E 1NA SI FA IA

IN
TRECUTUL flANESC
VOL. 1H

ASISTENTA PUBLICA
IN TRECUTUL ROMANESC PANA LA 1834

DE

Dr. POMPEI OH. SAMARIAN

BUCURWI 193B
,aucov INA" I. E. TOROUTIU, STD, GRIGORE ALEXANDRESCU Ni'.

www.dacoromanica.ro
orom
MEDICINA SI FARMACIA
IN TRECUTUL ROMANESC
VOL. Ill

ASISTENTA PUBLICA
IN TRECUTUL ROMANESC PANA LA 1834

DE

Dr. POMPEI OH. SAM ARIAN

BUCURE$T1 1938
BUCOVINA" I. E. TOROUTIU, STR. ORIGORE ALEXANDRESCU Nr. 4

www.dacoromanica.ro
DE ACELA$ :

Consideratiuni asupra unui caz de hemiplegie uremica,

«Spitalul», 1902.
Contributiuni la studiul luxatiilor recidivante ale umgrului.
Lucrare premiata de Facultatea de medicina din Bucuresti, 1905.
Mersul spitalului din Cglitrasi i activitatea noastrrl medicalg
pe anul 1913.
Orasul Cglárasi in timpul ocupatiunei streine, 1919.
Rapad asupra spitalului Cglr1rasi in =su/ anului 1924.
Divortul din cauzá de boald in vechea legislatie comiinease&
In <Revista stiintelor Medicale», nr. 8, 1931.
lstoria orasului Cida-rasi, 1931.
Boala tDucai Vodgs., in «Rey. Stiintelor med.», nr. 9, 1932.
Ciurna in trecutul romanesc, 1932. Premiata de Academia
Romana.
Din trecutul medicinei veterinare. In Buletinul Asoc. ¿Medie.
veterinari, nr. 7-8 din 1933.
Niculae Mavros, In «Rey. 5tiinte1or Medicaleta, nr. 4, 1934.
Report asuma servic. sanitar al Moldovei din 1853. In «Re-
vista stiint. medica., nr. 8 din Martie 1935.
Medicina si Farmacia in trecutul romfinesc, vol. L 1382
1775. Lucrare premiata de Academia Romana. 1935.
Istoria spitalului din CA/Arasi i istoria desvoltrkii servi-
ciului sanitar al orasului i judetului lalomita, dela 1852 la 1917.
Tiparita in 1937.

www.dacoromanica.ro
 eice.11 ff-aeft,"/

PYaceëklee. 29.- a: eh alelif.a Pf4a4inee.

eszeeirkeecef4- et; i4oztéoneeiaze. I CV 7 e Cd47-a

c?zùniica We'clot P%noiu

www.dacoromanica.ro
 ...magis amica ventas.

Autorul acestui volum, al treilea dintr'o stralucita serie de docu-

mente fi inlantuiri de fapte, menite sa lumineze intreg a,sezamantul
nostru medical, din cari, primul, cinstit cu prefata semnata de d-1
profesor N. Iorga, iar al doilea deschis de d-1 dr. V. Gomoiu, pre,
§edintele Societatei internationale pentru Istoria medicinei", nu mai
are nevoe de recomandarea nimanui pentru a fi prezentat cititorilor.
Prieteneasca cinstitoarea poftire ce-mi face cl-nul doctor Porn-
pei Samarian, de a-i prefqa acest al treilea volum, vrea i trebue sa
insemne altceva.
Ea vrea sa fie cuvant de prieten.

In prim rand, prefata mea trebue sa infapiseze biruinta docto

rului Pompei Samarian fata de mediul in care a fost obligat sa traiasca
sa activeze.
Ea trebue sa insemne biruinta doctorului Samarian faja de sine
lap' de o anume traditie care reu.,sise sa nstápâneascá pretutindeni
credinta ca provincia luata in sensul peiorativ de periferie nu e
capabila nici de eforturi, nici de creatiune. Credinta, din nefericire,
intrata in insa,si constiinta provinciei romane§ti, care isi mutila sin gura
avanturi/e.

Doctorul Samarian este insa un biruitor in aclevaratul infeles a1

Traind in provincie, nu s'a lasat invins de ea, ci a invins,o.

www.dacoromanica.ro
 6

Astazi numele doctorului Sarnarian al acestui admiraba om,

al medicului prob doct, al savantului de european prestigiu 0, mai
ales, al prietenului cald 0 bun s'a impus cu tärie pretutincleni in
lumea noastra carturäreasci Studiile sale asupra trecutului nostru me-
dical, cercetärile sale migaloase i ndelungi, zelul i räbd.area de c-fflu-
gar benedictin pe care a risipit-o n toatä activitatea sa, entuziasrnul
sau creator 0 mereu proas pat, strädania necurmata de a cunoa§te §i
intelege i gandul fi spiritul vechilor a§ezaminte ale tärii, identificarea
sa cu duhul vechilor zapise i isvoade, contopirea sa spiritualä cu toatä
darniria si distinctia sufleteasca a vechilor ctitori lau fcicut cunoscut
01-au impus in lumea cercetatorilor de pravile 0 a celor cari reinviazil
prin studiile lor lwrnea de bo.srn noblete a Drecutului romänesc.
Doctorul Samarian infätifeazä prin strädania lui un aspect ine-
dit al provinciei romänegi. Prin studiile sale, prin cercetarile sale, pmn
prestigiul ca5tigat pe merit, autorul acestor masive volume de istorie a
medicinei i farmaciei romanefti, lumineazä aclevärata fata a acestei
hulite provincii, in care totu,si se gande§te §i se lucreaza sarguincios
pentru aclaugirea de noi valori la tezaurul culturii romane,sti.
Dar cloctorul Samarian nu este sin gur, nu este izolat in aceasta
stradanie menitä s repunä provincia romäneasca in lumina ei cea ade-
varata. Numele celor la fe l cu el e legiune. Activitatea lor risipitä pe
Intreaga fata a tarii. Prin ei provincia rornilneaka 1.,si desävärefte che-
marea. Ea se dovedefte un fericit mediu pentru carturari si creatorii de
cultura.
Iata pentruce aprecierile d-lui profesor N. Iorga, din fruntea pri-
mului volum fi cuvintele elogioase ale d-lui dr. V. Gomoiu, cu
care se deschide cel de-al doilea tom al acestei opere, sunt cea mai
stra1udt4 dovada a credintei mele in provincia creatoare pe care mi-am
/uat curajul de a o omagia do aci, orna giind, pe doctorul Samarian

www.dacoromanica.ro
 7

de pe piedestalul pe care mi-1 pune la inc/emana acest al treilea volum

de sinteza §i de larga perspectiva' °supra trecutului nostru pe care-1
la iveala un autentic reprezentant al pro vinciei românesti, lea gan de
adevarata cultura §i vrednica spiritualitate româneasca.

Dar doctorul Samarian a mai savar§it o fapta care-i d dreptul la

intreaga mea recuno§tiinta. El a scos din anonimat fi a dat o stare
civi/a crraodui Cillara5i, al carui cetatean de frunte este de Mai bine de
25 am.
Daca' in Medicina fi Farmacia in trecutul romanesc" d-sa a infa-
ti,sat vracii, doftorii, spiterii, leacurile i §tiinta, a,sezamintele i tracli-
noastre medicale dela 1382 fi pina acum 100 ani cu acea covar-
§-itoare iubire, care poate inlocui migaloasa pregatire i seminariile uni-
versitare, care uneori seaca inima, fara de care nimic nu se poate face
bun fi temeinic", In Istoria Ora§ului Calarafi" doctorul Samarian a
luminat trecutul alezarii Calarwilor stafetari de odinioara si a reinviat
vremurile Lichire§tilar de demult, din care a ie§it capitala de astazi a
Ialomitei.
lata un cuvant In plus, pentruca prietenu/ui s'a i se asocieze
primarul ora§ului Calara§i, care vine sa exprime de aci, din locul pe
care doctorul Samarian i pus la dispozitie, toata admiratia pentru
larul neasemuit ce l- a facut acestui targ.
Doctorul care de mai bine de un sfert de veac vegheaza la saw4,
tatea celor de aci, bunul doctor care s'a bucurat cu toate bucuriile
acestei asezari, care a plâns cu toate durerile noastre si care s'a identi-
ficat nu numai cu preocupirile prezentului ci ,si cu toata stradania tre-
cutului acestui colt de tara, Ii incununeaza un popas sarbatoresc al
activitatii sale carturarqti dedicata trecutului nostru medical cu acest
volum, care este o pretioasa cununa nu numai pentru el, dar, mai ales,
pentru noi.

www.dacoromanica.ro
8

Domnul nu m'a daruit cu mierea cuvantului pentru putect

marturisi doctorului Samarian asa Incat sa ma inteleaga i el, dar
sa ma priceapa i altii intreaga dragoste pe care pastreaza ora§ul
in care si-a trait cei mai frumoFi ani ai vietii.
Oracul muncii ci stradaniei lui, ora§ul in care el §ifa trait credin-
tele, realizat nadejdiile, afirmat voloarea §i desavar§it Che'
marca ii adreseaza prin mine nu numai un cald orna giu, asigura
de intreaga dragoste respectuoasa pç aire pastreaza.
lar prtetenul, la capat de munca stradanie biruitoare, i saruta
cald biruinfa...
EUGEN .CIALIC
Primarul ora§ului alarasi.

www.dacoromanica.ro
 EVOLUTIA IDEll DE ASISTENTA
IN TRECUTUL ROMANESC

Nascuti din amestecul §i framantarea celor mai razboinice popoare.

Romanii au fost la randul lor un popor rasboinic, un popor care a cunos-
cut si a baut din plin paharul suferintei. *i cine cunoase amarul sufe-
rintei, cunoaste §i mila cu corolarul ei obligator, milostenia.
Cre§tinismul a venit sa complecteze §i sa indrumeze aceste senti-
mente pana intr'atata, ca nici o vircute n'a fost cultivata de Romani Cu
mai multa ardoare ca milostenia ; de aceia toate actele vietei trecutului
romanesc sunt dominate de ea. Ca un simbol al acestui adevar sta §i
astazi la Curtea de Arge§, inca dela inceputul vietei romane§ti, moastele
sfintei Filofteia protectoarea Neamului Rornanesc", cea canonisita sfanta,
tocmai pentruca a practicat pana la jertfirea de sine aceasta neasemuitä
virtute cre§tineasca.1).
Dela tot inceputul inchinatorii credintei celei noua, credintei bazata
pe iubirea aproapelui, au practicat milostenia la u§a sau in preajtna Bise-
ricei, in numele §i prin mijlocirea Bisericei.
Aceasta a fost prima faza a asistentei, faza pur religioasa, mistica
§i idilica. Primii Romani cre§tini ai acelor vremi se adunau in jurul bise-
ricutei de lemn ridicatä in ascunzi§ul codrilor in umbra muntilor, §i aici
se cunosteau si isi impartaseau pasurile. Aici li s'au deslu§it pentru intdia
oara adancul inteles al tainei fericiti cei milostivi, cä aceia se vor milui".
Consecventi acestei taine, §i ca un ecou al agapelor comune dela
inceputul cre§tinismului, primii Romani cre§tini au adus la bisericuta lor
de lemn ofrande din mult putinul prisos al muncei lor, ofrande pe cari

1) Pe sicriul Sfintei dala Curtea de Arges sta scris: t..catre Sitenta mucenic6
Filoteia, protectoarea Neamului RomAnesc». Filoteia a fost ucisa de catre tatal sat],
pentruc,a, la o vteme de foamete, a surprins-o pe cand Impartea saracilor graul ascuns
de el. Se spune ca moastele el au fost aduse alci Inca din timpul acelui Radu, primal
Intemeetor al Munteniei, in realitate au fost aduse pe vremea lui Mirc.eia cal Batran
(1386-1418). Cf. N. Iorga. Ist. Bisericei Rom., vol. L pag. 39. D. R. Maziliu. Sfantzr
Filofteia dala Arges. Academia Rom, memoriu sectia literaras, seria III, tom. VI.

www.dacoromanica.ro
10

ca i astäzi , le ,distribuiau ei inii sau le imparteau slujitorii bise-

ricei, celor lipsiti, slabi i neputinciosi. Cei cari nu puteau veni la biserica,
erau cercetati i ajutati pela casele lor de catre crestinii rniloi, ca sa
implineasca porunca Bisericei : fericit cel ce socoteste pre sArac §i pre
miel"2) ; faceau aceastd slujba intocmai cum au facut-o la inceputul
crestinismului, diaconii, diaconitele si surorile caritätei.
slujitorii Bisericei din ravnd crestineasca, poate si din interes,
propavaduiau fàr.à incetare mila i milostenia, invatand pe toti, ea' Dum-
nezeu dä bogatilor argintul, jar saracilor milostenia. Pentru acesti propo-
vaduitori, saracii erau un fel de res divina" sau pietre de incercare, dupa
care sa cunoascd darnicia milostivilor. Drept aceia, inchinatorii lui Chris-
tos se intreceau in a da cat mai mult; cu prilejul actelor mari din vIcata,
cum sunt nasterea, botezul, cununia, moartpa, ori cu prilejul sarbatorilor
bisericesti, praznuirea -hramurilor sau pomenirea ctitorilor, se adunau cu
totii i intindeau mese mari, praznice, pentru hranirea i miluirea in comun
a saracilor. Asa a nascut asistenta colectiva a saracilor.
Dar lipsa i nevoia au multime de aspecte i toate se cer ajutate,
caci spune Cartea : pentra a intra intru bucuria Domntdui", nu-i destul
mila Care saraci, imbräcäminte celor gol i hrana celar flarng nzi" 3), ci
mai trebue Inca multe altele cáci .... sunt multe inchipuirile facerei de bine
fi ale milosteniei, §i unele sunt cele ce se fac la rudenii i prieteni, §i
altele la cei sdraci si lipsitr 4),
vremea care nu sta pe loc si in toatä clipa schimba intocmirile
omenesti, a facut ca bisericuta de lemn a pemilor crestini Romani, sa se
tot mareasca ; piatra toti mai tare s'a pus la temelia ei ; ziduri groase o
'fixing, tot mai inalte, tot mai tari, facand din biserici cuiburi nu numai
de credinta, ci adevarate cetati pentru apararen romanismului. La add-
postul lor Romanii au castigat dreptul la viatd luptand greu contra strai-
nilor asupritori i ndvalnici ; au luptat atat, Meat se poate afirma, cA nu-i
brazdd de pamant romanesc nestropita din belsug cu sangele stramosilor
nostri. Dar aceste imprejurari au creiat o categorie noud de nevoiasi,
aceia a schilozilor de rasboi, care se cereau ajutati nu numai de Biserica,
ci si de dregatoriile in curs de constituire, in special de Domnie. i Dom-
nitorii au stiut sa rasplateasca vitejia ca i imphnirea datoriei. Infirmilor
de rasboi au d'at privilegii i drepturi ca acelea de a fi ingrijiti de catre
locuitorii valizi, sau drep tul de a stapani pamantul pe care ii faceau
bordeele de locuit ; vitejilor valizi au dat onoruri i mosii ; Celui Atot
puternic au inchinat mandstiri i biserici pe cari le inzestrau din belsug,
sa fie de ajutor nevoiasilor.
Din acest moment, termenul de milk termen care se gaseste chiar
titulatura dorrineasca : Jo (cutare Voevod), din mila lui Dumnezetr,
.Domn al Tarei..." 3) i termenii similari : mila dela inima, miloserdie,
Melhisedec. Cronioa Romanului, I, pag. 22-31. Hristovul m4ndstirel Secul
V. A. lireche. 1st. Rom. vol. II, pag. 96. Hristovul M-rei Vierosul.
Idem, pag. 55. Hrisovul m-rei Nucet din D5znI3ov4a.
.5) Formula ila'voni 'este: bojiO milnstio Gospodar Zetnli Moldavsca.

www.dacoromanica.ro
 11

incep sa capete nesfar§ite intelesuri, pentruca mila se revarsa acum nu

numai asupra saracului umil sau bolnav, ci asupra tuturor celor cari prac-
tica virturi demne de rasplatire ; intelesul acestor termeni se con funda
acum cu intelesul termenilor de daruire, dar, danie, miluire, §i se ames-
teca intre ei in vorbirea cLe toate zilele ca §i in actele vechi, fie acte
domne§ti, fie acte particulare. De exemplu :
Cand Antonie Ruset Vodà, daruie§te pe un Constantin Vataf de
Aprozi, scrie : milostivitu-ni-am dintr-a noasträ osebnica" milá §i 1-am
Domnia Mea.... sä fie ocini mo§ie §i danie si miluire..." 6). Sau :
am cniluit pe fiul cu osebita Noasträ 7

Mila §i milostenia sunt actttn atributele obligatorii ale Domniei.

Neagoe Vocla (1512Sept. 1529), in Sfaturite" ce da fiului sau Teo-
dosie, preamare§te milostenia ca o datorie pentru Domnitori 8 ), iar apolo-
gistul Jul Niculae Mavrocordat spune ca Domnitorul nu are nihna in-
tinsä spre a lua, ci mai mutt spre a da" 9).
In acest chip se pa§e§te catre o nouà faza a asistentei, asistenta
pomita din afara Bisericei, asistenta pornita din initiativa domneasca sau
a particularilor instariti, cea mai rodnica in realizar practice, in intocmiri
de lacasuri sfinte, k bolnite, de azile, ospicii §i spitale.
Asistenta pornita din initiatrva particulara nu exclude Biserica §1
invatamintele ei, din contra, le intare§te prin infaptuiri de folos ob§tesc.
In proimiile, adica in preambulul tuturor hrisoavelor cu care se intemeiazA
bisericele §i manästirile, se gasesc, fara exceptie, nesfar§ite cuvinte de
slava pentru virtutea cea mai draga Romanilor. milostenia, caci ea este
..cea mai aleasä si mai läudatr, spune un hrisov. ").
Milostenia de tot päcatut si de moarte isbäveste, pentruci adios-
denia la Cer inaltg si partite ceresti le deschide si cätre Dumnezeu duce..."
se spune in proimiul hrisovului Bisericei ot Livedea Vacarescului din
Bucuresti. cea care a fost pe locul unde este astäzi templul culturei.
Ateneul Roman.n).
Iar in proimiul hrisovului Episcopiei din Hui se spune ca dintre
toate faptele bune mai presus este milostenia, care se face nu numai
..säraci si la eh' zuti. ci si aceia care se face pela bisericile lui Dumnezeu"12).
Exemplele de acest fel s'ar putea inmulti la nesf5rsit, pentru a do.
vedi cà Poporul Roman si conducatorii lui, au cunoscut, au iubit §i au
practicat din plin milostenia.
Stimulata de Biserica, asistenta particulara s'a manifestat la tot
-pasul. Domnitorii i boerii au impodobit muntii i dealurile, plaiurile

Th. Codrescu. Uricarul vol. XVI, pag. 214. Uric din 1676.
Idem, pag. 11. Dintr'un uric al lui Vasile Lupu. din 1642.
N. Iorga. 1st. literaturei rom., vol. I, pag. 145.
A. Papadopulos Kerameus, in Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 241.
V. A. Ureche. Ist. Rom. vol. II, pag. 79. Hrisovul m-re! Bistrita.
'den pag. 121.
Melhisedec. Cronica Roma=lui, pt. I, paga 22-31. Hrisovul m-re! Secui
cea zidltA de Vornicul Nestor Uneche â inzestrata de Eremia Movil5 la anul 1600.

www.dacoromanica.ro
12

cAmpiile cu manästiri i biserici, una mai frumoasbi §i mai bogatà ca alta;

spune un hrisov :
dupa ce schiptrurile imparätesti s'au incredintat dela Dum-
nezeit impäratilor crestini, multe sfinte lacasuri, manastiri si biserici
de enorie s'au zidit, nu numai de catre imparati, arhierei
ci si de obqte, de catre pravoslavnicii crestini, precuen i aici intr'a-
ceasta de Dumnezeu pazita Tara, dupa ce s'au intemeiat cresana-
tatea cu obladuiri de sta panitori pravoslavnici, multe märfästiri
s'au ridica.t din temelie de catre acei Domni ce au statut dupa
vrerri, dupa cum se si vad, carota, urmatori facandu-se i unii din
parintii Mitropoliti i Episcopi, si din blagorotnicii crestini, multe au
zidit si ei, unele din temelie, altele prefacandu-le sau ajutorandu-le
cu cele de trebuintä" 13 ).
Si pentruca in spiritul cre§tin stkue credinta cà toate darurile ce se
dau Bisericei, se dau lui Dumnezeu, §i Dumnezeu le da säracilor prin
mijlocirea slujitorilor biserice§ti, Domnitorii §i boerii ctitori au dkuit
din plin loca§urile clädite de ei, ca la rAndul lor, slujitorii biserice§ti ai
acestor loca§uri, sà dkuiasca pe sdraci si pe nevolnici. Spun hrisoavele
.... miluind säracii i infrunrusetand dumnezeestile locasuri"14 )
este o datorie pentru orice bun crestin, : ceia ce se inchina
se därueste sfintelor lui Dumnezeu locasuri, carota euviincios le
,,este mila ajutorul... pricinuesc doug fo/asinte ajutand trupeqte
"pre cela ce le la folosind sufleteste pre cela ce le da" ).
In hrisoavele tuturor institutiilor de binefacere, se gasesc multe *i
infinit de frumoase citate din Biblie §i Evanghelie pentru a preamari
lostenia, minunate m'arturisiri de credintà, care preced §.1 explic5 rostul
acestor mari ctitorii.
Si in toate aceste hrisoav.t. se prevad anumite realizki practice,
imbinand preceptele sfinte cu fapta cea bun5. In hrisovul mAndstirei Sft.
Spiridon din Bucure§ti, dat la 5 April 1793, Moruzi spune cà din veni-
tul agoniseala acestei sfinte enânástini se ajutoreazg si se chivernisesc
obraze scapätate si neputincioase..." 16). lar inhrisovul manastirti Vkà-
re§ti intemeiata de N. Mavrocordat, se spune :
,,...in toti anii s.á se dea nzila aici in Bucute$ti pela crestini
ce au trebuinta, pe an faleri .500, insa : talen 200 sa se cheltuiasa
ca sa se marite dona fete de boeri mari, au al doilea, sarace
palate, dupa Sft. Vasile mai inainte de läsatul secului de paresimi,
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. VII, pag. 27. Hrisovul mri Tu.turor Sfintilor.
Melhisedec, d. c. pag.. 22-31. Hrisovul m-rei Secul.
V. A. Ureche. Ist. Son,. vol. IV, p. 121. Hrisovul bis. Livedee V5c6rescului..
Idem, vol. VI, pag. 64.

www.dacoromanica.ro
 13

talen i 100 in toti anii, sä se rascumpere robi, taleri 50 sä se

taca imbraaminte saracilor impartindu-se la praznicul Sft. Nicolae,
taeri 50 sa se imparta lar la praznicul 5f t. Nicolaie, la obraze
sarace mai de cinste, taleri 50 sä se dea hrana celor inchisi in
puscarie17), adica pe saptiamana pe taleri unu, i taleri 50 la sa-
racii cari vor urea sa se preoteasca ca sä-si cumpere cele trebuin-
cioase ale preotiei, aya nd de grifa Epitropia ce s'a zis mai sus, sä
pazeasca aceste mili necontenit"18).
Osebit de miluirea saracilor, asistenta particulara a higrijit de cau-
tarea bolnavilor, a nevolnicilor batrani, vaduvelor i orfanilor, In ade-
var, cele mai multe manastiri i biserici posedau moaste i icoane faca-
toare de minuni, ori numai duhovnici intelepti la sfat, catre cari alergau
toti cei bolnavi cu trupul i cei obiditi cu sufletul. Toti acestia erau gaz-
duiti in bolnitele manastirilor sau In osebite alte adaposturi neincapá-
toare sà coprinda pe toti. Atunci a fost nevoe sa se faca pe tanga m'A-
nastiri i biserici, spitale pentru bolnavi, ospicii pentru batrani, orfano-
trofii pentru orfani.
Initiativa particulara a creiat toate aceste asezaminte, puse tot-
deauna sub ocrotirea Bisericei. Ctitorii lor li-au ,d'otat cu bogatii imense,
sa aiba de toate din plin, ca nimeni sa nu duca lipsa. Si pentruca buna
oranduiala trebue sA domneasca In toate :
raposatii ctitori ai sfintelor dupa ce au dat cu
mare fierbinteará averi spre inzestrarea lor, au intocmit apoi oran-
duieli si canoane prin domnesti hrisoave, ca dupa acelea iconomi-
sandu-se chivernisandu-se. sa fi,e si s'A stee in veci la starea lor,
pentru faceri de bine deapururea ajutorul celor säraci, intru
unire pentru ve.mica Ion pomenire" 19),

Asa s'a facut ca practica milosteniei, aceasta neasPmuita virtitte

cre5tineasca, a dus la creiarea spitalelor pentru asistenta bolnavilor, la
creiarea azilelor i ospiciilor pentru batrani i pentru nebuni, la creiarea
orfanotrofiilor pentru orfani.
Tot asistentei din initiativa particulara se datoreste creiarea Fra.-
crestine de sprijin reciproc, cum si fratiilor crestine cari au dus
la asistenta mutual' a breslasilor.
In adevar asistenta necontrolata a säracilor, dar mai cu seama
drepturile i privilegiile ce s'au acordat schilozilor din rasboi, ca once

Acestei dispozitiunt a hrisovului b'anuim CA se datoreste faptul ca mAreata

manAstire a VacArestilor, monument de art5, adaposteste astAzi pe toti puscSriasii.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. II, pag. 52-53 si vol. VI, pag. 113 si vol.
X/A. pag. 1/3.
Idem. vol. VIII, peg. 377. Citeaz5 condica doran. 40, fila 135-138.

www.dacoromanica.ro
14

privilegiu a creiat §i frauda. 5i atunci au aparut beneficiarii meserier

de sarac sau de infirm, lene§ii cari inteleg sa traiasca din mila altora,
iiloc sa munceasca. De aici a rezultat inmultirea fara seaman de mare
a saracilor fal§i, contra carora a fost nevoe sa se ia masuri de multeori
barbare ; legenda spune cá Vlad Tepe§ a mers pana acolo cu cruzimea,
ca a strain la un loc pe toti saracii fal§5, i-a ospatat bine §i pe urma li-a
dat foc.
Goana contra saracilor fal§i a impus strangerea randurilor sa-
racilor adevarati §i a infirmilor de rasboi cari aveau drept sa fie ajutati.
Si s'au steams cum era §i firesc, in jurul Bisericei la u§a careia primeau
ajutoare; s'au strans ca sa se cunoasca intre ei §i sá elimine dintre dan§ii
pe fal§ii saraci. Obiceiul s-a pastrat Oda' astazi, caci §i astazi fiecare
enorie bisericeasca i§i are saracii ei, cu drept, tacit recunoscut, de a im-
plora mila enoria§ilor acelei biserici, fara amestecul saracilor altei enorii.
Stran§i la un loc, saracii au format fratii cre§tine, puse sub ocro-
tirea unui sfant de praznuire, la adapostul Bisericei §i sub jurisdictia
slujitorilor ei. Toti sgracii sá asculte de MUropolia Noasträ i alt jude
s6 nu ai&A a-i judeca alarA de Mitro polit sau protopopul lui, sau or5n-
cluitul lui, sau pe tàrg sau pe sate...", spune uricul din 1458, dat de
5tefan cel Mare, saracilor din ora§ul Roman2..0).
Un proces identic s'a produs.cu fratiile cre§tine care aveau de
scop asistarea mortilor, cum a fost fratia cioclilor §i fratietatea dela
Coltea, asupra carora vom reveni mai departe. 5i la fel s'au petrecut
lucrurile, la tot inceputul, §i cu fratiile meseria§ilor. In adevar, and au
inceput navalirile barbarilor, and viata de ora § ia o desvoltare tot mai
mare, cand mica industrie casnica ia un caracter care intereseaza co-
lectivitatea populatiei ora§elor, Domnitorii ca sà incurajeze pe meseria§i
li-acorda anumite drepturi §i privilegii, lar meseria§ii ca sa impiedice
concurenta §i sa-§i apere interesele, s'au steam in fratii cre§tine sub
protectia unui sfant aparator.
Mai tárziu catre sfär§itul secolului al XVI-lea i inceputul celui
de al XVII-lea, fratiile de meseria§i s'au organizat tot mai temeinic, in
bresle, cu cate un program statu tar precis, in care principiul asistentei
reciproce devine dogma.
In acest chip ideia de asistenta este indrumata pe o noua cale de
realizari practice, asistenta mutuala.
Fratiile saracilor §i schilozilor au urmat aceia§ cale §i in secolul
al XVII-lea iau. numele de bresla mi§ailor sau breasla calicilor ; dar,
pentruca membrii acestor bresle aveau de aparat numai interese pur
personale, fail nici o indatorire due Tara care-i ocrotea, in loc sa- in-
floreasca cum au inflorit breslele meseria§ilor, au cazut din eau in mai
rau, pana au ajuns &A fie una cu cer§etorii.

20) Melhisedec, Cronica Romartului., pt. I. peg. 120.

www.dacoromanica.ro
 15

5i timpul nu sta pe loc. Care sfarsitul secolului al XVIII-lea

Alexandru Ipsilanti in Muntenia si Grigore Al. Ghica in Moldova,
urmand evolutia fireasca a fenomenelor sociale, indrumeaza ideia de a-
sistenta pe fdgasul asistentei asa cum se practicA astäzi, asistenta de
stat.
Din vremea lor, saracii umili, saracii schilozi, cei carora oricate
ajutoare li s'ar da, nu mai pot fi schimbati ca sá devina folositori soc:etatei
ramdn in grija asistentei Bisericei si a crestinilor milosi. In schimb, sä-
racii momentului, acei cari se gäsesc in Iipsd trecatoare din motive inch-
viduale cum ar fi boala sau accidentele, sau din motive generale cum ar
fi foametea, molimele, rasboaele, batranetea, vacluvia, etc., sunt ajutati
cu din bani Vistieriei tarii. pentruca, daca sunt ajutati la vreme, pot
scapa de saracie i sunt iardsi de folos tarii care i-ajuta.
Patrunsi de temeinicia acestui principiu, Alexandru Ipsilanti
Grigore Al. Ghica, au creiat asistenta medicaid publica, cu medici publici
In slujba saracilor, ingrijeasca, i cu mäsurile de ordin sanitar ce
erau obligati sa ja, fereasca de a se bolnävi. In acest chip au indru-
mat ideia de asistenta pe calea asistentei socia1e.
Un pas mai departe si acest inceput a fost complectat i aproape
desavarsit de reformele lui Kiselef, piatra de hotar care separa viata
veche romaneasca de cea noua. Kiselef, indrumeaza ideia de asistenta
pe calea asistentei de stat, totalitara. Pe baza Regulamentului organic,
Statul este obligat sà faca fata tuturor nevoilor de asistenta, in toate
imprejurarile i dui:a toate cerintele vietei. Para sa escluda as'istenta bi-
sericeasca si asistenta privatä, noua indrumare le sprijina, dar le diri-
jeaza si le reglementeaza.
Cu aceasta, ideia de asistenta intra in conceptia moderna, asa cum
este inteleasa si se practicA astäzi.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I.

In cadrul evolutiv al ideei de asistenta publica, vom avea de stu-

diat in acest :apitol :
Asistenta saracilor.
Fratiile crestine de asistenta reciproca' in caz de moarte.
Breslele si asistenta mutuala.
Asistenta spitahceasca.

I. -- ASISTENTA SARACILOR
Ca sa putem turnad cu folos fazele prin care a trecut asistenta
saracilor, trebue sà lämurim mai intai intelesul i pe cat posibil varsta
aproximativa' a cuvintelor din limbajul de toate zilele si din limbajul
scris, intrebuintate pentru a arata fie pe omul care nu are cu ce trai fiind
lipsit de cele necesar, fie pe omul nevoias, care nu are cu ce se hrani
singur din cauza vreunei infirmitati.
Termenul comun, termenul care se intrebuinteaza cel mai des si
fara prea multa alegere, este cuvantul sarac.
In scrisele vechi, scrisele slavonesti, cuvantul de särac", alaturi
de cel de siromah- 1), se intrebuinteaza ca un calificativ al situatiei
materiale, celor lipsiti de avere, rumänilor" supusi proprietarului pe
mosia caruia stateau si se hraneau, adica, tarani cu libertate marginita,
aceia cari formau partea cea mai de jos a tarei 2 ) .
In primele scrieri romanesti, in Psaltirea Scheiana din 1482, in
care gasim cele dintai cuvinte romanesti cu intelesul lor adevarat, cand
este vorba de omul lipsit sau de cel nevoias se intrebuinteaza trei termeni:
särac, mizer sau mezer i misel. Numai mai tarziu, din secolul al XVII-lea
intalnim termenii de calic, la inceput tot cu inteles de nevoias infirm, mai
Cuvántul de siromah, ar deriva din grecescul heiromáhoi, adicá a munci cu
mánele sau ce l ce trAeste din n'urca bratelor lui. Cf. C. C. Giuresou. Despre csirac)
41 csiromah, In Revista ist. anul XIII nr. 1-3, Eanuar-Martie 1927, pag. 23-413.
Idem, I. c.

www.dacoromanica.ro
 17

apoi Cu inteles de sarac care intinde mana i cere ; apoi termenii de

nemernic i tarziu de tot termenul de cersetor.
a) Sarac, vine dela vechiul sirak", ruteneste ,,saraka", cu in-
teles de om lipsit de toate, golan care trebue ajutat ca sa poata trai,
om despre care Psalmistul Scheian spune : .... Aracului, Tu (Doatnne)
iii agiutortu..." 3) In slavona mai notia, pentru cuvantul sarac se intre-
buinteaza termenul de nistie"; sub aceasta forma il gasim in uricul lui
Stefan cel Mare, dat saracilor din Iasi in anul 1480; mai tarziu vorbin-
du-se despre acest uric, scris in slavoneste, termenul de nistie" a fost
tradus in romaneste cu cel de misäi" 4).
In sarbeste sirak" inseamna orfan. Cu acest inteles se gaseste
si in Pravilele lui Vasile Lupu i Matei Basarab. Se mai spune sarac si la
femeia amasä vacluva ; de exemplu, se spune despre orfani cà sun't
curoni saraci", iar vacluvei muiare saracd"5). Negoe Vocla (1512-1521)
în Sfaturile" ce da fiului sau Tudose, spune : de vei rämane sarac de
mine" adica orfan 6).
Cu vremea cuvantul de sarac a capatat i alte intelesuri: se spune
de exemplu, in intelesul moral : sarac cu duhul...", sau cu inteles de
.compatimire : oh! saraca targ a Moldovei...!" 7).
Pe vremea lui Alexandru 1psilanf i i Grigore Al Ghica, adica
pela 1775, and acesti Domnitori au indrumat asistenta publica pe calea
asistentei de stat, au dat cuvantului d'e sarac un inteles mai aproape de
intelesul cuvantului de azi, adia : sarac este cel care numai pentru mo-
ment se gaseste in nevoe si care, daca este ajutat la vreme, îi vine in
fire si este iarasi util societatei; in cadrul acestui inteles sunt i bätranii
garboviti in slujba tarii sau cei ajunsi invalizi din cauza slujbei, vaduvele
orfanii ; cei dintai trebue ajutati cu titlul de recunostinta pentru ser-
viciiie ce au adus tàrei, cei din urma trebue ajutati, ca sa devie utili tarii.
Mai greu este de stint. and este omul särac. Pentrua säracia
este ceva foarte relativ. In Pravila lui Matei Basarab din 1652, se
spune cà .,saraci se chiam5, ceia ce nu le plfiteste buca tele carele au, 50
de galbeni" 0). Dar sarac este si cel care nu are nimic, i tot sarac este
-omul care nu are cat ar vrea el &A aiba. Pe urma, saräcia variaza si cu
imprejuarile, cu conditiunele de trai, de civilizatie, dorinti etc. De exem-
plu, a manca numai paine goala, este saracie ; dar in timpul asboiului
trecut, in refugiu, a avea o paine, era o avere, o fericire.

loan Bianu. Psaltira ScheOna, psalm IX, vers 35, pag. 28.
Din vechiul slay tsiralco deriva forma romaneasca <sireacul», care se intrebuin-
teaza ca gluma : sireacul de el !
Vezi rnai departe, la data de 1480.
Longinescu. Legi vechi, pag. 77, punctul 2W si 281.
N. larga. Ist. Literat. rom vol. I, pag. 142.
I. Neculce, in Letopiseti, vol. II, pag. 225. Vezi aici vol. I, pag. 349.
I. M. Bujoreanu. Colectie de legi. Pravila lui Matei Basarab, in vol. III,
pag. 149.

www.dacoromanica.ro
18

I ocmai din cauza acest,ei relativitati in intelesul cuvantului sarac,

sociologii de astazi au creiat termenul de pauper si pe cel de pauperism,
pentru a indica pe sarac i sasacia.
Un lucru este sigur: termenul de sarac, care apare in limba roma-
neascä dela tot inceputul vietei romanesti, a avut si a ramas cu intelesul
de lipsa, de nevoe ; si se aplica in deobste omului care dintr'o cauza oare-
care, personala sau sociala, nu mai poate munci, iar ceiace a putut ago-
nisi pana atunci, nu-i ajunge ; atunci vine saracia, iar omul este numit
sarac.
Cu acest inteles ramas constant !Dana astazi, saracul se deosebeste
fundamental de omul mizer sau
Termenii de mizer' sau mezer, mlezerit, mezgri", vin dela
latinescul drnizer" care inseamna om nenorocit, care sufere, dar nenorocit
din cauza unui defect fizic, o infirmitate. Sunt cuvinte care se intalnesc
foarte des in Psaltirea Scheiana din 1482. ca si in Psaltirea lui Coresi
din 1544. Se intalnesc de multeori in aceias fraza, impreuna si in opozi-
tie cu cuvantul sgrac" ceiace evidentiaza si mai mult deosebirea
dintre intelesurile acestor cuvinte ; se spune de exemplu : giudecati a
saracu mesenx..." 9).
Dar acesti termeni nu se gasesc in limba populara, ci numai in
limbajul scris al carturaHor, al oamenilor cari cunosc latineasca. Asa
de exemplu, afara de Pravile, gasim cuvantul de mesarit in jaiba unui
Episcop carturar din eparhia Husului ; Evstatie Dabija Voda, ca Sà
evidentieze saracia acestei Episcopii, scrie repetand cuvintele din jaiba
Episcopului, : s'au jeluit cu mare jalobsd, c5 au sl5bit si au me-
Il gasim ca o reminiscentg a trecutului, chiar i inteun act
1°) .
modern : la 7 April 1844, Meletie, Mitropolitul Moldovei intareste nin-
daiala i legatura breaslei mesgrilor din 1asi..."11).
In limba d'e toate zilele, si in documentele secolului al XVI-lea,
gasim termenii de misal, Desigur cà aceste cuvinte deriva tot
din termenul latin miser" sau poate din diminutivul acestui termen mi-
sellus", care are acelas inteles de infirm, infirm nenorocit care are duren.
Se gasesc scrisi in Psaltirea Schaiana i cea a lui Coresi, de exemplu:
Aracului, Tu (Domne) fii iar miselul dereageti", adica,
pe sarac ajut-1, iar pe miel, care este infirm, drege-1 sau vincleca-1 /9').
Se gäsesc si in Pravilele din 1645 si 1652: de exemplu vcizAnd nedrep-
tätile si asuorealele miseilor..."").
Mai des se gasesc prin docurnentele din secolul al XVI-lea, si se
gasesc cand este vorba de infirmi, de schiopi, de ologi, desnodati, etc.').

Ion Bianu. Psalt. Scheiana, pag. 267-68, vol. r, LXXXI, randu/ 3-4.
Melhisedec. Cronica Husilor, pag. 128 si 137.
Academia Romana'. Manuscrisul nr. 128. fila 26.
I. Bianu. 1. c. psalm IX, vers 35, pag. 267-268, randul 3 si 4.
131 S. G. Longinescu. Legi vechi, pag. V, 35.
14) Vezi aici, mai departe, doc. satului Mataul i cele ale misailor din Iasi.

www.dacoromanica.ro
 19

Uneori se gasesc in aceias fraza cu termenul de s6rac", ceiace dovedeste

cà aceste cuvinte au intelesuri deosebite : de exemplu, la 15 August
1517, cdnd s'a sfintit biserica Curtei de Arges, Gavril Protul dela Atos,
care a fost fa ta si a descris aceasta sarbatoare, spune :
..Neagoe Vodä si Doamna lui Despina coconilor care le dä-
ruise Dumnezeu, si cu toti boerii ca -Patriarhid si Mitronolitii
Egumenii si tot clenul, clacä sävärsirä dumnezeiasc6 Leturghie, faca
Domnul ospgt mare si veselea toate noroadele, därui pe toti cei
mici si pe i marl, pe sfiraci si pe väduve, pe misäi cei neputin-
ciosi tuturor càfi li se adea, milä le dädea"15).

Acelas lucru de exemplu, in scrisele Mitripolitului Dositei, la

1673: milostivul cre.stin zdrumio5 (imparte) pita de naintea miseilor
1G)
si säracilor" .

Daca din toate scrisele vechi rezulta ca intelesul cuvântului de

misär este cel de infirm, apoi tot din aceste scrise deslusim cà acesti
misai se bucurau de unele ocrotiri, privilegii i chiar drepturi, pe care
nu le aveau alti saraci. De aceia o problema destul de grea este aceia de
a sti cine erau acesti misai.
O penia ipoteza ar fi ea, misàii sunt o categorie de in firmi r5-
ma§i asa pe urma leprei. Se stie ca lepra mutileaza pe cei atinsi de ea
si in vremea cand se inchega viata poporului románesc, lepra era foarte
raspandita in tot Occidentul European, asa cà exista poate si pe la noi.
Aceastä ipoteza prinde oarecare consistenta din cloud motive :
i) Pentruca in limba franceza veche messel" sau missal" inseamna
lepros .17 . Cuvântul vine probabil tot din latinescul miser" si se aplica
omului celui mai nenorocit, omului mutilat de board, leprosului. Identitatea
originei i identitatea pronuntarei acestor cuvinte, missar sau misser,
ar fi poate dovada i despre identitatea intelesului lor la noi ca i la
Francezi, inteles de lepros.
2) Ca au fost si pela noi cazuri de lepra, fapY..u1 nu s'ar putea nega.
Avem chiar i unele dovezi :
La 9 Martie 1552, se pomeneste de un Magos prokaji" adica Mo-
go s leprosul ; i la 9 Oct. 1573, se pomeneste iarasi de un Dirmitru pro-
kajen", Dumitru leprosu. ) .
Si in Pravilele lui Vasile Lupu si Matei Basarab din 1646 si 1652,
gasim termenul de misäl sau gubav" cu inteles de lepra. Se spune de
exemplu : desparte-se (divorteaza) bärbatul de muiare de va fi misea

Preotul Marin Dumitrescu. Istoricul a 40 de biserici din Romania, pag. 28.

Melhisedec. Cronica Romanului, pt. I, pag. 287. psalm 28, al lui David.
Frederic Godefroy. Dictionnaire de l'ancienne langue francaise, vol. V, pag.
278. In Biblioteca Academiei.
Arhivele statului. Data notatä mai sus. Sectia istorica. Comunicate de d-I
loan Radu Mircea, paleograf al arhivelor.

www.dacoromanica.ro
20

sau gubava, a§isclerea qi inuiarea se desparte de bárbat, de va fi missal

sau gubav". *1 se stie ca termenul de gubav inseamnd leprd.1°).
Totusi aceastd ipotezä nu se poate sustine cu prea multd arie, iardsi
din cloud motive. Intdi, pentrucd exceptând exemplele citate mai sus, nu
existd un alt document romanesc, nici citatie strdind, care sd pomeneasca
de existenta acestei boale la noi, cu caracterul endemic pe care il avea
in Apusul European. Al doilea, pentrucd insdsi citatul din Pravile, poate
fi contestat, deoarece se stie cä, Pravilele nu sunt de esentd pur roma-
neascd, ci numai compilatii dupd legiuirile tdrilor unde cu adevarat bán-
tuia lepra ; ele sunt numai localizate i armonizate cu nevoile i obiceiu-
rile pamantului nostru.
A doua ipotezd ar fi ed., termenul de misdi este numirea comunä care
se da sdracilor de once categorie fard nici o distinctiune, adicä se intre-
buinteazd la nimereald. atdt pentru sdraci cat i pentru infirmi. Dar in
aceastd ipotezd este de prisos toata truda de a cduta intelesuri deosebite
acestor termeni.
A treia ipotezä, pe care o socotim ca cea mai aproape de adevdr, ar
fi ed., miäii sunt sdracii infirmi, schiopi, ologi, orbi, ajunsi in aceastd stare
pe urma necontenitelor rdsboae ce au avut de dus sau de suferit Romdnii.
PentIru aceastä ipotezd pledeazd privilegiile i ocrotirile de cari s'au bu-
curat misaii, in Muntenia ca si in Moldova.
De exemplu, in Moldova intAlnim pentru intdia oard termenul de
misdl, intrUn uric pe care il dd Petru Rares (Ianuar 1527 Sept. 1538)
misdilor din Iasi, in care le recunoaste un d'rept pe care nu-1 avea nici o
alta categorie de sdraci, dreptul de a fi improprietdriti pentru totdeauna
pe locul ce li se da. *i doar se stig cä acest drept, Domnitorii Il acordau
numai ostenilor care se distingeau luptand frumos in rdsboae :
lo Petru Voevod.. am miluit pre misaii de Targu de Iasi cu
loc, sa-§i faca casa, cine unde-i va fi voe, in viata Noastra, iar dupii
moartea Noastra, pre cine va alege milostivul Dumnezeu sa fie
Domn, acela, sa intéreasa pre acesti misai ce mai sus scrie. ¡ara
cine lua locul sau ii va impresura, sä fíe neertat de 318 oteti ot
Nichea..." 20

s'au asezat acesti misdi pe locul ce li-au dat Petra Voclä Rares
§i cu Doamna sa Ileana, in capul Tàrgului de sus, despre zid..." spune
un hrisov de mai tdrziu.
Explicatia fireascd a acestui act nu poate fi alta decdt numai cd
Rares \Todd a improprietdrit pe infirmii nesfârsitelor rdsboae purtate de
*tefan cel Mare si urmasii lui. i faptul nu trebue sd mire pe nimeni. In
Apusul civilizat chestiunea ajutordrei invalizilor de rdsboi frAmanta pe

Vezi aici, vol. I, pag. 290.

Academia RomAn5. ,Manuscrisul nr. 128, fila 2.
Th. Codrescu_ UrIcarul, vol. V, pag. 307-309. Vezi aid, mai departe.

www.dacoromanica.ro
 21

toti conducatorii neamurilor. In Franta inca din vremea lui Carol al VII-
lea (1430-1461), cel intariE in domnie de Ioana de Arc, el a fost cel din,.
tiai care a luat initiativa recompensarei invalizilor ; Ludovic al XI-lea (1461
1483), ]i-a acordat pensiuni, lar Ludovic al XII-lea, Francisc I, Henric
al II-lea. Carol al IX-lea, au pus bazele Azilului Invalizilor, fala Frantei
de astazi. Ecoul acestor infaptuiri din Occidentul European va fi ajuns
el pana la noi si Domnitbrii nostri, printre cari cel dintai Petru Rares, se
va fi gandit sa rasplateasca pe acesti eroi mutilati, fie macar cu cate un
locusor de casa.
Osebit de asta, misaii infirmi se bucurau de anumite ocrotiri, asa
cum nu aveau nici o alta categorie de cetateni din acele vremi. Pravilele
prevad pedepse foarte mari pentru cei cari ar fura ceva dela un misäl :
Cela ce va Tara lucriz putin dela vreun om m451, and va fura
sá-1 baa: iar de va fura §i a doua oarä, insemneze la nas de o
,,parte; iar de va fura §i a treia oar& acesta sa moarä in furci- 22). lar
Dosotei, mitropolitul poet al Moldovei, in Psaltirea lui din 1673, adre-
sandu-se judecatorilor, le cere, ca atunci Cand judeca pe saraci, sä nu se
lase mituiti
SA pdasiti
sä judecati saracii",
iar cand judecä pe misai, sa nu le faca vreo nevoe, ci sà le tie parte :
A rni§di sa tineti parte,
In giudet ca dcreptate.
StrAmbilor sä nu dati voe
miqgilor nevoe".23).

Totul dovedeste ca misaii nu erau numai niste nevoiasi care traiau

din mila crestinilor, ci oameni care is/ factise candva datoria pentru tara,
care ii rasplatea cu improprietarirea si ocrotirea ce le da. Ca (low un
drept nu se acorda decat n.umai celor cari indeplinesc anumite conditiuni
contractuale, in cazul de fat& datoria catre tara pana la jertfirea de sine.
Acum este adevarat cá acesti miài, oameni schilozi lasati numai la
puterea lor de muncä, cu toata improprietarirea ce li se acordase de catre
Petru Rares, tot saraci erau si tot in nadejdea asistentei bisericesti puneau
posibilitatea de &al ; iar mai tarziu, <>data cu inceputul secolului al XVIII-
lea, cand s'a desfintat armata nationala a tarei i prin urmare dispäreau
invalizii de rasboi, vechii misai au ajuns din ran in mai ran, pana au
fost confundati cu saracii care intind mana ca sa poata trai, cu calicii si
mai pe urma cu cersetorii. De acea Ii gasim pe irremea lui Constantin
Cantemir, Inteun act din Decembrie 1686. numiti cand cu termenul de
misai, cad cu termenul de calici, una cu cersetorii. 24).
S. G. Longinescu Legi vechi, pag. 34, punctul 107.
Melhisedec. C.ronica Romanului, part. I, pag. 298.
Th. Codrescu. Urciarul Vol. V.. pag. 310-312.

www.dacoromanica.ro
 22

Un al patrulea termen cu care se arata omul sarac, nevoias, este

cel de colic-. Acest cuvant 11 intAlnim pentru intaia card in Pravila lui
Mabel Basarab din anul 1652, ca sinonim cuvantului.misal : casa unde
zac sau casa de misa bolnavi". 25). Mai apoi Il gasim in hrisovul
dela 1 Dec. 1685, dat de Const. Cantemir misailor din Iasi so). Vine dela
slavonul kaleka" care inseamna schilod, infirm. Verbul slavon ,kalecit",
inseamnd a mutila, a schilodi ; sub aceasta forma si cu acest inteles a rä-
mas pd-nä azi in limbajul poporului, caci i astazi se spune de exemplu :
m'a bätut de m'a calicit", ori : m'a calicit de-o m5n5, ori de-un ochiu..".
Si daca in hrisovul lui Const. Cantemir, cuvdntul de misgi" care in-
seamna in firmi, a fost inlocu't cu cel de ,,calici", este o dovada mai mult
despre intelesul identic al acestor cuvinte. Cuvantul slay are si inteles de
pelerin, de om care umbla mult, i cere staruitor; cu acest inteles a ramas
cu vremea si la noi, caci prin calic se intelege omul care umbla i cere
necontenit, Cu insistenta, care se milogeste pan& trebue sa capete ceva ;
cu acest inteles este precursorul cuvantului de cersetor.") .
Osebit de termenii de cari ni-am ocupat pana acum, in cursul
vremei au aparut i alti termeni pentru a indica pe omul lipsit sau pe omul
nevoias. Intre acestia avem termenul de nemernic.
Cuvantul se gaseste intdia mud in hrisovul spitalului Pantelimon :
nemernicq fgrg casg, primeste-i in casa ta..." 28). Cuvantul a ramas
si de multe nri, mi tarziu. rand s'a intemeiat spitalul Filantropia, i se
sounea si .,Spitalul nemernicilor streinr
Un termen mai nou, care dateaza de prin secolul al XVIII-lea,
este cel de cet7ietor-. Credem cà vine dela forma cersut" a verbului
a cere. forma' care se intalneste destul de des in documentele acelor vremi
In locul cuvan'ului cerut. S intrebuinteaza cm acelas inteles ca i cuvantul
calic : om care intinde mana i cere.
Din cele de mai sus rezulta ca cei vechi distingeau doua categorii
de saraci
Vezi aici, vol. I, pag. 276.
Th. Codrescu. 1. c. Vezi mei departe, la aceastä datd, cuprinsul acestui
hrisov.
In slavona veche cricalichi» sau «ka/echi>> inseamn5 pelerin, nomad, care
umbra din loc in loc cAntAnd stihuri bisericesti, cerdnd milá. Ar fi in legAturä cu lati-
nescul «calice» ori grecescul «kalighion» care Inseamnd incdltäminte. Cf. Brolchaus-
Efron. Dictionar enciclopedic, vol. XX, lit. K, pag. 478. Profesora filolog Scriban,
spune cá acest cuvant vine dela rutenescul «kalika», mutilat, schilod, din persicul
<kaiak», care inseamnä diform.
Dupd o versiune populard, cuvdntul calic vine dela vagabonzii rdraciti prin
Iasi, originan i din Halici, oras In Rusia ; ajunsi in Iasi au format o mahala Intreagd,
mahalqua Halicilor, care a rdmas in amintirea locuitorilor. Scarlat Pastia, In lEcoul
Moldovei>>; cf. N. A. Bogdan. Orasul Iasi. Dar aceastd legendd nu are nici un temei,
färd numai apropierea de nume
Gdläsescu. Eforia spitalelor civile. Hrisovul spit. Pantellmon.

www.dacoromanica.ro
 23

saracii cari nu se pot hrani singuri, cari sunt in grija asistentei

bisericei si a cariatei publice,
saracii infirmi, infirmi din rasboae, carora li se spune misai sau
cum am spune astäzi, invalizi de rasboi.
Mai arziu, catre sfarsitul secolului al XVII-lea, and avantuI ras-
boinic al Romanilor a fost potolit prin forta imprejurarilor politice cari
ni-au dus sub stapanirea turceasca, dar mai ales, dela inceputul veactilui
al XVIII-lea, decand armata nationala romaneasca a fost complect des-
fiintata, invalizit de rasboi au disparut. De atunci, cele dota categorii
de saraci s'au contopit inteuna singura, cu numele generic de misai sau
calici i mai apoi cel de cersetori.
Pe baza acestor lamuriri vom putea urmari mai usor intelesul puti-
nelor documente pe care le dam mai jos in ordine cronologica, cum si
rostul unor fapte ce ar parea neclare fag aceste lamuriri.
1247...(?)-1300...(?). Sunt datele extreme Intre cari se pun incepu-
turile organizkei vietei de stat a poporului roman. Si chiar dela aceste
inceputuri se pomenesc de unii saraci, saracii din orasul Campulung, CA-
rora Voivozii acelor vremi le acorda dreptul de a fi hräniti si Ingrijiti
de catre locuitorii satului natal de Jos din Muscel ; In schimbul acestei
indatoriri obligatorie, locuitorii satului pomenit capatä privilegiul de a fi
scutiti de toate ,d'arile fie in natura care Cámara Domniei, fie In bani
care Vistieria Tarii. Drepturile saracilor, a gärbovilor si a schiopilor-
din Campulung, ca i privilegiile locuitorilor din Mataul de jos, drepturi
pe cari le aveau din desalicfitoarea tärei i pänä acute spune un hrisov
a1 lui Radu Leon (1664-1669), au fost pazite cu sfintenie i reinoite
de catre toti Domniforii rari au urmat dela descgicgoare, para. la In-
ceputul veacului al XVIII-lea.
Toate acestea se deslusesc dintr'un hrisov al lui Matei Basarab din
Iunie 1639 si din o multime de alte hrisoave date de Domnitorii cari au
urmat lui Matei Vodä, asa cum le vom pomeni mai jos. Aici, pentru a
cleshisi lucrurile dela tot inceputul, vom trece peste firul cronologic
vom d'a in intregime hrisovul lui Matel Basarab :
Ca míla luí Dumnezeu lo Matei Basarab Voevod i Domn
a toatä Tara Romäneasa, dat-am Domnia Mea aceastä poruncä a
Domnieí Mele satului Mätäul de _Tos sud Muscel, care iaste al sa-
racilor din orasul Domniei Mele, din Campulung, ca sä fie in pace
si slobod de bit si de Were si de imprumutare si de gäleata de fan
si de cal, de bou si de..., si de miere si de cearä, si de slujba dom-
neasa, si de podvoade si de mertice, si de dijma stupilor i gostina-
rilor, si de plaiu, si de cai de olac si de toate dajdiile cäfe vor fi
preste ani ; in tara Domniei Mele, de cätre nimeni bäntuialä sä nu
aibä, pentrucä insusi Domnia Mea, ni-am milostivit de i-am ertat,
cum au fost ertati si in zilele altor Domni bäträ ni. i am väzut
Domnia Mea i cärtile de milä ale acestor säraci, cartea räposatului
Negru Voctä si a fiului säu Vlad Vodä, i carea lui Vladislav

www.dacoromanica.ro
24

Voclä, si cartea stramosului Domniei Mete räsposat Basarab Voevod

si a gineri-säu Radului VocIA si a Mircei Voevod si a lui Moist
Voevod, si cartea bätrà nului raposat Alexandru Voevod, si a nepo-
tu-sätz Radului Voevod, si a lui Gavriil Voclà, si iaräsi cartea Ra-
dului Voclä din domnia a doua, si cartea fiului säu Alexandru Yoe-
vod, si a lui Alepandru Voevod 1lia, i cartea lui Leon Vora tot
de intärire, fa- cute una dupä alta tot ca mare blestem ; drept aceia
Domnia Mea insumi am intärit si am inoit acele cärti vechi c.t
aceastà carte a Domniei Me/e, pentru acel sat Mätäul de jns, ce
s'au scris rnai sus, ci n'au lost in rändul Tärei, ci au fost de treaba
si hrana sfiracilor si a gärbovilor si a schiopilor din orasul Domnici
Mete din aimpulung ; i sá aibä a lucra la morile si la toate trebile
ce le va trebui, si la biserici sa aibä bunä pace pentru toate, dap& cum
taste scris mai sus, precum au lost ertati si mai inainte vreme. Drept
aceia si voi birarilor si slugilor Domniei Mete care yeti umbla in-
tr'acest judet voi inca sä chutati foarte sa vá incredintati si
läsati in pace pentru toate ate s'au scris mai sus. lar care om
s'ar ispiti a-i supära pre clà nsii, acel om rea urgie va lua dela
Donznia Mea, incä si blestem am pus Domnia Mea, dupä petrecerea
Domniei Mele, pre caz-ele va alege Domnul Dumnezeu a fi Damn
Tärei Roma flesh, au din neamul nostru, au dupä päcatele noastre
din alt neam, sä aiba a cinsti si a inoi si a intäri aceastä carte a
Domniei Mele de mil:4, dupg tocmeala ce iaste mai sus scrisä, pne
acela Domnul Dumnezeu. sa-1 cinsteascä si sä-1 päzeascg intru dom-
nia lui si in veacul viitor su [letal tali la odihrbi ; iar de nu va cinsti
si nu va inoi si nu va intäri aceastä carte a Domniei Mele, ci o va
calca si o va strica, si o va räsa la pustiire, acel orn sä fie proclet
anatema de 318 sfinti pgrinti dela Nichea, i sä aibä parte cu luda
ca Arie la un loc, si .56-i fie aceluia pgra's stäntul loan Botezà-
tortzl in ziva cea infricosatà viitoare a lui Isus Hristos la o doua
venire, unde nu iaste fátärie in veci amin. latä dar si märturii am
pus Domnia Mea, pe jupän Theodor vel Ban dela Craiova, i jupätr
Hrizea ve! Vornic, i Grigore ve! Logolgt, i Rada vel Vistier. Preda
vel Sapatar, i Buziica ve! Chtcer, i Socol ve! Stolnic, i Rada vel
Comis, i Bucium vel Paharnic. i Constantin Post. Insumi Domnia
Mea am zis. i am scris eu Pärvul Spudei, in Scaunul orasului rir-
govistei, in luna lui lunie leatul 7147 (1639)29).
Este un documen,t foarte ciar din care rezulta cà totii Voivozii dela
descalicatoare i pana la Matei Basarab, i toti cati au urmat dupa Matei
Voda pana la inceputul secolului XVIII-lea, toti au reinoit privilegiile lo-
cuitorilor satului Mataul de jos din Muscel si drepturile saracilor. schilozi
din Cámpulung, ca sä fie hraniti i ingrijiti de locuitorii acelui sat.
Este o stare de fapt rear& care da prilej intrebärei firesti : card
29) Arh. Stat. Ocolnica de hrisoavele dornnesti ale satului MatAul de jos,
transcrise i comunicare mie de D-1 loan Sucu, paleograf al Arhivelor statulni

www.dacoromanica.ro
 25

imprejurari se datoreste aceasta situatie ? 5i intrebarea nu poate avea

decAt un singur raspuns logic :
Dreptul rezulta totdeauna din executarea unei datorii, din execu-
tarea une i obligatiuni contractuale sau legal datorata. Cri, in cazul de mai
sus, nu poate fi vorba de saracii cari traesc din mila altora ; acestia n'au
nici o obligatie i nici nu li s'ar putea pretinde ceva, caci sAracului n'ai
ce-i lua ; neavand nici o obligatie, nici o datorie de indeplinit, aces,ti
saraci nu pot pretinde deck milä, niciodata drepturi. Fortati suntem sa
admitem ca trebue sa fie vorba de o categorie de saraci cari si-au inde-
plinit cAndva datorii asa de mari, inck Voivozii tarei se simt obligati sA
li dea anumite drepturi fara nici o impotrivire. Si numai sacrificiile ce
se aduc pentru tara, adica implinirea datoriilor pe campile de luptA pana
la jertfirea vietei, pot creia asemeni obligatiuni pentru Voivozi i locuitorii
tarei. De aceia raspunsul logic la intrebarea de mai sus, este ca, saracii
din CAmpulung cari aveau d'repturi acordate de atAtia Voivozi, erau
saracii infirmi ai luptelor cari au dus la inchegarea poporului romAnesc.
Desigur ca in aceleasi conditiuni erau i saraciil de pela RAmnicul
Valcei, de cari pomenesc unele documente, cum si deprin alte localitAti
uitate de toti.").
1364-1380. Cu totul altfel se prezinta lucrurile cu saracii cari
traesc din mila drept credinciosilor. Acestia nu au drepturi, ei sunt doar
miluiti la usa Bisericei. In epoca inceputului de care ne ocupam, un
gar sarb, bun si inimos carturar, Nicodem, a intemeiat pe malul Dunarei
lAnga VArciorova de astazi, manastirea Voclita cu hramul Sfantului
Anton, ocrotitorul copiilor. Manastire saracä, ca toate inceputurile, a
fost inzestrata de Vlaicu Vodà (1364-1380) printre altele, cu o mie
de perperi in bani pentru ospäful incl'étinat (adica praznicul saracilor)...
se vor mai trimite dela Domnie 300 de perperi spre a se impfirti sAra-
cilor.... Este dovada ca Voivozii, aceiasi cari dadeau drepturi saracilor
invalizi din CAmpulung, miluiau la usa Bisericei pe saracii cari traiau
din aceste mili. 31).
1385. Tot calugarul Nicodem ar fi intemeetorul manastirei Tis-
raana, care era gata la 1385. Dan Voevod o darueste in anul 1386, mai
apoi i Mircea cel BatrAn (1386-1418), Cu privilegii mari si cu
dar si cu branza i incAltaminte pentru saraci, pentru toti cati veneau la
pragul Bisericei, sA primeasca ajutoare in natura, din milA, nu ca un drept
ce li s'ar fi cuvenit.32).
1456-1462. Dar din practica asistentei fara nici un control a
rezultat la noi ca pretutindeni, inmultirea celor cari socotesc mai comod
sa traiasca din mila altora deck din munca lor. In acest chip sArAcia
ajunsese Q meserie productiva pentru lenesi. Contra acestei tendinti, la
noi ca i in Apusul civilizat s'au luat masuri unzori barbare, dar radicale.

G. I. Ionescu-Cion. Istoria Bucuregilor. cap. VI.

N. Iorga. Istoria Biser. Rom., vol. I, editia II, Dag. 53.
Idem, pag. 56.

www.dacoromanica.ro
26

Asa a fäcut i Vlad Tepes. A strans pe toti falsii sdraci, i-a ospatat bine
si pe urma li-a dat foc, in vreme ce acelas Vlad Voevod reintarea drep-
turile saracilor din Campulung si privilegiile satului Mataul.
0 fi sau nu adeväratä povestea, nu stim, stim insa cä de atunci
incoace nu se mai pomeneste la noi despre vreo ihmultire färä seaman a
celor cari cer milä ; numai la rastimpuri mari, mai intalnim unele masuri
cari, pe de o parte pun stavila cersitului, pe de altä parte ocrortesc pe
saracii adevarati.
1458. Exemplul lui Tepes Vocla a fost indemn pentru saracii
adevarati sä se stränga In fratii In jurul Eisericilor, pe orase, pe enorii
sau mahalale, ca sà se cunoasca si singuri sa elimine dintre dânsii pe sa-
racii falsi. In acest chip s'a ajuns ca fiecare biserica, acolo unde eran mai
multe, sa aiba saracii ei, pusi sub controlul slujitorilor bisericesti, sub con-
trolul preotilor cari ii cunosteau, le stiau pasurile i nevoile, ii ajuta, ju-
d'eca neintelegerile dintre ei i, desigur, alungau pe saracii fali. Mai apoi
au intervenit însái Domnitorii, cari pun gruparile de saraci sub protectia
si jurisdcia Clerului, a Mitropolitilor, Episcopilor sau reprezentan-
tilor lor.
Gel dintâi exemplu cunoscut despre o astfel de fratie de saraci,
avem din anul 1458, in Moldova. *tetan cel Mare a da t in acest an un
uric prin care intäreste niste danii Mitropoliei din Roman, si cu acest
prilej pomeneste i despre saracii acestui tárg : asemenea toti saracii
,,asculte de Mitropolia noastrà i alt lude sa nu aib.4 a-i judeca afarä de
,,Mitropolitul sau protopopul lui, sau or,induitul lui, sau pe Mfg sau pe
,,sate..;` 33 )
1480. N'a trecut prea multa vreme i acelas *tetan Vadá dä
porunca ca i saracii din Iasi sa se grupeze i sä-si aleaga un sfant ocro-
titor pe care sä-1 praznuiasca, cu care prilej trebuiau sa se adune, sa se
cunoasca i, desigur, sa elimine dintre ei pe säracii cei

Prin voia Tatälui si cu ajutorul Fiului sävä rsirea Sfäntulizi

Duh, s'a inceput acest praznic in num ele sfântului arhistrateg Mihai
si Gavril si a celorlalti färg de trup.
In zilele cinstitorului de Hristos, iubitorul Domn .Stefan
Voevod cel Bäträn, din mila lui Dumnezeu Doenn Tärei Moldovei,
In timpul arhiepiscopului Kir Teoktist Mitronolit al Sucevei ; :Ad
s'au adunat säracii (termenul slavon este nistii") din tärgul Iasi,
indemnati de Dumnezeu fi de Prea Curata lui Maia: gändind intru
sine, au fäcut siesi, din porunca Domnului mai sus scris, bätrdnul
te fan Vodä cu binecuväntarea invä tatilor nostri. a preasfinti-
tului Teoktist Mitropolit al Sucevei ; de asemeni tofi fratii, noi, am
binectivärztat ca buna osardia noastra j cu voia Domnului, atunci,
si cu Mima luminatä am luat pe Dumnezeu intru ajutor noua

33) Melhisedec Cronica Romanului, pt. I, pag. 120.

www.dacoromanica.ro
 27

tosilor §i Cu prea Curata lui Maicä, ca sd facem praznic in fiecare

an dupd obiceiul creSinilor drept credincioqi, in anul 6988
(1480)". 34).
Acest uric a fost socotit drept actul initial al infiintarei breslei mi-
§dilor" din Moldova. S000tim ca este o greseala, pentruca oricum ar fi
citit uricul de mai sus, trebue sa se recunoascä ca nu pomeneste nici de
nici d'e breaslä. Nu pomeneste de misai pentruca cuvantul de
nistiC inseamna saraci, nu infirmi schilozi. Nu pomeneste de breas15,
pentruca in vremea lui Stefan cel Mare nu existau asociatiile de bres-
lasi ; acestea au aparut mai tarziu, la sfarsitul secolului al XVI-lea.
Prin uricul lui Stefan Voda, nu se face deck gruparea saracilor
care traesc din mila crestinilor la usa bisericei, intfo fratie cretina pa,
tranata de Sft. Mihai si Gavril, asa cum se facea i prin orasele Apusului,
mai ales in Germania.
S000tit asa, uricul lui Stefan cel Mare nu trebue sa mire pe nimeni,
pentrucal Stefan Voila a fost un rasbo:nic stralucit dar a fost si un orga-
nizator minunat ; de n'ar fi avut aceasta calitate, n'ar fi putut strange cu
atáta usurinta nenumaratele armate cate a comandat in lunga lui viata
rasboinica. Apoi trebue sa tinem seama ca Stefan Voda n'a fost un izolat;
din contra', el a avut legaturi stranse cu toti vecinii, cu Turcomanii din
Orientul indepartat ca i cu çàrile Occidentului, pe unde cäuta prietenii
sprijin contra dusmanilor crestinatatei, contra Turcilor. Stefan a avut
legaturi i cu unele orase ale Germaniei, cu Niirnbergul; asa de exemplu,
intr'o carte care s'a tiparit in acest oras in anul 1479, vorbindu-se de dru-
murile' cele mai bune catre Erusalim, se pomeneste si de drumul dela
Lemberg la Suceava lui Stefan Vocla, catre Cetatea Alba, cu observa-
tiunea : diese beide Staedte sein des Stephan Bosada oder Weyda, der
ein Herr der Wallachey ist, und ist ein Christ. und ist friedlich dutch
sein Lande zu ziehen..."35). Si se mai stie cà, ceva mai tarziu, in anul
1499, Stefan Veda a adus un doctor din Niirnberg, sa-1 ingrijeasca la
boala, i sá serveasca i ca medic al orasului 36). Toate aceste imprejurari
dovedesc ca acest Domnitor stia ce se petrece prin celelalte taTi ale Apu-
sutui ; ori, tocmai pe atunci incepuse prin orasele germane organizarea
asistentei publice i in special organizarea asistentei saracilor ; si atunci.
uricul lui Stefan Voda, pentru strangerea saracilor in fratie pusa sub
ocrotirea Sfintilor Mihai i Gavril, asa cum se facea in orasele germane
este o dovada mai mult, cat de bun organizator a fost acest mare Voevoozt,
daca in vartejul nesfarsitelor lui razboae avea destula vreme sà gandeasca
si la organizarea asistentei saracilor din Roman si a celor din Iasi, dupe
modelul german.
34) Academia Romang. iManuscrisul nr. 128, manuscris slavon.
'35) G. I. Ionescu-Gion. Istoria Bucurestilor. CiteazA pe Schönbeng : Handbuch
der Politischen Oeconomie. Thbingen, 1885, pag. 885-886, in care se spune c.à
Francfurtul a asezat pe cersetori la 1437.
36) Vezi aici, vol. I, pag. 62-63, despre d-ml Klingensporn Statleybartzt.

www.dacoromanica.ro
28

1525. In acest an a venit in Scaunul Moldovei Petru Vodd

Rare* (Ianuar 1527 18 Sept. 1538), in vremea cdruia intálnim pen-
tru intdiaoard in Moldova termenul de misäi" cu inteles de infirmi,
schilozi. Iutt'un urc al cdrui coprins 1-am dat mai sus 37 ) , Petru Rare*
si Doamna lui au ddruit un loc din Iasi in capul Targului de sus'', mi-
ca sd-I aibd pe vecie in stdpanire, cu drept de a-si face pe el lo-
cuinte, care uncle va voi. Este un drept care se acordd numai misäi-
lor" din Iasi, adfcd säracilor infirmi rdmasi schilozi depe urma necon-
tenitelor rdsboae din acele vremi ; ceilalti säraci, acei cari din diferite
motive trebue sä ceard ca sà poatä träi, strAn*i in frdtii in jurul bi-
sericilor, asa cum era frdtia din Iasi, cea de sub ocrotirea sfintilor Mi-
hail si Gavril intemeiatd de Stefan cel Mare, nu se bucurau de asemeni
drepturi ; uricul lui Petru Rare* nici nu-i pomene*te, ceia ce fixeazä
mai bine deosebirea dintre aceshe d'oud categorii de sdraci.
1592. Cu aceastd deosebire dintre sdraci, asistenta lor continua
sprhjinitd de Bisericd i crestinii milosi, la hramuri, tárnosiri de biserici,
dar mai ales la praznice. Mai sus am citat faimosul praznic cu prilejul
sfintirei bisericei dela Curtea de Arges; aici ddm alte exemple. In anul
1592, Eremia Movila ddrueste Episcopia Husilor cu diferite danii ...pen-
tru a Noastr& sanfitate trupeasa màntuire sufleteascà, ca sd fie
de ajutor saracilor cu prilejul praznicelor u).
De asemeni se citeazá praznicele celebre dela biserica Sft. Saya din
cand se da'deau mese mari atà t in cas5 cgt si in ograda-... se int.-
párpeau atunci, cht si la alte prilejuri, chiar si periodic in fiecare lung,
ajutoare in obiecte §i in bani, la multi locuitori sc'ápätati sau nevol-
nici"").
lunie 1639. La aceastä dand Matei Basarab a semnat faimosul
hrisov, pe care 1-am dat in intregime mai sus, hrisov intdritor al tuturor
drepturilor sdracilor din CAmpulung i privilegiile satului Mdtäul, asa
cum au fost fixate de cdtre toti Domnitorii dela descalicAtoare pAnd la
Matei Vodd 40 ) .
8 Mai 1665. -- Hrisovul lui Ma,tei Basarab este reinoit la aceastd
(lath' de care Radu Leon (Dec. 1664Martie 1668), cu deosebire
acum nu se mai spune cd sdracii la biserici sá aib5 bun& pace-, asa cum
se spune in hrisovul lui Matei Voda ci se spune cá locuitorii satului
Mdtdul Ii-au dres lor si biserica". Inseamnd cd säracii din Carnpulung
îi aveau biserica lor, de care trebuia sa ingrijeascd tot locultorii
tdului ,,pentrucd acest Mätäu de jos, el n'au fost in rhnduiala
numai ce au lost de treaba hrana mis5ilor si a schiopilor si a ologi-

Vezi pag. 20.

Melhisedec. Cronica Husilor, pag. 91.
Bogdan. Orasul Iasi, pag. 215.
Vezi pag. 23--24.

www.dacoromanica.ro
 29

lor din oras din Cd mpulung, de i-au hränit i li-au dres si biserica
si de alte trebi, din descalicätoarea Wei si pänä acum...." 41).
Pedealtä parte observdm ca in acest hrisov, termenii de säracii,
gArbouii schiopii..." din hrisovul lui Matei Basarab sunt inlocuiti cu
termenul generic de misäi" urmat imediat de explicatia acestui termen:
schiopi i ologi.
5 Noembrie 1666. Vechea poveste ca saracul n'are niciodata
parte, se dovedeste adeväratd i pentru vremile trecute, pentrucä la a-
ceasta datä, vedem ca misdii din Iasi se plâng lui Bias Alexandru Vodä
(Mai 1666Noembrie 1668) si cer sä li se hotärniceascd locul däruit
lor de Petru Rare, s'a nu mai fie incalcat de nimeni. Domnitorul insdr-
cineazä pe Vornicul de poarta sä facä aceastä treaba pe baza de märtu-
rii bune :

ven it-au inaintea Märiei Sale lui Vodg, Istrate staroste

de misäi de aici din .'tagul din Iasi ci cu alti misäi de s'au jäluit cu
mare pentru locul ce li-au dat Petri, Vorlá Rare.,s si Cu Doam-
na sa Ileana... Asa sau hotärä t s'au stälpit acest loc acestor
misa care ice este lor danie f i miluire precum mai sus se gräeste...
deci de acum nime dintr'alti oameni sä nu aibA treaba a se amesteca
preste hotarul si preste stälpii (cu) cari s'au stalpit locul acestor
42)

Acest document este important si din alt punct de vedere. Este

important caci dovedeste cá in Noembrie 1666, misaii din Iai aveau
un staroste, aveau pe Istrate, staroste de mi.säi", asa cum aveau si bre-
lele meserfasilor. Inseamnä cà misäii din Iasi erau organizati acum in
breaslä, Breasla
In realitate lucrurile nu sunt tocmai asa. Breslele au prins a lua
fiintd k noi cätre sfársitul secolului al XVI-lea ca sd se organizeze
temeinic in cursul secolului al XVII-lea, °data cu desvoltarea temeinica
a vietei oraselor. Ele au ndscut din nevoia breslasilor de a lupta contra
concurentei necinstite, din nevoia de a lupta contra asupririlor fiscale
din nevoia meseriasilor de a se ajuta intre ei ; i breslele s'au organi-
zat in cadrul obiceiurilor i legiuirilor Wei, care ii adapostea si le ga-
ranta exercitarea meseriei, cu conditia ca breslasii sg-si implineasca obli-
gatiile cuvenite soc3etätii in mijlocul axeia träiau si sä pläteascä impo-
zitele cuvenite tärei. Cu alte cuvinte aveau drepturi de al:drat i datorii
de implinit.
Misäii nu erau in aceias situatie. Ei nu aveau de apärat decit in-
teresele lor personale contra concurentei ce le fäceau säracii falsi, con-
tra lenesilor care in loc sà munceasca träiau dn mila multimei;
Arh. Stat. Ocolnica de hrisoavele domnesti ale satului .1\ASt5u1 de jos,
transcrise i comunicate de D-1 'loan Sucu, paleograf al Arhivelor Statului.
Th. Codrescu. Uricarul, vol, V, pag. 307-309.

www.dacoromanica.ro
30

nu produceau nimic pentru societatea in mijlocul cdreia trdiau i nu

plaeau nici impozit tdrei, fatà de care n.0 aveau nici o indatorire,: ei
aveau numai drepturi, drepturi datorate de tarà, celor cari facut
,cEndva datoria. In aceastà situatie misaii nu indeplineau niciuna din
conditiunile ce se cereau membrilor unei aceleiasi profesiuni, ca sa se
poatà constitui in breas15.. Inseamnd cá numirea de breasla misäilor'' pe
care o gasim numai in Moldova este o titulaturd data prin imitatie, in ra-
port cu ritmul vremei de atunci, care impunea tuturor celor cari trdesc
din aceias meserie, sà poarte numele de breaslà. i pentrucà toti
traiau numai din ceiace Capkau de pe la oamen3i miloi, li s'au dat un
conducator, un staroste, cu numele de starostele breslei miàilor, färd
fie vorba de o breaslA propriu zisà.
Martie 1672Noembrie 1674._ Intre aceste cloud date care sunt
anii domniei lui Gheorghe Duca Voda, se reinoesc drepturile
din Campulung i privilegiile locuitorilor din Matätil de jos ,,numai
aibd a auta si a hräni mi.áii, orbii, schiopii din oras din Ca mpulung,
,,a le drege moara sä nu sted, si biserica, si de toate trebile," 43).
lucrurile se repetà la 6 Mai 1674. Mdtail de jos sa fie numai
de treaba si de hrana misäilor, i a schiopilor, däsnodatilor si ologilor-,
aiba ,,a cäuta si a htäni nzisäii i schiopii däsnodatii ologii din
mpuhng..." 44).
In continutul acestui hrisov este o nuantà care trebue notatä ; aici
este vorba ca locuitorii din Mktäti ,,sd fie de treaba si de hrana misäilor,
schiopilor, däsnodatilor si ologilor- deoriunde fa'rà deosebire, in plus s'a
faeg aceste servicii i celor din Câmpulung. Acest fapt dovedeste
miàii infirmi de räisboi incep sa-si piardà individualitatea, se amesteca
cu saracii din fratiile depela usile bisericelor, cu toti sgracii, si nu va trece
mult ca s'á fie una cu acestia.
25 April 1682. Cuprinsul hrisovului precedent este reprodus in-
tocmai in hrisovul din 25 April 1682, dat de Serban Cantacuzino (Noemb.
1678-9 Noemb. 1688),) si in cel d'at de Niculae Alex. Vodà. la
1716 46).
1 Decembrie 1686. Lasati la propriile lor mijloace, miàii sau in-
valizii de rasboi, cu toate drepturile si ocrotirile ce li se acordase, n'aveau
nici o posibilitate s'd lupte contra greutätilor vietei, de aceia au CAzut zi
de zi tot mai jos ajungand in sarcina cariatei publice, una cu calicii sau
cersetorii. Un document dela 1 Decembrie 1686, dat de Constantin Can-
temir (25 Iunie 1685-27 Martie 1693), prin care se intareste drepturile
m!isaiilor din Iasi de a ocupa si locui terenul ce li-a fost dat de catre Petru
Rares, pentru inaiaoarà ii numesTe cu terehenul de calici"

Ocolnica de hrisoave domresti, 1. c.

Idern.
Idem.
Idem,

www.dacoromanica.ro
 31

pentru aceia i Domnia Mea dimpreunä cu tot Sfatul Nos-

tru, mizand acest adevärat zapis Cu a,tätea märturii, si dela Domnia
Mea incä li-am dat, am intärit lui Mieräu, staroste de misji,
tuturor mi.áilor, ca acest loc... in capul Tärgului din sus despre zid,
carele este lor danie dela Petru Rares si dela Doamna sa Ileana, ca
sä aibä a-1 finca precum este hotärät, lar alt nimeni sä nu se ames-
tece, ci macar de ar muri calicul din bordei, nimeni sä nu intre
in bordei färä voia s,!:arostelui, ci, sä pue el pe cine va voi, la bor-
deiul de calici- 47 ) .

22 Iapuarie 1704. Desfiintarea armatei romane§ti de catre Domnii

fanarioti, a facut sa dispara sursa producatoare de mi§ai, adica räsboiul.
Poate cà aceasta este cauza principala, care grabe§te deconsiderarea mi-
§ai/or pána la trecerea lor definitiva in randul ca1icilor sau ceretorlor.
Dintre toti Domnitorii cari au urmat, cel care a dat mai multa
atentie acestor oameni, a fost Mihai Racovita din Moldova. In cea
tâi domnie a lui (4 Oct. 1703-13 Febr. 1705), a organizat mi0ii din
Roman pe acelea§i baze aparente de breasla ca i cei din Ia§i ; prin hri-
sovul ce a dat in anul 1704, prin cuvinte de introducere cari se asearnang
cu cele .din uricul lui St.efan cel Mare din 1480, dupa ce le fixeaza un
patron de praznuire, Cuvioasa Paraschiva, le acorda anumite scutiri §i
fixeaza datoriile ce au fata de siaroste si fat:a de breasla, pedepsele la
cari pot fi supt0 fie de staroste fie de parintele Episcop, singurul care
Ii judeca in ultima instanta. In totalitate s'a intocmit o organizatie cu
caracter de frätie religioasa, nu de bresala de meseria§i :
Intru zilele Domnului bun cre.stin si lui Hristos iubit Jo Mihai
Racovità Voevoda, Domnul Tärei Moldovei, intru zilele preao-
sfintitului pärintelui nostru, kit Misail Arhiepiscopul Mitropolitul
de Suceava si a toatä tara Moldovei, si a preosfintitului pärintelui
nostru kir Lavrentie, Episcopul de Roman.
Adic5 s"au indemnat misäi de Tárgu de Roman, orbii,
ciungii, de Dzunnezeu indemnati si de prea cinstitä a lui
gändirä in desine, de bung voe, fäcurä sie intäriturä cu po-
runca Domnului cate mai sus scriem lo Mihai Racovitä Voevoda. si
cu bung invoirea invä tätorului nostru, nreosfintitul kit Lavrentie
Episcopul de Roman, asisderea Cu toti fratii nostri si cu voia
Dumnezeu, atuncea cu luoninatä inimä am luat pe Dumnezeu ajutor
nouä pgatosilor i prea cinstita a lui Maicä, ca sä facem praznic la
hramul Maicei noastre prpdebnei Paraschivei, in tot anul dupä obi-
ceiul pravoslavnicilor crestini, unde iaste la ziva lunei Oct. 14 zile.
puserà lor indesine staroste cu mare blestem, ca sá nu strice
nime breasla noasträ a miseilor pamenirea preapdbneai Paraschi-
vei, nici dänäoar5 in veci, ce ca sä intäreascä fiestecare irate breasla
47) Th. Codrescu. Urlcarul, vol. V, pag. 310-312.

www.dacoromanica.ro
32

Thin la moarte ; precuni si Maria sa Voclä s'au milostivit de s'au

ertat toate darile angheriile, de zloti si de galbeni, si de dajde
si de alte amänunte de toate. larä cane staroste sau care din fratii
nostri va urea intr'alt chip, ca sa intoarca sau sä strice praznicul
prpdebnei, unul ca acela sä fie procleat dela Dumnezeu si asisderea
cel ce nu va vi-ea sa asculte de starostele, ca sa aiba pe acela al
globi starostele lor dupä obiceiul cel vechiu, si nu va urea sa pli-
neascä la praznic i sá intareascä breasla, carele mai sus scriem, unul
ca acela frate sä fie procleat dela Domnul Dumnezeu, carele au ¡à-
cut ceriul i pama mu/ si de prea cins,tita a lui Maica si de saborul
a 12 Apostoli, si de patru Evanghelisti, si de 318 oteti ije vä Nekea.
lard cine va plini si va intari la praznicul preapdbnei. Dumnezeu
aceluia sa-i a jute si prpdbna Parascheva, ca sá iasä la tot caul, ca
sa se afle cu direptii. Pentru gloaba si certarea ini.áilor, nime din
giudecatorii lumesti., din boiari, sa n'aibä; voe a giudeca sau a globi,
sau a certa pre starostea, nici pre misei, far& numai singur preosfin-
titul parintele dela sfanta Episco pie de Roman : cine va sari din
misai la starostele, gloaba trei taleri si o suta de toiag,e ; cine va
da palma unul altuia, gloabä cincisprezece costande i cincizeei de
toiage. Careie din cei tineri nu va veghea voia celor mai bätrani,
cincizeci de toiage. Carde din misei va merge la alt giudet si nu va
merge la starostele, o suta de toiage. Carele din misäi nu va asculta
de starostea si va vi-ea sa strice obicina i breas/a, sa fie acela afu-
risit procleat de 318 oteti qi neertat de Dumnezeu, si de noi inca
sa fie blestemat, si de breaslä incä sä fie lepadat isgonit ca o oaie
raioasa din turmä. Asisderea cine se va amesteca ca sä; strice aceastä
tocmeala care mai sus scrie sä-i traga afara din obicina bo,r. sau
sä le faca alte obicine rele ramie n'au lost pang acum. Unul ca
acela sä fie blestemat. Iara care vor intäri sä fie blagosloviti de
Dumnezeu.
Semneaza Lavrentie Episcopul Romanului. Apoi urmeaza po-
melnicul Domnilor, al mitropolitilor si episcopilor qi al boerilor Mol-
dovei cari au ajutat breasla mi.áibor. 40).
24 Februar 1722 Acela§ Domnitor Mihai Racovità cand a venit
in a treia domnie (5 Ianuar 1716-Oct. 1726), a intkit Catastihul- bres_
lei mi§ailor din Ia§i care dedemult este asezata la aceastä breasla, incg
dela .te fan acel Bun- ; sunt cuvinte. desigur gre§ite, cari au fAcut pe
multi sa creada cd $tefan cel Mare a infiintat breasla- mi§ailor intr'o
vreme cánd nu putea fi vorba despre bresle- ; este o gre§ala asupra ca-
reia am insistat mai sus, de aceia nu mai revenim 49):
In zilele blagocestivului si de Hristos iubitor, prea luminatul
nostru lo Mihai Racovita Voevod... la domnia a treilea, a 7 ani, ell
Melhisedec. Cronica Romanului, pt. I, pag. 315 si urmat.
Vezi pag. 27.

www.dacoromanica.ro
 33

blagoslovenia a preasfintitului P5rintelui nostril Kir Gheorghe Mi-

tropolitul Sucevei si a toed Moldovlahia, s'au inoit acest catastih
de breaslä mis5ilar de Tàrgul din Iasi, care dedemult este asezatd
la aceast5 breas15, ino5 dela . teran Voevod acel Bun'. '").

lard Catastihul" are urmatorul inceput :

Catastiful praznicului sfantului si mare Voevod ceresc Ar-
hanghelul Mihail, ande se str5nge breasla de mis5i, pe cart Dum-
nezeu va alege din pravoslavnicii crestini a da si a milui la ziva
praznicului, pentru surletele lor si a pärintilor lor, ca sä le fie infra
inveci pomenire Dumnezeu milostiv s5 infäreasc5 pre chinsii in
rapte bune intru toate zilele vietei lor, cu rug5ciunele prea sfintei
1\15satoare de Dumnezett i pururea Feciorei Maria si ca rugile
stintului Arhanghel Mihail, ca s5 le fie lor intr'ajutor si sprijinitor
la infricosata zi a judetului. Ca s5 arle rni15 ertare de pacate si
sä aib5 odihn5 intru s515sluirea imp5r5tiei Ceriului, ande bucuriea
nu se schimb5 in veci. Amin".
Dupe care urmeaz.5 lista boerilor veliti, cea a Domnilor i oi-
teva liste de misai. -61 )

In listele misäilor gasim schiopi, orbi, ciuni, fulgerati, ologi, surzi,

dar si baba Ioana" etc. 52'
7 Iulie 1742. La aceasta data, misaii clizi Iasi se prang Domnito-
rului Constantin Mavrocordat (Sept. 1741-29 Iunie 1749) ca li s'au in-
,cAlcat o parte din locul dat lor de catre Petro Rares; s'au tritnes vornici
de poartà cu martori cari au jurat ca surletul lor si cu brazda in cap-,
asa cum era obiceiul pe atunci, si au stabilit limitele acestui loc 55 )
reclamatie identica se produce In Iunie 1748, cand se delimiteaz5 din nou
locul calicilor" 54 ) .
Iunie 1783. O alta cercetare se face in Iunie 1783, dupa recla-
matia ce au dat toti s5racii calici neputinciosi" penttru inealcarea locului
lor dat de Petru Rare§ ; de astädatA nu mai este vorba de miài, ci
simplii saraci calici, aceia care cer /Tina' ca sà poat5 tr5i. 55).
1775. Reformele lui Ipsilant in Muntenia si ale lui Grigore Ghica
in Moldova, facute dupd anii 1775, nu se ocupa de skacii cari traesc din
mila multimei ; acestia sunt lasati in sarcina asistentei bisericesti si a cres-
tinilor xniloi. Reformele lor privesc asistenta de stat datoratà skacilor
cari, daca sunt ajutati la vreme pot sá devie iar5si foolsitori tärii ; asis-
tenta bolnavilor, a orfanilor, a vaduvelor i slujbasilor inbätfaniti in ser-
Academia RomAn5. Manuscrisul nr. 128, fila 3.
Idem, fila 4.
Idem, fila 16, 17, 18 si altele.
Th. Codrescu. Uricarul, Vol. V, pag. 313.
Idem, pag. 318.
Idem, pag. 319.

www.dacoromanica.ro
34

viciul tared ; cum si asistenta boerilor sau boeroaicelor scapatate pentru

moment, cari daca sunt ajutati pot fi de folos tarii. Aceasta nu insemneaza
ea asistenta saracilor cari traesc din mila publica este uitata cu desavar-
ire ; din contra, Domnitorii Ii ajuta i adeseori iau mäsuri pentru ocrotirea
cliar intretinerea lor.
1 Martie 1783. Alexandru Mavrocordat zis Deli-bei (8 Iunie
1782--12 lanuar 1785), care avea o deosebita dragoste de saraci, la 1
Martie 1783 a dat porunca ca breasla calicilor din Iasi sa primeasca cate
zece lei pe lunri din vama domneasca :
,;Fiindc,5 dup5 ce cu agiutorul sfántului Dtumnezeu, tog al!ii
s'au ooprins cu a noastr5 domneasc5 milä. luat-am sam5 inc5 si pen-
tru neputinciosii ce sunt intr'acest oras, cari se numesc breasla ca-
licilor, socotindu-se c5 ticalosii aceia nu au putinta a se hrgni
a se invali din ostenelile lor ca alti oameni, aftindu-se in multe
neputinte, stricati unii la m5ini, altii la picioare, unii lipsiti de viderea
ochilor, f5r5 numai cu total razim5 la mila si agiutorul altor crestini,
cu acel chip petrec viata lor cea s5r5ceasc5. Pentru aceia Domnia
Mea, nu ni-am indurat a-i ['Asa nici pe dansii nefolositi la domneasca
noastr5 milá. si iat5 milostivindu-ne asupra lor, li-am dat aceast5
carte a Domniei Mele, prin care li-am 15cut or5nduial5 de mil5, si
ia pe loat5 luna din vama cea mare doonneasc5 cate zece lei in toat5
vremea Domniei noastre ; care bani sá aib5 ai lua saracii acestia
dela ve! Vames, la stirsitul fiecfirei luni, pururea nestr5mutat ; pen-
truc5 sá aud5 Dumnezeu milostivul si raga acestor saraci i s5 fie
milostiv pururea asupra a tot crestinescvlui norod al acestei täri.
Drept aceia poruncim Domnia Mea dumitale vel Vames, v5 zand
aceast5 carte a Domniei Mele, s5 urmezi pe deplin dindu-se aceast5
mita din vama Gospod, nesträmutat in toat5 luna, cum hot:a-rim mai
sus aceasta''. 56 ) .

Si darul acestui Domnitor a fost intärit de catre topi ceilalti cari

au urmak in Scaunul Moldovei :
8 August 1783, Alex. Mavrocordat Firaris int5reste dania de
10 lei pe lun5 breslei nevoiasilor", din vama domneasc5.
18 lunie 1792, Alex. Moruzi intäreste acelas lucru.
26 lunie 1794, la fe! int5reste Mihai Const. ,5utu.
6 Februar 1796, Alexandru loan Calimah mentine aceastä danie.
10 Sept. 1799, la [el unen fine Const. Alex. Ipsilant.
13 Sept. 1801, la [el Alex. N. Sutu.
13 lanuar 1803, idem Alex. . utu, mentine dania tagmei

56) Th Codrescu. Uricarul. Vol. V, pag. 324-325.

www.dacoromanica.ro
 35

16 Dec. 1812, idem Scarlat Alex. Calimah, pentru nevolnicii

din Iasi-.
21 Martie 1820, Mihai intareste dania
14' Ianuar 1823, loan Sandu Sturza mentine dania. 37 ).

Manuscrisul Academiei Romane nr. 128, confine o serie de docu-

mente cu numirea diferifilor starosti ai breslelor calicilor, sau breasla
cersetorilor din Iasi" cum se spune intr'un act din 18 April 1806, titlul
case se repeta in toate actele similare pana la 4 Dec. 1841 ; iar la 7
April 1844. mitropolitul Meletie ii spune breasla mes5rilor din Jai". 39),
23 Iulie 1791. Fosta breasla a misailor, breasla de invalizi, a
ajuns definidv breasla de cersetori, cari traesc din mila crestinilor la usa
bisericilor. La 23 Iulie 1791, Ambrozie, o fata bisericeasca, dupa ce se
ridica contra falsilor saraci cari sunt aduraturi de ceak spurcate si iubi-
tori de argintr, da o serie de sfaturi despre felul cum trebue sa se poarte
saracii adevarati, cum sa ceara, sa nu insele, sa nu-si scormoneascd
nile ca sä inspire mai multä milà, iar pe cei valizi ii trimite la muncA
cinstità i platitd, nu la pomand :

and vor umbla stráng.ind milostenia, sa- se poarte ca

.toatä lini.tirea, aduandu-si avninte cá ei cer cu numcle lui Isus
Hristos, a celui mai smerit si mai linistit. Lu.5nd odat5, al doilea s5
nu-si intina manule ca and n'ar fi luat, c5ci aceasta este furtisag.
Numai c5nd vrea cl5t5toriul sá dea al doilea, de bun5 voia sa.
nu. Pa niaeri galceav5, sfezi, bát5i, mai ales in pridvorul bisericei.
S5 nu se [acá bolnav nefiind, sä nu-si zädäreasa ran ele sale ca .551
plece spre milá acei ce vor auta la dânsii, c5ci aceasta este inse15-
ciune. S5 se osteneasa cari vor putea Cu lucrul mAinilor, aci mare
p5cat iaste aceluia a cere milostenie, care poate insusi s5 se hr5-
neasa, si mai pe scurt, s5 se poarte ca toará smerenia,
ca bane moravuri. rug5ndu-se pentru dit5toriul de milostenie si si-
lindu-se ca in local putrezii i p5mantestii bog5pii, care Dumnezeu
nu li-au dat, s5-i inboga7easa ca cea neputred5, duhovniceasa
vesnic5 comoar5 a credintei si a faptelor celor bune- . 99 ).
20 Martie 1793. Alexandru Moruzi (Ianuar 1793August 1796)
avea o deosebita grip pentru saracii Bucurestilor. La 20 Martie 1793,
cla porunca ca tod bolnavii saraci, sa fie ridicati i dusi la spital :
fiinda ne instiint5m Domnia Mea c5 prin mahalale prin
pàrg se 415 pe alocurea in multe p5rti oameni sgraci boina vi ca boa-
15 ourat5. cäzuçi p'aci p'acolea, cari n'au locuri de odihn5 si de ac15-

Uricarul, vol. V, pag. 326.

Academia Romaná. Manuscrisul nr. 128.
Academia RomAna. Manuscrisul nr. 128, fila 19.

www.dacoromanica.ro
36

postzre Cu odihnd.. poruncim dumitale (lui lanache Vdodrescu) ca sä

(pi-Muesli a cerceta in toate mahalalele cuprinsului Spdtdriei si a
gäsi pe toti acei bolnavi, sd-i ridice si sä-i aducd la spitalurile care
sunt oränduite intr'adins pentru bolnavii sdraci, cari n'au nici loc
de odihnä...',

$i Domniuorul revine cu aceia§ porunca la 29 August 1793:

fiindcä ni-am instintat Domnia Mea, cumcd atdt prin casele
de prin mahalalele tiärgului acestei politii, orasul Domniei Mele Bu-
curesti, cit si pe la ulitele t5rgului, sunt bolnavi in locuinta for,
cari petrec o ticAlosie nesuferità, nu numai din pricina boalei aceia,
ci mai vârtos din neodihnd neordnduialä cá dupd ce locuesc prin
cosare si pela drumuri färd de adipostire, sunt lipsiti si de hrana
cea de toate zilele, neavdnd cine le purta grija, nestiindu-se cine
si uncle locuesc, si asa pururea petrec in obidd. Pr de nici un my-ant
al dreptdtei...". ,
$i Domnitorul cla porunca sa fie primiti in spitale61).,
25 Februar 1794. Masurile luate de Domnitorul Alexandru Mo-
ruzi se complecteaza la aceastä data pe baza unui program bine hotarit :
sa se faca triajul aracilor adevarati de cei falsi ; sa se infiinteze o cutie
a saracilor la fiecare biserica, in care crestinii milosi sa-si depuna obolul
pentru saracii adevarati ; anumiti epitropi sa tina socoteala banilor adu-
nati ; insusi Domnitorul contribue la aceasta cutie Cu cfite 50 de lei pe
fiecare luna din venitul ocaelor :
,..lo Alexandru Const. Moruzi Voevod...
Prea sfintia ta pärinte Mitro polite al Ungro-vlahiei, fiinda
nevolnicii ce se aflä in Bucuresti, cari isi au hrana vietei lor din mila
crestinilor, neavfind nici o or.induiald intocmitd pentru dânii, pu-
rurea se afla at5t pe ulitele Bucurestilor in calea treatorilor, mu-
safiri streini, si a tuturor de obste, cate si dupä biserici nelipsit
umbrand si inconjur5ndu-se. incIt nu poate norodul a-si face inchi-
näciunea §i a asculta sfintele slujbe. Deci pentruca si norodul de
obste sä nu mai ai6,1 supdrare la sfintele slujbe bisericesti, cum qi
pe ulite sä lipseascd acest catahrisis, ca nici säracii cei nevolnici
si ca adevärat vrednici de mild s5 nu fie isterisiti de hrana lon in-
tr'aceastd poiiti crestineasc5 a Scaunului Domniei, jar& intâi dela
Domnia Mea or5r2duim pe lung din venitul ocnelor ate taleri cinci-
zeci, cari sä-i primesti sfintia Ta la Mitropolie, langd aceasta
faci sfintia Ta osebitd or5nduialä de ajtittor dela obstea politiei

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. VI, pag. 757. Citeazà. cond. 23, fila 21.
Idem, pag. 758. Citeaza condica domneasc5 23. fila 129.

www.dacoromanica.ro
 37

acije& sa intocmesti la toate manastirile i bisericile din tiarg si in

mahalale, ate o cutie in seama proestosului bisericei, duhov-
nicestele prea stintiei Tale instiintari si indemnätoare, ca pescare
crestin de obste pentru sufletul sau, ceiace va vrea sj dea pentru
hrana saracilor nevolnici, sa arunce in cutie la zile de särbätori,
cand sunt la biserici, care acel venit dela toate bisericele manas-
tirile de ob.ste, sä se adune la Stanta Mitropolie, pe lunä, unde sa
aibä prea stintia Ta rânduiti doi epitropi asupra acestei trebi, sa tie
socoteala de banii ce se aduna la toatelocurile ; de alta parte .55
ceri prea sfintia Ta dela dumnealut Epistatul Agiei, foae anutne
decati cu adevärat sunt nevolnici, seatuiti si vrednici de milostenie,
cari nu au mijloc de a-si scoate pâinea lor intr'alt chip, cärora sa le
faceti prea s'infla Ta, ora nduiala, peat veti gasi ca cale de a se da
fiecäruia pe luna pentru hrana trebutnta lor ; intru acelas chip
puind prea s [infla Ta Nizamul trebei acestia la oränduialá sa lip-
seasa, de a nu se ajla mai mult cersetori pe ulite sau prin biserici.
Poruncim Domnia Mea si d-tale vel Spátar, i d-tale vel Aga, ()rice
trebuintä va aräta dumneavoastra pre sfintia sa parintele Mitro polit
asupra acestei trebi, sä aveti d-voastiä a o pune in !apta, j tnai
vartos poruncim d-tale Epistatule al Agiei, sä faci alegere prin in-
säsi vederea d-tale, de ce) ce ca adevarat sunt vrednici de milä
de cei ce pot cu rnunca qi cu slujba lor sa-si doba ndeascá hrana vie-
tei, ca sä se deosebeasca, spre a le da pomaMire s'A se paraseasa
de acest narav au, si asa, dupa ce va intra treaba aceasta la Nizam
si in !apta, sä dati ata d-lui vel Spatar, i d-lui Epistatul al Agiei,
strasnice porunci zapciilor, sa se faca zapt, si sä nu ingilduiasa mai
mult a se atla pe dite sau prin biserici si prin curtile de obste, ci
fiecare sa se astampere si sä" se pazeasa de acele nfiravuri. avan-
du-si oranduiala hranei lor cu mijlocul ce poruncim".62).

La 23 Mai, Domnitorul Moruzi cere Mmuriri asupra celor infàptuite

in urma poruncei ce a dat, dar amenintarea ciumei n'a mai dat timp exe-
cutkei poruncei domnesti. Tocmai la 21 Decembrie afläm ca' in interesul
prevenirei epidemiei, s'a 'notärit ca toti cersetorii Cu adevarat säraci
neputinciosi, sa fie trimisi pela manästiri. cari sà le poarte de grip, iar
cei sánAtosi s'd fie pusi la munca :

pentru unii säraci nevolnici si streini, cari sunt cu adevarat

vrednici de mita' si de a jutor, si cari, neavänd nici un fel de reazim,
staruesc pe ulitele Bucurestilor in iutimea gerului, ande noaptea
ranza-n, din tre cari s'au aflat boina vi si morfi pe ulitele Bucuresti-
lor, ca nefiind cu cale a se trece aceasta cu neba pare de seatna, mai
vartos intr"aceastä Domnitorul ordonä : sa se faca cart-
tare unora ca acestia, cati sunt nevolnici sträini, tara de nici un
62) V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. V, pag. 46. Cit. cond. 23, fila 210.

www.dacoromanica.ro
38

razim Í cu adevgrat vrednici de milg, luándu-i in scris, sg li se facg

o oranduialg de a-i impärti pela mângstiri, unde sg le dea egumenii
epitropii mänästirilor un loc de adä}postire §i de .Federe, purtán-
dude grija i cgutándu-i cu dintr'ale mángstirei pentru hrana
Domnitorul adaugg : iar cánd sunt vrednici de slujba, cu
adevgrat sängto. i. cari numai din rgu ngrav .g din lene vie s'au obici-
nuit a calici, sg-i desbgrati i sä le faceti zapt de a pgräsi acel rgu
ngrav, agonisi hrana viefei Cu slujba qi cu osteneala lor". 03).

M'asura luak:a de Alexandru Moruzi nu trebue sa surprinda, pen-

truca manastirile erau obligate s'a dea adapost tuturor celor cari bat la
usa lor. Aceasta obligatie isvoraste din insasi chemarea Bisericei veniti
toti cei ce v'ati ostenit qi ingreuiati sunteti, cá ett odihnä vg voi face"").
Foarte multe din hrisoavele ctitoricesti ale manastirilor prevad
aceasta obligatie. Asa de exemplu, hrisovul mandstirei Slam Ramnic fa-
cura' i claruita de Const. Brancoveanu si de sotia Spatarului Mihai Can-
tacuzino ctitorul Coltei, spune cà a fost inzestratd spre folosul streinilor
ce vor veni de pe afarg" 63).
In hrisovul mandstirii Slobozia din Ialomita, ctitoria lui Matei Ba-
sarab, se spune ca are multg supgrare de atre trecgtorii inosafiri ce trec
pe acolo", pentru care trebue ajutata."),Iar la 22 Noembrie 1790, pen-
tru acelas motiv, Divanul porunceste Egumenului m-rii Sinaia, sa faca
un trachtir (un han) ce este trebuincios acolo" pentru gazduirea mosafi-
rilor. 07)
De altfel obiceiul s'a pastrat pana* astazi, caci i asrázi, oricine se
duce la o manastire este gazduit la arhondaric timp de 2-3 zile, fard
nici o plata.
25-26 Martie 1795._ Porunca Domnitorului Moruzi se execuI:d
tocmai acum sub presiunea ivirei ciumei. Sáracii ca adevärat saca ftiati
nevrednici de nici o slujbg" sunt trimisi la manastiri, dandu-li-se cate
un taler i jumátate pe luna; in acest scop se scrie Vistierului ca:
sg dea pe amänd fitescäruia la implinirea de trei luni ; vei
urma d-ta a le da oráduita milä pe cate o luna' prin prea sf. Mitro-
poli, care ii va trimite la mangstirile unde se aflä, iar la mánästire
poruncim sg li se dea cáte tina oca mglai pe zi de tot liudele, §i din
bucate, ceiace vor fi mâncand qi ceilalti oameni ai mg ngstirei" os).

Ureche, I c., vol. VI, pag. 758, Cit. cond. 29 fila 3 verso gi 4.
Idem, vol. II, pag. 88. Hrisoval m-rei Bistrita.
Idem, vol. II. pag
Idem, vol. II, pag. 95.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. NI, pag. 418.
P. Sainarian. Ciuma in trecutul ronanesc, pag. 168

www.dacoromanica.ro
 39

Apoi se recomanda egumenilor s'a aiba' grijà, ca saracii s'a nu fie

tratati r'au :
.... sa nu auzim cá ori cuviosia ta sau oarnenii mânástirei se
aratd cdtre dânii ctt nemilostivire ca vreo räutate, ori in ce chip,
pentrucd avem a cerceta i cánd ne vom pliroforisi cd pdtimesc de
oamenii rnânástirei sau sunt lipsiti si nu-si au [mana cäutarea lor,
sä ctii cä ai a te pedepsi. Si de nu este loc induntrul mándstirei, sd
se faca un loc arará tängid mändstire, aproape, o cdsutä de a locui
intr'insa, urmAnd precum poruncim mai sus. 5i aducandu-i colea la
md asare sá pui sä-i spele, sä-i curete, afume Sj udándu-i ctz
oret, asa sä-i primesti".°9).
6 Martie 1797. Inmultirea cer§etorilor falsi, a acelor oameni cari
profeseaza cer§itul ca o meserie, determina' pe Alexandru Ipsidanti sà or-
done triarea saracilor :
Pitac la vel Aga. Te insaintanz pentru cersetorii din Bucu-
resti, cä unii din tre dân,sji fiind oameni sanätosi, fdr de nici un sa-
catlác, cari ar putea sa munceasca sa-si cdstige hrana, mai vdrtos
aici in Bucureiti cd este atdta lucru, cum si pe af ara, iar ei din le-
nevire si de obicinuire rea s'au rácut cer.setori pela biserici si pela
toate ulitele, aducdnd norodului atta su parare cu obrdznicia lor
insisi ei perd agoniseala ceia ce mai mult ar avea intr'alt chip ca
munca". Drept care Domnitorul ordond sä se faca alegerea celor
orbi, schiopi, ciungi, afarä de unii, cari, cu purintel sacatlác la o
parte numai a trupului, care nu i-ar impiedica de a munci sau cel
putin de a fi in poslusanie, pä zitori, stupari, pändari, etc. S5 faca
foae de acestia, sä arate. lui Vodä. lar pe cei deplin sdndtosi sd le
dai tare poruncä a se pärdsi de cersetorie, supdrând norodul, ci
s'A-si cate hrana ca =Inca si cu slujba, si de unde nu, vor fi pedep-
siti ca bätae".7°).
9 Deeembrie 1798. Domnitorul Hangerli (Dec. 1797--1 Mart.
1799) in nizamul ce dà pentru prevenirea ciumei prevede trimiterea cer-
wtiori/or pela mánastiri §i stärue s'a' se Infiinteze cutia milei pela biserici,
in care s'A.' se strAnga bani pentru intretinerea lor :
,,Cersetorii cei secati cu adevdrat vrednici de inzild, sä se
ridice a nu mai fi aici in volitie, ci dupä cum s'a urmat alte däti,
sä se trimitd pela mdrastiri, fiindcä ou umbletele lor pre ulite
prin mahalale fac multe amestecdturi ; insd, mai intdi sä: se faca
dela Spätärie si dela Agie un catastif de toti acestia, ca sä se vazd
cdti sunt si ce fel de oameni sunt. Apoi d-lor velitii logofeti ca d-lui
nel Vornic a! (Thstiri7or. sá chibzuiascd a se trimite ca analogie din-
tre cei säraci pela trnAndstiri...".
Idem
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. VI(I, pag. 144. Cit. cond. XXXVI, f. 32 v.

www.dacoromanica.ro
40

Apoi : fie§care biserica sa-§i alb& cutia pentru saraci, ti-

bani se vor strange sa-i trimita sáracilor pela manastiri, i aceasta
sa o ingrijeasca sf. sa parintele Mitro politu cu d-lui vel Vornicul
Obqtirilor". 71).
6 Mai 1811. Divaaul dä ordin Agiei sä faca catagrafia cer-
setorilor de vericati orbi, schiopi, ciungi, ologi i vence alti cewtori se
a fla" cersind prin politie". 72)
1813. _ Cu ivirea ciumei din nou se face catagrafia cersetorilor la
1 Iulie 1813. 73 ).
21 Iunie 1819. La aceastä data. Banul Grigore Ghica, care con-
ducea Casa Privigherei (Astinomia), se plánge ca bolnavii cersetori nu
sunt primiti in spitale. Faptul pare cu a,tdt mai ciudat ca insusi el era
Efor al spitalului Panteliraon, in masura de a indepärta raid de care se
plangea. Domnitorul dà porunca ca vericand se vor trimite la aceste
trei spitaluri (Coltea, Filantropia, Pantelimon), bolnavi cu. rgva.7ele
oranduitului boar Nazir al Casei. sa se primeasca, oranduindu-li-se cele
trebuincioase prin cautare de dohtor..." 74),
7 Ianuar 1825. In vremea cdnd fostul Ban din fruntea Casei
Grigore Ghica. a ajuns Domnitor, s'a intamplat un caz des-
tul de des in lumea celor obisnuiti: cu a intinde mána pentru cenit ; pe
maidanul Doamnei Ancuta, s'a gäsit o femee zacand bolnava, din cele
invatata a cere mila la ulita"; cand au ridicat-o i-a cazut o legatura cu
bani, care legatura gasindu-se de eitre epistatul acestei mahalale... s'au
pecetluit... s'au trimis la Epitropie". S'a gasit suma de 237 de talen,
care fard sa fi ie o avere, era o suma destul de mare pentru acele vremi,
mai ales la o cersetoare. Domnitorul a dat ordin sa fie internatä inteun
spital i sa i se dea banii cand se va face bine. 75 ).
1828. Cu prilejul ciumei din acest timp, cersetorii au fost stransi
trimisi pela m'anästiri asa cum se facuse i altadatA76). Ordine in acest
sens se repeta la 4 Iulie 1828 si 26 Ianuar 1829.77).
20 Ianuar 1832. _ Regulamentul Organic aduce modificarea asis-
tentei saracilor i, de unde pana acum toata asistenta Ion era lasatä in
seama Bisericei si a caritatei publice, iar Stand nu participa deodt cu
aoordarea privilegiilor de care am pomenit mai sus, de acum incoace Sta-
tul ja asupra-si toata asistenta saracilor, negresit färd excluderea asis-
tentei din initiativa privatä sau particulara.
Reforma lui Kiselef o vom studia mai departe.

P. Samarían. pag. 234-235.

V. A. Ureche. 1. c., vol. IX, pag. 616. n. 4.
P. Samarían, 1. c., pag. 267.
V. A. Ureche. Ist. Rom.. vol. XII. pag. 353. Citeaza cond. 96, p. 46.
Menu Domnía luí Grigore Ghica. Man sucris la Academie. Capitolul asis-
tentei.
P. Samarían. Ciuma in trecutul mina-nesc, 1932, pag. 452.
Idem. pag. 457 si 507.

www.dacoromanica.ro
 II. FRATIILE CREST/NE DE ASISTENTA RECIPROCA
IN CAZ DE MOARTE.

In trecutul romanesc, osebit de asociatiile saracilor despre cari am

aratat ca. in fond sunt tot fratii crestine, gasim i aite sociletati sau fratii
cari isvorasc din principiul crestin ajutd iubeste pe aproa pele tau ca
pe tine insutt, intemeiate in jurul si sub ocrotirea Bisericei. Le intalnim
mai tarziu, in secolul al XVII-lea, si se deosebesc prin aceia ca au un
caracter moral mult superior fratiilor de saraci, pentruca urmaresc numai
scopuri umanitare, religioase, fara nici un interes personal sau de casta.
Este vorba de Fratia cioclilor i Fratietatea Coltei.
1) FRATIA CIOCLILOR este cunoscuta de multa vreme la Ro-
mani.
Cel dintai document ce cunoastem dateaza din anul 1674, cand mi-
tropolitul Dosoftei a dat un privilegiu pentru cioclii din Focsanii Moldo-
vei ; urmeaza un alt document din 20 August 1676 dat d'e Antonie Roset
cioclilor dela Trisfetitele din Iasi. Ca-Ova ani mai tarziu, la 1688, Patriar-
hul Ierusalimului cla o gramatà pentru breasla cioclilor din Foc§anii-
munteni, din care se desluseste caracterul pur religios al acestei asociatii,
cat si rostul acestor cioclii
,,A inmonmanta pe morti e faptä raspla-tit5, dup5 cum e si
porunca lui Dumnezeu Mhntuitorul nostru. ca una ce leagi de cu-
vàntul sgu : bolnav am lost si m'ati dac.5 invierea
prin morfi se face prin putere dumnezeiasc5, moartea a venit din
stäbiciunea omului, dup5 inv5t5tura fericitului Pavel. oare in ve-
chea Scripturä nu se fericeste Tobia, pentruc5 a inmormatat pe
morti?, si in cea nottä, nu se laud5 ucenicii lnainte Merg5torului,
pentruc5 1-au astrucatil i ce lauda nu au in Biserica lui Dumnezeu
losif Niccdem, pentruc5 au pus in mormint trupul Domnuiui
Isus? De oarece deci, a lost un obicei bine cuvhntat si in Moldo-
vlahia, ca s5 fie in orase unii oapneni scutiti de once dare si or:in-
duiti a inmorm5nta pe ra-posatii intru Domnul, si a binevoit Domn
ca s5 se Pea aceast5 breas15 si la Focsani, in partea Ungrovlahlei,
In zilele prea luminatului Domn lo Constantin Basarab Voevod,
merg5nd smerenia noastr5 acolo, a primit lucrul ca dumnezeesc
a 15udat pe cei ce 1-au f5cut ; ba chiar a volt .55-1 intäreasc5 prin

www.dacoromanica.ro
42

aceastä gramata patriarhiceascä Deci aratain ca oricine din crestini,

cleric ori mirean ar alerga si ar ajuta ca sä rämbie si mai ales sä
se sporeascd aceastä frätie, care ajutd la slava lui Dumnezeu si la
cinstea celor drept-credinciosi, sä fie binecuväntat de Dumnezeu
sä se invredniceascä de cea mai malta fericire din partea Män-
tuitorului..., iar (lac& iardsi, unii crestini, de once rang si de orice
stare si rang ar fi, ar voi sä nimiceascä si sá strice aceastä frdtie
a cioclilor... ar fi dusmani ai breslei fratilor crestini, si ntz numai
a celor vii, ci si a morpilor si uneltitori si disprepuitori ai saracilor, pe
care Domnul n'a crezut ca se injoseste numindu-si-i frati, unii ca
aceia, or de ar fi clerici, ori de ar fi mireni sä fie afurisiti..." 1).
Precum se vede din ins:4i scrisele acestui document asociatia cio-
clilor era o fratie crestinä, care nu urmarea altceva cleat inmormantarea
crestineascä p mortilor crestini ; in schimbul acestor servicii erau scutiti
de därile Visteriei domnesti. Numirea de breaslà li s'a dat numai prin
analogia asociatiilor de meseriasi, cari se constituiau in aceias vreme, sub
numele de bresle ; adicä se intämpld cu cioclii acelas lucru ca i cu sa-
racii a caror asociatie a fost socotitä drept breasla, in aceias epoca, dei
nu au nimic comun cu disciplina de casta si .de interese care impingeau
pe meseriasi la intocmirea breslelor lor.
Privilegiul cioclilor a fost reinoit i intarit la 11 August 1693 de
Constantin Duca, pentru cioclii din Iasi ; la 20 Februar 1696, de Antonie
Constantin Voevodul Moldovei, tot pentru cioclii din Iasi ; acelas lucru
a fäcut la 11 Februar Mihai Racovita, la 2 Martie 1710 Nicolae Alex.
Voevod i Dumitru Cantemir la 28 Dec. 1710. La 18 Februar 1714 avem
cartea lui Hrisant, patriarhul Ierusalimului, prin care intareste obiceiu-
rile si muele breslei cioclilor din Trisfetitele din Iasi, intärite si de Sa-
muil, patriarhul Alexandriei, in August 1715. Aceleasi privilegii intare-
ste i Grigore Ghica la 14 Iunie 1728, iar la 24 Februar 1734, Data
episcopul Romanului, intäreste privilegiile cioclilor din Focsani 2).
Mortalitatea cea mare produsa de epidemiile de ciumä, a facut ca
fratii ciocli sä treacä dincolo de atributiile lor pur crestinesti i treptat,
treptat, au inceput sa indeplineasca i rolul de cercetatori ai bolnavilor
ai boalei, poate si rolul de ingrijitori ai bolnavilor. Insäsi cronicarul
Enache Cogälniceanu spune ca atâta mureau, cd nu-i putea dovedi
cu ingropatul, ci rdmdneau pe amp do-i mäncau fiarele", drept care
Domnitorul Grigore Ghica a oranduit 0 o breasld pentru autarea
bolnavilor, care le zic ciocli" 3).
Mai tarziu, in anul 1752, acelas Domnitor Grigore Ghica, cu pri-
lejul int'emeerei spitalului Pantelimon, in hrisovul-testament prin care
orandueste serviciul spitalului de ciumati Sf. Visarion, face din acesti

N. lorga in Hurmuzachi, vol. XIV Doc. 383, p. 264 si 265 nota.

Academia Romànä. Pachetul 237. Cf. I. Bianu, Catalogul, p. 505-507.
P. Samarian. Ciuma in trecutul romanesc, pag. 79-80.
Enache Cogàlniceanu. in Letopiseti, vol. III, pag. 198.

www.dacoromanica.ro
 43

ciocli adevarati agenti de intrebuintat la descoperirea ciumatilor, triarea

ridicarea lor, la desinfectarea caselor infectate, adia, face din ciocli
adevkati agenti de politie sanitara. In acest chip cioclii au fost luati dela
rostul frätietätei lor i cu vremea s'a schimbat complect caracterul pur
religios pe care l'a avut la inceput frätietatea cioclilor ; mai apoi, cu
prilejul epidemiilor mari de ciuma cari au bàntuit la noi sfarsitul seco-
lului al XVIII-lea si inceputul celui al XIX-lea, cioclii se recrutau dintre
fostii bolnavi care scäpase dela moarte, sau dintre oamenii cari nu mai
aveau nimic comun cu sentimentele inalte ale credintei crestine; din acea-
stä cauza au reusit sa-si creeze o faima de groazà, care li-au ramas pand
astdzi, cu totul departe de faima fratiei cioclilor dela inceputul apari-
tiei lor.
2) FRATIETATEA" crestind dela spitalul Coltea, a fost inte-
meiatA de insasi ctitorul spitalului, de Spatarul Mihai Cantacuzino. Mem-
brii acestei asociatii crestine fratii" trebuiau sá contribue cu cate
leu pe fiecare an, toatà viata, ca sä aiba dreptul sà fie pomeniti la sluj-
bele bisericesti, iar la vreme de moarte, s'd li se faca parastasele obisnuite
de crestini 4 .

4) Eforia spitalelor. Brosura festiva din 1932.

www.dacoromanica.ro
 III. BRESLELE SI ASISTENTA MUTUALA.

Vantul saráciei poate ameninta la un moment dat o meserie, dar

este greu sä doboare dintr'odatá pe toti membrii aceleiasi meserii ; la acest
rezultat nu se poate ajunge decát daca' se doboar5 unul cAte unul, la
rand. Dar, daca indivizii aceleiasi meserii se unesc intre ei, pot lupta mai
usor contra vántului amenintator. Asa s'a nascut asistenta mutualk a
breslasilor aceleiasi meserii. A näscut din nevoia de trai, din o necesitate
sociald bazatá pe ideia de solidaritate ce trebue s'a existe intre membrii
aceleasi meserii sau profesiuni.
La noi, economistii i istoricii sunt de acord sa admita ca breslele
au juat fiintà dupd ce au inceput s'a' se desvolte viata oraselor. prin
urmare dupä incetarea naválirilor barbare, adicá la sfársitul secolului al
XVI-lea si in timpul secolului al XVII-lea.
Melhisedec sustine cá hreasla a fost adusft la noi din Germania,
prin Polonia ; ca sà dovedeasca acest lucru, citeaza un jurnal rusesc
Hersonskia"
Se §tie a in Rusia Apuseanä (Polonia) multe ora§e din
vechime se bucurau de afa numitul drit Magdenburgic-, a cärui
esentä o putem reprezenta a§a Tärgovetii unui orag, pe temeiul
dredtului magdenburgic, formau o comunitate, care avea a sa läun-
tricä organizare, al Mil judet ( judecätor) j administratiune. Ad-
ministratiunea se incredinta Burgomistrilor si Ratmanilor (consi-
lieri), iar autoritatea judiciani era incredintattä Voitului i Lavni-
cilor, asesorilor jura ti. Industriaqii fiecärei industrii insemnate se
intruneau in corporatiuni sau asociatiuni. Corporatiunile aveau ale
lor deosebite regulamente, ai lor cäpitani, case, arme §i atenante.
Corporatiunile acestea, in urmä, s'au namit Brastva- adia Ir&
timi (dela zicerea slavonä Bratan, trate). Brastva corporationalä
se compunea din persoane de diferite con fesiuni, i a vea altarele
sau bisericile sale, la care, toti, desi deosebiti in credintele reli-
gioase, afieroseau o stiutiá catime de bani din veniturile lor comune.
Intre alte indatoriri, Bratsvele, pe liingä tinerea bisericilor lor,
trebuiau sä finá bolnità, sá dea ajutor fiecärui frate särac din cauzä
de boalä sau altä nenorocire ; sá sustinä religiunea, sä asiste la sluj-
ba dunmezeiascä si la inmorm&ntarea fratilor. Cu un cuvfint Brast-

www.dacoromanica.ro
 45

vele acestea, pe längä caracterul lor comercial si industrial, aveau

si un caracter religios...
Dela Brastvele sau asociafiunele indus'triale germano-polone
s'au format si la noi breslele meseriasilor, dupg care once clasä de
meseriasi forma o comunitate, societate aparte, o confrätie sau brea-
slä, sub conducerea unei cápitãnii nuenitä Staroste (in slavoneste :
senior sau cel mai bätrà n). El stningea birul dela breslasii sdi, re-
gula intre ei micile daraveri, etc. Breslele acestea indelungat timp
au pästat si la noi caracteru/ /or religios primitiv. Asa de exemplu :
prin re.sedintele episcopale, fiecare breaslä, i,si auca biserica sa pe
care o intretinea cu cheltuiala comunä a breslei kr, pentru care
chiar bisericele cäpätau numirea dela breasla ce o intretinea,
de ex., in Iasi : Biserira Curelarilor, Biserica Tälpälarilor, a Mäce-
larilor, a Bränzarilor (sf. Vasile din TA tarasi, a Aprozilor).
In nota adaugä : Voit- se numia cápetenia sau presedintele
judetului : voit se numia din vechime, pela 1615 §i oltuzul sau pri-
marul dela Hotin- Citeazä Condica Mitro p. laqi. f. 686 1),
Pentru Tocilescu, breslele sunt de origina romana.
Pentru Xenopol sunt de origina slavona.
Domnul Prof. Iorga, le socoteste drept imitatii aduse prin Galitia
polonä sau prin Ardeal.
Domnul Prof. D. R. Ioanitescu le socoteste produs autohton
,,00nditiunilor de viatä, näscute dintr'o necesitate socia15-2).
Oricare li-ar fi origina, un lucru este sigur : breslele au inceput la
moi tot in chip de fratii crestine, stranse in jurul unei biserici, cu un sfant
ocrotitor al fratiei ; la praznuirea acestui sfant se adunau cu totii, se cu.'
nosteau i îi regulau socotelile i afacerile breslei. Mitropolitul sau e-
piscopul acolo unde erau sau protopopii lor prin orasele mai mici, aveau
dreptul de a alege pe starostele breslei si sa-i j judece ; aceste lucruri
sunt adeverite de un hrisov din 11 Ianuar 1752 dat de Constantin Cehan
Racovita. in care se spune :
De vreme ce ai nostri cinstiti pärin(i rugatori, numiti Ar-
hierei, dupä testamenturile vechi, au avut acea volnicie a pune sta-
roste de bresle la tärgurile pe unde sunt Episcopii cum si aici in
Iasi pune sfintia sa pärintele Mitropolit ; care rfinduialg se päze§tle
qi pang astgzi at5t la Iasi, cá t i la Tat-gut Romanului si la. ;
Domnitorul Const. Racovitä face la fel3).
Cu vremea si pe masura ce breslele se organizeaza mai bine si mai
temeinic, organizatiile breslasilor prind sa la parte tot mai activa la viata
oraselor ; in acelas timp, osebit de interesele de breasla si de asistentà

Melhisedec. Cronica Hu,silor, pag. 268 $1 urrnat.

a R. loanitescu, Cartea rnuncei, pag. 41.
Melhisedec. Cronica Husilor, pag. 223.

www.dacoromanica.ro
46

mutuald la vreme de moarte sau alte imprejurki cu caracter mai mult

sau mai putin religios, dupä. 1775, adica dupä reformele ce s'au adus
asistentei publice In general, ja fiinà in organizatiile de breasld principiul
asistentei mutuale la vreme de boala sau alte nenorociri asemanatoare.
Forma concretà a acestui principiu a fost creiarea unei Cute. pe care
trebuia sä o aibd fiecare breasld, in care se strangeau cotizatiile metn-
brilor breslei ; banii adunati serveau drept fond pentru ajutorarea mem-
brilor bolnavi, bkrani. in firmi sau la inmormàntäri.
Cutiile breslelor impreumi cu Cutia milosteniei intemeiatd de Alex.
Ipsilante, sunt inceputul organizdrei asistentei. publice la noi ; toti Dom-
nitorii cari au venit dupà 1775, li-au pästrat intocmirea i sustinut fie-
care cat au putut mai mult. Vom da mai jos in .ordine cronologica cAteva
exemple despre organizarea Cutiilor breslelor.
1780. Cel mai vechiu document in aceasta pricina este hriso-
vul cojocarilor din 1780, in care se specificS mijloacele intrebuintate pen-
tru strimgerea fondurilor Cutiei, Cat si intrebuintarea acestor fonduri.
In caz de vinovatie a unui membru al breslei, este obligat sà dea :
oarecare fureme la Cutia de milostenie a lor, dupa masura
vinei, in loc de pedeapsä ; sä alba a tine Chiurciu Basa, dupä obi-
ceiul ce a avut, cum gi alte rufeturi, Cutie, in care sa se stränga
de catre oranduitui ceaus Chiurciu Bagei, in toate Sambetele säp-
tämänilor, cAte trei bani de fiecare prävälie ori blänärie, ori
ori cojäcarie ; agisderea sa stränga la Cutic si de tot negu-
storul cazacliu, ca. nd vinde once [el de mar fa cazacliascá, dela
vanzatori tveizeci de bani la suta de lei, cum gi dela cumparatori iar
alti treizeci de bani la suta de lei ; agigderea sa stränga la Cutie qi
oaresicare geremele dela unii ce vor fi hotaräti dupa cum am zis,
pentru vinele ion, cum Si dela altii cari, deosebit, le vor da mâna a
face sinegi vreo milostenie gi vor avea ingisi a arunca la Cutie ;
derea sA $tranga la Cutie gi cate talen i 10 dela cel ce va esi megter
a deschide pravalie, precum mai jos se coprinde. Care. aceasta
Cutie, in care este sa se stranga acest venit de bani, sa se pecetlui-
sea' ca cinci sau .ase pecetii ale celor ce vor fi mai de isprava din
proesti ai blänarilor, ai cojocarilor ai islicarilor, asa pecetluita
sä se pastreze ; irisa, adicä Chiurciu Baga purtând el de grijá ca sa
stranga.venitul ce este orAnduit, si cand din breasla lon se va intam-
pla a muri vreunul intru scapatficiune, sau vreunul de vreo board'
indelungatä, ori din slábiciunea batranetelor trecute nu va fi vrednic
de a se chivernisi, sau din altä imprejurare dela Dumnezeu va cadca
in lipsä desavdrgit, atunci din Cutia aceasta sá-i dee, ceiace j se
cade, ca mortal ingroape cu cele trebuincioase dupa oranduiala
crestineascä si säracul sä se a jute dupa datorie. lnsä acea Cutie sa
nu se deschizä de altul, ci iar de phi liind inaintea ace/or cinci-.ase
ce au pus pece pile, sa se deschiza luänd banii ce vor fi trebuintä.
iaräi sä se pecetluiasca la loc ; de nu vor fi cei dinthi cari au pus

www.dacoromanica.ro
 47

pecetile, sg fie altii in local lor, a pecetlui iargsi cinci sau sase de
ispavg din blgnari, cojocarki sau islicari" 4).

Acest hrisov a fost reinoit aproape in aceiasi termeni, la 22 Dec.

l786) i la 12 Aprile 1794e).
10 Dec. 1781. In hrisovul cu aceasta data al breslei croitorilor.
se prevede la Cutia breslei urmatoarele
,,Terzi basa ca acei zisi epitropi sá tie Cutia de milostenie.
precum si din vechiene au avut, puind fiestecarele mester pe sfipt5-
ng o para, si sg tie catasttih carat atat de venit, cat si de chel-
tuialg, pe anume. i acea rnilostenie ce o vor face din Cutie, sg
urmeze dará cit obstesc sfat, ande vor gasi ca cale, acolo sg se dea.
Cel ce deschide pravglie sg pue la Cutia rufetului talen i 5 si
&and si Terzi-Basei pentru avaetul sgu 2 si 112. Afarg numai
din feciorul de mester ce va rgmane in locul tgtáne-sgti mester, acela
sg rur se supue a da la nici o parte, nici la alta ci sg urmeze a
pune si el paraua pe sgptgmang la Cutie, cum a pus-o si tatgl sgu" 7).
Acest hrisov este reinoit la 22 Martie 1793 8).
Unele bresle se unesc intre ele spre a avea o Cutie mai spornica.
Asa este breasla panzarilor i cea a abaghlor :
Pentru sporul Cutiilor acestor bresle, abagii si panzarii, de
acum inainte oricine va lita abale sá aibg a popri dela vanzgtor la
treizeci de bucati cate parale dougzeci, cum si dela abalele de maras,
sg propreascä la dougzeci de bucgti iargsi cAte parale dougzeci. Ase_
menea si noi curnpgrgtorii, pentru folosul si ajutorul Cutiei, sg avert:
de acum inainte de a ne face trei mgni, adicg, cei dintai sá cam cate
lei dowizeci, cei de a doua cate lei cincisprezece, si al treilea cate
lei zece, intr'un an orlatg, per-aril capitalul Cutiei, de a se intampina
neapgratele infrebuintgri, afará insg de cate doua parale ale Cutiei
ce se dg pe fiecare Sambatä peste an"' .
Se mai adaugg 50 lei dela cei care deschid prävglii noi.
Cate 25 lei amencla dela cei cari vand tin anumite sgrbgtori.
Breslasul care va lua marfg de lucru farg stirea celorlalti este
amendat sá dea la Cubic. ceiace se va ggsi ca cale de cgtre breaslr
Sta panii plgtesc Cale un leu de fiecare
Zapisele ce se fac intre stgpani ticenici se adeveresc platind
la Cutie cate trei lei, etc.

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. II, pag. 187-188. Cit. cond. 3, f. 290.
Idem, vol. 111, pay. 57.
5) Idem, vol. V, pag. 271.
7) V, A. UTeche. Ist. Rom., vol. II, pag. 193.
Idera, vol. V, pag. 282.

www.dacoromanica.ro
48

Banii ce se aduna la Cutie serva nu numai la praznuirea hra.

mului... ce se .95 va rseste in fiecare an ca toatä oranduiala i cuviinta,
atat in ziva praznicului cât si a douazi, pentru pomenirea noasträ
tuturor acestor bresle, ci inca se impartäseste dintransele i atte fete
särace scäpätate, cu milä si ajutor pe cat se poate la vreme de'
nevoie- 9 ) .

Sept. 1783. Alexandru Const. Mavr000rdat din Moldova clä la

aceastà datä hrisovul negutätorilor, in care se prevede si Cutia breslei ;
Cutia se alimenteaza :
Din pricinele de judecati pentru da toril, 5 la %, din cari
doi poli sa .fie venit starostelui, iar doi poli lei sä se pire la Cutie''.
Negutätorii streini rari adur si viand marra" cu ridicata. dati
1/9 bu la sutä, din cari 30 bani starostelui si 30 la Cutie.
Cine intrebuinteazä cot sau cumpfina vicleanä pläte.yte
gloabä 5 lei, jumätate starostelui si jumätate la Cutie.
Amenzi ce se da celor ce vorbesc de räu pe alti negutätori.
jumätate starostelui jumätate la Cutie.
din banii ce se vor strange la Cutie, sá aibä a se a juta
pe cei cuprinsi de nevoi si de 'sä räcie, pecat se va g-asi
ca cale de staroste fruntasi, insa prin stirea breslei : si Cutia
sä fie in seama starostelui doi-trei fruntasi ai breslei, cari sá tie
si isvod iscälit de cati bani se vor strange cati se vor da' 40).
6 Oct. 1783. La aceastà data gäsim hrisovul bärbierilor in care
se spune despre Cutia breslei :

Bärbierii mesteri cer Domnitorului sá le intareasoa vechile

obiceiuri asezama nturi, urmä nd ca ei sa-si aleagä un staroste si
sase mesteri epitropi, cari s'a pAzeasca- oranduiala ce au intre ei
mai cu seama sä nu uite Cutia milosteniei :
Pentru Cutia de milostenie ce au avut obicei a linea breasla
aceasta, sä ja dela tot mesterul, din Durninica. in Duminicg, cate
bani trei, si de calla' cate bani doi, dand acesti bani oricine as lucra
mestesugul acesta sä se strangä in Cutia starostiei, care Cutie
s'a tie pecetluitä atat de staroste, cat si de epitropi ca pecetile lor.
sá se pazeascä peste tot anal, ca dintr'acei bani sä se cheltuiascä
la praznicul prepodoamnei Paraschivii, ce-1 praznuesc ei, i la moar-
tea vreunui mester din breasla lor ce nu va avea ca ce sä-i [acá
trebuincioasele ingropärei si ale pomenirei, dintr'acei bani sa-1 slu-
jeasca sä-i faca pomenirile lui, curn si de va rätizanea vreun mester
de ai lor la släbiciune si la saräcie din boalä sau din alta intámplare,
iarasi dintr'acei bani sa-1 ajutoreze cu ceiace va fi cu cale, dupa'
Idem vol. II, pag. 195-1%
V. A. Ureche. Ist. Rom.. vol, II, pag. 378-381.

www.dacoromanica.ro
 49

starea lui ; pentru care aceste cheltueli, and se va intampla a se

face, cu toti dimpreunä sä deschiza Cutia, din banit ce se vor strange
la Cutie, cât si de cheltuiala ce se va face la acelea mai sus arätate,
in tori anii sä aiba starostea a da socoteala inaintea acelor .ase epi-
tropi, ca sä i se cunoascä de-i este slujba cu credintä sau nu-11).
Hrisovul bkbierilor se reinoestz in aceiasi termeni la 22 Dec.
1786"), la 30 Oct. 1791 13), la 22 Martie 1793 "), i la 4 Dec. 1796 1.
3 Dec. 1784. La aceastä data se aproba astaragiilor din Bucu-
resti sà." aibd starostia lor, dar cu conditia sä tie Cutie de milostenie,
urmand intocmai dupa coprinderea hrisovului la toate....' 16).
1 Febr. 1787. Longea sau breasla zugravilor sunt obligati prin
hrisovul lor, .55 aibe a fine si ei Cutie, dupä cum toate alte bresle ur-
meazä, in care sa fie datori mesterii a da cate o para pe saptämanä,
,;fie pentru milostenia celor sc5D.itafi, care bani, cu stirea proestosilor,
-,sa se cheltuiascä cänd va fi trebuinta, la lucrtz cuviincios, pentru ajutorul
,,vreunuia din breasla !or, vrednic de mila, iar .55 nu se risipeascä 17).
9 Oct. 1787. In hrisovul pentru starostea de selari se hotkäste:
Asisderea sa aiba a tine Cutie de milostenie (dupä cunz
toate rufeturile), in care Cutie sä se ice de tot mesterul, din Du-
minica in Duminica cate bani trei, i de calf a cate bani doi, cla n-
du-i acesti bani oricine ar lucra mestesugul acesta, stranga
in Cutie la staroste cat si de epitropi cu pecetile lor, si sa se pa-
zeascä peste an. ca dintr'acei bani sa cheltuiascä la moartea vre-
unui meter din breasla lor, care nu va avea cu ce sa se faca cu-
viincioasä ingropare si pomenire, dintr'acesti bani sa-i slujeasca
faca pomerzirile lui, cum si de va ramane vreun mester de
ai lor la släbiciune si la saracie din boalä sau din alta intamplare,
iaräsi dintr'acei bani .564 ajutoreze Cu ceiace va fi cu cale pentru sta-
rea lui. Pentru care aceste chettueli, când se va intampla trebuinta
a se face, cu tqii impreuna sä deschiza Cutia .si cu sfatul de ob.74e
al epitropilor sá cheltuiasca, atat banii ce vor stra nge in Cutie,
oat si de cheltuiala ce se va face la acele mai sus arätate, in toti
anii sa aiba starostea sä dee socoteala inaintea celor epitropi..."18).
24 Martie 1792. Mihai Sutu dà hrisovul salvaragiilor din Bu-
curesti cu aceias conditie de a avea Cutie de milostenie pentru diferite
ajutoare, dar si pentru cautarea celor bolnavi :
Idera, vol. IV, pag. 290.
Idem, vol. III, pag. 60-61.
Idem, vcA IV. pag. 2190.
Idem, vol. V, pag. 281.
Idem, vol. VII, nag. 118.
Idem, vol. I, pag. 449.
V. A. Llreche. 1st. Roily, vol. III, pag. 600-601. Cond. 17 f. 128-130 v.
Idem, fila 617-618. Citeaza cond. 17 fila 239 verso.

www.dacoromanica.ro
50

sä tie si Cutie de milostenie in care sa aiba a pune stäpa-

nul de pra Valle cate doua parale de Apt-samara iar calfile cate o para._
si cel ce va esi mester a-fi deschide pra välie, .35 aiba a pune in Ca-
tie talen i 11..., care aceasta Cutie sa fie pecetluitä de ba tranii rule-
tului, incredintatä sub pa strarea starostelui lor, and din breasla
lor se va intampla a muri vreunul in scapataciune desävarsita, si
nu va avea cum sä-1 scoatä din cash', sau vreunul in vreo boalä in-
delungatä, ori din släbiciunea batranetelor trecute nu va fi vrednic
de a se chiuernisi, sau din altä initamplare dela Dumnezeu va cadea
In lipsä desavársitä, atunci pentrtt acest fel de trebuintä vrednica,
la loc cuviincios sa se deschizä Cutia de batranii breslei, inaintea
starostei, dui:4 ce se va lua direr'insa ceiace se va socoti de cätre
obste, in tirma iarasi de aceia sá se pecetluiascr
19 Mai 1793. La aceastd data bucatarii din Bucuresti se con-
stitue in breasrá i îi aleg vataf, pe Pariah, care trebuia sa tie Cutie:
ceiace se va strange sä se ajute vreun bolnav sea-
patat, si vreun mort särac din breasla noasträ, sa-si aiba din ce
se ingropa, cum si la paraclisul dela Curtea Veche sá poarte gri-
de untdeletnn, cu tamaie, lurnânäni altele, avand i pomelnic
breasla noasträ la acest paraclis...',
La 14 Iulie 1797, se reinoeste hrisovul buc5tarilor, in care se spune
Punctul I: Au Cutia lor si din Sambätä in Sa mbata o
poartä dela buatari de sträng cate o para de om, sau care cum se
indurä si vor sá dea, lar nu. siliti.
Punctul 2: Dintre dânii, orica nd se intarnpla de se bolnä-
veste vreunul sau moare, sau este strain, de altä tara si va sa se
calatoreasca inapoi la patria lor satt la alrä parte, scapatat, ne-
avand ca ce se ami din loc, cum si alti bättäni neputinciosi, incat
nu sunt harnici de a mai munci me.gesugul bucatäriei, pe toti ace-
stia ii ajutä ca din Cutia lor, Ii ingroapa, ii cauta la boale si la
toate alte pfisuri. ale lor, si pang acum la ,Epitropie nu s'au vazut
din bucatari sá cearámilá, sajj sä se ingroape, iproci..."22).
6 Iunie 1793. Hrisovul breslei zabunarilor repe%t la 17 Mai
1797 hot5r4te:
sä tie Cutie in care sä pue de meter i calla pe fiecare
saptämanä cate o para, si cel cate se va dovedi in vina ca stricarea
vreunui lucru sau va calca legätura breslei, a lucra la präväliasi,
19 Idem, vol. IV, pug, 289. Citeaz'a cond. 20, fila 445.
V. A. Ureche, Lst. Romp, vol. V, pag. 286.
Idem. vol. VII, paq. 121. CiteazA cond. 35. fila 106 verso

www.dacoromanica.ro
 51

sá dea la cutie ate talen i 3, iar al doilea and se va prinde in vind

sá i se indoiascd darea. Ced ce va deschicle pravalie, sá dea talen
5. Care acest venit din Cutie, sä fíe pentru afutorul celor sc5pd-
tati si cand va muri vreun sdrac din breasla lor, din Cutie sd-1 in-
groape," 22 ).

7 Iunie 1793. 5i breasla giuvaergiilor faceau o longe" adica

breaslä, care au Cutia lor dupd obicei... avdnd si Giuvargiu-basa onin-
duiala si cinstea lui intre toti giuvaergii..."23).
3 Iulie 1795. Stint unele meserii mai productive, dela care se iau
anumite taxe pentru Cutia de milostenie a obstei peste taxele ce plätesc
Cutiei breslei. Asa este breasla constructorilor in care intrd lemnarii,
dulgherii, zidarii, earamidarii,nisiparii i toti cei care se ocupa' cu mese-
ria constructiiilor; breasla lor fusese oranduitä incä din vremea lui Ipsi-
lanti sá plateasca o anumitä suma de bani Cutii milosteniei Obstestei
Epitropii, dar cel dus cu incasarea avea grijä sä-si ja partea lui, Para' sa
mai dea i Cutiei ceiace se cuvenea:
,,...cu toate a se dedese de Ipsilant Vodd un nizam la is-
naful dulgherilor si al zidarilor oninduindu-se si un Maimar-basa
asuprd-le, ca carte dontneascd la mad si cu oränduialä de venit
ate 11 si 22 parale de tot lemnanul si zidarul, dar urmare nu s'a
Pout de a tre cei dupd vremi Maimari-basa, ci in loc de a se fo-
losi obstea au adus treaba la catahrisis, griiind Maimar-basa, nu-
mai de a-si agonisi oränduitele paralele iar cele intocmite
pentru obste, nici unele nu s'au urmat... 24).
De aceia Alexandru Moruzi prin hrisovul dat de el la 3 Iulie 1795.
hotáraste ca:
dela toti banii ce se va tocnzi binaua sá aiba starostea a
trage trei parale la leu, din care cloud sä le dea la Cutia de milos-
tenie a obstei... Si sd-si aibd rufeturile deosebit Cutia lor, precum
au avid si mai inainte, pentru cei säraci neputiciosi dintre clan-
sii" '25).

Hrisovul s'a repetat la 12 Dec. 1795, dar breslasii nu se supuneau

sa plateasca aceste taxe; atunci Domnitorul a dat porunca Agiei sä nu-
mensca un zapciu, ca sa implineasca dela breslasii constructori suma
datoritä Cutiei Obstirilor 26).

Idem, vol. V, pag. 285. a vol. VII, p. 114.

Idem, vol. VI, pag. 701. Citeaz5 cond. 23, fila 75.
Idem, vol. VI, pag. 657. Citeaza cond. 29, fila 135 verso.
Idem,vol. VI. pag. 695-7(P.
261 Idem. vol. VI, pag. 660. Citeaz5 cond. 31, scara 8, fila 54.

www.dacoromanica.ro
52

Mai tärziu, la 15 Mai 1797, afldm cA breslele acestea erau obli-

gate sä dea cäte 1500 de talen i pe an la Cutia milosteniei a Vorniciei
Obstfrilor 27).
24 Mai 1800. Iaurgii cer la aceastä datà sa se constitue i ei
in breaslä, dar nu li se ing5clue decat ca sä aiba un vätaf al lor 28 ).
La 8 Sept. 1802, Alexandru utu, reinoeste hrisovul bärbierilor29).
Faptul se repetà la 16 Martie 1803; la 23 August acela§ an, se da
un hrisov pentru intemeerea bresleil boiangiilor, cu conditia de a avea
si o Cutie a milosteniei a breslei").
6 Martie 1819. Se reinoeste hrisovul bärbierilor, addugändu-se
printre clauzele celorlalte hrisoave ca mesterii cei baträni sä a:lbsä
drept la o calfä mai mult ca cei tineri, ca s5 se poatä a juta cei bätnini
ateputinciogi, pe birtgä cei timen i putincio0..."31).
22 Noemb. 1819. Si prin orasele mari din tarà meseriasii se or-
ganizeaza in bresle. Un exemplu avem la aceastä data, cänd cavafii
din Craiova cer si obtin un hrisov al breslei lor, in care se prevede si
obligatia de a avea Cutia breslei pentru ajutoare 32).
Dupe anul 1820, viata breslelor :otra pe calea regresului, prin aceia
cä Domnitorul Alexandru Sutu permite breslasilor streini s'A intre in or-
ganizatia de breaslä romäneascd; cu drepturi egale meseriasului romän.
Regulamentul Organic complecteazd desträmarea acestor vechi organi-
zatii cu drepturi i privilegii cari tineau de aproape douà secole i cari
clädeau un colorit pur românesc acestor bresle. Acum breslasii sunt asi-
milati negutätorilor destul ca cineva sà pläteascA la vreme patenta de
breslas, ca sà facä parte din breaslä. lar despre Cutia breslei nu se mai
pomeneste nimic.

Ideal, vol. VII, pag. 116. Citeaza cond. 34, fila 58.
Pdem, vol. VI1, pag. 103.
Idem, vol, VIII, p. 285-86.
Idem, vol. XII), p. 277 i 282-84.
Idem, vol. XII, pag. 369.
Hm, vol. XII, pag. 381.

www.dacoromanica.ro
 IV. ASISTENTA SPITALICEASCA.
a) BOLNITA.
6) OSPICIUL SI AZILELE.
c) SPITALUL PROPRIU ZIS.

a) Bolnita.
La noi, ca la toate popoarele crestine, asistenta bolnavilor a in-
ceput in preajma si sub scutul Bisericei ; de aceia, cel dintäi aapost pen-
tru bolnavi trebue sa-1 cautärn si 11 gäsim in jurul primelor mänästiri
romänesti, sub numele de Bolnitd.
Cuvántul este de origind slavona i inseamnd casä de bolnavi.
Mándstirile särbesti, mänästiri slavone. mai vechi ca ale noastre,
aveau bolnite. Faptul se dovedestie din studiul mänä,stirilor särbesti, se
dovedeste i dintr'un document särbesc din 1348 publicat la noi de cdtre
Hajdeu, document mänästiresc in care este vorba si de boluita m6n5-
stirei" 1) .
Termenul ca i institutia a trecut dela Särbi la noi. In adevär
primele mänästiri romänesti, mánästirea Vodita fäcutä chiar pe malul
Dunärei längd VArciorova, poate inainte de 1369, si mänästirea Tis-
mana, sunt intemeiate de cAlugärul cdrturar Nicodem, Särb de origind
amandoud au bolnite.
Domnitorul Vlaicu Vodä (1364-1380), inzestreazä mänästirea
Vodita cu mosii si alte daruri printre cari erau si paturi" pentru calu-
OH, dar, poate, i pentru bolnavii mändstiriei. lar mänästirea Tismana
se stie cà avea locas osebit, avea bolnità, pentru ingrijirea bolnavilor 2).
Asa cà dela tot inceputul vietei mänästiresti la noi, gäsim bo/nita
ca parte integrantd din fiinta mändstirei, dupà chipul i asemänarea ma-
nästirilor särbesti.
Mai apoi lucrurile au evoluat, i bolnita ca i mänästirea romä-
neascä a luat un caracter specific romänesc. In adevär, in acele vremi
de cumplità nesiguranta pentru avutul i viata oamenilor, mändstirile se

Hajdeu. Arhiva Istorica a RomAniei. Tom. H, peg. 125.

N. Iorga. Istor. biseric. rom. ed. II, vol. I, pag. 53. Stefulescul Tismana,
editia II, pag. 48 si urmat.

www.dacoromanica.ro
54

intocmeau si .organizau in chip de cetAp. In tainitele de nepatruns ale

manastirilor se ascundeau averile bisericilor si ale fugarilor, cari cautau
adapost si aparare in aceste locasuri s finte ; iar manastirile aveau, oser
bit de clerici, o multime de slujitori mireni, muncitori ai parnantului si
mestesugari de toate felurile, cari, la nevoe faceau si pe ostasii. Hamba-
rele pline de provizii, dar si cu arme, le da posibilitate sa reziste multa
vreme atacurilor vrasmase. 5i cronicarii ni-au pästrat amintirea a ne-
numarate exemple de asedien de manastiri si lupte ce s'au tot dat in
jurul lor. De aceia, aceste manastiri cu atata norod in cuprinsul lor aveau
nevoe si de incaperi speciale pentru ingrfejirea bolnavilor ori a eventua-
lilor raniti, nu numai dintre clerici, ci si a celar dintre mireni, sluj:itori ori
ostasi.
Acestea erau bolnitele, dar niste bolnite evoluate; acum nu mai
sunt ca la inceput, numai pentru nevoile clericilor, ci pentru top cáti fac
parte din comunitatea manastirei, clerici, mireni i ostasi. Inseamna ca
bolnita evoluase, intocmai ca i manasErile, cari din simple locasuri
de inchinaciune erau acum cetati de romanism. 5i lucrurile nu s'au oprit
aici.
Factori noi intervfn in viata acestor bolnite, cari schimba fiinta
lor primitiva' si le transforma' incet-incet in spital specific romanesc.
Printre acesti factori deterninanti distingem:
Obligatia manastirilor de a primi i gazdui once strein s'ar
fi prezentat la poarta lor ;
prezenta prin manastin ca si prin diferitele biserici ale tarei
a diferitelor moaste sfinte i icoane fäcatoare de minuni;
faima ce aveau unele biserici, ca vindeca boalele i nepu-
tintele omenesti.

I) Catre bolnita manastirei si catre cel ce Nas sa ingrijeasca de

bolnavi, alergau toti nevolnicii, top necäjitii ca i toti cei bolnavi. Si
manastirele primeau pe top, dar mai ales pe cei bolnavi, pentruca asa
era datina si mai ales pentruca dreptul de azil pe atunci nu era simpla
vorba goala oricine ar fi cerut adapost. oricine ar fi cenit gazduire in
manastire, trebuia sa fie primit i gazduit. Aceasta obligatie isvaraste
din insasi chemarea Bisericei veniti toti cei ce v'ati os(enit si ingreuiati
sunteti, cá ett odihn5 vá voi lace" 3).
Chiar i prin hrisoavele ctitoricesti a celor mai multe dintre
nastiri, se prevede obligatia de primire i gazduire a tuturor celor cari
bat la usa lor cer aceasta. Exemplele sunt nenumarate ; vom cita ca-
teva
Hrisovul mandstirei din Slam-Ramnfic, cea facuta i inzestrata
de catre Constantin Brancoveanu si de catre sotia Spatarului Mihai
Cantacuzino, fericitul cator al celui dintai spital romanesc, spitalul Col-

3) Hrisovul mAnastirei Bistritp. Cf. V. A. LIreche. Ist. Rom. vol. II, p. 88.

www.dacoromanica.ro
 55

tea, spune ca a fost daruitä spre ,,folosul streinilor ce vor veni de pe

.,afarr 4).
Acelas lucru se spune in hrisovul manastirei Cotroceni, cea in-
temeiata de Serban CarVacuzino (1714-1715): sä fie de folos streinilor
ce ar veni spre vedere inchinare la sf;inta man5stire'
Manastirii din Slobozia, ctitoria lui Matei Basarab, care din cauza
asezarei ei in drumul dintre Bräila i Bucuresti are multi* suparare de
cätre trecätorii mosafiri...", Alexandru Ipsilante ii acorda mai multe
venituri de intretinere 6). Pentrtt acelas motiv, Divanul da porunca la
22 Noembrie 1790, Egumenului manastirei din Sinaia, sa faca un
,trachtir adicä un han, ce ese trebuincios acolo" pentru gazduirea mo-
safirilor 7).
Chiar i streinii pomenesc despre faima ospitalitatei manastirilor
romanesti, in care se gaseste nu numai ad5post, dar si ocrotire inviola-
bila, ehiar i pentru dezertori, intocmai ca in jurul altarelor antichitatii,
La 17 Februar 1729, Cancelarla ardeleana din Viena scrie celei aus-
triace despre desertores et fuga in monasteria et ecciesias..."").
2) Un factor principal care a determinat desvoltarea bolnitelor a fost
prezenta prin rnanastiri i biserfci a diferite moaste sfinte i icoane faea-
toare de minuni ; catre acestea alergau toti bolnavii sa capete L,bavire
sufleteasca i vindecare trupeasea. La Curtea de Arges erau moastele
sfintei Filoftea, facatoare de minuni ; se spune ea numai gratie acestor
moaste, in anul 1831, cand cu holera cea mare, boala n'a patruns in ord.-
selul Curtei de Arges :
Pentru faima minunelor sale, in biserica sfintei se aduceau
bolnavii cu pätura si nebuni de balamuc legati in lanturi. Dap5 ce
sedeau c.ite .case s5ptämAni, plecau Eu, spune o fe-mee.
aveam friguri de nu puteam sá merg de iri 1)5,1'5 colo, i m'am dus
cu cäruta la mângstire si acolo mi s'au 15cut slu ibulita de maslu.
Apoi a trecui eu Sffinta peste mine si mi-au dat s5 beau din apa
pe care o aduseserä in bisericä de cu sear5 dormise acolo. /Warn
intors sän5toas5 acas5... In ziva de Sfanta Filo fteia, fetele fe-
meile nu lucrezä nimic in casä, cä e räu de a boalr, adic5 boala co-
piilor..." 9).

Tot la Curtea de Arges, sunt i moastele sfantului Nifon, fost pa-

-triarh in Constantinopol i organizator al bisericei noastre pe vremea luf

V. A. Ureche, 1. c. pag. 82.

Preotul Demetrtscu. 40 de biserici. pag. 57.
V. A. Ureche), Ist. Rom., vol. II, pag. 95.
Idem, vol. III, pag. 418.
N. Iorga. Hurmuzachi vol. XV/2, pag. 1623. doc. MMMXXX.
D. R. Maztlu. Sf5nta Filoftea dela Arges, pag. 72'.

www.dacoromanica.ro
56

Radu Voda /0) Moastele lui revars,4 tämäduiri tuturor celor ce cu cre-
dintä alearga la ajutorul säu"1:1).
La manastirea Bistritei surit moastele prea sfintitului si de minuni
fäatorul Grigorie Decapolitur, aduse cu grea cheltuiala de Barbu Cra-
iovescu cel batran, Ban si ctitor al manastirei, dela care isvoräsc faceri
de minuni-, mai ales la vreme de duma 12. La Slatina exista biserica cu
hramul Adormirel Maicii Domnuiui, care posecia lemn din Sfanta Cruce,
care au lost aratat rninuni binesaguri aici in pämäntul tärei..." 13).
lar la manasirea Trei Sfetitele din Iasi, se gasesc moastele cuvioasei
Paraschiva, care da ,tämäduire necontenit la cei neputinciosi"14).
Schitisorul Adormirei Mariei, in muntele Costa din Neamt, are o
icoana facatoare de minuni, despre cari vorbesc inseirnari de telul urma-
tor, scrise prin 1661 si 1669:
Din satul Croauca, un om, Theodor, au adus pre fiica lui,
de vrastä de 5 ani, fiind muncitä de dracu, si o sgärcea si, and
au pus'o inaintea sfintei icoane, väl'rsänd lacrämi si ceränd ajutorzzl,
inaint,ea tuturor s'a tämäduit" 15 ).
Paul din Alep care a vizitat Moldova anului 3662, spune ca mands-
tirea Golia din Iasi, are o icoana a Maicii Domnului impodobita numai in
aur de catre Doamna lui Vasile Lupucaci fiu-sau, Stefänità Vodä caand
in boalä grea si fiind dus de a tre mama-sa la picioarele acestei icoang,
la minut s'a insänäto.,sit"1°). La biserica 5f t. Neculai-Domnesc din Iasi
se afla o icoaria cu chipul Sft. Minah, facatoare de minuni, la care ve-
neau oamenii sa se tamaduiasca de bolle grele 17). In orasul Craiova se
and la biserica Dudul Sfänta icoanä a Prea Curatei de Liumnezeu Näs-
atoare.. fäcgtoare de minuni totdeauna se afid ajutätoare si gata
folositoare- crestinilor cari ,,näzuesc cuviincioas.4 umilintä si evlavie
isi astiga a lor tämäduire si tsb,ivire de °r-ice boati..."2). Tot asa
biserica Banul din Buzau avea o icoana care tämadue.,ste toatà boala si
toará neputinfa..." 19) .
3) Osebit de icoanele facatoare de minuni cari aduceau la bisericile
manastirile unde se aflau, multime de norod i oameni bolnavi, existau
chiar biserici cu faima cà vindeca bolnavi. Asa a fost si este biserica
Vezi aid, vol . I, pag. 68.
Dictionar aghiografic de Gherasim Timus., episc. Argesului, 1898.
V. A. Ureche. Ist. Rom. vol. X/i, pag. 229 si vol. VII, pag. 406.
Idem, vol, VII, pag. 336.
Idem, vol. II, pag. 103.
N. Iorga. Contributiuni la istor. biseric., Anal. Acad. seria II, Toni.
XXXIV, pag. 177.
N. A. Bogdan. Drawl Iasi, pag. 210l
Idem, pag. 194. Icoana se aft' ast5zi la bis. Sft. Andrei.
V. A. Urechet Ist. Rom. vol. II, pag. 119-120.
Idem, vol. VIL pag. 201.

www.dacoromanica.ro
 57

Isvorul Tdmacluirei din Bucuresti, catre cane na-zuesc multime de notad

pentru evlavie isbävire de neputintä"20,. Aceia§ reputatie avea bise-
rica Spirea, cea zidita de doctorul Spirea sau Cristofi Spiridon, ori Schi-
ropol, la care se praznueste sfantul Spiridon facatorul de minuni 21).
Si acum, sd nu uitdm cd bolnavii, mai ales cei din indepartdri mari,
dacd veneau la biserica sau la mandstirea cu icoane facdtoare de minuni,
sau cu moa-ste ori numai cu preot iscusit in vindecarea boalelor, trebuia
sa fie gdzduiti undeva; nici o manastire nu le putea refuza gazduirea si
nici o bisericd nu-i putea goni. Pe cei numai in trecete, sau pe cei cari
veneau numai din evlavie, de sigur ca ii gdzduiau in camerele pentru mo-
safiri, in trachtir, cum se spunea pe atunci sau in arhondaria mdnastirii,
dar pe bolnavi trebuia gazduiascd in camerele destinate lor, adicd
in bolnita.
Uneori era atAta gloatd la usa mandstirii, Ca era nevoe de anumite
mdsuri de ordine, ca sa fie primiti numai bolnavii, iar mosafirii nu. Asa
s'a intamplat la mandstirea Sarindarului din Bucuresti. Aici se afla icoana
facdtoare de minuni a Maicei Domnului isvor de tämäduire tuturor ce
alergau cu evlavie si cu credintä, draci gonind, orbii, släbärzogii si tot
felul de boale z neputinte tämäduind.." Gloata nevoia§ilor care
cautau vindecare aici, era asa de mare, cd Mavrogheni Vodd a dat po-
runcd in Iunie 1786, sä nu sad5 nimeni in ma.'nästire, färä numai Egn-
,,menul si Soborul .mànästirei, si bolnavii de arnbe sexe care cer vindecare
la icoana räcätoare de minuni a Maicei Domnului" 2').
Rezultd ca mdnastiriVe erau nu numai loca§e de inchinaciune, nu
numai cuiburi de romdnism, de refugiu §i aparare cand tara trecea prin
cumpene gre1e, ci i loca§e de retugiu celor amdriti si bolnavi, cart veneau
sd-si piece capul §i genunchii, sd ceara sprijinul sfintelor moa§te ori
icoanei tdcdtoare de minuni pentru suterintele lor sufletesti i trupesti:
,,a fi de veci locasul sfänt al credintei si locul de scd pare al apärätordoi-
,,tärei, a sluji de cetäti in vremi de räsboi, a da päine säracului, un adapost
cälatorului, un loc de liniste celui slab, a deschide scoli, a avea spitaluri...
fu crestinescul scop al acestor fondatiuni..."21). Sau pe atunci rminiísti-
rile erau in adevar aziluri de orfani i bAtrani, erau spitasluri penrru
bolnavi, cum .se zicea in limba plinä de inteles a trecutului...
In acest chip bolnita devine spitalul celor multi, spitalul tuturor
aici se cauta nu numai clericii ci toti cei nevolnici, batrani, vaduvc, bogati
ori sdraci. Si! pentruca mandstirile au deschis larg portile tuturor

Idem, vol. VI, pag. 105 si vol. VIT, peg. 396.

Idem, vol. iii, pag. 116.
V. A. Ureche. Ist., Ron, vol. VI, pag. 55 si vol. VII, pag. 305 si 392.
hrisovul mAnästirei Sdrindar.
Idem, vol. III, pag. 52, si vol. X,i, pag. 180.
21) Domnia lui aibescu. Vol. I, pag. 59 si urm5t.
25) V. G. Ispir. noasire, 1910, pag. 26.

www.dacoromanica.ro
 58

telor cari au alergat la sprijinul lor, Domnitorii §i boerii tarii li-au in-
zestrát din plin ca sa poata ajuta i ingriji pe toti.
Toate mánastirile au avut bolnite. Am citat deja bolnitele m.anasti-
rilor Vodita i Tismana, acum vom mai da cateva exemple.
Bolnita manastirei Bistrita, facuta de Craiovesti pela 1497, in muntii
Gorjului s't darimata de Mihnea cel rail 26).
Bolnita Coziei ziditä in zilele luí Petra Voevod, a fiului sdu Mar-
cu Voevod, a Mitropolitului Varlaam qi a Egurnenuluillarion, in anul
1543, se allá in afara de cetatea manastirei ; este o bisericuta mica,
larga abia de 2,60 m. pe dinauntru, una din cele mai bune opere de arhi-
tectura ce avem in tara 27). La 1710, Adriana Vornicului Serban Canta-
cuz!ino, nascuta Falcoianu, pune sa se zugraveasca din nou manastirea
Bistrita i cu acest prilej se pomeneste iarasi despre bolnita manastirei.28).
In 1602, Anastase Crinica, cel care avea sá ajunga Mitropolit al
Moldovei, a facut mai Mt:Ai o bisericutä pentru bolnitr Yang& o manas-
tire de lemn, mad veche, i apoi marea si frumoasa manastire Drago-
mima 29)29).
In anul 1696 s'a termina!, de zidit Biserica Bolnitei, pe care a ri-
dicat-o Marica Doamna a lui Const. Brancoveanu in slava de Dumne-
zeu Näscätoarei Fecioare qi Stäpanii noastre. 30). La 1702 Calinic al
II-lea patriarh de Constantinopol, creiaza acestei ctitorii, ctitoria Hure-
zuhii, stavropighie patriarhala cu toate ale ei paraclisul ei, ca bolnitä
§i schituri.."31).
Paraclisul Episcopiei din Ramnic se numeste Bolnita ; a fost claditä
de episcopul Climent In zilele lui Constantin N. Mavrocordat, in anul
1744. 32).
In Bucuresti intalnim biserica sau paraclisul bolnitei 1?aduluí
Voclr 33). 5i manastirile de maici aveau ; in hrisovul manastirei
Tiganesti din 5 Mai 1813, Vocla Caragea vorbind de indatoririle maic.elocr
printre altele spume c toate calugaritele trebue sà manance la masa co-
muna', la trapeza afarä de cele bolnave, care i.i vor avea deosebitä
cäutare, dupa putere, la bolnitr 34).
Termenii de biserica bolniter sau ce] de bisericutä pentru
nitr, ori ce] de paraclisul bolnitei", doveclesc cà bolnavii grei, cari ve-
neat' sa-si gaseasca mantuire la mânastire, erau Ozduiti In bolnite mai
departate de biserica mare a manastirei, i, pentruca nu se puteau deplasa,
se facea pentru ei catre un mic paraclis sau cate o bisericup mititicà ca
N. Iorga. Istoria Bisericei Rom., ed. II, vol. 1, pag. 130.
Al. Lapedatu. Monumenteie noastre istorice. 1914, pag. 354.
I. C. Filitti. Arhiva Canzacuzino. Ctitoriile Cantamt.zini1or, pag. XXXI.
N. Iorga. 1. c, pag. 245.
Ak Lapedatu, I. c., pag. 410.
N. Iorga, Hurrinizachi vol. XIV/i, pag. 345, doc. C(JCC.
Idem, Inscriptii din bisericele Romfiniei, vol. II, pag. 321
Preotul M. Dumitrescu. Istoricul a 40 de Ilserici, vol. H, p. 30.
V. A. Ureche. Istoria Romanilor. vol. X/A, pag. 167 si unnat..

www.dacoromanica.ro
 59

cea dela Cozia, biserica bolnitei, unde puteau asculta slujba religioasA
fdrA sA se mai deplaseze pAnd la biserica mare.
Domnicorii de pe vremi s'au ingrijit de aceste bolnite i cand in-
zesi:rau din plin mAnAstirile, desigur o fAceau si de dragul bolnitelor, cari
se cereau tot mai bune i mai incapatoare. Si se ingrijeau tot atAt de mult
si de bolnitele streine, de cele dela muntele Athos. Exemple avem
destule :
tefan cel Mare, inca din 1466, a däruit mAnAstirei Zografului 100
de ducati, ca sä o refaca ; la 1470, era gata bolnita, cal-6a printr'un act
ce s'a pAstrat, däruete obrocul" de 500 de aspri pe an, in mAna egu-
menului Varlaam ).
Neagoe VocIA din Muntenia reface mAnAstirea Cutlumuzul i prin-
tre altele i bolnita, ospätäria do/ijada (arhondaria)" 35).
Vlad Vintild (1532-1535) fiul evlaviosului Radu, dà la anul 1534
mAnAstirei Hilandarului 800 de aspri peni!ru bolnità 37).
La 1 Iunie 1575, Petru Vodà 5chiopul al Moldovei, ddrueste 100
de galbeni mAnAstirei Zograful dela Athos 38).
Doamna Ruxandra, dupd moartea lui LApusneanu, intre 1568 si 1569,
rezideste printre altele i bolnita dela Dionisat 33).
PAng la sfArsiuul secolului al XVII-lea, bolnita a fost spitalul spe-
cific romAnesc. Caracteristica bolnitei este increderea ce inspira tuturor.
Niciodatà nu s'ar fi crezut cineva injosit ca sà alerge la ajutorul bolnitei
sau a icoanei facatoare de minuni. Din contra, Domnitele §i
clerul §i boerii se luau la intrecere sá inzestreze cu cat mai multe bog4ii
mAnAstirile i bisericele posesoare de sfinte moaste i icoane fRAtoare
de minuni, a caror bolnite erau totdeauna pline de bolnavi.
b) Ospiciul i Azilele.
OSPICII DE OAMENI CU BOLI MINTALE: GOLIA,
MANASTIREA NEAMT, DUDU, SARINDAR, ei'c.
AZILE PENTRU SARACI ORI BATRANI : AZILUL
DOAMNEI BALASA, CEAUS DAVID-DARVARI, HAGI STAN
JIANU, GOLESCU, etc.
Increderea in bolnite a facut ca unele din ele s'A ajungA neincApà-
N. Iorga. Muntele Athos in leg5turá cu tSrile noastre. Analele Academ.,
seria LI, tom. XXXVI. Idem in Hurmuzachi, vol. XIV/1, LXXXIX. Uricarul,
vol. XVII, pag. 102-103 dupà «Buciumul» lui Cesar Boliac, anul I, nr. 54 din 29
Iunie 1863.
N. Iorga, 1. c. Cilteaza : Gavril Protul. care a scris Wiata si traiul luí
Nifon», ed. C. Erbiceanu, Buc. 1888.
N. Iorga, I. c. si Hurmuzachi, vol. XIV/1, pag. 44 doc. CV. Th. Co-
drescu. Uricarul, vol, XVII, pag. 102-103; pune gresit o'809 aspri bolnitei Zograf»,
in loe de Hilandar.
N. lorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/l. gag. 49, doc. CXIX.
N. Iorga, 1 c. Muntele Athos...

www.dacoromanica.ro
 60

toare marelui numáx de bolnavi ce addposteau ; atunci a fost nevoe ca

bolnitele sd se mdreased si ad se transforme In ospicii.
Si, perttrued multi dintre bolnavii cari alergau la bolnite erau dintre
oei atinsi de boli mintale sau de boli cronice, pentru cari este nevoe de o
gdzudire indelungatd, luni de zile, ani i chiax viata i)ntreagd., ospiciile
s'au diferentiat in ospicii de oameni atinsi de boli mintale sou nebuni
ospicii de bdtráni sau azile.

1. OSPICIILE DE OAMENI CU BOLI MINTALE.

Dela inceput trebue lämurit cd termenul de ospiciu ca i cel de azil
sunt cuvinte moderne pe care nu le intálnim niciodatd in documentele
vechi. Termenul vechiu este cel de balamuc, pentrucd omul care vorbeste
aiurea balamuteazr1).
In ruseste cuvántul balamut-, identic cu ruteanul balamut", se
spune omului care vorbeste ce nu trebue, aiurea, dar si celui gangav ori
celor cari scot sunete ara' inteles.
In primul volum al acestui studiu am ardtat si documentat cà cre-
dinta celor vechi era cd nebunul se afta' stdpanit de Diavol, ceiace a fdcut
ca tratamentul acestor bolnavi s'A' se faca numai cu rugdciuni 2). De aceia
toti bolnavii atinsi de vreo boald mintald alergau case bisericele unde erau
icoane fa:atoare de minuni cu faimd ea' vindecd asemenea boli. Aici erau
pusi pe rugdciuni sau li se citeau rugaciuni, izolati de lume i grijile lu-
mesti pánd se vindecau, Lira a se intrebuinta mijloacele violente cari se
intrebuintau de ,obicei in Ospiciile Occidentului. In Codicele Bandinus- ,
arhiepiscopul catolic Marcus Bandinus, spune cd preotii iezuiti dela noil
sunt minunati de rezultatele cele bune obtinute de ei intru vindecarea
ncbunilor cu mijloace bldnde i rugäciun).
Dar boala nu se vindecd totdeauna asa dinteodatä, ci trebtP, vreme
indelungatd de rugäciuni si post, de izolare i privatiuni de tot felul, ca
sä se poatd obtine vindecarea. Pentru asta, bolnavii trebuiau sä stea
addpo.stiti undeva ori In mándstire, ori undeva in preajma bisericei c
icoana vindecdtoare, trebuiau gazcituti vreme incielungatd, luni i ani,
uneori chiar viata intreagd. Asa au ndscut ospiciile de boli mintale, prin-
tre cari vom cita :

OSPICILIL GOLIA. Mandstirea Golia din marginea Iasilor a fost

intemeiatd de marele Logofdt loan Golia pe la mijlocul secolului al XVI-
lea ; valuva Logofdtului, Ana Golia, a inchinat-o mánästirei Vatopedul

Vol. I, pag. 394.

Idem, pag, 314.
Cadicele Bandinus In Analele Academiei Rom. Tom. XVI/1895. Cf. I. Felix.
istoria Igienei in Romania.

www.dacoromanica.ro
 61

din Atos, in anul 16064). ativa ani mai tárziu, la 1615, calugarii greci au
vandut o mosie a manästirei ca sa plateascd niste datorii ale Vatopedu-
lui 5). Manastirea avea o icoana a Maicei Domnului" facaoare de mi-
nuni, de care se dusese vestea in toata Moldova. Aici a fost vindecat
Stefänità Vodä, fiul lui Vasile Lupu, cazut in boalä grea- b); minunea
aceasta a facut sà dea navala aici toti epilepticii i toti nebunii, ca s'A
se vindece i ei. Din aceastä cauzá s'au facut in jurul manAstirii chiht
anume pentru gdzduirea nebunilor cu vremea mânästirea s'a transfor-
mat in Ospiciu de nebuni. Si astäzi se mai spune prin Moldova, celor
neastampkati, celor cari balamuteazr , adica, cari vorbesc ce nu trebue :
la Golia, omule
OSPICIUL MANASTIRII NEAMT, a ndscat ca i G-olia din
faima ca aici se vindeca nebunii. Pe la anul 1779, staretul Paisie a orga-
nizat aici o bolnitä a bätriänilor" i osebit de aceastä bolnita, chilii pentru
mireni parte bärbäteasa cu fe/un i de neputinti si de dukari necurate
pätimind, si neavänd unde-si pleca capul.. dela trapeza de obste ii hränea
qi sedea peca-1 voia, unja pänä la moarte...." 7). Distinctiunea ce se face,
ca s'A se primeascA la aceastá mAnastire numai parte bärbäteasca",
au determinat autoritätile de mai tárziu, din 1866, sà transforme ospiciul
dela Golia numai pentru alienatele femei si la Neamt, numai pentru alie-
natii barbati.
OSPICILIL SAU SPITALLIL DELA SF ANTA VINERI DIN
BUCURESTI. S'a intemeiat in jurul bisericei Sfanta Vineri, care
avea icoana cuvioasei Paraschiva, facdtoare de minuni. Biserica a fost
zidità in anul 1645 de c5tre Pan Niculae vel Agá, de sotia lui Ioana
de fiul lor Pan Calin SpAtaru. Acesti ctitori erau din familia NAstureilor,
familie de nobili cari au purtat titlul de grafi- in Austria. In biserica sf.
Vineri se gäseste morniantul celor mai multi din membrii acestui neam.
Pe monumentul din nAuntrul bisericei se gAseste scrisA genealogia Nästu-
reilor, cari aveau drept deviza ,,honor et patria". Subtitlul de Herasti le
vine dela mosia Herasca.
Icoana hramului Cuvioasa Paraschiva" avea mare faima cà vin-
deca bolnavii atinsi de boli mintale ; de aceia veneau aici multi bolnavi
cari trebuiau gázduiti. In testamentul lui Constantin biv vel Ban N'Asturel,
din 1765, se spune cá el a fäcut chiliile de längá bisericä pentru sármanii
bolnavi ; biserica avea trei brutärii, dela cari lua drept chirie cate 10 pite
pe zi pentru boina vi... Sotia Banului Const. Nästurel, Smaranda, era in-
datoratä a face chilii de piaträ din venitul Casei-
iMelhisedec. Notiçe istorice si arheologice adunate de pe la 48 manastiri si
biserici antice din Moldova, pag. 232.
Th. Codrescu. Uricarul, vol. V, pag. 214-215.
Vezi pag. 56.
R. Zosin. Miscarea si asistenta alienatilor din Ospiciul mr-rei Neamt, Pe
amil 1904. <Spitalub, 1904, pag. 91.

www.dacoromanica.ro
62

Icoana facatoare de minuni se afla si astazi in biserica, inpodobitä

,,cu cruciulite, cercei, inele, monede de aur fi de argint, f.z`c., depuse de
creftini evlaviasi, cari nazuind la protectia ei, au cäpatat ufurari in ne-
voile lot sufletefti trupefti... 8),
La 13 Martie 1775, Alexandru Ipsilanti d'a un hriscv prin care scu-
teste un brutar dela pitaria ce au saracii acolo stranta bisericr, scutire
pe care o are biserica cu carti dela alti Domni" 9). Aceasta scu tire, se
repeta de acelas Domnitor la 14 Martie 1797, sid tie un brutar anunze
,,Niculae sin Adam, la pitarla ce au saracii acolo la sf. Vineri", scutit de
toate darile, el si casa sa de pitarle ca sa poatd s'A faca pita pentru saraci.
tie viata din grdul ce vor ftiga."1°).
Hrisovul acestei scutiri este innoit la 10 Februar 1813 de catre Ioan
Voda Caragea11), si la 20 Sept. 1819 de catre Alexandru Sutu 12).
Chiliile dela sf. Vineri-Herascu au servit pentru izolarea bolnavilor
mintali nefuriosi ; cei furiosi erau tinuti in chiliile dela manastirea Sa-
rindar, unde este Cercul Militar de astazi13). Acest lucru a durat pana la
sfarsitul epocei de care ne ocuparn aici.
OSPICIUL SAU SPITALUL BISERICII DUDU DIN CRA-
IOVA. Biserica Dudul din Craiova a fost cladita in zilele lui Alexan-
dru Ipsilanti (Sept. 1774Februar 1782), de catre Const. Fotescu, biv
vel Clucer i Hagi Gheorghe Ion.
In hrisovul bisericei dat de Ipsilanti la 18 Martie 1778, se spune
aici se afla icoana Fecioarei Mari, care este tac:Atoare de minuni tot-
deauna se afla ajutätoare fi gata folositoare catre pravoslavnicii creftini
ce názuesc si cu cuviincioasd umilinta de evlavie ifi cä.tigá a lor t'ama-
,,duire isbavire de once boala are. i fiindcä aceastä biserica in care
se afta s'anta icoana, mai nainte a fost biserica de lemn, care fiind ve-
che, stricatä fi cu totul daräpanata, mai la urma s'au tindemnat doi din
creftinii de acolo dela Craiova, anime Constantin Fotescu biv vel Clucer
de aici fi Hagi Gheorghe loan, fi cu a lor stradanie fi cheltuiala silin-
du-se, a reta-cut biserica de platrä fi cu chilii pentru bolnavii ce nazuesc
spre tamaduire.
Dintr'o jaiba' din 14 Iunie 1813, a lui Muta' loan din Craiova, a
cärui sotie era din neamul ctitorilor, aflana ca Hagi Gheorghe, prin tess
tamentul sau din 29 Mai 1786, a lasat pe bdiatul ltii. Zamfirache, drept
ctitor, avand de ajutor pe Enache Cincul, Hagi Const'. Popa, Chiriac
Seianul §i Tudorica Logofatul Patbatigheanu.
La 25 April 1785, Mihai Vocla Sutil, in prima lui domnie, a inta-
rit aseza.'rile ctitorului si a intarit ..afezämiántul ce prin zapis a facut

Preot Marin Dumitrescu. Istoricul a 40 de biserici, v'. IX, p. 122.

Ureche, vol. 11, pag. 169.
V. A. Ureche.Ist. Rom., voL VII, pag.. 138. Cit. cond. 34, fila 94.
Idem,. vol. XIA, pag. 1017-18.
Idem, vol. XII, pag.
. 13) I. Brezoianu. Vechile institugdi ale Romaniei, pag. 139.

www.dacoromanica.ro
 63

Clucereasa Maria roteasca". Maria era fata lui Hagi Gheorghe §i sotia
Clucerului Const. Fotescu. Asezamantul ei ca si cel al tatalui ei, era,
ca biserica sa fie sloboda. Lisa' sotul e, Clucerul Const. Fotescu umbla
s'o inchine Episcopiei de Ramnic.
In timpul rasixiului Ruso-Turc, Zamfirache a murit ; in locul lui
a ramas. ctitor fiul sâu Tudorache Armasul. Dupa un an a murit
Tudorache ; pe urma lui a ramas sotia si patru copii, dintre cari o fata
era maritata cu jäluitorul din 14 Iunie 1813, cu Baluta loan. Prin jaiba
lui, Baluta cerca sà fie socotit drept ctitor al Bisericei Dudu, ca cel mai
apropiat urmas, prin sotia lui, de ctitorul fondator; rentru a-si ajunge
scopul, Baluta cere sprijinul lui Voda Caragea si promite sa faca
rea chiliilor ce mai sunt trebuincioase a se face negresit, neavänd bol-
navii loc a incapea la ace/e Acute...-. Domnitorul aproba cererile
Bäluta §i porunce§te sä se cerceteze cu scumpätate reclamatia lui
daca are dreptate sä metahiriseascá acea cheltuialä in trebuintele bise-
ricei, precum insusi a dat lägächrialä i leg5tur5 inaintea d-lui Logo-
fätului, iar de n'are dreptate, sa se faca cunoscut Domnitorului14).
Nu cunoastem urmarea acestui proces, dar stim cà Biserica Du-
dul din Craiova, gratie icoanei facatoare de minuni a lamas ca ospiciu
pentru bolnavii de boli mintale, multa vreme dupa epoca de care ne
ocuparn aici. Intr'un studiu din anul 1895, se spune cä nebunii furiosi
erau legati aici de arbori cu lanturi i franghli sau tinuti inteun
SPITALUL SAU OSPICIUL MÄNÄSTIRII SÄRINDAR DIN
BUCURESTI. Aici ca §i la precedentele mana.,tiri exista o icoana
facatoare de minuni, icoana Maicei Domnului, care era socotità drept
isvor de tämäduire tuturor ce aleargä cu evlavie si cu credinta, draci
gonind, orbii, släbänogii si tot felul de boale i neputinti tämä-
duind... le).
Bolnavii cari veneau din departari mari, ca sa ceard sprijinul icoa-
nei facatoare de minuni, erau gazduiti impreuna cu ínsotitorii lor, la
manastire. De multeori se intampla cà unii din acesti bolnavi nu voiau
sou nu puteau sä mai plece de acolo, din care cauza se aduna atdta
gloata aid, ca era nevoe de interventia Domnitorilor, sa se puna ran-
duiala. In Iulie 1786, Mavrogheni Vociä (April 1786-19 Iunie 1790),
a dat un pitac, adica o porunca sa nu sadä nimeni in mandstire, färä
numai Egumenul soborul martästirei i bolnavii de ambe sexe, care
cer vindecare la icoana fäcätoare de minuni a lk/laicii Dcmnului" 17).
Acela§ lucru s'a intamplat §i la 13 Oct. 1797, cand Alexandru
Ipsilanti a dat o porunca de acelas fel :

V. A. Ureche. ht. Roux:, vol. XJA, pag. 200.

G. Miletici, ,Studii psibiastrice 1895, cf. I. Felix. Acad. Rom. Tom. XXIV,
p. 217.
Idem, vol. VI, pag 55 si vol. VIL pag. 305 si 392.
Idem, vol. III, pag. 52. CiteazA condica 17, fila 42 verso.

www.dacoromanica.ro
.64

,,Fiindca la Domnia Mea dete jalbä Neo fit, egumenul ma-

nastirei Särindarului de aici din Bucuresti, cum ca unii din boer-
nasi si jupanese, cari dupá vremi, pentru intamplatoare pricini au
intrat prin ociaile acestei manastiri, le aa ale lor si s'au intemeiat
prin odai cu locuinta, nevoind sä iasa si sä mearga pela casele lor
Cu care aceasta se face zäticnire la oamenii cei bolnavi qi neputin-
ciosi, cari alearga cu hierbinte râvná si evlavie ce au la sfanta
icoana dela aceasta manästire, spre tämacluirea loe; cäd neava nd
odai de locuit, patimesc särenanii aceia sezand pe afara, prin frig
si prin ploi. Uncle, fiindcä aceastä sfanta mangstire la care se
415 sfanta icoana a Prea Curatei Nascaloare de Dumnezeu, 14-
catoare de minuni, toti de obste, mari si nazuesc deapururea
pentru tarnaduirea boalelor de once [el, la cari se fac rugäciuni ne-
incetat, inca din cealalta domnie a noastra s'a lost dat porunca
Domniei Mele, clupä domnesti venituri ce s'au vázut ca are de mai
nainte manastirea, cä nimeni, nici din partea barbateascia, nici din
partea politiceasca, mare sau mic, vericine, de once stare, sa nu fie
slobod a pretinderisi cu vreun cuvant, sá seda in oclaile ac-stei
manästiri, afara numai de cei ce vor avea vre-o neputinta de boala
qi vor nazui spre tämäduire la sfanta icoana. Drept aceia poruncim
Domnia Mea, ca orica ti se vor fi afländ cu locuinta in °dare acestei
manastiri, acum toti sa iasä ; sá rämae oclaile slobode, numai
pentru trebuinta bolnavilor ; si egumenul acestei ma na stiri sä se
apere ca aceasta carte domneasca in toata vremea, de vericine, de
vence treapta va fi, ce ar cauta sa conäceasca, afarä de soborul
manastirei si cati din boina vi se vor inta mpla a merge pentru tä-
maduirea lor"").
Uneori servea si ca inchisoare celor cari erau prea indräzneti
infruntau pe Domnitori. Asa a patit un postulant care s'a adtesat Dom-
-nitorului Const. Ipsilanti la 45 Febr. 1805, cu termeni cam tari. Scrie
Vocl :

,,Dumneata Vel Logofät de tara de sus, sa paratirisesti ca

mare luare aminte pe jäluitorul acesta sä vezi bine nu cumva
sa fi inebunit? si de vei vedea cu adevärat Ca este nebun, sä-1
meti dumneata la Sarindar, sä-i citeasog sfintele biserici rugäciuni
pentru indreptarea mintei lui, fiindcä este pa cat a se perde omul
intr'aceastä patime lo).
pana la sfarsitul epocei de care ne ocupam, manastirea Sarindar
slujit ca spital sau ospiciu celor bolnavi d minte. Era asa de cu-
noscuta ca spital ca, inteo lucrare descriptiva, pe care intentiona sa o
faca Kreuchely, reprezentantul Prusiei la noi, despre Tarile Romanesti,
printre spitalele existente in 1822 in Bucuresti, pune i spitalul Ma-
_nastirei Sarindar 20).
V. A. Ureche. Ist. Rom., voi, VII, p. 332. Citeaza cond. 34 fila 133.
Ureche, vol. 8, pag. 564.
Hurmuzachi. vol. X, pag. 301.

www.dacoromanica.ro
 65

La 15 Sept. 1827, Domnitorul Grigore Ghica porunceste sa fie

inchis nebunul Dumitrache la ManAstirea Sdrindar, in odaia care din
,,vechime era oranduitä de se linea intr'insa nebuni" si in toate zilele s'a
fie scos la slujbele bisericesti precum se obisnuia fi mai inainte"
Cuvioase Egumene al manast. Särindarul, !Uncle-a' un flu-
mitrache smintit de minte se incongiurá prin politie poate din
lipsirea sa de minte, sä faca si vreo prime jdie, precum aproape era
in trecutele zile sa se 0 intample primejdie de foc din pricina lui,
dupä aratarea ce ni-au facut dumnealui vel Spatarul ; de aceia po-
runcim cuvio.,siei tale ca trimita ndu-se de care Spätärie acest ne-
bun la ma nastire, sá oranduesti numaidecAt a-I pune la odaia din
manästire, care din vechime era or:a nduita si se fin ea intr'insa ne-
buni, oránduesti paznic, a purta de grijä de dansul si a-1
duce la sf. biserica in toate zilele, dimineata seara, precum asa
se obisnuia si mai inainte, and din intamplare se aduceau nebuni
spre paza i tarnacluirea lor" 21).
Osebit de ospiciile sau spitalele citate mai sus, aproape toate ma-
n&stirile, mai ales cele cu faima ca au icoane, moaste sau vreun cAlug5r
meter in ale vindecdrei boa1elor, gazdulau bolnavii de boli mintale, sau
si alte boli. Asa se cunosc minunile ce se faceau la manastirea Curtii
de Arges, la mánA8tirea Bistrita, la manastirea din muntele Cosla din
Nean4 la irAndstirea Adam din acelas judet, la mAnastirea Negoesti
Jitia din Dolj, etc. Asa de exemplu :
La 22 Iulie 1814, Voda Caragea trimite la MAnAstirea sft. Gheor-
ghe Nou din BucureSti, pe Paharnicul Alexandri smintit de minte...
a i se da o odae de locuintä cum 0 cele trebuincioase spre cautare,
,,panä cand se va indrepta" 22).
La 12 Mai 1822, este trimis la manastirea CAldarusani un crestin
ticalos, lipsit de minte,care facea multe suparari locuitorilor 23).
La 3 Martie 1823, pe cad mai erau Turci la noi, chip s5 poto-
leasc5 miscarea greceasc5, slävitul Hasan Bei Gavanozzade, au trimis
räspuns la Agie pentru o femee nebunä, ce se preumblä pe ulitele Car-
gului despuiatä, pe care si insusi slavirea sa, au imbracat-o intr'un rand,
ea din nebunie rumpe hainele depe dansa..., ca sà.. fie internatà in-
teo infinAstire. $i Domnitorul porunceste sa fie dusa. surghiun la schi-
tul Tigäneqtr ").
Insài Departamentul epitropiei obstirilor intervine pentru un ne-
bun. la 1April 1824

Ureche. Domnia lui Grigore Ghica. NIanuscris la Academie. Citeaz6 cond.

117, fila 96.
Ureche, vol. X/A, pag. 1050.
Idem, vol. XIII, pag. 294. Citeaz5 cond. 101, fila 54.
Idem, Dotninia lui Gr: Ghica. Manuscris la Academie.

5
www.dacoromanica.ro
66

Ca plecjciune arätänz Inältimei Tale, pentru un lordache-

Grecul Cojocärasul de aici, cá de sunt acum... zile, murindu-i so-
tia rämäind ca trei copii mgrunti de gät, s'au smintit de minte,
uimit, fäirä stare de a se päzi pe sinesi sau pe copii de vre-o pri-
mejdie, de carele cercetänd deosebit, ni-am pliroforisit, ca ca cht
merge eu atät i se adaugä lipsirea mintei...".
Domnitorul porunceste sä fie das la mänästirea Cernica25).
N'a trecut mult sí la 25 Mai 1824, lordache Cojocärasul cel zä-
natic si caen smintit' s'a facut bine si Domnitorul porunceste sa fie
,,slobozit a veni la casa so 22).
La 21 Ianuar 1825, este trimis la manastirea Snagov, Pana Das-
calul de aici iiind lipsit de minte" 27); iar la 11 Iunie acelas an, este
dus tot la Snagov, Matei Brutarul ot Campulung lipsit de minte- 2s).
O mänastire care se bucura de mare Lima' pentru vindecarea ne-
bunilor, catre care erau indrumati bolnavii din Valahl'a, a fost manastirea
din Gherghita, tärgusor nu departe de Bucuresti, numita din aceastä
cauza Manastirea Malamucul sau Balamuci. Se pretinde cA ar fi fost
zidita din temelie de Papa vel .Logofat, mort la 1632 si imormantat
aici 29 ) . De fapt manastirea din Gherghita, cu hramul Sf. Niculae dela
Mira Lichiei, este pomenitä cu acest nume pentru intäia oarä intr'o
"carte din 1571 a lui Alexandru Voevod ; in alta carte- din 24 Mar-
tie 1626, i se spune Malamuc sau Malamoc ; lar intr'o carte din 1631
a luí Leon Voda, este numitä Molomoc care iaste din ¡os de °nasal
Gherghita" cu hramul Sf. Nicolae3°). Mai tarziti, intr'un document
din 22 Dec. 1794, este numita stinfa mänästire Balanzuci ot sud 11-
fov'31). Manastirea a fost refacuta i infrumusetatä in zilele lui Gri-
gore Ghica Voda, la 12 August 1752 32). Este neindoios ca numelz de
Balamuci sau Malamuci vine din faptul ca. aici se adunau bolnavii cari
balamuteau, cari vorbeau aiurea, bolnavií nebuní.
Mai tärziu, cativa ani dupe 1834, nebunii din mánastirea Mala-
much au fost dusi la manastirea Marcuta, ctitoria lui Alexandru
lanti, probabil in spitalul cladit de Rusi cu prilejul ciumei din 1828-29:
dar dwpre aceste lucruri vom vorbi in volumul urmator.

Idem, citeazä condica 108, pag. 400.

V. A. Llreche. I. c. Domnia lui Gr. Ghica. Manuscris la Academie. Ci-
teazA condica 108 , pag. 473.
Idem Citeaza condica 105, pag. 392.
Idem. Citeazd condica 117, fila 5 verso,
V. Brätulescu si Remus lije. -.Mfindstiri i biserici din jud. Ilfov.
Arhivele statului. Mitropolia Bucuresti, pachetul XXX. Date comunicate
de d-1 loan Radu Mircea, paleograf al Arhivelor.
V. A. llreche. Lst, Rom., vol. VI, pag. 550.
V. Bratulescu si Remus Ilie, I. c.

www.dacoromanica.ro
 67

2. AZILE PENTRU SARACI ORI BATRANI.

1) OSPICIUL DELA SAN-MITRENI. 2) AZILUL DOAM-
NEI DIN TARGOVISTE. 3) AZILUL DOAMNEI BA-
LA$A DIN BUCURESTI. 4) AZILLIL CEAU$ DAVID (DAR-
VARI). 5) AZILUL STAN JIANU. 6) AZILUL-SPITAL GO-
LESCU, ETC.
OSPICIUL DELA SAI\1-MITRENI. Prirnul asezámánt de
acest fel de care se pomeneste in trecutul románesc, este cel al lui Vla-
dislav Vodá (1523-152,), in care este vorba despre un Ospiciu de
bolnavi i altul de sáraci din poarta bisericei dela Arges. Lucrurile nu
sunt tocmai dare. Documentul original este scris in slavoneste, iar in
traducere s'au intrebuintat termeni moderni ; asa de exemplu, termenul
de bolnite a fost tradus cu cel de Ospiciul de bolnavi, termen
impropriu, pentruca in románeste, la data acestui docununt, exista cu-
vántul de bolnitä cu inteles destul de precis. Tot asa s'a intrebuintat in
traducere termenii de institut de binefacere- i Ospiciu de sáraci-.
Formula románeasca mai aproape de limbajul de atunci ar fi bolnita
pentru bolnavi j adápost sáracilor". Aici vom da documentul asa cum
s'a publicat:
Giurgiu, 1524, Julia 24.
Cu mila lui Dumnezeu Ioane Vladislav Vodà, etc. aim acee-
stä poruncä domneasa celor petrecätori in institu tul numit ospitiu
pentru boina vi din locasul dela San-mitreni, unde ente templu1 Sant
gloriosului marelui mucenic Demetriu unui alt institut de binefa-
cere asezat cle'naintea porpei bisericei din monastirea dela Arges,
cate institut se zice Ospicin pentru säraci; i anume ca sä fie de
hranä fratilor din ospitiul pentru bolnavi si ospiciul din acel pentru
säraci, toate bränzetuTile Cate ni se vor cuveni din judepul dimprejur,
oricare ar fi acele bränzeturi, sau bränzä de burduf, sau ca s sau
orisice alta, sä fie ziselor douä institute, si anume o jumätate la
ospitiul pentru bolnavi i o jumätate la acel ventru säraci ; care toate
sä le fie venit de mosie si de oatrimoniu, dat oentru sufletul Domniei
Mele. Marturi domnesti..."1).
2. AZILUL DOAMNEI BALASA DIN TARGOVISTE.
0 stire fat-a amánunte, dar mai lámuritá, avem din vremea lui Constan-
tin Vodá Bráncoveanu (6 Noemb. 1688April 1714). Doamna lui,
Doamna Bálasa, a fost ca i Doamna Elina a lui Matei Basarab a
multe moaste ale sfintilor impodobitoare, säracilor miluitoare, credin-
tei dereapte rämnitoare si lucrure scumpe purure lucrä tore, si a toatä
säracimea, oameni pätitnasi ca o destoinicä ajutätoare''. Ea a fácut
lángá biserica Sfánta Vineri din Tárgoviste casele unui adápost pen-
tru sáraci 2).
Arhiva istoricA a Roma-niei. nr. 13 din 7 Noembrie 1864, p. 104.
N. Iorga. Istoria Bisericei romanesti, ed. II, vol. I, p. 283.

www.dacoromanica.ro
68

Inseamna ca Doamnalasa a facut in Targovi*te casele unui ad&

post pentru säraci". Este cea dintai *tire lamuritä despre intemeerea
unui ospiciu- cum spunem astazi, pentru saraci. Nu Om cum va fi
functionat, nu *tim cata vreme a durat, dar ospiciul pentru säraci- din
Targovi*te, nascut din mila i ravna crestineasca a Doamniei tarii, este,
dupa ospiciul dela San-Mitreni, al doilea exemplu de acest fel.
OSPICIUL SAU AZILUL DOMNITEI BALASA DIN BLICU-
REST'. Domnitala*a, fiica lui Constantin Voda Brancoveanu, ma-
ritata cu Manolache Lambrino, clade*te in anul 1745, in curtea caselor
lor o biserica cu hramul Botezul Domnului. Q inzestreaza cu moii, vii,
tigani, etc., *i orandue*te ca unul din dascalii bisericii, sa invete carte
pe *coIari.
Dupa *ase ani, la 1751, Domnita Bálaa clade*te o notia biserica
mai mare, cea veche ramanand ca simplu paraclis. lar dupa alti patrt
ani, in anul 1754, Domnita Bala*a moare 3).
Domnitala*a a murit de ,,moarte grabnia', Para mostenitori
fara sá aiba vreme sa faca hrisov bisericii pe care o intemeiase, nici diata,
adica testament, sa-*i arate in scris intentitmile ce urmarlea Cu ctitoria ei,
intentiuni cunoscute insa celor din jurul ei, acelea de a face xenotrofion,
orfanotrofion, sä tie scoalá pentrzz invätätura celor ce vor sä se preo-
teasa, sä märite fete särace farde pgrinti- 4).
Domnitorul Constantin Mavrocordat, care cuno*tea aceste inten-
tiuni, a intarit oranduelile Domnitei Balasa, prin anafora", iar aposa-
tul Alexandru Ghica Vodä au intärit in urmä ca deosebit hrisov-.
Tab.* se pare ca intetiunile Domnitei n'au fost puse in practica'
numai cleat. ,,atiit din intänzplarile vremei at si din nepurtare de grijä- ,
*i in anul 1781, manastirea Domnitei Bala*a. Inca nu era utilizata in
vreunul din scopurile filantropice, pentru care fusese creiata. Atunci,
Domnitorul Alexandru Ipsilant a destinat aceasta manastire sa fie Orfa-
notrofion pentru copfi parte bärbäteasa, ca sä locuiasc5 in mänästirea
Donznitei Bälasa, iar parte femeiasa sä locuiasa in mänästirea Tuturor
Sfintilor-. In acest scop, Domnitorul cu a lui cheltuiala adauga cateva
odai la manastirea Domnitei Bala*a nefiind deajuns cele dintär.
Scrie Domnitorul in hrisovul ce a dat pentru intemeerea Orfano-
trofiei, in Martie 1781
Mänästirea räposatei Doamne Balasäi, ce se aflä lang5
domneasca noasta Curtea cea Veche, care, deosebi, a nu este in-
chinatä i legatä la nici-un loc, dar si a fericitilor ctitori oranduialà
dintru inceput au lost, a se hräni copii si a se tinca scoalä cu dasali
intr'aceastä mangstire pentru invätä tura tor: dupä oea inscris oriin-
duial.5 a ctitorilor ce am vgzut Domnia Mea si räposat Domnia Sa
Erng j Ion Vartosu. A.5ezáminte1e Brdncoveneti. O sutd de ani dela in-
fiintare, 1&38--1938.
Acadern. Rom, Manuscris nr. 40Ç. Perilipsis al Tdrei Ronidne$ti.

www.dacoromanica.ro
 69

Constantin Mavrocord'at a intärit sub pecetia Domniei Sale aceasta

oranduialà, prin anafora, si rä postul Alexandru Ghica Vorlä au
intatit-o in arma' cu d'eosebit hrisov care oranduiala nici intr'un alt
chip nu s'au piza pina: acum, atat din intanzplarile vremei, cat
din nepurtarea de grijä... Si de vreme ce face trebuinta a se orandui
dousä locizri pentru hrana mai sus zisilor copii, fiind parte si bärbit-
teasa femeiascä, hotärim ca pentru copii parte bärbäteasca, sä
locuiasa in maná stirea Tuturor Sfintilor...; pentru aceasta am dat
dintr'ale Dornniei Mele, cheltuielile cele trebuincioase... pentru adau-
girea a cateva oddi, nefiind deajuns cele dintar 5 )
Si cu toate acestea, se pare ca Orfanotrofia pentru copii parte
barbateascr, n'a functionat nicicand la Manastirea Domnitei 135Ia§ei ;
iar Azilul, care exista §i astazi s'a infiintat mai tarziu ").
OSPICIUL SAU AZILUL DIN MAHALAUA CEAUSULUI
DAVID. Azilul din Mahalaua Ceau§ David, mahalaua Icoanei de
astazi, a fost intemeiat de Misail sau Mihail 1VIonaliul, probabil, in anul
1763, in zilele u1tmei domnii a Domnitorului Constantin Mavrocordat
(11 Iunie 1761Martie 1763), caci spune un hrisov :
Misail sau Mihail Monahtd, fost Logolät de tainä, care a
slujit Domnilor Tärei pana" la varsta bätranetelor, §i fiindca in
viata lui nu s'a cäsätorit, vaz:andu-se pe sine Pral ,mostenitori, a cu-
getat la cele de Dumnezeu pläcute, si cu a sa agonisealti au inältat
douá sfinte biserici aici in Bucuresti" una in mahalaua Hagiului si
alta in mahalaua Ceausului David, la care a fäcut si 12 chilii (spre
locuinta a 24 femei sgrace, obraze mai alese si mai deosebite, si a
aror hranä si imbräcäminte tot Mihail Monahal le are purtare de
grifa, atora si chipa' sfarsitul säti li-au ora nduit
li-au afierosit prin
asezämant intärit despre sfintia sa Mitropolitul Tärei, Chirlo Chir
Grigorie...-, (la 1 lunie 1763) cu diferite danii i veniAuri.7).
La 1 Mai 1775, Alexandru Ipsilanti intare§te cu osebit hrisov toate
daniile ctitorului fonda bor, cat §i cele acordate de Const. Mavrocordat,
pentru chivernisirea acelor sdrace-, caci, spune Domnitorul multe bu-
,,nätäti sant, cu cari poate °mal dobandi sufleteasca mantuintä, lar
mai mare este milostenia... mai vârtos la säraci, la bolnavi si la scap5-
tati...- 8).
Vezi mai departe Hrisovul Orfanotrofiei.
Emil si Ion Vartosu, 1. c.
Ureche, vol. II, pag. 67. In hrisovul lui loan Vod5 Caragee din 30 Martie
1813, se fixeazi: data artei mitrop. Kir Grigorie, 1 Iunie 1773. Este o gresall Kir
Grigorie s'a fäcut mitropolit la 248 Iulie 1760 (N. Iorga. Ist. Biser, rom.. vol. II, pag.
139), prin urm,are, fiind vorba de ultima domnie a lui Const. Mavrocordat, azilul
trebue s5 se fi intemeiat Intre 1761 si 1763, anii lui de domnie.
V. A. Ureche, /. c. vol. II, pag. 67.

www.dacoromanica.ro
70

In a doua lui domnie (August 1796Dec. 1797), Alexandru lp--

lanti inoeste hrisovul anterior cu coate (Janine lui, la Iunie 1797. Cu
1

acest prilej aflarn ca Slugerul Panait Babeanu, nepotul i urmasul Mo-

nahului Mihail, a complectat acest asezamant.
Panait Babeanu, in vremea domniei lui Mihai Sutu, a zidit in piatra
biserica din mahalaua Ceausului David, unde era si icoana facatoare de
minuni a Maicei Domnului, de unde si numele mahalalei s'a schimbat in
ce! de Mahalaua Icoanei, nume pastrat pana astazi ; a mai zidit in piatra
si 12 chili pentru 24 alugärite femei sgrace. a cäror purtare de grird
a avut-o tot numitul ctitor ca celelalte, atät in viata sa cât si dupà
moarte, läsänd epitrop ctitor iar din neamul säu, mireni iar rur alu-
gäri, fiind biserici la care se aflä locuind cälug5 rite si vficluve .
Mihai Sutu a mai adaugat si el cateva mili ca sà" fie pentru cheltuelile
bolnavilor ce vin dupà aiurea si näzuesc la aintorul Prea Sfintei Näscä-
toarei de Dumnezeu, a cäror cheltirialä tot Bäbeanul o dä... °).
Precum vedem, asezamantul Monahului Misail, pästreaza in intre-
gime o infatisare de asistenta bisericeaseä, dar, intocmai ca i pentru spi-
talele Coltea, Pantelimon i Sf. Spiridon, se departeaza de prevederile
Pravilelor, instituind o administratie si control de mireni, ceiace le dä
un caracter de asistenta particulara,
Asezamanitul Monahului Mihail si Slugerului Panait Babeanu a
fost intärit de loan Vocla Caragea la 30 Martie 1813, si de Alexandru
Sutu la 26 Februar 1819 1°). In planul unei eärti pe care Kreuchely, re-
prezentantul Prusiei la noi, planuia s'o faca, asezamantul Monahului este
socotit la 26 Sept. 1824, printre cele sase spitale ale Bucurestilor, adica.
Coltea, Filantropia, Sarindar, Pantelimon, Icoana i lazaretul dela Du-
desti. Este o dovada ca la aceasta data, Ospiciul sau Azilul din mahalaua
Ceausului David, a schimbat numele in cel de Icoana, dupe faima Icoanei
facatoare de minuni dela aceasta biserica:19.
Adaogam ca o flied a Slugerului Fanait Babeanu, E,lenca Balynnu.
a luat in easatorie pe doctorul Constantin Da.rvari ; ei au avut un baiat
Mihai si o fatal Ana. Baiatul, Clucerul Mihail Darvari, casatorit cu Elena
Buzescu, descendenta din faimosii Buzesti din vremea lui Mihai Viteazu,
sunt ctitorii Schitului Darvari, locas de rugaciune i reculegere care exista
asfäzi langa biserica Icoanei, ctitoria Monahului Mihail si a Slugerului
Panait Babeanu. Fata d-rului Darvari, Ana, a luat in easatorie pe fai-
mosul doctor Apostol Arsache. Chipurile lor se gasesc i astazi in Bis,>-
rica Icoanei i Schitul Darvari. De aceia, cu drept cuvant, Ospiciul
sau azilul din mahalaua Ceausului David, se poate numi ctitoria Mona-
hului Mihail. Babeanu si Darvari.
A$EZAMANTUL PAHARNICULUI HAGIU STAN TIANU
Exemplul Monahului Mihail a fost imitat si de alti drept credincio5i cie-
stini. Hagi Stan Jianu biv vel Paharnic, om de afacen i foarte bogat, al

V. A. Llreche. Ist. Rom., vol. VII, pag. 316-317.

Idem, vol. X/A, pag. 142-443, §i vol. XII, pag. 68.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. X, pag. 305.

www.dacoromanica.ro
 71

carui mime se intalneste mereu in ultimul patrar al secolului al XVIII-lea,

oridecateori este vorba de Craiova si in genere de Oltenia, a avut un
baiat, Zamfir pe nume, care a murit ; nu stim anume cand i s'a intamplat
aceasta nenorocire, dar banuim sa fi fost cativa ani inainte de 1785,
pentruca la 16 August acest an, nefericitul tata, continua sa se vaite ca,
fiu-sau fiind sanatos, orad sa fie mai &hiatos, s'au inselat de un becisnic
doftor ce avem aici, si din doftoriile ce i-au dat, la notia zile l'am in-
..gropat..." 12) . Si banuim ea' aceasta moarte tragica, trebue sa se fi in-
tamplat prin anul 1783, pentTuca, probabil in amintirea fiului pierdut,
Paharnicul hagiu Stan Jianu, s'a hotärat s'a faca pe mosia sa Preajba din
Dolj, biserica de piatra i chilii pentru calugari, dar si pentru alti oameni
,,säraci, neputinciasi, cari sa-si aibá" hrana si chiverniseala Locui-
torii de pe aceasta mosie, mesteri in tabacirea pieilor de caprä, s'au prins
la 15 Oct. 1783, sa dea si ei cate zece parale de fiecare suta de piei ce
yor lucra. La 12 Oct. 1784, Domnitorul Mihai utu, intareste aceasta
invoiala si mai adauga si ei aite venituri din vama Paiciului de pe mosie
100 de talen. Totul este reintarit de acelas Domnitor in anul 1785 si la 2
lulie 1792:
,,Hrisovul Paharnicului Stan Jianu.
Fiindcä dumnealui cinstit credincios boer al Domniei Mele
Hagi Stan Jianu biv vel Paharnic, cu cheltuiala .,si stradania sa. pe
mosia dumenalui Preasba ot sud Dolj, au facut biserica de piaträ
intru cinstea pomenirea sfantului îmtâiului mucenic si arhidiacon
.tefan si sfantutui marelui mucenic si de biruinta purtätor George,
cu cateva chilii pentru a locui monahii i alti oameni saraci, ,nepu-
tinciosi, cari sa-si aibá hrana chiverniseala lor ; intocmind la
aceasta biserica si un chip de scoala románeasca pentru a se inväta
copii, de pomana, landa locuitorii (lupa numita mosie care 11z-
creaz.i meste.,sugul tabaciei la piei de capra negutatoresti la care iau
plata la 100 talen i a te 10, vazand aceastä burla faptä a Paharnicului,
s'au indemnat si ei pentru pomenirea Ion, si pentruca nici Paharni-
cul alt adet de cherhanale nu le ia si din castigul dela acele piei
ce au, de buna voe au primit si au facut asezámânÍ ca sa dea ajutor
sfintei biserici de 100 piei ce lucreaza, cate parale 10, nu numai
aceia ciiti se afta, ci aceia ce in urma lor vor lucra acest mestesug
la numita mosie Preasba, dad zapis iscalit de dansii ot leat 1783
Octombrie 15, adeverit fiind si de dumnealui ve! Paharnic Mano-
lachi Romaniti, Caimacam, si de dumnealor ceilala bceri ai Diva-
nului Craiovei, intru care scrie, ca viind ei lata in Divan... (urmeazä
zapisul Cu acea intarire), apoi s'au dat hrisovul de intarire din 1874
Martie 12 si Domnitorul au mai adaus in favoarea bisericei si a
scoalei j alte venituri, anume : din vama balciului de pe acea mosie,
sá aiba vamesul din Craiova talen i 100 din oricat venit se va stran ge
din acel balciu, ca sa fie aceasta n'ida pentru chiverniseala
bisericei,

12) Vezi vol. II, pag. 250.

www.dacoromanica.ro
72

de facia, tamhe, untdelemn, qi pentru plata dasalului ce va invata

copii, i pentru hrana säracilor, cari se vor ocroti in chiliile bisericei
trei preoti si un diacon, sa fie scutiti la biserica"23).

OSPICIUL-SPITAL INTOCMIT DE VORNICUL RADU GO-

LESCU. Epitropia Obstirilor creiatä de Alexandru Ipsilant la sfdr-
situl anului 1775, a fost transformatà de acelas Domnitor, in a doua lui
domnig, la 5 Oct. 1797, in Vornicia Obstirilor. Gel dintAi Vornic al Obsti-
rilor a fost Radu Golescu, omul de incredere al Domnitorilor c_ari au
urmat dupd aceasta data, pan& la venirea Rusilor cu prilejul ràsboiului
din 1806-1812. Mai bine de zece ani, Vornicul Radu Golescu a inde-
plinit serviciul facut astäzi de Ministerul de interne ; asa cá nimeni ca
el nu cunostea mai bine nevoile tärei si ale poporului, dar mai ales sufe-
rintele i insuficienta asistenv!i bolnavilor. De ageia ca un ecou al con-
stiintei, Il vedem cá creiazA pe mosia lui Golesti din Are, un azil pentnt
säraci §i cu douà paturi pentru bolnavi, pentru cari obtine la 18 Mai
1811, oarecari scutiri dela Divanul Tärei :
De la intaiul Divan si Comitet al Principatelor V alahiei.
Toate facerile de bine... sunt láudate i pläcute lui Dumnezeu,
iar mai vhrtos cele ce se fac cátre straini, cari ?eau unde se ad&
posti, care cei bolnavi si saraci... De aceia... dumnealui cinstitul
fratele biv vel Vornicul Rada Golescu, pentra oarescare parigorie
sufleteasa... au facut .ase octal cu am5rutele lor la mosia dum-
nealui Golesti, ca sá sadä saracii, sä se hraneasca din cele ce lasä
dumnealui, si alte douä oclai pentru cloud paturi de spital, pentru
a se adaposti pentru a se auta intr-ansele oameni saraci si bol-
navi. Care oclai, spre a se putea tinea totdeauna in starea lor cu
cele douä madele, lasa si un pod stätätor pe apa Argesului, ce este
lä cut de clumne,alui.Dar fiinda acest pod, and nu va avea oam,eni,
a fi napristan, sá sazá acolo, and vine apa Argesului mare, iar
mai vartos cánd se rupe ghiata, apere cu angi, negresit ur-
meaza a se slat-a-ma, precum si dupä vremi, and se va strica,
faca la loc sä-1 dreagä, dela cate pod... a se lua... dela treatori...
un prea putin lucru, adia ate dou5 parale de cal si ate o para
de bou, iar omul pe jos sa nu dea nimic. Caut5 nd dar Divanut
spre aceasta bunä faptä... si väzand a are trebuinta podul acela
de oameni..., a nu patimi chnd... va fi stricat,... cum si a se tine
In stare dupg vremi aceste oclai i spital..., a gä sit cu cale, a se da
dintre dajnicii Visteriei lude .ase, spre a fi totdeauna... in slujba
treaba podului ; despre aceia dar, s'au dat dela Divan aceast5
carte la mdinele duennealui Vornicului, ca sá i se urmeze qi s5
pazeasca apururea... aceasta oränduiala .Fi intocmire ce face dum-
nealui, aceqti lude .ase s5 fie totdeauna scutiti si aparati de
verce i angerie, i podvezi"141.
V. A. Ureche. Ist. ROM., vol. IV, pag. 123,
V. A. Ureche, Ist. Rom., vol, XI, p. 896. Citeaz5 cond. 71 fila 25.

www.dacoromanica.ro
 73

Numai ca, nu stim nimic de soarta asezamantului Vornicului Radu

Golescu.

AZILUL DIN VALEA SCHEILOR. Biv ceau§ agiesc Ghinea

Speteanu intemeiaza in valea Scheilor (Arges ?), o scoala unde invata
copii de pomanr, §i tot acolo face si cgteva odgi de sgrace väduve". La
10 Febr. 1813, Domnitorul Caragoa acorda cateva scutiri acestei insti-
tutiuni, printre carli i lude patru fgrg pricing de dajdie, argati pentru
adusul lemnelor la scoalg si la saracele micluve ce se aflg odihnindu-se
in odar. Mai tarziu, la 12 Septembrie 1819, Alexandru Vocla tt.tu in-
täreste din nou scutirile acordate de predecesorul sau. Aceasta dove-
deste ca Azilul din Valea Sheilor functiona, dar, dupa aceasta data nu
mai stim nimic despre el 15).
c) SPITALUL PROPRIU ZIS
SPITALE DEFINITIVE : SPITALUL COLTEA, SPITALUL
PANTELIMON, SPITALUL IU13IREI DE OAMENI, SPITALUL
SFT. SPIRID'ON, SPITALUL PRECISTA DIN ROMAN, SPITA-
LUL DIN BUZAU.
SPITALE DE SCURTA DURATA : SPITALUL OBE-
DEANU, SPITALUL IONA*CU, SPITALUL DIN TARGOVISTE,
etc.
SPITALE VREMELNICE: 1) SPITALE OSTA*ESTI, 2)
SPITALE PENTRU MOLIME: SPITALUL SFT. VISARION,
SPITALUL DIN MAGURA IA$ILOR, SPITALUL DUDESTI, etc.
Consideratiuni generale. Spitalul este un termen care se in-
talneste intAiaoara intr'un uric din 17 Mai 1619:
Gaspar Voevod, adicg ni-am milostivit si am dat pgrinte-
lui ruggtorului nostru Kir Anastase Brgncovici Mitro politului
Sucevei, in loc in mijlocul tdrgului nostru Sucevei, din locul dom-
nesc din sus, de unde se face .tgrgul impotriva caselor Feltim Sas,
ca sg faca acolo pe acel loc spital intru numele Dotnnului, ca
fie pentrir oei sgraci si neoutinciosi si schiopi orbi si alti cate
vor fi, sg se odihneascg toti acei acolo intr'acel spitar 1).
N'am putut indentifica acest uric, pentruca nu se noteaza de unde
este luat ; de aceia nu stim daca cuvantul de spitar intrebuintat in
acest document este scris chiar asa in original sau este numai traduce-
rea de astäzi a vrunui termen scris atunci, poate, in slavoneste.

15) V. A. Ureche. Istoria Rom. Vol. XII, pag. 96-97. Citeaz5 condica 92,
fila 440.
1) V. A. Ureche. Domnia lui Gr. Ghica. Manuscris la Academie.

www.dacoromanica.ro
74

Ceace este sigur; este ca la noi, 'Ana la sfarsitul secolului al

XVII-lea, s'a stiut numai de bolnita ; cuvamul de spital nu era cunos-
cut si daca exceptam uricul de mai sus, in nici un alt act ori document
romanesc nu se pomene§te cuvantul de spital, 'And la 1616, caml s'a
tipdrit Pravila lui Vasile Lupu.
In schimb termenul de spital era cunoscut si prea cunascut in
Apusul European, dar era cunoscut ca fiind numele unui locas de
moarte, bun pentru leprosi si pentru cei istoviti de boli, loca § de ne-
cinste pentru cei care in extrem, gasea un refugiu aici. Ecoul acestui
inteles a ajuns desigur si pela noi, de aceiat cei vechi au tinut si au
pdstrat cu sfinyznie termenul lor drag, cel de bolnita, care n'avea nimic
comun cu faima de groaza a notiunei de spital".
Pravila lui Vasile Lupu ttiparita in anul 1646, a fost compilata
in bund parte dupd textul de legi ale lui Farinacius ; acesta, in capito-
lul despre raporturile dintre parinti si fu scrie in patre, qui 'ilium
exposuit in hospitali, cum tunc per talem expositionem amittat ius pa-
triae potestatis...- 1). Compilatorii Pravilei au tradus textul latin, dar
cand au ajuns la cuvantul hospitali-, pentruca n'au gäsit termen echi-
valent romanesc, l'au tradus Cu cuvantul grecesc de spytali-, pastran-
du-i tot intelesul de groaza o necinstire ce se cuprinde in acest cuvant ;
si au tradus
,,Cela ce'qi va trimite pre fiu-säu cel boinav la spitali, acela'q va
piarde putearia cea pärinteascä, ce au asupra fiilor lor.
Sase ani mai tarziu, in 1652, cand Pravila lui Vasile Lupu din
Moldova a fost transcrisa in graiul celor din Muntenia, in Pravila lui
Matei Basarab, cuvantul de spitali" a fost transcris cu o perifrazd ex-
plicativd casä unde zac calicii i oamenii bolnavi-, sau : casa de
miqäi bolnavi"2). Acest fapt dovedeste °data' mai mult ca, cei cari au
scris Pravilele, n'au facut nici un fel de apropiere intre cuvantul ro-
manesc bolnitä si intre cel strain de spital ; si n'au facut aceasta apro-
piere pentrucd bolnita este spitadul specific romanesc, casa de bolnavi
catre care alearga oricine, dela Domnite pand la cel mai umil om, sa
se caute, fara grip pentru soarta sau pentru cinstea lui. Cata vreme
spitali- era cum am aratat, un termen de atata defaimare ca fatal
care'si trimitea fiul sà se caute in spital, perdea pand i dreptul de
parinte.
Aceasta diferentiere s'a pastrat cu atata sfintenie ea, in tot trecu-
tul romanesc nu se gaseste n:ci un exemplu de bolnitd transformata in
spital. S'au intemeiat spitale mari, toate in jurul bisericilor, toate spri-
jinite pe acelas simtimant religios ca si bolnitele, dar nici unul nu pro-
vine din transformarea bolnitelor ; din potriva, pe mdsura ce asezdmin-
tele spitalicesti au prins raddcini tot mai adanci, treptat-treptat bol-
nitele au dispdrut, dar, repetäm, niciodatä nu s'au transformat in spi-
t ale.

G. G. Longinescu. Legi vechi, pag. 97, nr. 164.

Vezi aici, vol. I, pag. 276.

www.dacoromanica.ro
 75

Astazi termenul de bolnitd a ramas ca o amintire simbolica a

trecutului spitalicesc roman ; ici-colea, termenul a capdtat chiar un
inteles strain de cel initial ; asa de exemplu, la mandstirea Pas:area, o-
suarul sau gropnita mandstirei asezata in spatele bisericei celei mari,
se numeste bolnita nästirei".
Socotind lucrurile in acest chip, se poate afirma cu toatd sigu-
ranta ca spitalul a fost o notiune si o institutiune noua pentru Romanii
inceputului, secolului al XVIII-lea, care, dei continua' fiinta bolnitei prin
aceia ca urmarese acelas scop, vindecarea bolnavilor, in fond, in mintea
Romanilor avea inteles deosebit : spitalul este un locas de groaza,
un locas care necinsteste pe cel care apeleaza la servicille lui, pe cdnd
bolnita este locasul catre care alergau toti fara teama, nici pentru
viata, nici pentru cinstea lor,
Patrunsi de acest inteles, Romdnii au fugit de spitale ; timp de mai
bine de un secol dela infiintarea lot% spitalele au ramas goale ; bolnavii
se fereau de ele ; abia dacd cate un bdtran nevolnic sau vreun sdrac
fard nici un ajuior, se ratacea si apela la mila spitalelor. Si, aceastä re-
pulsiune de spital, trebue s'o marturisim, s'a pastrat pand astäzi ;
si in zilele noastre, greu, uneori foarte greu reusim sä determinam pe
tdrani, sa intre in spiral, nu atat de teama ce au, cdt mai ales de ocara,
de necinstea ce cred cà apasa pe ,omul care ajunge la poarta spitalului.
Este rasunetul atavic al vechiului inteles de groazd si necinsce sce se
degaja din notiunea de spital, in opozitie cu intelesul ce se lega de no-
tiunea de bolnita, adevaratul spital romanesc, desfiintat cdtre incepu-
tul secolului al XVIII-lea.
La aceasta epoca, ja fiintd cel dintai spital dela noi, spitalul
Colea, deschis in anul 1715. Este o institutie noud adusa din afard,
care imbracd unele din caracterele Crientului. unele din acele ale Oc-
cidentului, pdstrand insd baza comund tuturor acestor asezdminte, sen-
timentul religios isvorat din aclanca rredinta.
Spatarul Mihai Cantacuzino, ctitorul Coltei, a avut o viata sbu-
ciumata, care l'a dus i l'a purtat prin lume si i-a dat posibilitatea
cunoased spitalele turcesti ca si pe cele din Occident. Pe de alta parte,
ca bun Roman, patarul Cantacuzino cunostea si revolta starnitä in
sufletul tuturor Romanilor, de läcomia fära sat a calugarilor greci, cari
acaparau toate averile mfinastiresti, chip, la adäpostul literii Pravilelor ;
cunostea desigur strigatul de alarma al Domnitorului Matei Basarab in
potriva instrainarei acestor averi romanesti. Si atunci, cand din indemn
sufletesc sau ecou al cine stie caror remuscari, s'a hotarát sá faca un
spital, care sa inlocuiascd bolnita mandstirilor, a creiat un model de
mijloc, luánd -part-Az cele mai bune din tot ce v-azuse si cunnqruse nrin
lume, pe cari li-a imbinat cu credinta stramoseascd i cu dorul de a nu
mai läsa sd se instraineze bogatia tarei.
Modelul creiat de Spatarul Cantacuzino a servit la intemeerea
tuturor celarlalte spitale dela noi. Toate, atat in Munenia cat si in
Moldova, iau fiinta in jurul unei biserici. Spätarul ctitor al Coltei, inainte
de a purcede la zidirea spitalului a fdcut mai intai biserica C.oltei,

www.dacoromanica.ro
76

a§a cum procedau toti ctitorii de mandstiri cu bolnite. In acest chip a

pdstrat institutiei ce creia intreg caracterul religios al vechilor bolnite,
apropkindu-se intrucátva si de caracteristica spitalelor turcesti, aceia de
a fi zidite in jurul moscheelor. 3). Numai dupd infiintarea bisericei,
Spdtarul Cantacuzino a intemeiat spitalul cu s'Ah deosebite pentru bár-
bati i altele pentru femei, intocmind un regulament de administrare
si de conducere dupd modelul spitalelor vdzute de el in Occident 4).
pentruca sd satisfacd spiritul de revoltd contra celor care cdutau sd
fure toate bogAtiile tdrei, adicd contra nesätosilor cdlugäri greci,
taru Mihai Cantacuzino, a rupt cu traditia i oránduelile Pravilelor, in-
stituind pentru conducerea i administrarea averilor cu cari a inzestrat
spitalul, o Epitropie mireand, compusd de omeni strdini de cdlugárie.
Aceastà din urmd ordnduialá a Spdtarului Cantacuzino, este un
punct nou asupra cdruia vom insista putin.
Pravilele scri, pravilele bisericesti ca si traditia, care d.irijau toatá
viga legará a acestui popor, impuneau celor cari fdceau donatiuni
ndstirilor i bisericilor, sd nu se amestece niciodatd si sub nici o formà
in administrarea bunurilor ddruite ; se cunosc doar sute de ctitorii de
mándstiri i biserici inzestrate unele cu averi imense, dar nu se cunonte
nici un exemplu ca ctitorul inzestrator sd-si fi rezervat prin actul de
donatiune, dreptul de control asupra administrdrei averii ddruite.
In aceastä pricind, glava 116 din Pravila lui Matei Easarab este
categoricd : cela ce va sä zideascä mänästire sau besearia, acela säe nu
,,f je volnic, sä le obl.iduiascA (adic5 sä le administreze), nici [ara de
voia Arhieretvlui sä le faca-, caci explica Pravilistul : cela ce dä...
la mänästirea ce au zidit... le cliä cätre Dumnezeu si sunt ale lui Dum-
,,nezeu,. porunceste... canonul sä nu mai aibä voe pre clansele... ci
toate .s& fie in mâna si in voia Arhiereului, ven trucd Arhiereul are si
tine pre pämänt locul lui Dumnezeu" 5).
Si pentrucd litera Pravilelor era päzità cu sfintenie in acele vremi,
cdlugärii greci au profitat, ca sá administreze averile mándstiresti, dum-
nezeeste, dar in folosul lor. Am putea cita chiar un exemplu tipic, cand
glava citatd mai sus, a fost invocatd si invocatd cu succes, in favoar2a

Dimitrie Cantemir sptme cA Turcii, daca au pAtruns in Europa, oridecAte-

ori cAstigau cAte o victorie mai mare, ridicau cae un spital in jurul giamiilor,
mari càri se numeau Darush-Shifa ; din venitul giamiilor se intretineau si se
ingrijeau bolnavii. .43 a fAcut i Baiazid dupA bAtAlia dela Nicopol in anul 1395,
asa au fAcut i altii, ridicánd Imarete i Teelum Chunc, adicA spitale si cese de
adApost de proportii mai mici, Inzestrate toate cu averi din produsul cárora, ca
din produsul institutiilor se Intretineau bolnavii. (D. Cantemir, Istoria Imper. °toman.
pag. 66, 114, 177, 189, 202. Editia Academiert
SpAtarul Mihai Cant-acuzino a luat parte la asediul Vienei in anal 1683.
Si In Ardeal erau spitale fixe i spitale mobile conduse de diferite congregatiuni
religioase. In vremea lui Mihai Viteazul exista un asemenea spital la Altenbueg, In
1597. (Hurmuzachi, vol. 111/2, la 19 Iunie 1597, pag. 247, doc. 280 .
Bujoreanu. Legi vechi. Prav. lui Matei Basarab, pag. 180; glava 116, 117.

www.dacoromanica.ro
 77

spitalului Sft. Spiridon din Iasi. Era in vremea lui Alexandru Mavro-
cordat zis Deli-bei, in anul 1784; urmasii liii Constantin Cehan Racovitä
ctitorul acestui spital, obtinuse pentru moment stapanirea unor parti din
averea daruita spitalului ; un an mai tárziu, la reclarnatia Spiridoniei,
chestiunea se judecä din nou si, pe baza glavei, adica a articolului citat
mai sus, din Pravila, manastirea a intrat din nou in stapanirea bunurilor
inchinate ei.6).
Incát, din cele de mai sus, vedem numaidecAt ca dispozitiile testa-
mentare ale Spatarului Mihai Cantacuzino, prin care orAnduieste o Epi-
tropie laica, care dirija i administreaza averea damita mAnastirei i s0-
talului Golpea, sunt dispozitiuni cu totul contrariii traditiei de pana' atunci,
contrarii i Pravilelor citate mai sus. Sunt dispozitiuni cari constitue un
inoeput de laicizare a spitalelor, Inceput facut la noi pentru intaia °ara
in primii ani ai secolului al XVIII-lea.
Prin aceasta, orAnduelile Spatarului Cantacuzino dau o nota carac-
teristica spitalului celui nou romAnesc; aceste oandueli au fost pastrate
in toate spitalele cari s'au intemeiat in urma i constituesc o bariera defi-
nitiva intre bolnita bisericeasca de mai inainte spitalele laice, cari iau
fiinta de acum incoace.
Ctitorii spitalicesti au fost ele multe in cursul anilor cari au trecut.
Unele au amas pana astAzi, sunt spitalele definitive ; altele, curAnd sau
mai farziu dupa ce au luat fiinta, au schi'mbat destinatia, acestea sunt
spitalele de scurta duratä ; o a treia categorie o formeaa spitalele vre-
melnice, adica acele care iau fiinta, numai pentru nevoile momentului, spi-
talele pentru epidemii, ori spitalele militare. In cele ce urmeazE vom stu-
dia and pe and evolutia fiecarei categorii din aceste spitale.

1) SPITALELE DEFINITIVE.
In aceasta categorie punem spitalele cari, ()data infiintate, au durat
si au durat pAnd astäzi. Acestea sunt :
Spitalul Coltea, spitalul Pantelimon, spitalul Iubirei de oameni sau
Filantropia, spitalul SfAntului Spiridon din Iasi, spitalul Precista din
Roman si spitalul din Buzeu.

SPITALUL COLTEA
A fost intemeiat la inceputul secolului al XVIII-lea de catre Spä-
tarul Mihail Cantacuzino, fiul invatatului Stolnic Constantin Cantacuzino.
In conformitate cu traditia cretina, Spätarul Mihai Cantacuzino
a zidit mai intai mánastirea Coltea, intre anii 1696 si 1697, pe locul
Clucerului Coltea. Aici exista deja o bisericuta de lemn sub conducerea
unui staret Teodosie. Spatarul ctitor, a cerut voe Mitropolitului de a

6) Vezi mai departe despre spitalul Sft. Spiridon.

www.dacoromanica.ro
 78

ridicat intgi biserica de Diaträ, in locul celei de lemn, ca hramul Sfintii

Trei Erarhi" 7).
Dupa terminarea bisericei a pornit la zidirea spitalului. Pentru a
putea stabili anul cand a inceput cladirea, ne vom servi de doua date
extreme, intre cari vom gasi anul ce voim sà determinam i anume
Intr'un document cu data de 23 Mai 1706, in care se vorbe§te de
manastirea Coltei, Spatarul Mihai Cantacuzino scrie ca la cladirea aces-
tei manastiri a contribuit cu oarecare ajzztor cheltuialä fericitul intru
pomenire Radu Coltea", farä sa se pomeneasca ceva despre spital8).
Rezulta ca la data mentionata, la 23 Mai 1706, inca nu se incepuse cla-
direa spitalului.
Intr'un alt document din 29 Martie 1709. in Cartea Mitropolitului
Antim", se spune pentru intaiaoana, ca Spatarul Mihai Cantacuzino din-
tru a dumisale dreaptä agonisealä (a Acta) bolnitä... i casä de streini
,,spre odihna manga erea intru Hristos, fratilor nostri celor säraci, cari
pätimesc boale"9).
Rezulta neindoios, ca intre aceste doua intre 23 Mai 1706
§i 29 Martie 1709, s'a inceput cladirea pentru cei cari pätimesc de boale,
°data' cu cladirea Turnului Coltea.
Tot in Cartea Mitropolitului Antim" se descriu i imprejurarile
cari au dus la infiintarea acestei ctitorii :
aflat-au local, ande se ntzmeste al Coltei, intru care era si
bisericä de lemn... si fiind biserica aceia cu loc cu tot inchinatä de
Cc/tea Clucerul, au cerut voe blagoslovenie dela räposatul stare-
tul nostrir, Kit Teodosie Mitropolitul Tärei, de au ridicat intäi bi-
seria de piaträ, in locul bisericei cei de lemn.., si apoi au fäcut
case imprejur pentru odihna celor neputinciosi... " lo)
Dela numinea acestui loc a ramas spitalului numirea de Colteall).
In acele vremi nu se clädea la iuteala ca astazi. Lucrul mergea
greu, incet de tot, de aceia greu mergea §i zidirea ctitoriei Spatarului.
Daca a inceput zidirea futre 1706 §i 1709, abia dupa alti patru ani, in
1713, se pare ea chiliile pentru odihna sträinilor §i ospitalul pentru bol-
navi erau gata. Ajungem la aceasta concluzie din urmatoarele fapte :
Spatarul Mihail Cantacuzino a cumparat §i stapanea mo§ia Slänic,
cea cu subsol bogat in sare ; dar n'avea drept sa exploateze mina, pen-
Al. G'alasescu. Eforia spitalelor civile, pag. 575.
Ebria spit. civile. Brosurd festivti 1832-1932. Condica Fratiei.
Al. Galksescu. 1. c. pag. 576 Cartea patriarbului Antim.
1C) Idem. pag. 577.
11) Negresit cá va veni i vremea sá se cunoascd odata motivele pentru cari
Sp5t. Mihai Cantacuzino si-a intemeiat ctitoria pe locul Coltei si nu in alta. parte ; iar
scormonitorii trecutului vor dovedi cAndva motivele pentru cari aceastà ctitorie poarta
numele de Colea, in loc sá poante nvmele ctitorului Cantacuzino.
Clucerul Coltea ar fi din neamul Doicestilor, Coltea-Doicescu. D-ml G. Stoi-
cescu credea cä ar fi vorba despre Candescu, clucerul CAuddescu, aocrul Spdtaruluf

www.dacoromanica.ro
 79

trued mina si dreptul de exploatare apartineau Dbmniei, iar proprietarul

terenului avea numai o dijma din produsul minei. Cu hrisovul din 5 Iulie
1691, Constamin Voda Bráncoveanu, a dat Spätarului Cantacuzino drep-
tul unei dijme, o zeciuiala asupra cantitätei de sare ce s'ar fi soos din
mind 12). La o data pe caren'o cunoastem, dar o banuim a fi in preajma
anului 1713, Mihai Cantacuzino a ddruit dreptul lui de zeciuiald dela
Ocna Slânicului, institutiei pe care o creia. Banuiala se intemeiaza pe
faptul cà in acela§ an, la 14 Mai 1713,'Vocla Brancoveanu intdreste da-
nia Spatarului, danie Malta desigur, atunci: ,,...ca sá aibä a lua sfänta
Mänästire, in topi anii, dela Ocna Slänicului ot sud Saak, toatä dijma
"de sare, din zece bolovani unul, dupä cum au luat nä acum mai sus
numit boerul Domniei Mete...". Inseamna ca pana atunci, pana la 14
Mai 1713, aceasta dijmä fusese luata de sus numit boerul Domniei
Mele- 1-3) , §i acum o claruia mánastirei.
Spatarul Mihai Cantaeuzino fäcea aceasta danie in Mai 1713,
sau in preajma acestei date, pentruca atunci spitalul incepe sà devie o
realitate, si tot atunci ctitorul orandueste chiar felul cum urmeaza sä se
administreze ctioria lui in viitor. Vodä Brancoveanu, in acelas hrisov, la
14 Mai 1713, intareste oránduelile ce planuia sà facä Spatarul: ..pentru
purtarea de grijä a cheltuelei ce va sä adicd ce va sa fie
In viitor; si pune pentru aceasta treaba patru negutatori jurati impreuna
cu starostea si patru ispravnici, cari sa ailDä suoravegherea veniturilor si
cheltuelilor institutiei ; dar incä nu numeste Epitropii de conducere, pen-
trued spitalul inca nu era gata.
Aceasta s'a facut mai tarziu, in Iunie 1715, cad se spune intr'un
document din 15 Iunie : slävitul boer intru infelepciunea sa ales
acum, i-a hotärä t i-a asezat.., cu stirea Domnului
fan Voivod Cantacuzino..."14).
Acest acum" este dovada neindoelnicä, ea' acum, la 15 Iunie 1715,
spitalul a fost gata si a fost dat in functiune, fixandu-i-se norma de con-

Mihai C,antac (Gäläsescu, pag. 596). La 1 Mai 1779 o Ilinca Candeasca, sotia vel
Logof. Constantin Candescu, darueste mosia Desirati din jud. Braila, manastirei Colea,
unde sunt ingropati sotul i fiul ei loan Candescu.
Pe de alta' parte, din daniile Spat. Mihail Cantac., facute manastirei i soitalului
Coltea se observa un fel de strangere, comasare se spune astazi, a averilor Doicesti-
Coltea : mosia Doiceasca a Doicestilor ; apoi, mosia Lichiresti sau Calarasii de astazi,
fosta a boerilor Rudeni, rude cu Cantacuzinestii i mosia Stelnica, amandouà in veci-
nätatea razesilor Doicesti din P,alomita.
In acelas timp, cumnata Spat. Mihai Cantac., Patina Spatareasa, sopa luí
Ckaghici Cantacuzino, cumpara la 23 Februer 1699, niste locuri i vii depe mosia
Popei Gpltea. (P. Samarian. Ist. orasului Calärasi, pag. 20). 0 alta mosie,
leasca zisä Colea, este cumparata de Spatand Mihai Cant., in .anul 1692. (Galasescu.
Pamantul Eforiei, pag. 29. Analele parlamentare, vol. 15/1, pag. 534 si urmat.).
Al. Galasescu. Eforia spit, pag. 47.
Idem, pag. 49, hrisovul luí Constantin Brancoveanu, din 14 Mai 1713.
Al. G.sla*escu, 1. c. pag. 30 la punctul 1.

www.dacoromanica.ro
 80

ducere, de administrare si felul cum trebuiau ingrijiti bolnavii i ceice

gaseau adapost In spital.
Documentul citat, cartea Patriarhului Samuil, din 15 Iunie 1715,
para la gasirea actuluil original de fondatie, care s'a pierdut, este piatra
de caparai a ctitoriei Spatarului Mihai Cantacuzino J.); aici il vom rezuma:
,,Spätartil Mihai Cantacuzino... cinstit cu vrednicia de Mare
Spätar necrutând nici viatànici bogä tie... a alergat spre inchinare
la... spnta cetate lerusalim si de prinprejurtil ei... si a veneratului
munte Sinai. De atunci... a clädit locasuri sfinte si mânästiri, in-
zestrAndu-le... si... pe locul numit a lui Coltea, cheltuind multä bo-
gätie a ridicat... locasuri sfinte, spitaluri, case pentru hrana sgra-
cilor spiterii qi ,sooa/e pentru felurite invä inzestr6ndu-le
pe toate... precum se väd toate insemnate i asternute länzurit si a-
nume dup5 feluri lucruri, in altä deosebitä carte pecetluita si in-
täritä dupà toatä temeinicia siguranta cerut5...
(Numai cà, adaugam noi, aceasta carte s'a prapadit... pacat!).
A mai fä cut.. si or;induialä.. despre Arhiereu.. des pre preoti..
despre spitaluri... arttäreti i pentru invärgtori si pentru doctori,
pentru numgrul bolnavilor i pentru al slujitorilor..., si pentru
simbria anualä a fiecäruia... hotärä.ste... acest boer i ctitor... a
nu se preschimba nimic din cele aici serse.
Si mai inainte de toate orandueste voeste :
Sä fie patru Epitropi primari... alesi din siinul negustori-
lor cinstiti, cari locuesc aici in Bacuresti, (pe cari) i-a si ales acum
si i-a asezat... cu stirea Domnului te fan Voivod Can-
tacuzino...
..a/ti patru secundari Epitropi din afarà si de departe...
tot negustori, intre cari.., sä fie starostea... cari i acestia s'au ales
acum... de cätre insusi Intâ jut ctitor...
Preste (acestia),... prea slävitul ctitor oràndueste... prin
domneasa hotär6re (pre) Marete Vornic i Mare Logolat... dupä
vremi... a avea grije si supravegherea... intru a ocroti si a da ajutor
numitilor opt Epitropi...
4), 5) si 6) stabilesc normele alegerei unui epitrop notr, cand
moare sau se mutä vreunul dintre cei existenti, cum si indatoririle
epitropilor.
7) Stabileste numärul epitropilor la patru pentru fiecare cate-
gorie si indatoririle ion.
8-12) se ocupg de indatoririle epitropilor primari.
Avantajele ce se acordä epitropilor.
Vorbeste iaräsi despre alegerea epitropilor.
15-22) Se stabilesc indatoririle slujbasilor bisericesti.

15) Actul este publicat in intregime de GA1Asescu, 1. c. pag. 20-42. Drasemenea

si de Gomoiu, pag. 326-338.

www.dacoromanica.ro
 81

Spitalele fiind douà de fiecare parte a Paraclisului,. in

una din ele sä fie spre cäutare bärbati säraci si sträini bolnavi, in
nuenär de 12; iar in celälalt, fenzei särace bolnave si tot 12... slu-
jitorii de boina vi, in spitalul de bärbati sä fie bärbati, tar in cel fe-
meesc, ferner.
La spitärie sä fie un doctor impreuná cu ajutorul säu
care va fi dator, sä aibd la indemänä gata felurite leacuri si feluri
de burueni tämäduitoare, pentru vence nevoe si trebuintä a bolna-
vilor, ingrijind de toti cu umanitate... si nu numai ziva sä-i cerce-
teze de douä ori, ci fata soroc oricând va fi cerut la nevoe...
lngrijeste de inmormä ntarea celor cari mor in spital.
un boer sapatat... pämäntean sau sträirz, fie si negu-
tätor sau vre un alt om cinstit, dar särac bolnav, va voi sä alerge
la spital, sä fie primit... in chilie deosebitä, unde si doctoral il va
cerceta la vence nevoe...
Dintre cei patru prinzi... epitropi... se va orändui unnl,
care sä aibä sarcina supravegherei...
Sä nu intre träsuri in curtea mänästirei...
La pu tul niänästirei sä nu se adape
crestinii bine credincio.,si... cari ar inchina... vreo danie...
sä se numeasc5... ctitori... ca si (cez) dintâi ctitori.
daca- veniturile vor prisosi... sá sporeascä
bolnavilor din spital... sä aiungä la implinirea numärului de 30. Dacä
veniturile se vor in nulti si mai cu prisos... sá fie datori sä mfiritc
pe fiecare an a te dou5 fete orfane si särace, mai POnd si alte
fapte de milostenie...
Epitropul neingrijitor se indepärteazä de sarcina sa.
lar ca incheere, adaugä ,,lar irz anii viitori, mci cel dupä
vrenzi prea bine credincios Domn, nici ctitorul cel dupä drept
de coborgre, nici alt vreunul din cei coborätori din neantul acestut
prim c?itor, fie ginere sau fiiä, sau nepot din fiu sau mare sau mic
nepot din frate surorä, nici insusi chiarä adeväratul sätz fizz, st
chiar si acela care, din neanzul lui va ajunge la prea inaltä stäpà-
nire de Domn al Tärei, fie priceput intelept si mintos, sub cu-
vänt de inbunätätire si de mai blind' stare, sporire intocmire atät
a mänästirei, cät si a lucrurilor ci nämestiilor de prinprejurul ei,
miscätoare sau nemiscätoare, sä nu aibä niciodatà, cu desävärszre
voe de a oreschinzba ceva din aces tea, chiar dará schirnbul ar
tinti la un folos inzecit sau si nzai
Precum se vede. Spkarul Mihai Cantacuzino a respectat in totul
prevederile Pravilei, caci nu si-a rezervat pentru el sau pentru urmash
lui nici un fel de drept de conducere sau administrare in ctitoria ce a
intemeiat. Singurul drept ce a pAstrat pentru el ca ctitor fondator, si
singurul drept ce a 15sat urmasilor lui ca i ctitorilor secundar, adia
celor cari ar mai clArui edte ceva man5stirei i spitalului, a fost drep tul
de a fi pomeniti la slujbele religioase ale bisericei Cohea. Altceva nimic

www.dacoromanica.ro
 82

Ca sá asigure buna functionare a ctitoriei lui, SpOtarul Mihai Can-

tacuzino a inzestrat-o ca numeroase bogatii producatoare de venituri im-
portante a0ernute lamurit i anume dupa feluri i lucruri, in alta
,,deosebita carte pecetluita i intarita dupa toata temeinicia $i siguranta
ceruta...- 18 ) .
Din nenorocire aceasta deosebitä carte n'a prea fost In siguranta,
caci s'a perdut, i cu ea s'a perdut i inventarul zestral daruit de Spata-
rul ctitor. Totusi, din actele de proprietate ale mosiilor Eforiei, consta-
tam, ca, osebit de odoarele biericjIor si obiectele de inzestrare ale spita-
lului, Spatarul Mihai Cantacuzino a daruit manastirei si spitalului Col-
tea urmatoarele mosii

Schiaua, Doiceasca i Liscoteanca din Braila.

Stanomiresti-Codresti din Ramnicul Sarat.
Lichirestii (Calgrasii de astäzi) din lalomita.
Slänicul-Värbiläu cu Ocna de sare, din Prahova.
Plesuva Mica sau Vatra Schitului Lespezi, din Prahova.
Carnuleasa din lalomita.
Slonul din Prahova.
Stelnica din lalcmita.
Muntii Negrasu, Fundurile, Zijistea, Traisteni, Podurile
Podul Cioarei si Valea Cerbului, din Prahova 17).
Asa C, Cu un program de conducere, de administrare si functio-
flare, dar mai ales cu venituri suficiente, spitalul si-a inceput activitatea
In Iunie 1715, sub cele mai bune auspicii.
In toamna aceluias an, Ia. 13 Noembrie 1715, Stefan Cantacuzino,
care a urmat lui Brancoveanu (1714Dec. 1715), reinceste hrisovu1
predecesorului sat', fârâ sa mai aminteasta despre intocmirile Spatarului
ctitor. is).
Acelas lucru face i Niculae Voda Mavrocordat (Dec. 1715-14
Noemb. 1716), la 29 April si la 1 Iulie 1716, addugand o scutire de patru
posiusnici pentru nevoile spitalului.19).
Uciderea Brâncoveanului si a lui Stefan Cantacuzino a fost urmata
de uciderea, tot de catre Turci, a Spatarului Mihai Cantacuzino in anuI
1716. Apoi a urmat o groaznica urgie contra a tot ce era Cantacuzin.
A fi Cantacuzin sau numai rudenie cu dansii, era cat a fi vrednic de
moarte, spune cronicarul Sincai").
Aceasta imprejurare, unita cu faptul cà Spatarul Mihai Cantacu-
zino, n'a avut urmasi In linie barbateasea. a adus o schimbare neasteptata
in ctitoria Spätarului. Atunci, Hatmanul Racovita, frate cu Domnitortd
Mihai Racovita si ginere Spatarului Mihai, impotriva oranduelilor cti-
1,41 1%1 mai sus. p3g, 78.
171 G515..sescu. PamAntul Eforiei. Anal. Parl. vol. XV/i, pag. 530 si urm.
18) Al. G51Asescw. Ebria spit., pag. 53.
191 Idem, pag. 57, 61.
20) ldem, pag. 398, nota.

www.dacoromanica.ro
 83

torului, a luat conducerea efectiva a ctitoriei Manastirei i Spitalului

Coltea. LIrmasile nu vor intarzia sa se arate.
Urmeaza in Scaunul domnesc Ioan Mavrocordat (Dec. 1716--
Fehr. 1719) care, la 15 Martie 1717 numeste epitropi la spital pe un
Iane, pe Mihalache, pe Trandafir si pe Sima, scutindu-i de dari ; iar la
20 Mai. acelas an, intareste dijma ce lua spitalul dela Ocna Slanicului,
aminteste el cel dintai despre toate asezgmintele ce au intocmit la
,,aceastà signta mgrastire Mihai Spataru121).
Acelas lucru face si Constantin Mavrocordat la 30 Sept. 1730 22).
Si tocmai duo.. 16 ani dela moartea Spatarului Cantacuzino, gasim
primele stiri pozitive despre felul cum functiona spitalul Infiintat de el.
Inteun manuscris aflat la Academia Roman& se gaseste un Catastif cu
insemnarea veniturilor i cheltuelilor manastirei i spitalului Coltea, Intre
anii 1732 si 1740, din care se poate vedea insài viata spitalului de atunci.
In cele ce urmeaza dam cateva date din acest catastif.
La venituri se noteazä la fila 2:
Mart I leat 2740 (1732).
Ven itul mgngstirei de acest an, cum va arata in jos :
T(a)1(eri( 2250 , dung' zeciuiala dela Ocna
300, duna sarea de clacg.
407,33- dela Tgrgul Stealnicei.
12 po1,27 (bani) dupä 11 chile de mei vechiu dela Lichire§ti,
dela mo§ ,5 te fan Cgluggrul.
45 duna 50 chile de nzei vechiu dela Lichiresti,
dela ,no. te fan Cäluggrul.
19 dela vgt(aftzl) ()pHs, dung' cas i dupg lànä.
10 ,54 (bani) dung un suhat dela Lichiresti.
52 ,27 (bani) dela jupgnul lanachie vamesul ot Lichiresti,
dupg leasg i §aicg i dung bac ce au cumpgrat
cum aratg zapisul.
13 .14 (bani) dela Matei dung un suhat dela Stanomiresti,
45 dela unchia§ Mihul, dung 17 chile de mei i
13 chile de orz dela mosia de lgngä Brgila
fiind china scumpg, s'au vgndut.
296 ,40 (bani) dela vgtaful Opris i dela mos te fan Cglu-
ggrul ot Lichiresti, dung vinul deja Scgiani.
i duna Cricov i dela Jgdeani, duna cum aratg
socoteala tor.
Dgm un alt exemplu de venituri notat la fila 65:
Leat 7243 (1735). Venituf rng.'ngstirei de acest an, cum va aräta :
2232 pol 32, dung zeciuiala de sare dela Ocna
380 dung sarea de clacg.
380 dela Thrgul Stelnicgi.

Idem. pag. 63-65.

Idem, pag. 72.

www.dacoromanica.ro
84

65 dela Mihul Parcälabul dup5 p5inea deja mosia de

langa Braila.
Ti. 21 dup5 ca.
10 poi dupa un suhat dela Lichiresti.
13 pol dup5 p5inea ce s'au vandut la Cochi vechi.
39 dela vatafu. de oi dupe carlani de oi ce s'au Ltd ndut.
54 -- Dela Lichiresti dela iumin Sterie, dup5 saica, i balcittl,
i leasa.
425 dupa v5nzarea vinului etc.
Däm acum si cateva exemple de cheltueli, cari sunt de altfel
aproape identice in fiecare an.
Fila 3. Mart I din leat 7240 (1732). Cheltutala spitalului de
un an, pentru trebuinta bolnavilor saraci, cum va arata mai jos
anume.
Ti (taleri) 63 s'au dat doftorului lanache ce au fost la spiral din
porttnca domneasca.
13 pc1 s'au cheltuit la bucatele ce i s'au cumparat si la alt5
trebuint5 a lui cal au sezut el in manästire.
27 la dou5 argate sp515torese de saraci simbriile at
tilde preste an.
., 136 s'au dat doftorului Dimitrie din simbriile dumnealui
90 s'au dat doftorului C5rstian Hirigul.
8 iar doftorului C5rstian pentru tnerticul lui de paine.
17 pc.? la 17 bucari de astar bucata po.. pentru ranele sara-
cilor qi alte trebuinte ale lor.
3 pol la trei cituri pentru pernele sfiracilor.
18 la dottä albii.
., 24 la patru donite.
70 s'au cumparat un car de pae de gr5u la ghenarie dL
s'att umplut pilotele bolnavilor säraci.
19 la ni.ste targueli ce s'au tärguit la vrenzea ciutnei.
6 pentru pogrebaniile sfiracilor intr'acest an i cu pogre-
bania cichodariului.
5 la un bärbiiar intr'un an ce rade saracii si pe alte
slugi ai
36 din porunca s'au scos niste settle ce f usese zalog ale
slugeresei Ancutei pentru cocoana (fiica) d-neaei.
97 s'au dat din porunc5 iar dumneaei slugireasei Ancutei
tot pentru nunta cocoanei d-neaei.
, 7 s'au cutrwärat osebi pocloane, ca [ea °ea 2 si alte tar-
gueli asemene tot atunce la nunta cocoanei d-neaei.
s'au cheltuit la un copil din casa din latintru ce venise
din porunca Märiei Sale de au sazut la Voica !Ana
ce s'au fault s5n5tos.
76 la lemnele ce s'au cumparat intr'un an si dou5 luni.
Ghenarie si Februarie.

www.dacoromanica.ro
 85

TI. 332 poi pentru bucatele säracilcr ce se cumpärä intr'un an.

13 la o sutä oca de sea.
Aceleasi cheltueli sunt si in 1733:
Fila 22. Cheltuiala spitalurilor anzändcror de un an pentrtz
trebuinta bolnavilor sa-raci, cum ra aräta. I Mart leat 7241(1733):
Ti. 22 la cloud' argate ce spalà sa-racii päzesc.
154 b.58 s'au dat jupänului Dumitru dohtorului.
118,16 s'au dat jupd nului Cärstian Hirurgul.
11,57 iar jupdnului Cärstian pentru nzerticul lui de pá ine.
332,94 la bucatele ce s'au cumpärat intr'acest an pentru bol-
navii säraci din spitaluri dupä cunt au ränduit durn-
nealui räposatul ctitor, pentra mâncarea bolnavilor,
pe zi bani 120.
17,87 la 125 oca de sea oca po bani 18.
12,76 la säpunul ce s'azt cumpärat pentru spälatul säracilor
dintru amändoug spitalurile.
1,17 la un zidar ce au spoit spitalurile la Pasti.
72,94 la lemnele ce au cumpärat pentru tot anul.
7,89 s'au cheltuit la un copil din casä din läuntru bolnac
care l'au adus vätaful de copii noaptea punändu-se
osäbit din soital pálnä ce s'au fäcut sänätos.
6,12 s'au cheltuit la diaconzzl sfintiei sale pärintelui VIA-
dicäi säzänd pänä ce s'au fäcut sänätos.
pp 45 la niste imbräcäminte si ce s'au mai dat peste an
ctitorilor.
7,79 la un bärbiarizz ce rade säracii paste tot anul.
la pogrebaniile säracilor si al un copil al dascälultzi
Lucia.
Bani 60 la patru testele de ha' rtie ce s'au pus ferestre la spi-
taluri la praznic.
Ti. 10,70 la imbräcä'mintea copilului cazac din spital.
pI 3,51 la doufi pärechi de cämäsi iar copilului cazac.
1,17 la un car de pae ce s'au cumpärat la Ghenarie pentru
treaba spitalurilor.
2,49 osebi din pogrebanie celorlalti säraci, s'au cheltuit in
oogrebania unui ciohodar.
16,122 la bucäti de atä, bucata po bani 140, pentru treaba
spitalurilor.
11,54 s'au cheltuit la Nicolae feciorul Vistiarului Ionitä De-
dulescu cänd au venit bolnav la spital, cat att äzut
de s'au täcut sänätos.
7,9 ca patru oca de cearä la pogrebania de a treia zi a
comisoaei Stanca.
24,28 s'au cheltuit intr'acest an la imbräcämintea säracilor
in spital, celor ce s'au golit.

www.dacoromanica.ro
86

TI. 3,45 la un zidar ce au spoit spitalurile amändoua la praz-

nicul manästirei si au dres toate ce au mai trebuit.
P 6,2 la cinci bogasie citori. bogasiul Po bani.., pentru per-
nele ce s'au fäcut in spital.
3,11 la Ilie Croitorul ce au lucrat pernele, pilotele si ce au
trebuit intr'amändouà spitalurile.
10,60 cänd s'au plinit anul räposatului ctitor celui bäträn.
1,87 la Catalina pentru o masa de pänzä nouä in spital,
2,24 la pogrebania feciorului Fruginearuilui, fiind boerinas
au avut osebire.
1,107 la douä mii de cärämid;1 ca adusul lor.
,,
1,47 la zidari pentru mormänturi.
13,61 la multe märuntae ale spitalului peste to anal pentru
trebuinta bolnavilor säraci.
4 po1,40 s'au cheltuit pentru un bolnav dela Ciocanesti panä
s'au fäcut säratos, care au fost trimes de d-lui
tarul, ce au säzut osebit din spital.
Ti. 1.97 la o cäldare ce s'au cumpärat la spital pentru tre-
buinta säracilor bolnavi.
12,107 la 12 näturi de cele mari albe..
Cam aceleasi cheltueli cu varia fu infinit de mici la preturi se
gäsesc si in anii urmätori.
Notärn cá hrana a costat in 1734, 332 talen i si 84 bani.
Ca doctor a functionat jupän Dumitru Dohtoru ca 15 taleri.
4 poli si
rstian Firigul 180 tl.
S'au mai cheltuit 3 tl.,15 la un strein papistas ce au murit de
dropia in spital i s'au cheltuit cu el cu Baratii ingropà ndu-se la
biserica ion".

In ano! 1735 notäm c.iteva cheltueli mai de seamä :

Ti. 20,60 la 18 päturi de cele mari albe po bani 150.
7,107 la 120 cori de pänzä brasoveneasc5 po bani 6 pentru
pilote si la 80 coti iar de pänzä po bani 7 pentru.
tu cele si pernile sgracilor.
50 la 100 perechi amäsi ca ismene.
332,44 la bucatele ce s'au cumpärat infr'acest an ventru a-
mändoug spitalurile cu sáraci pe zi ate talen i 1 nou
dupä cum au rä nduit d-lui räposatul ctitor cit condica
dumnealui.
,. 180 la jupSnul Carstian hirurgul vo taleri..
124 pol jupänului Dumitru Dohtorul.
., 5,30 s'au cheltuit osebit la un coal din casä al d-lui Aggi.
ce au lost bolnav, pang ce s'au faca t s5nätos, pu-
nändu-se osäbit din spftal. dupä obicei .
etc.

www.dacoromanica.ro
 87

Din cheltuelile anului 1736 notam iarâ.i cateva puncte numai

Ti. 70 po1,54 s'au dat dumneaei slugeresei Ancutei, ins& ti. 54 poi
la 4 luni cat au fosit bolnavä, iar Cl. 16 la alta trebuinta si la ceara
de a noua zi ce s'au cumparat.
TI. 35 s'au dat osebit la ceilalti ctitori pentru tot anul pentru
slabiciune.
Ti. 18 jupanului Cârstian hirurgul.
154 pal, jupanului Dumitrzz Dohtorul.
TI. 332.44, la bucatele ce s'au cumpärat intru acest an pentru
säracii dela spital, dapa oranduiala ctitoridui.
In anul 1737 intalnim tot pe doctorul Dumitru i Chrstian hi-
rurgul.
In arull 1738 intalnim ca doctor pe jupanul Arzdrei Dohto-
rul- . Printre bolnavi gäsim un ciumat care a si murit aici.
Celelalte cheltueli rämän aceleasi ca si In anii precedenti, asa
cum au lost .notate mai sus.
In anal 1739 intâlnim tot pe doctorul Andrei. La 2 Februar
1739 se noteazä :
Den pricina unui gurzoi dela Sit. Saya, insä dentru acest
gunoi, s'au aprins targul de au ars o parte a Bucurestilor, i atunce
au ars si manästirea toatä. cu Spitalurile, ca spitäria ce era doftorii
pentru säracii den spital, si ca bisearica, ca cate trele paraclisele
si amvoanele si cu amandouä pimnitele. Ce s'an cheltuit Dana' s'au
invelit mänästirea, va arata in joe.
Apoi se mai spune : Dupä ce au ars manastirea s'au dres
pretutindeni pela pimnitä, pela beciuri, pela usi ; la bisericei deasu-
pra s'au curatit si eau destupat gäurile zidurilor ca sá nu o strice
ploaia 23 )

In acelas catastif se noteazg in fiecare an si cheltuelile tnAnastirei

Colea, cheltueli de administratie i pentru intretinerea bisericilor toate
aceste cheltweli se acoper tot cu veniturile notate mai sus, dar latura
aceasta nu intereseaz5 subiectul nostru.
Din citirea d'atelor notate in acest catastif, in special cele cari pri-
vesc veniturile, ram:duel-la cu o mare nedumerire. In adevar, intre venwuri
ggsim numai dijma skei dela Ocna Slánicului, venitul mosiei Lichiresti,
venitul targului, adicä a bAlciului dela Stelnica, i numai in treack se
aminteste de mosia Stanomiresti si o mosie de lângà Bräila. lar mai tk-
ziu, in hrisoavele Domnitorilor cari au urmat dupà 1732, nu se pomenesc
deck veniturile Ocnei Sl5nicului si ale mosiei Lichiresti, la cari se adauga
din cAnd in cand cateva alte mici venituri ori privilegii.
Si atunci se pune intrebarea foarte fireascA : ce s'au facut veni-

23) Academia Rom., manuscrisul nr. 129. Descifrat cu ajutorul D-lui Niculfilasa,
aleograf al Acadetniei.

www.dacoromanica.ro
88

turile celorlalte mo§ii, munti, etc. cu cari Spatarul Mihai Cantacuzino a

inzestrat ctitoria lui ?
Pana acum intrebarea ramane fara raspuns. Dar formularea ei
suna ca un curios ecou explicativ al faptului notat mai sus : pierderea
actului original cu care Spatarul Mihai Cantacuzino a intemeiat ctitoria
lui, i mai ales pierderea acelei deosebite cärti pecetluità i intäritä dupà
,toatà: temeinicia qi siguranta cerutr, de care se pomeneste in gramata
Patriarhului Samuil, in care, Spatarul a asternut timurit si anumc.-- toate
bogatiile si mo§iile cu cari a inzestrat ctitoria lui 20).
Pierderea cartei-inventar dela care purcede însäi fiinta spitalului,
in lumina intrebarei de mai sus, apare ca un act interesat. De sigur s'a
pierdut pentruca sa se poata dosi bogatiile si. veniturile spitalului.
Acest raspuns explica suficient un alt fapt. Explica motivul pentru
care Spitalul Coltea, aceasta minunata §i bogata ctitorie, in loc sd mear-
ga din progres in progres, a mers din rau in mai rau, ca la inceputul
secolului al XIX-lea sa ajunga o ruina. Este o chestiune asupra careia
vom reveni.
Din citirea aceluia§ catastif, din cheltuelile ce s'au facut cu intre-
tinerea spitalului, deducem starea si felul cum functiona. Vom nota Cate-
va puncte principale :
Rezultä ca spitalul Coltea, in anul 1732, a avut ca medic pa
Doftorul Dimitrie, probabil Dimitrie Notara, §i ca hirurg pe doftorul
arstian Hirigul, desigur Cristian Maier Germanus 25). In acela§ timp a
mai functionat aici, din porunca Domnitorului, Doftorul Ianache, probabil
loan Pamperi, care, osebit de 60 de talen i leafa, mai avea si avantajul
de a locui chiar in spital2G), dar aceasta' situatie a fost numai vremelnica
pentru Pamperi, pentruca Domnitorul Constantin Mavrocordat, care se
inconjura mereu de doctori, l'a fost inlocuit in primavara anului 1733, la
16 April 1733. In schimb Doctorul Dimitrie (Notara) si pe hirurgul
Cristian Ii intálnim in serviciul spitalului 'Dana' in anul 1737.
In anul urmator, in anul 1738, gäsim pe Jupan Andrei Doftorul-,
ca medic al spitalului.
Spitalul avea un caracter mai mult de azil pentru saraci. Rar,
foarte rar, se intalnesc bolnavi propriu zis.
Intretinerea bolnavilor era foarte eftina si se cheltuia foarte pu-
tin pentru ei. Se cheltuia mai mult pentru praznice si pogribanii, dar si
pentru daruri diferitelor obraze simandicoase.
Osebit de medici si hirurgi, spitalul avea ca personal un barbier
si douà argate spätätorese- , care faceau tot serviciul.
La 27 Februar 1739 au ars mân6stirea toatä cit spitalurile, cu
spitäria ce (atAea) do [toril pentru säracii den spital..-
and si mai ales cum va fi fost reconstruit spitalul, nu stim. In
,Catastifur citat, pe anul 1740 se trec numai cheltuelile facute cu manas-
Vezi mai sus pag. 78.
Vezi, vol. I, pag. 119 120 si pag. 152.
Idem, pag. 115.

www.dacoromanica.ro
 89

tirea, despre spital nu se mai vorbeste nimic. Si anii au trecut. Mai sase
decenii se scurg, rara' s'A avem alte stiri decat cele privitoare la adminis-
trarea unor mosii, in special cele privitoare la mosia Lichire.sti, din veni-
tul cbreia se intretinea spitalul ca i mandstirea Coltei27). Se mai cunosc
unele hrisoave domnesti prin cari se intaresc drepturile mangstirei si ale
spitalului, ateva nume de Epitropi cari s'au succedat la ingrijirea spi-
talului, iar din anul 1753 se citeazA o operatie facutà In spita128); toate,
lucruri marunte fdra importan.
Lirmeaz5 o serie de hrisoave domnesti prin care se intdresc dreptu-
rile spitalului i manästirei Coltea, cum si unele acte de danii ce se fac
acestei institutiuni :
La 1749, Grigore Ghica, (April 1748-6 Sept, 1752) ctitora
spitalului Pantelimon, prin osebit hrisov intäreste dania pe care a
fficut-o spitalului Coltea, adicá venitul vingriciului dela Bucov20).
La 1754, Serdarul Scordili Criteanu därueste mangstirei §i
spitalului Coltea o (-asá cláditä de el in Tgrgul Lichire.Ftilor, pe mo-
sia spitalului3°).
In anul 1775, Alexandru Ipsilant (Sept. 1774Februar 1782)
intgreste daniile spitalului si mai adaugg : o scutire de 20 clgrvari,
20 scutelnici si 2 cgrciumi scuteste si 500 de oi de taxa oeritului.

Mosia Lichiresti se allá in Ialomita, pe malul Borcei, Pe ea a fost este

s't

5i astazi orasul Calarasi, capitala judetului. Hotarele mosiei s'au tras pentru prima
oard in anul 1667, apoi la 1732 si la 1764. La sfarsitul secolului al XVI-lea, pe
vremea lui Mihai Viteazul, mosia apartinea Dragului Postelnic dela Slatioara ; dela
el, prin inzestrarea unei fete a trecut In stapanirea lui Vlad Logofatul Rudeanu. Mai
apoi, un tunos al Rudenilor, Postelnicul Constantin Preotescu, a vdndut mesh SO-
tarului Mihai Cantacuzino la 13 Martie 1681 ; acesta a afierosit-o, adica a claruit-o
manastirei Colea la o data Pe care n'o cunoastem precis, dar o banuim a fi anul
1702, adica atunci cand a fost hotarnicita. In lucrarea noastra <asteria orasului Cala-
ra.5i», am publicat o multime de documente privitoare la aceasta mosie; amintim cateva
La 1,725, Epitropii Coltei trimet pe un capitan Afendulea, s'A cerceteze conditiile de
munca ale locuitorilor dela Lichiresti i dela cealalta mosie a spitalului, mosia Stel-
nica. La 2 Iunie 1731, IMihai Racovita muta balciul depe mosia Stelnica, la Li-
chiresti. La 20 runie 1732, epitropul Coltei, Kir Trandafir, vine singur sa
incaseze veniturile mosiei ; acelas lucru face la 17 Sept. 1750. Catre sfarsitul secolului
al XVIII-lea, numele Lichiresti s'a schimbat in ce! de Calarasi. Dela 1630 la 1833.
moja a fost arenclata cu 27.125 de lei, iar Iritreg venitul spitalului era la aceasta
data 33,382 de piastrd sau lei, ceiace Insenneaza eh' spitalul se linea ntunai cu din
venitul acestei mosii. De unde Intrebarea : ce se facea ,cu venitul celorlalte mosii ?
In anul 1852 Calaräsenii au plata Eforiei valoarea terenului au eliberat orasul de
si

subt aceasta stapanire.

Arhivele Manastirei Mihai Veda, pachetul 1 lifs, actul 3. Gomoiu. Din
Istoria medicinel, pag, 340.
Al. Galasescu. Eforia spitalelor, pag. 78.
P. Samarian. Istoria orasului Calarasi, pag. 222.

www.dacoromanica.ro
 90

In acest hrisov se pomene§te pen tru intaiaoarä de venitul moqiei

Lichire.?ti 31 ).
Trei ani mai tärziu, la 10 Noemb. 1778, Alexandru Ipsilanti.
ca gaud sä inlesneasca comertul, dar .7i ca gänd sä mai märeascä
veniturile spitahilui!tea, clä voe sä se infiinteze .carvasaraua Col-
tei pentru federea vameplui celui mare.., pentru folosul manästi-
rei i ajutorul spitalului... sä aibä a lua mänästirea pe tot anul
te talen i 180 nelipsit...- 82).
La 1 Mai 1779, Ilinca Cândea.sca, soria fostului Logolät
Const. CaUdescu, därueste Coltei mo0a Dc0rati din Bräila 38).
La 2 Sept. 1782, Niculae Caragea (Februar 1782August
1783) inifäreste drepturile spitalului i adauga un venit nou, gardu-
räritul dela Bucov, cum 0 o amendä de 8 bani ce se lua ¡gentry
fiecare vitä gäsitä de pripas 34),
Mihai Supu (August 1783April 1786) repetä tintäririle !a-
cute de predecesorii säi. La I Februar 1786 acord5 spitalului si o
mäsurä i jumätate de apà din apele cele nouä 85 ).
La 17 Iunie 1790, in timpul ocupatiei nemtesti (15 Noemb. 1789-4
August 1791), se da porunca catre parintele Zehnon Arhiereul epitrop
al manastirei Coltei, sä cunoasc5 de doftor al spitalului mänatirei, pe
dumnealui Sätrarul loan, care au lost si mai inainte...' 39,
lar d'upa cinci zile, la 22 Iunie 1790, Divanul intervine pe langa
Principele Coburg, sa dea ordin sa se respecte privilegiile ce avea spita-
lul Colea s5 primeasa 2500 talen i in trei sferturi, dela Slänic, pentru
dijrna de sane... i osebit, 400 bolovani dela ciocanaqii de acolo, pentru
claca i dijena ce sunt datori mangstirei, fiinda locuesc .0 se hrä.nesc pe
numita moje mänästiz-easc5...- '7). .La 5 Iulie 1790, Merkelius confirma'
toate drepturile mattastirei 38 ).
La 10 Februar 1792, Mihai *utu (Martie 1791lan. 1793), inta-
reste drepturile ma-nastirei i spitahilui Coltea. i ot el, rezolva un pro-
ces care dainuia inca din 1776 si 1786, relativ la nisce pretentiuni ce s'au
ridicat cu privire la proprietatea mosiei Slanic-Ocna ; Domnitorul a
arit toate drepturile mandstirei asupra acestei mosii ).

V. A. Ureche. 1st. Rom., vol. II, pag. 170 172. CiteazA cond. 3, fila
20-22, Al. GA1Asescu, I. c. pag. 81.
Ureche, I. c., vol. L pag. 107. Cit. cond. 3. f. 256. GAlksescu, 1. c., pag. 86:
Al. GA11escu.. P5mAntul Eforiei. pag. 30.
Idem, Eforia spitalelor, pag. 87.
V. A. Ureche, vol. II, pag. i vol. V, pag. 404. GA15.,sescu, I. c.
pag. 93.
Idem, vol. I/I, pag. 411, n. 2. CiteazA cond. 18, fila 204.
Idem, vol. IV, pag. 526. CiteazA cond, 18. fila 395.
Al. GAISsescu, 1. c., peg. 99.
Idern, peg. 108.

www.dacoromanica.ro
 91

Si acum ajungem in vremea domniei lui Alexandru Moruzi

nuar 1793August 1796). Acesta, impreunA cu sotia lui Doamna Zoe
Moruzi, fiica moldoveanului Raducan Roset, au fost dintre cei mai mari
ctitori spitalice§ti la noi. Au trdit timpuri grele, cdt'id ciuma pustia tdrile
noastre, cdnd seceta i sdräcia impuneau jertfe, dar si oameni hotarati
ca sa le faca'. Si sotii Moruzi au fost dintre cei cari au §tiut sä facd, jertfe,
s'd creeze institutii pentru ajutorarea s'gracilor.
Mai infdi Doamna Tarei, Doamna Zoe Moruzi femee crescutA la
scoala nevoii, viziteaza spitalul Coltei i constata- cà bdrbatii i femeile
bolnave saldsluesc la un loc. Insamnd cA intocmirea SpAtarului Mihai
Cantacuzino, care fácuse spital osebit pentru barbati i osebit pentru
femei, nu mai exista acum sub aceastà forma. Banuim cd aceastd nere-
guld se datoreste focului care a distrus spitalul in iarna anului 1739; pro-
babil c5 la reconstruirea lui, nu s'a mai pästrat vointa ctitorului si s'a
fdcut o singurd said' comunA pentru barbati si pentru femei.
Oricare ar fi cauza, Doamna Moruzi. ca sA pue capdt acestei pro-
rniscuit5ti nepermise, a cladit cu a ei cheltuial5 un spital nou cu trei oddi.
numai pentru femei. Apoi roagd pe Domnitor §i acesta inzestreaz5 noul
spital cu un venit de 750 de talen i pe an, cari trebuiau dati de compania
de negut5tori, si mai agrauga i anume scutiri drept privilegii noului spi-
tal. Totul este pus sub ,,purtarea de grifr a Banului Dumitra§cu Raco-
vita' ca unul ce se trage din neamul rgposatilor ctitori- ai mànàstirei
spitalului Coltea
Zoe Moruzi, ca mila lui Dumnezeu Doamna a toed tara
Ungro-Vlahiei.
Fiindca la santa manastire Co/tea de aici din Bucuresti, ande
se cinsteste si se praznueste hramul sfintilor Trei lerarhi, sunt spi-
talurile vechi de säraci bolnavi, cari spitaluri nefiind indestulate a
odihni, adica, osebit barbati i osebit parte femeiasca, pentru a-
ceasta aflandu-se tot la un loc impreung, bo!navii si partea bärba-
teascä si parrea femeiasa s4enahorisiti, a caror stenahorie intele-
gandu-o Noi ca durere, i socotind a fi si lucru Prä de cuviinta
aceasta, de a nu-si avea fiecare parte odihna lor osebita, indemnatu-
Ne-am din miloserdia aceia, ce dupa datoria crestineasca se cade a
avea fitescare cgtre saraci bolnavi, de a ajuta si a face un deo-
sebit loc de odihnä saracilor acelora ce nu au stare si putere, a se
cauta pe sinesi la patimele boalelor lor, cari la firea omeneasca sunt
cele mai deapururea intamplatoare, atat pgrtei bgrbätesti, cat si
pärtei femeesti ; si ca a noastra cheltuiala am zidit din nou inca un
osebit spital, inguntrul acestei sfinte mangstiri, ca trei odgi, cari sa
fje numai pentru primirea sgracelor mueri boina ve, spre a fi osebite
ca odihna farg de stenahoria lor a se cauta la patimele si boa-
lele ce vor avea pururea si in toatg vremea. Si asa, dupg ce am sa-
varsit aceasta, am rugat pe Maria Sa, prea Ina/fatal i prea
natal iubitul nostru Domn Alexandra Constantin Moruzi Voevod.
de a face. si Maria Sa un ajutor din domnestile Mgriei Sale mili,
spre a orandai oarescare venit pe an, pentru adgugirea ven iturilor

www.dacoromanica.ro
 92

manastirei, caci i se mai inmulte.ste cu aceasta si cheltuelile spita-

lurilor, .si pentru vi-un meremet odäilor acestora in vreme de tre-
buintä. i Mgria Sa, dup:i ruggciunea Noasträ, au binevoit de au
oranduit 15 scutelnici pentru cgratul lemnelor de incglzitul saracilor
bolngvi, peste sa.itelnicii ma ngstiresti ce are, deosebiti taleri 750
pe an pentru cheltuiala celor trebuincioase. Deci ca sá fie bine chi-
vernisit acest spital, in toatg vremea, si in band' star-ea si oranduiala
lui, spre primirea, cäu tarea i odihna de mueri bolnave si särace,
am socotit cu cale si ca nädejde a-1 incredinta i a-1 lega sub pur-
tarea de grijá a dumisale Vel Ban Dumitra.sco .Racovitä, ca unul
ce se trage din neamul rgposatilor ctitori ai acestei sfinte manästiri,
si are osebitä osardie si datorie la aceasta, ca pi-in buna silinta na-
zaretului dumisale, sä grijeascä pururea ca de o faptä sufleteascä,
a fi in star-ea si in ränduiala lui, cum zicem mai sus, spre odihna
folosul celor ca boale ce vor stärui intransul ; pentru care am dgt
la manile dumisale aceastä scrisoare, intäritä ca iscälitura i pece-
tea noastrg, care s'a trecut si in condica sfintei acestei ma nästiri,
rugand iargsi pe Mgria Sa, prea Inältatul nostril Domn, de a intäri
si ca hrisovul Märiei Sale, aceasta intocmire a numitului spital.
pentru a se päzi si a se arma in toatä vremea.
Domnitorul intareste la 8 Au9ust 1794, toate intocmirile Doam-
nei lui

fiindcg luminata prea iubita Doamna Domniei Mele

(Zoifa Moruzi)... au zidit din nou ca insäsi cheltuiala Luminätiei
Sale, si au intocmit inlguntru manästirei Coltei... inc.& un spital ca
trei odäi pentru mueri bolnave särace, de a fi deosebite de pactiea
barbäteasca..., care spital dupä ce l'au sgvar.,sit de tot in faptä... in-
creditand si legand... acest spital sub par-tarea de grijä a dutnnealui..
Dumitrasco Racovitä Vel Ban, ca la un ctitor ce se trage din flea-
mul räposatilor acelor boeri ce au zidit numita sfanta mama.' stire
spitalurile vechi, care din sin esi are deosebita datorie si osardie la
aceasta ; ...socotind trebuinta de ajutor domnesc ce urmegzg a avea
acest spital... am Malt 15 liude scutelnici dupä catastihul Vistie-
riei, ...asisderea... sä ailtà venit talen i 750 pe an dela cumpania ne-
gustorilor la fiescare patru luni cate taleri 250; si... am dat hri-
soma Do-nniei Mele de int.ärire, prin care intärim si par-tarea de
grijä a dumnealui mai sus numitul boer, ca cu acest ajutor domnesc
de numitii bani si ca ora nciuitii scutelnici, sa" grijeascä pururea ca
de un lucra sufletesc, a fi numitul spital in bunä starea lui si a-si
avea säracele bolnave primirea, cgutarea, odihna i mangaerea lor,
la patima boalelor cu toate cele trebuincioase. i am adeverit hriso_
vul acesta ca insäsi isalitura pecetea Domniei Mele" 40),

40) V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. VI, pag. 713-715. Citeazd condica. dom-
neascd 26, fila 225.

www.dacoromanica.ro
 93

Din aceste cloud hrisoave, rezultd cd este vorba de o ctitorie noud,

de un spital nou, cu venituri aparte, cu oameni de serviciu aparte si cu
un purtator de grijä, Banul Dumitrascu Racovitä, urmas al fondatorului
spitalului i mdnästirei Coltea, care priveghea si aceastd ctitorie. Vom
vedea curdnd cá actul de mdrinimie i incredere al bunei Doamne Zoe
Moruzi, a avut urmari nebänuite nici de ea, nici de sotul ei, Domnitorul
Alexandru Moruzi.
Dupd vreo trei luni dela intemeerea acestei noi fondatii spitalicesti
la 21 Noembrie 1794, Domnitorul Alexandru Moruzi, care se interesa
personal de bunul mers al spitalului Colea, mai ales eà acum exista
acolo si ctitoria Doamnei lui, viziteazd spitalul i spre marea lui mirare
constata ca este tinut prost, bolnavil n'au mancare suficientd si doctorii
ca si personalul de ajutor, nu-si fac datoria. Atunci Domnitorul s'a adre-
sat Banului Dumitrachi Racovitd, ca unul ce era purtator de griiä" al
spitalului Doamnei, ca sa ja mdsurile de cuviintd
Pztac la Vel Ban Dumitrache Racovirä.
larasi te instiintam pentru spitalurile dela nzán5stirea Coltei
ea pe langa lipsa de hrana mancarei bolnavilor, ne instiinpanz deose-
bit si de o necurapenie si un nzurdalac ce este in spitaluri, care aducc
putori spre mai mult5 intinderea de boalä, preczun si in deosebit
spitalul de sus al Doamnei, asemenea se aflä, unde poate sä si
pazeasca o curapenie desävarsit, ca ni.ste zidiri noicu toatä °ran-
duiala lor intocmite ; Pentru care poruncim D-tale, s5 chenzi pc
Dohtor si pe Gerahu spitalului acestuia, sa le dai sá inteleaga po-
runca Domniei Mele, de a invata si a povätui atat pe bolnavz, cunz
nzai vartos pe cei ce le sunt randuipi de poslusesc bolnavilor inläun-
tru, in ce chip sa tie curapenia, ca pururea s5 grileasca de oricc
murdalâc si putori si s5 faca afuonatori si nzirosuri, cari nu vatarn4
qi nu supaia pe bolnavi. Si pe toatä saptänzana sa fie dator Dchto-
rul si Gerahul, sä raportuiascä D-tale, cum sunt bolnavii. De alta
parte, .55 zici Dentru aceasta si Arhiereului, ce epitropise.ste la a-
ceastä izzanästire, sa poarte grija negresit de toate acestea cate po-
runcim pentru saracii bolnavi, fär de cusir, ca negresit se va
osandi 41).

Domnitorul nu-si lua ochii depe spitalul Colea. Intelegdtor al

nevoilor spitalului si mai ales intelegkor al principiilor de igiend, cari
fdceau drum in lumea celor culti, Moruzi constata ea' la spitalul Coltea
nu exista o camera pentru convalescentii de boale grele, cum ar fi cet
bolnavi de tifos. NumaidecAt a pus sd se construiascd o asemenea ca-
merä, la dispozitia convalescentilor.
La 30 Ianuarie 1795, Domnitorul intdreste cu osebit hrisov toatc
drepturile spitalului Coltea, asa cum se specificau in hrisoavele Domni-
torilor anteriori ; mai adaugä 500 de talen i la venitul dijmei de sare dela

41) V. A. Ureche, Ist. Rom., vol. V, pag. 44t-?. Cit. cond 23, fila 297 v.

www.dacoromanica.ro
 94

Slänic, ca sa fie in total 3.000 de talen i pe an, si intareste fiinta acelei

carnere zidita de el, destinará bolnavilor convalescenti. 5i, cum era si fi-
resc, nu pomeneste in acest hrisov, nici o vorba, despre spitalul cel nou,
spitalul intemeiat de Doamna lui, tocmai pentruca acest din urma spital
era socotit ca o ctitorie noua, care trebuia sa figureze in hrisovul spita-
spitalului Coltei, ctitorie veche :
V dzänd Domnia Mea stenahoria bolnavilor, ea neavdnd o
deosebitd odae pentru uní cari incep a se scula din boald, mai varios
cei ca patima lingoarei, cari, neosebindu-se dintre ceilalti la un
loc ma; curat, se poate a-i intoarce boala, precum i aifli din alte
patimi asemenea, neavd nd räsuflarea si mutarea lor la un loc mai
curat ; pentru aceia, am socotit Domnia Mea de trelmintd, qi am
poruncit epitropului, ca langä acele cloud oddi mad, spitaluri de
jos, sä aibä a tinea si o a treilea odae curatd ca cdteva paturi $i ca
cele tnebuincioase, ca din cei ce se mai ridiod spre sänätate din
spitalurile ntari, sd se mute intracea deosebità odae, unde sd-si aibd
iardsi autarea lor si curätenia, precum i in spitalurile vechi, ase-
menea sá fie curd:rite..." 42).

Dar ostenelile si observatiile Domnitorului n'aveau totdeauna ecouI

dorit. Porunca lui, cea din 21 Noeinbrie 1794. n'a fost executata, din
care cauza Alexandru Moruzi nu-i multumit de loc. Auzim deja multi-
spune Domnitorul, ca spitalul este indestulat cu multe mili si privilegii
totusi bolnavii nu sunt primiti in spital, i daca sunt primiti, nu sunt
ingrijiti lucruri cari si de nu vor fi adevdrate toate, dar norodul o zice
o povesteste,..". Sunt cuvinte de ironhe 5i de indignare, care trebue
notate. Sunt cuvinte de ironie. pentrucä Domnitorul stia mai bine ca cei
multe ca spitalul Colea era inzestrat cu multe, cu foarte multe mosii
5i venituri, dar cà se tinea i träia numai cu ce se putea lua din dijrna
sarei dela Slinic i cu arenda mosiei Lichitestilor. Domnitorul stia toate
acestea i tia desigur i ceiace spunea multirnea cari si de nu vor fi
adevárate toate , totusi sunt suficiente ca sa-1 indigneze. Si atunci la
6 Iunie 1796 se adreseazä omului pus de cAtre Doamna lui drept pur-
rator de grirg" al ctitoriei ei, si se adreseazä \Tel Logofätului Costache
Filipescu, cel indicat prin intocmirile ctitorului fondator, Spatarul Mihai
C.antacuzino, drept supraveghetor al bunului mers al spitalului, roagä
ca impreunä cu doctorul Caracas (Dumitru), sä cerceteze adevarul 5i
sà pue or&ne ; lar epitropul manastirei, parintelui Zehnon, serie sä se
primeasca in spital toti bolnavii cari vin cu Jescherele" dela doctorii ofi-
ciali
,,Auzint dela multi, pentru spitalul dela mândstrea
myna este indestulat ca atatea mili si privileghiuri ce are mánä s-
area aceasta, i dupá ce intratätea ränduri s'au dat poruncile Dom-
42) Al. GAlà$est-u, L c., pag. 129. Hrisovul lui Alex. Maruzi, din 30 lanuarie
1795,

www.dacoromanica.ro
 95

ntei Mele Epitropului, pentru buna stare si orandwaia lui, impotrivd.

Epitropul nu primeste bolnavii la spital, cäutarea cea trebuincioasä
nu si-o au säracii bolnavi pe deplin, nici se sileste pentru dfinsii,
lucran i cari si de nu vor fi adevgrate toate, dar norodul o zice si o
povesteste. Drept aceia, vg poruncim Domnia Mea, ca sà luati
preung si pe arhiiatros si pe dohtorul Caracas, sg mergeti insivg
la spital, ca sá oercetati aceasta, sä le faceti vädite cunoscute, cä de
nu sunt adevärate, sä se astupe gurile celor ce le povestesc, iar
de sunt adevärate, sg le indrepta(i, spre a primi, adicg, Epitropul
pe cei ce vor veni cu tescherele dela arlitiatros, dela dohtorul Ca-
racas, Silvestru, Constantin (Darvari) si Hristodor, cari sunt stiuti
cunoscuti Domniei Mele, spre a odihni pe boina vi ca cele trebuin-
cioase pentru hranä i pentrtt autarea patimilor lor, silindu-se pen-
tru dänsii cu osärdie si cu durere, ca sg nu mai auzim dupä aceasta
cele impotrivg, care nu ne sunt suferite. Si nu vefi lipsi apoi i dupra
aceasta, in urmg, adicg dminneata vel Logolgt si cu dumnealui im-
preung Banal ctitorul, a merge adesea pentru a face cercetare
cgutare spitalului, ca sg se pgzeascg oränduiala lui, dupa cum porun-
cim ; precum si din pliroforia ce veti lira dumneavoastrà din cerce-
tarea de acum, sg ne argtati ; sá faceti incá stire numitilor doftori,
cg s'ati dat poruncg, sfi se primeascg la spital cu tescherelile .43).

Sunt cuvinte domne§ti bazate pe constatan i de fapt, pentruca

Alexandru Moruzi, cel care avea sa intemeieze spitalul d'ela Dude§til, era
om care se interesa de spital ; §i constatarile lui, dau o imagina exacta*
a starei detestabile in care ajunsese mandra §i bogata ctitorie a Spdtarului
1\4hai Cantacuzino.
La 9 Aped 1797, Alexandru Ipsdanti, venit acum pentru a doua
meà in domnie (Aug. 1796Dec. 1797) cla un hrisov prin care int.&
,

re§te toate intocmirile facute de Alexandru Moruzi i predecesorii lui.

In acest hrisov, intocmai ca §i in hrisovul dat de Moruzi la 30 Ianuarie
1795, nu se pomene§te nici o vorba despre spitalul de femei intocmit de
Doamna Zoe Moruzi, pentru acela§ cuvant, ca acest spital era socotit
ca o ctitorie aparte, cu venituri §i poslu§nici aparte, §i cu purtg or de
gritä- aparte. in persoana Banului Dumitra§cu Racovita 44).
La randul lui, Constantin Hangerli (Dec. 1797 1 Martie 1799),
da un nou hesov la 15 Iunie 1793, prin care intare§te toate cate se
prevad in hrisoavele lui Alexandru Moruzi §i Alexandru Ipsilanti i mari
aclauga un plus la venitul Carvasaralei, ca sa fie 250 de talen i pe an.
Dupa aceasta trece in hrisovul lui un punct nou, punct care schimba toetä
situatia de 0115 acum dintre spitalul Coltea, ctitorie veche a Spatarului
Mihai Cantacuzino, §i spitalul cel nou, spitalul de femei, ctitorie nouà
a Doamnei Zoe Moruzi. De unde pana acum in hrisoavele lui Moruzi
V. A. Ureche. 1st. Rom. vol. V, pag. 444. Cit. Cond. 29, fila 195 v.
Iclem, vol. VIL pag. 307. CiteazA condica 34, fila 39. GAlkqescu, 1. a.
pag 130.

www.dacoromanica.ro
96

si Ipsilant nu se pomeneste nimic de spitalul de femei intemeiat de Zoe

Moruzi, pentruca era socotit ca ctitorie aparte, in hrisovul lui Hangerli,
acest din urma spital este inglobat spitalului Colea; in acest chip h se
intaresc veniturile hotarite de Moruzi taleri sapte sute cincizeci pe an
dela cumpania negutätorilor... pentrtr alt spital cu trei odgi, ce s'au mat
zidit din nou de Dcamna Domniei Sale, Zoe Moruzi, de rnueri bolnave
särace... precurn din hrisovul Domniei Sale, cel väzurn cu leatul 1794
,,August 8, ni-am adeverit..."15).
Rezulta c ceiace era de asteptat s'a intamplat acum. Ctitoria
Doamnei Zoe Moruzi facuta inäutrul sfintei mänästiri Coifed', nu putea
dainui ca ctitorie aparte separatà de ctitoria Coltei, pentru cuvantul foarte
simplu, cuvant admis si de Pravila, ca locul globeste cladirea. Aceste
cloud ctitorii trebuiau sa se contopeasca. Hrisovul lui Hangerli, ca si
cele care vor urma mai incoace, recunosc toate ca.' este vorba de alt spi-
,,tal-, dar din moment ce a fost cladit inäuntrul sfinter ma. nästiri Coifed'.
adica pe locul Coltei, face parte integrantä din posesiunea spitalului
Coltea.
Si cu acest prilej s'a mai intamplat ceva. Doamna Zoe Moruzl
intemeind ctitoria ei a randuit pe Banul Dumitrascu Racovita purtätor
de grijä- al institutiei creiata de ea. Domnitorul Moruzi a intarit la 8
August 1794, hotarirea Doamnei lui. Gaud ctitoria cea noua a fost in-
globata in cea a spitalului Coltea, prin hrisovul dat de Hangerli la 15
lunie 1798, Banul Dumitrascu liacovitä s'a socotit purtiitor de grijr nu
numai al spitalului creiat de Zoe Moruzi, ci al intregei ctitorii intemeiata
de Spatarul Mihai Cantacuzino. In acest chip de unde pana acum Raco-
vitestii au stapanit ctitoria Coltei prin abuz, in contra temeiurilor cano-
nisite de ctitorul fondator, temeiuri cari nu dau voe nici unui membru al
familiei, sa se amestece In conducerea i adminstrarea ctitoriei. Coltei,
acum, Dumitrascu Racovita i prin urrnare i urmasii lui, capata acest
drept oarecum legalizat prin fiinta hrisovului lui Hangerli i inchid gura
norodului care ,,zice qi povesteqte-.
Din acest moment Racovitestii devin stapanii necontestati ai ma-
retei fondatii intemeiata de Spatarul Mihai Cantacuzino.
La 30 Ianuar 1830, Alexandru Moruzi, care vine acum pentru a
doua oara in domnie (Martie 1799Oct. 1801), darueste spitalului Col-
tea cinci salas.e de tigani sa serveasca ca poslusnici.").
Constantin Ipsilanti (1 Sept. 1802Noem. 1806), intareste la 23
Iulie 1803 toate intocmirile spitalului asa cum au fost statornicite de catre
Hangerli si mai märeste venitul dela Carvasara pana la 500 de taleni
pe an. 47).
Tot in acest an, la 23 Ncembre 1803, parintele Zehnon, epitropul
manastirei i spitalului, se plange Logofatului Tarei de Sus, ca. multi

Al, Gálasescu. Eforia spit., pag. 142.

GAläsescu, I. c., pag. 143.
Idem, pag. 148.

www.dacoromanica.ro
 97

-negutatori iau came.se in Carvasara, pe cari apoi le subinchiriatza exploa-

tandu-le in folosul lor. Atunci s'au dat ordine ca toti negutátorii cari nu
stau ei insisi in localul inchiria(, sä fie scosi din Carvasara. 48).
In timpul ocupatiunei rusesti dintre 1806 si 1812, spitalul Colea a
fost ocupat de Rusi i transformat in spital ostásesc. Párintele Zehnon
fost epitrop al mánästirei i spitalului este schimbat, poate ca a murit, cu
Paharnicul Stefan Belu.
Nu cunoastem data exacta cAnd a fost numit ca epitrop Paharnicul
Stefan Belu, dar bánuim a fi inaintea sau la inceputul anului 1810, pen-
trued la 25 April 1810, Divanul ii scrie, sa comunice anumite stnte
pe care le cerea generalul Enghelhard :
Din ce vreme si cine anume, dupà diata, a WO spitalul
Coltei.., ca ce orAnduialà i pentru cati bolnavi
Ce venituri are dela satele ordnduite? Cat pe an ?
cine se strànge venitul acesta ?
Sub a cui pgstrare si ingrijire stau toate acestea 740).
Sunt intrebári ciudate, cari, rásund ca un ecou indepartat al faimoa-
selor cuvinte domnesti scrise de Alexandru Vocla Moruzi la 21 Noem-
brie 1794: Auzim deja multi, pentru spitalul.. Co/tlei.. lucruri care, si de
nu vor fi adev5rate toate, dar norodul a zice si o povesteste.," 50).
Nu se cunoaste räspunsul Paharnicului Belu si-i pdcat, dar desigur
a fost un r5spuns greu de dat. A fost greu de dat, pentrueá insási nu-
mirea lui Belu ca epitrop al spitalului era in contra oránduelilor canonisite
de ctitorul fondator. In adevär, Spdtarul Mihai Cantacuzino, randuise
ca epitropi nu un singur om, cum era acum, ci opt negutátori, patru
primari i patru secundan, dintii cari numai unul avea sá fie privighetor
de toatä ziva asupra institutiei i toti aveau sa fie indrumati de Marele
Vornic i MareIe Logaát dupe vremi.51).
Aceasta intocmire o intálnim numai páná in anul 1750, cAnd pen-
tru ultima oard intalnim pe Chir Trandafir, negutátorul numit epitrop in
Martie 1717 de catre Ioan Mavrocordat, oducándu-se singur la 17 Sept.
1750, sd stranga veniturile spitalului dupa mosia Lichiresti din Jalo.-
mita. 52). Dupd 1750 urmeazá un timp de 20 de ani fgaa nici o stire
asupra admianstratiei spitalului. Tocmai la 17 Iunie 1790, in vremea
ocupatiei austriace, inálnim pe párintele Zehnon Arhiereul, drept epitrop
al mánástirei i spitalului Coltea, i acum in 1810, pe Paharnicul Stefan
Belu, oameni carit n'aveau nimic comun cu negutátoria.
Inseamnd ea sub obläduirea ctitoriceaseá a Racovitestilor s'a schim-
bat cu totul oránduiala ctitorului fondator i in loc de un epitrop negu-
V. A. Llreche. 1st. Rom, vol. XI, pag. 466.
Idem, pag. 898. Anexa nr. 110.
Vezi pag. 92.
Art. 27 din gramata patriarhului Samuil, pag. 80.
Vezi pag. 86-87 nota.
7

www.dacoromanica.ro
 98

tator care sa administreze spitalul, gasim cand un popa, cand un simplu

particular, cari n'au nimic comun cu negustoria. i in loc de Marele
Vornic sau de Marele Logofat, acum directivele de conducere le da un
purtator de grija' , care trebue sa fie numaidecat un Racovita.
Daca nu cunoastem raspunsul Paharnicului Belu la intrebarile in-
discrete ale generalului Enghelhart, in schimb aflara ca, la 27 Sept. 1310,
Logofatul Grigore Ghica i Const. Greceanu (?), probabil in calitate de
membri ai Divanului anunta lui Niculae Trasnea numirea ca aiutor epi-
trop pe langa paharnicul Belu

Dumnealui Vistierului Niculae Treste (Tresne),

Fiindca manästirea Coltei pe langa spitalul ost4esc ce se afla
acolo, este spital al saracilor bolnavi, atat la meremetul inve-
litoarei spitalului ce se face acum, i la alte meremeturi ce vor fi
trebuincioase a se mai face dupa vremi, cat j pentru purtare9 de
grija celor trebuincioase saracilor bolnavi, urmeaza a se dila
grijitor, a fi napristan pentru savar§irea acestora. De aceia Cinst.
Divan, printracest pitac te orandue* pe dumneata, a ti a;utor pe
langä d-lui Paharnic Belu, epitrop spitalului, ca carele te uci §i
invoi a ti se plati osteneala dumitale din venitul spitalulur 58).
Data de 27 Sept. 1810, cand a fost numit ca ajutor de epitrop la
spitalul Coltea Vistierul Trasnea, trebue retinufá, pentruca marcheaza
inceputul amestecului Logofatului Grigore Ghica in administratia spita-
lului Coltea. Vistierul Niculae Trasnea, servise pe batranul Ban Dumi-
trache Ghica, care condusese pe vremi spitalul Pantelimon, si servea
acum pe fiul acestuia, pe Logofatul Grigore Ghica, cel care avea sa fie
efor al spitalului Pantelimon si mai apoi Domnitor al tarei. i aaest Tras-
nea era omul de incredere al lui Grigore Ghica.
La 6 Mai 1811, Divanul cere oarecari lamuriri Paharnicului Belu,
Cu privire la numarul bolnavilor ce este obligat spitalul sa tie, in con-
formitate cu prevederile hrisoavelor.54). Apoi, nu stim exact ce anume
s'a intamplat in vremea cat a mai fost epftrop Belu ; se pare ca.,. n'a
putut depune la vreme socotelile Coltei, soc-Aeli cari i s'ar fi cerut la
26 Sept. 1811, din care cauza sau, poate, din alte cauze, i s'a cerut la 7
Februar 1812 sa faca teslim toate hrisoavele sineturile spitalului ot
manastirea Coltei, la epitropii ce s'au orb* nduit acum- ; i nu stim nicì
cine anume vor fi fost acesti epitropi noi.55). Ceiace stim este ca, n'a
trecut prea multa vreme, si la 26 Iulie 1812, Vistierul Niculae Trasnea,
omul de incredere al Logofatului Gegore Ghica. cel care conducea spi-
talul Pantelknon, este numit ca epitrop al Coltei
53) Arh. Stat. Condica domneascd nr. 65, pag. 50 verso. Inedit.
94) V. A. Ureche. Ist. Rom. vol. XI, pag. 898. Citeazd cond. 65, f. 79 v.
55) Nu stim, pentrucd toate citatele pe cari se bazeasd aceste afirmatiuni, con-
trolate de mine in condicele domnesti nr. 66 si 64, nu li-am dovedit de exacte, asa
se aratd in Ureche, vol. IX, pag. 610.

www.dacoromanica.ro
 99

Dela intäiul Divan.

Dumneata biv treti Vistier Niculae Trásnea, primind pitacul
acesta al Divanului, aumai cleat sá mergi la mänästirea Coltei, unde
sä ceri dela epitropii ce au lost pänä acum, ca sä-ti paradosiascä
socotelile mandstirei acestia de venit, nedate din vremea ce sunt
oränduiti, pentru care te §i insfircineaz5 Divarud ca Epitropia a-
cestei mânâstiri. ca sä o caufi, si sä urmezi orandue/i/e ce mint in-
tocmite mai dinainte, ingrijind ca sä nu se faca cel mai mic cusur
la trebile mänä.stirei aceqtia, pánä la cel mai mic lucru de luat si de
dat, fárä de pregetare" 66).

Rostul acestor numiri, se desluseste din faptele ce urmeazd.

Dupd plecarea Rusilor, a venit in domnie Ion Caragea (8 Sept.
1812-12 Oct. 1818), care intareste la 6 Februar 1813, pe Logoiatul
Grigore Ghica drept protector si efor" al spitalului Pantelimon. In
aceasta situatie a fost recunoscut oficial la 24 Martie 1815, in urma ho-
tarirei Divanului si a Parintilor Arhierei.57).
Cdteva luni dupa aceia, la 18 Sept. 1815, SeTdarul Niculae Trasnea,
epitrop al sp.talului Coltea, este numit de Grigore Glbca i ca epitrop
al spitalului Pantelimon 58 ).
Rezultd ca acum, Serdarul Niculae Trasnea administra In calitate
de epitrop ambele spitale, Pantelimonul i Colea. i daca' tinem seama
cà numirea lui ca ajutor de epitrop la Coltea, la 27 Sept. 1810, i-a fost
comunicata de catre Logotatul Grigore Ghica c.a. la 26 Iulie 1812 a fost
numit epitrop plin la acest spital de catre Divanul in care figura si
Grigore Ghica ; i cà acum In Sept. 1815 este numit epitrop si la spitalul
Pantelimon tot de Care Grigore Ghica ; i daca mai tinem seama cà Ni-
cu/ae Trasnea era omul de incredere, dar si omul de afaceri al Logo-
fatului Grigore Ghica, d'eslusim numaidecat, ca. In toate aceste numiri
n'a fost numai o simpld intamplare, ci un plan bine hotarit i rnai cu
seama cu persistenta urmarit, ca sa se ajunga un tel bine fixat condu-
cerea i administrarea celor cloud* mari ctitorii spitalicesti, Coltea i I an-
telimonul, de catre un singur om, Grigore Ghica.
Cum de s'a putut ajunge la acest rezulat, n'am putea explica cu
siguranta; banu!km numai, cà unele afaceri banesti cari puneau pe Raco-
vitesti sub dependenta lui Grigore Ghica. dar mai ales, cine stie ce anume
taine aflate de Ghica pe seama Racovitestilor, au obligat pe acesUa din
urma sa p6measca aceasta situatie, ca ctitoria Coltei, i ei Insasi sa nu
reactioneze fata de vadita tendinta de acaparare a Ghiculestior.
Din acest moment stirile despre spitalul Coltea devin tot mal rare
si tot mai rele. Este drept cà Voda Caragea cu hrisovul dela 1 Iulie
1813 a intarit toate vechile drepturi ale spitalului, asa cum se prevad in
V. A. Urecl;e, I. c., vol. IX, pag. 378. Cit. cond. 71, fila 51 verso.
In Martie 1811, Trasnea fusese nurnit la epist6sia podurilor «ca sa tie seama
banilor i socotelilorn. Ureche, 1. c. vol. XI, pag. 838.
si 58) Vest aceste date la capitolul, spitalul Pantelimon.

www.dacoromanica.ro
100

toate hrisoavele anterioare 59), dar din toate bogatiile Cu cari fusese
inzestrat acest spital. tot numai cu venitul mosiei Lichiresti si dijma sarei
din Ocna Slanicului se intretineau atat manästirea cat i spitalul. Ce se
va fi facut cu venitul celorlalte moii, munti i alte proprietati, n'ain
putut deslusi. Poate ca aceasta sa fi fost i marele secret al Racovitestilor,
secret aflat i exploatat, poate, de Grigore Ghica ; cine ar putea afirma.
fära sa dovedeasca ?
In April 1817, Vodà Caragea aproba ca intfo casa a spitalului, sa
stea Marele Vornic Constantin Caliiarh, platind spitalului o chirie de
o mie de talen i 00). 0 lund mai tarziu, la 28 Mai 1817, aflam ca. Harnul
manastirei stä sg cadg facá prime jdie", dovadä netagaduita a sa-
raciei in care se sbatea aceasta ctitorie incapabila de a-si repara macar
imobilele producatoare de venituri61). N'a trecut mult si a isbucnit re-
volutia eter!sta din anul 1821, cand spitalul a fost obligat sà intretina
ascherlgi impgrateqti bolnavi spre cgutarea cu destula cheltuiala ;
daca se tine socoteala ea in vara acestui an a fost si o furtuna groaz-
nic5, care a adus spitalului multa pagubg.. cane este stiut de toti", la
care se mai adauga i mposibilitat6a de a se Incasa veniturile mosiei Li-
chiresti, din cauza evenimentelor revolutionare. intelegem de ce acest
spital se aflg intr'o mare isterisealg, mai vârtos acum intraceastg vre-
me..". Ca sä se mai acopere cele nevoi, la 11 Mai 1822, se cere ajutorul
lui Sibstra Valesa, comanciantul turc, sa se poata aduna veniturile spi-
talului dupe mosia Lichiresti, singurele resurse mai de seama cu cari se
tineau manastirea si spitalul. ").
Inteun raport scris prin 1822, Kreuchely, reprezentantul Prusfei
la noi, citeaza spitalul Coltea, dar le plus joli de tous et le mieux bgti
est l'h6pital dela Philantropie" 63).
Doctorul Constantin Caracas, care a scris tot in aceasta vreme
Topografia" lui, spune despre spitalul Coltea
Edificiul are o formg päitratg Cu pereti inalti de peste cinci
stanjeni. La poarta despre ulitä este un turn foarte inalt si frumos,
lucrat dupg regulile arhitecturei, dar care s'a cardmat in urma unit!
cutremur... Pe din afar& de jur imprejur, sunt insirate mai multe
locuinte inalte ca de doi-trei sanjeni, care dau fiecare ca ate doug
ferestre asupra pätratului spitalului. In mijlocul curtei este o bise-
ria mare, iar in sirul cadirilor sunt si doug paraclise mici. Din cele
treizeci de inaperi afe are, numai patru sunt destinate pentru pri-
mirea a patruzeci de bolnavi, iar celelalte sunt ocupate de servilort,
unele de säraci si altele pärgsite pustii...
Al. Galksescu. Eforia spit.. pag. 151.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. X/A, pag. 1014.
Idem, vol. X/A, pag. 1072.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XIII, pag. 293.
Hurmuzachi, vol. X, pag. 514.

www.dacoromanica.ro
 101

Starea actualä : In el se primesc treizeci de bolnavi fara

tinctiune de boala, adica cu zece mai putin decat hotära rea dona-
torului. Toti acestia ocupa frei inaperi, din cari, intr'una sunt fe-
meile, iar in celelalte bärbatii, fiecare in paturi separate ; si pen-
truca in fiecare din aceste incä peri tupilate mititele, fiind numai
de cate trei stanjeni, stau zece iar cateodara si mai multi boina vi.
iar intre aceste incäperi fiind i privatile, aerul este foarte puturos.
La necuratenia aerului se mai adaugd duhoarea asternuturilor
murdare si a imbracamintii bolnavilor, ca care zac cei mai srnulti
din tre ei. Pe langa aceasta, bolnavii nefiind despärtiti intre ei dupä
felul boalelor, 3tau la un loc ci unii suferinzi de boale cronice, mias-
matice, si de rani infecte, atmosfera devine 'carte puturoasa.
Tot &At de nechibzuit este si faptul, ca pe toti mortii din
aceastä enorie, ii ingroapa in curte imprejurul bisericei, iar pe ceice
mor iti spital, al caror numar intr'un an este insemnat, ii ingroapa
inapoia clädirei, intr'un loc ingradit ca zid.
Pe bolnavi ii cauta un medic al orasului si un hirurg care lo-
cueste in spital. Tcata administrarea spitaluitti este ir sarcina until
epistat, care locueste si el aici, su pus unui epitrop mai mare, care
administreaza veniturile cheltuelile ; acesta este dator sá dea
seama despre toate, Eforilor acestui spital, care sunt din clasa borri-
lor si a negustorilor.
Hrana bolnavilor este neregulata, proasta neconforma
dieta randuitä de medic dupa ¡more jurari. Regimul obisnuit al man-
car& este urmatorul : toti bolnavii färä nici o exceptiune, capäta
cate trei litre de paine bun& cate dottä de carne de oae, gátitá cu
orez, arpäcas, varzä, dovlecei, prune, spanac i alte legume de acest
[el. Fiecare bolnav capará o porfíe indestulatoare, chiar de ar suferi
de disenterie sau altä boala acutä si periculoasa ; iar Mercurea
Vinerea capatä bucate de post... Deosebi de asta, li se dä te
o litra de yin... Medicamentele se preparä intruna din spilleriile din
oras.
Venitul acestui spital provine din proprietatile sale si din
diferite mili ale Domnului, ce-lace a junge la peste patruzeci de mii
de lei. Cu aceasta sumä, neaparat cá s'ar putea intrefine un num.&
indoit de bolnavi cleat cel actual si sa fie ingrijiti mai omenqte
ca mai buna randuialä, respectandu-se i celelalte dispozitii ale cti-
torultti. Tinand seanta de aceste neajunsuri... Alexandru Moruzi...
a ridicat catre anul 1798, ca propriile sale cheltueli, necunoscänd
desigur veniturile spitalului, pe partea despre miazazi a spitalului
vechiu, o cläaire inaltá, compusa din trei mari si incä pätoare säli,
ca ferestre spre partea exterioarä... Aceastä cladire a fost destinatä
pentru 20 de bolnavi suferinzi de boale acute ; iar venitul spitalului
l'a sporit prin mili domnesti, ca sä ingrijeascä de acesti bolnavi. Dar
dupä domnia acestui.., filantrop Domnitor, s'a uitat de adaosul ce-
lor 20 de paturi si a rämas tot numärul de treizeci... iar clädirea
läsatá farä ingrijire a a juns in stare de plans. De aceia ar fi nevoe

www.dacoromanica.ro
102

sa se introduca ordine tenzeinica în acest spital, atát de necesar

orasului. Intái de toate, sa se repare, pentruca cladirea, dela cutre-
nutrid cel mare, ameninta cu caderea. $i inca mai bine ar fi, s'a' se
faca un alt spital in locul acestuia, intrun loc mai larg, linde sä aiba
aer curar 64).
In aceastd vreme in Scaunul domnesc se gäsea Grigore Ghica (21
Iunie 1822-12 Iulfe 1828), care, dei Domnitor, n'a renuntat la con-
ducerea spitalului Fantelimon, unde era Efor, si n'a renuntat nici la
conducerea spitalului Coltea, prin intermediarul omului lui de increclbere
Niculae Trdsnea, ajuns acum Clucer, epitrop sau administrator al anibe-
lor spitale.
La 5 April 1824, Grigore Vodd Ghica hotdrOste s'a faca o reforma
mai mare, sd. inlocuiascd Vornicia Obstirilor cu un Departament al Epi-
tropiei de obste, care s'A fie conclusa numa) de tcloi boeri Epitropi mari
de alti doi boeri Epitropi mai mici, trepadatori. In acest scop indica' o
serie de ponturi pe baza cärora trebuia sä se faca aceastO reformä. In
realitate, din toatd aceastä frOmantare a esit doar infiintarea unui Depar-
tament al Epitropiei Caselor facatoare de bine, de care tin toate insti-
tutii/e de asistenta printre cari i spitalele.
Acestea din tima, spitalele, îi 'pastreazä conducerea pe baza ac-
telor lor de fondare, d'ar sunt puse sub controlul Departamentului. Spi-
talul Coltea i Pantelimonul continuä a fi sub administrarea Clucerului
Niculae Trdsnea, in calitate de epitrop om de incredere al Domni-
torului.
Prin aceastä reformA Domnitorul urm'área, pedeoparte, sd arate
lumei cá institutiile de binefacere sunt puse subt un control efectiv, cd
cele ce se sopteau ori se afirmau de unii-altii sunt numai bOrfeli ;
pedealtaparte, prin punerea tuturor spitalelor subt un singur control, si
prin mentinerea lui Niculae TrOsnea la conducerea celor dona spitale
Coltea i Pantelimon, se pare cd Domnitorul urmarea nu atdt unifica-
rea controlului, cät mai cu seam5 legalizarea i poate permanentizarea
conducerei celor douà spitale i averei lor de catre el insusi, prin omul
lui de incredere.
COteva luni mai tOrziu, in toamna aceluias an, ca s'a,' afirme odatä
mai mult autonomia aparenta a celor donä spitale, la 5 Oct. 1824, Gri-
gore Vocld Ghica, clà un hrisov spitalului Coltea prin care, dupd ce
aminteste desigur Racovitestilor cä SpOtarul Mihai Cantacuzino
.,a intocmit randueli qi a inzestrar ctitoria lui, intdreste toate drepurile
vechi pe care le avea mOnästirea i spitalul ; mOreste dijma sa'rei dela
Ocna Slätnicului la 5000 de talen i venitul Carvasaralei la 1000 de taleni
pe an, acordAnd i libertatea de a tine niste scaune pentru vdrizarea
cArnei .
5i lucrurile au mers asa pOnd a isbucnit räsboiul Ruso-Turc din
P. P. Samarian. Topografia..., pag. 144 I do.
Al. G51A5escu, 1. c., pag. 157

www.dacoromanica.ro
 103

1828. Cum au venit, Ru§ii au evacuat spitalul Filantropia la 14 Maii 1828,

trimitdnd bolnavii §i personalul la spitalul Colea, si pe cei de aici la
Pantelfmon. Cheltuelile urmau sä se achite din fondurile spitalului Filan-
tropia pentru bolnavii dela Colea, si din fondurile Coltei pentru bol-
navii mutati la Pantelimon. Si ordinul nu se putea discuta, nici se putea
opune. Doctorul Grunau luat bolnavii si pzrsonalul dela spitalul
Filantropía si s'a mutat in localul Coltei (6)
Venirea lui Kiselef la 15 Noembrie 1829 si reformele pe care li-a
fAcut, a adus pentru spitale un regim nou, acela al Eforiei Spitalelor.
Cu acest prilej afläm iarasi oarecari amänunte din viata spitalului
In urma cererei lui Kiselef, care voia s'A se documenteze, si sg' afle
cum functionetaza spitalul Coltei, la 29 Decemb. 1829, Niculae Träsnea,
epitropul spitalului, comunica' Divanului aceste informatiuni :
La spitalui dela m'a nastirea Coltea, ora nduiala este a fi 21 de
bolnavi si, ocarmuirea aoestui spital este de dumnealor boerii Racovi-
.4e§ti, ca nie otitori ce sunt. Dar socotelile se teorisesc si se inchee de
catre dumnealui starostea za negutatori, impreuna i cu alti neguta tori,
ca asa se coprinde in testamen tul ctitorilor" ),
lar Divanul ad'augg : Epistatul acestei case este Clucerul Niculae
Trasnea, carele poarta grija de cele trebuincioase atat pentru ale m'a-
nästirei, cat pentru ale spitalulur 08).
Trecem peste imprejurArile cari au dus la crearea Eforiei spitale-
lor, pentrucA le vom studia intr'un capitol special, i ajungem la un ra-
port pe care Ebria 1-a trimis la 18 Noembrie 1832, generalului Kiselef.
In prima parte a acestui raport se noteaza venitul spitalului Colea pe
anii 1828, 29 si 1830, care se cilreazA aproape constant la suma de 33.382
de piastri sau lei, pe an.
dac5 tinem seam5 ca din ins'isi actele Eforiei se dovedeste c'à
mosia Lichiresti era arendatà in anul 1830 cu suma de 27.125 de lei unui
oarecare Iorgagibasa 69), si cà dijma dela Ocna Slanicului producea
5.000 de talen i pe an, intelegem cà numai aceste douà cond'ee alimen-
teaza intreg venitul Coltei ata cal a fost declarat in raportul amintit
mai sus, semnat de efori la 18 Noeinbrie 1832.
InseamnA ea' in anul 1830, intocmai ca si cu o sufd de ani mai
inainte, la 1732, spitalul si manastirea Coltei se tineau numai cu din
venitul mosiei Lichiresti i cu dijma dela Ocna
Dar artunci chinuitor de dureroasa intrebare, ce s'au facut si cine
avea interes sà ascunclA venitul celorlalte mosfti i proprietati pe cari le
avea Coltea, stärue ca o gravA acuzA asupra celor cari au administrat
aceste imense averi.

P. Samaria!) Ciuma in trecutyl romanche. 1932, pig. 437.

Arh. Stat. Ad-tive vechi, Dos. 46/1829 ros, fila 7.
Idem, fila, 28. Vezi í capitolul Eforia Spitalelor.
P. Samarian. Istoria orasului Cà1irai, pag. 71 i pag. 226, doc. XXXVII
Vezi h; ia,a1,,le parlamentare. vol. XV/1. pag. 522.

www.dacoromanica.ro
104

Cgci, vorba lui Moruzi : norodul o zice o povesteqte-, i noro-

dul acelor vremi stia bine si cunostea numele mosiilor Coltei ; le stia asa
de bine ca inteun ma.nuscris dela Academie gasim chiar o catagrafie a
acestor averi, facuta la 19 August 1832 numai cu cateva luni inainte ca
Eforii sä inainteze raportul lor cgtre Kiselef :
Spitalul Manästirei Co/tea unde este... ( foaia este rupta)..
Moqia Slänic pe care este si Ocna Slänic in sud (rupt) Saac.
Värbiläu, asemenea.
O sloara de moqie Stanomireqti in sud Slam Ramnic.
PI Deqirati IP P
OP

PP Scheaua asemenea.
P Doiceasca PP

PI Licoteasca
,p Cotofeneasca
PP Fundeni in Sud Buzäu.
Moqia Stelnica qi a patra parte din Borduqani sud Ialomita.
Citärasi asem enea.
Dobreni i Colibaqi sud Ilfov.
O sfoarä din moqia Cornul sud Vlaqca.
PP pp Cotofeni asemenea.
PP

PP Buciumeni sud Ilfov.

la Urlati ce-i zice Broqteneasca sud Slam.
PP tot la Urlati,
PP zice Fanta'nele.
6 multi dupe apa Prahovei,
Maqia Slonul din Sud Saac.
Hanul Coltei din Bucureqti.
9 locuri Cu binalele lor ce sunt ale spitalului.
245 locuri ca binalele lor pe cate sunt binale streine plätesc
embatic.
49 pogoane de vie in diferite locuri, 20 in Dealul Scäeni, 9 la Bobul
8 la Cricov, 12 la Sorlita (?) 70).
La aceastg impresionanta catagrafie, astgzi, cgnd cunoastem actele
de proprietati ale Eforiei mai putern adguga mosia Codresti din Ram-
nicul Sgrat, Plesuva mica sau Vatra Schitului Lespezi din Prahova,
Carnuieasa din /alomita, toate dintre cele däruite de cgtre Spatarul Mi-
hai Cantacuzino. S'ar putea pentru fiecare bolnav exista o
mosie. i totusi spitalul era in ruing, caci in a doua parte a aceluias
raport din 18 Noembrie 1832, se spune sub propria semngtura a celor
cari aveau rgspunderea acestei institutiuni :
L'hdpital de Coltza est dans un tel état que toute réparation par-
tielle devient inutile. L'Ephorie a pensé qu'il valait mieux le faire re-
batir en entier sur un nouv,eau plan... II est d'ailleurs à craindre qu'au
premier tremblement de terre, l'h6pital ne croule tout entier...- 711
Academia RCM], sectia manuscrise. Manuscr. nr. 719, fila 170 verso. Cata-
grafia spitalului Pantelimon i Colea la 19 Aug. 1832,
Al. GAlgescu. Eforia spit., pag. 341-342.

www.dacoromanica.ro
 105

Si pentru acest dezastros rezultat, se aduc osanale de multumiri

epitropului raspunzator : Mr. le Cloutchère Tresne, en sa qualité d'Epi-
trope de l'hdpital de Coltza et de celui de st. Pantéléimon... a fait preuve
,d'une activité zélée et d'un désintéresement singullier....' 72).
La 18 Noembrie 1832, cand a fost trimes raportul Eforilor catre
Kiselef, Eforii au trimis si un proect de regulament spitalicesc, in care
pun in valoare drepturile exclusive ce au Eforii asupra spitalelor Colea
Pantelimon, cari trebue sa fie sub administrarea i conducerea lor
personala.
Proectul trebuia sa vie in discutia Obstestii Adunari in sesiunea
din Ianuarie 1833. Dar la 12 Ianuar acest an, Logofatul pricinelor bise-
ricesti, de care tineau spitalele, Alexandru Scarlat Ghica, poreclit Barba
rosie, depune un alt proect de regulament spitalicesc, intocmit de catre
Sfatul Administrativ, in care se propune infiintarea unei Eforii, care sd
coprinda toate spitalele din tara, fara deosebire, cu excluderea drepturi-
lor personale ce pretindeau ca. au Eforiii Coltei i Pantelimonului.
In Obsteasca Adunare s'a incins atunci o discutie apriga, pasio-
nanta, in cane Eforii îi aparau cu clarzenie pretinsele lor drepturi de
mostenire, refuzand sa arate actele ctitoriilor spitalicesti, pe cari le cereau
cu tot atata inversunare sustinatorii proectului depus de Sfatul Admi-
nistrativ.
Art. 58 al Regulamentului depus de Efori glasueste asa
Spitalul Co/tea, fiind o zidire ctitoriceasca facuta de familia Ra-
covit â, epifropia acestui spital, dupa cadere, se cuvine unuia din odras-
..lele acestei 73).
Logofatul Mihai Racovitä, eforul Coltei, in protestul inaintat pre
edintelui Adunarei Obstesti, scrie la 18 Ianuar 1833:
Cu cinste fac aratare Preaosfintiei Tale ca, pentru intocmi-
rlea burtei orandueli ale spitalurilor, s'au fäcut un regulament in ce
chip sa se faca urmare ; cu deosebire insa, numai pentru doua spi-
taluri, adica sfantul Pantelimon §i Coltea, ca nive spitalari par-
ticulare ce se tin cu veniturile lor, a se urma ca §i mai inainte, pa-
zindu-se fara stramutare toate drepturile ce le leaga raposatul ctitor
prin diata sa, cu acest chip s'au iscälit acel regulament, ata t de
catre cinstita Eforie a spitalurilor pamanteqti, cat de catre mine
pentru spitalul Coltea ca un ctitor. i acel Regulament s'a dat qi in
cuno0inta Exs. Sale Domnului deplin imputernicit Prezident al Di-
vanelor. Acunz vaz cá acest regulament iscâlit, s'au schimbat in alte
chipuri, unind spitalul Coltea cu spitalurile Statului ; qi fiinda acea-
sta este cu totul impotriva vointei acelui taposat ctitor, ce au legat
prin testament a nu se sminti intru nimic dreptatile acestui spital,
de aceia cu cinste, dupa datorie, spre a se urma intocmai dupa le-

Idem, pag. 399,

Analele parlamentare, vol. II/1, pag. 373. Al. Galà§escu, Eforia..., pag.
365. Gomoiu, pag. 347,

www.dacoromanica.ro
 106

gatura ctitorului, i preaoslintia Ta vei binevoi,

cd un prezident al
Cinst. Obstesti Adunäri, ca sä se arate acest protest unde se va
cuveni" 74).

Comisia intocmita pentru cercetarea proectelor Logofetiei Cre-

dintei, din care faceau parte Mihai Cornescu, Iancu Filipescu, Const. Bra-
tianu, Dumitrache Urjan Medelnicer si Grigore Can tacuzino (fiul lui
Iordache Cantacuzfino, frate cu Spatarul Mihai ctitorul, prin urmare, ne-
pot de frate al ctitorului fondator), cere cu insistenta ca Logofatul Ra-
covita sa arate actele ctitoricesti, i protesta contra atitudinei Logofatului
,,m'acar cá aceastä Comisie este incredintatä cá räspunsul isalit de D-lui
nu este nici alatuirea, nici vointa D-lur lar prezidentul Adunarei
adauga ca de nu va infatisa documenturile. Logof. Racovitä ,..sä nu mai
fie prenumerat in drept de ctitor al aratatului spital..." 76).
Situatia era foarte incordata ; din discutie se ajunsese la amenin-
tad. Atacul era Indreptat in special corrtra Racovitestilor cari, dupa ce
uzurpase drepturile Cantacuzinilor, acum îi dadeau toate silintele sä
acrediteze dneptul lor de ctitori asupra acestei ctitorii.
Dar nici Logofatul Racovita nu se da, pentruca se stia sprijinit de
Ghiculesti. Strans in clestele unei somatii din care nu se putea e0, §i
amenintat sa i se la ctitoria Coltei, Logotatul Rapovita se aparä invo-
cand dreptatea Pravilelor, principiul stant al dreptului : cel ce acuza sa
dovedeasca acuzarea i numai dupa aceia i se va raspunde. Scrie Logo-
fatul Racovita, la 23 Februarie 1833:
Obsteasca Adunare chibzuind au lä cut purzere la cale ca,...
neintitisand... documenturi, sä nu mai fiu prenumerat drept ctitor
al acestui spital..., la care ca cinste räspunz : aflu Efor la
acest spital al Coltet cu dreptatea ctitoriceascä, i ca aceastä drep-
tate, s'au tinut inthi de räposatul teal mea Band Dumitrasco Ra-
covitg, si dupä moartea sa, eu... Eu in partemi cunosc dreptätile
mele... rämäne ca cinstita Comiste, sä arate de are cevas impotriva
dreptätilor mele, act Pravila indatoreaz5 pe cel ce cene, sä arate,
infätiseze (dovezi) pentru cererea sa... De aceia protestarisesc...
la ce va face... cinstita Obsteaso5 Adunare sore vätämarea clirono-
mtcestilor dreptäti ale me/e la acest spital" 76),
actele ctitoricesti nu s'au mai adus, dar nici n'au mai fost cerute.
Obsteasca Adunare s'a inchis, si In acest 6mp situatia politicä s'a schim-
bat. Marea chestiune care agita toata lumea, alegerea Domnitorului, s'a
fixat. Kiselef a pus ochii Dentru acest Scaun, pe Alexandru Ghica, fra-
te/e Eforului Pantelinionului.

Anal. Parl. vol. 111(1, pag. 378.GAlasescu, 1. c., pag. 373-74.

Idem. pag. /87 388 i GAlkescu, pag. 383-384.
Anal. Parl. vol. III/1, p. 390-01. GAIL5escu. 1. c.. paq. 386 388.
V Gomoiu. Din ist. meclicinei. pag. 347 i urmät.

www.dacoromanica.ro
 107

Alexandru Ghica ca Domnitor, schimba toate perspectivele de vii-

tor. Acum se fac alte grupari intre oamenii politici, se ivesc alte interese
de aparat. Protestatarii in pricina Regulamentului spitalicesc amutesc...
Cu spitalul Coltea, asa a fost scris sa fie. Ctitoria Spatarului Mi-
hai Cantacuzino, d'upa ce ea' n'a purtat numele fondatorului ei, ci un
nume strain, Coltea, acum era amenintatá sa piarcla i dreptul de a mai
purta numele de ctitorie a Spatarului ; acum avea sa fie ctitorie a fa-
miliei Racovitd, pe dreptate
asa s'a terminat i cu aceastä mare zarva din Obsteasca Adu-
nare cu privire la cele doua spitale Coltea i Pantelimon ; regulamen-
tele propuse au ramas amandoud nevotate, iar spitalul Coltea a fost con-
damnat, sa-si ducä viata de ruina inca treb ani, pana in anul 1836, cand
a fost pus in reparatie, fapt ce vom vedea i studia in volumul ce va
sa vie.
SPITALUL PANTELIMON.
A fost intemeiat de catre Grigore (al II-lea) Matei Ghica, fiu al
lui Matei si Ruxandra Ghica. Aceasta din urmä, era sora cu Niculae
Ioan Mavrocordat, toti, copii ai faimosului doctor Alexandru Mavrocor-
clat, mare diplomat, cunoscut sub numele de Exaporitul.
Ruxandra Ghica a fost cea dintai femee =anca doctoreasa. care,
daca n'a profesat in public, este sigur ca a profesat in cercul restrans
al familiei 1).
Niculae Mavrocordat a fost, cum se stie, un iatrofilosof.
Incat Grfgore Matei Ghica, nepot de doctor, fiu de doctorita
vàr cu un iatrofilosof. a fost crescut i educat intr'o ambianta medicald.
Acestui fapt se datoreste, poate, inclinarea ce a avut sä-si marcheze
trecerea prin viatä, infaptuind una din cele majo mari institutfi spitalicesti
din tara, spitalul Pantelimon. Om dotat cu o cultura' aleasa, cunoscätor
al limbilor clasice si al limbei italiene, grecesti, turca si romana, dar si
cretin evlavios, Grigore Matei Ghica a intemeiat si in Iasii Moldovei o
splendida manästire pe care a impodobit-o cu grädini i havuzurt de
n'a, pe modelul grddinilor din Tarigrad, numind,o Manastirea Fru-
moasa 2).
In vremea aceia ciuma prindea s'a se statorniceasca in Orientul
european, fapt care l'a determinat pe Grigore Matei Ghica, sä faca in
preajma Bucurestilor un spital mare, care s'a serveascä in vremi de lini-
ste pentru bolnavi cu boale cronice, iar in vremi de epidemii, pentru
bolnavi ciumati sau bolnavi cu lingoare. Chfpul cum a fost intemeiat
inzestrat acest spital, a fost descris cu toate amánuntele in diferite lu-
crar de seamá ce s'au publicat 3). De aceia socot inutil a repeta toate
acestea, multumindu-ma s'A rezum i s'a evidentiez punctele cari servesc
de baza studiului ce fac aici.
Vezi I, paq. 24, 25, 122 si n.
o1. 1, 2. rdem. Ciuma, pag 76-77.
Vezi vol. I, pag. 237 238.
CATasescu. Eforia spit. Comoiu. Din ist. medicinei. P Samarian Clumd

www.dacoromanica.ro
108

Fondarea spitalului i mandstirei s'a inceput la 12 Oct. 1735 4).

Domnitorul fiind mutat cu domnia in Moldova, lucrarile au fost conti-
nuate sub privigherea mitropolitului Kir Stefan, lar dupd moartea lui,
de catre mitropolitul Neofit, care i-a urmat.
Grigore Ghica s'a intors cu domnia in Bucuresti, In April 1748
si a reluat construirea inceputa, care este gata in vara anului 1750. Apoi
a inceput dadirea altor osebite spitaluri... numai de bolnavii cari ar p.5-
timi de prime jdioasele boale, adic51 de ciumä ;si de lingoare, ins5 ace-
stea sfi fie färä de numär...- 5 )
Totul a fost gata in Iulie 1752, cand Grigore Matei Ghica a fdcut
un hrisov-testament cu oranduelile cuviincioase pentru administrarea
conducerea ctitoriei lui. Mai intdi pune: doi cinstiti boeri epitropi... vel
Legolät si vel Vistier... oricare vor fi pe vremi cu aceste cinstite drega-
torii, osebit, pe insusi.. p5rintele Mitro polit al Tärii... a fi ca un
naziir peste tcti... ca un privitor si luätor aminte spre toate.
Hotaraste ca spitalul pentru bolnavii cronici sa aiba 12 paturi, iar
cel pentru ciuma i lingoare s'a aibd un numar de paturi nedeterminat,
dupä nevoi. Apoi fixeazd normele dupe care avea s'a se execute intreg ser-
viciul medical si farmaceutic. Hotaraste ca primirea bolnavilor cronici,
se faca dupa ce mai intai sunt examinati de doctori, iar ciumatii toti cati
vor fi trimisi de catre Agie. Infiineaz i organizeazd serviciul breslei do-
acestia trebue S'a cerceteze i s'a descopere pe bolnavi, izoleze
sa curete focarele de contagiune i la nevoe s'A ingrijeasca si de bolnavi.
Se insird apoi indatoririle personalului spitalicesc si al preotilor, cum
daniile de mosii i venituri cu cari Domnitorul inzestreazd aceasta cti-
torie, ca asigure o bunä si regulata funcionare.
Catalogarea darurilor se face intr'un osebit , asa cum
a facut i Spatarul Mihai Can tacuzino la Coltea, cu deosebire numaí,
aici nu s'a mai perdut ca la Colea, ci se pastreaza i astazi in Arhiva
Eforiei.
O luna dupa aceia, la 23 August 1752 .,c5zand intr'o beata' grea
..ltiänd dela doetorul Mihalache Mamonas (Manos), o doc4orie numitä
de catre Europeni theriaca celeste, adicä tiriac, ce i s'a prescris fíe din
,,gresalä, fie intr'e dozä peste mg surä de mare, a adormit timp de 36 de
ceasuri un somn care riu se deosebea de loc de moarte.., apoi a murit.
$i a fost ingropat in propria sa ctitorie, in mandstírea sft. Pantelimon. u).
Pe urma lui, dintr'a doua casatorie, au ramas dei baeti Scarlat
Matei Ghica, cari au domnit amdndoí, si o fata Roxandra, maritata cu
un Sturza din Moldova 7). Nici unul dintre ei nu s'a amestecat in ctitoria
Pantelimonului, respectand dispoziii1e testamentare ale tatalui lor. M'a
numai cand a fost vorba s'A intareasca cele hotarite de el sau sa mai
adauge cate ceva daníílor luí.
V. Gomoiu. Din Istoria medicinei, pag. 355.
P. Samarian. Cima in trecutul rom'anesc, pag. 87-88.
D. Russo. Cronica Ghiculestilor, pag. 78-79. Vezi vol. L p. 12(.
At. Comnen Ipsilanti, in Hurmuzachi, vol. XIII, pag. 149-150.

www.dacoromanica.ro
 109

In schimb, Grigore Ghica mai avea un frate, pe Dragomanul

Alexandru Ghica cel ucis de Turci, dupa ce avusese norocul sà scape de
trasnet 8); acesta a avut doi baqi, pe Grigore Alexandru Ghica, cel care
a fost Domn al Moldovei si a fost ucis miseleste de Turci in 1777, 5i. pe
Dimitrie Alex. Ghica.
Acesta din urma, Dimitrie Alex. Ghica, care era nepot de hate
lui Gegore Matei Ghica, ctitorul Pantelimonului, indata ce a murit
unchiu-sau, s'a crezut obligat sa la sub grija i protectia sa bogata
torie a spitalului. Un hrisov de mai tarziu, dat la 6 Februar 1813, spune
raspicat : spitalul si casa sgracilor, incä dela pristdvirea fericitului ctitor,
fdrä contenire, au lost tot sub protectia qi purtarea de grijä a rdposa.
tului boier bit' ve/ Ban Durnitrache Ghica, nepot de frate fiind nurnitul
..ráposatului ctitorului." 0).
Grija- si protecfia" acestui nepot, nu erau prevazute in orandue-
lile ctitorului, care aranj ase sa nu dea voe niciunui membru din familia lui
sa se amestece in conducerea ctitoriei lui vel Logofatul, vel Vistierul
Miltropolitul depe vremi erau singurii in drept sa administreze i sa
conduca aceasta ctitorie. Insài copii ctitorului, am spus mai sus, nu s'au
amestecat si au respectat vointa tatalui lor. N-u prevazuse fericitul ctitor
grija i protectia nepotului. Dar averea lasata de ctitor era prea mare,
ca sa nu tenteze un nepot grijuliu pentru bunurile lasate de un unchiu
prea marinimos cu o institutie publica.
In adevar, Grigore Matei Ghica, ca sa asigure buna funcionare
a sptalului creiat de el, l'a inzestrat ca 16 mosii, cate una si un sfert
de fiecare din cele 12 paturi ale spitalului, numeroase vii, munti cu paduri
imense, case si nenumarate terenuri in Bucuresti i prin imprejurimi.
Atáta bogatie va fi fost mare ispita pentru oricine, iar exemplul celor ce
se petreceau cu averea ctitorii spitalicesti, cea a spitalului Col-
tea, va fi fost destul indernn la ispitire.
Lui Grigore Matei Ghica a urmat in domnie fiul sau, Mate' Ghica
(Sept. 1752Iulie 1753), care a daruit spitalului mosia Ocnele Mari
din sud Valcea, la 1 Februar 1753 ").
Au urmat Constantin Racovita si Constantin Mavrocordaf, cari au
domnit la rand intre Iulfe 1753 si 7 Sept. 1758; amandoi au intarit intoc-
mirile spitalului Pantelimonn). La fel a facut i celalalt 13:Mat al fonda-
torului spitalului, Scarlat Gr. Ghica (7 Sept. 1758-11 Iunie 1761).12).
Atata vreme cdt a trait ctitorul spitalului, Grigore Matei Ghica si
cA,CA vreme au avut domnia fii ctitorului, s'au pazit cu sfintenie orandue-
lile asezate prin hrisovul spitalului, iar protectia i grija nepotului se
exercita fara sa se bage de seama. Asa se face a dela 1735 pana la

Vezi vol. I, uag. 240.

Al. GA115escu, Eforia spit.. pag. 288. -- Gomoiu. 1. c. pag. 378 79.
Galasescu, I. c., pag. 27, 240.
Idem, pag. 260-265.
Idem, pag. 265, 268.

www.dacoromanica.ro
 110

1760-661, ultimul an de domnie al lui Scarlat Ghica, timp de 25 e ani

spitalui a fose sub privigherea legala a celor randuiti de ctitor i anume:
1735-1738, mitropolitul Kir Stefan.
1738-1750 Neofit,
1750 1752 , Neofit, vel Logof. Stefan Vaearescu, vel
Vistier Matei Roset.
1753-1754 Neofit, Log. St. Vacarescu, Vis:. Const.
Strambeanu.
1754-1758 Filaret I. Log. $t. Vacarescu, Vist. C.
Strambeanu.
1758-1760 Filaret I, Log. Const. Brancovearm, Vist.
Mihai Cantacuzino").
Dupa plecarea din domnie a lui Scarlat Gr. Ghica, din Iunie 1761,
nu se mai intalnesc epitropii randuiti de ctitor, ci apare nepotul ctito-
rului, Banul Dumitrache Al. Ghica, care isi asuma toate raspunderile,
dar mai ales drepturile de a administra si conduce bogata ctitorie a
unchiului sau ; in aceasta sarcina este ajutat de un boer cu titlul de
Epitrop.
Nu cunosc nici un act, nici un documiznt, carie sa fi incuviintat
aceasta schimbare In conducerea spitalului ; dar nu exista nici vreo pro-
testare din partea cuiva. Singurul care ar fi putut protesta, Scarlat Gr.
Ghica, al &ilea fiu a1 ctitorului, daca a pierdut domnia in Iulie 1761, a
pierdut i puterea. Osebit de asta, once protest trebuia sa fie sprijinit pe
acte, i actele erau In mainile Banului Dumitrache Ghica, care nu putea
sa' aibà naivitatea sa le arate curiosilor, era, desigur, prea prudent pentru
asta. Era asa de prudent si de fin, ea' fära a destepta banuiala cuiva a
pus mana si pe ctitoria lui Scarlat Ghica, manastirea sft. Spiridon Nou,
care, dela el, a I.'S mas cu numele de Biserica Banului Dumitrache
Ghica a").
vremea a trecut, mai douà decenii, farä alte stiri decIt numai
reinoirea hrisoavelor domnesti prin care se intaresc daniile i intocmirile
cele vechi ale Pantaanonului.
Din °and in cand se mai ¡vea cate o epidemie de ciuma, cum au
fost cele ,din anii 1769 si 1772, fara caracter prea gray. In toate aceste
imprejurari, spitala§ul cel mititel dela SE. Visarion, cel anexat spftalului
Pantelimon, a fost prea suficient sA faca fata nevoilor cazurilor de board'.
Treburile se schimba dela venirea In domnie a lui Mihai Sutu (Aug.
1783April 1786). In timpul lui, ciuma devine tot mai amenintatoare.
La 17 Dec. 1783 gasim pe un Neamt, capitanul Szipa, care lacea pe
ingrij!torul si pe doctorul spitalului Visarion ; dela el avem primul raport
despre ciuma 15).

Idem, pag. 308-309.

Gion. Istoria Bucurestilor. Biserica Sf. Spiridon Nou.
P. Samarian. Ciuma in trecutul rom5nesc, pag. 119.

www.dacoromanica.ro
 111

La 25 April 1784, Mihai Sutu numeste ca medic al spitalului Pan-

telimon pe doctorul Dimitrie Caracas, care venea din straindtate unde
avusese posibilitatea sá vada spitale marete, utilate cu tot ce era mo-
dern atunci, administrate in raport cu nevoile bolnavilor si mai ales
bine ingrijite; ceiace vedea la Pantelimon nu putea sa-i placa, totusi n'a
cartit nici odatä. Cand a venit fiul sau, doctorul Constantin Caraca.s,
negresit trebue sa-i fi povestit din cele ce a avut de indurat atunci cand
a fost numit întâia oarä, in 1784, la Pantelimon, i acesta li-a no.at
mai tarziu, pela 1820 in Topografia" lui. Scrie d-rul Const. Caraca:;
despre spitalul acelor vremi, spitalul din 1784:
Este situat la o distanta de un ceas de oras, aproape de
garla Colentina, pe o mica movilä, in jurul areia se afta o tuna
intinsa, inconjurata de o coasta tot atat de inaltä câ i movila pe
care sta spitalul... Cu 35 de ani mai in urma (scria pela 1820, prin
urmare pela 1784-85) s'au facut pe partea de jos a garlei, tang&
ManästirealCernica, niste mori, s'au mai facut si helestee foarte
mari pentru cresterea pestelui, si, apa garlei s'a ridicat inat s'a
format baled' cu apa stätatoare, care ineaca mai toata tunca ce in-
conjoarä movila spitalului ; si, pentruca in baltä au crescut trestii
4 alte plante de ball& cari, vara se incing de aldura apei si
evapora exalatiuni conrupatoare ale aerului, pute foarte urat in Iulie.
August si Sept. De aceia atat locuitorii satu. lui de langa coastä, cat
si bolnavii din spital aansi de boli cronice, cad in friguri intermi-
tente, adeseori foarte rele, inat se intarzie vindecarea boalei ini-
tiate si ajung chiar nevindecabile.
Forma cladirei este ca si a spitalului Coltea, adia, inconjuratä
cu ziduri inalte, cu sali de bolnavi cu tavane joase, cu aer stricati
foarte puturos din cauza privätilor ce sunt intre ek... Fondatortzt
spitalului a fixat sä se tie 12 paturi pentru suferinzii de boli cronice;
pe acestia sä-i viziteze un medic de doua sau de trei ori pe sap-
tamana, dupä trebuintä, iar un hirurg sá stea nelipsit cu locuinta
acolo. Mai hotärase ca intamplandu-se ucigatoarea de oameni, citt-
ma, toti bolnavii de ciuma sa se ingrijeasa irgr'alt spital, departe
de acesta ca un patrar de ceas, cladit tot de acest ctitor.. Ear ruci
acest spital nu-i confortabil, fiind la loc jos si prea mic fata de
multimea bolnavilor ce se aduceau acolo in timpul epidemiilor. asa
a' multi záceau pe afara sau in colibe. Cum insa ciuma se iveste
deseori in acest oras intretinerea spitalului reclama cheltueli matt
soitalul boalelor cron ice mai a se desfiintase, abia 2-3 bolnavt
mai aceau acolo in cumplitä mizerie.
In aceasta stare mizerabilä se gasea spitalul in anul 1784,
and... parintele meu Dimitrie Caracas a lost numit medic al ora-
sului si la acest spital. Neputand suferi sá vada bolnavii cari acleau
la aspantiile orasului fara a jutor ingrijire, neputand sa pri-
measa in spital mai multi cleat hotära se fondatorul, a propus gu-

www.dacoromanica.ro
112

vernului si epitropiilor sä se sporeasca numärul paturilor. Lucru:

s'a fäcut, hard' rindu-se 24 de paturi...- 16).
Cum vedem, tabloul infatisat de doctorul Caracas despre spitalul
Pantelimon din anul 1784, nu prea corespunde cu un spital al unei cti-
torii asa de bogate cum era aceasta.
In toamna anului 1784, la 15 Noembrie, ciuma isbucneste din nou.
Bolnavii ca i bänuitii sunt trimii la spit. Visarion, sub paza capitanului
spdtSresc. Mándstirea Pantelimon trebuia sa poarte grija hranei ; cu a-
ceast5 parte a gospoddriei era inskcinat Stolnicul scriitor Dumitrache,
epitropul spitalului
Dar totul se f5cea fara nici o randuiala, i mizeria spitalului descris
de d-rul Caracas, nu putea fi indemn pentru nimeni, mai ales pentru
ciumati, s5 se due:5 cu draga irlimà, sd-si gaseasca s5n5tatea acolo. Scurt,
lumea fugea de spital.
A trebuit s5 vie nizamul din toamna anului 1786, dela 27 Noem-
brie, intocmit de boerii lui Mavrogheni in unire cu doctor i Bucurestilor,
Dimitrie Caracas, Constantin Darvari i Silvestru Filiti, care sä regle-
menteze intrucAtva izolarea bolnavilor, a lAnuitilor si a contactilor, cat
intretinerea ion la sft. Visarion; aici, in padurea Pantelimonului se fac
surle si bordee, osebit de spital, de cate trei-patru oameni, in cae sunt
tinuti izolati, p5n5 implinesc termenul fixat de carantin5. Manastirea
trebuia s'a' poarte grija hraneil tuturor.a8).
Era un inceput de organizare in stil mare, desigur insuficient fata'
de epidzimiile cari aveau sà. vie. In timpul ocupatiei nemtesti (15 Noemb.
1789-4 Aug. 1791), de teama ciumei de care se tot auzea c5 bfintue
In jurul t5rilor noastre, Nemtii au dat ordin sa se faca la Pantelimon
spital pentru o me de oameni i altul la fel la Marcuta"). Noroc
lucrurile s'au potolit repede si n'a mai fost nevoe, ea un spital at5t de
mare ar fi dat gata fondurile spitalului. Si daca' au scapat de aceast5
pacoste, fondurile spitalului puteau fi intrebuintate i pentru alte nevoi;
asa de exemplu, la 10 Oct. 1791, Mihail 5t.t(u d'a ordin Stolnicului Du-
mitrache, epitropul spitalului, sa dea o mie de talen i beizadelelor
prin stirea Mitropolitului dupá oränduiala numai
ca asa ceva nu prevede hrisovul ctitorului, si de controlat nu putea ni-
meni s5 controleze
Pitac la Stolnicul Dumitrache..
Cinstit credincios boerul Domniei Mele Dumitrache btu vel
Stolnice, epitrop al sfintei m,:änästiri Pantelimon. Primind domnescul
nostru pitac, sä aibi a da prin stirea sfintei Sale pintelui Mitro-

P. P. Samarian. Topografia lui Caracas, 1937, pag. 146-148.

V. A Ureche, vol. V, pag. 149, 442. P. Samarian. Ciuma. 1932, pag. 123.
P. Samarian, I. c., pag. 129-135.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. III, pag. 410-411. Cit. cond. 18 f. 40.

www.dacoromanica.ro
 113

dupà oranduiala hrisovului, talen i 1000 din veniturile

perztru luminatii beizadele Niculae §i Mihäitd. Ghiculesti"
De altfel sistemul acesta de a lua ban:, din veniturile spitalului,
Ghiculestii 1-au intrebuintat i alta.data; vom vedea mai departe cum s'a
talmacit hrisovul ca sa se explice aceste daruri.
In anul 1792 a isbucnit ciuma. Dela 18 Iunie pana la 31 August
au fost 976 de bolnavi la Sft. Visarion cu 278 de morti, 364 vindecati
334 r..,masi in cautare la 31 August. Pentru ingrijirea bolnavilor
combaterea epidemiei, Austria ni-a trimis doi specialisti, pe hirurgii Sad,
miiller, ober-chirurgus si Gutter 21).
Spitalul sf. Visarion avea atunci 4 camere in care putea sa incapa
cel mult 40 de bolnavi. In anul urmator, in 1793, Alexandru Moruzi a
mai adaugat aici un vremelnic lazaret-spital" 22), totusi nu ajungeau
fall de numarul bolnavilor mereu crescand in epidemiile die ciuma, cari
nu se mai terminau. Pe de alta parte, cheltuelile de intretinere cresteau
mereu, cresteau peste puterile de plata ale spitalului Pantelimon. La 24
Martie 1795, ajunge la auzul Domnitorului Alexandru Moruzi, ca bolnavii
dela Pantelimin nu sunt hraniti bine, ca li se da numai cate o paine pe
zi si n'au alta hran4 i autare". Atunci se da porunca epitropului, Clu-
cerului Dumitrache, ca toate cele trebuincioase Ion, sd se implineasca
si &I le dai, pro ftaxindu-le la vrenze ,negresit, care, dei nu le are, 'Tangs-
tirea trebue sä se indatoreze s'.4 le implineasa, ca sae nu auzim mai
mult, ca au lips& de ceva§i, ca apoi te pedepsesc 23).
Epitropul faspunde ca linte, usturoi, ceap.5 si varza acrr cata
prescriu doctorii nu se mai gasesc de vanzare, i Domnitorul dà ordin ca
Doctorii sä prescrie alte alimente, alimente cari se pot gasi in piatä, si) el
insusi da ordin sá se cumpere cinci kile de orez, cinci de porumb i cinci
de grâu, ca sa se imparta' la bolnavi, ciocli si la paznici, da sa nu iasa
incoace si incolo ca se vor pede psi ca ucig5tori de oameni pricinuitori
de vät&nare obster 24).
pentruca Alexandru Moruzi cu Doamna lui, Zoe Moruzi, erau
oameni cari nu imparteau numai vorbe, ci se ocupau efectiv de spitale
de soarta bolnavilor, vazand cá spitalul Sft. Visarion avea numai 3-4
Iodäi... [Ara a avea trebuincioasele locuri osebite de lazareturi, cu odgi
carpi indestulate temeinice de zid", la 2 April 1795, Domnitorul
hotdräste sä facä el un spita/ nou numai pentru ciumati, dupä toate ce-
rintele si bine inzestrat ca sa poatà face fatà nevoilor celor mai mari
epidemii de ciumä 25).

Idem, vol. IV, pag. 217. Cit. condica 20, fila 129.
P. Samarian, 1. c. Ciuma, pag. 145.
Idem, pag. 208. Hrisovul spit Dudesti.
P. Samarian. Ciuma, pag. 168.
Idem, pag .168.
Idem, vezi hrisovul spitalului Dudesti.

www.dacoromanica.ro
114

Pan& la infdptuirea spitalului proectat, epitropul Pantelimonului co-

munica la 29 April 1795, ca se cheltuesc zilnic pentru ciumati, ate No
de talen, adicd 2500 pe lund i mAndstirea n'a'sa de unde lua acesti bani;
drept care propune sá contribue la intretinerea ciumatilor i ce1elalte
mandstiri ale tärei in local cheltuelilor ce fac mistavnicii i egumcnii ca
mesele ce intind pela hramuri, pentru pomenile raposatilor ctitori ; acea
hrana pule-se acum inaintea acestor ticälo.i .i va fi ctitorilor mai mare
,,pomenire ; §i nici s'd se parg pätintilor Egumeni aceasta, vreun isvod.
nou, caci s'a mai urmat §i in alte vremuri trecute, dela 1744-1748, ridi-
c6ndu-se cheltuelile praznicilor, se aduceau banii aicea la Epitropia
Co/pi, ca care se räscump5ra robi, afara de dajdiile 36).
Domnitorul aprobd propunerea Clucerului Dumitrache si porunceste
sd se comunice tuturor mdndstirilor ca banii cheltuelii ce lace fiestecare
la zilele praznicului.. a se cheltui estimp.. la spitaluri i 1azarcuiri"2).
Asa s'a fdcut cd mándstirile, mai apoi si metoacele lor, au contri-
buit cu cdte 2400 de talen i lunar, adicd atät cdt era nevoe, dupd socotelile
epitropului spitalului Pantelimon, Clucerul Dumitrache, la intr.tinerea lu-
nard a tuturor bolnavilor ciumati,28).
$i totusi, Epitiopia Pantelimonului nu se ajungea cu cheltuiala. La
2 August 1795, Alexandru Moruzi este informat cà bolnavii au numai
cAte 300 de dramuri de päine pe zi i c'd s'a dat porunck ca copiilor
se dea si mai putin c6 se face numai risipà""). De aceia, la 4 August
acelas an, Domnitorul dd poruncd tuturor mAndstirilor, sd contribue cu
zaherele, adicd cu alimente in naturd, nu numai pentru hrana contam:
tilor de prin judete, ci i pentru hrana celor deja Pantelimon3°).
Fart indoiald situatia ctitoriei Pantelimonului era destul de grea.
Acum pentru primadatd este supusd la o incercare mai mare si n'a rezistat
incerarei.
Acest lucru nu se poate explica ap. usor.
In hrisovul cu care Grigore Mate_ Ghica a intemeiat ctitoria lui
scrie cu destul mAndrie: am fäcut Domnia Mca alte osebite spitaluri
numai de dumb': si de lingoare, insA acestea .9,4 fie 1.5t1 de numgr...
5i ca sä poatä intretine bolnavii de ciumä sau lingoare färä de numar",
a inzestrat spitalul cu averi imense, cä doar nu se poate concepe ca. a dat
toate aceste bogdtii numai pentru tinerea a 12 paturi de bolnavi cu boli
cronice. Si peste danifle lui au mai venit i alte ,d'anii ; destul sà citdm
mosia Ocnelor Mari cu dijma särei lar. $i peste toate au mai venit in
timpul epidemiei, contributia mandstirilor din tark cu care se acoperea
toatd cheltuiala de intretinere a tuturor bolnavilor dela Pantelimon, si
au mai venit daruri de merinde sau zaherele din partea mándsnrilor, si

V. A. Ureche. 1st. Rom, vol. V, pag. 442.

Idem.
Idem, pag. 443 i vol. VI, pag. 717-718, 721.
291 Idem, pag. 443.
30) Idem.

www.dacoromanica.ro
 115

totusi ctitoria nu mai contenea Cu lamentarile, ca a saracit, ca a ajuns la

datorie.
Ecoul ieremiadelor epitropiei se vor rasfrange multa vreme in hri-
soavele domnesti, cari au urmat acestei crize. In hrisovul dat de Alexan-
dru Ipsilant la 10 Mai 1797, ca i in cel dela 12 Martie 1813, dat de
loan Caragea, spitalului Pantelimon, se scrie cu destula amaraciune
.,au lost incäput numita mängstice §i nasocomion la datorie, nefiind vred-
,,nicd dintr'ale sale de a tinea hrgni nici pe acei bolnavi ce'i erau
oriinduiti" el ) .
Adica, spitalul Pantelimon, cu 17 mosii, 13 manastiri, un cartier
intreg in Bucurestii, nu putea sa tina nici acei 12 bolnavi ce-i erau oran -
duitr ! Cu adevarat era Tuteo situatie de plans.
Fatai de permanentizarea acestei situatii imposibile, Domnitorul
Alexandru Moruzi a reactiorat frumos, cu o fineta, care evidentiaza o-
data mai mult educatia lui aleasa, caracterul nobil i umatutar care il ca-
racteriza. Moruzi a grabit terminarea spitalului de ciumati dela Dudesti.
In vara anului 1796 era gata. Cu un numar de paturi de 40 de ori mai
mult cat ale Pantelimonului i cu resurse infinit mai mici, noua lui ctitorie
putea facie fata, cum a si facut, oricarei epidemii de ciuma.
Creiarea acestui spital scutea ctitor:a Pantelimonului de a mai in-
griji de ciumati. Dar Domnitorul nu intelegea sá aduca aceasta usurare,
aceasta nouà danie spitalului Pantelimon, fara o compensatie in benefi-
ciul bolnavilor. Voia sA impue spitalului Pantelimon sa inmulteasca nu-
m'ami paturilor pentru bolnavii cu boli cronice. In acest scop, la 29 .April
1796, s'a adresat insasi Banului Dimitrie Ghica, Epitrop- nu ctitor al
spitalului Pantelimon, ca impreuna cu Vomicul Ionita Florescu, nutnit
atunci ca epitrop al spitalului in locul Clucerului Dumitrache decedat 32 ) ,
§i cu doctorul Dumitru Caracas, sä cerceteze la fata locului s'A chibzu-
iasca cate oddi poate de a se mai face i cu ate paturr:
Cdtre Epitropul Mânástirei Patztelimon, biv ve! Banului Du..
mitrascu Ghica.
Vränd Domnia Mea, pentru spitalul dela sf. Pantelimon, ca
nu numai sd-§i aibá intretinerea si bung ränduiala lui, ci si a se mai
adduga cateva oddi pentru a fi mai indestulat, spre mai nultd
pomenire a raposatilor ctitori, cari au zidit si au intocmit acest lucru
sufletesc, sá mergi, dimpreunä cu dumnealui ve! Vornic al politici
Bucurestilor, lonitä Florescu, pe care 1-am oránduit Domnia Mea,
acum, epitrop, si cu doctorul Caracas, la mzmita nandstire, unde.
mai inthi spitalurilor vechi sd le faceti cäutare intoornire, d. aitz
bolnavi are a primi intränsele numitul boer epitrop, apoi sá club-
Gálásescu, 1. c., pag. 280, 291. Gomoiu, 1. c., pag. 376-77, 380.
Stolnicul, mai apoi Clucerul Dumitrache este cunoscut i ca cronicar. El
a scris un istoric al evenimentelor dintre 1769 si 1775. La 28 Martie 1796, Alexandru
Moruzi a dat pensie familiei aucerului pentru serviciile lui. Ureche, vol. V, p. 149
si 442.

www.dacoromanica.ro
116

zuiti cate odai poate de a se mai face §i cu Cate paturi. Chibzuind

cheltuiala acestora, dupä starea veniturilor manastire§ti, §i sa face(i
Domniei Mete ara tare" 35).
In urma stiintelor capatate, Alexandru Moruzi impune Epitropiei
Pantelimonului, sa adauge inca 18 paturi, peste cele aflate, ca sa fie in
total 30 paturi. La 12 August 1796, numai cateva zile inainte de mazi-
lirea lui, Alexandru Moruzi da un nou hrisov spitalului Pantelimon prin
care intäreste toate daniile i drepturile anterioare, i pentruca acum
,,in§ine Domnia Mea am mers de am vazut 30 de paturi de bolnavr , Dom-
nitorul acorda spitalului un plus din venitul Sarei dela Ocnele Mari 4 ca
sà ja cate 2500 de talen i pe an in loc de 500 c4i lua pana acum, 20 lude
darvari i cinci oameni randasi.34).
Iar in hrisovul din 10 Mai 1797, dat de Alexandru Ipsilanti, se
spune :

-..Alexandru Moruzi Voda s'au indemnar din pronie durum,.

zeiasa de au zidit din temelie deosebite spitaluri pentru cei plitimaV
de aceasta närprasnica boala a ciumei, vrand a isb.avi cu totul aceastä
sta. nta manastire a sfantului Pantelonon, de cheltuielile ce avea cu
acei ce pationeau de aceastä boala, ca sá ramae a fi spital numai
pentru cei patima§i de patimi indelungate, mai adaugand pentru a
Domniei Sale veqnica pomenire, a se tinea §i a se hrani la acest
nosocomion, inc5 18 bolnavi peste acei 12 oranduiti de raposatul
ctitor, care sä faca peste tot paturi 30" 35).
Rezulta cà spitalul Pantelimon avea acum 30 de paturi, nu din bunä-
vointa celui care il administra, nici ca rezultat al bunei administrari a
ctitoridi, ci, din porunca Domnitorului Moruzi, care a impus acest lucru
pentru a Domniei Sale ve.mica pomenire", in schimbul usurarei ce a
adus Pantelimonului prin intemeerea spitalului de ciumati de_la Dudesti.
Prin intemeerea spitalului de ciumati dela Dudesti, spitalul Pante-
limon a scapat de grija ciumatilor. Numai dupa 44 de ani dela interneere,
mândra i bogata ctitorie a Domnitorului Grigore Matei Ghica ,a fost
nevoita sà inchicla portile spitalului Sft. Visarion. Este un rezultat ne-
gativ, unic in istoricul tuturor ctitoriilor mari, spitalicesti de la noi.
In ordinea cronologica a faptelor, urmeaza hrisovul din 10 Mai
1797, dat ,de Alexandru Ipsilanti deja citat mai sus, apoi hrisovul din 5
Iunie 1798, dat de catre Constantin Hangerli, i hrisovul lui Constantin

Ureche, 1. c., vol. V, pag. 443. Gälkvscu, I. c., pag. 635 Gomoiu
p. 376.
Ureche, 1. c., pag. 443-44.
C7616,5escu, 1. c., pag. 281. Gomoiu, p. 376.

www.dacoromanica.ro
 117

lpsilanti din 22 Sept. 1803, cu care se intäresc toate daniile i drepturile

spitalului Pantelimon, dar §i inchiderea spitalului dela sf. Visarion ").
Intre timp s'a intamplat moartea Vornicului de politie loan Flo-
rescu, la 14 Martie 1801, §i la 19 Martie 1801, Domnitorul Al. Moruzi
intäre§te ca epitrop al spitalului pe aminarul Nestor. Om precaut, acesta
cere la 23 Marte, ca inaintie de a intra in slujba, sa se faca mai inai
socotelile de pAnd atunci de venituri si cheltueli trecute, cari, la minas-
tire nu se gäsesc , cum §i catagrafie de toate cele in fiintà,
ca sä se §tie ,cle ce anume are sä raspunclà. Este o marturie pretioasa des-
pre felul cum se tineau socotelile acestei ctitorii, marrurie care concordà
cu alta facutd de insk§i doctorul spitalului, d-rul Constantin Caraca§ :
,,Cercetarea socotelilor nu se taCe cu minutiozitatea cuvenith.
Veniturile (spitalului) provin din muele care se dau si dela mina's-
tiri care dau un ajutor anual de peste cincizeci de mil de lei, sumä
cu care pot sä se pnä nu numai treizeci de boina vi, ci chiar o sutä.
Cu toate acestea, chti nenorociti zac pe pie fe si pe stra zile orasului
si mor ca vai de ei, iar spitalul nu primeste niciodatä mä car anal
peste numärul de treizeci, iar dacä vreun nenorocit este adus acolo
de catre crestini milosi, este gonit färä de milä, dacä nu este vreun
pat fiber-.
Si doctorul Const. Caraca§, care a fost numit medic la acest spital
pe ziva de 12 Iunie 1801 fiind cercetat de practicos 37), adaugh des,-
crierei de mai sus
..simtind cu mare durere de inimä neajunsurile spitalului, am
reclamat si am arätat nevoia de a se restaura si a se imbunfitäti spi-
talul pustiit, defectuos färä ordine interioarä, dar am inthmpinat
dificultäti
Cu spitalul Coltea in ruina, cu spitalul Pantelimon pustiit si de-
fectuos-, Pára posibilitàti de indreptare, pentruc5 propunerile in acest
sens int'ampind dificultäti si opunere..-, amArit dar nu descurajat, ras-
vratit, d-rul Caraca§ adaugg :
Aqa erau spitalele. Cu mijloacele ce aveau, puteau á fie
inbunhtätite i ca administratie internä si ca ordine. Se puteau re-
para clädirile ráu fácute si sä se sporeascä numärul paturiior in ra-
port ea veniturile lor. Cu atht mai mult se cuvenea sa se facg aceste
inbunhtätiri, ca dela un timp incoace, acest crestinesc oraq, a prins
sä fie tot mai populat i prin armare i bolnavii sunt mai nzulti : dar
mai ales... dechnd ucigätorul si värsätorul de shnge Marte a scos
din teach cumplitul säu palos... vede omul in toate zilele, zächnd
Al. G515sescu,1. c., pag. 280 5i 286.

Vezi aici biografia d-rului Caracas, vol. II, pag. 83.

www.dacoromanica.ro
 1 18

bolnavii pe strazi §i pe piete, murind lard' nici un ajutor. i cdti alti

muncitori, servitori qi sarmani locuitori i stra ini, prin§i de boale §i
mizerie, lipsiti de ajutoral filantropic din spitale, mor, spre nenoro-
cirea familiilor lor paguba orasuiui I" 32).

Si. värsatorul de sdnge, Marte, n'a intárziat s'd vie. Rdsboiul Ruso-
Turc a isbucnit, lar in toamna anului 1806, la 25 Decembrie, incepe ocu-
patia ruseasa, care avea sd dureze panä in 1812.
In acest timp a murit §i Banul Dumitrache Ghica. Intfo bro§urd,
carea nu §tim dece i s'a dat un caracter festiv, se noteaa ca Banul
Dimitrie Ghica este mort in anul 1803 30). Credem cd-i o eroare. In 1805
11 gdsim printre boerii Divanului"). lar intr'un raport din 30 Dec. 1829.
Clucerul Niculae Träsnea, cel mai in másurd a cunoa§te aceste impre -
jurdri, afirm'd in scris cd in zilele trecutei armii rusesti, pr:n alegere ohs-
teasca iscalità de prea sr.. Sa pfirintele Mitro polit Ignatie... a lost insAr-
cinat Grigore D. Ghica- drept ctitor. Or:, Ignatie a fost numit Mitro-
polit la 23 Dec. 1809 si a venit in Scaun mai tárziu, prin Februar 1810 41 ).
Inseamnd a in preajma acestor ani a murit Dumitrascu Ghica §i au venit
fii lu la conducerea spitalului Pantelimon.
Spunem fu i lui Dumitra§cu Ghica, pentruca dupä moairtea
cei doi bdeti, Constantin §i Grigore Ghica dei frati buni din asd-
toria tatälui lor cu o Vdareasca, totnsi, din cauz cd i unul §i altul
!

voiau s'd aibd conducerea spitalului §i averilor aferente, nu se intelegeau

§i trdiau rdu. Catäva vreme au fost chiar amándoi in fruntea acestei insti-
tutiuni, pánä and s.au putut intelege de a rdmas numai Grigore Ghica.
In vremea ocupatiei ruse§ti spitalul Pantelimon ca §i mándstirea
au avut multe de suferit dela Rusi. Notdm in cele ce urmeazd ateva din
faptele principale din aceastd epocd.
La 28 Marte 1807, Cäminaru/ Nestor, epitropul spitalului este
scos din slujbá pentru ..rea economie at care s'au argtat.. in diastima
anilor decând epitropise§te.. insine ni-am pliroforisit.. cA i pe bol-
navii ce se aria' la acest spital gonit de acolo--; drept care, Domni-
torul Const. Ipsilanti oplosit pe langä Ru§i, porunce§te s'S. fie inlocuit
cu Stolnicul Constantin Predescu in m:ina cgruia s'd se faca teslim ata't
sineturile ce ("or fi, toate lucrurile miFgtoare si nemiqcgtoare ale
acestei manästiri- 42).
Tot in aceastd vreme, se pare cd, a ars si spitalul cu biserica, cela-
ce a necesitat mai tarziu, cum vom vedea, serioase sfortdri pentru a se
putea face reparatiile necesare. $i pentrua o nenorocire nu vine niciodatd
singurd, la 2 Oct. 1809, spitalul de ciumati dela Dudesti a fost trecut

P. P. Samarian, Topografia lui Caracas, pag. 148-151.

«Ebria spitalelor civile, 1832.-1932». BrosurA festivA care ar trebui sA
comemoreze desfiintarea Eforiei spitalelor creiata la 2 Februar 1831.
V. A. Ureche. Ist. Rom,. vol. XI, pag. 298, la 24 April 1805.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. IX, pag. 347-348.
Idem, 1. c.. pag. 140. Citeaza cond. 48, fila 100.

www.dacoromanica.ro
 119

in sarcina Pantelimonului, care trebuia sd poarte grija personalului de

supraveghere §i a preotilor ; numai in caz de ciuma spitalul dela Dude§ti
trebuia sa fie tinut din contributia tuturor mánastirilor din tara- 43).
Un alt mare neajuns pe vremea Ru§ilor au fost cfartirurile, hrana
cailor osta§e§ti, rechizitionarea oamenilor spitalului pentru corvezile mi-
litare, etc. Epitropul s'a plans Divanului, care s'a adresat generalului
Engelhard cu rugdmintea sd, se dea porunci ca randasii i poslusnicii ce
slujesc inauntrul spitalului si pe afarr sa nu mai fie suparati de Ru§i,
mai ales cá unii dintre ei intrau chiar in mánastire §.1 bäfteau pe oamcnii
spitalului" 44),
Trebue notate §i neajunsurile isvorate din imposibilitatea ce avea
spitalul de a incasa unele din venituri. La 20 Sept. 1810, fratii Ghicu-
cer sprijinul Divanului pentru incasarea dijmei de sare dela Ocnelz
Mari. Raspunsul pe care il (la Divanul cu acest prilej, contine o multime
de amanunte despre viata spitalului din acea vreme. Mai intai, din formula
fratii GhiculestC intelegem ca cei doi frati Grigore §i Constantin Ghica,
conduceau Impreuna ctitoria Pantelimonului. Mai departe se deslu§e§te
ca spitalul este sdrac de tot, ca abia reu§e§te sá plateasca unele datorii
§i mai sunt de facut o multime de reparatii, biserica, clopotnita, podul,
.moara, foi§orul ci§melei, stricate, poate, in urma focului despre care am
pomenit mai sus. Ins far§it, afldm cá numdrul paturilor s'au redus iar-41
la 12. mult 20:
Dela initaiul Divan si Comitet.
Citindu-se la intaiul Divan, inaintea noastra, aceastä aläturatfi
anafora a fratilor boeri Ghiculetii, ctitori i epitropi mari ai ma-
nästirei slantului Pantelimon ai spitalului de acolo, si facandu-se
chibzuire si de catre noi la aratarile i provlirnele lor, le vazum ca
toa4e sunt rázimate la chiar puterea testamentului al prea fericitu-
lui ctitor, adicä al insusi stapanului care a zidit si au facut spitalul
acesta, dupa care si zicem ca, cu cuviintá dreptate este, a nu se
isterisi west spital de dreptul moslei sale, spre a lua dala Ocnä din
20 bolovani unul, adica dijma mosiei sale, dupa coprinderea dom-
nestilor brisoave.
Prec-um i paturile bolnavilor dela numitul spital, ca cale ar
fi sd fie numai 12, dupa coprinderea testamentului, mai värtos acu-
ma, cänd dupä atätea datorii vechi ce au plait, cel de acum epitrop,
dupa ata tea cheltueli ce s'au fault qi are a se mai face la cea
din nou [acere a bisericei, i a clopotnitei, i a podului, i a moarei
a foisorului cismelei de jos, din care se adapa säracii bolnavi si
toatä manástirea. Care toate acestea. in adevär sunt lucruri WA' de
care nu se poate firma spitalul acesta. Dar fiindca ven itul ocneloi-
acum este al casei Imparatesti, de aceia urtnieaza a fi ingaduiala pana
la venirea aici a Exc. Sale Senatorul prezident al Divanurilor, spre

P. Samarian Cuma.., pag. 249.

V. A. Ureche, 1. c., pag. 8)5 vol X1

www.dacoromanica.ro
120

a face Divanul arA tare cätre Exc. Sa, de acest drept venit al spita-
lului saracilor, c.6 nd, de se va slobozi a si-1 lua dela numita ocnä,
atunci se va face si chibz-uire pentru numärul paturilor, chte se poate
firma; iar acum nu indatoreazä Divanul pe acest spital a se fin ea
acolo mai multe paturi, caci nici insusi Divanul nu ingadueste a se
mai supurze apest spital in datorie precum a fost, ci dupa starea
intru care se afla` venital casei dupa curgatoarele cheltueli ce
urmeazä a se face la aceste numite trebuinti, care sunt a fi [Acute,
Divanul hotaraste ca sä tie la numitul spital cele 12 paturi ce sunt
hoar& te de prea fericitul ctitor, pang la 15, 18, mult 20, fiind destur
adaosul ce se face de alte 8 paturi peste r.induiala ctitoriceascä.
Pentru care si se porunceste dumitale biv vel Stolnice ConstantMe
Predule epitraape, ca atAtea paturi sa se tie acolo la spital, iar nu
mai mult. Asisclerea si pentru ränduiala bolnavilor, ce se vor cere
sa meargä la acest spital, spne cautare, fiindca spitalul acesta este
fäcut pentru oameni ce sunt cu adevärat saraci, cari nu pot avea
alta näzuinta, iar nu si pentru aceia ce li-ar da märza a se cauta,
si ca sa nu cheltuiascA dela sinesi, merg acolo spre cautare de
pamana, si mai värtos ca de vreme ce insu-si ctitorul, adica Stä panul
acestui spital, hotaraste ca int.& i sa se faca cercetare fiescaruia
bolnar aici, apoi sa se trimita acolo; de aceia dar cu cale si de
trebuinta este a se face cercetare acelor bolnavi aici si trimiterea
lor acolo de insusi dumnealor boerii ctitori, cercetä ndu-se insa acela
de catre dumnealor doftorii spitalului, de sunt ca adevarat bolnavi.
poruncim d-tale mai sus numittzle Epitroape, c'a färä de iscalitura
a unuia din dumnealor ctitori, sa nu fie primit nici un boinav la
acest spital, ca sá nu se foci catahrisis si sä se isteriseascä de cgu-
tare cei ce ca adevarat vor fi saraci. si cari nu au altg nazuinta.
Precum i pentru cumparatoarea trebuincioaselor doftorii la acest
spital, iarasi ti se porunceste, ca sä le cumperi dela vericare spitärie
le vei gäsi mat eftine, sá faci si pentru aceasta urmare intocmai
dupä anaforaua dumnealor boerilor ctitori. Länga aceasta ti se po-
runceste, sa ingrijesti toata vremea dupa indatorirea ce o ai dela
insusi puterea testamentului, spre a nu lipsi nici °data gerahul de
acolo, cunt si de se face cuviincioasa cautare a bolnavilor, de catre
doftor, la vreme, ca sá nu se pricinuiasca säracilor bolnavi, ori
truclg, ori prelungirea boalei sau vreo prime jdie din nevenirea
doctorului la vreme, satt pentru verice alta impotrivä armare, sá fui
dator sa argti dumnealor boerilor ctitori, ca sa se faca indreptare
ca urmare, dupä cum chiar stapätzul acestui spital, adicä ctitorul,
prin testamentul sau hofärg.Fte-.
ss. Mitro p. Ignatie, Manolache Banu, Istrati Cretulescu45).
Nu cunoa§tem anaforaua, adid raportul fratilor Ghiculep, dar,
clad tinem seam5., cà totdeauna hotkIrile, fie ale Divanului, fie ale-
45) V. A. Ureche. Ist. Rom. vol. XI, pag. 894. Cit. cond. 67, fila 383.

www.dacoromanica.ro
 121

Domnitorilor, nu sunt decat parafrazarea acestor anaforale, cu aprobarea

sau dezaprobarea propunerilor ce se fac prin ele, lesne ghicim continutul
anaforalei acestor frati.
Intelegem, ca. fratii Ghicule§ti, in special ce/ de acum epitrop-,
adica conducator, probabil Grigore Ghica, §tie sa ceara drepturile ctito-
riei Pantelimonului dupe prevederile testamentului" ctitorului, §i *tie sa
invoace acest testament oridecáteori are ceva de cerut, dar il ignoreaza
cand nu-i convine. Mai intelegem ca, invocand ve§nica saracie a acestei
ctitorii bogate, reu§e§te sa reduca numärul paturflor la 12, mult 20, dupa
prevederile testamentare ale ctitorului fondator, dar uita cá in acela§
testament se prevede §i functionarea spitalului Sf. Visarion, inchis toc-
mai pentruca spitalul de bo4 cronice sä aibä 30 de paturi, nu 12 sau
mult 20.
Inseamna cà urmasii ctitorului Pantelimonului, dupa ce au inchis
portile spitalului dela sf. Visarion, chip sa inmulteasca paturile pentru
bolle cronice, acum reduc numarul acestora la 12, mult 20, pe motiv cá
venitul celor 16 mo§ii, 13 mand,stiri §i imense terenuri cu cladiri, cari
coprindeau 16 mahalale in Bucure§ti, n'ajung sá acopere intretinerea a
30 de guri de oameni bolnavi !46).
Insfar§it, din termenii cel de acum epitrop-, sau conducator, s'ar
putea intelege ca cearta dintre fratii Ghicule§ti tinde spre rezolvare, ca
s'ar fi hotarit ca unul dintre ei, sa fie singur epitrop; totu§i vom vedea
ea acest lucru nu s'a intamplat.
Oamenii intelegatori din acel timp, vedeau §i pricepeau toate aceste
lucruri, dar n'aveau posibilitatea sau nu §tiau cum sa reactioneze. A tre-
buit sa intervie doctorul Constantin Caraca§, medicul spitalului Pante-
limon. Cu revolta in suflet, dar cu gandul curat de a face un bine, doc-
torul Caraca§ descrie acele momente hotaritoare
ca medic al oraqului, vazá nd aceastà stare de pläns a
bietilor bolnavi, atäta de multi, §i nespusa /or nwoe, miqcat de milä,
vfizänd cá nu pot sá induplec capii acestor douä spitale (Colfea
Pantelimon), sä sporeascä numänd paturilor, dupä multe stätuiri
discutii, am pro pus Marelui Vornic Grigore Bäleanu, atunci Agá al
oraqului, sä deschidä o subscriptiune, cu care sä se infiinteze incä
un spital pentru ingrijirea atätor boina vi färä mijloace, g5duin-
du-ma eu, sä-i caut färä platä toatä via fa mea, lar acest bärbat
iubitor de säraci si bun patriot a primit cu bucurie... Atunci multi
crestini milo.i dintre orIFeni, din clasa clerului, boeri negupitori...
au däruit bani, aif ii au promis ajutoare.. fiecare dup5 putere bun.C.
vointa..- 4 7 ) ,

Revolta lui Caraca§ era in sufletul tuturor. De aceia propunerea lur

a fost primita de toata lumea. lk/Pc §i mare §i-a dat obolul, i din nimic,
Idem, vol. III, pag. 352.
P. P. Samarian. Topografia lui Caraca, pag. 151.

www.dacoromanica.ro
122

cu mijloace in finit mai mici ca cele ale marilor ctitorii spitalicesti ex's-
tente, multimea, acest mare anonim On de bun simt i demnitate, a ids-
puns reducerei paturilor dela asa de säraca ctitorie a Pantelimonului, cu
creiarea unui spital maret, spital cu 50 de paturi.
Acesta este spitalul lubirei de Oameni-, inándra ctitorie a Filan-
tropier de astazi, care std ca un exemplu viu i vesnic martor a ce poate
face revolta constructiva a unui doctor, doctorul Caracas, exponentul re-
voltei multimei acelor vremi, atunci cand bunul plac Inlocuia omenia.
Si lectia doctorului Caracas a prins minunat de bine.
Noul Domnitor, loan Vocld Caragea, care cauta sä impund ca epi-
trop al spitalului Pantelimon pe Logofdtul Grigore Ghica, cu hrisovul
din 6 Februar 1813, lauda din plin activitatea acestuia, activitate pus,1
pentru inflorkea spitalului :
fiinda ni-am pliroforisit Domnia Mea, cu deplina incre-
din(are, ca in diastima anilor ce se afla manästirea i spitalul acesta,
in i igrijirea Domniei sale, nu numai ca se pazesc .7i se urmeaza cti-
tort c;eltile orandueli, inca, prin toate aceste nevoi qi stnamto-
roasei vremi ale trecutei rezmerite, prin Myna sufleteasca s'au os:,r-
duit, i peste 12 paturi ce sunt oränduite prin testamentul ctitoricesc,
de multe ori, dup.5 inmultirea säracilor bolnavi ce näzuesc dcolo, se
urcä suma paturilor cu bolnavi §i pa :la la 36, adicä intret, tiindu-se
si spitalul n necontenitä lucrare cu implinirea a toate cele trebuin-
cioase bolnavilor pe deplin, cum qi cu toatä cuviincioasa si buna
cautare a lor, fárá cusur-
dupl. ce se inqira reparatille fäcute la biserica, clopotnit5
qi plata datoriilor spitalului, drept multämitä pentru ata tea sacrificii.
Domnitorul insarcineazä pe Dumnealui, mai sus numitul boer.
(Grigore Ghica), ca de acum inainte, sá fie tot dumnealui pro-
tector qi eforos al acestui casä a säracilor, aclica sá privi-
gheze apururea pentru paza testamentului ctitoricesc... sá aiba pe
epitropul acestui spi'al sub armuirea si povata Domniei Sale,
cu un cuvant, färä de iscälitura Viinta Domniei Sale, nici o mi.7-
care sau urmane, sä nu se faca intru oricefel de lucruri pricini
trebuinte ale acestei case... aci altfel nu vor fi tinute in seamr 48).
Dar vointa Domnitorului, ca sà impuna numirea lui Grigore Ghica
ca Efor al spit. Pantelimon, a stärnit din nou zazania dintre fratii
*i n'a trecut decát o lunä si Domnitorul a fost silit sa dea alt
hrisov la 12 Martie 1813, in care, fOra' sä anuleze numirea lui Grigore
Ghica ca Efor, nu mai pomeneste totus!. nici o vorbd despre ea °).
S'a ivit ciuma i lucrurile au rämas asa, nedescurcate.
In vremea epidemiei, printre altii boala a ucis pe omul spitalului
care incasa furnOritul din Tärgoviste. La 7 Martie 1814, Domnitorul
Gslawscu, 1. c., pag. 287. Gomoiu, 1. c., pag. 379.
V. A. Ureche. Ist. Rom, vol. X/A, pag. 1019-1022. CiteazA conchca
clomrwascS 19, fila 47 verso. GálAsescu, 1. c., pag. 290..

www.dacoromanica.ro
 123

porunci Ispravnicilor locali, sd dea ajutor la strdngerea acestui venit al

spitalului Pantelimon5°).
In acest rdstimp, probabil cd fratfi Ghiculesti s'au impdcat *1 se
vor fi inteles intre ei, sd se aleagd drept Efor al spitalului Logofdtul,
acum Spdtar Grigore Ghica. Dar nu era destul numai intelegeaea dintre
ei. Numirea unui Efor conducator trebuia sä fie puss& in concordantä §i
cu premederile formelor legale. De aceia, la 24 Martie 1815, ca sd se
dea fiint'd legalä numirei Spdtarului Grigore D. Ghica, ca Efor al Spita-
lului i sd nu mai poatä, cdrti nimeni cà indeplineste o sarcind care nu-i
prevdzutd in hrisovul-testament al ctitorului fondator, Divanul intdreste
aceastd alegere i numire :
Lingrovlahias Ignatios. Cätre dumnealui biv ve! Spätarul Gri..
gore Ghica.
Fiinda spitalul säracilor ot .mandstirea S f. Pantelimon este
fäcut si inzestrat de ra- posatul Domn al doilea Grigore Ghica Voe-
vod, strärno§ul dumitale, cane acest spital qi casä a säracilor. in
toatä viata r5posatului Banului Dimitrache Ghica, pärintele dumi-
tale, au lost fárá con tenire sub protectia i purtarea de grijä a dri-
misale, precum si dela pristävirea räposatultz. i pärintelui dtunnetale
si 1)&16 acum au lose sub a dumitale ingrijire, si fiindcä pentrtt in-
lesnirea cäutärei a tot felul de trebuinte ce sunt ale acqtii case, se
cuvine ca Divanul §i Epitropia acestui spital, in toatä vremea sä
se inteleagá cu unul din Dumneavoasträ. De aceia dar, printr'aceasta
noi toti pohtim insärcingm pe dumneata, ca sä fii insusi dumneata
eforos al acestui spital casä a säracilor, adic& sä privighezi dea-
pururea pentru paza testamentului ctitoricesc, care si de tori lumi-
natii Domni de mai in unmä este intärit prin hrisoavele Domniilor
Sale. Sä chibzuesti a pune in urmare cele Cate vei cunoaste dum-
neta cä privesc spre intemeerea folosul casei, sá aibi pe epitropii
acestui spital sub ocdrmuirea si povata dumitaie, §i cu cuvänt.
fag de iscälitura i stiinta dumitale, nici o miscare sau urmare, sä
nu se (acá intru once (el de luergri i pricini si trebuinte ale acestii
case a sä racilor, c5ci toate acele vor fi achira netinute in seama.
Semneazä Arhierei boierii Divanului51).
Din acest moment incepe o noud viatd pentru ctitoria Pantelimo-
nului. Grigore Gh!ca luand titulatura legald de Efor al spitalului, devine
stä'pEn al acestei ctitorii. D acum inainte organele de conducere pre-
väzute in hrisovul-testament al ctitorului fondator, adicd Mitropolitul,
Marele Logofät i Marele Vistier, nu mai au 'lid un amestec aici. Oran-
duelile preväzute in hrisovul ctitorului spitalului, au fost inlocuite cu
vointa nepotilor benefician i ai acestei ctitorii boqate.

V. A. Ureche, I. c., pag. 1019-1022.

V. A. Ureche. Ist. Rom. vol. X/A. pag.10t13-1014. Citeaz.i condica dom-
neasca Nr. 77, fila 234 verso.

www.dacoromanica.ro
124

Grigore Ghica era un oin pricepat in treburi i foarte intreprinzator.

Dar mai presus de toate era un om caruia Ii placeau banii. Nu-i scapa
nimic din ceiace i-ar fi putut produce bani. In anul 1803, il gasim ca
Vornic al Obstiridor, dar si initiator proprietar al unei fabrici de gher-
mesituri, qaluri i alte cumapri ce se lucreazae de mätase, i fir, i min-
tene-, cu un menghir, adica masina de lustruit tofe1e i boiangerie de
stofe, toate sub epistasia fostului spiiter, Medelnicerul Chiriac Arbat52).
Vel Logofat al Tared de sus, membru al Divanulud, Efor al spitalului
Pantelimon, nici una din aceste situatiuni nu l'au putut indeparta de afa-
ceri productive. Pe cand omul lui de incredere, Niculae Trasnea, epitrop-
administrator al spitalelor Colea i Pantelimon, indeplinea i slujba de
epistat al Casei Podurilor, insarcinat cu manuirea banilor, Grigore Ghica
lua pe seama lui veniturile Catiei acestei Case, pia tind cAte 16.000 de lei
pe an, adica 48.000 de lei pe trei ani53). In anul 1819, Grigore Ghica,
ajuns Mare Ban, este Efor al Casei Privigherei i cu acest prilej da do-
vezi ca este un admirabil gospodar, pentruca reuseste sá dea cel dintai
buget excedentar al acestei case; Domnitorul ca i boerii i-au adus
c.a. zurd multumire- , pentru aceasta nemaipomenita minune 54). 5i, in var.
tejul atátor ocupatiuni, Banul Grigore Ghica nu uita cà este un moste-
nitor al ctitoriei Bisericei Sf. Spiedon Nou, Biserica Ghiculestilor, dela
care primen cate trei mii de talen i pe an ; la 24 Iulie 1819, intervine la
Domnitor, sa d'ea porunca numiitei Biserici sà mai adauge doua mii de
talen i la venitul anual al Banului Grigore Ghica, ca s'a aibà cate cinci mii
de talen i pe an pentrua' zilnic intâmpiná greutg tr. saracul55). Dupa re-
volutia din 1821, Grigore Ghica a fost ales Domnitor.
Acesta este omul care lua conducerea spitalului Pantelimon la 24
Martie 1815, cu titlul de Efor. Capabil i hotarat, Grigore Ghica a con-
ceput planul de a avea sub mana lui administratia ambelor spitale, Coltea
Pantelimonul ; pentru implinirea acestui scop s'a servit de omul lui de
incredere, de Serdarul Niculae Trasnea.
S'a intamplat cà tocmai atunci a murit epitropul Pantelimonului,
Clucerul Dtinu Predescu. In locul lui, Grigore Ghica numeste la 18 Sept.
1815, pe Serdarul Niculae Trasnea. Dar acesta era deja epitrop la spi-
talul Colea inca dela 27 Sept., 1810, asa ca acum avea sub administra-
tia sa arnandoua spitalele. In acest chip planul lui Grigore Ghica prinde
a se realiza 56).
Inseamna ca dela 18 Sept. 1815, spitalul Colea i Pantelimon au
un Epitrop comun. Aceasta unire sub o singufa' administratie, dadi co-
respunde socotelilor lui Grigore Ghica, lasa fara raspuns intrebarea fi-
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. VIII, pag. 659 *i Xr, pag. 291. Vezi vol. IL
pag. 504, 505, 551, 591, 592.
Idem, vol. X/A, pag. 897-98.
Idem, vol. XII, pag. 243-44, la 2 Iulie 1819.
Idem, vol. X/A, pag. 277. Citeaza cond. 75, p. 193.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. X/A, pag. 784.

www.dacoromanica.ro
 125

reasca : cum se face cä a fost acceptata de care ctitoria Coltei ?, pentruca

oricat de frumoasa ar fi fost aceasta unire administrativa, totusi, faptul
ca administrVorul comun, Niculae Trasnea, este omul de incredere al
lui Grigore Ghica, pune spitalul Colea intr'o stare de inferior:rate sau
de clependentä fata de acesta.
Documentele vremei nu dau nici o ,deslusire in aceasia pricina.
Daca insa tinem seama de situatia baneasca foarte dificila in care se
sbateau. Racovitestii, poate ca am ajunge la o explicatie. Get trei frati
Racovitesti, cu toata averea lor, erau mereu in goana dupa bani i Gri-
gore Ghica era cel care 11 alimenta cu parale. Se stie ca. la 12 April
1823, fratii Raecovita au fost arestati din cauza unor pr4tentions par-
ticulièrs et pécuniaires ae la part du Trésor- 57); iar j anul 1827, Dbm-
nitorul Grigore Ghica le cumpara pe sub mana moii1e i casa, Son
Altesse sub rosa en fut l'acquéreur- -8). Incat, poate, cA aceasta depen-
denta baneasca sa fi constrans pe Racovitesti sA accepte fara protest
tendinta de acaparare a ctitoriei lor exercitat& de care Grigore Ghica.
In cursul acestor raporturi banesti, se mai poate banui cd, poate, Grigore
Gh.ica sa fi luat cunostinta de actele ctitoriei Coltei, de averile ce avea
despre felul cum erau administrate de catre Racovitesti ; in posesiunea
acestor stiinte, s'a. fi silit pe acestia sa accepte fara murmur un quasi con-
asupra adrninistratiei lor, control exercitat de Ghica prin omul lui
de incredere, prin Niculae Trasnea. Sunt banueli fara un substrat docu-
mentar, care explica intrucatva aceasta situatie curioasa.
Oricare ar fi explicatia, faptul ramáne fapt. Serdarul Niculae Tras-
nea, omul d incredere dar si de afaceri al lui Grigore Ghica, administra
nu numai spitalul Pantelimonului, ci i spitalul Coltea ; incepand dela 18
Sept. 1815, cele cloud spitale sunt contopite din punct de vedere al con-
ducerei administrative.
Aceasta imprejurare n'a schimbat Cu nimic situatia celor cloud spi-
tale ; amandoua erau in mizerie. Cand ni-am ocupat de spitalul Colt.ea,
am documentat sdracia in care se sbatea ; aceias saracie era si la usa
Pantelimonului, macar cà Domnitorul Caragea afirma in hrisovul din 6
Februar ca ni-am pliroforisit Domnia Mea cu deplinä incredintare-
despre imbunatatirile facute de Grigore Ghica. Reparatiunele ce i se
vor fi facut, nu puteau sa-1 pue in stare de a functiona cum trebue.
Atunci a intervenit iarài inimosul doctor Gonst. Caracas, medicul spi-
talului. ; tare pe inc_rederea multimei sh pe popularitatea ce stiuse sa cas-
tigc atát ca practician iscusit, cat i ca om de mima i initiativa dovedita
cu inBintarea spitalului Iubirei de oameni, isi putea permite acte de in-
dependenta, pe cari nimeni altul nu li-ar fi indräznit. Era obiceiul pe
atunci, ca cu prilejul hramului manastirei Pantelimon, s'a vie acolo F.nsasi
Domnitorul asa cum se ducea pela toate hramurile de manastiri, caci se
capata Cu anumite daruri ; asa a facut si in Iulie 1816, de Sf. Pantelimon.
Ceiace s'a petrecut atunci, o scrie însài d-rul Caracas :
N. lorga, in Hurmuzachi, vol. X, pag. 225.
Iderm pag. 407.

www.dacoromanica.ro
126

In anul 1816, diva' obicei, venind la hramul bisericei

Domn loan Caragea, i-am at-a-tat nevoia de a se face din no:/ spi-
talul, dupa modelul spitalului Filantropia, care se zidea atunci, arä-
tandu-i i mizeria bolnavilor cari se gaseau atunci aco/o. Atunci
Domnitorul a dat porunca, sá se prefaca spitalul din temelii : §i a§a,
in anul urmator, s'a cladit tot in linia aceia, spre Rasa' rit, un nou
spital mai inalt, mai incapator, mai con fortabil §i mai igienic, aerat
mai bine §i mai bine expus la soare. Acesta se compunea din trei
fiecare din ale patru stanjeni juratate, putand sá primeasca
fiecare, in larg, ea' te 10 bolnavi. Langa aceste sail, spre dreapta,
s'a mai facut o incapere destinata pentru bái, iar spre stanga alte
doua, una pentru cLepozitul de medicamente §i alta peniru farmacie ;
apoi alte trei camere frumoase cu o bucatarie pentru hirurgi. Toate
aceste oclai nu mai sunt inconjurate de zid inalt, ci au cate doua
ferestre spre räsärit, prin cari se vede o pazitie veselä qi intinsa
coasta acoperitä de padure. Areste incä peri mai au inspre Apus
cate douä ferestre fiecare, ce dau inauntru unei mari nzagazii, egala
Cli edificiul, cu ferestre mari, 'carte bunä pentru vreme rea, ca
intämpine furia vanturilor apusene. Apoi fiecare incapere are pri-
vatä atara din clädire, cu intrare i .120 separatä, incat bolnavul nu
se expune la raceala. Privä tile sunt construite a.Fa, cá necurateniile
curg pe .Fghiaburi departe de spitar 59 ) .

Pus pe aceasta cale reputatia spitalului se reface §i oamenii capata

u§or incredere in taria institutiei. Faptul se verifica un an mai tarziu, cu
prilejul mortei Polcovnicului Panait, proprietarul unei bai din Bucure§ti,
poate, acela§ cu polcovnicul Panait din vremea ciumei din 1792 60). El a
daruit spita/ului baia In valoare de 65.000 de talen, cu conditiunea sä se
intretina din venitul danZei lui, un numar de zece paturi in spital. S'a cer-
cetat valabilitatea daniei, exactitatea ei §i dupa aceia, Domnitorul a dat
porunca la 2 Martie 1817, sa se primeasca dania, dar numärul paturilor sa
nu fie fix, ci numai atatea ate se vor putea tine cu din venitul bailor :
oranduind mortul a se adauga la spitalul SI. Pantelimon
zece paturi de bolnavi, peste cele oranduife ale spitalului, fara de a
.ti gi a arata catä cheltuialä trebuege la pat pe fiegcare an, nu se cu-
venea a orandui numar hotärat de paturi, caci, poate cheltuiala
lor .s.1 fie mai multa decät venitul bäei ce au afierosit la acest spital,
atunci) in loc sá faca ajutor spitalului cu afieronea sa, sa-1 pa-
gubeasca din alte venituri ale sale, spre a putea implini trebuincioasa
cheltuiala a celor zece paturi ce sunt oränduite in diata ; ci, ca
sfarqitul acestei afterome, adica mangerea saracilor boina vi, sa se sa...
var.Feascä deplin cu venitul acestei bái. .i spitalul sa nu cerce vreo
pagubä din pricina hotaratului numär al paturilor. de aceia, indrep-
P. P. Samarian. Topografia lui Caraca*, gag. 148-149.
P. Samarian, Ciuma. pag. 147, 154, 159, 182.

www.dacoromanica.ro
 127

tand Domnia Mea aceasta greqala a ne.Ftiintei montului, hotära m, ca

adausul paturilor de bolnavi, sa ingrijeasca atat dumnealor epitropii
rnortului, cat ai spitalului, de a se face pe fieqcare an dupä ana-
loghia sumei venitului ce se va agonisi dela aceasta afierorna a
mortului, adica sa se adauge paturile peste paturile spitalului, cate
ata tea pe fiecare an, ate se vox- putea tine cu tot venitul acestei
a fieqcaruia an, scazandu-se insa, mai intai, din suma acestui venit,
pe tot anul, acei ate talen i 200 ce stint oranduiti de mort, a se da
la locurile ce sunt in diatr ai ).
5i lucrurile mergeau acum destul de bine. Un singur nor mat tur-
bura senindtatea Eforului Grigore Ghica, ajuns acum Mare Ban. Era
doctorul Caracas. Independenta acestui om intreprinzator, poate, gelo-
zia stärnitd de frumusetea spitalului creiat de el, spitalul Iubirei de oa-
meni, poatie alte imprejurdri din cari nu vor fi lipsit intrigue colegilor,
asa cum o afirmd insdsi Caracas, au determinat pe Marele Ban si Efor
al spitalului, sä inlocuiascä pe d-rul Caracas in postul de medic al spita-
lului, cu d-rul Apostol Arsache, proaspdt venit dela Berlin ; Domnitorul
Alexandru Sutu a intärit aceastä schimbare la 19 Tulle 1820
N'a trecut mult si a isbucnit i revolutia greceascd din 1820 21,
cu dezastrele ei. Kreuchely, reprezentantul Prusiei la noi, scrie la 13
April 1822, ea spitalul Pantelimon a fost devastat mai intai de Arnduthi
eteristi, iar dupd venirea Turcilor, a servit drept stab soldatilor anato-
lieni"). Rezultatele se ghicesc ; spitalul a fost nu numai devastat, ci
ruinat complect, ceiace a necesitat cátiva ani de muncd i reparatii, ci
sd fie pus iaräsi in stare de functionare.
Iar dupd revolutie s'a intdmplat un fapt foarte important: s'a re-
nuntat la Domnitorii fanarioti i s'au numit primii Domnitori Romdni. In
Muntenia a venit Grigore D. Ghica, eforul spitalului Pantelimon, (21
runie 1822-12 Iulie 1828).
Treabd curatd ar fi fost, ca Domnitorul sA renunte la situatia de
Efor al spitalului in favoarea fratelui sdu Mihalache Ghica. Kreuchely,
reprezentantul Prusiei la noi afirmd cA acest lucru a si fost propus, dar
fratii Ghica nu s'au inteles din cauza lui Niculae TrAsnea ; nu s'au in-
teles, pentrucd Mihai Ghica cerea sd i se lase mind liberd d'exercer
cette dignité sans aucune influence étrangère et que ce jus patronatus
lui soit confer& sans reserve, comme tous ses prédécesseurs l'avaient
possédé". i Domnitorul, care stia cA fratii lui nu iubeau pe Trasnea,
se temea cA cédant à son frère tous les pouvoirs attachés au. patronat
(asupra spitalului), il ne depose M. Dresna, pour en nommer un autre;
et voulanit pourtant conserver cette charge lucrative à celui-ci, repondit:
laisson les affaires là, où elles en ont éte jusqu'à present". Asa s'a
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. X/A, pag. 1011.
Vezi biografia d-rului Caracas, vol. II, pag. 83 si urmatoarele.
Hurmuzacm, vol. X, pag. 142, doc 188

www.dacoromanica.ro
128

hotarAt Ghica s'A fie Domnitor, dar sä fie §i Efor al spitalului Pante-
liman 64).
Hotdearea Domnitorului 1-a expus tuturor bkfelilor, pentruca i-a
creiat o faima de nespusä avaritie, iar protectia ce acorda lui Trasnea,
l'Asa curs tuturor banuelilor.
Kreuchely, reprezentantul prusac dela noi, cuno§tea bine viata ro-
máne-sea din acea vreme §i aprecierile lui sunt necrutatoare pentru Gri-
gore Vodà 65). Afirmatia lui cà slujba lui Trdsnea ca Epitrop al spitalului
este o charge lucrative" (treabS rentabilà) poate §i pentru Domnitor,
nu-i intAmplare.
Despre avaritia lui Grigore Vodd Ghica, Kreuchely scrie la 27
Decembrie 1824: le panégyriste, qui lui préte la vertu de sacrifier ses
,,revenus particuliers pour safisfaire à ses depenses, vraiment ferait tire
la Valachie entière, s'II régalait Bukureste d'une pareille assertion: on
y connait ,trop sa cupiclité 66).
Acela§ Kreuchely, vorbind despre Niculae Trasnea, spune ca era
ornul Domnitorului ,,son favori, son con fident, son saraf, et tout ce qu'on
voudre. Trasnea tinea vistieria T'Ami §i pe cea a Domnitorului, §i le
confunda intr'una ce qui indignait tout ce qui n'était pas du parti
Prince- 6)
Niculae Täsnea servise pe vremuri pe bätranul Ban Dumitra-
scu Ghica, acum servea pe fiul lui, pe Grigore Chica. La 27 Sept.
1810, Vistierui Träsnea este numit, dupä recomandatia lui Grigore
Ghica, ajutor de epitrop la spitalul Coltea. La 26 lulie 1812, este
numit Epitrop plin la acelas spital. Inca' din Martie 1811. fusese
numit epistat la Casa Podurilor, insärcinat cu seama banilor si so-
cotelile casei 68). La 13 lunie 1814 este prins ca oarecari nereguli la
aceastä casa', dar scapà cu o simplä admonestare 69). La 18 Sept.
1815, Serdarui Niculae Trásnea este fácut Epitrop si la spitalul
Pa,ntelimon, avánd sub conducerea sa amandoug soitalele Colpa
si Pantelimonul. Mai tärziu, dupä 1822, prin stáruinta Downnei
Pulheria Mavros, sora lui Grigore Voda Ghica, este fäcut Clu-
cer 70). Om de incredere al Domnitorului, este intärit de acesta ca

N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. X, pag. 230.

Baronul Ludovic de Kreuchely Schwertberg, fusese institutor lui Alexandru,
fiul fostului Domnitor Scarlat Calimah §i agent prusac la Ia*i. Cand a murit Marco,
agentul prusac din Bucure§ti, Kreuchely a fost numit In locul lui, la 19 Febr. 1820
§i a stat aici pana' in primgvara anului 1834, cand probabil a pwrit. Cf. N. Iorga,
Preigta vol. X din Hurmuzachi, pag. LVII i LXI.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. X, pag. 309. Doc. CCCLXXXI.
Idem, pag. 316.
V. A. Ureche. 1st. Rom., vol. XI, pag. 838.
kiwi, vol. X/A, pag. 838.
N. Iorga, I. c., vol. X, pag. 312.

www.dacoromanica.ro
 129

Epitrop al ambelor spitale, prin reforma lui din 5 April 1824, si

rämäne in aceasta calitate si dupä retragerea Domnitorului, cand au
intrat Rusii in tarä, sub eforiatul lui Mihail Ghica. Cancl s'a in-
fiintat Eforia spitalelor pamantenesti, la 2 Februar 1831, Trasnea
a lost läsat pe dinafara, dar numai pentru un scurt timp ; indata
ce si-a dat demisia Eforul Vornic lordache Filipescu, la 29 Mai
1831 a (ost numit in load lui, cu titlul de Epitrop sau Efor al spi-
talelor pamántenesti, Niculae Trä snea. La 2 Aprd 1832, cand Ki-
selef a numit trei Efori, Niculae Träsnea reluat locul de Epi-
trop-administrator celor doua spitale Colea i Pantelimon. In
acest post il gäsim pana tärziu, in toata vreenea fericitä cand Eforii
au administrat cele dona spitale, fära sä mai dea cuiva vreo soco-
teal& din 1832 pana la sfärsitul anului 1845. Intr'un raport al Co-
mislei din 27 Februarie 1848, cu privire la gestiunea Efo-
riei, pe vremea ciind Trasnea si Eforii n'au mai dat socoteli. se
spune cá s'au ga sit foarte multe neorandueli ; printre acestea si o
suma de 12.793 de lei asupra Casei Clucerului Trasnea, subt cu-
yard, pentru slujbele sale pe curgere de 24 de ani 71.). Acestlor date
am mai putea adäuga dou.a mici amänunte, cari dovedesc cä Clu-
cerul Niculae Trasnea, administrand averile spitalelor Coltea si Pan...
.tia sa-si faca parte lui. lntre manuscriptele ramase dela
protosinghelul Naurn Ramnicea,nu, se gäseste o nota in care se po2
meneste despre starea proasta a enetoaselor manastirei sf. Pan telP
mon ; printre cauzele acestei stäri figureaza faptul petrecut la 5
Februar 1823: Cäminarul Trä snea a luat prodosis numai pentru
ana nästirea Gaiseni, taleri 30 de mii, dánd-o in arencla la alt mirean
,,pe zece ani, osebit de embaticui ce este dator in fiescare 72).
lar la 3 lulie 1826, Trasnea vinde o parte dintr'un imobil din Cali-
rasi, asezat pe mosia spitalului Co/pea, si in actul incheiat nu se
specifica in folosul cui s'au incasat banii vanzärei72),
Acesta era omul de incredere si de afaceri al Domnitorulub Grigore
Ghica. Toväräsia lor dadea de vorbit tuturor. S'a mers pana acolo cu
suspiciunea, ca la 27 Dec. 1824, acelas Kreuchely intreaba cu destulä
insolenta': oa passe la majeure partie des revenns des luipitaux et par-
,,ticulièrement de l'hdpital de St. Parrtélimon r 74).
Si exemplul lor a fost contagios. Cand citim corespondentele steal-
nilor din acea vreme, despre cele ce se petreceau la noi, iti vine sä crezi
cä peste tot nu erau deck jafuri in banul public. Teama de ciumä
cheltuelile ce necesitau masurile de paza erau un prilej minunat pentru

Analele parlamentare, vol. XV/1, pag. 518.

C. Erbiceanu. Viata i activitatea literarà a protosinghelului Naum 12ftm-
Aiceanu. Pag. 60. Manuscr. Academki, nr. 323.
P. Samarian. Istoria orasului CAISrasi, pag. 48 si 224.
N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. X, pag. 309. Doc. CCCLXXXI.

9
www.dacoromanica.ro
130

acest jaf ; Dbmnitorul este acuzat de toate relele, ca jefue§te i cà tole-

reazä jaful. Consulul Frantei, Hugot, judecAnd intAmplärile acelor vremi
de pominä, pune in gura unui membru al Divanului, faimoasa exclamatie
0! Kete mencatoria' 75).
In aceasta ambiant'a °stir& once ar fi fAcut Grigore Vodd Ghica,
totul era suspectat tälmAcit drept cine §tie ce act de incorectitudfine..
Pune Domnitorul sä se repare spitalul, sä se dreagt stricAciunile rArnase-
pe urma zaverei greceti ; totul trebuia sä fie gata in vara anului 1823; se
luase chiar oarecari mAsuri pentru aceastä eventualitate. Si n'a fost gata._
NumaidecAt acest fapt este comentat in defavoarea Domnitorului : nu s'a
deschis spitalul, ca sd se mai faca ceva economii dela intretinerea bolna-
vilor... 76 )
La 5 April 1824, Domnitorul vrea sA modifice organizarea Vornieei
013§tirilor i intocme§te Departamentul Epitropiei de ob§te, in care gru-
peazd toate Casele fAcätoare de bine, printre cari i spitalele. Punctul 5
dn acest proect impune controlul tuturor spitalelor de ingrijesc bine
,,pentru bolnavi.. de primesc pe toti cei bolnavi. de chivernisesc ico-
nomisesc bine., de se silesc doctorii spiterii cei oranduiti pentru
Cu alte cuvinte institue un control sever asupra tuturor spitalelor,
control care cade in sarcina Departantentului creiat de Domnitor. Insti-
tuirea acestui control ne apare ca un räspuns dat bärfitorilor, cari nu mai
conteneau sA acuze cAnd pe Domnitor, cänd pe Träsnea, eá beneficiazA
de averile spitalelor.
In conformitate cu noua intocmire fiecare din spitalele Bucure§tilor,
Coltea, Pantelimonul i Filantropia îi pästreazA autonomia de conducere
§i administrare. Ca sä accentueze mai bine acest lucru, Domnitorul re-
inoe§te la 5 Oct. hrisovul spitalului Colea §i la 10 Oct. pe cel al spitalului
Pantelimon. In acesta din urmä noteazä i infaptuirile realizate de el
la acest spital, adicA
..ca unul ce ne aflänz din neamul ctitorilor, ina pânà a nu
ne sui la scaunul domniei, am avut intodeauna ingrijire pentru spi-
talul acesta i pentru mänästire pentru epitropii, and s'au orS n-
duit, i atat pentru mili si ajutoruri, i pentru dregerea lui, i pentru
a se tinea mai in bunä stare, niciodatä n'am lipsit a face si cele
dupä putintä ajutoruri ; i iaräsi dupä a noasträ povatA. märit
curtea striandu-se cele zece oclfii ale bolnavilor, de s'au fäc,it altele
mai bune i mai multe, cum si jos la cismea s'a fäcut chiosc cu
multe impodobiri, cum se vede, care, acestea s'au Mart mai inaintea
räsvrätirei, iar acum cänd Domnul Dumnezeu ni-au invrednicit
domnia acestei pravoslavnice täri Románesti, am väzut mäniístirea

Idem, in Hurmuzachi, vol. XVI, pag. 1181. Doc. 2146. P. Samarlan-

Ciuma in trecutul romanesc, pag. 392.
N. Iorga, in Hurmuzachi vol. X, pag. 248 Doc. CCCXXV.

www.dacoromanica.ro
 131

spitalul, a din pricina rasvrätirei vremei ce au lost, au ajuns

iarái la proasta stare, inat nu numai spitalul s'au clärapanat, ci
toate cele tvebuincioase s'au räpus, precum i cape/e domnesti.
i ale epitropiei si ale economiei se darapanase cu totul. Inca si sfanta
bisericä ajunsese intr'o stare de nu putea sluji nici sMnta liturghie,
ca un lucru ce este pentru cautarea säracilor bolnavi, n'am läsat
trecuta ca vederea, nu numai dupä datoria ce au Davinii, a ajuta la
acest lucru folositor al saracilcv, ci mai artos ca unul ce suntem
din neamui ctitorilor, mai ca multä osardie ni-am indemnat, a ne
arata ingrijitori fara pregetare, caci pe langä greutatea ce ni-au
intampinat, and am venit cu Domnia Mea, precum este stiut de toti,
dar nici pe aceastä manastire spital nu li-am lasat trecute cu
vederea, ci prin osteneala cinstitului credinciosului boerul Domniei
Mele, Niculae Träsnea biv vel Clucer, epitropul acestui spital si a
manastirei, s'au prefacut cele data panate, s'au facut si de isnoava.
cum si cele de lipsä s'au implinit mai ca prisas, si fiindca i bolnavii
s'au inenultit, am adäugat fuel sase paturi ca asternuturi, i plapume
alte haine trebuincioase, a fi pentru trebuinta säracilor bolnavi,
intemeind i spiteria cu toate trebuincioasele doftorii, i ca gerah
statornic, ca case pentru odihna lui, si pe langá casete domnesti,
cari s'au preinoit, s'au mai adaugat si un chiosc ca salä, i cu doua
odai ca asternuturile lor, precum casete epitropiei ate iconomiei ;
deosebit s'au dres si s'au invelit sfänta biserica ca tinichea alba,
i clopotnita s'au fäcut, unde necurmat sä se saarseasca sfintele le-
turghir
LIrmeaza scutirile ce se acordd spitalului :

Sfantul locas acesta spitalul.. sa fie tot slobod... de once

¡el de däri obisnuite i neobisnuite,* cari dupa vremi pentru vreun
pas va esi pe celelalte manastiri, cum si de cheltuelile ce s'ar in-
tampla a se face deacum inainte la vreme de ciumä, ca cei ce vor
patimi de aceastä naprasnica boat& pentruca de aceia s'au facut
osebite spitaluri, intocmite ca ven iturile lor, ca sä rämäe acest spital
slobod, atat de cei ce vor patimi de naprasnica boala a ciumei, at
si de cheltuelile ion, spre a putea fine inauntru acele treizeci sase
paturi de bolnavr 77).
Si celelalte Case fäcbloare de bine, scoalele, orfanotrofia i cutia
milosteniei îi pästreazd autonomia, ca diferenta ca, pentru cele dou'a spi-
tale, pentru Coltea i pentru Pantelimon, Epitrop-administrator ca drept
de control este In permanentà Clucerul Niculae TrAsnea, omul de incre-
dere al Domnitorului.
Acest fapt poate da si alt inteles reformei lui Grigore Ghica.

77) Al. GAlasescu. Eforla spitalelor, pag. 300-31Al.

www.dacoromanica.ro
132

In adevar, unirea administrativa de liana* acum a celor cloud spitale

sub conducerea unuii singur om, era un act personal, un act consimtit
intre cei doi urmasi ai ctitorilor fondatori, Dumitrache Racovita i Gri-
gore Voda Ghica, nu era un act legal cu caracter de permanenta. De
aceia, banuim ca Grigore Ghica, care urmarea aceasta unire, poatte pentru
totdeauna, sà fi incercat aceasta reforma cu gand sa dea fiinta legala,
sa legalizeze i sa permanentizeze aceasta unire sub o singura adminis-
tratie. Este o banuiala, ori explicatie a unor fapte nedocumentate pana
acum.
Atmosfera de neincredere ce s'a creiat in jurul Domnitorului se
datoreste si altor imprejurki, ca : divortul Domnitorului, conduita Pul-
heriei Ghica si Sultana Zevcarides, sora i nepoata Domnitorului ; se mai
adauga activitatea boerilor refugiati prin Ardeal, cu titlul de rusofili,
Pinisti, ckora daca li s'au dat voe dupa 1826, sa vie pela cäminurile lor,
zgomotoqi qi obraznicr, faceau zile amare Domnitorului ; dar mai presus
de toate insasi unele imprudente ale lui Grigore Ghica, au dat prilej sa
intareasca credinta multimei, ca se petrec lucruri urate cu administrarea
averei Pantelimonului. Citam un exemplu :
Pe cuvant ca fratele sàu, Beizadeaua Mihai Ghica, Eforul de mai
tarziu, este in lipsa de bani, Domnitorul da porunca lui Trasnea, sa-i
dea lunar cate 275 de talen, drept ajtitor la care ar avea drept ca unul
ce se trage din neamul ctitorilor. Actul este din 4 Martie 1827:
Calm biv vel Clucer Niculae Träsnea, epitrop al si. Panteli-
mon.
Este Siut ca cugetul räposatilor intru fericire, ctitori ce au
zidit aici in tara siintele ticaquri, clupà testamentul ce au lä sat pen-
tru a lor oränduialä, au fost nu numai de a se savarqi intr'Ansele
sfintele slujbe spre pormenirea sufletelor lor, ci incä, ca din prisosul
ven iturilor cu care li-au inzestrat, sä se ajutoreze obraze scäpätate
§i in trebuintà, °braze ce sle vor trage din neamul acelor ráposafi
ctitori. Llnul dar, dintr'acele obraze iiind i luminätia sa Beizade
Mihäitä Ghica, poruncim dumitale ca dela zintii a acestei urmä toare
luni, sä i se oranduiascä a i se da le* cáte talen i 275 pe lunä. 78).

A ajuta pe un frate la nbvoe, negre§it este fapta de lauda, dar este

de lauda daca 11 ajuti cu din averea ta personala, mai ales cand esti si
Dcmnitor al tarei. Dar a fi marinimos Cu din banii unei institutii ajunsa in
mizerie din cauza propriei tale administratii, este fapta urata. i boerii
protivnici Domnitorului atka asteptau, sä aiba motiv de cleveteala.
Adaugärn la toate acestea faptul cà spitalul Pantelimon dei bogat,
cu averi imense, totusi nu primeste anual deck pänä la 350 de bolnavi,
in cat multi nenorociti zac pe piete §i pe sträzile ora§ului qi mor ca vai

78) Arh. Flat. Condica domn. nr. 117, fila 72 verso. V. A. Ureche. Donmia
lui Grigore Ghica. Manuscris la Academie. Mapa finante.

www.dacoromanica.ro
 133

de ei, zar spitalul nu primeste niciodata macar unul peste numarul de

tneizeci ; iar dacä vreun nenorocit, este adus acolo de catre crestini tni-
losi, este gonit fara mil& daca nu este vreun pat liber"79).
Toate la un loc, au facut ca, la venirea lui Kiselef, canc., s'a pornit
la organizarea spitalelor, sa existe o atmosfera cu adevarat ostila
asa cum vom vedea mai departe, cand ne vom ocupa de infifn-
tarea Eforiei spitalelor pamantesti, la 2 Februarie 1831.
Daca a isbucnit razboiul Ruso-Turc, rasboiul din 1828, si Rusii au
ocupat (Arlie noastre, Domnitorul Grigore Ghica s'a retras din domnie
si a lasat la conducerea ctitoriei Pantelimonului pe fratele &an, Banul
Mihai D. Ghica, cu titlu provizor.
In acest timp spitalul va fi avut de suferit asa cum au avut de su-
ferit toti Românii. Rusii au pus ma-11a pe spitalul Iubirei de Oameni i au
obligat bolnavii i personalul acestui spital sa se mute la Coltea, iar cei
dela Coltea trebuiau sa se mute la spitalul Pantelimen cu personal
administrayie cu tot, fiecare urmand sa cheltuiasca pentru intretinere din
fondurile lui.
°data' cu venirea lui Kiselef in toamna anului 1829, s'a inceput
opera de organizare a Tarilor Romanesti. Pentru a se documenta asupra
organizarei spitalelor, Kiselef a cerut sà i se tr5mità §tiinti asupra orga-
nizarei de pana atunci. Si s'au trimis tiinçi i despre organizarea spqa-
lului Pantelimon. Cu acest prilej se uita cu totul de testamentul ctitorului
fondator ; in adevar, se constata' ca prevederile ctitorului fondator cu pri-
vire la conducerea spitalului, pe care o are vel Logolat vel Vistier...
,,oricare vor fi pe vremi... insusi sfintia sa parintele Mátropolitul Tarei
,,a fi ca un ,nazar peste toti s'a uitat pausal inteatát, cä.' la cererea lui
Kiselef, Divanul raspunde cu toata seninatatea in Ianuar 1830: war-
muitor al acestei case a lost totdeauna din neamul ctitorilor si de care
aceia sá reviserisea, precum si acum se aflä ocarmuitor Grigore Ghica,
ca untrl ce este din neamul ctitorilor... i reviseste pomenita casa.
are oranduit epistat pe Clucerul Niculae Trasnea, carde poarta grija
,,de cele trebuincioase atat pentru ale ma nastirei cheltuiala, cat pentru
ale spitalului de acolo so).
Si Kiselef a crezut, ca nu putea pune la indoiala spusele Divanului,
Divanul a gresit, pentruca oamenii uità u§or si de uita nu vor sa mai
cerceteze, sà afle cum au fost lucrurile si care este adevarul. De altfel
si de ar fi vrut sá cerceteze n'ar fi putut s'o faca, pentrucä actele de
fondatie ale spitalului nu erau la Divan, erau in mana Ghiculestilor
a4zrestia drsigur n'aveau nici un interes sa le arate; acest lucru se va do-
vedi numaidecat cu prilejul votarei Regulamentului Eforiei.
Organizarea spitalelor i infiintarea Eforiei spitalelor o vom studia
In capitolul respectiv; aici vom spicui numai câteva fapte din viata acestui
spital in aceastà vreme.

P. P. Samarian. Topografia lui Caracas, pag. 149.

Vezi mai departe capitoltil III. Reformele lui Kiselef.

www.dacoromanica.ro
134

In raportul pe care Eforii spitalelor Il inainteazá lui Kiselef la 18

Noembrie 1832 se spune ca veniturile spitalului Pantelimon au fost de
62.766 pia§tri in 1828; 63.789 in 1829; 65.336 pia§tri in anul 1830;
50.055 pia§tri in 1831 §i 121.351 in 1832. Cu mici diferente in plus sau
in minus, cheltuelile au fost cam la acela§ nivel in fiecatre an.
In acela§ raport Vornicul Mihai Ghica, care gira locul de Efor al
spitalului, promite cá din viitoarele economii ale spitalului se va construi
In Bucure§ti un spital noun).
Raportul Eforilor a fost insotit §i de un proect de Regulament spi-
talicesc, care trebuia sá vie in discutia Adunárei Ob§te§ti ca sd fie apro-
bat §i sá capete putere de lege.
In art. 1, al acestui Regulament se stabile§te cá spitalul Pantelimon
§i Colea sunt sub directiunea ctitorilor-
Art. 49, precizeazá : Spitalul Pantelimon este §i va fi ctitoriceasca
zidire a familiei Ghica, de aceia epitropia acestui spital se cuvine, ca §i
mai inainte, s'o aiba numai aceasta familie, pogorandu-se de la tata
,,la fie .
and a fost sä vie in discutia Adundrei acest regulament, in la-
nuar 1833, Sfatul administrativ a clepus un alt proect de Regulament
spitalicesc, min care se cere creiarea unei Eforii, care sa cuprindä toate
spitalele tare, fárá nici un fel de privilegiu pentru ctitorii Pantelimonului
Coltei.
Ctitorii celor douä spitale au protestat §i la cererea Ad'unärei sá
prezinte actele de fondatie au refuzat categoric. Din aceastá cauzá s'a
incins discutie mare, §i cánd s'a ajuns la somatii §i amenintári, Vornicul
Mihai Ghica, care n'avea nici un amestec in toatä aceastá chestiune,
pentrucá el nu era deal girant sau loctiitor de efor, titularul legal fiind
fratele sat', fostul Domnitor Grigore Ghica, la un moment dat a declarat
foarte frumos: .... 11 ne me reste donct, pour le cas que l'Assemblée Géné-
rale persisterait à ses pretentions, que de retirer mon projet, de le décla_
rer comme non avenu, de me demettre de la curatelle que j'exerce.
tors elle reviendra à mon frère le Prince Grégoire Ghika, au nom duquel
je l'ai exercé jusqu'à présent, ,et qui a la dessus des droits personnels
munis de toutes les formalités requises, et l'hôpital ira san train, comme
,,par le passé-- 82). Dar lucrurile n'au mai avut n:ci o urmare. Unul din
fratii Ghicule§ti, Alexandru Ghica avea toate §ansele sá fie ales Domni-
tor, a§a cum a §i fost. Aceastá imprejurare a potolit elanul celor cari
protestau contra regulamentului Eforilor.
Marinimos, ca once vAitor Domn, Alexandru Ghica clárue§te trei
mii de pia§tri spitalului Pantelimon, cu cari, in conformitate cu art. 6
din regulament, trebuia sá se cumpere paturi de fer pentru bolnavi.
oántat de aceasta donatie, Kiselef scrie la 4 Dec. 1833: Cette action
méritoire doit recevoir des encouragement- drept care cere Logofetiei

Gn1.4esou, 1. c. pag. 343.

Analele parlamentare, vol. 11111. pag. 393.

www.dacoromanica.ro
 135

aâ aduca a la oonnaissance du public par la voie des journaux. afin

courager un si honorable action- 83). $1 la 18 Dec. 1833 Buletinul-
inunp ob§tei darul fdcut de Caminarul Alexandru Ghica 84).
Dar regulamentul spitalelor facut de Efori, ca vi regulamentul [â
cut de Sfatul Administrativ, n'a mai venit in discutia Adunärei Ob§te§ti,
ava cd nki unul, nici celalalt n'au mai capatat intarirea legalà. Totuvi,
acest fapt n'a impiedicat ca Eforii celos cloud spitale, Pantelimon §i Col-
sea, la adapostul protectiei noului Domnitor, Alexandru Ghica, fratele
Eforului dela Pantelimon, sa impue aplicarea regulamentului faurit de
catre ei, pentru ei. A§a erau vremile §i ava a fost sortità viata acestor
doua spitale: vor trebui sà treacá hid dotia decenii, ca sd intre pe calea
fixata de ctitorii fondatori.

SPITALUL IUBIREA DE OAMENI.

Suntem in vremea ocupatiei ruse§ti (25 Dec. 1806-18 Mai 1812).
Nevoile vi saracia erau neinchipuit de mari. Dar ceiace speria vi
ingrijora mai mult ca 'erice, erau bolle vi marele numär de bolnavi. In
vara anului 1809, numai in Bucure§ti erau peste cinci mii de bolnavi ru§i.
Spitalul Colea vi Pantelimonul cu cele cdteva paturi ale lor erau ca vi
inexistente; ca sa se poatà spitaliza afatia bolnavi, s'au transformat in spi-
tale ostase§ti mai toate casele de seama din Bucure§ti, printre care citam
Curtea Domneasca vi Curtea Brancoveanului. $i tot n'ajungeau ; Ru§ii
cereau sa se clacleasca spitale noi in care sa incapa cel putfn 700 de
bolnavi
La 24 Iunie 1809, Mitropolia comanda' ispravnicilor din Prahova
§i celor din Dambovita o cantitate mai mare de var ; se pare CA intentiona
construirea unui spital mai mare langa Biserica Doamna &lava sau poate
intentiona refacerea bisericei, nimeni nu poate afirma exact 2). Dar panä
sa se aduca la indeplinire o asemenea intentiune lumea suferindd nu-vi
gäsea loc de odihnd.
Cu cativa ani mai inainte, in 1803. Domnitorul Constantin Ipsi-
lanti, ca sa poata opri atacurile hotevti ale faimosului Pasvantoglu §i ca
sa-§i faca mana buna la Ru§i, a infiintat un chip de armata romaneasca
echipatä ca nivte cazaci, sub comanda maioruliu Pangal. Pentru nevoile
acestor osta§i s'a infiintat si un spital in mahalaua Mihai Vod'a rangA
Curtea domneascd3). Oastea lui Ipsilanti a fost desfiintata in anul 1807,
dar banuim cä spitalul dela Mihai Vocla n'a fost desfiintat, pentruca
prea erau mari trebuintele de spital, ca sa fi fost inchis.
Arh. Stat. Secretariatu/ statuluti. dos. 20711832.
Buletin nr. 58/1833 din 18 Dec., pag. 301.
V. Gomoiu i V. PlAtareanu. Centenarul spitalului Brancovenesc, 1837-1937,
pag. 14-15. Vezi mai departe ttSpitalele ostäeti>.
Arh. Stat., cond. 56, fila 74 v.
Vezi mai departe aSpit. ostà*eti».

www.dacoromanica.ro
136

Pe atunci, d-rul Constantin Caraca§, era medic de ora § §i medic

Al spitalului Pantelimon ; §i :
Vazand scrie el aceastä stare de plans a bietilor bol-
navi, atat de multi, si nespusa lor nevoe, miscat de mila, väzdnd
nu pot sä induplec capii acestor douä spitale sä sporeasa numärul
paturilor, dupä multe sfatuiri discutii, am pro pus Marelui Vornic
Grigore Baleanu, atunci Agá al orasului, sá deschicla o subscrip-
thine, cu care sa se infiinteze inca un spital pentru ingrijirea atator
bolnavi fära mijloace, fägaduindu-ma §i eu sa-i caut fang platä toata
viala mea. lar acest bärbat iubitor de säraci si bun patriot, a primit
cu bucurie i bunavointa propunerea mea, ca unu care cu ochii
vedea suferintele demne de milä ale omenirei. Atunci multi crestini
milosi din tre ora.,seni, din clasa clerului, boeri negutatori au con tri-
buit la aceastä institutiune placuta lui Dumnezeu. Una au claruit
bani, altiti au promis ajatoare lunare, altii anuale, fiecare dupa pu-
tere dar si bunavointa; dar cu deosebire a contribuit austral
atunci comandantul ostirilor rusesti, Principele Cutuzof, precum
in condica spitalului se arata- 4).
A§a a luat fiintä spitalul nemernicilor- streini, adica spitalul Sä-
racilor bolnavi-, intelegándu-se prin termenul de streini, oameni UAL...a rude,
fará nici un sprijin de nicderi, cdci Fiul si Cuvantul lui Dumnezen...
.,frati ai sái numind pre säraci nemernici..." trebue ajutes).
Nu se §tie exact unde s'a deschis acest spital. Un act de mai tar-
ziu, din 30 Iulie 1813, spune : spitalul nemernicilor saraci carele... prin
osardia i cheltuiala d-lui vel Logo!. de Tara de sus Grigorie Bälearu,
a d-lui Dohtorului al politiei Constan tin Caracas, s'au lost inceput
s'au pus in lucrare mai intai aici in launtru, in politie...- 6).
In launtru, in politic- sunt termeni cari aratd cà acest inceput de
spital a luat fiifità undeva in ora § §i fiindcä nu se arata unde anume,
páná la gäsirea vreunui alt document deslu§itor, am fi tentati sá credem
cä, poate, acest spital al nemernicilor' va fi fost deschis sau va fi con-
tinuat fiinta spitalului dela Mihai Vodä, spitalul intemeiat de Const.
I psfdanti.
Curánd s'a vázut cá spitalul din launtru, in politie- este prea mic
pentru nevoile populatiei pätima§e, í atunci, spune acela§ hrisov vazánd
ca aici in politie, nu este loc indemanatec spre a se urma fiinta i lucra-
,,rea acestui spital, fiind trebuinta de local mai larg, au mutat pe bolnavi
,,la zidirea unde se chiama Fabrica de postav, afarä din Bucuresti.: 7).
In acest scop, la 25 April 1810, porunce§te Divanul :

P. P. Samarian. Topografia lui Caracas, pag. 151.

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. X/A, pag. 1031.
Idem. Hrisovul spitalurlIor celor noi.
Idem, pag. 1032.

www.dacoromanica.ro
 137

Dela intdiul Divan.

Dumneata biv ve! Särdar Räclucane, epistatule al ispravniciei
de Curte, dupä catastihul ce ni-ai arätat de taleri 3999 parale 32,
ce trebuesc a se cheltui pentru meremetul caselor ot fabrica 11:'edel-
nicerului Arbut, unde este sa se pue spitaluri, iti por-ince.ste Divanul
ca intocmai clup.5 acel catastih de cheltueli sa te apuci far de zä-
baud a le meremetisr 8).
Pana in prezent nu se cunoaste locul exact unde a fost aceasta fa-
brica de postav. Stim numai cá in vremea aceia existau doua fabrici de
teseturi,, una la Marcuta, fabrica de testemeluri infiintata in anul 1800
de Stanuta sin Tudorachi cu privilegiu personal ca timp de 15 ani, sa
n'aiba nimeni drept sá faca alta la fel. Funciona inca in 1812, pentruca
ivinclu-se in acest an al p doritori de a deschide fabrici identice, nu s'a
permis din cauza privilegiului amintit 9). A doua fabrica este infiintata
de Vornicul Obstirilor Grigore Ghica; intarita cu hrisovul din 13 Ianuar
1803, aceasta fabrica lucreaza ghermesituri, saluri alte cumasuri... de
mátase, i fir, i mintene (ached postavuri), cum si prefacerea mätàsurilor".
Epistat al fabriceii este Medelnicerul Chiriac Arbut, de unde i fabrica
parta numele lui").
Intr'o informatie de mai tarziu gasim indicatiuni mai precise ; este
vorba de punctul de intrare in Bucuresti al apeductului de plane prin
care Alexandru Ipsilant a adus apa din Giulesti la cele cloud fantáni fa-
cute de el, fantana din Salva:ragii i fantana dela Sarindar. In acest punct
situat undeva mai la Nord de Podul dela Grozavesti de astazi, langa apa
Dambovitei se afla fabrica de postav a Medelnicerului Arbut. Se dove-
deste acest lucru dintr'un act din 17 Ma1i 1816, prin care Voda Caragea
cedeaza Banului Golescu olanul de apa dela Giulesti, pe cuvant cà cele
cloud fantOni s'au batalisit, adica s'au infundat si au fost parasite ; apa
mai curgea numai acolo din susul Bucurestilor, ldngd apa admbovitei,
uncle s'au aflat mai nainte si fabrica de postav, cane, eumpärdnd-o dum-
nealui Hatmanul (Constantin Golescu), au impodobit acel loc cu aca-
returi i cu alte infrumusetäri.... La 8 Sept. 1819, Alex. 5utu intareste
aceasta ceziune de olan ca conditiunea de a se face acolo o cismea afarä
la drum-
Rezulta cá spitalul dela fabrica de postavuri a fost a.sezat gala' din
oras, in cartierul Grozavesti spre Belvedere de astazi. In Topografia lui,
d-rul Caracas spune : mai intdi s'a infiintat in anul 1811, sub efori
numitului boer Vornic Bäleanu si a altor multi boeri, eir fiind insärcinat

Arh. Stat. Condiaa domn. 65, fila 30.

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XI, pag. 801-811.
Idem, vol. VIII, pag. 659 si vol. XI, pag. 291.
Vezi aici capitolul: Edilitatea in raport cu igiena i sAnatatea pub1ic5. Arri
de bait.. V. A. Ureche, vol. XII, pag. 320-321. Intr'un plan al orasului Bu-
cure5ti din 1847, Hanul Golescu si casa Golescului este marcata pe Podul Calicilor.

www.dacoromanica.ro
138

cu ingrijirea i administratia, un spital afar& din oras, depare ca ju-

matate de ora intr'o cladire veche in care fusese o fabrica de haine, in
care incapeau abia 50 de bolnavi, intretinuti numai cu contributiunile
anaate ale filantropilor i dintr'o cutie de mili, care se purta prin
,,ora.'. 12 ).
La 1 April 1812, Divanul constata cu multumire ca spitalul dela
fabrica de postavuri functioneaza cu rezultate bune ; bolnavii gasesc acolo
odihrza si bung cautare a dohtorului (Caracas), ce se straclueste spre
a tuturor isba vire, prin cat este mijlocul putintei omenestr ; i ca s'a in-
curajeze opera initiatorilor acorda spitalului anumite avantaje i venituri:
Dtela intaiul Divan si Comitet.
Fiindca prin ostenelile pravoslavnicilor cresttni s'au asczat
marginea orasului unde au lost fabrica de postavuri, spital pentra
bolnavii straini. cari mai inainte erau pre poduri i prin gunoae pa-
timind intamplätoarele boale ca un lucru ce invederat se cunoaste
a fi de mare Nos acelor ticalosi nemernici cari nu al,eau tnijloc
odihnei acestia, din zi in zi se adauga intemeerea sa, prin osardia
celor ce alearga a face ajutor inzestrandu-1 cu cât poate fiescare
crestin, intru vesnica sa pomenire ; se sporesc insä cheltuelile sale
ca inmultirea bolnavilor ce aleargä gasi lacas de odihnä i bung
cautare a dohtorului, ce se stradueste spre a tuturor isbavire, prin
cat este mijloc putintei oonenesti. Drept aceia, väzand Divanul o bumf
cuviinta a randuelei ce merge inflorind in faptele sufletesti prin multa
osardie a Epitropilor, ce din bunävointä au cugetat sävarsirea acestui
obstesc bine, si dupa datorie, vrand a priveghea si a gäsi mijlocul
intampinarei ajutorului spre ajungerea trebuincioaselor cheltueli, cu
slat de obste in Divan chibzuindu-le, au gäsit cu cale si au hotarat,
ca dela toate husmeturile ce se vand la Cochii vechi, adicä dela vämi,
dela ocne, dela dijmärit i d,ela vjnánici, .56 aiba a lua mila cate taleni
unul la punga din toatä suma vanzarei, care bani sä aiba a si-i lua
dela cumparatorii acestor husmeturi, precum se dau alte mili ce
prin hrisoave sunt intarite, iar nu din suma banilor Vistieriei. Asis-
derea sä aibä a lua dela tot ispravnicul ce se orandueste la fiescare
judet, ate taleri domazeci; care, acesti bani sa se adune in pa.strarea
Epitropilor. Sá aibg dar aceste mili in veci, färä de stramutare, in-
Ca-rind acest privilegiu cu iscäliturile noastre.
Semneazä lgnatie al Ungro-Vlahiei, sovetnic cavaler Loghi-
nov, Manolache Ban, Isaac Ralet , Barbu Vaarescu, Const. Var-
laam vistier").
In acest timp s'a facut pace intre Rusi i Turci punandu-se capat
ocupatiunei rusesti. La 8 Sept. 1812 a venit ca Domnitor loan Caragea

P P. Samarian Topografia lui Caracas, pag. 152.

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XI, pag. 897. CiteazA cond. 71, fila 41.

www.dacoromanica.ro
 139

(8 Sept. 1812-12 Oct. 1818). Printre cele dintAi acte semnate de Vod'a
Caragea a fost §i acela din 7 Dec. 1812, prin care intare§te daniile Di-
vanului facute la 1 April acela§ an, si mai adauga inca chte talen i unul
,,la pang& dela toate rusumeturile, i cate talen i cinci dela fiescare isprav-
nic, and se orandueste la judet...14).
Si acest timp, spume d-rul Caracas, Eforii au gasit cu cale, sa
faca o cladire cu dona randuri, dupá modelul spitalelor din Wile civi-
lizate, pentru 200 de bolnavi. i iarasi prin contributia or& senilor filan-
tropi, s'a inceput cladirea in anul 1813, propasind cu pasi gigantici :
clasele oräsenilor au adus ofrande pentru aceasta filantropica si de
Dumnezeu bine vazuta faptr
lar Domnitorul prin hrisovul din 30 Iulie 1813 spune cà inmultin-
du-se paturile bolnavilor i vazana ca tad acolo (la fabrica de postavY
nu este loc indemanatec... cugetat-am a face §i a zidi intr'adins o zidire
de spital nou pentru acesti si s'a ales locul Logofdtului Gri-
gore Bàleanu, lang'd cismeaua rSposatului Mavrogheni.
La 26 Iulie 1813, Banul Radul Golescu si Banul Grigorie Branco-
veanu au fkut anafora Domnitorului, propunandu-i s'a dea oarecari ve-
nituri spitalului nou :
Prea Ingrate Domn.
Pentru noul spital ce s'au intoarnit, a caruia energhie, din mila
Märiei Tale si a unora din crestinii ce se indura a da cate putin
ajutor, se urmeaza pang acum in streine case, iar lucrarea zidirei
sale, precum este stiut Mariei Tale, s'au inceput act= din temelie
in fericitele zilele Inältimei Tale, facându-.5e alara din politie, langä
cismea, spital nou, in care poate sá incapa aproape ca 200 paturi
de bolnavi, osebi din cele dimprejur cuviincioase trebuincioase
namestii ale sale. Prin altä prea plecata a noastra anafora, am lost
bleat Inaltimei Tale fierbinte rugaciune .5.5 te milostivesti Maria Ta,
ca din domnestile bogate muele Mari& Tale, sa se ajute aceasta
Casa a saracilor, atat spre savarsirea zidirilor sale (cari zidiri fiind
pang la un loc, urmeaza sa' faca contenire din pricina neajungerei
si a lipsei), cat i spre a se putea tine dupa vremi spitalul acesta
in fiinta si lucrareal sa, la care anafora se da luminata porunca Mä-
riei Tale, coprinzatoare, ca de vreme ce Inaltimea Ta, din sin gura
fireasca 114,5116 Tale vointa cugetare esti pornit la acest fel de
ajutoare faceri cíe bine, cari privesc spre mangaerea nemernicilor
saraci bolnavi si spre sufleteasca pomenire a Mariei Tale, de aceia
dar ni se porunceste, sá chibzuim, ca ce fel de ajutor s'ar veni a
se face din partea domniei, care sa fie cuviincios potrivit la asa
facere de bine si cu ce miiloc, si sá arätam Mariei Tale prin ana-
fora. Llrmatori fiind luminatei porunci, am fäcut indestulg :hibzaire
aflärn aceste miLloace, ce pre Larg le arätam mai jos, cari miLloace

14) Idem, vol X/A, pag. 1010. ateaz5 condica 73. pag. 4.

www.dacoromanica.ro
140

socotim nu nuirnai cä sunt cuviincioase, ci §i foarte potrivite qi lipsite

la acest fel de mace facere de bine-.
propun:
..din toate popoarele judetelor unde are Mana stirea Miar-
cuta trilla de vinärictu, prisosul ce va fi peste mila Marcutei, aclicá
ceilalti bani pana' la cinci cati nu vor fi afierositi, s'a' se afierokseascä
la acest spital.
Douä din manástirile cele slobode ale tärei, ce nu sunt in-
chinate nicaeri, adia Maná stirea Govora §i M'a nastirea Arnota ot
sud Valcea, sä binevoe§ti Märia Ta, a se afierosi, ca sä fie de acum
inainte melto§e la acest spital al sáracilor, precum are §i spitalul ot
sf. Pantelimon pentru care sa se dea luminatä porunca Máriei
qi apoi sa vie egumenii acestor cloua manästiri... ca sä le
facem a§eziamant... ce ajutor au sä dea la spital pe fie§care an, dupà
ce se vor scoate trebuincioasele cheltueli cu cari se pot fine ma nä-
stirile in l'una stareat lor.
...din tiganii domne§ti, sá háraze§ti M'aria Ta vre-o zece
sala§e... s'a fie spre poslu§anie la aceastä casa, intre cari... sä fie §i
din cei cu me§tequg,.cum jimblari, bucatari, zidari, lernnari, dogari,
fiind foarte mult trebuincioasä poslu§ania acestor fel de oameni la
acest fel de Casä.
cer : ca prin luminat hrisov... s'A se intäreasa darea ace-
stor ajutoare la greutatea cheltuelilor facerei §i tinerei acestui spital.
in care.., s'A se coprindä §i acei 25 scutelnici, §i acei cate talen i doi
la punga dela toate huzmeturile precum s'au §i urmat... atiat mai
inainte Cal §i acum-
Drept urmare acestei anaforale, Domnitorul da Hrisovul spita-
lurilor celor nouä, de mili i de intocmirea §i rânduiala Epitropilor-, la
30 Iulie 1813:
Dupd introducere :
gäsit-am Domnia Mea inca dela a noastrá bunä venire aici
la domnescul nostra Scaun, pe unii din dumnealor boerii patrio ti,
impreunä §i cu unii din negutätori, silindir-se de a aduce la intregi-
mea fiintei sale spitalul nemernicilor säraci, carele, incä dela leat
181..., prin osa rdia i cheltuiala dumnealui vel Logofátului de Tara
de Sus, Grigorie Bäleanu, i a d-lui dohtorului al politiei, Constantin
Caraca§, s'au fost inceput §i s'au pus in lucrare mai intai aici, in
liauntru in politie, spre primirea .1i autarea acestor fel de säraci
bolnavi. Apoi vázand ea aici in politie nu este loc indemanatec spre
a se urma Pinta' lucrarea acestui spital, fiind trebuintä de loca§
mai larg, au mutat pe bolnavi la zidirea unde se chiama Fabrica de
postav, abacá din Bucure§ti, indemnand insa qi pe unii din negutä-
toril cei ce sunt epitropi ai bisericei sf. Nicolai din ..5elari, de s'au
fäcut qi ei impreuna Epitropi ai acestui spital, ce s'au vazut i de
Domnia Mea. lar dupá catäva vreme, inmultindu-se paturile boina-

www.dacoromanica.ro
 141

vilor si vazand ca nici acolo nu este loc indemanatec, nefiind nici

casele intr'adins zidite pentru acest fel de trebuinta i loc departat
de politie, iar mai vartos zidirea fabricei fiind streinä, cugetat-am
a face §i a zidi intr'adins o zidire de spital noa pentru aceqti bol-
navi, un loc larg cu aer curat al d-lui mai sus nuenitului boer vel
Logoicit Grigorie Bäleanu, aproape de politie, iângä cimeaua ra-
posatului Mavroghene, indemnand qi rugand §i pe altii din boeri de
au ajutat la acest lucrit qi s'au lä cut impreunä epitropi, carii pe
anume se aratà mai jos, insä : d-lui vel Banul Raducan Golescu,
d-lui biv vel Ban Grigorie Brancoveanu, i d-lui Clucerul Consta-
tin Brailoiu, d-lui biv vel Clucerui Constantin Gokscu, d-lui CA-
minarul Nicolae Vacarescu, d-lui biv vel Pos telnicu Costache Cor-
nescu, i Pitarul Geani Dumitrache Väleanu, qi macar ca. s'au §i
facut inceperea acestei zidiri, la mai sus numitul loc, dar vazfind
dumnealor cá nu numai zidirea este cu greu a se sä vArqi, ci lu-
crarea spitalului este cu discolie a se mai urma din pricina lipsirei
trebuincioaselor cheltueli, facut-au cu topii arätare rug.iciune
Domniei Mele16), ca sa miluim acest läcaq al säracilor cu un dom-
nesc al nostru a jutor, nu numai spre a se putea sävarqi zidirea spi-
talului, ci lucrarea lui a se putea urma a pururea. Dupa a cärora
ruggclune privind Domnia Mea la a omenirei ticaloVe väzand cä
norodul s'au inmultit aici in politia Bucurwilor, §i din zi in zi se
adunä multime de sträinätate, inat nu era destul numai acele dozed
spitaluri ot ma nästirea Co/fei si. Panteleimon ce sunt intocmite
de mai inainte de rä posatii otitori ai lor, ca sa coprinzä pri-
measca multimea bolnavilor celor sträini i nemernici, cari ajunseserä
de zä ceau pe pcduri §i pela adäpoaste, PM' de nici o cäutare qi
miingaere, lucru cu totul impotriva omenirei §i a duennezeeqtilor po-
runci, aflandu-se säracii näpustiti de omenire, päräsiti de norocire
infäqurati in desnadäjcluire, n'am trecut Domnia Mea cu vederea
aceastä rugäciune a dumnealor, ci prin iubire de oameni i cu milos-
tivire privind la ace/a clanznezeesc cuvant, care zice : fericiti sunt
cei milostivi cari nziluesc, cá aceia se vor §i pe la nga alte
multe mili ce am fost fäcut acestui spital mai dinainte, incä dela
buna venirea Noasträ din anul trecut 1812 Decemb. 7, adeci cite

15) Aceste date se complecteazd minunat cu cele din Topografia d-rului Ca-
racas : dDar ca o näpastd a venit in vara acestui an, acea infricosatd epidemie de
ciumd, cu o furie ce nu se poate descri i cu un caracter din cele mai rele...; a urmat
o mare si generala sdrädie, din care cauzd nu s'au mai putut aduna contributiuni, asa
ca abia s'a putut incropi etajul intäi al clddirei. Chibzuindu-se dar Eforii, ce sd facA,
am alergat la binevoitorul i milosul Damn Loan Vod5 Caragea i ardtándu i incur
c5tura noasträ, a ascultat cu bundvointd umi1iteie i incordatele noastre rugdciuni
asa a dotat aceast5 frumoas5 oper5 cu daruri domnesti bogate, asigurAndu-i i un
venit anual de aproape 23 de mii de lei, asa cd astdzi venitul intreg al spitalului a
ajuns la 30 mii de lei. (P. P. Samarian, 1. c. pag. 152).

www.dacoromanica.ro
142

taleri doi la punga pe toatg suma vanzarei la huzmeturile acestea,

insa dala ['Ana. dela ocne, dela dijmärit, dela vinariciu si dela
oerit ; ate talen i 25 dela toti ispravnicii and se oranduesc la ju-
de le, si câte taleri zece dela samesul fiefarui judef, and se oran-
duesc. Sg fie spitalul si lude 25 scutiti dintre pärnantenii dajnici, cu
pecetluituri dupa orandtriala Vistieriei. a fi pentru cgrat lemne la
spital sau la alte trebuinfie, precum se vor orandui de dumnealor
boerii epitropi. Am adgugat si acum dupg anaforaua ce inca dela
26 ale acestei luni ni-au facia unii din dumnealor boerii Epitropi
am intgrit Domnia Mea dela 27 tot ale acestii luni, mi/ele ce mai
¡os se arata, adecg :
Ca din popoarele unde are Ma nastirea Mgrcuta mila de ving-
riciu cate doi bani de vadrä i parparul, sá ja acest spital ate trei
bani de vadrg, ce erau pana acum domnesti, din cinci bani ai
riciului ce au fast vechiu, insg: la sud Mehedinti, din plasa Blagni-
tei, i plasa Dumbrgvilor, i plasa Jalturilor, i plasa Muntelui, i plasa
Ocolului ot Halatzga, i plasa Ocdul ot Hinova, i plasa Campului ;
i la sud Buzau, poporul Chindita, poporul Sorgscii, poporul Sgpguca,
jumgtate poporul Plescoiu, poporul Carlomgnesti, poporui Sgsenilor,
poporul Valea Teancului, poporul Zorecsilor ; i la sud Saac peste
Cricov, poporul ce se chiamg al Dobrotenilor, care se imparte cu
trei nume, Ceptura, Dobrotenii, i despre rgsgrit partea Vgigardu-
lui, i valea Nucetuhri i lar peste Cricov, in dosuri, poporul Gorg-
netu i Muscelu, Piscul lui Epure din plasa Mgruntisului si in
plasa de sus a dosurilor Goranetu i Pelinu, i Sat-A*11 ; si la sud Olt,
trei popoare ce sunt pe mosii megiesgsti, anume Zgnoaga, Crefe-
til i Slavitesti. lnsg la popoarele dala sud Saac i la sud Olt,
fiinda j dintr'acei trei bani s'au mai fost inchinat mai inainte la
unele din mangstiri, de aceia, cate din popoare i cfiti bani se vor
gasi slobozi domnesti pang la cinci bani de vadrg, sg se ja pe seama
acestui spital, cu orfinduiala ce se iau i celelalte mili mangstiresti.
Care vingriciu al spitalului, sa fie apgrat si de zeiciuiala Cutiei
Podurilor.
Deosebit afierosim Domnia Mea, i dotra mangstiri dela sud
Välcea, anume Govora j Arnota, ca sa fie de acum inainte me-
toa§e la acest spital al saracilor, precum si metoasele Sf. Pantelimon,
de care poruncim, ca prin nazfiretul d-lor Epitropilor, sg se faca
catagrafie de toate veniturile in aclevar, cum si osebit catastih de
toatg zestrea mangstirilor ce au., pang la .orice, i apoi sg vie egu-
menii acelor doug mfingstiri aici la d-lor Epitropii, ca sá le faca
asezgmant, cata vreme au sg egumeneasa cu soroc randuit, si ce
ajutor hotarát au sg dea la spital pe fiecare an, dupg ce vor scoate
trebuincioasele cheltueli ale acelor manastiri, cu care sg se poatg
tinea mangstirile in bung starea lor, dupg cuviintg pgzindu-se si
torestile asezgmanturi intru toate intocmai i farg strgmutare, pgzind
mangstirile a li se face meremeturi, ca sg nu vie la dargpanare,
precum zestrea mangstirei sg se pgzeascg a o da iargsi deplin pre-

www.dacoromanica.ro
 143

cum o primesc. lar cate din egumeni, va vedea d-lor Epitropii, cal
nu sunt buni iconomi, schimbe gi sá pue alfil vrednici i cu frica
lui Dumnezeu.
Zece sälage de tigani domnegti 1244 zim Domnia Mea la acest
spital, i fiindcä spitalul are trebuintä de oameni ca megtegug,
poruncim Vomnia Mea, d-tale epistatule al Amägiei, sá cauti dintre
tiganii domnegti acest [el de oameni, Mr de zäbavä faci
teslim la d-lor Epitropii acestui spital, pe cari sä ni-i aräti prin ca-
tastih anume, bärbati, muerile i copii lor, ca sä clänz Domnia Mea
osebità carte pe num ele lor.
lar pentru Epitropii acestui spital cuvantänz hotärám pre
d-lui ve! Logotatul Grigorie Bäleanu, i d-lui doftorul Constantin
Caracag, ca nigte incepätori, pricinuitori indemnAtori de facerea
aoestui bine, dupà cum ni-am pliroforisit din testamentul ce s'au
intocmit de d-lor la inceputul acestui spital, pe care Entra toate
il intärim Domnia Mea, insä: Damnealui LogoPtul ca u-nul ce sau
arà tat ctitor ca osdrdie cu destuld cheltuialä pentru materialu-
rile i facerea acestui spital, fiind al dumnealui i load de sub
aceastä clä dire; i doftorul Constantin gi ca un indemnätor j insugi
ostenitor spre cäutarea bolnavilor, pa* nä and s'au oränduit dohtor
gerah intr'adins, sä fie Epitropi nestrà mutati in toatä viata dum-
nealor, aga .4 se pogoare aceastä epitro pie in ved; dupä moartea
ins:4 a doftorului Constantin Caracag, sä fie dator anal din cei dupi
vremi doftori ai politiei, ca sá ingrijeasa a cerceta adesea pe dof-
torul, i pe gerahul spitalului de a arma darea dohtoriilor gi au-
tarea bolnavilor ca epimelie ca bung oränduialä, impreunä ca
numitii doi Epitropi, sá fie dumnealor boerii ce s'au arätat mai
sus pe anume, Epitropi acestui spital, iarägi in toatä viata dumnea-
lor, precum asemenea sä fie gi negutätorii Epitropi ai bisericei Sf.
Nicolae din cei ce vor fi dupä vremi, i dupä moartea vreo
unuia din cegtialalti Epitropi, sä rämä e in locurile Epitropilor, cliro-
nomii dumneator, iar and vreunul dintr'acei clironomi se va cu-
noagte de cätre tofi ceilalti Epitropi, cg nu este destoinic de a fi
Epitrop la. acest spital, atunci de va fi trebuintä i vor voi tog
Epitropii a orändui in local aceluia pe alta!, care va fi destoinic
oränduiasa.
lar Casa de venituri cheltuiala acestui spital, in cat vor
träi numitii doi Epitropi, dumnealui ve! Logotitul Bäleanul, i doh-
torul Constantin, 4 o fíe ori until ori altul, pecetlaitä fiind qi de
ceilalti Epitropi câfi se vor intimpla a fi lard, ori la deschiderea
ori la inchiderea ei, iar pang la moarte-le sä am& e la clironomii
dumnealor tot ca aceastä orfinduialä, de vor fi insá dintre cei cliro-
nomi cinstiti, temfitori de Dumnezeu i iubitori de oameni. larä ne-
fiind nici u.nul destoinic, atunci toti Epitropii sä aleagä pe altul
dintre dânii, ce-i vor socoti mai destoinic ca frica lui Durnnezeu,
de a-1 insárcina ca Casa, ca acest fel de legatua ci incredintare insä,

www.dacoromanica.ro
144

ori acel casier sau macar vreunul dintr'aceilalti Epitropi, de se va

arata cu vreo viclenie spre paguba Casei saracilor acestui spital,
ace/a si clironomii sa fie osanditi, intru aceia ticalosie intru care
erau supusi a fi saracii mai nainte pang a nu se intocmi acest
spital.
Deci, ca sa se urmeze oranduiala acestui spital
totdeauna intru intregimea lor si sä nu se conteneze lucrarea lui,
ci sä se sporeasca si sä se inmulteasca, spre a omenirei mangiere,
pomenirea atat a noasträ i a celor din urma noastra frati luminati
Domni, ce vor intari aceste mili ale spitalului si vor mai adauga
dupá trebuinta ce va fi, cum si spre lauda dumnealor Epitropilor,
intarirn printr'acest domnescul nostru hrisov, atat muele ce mai sus
se aratä, cat si randuiala Epitropilor, ca sä se pazeascä färä nici o
stramutare, precum mai sus se arata..." 10)
Amanuntele acestui hrisov unite cu cele notate mai sus, lämuresc
definitiv inceputurile spit. Filantropia, adieä: inainte de 25 April 1810,
din indemnul d-rului Caraca i cu sprijinul banesc al Logof. Gr. Ba-
leanu, a luat fiintà spitalul nemernicilor stneini, asezat undeva inlaun-
trul , poate in spitalul dela Mihai Vodä, cel fäcut de Const. Ipsi-
lAnti. De aici, dupä 25 April 1810, 'a fost mutat afarà din Bucuresti, la
Fabrica de postav, in sus de Bucuresti pe apa Dambov3tei spre Groza-
vesti. In anul 1813 a inceput constructia actualului spital, gata in 1815.
Astfel, ca concursul orasenilor si boerilor filantropi si al aces-
tui bun Domnitor, s'a terminat prima cladire in anal 1815; iar a doua-
nefiind sum,e destule, pentrucä trebuia sä se faca si proviziuni pentru
cautarea bolnavilor, ga sit cu cale de catre toti, sa" se cladeasca,
and cu ajutorul lui Dumnezeu, se vor aduna banii trebuinciosi pen-
tru. aceasta. Multi dintre boeri, cat si dintre negutatori, miscatii de
zelul filantropic, nu numai ca au contribuit 1a realizareai acestei fru-
moase opere, dar au primit cu pläcere i Eforia (conducerea) aces-
tui spital, pentru bina oránduiaa Cei dintai Efori au fost iubitorii
de Dumnezeu .Episcopul de Buzeu, Constandie ilitis, prea nobilul
boer Marele Ban Grigorie Brancovan, Marele Ban Radu Golescu,
Marele Logolat George Golescu, Aga Constan tin Golescu, Vornicut
Niculae Vacärescu, Hatmanul Constan tin Greceanu, Stolnicul Geani
alti multi si cativa negtzstori.
Clädirea acestui spital s'a facut afarä din oras, la distantä de
150 de pasi, spre Miazanoapte, intr'un loc, care nit avea atunci alte
clädiri in vecinatatea sa, ca ved erea intinsä spre ample spre oras.
Insä astazi (Caracas scrie intre 1820 si 1825) multi locuitori,
fiind impiedicati de guvern, si-au fa cut case si despre Sudtzl de-
spre Nordul spitalului cu toate ca' nu sunt prea apropiate ca sa'
impiedice suflarea vânturilor si strice atmosfera, totuqi, fiindca

16) V. A. Ureche. Ist. Rom... vol. X/A, pag. 1030-1035.

www.dacoromanica.ro
 145

strada care merge pe aläturi cu spitalul este cam strimtä, in timp

de iarnä si de ploi multe, se adund depela case ape malte, incat
mersul la spital este greu.
Spitalul este pus cu fata spre Miazäzi, are o curte mare si dupa
dansa o grading mare: in dos, despre Nord, o altä gradinä cat tine
spitalul. Tot etajul intai al acestei cladiri are 20 de camere In ir,
din cari stint destinate pentru boina vi patru, foarte comode, de ate
cinci stanjeni lungime si 4 //2 in larg, i alte patru mai mici de
cate patru stanjeni, avand fiecare cinci ferestre mari j inalte. Cele-
laite camere, de cate trei stânjeni sunt locuite de catre preot, de epi-
stat, de hirurg si de farmacist. Fiecare din tre ei are cate douä ca-
mere si o cuhne. hare acestea este si o magazie pentru medicamente
si o farmacie, iar in mijlocul tuturor acestora este un mic paraclis.
Intr'o parte, sub pämânt, este o pivnitä mare, despärtitá pen-
tru vin, pentru medicamente pentru ale hranei. Lungimea spi-
talului este de 52 de stanjeni, iar lätimea de 9112. Partea de dinainte
in toatä lungimea, are un mare coridor cu 30 de ferestre inalte,
cari nu numai cá infrumuseteazä clädirea, dar formeazä si o mare
salä, care este de mare folos, fiindc5 in timp de iarnä opreste
tranderea vánturilor red, iar vara caldura cea mare a soarelui.
Aceastä salà serveste i pentru preumblarea bolnavilor in timpuri
re/e. Toatä clädirea este frumoasä i confortabilà pentru primirea
bolnavilor, cari capätä aici plkere i multumire in incäperile largi
si curate. In interior, aerul se pästreaza curat prin ventilatoare
sistematice ce s'au fäcut in fiecare inapere i prin ferestrele cele
marl; nu putin contribue la acestea i faptul ca- s'a fäcut privata
la o parte. in niste chilii despärtite, puse intre säli, cu lä zi anume
['acute, cari se desartä in toate zilele afara, ca sä nu se ¡acá exa-
latiuni ce stria aerul. Nara de aceasta cladire mai este una in fatä,
in care este bucätäria, spälätoriile, magazia de rule cateva locu-
inte de servitori.
In primul etaj zidit se ingriiesc in toate zilele 60, 70 si 90
de bolnavi la caz de nevoe. In fiecare din salele cele mari sunt
ate 15 paturi, iar in cele mai mici cate 10: and insä vin mai
multi bolnavi, nu se päzeste aceastä ránduialä si se pun mai multi
bolnavi intr'o salä. Pentru femei sunt säli separate si pe cat se
poate, se päzeste cuuenita diferentiere intre boa/e. Intr'un an in-
treg infra 800-1150 de bolnavi din cari mor 90-100-.17).
De acum incoace viata spitalului Filantropía se deap5n5 zi de
zi. cu gándul de a face c5t mai mult bine, dar si cu grj5 de a-si aduna
la vreme veniturile, ca sà poatà face fatà cheltuelilor.
La 22 Ianuar 1814, se dà poruncd sà fie adusi egumenii manästi-
rilor Govora i Arnota, sá dea explicatii despre datoriile prea mari ce

17) P. P. Samarian. Topogralia lui Caraca.5. Pag. 152-154.

10

www.dacoromanica.ro
146

ardtau cä au aceste mänästiri, §i sä. aducä §i veniturile rämase spitalu-

lui 28). La 20 Martie 1814, se dd poruncä Banului Golescu sd execute
imediat pe Gegore Bräiloiu, cel insärcinat sd adune venitul vinäriciului
din Mehedinti, dela care spitalul mai avea de primit suma de 4500 de
talen, strän§i din acest venit 29).
La 24 April 18i4, se orändue§te Logofdtul Räclucan Tocilescu,
instaleze pe egumeni noi numiti la Govora §i Arnota, sd socoteascä
§i sä lichideze tot trecutul administratiei acestor mändstiri, dupd care
avea sä intocmeascä inventarul zestral al mandstirilor 29).
Pentru a mdri veniturile spitalului, la 28 Mai 1814Vocld Cara-
gea pune o amenda de cinci talen i de fiecare vita gäsitd de pripas prin
viile din Sud Saar:, In folosul spitalului 22). In acela§ scop, la 18 Fe-
bruar 1815, Vodd Caragea aprobd cererea Epitropilor spitalului, sA in-
fiinteze o chetd printre cre§tinii cari se duceau la bisericd:
loan Gheorghe Cara pea, Voevod...
Dumneavoastra boerilor Epitropi ai spitalului säracilor ne-
mernici, de vretne ce din nepurtarea de grija si din lenevirea pre-
otilor se zaticneste strangerea acestui ajutor al spitalului, ce s'au
oranduit pentru ma' ngäerea säracilor bolnavi de acolo, iatä se dä
dumneavoasträ voe printr'aceasta domneascä a Noasträ porunca,
in puterea cáreia sä aveti a orändui la fiescare bisericä pe ori-
care din ctitorii lor veti alege, si-1 yeti soco.ti mai vrednic i cu
temere de Dumnezeu, insarcinandu-1 ca in toate Duminicile
särbatorile sá umble cu Cutiile spitalului, dupä oäranduiala ce este
hotarata si, ori la implinirea fiescärei luni, sau cänd vor fi che-
mati de Dumneavoastra, sä" fie datori a aduce Cutiile la Casa Spi-
talului, spre a se deschide si a se lita la Casa' ajutorul ce se va
strange, cari, acei Epitropi, de vor vedea vre-o impotrivire din
partea preotilor acelei biserici, sä arate dumneavoasträ, si d-voas-
tra sá faceti cunoscut prea sfintiei sale Pärintelui Mitropolit, ca
sä-si ia acel preot cäzuta certare- 22).
La 9 Noembrie 1816, domnitorul Caragea, dä din nou porunca
sa se strdngd pela biserici ajutorul spitalului:
Prea sfintia Ta Pärinte Mitro polit, fiindcä d-lor boeri Epi-
tropi ai spitalului sträinilor, ni-au fäcut arätare cá Cutiile acestui
spital, ce sunt impfirtite pela biserici, nu le scot preofii Duminica a
umbla cu dansele pentru aptor de (nag la trebuintele särtnanilor

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. pag. 216-17.

Idem, pag. 1023.
Idem, pag. 223.
Idem, pag. 1024 4i vol. XII, pag. 349-350 i pag. 351.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. X/A, pag. 1014. Cit. cond. 78, pag.

www.dacoromanica.ro
 147

bolnavi, läcomindu-se la ale lor interesuri in parte, din care aceastä

impotriva urmare a tor, la trebumi:ele spitatutui. 1e aceia dar, po-
runcim, sa dai porunca tuturor preotilor din politie, egumendor de
pe la ma nastiri i bpitropilor de pe la biserici, ca de astäzi inainte
in toate Duminicile sä umble cu Cutiile sp;talului prin bisericä,
a cere milostenie dela norod, caci oricarele din egumeni, i din
preoti, i epitropi sau mahalagii, va ebondisi in vre-o Duminicä a
nu. umbla Cutia spitalului, sa §tie cu hotarare ca se va indatora pe
acea lunä a pia ti talen i 10 la spital pentru pini- 23 )

Si spitalul mergea minunat. In Aprilie 1817, Constant'n al Bu-

Grigore Brá'ncoveanu, Grigore häleanu, Constantin Caracaq §i
Giani Or4anu, semneazA cel dintâi regu;ament spitalicesc care s a in-
tocrMt cAndva la noi in tark coprinzAnd toate laturile vietei spitali-
cefti pana in cele mai mici amanunte. Totutl se cuprinde in 77 de ar-
ticole, intocmite, credem. de mintea celui care a initiat creiarea aces-
tui spital, a,clicá de d-rul Caraca§.
Ca personal de continua' supraveghere stau in spital: preotul,
epistatul, doi hirurgi, farmacistul personalul de serviciu. Mai
existä un epistat special care adunä veniturile spitalului, un scriifor.
§i un al doilea medic de ajutor (medic secundar).
Art. 1-4, se refiara la ordinea generalä. Spitalul n'are num.&
fix de boina vi. ci dupä nevoi. Primegte orice bolnav fara deosebire
de nationalitate, rasa sau religie. Se administreazä de catre Efori,
cari se adunä la slarsitul fiecärei luni i verifica socotelik.
Art. 5-18 privesc pe bolnavi, care trebue sä se supue ordi-
nei spitalului; sä nu cearä milä; sä nu dea bacqiquri; sa se spove-
deasca impärta qeasca, sa faca rugäciuni; testamentul il fac
prezenta preotului i a personalului ; sa asculte de doctori, hirurgi
de personal; n'au voe sä iasa din curtea spitalului, sa manänce alt-
ceva decat ce li se eta din spital; sä päzeasca curätenia. Nesupufii
sunt goniti din spital. La in trate in spital tot ce au, predau. inten-
dentului.
Art. 19-26, privesc pe servitori, cari trebue sä fie cinstiti, sa
nu fie betivi. Li se fixeaza toate indatoririle. Ei observä pe bolnavi,
mai ales pe cei mai grei. Au grija aqternuturilor, sä nu ia bacsi-
quri, sa comunice doctorului tot ce observa.
Art. 28-40, rà nduestle datoriile epistatului spitalului. El stä
in spital raspunde Eforilor de toatä administratia. Inregistreazä
bolnavii, pastreaza lucrurile lor. Tine inventarul spitalului. Are grija
de hrana bolnavilor, de cura tenia spitalului. El chiamä pe duhovnic
cad este nevoe asista la facerea testamentelor de catre bolnavi.

23) Idem, pag. 1010 Termenii atebondisi», a sari, a neglija pedeapsa,

par a fi luati de scriitorul poruncei, din franttrzeste.

www.dacoromanica.ro
148

Inmormanteaza pe cei morfi in spital. Tine socotelile la zi qi este

dator sa fie bland i uman cu bolnavii ceilalti oameni ai spi-
talului".
Art. 41-47, prillesc pe farmacist si farmacia lui. El preparä'
medicamentele dupä ordonantele doctorilor. N'are voe sá dea medi-
camente afarä decat numai la porunca doctorului. Pastreazä medi-
camentele In conditiuni bune.
Art. 48-54, reglementeaza serviciul hirurgilor. Stau in spital,
examineaza bolnavii si panseaza ránile. Prezintä pe bo!navi medi-
cului, la vizita de dirnineatä fi in notä de tot ce ordonä medical.
Imparte medicamentele la bolnavi. El da nrimele ajutoare bolna-
&lot% Supraveghiazä curätenia i ordinea. Trebue sa fie ..rabdätor,
bland aman, sa nu intentioneze vreun interes si sá aiba registru
de toti bolnavii earl inträ si es din spital".
Art. 55-59, fixeazä atributiile medicului secundar. Acesta
face vizita de dung ori pe zi, dimineata i seara. Examineazä toti
bolnavii pe cari îi prezintä medicului primar. Supraveghiazä exe-
cutarea retetelor si dieta prescrisä. Seara poate prescri medica-
mente. Trebue sä se poarte cu bdnavii ca blandete j omenie iar
catre medicul primar sa fie resp,ectuos si su pus".
Art. 60-62 fixeaza indatoririle medicului primar. El prescrie
tratamentul de facut. Pentru boalele externe tratamentul li prescrie
hirurgul. Angaieaza personalul. De el t;ne fixarea regirmlni ali-
ment* i toatä randuiala din spital. El cere Casieriei implinirea
nevoilor spitalului.
Art. 63-71 fixeaza regulele de päzit in imbräcämintea bol-
navilor regimul alimentar.
Art. 67. Toti bolnavii vor avea dimineata la dejun bulion,
adica supa.
Art. 68. Bulionul usor consista- din orez, fidea, arpacas sau
gris Cu apä, sau zearna de carne. Aceastä dieta este pentru cei ce
sufär de inflamatiuni sau de maladii acute de piept.
Art. 69. Se vor da bolnavilor slabi. pe langa bulionul aratat
mai sus si un sfert de jimbla.
Art. 70. Con valescentilor, li se vor da bulion gi un fel de
mancare continand 75 dranturi de carne si vegetale la dejan, iar
la pranz aceias mancare si 150 de dramuri de jimblä. Se va da si
fripturä and rnedicul va prescrie.
Art. 71. Acei care primesc vin, vor avea 100 dramuri vin si
.10 rachiu chiar mai malt daca va fi trebuintä.
Art. 72-75 se ocupä de atributiile preotului.
Art. 76 fixeaza datoriile portarului, care nu dä voe bolnavilor
sá iasä din curtea spitalului si veghiazä sä nu se instraineze din
zestrea spitalului.
Art.7 77 se ocupa de vizitatori, cari trebue sá intre in liniste,

www.dacoromanica.ro
 149

färä sá aiba voe sa se ocupe de diagnosticele bolnavilor. Cei cari

voesc siä faca daruri, sà le depue la Cutia spitalului 24).
Doctorul Constantin Caracas dà in Topografia" lui si o sta..,-
tistica generala a primilor nouà ani de funcionare a spitalului :
Anul Esiti Morti Lei Bani

1812 661 42 13166 87

1813 482 34 18887, 102
1814 419 37 15384 51
1815 654 54 20405, 114
1816 792 42 29648 90
1817 1133 91 31748 51
1818 907 105 29526 15
1819 817 99 33049 63
- 1820 820 87 31269 63
9 ani 6685 582 223087 39

Din 373.775 lei, venituri totale ale spitalului in noua ara.

dupä cum se vede, s'au cheltuit pe hrana, medicamente, lefi si alte
nevoi, pentru 6685 bolnavi, 223087 lei. 39 bani, iar restul s'au in-
trebuin fat in clädirea lui si in alte datorii *Lile mai inainte la
minästirile inchinate spitalului. Cheltuiala fiecarui bolnav este de
lei 33,45 adica fiecare pat pe an cate lei 381 si bani 42"25).
Venit-a apoi revolutia greceasc5 din 1821 si miscarea lui Tudor
Vladimirescu, de pe urma cgrora spitalul Filantrop:a a avut mult de su-
fertt. In aceastà privintà scrie Caracas:
Turburarile i schirnbarile politice intämplate dupä anul
1820, cari an adus mari nenorociri si neorándueli in toatä tara,
an ca.sunat si spitalului dezordine. nenorocire pagubä insemnata
in venituri, [linda au diminuat ofrandele ce se faceau in Pecare
an de catre filantropi. S'a impiedicat pana acum construirea unui
al dolea a unei clädiri mai mici, compusa din bae alte
trei camere mari pentru locuinta bolnavilor cari au trebuinrä de bäi.
Acestea au fost däruite de filantroapa i nemuritoarea Mace Ba-
neasa Zoe Eräncoveanu, care a dat i sumele trebuincioase penlrtt
constructie. adauga in nota:
Astazi, in anal 1825, s'a terminat aceastä clädire, in lipsa
mea la Brasov, dar nu dupä planul dat de mine, ci ca mute defec-
tuozita (i" 25) .

P. P. Samarian. Topografia d-rului Caraca§, pag. 15+-161.

Idem.
Idem.

www.dacoromanica.ro
150

Dupa trecerea parjolului lasat de revolutie, Eforii spitalului au

avut mult de furca cu adunarea veniturilor spitalului, cari se strangeau
cu mare greutate.
Un venit care dal mult de lucru era cel din amenzile care se da-
deau pentru \fade gasite de pripas prin viile din sud Saac, unde fa-
ceau stricaciuni. Strangerea acestui venit dadea loc la o multime de
napästuiri si reclamatiile nu mai conteneau. O prima cercetare in a-
ceasta pricina s'a facut inca din anul 1814, la 10 Mai, apoi s'a re-
petat in 1819 si acum, la 4 Noembrie 1822, Epitropii spitalului pro-
pun o serie de masuri de indreptare in aceasta chestiune. Dar tocmai
dupa un an, la 29 Iulie 1823, ve! Logofatul Dimitrie Bibescu face
Domnitorului un raport favorabil asupra acestor propuneri, cari nu-si
gasesc aplicarea decat dupa un alt an, la 24 Marte 1824: strangerea
venitului sa se dea unui om cinstit, care sa nu fie dat ahora spre exploa-
tare ; amenda sa se aplice numai pe baza de dovada sigura ; viile din
preajma satelor sa fie bine ingradite cu gard sau cu santuri.
Dar n'a mers treaba nici asa. Atunci, Domnitorul Grigore Ghica,
la 2 Noembrie 1824, a desfiintat de tot acest venit al spitalului, care da
'Ana la o mie de talerS pe an 27).
Un venit mai de searnä era cel din vinariciu. *i s'a intamplat
cà in anul 1822, pana a nu se numi Inca noul Domnitor, acest venit a
fost vandut fara sä se tina seama de drrpturile spitalului Filantrop:a.
Atunci epistatul spitalului, Ceausul A mza Naescu, a reclamat Ca'ma-
camilor, si acestia au dat ordin la 22 Sept. 1822, sä se tie seama de
aceste drepturi 22).
Mult zbucium multä alergatura a dat Epitropilor spitalului ve-
nitul celor dona manastiri Arnota si Govora. Venitul acestor mänästiri
fusees arendat inca din 1817, arhiereului Calinic Proilavul, primi trei
ani cu cate 6500 de talen i pe an, iar ultimii trei ani, pang la 1 April
1822, cu Cate 7500.
Expirand contractul, ca sa fie sigur de prelungire, Arhiereul Ca-
linic a ramas in urma cu plata arendei, §5 pe motiv ca din c_auza r5z-
meritei n'a putut aduna recolta, iar ce-a adunat a dat ostirilor dupa
porunca Stapanirei, avea i pretentiuni de despägubiri. Atunci s'a :Iva
un alt amator, Teodor Iotg, care oferea 45 mii de talen i penfru trei
ani, ptätind inainte, arviinä. arenda pe un an intreg. Cand a
aflat Arhiereul, ma: intrai a amenintat spitalul Cu proces. apoi a eazut
la tocmealä, a oferit si el aceia§ arenda renuntand si la cererea de
despasubiri.
De aici a urmat o nesfarsitä corespondentä imposibil d redat
aici, cu tratative si amenintari, invoeli i impacari. La 14 Februarie

V. A. Ureche. Domnia lui Gr. Ghicia. Manuscris la Arademie. Citeaz5

condica domneasca nr. 105, fila 7 si f. 58; cond. 108. fila 293 si 396 si condica 105,
pag. 359.
Idem. condica 101, fila 166.

www.dacoromanica.ro
 151

1823, Divanul inclina sa fie lasat tot Arhiereul CaIinic, dar s'a ivit
aka dificultate: Arhiereul era grec §i prin pacea care s'a incheat pe
urma rasvratirei grece§ti. Turcii pusese conditia ca Grecii sa fie scosi
dela noi. Aa cà pana la urma-urmei a ramas arenda tot Teodor Iota.
Dar atunci, Arhiereul Calinic n'a vrut sa mai plateasca arenda pe
1822; au urmat alte alergaturi, alte cercetari, corespondentä, amenin-
tari, 'Ana cand, la 19 Sep. 1824, Vocla Ghica a dat porunca ca sa fie
executat Arhiereul, obligandu-1 sá plateasca §i dobanda pentru timpul
cat a intarziat cu plata 29).
Socotelile spitalului se tin mereu in perfecta regula §i Eforii tri-
met conturi in regula, ca sa fie cercetate de catre Divan, spre buna
regula §i descarcare. A§a de exemplu, la 9 Iulie 1823, se trimet so-
-cotelile pe 1821, 1822 §i Ianuar 1823, socoteli incheiate de Ceau* Amza,
epistatul spitalului. Si Domnitorul aproba':
Grigorie Dim. Ghica Voevod.
De vi-eme ce socotelile acestui spital ce li-au dat pe acesti doi
ani trecuti, Ceawq Amza, epistatul spitalului, s'au gäsit urmate cu
buna oränduialä, dupa pliroforia ce ne dau printr'aceastä anafora
pärintii arhierei d-lor Velitii boeri. cu cuviintä este dar, si poi-un-
dm d-tale biv vel Vorn ice lordache Golescule, ca epistäsia acestui
spital, sä o aibg tot numitul Amza Ceauul, intocmai prectun
avut-o panä acum. i cheltuelile spitalului sa se faca dupa starea
analoghia venitului. lar pentru rgrng§ipele ce va fi avänd a lua
dela unii altii, sä se faca jalba din partea spitalului catre amnia
Mea, dupa onanduialä, cu aratare de num ele celor datori, ca .s.5 dim
cuviincioasa porunca 30).
Se intamp/a cate ocIatS, sa se uite de unele venituri ale soita-
lului. A§a a fost cu venitul daruit de Voda Caragea, venitul de 25 de
talen i ce trebuia sà pläteascä ispravnicii cand intrau in sluibä si cate
10 talen i same§. I a 20 Februar 1824. in urma anaforalei Vistie-
rului, Voda Ghica a dat poruncä, sä se incaseze acest venit rä'mas ui-
tat, cum se incasa si mai inainte prin extractarul Vistieriei" si).
La 29 April 1824 gasim un raport al Varnicului Iordache Goles-
cu, Eforul spitaluhii. scris in favoarea d-rului Grunau; acesta fusese
numit medic al spitalului inca din anul 1813-14, 32) i fostul F for Gri-
gorie Faleanu apucase sa-i promita ridicarea lefei Inca din 1819 si Dana
acum promisiunea nu se realizase. Acuma, Vornicul Iordache Golescu
propune prifii raportul amintit, sa se dea d-rului oarecari avantaje in

29) V. A. Ureche. Domnia lui Gr. Ghica. Manuscris la Academie. Citeartt

condica 101 fila 222: cond. 108. p. 122; cond. 125, fila 14.
.30) V. A. Ureche, L c. Citeaza condica domneascA nr. 107, pag. 85.
31) Idem, condica 108, pag. 342.
.52) Vez! vol. II pag. 135.

www.dacoromanica.ro
152

natura emeclic-, cum se spunea pe atunci i Domnitorul aprobä la

26 'urge 1824 38).
De astddatd, la 6 Iulie 1824, se dau socotelile spitalului pe anuI
1823, si se constata din ele cd, dei se ingrijeau zilnic cäte 40-60 de-
bolnavi la pat, dei incasdrile mergeau greu, totusi bugetul se soldeazd
cu un beneliciu, toarte mic, dar era beneficiu, 2/9 de talen i si 75 bani.
Faptul acesta trebue evidentiat cdt mai mult, pentrucd dovedeste cäte
se pot face, cdnd se lucreazd cu inima curatä. ceiace pune in contrast
ciudat administratia spitalului Filantropia care, cu venituri infime, stie
sd ingrijeascd un numdr de bolnavi dublu ca numärul bolnavilor
jiti in spitalele Coltea ori Pantelimon, cari au venituri imense. Scriu
boerii in anaforaua lor din 6 Iulie 1824:
am cercetat fiescare condei cu deamärruntul li-ern gä sit
toate Cu bunä vedem... ca din rämäsitele de
bani ce avea s'A ja spitalul s'au plátit talen i 4139 bani 93. $i bolnavii
s'au cäutat pe toata ziva cate 40-50 qi 60, dupä pliroforia ce ne-
dete dumnealui Vornicul (lordache Golescu), aupa ranorturiie ce
am väzut date de dohtorul spitalului, pe to_itä ziva, si spitalul dator
pe acest an n'au rä mas nici un ban, inca mai prisosesc talen i 279,
bani 75..." 34).
La 4 Iulie 1825, Domnitorul Grigore Ghica, poruncer:te
vindricei din Mehediniti, sà dea ajutor strdngerei venitului spitalu-
lui si acest vinärici spitalului s'a' fie apärat i de zrzciuiala Logoletiei
,,cei Mari; drept aceia poruncim Domnia Mea. taxildarule §i slujbaqilor
judet, ca intocmai sá fiti urmdtori- 33).
Si. pentrucä Ceaus Amza biv II vistier carele se aflä in slujba
spitalului lubirei de Oameni" ca epistat, adicd administrator, îi vede
de trPrhä cirstit. rrr-nitori,1 ii c'ärueste voia sá tie o cdrc umd
in Bucuresti scutitd de ddrile Vistieriei: Milostivindu-ne, ii inoim a-
cest privilegiu, de a scuti o carciumä dreaptä a si aici in polltia
curestilor, ori aceasta ce mi avut-o, ori alta de va avea... 36),
La 21 April 1826, Domnitorul intdreste i dd descarcare socote-
lilor soitalului verificate de boerii Divanului, pe anii 1824 s! 1825. Pe
primul an, pe 1824, veniturile sunt de talen i 35586, lar cheltuelile de
34117, bani 81; rdmAne un sold de 1468 de talen i si 45 bani. Pe anui
1825 veniturile sunt de 29,274 bani 90. iar cheltuelile de 32.408, bani
36. cu un plus de cheltueli de 3133 bani 66. Domnitorul aprobd aceste-
socoteli 87).

Idem.
V. A. Ureche, L c. Citeazd condica nr. 111, pag. 95.
Idem, citeazA condica domneascA nr. 103, pag. 332.
Idem, condica 106, pag. 116.
Idem, cond. 113, pag. 588 *i cond. 103, pag. 331.

www.dacoromanica.ro
 153

Verificarea socotelilor pe 1826 arata un venit de 37,333 taleri

3 bani, iar p...ntru bolnavi, i la lefile slujba§ilor alte as-menea tre
buincioase- talen i 37,030 bani 114; Domnitorul le aproba in ivtartie
1827' 38).
La 4 Februar 1828 Eforia spitalului de Oameni-, tri-
mite Divanului socotelile pe anul 1827; in raportul Eforiei se cere un
spor de leafa pentru spiter i pentru gerahi:
...asupra cererei ce o lace spiterul spitalului ca nu-i ajunge
lea fa cate talen i 66 parale 26 pe lung', dupg cum i s'au dat pdn.i a-
cum, ci sg i se adauge talen i 100 de acum inainte, i gerarhul cel
mare, cel ce au avut lea fa pe lung cate talen i 58 parale 13, cere Cate
talen i 100, i gearahul al doilea, cel ce au avut leaf& cate talen i 40,
cere a i se da cdte taleri 60 pe lung, sau de nu, sa se cau e al(ii a
se a§eza in locul lor; intru adevgr, dupg scumpetea lucruriior din ziva
de astgzi, nu pot ace§ti oameni a se iconconisi numai cu leafa ce li
s'au dat pariä acum nici este cu cuviintd a se indepä -ta d n slujba
spitalului, caci altii mai vrednici i cu mai patina leafa nu se gäsesc- ,
drept care se propune sa se dea dela 1 lanuar urtna:or cate 100 de
talen i spiterului i gerahului cel mare §i 60 de taleri pe livid geralru-
lui al doilea.
Domnitorul aproba acest lucru la 4 Februar 1828 39).
In anul 1828 a isbucnit rasboiul. La 15 Mai 1828, Rusii au ce-
rut sa li se dea spitalul Filaw-rop a. Bolnavii cu med.ci si personal cu
tot trebuiau sa se mute la Coltea, undz aveau sa se intretina din venitu-
rile Filantropiei 40).
Dupa ce-a trecut räsboiul a venit holera din vara anului 1831, cand
spitalul Filantropia a servit drept spital de holerici. In acest timp d-rul
Grunau, medicul spitalului a trecut ca membru ajutor al Comi etului p-n-
tru combaterea epidemiei, iar in locul lui a venit pentru un timp scurt
doctorul rus Mayer; cand epidemia s'a intarit. in locul lui Mayer a ve-
nit Paul Vlastos, doctor fara diploma, dar priceput in cautarea bolnavi-
lor holericf, 41).
Cu prilejul reformei sanitare intreprinsa de Kselef, pe baza Re-
gulamentului din 2 Februar 1831, intocmit de Comisia prezidaa de
Banul Grigorie Brancoveanu, cele trei spitale Coltea. Pantehmon
lantropia au fost unite inteo Eforie a spitalelor parnantenesti, pusa la
inceput sub conducerea Eforului Vornic Iordache Filipescu. mai apoi
demisonat, inlocuit la 29 Mai 1831 cu Eforul Niculae Trasnea 42),

Idem, condica 119. pag 544.

Idem, condica 120, pag. 398.
P. Samarian. Ciuma in trecutul romfinesc, pag. 437-439.
Vezi Vol. r pag. 183, 213.
Vez1 Capitolul HI. Reformele lui Kiselef.

www.dacoromanica.ro
Ti 54

Art. 65 al acestui Regulament prevede ca prisosurile din veni-

turile spit. Colea i Pantelimon, s'a se intrebuinteze la spitalul Iubirei
gle Oameni. Propurterea a fost admisa de Divan, si intärità de Ki-
selef, ()data cu aprobarea Regulamentului la 2 Februar 1831 43). Dar
in Regulamentul propus de Eforii Coltii i Pantelimonului, la 18 No-
embrie 1832, se cere desfiintarea acestui articol, cäci nu putea conveni
urmasilor ctitorilor celor cloud spitale.
Cu prilejul raportului trimis de Efori la 18 Noembrie 1832, afl:im
ea' bugetul spAalului Filantropia a dat un beneficiu de 9316 talen i si 17
bani in anul 1829. Pe anul 1830 venitul spitalului a fost de 47803,30
cheltuelile de 57411,22. Acest plus de cheltueli au fost acoperite cu
excedentul din 1829, rAmânand un sold-plus de 3708,25, pe anul 1830.
Dar rasboiul i noile schimbari in organizarea tdrei a adus o modifcare
complectil in veniturile spitalului. Rdsboiul i epidemiile au :rnpus spitalu-
lui crestfzrea numärului paturilor de intretinut, iar veniturile din vami,
din rusumaturi, din amenzile vitelor de pripas, din vinariciu, din nu-
mirile ispravnicilor si samesilor au fost supeimate; in locul lor s'au pre-
vAzut in bugetul prei o suma de 150.000 de lei pentru tinerea a trei
spitale, unul in Bucuresti, unul in Craiova si altul undeva, in Ploesti
sau in Pitesti; din aceastà sumä s'au dat 50.000 de lei spitalului Fi-
lantropia, asa cä, incet-incet bugetul spitalului se va putea repede echi-
libra 44).
Statul personalului spitalului pe anul 1833 se compune din:
Sectia I:
Doctor Gheorghe Gronaus 500
Aitel gearahul 250
Gheorghe, ajutorul gerahuhri 50
Vaal Teodorache iconom 300
Vist. IonitL logof. iconom 250
Vätaful Alecu Figa . . . . . . . 150
4 rändasi a 45, 2 spälätorese a 40, i bucätar a 40,
1 b.ätbi,er 45, 1 sacagiu 25 qi un stolnic cu 100.

Sectia II-a:
Preotul Popa Ban, duhovnicul spitalului . 50
Niculae Paracliserul 15
Panait Cintäretul 40

Secpia Ill-a :
Inspectorul spitalelor, dohtorul N. Picolo 600
Secretar Costache Costescu 300

Hem.
Galasescu. Eforia spitalelor. pag. 320.

www.dacoromanica.ro
 155

Dumitrache Bucsan, logofdt 100

Stanciul, logolgt 100
lonità odiia§ul 30
Cheltuiala cancelariei 125
Peste tot 3350 de lei lunar.

In Noembrie si Dec. 1833 functioneazä ca gerah Met, iar din Iulie

1833 se mai numeste si un doctor al cancelariei, V. Formion cu 400 de
lei pe luna. 45 ).
La 5 Aprilie 1834, Niculae Iotu din Craiova darueste spitalului 6000
de lei si alti 284 de lei ce avea de primit dela manastirea Govora, cu cari
sa se cumpere paturi de fer pentru bolnavii spitalului conform art. 6 din
regulamentul spitalelor 48).
Schimbarile politice si numirea lui Alexandru Ghica ca Domnitor,
au dat posibilitate fratelui Domnitorului, Mihai Ghica, efor al spitalului
Pantelimon, i lui Mihalache Racovita, Flor la Coltea, sà impue execu-
tarea Regulamentului propus de ei pentru conducerea Eforiei spitalelor
dei acest Regulament n'a fost admis nici de Obsteasca Adunare, nici
intarit de Kiselef ori de cel care avea s'a' vie ca Domnitor.
Acest act arbitrar a avut de rezultat creiarea unei Eforii a spita-
lelor, ilr-pala, care a functionat in conditiuni extrem de ciudate pana in
anul 1845. In timpul acestui eforiat ilegal, spitalul Colea i spitalul
Pantemon s'au administrat asa cum se administrau i inainte de venirea
lui Kiselef, fara control si fara socoteli, in timp ce spitalul Filantropia
a fost obligatsà intretina cancelaria unei Eforii inexistente si sa se admi-
nistreze ca oricare alta institut:e de stat, sub controlul Logofetiei trebilor
bisericesti si a celorlalte organe de control ale Tardo. Despre toate aceste
lucruri ne vom ocupa in capitolul organizarei infäptuita de Kiselef.
SPITALUL SFANTULUI SPIRIDON DIN IA5I.
Intocmai ca i spitalul Coltea ori Pantelimon din Bucuresti, spitalul
sf. Spiridon din Iasi a luat fiintä in jurul unei biserici, biserica Sft. Spi-
ridon facatorul de minuni.
Dupä o legenda, se pare ca acest spital ar avea obirqie foarte
veche ; pe locul lui ar fi existat candva inca' din veacul al XVII-lea o
bolnita, infiintatä de un calugar sarac, care strangea banii necesari intre-
tinerei bolnavilor, cerand de pomana1).
Dupa o piatra depe. frontisoiciul bisericei, ar rezulta cà biserica SE
Spiridon a fost cladita in anul 1704 si recladita in anul 1758 2).

Analele parlamentare, vol. VIII, p. 251.

Buretin, nr. 9 din 5 April 1834.
I. F. Neigebauer.'Beschreibung der IVIoldau und Valachei, 1854. Cf. Bogdan.
Ora§u1. TaQi, p. 415, si ('crtroiu. Din Istoria mPlicinei.- p. 394.
A. Wolf. Beiträge zu einer.. I, p. 260. Cf. Bogdan, I. c,

www.dacoromanica.ro
 156

Dar primele §tiri cu caracter piecis le avem abia din anul 1743.
Atunci, Logotatul de Vistierie *tetan bosie, epitrop al schitului din Ma-
gura Ia§ilor, dobande§te la 16 Oct. 1743:
un loc la Iasi pe str. Hagioaei dela familia lui Apostol PaveP,
pentru infinfarea bisericei Sf. .Spiridon. Dupa sapte ani in vederea
acestei zidiri, diferiti donatori, printre cari N. Cogalniceanu, v5rul
bii Stefan si Harmanul Vasile Roset, daruesc pentru scopul lui Bosie
diverse bunuri proprietati...
Pe acest loc, .te fan Bosie, biv-vel jignicer, incepe la 2 lunie
1752 zidirea bisericei SI. Spiridon, intinzand-o apoi si pe un alt
teren vecin pe care-I cumpärä definitiv la 25 Dec. 1752, dela Gh.
Carp Capitanul. cal sä faca o sfanta ruga pomenire Sfäntului Spi-
ridon, pentru care si eu cu tot sufletal meu le-am dat, rugand pe
milostivul Dumnezeu si pe Sfantul Spiridon, sä le fie intru ajutor
sä savarseasol ac-easta incepere...".
Dupe o lunä i ceva, la I Februar 1753, Bosie, Carnal-as de
data aceasLa, mai dobándeste langa irnobilele aratale, un alt teren
dela Preotul Toader, bate aceste trei locuri fiind simate pe uata
Hagioaei, Str. I. C. Brätianu de astäzi.
La zidirea bisericei, .tetan Losie a avut mare ajutor dela un
donator anume. Anastasie Lipscanu, care va fi mai tarzirt L,piLrop
aläturi de Bosie".3).
Inseamna ca in vremea domniei lui Constantin Mihai 112acovit,a (31
August 1749-3 Iulie 1753) s'a inceput cladirea bisericei Sf. Spiridon,
care n avea sa se termine deck mai tarziu, pentruca pe masura ce se cla-
dea. pe aceia§ masura se tot schimbau planurile bisericei §i de.stinat;ia
cladirilor ce aveau sa inconjoare biserica. La inceput s'a pornit cu gand
sa se faca numai o biserica, apoi planul s'a schimbat ca sa se faca manas-
tire, ca mai apoi sa se schimbe ç cladirile Inconjuratoare in spital. In.
asemeni imprejurari este peste putinta sà credem ca Domnitorul davra
cuvantul greu al domniei sau macar sfatul determinant la infaptuirea
acestei opere.
De fapt a§a a §i fost. Constantin Racovita a venit din nou cu dom-
nia in Moldova, ftebruar 1756-14 Marte 1757) §i la 1 Ianuarie 1757,
and se implineau patru ani dela moartea Doamnei Sultana, sotia lu:, da
hrisovul pentru intemeerea Spiridoniei,hrisov prin care hotara§te sá sz faca
spital la Manastirea nou.a, ce din nou s'a zidit aicea in orasul Iasi, a
,sfantului ierarh si de minuni fäcator trista aniversare a
moqei sotiei lui, tanara Constantinopolitana din Vizia, va fi fost indemn
hotaritor pentru Domnitor,, sa faca acest lucru :

3) G. BrAileanu, A.5ez.5minte1e Sf. Spiridon, 1937, Fondarea bisericilor V a

bolnitelor Sft. Spiridon.

www.dacoromanica.ro
 157

Drept aceia si eu... Constantin Mihai Ceban Racovitä Voe-

vod,.., am socotit de lipsa un lucru prea trebuincios tarei aoesaa, la
acest oras i Scaun domnesc, oe pana acum Inca nu s'au cäutat a fi
spital pentru hrana, chiverniseata, cautarea odihna saracilor si a
multi boina vi neputinciosi, ce se intampla la multi si totdeauna.
de care sfatuindu-ne In cateva randuri pentru aceasta cu ai nostri
cinstiti duhovnicesti parinti, sfintia sa chir Inochentie, episcopul
Husilor, sicu dumnealor cinstiti si credinciosi boerii cei mari... Cu
bun slat i cu bung alegere s'au socotit i s'au pus la cale, ca
se faca spitaluri la mina stirea noud, ce din nou s'au zidit aicea in
ora.,sul Jai, a stantului ierarh si de minuni facator Spiridon: dar
fiinda pentru clbeltuiala spitalului, este mare trebuintä a se purze la
cale vreun venit, ca sá fie totdeauna stai.tätor nestramutat, ca sa
aibä säracii bolnavi cheltuiala kr ce se cade dupä
Domnizorul clartz.este Lmosia domncasca -tot ho ara( Targului
Ocnei si cu dealul unde se scoate sarea-; si mai därueste locul
domnesc ce este in Targul Galati'', amandoua producatoare de ve-
nituri, care trebuiau sa inceapä a se lua de acum de zi intai a lui
Ghenar, si ce se va lua, intai sä se cheltuiasca, sá se faca casele
si zidul impreiurul Mangstirei !Jana' se vor isprävi apoi, dupa cum
se va gäsi atu. nci cu cale, de cate paturi de bolnavi ar ridica asezä-
mantul purtärei de grijä, cum si in ce chip, sa se urmeze atat pentru
bolnavi, cat i pentru cele ce vor fi de trebuintä pentru cautarea
lor...-
Dupä care, Domnitorul orandueste viitoarea administratie a
spitalului ca sa fie in Epitropia breslei negustorilor din Iasi... si
din an in an, sä aiba datorie d-lui vel Logofat, d-lui vel Postelnic,
d-lui vel Spätar. d-lui ve! Vistiernic, sá mearga a treia zi dupä
ziva präznuirei Sit. Spiridon, acolo la Manastire, sá caute sama
Epitropilor ce vor fi dupä vreme, de venitul cheltuelile anului...-.
adaugä in hrisov : ,,..Domnii cei ce vor fi in urma Noastra miluiti
de Dumnezeu cu domnia acestei tari, sä nu strice aceasta miluire
ce am WO cu aceastä sfântá Manästire si cu spitalul de acolo
pentra folosul de obste a neputinciosilor boina vi, dupä crim si noi
n'am stricat mi/ele ce am trä zut 'acute de alti luminati Domni, ci
li-am inoit nesträmutat li-am pazit.."4).
Rezultà din acest hrisov, d la 1 Ianuar 1757 Marta' stirea nowg ce
din nou s'au zidit aioea in orasul , era gata, §i cà Domnitorul Const.
Racovità in dorinta de a face aici i spital, a fixat ve-niturile din cari,
mai intai avea sä se fad imprejmuirea i casete necesare si apoi, cad vor
fi gata acestea, venitul avea sa' serveasd la tinerea bolnavilor.
Dar n'a trecut mult i dupà trei luni, la 14 Martie 1757, Const.
Racovità a perdut domnia, asa cà bunele lui intentii au r5mas numai in

4) Gomoitt, 1. c. pag. 391, publica acest brisov n ntregime dupa N. A.

Bogdan. Orasul 1ai, pag 133-135.

www.dacoromanica.ro
158

hrisov. Atunci s'au gäsit alti buni cre§tini, cari sà.' continue §i sá ducd la
bun sta'r§it opera propusà, inceputà i inzestratà de Racovità. Mánastirea
a fost m'aritä cu clàdiri noi, proprii pentru tinerea bolnavilor §i toad. a lost
terminat in anul 1763, a§a cum rezultà dintfun act al Patriarhului cEn
Constantinopol, 'gramata Patriarhului .Samuil :

,,Samuil, ca mila lui Dumnezeu.. , urmeaza o introdtwere de

laudä celar ce fac astfel de sfinte adaposturi- mai ales and le
asigurä si posibilitatea de intretinere ca nu cumva sa cada la
vi-e-o peire ajunga in nimicire-
..de oarece deci, s'a adus inainte si s'a aratat smereniei noas-
tre, stand in sobar, ca sfanta j venerata manästire, cinstita intru
num ele celui intru sfinti pärintelui nostru .Spiridon fäcatorul de
minuni, ce se aflä in cea de Dumnezeu päzitä domnie tara a
Maldovei, in Iasi, inaltatä acum cdtva tLmp de catre pi-ea nobilii
boeri de acolo, dumnealui fia:manul Vasile Ruset, dumnealui Jitni-
cerul . tlefan Bosie chut- Anastase Lipscanul, negustorul, si in sin-
gura dadt-e a bisericei fiind cuprins, acum, facandu-se cercetare
mai deplina si mai prevazaioare Entra aceasta si gasinclu-se bine de
catre pi-ea nobilii boeri cei dintdi ctitori ai bisericei, nu numai sä
ramie in cea dela inceput a ei clädire i sa laçeasca i sá creasca
mai mare si in mai larg cuprins, s'o inzestreze Cu ziduri indestula-
toare si ca celelalte zidiri de folos i cladiri de case, si sä otandu-
iasca a se face bolnitä i spLtal, pentru"ingrijirea slujba balnavilor,
au luat asupra lor acest lucru pläcut lui Dumnezeu al binefacerei
[ara de bolnavi si al facerei de bine pentru aceastä mareatä larga
cladire, prin care au crescut si au impodobit (acestia), preaslä-
vital qi prea nobilul boer Marele Postelnic bas-capuchchaie dum-
nealui Nicolachi utu, sufletescul fiu iubit al Smereniei noastre, aju-
and i pi-ea nobilii baeri lui, si inca prea nobilul boer
Postelnicul dumnealui Alexandru Ipsilanti si ceilalti nobili boeri
localnici pomeniti trei ctitori ai bisericei, i pi-in s1.4 virea sa,
pi-in bunava!nta a tuturor celar arätati, s'a inoit si s'a clädit aceastä
sfänta ma nastire ca aceastä mai mare largire de acum si ca märirea
frumusetea ei si s'a oranduit ca de actun inainte sa fie bolnita
spital, asezandu-se in ea si egumen, i oranduindu-se si Epitropi, ca
sa stranga sa ia vertiturile acelei manästiri, si sä: cheltuiasa la
nevoile bolnavilor si ale medicilor ce-i ingrijesc. Aceasta ?nand stire
deri. si in cea dintái zidire, in care avea numai biserica, s'a intärit
§i cu hrisov domnesc, de eel' ce a fost mai inainte prea evfavios
Domn, domnul Domn lo loan Teodor Voevod, si, acum, dupa acea-
stä a doua crestere si oranduire spre a fi spital. s'a intärit pi-in alt
hrisov domnesc de pi-ea iubitul sätt fiu, care astazi carmueste, prea
evlaviosul i prea Inaltatui Domn, domnul Domn Io Grigore Voevod
a toatä Moldova, care a intarit hri.sovid domnesc dat mai inainte
de tatal Au. Si deci, dupä ce s'a savarsit acolo la fata locului acest
asez5mant oranduireaaceste, sfinte manastiri, impreuna ca spita-

www.dacoromanica.ro
 159

lul oránduit in ea, pe de o parte, spre slava lui Dumnezeu, iar pe

de alta, pentru slujba bolnavilor, ca sa se pazeasca i sä se pästreze
aceasta zidire pläcutä lui Dumnezeu, neatinsa i nesupärata si libera'
de toatä slujba, de orice [el, si de toata räutatea, au cunoscut cei ce
au luat hsuprä-le aceastä ocarmuire, precum s'au scus mai sus,
precum ctitorii bisericei, cá trebue so faca prinos si s'o afiero-
seasca Bisericei celei Mari a lui Hristos, care e in seama, noastra,
si s'o aseze ca stavropighie patriarhiceascä, libera, nesupusä si nesu-
p6 rata de nimeni, rugandu-ne pe noi a primi rugäciunea de obste,
cererea lor aceasta, si a o numära si a o pune in rand cu celelalte
stavropighii patriarhicesti ale noastre, cugetand cuminte inca si a-
ceasta: cel ce a fost egumen cu cativa ani inainte in acea nzanas-
tire, prea cuviosui tntre ieromonahi si pärinti duhovnici chir Sofro-
nie, ca unul ce a ocämnuit bine si a administrat cu toatà intelep-
ciu.nea acea ~asare, si e impodobit ca viata austera' cu celelalte
virtuti, sä fie ridicat la vrednicia arhiericeasca, pe num ele eparhiei
de Irinupolis. Pentru care, venind aici infá lisandu-ni-se nouä, au
rugat pe Smerenia noasträ i soborul sfant al arhiereilor din jurul
nostru a-1 hirotonisi arhiereu, pe numele zisei eparhii de lrinupolis.
deci, 1.5candu-se uoturi canonice aice, dupä randuiala b;sericeascä
dupà obicei, in prea venerata bisericä patriarhiceascg a noasträ,
de cate cei ce se aflä aici confrati arhierei, ca al nostrzi indenzn
patriarhicesc si a noastrà voie, 1-am hirotonisit si I-am facut arhie-
reu, asa inca sä aiba egumenia miinästirei acesteia si a spitaluhti
impodobit ca vrednicia arhiereascä. Primind deci binevoitoc az
iubire cererea si rugamintea fäcutä catre noi de catre ace0 prea
nobili boeri, am hirotonisit pe chir Sofronie ca arhiereu si 1-am ri-
dicat la vrednicia arhiericeasca. iar acea sfanta manästire am cu-
noscut cä trebue a se impodohi ca vrednicie i demnitate stavro-
pighiala. i deci, scriem vädim sinodiceste. impreunä at prea
sfintii arhierei din prul nostru crea cinstiti, infra DulzuZ Sfänt
iubiti ai nostri frati i coliturghisitori, ca zisä venerotà m'a näsqre,
cinstitä intru numele celui intre sfinti pärintelui nostru Spiridon
fäcatorui de minuni, oranduitä acum pentru ingrijirea spitalulizi
a bolnavilor ce vin la el si a neputinciosilor, impreun5 ca lucrurile
stapanirile si afierosirile si veniturile ce-i isvorasc din ele, inca si cu
metohurile ei ce se aflä afarä de mánästire, care se zic schituri,
de acum inainte sá fie si sä se zica si sä se cunoasca de toti patriar-
hiceascä, stavropighiala, libera si nerobitä si nedajnica in deobste
neindatorita a da nimica nintanui, ca totul lui tot, pomenindu-se
in ea necontenit numete nostru patriarhicesc, in toate sfintele s'a.-
varsiri j slujbe, nici arhiereul locului, prea sfintitul Mitro polit
al Moldovei, nici vreun altul din sirul arhiereilor ori sfintit, sau
dintre prea nobilii boeri ai tärei cei de tagmä mireanä, sá n'aibä
voie a ataca si a cere de la ea da /de, multa sau putina, pentru once'
pricinä si sub orice atvant ar fi, si a o turbura i a o supara, sau
pe egumenul asezat in ea i arhiereu. Mitropolit de Irinu polis, chir

www.dacoromanica.ro
160

Sofronie, sau pe pärintii ce petrec inläuntru, sau sá apirce cumva

lucrurile stäpanirile i veniturile metoasele lor i sä le aducA
spre slujba, prin dare multà ori putinä, dar nici sä aibb. voie cineva
a pune scoate egumen acolo; ci, in at timp are egunzenia zisul
chir Sofronie. sá ràmá. e nesupärat de toti ; iar dupä aceia, in vre-
mea ce va ven i. sá n'aibä voie a purve sau a scoate pe egumen, cand
va fi nevoie a se aseza egumen, ci orânduif ii epitropi ai mânástirei
ai spitaeului. aceia singuri sä aibA voie a aseza pe vremuri pe
egumenii superiorii potriviti ; cari Epitropi sá mai aibä voie §i
putere a stra.nge toate ven iturile acestei gnanästiri cu ele a face
si a chivernisi cheltuelile de nevoie ale spitalului, cele ce urmeazä
pentru medici pentru bolnavi, färä impiedicare, de nimeni fiind
supärati. Ci trebue ca acei Epitropi sä dea si pe an socoteala exactä
curatà tuturor veniturilor i cheltuelilor acestei mânástiri si ale
spitalului catre epitropi boerii ctitori, dupä coprinderea si a dom-
nescului hrisov, oricare ar fi, cleric sau mirean, sä nu se amestece
in aceste venituri si choltueli si in supravegherea mânástire i spi-
talului
Lirmeaz5 intärirea actului
semnätura : Samuil, cu mila lui
Dumnezeu arhiepiscop de Constantino poi, Roma cea Notiä si Pa-
triarh ecumenic, 1763, indictia a 12-a. 5).
Din citirea acestui act, rezultà:
Patriarhul laudsa pe cei cari fac opere bune si le inzestreaza.
c5ci nu ajunge a incepe numai o faptä si un lucru bun, ci trebue sä se
adauge pfizirea neturburatä a oelor incepute- Laudele se cuvin i lui
Const. Racovità, care dei nu-i numit in acest act, totusi stim ca' el a
fost primul si cel mai de seamd inzestrator al Spiridoniei, cu hrisovul
din Ianuarie 1757.
Ctitorii incepAtori sunt Hatmanul Vasile Ruset, Jitnicerul 5te fan
Bosie i chir Anastasie lipscanul, cari au facut ,,sin gura cladire a bise-
ricer.
Planul initial al ctitoriei lor a fost schimbat, pentrucl filcan-
du-se ceroetare mai deplinä si mai preväzätoare... gäsindu-se bine de
,,c5tre prea nobilii boeri (citati mai sus).. sá läteascä creascä mai
mare si in mai larg cuprins... j clädiri de case.., a se lace bolnità si
spital... au luat asupra for acest lucru....
Pentru m5rirea bisericei i clädirea spitalului au contribuit
marele Postelnic Niculachi Sutu cu fratii lui. Postelnicul Alexandru Ipsi-
lanti, i alti boeri osebit de cei trei ctitori incepAtori.
loan Teodor Calimah (7 Aug. 1758-11 Iunie 1761) a intArit
cu hrisovul lui, pe cfind era enumai bisericä", lar fiul sgu, Grigore Ca-
limah (11 Iunie 1761Mart. 17646) a reintärit aceast5 ctitorie dupä
aceastä a doua crestere i orânduire spre a fi spitar. Aceasta insem-
neaza cá numai sub domnia lui Grigore Calimah s'a terminat spitalul.

5) N. Iorga, in Hurmuzachi, vol. XIV/2, pag. 1154-1159, doc. 1145.

www.dacoromanica.ro
 161

6) and totul a fost gata, si biserica i spitalul, si s'a Exat i Epi-

tropia de conducere, ctitoria este declaratà de Patriarhie ca stavrop'ghie
patriarhiceasca, libera, nesupusä nesupärata de nimenr, sub condu-
cerea celui dintasi egumen al mânästirii, chir Sofronie, care este inaintat
in treaptà arhiereasca ca Arhiereu de Irinupolis.
Privind lucrurile prin prisma acestor documente, ni se 15mureste
-acum origina spitalului Sft. Spiridon in chipul urm5tor :
In zilele domniei lui Constantin Racovita, la 2 lunie 1752,
litnicerul .5telan Bosie, epitropul schitului din Mágura lasilor, ajutat
de Hatmanul Ruset si Atanase Lipscanul, s'au indemnat sä [acá o
biserica in Iasi, intru praznuirea sfantului Spiridon.
In acest scop au ales un loc pe ulifa Hagioaei, acolo poate,
unde spune legenda cá ar fi existat andva, pela 1704, o biserica
mai veche cu acelas hram.
Dar n'au trecut decal gase luni, si la 3 lanuarie 1735, moare
Doamna Sultana, sotia Domnitorului Racovita. Banuim cä, de dor
jale, Domnitorul va fi vrut sa cinsteascä memoria tinerei lui
sotii, creind o institutie mare spitaliceascä dupä chipul celei a Col-
tei ori a Pantelimonului din Bucuresti. Pentru asta, va fi chemat
pe Bosie si tovarasii lui, va fi rugat sá schimbe planul bisericei
lor, sá facä o manIstire, promitändu-le de sigur, tot sprijinul unei
inzestrari domnesti.
oamenii s'au pus pe Meru; dar, dupa alte sase luni, la 7
lulie 1753, Racovitä s'a lost mutat cu domnia in Muntenia, ca
revie dupe trei ani, la 20 Februaf 1756, atunci and marzastirea
Si t. Spiridon era pe gata.
.57 and s'au implinit patru ani dela moartea Doamnei Sultana,
la 1 lanuarie 1757, Domnitorul Constantin Racovirä a tinut cu-
vantul si a dat hrisovul de inzestrarea manästirei, cea ziditä de
Bosie qi tovarasii lui, dar si de intemeere a ctitoriei Domnitorului,
ctitoria spitalului Sfantului Spiridon.
Prin acest hrisov, Constantin Racovitä defineste pentru tot-
deauna scopul institutiei pe care a initiat-o el, fixeaza in mod deli-
dnitiv organizarea ei, epitropia de conducere, veniturile, cheltuelile,
socotelile si contrdul la care are drept Stäpanirea faca acestei
institutii.

Rezulfa-ca Domnitorul Constantin Racovità este ctitorul Epitropiei

spitalului Sf5ntului Spiridon din Iasi.
and totul a fost gata, au urmat multime de danii, mosii ì averi
pentru intretinerea biseecei si a spitalului. Printre primii i cei mai
de seama donatori sunt Stefan Bosie. Constantin Racovit5, Ecaterina
loan Cantacuzino, Grigore Alex. Ghica, Grigore Calimah, Ioanichie al
Romanulu i toti Domnitorii cari au urmat pand la sfarsitul epocei de
tare ne ocup5m aici, 1834, Impreuna cu nenum5rati alti binefäcStori.
11

www.dacoromanica.ro
162

Mai apoi, dupà anul 1763, bucatg de vreme, Signtul Spiridon a

fost o bisericg la modd, foarte deseori cercetatä de frunta§ii boerimei" 6),
lar in anul 1764, Domnitorul Grigorie Alexandru Ghica (29 Mart. 1764
2 Febr. 1767), cel al carui trup ciopartit de Turci in 1777, avea sa fie
ingropat in aceastd biserica, a pus suiulgii sài i a adus apà pe tevi
a fAcut douà ci§mele, vecinicindu-§i numele pe versuri grece*ti §i turce0.
scrise pe pietrele fantAnelor. 7).
In anul 1765 s'a desch:s i spiteria spitalului sub conducerea spi-
terului Andronic Faierman 9).
Constantin Mihai Cehan Racovità a facut §i alte ctitorii, i anume:
1) Biserica' Precista din Roman intemeiatil de Doamna Ru-
xanda, maica lui Bogdan Voc15, in anul 1569, cgzänd in ruing, Epi-
scopul Romanului loanichie a cerut ajutorul lui Const. Racovitä, ca
s'o rezideascg. Domnitorul a refgcut biserka qi a inzestrat-o din
nou cu hrisovul din 20 Aprili 1756.
Biserica dela Bode.gi, care era biserica strämoqeascä a
familiei Racovitä.
Biserica Profetalui Samuil din Foc.Fani, a lost ridicatä din
teme! je de cfitre Const. Racovitg, care a si inzestrat-o cu toate cele
trebuincioase.
Cu hrisovul din 20 lanuar 1757, Cons& Racovitä hotärg qte
ca biserica din Bodeqti biserica Profetului Samuil din Foc§ani,
sä fie metocuri Bisericei Precista din Roman.
In Septembrie 1764, Stefan Mihai Racovità, fratele lui Constantin
Racovità, pecand era Domn in Muntenia (Febr. 1764Sept. 1765),
inch:nd Biserica Precista din Roman cu toate metoacele i averile lor,
cdtre Mfin5stirea Sft. Spiridon 9).
ativa ani dupd aceia, in 1769 isbucne§te räsboiul Ruso-Turc, §i
isbucne§te §i ciuma. Spiterul spitalului poate acela* Andronic Faier-
man, s'a contaminat §i a murit impreunä cu toatà familia lui. Ru§ii a-
veau aici doi hirurgi, pe Rosberg §i pe Aschenlow, sub conducerea fai-
mosului Gustav Oraeus, medic cu reputa'tie europeana, specialist in
combaterea ciumei. In scrierea sa Descriptio pestis, quae anno 1770 in
,,fassi et 1771 in Moscua grassata est'', are un capitol special historia
pestis lassiensis", in care spune cá unul din cei doi medici, singurii cari
se gAseau atunci in Ia§i, vkand pe Oraeus cá se duce §i intr.& in spi-
talul Sft. Spiridon, unde erau bolnavii ciumati, i-ar fi zis: dacg mi
s'ar oferi ca prenziu jumgtate din märeata Moldova', ea tot n'ag infra
,,vreodatà acolo" 10).

N. Iorga. Studii i doc, vol. V, pag. 565.

I. c., pag. 395.
V. Garrioiu,
Gh. Bdileanu. Asezarnintele Sf. Spiridon, 1937.
Th. Codnescu. Uricarul vol. XII, pag. 346-348.
Vezi vol. L pag. 144-45. P. Samarian, Ciuma, pag. 107.

www.dacoromanica.ro
 163

Si rasboiul a trecut, a trecut §i duma, trece si vremea. Ni§te so-

coteli dintre anii 1772 si 1773, ne dau o imagine exacta a ventturilor
spitaIului intre acesti ani; totusi socotim inutil sa insiram aici pomelnicul
tuturor acestor venituri, in genere asa de mici, cá toate la un loc, abia
insumeaza un total de 11675 de lei si 75 de bani. Cel mai mare venit
Il da Ocna, 2000 lei, mortapsia din Iasi 1000, parcalabia Sorocei 600 de
lei; mosiile produceau niste venituri aproape ridicole: Harlaul si Cot-
narul 350 lei (in 1892 a dat 30360 de lei); Septelicii 20 lei; (in 1892
a dat 83790 de lei)...
In lista foarte lunga a cheltuelilor, pentru spitalul propriu zis gasim
doar 15 lei si 17 bani cheltuiti cu doi boina vi in trei mAncare,
ameqi, a§ternut, pan5 s'au tämgduir. Mai gasim o lista lunga de aju-
toare impartite pela saraci, §i persoane streine de spital, iar in lista lefi-
lor gasim:
840 lei d-sale doctorului Dracachi pe acest an 1772, ghenar I
land' la 1773, cate 70 lei pe lunä.
820 lei s'au dat luí Hristodor spiter, pe 9 luni, dela leal 1772 ate
30 lei pe lunä.
102,90 tot lui, imiclic pe 5 luni, leat 1772. Mart-Julie; tot leat 1772,
pe 4 luni cate 20 lei, pe o lun'd 22 lei 90 bani.
105 lei la slugile din spiterie pe II luni.
120 lei spiterului dela Ocna (Tg. Ocna) pe tm an al).
Asa dar, cel dintai nume de medic pe care il intalnim in serviciul
spitalului SE. .Spiridon este doctorul Dracache Iacob; acesta, impreunA
Cu d-rii Caragea si Fotache, au fost medicii lui Grigore Alex. Ghica12).
Si daca-i vorba sa fim drepti, trebue sa necunoastem ca pentru ingrijirea
a doi bolnavi, a carora hrana i intretinere timp de trei luni a costat
15 lei, sacrificiile ce facea spitalul cu personalul medical si spiteresc erau
prea mari.
La 29 Sept. 1776, Grigore Ghica porunceste sa se faca hotar-
nicia mosiei Targului Frumos, care apartinea spitalului, sa se fixeze
embaticul si taxele ce aveau de platit spitahlui locuitorii haladuitori
acolo 13).
Dar cu toata bunavointa ctitorilor fondatori i cu toata marini-
mia donatorilor, spitalul Sf. Spiridon intocmai ca si suratele din Bu-
curesti, nu mergea bine deloc, era prost construit si mai prost admi-
nistrat. D-rul Andreas Wolf, care a trait printre noi intre 1780 si
1797 ni-1 infatiseaza in culori foarte urate: spitalul avea ziduri in-
conjuratoare inalte, asa ca nu rasa sa circule aerul prin incaperile sale;
avea o singa intrare, pe sub clopotnita, fait nici o fereastra sau

T. Codrescu. Uricarui, vol. XXI, pag. 353-367.

Vezi vol. I, pag. 138.
Th. Codrescu. Uricarul, vol. XVI, pag. 135.

www.dacoromanica.ro
164

deschidere de jurimprejur, incdt chiar §i san'ato§ii cari locuesc in late-

riorul spitalului sunt expusi sa-§i piarda sanatatea. Aici se putea primi
pang la 40 de bolnavi, dar cine are nenorocul sa intre ca viatä in
"acesti loca, ese mai curand ca moartea, câci spitalul nu numai a se
"conduce prost, dar qi mancarile i medicamen tele cari prescriu, sunt
"foarte prost preparate. Un aqa zis doctor- al spitalului prime§te
leafa de 200 de lei viechi pe lama; ajutorul lui 50, iar spiteral 80- 14).
Ajungem acum in vremea domniei lui Alexandru Mavrocordat
zis Deli-bei (8 Iunie 1782-_12 Ianuar 1785), and, urmasii lui Const.
Racovita, beizadeaua Ionita Racovita §i alti doi nepoti, fu i lui beizade
Mihaita Racovita, s'au ridicat cu pretentii de mostenire asupra averei
memastirei Precista si a metoacelor ei. Biserica din Bodesti §i Bise-
rica Prof. Samuil din Foc§ani, cele inchinate Spiridoniei de catre Ste-
fan Racovita in Septembrie 1764 15).
Si au lucrat asa de bine, ca la 21 Iulie 1784, obtin dela Domni-
tor un hrisov, prin care li se recunoaste dreptul sä le chiverniseascä
diva cum or socoti, ctitorice.Fte" 16). Atunci Epitropii Casei Sf. Sp!..
ridon in frunte cu egumenul Chir Sofronie arhiereu de Irinupolis, au
chemat in judecata pe cei trei clironomi si celalalt Alexandru Mavro-
cordat, cel zis Firaris (12 Ian. 1785-14 Dec. 1786), a luat din nou in
cercetare aceasta pricina. Si dupa lungi cercetari, pe baza obiceiului pa-
"mantului, cum i dupä facia sfintei Pravile'', cari nu admit amestecul
nimanui in administrarea bunurilor daruite mdnastirilor, daruite prin ur-
mare lui Dumnezeu, cu hrisovul din Iunie 1785, a stabilit in mod deft-
nitiv drepturile de stapanire ale Spiridoniei asupra manastirei Precista
§i metoacelor ce avea cu averile lor cu tot. lar la 15 April 1799, Pos-
telnicul Constantin Racovita, da declaratie autentica' in numele lui si a
coboratorilor lui, ca renuntä la once pretentiuni asupra acestor averi 17).
Tot atunci, in anul 1785. ne este dat sa constatam din documente
romanesti cá. ca toate bogatiile manastirei SE. Spiridon si cu toate ca
In toata Moldova nu exista decat spitalul din Iasi, totusi lucrurile mer-
geau prost, mergeau ca si la snitalele cl;n Fucuresti; caci dei bolnavii
ingrijiti erau foarte putini, totusi veniturfle ctitoriei nu se mai ajungeau
niciodata. Numärul rnic al bolriP,Tilor cari cereau sprijinul snitalului ar
fi dovada ca spitalele asa cum functionau, erau departe de rosturile
boiniter a$a de mult cerceta'd in timourile mai vechi: spitalele erau
inca institutiuni straine de sufletul romanesc, institutiuni cu faima de
groaza' si de rusine pentru cel ce apeleaza la ele i bolnavii fugeau de
ele. lar faptul ca niciodata nu li se mai ajungeau veniturile, ar fi do-
vada ca asa era morala vremii: bunurile publice aln institutiilor de bi-
nefacere, sa fie in folosul celor cari le administrau.

A. Wolf. 1. c. I p. 260. Cf. N. A. Bogdan, 1. c.

Vezi pag. 77 si 162.
Th. Codrescu. Uricarul, vol. XII, pag. 352.
T. Codrescu. Uricarul, 1. c. pag. 352-358.

www.dacoromanica.ro
 /65

De aceia ne inchinam oamenilor de treaba, cari rasar din cand

cand, cari, ridicandu-se la inaltimea sufleteasca a insasi ctitorilor
fondatori, se straduesc sa puna ordine in admin:strarea acestor cti-
torii ce se iroseau in folosul celor cari le administrau. Unul dintre
acesti oameni rari, a fost grecul Alexandru Mavrocordat cel zis Fira-
ris. Mahnit de cele ce vedea ca se petrec cu ctitoria Spiridoniei i ca
spitalul ajunsese ,,la slaba i proasta stare, n'am suferit Domnii Mea,
a privi mai mult slabiciunea qi conienirea aceasta; drept care a o rut
Velitilor boeri. sa-i arate prin anafora deslusita pricinele cari erau im-
potriva urnzatoare.
Si in luna August 1785, a dat rnarele lui hrisov prin care, dupa
ce constata rdlele, propune indreptarile cuviincioase i reglem.nteaza din
nou buna functionare a institutiei. Patru ar fi cauzele care au dus la
starea proasta a spitalului: a) Lacomia chronomilor Racovitesti cari au
,,desghinat dela manastirea Sf. Spiridon averile Manastirii Precista,
din a caror venituri cu embaticul ce se lua, nu purin se ajutora spitaltd
acesta*". b) Venitul de 2000 lei ce se lua dela Ocna (din Tg. Ocna),
nu se da la vreme. c) Venitul cunitei (pasunea vitelor streine) se
micsora mereu din cauza suditilor (supusiior) streini. d) In schimb,
cheltuelile cresteau mereu. Doctorii Curtei (arhiatrosii) oranduiau la
spital doctori pe cari ii vroiau ei, carota prin hatar li se oranduiau qi
,,lefuri dela spital, peste oranduiala, din care leaf á se impantaFa i doc-
torii Domnilor (arhiiafrii I; si osPbit ¡r5. qi din porunca domneascg
se mai otanduiau lefuri .7i pela alte °braze.
Domnitorul impreuna cu itot sfatul nostru..." hotaraste in toate
amanuntele chipul cu care avea sa se incaseze veniturile mosilor, du-
ghene, imobile, de pe locul domnesc din Galati, dijmele, venitul canta-
rului, venitul din exportul vinurilor, dela ceara, dela sarea din muntii
Vrancei, venitul Ocnei din Tg. Ocna, venitul cunitei; apoi înirA scuti-
rile ce avea spitalul i metoacele lui, in primul rand Precista din Ro-
Juan; inBinteaza douà Cutii, una in biserica si alta in spital, in care sä
se depuna obolul celor
Pentru spiteria spitalului acorda patru scutelnici. Schitul din MA-
gura Iailor, destinat ciumallor, ramtáne in seama Spiridoniei. Spitalul
va tine 40 de paturi. Doctorul ia 90 de lei pe luna cu obligatia s5 vie
de doua ori pe zi la spital i oridecateori ar mai fi nevoe. Pentru bol-
navi se prescriu ratete". Gerahul intai are 50 de lei lunar, cel de al
doilea are 20 de lei si locuinta in spital.
Doctorul cel mare al Curtei Gospod (arhiatrosul), care va fi
dupa vremi, sä nu aiba nici cat de putin amestec la spitalul acesta,
nici la spiteria spitalulur... Doctorul spitalului este numit de catre
Epitropii spitalului; el are drept sa se ocupe si de clientela particulara.
Spiteria este a spitalului, dar este si a orasului, spiterie de obste.
Spiterul este numit de Epitropi; are 25 de lei lunar. Pentru drogurile
spitalului nu se plateste vama.
Se suprimä' lefurile cari se dadeau persoanelor cari nu tineau de
spital. Manastirea Sft. Spiridon fiind stavropighie, pendinte numai de

www.dacoromanica.ro
166

Patriarhie egumenii ei se aleg tot de cátre Epitropi, färd amestecul

Mitropoliei sau al altora. Egumenul actual, Chir Sofronie, arhiereu de
Irinupolis, are 100 de lei lunar. El supravegheazd intreaga administra-
tie, atat latura bisericeascd, cdt i conducerea spitalului pentru doctor,
i gerah, i spiter alti oameni de slujba spitalului. ca sa" vaza. cum
urmeazá fieqcare la oranduiala slujbei lor, §i pentru purtare de grijà
bolnavilor, ca sa se ph","zeasc5 dupg oranduiala aratatr.
Boerii Epitropi au grija strdngerei veniturilor, sá contracteze chel-
tueli qi s'a arate sama la boerii ce se vor orandui 1u5tori de samd ca
tidulg Gosport' ").
Un alt Domnitor, Constan tin Ipsilanti (8 Martie 1799Iulie 1801)
cu hrisovul din 10 Dec. 1810, intäreste toate ordnduelile fdcute de
Alexandru Mavrocordat Firarul. Sporeste numärul paturilor la 60 si
creiazd un monopol Spiridoniei, singura in drept a sine spiterie de obste
in Iasi; doctorii, i gerahii nu mai au voe sd tie sau sä prepare medi-
camente, iar cine ar contraveni, li se confiscä drogurile in folosul spi-
teriei spitalului le). Mai pune o taxd pe horilcd i obligá beräria din
,Jai sa dea pe fiecare an o taxfi de o surd de lei in folosul spitalului
bere gratis cata va trebui pentru bolnavi" 20). Faptul nu trebue
mire; a se da vin bolnavilor era o regUld care se pdzea cu sfintenie
in spitalele din Bucuresti. A se da bere, socotim cd este in legdturd cu
faptul cd, intr'o vreme pe care n'o st!m exact, exista in Iasi un doctor
Goldzric Herlits, medic al spitalului Sf. Spiridon i proprietar de berärie
in Iasi; el va fi indemnat sd se dea bere bolnavilor, cdci pe cand trdia
s'a dat un privilegiu de bergrie pentru d-rui Herlitz, odinioarà gerahu,
medicul spitalului, apoi pentru urmaqa sa in fabricarea acestei bäuturi,
ce se &idea §i bolnavilor pan5 la o oarecare catime- 21).
In anul 1807, Stefania i ginerile sat' Constantin Diaconu, ddruesc
spitalului pdrtile lor din mosiile Glodeni, Jigoreni i Meresti22).
Si lucrurile au mers asa depandnd zilele una dupe alta fdrä nici o
schimbare mai de seamd in viata acestui spital, pând la votarea Regu-
lamentului Organic.
Prin acest Regulament, spitalul Sft..Spiridon este inglobat in Re-
gulamentul Caselor obstesti, fixAnclu-i-se anumite conditiuni de func-
tionatx, pe cari le vom studia in Capitolul III.

Acest lung hrisov rezumat aid, este dat in intregime de V. Gomoiu. Din
istoria medicine. pag. 316 si urm5t.
Th. Codrescu. LIricaru1 ed. II. vol. I, pag. 991. Vezi aici vol. II p. 507
522,-23.
Gomdiu, 1. c., pag. 405.

N. Iorga. Studii si doc. vol. V. pag. 566.

I. Brezoianu. Institutiile vechi romfinesti, pag. 204.

www.dacoromanica.ro
 167

SPITALLIL DIN ROMAN.

Tine de spitalul Sft. Spir:don din Ia§i. A fost infiintat pe längd
1VIandstirea Precista din Roman, de catre Ierodiaconul Gherasim Put-
near.ul, la 15 Iulie 1797.
Gherasim Putneanul a ajuns egumen al Mandstirei Precista
anul 1784; din economiile lui, in anul 1787 a refacut din temelii bise-
rica Precista, care era stricatd. Apoi a fdcut i alte imbunätätiri, iar pen-
tru ce i-a mai rdmas a fäcut diate adicd testament in reguld,
-care a läsat sd se intocmeascd un spital.
In diata lui din 15 Iulie 1797 se spune:
..... banii ce au mai ramas din cheltueli, din drepte ostenelile
mete, ce am fäcut din tinerete pana acum, sunt 5,000 lei bana
gata si 4168 lei datorii cu zapise, care s'au incredintat fratelui Varto-
lomeu, cat va fi scos dintr'aceste datorii si ce a fi cheltuit cu ma-
terial, cheresteaua spitalulni si a morel ce se face in satul Gordo-
nul, alte cheltueli in casä, isi va da sarna. lar care dintr'acesti da-
tornici ar socoti fratele Vartolomeu, ca sunt neputinciosi, ierte
intru nimica sä nu-i supere. Dintr'acesti bani .mai sus araitati, adicä
nouä mii una suta saizeci si opt lei, las Manastirei Sft. Spiridon
una mie lei, iar ceilalti ce mai rä man, i-am lasat asupra cheltuelei
spitalului i uneremetului bisericei (care se aflä la prime jdie de a se
risipi). Asupra cärora bani de mai sus am läsat epitropi pe fratele
Proco pie si pe V artolomeu, ca sä sa varseasca aceste lucrar ce mai
sus se arata, i cati vor mai ramane dintr'aceste cheltueli, sä-i dee
cu dobanda la un loc sigur, si acea dobandä iarasi sa fie pentru
cheltuiala spitalulur 0).
Dacä a murit ierodiaconul Gherasim, in anul 1797, a urmat ca
egumen la Precista, Arhimandritul Vartolomeu, care, impreunä cu fra-
tele Procopie, au intocmit spitalul mándstirei. §i au regulat sd tie cdte
zece crivaturi (paturi) de bolnavi, cu din veniturile mändstirei i alte
miluiri.
La aceste cheltueli a p.articipat §i Episcopul de Roman, Veniamin.
El a pus medic §i a fäcut spitärie. Si fiindcd ven'turile Episcopiei n'ajun-
geau pentru a intretine spitalul, Episcopul s'a indatorat cu 80 de pungi
de bani, in contul viitoarelor venituri ale Episcopiri. Dar Episcopul Ve-
niamin a plecat dela aceastd Episcopie, färd a fi pldtit da.oria. Din
aceastä cauzà, principele Moruz a sechestrat veniturjle Episcopiei pànd
la plata datoriei, dánd Episcopului numai o parte din venituri pentru
intretinerea sa si a Episcopiei 2).
In anul 1806, a fost ránduit la egumenia Manästirei Precista, ar-
himandritul Gherasim Buleandrd sau Calma, care a mai addugat zece

T. Codrescu. Uricarul vol. XII, ag. 358 urnbit.

Melhisedec. Cronica Fluu1ui, pag. 141.

www.dacoromanica.ro
 168

paturi de bolnavi in spAalul acestei manastiri 3). lar in anul 1812,

Doamna Ecaterina Sturdza, nascuta Cantacuzino, a daruit spitalului
din Roman, mosia sa Romanii 4).
Se pare ca noul egumen, Gherasim n'a administrat prea 13:tne averea
manastirei, motiv pentru care Spiridonia. la 20 Dec. 1831, l'a inlocuit
cu Ierodiaconul Macarie Baltag, caruia j s'a fixat un anume program de
conducere; intre punctele acestui program gasim i grija spitalului: nu-
rná- rul de 20 de cri vate aflätoare in odAile din cuprinsul ogräzii Pre-
cista, sä le tie in burrá stare, cu cele trebuincioase 5).
Cum va fi functionat acest spital, pana acum n'avem nici o stinta.
Tot ce stim este ca inainte de 1827, a functionat aici ca medic, d-rul
Niculae Kieacopol, cel care a scris Invätäturi folositoare pentry fi...
meile ingrecate"; dupa el a venit faimosul doctor Alexandru Teodori,
eolaboratorul Lexiconului de Buda" intocmit de tatal sau loan Teo-
dorovici ; a servit la spital si la judet, reusind s'A adune o frumoasa
avere.
Despre celelalte spitale cari tin tot de Spiridonie, in primul rand
spitalul Prof. Samuil din Focsani, ne vom ocupa in volumul urmator,
pentru ca au luat fiinta dupa anul 1834.

SPITALUL DIN BUZEU.

A fost infiintat in toamna anului 1793 de catre Paharniceasa Ma-
ria Manaileasca din Buzau1).
La 30 Oct. 1793, Domnitorul Alexandru Moruzi (Ianuar 1793
August 1796) a dat hrisovul prin care intareste intemeerea acestui spical,
caruia I i harazeste dreptul de a lua dela ocne 250 de bolovani de
sare, iar din banii preotilor din eparhia Buzeului, cate 20 de talen i pe
luna pentru leafa doctorului si a gerahului; in plus ii mai acorda
25 liude, pentru serviciul spitalului:
Fiindc5 Pahärniceasa Maria Mänäileasca dela sud Buzäu,
ce a murit färä de copii moqtenitori, din indemnare sufleteascä
hotärät prin diata sa de a se face un spital de säraci bolnavi la Bu:-
zäu, pe mo.,ia sa, &supra cáruia au ora' nduit epitropi pre cinstitut
credincios boerul Domniei Mete Grigorie Hrisosco!eu biv vel
paharnic, nepotu-säu, epistat pre Prea sfintia sa Pärintele Mitro-

T. Codrescu. Uricarul, vol. XXII, pag. 358 si urmat

I.Brezoianu. Institutiile vechi ale Rom'Aniei, pag. 204,
T. Codrescu, 1. c:
1) Cu alt prilej i se spune Maria Minculeasa. (LIreche, vol. VI, pag. 587-89.
citeazA cond. 24, fila 367-68. I. Brezoianu in Vechile institutii ale RomAniei"
pag. 139, 1i spune tot Maria iMinculeasa. in hrisovul lui Grigore Ghica, din
29 Sept 1824, i se spune Maria ManAileasca. (Ureche. Istoria Doanniei lui Gri-
gore Ghica. Manuscris la Academie. Cit. cond. 103, pag. 237.

www.dacoromanica.ro
 169

politul tgrei Chic Dositei, incg fiind episcop al Buzaului, ca din a-

verea raposatei, ce prin diata sa au oránduit, sa sg savarseasca spi-
talul, cace spital clandu-ne acum pfiroforie prea sfintia sa pärimele
Metropdit, cum cg s'au isprgvit ca toate cele trebuincioase, ra-
maind numai de a se aseza un dohtor, i un gerah cu doh(oriile
celea trebuincioase in spitgria spitalului si de a intra la cautare
bo/navi sgraci, fgcut-a Domniet Mete rugaciune prea sfintia sa
rintele Metropolit, dimpreuna i ca orânduitul boer epitrop,
ca sa ajutgm i Dornnia Mea din domnestile noastre mili, la acest
lucra sufletesc, cu oaresicare venit curggtor pe an, de a se putea
tine spitalul in oránduiala lui ca toate cele trebuincioase, a carora
ruggciune primindu-o Domnia Mea, ca pentru o fapta bung' pri-
cinuitoare de folosul sufletesc, pentru adäpostirea si spriiinul ce-
lor sgraci, cari n'au putere a se auta pe sine-si la neputintele
boalele lor, ca sa aibg la acest loc odihng ticálo.ii, spre a se cauta
ca dohtor i ca gerah, ca dohtorii, ca hrana, ca oameni mueri
poslusnice, ca lemne pentru incalzitul caselor si ca toatä poslusania
cea trebuincioasä, am binevoit Domnia Mea, si printr'acest dom-
nescul nostru hrisov, hotgram oranduim ca sg ja spitalul pe tot
anal, dela ocne, bolovani de sare doug sute si cincizeci; asi.sde-
rea si dela epitropia domneascg, sg dea la spitalul acesta pe toatg
luna ate taleri douäzeci din banii preoti/or eparhiei Buzaului. ce se
aduna la Cutia Epitropiei, cace sä fie a jutor la lea fa dohtorului i a
gerahului, osebit sg aiba spitalul douä zeci cinci liude scu-
titi pentru lemne de incglzitul sgracilor boina vi i alte poslusanii
spitalului. pe cari ggsindu-i boerul Domniei Mele, epitropul, oameni
strgini si !Ara' nici o pricing, sa li se faca de catre ispravnicii itt-
detului cercetare dupg orgnduialg, ca adeverinte/e isprgvnicesti
viind la Vistieria Domniei Mele, sá li se dea pecetluituri domnesti
pe numele i chipui lor, ca sg fie nedajnici i apgrati de toate
orändue/i/e tarei; drept aceia, sg fie dator numitul boer epitrop. ca
prin osardia sa, prin epistasia prea sfintiei sale Pgrintelui Metro-
politului, sg se sileascg a intra in fapta aceastg bung Apt& de a se
intocmi spitalul ca dohtori, cu gerah ci ca toatg oranduiala cPa fre-
buincioasä, primind saraci bolnavi la odihng si cautare, urmändu-
se intocmai ordnduiala diatei acei räposate, ce au fa-cut pentru a-
cest spital. am intgrit hrisovul acesta cu insasi iscalitura pe-
cetea Domniei Me/e..." 2).
Pähärniceasa a inzestrat spitalul ca mosia Räteasca, Ulmii, mosia
dala Cändesti, via din Dealul Cândestilor, via dala Säpoca, mosia Zär-
nesti, mosia Gärlasi, o moarä cu douä roti in tärgul BuzAtt si cloud
locuri de carcium'a tot in Buz5u 2).

V. A, Ureche. 1st. vol. VI, pag. 711-712.

I. Brezoianu. Institutiile vechi ale RomAniei. Pag. 139.

www.dacoromanica.ro
170

Si pentruca spitalul, dui:A marturia hrisovului de mai sus, era

gata rämäind numai de a se aseza un clohtor...-, probabil cá doc-
torul a fost gasit, cad la 27 Februar 1794, Domnitorul dà porunca
sa sä aibfi a da spitaltdui pe toatä luna, dupä coprinderea domnescu-
dui Nostru hrisov, acesti ate taleri douäzeci din banii preotilor
cu cari trebuia sa se plaLeasca dchtorului i gerahului" 4),
In cursul anilor cari nu stau pe loc, intalnim din cand in and
t ate o §tire despre acest spital, fara nici un alt amanunt care sa ne
lamureasca viata lui însài. A§a: in anul 1797, gasim in ni§te socoteli
ale cheltuelilar eparhiei Buzaului, suma de 240 lei, bani ce sunt oran.
duiti de se dau ajutor pe tot anul la spitalul ce s'a.0 fäcut la Gärlasi.
Buzäu- 5). Mai tarziu intr'un catastif din 25 Noembrie 1794,
aflárn ca Paharniceasa Maria Manaileasca, moarta in 1792, a lasat pen-
tru cladirea spitalului suma de 6050 de lei, iar epitropul pus de ea,
boerul Grigore Hrisoscoleu a cheltuit numai 5888 de lei CI.
In anul 1797, Alexandru Ipsi/ante intare§te hrisovul acestui spital
in forma data de Moruzi 7). Acela§ lucru face §i Const. Hangerli la 9
Iunie 1798 8), §i la fel au fäcut top Domnitorii cari au urmat 'Ana la
Grigorie Ghica ; iar la 29 Sept. 1824, intare§te hrisovul lui Moruzi §i
acest din urma Domnitor, fara ca vreunul dintre ei sä mai adauge
ceva celor daruite de Moruzi 9). Ar fi o dovada ca spitalul din Buzau
vegeta, CA in tot cazul nu stiarnea interesul nimanui, ca sa-1 faca sa
progreseze.
Dovada despre acest lucru avem §i scrisele d-rului Const. Cara-
ca, cane spune In Topografia- lui :
orasul Buzau ark spital situat in margine, pe un loc ,ces
deschis, cu ziduri inalte ca si cele de mai sus (aclica Coltea si Pan-
telimonul), insä este mai mic dec.& acelea. Pentru bolnavi sunt
destinate douä camere, dar su.nt mici. märunte umede. Dupä
hotärirea fondatoarei trebue sá ingrijeasc5 .ase boina Vi, danduA
toate cele necesare; mai thrziu, urcandu-se venitul la anroape 7000
lei, putea sá primeascä si mai multi bolnavi. Totusi astäzi, nu are
nici numärul fixat si de multeori stä inchis. De vreo cOtTva ani, din
indemnul iubitorului de Pumnezeu Episcopul Constan tin, efor al
acestui snital, s'a chemat un doctor italian invä (at, sub care s'a
intretinut bine spitalul, iar dupä plecarea lui, un doctor german, a-
name Geno vai, fost coleg de scoalä al meu, care avea putinta
speranta sa-1 imbunätäteasca si mai mult, daca din nenorocire pen-

V. A Ureche, I. c., pag. 712.

Idem, vol. VII, pag. 41-42.
V. A. Ureche. I. c., vol. V, pag. 44(1 nota 2. Cit. cond. 28, fila 34 v.
Idem, pag. 544.
Idem, vol. VII, pag. 220.
Idem. Domnia lui Gr. Ghica. Manuscris la Acad. Cit. cond. 103. f. 237.

www.dacoromanica.ro
 171

tru säraci, nu murea de unoarte prematura. De atilt:a spitalul, de

obicei, nu mai are nici doctori, nici bolnavi-
D-rul Caraca§ scrie aceste randuri intre 1820 §i 1825 §i vorbe§te
de un trecut deja departat pentru el; inseamna ca, cel dintai medic
italian, cel angajat de Episcopul Constantin, trebue sa fi fost chiar la
inceputul fiintarei spitalului, inainte de 1800, iar Germanul Genovai,
colegul lui Caraca§, trebue sa fi functionat dupa 1800, dat fiind ca §i
Caraca§ a venit dupa aceasta data. Doctorul Genovai este pomenit §i 'n
alt document cu numele de Anton Jenovai

2) SPITALE DE SCURTA DURATA

In aceasta categorie punem spitalele cari, din diferite motive, n'au
avut decat o viatä efernerä §i au disparut Lard urmä, sau s'au trans-
format in alte institutiuni. Din aceasta categorie fac parte: Spitalul Obe-
deanu din Craiova, spitalul Iona§cu din Slatina i spitalul din Tärgovite.

SPITALUL OBEDEANU DIN CRAIOVA.

A fost infiintat de catre Domnitorul Constantin Mavrocordat in
anul 1737. Nu cunoa§tem actele de fondatie dar totul se des1u5ee cu
prilejul unei reclamatii Malta in anul 1794 de Stolnicul loan Brailoiu,
cum ca se irose§te averea ctitoriei Obedeanului; atunci s'au facut ceroz-
tad asupra acestei ctitorii §i la 18 Martie 1794, Divanul Craiovei a
facut o anafora, adica un raport in care se lämuresc toate lucrurile,
adicA:
Paharnicul Constantin Obedeanu a inceput zidirea unei mänästiri
in Craiova; cand a fost gata, la 24 Marte 1753, a inzestrat mfinastirea
cu mo§ii, tigani, vire i diferite ()dome, lasand epitropi pe Vistierul
Strambeanu, vornicul Pri§coveanu, care ii era ginere, Hagi Gheorghe
(doctorul) §i pe Paharnicul Jianu.
Dupd patru ani, Domnitorul Const. Mavrocordat a fäcut aici
,,doua case cu 12 paturi pentru säraci nepatinciosi bolnavi, asezärnant
doctcr pentru tamaduire de rane", §i Cu hrisovul lui din 28 Iulie
1757, a mai adaugat o seama de privilegii i scutiri.
Rezulta cà spitalul a fost infiintat de catre Const. Mavrocordat,
in anul 1757 §i mai rezulta cá, acest spital avea oarecum un garacter
de specialitate asezamant si doctor pentru tamaduirea de rane", de
hirurgie cum am spune astazi. Faptul are, credem, o explicatie foarte
fireasca: intre epiiropii ctitoriei Obedeanului se afla §i Hagi Gheorghe,

P. P. Samarian. Topografia lui Caracas, pag. 161-162.

N. Iorga. Istr. literat. ronh, vol. III, pt. I, pag. 42, n. 9. Citeaza Bibnot.
Acad. Rom.. docum. necatalogate.

www.dacoromanica.ro
1.72

care era gerah de profesie, adica ingrijitor de rani §i, daca s'a facut
aici spital, negre§it lui Hagi Gheorghe G-erahul sau Dohtorul cum i
se mai spunea pe atunci, trebuia sä i se incredinteze serviciul de me-e
dic al spitalului doctor pentru tämäduirea de rane".
lucrurile au mers a§a catava vreme, pErna cand au inceput
se am..stece neamurile ctitorului fondator. Se pare ca un Baluta' Obe-
deanu a inchinat ctitoria Obedeanului, adica manastirea, sa fie metoc
Episcopiel Ramnicului. In aceasta notia situatie. Episcopul a hotarat
sa facá aici seminar pentrtz pregatirea candidatilor la preotie, iar la 26
Aprilie 1775, Alexandru Ipsflanti a intarit aceasta, ca sa fie Manastirea
Obedeanului spital nu numai trupesc ci sufletesc" a).
In acest- chip fondurile spitalului se imparteau acum intre slujitorii
biseece§ti, bolnavii spitalului cu doctorul respectiv §i ucenicii sau elevii
seminarului. Alexandru Ipsilanti, voind sa pue in ordine qcolile din
Oltenia, la 9 Februar 1777, intare§te asezamantul §i veniturile manasti-
rei Obedeanu, i pentru doctor socotind Märia So, a nu este de ajuns
din veniturile mänästirei, ci este pentru trebuinta bisericei qi a bolna-
i-a oränduit leafa pe an, din banii Cutiei milosteniei talen i 350,
,,i dela vama Craiovei talen t 150, i dela Ocnele Mari din sud Välcea.
taleri 100, ca sá aiba purtare de grijä cu doftoriile sale la trebuintele
spitalului, iar and va fi vre un doctor insarcinat cu familie grea. sä i
,,se dea i alti talen i 200 dela Cutie".
Rezula ca acum manastirea Obedeanu servea de spital §i de se-
minar pentru invatatura ob*teasca, numai ca pentru plata doctorului
spitalului, care desigur facea serviciu i ca medic de ora, s'au creiat
venituri aparte.
lucrurile au mers iara§i a§a o bun& bucata de vreme, pana cand
o ruclä a ctitorului, Clucerul Geanoglu, cu dela sine putere a instrainat
ni§te bunuri ale manastirei. Atunci, s'a produs reclamatia tolnicului
loan Brailo:u, de care am pomenit mai sus, cum ca se irose§te averea
mánastirei; Domnitorul a dat porunca sa se cerceteze i la 18 Martie
1794, Divanul Craiovei, pe baza cercetárilor a facut o anafora, adica
un raport adresat Domnitorului, in care, dupa ce da deslu§irele aratate
Mai sus, propune : a) toate instrainarile din averea ctitoriei sA se in-
toarca inapoi, iar cumparatorii acestor averi sa se despagubeasca dela
cei carora a dat banii; b) manastirea Obedeanu sa nu mai fie metoc
Episcopiei de Rámnic, lar neamurile ctitorului s'a nu se mai drnestece
aici; c) sa se oranduiasei o epitropie notiä sub conducerea a doi negu-
tatori de isprava, Barbu Ple§oianu §i Constantin Caradinul ; ace§tia sa
puna in regula toate socotelile manastirei, sa faca reparatiile necesare §i
sA comunice Divanului Craiovei, fata §i cu rudele ctitorului aceste so-
coteli; d) sa se hotarasca definitiv dupg starea mänästirei §i trebuinta
,,politiei, ce este mai cu cuviintä a se intocmi la acea mänästire, ori numai
gcoalà cu dascäl i cu ati ucenici, ori nuenai spital cu doctori i cu,

1) V. A. Llache. Ist. Rom., vol. I, pag. 92. Citeaza condica nr. 3,

www.dacoromanica.ro
 173

,,c5 ti bolnavi, lgcand i socoteala cheitue/ei bolnavilor pe an, sau pen-

tru ucenici de invätäturg, .9.5 arate ltiläriei Sale, ca sg ai,!agg apoi
intocmeascg ceiace va gäsi cu cale- 2).
La aceasta anafora Domnitorul cere oarecari deslusiri la 19 Mai
1794 si in urma ráspunsului primit la 20 Iulie 1794, Alexandru Moruzi
hotaraste la 28 August 1794, Inchiderea definitiva a spitalului Obedeanu
infiintarea la aceasta manastire a unei scoli de invapmant obstesc; si
pentruca mai prisoseau patru °d'al, permite dohtorului politiei sà eada
in ele:
,,Hrisov pentru Mänästirea Obedeanului dela Craiova.
Fjjndcá cinstitii credinciosii boerii Domnei Mele, d-lui Cal-
macamul dumnealor divanitii dela Craiova, dupä porunca ce au
avut dala Domnia Mea, cercetà nd de starea i otänduiala Manas-
tirei Obedeanului din Craiova, prin analoraua dela Martie 18 a
acestui an, ni-au dat prin puro forje pe larg cum ea aceastä Minas-
tire .din inceputul ei a lost slobodä i nicäeri legatä de rgposcuul
ctitor al ei Costandin Obedeanu biv vel Paharnic, ce o au zidit
inzestrat, avand intocmire prin diata ctitomlui spre a se chiver-
nisi de epitropi si a se lace din veniturile ei a jutor la lucrul de
obstea politiei trebuincios si de sullet folositor, cum ni-au argtat
la aceasta si dovezile ei in scris cu intäriri vechi domnesti, a cä'ruia
ora nduialä strämutändu-se dupä vremi in alte chipuri, au lipsit si
acel lucru sufletesc (acel) trebuincios politiei, care era a se urma
la aceastä 1nd nastire, unde, cu toate ca in cele de pe urrnä, Domnia
Sa fratele Alexandru Voda Ipsilant, dupä scoposul acelui rgposat
ctitor, a lost intocmit la aceastg mana' stire loc de secará cu dascgl
pentru invät5tura copillor de obste spital de boina vi ca doftori,
dar dupä intämplarea räsvrgtirei vremei si una si alta au lipsit,
Mänastirea inca cu totul s'au stricat ajungänd la &di-apanare de-
sa värsitä, nu numai cele dimprejur, ci insäsi amvanul sfintei bise-
rici a ajuns a cädea cu total, cum i hicruriie ei au inceput a se ri-
sipi si a se strica dala dama. pentru a veni aceastä Mánastire
la stare si a se pazi buna orânduialä a acelui rgposat ctitor, carele
prin diata sa intgritä cu hrisoave domnesti neinggduind nici pre
cei din neamul sgu amestec la epitropia si stäpanirea acestei Mg-
ngstiri si a lucrurilor ei, nici de a se inchina si de a se lega unde-
vasi sau chivernisire de epitropi, au socotit dumnealor i cu soco-
teala de obste au ales din negutgtorii politiei bgrbati cu ipolipsis,
stiuti de ipochimeni credinciosi, doi. anume: Barbu Ple.;oianu
Constandin Caradinul, spre a-i ora' ndui Domnia Mea eoitroni ai
nästirei si lucrurilor, carora sa li se dee in seamä ale Minas-
tirei si prin rnâinile lor s'A strängg vinäricianile, s'A laca cheltuiala
ei; a cärora anafora gäsindu-o Domnia Mea cu cale, ca o urmatoam

2) Analele parlamentare, vol. XIV/1, pag. 1041-1051.

www.dacoromanica.ro
174

asezarnfintului ctitorului, am intarit Domnia Mea la Mai 19, ar

coprinderea ca sä faca zapt toate ale manästirei, mi§caloare i ne-
misca toare, prin catastih isca lit de d-ltri Caimacam si de d-lor boerii,
ca sa le chiverniseasca cu silinta spre spot i adaus, dänd po-
ranco. ca prin marafetul dumnealui Caimacamul qi a dumneaior
boerilor, sä se stra nga toate lucrurileria.'stirei cele risipite
a se pune la loc, si pe tot anul sa-si dee socoteala inaintea dum-
nealui Caimacamului .7i a dumnealor boerilor, uncle sä fie fatä
rudele räposatului ctitor. lar pentru venitul de estimp az avut po-
runca noastra boerii, ca sä cerceteze cat a stat sa ni-1 arate, ca
vedem aclica cu ce se ponte a juta acum la dregerea zidurilor din
veniturile ei; asisderea a fäcut i chefstz (?) prin vederea dumnea-
lor la fata locului, de zidirile cele [carte ran stricate, care sunt
mutt trebuincioase a se drege, j a se face negresit acum, qi au
chibzuit iaraqi dupä porunca noastra, dupa numärul oclailor dupä
starea Manästirei, si mai :Macs dupä trebuinta politiei, ce este
mai cu cuviinta a se intocmi la aceastä Manästire, §coala, adica
cu dascali cu cati ucenici?, sau spital cu doftori cu cati bol-
navi?, ne avand loc, dupa cum ni-am pliroforisit a inca pea si una
alta. Care, prin al doilea anafora a dumnealor, dela lulie 20,
ni-au ingiintat ca venitul de estimp este talen i 500, iar cheltuiala
care trebue a se face acum la dregerea celor trebuincioase, la fa-
cerea amvonului qi la alte intemeeri ale bisericei, i imprejur la za
°dal, dupä catastihul ce ni-au trimes, este talen i 1350. Care aceastä
cheltuialä ce trebueste acum, estimp deodatä, la facerea numitelor
ziduri, dumnealor boerii parnanteni, insusi de sine, s'au proerisit
a o da dela dumnealor. acum, adicä talen i 1000, dupä foaia ce
ni-au trimis, ca la un lucru sufletesc de insasi trebuinta politiei
folositor, ceilalti taleri 350, sä dea din venitul de estimp
Manastirei. Dupa trebuinta politiei, au socotit si au facut aratare
§i rugäciune Domniei Me/e, de a se face ;coalä de invaráturà, cu
20 de copii i cu dascali, fiind numärul oclailor numai de incape-
rea si trebuinta unui dascal dintai, i unui dascal al doilea, cu 20
ucenici, si un Dohtor al politiei, numai de sederea dupä care
urmeaza oranduirea celor necesare bunei functionari a scoalei 3).
Incdt, din toate cele de pAnd aici, rezultd ca ctitoria Paharnicului
Obedeanu a luat flint:5 la 24 Martie 1753, si el a inzestrat-o cu gdnd
de a se intretine NIAndstirea, iar din prisosul veniturilor, sd se infiinteze
o institutie de folos obstesc. Pe baza acestui din urmd deziderat, Ccnst.
Mavrocordat a fdcut in anul 1757, cloud case ca 12 paturi pentru bol-
navi si doctor pentru tärnaduire de rane. Dupä trecere de cdtdva vreme.
Alexandru Ipsilanti, la 26 April 1775, a hotärat ca 1VIAndstirea sa
scoald pentru ucenicii de preotie. Dar ca in toate ctitoriile de acest

3) V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. V. pag. 60-62. ateaz5 cond. 26, pag. 223.

www.dacoromanica.ro
 175

fel s'au amestecat rudele ctitorului fondator, cari au prins sa instrai-

neze averea ctitoriei i lucrurile n'au mai mers nici pentru spital, nici
pentru scoala. S'a ivit atunci un boer, Stolnicul Loan Brailciu, care a
reclamat ca se irosesc averile ctitoriei Obedeanului; Domnitorul a
Cara, sa se cerceteze cum stau lucrurile §i in baza rezultatelor capatate,
§i dupa cererea localnicilor Craioveni, la 28 August 1794, Alexandru
Moruzi a hotarat ca Manastirea, ctitoria (ibedeanului, sa ramana nu-
mai pentru scoala, permitánd Doctorului orasului sa fie numai cu
derea in localul acestei Manastiri. Acest din urma punct se expbca
prin aceia cA coala avea nevoie de serviciile medicului.

Asa s'a facut ca. la 28 August 1794, spitalul intemeiat de Dom-

nitorul Constantin Mavrocordat in anul 1757, la Mandstirea Obedea-
nului din Craiova, a inaztat de a mai exista. Totusi, din cand in can& cu
prilejul fixarei lefilor doctorilor din Craiova, se mai pomeneste cate
odata de vechea ctitorie a Obedeanului, ca scoala, dar de existenta
talului nici and 4).
SPITALUL IONA5CLI DIN SLATINA.
Un negutator din Slatina in viatä fiind, cu osteneala sa a filcut
o sfäntg bisericg ce se cinsteste si se prgznue.ste marele lerarh Niculae
si marele mucenic Dimitrie.., si Sf. Gheorghe...", la care avea sa fie
§i spital.
La 17 Februar 1797, Neaga, sotia lui Ionascu face urmatorul act:
Adicg eu Neaga, ce am lost sofie räposatului lonascu negu-
tätorul dela Slatina sud Olt, dat-am zapisul meu la cinstita mAna
d-lui vel Vornic al Obstirilor Radu Golesc-u, si a d-lui vel Logot
de Tara de Sus, Constandin Filipescu, precum sä se sae cg d-lor
fiind oránduiti epistati i purtgtori de grije de cgtre Mgria Sa
Vodg asupra spitalului ce s'a inceput i se face 4 rgposatul sotut
meu, la Slatina, spre a se sgvársi acest spital ca toará oränduiala
lui, ci eu, fiind [5 Oduitg arit mai inainte cAt i acum inaintea Mg-
riel Sale lui Vodg, ca si dintr'al meu s'd fac ajutor acestui spital,
care ajutorintä cerándu-mi-se de cgtre d-lor a o da inscris, de
aceia printr'acest zapis al meu ¡mi argt cugetul ajutorul ce fac
spitalului, adicä eu, ca una ce am häräzit ajutor bisericei spt-
talului, avutul meu, mg leg ca din cargmidg i var i sindrilg ce se
aflg in fata locului, sg fac doug odgi, i o cuhnie si un captor de
päine tot lfingä aoele odäi, toate de zid, insg: arcalele intr'o cg-
ränzidg jumätate, iar despärtirile intr'o argmidä; la care odät
cheltuiala va trebui, afarg din cele ce se aflg, s'o pui din venitur
mosiilor spitalului ce am luat in anul trecut, far ce nu se va ajunge,

4) Analele parlamentare, vol. X1V/1, pag. 1041-1051.,

www.dacoromanica.ro
176

sä fie dela mine; cari odgi i cuhnie, i cuptor, sg am acum de pri-

mgvarg a incepe la lucru, i päng in toamnä la sfgrsitul lui Au-
gust sä fie gata. Pe un loe de prgvglie ce am in tfirg, PO-
duesc ca, când voi putea, sg fac prävälie sg se stgpaneascg tot
de spital. O viisoarg ce ani, Cu cramg Cu pivnitg de zid, cu un
beciu, i o cgscioarg de zid deasupra beciului, sg mg hrgnesc cu
clansa at voi avea viatg; iar dupg moartea mea sä rämge iargst
spitalului. lar la trei mosii si un loc de lgngg spital, fiind ale
spitalului, eu nu am nici un amestec. Drept aceia, spre incredin-
tare m'arn isalit mai jos, ca sg se creazg.
13 Febr. 1797. Neaga sotia rgpos. lonascu dela Slatina 1i.
In acela§ timp, Radu Golescu, Vornicul Ob§tirilor §i Logof.
Constantin Filipescu fac o anafora catre Domnitor, in care deslu§esc
realitatea lucrurilor:
....la Slatina sunt rándtriti epistati la spitalul inceput acolo
de lonascu neguffitorul si nesävärsit. Epistatii au m;s;unea de a-I
sfärsi. Ei au adus pe Neaga sotia lui lonascu si pe neoota/ ei
Gavrilg i-au intrebat, ce venit mate avea spitatul? Ei au rgs-
puns, cg are doug mosii si un locsor lingg zidul spittalului, care
nu produc venit. Venitul mosiilor nu se stie, fiindcg numai in
vara trecutg li-au tinut lonascu. and au lost secerg. Au mai arg-
tat a räposatul lonascu preggtise materialul pentru zidirea spi-
talului, cg a luat cu imprumut cgrgmidg dela Scarlat Isvoranul
Ctucer de arie. Biserica este gata cu toatä rAnduiala si are doug
odgi fgcute de lonascu. Soria lui lonascu a promis cg, la moarte
¡asá danie toafg averea, spitalului. si a, peat va trgi. va face
ajutor spitalului si va mai face cu cheltuiala ei doug odgi, o cuhnie
si un cuptor si o prg vglioarg. pe un loe ce are in tärg, si pe care
o va läsa spitalului. Ana foraua propune de epitrop spitatului dela
Slatina pe Toma Deleanu, judeator de accJo i sg se dea in
primire toatg averea de fondatie.
Domnitorul aprob5. la 19 Februar 1797 2).
Ctitoria spitalireasc5 a lui TrInagcu n'a piitut ltia fiinfà. pentrua
nu permiteau fondurile ce avea. Atunci i s'a dat alta destinatie. La
August 1806, pecând traia inca Neaga sotia lui Iona§cu, Domnitorul
Constantin Ipsilanti acorda §ooalei din Slatina oarecari scutiri de vi-
närki §i scutire pentru zece liude, ca sa fie pe.ntru simbrie dascglilor
hrana lor cheltuiala bisericei dresul fintgnelor de acolo din
..ora"; despre spital nici o vorba; dresul fAn.Lnelor din ora § este tot

An,alele parlamentare, vol. XVI/1, pag. 1053-1054. -

V. A. Ureche.,Ist Rom., vol. VII, pag: 138. Citeazä cond. 33, f. 176 verso.

www.dacoromanica.ro
 177

ce a mai ramas cu caracter sanitar din ctitoria spitaliceasca a lui Io-

nascu din Slatina 3).
Ceva m.ai tarziu, la 7 Martie 1808, Neaga lui Ionascu isi re-
1-l'oeste zapisul donatiei ei, fara s'A schimbe ceva chn soana acestei
ctitorii ramasa definitiva' pe seama scoalelor 4). La 19 Noembrie 1819.
Gheorghe Filipescu i Iordache Golescu, copii vel Logof. Const. Fi-
lipescu si al Vornic. Radu Golescu, ca epitropi ai ctitoriei Ionascu.
aratà Domnitorului ciá acest spital nu. se putea auta din pricina
,,marilor cheltueli, (qi) s'au schimbat in scoalä greceasca..-, §i asa,
pentru scoala trebue sa ramana pentru totdeatina. Domnitorul aproba
aceasta propunere la 21 Noembrie 1819 5). lar Grigorie Ghica, po-
runceste la 11 Dec. 1822, Eforilor scoalelor, s'a se ingrijeasca de epi
tropia acestei scoak ot Sfatina- 6).
Asa s'a terminat cu aceast5 ctitorie spitaliceasc5.
SPITALUL DIN TARGOVISTE.
La 31 lanuarie 1822, s'a dat voe locuitorilor din Targoviste, s'A
faca spital cu patru camere i casa' pentru locuinta doctorului, casä pen-
tru spitärie i pentru spiter, cu toate cele necesare bolnavilor, aster-
nuturi, rufarie, hrana i voameni de serviciu, ca sá fe pentru bolnavii
saraci din ora i pentru straini.
Pentru tinerea spitalului s'a aprobat o taxa de o para la leu
afacerile ce se incheiau la Targul de Mara, ce se tinea in toat'A Vinerea
pe mosia orasului; o cutie pela bisericile orasului avea sä adune obolul
daruit de catre oamenii milosi. Poslusnicii scutiti pana atunci pe seama
doctorilor orasului, trebuiau s'a treaca pe seama spitalului, caci doctorii
aveau sa primeasca in schimbul lor, simbrie. Strainii existenti in oras
cei cari aveau sá mai vie trebuiau sa contribue i ei cu ceva, dar
farsa silnicie. Socotelile spitalului le fac epitropii si le arata in fiecare
an, fata de cativa cet5teni fruntasi; cand epitropii nu s'ar fi purtat bine
trebuiau schimbati. Cand nu s'ar fi ajuns cheltuelile spitalului, cetatenii
toti, trebuiau sá implineasca lipsa.
Spitalul avea s'a se instaleze in casele manastirei Stelea din mij-
locul orasului, dar aceasta imprejurare facea pe multi cetateni sa pre-
gete, de teama ca nu cumva spitalul sa le fie focar de infectie; atunci,
la 5 Iulie 1822, Otckmuirea Valahiei comunica cetatenilor fricosi, ca'
spitalul Colea i spitalul Filantropia sunt tot in Mima Bucurestilor si
n'aduc nici un pericol. In schimb se atrage atentia locuitorilor, ca mana-
stirea Stelea este inchinata Sfantului Mormant, deci, inainte de a des-
chidie spital acolo, cata s'a se ia intelegere mai intai cu Epitropia Sfan-
tuitii Mormant

V. A. Ureche. 1st. Rom, vol. IX, pag. 398.

Analele parlamentare, vol. XIV/1, pag. 1053.
V. A. Ureche, 1. c., vol XII, pag. 95. Citeaz5 condica 92, f. 519.
Analele parl., I. c., pag. 1054.

12

www.dacoromanica.ro
178

Dela Otarmuirea Valahiei.

Cat pentru a se face spital in politie, primit5 le este cererea ce
lac jaluitorii, nu numai pentru cele ce arata intr'aceasta jalb5 ci
§i pentru pilda ce avem cu spitalul Co/tei ce este in mijlocul poiitiei
Bucurestilor, i spitalul streinilor, care de§i este in marginea politiei
Bucurestilor, dar este iara§i intre case de mahala, la care, spitalul
ce se face, pazindu-se cur5 tenia, nici o molifseala nu aduce. Pentru
care poruncim dumneavoastra boerilor ispravnici ai judetului, ca
cercetand si dumneavoastr5 jalba lor §i fiind precum aratä, sá aiba
si la dumneavoastr5 ajtutor §i inlesnire la cele cu. cale. Dar !Hilda
ni-am pliroforisit ca aceast5 m5n5 stire Stelea, unde vor sá fac5 §i
sáaseze spitalul, se afta inchinat5 la Sfantul Mormant, s5 fie da-
tori ca intai sa se aseze ca Epitropul Sf. Mormant, iar
pänä nu se va aseza, slobozi nu stint, sa faca spitalul intr'acel
Semneaz5 Mihalache Manu, Romanitis1).
$i spitalul s'a deschis.
La 24 Sept. 1824, Domnitorul Grigorie D. Ghica, inoe§te hri-
sovul bisericilor domne§ti din Tdrgovi§te, Curtea Domneascd, biserica
de Sus i Biserica Sf. Vineri, §i cu acest prilej hotärä§te sd se ja
Cate o para la leu dela vdnzarea ce face fiecare prävälie, cum §i dela
cei cari veneau cu mdrfuri spre vAnzare, pe mo§ia oraplui. Cu ace§ti
bani avea sd se intretie spicalul.
Totodatä, Domnitorul pune sá s; intrebe negutätorii, dacd pri-
tnesc ca in loc de o para, sä dea cdte doud. La 11 lanuar 1825, au
fäspuns 25 de negutdtori cd primesc acest plus de con ributie, drept
recunostintä cä s'a desrobit moia tdrgului de sub stApdnirea Sutesti-
lor; dar cei cari veneau cu marfuri la tdrg, sd nu mai dea paraua pen-
tru biserici.
$i cand toate s'au aranjat, se constatà cd spitalul dei are doctor,
spiter i doctorii, nu esre cercetat de bolnavi, pentruca neobicinuiti
fiind cu spitalul, i§i fac boalele prin casele lor, par5'ndu-li-se
»scurtarea vietei $i atunci, ca sä nu se cheltuiascd banii pe o
institutie fdrä folos, mosnenii din ora§ul Thrgovistei au cerut ca spitalul
fie mutat la Biserica Sf. Niculae, unde sä functioneze nu ca spital, ci
ca §coald, i sd se aducä din venitul spitalului apd de isvoare in ora.
La 10 Februar 1825, Domnitorul aprobd toate aceste propuneri:
Precum un pärinte are netagt5cluita datorie catre firestii s5i
fii, a-i ocroti §i a-i pazi de once räu ar putea sá li se int5mple, ase-
menea §i deopotriva datorie au. Domnii si obladuitorii de tad si de
ncroade catre supu§ii lor, de a-i ocroti a-i feri de once r5u,
precum si de a päzi dreptatea fiescaruia, ca sa petreac5 in liniste
nebantuiti.

1) V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XIII, pag. 293. CiteazA cond. 96, p. 296.

www.dacoromanica.ro
 179

Drept aceia, Mazda' la Domnia Mea au dat jaibá oräsenii din

Targoviste, sud Dambovita, ca plangere ca mosii pdrintii tor, ca t
s'au aflat ca locuinta acolo, hránindu-se pe mosia orasului
in ora ca slobozenie ca pe o mosie dreapta a lor, in nenumdratd
sumá de ani, Ara' a fi bantuiti de cätre cinevasi, iar rdposatul Ale-
xandru Vodd . utul din indemnarea unora ce s au allat asezati
locuinta de pe vremuri acolo in oras, au umblat de au luat aceastd
mosie a orasului Targoviste pe seama Mdriei Sale, dar au rämas
tot in slabozenia ce din vechime au avut-o, i ca sä nu mai cerce
dupa vremi vre-o supdrare ni-au fäcut rugäciune a li se intdri std.-
panirea orasului si a moqiei si prin domnesc al nostru hrisov; a ca-
rota jalba rancluind-o bomnia Mea in cercetarea preasfintiei sale
Pärintelui Mitroplit si a iubitorilor de Dumnezeu bptscopi si a
d-lor cinstitilor credinciosilor boeri veliti ai Divanului Domniei
Mele, prin anaforaua dela 18 ale trecuta!:::: lanuarie ni-au jacut
aratare ca, cercetand au ardtat jeluitorilor hotdrarea ce au dat-o
in dosul jalbei lor, in leat 1821 Februar 18, dumneelor boerii Cai-
macami ce au fost atunci, coprinzdtoare cä luminata Doamna Efro-
sina .5utu in Lama Kiposatului Domn Alexandru [loci& uful, so tul
lumindtiei Sale, cdutand i cercetand cu dinadinsul tod.e sineturile
i alte scrisori ale madelei moqiei Targovistei, li-au pecetluit intr'un
plic li-au trimis la Divan, care, deschizandu-se de dumnealor
alegándu-se hártiile cate au chibzuit cd le sunt jeluitorilor de
trebuintd, li ,s'au dat de mana lor, iar celelalte s'au ars in foc,
de aceia spre dovadd s'au dat jeluitorilor f i aceasta poruncd a
dumnealor, ca sá aibd jeluitorii a locui pe aceastd mcsie Tdrgo-
viste, slobozi intru nimic nebarthriti de cdtre rulmeni, dupd cum
si din vechime s'au urmat, avandu-se stäpanirea intocmai precum
mai nainte au avut-o de ani nenumdrati, lini.titá .i nesuparatä.
Asemenea au mai aralat jäluitorii la dumnealor boerii si copie dupe
hotärarPa Ctcármuirei, ce s'au läcut iaräsi in dosul jalbei lor, la
leat 1822, lanuar 31, adeverità de d-lui Banu Barbu Väcdrescu,
and li s'au dat voe, dupl. cererea !or, de au facut un spital ca
patru odai, i case pentru sederea dobtorului, i casä pen tru spiter
odae pentru spiterie la orasul Targoviste, i spiterului, i dohtoriilor,
sd [acá asternuturi, i haine de primenitul bolnavilor, sd-i tie ca
hranä pe acei bdnavi, sá aibä oameni i mueri pentru spdlatul, i
primenitul si alte trebuinte ce urmeazä: la spital sd se primeascd
bdnavi sdraci si din ordseni si din streini, si spre a se putea tinea
In stare bunä totdeauna, fiindcä la Targul de Afard, ce se face
Vinerea pe toatä sdptdmana, in mosia orasului, au lost obicei dela
negutätorii ce fac alisveris acolo, cate o para la leu; aceastd para
s'au dat sá fie pe seaona spitalului, de nu va fi insä cu pricind a
O cere altii; sä fie si pela bisericile din oras i afard de mosia ora-
sului, Cutie, ca sj se adune ceiace se vor indura si va Lisa mima
pe crestini a da pentru cdutarea bolnavilor; poslusnicii ce se scu-
tea pe numele dohtorilor orasului, sa fie pe seama spitalului, cdci

www.dacoromanica.ro
180

dohtorului are sä i se plateasca simbria ce se va tocmi Cu orà§erzii;

iar strainii ce locuesc pe mogia aceasta ca ti vor mai veni
se vor ageza pe dansa, sa se invoiasca cu primirea i acelora, a da
pe an ceiace se va gasi cu cuviintä, insa cu aceasta sä nu se faca
vre-o silnicie, nici sa se cearg peste putintä oamenilor, ci cu mijloc
invoit sg se ageze a nu vreni jalbi i pricini. dintre orageni sa
fie Epitropi, oameni cinstiti, ca sa aibg ingrijire de toate cele tre-
buincioase ale spitalului, sa stranga veniturile, sa fíe condial de
venit j cheltuialä pang la once, gi la fiescare an sa inchee soco-
teala inaintea a ca tiva din oraseni, cari vor fi mai fruntasi; iar and
vor vedea ca Epitropii nu se poarta bine, sa aibg voe a-i schimba
si a pune pa altii. í s'au indatorat orgsenii, ca sa nu gäseasca in
urmä pricing, ca daca nu le va ajunge cheltuiala spitalului, sg fie
datori cu totii de obste, a da dela tei, ca sg implineasca lipsa,
trebuinta i urmarea spitalului sa nu conteneze nici °data%
Pe langg care aceasta, vazind dunmealor boerii i hrisovul
Damniei Mete. ce s'tt inoit de pe altele mai vechi la 24 ale tre-
cutuIui Septembrie, care s'au dat Bisericei din Curtea Domneasa
de jos, i la Biserica de sus, i la Biserica SI. Vineri dintr'acel oras
al Targovigtei, coprinzator intre celelalte a lua qceste sfinte biserici
cate o para de leu, avaet dela fiescare prävälie gi dela alti camera
ce vin cu alte lucruri de vanzare la targul ce se face pe toatà
sfiptämàna, Vinerea, pe mosia oragului, care avaet mai inainte
vreme se lua de vamesii judetului cei mai näinte frati Domni,
prin hrisoave li-au hgrazit bisericei, cu cuvant ca târgul se face pe
mo§iie domneascg slobodg, pe mogia oragului, bisericele acestea
sunt domnesti al celui vechiu Scaun din TA' rgoviste, ca sg se poata
ajutora la multele trebuinte ce au si la dgräpanarea intru care se
afta, .neavand nici o mosie, nici alte acareturi, de aceia zic dumnea-
lor, ca au scris din partea Logofetiei Tarei de jos, catre d-lor Is-
pravnicii judetului, ca sa faca intrebare tuturor negutatorilor or&
ce se negutgtoresc cu marfuri pe locurile Targului de Afarg
ot Targoviste, de voesc a Imai da inca cate o para, Vinerea, la
spital, pe langg paraua bisericelor, ca sg se faca douä paraba;
au dat inscris 25 de negutatori sub iscgliturile lor, la 11 ale tre-
cutului lanuar, care s'au adeverit si de Ispravnica tul de acolo, cu
coprindere cá raman datori cu a da la ziva Thrgului de Alarg
cate doug parale, una bisericelor domnesti si una la spitalul ce s'au
fgcut cu râvná, intru pomenirea celor ce li-au fost aiutor desrobi-
rei moiej, rugandu-se doar, ca strginii ce vin la Targul de Afara
cu cele de hranä, adiog bucate, i lemne altele, sa nu se indato-
reze a da si a biserici paraua, ce nu pot a o da cite doug panic.
Dupg care aceste de mai sus argtate, zic, cg pgrintii Arhierei
dumnealor Velitii boeri, cg fiind mosia domneasca dela Thrgoviste,
slobodg din vechime, pe seama orgsenilor de acolo, si stgpanindu-
se de dansii de ani nenumgrati, linistiti i nesuparati, precam s'au
fgcut dovadä din hrisoavele domnesti de acolo, ca este slobodg a

www.dacoromanica.ro
 181

orasului, cat 0 din hotararea dumnealoc boerilor Caimacami, ce

au dat 1n leat 1821 Februar 18, primita este cerer,ea ce fac
luitorii.
Pentru care am gasit ca cale a se da jaluitorilor si hrisovul
Domniei Mele asupra slobozeniei acestei mosii, pe seama ora seni-
lor de acoto, dupa cum au avut-o de atâta suma de ani, cu aceasta
osebire, ca sä mr se supere intru mmic eat cei ce vor fi avut
locuri i alte coprinsuri /Cara' zite de mai nainte de luminati Domni,
prin sineturi domnesti, cl qi alte obraze ce vor fi avut stapanire
asupra vre unui loc, pana la venirea räposatului Domn Alexandru
Voclä ..5'uful, in care hrisov sa se coprinza i oranduiala spitalului,
a finea deapururea in ¡linfa, dupa hotararea Otcarmuirei ce s'au
facut la leat 1822 Ianuar 31. i fiinda paraua locului dela Targul
de /tiara s'au gäsit harazita prin hrisoave domnesti de mai nainte,
ce s'au intärit de Domnia Mea pe seama biserice1or domnesti de
acolo din Targoviste, zic Parintii Arhierei qi cl-ior Velifi boeri, ca
nu au jeluitorii nici un cuvant a popri pe numitele biserici ca
nu ia aceasta para si dela cei streini ce vin ori cu rnärfuri, ori cu
bucate sau ca alte lucruri de vanzare la Targul de Afara; ci rä-
mane a se pazi aceasta a bisericilor dupa coprinderea hrisoavelor;
iar pentru spital, de vreme ce lude 25 neguritori oraseni din Tar-
goviste, pan inscrisul ce au dat, s'au multumit a Ka spunde la ziva
Targului de Afarä, incá câte o para pe seama spitalului, acesta
aflandu-se intocmit pentru primirea bolnavilor streini, ,Si nefiind
o surnä suparatoare a da Cate douä parale, de va fi primit Dom-
niei Mele, se va da in hrisovul ce li se va da jeltritorilor, ca
in dela toti färä osebire, pe langä paraua bisericilor ca te o
para de leu pe seama spitalului, si sa se dea poruncä atre dum-
nealor Ispravnicii judetului a nu mai ingadui pe altil, co sä mai
cara alt avaet nelegiuit, bez vama dupa ponturi dela cei ce vin la
acest targ ca lucran i de vänzare. Dupä care anafora indestulandu-
se Domnia Mea de dreptätile ce au avut din vechime asupra acestei
oqii, oräsenii din Targoviste, precum mai sus se area', am si dat
domneasca noasträ lntarire asupra anaforalei, infra. toate.
Dar, fiindcä in urma intarirei s'au ara tat cu jaiba acre Dom-
nia Mea mosnenii din orasul Tärgovistei, zicand ca.' la spitalul ce
au lost facut in acel oras, au si adus dohtor cu cheltuialä si spiter
ca indestule dohtorii, dar in cele de pe urma au väzut cá acea
zidire a spitalului cheltuiala lor au ramas zadarnicä, cä atSt orä-
senii de acolo, cät si cei de pe afar& neobicinuiti fiind cu spitalul,
i.si fac bcalele prin casele lor, parandu-li-se spitalul scurtarea vietei
,57 asa vazand jeluitorii, cä strädania lor nu are mijloc de
pomenire si oraqui fiind lipsit de isnoava de apa, câci apa lalomitei
este ca depärtare, au gasit si un drum al isvoarelor f ä cut incä
decand era Scaunui Domniei acolo, si ca din venitul mosiei au
apticat prin Epitropii ce au acel drum al isvoarelor aducänd apä
nä la Targul de Afara, care este de mare folos obstei, caci päti-

www.dacoromanica.ro
182

mea foarte mult de ail& i voesc a mai deschide isvoare si la alte

locuri trebuincioase de apg, unde si lama nd cheltuiala, au cerut jg-
luitorii ca zidirea spitalului ce au ramas netrebnicg, sg o mute la
biserica Sf. Nico/ae de acolo, ande sg o ¡acá scoala pentru in-
vg patura copiilor sarmani, i drept pomenirea spitalului, sg dea sa-
varsire isvoarelor ce s'au inceput pentru trebuinta celor lipsiti fi
depgrtati de apg; a ogrora cetere, chibzuind-o Domnia Mea, am
gäsit-o cuviincioasa, pentrucg aratarea jaluitorilor, ca oamenii din
partea locului î.i fac boa/ele prin casele lor sfiindu-se de spital,
este crezuta j adevarata, fiind acei oameni neobicinuiti cu spita-
luri nefiind cu cuviinta a se sili pe bolnavi de -a merge la spital
fär de voia lor; precum, atat scoala ce voesc jäluitorii sg o faca
pentru inva tgtura copiilor sgraci, cat deschiderea isvoarelor de
apg, fijad jará,i pentru folos obstesc al orasenilor, se socoteste a-
semenea pomenire facere de bine ca spitalul; et, printr'acest
al nostru hrisov ce-1 dam la mainele orgsenilor, hotgram ca sa fie
aceastg mosie a orasultri slobodg pe seama orasului de acolo, spre
a se hrgni pe cansa si a o avea bung a lor, dupg .mijlocul coprin-
derea mai sus numitei anaforale a pärintilor Arhierei si a dum-
nealor V elitilor boeri, dimpreung insä i ca adausul de cate o para
de loc al TA rgului de Afarg de acolo, ca sá se ia pe seama scoalei
si a isvoarelor de apg, ca urmare intocmai dupg coprinderea ana-
foralei de mai sus argtata, de. vreme ce lipseste fiinta
.5i am intgrit hrisovul acesta cu insasi domneasca noastra
cgliturg pecete i cu credinta prea iubitilor Domniei Mele f:i Con-
stantin, Gheorghe, Scar/at, Grigore, Panaiotache, Dimitrie, martori
fiind..." 2).
In acest chip, spitalul din Targoviste nascut din entuziasmul ce,
tatenilor luminati, cari voiau sa vie in ajutorul saracilor, a fost inchis,
pentruca saracii, poporul, nu se putea obisnui cu aceasta institutie stre-
ina de sufletul lui invatat cu bolnita manastirei, cu bolnita cea ocrotita
de Biserica, in care se intra fara teama, pecand spitalul li era sourta-
Tea Weft/ lor.
Osebit de spitalele desatise mai sus, in urmarirea studiului acesta,
am intalnit cdteva stir!, de spitale despre a carora existenta, daca au
existat, nu avem nici un amanunt. Dam aceste stiri cu titlul de in-
formatii.
1) La 24 Iulie 1809 se pomeneste de un spital ce proecteaza sa
faca Mitropolia la Domnita Balasa:

2) V. A. Ureche. Domnia lui Gaigore Chica. Manuscris la Academic. Ci-

teaza condica domneasca 103, pag. 619.

www.dacoromanica.ro
 183

S'au Matt douä porunci Care Ispravnicii Muscel i Dämbo-

vita pentruca sä: tocmeasa cdte 150,000 oca vat, pentru spitalul ce
face Sfânta Mitropolie, la Domnita &lase 3).
Se pare ea' Evreit aveau spitalul lor, intretinut cu din bani
strAn§i la Cutia comunitAtei lor; la aceastA Cutie trebuiau sá contri-
bue §i Evreii strAini, nemti ru§i, frantuji. Dar ace§.ia se opuneau la
contributia Cutiei din care se intretinea spitaluri de streini, ca Cutie
pentru ingroparea celor säraci si ca Cutie pentru ajutorul celor scäpä-
tar. Atunci Ru§ii, in Martie 1812, li-au pus un staroste un Neamt,
care sA execute pe toti fArA vorba; numai ca procedarea a stiArnit pro-
testäri
"Care gheneral Comnino, dela Divan.
Avem ciaste a aräta exc. V., cä Divanului a dat ja!ba breasla
ovreilor pämänteni de aici din Bucuresti, arätänd cá dintr'u inceput
au avut privilegia prin hrisoave domnesti, ca starostea de ovrei al
lor, pazindu-li-se oränduiala legilor, ca spitaluri de streini, cu cutie
pentru ingroparea celor säraci ca cutie pentru ajutorul celor
sapätati, cari, nu numai cä na li se ajunge cheltuiala din venitul
acelor cutii. ci incä rämän cutiile datoare din an in an. cäci pä-
ntenii (evrei), de (la) cei sträini n'au nici un ajutor, fiindcä cei
mai multi sunt suditi nemtesti, rusesti frantuzesti. Acum zic, cä
s'au pomenit cä Ex. Sa d. Senatorul, socotind cä toti ovrei
se aflä aici sunt supusi breslei, li-au orä nduit pe un Neamt, ca
stäpäneascä, cäruia, indatorat dea pe lunä talen i 100,
care aceasta nu li s'au mai urmat nicodatä, precum nici la alte po-
nici la Iasi... si se roagä ca sä li se ridice acest ca sä
rämänä numai cu starostea lor 4).
CA vor fi avut sau nu spital unde'l vor fi avut, nu §tim
nimic.
Citim in Viata lui Alex. Vodà Calimachi:
In lunie 1815, (Al. Cal.) gändindu-se la darea vädräritului,
cure o crescvse ca Domn, si prins de musträri de cupet, el fäcu
fie ertat de Patriarhie pentru acest päcat asa de vechiu; ca sá ca-
pete deslegarea arhiereascl, el arätase cä din banii luati färä drep-
tate, a fäcut un spital din temelie, si a curnpärat case pentru lout-
inta consulilor, pe cari 1)&25 atunci tara ii tinca pe clreltuiala et' 5).
Ft'in rA Alex. Calimachi a domnit in Moldova intre 6 Mai 1795
Martie 1799, dar nu §tim ce spital a fAcut din teme/je-.

Arh. Spit. Condica 56, fila 74 verso.

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XI, pag. 795.
N. Iorga. Viata lui Alex. Calimachi. In Analele Academiei Rom., -seria II,
T. XXVII, p. 89. Idem. Doc. Calimachi, I, pag. 593, nr. 47.

www.dacoromanica.ro
184

3) SPITALELE VREMELNICE.
In aceasta categorie punem spitalele cari iau fiinta vremelnic,
nascute din nevoia momentului pentru ingrijirea ranitilor sau bolna-
vilor osta§i in timpul unui rasboi, sau pentru combaterea epidemidlor.
Aici inträ spitalele osta§e§ti §i spitalele din timpul epidemilor.

SPITALE OSTA$ESTI.
Armata romaneasca, armata nationala a fost desfiintata odata cu
inceputul secolului al XVIII-lea, la venirea Fanariotilor. Din aceasta
pricina, in epoca de care ne ocupam aici, nu poate fi vorba de spitale
osta§e§ti Cu caracter romanesc.
Totu§i, trebue sa recunoa§tem, cd din cand in cand se pomene§te
§1 de o§ti, daca nu curat romane§ti, da macar cu aspect romanesc.
A§a sunt o§tile viteazului Mavrogheni (April 1786 18 Iunie
1790) compuse din soldati de adunatura, dar in buna parte Romani,
cu cari curajosul Domnitor a dus lupte crancene cu Nemtii, de multe
ori cu succese rasunatoare; dar documentele vremei nu pomenesc de
existlenta vreunuà spital militar pe atunci.
Daca a fost invins Mavrogheni §i au venit Nemtii peste noi,
Románii au inceput sfi cunoasca primele inceputuri de spitale osta§e§ti.
La 28 Ian. 1790, se comunica' cà dupg order ce au venit la Divan, ca
sé se deserte o odae ce este la Sf. Saya Vivliotichi, fiind trebuincioasä
a se pune intrInsa hainele bolnavilor ostasi impärgteqti...", cartilo
§coaIei urmau sa fie duse ori la Manastirea Sf. Gheorghe, ori bágate in
vre-o p5vnita undeva: dupg raportul dumnealui vel Aya, a dupä cere,
rea Retmaisteru, a i se da o pivnitg, sä tie depositorium spitalu-
lui dela Sf. Sava", s'a gasit pivnita dela Curtea cea Veche, dar §i asta
era pentru altà treabg a spital6lui de acolo..." 1). Era un inceput rau,
care punea dela inceput spitalele ostd*e§ti subt un aspect de groazd
pentru locuitorii neobi§nuiti cu acest lucru.
La 1 Martie 1790, Nemtii vor sa organizeze spitalul Pantelimon §i
sa faca §i la Marcuta spitale cari sá poata cuprinde pana la o mie de
paturi: dupg orderul prea Ingltatului Printip, s'a fäcut pitac la d-lui val
Vistier, ca sg or-anduiascä a se face cele trebuincioase pentru doug
spitaluri enari, unul la Pan telimon altul la Märcuta. in care sd
capa céte o mie de oameni...", cheltuiala avea sá se cisluiascg pe ju-
dete, dupg mgsura ce va da polcovnicul de ingineri" 2) si la 9 Martie
Divanul comunica Printului Coburg ca intocmirea a cloud spitale noi,
dupa foaia ce a dat d-lui cinstitul polcovnic de ingineri Fron", as ne-
cesita un material lemnos enorm, §i n'ar fi posibil sa fie carat acum cand
oamenii sunt la arat campul; deci propune, sa se renunte la aceasta

V. A. Ureche, Ist. Rom., vol. HI, .pag. 363 n. 1 si 2.

Idem, pag. 410-411. Citeaza cond. 18, fila 40.

www.dacoromanica.ro
 185

idee vi spitalele proectate sd se facd la mándstirea Cotroceni vi la VA-

carevti 3).
In curánd locuitorii aveau sà simtd i alte greutdti din cauza spi-
talelor ostdvevti strdine, greutätile aproviziondrei lor. La 11 Mai 1790,
se da poruned :

CAI-re dumnealui vel Aga, fiinda la spitalurile din Bucurefti

este trebuintä a se cumpära unt, au& gäini, lapte, s'au poruncit
dumnealui, sa dee in .tire prin nzahalale, i celor ce vin la targ Cu
de acestea de vanzare, pentru hrana soldatilor bolnavi, ca sa se
strängä in Curtea cea Veche, pe marginea garlei, facä ndu-se ca un
targuor unde sä-§i vänzä lucrurile lor, Cu pret cu tom-Leal&
PM de a li se face vreo silä, sau a li se pune nart. Ci dar intr'aces-
taq chip, sä urmeze dumnealui" 4).

Curtea Veche era in dreptul Hanului Manuc, hotel Dacia de

astdzi ; malul gdrlei corespunde cu Hala fructelor care se &drama acuma
pentru a se mad. Piata 8 Iunie. Rezultd cd orignea Halelor vi a pietei
centrale, care a cläinuit pdnd acum, îi are origina in porunca dela 11
Mai 1790, sa se facd acolo ca un tärguqor-, Piata mare de pánä acum.
In aceial vreme, la 29 Mai 1790, se pomenevte de un spital nem-
tesc la Bäneasa, eaci se spune intr.° poruncd ce se dd Vistieriei a
orändui 60 de care trebuincioase la spitalul ce se face la BA neasa..- .).
In primdvara anului urmator, la 1 Martie 1791, vin porunci sd se
transporte bolnavii dela Fundeni, unde trebue sd fi fost vreun spital
ostdvesc, spre Craiova; carele ránduite in acest scop nu fusese de a-
juns, i Spdtarul trebuia sd mai procure 25 de care, iar Aga 13 care
de transport 6).
Spre toamna aceluiav an 1791, Nemtii vi-au luat spitalele i bol-
navii i au plecat, läsdndu-ne ciuma i multime de alte necazuri. Lup-
tdnd cu toate, ajungem in vremea domniei lui Constantin Ipsilanti (1
Sept. 1802-31 Mai 1807).
In imprejurärile politice de atunci, Ipsilanti era de parte_a Ru-
vilor; ca sd le fie mai pe plac, a injghebat o brumd de armatd romd-
neasca de Panduri sub comanda Maiorului Pangal, chip sd lupte contra
necontenitelor invazii ale lui Pasvantoglu, in realitate ca sd fie de spri-
jin Ruvilor la un caz de nevoie. Si pe.ntrucd Pandurii se mai bolndveau
din cánd in cánd, a fost nevoe sA facd vi un spital ostdvesc pentru ne-
voile lor. La 18 April 1803, se da poruncd Spätarului, sA caute o casä
pentru aceastd treabd:

V. A. Ureche, vol. IV, pag. 526. Citeazg cond. 18, pag. 378.-379.
Idem, vol. III, pag. 399.
Idem, pag. 411. Citeaza cond. 18, fila 173.
6) Idem, vol. IV, pag. 386. Condioa 18, fila 41.

www.dacoromanica.ro
186

Dumneata vel Spätar, ftindcd unii din Pandurii ce se afla

shzjind, s'au bolnävit, cari, fiind câiva la numär, trebuintä este de
o casä mai indestulatä, de a incäpea toti, pentru odihnä si pentru
a se cäuta la boala lor; 3si fiinda dupä poru.nca ce am lost dat
dumitale, de a se gäsi o casa ca aceasta, in care sä incapi toti,
luänd instiintare cá s'au gäsit o casä ca aceasta, aici langg Curte,
in nahalaua Mihai Voclä, a unei feinei, in care nu sade nimeni,
dar femeia nu voeste a o da, care aceastä impotrivire a femeh. Ihnd
färä de cuvänt si numai din Kiutate, in vreme ce, dupä cum ni-am
adeverit, casa este färä säTä quire de oameni intr'finsa, si are a i se
pläti chirie, iatfi poruncim dumitale, ca sá ränduesti zapciu, carele,
dupä ce va aräta acelei femei porunca Dornniei Mele, sä faca rasa
zapt i sä o galeascä cu un ceas mai nainte pe seama Pandurilor
bolnavi de a intra intr'Ansa. Si poruncim ca dela Cutia spitalurilor
mari, sä se dea pe toatsi luna ate ta/ere opt, platä de chide-.
In aceiasi zi se dd poruncg i arhiatrosului :
Cinstit credincios boerule al Domniei Mele, dumneta ar-
-hiatros al nostru, Panda* unii din Pandurii ce slujesc, se calla päti-
enind de boalä, cärora li's'a oränduit spital la o casa de este aici
"aproape, in ma nä stirea Mihai Vodä, poruncim dumitale, sä ingri-
jesti de dansii, de toate boalele- 7).
Acesta-i cel dintái spital ostgsesc romanesc.
Oastea lui Ipsilanti a avut o viatà destul de scurtg. In toamna
anului 1807. in Decembrie, a fost desfiintatg i oamenii trimsi p2la
casele lor. Poate ea' se va fi desfiintat atunci si spitalul Pandurilor, to-
tusi, bänuim cg spitalul va fi rgmas sg functioneze, pentrucg prea
era mare trebuintg pe atunci de spitale, atát prntru nevoile Rusilor, cat
mai ales pentru nevoile populatiei românesti, Am fi tentati sà credem
chiar, fArg nici o dovadg docunv'ntarg de altfel, cá a;ri in fnsul
spital al Pandurlor, se va fi deschis. la inaeput, spitalul infiintat
nläunitrul politier de cgtre doctorul Caracas si Vornicul Grigore
Baleanu, Aga orasului, Spitalul nemernicilor streini, ca de aici, s'A fie
mutat apoi afarg din oras, la fosta fabricg de nostav cDn susul DAm-
bovitei. In timpul ocupatiei rusesti dintre 1806 1812, Romanii au
avut destul prilej sà cunoascg spitalele ostgsesti ale Rusilor, tinute In
bung parte pe spinarea noastrg. Erau asa de multe, cg au fosr timpuri
cánd multime de orase si sate erau transformate in vaste spitale os-
t'Asesti.
De cum au intrat in Bucure53ti, Rusii au cerut sà li se dea local
incApAtor nentrit sn;tPl. Domnitnwl Con"*. Insilnnti li-a pus la dspo-
zitie spitalul dela Dudesti; la 19 Dec. 1806 scrie:

7) V. A. Ureche. Lst. Rom., vol. VIII. pag. 460. Citeaz5 cond. 49, fila
45 si 14.

www.dacoromanica.ro
 187

Alex.,Ipsilante V. V. Domn al Moldaviei i Valahiei.

, Cinstit i credincios boerule al Domnie Mele, dumneta biv
vel Ban Scarlat Ghica, epistatule al Spatariei i Epitrop al spits-
lurilor mari (spit. Dudesti), fiindca pentru locuinta odihna .yi
cautarea celor bolnavi impäratesti ostasi, este a se pregali spitalul
ot Dudesti, poruncim dumitale, ca numaidecat dupa primirea aces-
tui doninescul nostru pitac, sa ord nduesti om intradins ca sa epista-
seasa a se drege, a se meremetisi vence va fi lost stricat acolo
dupé vremi, cum si toate oclaile spitalului sé se astearng cu mindire
de zabléu umplute cu paie, ca sa fie pentru odihna bolnauilor ce se
vor duce aco!o, precum s'au zis mai sus. Asisderea sé se faca
daric (?) i de catva grau, cu care facandu-se bulgur, sé se aducé
la spital, ca sé se afle acolo pentru hrana bolnavilor. Ci dar, toate
acestea ate s'au zis mai sus, sé dai clumneta nizam de a se Oti
negresit, cat mai in grabé, ca sé nu se intample vreo smintealr 8).

Dar Rusii n'au vrut sà puna bolnavii aici, ca doar vor fi aflat
ea' spitalul Dudesti este pentru ciumati si au cerut case in oras, numai
nu stim unde anume au fos,. acivati atunci.
La 11 Ianuar 1807, Lamarre, comisar francez la Bucuresti, scrie lui
Champigny, ambasadorul Frantti la Viena:
On me donne comme une chose certaine que M. le M-al
de Prosorovski a demandé dernièrement aux deux Divans de Va-
lachie et Moldavie des sommes dargent tres considérables, pour
!aire construire dans le pays des hdpitaux pour leur malades, ce
qui n'annonce pas de leur part l'intention dévacuer de sitát ces
deux provinces- 9).

Tocmai in toamna aceluias an, la 26 Oct. 1807, Divanul comu-

nica din nou generalului Bahmetief (Pahmitin ?), c5 es t gol spitalul
dela Dudesti avand atatea odéi seci (uscate) i gätite cu toate cele
trebuincioase, uncle pre incapea alti 500 si mai bine de oameni...; apoi
,,nici gétirea (de spitale noi) nu poate a se face cu inlesnire la lucrul
zidar'ei, vreme de iarn4 fiind... si.. aflandv-se toti bol,naril la snital.
precum este cel dela Dudesti, se rot i cauta cu mai multé inlesnire.
"avand acolo gétite toate cele trebnincioase..:. lox A cuma Rusii erau la
nevoe, pentrua avea multime mare de bolnavi. totusi nu stim dac5 s'au
dhc!tis sau nu s'A intre in soitalul dela Dude5ti. Dupà douà luni, la 12
Dec. 1807, se facuse spital ruscsc si la Curtea Domneascg. nutnai ca
aici era igrasie si atunci s'a dat ordin s5 se aranjeze ca spital casa Vor-

Ureche, vol. IX, pag. 139. Citeaza condica 54, fila 6.

Hurmuzachi, suplim. I. vol. IT, pag. 492. Doc. 644.
Ureche, vol. IX, pag. 565. Citeaza condica 5A, fila 111.

www.dacoromanica.ro
188

nicului Grigore Brancoveanu ca sa mute acolo pre unii din osta§ii cei
bolnavi ot Curtea Gospod..." 14).
In vara anului 1808, grosul trupelor rusesti sta pe unja Focsanilor.
Generalul sef, Prosorowscki i Kutuzov erau in satul Calieni. Boalele
secerau pe Rusi; pretutindeni se improvizau spitale; in Cálieni erau
peste patru mii de bolnavi, din cari mureau zilnic cate 20-30 12). Bru-
ma de autoritäti romanesti ce mai ramasese ici-colea, nu mai dovedeau
cu cererile rusesti, iar taratiii erau sacatuiti pana la istoveala. Scrdarul
Costache, ispravnicul din Focsanii-munteni, face un raport catre Marele
Vistier, raport scris frumos in frantuzeste, in care descrie toate neca-
zurile, corvezile i impunerile ce li se cereau lor i numai lor, Focsa-
nenilor, de catre Rusii aciuiati in Calieni, Maluri i Focsani. A facut
spitale pretutindeni si a inzestrat spiteria cu toate cele trebuitoare, dupli
cererea boerului polcovnic insärcinat ca spitalul, domnul Gramlere-13).
Aceias situatie era si prin alte parti Romanii plateau greul intre-
tinerei spitalelor rusesti. Faptul Il marturiseste insài generalul rus Lan-
germ les h6pitaux de rentretien desqdels le pays était chargé, ne
furent ni soignés, ni approvisionnés, aucun magasin ne fut
Acelas lucru Il marturisesc i nenumaratele dosare din Arhiva Senato-
Mot." aflate la Kisinau, Inca necercetate pedeplin. Intr'un dosar (nr.
68), Despre oostul intretinerei spitalurilor acel al portigi de carne
pentru armatr din 16 April 1808, se pomeneste de spitalul diviziei a
XV-a din Harlau i altul in Botosani (fila 22); alte spitale sunt in
Stanca, Calieni, Sintesti (fila 60); in Iasi, Tighina i Hotin sunt spi-
tale militare Inca dela 21 Dec. 1807 (fila 56). Pentru spitalele din
Bucuresti, spitalul din Dudesti, Craiova i Slatina, Prozorowski cerea
Divanuluf, sa-i dea numaidecat frumoasa suma de 49083 de talen,
atatia c_áti erau prevazuti in socotelile Vistieriei Valahiei ca bani ai
spitalelor (fila 119). La fila 194 se pomeneste i despre spitalul din
Focsani.
Intr'un alt dosar, nr. 115, ,,Despre spitalele militare dela
Bender §i Hotin, despre reparatiile crádirilor sum ele ca cari Vistie-
ria Moldovei a r5mas in urmr, din 1808 (116 file), se pomenesc spi-
talele din conacul Cneazului Ipsilanti, cel din afara de Iasi, spitalul din
manastirea Golia i Hlince, spit. din casa lui Manu, lui Pline i Comi-
sului Conache. Medicul sef al spitalelor din Iasi, era faimosul loimogist
(sp-cialist in ciuma) Ion Minderer (fila 9). Manästirea Galata ad&
postea 270 de bolnavi i avea camere pentru agentii sanitari, barbieri
supraveghetori, peste tot 42 de insi. Avea farmacie, camera' depozit
pentru haine, spälatorie i locuinta pentru preoti (fila 32).
Idem. Citeaza condica domneasc5 54, fila 197. V. Gomoiu si V. Plata-
reanu. Centenarul spitalului Beancovenesc. 1837-1937, pag. 14-15.
Hurmuzachi. Suplim. I (3). Raportul lui Langeron, pag. 154.
Ureche, 1. c., pag. 572.
Hurmuzachi, Suplim. 1/3. Raportul lui Langeron, pag. 186.

www.dacoromanica.ro
 189

In casa lui Ipsilanti erau 330 de bolnavi, agenti sanitari §i perso-

nal 75 de in§i; bucatarie, spalätbrie, depozit de haine i osebità locuinta
pentru medicul §ef. MAnästirea Hlincea tinea 75 de bolnavi, agenti sa-
nitari, barbieri, 22 de persoane. Locuinta lui Manu tinea 254 bolnavi,
agenti sanitari, barbieri, etc., 28 de persoane; buckArie, depozit de
haine §i depozit de alimente.
Locuinta lui Pline, tinea 203 bolnavi, agenti sanitari §i personal
51; bucatkie, spalatorie i depozite (fila 33). Casa Comisului Conache
a fost rezervatà pentru bolnavii cari nu aveau loe in t elelalte, dupà ce-
xerea lui Minderer (fila 59).
Spitalul militar din Hotin era sub privegherea Rarcalabului Loan
Neculce. In anul 1809 au fost aduse 50 de care pline cu bolnavi din
Chilia, pentru spitalele din Bender").
In cheltuelile facute in Moldova pentru armata rusesca in acest
an, se trec: pentru intretinerea spitalelor rusesti, pe lunj 70.000
pe an 854,00- lei"").
La 26 Mai 1808, generalul Miloradovici da porunca ca toti bolnavii
raspanditi prin diferite localuri din Bucure§ti, sa fie adunati la un loe
in Curtea Domneasca din Mihai Vodà; in acest scop se iau mdsuri
pentru a se face reparatiile necesare, cari se ridicau la 888 de taleri").
Spre toamna aceluia§ an era atAta nevoe de spitale, ea' se scoteau pro-
prietarii din casele lor, cu sila, ca sa' le transforme in spitale. A§a de
exemplu, PAharniceasa Anastasia Falcoianu, a fost mutatà la 16 Oct.
1808, in douà camere ale Mángstirei Sf. Gheorghe Nou, fara plata de
chirie, iar in casele ei s'au racut spital 48).
Dar cel mai grozav an a fost in 1809. La un moment dat au fost
adu§i in Ia§i trei mii de bolnavi la Curtea Domneasea ; atunci
ria, Postelnicia si Criminalul au trebuit sa se mute in clddirea
scoalei" ).
Langeron d,escrie starile de atunci, dandu-ne un tablou foarte
sugestiv asupra starei spitalelor §i organizarei sanitare ruse§ti. Erau in
Bucure§ti cinci mii de bolnavi, trei mii in Craiova, medici putini, medi-
camente de loe, satele din jurul Bucure§tilor ruinate i pustii, nici un ban
la casierie, sumele destinate intuetineriei spitalelor neplatite de §ase luni...
Pretutindeni numai hotii. Soldatii morti in spitale sunt sco§i din hrana
abia dupa 15 zile, o luna ori douà; medicii sunt intele0 cu directorii
spitalelor cu furnizorii, ca sa tripleze cantitatea medicamentelor ca
cea a ratiilor alimemare; se cereau vinuri streine pentru bolnavi, Ma-
dera, Malaga, Bordo, cari n'ajungeau niciodatà la bolnavi; se rapor-
ta ea' efectele bune ale spitalului sunt stricate, ca sa se obtie altele

I. N. Halipa. Arhiva Senatorilor chn Chisinau.

Radu Rose& An. Acad. Roan., seria II, tom. XXXI, pag. 359.
Ureche, vol. IX, pag. 569 si 570. Cit. cond. 54, fila 168, 169.
Idem, pag. 613, n. 6.
R. Roseti, I. c. pag. 663.

www.dacoromanica.ro
190

sa le Vanza. Se petreceau atat ea grozavii, si se stia despre toate, ba

erau chiar acceptate, ca nu se mai bagau de seama. Cheltuelile sphale-
lor mobile sunt de cloud ori mai mari ca cele ale spitalelor fixe, asa
furnizorii eastigau mai mult daca plimbau bolnavii, mai ales ca la drum,
se dadea bolnavilor ceiace se putea. Si atunci medicii sefi ai armatei
medicii corpurilor se intelegeau cu furnizorii, sa tot mute bolnavii din
loc in loc ; se inchidea ochi asupra Incetinelii transporturilor ; sub pretext
ca timpu'i rau sau ca nu se gasesc carute, drumul tinea de trei-pa ru ori
mai mult deck trebuia ; bolnavii mureau in drum, dar furnizorii se imbo-
gateau i treaba mergea struna. Din 16 milioane de ruble cat costau spi-
twee armatei se turau cel putin zece 20).
In August 1809, erau atata de multi bolnavi de friguri prin
spitalele Bucurestilor, ca intr'un moment de panica, cand se svonise
Turcii au sa atace orasul, generalul Langeron, care n'avea la inde-
mana decat batalioane de rezerva i acele incomplecte, a adunat pe
toti convalescentii si pe cei cari nu erau in zi de acces paludic si a
format o armata de doua batalioanie si cloud escadroane ; ceux qui avail-
'Ant leur accès de fièvre restaient à l'h6pital et le lendernain qui était
leur bon join., ils venaient remplacer ceux, que les plaisants nommerent
régiment de la fièvre, et oi je placai les officiers malades ou
tels, fu confié à Engelhart..."
La 27 Dec. 1809, Rusii cer Divanului sa imparta bolnavii dela
Curtea Domneasca unde era frig si umezeala. prin diferite case particu-
lare din jurul caselor Banului Manolache Brancoveanu; era o mdsurà
greu de executat, Caci prejudicia pe oamenii saraci i saraciti de greu-
tatile rasboiului. Divanul a propus sä se puna acesti bolnavi prin hanu.
rite targului :
Divanul atre Miloradovici.
Cu azutd cinste au primit Divanul... §i am v5zut cele porun-
cite... a gäsi §i a Ott fAr de abavii câteva case imprejurul lazare-
tului celui mare, ce este in casa dumnealui Jianul Manolace Ban-
coveanu, pentru 700 de boina vi ostaqi ce sunt a se muta dela la-
zaretul Curjei Domne§ti, din pricina umezelei §i a frigului ce este
acolo §i fie.stecare cas5 din cate se vor gäsi s5 incap5 ma-car ate
200 oameni bolnavi. La aceasta avem cinste s5 aspundem... c5 din
toamna trecut5, dup5 aatarea ce ni s'a fficut... cá este trebutntä
a se gäti lazareturi pentru patru mii de ostasi bolnavi... s'a facut
prejtzirea cheltuelei meremettzlui... care ajungand aproape de taleni
14.000... s'au poruncit s5 se oanduiasa oryneni de spitaluri... spre
a meremetisi... acele case de lazareturi, c5rora li s'au si dat dela
Vistierie talen i 9,800... Casele Curjei domne§ti.. ne este §tiut... c5

Hurmuzachi, 1. c. Raportul lui Langeron, pag. 190 *i 324. Radu Roseti, I. c.

XXXI, pag. 646.
Raportnl lui Langeron, 1. c., pag. 203.

www.dacoromanica.ro
 191

de cand s'au zidit... apururea au locuit intr'tinsele Domni cu fami-

lor..., boeri de ai Domnikr ca femei §i copii mici... nu .Ftim,
nici am cercat vre-o umezeala sau frig.., iar cuväntul din care acum
se pricinue§te frigul umezeala intr'acele case, nu-1 putem pr:cepe.
Noi, az toate acestea... am oränduit de a fäcut catagrafia caselor,
ce se aflä imprejurul... caselor Banului Manolache Bra ncoveanu
s'au gäsit... abia 3-4 case boereqti mai maricele, iar ceklalte sunt
tot mici, de oameni säraci §i de vaduve, cari de se vor scoate in-
tr'aceastä vreme... vor cerca o deosebita saracie prapadenie acum
In timpul ernei..., qi clec& sä faca acest ¡el de intristare... mai at
cuviintä socatim a fi, ca acei 700 bolnavi osta§i, s'A' se oranduiasca
a se pune prin hanuri...' 22).
La 7 Februar 1810, la cererea Rusilor de a se da pzntru spi-
talele din orase si sate, table de lemn vapsite negru, pe care s'a se
noteze boala §i doftoriile randuite fiecarui bolnav, Divanul raspunde
ca s'au dat ordine Ispravnicilor sà faca toate inlesnirile pentru ,,tre-
buinta ost4eascä;dar 1Ruqii sa plateasca' locuitorilor peqin qi de-
t'En pentru once lucruri le vor da salt le vor face, pentruca §i ei, au
platä dela Comisia spitalelor 23).
La 28 Mai 1810, Divanul Craiovei reclama' mereu lui Crasno Mi-
lasevici contra lui Samurcas, grec din Constantinopol, numit de catre
Ru§i ca un fel de guvernator, care nu tinea seama nici de Divan, nici
de boeri ; printre altele ii contestau once merit la infiintarea marelui
spital militar din Craiova:

,,...Ensuite, pour achever par des faits la conviction de V. E,

les pr6neurs lui ont montré les hôpitaux parfaitement tenus, com-
pléternent pourvus de leurs besoins, des magasin remplis des ap-
provisionements nécessaires à l'armée, et ils out dit: c'est l'ouvrage
de Mr. Samourkas"...
Mr. Samourkas, n'y est absolument pour rien et qu'il est
simplement l'ouvrage de notre constance, de nos efforts, de nos sa-
crifices... le produit de deux ans et demi de travaux.
Sem.neaza D-tru Bibescu, Corbea Brailoiu, loan Vladoianu,
loan Gänescu, Stan Jianu 24).

Era atata nevoe de rase pentru a se infiinta spitale militare ca

se rechizitionau casele oamenilor pe vrute §i pe nevrutz. In casele
Domnitei Ecaterina Caragea se afla Divanul. La 23 Oct. 1810, Dom-
nita a ridicat chiria §i Divanul a fost silit s'a se mute in casele Vor-

V. A. Ureche, Ist. Rom., vol. IX, pag. 568. Cit. cond. 61, fila 46.
Idem, pag. 570. Citeaza condica 61, fila 54.
Radu Roseti. Analele Acad. seria II, tom XXXII, pag. 325.

www.dacoromanica.ro
192

nicului Golescu, unde-i Palatul regal de astdzi, ost pAnd atunci rechi-
zitionat pentru spital rusesc 25).
*i pe mdsur'd ce timpul trecea i luptele se inteteau, numárul rdni-
tilor i al bolnavilor cre§tea mereu, mereu. Ajunsese treaba s'a' se faca
spitalele militare pdnd §i prin sate. din care cauzà, täranii temdtori de vreo
contaminare de mumd, protestau cu toatd energia. A§a, locuitorii din
Mdgurele sud Ilfov, reclama' Divanului la 4 Mai 1811, §i Divanul inr
dreaptä reclamatia catre generalul Steter, ca in Mdgurele sunt ora nduiti
,,la cfartir Cazaci de a: Ex. Tale, si cum vad (taranii) cá vor sa se aduca
bolnavi prin casete lor, fiindu-le frica de boala, urtneaza a li se sparge
satul, ruga ndu-se, sa nu li se mai dea bolnavi prin case..."
O plângere identicd s'a primit §i dela locuitorii din DArd§ti sud
Vla§ca, acolo unde de anul trecut s'au pus si spital in satul lor, din care
pricina bolnavindir-se s'au risipit prin paduri, ca coverge, unde se afla
locuitorii i acum de se hl-atiese ca coa jä de copaci, si nici acolo nu au
trai de cdtre osta§ii treatori... 27).
In primele zile &al Iulie 1811, in urma luptelor dela Rusciuc, se
anuntd : aujourd'hui arrivent a Bucarest des Commissaires russes pour
préparer des magasins et des hôpitaux" 28).
Iar spre toamna aceluia§ an erau .a§a de multi rdniti in Bucure§ti,
cá ora§ul i imprejurimile lui aveau aspectul spdlmdntAtor al unui mdcel.
Mai mult de 400 de cärute pline cu rdniti se inghesuiau, färd sä. §tie
Oneva unde s'AA pue. In patri.' zile, intre 11 §i 14 Sept. s'au adus in
manästirile ora§ului §i prin sate 1900 de rdniti 29). La 18 Sept.. Divanul
dd porunci sd se facd spitale prin hanurile ora§ului
Dela intaitil Divan.
Cinstite d-ta Epistatule al Agiei i d-ta Epistatule al SOCA riei.
Dupa trebuinta ce este a se gasi locasuri spre a se face spitaluri
pentru bolnavii imparätesti ostai,'facànd Divanul chibzuire, s'a
gasit ca cale a se lua aceste hanuri de mai jos aratate, ca unele ce
pot fi prienitoare de o mie dou.'d sute bolnavi ; pentru care porunceoe
d-vcastra Divanul, ca tara zabava s'a* faceti mumbasirlic a se deserta,
aya nd la aceasta ajutor si dela cinstita politie, dupa al-atarea ce au
facut Divanul catre Exc. Sa D. gheneral vit Prezident. Dar pentruea
sä avem rezerva inca pentru vreo doua enii de bolnavi, de va fi de
trebuinta ca pe langa casele ce sunt arataite in dos pe anume, osebit
hanuri, chibzuiti d-voastra a mai ga si prin mahalale si alte
case primitoane ca de 1000 bolnavi, dintre care, de se vor inta mpla
a fi unele pa räsite, tara de stapan. s'a chibzuiti ce meremet anume

Ureche, 1. c., pag. 274.

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XI, pag. 741-42.
Idem.
Hurmuzachi, suplini. 112, pag. 616. Doc. DOOCVII.
Idem, pag. 627. Doc. DCCJCXX.

www.dacoromanica.ro
 193

le trebue§te §i cu catä chelruialé se poate lace, i sà. anitati Diva-

nului, impreuna §i cu numele caselor ; catre aceasta sä chibzditi
pentru casele cele mai jos arétate, ca, cdti bolnavi pot inca pea in-
tr'ânsele, osebit la fielcare, arétati Divanului arétánd
impreuna §i pentru hanurile ce sunt insemnate mai jos, ca, odti bol-
navi poate sä incapd la fie.Kare.
Hanul Niculescului pe Podul T rgului de Nara'.
Hanul lui Petrache pe Podul Scaunelor.
Hanul lui Filip ot mahalaua Brezoianulni.
Hanul sfintei Ecaterina.
Hanul lui Papazoglu.
Hanul lui Constantin Vedé.
Casele Clucerului Vasile.
Casele Pitarultri Gheorghe.
Casele lui Petrache, ot puqcarie.
Casete lui Afanase pe Podul lui .. erban Veda.
Casele Vintiloaei pe Podul Mogogoaei.
Casele Paharnicului Alexandra ot niahalaua Brezoianului.
Casete Cirlovei ot tam.
Casele Gärdsescului doué perechi ot tarn.
Casde lui Pipi ot tam.
Casele Céméra§ului Panait.
Casele Paleologu ot tam 30).

Ajunsese lucrurile in asa fel, a se spunea

,,La ville de Bucarest, dont toutes les grandes rrz. aisons ont
été convertk en hôpitaux. ressemblera bientôt 5 un tombeau de vi-
vants, et il e.st impossible de donner une juste idée de la désola-
tion publique" `1.).

Aceiasi situatie era si in Craiova, unde afarà de Spitalul cel mare"

de care am pomenit mai sus, asezat, nu stim unde, existau i altele ras-
pandfth in diferite p5rti ale orasului. La 2 Oct. 1811, din cauzA cà mer-
sul trebilor rAsboiului se cam incurca pentru Rusi, se da ordin ca toti
bolnavii spitalelor din Craiova s'a' fie evacuati la Bucuresti32). lar dupà
o säpfamanA se comunicA c5 on attend aujourd'hui (10 Oct.) dans les
hôpitaux de Bucarest 1500 nouveaux malades et blessés qui arrivent
de l'armée..." 33).
Rezultatele atator necazuri indurate de poporul romdnesc se \fad
mai bine din cifre. Vistieria Moldovei pe anul 1811, inscrie la cheltueli,
12849 talen i pentru intocmitul qi dresul spitalurilor-, §i a4i 852281 de
Ureche, vol. XI, pag. 809-10. Citeaza condica 65. fila 123.
Hurmuzachi. Suplim. 1/2, pag. 632, doc. DCCCXXV.
Hurmuzachi. Suplim. 112, pag. 632, doc. DCCCXXV.
Hurmuzachi. Suplim. 1/2, pag. 634. doc. DCCCXXVII.

13

www.dacoromanica.ro
194

talen i pantru intretinerea spitalelor ; iar in seama Vistieriei pe 1812,

numai pentru meremetul spitalelor" adica pentru reparatul lor se chel-
tuesc 58962 de talen i 34).
Aceia§ jale .pentru bietul buget al Valahiei. Cutuzov, generalul eel
surd la toate plangerile RomAnilor, ca'rora le spunea ca le tha tasa dotIr
,,ochii sd aibd cu ce plange., impunea o dare de 200,000 de talen i pe
mánästiri, pentruca tara datcre§te peste cloud milioane de talen i din
leatul 1811 §i trei luni din 1812, pe portioanele de carne §i sp:tale...".
Si Divanul n'are incotro, trebue sá se execute ; la 4 Iulie 1812 scrie Mi-
tropolitului ca cinul bisericesc, macar ea au mai räspuns mai cldunäzi
alt ajutor la contributia zahereler totu§i sá faca ce-o §ti sä. dea §i acum
mScar 120.000 de talen i 33). Ar fi momentul sá ne intrebam §i noi, dac&
spitalele §i bund parte din cheltuelile lor le duceau Románii, ce se fa-
ceau cele 16 milioane de ruble pe an, pe casi le aveau Ru§ii in acest scop,
de care pomene§tte Langeron in raportul lui asupra acestui punct 36).
Tocmai in toamna anului 1812 am scdpat de aceastä pacos.e. Cam
ce au l'asat Ru§ii in urma Ion, o spune Moniteur Universer din 8 Noem-
brie 1812: pentru intrarea lui Caragea in Bucure§ti, ca Domn, s'au
ceput reparatiunele palatului domnesc din Dealul Spirei, care ajursese-
in stare proasta, din cauzà. servi3e de sptal in titnpul ocupati nei
daca Palatul domnesc n'a fost respectat, cum aveau si fie res-
pectate locuintele bietilor locuitori. Le a utrnat o §tie tara, o §tiu toti
Romanii : Ru§ii ni-au luat Basarabia §i ni-au lasat ciuma, ciuma teribild
din anul 1813.
Lucrurile se repetà aidoma cu prilejul ràsboiului Ruso-Turc cPri
1828-29. In capitolele precedente am dat destule amanunte, despre
chizttionarea spitalului Iubirei de Oameni, pentru armatele ruse§tf. Cand
luptele s au intetit §i räniii cri bolnavii %eneau cu miile, au inceput
aceia§ goand dupd casele mai mari din Bucure§ti, pe cari le evacuau cu
aceia§ brutalitate ca §i in vremea ocupatiei dintre 1806-1812. La 12
Sept. 1828, se comunica din Bucure§ti :
,,Bucurestii adund toti bolnavii §i ränif ii si band parte din ca-
sele orasului surd transformate in spitale. Eri, au lost scosi din case,
intr'un ceas, toti stdpdnii, slujbasii §i §colarii cari locuiau
casd mare, care servea drept sccalä, ca sá ingrämddeascd acolo 700
de Rusi räniti adusi din Silistra. Ru.ii n'au officiers de santr §i
cei cari erau in Bucure.sti au fugit, ca sä nu fie luati cu sila.
tot ce oferd Rusii drept incurajare, sunt promisiuni pentru viitor,
bonuri plätibile de Valahia decoratiuni rusesti, prea räspándite
mai aibd vre-o atare" 37),
Radu Posed. Analele Acad rom., seria II, t. XXXII.
llreche, vol. X/A. pag. 67.
Hurmuzachi. Suplim. 1/3, pag. 324. Vezi aici pag. 190.
) Hurmuzachi, vol. XVII, pag. 102. Doc. CLII.

www.dacoromanica.ro
 195

La 10 Oct. 1828, se anunta cà pretutindeni nu se \Tad decal spi-

tale SS), iar dupa alte zece zile, la 20 C,ct. se scrie
la Bucureqti sosesc fang intrerupere convoivri de boina vi
§i raniti din Oltenia, dela Giurgiu si dela Silistra. Ne fiind lccuri,
ii pun pe jos prin manastirile ruinate din jurul oraqului, cari n'au
nici acoperipri. Pentru ingrijirea acestor bo.navi ori raniti, se an.
gajeaza oricine vrea, fara cea mai m!ca cunoqtinta de inedic,:nä, toti
cei cari trag nadejde sä caqtige ceva....` 39).
Si povestea se repeta. La 9 Martie 1829, se scrie despre spitalele
rusesti
Spitalele duc lipsä de obiectele cele mai necesare, rufarie,
medicamente, etc. Medicii militari sunt insuficienti pregatiti, qi ca
practica, mai putin... Acesta-i cel enai prost organizat claz ..oa e ser-
viciile armatei, cel mat incomplect qi mai prost condus. Ueneralii
§i colonelii sunt §efii spitalelor ; ei inspecteazi salele de boina vi, ei
aleg localurile, ei aranjeaza cordoanele sanitare in satele atinse de
ciumä, care s'a manifestat de atatea ori in ambele Principate, in
sfa rqit ei sunt unei administratiuni at& de importante, de care
multi nu s'au ocupat niciodatä in viata for. Genera/al Majeski este
.e/al acestui serviciu cu senatorul Abakunzoff... 40).
Aceia§ situatie la Ia§i. La 20 April 1829, numarul bolnavilor cari
vin in Iasi, silesc pe vice presed'ntele tärei sa facà spitale noi, si in acest
scop au ocupat cateva case mari din centrul orasului, intre al*ele i aceia
care a servit feld maresalului conte Witgenstein si in urma si lui Diebi:i.
Nu pricep, spune informatorul acestor tiri, pentru ce nu s'au preferat
manastirile din jurul Iasilor, in loc de a a fisa aces+ spzctacol desgustator
si periculos, pe locul de plimbare al targului, in mijlocul unei populatiunI
mari 41). Jeltuhin a desaprobat acest fel de a ins ala spitalele d'n Iajsi a
ordonat evacuarea casei in care au stat generalii amintiti42).
Spre toamna anului 1829. se anunta la 9 Oct., ca spita'ul ccl mare
care s'a inceput la Marcuta, va fi gata pana la sfarsittil lunei. A costat
aproape 300.000 de piastri si va putea coprinde o mii.! pana' la o mie doua
sute de paturi. Un spital de aceleasi proportii se proecteaza la V&A-
resti 43)
Dar, in acest timp rasboiul s'a terminat i noi am scapat de spitalele
ruse.§ti, fara sá scapam de ciuma si de holera.

3P) Hem, pag. 112. In F.ururesti sunt 6CO3 de 1.61141.

) !dem, pag. 114. doc. 169.
4131 P. Samarian. Ciuma In trecutul rom5nesc, pag. 492.
Hurmuzach1. vol. XVII, peg. 154. Doc. C.CXXXVI.
Idem, pag. 159.
Idem, pag. 219, doc. COCXLII.

www.dacoromanica.ro
196

Daca s'a votat regulamentul organic si s'a inceput organizarea unei

militii romänesti, s'a prevazut si incadrarea lor cu sase doctori ,frofficiens
de sante-, dintre cari trei doctori mai mari i trei mai mici ; cei mari
plätiti Cu cate 7200 de lei pe an, cei mici cu cate patru mii 44). Despre
vreo organizatie de spital osta§esc Inca' nu se pomeneste.
and s'au infiintat cordoanele sanitare in lungul Dunarei, cordoane
formate de militieni romani, soldatii bolnavi erau ingrijiti; in spitale im-
provizate la resedinta carantinelor. In anul 1834 intalnim un astfel de spi-
tal ostasesc in Calarasi, instalat in casele lui Ceau§ Trandafir ; medicul
carantinei era obligat sa vada si de ostasii bolna-vi45).
Totusi, infiintarea adevaratului spital militar romanesc a avut loc
ceva mai tarziu, dupa epoca de care ne ocuparn in acest volum.

SPITALE VREMELNICE CONTRA EPIDEMIILOR,

CONTRA CIUMEI,
In cazuri de epidemii mari, atunci ca si astazi, se craiau spitale
vremelnice cari durau cat durau si epidemiile. In epoca de care ne ocupam
singura epidemie care alarma toata lumea era ciuma, iar catre sfar-
situl acestei epoce s'a adaugat holera. Ciuma i holera au prilejuit exis-
tenta a nenumärate spitale vremelnice imprä§tiate pretutindeni, aproape
tot atatea cate focare epidemice existau.
Din moment ce principiul contagiozitatei ciumei a fost bine stabilit
poporul s'a convins de acest lucru, oricand i oriunde se ivea vreun
focar de boar& se proceda imediat la izolarea bolnavilor in spitale impro-
vizate chiar pe locul focarului ivit, pe de alta parte, se proceda la izo-
larea contactilor, smreduitilce:' cum se spunea pe atunci, in locuri ose-
bite de restul populatiei, numite lazarete.
Bolnavii izolati nu erau niciodata parasiti. Firea Romanilor mi in-
gadue sä credem ca. si-au putut parasi vreodata bolnavii, oridecie boala
ar fi fost atini. Izolatii erau ingrijiti de oameni milosi, de cele mai multe
ori de Care cei cari zacusera candva de aceasta boalä, cari riscau mai
putin, sa se recontamineze ; intretinerea lor era in sarcina aceleiasi muL-
timi miloase. and se stingee focarul epidemic si nu mai era nevoe de
casa in care se izolase bolnavii, de casa cu aparentä de spital improvizat,
se desfiinta, de multeori i se da foc.
Asa ca aceste spitale nascute din nevoia de a izola pe cei bolnavi
intretinute din mila multimei, au o viatä asa de efemera, a§a de putin
cunoscutä, cA insusi existenta lor se uitä °data cu stingerea boalei. Nu
exista oras, aproape ea' nu existä sat, in care sa nu existe legenda vreunui
toe ciumar. Bisericele ca si mahalalele Bucurestilor, mahalaua Sfantului
Visarion de exemplu, pastreaza amintirea acelor chilii sau barace impra-

99) Manuscrise Academia Rom., Condica nr. 748, pag. 106.

45) P. Samarian. Istoria orasului C.S15rasi. pag. 132 si 146.

www.dacoromanica.ro
 197

vizate pentru bolnavii dIe ciuma, carora li se da foc dupà stingerea

epidemiilor 46).
In volumul nostru Gama in trecutul romanesc" am adunat tot ma-
terialul pe care l'am putut gasi cu privire la acest subiect, in care
se amintesc parte din viata acestor spitale improvizate. Nu mai revenim
aici 41). Pe de alta parte, cand ne vom ocupa de organizarea sanitara
pe vrernea holerei, ne vom ocupa §i de spitalele vremelnice cari au luat
filma si au durat atat cat a durat si epidemia de holera 48).
Dar osebit de aceste spitale improvizate, atunci cand epidemiile de
ciuma nu mai luau sfarsit la noi, cand ajunsese s'as fie endemice, catre
sfar§itul secolului al XVIII-lea, s'au creiat spitale cu caracter statornic,
spitalul sf. Visaeon si spitalul dela Dudesti in Bucure§ti, spitalul din
manastire'a Hlincea de tanga Iasi. Dar nici acestea n'au mai ramas din
moment ce insasi ciuma nu s'a mai ivit.

SPITALUL SF. VISARION.

Despre acest spital nascut ()data cu intemeerea spitalului Pante-
ca o anexa a acestuia, ni-am ocupat pe larg atunci cand am depanat
povestea spitalului Pantelimon. S'a infiintat de Domnitorul Grigore Ghica
in anul 1752; a functionat cativa ani, pe vremea cand epidemiile de ciuma
n'aveau caracter prea intens si a fost definitiv inchis in anul 1796").

SPITALUL DELA MANASTIREA HLINCEA I CEL DIN

MAGURA IA5ILOR.
Manastirea Hlince a fost intemeiata de Doamna Maria, fata lui
Petru Schiopul (1582-1591), cu primul ei barbat Spatarul Zotu Tzigara.
Ea a servit totdeauna la izolarea ciumatilor in vremea marelor epidemii
de duma, cari au bantuit lasii").
Manastirea din Magura Iasilor a fost zidita de Grigore Ghica cel
Batean si cu fiu-sau Grigore Matei Ghica, la 1734, pe un loc daruit de
Dimitrie Bosie din Hui in anul 1721, pentru ingroparea celor morfi de
ciuml Mai tarziu, Grigore Voda Calimah, in anul 1761, a daruit schitul
din Magura Iasilor manästirei i spitalului Sft. Spiridon din Iasi, ca s'a fie

46) P. Samarian. Ciurna..., pag. 92. D. Caselli, in aLlniversul», nr. 119 din 2
Mai 1936.
4'7) P. Samarian. Ciuma in trecutul romanesc, 1932, 654 pag.
Vezi cap. Organizarea sanitara pe vremuri de epidemii. Vezi si vol. II
pag. 335 si urmat.
Vezi pag. 166.
N. rorga. Comunicare la Academie. Noi stiri despre familia lui Petru
$chiopul. $edinta Acaderrriei din 12 Febr. 1932. P. Sarnarian. Ciuma In trecutul
rnanesc, 1932. Vezi aici, vol. II, pag. 113-114.

www.dacoromanica.ro
198

spital ee duirai. Scrie un, hrisov din 1785, hrisovul lui Ale. Mavro-
cordat zis Firaris :
"Schitui din Magura lafilor sä fie in purtarea de grijä a m.i-
nästirei Sf. Spiridon pentru trebuinta spitalului, precum s'au afierosit
prin douä hrisoave a rà posatului Damn, (Irigore loan Calimah V oe.-
vod, din anul 7269 (1761) fi 1767 Oct. 28, urmandu-se dupá aceiaq
ränduiala adicá, schitul acela sa fk spital pentru cei smreduiti de
boala ciumei, când se va intiimpla, fi sä fie scutit de desetind, de
vädrärit fi de goftinä, pe drept bucatele sale nici un ban sä nu
5.1).

,SPITALLIL DELA DLIDE$T1.

La 2 April 1795, Domnitorul Alexandru Moruzi, fa ta de necon-
tenitele anguiri ale celor cari conduceau spitalul Pantelimon, cum cá n'au
suficiente fonduri sà indeplineascä indatorirea ce li-a fist irlpusa de cti-
torul fondator, sA intretind spitalul St. Visarion, i atA de imposibilitatea
de a impune acestor conduckori executarea indatoririlor testamentare, pe
de aka' parte, silit de gravitatea epidemiilor de ciumd din ce in ce tot mai
intense, s'a hotkit sA facg un spital nou numai pentru ciumati.
Noul spital a fost fAcut la Dudesti, pe locul fost proprietate a Lo-
gofkului Niculae Dudescu, si a fost gata la 1 Iulie 1796. Domnitorul
Alexandru Moruzi a intocmit la aceastä data' hrisovul prin care reguleaz5
In toate am5nuntele functionarea spitalului.
Trebuia sa fie condus de doi boeri mari, Epqropi, cari aveau rds-
punderea bunei functionki i controlul administrkei spitalului ; ei tre-
buiau sá dea seanfá Domnitorului de activitatea tor. Admin;strarea pro-
priu zis cklea in sarcina a patru epitropi mai mici, negutkori de cinste,
cari erau ajutati de un logofät.
Amänuntelz organizkei acestui spital li-am dat in volumul nostru
Ciuma", asa Ca' nu le mai repetam aici "1.
Pentru a asigura intretinerea spitalului. Domnitorul I-a inzestrat Cu
venitul a tmi másnastiri neinchinate, Cozia, Tismana si Cknpulungul, iar
In cursul anilor s'au mai aclAugat i alte mid donatiuni venite din di-
ferite pkti. Asa, la 22 Iulie 1795, moare un invkätor Pantazi, fard cli-
ronomi; Domnitorul hotkäste 55 se dea scoalei cktile, iar o mie de ta-
leri ce mai avea, sa se dea la clklirea spitalului dela Dudesti 53), La 4
August acelas an, 1795, hotkäste ca din ramasele arhiereului Sidir
Grigore, s'A se dea 1.000 talen i la zidirea sn;#11.1rilq.- f11,; MOO,
spitalul dela sf. Pantelimon fi talen i 1000 la Cutia milosteniei 54),

G. Baileanu. Mezamintele Sf. Spiridon, 1937,

P. Samarian. Ciuma in trecutul romanesc, pag. 205 urmatoarele
V. A. Urechc. Ist. Ro, vol. VI, pag. 265. Citeazal cond. 27
Idem, vol. VI, pag 656. Citeaza condica 29. fila 102

www.dacoromanica.ro
 199

In vremea Rusilor, calugarii manastirilor inchinate spitalului dela

Dudesti, profitand de venalitatea noului mitropolit rus, Exarhul Gavril,
cel adus in locul mitropolitului Dositei Filitis, au reusit cu actul incheiat
la 8 lanuarie 1808 sa se elibereze- adica venitul acestor manastiri sa
ramana lor, sa nu se mai dea spitalului. Urma ca spitalul ciumatilor sa
fie intretinut in caz de epidemie cu contributia tuturor manastirilor din
tara, avand s'a dea Recate dupa puterea veniturilor fiecareia In acest chip,
deposedat de veniturile ce-i fusese harazite de ctitorul fondator, spitalul
dela Dudesti a cazut in cumplita saracie, neavand niel cu ce plati le-
file oamenilor care il pazeau, nici lefile slujitorilor bisericei spitalului.
Aceasta gresala comisa din lacomia calugarilor i nesocotinta boerilor Di-
vanului dfn 8 Ianuar 1808, avea sa fie scump platita cu prilejul groazni-
cei epidernii din vara anului 1813, cand cu duma lui Caragea.
Isbucnise epidemia si isbucnise cu o furie nemaipomenita. Dar se
constata ca sp:talul dela Dudesti era darapanat Regretele ca i repro-
surile celor cari au facut gresala din 1808, erau tardive i inutile. La 11
Iulie Eanul Golescu (Radu), comunica Domnitorului ca este nevoie lu-
nar de 50_70 de talen, din cari 3030 pentru meremetal spitalului
2000 pentru lefile celor cari Il servesc i rrancarea bolnavilor izolati
acolo. Ca sa se scoata banii necesari de pe la manastiri, in conformitate
cu actul dela 8 Ianuar 1808, insemna sa se piarda o gramada de vreme.
De aceia Golescu propune sa se faca °data cis15 de talen i 50.000-
care s'a' se depoziteze la o Casa'', din cari s'a se ja pentru nevoile ime-
cliate si in acest timp s'a se adune cotele cuvenite de la manastiri. Si
Domnitorul aproba cu destul inteles pentru cei cari trebuiau s'a inteleaga:

Prea sfintia Ta Parinte Mitropolite si s'infla voastra iubito-

rilor de Dumnezeu .Episcopi, neaparata trebuinta fiind pentru aju-
torinta ce se cuvine a face intr'aceasta vreme manästirile, spre in-
tampinarea trebuincioaselor cheltueli ale spitalurilor ot Dudosa, ca
unele ce si dupa ctitoriccstile testamenturi dup.& randuiala ce s'au
intocmit c5nd s'au desghinat cele trei manästiri dela numitele spita-
luri, sunt indatorate a savia rsi acest [el de bune fapte, spre m5n-
gaerea omenirei; de aceia intärim Domnia Mea, anaforaua aceasta
a dumnealor boerilor epistati ai lazaretului (Vorn. Radu Golescu),
orânduim pe prea sfintia Ta, i pe sfintia V oastra, de a lace tacsil
suma banilor de taleri 50,00, cum se arat5 mai ¡os, soco`indu-se
insa de prisos a Vi se face vre-o indenznare din partea Do-nn'ei
Mele, ca i sfanta Mitropolie si Episcopiile sa se arate cu asenzenea
rávna de lacere de bine catre omenire la acest fel de vreme i in-
tamplare, în vrenue ce suntem bine incredintati, cá insiva yeti fi a-
ceia, cari, cunosoánd c5t este trebuincioasa si sfanta aceasta aiu-
torirzta, de sineva yeti fi pornifi de a va m'Ata pilda facerei de b'ne,
lucratori faptelor celor ce se propovaduese din partea podvigului
bisericesc, la care vrmeaza a privi toff c5ti se afl'a sub aceasta oas-
torie, cá nu yeti suferi de a se arfita numai sf. Mitro polie si Epis-

www.dacoromanica.ro
200

copiile depártate de nurrnirea facerei de bine §i a mángderei cate.

omenive. Ci dar ca acest mijloc, fácând prea sfintia Ta si sfintia
Voasträ, implinirea acestor bani dupe la mânästirile ce se aratä
pe anume in aläturata foaie, ce este isalità de d-lor boerii epistati,
adicä ca scaderea sumei ce yeti a.naloghisi-o, i pe Episcopii, sä-i
faceti teslim la dumneator numiti boeri epistati, in trei astiuri, pre-
cum mai sus se aratä, luati dela dumnealor adleverinta de pri-
mire. Insä Casa de primirea banilor, sä se tie de dumnealui Pos-
telnicul .Sutu 55).

Apoi se dau porunci la 29 Iulie 1813, Ispravnicilor judetelor pe

unde sunt manastiri, sä le execute, s'a dea cota de bani cuveniti spita-
lului Dudesti 56 .
-In August 1813, cheltulile spitalului s'au ridicat la suma de 15,041
de talen 51 lar spre toamnä, la 19 Sept., constatandu-se ca näprasnica
boalä a ciumei nu mai inceteazi i poate, fereascä Dumnezeu, sä se
deslungeascä i sä nu con teneze nici pe m'eme de iarnr, se da porunci
sä se faca o suta de bordee in preajma spitalului, pe-ntru adapostirea
smreduitilor .

In Noembrie, la 14 ale lunei, se constata Cu destula amaraciune

ca boala nu da semne sà se opreascä .§i banii nu mai ajung, dei s'au
luat pe seama acestor cheltueli i rämasele raposatului arhiereu al ma-
nastirei Stavropoleos, din care cauza se prevede ca o sä se intiimple
,,mare räutate,... cei cari se aflä la spital vor pätimi mare ticäloqie... qi
mare molifsealä se va intimpla, nefiind a se ridica cei bolnavi mo-
lifsitii din politie.... Ca sä se mai faca rost de bani se propune, s'A
se ja pe seama spitalului vinariciul indnastidlor. $i Domnitorul aprobä
la 15 Noembrie 181351. $i banii tot n'ajungeau. Atunci, la 26 No-
embrie s'au pus alte contributii, toate pe seama spitalului as).
Noroc cA boala s'a potolit i fruntile s'au descretit. In Ianuar
1814, epidemia se considera ca stinsa. Si daca a trecut epidemia nu s'a
mai gändit nimeni la spitalul dela Dud.e§ti; iar a fost dat uitarei, ca
sä-§i aduca oamenii aminte de el numai cu prilejul epidemiilor de ciumä
fantornatica din vremea domniei lui Grigore Ghica. Sub aoest Domnitor,
incep iarasi cheltuelile de reparatiuni, dar mai ales cheltueli imense cu
tinerea unui personal de supraveghere, mai mult, spun rautaciosii, ca
sä se mascheze intrebuintarea banilor.
La 7 August 1825, Grigore Ghica hotaraste punerea spitalului dela
Dudesti sub ingrijirea Departamentului Ohltirilor qi sub Eforia celvi

Ureche, vol. X/A, pag. 1040. Citeazà. condica. 74, pag. 533.
Idem. pag. 1044-45. Citeazd cond. 74, fila 75.
Idem, pag. 1047.
Idem. pag. 1050. Citeaza condica 74, fila 87 verso.
Ureche, vol. XIA, peg. 1048. CitearzA condice 76, pag. 719.
(30) Idem, pag. 1040.

www.dacoromanica.ro
 201

ydupa vremi Mitropolit al tare', i porunceste ca in hrisovul ce se va

scri in aceasta privinta ingrijirea si paza spitalului sa o aiba ael dupa
vremi Polcovnic de ciocle". Cu acelas hrisov a fost numit ca Polcovnic
al cioclilor Pitarul Ionita, cel care se va distinge mai tarziu, cu prilejul
ciumei din 1828-29 61 ).
D-rul Constantin Caracas, care a trait in aceste vremi, scrie in
Topografia" lui:
spitalul, din cauza nestabilitätei tarei, astazi este nelocuit
aproape in ruina, de parca n'ar exista, Muria veniturile ce avea
din averile nzarzastiresti s'au risipit in mod abuziv si, pe motiv cá nu
mai exista ciuma, s'au inapoiat mänästirilor, asa ca, nu mai este
nici o rezervä pentru viitor in caz ca, din nenorocire, ar mai re-
veni aceasta eoidemie. Atunci din cauza acestei neprevederi, boala
se va raspandi negresit in tot orasul si in tara. Zadarnic se vor
mind atunci, sá vie cu reguli pentru inlaturarea raului, caci nu va
fi alt mijloc de preintampinare, farä numai curatenia aerului, dar
numai dupä ce se vor perde mai multe mii de locuttort 62),

Cuvintele profetice ale d-rului Caracas s'au implinit intocmai nu-

mai dupa cativa ani, cu prilejul noului rasboi Ruso-Turc din 1828-29.
Ciuma care a bantuit atunci, a pus in evidenta hied* odata gresa1a ce s'a
facut la 8 Ianuar 1808, cu deposedarea spitalului dela Dudesti, de averile
cu care fusese inzestrat de mult prevazatorul Domnitor Moruzi. Saracit
darapanat spitalul dela Dudesti n'a fost de mare ajutor in aceasta
epidemie. Soarta spitalului era fatal& din moment ce nu mai avea fon-
duri de intretimine; daca a trecut si epidemia din 1828-29, spitalul dela
Dudesti s'a ruinat zi de zi tot mai mult, incat astazi n'a mai ramas ni-
mic, nici un semn care sa arate locul unde a fost spitalul i biserica Cu
hramul sf. Alexandru, cea zidita de ctitorul Alexandru Moruzi 63 ). MA
tem ea nu exista nici macar o cruce care sa aminteascã de locul unde
s'au stins at:Rea mi i de oameni, bolnavi de ciuma.

6 1 ) rdem. Domnia lui Grigore Ghica. Manuscris la Academie. Citeazd con-

cica 125, pag. 658.
P. P. Samarian. Topografia Caraoa§, pag. 149-151.
V. A. Ureche. 1st. Rom., vol. V, nag. 498. n. 1.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL

REFORMELE LUI ALEXANDRU IPSILANTI IN MUNTENIA

REI.ORMELE LUI GRIGORE GHICA IN MOLDOVA IN RA-
PORT CU ASISTENTA I SANATATEA PUBLICA.

A. IN MUNTENIA.
ORGANIZAREA EPITROPIEI OBSTESTI
$1 A ASISTENTII PUBLICE:
a) Cutia milosteniei i veniturile ei.
b) Strangerea i controlul veniturilor Cutiei.
Orfanotrofia.
Asist. sarmanilor evgheniti.
I III. Asist. vaduvelor, ba.ranilor,
c) Intrebuintarea fondurilor j pensi!, etc.
Cutiei. IV. Asist. bolnavilor nespitalizati.
I V. Edilitatea in raport cu sA-
natatea publica.
La räscrucea epocei de care ne ocupam, in preajma anului 1775,
intalnim doi oameni de seama, Alexandru Ipsilant, Domn al Tani Ro-
manesti (Sept. 1774Februar 1782) si Grigore Alexandru Ghica,
Domn al Tarei Moldovei (Sept. 1774-10 Oct. 1777), cari, rupand cu
trecutul, au inteles sa dea tarilor pe cari le conduceau o serie de reforme
de. ordin lcgislativ si social, gratie carora toata viata publica a poporu-
lui romanesc a fost indrumata pe calea occidentaPzkii.
Negresit cA aici vom studia numai latura care intereseaza su-
biectul nostru, adica reformele si influc_nta lor asupra organizarei apara-
rei sanatatei publke.
Ca un stalp de hotar, stalp luminos, sta. in calea vremei hrisovul
din Decembrie 1775, cu care Ipsilante separa o lume intreaga, o lume
veche, de alta lume, o lume tanara care se indreapta spre organizare,
spre lumina i civilizatie :

www.dacoromanica.ro
 203

,,Dorinta de a face binele, avand fära smintealg de ajutor pe

Dumnezeu, acela ce o are, trebue pang in fine sä ajunga la scopul
säu; o intentiune generoasa fireste gáse.te ocaziunea pentru a
face fapte frumoase. Acestea amandoua, adia cugetul vointa,
and se unesc, fac rgsboiul cel mai mare oficarui obstacol si ori-
carei greutati, si, neputinciosilor le da putere inlesnire.
In mare gresala cad Domnitorii, cari, avand bunä intentiune
.i liberá vointä, tot °data si puterea care inlesneste once efect, sau
nu le pun in lucrare saw abuzeazä, cgci ca aceasta fac päcatul ne-
recunostintei Ara dé stirea dupg preceptul inspiratutui aceluia,
din Cesarea, care zice cg, arela ce poate sa faca un bine si nu-1
face, este vinovat si cauzg raului ce n'a voit a-1 starpi.
Pentru aceasta dar, totdeauna decand Providenta ni-au pus
in capul acestei Täri drept credincioase. am socotit cá, precum ni-au
däruit ca Tronul Domniei, ni-au impus fi datoria pentru buna car-
muire a poporului Tgrei Noastre.
Domnitorul incepe cu. preotii bisericilor qi manastirile din
tard desfiintand impozitele catre Vistierie, dar obligandu-le
mana.stirile la scoalele infiintate", iar preotii la Cassa
milelor-.
Drent necia, vazand tara aceasta crestineasca lipsitg de in-
vataturi, de qtiinte si de arte, care lumineaza si folosesc pe popor,
am infiintat scoli cu profesori... &and ajutor indestulare qcola-

Incurajeaza agricultura si comer tul- infiintand comu,nitati

de negutätori pamanteni si straini.
Randueste o societate deosebitg de opt boeri, care sa se o-
cupe de pricinele tuturor meseriilor si ale rufefurilor (bresle),
indeosebi de once inventiuni noi si orandueli bune ce pot fi spre fo-
&sal podoaba Patriei".
Pe tang:4 acestea toate, mai gandim ca, multi saraci si ne-
voeqi sunt lipsiti de cele neapgrat pentru vietuire, copii orfani,
si vaduve särace, f grä sa aiba nici un ajutor... am socotit ca, va
fi placut lui Dumnezeu, sa se faca o Cassä la sfanta Mitropolie,
sub protectiunea Mitropolitului, in grija acelor opt boeri, despre
care s'a zis mai sus, si am poruncit sä se dea dela Domnia Noas-
trä, cate 6C00 lei pe an in argtatele aiutoare.
Pune in bunä randuialg" menzilurile. Organizeazg Slujitorit
cu Capitänii pentru paza frontierelor, si in dorinta de a in-
temeia paza dreptatei fiecgruia- reorganizeaza judecatoriile ,,f 5-
',and si o lege dupa Institutele imparatesti, care s'a tradus s'a
,,tipärit spre a se imparti in toatg tara..."
Incurajeazg cresterea vitelor. Orandueste diferitele slujbe
treptele boerilor. Pune bung randuialä in finantele tgrei; i intgrind

www.dacoromanica.ro
204

acest hrisov cu márturia boerilor, pune pe E.nache Vacärescu Efor

fi ingrijitor- ca sä execute acest hrisov1).
Om al faptelor, Domnitorul porunce§te in aceia§ zi, la 10 De-
cembrie 1775, ca cei opt boeri pe care i-a numit in acea Societate
deosebitr, sa se adune deocamdatà in casa unuia dintre ei, §i sà pà-
seascA la realizarea programului de lucru propus:
Dupä hotargrea ce s'au fgcut ca sa oranduim opt boert, pa-
tru dintr'adoua treapta i patru dintr'atreia treaptg, ca fase logo-
feti, cari boeri sä fie epistaqi si purtatori de grijä ca toata silinta
la ate de obste trebi vom or& ndui; am ales boeri dintr'amandoua
treptele si ca osebitg foaie pecetluitä de Domnia Mea sunt argtati;
carora li-am oranduit §i lea fa pe luna ate taleri 660, cari bani
sunt sa se dea fiefcaruia dupa oranduiala ce se vede in Vistieria
Domniei Mele.
Drept aceia, poruncim dumnealor acelar boeri, ce prin osebita
foae sunteti numiti, fandca deocamdata lac nu este in domneasca
Noastrg Curte, sä vg adunati in toate zilele la una din casete
D-voasträ, i intâi, sä cercetati ca amgruntul si ca perierghie cate
vg poruncim prin deosebitä cantea Damniei Mele, pentru meftefu-
guri, i alte folositoare pamantului, si pentru isnafuri, i gäsind
locire a le urmäri, sg ni le arätati ca anaf ora, ca sg se sg varseascg
iargqi ca epistasia D-voasträ silintg.
Al doilea, fiindcg podurile au ajuns la rea stricäciune, care
trebuesc negrefit ca dregere fi meremet, ci inca facere desavgrfita.
una ca acea.sta ponte sa se faca indata. atat ca sg se savanseascg
precum trebue, cat i pentru ca sä nu caza greutate sgracilor, fi,
ca sg nu caza treaba la treapta prelungirei, a lenevirei, ca o tre-
buincioasä, vg poruncim: fang nici o intgrziere de vreme, sg soco-
titi cele ca cale mijlociri pentru tgiatul chereqelei, pentru adusul,
penru sume, pentru vreme, pentru oameni, fi pentru alt ce va fi de
trebuintig, fi sg ne arätati, ca sa facem hotani rea. Savarfirea dar
sa se ¡acá iarafi cu epistäsia i silinta D-voastra, tiind catastihe ca-
rate de cele ce va veni si de cele ce va cheltui.
Al treilea, va orânduim epistati ai scoalei, care, cu ajutorul lui
Dumnezeu, se va afeza, ca sg savarfigi ate pe larg prin deosebitul
Nostru hrisov pentru aceasta, vg aratgm. Fiind dar mai nainte
trebuintg, ca sg se gäteascg felurimele cele trebuincioase, mefteri,
ca din vrerne sa se lucreze ate cele orb.' nduite pe anul dinti, care,
de nu va fi de a juns, sg ne instiintati ca sa punem la cale.
Al patrulea. De vreme ce am asezat lada de milostenie, la
care este sg se strangg Cate in domnescul nostrit hrisov randuim, ca
sä se dea la scgpätati ce sunt vrednici de milostenie, vg tanduim

1) Dionisie Fotino. Istoria Daciei, vol. III, pag. 323-328.

www.dacoromanica.ro
 205

§i la aceastä epista.sie, si indatä, tacar& o lada la stanta Mitro-

polie, sä lucrati in rapta, cate pe larg poruncim in numitul hrisov.
Acestea dar toate, rara de alta' zàbavä, sa" le grijiti cum vä
arätfim si, alega nd sase scriitori harnici si de credintä, sa aveti con-
dici deosebite catastise curate, urmand cu protimie si cu cre-
dintä, s'a* ,ne arätati adesea de toate trebile, neindoindu-va ca, ea nd
ne vepi arka pläcuta slujbä si voi vedearod din slujba D-vtoastra,
afara de oranduita lea fa si altä milä si cinste dela Domnia Mea.
Asa s'a urmati 2).
Primii boeri numiti in aceasta osebita societate" sunt biv vel Ser-
dar Ianache Lehliu; biv vel medeln. Dumitrache (istoriograful); biv vel
medeln. Ianache Vilara; biv vel Clucer de arie Lupul; biv vel Logof.
Constantin; biv vel dela Vistierie, N. Pitesteanu; Post. $tefan Gre-
ceanu i Mihalache Gramäticul 3).
Asa a luat fiinta Epitropia obsteasca.
Atributiile acestei Epitropii erau cele ale Ministerelor de astazi,
in special cele ale Ministerului de interne. Insa, este dela sine inteles.
cà Domnitorul avea toate initiativele i controlul tuturor infaptuirilor.
Printre indatoririle Epitropiei obstesti intrau si cele de ordin sa-
nitar si cele de asistenta publica, incat, din acest fapt rezulta ca Epi-
tropia .obstirilor este inceputul organizärei sanitare si a asistentei pu-
blice la noi, motiv care ne obligà sä urmarim fazele evolutive ale acestei
Epitropii.
Pe masura ce se organizeaza difeTitele servicii publice, se diferen-
tiaza tot mai mult i atributele Epitropiei. Hrisoave directive se dau
pentru cler, hrisovul bisiriciIor, hrisovul scoalelor, podurilor i rand pe
vând se creiaza Ebria Scoalelor, Polcovnicia Podurlor, Vamile, Bres-
lele, in timp ce se diferentiaza tot mai mult chestiunile privitoare la edi-
litate, igienä, controlul alimentar. controlul practicei farmaciilor si me-
dicilor, asistenta bolnavilor säraci, asistenta orfanilor, vaduvelor i ba-
tranilor.
In cursul primilor ani se schimba de mai multeori persoanele cari
fac parte din ,,osebita societate" intemeiata de Ipsilante, societate care
poarta acum numele de toti cunoscut, Epitropia de obste sau Epitropia
Obstirilor4). 5i strainii vedeau cu ochi buni acest inceput de organizare.
In timpul ocupatiei austriace, (15 Noemb. 1789-4 Aug. 1791), Nemtii

Academia Rom., manuscris nr. 32.3, fila 226. Inedit.

V. A. Ureche. Ist. Ron), vol. II, pag. 153 si 1st. Scoalelor, vol. I, pag. 38.
La 1 April 1783 erau ca epitropi: Pah. Vilara. Stoln. Falcoianu, Stoln.
Dumitrache, Stoln. Niculae, Cluc. Zah. Burche, Vames Stefani, Vist. Pascal
tordache Carpenisteanu, apoi sase scriitori si 4 logofeti. Ir 1784 erau: Cluc.
Costache, Pah. Iane Vilara, Stoln. Dumitrache i Stoln. Niculae, $tefan Vame4,
Vist. Pashal, Grigore Brezeanu, Toma &Datar, sase scriitori si 4 logofeti. (V. A.
Ureche. Ist. Rom., vol. I, pag. 253 si 493)).

www.dacoromanica.ro
206

au respectat i incurajat Epitropia in sforprile ce lacea sä puna ordine

in toate, addugandu-i si venituri noi 6).
Alexandru Moruzi in a doua lui domnie (1793-1796) intituleaza
pe boerii epitropi naziri ai Epitropiei".
Alexandru Ipsilante venind pentru a doua oarà in domnie (Aug.
1796Dee. 1797), a adus o modtticare mal de seama
jata de el. Inca' din ultimul an al domniei lui Alex. Moruzi apare prinLre
dregatorii mari ai tarei, uh al cincii,a mare titlu ce se da pri-
mului epi,rop al Epitropiei obstirilor 6), l'aptul a devenit real sub Ipsi-
lant. Acesta, la 5 Cct. 1797, printr'un nou hrisov reorganizeazd Epi-
tropia creiatà de el la 10 Dec. 1775, si o intituleaza acum Departamen'ul
sau Vornicia Epitropiei obstirilor; pentru a o intregi, creiaz5 o dre-
gatorie 'unid ni:nula-o dupa asemanarea vrenv?i. v Vocit c a o
carele, sä fie Epistat i Nazir al trebilor obstesti", avAnd ca
semn al ctregatoriel baLc,.: de argult. ). ormcui 1_,pii.ropie1 es e a-
jutat de patru boeri epitropi alesi practicosi si cu frica de Dumnezee,
patru boeri de rangul al doilea, patru boerinasi i patru logote0 aler-
gdtori;

Vränd Domnia Mea, ca printr'o osärdie de bárbati.

vrednici si credinciosi, sä se lucreze si sä se tameze deapururea in
huna oränduiala lor, atát acelea ce ni-am trudit cu multä rà vnä
ostenealä, de li-am isvodit din netiintä, li-am pus in fama. cu
ajutorul lui Dumnezeu, infra aceastä pravoslavnicä rara", inca' din'
cealaltä domnie a Noasträ, spre folosul ajutorul binelui de obste
spre huna oranduiala si lauda Patrei si a Poitiei, inbunä,ätind
pe supusii Domniei Mele, cu cele ce nu eran, si sä pázeasch' 4ntdea-
una in starca lor, precum li-am asezat, ca i obstea sä aiba folosul
/or, si ostenelile Noastre sä nu ramanä zaciartztce, cat t atte.e
privesc la folosul obs'esc, sä le ingrijeascj, am fost intocmit incä
de atunci, din Domnia Noasträ cea dintâi, intr'adins, un Depar-
tament deosebit, cu adunare de 4 dregiátori din al do:lea treaptä,,
cu nume de Enitropi ai trebilor de obste, si sub diánsii altii mal
mici, c.irora li-am dat ponturile cele cuv;incioase de urmare, cum se
coprinde pe larg in hrisovul Domniei Mele, ce am fost dat pentru
acest Departament, care Departament urmändu-se pcinä acum,
ajutorui lui Dumnezeu, am venit cu al doilea domn;e, si
fäciindu-se canoscut cat este trebuincios, in vreme ce pr;ntr'änst,l
se lucreazä si se sävärsesc facerile de bine, cätre cei sc5p5tati de
obcte. si dela dansul se asteantä ingriiirea, urmarea sävär.sirea a
trebilor celor de obste ale Politiei si ale bunei orändueli; la caro'
Departament, fiind multe feliuri de trebi si de pricini orärulatte

V. A. Ureche, I. c., vol. III, pag. 424.

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. V, pag. 83.
Dionisie Potino. Istoria Daciei. vol. III, pag. 274.

www.dacoromanica.ro
 207

a se cauta, am gäsit Domnia Mea cu cale si de trebuinta a-1 tn-

tregi desävársit, a-1 mai inbunatäti a-1 cinsti ca un lucrator spre
cete de tolosul i binele obstesc, si am tacut trur adins peluca a-
ceasta o dregatorie noma tarei, numind-o. (tupa' asemänarea trebei.
vel Vornic al obstirilor, cland rândul cinstei acestii drega.orii, dupä
ve! Vornic al Tarei de jos, carele sä fie Epistat i Nazir al tre-
btlor obVe§,i, a cäuta pricinele si trebile numitului Departament,
dimpreuna cu 4 oränduiti Epitropi, precum mai jos vom ora' ndui.
Sa-si aiba insä scaun Vornicul obstirilar si la Divanul Domniei
Mele, cautänd dimpreunä cu Dunznealor velitii boeri, pricin le de
judeca ti ale norodului de obste, ca intr'acestaF chip sä se elle dea-
pururea [ata inaintea Dornniei Me/e, la poruncile ce vom avea a
da, pentru intamplätoare pricini obstesti, cum si pentru a ne arata
adesea de pricinele frebile Epitropiei, ca sa curg5 cu inlesnirea
loe. Deci d'upa- ce am pus-o aceasta in faptä, fäcand 5j hrisovut
Domniei Mele, care am fost dat intâi pentru acest Departamcnt in-
tocmire, ctt indreptarea unora si cu adäogirea al ora, precum rzai
los vom arate, ant intärit in cinste, printr'acesf de isnoava al Nos-
tru domnesc hrisov, atät asezarea a 9 drega'orii, cat starea si
oränduiala acestui Departament, ca sä se päzeascä deapururea.
adica:
1) Patru Epitropi dintre boerii Domniei Mele, dia vel Clu-
cer pana la ve! Stolnic, alesi practicosi cu [rica de Dumnezeu,
oríanduim sä fie la acest Departament, cari, dimpreunä cu Durnnea-
lui vel Vornic al obstirilor, sa lucreze sä ingrijeasca cu osärdie
de toate trebile obstesti ale Epitropiei la acest Departament, ca cu
mijlocul adunarei a mai multor chibzuiri de obraze vredn:ce, si se
savársasca cele mai bune mijloace, drepte i folosi_oare obstei.
ltii patru din boerii de al doilea, dupä cei mai sus numiti, oran-
duim, ca sä [je urmatori si ascultä'tori trebilor ce li se vor orandui
loe (lela acest Departament, cari sa si meargä unde va socoti durn-
nealui ve! Vornic al obstirilor, cä este trebuinta a se ti-imite, i sä-si
dea seama la intoarcere, de .55 viársirea trebei. i pentru ca si in,-
plinim mai mult curgerea trebilor acestui Departament, ca si poat&
ajunge si a savársi, in vreme, once pricini trebuincioase, oran-
duttn si alti patru boerinasi, din cei mai jos, cari .56 slrtieasca dea-
purttrea acestui Departament, la trebile ce vor fi orändui'i si tri-
misi de catre &min. ealv; obsfirilor cu cei pafru Enitropi.
Cari, toti acestia, alegandu-se i hotárandu-se de catre Domn.a
Mea, s'a* se serie antvne in deosebita foaie pecetluitä. Orinduim la
acest Departament i patru logofeti, cari si alba a fi nelipsiti dela
locul cel oranduit al adunarei, scriind si tiind condici curve, si so-
coteli ale aces.'ui Departament. Asisderea si Polcovnicia Podurilor,
Pida' este facutä de Dornnia Mea numai trimai penru trebn-
inta podurilor, cari podan, fiindcá srint date subt innrijirea Si da-
toda Dutnnealui vel Vornicul obstir;lor, ere a f; dvri cutri4vii
dupä hotärärea ce dintru inceput s'au facut pentru clänsul, sub as-

www.dacoromanica.ro
208

cultarea si supunerea Dumnealui Vornicului obstirilor, urmad

slujba datoria lui intocmai duna' cuprinderea mai sus trumitului
domnescului hrisov.
Treaba milosteniei si a facerilor de bine sä o caute dum-
nealui vel Vornic al obstirilor, dimpreunä cu otanduitii 4 Epitropi,
cu toat5 osa rdia scumpaatea, strangand veniturile Cutiei si a
slujbelor Epi(ropiei, grijind cheltuelile, dupä cum sunt indatorati,
atat in hrisovul Domniei Mele dintru intäia domnie, care este dat
pentru acest Departament, la cap. intai, cum si in deosebit hrisov,
care am dat, in parte, pentru Cutia milosteniei de obste.
Treaba scoalelor tärei sä o ingrifeasc5 iatá dimpreunä,
dupä oranduialà i poviatuirea ce am dat pe larg Domnia Mea,
ata in hrisovul acestui Departame.nt la cantil a! II-lea, cát si in
deosebit hrisovul care avem dat, in parte, pentru intocmirea si ase-
z5ma ntul scoalelor in timba elineasc5.
Ingrijirea podurilor celor mari domnesti, si a celor
ale politiei, sä o aibia deapururea, stragand veniturile lor, si c5-
puind de bruza starea intregimea lor, i chibzuind a gäsi milloace
pentru caldaramuri, unde va fi ca putintä, san drumuri asternute cu
Onza nt nisip, dup5 oranduiala i povätuirea ce avem dat pe larg,
ata in hrisovul acestui Departament, cat si in deosebit hrisov, ce
avem dat, in parte, pentru treaba podurilor.
Hrana si chivernisirea prunctior samani taz-Ve narinti,
dic5 Orfantrofion. s'A o ingrifeascä cu durere, Fpre a nu se läsa
fär5 de nici o catare intru o politie ca aceasta ca st5panire pra-
voslavnicä, fiind necinste päcat.
Treaba isnoarelor de 7p5 si a cismelilor sa le ingrijeascä
cu toatä luarea aminte, de a fi indestulare de ape curate pururea
norodului, strängand veniturile lor i fäcänd cheltuelile cele oran-
duite la suiulgii, dupä orancluiala .si pov5tuitea a deosebitelor hri-
soave i c5rti, ce sunt date in parte pentru acestea.
Ora nduirea rufeturilor _si a tuturor mestesugurilor s5 o in-
grijeascä, ca sä se päzeasc5 intru toate Nizamul acela ce este cu-
viincios, pentru dreptatea ob.stei, dup5 cum se coprinde in hriso-
vul Domniei Mele la ca pu! al saselea.
Pricinele särmanilor copii, cari sunt farzl de painti, si ale
averilor lor, lucruri misciltoare nemiscátoare, s5 le caute dup5
Pravilä, Dumnealui Vornicul obstirilor, dimpreunä cu 4 Enitropi.
dup5 cum se cuprinde in hrisovul Domniei Mele, la ca pu! al VII-lea-
S5 aib5 Dumnealui Vornicul obstirilor a cerceta pururea
si in toatä vremea neutra spitalurile säracilor boina vi, de se gti-
jesc bine de catre iconomii lor, precum se coprinde in hrisovul Dom-
niei Mele la cap. al VIII-lea.
S.5 grijeasc5 Dumnealui Vornicul, dimpreuna cu 4 Epi-
tropi, pururea si in (toat5 vremea pentru pretul nartului lucrurilor
de mancare, si a lucrurilor de purtat si a once felurimi trebuincioa-
se, si s5 faca' Domniei Mele arätare, ca s'a* se dee porunca cea ca-

www.dacoromanica.ro
 209

viincioasä de urmare la Dumnealui vel Aga, precum se coprinde

in hrisovul Domniei Mele la cap. al XIX-lea. Aqijderea sa cer-
ceteze §i sa chibzuiasca bine dimpreunä cu oranduitii 4 Epitropi,
mijloacele cele mai bune, pentru mai multa eftinatate a celor tre-
buincioase lucruri, ata t ale manca rei fi de ale portului, cat §i de
altele trebuincioase ob§tei, cate s'ar putea isvodi §i a se lucra prin
fabrice, me§te§uguri iscusite, §i s'arate la Domnia Mea, ca, gäsin-
du-se cu cale, sa se pue in faptia. Catre aceasta sa popreascä, sau
macar sia se imputineze, acelea, cate se aduce din tari sträine, lu-
cruri zadarnice §i pricinuitoare de cheltueli zadarnice de§arte. de
paguba anota §i altota, pentrtr a se impotrivi unii altora, a lace
nebune§ti acata ri, cum §ireturi de multe cheltueli, lipscänii netre-
buincioase, sevaiuri §i alte metahuri asemena, dela Tarigrad; de
care, pentru toate sä se arate la Domnia Mea, ca sä se dee tre-
buincioasele porunci.
S'a grijeasa pentru nestranztorarea, mic§orarea §i in-
chiderea ulitelor §i a drumurilor celor de ob.ft, de prin toate ma-
halalele. oat fi pentru hotarele de jurimprejurul Bucure§tilor, dupä
cum se coprinde in hrisovul Domniei Mele, la cap. al XI-lea.
Sil grijeasca i sá aiba oameni otanduiti, a nu sta carele,
ce vin dupá" atará, pe podurile uli(elor Bucuregilor, ci Sá meargä
la locurile, ce intr'adins sunt oranduite pentru aceasta.
Dumnealui Vornicul si cu oranduitii 4 Epitropi, sá aiba
luare aminte §i bagare de seamä totdeauna pentru zidirile manas-
tire§ti, la cele din launtru qi la cele din afara lor, de urmeaza egu-
menii §i iconomii a face metainerurile cele trebuincioase, i de tin
buna ora nduiala §i podoaba lor, dupre com se cuprinde in hrisovul
Domniei Mele la cap. al XIII-lea.
La condicele acestui Departament sa se scrie i toate po-
runcile domne§ti, hotärari, carti §i hrisoave. care s au dat pen tru
acest fel de pricini, cum i hrisoavele rufeturilor §i anaforale de
asemenea madele.
Unul dar din 4 Epitropi sá aibä asupra-§i, in parte, pur,
tarea de grijä a podurilor qi ci§melilor ; altal lata* din 4 Epitropi
sá aiba asupra-§i, in parte, purtarea de grifa a ven iturilor qi a chel-
tuelilor, adica simbrii i celelalte a qcoalelor; alttzl insä din 4 Epi-
tropi s'A aiba asupta-§i, in parte. ingrijirile Cutiei de milostenie; §i
altul din 4 Epitropi s'a aiba ingrijirea de Orfanotrofie ; fie§care ins.a
pentru once treaba are oranduitä asupra-§i in parte, sa
faca aratare la Dumnealui vel Vornicul ob§tirilor, §i Fmpreunti sa
chibzuiascä; iar, duma' datorie, tof i dimpreunä, sa se sileasca cu in-
grijire pentru aceasta §i penitru celelalte toate, punand toti o osirdie
impreunä §i dimpreuria sá caute socotelile, care, iscalindu-le Dum-
nealui vel Vornicul ob§tirilor, sa le iscaleasca §i ei cate§i patru. lar
färä §tirea Dumnealui vel Vornicul cheltueli sä nu fie volnici a face.
Adunarea pentru lucrarea i impreunä chibzuirea tuturor mai sus
numitelor trebi, sa se faca ori la vreuna din octiálle §oodelor, ori

14

www.dacoromanica.ro
210

la vreuna din manästiri, sau la casa Dumnealui Vornicului obsti-

rilor, unde, la acel loc al adu.närei, sa se pazeascä condicele
toate catastisele i sineturile in bunä pästrare.
Osebit de Dumnealui Vornicul obstirilor, cäruia i s'au dat
loc de federe la domnescul Nostru Divan, si are totdeauna voe a
se infätisa inaintea Domniei Mete, spre aratarea trebuincioaselor
pricini ale Epitropiei, au voe i oranduitii 4 epitropi, and vor avea
vreo trebuincioasa pricinä, sä se arate inaintea Domniei Me/e, iar
dup5 datorie in toas'e säptämanile, Sarni>Ota.
Cand se va intampa vreo deosebitä si mai mare treabg
obsteascä, care s5 aibá trebuinta de mai multä chibzuire, sä se siä-
tuiasca sä se chibzuiascä ca dumnealor cinst. credinciosi
boerii veliti ai Divanului Domniei Mele, cari. d-lor ca nis e itzbi-
tori ai Patriei, au datorie, pen(ru once treabä vor socoti folositoare
obstei, sä arate Domniei Mele, si mai sus numitului Departament
al Epitropiei.
Fiindcä spitalurile i lazareturile noi sunt lucran i obgfesti
fiindcä, pentru purtarea de grijà si epistasia lucrurilor si a trebi-
lor obstesti, avem Domnia Mea oranduitä intr'adins dreg6toria a-
ccas'a a Dumnealui vel Vornic al obstirilor e ca 4 o-anduiti Epi-
tropii, am dat, dupä cuviintä, asura Vornicu/ui obstirilor ca 4
Epitropi ai acestui Departament purtarea de Ora i epistasia
talurilor si lazareturilor nou5, ca sä itrmeze oranduiala lor, dupä
cum se coprinde in hrisovul ce este dat peteru aceasta.
Socoteala acestui Departament al Epitropiei obstesti,
randuim sa se caute in flPscare an la inceputul lui Septembrip, dupre
cum se cautä socotelile Vistieriei de cfitre d-lor veliN boni cíe
obste, cand, spärgi ndu-se pitacurile i ravasele de daruri i iscä-
lind catastihul ven iturilor, dupa hrisoave j carti, i al cheittielilor, sO
se arate Domniei Mele, scriindu-se si in condice Epitroo:ei.
lar pentru osteneala i ingrijirea deapururea, ce au
de a face dumnealui ve! Vornic al obstirilor, dimpreunä ca cei 4
Epitropi si cu ceilalti slujbasi ai acestui Departament, oranduim
Domnia Mea fiefca'ruia lea fa pe lunä, dupa cuvantul ce zice ca, de
uncle slujeste si osteneSe cinevasi, de acolo i se cuvine si plata os-
tenelei, adicä dumnealui vel Vornic, din veniturile Ep;trorq,-i, fa-
leri 600 la o triminie; iar alti talen i 1000 pe triminie, sä aibä dzla
Vistieria Domniei Mele, precum este oranduit, fiinda si la Divan
slujeste, precum am zis, dimpreunä ca dumnealor ceilalpi boeri
veliti. Asisderea si orb* nduitii 4 Euitrc-19i, dela ',el -,arui la
ve! StoLnic, sä aibä pe tuna fiesca rele cate talen i 120. Asisderea
cei 4 din boerii de al do:lea, sá aibä fiescarele pe lung cáte taleni
.50, iar cei 4 boerinasi slujitori acestui Departarnent, ca cheltuiala
hartiei impreunä, pe lunä cate tderi 606, si polcovnicului de podani
pe Junä taieri 20. Care aceste lefi sä se dee din suma a toate ve-
niturile Epitropiei. lndatorim-dar pe toti oranduitii boeri ai acestui

www.dacoromanica.ro
 211

Departament, i straquic le poruncim, sa se poarte cu toatä cre-

dinta, fierbinteala Patriei..." 8) 5 Oct. 1797.

Drept Vornic al obstiriloT a fost numit omul de incredere al Dom-

nitorului, Radu Golescu, dandu-i-se drept leafa si a zecea par,e din
avente dela morti, care prin el, se predau la moqtenitori" 8).
Domnitorul urmator, Constantin Hangeri sau Hangerli (Dec,
1797-1 Martie 1799), a modificat organizarea lui Ipsilante, la 22
Ianuar 1798, pe cuvant ca a constatat nu putine lipse, amestecari i rte-
intocmzri intr'ä nsul, cuviincioase veacului trecut, iar nu celui de ac
De fapt, se pare ea, cei patru boeri Epitropi, care trebuiau sa ajute pe
Vornic, il cam incurcau sau poate il stinghereau in unele socoteli i atunci,
Domnitorul i-a inlocuit Cu patru negutatori, oameni mai maleabili, in
tot cazul mai pkcati ca boerii. In acest chip Vornicia obstirilor se com-
pune acum clIntr'un Vornic, patru Epitropi negutatori din cei dintai ai
politiei, de cinste qi cu bun ipolipsis", alti patru boernasi mai mici,
patru logofeti. Indatoririle lor sunt intocmai asa cum li-a fixat Ipsilante
in hrisovul dat mai sus 10). Vornic a fost numit tot Radu Golescu, iar
ca Epitropi au fost numiti negutatorii: loan Scufa la Cutia milosteniei,
Sprea Cazoti la poduri; Mihai Chirita la scoli i Petre Vasiliu la cismeli
Orfanotrofie n).
lucrurile au mers asa pana la venirea Rusilor in anul 1806.
Rusii au pastrat V ornicia obstinlor pentruca le era de folos, mai ales
ca poporul se obisnuise cu aceasta dregatorie i asculta de poruncile ei.
Dar in Ianuarie 1809, din motive de economie, Rusii au suprimat doi
dintre Epitropi si au ramas numai armasul Gheorghe zet Voitineanu
polcovnicul Iordache cari sunt indestui dupä iratul i slujba ce are
acum Epitropia, mai ales ca aceqtia sunt i at toatä osardia alergä ori
trebile ce se urmeazä i ca qtiintä in ce chip sa se poarte. Numa,i
la 13 1Vlartie 1811, DivanuI avand de procapsit doi boeri, pe Matei
Greceanu i Slugerul Costache Greceanu, cari aratà (prin jalba) ha-
lul scapataciunei cu cheltueli cu case grele, ii numeste Epitropi
Vorniciei obstirilor, complectandu-se iarasi numarul de patru Epitropi12)
Dupä plecarea Rusilor, Vornicia obstirilor a continuat sa func-
tioneze, fiind singura autoritate constituita, care se ocupa cu toate ches-
tiunile de gospodarie interna ale tarei. Se schimba numai Vornicii, dup5
intereselpe Domnitorilor sau dupa interesele mid ale partied de moment.
In cursul anilor intalnim pe urmatorii Vornici ai obstirilor:

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. 57 si urm5t.

Dionisie Fotino. Istoria Daciei, vol. III, pag. 274.
V. A. Creche. Ist. Rom., vol. VII, pag. 465 i urmSt.
Idem, pag. 471-472,
Idem, vol. IX, pag. 301.

www.dacoromanica.ro
212

1814 lordache Slgtineanu.

11815 Mihalache Manu.
1816 Idem.
1817 loan Stirbei.
1818 Idem.
1819 Gheorghe Golescu.
1820 Niculae Vacgrescu.
Mai tarziu, Grigore Voda Ghica (21 Iunie 1822-12 Iunie 1828)
a facut o reforma' mai mare. El a infiintat la 5 April 1824 un Depar-
tament al Epitropiei de ob§te, care trebuia sa se ocupe de toate chestiu-
nile interne ale tare", dar care in realitate s'a ocupat numai de Casele
facatoare de bine, pe care li-a adunat la un loc sub conducerea acestui
Departament. In fruntea Departamentului Epitropiei ob§tirilor se afla
doi Epitropi mari dela Vel Clucer la vale §i doi boeri mai mici sub as-
cultarea celor dintai. Casele facatoare de bine i§i pastreazä conducerea
administrarea lor in conforinitate cu actele lor de fondare, dar sunt
sub controlul Departamentului Epitropiei ob§tirilOr.
La 5 Aprilie 1824, Domnitorul indica ponturile dupe care trebuia
sa' se intocmeasca acest Departament:
Doi boeri Epitropi mari, dela vel Clucer la vale, au sa se
numeasa Epitropi Departamentului acestuia, .,si ei sa fie cap .,si po-
yard la toate trebile, ce se cuvine a se cguta la acel Departament;
cari, sg aiba leafg pe lung, de unul, Po talen i douà sute.
Alti doi Epitropi mici, trepadatori, po talen i cincizeci pe lung,
sub ascultarea acestora, cari, ace§tia sä se aleaga de acei aoi Cpi-
tropi mari.
Samewl condicarul are sa fie alqi iarg§i de ace§ti Epi-
tropi, s5 aiba Same§u1 ate talen i o suta cincizeci pe lung lea f,
§i condicarul ate talen i optzeci pe lung.
Lea fa la opt dohtori po talen i 880 pe luna.
Cheltuiala hgrtiei, Po talen i dougzeci cinci pe lung.
Lea fa ci.megiilor, cu cheltuiala ion, dupg contract, talen i pa-
tru sute patruzeci doi pe lung.
Lea fa same.Fului dela Epitropia sarrnanilor, Po talen i o ma'
pe lung. Cánula i s'au mai adaugat, caci i s'au dat i ingrijirea de
primire a lucrurilor de copii sgrmani.
Leaf a doicelor ce cresc copii, talen i cinci sute saisprezece pe
luna, dupä iratul ce are Orfanotrofia intr'aceasta vreme.
Aceqa doi Epitropi sa impartg trebile intre dân.ii, pentru
inlesnire, a se putea strange veniturile §i a se fac,e cheltuelile cele
trebuincioase, atat cheltuelile sä se oranduiasca de arnandoi intro
unire, cat socotelile iar4i de amandoi sa se caute. De care tiin-
du-se condica curatg pe fie§care an, sa se inchee socotelile ina-
intea celor ce se vor orandui de catre Domnia Mga.
Treaba rufeturilor §i a tuturor meqte§ugurilor, ca sg se
pazeasca Nizarnul i oranduiala fieFaruia rufet, dupg hrisoavele §i

www.dacoromanica.ro
 213

cär(ile ce au, are sa ingrijeasca iaräsi aceastä Epitropie, i de nu

vor pa zi rufeturile randuelile i poruncile cele intocmite, cum si
de voz- face inselaciune i viclesug la .mestesugul lor, spre paguba
musteriilor cumparatorilor, sa se faca ladre piare prin grija si-
guranta Epitropilor, ca sä se pazeascä cele cuviincioase, i cele de
fotos, a se päzi Nizamul az Lana oranduiala.
La acest Departament sä se cerceteze si pricin ele cele or-
f anicesti dupa cum oranduesc Pravilele, care avere ale lor alegan-
du-se, sa se dea in pästrare la Epitropia, ce este osebit intocmitä,
(iaz de acum inainte are a se numi Obsteasca Epitropie a särma-
nilor), ca sá le pästreze i sa ingrijeasca de folosul särmanilor,
pentrir care sa tie Epitropia aceasta oondica si socotealä, de ceiace
au dat in pästrare, ca and se va cere, sa-si poata da seama.
Sa aiba Epitropia acestui Departament ingrijirea spitaluri-
lor, sfi cerceteze de ingrijesc bine pentru boina vi, si iconomii sptta-
lurilor de primesc pe toti cei boina vi. carora li se cuvine, si pot a
primi dupä veniturile ce au; de chivernisesc si de iconomisesc bine;
de se silesc dohtorii spiperii cei oranduiti pentru boina vi; de lac
iconomii meronzeturile cele trebuincioase ale spitalurilor; iar spite-
lul dela Dudesti, care este orb' nduit cu hrisovul lui osebit, iaräsi
aceasta Epitropie sä aibä ingrijirea lui. a-1 tinea in stare buna, sä
nu se därapene, cu din iraturile ce va av.ea.
SS ingrijeasca aceastä Epitropie in toatä vremea, j sa
cerceteze pontru preturile i narturile, atat cele puse in oranduialá de
se pazesc, i cele dupä vremi, trebue sä se oranduiasca la toate lu-
crurile, cat si cele de mancare si pentru vence alte (ucruri de ale
mancarei cercetand, ate cat se cumpärä, si cat se :land. la locul
de ande vin, catä cheltuialä pot avea, si ca chtä dobandä tre-
bue sa se incarce, ca sá nu poetä a le vinde cum va vrea, i ará-
tând sä se dea poruna pentru savarsire.
Sa cercetezle si sa chibzuiascä i sä afte totdeauna mij-
loacele cele mai bune, pentru mai multä eftinatatea celor trebuin-
cioase de mancare, i a celor trebuincioase pentru zidire, si a tu-
tutor celor pentru folosul obstesc. lar mai vartos, cate se vor face
aici in tara, sa se pue in faptä ca silinta, ca sä ramae folosul aici,
fiind aceasta o prea mare bunatate a panzantertilor; iar cand va esi
lucrul az iscusinta, poate sa vie folosul si din altä parte, si la unii
ca aceia, arätandu-se, sä li se faca i ajutor din paz-tea Domniei,
ca sá fie mai ca sarguinta spre acel lucru. Si cat va fi ce putintä,
sa se popreasca i sa se inputineze cite se aduc din (ari streine,
lurruri in zadar, mai vartos de acele care pot sä iasä de aici.
Sá ingrijeascä pentru drumurile cele de ob.ste, at& podu-
rile cele mari, cat i prin mahalale, ca sa nu se stramtoreze, nici
sä scoata deasupra drumurilor stresini i alte asemienea. lar care
va fi apucat de an scos. and se vor preface, sa se traga inapoi.
drumurile de prin mahalale, care vor fi mai largi, sä se ¡ase tot in
rnarginele lor, sa nu se la pilda dupe alte Like, ca acele sunt strimte

www.dacoromanica.ro
214

s'ar &idea s5 iasa si ele, ci fi cele ce vor fi strimte, la preface-

rea ingradisului, sä se mai bargeasc5, ca" largimea drumurilor este
inlesnirea celor ce umbra.
Câmpul locurile ce su.nt slobode, cum si cele cari se allá
ca semänäiuri de bucate spre It/1 arcuta, i spre Colentina, i Heres-
treu, i Eaneasa, si spre drumul Targovistei, adic5 toata unja aceasta,
dela Dudesti, *rd. din Bucuresti, pang la partea din sus la apa
mbovitei, sä nu mai fie nimeni volnic a inchide locuri ca nu-
mire de gradini sau ca altcevasi, nici sä faca garduri sau santuri, ci
numai aräturi sä fie slobod a face, cu seman.aturi de bucate.
Pentru hotarele Bucurestilor ce s'au orânduit a fi crud,
ca sä nu se intinzä podurile mai mult, nici sá faca casä afara din
capul podului, ci unde se sib' rseste podul, sa racnae local la ogor,
qi intr'o parte si in alta, si binalele ce se vor face pe unía podu-
rilor mid, or din nou, sau se vor preface, sä nu fie slobod ni-
meni a incepe si a lucra, pang nu vor da de .tire la acesti boeri
Epitropi, sa vaza, i sä dea povatä chipul ca care .55 se faca, pen-
tru paza de a nu se alca cu nici un fel de mijloc podul, nici sa se
ja drept temei vechitura. unde va fi strimbätura sau colturi
esite, precat va fi Cu putintä sa, se indrepteze, iar afara pe margi-
nea Bucurestilor. cu total sä fie poprit a face bin ale nouä, afara de
unja coprinderei Bucurestilor, ce are a se hotari osebit pe ande sg
fie. Cum si vreo casa ce va fi stricatä de tot, atara din hotarete
politiei, far de stirea Domniei, sa nu se dea voe a sä mai face.
unde va fi baltacuri, sä se indatoreze cei cu casele si de oparte
si de alta, a le asta pa, lar ande va fi oameni neputinciosi, sa a jute
vecinii lor. Cum si pentru podan i de prin mahaiale, asemenea
se indatoreze vecinii i mahaiagii, a le drege, a le meremetisi si a
le tinea in stare bun5; cum si apa ce se strange din ploi, sa i se
caute ande atarn5 curgerea ei. i sä deschizä ca santuri. a nu se
popri. i pe unde vor fi podan, sä faca ca supt pod 1.5 suflarea apei
vecinii ce vor fi pelanga sent, sä se indatoreze Thcare, drept casa
lui, a tine san tul curat. Pen(ru care, cu toate ca din vechime sunt
date rotund si la Spatarie, i la Agie, pentru aceasta, dar .si mai sus
zisa Epitro pie, totdeauna sá aib5 ingrijire. sa le instiinteze s5
se pue in
Pentruca sä nu se strice podurile, cat si pentruca sä nu
se pricinuiasca celor ce vin merg, su parare, s'au poruncit ca, care_
le ce vin cu lemne, i fan si cherestea, sa mi se zaticneasca pe po-
duri, ci s5 mearga la locurile ce sunt orandute intr'adins, care se
vor arata de boerii Epitropi. Sá aiba ingrWre si privighere aceasta
Epitropie pentru egumenii manästiri1or, de p5zesc dregerea qi me-
remeturile, si de. isi pazesc datoria la cate li se ca vine. pentru po-
doaba cea cuviincioasä, atat aici in Bucuresti, cat si pentrtt cei de
afara, sä: cerceteze pe sub cumpät i sá mi-i arate, ca s5 dam po-
runcile cele cuviincioase.

www.dacoromanica.ro
 215

La condicele acestui Departament, sg se scrie toate po-

runcile domnesti hotärgri, i carti hrisoave, ce se vor jace peatru
once [el de pricini, cum si hrisoavele rufeturilor, cum si anaforalele
ce se vor face dupä vremi, pentru rufeturi, cu domnestile Noastre
intarki.
Indestularea unei fa-a este inmultirea negustoriei si fe-
luri de mestestzgari. i lucruri de maini, sä nu aibg trebuintg a veni
din pgrti streine, la care se pierd multime de bani. De aceia, spre
folosul obstei, sg faca silintg pentru negutätorii, pentru mestesugari
altele ate va ti prin putintd a se lace intr'aceastg targ si ctin-
preung,* sä se socoteasa, cât se pot face din ¡abrid i lucruri de
Ingini, cal si ate se pot semäna qi cate alte fnestesuguri ale pg.,
ntului. se pot lucra, i mijlocitorii a toate mai sus numitele, sg
tie Epltropia aceasta, si sg instiinteze, ca sä se sgvfirseasa si sg
intre in faptg, sg cerceteze si pe toti ceilalti mesteri si isnafuri, de
se aflfi la bung anduialg, sg oranduiascd Nizamul ce se cuvine
a se pgzi intre clansii, adicä sg afle si sá sileasa sg lucreze once
pricing va cguta spre folosul qi podoaba obstei, atà t in Bucuresti,
cat si in toatä tara, i pentru curätenia politiei, pentru eftingtate,
pentru buna oränduialä tuturor isnafurilor, pentru inmultirea celor
de folc-s i trebuincioase negutgtorii, lucren i de maná i mestesuguri
qi ¡abrid.
Pentrtt ate trebi ale Cutki milosteniei, i ale Orfanotfo-
i ale cismelilor, i pricini de rämasuri ale copiilor sgrmani, i
alte ale obstei, la ceiace vor avea trebuintä, sg ¿'le insusi Epitropul.
sä se arate inaintea Domniei Mele, ori amändoi sau unul, si vor
lua dela Domnia Mea, povatä cum si poruna de Nizam pentru
once.

.poi adaug5:
Poruncim Domnia Mea, ca dupg aceste porunci, sg se in-
tocmeascä i hrisovul Domniei Me/e, in care sg se arate anume si
ven iturile le [flor de mai sus argtate, ca pururca sä le pgzeasa
sä le urmeze Departaenerttul Epitropiei- 13).
Primii conducatori ai noului Departament au fost Giani Orasanu
si loan Golescu. Si lucrurile au mers asa pang la venirea lui Kiseleff.
and Departammtul Fpitropiei Cbstirilor a fost inlocuit cu noua or-
ganizare a Ord facuta in spiritul Regulamentului Organic. Aceasta noua
organizare indrumeaza toata asistenta publica pe calea asistentei obli-
gatorie pentru stat, fara sA excluda asistenta pornita din initiativa par-
ticulara sau pe cea bisericeasca. Aceasta organizare o vom studia in
capitolul urmator.

13) Arh. Stat. Condica donineasca No. 103, pag. 65-66. Inedit.

www.dacoromanica.ro
216

a) CUTIA M1LOSTENIEI SI VENITURILE EL

Atributiile Vorniciei Obstirilor, cum se vdd din scrisele prece-
dente, erau foarte multe, pentrucd imbrAtiseazd toata gospodaria in-
ternd a vietei de stat. Printre aceste atributii am vazut Ca se cuprind
si cele cari privesc asistenta publicd, chestiunile de edilitate îi raport
cu sanatatea publica i mdsurile de privighere sanitard. Cele dintdi, a-
sistenta publica, tin de organizarea i veniturile Cutiei milosteniei-.
,,Cassa deja sbinta Mitropolie-, de care se pomeneste in hriso-
vul lui Ipsilante, din 10 Dec. 1775, sau lada de milostenie" de care
se vorbeste in punctul patru al poruncilor date de Domnitor, la aceias
data' 14), sunt inceputul fondului, din care aveau sh.. se distribue aju-
toare celor scapatati, vaduvelor, invalizilor, pensii slujbasilor inbdtrdniti
in serviciul statului, indritisul fetelor sdrace. dar mai aks fondul din
Cane aveau sa se impartaseasca boerii i boeroaicele obisnuiti sá tea-
iasca pe socoteala tArei. Tot din acest fond se pläteau i lefile doc-
Orilor, hirurgilor i moaselor din serviciul public al orasului.
Cassa sau lada milosteniei dela Mitropoliz ia numele de Cutia
milosteniei. Aici se adund toate fondurile cari serveau la multiplele ne-
voi enuntate mai sus. Cutia milosteniei se a fld sub privigherea Epitro-
piei sau Vorniciei obstirilor; controlul ei il face Mitropolitul, Episoopii
Divanul.
Din momentul infiintärei Cutiei milosteniei. asistenta publir5 de
pqnA acurn. initiata i patronata de bismicd. bazat'd numai pe senti-
mentul milei si in numele principiilor crestine, de acum incoace, intrd
intre preocupkile vietei de stat in interesul binelui public. De ant-,
inainte, asistenta publica devine asistenta de stat, fara totugi. sa eychida
asistenta particulara. Privita din acest punct de vedere, r,forma lui Ip-
silant este inceputul legislatiei de astäzi a asistentei publice patronatd
dirijatd de stat.
Primul fond al Cutiei a fost dat de ins5si Domnitorul Alexandru
Ipsilante prin hrisovul din 10 Decembrie 1775: qi am poruncit sä se
.,dea dela Domnia Noasträ, cafe 6000 lei pe an, in arätatele aiutoare--
In urmä, in cursul anilor, toti Domnitorii s'au ocupat de aceastd ches-
tiune. cguttnd prin toate mijloacele sà adued cat mai multi bani la a-
ceased Cutie.
Dionisie Fotino. care a scris cartea intitulatä Istoria Dacier,
pela inceputul secolului al XIX-lea, spune ca:
Vergturile ce se destinase dintru inceput, prin hrisov, pentrtr
Cassa milelor de cätre Domnul Ipsilante, erau urmätoarele:
6000 de lei, s./i dea Domn;a, rAtp 500 lei ne
500 Mitropolitul la särbätoarea Sfäntului Constantin.

14) Vezi pag. 204-205.

www.dacoromanica.ro
 217'

200 de lei Episcopul Buzaului.

300 PP Ramnicului.
100 OP Argesului, la Arbatorile Episcopiilor lor.
500 Dela Ocnele de sare.
600 Idem, pentrtt Orfanotrofie.
1600 , Dela vami si dijme.
2440 Dela boeri and primesc caftanele, dela 250 la 20, 10
si 5 lei, fiecare dupa rangul Au.
280 Dela dregatoriile Curtei.
80 Dela cele ale Craiovei.
500 Dela boerii judecatori ai Departarnentului I.
180 Dela 9 boeri judeatori la depart. II, III IV.
50 Dela 5 judeatori ai Craiovei.
1700 Dela Ispravnici, ate 50 de unul.
3600 Dela manktirile cele mari, ate 20 de una.
1000 Dela manastirile cele mid. Cate 10 de una.
500 Dela comercian ti, dupa lista sigilará.
15000 ,, Dela toti preotii din tara, cari au Amas scutiti de
once alta dare, Gland nut-1mi cäte 3 lei re pn. din-
cari jumatate pentrit scoli jumätate pentru Cutie.
30000 ,, ,, Eau mai adaugat dela vanzarea Vorniciilor, pretu-
irea strickinnilor ce faceau vitele in cgoarele
semanaturile din toata tara.
65130
Pe 16,70 veniturile de mai sus s'au mai fkut i altele
plätoare, precum, o dare oarecare dela boerii titulan i cari primesc-
ranguri, insä färä dregatorie; asemenea:
1010 de lei dela nool Mitropolit and se introneaA.
250 dela Episcopul Pamnicului and se intronea.A.
250 Episcooul Fuzaului and se introneaza:
250 dela Fpiscopul Argesului.
Pe lánga aceasta, tot ce/ ce-si face testament, fie laic. fie cle-
ric, trebue A ¡ase o parte analoga din averea sa la Cassa miletor;
iar and va mnri färä testament, sau ntr-qi va aduce aminte despre
aceasta, de este cleric, i se ja a treia parte din avere pentru Cassa
milelor, iar de este laic si fära de mostenitori sau rude, i se ja toata
averea ; iar dela cel ce are rude, se ja numai a treta parte" 15).
De fapt veniturile Cutiei s'au tot creiat pe masura nevoilor: In
acest scot) s'au intrebuintat toate mijloacele, fdrA alegare. Vom cita cAte-
va exemple:
La 1776, prin hrisovul §coalelor se hotarà§te ca toti preotii, in nu-
mAr de 3500. sA dea ..ne n rAte trei grosi", din cari jumdtate pentrtt
§coli i jumätate pentru cutie 1C).

Dionisie Fotino. Istoria Daciei, vol. III, pag. 273-274.

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. I, pag. 88.

www.dacoromanica.ro
218

In capitolul Pentru diatr, din codicele lui Ipsilant tiparit in 1780,

se impun toate mostenirele cu o parte pentru sutler, in beneficiul Cu-
tiei, cu riscul de a se strica oranduelile' celor cari nu lasa nimic 17).
Printre pedepsele dictate la judecati, erau i amenzile in folosul
Cutiei; un knit& Roata pedepsit in anul 1783 pentru preacurvie, perde
toatä averea, din care se despagubeste zestrza sotiei, douà parti iau copiii
lui si a treia parte se da la Cutie 18).
Card se prindeau contrabande de bäuturi, marfa se confisca si vi-
novatul platea gloaba fa Cutie', osebit de pedeapsa ce lua ; asa era po-
runca la 27 Sept. 1783").
In Noembrie 1783 s'a infiintat un fel de monopol al vánzarei pieilor
de epuri, ca nimeni Ara de ravaq la mana, iscalic de toti boerii Epi-
tropi, sa nu ingaduiasc5 nicicum a cumpgra mäcar o piele de epure...",
färä a da taxa cuvenita Cutiei 20).
La 26 Ianuarie 1785, Mihai Sutu creiaza arnenda pentru vitele
prinse de pripas prin livezile i ogoarele altora ; amenda se incasa de
Vornicei si din ea se da jumAtate pentru Cutia mflosteniei. Numai
aceasta sursä de venituri a dat prilej la abuzuri i la foarte multe re-
clamatiuni
La 20 Mai 1785, gasim ca meseriasii blänari ca i cei ilicari, cánd
deschidenu cate o pravalie notia, trebuia sa contribue cu o suma de
bani la Cutia milosteniei 22).
La 5 Iunie 1786, Mavrogheni a oprit sa se plateascä slugilor simbrii
mai mari deck cele ce se plateau de ohiczi: stapanul care ar fi dat mai
mult, plusul dat se confisca in folosul Cutiei 22).
Tot Mavrogheni hotaraste la 24 Martie 1789, ca boerii cand pri-
mesc rangul de boerie sa plateasca la Cutie: dela vel Ban pana la vel
.,Postelnic, câte taleri 20; dela ve! Clucer pana la vel Comis, c.ke taleni
.10; iar dela vel Sa-rdar in jos... cate taleri 5; egumenii manastirilor
..mari cate 20, iar ai manastirilor mici, cate talen i lt); ispravnicii sa dea
ale taleri 5" 24).
In vremea ocupatiei Austriace (15 Noembrie 1789-4 Aug. 1791),
Nemtii cari n'aveau nici un motiv sa se opue milosteniei publice, au in-
curajat i stkuit la incasarea taxelor datorite Cutiei. La 1 Mai 1790 au
hoar' ca cei vinovati de mituire sá pläteasca de zece ori mai mult decat
mita luata, in fo/osul Cutiei 25). lar boerii cari cadeau in greseli

I. M. Bujoreranu. Legiuiri, vol. II, pag. 14 a Pravilei lui Ipsilant.

V. A. Ureche, I. c., pag. 378 si vol. II, pag. 431.
Idem, vol. I, pag. 463-464.
Idem, pag. 419-420.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. I, pag. 494-95.
Idem, pag. 439 §i 442.
Idem, vol. Iii, pag. 73.
Idem, fila 349.
Idem, vol. IV, pag. 395.

www.dacoromanica.ro
 219

plateau straf la Cutie 26). La 2 Iulie 1790, niste slujba§i incorecti din
Buzau, au fost pedepsiti cu una mie galbeni impärätesti la Cutia milos-
tenier, si de nu plateau trebuiau adu§i in tiare la Divan 2'). La 21
Oct. 1790, Divanul a hoar& ca toate cafenelele sa plateasca Cate taleni
10, in folosul Cutiei, cu care s'a se plateasca co§arii cart =Jew pe Loará
robstea, iar prisosul sä se cheltuiascä cu stirea Divanutui, la milostenii
de säraci väctuve...' 23).
La 14 Oct. 1790, PaharnicuI Colceag, fost ispravnic de Ialomita
pe vremea lui Mavrogheni, este amendat cu 5000 de talen i in folosul
milosteniei 29).
Tot Nemtii hotarasc la 1 Noemb. 1790. ca vinurile si rachiurile
din Tara Turceascä" 65 fie socotite drept contrabanda ; vánzarea lor
trebuia sä se faca in folosul Cutiei 30).
La 19 Dec. 1790, Nemtii pun un orAncluit al Epitropiei, carele sä
,,apuce pe fistecarele din (boeri), cu stränsoare, sä implineascä ncgreqit"
banii datorati Cutiei, Ma care veti fi siliti cu alte mijloace a-i da
Prä voia D-voastrr 31).
Taxele pentru caftanie, adica pentru cäpätarea bocriei, se maresc:
la 1 Iulie 1792, Mihai *.utu impune la 100 de talen i pe 'Alecu VOcarescu
pentru drepätoria Cäminärier 82),
La 9 Noemb. 1792 gasim o taxa nota pentru once carte" ce se
da la mana neguatorilor, ca sa aiba voe a cumpara provizii alimentare
egine-zaherea- 83). lar la 10 Noemb. 1792 se rune o tax5 in folosul
Cutiei, ce trebuia sa se ja dAa vanzarea porcilor 34).
Cumparatorii dijnaritului erau obligati la 9 Iunie 1793, sà. präteasci
cate talen i 50 pentru cimele si 50 pentru Cutia milosteniei, de fiecare
judet 35).
In anul 1795, un egumen care a battit un om, a fest pedepsit sA
plateaRca 50 de talen i la Cutia milosteniei 3°).
La 9 Mai 1795, Alevandru Moruzi cere Divanului sA creeze ve-
nituri noi pentru Cutie, si Divanul a socotit cu cale ca de la tot preotul
ce se hirotoniseste sä se ia la Cutia milovteniei taleri 5, iar dela diaconi
taleri 2 si 1/2", dar numai la hirotonie. Tot atunci s'a hotarAt ca Epis-
copia Argesului de curand creiata sA dea la Cutie 500 de talen i pentru
fiecare episcop nou numit i talen i 150 .,pe tot anul la ziva prazniculut

2(c) Idem, vol. III, pag. 339-40, nota 1.

Idem, pag. 362.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. III, pag. 337.
Idem, vol. IV. pag. 79-80.
Idem, pag. 425.
Idem, vol. III, pag. 355-56.
Idem, vol. IV, pag. 114-115.
Idem, vol. IV, pag. 226 nota.
Idem, vol. IV, pag. 225.
'de= vol. VI, pail. 652.
Idem, vol. VI, pag. 563.

www.dacoromanica.ro
220

Episcopier. 5i Domnitorul a aprobat aceastä taxa la 10 Iunie 1795 37).

In aceia§ zi, Divanul propune o taxa noua de perceput la vanzarea aca-
returilor sau lucrurilor cari se vand fortat la mezat, cate clou'a parale
la leu. Domnitorul aprobä, dar numai pentru vanzarile mai maxi de 80
de talen, cari sa se ja dela cumpärator ").
Venitul Cutiei Milostzniei pe anul 1795, a§a cum au fost soco-
tite la 1 Martie 1796, au fost de 59,171 talen, din cari :
42,870 din venituri fixate prin hrisoave.
12,128 din clironomii §i venituri intamplätoare.
4,073 din bani dela ispravnici, egumeni gloabe.

In acela§ timp s'au cheltuit 68,523 de talen. adicä un deficit de

9352 de talen, la care se mai adaogä un deficit mai vechiu, un total de
12,750 de talen. Pentru acoperirea acestui deficit Divanul propune noi
impozite pe vinariciul manastirilor, pe vanzarea diferitelor animale, pe
tabac §i pe tutun 33).
La 15 Mpi 1797, prin hrisovul acordat breslei zidarilor, lemnari-
lor, nisiparilor, carämidarilor §i tamplarilor, Vodä Ipsilante ii obliga s'a
dea anual cate 1500 de talen i la Lada milosteniei... dupä zapisul /or,
,,care, ins4i au dat la Epitropie 40).'
La 22 Ianuarie 1798, Hangicri Vodä da un hrisov al Cutiei mi..
lostenlei, In care se rezuma' minunat de b;ne toatä situatia acestui fond,
din care se sustinea atata lume §i räspundea atator nevoi de interes ge-
neral. Dupä o introducere explicativa' asupra rostului milostenii, Dom-
nitorul ia in cercetare starea acestei Cutii §i constata nu puting rea
oranduialä qi mare catahrisis-, adicä nereguli, drept care complec-
teazä Epitropia cu ipochimene cuviincioase- , i Insira toate veniturile
existente :
,,...Taleri 500 dela Vistieria Domniei Mete pe fie§care lun5 ;
taleri 1000 dela cumpgratorii oeritului. la vremea ace.tii slujbe ;
talen i 340 dala cumpärätorii dijmgritului, adicä de Pecare judet
cate taleri 20; talen i 340, dela cumpärgtorii vinäriciului; talen i 300
din vämi; talen i 500 dela ocnari; lar cand slujbele acestea se vor
canta in credintä (adica in regle) sg se dea numitii bani dela Vis-.
tiene sau dela Cámara Domniei Mele! taleri 5(10 c'ela Enisconia
Arge§ului ; taleri 200 dela Episcopia Buzgului la zilele praznice-
lor ion. Dela dumnealor boerii Domniei Mele, and imbracä caftana
sau cand se oranduesc in trebi ale judecgtoriei §i alte epistasii, a-
dicg: talen i 160, val Ban; tal. 80 biv vel Ban, oranduindu-se jude-
ofitori; tal. 80, biv val Vornic orfinduindu-se judecä tor; tal. 150, vet

37) V. A. Ureche. Isi Rom., vol. VI, pag. 655.

33) Idem.
Idem, pag. 658-659.
Idem, vol. VII, pag. 116.

www.dacoromanica.ro
 221

Vornic de Tara de Sus; tal. 130 vel Vornic de Tara de Jos; tal. 70,
biv ve! Logolät, randuindtr-se judecator; tal. 150, vel Hatman;
400 ve! Vistier; tal. 100 vel Vornic al obstirilor; tal. 120, vel. Lo-
gol. de Tara de los; tal. 70 ve! Logol. de obiceiuri; tal. 120 ve! Pos-
telnic; tal. 1G0 ispravnicul politiei Bururestilor; tal. 60 vel Clucer;
tal. 150 vel Caminar; tal. 50 vel Paharnic; tal. 150 vel Camäras;
tal. 40 vel Stolnic ; tal- 150 vel Comis; tal. 150 vel Aga tal. 150
ve! Gramatic; tal. 30 ve! Serdar; tal. 30 ve! Medelnicer; tal. 30 ve!
Sluger; tal. 50 vel Ispravnic de Curte; tal. 50 ve! Satrar; tal. 20
ve! Clucer de Arie. Asisclerea sa dea tal. 40 ve! Cupar; tal. 100
vel Vames pentru Carvasara; tal. 20 vel Cáingrag de ocne pentru
caftanul säu; tal. 20 vel Vames pentru caftanul säu; tal. 30 ve!
Logof. de Tara de Sus; tal. 30 ve! Logof. de obiceiuri; tal. 10 al
3-lea Logof. de Sus; tal. 10 al 3-lea Logof. de ¡os; tal. 10 al 3-lea
Vist.; tal. 10 al 3-lea Postelnic; tal. 10 al 3-lea Logof. de obi-
cejad; tal. 10 Logof. de Vist.; tal. 10 Logof. de Spätar; tal. 10
Logof. Agiei; tal. 40 capitan de Lefegii; tal. 40 vä tal de Aprozi;
tal. 20 vatal de copii; tal. 20 t'ata, de Vistierie; tal. 20 t'atar de
pahärnicie; tal. 20 vel capitan de cazaci; tal. 20 Bas buluc baqa:
tal. 20 ceaus spataresc; tal. 20 ceaus Agiesc; tal. 10 al 2-lea Comis:
tal. 10 al 3-lea Comis; tal. 30 al 2-lea Pitar; tal. 10 al 2-lea Ar-
mas; tal. 10 al 2-lea Portar; tal. 20 polcovnicul de poartä; tal. 10
polcovnicul de seimeni; tal. 10 polcovnic de vanatori; tal. 10 pol-
covnic de pod; tal. 20 polcovnic de Targoviste ; tal. 20 polcovnic
de ciocli; tal. 5 al 3-lea Armas; tal. 5 al 3-lea portar; tal. 20 Lo-
gof. hätmäniei; tal. 10 pokovnic hatmaniei; tal. 20 lspravnicul po-
litiei Bucurestilor; tal. 10 polcovnicul ispravnicatului Bucuresfilor;
tal. 25 Vornic de harem; tal. 15 grämaticu Doamnei; tal. 30 Meh-
tupciu; tal. 10 al II-lea Spatar; tal. 15 Muhurdaru; tal. 30 divic-
taru; tal. 20 vatafu de Curte; tal. 60 al 2-lea cámara; tal. 25 al
2-lea grämatic; tal. 10 cafegi-basa; tal. 10 al 3-lea gramätic; tal.
20 Secerul; tal. 10 rahtivanu; tal. 10 cafegii basa; asisderea gi dela
Epistatul carnei. Tot 200 Epistatii menzilhanelilor; tal. 250 dela zi
intai a lunei trecute inainte §i dela gelep-basa; tal. 200 clumnealor
judecatori a trei Departamenturi de aici, ciati au tea fa pe luna mai
mult clec& talen i 50, sä dea cate tal. 20 la Cutie, iar ca ti au leafd
cate tal. 50 sau mai jos, sä dea c.:ate tal. 10. Asisderea i judecä-
torii Spätäriei ci Agiei. Dumnealor boerii dela Craiova, aclica dum-
nealui Caimacamul tal. 200; Gramática tal. 20; al 2-lea Logof. ta-
leri 10; polcovnicul talen i 20; Armasu tal. 10; al 2-lea portar tal.
10; polcovnic de Cerneti tal. 10; asem enea boerii judecätori d.ela
Divanul Craiovei, si dela dcxlä Departamenturi de acolo, sa dea
precum am zis ca judecatorii Departamentului de aici; diela pa-
tru negustori Epitropi ai Departamentului obstirilor de aici cate tal.
20; dela Pescare lspravnic al judetului cate tal. 50, iar judecatorii
judetului cate tal. 10. Cati insa vor rämänea in ofichion" al lor,
sau in celelalte ,Epistasii mai mult decat un an, sä aibil a da pe tot

www.dacoromanica.ro
222

anal acest ajutor la Cutie. Egumenii and se oranduesc, sä aitkä

a da dintr'a lor, iar nu dela manästiri: cei dela ma nästiri mari cafe
tal. 40, iar cei dela manástiri mai rnici cäte tal. 20. Negutatorii
companisti care sunt privileghiati cu hrisov, adica Capanlii, cum si
gelepi, dela toti tal. 300. Asisderea si nrgustorit care dal dela Vis-
tieria Damniei Mele, Cacti pentru alisverisul de vite i altele, sá dea
la luarea cartei talen i unul.
Fiinda pentru catahrisul care se lama in pricina pereus.ilor
celor morti, de se isterisea si se mahnea rudele si clironomii de
dreapta ciironomia lor, ce li se cuvine dupä Pravitä, ca pricina a-
jutorului Cutiei de milostenie, am ridicat Domnia Mea cu total
acea randuialà, hotaram ca prea sfintia sa parintele Mitropolit Lin-
gro-Vlahiei, pe toti duhovnicii de obste, sä-i indatoreasca ci sä le
dea invätäturä ci poruncä, ca sa fie datori infra ingreuiavea opri-
rei darului säu, sa indemne pe fiecare crestin mirean sau prect, la
sfarsitul lor, sä ¡ase acea ce se va proerisi la Cutie analogon dap&
periusia lui, pentru tolosul pomentrea sufletului sau, ca la un toc
cuviincios, de ande se ajuta i sä ma ngie multi säraci si scäpä-
tati; iar Arhiereii, Igumenii i ca un cuvant toatä partea calugä-
reascä, preoti calugari, ori prin cavant sau prin diatä, sä dea la
Cutie a treia parte, iar and aceasta nu va urma-o intocmai pre-
cum orb' nduim, atunci sä ja la Cutie toatä periusia Cälugärului.
Vreun lucru nemiscäor de va afierosi cineva la Cutie, acel lucra
sä na se vandä, ci sä rämanä a-I cauta Epitropia, sau acaret si-
gur irat (venit) ce este. Cati din proeresis al lor, ori de lam sau
prin tain vor avea a da la aceastä Cutie vreun ajutor, sä poatä a
merge si insisi, cá sä arunce la Cutie. Asisderea sä dea la Cutie
prea sfintia sa Miropolitul tärei, ea nd se invredniceste a se face
Mitro polit nou, talen i una mie, precum pärintii Episcopi ai RAM.-
nicului, ai Argesului si al Euzäului, câte tal. 500. lar preotii dia-
conii din toate eparhiile färei, dupä numärul ce stint arätati in hri-
soavele vechi, de 3500, sä dea ceiace au dat pana acum, adicä
ate talen i patru pe an, din care sä ja Cutia partea sa pe jumätate,
precum s'a urmat, iar cealaltä sunt ale scoalelor, care bani
¡acá pàrintii Arhierei negresit pe toti teslim la oranduitele douä
soroace; asemenea i räsura dela bang breslelor, dvpä oranduiala
hrisoavelor care li-am väzut Domnia Mea, sä-si ia Cutia.
Zeciuiala din milele ma nä stiresti ale vinäriciului, ia Cu-
tia deplin, la vremea ce-si iau si manästirile muele lor de vinariciu.
cum si acei taleri 1500 dela lemnari si zidari. precum si dela me-
zafan, cele Cate douä parale la lea dela cumpärätori, i dela hirotonii
cate taleri 5 preotul cate talen i doi si jumatate diacor,11, i dela
tabac cate douäzeci ci fase parale ocaua celui strein §i ate opt pa-
tale ocaua celui din tarS, mai scazarui pe tabacari din cea me mai
nainte. Oranduim Domnia Mea asuvra Cutiei Nazlr pe clumnealui
vel Vornic al obstirilor, si pe cei patru neguratori Epitropi ce sunt
arjtati prin deosebitä foaie pecetluità, din care unul sa aibä deo-

www.dacoromanica.ro
 223

sebita ingrijire Epistasia in parte-fi asupra Cutiei; iar la lucrarea

fi osardia ce trebue sä se faca la aceastä treabä a atilosAeniei, cum
fi la celelatte trebi ale Epitropiei dupä hrisovul ce deosebit am dat
Domnia Mea pentru intocmirea acestui Departament, sä tie cate-fi
patru dimpreuna ca dumnealui V ornicul urmätori silitori, care
sá se osarduiasc5 acum fi in toatä vremea färä de lenevire, pen-
tru strangerea nu numai sus numitelor venituri ale Cutiei, ci si pen-
tru allele intämplätoare, care se vor orandui la Cutie dupä cuviintá
de a le face twat, i cand vor intampina vreo discolie, sä cearä ca sä
li se dea tot ajutorul dela Domnia Mea, zicem ca, mare ingrijire
sá aibä dumnealui vel Vornicul nazarul, cu oranduip palta ne-
gutatori Epitropi de a lipsi catahrisul acela, ce se urma onai inainte
si pang acum la banii Cutiei de milostenie, cheltuindu-se i risipin-
du-se färä de cuvant drept, rämäind atätia säraci vrednici
de mild', lipsiti; ori vreun obraz deosebit, ori mai prosti necu-
noscuti, ori vreo fatä särmanä de märitat, sau vericine ar fi, dupä
jalbele ce vor da. randuindu-se spre cercetare la Fpitrop;e, dumnea-
lui Vornicul dimpreunä cu patru negutä tori Epitropi, sä aita a
cerceta, si de fatä si pe subt cumpät, de starea aceluia, ca sá afle
in adevar si prin cercetare si prin vedere de i se cuvine ajutor
de este vrednic de milä; .si lard' de a cäuta hat& fi prietenie sau
vreo mijlocire, dreptul adevär, in cuget curat, sá ara.`e Domnului
prin anafora iscAlitä de Nazar si de patru negutätori Epitropi,
starea aceluia i ca card mila i se cuvine ajutor la lipsa si trebuinta
lui, dupä starea Cutiei, socotind cá sunt si alti atatia i atatia
raci asemenea, si pecetluindu-se si inso-znan4u-se ca conc-le;-1
nultti insäsi acea anafora, asa sá poatä a da. ce se va orb' ndui, Lae
pitacele de porunci pentru banii din Cutie, ori cii nume, ori fär de
nume, sau altá mijlocire de oranduialä, cu total le richcäm Dom-
nia Mea, sä nu se mai ¡acá, färä de nunzai cum am zis mai sus,
prin anaforaua Vornicului si a catesi patru negutätori Epitropi, pc-
cetluit5 si insemnatä de Do-nn, ori pentru mutt, ori pentru pufin,
socotindu-se bine la aceasta dumnealui Nazar& si ca r-qutätorii
Epitropi, cá nu numai vätämare de suflet vor avea, cand nu 1.)Or
täuta treaba milosteniei intru cuget curat, ramaind näcaluiti a da
seama inaintea lui Dumnezeu, ti si dela Domnia Mea vor auca räs-
platirea, cänd se vor dovedi necredinciosi. ¡a tot sfärsitul nnui
an, sä fie dator dumnealui Vornicul obstirilor, impreunä as
cei patru negutatori Epitropi, a-si da s000teala osäbitä a Cutiei,
intru care sa se arate, nu numai toate veniturile ate mai sus ntr.
minz, ci i celea intamplatoare. i cheltuelile, subt iscáliturile tutu-
tora ; ande am oranduit Donznia Mea, pe cel dupg vremi vel Pos-
telnic, sä fie Nazar asupra socotelilor Epitropiei de obste, ca sä
se teoriseascä de cätre dumnealui, care socoteli sä se scrie in con-
dica Epitropiei. unde, tot intr'aceias condicä, asemenea sfi se treaca
fi socotelile anilor viitori in rand una dupä alta, ca sä fie cunoscut
prisosul ce au rämas intr'un an, din venituri, sau cheltuiala ce au

www.dacoromanica.ro
224
trecut mai mult, §i la incheerea socotelei, sä se infinteze toate
anaforalele pecetluite §i insemnate de Domn, ca sä se spargä, fi
afa sä se arate la Domn incheerea socotelei a fieFärui an; lar
pentru osteneala ce are a face dumnealui vel Vornic al obqtirilor,
cum qi oränduitii patru negutätori Epitropi, macar a aceastä treabg
a milosteniei säracilor, la care se vor orändui, va fi inadevär män-
tuitoare de suflet, pentru care tot crestinul este dator a se osar-
dui färä platà, dar cu toate acestea, fiindca längä aceastä treabä
a milosteniei säracilor, sunt inartati ca celelalte ttiebi ale Epi-
tropiei, am oranduit Damnia Mea prin deosebit hrisovul Domniei
Mele, care am dat pentru intocmirea acestui Departament al Epi-
tropiei, aceiace s'au cäzut, atht pentru dumnealui Vornicul, cät
pentru pera oränduiti negupätori Epitropi, i pentru patru boeri-
naqi i Logofeti. Drept aceia poruncim ca toate acestea sa se ur-
meze intocmai..." ).

Acest hrisov In care ni se deslusieste atat de ciar veniturile ca

functionarea Cutiei, in cursul vremei a suferit destule schimbari, aduse pe
deoparte de nevoia de a se creia venituri noi, cu care s'a' se faca fata ne-
-contenitelor cereri de ajutoare, pe de alta parte pentru imbunatatirea
serviciului medical pus la indemana saracilor.
Pentru a se creia venituri noi, nevoia a nascocit cele mai ciudate
mijloace. La 13 Iulie 1800, Iane Dascalu promite o mie de talz.Ti la Cu-
tie, daca i se vor impuni banii ce avea de luat dela un Manolache Bo-
gasieru, dar Domnitorul Moruzi respinge propuuerea, caci spune el
,,dreptatea nici se cumpärä, nici se vinde cu bani" 42).
La 3 lunie 1801, tirbei, marele Vornic al obstirilor propune sä se
la cate sase parale la leu, dela cel ce cumpara Iucruri dela mezat43).
In anul 1803, Vornic al obstirilor fiind Grigore Ghica, se propune
anumite taxe dela cununii, 20 de talen dala cei bogati, 10 talen i dela cei
de mijloc, 5 dela cei mai mici si un taler dela cei säraci. Apoi se c1à
porunci clerului ca pe fiecare creqtin la sfärsitul vietei, cänd Il spove-
deqte, sä-1 stätuiasa indemneze ca din avutul säu sá impärtà--
qeasca i Cutia cu ceiace se va indura va läsa cugetul, caci altfel
diata nu se va tine in searnä.. si se va lua a treia parte /a Cutie".
Pedealta parte Epitropii negut5tori cari fac parte din Vorniciea obstiri-
lor sunt opriti de a imparti banii Cutiei ara stirea Domnitorului. Si ca
sa nu se intample abuzuri. Vornicul obstirilor este oprit sa judece, s'a do-
jeneasca sau sA necinsteasca pe Epitropii negutatori cari fac parte din
Vornicie. Dar numai simpla enuntare a acestei opreliste dovedeste ea'
lucrurile se petreceau si asa; i aceasta ar fi o dovada ca la 22 lanuarte
1798, cand Hangerli Vocla a schimbat intocminilejui Tpsilarti si a In-
locuit pe boerii epitropi, oameni darzi cari nu puteau fi infruntati, cu

V. A. Llreche. Ist. Rom,, vol. VIL pag. 473-478.

Idem, voL VIII, pag. 43.
Idem, pag. 155, nota 2.

www.dacoromanica.ro
 225

megustori mai slabi, a facut-o inadins, ca sà dea mai multä libertate de

actiune Vornicului ob0irilor
La 17 August 1803, se propune §i Domnitorul aproba sa se ridice
taxa oeritului §i dijmaritului dela o mie la 1250 de talen; lar vinäriciul
pe judete sa se ridice dela 340 de !Ana atunci, la 530 de taleri 45 ) i in
urma interventiei lui Grigore Ghica, care era Vornic al ob§tirilor, se
prelunge0e arenda manastirei Strehaia cu Inca' cinci ani, cu conditia ca
arenda0.11 sa dea Cutiei Cate douä mii de talen i mai mult pe an 45).
In timpul cupatiei ruse0i, 1806-1812, bänuim cá s'au incasat
veniturile Cutiei, dar cum se vor fi intrebuintat, nu §tim nimic.
Numai dupa venirea lui Caragea avem iara0 §tiri despre Cutia
miloste,niei. In Februarie 1813, Vodd Caragea, ca 65 mai märeascd ve-
niturile Cutiei a pus o taxd de o para la leu pentru once act de vänzare-
cumparare, rizapazar- cum se spunea atunci. Banii se incasau dela cum-
parätor. Preotii §i protopopii erau obligati sa in§dinteze despre once fel
de -.-anzare prin rizapazar; pentru vänzari de tigani robi se luau douä
parale la leu. Nici un zapis de vánzare nu se elibera färä aceastä plata 47).
Apoi hotar4te sä se ja §ase bani de fiecare piele de epure, §ase parale
de fiecare cot de postav fabricat la noi, 45 bani dela tot qocul-, adicä
co§ul de sticle cu vin din sträinä'tate, 9 bani dela ocaua de ceara expor-
tatà, 600 de talen i dela negutatorii capanlii, 5 taleri dela cdpitenia de
frunte, 2,60 dela capitenia de a dona mana 0 2 talen i de carte de vat4ie
de tigani 48).
La 18 Iunie 1814, dupà stingerea ciuinei. Domnitorul hotära§te ca
locurile i casele ramase Para' stapani pe urma ciumei, daca stint libere,
adica fara plata de embatic, sä ramäe Cutizi milosteniei ; daca sunt pe
locuri embaticare färnán stapânilor locului"). La 16 Februar 1817 se pun
taxe noi, 5 talen i de fiecare roata de tras borangic "). Ecrumenul mänä-
stirei Cämpulung este obligat la 23 April 1817 sa. dea 2500 de taleri pe
an la Cutie51). Cel dela mänästirea Dealului 3000 de taleni 52). Egu-
menul dela Vierosul trebue sa dea Cutiei cate o mie de taleri pe an 58).
Ccl dela flâncaciovul la fel 54). Arhimandritul Znagovului 250n de ta-
leri55), iar cel dela Tismana 5000 de talen, exceptänd anii cand bäntue

44) V. A. Ureche. Ist. Rom. Vol. xr, pag. 389 i 336. Vezi aici pag. 211.
46) Idem, vol. VIII, pag. 496-98.
Idem, vol. XI, pag. 393-94.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. X/A, p. 692 §i X/B, p. 267.
Idem, pag. 813-814.
Idem, vol. X/A, pag. 231.
Idem, vol. X/B, pag, 269-70.
Idem, vol. X/A, pag. 31.
Idem, pag. 1005.
Idem, pag. 319.
Idem, pag. 323.
Idem, pag. 327.

www.dacoromanica.ro
226

duma, pentruca atunci trebue sa dea acesti bani spitalului de ciumati de

la Dudesti 56).
La 20 Mai 1820, se creiaza un venit nou, ciudat. Inpricinatii cari
vin la judecati, sunt indemnati sa faca prinsori pe bani asupra rezultatu-
lui procesului. Banii pusi drept prinsoare se fac venit Cutiei miloste-
niei 57).
$i lucrurile au mers asa pana la venirea lui Kiselef.
b) STRANGEREA $1 CONTROLUL
VENITURILOR CUTIEL
Mult putine veniturile Cutiei existau, dar de cele mai multeori
-existau numai pe harte, pentruca strangerea lor era treaba asa de grea,
ca de multeori se renunta la ele. lncat, strangerza vcniturilor Cutiei
milosteniei ca i intrebuintarea acestor venituri sunt o pagina' trista din
istoria asistentei publice in trecutul nostru. Ar fi Jung i poate inutil
insist asupra tuturor greutatilor ce se puneau in calea acestor infaptuiri,
de aceia voi cita in cele ce urmeaza numai cateva din da:ele principale
ale acestui capitol, date care dovedesc °data mai mult adevärul vechei
zicale sätulul nu crede celui flämänd",
Primele greutati mai mari au prins a se siniti in vremea ocupatiei
nemtesti (15 Noemb. 1789-4 August 1791). Saracia se simtea tot mai
tar.>. Divanul instanteaza la 6 April 1790 pe Ispravnicii judetelor adu-
andu-le aminte de aceastà datorie- catre Cutie, roaga sa pläteasca
cei SO de talen i pentru slujba ce indeplineau; totusi Ispravnicii, cei mai
rai de plata dintre toti datornicii Cutiei, nu s'au grabit sa execute si la
25 April din nou sunt rugati sa plateasca sä nu vä pägubiti ca tre-
pede 58).
Dura' plecarea Nemtilor, Domnitorul Mihai $utu (Martha. 1791
fan. 1793) cere socoteala Epitropiei obstirilor la 29 Oct. 1791
,,Prea sfintia ta pfirinte Mitropolit, iubitorilor de Dumnezeu
pärintilor Episcopi dumneavoasträ cinstitiior cred:nciosilor boeri
veliti ai Divanului Domniei mele, adumindu-vä la un loc, ande adu-
and pe boerii Epitropi cei de obqte, sä le cereti ca sa dea soco-
teala de toate veniturile Epitropiei pfinä acum, i de cheueli, insä:
ale Cutiei de milostenie, ale podurilor. ale qcoalelor si ale Orfano-
trofiei; care, sä le cäutati dumneavo3strä ca toatä perierghia cea
cuviincioasä, spre a va' pliroforisi intäi de toate venitur;le ca`e sunt
legate de Epitropie, cari au fost ora nduite a intra in Cutia obstiei
,si de arätatele cheltueli. cii dovezi prin sineturile cele cuviincioase,
incheind toará socoteala pänä acum, sá arätati Domniei Mele,

56) V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. pag. 329.

.57) !erra, vol. XII, pag. 198.
58) Idem, vol. Iii, pag. 424 g 425.

www.dacoromanica.ro
 227

prin anafora cj cu catastih anume de toate, ca sa se vaz,5 de noi

toti" )

Acelas Domnitor, Vazand ca nu-vi platesc toti datoriile catre Cu-

tie, la 5 Iunie 1792, reinoeste hrisovul lui Ipsilante i roaga ca fiescare
in parte sä dea cu bunä voire aceiace este crfinduit la Cutie, pentru
binele ajutorul sufletului sáu, färä de a astepta silá i altä po-
rimer 60).
Politeta Domnitorului n'a servit la mare Jucru. La 25 Oct. Epi-
tropii Clucer Costache i Dumitrache V arlam, raporteaza Domnitorului
ca Poerii caftaniti nu piatesc datoria la Cutie; i Voda, tot poli.icos,
cere sa i se trimita lista celor cari nu vor sa plateasca I).
Se mai intampla cateodata, asa cum se intàmpl'a §i astazi, ca func-
tionarul insdrcinat cu strângerea veniturilor Cutei. s'a confunde acesce
venituri cu banii lui; cazul s a petrerut la 9 Noembrie 1792, cand Dom-
nirorul a dat porunc5 Vistierului Ienache Vacarescu sa execute pa
functionarul distrat 62)
La 30 Sept. 1793, da porunca sa se implineasca banii ramasi da-
torii dela trei manastiri: Glavacioc, Cascioarele i Sft. Ion din Bucu-
resti, iar dupd plata sà-si ja apodixis de teslimat", adica chitanta de
predare 03),
Venitul Cutiei din clironomii, adica din mosteniri, putea fi de mare
importanta, daca s'ar fi urmarit cu socoteala ; dar pe atunci actele Starei
Civile, ca i diatele, adica testamentelz, se: faceau de obicei de catre
fetele bisericesti, cari faceau lucrurile asa fel Inca. sa multumeasca pe
enoriasii dela cari se profitau ei înii, farà sa se Ondeasca la interosul
celor multi saraci, ocrotiti de Cutie. La 9 Oct. 1793, Domnitorul scrie
Mitropolitului, sa vzgheze asupra acestui lucru pentrucä nu vedem tre-
,,cute la venituri niscai clironomii dela cei ce-si darz sfärsitul vietet 04).
$i ca sa determine pe datornici sä-si plateasca obolul cuvenit, Dom-
nitorul, la 23 Noembrie 1793, reduce o parte din datorii, numai sä se
plateasca restul. Asa reduce dela boerii cari hnbraca caftane de bor!rie,
din 4283 cat datorau, o treime ; dela judecatorii din Bucuresti si dela
cei din alte narti, iumatate 95 ) .
La 8 Mai 1794, se atrage atentia Banului Cra;ovei, ca boerii caf-
taniti, din cei de peste Olt, nu si-au platit avaetul Cutiei ; la fel se scrie
Vistieriei sa execute pe boerii Ispravnici sa-si dea partea cuvenita Cu-
tiei )

V. A. Ureche. 1st. Rom., vol. IV. pag. 468.

Idem, pag, 115-116.
Idem, pag. 227-228.
Idem, pag. 224, nota.
V. A. Ureche. Isc. Rem., vol. VI, pag. 652.
Idem, vol. V, pag. 363.
Idem, vol. VI, pag. 653, 654.
Idem, vol. VI, pag. 654,

www.dacoromanica.ro
228

Se mai fdceau i fraude ; la 14 Februar 1795, datornicii unui oare-

care Enache Giurgiu din Craiova, mort far's& ciironomi. cer sd fie ertati
de datorii pe cuvrant ca sunt sdraci; dar Dumitrache Ban si Isac Ralet ra-
porteazd Domnitorului, ca. jälbasii sunt cu putere-, deci sa fii executati
toate rdmasele sd se dea Cutiei care destui säraci are, de adastd din
ceas in ceas- 67).
La 9 Noembrie 1794, ,Epitropia obstirilor cere Domnitorului sd
oblige pe Arhierei i preoti sd pläteascä datoria de sapte mii de talen
catre Cutie, ea' pe tot ceasul cu necontenite jälbi supdrd säacimea au-
,zul Märiei Tale- ca unii ce n'au altd nadejde fard numai lefsoara ce
,,au cdstigat fiescare dela bogata mild a Mdriei Tale- 68).
Boerii caftaniti plateau greu de tot avaetul Cutiei ; la 17 Iunie
1795 Domnitorul porunceste ca Vistieria sä opreascd datoria boerilor
din leafa ce se cuvenea dregatoriei lor, si suma sd o trimitä Nazirilor
Epitropilai )
In Oct. 1795, Epitropia avea un deficit de 32,564 de talen, asa
cd multi sdraci nu-si luase lefile de prin Februar si April. Domnitorul
numeste o comisiune sd cerceteze ce ar fi de fdcut ca sä inceteze hula
blestemele asupra Epitropier 70).
Una din cauzele principale a sardciei Cutiei era faptul cd se da
ajutoare i pensii färd rost, la cucoane de boeri si chiar i unor boeri,
in timp ce sdracii rdbdau. Asa de exemplu, la 3 Iunie 1801, se dd pensie
orfanilor boerului Benqescu, care îi risipise averea in nimicuri, si se
refuzd scutirea de dajdii unui bdtrAn de o sutä de ani. pe cuvant cà are
avere, patru boj si o vacd r1).
Pentru a se pune cap.& unei asemenea stanl. de lucruri, /a 12 Mar-
de 1803, Constantin Ipsilante porunceste sä se adune o comisiune de
boeri, care, impreund cu Mitropolitul, sà intocmeascd :
..... catastih sle cfiti se cuvine a avea leard dela Cutia miloste-
niei de obste, la care trebue sd se pue scuma osdrdie sufleteasa
prin amdruntd chibzuire cercetare de ipochimenele acelea namai,
ce sunt vrednice In adevär de mild .7i ajutor, spre a nu face iardsi
catahrisis, acela ce era obisnuit de a se urma inainte, cheltuindu-se
banii milosteniei sdracilor la cine nu se ctiv;nc., rgroAind sxracii
vrednici de mild färä de nici un ajutor... sä intocmiti un catastih de
=mete acelora, care in adevär sunt vrednice, fäcdrid .ase sari,
cea dintdi stare po taleri 40, cea de a doua po talen i 30. cea de a
treia Po talen i 20, cea de a patra po taleri 15, cea de a cincea po
talen i 10, cea de a .asea Po talen i 5; dupd care aceastä ordnduiald ur-
meazä ca cele mai proaste cu talen i 5, sa fie cele mai multe, cele

Idem, vol. VI, pag. 468-69.

V. A. Ureche. Ist, Rom., vol. V, pag. 148.
Idem, vol. VI, pag. 656.
Idem.
Idem, vol. VIII, pag. 155 r].. 2.

www.dacoromanica.ro
 229

de 10 sä fie mai putine, cele de 5 sd fie si mai putine, ci asemenea

celelalte pänä la patruzeci sä rdmdnä cele mai pu fine la numär- 72).
Cu toate acestea lucrurile n'au mers nici asa. La 26 Sept. 1803,
Matei Falcoianu, Vornicul ob§tirilor, raporteazd Domnitorului ca:
Epitropia are a räspunde lefi la cäteva obraze, unele, scd-
patati, altii bete jiti si slutiti de pe la räsboaele ce s'au intámplat in
anii trecuti peste Olt si ord nduiti cu luminatele Mdriei Tale po-
runci... deosebit din simbriile doicelor ce cresc copii särmani ai
Orfanotrofiei, care au sä ja pe sase luni, pâná la sfársitul acestui
urmätor an, si deosebit de le file boerinasilor Epitropi logofeti ce
slujesc in trebile Epitropiei...- ").
Domnitorul se supara si la 8 Oct. 1803, porunceste ca pana la 1
Ianuar sa fie achitate acele datorii vechi ce este Cut ja datoare, cdteva
lefi la cei ce din rdsboaele pentriz rand s'att sacatestefsit", adica celor
raniti in luptele cu Pasvantoglu ; mai porunceste sd se faca liste de c...kti
sunt intr'adevär vrednici de mild" carora sá li se dea ajutoare dela 1
lanuar viitor, dar sa nu se mai dea nimanui din cei cari nu merita cu
tainä de milostenie- 74). La 20 Decembrie 1803, mai porunceste,. sa se
stranga toate ramasitele neachitate iarä carde nu va urma a pläti,
aibd a ardta Domniei Mele- 75).
In vremea ocupatiei rusesti, Vornicia .obstirilor a con tinuat sa
functioneze ca si Cutia milosteniei. La 26 Februar 1811, Divanul auto-
riza pe Vornicul obstirilor sa angajeze trei oameni cu cate 30 de taleni
lunar, cari sa ajute pe ispravnici la stransul veniturilor Cutiei de prin
judet,e76). lar la 23 Decembrie acela§ an se cer socotelile Cutiilor Var..
niciei obstirilor spre verificare 'Z7),
Dacd a venit In domnie Voda Caragea (8 Sept. 1812-12 Oct.
1818) lucrurile nu s'au indreptat cu nimic, ba 2nsài Domnitorul clädea
exemplu cel ràu, pentruca nu platea cei 500 de talen i lunar fixati prin
hrisoave, platiti de toti Domnitorii pana la el. La 25 Mart'e 1813, Vor-
nicul obstirilor loan Moscu, atrage atentia lui Voda cà trebue sà pia-
teasca si i se raspunde sá ja banii din Vistierie i daca n'or fi, sa dea
pecetluiturr 78), i daca nu platea Domnitorul, apoi cei1a1i nici gandeau.
La 28 Decembrie 1813 se constata cu mahnire cd mai nimeni nu platise
banii Cutiei"). In anul urmator incep sa se la masuri in aceasta ches-

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XI, pag. 399-400.

Idem, pag. 394-95.
Idem, pag. 396-397.
Idem.
Idem, vol. IX, pag. 632.
Idem. pag. 595-596.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. X/A, pag. 819.
Idem, pag. 813-14.

www.dacoromanica.ro
230

tiune la 4 Ianuar 1814, este insarcinat insa§i Caimacul Craiovei, s'a

stranga banii cuveniti de prin judetele Olteniei, mai ales veniturile din
mezaturi §i cele din rizapazar, adica din vanzarile-cumparaii de burla
voz "). La 19 Ianuar acela§ an, Vornicul ob§tirilor propune §i Domnitorul
aproba la 22 Ianuar, sa se numeasca in fiecare judet cate un boer, care
s'a se ocupe cu aceasta treaba, in schimbul unei zeciueli din suma ce
aduna"). Iar la 29 Ianuar, Voda porunce§te, s'a se stranga fara nici un
fel de pasuire toate veniturile Cutiei 82).
La 29 Noembrie 1814, se face un amanuntit raport adresat Domni-
torului in care se arata situatia exacta a Cutiei milosteniei :
Prea Inaltate Doamne.
Dupä luminata porunca Domniei Tale, ce ni s'au dat la alä-
turata anafora a clumnealui Vel Vornicul obstirilor, adundndu-ne
ca totii la un loc, am cercetat socotelite a trei Cutii, a milosteniei, a
cismelilor si a Orfanotrofiei, i azand cá lefile ce sunt oränduite a
se da la säraci, i la cei ce slujesc Epitropiei, si la dohtorii politiei,
din Cutia milosteniei, tae pe luna taleri 10113: pe un an fac talerl
121.356; iar iraturile ce se socatesc de bune ale acestei Cutii, sunt
pe an cel mult pana la taleri 79,715; and insa se vor putea irnplini
toate, vor mai lipsi pina la suma. lefilor taleri 41,641. De aceia nu
se ajung a se da lefile saracilor ce au sa ja pana' la sfarsitul lui De-
cembrie. lusa aceste iraturi de talen i 79,715, ca tcate cia se nu,
mese de bune, dar unele dintr.änsele, ce le aratam mai jos, nu se
dau la Cutie, care, acelea, alt mijloc de indreptare n'a% putut gasi.
decat sa se implineasa acele mai sus nurnite iraturi, sa se dea si
Ceausnlui de A.Drozi strasnia luminarä poruna, ca sá implineasca
cealatta ramäsita, ce mai este in foaia, ce i s'uu dat dela Epitro pie.
si s'a se oranduiasc,5 de catre N'Aria Ta, doi-trei boeri ce se va gasi
cu cale, ca cu aceste ramäsituri, ce zicem a se implini, s'a icono-
miseasa säräcimea. ce au lea fa pentru ajutorul hranei vietei, dela
talen i 5, pana la talen i 30.in sus; pecara vreme au luat, sä (je luat,
iar peat n'au amcat sá ja. sá fie lipsiti, nefiind mijloc de ande a
ti se da; afara insa, de patru dohtori doi gerahi ai politiei, a
ermor leafa urmeaza a se da pe deplin ; iar alti doi dohtori ce aveau
pina amen lea fa dela Cutie ate talen i 200 pe luna, adica dumnealui
Constantin Darvari j dumnealui Constanelinache Caracas, fiincle5
aceSi doi dohtori sunt ora nduiti la spitaluri. ca deosebita lealä de
talen i 100 pe luna, insä : Darvari la Coltea si Caracas la Sf. Pan-
telimon, !linda Cutia milosteniei se aflä in neputinta, dupa cum
aratam Märiei Tale mai sus, gäsim cu cate, ca leala ce o luau pana
acum dela Cutie, sa o ia de acum inainte dela spitaluri, dimpreunä

Ideal, pag. 843.

Idern, pag. 811
Ideal, pag. 805, 808, 810.

www.dacoromanica.ro
 23/

ca leafa ce o aveau randuitä dela spitaluri ; de care, li se va face

luminate pitacele Mariei Tale, catre Epitropii acestor spitaluri, ca
unii ce sunt dohtori trebuinciosi, fiind vechi ca bun pracsis, dupa
cum sunt Mariei Tale. lar pentru arwl viitor, sa implineasca
dumnealor boerii ce-i vei orandui Maria Ta, lefile, dupa suma
iraturilor celar bune, ca sä aibä Cutia mijloc de ande .95 le la spunza,
Am facut chibzuire i pe.ntru alte deasebite iraturi ce sunt oranduite
si este ca anevoe implinirea lor, si in ce chip se socoti pentrtt
acelea, a se pune in oranduiala de acum inainte, am fäcut alä turatul
perilipsis, care de se va gasi ea cale si de catre Maria Ta, se va
da poruncä de a se urma, insa nu spre alt adaos de lefi, ci pentrucai
sä Cutia totdeauna prisos, pentru trebuinte ce se intanzpla
peste an, adica märitisuri de fee särace i ingropäri de obraze scä-
palate. Asiqalerea sa fie luminata porunca Mariei Tale, calm sta-
ros tea de negurätori, ca de farci cu omul Vorniciei, sä desch:cla
zile celar ce au murit de napras.nica boalä, i sunt stranse la Vor-
nicie, si dupä ce se vor aerisi lucrurile bine. apoi cate dintr'ansele'
vor avea clironomi, sä le scrie starostea in deosebita foaie, ca
porunca Märiei Tale, sä se dea acelor clironomi, iar ate nu vor
avea clironomi, sa se scrie in altä foaie, pre:, adu-
candu-se aceste fa!, vom aräta Mariei Tale prin deosebitä anafora
ce armare sa se [acá, agonisindu-se ceva i dintr'acestea, se va
da iarasi spre ajutorul lefei säracilor ; iar hotarirea cea desä varsitä
ranzarte a se face de catre Ing:imea Ta".
Totodaa se adauga liste de veniturile Cutiei, unele cari nu se pia-
tesc, altele care sunt sigure de platä :
Condee canonisite ce sunt a se da la Cutia rralosteniei si nu
se dau :
Taleni
5,000 din ocne pe anul trecut, 1813, pentru care zice dumnealui
Vi.stierul Moscu, fost cumparätor al ocne/or, ca n'au avut
contract cu cámara Gospod, ca sä dea acest avaet
2,110 din dijmäritul tot al acelui leat 1813. ce l'an avut cumpärat
taposalul Serdar Dina Cernovodeanu, pentru care ne aratä
Samesul Cutiei, cá i-au luat dela numitul Serdar, apoi
l'au oranduit la dumnealui Vistierul Moscu, de f au luat
Vistierul prin dumnealui clucerul Belu ;
1,500 la:72445 de trei luni, Oct., Noemb., Dec., din anul trecut
leat 1813, din banii ce sunt oranduiti a se da dela Vistierie
pe luna po talen i 500 ;
5,000 din ocr.e. pe anul 1814.
6,000 ipac, acei cate talen i 500 pe luna pe acest leat 1814, pana
la sffirsitul lui Decembrie ;
19,600

www.dacoromanica.ro
232

Numele dohtorilor ce se gdsesc ca cale a rArnânea buni §17"

a avea lea la dela Cutia milosteniei, a caror lea fa se §i arata cá tá
este :

200 Silvestru
100 Sta vrache Moscu
100 Constantin Filitis
100 loan Pascale.
Ven iturile Cutiei milosteniei cele sigure Pe an :

Taleri
300 din vämi irat vechiu
4,750 ipac din viámi ca te talen i 5 la punga.
500 din dijmarit irat vechiu.
2,110 ipac din dijmarit Po talen i 5 la punga.
500 din vinariciu irat vechiu.
2,110 ipac din vinäriciu po talen i 5 la punga.
1,250 din oierit irat vechiu.
5.100 ipac din oierit po talen i 5 la punga.
500 din ocne irat vechiu.
5,000 ipac din ocne po talen i 5 la punga.
3,000 din vama tabacului, ce este sa-i räspunza dumnealui vel al-
minar& pe luna po talen i 250, dupa porunca gospod.
25,120

200 deja epistatul carnei ce dan macelarii.

250 dela epistatul menzilurilor.
20 dela moqia Dragna sud Argeq, dela moqnenii de acolo.
200 dela gelep-baqa.
12,250 dela párinfii Arhierei a cate patru eparhii deja lude 3500
preoti po talen i 3, paraje 20 cifertul Sf. Dimitrie, bez din
ceiace se da la Cutia gcoalelor.
6,000 dela Vistieria gospod, acei cate talen i 500 pe luna dupg
hrisov.
20,000 deja vornicii de pripasuri cari s'au vandut anul acesta pentriz
anul viitor 1815.
10,000 dela hicruri nemiqcatoare ce se vand prin mezat la starostie,
la leu po bani 6 Cu tahmis.
74,040

5,000 caftanele hatea dela vel Ban pana la cel mai mic cu tahmis.
275 roatele de borangic pe un an ca tahmis.
400 dela 16 vät4ei de plai Po talen i 25.
79,715.

www.dacoromanica.ro
 233

Boerii ce se oranduesc ispravnici au a da fiescare Po talen i 50.

Sameqii ce se oranduesc la judete au a da fiegcare Po tal. 40.
Negutatorii pamanteni ce strang din tara inginea-zaherea, au
sä dea de toata cartea po talen i unul.
Negutatorii capanlai sunt oranduiti sá dea pe tot anul po
taleri 600.
Aceste avaeturi dela ispravnici, samesi i negutatorii paman-
teni §i capanlai, sä le raspunza dumnealui T7 istierul la Vornicie, si
dumnealui le va lua dela dansii. cand li se datt agile domne0i.
Avaetui cel orb' nduit ce-I dau boerii and inzbraca caftane
domnesti, se pune in foaia meterhanelei si merge iuz-basa al Diva-
nului de-1 ia, cu foaie îl da la Vornicie; iar nefiind vreunul
urmator a plati, sa aiba a räspunde acest avaet dumnealui Postelni-
cul ce va fi dupa vremi, dumnealui si-i va lua dela boerul ce im-
braca caftanul.
Polcovnicii qi capitanii spätäresti de prin judete sunt oranduiti
sa dea, cand se randuesc in mansup, insa : polcovnicii po talen i 10,
i cäpitania de fru,nte po talen i 5, si capitänia mica' Po talen i 2 parale
20. Acest avaet al polcovnicilor si al cäpitanilor räspunza dum-
nealui vel Spataru la Vornicie, dumnealui .56-1 ia dela dansii.
Condicarii ce,se oranduesc pela judge sunt randuiti ca sá dea
Cate talen i 5 ; acest avaet sa-1 räspunza clumnealor velitii logofeti la
Vornicie, dumnealor ja and dau cärtile de oondicari.
Banii praznicelor ce sunt randuiti prin hrisoave domnesti a
se da ajutor la Cutie, insa: Sf. Mitropolie talen i 200 si Episcopia
Argesului talen i 150, si Episcopia Ramnicului talen i 300, i Episcopia
Buzeului talen i 200, cari fac peste tot talen 1,150.
Acesti bani raspunza prea sfintia sa pärintele Mitropolit
pe tot anul la Vornicie prea sfintia sa, sá si-i ja dala parintii
episcopi.
Dala &lade de vätasii de tigani domneVi era oranduit a se
lua cate talen 2 de carte, dar fiindca aceste cacti se dau numai de
domnie nota iar nu pe tot anul, este i bagatela, sà lipseasca.
3)Veniturile ce sunt oranduite, vechi, si nu se pia* tesc
Dela hirotonia de preot po talen i 5, si de diacon po talen i 2,
parale 20; dupa ce li se va face cuviincioasele cercetari i li se va
da voe prin poruncä domneasca a se hirotonisi, cei de aici din Bu-
curesti, sá mearga la durnnealoi Vornicul obstirilor ca sá plateasca
oránduitul avaet al Cutiei ia ra vas dela dumnealui, i cu acest
rava,s sa aibä voe a se hirotonisi ; iar färä de rävasul dumnealui
Vornicolui sa nu fie slobod a merge spre hirotonie. lar aei ce se
hirotonisesc in eparhii. sá ja ráva. dela oranduitii Vornici, ce sunt
prin judete, plátind obisnuitul avaet acolo, dar qi Arhiereul epar-
hiei sá faca catastih de toate hirotoniile, ce se vor forma si la fie-
care trei luni sä-1 trimita la Vornicie.

www.dacoromanica.ro
234

Avaetul ce este oránduit sg-1 dea egumenii ce se oranduesc

pela manastiri, de manästire mare po talen i 40, si cea mica taleri
20, sa-1 räspunzä dumnealor Velitii Logoteti la Vornicie pe§in, si
dumnealor vor ingriji a-1 lua dela egumeni, cánd le vor da cartile
de egumenie.
Ceiace era oranduit a da la Cutie cei ce se oranduesc judecg-
tori pela bepanamenturi si pela judete i la (....raiova, sg lipseascä
landa acei ce se oránduesc la acest ¡el de trebi, sunt oameni
scapatati i nevrednici de a da miketente.
Dela piei de epure ce es din tara atara, este oranduit a se
lua de piele Po parale 2.
ceara ce ese arara din tara este oranduit a se lua de
oca po parale trei.
De socul de sticlä ce vine din tara' sträina este orancluit sä
se ja cate parale 15.
Dela posta vul de farg este orgnduit sä se ja de cot parale 2,
plätind acest venit postavarii ce-1 vfind la salvaragii si la altii.
Dela balciurile ce se fac preste an, afarg prin judete, este
orgnduit sa se ja de toatg prävglia cate o para, cand se face
Pentru aceste cinci condee gäsim cu cale. sg se strige §i sg
se vanza la cochii-vechi, cand se vand vämile si ce venit vor
prinde, sa se ja pe seama Vorniciei.
Pentru cununiile de aici din Buctiresti, maca: ca in anii tre-
cuti se da dela Sf. Mitro polie la Cutia milosten iei uneori pe an
cate taleri 300. alteori mai pu fin. pana la taleri 50 pe an. Dar
fiindca acest venit nu se vede oranduit prin hrisov domnesc
este si lucru pu fin, si mai vdrtos, !jinda s'au !kilt mult catahri-
sis luandu-se de cununie pana la taleri 30, incgt siliti au lost unii
din saracime a-si vinde dobitoacele. ca sä ¡in plineasa acest avaet,
care in vechicne stim, cg se lua de cunttnie taleri unu, mult ta-
leri unu, parale 10. De aceia gäsim ca cale, sil lipseascg acest a-
jutor, a tru se da la Cutie, si dar, protopopilor sa li se dea stras-
nice porunci de catre prea sfintia sa parintele Mitro polit, ca sa se
pazeascg de aceste 1.:6r; tara de oranduialä, si de acum inainte
sä se ia avaetul protopopiei dela cunuffia de ¡une ea fatg, taleri 1,
parale 20; i dela cununia de a doua cgsatorie, taleri 2, parale 20;
i dela cununia de a ¡freía cgsgtorie taleri 4, insg acest avaet, sg se
ja numai dela partea neguratoreasog si prostime, iar boerii sa tu:
se supere; pentru care sg se faca luminate poruncile Máriei Tale
catre boerii ispravnici, sa inariieasca a nn se lna mai mult" 88).
$i Voclä Caragea hotAra§te la 27 Decembrie 1814:
Toate cate ni se arata printr'aceastä ana foca, teorisindu-se
de Domnia Mea, si asupra fiescareia madele f acá' nd cuviincioasá
chibzuire, intai: pentru leara ce au dela Cutia Obstirilor cate tal eri

83) V. A. Ureche. Ist. Rota. vol. X/A, pag. 1054 i urmat.

www.dacoromanica.ro
 235

200 pe tuna, cei de mai ¡os aratati doi dohtori Constantin Dar-
varis si Constantin Caracas, zicem ca nu este cu cuvtinta a ii se
da dela spitalurile saracilor ot 61. Pantelimon ci ot Coltea, in vreme
ce oostea se cuvine a ajutora pe sdraci si pe spitaluri, iar nu spi.
talurite pe obste; ci, precum pana acum s'au dat aceasta lega
dela Cutie, asemenea si de amen inainte poruncim sa se iconomi-
seascä a li se da tot de acolo. Al doilea: pentru câte tat& cincl
la punga a se da la Cutia Ubstirilor din va =area rusumeturilor,
fiindoa din condicele Divanului ni-am pliroforisit, ca acel avaet nu
era intocmit mai dinainte prin hrisoave domnesti, ci s'au isvodit din
vremea armiei rusesti, i nici macar dela buna venirea noastra aici
pana acum na s att urmat; nu primim a se intocmi darea acestui
venit, faria numai avaetul ce era legiuit prin hrisoave domnesti de
a se da la Cutie din vanzarea fksoaruia rusurnet; ho:dra'm ca de
acum inainte, sa se a'ea indoit. Al tr,ilea: condeiul de talen 600 al
negutatorilor capanlgi ce se area inainte intr acelelalte ira.uri, it
riaicam ca otul a nu se mai da de numitii negutalori, precum,
pentru acest condei avem data porunca inca mai dinainte. Al pa-
trulea: stransul banilor havaetului hirotoniilor, sa se urmeze
tr'acestasi chip, adica, fiindca toate hirotoniile dupa nizamul ce
este dat se sävArsesc prin stirea porunra Domniei Mele, po.
runcim dumneavoasta velitilor Logoleti de Tara de sus si de jos,
sa ingrijiti ca cei ce vor veni sá ia poruncile Domniei Mete pentrtt
a se hirotoni, sa nu li se dea de ruu vor raspunde mai intai
canonitul havaot al Cutiei, care, strangandu-se din vreme in vreme,
sa se ctea de care dumneavoastra la Cut ja milosteniilor. i al cin-
cilea: avaetul ce este oranduit de dau bocrii ce se cinstesc de
Domnia Mea cu caftane, sa' ingrijeasca durnnealului vel Logolatal
za obiceiuri, a-1 strange impreuna i cu alte avaeturi ce mai este
insarcinat, si a-I riaspunde iara si din vreme in vreme la Cutia
intr'acestasi chip poruncim sa se urmeze cele de mai sus
aratate, iar pentru toate celelalte iraturi i mijlocul implinirei ion i
radicarea cu totul a trei condee de iraturi ale Cutiei, insa: avaetul
de la cartile vatasilor de tigani domnesti, i dela judecatorii ce se
oranduesc pela Departamenturi, pela judete i la Craiova, dela
cununii. precum i intocmirea avaetului protopopilor dela cununii ce
s'au gasit ca cale act= de catre dumnealor oranduitii boeri, a
lea dela cununia dintai, ¡une ca fat& cate talen i I, bani 60, i dela
cununia al doilea, cate talen i 2 bani 60, i dela cununia a treia ate
taleri patru (numai dela partea negustoreasa §i dela prostime, iar
nu si dela boeri), poruncim cu hotarare sa se urmeze intocmal
precum se vad asternute inainte, i pentru intocmirea avaetului pro-
topopitor dela cununii, poruncint dumitale vel Logofete de Tara de
sus, sa se faca domnestile noastre porunci care Ispravnicii jade-
telor, ca sá faca canoscut acest nizam at& protopopilor cat tu-
tarot lar rentrri rämasita de leala ce au sa mai ia
180, i pentru intocmirea lefilor de a st face de acum inainte dupfi
starea si puterea Cutiei, von: 'da Domnia Mea deosebita porunci

www.dacoromanica.ro
236

ce urmare se cuvine a se face pentru lucrurile mortilor de boala

ciumei, cate se aflä la Epitropie, poruncim sä se faca armare in-
tocmai dupä cum in jos se aratä" 84).
La 1 Ianuar 1815, Epitropia are un buget fix de 3198 de talen
pentru lefile säracilor, 1200 pentru lefile doctorilor si 1670 pentru sluj-
bash Epitropiei; total 6068 talen pe luna.
Si se hotaraste ca de acum inainte sa nu se mai adauge nici
un Jefa § peste lista intocmita; 2) Doftorii i gerahii ce s'au aqezat cu
leafa dela Epitro pie sä se indatoreze toti a merge färä pregetare la once
,,bolnav särac de aici färä cea mai patina' platä, priveghind Epitropia
qi indemnandu-i cu urmarea datoriei lor, iar and nu vor alerga la sä-
raci, atunci sä se arate la Stäpanire, ca sä se invinovä teaser. 3) SS se
stranga toate ramafitele din veniturile Cutiei. 4) Veniturile Cutiei care
se dau in arencla sa fie arendate de Divan. 5) Venitul pieilor de epuri,
din postav, din cearä si din socul de sticle, sa se incaseze prin värni. 6)
Toate ajutcarele si lefile sa se dea numai prin Epitropic,. 7) Iraturile
nu se mai scaza, ci sa se mentie la o cifra fixa. S) Caminarul sä dea
trei mii de talen i pe an din venitul tutunului. 9) Se achita unele datorii
catre d-rul Stavrache Moscu si gerahul Ioan Mes4, si se cere scoaterea
din lista lefasilor a unor cocoane. Farä implinirea acestor conditiuni nu
exista' altà posibilitate de a se acopen i toate cheltuelile, fara numai daca
se face un imprumut panä la zece mii de talen. Cu acest prilej se da
lista celor care primesc ajutoare; printre ei gasim o hatmaneasä, o vorni-
ceasa, o clucereasä, o Hjotu, o Stirbei si alte vacluve de toatä treapfa;
In schimb sunt foarte putine nume de functionari imbaträniti in slujba
tdrii si foarte putine nume de batrani neputinciosi 85).
La 12 Decemb. 1815 se propune i Domnitorcl aproba, ca ispräv-
niciile sa dea cate doi sluiitori, cari sa ajute pe boerii din judete la strän-
gerea veniturilor Cutiei BG).
stucliu scris cam nrin anul 1822. Krc-uchelv. consulul nru-
sac clea noi scrie despre Cutia milosteniei §i despre Vornicia

,,Cette charge fut instituée en 1775, par le prince Alexandre

VI (Ypsilanti), lors de son premier règne, ou, pour mieux dire, il en
jeta les fondements. Cest-a-dire il fonda une maison d'oeuvre pieu-
ses, et lui donna pour épitropes (administrateurs) le métropolitain
.et quelques autres boyars, nommés par patentes du prince, pour re-
cueillir et dispenser les atim6nes ci-dessous indiquées, de deposer
les argents dans une caisse cachet& par tous les épitropes et qui
chaque trimestre sera ouverte et revue, sous l'autorisation du prince
et en présence de tous les boyars. 11 s'entend par Li que ces boyam

84) klein. peg. 1054.

84) V. IV Lireche. Ist. Roca, vol. )(11), pag. 271.
86) Ideal, vol. XIA, pag. 817.

www.dacoromanica.ro
 237

étaient obligés de tenir un registre exact des recettes et dépenses.

Ces fonds étaient principalement destinés pour les personnes de
quelques distinction; par exemple, pour secovrir de pauvres boya-
resses, pour doter des orphelines nubiles et pour secourir des indi-
vidus, qui, sans leur faute, étaient tombés dans des dettes considé-
rabies. Alexandre VII (Moroussi), parvenant au tr6ne de la Vala-
chie, en 1793, résolut de perfectianner cette institution bienfai-
sante, en lui donnant un chef, auquel il accorda un rang parmi les
premiers boyars, sous le titre de Grand Vornik de la Koutia. Les
revenus que le prince Alexandre VI (Ypsilanti) avait assignés
cette institution consistaient:
Si Kreuchely insira veniturile Cutiei dupd lista data de Dionisie
Fotino in Istoria Daciei 87). Si adauga:
De tous ces revenus dispose le prince, en faveur de qui il juge
le mériter ou qu'il veut favoriser, et les dons ou pensions de la
koutia doivent étre confirmés par un anaphora signé des boyars du
Divan. D'après l'institution, ils doivent ätte enzployés :
En faveur des veuves des boyars véritabiement indigentes
(bien souvent aussi favorisées).
En faveur d'autres personnes distinguées et malheureuses.
En faveur des pauvres honteux (non mendiants) de la pe-
tite classe.
En faveur des orphelins.
En faveur des ienfants trotzvés, que la koutia daft prendre
sous sa protection immédiate- 88).
In luna Aprilie 1822 se fac apeluri cälduroase diferitilor dator-
nici ai Cutiei sd-si achite sumele datorate, cu care se dà pdinea cea de
toate zilele i pentru creqterea copiilor sérmani dela Orfanotrofie, in
care toatä nädejdea lor razimr 89).
La 14 Mai 1822, boerii scriu Pa.5ei din Silistra, sa lese venitul
Vorniciilor din judetele Olteniei in seama Cutiei, cdci se impusese sä
fie date pentru intretinerea armatei turcesti:
,,C5tre prea Inältatul Vizir Mehmed Se/i, Paqa Silistra Va-
lesa, aducem prea plecatä inchinäciune pa' nä la pämänt, särutand
urmete hminate/or Märiei Tale
...scrie Dumnealui Caimacamul, cumc5 are poruncä dela
Inältimea Ta, .96 popreascä banii pe seama armiei impäräteqti...
pentru care cu plecäciune péné la pämant facem rugäciune lnäl -
timei Tale .s5 reversi milostivire asupra särmanilor care se impär-
tä.Fesc dintr'aoeastä Curie.-- 9°).
Veza pag. 216-217.
Hurmuzachi, vol. X, pag. 503.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XIII, pag. 273-74.
Idem, pact. 279.

www.dacoromanica.ro
238

La 20 Mai 1825 situatia Cutiei era extrem de precara, incat era

amenintata s'a nu mai alba' nici un ban de clac. in acest an; din soco-
telile Epitropiei dela 1820 pana la sfarsitul lui N'ante 1824 vedem cg
rgmfine datoare Cutia milosteniei talen i 96,333 bani capee, bez do-
l'Anda talen i 11587 bani 108-, in timp ce venitul atzului urnzgtor se
aleg 57998 bani 60 rgniäqifele ce are s'A' ja Cutia, de se vor implini
doate, talen i 54938 bani 36; incat de se va pta. ti datoria cu venitul anu-
lui urnigtor fi cu rgmä§itele, urmeazg a rgingnea Cutia intr'acest n,
nici un capital, iar de se va Lisa neplgtitg. (datoria) urmeaza a se
adjuga dobdnzile §i a se pricinui paguba la cassa Cutiei-; drept care
se cere s'a se chibzuiasca cele ce ar fi fost de facut 91).
$i lucrurile au mers din fati in mai ràu, inzat Barbu $tirbei in-
tr'un raport adresat lui Kiselef scria: sistemul de delapidare care se
lgtise in toate ramurile de administratie nu crutase nici Casete de bi-
nefacere §i de utilitate ceia ce a necesitat interventia salu-
tara' a lui Kiselef, asupra careia vom reveni mai departe 92).
c) iNTREBUINTAREA FONDURILOR CUTIEI
MLOSTENIEI.
Cutia milosteniei infiintata de catre Alexandru Ipsilante in anul
1775, cu fondurile ce se adunau la ea, a servit la intemeerea asistentei
publice sub toate aspectele ei, cu exceptia asisteo2i cersetorilor care
a ramas tot in sarcina bisericei si a milei particularilor.
De Cutia milosteniei tin:
I) Orfanotrofia.
) Asistenta sarmanilor evgheniti, adica a orfanilor bogati.
Asistenta vaduvelor sarace §i a fetelor ajunse la vrasla de
maritat, a batranilor neputinciosi, a boerilor scdpáta0, a functionarilor
e§iti la pensie, a invalizilor de razboi si a schiloditilor din diferite boli.
Asistenta bolnavilor cari nu sunt spitalizati.
La acestea adaugam un al cincilea punct :
Edilitatea in raport cu igiena si sanatatea publica.
I) ORFANOTROFIA
In seria realizarilor lui Ipsilante, trebue s'a punem in primul rand
asistenta orfanilor paräsiti, a acelor copii anonimi, lasati pe la usile
bisericilor, in grija multimei miloase.
Termenul de orfanotrofie vine din grecesul orlanotrof ,
casa in care se ingrijesc copii fara parinti, copii nimänui. Dimitrie
Cantemir este cel dintai la noi, care intrebuinteaza acest cuvant, cu in-
telesul termenului grecesc: impotriva firei §i a dragostei parinte§ti
Arh. Stat. Condica domneasc5 105, pag. 283. Cf. V. A. Ureche. Dom-
tia luí Gr. Ghica, manuscrís la Academie, trapa finantelor.
Riaportul lui Stirbei. Convorbiri litcrare, anul XXII, pag. 847.

www.dacoromanica.ro
 239

(o mama' rea), cu desfrfinatg pornire i nedumnezeire, in unghiurile

ulitelor... din brute il aruncg (pe copil) leapiidr; dar pronia ce-
reased scoate pe cineva in cale, il ja sau in casa sa sau in orfanotrofia
de obfte, il crutg, il hränefte, il cre§te fi in numgrul vietuitocilor pu-
randu-1, la cei multi ordqeni ai säi, 11 adaugg... 93).
Pravilele deosebesc cloud categorii de ortani: orfani legitimi, din
pärinti cunoscuti §i orfani nelegitimi din parinti necunoscuti.
Orfanii legitimi se numesc cuconi- sau coco ni säracr; averea
ca i cresterea lor este incredintatà unor tutori niniii ispravn:cr. Or-
fanii nelegitimi se numesc Copi/i- ; Cantemir ii nume§te nothos-
Sincai le spune feciori de dupä gard" 94 )
Pravilele nu se ocupd de copii nelegitimi. Ei stint làsai, desigur,
in grija inimilor milcase, caci pAnd la Ipsilante nu se pomene§te de
vreo institutiune pentru cre§terea lor.
,Hrisovul Orfanotrofiei a fost semnat de Alexandru Ipsilante in
Martie 1781. Pentruca este un act care nu s'a mai publicat panä acum
11 cldm in intregime, mai ales cb.' desluse§te numeroase lucruri nest'ute cu
privire la monopolul vanzarei hartiei ç.i a càrtilor de joc, la vdnzarea
postavurilor, etc. :
Din darurile ci bunätätile cele dirpä putirträ, pot inchipui ne-
mernicia omeneasog cu märirea dumnczeiascg, cum ca" una fi cea mai
dintgi este [acerca de bine, deat tot ce-i vredruc de laudä, Cu un
glas sä märturisefte, iar, intru toate acestea, acele faceri de bine,
ce se sävärfesc la locurile, ce nici ftiu a le cerc, nici pot a le cu-
vanta, fgr de nici un [el de indoialä, arará in faptä, pe lucrgtor
lor, a fi un organ al Dumnezeerii bunei vo;rt`e, s' un mijloc sä-
várfitor al nemgrginitei sale milostiviri. Deci rämän indato-
rati toti bine credincioqii creftini, spre a fi pururea rävnitori, ca
sg sZvarfeascg faceri de bine, cgt le va fi min putintä; iar mai vär-
tos stäpfinirile pravoslavnice fi cei ce dupá vremi se invrednicesc
a le ocärmui, cari au mijloace mai inlesnite a sävärsi faceri ae
bine, nu numai la locurile cele vrednice de a le dolAndi fi le crt-+
geta, fi cät le vor trece cu vederea, nu-i putem socotT n2imn5rtäqifi
de päcgtuire. Drept aceia Domnia Mea. dup.i ce milos'ivirea lui
Dumnezeu ni-au invrednicit a ocArmui aceastg b'ne icr-dincioasi
tarä, luänd intr'ajutor puterea Dumnezeerii sale mgriri, rg IL-
nind in tot chipul a ne aräta dupä putintä sävärgi4or cl" oacerare
facere de bine, in näMäntul ce ni-au incredin tat milosrvirca sa cca
mare, fi intre altele ce am putut cugeta, a fi cu cuviing, de a se
face, fi tot intr'acea vreme. am socotit ca o da'orie a Domniei
Mele, säv5rsirea lor, si nu li-am trecut cif vederea.
Ni-am chibzuit fi cgt ar fi de trebuintä intr.° targ b'np! ere-
dincioasfi ca aceasta, a se intemea un Orn#rofirm, adirä hränire
creftere de copii, prunci sgraci de pgrinti, cari, fi nefaind a
D. Cantemir. Hronicul.., rag. 112.
Vezi aici, vol. I. pag. 387-388 g 391-92.

www.dacoromanica.ro
240

cere acele ce le sunt de trebuincioase, ceice vor fi savarsitorii a-

cestii faceri de bine a lor, rämä n a se arta organ al Dumnezeestii
providente ce-i oränduite pentru clansii.
Socotind dar a fi de mare cuviintä s: de mult. folos i laudä
pricinuitor lucru, intr'aceasta pravoslavnica para, pe la nga altele
intemeerea acestui Orfanotrofion, an hotarat Domnia Mea, a se
face si a se pune la orancluiala, i, cugetand a afla intai locurile cele
cuviincioase ci trebuincioase pentru. aceasta folositoare pricinä,
cerceth nd pentru manastirile ce se afla in orasul Domniei Mete
Bucuresti, ce nu sunt legate a fi metoase la vreun loc, si mai vat.-
tos din cele ce la zidirile lor s'au i hotli rat de réposatii ctiAori
a pazi in oarescare chip o oranduialä de milostenie, care sä aibg
a se face pe toti anii din veniturile lor, atri gäsit cu cale: intai,
manastirea räposatei Doamne Balasäi, ce se aflä langa domneasca
Noastra Curtea cea Veche, care deosebi ca nu este inchinatä si le-
gatä la nici un loc, dar si a fericitilor catori orânduiala, dintrtA
inceput au lost, a se hräni copii si a se tinea scoala Cu dascali in-
tr'aceasta manästire pentru invatatura lor; dupa cea inscris oran-
duiala a ctitorilor ce am vazut Donmia Mea si raposatJ Domnia
Sa Constan tin Mavrocordat a intarit subt pecetta Domniei Sale a-
ceasta oranduiala, prin anaf ora, i raposatul Alexandru Ghica Voda
au intärit-o in urmä cu deosebit hrisov, care oranduialá nici intr'un
alt chip nu s'au pä zit pana acum, atat din intämplarile vremei cat
si din nepurtarea de grija. ,57 a doua am socotit manästirea Tutu-
rot Sfintilor de aici din Bucuresti, care, fiind si data de fericitul
mitropolitul Tarei. Anam, a oranduit a se da ven tul la acPqt fel
de mili si faceri de bine, cum se coprinde in orb' nduelile sale, cu
hotärfire ca sä se otcarmuiasa de catre prea osfintia sa Mitropo-
litul tarei.
Amandoua dar aceste sfinte mánástini aflandu-se cu toata cu-
viinta vrednice pentru sistema Orfanotrofiei, cad de au lost scopo-
sul fericitilor ctitori milostenia si facerea de bine, nu se poate da
mai multä urmare hotärarei lor dec.& Orfanotrofia.
Am gäsit cu cale Domnia Mea, ca sá le inchinäm si sä le
afierosim ama ndouä la Orfanotrofie, pentru mai multä poni enirea
folosul sufletelor raposatilor ctitori, i deosebit de aceasta, pe lan-
ga veniturile acestor mangstiri, am hoar& Domnia Mea, ca sa
oranduim deosebite venituri, precum mai in jots se yor aräta, ca
sä fie din destul venitul Orfanotrofiilor, sä se poatä face cheltuelile
cele oranduite ca indestulare, pentru vesnica pomenire a Domniei
Mete.
Aratand aceasta chibzuire si hotarare a Domniei Mele prea
sfintitului de Dumnezeu alesul, si al Nostru duhovnicesc parinte, Kir
Grigorie Mitropolitul tarei, al mare bucurie si multamitä ascul-
rand hotärarea Domniei Mele, ni-au fäcut i indemnare duhovni-
ceasca Si cu multa silinta a cerut dela Domnia Mea, ca sä fie si sat.-
guitor la ce'i va fi prin putinta pentru w-castä pricinä folositoare.

www.dacoromanica.ro
 241

Drept aceia si Domnia Mea, dup5 hotararea ce am facut,

a intäri si a intemeia aceastä Orfanotro fie, am binevoit a orb' ndui
prin asezamant i hrisov, mijloacele ea care ni s'au parut, a fi mai
ca oranduia15, pentru a se arma si a se pazi aceasta bunä intoc-
mire, ce am fäcut Domnia Mea pentru aceasta.
Ci dar, oranduim ca aceasta treaba. s5 se caute de care dum-
nealor bocrii Epitropi, dupa cum si in hrisovul de Epitropie am in-
tarit, insa aesavarsit de catre toti Epitrorii. sz in parte de catre
unul, la mai sus zisele trzanastiri. 55 aiba a se orandui de catre bo-
erii Epitropi, iconom mirean purtätor de grijä, pentru ven iturile
mosiilor, viilor altor acareturi ce vor fi, cu cari, ca osebite mili
ce e..on oranduit, cari se aratä mai jos, sa .9i/A a face toate cheltue-
lile acestor Orfanotrofii, toate celelalte cheltueli dupä cum mai
jos se arata la acest Or fanotrof ion, s5 aiba a se hrani st a se creste
doua sute de copii iar nu mai multi, insä: tina stud* parte barba-
teasca, iar una suta parte femeiasca.
de vreme ce face trebuinta a se orandui douä locuri pentru
hrana mai sus zi.,silor copii, fiznd parte si barbäteasc5 femeiascä,
'hot:dram ca pentru copii parte barbateasc5, 55 locuiascä in ma-
nastirea Domnitei Balasei, iar parte femeiasca sä locuiasc5 in ma-
nastirea Tuturor Sfintilor. 5i de vreme ca ntanastirea Tuturor Sfin-
tilor, ,nu are din destul oclai, ce sunt trebuincioase de locuintä sä-
racilor si a trebuinciosilor poslusnici, cáci cele din preajma zidiri-
lor nu sunt Attar-site; pentru aceasta am dat dintr'ale Domniei Me/e,
cheltuelile cele trebuincioase spre zidirea din temelie a oclailor celor
trebuincioase si a zidicilor lor, ca sa aiba Domnia Mea, mai multä
platä ctitoriceascä imparf ire, precum si la ma mistirea Domnitei
Bälasei, pentru adaugirea a a teva odai, nefiind deajuns cele dintai.
Priiminta acelor prunci, sa fie nutnai din cei mici, adic5 din
pruncie p:ing la .ase, sapte ani, ramasi lära tata, fära mama, ce
se zic sarmani, desavarsit saraci, far5 nici o mostenire despre tat51
lor, si fara de nici o rudenie de aproape, care sä fie vrednic ca
putere a-i ocroti a-i hrani dupa datorie si firestile legi; iar pen-
tru .saracii ce vor ramanea ca oaresice periusie, am oranduit mai
pe larg intru osebit hriso val Nostril., ce s'au dat pentru epitropia
celor de obste.
Din pruncii parte barbateasa cei de afar& la doici bune
detreabnice, ca s5-i creasca si sa-i aplece pdna la un an si juma-
tate, ca sa nu saz5 doice/e inauntru Or fanotrofiei cei de parte
barbateasca. lar pruncii cei de parte femeiasca, de vor sedea ca
doicele lor si in läuntrul Orfanotrofiei pärtei femeesti, nu stria.
lar incata vreme se vor afla sug5 nd, ori parte barbätcasca sau parte
femeiasca, poslusnicii iconomii sa aiba ,ourtare de grijä a merge
pela doicele tocmite spre cercetare, de se cauta copii de dansele
precum se cade. Or de vor veni din cei trectgi peste ani sapte, sa
nu se pritneasa, iar de vor fi de tot far de ocroteala, iarasi sä nu

www.dacoromanica.ro
242

se goneasc5, ci prin dumnealor Epitropii boeri, .55 se dea ori la

mestesuguri, sau la alte pärti ce se vor ala mai cuviincioase, sau
pela rudele lor, ca sd nu piará.
Acestia mai sus zisii prunci parte bärbäteasc5, sä aibä a se
creste pänä vor ajunge la vársta de ani zece sau unsprezeLe, iar
parte femeiascä pang la do:sprezece, atunci ca mara fetal boeri-
lor Epitropi, sá imparta si sa dea, precum scrie mai jos, in deose-
bite pärti.
La Orfanotrofia copiilor celar din panca ha' rbäteasc,i, sä fie
orânduit de atre boeri i Epitropi, asfizat inläuntru acei manästiri,
un iconom detrebnic, credincios, cu bunä vietuire si baträn insurat,
ca asemenea nevastä, care .55 poarte grijä de iconomia si de buna
otearmuire a trebuintelor Orfanotrofiei, atät ce/or de afarg, cat si
celor dinlärantru arätiand ;i dand socoteald la numitii boeri Epi-
tropi, i sa" ja aminte, ca sä nu se ¡acá vreo ataxie, precurn si sotia
dup5 datorie sä poarte grija si sfi stea irate celelalte oränduite
femei. Pentru ocrotirea cresterea copiilor, sa' nu se poarte ca
/enevire catre copii, nici sá treac5 ca vederea cät de putin din
cele trebuincioase spre buna crestere. Femeile acestea sä fie ne-
gresit cate trebuesc, dttpä oränduitul nuniärul copiilor i sá rye fie
dupä cum se vor intampla, nici tinere, nici in vräste, detrebnice
ca praxis, care femei sä poarte grija pentru oerotirea copiilor, qi
sä faca toate slu.jbele cele trebuincioase pentru copii, sä poarte
grija a se päzi tot felul de curätenie.
S'a fie oränduiti doi dascäli ca bung ¡ire, insä anal pentru
china (?) si sä aibä i earesice invätäturá pentru e/enica, iar cela-
lalt sä fie pentru invdtatura cartel romänesti. Care dascjli sau
preoti vor fi, sau mirean, sa poslusascä la sfintele slujbe ale bise-
ricii. Acesti dascäli sä aibä a pune pe copii la inva tätura cärtii dela
trei i jumätate, afländu-se pururea in mänästire. Sä fie nu nu-
mai inva tätor de cärti, ci inca spre a-i indernna cätre bune armari,
invatánd pe copii inceputurile bunei credinte ale rugäciunei si pe
cate alte vor fi spre buna obicinuire bine pevätuindu-i, deprin-
zändu-i si la scrisoare.
Sä fie i doi preoti, ad din cei de mir .cau din alugäri, 125-
&ant, oränduiti spre sävärsirea sfintelor leturghii alte slu ¡be bise-
ricesti. lar la Orfanotrofia Ortei femeeqti, asemenea sä fie un ico-
nom insurat, cum se scri,e mai sus, si altele tea fe dupá cele mai sus
orb' nduite, si in loc de dascäli, sa' fie cloud' däsalitt alugärite,
brinä vietuire i fär de prihanä petrecere, care sä 'n vete pe fete
ale inchinäcian,ei pentru sfäntul Dumnezeu i incä sä le poväruiasca
la cele trebuinciease spre buna era nduialä si obisnuire, si ori in-
säsi ele, sau prin särguiala lar, acele oft' nduite femei, sä le in vete
la lucrarea de mäini, peat sunt de trebuintä si de falos la partea
femeiascä. Si sä fie un preot bäträn ca duhovnic si ca clasc51, care
sh fsosiusascä la sfintele sluibe. Si de nu va fi dindestul rrimai sin-
gur i spre sävärsirea sfintelor leturghii, sä fie si un pre& de mir.

www.dacoromanica.ro
 243

Atfit pentru cuviincioasa hrana, cat fi pentru imbracaminte §i

pentru ale sana ta tei, ate bunei povatutri j trebutnctoasa cura' teme
si n'ate alte oranduite, sa se pazeasca nestramutat boerii
Epitropi, adeseaori sa mearga sd vaza de se pfizesc.
Acele mandstiri ale Urfanotrofiilor, za aiba portile lor puru-
rea incuete, i lar de treaba sa nu le deschiza ; iar pentru trebuin-
tele cele din toate zilele, sa aiba cate o porti;a, care fi aceia s'a* nu
se deschiza faca numai dup.§ ce va rasari soarele ; sa o inchiza la
unsprezece ceasuri din zi pururea s'a pazeasca portarul oranduit.
Copii, atat cei de parte barbateascia, cat fi cei parte femeiascd, sd
nu ailá volnicie sa iasa atara din mandsiitc, fara numai cateodatä
de va face trebuinta, dimpreuna cu povdtuitorii lot. Nici ceilalti sd
nu aiba voe a efi sau umbla colincihnd jara de ftirea iconomului.
Cateva zile mai inainte de praznicul mânä,tirei, sa aibd a cerceta
boerii Epitropi pe copii cei ce sunt ajunfi la cca ora nduita varsta,
dupa iscusinta, isteamea, tragerea de inima, fi dupd neamul lor
(de va fi cunoscut) sa-i imparta ori la fcckala cea mare ca sa"." invete
carte, sau la Curtea Domneasca, sau la neguriltori de treaba i cu-
noscuti, ori la mesteri, asemenea de treaba cj cunoscuti, ca sä in-
vete meftefug. Sau la vreun boer sau la altcineva de treaba, ce va
urea sa primeasca vreunui, ca sid-1 creasca bine, pentru pomenirea sa.
faca nd Epitropii catastih anume, tnergand 1)0ml-tul dupa
obicei la praznicui manastirei, sa-i arate ata t catastihul cdt si in-
sufi copii, si asa sa-i imparta, da ndu-se dintr'anfii, ciáteodata fi la
prea Sa MitropoUtul, i la de Dutnrzezeu iubitoriul Episcop
fi la ciitiva din boeri, ce se va afla ca Domnul. i indata sa prtmea-
sed alti copii asemenea, de se vor afla, spre implinirea sumei.
lar in curgerea acelui an, oricine din cei de treabä cunoscuti,
va vrea a cere vreun wpil si din cei mai mici, adica din cei neajunfi.
la ora nduita vdrsta, ori pentru pomenirea sa, sau ca sa-I faca feciod
de suflet, sa i se dea de catre boerii Epitropi, ca cdzuta cercetare
prin catastih, sa arate Domnului i aceasta iardsi la ziva praz-

Nwnitii.Epitropi sá pazeasca i condica. iscalitd purunea. tu-

tutor copiilor, unde nd se cla fi la cine fi cu ce asezamant,
precum i cand Ii primesc, asemenea sa-i insemneze, de unde cand,
fi de ce mirstä, si din ce parinti, de vor fi cunoscuti. Care aceste
condici s'a se pa zeascd pururea. Asemenea i la Orfanotrofia partei
femeefti.
Mai nainte de praznicul rnânàstirei, cercetand Epitnopii frtele
cele aiunse la ordnduita varstd, sa le arate Domnului ; care intr'a-
dins pentru acest lui Dumnezeu pldcut lucru, sa ca vine a merge in
ziva praznicului, si dupa ce va primi cate va vrea dintr'ansele, sau
din cele mai mici, ori pentru ca slujeasca fi in lumia sa le chi-
verniseascii, sau ca sa le mdrite indata, ori le va da de va fi tre-
buint.-1 junaneselor celor din Etpaia (?), iar celelalte ce vor rama-
nea, sa se marite dupd starea lor, dela Cutia milosteniei, din prisa-

www.dacoromanica.ro
244

sul ven iturilor celor oranduite, (de nu va fi intr'acel an trebuinta

de .meremeturi sau alte asemenea trebuincioase cheltueli ale Orfa-
notroliilor), sau din ajutorul Domnului ; iar in curgerea acelui an
de se va afta cineva a cere vreuna si din cele mici, precum scrie
mai sus pentru partea Larbateasca, sá i le dea. aceste toate, sa
faca precum s'ait oränduit mai sus, prin catastih condica, si la
luat si la dat. i sa arate catastihul la Doamna.
La mAnästirea Orfanotrofiei partei bärbate.,sti, pentru pome-
nirea ctitorilor, sa slujeasca Arhiereul la oranduita vreme. Epitro-
pii sa tie condica in care sa treacä pe toti copii anume, la vrernea
primirei, cat esirea lor dupa sorocul ce s'au zis mai sus, insem-
nand la cine s'au dat. Sä aibä Epitropii grija a le face primeneli
dindestul, asternuturi i haine tot o potriv:1 la toti, insa cele tre-
buincioase de iarnä si de var.& ca cäzutä iccnoinie ; asisclerea sa
poarte grija qi pentru hrana lor. sa se gateasca la zisele Orfano-
trofii bucatele cele dupa vremurile ce sunt, curate si cat trebue, si
sa se imparta la cate mese vor orandui a se strange.
Catre aceasta oranduim ca pentru omit* ridoug acele Orfanotro-
fii, sa se aseze un dohtor, care, sa i se dea platä pe fiecare luna
din veniturile Orfanotrofillor talen... (loc liber în manuscris).
numitul dohtor, sä aiba a merge in toate zilele odata,la amändoug
Orfanotrofiile, ventruca sá cerceteze sanatatea mai sus zisilor co-
pii, macar si de nu va fi trebuinta. far când va fi trebuiripi pentru
vreo tamaduire, sa mearga si de douä ori pe zi.
oranduiala i tocmeala mai sus zisului dohtor, sá nu se
amestece nimeni, decat numai boerii Epitroci, nimeni .95 nu aiba
a zice, scoate pe acesta si pune pe acela.
Acest dohtor, deosebit ca va fi pentru folosul Orfanotrofillor,
rgrnane a avea i Politia printr'acest mijloc, inc5 un dohtor pentru
trebuin tele ei ; dar sä se fereasca de boale si alte patimi lipicioase.
«Si de se va intampla a se amesteca prin nestiintä, sa nu mearga in
Orfanotrofii, pana nu se va aerisi intai, si a se curäti bine ; fiindca
de se va intámpla once din pricina sa, nu numai se va isgoni, ci
Zncii va cädea si la urge. acest dohtor grijind si pentru cei
afarä la boa/e, nu din din cele lipicioase, dela cei saraci, sa nu ceara
plata, ci i far de plata sa-i tamaduiasca, iar dela cei chivernisiti,
and ii vor cherna, trebue sä analogul ostenelei sale.
Fiecare Orfanotrofie sä-si aibd cuhnia i alte trebuincioase, si
slugi, i slujnice, precum se arata mai sus : ipac un portar pentru
tinerea cheilor, ca in vreme, sä inchiza si sa deschiza portile,
nu ¡ase pe nimeni a esi din manästire afara. Asemenea, precum
orancluim mai sus, si ca sa tie curtea apururea maturata si grijitä.
deosebi de aceasta, sá aiba fiescare Orfanotrofie, cate cincispre-
zece lude poslusnici dárvari, care sá aiba a cara lemne la Orfano-
tropi, cari, toti acestia, sá aiba a fi aparati de randul dajdiilor,
sä li se dea pecetluituri pe numele si chipul for dela Vistigria dom-
neasca.

www.dacoromanica.ro
 245

La fiecare Orfanotrofie, sä se orOnduiascii de cgtre Epitropi

cáte un iconom, cm casnic, ales, de credinta si vrednic de iconomie,
caz-ele sg sazg inlauntru mAnastirei ascultand toti de dansul, pentru
bung starea oranduelilor ce se coprind mai sus: si el sg caute ca
sarguinta, ca sg stranga toate veniturile acei sfinte Casc, nu numai
dupe cele din Bucuresti, ci si dupe cele de afarg, mosii, vii altele.
orideunde se va lua, indata sä dea suot päFtrare la Epitropie,
luând rav.as de sumg. Si din pastrarea tEpitropiei, atat din veni-
turile a celo mai sus zise manastiri, cal 0 din muele ce deosebit am
oranduit Domnia Mea, sá aiba a se face cea peste an trebuincioasg
cheltuialä a Orfanotrofiilor i celar trebuincioase manästirilor.
Ecerii Epitropi cei d'e obste, precurn oränduim infr'un osebit
hrisovul Domniei Mele, avg nd intr'adins purtare de grijg sar-
guinta pentru nurnitele Orfanotrofii si pentru icanomii ce vor °ran-
dui, precum si pentru venituri, i cheltueli, in fiecare an sg inchee
socoteala, inaintea Mitro politului si a Episcopilor velitilor I cgo-
feti sj acea teorisita socotealg, sä ni se arate noug, iscalita atat de
mai sus numitii, cgt si de insusi Epitropii, si asa se va intäri si ca
Eomneasca Noastra pecete.
prisosul ce ramane din venituri, dintr'acest prisos de va fi
trebuinta, sa se cheltuiasca la dresul Orfanotrofillor, iar de nu va fi
vreo trebuintg la aceasta, atunci, dintr'acel przsos, sg se dea spre
mgritisul fetelor celar ajunse in varstä, dintr alo Orfanotrofiei, pre-
cum scrie mai sus ; iar de nu va fi trebuinta de mai sus zisale chel-
tueli, sa stea in pästrare acele prisosuri, iaräsi pentru trebuint-le
Orfanotrofiilor.
Deosebit din ve.niturile acestor doua sfinte mgrzastiri, mai a-
daugam Domnia Mea mild la aceste douii Orfanotrofii :
Suma pieilor de epure, cite vor esi din tar& sg plateascg de o
pide cáte parale doug.
Asisclerea hotarim Domnia Mea, randuion pentru kirtia ce
este de scris, de acum inainte sg se vanzg in toata tara de unul,
sa dea cu vanzarea. de cgtre Epitropi, privilcgiul acesta, la acela
care va da mai malt la Orfanotrofie, pe tocmealg, insa, sa aibg
datoria a proftaxi toata hartia ce va fi de trcbuinta la toed tara,
de board felurimea i sä nu aiba volnicie a o vinde mai scumpa de-
c.& se plateste dupä vremi i dupg pretul care se cade a o vinde,
duna bunä cercetarea ce se va face pentru aceasta. de vreme ce
o slujba ca aceasta, ca sg se caute bine si sg nu se faca vreun cusur,
dec.& la unuia, mai cu cale este, a se da la doi-trei ori patru tovarasi,
sg ingrijeascg, dar bine. Epitropii sa nu le dea la vence fel si la
oricum s'ar intgmpla din oameni, ci la ipochinteni de credintg, de
cinste si cu pliroforie bung, cum cg vor pgzi cele tocmite, si cum ca
vor fi vrednici a proftaxi toatà trebuincioasa hartie, la toate partite,
sg a vanza ca cele dupg vremi urmgtor prep, fara adaos de scum-
pete si lard de incurcare. i sa aiba acestia, sä dea soco`ealg
orice, si de oamenii lor, ce vor ordndui in 'Atli cu vgnzarea

www.dacoromanica.ro
246

Catre aceasta, fiindcg este si in tata fabrica de hartie, macar ca

pana acum nu s'ait ispravit, dar cu toate acestea, catä hartie se
face la aceastä fabria, sa o ia si sa o vanzg in tail cu
pretul care se cade, diva cercetarea ce se va face, si se va hotgra
de Care boerii Epitropi ; cealaltg, mai vartos cea mai bung felu-
rime, cate incg pâná acum n'au putut aici a face, sa o aducg din
alte parti, catg trebue si de toata felurimea, iar boerii Epitropi, ca o
a lor datorie ce au, intr'adins li-am dat. de aceasta sg grijeascg in
tot chipul, si de fabrice care aduc cinste si folos pima ntului, sá dare
incet-incet la bung' oranduialä, ori de ca re insusi ei, ori de cgtre
alti vrednici, cate ar putea sä a jute la toatä trebuinta tgrii. lar van-
zarea in cinci judete de peste Olt, sa se dea si aceasta 'tot la cei
cari vor tinea si cestelalte judete, ca sa nu-si faca nricini de arieste-
caturi, discoid si inselaciuni la slujba aceasta, incat, ce vor da pen-
tru cinci judetele acestea, sg fie osebit, fiincica am fäcut Domnia
Mea osäbitä randuialä pentru aceste cinci judete. lar de cestalaltg
hartie, care nu este de s. cris, ci de alte trebuinte, aiba voe fieqcare
a vinde precum i pang acufin.
Mai zicem si pentru cgrtile ce sunt inchipuite pentru joc, cg
este lucru cunoscut, cum a naravind a le metahirisi cu prefaceri,
cu felurimi de jocuri, prea multora au pricinuit pagube, cu stingeri
de case si intampläri de galcevuri, sfezi si vrajbe, de aceia au ajvns
de sunt ca o fapta foarte de necinste, urâtá i ca ponos. Deci in-
telegand Domnia Mea, cá si aici s'au inmultit aceasta netrebnical
fapta, mat ales intinzandu-se i pana la cei prosti, de obste le
oprim, si nu se afle, nici sa se vanzg la fiece loc, ci sa tie numai
intr'o singurg dugheanä, a acelui ce va tinca vanzarea hartiei, atat
aici in Bucuresti, cat prin orasele de afari, i targurile tirei.
Asisderea zicem p,entru posta val de targ, ce se lucreaza aici,
fiindcg postovarii de o vreme incoace s'au närävit a rrnicsora lucra-
rea lui i a-1 face mai ingust decal masura ce era alai Enaint12, iar
pretul tot acela de mai inainte il cer, incg rnai mult, si cu acensa
pricinuesc nedreptate la ceiace cum parg, am oranduit Dom.nia Mea
orn dela Epitropia obstirilor, ca dupg ce se va da postavurilor mai
intai onäsura veche dela Epitro pie, pe cat trebue sa lucreze posta-
val, apoi sä cerce pe toti cati vor lucra si vor scoate acum de ince-
putul anului non 1781 inainte, acest fel postal, de targ spre vanzare,
sa-1 vazä de-1 fac 1t dupä masura cela ce li s'au dat de-ta Epitro-
pie, precum era mai inainte vreme; si Rind dupg masura aceia ce
trebue, sä aibg voe a si-1 vinde cu pretul liii, care. ca sä fie cunos-
cut si stiut cum ca s'au cercat si este intocmai dupg mgsura ce se
cade sä aiba, a se pecetlui ca pece fi de plumb de catre orandu'tul
Epitrop si sä ja dela acei postovari, de tot cotul ate o para., care
aceasta para a cotulai din tot postavul din tara, oranduim sa fie
iatasi veldt la aceste Orfanotrofii.
Langg acestea, fiindcg sunt date poruncile noastre i avem gi
ránduiti pe Epitropii de obste, ca sg chibzuiascg ce fabrici de pos-

www.dacoromanica.ro
 247

tavuri mai bune alte feluri de marfa ar putea sä se faca aici in

pämántul färei, i sunt porunci a face inceperi; dupá re cu ajutoral
liii Dumnezeu, se vor face si acele si va esi posta vuri de pret mai
mare cleat acesta de tar& sä aibä a se lua si dela acele postavuri
dupä asemenea analoghie a pretului, care vine la doudzeci de parale,
o para.
beosebit de acestea, fiindca vama mZrfurilor de Jana cum se
pläteste aici intr'aceasta tara, este §i u§oara sazutä, si socotind
Domnia Mea, ca spre a se fin ea si a se päzi aceastä plácutá lui
Dumnezeu faptä laudata folositoare obstei, nu sunt indestule
aceste venituri, ce ar;fitam mai sus, spre a fi lucrarea urmarea ei
intocmai dupä scoposul Nostru, precum socotim a se cade, °ran-
duim ca sa mai aiba numitele Orlanotrofii sr arel venit, adeca, dela
cata marfa vine de se vämueste la Carvasaraua de aici din Bucu-
resti, dele care este obicei a se lua varna denzneasca, la suta-trei,
sä aibä datoria ve/ Vames, ce va fi oranduit la Carvasar, ori acurn,
ori clupa vremi, ca dupä ce va lua vama domneascä la suta-trei,
aiba a lua dela negutatorii cu mar fa, osebit peste vama domneasca,
la suta-cinci, ye at, se va face dupä suma banilor vämei, lar nu
clupa suma mirfei negutätorului. i strangand oranduitul vel Varne§
acesti bani osebiti, cu bunä seama sä aiba a-i da Epitropilor, ca sa
fie iarasi pentru cheltniala Orfanotrofillor, care, acest putin adaos
ce facem, a da negutätorii, fiind a se cheltui la loc ca cale, pare
fantä pläcutä lui Durnnezeu, folosito,re de suflet, si fi;nd pufina,
n'au a cunoaste negutätorii nici o greutate pentru atata bagatela. Ci
cum poruncim, din fiescare ,marfa ce se vamue§te, numai la Carva-
sara sa se ja acest venit al Orfanotrofiei, lar dela alte vami, sa
n'aiba a fare.
Asisderea mai oranduim ca dela ¡nana a toatei sticlärii, ori
care se aduce din alte tad, ori care se lucreaza aici, geamuri, pa-
hare, nastrapi, caramfile, clondire qi altele verice felurime lucruri
de sad& sä se ja de un soc, câte parale ciad, la Orfanotrofie. lasa
boerii Epitropi, sá poarte grija totdeatrna in vremi si pentru vänza-
rea Ion, ca sä se vanza cu ore tul numai cela ce se cade, iar sä nu
le scumpeascä cu preturi mai mult, neingaduind pe vanzatorii de
sticla a face dupä vrerea lor.
Aceste venituri pana aici li-am oranduit Domnia Mea acum
la inceput. lar dupä ce ca ajutorul luí Dumnezeu, dupa
nevointa ce ne nevoim, se vor aseza numitele Orfanotrofii qi va
intra in faptä lucrarea, atunci iaräsi, osabi de arestea ce am ordtt-
duit pana acum, si osebit de cele ale manästirilor, ce si ele iqi au
ale lor venituri, si osebit vom mai orAndui si altele, care- vom so-
coti, si care ne va ajuta milostivul Dumnezeu, spre a fi de ajuns
la numarul orfanotrofilor, fiincica voim si ne silim, ca ceiace am ho-
tärdt, nu nuonai ()data sa savarsim si sä o punem la ránduiala in
faptä, ci si in urmä sä fie si sa-i pazeasca, care, acele venituri ce
in urmä aom mai socoti si vom orándui, se va trece osebit iarä si
in dosul sau desuptul acestui hrisov, ca sä fie saute, si se va

www.dacoromanica.ro
248

pecetlui iardsi cu domneasca Noastrd pecete, din care toate acestea

alte venituri ce au aceste numite cloud' mändstiri, sd cheltuiascd
atät la oränduelile ce facem pentru Orfanotrofii, cat pentru po-
doaba acestor doud sfinte biserici. Si sa aibd a cäuta socotea/a
boerii Epitropi, pe fie§care an cu preaosfintia sa pärintele Mitro-
polit cu dumnealor velitii Logoleti, precum mai sus scrim si sä
ne arate catastihele dupe toate acestea.
Pentru intà mpläri (sd fereasa Dunmezeu de boala ndpras-
nia a cium,ei), spre a avea acesti copii särmani o apärare de
viatai lor, at si ucenicii, i dascdlii dela scoala cea mare a slintel
Savei, oranduirn biserica ce se zice Foi§orul Domniei Sale Niculae
V. V. Mavrocordat, care este ziditä de rdposata sotia Domniei
Sale, Doamna Smaranda, pe mosia mdrzä.stirei Radului Vodd,
care biseria la vremile toecute, s'au fcst dat in seamd, and la
ma nästirea Väcdresti, and la nzänästirea Radului Vodd, si din
nepurtarea de grijd a .egumenilor, rdmdsase pustie. Ci dar, de acum
inainte, hotdam Domnia Mea, ca sá fie supusä la Orlanotrofie si
in seama Epitropilor cldnd la mänästirea Radului Vociä, in loc de
chirie pentru mosie, ocä de cearä... (in alb in rnanuscris).
fiinda veniturile Orfanotrofiilor s'au oránduit cu indestu-
lare, sä aibd Epitropii purtare de gni já, ca cu prisosul din an in
an, ce va rdmrdne din cheltuelile trebuincioase ale Orfanotrofiilor,
sá faca la aceastä mai sus zisä bisericä ingrädis cu zid, cu curte
largd si cu oddi indestule si despärtituri, ca pentru apd-
rarea copiilor dela Orfantrofii si pentru a dascälilor, iconomilor
dela scoalele ot Sf. Sava, luänd cät loc va fi trebuincios pentru
ldrgime. i pentru un lucru ca acesta trebuincios si de ob§4e fo-
lositoare zidire, and nu va a junge acest prisos la numita
vom face si noi cu ajutorul lui Dumnezeu, indestulat ajutor spre
sdarsirea acestui lucru, ca acestea, de Dumnezeu pldcute asezd-
mänturi; sd fie cu luare aminte i prea sfintia sa Mitropolitul, i de
Dumnezeu iubitorii Episcopi, dumnealor boerii dela vel Vornic
pang la vel Vistier, cum si dumnealor boerii Bra ncoveni, ca un
neam ctitoricesc ce sunt Domnitei Bälasei, cari s'au arätat protim
la aceastd pläcutd de Dumnezeu lucrare, mai cu durere sâ grijeascd
pentru a se psäzi toate cele a nduite la Orfantrofia aceasta, ne-
schimbat.
pentru a se iconomisi bine si sd arate de sd va face vreun
cusur, pentru mai buna pomenirc a ctitorilor ce au zidit si au
inzestrat numita mándstire, i-au dat danii pe.ntru acest fel de
sufletesti .si láudate mili.
Acest dar de ob.ste folos si de malt:6 laudä pricinuitor al a-
cestii fári crestinesc asearriänt, mdcar cá suntem fda indoialä
a top bine credinciosii si intru Hristos frati Donzni ce se vor in-
vrednici a ocarmui in urma noastrá oblacluirea ace§tii täri, vor fi cu
totul porniti a intäri, dar, cu toate acestea, Dom.nia Mea, din Myna'
si hubovul ce-1 avem a se päzi, ii rugäm cu denadinsul, ca sá

www.dacoromanica.ro
 249

binevoiasca a päzi aceastä intocntire, niesträenutat. Pentru care s'.au

dat acest cinstit al Domniei Mete hrisov, intärit cu iscälitura
pecetea Domniei Mele. Martori ludnd Domnia Mea pe prea sfin-
tia sa al nostru duhovnicesc pärintre Mitropolitul Tdrei, Chir
Grigorie, si pe prea iub4ií Domniei Mele fii, Kostandin V. V.,
Dumitrache V. V. si pe dumnealor cinstifi si credinciosi dregAtori
ai Divanului Domniei Me/e, Pan Dumitrache Ghica, vel Ban; Pan
Badeatirbei, ve! Vornic de Tara de sus; Fan Nicolae BrAnco-
veanul vel Vistiernic; Fan Dumitrache Racovitä, ve! Vornic de
Tara de jos; Pan lanache Moruzi, vel Loyola de Tara de sus ;
Pan Grigorie Bäleanu, vel Logotát de Tara de jos; Fan lanache
Väcärescu vel Spatar; Pan lorgache Mavrocordat vel Post.; Fan
Niculae Filipescu vel Clucer; Pan Costantin Cretulescu vel Pahar.;
Pan Scarlat Ghica ve! Com.; Pan Dumitraehe Fäkoianu vel Sto!.;
Pan Const. , utu vel Sluger; Cost. Nenciulescu ve! Pitar si isprav-
nic, Pan lordache Muruz ve! Logotät de Tara de sus. i s'au scris
hrisovul acesta infra al --tea an intdei domnii al Domniei Mete adi
in Tara Romdrzeascä, in orasul Scaunului Domniei Mele Bucuresti.
la anii dela zidirea lumii 7289, iar dela nas(erea Domnului Durn-
nezeu Mantuitorul nostru Isus Hristos, 1781, in luna lui Martie
in 88. De Constandin Dascalu slovenesc din , coala Domniei Mele
cea sloveneascä ot St. Gh:eorghe Vechtu 05).
Document lung dar edificator despre ceia ce trebuia sa fie Or-
fanotrofia. Din nenorocire viata acestei institutiuni a fost supusd ca-
priciilor vremei, dar mai ales a capriciilor Domnitorilor cari s'au tot
schimbat pana la Hangeri Vocla, care a reorganizat-o prin hrisovul
lui din 29 Mai 1798. Rana la aceasta data, vom nota in ordine cro-
nologica putinele stiinti ce avem despre existenta acestei Orfanotrofii.
20 Noemb. 1783. In conformitate cu prevederea hrisovului lui Ip-
silante, Domnitorul Mihai *co (August 1782--April 1786), numeste
la aceasta datà pe un doctor Polichronie, ca medic al Orfanotrofiei
Fiindcä la Orfanotrofie am rdnduit Domnia Mea doltor pe
Polichronie Dottorul, scriem poruncim dunmeavoasträ boerilor
.Epitropi, care aveti asupra i epistasia aceasta, .95 stifi pe, numi-
tul Folichnonie, dottor al Orfanotrofiei, si sä-si aibä rdnduiala
leafa sa dupä ").
Acest din urma termen dupä ne fac sa credem ca a
mai existat un doctor al Orfantrofiei, poate chiar dela infiintarea ei,
numaica nu-i cunoastem numele. De aceia 'Yana la identifcarea celui
dintai doctor, socotim pe Pilichronie Doftorul ca primul medic al Or-
fanotrofiei, obligat, in conformitate cu dispozitiile hrisovului lui Ipsi-
lante, sä faca serviciul de medic public, pentru satacii orasului. Dar
Academia Romartà, manuscris nr. 323. Inedit.
V. A. Llreche. 1st. Rom. vol. I, pag. 382.

www.dacoromanica.ro
250

aceasta obligativitate nu-i da si titlul de medic al orasului, medic co-

munal cum am spune astazi, pentruca indatorirea de a ingriji saracii ora-
sului o aveau si medicii spitalelor, Para ca cu aceasta s'a' fie socalti
drept medici comunali.
24 Ianuarie 1784. La aceasta data Mihai Sutu porunceste
se cerceteze socotelile scoalelor §i a Orfanotrofiei. Cercetarea trebuia
sa se faca de catre Epitropii Obstirilor i Inaltii prelati cu dearna-
,,nuntul, urmand chipä coprinderea hrisovului Orfanotrofiei, i incheind
socoteala sub iscäliturile sfintiilor Voastre si ale d-voastra (boeri), sä
ne arätati inscris, prin anafora, ca sä vedem ).
31 Oct. 1784. Ca s'a mai creeze i alte venituri Orfanotrofiei,
hai *utu, obliga pe bragarii din Bucuresti, sa dea acestei institutiuni
cate 600 de talen i pe an si in schimb acorda un f el de monopol al fa-
bricarei bragei, catorva bragagii:
Era' garii din Bucuresti... totdeauna. din vechime i pana' la
leat 1780, au fost slobozi i volnici a se hräni cu aceastä muncä a
brägärier. Ca sä fie läsati sä-si continue alisverisul, se oblirä ca
20 de prävälii cu braga, sá dea Orfanotrofiei pe an talen i 600".
Domnitoru/ aproba si prin pitacul dela 31 Oct. 1784, prin(re altele,
scrie la punctul 5: Pentru slobozenia ce au castigat, i petera hrana
si chiverniseala ce dobandesc'dintr'aceasta, i pentru oprima al-
tora, a nu lucra braga nimeni afarä dintr'acestia, poruncim ca che
la toate aceste práválii, s'a se dea la Orfanotrofie pe itot anul cate
talcri 600, adia talen i 300 la Sf. Dumitru i talen i 300 la Sf.
Gheorghe, precum insisi s'au Legar 98).
1 Februar 1785. La aceasta data se numeste unul din membrii
Obstestei Epitropii, Paharnicul Iordache Vilara, ca sa se ocupe in spc-
cial numai de Orfanotrofie:
Dumneavoastrà bcerilor Epitropi, fiinda dumnealui biv vel
Paharnic lanache Vilara, s'a oranduit dé cifre Domnia Mea, epitrop
Orfanotrofiei, cu lea fa pe luna' cate talen i una sutä douäzeci, iatà
va' poruncim, din banii Cutiei, sá aveti a da pe Pecare lunä aceqti
talen i cate una sutä dougzeci 99).
Numirea lui Vilara trebue s5 se fi facut in scopul uri orga-
nizari in [apta a Crfanotrofiei, care, la aceasta data', probabil nu
mai tunctiona. Dovada acestui fapt o avem in porunca ce da Domni-
torul la 20 Martie, acela§ an Epitropilor Obstirilor:
Vä instiintäm, cä vrand Domnia Mea, a se tocmi si a pune
In faptä Orfanotrofia, ca un lucru sufletesc de obste vrednic i folia-
97) Idem. Citeaza condica 12, fila 112.
98 V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. I, pag. 446.
99) Idem, pag. 386.

www.dacoromanica.ro
 251

sitor, am oranduit cateva venituri perdru chcltuiala ei, adicg: din

dajd'ia preotilor, dela bragagii, dela cearä si din alte ce se va gäsi
ca cale. Pentru care Vä' poruncim, ca dimpreung cu Stolnicul Du-
mitrache, adunandu-vg la un loc., sä socotiti mai intai pentru veni-
turile al doilea sg socotiti locul locuirei copiilor sat.-
mani si pe langg aceasta, sg cercetag pentru tnanästirea Tuturor
Sfintilor, cu ce hotgrare oranduialä s'a facut Orfanotrofie si mij-
locul cu care se cade foloseste a fi aceasta ma nästire Orfanotro-
fiei? .5'i de toate acestea sä ne arätati in scris cu anafora- 100),
Boerii Epitropi se executa si la 29 Martie, comunica
alt loc mai destoinic nu am putut gási, färg numai iaräsi
mänastirea Tusturor Sfintilor... indraznim a :ice... ca egumen'i
sa se tragg crt säläsluirea aiurea... ca necuviincios lucru a vietui
egumenii cu acest [el de calabalac, si ale manästirei toate, mis-
catoare si nemisatoare, sä fie supuse sub egumeneasa stgpanire,
ca din venit, sä [acá invelisul ocläilor..., sa dea si doi tigani de ai
imangstirei, unul pentru poslusania bisericei, altyl pentru curätenia
dinläuntru in mângstire si la porpi, a le inchide si a le deschide
la vreme...".
Si Domnitorul a aprobat l°1),
24 Iulie 1785. Domnitorul ordona iarasi, FA' se faca Fvvv-elle
scoalei si ale Crfanotrofiei dupä re yeti face cercetare ca perierghie,
sá faceti si cumpätarea acestor cheltueli- 102).) lar la 22 August, Dom-
nitorul hotaraste ca pretul postavurilor sa se fixeze chiar din fabrica
,,peste arel pret, sá incarcati cate o para de cot, care para este °ran-
duitä la Orfanotrofion, i aceias para, sä o ja iaräsi postovarii
cumpärätori, and il vor 1").
21 Iunie 1786. La aceasta data, Mavrogheni \Todd (1 April
1786-19 Iun')e 1790) numeste pe doctorul Silivestru Ffliti, ca medic
al Or fanotrofiei: asisderea sä dati si lui Silivestru, ce este doWor
Orfanotrofie, pre lung cate taleri 25...' 104).
La 13 Octombrie, Domnitorul reinoeste hrisovul bragarilor, cu ace-
ias conditie ca sa dea cate 600 de talen i pe an la Orfanotrofie 105).
5 Noembrie 1792. Urmeaza o epoca de Fase ani din care nu
mai avem nici o stire cu privire la Orfanotrofie. Tocmai acum, la 5
Noemb. 1792, in a doua domnie a lui Mihail Sutu (Martie 1791Ia-
nuar 1793) se cla porunca ca preotii sa contribue la Cutie cu Cate pa-
tru taleri pe an, in loc de trei ca pana acum, din care sa se de a si
Idem, pag. 387. Citeaza Condica domneasc,1 12, fila 237.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. I, pag. 388. Cit. condica 13, fila 176.
Idern, pag. 3806. Citeaz5 Condica domneasca nr. 12, fila 288.
Idem, pag. 457.
idem. vol. III, rag. 79. Citeaza cond. 17, fila 39 verso.
Idem, pag. 227. Citeaza condica 22, fila 18.

www.dacoromanica.ro
252

Orfanotrofiei .cu aceastä hotärare ca sä nu se mai incarce- pe viitor.

darea preotilor 105).
1798. Trec alti sase ani in care timp Orfanotrofia pare sd se
fi desfiintat, pentrucd nu mai gäsim nici o stiintd despre existenta ei.
La 1798, aflarn cà Doamna Ruxanda a lui Hangerli \Todd, o femee la-
comä i iubitoare de arginti, a pus mana pe un loc viran al manästirei
Mihai Veda, din preajma Curtei domnesti, ca sá ciddeasca prdvälii de
speculd; si a reusit sa ja acest loc, cu cuvant ca va afierosi, adicd va
&anti, o parte cEn pravdlii pentru reinfiintarea" Orfanotrofiei. Ceiace
intareste credinta cd in aceasta vreme Orfanotrofia era desfiintata 107).
La 29 Mai 1798, Constantin Hangerli (Dec. 1797-1 Martie
1799), hot:drat sä. refacd Orfanotrofia da un nou hrisov, inzestrand-o
reorganizand-o din nou. Domnitorul constatd: ca veniturile date de
Ipsilante nu se incaseazd, Orfanotrofia nu are local si cá nu func-
tioneazd, Vocid Hangerli darueste Orfanotrofiei manastirea Strehaia
venitul targului Dragaicei din Buzeu, venitul prävaliilor construite de
Domnitä pe locul manästirei Mihai Vocla din Bucuresti, ven!tul bra-
garilor i cel dala igurti (iaurgii); apoi scuteste 10 darvari pentru ser-
viciul Crfanotrofiei. Hotäraste sd se tie 80 de copii, 40 de bdeti si 40
de fete, intfun local ce urmeazd sä se cladeascd la biserica Manea
Brutarul, de catre Clucerul Alexandru Vdcdrescu, in pomenirea tatalui
sdu Ianache.
Copii trebue sd fie sugari, sau pand la sapte ani; sugarii sunt
tinuti a fard pela doici, panä la un an si jurndtate, apoi adusi. la Or-
fanotrofie i crescuti hAetii pand la 10 ani, iar feteie rand la 12 ani.
Copii mai mari de 7 ani nu sunt primiti, dar nici nu sunt goniti, dacd
se prezintd, ci sunt plasati de Epitropii obstirilor, la mestesuguri. Se
numeste un iconom insurat din cei cu varstä infriintr care sd gri-
jeascd, el de bdeti i sotia lui de fete; un dascal bdtran i doi preoti
dascali la bdeti i dcua 'lase:Mite la fete au sa facd educatia acestor
copii pana la vErsta canci urmau sd fie dati la coli, sau la case de
oameni cum se cade, dupd aceiasi normd cum se prevede si in hdso-
vul lui Ipsilante. La punctul 14 se spune:
Din dohtorii politiei, cari sunt oranduiti cu lege dela Epi-
tropie, sá chibzuiascä Epitropii obstei pe unul. de a fi la am5ndouà
aceste Orfanotrofii oranduit, carate pe toatä ziva sä fie dator, a
merge cdatä spre cercetarea copiilor si a fetelor, iar cand va fi tre-
buintä, sä aibä a ,rnerge si de douä ori, c. sá grijeascä de buna
autare sändtatea lar, aruia pentru osteneala sa, osebit de lea fa
cea dela Epitro pie, sá se mai dea si din venitul Orfanotrofiei pe
lung talen i 30. Sä fie insä feriti de boale lipicioase, cum värsat
altele, care poate sä aducä vre-o molipsealä in Orfanotrofii, iar de
se va ameste ca prin nestiintä, sä nu mearga indatä in Orfantrofii,
105) Idem, pag. 227. Citeaza condica 22, fila 18.
107) V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. VII, pag. 220.

www.dacoromanica.ro
 253

pang nu se va aerisi si se va curgri. Sg nu se amestece nimenea

la asezamä ntul acestui dohtor, ¡ara numai Epitropii. nid sá poata
zice cinevasi: scoate pe acesta pune pe acela. Dar nici dohtorul
acesta dela cei sgraci ai politiei, sa nu ja platg. dupg cum si cei-
(alti cibi, asemenea sunt porunciti, cari au a merge cu protimie
la cei scapatati, ca la cei chivernisitr.
Socotelile Orfanotrofiei se iau de Mitropolit, de Logofatul Tare
de sus, vel Postielnicul i Vornicul obstirilor dupc- vremi "s).
Nu stim daca bunele intentiuni ale Domnitorului Hangerli, au fost
sau nu puse in practica', pentruca nici un document nu mai pomeneste
despre Orfanotrofie, ;Dana' la inceputul anului 1803.
5 Ianuar 1803. La aceasta data, printre cei oranduiti in
slujbele Epitropiei obstesti, gasim la Orfanotrofie pe un Plucs Docto-
rul, alaturi de Const. Clucerescu i Dumitru Logofatul, fara nici o
alta deslusire loo,.
18 Mai 1803. Si iarasi nu stim daca Clucerul Alexandru Vaca-
rescu a construit sau nu cladirea Orfanotrofiei dela Manea Brutarul,
asa cum se legase sa faca. Stim numai ea, Manea Brutaru, seimen bu-
lucbasesc din breasla Spatariei, cu cheltuiala lui a facut biserica care-i
poartä numele si tot el au pohtit cerand cu ruggciune de a se in-
tocmi la biserica ot mahalaua Popii Radului... un Orfanotrof ion, uncle
s'au facut incepere de odihna si hrana pruncilor sgrmani far de pa-
$i pentrucd s'au i facut incepere, Domnitorul Constantin Ip-
silante intdre§te hrisovul acestei Orfanotrofii acordand anumite scutiri
lui MaThea Brutaru:
/o Constantin Alex. Ipsilante V. Dat-am Domneasca
Noastrg carte Manei Brutarului, ce au fost seimen bulucbäsesc din
breasla Durnnealui vel Spgtar ot mahalaua Popii Darvas, din Bu-
cure.sti, ca sg fie aparat de slujba seimeniei, i de randul dajdiilor...
atát el cat si copii lui..., pentrucg mai sus numitul, din bun cugetul
sau au voit si au pohtit, cerand cu rugaciune de a se intocmi la
biserica ot mahalaua Poni Radului, ce este fgcuta cu oea mai multg
chettuia/a a sa, un Orfanotrofion, unde s'au facut incepere de 0-
dihna hrana pruncilor sgrmani far de pgrin(i; drept aceia ni-am
milostivit si Domnia Mea asupra bunului säu cuget, si printr'aceas-
tg domneasca carte, intgrim milcle acestea- 110).
30 Sept. 1803. Dar cu toate inzestrarile bog4te date de Ipsilante
ca si de Hangerli, i cu toata bunavointa lui Manea Brutaru, Or-
fanotrofia nu mergea. La 30 Sept. 1803, Vornicul obstirilor, Matei

108) V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. VII, pag. 384. Ct. cond. 40, fila 39.
Idem, vol. XI, pag. 113.
110) V. A. Ureche, 1. C. yd. VIII, pag. 470. Cit. condica 27, fila 99.

www.dacoromanica.ro
254

Fälcoianu, constata' cà simbriile doicelor ce cresc copii sgrmani ai Or-

fanotrotiei... nu si-au pnmit leafa pe sase luni. Inseamnd cd insLitutia
mergea prost, í dacd mergea prost acum, cd avea de toate, situatia se
va agrava in curdnd, cdnd Orfanottlatia va fi lipsitd de venituriie date
de hangerli.
1 August 1808. In timpul stdpánirei rusesti (1806-1812), egu..
menu i cdlugdrii greci au profitat de prez..no kviittopontului rus (ja-
vril, cel impus de cdtre Rusi, i, Cu mijloace usor de ghicit, la 20
lie 1808, au eliberat- cele trei mdndstiri, Cozia, Tismana i Campu-
lung al cdror venit servea la intretinerea spitalului dela Dudesti pentru
ciumati, iar dupe cateva zile, la 1 Aug. au obtinut
mandstirei Strehaia, a cärei venit servea la tinerea Orfanotrofiei. Asa
s'a flcut, cd gratie lacomiei clerului strain si sldbiciunei lyoerilor din
Lnvanul acelor vremi, s au tdiat isvoarele de intretinere a cloud insti-
tutiuni de asistentd, cari, in alte conditiuni, ar fi progresat spre folo-
sinta celor multi si necu%jiti. DAm acest act model de ipocrisie:
,,Dela Divan din. I August 1808:
Fiindc5 pentru toate mingstirile Jobode, de obqte sunt
multe hrisoave domne.gi, i cfirti paitriarh:cevi din tari leg&uri,
cu groaznice afuriserzii, ca sá nu se inchme mcgeri cu ruci un
lei de cuvat sau numire; i, impotriva acestora s'a Wilt armare
de s'a inchinat mina-sat-ea Strehaia la Orfano.rofie... ca sfi nu
rduldnem sub pa"catele acelor groaznice legaturi a;a blestemuri cu
slat de oboe, s'a g5sit cu cale, de s'a slobozit de sub inchina-
ciune i de sub supunerga (Jrtantrofiei acea. ta mindstire..." ==2).

Si boerilor cari au semnat acest act: Dositei Mitropolitul, Con-

standie BuzAti, Manolache Ban, Constantin Vistier, Radu Golescu, Ste-
fan Vdcdrescu, Isac Ralet, Barbu Vdcdrescu, Istrate Cretulescu, nu li-a
fost teamd de blestemul orfanilor, i cu cuget curat cu sfat de obgte"
au desfiintat Orfanotrofia luand painea dela gura celar cari nu stiu
nu pot s'o ceard.
Fdrä fonduri de intretinere, Orfanotrofia nu putea trui. n- fact
asa a si fost. Timp de sase ani edt a tinut ocupatia ruseascd (25 Dec.
1806-18 Mai 1812), nu se mai pomeneste de aceastà institutie.
Ianuar 1813. De cum au plecat Ruii, Orfanotrofia reinvie.
Vocld Caragea (8 Sept. 1812-12 Oct. 1818), in Ianuar 1813, r-ino-
este hrisovul de scutiri date lui Manea Brutaru si copiilor lui aci au
dat bisericei cea fa-curd de el Orfanotrofion- lar dupe cloud luni,
Ja 30 Martie 1813, Vocld Caragea hotardste din nou ca mandstirea
Strehaia, ssd intretinä din veniturile ei Orfanotrofia. Serie Domnitorul:

Idem, vol. XI, pag. 394.

V. A. Lfreche. 1st. Rom., vol. IX, pag. 342-43. Cit. cond. 56, fila 29v.
Idem, vol. X/A. pag. O.

www.dacoromanica.ro
 255

,,Cutia milosteniilor fiind intocmità intr'adins pentru faceri de

bine, se aseamänä irttoemai cu o jicnitä de fäiniä i vas de untde-
lemn, din carde cei säraci, sfinmani i väcluve mangiie flämän-
zirea, de a nu-li da sufletul ca acea vädtivä din vrernea prooro-
cului Tesviteanul. Dupiä aceasta dar, asemänare, btLná qi lui
Dumnezeu pläcutiä faptä, au sävärqit r5posatul Constantin Voclà
Hangerläul, in leat 1798, prin hrtsovul Domniei Sale, abfiLänd in ru
acest rátt din care se adapä viile tarinele säracilor, curgerea
veniturilor mänästirei Strehaia din sud Mehedinti...; iar la trecuta
schimbare... desputernicindu-se aceastiä bunä intocmire ca i al-
tele, au catandisit ca veniturile acestui sfänt locaq, sä curgä sä se
adune in punga numai a unui om, parte preo(eascä, in lcc. sä se
mängae cu aceasta multi sfiraci la nevoile lor. Acestea fäcändu-ni-
se cunoscute prin anaf ora de cätre dumnealtri cinstit i credincias
boerui Llomniei Mele biv vel Vistier loan Moscu, epiatatul Epi-
tropiei Cutiei obgirilor, n'am gäsit cu cuviintä a suferi de a se
lama mai mult acest catahrisis, §i mai ales, nefiind inchinatä acea-
stä mfinästire la vreun sfänt 16 hotärdm a fi mänäsfirea Stre-
haia qi de acum inainte afierositä la cutia Orfanotro fiel toa'e
veuiturile ei, .5.5 se adune §i sä se ja pe seama Cutiei obq irilor, ca
in loc de a se folosi diner'aceste venituri numai unul, precum s'a
urmat pana' acum, sä se foloseascá multi, i ace§tia säraci, särmani
§i vacluve..." 114).

Martie 1816.Inarita, Orfanotrofia a continuat firul unei activi-

fati nu prea stralucite. Abia din cand in cand se pomenesta de exis-
tenta ei. La Martie 1816, cu prilejul verificarei socoteli/or Vorniciei ob-
stirilor, aflam cä cele ale Orfanotrofiei sunt in pf-rfecta regula.; se re-
marca doar o paguba de 1070 de talen, din simbria doicelor, datorita
fostului sames Nita Logofatul, mort; cum insa, toata viata acestui sa-
mes a fost perfect cinstifa, Domnitorul porunceste sa se steariga din
socoteli aceasta paguba 115).
22 Sept. 1819. Manastirea Strehaia da Orfanotrofiei cae enci
mii de talen i pe an. Actim se ,ofera un rvrt arpn-. cu (-11 d talen
mai mult pe an, adica 5500 de talen i in folosul Orfanotrofiei 119.
27 Ianuar 1824.Cateodatà mai pica i cate un venit neastep`at
pentru Orfanotrofie. La aceasta data, tocmai cand Orfanotrofia se sha-
tea in mai mare lipsa, moare un 1-anait Dascalu, Hatmanul Pana
Costescu epistat al Vorniciei obtirilor, propune ca din ramasele ra-
posatului. sa se achite doicele care cresc copii sannani; propunerea a
fost imediat primita 117).
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol, X/A, pag. 344.
Idem, pag. 904.
Idem, vol. XII, pag. 92.
Idem, Istoria domniei lui Gr. Ghica, manuscris la Azademie, Citeaza
condica domneasca nr. 105, pag. 65.

www.dacoromanica.ro
256

5 April 1824. Domnitorul Grigore Ghica modificand la aceasta

data organizarea Vorniciei obstirilor, fixeaza pentru leafa doicelor care
cresc copii orfani suma de 516 talen i pe luna 11`).
Rezulta dii datele de pana acum ca l..-rfanotrofia asa cum a fost
conceputa de Alexandru Ipsilante si rainoitä de. Constantin Hangerli,
nici °data n'a fost realizata; totul s'a redus la plata unor doici mer-
cenare care cresteau pe la casele lor acesti copii ai nimanui, din cari
prea putini ajungeau sa fie mari, Doctorul Constantin Caracas, medic
al spitalului Pantelimon i ctitor al spitalului Filantropia, care a trait
printre noi dela 1800 'Dana' la 1828, a scris o carte Topogralia tärei
romanesti- o monografie sanitara, in care vorbeste i despre Crfano-
trofie in termeni foarte putin magulitori:
Dupg ce descrie ctitoria lui Ipsilanie, adia Epitropia de obste
si Cutia milosteniei, care intretine Orlanotrolia, D-rul Caracas spu-
ne ca aceastg oranduiald s'a men tinut pand in anul 1787, cand s'a
desfzintat azilul copiilor. Orfanii au lost dati la doici ca
creased la casele lor. Acest sistem era dezastros. .D-rui Caracas
spune:
Din cei 200-250 do oopii luati spre ingrijire, 'afarg de cei
cari aveau norocul sg fie adoptati de crestini milosi sí Ara copii,
toti ceilalti a jungeau nenorocite victime ale ncingrijirei si incon-
srientei farg milä rapace ale epistatilor, mai ales ca nu exista
nici medic, care sg-i viziteze. Asa ca moartea frecventä fatalg a
acestor copii vine din cauz5 ca nu-si dgdeau osteneala sa aleaga
doici cinstite constiinoioase [Uncle& mai tärziu, nimeni nu se
intereseaza de cresterea lor. Doicele, fara' mustrare de cuget i fgra"
milä, avand a creste si pe copii lor proprii, lasg pe nenonocitii or-
fani, sa stea toata ziva in murdärie, nespalati, si in loc de lapte
matern ii nutreste cu /apte de vite sau cu o zeamil numitä papará,
cornpusg din api si paine sau chiar mätngligg, si foarte rar din
orez sau orz curd tat, sau altä cerealg de acest [el. Multe obisnuesc
de mestecä paine sau le dg chiar nzancare de-a lor. Aceastg hrang
nefiind potiivitä pentru acesti sarmani, le este fa tala... Pe la tigg
neajunsurile de mai sus, le lipseste imbr5camintea trebuincioa-
sg, i curfitenia; fiindcg doicele nu-i imbracg cum se cuvine, Wind
economii din cei qapte lei pe lung destinati acestui scop, copii mor
de frig, mai ales ca" si locuin tele lor sunt unzede si tnizerabile.
Multi se imbolnävesc in prim ele zile ale nasterei, din cauzg ca
barbarele lor mame ji aruncg pe la biserici sau 15spantii, uncle zar
multe ceasuri exousi intemperiilor. Pang ceasuri intregi si daca nu
se gäseste vreun om milos ca sg-i primeascg, sunt dusi la azil; dar
pang si se randuiascg la doici, multi din ei raman toatä ziva färg
sa sup1.5. degerati si Dlini de murdärii. Multi se bolngvesc din cauza
ráului tratament, fiindca la fiecare doug luni, cand doicele î.i pri-
mese lea fa, sunt obligate sa aducä si copii la Directie, aici staa
118) Vezi mai departe, reforma lui Grigore Ghica.

www.dacoromanica.ro
 257

ceasuri intregi, uneori si mai multe zile pinä isi printesc leafa dela
epistatii cei neconstiinciosi insärcinati cu acest serviciu, si s5r-
manii copii, chiar i cei Cu constitutia s5nätoasä, fireste se bolnävesc
devin victimele lipsei de con.giirttä neingrijirei acesLor harbari.
Trec sub t5cere i alte multe abuzuri isvoräte din neglijenta 15-
comia epistatilor.
Din aoeastd expunere sincerä. fiecare se va oonvinge cá aceas-
tá trebue .55 depue mai multä grijä reorganizfind cau-
tarea nemorocititor copii. Dui:4 p5rerea mea socot necesar in acest
oras, unde poporul este incult si barbar, s5 se infiinteze i3r5si un
azil clädit anume pentru asezarea copiilor. sä se numeasc5 un
epistat constiincios, uman instruit, si un medic cxperimentat. caro
sä-i viziteze in fiecare zi. Dar mai ales trebue ca aceast5 Directie
s5 nu se mai dea in fiecare an orisicui, asa cum se face in func-
tiile ordinare, ci eforul ales, sä fie statornic. ca s5 fie in stare sä
indrepte tot ce i se pare vàtämätor acestor nenorociti oopii
centi, s5 intireasca i s5 amelioreze c5t mai mutt tot ce este fo-
lositor.
Dacä nu se va introduce aceastä reform5 si nu se va infiinta
azil ca mai inainte, este de trebuint5 si urgentä datorie de ornenie,
s5 se stabileasc5 niste norme mai potrivite. Bundoarii, pe Iiingg
epistati, sä se ins5rcineze in fiecare mahala persoane constiincioase
miloase. din tre locuitori; care s5 observe cu atenriune i sä in-
stin feze Directiunea despre cresterea copiilor. SA se oränduiasc5
doctor, rare sä viziteze nu numai copii bolnavi, dar si pe cei säng-
tosi, odatä pe Apt5m5r:ä. Asemenea preotii enoriei viziteze
slätuiaso5 doicele sä-i caute ca pe copii lor. Numai asa se
poate spera, cá vor scapa cei mai multi dintre ei lela o moarte pre-
matur5, l vor fi folositori in viata 119.
Reorganizarea Orfanotrofiei asa cum o eere d-rul Caracas a fost
infaptuita de catre Kiselef in cadrul marelor lui reforme de asistentä,
de cari ne vom ocupa mai departe.
II, ASISTENTA SARMANILOR EVGHENITI.
Este un capitol care inter:seaza mai mult latura juridica a asis-
tentei, dar care, in vremea de care ne ocupain aici, intra intre preo-
cuparile de asistenta cuvenita celor orfani i farri alt sprijin deck cel
pe care putea sa dea societatea.
Prin orfani evgheniti se inteleg copii orfani de neam bun cu oare-
care avere lasata de pärintii lor. Dupa Pravile, acesti copii sunt pusi
sub tutela unui ispravnic sau curator, numit de catre Domnitor 129.
Lui Alexandru Ipsilant revine meritul de a fi legiferat celdintâi
asistenta lerala a acestor copii infiintrand Epitropia orfanilor evglieniti :
1199) P. P. Sarniarian. Topografia lui Caracas, pag. 164.
120) Vezi vol. 1, pag, 391.

17

www.dacoromanica.ro
253

Art. I. Epitropia dupä Pravili acolo se cuvine, unde este yi

maytenirea. Macar ca Pravila departeaza pe nzt.reri a fi epitroape,
dar mumei, cänd nu se va rnärita sau nu va avea copii dela alt
barbat mai inainte, ii da putere a fi epitroapa ccpiilor, pe periusia
tatalui lor...". aind se numesc epitropi streini de familia orfanului,
trebue sa se motiveze de ce anume s'a fa-cut aya. Numai ori de casa
lui ori streini va orandui, cand se va arata rau chivernisitor, sa fie
lepadat sa se oranduiasca altul vrednic i credincios, ca sa nu se*
prapadeascä lucrurile copiilor saraci".
Art. 2 yi 3 reglementeaza administrarea averei orfanului
darea socotelilor 121).
La 1817, in legiuirea" lui Vocla Caragea, se reja in cap. XXI,
chestiunea Epitropiei orfanilor cu avere si se stabilesc din punct de
vedere legal toate imprejurarile cari reclama instituirea Epitropiei, fe-
lul cum trebue sa se constitue Epitropia, administrarea averet. clarea
socotelilor i incetarea Epitropiei la capatarea majoratului epitropisitu-
lui, adicA la 25 de ani sau la maritis 122).
In' reforma intocmita de Grigore Ghica la 5 April 1824, cand
a intrunit toate institutiile de binefacere puse pana atunci sub privi-
gherea Vorniciei obstirilor, a inglobat aici f adniinistraroa averilor
orfanilor bogati; in acest scop a creiat o Casa' noua zisa Casa särma-
..nilor evgheniti",
Aceasta casa priveyte pe cei ce din feciori de boeri raman
sarmani de parinti ( adica orfani), dupa aratarea rudelor lor ca-
tre Stap.inire. Se da avutul acelor särmani, miycatoare si neirri;$-
atoare, in purtarea de grifa' a acestei case, si din dobanda banilor
i arenda moyiilor lor, se da spre hrana, iinbräränzintea .si invará-
tura lor. 5i aceasta se urmeaza pana cfind aceyti sarmani vin in
värsta Pravilei, i atunci iarayi prin poruzzca ,Stapanirei , se slo-
boade dela Epitropie averea fieycaruia prin dreanta socoteallí. Ochr-
muitor acestei case este prea sfintia Sa parity!eb M:tropo'it, episca-ui
Duzeului, Banal Constantin lialaceanu, Vornic io:dache Go-
lescu..." 1" )

Intocmirea lui Grigore Ghica, cu toata garantin morara a oa-

menilor pusi s'a conduca C.asa evghenitilor probabil ca a fost rau con-
clusa, ceiace a necesitat alta organizare. Regulamentul organic124) in-
fiinteaza in acest scop o Obyteasca Epitropie", care sa administréze nu
I. M. Buioreanu. Legi vechi, vol. II. Pravilniceasca conclicA a luí Ipsi-
'ante, ,,Pentru Epixopi". Pag. 15 lit. D.
Idem, vol. I, Legiuirea Caragea, pag. 468, .,Pentru Epitropie".
Vez( mal departe, capitolul III. Reformele lui Kiselcf : organizarea asisten.
01 publice. Raportul Divanului Arh. Stat. Ad-tive vechi. Dos. 46/1829 ro, fila 28.
Anexa 5 al Cap. VILI, din Regularn. Organic.

www.dacoromanica.ro
 259

numai averea crfanilor minori ci i ,,averea celor ce vor mrri 16r6 map.
denitori cunoscutr 125).
Obsteasca Epitropie a luat fiinta la 1 Iulie 1833, iar dupe un an,
la 16 Noembrie 1834, Barbu Stirbei spune :
,,Una din cele mai mantuitoare legiuiri din a te s'au
prin chibzuirile acestei cinstite Obsteasca Adunare, sunt negresit
intocmirile pentru creqterea i chiverniseala aoerilor nevrastnicilor
ce aman sarmani de parinpi, 16ra nici un ¡el de ingrijitor... aci
se coprinde cineva de jale and vede acum de aproape neoranduiala
ce se urma intru cea mai slant& poci s6 zic, dintre toste indatori-
rile omenirei...- 128).
nar, Obsteasca Epitropie intatmita numai pe baze de ordin ju-
ridic, indepartc.azd aceasta chestiune din categoria celor de care se
ocupä asistenta publica cu caracter sanitar si o plaseaza in asistenta
juridica, de aceia, evolutia ulterioara a acestei institutiuni trebue cau-
tata in domeniul juridic.
III). ASISTENTA VADUVELOR SARACE; A FETELOR AJUNSE
LA VRASTA DE MARITAT, A BATRINILOR NEPUTINCIO$I, A
BOERILOR SCAPATATI, A FUNCTIONARILOR E$ITI LA PEN-
SIE, A INVALIZILOR DE RAZBOI $1 SCHILODITILOR
DIN DIFERITE BOLI.
Asistenta saracului umil, a cersetarului care intinde mana, este la-
sata sa se faca la usa bisericei, in seama crestinilor miloi, cari prac-
tica' aceastà virtute crestineasca din indemn sufletesc, isvorat din cre-
dintä i iubire.
Iketorma lui Alexandru Ipsilante i Grigore Ghica priveste asi-
stenta säraciei discrete, a saracului care nu intinde mana dei musca
din amarul lipsei cumplite, asistenta vaduvelor sarace, a fetelor sdrace
ajunse la varsta maritisului, a boerilor cazuti in sdrdci2 cari, daca sunt
ajutati la timp, se pot ridica din saracie i devin iarasi folositori socie-
tatei i tärei.
As;stenta lor este in seama Cutiei milosteniei, dupe cum tot in
seama Cutiei intra si asistenta datorata, asistenta obligatorie fata de
slujbasul imbätrdnit sau ranus de board* in serviciul Ord, cum obli-
gatorie este asistenta invalidului schilodit pentru tara.
Celor dintdi se acorda mili sau ajutoare, celor clqi a doua cate-
gorie se acorda pensil sau diferite scutiri de impozite. 5i, pentruca fon-
durile distribuite de Cutie se procura dn veniturile tarei, din taxe puse
pe lefurile slujbasilor, cat si din unele intreprinderi cari se fac sub scu-
tul tarei, rezultd cA ajutoarele ca si pensiile ce se dau d;n aceasta Cutie
a Orel, formeaza o asistenta de stat, verificata de organele de con-
I. M. Bujorearu, 1. c., pag. 470.
Analele parlamentare, vol, VII, pag. 245.

www.dacoromanica.ro
260

trol ale tarei acelor vremi, asistenta cu totul deosebitä de cea practicata
pfina acum de Biserica, sau de particulari.
Ca se fdceau abuzuri, ca de foarte multeori ajutoarele i chiar
pensiile se dadeau cui nu se cuvenea, o recunoaste chiar i unii Dom-
nitori. Moruzi spune despre unii clienti ai Cutiei ca. din ttembelie din
räu närav, multi se lasä pre sinesi la periciune i la un hal de milä,
cari, numai in ajutorul Cutiei flädäjduesc hrana si chiverniseale 127).
Dar, aceste fapte dovedesc numai o latura urAta a moravurilor de
atunci, farà sá scadd nimic din temeinicia faptului de necontestat ea,
eutia milosteniei este inceputul asistentei de stat la noi.
Exemple de mili si pensii se pot cita nenumarate, dar ar fi greu
poate inutil sa insiram toate cate cunoastem. Vom spicui cateva in
ordine cionologicA.
25 Sept. 1783. Mibal $utu in intdia lui domnie (Aug. 1783
April 1786), acorda o pensie de 15 talen i pe luna, lui Baxbu Logoatul
lipsit de vederile ochilor" 128).
1 Dec. 1791. Tot Mihai $utu, in a doua lui domnie (Mart. 1791
Ian. 1793), primeste urmatoarea jalba dela un tunar ramas orb din cauza
unui tun cu radlä, adica defect :
Prea Inältate Doamne.'
Jäluesc Märiei Tale, ca eu fiind tunar la breasla armäqiei in
Domnia Märiei Tale cea din tâi, slobozind tunurile s'a intämplat de
4rn'a lovit de am rämas secat, orb de tot, a-vänd un tun dintr'acelea
rämäind de sunt purtat de altul, de cer sä nu mor de
foamne, i väzändu-,mi-se halul meu de Märia Ta, atunci, Te-ai
milostivit de mi s'au dat dela Cutie pe lunä ate takri 3, bani 60
pentru hrana mea, cane milä mi s'au urmat pänä ,ta inceperea räsmi-
ritei acestia ce a trecut, lar de atunci incoace nu mi s'au dat. Fier-
binte mA vog Märiei Tale, sä reverqi milA a.sizpa-mi, a oni se da
acea milä, a o avea de hrana vietei, c5t voi avea rätn4itä de viatä
§i cum va fi mila Märiei Tale".
Robul Märiei Tale, Niculae Ceauq, fost tunati29).
Dupd cercetare, Domnitorul i-a acordat cate doi talen i pe lund.
22 Ianuarie 1792. Mihai $utu acordd cate cinci talen i pe hind
unei femei, Peteana, sarmand cu doi copii, care trebuiau platiti dela Cu-
tie prin Episcopia de Ramnic13°).
7 Februar 1792. Radu Postelnicul Moldoveanu capdta o pensie
cinci talen i pe luna. Tot asa Ianache Ciubucciu, care capätä o pensie
de 10 talen i pe lurid 131).

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. V, pag. 363.

Idem, vol. II. pag 502.
V. A. Ureche., Ist. Rom., vol. IV, pag. 116.117.
Idem, pag. 116.
Idem, pag. 117.

www.dacoromanica.ro
 261

12 Martie 1793. Alexandru Moruzi, tinand seamd ca bund parte

din banii Cutiei se aduna' de pe afard dupe la preoti... pentru folosul
ajutorul säracilor de obste", cà prin urmare este drept ca din ace§ti
bani, s'A' se ajute §i säracii pärtei locului ai eparhiei de unde se strang-,
porunce§te, sä se dea 250 de tajen i pdrintelui episcop al Buzeului, Chir
Dositei pentru obrazele sOrace sap.§tate, ce se afla intr"aaeastä
; cä episcopul ea un arhiereu de eparhie de acolo, trebue sä §tie
,,mai bine pe cei cu adevOrat scOpitati vrednici de ajutor-
17 April 1793. Tot Alexandru Moruzi porunce§te ca ajutoarele
ce se dau dela Cutie cum si mila de aceste zile ale Pastelor dupä catas-
itisele ce au pecetliiit Märia Sa, sá se impartä numaideat, in dalia
zile- 133).
16 Mai 1793. Q fatd de Evreu, sdracd trece la cre§tinism,
drept c_are, i se dd un ajutor de 100 de talen i 13)
16 Mai 1793. Tot atunci, Maria Fata, Evreicd botezatd, prote-
jatd de Clucerul loan Florescu, ca sd se poata mdrita cu un negustora§
a tOmas pricina zaticnirei numai pe talen i 300- , §i Alexandru Moruzi
acordd 100 de taleri h35'.
27 Mai 1793. Lui Stefdnicd biv polcovnic za ciocli i se fixeazd
o pensie de 15 talen i pe luna' §i lui Párvu Sdndulache 20 de talen i pe luna',
pentru slujbele sävdr§ite de ei I").
5 Iunie 1793. O femee trece la ortodoxism §i pentrucd era sd-
racd i s'a dat o pensie de doi talen i pe toatd luna dela Cutie ajutor,
pentru hrana vietei ei 137).
30 Iunie 1793. Domnitorul Moruzi acordd 150 de talen i lui Va-
sile Pardianu, postelnicel din Gorj vrednic de ajutor f;ind fecior de boer
pämOntearz, el si sotia lui, foarte scOpOtati, cu casa grea i cu fete de
värstr 138) .
30 Iulie 1793. Milä pentru o femee botezatd :
Maria ce au fost Sascä... find de altO lege au tras pravos-
lavnica credintä si au primit erestineseu cel adevärat botez, fiind-
cO este foarte säracfi... eu ravnä pgze#e stánta biseria, silindu-se
spre implinirea legei... dar felul neamului este de oameni
se cuvine a fi miluitä pe starea . Domnitorul ii acordä o
pensie de doi taleri pe lunä838).
26 August 1793. Se cld cate talen i 5 pe luna Luxandrei ce a
Idem, vol. VI, pag. 650. CiteazA cond. 23, fila 16.
V. A. Ureche, I. c., vol. VL pag. 651. Citeaza condica XXIII, f. 42 v.
Idem, vol. V, pag. 22.
Idem. Citeaza condica XXIV, fila 159.
Idem, vol. VI, pag. 652.
Idem, vol. V, pag. 21.
Idem, vol. VI, pag. 652. Citeaz5 coldiza XXIII, fila 93 verso.
Idem, vol. V, pag. 21. Citeaz5 condica XXIV, fila 289.

www.dacoromanica.ro
262

fost sotie Popii Constandin dela Biserica Cu sivilcle, ca o copla' sär-

maná ce are, arrume Smaranda, pentru hrana qi chiverniseala loc. 140),
4 Dec. 1793. F'reotul Popa Dragomir din satul Saca, jud.
Gorj scäpfitat qi in mare säräcie... beteag la mâini din multele casne ce
au pätime, pe vremea ocupatiei nemtesti atiälid si einci tete, cere milä
,,spne ajutorul asätoriei lor'' Domnitorul ii da 40 de talen 141).
9 Dec. 1793. Domnitorul Alex. Moruzi da cate 10 talen i lunar
capitanului Prejbeanu din boarinasii cei vechi din sud Romana ti... varsta
lui este mai mult spre bätanete si se aflä la mare arac.:e. 142),
5 Ianuar 1795. Moruzi porunce§te s'a' se plateasa lefile jupa-
neselor václuve celor sapätati...- 143),
11 Februar 1796. Vistierul Scarlat Campineanu, naziru! Epi-
tropiei, raporteaza Domnitorului ca sotia raposatului Iiilotaohe Coltescu,
Casandra eneria milá, fiind fatä de boer väduvä sapätatä...-. Domni-
torul i-acorda cate 15 talen i pe luna 144).
29 Martie 1796. Dam o dovada certa cà pensille se da celor care
n'o meritau, §i inca pensii mari ; este un tablou de boeri pensionan, cari
primesc intre 20 §i 40 de talen i pe luna, numiti apoi in slujbe judecato-
re§ti, cand sunt §ter§i dintre pensionad, caci a lua ate douä lefi unii si
altii nici una, nu este Cu cale:
40 talen i lunar lui Toma Comino a nduit judeator la Cri-
minal. 20 talen i lunar lui Matei Popescu anduit judcator la Vlasca.
20 talen i lunar lui Matei Cantacuzino judeator la Depart. de 8.
20 talen i lunar lui Teodor MicItea judeator la Criminal'on. 25 ta-
leri lunar tul Enache Costacopol, anzära la Ocnä. 5 talen i lunar
lui Const. Raneti anduit judeator la Säcueni. 15 talen i binar lui
Mihai Bärbätescu rânduit judeoältor la Prahova. 10 talen i lunar lui
.te fan Rämniceanu randuit judeator la Arges.
Adica 155 de talen i pe luná pe cari îi inghiteau boerii dela Cutie.
In timp ce saracii rabdau145).
28 Iunie 1796. Se da o pensie de 15 talen i pe luna §i alte
scutiri lui Die Polcovnicul, care s'au aflat in adevär sluiind la treaba
anolinselei de näprasnica boati a ciumei... cheltuind multä trudä si oste-
nealä pänä and i s'au inamplat boala de care art amas slutit qi ne-
destoinic a mai putea sluji si a se chivernisi pe sine. 140).
29 Iunie 1796. Ca s'A se pue capat abuzurilor Cu pensiile ce-
lor cari nu le meritau, Epitropia propune la aceasta data o revizuire a
V. A. Ureche. Ist. Rom, vol. VI, p. 653. Cit. cond:ca XXTII, f. 128.
Idem, vol. V, pag. 44.45. Citeazd condica XXV, fila 99.,
Idem, vol. IV, pag. 117. Citeazd condica XXV, fila 191.
Idem, vol. VI, pag. 654. Citeazd condica XXIX, fila 7 verso.
Idem, vol. IV, pag. 658.
V. A. Ureche, 1. c. Vol. VI, pag. 659. Cite:1;z condica XXXI, f. 33 v.
146.) Idem, vol. V, pag. 148-49. Citeazd condica XXVI, fila 280.

www.dacoromanica.ro
 263

acestor mili. In acest scop se numeste o comisitine de trei, compusa din

vel Ban Brancoveanu, Banul Moruzi i Nazirul Epitropiei, dar comisiu-
nea s'a descomplectat prin moartea lui Moruzi. Dupa cateva zile, la 7
tulle 1796, boerii Divanului fac o anafora Domnitorului, prin care prcpun
s'a se tina un catastih pecetluit cu pecetea Domn:torului si la fiecare trei
luni s'a se verifice cei ce primesc mili, iar alçii sa nu se treaca d cat cu
pitac domnesc. Samesul platitor s'A plateasca numai pe baza de tescherea
la mana, in care sa se coprinda suma ce are de platit si pe ce lura anume,
lar teschereau s'a o opreasca el drept descarcare, iscalita de cel care a
primit banii 142 ).
10 Oct. 1797. Alexandru Ipsilante intareste muele ce a avut
Clucerul Dumitrache din serviciul spitalului Pantelimon si cunoscut isto-
ric al evenimentelor dela 1769-1775. El a fost i la epitropia mSnästi-
rei Sf. Pantelimon, la care s'au aflat orAnduit, cu multa' durere chivar-
nisind economisind cum se cade mAnästirea f i spitalurilc säracilor
.,bolnavi, piinä la sfarsit 148).
5 Noembrie 1797. Ipsilante acorda un ajutor biv vel Paharni-
cului Stanciu, fost in serviciul Divanului i cazut in patimä de sacatldc.'
(paralizie) 140).
29 Februar 1800. Alexandru Moruzi scuteste de dari pe loan
Unchiasul, caldra*. ,,b5tr:in foarte sgrac cu patirna de surp,iturr l"),
lar la 12 Iulie 1800, scuteste pe Radu, unchias nevolnic ot Darza din
Ilfov onz la vársa de 100 ani 151).
20 August 1800. Se scuteste Petra Vataman dela steagul Agiei,
cgzut la boalä foarte grea i rämas secar 152).
24 Februar 1803. Se acorda o pensie de 8 talen i pe !una lui
Partenie, topciu in slujba domneasca la rasboi 153). Un alt ostas, Ga-
vrira, moare in rasboi si Voda da sotiei ostasului i unei fete, cate 15
talen i pe luna, dela Cutie, la 4 Martie 1803 151). Tot la 4 Martle 1803,
se da' lui loan Cara Baraictar, ostas, care si-a perdut o mana in rasboi,
cate 15 talen i peniie pe luna 123). Asemenea lui Parvan, ostas, care a
perdut o mana, i se scuteste casa de once dajdie i'. La 21 Martie 1803
se da pensie dela- Cutie cate 15 talen pe luna, pe viata, lu.i Gheorghe

Idem, vol. VI, pag. 660-61. Cit. condica 31, fila 66.
V. A. Ureche. Ist Rom., vol. VII, pag. 85.
Idem, pag. 88.
Idem, vol. VIII, pag. 153.
Idem.
Idem, pag. 154.
Idem, pag. 384. Citeaza condica 46, fila 61 v.
Idein
Idemt
Idem

www.dacoromanica.ro
264

Cavarcaläul, osta§ din slujba domneascA, cäci a pierdut o mänä in rdsboi

§i are cinci copii 157).
1806-1812. In timpul ocupatiei ruse§ti pensiile §i ajutoarele
casi se dädeau dela Cutie, le primeau femeile frumoase pe placul Ru-
§ilor, ori boerilor pleca0 acestor streini. Printre pensionarii Cutiei din
acele vremi figureazd Franceji ca Gaudin §i Belleval, iar o boeroaia
vAduvd, Clucereasa Ruxandra Greceanca, este refuzatia dela pensie, pe
euvant ca. Steter, comandantul rus, nu cunoa§te serviciile aduse Ord de
c.ltre räposatul Greceanu 155).
12 April 1806. Constantin Ipsilante introduce un sistem nou.
de ajutorare, ajutoare anonime pe cari le da din Casa räsurilor prate-
jatifor
Cinstit si crediticios boerule al Domniei Mele, dumneata
vel Bane, Epistatule al Casei rasurilor, din banii acestei case, sa aibi
a da dumnealui vel Poste&tic, taZeri 1500, adica o mie cinci sute,
pentru un obraz stiut, iar dela urmatorul April si inainte, sa aibi a
da pre board luna cate talen i sapte suite cincizeci, iaräsi la dumnea-
lui vel Postelnic, tot pentru acel obraz, leafa, cu acest domnescul
Nostru pitac se vor tine in seama la s000telile casei- 15°).
Ajutorul anonim este o inoyatie asupra areia este de prisos sa in-
sistäm pentru a-i dovedi imoralitatea. Totu§i, acela§ Domnitor gäse§te
prilejul sá ajute §i pe un functionar al tärei ajuns la neput14à pe urma
slujbei, poruncind sä fie pus la pensie pe ziva de 1 Martie 1807:
Eu Constantin Alexandra Ipsilante Voevod, Domnul Mol-
dovei si Valahiei.
De vreme ce acest Raducan Logolat se aflä in starea ce ni se
arata, neputiincios de a mai sluji, poruncim dar, ca la slujha sa se
pue altul in locul lui, iar cu clausal facem Domnia Mea mili, atat
pentru scapataciunea lui pentru sacatlacul patimei lui intru care
se afla, cat si mai va acts, pentru cea de at-aria ani pang acum slujba
a lui, poruncim dumitale epistatule al rasurilor. sa se aseze la
catastihul lefilor ca talen i 15 pe lung, care i se urmeze i sà i se
dea dela zi intai a acestei lunt, pe toata diminia, lipit la tagma [cafe(
slujbasilor Divanului ; poruncim dumitale vel Vistier, sa i se
pa zeascä privilegiul atat a scutelei sale si al scutelnicilor, spre a
si-i avea, precum au si ceilalti logofeti ai Divanului, cat privi-
legiul scutelei pe ¿repte bucatele sale, de dijmarit si vinaridiu, si o
carciuma aici in orasul Bucurestilor- 105 ).
22 Sept. 1808. Ajutoarele ca §i pensiile cari se dau dela Cutie
trebue sá fie mai intai aprobate de comandantul rus. La aceastä data',
Idem
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. IX, pag. 631.
Idem, vol. VIII, pag. 654. Citeaz5 condica 49, fila 28.
Idem, vol. IX, pag. 113

www.dacoromanica.ro
 265

Divanul acordä o,pensie de zece lei pe luna Calitei Valuva din maha-
laua Radului Voclä, fiind säraca767).
9 Oct. 1809. Divanul acordd o pensie de 10 lei pe lund Pol-
covnicesei Stanca, fiindca este saracä §i are §i douäl fete 162 . La fel
se iartà de dajdii un G.heorghe din mahalaua Spirei, care se aflä in
desilarsitä säracie scäpatilciune, cum si sotia lui cre§ting din
ovrei...- 166 ) Unuia Costea, fost pahärnicel, fiind foarte batean §i
rac .§i fiindcäl s'a aflat slujind Curtei acestui Principat, i se dä cftte 10
talen i pe luna.' 1" )
12 Martie 1810. Generalul rus Bagration, ordond Divanului
sà dea o pensie de 100 de talen i pe luna dela Cutie, vkluvei unuia
Sadatoglu, dragoman al Consulatului rus din Bucure§ti 166).
8 Martie 1811. Se da' porunci ca toate muele ce se acorda, sä
fie date numai cu aprobarea Senatorului Pre§edinte rus1166).
29 Martie 1813. Sistemul de a se da ajutoare anonime, de
astädatä din Cutia milosteniei, se repetd. Scrie Vodä Caragea :
Cinstit si credincios boer al Domniei Mele dumneata biv ve!
Vistier loane Mosca, lepistatule al Epitropiei obftirilor, primind
aoest domnesc al Nostru pitac, iti poruncitn sii dai dela Cutia milo-
steniei talen i 750 unui obraz anonim, pe trei luni: lan., Febr.
Martie, ate talen i 250 pe lung, care aceastä lea [â sá urmeze a i-o
da dumneata dela sfärsitul acestei bzni inainte dc Pescare luna- 167).
12 Mai 1813. Daca era galant cu obrazele anonime, apoi
Vodà Caragea era tot atát de galant cu unele fete ; la aceastá data acordä
nu mai putin decät o mie de talen i pentru märiti§ul unei fete prote-
jate los ) . Si la 14 Ianuar 1815, dä. 200 de talen i drept ajutor la o in-
mormäntare 169).
24 Iulie 1815. De astädatà se introduce un nou gen de aju-
toare. Se propune §i Domnitorul aprobd ca unele mänästiri sà ajute di-
rect pe sdraci fiind datoare manastirile a lace astfel de ajutoare. C5ci
spune anaforaua Logofatului Tärei de sus :
la aceasa jalbä altlariei... Idead cercetare m'am plirofo-
risit a este ca adevArat säracfi vrednia de 'niki §i de ajutor, fiind
bàrbatul sa-u in desävärsitii tialosie, Pa de nici o chivernisealä.
Cu cuviintä fiind a fi ajutat din partea sfintelor mánästiri,
Idem, pag. 526. Citeaza condica 58, fila 77 V.
Idem. Citeazd condica 50, fila 7.
Idem, pag. 527.
Idem, pag. 526. Citeazd condica 58, fila 76 v.
V A. lineche. 1st. Rom., vol. IX, pag. 526.
Idem.
Idem, vol. X/A, pag. 139. Citeazd condica 74, fila 38.
Idem, vol. X(B, pag. 278.
Idem.

www.dacoromanica.ro
266

cei ce li-au zidit pentru acestfel de slat-fit li-au oranduit, a ajuta

din venitul manastirei pe cei vrednici de mila, aceasta s a in-
tamplat §i la o femee scapatata de s'a oráaduit cu porunca dom-
neasca a-i da mertic dela mjnastirea Radului Vocla, care s'a po-
runcit gi de Maria Ta a se pazi...",
§i Domnitorul porunceste la sase manastiri sa dea femeei cate 50 de
talen i pe luna pang cand va putea bärbatul sat:" , sa se chivernisea;
sc&1").
18 April 1822. Se scuteste vaduva lui Stefan Sopron, calaras,
ucis de balhari pecand se intorcea Cu corespondent& dela Tarigrad, ca
sa nu mai plateasca nici o dajdie de caminärit, i fumarit j attele ce
,,sunt pe carccumi 171).
5 Mai 1822. Mihalache Manu, Constantin Negre i Grigore
Romanitis, scutesc de slujba si de dajdii pe lije 1\i'eputiinciosul, vanato-
rul polcovnicesc, din cauza batranetelor172). La fel este scutit la 20
lunie 1822, si lije Capitanul care .,s au sacatifsit de o mana- 113 La 3
Iulie acelas an se scuteste Marin sin David, beteag de surpatura si la
proasta stare 174
2 Martie 1823. Din cauze ce am aratat cand ni-am ocupat
de spdalul Colea, acest spital a ajuns in asa hal de saracie ca nu putea
plati nici macar un ajutor unui slújbas, care servise aceasrá institutie
peste 32 de ani. A lost nzvoe sa se intervie la ajutorul Tarei :
Prea Inältate Doamne.
Toma Bärb!erul ot Co/tea de aici, printr'aceasta jalba face
plangere Mariei Tale, ca peste 32 de ani sunt decand sluje.re spi-
talului späland i cura find oe boina vi la cap ; acum fiindca az ra-
mas sacat de vederea ocliilor, nu mai este vrednic de. a mai fi
bärbier bolnavilor din numitul spital, ci sarac desavarqit §i fiind
lipsit §i de hrana vietei, face rugaciune Mariei Tale, a se milui
o luminata carte a Marlei Tale, apärfindu-se de randul dajdiilor
Vistieriei, i podvezi §i angarale, aruia, dupá cetcetarea ce am fa-
cut, landed de Epistatii spitalului la desnadajduirea Entra care se
aflä numitul jäluitor, nu este suparat intru nimic, la rugaciunea ce
face, rarmine, §i, precum te vei milostivi Ingrimea Ta asupra-i.
Si Domnitorul l'a ertat pe bietul barbier de r5ndul dajdiilor i alte
podvezi 175).
In reforma facuta de Grigore Ghica la 5 April 1824, este curios ca
se vorbeste de Cutia milosteniei, dar nu se da nici o deslusire cu privire
Idem, vol. X/A, pag. 277. Citeaza condica 84, pag. 428.
V. A. Ureche, I. c. vol. XIII, pag. 280. CiteazA condica 101, fila 26.
:elem. acela; ciratie, fila 460.
Idem, pag. 281 cu aceias citatie, fila 102 verso.
Idem, pag. 279, cu aceias citatie, fila 125.
Arh. Stat. condica 102, pag. 331.

www.dacoromanica.ro
 267

la milostenia propriu zis, cum trebue s'à se facA sau cum se organizeaza
sub.noul regim. Numai mai arziu, la 30 Dec. 1829, in raportul lui Tea's-
nea c5tre Divan, se spune ca. cea de a patra casd care tine de Departa-
mentul obstirilor, Casa milosteniei da lefi gi mili pela obraze sapatate,
cand ase capital de prisos' 1"). Este o indicatiune prea vaga' pentru a
ne putea orienta in pricina capitalului de prisof . De altfel se *Ce cA
Grigore Ghica n'a cultivat de loc virtutea c.re*tineasca a milosteniei, pen-
truca era o fire din cale afarà de avar, si nu mai avea vreme sà. gam-
deasa. ;..i la nevoile altora. Intr'o corespondentà din 13 April 1825, se
spune chiar, ca Domnitorul a suprimat obiceiul care de ancl se tine
minte, se imparte de Pacte, dela Vistierie, 15-20 de mil de piagtri drept
mili säracilor...- 177)
Regulamentul Organic aduce o organizatie nou'à in asistenta sà-
racilor, vkluvelor si pensionarilor, ingrijindu-se *i de asistenta cerseto-
rilor. Totul trece in grija Statului, care este obligat sa' poarte gr'ia tutu-
ror. farà osebire. Vom da mai departe organizatia infAptuità de atre
Kiselef.

IV. ASISTENTA BOLNAVILOR.

ASISTENTA BOLNAVILOR SPITALIZATI.
ASISTENTA BOLNAVILOR NESPITALIZATI : CREIA-
PRA IVIEDICULUI PUBLIC SI INCEPUTURILE ORGANIZARE!
SANITARE.
Chestiunea asistentei bolnavilor se Imparte in douii :
Asistenta bolnavilor spitalizati despre care ni-am ocupat in ca-
pitolul Inthl, atunci cand am studiat intemeerea spitalelor rom&nesti ; nu
mai revenim aici, si
Asistenta bolnavilor nespitalizati, asistentA care a dus la creia-
rea medicului public si la organizaren sanitarà publia, pe care o vom
studia aici.
Prin nizamul din 10 Decembrie 1775, Alexandru Ipsilanti isi pro-
punea printre altele, sa ajute pre eei .multi si nevoiagi, lipsiti de cele nea-
párate vietuirei, gi copii orfani si váduve sárace.
Pentru cei multi säraci i vAcluve a creiat ajutoare banesti sub
numire de mili; pentru orfani a creiat Orfanotrofia. Si unele *i cealaltà
se tineau cu banii Cutiei milosteniei.
Dar nu era destul. Cea dintai nevoe a saracului, ca a oricui, cea
dintfii nevoe care se cere imperios ajutata, ese boala, boala care nu
acorda amanki, nici nu crutà. Domnitorii si boerii bogati au avut tot-
deauna doctori la indemanA, dar multimea si mai ales säracul, a fost
läsat in voia soartei, pradA empirismului si sarlatanilor.
Vezi mai departe : Capitolul III. Reformele lui Riselef.
Hurmuzache, vol. XVII P.n. 14, doc. XII.

www.dacoromanica.ro
268

Reformele lui Ipsilante si in special infiintarea Cutiei milosteniei,

creiaza asistenta medicaid a multimei, asistenta medicaid gratuita' a sa-
racului, creiaza medicul public.
Creiarea medicului public caracterizeaza deosebirea care exista intre
medicina trecutului, medicina personald a Domnitorilor si a bogatilor, de
medicina de dupd 1775, medicina multimei, medicina sau asistenta medi-
card publica.
Medicul public fiind pus la indemana saracului, serviciile lui sunt
platite din fondul saracilor, adica dela Cutia milosteniei; la randul ei
am aratat cà Cutia este pusd sub controlul Epitropiei obstirilor i este
conclusa de un membru al acestei Epitropii, de unde urmeazd ca medicii
publici sunt pusi sub supravegherea i controlul Epitropiei obstirilor, au-
toritate care corespunde cu ministerul de interne de astäzi.
Creiarea medicului public a dus la reglementarea serviciilor lui
la organizarea medicaid' publica. Ar fi gresit sa credem, ca aceastä regle-
mentare s'a facut asa dinteodata i nici n'ar putea-o crede cineva. To-
tul s'a facut treptat-treptat, incat pe nesimtite s'a ajuns la o organizare
sanitara, atunci cand numarul functiunelor medicale s'a inmultit.
Pentru a usura expunerea acestei evolutii, in cele ce urmeazil vom
studia pe rand :
Creiarea medicului public si .organizarea asistent.ei sanitare in
timpuri normale,
Organizarea asistentei sanitare in timpuri anormale.

a) CREIAREA MEDICULUI PUBLIC SI ORGANIZAREA

SANITARA IN TIMPURI NORMALE.
Ces dintai medici cari au ocupat functiuni publice la noi, au fost
medicii celor cloud institutiuni care au reusit sa se individualize_ze dela
tot inceputul, spitalul i coala.
Spitalul Coltea, spitalul Pantelimon, spitalul Spiridoniei ca si spi-
talul Obedeanu din Craiova aveau oranduiti prin însà.i hrisoavele de
intemeere, medici cu leafa, dar medici cari erau obligati sá serveasca
numai holnavii acestor spitale.
Tot asa i coalele din Bucuresti si Iai aveau pro fesori cari erau
doctori ; acestia pe langd lectii foarte probabil ca. faceau i pe doctorii
corsultanti ai scoalei, dar nu cu obligatia ce se impune slujbasului plätit
pentru asta.
Cel dintai medic de spital, obligat sa faca si alt serviciu ca medic
platit, este doctorul spitalului din Craiova, care indeplineste i slujba
de medic al scoalei ; pentru asta este platit nu numai din fondurile spi-
talului Oberleanu, ci i din anumite venituri ale Vistieriei publice, iar
dupd 1775, adicd dapa ce s'a infiintat Cutia milosteniei, priineste drept
plata o anumitd cota si din fondurile acestei Cutii. Lucrurile acestea se
deslusesc dintr'un hrisov semnat de Alexandru Ipsilant, cu data de 9
Februar 1777, in care se spune ca leafa doctorului din Craiova neajun-
gandu-se din veniturile manastirei Obedeanului, trebue platita dela va-

www.dacoromanica.ro
 269

ma Craiovei talen i 150, i dela Ocnele Mari din sud Vfilcea talen i 100,
ca sä aibg purtare de grijg ca doftoriile sale la trebuinta spitalului, iar
and va fi vreun doctor insgrcinat cu familie grea, sa i se dea i alti
taleri 200 dela Cutie, adgughnd qi alte lude ,case..." 178).
Pe de altd parte, and ni-am ocupat de ctitoria Obedeanului,
am aratat ed Ipsilanti a hotarat ca la aceasta manastire sa. fie si scoala,
ca sg fie spital nu numai trupesc ci sufletesc"1179) i doctorul spita-
lului trebuiii sd fie si al scoalei.
Mai tarziu, la 19 Mai 1794, Alexandru Moruzi desfiinteaza spi-
talul Obedeanu i rdmane aici numai scoald, iar doctorul este obligat
acum sà serveasca scoala i sa faca setviciu i ca medic al orasului, ba
mai facea si pe spiteru1.38°.
Se pare chiar a din veniturile spitalului Obedeanu se platea un
doctor si pentru nevoile orasului Ramnicul Vdlcea, cäci spune un act
din 5 Martie 1786, din vremea lui Mihai Sutu : de vreme ce leafa doc-
Itorului i spiterului dela Craiova §i a doctorului dela Rfimnic sud Valcea,
au fost orfinduite atgt de Domnia sa fratele nostru Domnul Alexandru
Ipsilanti Voevod... "1).
Rezulta cA Alexandru Ipsilant (1774-1782) a randuit medic public
nu numai in Craiova ci i la Rdmnic.
La 20 Noembrie 1780, Alexandru Ipsilant obliga pe toti medicii
spitalelor din Bucuresti, sa caute gratuit si pe saracii din oras ; apoi hotd-
raste ca medicii sa nu ceara plat& decat dela bogati ; in cazuri grele sa
faca consulturi medicale, iar and nu sunt pldtiti de catre cei bogati, sa
nu refuze ingrijirea lor, dar sä reclame Domnitorului, care ii va sili sa
plateasa. Prin acelas act se stabileste controlul spiteriilor, control care
se face de catre arhiiatros dimpreung cu alt doctor"; iar acest control
priveste i capacitatea profesionala a spiterilor

lo Alexandru Than Ipsilant Voevod....

Dumneata Arhiiatre, te in§tiintgm Domnia Mea pentru dof-
torii ce ji avem aici, cá, adivgrat penitru spitaluri sunt ränduiti, dar
datori sunt §i pe alti boina vi de ob§te a-i auta la neputintele ion,
care, aceasta neurmgndu-se, auzitm a la intamplgri cind cinevaqi
s'au imbolngvit, chemati fiind, unii sä len evesc, alfii pricinuesc alte
pricini, i aqa nu vor sg meargg. nici stau sA caute pe bolnav, pfing
cand este trebuintä. Deci, pentru aceasta poruncim, sg chemi pe
toti aceqti dottori cgti se aflg, sg le zici §i sg le argti a este porunca
Domniei Mee stra§nic, sä aibg a urma dupg cum mai jos am po-
runcit, act de ne vom mai inqtanfa cg sunt neurtngtori, sg aibg a
merge cu protimie si la mare si la mic in vreme, ca sä caute pe
Arralele parlamentare, vol. XIV, pt. I, pag. 1042-43.
Vezi pag. 172.
Idem.
V. A. Ureche. Lst. Rom. vol. I, pag. 392. Vezi aici vol. II, pag. 251.

www.dacoromanica.ro
270

fieSe care de obste c s1linta, precum trebue, i ping and se cade

spre sanätosirea lui ; si dela cez cu stare proasta care sunt scapatati,
saraci, i tiuti cà MI au, plata sa nu cear ninic, fiindca penau
una Ca aceasta, íi au pesecare leaf5 oranduita pe luni, si nu se
cade dela ce/ ce n are, a astepta plat& sau a nu-1 cauta pentru sa-
racia lui, lar dela cei ce sunt ca stare buna si au, negresit unii ca
acestia, se cede. trebue sa plateasca osteneala doftorului, sa-1
multdmeasca precum se cade, sau and vreunii dintr'ac8:a ce au pu-
tere a plati nu vor socoti de sinesi a da osLeneata doftorului st a-1
multami, atunci Doftorul sa nu conteneze mergcrea sa autarea
acelui boina t', ca sa poat5 fi arel Doftor indreptatit i sa nu i
pcata gä'si pricina, si sa vie s5 arate durnitale, i dumnea.a :nstiin-
tandu-me, se va implini dela acea casa, ca porunca, cât ne a 15 a,
dupa stare si dup5 cum se va &idea ; as'sderea and este trebuitzta
pentru patima urea vreunui boinas', s5 aiba uniori acel doftor a
intreba pe dumneata, de inv5t5tur5, ca pe un Arhiiatros, si im-
preunä a va siätzti si a Va. SOCOti intru pentru trebuinc:oasa
cautare la acel ¡el de patim5, sa nu se [acá greseaiä, i asa sä
urmeze, si sá päzeasol fiestecare acestea ce poruncim mai sus ne-
gresit. Langa acestea te instiintez pentru randul Spitarilor, c5
unii auzim c5 sunt nevrednici i cu nestiint5 de randul
tmestesugului, iar de obste tori fär d do [toril bune, tiind prin pr.&
valiile for niste lucruri vechi si !carte proaste, cari nu numai cá folos
nu aduc, ci inch* i smintea15, si lânga acestea le vand i ca preturi
scumpe, peste cat se cade ; deci. fiind i aceasta de mare trebuint5
a se pttue la oranduia15, iata ca-ti poruncim dumitale, ditnpretzna
;ica alt din Doftori, ca care il vei socoti vei alege insuti. sa
cercetati din toti spiterii care dintr'ansii stint vrednici a fi ca stiinta
mestesugului deplin, i a. tinca in pravalile lor, cum si totdeauna
dottorii butte, proaspete, curate si lucrate cum se cade fiestecarele
felurimi, dup5 oranduiala loe, i sa nu pue in loc de una, alta, Oki
stiinta i mestesugul doftorului s5 dea doftoriile cele trebuincioase
(de) nu le va da Spiterul dup5 reteta sa, nici vor fi bune, si nu poate
face nici o energhie, i ajutorul cela CT asteapta. Pentru aceia dar, ca
un lucru Inuit trebuincios, acesta s5-1 puneti la oranduiala cum pa.
runcim, ca nu numai Spiterii sa fie camera ca mestesug, ci i dot-
torii sa aib5 proaspete i lucrate bine, dandu-le si aceasta porunc5
invat5tur5, ca sa nu cuteze a vinde oricum ori la cine far de
re tete dela Doftor, si mai vartos dela Doftor stiut, vence ¡el de
doftorii grele, ci numai erburi si ca de alte acestea :ware. d'upfi
ce'ti pune aceasta la oranduiala, apoi i la prepul doftoritlor voim
sa se [acá randuiala spre a putea sti fiestecare ca ce pret sa cum-
pere, care, aceasta, ca un nant fiind treaba Epitropilor, sá aibi a-1
socoti a-1 face dimpreuna ca Dtzmnealor boerii Epitrool. al care
impreunandu-te, sà cercetati de fiescare felurimi, cate cat fine qi
cum este ca cale a se vinde, sä le puneti pretu scris ca foae annine
la fitescare felurime, ca dup5 aceia. s5 d5m porunc5 ca hotarfire

www.dacoromanica.ro
 271

a se urma vänzarea, si a se instiinta la toti de toate acestea ; dar

ate poruncim mai sus, sä avem Domnia iviea instunlare de urnza-
rea si de randuiala ce a-p: indreptar.182).
20 Noembrie 1780 este o data' care trebue crestatA adAnc, pentru-
cA inceputul organizArei sanitare. Acum pentru intAioarA se
vorbeste la noi despre obhgativitatea medicilor cari primesc o leaf& de
undeva, sA vacIA si de bolnavii s&raci, fArA plata; acum pentru prima-
oarA se vorbeste la noi despre unele indatoriri profesionale ale medicilor,
aceia de a face consulturi cu arhiiatrosul ca mai invAtat , in cazurile
grele, de a nu refuza ajutorul medical chiar i celth mai rdu platnic ; acum
pentru primaoar& se vorbeste la noi despre un control al spiteriilor si al
spiterilor, din punct de vedere al aprovizionärei i prepaarei medica-
mentelor, ciat si din punct de vedere al preturilor i capacit4ei profesio-
nale a spiterilor. Toate aceste preocupAri sunt ins&iiarea une viitoare
organizatiuni sanitare. care nu va intArzia sä se producA.
Patru luni mai tArziu, la 8 Martie 1781, Alexandru Ipsilanti in-
fiinteaza Orfanotrofia, care trebue sA aibA un medic : sä se aseze un
dohtor, care, sä i se dea plata pe fiecare lira din veniturile Orfano-
..trofiei...; in or.induiala i tocmeala mai sus zisului dohtor, sfi nu sez
amestece nimeni... i nimeni sä nu aibd a zice, scoate pe acesta i pun0
..pe acela...; acest dohtor... arnärze a auea i politia... incd un dohtor
.,pentru trebuintele ei... si acest dohtor... dela cei sdraci, sfi nu ceard
platd, ci i fdrd de platä sä-i tdmäduiasa, iar dela cei ch:vernisi,i and
vor cherna, trebue sä ia analogul ostenelei sale" 188).
In acest chip, Ipsilanti, infiintAnd postul de medic public al Orfa-
notrofiei. Il obligA intocmai cum a obligat si pe med.cii de spital. ca in
schimbul lefei, sA facA i serviciul de medic al politiei, adicA al orasului ;
dar acest serviciu sA fie gratuit pentru sAraci. Pe de al A par e acum
pentru intAioarA se vorbeste si se afirmä la noi stabhtatea med'cului in
serviciul ce indeplineste, ca in oränduiala tocmeala mai sus zisului
dohtor, sä nu se amestece nimeni... i nimeni sä nu aibd a zice scoate pe
aeesta qi pune pe acela.." ; sunt cuvinte grele, cari ar trebui mereu
repetate, chiar i astAzi.
Se pare cA cel d:ntAi medic numit la Orfano`rofie a fost docto-ul
Polihronie Dimitrie Tracu. La 20 Noembrie 1783, Mihail Sutu a intArit pe
Polihronie ca medic al Orfanotrofiei 184); si a stat in acest post pAn&
la 21 Iunie 1786, cAnd a venit d-rul Silvestru Filiti.188).
La 1 Mai 1784, Mihai Sutu numeste pe cel dintAi medic oficial al
politiei, insärcinat numai cu serviciul orasului, pe d-rul Dimitrie Caracas.
Acesta profesa in Craiova. Domnitorul il chiamA la Bucuresti orfin-

Arh. Stat. cond. 8, fila 320. Cf. N Angelescu Acte i documzrhe din ire
cutul Farrnaciei, pag. 25-27.
Vezi hrisovul Orfanotrofiel pag. 239 §1 urrnat.
Vezi vol. II, pag. 43.
Vezi Vol. II, pag. 44.

www.dacoromanica.ro
272

dueste pentru trebuinta obstei politiei Bucuresti... si dela zi intSi a lunei

Mai ce vine, sä averi a-i da leaf& pe lunä po taleri una sutr .186). Tot
acest Domnitor (August 1783April 1786), numeste la 1 Sept. 1785 pe
d-rul Ioan Manicat ca medic si profesor al scoalei Sf. Saya, si obliga pe
Epitropii scoalelor sä-i arätati, ca sä vactä oränduitul dohtor cele ce se
.,coprind in hrisov pentru datoria sa...".187).
In acest inceput de organizare Domnitorul se intereseaza si de ca-
pitala Olteniei. Alexandru Ipsilanti fixase Inca dela 27 Iulie 1780 ca
le* dohtorului, spiterului si a gerahului dela Craiova-, sa se dea din
banii scoalei si a Cutiei ; dar pentruca banii scoalei mergeau la scoli,
iar banii Cutiei meneau la milostenii, ca sa nu mai fie pricina de vorb.a,
a hotarit ca leafa lar de 1000 de talen, sa se plateasca din : talen i 200
din vama Craiovei, taleri 200 dela Ocnele Mari, 200 din vanzarea oeri-
tului, 200 din vanzarea dijmaritului si 200 din vanzarea vinariciului.188).
La 5 Martie 1786, Mihai Stitt! constata ca nu mai sunt suficienti o mie
de talen i pentru medici, eaci spune Domniorul :
...pliroforisindu-mä Domnia Mea, de silinta ce pun la treaba
aceasta cei ce sunt onänduiti, care este al obstei folos, ni-am milos-
tivit, si peste aceste 1000 ce li se da ping acum, li-am mai adaus
ina 100 talen, tot din aceste mai sus numite slujbe, ca sä li se
dea dela ocne alti 20 taleri peste 200 talen, dela oerit incä 20
taleri, dela dijmärit 20 taleri, deld vinärici 20 taleri, dela vama
Craiovei 20 taleri: peste 100 taleri, afara din banii Cämärei, care,
acesti una sutä adaosul si cu taleri una mie ce sunt numiti mai
sus, a se impärti la acesti dol dohtori i la spiterul, de pe cum sunt
oninduiti. Deci, atät pentru ca sá li se dea aceastä lealä la
vreme, din vänzarea numitelor slujbe, negresit, cät i pentru a-
cesti cumpärfitori de aceste slujbe, (sá stie) cá acesti bani au al
da osebiti de banii Cämär,ei, am dat aceastä domneascä a noastrà
carte" 89).

Mavrogheni Voda (April 1786-19 Iunie 1790), fanariotul cu-

ragios, singurul dintre fanarioti care a vrut sà reinvie faima rasboi-
nica a Romanilor., a fost un domnitor care a priceput nevoia asisten-
tei doctoricesti pentru popor. Avand in preaima lui pe d-rul Dimitrie
Carara.s, sfatuitor priceput cultivat la scoala luminata a Apusului, Ma-
vrogheni Vocla 11 apreciaza cum se cuvine, i multamit de bunele lui
servicii ca medic al multimei, Il reintareste ca medic al orasului in
termeni cat se poate de frumosi; in acelas timp numeste pe d-rul Sil-
vestru Filiti ca medic al Orfantrofiei, in locul lui Dimitrie Polihronie
Idem, pag. 49.
Idem, pag. 43.
Arh. Star. Condica domneascS Nr. 8, fila 228 verso. Cf. G. N. Ange-
lescu I. c. p. 25.
V. A. Ureche, Ist. Rom., vol. I, pag. 392. Cit. condica 12, fila 355.

www.dacoromanica.ro
 Z73

Tracu, si pe d-rul Constantin Darvaris ca medic scolar in locul lui

_Joan Manicat 190).

Dumnealor boerilor Epitropi, fiinda m'am pliroforisit Donz-

nia Mea pentru Caraca.7 Dohtorul politiei de aici, cuma este prac-
ticos prothimos la trebuintele Tgrei. de care toti sunt rnul(à-
mitt, iatg-1 oranduim i Domnia Mea a fi iarg dohtor al politiei, cd-
ruia poruncim sg dati d'in bartii Cutiei pre luna cgte talen i 100; aqi§-
derea sg dati ci lui Silvestru ce este dohtor al Orfanotroftlei pre lung
cate talen i 25, .7i lui Constantin ce s'a oranduit dohtor la qcoal,i,
pre lung câte talen i 25- "1).
, Tot lui Mavrogheni se datoreste faimosul nizam ce s'a dat la
27 Noembrie 1786, coprinzand masurile de paza, de combatere i stin-
gerea unei epidemii de ciuma. Acest nizam intocmit foarte probabil
dupa sfatul celor trdi doctori Dimitrie Caracas, Constantin Darvari
Silvestru Filitis, rezuma' toate cunostintele timpului, pentru profi-
Iaxia i combaterea acestui groaznic flage1192).
In timpul ocupatiei austriace (1789-1791) asistenta medicala a
celor multi, chiar si a poporului dela tara, ja o forma concreta. In acest
timp, s'a ivit o epidemie, nu stim ce, in judetul Siam-Ramnic si in
Muscel, printre tarani. Nemtii au trimes numaidecat doi doctori, &ti-
tre cei cari ocupau slujbe platite, pe Const. Darvari, medicul scoalei,
la Ramnic si pe Satrarul loan, doctorul spitalului Coltea, in Muscel,
sa cerceteze la fata locului boala de care mureau locuitorii. Acuma, este
adevärat CA' faptul s'a petrecut sub Nemti, dar exemplul dat de acesti
streini, trebue sd fi avut destul ecou In mintile boerilor cari conduceau
tara, ca si in mintile taranilor nedeprinsi cu asemenea atentiuni. Inc&
exemplul, indiferent dela cine pleca, era minunat de bun. Printre har-
tiile vremei se gäse§te :
tacrirul lui Constantin Doctorul, cc au lost trimes la sud
Slam-ROmnic, pentru cercetarea boatel de care pgtimesc locuitorii
pgrpei locului. Asemenea s'au supus (lui Saxa Cobur foaia
cheltuelei de 58 talen i f acuta de acest doctor, cum qi altg foae de
cheltuialg a 72 talen, fgcutg de Sgtrarul loan, doctorul dela Col-
tea, trimes pentru cercetarea aceleiaqi boale, in Muscel- 1").
lucrurile au mers asa pana in anul 1793, adica: pentru Bu-
curesti, un doctor al orasului in persoana lui Dimitrie Caracas ; un
doctor la Orfantrofie, d-rul Silvestru Filitis; un doctor al coalei,
d-rul Constantin Darvaris. Toti trei, in con formitate cu porunca lui
N. Iorga. Studii i doc., vol. XII, pag. 107, 109, 111.
V. A. Ureche. Ist Rom., vol. IR. pag. 79.
P. Samarian. Ciuma in trecutul romAnesc, 1932, Pag. 128 §i urin.
V. A. Ureche. Ist. Rom. vol.IV, pag. 506. 'CiteazA condica domneasa
18, fila 373. Vezi aici vol. II, pag. 53.

18

www.dacoromanica.ro
274

Ipsilant, cea din 20 Noembrie 1780, erau obligati sa vada

saraca a orasului, fart' plata, ca unii ce pr;meau lean lunara dela.
Cutie sau dela spital. In Craiova era un doctor-spiter, care facea ser-
viciu la spitalul C:bedeanu si la oras. In Ramnicul-Valcei era un doctor
/a oras. Pentru sate prinde a se zari de acum inainte posibilitatea ca_
sä fie cercetati de doctori.
Numirea doctorilor, cel putin pentru Bucuresti, o face Domnitor:i
sau Caimacamii lor. Autoritatea de care tin este Epitropia Obs irilor,
adica ministerul de interne de astazi. Sunt platiti din banii Cutiei,
iar medicii spitalelor din fondurile acestor institutiuni. ArhiiatrosuL
adica medicul personal venit odata cu Domn'torii, este socotit ca mai
mare peste toti doctorii, cu drept de a controla exercitiul mestesugului
spiteresc impreuna cu un alt doctor, la alegerea lui. Principiul consul.,
turilor medicale devine o obligativilate, intocmai ca i principiul
medicului de catre cei mai bogati ; cel care nu plateste poate fi executat
de domnie.
Doctorul slujbas este dator sà se clued' oriunde va fi trimis de
cgtre Epitropia pentru cgutarea obrazelor celor scgpgate
fi a7i sgraci de obste...-. Faptul se dovedeste din cele ce urmeaza
Caimacdmii lui Alexandru Moruzi (lanuar 1793August 1796) pana
a nu veni Domnitorul in Scaun, au numit la 10 Ianuarie 1793, ca
doilea medic comunal in Bucuresti pe Satrarul loan (Marco) Doftorul,
care functiona ca medic al spitalului Coltea inca d:n vremea Nemtilor
pentru cgutarea obrazelor celor segpgtate i alti sgraci de obgte, unde va
fi trimis de cgtre Epitropie, cu leafa oranduitg pe lung din ven itul Cu-
Het.... La 21 Martie 1793, cand a venit Domnitorul, acesta intareste
numirea facuta de Caimacami: iatg dar, il oranduim Domnia Mea,
dohtor al Fritrnp;et pcntrfr cat qr.a-r4att s ca-rari nhStP a-; cguta...;
ci dar sg-1 qi sg-1 cunoa.Fteti de dohtor al Cutlet..." 194).
Prin urmare, incepand dela 21 Martie 1793, Bucurestii au doi doc-
tori comunali, pe Dimitrie Caracas si pe SA trarul Joan Dohforul,
sa se duca uncle vor fi trimi§i de cgtre Epitropie", ap cum se spune
In actul de mai sus.
Pastrand ordinea cronologica a faptelor, amintim aici ca. la 19
Mai 1794, Alexandru Moruzi a desfiintat spitalul Obedeanu d.n Cra-
iova; in locul spitalului s'a creiat scoalä. iar medicul fost al spitalu-
lui ramane ca medic al scoalei, al orasului si pe deasupra mai face si
pe spiterul orasului "5).
Iar in sirul masurilor ce se iau pentru organizarea controlului
spiteriilor, trebue sa notam un fapt important petrecut la 19 Lkcem-
brie 1794. Boerii Divanului s'au plans Domnitorului ca spiterii au aiuns
la un mare catahrisis" cu vAnzarea medicamentelor. pe care le vand
prea scump i sunt proaste, fara efectul ce se asteapta dela ele. Dom-
nitorul, Alexandru Moruzi, reja porunca lui Alexandru Ipsilante dela

Vezi actul numirei d-rului Marco, aici. Vol. II cap. doctorilor, pag. 73.
Vezi pag. 269.

www.dacoromanica.ro
 275

20 Noembrie 1780, si hotaraste ca arhiiatrosul impreuna cu un alt doc-

tor, cu d-rul Caracas si un hirurg practicos, s'a strdnga pe toti sp:terii
din Bucuresti cu ajutorul Agiei i sa' cerceteze pe fiecare in parte de
are sau nu stiintA deplida asupra mestesugului ce fac. Cu alte cuvinte
se afirm'a inca °data' si se afirm5 sub forma de porunca' care anga-
jeaza i viitorul, ca i controlul capacitatei spiterilor profesionisti trebue
s'a fie facut de catre medici, de catre arhiiatros, care era med'cul
personal al Doronitorilor, impreuna cu un medic al orasului i chiar
si un hirurg practicos.
acest control se intinde i asupra spiteriei. Medicii numiti mai
sus, controleaza calitatea medicamentelor $i ate vor fi vechi netreb-
,,nice, fang de nici o energhie, acelea pecethrindu-le clAndu-le sorod
de a le ridica.., sä-i indatorati ca sä aducä altele nouä, fo!ositoare,
care sa-0 faca energhia
Tot- acesti doctori fixeaz'a i pretul medicamentelor, dupe taxa
Ardealului ca un mic beneficiu pentru spiter 196).
La '20 Iunie 1795 se face un pas mare. tot Inainte. In urma ala-
foralei (raport) ce se face Domnitorului, cA sunt multi sarlatani cari
practic5 medicina clandestina de omoar5 lumea, aces'a dà porunck
sa se controleze toti clandestinii. Arhiiatrosul sa cerceteze dovezile ce-
lor care practica' i celor cra'siti cu drept, sA le dea carte la mana' de
liberA practicä, cei fara drept sa' fie expulzati. Acelas control trebue
facut i spiperilor cerlatani, ca flume ca. sunt doctori cari trebuesc
cercetati tot de arhiiatros. Urmarirea celor fara' drept se face de cAtre
Spatar i epistatul Agiei. Drept documentare dam anaforaua lui Isac
Ralet i porunca Domniorului in aceasta chestiune:
Prea Inaltate Doamne.
Instiintäm Mariei Tale, ca dela o vreme 'incoace vedem
s'au obicinuit de vin nige barbieri i chimiagii (chimiqa?) si spited 0
de sinesi- se fac dohtori, far& de a aräta atestaturi ci dohtoraturile
lor la dumnealui Arhiiatros, ca sA le faca cercetare, 0 de va fi
vrednic sä le dee voe a metahirisi 0 a cauta bolnavi, ci ei, pu-
nand inainte felurimi de cuvinte mincinoase, prilistesc norodul at
mari laude, a sunt vrednici a vindeca orice fel de boale, inFala
oamenii i luändu-le bani, le dau cevaqi impotriva patimei, neavänd
pracsis, c.;a, rree este rice fee sa se scc ele, ei il cmcarkica
un ceas mai nainte, de care si acum vedem, cA s'au ivit doi tn§i
numindu-se arabi si dohtori foartt me§teri invä tati incä t se lauda,
ca atat de boala ciumei vindecä pe fie§care, cnm 0 de once patima
va fi, numai sA apuce pe om cu suflet, negre0t Il scoard. Pe unul
dintr'acefti doi il chiama Daniil, carele a omorat o copilä a dumi-
sale V ornicului Manolache Erincoreanu i un fec'or de värstä a
lui Toma Comino, al doilea Spatar, si o fata a lui Chiurci-Ba.; ;

196) Vezi vol. II la cap. controlul comertului spiteresc, pag. 556.

www.dacoromanica.ro
276

celätalt anume Pavel umblä aici in Bucuresti iscodind in toate pa-I--

tile a insela norodul si a le scurta viata fér'de vreme ; mai surzt si
altii, dupä cum ii aratä m mai sus, cari umblä cu asemienea inse-
laciuni de. omoarä oamenii cu dohtorii mincinoase; pentru care,
o ,netrebnia urmare ca aceasta, dupä datoria ce avem si are Epitro-
pia de unele fapte ca acestea a priveghea, nu lipsim a instiinta
Märiei Tale printr'aceastä prea plecatä anafora, i ne rugérn Mä-
riei Tale, sé binevoesti a lipsi acesti doi inselätori cu totul de aici
din pémantul Tärei Märiei Tale, cum si alti asemenea lar.
oricare se va mai ivi de acum inainte ca nume de dohtor, sé nu
fie slobozi a metahirisi bolnavi, pan5 nu va merge mai intäi la
dumnealui Arhiiatros, ca sà-si arate dovada in scris, de este doh-
tor desävä rsit, i apoi dändu-i-se siobozenie iar prin scrisoare, asa
sé fie volnic a umbla prin oras la cei ca trebuintä, precum acest
obicei este si chiar in tara lor, cé fér'de dohtorat la mänä, nu este
slobod sé umble nici intro politie ; de aceasta instiinfä m, si cum va
fi luminata poruner.
Controlul cerut de cAtre Isac Ralet, a fost aprobat de Domni-
tor la 30 Iunie 1795, care porunceste:
Poruncim Domnia M'ea, dumitale vel Spétar i dumitale tel
Postelnic ,Epistatule al Agiei, in toatä vremea sé privigheati pen-
tru unii ca acestia, ce ca nume cá sunt dohtori, pricinuesc
ciuni si prime jdii de moarte la norod, a nu fi slobiozi a umbla prin
politie, ci oricare va fi venit aici sau va veni de acum inainte, sé-i
trimiteti mai intai a se aräta la dumnealui Arhiiatros, ca sé-1 cerce-
teze de au praxsis, de sunt cu adevarat dohtori cu vreo mérturie
inscris, asa, pe care ii va cunoaste dumnealui, lp va da carte
la mäng, spre a fi stiuti ca au aceastä epanghelmé i vor fi slo-
bozi, iar intr'alt chip sé nu primeasca ; dumneata vel Spétar
o faci aceasta stiut la Agentie, ca sé se isgoneascä unii ca aceia, cä
nu-i pohtim Domnia Mea, a-i läsa sé umble Mand inseläciuni no-
rodului. Asemenea si pentru acesti doi... ce se numesc dohtori, pe
cel ce se aflä aici, .55-1 gä." siti si .55-1 faceti teslim la Agentie, ca
se isgoneascé, iar pe cal ce s'au aflat la Tunari, sé trimiti dum-
neta vel Spätar, cioclii sé-1 ridice, sé-I clued' la Spätar, spre a se
aerisi ateva zile, apoi iaräsi la Agentie sé-1 [acá teslim, spre a
se isgoni si acela; si in scurt, de acum inainte, sé privighiati dum-
neavoastra pentru unii ca acestia, and se va ivi veniti niscareva
spiteri oerlatani, ca nume cé sunt dohtori, sé-i trimiteti pe top' la
dumnealui Arhhiiatros spre ceraetare, si numai pe care ii va acle-
veri dumnealui cu carte in scris, cé sunt dohtori ca adevärat, acela
sé aibä slobozenie a umbla prin politie la cei ce-i va pohti, iar pe
ceilalti sé nu-i ingéduiti, ci sé-i dee la Agentie spre a se isgoni de
aici unii ca aceia, negresit" 197).
197) V. A. Ureche. Ist. rom., vol. V, pag. 423. Cit. cond. 28 fila 65.

www.dacoromanica.ro
 277

Cu toate acestea, controlul impus de cdtre Domnitor nu se fd-

cea cu prea multa rdvnA, iar cdnd era vorba de orasele de prin tarä,
acest control era nul. Pretutindeni practica cine voia i avea destuld
indrAzneald ca s'o facd. Chiar i faimosul Pavel, de care se vorbe§te
In documentul de mai sus si a Cdrui prezintd in Bucuresti a motivat
porunca Domnitorului, nu numai Cà n'a fost expulzat, dar n'a trecut
dec.& o kind regäsim in Craiova, cerut de cetdteni, sä le fie
doctor.
In adevdr, in aceastA vreme au fost in Craiova doi doctori, fie-
care pldtiti cu cate 500 de talerli pe an. S'a intAmplat cd unul din
ei a murit, lar cel rdmas, un oarecare Palas, nu era pe placul Craio-
venilor. Era atunci in capitala Clteniei un grec ce zwe cd a invätat
dohtocii la Franta- 198); mai era un Gheorghe Martin Heinlein, a cä-
rui sotie facea si ea pe doctoreasa 299), §i se mal ivise doi doctori
veniti din Bucuresti, Pavlu §i Spiru. Poate cd-i o simpld coincidentd
de nume, dar se poate intdmpla ca acest Pavlu, sd fie acel Pavel po-
menit mai sus care umbIa prin Bucure§ti iscodind in toate partite a
inFla wrodul-, care trebuia expulzat, dar care a ajuns la Craiova.
CetAtenii in frunte cu Caimacamul Craiovei au cerut Domnitorului,
le numeascd pe acesti doi doctori, cu platä tot de cdte 500 de taleni
de fiecare. Si Domnitorul la 25 Iulie 1795 Wand de hotdrarea de ex-
pulzare a satisfAcut cererea C.raiovenilor 200).
La 15 Mai 1797 Alexandru Ipsilante, in a doua lui domnie in
Muntenia, a dat nizamul spiterilor, adicä normele dupe care urma sd
urmeze comertul i controlul spiterilor 204). Aici, trebue sá notdm
.acest nizam a foist intocmit de cAtre Arhiiatros impreund eu doi din
cei mai cunoscuti doctori ai vremei, cari erau i slujbasi, d-rii Silvestru
Filitis si Constantin Darvaris (a1 treilea, d-rul Dimitrie Caracas era
bolnav), färä participarea spiterilor, despre cari documentul respectiv
nu pomene§te nimic in aceastd privintd.
Ar fi cu totul gresit sd credem, asa cum s'a afirmat, ca prin
aceastA insdrcinare se creiazd un inceput de autoritate sanitard de
conducere, CA' cei trei medici cdrora Domnitorul le porunceste sá alcd-
tuiascd un nizam care sd reguleze normele de pdzit in comertul si con-
trolul spiteriilor, sunt inceputul autoritdtei care avea sA fie mai tdrziu,
in zilele noastre, Consiliul sanitar superior.
In realitate, faptul cA Domnitorul a insdrcinat cu aceastA treabd
pe arhilatros si pe doi din medicii orasului, este rezultatul firesc al
raporturilor cari existau atunci intre cel ce comanda si avea toate
initiativele de comanda i slujbasii cari trebuiau sd execute comanda
sau porunca domneascd. Prin urmare nu-i vorba de niciun fel de in-

N. larga. Studii i documeete, vol. VII, peg. 31.

Vezi aid vol. II, pag. 78.
Idem, pag. 79.
Ideas. vol. II, pag. 559. V. A. Ureche, vol.. VII, p.ag. 139-140.

www.dacoromanica.ro
278

ceput de autoritate sanitard de conducere: acest inceput il vom gasi

mai departe, eand il vom semnala a§a cum se cuvine.
Porunca lui Ipsilanti din 15 Mai 1795. se incadreazd ca o ve-
riga de seama in lantul evolutiv al inceputurilor organizArei sanitare,
lant urnit din loc de acela§ Alexandru Ipsilanti prin poruncile lui din
20 Noembrie 1780 §i 8 Martie 1781, §i care, incet-incet avea sa ajungä
!Ana la organizarea de astazi.
acest fir evolutiv i§i urmeaza calea fard intrerupere. La 29
Mai 1798 se defineste tot mai ciar rostul Epitroprei ob§tirilor, tra,s-
formatd acum in Vornicie sau Minister de interne, cum am spune as-
tazi. Domnitorul Hangerli reinoe§te hrisovul Orfanotrofiei la 29 Mai
1798; cu acest prilej vorbind despre doctori, Domnitorul nu mai nu-
meste el pe doctorul Orfanotrofiei, ci lasa Epitropia sà numeaseä pe
unul din dohtorii politiei, cari surd randuipi cu lege dela Epitropie,
chibzuiasca Epitropii ob§tei pe unul, de a fi la amandoua aces`e Or-
fanotrofii oranduir, 202) Prin urmare Epitropii ob§tei, adicd Vorn'cia
ob§tirilor numeste pe medicii slujbasi, negresit fard a exclude vointa
Domnitorilor. Prin acest hrisov se reinoeqe hot-Ardrea lui Ipsilant din
20 Noemb. 1780, ca sa se accentueze °data mai mult, eá numai
tropii ob§tei numesc pe doctori; si cà, acesti doctori din mornrnt ce
sunt slujbasi platiti lunar, sunt obligati sa caute gratuit pe saracii
ra§ului, osebit de serviciul ce au:
Sa nu se amestect nienenea la aqezamantul acestui dolifor.
fära .numai Epitropii, nici sá poata zice cineva§i: scoate pe acesta
pine pe acela. Dar nici Dohtorul acesta, dela cei saraci ai
sa nu ja plata, dupä cum §i ceilalpi doi, asem enea sunt porunciti,
cari au a merge cu protimie §i la cei scapatati ca i la cei chiver-
nisipi 203)
3 August 1800. La aceasta data un spiter, Jose? Raimonty,
dintre spiterii cu diplome, cere voie sá deschidA spiterie in Bucure0
§i Domnitorul pune pe arhiiatros sag cerceteze dupa oranduiala", dim-
preuna cu alti spiteri de aici qtiupi i cunoscupi", cari îi dau carte"
la maná, eä indepline§te conditiunile de a avea spiterie. Termenii in-
trebuintati cu acest prilej, adicd: sad cerceteze dupa oranduiala", do-
vedesc ea' examinarea spiterilor din punct de vedere al titlurilor §i al
capacitatei lor profesionale era o regula; lar termenii cari urmeaza, do-
vedesc ca acest examen se face dimpreunä cu alti spiperi qtiut(;
cartea" ce i se clA la man& dovedeste ea acum nu mai poate face
pe spiterul chiar ori§icine ca pAna acum. Totul dovede§te un inceput
de organizare §i control dat in seama aceluia§ arhiiatros, a eärui au-
toritate se exercitA nu numai asupra med;cilor, dar §i asupra spite-
rilor. Arhiiatrosul este medicul personal al Domnitorilor. El face le-
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. VT1, p. 384. Vezi aici cap. Orfantrofiei.
V A. Ureche. 1st Rom., vol. VII, pag. 389. Vezi aici cap. Orfanotrofiet
pag. 239.

www.dacoromanica.ro
 279

satura intre Domnitor i Vornicia obstirilor, ached autoritatea care

plateste pe medici, si care executa poruncile domnesti : prin Spatarie
in chestiunile sanitare privitoare la provincie, prin Agie rand ii vorba
-de capitala. Totusi, whiiatrosul lucreaza totdeauna cu alti medici, cu
medicii slujbasi, cu medici platiti de Vornicia obstrilor ; numai cand
vorba de cercetari discrete, cand Domnitorul vrea sa se informeze di-
rect asupra unor fapte cari privesc, poate, chiar pe medicii slujbasi, ar-
hiiatrosul lucreaza singur. Asa de exemplu, la 10 Mai 1803, Domnitorul
pune pe arhiiatras sa cerceteze un catahrisis, adica o neregula, despre
care auzise ca se petrece intre unii medici i spiteri; este vorba de
aclica intelegerea ce exista intre unii doctori ì spiteri, ca
doctorii sa scrie anumite formule conventionale de retete i spiterii cu
care erau înelei, sa le execute. Domnitorul infiereaza acest s'stem de
neertat, care, din nenorocire se mai practica cateodata chiar i astazi 204).
Din cele de mai sus se vede usor inlantuirea organizarei din a-
cele vremi: Domnitorul are toate directivele si toate initiativele; Vor-
micia obstirilor sau ministerul de interne de astà zi, numeste pe medici
plateste din fondurile Cutiei milosteniei arhiiatrosul sau medicul
personal al Domnitorului, impreuna cu medicii in slujba fac controlul
practicei medicale ca si al practicei spiteresti. Posturile mcdicale, osebit
'de cele dela spitaIe, sunt: doi medici comunali, un medic scolar, un me-
clic al Orfanotrofiei care poate fi unul dintre cei doi medici comunali,
-un medic comunal in Craiova, altul in Rámnicul
La 5 Ianuarie intalnim un doctor Plucs Postelnicul, trecut prin.
tre slujbasii Vorniciei obstirilor la Cutia Orfanotrofiei, tar n'am putea
spune, pen+ruca nu stim, daca era simplu slujbas administrativ sau era
medic al Orfanotrofiei: in acest din urma caz, am avea un medic in
plus, printre medicii plätiti de Vornicie, un medic in plus pentru a servi
populatiei sarace a capitalei 205).
Tot in acest an, la 19 Februar 1803 intalnim un medic comunal
in orasul Focsani. Este d-rul Spiridon Calogheras numit acolo de catre
Domnitorul Constantin Ipsilant 206 )
Se stie ca. Vorlä Constantin Ipsilante (1 Sept. 1802August 1806)
este Domnitorul care a cantat sa-si injghebeze o armata personala; in
.acest soop, in April 1803 a infiintat un corp de Panduri. Printre a-
-cesti Panduri se gaseau i oameni bolnavi, cad trebuiau cautati. Dom-
nitorul a insarcinat cu aceasta treaba pe arhiiatros:
"Cinstit eredincios boerule al Domniei Mele, dumneta Ar-
hiiatre al Nostra, liindca unii din Pandurii ce slujesc se afla pgti-
mind de boala, carota li s'au oninduit spital la o cas5 ce este aici
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XI, pag. 451-60. Vezi aici vol. II cap.
controhil practicei spitere4ti, pag. 563.
Vezi vol. II, pag. 104. V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XL pag.
Vezi vol. /I pag. 104, 457. V. A. Ureche, vol. VIII, pag. 682 §I vol. X./.
pag. 459.

www.dacoromanica.ro
280

aproape, in enânästirea Mihai Voda", poruncim dumitale sä ingri-

jesti de dansii de toate boalele" 207).
Este cel dintai exemplu de spital oarecum militar, care se in-
fiinteaza de noi. Despre el ni-am ocupat mai sus 2"s). Si este interesant
de notat cá medicul celui dintâi spital militar románesc, este medi-
cul Domnitorului arhiiatrosul.
Acuma daca ne intoarcem putin inapoi, ne amintim ca la 25 Iulie
1795, au fost numiti in Craicva, dupa cererea cetatenilor si a Caima-
camului, doi presupusi doctori, Pavlu i Spiru. Nu stim cata vreme vor
fi stat acolo, dar stim ca la 24 August 1797, a fost numit in Craiova,
hirurgul Iosif Betca, in locul unuia despre care Caimacamul scria
este prost si nevrednic a se numi doctor, fiindcä nici n'au invätat a
epistimi, a dohtori, falrä numai slugä la un spiter s'au aflat" 209). Dar
nici Betca n'a stat prea mult in Craiova: in anul 1803 era in Bucu-
resti. In locul lui gasim in anul 1802 pe d-rul Nicolae Molnar 270). Pro-
babil ca nici acesta n'a stat multa vreme, caci dupa un an, la 15 Oct.
1803, Domnitorul Constantin Ipsilanti, instiinteaza pe Episcopul
Ramnicului, pe Caimacamul 'Craiovei, Samurcas, si pe boerii divaniti,
cá a luat o serie de masuri, printre cari sporfrea ven'turilor, ca sa se
poata tine un doctor bun si un dascal priceput pentru acel oras ;
roaga pe cei mai de sus daca aveti doctor ca acela, sä ne
,,cine anume este?, ca prin alegerea si a dumnealui arhiiatros, fiind
qtiut de practicos, sä se oränduiascä...". Nu stim cine anume va fi
fost recomandat, stim insa ca. Domnitorul a oranduit ca medic al Pan-
durilor care se gaseau in Craiova, pe d-rul gerah Droslovici 211).
Dintre cei doi medici comunali ai Bucurestilor, unul, d-rul Ioan
Marco n'a lasat nici o urmä despre trecerea,lui prin acest serviciu, de
parcä nici n'ar fi fost; al dcilea, d-rul Dimitrie Caracas, de vreo pa-j
tru ani era tot bolnav si in neputinta de a face vreo treaba. Serviciul
lui Dimitrie Caracas intre 1800 si 1802 a fost indeplinit de catre fiul
sau Nicolae Caracas. In 1802 d-rul Niculae Caracas a murit i atunci a
urmat fratele sat', d-rul Constandinache Caracas. Acesta a fost nu-
mit ca medic al spitalului Pantelimon la 12 Iunie 1801, in locul tatalui
sat' Dimitrie Caracas, ajuns in släbiciunea bätränetelor", i desigur
ca l'a inlocuit si in serviciul ce avea ca medic al orasului 272). In pri-
mavara anului 1804, moare i batranul Dimitrie Caracas. Aceasta im-
prejurare impune o revizuire a serviciilor medicilor comunali.
La 16 Martie 1804, Mitropolitul Dositei i unii boeri fac o ana--
207) Idem, vol. XL pag. 381.
208,) Vezi pag. 186.
V. A. Ureche. Ist.Rom. vol. VIL pag. 47. Cit. cond. 34,. fila 102- y. des-
pre Iosef Betcar veizi" aici vol. ir; pag. 258.
Vezi acest nuzzle aici, vol. II, pag. 101.
Vezi ace& nume aici. Vol: TI pag. 277-394:
Vezi biografia d-ruluf a Caracas., vor. II; pag. 83-103.

www.dacoromanica.ro
 281

fora Domnitorului prin care aratä cä nu sunt suficienti numai doi me-
dici comunali, cA trebuesc alti doi sau trer; dar pentruca nu sunt fon-
duri, propun ca sd fie plätiti din veniturile spitalelor mari, adicà spitalul
ciumatilor dela Dudesti :
Dupg luminata porunca Märiei Tale, oe prin pitac ni s'au
dat, adunandu-ne la un loc, am facut chibzuire pentra locuitorii
politiei Bucurestilor, cei sat-ad j scapatati, cari, la boalele ne-
putintele lar neavand alt mijioc ca sa aducä doftor cu plata, pati-
mesc in jale, necäutati ; intreband pe acei doi do ftori ai politiei,
cum de nu merg i la saracime, and se jut-art:pia de se imbolnavesc,
spre a cauta si ajutora la patienele !or, in vreme ce osteneala nu le
este in zadar, avand /eard oränduità" mai mutt pentru säraci, ca
cei ce nu le da mana sä plateasca, raspunsera, ca ori cat de prost
si sarac om dandu-le .tire cá s'au bolndvit, indata in erg de '1 vad,
si-1 cauta cu tcata protimia, dar nu pot sa proftacseasa la toti,
fiind orasul mare si norodu mult; de care, väzand si noi, ca, dupä
starea orasului si dupä multirea norodului, nu sunt de ajuns acesti
doi doftori, am socotit, ca .este de trebuintä, sä se mai oranduiasca
alti doi sau trei doftori, i asa vor putea pro ftacsi la toti saracii
bolnavi, a-i cauta .si a-i ajuta la boalele i patim ele lor, clupa cresti-
neascä ra si iubire de oameni, ce ai Inältimea Ta, catre toti de
obste, a nu pätimi nimeni, cat de prost sarac, farä d.. cautare ;
dar le* la acesti trei doftori nu este mijloc a se da nict din ven itul
scoalelor, de unde primesc acei doi doftori, in vreme ce chteltuiala
scoalelor s'a inmultit si mu este vreun prisos, nici de la alta parte,
decat am socotit, ca .34 li se dea lea fa, ori dela politic pecat se va
chibzui cu o dreaptä analoghie, sau dela spitalul de ciuma, ca unul
ce este oranduit iaräsi pentru politie, si din mila lui Dumnezeu,
suntem feriti de aceasta boalä. i ori dela care din re aceste cloua
locuri se va gäsi cu cale de cätre Inaltimea Ta, a li se orandui lea fa,
sä avem luminata porunca, ca sá stim in ce chip sa urmarn, prin
deosebita anafora vom arata Inältimei Tale, ce doftori s'au ales a
se ,orandui, cu ce mijloc sa se stranga venitul lefilor, si card* lea [â
sä se dea fiescaruia- 23).
La 17 April 1804, Domitorul intelege sä numeascä nu doi trei
osebit de cei existenti ci numai trei doctori de toti ; si se apune
sä fie plätiti de Comund, pe cuvänt cá s'ar da o pricina de suparare
,,orasenilor, fi de vreun catahrisis-, adica neregula; el hotdräste ca plata
acestor doctori, s'S se facä din fondurile spitalului de ciumati, fonduri
neutilizate de oarece nu exista ciuma. In acelas timp, Domnitorul cere
sà i se propunä numele a trei doctori si leafa ce trebuia sa li se dea, ca
infäreasca :
S'au cetit inaintea Domniei Mete, anaforaua ce ne facie prea
sfintia Sa párintete Mitropolit i cu dumnealor oranduitii boeri,_
213) V. A. Ureche. 1st. Rona., vol. XL pag. 46t Cit. cond. 46, fila 327.

www.dacoromanica.ro
282

si cat pentru a se randui pe politie darea acestei lefi la trebuinciosii

trei doltori, aceasta socotim ca va fi si cu discolie a se strange, si
se va da qi o pricinä numai de suparare a orasenilor si de vreun
catahrisis; iar mijlocul de al doilea, ce ni se area de catre oran-
duitele °braze, intre care este i unul din dumnealor Epi_ropi ai
spitalurilor, a se da adicä, din ven iturile spitalurilor mari1 gasim
Domnia Mea cu cale, poruncim ca, iaräsi proa sfintia Ta Mitro-
polite qi cc dumnevoastra oranduitilor boeri, facand alegere de (rei
doftori chibzuind cata lea fa sä se clea fiescaruia i cc ce mijloaoe
si oranduiala, sa ne aratati in scris prin anaf ora, ca sa intarim, spre
a se da aceias lea fa din veniturile spitalurilor' 214).
Atunci au fost numiti medici comunali d-rul Silvestru Filiti, Con-
stantin Darvari si Constantin Caracas. Dar s'a vgzut imediat cà numai
acestia nu ajung pentru trebuintele orasului. Atunci dupà cererea Dom-.
nitorului, la 16 Iunie 1804, Livanul propune sa se mai numeascd inc4
trei doctori i anume : Gheorghe Schina, Atanase Ioanides i Grigore
Saitu. La 7 August 1804, Domnitorul a aprobat i numirea acestora :
"pupa luminatä vorunca Mariei Tale. ce s'au dat anaforalei
noastre, ca osebit de cei 'trei doftori ai politiei, ce sunt Apra nduiti
cc lea fa dela Cutia obstei, adica, Silvestro, Constantin (Darvaris)
Constandache Caracas, nefiind de ajuns, dupä inmultirea noro-
dului politiei, sa se mai oranduiasca alti trei doftori, a carora le fi,
sa se dea din veniturile spitalurilor celor mari de ciuma, am
Pau alegere se gäsi cu cale, a se orandui acesti tre.i doftori, insa:
Gheorghe Schina, Atanase Ioanides si Gregorie Saito. Carona sa
li se dea lea fa pe lung, fiecäruia, Po talen i 80, si sá a;b5 datoria a
merge la boina vi oricit de pro§ti säraci, a-i cauta la neputintele
lor cc toata silinta-.
Domnitorul aprold :
',pupa alegerea prea Sf. Sale pärintelui Mitro polit si a dum-
nealor oranduitilor boeri, oranduim Domnia Mea pe mai jos °ran-
duitii trei doftori, a fi impreuna cc ceilalti trei, ca sä fie .ase dof-
tori ai politiei. carora, acestor trei de acum orb.' nduiti, poruncim s'a
li se dea lea la pe toatä luna, fiescaruia, Po talen i optzeci, din veni-
turile spitalurilor celor mari de doing, si sa fie datori a urma pre-
cum mai jos se coprinde" 219.
Trebue notat cà toatd corespondenta de mai sus s'a fdcut intre
Domnitor i boerii Divanului in frunte cu Mitropolitul; acestia au cerut
Inmultirea doctorilor, i ei au propus pe noii numiti. Mai adäug5m
propunerea celor noi numiti a fost semnatà si de arhiiatrosul dr.. Ema-
nuil Persianu. Semnardm toate acestea, pentrud acum pentru Intá.'adatà,
Vomicia obstirilor este uitatd ; ea a primit ordinele de executare
V. A. Ureche. 1st. Roan., vol. XI, pag. 461 Cit. cond. 46, fila 327.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XI, pap. 462,

www.dacoromanica.ro
 283

alta consultare. i tot acum pentru intaiadata, arhiiatrosul semneaza al'a

turi de Mitropolit i boerii Divanului, un act prin care se propun anumiti
doctori in slujba 4 ãrei. Merita sa tie remarcat i kaptul ca dintre cei
sase medici comunali ai Lucurestilor, trei sunt platiti din fondurile Cutiei
uei din cele ale spitalului de ciumati.
Oranduiala Intocmita de Constantin Ipsilant pentru medicul din
Craiova, facuta la 15 Oct. 1803, n'a dat rezultatele dorite. Nu se gaseau
docbori amatori sa se stabileasca' in acest ora. Din aceastd cauzà, la 20
Iunie 1805, Domnitorul intocmeste un nou hrisov, ca sa poatd stator-
nici in Craiova doctor si Gerah stätatori a pururea s5 nu se
mai schimbe ca pana acum. In acest scop, dupa ce cerceteaza veniturile
din care se plateau inainte vreme cloctorul §i Gerahul Cra'ovei, mai
adaugä cateva venituri noi, obliga pe Caimacam, pe boeri §i pe Episcopul
din Ramnic, sA contribue i ei cu cate ceva, i ajunge sa lege o suma
de patru mii de talen i pe an pentru un doctor §i 350 de talen i pentru
Gerah :
Hrisovul Doctorului si Spiperului ¿eta Craiova de plata ce au.
Fiinda intre celelalte bune orändueli intocmiri pentru fo-
losul de obste, care voim Domnia Mea a le avea politia noasträ
dela Craiova, precuon se urmeaza si la aceasta de aici, este una
trebuinta de un doctor si de un Gerah stätaori apururea acolo,
spre a se cäuta la intAmpl5ri de trebuintä atat familiile boeresti,
ca si ceilalti orä.eni locuitori ai nostri din parea locului, facu.-am
Domnia Mea cercetare de oranduiala ce au lost mai inainte acoto,
§i at.it dela dumnealor cinstitii si credinciosii boeri ai Domn'ei Mele,
Caimacamul si boerii divaniti dela Craiova, at si din cond:ccle
vanului, ne adeverim, c5 mai inainte se da dela Domnie intr'un an
talen 1080, dintre aceste slujbe peste banii Cämärei, adia : taleni
220 din vama Craiovei, si 220 din dijm5rit si taleri 220 din villa-
rici, din oerit a cinci judete talen i 200 dele Ocne, din cari lua un
Doctor talen i 1000 si un spiter taleri 80, care, aceastä oränduia1.5
de darea numitilor bani si in vretnea Domniei Noastre, nu numai
am poruncit de s'au p5zit, ci inc5 dup5 ruga-cauna ce din anul tre-
cut ni-a fäcut boerii divaniti, am mai adaos preste numi.a sumä
de talen i 1080, alti talen i 470 pre an, adicä : din vama Craiovei 310
talen, din oerit talen i 310, din dijm5rit talen i 310, din vinarici ta-
leri 310, din 0c,ne talent 310, ce se aduna preste tot talen t 1550,
iaräsi preste banii C5m5rei, cum au fost si mai inainte: din cari
aceSi bani, am randuit prin hri.sovul ce am dat la leat 1803, Octom-
brie 15, sä se dee la un Doctor talen i 1200 si la un Gerah 3'0. Acum
dupä arätarea ce ne face Dumnealui Caimacam, cu dumneal-Nr
boerii divaniti de acolo, prin dumnealui Vel Ban, a dup5 scumpetea
lucrurilor ce se urmeaz.5 acum intr'aceast5 vreme, a se fine un doc-
tor bun, trebue platä de simbrie pfin5 la talen i 4.000, si cu toate c5
iubitoriul de Dumne?eu Episcopul R5mnicultri, dumnealui Cai-
macam cu dumnealor -boerii, din bun proeresis, vor ajuta la plata

www.dacoromanica.ro
284

de doctor, dar nefiind de ajuns cu ceiace au lost orana'uit pan&

acum, fäcutu-ni-au rugaciune, cá dintru aceste husmeturi, sä se mai
adauge la aceasta platä a Doctorului, spre usurinta dumrzealor ; iar
cu cealalta platä se incarca dumnealor, dupa lägaduinta ce au dat
in scris; am primit rugäciunea dumnealor si am adaos la Doctor
talen i 200, spre a km pre tot anul taleri 1400, care acesti talen i 200,
sa se dee tot dintru aceste cinci husmeturi, cu oranduiala ce se
aratä mai sus, si ande da pana acum talen i 310, de acum inainte.
fiecare amparätor de husmet sä dee po talen i 350 ; iar taleni
2600, pang la implinitioa de talen i 4000, indatorim pre sfintia sa
pärintele iubitorul de Dumnezeu Episcopul Ramnicului, a da taleni
250, si pre dumnealui Cat;macamul Craiov,ei talen i 250 si pre dum-
nealor czeilalti boeri toti, ca dupa fägacluiala ce au dat toti, sä dee
ca analoghie suma ce se arata mai sus ; cu care adaos de lea ja ce
s'a facut de Domnia Mea, si Cu ceiace se va da dala numitele
°braze. sä se tie un Doctor bun; care Doctor multumindu-se ca
aceasta, sä pazeascä legätura ce va face cu dumnealor mai sus
numitii boeri, j sä fie osarduitor atat Doctorul, cat si Gerahul, ce
are oranduit din venitul husmeturilor talen i 350, intru intamplatoa-
rele trebuinte ce vor ave,a cei neputinciosi, de a cicbandi iridrepta-
ra tämäduirea lor, care acest ajutor il facem Domnia Mea, nu
numai pentru boerii si pentru cei ce le da nâna a pläti vizitele in
oras si pre afara, dupä trebuintä, ci mai Ira dos, pentru cei säraci
cu meputintä de plata ai orasului, si la ceice vin la spitalul de
acolo, unde sä fie Doctorul indatorat a merge [ara platä. Cu aceastä
dar oranduiala, am facut ajutorul din täi, si acum am primit de
am mai facut prostichiu, cum se aratä mai sus. Deci spre a fi a-
ceastä oranduiala bine päzita si a se urma darea acestei lefi puru-
rea si totdeauna ca nestramutare, pentru folosul cel de obste, care
il voim Domrzia Mea, al dumnealor boer`lor si al tuturor locuitori-
lor nostri din partea locului, si a säracilor cäutare, care nu au !m-
anta de plata la Doctor, am binevoit a intäri aceasta printr'acest
Domnescul nostru hrisov, adeverit ca insäsi domneasca Noastra
iscalitura pecete, cum si cu credinta prea iubitilor Domniei Mele
pi...' 21M)
Din cele spuse mai sus vedem cá organizarea sanitard de 'Ana' acum
se poate rezuma In chipul urnator :
Primii m'edici slujbasi sunt cei ai spitalelor. In anul 1781, ()data cu.
infiintarea Orfanotrofiei s'a numit un medic al acestei institutiuni, obli-
gat sà faca si pe medicul comunal al Bucurestilor. La 25 April 1784, a
fost numit Dimitrie Caracas, cel dinthi medic comunal in Bucuresti. La
21 Martie 1793, a fost numit al doilea medic comunal, Satrarul loan
Doftorul sau Ioan Marco.
216) Arh. Stat. Condica donmeascA &3, fila 251. Divanul din Craiova. V.
A. Ureche, vol. VIII, pag. 684-85.

www.dacoromanica.ro
 285

La 1 Sept. 1785, se numeste d-rul loan Manicat ca medic al §coa-

lei ; la 21 Iunie 1786 este numit in acest post d-rul Constantin Darvaris
si d-rul Silvestru Filitis la Orfanotrofie in locul lui Dimitrie Polihronie
Tracu.
La 17 April 1804 avem trei medici comunali : Silvestru Filitis,
Constantin Darvaris si Constantin Caracas, platiti din fondurile Cutiei
milosteniei ; la 7 August acelas an se mai numesc trei medici comunali,
Gheorghe Schina, Atanase Ioanides, si Gr. Saitu platiti din fondurile
spitalului Dudesti.
La Craiova exista inca din 1777 un medic comunal, gerah §i spiter.
Tot de atunci exista un medic comunal §i in Ramnicul Valcei. La 5
lanuar 1803 se numeste un medic comunal in Focsani.
In timpul ocupatiei austriace, Nemtii s'au ocupat si de tarani, tri-
mitand medici pela tara, atunci cand se iveau boli suspecte.
Arhiiatrosul sau medicul personal al Domnitorului controleaza si
da voe celor cari aveau acte academice, sa practice medicina. Tot el,
ajutat de unul sau mai multi dintre medicii slujbasi face controlul spite-
rilor ; ajutat de spiteri incercati controleaza si capacitatea profesionala
a spiterilor noi.
Medicii slujbasi ca si spiterii sunt sub privigherea Epitropiei sou
a Vorniciei obstirilor; ordinele se executa prin Agie in Bucuresti, prin
Spatarie afara din Bucuresti. Lefile se platesc din banii Cutiei milosteniei,
care este pusa sub controlul aceleiasi Epitropii sau Vornicii de obste ;
,cAnd nu sunt suficiente fondurile Cutiei milosteniei, atunci se apeteaza
la fondurile Cutiei scoalelor sau la cele ale spitalului de ciumati.
Medicii comunali sunt numiti de Epitropie sau Vornicie; o excep-
tie s'a fäcut in anul 1805, cand au fost propusi de Divan §i arhiiatros.
Toti medicii slujbasi, indiferent unde fac serviciu si de cine sunt
platiti, din moment ce primesc o leafa lunara, toti sunt obligati sà caute
obrazele scápatate si pe, cei saraci, gratuit. Ei sunt obligati s'a se duca
oriunde ar fi trimisi de catre Epitropie sau Vornicie, sA vada de
bolnavi, in ccprinsul orasului, uneori prin judete.
Numai bogatii platesc serviciile medicului ; cand isi uita de aceasta
datorie, D-omnitorul poate sili pe datornic sa plateascä datoria c5tre
Doctorul curant.
Deasupra tuturor este Domnitorul, care are toate initiativele i da
porunci de tot criace trebue sä se faca in chestiunele de ordin sanitar,
ca si in toate ramurele de activitate publica.
La 25 Dec. 1806 incepe ocupatia ruseasca, care avea sa tie pana
la 18 Mai 1812. Pretutindeni erau numai Rusi si jale. In valtoarea im-
prejurarilor nenorocite din acea vreme, se perde firul organizarei noastre
sanitare, mai ales ca Rusii au venit cu organizarea lor militara, doctori
si spitale militare. Numai din cand in and mai prindem cate o veste,
care dovedeste existenta firului inceput cu atata trucla. Vom aduna in
cele ce urmeaza, toate tiriie ce-am putut culege, straduindu-ne sa pas-
tram o continuitate in povestea noasträ.

www.dacoromanica.ro
286

Ru§ii, dad au venit, au mentinut pe cei §ase doctori ai

adicd ai ora§ului, totu§i, de frica vreunei molime, sub cuvant cd tac un
comitet care sa se ocupe de incfartiruire, au intocmit de fapt o politie
sanitard speciald a lor, osebit de Agia noastrd, numitä Com.te.!ur sau
,,Comité". Acest Comité are in slujba lui cinci boeri, cate unul de fiecare
despartire a oraplui ; boerul unei despdrtiri sau pld§i, este ca un fel de
Comisar de sectie. Toti la un loc forroeazd un fel de consiliu. In Noem-
brie 1807, acest Comitet are un Logofdt, 2 cazaci, 2 ciocli §i de fiecare
mahala cáte un vdtd§el. Preotii sunt obligati de Mitropolie, sà amble cu
vdtä§elul din casä in cask sá cerceteze §i sA raporteze pentru once in-
tamplätoare lucrurr 217).
20 lanuar 1608. La aceastd data intälnim un nume nou de
doctor comunal d-rul Grigore Mina. Acesta impreund cu d-rul Schina,
reclamä cA sunt noud luni, din Martie trecut, decdnd nu-si mai nrimise
leafa ce trebuia sä li se dea din fondurile spitalului Dude§ti. Divanul
porunce§te lui Spiru Cazoti, epitropul acelui spital sa achite drepturile
doctorilor, pen trued' chunnealor in adevär si-au umat datoria slujber
Este o märturie band, care dovede§te ca. medicii comunali cu toatd ocu-
patia streind i§i fdceau datoria 212).
1 Martie 1808. Si medical din Rdmnicul VdIcei continua a fi
la post. La aceastä datd, Divanul scrie Vornicului ob§tirilor sä dea ace-
stui doctor cate 30 de talen i pe lunä, la cari sd mai adauge §i Episcopia 23
de talen, ca sa ia doctoral ate 50 de talen i pe luna:
Dupä cunoscuta väzuta trebuintä ce este de dohtor la acel
oras al Ramnicului, si la locurile ce/ea de prin prejur, cu caro fiind
anaforaua prea sfintiei sale pärintelui Mitropolit, primit este Di-
vanului a se facie urmarea ce intr'aceasta se coorinde, pentru care
scriem dumitale frate Vel Vorn ice al obstirilor, ca preste taleri
20. ce are acest dohtor pe lunä dela Guam obstei, sä i se adauge
a(ti takri 10. ea .sä i se urmeze darea lefei dela Cutie po taleri 30
pe lunä asisclerea poruncim dumne.avoasträ hoerilor Ispravnici
ot sud Valcea, sa. impliniti pe fiescare trinimie po taleri 60 dela
economul Episcopiei Ramnicului sä-i dati iaräsi dohtorului, ca
sa-si aiba lea fa pe lunä po taleri 50 deplin ; care. aceasta prostichi
sä i se inceapà datul dela intaia zi a trecutului Ghenarie. Ci dar,
intr'acestas chip poruncim sä se urmeze darea letei ec?s.tui dohtor,
atat dela Epitropia obgei, cat si dela economia Episcopiei, intoc-
mai cum s'au zis mai sus- 219).
28 April 1808. Intocmai ca §i altädatd, pe vremea ocupatiei
nemte§ti, se pomene§te de o cercetare doctoriceascä in judetul Telcortnan,
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. IX, pag. 252.
Vezi vol. II, pag. 106, 107. V. A. Ureche, vol. XI, pag. 900. Cit. condica
54, fila 249.
Idem, vol. XI, pag. 901. Cit. cond. 65, fila 275.

www.dacoromanica.ro
 287

unde se ivise printre tArani o boalà ciudatä, etichetatà drept scorbut,

ceiace n'ar fi fost lucru chiar asa de mirare, dat fiind sArAcia ce dom-
nea atunci printre tAranii no§tri. Divanul a trimes pe d-rul Panaiotache
sA cerceteze ; in urmA s'a facut un consult de doctori si s'a fixat trata-
mentul de urmat. D-rul Panaiotache trebuia sA se ducA iarasi la fata
locului, ducAnd cu el §11 medicamentele necesare, ca sA explice oameni-
lor cum sa se ingrijeascA ; ispravnicii judetului trebuiau §i ei sa' dea tot
concursul in aceastA imprejurare. Pe deasupra, pentrucA aa erau ca-
menu i a§a li erau credinta, s'a mai trimis §i sfintele moa§te, ca s5 le
fie inteajutor i sA se vindece mai sigur :
Dela Divan, catre Ispravnicii de Teleorman.
1312ntru epidemia boalei ce s'a ivit intre locuitorii acestui judet,
dupä cercetarea si chibzuirea ce au facut in trecutele zile dumnealui
doctorui Panaiotache, carele aci la judet intr'adins s'au trimes de
catre Divan, si dupa raportul ce au adus aci, facandu-se oonsil de
Care cinci din dumnealor doc toril politiei Bucurestilor, au si aratat
Divanului, prin anaf ora sub iscäliturile dumnealor, scrisá dela 25 ale
acestei luni, cuviincioasele mijloacele prin care i cei sanatosi, se
pot feri, i cei ce patimesc de aceastä board', ce se numeste scorbut,
a se tämädtti, care anafora a dumnealor Doctorilor, iatä se trimete
dumneavoasträ, embericlisite intr'aceasta carie a Divanului, dupi
care sä ingrijiti cu osardie a se face urmare intru toate intocmai,
spre mantuirea sea parea ticalc*lor locuitori, dintr'acest ¡el de
cumplitä patina si cu toate ca acum deocamdatä vine aici §i dum-
nealui Doctorul cu doctoriile cele trebuinc3oase (cate in anafora se
coprind) numai ca sa arate in fapta facerea lui si cu carele
au a le metahirisi locuitorii, si apoi sä se intoarca inapoi ; dar, in
urrna, datoria dumneavo3str.i este a ingriji si a priveghea, ca
nu contineasca locuitorii a metahirisi toate aces(iea cate se coprind
in mai sus numita anafora a dumnealor Doctorilor, pazind i dieta
cea oranduitä de dumnealor, si naclajduim la milostivul Dumnezeu,
ca se vor izbavi rie aceastä patima ; pentru care iatä se trimite de
aic; un Arhiereu impreunä cu un cliric cu moastele sta. ntului
Mihai Sinolul, ca sä se inconiure prin toate satele judetului uncle
patimesc locuitorii, sa faca osfestanii, litanii si rugaciuni catre
Dvmnezeu, rentru contiPnirea acestii cumplite boale si pen-
tru mantuirea celor bolnavi. Deci sä aveti purtare de grijä a le in-
lesni toebuintele ce vor avea, ca s.ä poata avea umbletul prin sate,
pentru cuviincioasa trebuincioasa urmare ce s'au zis mai sus" 220
Afräm din acest document, cä in Pucuresti sunt acum numai cinci
medici comunali, sau poate, al saselea lipsea pentru un moment, monten-
tul cAnd s'a fAcut acest consilie, in care printre celelalte s'a fixat §i

220) Vezi vol. II, pag. 80. V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XI, pag 901.
-Cit. cond. 65, fila 32.9.

www.dacoromanica.ro
 288

dieta- de pazit in scorbut"; sunt termeni noi, de care se pomene§te

acum pentru intaia oara prin documentele romane§ti.
La 13 Sept. 1808, Generalul rus Cusnicov porunce§te sa se faca
revizuirea celor care practica medicina, cum §i revizuirea farmaciilor. Si
pentruca acum nu mai exista un arhiiatros, Divanul insarcineaza cu
aceasta treaba pe d-rii Silvestru Filiti, Constantin Darvaris i Constantin
Caraca§, ca niste practicosi cu stiintä, vechi dohtori ai acestei po-
litit' 221) .
1809-1810. Intr'o catagrafie facuta in acest timp asupra tuturor
functionarilor dela noi, printre medicii functionari din Bucure§ti sunt
:trecuti
Dohtorul Silvestru (Filiti) cu 250 de lei.
Con stantin (Darvaris) cu 250 ., II
II Constantinache Caracas ca 250 ,
SI (loan) Marcu. cu 250
l-firurcl al nolitiei cu 120
Moasa politiei Cu 170 .
Andrei, gherah la Craiova cu 100 ,, lI
Dohtorul inspec tiei (?) cu 30 222)

8 Febuar 1810. In Eucure§ti s'a ivit o boala ciudata. care

aducea a ciuma. Atunci Divanul a dat porunca medicilor comunali, ca im-
preuna sa cerceteze §i sà stabileasca natura boalei. Cu acest prilej aflam
numele acestor medici : Gheorghe Schina, Silvestru Filiti, Constantin
Darvaris, Emanoil Rizu §i Panaiotache. Lipse§te d-rul Constantin Ca-
raca§, plecat credem in Rusia. Documentul ce urmeaza este inte-
resant mai ales prin rolul ce se da medicilor comunali, rol firesc, dar pen-
tru primaoara impus lor, acela de a stabili felul boalei i a lua impreuna
- ma.surile impuse de natura ei, ca sa fie stavilita ; este indrumarea logica
a unui serviciu sanitar comunal, ca sä corespunda menirei pentru care
se infiinteaza acest serviciu.
Dela intaiul Diva.n si Comitet.
Dumneavostra doctorilor ai politiei, d-ta Kir Gheorghe
Schina, d-ta Kir Emanuel Rizu, i d-ta Kir Panaiotache, d-ta Kir
Silvestre, d-ta Kir Constantine Darvaris ; fiindcg intre locuitorii
acestui ora g Bucuresti, s'au incins boala de lingoare, care board',
'nácar de si nu este groaznica, dar din intamplare, poate cu vremea,
sa se faca asa; pentru curmarea dar a aoestei boale, dupa predlo-
jenia Exc. Sale a generalului Engelhard, vice prezident Divanului,
va orandoeste Divanul pe Dumneavoastra, indata dupa primirea
acestui pitac, sa cercetati bcala aceasta, ce simptomata are, si sa
va siliti in tot chipul sa o curmati, nelasand-o sa se mai innwl-
teased ; de este sfatuire a se deosebi cei bolnavi de care cei &Ina-
V. A. Ureche, 1. c. vol. XI, pag. 902. Vezi aici vol. II, pag. 565-66.
Radu Rosetti. Analele Acad. seria II, Tom. XXXII, p. 276.

www.dacoromanica.ro
 289

tosi, ajutand pre cei s5raci i aratand Divanului si alte mijloace ce

veti gäsi dumneavoastra spre imputinama si trecerea acestei
boak" 223).

3 Sept. 1811. Plata lefilor medicilor mergea greu de tot. La

aceasta data, d-rii Filitis, Darvaris si Caracas, se plang generalului rus
Crasno Mjlaevici, presedintele Divanului din Bucuresti, cà n'au primit
leafa Inca* din luna Aprilie care trecuse tlendis donc que nous autres,
_nous nous attendions à juste titre, à des reoompenges genéreuses... nous
-ooyons tout au contraire que depuis le mois passè, l'on nous
a suspendu m65/ne les appointements qui nous étaient accordés,.. 224).
Cum-cum rasboiul a trecut i Rusii au plecat. La 8 Sept. 1812 se
inscauneaza noul Domnitor loan \Todd Caragea, in sarcina earuia cade
opera de refacene a unei tari sacatuita de pravoslavnicii Rusi i pandita
de o groaznica epidemie de ciuma, care n'avea sa intarzie sa vie. Cu
aceasta grija, Vocla Caragea prinde a se interesa foarte de aproape de
sanatatea publica.
Primul exemplu il gäsim la 6 Mai 1813. Domnitorul trimite pe me-
dicul sàu personal, pe arhiiatros, sa cexceteze :
insine Domnia Mea, am v5zut pe multi cooii oa-
meni st5nd pe poduri, bolnavi, unii aoind pe trupul lor multe bube ;
de aceia poruncim Domnia Mea, s5 or5nduiti a ceroeta pe unii ca
aceia, ce boli au si ce bube sunt acelea, si s5 ni se arate- 225).
Si, fiind cu grija ciumei, Voda Caragea incepe sa gandeasca si la
medici. La 12 Mai 1813 porunceste boerilor Const. Filipescu i Radu
Golescu, ca impreuna cu Episcopul Buzaului sà cerceteze situatia Cutiei
milosteniei i posibilitài1e ei de plata pentru achitarea lefilor doctorilor.
Boerii mai sus numiti, in lipsa episcopului de Buzeu, au facut o
anafora, adica un raport catre Domnitor, in care deslusesc ca, banii cu-
veniti Cutiei milosteniei i coalelor, bani ce se aduna de prin eparhii,
nu se platesc la vreme ; mai deslusesc ca din banii ce se aduna la Mitro-
polie, o parte din ei se impart chiar de Mitropolit sub cuvant de mili
poate unde nu trebuia, cand acest lucru trebue fad numai Casa
Epitropiei care este pentru aceast5 ingrijire". Tot din acesti bani, Mitro-
politul oprea leafa ce se cuvenea dascalilor i doctorilor de prin eparhii ;
drept care, boerii propun ca dascalii i doctorii eparhiilor sa fie platiti
din chiar veniturile Fpiscopiilor, venituri destul de mari. Mai departe,
boerii constata cà sunt in Bucuresti nu mai putin ca zece doctori comu-
nali, printre cari si o doctoritr , si dup5 priceperea noastr5", spun
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. IX, pag. 616.
T. G. Bulat. Farmacisti i medici la inceputul veacului al XIX, in Tàrile
RomAne. Anal. Basanabiei, anul IV, nr. 1, 1932. Vezi vol. II, paq. 90.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. X/A, pag. 940.

19

www.dacoromanica.ro
290

boerii, politia aceasta nu poate dobandi vreun ¡olas dela aceftia- idrept
care propun sa se faca alegere i sd se opreascd in serviciu numai doc-
torii necesari:
Prea ingtate Doamne.
Dupd luminatd porunc5 ce mi se cld de care Inalti,r.ee 7 a. ca
dimpreund cu iubitortd de bizmnezeu sf. Sa pärintele Epir.copul de
Buzeu, adunfindu-ne la un ¡cc, sá teorisim socotehle Epitropt.:1 Ob-
Sirilor pe patru luni, dala I lanuarie i pand la sfdr§itul lurid Apri-
lie al urmatorului an, fi sä arátdm Indltimei Tale pry' anafora,
inftiintäm Inältimei Tale, a pfirintele Episcop lipsind afar& ni-am
adunat no: la un loc i intrand in cercetarea socoteillor nu li-am
fdcut isbränire desdvdrfit, pentru aceste mai jos ardtate pricint.
Mai inthi, pentru banii ce se iau de sf. Mitropo!ie, at& sfertul sf.
Gheorghe, ce este venit al fcoalelor dela preotii ma' nästirile epar-
hiilor, cat pentru banii sf. Dimitrie, iaräfi dela preoti, ce este ve-
nit al Cutiei de milostenie, cä to.Veauna prem.n i acum nu se
pot implini cu inlesnire, cu cuvfint a nu se pot scoate lesne din
eparhii, la care, de vreme ce pfitimefte sf. Mitropolie atarea discolii
cu implinirea, de se va gási cu cale de care Inältimea Ta, sá fie
luminatä poruncä cätre dumnealor boerii Ispravnici de prin judete,
ca prin protopopii pld filar,' sa se implineascä banii aceftia, spre a
nu se mai discolipsi Epitropia la trebuinta cheltuelilor ce are.
fiindc5 cdteva obraze din lefa§ii säraci, i.i iau lea fa dela sf. Mitrc -
polie tot din banii Epitropiei ce s'au zis mai sus, este färd de ord.:-
duialä a se pläti de care sf. Mitropolie, in vrerne cd nd sa
Epitropiei este pentru aceastä ingrijire. Csebit de aceasta, la scco-
telile ce inchee sf. Mitropolie cu. Ep:itropia de banii sfertului sf.
Gheorghe, ce mai sus sz aratd, se vede cd pe tot anul opre.re band
pentru dascäli dohtorii ce se aflä prin eparhii, fi pentru aceasta,
de se va gdsi cu cale de calm Indlpimea Ta, sä fie luminatä poruna,
ca acele lefi sä le pldteascä chiar din venitul eparhiilor, iar
din venitul Cutiei milostwdei, cfici Cutia milosteniei se vede a din
zi in zi merge spre scädere, cheltuelile i lefile se ingreuneaz5.
Al doilea, odzur6m î, socoteli j zece dohtori i o moasä fi o doh-
toritä, cane s'au aciátzgat acum cu leatä nu putinä dela Cutis milos-
teniei, i, dupd priceperea noasträ, politia aceasta nu poate dobändi
vreun falos dela aceftia, pentru care nici intraräm mai tnuit in cer-
cetarea socotelilor, afteptdnd luminatd poruncd, a de va fi bung-
votnta Märiei Tale. s5 chibzuim noi de isnoavd, cari dohtori sä se
pldteasa dirztr'aceftia. a fi pentru sdrdcimea §i cdt li se cu-
vine dupä starea fiefcäruia a-i afeza. ca politia sä fie folositä cu
cercetarea ce vor face bolnavilor celor sdraci, Cutia milosteniei,
s5 nu simtä atfita greutate de lefi ; act. dupi cvm väzurdm in
socotelile acestor patru luni, trec, chcltuiti mai mult talpri 13.101
bani 64, peste iraturile ce s'au primit. Socoteasa buna inpelepciunea

www.dacoromanica.ro
 291

Märiei Tale, and intr'aceste 4 luni trece aceasta suma de bani

cheltuiti mai 'milt, apoi pared la incheerea antrlui, cät poate sa treacd
mai mult 7, de care nu lipsim a instiinta lnaltimei Tale, sä ramae
toti acestia precum se vede asezati? Vom auca luminata poruna
de urmare spre incheerea numitelor socoteli, iar hotararea cea desa-
vaqita ramane a se face de catre Ináltimea Ta.
Semneaza Const, Filipescu ve! Ban ; Rada Golescu ve!
Vornic.

Pe aceastd anafora, Domnitorul pune urmdtoarea rezolutie:

Dumneavoastra orânduitilor bocri, am vazut Domnia Mea ara-

tarea ce ne faceri printr'aceastä anal ora, la care si raspandem ca,
cat pentru banii ce se implinesc dela preofi de sf. /(//itropolle, in
vreme ce numärul preotilor fiind oranduit de Domnia Mea a fi nu-
ma; de 3500, iar banii sunt oranduiti a da fiescare preot dintr'acei
3500, filndca se cisluesc si se presoara pe to3 din tara, dupä hotä-
rarea Dormiei Mete ce s'au (fat pentru areasta, de aceia si se ca-
vine ce, de catre cel ce se face acea cislä presärare, de catre
acela sa se si implineasca, ca sa nu se faci incurcaturi nä pas-
tuiri ; iar pentru lefile ce se dan dela sf. Mitronolie. tot din banii
Epitroplei. i pentru lefile dasoalilor si a dohtorilor de prin eparhii,
ce-i opreste Mitropolia, Was( tot din banii Epitropiei. primita (iin-
dn-ne arä tarea re ne faceti, o intärim Domnia Mea, i precum a-a
gasit dumneavoastra ca ca/e; asememea hotaräm sa se urmeze.
lefile saracilor. sä se dea numai dela Epitropie, ci si ale clasça-
lilor i ale dohtorilor v-1.' Prirtrhi;. sa se plateasca d;rt vaniturile
eparhiilor, iar nu dintiale Epitropiei ; precum asemenea ci pentru
dohtorii i moaa, i dobtorita de aici din mlitie. si ppreriz lefile tor,
vä dam voe Dorrinia Mea. sä faceti cuv;inrioasä chibzuirc im-
prenna Cu arätarea ce yeti face Domn:ei Mele pentru teoria soco-
telilor, sä ne arätati pentru aceasta in ce chip veti gasi
cale" 226).

In acest document trebue notat prezenta in acea vreme a unei doh-

torite", printre medicii romunei Insirprea distinctä cr. se face : doctori,
moasd. dohtoritä. nu lasä nici o indoiald asupra calificärei arestei slui-
base. este o doctoritä. Nu stim cine va fi fost numai ma; tärziu, la 5
April 1x15, apare o Venetiana Vacluva. dohforita ot Doamna B5-
lasa"227) printre pePRionarele milcNsteniei : dar. de va fi fost
vreo legAturA intre clobtorita" din 1813 si Venetiana dohtoritä ot Down-
na Eäl-'a. din 1815. nu *Om nimic.
Deasemenea nu stim dacd alegerea doctorilor hotArA4-5 de Domnitor
s'a mai fäcut sau nu, pentruca svonurile de morti grabnice pe urma unor
226) V. A. Ureche, I. c. vol. X/A, pag. 1053. Cit. cond. 76, pag. 212.
227)Vezi vol. H, pag.

www.dacoromanica.ro
292

boli ciudate, cari semänau a ciumd, se indesesc tot mai mult, si nu mai
lasä rägaz sä se gandeasca cineva la alegerea medicilor. La 11 Iunie
1813, se anuntd'ivirea unui focar de board in Teleorman. Numaidecat a
fost trimes acolo un doctor Gävan sau Gaya/a, sä cerceteze la fata Jo-
cului natura boalei. Este o dovadä mai mult ca lumea incepuse sä se
pätrundä tot mai mult de rostul medicului si al medicinei, mai ales de
nevoia unui diagnostic precis, care sa impunä mäsurile preventive dictate
de cazurile ce se prezintau. D-rul &Avail s'a dus in Teleorman unde
fäcut datoria, dar cAnd a fost sá i se pläteascä serviciile fäcute, a fost
nevoit sá alerge mult, !And sd-si scoatä banii. Ca om practic, Gävan a
rämas insä acolo, s'a insurat cu fata Stolnicului Razu si in anul 1815,
il gäsim in slujbä ca medic de judet, cel dintai medic de judet la not
In tarä. 22e)
.

In seria infdptuirilor de ordin sanitar, Domnitorul Caragea nu uitä

orasul Craiovei. Se cunosc sfortärile luf Const. Ipsilant i intocmirile
fäcute de el prin hrisovul din 20 Iunie 1805, ca sä poatà statornici un
doctor bun in acest oras ; printre aceste intocmiri, amintim eä, boerii se
legase prin inscris, sà contribue si ei cu o parte la plata doctorului, numai
cä nu s'au tinut de cuvantul dat. Din aceastä cauzä Caimacamul a fost
silit ca in locul contributiei care nu s'a dat,sä pue o taxA de cloud parale
la leu, pe lefile slujbasilor ; in" aeest chip eseau la socoteald. La 30 Dec.
1812, Veda Caragea a intdrit aceastä mäsurà. Acum, la 29 Iunie 1813,
Domnitorul cià un nou hrisov prin care intäreste mdsurile anterioare
creiazd douà posturi de medici, unul plätit cu 3000 de toleri pe an si un
al doilea platit cu 1200 de talen, pästrand din venituri si o rezervä de
500 de talen i pentru cine stie ce intämpläri neprev5zute apoi d libertate
Caimacamului, Epincopului i boerilor divaniti cari formeaza o Epitropie
sä-si aleagä doctorii pe care ii vor, cu obligatia pentru acestia, sa vadà
de bolnavii säraci si de bolnavii spitalului Obedeanu
Hrisovul dohtorilor dela Craiov. a.
Hrisovul incepe prin a enumera orgnduelile anterioare si in
sp,ecial cele ale lui Ipsilanti intgrite ca hrisovul din 29 lutzie .IS05,
dupe care, adaugg :
osebit au lost indatorati si dumnealor boerii ceilalti, cu
analoghie sá dea a implini le* cea oranduitä a doftorului, i a gera-
hului, pang' la taleri 4000 pe. an, si, dumnealui Caimacarnul si dum-
nealor boerii, dupg ruggciunea ce ni-au fäcut, are,/ C cu acest aju-
tor ce era orAnduit a se face din partea boerilor se intg mplä de
multeori oricini zfiticniri la plata lefilor. De accia au intocm'it si au
orgnduit ca sa se dea din Wile ce se dau la Craiova, ate doug pa-
rale la leu, i din apaltul erbei de' puscä talen i 450, care s'au si urmat,
pentru care intocmire, ineä din anal trecut Decembrie 30, am in-
tgrit Domnia Mea, prin anaforaua dumnealui CaUnacamul de a se
pgzi si a se urma.
'28) Vezi vol. II. peg. 139-142.

www.dacoromanica.ro
 293

Asa dar, pe hing5 iratul (venitul) cel vechiu d taleri 2250,

ce se arat5 mai sus (1), ins5: talen i 1750 din 5 huzmeturi, de huz-
met Po taleri 350, cari au dea cumpärfitorii peste banii
riei ai C5m5rei precum mai inainte au lost orAnduiti, si peste
taleri 250 dela Eptscopie, i peste taleri 250 aela Climiamie, care
era oranduit din vechime, pentru paralele din banii lefilor se
mai adaug5 inc5 talen i 2450, acele ate dou5 parale la Zeu din
lefi i din apaltul erbei de pusc5, ce se lac peste tot taleri 4700,
din care orAnduim Domnia Mea, leal5 taleri 3f.;00 doltorului celui
mare si lea fa taleri 1200 doftorului al doilea, iar talen i 50Q, care
prisosesc, s5 fie la Episcopie, a se implini trebuinta, and se va
int5mpla a fi vreo lips& am iraturile cele or5 nduite, ca s5 se im-
plineasc5 lipsa.
Asupra areia trebi randuim Domnia Mea, Epitropi mar pe
sf. Sa Iubitorul de Dumnezeu Episcopul Rámnicului, i pe dim-
nealui Caimacamul si pe dumnealor ceilalti boeri divaniti, ca
dumnealor .95 intocmeasoi i sä aseze pe Doftori, qi s5 °Mr:-
duiasc5 al doilea Epitrcp, pentru strAngerea iraturilor la vreme,
spre a nu se face vreun cusur, care Epitrop al doilea, pe tot anul
s5 paradoseascA socoteala la Epitropii cei mari; iar doftorii,
p5zeasc5 leg5tura ce va face cu Dumnealor imai sus nurnitii Epi-
tropi mari si s5 fie os5rguitori si saritori nu numai la boeri si
mice le d5 mina a le plati vizitele in oraq pe afar5, dup5 tre-
buinta ce se va intampla, ci mai vdrtos pentru cei s5raci cu ne-
putinta de plata ai orasului, si la cei ce vin la spitalul de acolo,
uncle, s5 fie indatorati doltorii, a merge f5r5 de plat5. Cu aceasta
dar or5nduia15, am primit si am fa cut qi ajutorul acesta.
Deci, spre a se plzi intocmirea ce se arat5 mai sus, totdea-
una, cu nestarnutare, pentru folosul cel de ob.ste, care-I voim
Domnia Mea, a dumnealor boerilor si a tuturor locuitorilor nostri
din partea locului si a sfiracilor autare, care nu au putinta de
plata la doftori, am binevoit printr'acest domnescu Nostru hri-
sov ce-1 a15m, LIrmeaz5 int5rirea, martorii semn5tura
domneasa 220) .

In aceasta vreme postul de medic al orawlui Craiova, il ocupa

d-rul Petre Feraru inca din anul 1809 sau 1810 230 ) .
In Iulie 1813, ciuma incepuse sá secere Bucure§tii. La 2 Iulie Ba-
nul Radu Golescu §i Postelnicul utu, Nazirii Lazareturilor dela Du-
de§ti cari aveau grija prevenirei ciumei, cereau Cu insistenta O. se mai
numeasca Inca doi docbori osebit de cei doi cari erau deja in slujba
lazaretelor, pentru a putea face fata numeroaselor cazuri de boala:
,,Findc5 cloi doftori ce sunt or5ndu4i la cas5 pentru cerceta-
rea bolnavilor din politie, ce se reportuesc de vätäseii mahalalelor
V. A. Ureche, 1st. Rom., vol. X A. pag. 1064 cond. 77, f. 153.
Vezi acest nume vol. II. pag. 125 128.

www.dacoromanica.ro
294

cu bänuialg, me fac arätare a nu pot intämpina prin toate pgr;ile

cer ca sä se mai oränduiascg inog doi cu dânii impreunä, ca sä
fie patru, a arora cerere ctinoscfindu-o i noi a fi cu cale, nu lip-
sim a o face cunoscut Märiei Tale, sä se dea luminatä poruncä,
de a se orändui i alti doi, si toate mahalalele din politie sa se faca
patru pärti si pe fiescare parte sä se oránduiasca ate un doftor,
indatorind pe fiescarele sá ingrijeascä pent.ru semptul lui; cänd va
vent la Casa vreun vátácel raportänd vreo bänuialä, sä mearga spre
cercetare. i cum va fi mila Märiei Tale-.
In aceias zi de 2 Iulie Domnitorul aprobá propunerea ca pe
acesti doi doftori ce se afla acum, sä se mai oránduiascg alti
ca sä fie peste to(i patru..- 231).
Nu cunoastem numele celor dintai doi doctori; bänuFm c'ä trebue
sa fie dintre cei plätiti din fondurile spitalului dela Dudesti, Gheorghe
Schina, Atanase Ioanides i Grigore Saiu, numiti ca medici comunali
la 7 August 1804. De unul dintre ei, despre d-rul Sc.hina stim sigur
a a fost, pentruca a i murit in aceastä epidemie. Pe cei doi proaspeti
numiti, iaräsi ii stim, sunt doi hirurgi, Mesi i Craus 232 ) .
Si epidemia s'a intins fulgerator de repede. Cine a avut zile si
posibilitatea de a fugi a scApát, cine nu, a plätit greu tribut boa1ei.
D-rul Constantin Caracas spune in T opograf ja" lui cà au murit patru-
zeci de mii de locuitori, juriätate din câti avea can'tala 233 ) . Printre
fugan i au fost i doctorii Silvestru si Constantin Filitis, Darvaris
Constantin Caracas, plecati, chip, cu invoirea Domnitorului, care va fi
inteles desigur inutilitatea unor sacrificii zädarnice.
Dar cänd epidemia s'a intetit si Domnitorul s'a väzut singur, c5ci
fugise i Craus, i Mesit nu au voir sä Fe mai batä pe ciumati, Vodà
s'a supärat si a dat faimosul ordin din 24 Sept. 1813:
,,Cinstit i credincios boerule al Domniei Mele, dumneta
(let Vistier loan Moscule, Epistatule al Epitropiei obstirilor, Dom-
nia Mea am oränduit lefuri doftorilor politiei, nu doar sä aibä a-
ceastä numire, ci ca sä o arate in faptä i sä fie nelipsiti din pp.,
litie pentru intämrlätoarele trebuinfe de patimi si boale: impotrivä
insä, suntem pliroforisiti, a este destulä vretrue decänd mai ca totii
lipsesc din politie, arätändu-se cu totul adiafori care a lor datorie
cei ce au trebuintä, pätimesc; de aceia. dupä toatä dreptatea,
poruncim dumitale. ca din ziva ce au lipsit fiescare din lei, de aici
din politie, bez doftorul Constantin Caracas si doftorul Constanein
Filipescu (gresit. Trebue sä fie citit: C-tin Filiti), cu voe datg de
Domnia Mea, sä li se popreasa lea fa, a nu. li se mai da, !Ran-
du-se si lor stiutg aceastä poruncä a Domniei Mele- 234%

V. A. LIreche, I. c. vol. >C/A, pag. 786-87. Cit. cond. 76, pag. 561.
Vezi aceste nume, Vol. 11 pag. 279 §i 253.
P. P. Samarian. Topografia lui C. Caracas, pag. 79.
V. A. Ureche. 1st. Rom., vol, pag. 777.

www.dacoromanica.ro
 295

lar cand prapadul ciumei a trecut i fruntile inctrijorate s'au des-

cretit, Domnitorul a uitat de fuga doctorilor si a dat porunci la 14
lanuar 1814 si 21 April 1814, sa se ridice pedepsele i sa li se pla-
teasca lefile chiar si pe timpul cae au lipsit. A uitat si de hiruroul
Mesit, si la 3 August 1814, in urma anaforalei beizadzlzi Gheorghe
Caragea, il numeste medic al temnitei cu 150 de lei leafa pe luna:

aratarea ce ni se face printr'aceastä anal-1-a de cafre

Lumia tia Sa Beizade Gheorghe Caragea al Nostru iub't feu, oran-
duim Domnia Mea pe mai ¡os arátatid loan Mee t doll'or i ge-
rah al puscariei. ca leafä pe luna cate talen i 150, prectm mai ¡os
se arará, si ata aceastä tea fa cat trebuincioasele dohtorii, po-
runcim sa se plateascä din iratul Armasier 233),

Asa s'a facut ca In ordinea realizarilor sanitare avem acum

un medic al inchisorilor, ceiace de sigur n'a adus nici o schimbare
in igiena acestor inchisori, caci D-rul Caracas in Topografie scrie
cá din punct de vedere al igienei aceste inchisori sunt adevarate lo-
casuri ale mortei:
..Temnita din Bucuresti este ,.o cladire inconjurata de z'cluri,
ca o curte spatioasa, ca cateva canzere mizerabile, umede, frigu-
roase, färä cu fiare ; cei inchisi stau toti la un loc, färä
nici ö deosebire i rara a se fine seamä de perversita file lor. Con-
damnatii sunt legati de maini si picioare cu lanturi dr rer; sunt
mai mul(i in cate o camera, pe ¡os, imbracati intotdeauna cu ace-
leasi haine murdare; aerul in care träesc acesti nenoroc'ti es'e
stricat unled. Pozitia joasa si noroioasa a locului, gramädirea ca-
selor si .ynirosul infeot al maceläriilor de aldturi, contribue si mai
mult la stricarea 230)

ca tot ce trece a trecut i ciuma. La 29 Noembrie 1814 boerii

Divanului fac o anafora catre Domnitor, cu privire la situatia veni-
turilor i cheltuelilor Cutiei milosteniei 2"), din care rezulta ca Bu-
curestii aveau tot sase medici comunali; dar din cauza saraciei Cutiei,
boerii propun ca d-rii Caracas, care era si medie la spitalul Pan'eli-
mon, i d-rul Darvaris medic la spitalul Coltei, s'a primeasca leafa de
200 de talen i cat aveau lunar ca medici comunali, tot dela EpitroWa
spitalelor; adick sá primeasca fiecare cate 300 de talen, unul dzla
Pantelimon i celalalt dela Coltea. Voda Caragea s'a onus ac-s`ut
aranjament, pe un motiv foarte logic si frumos ; spune Domnitorul
..nu este cu cuviintä a li se da (lea fa) dela spitalurile saracilor ot si.

Idem, pag. 1052. Vezi si Vol. II. pag. 255.

P. P. Samarian. Topografia d-rului C. Caracas 1937, pag. 178
231) Vezi aici pag. 2YJ.

www.dacoromanica.ro
296

,,Pantelimon §i ot Co/tea, in vreme ce ob§tea se ca vine a ajutora pe

säraci §i pe spitaluri, iar nu spitalurile pe obqte- 238 ) .
Cu prilejul organizarei scoalelor, in hrisovul respectiv dat de
Voda Caragea in Decembrie 1814 se specifica la punctul 6 al hriso-
vului: A§ez.im un doctor care va primi salariul sau dela casieria gim-
naziului, spre a auta gratis pre inbolnävipii profesori
elevr 238 ) . Aceasta dispozitie dará este un pas mare facut pe drumul
organizarei sanitare; medici scolari au fost ei i pana acum, dar erau
mai mult profesori deck medici. Acum se creiaza medicul scolar cu
caracter distinct: medic platit din fondurile scoalei pentru serviciile lui
medicale. D-rul Panaiotache, nepotul celebrului profesor Lambru, a o-
cupat postul de medic scolar platit cu 1800 de talen i pe an, in 1815 240).
Insfarsit la 28 Martie 1815 intalnim lista intregului personal me-
dical al Bucurestilor, cu lefile i indatoririle ce au de implinit:
Costandinache Caracaq ca 200 de taleri lunar.
Silvestru Filiti PI
PP PP lo
Constantin Darvaris PP

Stavrache Mosca 150 1 PP

Constantin Filiti PP PP PP

loan Pascal 100 PP

loan Meqip
Viler angajapi ca gerahi ca ate 100 de talen i pe luna.
Dohtorii i gerahii ce sau aqezat ca Lard dela Epitropie sä se in-
datoreze tog a merge färä pregetare la once bolnav särac de aici
din politie, fará cea mai pupinä platä, priveghind Epitropia in-
demnä ndu-i ca urmarea datoriei lor, iar cänd nu vor alerga la sä-
raci, atunci sä se arate la Sta. p;inire nesupunerea lor, ca sä se in-
vinovapeasa 241) .

La 10 Februar 1815, intalnim iarasi un fapt de seamd care trebue

retinut; este vorba despre d-rul Niculae Gavan sau Gavala, care se-
cuibkise in judetul Teleorman, se insurase aici si cere Domnitorului
la 10 Februar 1815, sa fie numit medic al judetului, fara leafä, ci nu-
mai cu o scutire de 25 de poslusnici pentru casa lui, luandu-si obligatia
sa serveasca ca medic in tot judetul. Domnitorul aproba. Este pri-
mul exemplu, care, dei izolat i fard a fi urmat de alte cazuri, totusi
este cel dintai exemplu de medic de judet, cu caracter oficial in acest
serviciu 242)

V. A. Ureche, vol. XJA, pag. 1054.

Idem, pag. 349. Hrisovul pentru organizarea scoalei din Bucuresti, dupe
condica domneasca nr. 122. Traducere.
2q0)) V. A. Ureche, I. c. Vol. X/A, pag. 366 si 377. Vezi aici, vol. II pag. 82
Idem vol. X/B, pag. 273.
Vezi aici vol. II pag. 139-142.

www.dacoromanica.ro
 297'

Printre indatoririle personalului medical era si vaccinarea copiilor

contra variolei, vaccinare care prinde sd devie obligatorie pentru popu-
latie: in acest scop se cere i ajutorul clerului, care trebuia sd sfd-
tuiased multimea s'a se supund vaccindrei. La 12 April 1815, se sale
Mitropolitului:

-Cu fräteasca plecäciune inchinändu-nza, sdrut blagoslovitoa-

rea dreapta a Prea sfintiei Tale. Fac instiintare preaosfintiel Tale,
cd indreptarea lefilor säracilor, ce din luminatä poruna s'a fa-
cut, de cätre dumnealor oränduitii boeri, s'au asezat la lea fa :veo
.ase dohtori doi terahi ai politiei, ale cdror nume se insemneaza
mai jos. Cari, din luminatà poruncä se insärcineazà, ca färä de pre-
getare sá alerge la once särac bolnav, ce se vor cherna din po-
färä de nici o platä, multumindu-se cu plata ce s'a oränduit la
Cutia milosteniei, cärora li s'au fäcut cunoscut, ca de nu vor urma
acestei luminate porunci, atunci vor fi lipsiti de lea fa. Acuma a fuat
St:JIM nirea pliroforie, ca in politia aceasta este mare epidemie de
värsat la copii; má rog Preaosfintiei Tale, ca sä se faca porunci din
partea preaosfintiei catre preotii mahalalelor, ca sa se [acá
de .tire tuturor säracilor ce vor avea copii nealtoiti, ca sä-i aduca
la oricare dintre acesti insemnati dohtori, ca .554 altuiascä cu vac-
tinä, care, insäsi dumnealor Dohtorilor arä'tändu-le Epitropia dc a-
ceasta, au dat lägaduialà ca vor urma fär'de platä si pregetare
cit toatä cheltiriala sa.
Semneazä Vornicul obstirilor.
Ca A. se poatä executa mai u.,sor aceastä vaccinare Medicii au
lose impärtiti pe sectoare:
1) Dumnealui 1Constantin Darvari, la sf. Damitru. 2) D-lui Cos-
tandache Caracas, in dreptul bäei dela Curtea Veche. 3) Silvestru, la
sf. Dimitrie. 4) D-lui Cons& Filiti, in sft. loan Vechiu. 5) D-lui loan
Pascal, la sf. Spiridon Nou. 6) D-lui loan Casi t (gresit: citeste: Me-
sit) ferah, la sf. Vineri. 7) D-lui Viler, terah ot casele Obedencii d'in
Co4ea.
Si Mitropolia a fdcut cunoscut despre acest lucru tuturor proto-
popilor din oras 243).
Amintim acum cà la 12 Mai 1813, boerii au propus printre
altele ca medicii de prin judete sä fie plätiti din veniturile epar-
hiilor episcopidor, nu din veniturile pe care aceste eparhii le da Cutiei
milosteniei. Domnitorul a aprobat aceastd propunere la 20 Mai acelas
an. Rezultatul a fost rdu. Eparhiile n'au mai platit pe doctori. La 25
April 1815, Välcenii din Rámnic reclamä cd Episcopia Rämnicului n'a
mai prátit de doi ani pe doctorul orasului, flick ei, cari aveau doctor
Inca din vremea lui Alexandru Ipsilant, au rdmas Lard doctor, pecdnd
243) Biserica ore. Rom. Anul XVI, nr. 1, 1892-93. Cf. P. Samarian. in Rev.
medic. nr. E din ilugur.t 1°71, crag. 1124 25.

www.dacoromanica.ro
298

Pitqtenii dei cu Episcopie noua au doctor plätit de aceastä eparhie.

Reclamatia Valcenilor a fost data in cercetarea boerilor Grigore Bran-
cow:anu i Clucerului Constantin Nestor, care refera:

Prea lnaltate Doamne.

Toti boerinasii itoatfi obstea ce sunt fezatori in orasul Ram-
nicul V lcei ot peste Ott, prin aceastä jalba ce au dat
Tale arata, ca la acest oras dintru inceput au avut scoala in
sr& nta episco pie de acolo, cu dascäli procopsiti, a caror platä li se
urma prin cei dupe vremi episcopi, si se scadeau dela Cutia banilor
preotilor, i hrana i celelalte tvebuincioase li se da dela Bpiscopie,
iar acum au ramas numai cu un dascäl elm i altul rumanesc, care
se platesc numai de catre ganta episcopie impreunä cu toate cele4
lalte trebuincioase; asemenea area, ca ina in zilele räposatului
Alexandru Vocla Ipsilant, li s'au oranduit si un dohtor cu platá
ate talen i 50 pe lunä, dela Cutia milosteniei, iar acum, de sunt
peste doi ani, au rtrnas isterisiti si de dascal si de dohtor, cenind
a te milostivi Maria Ta. sa li se orfinduiasca iara si leafa ca si mai
inainte, de unde se va chibzui de inaltä intelepciunea Inältimei Tale
spre a putea fi indatorati atat dascälii a le inväta copii fang plata,
cat qi dohtorul sä caute pe cei säraci si hpsiti, Ara interes; a ca,-)
rora jalbä, din luminata poruna a Inältimei Tale oranduindu-se
la noi, ni se porunceste ca sa cercetam dimpreunä cu dumnealui
vel Vornic al obstirilor, i sä arä tam Infiltimei Tale prin anaf ora.
Urmatori fiind luminatei Märiei Tale porunci, mai intai am pus de
am autat in toate condicele ce sunt pentru scoale, inca' de and
s'au fäcut cea dintai asezare a lar, i vreo hotärare domneascä a
li se pläti lefile dascalilor si a dohtorului ot Ramnicului Valcei dela
Cutia milosteniei si a scoalei, nu s'au putut gasi, farä numai la so,
cotelile ce incheiatt parintii episcopi cei dupe vremi cu Cutia obstel,
la banii preotilor, se vede cä se scadeau de sinesi cu talen i 480
pentru dascálii ot Pamnicul-Välcei, i cu talen i 240 pentru dohtor,
nevrand Vornicia ()Wei s'a se impotriveasca; iar deja leat 1813 nici
cu acestia nu se mai scade; i-am facut intrebare preaosfintiei sale
pärintelui Mitro politului, ea de stie sa se fi facut vreun sinet dom-
nesc in diastimä de 22 ani cat s'au aflat episcop Ramnicului, pentru
aceasta pricina, sä ni se arate ca vedem; si au ra" spans, ca vreo
hotärfire domneasca n'au väzut, dar umnarea se facea, de a se scä-
dea ganta episcopie cu acesti bani pe toti anii; se vede dar, cá
dupä ce s'atz dat hotärfirea lnältimei Tale, la leat 1813, la anaforaua
dumnealor boerilor, ca dascali i dohtori de prin eparhii sá nu se
mai pláteascá dela Cutia &Wei si a scoalelor. ci sä se iconomiseascä
plata lar din deosebitele iraturi ale eparhiei, pärintii arhierei Cu
totul au contenit plata dascalilor, nevrand sä se indatoreze la a,
ceastä pläcuta si sib nth- sinesfora; de aceia, cat pentru a fi la acest
oras qcoaiä cu dascali elin, rumanesc si dohtor cu stiintä bunä, fiind
tactul cel vechiu al sfintei episcopii i scaunul ispravnicelului, foarte

www.dacoromanica.ro
 299

de trebuinta este, si nu s'ar fi cuvenit pi-ea sfintiei sa!e ca s5 im-

putineze rodurile inv5t5turilor, ci mai vártos a le spori cu adaus,
pentru eparhie podoabä folosul oNtei, iar mai va dos ca se cade
si in faptä aräta Myna filotimia c5tre cei saraci straini
lipsiti, cu aceasta datoria cea p5storeasc,5, cu in-
grijirea ce se cuvine a o avea pentru b:nele norodului i cinstea
eparhiei, cánd va fi inpodobit5 cu acest fel de infrumuset5ri folo-
sitoare obstei. Deci aceasta eparhie a preasfintiei sale p5rintelui
ep:scopul Ràmnicului, fiind cu venit indestufat, iar iratul scoalei
nesti aici nefiind de ajuns atat pentru plata oranduitelor lefi ale
dasalilor i a ucenicilor, cht pentru trebuincioasele meremeturi,
nu are mijloc de a se imputina cu asemenea sc5dere, gäsim cit cale,
ca din iraturile episcopiei, sä se indatoreze nu .numai aceast5 scoal5
din orasul Rámnicului, sl o tie cu dascäiij cei trebuinciosi si doh-
torul precum cer si se roaga Milriei Tale, orasanii boeri, ci ínca
dela toate orasele celelalte din eparhie, sä fie datori a tine daseáli
procopsiti, cu plat5 din ven itul eparhiei si ajutorul eparhiotilor or5-
sani, precurn este si dat5 hot5rArea Märiei Tale 11 aceasta. c5ci
asemenea se urmeaz5 si in orasul Pitestii sud Arges, avánd .71
scoal5 i dohtce din ajutorul eparhiei si a orasanilor, ca s5 tie spre
ingrjiirea pätimasilor boina vi i pentru inv5t5tura i procopseala
celor s5rmani cari au ravn5 la inv5t5turi, qi ca
urmeze sau s5 se poará pázi aaeast5 bun5 fapt5 nestr5mutat. s5 fie
luminat5 porunca M5riei Tale, c5tre dumnealui bit.' ve! Clucerul
Constan tin Socoteanu, ce se af15 cu federea la acest oras Ramni-
cul, s5 aib5 ingrijirea aceasta pi-in povata noastr5 a epitropilor, spre
a le pune toate in lucrare precum mai sus zieem, iar hotärarea r5-
máne la M ffria Ta.
Si la 5 August 1815 Domnitorul aproba toate aceste propuneri 244),
Cat priveste hrisovul doctorilor din Craiova dat la 29 Iunie 1813,
Voclä Caragea constata la 26 Noembrie 1815 ea tot nu sunt destule
veniturile cari sà asipure plata doctorilor din acest oras. De aceia ma-
reste suma ce se lua dela cele cinci huzmeturi, dela 350 la 600 de taleni
pe an, adica: dela vama Craiovei i dela oerit, i dela dilmfirit, i dela
vingrici si dela ocne, unde da acele huzmeturi pAn5 acum, de. unul, po
aaleri 350... de acum inainte sá dea cumpärätorii Po talen i 600 peste
"bang cump5r5turei, cu care acest ajutor s5 se poará fine dohtori
aid'. 245).
Spre toamna anului 1816, la 14 Sept. serviciul medical al Bucu-
restilor face un pas hotan5tor inairv-e. Ca sa nu mai fie pricina de recla-
matii, Vornicul obstirilor propune Domnitorului, sa se Impartä orasul in
sempturi- sau sectii, fiecare doctor avand raspunderea unui sempt sau
plasa:
V. A. Ureche. 1st. Rom., vol. X/A, pag. 390. Cit. cond. 74, f. 313 v:
Idem, pag. 1066-67.

www.dacoromanica.ro
300

Prea Inaltate Doamne.

In§tiintez lnaltimei Tale, cá aia in politia Bucurestilor, s'au
inmultit firestile boale, adica de ra ceala, friguri i altele, pela sa-
raci, cari nu au putere si mijloc a se cauta cu doctori; pe toate zilele
vin la ,Epitropie cerand milä si ajutor pentru boalä intru care se
afta, fiindca aici in politie, din porunca Marl& Tale se afta cei
mai ¡os numiti doctori, cu lea fa dela Cutia milosteniei, sä li se po-
runceasca prin dumnealui doctorul cel mare, ca fiescare sa-si aleagä
parte din sempturi ale politiei, sä cerceteze pela cei bolnavi
raci, prin raporturile ce se aduce de catre vätäseii mahalalelor la
Casa Depo, de acolo candu-li-se stiut prin raport la fiescare
dohtor semptul ce-si va alege, sá alerge la acei säraci bolnavi, sä
le cerceteze boala, oranduindu-le doctorii pentru intregimea sana-
Lard lor. Si cum va fi bunä hotärarea Inaltimei Tale.
Doctora ce sunt cu lea fa la Epitropie:
Doctorul Silvestru, Constantin Darvari, Caracas, loan Pas-
cal, Oler, Filitis, Raiter, Zosim Storer (gresit, citeste: losif Spo-
rer), gerahul Mesit, ceprieciu Filip Zorotorahu.
Si Domnitorul hotard§te la 18 Sept. 1816:
,,Cinstite credincios boerule al Domrliei Mete dumneta vel
Postelnice, farmed sfarsitul i pricina pentru car', s'au dat dela
Cutia Epitropiei obstirilor lefi la cei in dos aratati doctori si pentru
care se numesc doctori ai politiei, in adevär este numai, ca sa fie
datori a cauta la boale pe cei säraci sca pätati fara de nici o
plat& ,nefand cu indoiala ca dela cei ce au stare isi iau fiescare
plata ostenelei sale. De aceia primim Domnia Mea aceastä anafora
a dumnealui vel Vornic al obstirilor, sá chemati pe toti dumnealor
numitii doctori, carom sä le aratati ca, indatä, färä nici o
prelungire, sa-si impartä intre dumnealor toate mahalalele politiei
veri unde li se vor face prin raport dela Casa de privighere cu-
noscut, cá s'au bola vit vreun sárac, numai decat sä alerge acolo,
ca sä-1 caute färä de nici o plata, fiind lucru impotriva omenirel
ca. dumnealor sá ia leap' cu numire de doctori ai politiei acei
saraci sä se tiraniseasca la boalele lot fära de nici o cautare si
mangaere din parfea doctorilor. i doctorale sa se pläteasca dela
Cutia Epitropiei obstirilor" dupa retetele doctorilor, carora sá ti se
dea a intelege, cä de ne vom mai pliroforisi Domnia Mea, cá nici
de acum inainte nu s'au pus din partea dumnealor in lucrare aceastä
orânduiala a datoriei, care au, precum mai sus se aratä, sa stie
cá li se vor ridica cu hofära re lefile ce iau de la Cutia Epitropiei.
lar de va pricinui vreunul din numifii doctori a este insarcinat cu
cautarea vreunui spital, aceasta pricinuire nu-i este de nici un aju-
tor, in vreme ce pentru cautarea bolnavilor dela spitaluri, li se dä
acelor doctori osebitä lea fa din iraturile ace/or spitaluri, iar lefile

www.dacoromanica.ro
 301

ce au dela Cutia Epitropiei sunt chiar pentru cautarea acestor [el

de s'arad bolnavi- '40).
Din cetirea acstor acte se vede cd propunerea vine dela Vor-
nicul obstirilor, adicA dela Ministerul de interne cum s'ar spune astäzi,
Domnitorul o aprobä. Executarea se face prin doctorul cel mare, adicd
arhiiatrosul. Este o gradatie erarhicä care trebue retinutd. Mai trebue
retinut faptul cà medicii comunali primesc ordine si dela Casa Depo
sau Casa privegherei adicd dela institutia care privigheazd la preve-
nirea ciumei.
Si porunca Domnitorului s'a executat, numai cd in loc de sasc
sempturi sau pldsi, s'au fdcut opt cu opt doctori, addugdndu-se d-rul Rusu
d-rul Panaiotache. In plus, ac-um pentru primaoarä, dintre medicii
comunali, se aleg £loi, d-rul Silvestru Filitis si d-rul Constandinache
Caracas privitori- asupra celorlalti colegi. Este primul inc e-
put de organizare al unui serviciu de conducere, for-
mat din doi medici alesi dintre medicii orasului.
Manuscrisul cu impartirea sempturilor, aflat la Arhivde Statului,
are cdteva locuri rupte, de aceia transcr!m lucrurile asa cum se poate
ceti astdzi:

D-1 dahtor Filitis (Constantin), incepand dela poarta din sus

a Curtei Vechi, luand Podul Calicilor, pana la streaja. De acolo
incanjurand mahalaua Spirei pana la Dambovita. Apoi intorcandu-
se pe curgerea apei Dambovita pana la Sf. loan. de acolo iar
intorcandu-se pana la Curtea Veche de unde au inceput, sfarseste
ocolnl säu.
D-1 dohtor Sporer. Incepand dela Sf. loan si luand in sus pe
tanga DA-nbovita despre Gorgani, pana la marginea Bucurestilor,
apoi in curmezis pana in drumul Targovistei, dè acolo, intorcan-
du-se pe drumul Targovistei, pe mana dreapta catre Posta cea ve-
che, pana la Clup (poate: Club sau Clus, spitcrul. Cuvantul este
neclar scris). Apoi s'A ja Podul Mogosoaiei pana iar la Sf. loan,
de unde au inceput, si sfarseste ocolul saz'.
D-1 dohtor Oler. Incepand dela Posta cea veche luand
drumul Targovistei pe nzana dreapta, de acolo catre cesmeaua lui
Mavrogheni pana in drumul Herestreului, appi drept, intorcandu-se
1.1e langa Biserica Alba catre vechea Posta, si ispraveste ocolul sau.
D-1 dohtor Rusu. Incepänd dela Biserica Alba, iar pe ulita
Herasträului, pe mana dreaptä, pdtid la marginea Bucurestilor, apoi
trecand in dreapta mana, Orza in Podul rargului de Atara. De
acolo, intorcandu-se pe Podul Targului de Afana', tot pe mana
dreapta, pana la Eiserica cu S'inri, se ispräves#e ocolul sau.
D-1 dohtor Mesit. Incepand la Biserica cu Sfinti si urmand

246) V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XiA, pag. 555-556.

www.dacoromanica.ro
302

catre Tirgul de Afariff cdtre mfina dreapt5. De acolo trecind in

dreapta catre... (urmeazd dood rânduri rupte)...
, D-1 dohtor Panaiotache. Incepand deja beilic pe lingd cursul
Ddmbovitei la vale, pdnd la V itan, si de acolo ludnd-o in dreapta
cátre Dartea V Acirestilor, pän la Podul lui .>erban V odd, si de
acolo intorcindu-se iar pana la Beilic se ispräveste ocolul sdu.
1J-1 dohtor Pascale. Incepind dela beilic i mergänd pe Podut
lui .5'erban V odd' pan.1 la stdrsit, in dreapta. Apoi cdtre cesvneaua
lui Filaret. De aici intorandu-se pe lagd Mitropolie, cdtre .5f-ta
bcaterina de unde au inceput, isprdveste ocolul sau.
D-1 dohtor Raider. incepAnd dela std. nta bcaterina i urmänd
drumul cel spre cesmeaua lui Filaret, si de acolo pe deal ludnd-o
In dreapta pânä la Podul Calicilor, apoi intorandu-se pe mina
clreaptd pdnd la rdspintia Agiei, urmänd spre Dumneaei Idancasa
Br& ncoveanca, pánä iar la spinta Bcaterina de unde au inceput,
se isprAveste ocolul sdo.
D-1 dohtor Silvestro ci dumnealui dohtorul Constantin (Dar-
varis) j dumnealui dohtor Costandinache Caracas, este sä aibd in-
grijirea mijlocului acestei politii, cat tine poporul Agiei pa" nä in
doeptul sempturilor ce s'au dat celorlalti dohtori,
Dupà impartirea sempturilor, Vornicia obstirilor instiinteazA pe
fiecare medic despre indatoriirle 'ce are de indeplinit. aära una din
aceste íntiinàri. cea adresatà d-rului Pascal la 13 Ianuarie 1817.
De la Vornicia Obstirilor, cdtre dumnealui dohtorul Than
Pascale.
(Inceputul manuscrisului miincot de vreme) ...ce ni s'au dat
ca dohtorii politiei ce iau lea fa dela Cutia obstirilor, sd-si aleagd
in parte-le din mahalalele politici. sä cattle pe bolnavii cei sdraci,
Pr de plata ostenelei sale. lar retetele dohtorilor, sä li se p15-
teased din Cutia milosteniei.
latà precum mai sus se coprinde, dupä ce ti se face dumitale
cunoscut al fiescdruia dohtor poporul i ocolui s5u. Apoi este si po-
porul dumitale scris, s5-1 privesti cu semn spre cunoastere,
povdtueste, de unde pánä unde este ocolul dumitale. Ci veri-
cdnd te vei instiinta, ori dela Epitropie, sau dela Casa Privigherei,
sat,: de chiar pdtimasii boina vi dintr acest popor al dumitale, c'd
pdtimeste de vreo boalä, numaidecát s5 mergi la acel bolnav, s5-1
fad vizitä. de-1 vei cunoaste scdp5tat, fär de catus putin párlej,
a nu auca ca ce sa-qi plateasa dohtoriac.. sä-i oninduesti cuviin-
cioanele dohtorii. Care refetä sä i-o aduc5 mai intdi s5-i adevereze
dela Epbtropie, apoi s5 meargd cu dinsa la spiteria cea dela Ha-
rrill lui Serban Vod5, la Musiu Rot Spiter. care s'a intocmit ca
Epitropia, spre a-i da dohtoriile bolnavului; färd de pregetare sau
platä, sj urmezi ca cantatea celor scäpatati bolnavi, ferindu-te a
nu face refeta pe numele Ep:tropiei celor ce sunt in putere
are rnijloc a se,c5uta cu dela sine. Cum si dohtoriile si l insemnezi

www.dacoromanica.ro
 303

la fiescare boalä din cele mai usoare la prer, lar moseu castorea.
sä nu se insemneze, cäci sunt alte dohtorii de Maya slujirei
acestora, mai cu usor pret.
lar dumnealui dohtor Silvestru dumntealui dohtor Costandi..
nache Caracas, dupä ce li s'au orfinduit poporul semptului Agiei,
apoi este si privitor la urinal-de datoriei dumitale.
Aceastä oranduiald este numai pentru scdpStari, ce
nu stä mijloc a merge la spital. lar becherii sd-i ordriduiascd
la spital" 247).
La 13 Decembrie 1816, Casa Privigherei infiintatd pentru a lua
toate masurile posibile ca sa se previe ivirea ciumei. propune printre- al-
tele ca doi sau trei dintre medicii comunali, sd cerceteze la fata locu-
lui once caz suspect s'ar ivi pe undeva:
,...sd meargä la once om s'ar bolnävi, cerceteze ce patimä
si board are, si fiindcd politia are dolttori in destui, pu left orän-
duite dela Cutia milosteniei, dintr acei dohtori sd aleagd dumnea-
lot boerii Efori, doi-trei cu Siintä pracsis bun, si sd-i ordnduiascä
ca sä fie nelipsiri la aceastä treabä a cercetdrei celor ce se vor
pentru aceia li se cla" lea ¡à, sore a slug politiei, si care
dintr'Anqii nu vor prkrzi ca sä slujeascä, sä fie lipsiri de lea fa, rdn-
duind ducznealor boerii Efori pe alli dohtori in locul 248).

Dar din cele mai sus ardtate am vdzut ca la 14 Sept. 1816

Vomicul Obstirilor hotärdse deja ca top medicii comunali, in semp-
turile lor, sa' fie la dispozitia Casei Privigharei, a§a ca propunerea
de mai sus era deja cunoscutd.
Acuma, daca facem un popas si rezumara faptele din timpul ocu-
patiei rusesti, pLnä la 1817, constatam:
Rusii n'au desfiintat injghebarea sanitara existentd in momentul
intrdrei loe. Ei au venit cu organizatia lor sanitard mil:tara', cu medicii
spitalele lor. La noi au infiintat un Comitet, care fa cea politia sae
nitarä, coneomitent cu cercetarea celar ce-i interesau pe ei. Medicii vechi
se mentin in posturile lor; din cdnd in cand apare cdte un nume nou
de medic. Con'rolul practicei medicale i celei spiteresti, in lipsa unui
arhiiatros, se face de catre cei trei doctori proeminenti ai vremei,
d-rii Filitis, Darvari si Caracas. Cu prilejul unei epidemii ivi'e in Te-
leorman, a fost tr'mis un medic la fata locului sd c:rcetr-7e natura bnalei.
Intre 1809 si 1810, gdsim osebit de medicii slujbasi, un hirurg
si o moasä. lar la plecarea Rusilor se gaseau zece doctori comunali, prin-
tre cari si o doctoritä.
Dupd plecarea Rusilor, ivirea ciumei a ev:dentiat mai mult ca
orio lipsa unei organizdri san:tare, care sä facä fata. imprejurdrilor

Arh. Stat. Ad-tive vecid. Dos. 460829 ros.

Ureche. Ist. Rom., vol. X/A, pag. 998.

www.dacoromanica.ro
304

grele ale unei epidemii ucig5toare. CAnd lucrurile s'au linistit, s'a in-
ceput reorganizarea serviciilor. S'au numit sasa medici comunali ì doi
hirurgi; s'a creiat un post de medic scolar si un past de medic al tem-
nitelor. In Craiova se intocmeste o epitropie, care numeste pe doc-
torii orasului, un doctor principal si un ajutor; la Ramnicul Valcea
este iardsi un medic si un aitul la Pitesti ; plata /efilor acestor me-
dici se face din veniturile particulare ale Episcopiilor. In anul 1815,
avem i primul medic de judet, pe d-rul Nicolae Gdvan din Teleorman.
Atributiunile medicilor sunt aceleasi: toti medicii slujbasi sunt o-
bligati sd vadd gratuit bolnavii sdraci. In plus, din 1815, li se impune
sA execute gratuit i vaccinArile antivariolice.
Toti in de Vornicia obstirilor, care primeste ordine si indru-
märi dela Domnitor. Arhiiatrosul cantroleazd practica medicaid i cea
farmaceutied.
La 14 Septembrie 1816, Bucurestii sunt impärtiti in sectoare me-
dicale, fiecare sector cu cate un medic rdspunzätor de bunul mers al
sandtatei generale din sectorul ce conduce. Sunt opt sectoare cu cáte
un medic, afard de sectorul central, sectorul Agiei, in care se gdsesc
cei trei medici citati ca proeminenti; doi dintre acestia, Silvestru Filiti,
si Caracas sunt i privitori- , mai mari, indatorati sA privigheze felul
cum îi fac ceilalti datoria. Toti primesc ordine nu numai dela Vor-
nicia obstirilor, ci si dela Casa Privigherei sau Casa Depo, aceia care
are in grijd prevenirea ciumei. Este o dovadd despre un inceput de
unificare a celor cloud organizatii sanitare existente in acele vremi, or-
ganizatia de tare ni-am ocupat pând aici, o organiiatie da vremi
normale, i cealaltà organizatie de care ne vom ocupa mai departe,
organizatia sanitarà din vremi de ciuma.
Din anul 1817, apar pentru prima oar& distribuirile de retete gra-
tuite pentru sAraci, cari se executà la o singurd spiterie, spiteria lui
Musiu Rot, spiterul din Hanul lui erban Vociä, in contul Cutiei de
obste.
Din April 1817 avem primul Regulament spitalicesc. care ran-
dueste in cele mai mici amdnunte toatd viata interioard administrativa
si medicaid a unui spital. Este regulamentul intocmit pentru spitalul
Filantropia, ctitoria d-rului Caracas; pare a fi aranjat dupe vreun re-
gularnent strein, cdci cuprinde unele dispozitiuni, cari nu'si gdseau lo-
cul aici; asa de exempIu se vorbeste despre interni.' si despre medici
secundan", cari nu existau in realitate. Totusi, din punct de vedere al
reglementärei, am spune, cu caracter oarecum legislativ sanitar, regula-
mentul spitalului Iubirei de oameni, intocmit in anul 1817, va fi ca
un indreptar pentru tot ce s'a fäcut in uring in aceastd directie; acest
regulament a fost nezumat cand ni-am ocupat de spitalul Flan-
tropia 250).
La 4 Noembrie 1819 intAlnim o notiä reglementare, tot cu caracter
legislativ sanitar, reglementarea comertului spiteresc. Domnitorul Ale-
250) P. P. Samarian. Topografia d-rului 'C. Caracas. 1737, pag. 155-161.
Vezi rezumatul aici, pag. 147 si urnat.

www.dacoromanica.ro
 305

xandru utu (16 Ian. 1818Ian. 1821), a numit o comisiune de doc-

tori in frunte cu arhiiatrosul, care intocmeste un numar de articole'',
cu care se reglementeaza acest comert. Interesant este faptul, cA acum
pentru primaoara, la intocmirea acestui Regulament, se face apel la
luminele a doi streini, doi Nemti recomandati de Agentia Austriaca,
chemati oarecum ca specialisti, pe cand din comisiune nu face parte
nici un spiter dela noi
vremea a trecut. Framantarile si necazurile aduse de miscarea
greceasca si de miscarea revolutionara a lui Tudor Vladimirescu, ur-
mate iarasi de ocupatiuni streine, pang in anul 1822, au tinut in loc firul
desvoltarei organizatiei sanitare a 0'1.6. Trebue sa ajungem la domnia
lui Grigore Ghica Vodã, ca sa reluam acest fir. Acest Domnitor cu-
nostea bine chestiunile sanitare ale vremei. Grigore Ghica fusese
continua sa fie si ca Domnitor, conducator, ctitor cum se spunea atunci,
al spitalului Pantelimon; in timpul domniei lui Alexandru S.,:utu fusese
Efor-conducator al Casei Privigherei, si daduse dovezi de bun gospo-
dar, caci el, pentru primaoara, a reusit sa dea un bilant exdedentar al
acestei Case 232 ). Temator de boale, Grigore Ghica avea o adevarata
fobie de ciuma, dar si de doctori, pe cari nu-i voia in jurul lui. Din
motive ce aratam in alta parte faimosul doctor Constantin Caracas era
cazut in disgratie; postul pe care il ocupase atatia ani tatal lui, Dimitrie
Caracas, la spitalul Pantelimon, si-1 continuase si el, a fast dat unui
alt doctor inca din anul 1819, lui Apostol Arsache. Curand Caracas va
fi scos si din postul de medic comunal.
La 5 April 1824, Grigore Vocla Ghica modifica' Vornicia obsti-
rilor. El intruneste toate Casele facatoare de bine subt o singura con-
clucere cu numele de Departamentul Epitropiei de obste, de care tin
medicii comunali, si toate institutiile de asistenta publica. Noul regu-
lament fixeaza un maXimum de 880 de talen i pa luna, pentru toti opt
medicii 253 ).
Pe baza reformei lui Grigore Ghica au fost numiti urmatorii doc-
tori, drept medici comunali:
Dohtorul Arsache cu 202 talen i lunar.
Silvestru 200
Stefan 100 I1
- Gronaus 85
Rasti 85
" Oler 70
Il Mesit 70 PI

II Spot 70 /I
880

V. A. Ureche, vol. XII, pag. 354. Vezi aici. Vol. II pag. 571 *i urtnat.
Vezi pag. 124.
Vezi pag. 212.

20

www.dacoromanica.ro
306

Dar ei functionau fara un ordin precis; de aoeia, la 16 Mai 1825,

Departamentul Epitropiei scrie Domnitorului:
Prea Inaltate Doamne.
In luminatele ponturi oe sunt date la acest Depaptament aI
Epitropiei obstirilor, vedem coprinzandu-se si pentru dohtorii poli-
tiei ca sunt alti opt, si au leafa pe luna cate talen i 880, care leafg
acum se urmeaza la mai jos dohtori (cei notati mai sus),
cu intocmirea ce se vede, dar Epitropia neavand vreo osebitä lu-
minata porunca pentru aceasta intocnrire a dumnealor anume, nu
lipsim a face cunoscut Inältimei Tale, rugandu-ne, de se va gasi ca
cale, sä ni se dea luminat domnesc sinet copcinzator de numele
lega fiescarui dohtor, ca sa le cunoastem intocmirea mai cu temei
si sa le purtafn grija pentru burla ora' nduialä.
Domnitorul ii intareste in posturi la 1 Iunie 1824, numai ca in
locul d-rului Rasti, aseaza pe d-rul Constantin Alexandriciis :

Dumneavoastra oranduitilor boeri dela Departamen tul Epi-

tropei obstirilor, de vreme ce in domnestite noastre pon turi, ce
sunt date la acest Departament, sunt asezati doftorii cei din dos
instemnati fiescare ca leafa ce se vede. adunandu-se a tuturor in
sumä de talen i 880 pe luna, dupá aratarea ce ne faceti printr'aceasta
anafora, de aceia poruncim ca intocmai sa se urmeze darea acestif
lefi a dohtorilor, ca osebire numai, ca, in local dohtorului Rasti, sfi
seaseze dohtorul Constantin Alexandridis.- 254).

Dupa cum vedem in lista de mai sus lipsesc numele catorva doctori
dintre cei bine cunoscuti noua din anii din tima. Domnitorul a revenit
mai tarziu i rand pe rand i-a reintegrat:
La 5 Februar 1826, reintegreaza in serviciu pe d-rul Serafim.
La 18 Februar pe d-rul Constantin Caracas, iar la 6 Martie 1827 sunt
reintegrati d-rii Pantazi Exarhul si Constantin Filitis. 255)
Intre timp situatia politica s'a incurcat si in primavara anului 1828
isbucneste rasboiul Ruso-Turc. care ni-a adus groaznica ciuma din vara
acestui an prelungita pana la sfarsitul anului 1829. Rand pe rand au murit
doctorii Caracas, Silvestru Filiti, Panaiotache, Mesit, räpusi toti de cfuma.
Bruma de organizare sanitara infaptuita pana' acum s'a macinat. In za-
paceala produsa de epidemie, Rusii Infiintau comisii peste comisii, impro-
vizau doctori de ocazie, se serveau si de medicii lor, numai sa poata
stavili boala, dar nu s'a reusit decat catre sfarsitul anului 1829, atunci
and a venit Kiselef si a luat personal conducerea.
Dupa stingerea epidemiei, Kiselef a Inceput opera de organizare a
tariIor romanesti in cadrul principiiilor fixate in Regulamentul Organic.

Arh. Stat. Coadica 125, pag. 437.

Arh. Stat. Ad-tive vechi. Dos. 46'1829 roe, fila 53 $i urinAt.

www.dacoromanica.ro
 307

In acest cadru intra §i organizarea asistentei publice §i a asistentei sani-

tare. Cele infaptuite de Kiselef in aceasta directie le vom arata in capi-
tolul urmator.

b) ORGANIZAREA ASISTENTEI SANITARE IN TIMPURI

ANORMALE, IN VREME DE MOLIME.
Dupa anul 1775, odata cu introducerea reformelor lui Ipsilanti in
Muntenia si ale lui Grigore Ghica in Moldova, prind a se organiza ser-
vicii publce, care iau asupra lor combaterea epidemiilor.
Dintre toate epidemiile aceia care inspaimanta pe toate popoarele
a fost ciuma. RomAnii au platit greu tribut acestei molime, mai cu seama
in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si in primul parrar al seco-
lului al XIX-lea, pentruca in acest timp boala cäpatase un caracter quasi-
endemic in Sud-Estul european, cu isbucniri acute in Principatele ro-
mane0.
In lucrarea noastra Ciuma in trecutul rominesc" 256), am adunat
buna parte din stirile ce se cunosc asupra epidemiilor dela noi §i am de-
monstrat cd, dei la Portile Orientului, socotiti ca necivilizati, Romanii
au cunoscut §1 au intrebuintat pentru prevenirea §i combaterea acestei
boli, tot ce se cunostea si se intrebuinta In Occidentul civilizat. Nimic
n'a fost omis. Volumul nostru este la indemana celor cari vor sa se do-
cumenteze ; este inutil a reveni aici.
Totusi, pentruca nu se poate vorbi de organizarea sanitara a Td-
rilor Romanesti de dupa 1775, fära a aminti de organizarea sani ara
pentru combaterea ciumei din acest timp, de oarece amandoua merg
mana in mana, vom rezuma punctele principale ale acesteia din urma.
$i cu acest prijej vom da cateva documente inedite, in aceasta chestiune.
Amintim cA inaintea epocei de care ne ocuparn aici, inainte de
1775, in Moldova ca in Muntenia, Domnitorii aveau toate initiativele,
controlul ca i responsabilitatea prevenirei i combaterei epidemfilor. Or-
ganele de executfe erau Spataria i Agia; in subordine veneau ispravnicii
slujbasii lor, polcovnicii §i capitanii de margine pentru judete, iar pentru
tapitala, epistatii vatafii de mahala. Un rol de capetenie, poate ceI
mai de seama, 1-au avut preotii si tot clerul in general, atilt din punct tde
vedere moral pentru a sustine credinta i imbärbatarea general& cat o
din punct de vedere al participarei efective la descoperirea bolnavilor
indrumarea populatiei cu vorba i cu fapta, ca sa execute ordinele
masurile ce se luau spre binele tuturor.
Dupa anul 1775, °data cu organizarea serviciilor publice, fdrà ca
Domnitorii sA renunte la ceva din prerogativele lor, initiativele i rdspun-
derile de combaterea epidemiilor trec asupra acestor servicii publice.
Primul pas lämuritor In aceastd priivnta se face la 27 Noembrie
1786. Pe atunci domnea in Muntenia viteazul Niculae Mavrogheni, care
avea in jurul lui pe d-rii Dimitrie Caracas, Silvestru Filiti, loan Manicat
Constantin Darvaris, toti, doctori din Universitätile germane, pdtrunsi
256) Tiparità in anul F932, 650 pagini.

www.dacoromanica.ro
308

de noile principii stabilite de un Van Swien, Frank, Schraud, etc., in

materie de prevenire i combatere a ciumei. Cu concursul acestora, se
intocmeste la data de mai sus, marele nizam al ciumei, in care se rezuma
admirabil de bine, tot ce se cunostea pe atunci in aceasta materie co orga-
nizare, executie i raspundere.
Nizamul lui Mavrogheni incepe cu un apel la sentimentul Credintei,
apoi organizeaza ajutorul pe care trebue sa-I dea Clerul. Bucurestii se
impart in sectoare de supraveghere, fiecare sector cu Cate un hoer supra-
veghetor, care are sub ascultarea sa anumiti cercetatori ai boalei, vatasei
seimeni de executie. Se infiinteaza lazarete de izolare pazite de seimeni
pusi sub comanda unui capitan, apoi un serviciu special pentru caratul
bolnavilor la spitalul Sf. Visarion atasat spitalului Pantelimon. Cioclii in_
deplinesc serviciul de agenti sanitari pentru ridicarea bolnavilor, izolarea
contactilor i curatirea focarelor de boala. Se fixeaza regulele de pazit
in spitalul bolnavilor, in lazarete si masurile de paza sa nu se contamineze
populatia. Apoi se organiz,azd un serviciu de oonducere ; osebit de pol-
covnicia de seimeni i cea de ciccli, avem un boer rnai mare pesto lazarete
si un logofat insarcinat cu tinerea registrelor de intrarea i esirea bol-
navilor i izolatilor. L000fatul raparteaza Spat'ariei i Agiei once miscare,
aéestea raporteaz5 Domnitorului 257).
In totalitate, este o organizatie complecta cu caracter administrativ,
de executie raspundere, in care clerul are un rol de seama in descope-
rirea cazurilor de boall
Lipsesc numai doctorii, i faptul trebue subliniat, pentruca in aceasta
vreme, medicii, chiar i cei in slujbe publice, sunt absenti dela datoria lor.
Pentru ingrijirea bolnavilor se face apel la cate un cioclu deprins cu ase-
mena ingrijiri, sau la hirurgi straini. Media existenti la noi sunt intre-
buintati cateodata numai, la identificarea epidemiilor ; dar si acest lucru
a inceput manati fiind de catre Nemti. In timpul ocupatizi niEmtesti intre
15 Noemb. 1789 si 4 August 1791, avem primul exemplu ; se ivise o boala
suspecta prin judetele Siam-Rämnic Muscel ; Nemtii au trimes numai
decat pe d-rii Darvaris i loan Satrarul, la fata locului, sa le iden-
tifice. "s).
Acest inceput de organizare prinde a se perfectiona dupa plecarea
Nemtilor, cand a isbucnit ciuma din anul 1792. La 28 Iulie acest an,
Mihai Sutu intemeiaza o Comisie sanitar5 publicr spune. un docu-
ment nemtese Epist5sia lazaretelor-, spun documentele romanesti,
pusa sub conducerea Vornicului Scarlat Greceanu, cel care era si Na-
zirul, adica conduatorul Epitropiei Obstirilor 259).
Un contemporan, Panait Codrica marele secretar al Domnului",
scriind lui MerkeIius, agent austriac la noi, arata ca s'au luat mäsuri
contra ciumei, masuri de ordin general pour tout ce qui est homme dans
ce pays-. S'a stabilit un comitet de supraveghere ,,dirigé par deux des
P. Samarian. Ciunta in trecutul romanesc. Pag. 129--135.
Vezi Vol. II, pag. 71.
P. Samarian, 1. c., pag. 142.

www.dacoromanica.ro
 309

premiers bayards du pays, nommément par les ci-devant Grand-Chancel-

liers Scarlat Gretzanu et le G. (sic) Golesko". Se face raport zilnic
Domnitorului. Bolnavii se trimit la hôpital public", iar rudele A part,
hors de la ville, à l'endroit destiné". Suditii vreau par un caprice mali-
cieux, s'exempter de cet ordre salutaire, ei nu fac raport aux bas offi-
ciers de surveillance pour les malades qui sont au qui puissent *ere dans
leurs maison §i califica faptul de opiniatreté deraisonable- 261.
Cand epidemia s'a intetit, la 12 Dec. 1794, s'au numit doi boeri cu
numele de Epistati ai lazaretelor, insarcinati cu conducerea combaterei
epidemiei; ei sunt ajutati de patru boerinasi luati &titre cei in slujba Epi-
tropfei Obstirilor, cgte unul la fiecare din cele patru poduri (drumuri
mari) ale Bucurestilor, cu mahalele din jurul lor. Spataria i Agia exe-
cutau ordinele i masurile ce luau cei doi epistati, Agia in centrul ora-
sului, Spataria, periferia i restul tarei; preotii au rolul cel mai important
in descoperirea bolnavilcr, de aceia au si cea mai mare si grea ras-
pundere.
La 16 lithe 1795, se numeste cate un boer supraveghetcr de fie-
care mahala, cu numele de epistat al mahalalei, care controleaza i raj:1pr-
teaza despre tot ce se intampla in sectorul lui. Mai mari peste acesti
epistati se numesc doi boeri mad, Spätarul Dimitrie Hangerliu i Spata-
rul Costache, care primesc rapoartele epistatilor de mahala, ca sa le tran-
smita' celor doi Epistati ai lazaretelor; la randul lor, acestia fac legatura
cu Domnitorul prin Epitropia Obstirilor. Pentru identificarea ciumatilor
exista un cioclu practicos'. Medicii sunt tot absenti dela datoria lor.
Ridicarea bolnavilor i izolarea contactflor se face de un Epistat al sana-
tatei, capitanul Panait, si de catre Polcovnicul de ciocli, Stefanica. Pentru
ingrijirea bolnavilor este tot numai spitalul Sf. Visarion. Izolarea contac-
tilor se face in lazarete asezate pretutindeni unde era nevoe; adeseori
aceste lazarete, cand se iveau in ele cazuri de board, se transformau in
adevarate spitale, spitale improvizate. Pentru Oltenia s'a numit un epistat
specia/, pe Alexandru Colceag.
Incat se vede numai decat, cat de neintemeiata este afirmatia ce-
lor cari cred si astäzi, ca in acele vremi Romanii erau complect dezarmati
dezorganizati in fata molimei pustiitoare. Nu numai ca n'au dreptate,
dar din cele de mai sus se constata' ca exista o organizare perfecta, orga-
nizare dupe tipul celei impuse de cunostintele igienice dominante in
Apusul civilizat. Nu lipseau deck doctorii si un spital mare, care sa faca
fata nevoilor impuse de gravitatea epidemiilor.
Lipsa doctorilor, a doctorilor de sacrificat zelului ciumei, era nu nu-
mai la noi, ci pretutindeni, cu diferenta ca la noi nu existau Universitatile
din centrele Apusului care sa-i fabrice dupa nevoie. La noi existau in
schimb, mila i puterea de sacrificiu, cari, aläturi de iub;rea aproapelui,
au facut totdeauna minuni, si din oamenii cei mai simpli au improvizat
doctori practiccqr, admirabili infirmieri, cari au ferit Tara noastra de

260) N. Iorga. Acte oi documente, vo1. pag. 138 nota 2.

www.dacoromanica.ro
310

rusinea ororilor petrecute in vremi de ciuma in Wile civilizate pline de

doctorii titrati ai Apusului.
Lipsa spitalului a fost repede inlaturata. In Iulie 1796, Domni-
torul Alexandru Moruzi a intemeiat spitalul dela Dudesti i la inzestrat
cu venituri suficiente, ca sa-i asigure perfecta lui functionare.
Si adaugam ca aceasta organizatie a fost atata de buna, ca, del
jur imprejurul nostru ciuma facea ravagii, totusi din anul 1796 !Ana la
1813, la noi n'au mai fost epidemii de ciuma.
In vremea ocupatiei rusesti (1806-1812), Rusii au intocmit un Co-
mitet, chip sa se ocupe de incfartiruirea lor, in realitate o politie speciala
a lor, care, alaturi de Agia noastra, avea de rol sa cerceteze i sä ra-
porteze once s'ar fi intamplat in diferitele mahalale ale orasului din
punct de vedere al spiritului general al populatiei, dar mai ales din punct
de vedere al sanatatei. Tot subt ei, ca i altadatä sub Nemti, ivindu-se
o epidemie ciudatä in Teleorman, Rusii au trimes la 28 April pe d-rul
Panaiotache. sa cerceteze la fata locului i sa identifice felul boalei.201).
Dupa plecarea Rusilor, cari ni-au luat Basarabia dar ni-au lasat
ciuma, a isbucnit groaznica epidemie din vara anului 1813, ciuma lui
Caragea. Epistasia lazaretelor a intrat din nou in functie cu doi epistati
la 1 Iulie 1813, patru epistati la 1 August 1813 262). Vornicia Obstirilor
se ocupa cu strangerea fondurilor pentru Tntretinerea bolnavilor din
spitale, pentruca spitalul dela Dudesti fusese deposedat de veniturile cu
care il inzestrase Moruzi, gratie lacomiei popilor greci i cu ooncursul
Rusilor in timpul ocupatiei lor, la 20 Iulie 1808 268).
In cursul acestei epidemii apar pentru intaiaoara i medici in cali-
tate de combatanti ai boalei. Bucurestii aveau pe atunci sase medici co-
munali ; parte din ei s'au pus la adapost fugind in Ardeal, parte au ra-
mas la datorie. Lazaretele aveau doi doctori, i la 2 Iulie 1813, Banul
Radu Golescu i Postelnicul 5uu, Nazirii lazaretelor, au cenit s'a se
mai numeasca doi doctori la lazarete. ca sa fie de toti patru. Unul dintre
ei, d-rul Schina a si murit cu acest prilej 264 Medicii fac serviciu la
cancelarla epistasiei, doi &litre ei, Mesit si Kraus sunt cerceatori si
boa/er. Executarea masurilor de paza se face de Postelnicul Raducan
Clinceanu, care are la indemana 60 de panduri, dintre cari unii sunt
calan. Opt boeri, cate unul de fiecare ocol, controleaza pe epistatii
vatafii de mahala. Preotii sunt cei mai buni informabori pentru dibuirea
bolnavilor cari se ascundeau.
Pentru pastrarea lucrurilor bolnavilor si a celor izolati prin lazarete,
se creiaza o casa speciala Casa Depo ; aceasta titulatura a ramas
catva timp, in limbajul obisnuit, se intrebu:nteaza in locul vechiului termen
de Ep;stasia lazaretelor. Insasi Fpistatii se numesc Naziri sau Eforii
Casei Depo.
261) NANd pag.286-287.
P. Samarian. Ciumm pag. 267. 279 0 unnIt.
!dam, pag. 249 0 urmAL
Vezi a11:1 va IL pag. 107

www.dacoromanica.ro
 311

C.:dud s'a stins epidemia Epistasia lazaretelor sau Casa Depo,

a fost inlocuità la 4 Decembrie 1815 cu Casa Privigherei, care, cum
aratà i numele avea de scop sä privigheze nu cumva sa se mai iveasc5
ciuma. Casa privigherei era pus5 sub conducerea celor mai de seamit
boeri si avea la dispozitie, la 13 Dec. 1816, trei din medicii platiti de
Vornicia obstirilor, i anumite venituri cari ii asigura buna functio-
205) .
nare.
La 7 Martie 1820, Alexantdru Sutu a incercat sá inlocuiasca Casa
Privigherei sau, cum i se mai spunea acum, Departamentul
cu o organizatie noua cu caracter oarecum politienesc, cam In felul Comi-
tetului intiintat de Rusi in vremea ocupatiei dela 1806-1812, numità
Astinomia, adica Politia. Dar incercarea n'a reusit si s'a revenit la Casa
Privighier ei.
In timpul domniei lui Grigore Ghica a bantuit p n'a bantuit, o
duma ciudata, cu caracter instabil, care apArea i dispärea dupe nevoile
p incurcaturile politice amenintatoare sau nu pentru Scaunul domnesc.
In acest timp Casa Privigherei a functionat regulat, dar nu atfit ca organ
de privighere, cat mai mult ca organ de executare si de justificare a
imenselor cheltueli ce se faceau cu prilejul masurilor de pazà.
Dam in cele ce urmeazà, rezumatul organizArei din acel timp, dupe
cele scrise in volumul nostru Cittrna-
Conducgtorii Casei Privegherei se numeau Efori. Casa tinea
de Departamentul obstirilor. La 31 Mai 1824, semneazä ca Efori,
Grigooe Filipescu, Mi/alache Ghica, Mihalache Cornescu fi-Alecu
Ghica. La 2 August acelas an, in locul lui Alecu Ghica, semneazg
Mihai Filinescu. Incepind din 1826, semneaza- pentru toti trumal
Vornicul Dimitrie Bibescu.
Eforii Casei Privigherei luat toate nasurile sanitare, pe cari
le credeau utile intru preuenirea combaterea boalelor ; pnopune-
rile lor mergeau la Departamentul Obstirilor, care le trimitea Diva-
nulai si de aici ajungeau la Domnitor. El decidea in ultima instang
cele ce trebuiau sg se ¡acá. In timpul cht a lost Efor Vornicul Dimi-
trie Bibescu, acesta comunica direct cu Domnitorul.
Hotgririle Domnitorului luau aceias cale inapoi, lar uneori ener-
geau direct la cei in drept a le primi.
Eforii Casei Privigherei numeau personatul ajutgtor. Pentru.
conducerea combaterei ciumei, a lost numit Cäminarul lancu Cgli-
nescu ; in August 1826, Cälinescu a lost numit ispravnic in lalomita,
iar in locul lui a lost numit Cäminarul lordache Acton. Dar pro-
babil cg lucrurile n'au mers si in Septembrie 1826, Arion es:e tre-
cut in serviciul Vistieriei si mai apoi ispravnic la laromi(a, iar la
conducerea combaterei epidemiei este rechemat Cgminarul lancu
Cglinescu.
Un Efor special, Clucerul Iancu Ggnscu, a lost numit in Otte..
265) Pentru toate datele citate aid, vezi : P. Samarian. Quina, I. c

www.dacoromanica.ro
312

nia, care sa ajute pe caimacamul Craiovei in combaterea epidemiei:

in acea parte de tara.
Un epistat special a lost numit pentru paza liniei Buzau-
Braila-Calarasi, amenintata meren de ciuma care bantuia .peste
Dunare si in raiaua Brailei ; a Fost numit cäpitan Radu.
In Bucuresti rea par aceiasi epistati, supraveghctori, alerga-
tori si ciocli, cu aceleasi spitale i lazarete din epidemiile trecute.
Grigore Ghica a mai introdus t I) infiintarea lazaretelor pre-
ventive si 2) slujbasi inarmati cari sa..execute masurile de paza.
1.-94.aretel,e preventive au lost !acute in jurul Bucurestilor si in
judetele Ramnicul-Särat, Buzau çj lalomita, pentruca ivirea epide-
miei sa nu mai surprinda pe nimeni nepregatit.
Paznicii inarmati apar la 6 Oct. 1824, Cu numirea de ."pote-
rasi inarmatr, ate cincisprezece de fiecare polcovnicie de judet,
iar la 4 August 1826, se aduc in Bucuresti 36 panduri din Oltenia
,,in slujba Casei Privigherei pentru curatenia molevmer.
Fondurile banesti ale Casei Privigherei provin din con tribu-
fia de 25 de mii de talen i ce dadeau anual, in acest scop, zece ma--
nästiri (Bistrita, Tismana, Orezul, Caria, Dealul, Motrul, V ierosul,.
Ranaciovul...). Cand nu era nevoe de toti acesti bani in combate--
rea ciumei, prisosul se da la Casa milelor, iar and nu ajungeau,
atunci plusul de care era" nevoe,.trebuia sa-1 dea toate celelalte ma-
nastiri, printro contributiune proportional:I cu ven itul fieareia. (Ase-
Lima ntuf dela 20 lulie 1808).
Medici erau destu'i, mai ales in Bucuresti inca medici veniti.
din scolile Apusului, dar lumea n'avea incredere in ei. S'a mers pânä
acolo cu neincrederea, cá Agentia Austriaca avea in Iasi si in Bu-
curesti Cate un medie specialist, insarcinat numai cu control& sani-
tar al Tarei, ajutat fiind dé doi sergenti majori si 16 caporali.
prezentantul turc, Ahmet-Aga, avea drept medic un grec priceput
in trebile ciumer, chiar si Domnitorul Grigore Ghica in loc de
medic, avea un subchirurg ignorant, care, aiurea 'ar putea fi nici
barbier de sat- 266 y.
In volumul nostru Ciuma iii Trecutul romanesc" am adunat toate
documentele ce am putut gasi pfina la tiparirea acelui volum in anul 1932;
de atunci am gasit ateva documente privitoare la epoca prinsa intre 1824
si 18827, pe cari le notara aici.
28 April 1824. Sz iviSe ciuma in Braila. Voda Ghica luase
toate masurile de paza, dar treaba mergea greu !Rai ales din pricina
Turcilor cari nu se supuneau ordinelor. Domnitorul numeste un om de
incredere, pe Caminarul Iancu Calinescu; care sa aibà conducerea supra-
vegherei masuritor ce s'au
266) P. Samariam Ciuma. PaT. 434-436. Toate datelemtate se pot urrmiri 'Mt
acel volum.

www.dacoromanica.ro
 313

La lazaretul ce s'au ititoctrzit i s'au asezat la sud lalomita

de paza molevmei a näpraznicei boale a ciumei, trebuintg fiind de
a se orgndui din pámantenii de acolo si un epistat (care sa pgzeas-
cg) a face fiescare din cei ce vin din pgrtiLe Bräilei in tara, zilele
lazaretului ce s'au hotgrat, i, care va trece prin lazaret cu curgte-
nia lama sg i se dea i tescherea la man& spre a fi stiut i cunoscut
celor ce se vor intampla a se cacirdisi pre aiurea. Drept aceia, ca
aceastg a Noasträ domneascg carte, oränduim epistat la mai sus r,u-
mitul lazaret pe... ca sà aibä in grijire si sä fie ca mare luare aminte
si privighere asupra paznicilor ce stint oranduiti, ca sä nu lase, nici
sg inggcluiascg pe vericare din raele sau din Turci, ce vor voi sg
treacg in tar& fgrg de a face zilele cele oranduite ale lazaretului,
sau de a se cacirdisi vreunul pe aitzrea, din care sä se intinzg molev-
ma in targ, urtnând intocmai povgtuirilor ce i se vor da de cätre
dumnealui biv vel Cäminarul ¡anca Cglinescu, ce s'au numit intoc-
mitor acestor lazareturi. poruncim dar, oränduitule de mai sus
epistat sä fii cu neadormire de a se päzi intocmirea lazdretului intru
toate fgr'de casar, câci aceasta privind la binele obstirei, nu nuntai
cá datorie ai a pane cea mai mare silintg ca sa- nu se intinza acest
rgu, dar arätändu-te ca slujbä bung si plgcutg, va fi cu.noscutii
Domniei Mele- 267).
In aceiasi zi la 28 April 1824. Domnitorul porunceste ispravni--
,

cului din Slam Ramnic, sá opreasca balciurile din acel judet cäci
aclunarea ce se face de oameni multi, mai värtos din Turcii Bräilei, se
Oita' si se infinde boala- 268).
2 Mai 1824. Epidemia se ivise si in Buzau, drept care, Dom-
nitorul opreste i balciurile din acest judet 269).
30 Aprilie 1824. Divanul face o anafora catre Domnitor, in
care aminteste gresala ce s'a fäcut la 20 Iulie 1808, cad :spitalul dela
Dudesti a fost deposedat de veniturile ce-i acordase ctitorul fondator,
Alexandru Moruzi pentru refacerea spitalului arata ce au' facut Domni-
forii precedenti in situatii identice i propun un imprumut de 40,000 de
talen,cu care sa se puna la punct spitalul dela Dudesti pentru ciumati r
Prea Inältate Doamne.
Am inteles cele poruncite prin luminat pitacul Märiei Tale+
dela 29 ale trecutului April, cum ca, Mgria Ta, rude:A ce te-ai in-
.stiintat cg s'a ivit smreduialä de nfiorasnica boalg a citimei in partea
judetului Siam-Rgrnnic, nai incetat ca toate cuviincioasele mijkace,
silindu-te cu ajtitorul milostivului Dumnezeu, incä t este prin paint&
sg opresti irbtinderea acestui rgu ; dar, fiindcg dupg instiintgrile ce

V. A. Ureche. Domnia luí Grigore Ghica. Manuscris la Academie. Ci--

teazA condica 105, pag. 265.
Idem, condica 105, peg. 266--
Idem, pag. 269..

www.dacoromanica.ro
314

vin, vezi a se iuteste i poate tereasca Dumnezeu mearga

spre crestere intinzändu-se mai mult, sä se intample a se smredui
politia Bucurestilor, trebuinta neaparatA este, sa se faca lazare-
turi pela margine, afara din politie care ai si poruncit a se pune in
lucrare , precum si spitalul ot Dudesti a se merernetisi, i at va
fi in putinta si cat mai in graba; la care acestea, fiinda trebue a
se face chieltuiala, adunandu-ne la un loc, sa chibzuim de ande art
a se face aceasta cheltuiala si sa arátam Märiei Tale prin anaf ora.
Dupa care luminata porunca ni-am i adunat ca totii i cercetand
in condicele Divanului de cele urmate mai inainte la semenea intarn-
plare, vazum a la teat 1814 lurzie, fäcând dumnealui vel Vistierul
arätare at-re Domnul de atunci, loan Vocla Caragea, prin anafora,
cum a ale cand se urma miprasnica boalä, s'an luat dela tara 1n-
d6tulá suma de bani pentru trebuincioasele cheltueli, aspunza n-
du-se dela toate breslele, i postelnicei, neamuri, scutelnici i poslus-
nici, si a este neta gaduità trebuintä a se mai agonisi vreo suma
de bani tot pentru acele cheltueli ; dar a se inplini de la mai sus
numitele bresle este cu mare greutate, cleat aratä Märiei Tale durn..
nealui Vistierul, cá pentru ácest ¡el de intampläri in vremea apo-
satului Damn Moruz, s'au fast oranduit irat al spitalurilor de ciuma
trei manástiri, adea : Cimpulung, Tismana i Cozia ; iar in vremea
obladuirei Rusilor, ca slat de obste s'au facut hotarare, ca
asemenea intampiare, toate cheltuelile spitalurilor de ciumá,
inta' mpineze dela partea bisericeasa adea : manästiri, preoti ì dia-
coni. Aceastä anafora a dumnealui Vistiierul au oranduit-o domnia
sa Domnul Caragea la preaosfintia sa Mitro politul Ore/ gi la d-lor
veliçil boeri ca sa arate Mariei Sale prin anaf ora, de s'au slobinit
ace/e trei mánästiri ce eran legate de spitalul ot Dudesti ca ce
intocmire sau asezamant s'au facut slobozenia lor, i apoi sá dea
Maria So hotärarea ; i parintele Mitropolit dimpreunä cu d-lor
boerii au facut anal ora atre Maria Sa, ca li s'au &limes dala sfanta
Mitro palie copie dupi obsteasca carte ce s'au !Scut in teat 1808
lulie 20, prin care s'au slobozit acele trei manästiri, a fi clupfi cum
fusese mai nainte. hatärandu-se ca pentru trebuintele spitalulul.
and se va intámpla ciuma, cu sf at de obste sa se faca cuviinciosul
ajutor din partea tuturor mina stirilor ate sunt in boat& tara, inchi-
nate si neinchinate, eland fiescare mángstire analogon peat se va
cuveni dupa starea puterea ei. cura i pentru dregerea spitalului.
and se va stt'ica, i simbria preotului, i a paznicilor spitalului
cheltuila bisericei de acolo, chibzuindu-se ati bani trebuesc, sä se
adauge la cisla ce este pus& pe mánästiri, de dau pentru scoala.
s'a se dea in trebuinta spitalului prin parinfii arhierei iar pentru
condeiul ce scrie intr'acea obsteasa carte, cuma la acesr (el de
intamplare este datorie a ajuta i obSea, aratä Parintele d-lor
velitii boeri, cá tndestul ajutor au Mai t mai sus numitele bresle in
doua randuri, la care plecata noasträ chibzuire este ca, acurn dec.).
camdatá pentru grabnica trebuinta cè este. pentra paza Warn-

www.dacoromanica.ro
 315

pinarea acestei boa/e, care este mai iute j mai rea &cat toate
sa se ja cu imprumutare dela casa datoriilor Wei talen i 40,000
spre a se face in grab-a la spital, dregerea aceia ce ai poruncif Maria
Ta, prin d-lui vel Vornic al politiei, si a se da i curgatoarele
i alte chelttreli ale lazareturilor, ca sa se poata face strajuirea
cu mare strasnicie oameni dindestui i vrednici, iar mai pe
urma vom arata Mariei Tale, prin deosebita anaf ora, at& nizamul
ce s'au urmat pentru paza ferirea acestui tau in vremea Domnului
Caragea, and au mai patirnit tara de aceastä boat& cat ci trebuin-
cioasa cheltuiala spre a se putea pazi acest nizam, de unde sa se
implineasca, si din banii ce se vor chibzui pentru aceste cheltueli, se
vor da si acei talen i 40,000 inapoi la Casa datoriilor Wei. lar hota-
rarea cea desävarsita rämane a se face de catre Maria Ta"
Semneaza Arhierei ci boerii Divanului 277 ).

10 Mai 1824. Intocmai ca §i altadata, in vremea marelor epi-

demii de ciumk Domnitorul Grigore Ghica, dinteun. exces de precau-
tiune, dä poruncä sa se suspende judecatile, ca sa se evite aglomerärile
de oameni veniti de prin sate ; in acest scop se adreseaza Ispravnicilor
de judete :
Dumnevoastra Ispravnicilor ot sud..., sanatate.
Fiindca pela unele judete ale tarei s'au ivit naprasnica boala.
se cuvinie ca Stapanirea, cu mate ingrijire j silinta, sa faca toe
felul de mijloace spre desradacinarea acestui tau, ce este mai rat:.
dec.& toate rauta pile,. i cu toate cá ne silim necontenit a pune in
lucrare toate putincioasele mijloace, ca cu ajutorul lui Dumnezeu,
sa se inputinez.e i sa se stinga cu totul aceasta boala ; dar tcman-
du-ne ca nu cumva, fereasea Dumnezeu, sa se intinza räul acesta
aici in politia Bucurestilor din pricina amestecaturei ce se face a
ipotesiarilor celor de prin judepe, ce vin aici pentru pricini de ju-
dec.:4#, intre ahele am chibzuit pentru intampinarea raului acestuia,
cu destula ma hnire a sufletului Nostru, am socotit a fi de mare
trebuinta contenirea venirei ipotesiarilor depe afara aici in poli-
tie pentru pricini de judeca ti ; de aceia poruncim Domnia Mea, ca
numaidech t dupa primirea acestii domnestii noastre porunci.
publicuiti aceasta poprire a venirei ipotesiarilor in tot coprinsul ja
detului, cu arätare cas numai pentru aceasta pricina s'au poprit si
sa co.nteneze de a mai veni, pang and. cu ajutorul lui Dumnezeu,
se va osteia acest räu. f iti sarfatosr 271).
3 Iunie 1824. Porunca de mai sus n'a fost executata intocmat.
Jaluitori din diferite parti ale tarei continuau sa vie in Bucure§ti. La 3
Iunie, Domnitorul repeta porunca, facand observatie celor cari n'au fa-
cut suficient de cunoscuta porunca data la 10 Mai :
V. A. Ureche, 1. c. condica 108, pag. 435.
V. A. Ureche, 1. c., condica 105, pag. 275.

www.dacoromanica.ro
316

F5c5 ndu-li-se intrebare cu a cui voe au venit, impotriva

poruncilor ce am dat Domnia Mea, ei s'au apärat cA nici o stiintA
nu au de acest jet de porunci, nef5candu-li-se cunoscut de nimeni ;
am triples cdtä purtare de grijä aveti de a pune in lucrare poruncile
ce vi se trimit, mai vartos acest nizavn ce priveste spre ferrea lccui-
torilor de aceasta n5prasnic5 board, cAci de a-ti publicuit poruncile
Domn(ei Mele in tot judetul, nimenia negresit nu ar fi indrIznit a
veni aici pentru pricini de judeati, care, aceast5 urmare de nein-
grijire, socotindu-se nebfigare de seam5 c5tre domneasca noastra
porunc5, se cuvine a v5 face cuviincioas5 certare ca unor nesupusi,
cáci intr'ait chip nu v5 veniti in cunostinti...-, i repet5 porunca
dat5 272 ).

()data cu suprimarea judecatilor, la 6 Mai 1824, a oprit si bal-

ciul ce urma sa se tie la Slobozia in Ialomita, cum si balciul Tufestii
ce se tinea in judetul Bràilei, i cel din comuna Grindu din Ialomita,
plasa Garbovilor 273).
La 15 Mai 1824 se face cunoscut tuturor Ispravnicilor oprirea
balciului din Targul Mosilor din Bucuresti. Si pentruca Domnitorul
oprind balciul din satul Grindu, aprobase ca acelas balciu sa se tie
la Urziceni, acum, la 15 Mai d'a porunca, sa fie oprit si dela Urzi-
ceni 274). La 23 Mai opreste tineiea balciului din Duminica Mare si
de Sf. Ilie din comuna jilavele 275), iar la 10 Iunie 1824, se &A po-
runca i pentru oprirea balciului Dragaicei din Buzau 27(i ).
Latura ,baneasca, adica cheltuelile ce se faceau cu masurile de
paza contra ciumei, era vesnic chestiunea cea mai arzatoare, dar si
mai dificila. Caminarul Iordache, Arion, care tinea ,,casa', comunica
in primele zile din Fr.bruar 1825, ca vreo optzi2ci de mii de talen i im-
prumutati in Ianuar Se topise si era nevoe de alti bani; Eforii Casei
Privigherei, propun i Domnitorul aproba la 7 Februar 1825, s'a se
imprumute alti 15.000 de talen i de veri unde va g5si spre intAmpi-
narea acestor cheltueli- 277). In acest timp, se pare ca epidemia care
ameninta sa se generalizeze, s'a limitat, cà nu mai este periculóas6
la 6 April 1825, Domnitorul da porunca sa. se adune membrii Diva-
nului, sà ia socotelile cheluelifor facute pana acum de Casa Privigherei:
poruncim ca aduAndu-v5 Cu totii aici la domneasc5 noustr5
Curte, s5 cereti mai intAi a teorisi socotelile Casei Privigherei,
deand s'au sistisit si pAn5 acum, cati bani s'au primit de numita
cas5 si pe ande s'au cheltuit; al doilea, sA chibzuiti ate lazareturf
Idem, pag. .287.
Idem, pag. 274.
Ureche, 1. c., condica 105, pag. 279.
Idem, pag. 2134.
Idem, pag. 292.
Idem, condica 125, pag. 183.

www.dacoromanica.ro
 317

se cavine a mai 15 mane in fiint5, la ce locuri ca ce oranduia15,

al treilea pentru banii ce vor fi trebuinciosi a se cheltui de acum
inainte in lazareturile ce au a r5miáne, de ande s5 se implineasc5
s'a arätati Domniei Mele prin anafora- 278).

Alte socoteli bänesti intAlnim cAtre sarsitul anului 1826, si in-

telegem din ele a banii trebuincicsi se luau cu imprumut de oriunde
se gasea, pe zapise semnate de m-zmbrii Divanului. Achitarea lor se
cisluia pe toate män5stirile ce sunt in toatä tara, inchinate i neinchi-
nate, spre a se implini dup5 obsteawa anafora ot leat 1808- 279).
La inceputul anului 1827, Casa Privigherei a fdcut cerere s'a' se
numeasca paznici pent_ru controlul drumurilor din punct de vedere sa-
nitar, ca eventualii bolnavi sä nu paraseascA satelz lor. Cererza este
cercetatà de Divan, care o gäseste burla' i raporteazà in acest sens
Domnitorului, la 25 Februar 1827:
Prea In5ltate Doamne.
D'upa' luminatà porunca Märiei Tale, ce ni se da la aceasta
anafora a Casei Privigherei, facand noi cuviincioas5 chibzuzre,
zicem c5, de vreme ce aceastä trebuint5 este obsteasc5, pentru paza
molevnzei näpraznicei boale, de aceia cu bun5 oranduiala s'au va-
zut cererea ce o face Casa Privigherei printr'aceast5 anafora,
gasim cu cale s'a' se dea luminat5 porunca Mari& Tale, atre dum-
nealui vel Spatatul, s5 scrie fär5 zabav5 la cele patru cäpitánii, ca
s'a dea ate trei slujitori pe fiecare säptäman5 spre paza drumurilor,
dupe instructia ce va da Casa Privigherei; lar pentru lipsa de
paznici ce urmeaz5 sä fie cate doi la Pescare drum, s'a s5 porun-
ceasc5 dumnealor boerilor ispravnici ai judetului, s5 o implineasc5
fär5 de prelun gire din privileghiatii judetului, care iarasz, s5 se ur-
meze intocmai dupä povata care li se va da dela Casa Privigherei.
si osebit, sá pue dumnealor boerii Ispravnici, sä faca ate o coverg5
la acele drumuri pentru odihnirea acelor paz.nici; asemenea sä se me-
remetiseasc5 i bordeele de pe la lazareturile ce sunt aratate intr'a-
ceastä anaf ora a Casei, ca locuitorii din satele de prinprejur, färä de
platá. lar hotérärea cea desäväsit5 r5m5ne la Märia Ta.
Dcmnitoru/ aproba. propunerea la 3 Martie 1803 280).
Groaza de duma nrinsese pe toti desi ciuma nu mai exista, de-
c& ca o justificare a cheltuelilor nebunesti ce f5ceau pentru pre-
venirea unei ciume fantome. Era o adevarata psihoz5 care stäpanea
pe toti, o cium5 moral5 politic5-, cum ii spunea Kreuchely, re-
prezentantul Frusiei la noi, in acele vremi 281), Semnalul alarmei
ldem, condioa 105, pag. 413.
Ureche, 1. c., citeaza condica 119, pag. 2813.
1dem, pag. 404.
284) P. Samarian. Ciuma..., pag. 394.

www.dacoromanica.ro
318

da uneori insdsi boerii Divanului, cart, la 8 Noembrie 1827, rapor-

tau Domnitorului, sd nu dea ascultare la unii din doftorii ce taima-
cesc aceasta boalä in alte chipuri, numai dupd pared putrede ale
dumnealor...- §i sa porneasca iardsi la o curdtire generald, s'A' se
previe ciuma fantomaticd care speria pe toti:
Pi-ea Inältate Doamne.
Cu plecatd ob§teasa anafora lacen' aratare Märici Tale, cá,
din raporturile ce li-au trimes Casa Privigherei, dela trecuta luna a
lui Octombrie i pana acum. i dupd grabnicele morfi ce s'au intam-
plat pana in ziva de astazi aici in politia BucureOilor, ni s'au dat
curaba' incredintare, cum ca s'au intins naprasnica boala a ciumei,
ca sa nu se inmulteasca acest rau, fereasca Dumnezeu, aici in po-
litie ,unde se afla suma de norod §i sä ajunga treaba a se curati crt
mare greutate, urmeaza ca din vreme sd se faca curatirea cea tre-
buincioasfi. De aceia, dupa curn te-ai arätat N'aria Ta, in cälduroasa
rama §i in celelalte randuri, cand s'au mai intamplat aici in politie
aceastd na prasnica boala, s'au curä tit pi-in destonica silintd
vrednicie a Märiei Tale, asemenea ne rugam i acum Mariei Tale,
ca fär de a se mai da ascultare la unii din doftorii ce taima:cese acea,.
stä boala in alte chipuri numai dupa pareri putrede ale durnnealor, in
vi-eme ce in !apta s'au cu,noscut §i s'au ()ami ea' din zi in zi se spore-
qte i se läteqte aceasta mo/evmä de boalä, ca un Domn §i Pärinte
obstesc, privind la folosul tuturor, sd se dea stra.mica lueninatä
porunca Märiei Tale catre Casa Privigherei, sa se pue in lucrare tcy
acele chipuri ce s'au lucrat in pricina aceasta §i in cele/alíe ra nduri,
ridicând pe toti smreduitii la spitalul oit Dude§ti a-i aqeza acolo ca
oranduiala ce este intocmita, iar casete i pra valiile lor, sä se spele
bine qi sd se inchizä, urmand infra toate la aceastä madea intocmai
etapa instructiile ce sunt date de Casa Privigherei, ca sa se curate
ca total aceasta boala din politie. lar pentru oamenii ce se ridicä
la spital, sä ingrijeascä Casa a le de hrana lor i lemne de foc
pentru incalzitul °dador fiind vreme de lama, spälandu-li-se hai-
nele de oameni oranduiti dupg cum s'au urmat qi in anii trecuti
osebit sa Pe doctor, a merge in toate zilele sä-i caute, ca sa nu se
pricinuiasca intinderea acestei boli aici in politie dintru a sa neba-
gare de seanza, cä apoi va ramane la räspundere. i catre aceasta
sä se dea stragnicid luminata porunca Inältimei Tale i catre dum-
nealui vel Vornicul de politie sà dea tot fetal mana de ajutor la
orice trebuinta va avea Casa Privigherei. a nu se intampla cel mai
rnic cusur din nedarea acestui ajutor, qi venia pomenire va rämane
Märiei. Tale 22).
La 21 Noembrie 1827, gasim o anafara, adicd un raport ama-
nuntit, in care se desluseste tot sisternul intrebuintat pentru achitarea
282) V. A. Ureche, 1. c. conclica 120, pag..173.

www.dacoromanica.ro
 319

cheltuelilor ce se faceau Cu prevenirea ciumei. In conformitate cu ho-

tärärea din Iulie 1808. atunci cänd spitalul dela Dudesti a fost de-
posedat de veniturile ce avea, venituri cari serveau drept fond si Ca-
sei Privigherei, mänästirile pre; trebuiau sä contribue cu fondurile
necesare combaterei ciumei. atunci cand se ivea, fiecare mätiAstire in
raport cu veniturile ce avea. loan Voclä Caragea a hotdrät ca
zece mänästiri sä dea la vreme de ciuma 25,000 de talen. In anul
1825 s'a hotkát ca toate mänästirile libere ale tärei sä contribue cu
bani la combaterea epidemiei, iar In Decembrie 1826 s'a hotärät sä
contribue nu numai manAstirile Pbere, neinchinate, ci si cele inchinate
asa cum s'a fixat la 20 Iulie 1808:

Prea inaltate Doamne.

Dupa luilninata porunca Mgriei Tale ce ai se clä la aceasta ana-
fora a Eforiei Casei Privigherei, fäcänd cercetare, aratgm Inaltimei
Tale, a pentru cheltuelile spitalului bolnavilor de ciuma, la Peat 1808
lulie 20 s'au [gout ob§teasca hotgrare, in scris, isalita de toatä partea
bisericeasa Arhierei, i egumeni parnanteni §i greci ai mânástirilor
inchinate i de toatg partea boereascg, mari qi mid, ce s'au gasit
trecut in condica Divanului, cand s'au slobozit trei mangstiri, adicà
Campulungul, i ismana Cozia, ce erau oanduite ca cu venttul
lor, sa se pie cheltuelile spitalului de ciuma , coprinzator ca pentru
trebuintele spitalului and se va intampla ciunza, sa se faca cuviin-
ciosul ajutor din partea tuturor mânástirilor cate sunt in toata tara,
inchinate neinchinate, &and fiegcare manastire analagon preat se
va cuveni, dupa starea puterea sa, cum §i pentru dregerea spitalu-
lui, and se va strica, i sirrzbria preotului, i a paznicilor spitalului
cheltuiala Bisericei de acolo, chibzuind ati bani trebue sa adauge
la cisla ce este pusg pe mina-sari de dau pentru qcoalg, §i sg se ras-
punza in trehuinfele spitalului prin pgrinta Arhierei ; cum si in
zilele Mariei Sale Domnului loan Veda' Caragea, s'au fa-cut hri-
soy ca sa raspunza zede mangstiri ale tgrei la Departamentul Epi-
tropiei Ob§tirilor, pe tot anul, cate talen i 25.000, Cu legatura ca,
and se va intampla duma, sg se dea ci ace§ti bani la Casa Pri-
vigherei in cheltuelile spitalului, iar and nu va fi ciuma, sa se
imparta acefti bani in lefile saracilor; iar in leat 1825, prin doug
anaforale ale parintilor Arhierei qi ale dumnealor Velitilor boeri,
una d,ela April 12 §i alta dela lulie 14, s'au oránduit, cg de va mai
trebui a se cheltui bani in pricina napraznicei boale, sa se facg
urmare dupä mai sus numita ob..Fteasa hotaráre. In anul trecut
Iulie 16 §i August 4, s'au !kW alte trei anaforale dela dumnealon
Veliti boeri, de s'au luat in seama cheltuelilor spitalului, dala De-
partamentul Eoitropiei Obgarilor, acei talen i 25,000 ce se rgspunde
acolo pe tot arizzl dela 10 rnanästiri ale rárei, dupg hrisovul Domnului
loan Vocla Caragea, and s'au gfisit cu cale a, de vor mai tnebui
alti bani in nricina aceasta, sa faca urrnare dupg ob§teasca ho-
täräre, care an. aforale s'au trztárit i de Maria Ta. Asisclerea .7i la

www.dacoromanica.ro
320

Septembrie 13, i Decembrile 13 din anul trecut, din pricinä ca nzana-

stirile nu se usurase dela datoriile ajutorului tärei, s'azz mai fäcut
alte doziä anaforale dela dumnealor Velitii boari, ce s'au intärit iar-
rasi de Märia Ta, de s'au inzprumutat Departamen tul cu o suma de
bani si i-au räspuns la Casa Privigherei, cu oränduiala a-i pläti
nästirile cu dobanda /or, dupi obsteasca hotärare dela trecutul Sf.
Gheorghe cu leat urnátor inainte, cand au zainas manästirib, do-
bode de datoriile tärei, dupä cisla ce se va lace de preaosfintia sa
pärintele Mitro politul si de dumnealor Velitii boeri, ea' ramanand
manastirile slobode de datoride tärei (luya obsteasca hotarare ot leat
1808, sunt indatorate a räspunde parintii Arh;erei cheltuelile spita-
lurilor de ciumä, i s'au gäsit cu cale ca preaosfintia sa pärintele Mi-
tropolitul, cu sfintia lor pärintii Arhierei si cu d-lor Velitii boeri, .55
cisluiasca talen i 36,000 intr'un an, adicia talen i 3000 pe luna' pe
toate nzanastirile tarei inchinate qi neinchinate, dupa starea si pu-
terea fiecäreia, .sa se dea la sfanta Mitro polie, ca de acolo sä se ras,.
punza pe toará luna banii ce vor fi trebuinciosi la cheituelile de
imat sus aratate, &loa care s'au facut luminat pitacul Märiei Tale
catre prea sfintia sa parintele Mitropolit cätre dumnealor Velitii
Logofeti, de au cisluit acei cate talen i 3000 pe luna numai pe mfi-
ngstirile tärei neinchinate. Deci chi bzuind si noi cele cuviincioase
asupra acestei pricini, zicenz ca, dupä obsteasca hotära re ot leat
1808, fiind indatorate toate mänästirile Nrei, inchinate qi neinchi-
nate, a räspunde prin pärintii Arhierei cheltuelile spitalului de (qu-
ina', pana' acum s'au intampinat aceste cheltueli dupä cum mai sus
se acata', fär'de a se su para mana stirile cele inchinate; iar de acum
inainte fiind peste m'Asura dreptiatei; si asa socotindu-se de catre
noi, cä nu sunt de ajuns acei talen i 36,000 pe un an, fiindcä din
intamplarea cea de acum a molevmei n4prasnicei boale, s'au
multit cheltuelile la Casa Privigherei, de aceia gäsim cu cale, sä
se dea luminatia porunca Märiei Tale catre prea osfintia sa pärin-
tele Mitropolit, i cätre sfintia lor pärintii Arhierei, si catre d-lor
Logofeti, ca sá cisluiascä talen i 55,000 pa toate mänästirile
inchinate neinchinate, dupä starea si puterea fiecäreia, pe
un an intreg, cu aceastä osebire insä, cá pe acele zece manästiri
ale tärei ce räspund pe tot anul acei cate talen i 25,000, sa le cum-
päneascä la intocmirea cislei, a le aseza cu mai outinä sumä si zan-
duri, randuri, sä se räspunza acesti bani la s'a nta Mitropolie, ca
de acolo sä se dea pe fiescare luna banii ce vor trebui in cheltuelile
spitalului, care, aceastä cislä, sa se urmeze numai pe cata' vreme va
mai fi näprasnica boalä, iar dupa ce va lipsi, pentru lefile i chel-
tuelile ce se vor urma la Casa Privigherei in paza si ferirea acestei
boale, se va face chibzuire, de unde s'a se implineascä, qi prin ose-
bita anafora se va arata Märiei Tale-.
Domnitorul aproba la 1 Decembrie 1827 2881.

283) V. A. Ureche, I. c. CiteazA condica 120, pag. 173.

www.dacoromanica.ro
 321

Frica de duma sau poate cine stie din ce interese, once caz
ele board sau de moarte era numai decât suspectat drept ciumd ; in
aceasta nesigurantà, poate calculatä, cum se anunta vreun caz de in-
bolnävire numaideca se propuneau màsurile de pazd ca si cum ar
fi fost vorba de epidemie. La 26 Noembrie 1827, iarAsi se dà o alarma
asa din senin :
Prea Ingltate Doamne.
Cu plecatg anafora arfitam Mgriei Tale cá molevma de ng-
prasnica boda ce s'au aratat la ateva locuri, precum este stiut
Märiei Tale, si in zilele tnecute la Velcul i Dumitru in tgrg, astázi
s'au dovedit si altä moleven5 in salvaragii in mijlocul tárgului,
fiindcä acel loc este cel mai prime jdios i mai vártos pentru indoiala
ce are fiecare de este ,n5praznica boal5 sau nu, n'au nici o ingrijire
si fac nici un fel de paz5; de se va gäsi cu cale de catre M'aria
Ta, prin luminat pitac al Märiei Tale, sg se dea porunca cinstitei
Spatärii cinstitei Agii, ca sä se indatoreze toti pea valiasii a face
parimacacuri la pta. valide lar, de a nu ing5dui pe nimeni de a infra
inauntru, decht, oricine va voi s'a tgrguiasc5, s5 stea dinafarg si
platind banii, sg-i primeascá in otet; aceasta sa se urmeze si la cele-
lalte praviglii ce sunt aici in politie, bac5nii altele, precum la
cgrciume de a nu primi adunare de oameni, sa aib5 asemenea la
usa, parmaclac faciánd viánzarea iaräsi cu asetnenea chip. ciáci a-
fta' ndu-se norodul cu aceast5 ingrijire i paz& sa se intimpine acel
ráu cu ajutorul milostivului Dumnezeu si blagoslovenia Mariei Tale".
ca totdeauna. Domnitorul aprobä la 1 Dec. 1827 '2"4).

La 19 Decembrie 1827, se angajeaz'a pentru once imprejurare

zece cara' pe lunä, ce plata dela Casa, atat pentru r'idicarea celor
bänuiti de vreo amesteatura cu cei molefsiti... cal si pentru faeniliile
ce'si implinesc acolo zilele cele orgnduite si se aduc inapoi la casete
lor, rár'de a se sup5ra numitii de inieo chirle. fiindu-le indestulä pri-
mejdia intru care s'au. intamplat 285
Tocmai acum in Orla iarrik in Ianuarie 1828, Casa Privigherei
raporteazA ca nu mai exista ciuma trebue s'a se ridice lazaretele depe
la margini. In acest sens raporteaza si Divanul la 10 Ianuarie 1828
oropune Domnitorului sä se ridice lazareturile mar ginei ce sunt la
Oltenita, i Dala si Hodivoaia... lar lazaretul dela Vgc5resti, sá ra-
mäe deocamdatä..." 286 I Este cea dintâi recunoastere arecum ofi-
ciara' care se face in cursul domniei lui Grigore Vodà Ghica, cum ea'
nu mai exista' cium6; dei constatanea este destul de tardiv5, totusi
faptul trebue retinut cu toatà grija, pentrucA este o dovadà mai mult
V. A. Ureche, 1. c., condica 121, pag. 246.
V. A. Ureche, condica 120, pag. 269.
Idem, condica 126, pag. 301.
21

www.dacoromanica.ro
322

cd, epidemia care a isbucnit in vara anului 1828, a fost adusd de catre
Ru§i cu trupele lor venite de prin Asia, c.45 n'a fost o epidemie gAsita
la noi.
Isbucnirea rasboiului Ruso-Turc din vara anului 1828, urmatd de
ocupatia imediata a TANlor Rornanesti de cdtre Rusi si de isbucnirea
ciumei, a rasturnat tot ce se injghebase pdna atunci ca organizatie sa-
nitard pentru prevenirea i combaterea epidemiei la noi; iar violenta epi-
demiei a facut ca la un moment dat insdsi Rusii Cu tot aparatul lor
sanitar, piarcla capul.
Casa Privigherei a fost desfiintata dele inceput, la 22 Mai 1828.
In locul ei s'a pus o Comisiune a cercetarei bolnavilor compusd din
doi boeri, doi doctori romSni i medicul corpului de armatd comandat
de generalul Roth, sub prezidentia unui fost funcionar al Consula-
tului rus, Andrei Pizani. Bucurestii au fost impdrtiti in sase sectoare
cu supraveghetori medici de control. La lazaretele cu bolnavi tre-
buiau sd fie cdte doi doctori, o saptdmAnd unul, o sdptamand altul.
Fondurile bänesti se iau din Vistieria Tdrei. Pentru judete se creiaza
la 28 Iunie 1828, epistatii speciali, care fac serviciu insotiti de catre
un doctor rus.
La 3 Iulie 1828, d-rul Camoin, medicul personal al contelui Pah-
len, comandantul rus dela noi,, a fost numit nacealnic, adica mai
mare peste toatd organizatia sanitard injghebatd in vederea combaterei
epidemiei. El este acela care a declarat oficial existenta epidemiei,
pe care pana atunci Ru,sii o ascundeau, ca sa* nu demoralizeze cadrele
militare.
In dezastrul care a urmat, s'au facut nenumarate schimbari de
conducere si de organizare, fara prea mari foloase, ark in organizatia
romaneascd, cat si in cea ruseasca. Asa de exemplu, la 22 Noembrie
1828, a fost insarcinat Logofdtul Alexandru Filipescu cu puteri dis-
creionare sA stingd epidemia; iar la 10 Mai 1829, s'a format o noua
Comisiune ruseasca sub conducerea gemralului rus Kuhmin, cu acelas
scop, dar fdrä rezultate.
Prdpaclul ciumei nu s'a potolit decat odata cu venirea generalu-
lui Kiselef, la 14 Noembrie 1829, care a luat personal conducerea
stingerei epidemiei.
In volumul nostru Ciuma in trecutul rornhnesc-, am dat mul-
time de aindnunte asupra celor infdptuite de Kiselef. Totusi, incd nu
s'a spus tot asupra celor petrecute atunci. Arhivele Statului contin ne-
numdrate dosare ale vremei, Inca necercetate. De aceia profit de a-
ceastd imprejurare, sA dau aici ateva documente noi, inedite, cu pri-
vire la organizarea luptei contra ciumei, asa cum a fost planuita
executatd de Kiselef. Desigur lucrul nu-i de prisos, cad, afard de far-
mecul ineditului, cunoasterea lor aduce o luminità noud in aceastA ches-
tiune.
Kiselef a venit la noi la 14 Noembrie 1828. La 26, trimite Co-
mitetului zis suprem, pentru precurmarea tholimei, Proectui regula,
rnentului- pentru stingerea ei:

www.dacoromanica.ro
 323

Adresand Comitetului alaturatul proect pentru precurmarea

boalei molipsitoare din Principate, reväzut, unele artioole indrep-
rate de mine, dau in ;tire Camitetului, ca toate dispozitiile necesare
pentru aducerea liii la indeplinire in ambele Principate, s'au facut
de Care mine, adicä:
Sunt numi(i mari inspectori: in Marea Valahie, comandantul
primei brigade din a XI-a divizie de infanterie, generalul maior
Svecin; in Valahia Micà, comandantul brigadei a doua din divizia
XVII-a de infanterie, general maior Eismont. In Moldova, preqe-
dintele comisiei de control militar aflätor temporal acolo, colonelul
Macaron.
S'a ricut i legätura Cu vicarul Mitro poliilor asupra mäsurilor
prevenitoare ce au de luat clericii.
Mai rämäne sä propun Comitetului, ceiace are de fäcut ime-
diat, relativ la dispozitiile proectului care se raportä numai la Co-
mitettil suprem, adicä:
Sä se stabileascä locurile unde se cuvine sä fie caranti-
rzele.
Sä se compung un model de juránifint.
Sä se compunä formulare cu care sä se camunice Co-
mitetului privitoane la molimä.
Sä se inceapä facerea unui plan metodic pentru cura tirea
Bucureqtilor.
Sä se inqtiinteze Inspectorii cei mari despre locurile unde
se afta malima.
55 se numeasch func(ionarii carantinelor, secretarii
medicii .g in genere, tot ce tire de Comitet, sá sie execute cat mai
repede.
ss. Preqedintele plenipot. al Divanurilor, General aghiotani
Kiselef.
Praectul regulamentului pentru precurmarea molimei.
CAP. I. Dispozitii generate explicatii.

§ 1. Credem sä oprim molima din amändouä Principatele,

prin urmätoarele mijloace principale: a) prin cercetarea generalä; b)
prin separarea complectä a molipsitilor prin curätirea pe loc a
cebe suspecti, cu afutorul spälärei obiectelor ;i a caselor in care
se eflau, cu apä säratä prin afumare; sunt mijloace prescrise prin
instructille luate de Comisia contra ciumei; c) dupä .aceia printr'o
veghe necontenità asupra bunei stäri a oraqelor i a satelor, atäta
vreme, pang se va stabili definitiv cá molima nu mai existä de mult.
§ 2. Indeplinirea acestora se c15 in seama unor persoane spe-
ciale de incredere, sub numirea de Inspectori mari, dintre cari,
unuia se incredinteazä Moldova, altuia Valahia i unui al treilea
Valahia

www.dacoromanica.ro
324

Pentru conlacrarea cu Mari inspectori se numesc: a)

cite doi ofiferi de Stat-major, in calitate de revizori; b) cdte doi
boeri dupà alegerea Divanurilor, pentru o legäturä mai bunä si mai
u.:3oarä cu populatia c) câte un secretar corespondent din-
tre functionarii de cancelarie ai Comisiei contra ciumei, iar in caz
de lips& dintre functionarii carantinelor; d) un numär corespunzä-
tor de locotenenti pentru indeplinirea serviciului de supraveghetori,
ate doi de fiecare tinut, iar de fiecare raja cate unul. (Prin orase
servicial acestora va fi lä cut de comandan fu selii de etape). Ose-
bit de acestia, in fiecare tinut, sä se numeascg cáte doi boeri sub nu-
mirea de Deputati pentru supravegherea molimei, cate unul de fie-
care jumätate a tinutului, cari vor fi imputerniciti prin inscrisuri,
sä execute in sectorul lor, tcate nuisurile prescrise in vederea pre-
curmärei boalei. In stársit. cd te un ofiter direct dela Presedintele
plenipotentiar, pentru o mai comodä trim itere a stirilor, a expliarei
ordinelor i reusitei lor.
Ofiteri necesari pentru Valahia, 26; pentru Vaiahia
,mica", 10; pentru Moldova, 14. Ei trebtte sá fie dintre trupele aflä-
toare in aceste tinuturi.
,§ 5. Functionarii de carantine si doctorii trebue sá stea pe
Lingä Mari inspectori; trebuie sä fie in fiecare tinut si in fiecare
raion, in cel mai Mu caz, Cale un functionar si un medic.
Pentru strAjuirea oraselor a satelor, se fixeazä prin
deosebitä hotäräre 4 regimente de Cazaci, un batalion de infanterie,
si se permite trimiterea si a altor grade militare.
In Valahia mare vor fi excadronul 2 de Cazaci din reg. Car-
pov; 400 din regimentul Popov; un pole din reg. Grecov si un de-
tasament din primul batalion al regimentului 18 Eger, aflätor mo-
mentan in Calgrasi.
In Valahia micä, regimentul lui Zaloterev si 100 din reg.
Grecov.
In Moldova, regimentul Cazacilor lui Borisov si al treilea de-
tasament din batalionul reg. 18 de Egeri.
Toti acestia vor fi folositi dup5 nevoe de care Mari ins-
pectori si le sunt la dispozitia ion absolutä.
Aceste hotärfiri nu desfiinteaz5 comisiile contra ciumei,
nici nu opreste därile de seamä asupra celor ce se face si se che!-
tueste.
Pentru mai bunii cunoastere a legilor organizärei caran-
tinelor, se vor trimite de Comiretul suprem cäte douà exemplare la
Mari inspectori, Vicepresedintelni Divantilui Executiv sj Comi-
siunei contra ciumei, cite until.
CAP. II.
Despee drepturile indatoririle Marilor lnspectori.
Marcial Inspector i se incredinteazä luarea de mäsuri
gnerale i principale in vederea precurmärei molimei.

www.dacoromanica.ro
 325

Lui se incredinteaa conducerea comitetului contra ciu-

mei i asupra tuturor functionarilor si medicilor care il compun.
Comandan fu i sefii de 'etape ca subalterna lor pusi
pentru oprirea molimei, indeplinesc toate poruncile Marilor Ins-
pectori.
Marele Inspector repartizeaa pc °Thera, functionarii
carantinelor si pe medici, dupä tinuturi i raioane (adta dupe PI-
dete si ocruguri); de el fine activitatea lor, ii controleazg personal
sad prin revizorii ce are la indemänä.
El india supraveghetorilor de raioane de ande s'A cearä
la nevoe pe functionarii de carantia, pe media, dc:asamente mi-
litare si alte ajutoare.
El dispune de detasamentele anduite pentru sträjuire;
desparte regimentele cázáce.ti in sutasi si le repartizeazA in punc-
tele de unde pot fi enai cu usurinta trimisi si intrebuintati mai ca
tolos, frimite mai cu seama acolo unde exista molima, dupa in-
stiintärile date de Comitetul suprem.
La nevoe el are drept sä cearä detasamente noi dela cei
mai apropiati comandan fi militari, in care scop s'a i dat aläturatul
ordin atre miltari.
Marele Inspector, and crede de nevoe, poate sä cearfi
sprijinul nu numai a politei zemstvei dar si al boerilor, si a altor
functionari ai tinutului, cerh ndu-i dela cele mai apropiate autorità ti.
Pentru implinirea mäsurilor contra citunei peat tinuturi,
Mari Inspeotori se adreseazä direct sefului zemstvei locale si la
nevoe cer ajutorul vicepresedintilor ì Caimacamului.
Pentru mäsurile privitoare la ora.sul Iasi, Mande ins-
pector se va intelege in privinta acestor mäsuri ca vicepresedintele
din localitate.
In caz de abuzuri, sapäri din vea'ere sau incetineli din
partea celor pusi in conducerea combateoei ciumei, Mara Inspectori
concediaa pe functionara militari si pe cei deja carantini si-i dau
in judecat'A pentru conduita lor; concedierea functionarilor civili se
cere prin Presedintele plenipotentiar, iar primarii, vätäseii i alti de-
tinatori de functii, pot, in conformitatle cu §... din regulamentul ca-
rantinelor, sä fie pedepsiti corporal, dati afarä sau dati in judecatä.
Pentru acoperirea tuturor cheltuelilor cerute in vederea
ciumei, Mari Inspectiri vor eerie din timp sumele necesare de
bani prin Presedintele plenipotentiar, de care vor da seama in Mol...
dova í Valahia Micä, prin coenisille locale contra ciumei, in Vala-
hia mare direct qi personal séctiilor de control de pe la nga Divanuri
si la Comitetul suprent; ei trimit, pe lAnga cele douä buletine säp-
tAmAnale despre mersul citumei, si notice scurte despre cheltuelde
['Acute.
Mari lnspectori vor fi prezenti ori unde mersul ciutnei
impune prezenfa ion. In Valahia Mare. Marele inspector va fi mai
ales prin. Cälärasi si Slobozia.

www.dacoromanica.ro
326

CAP. III.
Despee drepturile obligatiile supraveghetorilor de raioane
(ocruguri) §i a altor functionari.

§ 22, Supraveghetorului de raion se incredinteaza executarea

masurilor /zatara te aici, =mal in raionul lui, care formeaza juma:-
tate de tinut sau raiaua intreaga.
Mate masurile coprinse in capitolele urmatoare, pri-
vitoare la inspectiile corporale pentru precurmarea molimei prin
diferite locuri, il privesc pe el, in sectorul luí.
Toate masurile ce executa, incepind cu inspectia cor-
porala qi cele pentru combaterea molinzei, supraveghetorul de raion
le implineqte impreuna ca deputatii contra molimei, inselhnati la
paragraful 3.
Supraveghetorii de raioane pentru precurmarea
mei dispun de toti vátafii de plasa qi de zapcii de plasa, de par-
calabii. dvornicii i alte oficialitäti ale satelor, tara a-i impiedica
dela implinirea functiilor lor. Ispravniici zemstvei, de asemenea, in
toate cazurile sunt datori sa contribue cu colaborarea lor.
Supraveghetorii de raioane ca sa poata raspunde de
raionul loe, Marii Inspectori le vor da liste de localitatile ce li sunt
incredintate; compunerea acestor liste, cu despärtirea tinuturilor in
cate doma parti egale, se insiarcineaza Divanurile Executive, care le
vor da Marilor Inspectori in termen de 7 zile.
Observatii. In tinutul Bräilej qi ralaua Giurgiului, suprave-
ghetorii de raioane se vor conduce dupa indrum.5 rile speciale ale
oonducatorilor militari din localitate rama nand totuqi in deplinä de-
pendenta de Madi Inspreotori.
Prin oraqe, osebit de supravreghetori de raioane, vor mal
functiona comandan fu sau controlorii de etape, impreuna ca De-
putatii oraqelor, cari coopereaziá ca militia tocata.

CAP. IV.
Despee pregätirile premergatoare inspectiei corpora/e generale.

Inainte de a se ajunge la inspectia generaba corporala,

se cade sa se faca in toate bisericile parohiale tedeumuri cu pro-
cesiuni i sa se oblige prin juramant toti locuitorií, ca nímeni
nu ascunda bolnavii de ciurnia, nici lucrurile molipsite sau cele cu
indoiala, ca vor executa ca toata punctualitatea prescriptiile
conducerei, singuri se vr gräbi s'a ajute conducerea combaterei
curätind lucrurile loe ca apa &D'ata i aerisire; in acest sens s'a
luat intelegere ca Vicarul Mitropoliilor.
Dupa juramant, preotii fin predica mirenilor, le explica
importan fa juramantului dat, folosul ce vor avea din colaborarea
lor la masurile ce se iau de conducatori. asigurándu-i ca toata

www.dacoromanica.ro
 327

verea lor trecuta prin cura tire carantineasca, nu va ti nict retinuta

de cineva, nici stricata.
Tot odata, preotii sunt datori sä puna in vederea
renilor, pedepsele care sunt fixate celor care neglijeaza masurile
de carantina ; in acest stop, Comitetul suprem va face exstrase din
regulamerttul carantinelor i dupä ce vor fi traduse in limba mol-
doveneasca valaha, le vor trimite V icarului Mitropolitlor ca sa
fie räspandite prin biserici. (Nota: E.xemplarul de jut-at-mint sa se
faca de catre Comitetul suprern, iar compurverea cumintärei cätre
loctritori, sa se faca de Vicarul Mitropoliei).
Preotii nu se vor märgini sa faca toate aceste numai
in localiatile pe ande sunt biserici, ci sunt obliga fi sá viziteze toate
satele parohiei §i in fiecare sa execute prescriptiile para gr. prece-
dent, si drept dovada, din fiecare localitate vor lua semnaturi ca s'a
depus jurämä ntul si le vor trimite supraveghetorilor de raioane prin
zapcii.
Daca supraveghetorii de raion nu vor primi la vreme
listele ca semnäturi de prin parohii, sau vor observa ca in timpul
juramcintului general, a lost .säritä Irmo localitate, atunci va cerceta
situatia ei prin ajutorul functionarilor de politie local& adic&
mijlocirea Ispravnicului sau a zapciilor.
CAP. V.
Despee inspect:a corporala general&
Dupa depunerea iuramäntului, supraveghetorii de raion
vor inc,epe indata inspectia generala impreuna ca ispravnicul contra
ciumei, cu vätaful sau ca zapcii, si daca se poate, impreunä cu pa-
rohul i primarul
§ 33. Totdeauna inspectia va incepe dintr"o margine a dis-
trictului si se va termina la aealaltä,
Ajungand intr'o localitate, supraveghetorul de Eaton a-
duna pe toti locuitorii intr'un loc, le spune pricina ven irei si cu
vorba bunä se sileste sä capete increderea tuturor.
Apoi incepe inspectia severa a tuturor locuitorilor, pe care
zi cerceteaza desbräcati.
In ora§e, cercetarea femeilor se va faoe de moa4de pri-
vilegiate si in sate de babe, care, in special, vor fi suouse jurä-
rnantului, ä nu vor ascunde pe cele cu semnele boalei, nici pe
cele cu bänuialä de boar&
In acelas timp, supraveghetorii de raione isoravizicil
sunt datori sa se incredinteze cá nu se ascund pe undeva lucran,
cum de obicei se face aproape prin toate oraqe/e si satele. ()bier-
tele acestea trebuesc aflate numai decát si supuse curätirei asa Lum
s'a spus mai sus.
Daca in unele localitäti sunt i trupe, acestea nu se
exclud dela inspectia corporalä general& dupä aceias norm& cu

www.dacoromanica.ro
328

ajutorul sefilor militari, cu eart supraveghetorii de raioane iau in te-

legere prealabilfi.

La croe, afar& de Bucuresti i lasi, inspectia trebue

se faca intocmai de catre comandanti, iar unde nu sunt, se va Pace
de catre sefii de etape de pe tanga functionarii politiei, de cfitre
Deputatii oraselor epistati.
Ofiterii, boerii si marii comercianti, ca familitte lor, sunt
scutiti de inspectia corporalä; dela ei se vor lua doar iscalituri ca
declaratii ea vor divulga orice caz de boala s'ar ivi printre el, si cá
in caz contrar se supun judeca tii Cansiliului de rásboi.
g 41. La lasi, inspectia corporala sa se organizeze ptiin inte-
legere ca vicepresedintele local ; la Bucuresti, Comisia contra ciu-
mei va intocmi un proect pentru curia tirea i inspectarea metoclica
a intregului oras. Acest proect va fi inaintat numaidecat spre cer-
cetare Comitetului suprem.

CAP. VI.
Despre masurile curätirei,
In fiecare plasa sau plai ande exist& tnolima, se va ho-
tara o localitate in mijlocul plasei aici se vor lua cäteva case goale
mai 1a o margine, in cace sa se aduca din toate satele acelei
toti bolnavii de ciuma, incat sä nu mai rämäna niel unul, nici o zi,
in casa sa, pe raspunderea paralabilor si a zapciilor.
Casa in care se va gäsi bolnavi, dupa ce vor fi ridicati, trebue
sä fie inconiuratä indatä ca paza oomunalä, i cei ramasi in ea, sä
fie obligati sa-si spele lucrurile lor ca apa sarata i sä le afume.
Localitatea destinatä pentrtr aducerea bolnavilor, va fi
inconjuratä ca garda militara si va fi aleasä dintre cele mai depár-
tate de drumul mare.
Dupil trimiterea bolnavului cu ajutorul functionarului
medic, se vor cerceta indatä toti locuitorii si se va proceda con-
form art. 42; iar dupä indepartarea celos molipsiti, cei suspecti
fie separati la o parte, si casele vecine stratuite pentrit tinerea ter-
menului de 14 zile al carantinei.
In localitatea destinata aducerei, se hotäräste prin lege,
ca molipsitii sä fie tinuti unul departe de altul cät va permite lo-
calitatea i dupa gradul boalei lor.
Supraveghetorii de raioane §i Ispravnicii contra ciumei trebue
sa fie ca cea mai mare bagare de seama asupra numitelor localita ti,
ande sunt bolnavii, cgt grija ca sá nu sufere de nimic ; in caz-
de lipsä instiinteazia pe Maride inspector.
In satele in care s'a hotarat aduoerea molipsitilor, la
fiecare 20 de in0 molipsiti se va numi un servitor cu toatä imbra-
camintea contra ciumei, dintre locuitorii aceleiasi pii, dupà ara"-
tarea zapciilor.

www.dacoromanica.ro
 329

Aprovizionarea acestora fine de Marele Inspector. Osebit de

asta, la fiecare 50 de insi se numeste ate un supraveghetor dintre
subofiterii armatei ce sträjueste localitatea, iar unde vor fi multi,
atunci se va numi un supraveghetor particular dintre functionard
carantinei si un sanitar. Toti acestia sunt datori sa" raporteze supra-
veghetorului de raion.
Cei care se insanatoseaza, pana' la o vindecare deplinä,
se vor fine sub observa tia carantinei timp de 14 zile, la o parte
aceleasi localitati, fiind opriti dela once comunicare.
Functionarii superiori vor fi recornpensati in bani, at
cate un galben de fiecare am vindecat ; ofiterii sanitarii a aror
ingrijire Intna va fi dovedita, vor fi propusi pentru decoratii ; la [el'
boerii care se ocupä in aceastä directie.
Observare. Pentru recompense, se elibereaza functionarilor
inferiori certificate dela doctori, al viza supraveghetoritor, cu nu-
mete ocupatia celui vindecat, ca la nevae, certificatele .55 poata fi
verificate.
Lucrarle molipsite, rufele si lemnul sa se spele, stofa
in genere lanurile sä fie tinute la aer 7 zile si 7 nopti ; iar lucrurile
depe cei mor fi &I fie arse färä nici o despagubire.
Tot asa sä se procedeze ca lucrurile pästrate prin bise-
rici si alte locuri, pentru care s'a instiintat vicarul Mitropoliei-
Cand se va stinge de tot molima, casele bordeele des-
tinate numai pentru tinerea folosirea molipsitilor, sunt lasate la
dispozitia Marilor Inspectori, pentru a fi cura fate dupä mäsurile
speciale ce s'au luat, ca mare grijä i severitate, toata taspunderea
azand pe ei însá.i si pe supraveghetorii de raion. lar and nu pot fi
siguri de aceste rezultate, atunci, dupä hot:it-area Marilor Inspectori,
sa fie arse, si cheltuelile sa fie in seama obstei satelor din care au
fost acei molipsiti.
§ .52. In casele celor molipsiti, sa nu se margineascä numai
la cutatitul cladirei si a lucrurilor, ci sä fie supusi la aceasta vi-
tele, despartindu-le in locuri osebite sä se spele cu apä sä-
rat& sa fie tinute asa trei zile si trei nopti. In ce priveste pisicele
dupa regulamentul carantinelor, trebuesc ucise.
Cu privire la oamenii ram.* in casele suspecte se stabi-
lesc urenätoarele masuri Oralabii localitä tilor sunt obliga fi, con-
form paragrafelor..., sá ocoleasca de cate dcviä ori pe zi si noaptea
si sá cerceteze aceste case suspecte, si sä afle daai nu s'a declarat
andeva
Daca printre cei suspecti se va declara vrun moVpsit.
atunci, sa fie numaideat dus in localitatea ciumata, iar acerca din
casa vitele sa fie cura fate pe bazele prescrise mai sus.
In caz de nevoe sa se Pa' o incercuire, si de nu se poate
face prin armata, atunci supraveghetorul de raion, obliga sa faca
aceastä incercuire vataful local sail zapciul, care raspund de exe-
cutare intocmai.

www.dacoromanica.ro
330

. § 56. Prin infiintarea incercuirei se opresc once [el de adunani

prin targuri sau prin alte locuri in enijlocul oraselor sau satelor;
ele se vor tine afarg, in arzumite locuri. Aceasta nu priveste Bucu-
reSii, Iasii i Craiova.
§ 57. Daca in termen de 14 zile nu se vor declara in locurile
suspecte si in casele strajuite, nici un caz de boalä, atunci se ridicg
incercuirea, fficandu-se vn tedeum de multumire.
§ 68. Ispravnicii zemstvei prin tinuturi, vatafii si zapcii prin
pläsi, sunt datori sä vegheze ca locurile sagjuite sä aiba alimente
pentru aprovizionarea lor vegheaza i supraveghetorii de raioane.
In orase, sa se faca desinfectarea cu paerarea aceleiaqi
strictete, dar fiinda aici sunt mai multe mijloace pentru raspandi-
rea molimei ca prilejul adunärilor pe piepele de come q, curti, ha-
nuri, binturi si altele, de aceia Inspectorii contra ciumtei trebue sa
ia mgsuri de prevenire impreunä cu Presedintele in Moldova i cu
Caimacamul in Valahia mica, ca sa inchidä in Ia.si qi in Craiova
toate localurile puldice qi localurile of iciaie, cari, dupä intelegerea co,.
muna si perfecti convinsi de necesitatea faptului cá trebue sä fie
inchise, sa lase numai unele of icii executive, ca sä co,ntipue activi-
tatea ion, dar ca tot fetal de precautii si cu un numgr limitat de
personal.
Orasele Bärlad si comma Cglgrasi ca im-
prejurimele, cum i alte locuri in care bantue molima ca putere,
dupg hoax-Area Marilor Inspectori. sä fie sträjuite, i pentru cei care
pleacä din acele locuri, sa se organizeze carantini ; la ¡el sg se or-
ganizeze pentru trecerea din Silistra pe malul stag al Dunärei,
in cate scop, Comitetul suprem se angajeaza sa dea ordinele ne-
cesare.

CAP. VII.
Despre depozie si zeihause-
In genere toate depozitele din orase si sate cum si tei-
hausele de langa spitale trebue curatate ca apä aerisite timp de
7 zile.
Acest lucru se face in orase de catre comandantii jsefii
de etape, iar in sate de supraveghetorii de raioane.
Indrumarea amänuntitä despr,e modul cum sa se curäte
aceste depozite, va fi intocmita de care colejskii sovetnic. Milos,
cunoscator in ale carantinelor, sí pe raspunderea lui rgman toate
urmarile.
Domnul Milos va comunica aceastg intocmire Marilor Inspec-
tori si intre timp, el personal, va incepe curatirea depozitelor tei-
hauselor, mai cu seamg a celor din Bucuresti.
CAP. VIII.
Despre curätirea celor molipsiti prin spitalele C6Taraqilor, Ga-
latzlor si a Bucurestilor.

www.dacoromanica.ro
 331

§ 64. Independent de masurile generale, se propune o curatwe

osebitä celor ce se insanatoqesc din spitalele molipsite de prin Ca-
Eiraqi, Bráila qi Gala f i pentru a feri o peire de neinlii turat, ce ar
rezulta din contactul cu cei molipsiti.
§ 65. In acest scop se va organiza sub supravegherea specialá
a Marilor Inspectori, doma' carantine de observatie, una in Slobozia,
in Minästirea care-i neocupatä qi alta la Focqani, chipa' alegerea
comandantului local, a unei cladiri comode qi necontaminate.
§ 66. In cea dintai se vor prinu cei ce se insänätoqesc din Ca-
Igra§i, iar in cea din urma, cei din Braila gi Galati.
§ 67. Mutarea in aceste carantine se va face in chipul urmator.
a) Cei ce se insanatoqesc din Calarasi, Braila Gala fi, trebue
faca carantina pe loc 16 zile, in clädiri osebite.
daca' in cursul acestor zile nu se va declara molima prtntre
convalescenti, vor fi expediati spre carantinele de observatie, sub
cea mai severa' supraveghere, ca in timpul drumului sä nu aiba con-
tact cu nimeni.
Inainte de trimiterea acestor oameni, toata imbracamintea
ce au purtat trebue sá fie läsat.1 pe loc, lar la drum vor fi echipati
Cu rufe curate qi cojoace din proviziile fäcute acum un an ; in ve-
derea expt-dierei acestor cojoace la Calaraqi, Gala fi, se
face un ordin special, aläturat.
La sosirea oamenilor in Slobozia sau Focqani trebue sä
se supue la alta supraveghere strictä de 16 zile.
Despre supravegh ere. Presupunand ca numarul zilelor co-
prinde qi pe cele facute pe drum, adica 40 peste tot, daca' in acest
timp convalescentii nu liar fi bänuiti cá sunt molipsiti, atunci sunt
socotiti ca vinckcati definitiv qi se trimit la comandamente, iar co-
joacele date lor vor ramâne in seama comandamentelor locale, panä
la noi ordine.
Dacä din contra, daca pe oricare din tre ei, in timpul supra-
vegherei se vor descoperi semnele molimei, atunci organiza tia tocata
ii transf era in sectia ciumatilor. ordonand cura' tinea locului unde a
fost.

CAP. IX.
Despre därile de seamä in precurmarea boalei.
§ 68. Supraveghetorul de raion fiind qeful combaterei ciumet
in raionul sau, odatä pe sàpt5m5nä primeqte qtirile date de vätafi
zapcii qi dela supraveghetorii particulari, despne mersul boalei,
dupiá formularele sub litera a i b.
§ 69. Din aceste qtiri, supraveghetorul de raion compune in-
stiintárile lui sáotárnânale. dup.& formularul litera c, qi le prezintä
Marelui Inspector.
§ 70. Marele Inspector, tinand seama de ordinea existentä
intre Comisiile contra ciumei, trimite la Comitetul suprem la fiecare
douä saptama ni o instiintare generará- dupa formularul litera d:

www.dacoromanica.ro
332

in cazuri necesare se va raporta prin cureni despre dispozitiile lor,

care, de obicei se supun verificarei locale a Marilor Inspectori, spre
a se evita corespondenta inutila.
Comitetul suprem este claim- nu ravnai sa compung dueä
acele stiri instiintari generale'', dar a Pea si un control sever,
ca nici o localitate sä nu fie omisä.
CAP. X.
Despre supravegherea treptaa a pnolimei in urma inspectiei
generate corporale.
Pentru. prevenirea raspandirei molimei ce s'ar putea ivi
dupa cercetarea generala, se cere o supraveghere continua a bunei
sari a oraselor satelor, Ora and se va sti cu siguranta ca mo-
lima s'a terminat pretutindeni.
In orase politia locala, la sate pärcalabii gi sefii de loca-
litati sunt obligati in fiecare dimineatä sä se informeze deipre buna
stare a fiecarei case.
Odata pe saptamanä prin orase, comandan tul sau seful
de echip.5, iar in tinuturi vataful de plasa sau zapciul de plasä, con-
troleaza pe politisti si pe primarii de sate, culegand stiri despre sa-
natatea poporului, incredintándu-se dacä in adevar politistii si con-
ducatorii satelor î.i fac datoria lor.
Odatä la doua saptämäni un control asemana tor il fac
supraveghetorii de raion ca Ispravnicii contra ciumei, verifica
indeplininea obligatiilor conducatorilor satelor, vätafilor zapciilor.
Daca supraveghetorul de rajan ar gasi ca oonducatorii
satelor sau zapcii nu-si fac datoriile, in acest caz, pentru pedepsirea
celor dintai se adreseaza catre Prefect, iar pentru cei din urma in-
stiinteaza Marele Inspector.
Marele Inspector la andui lui verifica activitatea tutu-
ror, fie prin (literal de Stat-Major, fie personal in timpul inspectiu-
nelor sale.
Daca conducatorul satului ar afla undeva semnele moli-
mei, are datorie sa izcleze numaidecat bolnavul, sa stajuiasca pe
cei contaminati si pe cei bänuiti ; totodatä trebue sá instiinteze des-
pre toate, printr'un vataf sau zapciu anume, care intareste inasurile
luate instiinteazä pe supraveghetorul de raion.
Supraveghetorul de raion incepe combaterea molimei pe
baza regulilor expuse in paragrafele... stabileste cauzele sigure ale
ivirei molimei, dupá descoperirea acelor pricini, va inst:inta
re/te Inspector si pe supraveghetorii raioanelor apropiate.
CAP. Xl.
Raspunderile in precurmarea ciumei.
Pe raspunderea Marelui Inspector stá in bunä parte inde-
plinirea exacta a indatoririlor functionarului serviciului lui, buna

www.dacoromanica.ro
 333

oranduiala a cheltuelilor si in genere talcuirea ordinelor, de care

fine stingerea cât mai repede a molimei.
§ 881. Supraveghetorul de raion raspunde de districtul sau, el
este su pus Consiliului de rasboi, daca in timpul cercetarilor uitä de
vreo localitate, depozit sau teihaus, läsând cu aceasta s'A bantue
ciuma ; sau daca in timpul indeplinirei indatoririlor sale n'a obser-
vat toate regulele prescrise in aceasta privinta ; sau daca n'a supra-
veghiat pe cei dati in seama lui, din care cauza s'ar raspa ndi molima;
sau daca ar permite sa se chintziasca locuitorii si. in star.sit, daca ar
cheltui banii tara rost.
Vatafii de plasä .si zapcii de plasä se supun iara si Con-
siliului de rasboi, pentru neglijente prin plàsile sau plaiurile loc. mai
ales daca nu raporteaza la vreme supraveghetorului de district des-
pre molimä, nu implineste exact hotara rile acestuia sau chinueste pe
locuitori.
Stefii localitatilor, pe baza regulamentului carancinelor
sunt supusi ped'epsei corporale pentru once [el de neglijente, iar
pentru greseli mai mari sunt dati judecätei ; de aceia supraveghetorii
de raioane vor veghea ca vatafii i zapcii sa talcuiasa sefilor de
localita fi. indatoririle lor dupa acest regulament si in acela.s timp
sá vegheze cu bagare de seama sá previna once neregula.
Pentru ispravnicii de zemstva, din cauza ca au ocupatii
prea variate, nu li se stabileste exact indatoririle lor, totusi nu scapä
de raspundere, daca nu indeplinesc cererile Marilor lnspectori SdU
supraveghetorilor de districte.
CAP. XII.
Despre transporturi.
Madi Inspectori, ajutorii lor boerii, revizorii exiecu-
tori, se transporta' prin tinuturi cu posta cu cai, plätindu-li-se dis-
tantele, iar unde nu-i postä, cu caii locuitorilor.
La fel se plateste i drumul functionarilor de caranting
medicilor trimisi dintr'un tinut intr'altul, nentriz ca sä ia mäsuri
contra ciumei.
Supraveghetorii de raioarbe ci Ispravnicii pentru pre-
curmarea molimei, preotii si zapcii, de oarece transporturile lor se
marginesc la localita ti apropiate intr'un district, sunt datori sä ia
cärute de pe la pauta nteni, tara plata.
La [el daca un functionar de carantinä sau medic daca
este obligat sa treacä dintr'o localitate in alta din unul acelas
raion, trebue sä ja rai i caruta tara plata dela parnanteni.
Semneazä : General maior Svecin ; general maior Cuzmitin ;
statski sovetnic Botnnin ; medic primar al spitalelor Moldovei si
Valahiei, statski sovetnic Ostrogowskii ; membrul Divanului exe-
cutiv valah, maior Nojin, Nicolae Su tu, Grigore Gradisteamt, D.
Clinceanu si D. Topliceanu.

www.dacoromanica.ro
334

In aceia§ zi, la 27 Noembrie 1829, Kiselef insarcineaza in mod spe-

cal pe generalul S. L Cuzmitin, sa ja conducerea executärei fard zsabava
a prevederilor din proectul regulamentului de mai sus aldturAnd Comisia
contra ciumei la Comitetul suprem :
Milostive Gospodar, 5tefan Ivanovici (Cuzmirin).
Cu prilejul numirei Marilor Inspectori insärcinari cu comba-
terea molimei din Principate, gäsesc cá existenra Comisiei
pentru precurmarea ciumei, a car& activitate se mjrgineste numai
la Bucuresti, osebit de Comitetul suprem, este fard tolos, mai ales
ca tot ce ar face, trebue sä se bazeze pe prescripriile Comitetului
suprem ; de aceia ca sä se suprime o corespondentä de prisos intre
aceste Comisii, cat si o perdere de timp inutila, gasesc necesar sä
aliitur Comisia la Comitetul supram, care vor lucra sub directa mea
conducere.
()data ca aceasta, pentrua cel mai mare raembru al Comite-
tului general, Generalul maior Svecin, a lost numit mai Mare Ins-
pector, Ira rog ca sá dispuneri sa se alä.ture aczasta la dela (dosa-
rul) Comitetului. pentruc5 ocupariile mele ca conducerea Prin-
crpatelor si a armatelornersonal ma impiedica sa má ocup de acti-
vitatea curentä a Comiterului suprem, va propun Märiei V oastre,
sa inceperi a da curs actefor curen te, raportandu-mi numai cazurile
de extrema importanra. Totodatä sä inceperi imediaJ planul curäri-
rei Bucurestilor pe baza § 41 din proectul precurmarei molimei, plan
pe care mi-1 yeti prezinta in cel mai scurt termen.
pentruca molima existä i prin salele Spitaiului militar din
Bucuresti, la nr. 2, 4, 5, 7, 8, 9, 11, 12, 13 si 19, vä insärcinez ca
prin inrelegere cu doctoral §ef al spitalelor statski sovetnic Ostro-
gowski, sä inceperi cura rirea mai sus numitelor saloane cu touch- ri-
goarea legilor carantinesti. In acest scop se nuyneste ca ajutor
d-voasträ, maiorul Ilniski.
Eu cred ca aceastä curärenie sä se inceapä prin gru parea bol-
navilor in cateva saloane, iar camerele goale sä tie spälate, väruite,
curärite si afumate cat se poate mai repede, apoi sä se continue cu-
rärirea in cele/ate secrii ; iar in timpul curb' rirei reihauselor, sa se
desparta echipamentul mare ; hainele sa lie imp:agile in douh cate-
gorii : cele de pe vii sä fie trecute la bolnavi, lar cele de pe morri,
sa fie sigilate Dana: la noi ordine.
pentru- ca pe baza § 63, curärirea in Bucuresti a depozitelor
si a reihauselor este in seama special:I a Co/ejscului sovetnic Milos,
pervtru curarirea reihauselor spitalului, sà- utiliza fi pe d-1 Mitos.
In general despre cele ce va hotära Maria Voastra, wept in-
stiinräri. ss. Kiselev. La 27 Noemb. 1829, nr. 11820.
Apoi se da o listà compleca cu incadrarea serviciilor combaterei
ciumei :
Lista nominalä a funclionarilor medici funcrionari de caran-
tinä, cari inträ sub conducerea Marelui Inspector.

www.dacoromanica.ro
 335

Dootori.
Manolache in tinutul Ilfov.
Metz in Slobozia . . .
.......
..... cu 200 de lei
400
Patrichi in Calärasi . . .
4C0
Marsilie pe lfingä Comisie , 400
Tara pe langa Comisie .
Joanne, ,rnedic in Ploesti . .. .,
400
200 ..

Functionari.
Sovetnic definitiv Andreev in Braila, argint 300 . . . lei 120.
Sef de detasament Zaborovski in Calärasi, bon 800 . . 120.

Subofiter Ivanov in Calarasi .......

Sovetnic def. Bujinski in aalarasi, bon 300 .
Secretar de provincie Baronetki in Cälärasi, bon 300
Subl000t. Papanolopolo in Buzau, bon 700 .
Secretar de colegiu Osovski in Silistra, argint 209
.

.
.

.
90
90.
90.
120.
90.
ldem, Comnino in Ploesti, bon 700 150
Idem in Macin, argint 700 , 90
Sublocot. Schifaris in Brailita 150.
Ca pitan Hominski, pe langa Comiste .. 200.
Sublocot. reg. 12 Eger, Svitaduh si Sublocot. Orjelskii din reg. Cont.
Diebici, ambii primesc lea fa dela Comisia depe la ng,a regimente.

Funcrionari de cancelarie.
Secrefar colegiu Volcemetki, pe langä Comisie, bon 25. . 100 lei
Dvornic Rapalov, pe langa Comisie 45
Lista membrilor, functionarilor si a medicilor Comitetului su-
prem, cat si Comisiei contra mclimei alaturatä Comitetului suprem.
Membri.
General maior Cuzmin.
Statski sovetnic Bosneac (Botnnin).
Doctor sef al spitalelor Statski sovetnic Ostropowskii.
Maior Nojin.
Boeri :
Spatar .51.11u.
Mihail Filipescu.
Grigore Grädisteanu.
Stdnic Clinceanu.
S'Ardar Topliceanu.
Doctor Marsilie, cu practica particulara din carantina Taganrof.
Doctor Lacser; cel mai mare medic functionar.
Sanitar Meier, pe langa org. earantinelor.
Casierul Samurcas, inrdat de bung voe pe lava Comiste.
Secretar de colegiu Meitani-Migdanov. idern.

www.dacoromanica.ro
_336

Ftznctionari de cancelarie :
Arhivist de colegiu Gulanimuci, inrolat de bung voe pe längä Co-
misie.
Secretar de provincie Cicini, i,nrolat de bung voe pe 16 rzgA Comisie.
Arhivist de provincie Cafajeev, idem.
Idem, Ergola, idem.
Idem, Scortulenco, idem.
Nicolai, inrolat de bunä voe pe 16 ngd Comisie.
Stefan, idenz.
Dimitrie, idem.
Ion iä, idem.
Sublocot. de executie, Pavlovici reg. 33 Eger, ident.
Ajutorul sublocot. Demianovici din reg. infant. Elnite, idem.
Politia ciumei din orasul Bucuregi :
Sublocot. Podvitki, sectia de negcu.
Sublocot. Aculici, sectia de verde.
Sublocot. Calinkin, sfectia de albastru.
Sublocot. Tiuirnencov, din poli; la din St. Petersburg, sectia galben.
Sublocot. Serdacovskii, din politia din St. Petersburg, sectia
Medici particulari :
Estiotis, inrolat de bunä voe.
5'tefani (Piscupescu), irzrolat de bunä voe.
Alexandridis, idem.
idem.
Bubuki, idem.
Carantinele ora§ului Bucuregi :
Sectia Dude§ti :
Secretar de provincie Ghica, inrolat de bund voe.
Sublocot. La-vrov din politia St. Petersburg, idem.
Medic Catan o, idem.

Sectia Pantelimon :
Sublocot. Strahovici, din politia Si t. Petersburg, de bunä voe.
Agent sanitar Costeiner, dela carantina din Moghilev.
Arhivar de colegitt. Galenco, dela caran tina din Dubasari la carant.
Moscu.

Functionarii Marelui Inspector din Valahia Mare :

Sovetnic definitiv Andreev dela carantina din Reni, mutat la Bräila.
.ìef de brigadä Zaborovski dela Taganrog mutat la Cäläraqi.
Sublocot. de politie din Petersburg Vendel.
Idem, Taraschov.

www.dacoromanica.ro
 337

Secretar de colegiu Oso vscki dela carant. Oculoc, langg gen eralul
Craevsc.
Secret, de colegiu Comnino deja carant. Theodorei la Ploegti.
Subl000t. Papanclopulo dela Taganrog la Buzgu.
Sovetnic definitiv Bujinski din Odesa la Cfilgra0.
Secretar de provincie Baronetki deja carant. Moghilev la CjIgragi.
Sublocot. la pensie Baronetki, inrolat de bung voe.
Idem, Niculae Ivanov, idem.
Secretar de provincie Grosetki dela carant. Dubasari.
Sublocot. Sveatodihov din reg. 12 ,Egersee.
Sublocot. Orjelski din reg. contelai Diebici.
Secretar de colegiu Volcenepki dela carantina Taganrog.
Dvornic Rgpalov, inrolat de bung voe.
Medici :
Met, dintre liber practicieni.
Patrichi, idem.
Tara, idem.
Tavernier, idem.
Joanne, idem.
Manolachi, idem.
Functionarii Marelui Inspector din Valahia Micg
Cgpitan la pensie Homiski, in Craiova.
Chestor de politie in Petersburg, Bogdanov, in Craiova.
Subl000t. de politie din Petersburg Carelin.
Functionari pentru desinfectarea obiectelor din Bucurqti
Secretar de provincie Camenski, dela Rent.
Sublocot. de politie din Petersburg Carelin.
S'au primit dela magazia farmaceuticg din Hotin, pe data de
1 Oct. 1829, urrnätcarele materiale
Acid sulfuric 71 puduri .0 16 funti.
Magneziu 53 puduri 0 22 funti.
De atunci s'au intrebuintat si au rämas :
S'au intrebuintat :
Acid sulfuric 24 puduri 0 31 [anti; au rgmas 46 puduri si 31 funti.
Magnezie 17 paduri 0 35 [un fi; au ramas 17 puduri .0 35 [anti.
Reteta alumgrei:
I 0 112 pfirti de margant negru,
3 pärti sare de bucgtgrie, 3 pärti apg, 0 se aknestecä tot la
un loc., dupä care se adaugä 2 pärti de piaträ viratä 287),
287) Arhivele Stat. Ad-tive vechi. Dos. 2017/830 ros. Despre oranduirea mai
marelui inspector, in care se and Asezamantul pentru precurmarea boalei. Dosar
rus. Traducere de D-ra Topasevski, studenta.
22

www.dacoromanica.ro
338

Cu un plan de lucru bine hotärät Cu un personal tot atilt de ho-

ar& a lucra, Kiselef a reusit in foarte scurt timp, sA stävileasca epidemia.
La venirea lui in tarA, ciuma bäntuia in ambece capitale, in 23 de oraqe
.,gi trei mii de sate". Apoi s'a inceput curatirea i s'a Matt in curs de 3
sfiptämäni in 36 de ora§e §i 5496 de sate, incat la 1 1anuar 1830, conta-
giunea a incetat, iar la 15 Aprilie nu mai rämäsese nici un bolnav 288),
Ultimul dar si cel mai important focar de ciumä era in Cälarasi
si in judetul Ialomita. Epidemia a isbucnit in aceste parti dela tot in-
ceputul ostilitáçilor, i a atins punctul culminant in vara anului 1829.
cari aveau trecerea trupelor prin aceste meleaguri, aveau tot in-
teresul sä opreasca boala; de aceia au intrebuintat toate mijloacele in
acest scop. Socot a este interesant sA descriu aici, fazele epidemiei de
aici lupta ce s'a dus contra ei.
Catre sfarsitul lunei Mai 1829, coleski-secretar Bacalu, era cinov-
nicul cel mai de seama in Calarasi, cu puteri nelimitate in privinta ciumei.
Dela primele svonuri a luat omul toate masurile G?: putea lua in acele
imprejurari. Greutatea cea mare era lipsa unei case mai mari, in care
sa poata' aranja o carantinä, adica un loc de izolare. La 31 Mai, Bacalu
a scris la Bucuresti, Comisiei cercetarii bolnavilor, cea insarcinatä cu
combaterea epidemiei, i Divanul savärsitor pus in curent cu pericolul.
ce ameninta, a dat porunca la 4 Iunie, caminarului Iordache Geanoglu,
ispravnicul judetului, sa faca tot posibilul sä men:metiseasca vreo casa
pentru acest scop.
Ordinul Divanului s'a incrucisat in cale cu instiintarea carmuito-
rului cA ciuma a isbucnit, adusä de Evreii fugiti de dincolo (din Silis-
tra)". Geanoglu propune sä ia la goana pe Evrei, WA' care nici un
cinovnic nu va mai sta in serviciu". In cele din urmä s'a hotarat ca
toti Evreii fugan i sa fie scosi afara din tärg, inspre satul Calarasii Vechi
çi ,,periorisiti acolo dupa pravilele carantine*ti".
Logofatul Niculae Catacat a fost insärcinat sa faca in graba spi-
tale pentru ciumati, atät in targ cAt si la Calarasii Vechi, iar pentru
grija acestor spitale au fost numiti trei boerinasi din partea locului, biv
polcovnicul ot Pisculesti, Petrache Logofätul si Constantin Logofkul ot
Marculesti.
Dar boala se intindea din zi in zi mai mult. Bacalu moare de ciuma
la Calarasii Vechi, in ziva de 6 lunie, iar dupa trei zile moare ci un
lucrator de-ai lui Catacat. Cei trei boerinasi dupa ce si-au incasat fo-
losul", au fugit. La 29 lunie, Carmuitorul comunica cä ,,arätändu-se as
nesupunere la poruncile Sapänirei au dosg din slujbr, dar Divanul
dä porunca strasnica sä se ränduiascä ori ceauqul de ispravnic, ori alti
oameni cari vor fi mai vrednici, ca sá meargi dupä numitii i veride-
unde va fi, aducä la ispravnicat, §i fäcandu-le cunoscut
aceastä poruna a Divanului, negreqit sä se porneasa a-§i indeplini
slujba cu care au fost insärcinati.
288) Hurmuzachi, Suplim. 114, pag. 424. Darea de seam,1 a generalului Ki-
selef despre administrarea Moldovei i Valahiei.

www.dacoromanica.ro
 339

Tot atunci generalul Craevschi intervine Cu toata taria la Omnisia

cercetarei bolnavilor, sa la masuri cat mai repezi pentru curatirea orasu-
lui, i cere sa se aleaga un om de incredere, care sa la contact in acest
scop cu stab meister Zaborowski, cinovnic al carantinei din CAlarasi,
specializat in chestiuni de curatire. Si s'a ales Logofatul Catacat, antre-
prenorul construirei spitalelor i palanganelor, adica ingradirile pentru
izolarea banuitilor.
Pentru ingrijirea bolnavilor se afla aici d-rul urca.
Treaba mergea greu i boala se intindea. Mergea greu, mdi ales
din cauza negustorilor ambulanti veniti din toatä lumea pe urma solda-
tilor. ca sa le vandä tot felur de nimicuri, dar mai ales bautura, vin
rachiu. La 9 Iulie, zapcii streinilor din plasa Lichirestilor, care coprindea
targul Calarasi, vestesc ca ciuma s'a ivit printre acesti ncgustori a§e-
zati cu tarabele in jurul targului Calärasi.
Lucrurile incep sa devie grave. La 10 Iulie, Comisia cercetarei bol-
navilor trimite cinovnici rusi, sa ingrijeasca de bolnavii din alai a§i. A
douazi, la 11 lulie, insasi pomojnicul glavnoi director de spitaluri pod
polcovnic Kurir, cere pentru Calarasi, sA trimita patru oameni, care sa
vada de bolnavii de aici. Imediat, In aceias. zi, s'a trimes un cinovnic,
coleski asesor Dorojinski, care sa aranjeze carantinele din Calarasi.
La 12 Iulie, a fost adus Stefan Doicescu, care se distinsese in
combaterea ciumei din Slobozia. Doicescu ja contact cu Logofatul Ca-
tacat, iar cand a fost vorba sa se adreseze i faimosului specialist Zabo-
rovski, constata ca. acesta n'a mai dat prin CA151.4 de multä vreme.
S'a mai intamplat sa se bolnaveasca i Catacat, asa ca a Minas singur
Doicescu, care nu putpa face mare lucru de unul singur.
Alarmati, cei din Bucuresti trimit pe Cäminarul Costache Mar-
dagiu cu ',carte deschisr dela Rusi, sa execute intocmai un program de
masuri rezumat in 9 ponturi, din care principalele erau creiarea spita-
lelor pentru bolnavi, ingroparea mortilor, izolarea suspectilor i curatirea
focarelor. In acest scop i s'a dat ca ajutor pe polcovnicul de ciocli Saya
cu patru ciocli, funii pentru intinsul hainelor, 400 de costume noi pentru
imbracarea suspectilor i izolarea lor, ca sa-si faca termenul de carantina
in niste locuri ingradite cu palanganuri construite de praporcicul Cos-
tromiticov; slugerul Hristodor Marinoglu trebuia sa ingrijeasca de lemne,
iar Cazacii din localitate au primit ordin, sa dea tot sprijinul si mai ales
sa ajute pe locuitorii bajenari.
Opera de curatire incepe, dar epidemia se intinde mereu. Doc-
torul Met, care inlocuise pe Tirca, i cu polcovnicul Saya nu mai do-
vedesc cu treaba. La 4 Sept. 1829, se mai trimet din Eucuresti 2 carute
cu cate patru cal i a1i patru ciocli, sa ingroape mortii. La 10 Sept.
s'a ispravit i medicamentele de care dispunea d-rul Met. La 13 Sept.,
Caminarul Mardagiu comunica ca boala s'a intärit, ca insasi doctorul a
cazut lovit de ea. La 16 Sept., Divanul scrie celui de al doilea ispravnic
lordache Slatineanu

www.dacoromanica.ro
340

Cinstitul Ca minar Cos tache Mardagiu, ingrijitorul irno/evmei

dela Calärasi, prin raportul deja 13 Sept., instiinteaza Divanul cä
acolo in targul Calarasi unce se all& se tirmeazä o foarte mare
neoranduiala la curatirea ce este poruncitä a face, din pricinä
nu are salahorii cei trebuinciosi a pune in lucrare cate privesc spre
curätirea orasului si a spitalurilor de acolo, cum si cioclii de aju-
tor pentru ingroparea celor ce mor pe toate zilele, care zac morfi,
neingropati, peste camp qi pela peretii caselor; si se roagä Divanul
a se face punere la cale, cu a i se da ajutorui cel cuviincios. Drept
aceia se scrie deja Divan, dumitale lordache Slätinene, ca brand
in bägare de seama aratärile mai sus numitului boer, sä intrebuin-
lezi negresit once mijloace vei .ti, a da trebuinciosii salahori pentru
ingroparea mortilor si cioclii ce-i va fi lipsind, sä-i inmulteanca, si
tot cuviinciosul ajutor spre a putea aduce intru indeplinire insärci-
närile ce-i sunt puse as-upra-i. Salahorii insä, ce se vor trimite la
Cälärasi, sa-si aiba merindele trebuincioase cu sinesi, ca sa nu cerce
lipsa de hrana. Ci dar intocmai fachndu-se urrnare, sa aibj Diva-
nul raspuns.
Celalalt ispravnic Geartoglu sau Geanoglu, dei se afla in Cala-
rasi, dar teama contaminarei s'a inchis in casa si sub pretext de boala,
nu voia sa primeasca pe nimeni. Din aceasta cauza comandantul trupelor
rusesti il reclama i Jeltuhin, deplin imputernicitul i prezident al Di-
vanurilor, ill face observatii i trimite si pe parucicul .Silberger din Desrs-
kipole de egeri calari, care sa puna randuiala in curatirea orasului.
Si cu toate cà Maxdagiu vedea lucrurile in roz, ba anunta chiar
ca mila lui Dumnezeu, dupä sarquinta ce s'a fäcut, naprasnica boalä a
mai contenit-, in realitate epidemia secera fara mila.
La 20 Sept., chiar Saya polcovnicul cioclilor a sters-o la Bucuresti
si a lasat pe cioc_1ii de capul lor, fara nici un frau blestematiilor lor. La 26
Sept., Calarasul a fost inchis complect de trupe; nimeni n'avea voe sa
nici sa iasa. Publicatiuni mari s'au afisat in tot Bucurestiul, la 28
Sept., prin care se anunta inchiderea acestui oras. La 1 Oct. Hugot, con-
sulul Frantei, comunica guvernului sätt, CA in Calarasi mureau cate 100
si 120 oameni pe zi 2s9).
Strejuit sau intepuit, cum se zicea atunci, fara nici o comunicatie
Lira nici un ajutor, Calarasenii s'au stins unul cate unul, iar epidemia
s'a stins cand n'a mai avut pe cine ucide. La 10 Oct. s'a trimis din Bu-
curesti o tulumba mare, cu care s'au spälat casele contaminate. In acest
chip s'a facut o curatire generala; 'Ana i drumul spre Bucuresti cu co-
nacele i posturife de posta au fost curatate de Matache Mihai, cinovni-
cul inadins oranduit pentru aceasta slujba, de catre d-rul Alexandridis din
Comisia cercetärii bolnavilor.
Spre iarna, la 4 Decembrie 1829, mai ramasese vreo cativa soldati
rusi bolnavi in spital, numai ca acest spital era atata de rail si de &Ara.-
289) Hurmuvachi, vol. XVII, pag. 214. Doc. C.CCXXXVII.

www.dacoromanica.ro
 341

panat, ca bolnavii patimeau mult din cauza frigului si neodihnei. Atunci

s'a hotarát sa fie mutati la Magureni, in casele in care eta depozitata
munitia de rasboi. In acest scop, s'a dat ordin ca aceasta munitie sa fie
ridicata, iar ispravnicii Iordache Slatineanu j Hristache Bajescu, ajutati
de comandantul rus din localitate, maiorul Tomilovski, au primit ordin
ca in soroc de o saptamana, sä mute pe toti bolnavii, cu carute cu boj
luate de prin judet.
Asa a scapat pentru totdeauna orasul Calarasi de ciuma 290).
La .fel s'au petrecut lucrurile i prin judetul IaIomita. La 18 Mai
1829, a fost randuit *tefan Doicescu, cinovnic pentru combaterea ciumei
din Slobozia. Acesta a scos afara, la camp, toata populatia valida a Car-
gului i apoi a spalat i curätit casele contaminate. Pentru cei bolnavi a
lacut 15 colibe din pari batuti in pamant i cu pereti impletiti cu nuele,
acoperite cu stuf i cu despartituri in interiorul colibelor ca sa izoleze
bolnavii intre ei. La marginea acestora a facut douä colibe mai izolate
pentru caraulele de paza, ca sa nu se apropie nimeni de ciumati, sau sa
fuga vreunul dintre ei. Majoritatza bolnavilor erau militari rusi. Acest
lagar de ciumati era pus sub paza capitanului Nichiforache, oranduit aici
de catre statski sovetnic Kuricof, directorul spitalelor de ciumati-,
Mortalitatea printre bolnavi era foarte mare, ca nu se mai dovedea
cu ingropatul mortilor. La aceasta se mai aclauga lipsa cioclilor de me-
serie, cat i lipsa uneltelor necesare, sape i tarnacoape pentru saparea
gropilor. Cererea lui Doicescu ca sa se procure asemenea unelte, nu stim
din ce motive, n'a fost aprobata de ispravnicul Iordache Slatineanu. A
fost nevoe sa se recurga la ajutorul celor din inchisoare, ca sa faca pe
ciocli ; dupa un vechiu obicei, acestia, daca scapag teferi, erau ertati
de restul osandei ce mai aveau de facut. Acum, ca i altadata, Divanul
a trimes sase vinovati- sá serveasca la spitalul din Slobozia, drept. in-
grijitori de ciumati i ciocli pentru morti, iar la 28 Mai, se da porunca
ispravnicului, sa mai angajeze i alti oameni cu simbrie,.cd vinovatii tri-
misi nu mai dovedeau cu ingropatul mortilor.
La 27 Mai, un oarecare Stefan din Bucure0, moare de ciuma la
Stelnica. La 29 Mai, boala patrunde in Boranesti i ispravnicul comunica'
ca. tot satul s'a risipit-. La 6 Iunie, se iveste In Urziceni, unde, in trei
zile, dela 6 la 9 Iunie, mor 37 de oameni.
In acest timp epidemia se intinsese i producea dezastre in Slobozia.
Doctorul loan Mihel Metz Arzt este insarcinat cu_Ingrijinza bolnavi-
lor, in timp ce Stefan Doicescu se ocupa cu mäsurile de curatenie. La 14
Iunie intervine si deplin imputernicitu/ Jeltuhin, care comunica la 20 Iu-
nie, ca. glavnoi dohtorul spitalelor amândorora Principatelor, dumnealui
sovetnic Holcdovei.' a hotanat sa se faca pe malul Ialomitei, dinspre
Perieti, cloud palangane, adica ingradiri, unul pentru o suta de ciu-
mati i altul pentru izolarea celor cu banuiala. In acelas timp trebuia sa

Arh. tat, ad-tive vechi. Dos. 106811829, publicat in cl'amantul», Revistà

din Calarasi sub conducerea d-lui E. Galic nr. 37-381933.

www.dacoromanica.ro
342

se curete toate casele contaminate, asa cum prescriau pravilele caranti-

nesti.
D-rul Metz, cu toata furia epidemiei sau cine stie din ce anume
motive, fsi ia singur raspunderea combaterei molimei din Slobozia, si la
22 Iunie, Doicescu este concediat, ca dupa alte cateva zile, la 12 Iulie,
sa fie trimes la Calarasi in combat,erea epidemiei de acolo.
Dinteo statistica facutä de Comisia cercetärei bolnavilor din Bucu-
resti, se constata' ca panä la 18 Iulie 1829. au murit in Slobozia 162 de
s'au Insanatosit 180 si mai erau inca 140 de oameni contaminati.
Pentru intensificarea mäsurilor de combatere, a fost numit la 18
Iulie, Stolnicul Gheorghe Lehliu, boer din judet, care sä conduca opera
de salvare. Lehliu primeste aceasta sarcina, dar pune conditia de a i se
da banii necesari la once nevoe, cum si ajutoare de oameni iscusiti. La 31
lulie i se da ca ajutoare doi boerinasi din judet, Grigorascu Ulescu
Stefan Logofätul. Gateva zile in urma, la 14 August, Dumitrache To-
pliceanu din Comisia cercetarei bolnavilor, unul din cei mai harnici
mai staruitori careau luat parte la stingerea epidemiei de ciuma din Bu-
curegti si din Tara, trimite pentru ciumatii din Ialomita, o cantitate de
medicamente si anume: 20 funti de magnezie, zece funti de vitriol, zece
de pucioasä. 60 de funti de sare si mai adauga 200 de piroane si o suta
de fränghii pentru intinsul boarfelor la sorit.
Lehliu cu ajutoarele lui i toata populatia satelor contaminate s'au
pus pe treabä, au izolat bolnavii, au curatit casele infectate, au afumat
aerisit lucrurile de prin case si au imprästiat populatia rärnasä sand-
toasa. Spre toamna epidemia a inceput sá scada. Prins in vartejul trebei,
Lehliu nu mai avea vreme sa stea de rapoarte asupra celor Infaptuite,
nici asunra mersului epidemiei, din care cauza cei din Bucuresti, nu stiati
nimic din cele ce se petreceau in Ialomita. Cereau tnereu sä li se W.
mita rapoarte dar Lehliu nu räspundea. In cele din urma, la 4 Oct., a
fost somat sá vie la Bucuresti, sa dea singur relatii exacte asupra si-
tuatiei. Din fericire, sarcina i-a fost usoara. pentruca lucrurile mergeau
bine si boala nu mai bantuia decat satele din lungul malului dunarean
in plasa Ciocanesti, care tinea de Ilfov, adicä acolo pe unde erau multi
Rusi. Se pare chiar ca In aceste parti se petreceau adevärate orori. Asa,
la 10 Oct.. ispravnicul Ilfovului ranorteaza celui de Ialomita, ca podarii
din plasa Ciocanesti, randuiti la poaurile depe apa Dunarei i e Borcei,
au fugit de rail epistatilor lor, care ii silesc sä faca slujbe pela ordiile
de ciumati ce sunt In fata Silistrei si in jurul Calarasilor; se mergea pana
acolo cu neomenia, ca soldatii rusi fi sileau sa care in spinaie mortii de
ciuma, ca Ingroape pe la locuri depärtate pricinuind dintr'aceasta
mare molemnä satelor din plasa Cioanestr. Reclamatia nu putea ra-
mane necercetata. Ispravnicul Ialomitei a chemat epistatul podarilor si pe
vaslasi, i-a pus fat& i, negresit, a esit ca nu-i nimic adevarat, ca sol-
data rusi sunt niste mielusei nevinovati.
Spre sfarsitul cumplitului an 1829, s'a sfarsit cu ciuma. Ramäsese
treaba sa se faca curatire generala prin toate satele, asa cum porun-
cise Kiselef, ca nu cumva sa reisbucneasca boala fn primavara. In

www.dacoromanica.ro
 343

scop s'a numit cate un boer deputat" pentru filecare plasä, care sa ajute
zapciului plà.eì. sa execute si sâ controleze aoeasta curatire. La 2u te-
bruar 1830, generalul maior Svecin, mai marele Inspector al precurmarei
molimei din Valahia mare, raporteaza eä zapciul plasei Lichiresti si de-
putatul acestei plasi, vistiernicul Rudeanu Piersiceanu, nu-si fac datoria
,cu destula pricepere i atentie. Kiselef ii da afara din slujba si da po.
rune& ca in viitor, sa nu mai fie primiti in nici o slujba a Tarei, De fapt
a fost o confuzie: nu Rudeanu era deputatul plasei Lichiresti, ci boerul
Dinu Perieteanu. A fost nevoe sa intervie ispravnicul lordache Slati-
neanu, sa restabileaseä faptul. dupä care au fost numiti Gheorghita Ca-
pitanu ca zapciu i Logotatul Gheorghitä Pribzgeanu, ca deputat al plasei
Lichiresti.
Gratie energiei Lana seaman a lui Kiselef epidemia s'a stins.
Ca sä nu reinvie, supravegherea era foarte severa; once caz de
boalä sau de moarte suspectä trebuia raportat numaidecat, altfel nu era
bine de cei insarcinati cu aceasta supraveghere. La 15 Aprilie 1830, and
a 'nude In Urziceni un copilas numai de cateva zile de boalä grabnicä",
carmuitorul Slatineanu a raportat numaidecat, si a fost nevoe sa se ve-
rifice cauza mortei i sa se examineze cadavrul, nu de medic, ci de... co-
mandantul local, si de paruciucul Papadopol, cel anume oranduit ry.. .ntru
aceasit treaba de generalul Svecin, mai marele Inspector al precurmarei
Numai asa s'a putut stinge epidemia pentru totdeauna 21).
s.a stins pentru totdeauna, pentruca pratie carantinelor puse in
lungul Dunarei i severitätei cu care Niculae Mavros, inspectorul gene-
ral al carantinelor, a stiut sa anlice regulele de paza, tarile noastre nu
s'au mai contaminat dei peste Dunare, duma a continuat sa bantue ;Ana
la 1850.
In lunrul sir al en;demiilor de duma care au bantuit Tärile
vecinii luau tofcleauna masnri de paza i infintau carantini ori-
cand se ivea ciuma la noi, dar niciodatä, noi n'am putut face acest lucru,
cand ciuma se ivea la vecini.
N'am putut pentrueä eram sub dominatiunea turceasca i Turcii
nu voiau s'auda de carantini. Fatalisti, ei se conduceau de formula iazga
bozuirnaz", de ce scris nu scapi; osebit de asta Legea Profetului o-
preste pe Turc, sä fugä dintr'un oras contaminat de duma; cel ce moare
se duce in raiul Profetului cu coroana de martir.
Linde ¡acercan, nereusite sau nesustinute s'au facut si la noi. Prima,
in urma tratatului dela Kuciuc Kainargi, la 1774: Principatele au fost
obligate atunci, sA alba un numar de 20 de vozari", pentru paza Duna-
rei; dar acesti vozari aveau de facut paza poliSieneasca a DunArei, nici
decum cea sanitara.
Zece ani mai tarziu la 27 Noembrie 1784. Mihai *utu pune o ca-
rantina de cinci zile la Lichiresti, actualul oras Calra§1, in fata Silistrei,

291) Arhivele Stat. Ad-tive vechi, dos. 107011829, Publicat §1 tPaxnantul",

revista din Calarasi sub directla d-lui E. Cialic, NI% 45-46 din 0ct./1933.

www.dacoromanica.ro
344

unde bantuia ciuma. Este prima incercare la noi, Cu atat mai de mirat, cä
se facea contra unui oras turoesc; numai nu stim cat timp a durat.
Despre un cordon sanitar se vorbeste la 11 Iunie 1813; atunci
Domnitorul Caragea, a facut un cordon dela Giurgiu pana la Zimnicea,
pentru a se opri c5tava vre:ne comunica tia" i totodata instