza, s'a nascut la anul 1825 in la!; pana
la etatea de 6 anI irai in casa parintéscâ i anume la mosia
Cu actul No. 12, legalisat de Tribunalul Ilfov, Sectia III, in Iunie 1874
ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 245

Solestil din judetul VasluI. De la acésta data si panä la eta-

tea de 16 ani a fost sub protectia matuseI sale, Profira Can-
-tacuzino, sora mamei sale.
Parintii el, dorind al da o educatiune alésa si fiind greti
pe acele vremi a avea dascali bunl pe la tara, o adult la o
sorb', a mameI sale, Profira Cantacuzino, pentru a fi educata
cu fatale Cantacuzino, care aveail o Nina guvernanta. La
anal 1844 fiind in varsta de 19 anI, tanära Elena reintra in
casa parintéscä si dup6 putin timp se casatori cu Alexandru
Cuza. De ad inainte trai cand la mosia pärintesca a sotuluf
ei, Barbosil din judetul Falciu, cand la Galati unde sotul el
poseda o cask cand in streinätate. La anul 1846, Elena Cuza
avu durerea de a perde pe tatal sòii ; la 188. sotul el luand
parte activa la miscarea politica din Moldova, lu ranit si prins
la IasI, de unde fu trimis la Galati sub escorta militara, pen-
tru a fi trimis surgun peste Dunäre. Sotia sa, care era la So-
lestl, pe land mama el, augind din balconul casel trecènd
carat" pline ca ()men' pazitI do soldatI, nu stia cä in una
.clin acele carat" era si sotul eI, destul de grea ranit,
Indata ce MIä cele petrecute, por' in graba cu mama
-so. la Galati ; aci gratie relatiunilor intinse ce le avea in so-
cietatea inaltd ,si mai ales cu corpul consular, intrebuinta
-tóta influenta sa de a pregtiti eadarea prisonierilor detinuti
in casarma din Galati, evadare, care pentru o parte din pri-
sonierI, intre care era si Al. Cuza, se efectua ca ocasiunea
transportäreI lor la Mäcin.
Alexandra Cuza, dupe evadare, se duse la CernautI si de
acolo la Viena. Sotia sa il urma aci si fu =awl la scenele
singerbse, care ail avut loe in Capitala AustrieT, Cu ocasiunea
revolutiuneI de la 1848.
Dupò suirea pe tronul MoldoveI a PrintaluI G. Ghica,
Alexandra Caza reinträ in tara si se stabili ca sotia lul la
Galati.
Viata in casa familiel Cuza era din cele mai simple si
nimic nu parea sä prevaclä destinele care asteptail pe fonda-
tórea AsiluluI «Elena Minna».
La 5 si 24 Ianuar:e 1859 sotul sea deveni Domnitor al
Prinripatelor Romane, numite in urma Romania.
Dupe acésta ne asteptata si ne doritä indltare, D6mna
,Cuza flind lipsita de mangaerea copiilor, cauta a fi o demnd

www.dacoromanica.ro
 246

sotie a omulul caruia erati incredintate destinele Ore!. Prim

blandetea carecterulul ET, prin spiritul de devotament i ab-
negatiune care ati caracterisaro in tot timpul vieteI sale, Ea.
a castigat sotuluT el multI aderentl fidell si fu o conducétére
modesta, dar nu färä importanta la gréua misiune patriotic&
pe care o luase asupra'sr Domnitorul.
In timpul DomnieT luT Alexandru Ion I, Minna Caza.
till and la BucurescI i Iasi, cand la mosia Ruginésa, mosie
pe care Domnitorul o cumperase pe la 1862 si a cdrul ame-
najare si instalare forma una din locuintele de predilectiune
a Démnel.
Dupé adoptiunea de catre Principe a copiilor Alexandra
Dumitru, a consacrat tótä existenta crescereT acestor
copil, pentru care capätase o afectiune asa de mare in cat
daca ar fi fost al ET propriT, n'ar fi putut sa-1 iubésca' i sa-r
ingrijésca mal mult. Dragostea pentru copil in genere iT in-
spird i fundatiunea AsiluluT, care pòrta i asta-OT numele
Mtâ in ce imprejurare se hotära, acest Asil.
In prima-vara anula! 1861 s'a facut inceput cu strin-
gerea a 40 fete inteo casa particulara i anume in casa Sul-
taneT Marsil de ling Primaria CapitaleT adl proprietate&
Spitalelor Civile care de aci se muta' intr'o modesta ea-
sulk pe colina din jos de palatal de la CotrocenT.
La 12 Iulie 1862 Dómna Elena visita tòte stabilimentele-
de bine-facere intre care si Asilu1; scim cum s'atí petrecut
faptele.
Dupe abdicarea PrincipeluT, Wilma Elena insoti pe so-
tul eT in exilul voluntar pe care si '1 impusese fostul Dom-
nitor i inaltul séti patriotism. Stabilita la Viena si in urmä
la Florenta, Démna avu la 1873 cruda durere de a perde pe
sotul el la Ileidelsberg, unde Principele se dusese spre a 'sr
plasa copiiI adoptivI.
Dupe' inmormintarea PrincipeluI la Ruginésa,Démna pe-
trecu cat-va timp la acea mosie si dupe regularea intereselor
se stabili la Paris cu copiiT, ocupandu-se cu crescerea lor.
O noue i cumplita durere o astepta Inca, copiil ajunsr
majorT, iT fur& rapitT inteun scud intarval, unul dupe altar
de cruda mÒrte, ì Démna Elena, véqu la batranete scufun-
dandu-se tot ceea-ce daduse vieteI sale un interes si un tel..
Retrasa din ce in ce maT mult, ne maT avénd de cat ca-

www.dacoromanica.ro
 247

te-va afectiunT de familie, vaduva luI Alexandru Ion I Caza,

s'a stabilit de vr'o 4 anl la Piatra-Némtu unde duce o viata
retrasa, &lad in fine la 77 ani linktea pe care i-a fost re-
fusata in tot cursul unei vietl atat de sbuciumatti.
Are o mare aversiune pentru tot ce ar avea de scop de
a atrage atentiunea lumeT asupra ET, in cat chiar cu fratil
evita absolut ori-ce reamintire a trecutuluI. Este adevèrat,ca
daeä acésta nobila Dómna a gustat din suprema fericire, po-
sibila numal la putinl muritori pe acest päment, apoT nu este
mal putin adeverat ca acest trecut este in multe partl Wät
de dureros, in cat nisei intimil nu indrasnesc al evoca.
Asta-41 Dómna Elena s'a consacrat viata esclusiv nume-
róselor acte de bine-facerT, la care intrebuintéza cea maT mare
parte din veniturl s.i la afectiunea cator-va rude ce 'T-a mal
ramas.

}Tarot II Xitropolital Ungro-Ylahiei

1780-1792

A fost unul din ceT maT filantropl MitropolitT al Ungro-

VlahieT. BiografiT sel n'a putut pana actrm cunósce de ce na-
tionalitate este; roman oil grec? Se scie cu siguranta Mat
ca era din Iónina §i din acéstä, causd cred unil cá era ro-
man macedonén §i mai ail acésta credintä. §i. din causd ca el
a contribuit fórte mult la luminarea minteT romanescI.
In copilarie. Filaret II a fost coleg de ucenicie cu Pa-
triarchul Neofit al ConstantinopoleT la Partenie Mitropolitul
TarnoveI ; insä Partenie a trait el Ore in Wile Romane cum
träiail multi archiereI si Mitropolitl grecT pe aid ? Ac6sta nu
o scim. Putea Pa, tenie sa fie si Mitrepolit al Tarnovei oil
TarnovuluT cum se qicea pe atuna Filaret insa judecat din
prefetele mineielor, se vede ca cunoscea prea bine limba ro-
mAna si tot din aceste prefete se mal constata ca avea cu-
noscinte profunde de Istorie, Geografie, Mitologie, etc.
Carl' ail fost parintiT lui ? Unde 'i-a primit instructiunea
nu scim. Scim insa un lucru ca Kesarie antecesorul sell fiind
profesor al AcademieT de la Sf. Saya, probabil ca §i. Mitropo-
litul Filaret WO fi fácut educatiunea aci s,i mai Cu sérna in

www.dacoromanica.ro
 248

acele timpurT cand Academia era ridicata. de Fanariotl la ca

mal inaltä tréptä de cultura»).
Baca boeril vorbeati, citead i scriad greesce nu-I tot
asa si cu boerasiI de cl. III-a de burghesi si de preotl (cacT
de eT nicT nu mal vorbim, ci se maI slujead tot cu cartl vechI
slavone. Preotil de pe la bisericile sarace cum si de la tara
n'aveaù" calif de ritual in limba romalitt).
Kesarie harnicul episcop al IlamniculuT, traduce o parte
din mine e i anume pe lunile: Octombrie, Noembrie,Decem-
brie, Ianuarie, Eebruarie i Martie, dr intamplandu-se sa
m6ra, lag pe Filaret care 'I urm6za in scaun sä traduca
sa tiparésca mineele rämase i anume pe lunile: Aprilie, Maid,
Iunie, Tulle, August si Septembrie, cand se si termina acésta
grandiúsa lucrare in 1780 2).
Filaret inainte de a fi episcop, avea rangul de Mitropo-
lit ai Mirelor
In tot timpul cat a archipastorit Filaret, s'a distins nu
numaT prin a imbunattiti literaturaromaneasca-bisericésca, ci
s'a indeletnicit si cu opere de bine-facere.
Este in deobste cunoscut cä egumenii, episcopil si Mi-
tropolitiT grecT exploatau cumplit simtämintul religios roma-
nesc prin strangert a de banT uniI in profitul lor personal iar
alAiT pentru alte scopurT streine interesetor romanescI4).
Filaret JE, insa face exceptiune de la acésta regula din
faptele luT il vedem cä este adeverat roman.
Filaret II din economiile lui i dupa moda de Mum' de
a cumpara case in BucurescI, cumpara un han care de adi
inainte p6rta." numele de «hanul luT Filareto.
La acest han tragead numaT nemtI i ungurT 5). Venitul
hanuluT pe atunci se ridica la cifra 10.0(0 lel anual.
Demnul Mitropolit Filaret II sä gandeasce sä faca o
bine facere la caro iutin se ganclisera mai putin contri-
i

buisera, si anume la copiI lepadatT, la copil, desmogenti de

sòrta, la care cum am spus nu se gandiz...era niminea, nu dòr
Vedi al meu studiu Influenta Culture' GrecescI in Muntenia §i Moldova.
Paharnicul Alex. Gianoglu, Lesviodax Istoria bisericésca pe scurt. Bucur, 1845
pag. 437-8.
Numele unel celiitt cu re§edinta episcopate din Asia mid.
Vedi al meu studiu. Influenta Culture' Gian. pag.
Colonel Papasoglu Istoria Bucurescilor par,r.

www.dacoromanica.ro
 249

n'ar fi fost mijlòcec ci numaY dintr'un prejudiciu, cä copil

lepädatI sunt näscuti in Vacate si de ad l despretuitl iar ea
consecintä firésca lasati. in voia sbrteI, dupà cum i läsaserà
nemilosT lor pärintY,
Mitropolitul Filaret II, trecu peste prejuditlile contim-
poranilor si da tot venitul hanuluI ce purtá numele s'éti si care
han era situat pe loml unde se Ad astA-OT Teatrul National.

Gr. Gr. Cantacuzino, donator la Asil

(Vell biografia h pag. 261)

Mórtea insä'l räpesce inainte de vreme, iar banii orfanilor

-stint mäncatI de ne sätiosI boerI i pentru ca sà I ascundä
nelegiuirea, nimIcesc testamentul piosulur donator.
S'éminta aruncatä de dènsul pa pä'mint bun rrinde ra-
ddcinä, cad de si china hanului a fost mäncata, totust remäne
hanul in pieitIre care era pentru orfanY, si numele MI a remas.
La 1862 Tulle 29, cand s'a pus piatra fundamentalä. de
-care piósa Elena Dòmna, Dènsa are gr;ja ca la sfintirea lo-

www.dacoromanica.ro
 2:0

culul pentru Asilul orfanilor sä figureze i portretul bunula

Mitropolit
Putem açil spune cá Mitropolitulul Filaret II se datoresca
continuarea orfanotrofeulut, care 6rtd açlf numele de Elena
Mitnna. Dacd n'ar fi fost un Mitropolit ca Filaret II si o
Dómnd ca Elena Alexandra Ión I Caza, arora se datoresce
cr.lut intat prima donatiune i celet II esecutiunea care pote
fi comparal ca cele similare din Occident, dac'd nu sup9ri-
6rd, unde se intretin, se cresc atatea copile sërace i orfane
care le fac mIdulare, vrenice i folosit6re societdtit de unde
mat inainte se perdead ca i frunçla detasard de trunchiut
si batuta de t6te vènturile.
Acestea sunt faptele lut Filaret II Mitropol t al Ungro-
Vlachiet ; mitropolitt ca acestia se cuvine noud sà avem 2).
Archiereul Calist
(VedI fotografia la pagina 235)
Archiereul Calist s'a ndscut in BucurescI la anul 1800
anume in suburbia Delea-Noud inflintatd la 1785.
Pdrintil lut se numeati Mihail i Anghelina, c1,3 profe-
siune plagar!, primind name's din botez de Coustantin.
Pe local nasceret sale, fiintéçlä astd-cli scóla comunal.
«Calist» çliditä din temelie de P. S. S.
In timpul holeret de la 1830, mor i pdrintit lut Taal
s'ért fu inmormintat in curtea bisericit sale, iar mama sa pe
un loe viran din calea Caldtasilor.
DupA mórtea lor, tinärul Constantin pardsind lumea,
inträ ca frate la Mondstirea Cernica, (judeLul Ilfpv) ande in
curand timp fu cdlugärit sub numele de Calist In acéstä mo-
»dstire a stat pan& la 1840, cand a fost luat inteajutor de
egumenul mondstiret Cotia, (judetul Valcca) Nifon care
mat têrçliü (1850 a devenit mitropolit al Ungro-Vlahiet, la
acèstd mondstire Calist impreunä. ca Nifon, ati vetuit pand
la 1845, ocupandu-se impreunä cu ingrijir, a averilor monds-
tire! pe care le ati inmultit atat de malt, in cat celebrul
Popa *aped, cand a venit dupd 1848, a gäsit in beciurile mo-
ndstiret, mal bine de 200 vase de vin, dar pe care in putin
timp destAcut in profital sea ersonal, aa cd dupd an
4) Note §1 documente relitive la Asil pag.
2) Ved1 fotografia Mitropolitulul Filaret 11 la pag. 65.

www.dacoromanica.ro
 251

de (Ale numitul pop& parasind monastirea, a dat in primires

vasele g6le.
La 1845 Nifon fiind hirotonisit arhiereti, i numst
ca vicar al MitropolieI, Calist continua si mal departe a avea
ingrijirea monastird Cozia pana la. 1847, cand vine in Bueu
rescl chemat fiind de Nifon, care II incredintéza postal de
econom al Mitropolid.
La 1850 Nifon deveind Mitropolit, hirotonisesce pe Calist
archimandritul, in arhierell en titlul de Stratonichias (o epar-
hie desflintata cu ocasiunea cucerird arabilor dap& anul
632 p. Chr.)
De aci inainte a fost de 3 orI vicar al sf. MitropoliI 6ub-
Mon. Mitropolitul, dupa cum singur märturesce in inscrip-
tiunea de pe crucea mormintulul seii de la monastirea Cer-
nica, pe care o ridicase inca pe and era in viata.
acea cruce nu mal exista, amical i c.olegul mefl de facultate
prea sfintitul Archiereti Calist Ialomiteanu-Botosineanu
care mr-a comunicat i acésta notita biografica, märturisesee-
cd a vëcjat'o pe and era Mcä in viata archiereill Calist, cu oca-
siunea unes visite ce 1-a fault la monästirea Cernica in 187.
in pia de sf. Gheorghe care este si hramul bisericeI din
Cernica ca acelasl name.
1n 1862 Iulie 29, Arehierdul Calist ea inaltul der mi-
tropolitan, sevarsesce ceremonia religi6sa a punerd pietrer
fundamentale la Asilul Elena Dómna, in presenta Domnito-
rului Alexandra I Gaza, a Dómnei Elena, corpultg diplomatic
si a inaltilor demnitarI al Ord, ca care ocasie rostesce in
presenta Domnitorulut o frumósa cuyintare, prin care lauda
fapta demna de imitat a fondatórel Asilulul.
In 1872, in urma rugamintel ce-'I fac epitropiI bisericef
Delea-Nouä ca sd le vie in ajutor la construirea noud bise-
ricI care se incepuse in acel an, P. S. S., nu numaI ea pri-
mesee bucuros ci inca iT la asupra-sI tóta sarcina, ì ast-fel
a ridicat din temelie biserica numita pe care a sfintit-o 'must
la 25 Martie anal 1875.
In anal 1880, P. S. S. mal construesce in prejurul nu-
miteI bisericl o pereche de case pentru locuinta until preot
si a unlit diacon cum si o frumósa clopotnitä.
La 1884 Deeembrie 8, testéza pentru Asilul Elena D6mna.

www.dacoromanica.ro
 252

-- uma de 13.300 lei ca din procente s'A intretind o elevA or-

land in Asil I).
Prin testamentul din 1884 a Idsat spitaluluT Coltea 20.000
leT ell din venit se se intretind un pat la acel spital si care
sA p6rte numele sett 2)
In 1883 luna Maiil 10, incetézä. din viatd in casele sale
calea Mosilor, lar rärnAsitele pAmintescI furá imediat trans-
portat la biserica Delea-Nouti, unde i s'a oficiat serviciul in-
mormintdreT de cAtre yicarul MitropolieT Inocentie Moisiu in-
conjurat de toll preotiT CapitaleT, dupd care, a fost transpot-
tat la mondstirea Cernica si inmormintat in mormintul cons-
truit de el insusT.
La múrtea sa Calist lasd ca executor testamentar pe Em.
Protopopescu Pake, legAnd ca s'A se dea in vecI urmdt6rele
ajutóre:
480 leT anual la 2 preotT, care ar servi biserica Pe-
lea-Notiä.
600 leT unuT diacon idem.
800 lei cAntdretuli prim.
360 »

360 » paracliseruluT.
500 » pentru intretinerea bisericeT.
Sd se formeze o grAdind care sA se intretind vecinic.
SA, se facä vestminte preoteF;ti la nevoe.
SA. se fad. reparatiunile necesare bisericel.
Si se facti incA. un rind de case in rind cu clopot
riita pentru un preot si paracliser.
S'A se construiascA in curtea bisericeT un Asil in
.care sd se dea odihnd la 6 femeT sdrace.
Sa se dea directoruluT scòleT Calist 600 leI iar ce-
lorl'altI 3 profesor! cdte 30) lei fie-cdruia anual si pentru
vecie.
Idem pentru intretinerea salleT 800 le! idem.
Si se imbrace in fie-care an cdte 10 elevI earl se
vor distinge la invetaturd in scbla sa.
SocietAteT pentru ajutorarea elevilor seract 200.
12) Un fbrte frumos potir de aur cu matostat comandat

Arliha Asilulin Elena Dínnna Dos. 8 din 1884/85.

Gitarseti Efod t Spitalelor Ci ile din Bi curesei pag. 603.

www.dacoromanica.ro
 253

expres la Viena pe cand era in viatä. casele i Asnal ari fost

construite de regretatul Pake Protopopescu in al II-lea an,
dupä mòrtea vladiceI Calist.
Ast-fel Archiereul Cal is t S tratonikia a sciut salI asigure un
nume nemuritor printre fliT patriel romAne demnI de imitat,
Sultana Marsil
Fiica paharniculuI Costandin Alexandru Teodor Colceacr-
. .i a MarieI Colceag, ñica paharniculuI Constatin Cd.mpineanu,..

Sultana Marsil, donatoare la Asil

s'a näscut la 29 Iulie anal 18l6 1). Cdsätorindu-se ca Doctora..
Marsil, francez de originä. 2), fost niedic-primar la spitalui
Coltea intre anii 1842-43 8). Din acéstä cAsälorie a avut mar_
multI copiI, intre care si o fatä. Maria, solia primá a d-rulur
Acésta notita am glisit'o seria in dosul raineI In care este Incadrat lega-
tul el §i este confirmatA §i de Maica Porfiril R. Dumitrésca membra In constan)._
economic al Mönastirel Pasares, unde gi este ininormantata Sultana Marsil §i care-
a copiat'o dupa piétra mormintala.
/Wat de la d. dr Nitulescu care a cunoscut de apritpe acdsta familia.
Gola§escu Efor. Spit. chile pag, 64.

www.dacoromanica.ro
 254

-Davila. Pe la 1860, Maria m6re din causa nascereI, cela-ce face

pe Sultana Marsil sa faca atätea donatiunI insemnate.
De Ore-ce institutul Orfanotraflon rèmtisese Mid nicI un
mijloc de existenta cad fondurile de la cutia milelor erail
deturnate de la destinatiunea lor, lar cele ale caflanilor nepla-
tite nicI odatä., pe cand averile ele date de Mitropolitul Filaret
-cum si sumele acordate pentru acest scop ail fost cu mes-
tesug sfeterisite, iar orfaniI rämäind pe clrumurl, d-rul Da-
vila adund vr'o 40 de orfanY Met): si fete inteun local din
strada Coltel i anume in casa Sultanei Marsil, s6crei sale,
.astd-cjI casele vechI ale Eforiel de längl Primarie.
Dup6. mórtea Marie', Davila casatorindu-se a 2-a 6rä cu
Ana Davila din familia Racovitä., parasesce casele Sultana
Marsil care sunt donate Eforiel Spitalelor civile i mutä
-Orfanotrofiul s6u la CotrocenI.
Sultana Marsil, face donatiunile urmätóre AsiluluI prin
legatul sett 1) din 21 Februarie 1872, in memoria flicel sale,
taa partea eI, a IV parte si anume :
Mosia Albescl cu case si live(lile de pe dènsa in sumä.
de 8517 pog6ne si 1118/1296, gait de locurile satenilor date
dupä. logea rurala din 1864.
Din trupul Rotunda 130 pog6ne i 171/1296.
Din Muntele Oticul Gura Plaiulul cu Ware de 2555
pogéne i 1196/1296.
Din MuntiI Lespedile i Podeanu cu pä'dure de bracy
-3754 pogóne si 535/1296.
Din suhaturile Clocoticiil Tefericiti, Mlaca si Pirienil,
1921 pog. si 762/1206, ceea-ce totalisate se ridica la suma de
15.879 pogóne si 1190/1296. Venitul acestor mosiI care la
1872 era de 500 galbeni austriacl sa se serv9sc,a la Intreti-
nerea a 12 fete parasite de nascatoriI lor i alese prin tra-
gare la sortI din copilele Asilulul, dintre cele maI silitóre
.cu minte, alegerea sä se faca la 8 Septembrie din 10 in '10
anl lar la märitis s'a li se dea la fie-care a 12 parte din fond*
Sultana Marsil móre la 22 August anul 1872 si a fost
inmormantata la Monastirea Pasarea. La acéstä. sfänta Mo-
nastire a maT facut urmètbrele imbunatatiri pentru pomenirea
eI si anume:
1) Vel1 legatul am la A:inl Elma D6mna.

www.dacoromanica.ro
 255

A däruit o pereche de cercei de mare valére pentru

Maica Domnulul.
A imbracat in argint 2 icéne.
La 1894 ail fost desgropate atat ea cat si tlica sa i osti-
mintele lor puse inteun sicrias unde se pot vedea i acjI in
gropnita MonastireI.
Ion Scorteanu i sora sa Maria G. Schiopescu
Mu41 ennenI avuI i färä copii, tree prin acéstä lume
ca apa pe sub punte, färä ca sä lase o urmä macar de exis-
tente. lor. Avutiile capatate Cu multe trude i sudorl, le lasä
in prada rudelor din a 12-a spitä, din care la urma nu se
folosesc de cat advocatiI, iar reposatiI cu blestemele rude-
lor, cä la unele le-a dat mai putina, iar la altele mal multa
avere.
Sant putine perseme call se gandesc cà neavènd copiI
sail base averea lor pentru folosul obstesc, cu care sa con-
tribue la propäsirea cultureI nationale, la alinarea suterinte-
lor, la indulcirea mizeriei i alte fapte patriotice i crestinescil
ca ast-fel sä1i eternizeze memoria lor prin fapte demne
is placate tuturor.
Intre acestia sunt si fratil Ion Scorteanu si Maria G.
Schiopescu, donatorl la Asil i primil intemeetorI al Interna-
tulul FacultäteI de Teologie din BucurescI, care face onére
nu numal lor, dar si capitaleI i erel intregY.
Ion Scorteanu si sora sa. Maria V-ail petrecut viata de-
parte de sgomotul asuNitor al lumei galägiése i fanfartme;
cel dintèiil ocupandu-se cu ingrijirea mosiilor boeruluI Ote-
teleseanu, pe cand sora sa se ocupa ca modesteie el ocupa-
tium casnice. La mértea sa ldsä tad averea sa si pe cea
.mostenita de la fratele WI, in scopurI de bine-facerI.
Dar sä ne ocupam in special de fie-care din el :
Ion Scorteanu a fost fiul luI Vlad si al MarieI Scor-
teanu. S'a nä.scut in anul 1814, in comuna Cosmiru din plasa
Campu, judetal Mehedinti. Tatal s6ii ocupa functiunea de zap-
-citi in plasa Camp, cand izbucni revolutia grec6scá in prin-
cipate, la Februarie 1821.
Dupd ce revolutia este inabusitä in sang's) de Turd', in-
cep jaturile i omorurile caracteristice tirel lor, i acestor

www.dacoromanica.ro
 256

alun i omorurT cade victinA i Vlad Scorteanu, care in ca-

litatea sa de zapciti, se sile dupti puterile luT, sa stavilésca,
barbaria turcésca care prada i jefuia in plasa ampuluT. In-
tr'una din noptl, TurciT inconjòra, casa zapciuluT, it dad foc
de 4 partI, asa ca Vlad impreuna ca ceT ce se afla in casa,
ard ca totil. Socia sa M ria impreuna ca cei ció( copiT micr
aT seT, Ion si Maria, fugiserd mal dinainte.
Iancu Oteteleseanu venind adese-ori pe la mosiile sale
din plasa CampuluT, in Mehedintl ve(jand pe Maria sotia lur
Vlad, veduvá si lipsitá de mijlòce, i dorind a o ajuta, a luat
pe lana dèfisul pe flul ef Ion, pe atuncl de 8-9 anl, '1-a
clat la sc61a, instruindu-1 in invetatura dupa cum era pe
atund. La etatea de 10 anT, Ion Scorteanu ajunse omul de
incredere al case: Oteteleseanu, increclintandu-I serviciul de
ingrijitor comptabil peste mal multe mosii ale sale.
Fiind om muncitor i econom, aduna un capital care
it permise ca sa ia in arendä in 1885, pentru maT multi ani,
mosia Sintesti de lánga Bucuresci. Afacerile mergèndu I bine,
isi adua un capital de 170,000 leT, pe care '1 plasézä in bo-
nuri funciare rurale si le depnue la casa de Economie. In
1882 isT cumpera in Bucuresci, o modesta asura in strada
Sórelui No. 7, ande duce o viatä retrasa, petrecèndu-sl ba-
trinetele in linisce. N'a fost clisatorit niel o data, i singura
moscenitOre legitima, era sora sa Maria Gh. Schiopescu ca
flica sa.
Nu-sl veçluse pe sora sa de la 1822 si tocmai in '1882 pléca
s'o vada daca maI tra.esce, si o gasesce in comuna Bucura, o
aduce langa sine in Bucuresci, inzestréza cu 12,000 lei pe
nepOta sa de sora Aneta, si o marita dupa Filipachi Xeno,
proprietar in llusii de Vede. Aneta mére in 1889, nelasand
niel un moscenitor in urma sa.
In '1881 Ion Scorteanu isi face testamentul dupa tòte
forme'e legale i l'Asa pe sora sa moscenitóre i execut6re
testamentarit pe averea sa de peste 170,000 lei. In anul ur-
metor (1885 Aprilie 18), Ion incetéza din viatä. Inainte de
a 'si da obstescul sfirsit, chiäma la patul seti pe sora sa,
dandu-I in grija «ca sa ingrijasca si de sufletul lui Cu capi-
talul adunat, ca sä .1 fie pentru vecinica luT pomeniron.
Dula mòrte, remasitele sale pämèntesci 8.11 fost inmor-
mintate la eimitirul Belu, in local cumparat de dènsul inca.

www.dacoromanica.ro
 16n Scorteanu
Fondatorul InternatuluI Teologic

G. M. lonosou. Work COP ce War. 17

www.dacoromanica.ro
 258

de dud era in viatä, si ande se arid inmormintate sora sa

Maria si nepóta sa Aneta.
Marta G. Schiopescu. Sora maI mica a In! Ion Scor-
teanu s'a nascut la 1819, Februarie 24, dupä tragica intim-
plare de la 1822 si dupa ce fratele eI este luat la curtea lul
Oteteleseanu, Maria reman pe langa mama el in satul Cos-
mir, pana la 1832, cand móre mama sa, lar Maria rèmane
sub ingrijirea unchiuluI el Gheorghe Scorteanu. In 1850 Maria
se casatoresce ca Gheorghe Smadu Schiopescu, din comuna
Bucura (Mehedintl), om bogat si renumit pe timpul acela in
comuna sa; traesce in acésta casatorie numal 7 anI, adica
pang la 1857. Din acésta' casatorie are 2 fete, Ecaterina care
m6re in virsta fragedä. si Aneta. In 1864 m6re si barbatul eI
r6miind ca fica sa Aneta, sub ingrijirea sa. 1n casa socruluI
s'ét1 Smadu Schiopescu. Intre anil 1864 si 1865, m6re socrul
seil si s6cra sa, r6maind ast-fel Maria Schiopescu numal cu
fata eI Aneta. I se presintä ocasiunl de a se recasätori, Insa,
refusa; veduvia eI a durat 39 de anl. In timpul veduvieI a
fost sprijinitä si ajutatä de Pr. Ion Dinu, parohul comuneI
Co rlatelul (sat in apropiere de Bucura), a carel preoWsä, era
ruda ca Maria Schiopescu, dupd barbatul el. Pb.na la anul
1882 Maria Schiopescu a petrecut in comuna Buraira, impre-
unä ca fica sa ; pe fratele sal Ion nu-1 cunosdea Inca. in
1883, Martie 30, Ion Scorteanu pima sa aduca pe sora sa la
BucurescI. Aci Maria Taritä pe fica sa inzestratä de fratele el.
In anal 1884, Iunie 10, Maria primesce din mana frate-
luI el Ion, testamentul facut pa suma de 170,000 leI, lasand-o
ca execut6re testamentara si moscenitóre pe averea luI.
In anul 1885, Aprilie 18, Ion Scorteanu isl da obtescul
sfirsit, iar Maria rèmane in mod definitiv stapina pe averea
frateluI WI ; Maria pastréz6 ca sfintenie vorbele frateluI eI,
ce 11-a adresat pe patul de mórte, «ca ca averea remasa sä
ingrijésea si de sufietul la!, ca sä faca un s'abiliment de bine-
facerI, pentru ridica, ea neamuluI romanesc si inflorirea
crestinismuluI».
Pentru aceste motive, dä 5,000 leI pentru constructiunea
caselor din curtea bisericel Manea-Brutaru, pentru locuinta
preotilor.
In 1889 m6re si unica eI find, stilpul batrinetelor el ;
doritoriI castiguluI fail manca se ivesc si fac tot felul de

www.dacoromanica.ro
 Maria Uta Schiopascu
itonatére la Asil fundat6rea frunniset cliídirl a Inst. Toologic din Bucurescl

www.dacoromanica.ro
 260

§icane, tinOnd sa 1 ja averea; ca femee far% sprijine, chiam5

pe preotul Ion Dina, despre care am maT vorbit, ca s'o ajute-
cu sfaturile luT, cum ar putea sä ludeplinésca ultimele do-
Hull ale frateluT eT.
in anu11890, povèluita de numitul preot, 1§I face testa-
mentul cum sä se rinduiascä averea sa dupä mórtea el ; ina-
inte de facerea testamentuluT, preotul merge la D. Constan-
tin Erbiceanu, profesor §i pe atuncl decan al facultateT de
Teologie, §i arata dorintele D-nel Schiopescu D-sa opi-
néza cA D-na Schiopescu '0-ar asigura recunoscinta Wet
bine-cuvèntarile bisericeT, (lac& ar da o sumä pentru con-
structiunea unuT local pentru Interna tul Teologic, trebuint&
f6rte malt simtita i 'T da o recomandatie numituluT preot,.
catre D-nul Dimitrie A. Sturdza, actualul Prim Ministru, de
la elm preotul a primit ma! multe instructiunl in cestiunea
donatiuneT pentru Internatul Teologic, cat §i. in alte privinte.
Tot odata D. Dimitrie A. Sturdza 'T dä o cope de testament,
cum ar trebui facut, pe care véOnd-o Maria Schiopescu,
multumit din suflet pentru indrumarea realisärel dorintelor
sale.
In testamentul s6ti, se prevede intre altele, 10,000 lef
Asilului Elena D6mna, 10,000 preotuluT Dina, care a ajutat-&
ingrijit-o, lar suma de 135,000 ieT, a afectat-o pentru con-
structiunea localulul pentru Internatul Teologic.
Dam ad fotografia aceAuf frumos Institut :
La intrarea principald in vestibul, pe partea dréptd, cum
intri, citim urmaórea inscriptiune scrisa ca litere de aur
FUNDATIUNEA
Ion Scorteanu §i Maria Schiopescu, sora sa.
Ridicatu-s'a acéstA clAdire din temelie, contribuind la
ea D6mna Maria Schiopescu, din Bucuresd, ca suma
de le 135.000, capital rdmas de la fratele s6U.
loan Scorteanu, spre vednica lar pomenire
Intre altele, mal las5. Case! §c61e1or imobilul eT din strada
S6reluT No. 7, din BucurescT.
Maria Schiopescu 1§T plätesce ob§tescul tribut la 17 Mar-
tie 1896, in etate de 77 anT, i s'a ir,morm6ntat ea mare
-cinste la cimitirul Bella.

www.dacoromanica.ro
 261

Atat directiunea Internatulul Teologic cat si Casa sc45-

1elor fac de 3 orT pe an parastas cu archiereii, la cavoui de-
cedatilor, iar un student in Teologie tine o cuvintare, aretand
trum6sele fapte patriotice i crestinescl ale fratilor Ion Scor-
teanu si Maria Schiopescu 1).
Gr. Gr. Caiitaeuzino
S'a nascut la 25 Ianuarie 4827 In BucurescI. Inca de
mic fu trirnes la Paris, unde urma cursurile liceale i facul-
tatea de Drept, dupä terminarea cäi ora se intdrse in tara.
Inteligent, cult si influent in politica, D. Gr. Gr. Cantacuzino
ocupa multe demnitatT importante in Stat.
A fost prefect, membru la Curtea de Apel din Bucu-
rascI si in urma Consilier la malta Curte de Casatie. Dupa
ce a paräsit magistratura a fost cand deputat, cand senator
efor al spitalelor civile. Casatorit ca tènèra Elena, de o
rard frumusete, dap& cum se vede si acJI portretul eI in ga-
feria de tablourT a Asiluluf Elena Minna, din familia
. . . avu nefericirea a pierde iubita-I sotie la 1877. Gr
Gr. Canta.cuzino, testéza AsiluluT Elena Di5mna 12,000 lel in
.scrisurT funciare rurale 71)/0 2, care suma capitalisata se ri-
dicä alp la suma de 21,000 leT pentru intretinerea a 2 eleve
.orfane adÏ elevele Luca Elena si Morel Petra 8).
De la 1834 insa, s'a devotat artelor, ocupand demnitatea
ode Director general al Teatrelor aprópe neintreru.pt,
la finele luT Iulie 1898. In arma sprijinulul se'd puternic in
timpul cat a stat ca Director, a consolidat basele operel ro-
mane, care a luat un avint insemnat. D-sa a imbogatit re-
pertoriul dramatic al TeatruluT National, traduc6nd un mare
nurn6r din piesele cele mal de valóre din repertoriul teatru-
`WI frances, i anume : Maitre de Forges, Adrienne Lecou-
vreur, Lupta intre femel, Tarina, etc. Prin staruinta D-sale
atat societa.tea dramatica cat si opera romana, aft obtinut de
la Minister crescerea subventiuneT, tara de care aceste insti-
tutiunT n'ar fi putut ajunge pana aci4). Asta-ql traesce ca
pensionar, ocupandu-se cu exploatarea mosiilor sale.
Noti/e comunicate de Pr. Ion Dinu din comuna Bucura, pima Campu, jude-
Meheding.
Archiva Asilulul E ena Minna, Dos 8, act. No. 447 din 23 Noembre, 1881
Budgetul Casa tjalelor pag. 24, Stat No. 6, pe 1900/901.
Veli Revista enciclopedia Actualitatea", anul I, No. 14.

www.dacoromanica.ro
 262

Constantin Xenocrat
Constantin Xenocrat, s'a näscut la anul 1803, Maid 30,
la Samacov in Bulgaria, oras situat pe unghiul format de gra-
nitele Bulgariel i RumelieI Orientale. De i numele il arata
a fi grec de origind, totusI, credem cä. el ar fi roman mace-
donean, pentru trel motive :
Ca in orasul Samacov sunt m,ultI arman!') si ded
presupunem a fi un arman ce simpatisa i Cu. Grecil.
Actele de pietate stivèrsite atat de el cat i de fra-
tele lul in Romania, constitue un. argument mal malt c.ä el
sunt Romanl, cad daca ar fi fos GrecT, s'ar fi testat
ayerea sa la institutele de bine-facere din Grecia, orI prin
alte locurI locuite de Greci, cum ad Mont i fac incä.
Grecil, iar nu in Romania, de Ore-ce nu-1 lega nimic de pa-
mantul acesteI ten.
IU) CA pentru necesitatile tor crestinesci, s'a ales un
duhovnic roman, si anume pe P. C. Parinte Arhimandrit
Procopie, fostul staret al mandstirei CalddrusanI, care a fost
duhovnicul case! Xenocrat, mal bine de 30 de ant
Nu putem sci cand a venit in tara, probabil pe cand
era tènar. S'a ocupat in tinerete ca comertul, iar mal tarzid
cu exploatarea
Dupa ce aduna o avere coloF_ala, nu se maI gandesce de
cat la indulcirea suferintelor celor prigonitI de vitrega
cum si a copiilor lepadatl de nascetoril. lor. El testéza pen-
tru Asilul «Elena Minna», suma de le! 1,700 pentru maritat
tul fetelor orfane, si ca demn urmas a intru crestinéscä pie-
tate», a donat M-re! CaldarusanI 2 rindurl complecte de vest-
minte preotesti. Apol ad ridicat din temelie o biserica prea
frumósa, pe mosia luI, Draganesti, din Prahova.
El infiintéza spitalul Xenocrat, care se inaugurézä.
anul 1886, dupd ce 'I asigura i intretinerea pe viatä, din mat
multe mosit
El m6re la anul 1876, Octombre 19, in etate de peste
73 de anl, lar rèmdsitele pamèntescl aü fost inmormintate la
M-rea Caldärusant
1) L Nenitescu. De la Ronlnil din Turcia, pag. 458..

www.dacoromanica.ro
 263

Dobre Carealeteann

S'a ndscut in anal 1816 in comuna Leu din judetul

RomanatT.
La anul 1844, s'a cdsà.torit in BucurescI cu tbnAra
Anica Urianu; din acésta d.sätorie a avut mai mull! copil

Dobre CarcaleSeanu, donator la Asil

dintre care num.! doT sunt in vié[à si anume : d-1 General

Carcaleteanu si Ion Carcaleteanu proprietar.
Dobre Carcaleteanu a avut rangul de S6rdar; om mun-
citor si econom intelept. Dupä ce'sl asigurd copiilor o posi-
tiune frum6s6, in scietate, se gandesce si la copii orfanT asa
a ddruesce AsiluluT Elena D6mna suma de 11.500 leT pentru
maritisl de fete orfane. NicT suferinT, si demo;tenitiT de s6rtl

www.dacoromanica.ro
 '64

nu sunt WWII. In acest scop testéza in anul 1893 snma de

260.000 EeforieI Spitalelor civile, care s'a si grabit a indeplini
vointa piosuluI donator, construind cu banI din acésta dona-
tiune douò pavilióne pentru bolnavI la spitalul Colentina si
pe al caror frontispicid sa," vede scris cu litere de aur :
«Serdarul Dobre Carcaleteanu».
Dobre Carcaleteanu s'a platit datoria obstesca in anul
1893 August in 13 Rämtisitele sale pämintescI se odihnesc
la cimitirul Belul din BucurescI, pururea 'bine cuvintare de
de numerosiI suferindI care 's1 capatä. adápost sub acoperd-
mintul paviliónelor sale de la Colentina, cum si de ruga.ciunile
blandelor copile care, prin ajutorul läsat de dènsul se in-
drumeza catre o viatä casnica fericita.
Dam aci partea din actul de donatiune cu data din Iunie
1884, prin care defunctul Dobre Carcaleteanul dice:
«Dorincl a veni in ajutorul fetelor orfane care se creso
«in Asilul Elena Eòmna, m'am hotärit ca, din produsul munceI
«mele, sa consarcu un fond de leI 11.500 in obligatiunI no-
«minale ale orasuluI BucurescI 5o/e dobanda, cu cupénele
«inclusive Ianuarie viitor 1885, pentru ica din venit sa se
«ajute pe fie-care an märitisul uneia din acele fete orfane,
«cu conditiune ca mdritisul fie-careia din fetele call se vor
«folosi din venitul disuluI fond, sa fie incuno3ciintat prealabil
«subscrisul sad mostenitoriI meI».
Torna. Dimtriu

Fiul luI Tanas1-3 Sèrbul, s'a nascut in BucurescI pe la

anul 1848. In tot timpul vietei sale s'a ocupat cu comertul.
Pravalia a avut-o in calea Dorbantilor No. 95 (41 106). De si
a fost casätorit n'a avut insà nicI un copil. Silit de inprejurarl
Toma Dimitriu isi face testamentul, prin care testéza Minis-
teruluI Cultelor casele din strada sus mention ila. Mbre in-
jumghiat de o rudd a sa in etate de 54 de ani ;
Printr'un testament ca data de 31 Iulie 1882 defunctul
Torna Dimitriu dispune :
bCasele ca local lor, situate in Calea Dorobantilor No.
«95, le las Asilului Efena Dámna din BucurescI, care va devni
«propietatea Asilului dupe incetarea din viata atät a mea
«cat si a sotieI mele Anica. Venitul acestor case, pána la in-

www.dacoromanica.ro
 265

ocetarea nésträ din viatä, se va lua de mine si in urmá de

sotia mea Anica..
Petre P. Enciuleseu
S'a ndscut In Bucurescl la anal 1827. Studiile elementare
si le-a fácut in colegial St. Saya ; apoI a intrat ca elev cea-
prázar le Nacu MincovicI pi imul ceapräzar in BucurescI, pe
-aluna
La 1845 desehide prdvdlie de ceaprdzdrie in Lipscani si
.a continuat in aceastä bransä pänd la sfärsitul vietel sale.
La 1.830 se cdsá.toresce ca Mandica Enciulescu näiscutd
Hagi Gheorghe.
Din acéstä cdsátorie a avut doui fiI, dar amèndoI ad
murit in cea mal fragedd virstd. Sotia s'a la ajulat férte mult
in cariera sa. intränd in luptele politice, a fost ales ca membru
in consiliul comunal al capitaleI in mal multe ranciar' si. a
.avut mal multe decoratiunl. In anul 1883 este ales membru
in comitetul pentru organisatiu n ea Exposit, iu ni Cooperatorilor
care a fost instalatd chiar in casele sale din Calea VictoriI,
linde se aflä astä.-cji cladirea cu No. 77 si pentru care, n'a voit
sri priméscá niel' o remuneratiune.
Petre Enciulescu a incetat din viatd la 1889 Octombrie,
Dupd alte donatiunI, mal lasá si la azilul «Elena Démna o
ama mie lel.

Alexandru Andoneseu

A fost fiul luI Anton si al EcaterineI Andonescu, ndscutä.

Laca; El s'a ndscut in Bu .urescI cam pe la anal 1821. Ter-
minandu-sl studiele a esit ca diploma de inginer. La 1877 a
fost casier central, apoI inginer la primärla Capitalei, in urma
s'a ocupat ca exploatarea m33ielor sale IIdtcdrdil din Prahova
si BrdnestaxiI de jos din Vlasca. S'a cdsdtorit tocmaI cdtre bd-
tränete cu D-na Vasilina Papazolu. A fost nefericit in asá.-
torie, si n'a avut nicl copiI; a incetat din viatä la anul 1889,
Februrie, si s'a inmormäntat la cimitirul Belu.
A ldsat cea maI mare parte, din averea sa in scopurI de
bine-faceri, ast-fel prin testam-mtn1 sed olograf cu data de 19
Martie 1890, intre altele Oice:

www.dacoromanica.ro
 266

«Las nuda proprietate a parteI mele de moVe

AsiluluI Elena DOmna, care va intra in stapanirea desavarVtä.
a moVel la meortea frateluI i surorel mele».

Gt. Arramidis Leatzke

De originä roman macedonean, s'a nascut la Corita, co-

muna romaneasca in Macedonia la anal 1821. De Ore-ce prin-
eipala ocupatiune a Romanilor macedonenI este comercial,
Leatzke s'a dus mai int:II in Egipt impreuna cu fratele s'eti
Dimitrie. Dar in anal 1857 parasesce Egiptul i vine in tara
romaneasc,a §i anume in BucurescI, unde deschide o brutärie
in strada Patria, apoI cumpard o mo§ie, apoi alta §i in fine
o a treia din care realiséza un prea frumos catig. Fiind ins&
filo-elin, ca mal totT macedo-romanil pe atuncI, 'V plaséza a-
prOpe tot capitalul se"Ci in bonurI de tesaur grecesc, care sea-
dènd atit de mult, batrinul Leatzke se vede la batranete a-
própe pe drumurf, din care causa i s'a tras §i mOrtea.
El iV lasa tótà averea sa numaI in scopuri de bine-facerI,
intre care primul rang il °curd comuna sa natala Corita.
Cu t6te acestea, prin testamentul söi autetificat de Tri-
bunalul Ilfov, sectia de notariat, la No. 1.676 din 10 Martie
1890, la art. 3, dispune:
«Leg leI noui 15.003, °datà pentru tot-d'auna, spre a use
da AsiluluI Elena DOmna din BucurescI, pentru ca «din ve-
nitul lor sä se intretina in perpetuitate in acest «asil o fat&
orfana sarac,ä, care legal va parta in «perpetuitate numele
meii; acésta fata va fi romanca i «recoman data de Primarul
capitaleI Bucurescl».
iar prin codicilul cu data de 6 Iunie 1893 adauga: « doresc ca
cea d'antèlli fata primita sä. fie Virginia, « fica lui Dimitrie
Penescu, cunoscut mies.

Rildnean Simonide
Este fiul rèposatulul Sima din Andrianopol, nascut la a-
nul 1798 in Bucuresci suburbia Popa-lIerea str. Sfintilor.
Studiile elementare i le-a Meat in lard, apol a fost tri_
mis in Triest i apol la Livorno. Intors in tara s'a casatorit,
la 1833 cu Elena Savopol nascuta in Constantinopol, nepOta

www.dacoromanica.ro
Ritducan Simonidi, donator la Asil

www.dacoromanica.ro
 268

TaharniculuI A.ntonache, a carilla sotie a fost din familia

Rahtivan (origina gréch Din acésta casatorie n'a avut nicl
-un copil. Tata' sed a fost comerciant angrosist, fiul sed a tinut
bacaniile (5 la num6r) pana la 1847, de aci inainte a ocupat
diferite dregatoriI la primarie, tribunal si curtea de apel.
A fost si pitar, functiunile le-a ocupat pana la 1866,
-cand s'a retras din viata politica si a trait ca rentier pana
la 1878 1 Decembrie, cand m6re si este inmormantat la Mo-
nastirea Cernica.
Elena Simonide a murit la 18 Febr. 1802 si este inmor-
wi-rIntata tot la Cernica 1).
Iorgu. Aughelescu
Este flul apitanuluI Anghelescu din Slatina. S'a nascut
pe la 1815; primele cunoscinte de carte si le-a apatat la
iscolile din Slatina. Venind de téndr in BucurescI, intra mal
intaiti ca ucenic. apol facandull un mic capital, deschise o
pravalie de mandfactura in strada BaratieT, unde este astii-cjI
pravalia d-luI Rada Georgegcu, cu care a 1ost mult timp a-
sociat. Prin munca cinstita si'a strang un humos capital.
Ne Ilind casatorit si-a impärtit cea maI mare parte din a-
verea sa, in opere de bine facere, buna-tirá a facut, ca pro-
pria'l cheltuiald, o biserica in orasul Slatina, a testat suma
de 86,800 lel pentru intretinerea a 9 eleve orfane in Asilul
Elena Dómna cum si pentru alte bine-facerl.
A murit la anul 1889. In tot timpul vieteI sale, a fost
-om muncitor, comerciant cinstit, milos si fbrte darnic, dovada
lestamentul s'esa din 18 Decembrie 1879, autentificat de tri -
lunalul Ilfov, sectia III, la No. 2341 din 1879 prin care lasa.:
cAsilul Elena M'ama 70000 leI nouI, care suma se va
oasigura de executoril meI testamentarI, ast-fel in cat venitul
-*anual al acestef sume s'A se ja in perpetuil de administratia
-(AsiluluI, iar fondul sä l'Imana neatins».
Sabetay Rallón
Fiul luT Abraham lialfon, s'a nascut la 1827 in Bucuresci,
.unde a trait 1,(5ta viata luT. A facut parte din casa de banca
IIalfon. A. murit la Nizza in luna luI Martie 1880; nu a avut
copiI, a l'asat o mare parte din averea sa pentru opere de
4) Veo,ii fotografia el la pagina 271.

www.dacoromanica.ro
 261

bine-facere intre care suma de 5,000 ler, in 5 obligatiunr

la sutA ale comuner Bucurescr, eu conditiune ca venitul a-
cestur capital, sá fie pururea intrebuintat la inzestrarea fe-
telor orfane din Asilul Elena Dòmna.Acéstä. sum, prin pres-
chimbarea obligatiunilor comunale, care a avut loc. in 1883,
rentä de 5 la sutä., s'a ridicat la 5500 ler efecte.
Veniturile cupOnelor acestur fond, la 31 Martie 1897, s'a
soldat ca un numerariti de 3807 ler.
In 1897-98, cu numerariul ce se gasea disponibil, s'ati,
cumperat dupl cum se prevedea in budget, pour efecte scri-
surf funciare rurale 5 la sutà in valore nominalA de 4400 ler
pentru a forma un fond, al arul venit sA fle suflcient pentru,
in4estrarea uner fete orfane din A silul Elena Dbmna.

Searlat Walter

A venit de tène'r tail, flind de meserie tipograf. La_

anul 1861 se asociazä cu Francisc Göbl i Ispirescu si des-
chid un stabilimerit de tipografle sub firma oLucrätorir aso-
ciatl». La anal 1865 dupe' retragerea lur Ispirescu, continul
asociatia Fr. Göbl panä la 1877 Februarie 22, and Walter
m6re si este ingropat la cimitirul catolic din Bucurescr.
A adus impreund ca asoviatir ser servidr reale tipogra-
fief, de Ore-ce a format pe cea mar mare parte dintre ma-
sinistil tipografr din tara.
Prin munca sa cinstitá s'a cAstigat o mica avere. Fiind.
nefericit In cäsnicie i ne-avènd copir, s'a 16.sat cea mar mare
parte din averea sa in scopurr de bine-facere, din care 6100,
ler a lasat prin testament Asilulur «Elena DómnA» I).

Inokentie Iiitznlesen Episeopnl

S'a näscut in suburbia Poposcu-Jignita din Bucurescl la

1819. A fost H. de p eot i cum pe alune!, dupà cum si as-
td-4T, preotir nostri 'sr destine' copir acester cariere, tatAt
sett il indrumá de tin6r catre preotie. Studiile i le-a flea.
1) Biografia 'ml este comunicati de Frap GabI.

www.dacoromanica.ro
 270

in seminarul Sf. Mitropolil din BucurescT, apoT in liceul Sf.

Saya; dupg terminarea studiilor liceale, s'a dus la universi-
tatea. din Pesta, trimes acolo pe cheltuiala statuluT duph re-
-curibscere,a meritelor sale. Avend o particular% predispositi-
une care monahism, inträ in eliugarie i avansezä repede
flind hirotonit diacon, preot, apol e numit profesor si in urmA
director al seminaruluT Sf. Mitropolil din Bucurescl. Nu mult
-dupä acesta, devine protosinghel, arhimandrit i egumen la
M-rea Dealul. Dupà cat-va timp e numit locotenent al Epis-
copieT RämniculuT i nouluT Severin, iar la 1872 e hirotonit-
do cdtre Nifon Mitropolitul arhiereil cu titlu de Stavropo-
leos (numele uneT episcopil din Asia Mica desfiintatä de arabI
dupä anul 632 p. Chr ). La anal 1873 a fost ales de marele
colegid electoral Episcop al Eparhiel BuzeuluT, pe care a Os-
torit'o ca intelepciune timp de 20 de anT, pänä la 1893 No-
embrie 13, cand ìI plätesce obstescul sfirsit. Inokentie Kit-
zulescu a fost inzestrat de natal% ca calitätT excelente : avea
o fire blända i linistitä, de aceia ura räsbunarea, fugea de
intrigT i clevetirT i ducea o viatd retrasä. i singurateed.
In privinta administratiuneI eparhieI sale, a fost nein-
trecut, cdcI, in tot-d'auna a fost exact in indeplinirea dato-
rielor sale pästorale läsand la mbrtea sa regrete unanime.
A fost fárte iconom, dar niel odatä. apucdtor.
Episcopul Inokentie Kitzulescu, flind incA in vialä a re-
gulat prin dispositiunT testamentare cum trebuia sä se ur-
meze cu averea sa, dupä Inerte. Averea care se ridicA la su-
ma de 287,930 leT, al carel venit l'a läsat sä fie intrebuintat
exclusiv pentru acte de bine-facere. Jata cum hotäräste feri-
citul Inokentie a se urma, prin testamental set, dupä mbrtea
a, ca averea ca§tigatd de el intre altele : «Las done 4eciml
«ajutóre pentru inzestrarea orfanelor din Azilul Elena Dòmna
-0 din Bucuresel.

Eftimie Diamandescu

Intre al te opere de bine-facere, prin testamentul sett din

-4 Iulie 1893, a läsat AziluluT Elena Demna cjece mil le!. Acest
legat de si primit de minister si in posesiunea fonduluT, mos-

www.dacoromanica.ro
 q7l

tenitoriI ati intentat actiune in anulare si procesul este mea

pendinte.
Asupra fonduluI inscris in budgetul pe exercitiul 1899-
1900, cu destinatiune pentru imbunelAtirI, dui:4 terminarea
procesulul.

Elena Simonidi, donatoare la Mil

Luc Cocin

Prin testamentul autentificat de tribunalul Ilfov, sectia

de notariat, la No. 8,714 din 17 Octombrie 1894, intre altele
dispune :
oFiind-c.1 am venit tinèr in tara si aid am agonisit ave-
«rea ce am, drept recunoscintà las 50,000 leI Asilulul Elena
0115mna; acéstä sumA se va preface in efecte publice si se

www.dacoromanica.ro
 272

va depune la Casa de depunerI, iar din. veniturile.:el se vor

rharita pe fie-care an doug sati mal multe fete e0e din acel
inzestrandu-le ca cele trebuinci6sen.

loil Tasilescu
Näscut in BucurescI la anul 1816, a invetat carte in ;O-
lele dupä acele timpurI in BucurescI. S'a calugärit In Monas-
tirea Cernica anul 1841. Iunie 2, iar in annl 1848 a fost hi-
rotonisit preot i in urmä a fost fácut Duhovnic i luat in
Sf. Mitropolie pana in 1873, de unde s'a inapoiat ca Starit
MonastireI Cernica pana in anul 1893, cand a incetat din vi-
ata, anul 1894, Noembrie 2, unde a i fost inmormantat.
In viata fiind, printeo petitiune adresata MinisteruluI cu,
data din 6 Iunie 1891, Arhimandritul Ioil Vasilescu face danie
pentru catedra de oftalmologia de pe langa Universitatea din
BucurescI, suma de lel 3.000, din care lel 1000 in numerar
le' 2.000 in douè scrisurI funciare urbane, in conditiune ca :
«Procentul a 2000 leI efecte sä servésa la cumpdrare
«de cartI i (pare de ofteknologie pentru numita catedra, §i
«suma de leI 1.000 sä se cheltuiasca pentru facerea unuI du-
«lap pe frontispiciul caru'a va fi scris numele donatorulul
«pentru pastrarea cartilor de oftalmologie cate se vor puteo.
cumpä ra».
Dorintele donatoruluI s'ad executat §i se executa intoc-
mal actuluI.

Petre Gheorghiadis
Grec de origina, nascut la anul 1828 in comuna Kuculr.
plasa Zagora, vilaetul Ianina, din Epir. A venit in tara Ro-
manésca pe la anul 1855. S'a ocupat cu profesoratul, predand
fiilor de boerI romanI i grecI, limbile grécä i francesa, cum
§i pe la diferite institute particulare. Fiind bine platitI pro-
fesoriI pe atuncI, Petre Gheorghiadis din economiile realisate
si-a cumpèrat o moie apoI o casa in BucurescI. La anui
1854 se castoresce ca tanera Efrosina näscutä Ata.nase. Din
acéta casatorie a avut dotif copil din care traesce numaI D-na
Susana Gheorghiadis. Ajunend la Batrante se desface de

www.dacoromanica.ro
 Ion Vasile:cu, donator la Mil
(Veil biografia la p. 272)

G. M. knack. Istorfa C tiorenil r Ii

www.dacoromanica.ro
 274

si traesce ca rentier pana la' 1 August 1.896 cand incetéza din

viatd.
Petre Gheorghiadi, fiind in viatti, donka prin actul cu
data de 7 Februarie '1896 autentificat de Tribunalul Ilfov,
Sect. de Notariat sub No. 1.148 din 7 Februarie 1896, Asilulul
Elena Minna suma de 1.0.000 leI, in urrnatórele conditiunl :
«Fondul de 10 000 va fi inalienabil si va purta. numele
«Petre Gheorgiadis». Din venitul acestui fond, se va inzestra
«pe fie-care an cate o fata care a absolvit cursurile AsiluluI
«Elena Minna cu distinctiune, dandu-i-se zestre la maritsr».
«Numele inzestratel va fi publicat in «Monitorul Oficial»
«cu mentiunea fondulul din care s'a inzestrats.
Anica Muscoleann
Nascutä. la 1815, dintr'o bogata familie boerésca la Budeu.
A.nica Musceleanu se casatorit de tènèrä cu d. Iancu Samurcas,
de care, insa, dupä o lung disnicie, se desparti cu vre-o 12
anI inainte de a muri.
Femeea inteligentä, Mina si cu simtiri mane; vorbea
perfect limba francesa si. gréca, ceia ce nu o impiedica de a
vorbi si mal ca drag limba tèrei sale, pe care o iubea cu
patimä
Imbolnavindu se de nervI, dupa o lung zacere muri in
anul 4880, in casa frateluI sèl'i C. Musceleanu care o inmor-
mèntä la mosia familid, Bentir de larva gara Ianca..
Persòna de ordine si economica, ne-av6nd copil, Anica
Musceleanu 'Ï-a lasat averea maI intèiii frateluI si nepotulal
sëil, Iara dupe mòrtea acestora, a destinat'o bine-facerilor.
Prin testa.mentul sëll cu data de 4 Martie 1877, d-na
Ana Musceleanu dispune intre altele urnAtórele :
...Las asiluluI Elena Dbmna o suma de 12000 lei.' nouI
«In bonurI domeniale, spre a servi venitul lor la crescerea
ea douë fete, crescu1 e in numele mar.

Emilia Chiriazopol
A oferit la 8 Ianuarie 1886 AsiluluI Elena Dtmna 28
tablourl in WW1 lucrate la Paris, München si in Asil:
Fetita cu fasanul, grupa de flo I de musetel si rose,
fragI, rose, strugurI, lalele, florI de prima-varà, buchet nor%

www.dacoromanica.ro
 275

-Waned din Tismana, taran a culegènd musetel, cimpoerr

peisagiii, grupa de cépa, porumb etc. vinat, ciòra, epure, fasan,
-o dropie, copil, (pictura in uleiii), Frideric (copil). grupa de
4 copir si un caine, Grist si Maria (Rubens) Belvedere, Christ
copil, Maria si Elisabeta Bibera, figura de barbat (bust),
Cutuzof, Aquarul (copir), o grupa de tiganT, desemnurT ca
creion Conti (originale), cap de fetitd, cap dormind (medalion),
-2 capete Ariadn Paris, gasca (vènat).

Fratil Emanuel t4i Isak Hiller Mama&

Emanuel _HUlel M. este fiul cel maT mare al fostulul
mare bancher bucurescén Hillel B. Manoach.
El s'a nascut in Viena la 1843. A fost timp indelungat
bancher in Bucurescr, apor s'a dus la Paris, de acolo in Viena
unde s'a si casatorit Cu o austriacä crestinä., de la care are
2 baetr, amèndor crestinr. In Viena traesce ca renter; asta-4T
mijlticele ir sunt fOrte restranse.
Isac Hillel M. este al II-lea fiii a lur Hillel B. M. si s'a
nascut tot in Viena in anul 1848. La varsta de 13 anT s'a
dus spre a's1 face studiele la Paris, unde 0-a luat si baca-
laureatul. In 1869 s'a casatorit ca tinära Reghina Camondo-
Halfon.
A fost asociat ca fratele sea cAt-va timp, apor s'a retras
in viata privata. More la 1883 din causa until accident la o
vanätére, jucandu-se ca arma de foc. Ambir fratr ail donat
Asilul Elena Danna, 110001er, iar Universitater din Bucurescr
100 de mil de leT, spre a se da burse la studentir lipsitl de
mipbca, cum si pentru premierea lucrarilor celor mar meri-
toil studentr. Un regulament pentru fondurile : Emanuel 0
lsac Hillel B. Manoach, aratä in mod precis modul tinerer
concursurilor, fixand si suma ce urrnéza a se da studentilor
reusitl la concurs pentru strainatäte. Ambil fratr ail fost bunl
patriotr si impamantenitr.
Jaques Cohen
A fost secretar si representant al Caser Contelur Ca-
mondo din Constantinopole, 15 anr, &Ilea !Ana la 1847. La
1832 evreir fiind persecutatT la Bagdad, Baronul Montefiorl

www.dacoromanica.ro
 276

se adreseza Contelul Camondo spre apl da un om cunoscetor

de limbele : francesa, turd. §i persana. Tanarul Jaques Cohen
este recomandat pentru acésta. La 1.848 vine In tara §i s'a:
sta.bilit in BucurescI. A fost un onest comersant, apcl deveni
bancher, la batrAnete rentier. El a representat 25 anl comu-
nitatea israelito-spaniola ; fost pre§edinte al societätel Alvad-
Chen-Vachesed. Apr6pe VA& averea sa §I-a lasat-o pentra
opere de binefacerl intro care §i pentru Asilul Elena Minna.
a dat 6000 de le!. Vorbea cu uprinta limbele : franceza, en-
gleza, nemtesca, turcésca §i sarb6sca. A murit in BucurescI
la 1885, Aprilie 20 §i s'a inmormantat la cimitirul israelit.
Fie ca tara románésca sä numere multi filantropi §i pa-
trio' ca : Hillel, Halfon §i Jaques Cohen.
Dam aci biografiele: D-rului Davila §i pictorulul Saya IIentia
contribuit fie-care in felul sett la prosperitatea
Dr. Carol Davila ')

S'a nascut In 1828 la Parma, dintr'o familie franceza

fa".cut cursurile liciale la Limoges ; studiazà.' medicina
farmacia la Angers. In 4849 ivindu-se holera in Franta, com-
puse o licóre anti-cholericd §i cunoscuta sub nurnelo de Pi-
ceiturile NI Davila. In 1852 obtine gradul de doctor. Princi-
pele *tirbey, cere guvernulul francez trimita un doctor
priceput ; facultatea din Paris fiind consultata, trimite pe Davila_
«NicI o data 4ice D-1 Dr. Istrati, alegere nu a fost
fericita, cäcl nicI ()data un om, nu va putea sa produca mal
mult §i sa iubésca.' maI mult tara in care a fost trimis». La
13 Marta 1.853 sosit in tara, este numit imediat medic §ef al
ormatet Davila propune infiintarea uneI §coli de medicina 2);
Ceva maI târziûí inflintarea gradineI botanice de la Cotrocenl 8)
si setae' de Farmacie, lul se datoresce; iar in anul urmator inflin-
t6za §c6la veterinara §i societatea medicala §i sclintifica din Bu-
curescI; apol in '1860 infiintéze «Asilul copiilor &ill sail de cu-
tie», cum li se 4icea pe atunc14). Dr. Davila impreund cu Libiez,
pun basele museuluI de Anatomia si impreunä. Cu Dr. Bernard-
Vedl fotogralla la p. 105.
Vedl Facultatea de MedicinA.
Vell GrAdina BotanicA.
Yell Asilul 1860-1902.

www.dacoromanica.ro
 2-7

Landvay, inflinta Institutul Chimic. *ffila de Medicina din

BucurescI flind sub privigherea d-ruluT Davila, realiséza pro-
.grese insemnate, asa in cat guvernul Francez o recun6sce
-egala Cu sc61ele preparat6re de medicina i farmacie din im-
peria. In 1864 ocupa o multime de functiunY: a) Director al
serviciuluT sanitar ; b) Medic sef al armateT; el Director al
Eforiei spitalelor civile etc. etc.
Un fapt caracteristic ne dovedesce de cata trecere sa
bucura pe langa Vodd Cuza. Imediat dupa improprietarirea
laranilor dupa legea rural& din 1864, Mihail Cogalniceanu cel

Const. Xenocrat
Fondatorul spitalulul Xenocrat §i donator la Asil
(Veil biografia la pag. 262)

imaT popular m:nistru care a existat vre-o data si de care po-

pularitate se ()ice ca i Voda Cuza era gelos, face o inspec-
tiune in Oltenia; a fost un adevërat triumf ; dar 111nd-ea
Cogalniceanu nu 1 putea suferi, Dimitrie Bolintineanu ne spune
cu acea ocasiune Cogalniceanu a visita.t i spitalul din
Craiova. Davila da ordin EA nu i se faca niel o primire ca in
alte partY, ci sa pue pe aleea din curtea spitaluluT 250 Ole
.1361e in sir. Ministrul este furios contra luT Davila distitue
imediat, dar Domnitorul il reintegréza, lar Ministrul isT da

www.dacoromanica.ro
 27b

dimisia I). La isbucnirea résboiuluT Franco German, Davila'.

intra in serviciul ambulanteT franceze; dupa 4 lunT de devo-
tament si ostenéld, cade holnav de disenterie epidemica si
remane 12 dile in pat inteun han de la Neunkirchen. De aid'
inainte viata luT Davila curse dulce si vecinic activd, impartita
intre multiplele sale functiunT. Conferintele si eursurile sale
speciale ere' ocupatiunT de predilectie pentru el. In timput
résboiuluT de independentd, ambulantele nóstre ail excelat
multumita zelulul luT Davila.
«Davila este pretutindenea unde am trebuinta de dansulo-
scria Regele Carol anuntand Reginel luarea Plevnel. Davila
mbre la 26 August 1884 de o insuflcienta aortica.
*cólele pe care Davila le-a proectat si fäcut ail ajuns-
asta,-cjI puternice focare de cultura. Armata care a iubit-o si
a ingrijit-o ne-a dat independente si prestigiul national. Call
tinerT savantI de asta-j1, nu datoresc cultura lor luT Davila,
care le-a inlesnit studiele in sträinatate? Cate femel romane
de asta-cjI n'a primit crescere si invòtaturä in Asilul inte-
meiat de el ?
Nemuritorul Dr. Obedenariu ne zugravesce in Ghimpele
de la 12 Maid 1868, portretele a 26 de doctorT In fruntea
caror gasim pe cel al luT Davila.
A tout seigneur tout honneur. srt incepem cu Generalul :-
ea si de Napoleon s'a cjis de Dr. Davila cel maT maro bine
si cel maT mare réti. Prin acésta chiar inamiciT seT probeza
ca clènsul este un spirit superior. Exactitudinea si preoisiunea
personific,ata. Nascut pentru a comanda ; de n'ar fi medic
ar fi un general insemnat. Iliarele satirice ail asa malt&
reputatie de a fi usóre, in cat nu vom fi crezutl nicl acurrt
cand vorbim serios. Cu t6te acestea mentinem ce diseram.
Creionul Psilog al hit Obedenariu ni-1 arata pe Davila
intreg : inteligent, cult si energic. Era in adever un spirit
superior si care in tot ce intreprindea lucra manu-militari.
Din acésta pricina chiar, Davila a avut si dusmanT multT,
pigmel zuliarT earl nu vor sa pricépä ea non licet omnibus
adire corinthum.
Il acuzaa cä este lingusitor al PalatuluT, di jidan venetic,
ignorant si tot soiul de invective, care farii al micsora pe.
1) Viata 101 CUZa Vodii.

www.dacoromanica.ro
 279

Davila, il amarad lusa batranetele cele atat de scump castigate.

Sub titlul de Dulcamare citesc in Chimpele de la 20 Aprilie
1869, versurile urmatóre puse in gura luI Davila.
Eram dupl cum se dice un mic releer ce pundm
Lipitorl §i luam sange. dupi ordin ce primém

CAd ed sunt precum se spune d'un pur stinge jidovesc

Iml iubesc a mea nAciune en Ast merit mè M'ese.
lar in Chimpele de la 5 Iunie acelas an, sub titlul Davis
Magnus.
PicAturI de cholerfi, inven/ie
D'a ei doscoperire dreptul mI-am
multt cu mintea siabk crezuri ast5. fars4
DAndu-mé pe mine, drept mare tscusit.
Davila, Esculapul nostru, unul din cel mal gelosI lumi-
nätorI al romanismulal, rèmane säpat in slove aurite pe
frontespiciul renascereI n6stre; Francez prin obarsie, italian
prin nascere, el a fost roman in tòta viata sa 1).
Saya Hentia
Saya llentia, s'a näscut la 1 Februarie 1848, in catunul
Sibisel, comuna Sebe, din Ardél. Un unchiri al seis, fotograf,
anume Zaharia Ddciulescu, v'égènd in trecerea sa prin Sebes,
ca micul Savacare urma la scòla comunalaavea o deose-
bitá aplicare pentru desemn, li luä cu d'imsul si in 1862, il
aduse in BucurescI. Aci, peste treI anT, tinerul Hentia intra
in scòla de Bele-Arte. Cu mòrtea unchiuluI sèù, intOmplata la
1865, ar fi r6mas ca totul lipsit de mijlbce daca, printr'un
concurs ce a sustinut, n'ar fi reusit a obtine o modesta bursa
de la statpe lang putinul ce maI puta agonisi de pe micl
lucrarri1 permise sä se subtie In timpul celor cincI anr de
studin, pänä, can(' absolvind cursul, a obtinut premiul in ma-
rele concurs de streinatate, al anuluI 1870.
Tot in anul acesta, cu ocasia Exposit,iunil de Bele-Arte,
d. Ilénta obtine medalia clasa II pentru portretul d-luI Cali-
gari. In primavara anuluI 1871 pleca in Italia, obtin6nd bursa
pentru streinätate, d. Hentia ~a in Italia undein zbor-
visita mal tbte museele din cele mal de frunte orase ale pa
4) Revista Nouè, Anul V, No. 7, pag. 202-204.
2) Veljl fotografia la pagina 243.

www.dacoromanica.ro
 289

triel lilt Rafael; §i apot cat-va timp la Roma, iar d'aci se in-
dreptd spre Paris. Aci se inscrie la Academia de Bele-Arte,
printre elevil talentatulut artist Cabanel, el insu§I elev a WI
Pico'. Dar abia ajuns §i iata ea ministrul dupl vremurt, Chr.
Tell, mistificat prin intrigile unor camaraçll incapabili §i invi-
diql a Mt Hentia, cart rèmasera in Bucuresctil Mid bursa
ce i se acordase.
Numat multumitä ajutoraluT mat multor studentl romAnT,
antorT asemenea la Paris atuncl, d. IIentia se putu sustine
spre all urma studiile. In 1873, adicil in al douilea an de
cAnd se afla la Paris, d-sa avu deosebita onóre de a fi admis
intro exposantiT Salonulul, ca tabloul sèti mitologic; Psicheea
pa'rasitä de Amor. asta pAnz5.de m5rime naturala, repre-
sintand pe Psichea dormind pe unde, seáldata de razele ar-
gint6se ale luneTi-a mat procurat, gratit luT Vasile Boerescu
atunct ministru cultelor §i instructiunt publice, care si dupa
stäruintele hit Th. Aman. fácu autoruluT el, o mica burg de
421 let pe lund, plus o gratiflcatie de 800 leT, drept recom-
pensd pentru tabloul Psicheet, destinat pinacaticet museului
nostru national.
In 1874, d. HentiaterminAndult studiile se intórse in
térti §i figura printre eel dintaiti la Expositiunea de Be'e-Arte
ce avu loc in Bucuresct, in tómna acelut an, Cu tabloul Phsi-
eheet §i ca o noud pang : Aurora, care chiar de amid s'a
aprjat la Teatral National, in lop. Suveranilor, dupà dorinta
exprimata de M. M. L. L. Cu asta ocasie i s'a decernat me-
dalia clasa II pentra pictuta mitologia
In 1875-1876 artistul IIentia a fost numit, pe basa unul
concurs, maestra de desemn §i caligrafie la Externatul se-
cundar de fete din BucurescI, precum §i la Asilul Elena-
D6mna ca profesor de desenurr i de picturd.
In timpul resboiulut din 1877-1878, d-sa a fost atapt
ea pictor pe lAng6 marele quartier general §i. a lucrat mal
mulfe pAnze, scene prinse de pe natura in fuga evenimen-
telor §i. a peneluluT, dintre care cele mat multe afl fost cum-
Orate de M. S. Regele, care i-a conferit mcdalia Rene-Merenti
clasa II apentru distinsele sale lucrarT in picturA.
Multe din aceste pAnze- lucrate pe timpul campaniet
romanilor in Bulgariase gdsesc §i in posesiunea d-lui Gliita
I6n, mare amator de art& si colectionist.

www.dacoromanica.ro
Jaques Cohen, donator larAsil
(Ve41 biografia la p. 275)

www.dacoromanica.ro
 282

Ultima lucrare de insemnatate a artistulul si cea mar

mare, este Intrarea triumfald a lut Traian in Sarmisegetuza.
Acesta opera, impreung ca o Venera, care s'a vendut, si alte
panze ad figurat la Expositiunea de Arte-Frum&se ce s'a
deschis in prima-vara anula! 1881. Cu acest prilej, Ifentia a
obtinut premiul II, pentru pictura istorica, iar in tòmna a-
celuiast an juriul Expositiund romane din Sibiti, ande tri-
mesese portraul regretateT Ana Davila, it decerna diploma
de onére.
A. mat pictat : Méra, care se arata priviret intre umbra
noptit ce intuneca pamentul si lumina crepusculara se MM..-
careza cerul ; Tergul Mostlor, ca curiositatile luI; Pelesul,
repezindu-se printre stand, Romanca ducand merinde la
camp; picturI de flort, etc. etc.
Incontestabil, d. Hentia e un pictor distins si unul din
putinit care scie manui condeiul desenatorulut. Desenurile
sale sunt b.devarate giuvaere si o multime de bucatI tratate
ea condeful, sunt capo-d'opere de perfectiune, inteatat ob-
servatiunea este plina de veritate si executiunea, de finete.
Tablbul intraret triumfale a tut Traian in Sarmisege-
tuza e monumental, de o compositiune magistrala si de un
desemn corect. *.i de si locul acestet paginI din istoria pa-
triet si din istoria artet romane ar fi negresit in vre-o Ga-
lerie nationala, totust pentru rusinea nósträ el a stat mult
timpde nu va 11 stand si alIoropsita in sa,a de la bise-
rica Stravopoleos unde, din causa dimensiunilor sale, artistul
a fost silit so lase dupe inchiderea Expositiunet din 1881.
Cu VIVA valérea incontestabilä a acestei uriase creatiunt
(anent compententI sustin ea Psicheea remane cea mat de
sema opera a lut Hentia, opera care ni-1 reveleza ca pe un
artist adevarat, ca pe un pictor ales si magistral.
Acum in urma d. Hentia a figurat la Expositiunea per-
manenta de bele-arte, organisata de Cercul artistic din Bu-
curescI, si deschisa, prin Decembre 1897; cu : Dout ciobanasI
de la Brebu, panza de dimensiunl mart in care regasim multe
din calitatile betranulut maestru desen corect, colorit, adever-
Cioban si fetitä, efect de lung, care ne reamintesce pe Psichea'
parasita de amor ; Buchetul de trandafirI si Lagarul de la
Calafat (din 10 Lille 1877), care ne cla o idee despre activi-

www.dacoromanica.ro
 283

tatea febrilä ce donmea printre rindurile ostenilor nostri, in.

ajun de a primi botezul de sange 1).
Trebue sti. remarcara aicl, ca de Ore ce distinsul artist
a fost decorat de doue orT ca medalif gBene merenti, cl. II
de sigur a H medalie conferita din eróre , ar fi de dorit ea d._
Ministru al cultelor sä indreptese acésta erbre si sa faca a i
se acorda medalla Bene-merenti clasa I, ca o slaba recompensa
a meritelor sale artistice.
Doctorul G. Kiriazi
Grec de origina, s'a näscut la Platana, in apropiere de
Misolonghi. Primele studil si le-a facut la Athena ,si cariera
medicald o incepu la Montpellier, terminind'o la Paris. Rein-
tors ca dr. in medicina'. in Grecia, desvolta un mare zel ca oca-
siunea unef epidemii de cholera'. Veni in Rominia la 1875f
ande imediat fu trimis ca medic primar la T.-Jiu.
Dupä. catf-va anf de practica strälucitä, multumitä me-
ritetor sale, fu chemat in BucurescI lashnd suvenirurf ne
sterse intregel populatiunI din T.-Jiu.
In Capital& i se incredinta directiunea serviciuluI co-
pidor gasitl, functiune pe care o indeplini ca un bun parinte,
higienist si savant.
Dr. Kiriazi, este läsat executor testamentar de Xenocrat
fondatorul spitaluluf ca acelas nume. El se achitä consciin-
cios de sacrificiile puse de defunctul sea prietin, asa CA des-
chide spitaluI Xenocrat c'o solemnitate deosebita in anul 1886.
Dar nici d-rul Kiriazi nu mal supravetuesce mult si móre
in anal . . . in etate de 65 anT, cAnd fu inmormintat la ci-
mitirul Belu.
Kiriazi lash' dupa clènsul o avere colosal& din care da o
parte dintr'ènsa, pentru scopurl de bine-facere 2).
Merado Calomflresen Noma'
Näscut in Bucurescf la anal 1823, a invè(at carte in Bu-
curescI si s'a calugarit in Monastirea Cernica la anal 1849,
Decembre 31 ande a fost hirotonisit Preot in 1853, Septem-
4) Tb. E. Idieru. Istoria Artelor Frumúse. pag. 314-317.
2) Notele biografice mi-au fost comunicate de d. dr. §teftinescu-Sache fost
amic intim cu decedatul.

www.dacoromanica.ro
brie 20, a incetat viatä la 1887, Martie 20, si a fost inmor-
mintat in Monästirea Cernica.
In 1879, donézg. Eforiel Spitalelor civile, ca administra-
16re a AsiluluT Elena D6mna, suma de lel 13000 in bonurT,
Cu conditiuni ca pana la incetarea sa din viatd, procentele sti
le ja dänsul, iar dupa m6rte fondul sä fie nealienabil si din
venitul banilor, sä se märite in perpetuil cAte douë eleve din
Asilul Elena D6mna.

Tasile ruin

S'a näscut in BucurescI la 30 Iunie 1819. 'fatal sea

iGheorghe Paapa, era romän din Macedonia, lar mama sa,
Ducuresceand din fa.nilia Gliiata.
Rämän6ndu-1 o mostenire Insemnatà." de la o mätusä a
sa, Vasile Paapa lncepu sä facä acte de bine-facerT, constru-
Ind pe mosia sa Valea BouluT din jud. Prahova o sc6lä mo-
-del si o biserica, h'äräzind pentru intrelinerea lor o intrégra
mosie. Intretinea cincl elevl in «&61a pentru invgfátura Po
porului romdn» din Prahova, pertru a'T face invetätorT si
altl cincT in Seminarul central, pentru a'T face preop. Däruia
pe la scolI cArtI si haine elevilor sdraci, inzesträ prin sate
fPte, botezd, cununä si inmormintä pe atAtia nevoiasl. Se
ducea pänä i prin casele suferimplor, consoländu-I cu dte-o
vorbá burla i procurändu-le ajutóre.
Vasile Paapa fácea. bin ele ¡Ara sgomot, i pana la m6r-
-tea sa, numer6sele sale acte filantropice nu furä cunoscute
-de cAt de catl-va intimI. Testamentul sè'il nu este decAt ur-
marea, dincolo de mormint, a acesteI vietl exemplare.
Daca a fost atAt de darnic pentru operile de bine fa-
cere, apoT a fost f6rte sgircit pentru inmormintarea sa. «Dupä
ce voitl muriscrie dinsulvoiti fi transportat la Valea
BouluT, fArd niel un tapagiil i acel cortegia de vanitätT care
se notéza la noT. Acolo voiti fi expns la bisericri sati afard
din biserid 48 de ore si inmormintat, cu preoliT ce vor vol
sd vinii din comunele vecine, in cavoul construit de mine In
curtea bisericeI Valea BouluT, din jud. Prahova, Placa Cricov».
Vasile Paapa moare la Nizza in qiva de 16 Ianuarie
1884, in etate de 64 anT.

www.dacoromanica.ro
Vasile Paapa, donator la A sil

www.dacoromanica.ro
 286

Tata pArtile privitOre la instructiunea publicd din tes-

lamentul acestul mare patriot.
Din averea sa imobiliard, ddruesce o parte prietenilor,
lar urmdtórele pentru instructiunea publicd :
e) Via din Valea Negovani, tad, alaturT ca soseaua, res-
cumparatii de plata embaticuluT, case se va vinde imediat
-dupä m6rtea mea, d3 catre executorul med testamentar si
-suma ce se va prinde din vènlarea eI, se va da scMel de
mesen! din Ploescl pentru desvoltasea eI si incurajarea ele-
vilor carl se vor distinge ;
cl) Mosia, numitd. Valea-BouluT cu Bátrdneanca din ju-
detul Prahova. Venitul acesteT mosil, evaluat de mine 3,000
francl, il destin pentru intretinerea scólel primare si a bise-
rice! de acolo, fondate amandouë de mine : intrebuintándu-se
dupg cum in anexatul aci budget subscris de mine specific ;
lar mosia se va arenda sati prin licitatie sail cu bund invoire
dupd cum va crede maT avantagios execu toral med testamentar ;
Averea sa mobild, in diferite hártil de valòre, ridicAndu-se
la suma de 837,700 lel nominal, dupd ce reserva un capital
-de 400,000 leT inalienabil, o Imparte la diferite persbne ; iar
scolilor le face urmdtórele donatiunl :
15.000 le! Asilulul Elena pentru a se da ca ajutor la
-máritis la 5 eleve din cele ce ad terminat studiele ca succes ;
10.000 le! *cbleT de mesen! din PloescI pe längrt valOrea
Niel dupd ce so va vinde ;
10.000 le! GimnasiuluT din Giurgid ;
60.000 lel pentru construirea unul internat de bdetl si
-crearea uneT scble profesionale la Valea-Boulifi. AcPst internat
-se va intretine ca venitul anual ce-I destin din dobánda
-efectelor inalienabile ;
20.000 leT pentru complecta mobilare a internatuluT ;
12.000 lel pentru trimiterea in Francia a anal elev,
-admis prin concurs dintre ceI mai bunT al gimnasiuluI din
Ploiescl, spre a studia ingineria in clirs de patru anT ;
5,000 » pentru a se dota 10 fete de teranT din comuna
-Corneta (Valea-BouluT) din cele maI sèrace si orfane ;
10,000 » donatiune scblel pentrui nvetámintul poporuluT
román de la Sf. Ecaterina;
5,000 D pentru scòla Fröbeliane tot de acolo ;
50,000 » se vor depune la Casa de ConsemnatiunT si vor

www.dacoromanica.ro
 237

servi pentru construirea anal Observator, pe längd alte sume

ce ar da guvernnl sag particularii;
10,000 » pentru construirea uneT cÓle primare in co-
muna Valea-Calugäréscd din Prahova ;
Destinatiunea venituluT celor 400 000 frand care se vor
depune la Casa de C:onsemnatii va fi dupd cum urmézd : Cu
venitul lor, calculändu-se pc 5 la sutd produc 20,000 frand
pe an, se va intretine pe tot anul internatul ce se va cons-
trui ca cei 60,000 frand ce am destinat mat sus, avAnd 20
paturI pentru 20 elevI i calculändu-se larg, câta 1,000 franc!
pe an de fie-care : nutriment, vestminte, aril i cele-Palte
märunte spese, precum : luminat, spdlat i cele-l-alte;
in astä. 1,000 fraud pe an se va coprinde i salarial a 2 ser-
vitorT pentru curdtirea localuluT i micele reparatiuni anuale:
se va da preferintd in admiterea elevilor familiilor din co-
munele circumvecine de Valea-Boului, adicd : Apostolachele,
Popesd, Corneta cu CircnlescT, Udresci §i Marlogea.
Mobilierul av6nd a se face odatä pentru tot-d'auna Cu
ce! 20,000 frand ce'l destin ad-hoc, suma de una mie frand
pe an se credo a fi suficientä.
nte legatiunile s'aii esecutat de catre esecutoril testa-
mentar!.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XVII
I'latoul (jotroeenilor
1640 1848

A fost proprietatea MonastireT CotrocenT de la 1670

pina la 17 Decembrie 1863, cind a fost luat pe séma Statulul.
Acest plata!, a fost locul cel maT favorabil pentru ase-
zärT, popasurI si chiar lagäre maT mult saü maT putin per-
manente ale diferitelor armate de invasiune, ce ad nivälit in
acésti t6ri, in decursul vécurilor de la 1640-1857 ultima ocu-
patiune nemtésci ca caracter protector !
In anul 1640, cu ocasiunea luptelor dintre MateI Basarab
si Vasile Lupu, acest din urmi, indémni pe TurcI si prindi
pe MateI Basarab.
Taren intrb." ca mare 6ste in Muntenia, vin pina lingi.
BucurescT, din care o parte se asézä. la Viciresci, iar alta din
sus despre m6ra ministireI Coträpni 1).
Crucea de pe platee' Cotroeenl.

Nu trecuse niel 30 de anT de la faptele amintite maT

sus, cand se face o rescólä contra grecilor sub domnia luT
Radu Leon Voivod. Acest episod este istorisit de dol contem-
poranl, p6te martori ocularT aT evenimentelor descrise, daca
nu chiar actorT principalf.
Gel frita cronicar este « A nonimul rominesc» partisan
al boerilor si decT al Cantacuzenilor, lar cel al II-lea, este
ecronica.rul Bilicenesce partisa.n dEvotat al DomnitoruluT si
al acolitilor luT, adici al grecilor.
CronicariT descriii faptele dupi partida din care fac parte.
1) incai III 55.

www.dacoromanica.ro
 . ,

r)
t,

-
rr
re
r ,

'

- Dolchtt,4, .,1
Cruces Mamba! Spitar §erban [Cantacuzino de pe
platoul Cotrocenilor

G. M. Ammo% - 'stork Colroortilor. 19

www.dacoromanica.ro
 290

Dupe Grigorie Voila Ghica, vine pe tronul tdrel Romd-

nescI, Radii Leon, flul lui Leon Vodä, in anal 7[73 (1665) Fe-
bruarie 12. Radu Leon Vodd hied pe cand era la Constanti-
nopole, Meuse o multime de datoril ; viind in tea ail pus
grele dajdil si nu era numaI despre densul, ci si grecir Inca-
prada si manca ca tot felul de mestqugurl precum sunt
el invetatI. BoeriI hied se invoiafi de-1 slujia in dreptate ;
Ora incd '1 ail plätit datoriile; el incd a fdcut avutie multd ;
grecif, le§inctiii, incä 'I 'ail saturat". Venindu-1 mazilia, Dom-
nul sä. Mgá de boerI sa-1 eel% iards1 Domn" de la 136rta ;
boeril 'I promit, insd cu o singurä conditiune. adica : scl a-
lunge pe tofi grecii din fércl. Rada Leon le ftigaduesce cu
mare juramd.nt cd va fi bun ca el si ca tara si va scae gre-
cil din tara" sd-I lase numaI camdras si ciohodar lar alt grec
langd el nu-I maI trebue" Marele Spdtar Dräghiciii, fratele
maI mare al lul *erban Vodä. Cantacuzino sti intelege ca
boierll sä.-1 cérd iard-sl sd le fle Domn.
Dupe ce Pòrta '1 confirmd in Domnie, DrAghicia Spdta-
rul impreund ca totI boeril, '1 amintesc sá se tind de jurd-
merit, adicd sd alunge pe grecl, dar maI cu sérnd pre Ni-
cula Sofiald si pe Balasachi ca rd1 si pismasl némuluI roma-
nesc iar mal %/dos boiarilor, cdcl nu-I ldsa in OM voia lor sä.
mdnane si sd prade tara". Acestia insd ca nispe draci" intele-
serd sfatul boerilor si otravird pe ticalosul Drdghicifil) Spä-
tarul la Conslantinopole, iar trupul luI fu adus de fratele sea
.5, erban Spdtarul (maI tdr4iii Domn) si '1 inmormentä. la Mondsti-
rea Comana. Top' greciI se veselird de mórtea lui Dräghiciii care
esta tare pentru sdraca de tara», dar maI vertos Sofiald si
Balasachi. Rada Leon Vodd puse grele birurI pe tara; Gre-
cil lesinatI incä fácea ce le era voia". In a doua domnie veni
ca mal multI grecI in Ord puse noul birurI numite Pri-
hänl» ba incg. ameninta pe boerl cd va pune vistier mare pe
Sofiald. Dupd, aceia sä. aruncA asupra Mondstirilor luendu-le
vitele, bucatele si odórele «dupd svatul unor Inarghioll ca a-
ceia si tot atuncl eat% luat indi 2 inele .de aur din degetele
Sf. Nicodim de la Monästirea Tismana». Dupd ce Meuse si
alte nelegiuirI pe care nu le-am mal amintit aicI, s'ari sfátuit
ca Soflahl si ca Balasachi sd, prade pe boerI si sä. le venda
1) Fiul Postelniculul Const. Cantacuzino §i. fratele mal mare al lul Serban
Von Cantacuzino.

www.dacoromanica.ro
 '291

averile la aCochil-Veelti»i). Un alt geniu rat a luI Radu Leon

Vodd a fost i oviclénul» Stroe Vornicul Leurdénul, care 'I
invela cum sa ucigá pre o séma de boerI, cad el (Ikea Str
Leurdénul, cá vor sa se rescéle in contra lul si a grecilor.
«DecI cu acel svat dracesc prilestesc pre Radu Voda, tar
ticalo.,5iI de boerI nu scia nimicd de acestea i cand ail fost
la Decembrie 3 an. 7177 (1668) MercurI diminéta, dupd ce s'au
adunat totl boeril la curte, iar Radu Vodd cu grecil s'ail fost
Wait in taind cu seimenir, sà uciga pre boerI sus in casele
domnescI; care neflind voia luI Dumnecjeti, numaI de cat sa
pricepurá hoieriI, i grabird de esird totI afara din casele
-domnescI i alergard la Mitropolie, la parintele Mitropolitul
Teodosie, tragand clopotele. Acia se stranserd totI slujitoril la
Mitropohe jeluindu se boeril catre dènsul de téte ce li s'au
intèmplat.
Atunci si slujitora fait' tog inteun gand i strigara;
de acum nu vor maI lasa eI sa piará némul boeresc, ci
iasä greca din térd afureft cet nu-i mai pot sätura cu bani
Atunci toti boerii cu mare cu mic, cu túte gl6tele slujitorilor
.cfit-aft de la Mitrorolie, de aft mers cu totii la sat la Cotro-
.ceni; acolo täcurei svat 'flare, socotind cä de acum inainte
nu vor mai putea träi cu grecii, ci se gati VA& boerimea te-
re" i ca slujitoriI din téte cetele 0.0. la 200 de émenI s'ail
dus cu totiI cu «rogojina aprinsd in cap si cu jaiba in pro-
tap pentru grecil T,arigraduluI, cum eI aù spart raiana terel
RomanescI. Atunci intelegènd imparatil poruncit'aii cu mare
-manie de ati scos pe toll greciI din Ord cu mare rusine
aù mazilit pe Radu Leon Vodä. 7177 (1669).
«Istoria Balacenéscd» ne istorisesce acéstd intamplare in
.culorI ca total contrare celor descrise de Anonimul roma-
nesc». Ea ne spune cá Radu Leon Vodd a fost un domnitor
bun ca 16ra, dar cä. Cantacuzeni" iarasI ail inceput a ames-
teca lucrurile precum le era obiceiul si a turbura pre uniI
din hoer' cjicOnd cá aù auqit cä s'ail sfatuit émenii RaduluI
Vodd, Sofialdd Clucerul si ca Balasachi Paharnicul i ca altiI
ca omére, 1 indemna ca sa se scéle asupra RaduluI Voda
asupra émenilor luI, sa-I scéta din Ora afard i acksta nu
pentru alta le fdcea, ci socotea GA tot-d'auna sd fie el mai
alunecandu-se cu firea ca vor fi cele ce (lic Cantacu-
1) La licitatie.

www.dacoromanica.ro
 292

zenil». Iar mal departe spune Istoria citatd, ca Radu Vodát

nu scia de acesta, ci intr'o bung diminéla sg pomenesce
cartea piing de ()merit si «aft inceput (boeril) a striga cg vor
omóre Rada Vodd» iar .5erban Cantacuzino mare Spg.tar
era in fruntea lor ; apof boeril s'atí dus la Mitropolie i s'ati
plans Mitropolitulul Teodosie, acolo art venit i Radu Vodg,
«si multg pricing avènd ca boeril s'art intors la curte. lard)
boeriI s'ati dus de ad mas nòptea cu pug bung (in paclurea
Cotrocenilor) si de acolo art purees o populatiune de 200 bo-
erI la Enifiriti, ande se afla Sultanul, sà pgräséscg pe Radu,
Vodg si pe grecIo spune apoI crt si Radu Vodg a trimis la
Sultan pe Alexandra Ilias si pe Dumitrasco Postelnicul.
fine boeril reusesc sá convingg pe sultan, despre nelegiuirile-
Radulul Vodä, Fag la oparte pe Pavel grecul care aspira la
domnie si contribuise atAt de puternicesce la mazilirea Ra-
dulul Vodg, i car de domn pe Antonie Vornicul din Popesci
de Prahova. «Sultanul art trimes de art rgdicat pe Rada Vodg
a prins pe Sofialgrt, care dnpg ce a stat cgt-va timp in Ocng.
acolo l'ati spgnzurat, lar pe Balasachi trecut Dunärea
iati dat drumul Tarigradulul. Iar ceI-l'altl greci atgta bAtae-
le-ati dat slujitorii, cgt mult,,I se mira GA mal pot trgi, mal a-
les luI Pascali Gramatical. Pro altul iarg.sI fòrte réti il bätea
cgt striga pe popa sA-1 cuminice. Acestea art pgtimit grecil
dupe Radu Vodt11). Din cuvintele istoriei Bglgunescu cd «ne-
vinovatul Bada Wdá art ròrnas judecat ca un vinovat i vi-
novatil i rèlf boerI s'atí indreptat i le-ati dat voe alégl
el domn pe care vor vrea» in telegem cA cronicarul era un
intocat apärgtor al DomnitoruluI i grecilor i vräsmas de-
mbrte al Cantäcuzenitor. Sunt insd cunoscute atat faptele lur
Rada Leon Vodd si ale sfetnicilor luI Sofialert Balasachi
altiI cum si patriotismul Cantacuzinilor si din alte isvòre
tied n'avern necesitate sA insistAm. *erban Cantacuzino, se.
aflg in fruntea boerilor ca unul ce era contrar grecilor. El
duce si pune pe hoer! la ad'Apost sigur in pgdurea i easel&
din curtea MongstireI de la CotrocenIcare era mosia lui
incg de la 1660 Iunie 1.02).
BoeriY, sati mal drept vorbind marele spatar *erban ca sa
eterniseze fuga, ascunderea si local sfatulul lor contra la
Sincil III 161k63.
Vell paragraful .Serban Cantacueno4 stap.in paste tnoi t Cotrocenilor.

www.dacoromanica.ro
 9.93

Radu Vda, §i grcilor luT, ridicd o cruce pe platoul Cotroce-

nilor, care se afla asta-gT in dosul CasarmeI RegimentuluT I
.de geniü.
Acksta cruce a carui fotografie am reprodus'o maT sus are o
inscriptiune in doue limb' : slavond si romana; inscriptiunea
slavona este in jurul pajoreT ; §i sa notam cA acesta este pa-
jora Cantacuzenéscd pe care *erbati Cantacuzino, o va trans-

Hilel E. Manoach, donator la Asil

(Ve,I1 biografia la pag. 275)

forma maT tarzia in marca tare' romanescI, cu puine modi-

ficarT, cand va deveni Dorm'. Ea se traduce in romanesce:
ainecuviin tat sa fil Cliristúse D-Qeul nostru car" e§tI Prea
intelept» 9.
In inscriptiunea romanéscii citim: «Aceastä cruce rei-
4) Tradus5 de d-1 Z. Arbo:c.

www.dacoromanica.ro
 29t

dicalusad intru numele Sfintel, Troj §i, a Siantului Nicolae,

tara acésta domnindu-o domno grec, Radu-Vodd Leon, tacu
atdtea rauteíri fi curvie» 1).
Din nefericire, crucea a fost ruptd dupd anul 1862, nu
scie de cine. D. Colonel Harjeti actual comandant al Regi-
mentuluT I de Geniu pe cAnd se afla maior tot la acest regi-
ment, a fixaro din nod pe un piedestal de piatrd insa fdra
restul inscriptiuneT, flind-cd asa a si
Crucea trebue sa fi fost ridicatá imediat dupd ce Radu
Leon Vodd a fost ridicat si dus de Tura la Constantinopole.
In timpul rèsbòelor dintre Tura si NemtI (1697-99)
stätead pe acest platoti atAt trupele turcesci, câtsi cele romd-
nescI, earl trebuiart sä fie trimise contra nemtilor.
Kesarie Daponte, secretarul Principelul Constantin Ma-
vrocordat, ne lasd pretiOse amdnunte in opera sa scrisd in
grecesce i tradusd in limba francesd de savantul orientalist
D-1 Emile Legrand sub titiul «'Ephemerides Daces» despre
pre resboiul de 4 anT dintre NeintY, RusT si TurcT; iatä ce ne
spune el cd «la 7 Tulle 1737 armatele nemtescI intrAnd in
tara cu 5 sad 6 miT de binen!, stationard pe platoul CotrocenT.
«Iar la 1.1. Iulie acelas an, la orele 3 din népte Marele Spd-
«tar Dudescu, primesce de la fratele seil *tefan Dudescu
«medelnicerul, o notd prin care '1 insciinta ca flul contesel
astéptd la CotrocenT pe Ghillany (general nem-
« tesc) ca sä vind in Principate, la care noutate, Printul Con-
«stantin Mavrocordat care fugise din BucurescI la Oltenita.
ode frica nemtilor, pArdsesce acum acéstd localitate, spre a.
emerge la imbucAtura riulul Arges, inso(it numaI de Spdtar
esi de un mic numer de tImenT, cdcI cea maI mare partedin
«seimenT i 6rnenT din suita luT, indatd ce art aflat de sosirea
«cdtanelor nemte,scI la CotrocenT, art fugit care incotro att pu-
((tut. Printul veçlènd inaintarea catanelor, fuge peste Dundre
«si Ghillany sosind la CotrocenT, merge sä prado orasul, des-
ochiOnd präväliile i casele. OmeniT de fried inchid portile.
«NemtiI dup. ce pracld, fac 5 prisonieri turcT, iT légd cot la
«cot si se intorc la CotrocenT fdrrt a fi fdcut vre un ròrt
ocretinilor.
1) Acdst.1 inscriptie am citit'o impreura cu d. Biljan de la Archivele Sta-.
tuluI.

www.dacoromanica.ro
 295

«Ca ocasiunea venirer la Cotroceni a generalulur Ghil-

«lany cu 600 Catane i Nemtr, boeril care rämaseserti la Bu-
acurescr mersera la general §i 'I presentara Ma voia lor o
«magiile de supunere §i bunä-vointa. A doua di el parasi
«Cotroceni ca acer carT 'I acompaniall §i s'a reintors la Tèr-
«govi,ste, iar Printul care se afla acum la Oltenita, n6ptea
etrecea i manea peste Dundre §i a doua di trecea iar la
«Oltenita, cacT se credea a fi o desonóre pentru Pórta daca
«el ar fi cAdut in mänile Nerntilor» ').
Nemtir simtind apropierea turcilor se retrag catre fron-
tiera spre imprejurimile Brarvulur, iar turcir impreuna Cu
Constantin Mavrocordat, sosesc la 5 Tulle 1738 in Bucurescr,
iar armatele sale le pune In bivuac pe platoul Cotrocenilor2).
Cu venirea luT Nicolae Voela Mavrocordat pe tronul Orel
romAnescr intre allele, el concediä armata nationald pe mo-
tive de economie inconjurändu-se ca N, fell ; din acest timp
o trapa turcésca a stat tot-d'auna la CotrocenT, pentru paza
Domnitorulur §i a palatuluT.
In timpul vre-unur interegn, turcir remAneail adeveratT
stapanT peste paint §i biserica.
Pupa incheierea pacer de la Cuciuc Cainardgi flind
Rusia aprópe necontenit in rësboiii. cu turcir, primele pro-
vincir pe car' le ocupati el, erail Principatele Romane.
In arma until rèsboiti Ruso Turc,dupa incheierea pg-
cerRu§ir se retrageatI pentru ca sä. le ja locul Turcir, ap
la 12 Maiil 1801 gasim la Cotrocenr un conac al Ascherlielor5)
sub comanda lur Besli-Aga Ibrahim Bosniacul. Acest Ibrahim,
scapa Bucurescir de craiT de la Curtea veche, la rugaciunea
cator-va negustorT car' rèmasera aid dupa fuga Domnitoru-
WI Mihail Vodä, *util, in a III domnie la 15 Maiu 1802 4).
In tot timpul cat Turd' ail fost stapaniT Bucurescilor ad
fost vremurr de grea urgie pentru tara i in special pentru
CotrocenT 5).
Dupa, reinceperea résb6ielor dintre Rus,T i Turd intre
anir 1805 1807,-1812, platoul Cotrocenilor a fost alternatir
ocupat cand de Rus,T cand de Turd. In 1821 de panduril lur
Emite Legrano Ephémdrides Daces Tome deusieme pag. 22-23.
Emite Legrand tip. cit. pag. 109-110.
V. A. Urechia Istoria Romdnilor XI p. 98.
Dionisie Folino III pag. 1d5-207.
Archivele slatuluI, condica M-rel CotrocenT No. 3 ti'i 4.

www.dacoromanica.ro
 296

Tudor Vladimirescu 0 de unde pand asta-qI soseaua ce merge

spre calea RahoveI, sa numesce 0.5,oseaua Pandurilora. ApoI,
in 1828-29 Rusil revin din noil, atund a murit generalul
rus Neo a caruI cruce se vede si asta-dl in parcul palatuluI
regal.
Dam o deosebitd importanta evenimentelor de la 1848,
atat intru cat stail ele in legatura cu Cotroceni.

Platoul CotroceuI
1848-1857

Epoca miscareI de la 1848 este .destul de cunoscuta curn

starea tèreI de atund; modul de guvernare, domnia tur-
turcésca, intrigile rusescI nu e un ce noti de descris; din ce
tel de 6menI se compuneail capiI revolutiuneI, in ce stare de
mul(umire si cultura se aflail locuitoril, cum lucrad Cmienii
patriotI si boeriI carI deveniserd instrumente rusesd. Thte
acestea sunt bine cunoscute i apoi mal träesc inca din ba-
tranil cari ail apucat acele timpurI si care ail luat parte la
acea revolutiune. Vom vorbi numai despre partea privitére
la CotrocenI, dupd gazeta TransilvanieI, care ne da prepse
informatiunI In miscarea de la 1848. Rusia care isT insusise
rolul de protectóre a tdrilor Romane, cauta sa transforme a-
ceste tinuturI, inteo tara de ocupatiune.
Dupa abdicarea luI Bibescu-Voda, evenimentele se suc-
cedara ca o lupa vertiginósa. Miscarea de la Islaz, se in-
tinde peste intréga tara ; urmézä apoI arderea regulamen-
tuluI organic si archondologieT ; prin acestea, politica rusésca
suferea esecurI in Romania. Agentil rusesd : Dahamel in
Ilucuresci i Neselrod la Constantinopol paralisésa cu desd-
vÒrsire actiunele politice ale luI Suleiman si Omer Pava; su-
blima Pòrta, duph indemnul RusieI, trimite in Muntenia pe
Fuad Effendi care iI aseza lagttrul la CotrocenI. Duhamel
aseza si el cortu sati mai bine (Jis vizuina in mijlocul tabe-
reI de acolo, de fricagicea el- sa nu 'I om6re locuitoriI
Poporul se duse la Cotrocerff pana in fata taberel tur-
1) Ver,11 biserica CotrocenI In 1821.

www.dacoromanica.ro
 Clopotoipe bisericel Cotrocenl
Pe dénea se cede o inscriptiune, al arel cuprins este urmètorul: Venitl care
dénea gi vd vetI lumina, ca uga mAnAstireI uga raiulul este.
7489 (1681)

www.dacoromanica.ro
 298

cescI, la ptdele déluluI si asteptd tòtá diva ce decisiunI vor

mal lua in privinta tdreI. Deputatiunea poporului nu este
primita
Perdéndu-s1 rdbdarea, se duse sti gdséscd pe Mitropolit,
pentru a incerca aducd in lagttrul turcesc in fruntea uneI
deputatiunI, Fuad Effendi reruzd din no ti srt priméscd depu-
tatiunea i tocmaI séra trimite un ròspuns, spundnd c'd a
doua di, la amiadi, va invita o deputatiune de oräsenI
mèrgd la ddnsul. Poporul indignat, se hotArd a remdnea a-
cob si a astepta tad nóptea ; se grdbi insti sit trimétd luI Fuad
Effendi la Cotroceni urmatórea scris6re, Malta dupd cum reiese
din stilul si luminatul patriotismde Ion IIeliade Rädulescu,
unul din membri guvernuluI provisoriti i cel maI neimpdcat
dusman al Ru4eI si uneltelor ei.

Excelentd,

De opt-spre-zece anI poporul romdnesc gemee sub in-

famul Regulament organic, care despdrtia tara Romdriésca de
Tarda i paraliza relatiunile sale ca Sublima Poartd; opt-
spre-dece anT, vocea acestui popor a fost indbusitd. Nu sunt
de cat trel lunI i treI dile" de cdnd vocea lui se aude in tot
universul si M. S. Sultanul, s'a convins cit avea un popor
vasal i credincios, lar Tamil s'atí convins cd RomAnl erati
fratI lor sub acelas pdrinte. TreI lunI numele SultanuluI a
fost glorificat asa cum nicI un suveran de pdmAnt n'a fost
bine-cuvantat vre'o datit de sórtti. E. S. Sulyman pasa, re-
numit in oaste In consiliu, cunoscut in Europa pentru
cinstea Musulmanilor, a venit de a vòzut acest popor i, ca
un adevdrat Musulman, gelos de gloria SultanuluI si a nati-
uneI otomane a stint sit onoreze numele acestuI mare monarch.
De la sosirea ExselenteI-VOstre la Giurgiu, Natiunea Ro-
mAnä se vede umilitd si inimile calde ale unui popor intreg
se rdcesc din qi in çli. Deputatinnile nóstre nu sunt primite,
ministrI nostrl sunt alungatI. ErI o deputatiune pacientd
plind de dragoste, o deputatiune a until numdr de sése deci
de mil de (5meni ; representdnd téte orasele .si satele, avd,nd
in fruntea sa pe Mitropolit, care ìi pdräsise inadins patul de
durere, a mers sit ve felicite si EA ve presinte dorintele

www.dacoromanica.ro
 299

nevoele eT. i Excelenta-Vústra, nu atI primIt'o. venit ca.

dusman ? Nu credem; cad inimile nóstre sunt prietenescI.
Atl venit ca judecator pentru a pedepsT ? Nu avetT pentru
asta nieT un motiv in secolul al noue-spre-gecelea; cäeT Ro-
mant nu sunt vinovatl de nimic, nieT fata ca natiunea, nicT
fata cu indiviziT. Credinta lor fata ca Sublima-Nrta e neclin-
titä, iar intelepciunea lor a ajuns exemplard. Purta.rea exce-
lenteI-v6stre e nexplicabilä pentru Romani.
Romani' Implinese una din datoriile lor, declarandu-ve
eä. un Musulman slujeste fòrte reti pe Sultan, daeä nu se-
uita cu °chi' MusulmanuluT adevárat, in adancul inimel Ro-
manilor.
VenitT sä intemeiatI iarasT Regulamentul ? Acésta nu maT
este cu putiriI,, cad Regulamentul e carte blestematä, cartea
ce despärtea pe RomanT de Turd. VenitI sà numitT i sa in-
stalatI un Caimacan in potriva vointei poporulul ? Dar nu e-
nicT un om cinstit in Tara Itomanéscd, care ar indráznI sh"
primésea o functiune a regimuluT blestemat. Caimacan al ve-
chialuT regim, functionari care '1 vcr asculta, trticlä'torT in-
digenT, satelitT strainT, vor ti cutotI impreuna Cu no!: iar Ex-
celenta Vòsträ va da seama de acest fapt inaintea luT Dum-
negeu i inaintea SultanuluT, chid vetI fi ventt ca sä turburatI
pand, i sä räcitT inimile unuT popor fatä de augustul
lor suveran I BomaniT n'ari pornit cu resbel in po-
triva nimenuT, iar Tura sunt frati ior ; nenorocire insa
datorilor, fata ca patria si fatA. Cu Turciu.
Romani' nu intrebuintézä armele, dar ail o mandrie
sfantä i ingrozitòre ca i mania iuT Dumnegeti. Bratele lor
sunt 051e i armle lor dorm in pace atarnate prin casele lor
si cand se vor destepta, va fi pentru a se unT ca ale Turcilor
iar nu pentru a lupta in contra lor. Douä milione eineT sute
de mil de timen!, nu ail de cat o singura voce i Excelenta-
Wsträ ar fi nedrépta dac,a1 n'ar asculta de cat glasul a veo.
cineT-gecT de fiinte vandute dusmanilor comunT i perfide-
fata de Nab..
Poporul îI reclama drepturile-T consfintite de tratate;
el reclama cloud-gee' i douä de articole jurate in fata cerulur
si a ennenilor; si dandu-sT iniina sa Turcilor, are dreptul sa
o cearà pe a lor in schimb. Aceste baionete, aceste carabine,
aceste tunurT sunt ingrogitáre pentru dusmanT, cat despre

www.dacoromanica.ro
 300

mol, ele nu ne inspdimAntd, cricI noI suntem prietenI. Bajo-

netele turcescI se inmuiase ca ciara in piepturile romdnescI,
cdcI aceste sunt pepturI friitesci si se va topi otelul in focul
dragosteI n6stre pentru MulsulmanI si-a drepteI nóstre ure
lnpotriva dusmanilor tuturor. Intregul lagdr musulman are
inimd, inteligentd si o ltge.
Fuad EffendI, priveste-ne cu ochff unuI musulman si fi
credincios SultanulaT, fi credincios cá Romdriff..... si gloria
imperiuluI turcesc va fi maro «Salutare i frdtie» 1).

12 Septembrie '1848
(U, mdá

doua qi de diminéta Fuad Effendi t'Imite o scrisòre

pe un pasa inpreund cu un secretar al seil, care era adresatd
llitropolituluI, pe care iX punea in vedere ca totf boerl- de
&unte sd vind in lagdrul paseI la CotrocenI, ca sä afle cjicea
-el vòinta Sultanulte (lleliacle crede ca sä asculte vointa lul
Duhamel) Politia m arma acestuI ordin, anuntd pe boerI
pe notabilI, pe negustori de cdpetenie si pe starostil de cor-
poratiunI ca la 10 ore sd presinte la palat ca impreund cu
ce: adunati cu fostul base A. Filipescu-Vulpe, sá presinte la
lagdrul de la CotrocenI. La 11 ore, deputatiunea plecard de
ia palat in frunte ca Mitropolitul, insotit de arhimandrit
preott Lagdrul Turcesc cum am (lis era aseqat spre nordul
naonastireI CotrocenI (pe locul unde se &Id acJI Institutul bo-
tanic, vechea erbdrie, grddiea preotaluI Ilie si casa apelor.
'Spre sud estul orasuluI, se afla cazarma Romana a infante-
tabdra poporuluI era la pòlele dealuluI intre lngdrul
rusesc i turcesc, spre bariera stradei numitd Podului de
pdmant acji calea PlevneI2) Deputatiunea orasuluI alcAtuitd
din maI bine de 200 insI intra cum am (Jis in legdrul
tursesc. Fuad Effendi o astéptd in pic'òre in cortul ají, tinAnd
in mana o hartie cdruia ii dicea firman si care nu era de cAt
o singurd proclamatie adresatd din partea Fa boerilor si tu-
tulor locuitorilor tara Era o adevdratd parodie a vointeI Sul-
Heliade Ridulescu. Arnintirl asupra istoriet regenerarel Romane sail veni-
mentele de la 1848 p. 214-217.
Bariera Podulul de piinvint pe :duna se Dila in dreptul grädinei luT Seuf,i
041 Manutanta milita' a centrala.

www.dacoromanica.ro
 301

tanuluT çlice ITeliade; ea puna data de 13 Septembrie §i sem-

natura liar Fuad Effendi. Tatil acea proclamatiune.
Domnilor,
0 revolutiune insufietitä de spiritul comunismulur in
potriva cAruia WA Europa actuald luptti ,si triumfa astA41",.
a isbucnit la nor. Ea a turburat siguranta pacInicd pe care cb.

Freotul Niculae Pc p:scu

fost la bikerici CotrocenT t 1900 Marte 30
(Ve)I pag. 16S).

gustatI in s6nul institutiunilor nationale ce vi lea acordat

Sublima P6rtä.
Principiile acesteI revolutiunT sunt ca totul protivnice-
institutiunilor celor-l'alte drepturT de suzeranitate ale augus--
tuluT nostru monarch, precum §i in legaturile politice ale
Porter ca Rusia, legaturT pe carT Inhltimea Sa doresce s6, le-
tie neatinse.

www.dacoromanica.ro
 302

Legáturile vústre nu pot cäpata imbunatatirI, pe cat timp

.ele vor isvori din desordinea revolutiunilor si din deslantui-
rea patimilor.
Decl, maI intòiil trebue restabilita ordinea i cea de pe
urma rëmäsitä, a revolutiuneI vbstre sa fie stérsä. Ac6sta e
hotarirea suprema i neschimbatä a Inältimel SultanaluI, sta-
pinul mat si al vostru.
Conformandu-ve acesteI hotariri, vet,I merita augusta sa
milostivire, pe cand vetï stärui a nu tine séma de datoriile
vústre, efectele drepteI sale manii.
LocuitorI a! Valachiel! vocea parintésca a suveranuluI
vostru, vè" vorbesce in momentul acesta ; puneti-ve increde-
rea in dragostea sa pentru vo! si nu ascultati de fagaduinte
-dacä voiti sa aflatl fericirea de care suntet! lipsitI, in starea
-actualá a tere! velstre.
Inaltimea Sa Sultanul ca sá pi51.ä da puterea trebuin
ciòsä, administratiunel din tara vbstra, a hotärit sä. inlocuiascä
Caimacamia de 3 membri, stipulata in Regulamentul Organic
cu o singurä persaid, c,are va implini functiunile acestel
Drept aceea, am ales in numele Sultanulul, pe lo-
gofetul Constantin Cantacuzen, care se recomanda prin con-
sideratiunea de care se bucura intre voI i prin respectul
sert cätre institutiile reglementare.
Acesta, ajutat de consiliile mele si ale generaluluI Du-
lame], imputernicit de Majestalile Lor Impëratul Rusiel, va
numi un minister provisoriii, compus din (SmeniI ce! mal cu
vaza din taià si va executa cu credintä. ordinele Sultanului
nostru. Aflarea armate! imperiale care a venit in Valachia ca
sá pazésca ordinea legalä, e o garantie indestulatbre pentru
linistea interna. Excelenta Sa Omer Pas& genevalul armateI
imperiale, va fi provisoriii guvernator militar al orasuluI Bu-
-curescI. Politia si militia Ore! vor fi de asemenea la ordinele
Excelente! Sale.
BoierI, intorceti-ve pe la casele vóstre, stringeti-v6 im-
prejurul meil, ca sä. me ajulat! a restabili ordinea i linistea
in s'enul tera
Acésta e opera pe care am misiunea de a o sévérsi,
opera ce cu totil dorim s'o vedem realizandu-se.
PreotT, servitor! aI lui DumneQeti, datoria vòstra este

www.dacoromanica.ro
 03

sa propoveduiti unirea si supunerea; siliti-v6 sa ve indepli-

nit' datoriiie fatä. de Dumnedeil si cu émeniI.
Negutätorl, si vol mestesui.arI, legile tereI v'ati protejat
pang acum, e decI de datoria v6stra si in interesul vostru ca
sa clatY pilda supunereI fata cu ordinea legala a tereI.
LocuitorI de la tara, intorceti-vé la campurile v6stre si
apucati-vò de munca parnèntulur care a fost pentru parintil
vostri si care e pentru vol si capiI vostrI, un isvor de fericire,
Läsata in séma generaluluI parintesc grija de-a ve in-
dulci suferin tele I)
Dup4 ce Fuad Effendi observa dcputatiuneI la indent-
nul luI Duhamel, ca tara este revolutirnata de call-va co-
munistI, suspenda locotenta domnésca compusa din 3 mem-
bri, Beliade, Tel si Magheru, numesce ca Caimac,am pe Can-
tacuxen (C), care la felicitare a réspuns : «voiii fi credincios
SublimeI Port' si Rusiel», ca si cand ar fi dis voiii servi de
o data pe Dumnedeti si pe dracu. Se dice ca Fuad Effendi
lar fi apostrofat dicandu-I : «fiI credincios domnule, patriei
d tale». S'a incins o discutiune Cu care Fuad Effendi trata
afacerile Wei; discutia era Rule animatd, lar Fuad Effendi
vèlènd marea incurcatura in care se afla, striga : «Cine este
reglementar sa ind urmeze, iar cel ce vrea reforme sa re-
mAn5,». Vre-o 40 de boierI urmara pe turc, iar restul de maI
bine de 200 remase pe loc. In momentul acesta totul se pe-
trecea in contra reglementulul Meat maI inainte de Duha-
-mel si Fuad Effendi ; orasul era desert, poporul astepta la
poalele dealuluf (Cotrocenl), in fata lagdrulul, pe sefiI lul si
pe deputatiI cari se aflail in mijlocul Turcilor. Lagarul mu-
sulman era gata de plecare si nu astepta de cat semnalul.
Se audi un foc de pistol ; peste 100 de soldatI, cad primise
-ordin pentru acésta, venira la acest semnal si inconjurara pe
deputatI, fäcèndu-le semn ca sunt arestatl. Se luase masurl
ca sa nu scape nimenI din lagar, ca sä OW instiinta popo-
rul de ceca-ce se petrecea. Deputatil arestatI furd pusl in
trel rindurI de soldatI, carI isI indreptase puscile spre eI,
tunurile de asemenea eraii indreptate Epre el si gata sa se
-descarce. Deputatil stateati in pici6re sub un sóre ardetor si

1) 1. Reliade Rädulescu. Amintire asupra Istoriel RegenerareI romäne sau

_Evenimentele de la 1848, pag. 221-223.

www.dacoromanica.ro
 30t

muncitI de sete. Armata turc6scii, primi ordin sd intre

oras, unde nimic din cele petrecute in lagär nu putu sh
strabatd. Armata fu impärtitä. in treI colóne: una fu inshr-
cinath sd insotéscd pe caimacam si reactional.' si O. 'I dud,
pe un drum forte Indepartat de locul unde se afla poporul
intrunit; cea-faltd trebuia sä intre pe bariera MihaI-Vodk
uncle se afla casarma infanterieT romane, acéstd armatd s'a
luptat cu pompierii chlar in acea qi de 13 Septernbre 1848,
lar a treia a apucat spre podul de prunènt unde se afla po-
porul 9. Pe child colóna de Turd care merge spre podul de
pdmènt, unde era adunat poporul primi cu dragoste i chn-
tdrI. TurciI insä, la indetnnul agentuluI rusesc Duhamel
care avea intentiunea sh provece o incderare intre Turd si
popor, ca ast-fel sd legitimeze intrarea armatelor rusestI,
Tamil sarjä poporul, rupse steagurile de spinärile celor earl
le purtaii, lar locotenenta domnescd compusd din lIeliade,
'I'el si N. Bälcescu, se sfatuiró ce trebue sd fad, in o ast-fel
de situatiune. Beliade spuse celor 2 colegI al seI cd din mo-
ment ce Fuad Effendi nurnind un Caimacam, locul lor nu
mar era la palat. Tel si N. Golescu respunse ca poporul
ne-a ales si nurnal poporul are drept sh ne destitue. Ileliade
veclènd cA drepturile teref sunt chicate in pici6re de Turd.
Rus!, dise: ne-am indeplinit insarcinarea. Capitala se and
acum in mänile Turcilor, el vor da sémh, de Me urmdrile
lor, cAt despre mine, et mO retrag, i isI lud remas bun.
Cartea era plinä de locuitorI ingrijati al orasului si child ve-
dud. pe IIeliade coborAndu-se il intrebard ce trebuiati .sa
facd. Heliade il sfdtui sa clued fie-care pe la casa lui ca sä.
nu dea prilej la nenorocirl pe care patria nu le merita. Reul
sd vie din orI ce altd parte, dise el, destul sä, nu vie de la.
noI i nävdlitortil va fi respundsétor. Aceleasi sfaturI furl date
de cei-l'altI membri,. Poporul insastdrui sA pund mäna pe
arme! Ldsati-ne, dicea poporul, si pAnd:in séra suntem in
stare sa isprdvim, dusmanil vor fi chiar i ingropatl. N'avern
dusmanT, dise IIeliade in curte, de cat pe Rust i Rusil sunt
departe de no!. EX ne apasd in momentul acesta prin Turcf
care 'I-am numit fratil nostri. Nol nu avem de cat putere
morald ì legald si nu trebue s'o pierdem prin nesocotintk
dach Tnrcil sunt orbl, sart orbit', va veni timpul cand vor

www.dacoromanica.ro
 :7.03

vedea limpede i cAnd tarT in drepturile n6stre iT vom ajuta

sà combatA pe dusmanul comun.
SA ne int6rcem la CotrocenT.
Am lAsat peste 200 de deputatT, cetätenT, archimandritI,
preotT, boerT i fiT de boerT, negustori i profesor!, in lagArul
turcesc, impresuratI de 3 sirurT de soldatI, expusT baionete-
lor i gurilor de tun. ET stAturd ast-fel fard EA-s.( pótA potoli

Sora Paraschivescu
Donat6re la biserica Cotrocenl
(Vell pag. 162)

setea sail sa se OCA brani cu cewa. La 9 césurT séra furl

transportatI la mAndstire in mijlocul uneT colóne de 6 soldatl
in sir, adicA escortatI de o parte si de alta de doue colono
de cavalerie si urmati: de 2 tunuri cu fitilurile aprinse.
Ajunsl acolo, se dada drumul la vre-o cAtI-va arestati,
printre carT se afla si Dim. Ghica.
A doua Ii Rustin-bey, secretarul luT Fuad Effendi, veni
G. M. lene," Istoria Cotreeznitur. 20

www.dacoromanica.ro
 306

la mangstire i &Au drumul i luT L Cantacuzen, fiul Caima-

canuluT. Pe la 4 ore dupa pränz, sosi I. Voinescu, politaiul
orasuluT í fost sef de stat-major sub guvernul constitutional.
El aduna pe tot.I arestatii intrebä pe fie-care de nume
CeT ce aveatl un nume deosebit in miscarea reformatOre, tre-
buiati sa remand prisonierT. Celor-l'altI li se dadu drumul. Nu
ramaserd in mdnastire de cAt 27 insT, dintre earl cuntiscem
ne spune «Gazeta TransilvanieT» pe eel de mal jos si anume:
calugärul Iosofat Snagoveanu, cAte trei fratil GolestI, *Wan,
Alexandru i Rada, Grigore Gradisteanu, fost poliaiù, Mar-
gärit Mosoiu, C. Aristia, Ces ir Boliac, C. Rosetti, I. Bratianu,
améndouI BälcesciT, Nicolae i Barba, D Bolintineanu, IonesciT
amèndoi, IpatesciT, Vernescu, Cioranu, Zane si amèndoT fratil
Peretz ; din negutatorT : DancovicT, Vasiliade, Solacolu,
Acestia stäturä in manästirea CotrocenT 3 ile, unde
fost batutT. ParintiI i prietenii lor, nu zabovira a se duce la
Fuad Effendi si la Omer Pasa, ca sa le cérd ertare. Ast-fe'
venira sä le dea dramul la vre-o cAtI-va negutatorT ; acestia
insä nu voira sa lag zic'énd, el. dacd este cine-va vinovat,
atuncT ere' i dènsiT si voiatl sä sufere aceeasl stIrtd, ca
tovarä.sil lor.
Insä. trebuia sä dea drumul capeteniilor de negutätorT,
cäci cAt timp ar fi stat arestatl, magasinele i pravaliile ar fi
ramas inchise in Capital& Niel un negutiitor sad bancher nu
voia sä dea satisfacere asa zisilor mäntuitori at lor, (Mud vre-un
semn de viata.
Intrevorbirile ce le avard unii dintre solicitatori cu Omer
Pasa sunt remarcabile. Vom cita intre altele pe cea urmätáre :
Un negutator ducèndu-se la acest pasa ca sa céra erta-
rea tovarä'suluf sed care era inchis, acesta iT zise :
«Nu te teme de nimic, cacT eel' arestatl sunt mai in si-
gurantä de cat cel ce sunt liberT. El se afiä sub paza solda-
tilor disciplinatI, pe cand ciocoil vostri i alt1 intrigantI plä-
tesc pe ciutacl, TurcT, carT conduc carele ca munitiunI §i-I
pun sa comita excese i asasinate chiar, pentru a invinov0
armata turcésca de nedisciplinä si a face sa vie Rusil. Suntem
cu totil impreuna inteo stare f6rte anevoiasa».
Omer-pasa, ca sa dea pilde, a pus sa se spanzure mai
multl Turd prinsT in flagrant deliet, sati recunoscuti crimi-
nall, dupa legile disciplineT.

www.dacoromanica.ro
 307

Consulul englezesc, d. Colquhoun, s'a deosebit Cu acest

prilej, pledand pe Mug Fuad Effendi causa tdreI in de obste
a arestatilor in particular. El se duse mal de multe orI la
comisarul Turcesc, ca sä c6rà liberarea arestatilor, paspoarte
si o escortd pentru ei pand la granitä.
La 17 Septembre, se hotdri sà se dea drumul tuturor a-
restatilor, dintre cari vre-o cinci-s1re-(Jece trebuiad sa tréca
in Austria. N. Golescu era hotarat sa se duca la Constanti-
nopole, iar 15 de care am vorbit, 0:sill cu cale sa. se ("ilea
pentru cat-va timp in Transilvania, ma' bine de cat in ori-ce
_altä parte. Tell, IIeliade si Voinescu, fost secretar de Sta.t,
trebuiad sä se intalnéscä cu cei de mal sus la CotrocenI. Pie-
carca era socotita la patcu c6surI dupä amiazI. Dupa cuvintul
dat de Fuad Effendi consululuI englez, el trebuiati sd fie es-
cortatl cu totii de catre grade turcestI, pentru siguranta lor,
Ana la granita austriaca. Voinescu se duse de se intalni ca
arestatil ; Tell insd si cu Heliade se hotrara sd plece in deosebl.
Pe la opt césurl séra, cel de la CotrocenT urcandu-se in
träsurd, cu o escortd care nu parea ca avea sa-1 trateze ca
pe niste elmenI liberI, fura indreptat.I de o cam data spre
Brasov, si, dupd un inconjur de maI bine de doud césurI
noaptea, bdgara de sérna cà se ducead spre Miazd zi in loc
d'a se duce spre Nord. 9
BuniI patriotl, sunt dusI sub escorte pand la Giurgiu ca
de aid sail incalte opincile exilului : uniI spre Turcia la Con-
stantinopole, altil in Austria, iar altiI in Franta.
Turcil nu stätura mull, in tard de Ore-ce in arma luptel
vitejesci a pompierilor din Délul Spire' cu Tamil' in (.1iva de
13 Beptembre 1848, cat si din alte fapte crude savarsite de
el' dupd povata agentului rusesc, earl' cauta sa.-sI resbune ar-
derea regulamentului organic pe de o parte, iar pe de alta
sà motiveze intrarea Ruilor in Principate, carI n'asceptaii de
cat un pretext pen tru icésta, RusiI ocupg, militäresce Princi-
patele Romans, sub cuvént cd voesc sà le scape din apdsdrile
Turcilor si sa inabuse revolutiunea.
Se cunosc faptele.
IlusiI ocupd ambele Principate pAnd la isbucnirea res-

1) I. Hells& Iiiiduloscu. Arnintirl asupra Istoriel Reiener,lrel RonnA re, pag.

237-239.

www.dacoromanica.ro
 308

boiuluI Crimeic si nu le-ati paräsit definitiv de cat la 7 Au-

gust 1853. Dar abia plea RusiI si imediat NemtiI ocupa Prin-
cipatele. El hT stabilise lagärul la CotrocenT si fiind-a a stat
aicl pana dupa incheierea tractatuluI de la Paris, eI 1;51 faca -
sera aicI baracI solide. Aceste baracI dupä retragerea tru-
pelor nemtescI, aü fost vèndute la mezat in anal 4857.

Tabitra do la CotrocenI

In anal 1863 prin Decretul No. 5 380 din 29 Iulie se a-

proba inflintarea une!. tabere pe platoul CotrocenI; «cacI con-
centrarea trupelor in tabere dice raportul catre Domn
este singurul mijloc de a patea desavarsi instructia uneI ar-
mate, de a desvolta spiritul de corp printre oflcerI prin obici-
nuinta de a vietui in coman, de a deprinde pe selif de cor-
purI ca tactica cea mare, prin evolutiile armatelor cornbinate;
in fine taberile fiind adevèrata i singura sc6lá in timp de
pace in case o armata se p6te constitui ca soliditate i de-
prinde ca ostenelile vieteI militare».
Tabara se inflintéza ca urmëtórele trupe :
Un batalion de vènatorl, done" batalióne din infanterie,
anal din regimentul 2 si cel-l'alt din reg. No. 7, brigada de
lancierI (I-iul si al II-lea regiment), regimentul de artilerie
(4 batery, batalionul de geniti, un escddron de geandarml,
un division din trenul echipagelor si din militie, douè bata-
li6ne: unul de Dunare i altul de munte, si in fine, 4 esca-
dr6ne de dorobanti, in total 8500 6menI ca 2230 cal 2).
S'a construit tabara in apropierea Bucurescilor, pentru
inlesnirea aprovisionäreI trupelor ca cele necesare din Baca-
aescY, alar& de pesmet i paine, pentru care s'a construit cup-
tóre de camp in gradina PencovicT, (adI Manutanta centralä.),
ceea-ce constituia un inceput de «manutentiune militara». In
fe-care corp intocmit cantine pentru oficerl.
Trupele se atlail adapostite prin cortan l barace.
In diva de .1 I August s'a inaugurat tabara printeun Te-
Deum in presenta Domnitorulul.
Un regulament ad-lioc prescrie in mod amenuntit ser-
Velt Buletinul Oficial pe acest an.
Tabara Cotrocenl din anul 1863 (edi/. ofician') din 1807, p. 1-8.

www.dacoromanica.ro
 309

viciul in tabard, timpul pentru exercitiI, corv&le, distribu-

tiunI, serviola sanitar, despre cal, oficerI de serviciii, statu-
rile majore, ordonante, tinutti, etc.
Tabära '§I avea capela el §i personalul trebuitor. In tAte
Duminecile 5i sërbatorile, la orele 9 a. m., se va oficia servi-
ciul divin pe altarul tabereI. Thte trupele vor asista sub arme
In mare tinuta '. cavateria calare, artileria ca caiI inhämatI
la tunurI. Totl oficeril cu sari rara trupa, impiegatiI inten -

Dobre Nicolal
Constructorul marilor cliidirl de la Cotroceni §1 al fabriceI de
tutun de la Belvedere. (Vedl pag. 172).

dentei, medica militarI de la ambulantä O. oficerif de Ad-tie,

vor asista la liturgie.
Apoi unnéza regulele in timp de larma (alarma), trage-
rea in tinta, justitia militara, invoirI, politia tabereI, platitori,
raporturI O situatiI.
De la 11 August pana la 28 Septembre, s'ad dat regule
precise §efilor de corpurI, despre modul cum trebue sa faca
instructiunea O asupra cAreT partí sa insiste maI mult.

www.dacoromanica.ro
 310

Mihail ObrenovicT, Principele SerbieT, recomandd Dom-

nitoruluT pe colonelul Milivoid Petrov:cT, seful artileriel si di-
rector al asedemintelor militare din Craguevati si pe cApita-
nul de stat major IvanovicT, spre a urmdri lucrdrile din la-
gdrul de la CotrocenT, ca.rI si asedat in mdrele cartier
general al lagdruluT, in care lt s'ad dat t6te inlesnirea spre-
indepinirea misiuneT Cu care ad fost insdrcinatl.
In diva de Duminecd I Septembre, ora 9 a. m., t6te-
corpurile erad in mare tinutd, chcI in acea qi urma sà li se-
imparta stégurile.
Cu acea ocasiune se Ukase un pavtlion in fata altarulul
tabereT, pentru Domnitor, la care ad luat parte Domnitorut
tóte autoritAtile civile i mil:tare.
Servicial divin a fost oficiat de Afitropolitul, insotit de
inaltul der. Dup. sfintirea drapelelor, Domnitorul le imparte
la sea de corpurT respective, c'un ceremonial deosi bit. ApoT
intr'o caldd si patriotic& cuvèntare, spune intre altele, c&
«st6gul represintd. Mite datoriile s! t6te virtulile militare, call
se cuprind in acele done cuvinte sdpate pe vulturiT romAnT,.
On6re §i Patrie». ApoT primescd jurdmèntul trupelor.
In diva de 30 Septembre s'art dat instrrctiunT asupra
manevrelor.
Manevrele se incep la 3 Octornbre 1863, in urma
detailat program si se term'nä. la 5 Octombre.
Manevrele, printean ordin dc qi cdtre t6te 6stea, annul&
cA aexercrtiile militare ale tabereT CotrocenT sunt terminate».
«Inainte de a ve reintórce in garnisónele v6ste, voesc a ve-
arëta multumirile mele». Mal departe aratd cum s'a desvoltat
disciplina, exercitiile militare, si cari trupe s'ad distins in
manevre, numindu-le pe fie fie care in parte. ApoT se con-
cediazd trupele de reservd, promitèndu-le cd le va da ph-
mènturT, ceia-ce a si Meat in 1864.
Armata a stat la CotrocenT 6 luni de dile. Cu intretine-
rea el s'ad cheltuit 267.057 leT, a un led pe (Li de soldat.

Situatiunea Tabard
Am spus cd soldatii erad addpostiu in bardcT de scindurT
si cortar!. Atât bardcile cAt si corturile ocupati positiunea
imediat dinaintea curteT palatuluT si bisericeT de la Cotroceni

www.dacoromanica.ro
 311

mergend paralel pe drumal Sara, orT maT proprid vorbind,

ea unja ferata, ca apoT sä apuce in diagonala spre actuala
tabäxa.
Capela era in mijlocul taberel, iar ambulanta pe local
unde se afla asta-OT Institutul Botanic. Linia tiruluT incepea
de langä. podul Dòmner spre raza fortificatiunilor. O erbarie
s'a construit in marginea nordich a platoului si cade asta-41
in cuprinsul deposituluT de munitiunT, cum si alte cladirT,
earl' vor servi mai tirzid de magasiT pentru Pyrotechnie, care
in curind se va infiinta aicl, dupd' ce tabära se va strämuta
la 1869 pe campia Turcenilor si Movilenilor, doue satisére
situate pe malul SiretuluT, la 8 kilometri spre apus de Tecuciii.
Acum sa ne ocupä,m in special de fie-care stabiliment
in parte, care s'ad infiintat la CotrocenT dupá strtimutarea
taberet la FurcenT.

Pyroteenia Arniatel
Cuvéntul Pyrotechnie se derivä de la grecescul II6p-oç
foe si tixvi artä, mestesug sad sciin'a de a prepara artificiT,
fie pentru pläcere, orT pentra necesittitile artilerieT cum si
fabricatiunea munitiunilor de infanterie.
Existä o singura Pyrotechnie in tòtä tara si este pusä
sub autoritate imediata a MinisteruluT de Resboid si Inspec-
torului general al ArtilerieT peuti u tot ce privesce serviciu-
special al acestuT stabiliment. Cat privesce insä. politia si disl
ciplina personaluluT eT, depinde de comandamentul corpuluT
II de armatd, in a cam' circumscriptiune cade 1)
Acestia cjise sä vedem cand s'a inflintat pyrotechnia si
prin ce fase a trecut.
Vechimea pyrotechnieT nu se ridica de cat la cel mult la
40 de anT, si nu singurd, &licä consideratà ca stabiliment a-
parte, ci la un loc ca arsenalul si pulbertiria armateT.---Causa?
Grelele imprejurari prin care ad trecut tenue romane de la
pierderea domniel pam'entene!
1) L'armée Roumaine en 1900, notice publide pour l'Exposition universelle de
Paris, par la commissinn militaire rounaaine. Angers Germaine & Grassin impri-
meurs-libraires 40, rue du Cornet et rue Saint-Laud 1900, pag. 228.
AcéstA lucrare este de altminterlea destul de meritósii, are insi marele de-,
fect de a nu indica isvínele consultate.

www.dacoromanica.ro
 312

La anul 1860, tenle romane nu se unise incd definitiv,

ci existail douè ministere de Resboiu, unul in Bucuresci si
altul in Iasi, c'un singar arsenal la Copal lAngd Iasi, cae!
despre cel din Ora Románésed nu se pomenesce incd 1). In
budgetul acestui arsenal, pe anul 1860, la capitolul 17, se
mentionézd pentru prima órd cuvèntul «pyrotechnie» dat
unui asimilat (sub-locotenent), care täcea parte din persona-
lul divisionului de artilerie. De sigur cjice d. colonel V. P.
Nästurel, acest asimilat era insdrcinat cu manipularea
intretinerea munitiunilor ce se aflafi la division 2). Perso-
nalul divisinnulul de artilerie, division format din 2 baterii.
era fórte numeros intru cdt privesce «67nenii de nerind»
meqterii; de unde resultd c5. se tdceafi numai reparatiuni
acestea se executail la corp si nu la arsenal
In anul 4861 Marti 24 Ianuarie, s'a serbat pentru a II-a
órd cjiva unirei Principatelor, si a alegerei de Domn a colo-
nelului Alexandru Ioan Caza; corpul oficerilor din garnizónd
a oferit un banchet DomnitoruluT, care a avut lo'; in Mine
arsenalului si la care ari luat parte Mitropolitul Ungro-vla-
hiel Nifon, corpul diplomatic, etc. etc. Vedem dar, cd exista
un arsenal si in tara Romaneascd i incd destul da mdricel,
de Ore ce avea sale incdpdt6re, in care sd se dea un aseme-
banchet 8).
Prin ordinul de cji, pe tótá." óstea No. 76 din 1 Martie
186l, se fixézd sumele cuvenite fie-cdrui corp pe luna din
masele generale de in tretinere. Intre alte corpuri la No. 5 sè
gdsesce pentru compannle de meseriasi : cea din Iasi 150 lei
pentru cea d;n Ducuresci 225 lei. Apoi la pagina 227 a
Monitorului No. 15 din 11 Martie, se aflá o lista- de obiectele
ce sunt autorisate corpurilor a le aprovisiona din masa de
(ntretinere. Din ac6stä lista se vede cd. un regiment de in-
fanterie este autorisat a drege arme, capsultap §i tamperne,
etc., obiecte trebuincióse la prefacerea patrónelor, etc. Un
regiment de cavalerie trebue sd intretind sulitele, iar un re-
giment de artilerte sA läcä raid reparatiuni afetelor cutiilor

Locot.-Colonel V. P. Nasturel: Istoricul Pyrotechnid publicat in Revista

itrtileriel, an. VII, pe Iunie 1893, pag. 263, §i de care ne-am servit la acésta lu-
crare.
In opera citatS.
Locot.-Colonel V. P. Nasturel, ap. cit. pag. 263-264.

www.dacoromanica.ro
 '313

de cartuo si celor-l'alte träsurI Vedem decT, cA aci este

vorba de miel reparatiunT si intretinerT ,)
Mal vedem cd in arsenal se coprindea Pyrotechnia si pul-
berdria cu alte cuvinte, se fáceail de tae, sau mal propriu
vorbind, nimic.
Se impunea decT. o reorgauisare a diferitclor serviciT ale
arsenaluluT, potrivit Cu necesitälile din ce in ce mal mar' ale
armateT si cerin tele timpulul.
In anul 1861 Noembre 23, s'a decrelat ea Directiunea
-stabilimentelor militare sâ fie divisat á. in treT sectiunT, care
.cuprindea :

-
Vederea Pirotechniel armateT

Sectia I Pirotechnid
Un atelier pentru confeetionarea munitieT si a arti-
-ficiilor necesare armateT, este tot odatti insdrcinat ea instruc-
tia teoreticd si practica a (5menilor detasall, spre a forma ar-
tfficii pentru artilerie.
Un ateller pentru fabricarea si incarcarea capsule-
lor de resboin.
4) Locot.-Colonelul V. P. Nabturel op. cit. p ig. 265.

www.dacoromanica.ro
 314

c) Un laboratoriu de chimie pentru analisele i cursul

de Chimie.
d) Deposite de prat'.

Sectia II Arsenide de constructiI

Un atelier pentru constructia i reparatia trdsurilor
afetelor armata
Un atelier de armarieri, pentru reparatia si trans-
formarea armelor de foc portative. Acest atelier va forma si
armurieri pentru infanterie.
O fonderie pentru confectionarea projectilelor de ar-
tilerie i pieselor mecanice si a masinelor stabilimentelor.
cl) Un atelier mecanic pentru constructia si reparatia
masinelor.
e) Deposite de arme 1).
Atelierele sectiilor I si II se vor instala in localurile bi-
sericei aCurtea arsà» (din Bucurescr), unde se vor efectua
constructiile si transformarile necesare. Sectia III r6marie la.
Thr;or längd PloestI.
Prin art. 2 se aratä ce personal trebue sä aibä stabi-
limentul.

Sectia I Pirotechnia
Un ctipitan comandant
Doi locotenentI DetasatI din artilerie.

a) Sala de artiileil
Maistru artificier.
Sergent, I brigadiar si W soldatI.

b) Capsuleria
Chimist instructor preparator.
2 Sergentl, 2 brigaeierI si 20 soldatI.

1) Locot.-Colonel V. P. Niisturel, op. cit, pag. 238-69.

www.dacoromanica.ro
 315

c) Depourile de prof
2 sergentI si 2 brigadierT (din care unul va fl la Iasi 9-
Prin articolul 3 se rinduesce ca personalul inferior sä
fie sub autoritat- a imediaiä a directorului stabilimentuluT,.
apoi se aratä modul de recrutare si cl. compania de uvrierT
militarT a stabilimentelor, va purta uniforma corpuluT de ar-
tilerie, afard de tevrierii compania carT se vor detasa din
diferite corpurT, un numer de grade inferiòre, pentru in-
structie si spre a forma uvrieri specialT, adicà pentru arti-
ficiT, cate un om de baterie si 6menT detasati
. . se vor
trece in subsistentA, in compania stabilimentelor. Termenul
istructiilor va fi de 2 anT.
Art. 4. Pentru formarea companieT de uvrierT se vor
alege ()meat tinerl, c,are ma' ail cel putin 3 anT de serviciil
ET vor fi designatl de ministerul de Resbel, dupä. propositia
sailor de corpurI.Dacd vre-unul din acesti 6menT se va ardta
Cu putinä dispositie :ail conduitä neregulata, atuncT el se va
inapoia corpuluI sett, dupd proposi tia Directorului stabilimen-
telor si aprobatieT ministeruluI de Resboiii.»
Dar (iind-cä, lucrdrile pyrotechnieT s,ail märit colosal in
paralet cu. cele ale arsenaluluI, s'a simtit necesitatea ca aceste
dale stabilimente sä fie separate, avénd fie-care administra-
tiile lor proprii. Ac6sta separatiune are loe pe cliva de 24-
Noembre 1873. Generalul Florescu pe atunci ministru de
Resbohl, supune DomnitoruluT spre aprobHre, decretul inso.
tit de raportul cAtre Domnitor, prin care motivéza necesita
tea, separan serviciul PirotechnieT de acel al stabilimentelor
de artilerie si care se si aproba, dupä ce se arati desvolta-
rea la care a ajuns, iar ma): departe adaugä raportul
oAstä.-4I, am om5re a supune la aprobarea InältimeI 17(5-
stre aleturatul proect de decret, care prevede separarea ser-
viciuluT Pirotechniel de acel al stabilimentelor de artilerie din
DucurescI, precum si organisarea sa cu un personal deose-
bit, pentru a mdigini responsabilitatea pe viitor si a regula
inteun mod stabil aprovisionarea armateT, cu munitiunile de
care are nevoe.

1) Cele-l'alte sevricii ne intrAnd in cadrul nostru, nu ne TOM ocupa de din.

sele de cfrt Intru cit vin in atingete cu cestiunea ce ne preocupa.

www.dacoromanica.ro
 316

De aceste considerante, am onòre Prea Inalte

A mal adduga, ca pentru a putea avea, la un cas de mare
rebuintd, destul nrtificierI, ca cunoscinte practice si teore-
tice, precum si pentru ea corpurile sà aibd tot-d'a-una
obicInuitI cu manuirea prafului i ca fabricatiunile
pirotechnice, personal de care s'a simtit si se simte mare ne-
cesitate, mal ca sémä, de cdtre artilerie, geniu i flotild, am
crequt de cuviintä ea tot la directia pirotechnieT sd se infiin-
teze i o said de artificii, care va fi urmatä atat de (5men1
-din plutonul de artificieri, cat si de émenI detaa1I de la
.corpuri pentru acest sfirsit.
Acesti OmenI vor fi dintre cel ce vor lua parte la tot
felul de fabricatiune, in timp de un an si jumetate, lar dupti
aceea se vor Intace la corpurI pentru a fi Intrebuintati la
ucestea ca artifIcierI, magasineri, etc., panä la liberarea lor
in reservd.
*còla de artificieri deosebit, ea va putea vdrsa la fle-
tare an si jumetate un numer de artillcierI, carI vor fi de
mare folos in corpurI si care in timp de resboiil vor putea
fi rechematI la Pirotechnie, apol va fi i ca o pregdtire pen-
tru acel din acestI 6meni earl ar don íä s4-3 presinte la exa-
menul de guard de artilerie, pentru care asta-0.1 intampintim
atatea greutdri spre a 'I recruta 1).
Prin inaltul deeret din 24 Noembre 1873, se separd Pi-
rotechnia de Arsenal si se decretad si infiiintarea uneI eOle
artificierI, care functionéza si pand astd-(1( 21.
Se hotardste ca localul PirotechnieI sd se facd pe platoul
Cotrocenilor. Local hash*, pe care arma sd se construiased
incdperile stabilimentuluI, era dat cu embatic la mai multe
persone, intre carI cithm pe Dr. Davila, Nedea, cdpitanul Iva-
novid Liubomir, i altit pe call statul a trebuit sä. 'I expro-
prieze mai intaiti i apoI si se incépd constructiunile, ceea-
te s'a si Neut.
Acéstd expropriere a costat sarna de lel
Necesitatea tabereI de la Cotrocenl, a cerut infiintarea
L.-Colonel V. P. Nristurel, rev. Arm. an. VIII pe Ianuar 1894, p. 16-18.
Rev, arm. an. VIII, pe Ianuar 1894, pg. 16-18.
Acestea mi le-a povestit fil lul mo§ Nedea, Costache §i Gheorghe Nedea,
'bätrint§i el de peste 60 anl §i care locuesc ar,lt in str. Carol Davila.

www.dacoromanica.ro
 317

altor deposite. Intre aniI 1868 70 s'a mal construit V. alto-

depending. Dupä ridicarea taberei de pe platoul Cotrocenilor-
si strämutarea ella FurcenI, acele depending ad remas de-o
cam datä pentru intrebuintäri potrivite nevoei timpuluI Cu-
ocasia separärel Pirotechniel de Arsenal si ase4area el pe
platoul Cotrocenl, pe Mgä clddirile deja existente, a inceput
sd se construiasca alte clädiri färá dispositiunI simetrice si.
usor de priveghiat. Clädirile sunt risipite si zidite dupd vo-
intä momentand, care a decís la clädirea lor, Mil a se urma
un plan conceput mal din nainte.
Prima clddire a fost locuinta pompierilor construitd la
1868, a costat leI 7 300
A urmat apoI in 1869 urmèt6rele clddirl:
Un pavilion pentru compania PirotichnieI, costand 32.000
Un atelier pentru tuburI si cartuse 12 009
F;ase magazii pentru modele, cartuse de infante-
rie, proectile, pulbere de artilerie, 101, but6e Ole,
proectile pentru tunul de asedid 72 000
Un grajd ca orzdrie si remisä. 4 50 )
0 clddire pentru spalat tuburile 8 500
0 magazie de ferärie 7 500
Un atelier pentru fabricat glónte, tuburI si rondele 16,000
magazie de obuze 12 000
clädire pentru conograf 8.500
In 1880 s'a construit :
Un atelier pentru glónte 12.000,
Un atelier pentru cartuse 16.000
latrind pentru bärbag 3.000
In 1883 s'a construit o latrinä . 3.000
In 1885 s'a construit:
Casa portarulul 3 000
canting. 7 000-
In 1888 s'a construit:
Patru clädirl de scAndurI pentru receptie, maga-
sie de une'te, §i depourI de masinI 56 001).
Doue-spre-cjece clädirI de scandurI pentru : ma-
gasie de cartuse, atelier de scos iarbä, clin gl6nte, des-
fácut cartuse, confectionat cutff de cartuse, impache-
tat cartuse 144 000-

www.dacoromanica.ro
 318

*ase remise de scAndurI destinate pentru de-

posite de materii prime 33 000
Cincl remise de scanduri, destinate pentru depo-
site de pulbere, cartuse vechI, scule, etc. 12 COO
Doue magasiI pentru fie-care stupile si srapnele 33.000
*ase magasiI pentru pulbere de infanterie . . . 108.0)0
Un atelier mecanic 6.000
In anul '1889 s'a construit :
Un atelier mecanic prelungirea celuI-l'alt . . . 70.001
Un castel de NA. ,si uu cos de fum 21 000
In anul 1893 s'a construit :
magasie de pulberri 13.000
In anul 1894 s'a construit :
magasie de foc6se.
latrinä.
S'a mdrit atelierul.
In anal 1895 s'a construit :
Un pavilion de trupd 82 000
S'a transformat vechea casarmä a PirotechnieT
in pavilion de administratie 12 000
In anul 1896 s'a construit :
Un atelier de incärcat cartuse de resbel . . 23.000
magasie de pulbere si un corp de gardä 17.000
Thte aceste clädirT ail fost lucrate in regie de antre-
renorul Dobre Nicolati.
Locul Pyrotechniel are o suprafatä de 13 hectare si 6581
m. p. (vedI stdrile de fixatie Corp II de armatä serv. de geniu.
Nnä acum am vedut din enumèrarea corpurilor diferi-
telor clädirT ca Pirotechnia se efectua :
Fabricatia munitiilor de infanterie si cartuselor a tu-
-burilor metalice pentru cartuse, a cartuselor de revolver, a
artificiilor de resbel si pentru sdrlAtorT. 1)
Personalul
Personalul permanent al PirotechnieT, se imparte in
personalul : militar si civil.
Personalul militar coprinde: un dire3tor cu grad de
lt.-colonel, un sub-director cu gradul de maior, un cäpitan
comandant al companieT de uvrierI militari si. un locotenent
'1) Volt Ibtoricul manusclis al PyroteclinieT.

www.dacoromanica.ro
 319

patru cdpitani seflI de ateliere si al biurouluI studiilor, 1.0

guardl de artilerie, comptabil i ajutòre, 10 sub-ofiterI guardI
de artilerie, o companie de artificierI militarI, elevI de arti-
ficierI si un sef de pompierI.
Personalul civil coprinde : un sef-mecanic, chimisti si
sub-chimistI, desenatorI, litograft, sen-artificierl, sub-sefi ar-
tificierT, efi* si sub-ser' de ateliere, un arliivar, pazitorI de

Halton Sabetay, donator la Asil

(Veril biografia la p ig. 268).

magasii saCt guardI magasionerI, portar', etc. si in fine u-

vrieri inteun numer variind nitre 1000-1500 pand la 2000
dilnic, dupe importanta comendilor.
Orgallisatiunea servicial
Serviciul Pirotechniei coprinde cinc' partI distincte :
Instruct1unaa, aprovisionirile, administratia i contabi-
litatea, serviciul companieT uvrierilor.

www.dacoromanica.ro
 320

Instructiunea. Instructiunea personaluluI militar al pi-

rotechnieI, coprinde instructiunea oficerilor i elevilor artifl-
cierI. Instructiunea oficerilor se face prin mijlocul coferinte-
lor fäcu te in cursul anulul, dup6 un program stabilif de di-
rectorul stabilimentulul.
Thte (lemen tele necesare, sunt puse la dispositiunea o-
ficerilor, flind-cá chestiunea propusä sä fie studiatd in mod
serios si expusä cu competintä. Programa studiulul data ele-
vilor artificierI este datä de minister, materiile invetämintu-
liii sunt repartisate pe 3 anl de studiI i imbrätiséda canos-
cintele necEsare pentru a fi in stare de a indeplini functiu-
nile de artificierI in corpurile de trupd.
Aprovisionclrile Comendile masinelor, utendilelor, apara-
telor i materiilor prime necesaril pirotechnieI sunt fäcute
de minister, furniturile sunt primite de comisiunea de ad-
ministratiune a Pirotechniel i imagasinate in depositele co-
respundétére, sub controlul intendenteI militare.
Fabricatiunea Din punctul de vedere al fabricaliunel,
serviciile pirotechnieT sunt repartisate in 3 grupe :
Directdunea generalti, atelierele i depositele. Directiunea
generalti coprinde : serviciul technic (studiI, experiente
informatiunI), comtabilitatea comanda si casa.
Atelierele aü urrnät6rea impArtire:
Fabricaliunea tuburilor metalice recuit, cu ateliere de
recuit 1) lustragiul, vernisagiul, controlul i impachetatul.
Fabricathinea gl6ntelor ca atelierele de recuit, lustragiu,
control si impachetare.
Fabricatiunea capselor cu ateliere de lavagiu, lustragiii
vernisagiu, control incärcare i impachetare.
Fabricatiunea tuburilor pentru cartuse de revolver si
de tir, redus ca ateliere de recuit lavagi, lustragiu, vernisa-
giu si impachetare.
Incärcarea (chargement) cu ateliere de asedarea capsu_
lelor de control si de impachetare.
IncArcarea cartuselor de revolver de tir repede, si a
cartuselor de manevrä cu ateliere de control si impachetare.

1) In chimie se numesce ast-fel, operatiunea Cicuta metalelor duetile, udat.;

§i apol bLute cu ciocanul. Ea consista in a lnrogi ferul §i al raci Incetul cu In-
cetul, ca ast-fel sa'§I dabendésca elasticitatea perduta.

www.dacoromanica.ro
 321

Cartonage pentru impachetarea munitiunilor de infan-

terie i cartuse de revolver ca atelier de control.
Confectionarea giulelelor (gargousones), ca atelier de
.control V de impachetare.
Impachetarea munitiunilor de artilerie, ca atelierul de
control si impachetare.
Incarcarea focòselor ca timp i fuc6selor percutante, ca
atelierul de control si impachetare.
Fabricatiunea etupilelor, amorselor electrice si a alto ra,
ca ateliere de incareare, de control si de impachetare.
Fabricatiunea fulminantuluI de mercar, ca atelierele
pentru preparatia compositiuneI i pentru conservarea ful-
minantuluI preparat.
Preparatia substantelor explosibile necesare la diferite
fabricatiunI, ca ateliere de control si de conservare.
Fabricatiunea cartonagelor necesare pentru artificele de
resbel si pentru sèrbatorI, ca ateliere de preparatiunea dife-
ritelor compositiunI intrebuintate pentru a Incärca aceste
artificiI, ateliere de control si de impahetare.
Laborator de chimie.
Museul si sala de modele.
Atelier mecanic; fabricatiunea matricelor, ponsònelor etc.
Atelier de ferärie.
Atelier de tamplärie ; confectionarea caselor.
Depourile sunt in num6r de treI ; depoul de masinI si
unelte, depoul de materii prime si depoul de obiecte con-
fectionate.
Administratiunea. Directorul pirotechniel este seful ad-
ministratiuneI acestul stab iliment, ca si al contabilitaleI, fon-
durilor i a materialelor. El isl exercitä atributiunile sale
conform regulamentelor i decisiunilor In viguare.
Gestiunea este incredintata agentilor comptabilI, presa-
nalmente responsabili.
Executdunea este asiguratä de catre agent"' colectivI,
indiviçjilorI care n'ail calitatea de gestionan, dar care parti-
cipand la detaliile serviciulul si sunt responsabilI de stricta
executiune a regulamentelor i ordinelor pe care le primesc
de la director.
Serviciul companiei uvrierilor militari. UvrierI mili-
tar' sunt intrebuinlatI in diferite ateliere, In lucrarl de tot
G. M. Imam. -- Atoria Cotroccnikr. 21

www.dacoromanica.ro
 322

felul, dupg cunoscintele §i aptitudinilor, ast-fel cä intrebuin-

tarea materialelor i munitiunilor care se gdsese in magasi-
nele pirotechniel.
Cdpitanul, comandantul companief este sub autoritatea
superiòrd a directoruluI PirotechnieL iusarcinat cu instruc-
tiunea, disciplina 0 administratia interi6rA a acestel trupe.
Niel trupa nicl oficeri atavi,tI la pirotechnie, nu lag niel
o parte la serviciul de garnisònä. El nu pote 11 substrasI do
la serviciul lor special 9.

DirectoriT Pirotechniel
Robescu Alexandru, Maior 1875 Februarie 7-1876 A-
prilie 25.
Carp Ion, Maior 1876Aprilie 25-1877 Aprilie 24.
Robescu Alexandru, Maior 1877 Aprilie 24-1881 A-
prilie 8.
Robescu Alexandru, Lt.-colonel 1881 Aprilie 8-1881
Maiti 15.
Tel Alexandru, Lt.-Colonel 1881 Malt"' 15-1883 De-
cembrie 21.
*omä.nescu Ion, Maior 1883 Decembrie 21-1884 Fe-
bruarie 1.
Gramaticescu George, Maior 1884 Februarie 1-1885
Iunie 20.
Alexandru Constantin, Lt.-Colonel 1885 Iunie 20-1886
Septembrie 1.
Ghenovid George, Lt.-Colonel 1885 Septembrie 1-1886
Maifi 10.
Gramaticeseu George, Lt.-Colonel 1886 Maiti 10-1888
Octombrie 1.
Beresteanu Georgescu Ion, Lt.-Colonel 1881 Octombrie
1-1890 Noembrie 1.
Nicolati Emanoil, Lt.-Colonel 1890 Noembrie 16-1892
Iunie 20.
Marq George, Lt.-Colonel 1892 Iunie 20-1893 Aprilie 1.
Nasturel Vasiliu Petre, Lt.-Colone11893 Aprilie 1-1894
Ianuarie 16.
1) L'armée Roumaine p. 228-232.

www.dacoromanica.ro
 323

Dragomirescu Ion, Maior 1894 Ianuarie 16-1894 Maiu 10.

Dragomirescu Ion, Lt.-Colonel 1894 Mai(' 10-1899
A prilie 1.
Stroescu GIL, Lt.-Colonel 1899 Maiii 10.

Istorieul regimentultil I de Genii)

4859-1900

PrivirY Generale

Cuvintul Genitl are treI insemnarI, fiind-ca, el insusl se

deriva din trel cuvinte care difera etimologiceste intre dinsele :
I geniti, genius, gentilis derivat de la gens-tis natiune
nume prin care ebreil designad pe toll eceia care nu eraii
israelitl si in special pe 'Agana, adoratorI de idolI «ca sd fie
.némurile impreuna mostenle 1).
II geniti, ingenium exprima cea mal inaltd putere la
care se p6te ridica facultatile omenesd buni6ra cum a fost
poetil Homer, Virgin, Dante, Corneille, Schackespeare; ar-
tist!: Phidias, Michel Angelo, Rafael, Savantii Kopernic, Ga-
Mel), Newton, generalii : Alexandru, Hanibal, Cesar, Napo-
3eon sint 6menI de geniu.
III geniul pentru inginerie deriva de la cuv6ntul engén
masina sail este numele une arte speciale care consistä, a-
esecuta Ore-c,are lucrar civile si militare. In acest din urrna
-sens se cuprinde i cuvintul intrebuintat in armatele euro-
pene de asta-T.
Geniul militar, c,are cu infanteria, cavaleria i artileria
este una din cele 4 arme din c,are se compun armetele mo-
-derne, are ca atributiuni principale constructiunea, atacul si
_apararea forturilor, mal are ca atributiunl intretinerea, con-
servatiunea si amelioratia domeniulul militar al statula
De si arta de fortificaliunT si intrebuintarea masinelor
-de resbel pentru locurile intarite este forte vecbe, totusl for-
tificatiunile in intelesul modern nu se ridicà de cat cel mult
Tana la starsitul evuluI mediO ;si geniul nu devine o arma
1) Efesed III. 6 (Biblia tipArit.1 la Petersburg 1819).

www.dacoromanica.ro
 324

speciald, de cat sub Henric IV. Louvoie formä un singur corp.

in 1690. In 1748 s'a infiintat la Mesières scéla de genid. des-
fiintatä de conventia nationald la 9 Septembrie 1793, rein-
frintatä. la Metz la 1802 purtand de la acéstä data numele de
§céla de artilerie §i geniii, strämutatä la Paris dupa resboiul
din 1870-71. Intrarea in acéstä §c61ä pentru stadia nu este-
permisl de cat acelor case aü absolvit §céla polihtecnica.

Arma gelliulul la rominl

Arma geniului la romani nu s'a inflintat de cat dnpä.

proclamarea unirei principatelor. Primal batalion de genid
s'a inflintal la 31 Maid 1859 in Moldova, avand ca comandant.
pe Petre DonicT. Acest batalion era intrebuintat pentru uti-
litate publicä, mentinut din fondurile ministeruluT lucräsilor
publice, de care depindea numal" intru cat privesce proectele;.
lar cat privesce disciplina i administratia, depindea de Mi-
nisterul de resbel.
in 1860 se infiintéza un al douilea batalion de geniti in.
Muntenia, ma ca ambele batalieme p5rtä numirea de regi-
mental E de geniti i avènd aceia§I menire ca i bataliona
din Moldova, pentru lucrärile publice. Intocmirea proectelor-
§i esecutarea lucrdrilor se facead sub privigherea Ministeru-
lui de interne
In anul 1860, Decembrie 21 cdpitanul P. Donict de la
bat. I, e numit comandant la al II §i inaintat la gradul de
maior in aceia,s! La 1861 Maid, batalionul II (Muntenia),.
pled. din Bucuäescl pentru facerea oselet Buzati-Foc§anf..
La 31 Decembrie acelas an se desflintéza batalionul I din
Moldova i cel de al II rämane cu numirea de I batalion,
trecand in bugetul ministeruluI de resbel i incetand or ce.
dependintä de alt minister. Oficeril desflintatului batalion se
repartiséza pe la diferite corpurI, iar cäpitänul Cehinezu 1sI
dä demisia. Maiorul P. Donici din batalionul I se eliberéza
dupd a sa cerere la 12 Aprilie 1862 §i se numesce in locul
säü cäpitanul Slaniceanu.
In vara anula! 1862, batalionul 1 de genid a continuat.
soseaua Buzad-Rimnicu-Sdrat.
Tot in acest an se inarinézd batalionul ca puscl. nem-

www.dacoromanica.ro
 325

lescI in urma raportuluT catre Domn presentat de generalul

Florescu 1).
Anul 1862. Acelas lucra l'a execlutat batalionul i in vara
.auuluI 1863 pana catre inceputul luI Iulie, cand a trebuit sa
intrerupa lucrarea spre a intari printr'un mars fortat tru-
,pele contra unor bande poloneze, care calcase teritoriul pe
la Costangalia.
Batalional sub comanda cápitanuluI Slaniceanu, ja parte
3a 3 si 5 Iulie la luptele la Costimgalia si ConsangestI (pe
Pral) contra acelor polonI si primesce si in alte multumirI dom-

.PS
-pbs :44
e

4
' te
"- '
. .
^
4M115.-
ec ./
<IL.1)..,

Vederea ClIzArmel Reg. z GeniÙ

rnestI, pentru purtarea vitejéscä ce a avut. In tòmna acestuI

an batalionul ja parte in concentrarea i manevra taberilor
de la CotrocenI.
Anui 1864. In vara analuI 1864 batalionul pe langa con-
tinuarea soseleT fluzati-Ra.mnicu-Sdrat, a maï construit un
Jung canal de 380 m. i largime de 24 m. i adancime de
1.80 ni. in care s'a abatut äpa Ramniculut spre a se apara
-orasul de inundatiunI. Zagazul lung de 110 metra a fost

1) Reista Artileriee arad VII pe August 1893 p. 359, 361-2.

www.dacoromanica.ro
 326

cut pé o inaltime de 1,50 si adancime de 3-metri. Pe cjium.

de 28 Martie cdpitanul Sldniceanu a fost avansat la rangur
de maior in gradul ce il ocupa.
Anul 1865. In vara anuluI 1865 batalionul a esecntat o.
portiune din soseaua CotrocenT-GrozdvestI, (soseaua de la.
Curtea-Arsd) cam pe unde este inchisórea militar de asazt
arsenalul, cum si canalul intre Arcuda i Joita pentru a-
baterea Dambovitel.
Anul 1866. Prin decretul locotenenteI din `A5 Februarie
1866 batalionul de geniCt se desflintéza si in locul luI se in-
tlintézd 4 companii : 1-a, 2-a si a 3-a de sdpätorI si a 4 de
pontonierl, ce se vor administra in parte.
La compania 1 säpätorI este numit comandant cdpitanui
Cretulescu.
La compania 2 sdpdtorl Peiu Alexandrescu.
La compania 3-a sdpdtori cdpltanul Argetoianu Ion, la
compania IV-a pontonieri cdpitanul Berendel Anton. Compa-
niiIe ast-fel organtsate ja parte la 26 Martie 1866 la concen-
trdrile armatei pe arges. Compania 1 si a 2-a la divizia 2-a
compania 1-a fIcand parte din avaut-gardd, compania 3-a sl
a 1-a la divizia 2-a.
Anul 1867. La 1867 se infiintézä din noti batalionul I
de geniii, numindu-se comandant provisorie cdpitan Creta-
lescu, care la 11 Mairt acelas an este intdrit detinitiv in pos-
tul cel ocupa iar pe ziva de 30 August acelos an, este avan-
sat maior. Pe 4itia de 5 Ianuarie compania de pontonierI
desface de geniti si se aldturd de artilerie, avand ca coman-
dant pe cdpitanul Greceanu G.
Domnitorul C:uza luase dispositiunf de a se interveni pe
langä guvernul imperial trances, ca sd.-I trimitd un numär de
de oficerI instructor' atat pentru marind cat si pentru ar-
mata teritorialä asa d. Napoleon III trimite, un colonel cu un
multI oficerI instructorI ').
Acesti oficerI sant repartisatI pe la diferite corpurI ca
menirea de a dirija instrucVunea teoreticd i practicä a ar-
mate! romanesci; unul din eI este primit la batalional de
geniii i anume cdpitanul Roussel, acesta are loe la 28 Oc-
iombre anal 1867.
1) Memoriile regeluT Carol al RomAniel vol. I, compuse de un martor ocular.

www.dacoromanica.ro
 327

Trebue sA adgogAm aci cd A. S. Serenisime nu prea iT

convine atasarea acestor oficerT pe langl armata roman&
T. Pentru ca acestI °lice( scriati lucrurT neadevArate
prin jurnalele franceze
II. Ca A. S. SerenisimA dorea sA se organiseze armata
roman& dupd sistemnl celeT prusiene, care dovedise in ulti-
mete rAsbbe a fi cea d'nt6I armed din Europa ; pentru aceste
motive concediazA pe o parte dinteinsil in mod politicos.
Anul 1868. In anul 1868 Iunie in 11 se promulgd legea
pentru organisarea puterea armatei in Romania, iar arma
geniuluT se organisNA ast-fel :
Un stat major de geniA
Batali6ne de trupA, fie-care corp aparte.
contormitate ca acéstA lege si cu bugetul acestuT an,
inflintézA ca trape ina un batalion, cAruia i-se trece jumé-
tate din efectiva! sèti.
Ambele batalibne ca garnisbna in BusurescI, avea in
in urmA aceste noui organisArT, fie-care cate 4 companif si
un pluton AR. Compania de pontonierT remane tot pe lang
artilerie. La 30 Noembrie 1868, cdpitan Carp din regimentul
2 artilerie, este numit comandantul compAnieT de pontonierT
in. locul cdpitanuluf Grecianu, demisionat.
Anul 1869. In Februarie 1869, incet6zA misiunea cApita-
nuluT Roussel.
Prin inaltul decret No. 1.163 din 24 Februarie se decre-
tad infiintarea unel tabere permanente a armatel la Furcenl,
sat situat pe mala! SiretuluT. 8 kilom. spre apus de Tecucia.
In Martie 1869 pornesce la Furcenr ca insdrcinarea de
a construi acea tabOrä pentru instructiunea armateT. Director
al lucrdrilor fu Lt.-colonel SlOniceanu, care si merse acolo pe
tdram, la linele luT Martie pentru aranjarea lucrAreT 2).
Primele trape insdrcinate cu facerea tabereI a& fost im-
partite la gasdä prin satele FurcenT, BucinmenT i MovilenT ;
in Movileni din sus a stat batalionul I de geniti in cuartir 7
septdmanT, in acest timp o parte din soldatI ata numitl sa-
pied, era(' insdrcinatI ca facerea barAcilor, iar al tiT ca pro-
1) Ibidern.
Tabilra de la Furceni (pe Siret) Bucuresel 4870 ed. Alinis. de Itesbel p. 7

www.dacoromanica.ro
 328

curarea materialelor necesare, care materiale erad carate cu

carele de dare locuitoril din MovilenI si din cele-l'alte sate.
AicI regimentul de genid a executat tóte lucrarile, avènd sub
supravegherea saea ajutóresoldatl si din alte trupe.
Pe la Miele lui Septembrie 1869 reinträ in garnis6na sa
Bucuresa
Anul 1870. In Martie 1870 se fixéza, ca batalionul I sa
ia garnis6na in FocsanI, iar batalionul 2 in Bucuresci, com-
pania de pontonierI la Giurgiu.
Maiorul C. Budisteanu este numit comandantul batalio-
nuluI 2 de genid in locul maiorului Peiu Alex. care trece ca
sef la Statul-major de geniti.
La inceputul anuluI 1870 1871 batalionul 2 este des-
flintat.
Anul 1872. In acest an, la 10 Februarie, compania de
pontonieri se deslipesce de artilerie si remane a face corp
aparte cu incepere de la 1 Aprilie, in locul batalionului II de
genid desfiintat. In acest an, modificandu-se legea de orga-
.nisare a armatel. din anul 1868, se prevede inflintarea unuI
division de pontonierI comandat de un maior, insa din cause
financiare nu s'a putut infiinta.
Anul '1873. Cu inaltul decret No. 1303 din 18 Iulie se
reorganiséa, pentru prima data, un batalion de genift pe spe-
cialitatI si anume : J) o companie de minen l cu o sectiune de
telegrafistI, II) treI companil de sapatorI.
Pana la acésta data, nu existä. un personal care sa, se
ocupe cu telegrafia si serviciul de minen l cu manuirea ma-
terialuluI explosibil. In urma acesteI reorganisarI, se regle-
mentad rnaterialul trebuincios si se infiintézá prima sc616
de telegrafie a careia menire a lost sa devina pepinierä, atat
a serviciuluI C. F. R. cat si a serviciilor postelor si telegra-
furilor.
Anul 1875. In acest an compania de pontonieri ce era
stabilita la Giurgiii, inceté0 de la 1 Ianuarie 1876 de a maI
face corp aparte cum si de artilerie. Ea este atasata la ba-
talion al de genid ca a V companie rämanènd tot in Giurgid.
Pentru manevrele anuale urmate pe divisie in t6mna anuluI
1875, batalionul a dat o sectie de telegrafisti divisieI I la
Craiova, una divisieI de la FocsanI, si alta divisiei de la Ji-
lava.

www.dacoromanica.ro
 329

Para acum batalionul de geniii nu avea o cazarmä pro-

prie, ci gatea in bardcl. In acest an se construesce primul
pavilion destinat ca casarma a batalionuluI de geniti (asta-OI
aripa de vest a casärmei). Acest pavilion a costat 100.000 le'
§i a fost construit 'n antreprisä de Pobre Nicolau.
Anul 1876. In acest an facèndu-se prepara tiunile de res-
bel, la care Romania, trebuia sa ea o parte atat de gloriòsä

Scarlat Walter, donator la Asil

(Ve)1 biogralla la pag. 269)

aläturea cu Rusia contra TurcieT, spre a se da o mai mare

cantitate de munitiunT de resbel, batalionul de geniu a lu-
crat in Pirotechnie la confectionarea cartinelor de resbel.
In luna Octombre se fac concenträrile in vederea resboiu
lui pentru independentá. In dispositiunea ordinei de bätae
formatä de cele 4 divisiun 1, batalionul de geniu a fost im-
partit la fie-care divisie cu numirea un detaament de «ge-

www.dacoromanica.ro
 330

niu» iar comandantul de batalion rätnAne la marele cartier.

In acest an se construesce un al douilea pavilion pentru ba-
talionul de genia (acJI aripa de est a casärmel). Pe qiva de
1 Decembrie se infInté(lä incä o companie pe Muga cele V
o a VI companie de telegrafistI. In Decembrie 1877 este
schimbat, comandantul batalionuluT Z. Gheorghiu e numit
comandantul geniuluT in cartierul de vest, iar trapa a fost
ast-fel impärtitä
Compania I divisia I brigada I
» II » II a I
» IH » III « I
In compania IV si a VI de telegrafie e reserva
geniuluT la dispositiunea cartieruluT general.

Perhitla rgsboinlui pentrn independenta

Anal 1877-78. Batalionul ast-fel impärtit si pus pe pi-

cior de resboiii prin decretal No. 787, porni pe companil
dapà cum uriné0 :
La 13 Aprilie 1877 compania I ca oficeril: cdpitan Jarca
(mal' tèrcjiti comandant apitan Gheorghiu) locot. C. Boteanu
si sub-locot. Georgescu pléca din BucurescI pentra Calafat.
Aci a instalat biurourT telegrafice si a executat Cu com-
paula 2-a si a 4-a lucrärT de intärirT, imprejurul CalafatuluT
pänd la 17 Iulie a. c.
De aci plécá. la Craiova pentru a ajuta la constructia de
pont6ne, pand in cpua de 16 August cAnd a plecat la T.-M5.-
gurele,unde a lucrat la constructia poduluT peste Dunäre.
La 25 August a plecat la T.-Mdgurele, ande a lucrat cu
compania 5-a la constructia podului.
La 6 Septembre a plecat la GaurenT pe care la intdrit pana
la 18 Octombre, cAnd plécd pentru a constrai podul peste
Isher in dreptul satulaI Ghighi, ande a stat 20 cjile.
La 5 Noembre luä parte la atacul de la Rahova.
Dupä luarea acestuia, construi 4 captóre de zid pentru
facerea pAnei necesare garnizbneT Rahover. .

La 23 Noembrie plécti pentru Lom-Palanca, ande in

decurs de o lunä a lucrat uvrage de fortificatie pentru in-
tárirea LomuluT, apoI un pod pe rtiii lung de 50 m.

www.dacoromanica.ro
 331

Plecánd de la Lom-Palanca, trecu prin Tatar-Mahala,

Arcer, Cläitanita, Gloduica, Ivanovicea, Nazvi-Mahala.
La aceste din urind localitatI intari inaltimile de la Na-
zir si Vitbol, apoI Belarada, Musulmana, Rupcea, facand po-
dete pentru trecerea infanteriel si a artileriel.
La 24 Ianuarie 1878 porni de aci spre Molatedelia si la.
21 Februarie a plecat la Vidin, unde a tost insarcinat cu rL-
dicarea planulul acestuI oras.
Dupà terminarea acestel lucrar)", trecu Dunärea pe la.
Ciuperceni si la 28 Februarie a pornit la Calafat.
La 4 Martie a fost trimisä la Craiova, iar la 24 Martie
spre Bechet, pentru repararea soselel Bechet-Corabia.
Terminand ad fu indreptatä. la 8 Aprilie catre Caracal
in scopul de a repara si aci o osea dupa care la 8 Mala lua
drumul catre PitestI.
Ajunsä aci la 21. Maid lua parte la lucrarile de intarire-
ale Pitestiulul, apoI fu. trimisä catre Rucar si Dragoslavele
unde a construit o osea.
Compania 2-a la 16 Noembrie 1878 s'a intors la Bucu-
restI, compania 2 pléca la 5 Maiii 1877 cu &leed( : capitan
Sorescu, locot. V. Ionescu, sub-locot. Culcer Ión si Teodor-
din BucurescI pentru Calafat, unde a lucrat la intäriturile
luI Orla la 20 August, cand a plecat spre Corabia si T.-Ma-
gu rei e.
La 30 August a trecut Dunarea unde lucra, la soséua
dintre Nicopole si Musselin.
La 5 Septembre pléca de aci catre Verbita, executa lu-
crarile de apropiere ale companieT a 3-a.
Executá apoT pana. la 6 Noembre paralela 6 si incepu
un pu t si o galerie de mina in scop de a asvèrli in aer fata
din stinga a redutel mentionate.
Lucrarea dura pana la 28 Noembre, cand esirea Turci-
lor nereusind, el se predara.
La 4 Decembre, compania pléca la Nicopole ca ajutor-
companieT. a 5 ce lucra ad.
La 24 Decembre porni spse Rahova si de aci la IIirlet
pentru a face un pod peste Ogost.
Lucrarea irisa' nu s'a executat din lipsa de material.
De aci pléca pentru Lom-Arcer si in ora, uncle se o-

www.dacoromanica.ro
 332

.cupl Cu intaririle de fortificatie pana In cjiva de 24 Ianua-

rie 1878, cánd inceta lucrarile.
La 12 Februaric 1878 fu trimésä la Vidin, unde remase
,pana la 21.
La acésta data .trecu inapor Dunarea pornind catre Cra-
iova spre a lua parte la constructia soselei Craiova-Bechet.
La 24 Martie incepu repararea soselel Corabia-Mdgurele
iar la 29 Martie se indrepta catre Caracal.
De ad pleca la Pitest1 si la 1$ Maiti incepu lucrarea so-
seleT Curtea-de-Arges-Campu-Lung, facènd si cupt6re pentru
,paine.
In Septembre 1878 se int6rse inapot
Compania 3, la 4 Maiti 1877 pléca cu oficeriI.
Capitan Pitesteanu, locot. Negulescu (reserva) sub-locot.
Zotu si Ihrjeu la Motate".
La 31 Maid porni impreunà cu divisia II la Cetatea si
pana la 22 funie a instalat birour" telegrafice, a construit
podete si executat alte lucrarT speciate.
De aci porni la Craiova, unde se ocupa cu pregatirea
hmaterialulul de pod si punerea luT pe apa Iiului, acestea tóte
Vand la 26 Iulie.
La acésta data fu trimisa la Corabia, unde a executat
-o §ose.a intre Dasova-Pod, facènd si un pod pe pilotT.
A ajutat la constructia poduluf peste Dunare si la 25
August a trecut in Bulgaria spre a deschide drum divisie"
ce o urma.
Ajunsa la Nicopole executá pana la 1 Septembre soséua
ce duce la Musschin-Sello. Inlocuita aci prin compania II
porni imediat catre Verbita, unde incepu lucrarile de apro-
piere contra reclute" Grivita No. 2, compania 2 venind, ajuta
si ea la aceste lucrar'.
In cjiva de 7 Octombre parte din 6menir e" luara parte
la atacul reclute".
Pentru vitejia, devotamentul si curagiul, ce a aratat
6meniT, pentru lucrul rara intrerupere, ce a executat oi .5,i
n6pte de la 6 Septembre pana la 7 Octombre, se decoréza
prin decretul No. 2177 din 27 Noembre 1877, Cu decoratia
Virtutea militara. 17 grade inferi6re si boldatI din compa-
nia 3.
Li 16 Octombre se incepe minarea reduteT din galeria

www.dacoromanica.ro
 333

ce pléca din paralela 4, lucrare se termina complect inainte-

de 28 Noembre.
La 18 Decembre porni spre Vidin.
La 13 lanuarie 1878 ajunse la Bella-Pada unde Mea mal.
multe podete peste diferite ape.
La 2 Februarie trecu Dundrea pe la CiupercenT, pentru
Calafat. La 4 Martie porni la Bucuresa
De ad pleca. la 17 Mala 1878 spre Targoviste, ande e-
xecutä diferite lucrad de intarid, un pod peste Geamina
repararea soseld.
La 24 Septembre 1878 se intórse la Bucuresci.
Con/paula 4 la 5 Mala 1877 pléca ca oficeril : locote-
nentii Munteanu i Cräiniceanu, sub-locotenentiT Boerescu
Alexandrescu pentru Calafat.
Lua parte la lucrärile de intdrire aci si la 25 Iulie a
porni spre Corabia unde ajunse la 10 August.
AicT executa cate-va lucrad auxiliare si confectiona ma-
teriale necesare soseld Dasova.
La 13 August trecu Dundrea indreptändu-se catre Ver_
bita, nnde ajunse la 25 August.
Aci a instalat o linie telegrafien intre Verbita si Po-
radim.
La 26 August a luat parte sub focal inamicului la con-
structia bateriilor pentru artileria divisionarn.
A intarit atele Breselnita i Giulova.
A executat forturile Alexandru si Verbita si a construit
podul improvisat peste apa Vid la Ribaa.
A intárit satele Dolne i Gorne-Etropol.
In dreptul satuluI Cacernomic a fäcut un pod pe vase-
rusestI si a lucrat la bararea riuluI Vid, in dreptul satulat
Su.surliu.
LiA 14 Septembre compania pornesce spre Vidin, la 1.1
Ianuarie 1878 ajunge la Talargig i executg lucrad de inta-
rid contra Vidinulul pana la 16 Februarie, cand a trecut
Dunärea pe la CiupercenI in pontúne [de fer remorcatä la
talupa 116ndunica, reintorcandu-se la 9 Martie in Bucurescl.
La 17 Maiti pleca pentru Slatina, unde lucra la cana-
lisarea OltuluT, construind i doue podurT permanente pe
tarad peste apa Vedea i Ploscea.
La 21 Septembrie 1878 s'a intors in Bucurcset

www.dacoromanica.ro
 334

Compania 5-a la 12 Aprilie 1877, plécd cu oficerii: sub-

locotenentul Basarabescu (in Octombrie veni si sub-locote-
mentul Crutescu) de la Giurgiti la BucurescT, ca tot materialul.
La 12 Maui porni la Comani pentru constructia podu-
lul, ce trebuia a servi la trecerea trupelor spre Calafat.
Compania plécä d'aci spre a construi podul peste Gin-
-civa, pe case il termind la 24 Iunie.
Intors la Craiova, pregati impreund cu compania 1-a si
-a 3-a, materialul de pod ce era a se construi la Corabia si
pe care il transpora pe apd, ptinä, la Iangova si de aci pe
uscat pand la Corabia.
La 10 August, s'a terminat transportul materialului si
--divisia 3 a trece la Ghig.
La 20 August, podul de la T.-Mdgurele fu terminat. A
construit asemenea un pod in dreptul DasoveT si apoT un
altul peste Olt intre Islaz si Mágurele.
Dupe cdderea. PlevneT la 28 Noembrie 1877, compania a
fost ocupatd ca trecerea trupelor si a materialuluT, opera-
Valle ce a tinut pana la 18 Martie 1878, când a trecut cea
din urnid baterie de artilerie.
Pe timpul operatiunilor din jurul VidinuluT. o sectie de
pontonierT a luat parte la trecerea de la CiupercenT, dupe
tare s'a intrunit compania pornind la 24 Iunie la PitescI.
Dupò terminarea lucrärilor de aci, se duse la Bráila,
unde s'a instalat definitiv resedinta compánieT.
Prin inaltul ordin No. 103 din 9 Aprilie 1878, cápitanul
Vasiliu I6n, comandantul pontonierilor fu oitat pe intrega
6ste, ca exemplu de activitate i;d devotamente ce si-a expus
viéta de maT multe orT in cele 3 lunT, ce a asigurat singura
comunicatie ce avea /ara peste Dundre.
Compania 6-a, formatd din sectiele de telegrafie exis-
tente si ca oficeril : Cdpitan N. Gheorghiu si sub-lt. Geor-
gescu avet1 urmdtórele biurourT telegrafice:
La Calafat. BiurourT in tea() bateriile de céstd si la cuar-
tirul corpului de observatie.
Pe Dundre: La Poradin, Verbita, Cacemunica si Grivita.
La 14 Decembrie plécd la Lom, Arcer, Mazir-Mahala,
Vitbol Bella-Rada, Rupcea si Smárdan.
La 14 Martie stráng6ndu-s1 materialul plécd prin Calafat
la Targoviste si Cámpu-Lung.

www.dacoromanica.ro
 335

La 25 August 1878, compania s'a intors la resalinta ha-

talionuluT BucurescI.
Plutonul A. R. de la 5 Martie18771ua numirea de com-
pania de deposit si se ocupà Cu confectionarea.imbrkaminte!
si a incAltAmintel precum si cu instructia recrutilor compa-
ninon
La 13 Aprilie, plícd la Strehaia intordmdu-se inapol la
BucurescL

Petre Enciulescu, donator la Asil

(Vol biogralla la pag. 265)

La 4 August 1878, iÏ relua vechea menire de pluto-

mil A. R.
Compania 6-a I. se destlintéza pe diva de 1 Octombrie
4878, sectiile eI tree celor 4 compositii existente.
In diva de 2 Decembrie 1878, compania II-a. pléca in.
Dobrogea pentru executarea unor sosele si casArmI, etc.
Lucrul durézd pAnd la 23 Decembrie 1879.

www.dacoromanica.ro
 f136

In diva de 13 Noembrie 1878, compania 3-a porni la

Frdtesd, unde a luat in primire i Wit materialul de drum
de fer intrebuintat de rusI in campanie.
S'a intors la Iulie 1819.
La 7 Tulle un deta,.sament din compania I-a plécä la Bur-
dujenT pentru construirea Wei de la ItcanI.
Lucrarea terminändu-se, detasamentul a fost rechemat.
Prin inaltul decret No. 2550 pe giva de 16 Noembre
1880, se inflintézd inca un batalion de genii), purtänd No.
2, care se instalezd in pavilionul non construit in 1876.
Ca comandant se numesce Candiano Constantin.
Cu acéstä ocasie se specialis6ä companiile in ambele
batalióne dupd cum urmézd:
Compania I T.
II C. F.
1111S 111.
1VI
V P.
In acest an. 1880, hatdrindu-se a se fortifica Bucure-
sell i alte puncte ale Orel G-1. belgian Brialmont a fost
chemat spre a da pärerea asapra mariTor luerdri ce tre-
bue sá se execute.
El a fost insotit in visitarea ce a idcut-o imprejurul Bucu-
rescilor i prin cele-l'alte localitAtI de catre ,cäpitanul Culcer
Ion din regimentul I geniri.
Anul 1881. Prin budgetul acestui an, se prevede in a-
fard de ce! 2 maiorI comandantI al batali6nelor, ce MM."'
corp a parte, incd un colonel pe diva de 8 Aprilie.
Anul 1882. In acest an s'a hotärat ca companiile de
C. F. sd alterneze la Directia C. F. R. fäcènd serviciul cdte
6 luril, in scop de a deprinde trapa i oficerii cu executarea
acestor servicil.
Tot in acest an, s'a inceput studiul liniei ferate Titu-Tèr-
goviste sub conducerea d-lut Lt.-Colonel I. Argetoianu.
A nul 1883. S'a regulat pentru prima 6rä sc61ele teo-
retice si practice la trupele de geni(i.
In acest an se construesce pavilionul central destinat ca
pavilion de administratie.
El a fost unit ca cele dime" pavili6ne laterale, prin o salä
de zid acoperità ca tabld.

www.dacoromanica.ro
 337

Lucrarea a fost conclusa de catra Lt.-Colonel Saegiu

a costat 112.000 la
Tot in acest an s'a construit cantina, bucataria si ma-
gasia de unelte a scifilet precum si remisa pentru trasurile
geniulu I.
Studiile liniel Titu-Thrgoviste, ce s'atí lucrat in timpul
iernel de catre (Acuff mentionatl si sub directiunea servi-
ciulul technic al Ministerului Lucrarilor Publice, s'atí termi-
nat in prima-vara acestul an 1883, trimitAndu-se 4 companil
de geniti pentru a incepe constructia.
Lucrarea a fost impärtita in 4 sectil :
Sectiunea I-a Titu Compania 7-a, conclusa de Capitanul
Munteanu, avènd ca oficerI pe Locotenentul Iemiu i Sub-Lo-
cotenent Cristescu IOn I.
Sectiunea II-a Nucet : Compania I-a, coming de Cdpi-
tanul Crutescu, av'end ca oficerI pe Locotenent Man escu
Sub-Locotenent Georgescu N.
Sectiunea III-a Thrgoviste : Compania II-a, condusa de
Capitanul Alexandrescu V., avénd ca oficeri pe Locotenent
Kiritescu Al. si pe Sub-Locotenent Negra Al.
Acésta sectie avea destinatia de a pregati din padurea
Iuda, tot materialul lemnos necesar podurilor, cladirilor
liniilor.
Locotenentul Kiritescu a fost in urma insarcinat i cu
serviciul miscarel.
Constructia s'a Malt ca materialele procurate de catre
C. F. R. si a costat 45.000 lei km. din causa grabeI cu care
s'a cerut a se lucra.
Lucrarile de fortificatie pe teren ail incepnt in anul 1883
sub directiunea Colonelului A. Berendeiti, Comandantul Re-
gimentultg, fiind ajutat de Capitanil Boteanu M. si Culcer.
Sub conducerea acestor 2 din urma capitanI, ajutatI in
luna Iulie 1883 de catre Sub-Locotenentii Gardescu i Costo-
in urinä" de Care Sub-Locotenentil Gardescu N., Dra-
gomirescu D. si *oltis Al. (totl din Regimentul 1. Geniti) s'a
inceput studiul incintel Capitalel.
Lucrarea consta in a face planimetria i nivelmentul zo-
ne' pe care era sä se construiascd incinta.
Dupä terminarea acestel prime lucrari si in spre
oficeril mal sus numitl s'atí transportat pe Milo. forturilor
G. M. lonsc. .78toria cotrocenikr. 22

www.dacoromanica.ro
 338

Ad i a stabilit positia fie-carui fort, dupa planul general

planul de situatie i nivelmentul.
Lucrarea a durat panä cata iarna (1883), cand capitanil
Boteanu M. si Culcer I. ail fost trimisT in Belgia pentru a lucra
mpre una cu Generalul Brialmont la stabilirea in detaliu a
plan urilor.
CeT l'altl oficerT luat ocupatiunea in Companiile
respective.
Anul 1884. In acest an se construeste sala de man-
care, grajdul i magasia de orz.
Lucrarea s'a executat prin intreprindere sub supravi-
gherea serviciulul de Genifi si a costul 39.200 lel.
Tot in acest an s'a construit remisa pentru aerostastie,
infIrmeria cu farmacia si remisa cu uneltele de pare.
Intréga lucrare a costat leT 46.000.
Prin inaltul decret No. 1070 se infiintéza pe çllua de 1
Aprilie 1884 inca 2 batali6ne de genitl, a 4 companil.
Cele dona batalióne existente se organiséza si ele a cate
4 companiT.
Specialitatea pe companil este ast-fel impartita :

Compania I. C. F. si Telegr.
SapalorT MinerT
IV, PontonierT.

In total clec' un regiment a 4 batalióne si o companie A. R.

Pentru a se putea da acésta noua organisatie, s'a dispo-
sat ca din cele doua companii de C. F. si T. sa se formeze
companiile 1, 5, 9, i 13, din cele 4 companil de sapatorT,
se formeze comnaniile 4, 8, 12 si 16.
Companiile 4 si 8, Pont. ati luat garnisóna la Giurgiti,
iar comp. 12 si 16 de aceiasI specialitate la Braila.
T6te cele l'alte companiT s'au cazarmat la CotrocenT in
casarma Geniulut
Pe iliva de 20 Iunie 1884, Maiorul Gr. Crainicénu e mu-
tat la servicial de geniu al corpului 2 armatd.
In lama anula! 1884, s'a botara facerea sondajielor in
tóte for turne.
Cu acésta lucrare a fost insarcinat capit. Munteanu,

www.dacoromanica.ro
 339

.c.a.re fu ajutat la inceput de cdtrd Sub-Locot. Saulescu N. si

in urind de cdträ Sub-Locotenenti" Tdnäsescu si Mihail.
S'afi Mcut sondagil in t6te punctele unde trebuia sä. se
.constru6scä forturile, constatandu-se adAncimea ape si natura
terenuluI.
T6te datele fiind culese, s'aii inceput imediat in biurou-
trile casarmeI geniulul din CotrocenT, prepararea in tóte detaliile
a planurilor forturilor.
Tip. No. 1 Chitila i OtopenT i Tip No. 2 Mogos6ia
Jilava.
LucrArile executat de cdtrd cApitanii Boteanu
Culcer ajutati de cAtre cdpitani" Zottu V. desenat ca comand.
al forturilor Chitila si de Locot. Sdulescu N.
In támna anuluT 1884 s'aii inceput lucrdrile forturilor :
Chitila N. 1 sub conducerea cApitanului Zottu V. cu comp. 15.
Mogosóia No. 2, sub conducerda capitanuluT Teodoru P.
cu comp. 3.
OtopenT No. 3, sub conducerea cäpit. Teodoru O. cu
comp. 10.
Jilava No. 13 sub coriducerea cdpit. Bottez cu comp. 14.
In anul acesta s'a inceput constructia linieT ferate Cos-
lestI-T.-Magurele.
Lucrärile efectuat sub directia Colonelului A. Beren-
deiti, comand. regim. geniu.
In Iulie, compania 5 C. F. sub comanda cdpitanulul
Ionia ajutat de mai multi oficeri
Prin inaltul decret No. 1276 pe pia de 5 Aprilie 1885,
se infiintézd incd 2 compäni" de Telegr. si C. F. la batal. 1. si 2.
In acest an s'a construit de comp. de C. F. unja feratä
de pe campul CotrocenT necesard instalatieT cupolelor ce aù
fost adu.se pentru experientd, iar companiile 4. 8, 12 si 16 de
Pont. ait fost concentrate la Serdar pe Siret, unde ait exe-
cutat diferite sisteme de podan l militare.
La inceputul anuluT 1885 cdpitanul Culcer, ajutat de
Locot. Säulescu N., a fost insärcinat ca studiul linieT de cen-
turä, incepènd de la cantonul 6 al C. F. R. Bucurescl-Kitila
pAnd la bateria 12.
Cdpitanul Culcer Um, a lucrat in acelas timp proectul
poduluT de lemn de peste Colentina.
In vara anului 1886, s'a executat terasamentele pdnd la

www.dacoromanica.ro
 340

bateria 12 avènd de fdcut si o mare transare ; s'a inceput in

acelas timp i constructia podulul de peste Colentina.
Terminarea podulul si a terasamentelor a fost ldsatä in
grija Sub-Locot. Cezemir I. lar Locot. Saulescu N., a fost in--
sà.'rcinat cu studiul linieI pe portiunea Bateria 1 si 2 pang,
la fortul Pantelimon.
Proectul definitiv se lucra apoI in biurou sub ingrijirea
cdpitanulul Culcer Ion.
Indatd dupd inceperea primelor forturI, cdpitanul Boteanu
M. a fost numit etul sectorului ce coprindea fortulul No. 1,
2, si 13, iar capit. Culcer I. seful sectorulul 2 Cu forturile
No. 4, 5, 6 si 7, era insdrcinat si Cu studiul linieI.
In lama acesta Compania 7 a lucrat portiunea de linie
de centurd intre fortul 4 Tunari i bateria 5-7.
Anul 1886. In Oiva de 16 Februarie 1.886 si in urma
ordinulul Ministerului No. 550 s'a infiintat incd 2 compd.-
niI de C. F.
Regimentul cu chipul acesta dispunea de 20 compdnil.
Fie-care batalion trebuia sd aibä in urma acestor infiin-
tare!, urmättlrele companiI.

O companie de Telegrafie
» C. F.
Doud » S. M.
o »P.
In urma transformdrilor prin care a trecut arma Ge--
niului, materialul reglementat in mod necomplect in 1873 ne
ma' coresputiOnd noueI-organisdri, se hotdresce prin decisia
ministeriald No. 149 din 17 Iulie 1886, felul materialuluI in
fie-care trdsurd, pretul lor i numdrul träsurilor la fie-care
specialitate.
Anul 1887. Prin inaltul decret No. 1.5 din 8 Ianuarie
1884 companiile regim. I. Geniu se impart in douë regim._
sub denumirea de 1.-iul si al 2-lea regiment de Genia.

I-ul Regiment cu resedinta in Bucurescl.

II-lea XI » Focsanl.

Ambele regimente s'ad organisat dupd cum urmezd

www.dacoromanica.ro
 341

Regimental I de Genii'
Din o seta Regimentara;
» » companie A. R.
» un Batalion de C. F.
cl) » doué Batalitme Mixte S. M.
Regimental 2 de Genin
Este compus ca si intdiul, cu deosebire ca, in loo de
Iatalionul de C. F. va fi un batal. de P. Cu resedintä. la Braila.
In primävara anuluI 1887, s'a continuat si cu unja ferata.
'de centura pe urmatórele positiuni :
Portiunea Pantelimon-Dambovitn cu curba de leglitura
.a fortulul Pantelimen la fortul Cernica.
Lucrarea a fost condusa de Locot. Saulescu, ce dirijea
si constructia fortulul *tefänesti.
Tot in acest timp s'a construit si podul de fer peste
Colentina, ce este dublu, osea si cale ferata.
Portiunea Dambovita-Jilava sub conducerea Locot.
Casimir.
Portiunea Jilava-Kitila sub conducerea cApita.nulut Bo-
ttez, ce era si comandantul fortulul TunarI.
Cu insarcinärI in acest an s'a trimis la 8 Iunie, un de-
tasament de 20 tomen1 sub comanda until Oficer la Bivolarl
in judetul Valcea, p-ntru desgroparea unor ruine de MI
romane.
Anul 1888. Prin inaltul decret No. 18 pe çliva de 1.
Febr. se infiintézti la ambele Regimente inc41 4 companiI de
S. M. pentru complectarea celor 4 batalitme mixte, ce nu
.avéü de cat 3 compänil.
In statul Regimentului se face schimbare pen avansarea.
cdpitanulul V. Alexandrescu la gradul de Maior (decretul No.
161 din 4 Febr.), in locul Maiorului Al. Munteanu incetat din
viata.
Dupa terminarea acestel lucrarI, compania a intins o
Ellie telegrafica provisorie in garnistma Bucurescl intre sta-
tiunile : comandamentul corpului II armatä-Gara de Nord,
biuroul central si comänduire ; acésta linie a durat numai
_pe timpul revoltelor agrare.

www.dacoromanica.ro
 342

S'a trimis la potolirea de revolte comp. 3-a SM., av 6nd

ca comandant pe cäpit. Sendrea N. la satul Tunarl, compa-
nia 7-a la comuna .5tefänescI, cätunul Cretuleasa-Lipov4 si
comuna Dasalu-Creata.
In tete aceste localitätf, revoltele ad fost potolite färd a
face intrebuiutare de arme.
Pe cliva de 16 Februarie compania 5-a a fost inlocuitä
la fortul Afumati prin compania 9-a.
In urma cererei reg. in cursul acestul an, s'a aprobat
de minister prin ord. No. 1322 inflintarea pe längä compd-
niile 1-a de T. a uneI sectiI de aerostatie, cu materialul ne-
cesar ascensiunilor, lar pe längd comp. 5-a T un atelier de
Fotolitografie si o statiune de porumbeI voiajorI.
In acest an s'a construit lateralul sälilor, ce unesc pa-
vilienele intre ele, done camere destinate ca inchisorI si car-
cere pentru trupd.
Tot in acest an s'a construit si grajdul oficeresc remisä.
träsurel 0 T, atelierul de lemndrie si infirmeria veterinard.
Lucrarea s'a fäcut prin intreprindere si a costat 39000 lel._
Prin decisia ministerialä No. 100 din Noembrie 1888 sä
creia4ä musica regimentuluI, numindu-se ca sef al eI, capet
maistrul de la reg. 4 linie Anton Kratochvil (Junior).
Fonduri budgetare lipsind, s'a adunat primal fond din.
cotisatiile oficerilor si din renuntarea uneI misil ce se cu-
venea colonelului Argetoianu I. com, reg; ea acest prim fond
s'a cumparat instrumente.
Pentru constructia fortuluI Cernica, ce incepe in acest
an, s'a trimis comp. I din reg. 2 genii, ce avea ca coman-
dant pe cäpitanul Teodoru Petre si in Noembrie a fost in-
locuitä, de compania 6 S.M. din regimentul 1. genia, avènd ca:
comandant pe cdpitanul I. Desliu.
Anul 1889 incepe cu continuarea lucrärilor de fortifi-
catie, trimitèndu-se compia 2-a ce incepe constructia fortula
Kiajna, avènd ca comandant pe cdpitan Rascu I., care dupd
putin timp a fost inlocuit cu cdpitan Iliescu D.
In acest an luna Maiti M. S. Regele a bine-voit a ins-
pecta regimentul, ca care ocasie si-a exprimat inaltai satis-
factie pentru progresele realisate de arma geniuluI.
In acest an se infiintézä atelierul de fotografle, constru-

www.dacoromanica.ro
 343

indu-se din tabld de fer galvanisatd, ondulatd in exterior si

cdptusitd in interior cu scandurI.
Anul 1890 se gäsesce acelas comandant superior ca i in ce!
Précédent, cu deesebire cd in local maiorulul lièrjell C. este
comandantul de balion maior Alexandresca V.
Tot acum avem de inregistrat visita de 17 Maid a A. S.
Regale principele de Neapole mostenitor al tronulul italieI fd-
cutá regimentuluI, unde a fost insotit de M. S. Regele.

Eftimie Diamandescu, donator la Mil

(Vell pag. 270)

In regiment e mutat lt.-colonel Gr. Crdiniceanu.

In acest an s'a construit rampa la cheiul acoperit la linia
ferata din curtea regimentuluI.
In acest an musics. Regim. ce de la infiintare era in-
tretinutd din cotisatiile Oficerilor si din produsul cotisatiilor, e
trecutd in budgetul MinisteruluI de Resboiti i trimisd a face

www.dacoromanica.ro
 344

serviciul la Sinaia pe tot timpul sedereI Majestatilor Lor Re-

gele si Regina.
lama din acest an fiind Rule grea, maI multe vase ail
fost prinse de ghetufl in largul Dundrel la Severin.
Pentru salvarea lor s'a trimis in urma ord. Ministerulul
un detasament de 6menI din Comp. 1I-a pus sub comanda
LocotenentuluI I. N. Opreanu.
Lucrarea s'a executat prin intrebuintarea de explosibilI
(dinamitä.) si a durat panä. la 10 Februarie.
Pentru buna canducere a kicrurilor si marele serviciu
ce s'a adus atAt societäteI de navigatie pe Dunäre precum
si R. M. Sä.reI salvänd vasele de o nimicire sigurä, coman-
dantul detasamentuluI I. N. Opreanu a fost decorat cu Or-
dinul Frantz Ioseph.
Asemenea a maI fost decorat en acéstä ocasie si Maiorul
V. Alexandrescu, care a fost Irimis a inspecta lucrarile ce
detasamentul executa.
In primd-vara si vara acestuI an s'a executat impreju-
rimea casarmel ca grilaj de lemn.
Lucrarea s'a executat cu meseriasiI corpulul si a fost
condusä de cätre Locot. V. Zottu costánd 6400 lel, din carI
400 s'a dat din fondul Geniulul iar restul de 6000 din fondul
meseI generale.
Anul 1894.--la 1 Ianuarie situatia Regimentului e ur-
mät6rea :
Comandantul Regimentului Colonel I. Argetoianu.
Ajutor sef de Corp Lt. Colonel V. Zottu.
i Maior Gh. Ianescu
Comand. de batalion i » C. Presan
( » T. Minculescu
iar situatia Companiilor este aceasi ca si in Aprilie anul pre-
cedent. pand la I Aprilie curent, cand Comp. 10 C. F. reinträ
in Regiment in locul Comp. 1 1 C. F. ce este trimisd la Chitila
pentru aranjarea de terasamente.
Instructia si tragerea cu arma Manlicher, a ineeput in
cursul luneI Iulie.
In acest an s'a construit latrinele batalitInelor exterior&
din pare prin intreprinderea si supravegherea serviciuluI de
Geniu, prin Guardul de Geniu Miriteanu si a costat in total
4300 lel.

www.dacoromanica.ro
 345

Tot in acest an s'a prelungit cele dou6 pavili6ne de

trupa extremd, cladindu-se 4 camere la parter i 4 la etagiu
destinate ca camere pen tru sub Oficerl i batalion, ca rubi-
neta de alma si cuvete de fonta smaltuite.
Lucrarea s'a executat prin intreprindere de catre ser-
viciul de Geniu si e fost conclusa de catre Cdpitanul Gh.
Gheorghiu costand 82589 leI banI 39.
Pentru manevrele mail, ce ati avut loe In t6mna acestul
an luna Septembrie in regiunea Vasluiuluf, Regimental a
luat parte ca un batalion.
Tot in aceste manevre a luat parte sub comanda Adju-
tantulul Macdrescu si o sectie de Volocipedistl ca o sectie de
telefonie, care ad fost atasate pe tot timpul manevrelor pe
Divisia de Cavalerie independenta de la TecucI, legandu-I
quartierul cu depositul de furagiu ; iar in timpul operatiunilor
sectiunile de velocipedistI i telefóne, art urmat divisia adu-
candu-I servicil importante, ce ail fost apreciate de catre chiar
Statul Major al Divisiei.
Anul 1895.In acest an lucrarile de fortificatie fiind
aprópe de sfarsit, Directia fortificaliel s'a desfiintat remanand
a O. pazite de cate-va trupe.
Tot in acest an s'a cladit corpul de garda i pavilionui
personaluluI de di, asedate la pórta de intrare a Regimentulul
Ambele pavilióne at costat suma de lel 23,000 lei datI
parte de Minister din fondul Geniulul, lar restul din fondul
MeseI Generale a Regimentulul.
Tot in acest an s'a maI constituit i Magasia de fan si
pae, constructie in scandurl i invelitä cu tabla, executatá
din fondul meseI generale.
Asemenea s'a mal construit tot in scandurI remisa de
masina C. F. fäcèndu-i-se si un canal pentru curatirea loco-
motivelor.
Lucradea a fost inceputa de care Capitanul Cristescu
I6n termpiata de catre Capitan I. Teodorescu.
In luna August anul curent Compania 10 C. F. a inceput
constructia liniel ferate lung de 600 m. ce pane in legatura
-Casarma Malmaison si Manuntanta armateT, cu gara de Nord
prin unja rampeI de vinurI.
Lucrarea a fost terminatä. la 15 Sep. a c..
Anul. 1896. Trupele propril de camp se organiséza in

www.dacoromanica.ro
 346

douò Regim. a 3 batalióne fie-care in asa mod ca fie-care

specialitate sa corespunda mal bine chemarel sala.
Cu acésta ocasie intregul material de Geniu sufera o
complecta schimbare, atat In modul lor de asedare in tra-
sura, cat si in greutate.
In acest an s'a terminat constructia taberei de yard in
poligonul Regimentului compusa din 8 barace de scdndurt
si un lavabou acoperit ca table de fer.
Lemnaria necesara s'a luat de la forturI cu ocasia dä-
ramarel magasiilor de var.
Lucrarea a fost conclusa de Locot. Zotu V. si executata.
de catre meseriasil corpuluI.
In prima-vara acestui an Compania 10 C. F. incepe sub
conducerea Locot. I. Theodorescu un cheu de ziddrie desco-
perit si lung de 30 m. in curtea Manutantel. Mgä unja ferata.
La 10 August se incepe tot de comp. tO C. F. constructia.
linie de garaj la Pirotechnia Armatel precum si un cheu de
zid lung de 10 m.
Lucrarea a fost conclusa de catre capitan I. Teodorescu,
ajutat de oficerul sòii din companie Locot. I. Ghinescu.
In diva de 17 Sept. a. c. Regim. a luat parte cu douò
batalióne la revista militard de pe platoul CotrocenI, ordonata
ca ocasla visite, ce M. S. Regele Carol L
M. S. imparatul mergand pe campal de revista trece
prin cur tea Casarme RegimentuluI ; acesta flind unica Ca-
sarma ce Inaltul Ospe a visitat.
In (Rua de 18 Oct. a. c. M. S. Regele Carol I, primeste
visita M. S. Regele Alexandru al Serbiel, iar in diva de 19
ambiI August visitéza. Regimentul t Geniu, bine-voind dupa
terminarea visite a se fotoragfia in grup cu Oficeril CorpuluI.
In tbmna acestui an se incepe de catre capitau I. Teo-
dorescu cu compania 10 C. F. constructia liniei ferate co-
trocenf-bateria 17-18.
Cu constructia acstel linil se complectéza ret.eaua G. E.
a catate BucurescI, legandu-se linia forturilor ca stabilimen-
tele militare din Capitala.
Tot in tòmna acestul an luna Oct. se incepe de catre
compania 5-a. T sub comanda cap. C. Demetriade instalarea
biurourilor telefonice permanente, care léga intre ele ur-
mattlrele autoritari militare : Ministerul de Resboiti, Corpul

www.dacoromanica.ro
 347

II Armatd, Arsenalul, Pirotechnia, Regim. 1 Geniu, Depositar

Central de Munitiunl.
La 31 Marte 1897 in urma telegrameI No. 1248 a mi-
nisteruluI de rdsboiii, trebuind a se trimite in ajutorul ora-
sulul Oltenita amenintat de inundatil un deta.sament de 110
oamenl sdpdtorI minan, s'a luat din companiile 2-a, 4-a si 7-a
carI s'allí imbarcat la Halla Cotrocen1 la ora 3.2, sub comanda
cdpitanuluI Condurache C-tin ca oficeriI locot. C. Ionescu si
sub-locot. Gh. Dragu.
Cu ajutorul trenulul pdnd la Giurgid si d'aci ca vaporull
«Independenta» detasamentul e transportat la Oltenita.
Prima lucrare imperiòsd, era de a impedeca revarsarea.
ráulul Arges asupra Oltenitel cea ce se fácu prin executarea,
unuf dig in acéstä. parte.
In acest an s'a luat dispositia de a se inlocui pardoselele
existente prin mosaic.
S'a aplicat in infirmeria si farmacia corpului acest sistem
dAnd resultate bune.
Tot in acest an s'a canalisat prin cardmida si beton ca-
nalul de scurgere, ce trece prin curtea regimentulur, inlätu-
ránd odatd pentru tot-d'auna miasmele ce se formad maI'nainte
La 1 lanuarie 1898 situatiunea reg. e urmátérea.
Comandantul reg. colonel I, Culcer.
Adjutor sef de corp lt.-colonel L Gh. Istrate.
Statiunea de porubel se mdreste inca ca doug cotete si
o sectie de imperechiare si infirmerie executate din materia-
lul vechiti rèmas de la desfacerea tribunelor, ce a servit la
revista AL S. Impdratul Austro-Ungariel.
Lucrarea a fost condusd de cdtre locot. C. Ionescu seful.
porumbdriilor militare.
Luerarile de la Giurgin (1900)
Temperatura ridicdndu-se, ghlata ce se intindea pe du-
ndre de la un mal la altul, s'a rupt si sloiI pundndu-se In
mirare se grdmddird in jos de Giurgiu intre malul Posa si
insula Mocanu, impedecánd ast-fel scurgerea apei si amenin-
tAnd orasul din ordinul ministeruluI de rdsboi ti s'a trimes un
detasament de òmenI pentru apdrarea orasulur. Asemenea
s'ail maI trimes la : Cernavoda, Hársova, pe Ialomita la Mdr-
culescl, la Slobozia 1).
1) Extras dupà istoricul mantscris al reg,itnentuluI 1 de Geniti.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XVIII

Atelierul Central de ConfectiunT

Hainele militärescl, se confectionaq mal inainte pe la sta-

_burile regimentelor, de si unif ne asigura ca,' ele watt coman-
date in streindtate. Din punctul de vedere al modeI, ele «ad
croite dupd moda hainelor militare rusescI, atat in croiala cal
si in storá, de Ore-ce Romanil ail fost mult timp in contact ca
Rusil. Ac6sta o 'litem spune Cu siguranta atat pentru Mol-
dova 1) cat si pentru Muntenia 2) pana la résboiul crimeic. Ata
cal influenta rlisésca a fost puternica la noI in tara, a predomi-
nat moda ruséscd. Dupb rësboiul CrimeeI insa, incepèndu-se
preponderenta Franceza, moda de acum nu se va maI impru-
muta de la Rusi, ci de la Francesl. Hainele militarescl atat ale
gradelor inferi6re cal si ale celor superióre erati croite
dupë moda francesa 2). Dup'e ce armata .s'a imultit, hai-
nele se confectionaù la stabul regimentulul in Ducuresci
si anume la casarma Caza; iar de la Miele anulul 1862
atelierul de confectie a fost mutat in localul din curtea
bisericeI MihaI-Vod6.4) Impreund ca atelierul de cismarie si
unde a stat pana la intiintarea localuluI propriti de la Co-
trocen!.
Moda francesa a continuat inca pana dupò 1867, cand s'a

Ve4I fotografia Colonelulul Boldur Utescu.

Locot-Colonel Papazoglu, Ist. fondarel ormalul BucurescI, pagina cf. Ca_
iendarul Rustrat Steinberg editia pe 1900.
Memoriul RegeluI Carol I., vol. I, pag. 91.
Revista Artileriel, anul VII August 1593, pag 359.

www.dacoromanica.ro
 349

stabilit uniforma atat dupe regulele hainelor prusiene, cat §i

cele francese, panä cand in cele din urma, uniforma armat e-
romane a dobandit un caracter propriu national. Casele de la
MihaI-Vodd wad prea neincapatbre pentru atelierul de con-
fectie de croitorie §i. cismarie militara, de Ore-ce acolo se mal
afta un spital militar si §e6la de mica. chirurgie embrionut
facultatei de medicina de acll 1) i Archivele statulul.

.' " , 1,k't -' f '''

-, '-';;;¡:)...44 '''',' i
):
,f,,,,r. .7, .., ' ° ' Tv:),.. li -'.. 2..,...., .,
,
i ,:.....,....,, ,
4' .,'
; ,:v .
°-7;k-
/ v. .,,..,-,¡.\ ;;p., .. .
... f: 4,:,.,...j ..
"410:h L',',0
,
,,.,. .
f°-: .'
., .,,,, , .. a- ,
f , , ,i
j'a0

Colonelul Boldur Latescu

Dat ca model de imbracaminte militara in Moldova
sub regularnentul organic.

Actnaltd Atelier de Confeetiuni

Sub ministerul I. C. Bratianu s'a inflintat atelierul de-
confectie propriti çlis de croitorie i cismarie, pe platoul Co-
trocenilor vis-a-vis de Pirotechnia Armatel.
Atelierele centrale de confectie s'a inflintat la 27 Iulie
1) Vell Facultatea de Medicina.

www.dacoromanica.ro
 350

-1881 1) ea urmätorul personal: un cdpitan sail administrator

de cl. I, un elev de administraile de el. II, 100 émenl de
trupa, constituind o companie de administratie, un maistru
croitor si un contra maistru, acestia din urma insa civil!.
Atelierele avead menirea de a fabrica efectele de imbed-
caminte ale trupelor teritoriale si ale altor corpurT, care nu
posedad inca ateliere.
Deosebit de efectivu companiel, detasat de la dif elite
corpuri de trupa elmen1 in numèr de 142, ca luccatorT, dar
acestI dmenT avead putine cunoscinti de acésta meserie. Orne-
nil se imparteaü in echipe : uniT pentru lucrat mantale, altil
tunicl iar altii pantaloni, etc. La inceput un om a lucrat 2
mantale in treY 4i1e, dou6 tunicT in trel vile i o pereche de
.pantalonI pe 4i. Ast-fel cä inteo (A 3 echipe de eke 80 ()men'
.confectionad : 55 mantale, 55 tuniel i 80 pantalonT 2).
In 1882 efectivul atelieruluT s'a sporit cu / 62 émenT, un
contra-maistru si un mecanic, iar detasarea celor 142 émenT
incetat.
In acest an si anume in luna Iunie, atelierul de confec-
tie cat i compania s'a mutat in localul cel nod de la Cotro-
cenT, local incapator pentru 400 de lucratorT; apol insta-
lat 2 motére cu abur avènd fie-care fold de 20 cal', pun6nd
in miscare prin curele de transmisiuni 31 masini de cusut,
asezate pe o masa comund i pentru a inlesni miscarea tu-
tulor aparatelor, s'a infi intat si un post de mecanicT, care avea
a face mid reparatiuni ce ar necesita çlilnic atat motérelor
cat i masinelor de cusut, de croit, etc. In acest chip s'a pu-
tut marl numeral obiectelor confectionate de 2 orT mal mult
ca in anul precedent 8).
Tot in acest an in Octombre s'a instituit o comisiune
sub intendentul Angelescu si s'a stabilit modelele tip de croit
dui:0 4 marimI si ca sä inlesnésca croiala unel marl' cant-
tail de efecte, la care lucre' ennen1 de trupa cu efectivul sus
aratat, s'ail met angajat 250 lucratori civilI 'Parboi i femeT;
,pentru ca sä punA personalul in raport cu instalatiunile me-

30 anl de Dornnie al Regain! Carol I, vol. II, pag. 23.

Istoricul (Manuseris) al Atelierulul de confeetie cf. L'armée Roumaine, en
1900 pag. 144.
Istoricul atelierulul de confectiunI, cf. L'armée Roumaine p. 245.

www.dacoromanica.ro
 351

canice s'a mal infiintat un ferastraii circular, condus de mo-

tor ca.re tae 0 croesce pe cji efecte :
2000 perechI pantalonl servind . 7 bmenT sail
900 mantale servind 8 » »
4000 capele » 5 » »
1500 bluze panza servind . . . . 8 » orT
1500 perechT pantalonT pan0 servind 5 » sail
4000 camasT servind 12 D »
4000 perechl ismene servind . . 8 »
In 1883 personalul atelieruluT fu ast-fel fixat :
Personalul militar : un capitan sati administrator de cl.
I, 2 administratorT de cl. II §i 2 de cl. III, un elev de admi-
istratle de cl. II, 340 sub-oficerI i soldatI.
Personalul civil : un maistru croitor, doT contra-mai§tri,
un mecanic, 260 lucratori.
Cu acest personal de ateliere se putea confectiona in fie
care çli 200 mantale, 200 tunicT, 400 pantaloni.
In anul 1884, personalul militar fu märit Inca' cu 62
émenT. In locurile existente s'a mal ridicat un non pavilion
.de acelea,si instalatiunT ca a celor-l'alte, 0 ea o zidire pentru
biurourile directiuneT.
Producerea dilnica s'a mal marit cu 60 mantale, 60 tu-
nicl, 100 pantalonl. In 1885 s'a crEat o sectiune de cismarie
pentru confectionarea incaltamintelor de trupa, fabricate prin
mijlocul materialelor furnisate prin tabäcaria militará din Bu-
covat, sati cumparate din comert. Acest atelier era prev6c,lut
.cu 10 prese §,i alte aparate necesare, mirate prin vaporT. In
ele lucrati 50 de tomeril ,si putean i produce pe çii : 900 perechi
aputaturl, 600 perechl CiSlIle 0 1000 perechl pingele.
In acela,s an s'a creat un atelier de reparatiune de gal-
vanisare a utensilelor de tabla 0 de campament, bid6ne mar-
mite, etc. Ele end prev&jute cu 3 MT pentru diferiti ackll,
un casan pentru spälat vasele de unsóre si o bale pentru
-cositor. Acésta sectiune satisface necesitAile intregel armate.
In 1885 s'a micrrat cu 73 numarul bmenilor de trupä
intrebuintati in ateliere 0 s'a marit ca 80 de lucratori civili
un maiestru galvanisator. Producerea dilnica s'a mal marit
ca 50 mantale, 50 tunicl §i 100 de pantalonI.
In 1886 personalul a fost marit cu un administrator prin-
cipal in locul celuT de cl I, cu un contra-maestru, cu un

www.dacoromanica.ro
 352

sub oficer de administralie l cu 58 de ()men' de trupd, pen-

tru ceaunele de cismärie si de galvanisare.
Intre anir 1887-893 numarul lucrätorilor civill barbatl
femel au variat intre 500-700. In aceste conditiunT, atelie-
rele ail satisfäcut nu numal necesitatile corpuriler de trupe-
dar inca efectele trebuitóre unel complecte mobilisarl. In
1893 colectiunele necesare erail con fectionate in parte si per-
sonalul militare redus la 225 òmenT si a celor civile la 400.
In acelas an s'a infintat ate un atelier la corpul I, III si
IV de armata.
Atelierul central a maT fost dotat cu tre" ferastraie, pentru
croiala tuturor efectelor militare, care trebuiau sa fie con-
fectionate si in noile ateliere. Tot aid se croeFc telte efecte-
e de parcjä cat e se dau la diferite societätT din Bucuresci
care le imparte la femeile särmane spre a fi lucrate.])
Cu ocasiunea infiintarel a 3 ateliere regionale in 1895.
s'a redus personalul atelierului ; numòrul lucrätorilor mili-
tarT a fost redus cu 102, lar cel al lucrätorilor civilT What'
femel a fost limitat ntre 200-300. In special sectiunea
coitoriel militara a fost redusä la 16 brnenT, pentru a se da de
lucru lucratorilor civilT, angajatl cu bucata i care costä pe
stat mal eftin de cat soldatii croitorT, in raport cu cheltuelile
intretinerilor lor l cu lucrul ce'l producail, lar numèrul sol-
datilor s'a redus a fi intrebuintatI in alte serviciT ale armateT.
In anul 1.897 electivul trupel a fost micsorat cu 22 timenT
trecutT in serviciul manutantei armateT, lar sectia de lucrd-
torl militarl s'a redus la 8, carT lucréza albi turf de casar-
mamen t.
Dupò cum vedem numèrul lucrätorilor civill in acest ate-
lier de la inceput pana in present, pana la crearea atelierelor
regionale, numerul uvrierilor a variat de la 200 la 700. Dupä
inflintarea atelierelor regionale la corpurile 1, 3 si 4 de ar-
matd, acest numer s'a redus pang la strictul necesar, ast-fel
cà numèrul lor acum variaza intre 200-400 uvrierT civilT. iar
trupa companieT de administratie a fost reclusa la un sergent-
major, 16 sergentl, 20 caporall si 60 tomenT, in total 97. 2)

Varmée Roumaine pag. 246-247.

Varmée Roumaine pag. 247-248.

www.dacoromanica.ro
 353

Prodnetinnea atelierule
Productiunea anualä a atelieruluI, Cu personalul de care
dispune alp, este indicata cum urméza :
1) Efecto croite si confectionate in ateliere : 22.000 man-
tale, 22.000 tunicI, 46.000 perechI pantalonI, 35.000 capele,
45.000 bluze de panza, 900 perechl pantalonI de panza;
2) Efecte civile pentru atelierile de afarti si pentru so-
cietatea «Munca» : 5.000 mantale, 5.000 tunicI, 15.000 perechl
pantalonl, 10.000 bluze de panza, 150.000 camasT, 100,000
ismene;
3) Efecte de casarmament croite : 30.000 ciarséfurI, 30.000
fete de perna, 15.000 saltele, 15,000 dosurI de perna, 200.000
perechl obiele, 15.000 corturI individuale ;
4) Efecte confectionate in sectiunea cismäriel : 20.000
perechI cisme infanterie, 10.000 perchI cisme de artilerie si
cavalerie, 15.000 perechI cdpute infanterie, 10.000 perechl ca-
'Jute artilerie si cavalerie, 20.000 perechI opine!, 100.000 pingele.
Pretul diferitelor obiecte costa.:
Costul cusutulul Costul total al obiectuluI
0 manta 2 le! 70 24 lei
0 tunicá de infanterie . . 2 » 65 14 0
0 tunica de cavalerie. . . 4» 18 »
Un pantalon de infanterie. 1 » 30 9 »
Un pantalon de cavalerie 1 » 30 9 »
0 capelä 0» 50 2 »
0 Mina de panza 1 o 20 5»
Un pantalon de 'Ana. . . 0» 90 3 » 60

5) Sectiunea de galvanisat satisface necesitatile intregei

armate, reparand si galvanisand vasele de campament.
S'a instalat in ateliere lumina electrica, produsä printr'o
masina dinamo-electrica (150 ampères sail 1.10 volts), avènd
tOte aparatele necesare, precum si o baterie de acumulatorl
cu ac,cesoriile complecte, avènd 6 lampI marl cu arc Volta
si 297 lampI mid in diferite dependinte mid ale atelierulul
si companiel 2 de administratie.
Cu organisatiunea actualä s'ar putea inteun cas eventual
pana. la 800 de lucratorI si in modul acesta se pote satisface
G. M. Imam Ist oria rotrocenilor. 23

www.dacoromanica.ro
 354

tóte necesitätile armateI, orI cat de marl ar fi ele putèn-

du-se lucra efecte de un num6r indoit ca cel arätat mal sus. 1)
T6te produsele atelierelor de confectiune sunt supuse
unel comisiunl de receptiune, numita de minister §i care se
intrunesce de cate orI este nevoe pentru a constata dacA con-
fectiunea efectelor sunt conform descriptiunilor de uni-
forme §i modelelor tip, aprobate de minister.2)
Dup6 ce am neut istoricul acestuI mare stabiliment mi-
litar in cate-va trasäturI generale, sa spunem cate-va euvinte
§i despre personalul diriguitor :
Directoril atelierului central de confectie
Gel d'intaiii director al atelieruln1,dupä stramutarea lul
de la Mihaiti-Voda in noul s'efi local dupe platoul de la Co-
trocenl,a fost cäpitanul Celereauu.
Dupd ce atelierul de confectiI de la Ia§1* s'a stramutat la
Bucurescl in casarma Cuza-Vodä, a fost sub comanda maio-
rului Angelescu ; la 1882 atelierul se strämuta in noul sèfi
local de pe platoul Cotrocenilor §i care nu dispunea de cat
de 20 ma§inl de cusut «Singer» §i de 40 fiare de calcat.
Stramutat fiind in noul sat local, necesitatile armateI
cresc6nd din ce in ce, s'a dispus cladirea until local propriti,
impreuna ea instalatiunile trebuincióse dupe modelele stabi-
limentelor similare din strainat ate, cäpitanul C. Celereanu,
printr'o munca neobosita §i. gratie profundel increderl de
care se bucura pe langa patriotul §i mult regretatul prim-
ministru I. C. Bratianu, pe atunci ministrul de resbel,'I-a dat
mama libera de a lucra tot ce va gasi de trebuinta §i in inte-
resul stabilimentuluI de sub a lui dixectiune. Cäpitanul lu-
crézà färä preget, a§a, ca dupä ce complectéza intréga insta-
latiune cerutà de necesitätile timpulul, gäsesce mai tèrfjiii,
ca.noul local nu corespunde nevoilor urgente ; pentru aceste
motive cere permisiunea sa-i-se aprobe a cladi dependintele
unde se afla 01 directlunea §i compania, cad 'Aná aci sol-
datiI stag sub corturI. Ca bun gospodar capitanul Celereanu
pune sä se asaneze terenul care era plin de gropI si balt1

L'armée Roumaine pag. 248-249.

L'arrnée Roumaine pag. 249.

www.dacoromanica.ro
 355

plantézä grddina stabilimentului ca diferite specil de arborl.

Toll maistril erail streini. Directorul stabilimentului g-
sesce a e maI nemerit a inlocui pe maistri streini Cu mais-
Ira románY si de preferinta Cu absolventii scélelor de mesen!.
Cel d'intAiti maistru romAn a fost Clement Popescu, absolvent

Dr. C. Kiriadi, donator la Asil

(Yell biografia la pag. 283)

al sc61e1 de mesen! din Iasi, cánula i-s'a incredintat partea

technica, in anal 1882 In anal 1881 face o a doua achisitiune
fericitl in persóna maistrului D. Zamfirescu din Iasi. Tot in
acest an maistrul Zamflrescu este detasat de la atelierul de
la Cotroceni la atelierul de haine oflteresci, pe atunci o sec-
tiune a atelierului de confectie in locul maistrului vienez

www.dacoromanica.ro
 356

Semerad Franz, angajat Cu contract de ministerul de ees-

bolli, pentru conducerea technica a atelierulur de confec-
tiunr ofiteresc, care, necorespunciènd postulur incredintat
a fost in cele din urma concediat, iar atelierul a re'mas sub
conducerea maistrilor Zamfirescu i Schuwavschi pana. la
1889, cand maistrul Zamfirescu este iartisT chemut la pos-
tul
Al doilea director, dupa avansarea de adjunct cl. I a d-lur
Celereanu, a fost Maiorul de administratie I. Moiescu in 1889
care conduce atelierul pana in anul 1893, iar in locul d-sale
vine ca al III director d. Major Leonida, un excelent gospo-
dar, care a continuat lucrul inceput de predecesorir sí. D-sa
complect6za plantarea loculur dintre directiune si atelier,
pune sa facd imprejmuirea localulur, care Ora atuncr sta
In camp deschis, atelierul fiind pazit numar de santinele.
Din causa lipsel de mijléce nu- se putea face imprej-
muirea.; dar realisand cate-va modeste economir i cu ajuto-
rul soldatilor pe care iT intrebuinta atara de orele de servi-
cifi, reuseste 6ä faca imprejmuirea.
Paná la venirea d-sale ca director, existail mar multe
albir pentru spalat panza inainte de a fi data la croit, metod
primitiv de sigur. D. maior Leondia desfiintéza acele albir
pane sa se cladésca un reservoriti basin, asa cA asta-41, pe
Mg& ca intrunesce conditiunile utiluluT, satisface cerintele
esteticer. D-sa conduce atelierul 'Ana la 1896 cand este
transferat in administratia centrala la ministerul de rèsboifi,
fiind mult regretat de personalul atelierulur, cad el a fost un
adev6rat parinte pentru personalul administrativ si de ser-.
vicifi.
Al IV-lea director este d. maior Ciovica.
Al y-lea director, d. maior Ghimpeteanu.
Al VI-lea director a fost d-nul maior de intendenta Pan-.
dele Poenaru. Asta-4T atelierul se afla sub conducerea d-lur
Capitan Constantinescu.
in anul 1900, din causa crizer, a trebuit sa se faca re-
duceri in budgetul atelierulur de contectir, reducèndu-se pos-
turile mar multor maestri. Tot in anul acesta s'a Infiintat pe
langa acest atelier osc4516." de croitorie care a fost pus& sub,
directunea maestruluT D. Zamfirescu.

www.dacoromanica.ro
 357

Efemeride

In 1885 Noembre 19, M. S. Regele §i cu Printul Ferdi-

nand visit6zä atelierul de confectiunl.
In 1892 Maiii 6, Regele insotit de printul §i Princesa
ereditara de Saxa-Meiningen visitéza atelierul de confectiT.

Depositul de echipament
a) Cllidirlle

Se aflä situat pe platoul Cotrocenilor, spre apus de ate-

lierul central de confectil §i in fata pirotechniei armatel, de
care este despärtit prin §oséua Cotrocenilor ce merge spre
Bolin tin.
Panä in anul 1884, depositul garnistInei Bucurescl se
afla in délul Spire', unde se aflä astä-41 casarma Vinatorilor
,si depositul de recrutare al regimentulul 6 de Infanterie «Mi-
/mill Vit6zul».
Desvoltarea luata de armata romana in ultimele treT de-
cenii, a necesitat inflintarea atator stabilimente §i deposite mi-
litare pentru satisfacerea, pe cat posibil, a necesitätilor in-
tregel armate romane.
Depositul de echipament este o consecinta naturalä a
InflintareT atelierului central de confectil, dupa cum depositui
de munistiunT este al iäfiintarel pirotechnieT armatei.
In anul 1884 se clädesce depositul No. 1, clädire de zid
,colosalä, care a costat 115,00') le!, apoi depositul No. 2, idem.
In anul 1886 se construesce pavilionul de Administratie
cu 164,000 lei. Acestor cladirI maT urméza altele conform
cu necesitatile momentuluT, ca : magazie pentru efectele sctIse
-a.fara din serviciti, casarma deposituluT §i bucataria, grajd,
remisa §i said de mancare, 1) etc., etc. Menirea acestuT depo-
sit este sa concentreze efecte de echipament, ca imbrac,ä-
lminte, incaltaminte, de unde se aprovisionéza intréga armata.
Curtea deposituluT este de 2 hectare i 8388 m. p.

4) Corpul II de armat5, serviciul de Genii'', st5rile de Fixatie.

www.dacoromanica.ro
 358

b) Idministratinnea

Depositul, din punctul de vedere administrativ, depinde

de corpul II de armatä §i este pus sub directiunea until ad-
ministrator Adjunct cl. I (maior).
Cel d'int6iii director a fost d. maior Maescu loan (a4t
Colonel pensionar), oare a stat On& in anul 1884 dupà din-
sul vine capitanul Neimann Herkt, avansat maior in 188 5
stä Ora in 1892, apt:A urmézä d-niI maiorI: Iustin Vargä
1893, Ionescu Gheorghe 1895, Bidescu Alex. 1896, Trandatl-
rescu Vasile 1898, and este stramutat la spitalul militar cen-
tral, iar in locu-I vine maiorul Luchide Emanuel, care_este-
§i panä asta-4T.
Pe Mg depositul de echipament este ata.lat i deposi-
tul de imprimate.

www.dacoromanica.ro
 CAP XIX.

Depositul de munitiunT

Ministerul de We'sboiti, ludnd in consideratie greutatile

ceintimpina pirotechnia armatei cu primirea i distribuirea
munitiunilor de resboiti pe la corpurl si cele 7 deposite re-
gionale de arme din tara, precum si la depositele regieT mo-
nopoluluT statuluT, cu fabricarea lor si cu supraveghiarea de-
positelor sale, care se aflati gall de imprejmuirea fabricei.
Pentru a se inlatura numeròsele inconveniente ce pre-
senta acésta stare de lucrurT, a hotdrit separarea depositului
de pirotechnie, reminnd acèsta din urma numaT ca fabrica-
Vune ; iar depositul urmand a face independent de pirotich-
nie tGte cele-l'alte operatiunl, dupd." ordinele directe ale MI-
nisterului de rèsboi6.
In acest scop prin inaltul decret No. 1269, din 31 Martie
1893, s'a prevNut separarea depositulul de pirotechnie for-
mAnd o directie a-parte, sub denumirea de: aDepositul central
de M-tul de rèsboitio, avnnd un personal propriti, care se
supravegheze de aproape buna conservare a munitiilor.
Personalul deposituluT a fost fixat prin budgetul anului
1893-1894, precum urméza :
Oficeri
Un capitan, un guard artil. cls. I-a, un guard art. cl.
1I-a si un guard artil. el. III, 2 elevI guaNT cl. I-a, 2 elev.
guar41 cl. II-a.
Trupa
sergent-major, 3 sergentI, 10 brigadier' si 56 soldatT.
Personalul oficeresc a fost luat de la pirotochnie i prin
inaltul decret No. 1190, din 25 Martie 1893, cele douè depo-

www.dacoromanica.ro
 360

site ail fost impartite in 3 : I) Depositul de munitiuni de in-

fanterie, II) Depositul de munitiunl de artilerie si al III) de-
positul de pulbere. Aceste 3 deposite sub directia capitanu-
lui Nanu George, in calitate de sef al depositului central de
munitiuni de rësboiii ; ast-fel s'a constitutt pe qiva de 1 Aprilie
1893. Directia depositului central de m-tul de rèsboiti, tbte
scriptele farà mate de la directia pirotechnieT, precum i ac-
cesoriile de stabilire ce apartine depositului. Omenii de trupa
fura luall pe qiva de 1 Maiù, de la arsenalul de constructil
pirotechnia armatei din cate i trei contingentele aflate
sub drapel la Aprilie, hotarindu-se ca compania lucrato-
rilor arsenalului armatel sa dea : trei sergenti, nouë briga-
dieri, si 29 soldati ; iar compania pirotechnieI sá dea un ser-
gent-major, un brigadier si 27 soldati.
La 3 Maiti, prin decisia ministeriala No. 44, s'a hotarit
cum sa se administreze i sa se comande compania de catre
InsujI seful dep. central de m-tu. La 23 Iunie ministerul a
aprobat suma de 26,000 lei peutru imprejmuirm depositului.
Acésta lucrare a inceput in luna August, constructia uluce-
lor s'a. Meat de pirotechnia armatei dupa modelul geniului
multamita numaT staruintei neobosite a d-lui Lt-colonet V.
P. Nasturel, ( are pe MO ea' a staruit la minister pe land
:aprobarea acestei imprejmuiri, a condus chiar personal acésta
lucrare, ingrijind a nu se intrebuinta material, de cat de cea
mal Mina calitate; a mai ramas neimprejmuita numaT partea
despre nord-est.
La 9 Septembre, Ministerul de resboiti cu ord. No. 2777
a comunicat corpului 2 de armata No. 13,827, adresa D. C.
Mr., aproba 5004 lei pentru repararea magaziilor depositului ;
aceasta lucrare s'a a:cut sub conducerea capi'. Nanu George.
La 22 Septembre minist. cu ord. No 2852, aprobä, 13,500 lei
pentru a se face o magazie pentru pulbere. La 15 Oetombre
ministerul de rësboifi cu ord. No. 4590, aproba suma de
3362,08 leT pentru cumperare de grindi de tufan i ipci de
brad necesare la aranjarea ladilor cu munitiunl. In luna
Martie 1894, s'a expropriat de ministerul de résboiti tot te-
renal dintre soséua Bolintinu i platoul de instructie cu in-
cepere de la dep. de echipament panä la depos. de furagi0,
pentru motivul ca acest teren apartinea unor locuitori, cari,

www.dacoromanica.ro
 361

prin contactul lor cu trupele aduceail pagube serviciulul, ce

se gdsea inconjurat de Mote partile.
Din cladirile aflate pe acest teren s'ail mentinut numaI
-douë, fiind construite in conditiunI maT bane, adia : cladirea
No. 1, expropriatA de la Gheorghe Grigore, era un loe de
cárciuma, compus din 12 camere cu 2 coridesre si pimnitd,
.avènd 4 magazii mid de scindurI; iar clddirea No. 3, expro-

Vasile Andonescu, donator la Asil

priatä de la Niculae NO, el avea de asemenea un local de

carciumg, compus din 6 camere cu pivnitA, iar cele-l'alte ad-
din fiind vechl si construite din nuele s'ati vindut la licitatie.
Cum incä acésta expropriere s'a Meat ma! in acelas
timp cu infiintarea D. C. M, care nu avea local pentru a in-
stala compania si directia deposituluI, s'a hotärit de corpul 2

www.dacoromanica.ro
 362

de armatd, Cu ord. No. 3323, din 30 Aprilie 1894, sä se ocupe-

de catre deposit si companie clädivile expropriate
La 15 Martie 1894 in urma aproba'rei corp. 2 de armatä cu
ordinul No. 27754 si 22421 s'a inceput constructia a 2 magazil
Cu peret1 dubli, av6nd golul dintre peretI umplut Cu pamant.
Acésta magazie a fost destinata pentru pastrarea dinamitel.
La 20 Septem. 94 Minist. Cu ord No. 962, a aprobat cons-
tructia une l magazif de zid specialä pentru pastrarea focu-
rilor si stupilelor. La 15 Octombrie s'a asistat 4 linif de ga-
raj sistem decauvil si s'a prelungit unja de la magasia No. 3
pana la magasia pentru dinamita.
In luna August ti5 s'a fault un conduct de oficiare in-
cepènd de la castelul de apti din Pyroticnie si merge in linie
dréptti la 5 m. de fata magasiilor cu munitil de artilerie Ora
la magasia No. 12., unde forméza un unghi drept in stanga
si cantina si linia drépta panä in fata magasiilor din stanga;
ad i formézä. 2 unghiurT drepte si cantina in drépta si 'n stanga
prin fata celor 2 magasii la distanta de 5 m. Pe conductui
de Eva din fata celor 12 magasii, s'a instalat o cismea si 3
gar' de apa ; iar pe conductul din fata celor 9 magasil o cis-
mea si 2 guri de apti.
In luna Octombrie 95 s'a instalat in jurul Iuturor ma-
gasiilor ce constitue depositul 49 paratonere pe st5,10 de lemn
de tufan, alo caror vèrfurI sunt legate de conductul de apa.
In luna Octombrie 95 s'a terminat constructia unuf
grajd de zid pentru caT, a uneI remise de scanduri pentru
2 trasurI si a douò magasii de scandurT, pentru serviciul de
geniu al corpului 2 de armata.
La 16 Septembrie se incepe instalarea linii de decauvil
in liniilo magasiilor dep. de artilerie.
La 18 Octombre incepe a se planta 566 pong pe sogua
principalä si pe langa ulna. La 14 Tanuarie s'a primit de ser-
viciul de geniu al corp 2 de armatä. 2 hidante pentru gurile
de apa. La 22 Ianuarie s'a primit de la Arsenalul armatel
u neltele necesare pentru infintarea unui atelier de fiera-
rie. La I. Martie 96, s'a comunicat de corpu 2 de armata ca
No. 28526 ca. Minist. cu No. 7195 din Decembrie 1896, a a-
probat mutarea ulucilor, operatie prin care se rupe din tru-
pul dep. in profitul PyroticnieT, o suprafata de 6292 m. p..

www.dacoromanica.ro
 J63

La 4 Aprilie 96, s'a primit de la arsenalul armatef 2 du-

lapurI supra puse si 6 rafturf pentru pastrarea modelelor.
In anul 496 s'a construit o barca de scandurf captu-
sitä si acoperitá cu tabla' de zinc, pentru a avea trupa un lo-
cal unde sa piStä lua masa. In cursul lune! Octombrie, s'a in-
ceput construirea une l magasa de scandurY, care s'a termi-
nat in Prima-vara anuluI 1897. La 28 Februarie 1894 Minis-
terul a aprobat cumpararea a douä ceasornice de control.
La 12 Februarie 98, Ministerul aproba ca °data ca lu-
minarea interioruluI atelieruluf PyroticnieT, sa se lumineze si.
exteriorul dep. 14 lampf ca arc. La 1897 Septembrie, incepe
construirea conductuluI de apá pana in fata dep. de pulbere
instalandu-se o cismea. In luna Iulie .1899 s'a inceput constru-
irea unuf grajd tAcut din scandurf si invelit Cu tabla de zing.
Tot pe çliva de 1 Aprilie 1900 s'a sporit efectivul companiel
acestiff dep. cu 2 brigadier! si 12 soldap. La 11 Iunie 1900E
din causa une! furtunf violente insotita de pite si trasnet s'a
aprins invelitbrea dupi. tae firele de alma, care léga cele 4.
sarme marf conducat6re de electricitate ca camera de distri-
bu tie.
Ruinile de la depositul de multitud
Langa depositul de pulbere infintat de generalul Flore-
scu la 1862 si pe marginea déluluf ce predomina' basinul Dam-
bovitef si intre mahalaua Caramidarilor de sus, se afla rui-
nele unor case salí mal proprill vorbind a unor magasif ; dupa
intinderea grosimea si vechimea acestor zidurf se pare ea ve-
chimea lor nu se urca de cat cel mult pe la inceputul seco-
luluT trecut..
Egumenul monastiref Cotrocenilor cu.m si egumeni! altor-
monastiri carl avea mor! pe Dambovita, ail fost insarcinatl in
anul 1814 de catre vornicia obstirelor, a face cate o m6ra de
vant ca in timpul ierneI cand Dambovita era inghetatä, Bu-
curescenif trebuiati sa's! macine graul pentru faina necesara
la aceste mor! de vant.
Niderf nu putea fi loc ma! potrivit pentru o mórá de-
vant, de cat acolo ande se afta acele ruin!.
Cred ded, a ruinile in cestiune sunt ale magasteI mo-
rd de vara, t'acata de egumenul cotrocén Visarion orf Dio-
nisie Plambuiténu.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XX

Depositul de fueoj si lenme

Este ste situat pe soséua Cotrocenilor ce duce spre Bo-

lintin, in aproprierea satulul Militar'. Curtea acestuI deposit
este acoperitä. de 19 d'Oh." spatitIse pe o suprafatä. de U. hec-
tare 8687 m. p. clàdirile sunt : 1 pavilion de ad- tie unul dea-
restantI, un corp de garda, o magasie si sala de mancare, o
remisä si grajd, 5 magasil de orz patru hanbare pentru furaj
si alte cladirI mal miel' carI costa leI 284.412 si 40 banI. 1)
Inainte de infintarea depositului actual de furaj corpu-
rile din garnisòna BucurescI, isI aprovisione' singure furajele
dupd instructiileministeriale de atuncl, iar lemnele se predafi
corpurilor de catre furnisorl, care aveail contracte incheate
cu ministerul de We'sboiii.
Depositul de fnraje si lemne, de la CotrocenI isI are
finta de la anul 1891,
Menirea deposituluI este, sá aprovisioneze pentru toate
corpurile si serviciile din garnistIna BucurescI, furajele : fan,
pae, ov6s, orz si lemnele.

Istorieul easiirmeI ('alArasilor

Casarma Cdlarasilor este situata intre casarma Escadro-

nului II tren si casarma GeniuluI.
Constructia casa.rmeI s'a inceput in anul 1896 si s'a ter-
minat in fòmna anula' 1897; constructia eI a costat pe stat
suma de 408.375 lel si a fost fama in antreprisA de antre-
1) Corpul II de armatil archiva serviciulul de Geniu, stérile tle Ilsatie.

www.dacoromanica.ro
 365

prenoril Mitache i Ba1dän6115, lucrare condusa de serviciut

de geniu al corp. II sub direct. Capitanulul Cratero.
Casarma este compusa dintr'un singur pavilion cu par
ter si un etaj, despartit in treI partl : partea din mijloc ocu.-
path' de serv. administrativ al corpuluT, iar aripele dastinate
pentru cele 2 escadr6ne parmanente. Mal contine un parter-
compus din : bucatarie, sala de mancare si cantina. Un ma-
nagiu de zid, 4 grajdurI de zid o infirmerie de cal si potco-
vdrie cu armurarie si remisa de trasurI.
Tot in anul 1897, pentru adapostirea cailor calarasilor-
celor 2 escadr6ne cu schimbul, regimental a construit ca chel-
tuiala sa 3 sopr6ne de lemn acoperite ca tablä de zing.
In anal 1898, s'a construit pavilionul magasiilor de e-
fecte i armatura al 0.'1.0 cost se ridica la 27485 leI de cd-
tre antrepr. Luigi Farabosco.
Aü fost atuncI : Ministru de resboiii general de divisie
BerendeI, comandantul corpuluI II de armatä general de di-
visie Arion, comandantul reg. 3 cala.rasl locot.-col. Zlatianu.

Regimentul lIT

Origina calärasilor dat6zä cam pe la anul 1620. El eraii

ca la 8 mil in t6tä tara garb'. de Moldova si se conducea de
cä'tre Spatarul tare!. Serviciul lor era numal adtiv. Numirea
lor s'o lua5 dupä judete si le qicea. Dorobanti-de-judete.
Recrutarea lor se fäcea dintre ce! maI de frunte din sat
si se prindea5. (cu forta) cu funja. Termenul de serviciti era.
de 8 anl si era pusa sub administratia ministerulul de inter-
ne comand. lor in fie-care judet se numea tot de dorobant".
Ast-fel aù mers lucrurile panä la Principele Barbu *tir-
bey care cu ofisul No. 863 din 30 Iunie 1850, inflintéza pen-
tru serv. activ escadronul al II din inspectoria I de dorobantI.
Escadrónele ere' comandate de capitaniI de armatä a-
vénd 2 inspector! colonel': unul cu resedinta in Bucurest!
altul in Craiova si tot atuncI aü trecut sub ad-tia ministeru-
lul de résboiii.
Pana la 1869 arma lor era : sabia si pusca; in spatiul de-
timp la ac. data li s'a dat carabina cu ac. La 1871 li s'a redat
traditionalul ordin de calärasI in local cum ca dorobanti! la.

www.dacoromanica.ro
 366

1872 s'a 0 regimentat escadr. din tóta tara de catre acest

regiment compus din escadr. I Teleorman, II Vlara, III Ia-
lomita 0 al IV Ilfov §i alluat numirea de reg. 3 calara0.

In timpul rgsboinlnY (1877-78)

Escadronul intahl sub comanda Lt. colonel Pulizu la Is-
laz II, III 0 IV stationati la Bechet, Caracal i Corabia
acestea sub comanda efilor de detnament de acolo.
Tus-patru escadrénele eraii puse pentru apararea main-
luI DunareI spre a feri Ora de invaqiunile armateI turcesci
care din timpul de la 4 Matti ora 1 V, pana la 24 Iunie, Tur-
cil aü atacat necontenit deta§amentele n6stre. In acest timp
s'a distins d. Capitan Zosima (a4I Colonel) cantonat la Cora-
bia cut Escaclr. IV de Ialomita. In cjiva de 12 Maiti pe la ora 3
p. m. s'a imbarcat Cu 4 luntri marl impreund cu 25 calarW
ale§1 de bung voia lor i cu sub-locotenentfi Constantin iLe-
padatescu, spre a ataca pichetul turcesc situat in fata Cora-
bieT. Acesta a fost cel intaiti oficer roman care a luat ofen-
siva 0 a trecut pe teritoriul turcesc. Recunóscerea a foq ob-
servata de guarda pichetului turcesc numal dupa co Capita-
nul Zosima impreunä cu al st4, at] debarcat pe malul piche-
cand turcil fiind surprin§I deschid un foc fórte viti a-
supra lor. Atuncl se retrag. Pentru ac6stä fapta eroica capi-
tanul Zosima impreuua cu sublocotenentiI sus citatI i ser-
gentul militian Ro0anu, ail fost decoratl cu medalla « Virtu-
tea militard».
Mortl pentru patrie a fost sergentul major Florea Ble-
jan din compania IV a regim. 3, taiat de un obus turcesc in
cjiva de 4 Maiti. I s'a facut o inmormantare stralucita M. S.
D6mna Elisabeta a depus pe cosciugul erouluI o frum6sa co-
r6na Cu inscriptiunea «SergentuluI major Florea Blejan mort
pentru patrie».
La 24 Iunie, escadronul I de la Islaz primesce ordinul
de a trece la Turn pelinia avantposturilor de la gura Oltu-
luI 'Ana la Di6ra ; iar unja de la guru OltuluI pana la Gar-
cov a fost tinute de escadronul 4 care venea la Islas de la
Corabia.
De la 24 Iunie pang la 10 Julie, escadr6nele erati
impar tile :

www.dacoromanica.ro
 367

Escadronul I la T.-Magurele, IV la Islaz, lila Corabia,

§i III la Bechet. De la 18 Iunie pan& la 3 Iulie pazesc malu-
rile DundreT. La 3 spre 4 Iulie del ajutor trupelor Divisiel
Crudner si iail. cetatea Nicopol la care ad eontribuit forte
mult. La 10 Iulie escadrelnele primesc ordin sà fie tóte in-
trunite la gura Oltuluf, de unde la 18 Iulie intregul regiment
a inceput a trece Dundrea pe plutòne ; mil si émenif ail fost
transportatT pe portiere trase de vapóre mid rusescI. Tre-
cerea Dunaxel a fost dirigeatä de colonelul rus Novosinski
oficer de marina.
La 19 Iulie loc.-colonel Polizu, cu intreg regimentul pri-
mesce ordin de la generalul Halipiu comandantul fortaretei
la o departare de 20 kil. Divisia Crudner flind viguros ata-
cata de Osman Pasa si gata de a o arunca in Dunäre. Marele
Duce Nicolae, face cunoscuta telegrama catre Alteta sa sere-
nissima Principale Carol I, care in fruntea armatei sale trece
la timp Dunarea si scapä din pericol armata rusesa. In urma
M. S. Domnitorul, la positiune in jurul Plevnei, ca comandant
suprem al armatel de Vest.
La Plevna, armatele rusesci si cele romanesci gasesc in
Osman Pasa, un rival demn de dinsele. Turcil de dupä me-
tereze trageati in armatele aliate «in carne vie». Mica nòstra,
armata WI' croesce repede retranpmentul in fata redutelor
Grivita No. 1 si 2 Aceste retransamente ail fost admirate de
atasatif militari streinl ; la inceput rideati Rusil, de aceste
gaud, dar in cele din urma ail trebuit sa.-I imiteze. De la 19
lulie pana la 7 August escadremele acestuf regiment ail fäcut
in continua recun6sceri spre comunele: Gäureni, Breslenita
si Ribenu, unde se aflati avant-posturile rusesci din divisia
IX de cavalerie a generalului Lascareff, legand ast-fel aripa
stangd ale vedetelor nóstre cu aripele drepte ale celor ru-
sesci ; distanta linief ce regimentul in vedete avea de pazit
era de 30 km.
La 7 August conform ordinului Divis. IV activa, Regi-
mentul este pus sub comanda generaluluf Lascareff, care dä
ordin locot.-colonel Polizu, spre a face recunoascerI spre Ri-
ben dincolo de riul Vid si a distruge liniele telegrafice Vidin
Plevna. Insotesce cu regimentul Divisia ruséscä spre satul
Trestenic, inaintea, spre soséua Sofiei distrugand telegraful,
§i aséza vedete la 15 km. La 10 August, brigada de dragonf

www.dacoromanica.ro
 368

a generaluluI Lascareff fiind atacata de inamic din Dolni

Dubnic, regimentul nostru formézä trupa de sustinere a doue
bateril care deschisese un foc viil asupra colónelor turcescI
de infanterie i cavalerie, ce inainta acoperit de numerosI ti-
lariori. Lupta a tinut 4 ore, turciI se retrag.
Atitudinea regimentulur i curagiul in care soldatil na-
vAlesc in co'ntra vrAsmasilor, ail fost constatate prin urmAtorul
ordin de di, drept multumire peutru faptele vitejescI desfäsu-
rate in lupta contra inamiculuIdat de generalul Lascaroff.
((Cu plAcere comunic multumirile mele oficerilor i sol-
datilor din regimentul d-vósträ si personal d-v6strä, pentru
buna purtare i curagitl ce ail ardtat in dilele de 8, 9 si 10
August, cAnd ati fost cu restul divisiel la Trestenic. Acésta
imI dovedesc d-le colonel, cA la ori-ce ocasiune regimentul
d-vósträ va presenta armata romänd cu demnitate i onóre ;
acest ordin se va scri in condica de ordine de di.
La acéstd multumire respunde d. colonel Rosnovanu.
Din diva de 10 August Regimentul «depindea cu total
de ordinele generalulul rus Lascareff, servind mal ca sémA
pentru recun6scerl. La 13 August esca,dronul IV din acest
regiment sub comanda coloneluluI Rosnovanu, merge in re-
cunóscere la satul Verbita. La 17 August regimentul intreg
impreunä c'un corp de armata rus merg sub generalul Schil-
dner ca sA tac retragerea corp compus din 20000 turd,
care se dicea cä vor sA iasA din Plevna, pentru a ataca divisia
romAnA. la Calisovatz.
La 24 August, regimeatul päräsesce satul CiulovatI unde
pb.nA acum fAcuse servicial de avant-posturi i aü trecut la
Riben, unde era brigada de cavalerie a d-lul colonel Creteanu
Apol merg diferite escadr6ne spre a recunésce satele : Ne-
tropolge i distrug linia Plevna Vidin, apoI satul Asagi-Dubnic.
Tot in diva de 25 August regimentul a fost incorporat
brigada Creleanu i Formac i ca trel baten!, ail pornit spre
satul bulgar Trestenic ; in recunóscere aü distrus linia tele-
graficA Plevna, Rahova-Vidin, séra s'atl intors la liben.
La 24 Septembre intregul regiment si brigadA ail bivoacat
pe inAltimea de la Catamunita de unde escadronul continua
serviciul de avant-posturi pe dealurile Catamunita i fata 0-
panezuluI. Acésta s'a urmat panil la 24 Noembrie cAnd gene-
rail Totleben dA, ordin tuturor trupelcr de a pAräsi bivoacul

www.dacoromanica.ro
 369

in presupunerea uneI esirl a luI Osman Pasa, spre a se asi-

gura de fie-care divisie. Acésta miscare a fost fbrte satisf a-
cat6re pentru generalul Totleben, care a constatat presenta
divisiel generalulul Racovita la timp, asezatd in cámpia Vi-
dula' in stánga podulul de platrà de la gura Plevnel.
Din liva de 25 si pana la 28 Noembrie se auleatt de la
avantposturile nóstre in timpul noptel, sgomot de trasurl in
Plevna. Fugaril tare' si bulgarI spuneati.'ca Osman se pre-

Petre Gbeorgbiadis, donator la Asil

(Vedl biografía la Fig. 272)

gatesce a face o esire cu trupele sale spre Sofia, ne maI avènd

provisiunl maT ca séma furaj pentru cal.
In liva de 28 Noembrie ora 4 a. m. s'ail auçlit bubuitul
tunurilor si salve de puscI spre valea Vidulul si in partea
despre podul de piatra; imediat s'a sunat alarma si intréga
brigada de Calaras]: a trecut vidul prin apa, luánd positia de
lupta in fata fortulul Opanez.
G. AL loneseu. leerla Cotrocraion 24

www.dacoromanica.ro
 370

Osman ca trupelr sale, fdcea o egire vigur6sá peste

podul de piatrd spre divisia generalului Ganetzki, cdruia i'a
strdpuns Ruffle retragamente gi 8 tunurI pand la o distanta de
3 Idiom. Inainte, cdnd o brigadd de reservd de grenadirl a res-
pins colbnele turcescI ce inaintail gi care eraii In acelagI timp ful-
gerate de intréga artilerie ruso-romAnd, care strangeati cercul
de impresorare inaintand asupra Plevnel. In acest timp se dd
un escadron ca trupd de sustinere bateriel cäldrete Alexan-
drescu, spre a inainta asupra poduluI de piatrd gi a mitralia
trupele inamice ce se grämädeati pe pod, iar colonel Polizu ca
intreg regimentul, a inaintat spre valea Vidulul in apropierea
poduluI din stdnga celul de piatrd si pe la ora Ph, a trecut
Cu cea maI mare iutélä, intrand in Plevna, unde de prin OW
forturile de la Opanez, Turcil fugeail gonitl de trupele romane
ce ocupaserd cu asalt cele trel forturi ale OpanezuluI. La ora
2 Turd' arboraii drapelul alb, fiind respingI ant de trupele
romane in partea despre Grivita, Bucor gi Opanez cdt gi de
trupele rusescI din gura Plevnel la Pod, precum gi de gene-
ralul Scobeleff din partea intdririlor de la muntele Verde.
Osman, verjénd cd capetele de col6nd era(' respinse de brigada
de grenadierl rugT, cdçlu gi el jos strdpuns de un glont In
pulpd, care glont 'II ucise gi calul.
Vedendu-se respins din tòte pdrtile, generalul Ganeski
arborézd drapelul alb spre a evita mä.celul, ce trupele invin-
gatòre ruso-romdrie ar fi inceput asupra inamiculul.
Pe la ora 3 generalul Strucoff, adjutantul mareluI duce
Nicolae, venea spre a gäsi pe Osman, care fusese transportat
lute° micd cdsutd de Mug móra situatä, pe länga pod spre
a i se banda rana. Cel d'intal oficerl ail fost : generalul Cer-
chez, colonelul Anghelescu gi Arion earl' ad sosit unde se
afla Osman. Dupä. 1/4 de orb', sosesce generalul Strucoff gi co-
munica lul Osman-Paga cu un ton destul de aspru, cb.' este
prisonier rus 0 cd sal urmeze spre a'l conduce la Bogot.
Osman-Paga este condus sub escorta regimentulul nostru sub
comanda generalulul Racovitd impreund cu suita sa gi 6 pagi
gi anume : general de divisie Adil Paga
» 0 brigadd Cahir Omer Paga
, » » Tevfic Paga
» » » Tahir Paga
» » » Sadic Paga gi Atem Paga

www.dacoromanica.ro
 371

43ra pe ca.nd colonelul Polizu a luat in primire pe Osman-Pasa

ti ca pasil lul, era 4 p. m. Escorta se compunea din esca-
dronul IV c,omandat de cdpitanul Zosima si 6 lancer' Cu un
ofiter rus.
Cu cea maI mare dificultate s'af1 putut sträbate prin ne-
numëratele care cu bagaje panti, aprópe de intrarea in oras,
.cand marele duce apropiindu-se de träsurá complimentat
purtaree sa eroica in apitirarea Plevnel ca cuvintele ur-
linatóre :
«Bravo Osman, vous ètes un brave soldat» eland atät
Marele Duce cAt i Domnitorul mana bravuluI inamic invins.
Pe la ora 5'12 Domnitorul i Marele Duce ail pornit spre cu-
artierul lor, lar colonelul Polizu conduce pe Osman-Pasa la
Bogot.
La ora 6, colonelul care escorta. pe Osman-Pasa era in-
,conjurat de 40.000 trupe musulmane respinse in Plevna
inconjurate de alte trupe romane si ruses&
Intunericul noptel incepuse i céta nu permitea a se
vedea la 2 pasl inaintea nóstrA, tot de odatä caii träsurel lul
.0sman cade intr'un sant impreuna ca träsura. Osman rä.nit
suferea de gropile prin care trasura mergea i ingrijat de
tóta populatiunea fanaticd ce imprejura convoiul, se adreséza
ub-sernnatulul prin intermediarul doctoruluI in limba franceza
clicènd cä nu mal póte continua drumul pang la Bogot, de
Ore-ce nóptea este intunec6sd i drumul fórte reil ; sub-sem-
natul a trehuit räspunda cä. riu p6te contraria °Minn],
-de Ore-ce destinatia escortel era pentru Bogot, in acelas mi-
nut am intAlnit pe d-1 general Cernat care se introducea spre
Verbita, m'am adresat d-sale supuind casal i cererea lui
Osman ; Domnia-sa mI-a rëspuns ca sA urmez drumul spre
Bogot conform ordinului, distanta de la Plevna 25 kilometri.
Pornind chiar nóptea, träsura oprindu-se la fie-c,are pas al
cailor din causa multimel de trupe i populatiel musulmane
pe unde urma a trece, abia pe la ora 9,/2 am fost in mijlocul
cirasulul Plevna, cAnd dip nog Osman care suterea la rand
-din sdruncinatul träsurel, imI spuse cä se rógd al da voe a
serie Marelul Duce, spre a obtine invoire de a petrece nóptea
in Plevna, ceea-ce nu am putut refuza si am oprit escorta la
casa PrimaruluI din Plevna pe la ora 10 séra unde Osman an-

www.dacoromanica.ro
 372

du-se jos cu Doctoral, a scris urmat6rea scris6re Marelul Duce,.

scrisa de Doctorul sëd in limba francesa §i iscalita de Osman..
Altese Imperiale I
«Etant blessé a la jambe et ne pouvant pas continuer
la nuit la route selon vos ordres, et en mème temps mes
bagajes ce sont égarés, je prie votre Altesse Imperiale, de
m'acorder a ce que je reste la journée de demain Mardi le-
29 Novembre a Plevna.
(s) Mareschal Osman.
Acéstä scrisóre am trimis-o urgent printr'unul din cer
6 lancer' ru§T carT cunoscea drumul la Bogot §i pe la ora 3-
dupa miezul noptel am primit rëspuns de la generalul Stru-
coff a porni a doua 4i 29 Noembrie cu Osman spre Bogot.
Pe la 8 diminéta generalul Strucoff a venit unde më
aflam ca Osman §i mi-aii çlis a porni pe la 10 ore atat Os-
man cat §i eel 6 pa§1, am plecat din Plevna §i e§ind din ora§
la o distanta de 4 kilometri, un adjutant Imparétesc ordona
a me" intórce din nor' in Plevna, cad Majestatea Sa va intra
in Plevna §i voesce a vedea pe Osman acolo.
Majestatea escortat de Marele Duce §i de Domnitorul
nostru cu WA salta, intra In Plevna, pe cand sub-semnatul
pe o stradd laterala ma intorc6m ca Osman. Dupa ce Majes-
tatea sa §i Domnitorul nostru ail e§it din Biserica, General al
Scobeleff (taW) impreuna ca o companie din Infanterie ca
muzica ca garda de on6re pentru Osman, ad venit a lua pe
Osman cu o trasurd din suita Imperiald spre a'l presenta Ma-
jestateI Sale ; in acela§I timp 'mi s'a cerut §i sabia lul Osman
pe care o poseda sub-semnatul de 24 ore, adica de cand pri-
misem pe Osman ; acea sabio era de aur masiv data de Sul-
tanul, impreuna cu calul arabesc roib, care a fost ucis de
acela§ glont care a strapuns pulpa stanga a luY Osman la res-
pingerea la
Sabia luI Osman precum §i sabiile celor 6 Pa§1 sus men-
tionatI, ail fost in paza sub-semnatuluI §ef al RegimentuluI 3-
CaldrasT, care a fost cea d'intaI trupd calare care a intrat in
Plevna, trecènd prin apa Vidului in partea stanga a podulur
de pia tra. Pupa ce Osman s'a presentat MajestatiI Sale Im-
përatul, Generala! Strucoff 'rni-ati 4is ca a doua-çli 30 Noem-

www.dacoromanica.ro
 373

-brie sa pornesc Cu Osman si Cu totl Pasil la Bogot, ceea-ce

am i executat pornindu-I din Plevna la ora 12 din 4i, ajan-.
_end séra la 6; atat Osman cat si ceI 6 PasI cu suita lor ad
fost predatI generaluluT ce Indeplinea functia de *ef al Suite!
Nfarelul Duce, care lipsea la acea ora din Bogot.
La 68/4, Marele Duce sosind, am fost presentat de gene-
ralul Strucoff, Mamie Duce multumindu-ml de misia cu care
am fost insarcinat, m'ad pottit la masa i dupa terminarea
pranzuluI m'aii chemat la cort la Alteta Sa, ì att decorat pe
sergentul D. Manu, cu a 2-a cruce Sfantul Gheorghe pentru
bravura ce a desvoltat in recunbscerea facuta cu generalul
;Strucoff, spre Etropol pe drumul Sofiel ; In aceeasl vreme am
remis sabiile celor 6 pasI chiar MareluI Duce, care multu-
inindu-ml din nog congediat 4icèndu-ml a da in scris
lista d-lul general Strucoff de aniI serviciuluI meti si deco-
ratiilor ce posed, precum si a oficerilor escadronulur de es-
cortä spre a fi recompensatI.
La 1 Decembre, sub-semnatul cu escadronul III Ilfov,
m'arn tutors la Catamonita, si la 2 Dec,embrie am pornit din
ordinul d-luI Co'onel Rasnovanu la Verbita, spre a lua de
escortat impreuna cu regimentul de linie si 5 de Dorobanti
ua col6na de PrisonierI si a 4000 solda! de Infanterie ce es-
cortad Prisonierit
Acésta colònä. de 12.000 ómenT, pornind din Verbita.
.stationat la Breslenita, si a doua ;li la Nicopole, din care
-a inceput un vifor ca zapadä., care a durat in continuii 5 4ile
transportarea prisonierilor Turd apartinand RusieI, att fost
din causa timpuluI o calamitate, cad din 8.000 cu care ple-
casem. 1.409 din el att murit pe drum, parte s'ad läsat prin
spitalurile ruse din comunele Patine! si FratescI,serviciul de
escorta al regimentului nostru a lost penibil pentru cal si 6-
menl, cad zapada cu un vènt de Nord aspru, acopen i pamantul
de 1 metru aprópe acoperind drumul, ì ca col6na de priso-
nierl i escorta lor, cele 2 regimente de infanterie sa OVA
inainta, am fost silit a pane regimentul in colònä de plutòne
spre a putea deschide drumul merend caii ca cea maI mare
dificultate in zapada pana la genunchl, i avènd vèntul de
Nord In fata; ajunsI In fine la 27 Decembrie in BucurescI,
prisonieriI att fost predatI de catre d-1 colonel Rasnovanu,ce
era sef al intregu'ul. convoT, generalulul Cercesoff.

www.dacoromanica.ro
 374

La 31 Decembrie, sub-semnatul dupd 4 çlile de repauF.

in Bucurescl, primesc ordin de a porni la CaldraV cu avant-
gardä divilia 3-a ce urma a se pune in mar spre ace], ora,.
ca scop de a goni pe turd dinteo redutä ce o facuse pe te-
ritoriul nostru la Chiciu.
La 5 Ianuarie, regimentul sosind la CiocänestI in de-
pärtare de 30 kilometri de cälära§I, sub-semnatul primesce-
ordin de a schimba regimentul de husarI de linie, comandat.
de marchizul de Traversey care tinea unja avant-posturilor pe-
marginea Dullard de la comuna Varg§tl, pand la retran§amen-
tele infanterieI mezate in fata reduteI turcestI de la Chiciu.
Avant-posturile ail fost apcjate in partea despre VärA§tf
de maioral Beller, de la Ciocäne§ti *i 00, la redutd turci,
de cdtre sub-semnatul; serviciul avant-posturilor din causa-
asprimel timpuluI §i a localitätilor pe marginea Dundrel far&
niel un adäpost, ail fost fbrte simtitor pentru (5menl §i cal,
in decursul de o sAptämäna am avut 5 émenI de tifos, dintre-
cad 2 ail murit.
In ()ilia de 11 Ianuarie regimentul No. 3 de infanterie-
ce ajunsese in Calära§1 i care schimbase un regiment ru-
sesc la retran§amentele din fata reduteI turcestl, am voit a_
face o recunòscere ofensivd asupra retranpmentulul inamic
ce apdra o redutà tared §i turcil fijad surprinsi in zorT de
cji, ail fost gonitI de douë companiI din acel retrapment insä.
romanii nu ail putut tine intemsul din causa focurilor con-
centrice ale turcilor din Silistra, asupra acelul retraament.
In cjiva de 14 Ianuarie, sub-semnatul primesc incuno§-
tiinta.rea diviziel c,;9'. prin Inaltul Decret No. 361 pe diva de
1 Ianuarie sunt inaintat la gradul de colonel; la 15 Ianuarie,
m'am simtit dator a da urmätorul ordin pe regiment :
Copie dup6 ordinal de Vi pe regiment No. 9 art. I
Se invitä d-nil comandantl de escadri5ne, c,b1 la ora 2
amiaqI, astä-dl chiar sunAnd adunarea, émenil impreund cu
tog d-niI oficerI, vor e§i pe plata de arme in man tale §i cu
curelele pe el, a se citi chiar de d-nil comandantI in per-
&fall ordinul de 4i de maI jos :
Prin Inaltul Decret No. 361, sunt inaintat la gradul de
colonel, rémänänd tot §ef al regimentuluI No. 3 0,615.raV, m6

www.dacoromanica.ro
 375

sirnt dator a arata Cu acésta ocasie tutulor d-lor oficerI viile

mele multumirI,pentru concursul ce 'mr-ad dat ca regimen-
tul nostru care tot-d'a-una in timpul campanie aü fost Ina-
inte mergator si la inaltimea uneI cavaleriI us6re, adicr
ochiI armatelor ce inaintail in contra inamiculul Vou6 scum
piI meI calarasI, ye multumesc asemenea la totI, earl con-
dusI de sefiI vostri atI fäcut fala regimentuluI, constatatä
prin ordine de di magulit6re de chiar nostri, din armata
imperiala rug.
Istoricul operatiunilor militare al regimentuluI in a-
césta campanie va dovedi greutatile, suferintele i abnegatia
ce 41 arätat Cu ori-ce ocasie.
opicetI, i simtig i voI ca mine:
Trdiasca Maria Sa Domnitorul,
care pentru binele viitor al iubiteI n6stre patriI, ne-ati con-
dus pe campul de «glorie si on6re».
Comandantul regimentului No. 3 ctiläraqi
(ss.) Colonel Polizo)
La I Februarie, timpul incepand a se incäldi si terenul
baltos de la Dunare la linia satelor VarastI, CiochinestI, Bo-
gata i Manucu se desgheta si tot terenul devenind apa,
avant-posturile din ordinal d-luI colonel Vladescu, coman-
dantul trupelor din chlarasT, s'ati retras pe malul liniel al
satelor sus mentionate.
La 5 Februarie colonelul Poliza prirnesce ordin a se in-
Wee Cu regimentul in Bucuresd, ast-fel Dumineca 12 Fe-
bruarie ora 3 dupa amiadl, regimentul a intrat in Capitala,
6menil i caiI fiind dal! pe la cuartier pe calea Podulul numit
Thrgul de Mara.
Dupa o odihnä de 3 saptämanT, regimental se pune in
mars cantonand o lunä in PloestI si una si jumkate in T.-
Vesta La inceputul luI Maij calarasil forméza cloud dividil
independente. Regimentul face partea din diviziunea Rado-
vicI i primesce ordin la 7 Malt"' a merge la Marginen! si a
ocupa tot tere,nul intre FilipescI i Gheb6ia, pe o intindere
de 20 kilometri ; riul Prahova Bind unja de demarcatiune in.,
tre armata rusa i armata romana.
In consecintd, in uma dispositiunilor precise ale ma-
reluI cuartier general, comunica de divizie, am ordonat ca

www.dacoromanica.ro
 376

escadronul Turnu-Mb."gurele sa c,antoneze in FilipescI, esca-

dronul Ialomita in Darmonescl pe soseaua Tèrgovisce-Ploesd,
avènd posturl inaintate pana la malul drept al Prahovel; es-
cadronul Vlasca in Vladenl, 6 kilometri spre dr6pta; lar es-
cadronul Ilfov cu statulmajor al regimentuluI se aséc)a in
Marginenl, ca trupa de sustinere a celor-l'alte escadráne.Opt
I;lile dupa acésta escadronul Turnul-Magurele, parasesce Fili-
pesci si merge de ocupa GheMia pe Ialomita,18 kilometri de
stat-major al regimentula
In fata n6stra pe malul stang al Prahovel la 2 kilome-
tri de posturile inaintate ale escadronuluI Ialomita i Vlasca
ne faceati front un regiment rusesc de husarI forte de 600
caI concentratI calärl in satele Tigänia, Tirgsor i AricestI
.pe o intindere de front de abia 5 kilometri.
La 11 Iunie A. S. R. Domnitorul instalandu-se la Sinaia
regimentul dupd ordinul primit, pdrasesce cantonamentele de
mal sus, pentru a ocupa Campina-Sinaia t anume: escadro-
nul Giurgiti la Comarnic, escadronul Ilfov in Sinaia, catunu
Isvorul i escadronul Ialomita la BustenI.
Aceste cantonamente s'att mentinut pana la 1 August
cand armata s'a desmobilizat dup6 care a reintrat in Bucu-
rescl, pentru a se desconcentra 1).
Perderile regimentuluI in acéstä campanie gall de ceI
mortY prin spitalurI de diferite maladiI sunt:
Din detasamentul de la Islaz, sergentul major Florea
Blejan din regimentul 3 de dorobantl, mort de un proectil al
monitoruluT turc in I;liva de 4 Mail
Brigadierul Iblinescu Ion din escadronul I Teleorman,
mort de un glont In avant post la Ciocanest,l.
Sergentul Georgescu din escadronul 3 Ilfov, greti ranit
in avant-posturI la inaltimele de la Cuilorita.
Un soldat contusionat la umar de un glont la recu-
nóscerea ofensiva fault& de capitanul Zosima la Corabia.
Un cal mort de glont si 3 ranitI in avant-posturl dina-
intea VerbiteI.2)
Comand. Regim., Colonel (ss.) Pollen
Ru§il uitä repecle nepretuitele servicil aduse lor de Roman! In timpul r6s-
boiului ruso-romino-turc, §1 ridicA pretenliunl pentru retrocedarea BasarabieL Ro-
=Anil profund indignatI de nedreptatea C3 li se face protestézA energIc. Rugil devin
ameninffitorl lar armata romina Incepe a lua posildunt °stile, contra Ruqilor. Se
_scie cum s'a aplanat incidentul.
Ve4I istoricul Regimentulul 3 Cii1dra§1.

www.dacoromanica.ro
 377

La 1 Aprilie 1893 s'a creat brigadele de cavalerie.

La 1 Mar tie 1894 s'a adaogat al 5-lea escadron perma-
nent (pentru formarea cadrelor
La 1 Martie 1895 s'a inflintat brigadele de cAlOrasI; a-
cest regiment din preunA cu 4 si 10 formézA brigada a doua,
fransformandu-se adicA din brigadele de cavalerie in brigade
,de caldrasT 2).
La 1 Aprilie 1896 prin budgetul acestuT an regimentul

Leaktze Avramidia, donator la Mil

(Vedl biografia la pag. 266)

A rdmas de 4 escadròne din care 1 permanent si 3 Cu schim-

bul,IdesfiintAndu-se unul cu schimbul (al IV).
La 1 Noembrie 1898, s'a desflintat al doilea escadron
permanent, infiintAndu-se cel cu schimbul. Regimentul are
escadrbne permanente I si II si cloud cu schimbul 3 si 4.
1) Monitoru1 Oastel deeretul No. 1172 din 1893.
2X.Monitorul _OasteIa No, 8 deeretul No. 1024.

www.dacoromanica.ro
 378

T6te esca.dr6nele ad resedinte la stat-majorul regimentuluT.

Escadronul al 4-lea are V2 esca.dron din jud. Dambovita.
La 1 Aprilie 1900, regimentul a fost organizat pe .4 es-
cadróne cu schimbul, 1 escadron permanent de deposit si.
P. A. E.
Recrutarea se face pentru escadronul I din jud. Dam-
bovita. Escadronul 2, 3 si 4 din jud. Ilfov si orasul Bucu-
rescl 1)..

Fscadrenul II de tren
Cuvèntul tren se deriva din latinescul atrahere» a trage-
sad mal proprid vorbind intrebuintarea cailor si boilor la
serviciul armateT pentru transportul materialulul rulant de
care are nevoe uu corp de armata, ca de exempla: nutrimen-
tal ambulante!, furagiul, etc. Inain tea revolutiuneT celeT marl
franceze, carutele pentru transport erad inchiriate de antre-
prenorT. Ele astazI sunt coduse de soldatI numitT de «tren».
In Franta escadr6nele de tren s'ad infiintat in anut
1854 lar dupa 5 anT s'aii infiintat si in principatele romane-
in anul 1859.
In acest an se infiintéld dou6 excadr6ne de tren din
care unul in Moldova sub denumirea de excadronul de tren
No. 1 iar al II in Muntenia, sub denumirea de Excadronul II
de tren. Amandoue excadr6nele erad atasate pe langa regi-
mentele de Artilerie pe land care stag pana la 1860, de la
care data se constitue in corp a parte.
La 1863 atat excadronul No. 1 cal si No. 2 se unesc for-
'nand un singur division 2) In anul 1864 divisionul de tren
primesce 70 de recrutf din care 24 din Gorj, 42 din Prahova
si 4 din Ilfov8).
Simtindu-se necesitatea de a se infiinta nouT regimente
implicit a trebuit sa se marésca si divisionul de tren, asa.
ca la 1869 se maT inflinta cloud excadr6ne pe Mgá cele exis-
tente; acum avem 4 excadr6ne, dar in realitate nu functio-
nad de cat done.
In Aprilie 1870, se desflintéza escadronul eu num6rul
,Monitorul Oastee decretul No. 1693 din Aprilie 4900.
Monitorul Oasteia ordinuI No. 97 din 2 Mai 1863.
Ibidem No. 295 din 28 Septembre 1864.

www.dacoromanica.ro
 379

do i rémanènd numal cel care functionéza si asta-ql int

corp a-parte.
La 1877 acest escadron a luat parte in campanie, divi-
sandu-se in mai multe sectiuni, s'a trimis una la marile cu-
artier general, iar cele-l'alte pe la diferite corpuri de armata.
ambulantä, etc., facènd servicial reclamat conform ca me-
nirea luI.
Dupa incetarea re'sboialul din 1878, sectiunile detasate pe-
làngä corpurI s'ail intors fie-care la escadron.
In anul urm6tor (1879) prin inaltul decret No. 718 din.
27 Martie, s'a mal creat un al II escadron in Dobrogea clan-
dui-se numirea de excadronul No. 1 actualulul din BucurescI,
iar celuI din Dobrogea, No. 2.
Cu ocasiunea re'sboiulul constatandu-se insuficienta nu-
mericg, se jail grabnicI m6surl pentru inflintarl de noul re-
gimente i deci necesitatea imperiésd de a se Tärgi i cadrele
trenulul, asa cà prin inaltul decret No. 975 din 7 Aprilie-
anal 1881, s'ail maI infiintat Inca douè escadrbne dintre care-
cel din BucurescI.va parta No. 2 cum se numesce si asta-41..
In anul 1886 conform ordinulul No. '10.508 al corpulur
II de armata, un detasament de 6 träsurl sub comanda sub-
locotenentulul Turassy a fost atasat pe langa divisiunea de-
cavalerie ce ail luat parte la manevrele de Wig Ruz60. In
tot 1impul cat ail durat manevrele, detasamentul a adus ser-
viciI insemnate divisiunel si in special intendenter, cad nu-
mal cu ajutorul acestor 6 träsuri s'a putut forma depositul
general de furage adus din diferite localitätI de prin prejurur
Buz6uluI, ba une-orl si de la o depäxtare de 10-15 kilome-
tri, cum. i distribuirea acestuI furagia pe la diferite regi-
mente cantonate in jurul BuauluI, iardsI la o distant;í de-
6-7 kilometrt.
In timpul marsuluI Meat i executat intre Buz6ii i Mo-
rarestl i inapol, douè din aceste träsurI ati fost atasate la
divisiunea de cavalerie, care a executat marsul impreunä cu
trupele, iar 12 cal aa fost destinatI la transportul sectiunelor-
de ambulanta. Servicial a fost excelent.
La defilarea care a avut loc dupa manevre in fata
S. RegeluI si d. ministru de re'sboiti general Anghelescu, tinuta,
ómenilor cat si starea cailor ail fost cat se OW de multa
mi toare.

www.dacoromanica.ro
 380

Cb.nd s'ati fä.cut marele manevre in Septembre 1888 ale

corpulul II de armatk a luat parte si escadronul al II-lea de
Aren divisat in cloud sectiunl: intaia, atasatä la divisiunea III
-de infanterie cu resedinta la adicoiu, Cu un efectiv de 8 tit-
surl, 18 cal si 11. 6menl, iar cea-l'altà atasatä la divisia IV de
infanterie ca resedinta la ampina si cu un efectiv de 9 trä-
rsurI, 29 caI si 18 Omen!.
In tot timpul manevrelor aceste sectiunI ail adus inten-
denteI diferite si importante servicil ca, aprovisionarea si
.distribuirea furagelor, lemnelor, alimentelor, munitiunelor,
bagagelor, etc.
Cu acéstd ocasiune s'aii putut aprecia mal bine folósele
-si importanta trenurilor.
Afarä de aceste 2 sectiunI, excadronul a maI detasat ina
"9 ()meta' si 1.7 cal la regimentul 1 de Geniil pentru transpor-
tul träsurilor de telegrafie militar, de asemenea 14 6men1
si 25 cai la spitalul militar, pentru trasurile de ambulantd.
In anul 1889 ca ocasiunea manevrelor din acel an esca-
dronul II de tren, a luat parte la dAnsele ca 34 cal pentru
transportul träsurilor de telegrafie de la regimentul I Geniti.
In tot timpul manevrelor, servicial trenulul a fost admira-
'b il executat.
Tot asemenea a luat parte si in manevrele partiale care
Aii avut loe in aniI 1890 si 1891.
In anul 1892 Ianuarie 26, luandu-se dispositiunl ca t6te
trupele concentrate in Bucurescl cum si armatä. permanentd
:sá se execute un mar s de nópte de la Bucuresd la (Slobozia)
Afumatl. Cu acéstä ocasiune escaoronul dol tren, a dat un
numer de 26 perechI cal, cu atelajele lor, sub conducerea
b )c ote n en t ul III Sachelarides Alexandru pentru con ducerea
trdsurilor de la serviciul de Genid si 4 perechi cal pentru
conducerea ambulan telor.
Dupä cum am v64ut, menirea escadronului de tren este:
-a efectua transportarea bagagielor pe land diferite corpurI
unde este atasat, adusul provisiunelor si furagiului necesar,
cum si a incArca si descarc,a in mod sistematic echipagiele
-armateT, and necesitatea ar cere sd fie grabnic transpor-
tate cu trenul.
Sediul escadronului II de tren, a fost la casa.rma Mal-
Imaison pang in 1886, in tómna aceltil an s'a mutat in actuaba

www.dacoromanica.ro
 381

casarma ocupatA pana atuncl de escadronul de calara§1 deb

Ilfov.
Casarma se afla din jos de casarma regimentuluI 3 ca-
lara0 In apropiere de bariera «Vila Cotrocenl». Curtea ca-
sarmel este frumos plantata i fòrte bine intretinuta ; cand
intri In curte itl face impresiunea cd te afli pe o superba
alee 0 nu In curtea unel casdrml.
Escadronul se afla sub comanda distinsuluI capitan d.
Rada Grunau, fiul doctorulul Grunau fost medic primar la.
spitalul Coltea la anul 1859.
Casarma escadronuluI ocupd o suprafatä de teren de 4-
hectare 0 7350 m. p.1).
Tabara Cotroeenilor
Este situata pe platoti, in apropierea Cimitirulul Ghencea
pe o suprafatd de 28 hectare 0 5262 m. p.
Acest teren este acoperit cu baracl de ardmida. bine-
construite ; localitatea intréga este plantata, bine oseluitä.
canalisatd.1
Acéstd tabard este intemeiatd In anul 1889, ca sa ser-
véscd trupelor de adapost in timpul vereI cand se lace in-
structiunea i tragerea la ling. 0 la rigóre, ca refugiu in ca-
zul unes epidemiI contagibse.
Tabdra a partine la cloud regimente i hatalionulul vand-
torI; prin urmare este impartitd in treI portiunl bine deosebite
Tabara RegimentuluI 4 de Ilfov No. 21. cuprinde o por-
tiune de teren de 13 hectare 0 2500 m. p.
Tabara Regimentulul 6 MihaI Vitézul cuprinde 11 hec-
tare. 0 8687 m. p.
Tabara BatalionuluI de vanatorI cuprinde 3 hactare
4075 m. p.
Campul de tragere
cuprinde o intindere de teren de 113 hectare 0 8337,50 m. p.
Pe acest camp s'a construit 2 barace unde sa adäpostesc vana-
torl precum 0 o locuintä a custodeluI aceluI camp. In anul
1889 s'ati construit de trupele din garniséna un parapet car
1) Corpul II de armad, serviciul de Genid. Sdrile de filatie.

www.dacoromanica.ro
 382

sä desparta cAmpul de tir, de cel de instructiune. In anul

1895 s'a instalat pe campul de tragere addpostul pentru obser-
Nator, legandu-se prin fir telegrafie cu trägtoriT.
Bâlciul Sf. HArii de la CotrocenT
Nu putem sci, cb.nd si de catre cine s'a infiintat acest
balda ; probabil cä vechimea luT se urca panà la anul 1682.
S,erban Cantacuzino, care a ddruit cu atätea avutii biserica
CotrocenT, a ldsat ca hramul sf. Madi sä fie serbat in mod
ne maI pomenit ; «sd se faca atdtea bucate, cAt cä, se sature
nu numaT inchindtoril ci i streinl carT vor veni la biserieä,
iar de bdut sà li se dea atd.ta, cät niminea sà se intéreä de
bisericd fldmänd sei insetat» cu conditie insd sä nu se im-
bete. De la un timp incòce, nu se mal desfundel butiT in-
tregT la chramurT, cdcT egumenil dddeei numal ce le scdpel
printre degete. In vechime insä negustoril carl vedeati la bi-
ericd anta lume, gändit si la castig i ast-fel inaintea
portilor bisericT s'a format si balciul. Pb.nä. la 1878 baleiul s'a
Iinut dinainteabisericet Acolo negustoriI isy fdcead corturI
vindeail mancdrI i beuturT. De la 1881-82 bAlciul a inceput
-*á se tina pe cämpul de tragere in fie care an.
Depositul Regional
Se afld in casa luT Ferencz IanosI pe cuhnea colineI ce
vredominä intréga vale a aramidarilor de sus. Casa acésta a
-fost menitd pentru cArciumä. prin 1863. Dupd secularisare a
,devenit proprietatea Statulul, servind ca casd a mosiel Vatra
M-reT CotrocenI
A fost cedatä in urmdMinisteruluT de Resbel spre a in-
tinta un deposit de armele, ghiulele i in fine de tot mate-
rialul de rèsboift esit din us.
Linia Feratii Eneuresei-Filaret §i Halta Cotroceni
Este cunoscut ca cea intAiC" linie ferata la noI in térä
fost fdcutd pe distanta dintre Bucuresc: Filaret-Giurgiii
1) Comunicad de 1-1 Ghid tirbescu depositar de var hydraulic In Calea
Grivitel No. 72 gi fost mult timp arendag al mogie CotrocenI.

www.dacoromanica.ro
 383

apoT Filaret Gara de Nord in anal 1868-69 cánd sa acta si

halta CotrocenT.
AcéstA haltá insd, servesce numaT pentru casa Princiará.
Grildina Preotulul Eje de la CotrocenT
Depuis cimfaas entier je la vois,
Et elle me unible que jeta vais pour la
[premiare fois.
Le Grand Conde
Spre Nord de casa apelor si in fala InstitutuluT Botanic
se afiá grádina Preotulul Ilie parochul bisericel Cotrocenilor ;

1f -

4 ,-466

-
°
.

" .

'frA, -kes o

-;:c. - ,''. `s; ,, ji.

' -
---.,,.,,°- -;-.:;.
- k;',.,
. --

Preotul lije Niculae

Parohul bisericel Cotrocenl

acéstà gradina se intinde pe &I si pe vale,a PyrotechnieT sad

mal propria vorbind pe vechia albie a DámboviteT; are o in-
tindere de peste Me hectare.Gradina este infiintatá de pe
la 1869; inceputul a fost f6rte modest ; insä Pr. Ilie fiind una
din acele firl energicecum putin 6menT sA &ese la nol in
acésta bransá, dupá o muncá neintreruptá de peste 30 de anT,

www.dacoromanica.ro
 384

dupa o cheltuéla, in care a varat tot produsul omuluf economt

a ajuns asta-4I sa facia' din modesta gradinita de odiniòra, nu.
numal cea dintaiti gradina din Capitala, dar din WA téra.. Cand
a inceput a se ocupa cu horticulturaocupatiune compatibilL
Cu demnitatea de preot--era absolvent al seminarulul inferior-
unde dobandise cunoscintl elementare de agricultura, i horti-
cultura; insa notiunile dobandite eraú absolut insuficiente cand.
ele urmati sa fie aplicate pe o scar& mat intinsd. Incepu a stu-
dia limba trances& cu aplicare la Horticultura; s'a abonat la
revistele : de Agricultura, Horticultura, Pomologie, viticultura..
apicultura. dupa vremurI. O data stapan pe aceste cunscinte
a intrat in corespondent& cu marele case de Horticultura din
Occident, intre care cita.m pe : Sociét6 Anonyme Horticole Lo-
uis Van Houtte Ore, din Gand (Belgia). L. Spath Baumschule,
Bauschulenweg b/Berlin, Soupert & Noting rosieristes din
Luxembourg, apof cu casele din Pesta, Wiena i Versailles-
A dat §i. da o deosebitä importanta altoirel diferitelor
speciI de rose, cautand a ameliora prin altoire pe cele roma-
nescl, a aclimatisa.pe cat posibil,pe cele streine as,a in cat
asta-4I poseda peste 800 specil de trandafiri.
A II ramura de care s'a ocupat este Pomologia; posed&
un numër considerabil de diferite genari i specii de arbu§tt
arborI fructiferi §i de ormament, altoirile se fac dupe' ultimele
metbde i a ajuns ca sa obtina resultate stralucite; aid potf
vedea braçll, pinI, moliftj, plop!, salcii, rachite, castanI, pla-
tant, paltinf, anta!, catalpI, frasinI, ca sa nu.41 mai amintim pe
ce! fructiferl.
Viticultura este pus & pe acelea0 base rationale.
Apicultura nu este maI putin ingrijite ca cele-falte fiind.
in curent cu OW ce se produce din nod ; face studil, care-
ar fi cele maI propril i mal folositbre acestei ramuri atat
de inflorita odiniéra la not in tara. Peste 100 de stupl
podobesce acéstA frumósa grldina.
Aranjamentul gradinel este pitoresc ; pe césta se It'd
pinil moliftii i alte plante rail, pe vale, Weil plopl,
etc., fie care gen §i specie de arborI, arbu§tY, flori etc., t6te
plantele sunt aranjate in raz6re dupa locul ce convine fie cä-
reia dinteinsele.
Cand visitezi acésta gi Mina afli o variatiune atat de mare,
in cat la fie care pas gasescI ceva not% care te intereséza

www.dacoromanica.ro
 :185

produce o nespusd placere, 8.§a in cat poV-zice despre acéstA

grAdind cea ce qicea marele Condé despre Berenice (o piesA
a luI Molière) ca : Depuis cinqu'ans entiers je la vois et elle
me semble que ¡e la vois pour la premiere fois.
Preotul Ilie s'a nAscut la CotrocenI in 1841; studiele 01i3
a fäcut in seminariul central din BucurescI ; s'a cdsä.torit in
1867 0 tot in acel an s'a hirotonisit 0 diacon, apor preot pe
sérna bisericei CotrocenI, unde a servit mal 'nainte ca para-
clisier 0 cantAret. A fost nefericit in casätorie. Cu energia sj
cu puterea de mund, de care a fost dotat, a invins téte greu-
tg.tile. Ast5.41 este om de 60 de anl 0 muncesce Ina. ; tr5.-
esce inconjurat de dragostea 0 stima celor ce rag cunoscut.

G. M. Imam latoria Cotoccnit r.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXI

Casa apelor de la Cotroceni i usinele Hydraulico-

electrice de la GrozAvesci

Introdueerea potabile In Bueuresel 1814-1884

Cestiunea alimentareI cu opa potabila a Capitalel, este fOrte
forte vechie.
Nu vom face istoricul acestel cestiunl vechl 1). tot-d'a-
una nou6, vecinic discutatá i inca ne resolvita pe deplin
pana, asta-4I; ea a preocupat atat de mult pe §oltuzil ca par-
gariI lor din vremurile vechl, pe «Vornicia obstirilor» de sub
fanariop, pe madularcle sfatului orasenesc» din Limpul re-
nascereI nóstre nationale i in fine pe edilll din timpurile nóstre
cu drept cuvènt
Cand cine-va privea BucuresciI pe la inceputul seco-
lulul trecut, de pe inältimele de la CotrocenI ori de la Fila-
ret, i se parea un cap intins acoperit cu da' de fan, pae ori
de stuf i cand din imprudenta cuI-va lua foc o casa, §i in
acest timp sufla §i un mic curent de vènt, tot Bucures-
ciul era in flacarI.
Amintirea foculul de la 17 Aprilie 1847, este Inca vie
In memoria bucurescenilor, carI vècjut i maI traesc
inca; si cate focuri ca acele n'ab' vOut bietil bucurescenI !
Raza oraplul se marea necontenit §i decI, se de-
parta. de Dambovita ; ciynelele emú. prea putine, ca sä pòtä
satisface télte nevoile oraplui. Apa puturilor bucurescene
dac,a. era cel putin bulla de b'eut, nu era irisa §i huna de
spalat ; atuncI sacagir erati in elementul lor. Peste 2000 de

www.dacoromanica.ro
 387

sacagil colindaa strdlilene pavate ale Capitalei Idudandu-0

marfa in gura mare.

Dambovila apl dulce

Cine &II nu se mal duce

Lumea bea apd de Dambovita, ne decantata, ne filtratä. ;

locuitoril din susul orapluT erail ne-opritl de a arunca in-
tr'ensa Mite soiurile de necurdtenil. Ci0nelele de la Filaret
cea a Brancovenesei erail singurele din care se putea pro-
cura o apd deliciòsd bucurescenilor cu dare de manä. Pen-
tru ceT seracT, ea era prea scumpa din causa depärtdreT
-de ora.
Vornicia ob§tirilor de la finea secolulul XVIII cautd un
inginer §i'l gdsesce, care, se obligd a aduce apd in Bucuresci,
dar nu face nimic.
In 1814 Aprilie 11 marele vornic al obstirilor, reco-
mandd lul Vodd Caragea pe un inginer nemt, pentru facerea
podurilor Bucurescilor: «cercetand am gäsit pe un Ernest
Maer inginer care me pliroforisi cd este ca indestulatä sci-
intä. de inginerie i mal vartos idravlicos bun, ached avend
bunà sciintä. de mesurdtórea apelor care se qi idgeíduesce de
a aduce ap'd cu indestulare i fdrà multä. cheltuiald cand va
fi poruncit orenduit cu léfa de 150 de tale{ pe lurid 1)
nu scim ce trébb. va fi facut acest inginer «hidravlicos» nemt
ca podurile, cdcT cu adusul apeT in Capitalà n'a fdcut nimic.
In anul 1848 sä. instalézd o mica usind, la vadul saca-
giilor devale de hotelul de France. Dambovita era pe atuncl
nec,analisatd i trecea prin dosul hoteluluT. Apa se scotea di-
rect din garle la vechiul pod de fier. Acestä usind alimenta:
calea Victoriel, ulita Francesä. (strada Carol de all 0 inca'
2-3 case 2).
Par progresul nu crutà obiceiurile vechl ; sacagiil earl
in timpurile din urn-ad se frantuziseräi eT, strigand pe fran-
tuzesce oa in loe de apkati fost sacrificatI fdrd milA, odatä
cu aducerea ape'.

V. A. Urechia Istoria Rornfinilor X p. 746.

Ziarul Cronica" I No. 15 din 27 Iulie.

www.dacoromanica.ro
 388

Introdueerea apel In Bueuresei prin eanalisare

1884-1888

Alimentarea cu apd potabild a Capitale!, devenise de c

extremä. urgentd ; era cestiunea acum la ordinea lile, ce fel
de apd sil se aducä, apä de munte ori de Dambovita, ins),
decantata i filtrata ; apa de munte fiind prea costisitórer
remane la adoua solutiune. Primaria inträ in tratativepen-
tru acest Fcopcu inginerul elvetian Barely Ziegler care
proectéza i incepe a executa lucrarile de canalisare In anal
1884 si pe care le terminä in 1888 costand 7 milióne le; s'ail
canalisat aprópe tot orasul, executandu-se dou6 filtre la Baca,.
in valea Arcude-17 km. in sus de Bucuresd. Aid sunt
tre basine descoperite simple sdpa.turI In parnènt cu o ca-
pacitate totalä de 220 mil m. c.
Dupd ce apa, adusä, din Dambovita sta aid Onä carat
murdaria din apd se aseza, la fund, apa e trecutd apoI prim
Mira.
Filtrele, sunt sdpate in pamint i descoperite ca si ba-
sinurile, dar a cdror peretI, tdiatl vertical, sunt imbrdcatI in
lemn. Filtrele ail 1025 m. lungime si 10 m. latime; strata-
filtrant e format din nisip i petris.
Consumatiunea fiind socotita 40 m. c. pe 24 de ore,.
apa ar trebui sd stea 5 One in basinele de decantare (in nu-
rne'r de 3) si 12 ore in filtre. Apa insd, nu se pote filtra, de
cat a treia parte din acea necesard Capitale i decI restul
apà se trimite names! decantatd printr'un conduct care o,
varsd in re,ervoriul de la CotrocenT 1).
Casa apelor de la Cotrocenl impreund cu reservoriul, se
afld situatä lAngA bariera veche a Cotrocenilor in fata casar-
mel regimentului t de genfili. Aid sunt 4 cladirI care ad me-
nirea de a da drumul, dupa necesitate, ape din reservoriti..
Acest reservoriii contine 40 mil m. c. apd, adicä consuma-
tia pentru o i intrégd, i este impärtit in 4 compartimente,
cu o capacitate fe-care de 10 mil m. c. apd, dar care nu a
fost executat de cat unul. La esirea apel din reservoriil c,ade
in forma, de cascada intr'un conduct care se ramificä imediat

1) Ziarul Cronicag I No. ï9 din 4 August 1901.

www.dacoromanica.ro
ttot,
kl

, Ile 4] 4 ,3

I .. r-,-.J:-,''''' ,
il - ' -'
-
°

I
-
...'
''-* '
. .
-. -
%-"Ei

It
,
,
i y
-o ' 1. . ,
...s.
' *°"0. ;-`'
'
-s 4, d0.
'
4.
:- At, ." o ,
.0.
/14

j -

Mahalaua CAramidarilor de Sus, veclutli tn ultima inundatie din 27 Aprilie

1893.

www.dacoromanica.ro
 390

de lana Casa apelor din care 2 maT principale Unul apuc&-

pe sub soseaua Cotrocenilor i Palat, iar cel-l'alt la usina.
Hydraulico-electrica de la CotrocenT.
Dup5, principiul vaselor comunicante si tinandu-se so-
cotéld de inaltimea platoulul Cotrocenl, care este de 22 m..
d'asupra nivelulul ordinar al C.apitaleT. ar urma ca apa sa se-
ridice pana la catul al 2-lea la ori-ce clädire din DucurescI.
Cum irisa sunt case ca trei si chiar maT multe etaje, s'a luat
dispositiunea a se infiinta o uzina la Grozdvescl, pe parte&
drépta si in marginea Dimbovitei, lana biserica Caramidarif
de sus, de care este despartita prin retéria drumuluT de fier-
Gara-de-Nord-Filaret.

Uzina Hydranlico-electricit de la GrozliveseT

Lucrarile usinel s'ad inceput in anul 1889 Iulie 26 si

terminat in anul 1890, fiind primar al CapitaleT regre-
tatul Protopopescu Pake 1).
In usina ari functionat pana' in acest an 2 pompa hy-
draulice colosale, sistem Girant & Comp. Ztirich; in vara acésta
s'a maT adaogat inca o pompa sistem Escher Vyss & Comp.
Ztirich 1931.
Apa esa& din Casa apelor de la CotrocenT, vine la usinä,
care o trimite in oras c'o presiune de 31/2 atmosfere, ca s'A
se p(Sta ridica la o inältime de 35-40 m.
In timpurl normale lucréza numaf o pompa, iar in timp
de incendia 2 si chiar 3 4i si nívte.
Tot aicT sunt si 2 dinamT, pentru iluminatul Cu electri-
citate a marelor bulevarde, CismegiuluT si a soselaT KisselefT,
din case causa acéstä usind se maT numesce i usina hydrau-
lico-electrica.
De o camdata prima canalisare se parea a fi suficient&
Dupâ catI-va anT s'a vèrjut ca Capitala maT are necesitate de
o cantitate de cel pu tin de 40-60 miT m. c. pe di, 40 mil
m. c. jalma si 60 miT m. c. vara.
Cestiunea alimentarel ca apa potabilli a CapitaleT, revine
din no(r pe tapet. i acum ca si inainte de 1884, s'ad discutat

4) Prim5ria Capitale1 serviciul Apelor, Das. canstr. Uinel Hydro-electrico-

No. 252 din 1S90.

www.dacoromanica.ro
 391

daca' apa care trebue adusa in Capitala sa fie de munte sati

din imensele reservóre naturale suterane ?De Ore-ce apa de
munte s'a gasit si de asta data, ca costa prea scump, s'a revenit
la ultimul sistem.
Proectul acesta a fost presentat de d-1 inginer Cuca si
apoI terminat si executat de d-1 inginer Ilie Radu.
Lucrarile s'ail inceput in luna Maiil 1899 si s'ail termi-
nat in Septembrie1) cand s'a si dat apa in consumatiune pu-
bliculul Bucurescean.

Apa de la Bragadiru
Este adusa prin tuburI pe la Cotrocenl, la noua usina
nydraulica, care este aläturea de cea veche. Usina este pusä
sub conducerea d-lul inginer M. Scwartz, care are ca meca-
niel pe d-ni! Mihail Balotescu si Carol *ibisanu.
Reproducem descrierea lucrärilor dupä. o scurtä dare
de sém6. faculta de catre d-1 Ilie Radu 2):
Lucrurile de captad: pentru aducerea apel potabile in
Capitald sunt executate pe platoul stäng al Argesulur, intre
soseaua BucurestI-DomnestI si satul Slobozia-ClincenI, pe o
intindere de apr6pe 7 kilometri.
Se utilizeaza apele subterane din stratul aquifer deluvian.
Grosimea stratului aquifer variaza de la 10 20 metri si
in unele partI si mai mult, asa ca in medie avem o grosime
de 14 metri. Golurile dintre particulele depositelor de pietris
si nisip fiind de 25 la sutd, inaltimea apeI pe ce! 14 metri
grosime medie a stratului aquifer este de 3 metri si 50, asa
ca pe intinderea captärilor de 7 kiloinetri este un curent de
apa de 3 metri si 5 grosime ce vine din departare ca o vi-
teza de alt-fel mica din cauza rezistenteI ce intvuipina prin
pietris si nisip.
Calitatea apel §i Captitrile
Analisele facute la 10 probe de ape luate din 10 puncte
diferite, ad dat resultate admirabile.
Analisa bacterioscopica indica' o apä. de foarte huna ca-
litate din punctul de vedere al bacteorologia
Ziarul Epoca' VI No. 1446-225 din 17 Septembrie 1900.
Velt §i Ziarul .Cronicag I 83 din 5 August 1901.

www.dacoromanica.ro
 392

Temperatura apel este constanta de 12°.

Niel un element strein apeT, nu intrece limita maxima
admisa ; din contra., este cu mult sub acea limitä.
Captärile s'ati Meat prin puturT care se construesc Cu
mult mal repede i mal economic de cat galeriile ambele
sisteme avind acelas rol in ce privesce captarea.
Puturile sunt ca diametru mare si s'ati executat cu a-
jutorul aeruluT comprimat. Adincimea puturilor in ETA variaza
de la '10 la 20 metri, iar la fata pamintulul de la 16 la 26
metri.
Puturile sunt circulare i construite in beton de ciment
armat.
Armätura de fer se compune din o serie de inele de fer
rotunde de 14 mm. diametru, indepartate unele de altele de
0,20 m. si din o serie de vergele de fer rotunde de 16 mm.
diametru, indepartate unele de altele de 0,20 m. i asezate
vertical. Inelele si vergelele la incrucisare se leagä inpreund
Cu sarma.
Grosimea peretilor de beton este de 0,30 m.
La partea inferióra a peretilor, diametrul exterior al
puturilor pe 1,20 m. inältime este de 3,40m., pe dud mal sus
este de 2.60 ni. Diametrul putuluT interior este de 2,00 m..
pin& la 1.5 m. de la extremitate, iar de aci in jos se evaseaza
la 3,20 m.
Peret# puturilor de la 3,00 sub nivelul apeT in jos si
pina la 1,00, d'asu pra extremitatel inferioare a puturilor, sunt
prevazutr cu un numar mare de &ill de 0,20 m. X 0,35 m.
si cart constituesc barbacanele pe unde Intl% apa In put,
Pentru ca pietrisul din jurul putuluT sa nu patrunda prin
aceste gäurT inarT, fie-care pull este prevazutd Cu un gratar
de sirma groasa galvanizatä.
Rolul pietrisuluT este de a face ca scurgerea apeT din
stratul aquifer spre captan, sA aib'ä loe cu o viteamal mare
de 1 mm., pe secunda, cu care viteza nu se antreneaza n,-
sipuluT fin.
Experientele facute ail dovedit, ca. acést'ä conditiune esté
indeplinitd, de oare-ce dupa o pompare de o luna, nu a intrat
de loe In puturT nisip.
Fe-care pu t este preväzut cu tóte accesoriile necesare
precum : capace pentru inchiderea luT hermatic spre a feri

www.dacoromanica.ro
 393

.apa de ori-ce contact ventilator! pentru ventilarea putului,

sax! pentru a visita putul, vane pentru a isola putul in cas
cind va fl nevoe de a fi curätit etc.
construit 20 puturY din car! 5 sunt pe malul drept
al Cio ogirleï, iar 15 din partea din spre Bucuresd ; din a-
ceste din urmA, 7 sunt in inc:nta fortificatiflor.
DepArtarea puVirilor intre ele variazd de la 250 la 400 m.
Debitul fle-carul pu t variaza cu denivilarea ape! si se
provoacti in pu t prin sifonare.

Coleetarea apelor eaptate

Colectarea apelor captate se face in cloud puncte diferite,

cu ajutorul sif6nelor. Apele captate in cele 10 puturl
din spre Bucuresci se colectézA in colectorul No. 1 ca.re este
situat in incinta fortificatiilor la 1 kilometru depArtare de
linia fortificatifior spre BucurestI, lar cele-l'alte 10 puturi in
colectorul No. 2 situat la aprópe 2 kilometri de linia fortu-
rilor spre Arges.
Colectorul No. 1 este servit de 2 sifóne, iar colectorul
No. 2 de 3 siftone, din care acel care vine de la cele 5 puturi
dupä malul drept al CiorogirleI trece pe sub apa Ciorogirlei.
Sifónele sunt niste conducte de tud al cdror diametru se
märeste ca cit se apropie de colectorul apelor captate in puturi.
Diametral interior al sittmelor variazA de la 0.1,20 la
iar lungimea totald a sif6nelor intrece 6 kilometri.
Sif6nele sunt stabilite in rampA Care colectoare la o
_a Jancime de la fata pAmintuluï, care variazd de la 2 la 6 metri.
Colectórele stint nisle puturl cu diametru mare, cu pe-
retil plini, fdra gduri in care debusézä extremitktile sifoa-
nelor i in care sunt instalate pompele pentru subt aerul din
sifon i pompele pe care reflecteaza apa in conducte, pentru
aducerea apeI in rezervoriu de la Cotroceni.
Atit puturile de captare cAt i colectoarele at fundul
zidit in beton.
Puturile colectóre sunt scoborite sub nivelul ape! de
16 m. Diametrul interior este de 6,50 iar cel exterior de 7,60
asa cA grosimea peretilor este de 0,55.
Ele s'ari scufundat tot ca sistemul de aer comprimat.

www.dacoromanica.ro
 394

Pompele de n'A sunt in numdr de 2 pentru fie-care

colector din care una de rezervd.
Fie-care pompá ridicä apa la o inältime medie de 10,00 m.
Cu ajutorul tuburilor si o varsA in conducta de aducerea apel
in rezervoria.

Conducta peutru aducerea apel In reservoriit

A céstá conducta duce apa In reservoriul de la Cotro-

cenT fárd masinT, numaT prin scurgere naturalä, ea avènd o
pantA de 0,23 in, pe kilometru
Grosimea peretilor conducteT variazá de la 0,70 m. la
0,14 m. Conducta este tencuitA si sclivisitA ca ciment in in-
terior, iar in exterior numai partea d'asupra.
Lungimea totalà a conducteT de la colectorul No. 2 si
pAnA la reservoriul noti de la CotrocenT, este de 10 kilometri.
Reservoriul are capacitate de 7000 m. C. apa care, Cu re-
serva de opa din conductd, de 5000 m. c., pae compensa va-
riatia debituluT din oras. El este executat numaT in beton de
ciment, acoperit cu pämint si prevòdut cu douë comparti-
mente independent unul de altul.
LegAtura intre reservoriul noti si conductele vechl care
duc apa la usina hydraulick se .face cu ajutorul una con-
ducte in beton de ciment de sectie circulará de 1 metru dia-
metru interior. LegAtura intre aceste conducte si vechile
conducte, se face prin ajutorul a douè puturT in care sunt
stabilite vanele necesare pentru impedicarea comunicatiel ca
vechiul reservoriti.

La ce mal pot servi instalatiunile vechl ?

A pa de la Bragadiru este deservità publiculuT, tot prin

vechile canale de distributie ; daca experienta va proba cá.
apa de la Bragadiru va putea da Capitalel 40 mil m. c. in
timpul ierneT si 60 mil' vara, apa de la Baza, va fi intrebuin-
tata totusI pentru spdlarea canalelor. Apa acésta va fi adusä
ca si pana acum tot prin canalul actual pAnd la reservorul
de la Cotroceni.
De ad se va executase çliceun conduct de alungui
soselel pánä la piata Victoria' unde apa va intra intr'un ca-

www.dacoromanica.ro
 Antoine Bouttiaux
himul director al companid §1 usinel Tramwayulul electric-
(Vel1 paginele 396 §i 397)

www.dacoromanica.ro
 396

nal care urmésd soseaua Bonaparte si *tefan cel Mare si de

-aicI in restul canalelor orasuluI
NumaI in casurI exceptionale se va intrebuinta apa de
la Bb.cu pentru usul casnic i atuncI va fi distribuita parte
filtratd.
Incheere

Vechia instalatiune a costat pe Capitalä suma de 7 mi-

noua apä de la Bragadiru 3 milióne leI.
Reteaua conductelor in totalitated ei are o destásurare
de 94 km. si a costat cam 106,388 leI in suma rotundä..
Usina tramwaiului electric de la CotrocenT.

Locu pe care se and situatä usina a fdcut parte din

mosia Vatra Mönästirel Cotroceni pand la 1806, cand egume-
acelel MönästirI Visarion lavriotul a dat 15 pog6ne de pamant
-bisericeI Cardmidaril «pentru ca sd'( fie de ajutor» 2).
EpitropiI bisericeI insä. fiind 6men1 ca.rI se ingrijati mal
mult pentru punga lor, at rapa al aü putut, iar restu l'afi
15.sat in plata DomnuluI; sä fac exproprieri colosale cu oca-
-siunea constructiuneI &MI ferate Filaret-Gara de Nord, iar
pam6ntul bisericeI CdrämidarI, se intelege ne revandicandu-1
nimen1 pentru biserica, rèmäne pe socot6la Primä.riei, care
la randul eI il cedézá gratuit societätel anonime romAno-hel-
giane, pentru constructiunea, UsineT-tramwaiului electric, care
urma sA se inflinteze. Usina linieI tra.mwaiuluI electric a fost
construit de casa Siemens et. Halske in anul 1894.
Deschiderea liniei a avut loe in luna Decembrie acelasI
an, cu 11. vag6ne automatice. Astä-II serviciul se face cu 8
vagóne. Usina cuprinde : dou6 cazane (chaudieres) de vaporI
1). Vetift §i diírile de seina supra acestor cestiuni in ziarul anul
I No. 79 din 1 August 1901.
2) Ve( pisania vechiel bisericl Caramidari ; c5nd am citit anul trecut acesta
pisanie, era intréga ; cand am vrut s'o mal citesc a II óra dupl cate-va saptiimanI,
am gasit'o tot in contenéta de g5inl a Preotulul Stan Dobre, insa de data acésta,
dar:mata in 4 bucal din care bucata privitóre la donatiunea bisericeI lipsea. CeI
In drept ar trebui sA constrangii pe acest preot sa puna bucata de piatra la lor,
viar piatra intrég:1 s5 fie dusil la Muse5.

www.dacoromanica.ro
 397

ca o fortA. de 100 cal.. Douë masinI de vagon si douI din,

dynamI de aceiasl forte. Ateliereie fiind bine lnstalate sunt
suficiente pentru a intretine si repara cele 12 vag6ne elec-
trice de care societatea dispune actualmente. Numèrul voia-
jorilor se urca pe an la 1.500.000 sad in mijlocie 4.200 did-
toil pe cji.
Acéstä usind a fost prima care a intrebuintat combus-
tibilul romanesc si aflame : titeiul. Instalatiunea s'a Meat de
casa Catz in 1896. Acest frumos exempla dat de usind, a fost
urmat de cea mat mare parte de marile stabilimeate indus-
triale din Capitala.
Suprafata usineI este de un hectar, la o adancime de 5-
metri, se aflä un volum de apa inepuisabil si de cea mal su-
perióra calitate din punctul de vedere industrial.
Intreg imobilul usinel, la finele concesiuner va deveni
proprietatea primariel: CapitaleI adica dup. 99 de anI.
Acésta antrepriza a fost conclusa pana la 1900 de d-na
Antoine Bouttiaux inginer si de d. Nicoles Jamolet un emi-
nent inginer electrician.
Asta-qi ca director este d. Popper.
Atelierul usinei este condus de d. Kraft mecanic-sef, a-
jutat de mecanicul Iancu Bejan si alta.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXII

GrAdina Botanid

Priviri general°
Grddina Botanicd se numesce localitatea in care se cul-
livd o co!ectiune de plante viI, numite si asezate cu metodä,
iar scopul sed este de a servi la inlesnirea rdspandireI stu-
diilor si a cnnoscintelor de plante.
Acéstd institutiune de invëtëmént practic, este opera
timpurilor moderne.
Studiul plantelor la inceput s'a fdcut numaI in ramura
medicald si margina de abia la cAte-va speciI, cunoscute nu-
mal in unele tdrI europene.
Cu timpul irisa se mal descoper plante si in alte conti-
nente, a cdror virtutl s'ad gdsit a 41 maI salutare si mal u-
tile ca cele cunoscute pand acum.
Aceste imprejurdri deschiserd Botanicei o noud erd pen-
tru cultura si respandirea plantelor medicale, industriale, e-
conomice ,si ornamentale, carI contribuesc la sdnatatea, ina-
vutirea si pldcerea omeniret De aicI urind necesitatea stu-
diilor din ce in ce maI intinse si maI aprofundate asupra
plantelor, cum si de a cultiva un num6r de plante alese in-
t'o localitate speciald care, p3 Muga avantajul invètdmantu-
MI, sd pòtd servi utilului si frumosului.
In anticitate grddin ele n'el fost de cat obiectul pldcerel
al luxuluI sail al unel simple utilitAtI materiale. Ele nu se
(listingeati printr'un num'ér mare de speciI vegetale ca in

www.dacoromanica.ro
 399

lilele nóstreci serveail numal ca decor pentru splendoarea

clädirilor marete, facènd din ele obiectul principal al admi-
ratiuna
Greidina .Hesperidelor cu merele de aur pazite de smeul
Cu o suta de capete; sub forma poeticà gäsim un sim-
bare de adevèr. In acésta grading, se afiail: merI, per!, rodil,
dafinl, mirg, mäslinl, migdaiul, nucl etc. Poetil, istorici" si
calgtoriT, tot,I ail laudat frumusetea acestel grädinI, merele
de aur, se crede a fi frumòsele portocale ce producea grä-
dina, iar smeul era promontoriul stäncos pe care se Oa gra-
dina, si ale cam' malurI inalte si stancòse erati inaccesibile
In acea parte.
Cea ma" celebrá gradinä din anticitate a fost grAdina
spanzurata in aer a BabilonuluI si trecuta de eel vechI-
in numarul celor 7 minuni ale lumeI.
Dupa descriptiunea lu" Ctesias si relatate de Diodor Si-
ciliotul, ne spune intre altele ca : «acest sol artificial era plan-
tat cu tot felul ae arbor", carI incantail vederea prin märi-
mea si frumusetea lor».
Romani' imprumutarl de la grecl aceste pla.cerI si dupa
cuceririle fAcute -n Orient, rozele, viorelele si mad" care im-
podobead gradinele Rome" la inceput, ail fost inlocuite in
mare parte ca plante exotice din Grecia, Asia mica, Persia
etc. Daca artele la cel vechI ajunseserä la un grad Malt de
perfectiune, apoI la sciintele naturale n'avem de inregistrat de
de cat un numér prea mic de observatiunl si cate-va pre-
cepte formulate si expuse jara nicI o metodä.
Caton (senior), Varron si alti", cäutail sä raspändésca
gustul pentru agricultura.
Columbella in prefata operel sale de Re Rustica spune
urmdtérele contimporanilor se":
«Ired pretutindeni scble deschise pentru actor', dan-
sur!, musicä si pentru comedian' ; bucätaril si barbieril
%lilt fórte cautall; se toleréza case infame in care petrece-
rile si viciile atrag tinerimea imprudentä ; pe cand pentru
arta care inavutt-sc pämentul, nu sunt niel invetatorI, nic"
scolarI, nici justitie, nici protectie. Volt" sa ve facet' case ?
ori unde gasitl architect'. Dad.' voitl sä imbunatátiti moste-
nirea vòstra pe ande credeti cá este rea, nu aflag niel po-
vetuitor nicl cine sä ve inteléga, .,5i daca me plang de aéésta

www.dacoromanica.ro
 400

nepasare vol spunetIca acum pamèntul este steril, ca, clima

!ea schimbat. Rëul este printre vol, o contimporaniI ma
Aural in loe sa se r6spandésca la tara, care intretine ora
sele v6stre, este ca pumnii aruncat luxului si destrandra
Ascultatt experienta mea, luatI sapa si plugul.
Dioscoridi si 'n special Pliniu naturalistul, consacra 16.
din 37 cartl de Historia naturalis., esclusiv regimulal vege-
tal. EX lug ail neglijat natura, in folosul celor-l'alte descrierl.
Cu ocadiunea invadiunei barbarilor, o Oda négra dom-
nea asupra popórelor din evul media. Horticultura a fost a-
bandonatä ca si cele-l'alte sciinte. Singurá biserica a incura-
jat pe cat a putut cultura florilor spre a fi expuse ca
omagiu la decoratia icónelor, mal ca sérna crinul, ca simbo-
lul cant:Wei iar arboriI si vita dobandira un loe maI intins
si o atentiune mal deosebita. CeI-l'altl nu puteaii cultiva din
causs deselor stramutarI, a calätoriilor importante, resb6ele
de caste, invadiunile frequente care suprimasera societaVI
firma armelor cum si diversele circumstante, care decurg
inteo stare de nestabilitate ce tinea societatea vecInic in pi-
ci6re. Comunitätile calugarescI linistite si respectate, putura
a imbunatati chiar sórta unor specil, ale raspandi si a intro-
duce si alte speciI din cele-l'alte continente.
In epoca renascerel, in Italia si Franta prin introdu-
cerea operilor autoriior clasicI elinl si latinI, deschise o era
noue literilor sciintelor si artelor. Operile naturalisiilor an-
ticI : Teofrast, Dioscoridi si Pliniu naturalistul fgasira nisce
demni comentatorI si interpretI in I. Monardi, A ndreiti Ma-
thioli, Hermola Barbaro, Theodor Gaza. ApoI universitätile
din Padova, Bolonia si Pisa deterä o mare miscare sciintelor
prin nouI observatiunI si cercetarI sciintifice.
Andrea Cisalpin rape cu doctrinele scolasticl deschi-
zènd calea experimentatiuneI, si dete Botanicei principiele de
metociä si luminele observatiunel.
Principil italienI si nobiliI incepura :a-1 face gradinl
pentru care se cheltuiati adesea sume colosale, ca sa.posede
plantele cele mai rail si mai interesante.
Cu ocasiunea descoperirelor Portugesilor, Spaniolilor, 0-
landesilor etc., noul plante se descoper, plante ca proprietatI
terapeutice ne cunoscute pana atuncl, turd cultivate:si intro-
(lase in servicial medicina Num6rul acestora era prea mare

www.dacoromanica.ro
 Scree GrAdinel Botanice

www.dacoromanica.ro
 402

si din clime prea deosebite ca sa OM fi cultivate orI ande.

InveTemintul acestel sciinte, reclama gradini care sa procure
tot-d'auna speciile rarI din Wile streine.
Botanistir secol. XVI, ati recurs de o cam data la gra-
dinele unor print' orI seniorI bogatI, protectori aI sciintelor,
carl ail procurat ea marl cheltuell, obiectele de studil. Intro
acestia citam pe: Alfons d'Est ducele Ferarel, infiinta pe la
1505 gradina Belvedere §i dupa sfaturile luI, Brasavola, Intl-
inta aicl o sectiune pentru botanic& MaI in urma Acciajoh
nobil de Ferara, Micheli §i Cornaro nobill venetdenl, princi-
pele Doria de Geneva, Borghesi, Barberini si altil imitara
exemplele lor. Aceste gradinl insa era(' ale unor diletantl ;
pe cand nume'rul plantelor medicinale mergeati crescAnd in
alte partI, in aceste gradinI de abia fig,urail. Atunci se simti
necesitatea de a se infiinta gradinI pentru acest scop.
Cosma de Medicis mare'e duce al Florentil, inflint6za in
1543 universitatea din Pisa cum si cea intkiti gradina bota-
nica sub directiunea luI Luca Ghini, care e §i profesor la
catedra de Ist. Naturald. Senatul venetian fonda de asemenea
in 1546, o gradina botanica pe lAnga Universitatea din Padova
pentru studiul medicinistilor sub directiunea luI Buonafede.
Se mal infiinta la Bolonia una, in 1568 sub directiunea lull
Ulisse Aldrovandi.
Descoperirele Portugesilor si Spaniolilor, ati avut de con-
secint,a intre altele si cunostinta unor plante extrem de im-
portante ca : Porumbul, Tutunul, Cartofii, Ananasul, Chinina
etc. apoI full explorate : India, Ceylanul, insulele Sonde!, Ca-
pul Bunel-Sperante etc. Aceste descoperirl desteptara entu-
siasmul, botanistilor si interesul suveranilor, sa procure
mijlificele exploratorilor. Atuncl s'ati sirfitit in adeväratul in-
toles necesitatea infiintareI gradinelor botanice.
Olanda fu. prima care imità". pe Italia, inflintAnd in 1577
o gradina botanica pe langa. Universitatea din Leyda, sub di-
rectiunea lul Cluyt, botanist pasionat, inavuti acéstä gradina
cu donatiunl din propria sa avere. Urma apol cea din Am-
sterdam . ,i gradina lui Cliffort de langa Harlem unde Linneu
a stat vre-o 2 anl ca grAdinar ;i a publicat mal multe lu-
cra.rI carel asigura reputatia
In 1580 se inflintá prima gradina botanic,a din Germa-
nia la Leipzig. In Franta sub Ilenric IV la Montpellier in

www.dacoromanica.ro
 403

1593, care in scurt timp deveni cea mal insemnatA din Eu-
ropa si continua a fi Inc& in decursul vécurilor. Aid celebrul
Pyram de CandoIle stabfli in 1810, elasificafiunea sa ilatu-
raid. In 1619 sä, infiintd o alta pe MO Universitatea din
Strasburg, care fu calificat& : splendidissima; altele insA in-
fiintate in urinal micsurl reputatiunea. In Paris, la 1590
exista Le jardin royal du Louvru fondatà tot de Henric IV
sub directiunea lui Jean Robin. In 1626 lt urma Grddina
Plan telor.
Buffon 'I dete o mtindere mal mare, asa c& acum primi
numele de Museum d'Histoire Naturelle, in care pe Mg
vastele salOne i cabinete, contin cele mai marl colectiunl
sciintifice. Pe Mg& acest tesaur stiintiflc,Franta mal posedA
ast5,41 un mare numër de grAdinI botanice in cele-l'alte de-
partamente, intre care cea de la Versailles, este una din mi-
nunele timpurilor moderne. Aid B. de Jussieu intocmi grAdina
botanicA in parcul de la Trianon (1758) dupg. celebra sa me-
todd naturald.
In Anglia, gradinele botanice infiintat prin initiativa
particularA prin societatl si imbogatite prin donatiunile so-
cietarilor si altor persone avute. Ast-fel grAdina din Cheslea
apol din Kew. In tòte orasele EnglitereI unde sunt universi-
tät1 existä. i cate o grading. botanicA.
Germania alcAtuitA din confederatiunl a maI multor re-
gate, principate, duc,ate etc. regil i principil germanl, aö cAutat
fie-care, ca c,apitalele lor sä. devinA un focar de culturA, grA-
dinI botanice s'ati infiintat in capitalele cele mar' ca cea din
Leipzig, Dresda, Manchen, Goettingen etc. printre care cea
din Berlin ocupg. rangul intéifl.
In Austro-Ungaria existä o superbA grAdinä. la Schoem-
brun in care luxul si arta furd ridicate la cel mat malt grad.
Pe Mg acésta Viena are o grAdinä botanic& speciatA; afar&
de acésta se mal aflA la Cracovia, Praga, Pesta, Gratz etc.
In Suedia, gradina din Upsale, fu cea mar cultä. in tim-
pul sätt
Rusia, cu URA asprimea climeI sale nordice, posed& la
Petersburg o grAdind botanicA., care este pusä pe acelasl plan
cu cele din occident. De asemenea mar posedd lncA cate-va
4;lecI de grAdinl si in cele-l'alte orase.
In Romania, grAdina botanic& s'a infiintat d'abia in '1860

www.dacoromanica.ro
 404

§i anume la CotrocenT §i despre care ne vom ocupa in special,

lasand la o parte uncle amanunte care depä§esc scopul a-
cestel publicatiunl.

GriWins botanic& din Bucuresci

Intlitilarea grädineT botanice se datoresce initiativei ne-

muritorulul dr. Davao., tost director al scólel de medicina §i.
farmacie, care a precedat actuala Facultaie de medicina. Inca
din anul 1i455, cand §c6la acésta era cunoscuta cu modesta
numire de .5c6la de chirurgie de la MichaT-Voda 1), stärui pe
lä.nga Vodä. .5tirbel, ca sa se faca §i o gradina' botanicä, care,
s'a" serve atat eleyilor acelei §c61e pentru studiti, cat si farmcieT
militare pentru aprovisionarea de plante medicinale, indigene
§i straine. Insä atuna domnia lui Voda. *tirbeiti fiind la ter-
men, chestiunile mar! ale ambelor nóstre ter! fiind. la ordinea_
4ileT §i guvernele ce se succedard pand la Unire nefiind de
cat provisorii, propunerea acésta trebui sa remana pand la un
ait timp mal favorabil.
Reproducem aicT, in intregul sea, raportul *c61ei de chi-
rurgie de la MihaT-Voda, catre Vodä. *tirbeiii.
«Inaltimea V6stra deja a inzestrat tara ca mal multe sta.-
«billmente de invetaturä. Incuragiat de buna-voitóre primire-
«pentru ver!-ce amelioratiune folositóre tcreI, viti asta-141 a_
«propune InaltimeT Vóstre creatiunea une! Gradine Botanice».
«Dintre t6te sciintele utile tinerimel, botanica este aceea
«care are un interes de cel mbY mare grad §i care pregatesce
«mal bine studiile serióse. Ea nu este numal o sciinta de
«placere, ci da §i memorieT o cale metodica, invga a observa,
«malta spiritul §i da sufletelor simtitóre un nobil aliment de
«admiratiune pentru Creator».
«Mara de neccntestabilele folóse pentru instructiunea.
«tinerimel, Grädina botanic& medicinalä va aduce §i o impor-
«tanta reform& aprovisionare! ca plante medicale in farmaciile-
«din Ora. Pan& acum se aduc cu mar! cheltuell din Germania
Ǥi, pe langa acele cheltuell de importattune, acele plante in-
«vechite perd pana ad i o mare parte din virtutile lor salutaril.

1) Veyli Faeultatea de medieini.

www.dacoromanica.ro
 405

«Este o trista impresfune a vedea cd, RomAnia este tributard

«tërilor strëine pentru produse care se ghsesc In sinul sett
«cu abundentä».
«Flora romAnä pote rdspunde, in mare parte, trebuin-
«telor medicale. Tóte plantele carl formez basa terapeuticel,
oi carl se gdsesc in Europa, se Wisest., 0 in Romdnia. Insd
«aceste bine-facerI ale providentel se Mid rdspändite i ast-fol
efdrd valóre. Reunindu-le, s'ar indeplini cele mal insemnate
((progrese de care sciinta medicaiä este susceptibild. Chiar
«farmaci§tiI vor afla nemdrginite avantagil in inlesnirea cu
.«care vor putea sd.',0 procure plante próspete pentrn tacerea
«extractelor. Pe de altd parte, preturile celor mal multe me-
dicamente este de crequt cd va diminua in urma uneI ase-
«menea cuiturl i omenirea suferindä., va fi cea d'Antèiil care
«se va bucura de acéstd creatiune».
aFie-care mamd a unel familil cun6sce din traditiune un
«Ore-care numër de plante folositére; insd acele traditiunl
«dispar din ce In ce 0 este de dorit ca ele sä. se pdstreze
«sd. ce complecteze de sciintd.
«Elevir sc6leI de medicind vor studia in acéstd grädind
plantele utile, vor erborisa imprejurul Bucurescilor. 0 far-
«maciile militare vor putea sd se aprovisioneze cu un numer
«de plante oficinale. Europa sciintificd va fi recunoscetbre de
«bogatille botanice la care o va faca sd participe acesta lard
«chematd la un mare viitor».
«0 grädind botanicA, este complinirea indispensabild. la
«intregul progres al sciinteI medicale. Media, absorbitl de o
«multime de atacerI pentru ingrijirile ce li se cer, vor uita a
«se mai inturna la tetnplul sciintel. Lag, cand chiar copiiI
«vor face in tóte Iilele noul progrese, §i medicil imbétrdnitl
«in practicd. vor fi sili1 sä, nu uite sciinta, sub pedépsa de a
«nu fi aruncall in urma nouilor venitl».
«Afard de aceste avantagil necontestabile, GrAdina bo-
«tanica va fi pentru populatiunea Bucurescilor un loe de pre-
«tultblare unde, in trécet, fie-care va putea cunósce insem-
«nata avutie a Fiore! Romdne c,are asta 41 este necunoscutä
respAnditä in intinderea acesteI ten». 1)

1) Journal de Bucarest pe '1873 apud. Dr. D, Grecescu, Catalogul GrAdind

lotanice.

www.dacoromanica.ro
 406

Studiul plantelor in *cóla de mediciná i farmacie, la

Inceput, se propunea numaT in mod teoretic. Profesorul ce
se chernd la acéstä catedrä fu farmacistul Fr. Pruzinsky ;
acesta insä, fie din causa ocupatiunilor sale, fie cd nu era in
stare a face excursiunI pe jos, nu putea merge cu elevil
la camp, afard, uncle sd le demonstre plantele dupä naturd.
D-1 Davila, pe langd numerésele sale ocupatiuni, indrplini mar
mult timp i acéstd lacuna'.
Cal-va din elevT dobèndird o adevèratd pasiune pentra
plante i, färà a fi avut alas! de putin notiunl de erbarial
instinctiv, le veni ideia de a asecia si conserva plante culese
din escursiunile fdcute -mprejurul Bucurescilor. Acésta pro-
duse o pldcutd surprindere directorulul scòleT care nu inlarzid
a introduce, in mod obligatoria, pentru totl eleviY, erborisa-
tiunea i preparatiunea de cate un herbarium vivum.
Pentru a da erborisatiunilor o cale mal largd i seritisä,
directorul scòlel gdsi un om destul de capabil in ramura
acésta. : voim a aminti numele reposatuluT Ulrich Hoffman,
aflat in capul directiuneT grddinilor publice. Acesta era destul
de bine familiarisat ca nomenclatura botanica a plantelor incd
din junetea sa, pe cand era in calitate de practicant la GA.-
dina botanicä din Praga, si mdnuia creionul cu destul talent
in cea-ce privea arta horticolä. Imprejurarea acésta contribui
nu mal putin ca sä. Intretind mereii hotArirea d-ruluI Davila
dB a se infiinta grädina botanick i, cu spesele sale, In anal
1857, insarcinä. pe Hoffman, a intocmi planul uneI grádinl bo-
anice.
In anul 1859, Unirea Principatelor nbstre sub un singur
Domnitor, puse termen crisel i stdrel de provizorat ce domni
pand atuncT. Téra, In ambele sale partI, imti d'o data cä
tòte erati de Meat ca sä. ptItä merge inainte ; dark nu mal
putin, simti i dificultdtile de a putea da fie-cdreia trebuinte
cursul ce reclama. Cu tòte acestea, in mijlocul tutor acestor
cerinte fie-care din cele maI urgentetot puta pune la dis-
posi tiunea guvernulul o sumd de o mie ducatI in primal an,
si se hotdri ca lucrdrile grädinel botanice sd se incépd in
anul 1860, cand se si inaugurd Crddina BotanicA de la CotrocenT.
pioa de 5 Noembre este si rémane memorabilti in paginile
istorier éle. Dupd discursul de inaugurare, rostit de directoral
ScbleT de Medicind i Farmacie, Ministrul Instructiunel Publice

www.dacoromanica.ro
 407

Principele Dimitrie Ghica, dupe ce iI réspunde prin cele mal

frum6se incuragiärl pentru opera ce se edifica si pentru devil
care vor culege aci ródele sciintel, in numele Domnitorulul
plantä primul arbore comemorativ. Bine-cuvintarea lucrarilor
se dete de S. S. Phintele Meletie, egumenul MonastireI Co-
tr ocenl.
Locul pe care se incepuse grädina apartinea incä Mo-

Ghelasie Calontfirescu, donator la Asil

(Yell biografia la pag. 283)

nastireI CotrocenI. Principele Dimitrie Chica, care pregatise

si formele de donatiune pentru acel loe, profitänd óre-cum
de circumstanta ceremoniel si, dupä Ore-care stäruinie, in-
duplecd pe pärintele Meletie, care consimti a subsemna actul
prin care locul de la CotrocenI, fu dat grädinel botanice.
Lucrarile pregatit6re ale gradineI se incepuserä incá din
vara aceluI an si in liva inaugurdreI, octagonal ca rAz6rele
pentru plante si helesteul din centru &ail gata.

www.dacoromanica.ro
 408

Ministerul Instructiuner Publice, cu adresa No. 2753 din

28 Iulie 1860, catre Directorul scòlei de medicina i farmacie,
care arata ca «in virtutea jurnaluluT Consiliulul de Ministri,
aprobat de M. S. Domnitorul, pentra creditul de o mie ducat'
k. k. spre inceperea gradinel botanice, i considerand cererea
domnieT sale, aprobä pro punerea a se aduce un director din
str6indtate».
Acésta din urma propunere nu s'a realizat flind prea
costisitóre i imposibilg chiar. Ulrich iloffmann a remas in
capul lucrarilor gradinef pang in anul 1866 Decembrie, cand
a incetat din viata.
Planul primitiv al gradinel coprindea tot locul din vale
de la Cotrocenf, ce se aft& in drepta i stAnga soselel
parcul palatuluT regal si gradina botanic& de asta.-41, ast-fel,
gradina era conceputa pe un plan destul de intins ca sà, ptIt&
indeplini cu timpul scopul pentru care se crease. Dar mijlò-
cele ce s'ail acordat, flind prea restranse, nu se putu pune
in executiune de cat partea din stanga soseleT, &licà pe locul
unde se afla asta-0 parcul palatulul regal, care continea grä-
dina botanica si o sectiune.de plante indigene, farmaceutice
si economice. Acestä parte, nu s'a putut complecta, de Ore-ce
sumele budgetare, din ce in ce, fiind restranse, d'abia se pu-
teati sustine cheltuelile de intretinere pentru lucrarile care
puturà fi inflintate la inceput.
Din acel plan s'a executat numaT octagonal cu razòrele
sale de plante, helesteul din centru i alea sa perigonala
plantata cu platanT, care pe atuncT forma salla familiilor na-
turale ; o floral-le mica, insuficienta si in conditii nepotrivite
pentru cultura si intretinerea plantelor exotice; sase resddi-
tori de scAndurT pentru cultura semanaturelor in ()le; o casa,
stil elvetian, cu doue sopróne pentru magazia i feraria *010
Veterinare i, in fine, o impregImuire de ulucl numal in
partea gradineT despre osea i ferarie. Intrarea principall
in acésta grading a fost prin soseaua CotrocenT, care forma
fatada gradinel ; iar tot restul din fund este limitat numar
cu niste santna Téte stdruintele puse de directorii acestel
scòle pe langa Ministerul Cultelor pentru Imbunatatirea sta-
reT acestel gradinT, aü remas zadarnice ; remane acum sa ve-
dem cum era aranjata gradina.

www.dacoromanica.ro
 409

Deseriptiunea vechei grildinl botanic° de la Cotrocent

Gradina Botanica din Bucuresci se aä pe locul din valea

palatulul Cotroceni, intre osea, ocupat asta-01 de parcul Pa-
latului Princiar locurile Asilulul Elena si ale d-rului Davila.
Era imprejmuitä cu uluci numai in partea despre soseaua
Cotrocenl i soseaua Carol Davila; acésta parte constitue fa-
ia incolo, peste tot, a fost inconjuratd ca santuri,
care serviati si pentru scurgerea apelor.
Gradina poseda urmatbrele lucruri
I. Scòla botanicd cu plante de amp. Acésta consista inteo
figura korte spatitIsa de forma octagonala, in mijlocul gradi-
nel, marginita cu o alee destul de bag i plantata cu inalt1
frumosi platani. In centrul sèl.1 avea un helesta (de aceiasi
forma) i imprejurul earuia, pan& la alee, se afla straturile
(rëztorele), paralele fle-careia latan i a oetagonului si separate
prin cdrari diagonale. Total, privit din sbor, represinta forma
panzel de paiangen 1).
Octagonul avea 172 straturi regulate, de lungime varia-
bilä, in ldtime de 1 m. 50 c. pang la 1 m. 85 c. si incadrate
cu iarbä. verde. Fie-care strat avea in linie d'a lungul seil,
temp de stejar, trase, numerotate i adanc infipte in sol la
distant:A ca de 75 c., pand la 1 m. pentru arbusti si erburT,
si de 2 m. pentru arbori. Térusil indicati numeral fle-carui
cuib de plante si corespundeafi exact seriilor i ordinel in-
serse intr'un registru special,
Pentrn §céla familiilor ere] 3450 cuiburl, din care peste
3 mii deja eratl ocupate cu diferite specii de plante herbacee,
arbusti i arbori, arangiate in ordinea familiilor naturale.
Un strat din cele marl continea o suta patru-zeci cui-
burl cu cele mal principale sped' de plante oficinale indi-
gene, in care elevii scòlel de farmacie le puteati gdsi cu
lesnire flind la indemana ori-cand, fara a pune mult timp
spre a le cauta in familiile lor respective.
$c6la de pomologie, continea 70 diferig arborl fruc-
tiferi. in mare parte altoitl, i mal multi arbusti.
Flora ria. A césta nu corespundea niel de cum tre-

1) Vell planul vecheI grAdini &amine.

www.dacoromanica.ro
 410

buintelor grädineT, atát prin felul i intinderea sa, cát i prin

starea in care se gasesce. Totusl, in presenta atátor dificul-
tAtI, continea peste 1200 vase cu plante exotice de flordrie
temperata (arborl, arbustI ì erburl). Pe lánga acésta exista
ése resdditort de scAndurT, ca giamurl, pentru seménaturT
conservarea plantelor miel de florarie in timp de lama.
Din causa mijlócelor restránse pentru intretinere, restul
gradineT, in mare parte, era inca in starea primitiva. Cu
tóte acestea, in unele par!, exista cate-va plantatiunl de ar-
bol.' i arbustl a cdror desvoltare era destul de insemnata.
Totalul speciilor atingeati cifra de 3700 din carl peste
500 specil de florarie recé si temperatä, jarA apr6pe 3200
de cámp.1)

Conditiunile ce trebue sì 1ntrun6scit o gradina botanicli

Dupä 18 anI de la inflintarea el, sa hotarasce, ca sa se
marésca, parcul palatulul princiar de la CotrocenT, si in anul
1878, gradina botanica fu stramutata, pe o mica intindere de-
loc de pe Bulevard in fata Universitätel unde este asta-0
Squarul statuelor lul Mihaiii Brava', IIeliade si George Lazar.
Acest loe era pe de o parte ca desavársire insuficient,
iar pe de alta, ca nu intrunea niel o conditiune ceruta de
numer6sele necesitatI ale uneT gradini botanice in adevëratul
mieles al cuvintuluT. I. Pentru cg aranjamentul i cultiVarea
plantelor inteo grädinä botanica trebue sg. se faca in con-
formitate ca scopul ce-s1 propune a indeplini. Ast-fel, trebu-
ind a se cultiva plante din diferite regiunT ale globuluT, deci
din diferite climate, si din diferite conditiunl biologice ;
grading. botanica trebue sa posédg, mijlócele necesare ca sa
pastreze in jurul plantelor conditiunl cát se pote de mal a-
propiate de acelea, in care traesc in mod natural diferite
plante. Decl, o gradilla botanica trebue sA alba un teren acci-
dentat, cu deal si stáncariT pentru plante alpine; un lac pen-
tru plante aquatice, prund i nisip pentru plantele eare
esc in asemenea conditiuni; scurgerT repecJI (torente i caderI
de epa cascada) mal ales pentru algele carT vin in ast-fel de lo-
curl; apoT sere de geamarT sati flordril, care sa se póta
dupa voe §i anume : florariI calde pentru plantele tropicaler
flordriT jóse, calde i umede pentru orchidee i bromeliacee;
1) Dr. Grecescu Dimitrie Catalogul GrdineI B3tanice, Bucuresc1

www.dacoromanica.ro
 411

aquare c,alde pentru plantele tropicale aquatice; flordriI tem-

perate pentru plantele mediterane in sensul larg ; flordril
pentru germinärI i multiplican, altoirl, pentru tratamentut
plantelor bolnave etc., seminteril i camere de preparare a
semintelor fructelor i plantelor destinate coleetiunelor. In
fine, difcrite felarl de pometurI; (gips, calcar, ndsip, pamènt
de phdure, p6m6nt sdrat etc.) pentru grupeie geografice etc..
II) Ea trebue se maI cuprindd urmdtbrele grupdrI de
plantel) grupele sistematice. adied grupul de plante dispuse
pe teren in ordinea clasificdrel lor naturale 2) Grup ele geog-
nostice adicd asociatiunile vegetale dependinte de natura so-
luluI 3) Gru pele geografice &lied asociatiunile vegetale care
caracterisa diferite zone si regiunI de vegetatiune 4) grupele
biologice, ached asociatiunile de plante, carI se asemend prin,
modul lor de tral, prin organele lor vegetative etc. (Asa s. x.
grupa plan telor pärdsite, insectivore, a plantelor agatdtóre,_
volubile repede etc.) 5) «In fine grupele ornamentale» mosa-
ieuri de flor! i grupele botaniceI aplicate (grupa pomologicd
medicinald, industriald, agriedlä alimentard forestierd ,). Téte
aceste conditiunI erail departe de a fi indeplinite in mied
grádinutd din fata universitatei.
Aceste conditiunI fiind cunoscute botanistilor nostri,
ined de la 1885 regretatul profesor, d-nul Dimitrie Brb.ndza,.
si intemeietorul definitiv al inveTämèntulul botanic in Ro-
mdnia, stdruesce sd se infiinteze o grddind botanied in con-
ditjunile sciute, ca atd.t mal mult, ca cdt in 1884 arsese in-
tre altele i bogatul herbaria al numitulul Dr. Locurile incep
sd se rescumpere tot la Cotrocenl, i anume in primul loe,
tótä partea de loc de pe deal, unde se aft' astä.-4I Institutult
Botanic. Acest loc apartinea Pr. Ilie Nicolae, parohnl biseri-
ceI Cotroceni, pe care primdria capitalel, prin primarul el
Pake Protopopescu, ib rescumpärd. in 1887 Iunie, cu 15,000
leI i dand preotuluI Ilie un alt loe din pepiniera primäriel,
de Mg basintil apelor.
Dupd rèscumperarea tuturor locurilor se ineepe strd-
mutarea si aranjarea grädineI botanice si tot atunc se incepe-
si constructiunea Institutului botanic despre care vom vorbi
maI departe.
1) M. VIAdescu in Enciclopedicii Romania de Dr. C. Diaconovich tomul I p_
542-43.

www.dacoromanica.ro
 412

Aetnala gilding Winded

Local pe care se aflä asta-q11 grädina botanica a fost
proprietatea M-rel Cotrocen1 pang la 1863 ').
Este situata in drépta §oseleI CotrocenI, iar j partea
stänga se afia parcul palatulul princiar. Grädina botanicä cu-
prinde o suprafatä de teren de peste 17 hectare. Ea cuprinde :
-o florarie unilateralä cu 2 aripI terminate fie-care Cu cate
un pavilion octogonal si inconjurat spre sud cu galeril, veçll
ilustratia pag. 401. Aripa de rasarit represinta floräria tem-
peratä §i cuprinde plante mediterane (europene), vest, pacific
boreal mediteranee (chino-japonese) est, Pacific-boreal medi-
teranee (californeane) v st Atlantic-boreal mediteranee (flori
-dane), Austral-mediteranee (La Plata 0 Chili), sud-africane
(Cap). Tot in acésta aripa, se aflä i galeria plantelor tropicale
(africane, indiene, oceanice §i americane) dintre cari multe
interesante §i r(IrI. In aer liber, sunt construite 0 se com-
plectéza in fie-care an: 1) Grupa sistematica, aranjatä dupä
Bentham 0 Hooker ; 2) Grupa alpinä, pe c6sta ce separa inal-
timea, pe care e constrnit institutul botanic, de restul
Aci se allá stancaria 0 in mijlocul el o cascada, care
duce intr'un mic lac cu plante acuatice, printe care merita
se fie citata ca crescent endemic, Marsilia Quadrifolia Impre-
jurul stanceI, de ambele 0111, sunt aranjate coniferele; 3)
Grupa ilantelor Romaniel in formatiune in partea de apus
-a institutuluI botanic ; 4) Grupa pomologica ; 5) medicaid; 6)
Alimentara. Mara de acestea arboretul este Rate bogat
.a§eqat in grupe de familil sag in grape ornamentale desti-
mate a complecta aspectul estetic al gradinel. Vrednic de re-
inarcat este §i rosariul din fata florarieI, compus din peste
200 dintre cele mal distinse varietatl de rosa. In total, in
starea actuala grädina botanica cultiva acum (plante erbacee,
rborI, arbu§tI) pAnd la 11 mil specii de varietätl.
Gradina botanica de 0 este in formatiune, totusI satis-
'face primele nevoI ale studiuluI BotaniceI si ale cercetärilor
sciintifice, atät pe at este posibil ; totusl, inca din 1895, dr.
D. Brdndza a publicat primal Sei catalog de seminte pentru
.schimburI ca gradinele similare streine si in care se enu-
mera 1398 specil, In catalogul de pe anil urinètorI, publicate
1) Vedi Cotrocenil din vale.

www.dacoromanica.ro
O vederp din GriWinn BotanicA

www.dacoromanica.ro
 414

.cle d-nul profesor M. VIAdescu, actualul el director; numdrul

semintelor de schimb a ajuns in 1897 pand la 2425 specil.
Tot atunct se publicà si primul catalog de plante pentru
schimb 0.nä la numeral de 480 specii. Schimburile sunt
astA-4I din cele mal importante, le are tocmat cu cele mai
insemnate institute similare din Europa, Asia si Africa 1).
Institutul botanic
(Vell fotografia la pagina 453)

Cladire construitO amenageatd si dotata ca t6te instru-

mentele, aparatele colectiunile si instalatiunile necesare pentru
a obicinui pe studentI prin lucrart practice la microscop si
lupa, cu observarea si studiarea plantelor si produselor lor,
precum si de a 'I face sa experimenteze in laborator asupra
fenomenelor vietel vegetale. Institutul bota.uic, din acest punct
de vedere, nu numat cd ajutd studiul sciintel botanice, fa:-
tènd posibild castigarea cunoscintelor prin propria observare
si directa constatare a fenomenelor, dar incd prepara spiri-
tul elevilor pentru aflarea si distingerea fenomenelor nouI,
pe care intimplOtor le observO sail pe cari le cautd prin a-
numite cercetart intreprinse in acest scop. Uu institut bo-
tanic dotal ca t6te instalatiunile si instrumentatiunea cerutà;
se presintä prin urmare ca cel mal insemnat compliment al
studiilor universitare si ca singurul promotor al cercetäri-
lor sciintifice. Pentru aceea, pe langd fie-care Universitate
exista in tot-d'a-una si un institut botanic, care se aflä in le-
gdturä ea grädina botanicd, a doua institutiune care concurä
la acest scop.
In Romania exist& un singar institut botanic pe Mg Uni-
versitatea din Bucuresct. El se ell clädit in partea vesticd si
cea mal ridicata' a grädineI botanice la Cotrocent, in fata pa-
latuluI princiar. Ca si gradina botania, acest institut s'a cla-
dit in urma stdruintelor ne incetate ale profesorulul Dimi-
trie Brandza. Institutul botanic a fost terminat in 1892. Cld-
dire mare si frumósd in stil maur, el cuprinde done' fatade,
una spre apus si alta spre rdsgrit, ambele unite prin dou6
galerit laterale, lar la. mijloc prin amfiteatre:; lntre galeriile
laterale si amfiteatru sunt done mict curtI interne.
1) Ibidem p. 544-46.

www.dacoromanica.ro
 415

Amfiteatrul in care se fac prelegerile, fórte frumos vi

amenajat pentru tot felul de demonstratiunI, pote sa cuprinda
peste 800 de auditorI. Fatata despre apus a Institutulul bo-
tanic, coprinde done' etaje.
In etagiul I, sunt instalate trel laboratóre de studil pen-
tru studentI, ca WA instalatia vi dotatia necesara in care
lucréza anual 35 40 elevI. In aceste laborat6re se gasesc
intre altele o instructiva colectie de plante, de herbar atar-
nate in rame pe peretI vi care e formata din specia cea mal
comunä a genurilor, ce cresc in Romania. Tot in acest e-
tagiii se aflä vi biblioteca, care coprinde cam la 1550 volume
cele mal multe vechI vi de valore ale batanivtilor clasificatorI
vi florele cele mal insemnate europene. Se resimte insa forte
mult lipsa, colectiunea revistelor botanice moderne, mal ales
cele mar anatomice vi fisiologice. Pe galeria din a.cest etagiii
se gasesc avezate in rame, o frumása, colectiune de portrete
.ale botanivtilor, ,däruite in mare parte de raposatul dr. D.
Brandza, precum vi busturile Jul Darwin, Humboldt, Linné
vi Aristot. In parter, jos, se Oa cancelarla institutuluT vi la-
boratorul de cercetar, in care lucréza mal multj licentiati,
intre car' vi personalui vtiintific al InstitutuluI. In sfarvit un
mare laborator al directoruluI Institutulul, in care se gasesc
vi colectia aparatelor de filosofie vegetal& Fatada despre H.-
grit, care e vi fatada principal& coprinde patru sail de co-
lectil, dintre care done" fórte mar' la mijlocul fatadel vi doue
mal raid in forma de semiciclu la aripele el. Inteuna din
ail° cele marl sa, gasesce o frumósa vi bogatä colectiune de
produse vegetale, (seminte, fructe, fibre, esente, uleiurI, re-
vine, produse farmaceutice, industriale, etc.), lar in randul
al doilea de dulapurl, avezate in jumeta.tea de sus (despre
tavan) a aceleiavl OIL se atlà o frumbsä, colectie de fosile ve-
getale, mal ales in basinul tranco-belgian, daruite de distin-
sul botanist belgian François Crepia. Cea de a doua said mare
contine herbarul, care coprinde cam vre-o 40-50000 speciI.
Din acest herbar fac parte : herbaul Adolphe Méhu, cu vre-o
10000 speciI din Europa, Asia, Africa vi America ; herbarul
C. Thiebaut, ca vre-o 8500 specil din Europa, Asia, Africa,
America vi Australia ; herbarul mycologic a luT T. von TM-
men, unul din cele mal insemnate herbare de ciupercI, cu
vre-o 10090 speciI ; herbarul Fi. Porcius, interesanta coleclie

www.dacoromanica.ro
 416

a plantelor din Transilvania ; si alte multe colectiuni mal miel

dintre care mentionam anime: colectiunea D. Ghika Coma-.
nescI, care coprinde vre-o 60 specif din tara Somalilor (A-
frica), printre care vre-o 20 specif noul si un gen noft. In
cele-l'alte douè" gil mal miel, de la aripele cladirel, se ga,-
sesee herbarul flen-eI romane, format din herparul dr Bran-
za, (publicat in prodromul fitIrel romane) si herbarul Mihail
Vladescu, acesta din armá nepublicat inca si bogat in plante
rare, entice si noue din Romania. In fine pe galeria din a-
cesta parte se gasesce o frumòsä colectiune de lemne. RAE)
esentele din tara romanesca, precum si o colectie de lemne
din Guyana franceza,däruita de Ministerul coloniilor lranceze 1).
Pe Maga Institutul botanic, sere (florAril) si alte depen-
dinte se mal afta locuinta directorulul; este o cladire ferte
dräguta, sistem pavilionar, situat la extremitatea rasaritearia
a grädineI Bota nice.
SA vorbim acum de directorii GradineI si Institutulur
Botanic.

DirectoriI gradinel Botanice

Cel intaifi director al grädinel Botanice a fost
Ultich Hoffmann

sub a cáreI directiune a fost de la inflintarea el 1860, pana,

la 1866, adica pana la mertea sa.
II.Dr. D. (rrecescu.
(Veyll fotogralla la pagina 147)
Nascut in orasul Cernetl, districtul Mehedintl, in anal
1841 Iunie 15, a fácut studiile claselor primare in Cernetl si
In Severin. In anul 1856 a intrat in scúla nationalA de Me-
dicinà si farmacie din Bucurestl, complectandull studiile me-
dicale la Facultatea de Medicina din Paris.
In Bucarest! a fost intern al spitalelor Civile, prin con-
curs, in anal 1860 primal internat, atuncf crE,at in spita-
lele civile ale Eforiel. Ca atare a functionat pana in anal
1862. In acest timp a depus ca succes cele cincf examene
1) Dr. C. Dir,conovicI, Enciclopedia Domad, tomul I pag, 546-547.

www.dacoromanica.ro
 417

riguròse ale ;U:del da medicina si in anul 1863 a obtinut di-

ploma de licentiat in Medicina cu dreptul de libera practica
al medicine! in tara.
In anul 1863, a fost numit profesor supleant (titular),
pentru stiintele fisico-naturale la scÉda nationala de medicinä.
si farmacie din Bucarest!.
In anul 1864 Octombris' a fost trimes la facultatea 'de
Medicina din Paris, ca stipendist, al StatuluI pentru obtinerea
doctoratului In medicina, terminanduil aceste studii in anui
1868 Maifi. 30.
In arma una! strälucit cono, rs, a fost numit profesor
cu titlul provizorift la numita catedra si director al grddinei
botanicr. In anal 1869 Octombre, numita scòla Nationala de
Medicina a inceput sa fie transformata graduat in Facultate
de Medicina. Parte din profesoril ce! maI vechl ai acelast
scòle aü format primele trepte ale nouei facultätI; parte 04
remas sa fie transferatl maI in turna din lipsa de mij16ce.
TocmdI in Iunie 1880 profesoriI Dr. Grecescu Dr. Mal-
darescu si Dr. St. Macescu aí fost transferatI la facultatea
de Medicina si farmacie ca profesor! cu titlul definitiv i ast-
fel sa transforma vechia sc(516, de Medicina, i farmacie in Fa-
cultae (te Medicina.
D. Dr. Grecescu, a fost numit Medic de batalion in 1860
Decembre cu gradul de Sub-locotenent, obtinénd prin con-
curs i s ccesiv gradele superibre pana la acela de Medic
major. ApoI in anul 1878 Octombre s'a retras; ca medic mi-
litar a fost mult timp secretar favorit al D-ruluI Carol Davila
A luat parte activa in campania résboiuluI «de independentd»
in Bulgaria in aniL1877/78. Du.pa cäderea Plevnei, i s'a mere-
dintat directia spitalelor timporare din Turnu-Mägurele pana
la finele campaniel. Pentru aceste servicii, i s'a conferit crucea
de ofiter cu spade a ordinului Stdua Rorndnief, aceea de
cuvaler al ordinulur S-ta Ana a Rusiet si medaliile militare
de servicia de campanie.
In anul 1879, a intrat in servicial Spitalelor Eforiel din
Bucurese, pm concurs, si in arma numit met:ic-sef al ser-
viciuluI consultatiilor la Spitalul de Copil ande functionéza
pana acum.
A facut servica gratuite la fosta scòla de Medicina si in
douli rindurI la Asilul Elena Dbinna.
G. M. loneseu. 18toria Cotroceniler. 27

www.dacoromanica.ro
 418

Ca profesor si om de sciinta, Dr. D. Grecescu se p6te

cun6sce si aprecia din lucrarile, publica.tiile si prelegerile sale
Prin mij16cele sale propriT si parte cu ajutorul plantelor sale
de schimb, D-sa in decurs de 18 anl, facènd numer6se escur-
siunl Cu studentiI, a constituit doue marI colectil de plante:
1. Plantele tutulor partilor europeice, 2. Plantele Flora Ro-
manid, colectie fax& pareche in tara n6stra.
Lucrdrile si publicatifie cele mal principale sunt : Plan-
tele Grddinet Botanice, (1875). 0 enumeratie de plante ale
Ro2ndniel Bucuresd 1880; Hiperxilemica sala. Aricéla
vii/or, memoriù presentat Ministerulul Domeniilor si al Agri-
culturel in 1883; Flora medicald a Romdniei. sub raportul
sistematice! si al geografiel botanice, o mare si voluminósa
lucrare, publicata cu spesele sale in 1898; Plantee de la
Macecloine appartenant au vi/ayet de Monas tir, Bucurescl
1899; Plantele indigene ale Romdnia, aflate in 1897 si
1900, servind ca suplement la Conspectul Flore! Romaniel si
spre complectare la cercetárile Flore! t'arel n6stre. Deosebit
de acestea a publicat in diferite reviste miel. darl de semd,
asupra escursiilor sale botanice in tara de la 1868 pana la
1898. A colaborat la refondarea si editarea Farmacopea
Romdne actuara publicata de Ministerul de Interne in anul
1893.
In anul 1890 i s'a conferit diploma de membru onorific
al SociettiteI Farmacistilor romanl; este membru activ al So-
cietatel geografice a Romane. membru activ al Societatel
Botanice a FranteT; membru activ al SocietateI imperiale
de Naturalistl din Moscova ca diploma data in numele
impèratuluI; membru activ al AcademieT Internationale
de Botanica geografica din Franta ; membra titular al So-
cietateI de stiinte matematice si naturale din Cherbourg.
Titlurile obtinute de la Societatile sciintifica din sträinätate
i s'ad con ferit ca drept pentru meritele lucrarilor sale, fära
sa fi fost prealabil solicitate. Academia Internationala a FranteI
il a conferit si medalla sciintifica de argint ca. premiti; iar
Academia romana* i! a decernat marele premiti Adamachi
pentru Conspectul Flore! RomanieT. Actual si membru in
Consilinl general de Instructie Publica.
Ca profesor in decurs de 30 anT, a lucrat färä preget,
a urmat neintrerupt si ca exactitate prelegerile si indatori-

www.dacoromanica.ro
 7em

Joeeci;:

Petrache Nicolau
Comerciant in Calea Pima No. 127, a contribuit la aparitia acestet lucrArt
cu suma de una still let. (VOL prefata acestet luceirt).

www.dacoromanica.ro
 420

rele sale pro fesorale. NumerosiT seT elevI asta-zI profesor!,

pastréza o deosebita stima. Prin vorbirea limpede i mèsurat_
presdratá ca Ore-c 1r1 figurT glumete, prin demon-
stratiunile practice ce nu lipsese la fe-care lectiune, audi-
toral Sed este tot-déuna tinut destept si atent. In laborator-
il aflann in tòte 4i1e1e de lucru. $i chiar in vacantif de la-
amécJI pana séra, pregätind cursul si domonstratiile sale, pri-
veghind i conducènd lucrarile practice ca studentil, ocu-
pandu-se ca cer .etdrile i studiul planteior din tara si din
strainlitate, lucrand la determinarea si clasarea lor etc. In
timpul de vará, inaintea vacantiilor, pe fie-care an. face ex-
cursi! ca elevil sel in partile de prin vecinatatile capitaleT
in cele de la munte, ce le sunt la indemana. Pe timpul va-
cantiilor se ocupa ca escarsiile sikle relativ la studiul plantelor
Flore! Romaniel, pana la anul 1899 facute Cu spesele sale.
Pre cat ne spune, daca circurnstantele prin care a trecut in
acest decurs de 30 anl ar fi fost ma. favorabile, färd multe-
grele neajunsurT, daca stOruintele si.cererile sale ar fi gasa-
un ecoil la ceI ce conduc afacerile generale i ar fi putut
dispune Ore-care mijlóce pecuniare ce Be cere in lucrarile
sciintifice -- mal ea gira la noT undetAnca n'avena ceva
total trebue creat ar fi proclus st mal mult, .cacr
zelul i iubirea de lucru nu a_ lipsit, cum niel* acum nu I
lipsesce.

Brindza Dimitrie
(Vel1 fotografla la pag. 137)

Thctor, bota.riist roman, s'a nascut la 10/22 Octombrie

1846 in Bivol, judetul facu primele sale studil la
liceul din las!. In 1864 fu trimis la facultatea de medicina
din Paris, ande studiá in acelat timp i sciintele naturale la
facultatea de sciinte. In Noembrie 1866 obtinu titlul de licen-
Vat in sciintele naturale si in 1867, intorcendu-se in tara, fu
numit profesor de botanica si zoologie Id facultatea de sciinte
din lasT. La 1868, obtinend concendiii de un an, pleca din
nou la Paris pentru a sl termina studiile medicale, obtinu in
1869 gradul de doctor in medicina si fu laureat al facultatef
pentru valórea teseT sale asupra Gentianaceelor. In cursat
acestor studii intrand intr'o legaturä stransti cu celebrrl pro-

www.dacoromanica.ro
 421

lesor de botanica H. Bailon, Brandzi fu impins maT ales Spre

.studiul botanideT. Relator definitiV iti tara la 1869, Brandet
Éae law& activitatea sa de pro'esor universitar in Iasi, incepu
tpractica mediciner i ocupa imediat functiunea de medic
secundar la spitalul sf. Spiridon (1869) si de modic de despar-
tire fri 1870. In acelas timp propuse sciintele naturale la «Li-
ceul Nod» I publica pleinentele Sale de Istorie naturala.
Numit custode al museulul de media si naturalikT din IasT,
lava dcasiunea sa studieze preti6sele colectiunt din acest mused
relative la flora MoldoveT, prepum colectiile luT Gliebhard,
Edel, Szabo si Cziluek, i manuscriptele 1uL Ghebhard. La
1874 fu transferat de ministrul Maiorescu, la catedra similar&
tie la facultatea de sciinte din BueurescI, remasä vacanta
prid dimisia luT C. Elcarcu. num:t apoT director al gradinei
botanice, incept mutarea el de la CotrocenT pe bulevard in
fata palaiuluT IgniversitateT din Bucurescl, Brandza gasesce
vi studiaza colectiudile botanice a luT M. Hoffmann, si d-r
Grecescu, lar In 1875 incept' primele erboratiunl in judetul
Musceq, continuilnu-le in totl aniT urmatorT si in maT tete
ipartile tärel. Ales membru al societatel geogradoe rotmine in
1876, publica in Buletinul acesteT societati in acelas ari pri-
mele sale contribut.funT la flora RomanieT. In 1879 membru
al academiel romane, publici in analele acesteia t6te studiile
sale ulteribre. id 1882 obtinu do la ministrul Aurelian infiin-
lama unel ectiurT botanice, pe Mg museul de Istorie na-
turala din BucurescI, unde i forA instalate herbarul floreT
romane, format din vechile colectil pin Moldova si Muntenia
therbarele Edel, Szabo, Czihack, Hoffmann) si propriile co-
iectiT ate MT Branclza, precum i colectiile generale donate,
curnperat Fad obtitiute in schimb, c i biblioteca particulara
-a u1 Brandza. damn de dènsul sectitmeT botanice a Mu-
seuluT National de Istorie Naturala. In 1872 se desparti ca-
tedra de Istorie natural& a facultate; de sciinte, si Brandza
-rëmase profesor de itotanicti, care constitui ast-fel singur& o
.catedra, si in acelas timp. ca o urmare a acestor imbuna-
Wirt se incepura pentru prima 6rA lucrarile practice de mi-
,cioscopig §i de lupa Ale studentilor universitarT. In 1884 focul
,distrugènd lfitr&ga Sectie botanica a MuseuluT, Cu tOte colec-
Aiunile si averea sa, determina guvernul sa hotarasca inflin-
qarea uneT marT i frum6se gradint botanice la CotrocenT,

www.dacoromanica.ro
 422

impreunä. ca instalatiunI necesare pentru studiul botaniceE

In 1885 se incepurä primele lucrärt, carI sub directia luí
Brändzä i cu concursul ministrilor de instructie publia D.
Stifrdza i Titu Maiorescu, conduserä clddirea institulUI bo-
tanic si a grädineI botanice actuale. In urma attitor sfortdrí
Brändzä este atins de o gravti MA' inimä i mOre le 4
August 1895 in Slänicul MoldoveI in virstä de 19 ant, Brándz4,
a fost primul i cel mat insemrdt botanist romän, a cäruí
neobositä stäruintä, tondá definitiv si pe base temeinice
botanicei in Romaniet si fäca cunoscut flora täreI.
Scrierile principale: Considérations sur les ovaires
res (Adansonia VII.1867) ; Note sur plusieurs Roses du Me--
nyanthee (Adansonia IX 1869); Histore botanique ct théra--
peutique des Gentianées employées en médecine (thése de.
toctorat en médecine. Paris I .69). Curs elementar de istorie-
naturalä 3 pärti. IasI, 1873 la nouvele école ou l'influence de-
travaux du professeur Baillon, Iai, 1874; Notä asupra origi-
neI botanice si a afinitätilor terapeutice a noulut medicament
Jaborandi. BucurescI, '1875; Fragmente din fIelrea RoraänieI.
(Bull. soc. geografice rom. anul I, BucurescI, 1876); Numirile
vulgare ale plantelor (Revista literarä i sciintifick 1876 Bu-
curesci) ; Prodromul floret romane, 1879-83, (un volum de-
750 pagini, LXXXIV) ; Vegel,atia RoinWeI exploatdriI el,
tAnalele Academiei romne ser. II-0, tema II a, sectia II)
Plante non' (Analele A. ademiei române, seria II-a, sectia II-ar
1881) ; Vegetatiunea Dobrogel cu 2 tab. (Analele Academiel
române 1884; Contributiunl nout la Urea Româniet (Analele.
Acaderniet romäne seria 11 a, tom. XI, 189); Plante noul
pentru flOrea Dobrogei, (A nalele ,A eadernieT romäne seria II
tom. XI, 1889); 114:5rea descriptivä aD91rogeÏ (18D1). presen-
tatä Academiei române in mariuscris de tret vol., premiaM
si acum in curs de pubiicare 1).
IN. Mihail C. liladeseu
(Ver,11 fotografia la pag. 161)
S'a ndscut la 23 Aprilie 1865 in Campu-Lung, din pa--
ring coboratorI, dintr'o veche familie ,boercsseä din Muntenia,
care a jucat un rol politic insemnat rn timpul vechilor (karma
päinêntene militare.
1) Dr. C. Diancanovich. Enciclopelia ro,riàj, tomr1 J pag. 568-569-

www.dacoromanica.ro
 423

Studiele liceale le a fäcut in BucurescI si dupa ce a

urmat trel ant matematicele, fisicile si sciintele naturale la
facultatea de sciinte din BucurescI, a plecat in prima-vara
anuluI 1884 la Witrtzburg in Germania pentru studiul sciin-
tolor naturale si in special al botanicet, cu ilustrul botanist
al timpulut Iulius Sachs. Pe la finele anulul 1885 s'a dus la
Paris, unde a terminat studiul facultatel de sciinte pana in
1888, cänd s'a intors in tara.
In Wilma aceluiasi an, si in urma until stralucit con-
curs fu numit profesor la facultatea de sciinte din last ca
succesor al luí Anastasie Fetu.
In acéstä. calitate s'a apatat repede un frumos ascen-
dent asupra colegilor, studentilor si in public.
Membru fondator al societätei sciintifice si literare din
Iasi in al caret organ, «Archiva* a publicat unele din stu-
diele sale, redescbise impreunä ca harnicit profesorI: D-nit
A. D. Xenopol si I. Gavanescu seria conferintelor publice la
acea universitate, precum si a lectiunelor libere sub auspi-
ciele societatel al carel vice-presedinte fusese alf s.
In 1891 fu numit inspector al invetämintulut secundar
de ministrul de atunct d. Take Ionescu, ca care colabora la
transarea diferitelor cestiunt atingätbre de invetämint ; lua
parte la facerea programelor, care a determinat o noua si
fecundä miscare in invetamint si in alcatuirea cärtilor didac.
tice. Ca inspector stabili apropierea bazata pe stimä, respect
si iubire intre acésta functiune ,si. profesorif secundan, eau-
tänd maI ales a lamina prin conferir* si discutitiiII ce pro-
voca la fie-care sc6la ca intregul corp profesoral Metodele
de propunere, alegerea materiilor si intinderea lor precum
si rolul social si educator in sensul larg al profesorului se-
cundar erati mal ales parle asupra cärora a indreptat cu-
getarea membrilor corpuluf didactic secundar.
Retras din inspectorat la 1895, fu transferat ea profesor
in Pucuresci si numit director al Institutulut Botanic ca suc-
cesor al d-rulut D. Branza. Prin activitatea sa extinse studiul
botanic teoretic si practic in laboratoriele institutulal, indru-
mänd personalul sea sciintific la studit proprit asupra Floret
Romani et.
Ca om politic, D. M. Vladescu, este conservator.
Dup. caderea ministrulut Carp si venirea la cärma teret

www.dacoromanica.ro
 424

a partidulul liberal, D. Vliidescu a fost ales ca deputat de-

Muscel, ca. oposant.
D. M. VIklescu este un nationHlist de convingerI si nu
de speculatiune. Ca presedinte al Ligel Culturale, a desfäsu-
rat o colosald energie prin intrunirI publice; simpatic si elo-
quent, cult si inteligent a sciut sa tin& tot-d'auna tréz, entu-
siasmul national care soNdia in inimile multora. Acesta e un
merit cu care putinl se pot fäli.
A contribuit la fundarea mal multor societatI coopera-
tive in special : «Banca PoporuluIP, «Tipografia Minerva» si
brutdria «Viata» 'I datoresc fòrte mult. Tot D-Iul Vfádescu
se datoresc excelèntele articole din Enciclopedia Romanä a
D-luI DiaconovicI, despre grAdina BotanicA, Institutul Botanic
si biografia D-ruluI Brianda
Acéstd frumòsa activitate se imparte in t6te directiunele
deopetriva de folositóre si nobile.
Actualmente D-1 M. Vladescii este vice-presedinte al
Ligel si in calitate se astepta mult de la neobosita sa acti-
vitate 1).
Personalul sciintific al Institutulul si Grädinel Botanice
este :
D-1 M. VlAdescu, director ;
Simion Radian, preparator ;
Zaharia C. Pantu, conservator al plantelor ;
Dr. Em. C. Teodorescri, asistent ;
Aurel Procopian, sef al culture'.

I) WO rei ista politicil literarti ,liorminia Ilustratzlg anul I No. O p. 73-74-

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXIII

Doftoricescul mestesug in tenle Române

Priyirl general°
Omul vecInic a fost preocupat de doue lucruri: a) cum
-sä se hrdnéscä i b) cum sd-'s1 pdzésed sändtatea ; cu alte cu-
vinte, cum sd trdiascti mult i bine; primal lucru ce l'a Malt
-omul ca sd-'§1 vindece suferintele, a alergat la burueni. Cu
timpul le-a gdsit ea acestea sunt insuficiente i prin ajutorul
credinteT, a inceput a invoca spiritele cele bune orT pe cele
reledupë imprejurarTsi de aci ail luat nascere descAnte-
cele ; apoi, credinta cd. stelele ail o influentä decisivd in viata
omului, a inceput a'sT cduta destinul in stele ; Acestea combi-
nate, aü dat nascere magiel i astrologiel, sciinte care ail jucat
un mare rol la poptIrele istorice din anticitate. Omul insd,
dupò ce a apucat pe cdile civilisatiunel, a inceput sd-'s1 fra-
minte mintea cum sä, inventeze o beuturä pe care a bote-
zat-o Elixir i din care bèrld sä. nu mal mòrd ; dar flind-cd
Sändtate
'I jumdtat'de Mg,
se hotdrdsce a cduta piatra filosofald, mijloc prin care sà trans-
forme in aur dad. nu téte, dar cea mare parte din metale.
Cercetdrile acestea ail dat nascere AlchimieT, sciintd care a
preocupat spiritele de elitd din Evul mediil.
N'ail reusit insa niel cei dint6I, niel cestl din urmA ; as-
trologil, in loe sd descopere destinatele omuluT in stele, aft
descoperit legile dup6 care se conduc astrele, dAnd ast-fel
nascere sciintei AstronomieT. AlchimisciT voind a afla elixiria
descoperit aicoolul si in locul pietrei filosofale ail desco-
_perit fosforul i aceste cercetdri ail d9.t nascere ChimieT.

www.dacoromanica.ro
 426

teva secole maT tèrcjiti i paralel cu astrologia, grecil fie print

geniul lor propriO, fie cà s'ati servit si el de sciinta altor po-
Ore maT vechT, ail pus basele rationale ale medicinel, cu
Hipocrat, Aristot si Galeniu. De la acestl ómenT de geniii
pänä. la Harvey (1658) sciinta medicaid a Meat putine pro-
grese in Occidentul EuropeT. Adevärata cercetare sciintificà
pe terenul medicineI, incepe dup.° descoperirea circulatiunel
singeluT. Facultdtile de medicind din Occident, si anume cele
din : Italia, Franta, Germania etc., incep de aci inaite sä facd,
progrese pe terenul sciintelor natural° si decT si al medicinel.
Tenle Romäne flind aruncate de sbrtd la portile orientu-
ltiT, aii remas in timp de vécurT isolate de miscdrile intelec-
tuale din Occident sl decT eT aü trebuit sá recurgd pentru
vindecarea suferintelor lor la medicina babelor si la rugdciu-
nile pe care le oferea biserica, dupd cum ati fdeut t6te po--
pórele in stai ea lor primitivd.
Medicina babelor
Pe längä buruent intrebuintate ca lécurT, babele hare-
buintail ca i arg si descantecele Descäntecul privit in na-
tura sa intimä, nu este de cat un fel de retetd, in care pe
?And amestecul altor ingrediente, invocati si numele sfintet
TreimI, al NilseetòreI de Dumnecjeti, cum si ale altor sfintl.
Sunt insd patimI omenescl uncle in descAntice nu se
maT inv6c6, numele luI Dumneçieti si al sfintilor, ci se invòcd
numele diavoluluT, care este chemat aT da ajutorul trebuitor
pentru promisiunlde multe orT earl nu costä, pe descan-
tdtbre nimic. Soiul acesta de descAntece ae numesce farmece.
Dam in specimen de descantec-farmec :
Fermeatórea luind o fripre in mdmi, Multi de un ligan necIsAtorit,
/loud bucal de fer Wisite §i facuta cu màinele la spat: in Durninica Rusaliilor in-
cepe ast-fel:
1116 uitaiii in sus, CArn1 de alel i purcel fript,
Mê uitaiii in jos, Tog mdiicau
Alé uitaiu spre sóre rèsare, Cu tog beaA
Si vèlluiu un foc mare. Si eu tog chef fAcead
Eat'o fil/drie de arie, Nuinai Scaraoschi cel mal mare
Acolo erad 99 de dracT, Niel mdnca, nici nu bea,
99 de drAcelice Si el ve§nic trist stetea.
Cu fecioril lor Tu Scaraoschi cel mal mare,
Si cu slugile lor Niel nu mAnAncl nicT nu beT,
Frigind in frigiirl aseugte Eii IÇI poruncesc,

www.dacoromanica.ro
 427

cutare duel, Brin piidurT lupc§tI,

Si pe sus sa mi-1 aducT, Prin mirite epure§ti,
De rang& vaAuva grasa, Peste 'it'd fArA vadurT
(ill ¡nab* let illés5, Peste gardurT Ora parldzurl,
SA te duct CA frumos darui
ttnpungl Cu balerca de holerca
carne §1 prin close, Cu un puiu de Jidda
Si Fin vtna 114 cea gresa Din tirg din Roman.
Repede sil mi-1 aduct
Si tetminirld destantat6rea infinge frigarea tntr'o gain& négra, iar pentru-
-rotate ihal Agrive lintr dépa.

91nd mns nu maI existä la mijloc niel suferintá corpo-

ralä, iic patim5, amorulul, ci numaT ura i resbunarea, a-
tune/ se intrebuint6z5. pe Mug invocatiunea tutulor dracilor
si/alte ingrediente. pompositiunea acesteI retete o las de o
cam data, rtimanAnd a me ocupa intr'un studid special de
dènsa.
existat in tarile Romane multe desd.nt6re celebre ca
Kera, Anastasia i baba Harca, imortalisate de neuitatul ar-
tist Millo 1).

iLedieitia hieratica
Dadi erburile ca tot soiul de descantece DU vindecall
suferintekt, ornul alerga la ruglciunile bisericeI, care constati
in Ungerea ca mir la pärtile les.ate, «caderea la stintele da-
ruri», la ic6nele facet6re de minunI ;i in fine la sfmtul maslu
tuna din cele ;apte taine).
Atat babele descantätére, fermecätóre ;i vrajitóre cum
eälugä.ril, in special ceI grecI, atl exploatat mult suferintele
ronianescr. In timpurI de holert, cum i alte bóle pestilen-
tióse )care aìt trecut peste aceste ted in decursul v6curilor,
eältigäril venead din orient ea ic6ne fdetèbre de minunI, ca
buruenT de léc din grädina Maicel DomnuluI Cu lemn din
Santa mice; 'din care eel adus de eelebrul Kesare Deponte
era se jice in märime pe un cot9L
inaltul teler al MitropolieT, impreund ca tot clerul ora-
;WM' porneatl in procesiune ca icónele i m6;tele sfmtuluI
Dumitru Basarabov, aIte orI aducea ;i pe aceleI ale Ffintet
G. I. Ionescu Gion, Ist3ria Bueurescilor, pag 641-646.
Velf al meu studiu Itifluenta Culture! Grecese1".

www.dacoromanica.ro
 428

Tilofteia de la Curtea-de-Arges, ale sfmtuluT arigorie Deca-

politul si ale altor sfintl ; se faceati litanit publice in sunetul
-clopotelor si se sfinteati sute de butóie cu apa spre a fi tri-
mise in judetele ande bantuia ciuma i bolera, ca recoman-
-datia specia16, ca un butoifl de aghiasma sä se t6rne in dece
but6e de apä, pentru stropirea 6menilor si caselor atinse de
duma sail holerä. In tot timpul cat dura bóla, doninitoul
boeriT isT fama un eatafighion la CotrocenT orT aiurea. CeT
s6racI remlneaii in BucurescI pe sóma cioclilor i haimana-
lelor. Bucurescl r6manea pustil si nu se audea de cat pr-
letul cainilor r6masT tara stapanT.Domnitorul de la CotrocenT
dadea ordine circulare catre ispravniciritidetelor COntaminate
sii fuga dinaintea maniel dumnedeescI sadica ciumeT orI ho-
lereI) «cand vedl mania mea ascundete Ana cand trece,
ijicea un domnitor ritind sf. sceripturti», apoT recomanda ea
casele molipsite sa. fie isolate, hainele color morli arse, ceT
-bolnavI O. fie frictionatT. Cu otet aniestecat ca usturoiii, maT
t6rdia (1830) Cu ovinegre aux quatre voleurs ')» ca mijloc de
-desinfectare: sa se tina o straching ca otet si usturoiri la
Orla 11e-carel case si sa se arda necontenit gun6ie. Aceste
rail in trasaturT generale mäsurile ce se lua in timpul ho-
lereT si ciumeT.
Remalle acum sá vedem daca a exisfst doctor' in tarde
omane si in special Muntenia.

Medicina Dortoricéseit

Facand istoria medicineT in 1Ora Romanésca, nu ne am

Tropas a o face (le cat in cate-va träsiiturT generale si atat
intru cat vine in atingere cu chestiunea ce ne preocupa.
Trebue sa marturisesc de la inceput ca istoria medicinei la
RomanT, fie ea istorie a medicine' popularei fie ea istoria me-
dicineT hieratice, fie ca istorie a medicinel sciintifice intru
cat medicina a avut elemento sciintifice din vremurl, cum
-acésta sciinta a progresat in evolutiunea sa lenta, nu ya putea
fi scrisa in deplind cunoseinta de causa i Cu adev6rat tolos
noT, pentru istoria ciilturala, de cat de un doctor in me-
NumaT 'cesta va sci sa intelégd complecta natura a
1) 0 itiventinne fientit de 4 borf francesi.

www.dacoromanica.ro
 424.

bóleT a progresuluT orT regresula ce medicina a facut in con-

tinua dar lenta evolutiune in Virile nóstre,
Daca cef competentl vor yedea in istprisirea mea unele
afirmatiunT gresite pe care cu,Larillida seninatate le fac ceL
streinT de sciinta, iT rog s ma erte, ca i lor Esculap multe
1P-a ertat, ,multe le era §i innlte le va erta pe lumea acésta,
amänènd tóte procesele intre bolnav §i doctor, a Se aman&
pé lumea cea lantar In 'ranta §i in Germania ca si in alte
tad din occident su.nt doetori istoricT, advocall istoricI, osta§1
World etc., Oct istoria ca §i poesio. 'Mote merge fórte bine-
§i forte folositor alaturl, ca orl-ce specialitate, cad( t6te spel
cialitatile iI aü istoria lor. I) Sa revenim la chestiunn.
Daca, poporul a glergat la medicina babelor §i cea iera-
tica, apoT domnitorul j velig boer aí alergat la doctor' care-
ai tot-denim streinT: italienT, ovreT, gre I, nemIT i fran-
cesT. Na scim daca, la curtea luT Mircea cel Batran sag Ale-
xandra cel bun ai,1 fost docturT. Lucrul e putin probabil_
Scim insa ca, .5,tefan. cel mare al Moldçve a avut un doctor
dupe" 1475 La asediul Ki (1462) *taut capatase o ran&
adanca la ,incheetura piciorulul din care Fe Meuse o fistula.
Durerile deyenise atat de mar!, in cat bätrànul i gloriosul
domo cere genatuluT venetian tin doctor care'T i fil trimis;
chema §i ce a- facut acest doctor eu scim. In, 1502.
intalnim un al t doctor la cartea mareluT ,$.tefan numit Mate',
Mureano. La O Decembre 1502 *tefati dupe indemnul docto-
ruluT Murgano trimite la Venetia pe Demetriu Purceviu
cumpere doctoril. Pang s4 se int6v0 trimjul, Mureano móre:
la Sticéva. Vlata ce o da marele *tefan dectoruluT era de 500
de galbenT plua alte veniturT. Senatal venetian trimise pe,
Girolamo da Cesena care pléca imediat la Suceva; ajungèndt
aid §i cercetand rana augustuluT bolnav,se infricoO, i cera
consult.,., Era in vara anuluT 1504. Se mg( chemä un doctor-
Leonardo ,Masari, doctor vestit la Buda §i un altul evreti
la curtea hanului Mares°. Doctoril hotarira sa ardá rana.
de Ore-ce se yede cei incepw sa cangrenese, nu garantail
nimic. Bogdan primi, doctoril arser4 rana Cu fer rof,u pe la-
finele JuT Junio 150'f. La 2 Julie *tefan muri. Spaima -docto-

1) G. L lonnescu-G:on Doftoricescu inelte§ug la trecutul tri1or Ronnine.

pag. 4 6.

www.dacoromanica.ro
 430

lor fu mare. Bogdan reOunoseu ea nu OW face alt-fel

lasa pe ceT doI adusI ä piece.
Curtear6mase lar fall doctor.
Cand Bogdan certi in clisatorie pe Elisabeta, sot& regeluT
PolonieT, regle ceru i trimisil MoldoveT primi ea princesa
aduca la Sucéva pe doctoriT el pe care Bogdan Se indatora.
-al plat i intretine.
De aci inainte doctoriT nu aa.mal lipSit.
Petra Raves fiul natural a luT *tefari Cel Mar e si mciS
tenitor al marelor lui ealitall a fost si doctor. (Voivocla Petrti
Ucionai filosof i dohtor) adica Petru Voda este un invatat
losof si doctor.
Doctoral la burtea domnésca era un f personaj cate lua
parte la t6te tainele la care domnul voia sa primesca, mal
Cu séma cand otrava avea sà j6ce, rolul politic or diplomatic.
Doctoril italienT (venetienT) inanuiati tot atat de bine otrava ca
pumnalul lucru earel compromise f6rte malt. Este eunesdu(
casul ca otravirea luí Despot Voda i). MedielT pe aCele vremtitt
-ere]. filosofT
Nu credem cfi la cartea Muntenie sa nu fi existat
doctor. Protomedicul luí Sinan Pasa, 'an eVretf, ti fost prihsf
la CalugarenT i trimis in Transilvania Id illehiS6re und
nu a fost liberat de eat in DeceMbre.1.595. Atilt /in TraiiSII-
vania cat i in Virile ftoinane existatt nu unul ci mülts1
doctor!. Mihai Vitéztt trebue sit fi avitt mar inultI de 6re-ág
intr'un raport trimis din Praga la 6 lanuarie 4597 s6 vede
ca. MihaT Vitézu ,era atht de grea bolnaV, In cat doctoril
cotea mórtea lul ca un lucra heinlaturabil, dai lS1iha se
restabilesce in curand. DoeteriT ingrijeaa de cei ce )priméd
¿An! in lupta.
Din a doua jumatate A seeoluluT al XVII doctoriT
ca i ceT evrel urmasl a! do6torilor Arabi, ail inceptit sa
-dispara incetul ca incetul ca s le ja local doctbril Greer, de
-re-ce Grecil din Constantinópole eu claret de intInd 's1
met0 copil la universitatile ita.liene din Bolonia, Padova si
Retetele lor se asemenatt f6rte 'mull cu retetele babe-
lor nóstre pana la' finele secolulti/ 'XVII. In forniniarele

G. I. Ionneser-Gion. op. cit. pag. 14-27.

Ve.40 al meu studiu I ifluenta Culturel Grecesee.

www.dacoromanica.ro
 431

-dicale de iatrosofie din care unul s'a tiparit la Venetia sub

numele de geoponicon in care, alaturea cu retelele ceva mal
medicale sunt unele carat ba'be§tY. : de exempla, reteta in con-
tra cheliel este ast-fel formulatä. «Ia un pantof de femee ;
rupe talpa ; tac dinteinsa partea despre calcaT, pune-o pe foc
prefa-o in cenup, amestec'o ca undelemn, fa o alifie i fré-
ate pe cap»; iar la sfir;ital fie.careI retete nu uita nicl odata
frasa : Vie sanatate de la puterea clivinä, care birue tot.
La anul 1642 MateI Basarab domnul Muntenie suferea
de idropisie, de doctor nu se vorbesce insa.
La anul 1.628 Paul de Alepo arhidiaconul patriahuluI An-
tiochiei, suferea de friguri de 3 orI pe d,i i in Targovi§te nu
era niel media niel chirurgI §i se plane grozav de §i medi-
cina eratica era in fl6re. Vasile Lupu domnul Moldovei, dupe
m6rtea fiulul sèti. Ion Vodd, aduce ca doctor pe italianul Sco-
cardi platit cu 1.500 reall pe an.
.5tefänita .Voda Lupul cad6nd greil bolnav «c,are indatä
a priceput doctoral ea' trebue sa ja sange §i aa de greil
'la coprins ferbintéla cat pana la Tighina a statut frenetic,
adica buighuit din hire. Ca cnipul cum era b6la, cä, i afl e0
bolfä ; la o 'nand ci nu era ciuma ci drépta linguare careI
b6le il dic doctorii Maligno i cat a trecut Nistru la Tighina
a treia di a statut mort». La curtea lul *erban-Vodd Canta-
cuzino era protomedic Iacob Pilarino. Pilarino continua a fi
medic i la Curtea lui Brancoveanu apoI doctoral Pandeleone
4is la curte docorul cel rnare, apol era Ion Comnenul profesor
la Academia sf. Saya. Toll ace§tia erati medicI curantI aI cartel
luI Brancoveanu §i ingrijeati pe domn in t6te dilele 1).
Doctoral Pilarino a scris un tratat de altoire.
La 1697 mal gasim ca doctor a( cartel domnescI pe
Enache doctor, pe Iacob doctor. Dupe 1.700 pe Atanasie Gor-
jiul, pe Gheorghe Trapezundul ,§i pe hirurgul Lantier.
Dupa infiintarea spitalulul Colea de catre spatarul Mi-
hail Cantacuztno se vorbesce de hirugul sad firugul
gul) Carstian.
La anul 1.733 s'a fault prima operatiune dupa cate se
.canosc astd-dI asupra anal Costin ologul de la Metova.
La anul 1719 practica la Bucurescl medicina doctoral
1) Ionnescu-Gion op. cast 28--61.

www.dacoromanica.ro
 432

1111 N. Mavrocordat numit Fonseka si doctoral Manasie Eliadr

diplomatI aI sc(510 de la Bologna si Padova lar de la 1727 a-
vem pe doctoral Caragea, din care descinde ce! don! domnI
a tare! Nicolae si Ion Caragea.
Tot la Bucurescl trdesce dupd 1740, doctorul Teodo-
rache, apor doctoral Atanasie Comnen Ipsilante doctor de la_
Paira i doctoral Fotius medic personal al luI Constantin
Vodä Mavrocordat, doctorul Vardalah, doctorul D. Procopiti.
Moshopoliteanu, doctorul Scordilie, doctorul Petre Depasta,..
care se atlä inmormintat iu biserica Mitropulia
La anul 1739 Noembrie, sosesc in BucurescI do! doc-
tor! inseinnat,r, unul este Zeiler Tonozzi, calvinist i altuls
Bolta, catolic sas. In anul 1753 -1756 se gäsesce un doctor
cu numele de Stahl, care ingriji de &mina lui Constantin
Vodd Racovitfi, acésta móre, si Stahl este pus la falangd de
cAtre domn, din care causd muri.
Grigore VodA Ghica zidesce spitalul Pantelimon, pentru
näprasnica MIä a ciumeY. La anul 1750 ja a doua domnie
Grigore Vodd Ghica, zidesce spitalul din valea Florescilor.
La aim/ 1765 Constuntin biv vel Ban Nästurel, zidesce
spitalul cunoscut sub numele de Spitalul Sfmta Vineri, al
boerilor Herds& Al cincilea spital a tost acel de la Särindar..
Pe iangä aceste spitale se maT aflati in Bucuresci : spi-
talul SfintuluT Visarion, SfintuluT Havalambie spitalul Da-
mara Basarabov si la 1796 s'a zidit spitalul de la Dudescl..
Pe 1 ingd aceste spitale in 1775 se afla un Orfantrofionr
asil si spital de copiT, organisat de Alexandra Vodä. Ipsilante,
unde gäsim ca doctor! la 1783 pe Polihronie, mai tèr4iti pe
Silvestru Filitis.
La 1785 se numesce doctor al colegiuluT St Saya Mu
Manicat. La 1793 se allá un doctor cu numele Ion.
La 1782 apare in Bucuresci primul doctor oculist, acesta
e roman si se numesce
La 1792 se aflä 2 doctor!: unul David si altul Pavel.
ambiT sunt doctor! arabi.
1.a inceputul secoluluI al XIX, gäsim ca doctor! intre
pe : D. Notara, D. Caracas!, N. si C. Caracas! ill. Si'vestra,
Filitis, Darvary, D. Schina, Sachelarie, I. Rasty, Petrache He-
pites, Ath. Wogoride, C. Iatropol, Arsaky, Bally si C. Estiotis9_
1) G. I. Imescu- ioi, Istot ia Bucurezclir, pag. 655-666.

www.dacoromanica.ro
 14

"'

401141k
t-
-

-, . ('
. P.
ti
-_

k.,,7,,, '
Ilk"..
.!,':
.. , 4,110411/4.

', E` , ;¡.' 5
;, U
'
`. ;. ,

...
, v.-,
' .":- - -4-Irz =,
:
''''6!:-..r..k,i' -,__'''''-2
'
,,, t.e4P, i l' ,.

ili. ,;..... _ -, .
'. . s -o, ......,x,_
-
,,,
'. 5'-: .. 5.4-7.;:,i,,,,, ,,"
.-.

.."'"»,,...,°-.: »,. - '''

4,--irsig

....,' '''" ..,. . 6

,-....1./' .
, .-2.,,
.
,,,,,,s.7,0 -... '...' ' i*:,:-.-.**.,...,- 'IFk,--''-*-;.:?'°',nj'' '' - - - -

, .
.
,:,.
...
7. .,..,
.. .4: o
: .4 111.
,,,t
*, .. ,,,,, ,,
- , ., ,
..
.c, ...,:., '.0,... ,fii,:. L'' , .:.. , .

Alimentarea cu ara potabil5 a ora§ulul Bucurescl

Sondagiu No. 2 la aclAncime de z50 metri cu un deblt de 8o0 m. c. apA pe 24 ore
pentru o denivelare de z m. 6o (de la Ciurel-GrozAvescl).

www.dacoromanica.ro
 434

Alaturea de medicina babelor doftor6e, medicina ieratica,

mal practicad midicina inca o a patra speta de doctorI arabl,
inda, un sola de sarlatanI, care veneati cu pietre mirac616se
si carI avead spunead el o putere mistica. de a vindeca
t6te b6lele. El umblati"cu farmacia pe douè" róte ca si felcerii
nemtescI de mal tèrçlid.
DoctoriI pe la.nga plastore, ierburI, medicamento, alifil
si diferite Muturl se ocupad fórte mult ca lasatul sangelul
si pusul lipitorilor. Lipitorile erad de rig6re pentru cel mal
mulp prima-vara la preinoirea singeluI si s'a continuat ca
acòsta doctorie nigua pana in timpurile n6stre. La noI se cul-
tivad lipitorile ca un articol de consumatie pentru tara si ex-
port pe o scara ce a'sta-oili nu se mal cunósce. Lipitorile ro-
mane trecead Prutul in Rusia si Dunarea in Turcia unde se
vinde,a.d Cu prelurI colosale. De multe oil nrI nu mal r'éma-
neafi lipitorI in tara 1).

Ciuma sub Caragea.

Suntem la inceputul secoluluI XIX; Voda Caragea este

numit domn in tara Romanésta in anul 1812. In cjiva de 12
Decembrie, intra cu mare pompa in Bucurescl, in mijlocul uneI
suite stralucite. A dona cji dupa. instalare adicá, la 13 Decem-
vrie 1812, isbucnesce ciuma alisa de 6menil din suita dom-
nulal. Niel o data un flagel n'a facut atatea victime, murea
pana la 300 de 6meni pe qi ne spune Ion Ghica si se crede
ca numërul morplor in t6ta tara a fost mal mare de 90.000.
Contagiunea era asa de primejdiósa, in cal cel maI mic contact
Cu o casa molipsita, ducea m6rtea intr'o familie intréga si
violenta era asa de mare, in cal un om lovit de ciuma era
un om mort.
Spaima intrase in tóte inimile si fb.cuse sa dispara orl-
ce simtimènt de iubire si de devotement. Muma 'sl parasia
copiI si barbatul sotia pe mainile cioclilor, nisce 6menl fara
cuget si rara frica de Dumneqeil. Totl betivanl, top destra-
matII, isI animad un servet rosu de gat, se urcaù inteun
car ca boI si pornéd pe hotie din casa in casa, din curte in
curte. EI sE: introducead 4iva si nóptea prin locuintele Orne-
1) Ionescá-Fion, Daftoricescul nae§teg in tèrile Romane pag. 62-63.

www.dacoromanica.ro
 435

Inilor si punead mane pe ce gäsead Mil ca nimenea sd in-

dräsnéscd a li se impotrivi. Fugea lumea de dènsil ca de
smòrte, cad el luad pe bolnavI mil pe mortl in spinare, la
trintead in car, clae peste griimadd, si pornéd cu carul plin
-spre DudescI, orI spre Cioplea, ande erati ordiile ciumatilor.
-Se incretea carnea pe trup, audindu-se grozä'viile si cruzi-
ciile Mcute de acestI tilharI asupra bietilor crestinI, cddutI
.in ghiarele lor.
Rare orl bolnavul ajungea ca viat'd la campul ciumatilorl
De- multe orl o mdciucd peste cap, fAcea intr'o clipd.
ceia-ce Ikea b6la in 2 -3 (Pie !... *). pae cd aceI ucisl ast-fel
-erad mal putin de plans, cdcI maI mult eraii de jale acel
-aruncatl de vil in camp färä asternut si Ma acoperdmant, pe
pdmènt ud si inghetat. Cale de o jumetate de cias se audiad
tipetele si vaetele nenorocititor din campal Duclescilor.
In urma mai multor scene oribile, neomenése si bes-
-tale petrecute la ordie, unde unul din acestl mizerabilI, tu-
sese rape cu dintiI de un tinOr care apAra cinstea sotieI sale
lovitd de ciuma chiar in giva nuntel, si in urma revolteI ciuma-
atilor, cad ad sdrit ca parul si ad omorat dece ciocli ; auto-
ritatea in sfarqit a luat mdsurd de a organiza un fel de ser-
vicid sanitar. Ea infiintase cal-va vdtdsel insdrcinall de a
intovarsi pe ciocli din casä' in casd si acestia strigad de la
p6rtd. «Sdnatosl copilo! iar din casa respundead : de tried sd
nu-I clued la DudescI, «tosI-tosl»; unul din acestia intr'un ra-
port catreseful sed dicea : (AT am adunat 15 mortl dar n'ant
-putut ingropa de eat 14, fiind-eti unul a fugit §i nu Pant pu-
tut prinde» Deasupra orasuluI se ridica un fum galben si a-
cru fumul bAligariulul care ardea in curtile boerescl, si ora-
rsul resuna de urletul jalnic al cainilor ramasi fárd stdpan,
La fie-care pórtä. era cate a sandranaa, in care s'addpostea
,cale un servitor pusacolo, pazarghidan (comisionar pentru
targuelile de paine, de carne si de zarzavaturI) Nimic nu in-
tra in curte de cat dupd. ce se purifica la fum si trecea prin
lardaul ca apd sad prin strachina ca otet. Cioclil, cand tre-
.cead pe langd o casd bogatd, aruncad sdrente rupte de la
clumatl, ca sä respandéscd contagiunea. El nu e temead de
E.,

molipsirea Mel', cdcI mai toll' erad dintre ace' carI zdcu-
erä. de ate 2 -3 or!, de acea grozavd epidemie. Ciuma, ca

www.dacoromanica.ro
 436

t6te b6lele mortale contagi6se devine putin violent& la acer

carl ail maI fost lovitI de ea 9.
Doctoril eel mal renumitY la Ineeputul seeolulul XIX
Am adus asest exemplu tipic ca sa se vadd cum se tra-
tad ciumatil la inceputul secoluluI trecut. Vedem decI el nicl
nu se pomenesce macar de media, orI de un serviciii sanitar,
Cu OW acestea pe langä, cel enumeratl pang acum gäsim
media in Wile .romdne, dar 0 ace0ia erail doctor! streinl
cum a fost buni6rd : Hristian Vehnert (1813-1843), Const.
Filitis (1834), Maer (1334-1837) Arsachi (1839-40), Albert
Vehrnet (1843-1845), G. Schram (1845-48), George ',Gros,.
Leopold Haineman, T. ScIraiber 2) etc., fo§tI medic! primarl.
la ospiciul Pantelimon. La spitalul Colt.ea gasim pe doctorit
T. Colmar gerah (1832-33), Marsil (1812-43), Frantz Ris-
dorfer Gerah (1842-49), Gussi (1842-47), Gh. Granan (1840 51),
Georg Singros Gerah (1849-1853), Adolf Grunau (1852-59),.
Vafrino Marini, Patzelt, te., care s'ati dobandit impamènte-
nirea. Tocmal pe la mijlocul intaiil al secol. trecut Romanil
incep sd'§I trimita copiil in Occident ca sa studieze medicina.
intre ca.re citäm pe D rul Cretulescu (1841-51), G. Polizu.
(1852-1864) 0 pe renumitul botanist Anastasie Fetu, Dr. Obe-
denarr etc.
Ace§t1 doctor!, fat& de Intrégti tara nu puteati -tine pept
uneI epidemil buni-ór& cum era acea dupe timpul luI Caragea,.
nicI b. satisface tóte cerintele. De abea din jumetatea a II a
secol. XIX doctoril rara avis, incercati sfiV opera de de-
teptare a tunnel cuvemtötóre.
§e6la de mica ehirurgie de la Coltea
Am vequt cd de la 1852, numeral doctorilor cresce,
ins& sunt totI streinI : italienl, nemtl i grecl mal ca
Printre ace§tia se afla 0 un doctor 0 al doilea intre roman"
anume Dr. N. Cretulescu.
1)-rn1 N. Cretulescu, ve4end a se simte o mare lips& de.
un personal subaltern, care s.1 secundeze pe doctor! la eau-
loa Chica scrisori p. 29-32 ct.
Al. G. GI1Alescu O. cit. 610-L615.

www.dacoromanica.ro
 ..
.....!,,,;
,,,.1 '.. . ....,
777:,,,,,,:47....,-,,,., . ,,
leaFfte. NO ,.......,-----
.
- --
- 1 ......

,,,,,. '.
a ...

4 .,4
.
=' -w,
-astir ....., ...,'
':-.1'''' ,-'41 ',' - t
_.7. -.T.,
t ,,. ,..,
1,

I
. _.....

L.' ..,timitme--
...jpouraguipannusrmormw":.

' K
°- ,

f:

°
r

,1

Alitneutared cu ap5 potabart a oragultd Bucuregd.

Reservoriu de la Cotroconl In construclie.

www.dacoromanica.ro
 438

tarea bolnavilor si la facerea operatiunilor chirurgicale, face-

un proect pentru inflintarea uneT setae de mica chirurgioín
spitalul Coltea, pe care il inaintézd EforieY spre aprobare.
Ebria il trimite comisiunei doctericesci, pe care'l aproba
ca micI modificar! la 18 Octombrie 4841.
Profesor la acésta sc6la a fost numit Dr. N. Cretulescul
alcatuitorul proectului. Inflintarea sc6leT a fost aprobata
ofisul No. 30 din 25 Genarie 1842 al DomnitoruluT Alexandrut
D. Ghica. *cóla a inceput a functiona imediat. D-rul N. Cre-
tulescu alcatuesce o carte pe care ucenicil sa OM medita.
lectiile de anatomie i fisiologie. Cartea a fost tipäritA de Mi-
hail Ghica, ctitorul spitaluluI Pantelimon si a servit felcerilor
la invetaturd In 1841 ucenicil fiind in anul al II urmand s.a.
se deprindá la practica operatiunilor. Dr. N. Cretulescu, cere
Eforiel la 23 Martie 1843 ca sa i se pue la dispozitie sail in--
treg spitalul Coltea, sail cel putin 2 din salele ca bolnavI, ca.
O. le faca scolarilor, cum ilicea dinsul, un fel de clinica I).
Sfatul doctorilor insa refusá drépta cerere a d-ruluI N..
Cretulescu, care se retrage bine inteles desgustat, iar condu--
cerea scólel s'a incredintat d-rilor Vartiade i Risdöfer carr
ail primit set fie profesor! fárä léfa.
La finele anuluT 1843 ail esit primi! felcerl de mica chi--
rurgie din spitalul ColteT ca diplome, lar cÓla se desfiintéza,.
ca apoI Sa se reinfiinteze din mil in anul 1852 Maiil 5, in
urma until referat al marelu! vornic din Mantra si genera--
lulu! inspector al carantinelor liniel DimareT.
In acest timp se alcatuesce un regulament ma! detaliat
in al.:6sta privintdsi de Ore-ce D-rui N. Cretulescu lipsia din
téra este insarcinat panä la reintórcerea luT, D-rul Polizu.
Acum sc6la fiind inflintata functionézti de data asta p&
langa spitalul Filantropia ,) pand la Martie and se desfiin-
téza de 6re-ce se infiinOzä alta la Mihaiti-Vod5.1).

1) G5Iiile.cu op. cit. p. 622 §I 623.

www.dacoromanica.ro
 CAP. XXIV

Sc6la
a
de mica chirurgie de la Michaid-lroda
4855 Decembrie 4-1869

*M'a de felcerI de la Coltea, ca i cea de la Filantropia

art fost inflintate pentru a ròspunde uno!' necesitati cerute
de imprejurarile de atuncI. S'a creclut de unii, cA Ola de
mica chirurgie a fost o continuare a celor de la Colea si Fi-
lantropia ; putem afirma fdrä. Usind de a fi desmint.iti cA intre
aeeste scolI, n'a existat niel o legaturä de continuitate, de ()re-
ce conditiunile ce se ceréti de la eleviI primeior cOle se deo-
sebear' de cele de la scòla de mica chirurgie. Acésta insa nu-
mai ça cestiune materiala, nu insa din punctul de vedere al
mersului progresiv al ideilor culturale.
Providenta trimise Romanilor pe un strein, italian prin
origine, frances prín nascere ; el a fost in USO: viata lur roman
prin aspiratiuni ; era inteligent, cult si energic, exactitatea
precisiunea personifícala, la care ideia bine definitä, fax&
intirçliere devenea trup, de Ore-ce era nascut pentru a co-
manda si orI-ce actiune intreprindea o executa manu-mili-
tari ; acesta era D-rul Carol Davila.
El inflintéza scòla de mica chirurgie in urmatórele im-
prejurdrI : stdruesce pe Muga Voda *tirbey pentru infiintarea
scòler si reusesc ca in anal 1855 Decembrie 4, sa inflinteze
o scálä de mica chirurgie pe langa spitalul militar de la Michaiti
Voda ; insa, de Ore-ce acesta sc6la n'avea mijácele suficiente
si de cal douè scble rele, mal bine una Mina; reinesce a scae
de la acelasi domnitor un ofis catre sfatul administrativ ex-
traordinar ca sa descarce Eforia de cheltuialä. si Elä ja scbla

www.dacoromanica.ro
 440

de la Filantropia pe séma statuluT, spre a fi atasata pe Mg&

spitalul militar, ounde aü a se forma felceri, atdt ostei§esci
cdt §i civil!».
Sfatul administrativ extraordinar hachee un jurnal com-
pus din urmatbrele puncte:
a) Ca aci vor inveta elevi atat militar! cat i civil! ;
b) CA ctila ca sa p6ta progresa se inzestréza cu un capital
de 240.000 lei; c) Intretinerea celor 25 elevI intern! pentru
spitalele din jude[e, Eforia va värsa pe séma statuluT 30.000
le! pe an, a 1200 le' anual de elev; cl) Ce! 10.000 lel trebu-
itorT la inflin tarea scòleT se vor sloboqi din economiile spita-
lelor ; L6fa profesorilor in suma de 24.000 leI se va da de
Eforie; f) Director al scòleT va fi Ober-stab d-r Davila, care
va fi si membru al comitetuli de inspeetie impreuná ca pro-
tomedicul Gusi i sub presedentia DumnéluT BanuluT Näs-
turel Ilerascu, n'adular al EforieT spitalelor etc.
Apol se alcb.tuesce un regulament pentru organisatia
scbleT de chirurgie elementar& spre formarea de ajutorT chi-
rurgi salí fe.lcerT i anume :
1) Spre a se putea forma felceri trebuinciosl la comen-
çble s'a chibzuit alegerea a 25 elevI pentru invetatura
chirurgieT. 2) AcestI elevI vor avea de la ostire in banY im-
bracaminte, hranä, locuintä, lemne i lamina. EleviT vor fi
de o potrivä cu gradele de jos din ostire, iar pentru cele-
Palie cheltueT pentru asternut, car[T, se va mal da din vr'un
alt capital cate 6.19 leT de fie-care elev.
Pentru felcerT pe séma spitalelor civile se vor primi
in acésta scòla internI alÇI 25 elevi, pentru care Eforia va
pldti 1200 leT de fie-care.
Mapa sevarsirea cursulul de 4 anT, elevul e dator a
practica neaparat altI trei anT la slujba spitalicésca, ca léta
de felcer ; in timpul studiuluT, eT vor fi asimilatl ca simplii
soldatT, avkid ca distinetiune gradul de ajutor hirurg. Vor fi
preferatI ostasilor pamintenT si in lipsa acestora fitT de
civil!, numaT de nationalitate romana. Dupa implinirea celuT
intèiil period de 4 ani, se vor primi pe fie-care an 12 elevI : 6
pentru nevoile ostireT, iar 6 pentru spitalele civile. La admi-
tere se va cere cel patin 3 clase gimnasiale.
Invdtaturile se vor arma dula programa.
6) Directia se va incredinta anal director dintre doctoriT

www.dacoromanica.ro
 __..........,, ......F. :
, ,,... ...., -

,
- .. .
_.
-.;,;,.'-rjri ..1.. 'i7;
........-- .....,
......M.....`),-.1-.-- ---.".
....-
... Tj......,N.,.)
/ ... - ... .
twwmiir r i W.W.I, . jai _- _
.7.1E474'
..
...-1...
'.: '
, - ' '1, l losP
'

n
o 'l'r
I A,
i'
'...'-'..
.. ,
..

Alimentarea Cu ap5 potabilil a oragului BuctirescI.

Reservoriu de la Cotrocenl to constructie.

www.dacoromanica.ro
 442

spitalelor, care va avea ca ajutor : pe douT sub-oficerT, unut

pentru tinerea discipline', lar altul pentru contabilitate, apoi
un tobosar, 6 soldatT, din care doi croitorT si 2 cismari per-
manenti aI scòleT.
BArbierii i alti externI se vor primi a urnr. invdtAtu-
rile Mil niel o plata.
Programa general pentre tieeda de chirurgie de la
Miehait.-Todif.
1.unl I Annl II
I. Semestrul de jama.
Anatonda.1.
Disecia.
Anatomia disectia.
1.1
Explicatia clinics i visita tina
patul bolnavulut, ca sa se de- Clinica
2.
prinda cu obiectele carc se ating 2' { Curs de bandage.
de mica chirurgie.
3.Cursul metodic de bandage. 3.Liniba Latina'

i
4.Limba Latina.
Semestrul de vara'.
1. Mica chirurgie complecla. Patologia hirurgicala.
Clinica chirurgicala complecta. Clinica hiruraicabl.
2' I Curs de bandag,e, 2. / Aplimtie de aparaturl.
P. Fisica gi himia elementara.
naturala elementara.
3 /
Fractur1 gi luxatiL
Viterinaria.
Farmacologia.
4. 1Istoria
Botanica medipnala culegerea gi Materia medican.
deosebirea erburilor. 4.
Botanica medicinan.
5. Limba Latina. Culegerea gi deosebirea erburilor..
Annl III nul IV
L Semestrul de james'.
Presentarea anatomiel pe regione Patel)gia hirurgicala gi medican.
gi disectil, 2. Canica n
2.
hirurgicala gi incepaturI 3. ,,de mogit.
de medicina operat6re. 4. Materil medicale gi arta le a for-
3.-Materit inedicale gi arta de a formula. mula.
Semestrul de vard.
4.-- Patologia hirurgicala i medican'. 1 .Clin:ca hirurgicala
2. Clinica hirurgicala gi medican'. 2.-- de mogit.
3. Veterinaria. 3.Meditina legan gi Toxiologia.
4. Teoria mogitutu1. 4. Terapie.
5.Igiena.
(ss) Arsachi, N. Gussi, Polizu, D. Dacila

1) Buletinul oficial pe 1856 Martie 15, No. 21 Pagina 81-82.

www.dacoromanica.ro
 443

Din acest program vedem, cáscòla de chirurgie continea.

in enbrion patru institutiunT i anume : a) facultatea de me-
b) sc451a do farmacie, saa veterinarä si d) scifola de
mosit. Fie-care din aceste institutiunt Cu timpul s'a desvoltat,
mal tarçliii avenduil organisatiunea lor proprie. Din regulamen-
tul scblet se vede ca ea a fost organisata militäresce,) de Ore-ce
avea menirea sá dea armatel medic! milita ti i decI depindea
de ministerul de Resbel 2). In scurt timp numeral elevilor
se ridicä la 75, cAnd d-rul Davila dadu scoleI o nouä. orga-
nisatiune.
Organisatia scòlel a fost fäcutd dupä exemplul scúlel
francesp de la Val-de-GrAce 8).
PrimiT profesorT aü fost in anul 1855-56, Carol Davila,
G. Polizu, I. Barasch, Suhamel, Alexe Marin, Prujinski 4).
La 6 Martie 1856 ctila de chirurgie a fost numitä sad
.de medicinä. ScOla a fost freveqtantä in acel an de 50 elevI
internl, din care 25 pentru armatä .?). 25 pentru serviciuL
medica! civil.
In anal 1857 Printul Alexandru Ghica pe baza propu-
nerd consiliuluI administrativ extraordinar, a dat scòleI nu- .
mele de «,$cbla Nationalà de Medicinä i Farmacie».
Numeral elevilor se Mica in scurt timp la 75. D-rul
Davila care dirijd i supraveghea total incepu a face ca elevI
disectiunl ; el II indemna de a se exerca la disectiunea ca-
-davrelor, dar acesta o fäcea pe ascuns, in camerI retrase ad
asemenea operatiunl nu intraii in moravurile epoceI. D-nul
Profesor dr. Severeanu anal din elevl ceI maI destinsI al
seòleI,ne povestesce un fapt ce s'a intämplat in acel an (1857)
la scòlä. O iganca a venit sä caute pe fiul sell la spitalul mili-
tar (de la Mihaiti-Vodti) spre a cere cadavrul fiuluI el mort de-
cAte-va 4ile; ea intra din intämplare in sala de disectie
recunoscend pe Val el, care fusese mutilat prin lucrarile
studentdlor, 1 flind coprinsá de o nespusá durere maternä
incepu a tipa cAt iI lua gura si indatä lumea s'a adunat im-
Duletinul oficial citat.
Ministerul Cultelor. Direclia II, raportul No. 28 registrat sub No. 74909-,
din 13 Octornbre 1899.
L'encicloptidie Contemporaine illustrde No. 276, 2 Février 1895, Paris,
pa ge 20.
Doctor Iacob Felix, op. cit.

www.dacoromanica.ro
 444

Iprejurul scÓleT. Ministrul de Resbel de atund colonel Odo-

bescu, augind, dddu ordin ca ;ctIla de medicina sà fie inchisd;
Davila scotènd la front pe ton eleviT, le fdcu cunoscut deci-
-siunea ministerial'a. In loc de a se discuraja, d-r Davila se
-duse 0 comunica easul consuluT FrancieT la BucurescI, Béclard.
Acesta a Matt un raport detaliat guvernuluT frances, cdruia
iI rdspunse imed:at cà, dacd guvernul roman inchide *ctIla de
Medicind fondatd de un frances, guvernämantul Franciel va
lua sub directia sa Fella ;i se va insdrcina cu tòte cheltue-
pentru intretinerea eT. Davila se duce indatd la Caimacam.
iT face cunoscut decisiunea guverndmantulul frances.
Caimacamul a dat ordin ca sc6la sä fie deschisd tot sub
directiunea luI Davila ').
Iri anul 1853 se publicd decretal CaimacanuluT din 1857,
càtre departamental credintel prin care iT comunicd cd. Mi-
nisterul Frances al Iunsructiunel publice i cultelor a echi-
valat ;c6la de medicind din BucurescI, cu scòlele pregatit6re
-de Medicind i Farmacie din Franta, ingdduesce elevilor din
;c6la nóstrd sä.-t termine ultimul an de studiT medicale la
Paris prin stdruintele d-ruluT Davila 0 sd dobandéscd. acolo
-diploma de doctor 2).
In anul 1858, regele Sardiniel a acordat de asemenea
tot prin interventia luI Davila bine inteles studentiior
;c6leT de medicinä' din Bucuresci dreptul de a termina ulti-
'mill an de studid la Turin .0 a lua acolo doctoratui in Me-
dicinä. 8).
Intre aniT I 858---1F61 s'a addogat treptat urmdtoril pro-
lesorl : P. ProticT, N. Turneseu, D. Zitzilos, E. Severin, St.
Capta, C. C. Hepites, Gaudi, L. Falla, I. Patzelt, G. Atana-
sovicT, Iacob Felix, A. Fotine 0 W. LucacT.
Intre aniT 1862-1865 D-ril I. Teodorl, D. Grecescu, D.
Anane:,cu, Hoffmann, E. Bacaloglu, Prokesch, EnicP, L. Kugel,
A. Bernarnard de Len dway si B. MarcovicT.
In anul 1858 FtIla nationald de medicind i farmacie a
avut 90 de elevT, 40 destinall pentru armatd, 50 pentru ju-
,dete 0 20 in farmacie.
i) Ministrul Cultelor, raportul citat pag. 2-3.
Legatiunea francesii din Bucurescl, actul din 21 Iulie 1337 Dosaral Ek.-
-vilaa, cf. Buletinul Oficial din 21 Ianuare 1858.
Buletinul Oficial din 22 Septembre 1838.

www.dacoromanica.ro
 71'

baT
./L
t .
-11

-000rea.

pulrardul IndeFendentei qi Palatul Facultatel de Medjenti.

www.dacoromanica.ro
 446

De la 1859 se primesce Cu patine exceptiunI numaI e-

PlevI ca patru clase gimnasiale; la absolvirea cursuluI li se
-conferea titlul de oficeri de scIneitate, care dupä, 2 ani a fost
transformat in acel de licentiat in medieinei f i ehirurgie. De
bre-ce se primea elevI ca 2-3 si 4 clase gimnasiale, ca ele-
leviI sa. WA in telege.cursurile inalte, Davila a inflintat un
fel de liced in c61d, undo elevii trebuiad sä depund bacalau-
riatul in sciintele fisice si naturale si dupa obtinerea baca-
lauriatuluI si depunerea a cincl examene rigurbse, obtinead
diploma de licentiat in medicina, cu alte cuvinte, eleviI inve-
tad 8 an!: 5 anl studiI teoretice in care intra si complecta-
rea studiuluI liceal si 3 anl studiI practice 11.
Dupa unirea principatelor art intrat in scolI si elevI
din Moldova In anul 1861 s'ad aflat 40 de elevI din Moldova,
67 din Muntenia, 3J din alte Ort romane, 46 din Bulgaria si
Rumelia. 0 mare parte a doctorilor din Bulgaria si Serbia
ad fost elevi sc(51e1 de medicina din Bucurescl.
Multi din el art ocupat posturi inalte in statul bulgar.
Trebue sa marturistm ca in modesta scéld de medicina
si farmacie, invetamèntul era destul de limitat pentru ca e-
levil eI sa pad corespunde inaltel lor chemärI. Guvernul a
trebuit sa ja dispositiunI ca sa se triméta in streinatate din
elevI, ceI maI meritosI aI scòlel, intre care citam pe doctoril :
Severeanu, Grecescu, Petrini Paul, Dragiescu, s. a. Dintre ele-
vil scéleI trimisl in streinatate 1.4 ad luat diploma de doctorI
in medicina la Paris, 14 la Torino si 2 la Florenta.
De la anul 1864 se primesc in scolI si elevI civil! cu cel
putin 6 clase liceale pentru a deveni licentiati in medicinä.
Cu incepere de la 1861 spitalele mar! din BucurescI si
IasI sunt puse la dispositiunea invetämèntuluI medical si de-
vine instituttunI de culturä a sciintelor medicalo, Eforia spi-
talelor civile a facut si face incd marl sacriflcil pentru inles-
nirea si incurajarea studiilor medicale. Concursurile de ex-
ternat, de internat, de medic secundar primar, introduse de
Davila de la anul 1860, devin cu tbte defectele concursuluI
Orgill' puternice pentru propasirea studiilor medicale si sunt
treptat adoptate ca sistem de recrutare a personaluluI me-
dical de administratie secundara a ministerului de interne,
1) Dr. I. Felix op. cit.

www.dacoromanica.ro
 447

i
a judetelor si comunelor urbane. La 8 August 1866 se de-
creteaza regulamentul relativ Ja examinarea elevilor si, obti-
tinerea diplomelor de capacitate, pentru practica medicine'
farmaciel si a medicine' veterinare, regulamentul hotarasce
-cä acele examene se depun la sc6la nationala de medicina 1).
Prin necontenitele stdruintl ale D-ruluf Davila, ajutat de
colegil luY, scbla de Medicina realiséza progrese ne asceptate.
Elevii eel mai distins' flind trimes" la l'acultatile din Occident
{lupa obtinerea doctoratulul sa reintorc in térd si devin pro-
fesorT ; intre care citam pe D-ril Grecescu, Severeanu, Dra-
zhiescu, Petrini Paul, Maldarescu N. si alti' ale cdror nume ne
scapa din memorie ; ei aduc nu numaT sciinta ci si dragoste
de munca. Acéstä pleiadä muncesce ca atata ravna, ca in cu-
rènd sc(51a de Medicinä incepu a fi frequentata nu nuniai de
romani ci si de streinl, din : Bulgaria, Rumelia, Serbia si Ma-
-cedonia si Turcia. Cum am spus mal sus, renumele profeso-
rilor cresce repede, prin comunicarile ce le fac la congresele
din streinatate, cum si prin voiajurile sciintifice inpreprinse
in Germania, Franta, Englitera precum si prin alte centranl
de cultura europene.
Facultatea de Nedicialt
1869-1902

Modesta sc61ä de medicina si farmacie prin repeçlile pro_

grege realisate este transformata in facultate de medicina.
In anul 1869 Noembre 1.2, Dr. N. Turnescu care se nu-
mesce si decan in mod provisoria, este invitat sa se intrunésca
.cu protesoril C. Davila, D. Polizu, St. Capa, Al. Marcovicr, G.
Alexian si M. Obedenaria Gheorgiade, spre a organisa faculta-
tea de medicina. In anul 1870 li-se mai addoga Dr. Z. Pe-
trescu, In anal 1875 Ianuarie 21 se dail cele d'intaiii diplome
de doctor' in medicina din Bucuresd d-lor D-ri Cornelius
-Buchotzer si Friederich Schmidt. Al treilea esteI. Stavroff. Tot
in acelas an la 7 Maiii. profesorul Dr. Branzä este permutat
de la universitatea din lasI la cea din Bucuresci pentru ca-
tedra de Fisiologie, Zoologie si BotanicA 2)

Dr. I. Felix. htoria IgieneI in Roma ,ia in sPcol 1 XIX in Analele Aca-
idemiel romlne, seria II tom. XIII menaoriele sec. §tiintifice pag. 19-21.
Encyclopedic Contemporaine No. 276-2 Ferrer 1595 pag. 20.

www.dacoromanica.ro
 448

De Ore-ce mijlócele guvernuliff nu erail suficiente, Fa-

mesese ca doctorI St. Macescu, D. Grecescu si N. Meldärescu
sä maI predea la scóla de farmacie. In anul 1880 li se recu-
noscu si acestor doctorI titlu de profesorl universitarI.
In 1880, Decembre 4, se implinesc 25 de anI de la fon-
darea c61eI de medicine. i farmacie. Jubileul este serbat in
mod strälucit participand un mare numer de medicI, veten-
nan i farmacistI, D-rul Davila printeo scris6re circulara a-
dresata tutulor participantilor, M.O. cum se exprimä intre altele-
in scrisórea adresata in acest scop, regretatuluI Dr. Vafrino
Marini : «Vin sa ve exprim recunoscinta mea precum i tutu-
lor acelora care impreuna Cu mine ad conlucrat la desvolta-
rea institutiunilor medicale in tare., ele ati adus alinarea su-
ferintelor in timp de resbel i pana in coliba sermanuluI, pro-
gresele realisate prin aceste institutiunl ail contribuit i voi-
contribue intfun mod puternic la unirea Romanilor in orient
punendu-I ast-fel in legetura sciintifica ca natiunile civilisate-
ale EuropeI. Corpul medical unit, medicI, veterinarl, farma-
cistI este chemat a aduce servicil eminente patriel. Sa fim dar-
unitI in lucrárile nóstre si s'o dovedim prin organisarea unur
congres medical sciintific».
Acestä opera ca i cele alto ale D-ruluI Davila este in-
coronata ca un deplin suqces. Corpul medical Roman soildar
constient de menirea luI continue a se intruni in congres-
medical sciintifiq de atunci in fie-care an.
In anul 1885-86 nu s.'a maI primit studentI fare baca,
lauriat ca panä acurh,:iar in Mull 18S7 s'a impus tutulor stu-
dentilor care nu avealbacalauriatul sa dea un examen de equi-
valenta din sclintele naturale. °data terminata seria celor fare_
bacalauriat; sA ja dispositiunl ca facultatea se. nu maI libereze.
diplome de licenta ca pane,* act= ci, nutriaï de doctorY.
Prin legea din 6 Martie 4887, facultatea de medicine ap
fault cloud achizitittnI fericite in persòna a doI cu repu-
tatiune europena auume Dr. Babe Victor, fost profesor la
facultatea de medicine. din Buda-Pesta, ca profesor de pato-.
logie experimental& bacteriologie i anatomie patologica, iar-
al doilea d-rul G. Asachi, fost agrega t- al facultateI de medi-
cine. din Lille.
11 Titu Maiorescu, anuarrl uniTerat:1;eI din Bucuresci pe anul solar 1892-93..
pag.

www.dacoromanica.ro
 -

Palatul Ficultiitel de Medicinii din BucUreacl (Cotrocen1).

www.dacoromanica.ro
 450

Tot prin acea loge a fost numit profesor de clinicà me-

dicaid i regretatul d-r N. Kalenderu. Tot in acelas an Ia-
nuerie 21 este numit profesor de clinicd medicaid dr. G. I. Stoi-
cescu, in urma unul concurs strdlucit. Duna cum vedem, se
numesc profesori ca concurs, orI chematI prin legl speciale,
dintre cel maI distils" ; programa facuiráte" este addogità.
Profesoril facultdteI flind emienI cu inaltd reputatiune ad fost
alesI in parlament ca deputatI orl senator' i ca atare prin
stdruintele lor cdtre guvern, aü putut sà inflinteze ca timpul
laboratóre, de fisiologie, istologie, zoologie medicalä farmaco-
logie, maI multe clintl : medicale, hirurgicale, infantild, obste-
tricald, mentará, oftalmoiogicd, demartologicd i sifiliticä. etc.
Corpul didactic al facultäteI fiind recrutat din tot ce tara
are mal distins in ramura medicaid si dispunand de un pu-
ternic aparat didactic, in scurt timp reputatiunea corpultff
medical° roman este bine cunoscut stréindtbiteI. In tae con-
gresele medicale internationale din ultimile decenil, cuvêntal
medicilor nostri este ascultat cu religiositats de Ore-ce ma".
nu a fost congres ande medicil nostril' sdli nu fi spus Cu
competintd cuvantul lor. Alte orI ad adus cercetdrY, observa-
tiunl i experiente nouI in cele mal delicate si con traversate
cestiunl, de exemplu, descoperirile facute de media" roman"'
pe terenul becteriologic, patologic, nevrologiel, chirurgiei di-
ferite tratamente i observatiunI originale. Adese orI delegati"
romanl a fost alesI secretan, vice- presedintI i presedintlf de
ontire la mal multe congrese internationale. Se dad banchete
in onórea lor, sunt primiti in mod sdrbdtoresc i onérea fd-
cutd de Care streinI se repercutézd asupra Orel. In timpul
congreselor uni" din medial." nostril a fost invitatl sà facd ope-
ratiun" chirurgicale din cele maI grele la perseme de inalte
consideratiunI sociale ; de cate orI émenl din clasele sociale
inalte avétl nevoe de operatiuni orl de consultatiunI pentru
b6le interne mergead la Paris, Berlin or' Viena sä consulte
somitatiile medicale de acolo, li se rëpundea : de ce ati venit
n'avetI la Bucurescl pe cutare, orI cutare doctor ? Cum
vä tratdm nol tot ast-fel v'ar fi tratat i eT. Vedem ded cá
stabilirea reputatiunel corpulul medical roman se datoresce
in mare parte strèlnilor Astd-Of pot s'o spun fárd térnd de a
fi desmintit, cd strdindtatea mal bine cuntisce pe medicii no-
stri de cat II cunòscem noI RomaniI. Inventiunile, cercetärile

www.dacoromanica.ro
 451

lor sciintifice si descoperirile cele importante sunt bine cunos-

cute streinatatel si nu m al dupa ce strainatatea s'a pronuntat a-
supra medicilor Romanl, nu mal atuncT RomaniT ail ca.patat in-
crederea meritata si ail incetat de a trece fruntariile Viril spre
-a'sI cauta sana.tatea in strainatate. Actualul corp profesoral al
tacultatel de mediciná este a doua pleadà care la randu-T a

--Seeee,

Spiru Hora
Miuistrul Cultelor gi Iustrucliung -Publico
(Volt pa,42 236 gi 241)

*cos o serie de tinerr savantl cal.' ocupa positiunT frum6sQ

in societatea nóstr4,
profesorii facultratel de medicina ma,n4i, de discipoli, lo r
-ar putea spune ceea-ce canta odiniòra corul spartan ¡
«NoT eram tinerl odiniaa, plinT si stapanT pe misterele
-sciintel, si santera inca si putem da exemple tinereT genera-

www.dacoromanica.ro
 452

tiunID, la care discipoliI ar putea rOspuude and vom fi la ran-

dul nostru savant! 0 mai mult de cat voi Inca». Ast-tel medicina.
románésca prin cercetarile sale orginale, prin investigatiunele,
sale incoronate de cel maI frumos 0 complect succes, prin
contigentul de cunoscinte nouI ce a aruncat in nosologia §i.
chirurgia enrol:16nd, medicina romanä lice d-1 Gion se afla pe a
trépta la inaltimea careia noI nu o putem vedea OA ca mima
sa, nu ne bata de cele mar vibrante multumirI. Iar streinif eel
neinvidio§I o aplauda ca pe or ce Unar de sémä plin de
present 0 de stralucit viitor. Am luat de la streinl °data pe,
täramul medical ; asta-d" le dam §.i no" lor spra binele orne-
nirel 0 spre cinstea sciinteI romanescI.

Localurile facultItel de medicing

Scòla
.).
de mica chirurgie de la Mihaiti-Voda a stat in lo-
calul aceleI memastirI [Ana la 1860, de aci s'a mutat in localu-
vechiuluI spital militar unde se afia asta.-4I cancelariile cot.-
pulul II de armata. Aid a stat pand la 1869 and s'a mutat
in noul local al universitäteL lar in 1901 s'a mutat in pala-
tul facultateI de medicing de la Cotrocenl infiintat pentru a-
cest scop §i care se afla situat pe bulevardul Independenter
colt ca sir. Carol Davila, in apropiere de parcul regal a careia_
fotografie o dam aid.

Catedrele facultOtel de medicing

Vechia §c61a nationala de medicinä. 0 farmacie de la fon-

darea eI 0 pand la 1869 a fost sub supravegherea ministeruI
luI de resbel, de la acésta data' a trecut sub cea a ministe-
rulul instructiunel publice §i cultelor.
Am dat programa scòleI de chirurgie §i acum o dam pe-
aceea a facultateI actuale. Dam tot aid biografiile 0 rotbgra-
fiile actualilor profesorI care ail bine voit a fi trecull in a-
césta lucrare cum 0 totograflile A cator-va din asisteng S6._
Incepem Ctt led maT lidtrAni.

www.dacoromanica.ro
 453

1. CATEDRA DE IGIENA
titular
Frofesorol Dr. Iaeob Felix
S'a nascut la Horschitz (Bohemia) in anal 1832; a facut
studiele liceale la Praga, cele universitare la Viena, unde lua
doctoratul in Medicina i chirurgie i magistru in Obstetricá

-SocIrci;

Profesor Dr. Iacob Felix

(1858) Tot atuncl a venit in Romania, unde s'a dedicat stu4

diulul igieneI si al demografiel si a luat parte la administra-
rea sanitarä ti t6re1. La 1860 tu numit profesor de igiena
de Politia sanitara la scbla nationala de medicina din Bucu-
res& In aniI 1861. -1864 a colaborat cu Davila la organisarea
-serv. sanitar civil.; la 1865 fu numit medid sef al orasului

www.dacoromanica.ro
 ,454

Bucurescl, in care functiune a stat ca mid intreruperl pan&

la 1892, and i s'a incredintat directiunea general& a servi-
ciuluI sanitar. In 1869 transformandu-se scela de medicina
in facultate, trecu profesor la universitatea din Bucuresd; tot
in acelasl an a &bandit cetä.tenia romana. In räsboiul inde-
pendentel din 1877 I 78 a organisat o parte din spitalele din
interiorul tärel pentru r'éni(I, a dirigiat spitale din T.-Magu-
rele, si etapele pentru transportul ranitilor de la Nicopole
pan& la statiunele C. F. In 1880 a fost ales mernbru al Aca-
demieT romane; in 1883-87 a fost decan al facultatel de me-
dicina din Bucuresd. Dr. Felix a represintat Romania la cele
mal multe congrese de igiena i demografle si a participat
ca delegat technic al regatuluI roman la conterintele sanitare
internationale din Dresda (1893) din Venetia (1897). Profesor
distins, si scriitor renumit a fost in timp de mal bine de 30
anl representantul cel mal autorisat al sciintel igieneI. De la
1860 si pana in present a scris mal multe lucrarI de o mall
valore sciintifica De si fOrte sus pe muutele vietel septe-
genarul profesor, dap t o activitate de maI bine de40 de anI,
face cursurI excelente, presinta savante memoril la Academia
Romand dr. I. Felix este membru aI maI multor sociotall
streine de medicintt si de Igiena al ,Sanitari Institut din
Londra, al societatel imperiale de medicinä. din Viena, al soc..
reg. italiene de igiena etc. etc

11.CATEDRA DE PATOLOGIE GENERALA

titular
Medic inspector general de brigada Doctor
halm A. Theodori
Näscut la 1834 August 7 in Roman, s'a inceput si ter-
minat studiele sale medicale in GermaniaMtinchen i Ber-
linobtinènd diploma de dr. in medicina i chirurgie la fa-
cultatea dia Berlin in 1858, si dupa intercerea sa in tara a
intrat in servicial armateI cu gradul de medic ge regiment
el. II(capitan)- in reg. 4 de linie in anul 1859 Martie 6. Dap&
unirea Principatelor, regimentul land garnisbna,- in Buca-
i) Vest( aceste lucrüri In Enciclopedia Romilnii a d-rulul Diaconovich Il p. 398_

www.dacoromanica.ro
 455

rescI, dr. Theodori gl.si in Capitala lord un cdmp de activi-

tate intins atat din punctul de vedere profesional cat si din
ce! sciinffic. In anul urmittor, (1860) a fost insdrcinat cu
predarea cursuluf de auscultatiune si de percursiune si in
urind cu cursul de clinicA medicald la fosta scéld de medi-
cind militard. Prin transformarea acIstei scoll in facultatea
de medicina in 1869 dr. Theedori, devine profesor titular de

General Dr. Iuliu A. Theodori

pathologie general& la (lisa facultate, curs pe care'l predd si

astOT cu titla definitiv. In intervalul de la 1859-1883 a par-
curs gradele hierarchieT medico-militare in conf. cu legea, cdnd,
in Martie 1883 a fost inaintat la gradul de medic-inspector
general de brigadd, ca sef al circ. eanitare a corp. III si IV
de armatd. La 1880 Aprilie 1 a fost numit director al serir.

www.dacoromanica.ro
 456

sanitar al corp. II de armatd, lar in 1892 Maiti 29 fu numit

seful serv. sanitar al armatel, functiune pe care a pästrat'o
pana la I Octombre 1896, epoca, la care a parasit serviciul
pentru limita de vèrsta.
In campania din 1877-78 a luat parte activa ca medic
sef al marelui cuartier g-) princiar. Inca din anul 1868 d-rul
Theodori are on6rea a fi medicul particular al M.M. L.L. Re
geluT i RepineT si al Curtel regale.
Ca vechiu membru al consiliului sanitar superior, a ins-
pectat consecutiv in timp de mal multl anl starea sanitara
a populatiunef din Moldova aratand guvernului nevoile sa--
ténultiT i propuind retormele higienice ; ca medic-inspector
g-1 sef al serv. sanitar al armatel, a avut ca tinta plincipala
a activitatel sale imbunätatirea stärel higienice a cdzarmelor
spitalelor militare, crearea infirm, de bóle de ochl, instruct.
trape' saniOre, inflintarea scólei de medicina milltara.
multe alte propunerT din ciare unele sunt resolvite, iar altele
sunt pe cale de a li se da solutiunea dorita.
Medicul inspector g-1 de brigada profesorul dr. Theodori
este mare oficer al stelel Romaniei si al Cor6nel, medalia
Bene-merenti cl. I pe langa o serie insemnata de decoratiuni
streine,

III. CATEDRA DE CLINICA MENTALA

titular
Profesor Doctor §ntu Alexandrn
Este nascut la 30 Noembrie 1837 in Bucuresci, doctor
in medicina, medic sef al Asilului de alienatT, profesor la U-
niversitatea din Bucurescl.
Adresa: Strada Plantelor No. 15 BucurescI.
La etatea de 14 ani sä duce la Atena spre a-sl termina
studiele clasice apoi urrnéza facultatea de medicina tot in
Atena si in 1859 obtine doctoratul in medicina. In acelasT an
so duce la Paris spre a-sT complecta studiele unde dupa 6 ani
de Olio, obtine din noti titlu de doctor in medicina (1865). In
acest timp, el urméza la SalpetriOre spre a se specialisa in b0.
lele mentale. In 1868 este numit medic sef al Ospiciulul
M'aren t a.

www.dacoromanica.ro
 457

In acest ospiciii incepe experimentatiunea rationala, re-

face ospiciul dupa cerintele moderne. Introduce in ospicift
regimul si tratamentul fisic si moral, inspirb.ndu-se de nece-
itatile fie-carui bolnav. Publica mat multe studil de Psichia-
trie si de Medicina legala. Tine ca studentiI conferintl libere
despre medicina mentala. Fondéza «Gazeta spitalelor» (1870
in care publica un mare numèr de articole cum si in Gazeta
Medico-chirurgicalä. Insista a convinge publicul ca alienatiu-
nea mental' este o bola in majoritatea cadurilor curabilI. Este

Profesor Dr. §utu Alexandru

numit in 1879 profesor la facultatea de medicina la catedra de

medicina legala, Wand un curs si de clinica mentala. In 8891.
se sepal% catedra de medicina legalä care este ocupata de
d-nul dr. M. MinovicI, iar d-nul .5utu remane a preda clinica
bélelor mentale. De la 1890 este membru in consiliul sarfitar
superior in 1892 fu numit efor al spit. civ.; lul se atribue in-
flintarea a Analelor medicate ale EforieI» si crea laboratorit de
analise chimice si bactereologice in spitalele principale. In 1900
publica «La clasification des psychoses» resumat descriptiv

www.dacoromanica.ro
 458

al bólelor mentale pentru trebuintele studentilor. Inca. din.

1876 d-ru *uta ca propria sa cheltuiald taca o casa. de sa-
natate pentru tratamentul maladielor nervóse si mentale, casa
ce indeplinesce tóte conditlunile necesare asistente! private..
In 1884 guvernul a intervenit a se primi in acest Asil si bol-
navI lipsit1 de mijlóce pana la indeplinirea , forrnalitatilor
pentru admiterea lor in ospiciul public.
Dr. *uta este membru corespondent al Academiet m-
inarle si altor societat1 streine. Posea. decoratiunile : Bene-
merenti c1.1. Oficer al Stele1 RomänieI si comandor al Corónef
RomanieT si al sf. Ana 1) (ord.-rusesc).

IV.-CATEDRA PRIMEI CLINICE CHIRURGICALE

titular
Doctorul C. D. Severeanu
S'a nascut la 1840, in judetal Mehedint! ; primele stadif
le-a fäcut la Turnu-Severin, de ande veni in Bucurescl la
scòla de medicina; dupa absolvirea c61e1, fu anal dintre cer
dintai(i elevI carI in 1862 se inscrise la facultatea de medi-
cina din Paris. El frecuenta cursurile somitatilor sciinteI me-
dicale din acea epoca: Malgaigne, Trousseau, Laugier, Piorry,
Bouillaud, Clamart ; apol arma practica chirurgiei ea Velpeau,
Nelaton, Jobert de Lamballe, si Maisonneuve.
napa' doI anI obtinu doctoratul si se reintbrse spre a
continua servicial de medic militar. ApoI incepu un curs de
Anatomie topografica si de medicina operat6re pentru medicif
militar! subaltern1 li. fu numit profesor suplinitor la catedra.
de Pathologie chirurgicala la scóla nationalä de medicina si
insarcinat ca cursul de bandagiI si mica chirurgie: In arma
concursuluI depus fu avansat la postal de medic de corp.
(colonel). In 1869, tu numit chirurg-chef h Coltea unde se
atld si asta-qI.
La 1873 in arma unuI voiaghl in Occident, introduse
metoda antiseptica a lu! Lister.
In 1879, fu numit suplinitor la catedra de Anatomie to-
1) Vell rii Dictionaire enciclopèclique les professions liberales et du monde
oficial p. 139 §i 140.

www.dacoromanica.ro
Dr. C. D. Severeanu

www.dacoromanica.ro
 460

pografica si medicina operatóra. In urma concursulul depus

'la 1881, obtinu definitivatul in 1884. Dol ani mal tèrçliti i s'a
incredintat catedra de clinica chirurgicala prin retragerea
litularulul el. Atat ca profesor cat i ca medic la Coltea forma
*própe pe tot! tineril doctorI chirure, care asta-4I ocupd po-
sitiunl frumòse in societate.
Prin probitatea, indepenta i francheta sa, atat in viata
privata fata de numertsa-I clientelä, cat si in afacerile pu-
Doctorul Severeanu se bucura de o mare considera-
tiune. It 1888 fu ales deputat i in acelas an membru in
-consiliull comunal al Capitalel; a fost in ma' multe randurl
-efor al Spitalelor Civile, apoI senator. A fost in timp de mal
bine de 10 ant director al unél reviste medicale si colabora-
tor la mal multe publicatiunI; aplicä pentru prima éra in
practica chirurgicala pansamentele fenicat-3 de Maisonneuve.
Ca chirtirg, Dr. Severeanu, a Meat operatiunI ne augite in
tara ovp.riotomiI, laparatorni, splenectoma i alte operatiunl
grele. Bolnavil din Serbia, Bulgaria, Rumelia, nu se mal ducead
'la Viena pentru operatian! marI, ci veneail in Bucuresci ca
mare incredere in arta celebrului practician. El s'a rernarcat
de altmintrelea in mal OW congresele la care a luat parte
Meinoriul presentat la congresul din Berlin in anal ur-
mator 1887 la congresul de chilurgie din Paris, cum i la
lucrarilei congresulat de la Paris in 1893 ati aratat procedeurI
nouI in sciinta chirurgia Numerbsele comunicatinnl facute in
ultimile'reuniunl din Viena, Bona, Lion etc., a contribuit la
,progresul sciinteI facand orrére patriel sale si asigurandu-sI
simpatia i stima colegilor atat din tara cat si din streinätate.

V.-- CATEDRA PRIMEI CLINICI MEDICALE

titular
Profesorul Dr. George T. Stoiceseu
Senator, metnbru corespondent al Academia de medicina din Paris, membru al
consiliulul sanitar superior. Adres.t str. Corabiel No. 5.

Nascut la Ploesci in 1850 ; studiile secundare le-a Meat

la liceul Mateia Basarab ; obtinènd bacalaureatul, urma me-
dicina la Paris cu mare succes, asa, ca la etatea de 21 anl
reusi la.concursul de intern al spitalelor din Paris (1872-76)

www.dacoromanica.ro
Profesor Dr. George L Stoicescue

www.dacoromanica.ro
 462

econcurs la care ati reusit numaT 6 roman1 Orla asta-cy. Ob-

tine gradul de doctor in medicina la 1876. Tesa de doctorat :
«Sur le Frisson (nature et pathogenie, sa valeur sétnéiolo-
_gique pendant l'état puerpgral a fost premiata de facultate
obtinu medalia de bronz. Reintors in tara dupa 2 anl (in
Noembrie anul 1878) fu numit prin concurs medic primar
-al spitalului Colea, post pe care 'I ocupa si asta-41; ca medic
in scurt timp dobandesce o mare reputatie ; ca membru
influent al partidulul liberal, este ales depu tat in Constituanta
iar in 1885 este numit membru in consiliul sanitar. Ca om
cdruia '1 place viga intelectualä, in 1887 obtinu prin concurs
catedra de clinica medicald, ande prin cursurile sale, prin
.cercetarile i descoperirile sale, faca sil-1 marésed reputatiunea
Magistrulul. Vechiii president al Soc. medicale din Bucurescl
(1895,96). Este membru corespondent al AcademieT de me-
dicind din Paris.
Prof. Dr. Stoicescu este senator, comandor al Stelei Ro-
vmaniel, al Ord. Takova i comandor al Meritulul civil.
Publicatiunile eminentulul profesor sunt prea numertse
ca sa le putem enumera aid ; lectorul bine-voitor, le va gasi
mentionate in Buletinul Societatel Anatomice (1882 1885)
si in ale Progrès medical» din Paris, in Algemeinen-Wiener
Medizinschen-Zeitung (1891), iar mal cu séma in Dictionaaire
biographique des membres des société savantes (tom. II p.
28-29). Asta-41 protesorul dr. Stoicescu este cel mal reputat
medic pentru bólele interne.

VI.CATEDRA DE ZOOLOGIE MEDICALA

titular
Profesora' Dr. St. Sihleauu

S'a näscut la BucnrescI in 1857; studiile liceale le-a acta

in familie ; dupa depunerea bacalauJeatuluI se duce la Nea -

_pole in Italia unde urméza Sciintele naturale si Dreptul, ob-

tinènd gradul de doctor in ambele ramurI la 1876. Intors in
térä ocupa maI multe fuuctiuni inalte in administratie. Apol
-depune concurs pentru catedra de Zoologie medicala de la fa-
cultatea de medicina, unde este numit ca titlu definitiv la 8

www.dacoromanica.ro
 463

Februarie 1888. A fost numIt director al Laboratorului de

zoologie medicald in 1890. A intrat insd de tin& in politicA ;
este unul dintre eel maT zelosl membri al partidulul liberal.
A fost director general la Ministerul financelor de la 1881
pAnä. la 1888; secretar g-1 la Ministerul cultelor de la 1895
Octombrie pang la 1899 Aprilie. A. fost ales deputat in 1901;
in luna Maiti acelasI an a fost numit director general al Tea-
trelor in care calitate se d'id si astd-41. Este un mare amator

Profesor Dr. St. Sihleanu

al arteT, a urmat si cursut de pianos ca diletant. Ca director

general al Teatralor, are meritul de a fi cunoscut gustul ar-
tistic al marelui public, realisdnd pentru Teatrul National fo-
lbse, insemnate, si scdpandu.-1 ca prin minune de ruina finan-
iarb, ce-1 amsesninta.
4 1876 A (Kris un, /Wat gDesp.re pescil electricIa pea-
Va, garc;s a ,nbtinut si tupdalia Bene-merenti clasa 41- Este co-
Inapdor al OygmeI lon.ldniel.

www.dacoromanica.ro
 464

Prof. Dr. George Marineau

S'a näscut in Bucurescl la 23 Februarie t863; rèmas

orfan de tatä, mama sa a Meat tot posibilul spre a-1 da o
bunä instructiune ; ca student al facultateI de medicing., este
numit intern al spitaluluI BrAncovenesc, In urma unul str5.-
lucit concurs, tinèrul Marinescu, se distinse prin o activitate-
labori6sd avènd o speciald aplicatiune pentru studiul histo-
logiel. El ocupä succesiv posturile : de preparator la laborator.
de Histologie al facult. de Medicinä 0 de asistent la institutut
de Bacteriologie al profesorulul Babe. Dupä ce a publicat in
colaboratiune ca savantul séti profesor cate-va memoriI ca
privire la chestiunl de Nevrologie i Bacteriologie, Guvernul
11 trimete in streinätate dupä recomandatiunea special/ a
Profesor. Babe in 1889, cand fu 0 unul dintre delegatil
UniversitäteI la inauguratiunea Sorbonel. In Octombre acelaV
an, fu presintat lul Charcot, care'l autorisà a lucra la Salp6-
triere, Marinescu avea o sincerä. 0 mare admiratiune pentra
distinsul savant, fu unul dintre cel mal harnicl lucrätorl in
laboratorul de la Salpétrière. Acolo, cènd singur, cAnd in co-
laboratie cu elevil cel mal distit)V al Charcot, procedä la
importante cercearl in domeniul histologieT pathologice a
sist. Nervos. La Salpétrière complectat educatiunea sa
Dupd 10 lunI de §edere la Paris i dupd ce a publicat
mal multe- articole cu P. Bing, intrd in laboratorul Prof..
Weigert la Frankfort, unde'§I perfectionä incä cunoscintele
technice histologice. Nu stätu malt aid i pled. la Berlin, la.
congresul international unde in sinul congresului (1890) in
numele prof. P. Marie i al sH, fdcu o comunicare férte in-
teresentä asupra Anatomid patologice a seromegaliel. Mari-
nescu rèmase la Berlin 0 lucra cu prof. I. Gad la Instit. de
Fhisiologie ca care colabora mal tärziil un memoriti extrem
de interesant; fäcu maI multe comunicar! la societatea de
Psichiatrie din Berlin, intre care Mdu sub formá de hipotesä
o nouè teorie asupra mecanismulul fenomenelor trofice si'§1 aflä.
repede partisanl intre care cam pe savantil germatii Leyden
Goldscheidex, Flatan, pe Soury, BrisSand 0 devil kein Franta.
Ceni in Italia, Von Gehutten i Verhobgen in B10, 'Dana
altil in America ; se p6te spune färd exageratiane qice dr.

www.dacoromanica.ro
 465

P. Loredan, ca acésta teorie constitue un adevèrat progres

in pathologia sistemuluI nervos. La finele anula! 1891 Mari-
nescu revine la Paris spre a continua lucrarile in laboratorul
lui Charcot asupra Epilepsiel si MyopatieT primitive. Aicl con-
cepa planul unul Atlas de histologie patologica. De la Paris,
Need la Gand la prof. Van Ermengen, unde in colaborare cu
Dr. Sugg public& un studiu sur les lésions des cordons pos-
teriors d'origine exogéne. In acest timp móre Charcot, via
atins de acesta trista intimplare, se reint6rce la Park. In 1894
Marinescu se reintórce din nod in Germania la Wiirzburg
spre a lucra sub directiunea prof. V. Koelliker si la Berlin
sub cea a celebrulul profesor H. Munk. In cursul anulul
1896, primi misiunea sciintifica oferita de revista francesa
«Semaine Medicale» spre a face o dare de sema 4espre mer-
sul studiuliff. NeurologieI in strèinatate; ca acésta ocasiune
Marinescu visita Englitera, Scotia, Belgia, Italia, scriind Re-
viste!, savante epistole din aceste tärI, din care cele din En-
glitera obtinura un adevèrat succes. In arma acestor succese
se crea o catedra de Nevrologie pe lAnga universitatea din
Bucurescl ; dupa ce a trecut doctoratul la Paris c'un mare
succes, se intórse la BucurescI in luna Martie 1897 unde fu
numit medic sef la spitalul Pantelimon la sect. 1361elor nervóse,
iar in Iulie acelasl an, fu numit profesor suplinitor la catedra
de Miele nervóse creata expres pentru dinsul. Asta-çll D-rul
Marinescu este membru al mal multor societat! savante. Nu
putem da bibliografia D-ruluI Marinescu din lipsd de spatiu
ci trimitem pe lector spre a o afla intr'o lucrare a sa in ti-
tulata: Expunere de titlurl i lucrar! de Dr. G. Marinescu
lucrare de 60 paginI si in l'Encyclopédie Contemporaine illus-
tree No. 372 din Octombrie 1897 anal al XI p. 193.

Prof. Dr Buidiu St. Chr.

Medic primar la spitalul BrAncovenesc, profesor la uni-
versitatea din Bacurescl, directoral cliniceI III medicale, Lan-
reat al facultatilor de medicina din Paris, etc. etc.
Adresa: Cale. Dorobantilor No. 42.
S'a nascut la Roman in 7 Decembrie 1857; clasele prl-
mare le-a facut in Roman iar cele liceale la Iasl, in Academia
1VIihailénft. Bacalaureat in 1875, pléca in acelasl an la Paris
G. M. Amens. :storia Co'rocenifor. 30

www.dacoromanica.ro
 466

pentru studiul medicinel. Numit intern al spit. din Paris la

1880. Obtine gra.dul de doctor si laureat al facultdtei de me-
dicing in 1883. In 1884 Aprilie se stabilesce in Bucuresd
in anul urmator a fost numit medic primar la spit. BrAnco-
venesc, iar in 1890 membru in consiliul sanitar superior. In
1896 a fost numit profesor de clinica medicaid. Ca profesio-

Profesor Dr. Buicliu St Chr.

nist inca inainte de a obtine catedra universitard s'a doban-

dit o vastd reputatiune in specialitatea bòlelor de piept ca si
colegil WI din protipenda medical& bucurescean& in speciali-
tAtile lor.
In anul 1897 Aprilie 23 Altela Sa Regal& Principele Fer-
dinand moscenitorul tronului Romaniei, cade greii bolnav ;

www.dacoromanica.ro
 461

d-rul Buicliu din preuna Cu d-ril Cantacuzino si Kremnitz

sunt chematl A dea Allele' Séle ingrijirile lor. Printeun de-
votament si o silinta mal pre sus de orI-ce lauda, doctorul
-Buicliu irnpreuna cu colegil sal isbutesc sa scape de la o
raórte apr6pe sigura pe Augustal bolnav (vedI despre acésta
pag. 188-190 a acestel lucrarT).
Serien: Sur les formes et les anomalies de la sclérose
-en plaques, Lectiuni clinice asupra semi-cologieT cardiace.
Despre anevrismul aorteT abdomenale, bóla lul Parkinson,
Epilepsia Jacksoniend, Ambleopia incrucisata si de hemiano-
psia de origina. cerebrala (aceste patru lucrar s'a publicat in
revista spitalulul). Reflexiuni medical° asupra unuT cas de
spleno-pneumonie publicate in Analelele medicale romane.
LectiunT clinice iuedite. 1)
Prof. Dr. Petrini (Paul)
Directorul lucrarilor practice de Anatomie, Profesor la
liniversitatea din BucurescI, Medic primar al spitalulul Bran-
covenesc. Senator.
Adresa: Strada Domnitel 7.
Prof. Dr. Petrini (Paul) e nascut in Bucurescl in 1846;
intrat in vechea scóla de Medicina in 1860. In 1877 obtinand
diploma de licenta, lard in armata ca medic de cls. I (Lo-
cotenent). Tot in acelasI an depune un stralucit concurs, spre
.a fi trimes in strainatate ca bursier al statului pentru com-
plectarea studiilor sale medicale. Ajuns la Paris sa si present&
la concursul de externat si reusind, fu atasat in servicial de
Chirurgie al Prof. Tomas (1867) apoT consecutiv, la spitalele:
St. Louis. 116tel Dieux. Prin zelul si staruinta depusa in
.exercitarea indatoririlor impuse luT isl atrase o deosebita aten-
thine din parteasefilor.
In tot timpul cat a durat comuna, tinarul Petrini a stat
necilintit la postal sad la spit. Mel Dieux si in cele 8 çlile
de lupta din lung. Maid 1871, a dat ajutor ranitilor. In 1871
obtine doctoratul in arma presentarel teseT sale asupra in-
jectiunilor sub cutan ate de Mercurice, a fost proclamat Lau-
real. Intors in tara, demisiona din armata si in arma con-
4) Ve41 D. Rosetti, Dictionarul contemporanilor din Rominia (1880-189sy
pag. 38-39.

www.dacoromanica.ro
 463

cursulul depus, fu numit in [874 medic secundar al Eforiet

Spit. Civile, apoT seful lucrarilor Anatomo-Pathologice i direc-
tor al museuluT de Anatomie pe Mg facultatea de Medicina,
iar in 1880 fu numit profesor titular de Anatomie descriptiva
la aceiasT facultate, in urma incetareT din viata a titularulut
Prof. G. Polisu, ande functionéza pana asta-0. In 1898 a fost
ales senator al colegiulur I de Teleorrnan, ca liberal,
unde Prof. Dr. Petrini are o proprietate rurala. Mandatul da

Profesor Dr. Petrini (Paul)

Senator a fost reinoit in 1901, tot la acelaV colegia si tot ca

liberal. A luat parte activá ca medic, in intréga campanie
din timpul rasboiuluf pentru independenta i pentru servi-
ciile aduse a fost decorat cu Stéua RomanieT in gr. de oficer
§i cor6na RomanieT ; de guv. rus ca ord. St. Stanis]av, de guv..
turc cu ord. Osmanliu Z. cu ord. Sèrb. uTakova» etc.
Intre public. sciintifice, a presentat in 1897 la congresal
din Berlin un tratat ciAsupra LepreT in Romania».

www.dacoromanica.ro
 469

Profesorul Dr. 3lichuil Georgescu

Nascut in Bucuresc1 la 1804, Afartie 5; a luat licenta in

Farmacie la universitatea din BucurescI In 1887, lar doctora-
tul in Chimie la universitatea din Berlin in 1892, cand a si
tost numit suplinitor al catedreI de farmacie chimica i ga-
lenica la universitatea din Bucuresd. A fost sef de lucrar! in

-40A-

Profesor Dr. Michail Georgescu

laboratorul de chimie organica al facultateT de medicina (1888

1890); a fost chimist al MonetarieT Statulu1 1892-1895; a fost
membru in comisiunea chimico-farmaceutica pe tanga minis-
terul de interne 1888-1890 si de la 1900-1901. Actualmente
pe Mg/ suplinirea catedreI sus mentionate maI ocupa si
postal de inspector-sef al farmacielor EforieT Spitalelor Civile
din BucurescI de la 1895.

www.dacoromanica.ro
 470

Prof. Dr. L Toma Tomeseu

S'a nascut la RomänescI din jud. Muscel la 1863 N-bre

15. Studiile liceale le-a terminat la Sf. Saya, dupä obtinerea
diplomeI de Bacalaureat se duce la Paris spre a studia sciintele
fisico-chimice, unde obtinu in 1887 diploma de Licenta. Apor
se inscrie ca student regulat la facultatea de Medicina din
Paris ; in 1889 obtine externatul, lar in 1891 depune concurs
pentru internat, unde a facut patru an' complectl pan& la
1895, la a ca.ror expirare obtinu medalla de bronz a inter-
natulut
Examenele de doctorat al III, IV s,i V le-a trecut in 4.
(pie ca note trés satisfait lar dup6 5 Oile sustine §i teza de
doctorat cu aceinI nota la 13 Noembrie 1895. A ma' obtinut
dou6 medalii de argint cu ocasia a done' concursan l generale
la care a fost clasat cel d'intal fiind premiu unic. Aceste me-
dalil contituesc titlurile de Laureat. La 1896 a fost numit
profesor suplinitor la catedra de Pathologie interna de la
facultatatea de Medicinä. din Bucurescl, in urma until stralucit
concurs a fost numit definitiv, curs pe care'l predd si astd-c1I.
Nu me pot opri aicl de a nu aminti piedicile ce a intimpinat
acest Unar doctor veritablement exceptional cum il numesce
dr. Armand Gautier directoral loboratorulul facult de Medi-
cina. din Paris intr'o scrisòre adresatä. MinisteruluI Cultelor,.
la obtinerea catedre,. I-a trebuit inteadevèr sa fie exceptional
ca sa, p6ta Invinge pe concurentil luI protejatt
Titlurile §i lucretrile sciintifice ale d-rului I. Toma To-
mescu, lectorul le pòte gasi la Academie, inteo lucrare inti-
tulata cu acest titlu.

Profesorul Dr. 16n I. Cantaenzino

S'a nascut la 8 Noembrie 1864 in Bucurescl ; studiele

universitare le-a facut la facultatile de sciintä 0 medicina din
Paris. A obtinut licenta in sciintele naturale la Paris in 1891
iar doctoratul in medicina, tot la Paris, in 1894. De la '1891-
1894 a lucrat in institutul Pasteur din Paris. De la 1894-96
a fost numit ca suplinitor al catedrel de Morfologie ani-

www.dacoromanica.ro
 471

mala la universitatea din IV. De la 1896-1902, a fost atasat

ca asistent la Institutul Pasteur din Paris la laboratoriul d-1111
Profesor E. Metchikoff, unde s'a ocupat cu cercetärI relative
la problema imunitätel. In 1902 a lost numit ca profesor la
catedra de medicina experimentald la facultatea de medicina
din BucurescI.

Ii

Profesor Dr. 'menu Tema

Comandor al ordineIor Corema RomAnieT §i sf. Saya (Serbia), alter al legiunet de
onare (Franta) §i al Staid Rom:mid; Bene-merente clasa I
NAscut la PloestI la 1 Septembre 1860, profesor de a-
natomie topografica si de clinica, chirurgicala la facultatea de
medicina din BucurescY, directorul InstitutuluI de anatomie
Topografica si de chirurgie, chirurg primar la spitalul Colea

www.dacoromanica.ro
 472

Membru corespondent al societalet de chirargrie din Paris,

membru asociatiunel francese de chirurgie, membru fonda-
tor si fost presedinte al societätel de chirurgie din Bucurescl.
Bacalaureat din Bucurescl la 1878, D. Ionescu, incepu
studiele de medicina si de drept la Paris in 1878-1879. In
1882 fu licentiat in drept si numit Extern al spitaluluI din
Paris la concursul din acel an. Intern provisor in 1884 fu
numit Intern de finitiv al spitalelor din Paris la concursul
din 1885. In 1887 fu numit prin concurs si primal din pro-
motiune, ajutor de anatornie la Facultatea de medicina din
Paris. In 1888 numit prin concurs Prosector provisor de a-
natomie la aceeasl Facultate, lar la 1891 Prosector definitiv
si primal din promotiune. La 1889, la concursul intre inter-
nil din anul al patrulea sectiunea de chirurgie si obstetrica.
D. Ionescu lad medalla de argint si deveni Laureant al spi-
-talelor din Paris. La 1890 fu Laureat Academia de inedi-
cinei din Paris, care ii desemna premiul Laborie de 5000
lel, atribuit lucrareI care a contribuit cel mal malt, in cu-
rental anulur, la avansarea scan ter chirurgricale, pentru lu-
crarea sa asupra Hernielor Interne retro-peritoneale. Doc-
tor in medicind de la Facultatea din Paris la 1892.
Naturalisat frances la 1889, D. Ionescu fu delegatul gu-
vernuluI Frances, ministerul de Instructiune Publicä, pentru
a stadia invetamintul anatomiei in universitatile din Germa-
nia si Austro-Ungaria in 1892.
Juriul concursuluI pentru noua catedra de anatomie To-
pografica si chirurgicalä., la facultatea de medicina. din Bu-
curesci, luand decisiunea de a propane acéstá catedra d-lul
Ionescu de la Paris pe basa titlurilor si lucrärilor sale, Facul-
tatea de medicinä. din BucurescI, a confirmat dorinta juriuluI
de la IasI prin un vot unanini si D. Ionescu fu numit prin
Decret Regal in 1894 profesor de Anatomie Topografica si
chirurgicala, profesor de clinica chirurgicala si director al
institutuluI nog creat de anatomie si chirurgie. La intrarea
sa in tara in 1896, D. Ionescu, dupa ce si-a reluat dreptu-
rile de cetatian Roman, fu instalat in catedrele sale si numit
chirurg primar al spitalulul Coltea.
Institutul de anatomie si chirurgie pus subt directiu-
nea d-luI profesor Ionesc.u, coprinde sectiunile urmatòre: A-
natomie topografica, anatomie comperatä, Embrioolog,ie, chi-

www.dacoromanica.ro
 473

rurgie experimentald si anatomie Pathologicd. Instalat in noul

palat al FacullateT de medicina, Institutul de anatomie si
chirurgie urmaresce cu mare succes indoitul scop; a instrui
elevil prin cursurile si lucrkrile practice obligatoril si a pro-
duce lucrarT sciintifice, carl sa ridice prestigiul anatomieT si
chirurgiei romanescI atat in tara cat si in strainatate. Nu-
mer6sele lucrar publicate atat la noT cat si in presa medi-
cinald strainà de catre directorul institutulul si de asistentil
s'él : d ril Juvara, Jagnet, Bdlacescu, Bruckner, Gerota, Flo-
rescu, Mezincescu, etc., simt o proba absolutd de marea acti-
vitate sciintifica a acestuT institut.
Lucrarile sciintifice ale profesoruluT T. Ionescu, sunt
prea numer6se pentru ca sa, le putem chiar mentiona aci.
Ne vom multami a trimite la colectiunea «Reviste i de
chirurgieD fundata .i. dirijata de prof. Ionescu de la '1897;
Bulletin et memoira de la société de chirurgie de Bucarest
fundatä de d. prof. Ionescu in 1898 si archires des sciences
medicaid' din Paris lundata si dirijatä de densul de la 1897.
Mara de acésta un numar insemnat de memoril publicate in
jurnalele speciale straine francese si germane Inca. de,la 1886.
Activitatea sciintifica a profesoruluT T. Ionescu s'a ara-
tat mal cu sera in nenumaratele congrese sciintifice la care
dènsul a luat parte de la 1895 inc6ce ca delegat al guvernu-
luT roman. La Con gresul Frances de chirurgie ce se tine a-
nual la Paris d. T. Ionescu la parte de la 1895-96-97-98--
99- 901 isi a facut un mare numèr de comunicatiunl. La al
XIII-lea congres international de medicind (trienal) de la
Moscova (1897) opt comunicatiunT. La con gresul de Gyeneco-
logie, ubstetrica §i pediatrie de la Marsilia (1898) patru co-
municatiunT.
La con gresul international de gynecologie fi obstetricei
de la Amsterdam (1899) cincT comunicatiunl. In fine la con-
gresul al XIV international de medicind de la Paris (1900)
unde profesorul T. Ionescu a fost representantul oficial al
RomanieT, a facut 18 comunicatiunl, In opt sectiunl ale con-
gresuluT.
Putem judeca de locul sciintific ce profesorul T. Ionescu
si-a capatat in lumea medicalá prin onorurile ce i se fac,
ast-fel a fost numit presedinte de onóre al congresului me-
dical Egyptean ce va avea loc la Cairo in Decembre 1902;
presedinte de onóre si raportor asupra Tratamentului can-

www.dacoromanica.ro
 474

cerului uterin la con gresul international de gynecologie

obstetricd ce va avea loe subt inaltul patronagiti al M. S.
Regele ItalieT la Roma.
Nu putem termina acésta scurta biografie a prof. T.
Ionescu, fara a mentiona printre lucrarile sale urmatbrele :
Hernes internes retroperitonales, Paris 1890 premiata de a-
cademia de medicina din Paris ;Le Duodenum et les Hernies
Duodénala Paris 1889; Le Colon Palvien pendant le vie
intra-utérine, Paris, 1892 (Tesa de doctorat);Anatomie des
ligaments de l'appendice vermiculaire et de lefonetie iteo-
appendiculaire, Paris 1895; Anatomic du Tube Digestif
(392 pag.) in Traité d'anatomie humaine par Poirier, Charpy
Nicolas, prenant et Jonnesco, Paris 1895; - Travaur de chi-
rurgie, Paris, 1897.
Chirurgia nervulul sympatie cervical si aplicatiunea re-
sectiund acestul nerv, in tratamentul epilepsief, gusel exof-
taiurice, glaucomului si a migrend constitue un adeverat mo-
nument sciintific pentru profesorul T. Ionescu, cad dènsul
cel in 1896 a intreprins, contra ideilor admise pana
atund, ablatiunea complectd a acestuT nerv si a aratat mira-
culbsele resultate ce se obtine prin aceste operatiunl in tra-
tamentul 1361elor sus mentionate. Numen5sele lucrar acute
de profesorul T. Ionescu, atat in presa medicaid straina
romana cat si in congresele medicale si la academia de me-
dicina din Paris, ail Mcut ca acésta noua si eficace opera-
tiune sa fie admisa i praoticatä astd-41 de chirurgi din WA
lumea.
Vom mentiona in fine ca de la 1895 Oa asta-41 peste
tref-Oecf de tese de doctorg,t aû fost Mcute in1 clinica si in-
stitutul prof. T. Ionescu si sustinute sub presedintia sa ina-
intea facultatei de medicina din Bucuresd.

Prof. Dr. D. Greeesen

(Catedra de botanicA medical4")

Prof. Dr. pr. Rftmniceann

(Catedra de patologie chirurgicali)

Membru in consiliul sanitar superior, etc., etc.

www.dacoromanica.ro
 475

Prof. Dr. C. Mieulescu

(Catedra de fisicit de la facult. de santa pentru cursul de fisici medicalà)

Prof. Dr. Al. Obregea

(Catedra de istologie medic.15)
Medic primar de spital, fost director general al servi-
ciuluT sanitar superior, etc.

Prof. agreg. Dr. Stefan S. Minoviel

(Catedra de chimie analiticg)

Licentiat in sciinte de la universitatea din Bucurescr,

doctor in chimie de la universitatea din Berlin, profesor-a-
gregat i directorul laboratoriului de chimie analitic6 la faculta-
tea de medicin6. din BucurescT, chimist legist; nAscut in Ram-
nicu-Sdrat la 23 Iulie 1867.

www.dacoromanica.ro
 476

Prof. agregat Dr. Paulescu N.

(Catedra de fisiologie medicala)

Prof. Dr. N. Nitldiirescu

(Citedra de farmacologie medicali §i de terapeuticli)
Decan al facultatel de medicind, etc.
Prof. Dr. At. Demostene
(Catedra de mediciril operat6re)

Prof. Dr. Buieliu

(Catedra de clinica medica! 5 a II supl.)

gregatj: D-rit N. Duma, Eugeniu Felix 0 Dr. Gerotit

Prof. Dr. N. Atanasescu
(Catedra de chimie medical:0

Prof. Dr. N. Ara,nolescu, senator

(Catedra de oftalmologie)

Institutele 0 laborat6rele facultittilor de medicinA

Lomita faoultatef
Laboratorul de lucrdri ,practice de anatomic
'Erector, prof. dr. Petrini Paul;
*eful lucrArilor anatomice, dr. N. I. Duma ;
ProsectorI : C. Marinescu §i St. Alexiu ;
Prepdr. §i desenator : Feldianu A.;
AjutorT de anatomie: Petrini I. §i Severeanu Gr.;
Custode : Moga G.
Laboratoriul de zoologie medicaid'
Director : prof. dr. St. Sihleanu ;
Preparator : dr. Poenaru-C6.p1escu.
Laboratorul de botanicd medicaid
Director profesor d-r D. Grecescu
Prep. §i conservator al colectiunilor
.Bartolomeu D.

www.dacoromanica.ro
 477

Prof. Dr. D. DrIghiesca

(Catedra de teoria 1.1 clinica obstetricali)

Membra in consiliul sanitar superior, medic primar at

institutulul «Maternita.tea», profesor de teorie O. clinica ob-

Profesor Dr. D. Drighiescu

stetricall la facultatea de medicinä. din Bucurescl, director §i,

profesor de clinica obstetricalà, al §c61e1 de mò§e, senator,,
etc. etc.
Adresa strada Polonä. 15.

www.dacoromanica.ro
 478

Laboratorul de chimie medicaid

Director N. Atanasescr d-r. prof.;
Preparator, Luca Tzalapatani.
Laboratorul de farmacologie
Director prof. dr. N. Maldärescu ;
Preparator dr. Ion Teodorescu.
Laboratorul de fisiologie
ef de lucrarT, Constantinescu I. dr.
Laboratorul de Ilistologie, Embriologie §i technica
microscopicä
Director, profesor doctor Obregia Al. ;
ef de lucrarl, dr. St. Besnea ;
Asistent, dr. Tatusescu D.
Préparator, dr. Vranialicl.
Institectul de anatomie topograficä i clinicä chirurgicalä
Director, profesor dr. Ionescu Toma;
Asistentl : Balacescu I. si Ionescu Th. drY. ;
Preparator p. embriologie si confer. p. anatomie ;
Maurice, desenator, Rage.
Clinica obstetricala
Spitalui Maternitatea
Prof. dr. D. Draghiescu asistent ?
Glinica infanti/d
Spitalul de copii
Profesor, Tomescu N. Dr.
Asistent Besnea *tefan Dr.
aintica sifiliopaticä §i dermatologicet
Spitalui Colfea
Profesor Dr. Petrini GalatT.
Asistent Dr. Vasile'Dudumi.
'Preparator i desenator Busila Vladimir ;

www.dacoromanica.ro
 Profesor Dr. N. C. Tomescu
Titularul Catedrel de e1inie5 §1 patologie infantil
Mettle pri nar la spitalul de copiI

www.dacoromanica.ro
 480

Laboratorul clinicei bólelor nerv6se

Spitalul Pantelimon
Profesor Dr. Marinescu G.;
*eful lucrdrilor Dr. Vine V.;

InOtilmintul Farmacentie
Looalul faeultIter de median/
Laboratorul de chimie analiticd
Profesor Dr. *tefan MinovicI ;
Preparator Bacovescu A.;
Asistent chihdescu L.
Laboratorul de farmacie chimicd Fi galenicd
Profesor Dr. Georgescu M.
Preparator Corbeanu N.;
Laboratored de medicina opera tóre
Director Prof. Dr. general Demostene ;
AjutorI: Mendonidi I. §i. Ghidronescu I. d-rI ;
Laboratorul de patologie chirurgicald bandage Fi oporate-
de fracturi
Sp(talul de copii
Director, prof. Dr. Gr. Rammiceanu;
Preparator, Dr. Al. Bolintineanu ;

(Muffle
Intéia clinicd medicaid
Spitalud Colfect
Profesor Dr. G. Stoicescu ;
Asistent ,O preparator Dr. I. Radovicl ;
A doua clinicd medicaid
Spitalul Brcincovenese
Profesor supl. Dr. Buicliu ;
Asistentl, Gheorghian G. §i Cristea G. d-ri ;

www.dacoromanica.ro
 481

A treia clinicd medicald

Spitalul Brcincovenesc
Profesor Dr. Buicliu Chr. *t.
Asistent Tatusescu D. Dr.;
Inteia clinícá chirurgicald
Spitalud Colya
Profesor Dr. Severeanu C.;
Asistent Goilav I. Dr.
A data clinicd chirurgicald.
Spitalul Colea
Profesor Dr. Ionescu Toma ;
Asistent si prep. Dr. I. Balacescu ;
Clinica oftamologicd
Spita2ul Colya
Profesor Dr. N. Manolescu
Asistent Dr. N. D. Staicovicl ;
Clinica mentald
Ospidul Mcircuta
Profesor Dr. *utu Al. ;
Asistent Nedelcu Petre Dr. ;
Despre institutele de bacteriologie i medicina legald, s'a
tratat in alta parte.
Laboratorul clin. ba. interne pe cale de a se infiinta
Director prof. Dr. I Toma Tomescu ;
Asistent onorar Dr. G-. Sterian.

Institatul de Allatomie Pato1ogie i Baeteriologie

A fost infiintat pentru prima ¿Ira in Bucuresci in anal

1887 si pus sub directiunea sasantuluT Dr. Victor Babes, fost
profesor la facultatea de medicina din Pesta i adus in tara
G. il. loneacat. Istoris Cotroconilor. 31

www.dacoromanica.ro
 48a

in acelas an printr'o lege speciald, impreuua ca regretatul

Dr. G. Assaki 1).
Scopul principal, inca de la infiintarea sa, a fost studiul
epizootiilor ce se ivisera in Romania i combaterea turbareT,
care facea numeròse victime, In fie-care an. Pe MO acésta
a maT contribuit i faptul cd nu exista nicT un institut de
anatomie patologica, de patologie i bacteriologie.
ApoT, Romania prin positiunea sa topografica fiind si-
tuata la portile OrientuluT, era ca deosebire expus6 intrOdu-
cereT bólelor infectiése ce nu erail incd bine cunoscute.
Institutul a fost creat dupe planurile D-liff Dr. V. Babes
färä ca desideratele d-sale sä fi fost executate in total 2).
Pentru prima Ord, Institutul a fost instalat in casele re-
posatel Zoe Brancovénu, de pe cheiul stang al DamboviteT, in
dreptul chic(sculuT unde se sfintesce apa la Bobotéza, local
devenit insuficient in urma marel desvoltärT, ce a luat in
aniT din urma, tot-d'a-una in raport ca nevoile ce reclama
medicina preventive' pentru apararea acesteT
l'15te guvernele fara deosebire de partid aü acordat
D-luT Dr. Babes, tot sprijinul material pentru atingerea sco-
pulul propus ; un credit de peste un milion se votéza pentru
constructiunea unui local nod, pe locul numit maidanul «Mimi»
intre scòla veterinara si institutul de chimie organica.
MI6 cum se exprima D. Dr. V. Babes inteun memorid
presentat la Academia Romanä iri sedinta de la 3 Aprilie 1900:
«De cate-va lunT se I-Mica pe malul DamboviteT un mare
palat, inconjurat de un parc intins si de o cantitate de clä-
did mal mid, avènd o destinatie particulara i inzestrat Cu
dispositiunT, ca aparate, ca instrumente, earl, inainte doue
treT deceniI, nu erad de fel cunoscute. Thte aceste intinse
cladirT dovedesc ca de putinT an!, un nod element a intrat
in domeniul medicine!, care curand a devenit predominitor
fertilisand tòte ramurile medicine!. Cum institutul nod de bac-
teriologie a fost creat, ca cea diutèiii institutiune de malta
culturä, ca cel dintbiti palat de sine statä.tor si dada pentru
un scoP special, pentru studiul medicine! moderne in téra

4) Ve41 facultatea de medicinti 1869-1902.

2) Dr. V. Babeg, Directiunea Medicine! Moderne gi Noul Institut de Bacterio-
'ogle in Analele Academia Romine, sei ja II, tom. XXII, Meo or. sect. sciint. p. 398.

www.dacoromanica.ro
 LI

Institutul de Anatomic PatologicA gi Bacteriologic

www.dacoromanica.ro
 434

intrég& CAM lume, cat1 medici nu vor trece pe dinaintea

acestul institut, (land din cap si licènd di, in timpurile lor
sad cand ad invetat eT Medicina, nic! vorb& nu era de o ast-
fel de sciinta sad de un ast fel de institut i catI-va se vor
fi gandind : ce cheltuialA, ce risip& pentru o creatiune, care.
abea ma! existä in altä parte chiar in Europa. Dar... gratie.
spiritului roman, deschis pentru progres si grape acti-
vitätel acestuY instUt, multi vor fi citit i totT medial tinerr
vor fi cApatat convingerea intima, cA acest institut, insem-
néza pentru. tara nestrA o mare onbre, o falä. national& ; in-
semnézA cO statul romand modern isT creiazá o baza vital&
sciintifica... de unde sA pornéscl o medicind moderna,
adevér eficace adecl Medicina preventivd».
Important& capitall a acestuf institut este probatä
prin o multime de institute similare, de si mai putin com-
plecte, din strèiratate institutul Pasteur la Paris, Kaiserliches.
Gesundheitsamt la Berlin, numerese institute de igienA din
Germania, institutul de medicin& experimentala din St.-Pe-
tersburg, de medicind prevntivA din Londra, statiunile igie-
nice din America si IndiT, servesc acelorasi scopurT ca in-
stilutul nostru. Fie-care universitate din streinätate are maT
multe institute pentru acest scop; ceia ce insd nu existA ni-
cAirT, este completitatea de care se bucur& acest institut
organisaree luT ast-fel, in at represintä tocmaT acele sciinte-
medic,ale moderne, earl numal prin conlucrarea lor organick
sunt destinate a realisa, progresul cel mal vajoros al medi-
cine!. Numal la Berlin exist& cind institute, earl impreunti
costa pe stat de 6 orl mal mult de cat institutul de Bacte-
riologie din Bucuresa, corespunOnd tete cinc!, cate uneia
din sectiunele institutuluT nostru, Mr& ins& ca acele in-
stitute, sä aib& legaturA intima i clirectiunea unicA a insti-
tutuluT nostru. Institutele universitare din streinätate, lucréz&
fie-care in mod limitat si de obiceid fArà legAturä, organic&
ca alte institute, ale cAror lumin! ar fi indispensabile pentru
ca resultatele obtinute sä, fie controlate i aplicate. Acéstä
isolare a doctrinelor, care necesarmente ar trebui sA mérg&
impreund era fArA ìndoialä, una din causele principale pentra
care sciinta medicalk cu tot numèrul mare al institutelor
n'a putut progresa ,).
'1) Op. cit. p. 3;36.

www.dacoromanica.ro
 485

D-1 Dr. Babes a fost invitat de guvernul austriac al

inalinta un memoriil in care sill arate un plan asupra in-
semnatate! capitala a une! organisar! ast-fel, in cat tOte doc-
trinele, destinate a conlucra pentru ridicarea medicine! mo-
-derne sA conlucreze in comun. A dat planul distributiund
vi al cladirel acelu institut care pand acum acolo nu s'a
realisat, dar care a servit de baEa la crearea institutuluT noil
din Bucuresa

Medic Veterinar P. Riegler

Seful sectiunel de Bacteriologie din :iceb§1 instant gi profesor la
ficeda super. de Med. Teterinaià

Plana', dispositinnea td menirea cladirelor Institutulul

Institutul se compune din mal multe cladirI, separate
unele de altele dupa firea lucrarilor ce comporta menirea lor.
El se afla pe un teren vast de peste 20,000 m. p., retras de
.stradd ca ce! putin 25 metri.
Cladirea principala, Cu fatada spre Nord-Est, are o in-
fatisare simplä dar demnA ; vestibulul, scArile i corid6rele
sunt numal atat de intinse, cat cere igiena. Cladirea princi-

www.dacoromanica.ro
 486

palä se compune din 4 pgrtI tu totul isolate dar niel inteunat

nu se lucréza ca substante hifectióse. In centru, subsolul,
tontine masinele ; parterul, biblioteca si administratiunea, iar
etajul un museti fórte vast si frumos in care se aséza pre-
tiOsele colectiunl anatomo-patologice ale institutuluI. Aripa
drépta tontine laboratoriul i biuroul directoruluI i locuinta
sa ; aripa de Est, tratamentul antirabic. In subsol se afla
baia, bucei tei riasi locuinta servitorilor. In poster propriti 41s,
tratamentul antirabic si animalele trebuinci6se tratamentulul
ca salOnele de asteptare, de trepanare, de mAduve, de ino-
culare si de pansameute.
O prelungire spre Sud a cladirel principale tontine in
parter laboratorul de seroterapie, unde se prepara serul anti-
difteric, serul antirabic, serul antituberculos: antimorvos sit
antipestos. Spre Est exista un amfitétru pentru cursul teo-
retie in care incape vr'o 80 persOne. Etagiul este ocupat de
sale marI de ponterinte pentru 400 - 500 persone.
A. doua cladire este acea a laboratorielor, cu 2 etagil:
legat printr'un coridor in chis cu clädirea intAia. Aid exista
in subsol, serviciul autopsielor, serviciul de chimie, de medi-
cind experimentala i incdperi pentru animalele de experi-
enta. In parten se afla sectia de medicind ,experimentala ca
o mare sala de lucarI practice, .s ectia de ghimie i laboratorul.
pentru studiul bólelor infectiOse ja animale. Etagiul I partea
de Nord-Est este ocupatti de un Miens laboratoriti pentra
lutrarI practice de o lungime de vr'o 50 m. in care rot lucra
pana la 100 persOne. In partea de Sud exista sectia de bac-
teriologie si de anatomie patologica. La o depärtare de 50 m-
de acest pavilion exista un pavilion pentru servitorI si un
altul, pentru lucrari cu material infectios. S'ati luat disposi-
tiunl speciale spre a garanta personalul institutulul i orasul
contra infectiunelor.
in dosul acestal pavilion se intind grajdurI, cladite
cea mal mare ingrijire spre a se isola animalele si a evita,
infectiu n ea.

Cheltuelile pentru constructiunI i amenajare se rididi

apr6pe la 1,009,000 de lei'.

www.dacoromanica.ro
 487

Partea seilatitica a Institntulni

Se imparte in cincl sectiunT, care lucrézá maT mult pe,
baza resultatelor obtinute in institut.
a) In sectiunea veterinarä s'a descoperit intre altele,
natura epizootielor din Romania (hemoglobinurie epiedmica,
carcégul oilor, tifosul caluluT) iar pentru alte b6le s'a gasit
mijlocul de diagnostic si de vindecare (morvina). Tot aid s'a

Dr. C. Bacaloglu
Post intern al spitalelor din Paris, laureat al faculta tel de medicina
din Paris ; Seful sectiunet Anatomo-Patologice In
Institutut de Bacteriologie.

studiat asociatiunea dintre bacilul branceT si al pneumoente-

ritel porculuT, agentul febrel tifoide a calulur si a difterieT
porumbeluluT si s'a constatat moscenirea fenomenelor difte-
rice la aceste pasen.
b) In seetia de vaccinatiune, s'a redus mortalitatea tur-
burareT la om la un maximum de 5 la mie. S'a !lent cunos-
cut inca din 1889 puterea preventiva a sángelul animalelor
imunisate intr'un grad mare, punénd ast-fel basa sciintifica a

www.dacoromanica.ro
 488

seroterapieI. S'a produs pentru intaia óra semi impotriva

. turbarei, rapciugeI si tuberculoseI si se prepara in mase se-
rul in contra difteriel si tetanosulul ; s'a putut lamuri modul
cum se lucréz otrava rabid, precum si lesiunele cerebrale,
caracteristice pentru diagnosa Mel. S'a putut asemenea stu-
dia influenta substantel nervóse normale asupra unor bóle
nerv6se si s'a constatat reactiunea particulara a leprosilor
fata cu tuberculina. Aicl s'a descoperit proprietatea substan-
tel nerv6se de a combate si de a vindeca anumite b6le
nervóse.
In secfia bacteriologied s'a constatat existenta si la-
tirea leprel si formele sub care se presinta malaria in Ro-
mania ; apol s'a mal constatat: natura infectiunelor bilióse, a
abcesulul ficatultff, a unor forme. de infectinnI intestinale si
a unor forme particulare de pemfigus. Apol bacilul influen-
tel, recunoscut de Pfeiffer ca specific al influentel, o intréga
serie de asociatiunl bateriene care jóca un rol insemnat in
bronchita. Tot aci s'a stabilit microbil infectiunel emoragice
al scorbutuluI, aI none' etc., si s'ati gäsit mijlóce eficace de
desinfectiune pentru un ele bóle infectióse mal cu séma pen-
tru difterie. In fine aid s'a studiat structura fina a bacterie-
lor si a asociatitinelor bacteriene, atat de importante in maI
t6te bólele infectiése.
In seclia chimicet, a institutului s'aii studiat cu dea-
mònuntul principiele filtratiuneI apel si mal cu séma s'a sta-
Qpilit principitil sterilisarel prin precipitare. S'ati mal facut
studil intinse asupra produselor de secretiune ale bacterielor,
rapciugeI, tuberculoseI, sa inventat Morvina etc.
In secfia patologicd s'a facut, cu resultate surprin-
4et6re studiul cadavrelor de la spitale ; prin acest studifi s'a
elucidat numeral neasteptat al colonielor bacteriene, precum
si starea invaçliuneI bacteriene in Miele neinfectióse si deci
s'a putut trage incheierI asupra varietatilor si limitelor de
variabilitate a bacterielor, studiate de apr6pe in : septicemil,
in pneumonil, in scarlatina, in febra tifoidd si in infectiunele
emoragice. Apol tot in acésta, sectiune s'aii mal fault studii
amdnuntite asupra patologiel sistem nervos si istologiel pa-
tologice a terminatiunelor nervóse in muschl, asupra geneseI
tumorilor precum si a altor diférite b6le.
E bine inteles cä nu se pot enumera t6te lucrdrile, dar

www.dacoromanica.ro
 439

cele spuse sunt de ajuns pentru a araa ce directiune urma-

resce acest institut de stat pentru a-sT face datoria l'ata de
serviciul sanitar si de sciinta.
Romania e un pamènt virgin pentru asemenea instan-
tiunl i pentru cercetarile in acésta ramura, pentru ea exista
patine preludien orT privilegiT care sa le °puna pedica; a fost

Dr. G. Robin
eful Laboratorulul de la spitalul Filantropia ; Asistent In
secliunea de Bacteriologie.

4decT posibil, ea acest institut sa se desvolte in libertate

sa-s1 puna in evidenta insemnatatea sa. Dupa o activitate de
asa putinT anT, convingerea despre insemnatatea practica a
acestuT institut a patruns in téte clasele societitteT; fle-care,
se supune cu buna vointa prescriptiunelor sanitare eand
pléca din acest institut. Pentru tOte aceste stralucite resul-

www.dacoromanica.ro
 490

tate corpurile legiuitóre s'ati grabit al acorda tóte mijlócele-

trebuitbre pentru mentinere si desvoltare.
Resultatul cel mal insemnat al activitatel institutulul a
de sigur de ordin didactic. Nu numaI studentil 0 medicil
practiel, functiooarI, ad capatat o bag solida pentru meseria
lor, dar intelegerea principielor igierlice referitére la educa-
tiune, la locuinta, la brand, la obieeiurile si ocupatiunele lil-
nice, la masurile speciale pen tru prevenlrea bólelor, incep a
patrunde in clasele culte.
Directiunea institutulul si ajutérele sale fac in cursul
anulul cursurl practice si demonstratiunl asupra bacteriolo--
gieI, etiologieY, asupra pneumoniel si terapiel bólelor infee-
tiOse la 6menl si animale, ca speciala consideratiune a poli-
tieT sanitare in cel mal targ sens. Aceste cursuri sunt mar
ca deosebire interesante, pentru mediciI anal! in serviciul
public, pentru doctoranti, architectl, inginerI, functionarI ad-
ministrativI si studentI '). Pentru acestl din urma insA, nu
remane de o cam datä de cat un pium desiderium; cad nu-
maI atuncI va capeta institutul acest vast cerc de activitater
cand se va generalisa convinctiunea ca in timp de pace, lupta
pentru sanätatea Omenilor e datoria cca mil insemnata si
cea mal fructifera a omuluI, si ca acésta pote fi dug, numar
de specialistI 2).
Am spus maI sus, cä institutul de patologie si bacterio-
logie coptd aprOpe un milion ; cat priveste insa intretinerea.
si vitalitatea sa nu numal cà nu reclama niel un sacrificiti
de la stat, dar iI aduce si. folos si anume :
Serul antidifteric, precurn in institut, aduce
servicil imense prin red ucerea mortalitateI de anghi-
na diftericti de la 800/0 la 10% aducènd statuluI un
profit de le 60 000 --
Tratamentul antirabic prin mijlocul caruia
sä vindecd in fie-care an 800 persone muscate de
animale turbate, realiséza o economie cam de . . 20.000.
e) Serul antitetanic, tuberculina,rmaleina, seru-
rile mal putin cautate, Mae analisele facute la dife-
rite calitatI de ape, diagnosticul diferitelor boll la
Report . . . 80.000.
Analele Acaderniel romine op. cit. pag. 406-407.
La Presse medicale No. 99 din 41 Decembre 1901.

www.dacoromanica.ro
 491.

Transport . ., , 80.000,,
Gmen1 si animale stabilite in istitut pentru tòtd tara
face Orel o economie de la 20 oob la . . , , . . 30.000.
Total . . 110.000.--,
Ministerul cultelor si instructiueel publice chel-
tuesce cu intretinerea institutuluI, 38640 leI pentru
persona) si 10.000 pentru material , 48.640.
Total rèmas . 6L.360.,-
Vedem decI cä, institutul nu costA nimic pe stat ci din,
sontr4 'I aduce un profit aprépe indoit de at cheltuesce cm,
intretinerea luI 3).

Profesorul dr. Victor Babes

Membru ai Academiel. RomOne, profesor universitar director al institutulul de
Patologie gi Bacteriologic. Membru corespondent al Academiel de medi-
cina din Paris gi oficier al Legiunel de on6re etc., etc.
Este flul d-lig Vicentiu. Babe until (Mitre fruntasiI ro-
man! transilvdneal.
Dr. Babes este näscut la Viena in 1854 si-a fdcut studiele
la Buda Pesta ,si apoI la Viena, unde a obtinut si gradul de-
Doctor. A, f9st timp de 10 anI asistent de anatomie patologic&
apoI privat docent la Buda-Petsa. Fiind trimis in stréinAtate-
1) Veljt budgetul ministerulut instructiuneI pe exerciliul 1901-1902.

www.dacoromanica.ro
 492

-de guvernul unguresc a lucrat la Pasteur apoT la Virchow, la

Koch 0 la Kornil. In 1883, este chemat ca profesor la facul-
tatea de medicina din Buda-Pesta, lar in 1887, camerile 0
guvernul roman il chiama la Bucurescl pentru ocuparea ca-
tedreT de Patologie §i Bacteriologie §i in acela§1 tim ca direc-
tor al Instituiulul de Patologie 0 Bacteriologie, pe care guver-
11 infiintéza prin staruintele lul. Acest institut a devenit de
-un renume european. Intre lucrarile sale se pot mentiona:
.Constatarea naturei vasculare a unor béle ale nuitluvei i acea
-a originel neoplasice a unor scleroze (1897). Prima descriere
a bacilulul morvel (1880). Descoperirea microbulul sudeireT
ro§iI; constatarea patrundereT bacciluluT carbunelul prin mu-
-cosa stomachala neating (1880) ; acea a patrundereT de la su-
prafata pielel, a baccililor lepreT prfn foliculi pilo0 etc. etc.,
in fine rharea lucrare: Bacteriele in colaboratie cu profeso-
rul Cornil, a fost tradusa in maI multe limbI europene.
De la aparitiunea ultimeI editiunT a acesteT;ucrarT d-1 Dr.
Babe §a publicat analele instant. de Patologie 0 Bacteriologie
In romanesce 0 frantuzesce, care contin un mare numer de
lucrarT original. Este dificil, a mentiona We publicatiunile d-lul
profesor Babe § 0 apoT cred inutil de a trece aicl chiar pe
cele principale, de Ore-ce le-am mentionat in darer de sénfa
te am fäcut asupra institufulul de sab a d-sale conducere.
-StreiniI orT de cale orl scriu de dansuI, 11 pun printre «Les
maitres de la Medicine» °fibre care se resfrange nu numal
asupra d-sale ci 1-i, asupra tereLA pst chemat la alte catedre
-din strandtate, dar a, preferat si _A m An d .printre aT sal 0
bine a facut.
Dl. profesor Dr. Babe § este membru al Academiei Ro-
in ane 0 incá unu1 ittntre cél mal harnicl 0 mal productivI;
membru corespondent al AcademieT de medicina din Paris 0
-oficier al LegiuneT de ontre 1) etc.
Dr. Aurel Baba§
qeful sectiunel de chimie de la Institutul de Eacterio-
.).
logie. Este fiul prim nascut al d lul Vicentiu Babe § 0 d e cI
irate mal mare al d-lul profesor Victor Babq. Nascut in Viena
in 1856 uncle §i-a inceput stucliile, le-a termind la Universi-
1) Ve41 la Medicitle moderne journal d'informations medicales §i Enciclope-
-dia Romig de dr, Diaconovich. Sibiu 1.

www.dacoromanica.ro
 493

tatea si si c(51a politecnicA din, Buda Pesta. Este dr. in filo-

sofie si chimist renumit ; dexteritatea practica in chimie si a.
insusit'o la Heidelberg in 1aboratoru.1 celebrulul Bunsen; a
venit in Romania in 1884, unde °cup& postul de profesor la.
ceda de medicina vetertnara superieut si de sef al lucritrilor-
chimice in institutul de care ne ocupam. D-rul Aurel Babes
s'a distins prin lucra.rile sale asupra apeT de but si a inven-
tat cunoscutul asterilisator Babes». Pe terenul toxinelor bac-
teriene a inventat morvipai).
D-niT i Dr. Emil Pop, seful sectiuneT vaccinatiunilor care-
cuprinde tratamentul antirabic si prepararea diferitelor se--

Dr. Emil Pop

rurT ca antidifteric, antirabic etc., cavaler al Ordinulul Co-
rtmeT Romania
Doctor G. Robin, seful laboratorulul de la spitalul Fi-
lantropia. Asistent in sectiiunea de bacteriologie.
Doctor C. Bacaloglu, fost intern al spitalelor din Paris,
si laureat al facultatei de Medicind din 'Paris seful sectiunel
anatomo-patologice.
Medic-veterinar Paul Riegler. prefesor la scòla superiòrk
de medicina veterinara, sefu.1 sectiuneT de bacteriologie.
1) Dr. Dhconorich Enciclopedia Románi I freg. 843.

www.dacoromanica.ro
 494

Doctdrul S. Baroncea, fost intern la spitalul BrAncovenesc

asistent in sectiunea de Anatomia patologicA.
D-ra doctor E. Densinianu, asistentA in sectiunea de
-anatomie patologicA.

Catedra de mediciiiit legali

CAnd nemuritorul dr. Carol Davila if inflintat pentru
prima 6rA cóla do Mica chirurgie de la Mihaitl-VodA-L-deve-
nitA in curend §c6la NationalA de MedicinA 0 farMacie- a
,preväçlut in primul el program. 0 catedra de medicind legalA
,pe care o incredinta d ruluI Atanasovict,
In 1868 s'a inflintat consiliul medical superior; s'a schim-
bat titlul medieilor fisiclcum se (pm in Austriain me-
-did de ora, judet 0 plasA fiind insArcinat! 0 ca lucrArl me-
dico-legale, Tot s.tuncI s'a inflintat pe land ministerul de
interne un post de medic legist 0 s'a incredintat d-lul pro-
fesor dr. I. Felix, apol d-rulul Marcovicl 0 in fine profeso-
fruluI AtanasovicIcare era 0 profesor de medicinA legalA.
Tot in anul 1862 s'a pub icat 0 primele lectiuni de medicind
legalà de catre un distins student N. MAldärescu, actualul
-decan al facultAtel de medicinti.
Pentru motive de personalitAti s'it suprimat postal de
linedic legist de la interne §i s'a reinfiintat dupà cAt-va limp
'la Justitie, and in loo sA fle numit medic legist tot profesorul
-de medicind legalk a fost numit un altulv ast-fel cA invätà-
mintul medicine! legale a suferit mult timp din causa lipseI
complecte de invétdmint practic.
La 1880, D-tul *utu, fiind numit la catedra- de medicinA
Iegalk in vetAmintul practic a reinceput sA reinvieze, cAcl d-sa
a cerut ministerulul de justitie sA oblige pe medicul legist,
ca, orI de cAte-orI are vre-o autopsia medico-legalA de fAcut,
:s'A permitä. 0 studentilor s'A asiste.
Profesorulul.fiutu prin urmare il revine meritul de a
'fi reinceput lucrArile practice 0 de a invinge tóte obstaco-
lele, alergend ca studentiI din spital ir spital, pe unde era
de fault ate o autopsi medico-legalà.
D-rul ,5utu, era titular 0 al catedrel de Male mintale;
in urma desvoltdreI ce a luat in aniI din urmA medicina la
inoI, s'a separat catedra de medicinA legal, de cea a b6lelor

www.dacoromanica.ro
 495

tmentale si dr. *utu optézä pentru cea, din urma. Catedra de

medicina este incredintata d-lul Dr. M. Minovicl, care sta.-
ruesce pe la.nga Primaria CapitaleI si ministerul de justitie,
sa infiintexe o morga pentru a strange pe nentirocitil care
cad mortl pe ulita, etc., care s'a transformat in urma inteun
institut medico-legal care sa, servésca pe de-oparte sciinta
medico-legala, iar pe de alta sä fermenteze si justitia crimi-
nala, unde atat studentiI medicinisti cat si cel de la drept,
sa's/ p6td capata cunoscintele necesare profesiunel lor si dect
terel intregl.

Institutul medico-legal (Norga)

S'a inflintat in anul 1892 de catre primaria Capitalel si
ministerul justitieI. Primarul Pake Protopopescu si ministrul
justitiel pe atuncI d. Alexandru Marghiloman, ail dat tot spri-
jinul lor.
Cladirea morgel a costat pe comuna 87 mil lel, iar pe
Stat 50 mil', in total .137.000 mil le!. Intretinerea eI costa pi
Stat anual 29 mi! le!.
Morga, ast-fel cum se gasesce asta-0 constitue un ideal
pentru t6te statele civilisate, si putem sa ne mandrim ca este
singura in Europa care póte corespunde atat cerintelor jus-
titiel, cat si invetäméntulul medico-legal
Sunt state in Europa earl ail more inzestrate cu aparate
frigorifere. ins& le lipsesc instalatiunI pentru invòtemènt si
stint altele earl aii instalatiunI pentru invetem'ént si le lip-
instalatiunile de aparate frigorifere.
0 morga care nu corespunde acestor done" cerintl, adicä
invèlemèntuluI si justitieI, nu póte fi o morgä.
Acésta este dorinta tuturor Statelor, carI nu poseda
institute de asemenea natura si suntem feri9itI ca no! Romanil
ce! d'intaiti In Europa, am putut realisa acest vis.
Prima conditlune pentru ca o morga sa p6tá exista este
aceea de a avea instalatiunl pentru conservarea cadavrelor
prin aparate frigorifere. Morga n6strä este inzestrata cu aceste
aparate si ele sunt construite dupa ultimele cuvinte ale sciintei.
Conditiunile ce se cer acestor aparate sunt de a conserva
cadavrele fin timp indifinit si in stare in care ele ail fost
in morgä., precum si o cheltuialä mica pe langa soliditatea lor.

www.dacoromanica.ro
 496

Aparatul frigorifer a fost cumperat de la o compania ita-

liana care 's1 are sediul in Paris, si este construit dap& sistemu/
Fixary; el este basat pe recirea uneT MT de chlorure de calcifi
prin gaz amoniac liquetlat.
El a costat 30.000 leT Cu instalarea luT cu tot si intrunesce
tae conditiumle cerute.
Intretinerea sa pe i costa 10-12 leT.
El nu functionezo de cat opt lanT de (-Ale pe an, de Ore
ce in 4 lunl avem o temperaturd forte scac,lute in tara nóstra,
pentru a nu avea trebuinta de aparat.
Acest aparat produce in lagile unde inghéta cadavrele
10-12° sub zero, iar in camera de expunerea cadavrelor I +
sail 1.
Cadavrele aduse la morga dupb. ce li s'a fäcut un examen
minutios in ceea-ce privesce imbradmintea si lesiunele ce
p6rta. la exterior, ele sunt introduse, in lazile construite aflame
uncle ele, in cate-va ore inghéta. Cadavrele °data inghetate,
dad. sunt nerecunoscute, se introduc in camera de expunere
la vederea publiculuT, iar celor cunoscute li so fac autopsia..
dal% numaT dad. parchetul nu cere sa mal fie pästrate in
interesul investigatiunilor sale. Cadavrele inghetate i nere-
cunoscute se pot fotografia ca inlesnire, ele fiind inghetate
pot sta in pici6re rezemate. Transportarea cadavrelor se face
m morga prin ajutorul unor druci6re de fer pe treT rae,
care ail de asupra lor o tavà tot de ter asemenea pe rae
care tava pae fi introdusa in ladile de inghe.tare pe raeleel.
In sala de expunere pot la nevoe sA incapa 20 cadavre
pentru conservare.
Acesta said fiind separata de sala destinatä. visitatorilor pria
geamurT duble, visitatoril pot vedea fära nici un pericol cada-
vrele expuse, hainele cu care ail fost hnbracate si pot ast-fel re-
cunósce, dad. acestea sunt ale pers6nelor disparate. pe care
eT le cauta. Tot ast-fel se pot conserva i cadavrele 6menilor
asasinatI, in tot timpul instructiuneT criminalilor, i chiar in
ping 4iva condamnarel lor, Incru ce e de o mare important&
pentru justitie.
Gratie acestuT sistem se inläturä aprópe ca des6varsire
ingroparea cadavrelor nerecunoscute. i chiar daca in timpul
cat ele ail fost expuse nu ail fost recanoscute, totusi morga.

www.dacoromanica.ro
Institutul Medico-Legal (Morga)

www.dacoromanica.ro
 498

iI posedä hainele 0 fotografla, chip dupa care se pote orI-cand

orienta cine-va.
.5i cand, dupd cerintele igienice, hainele vor trebui arse
se ptte pastra din ele bucAtile care se vor alatura la foto-
grate 0 ròman in permanenta expuse visitatorilor.
Cat pentru conservarea cadavrelor, victime ale crime-
lor, acésta este de un imens ajutor pentru controlarea ac-
telor medico-legale, pentru confruntarea lor ca criminalil, etc.
Cadavrele asupra carora exista banueli sunt supuse au-
topsieI inainte de a fi expuse in sala de expositie.
Tbte autopsiile se fac sub supravegherea imediatä a ju-
decatorilor inteo sala destinata anume pentru aceste lucrari,
care instaland'o in mora s'a amenageat dupd ultimele cerintl
ale sciinteI 0 atat cat spatiul disponibil permite.
S'a cautat a se face din morga un adeverat institut me-
dico-legal, lucru care s'a 0 rea.lisat.
Pe langä Wile de conservare a cadavrelor pe langd sala
de autopsie, sala de totografie se afla instalat aci un labo-
ratoriu de microscopie, un laboratoriu de chimie, un loc pen-
tru experiente fisiologice, pentru preparart a pieselor anato-
mice ce trebuesc conservate 0 pentru facerea mulagelor.
Medicul neputend transporta acasa nisce piese respingettlre
0 de multe or" voluminòse; pe langa acésta, aceste transpor-
tarI care trebuia sa fie aprOpe cjilnice, produc6nd o multime
de inconveniente din punctul de vedere al garantiilor legitime
luate de justitie, aceste cercetar" microscopice nu puteati sa
se facä de cat in morga.
In laboratoriul de microscopie se pae dar examina li-
chidele organismului, sangele, mucusul de diferite naturI, con-
tinutul stomaculuI, viscerele indata ce vor fi extrase din ca-
davre ; tot aci se examineazä petele de diferite naturI, dupa
rufe, dupd vestminte, dupd lingeriile patuluI, dupá perdele
sail scandurI etc.
In acest laboratoriu se fao asemenea cercetarile spec-
troscopice, in casan l de otravirl ca oxid de carbon etc.
Acest laboratoriu este inqestrat cu tOte aparatele nece-
sare pentru a corespunde acestor cerinte.
In laboratoriul de chimie se tac cerretarile chimire com-
plimentare autopsiilor, cum 0 primele cercetail care nu su-
far nicl o intarziere.

www.dacoromanica.ro
 499

Aicl studentil facultat.ei de Medicinä invata sa facd o au-

topsie medicolegala, sä, reunésca lesiunile spontanee, lesiu-
.nele provocatesa exereiteze Cu cercetarile microscopice ne-
-cesare pentru a deosebi petele de sange, de sperma, de me-
-coral etc., sa studieze simptomele lesiunelor determinate de
diferite intoxicarl, a arata presenta unel substante toxice in
-organele omulu", experientele fisiologice si resultatele procu-
rate de chimist, daed exista o concordanta sail descordanta,
care sa.-I permitä a afirma daca exista sail nu o intocxicatie,
cum si alte cestiunT Cu totul speciale pe care studentil nu le
intainese la lectiunile de clinica. Acestea sunt, pentru a nu
.cita de cat pe cele mal importante: spanzurarile, strangula-
_ri.' e, inecurile, avorturile, atentatele la pud6re, violul, intoxi-
-catiunile, infanticidele etc. StudentiI mal invata aicl, dificul-
-Mile technice inerente ori-careI autopsiI, cum si obstacolele
pe care falsele interpretari ale parteI interesate le ridica mal
tot-d'auna contra mediculul legist. In fata studentilor sa pot
face, tòte cercetarile microscopice, care urméza de obic-iii
.asupra pieselor organismuluT, asnpra saligelul, mucusulul
din diferite cavitatl, asupra continu talul stomaculuI, tòte exa-
minarile viscrilor, ale petelor, osemintelor, ale imbracamin-
tel, etc.
Institutul medico-legal, gratie activitateI neobositului Di-
rector dr. M. Minovici, este Mite bogat si interesant in ace-
las timp pentru expertisele medico-legale. Poseda o colecti une
de piese anatomice extrem de instructiva.: aid ve0I fetul de
la 2 säptamani Ora la 9 lunl si copil de la 10 lunl inainte
ajungand suecesiv pand la etatea omen' de 100 de anI si
ast-fel se transéda numeitse discutiunI ce se ivesc. ApoI o
colectiune de arme, gle:Int,e, corpurI ale delictelor, uncle fie-
care crima is' are intregul säti istoric. de la intemeTerea in-
stitutuluI, mulage, fotografll si desemnurI exaete de pe iani-
rele savarsite, etc.
Dupa cum vedem ac8st museil °fell studenti'or un vast
camp de invetaminte practice medico-legale; aicI se pot ve-
dea tbte cestiunile asupra carora medical legist este chemat
a se pronuntal). Acésta este directiunea pe cae o urmare-
1) D-rul M. Minovic1, Discurs limit cu ocasia deschiderel Morget in diva de
20 Decembrie 1892.

www.dacoromanica.ro
 500

sce Institutul Medico-legal Din cele expuse pana acum, ve-

-dem ca catedra de medicina legalà, fermentéza numal dife-
ritele ramurl ale medicine! ci §i justitia criminal&

Prfesorul Doctor X. Minovicl

S'a nascut la anul 1858, Iulie, in Braila. Cursurile

le-a terminat in liceul Sf. Saya din Bucurescl. Obtine di-
ploma de bacalaureat la universitatea din Ia§1 in 1884. Irk
1883 obtine diploma de licenta in farmacie. In acela§ an.
pl6ca la Paris unde studiaza medicina ; in 1888 obtine &racial
de Doctor in Medicina din Paris. Intors in tara este numit
in 1890 medic-legist al Capitalef. In 1892 este numit director-
al Institutulul medico-legal §i director al serviciulul Antro-.
pometric. In 4897 este numit profesor suplinitor al catedrer
de medicina legala de la facultatea de Medicina. In urma
presentareI mal multor lucrarI sciintifice medico-legale, a fost
numit profesor ca titlul definitiv in luna Iunie 1899.
Harnic, cult §i inteligent doctoral Minovicl este una dim
acele figurl simpatice, care '§I iubesce misiunea cu patima.
lata cum incheie lectiunea de inaugurare asupra importantel.
evolutiunel medicine! legale :
ag. nu uitatl niel °data domnilordice el studen Wor-
d. nu exist& misiune maI Malta cAt acea a mediculur
chemat sa se pronunte, dacä un prevenit este vinovat sau nur
lucra care cere cea maI malta echitate.
«Insarcinat cu examinarea nenorocitilor, pe care o hota-
rare a sa p6te smulge de la o pedépsa infamantd, arbitra.
prin urmare al on6reY familielor, medical, nu trebue sa
din vedere, interesele marI ale societateI, pe care trebue s&
le respecte in acela§ grad. l'ipetele poporulul, saù severitatea.
magistratilor nu trebue sä-1 abata, de la sarcina sa de om de
sciinta i martor ! Datoria sa este sa declare adevèrul; socie-
tatea va face in urmä din aceste adevèrue aceia ce-1 va
placea. Sunt d-lor circumstante nenorocite unde pasiunea se-
amesteca in expertisele medico-legale, ande o opiniune pu-
Mica prevenitA pare ca voesce sa apese ca influenta sa o-
culta asupra decisiunel asceptate. ET bine. medical trebue sa
aibä energia sa reziste contra acestel influente, farti niCo
esits.re, el trebue sa departeze tot ce-1 pote abate de la calea

www.dacoromanica.ro
 501

drépta ce i-o indica cunoscinteIe sale ori-care ar fi pierderile

.ce ar putea trage pEintru el acest mod de a lucra.
«Niel temerea de a displace opiniund eurente, nicI im-
-popularitatea ce ar putea-o dobandi pronuntandu-se in sensul
AdevèruluI, niel murmurile ce le-ar putea ridica, niel blamu-
rile deschise, niel desgratia ascunsa, nimic nu trebue sa in-
tfluenteze asupra hotarareI unuI medic legist. El nu are E;i nu
trebue O. alba de eat o singura. c81ituza : adevgrul §i sciinta

Dr. N. I. Duma
Sub-directorul lucrArilor practice de anatomie

vi un singar judecator, consciinfa sa al cal uT respuns secret

sa-1 OM asculta tot-d'auna in oree de linisce fall inchietu-
-dine §i fard turburare.... Me cl inainte de a fi savant,
.trebue al fie un om cinstit.
«Numal acel condu§I de acest ideal, ad dreptul sa porte
titlul de media legiftio.
Doctoral M. MinovicI, nu s'a desmintit nicI °data.

www.dacoromanica.ro
 502

NumertIsele serien l medico-legale, lectorul le We gäsi

la Academie in cartea intitulatd «Titlurile i lucrArile D-rulur
Minovicl» cum si acele fa'cute sub directiunea d-sale In InstiL
Medico-legal.

Parte din fostiI profesorI al facultatel de medicind

Profesor Dr. N. Kalinderu
1835-f 4902

Ndscut in BucurescI la 1835. A fácut studiile sale la in-

stitutul Mitilineu din Bucuresci si la Paris, unde in 1853 in-
cepu studille sale medicale. Ad, in 1863, este primit in urma
unuI concurs ca intern al Spitalelor din Pails. Intors in tara,
fu numit medic sef al spitaluluI Colentina, post pe care il
ocupd pènd la 1874 cand demisiond. La 1877 e numit sef de
serviciti la spitalul Brancovenesc, ear la '1877 in timpul res
beluluI este pus in capul ambulantelor de la Turnu-Mdgurele..
La 1887 D-xul Kalinderu este numit profesor de clinic&
medicaid la Facultatea de medicina' din Bucurescl, post pa
care l'a ocupat pand la mòrtea sa.
Academia l'a ales in 1889 membru. corespondent isI plä.-
tesce obstescul sfarsit la Nisa in 4iva de 16 Aprilie a. c.
Principalele sale scrierI sunt': «Despre cosmetice», «Tu-
berculosa in raport Cu unele profesiunI», «Epilepsia Jackso-
niana», «Influenta unor maladil ale cordului asupra desvol-
sifflitica», etc.
D-ml Kalinderu a fost un mare amator de arta i lo-
cuinta sa continea un numer insemnat de tablourI de pret.
Profesor Dr. Alexandru Dolmen
1854-f 1893

Näscut la 1854, in Valcea, studille si le-a facut in lard,

apoI la Paris, reintors in tara in 1878, a si fost numit medic
primar la Spitalul din PitescI. Apoi a venit in BucurescI ande
fu numit sef al lucrdrilor anatomice si conservator al museu-
luI anatomic pe lana facultatea de medicinä'. In 1879 fu nu-
mit medic secundar la Spitalul de copil iar in 1891 profesor
suplinitor la facultatea de medicinä.. In urma unuI strdlucit

www.dacoromanica.ro
 503

concurs, a fost numit Cu titlul definitiv la 1 Noembrie 1892.

A scris lucrarI medicate de o mare valbre, intre care citam:
«Centril nervosT din punct de vedere anatomic» (ed. II) 1888
apoT «Erythemul nodos palustru» 1890, «LectiunT de clitiica
infantila si fapte clinice» 1892, vol. I, pentru care a obtimit
medalla Bene-merenti cl. I. A luat parte activa in resboiul
din 1877/78 dirigind spitalul militar din Slatina.
D-rul Boicescu, ln fiórea vèrstel si 'n puterea barbatiet

t Profesor Dr. Alexandru Boicescu

41 plati obstescul sfèrsit in 1893 in etate numaI de 39 anT.

Era de o tale mijlocie c'o infatisare blanda si simpaticb.; cel
maT neinteresat doctor din call am audit si cunoscut; saritor
la nevoile omuluI care facea apel la sciinta luT. Am avut oca-
siunea de maT multe or' sa-1 aud 4icènd timenilor pe care
nu-1 vkluse si cunoscuse Die! odatd: «p6te al cas6. si familie
grea! tine-11 baniI sill aeopere alte lipsurl ea ea am cu ce

www.dacoromanica.ro
 504

trai, i daca n'al ea ce sall cunaperI medicamente sa vil rnaine

diminéta la spital sa 'ti le dad de acolo.
Ast-fel de om a fost d-rul Boicescu ; tara .a pierdut un
bun roman, facultatea de medicina un eminent profesor, fa-
milia un duios sprijin, iar cel lipsitl, un parinte; fie-I térina
ugórd i memoria veclnica.

Palatul FacultilteI de Medicina

Este situat pe Bulevardul IndependenteI §i pe strada Ca-
rol Davila apr6pe de pórta Parculd Regal (Cotrocen1).
Acest templa al sciinteI este atat de vast in cat, actual-
mente cuprinde eancelaria Decanulul ca tóte institutele, la-
boratoriile, salle de disectie, museul anatomic, numer6se
de cursar! in forma de amfitétru; constructiuneaacestul pa-
lat costa pe stat suma de un milion opt-sute de mil le!; este
irealcjit prin caloritere i iluminat ca electricitate.
Localurile ocupate de facultatea de medicina inca de la
infiintarea sc6lel de feleerI de la Mihal-Voda, dup6
timp s'e mutat la spitalul vechiti militar (agI Corpul II de ar-
mad). In anul 1869, Decembrie 14, s'ail inaugurat edificiul
universitateI1) lar in 1870 se muta i facultatea de medicina
in localul universitateI 2) i in care a stat pana in anal 1900/901
cand se muta in actualul local a carel fotografie o dam la
pagina 449.

Titu Maiorescu, Anuarul UniversiteI din BucurescI pe 1894/95, pag. 5.

Sciint5 comunicati de d. General Dr. Iuliu Teodori.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA II

Mosia i satul Lupescii (sf. Elefterie)

1580-1655

CAP. I

Cum tóte lucrurile sunt schimbatóre in lumea acésta, i

-s'a schimbat i numele acestuT sat in decursul vécurilor lu-
And alte numirl potrivit cu firea ocupatiunilor locuitorilor ce'l
stapaneari. Sciam ca este situat pe mo0aLupescil, proprieta-
-tea M-rel sí. Troita a RaduluT Voda de Mug BucurescT.
Mo0a LupesciT se invecina cu mo0a Vatra M-rel Co-
trocenT; limita dintre aceste dou6 mo0I a fost : . ant.ul des-
partitor care se vede 0 asta-01, ce pléca din strada Ca-
rol Davilain apropiere de fundatura LeoparduluT 0 se ri-
-dica in sus pe deal, pe la fundul baracelor unde a fost spi-
talul rusesc (in i877-78)asta-0 proprietatea AsiluluT Elena
Mama, tae soséua Drágomirescilor-i- numità asta-41 a «Pan-
durilor, 1) 0 merge spre vila Cotrocenilor (bariera II) pana
in drumul SareT, ca apoT ambele mo0I sa mérga paralel, tre-
-cand peste calea Craiovel (RahoveT) 0 se termina in valea
Dobrilor (Odaei) dinc6ce de Magurele 2). Pe vale mo0a Lu-
pesciT se märginesce cu CotroceniT din Vale cu mo0a Gro-
-zavesciT de jos (fosta proprietate a M-reT sf. Saya astd-OT da-
almata, pe locul cärel M-rI s'a cladit universitatea din Bucu-
rescp Cu mo0a MitropolieT (sf. Elefterie) 0 de care este des-
4) 17401 planga No. 4.
2) Vedi harta mogiel LupescI. Binroul doc, din ministerul don eniilor.

www.dacoromanica.ro
 1.06

partita prin matca veche a DamboviteI; merge pe sub dealul

Lupescilor pana la Opler si de acolo merge invecinandu-se
cu mosia M-rel Vdcaresci pana iarasI in valea OdAilor 1).
Mosia Lupescilor a fost proprietatea SpAtAreseI Caplea
din Peris, care o vinde luf Alexandru Voda fiul lul Mircea.
Ciobanul in anul 1580 pe pret de 26.000 aspri de argint 2).
Simt de a mea datorie a da cate-va deslusirl relative la
viata acesteI jupanese.

Cine e fost spiita1résa Caplea din Yetis ?

A fost film mareluI Ban Ttldosie, sora Neagg Vornicesel
proprietara mosielor i satelor Grozavescii de sus si de
jos 3), i sotia spdtarulul Stan Cretulescu 4). Fa a mosce-
nit de la tatal sea' Teodosie Banal flu' lul Neagoe Vornicu
si al MarieT Calugarita mosiele cu satele: I LupescI 8) de
care ne ocuparn in acest studiii, II Netotil si III Dragomi-
resell de langa Targoviste
In anul 7089 (1580) Noembre 24, Caplea spatarésa merge
impreuna Cu cumnatul ei 8) Mitrea Vornicul i cere divanu-
lul Wei presidat de domnitorul Mihnea Voda feciorul lul A-
lexandru V.v. WI intarésca mosia Dragomirescil partea el a
patra parte de pretutindenea din camp, din op& si din deal
ca viile si din silistea satulnI; pentru c,a acésta mosie aü fost
de bastind a jupaneseI Caplel din Peris, ci ati venit jupanésa
Caplea inaintea domnieI méle de ail dat §i (di infreitit pre
cinstitul boer domniei méle Mitrea vel vornic,preacésteimai
sus Pá mo§ie, pe junidtate feirti de nici o sad, iar
jumiitate din mo§ie o aft cumpgrat Mitrea de la jupdasa
Ibidem.
Archivele statuluI M-rea Radu Vod5 pach. 10 doc. 4.
Vell satul GrozAvesci.
Comunicat de d. Iuliu Tuducescu archivist la archivele statulul din Bu-
curescl.
Archivele statultil M-rea C5t5luiul ye» hrisovul din 1577 din 4579 No--
embrie 10 i din 1580 pentru Int5rirea mo§iilor lul Stan vel spatar gi jupAnesel luI
Caplea din Perith doc. comunicate de d. G. I. Tonescu-Gion
Archive M-rea Radu-Vodi p ichet 48 doc. 3.
Archive condica MitropolieI No. 1 file 42 Ili v.
Ve41 doc. din 15 Iulie 1586 in colect. de doc, a venerabiluluI tionm St-
Greceanu.

www.dacoromanica.ro
 507

Caplea drept 10.000 de aspri de argint cm n aspri, 13,000.

1nc aü ddruit un contag cu vulpe. Si ail infrafit f
vdndut insue jupdnésa Caplea mai sus Visa mo§ie ').
Cuvantul de infra- fit din acest hrisov nu trebue luat in
intelesul cum il practicad CumaniI i chiar i taranil nostril
adeca: daca doI vroiad sä, se infratéscd, iT fäcead fie-care
cate o inpunsaturd la brat, si storcead ale o picatura de-
sange inteun pahar ca vin din care bead amandouT, rema-
id prin acest ceremonial .fratI de cruce, indatorindu-se sä
se ajute reciproc i sä se iubesca ea fratl in taa viata lor.
In casal nostru cuvantul de infrätire este sinonim Cu
termenul juridic ((a face danie cui-va, ceva» intalnim multe
cazan l de infreitire prin documentele vechil 2).
Intr'un hrisov din anal 1580 Tulle 15 vedem cá Caplea
spätarésa din Peris daduse surorel sale Neaga i satul Ne-
totil 8) de sigur tot prin infratirea juridicä i pote tot in acel
timp cand s'ad infratit Mitrea Vornicui. Nu cunosceam im-
prejurarile pentru care spatarésa nOstra sä desface asa de o,
data de trel mosiI si mat ca s6ma de LupescI, care era un do--
menid colosal in ceista apusana a Bucurescilor.

Undo era situat satul lupesril

Dupa ce Alexandru Voda Oidi M-rea sf. Troitá si nu-
mad mal tar4iti. a Radului Vodd la anal 1568 4) iI afierosesce
mosia cu Fatal LupesciI 5).
Mihnea V. V., feciorul luI Alexandru. V.V., prin hrisovut
de la 18 Maid 1580, intaresce din nod, conform uzulul, de-
plina proprietate a Manästirel RaduluI Voda, asupra mosier
satuluI Lupescl. Acest hrisov mal ne spune intro altele
spätdrésa Kaplea a vèndut mosia si satul LupescI lul Alex.
Voda care avea 13 familil de rumanl

Archive condica MitropolieI din Tdrgovi§te 1 fila 43 §i v.

Archive lifitropolia ungro-vlachiel pachet 4 doc. 4 din 7088 (1580) Mar-
tie 12 este relativ la infriltirea vel. vornic. Dragomir pentru satul §i me§ia Fru-
muml, Academiel romine M-ss 1063 doc, de infritire 2 p. 355.
Celecpunaa de loc. a d. St. Greceanu.
G. I. Ionescu-Gion istoria Buctire§tilor pag. 248.
Archive M.rea Radu Vodi pach. 48 doc. 3.
Archivele StatuldMonastirea Radu-VodzI, pach 40 hrisovul 4.,

www.dacoromanica.ro
 508

E dhestiunea acum, sA scim in ce parte a acesteT most1

afla satul Lupescl ?
La acésta intrebare ne respunde un hrisov dat de Cons-
tantin-Basarab-Carnul, la 5 Main 1655, prin care confirm&
din non MonastireT S. Troita a RaduluI-Vodä, proprietatea
asupra satulul Lupescl, care sat este «din susul orafului Dom-
Bucuresci», tot satul, cu tot hotarul §i cu tori ru-
tridnii §i cu tot venitul i cu viile cu morile ct. cuvadurile
.de mérti de peste tot hotarul, ori cdt s'ar alege i Rumdnii,
insd sd se scie pc nume : Than cu feciorii lui, Òncea, cu
fecioril lui ci Petre cu feciorii lui$i Andrei cu feciorul 6n-
cei fi Stoica, Tic d Cu feciorii i Stoica COCO? cu feciorii lui
fi Stan Croitorul cu Brat (frate) lui Stoian cu feciorii lui
Dumitru cu feciorii lui (in total 12 farniliii).
Pentru cd acest sat adauga hrisovul maT departe si cu
Itumanii cum serie maT sus, fostati cumperate de Alexandra
'eel-Baran, mosu r'eposatuluT Iladu-Voda, de la jupanésa Ka-
plea din Peris, drept 26.000 aspre de argint, dat i miluit la
1VIonastirea Sf. Tro4 pentru pomana si tot ail fost pe sema
sfintel monastirT cu buna-pace de atuncl incòce». Acest hrisov
ne spune insa, in mod generic, cd satul Lupescilor se atki
ye apa Dambovilei, cu vide, cu morile §i cu vaduri de m6rift
§i ea- este situat «din susul orasului Domniei-mele Bucuresci».
Expresiunea insa ((din susul orasuluT Domniei-mele Bucu-
rescl», indica situat,ia sa cu privire la cursul DamboviteT,
adica in susul apel. Dar noT maT gasim acésta, expresiune
vi in alte hrisòve ; asa, intr'un hrisov de la Gh. Ghika, din
10 Iunie 1660, gasim cA acest voevod da boiarinuluT sen ser-
-ban Cantacuzino, II Logofet, sa tie satul CotrocenT din ju-
-detul Ilfov, sat situat «din sus de ()rap/ Domniei-mele Bu-
euresci»9; iar intr'un alt hrisov de la Constantin Vodd Bran-
coveanul din 2 Februarie 1706 prin care inchina mosia
satul GrozavestI de sus la Monastirea Sf. Ion vedem god a-
-céstci mo§ie este din susul orafului Bucure9c108). Intr'o carte
de hotarnicie data de Mihail Voia Racovita in 4 Martie 1742
la 6 boerT hotarnicT, ca sti hotarasca. mosia Sf. Mitropolil (ware

Archiva MonastireI Radu-Voda pachet 5 hrisovul No. 6.

Archirele StatuluI. Monastirea Cotrocenl pachet 1 1 61 doc. 9.
Academia Romani 27 XIV.

www.dacoromanica.ro
 50!)

mo§ie este din susul orafului Bueuresci, unde4 fi in6ra

Mitropolit pe Ddmbovitan I) 0 pe care mo0e avea sa se zi-
désc<1. dup6. 5 aril biserica Sf. Elefterie.
Vedem decI cA 4 sate 0 mop Bunt aratate cA fiind si-
tuate «din susul oraplul Domniel-mele Bucurescl i anume:N
Satul i mo0a Cotrocenl ; dar pe acestea le cun6scem
positiunea Inca de la 1539.
GrozavesciI scim cA stint din sus de CotrocenI 0 do-.
cumentalicesce II cun6scem de la 1601.
Mo0a Mitropolie care se invecinesce spre Nord-Est

. .

Dr. Petrini-GalatI
(Catedra de clinid dermatologicA i sifi1iopatic.1)
Director general al serv. sanitar superior

0 Est ca mo0ile CotrocenT i Grozdvescil de jos, iar spre-

Apus ca mo0a Lupesci de call se desparte prin matca veche-
a DamboviteI 2), o cun6scein lard§ de la 1629.
Intr'un act de embatic din 15 Septembre 1830 vedem
Hariton, egumenul Cotrocenilor, dA un loe de 30 pog6ne pe care
se afla astä-qi cimitirul Ghencealui Kir Iosif Archimandritul
Arehivele Statulul. Condica Mitropoliel No. 5 fila 6 v. 7 gi 8.
Ved.I hArtile Cotrocenilor.

www.dacoromanica.ro
 510

Mitropoliel ; acest loe se numea oLupescrl de sus»') spre deo-

sebire de LupesciI de jos de care ne ocupdm.
Am tinut f6rte malt sd intreb si pe órnenil eel mal bd-
tranl din Cotrocenl i Sf, Elefterie lacd aù aud,it vorbindu-se
-de un sat situat pe acolo cu numele de Lupesci, §i mi-a spus
totl cà nicI n'aii audit mdcar vorbindu-se ; el insd aveaù drep-
tate, dupd cum vom vedea maI departe.
In urma celor expuse maI sus, ezpresiunile din hrisovul
Cdrnulul «eä satul Lupescil se afld pe apa Dambovitel, Cu
viile, ca moiile, cu vadurile de mOrä i cd este situat din
osusul orapluI Domniel mele Bucurescle din generice --cum
am dlis mal sus devin topice i decI sigure ; motivele
Satul LupesciI n'a putut fi situat pe locul unde se afld
astd-d1 Cotroceni din vale, de Ore-ce acest loe era acoperit de
pädurl seculare «0 a cumpërat M. S. *erban Vodd ne spun
documentele timpuluI un codru de loe din mo,sia Lupescilor
de la Parthenie egumenul Mondstirel Radulul Vodd 2).
Intre hotarul mo0elor CotrocenI §i MitropolieI intrd
un colt al mosjei Grozdvescir de jos proprietatea Mondstirel
SI. Saya 0 care.se mdrginesce direct cu mo0a Lupescilor, pand
in apropierea VieI BrancovénuluI.
Pe partea dréptd, a DAmbovitel se afla mos,ia Mitropo-
lieT pe care s'ail zidit mal tardiu biserica sf. Elefterie.
Lupescil de sus sat intlintat pe la inceputul secolulul
trecut 3) se afla prin imprejurimile cimitirulul Ghencea decI:
Satul Lupescil de jos sad dupd, documnnte numaI Lu-
pescil, a fost situat pe partea stAngä a Ddmbovitel i anume
portiunea dintre Grädina d-r Davila (adi propriet. colonel
Perticari) pand sub deul Opler, in care se cuprindea i grd-
dina *lestadt, §i o parte din cartierul Rignault i märginindu-se
cu DAmbovita i oLivedea Gospod», situatiunea topograflcd. a
SatuluI Lupescil corespunde exact cu pretitIsele indicatiunI
-ce ni le dd Hrisovul lul Const. Vodd. Basaiab Cdrnul i morile
cu vadurile de mora, pe locur unde maI t6rziu construit
mbra Notagielor d-1 Ghild Constantinescu din mahalaua sr.
Elefterie, 'mi-a spus cd pe locul uncle sunt astd-dlcasele sale,
Biblioteca Parocbia Cotrocenl doc. 6 (orig, grec cu trad. romin5).
Vedi Cotrocenil din Vale.
Dup5 mirturia Pr. Hristachi Maritescu paroh al bisericel Ghencea.
Ve41 Cuartierul Rignault.

www.dacoromanica.ro
 All

.a fost acolo cAnd-va o moil ; a sApand terenul pentru face-

rea une l pimnite, a dat peste nesce stälpI de morA.
Morile si cu Vadurile de mörä. despre care vorbesce hri-
sovul, sus amintitati trebuit sä fie in apropierea satuluI, de
vi. in dopumentele anteribre celui citat ale mosiel Lupescilor
mi se amintesce despre 2morl ca vadurI de mörti».
Decl irnöra n'a putut ii in altä parte de at pe locul unde
mal tarliii G. Bönches, a construit möra Notagielor sail prin
apropiere. 0 alt.& morä, a fost pe locul unde se MIA astä.-41
proprietatea cl-luI Ghitä. Constantinescu dupa cum am spas
mal sus, .

De altmintirlea intemeierea satulul LupesciI, o gäsim in

ratiun-a infiiintareI tuturor satelor si oraselor &lid.: 6menii
se asezail pe marginea apelor si in apropierea pAdurilor in
IocurI intArite mal mult sad mal putin natarale cArora le ser-
vém nu numaI pentru necesitätile lor çlilnice, ci si pentru
addpost in timp de pericol si constatAm ca aceste trel condi-
tiunl eraii pe deplin satisfäcute pentru locuitorl din LupesciI
vi ,Cotrocenl; si daca aceste doua sate nu s'aii populat in con-
formitate ca avantagiele ce le oferea firea topograficA a tere-
nulul, apol acésta nu este vina lor, ci a fatalitätel vreinurilor
vi a grelelor imprejurArI prin care ail trecut tara si Capitala
in general, lar Cotrocen1 si Lupescil in special. Pitorésca po-
sitiunea de la Cotrocen1 a fost rävnitti si de alta mal puter-
nicI si de aid insemndtatea istoricä a acesteI localitätI.
Fasele prin care a trecut satul Lupescil
1655-1791
Dupà ce am stabilit topograile4 satuluI LupescI, sail ur-
märim istoricul maI departe; vedem cä acest sat n'a dispArut
ci i s'a schimbat numaI numele conform cu firea ocupatiuni-
lor locuitorilor, iar mal tärqiu, a jucat un rol decisiv, influenta
religibsä. and acest sat s'a schimbat numele de LupesciI in
cel de Careimidart? nu scim; scim insä ca cu acest nume
il gAsim intr'un document din anul 1744 Noembrie 25 1). Nu-
mele de cdrämidarI se intindea si asupra Cotrocenilor din
vale 'And la 179121. lar de la 1814 si asupra Grozävestilor, in
Condica mogiel Stolnictl i Balaciul colect. de doc-a d-lul Stefar Greceanu.
Vedi planga No. 1.

www.dacoromanica.ro
 612

arma unuI pitac cred a lul Caragea tare hotAra cd totb

cdrAmidaril sd fie scosI afard din Bucurescl 1) si de atuncr
Grozdvescil ad ramas si pdnd al! ca numele de cArdmidarit
de sus.
Cotrocenir din vale, ca timpul s'a redobAndit iar numele-
sdd vechld.
ardmidar iI, altd datd Lupescl, din causa renumelul icé-
neI sf. Elefterie, a trebuit sd'sI schimbe numele de cArdmida-
ril in cel de sf. Elefterie, pe care'l pdstrézd, pana astd-41. lata,
pentru ce 6menil bdtránil din CotrocenI si sf. Elefterie nu-sl.
sciti despre existentä prin ateste pArtl a unul sat LupesciI.
Actuala mahala a sf. Elefterie, este situatä pe doud mo-
siI mondstiresciI si anume I) pe mosia sfinteI Mitropolil si II
pe mosia Lupesci., ambele dispArtite prin matca veche a Ddm-
boviteI si pe marginea cdreia, din stänga DämboviteI am g'ä-
sit vechiul sat LupesciI, despre care am vorbit. Venim sd,
vorbim acum, despre mosia Mitropoliel si pe care s'a con-
struit biserica Sf. Elefterie al cd.rul nume s'a intins peste in-
tréga mahala, iar maI tarlia a devenit o suburbie bine po-
pulatd a Capitalet

Mosia Mitropoliel si morile TIAdicAl

1629-1747.

Cu mult inainte de Matelli Basarab, Domnitoril °bici-

nuiati a sta lama la Tärgoviste iar vara la BucurescI, in cara
timp, el erati urmatI de Divan si decl trebuia sd fie si o Mi-
tropolie in a II capitalä.
Mitropolia din Tärgoviste avea ca t6te cele-l'alte M6nds-
tirI averl colosale: Mosil, case, vil, lives;11, minan!, ligad( si
mal multe puturI cu p'ácurd. Tóte aceste avutiI erati parte
afierosite de diferitI bunl crestinl, iar parte cumpArate de
Mitropolitil téreI dupd vremurI 2).
Mitropolia din a II capitald Bucurescl, cáre era pe atuncl
la Sf. Gheorghe Vechiti, n'avea nimic s.ati apr6pe nimic si
pentru ateste motive Mitropolitul UngrovlachieI Grigorie «ar

Ve41 drAmidarI de sus.

Archivele Statulul, Condica Mitropoliel No. 1, este plin5 de asemenea daniL
gi cumparaturI.

www.dacoromanica.ro
 513

,cersit In anul 7137 (1629) de la raposatul Alexandra Voda

Dias acest vad de rabra i ca local fiind fost domnésca, de
au, Meat Vladicu Grigorie mori i graditta i vii pentru hrana
intarirea st. MitropoliI si M. S. Alexandru-Voda poména
si dapa cererea Sf. Sale.... M. S. i-ad dat acest vad de m6ra
cu local cät coprinde. facut si cartea M S. de danie
la sf. Mitropolie, scrisa cu mare blestem ca sa nu se stra-
mute in veci 1).
Mitropolitul Grigorie face o móra cunoscutd sub numele
de «mbra,» ori morile Vlädicäï, darämate pe la 1864. Dupa ce-
rerea sf. Mitropolii, Mihail Voda Racovita la 26 Februarie 7250
(1742) ordona la! Andronachi bevvel Stolnic ca impreuná cu alti
3 boeri sa mérga spre a hotari mosia sf. Mitropolif, care «este
din Basal orasului Bucuresci pe Dambovita unde este si m6ra
si. Mitropolii». Ac6sta mosie sä hotärasce pe din jos ca li-
vedea Domnésca; iar pe din sus cu mosia Monastirei si. Saya.
La acéstä, delimitare a fost fata Sf. Sa Parintele Mitropolit
Sir Neofit 2).
Era obiceiul, 'ca de cate ori sa facea delim.itarea unel
mosiT, sa citea la fata locului töte chris6vele domnesci privi-
Uwe la drepturile reclamantalui. Odata formalitatile fiind in-
plinite, boeril 1.11111E141 procedad la hot:amide. «DecI
boerii dupa citirea chrisovulul am pus piatra hot8r de catre
livedea domnéscA din josul Morei(m6ra Vladicai a fost ceva
mg la vale de podul sf. Elefterie) in dreptul ande cotesce
Dambovita (veche) si am pus piatra» adicä intre sc6la Vete-
rinard i strada (IMihail Cogalniceanu» din cartierul Rignault).
Care piatra coma pe langä gardul Livedei domnesci in deal
si s'ad pus piatra lana drum. i de acolo am mers despre
hotarul ce are M6nastirea Sf. Saya de catre sf. Mitropolie
citind chrisovul reposatuluI Constantin Voda Bancoveanu, de
hotarnicia moieI Mondstirei si cartea boerilor hotarnici, scria
cum ca a tost o salcie insemnata in ice de hotar in mar-
ginea Dambovitel i mergènd noi acolo, impreuna cu Sf. Sa
Mitropolitul i cu egumenul Monastirei (si. Saya) si cu alti
multi locuitori d'inprejur la ac,ea salcie, am pus piatra, care
piatra cauta drept in iazul de päinant ce ad fost facut de
Archivele StatuluT, Condici Mitropoliet No. 5, fila 6-8.
Archivelo Statului, Coralica Mitropoliel, loc. cit.
G. M. loneseu. latoria Cotrocenilor. 33

www.dacoromanica.ro
 514

reposatul *erhan V. Cantacuzio. *i pa iaz in jos pana la o

cruce mica de piatra in mijlocul drumulul, V de la acea cruce
in jos spre Bucurescl prin case pan& la piatra Ce s'ail pus in
deal hotar langa drum de catre livedea domnésca si intre a-
cestasl chip puind pietrele si semnele pe la locurile care s'atl
numit mal sus cu sluga domn6sca Constantin f-torl portar.
Am dat acésta carte a nóstra la mana sf. Sale Parintele Mi-
tropolit Kir Neofit, leat 7250 (1742), Martie 4 1). Din actul a-
cesta de hothrnicie vedem a locul Mitropoliei se intindea in -
tre livedea Gospod pe unde este ast1-41 Vasile Sdrafcu, in
jos pana pe la curtea arsä. (Arsenal), tóta partea coprinsa in-
tre strada Sf. Elefterie, trecea prin podul de pamènt (41 ca-
lea Plevnel) mergea pand in dreptul c,az6rmei Malmaion si-n
aproprierea podulul de all de la Cotrocenl unde odini6ra era
m6ra Mönastirel Cotroceni numita Paliciti, in care loe pe co-
prindea maidanul reservat asta-41 pentru constructiunea O-
rel centrale dup. hotarul mop: Monastirel SI. Saya. Cat pri-
yeses insa pentru Sf. Elefterie era numai loen l coprins in
asa çlisa insula a Dambovitei dupa cum o numesc Sulzer.
Biserica Sf. Elefterie si Diata lul Constantin sin
Maxim Cupetul
Un negustor forte bogat numit Constantin sin 'Maxim
Cupetul 9 de profesie cupe t sau negutator, avea 2 pravalil
una pe ulita Coltel si alta In Märgelarl 3) murind, si fiind fall
mostenitori lasa WA averea WY si. Mitropolil din Bucurescl o-
randuind prin diata ca executorl testamental.' al dorintel sale
in calitatede epitropi pe mitropolitul tare! kir *tefan si din
rudele sale mal apropiate pe Panait si Andrei unchil lul.
Prin acea diata se mal oranduia «ca sa se faca o bise-
rica de piaträ aid in Bucurescl, uncle va socoti sfintia sa mi-
tropolitul Kir *tefan, cu OW ale trebuesc bisericel», lasand
vi danie acelei biserici pentru chiverniséla, dupa cum in diata
sa aratä. pre larg. «Dupa m6rtea lul Consta tin sin Maxim
s'a sculdt Grigore Gro0ea, cumnatul lul Constantin sin Maxim
cu galcòva asupra lul Panait si Andrei epitropi, 4icand cd ad
Archivele statulul Condica V a Mitropolitulul fila 6-8.
Se aflI Inmormantat In biserica ColteI idem 184.
Archivele statulul, condica MitropolieI V, fila 45,

www.dacoromanica.ro
 515

!facia diata dupá voia i pofta lor, ca ne fiind el fatfi, de acea

pus si pe el epitrop». Dupa ce da jalba la divan este
el introdus in epitropie. «AcestI epitropI putut sà se
inteléga intre anti!, cautb.nd fie-care ca viclenie sà se lnsele
iunul pe altul i sa raptséscä de ale mortulul cele ce soco-
téri ca vor fi de folosul lord) i domnitorul vèdénd neintele-
gerea lor i aratandu'I mitropolitul prin deosebita anafora ca
epitropiI dorind numai sà fure, pune pe mitropolitul Kir
*tefan epitrop, «dupd cum mortul a fost ldsat prin diatd» mi-
itropolitul neputandu-se ocupa de apròpe ca acésta chestiune

Dr. C. I. Istrati
Fost Profesor la Asilul Elena D6mna, Post Ministru, actualmente
profesor la Facultatea de pilule din Bucuresd.

-cere ea sa'T dea ca ajutor pe o rudd a mortuluI da pe

AndreI ca sag pregatésca. lucrarile. Murind mitropolitul *tefan
if urméza:in loc Kir Neofit, care ja epitropia reposatultg
Constantin sin Maxim ti urmand dupd aseilamantul mortu-
lilt ce a lasat in diata ca sd faca biserica de piatra dintre ale
aceluT inortiConstantin sin Maxim, s'ag i facut aci in Bu-
rescI pe mosia sfinteT mitropolil acea biserica de plat% unde
se cinstesce i sA praznuesce sfantulut sfintit mucenic Elef-
terie i sfantuluI mareluI mucenic Gheorghe, dupa cum mor-
-tul a fost lasat Cu sufletul lui, and ti bisericeI prin diata 2

www.dacoromanica.ro
 516

randurI de odajdil, o cadelnita de argint, discopoter de argint

candele de argint, tóte cartile trebuitóre, impreund cu 10 po-
g6ne de vie in délul Sä.rb enilor, cu pamantul lor din via care,
aii fost lasat 0 epitropilor, o pray:idle de rriargelarie in care
are sfanta mitropolie jumätate loe ca venitul viel 0 china
pravaliel, sa se ingrijéscrt biserica de céra de undelemn peste
an, lar in c,liva chramulul bisericel 0 a doua 4i, sa slujétsca ar-
hireul ca parastas 0 sä se dea 12 talen i ostenéld la arhiereii
0 pentru parastas sä se cum pere 8 ocale faclil de cérd 0 cu
talen i 12 sä imbrace saraci ; pentru hrana saracilor sd se chel-
tuiasca 18 talen l i 50 vedre de vin ; .0 iar a mal läsat mortu-
luI prin diata, o pravalie de matäsaril cu taraba de peste ulita
ca locurile luI s.i din chiriele lul sa se facd mortulul paras-
tas pe fie-care an ca talen l 18. «Socotitam domnia mea lice
hrisovul lul Grigore Ghika dat in 22 Iunie, anul 7256 (1748) 1)
ca sd se pazésca pururea acest a§ezamant 0 am oranduit ca
sa fie acesta biserica metoc al Sf. mitropolil cu t6te ale el
cate sunt afierosite; ca sfintia sa mitropolitul Orel sa aiba pur-
tare de grijd ca sa pazeascd OM oranduialà ce srie maI sus»2).
Din cele expuse pana acum, reese urmetérele fapte :
Ca pe locul mitropoliel nu exista de cat biserica sf-
Elefterie, casele preotilor la care trebue sa mal acldoggin 0
pe ale Filipescilor, despre carI vom vorbi mal departe ;
LocuitorlI car' eraii imprejurul mo0eI mitropoliel nu
pot fi altiI de cat locuitoril vechiuluI sat Lupesci, despre care
pomenesce hrisovul lul Constantin Basarabul Carnal; 0 daca
acum nu se ma( amintesce numele de Lupesci, causa resida
acolo, dupa cum am végut, ca inca inainte de 1744 in partile
din valea Cotrocenilor 0 Lupescilor, incepénd a se face ca-
ramidd, satele ail lug numele de Cardmidarl 8), cu care nume
il gasim OM la 1791 4).
Dupä. ce ic6na de la sf. Elefterie 10 capetä. reputa-
tiunea de minuni feicet6re, incetézd de a maI fi numita Ca--
ramidarI, Wand pe cel de emahalaua sf. Elefterie» 'Inca ina-
.inte de 1804.

4). Condica Mitropolief V fila 7-9

Arhivele Statulul, condica Mitropoliel V, fila 13 §i 13 v.
Colectiunea de documente a d-lul §tefan Greceanu.
Vell harta No. 1.

www.dacoromanica.ro
 517

Frivilegiile acordate de diferill Delimited biserieel

sf. Elefterie

Dom ni fanariotT ca i vechil voivoOT aT tdrilor Románe

miluiail i el bisericile fie cu mosil, liveçiT, scutelnicT, cum si
cu alte privilegiI, ca scutirT de vdarit, de oerit, gostinärit,
de galeate cu fên, de Oie sad de fumdrit, de navlon si de
alte angarale ce cadeari peste ticalosil supusl al domniel
lor ; schitul sf. Elefterie in calitate de metoh al mitropoliel
-a avut o multime de scutirT i privilegiT date de uniT DomnI
confirmate de urmasiT lor, a.sa : Mihail C-tin *utu vv., prin
brisovul din 22 Noembre 1792, iT acordä a «tinea liude 15
poslujnicT, pentru ajutorul i poslusania la trebuintele ce are,
earl òmenT vor fi in pace si nesuppäratl de tòte dajdiile
engariile ce vor esi de la visterie si de la cámara domnéscA,
asisderea i cele-l'arte scutirl ce va avea acest schit, sä fie ne-
supärate, insd 300 ol de oerit, stupl i rimätorl de dijmärit.
vinul ce va face de vindricl si o pivnità aicT in Bucurescl a-
päratä de fumärit, de cäminärit, de vin domnesc si de ortul
vätäsesc. DoT preoll si un diacon i doT cántäretT scutitT de
téte däjdiile ce ¡es peste an, pe tot' cum si casele
lor, i drepte bucatele lor sä fie apärate».
«A ceste miluirT aü fost acordate incd de Nicolae Caragea
V.V. ca cartea M. S. ot leat 1783 Martie 5. Inoirea acestor
mil' a fost fdcutä dupd, rugáciunea mitropolituluT si a mare-
lui N. Bráncoveanu 1).
Chrisovul acesta a fost c,onfirmat si de Mihail Vodä
Cu hrisovul din 1783 Noembrie 22. ApoT de Alexandra C-tin
Moruzi, ea hrisovul din 30 Iunie 1793 2), de Al. Ipsilante Cu
hrisoval din 1797 Martie 5 8) De Hangeri prin hrisovul din
18 Ghenarie 1799, in care pomenesce de 25 luide in loe de
15, de 2 präväliT in Bucurescf in loe de 1. maT clAnd 100 de
talere, 50 pentru praznicul sf. Elefterie, 50 pentru praznicul
st. George, ( are sä fie pentru unt-de-lemn, tämäe i Mehl 4).

V. A. Ureche, Ist. Rominilor IV, pag. 94-95.

V. A. Ureche, Ist. Ronaiinilor VI, pag. 90-91.
V. A. Ureche, Ist. Romaraor VII, pag. 301.
V. A. Ureche, ibidem, pag. 375.

www.dacoromanica.ro
 518

Biseriea Sf. Elefterin.A fost constituita in 1747 in mij-:

locul unel padurI seculare i) care era inconjurata de OW-
part& de apa Dambovitel, remanènd numal despre morn&
Vladicel o ingusta limb& de pamènt unde bucurestenil mal
tarziti mergeati sa dea acatiste la Sf. Elefterie. R6masitz vechr
din acésta padure s'a mal conservat pawl pe la anul 1880.
cand proprietari loculul vèndut la rudarl ca sa facà albiI
dinteinsele. Nu trecu mult de la zidirea bisericeI si Maria,
luI Gheorghe Margelaru din mahalaua 1111 Aga Nita, ia pe so-
cotéla sa biserica SI. Elefterie, ca sa aduca la indeplinire do-
rintele exprimate in diata luI Constantin sin Marin fondato-
ml bisericeI. Nu stim ce va fi facut Maria Margelarésa cad
documentele nu ne spun nimic. *tim insa cà in anul 1782,.
Iunie 23, Nicolae Brancoveanu ja pe socotéla sa biserica Sf.
Elefterie ca s'o ingrijésca i sà fie con siderat ca un al doilea
ctitor ; insá nu se tine de cuvint, ci losa biserica in paragi-
nire, iar 6menil cotropesc local sfinteI mitropolil pentru care
mitropolitul Dosotel in 1804,1-o ja de sub stapanire ca ana-
foraua boerilor divanitl, in care spune ca: (laid in marginal_
orasulul Bucurescl, despre manastirea CotrocenI, avènd sf.
mitropolie mosie ce se invecinesce despre Resarit cu mosia.
Sf. Save, pe care este zidita biserica Sf. Elefterie si de lai
leat 1782 in dilele raposatuluI mitropolit Grigore, dandu-se-
acest schit sub ingrijirea banuluI Nicolae Brancoveanu
sunt anI 22 trecutl, ca sa dréga biserica, sà faca
alte namestil, sa dea cate 30 talen l pe an la mitropolie, el,.
nu numal cà a urmat simfonie nedand ceva la mitropolier
niel aù facut sail a dres ceva, ci inca'. a maI stricat ce era
facut de alti»; n'a ingrijit niel de mosia el ail lasaVo sa fie-
inconjurata de vecinI2).
Am spus mal sus cà la anal 1804, Aprilie 20, Dosoter
mitropolitul Ungro-Vlahie ia schitul Sf. Elefterie de sub std.
panirea 1111 Nicolae Brancoveanu i Mg pe domnitor ca sà
poruncésca la 2 veliti vornicI dicènd impresurat de-
'Care unil altif mosia i intindèndu-se unil ca gardurile,
curtile si gradinile, alti facèndu-si case si alte namestil,
acum pricinuesc, preteridisand locul ca al lor, «ca sa ho-
Sulzer Revista RornAnii sf. Elefterie.
Arhivele statulul, condica mitropoliel V fila 40-11.

www.dacoromanica.ro
 519

tarasca mosia mitropOliel care era acum indlcata de vecinl.»

Tot atuncI mitrepolitul da si o carte de blestem prin care
ameninta ca focul Gheenel pe acel vecinl casi ar sti hotarele
batrane ale mosiel si n'ar vrea sá le spunä.1). Boerf randuitl
de domn vin la fata loculul citesc vechile hriseve ale mitro-
poliel pentru hotarnicirea mosid, aratä. cum Nicolae Branco-
veanu a lasat schitul in parasire. Mosia se hotardsce in Aprilie
20, anul 1804 2). Locuitorii tusa, reman nemultumitl ca jude-
cata si unul dintre dansil numit Mihail, slujitor de po-
litie, dä jaiba la Constantin Al. Ipsilante Vv., contra arhiman-
dritulul Nicodem, economul sf. mitropolil, aratand ca el avènd
o casa cu locul el mostenesc in rnahalaua Sf. Elefterie8)
nu'l ingaduesce a stapani dupa cum a stapanit'o din vechime
ca teta imprejmuirea el si boerii mai sus numiti cercetézá
lucrul la fata loculul ascultand amándoua &lile; economul
aratà cá acésta mosie ar fi fost a sf. mitropolll s'i ca Mihail,
slujitorul politief, cat si cel cari mai ad case imprejurul mo-
siel mitropoliei, aducènd si carte de blestem si cercetand prin
Ornen! batrani s'a descoperit adevèrul gasindu-se hotarele
cele vechl ale mitropolid, un stalp de piatra, Muga o pilla de
cruce de piaträ., marturisitá flind si de vecinl imprejurenl
ata ca s'a pus din noil hotar si alte semne in dreptul vechiu-
lul botar. De ad el mal pus inca trei pietre hotar adica din
stalpul de platrà de lcingd piva cruce! de piatrd.

Sf. Elefterie ea loe de distractie al Bucureseenilor

Loca.litatea de la Sf. Elefterie incà de la flinea vIlculul

XVIII a fost pentru Bucurescenil cheflil un loe de petrecere
pana in çlilele n6stre aprepe ; localitate poetica prin natura
si positiunea e!, era irisa singurateca si t'Acata. Frumusetea
si poesia constad: a) in padureal seculara ; b) a era incon-
jurata din tete palillo de apa Dambovitel. Era decl, o insula9

Arhiva statulnI, condice mitropoliel V fila 10 §111.

Arhiva ibidem fila 12 v.
Vedem decl ca acum sa schimbase numele satului din Cirlimidarl in cel
de ,Mahalaua Sf. Elefterie".
Veill planul ora§ulul Bucurescl de Sulzer ridicat in secol XVIII apud-
Ionnescu-Gion 1st. Buc. 317.

www.dacoromanica.ro
 520

SA urmam pentru acesta pe Sulzer in descrierea pe ne-a lasat

despre Sfintul Elefterie i vecinatatile sale.
eNu pot iba olice el in uitare mica instila sf. Elef-
terie una din cele mal frum6se localitatl printre cele din
launtru si cele de prin prejurul Bucurescilor, de si n'ale niel
o inAltime. l'arä a descri Cu deamanuntul positiunea el cea
rapitóre, situata sub p6lele declivite ale colinelor acoperite
cu vil din acea parte, carl se pierd in gradinile cele mal pla-
cute de pometurI ce se intind pana in malurile. Dambovitel,
OrI-carI vellend numal, acésta localitate in planul mea
va inchipui in imaginatiunea sa, ca mal mare vioiciune in-
cantarea acestei situatiunI, de cat 1-asl putea-o ea descrie.
E o localitate pentru un oras in care domnesce luxul si des..
Mtarea; si un colt prea trist pentru acela care nu en' pla-
cero in frumusetea naturel linistite i nemestesugite... Dórnna
actuala (Ecaterina nascutA Moruzi) pentru a careia finete de
simtiminte e drept sä märturisim, nu gasesce nicairea
maI mare placere de cat in asemenea regiunI care, fugind
de uritul CurteI, le visitéza in Une 4ilele i obicInuesce adesea
a r6manea acolo pana la miequl noptil 2)
Tot aicI se aflati casele marelul Vornic Filipescu, care
oferi PrintuluI Alexandru Ipsilanti un hal Cu focurI de arti-
ficiI la casa sa de placere situatA pe un brat al Dambovitel
In fata insuleI sfintulul Eleftrie 8).
Lumea a continuat sä vinä aicl, iar mal tirzitl la Fan
lana BrancovenuluI t)
Cat de mult s'en schimbat lucrurile in pele nóstre.
mahalaua sfintuluI Elefterie, nu mal pastréza de cat slabe
rämäsite din vechea'l splendóre de odinióra, 1. cA padurea cea
mare a fost data in taere, 2. ca Dambovita sra modificat
simtitor cursul eI in dauna sf. Elefterie. luand alte po-
sitiunI indicatä de firea eI capriciósa, iar astä-çli este stavilita
pentru veclnicie prin canalisare. Dei insula sf. Elefterie a
fost atat de incantätóredupe cum ne spune Sulzer,totusT,
ea, n'a fost populatä de cat in zilele n6stre. In mijlocul pa-
4) AicT Sulzer vorbesce de planul ski mal sus pomenit.
Revista Romin:1 pentru Sciinte, litere §i arte pe luna Octomvrie 1861
pag, 649.
Revista RomanA loc. cit.
Ved( vid BrAncovénultu.

www.dacoromanica.ro
 521

durel de la si. Eleflerie, nu era de cat biserica, casele preo-

tilor, ale servitorilor si casa marelul Vornic Filipescu asituata
, ne spune Sulzer pe un brat al Dambovttel in fata insuleI
sf. Elefteriew Populatiunea insulel nu s'a marit de cat dup.
1848; la 1847 nu erati aci de cat 3 case si d'abia dupa 1860
s'ea mal facut inca cate-va case si cu tòte acestea, am veçlut
ca era numita omahala» inca la 1804 in care trebue sä se
fi cuprins vechil Lupescl cum si CotroceniI din vale.

Profesor Dr. M. Minovicl

Directorul Institutulul Medico-Legal rji al Serviciulul Antropometric
(Vedl biografia la pag. 500)

Rninele de la Si. Elefterie

Existà si asta 41' cate-va ruine si inca frumbse la sf. E-
lefterie ; batranil loculul n'el absolut niel o cunoscinta despre
-trecutul unora si prea insuficiente despre altele ; de exemplu
1. d. Moisa Anghelache, cu ocasiunea fecerel caselor sale din
strada Mihail Kogalniceanu, a descoperit ruine de o lungime
vi grosime considerabila, sub pamint ; zidurile fiind vechi, n'a
putut sa le sparga ca sa faca sapaturl -mal departe, ci a fost

www.dacoromanica.ro
 522

nevoit sa'sI construiasca casele pe acele ruine. Ce fel de case

art fost, a cul ail fost, cand si cu ce ocasiuee s'ail construit,
nu se scie nimic. Documentele de proprietate ale familier
Rignault, ne spune ca, gradina facea parte din mo§ia Lupescl
si ca Egumenul de la Radu-Vodd o dadea cu embatie;- cel
mal vechiil document este de la 1839 in care se spune ea: so
dd gradina luI Maimar basa CosteI, dar acesta ne-putènd plati
embaticul i o ja inapoI si o da altuia ; urméza deci ca un
om ce nu pote plati 100 lel anual nu va fi in stare sa faca
case in conditiunile ruinelor de care vorbim. Acele ruinl
treLue sa aibd o vechime maI mare.
In al 2-lea rand, vin frum6sele zidurI de imprejmuire a
gradinel de «Dare la Semn» de sub délul Opler. Singura a-
mintire despre dènsele pastrate in batrant este, ca locul se
numia «gradina luI Ipsilanti»1).
In al 3-lea rand nu mal putin principale ca cele-l'alte,
sunt ruinele din fata bisericeI sf. Elefterie 2). In privinta
acésta suntem maI fericitI de Ore-ce Sulzer ne spune ca pe
acel loe erail casele mareluI Vornic Filipescu ; harta Bucu-
rescilor lucrala In 1791 ne arata ca in fata caselor era o
gradina frumos aranjata 8) despre care bdtranil spun ca era
facuta de calugaril de la Mitropolie si ca ad venéti une orI
sa petréed, fäcènd libatiunl pe altarul 10 Bacus. Acestea, nu
le putem crede de Ore-ce scim cine administra biserica sf.
Elefterie. and casele Filipescilor ail trecut in stapanirea fa-
miliel Gradisteanu impreuna cu mosia nu scim. de Ore-ce
procesul mosiel de unde am fi put ut afla si despre case,
este inca pendinte.
Batranil demn1 de tóta credinta, intre ca.re citam pe
preotul Lazar Nestor paroh la Biserica sf. Elefterie si pe d.
Vasile Sdrafcu, mi-aii spus cd casele acestea au servit de ca-
zarma si de deposit de munitiunl pentru armatele rusescl
din timpul resboiulul ruso-turc din 1828/29. De la '1830-1835
all servit ca magasil pentru reserva infiintate de ,Kiseleff
Cu ocasiunea venireI Turcilor in BucurescY, ail servit ca ma-
gasil. Dupa plecarea Turcilor ad servit Ca grajdurI pentru

Sciinli cipAtat de la d. Vasile Zdrafcu om de aprópe 70 de anl.

V. A. Urechia Is:. RomAnilor II 202-203.
Vell plana No. 'I.

www.dacoromanica.ro
 523

cail de mtä, pot.ta pe atuncI fiind pe Mg Malmaison. L&

infiint4rea directiunel Po§telor actuale, casele [LA rèmas pustil
iar astä-çll sunt ruine i care se darama actualmente spre a
se folosi de cararnidd.

Casa de situatate de la sf. Elefterie

Este probabil, cä casele in cestiune sa fi servit §i. ca
casa de sanatate ; cae' I6n Voda Caragea primind insciintare
d. in BucurescI «s'ad gasit doT 6men1 cu patimä. de LO'
asupra trupuluI lor, care osebit ca nu are léc, dar este §i
f6rte lipici6sa ; de aceia am poruncit doctoruluI Costandachi
San de a osebi acqtI binen' ca sa n'alba chimonie (comuni-
care) cu nimenea» §i rinduesce mal departe Domnitarul prin
pitacul din 15 Mal' 1816 «a li se face o adapostire spre Ea-
la§luire la sf. Elefterie din valea de Muga Cotrocenl. 'rot in
acelaV. timp insciintéza. pe Vornicul obstirilor ca sa dea 40
talere pe fie-care luna d-rulul Samurcal spre a ingriji de
acescI órnen11)

Cuartierul Rignault
Este situat in malaua sf. Elefterie cuprins intre vechia
albie a DarnboviteI2) *c6la Veterinard §i gradina *ktat. Local
pe care se aflä asta-41 cuartierul, a facut parte din marea
mo,§ie a Lupescilor, fosta proprietate, a M-rel sfintel Troitel.
«Radului Vod6.0 din Bucurescl. In timpurile din urma §i. a-
mime la inceputul véculul trecut, egumenif grecl ne mal fiind
statornicie ca adinióra in egumenie, cautati imediat ce eraii.
numitI egumen: sa stringa «banl albl pentru (lile negre»
sa instreinese cat mal mult din päminturile M-rel in schimbul
unel micI sume de bam, ca apoI sa continue a plati un mic
embatec catre M-re 8) Acéstä, procedare ne-a adus §i bine,
dar i multe preudiciI ; bine,' pentru cá partile läturalnice
ale Cap tale! ad inceput a fi populate §i red, pentru ca vin-
Mi de multe oil( mosiI marI aducènd rnarl pierden manas-
'1) V. A. Urechie 1st Rota, X 994-995.
Ve01 M'Ole No. 2 de Corocziu il anume locul 135mtis.
Vell locurile Itiln5stiroscl date cu embatic.

www.dacoromanica.ro
 524

tirilor puse sub administratiunea lor. Exista in legiurele n6stre

VechT, ca streiniT n'aii voe sa cumpere pgm6nturT in tenle
romane ; venOarea pamkiturilor monastireseT tub forma de
embatic era un subterfugill de la legile in vigóre si obiceiul
pamèntulul, cacT embaticarul era numaT usufructier, iar nu
proprietar desavèrsit, desi el era liber a sadi pe acel loc vita
pomY roditorT, era liber a'sT clädi case si orT-ce namestil» puté
insa trgi atat el cat si urmasil luT ne-supératT numal sa. pig.-
Used «avaetul monastirel» 1) decT, de drept era tot M-rea sta-
pang. «*i am pohtit ne spune Grigorie Grecéni.1 vel Ban,
la 1744 Noembre 25 pe sfIntia sa egumenul de la Radu-Voda
de mi-ail dat un loc de gradinä pe pgmintul sfintei M-tiri
§i pentru a se sci cd pdmdntul este al M-rei §i nu al meg2)
In aceste conditiuni a dat egumenul M-tireT de la Radul
Voda bu! Maimar-basa Costin un loc (pe care se afla aill cuar-
-tierub. de care ne o,.updm). «si care loc este in drépta spre
mahalaua Isvoro.
Din acest citat vedem ca acésta mahala (Isvorul) se in-
lindea pang in vechea mated a Damvoviter.
1VIaimar-Basa Costin, ne-putènd plati embaticul loculul,
-egumenul Raduliat 'i l'a dat in arenda unul Ore-care Vasile
Dimitriu pand la anul 1839 Aprilie 23. 0*i flind-ca boiarul
fost oficer d I Gheorghe Bömhes, a cerut de la M-rel sä ja
in a sa posesie ca embatic din acest loe o p itrime, cea si-
tuata spre riul Dimbovita, apr6pe de podul de a colo... §i sa
platésca embatic anual pentru el. M-tirea a consimtit ca d.
Gh. Bömhes sg.-I stapänésca folosinta, atat el, cat si mosce-
nitoril bu!, avènd voe sa cladésca si sa recladéscä pe acel loe
färd piedicl in tot timpul orT-ce fel de cladirT ar voi . . . ca
invoiala Inca de a plati fail impotrivire sL M-tirT embatic pe
an de bel 100 incepènd de la 23 A prilie tot-déuna 8).
In actul amintit se vorbesce numaT de o patrime din
locul posedat de Maimar-Basa Costin ; decl, maT itmasese in
livedia Lupescilor inca treT par1 libere in drept spre maha-
laua Isvor. In anul 1839 Aprilie 23 Soborul sail mai propriu
vorbind egumenul de la Radu-Voda vinde cu embatic d-bu!

MénAstirea Cotrocent, Doc. bis. Caramidaril de sus.

Colectinnea de doc. a venerabiluluT domn Stefan Grecénu.
Actul de proprietate No. 1 al familiet Francois Rigni.ault.

www.dacoromanica.ro
 525

Gheorghe Bömhes i cele-l'alte treT pArtI libere, cu 300 let

anual si en conditiunile prevNute pentru embaticarI, ca Böm-
hes, sa cladésca pe langa altele clädiri, i basin de scaldat
§i ma/ ales In special fa/a in care sd 'Inv* a biota ivied
soldatii din acésta, parte, ceia ce tinde spre folosul genera-
6i in usul sandtafei publice acelor de aid ; sf. M-tire a con-
simtit la rugaciunea luI A spre folosul embaticuluI anual ;
i-a dat tot o data si cele-l'alte trel WV din acésta lived&

Dr. Poenariu Caplescu

Asistent la laboratorul de zoologie medicakl de sub directiunea
D-lul Profesor St. Sihleanu.

numita tótá aGradina lui Maimar-Basa Costino cu conditia

cg, daca in 6 aril nu va plati regulat embaticul sa se seal
din stapanirea loculuI2)
Bömhes, construesce pe Dambovita din parter Lupescilor
móra cunoscuta sub numele de m6ra notagielor. Acésta con-
Actul in grecesce (Cu traducere) din 1838 Maid 19 ibid. No. 2.
Actul No. 3 ibidem din 1837 Iunie

www.dacoromanica.ro
 526

-structiune consta : inteun basin umplut ca apd din DAmbo-

vita si care era adusd acolo m6rä cu cofe, intocmai cum
.sunt acelea de care se servesc bulgarif i serbil pentra udatul
grAdinelor de zarzavaturT. De la acéstd m6rä s'a luat numele
strada Notagielor care nume l'a pdstrat pand dupd 1881
Adicd dupd m6rtea lui Davila. De la acéstd datA numele de
strada Notagielor a fost inlocuit cu cel de «strada Carol Da-
vila» care, nume 11 are si astA-41. Acéstd stradd se intinde
de la Opler i pang in soséua Cotrocenilor. Ea merge paralel
.cu vechea matcd a DAmbovittI. Tot pe acéstA cale a- fost
vechiul sat LupesciT, al canal nume a fost inlocuit cu numele
de cdrdmidarl mat tircjiti prin cel de. sf. Elefteriel).
George Bömhes n'a avut de cdt o singurd fatd numitA
Carolina, care a fost mdritatd ca Frederic Schmidt profesor
de gimnasticd in Brasov. Dup6 meortea lal Bömhes, grädina
rAmdne in pdrAgenire. La 1861, Aprilie 26 Carolina Schmidt
vinde proprieta.rea sa din Bucurescl, cunoscutä sub numele
de «grddina Maimar-Basa Costin» lui Vasilachi G. Porumbaru.
din Bucuresd ca t6te drepturile i indatoririle pentru suma
de 400 galben1 K. K. in aur 2)
Vasilachi G. Porumbaru, dup6 1.7 4ile de la cumpArare,
-a ipotecat grAdina (care si acum tine tot de rnahalaua Isvoru-
luI) slugerului Panaite Vutopulo pentru suma de 1,700 galbenl,
la 15 Mal acelas an, o face danie lul Adolf Steege spiter in
Bucuresd, cu conditiune ca sd pltitéscd creanta de 1700 gal-
-benT si la ca (;1 de neajunge din ipotecd tot d. Steege sd fie
.dator a implini d. Vutopulo 8).
Adolf Steege m6re i sotia lui neputènd pläti banil, Pa-
naite Vutopulo cere TribunaluluI punerea in vèndare a sus
4isulut Imobil si la hcitatie ridicd prestul pAnd la suma de
701 galbenT austriacl; adjudecatia fiind investita ca legiui-
tele forme, Panaite Vutopulo rAmdne deplin proprietar al grd-
dinei Cu numele lul ((Mai mar basar Costin», Cu actul din 18
Malí 1865g).
Tot atuncl se rescumperd locul de embatic ; din actul de

Ve41 satul Lupescil.

Actul de -proprietate ibid. No. 4.
Ibidem act. 5 din 1861 Malu 15.
lbidem actul No. 6.

www.dacoromanica.ro
 527

rèscumpdrare se vede cti acésta gräslinä nu maI apartinea de

mahalaua IsvoruluI ei de suburbia sf. Elefterie.
In anal 1868, Panaite Vutopulo vinde si el gradina luI
Manolachi Lahovari cu 1300 galbenI austriacl prin actul din
9 Decembre 1868, No. 536 (Sectia III, Trib. Ilfov). 1)
Manolachi Lahovari stdpinesce acésta grAding 12 aril, a-
che& pang la 1880, Ianuarie 22, cAnd o vinde d-lul Francois
Reignault pe suma de 16,000 lel noul. Acésta gradinä a fost
de 20 pog6ne si un sfert si se invecinesce la apus cu strada
Notagielor (acJI Carol Davila), la mia1;16.-chi Cu proprietaten d-nei
Reignault, pe care loe se and asta-0 sc6la veterinarà
si cu matca veche a DAmboviteI, asta-4I loe viran.
Proprietatea nu este pug la nicI o servitute 2).
Francois Reignault (decedat la 19 Aprilie 1901), a ex
ploatat grAdina sa de poma fractiferI panA la 1894/95. In acest
an o parcelezä, pentru a fi vindutä in loturl; conform dispo-
sitiunilor Primariel CapitaleI, lace sosele pavate cu piatili, o
iluminézä, o canalizezd si construesce in diferite puncte vile
frumése pentru inchiriat oil pentru vinclare. Panä. la 1899
trel strade sunt complect incheiate si anume stradele : «Mi-
hall Cogalniceanu», «Costache Negri», iar intre acestea exce-
lézA Aleea Reignault, care are de fie-care parte cAte 5 vile
superbe, iar in fund este vila Reignault, care este superióra
tuturora. Tóte aceste vile sunt ireprosabile atat ca positie
c6.t si ca gust ,si constructiune. Locurile de pe celel'alte strade
Carol Davila, SAlciilor si sf. Elefterie stint acoperite cu clii-
dirI s't tind, din causa frum6selor positiunI, a fi populate in
curind.

Ibidem actul No. 7.

/taut No. 8 en No. 485, din 22 Ianuarie 1880, legal. de Trib. llfov, sect.
3 de Notariat.

www.dacoromanica.ro
 PARTEA. III

Mo§ia §1 satele Grozhescii de sus §i de .jos

CAP. I
Privirï generale
Tudosie, marele ban al CraioveI, intre alte mo§il §i sate
a avut §i mo§iile Cu satele Grozdve§til de sus §i de jos.
Origina acestor sate se pierde in nòptea vremurilor,
scim de prin vechile chisòve domnescI, cá ele existail in tre
anil 157P) §i 15802).
Tudosie banal a avut 3 copiI dintre earl 2 fete §i un bliiat,
§i anume : pe Capleas), Neaga4) §i pe Vlaicu Clucerul, socrul lul
Mihnea-Voda Turcitul 5); Mica ajunge logofòt §i este ucis in
anul 7053 (1545) Martie in 17; Mihnea-Voddel t1 inauguréza
domnia prin uciderea boerilor; o but3ä parte dintrtin§Minsit
scap ca fuga in Ardeal; intre eel fugitI in pribegie in tara
unguréscä se afla §i Tudosie Banal, «§i trecènd dot anI iar
ail venit aci boeril pribegT, ca 15ste pre gura Prahovel
avut re'sboiu mare cu Mircea Vodg. Ciobanulginerele luI Petra
Rare§ domnul Moldovel la sat la Peri§ §i afi fost isbanda Mired.
Atuncl aü perit §i Udrkte Vistieral i Teodosie Banal» 1)
Colectiunea de doc. a venerabiluluI Doma Stefan Greceanu.
Archivele StituluT, condica Mitropoliel No. 1, fila 43.
Archivele ibidern, fila 44.
Ve4I doc. dirt 15 Dille 1586, colecl. D. St. Greceanu.
.Comunicat de d. MInarilleanu, archivist la Archivele Statulul.
Magasin IV, pag. 2724
Magasin IV, ibilern.
O. M. lonesou. ¡atora Cotrceettil&r. 34

www.dacoromanica.ro
 530

(1547). Nol scim din alte documente c5. satul Peris a fost
proprietatea lul Tudosie Banul, se vede a Tudosie adu-
nase la curtea lul pe totl pribegiI cu carI trebuia sil lovéscd
pe Domn, intreprinderea irisa la-a costat viata. Satul Peris
trecut in unnti. in sapanirea ficel sale Caplea, ce a fost mAr-
itatd dup5. marele Spatar Stan Cretulescul). Acéstà jupinésa
este cunoscutl in documen tele timpulul sub numele de uSpà-
tdr6sa Caplea din Peris»2).
Neaga, a II-a tata a luI Tudosie banul a fost sotia luI
Mitrea Vornicul8), ea a mostenit urmetórele sate si mosiI:
GrozavesciI-de-sus, Grozävescil-de jos4) si Lungi18). In anul
7089 (1580) Noembre 24, Mitrea Vornicul campera de Ja ium-
nata sa 8) Caplea Spätär6sa din Peris jumetate din mosia Drd-
ganescil de Muga Thrgoviste ca 13 mil aspri gata de argint,
iar pentru Pea-l'altä se infratesce Cu Coplee).
Mitrea Vornicul a fost unul dintfe cel mal influentI bo-
erI de la Curtile Domnitorilor Mihnea Vod4, feciorul lul Ale-
xandru voevod si Mihaiù Vitecul. El a ocupat unnet6rele
functtiunl importante in Stat : de la 1569 Octombrie 4, il a-
flan]. Ve! Comis apoI ispravnic.
La 1571, comis tènär, fu trimis de ,Alexandru Vodd ea
(5stea impreunä cu altI boerl de lovi i. e Vintilä. Vod4 si pe
lotri §i veni iar in scaun Alexandru-Vodä si ad adaos birul
numit «òie sea»; de la 4571,Aprili6 20 Decenabre 29 ace-
las an? ve! comis; 1572 Ianuarie 5 si 11 vel vistier (se vede
cä. /Mea local), cAcl la 8 Ianuarie si pämä. la 9 Octombrie ace-
las an, il gäsim ca era tot vel conais. De la 1575, Ianuarie 12
1575 August 29 ve! vistier 8),
In anul 1577 Marea, care acum ocupa tot functiunea
de vistier, este trimis oe Mircea Vodd fiul lul Alexandru, vv.
la Constantinopole ca sà.'-I aducd stégul de domnie si i 1-a
adus8), Mihaifi Bravul ocupAnd tronul tare! romAnescl (1593
4) Ve()I satul Lupebcii.
Despre ace:sta vel( s-tul LupescI in partea III-a a acestel lucrilvl,
Archivele Statulul, Condice Mitropoliel No. I, fila 54 §i V.
Archivele m-rel Cotrocer.I, pach. 4 §i 61, doc. 1.
Colect. de (loc. a &MI Greceanu.
Veyli doc. din 45 Iulie 4586, colect. D. St. Greceanu.
Vell satul Lupescl
b) Coleetia de documentq a d-lul St. Greceanu.
9) inc!§a II, pag. 364.

www.dacoromanica.ro
 531

1601), trimite in anul 1595 o deputatiune in Ardél la Sigis-

nand Batbri, compnsa din Mitropolitul Eftimie al Ungro-V1a-
biel, Luca Episcopul BuzeuluT, Teal al Ramniculul i Mitrea
Yornicul impreuna crt boerl ')
Fiind de un temperament neastamparat, infra si el in-
complothl ice urzira o parte din boerI in contra lul Mihaid
[Bravul; complotul descoperit, Mitrea VornicuI este decapitat
impreuna cu altT boerf; canal a fost lug ucisz nu putem
sti ceed ce scim insa ca siguranta este ca in anul 1595
DeceMbre 23. Mitrea VornicuI (se- vede ca trebue sa
(fliers a Vesboid cu Mihaiü Vitézul sad cä presupunea ca se
putea intimpla ca complotul sus numit sa nu reuseascar ve-
dem cá merge impreuna ca sotia sa Neaga Mitr6ia i afiero-
sesc MitropolieT din Tirgoviste, «satul Lungil ea to veni-
tul de peste tot hotaral i ca mosiile de pretutindenPa. Pen-
tru ea acest mal sus (lis sat a fost de basting, IiI jupinesel
Neagat dvornicesel. Apol cá feciorT din trupul el nu '1 ad
dat Domnul Dumneaed sa faca cu boiaru D-mele, Iupán Mi-
trea Vornicul , ci aft venit ei amändof inaintea D-mele si
inchinat de bung voia lor i s'ati scris la sf. pomelnic, lug
.asa s'ad' asezat panä cana vor fi amandoT vil, s'o tie si s'o sta.-
paneasca, iar de se va intá.mpla unuia dinteinsiT mal inainte
rmórte, sf. Mitropolier sa tie jumetate din satul Lungi si cine
arr remanea cliritem0 viu sa ie iar jumetate pan( dud va
.aved viata, iar dupa m6rtea amindurora, sa fie tot satul al
sf. Mitropolil 2). Dintr'un alt chrisov tot de' la Bravul
-en data de t Julie 4597, vedem ea el era deja ucis la acésta
.data Uciderea lul Mitrea Vorni6U1 trebue puSá irr acest
restimp Mitrea -vornicul tr facut bis. sf. Oheolgh0 vech1ii.
-sf. Ecaterina, inchinatk de Rada Leon V. V. in anul 7t75
([667) IT Iulie 4).
Jupineasa Neaga re'maind saracA de What:it seti, a yin-
-dut lui Mihaiü Voda (Bravul) parte din mosia Grozavestl esi
_ad cumperat Mihaid Voda pe banT domnesei din vistierie
precurri 0 pre alte sate. Apol Mihaitti Voda aü pierdut t6te

Sincal ibidem, pag. 406.

Archive, condica Mitropoliel Nooi, fila 50 §i 51.
Archive, ibidem, fila 51 4i verso.
Archive Condica Mitropolier No. 5 fila 101

www.dacoromanica.ro
 532

satele i moii1e Cu viclenia lul de cätre cinstitul Impèrat

capuli)» ne spune un chrisov din 14 Decembre 7110 (1600..
Vedem ded ca Mitrea Vornicul o data cu capul iV pierde
si o mare parte din avere dupa cum era obiceiul timpuluT.
Nu era insä, de ajuns atat, ci o allá nenorocire lovesce pe
jupinésa Neaga, ca ocasiunea invasiunel armatelor turcescr
in tara romaneasca ; intre alt! rob! *lull in mainile Turci-
Tor este si jupanésa Neaga, sotia nefericituluT Mitrea Vorni-
cul Neaga Vornicésa, este lug scä'pata din robia Turcilor
si din legaturile lor ca 200 galbenT de catre marele postelniG
Dumitraki Kirita i ca despagubire Simeon Voda Movila
chrisovul din 5 Maiil 7109 (1601), iT dá jumëtate din mosia
Grozavestil 8).
«Ca mila luT Dumneljeti I03 Simion Voevod i domn a VA&
tara romanéscal, datam domnia mea acestä porunca a domniel,
inele cinstituluT bojar al domnieT mele jupanulul Dumitraki
Kirita Velikil postelnic i cu fecioriT luí cat' dumnaleil va
darui ca sa-I fie lul jumatate de sat din Grozavescil de sus
cu tot venitul i u rumuniT itu morile preste tot orT cat
se va alege, pentru cd acel maT sus ijis sat el ail fost de bas-
tin& a jupaneseT NeagaT dvornicésa Mitre! dvornicul.ApoT ju-
panésa Néga dvtirnicésa cu jumètate din satul Gro4avestil de
jos ail miluit pe sf. M-re ande iaste hramul sfantulul si de
minuni facatoruluT Nicolae de la Miralikia 4) iar junfetate din
sus o ail fost vendut luT Mihaid voevod (brava». Iar dupa a-
ceia peste putina vreme jupanésa Néga Dvornic6sa aü ajuns
rtlba in mainile turcilor i intru legatura lor. Intru acoja.
domnia mea m'am milostivit si am miluit singar domnia mea.
pe jupanesa Néga Dvornicésa, cu acea jnmatate de sat ctin
Groz.ä.vestI ce e ail fost vandut luL Mihaiii voevod, ca sa se
rescumpere i sá se slobézésca din robia Si din legatura tur-
cilor. ApoI jupanésa Néga dvornicesa iar aü vandut Lima ju-
matate de sat din Grozdvesti cinstitultif boiaruluT domniel mele
jupb,n Dimitraki Kirita-vol postelnic drépt 25.000 aspri gata
galbenul cate aspri 130 si incá cinstitul boiar al domnieT
1) Archivele StatuluI. M-rea Cotrdoenl, pichet 1 gi 61 doc. 2.
2).Archive. M-rea Cotrocent, pachet 1 gi 61, doc. 1.
Archivele Statulut M-rea CotrocenI, pachet 1 gi 61, doc. 11.
Cea Intâiú bisericA a satulul Groz5vescl recliditA astA-zI pentru a III 6r5
..-(ve4t pisania vecheI bisericl clidite).

www.dacoromanica.ro
Usinele hydraulice veche gi nou6 de la GrozilvescI

www.dacoromanica.ro
 534

mele mult ail slujit i s'ari ostenit panä can at scos pe ju-
panésa Néga dvornicésa din robie .0 din legAtura turcilor
Pentru aceia am dat i domnia mea acéstd maI sus 4isA ja
mAtate de sat din GrozAve0I, cum sä nu se amestece cu a-
céstâ jumatate de sat ci s'aii is mal: ;us. Pentru cA ail fost
dintêiü véndute de jnpa.nésa Neaga dvornicésa
iar dup& aceea m'am milostivit pentru nevoia i legAtura
eI i iar singur o am véndut domnia mea ca sA se rescum-
pere din legatura 0 din munca turcilor 0 o a véndut de doll&
orI Irma de a eI burayoe i dinaintea tuturor boerilor din
domnia mea, cinstituluI boer al al domnieI mete jupAnDumi-
traki Velikit postelnic acésta sus 4isb. 1/2 de sat sa fie a WI
stätAttore i ohavnic& i feciorilor lul nepotilor i strdnepoti-
lq lut ;i de nimenea sA nu se clAtéscä dupä. çlisa domniet
mele 1) (urmézA mArturiele) Meseta Mal 5 lét 7109 (1601).
Este sigur cA acéstA véndare n'a tinut mult timp de Ore
ce dap& 22 de ani afldm el satul GrozAve;tlapartine ElisafteI
pe care sat l'ati avut de zestre de la rAposata &ulna Neaga
mAtup sa (tetca).
lar jupanésa Néga (a luT Mitrea Dvornicul) era (wEturca) ne-
pad de frate &tune! Néga i bunica (MM) ElisafteI 2).
Tot din acest document ma! afltim ca. Elisafta intia bra
a fost cAsAtoritd ca Preda Arma;u1 i GI din acéstä cb.sAtorie
a avut o ilia numit& Samfira. JasA Preda Arma;u1, Meuse
multime de datorif ap in cat Ma& averea eI ce se compunea
din satul i mbOa Grozdvestii impreunA cu alte sate 0 mo;if
erail véndute' de &We.
Elisafta insA, se cAsAtoresee ca Sima LogoretOl, care pia-
tesce Vote datoriele Elisaftet rémase de la primul el bärbat
Preda Arrna0LJupaneasi Elisafta drept recunoscintA lAsA
mértei el VA& averea si bArbatulul sétl Sima Logofétul dina-
intea U multi arhierei i boerI and s'a ispoveduit 0 s'a pre-
cestui n luna Aprilie 18 VinerI la cursul anilor 7131 (1623>
in /add ,paxiqte1u,1 diareilieT mele Radul Voevod 9.

Archivele st dultd Manastirea CotrocenT pachet 1 §i 61 doc. 1 (orig. sla-

von cu trad. rom.) vezi in condicr Mdnastirel Cotrocerd No. fila 1 §i verso.
Archive Milnastirea sfantu kn din Bucurescl pachet 2 doc. 7.
Arhivele statulul M-rel Sf. loan din BucurescI pachet 2 doe. 8 (comp-
nicat de d. I. Bajan).

www.dacoromanica.ro
 535

To in acelas an (i623) Aprilie 30, Radu Mihnea in a II

domnie (l620-1623) da un hrisov care intaresce lui Sima
Logofëtul si feciorilor call D-leti il va ddrui ca sa tie satul
-Grozävestilor din judetul Ilfov dupa apa Dambovitel tot satul
cu tot hotarul si ca tot.I romanil si ca morile, si cu tot ve-
nitul de pretutindenea orI cat s'ar afla din hotar pana in
hotar si 2 salase de tiganl, pentru ca acest sat Grozdvestil si
tiganil ce sunt rlisI maI sus ail fost mosie statat6re a jupa-
nesel Elisafta de la matusa sa Neaga Mitroaia. ApoI and ad
fost acum in 4i1ele domnieT mele, boierul D-mele Sima Logo-
fetal a fost dat pe jupanésa Elisafta, ca n'a fost avut nici un
ban, nicI de la bärbatul eI Preda n'ati fost remas, ci a fost
cheltuit tot de la barbatul eI Sima Logofetul si inca a fost
platit Sima Logofëtul si datoria Prate! Armasul ughi 73; iar
cand a ajuns pe jupanésa Elisafta vremea de m6rte, ea a lasat
singura cu limba el, boiarului D-mele SimeI Logofétul satul
Grozavestll ca tot hotarul si 2 salase de tiganI, ea sa fie Si-
me! Logofëtul mosie statätóre si am vëclut D-mea cartea d-el
jupanesel. Elisaftel facuta la m6rtea el, ca mare blestem dina-
intea parintilor si a boerilor si a altor bun! órnen1 martorI
intaill eartea par. Lucal Mitropolitul Orel rornanescl si a
pdrintelul Mate! egumenul din Deal, duhovnicul d-nel jupa-
neseI Elisaf tel 1) si al parinteluI Teofil Fpiscopul ot Minnie
trimis de parintele Luca Mitropolitul in local luI si a parin-
telul Neofit de la Stelea si arn vOut D mea si cartea
parinteluI nostru Kiril adicä Luca Mitropolitul ca mare afu-
risenie pentru acésta tocinélä ce serie maI sus.... si am dat
hoiarulul D-mele Simei Logofëtul ca sa '1 tie satul Gyozave-
stiI ca tot hotarul si ca toll romanil si cu morile si ca tot
venitul... ca sal fle lul mosie statatóre si ohabnica lul si fe-
ciorilor lul.,. (let 7131. (1623) Aprilie 30 2),
Nu tree IA mijloc de cat aca anI lArd 8 çfile §¡ vedem ca
Alexandrq Vodä. Coconul (1623-1627) prin hrisovul din 22
Aprilie 7133 (1625) intaresce lul Sima Logofetul stäpanirea
numaI peste jumëtate din satul GrozavestiI ceia ce credem
Acest Matei5 egumenul din peal, este celebrul MateiÙ Mitropolitul Mirelor
care a scris o cronic5 romfinésa in versurl grecescl. Ve4I tesanrul de mon. ist I.
a doc. din 28 Noembre b718 arhive st. f Brc. p, 2.
Arhvia M-rel ST. lon. Ain Bucuresd pachect 2, doe. 3 ('doc. lay. en tra-
ducere rorninésc5).

www.dacoromanica.ro
 566

cti a dat nascere impartirel satului in douè par! distincte.

Acéstä noud impartire In Grozdvestil de sus si de jos cela
ce vom vedea conflrmandu-se si in hrisovul din anul 7135
(1627) Martie 3. Hrisovul e interesant nu numal prin conflr-
marea impArtirel satulul Grozdvestif in douä par! distincte
«de sus» si «de jos» ci mal mult prin genealogia lul Mitrea
dvornicul si prin seria de proprietarI al satulul si mosieI
Grozävestil in timp de 26 anl &lied de la 1601-1627.
Prin hrisovul din 3 Martie leat 7135 (1627) Alexandru
Vodä Coconul intäresce boialinulul Domniel sale «Simel vtori
Logofet si JupaneseI lul Mari! si cu fecioril lor cat! D qeü
le va därui, ca sä, tie el mosia din sus de Groavesti ot sud
Ilfov long partea jupaneseI NegAI sora (cecuipe) lul Petrascu,
fata la! Bogdan din Sahateni nepótä de fid (aatira sa ma%) jupa-
neseI Maria sora (cicuipa) jupanesel Neaga Mitroia Vorniceasa,
vdr primar (mope% Emu me) al Predel si al Saftel, fecioriI (moan)
Predel Stolnicul din RameenT, nepotil (atau,Ia)jupanesel Stanegi,
sora (cecinp4) jupaneseI Neaga Mitroe Dvornicésa, partea el tad
de peste tot satul a patra parte din camp si din pädure si
din apä si cu vadul de mórä si din rumanl (iobagT) ca.t1 se
vor afla si din silistea satului de peste tot veil cat se va
alege de peste tot hotarul, pentru cei acest sat Grozdve§tii
de sus a fost cumpérat de re"posatul Mitrea Vornicul irn-
preurid cu jupanésa lul Neaga Vornicésa matusa jupaneseI
NeagaI ce este maI sus (Asa; acéstä jum'étate de sat at s'a
ales parte de cumpèrät6re al mätusel sale jupanesel Neagäl
Mitr6ia Vornicésa ati. fost &lilt in partea jupaneseI Neagäl
si a flulul sell Gheorghe si nepóta sa Safta, pentru a aft
fost cumpärat acest loc amando!. Iar cand ati fost acum in
4ilele D-mele lar Jupanésa Neaga si cu fiiu-seil Gheorghe
s'ail vindut tag partea lor de mosie si cu rumanil din acea
jumetate de sat ce a fost partea sócrd-sel jupanesel NeagaI
VprnicElsa, jumaate care face de peste tot atul a patra parte
si cu rumaniI call s'ail gäsit, si ail Tindut jupanésa Neaga si
ca fiu-sed Gheorghe acestä mosie ce este "rnaI sus çlisä. de
SUS de GrozavestI boiarinuluI D-mele Sima al doilea Logofet
si jupaneseI luI Maria drept banT gata 7000 de aspi cu
stirea tuturor cu multl boerI maiA si mid märturie scrisä
in zapis anume (urrnézä mArturiile) leat 7135 (1627) Martie 39..
1) Arhivele statuluT, M-rea St. loan din Bueurepl pachet 2 doc. 14.

www.dacoromanica.ro
 537

Matel Basarab prin hrisovul din 25 Februarie anul 7147

0639) intaresce mal departe luI Sima ftori vistier i feciori-
lor lul GAIT D-4eil II va darui proprietatea peste o jumetate
de sat din Grozavestl lug partea jupaneseI Saftel nepóta
(HEt%) jupanesel Neagal Mitroia din camp si din padure
din apa cu vadurl de móra i ca vadurT de darte i ca ru-
cu tot venitul el din silistea satuluT de pretutindenT...
pentru ca satul Grozavestl i ca tiganiT au fost statatorI al
jupaneseseT SafteT de la m'atusa (Am) sa jupanésa Neaga Mi-
iar cand art fost pe urma s'ati sculat calugaril de la
M-rea Mihaiù Vodd din oras din BucusescT.... de ail luat ju-
mkate din sat din Grozavestl 1) si un salas de tiganI iar
-cand ail fost mal pe urma s'ail sculat jupanésa Neaga sora
laT Patrasco fata lul Bogdan din Sahatenl cu parli cu Preda
Postelnicul fratele SafteI pentru t6te moii1e VornicesaI Mi-
troel si ail luat din tóte moiile ca Divanul i acea jumetate
din sat din Grozavesti, alta jum6tate, apoT pre urma ati facut
Sima Visteirul tocm6la Cu jupanésa Neaga de ati cumperat
Sima Vistierul acésta parte de mosie din GrozavestI a patra
parte cu rumanil i cu tot venitul de la jupanésa Neaga sora
tiuT Patrasco din SahatenT si de la teciorul el Gheorghe drept
ughi 35 banT gata ca zapis de cump'eratóre i Cu multl boerI
marturie....» In urma judecätel ce a avut Sima ca Samfira 3)
fata sa vitrega dupa ce 'T iarta Sima Vistierul Samfirel 419
iughi adauga hrisovul mal departe 00 de va avea sa fie satul
statator si de va da D-fjeil Samfirel coconl iar FA fie aceI
banT TertatI, iar de va trai Ora de coconl iar sa mérga banil
aceia la coconiI SimeY Vistierul, iar din tiganl si din mosiile
'Samflrel inca aft daruit Sima Vistierul o mantie de Cafterie
un contas pretul ughi 55, pentru acésta am dat D-mea
.satul GrozdvestiT jum'elate ca WI fie statator 4)
Vedem decl ca de la anal 1601 pana la 1639 mosia Gro-
.zavestiT cu miel schimbarT, rÒmène in proprietatea rudelor
-MarLei Vornicesel; de la acésta din urma data, vedem ca
4) Din aceste vremurl c.5lugiíri de la Mihaiu-Vodii ayead morl la Grozarett(.
'Vel1 V. A. Urechti X p. 720.
Care a avea de unehiti (8HKoM) pe Hrizei Postelnieu ot BArbAteset.
A. fost märitatl cu Petragen Postelnieul flul lut Neagoe Aga (Sf. I. Bis.
p. 2 din 610 Febr.23).
Arhivele Statultd Müniístirea Sf. Ion din Bueuresei pachet 2 due. 20.

www.dacoromanica.ro
 538

lugAril de la Mihaia WM, pun mAna pe jumòtate din satuI

Urrozavesti. Sciati f6rte bine egumeniI grecl cá morile sunt
un bun mijloc de castig si de aceia intrebuintéza 26te mij16-
cele si pun mana pe jamaate din sat si construesc morl,.
numite «morile Sf. Ion ot Groz6vestI» cari odiniórd erail
injugate ca ale Cotrocenilor. Morile Sf. Ion GrozdvestI ail
fost pe vedija albie a DamboviteI fa td in fatä ca proprie-
tatea de mg a d luI Costache Popescu. Casa morilor exist& si
ast6-41 pe proprietatea RegieI.
In documentele pe care le vom aduce de ad i inainte se
vede a satul i mosia GrozavestiI i acum partea MI Sima.
Logorétul, trece in stäpanirea RaduluI Spdtarul feciorul Si-
meI Logotaul. Din mentiunea pa'stratA in hrisovul din 7154
(1645) Noembre 24 se vede a. Sima vtori Logofa nu mal
träia de aceia mórtea lul trebue aselatd intre anil 7147 Fe-.
bruarie 15-7154 Noembre 24.
Matel Vodd Basarab ca Hrisovul din 8 Februarie 7161.
(1653) intäresce mai departe proprietatea asupra intregulul
sat boiarinuluI Radul Spatar fiaI Simei Logofet proprietatea
asupra intreguluI sat Grozavestil din judetal Ilfov dupd apa
DamboviteI, carl sat ail fost al japanesel ElisafteI jupAnésa
SimeI Logofetul de la miitusa sa ; jupandsa Elisafta la m6rtea
el ail lAsat satul Grozgvestl btirbatuluI ei Simei Logotätal ta-
tä.1 RadulaI Spatar... Apol in cJiiele lui Alexandra Voevod fe-
ciorul RaduluI Voevod s'afi sculat cu Ord Preda Postelniuul
ot Tat'granl fratele jupanesel Elisafta si ca Hrizan Postelnicul
ot. BarbdtescI, carl ail tinut pe Maria sócra jupAneseI Elisaf-
teY, asupra SimeI Logofatul çlicénd cäe al lor atul Grozd-
vestil, dar ah rèmas d lege, ApoI acumi dupà mórtea Simel
Logofòtul, iar Negoita paharnicul TAtAranul feciorul PredeI
Postelnicu TAtäranul, nepot de frate jupAneseI Elisafta, el ¡a-
rel a ridicat pbrii pentru Grozavestl, dar ad 6mas de lege
judecata. 2) Cu alte cuvinte r'émAne bun proprietar Rada
Spdtara liai SimeI Logofat.
Se int mplä. lug a Rada Spataru sä aibä nevoe
Locul unde au fost inorile Sf. Ion 9; Cotrocenilor ot Grozivescl mi-a fost
arAtate de d. Petre Nicola° (pa vi Toborru unit de peste 80 ant, vi care are func--
/Mum de confinist Statulul acest biltriln mi-a tu-Atat kite vechile hotare ale mo-
vielor Cotrocenl, Gro zAvesci, Ciurel. Sf. Ion, Sr. Saya vi o ,parte din Lupescl.
Arohivele statulut M-rea Sf. km din IincurelmI pachet 2 doc. ,23..

www.dacoromanica.ro
 . r

4*:
u'
r! :11,40it Pi' ;
..
-.-. ,...

poua tisinll hydraulic& de la prozlives0

www.dacoromanica.ro
 540

-banT i decI ca faca nevoilor luT, se duce la cumnatal

Thder *etrariul din Grecl de la care se imprumutd cu
-300 taleiT, ca amanet satul si mosia Grozdvescl, afara
de morT pe un termen hotarat. lug Tudor *etrariul nu
astépta sa sosésca termenul ci se invoesce cu *erban Can-,
tacuzino pe atund vel spatar sub Antonie Voda din PopescI
(1669-1672) vinde atul Grozavescil, Cu rumaniT i Cu
m6rile insa fara stirea i voia Radulal Clucerul. Cum Insa
*erban Cantacuzino era factotum la Curtea luT Antonia Von,
intemplandu-se in acelasT timp si mbrtea luT Radu Cluceru,
domniel luT Antonie Von' mazilirea. Cu venirea insa la tron a
luT Gligorie Von, Tanase Pausescu vel clucer Zaarie Sna (fiul)
Radu Clucerul vnuc (nepot) Simel Vistierul, 11 cbiama la judecata
in Divan si rail remas, ca sa dea banil luT Tudor Satrariul
1i sä'l tina satul l'am /hurt pang. in 4ilele DucaT-Von.
Fiind .5erban Cantacuzino in bund voe la Duc,a Von, fo-
stad luat satul Grozdveftil de la mdna lul Tdnase Pau-
-fescul in sild Ara de dereptate §i fdede niel o judecatd1)
lar bietul Tanase Pausescul se Wtä cum avutul sea remas
de la parintele seti Radul Spatarul, trece sub stapanirea atot
puterniculuT *erban Cantacuzino, care cumperase ttita mosia
Cotrocenilor dupa cum am vedutde la Ghiorma Dumitrasco
Mibalasco fecioriT lul Ghioca capitanul «ot Cotroceni» apoi
cumperase de la Tanaki Logofétul, tot locul unde este ast'a-dI
biserica i palatal regal de la CotrocenT, cu o parte din gra-
dina palatuluT, tot local ocupat de institutul Botanic panä. In
Dambovita, tot local ocupat a41 de o parte din griidina pa-
latuluT regal, gradina dr. Davila, adI proprietatea d-luT colo-
nel Pertitari trebuia acum i satul cu mosia Grozävestil
si cu moVile. Dar pentru acésta 'I trebuia un instrument si
acela fu g4sit in perstina luT Toder *gram].
gerban C.antacuzina We el si urmasil luT in stäpanike
proprietatea luf Tanase Panse'scul aprópe 14 anT. Constantin
Non Brancoveanu+ rt.para in parte acesta nedreptate; cad
prin Hrisovul din 23 Februarie anal 1690, ren vechilor pro-
prietari o mare parte din mosia GrozavestiT ; cea l'alta parte
remane insti proprietatea M-rei CotrocenT din GrozavestI, o
-Alta parte pe care *erban-Voda Cantacuzino a inchmat a-
i) Archiva M-rea Sr. Ion din Bncuresci paeliel 2 doc. 29

www.dacoromanica.ro
 541

césta mosie, este cuprinsd intre proprietAtile de astA-1;11: a

luT Ndstase Toni (reposat) situatO pe marginea mosiel Cotro-
cenT si a lul Ion Sulicd pe sf. Ion ca alte cuvinte t6tA partea.
locuitO din CardinidariT de sus din CotroceniT propriti lis! si
pana in vechea albie a DamboviteT sail pana. la proprietatea.
d-luT Costachi Marinescu1).
SO vedem mal departe ce s'a fdeut cu mosia GrozavestI?
Am ve4ut cA Constantin Vodd Brancoveanu repara in
parte nedreptatea 'Amad. de *erban Vodd Cantacuzino lt)1
n'une Pausescul, restituindu'l mosia trunchiatA2) vorbk.
.dar in fine i-a redat'o, lusa nu, Ida Ore-care motive sad mar
proriil vorbind a avut un deosebit interes s'o faca i anume:
Constantin Vodd Brancoveanu, avea o vara primal% pe-
care o mAritO, dup. Tanase Clucerul fial lul Radul biv vel
cluceriti PAusescu ; Vara BrancoveanuluT nu trAesce lusa de
cat f6rte patina vreme dupA mAritis; ing nu mult dup6._
mórtea sotieT sale, TAnaze Cluceriu PAusescu îT plAtesce
el obstescul tribut... ciar in urma lul remaind numal o co-
c6nA micsórA anume Stanca, cere s'el tras din némul nos-
tru, fiindu-ne nepótA de vara prernare i avènd viata pana
la virsta cdsätorieT, dupti oranduiala cea Dumneçleiascd, s'ail
dat la casa el; lusa dupti boiarinul d-mele Gligorasco vel Lo-
gofet, i dupO a eT cdsätoriedupd a lul voe i porunca
nicT pana la un an viata ea n'a avut, ci dat datoria ceo
de obste» s)
Constantin Vodd Brancoveanul vè'çlènd cA n'el remas
«coconil ait cocóne ca sä. stApanéscO ce ar fi remas in urma
ei (StancAl)» sA hotdrascd a inchina mosia GroztivesttI M-ret
cu hramul Sf. Ion Botezdtorul din BucurescI si catre Necta-
rie egumenul de acolo (ca EA tie mosia Grozdvestil ot sud
Elhov, care mosie este din susul orasuluT BucurescI, care a..
fost de mostenire a rdposatulul Radul biv vel Cluceriu
sescul lar dupd mértea luT ail stdpanit'o fiul s6ti TAnase
cerul pana ce s'ail dat si el datoria cea de obste...» apoT fiica
I) Aceste hotare dintre mo§iele Cetro:anca L sf. Ion fost aratate de
Nicolae Petre Tobo§aru confinist al statulut.
Motiv pentrn care a fost trecut Brancoveanu futre ctitoril mole' Co-
trocen!.
Academia romana 27 I XIV comunicat de d. luliu Tuducescu impreuna Cu
alta 4 documente.

www.dacoromanica.ro
 M2

-so. Stanca s'ati ingropat la acéstd sf. in-re, unde si mosu ski
-si unchil ser si alte rudenit ale et ingropall sunt... B-mea am
socotit pentru sufletele lot Si pentra a 'or pdmenire de am
(lat si am inchinat la acésta sf. m-re ce Wall riumit Mai sus
Vite cele ce pre anume sunt cjise mal sus]) (urinéza märtu-
riile) 7214 (1706) Febr. 2.
M rea sf. Ion (Mare) diri Bucuresd este zidita din teme-
lie de Andret, Vistieral lilt Preda Buzescu si restauratd de
Constantin Vodä Brancoveanu q).
Campäritrile de locuri si motif la GrozilTesci de §erbait
'Veda Cantaeuzino
Sd ne intórcem cu naraliunea la .5erban Vodd Cantacu-
-zino, sá vedem ce a mai facut el la Grozdvescl.
Dula ce a rapit satul si mosia Grozdvesci, in impreju-
rärile cunoscute de la Clucerul Tänase Päusescul «snd Ra-
dulut Clucer Pdusescul vnuc simei Vistierul, mosie redatd in
urna de Cons. yon Brancovénul mat cumperä. la 28 Oc-
tombre leat 7189 (1680), mosia ce se chiamd Clanla, de 1600
stinjent, de la Oncea cu fratele seri Pätrasca, feciorit lui popa
Manta din Bucuresct si ale egret hotare sunt: din jos, din
fäntAna cu stubeiul, pre calea Ilacilor pand in calea mosiei
arozave§tilor de sus si din sus merge pe calea ihil 'Ana in
cales Máicänescilor (acJI Bucurescit Nout) in rovind 0 trece
,.din rovinä. in sus pänd in cilrärile Racilor a).
La 7180 (168)) N-bre 20, . .erban Cantacuzino mal cum.-
perti o 'parte din mosia Grozaveseir de jos, care mo0e ajunge
chpätdiul din sus pAnd in matca apet Colentina, and
scliimb m ret sf. SE Saya 4 prävdlit in ulila cea mare ce
merge spre casa Collet Clucerul4).
La anul 7175 Sept. 5 (1666), Radul Leon Itodd dä. un
-codru de loo la' *erban Cantacuzino vel Postelnic (Ia Grozä-
-vesci (.1e unde se cotesce Dämbovila, cary codru de loc iaste
-si setrage din livedea domnésc5.5).
Academia Romdua, doc. cit.
lirisovul luT Stefan Vodd Cantacuzino din 10 hilie 171(; colect. ,cle doc
.a d-in! Grigorie N. Mano.
Archivele StatuluT, M-rea CotrocenT, condica No. 3, fila 46.
Archive, m-rea CotrecenT, condica No. 3, fila 46 F. §i 42.
Archive, m-rea CotrocenT, condica No. 1, fila 11S.

www.dacoromanica.ro
 543

Antonie Vodd din Popesel 'I-a mal dat 30 stinjent mosie

tot acolo 1).
Mosia Crdstienescit cumperatd. de *erban Vodd. Canta-
cuzino incä pe can(' ere.' in boerie, la leat 7189,5509 (1680,
da' m-rei Cotroceni. Satul Crastienesct de De apa Colentinet
ot sud Ilfov tot satul cu tot hotarul si ca rumanit pe nume...
14 familit, mosia a fost a luT Rada din most stramost 7189,
Sept. 272).
Mosia Crästienestit s'aii unit ca Mosia *Grozaves^it de
jos inteun hotar ce se dice acum la Herdstrail.8)
ProprietItile diferitelor monastiri la Grozitvesei en morile
Tor pe Dambovita

Am veçlut pand acum cd mosia Grozdvesci avea 4 pro-

prietari: I) Monastirea Sf. Ion mare din Bucurescl, II) Mo-
nastirea Cotrocent, III) Monastirea Mihat-Vodd si IV) Monast.
Sf. Saya din Bucuresclastd-41 ddrimatäsi pe loctil cdreia
s'aii clddit universitatea din Bucuresct si redicat statuele : lut
Mihaitä. Viteazul, Lazar si Ion Heliadi-Rddulescu 4).
Acéstä mosie a avut o sòrtd tot asa de tragicd ca si pri-
mil et proprietarl Mitrea vornicul ca solia sa Neaga vornic.
Causele sfasierel le gdsim nu numal in lAcomia caluga-
rdor greet de a poseda cat se Pbte mat multe mosiT, ci si
in avantajele pe care le ofereaCt locurile sale bune pentru
constructiuni de mor' pe Dambovita si cart renter mal
bine de cat mosiile.
Monastirea Mihaiti Vodd incd inainte de anul 7137 (1639)
avea mosie si moil la Grozdvesct 4Iar tand au fost mat pe
urind, s'aa sculat cetlugaril de la Monastirea Millaiii Vodd
din ora din Bucuresci de aa licat jumetatc de sat din Gro-
.zclvesci fi un sala; de tigani 5).
Ceva mail targitl gdsim si anunr un al cincilea proprietar :
Monastirea Sf. Ecaterina si in fine
Monastirea Sdrindar, care ocupd mosia Giulestil de aqT.
Archive, m-rea Cotroceni, Ibidem Ma 118 gi 119 v.
Archive, in-rea Cotrocenl, condica No. 3, fiila 43 §.1 v.
Archive, m-rea Cotrocenl, cond. No. 5, nota de sub fila 43 v.
VOL al meu studiù Influenta culture' grecesa pag. 159.
Arcbivele Statulul, Morulstil ea Sf. Ion Bucuret..cl pachet. 2.

www.dacoromanica.ro
 544

TSte aceste monastirI isI avead sforile lor de mosie cm

morl la GrozdvescI.
Dintre tae, Monastirea CotrocenI avea maI multe ,si mar
bune locurl dupd Monastirea Sr. Saya.
Morile monastirel CotrocenI : 1) carI pe locul unde este
astd4I usina hydro electria de la GrozevescI si cunoscute in do-
cumente sub numele: eMorile Cotrocenilor injuyak cu ale Sf.
Savelp adica eral" fatd in t'ata.
II) dupd ddrimarea acestor morI, egumenil monastireI Co-
trocen1 fac o altá mòr5. la Pdlicl pe langá podul de a41 de
la CotrocenI. Al doilea rand de morl injugate ale MönästireI
CotrocenI ad fost cu ale Sf. Ion si erad pe local mide este
astd-41 proprietatea d-luI Constantinescu, iar ale Sf. Ion era
PC malul drept al DamboviteI, a(lI proprietatea RegieI. Casa
morilor Sf. Ion se maI vede si astd-ç,11.
Din sus de morile Cotrocenilor si Sf. Ion eral"' ale Mö-
ndstireI Mihaid Vodd., ale Sf. Ecaterinel, morile Cotrocenilor
de la Ciurel si ast-fel malarile Dambovitel erati presärate ctk
morI pana pe la Arcada si Bacu 1).
Din causa acestor morI, egumeniI erati vesnic in jude-
catd unil ca altiT.
l'Asia de mosie de la GrozdvescI a Mondstirel Sr. Ecate-
rina se numea Boja2).
T'Asia de mosie de la Windstirea Mihaad Vodd se numc a.
Sfarsescl a).
FAsia de mosie Sf. Ion era de 5031/2 stanjenI.
» » » Mihaiti \Toda de 5031/2 stanjen14).

Desele scbimbitrl de egument

EgumeniI Mondstirilor citate, administrad aceste mosit

ca si altI egumenI de pe cele-l'alte Mondstirl insemnate, dupe.
placul lor, pe unele le vindead, iar pe altele le dedead cta.,
embatic.
EI ad inceput sd instreineze mosiile mbnastirescl, mat
Vedl harta morilor pe Dfimbovita de I. Gdileanu.
VOL d'arta moel Sr. Ion Groziíresci cap. II, biuroul doc. din MinisZeru.
Doineniilor.
Ibidem cap. II.
Ibidem cap. VIII.

www.dacoromanica.ro
 .Inginerul-int.pector Ilia Radu
eful serviciulul studielor din Ministerul Lucririlor Publice;
autorul gi executorul planulul pentru alimentarea ca
apà potabill suteranl a Capitalel.
(Ve41 pagina 386)

G. M. Ioneseu.latork Cogrocenilor. 35

www.dacoromanica.ro
 546

cu s6m6 de pe la jumètatea II a v6culul al XVIII, and dem-

nitatea de egumen nu se mal incredinta celul maI capabil 0
maI bun administrator, ci acelul earl dedea mal multi banl
comunitAtilor unde M6nästirea era inchinata.Pe läng'ä acésta
candidatul ori candidatil la egumenie, trebuiatit sd mal inde-
plinésa 'Ina o conditiune tot aa de costisit6ree 0 anume,
sä fle bine v'édut de guvernul tèriI, decl trebuia sä faa multe
cadourl in pungi de banl pe la Domnl 0 velip boerI. Odatä
egumenia apatatä., i se lash' mäna libel% de a dispune dupä
placul lor de veniturile m6nästiresd. Egumenul, num!t in ast-fel
de imprejurdrI, nu se va maI ocupa sä. inmultésaconform
dispositiunilor testamentareaverea 1116ndstirel incredintatä.
la ci se va sili intälti sä.'0 platéseti datoriile contractate iar
al II, sä.'§I strangä gbanl albi pentru dile negree.
In timpurile vechl egumeniI se numeail pe viatä, cu con-
ditinnile prevòdute in testamentele ctitorilor 0 nu puteall fi
inlocuitl de at atuncl and depd0aii sfera activitatil lor. Mal
tèrditi avtentil fanariotIca sa scab: ma! multi banlail re-
dus acest termen la 10 anl, pe urma la 7 anl, apol la 3 anl
0 in fine in cele din urmà se reduce 0 acest termen a§a,
a noul egumen numai avea nicl siguranta de mäine. Acésta
provine pe de o parte din causa prea multor competitorl la
demnitatea de egumen ; iar pe de alta a lucrul acésta con-
venea de minune Domnitorilor 0 boerilor de a incasa cat
mal mult.
II pote cineva lesne inchipui pentru ce sa introdusesa
jaful, irosirea, totala päräsire 0 inglobarea in datoril eolosale
a avuturilor mönästirescl, amenintate dilnic cu lichidarea orí
falinrentut
S'ail luat m6suri in timpurile din urma pentru stävi-
Urea acestor abusurI ; dar 6menil insäreinatI cu conducerea
destinelor acestor Or! cum §i candidatii la egumenie, fiind
streinI de neam, de limbä, de aspiratiunile tëreI, märävitI 0
1nvechitI in dile rele, crescuti Ja §c6la corupta 0 coruptóre
ture6sa-fanariotd, 6menil dnstig prea putini la num6r,
n'aii putut lupta contra abusurilor inveterate de secolI. De-
sele schimbäri de egumenI, are ea consecintä. firésa :

www.dacoromanica.ro
 547

Instreinarea buuurilor mAnkstiresei

La Menästirea Cotrocen1 s'ail aretat cAnd s'a fAcut

paralelismul intre inventariul averef MonAstirel de la 1.716
.cu cel fAcut la 1.862 inaintea secularisArel.
Eg,umenil de la Monästirea Sf. Ion drdzävescI a véndut
mare parte din mosia Mönä.stirel familiel Golescilor, unde s'a
infiintat ma tèrqiii Regia Monopolurilor Statulul, o parte de
loe ocupatä de Gara de Nord, cartierul Grant 1) etc.
Cele-lalte Monastirl aft instreinat locurl vámjendu-le
-oil dAndu-le cu embatic : D-lul Pitar Spirachi Gazoti 2), Pahar-
niculul (locotenent) Grigorie Caracas12).
VAnçlarea locurilor cu embatic, a avut de consecintA,
popularea diferitelor cuartiere. MijnAstirea Cotrocenil avea ca
.embaticarT pe totï locuitoriT din CotrocenT si pe cel din CAA.-
midarl pAnä in matca vechei DAmbovitei.
Monastirele Sf. Ion Grozdvesci, Mihaiti-Vodä GrozdvescI,
Sf. Ecaterina, Sf. Saya cum si Inndstirea SArindar, dAnd lo-
curile ca embatic, populatia acestul cuartier s'a insutit.
Crescerea cuartieruluT GrozAvescl ar fi fost in rapori di-
rect cu crescerea Bucurescilor, (lac% DAmbovita n'ar fi inun-
dat aprópe periodic nu numat Grozdvescil, ci si CotroceniT din
-Vale, Mihaiii-VodA si in genere We cuartierele Bucurescene
din stAnga el. Ultima inundatie a DAmbovitel a fost in anul
4895. Vet;11 fotografia ultimel inundArl a DAmbovitel la pag...
Din causa acestor innundatiT, GrozAvesci, call de la 1814 s'a
schimbat numele in cel de Car timidarii de sus, a fost tot-
d'auna un loe nesAatos din causa remAsitelor miasmatice M-
sate pe Masai de Dembo vita in periodicile inundatiuni.
Dupg terminarea canalishrel DAmboviteT dintre usina
vIlidro electricA si Ciurel la care se lucrézä cu mare activi-
tate CdrAmidariT de sus va deveni,in urma asanAreT si plan-
N'am putut consulta actele de proprietate ale familiel Grant pentru a putea
face istoricul mo§iel fli cartierulul, de óre-ce procesul este Inca pendinte Inaintea
instantelor Matte judecatorescl. De la membriI familiel Golescelor-Grant, n'am putut
Ida iaragI absolut !lid cea mal mica deslulfire.
Cartea de hotarnicie a St. Ion GrozavescI Cap. X Biroul doe, din Ministerui
Domeniilor.
Ibidem cap. Xl.

www.dacoromanica.ro
 548

tä.reI locurile ce sunt astd-01 viraneun loe de petreceri cum

obiclnuiati odinifird vecheI si veselil bucurescenl.

Embaticaril 316nifstirilor
Toy 6meniI call se asezati pe o mosie miindstiréscA, erati
liberI WO clädéscd case, si alte «namestil» sd skiéscA pomIr
sä planteze vita si in fine, puteati sd facd tóte imbundtatirile
WA sd fie superati de cine va, insd Cu urmdtórele condi-
tiunl :
Embaticariul luand o bucatd de pämä.nt, sd invoia ca.
sa dea o sumd Ore-care la facerea contractulul «ca ajutor la
möndstire» 1) cu mentiunea sa se stie cd acest loe este 'al
meinästirel iar nu al embaticarulul 2) clausa acésta era pus&
pentru ca embaticarul sd'sI pldtésed regulat ratele la Möndstire
adicA la Sf. Gheorghe si Sf. Dumitru, plata venea dupe" md-
rimea si positiunea termenuluI 8).
Embaticarul se mal obliga se aducd : la Pase!, Crd-
clan si la hramul bisericeI cate o anumitä cantitate de : la-
mandrI, unt-de-lemn, smirnd, tdmae etc. dupd invoiald 4).
Nu putea sti vindd vin, rachiti 5) sä. tind Meanie cu
mid exceptiunI) scaun de mdceldrie si cuptor (de paine) «este
oprit sd facA ca total» 6).
Dacà unele din aceste privilegiI erati castigate cu multe
sacrificiI, apoI dreptul de a tine carciumd nu se acordä. nicr
°data, de Ore-ce egumenil Monästirilor flind stäpanI mal a
tuturor viilor din tara ,romanéscd, tineati ca vinurile si ra-
chiurile, tuicA etc. sd fie cumpòratä de la egumenl ; puteati
6menil sd aibd podgorif intinse, live0 de prunl numer6se, tot
produsul lor, n'aveati voe s6.1 desfacd pe mosiile mtinästirescr
ci sd-1 vingd dacd voesc tot egumeniior pe preturl de nimio.
In comuna Cdsciórele-proprietatea M6ndstirel Cdsciérele-me-
toc al M-rel CotrocenT, egumenul de la Cotrocenl dd strasni-
ce ordine de a nu vinde nimenl via orI rachiti ; insd dacd va
Biblioteca parachiel bisericeI Cott ocenl doc. No. 6.
Colecliunea de documente a venerabilulul d-n St. Greceanu.
Academia Romani condica Mönistirel Cotrocenl No. 9 (grecesce).
V&A numerisele acte de embatic la biproul doc. din Ministerul Doineniilor.
Biblioteca Pa roh. Cotrocenl doc. 2.
Ibidem doc. 6.

www.dacoromanica.ro
 a

Dr. Aurel Babee

eful SectiuneI de Chnnie de la Institutul de Bacteriologie
(VOL biogralla la pag. 492)

www.dacoromanica.ro
 550

prinde pe un locuitor vinOnd cdte-va oca de vin; Egumenul

face solidan l pe toll locuitoriI din Cdsci6re cà dacd va mal prinde-
pe cine-va contravenind ordinelor Prea cuviosiel Sale la care
bietil locuitorl se angajézd nu numaI a nu vinde mdcar o oca.
pe la casele lor c i a denunta Pe aceI ce ar indrdsni sd
facd pagabd MondstireI in acest mod 1).
Aceste conditiunI erail generale si priveail pe locuitorir
dupd Vote mosiile mondstirescI.
In ant:1-1787 Febraarie 2 Iókim egumenul Meindstirer
Märgineni (din Prahova) sä ridicd Cu Ord pdnA la Domnie-
contra ciocdnasilor de la Ocna Telega «di locuind pe mo§ict
WWI stirei nu urrnézcl vechiul obiceiii al peirantului ci cu.
silnicie(n) pun de vind vinul fi rachiul lor in ccirciumet din
care sti pricinuescepagubd Sfintei Itnneistirio.Cere a se face
indreptare atat pentru cc i ce al vindut pând acum in sil-
nicie (fclret invoirea egumenului) §i sei pleitéscet fiege-carele-
obicinuital havaet.... i a nu mai fi volnici sei'§ivinclá vinu-
rile §i rachiurile lor feírei numai al 1116ntistirei. Domnia o-
rdnduesce bon sä vadd cum s'a urmat obiceiul. «Dupä cer-
cetare, ne-am pliroforisit adaogd boerilcd maI inainte eel
fost pdçlit vechiul obiceiii al pdmèntulul precum se unnézä
la tóte moiile pdn'd acum de se vinde numal bucatele Monds-
Iar de la o vreme inace cu obrdsnicie iutins de
aft vindut de ale lor.
Resultatul, cd ciocanasil trebue sd tina vechiul obiceiti
al parn6ntulaf, adicA de a nu mal vinde vin i rachiti cum si
alte bacate de cdt de ale Mondstirel 2).
Dacä embaticarul voia sd'sI vindd casa WI, la o altä
persend, p6te s'o facd acesta insd s'd se facä cu scirea Mo-
ndstireI ca sa7 se Tréed nurfieTe nourui cumpèrAtor in condica.
MonästireI ; iar de o va vinde pe ascuns, färd scirea Mond's-
tire", atnncl sd se pretaiascd clddirea luï si cat va face sd
ja Mondstirea 8).
Dad.' nu se pldteati in mod regulat ratele, avea drept
egumenul in puterea luI de proprietar a-I lua local si al da
altuia 4) Mara de aceste privilegil Mondstirile maI aveati cldcasi.
Archivele StatuluT Mein5stirel Cotroceni pachet. 2 doc. 25.
Academia Roman:i M-ss. 1062 fila 8 §i V.
Biblioteca Paroch. bis. CotrocenT Act. 2.
Ve0I Cartierul Rign3ult.

www.dacoromanica.ro
 551

Claca§ii 316astirilor

Acestia dä.deei MonästireI din tòtä daca ate un taler

si o gind pe tot omul, 3 tImen1 de clacä lilnic, ate o para
de stup i cáte 4 ban1 de be si nu erati volnicf a vinde vin
orI rachia ').
igani Mòncistirilor. Acestia eraú robI, sail sclavI in a-
deveratul inteles al cuvintuluI; conditiunea lor nu se deo-
sebea de aI sclavilor anticitäteI; girta Tor era fòrte grea, nu-
maI pe ici-colea, maT mitigatä de principiile salutare ale cres-
tinismulul ; dar ce puteail principiile crestinismuluI fatä de
firea hräpelnid ale celor maI multe fiare cu chip omenesc?
Atät tiganil boeresci cat si cel monastirescI in vremea
munceI, erei tinutl la muncä ; munciati pe hrana si imbrä-
dminte si ce hranä si ce Imbrädiminte 1 in timpul ierneI,
ere]." invoitl Mumble prin tara cu exerticiul mestesuguluI lor
adicä in: fierarie, ciobotärie etc. iar tigancile, cu ghicitul, Cu
cu ghiocul cu buruenile de leac si in fine laie intreagd cu
furtul i ca jafurile ingrozitóre. Jefuiail i prädati la drumui
mare de prapädeel lumea si la acéstal indemnaii chiar unil
din patronil lor «furag mä., numal sti nu ve prindä»! Daca
ere"' prinI, erail dusI la agie aci'I bateei pand 'I lasaù lat1
apol le turnei spirt peste rä.n1; dupd 2 oil 3 qile veneei
egurnenil orI boeril puneati jn libertate. rtiganiI serveail
ca bucatarI, ciobotarI. lautal I si me ca sérnä, läutarI erei
fòrte mult cautatl i bufonI cari distrail pe boerI cand eran
la petrecerI.
Am spas mal sus ea eI eran considerall ca mijloc si nu
ca scop ; adese-orI, cuconasil dupd nopt1 de orgiI, le venea
gust sä dea la tint& ; se duceei in lae i alegeati pe un
tigan il legail la stalp i trägea in el cu arcul orl cu
pusca 2) nu era robul o unealtä in mAna stäpAnulul sal 8).
Adesea orI tiganul uneI MonastirI lua o tigancd dinteun
sälas boeresc orT vice-versa. Cand proprietaril nu se intele-
geei intre dânsil, atuncI tiganiI erail despärtitI in mod bar-

Archivele Statulut M6nat.tirea Cotroced pachetul 2 doc. 36.

Culese din traditiunele tiganilor fogt1 robI.
Archivele Statulul Mönästirea Cotrocent condica schitulul Micsani fila 15-97.

www.dacoromanica.ro
 552

bar: sotie de barbat, vindeati pe bdiat or' pe fata in ti-

petele nenorocitilor, putinT tineati socotéla de sentimentele
pa.rintescl si fiescI, de si exista in obiceiul pamèntulul o in-
tréga jurisprudenta in privinta transarel diferitelor cestiunT
de natura acésta I) TiganiI tugiti erati infieratI recidivistilor ;
pe langa Mae un cerc de gat cu ramificatiunl in forma de
come li se punea un cerc de fier imprejurul gatuluT cu
c6rne in dreptul urechilor.
CalugariT administrator' al mosielor monästirescl batéfi pe
clacasT si pontasT in mod deosebit de cum ba.téri vatafil boerescI;
dam un specimen din cele obicinuite; ca.nd un rumdn nu facea
tote ascultarile, cherna pe zapciul calugare scsi i spunea: «al sa
botezT adl pe Ion a CatrineT orT pe Vlad a Babel IóneT. Am
inteles gait drépta prea sfinte! sä ducea in arie orT la lu-
crul de maramet» orT «analog» si striga pe cel ce urma sa
fie botezat, ca sa vie la tactul «metoculuT» (casa mosieT). 0
data venit, vataful punea pe unul sa.-1 la in spate, §'apol 'T
numèra la inexprimabil 25, 30, 35, 50 de bice dupä gravita-
tea culpeT; apol punea pe 2 ómenT de'l luau : unul de cap si
altui de pici6re il ducead la piscina calagarésca si 1 afunda de
3 ori in apa in numele sfinteT Troite2).
Inchier e
Mosiele, ca sutele si miele de pogóne, de vil monastirescI
cum erati cele ale Monoastirei Cotrocenl, livedile de prunl,
privilegiele: vinarituluT, oerituluT bolovanil de sare de pe la
ocno, nenumeratele carciume in care sa, vindéti numaT bum-
tele MonòstirescI embaticurile, clacasiT, robiT, stupil, casele,
praväliele, baltile, morile, etc erati Isv6re ne secate de veni-
turT. Numal ast-fel ne putem explica asalturite furióse ce O.
dedéii la posturile de egumenie ; cat trebuiati O. platésca, ca
apol O. li se dea mana libera sa jefuiasca avutul MonästireT
mal rèti de cat clientiT collruluT vläsiel.
Biserica din Citrfimidarf de sus
In sat la GrozavescI a fost o vechie biserica facuta póte
de Mitrea Vornicul s'i sotia sa Neaga Vornicésa prorpietariT
4) Culese de la bStrAnl.
2) Sciinte culese de la un pontag al MonristireI 115chit6sa din judetul Tecuciil.

www.dacoromanica.ro
 ,O. M. Ionescu
Alciituitorul Istoriel Cotrocenilor, Lupescilor (Sf. Elefterie)
gi GrozAvescilor.
NAscut la 1859 Noembrie (dup4 acte la 1863), in comuna Movilenil plasa Ni-
.coregtl, judetul Tecucin; este fiul DascAluluI Mihaiù Ion gi al Dascdlitel SoricAL Cla-
sele primare le-a Mont parte In comuna sa natalA lar parte la Tecucia. In4879 Itmie,
pierde pe tatAl sèfi gi In acelagl an se Inscrie in seminar la Roman, reugind Intdifi
la concurs ; in 1882 absolvesce seminariul, trece la lagl in setninariul superior din
Mönistirea Socola.DupA absolvire, se inscrie la Facultatea de Teologie din Bucurescl
In 1885, apol depone Bacalaureatul in 4891, obtinu ficenta in fitere In 4896, iar
cea In teologie In 1898. AtAt Bacalaureatul cAt gi ambele licente le-all obtinut Hind
functionar In Ministerul Cultelor, unde se add gi astA41. A mal scris gi alte lucriirl :
Influenfa cultwrei grecesci in Muntenia fi Moldova eu privirelabisericd, fad
lei societate 1359-1871", Istoricul inchindrel Möndstirilor romcinesei fi abu-
*wile ciálugdrilor streini", Originele Cotrocenilor", etc.

www.dacoromanica.ro
 554

mosiel Grozdvescl Acéstá bisericä, a avut hramul Isvorul Tä-

mdduirel, II sfäntulul Ierarh Nicolae, si III Ion BotezAtorul.
Biserica este refAcutd de protopopul Nicolae Tras si de
jupän sterie Kirovicl i Marcion diaconul tr5.1 ajutorind si pdrin-
tele egumen al Cotrocenilor Visarion si hardzind 1) 15poo5ne de
loc imprejurul bisericeI si 'I ardtd si hotarele care se intindea
spre rdsdrit pi nd. in apa Dambovitei si in vecinätate ca morile Co-
trocenilor injugate cu ale Sf. Savel»2) leat 1805. Acest loe dupä, in-
dicatiu nile din pisanie, ar veni cam pe local unde se afid astti.-çlf
uzinele: tramvaiuluI electic si hydroelectric,d a Primdriei. Din
causa ne ingrijire sia IdcomieI celor dupä vremud epitropl,
tot terenul a fost cotropit ori vändut, ceia ce-I mal verosi-
mil, de Ore-ce, aceI ce ad fäcut asemenea fapte, ail avut grije
sd distrugd si. actele. CM privesce pentru piatra pe care stä
scrisd pisania bisericeI ad so zotit'o ca pe ceva vechiti care
nu mal pote fi cititä orI btigata in sémä. Totusl actualul pre-
ot al bisericei Cdrämidad n'a vrut sd-mI dea sá o citesc acea.
pisanie de cat dupä ce Preotul Ilie Parohul bis. Cotrocenilor,
l'a asigurat cd nu urmäresc fapteln din trecut de cdt pentru
istorie, Pärintelul Stan Dobre '1 scapä. vorbele ((chiar de ar
urmdrI si alt ceva, nu maI pote face nimic cAcI tòte s'ad pres-
cris»! cu alte cuvinte tot vorbea sfinteI Scriptud : «Fuge-
necuratul nego nindu-1 nimin ea».
La 1825 biserica vechie era cu desävärsire ruinatä; Io-
sif egumenul Cotrocenilor pune sd ridice din temelie. %tä
cum se exprimä acel egumen «Decl fiind ell incd din leat 1827
in vremea pe cAnd me aflam egumen la Mondstirea Cotro-
cenI, am fost pus in lucrare facerea din temelie a acestel bi-
sericI din mahalaua Cärdmidari de sus ot Cotrocenl, camp&
ränd Mod si 50.000 cardmidd, am adus la locul, unde era sä
se facá biserica fiind si atuncl ca totul stricatä si ddramatä
jos, dar intamplarea vremeI städu-ne impotrivä ad remas face,
rea bisericeI si. de alum' si pänä acum niel efi, nicI altul-
din pravoslavnici crestinT, nu s'ad putut inlesni ca sä o facd»8).

Vest! Pisania vechei bisericI Cirilmidart pe care o sine puotul Stan Do-
bre de la acea biserica intr'o magasie.
Veig aceia§1 Pisanie.
Ve4I doc. No. 7 el bisericeI Carrimidaril de sus in bibliotnca 145nAstiret
Cotrocenl.

www.dacoromanica.ro
 555

Sä vedem, care a fost «intämplarea vremeT ce a stat-

impotriva» bunuluT Archimandrit ca sä nu termine biserica.?-
NoT stim, cg. dupd Revolutiunea din 1821, sultanul (16
un hatiserif in care se hotare: alungarea tuturor profesorilor
grecl de prin A cademil si a egumenilor grecl de prin
nästirile inchinate, iar in local acestor sä, se oranduiascd egu-
Men! romAnT 1) i intre acestta, a fost i Iosif de clre am vor-
bit mai sus. Cum calugdriT grecT nu erati pro;-,t1 ca sä lase-
sä le scape asa usor cclosca cu puff de aur» din mainI, std-
ruesce pe Mg Tarul Rusiel readucd iards1 egumenT)
Tarul, care avea in eT uneltele ce-I trebuia atilt din punctur
de vedere al banilor clt si din cel al propagandel, dupd ce in-
vinge pe TurcI in resbo;u1 Ruso-Turc din 1827128La inche-
ierea pace! din Adrianopol 1829 pune un articol pe care in-
datora pe Turcia sä dea voe egumenilor grecT sä se reintbrcg
pe la Monastirele lor. Tarda invinsä, volens-nolens, a con-
simtit si atuncT egumeniI romänl sunt alungag de prin
MifmastirI cu ce! greci. In aceste conditiunT
este inlocuit i Iosif i iatä pentru ce biserica CdrämidarT re-
mäne ne terminatè. MaT departe iatd ( e ne mal spune Iosif.
«....Acum la leat 1847 Feuruari« 10, viind la mine iero-
monahul Protasie,fostul preot al acestel bisericT CarAmidarr
de sus i ca mahalagiI i enoriasI acestel bisericT i 'mT
tarà cà biserica dintr'acea mahala se aflä i acum darilmatä
de tot si (5maniT petrec färä fiind ómenI grad
scäpdtatl i nicT ail vre-o nädejde de vre un ajutor de un-
de-va, i eü vèlénd ne apärata trebuinta i rugdciunea lor,
m'am indemnat i fiind in lucrare zidirea bisericeT dintre te-
melie, o am si sävärsit cu töte 1rebuinciòsele podóbe ale eT,
dupä cum se vede si sfintind-o eù insumI, facAnd i preot
noti, o am Ffii pornit a lucra cele sfinte» 2) Apo.' 'T däruie un-
loe cu vie de 30 de pogne 'ce o am pe mosia Sf. Monds-
tire! CotrocenT ce este cu apropriere de acéstä bisericä, care-
loc se vinde cu arendä pe an le! una mie8)».
ApoT stabileste cum si cAt trebue sà se plätéscä perso-
nalul dupd ce maT intliti se va pläti avaetul päinèntulul vieT la.
la M-rea CotrocenT leT una suta dupg cuprinderea zapisuluis
ce este de la M-rea Anul 1848 Octombre 2.
Veyli studiul meS Influenta Culturer grecescl pag.
M6niístirea Cotrccenl doc cit.
Doc. cit.

www.dacoromanica.ro
 556

II
Via dspre care se vorbesce aid, era pemosia sa impre-
jurul M-rel «Lupescil de sus» (spre deosebire de LupescI de
jos despre care am vorbit. Archimandritu Iosif cumpèra In
ami! 1830 sept 15 de la Hariton, egumenul M-reI Cotrocenl, ca
embatic, platind 800 leI odatá pentru tot-d'a-una,--si apol sa
dea cate 100 lel embatic pe fie-care an la Septembrie si pe care
chirle a loculuT pla.tind'o pe fie-care an la Cuviosia sa, va
stapani acel loo, precum si mosteni sel ne supèratI, avand
voie sa facä orI-ce pla.ntatie va voi pe acel loc, gall de car-
cluinà spre a vinde vin, Meanie, scaun de macelärie si cup-
tor, este oprit sa faca ca totul, nid sti. 0tä a se intinde maI
mult loe de treI-(ecI popne, 1). Cat cl,-1 eftine erail locurile
pe atuncI si 45menil se vede ca tot se maI intindeati ! S'äraca
lacomie, tu estl tot asa de veche ca si omul!
Dup. ce bisérica a fost construita, a primit diferitele
1.1onatiunT in banI si in imobile.
In 185t Septembrie 25, Ilinca vdcluva soya raposatului
-Tudor Ptisdrescu din CotrocenI, NO. bisericeI ca danie go cas-
-ciòr6 cu pravdlióra el inteun acoperis ce este pe locul M-rel
CotrocenI ca embatic cate 8 leT pe an... ca sa flit pornenit
tot-d'a-una ell §i neamul meri. la sfantul jertfelnic....» 21.
In anal 1854 Ottombrie 19, Rada Presvitera sotia ròposatu-
luI Cost. preotu fost slujitor la aceea biserica maI daruesce
bisericeel, o prävalie de carciumä apentru sufletul luI si a
némuluI lul 3)
In anul 1854 Rada Presvitera viudo epitropilor si ma-
lalagiilor pentru biserica caramidaril de sus, dou6 °dal at
magaziile lor pe mosia Cotrocenl, chiar Lang biserica, cu pret
de 1900 leI din care primesce 900 161 In man& iar 1000 de
lel 41 hirezesce ca danie sflnteI bisericl maI sus numita din
tot sufletul, ne silita de nimenl.... pentru pomenirea numi-
-tulul meri barbat reposatul preot Constantin s'a mea pre-
-cum si a neamurilor mele de aceea am dat actul meil prin

Doc. 6 ibidem.
Bibliot. M-rel Cotrocenilor dye. No. 3 al bis. Cotrocenilor.
Ibidem Doc. No. 4.

www.dacoromanica.ro
 557

punere de deget ca sA stApAnésca sf. bisericA aceste douè o-

dal... cu a lor cuprindere in bun'A pace 1).
Oamenii bAtrAni cum si documentele ne spun cA bise-
rica CArdmidari a avut clonatiunI mult mal numer6se dar
tóte 8.1;11 ail. dispärut impreund Cu actele lor.
A avut multe locurl, expropriate in diferitele timpurl cu
sume destul de marl. Asa in anul 1872-73, primAria Capi-
pitalei r'escump6ra via- pe care in 1848 o afierosise archi-
mandritul Iosif cu suma de 1000 galbenl &lied lel 12,000.
Tot in acelas an C. F. R. expropiazA o parte
din terenul bisericel pentru care i se ofera 18,000,.
Pentru o alt'A bucatd de teren vAndutd Pr.
Stan Dobre 7,000.
In anul 1875 biserica a luat foc de la scAn-
teiele unei masinl si directiunea C F. R. da ca
despAgubire 17,000
Total 48,700..
Cu parte din acesti bani s'a reclädit pentru
a III-a órd biserica in 1877 2) cu suma de lel 45,000.
Rest 3,7110.
Ast'ági biserisa se aflä inteo complectO ruinA casele iro-
site, grAdinile parAginite, nu produc niel atAt cAt ar trebui
pentru intretinerea lor. DacA averile acestei bisericl ar fi fost
bine administrato, s'ar ti putut crea un fond suficient pen--
tru intAmpinarea nevoilor qilnice.
Dar se vede cd un destin inexorabil planézA si asupra
aseclämintelor mal cu s6mA cAnd ceI insArcinati cu admi-
nistrarea lor nu sunt de nimenea controlatl ca si asupra
omului.
Am mal amntit in altA parte ca in cuprinsul mahalalel
CdrAmidarilor de sus, se OA mai multe fabrici, intre care-
mentionAm stabilimentul pentru manufactura de tutun de la.
Belvedere sari ((regia monopolurilor statulul».

LIOTE

- MUNICIPIULUIft
Ibiden doc. No. 5. CURÌÙ al`
Ved1 Pisania actualel bisericl.

www.dacoromanica.ro
 Persónele earl ail bine.voit a contribui
la aparitiunea acestei lucrani
D-1 George Gr. Cantacuzino, fost Presedinte al Consiliulul
-de Ministri a contribuit cu suma de 140 10.
Preotul Ilie Nicolae Pal ochul bisericeI CotrocenI cu 100 leI.
D-1 Petrachi Nicolae, comerciant in BucurescI, calea Plev-
-neY, cu 100 la.
D-nit Al. G. Cantacuzino, Dumitru LAzArescu si Locote-
-nentul Vasile Miron, tustre m'all imprumutat cu suma de 850
lel fArA procente, si fArä care sprijin lucrarea nu ar fi v64ut
-lumina tiparulul.
Pentru aceste ofrande si sprijine le datoresc o vecInicl
Tecunoscin¡A.

www.dacoromanica.ro
TABELA DE MATERII

www.dacoromanica.ro
 TA BELA DE MATERII
Pagina
Prefatii J V
introducere VII

CAPITOLUL I
1539--1679 1
Ghioca Cripitanul devine proplietarul Cotrocenilor 5
Ghioca apitanul pierde satul i mogia Cotrocenilor 8
§ 4. Mande Spiitar Serban Cantacuzino compArii mogia gi satul Cotrocem 12

CAPITOLUL II.
Vechiul schit de la Cotrocent 18
Serban VodrCantacuLino 23
LegPnda Cotrocenilor 28
De unde vine numele dg Cotrocenl ? 30

CAPITOLUL III.
Zidirea MüntistireI CotrocenT. (Privid generale) . . P 32
Fuga luI Serban Vodri Cantacuzino de la CotrocenI . . 35

.9
04

CAPITOLUL IV.
Donatiunile lul Serban-VodZi Cantacuzino la Monastirea CotrocenT 38

CAPITOLUL V.
Inchinarea M6astirel Cotrocen1 la Muntele Atos r 66
Scrisorile de multumire ale comuniLAtilor din Atos 72

CAPILOLUL VI.
Daniile fricute de ormagil gi rudele luI Serban Volli Cantacuzino la Mri
astirea CotrocenT
Daniile fricute de strèinl MonastireI CotrocenI 77

www.dacoromanica.ro
II
Pagina

Cumpdrrirl acute de egumenil MondstireI Cotroceni . . %

80
Mo§il cumpdrate de Egumenii Mondstirel Cotrocen1 ...... . 82
Meticele MdndstireI CotrocenT 86

CAPITOLUL VII.
Cum administrad egumend grecI avente Mdniistirescl ? (Privirl generale) . . 94
Abuzurile egurnenilor grecl de la Cotrocen1 ...0 98

CAP1TOLUL VII!.
Cotrocenil din Vale 102
Stralile Cotrocenilm 108
Calea Cotrocenl 109
IncheierI 111

CAP1TOLUL IX.
M5ndstirea CotrocenI jefuitri de Turcl §i apoI de Ru§I-1801 114
Cutremurul cel mare de la 1802 §i iiiirimarea Mtiniístirel Cotrocenl. (PrivirI
genera le) 146

CAPITOLUL X.
Descrierea Mondstirel Cotrocenl, reziditd dupd cutremur de Egumenul Visarion 123
Pisaniiie Mdnastirel 124

CAPITO LUL XI.

M-rile Inchinate sub domnia lul Vodi Caragea §i In special M-rea Cotrocen1 127

CAP1TOLTUL XII.
PrIvirl generale asupra evenimentelor politice §i bisericescI dintre anil 1821-1823 145
Inventariul Mdmistirel CotrocenI din 1716 152
SecUlarisarea averilor Monastirescl 165

CAPITOLUL XIII.
Jalnica stare a bibericeI Cotrocenl. (Privirl generale) 158
Ctitord vechiulul .schit de la Cotrocen1 164
Ctitoril actualeI bisericI 164
EgumeniI MondstireI CotrocenI. (Privirl generale) 164
Egumenil vechiuld schit de la Cotrocenl 165
Egumend MdradstireI luI §erban Vorld Cantacuzino 166
Constantin G. Cantactuino §i landstirea Cotrocenl 166
Personalul bisericel Cotrocen1 468
°amend ilu§tri, ingropatI orI niiscull la Cotrocen1 170
Dobre Nicolau 472

www.dacoromanica.ro
 Pagina
CAPITOLUL XIV.
Palatul regal de la Cotrocen1 . .
Nicolae VodA Mavrocordat, trAdat de boerl
Rèsboiul Turco-Germano-Rus
. . . ..... 174
178
79
Chio§cul lul Alexandru Ipsilante 180
Cismeaua Beyzadelelor 181
CAsAtoria domnitel Caterina sora luI Vodii Moruzi la Gotrocent 182
Tudor Vladimirescu la Cotrocenl 184
Principele Carol I ia re§edinta de vara la Cotrocenl 185
Darfimarea vechiulul Palat de la Cotrocenl . . . . 186

CAPITOLUL XV.
Parma PalatuluI regal 191
Casa tiirfinéscil din Parcul Palatutul 194
Incheiere 194

CAPITOLUL XVI.
Asitul Elena Deunna §'1 Ateneul Elisabeta 196
AjutoruP sèracilor in trecut 497
Donatiunile Mitropolitulul Filaret al II 198
Ce s'a fAcut ea averea Orfanitor ? 201
Inilintarea actualultd Asit 209
Personalut dirigiultor al AsilutuI 216
Zidirea CapeleI 218
Epistola M. S. Dómod Elisabeta adresata femeilor romane 219
Progesul Asilutui Dóinna. Destlintwea §cOleI C-ntrale de fete §", iniiintarea
Ateneulul Elisabeta 221
cOla Profesional5 1878-1896 222
Smila Normal.I 1881-1896 224
Directoril de studil 227
Asilul sub controlul MinisteruluI Cultelor 229
Scáli primara §i profesionali1896-1902 .... . . . , 230
Ateneul Elisabeta ............ 233
Scóla Normatil 1896-1901 234
Asilul Elena Dóinna, sectia de menagiu 234
Absolventele §cAlel 237
Personalul didactic al §c61e1 238
Copilele orfane dupl absolvirea cursurflor 238
Pantecoml AsituluI, donatorl §i donatiunl 240
Via BrAncovenéscii, donatiune M00% de M. .S. Regele Carol I 241
Dómna Elena Cuza 244
Filaret II Mitropolitul Ungro-Vlahiel 247
Archiereul Calist 250
Sultana Marsil 253
Ion Scorleanu §i sora sa Maria G. Schiopescu 255
Gr. Gr. Cantacuzino 261

www.dacoromanica.ro
iv
Pagina
Constantin Xenocrat 262
))obre Carcaletamu t . 263
Tqma Dimitriu ...... . 264
petre P. Enciulescu . 265
Alexandru And onescu 265
G. Avramidis Leatzke
RAducan Simonide
Jorgu Anghelescu
. . .
. . . . ..... t 266
266
268
Sabetay Ilalfon j S 268
Scarlat Walter I t . 269
Inokentio Kitzulescu Episcopal 269
Eftimia Diamandescu . . . . , I 270
Luca Cock' 571
Ioil Vasilescu 272
Vetre Ghiorghiadis 272
Anica Musceleanu 274
Emilia Chiriazopol 274
Fratil Emanuel 11.1 Ink hillel Manoach 275
Jaques Cohen 275
Doctor Carol Davila 276
Saya Hentia .1 J. . 279
Dpctorul G. Kiriazi . 283
Gberasie Calomfirescu Monah 283
Vasile Paapa 1 284

PITOLUL XVII.
Natoul Cotrocenilor (1640-1848) 288
Crucea de pe platoul CorotrocenI 288
Platoul Cotrocen1 (1848-1857) 296
TabAra de la CotrocenI 308
Situatiunea Tabard 310
Pyrotechnia Armatel 311
Istoricul regimentulul I de geniu. (Privirl generale) 323
Arma geniulul la roman'
Un stat major de geniu
Pori6da rdsboiulul pentru independentA
....... 324
327
330
LucrArile de la Giurgiu (1900) 347

CA PITALUL XVIII.
Atelicrul Central do Confectiuni 348

CAPIroLuL XIX.
Depositul de-munitiunl 359
Ruinile de la depositul de la depositul de munitiunl 363

www.dacoromanica.ro
 V
Pagina
CAP1TOLUL XX.
Depositul de furaj §i lemne 364
Ictoricul casArmeI diElra§ilor 364
Regimertul III cilAra§1 365
In, timpul rèsboiuluI (1817-1878 366
Escadronul II de tren 378
Tal:ara Catrocenilor 581
Campul de tragere 381
BAlciul Sf. MAriI du la Cotroce91 382
Depositul regional 382
Linia ferati Bucurescl-Filaret §i Halta CArocenI 382
GrAdina PreoluluI Ilie de la Cotrocenl 383

CAP1TOLUL XXI.
Introducerea apel potalibe in Bucurescl 1814 1884 . 386
Introducerea apel in Bucurescl prin canalisare 1884-1888 388
Uzina Hydraulico-electricl de la Gi ozAvescl 390
Apa de la Bragadiru 391
Calitatea apel iii captArile 391
Colectarea apelor captate . 393
Conducta pentru aducerea apet in reservoriii 394
Li ce mal pot servi instalatiunile vechI? 394
Incheere 396
Usina tramwaiuluI electi ic de la Cotrocenl 396

CAPITOLUL XXII.
01.5i:tina BotanicA. (Privirl generale) 398
GrAdina botanicii din BucurescI 404
Descriptiunea vechel grAdinl botanice de la Cotrocenl 409
Condiliunile ce trebue sA intrunéscA o grAdinA botanicA 410
Actuala grAdinA botanicii , 412
Institutul botanic 414
Directoril griidinel Botanice 416

CAPITO I UL XXIII.
Doftoricescul me§te§ug in prile Ronuine.(Privirl generale) 425
Medicina babelor 426
Medicina hieraticá 427
Medicina do fto ricéscA 428
Ciurna sub Caragea 434
Doctoril cel mal renumitI la inceputul secoluluI XIX 436
cti.la de miel chirurgie de la Colfea 436

www.dacoromanica.ro
VI
Pagina

CAP ITO U L XXIV.

ScOla de mica chirtir;ie de la Miliaiu-Von 439

Programa generalA pentru §cóla de chirurgie de la Michaiu-Vodà . 442
Facultatea tie medicini 1869-1902 447
Localurile Facult5lel de Medicinil 452
Catedrele FacultaleI de Medicinii 452
Catedra dc igien5, titular prof. dr. Iacob Felix 453
Catedra de patologie generaI5, titul. medic inspect.-general de brigadà I. Theodori 454
Catedra de clinia mentalii, titular profesor dr. Sulu Alexandru 456
Caledra primeI cliniee chirurgicale, titular doctor C. D. Severeanu . 458
Catedra prime! clinicI meiicale, titular profesor dr. G. I. Stoiceocu 460
Catedra de zoologie medicalii, profesor dr. St. Sihleanu 462
Prof. Dr. George Marinescu 464
Prof. Dr. Buicliu St. Chr. 465
Prof. Dr. Petrini (Paul) 467
Prof. Dr. Michail Geoi gescu 469
Prof. Dr. I. Toma Totnescu
Prof. Dr. Ión I. CantacuLina ..........
Prof. Dr. Toma Ionescu
...... 470
470
471
Prof. Dr. D. Grecescu 474
Prof. Dr. Gr. Ilfunniceanu 374
Prof. Dr. C. Miculescu 475
Prof. Dr. Al. Obregia 475
Prof. Dr. St. Minovici . 475
Prof. agregat Dr. N. Paulescu . 476
Prof. Dr. N. Milliarescu 476
Prof. Dr. At. Demosteni . . 476
AgregalI N. I. Duma, Eugenia Felix gi Dr. Gerota 476
Prof. Dr. N. Atanasescu 476
Prof. Dr. N. Manolebcu 476
Institutelo gi laboratórele facultglilor de medicinl 476
Prof. Dr. D. Draghiescu 477
Prof. Dr. N. C. Toinescu 479
Institutul de anatornie patologicii §i bacteriologic 481
Planul, disposiliunea §i menirea institutuluI 48,5
Partea sciinlifid a institutuluI 487
Prof. Dr. Victor Babe § 491
Doctor Aurel Babe § 492
Catedra de medicinii legatA 494
Institutul medico-legal (Morga) . i 495
Prof. Dr. M. Minovicl 500
Prof. Dr. N. Kalinderu 502
Prof. Dr. Al. Boicescu 502

www.dacoromanica.ro
 VII
Pagina

PARTEA II

CAPITOLUL I
Mo§ia 2i satul Lupescil (Sf. Elefterie) 505
Cine a fost spAtAreasa Caplea din Peri§? 506
Unde era situat satul LupesciI ? 607
Prof. dr. Petrini-GalatI 509
Fasele prin carè a trecut satul Lupescil 511
Milk MitropolieI 2i. morile Vliidicti1 512
Biserica Sf. Elefterie §1 diata luI Constantin sin Maxim Cupetul 514
Prof. dr. C. I. Istrati 515
Privilegiile acordate de diferitl Domnitorl bisericel Sí. Elefterie 517
Sf. Elefterie ca loc de distractie al bucurescenilor 519
Ruinele de la Sf. Elefterie 521
Casa de sAntitate de la Sf. Elefterie 523
Cuartierul Rignault 523
Dr. Poenariii CAplescu 525

PARTEA III

CAPITOLUL I
Mo2ia §i satele GrozivesciI de sus 2i. de jos (Pavia generale) 429
CumpArArile de locurI 2i mo§il la GrozAvescI, de Serban-Vodti Cantacuzino 542
ProprietAtile diferitelor monastirl Ia GroztivescI cu morile lor pe DAmbovita 543
Desale schimbArl de egurned 644
Inginer-inspector Die Radu 645
Instreinarea bunurilor mAnistiresci 547
Embaticaril Mönistirilor 548
Cltica§ii Möntistirilor 551
Incheere 552
Biserica din CArAmidaril de sus 552
G. M. Ionescu, alcrituitorul IstorieT Cotrocenilor 553

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro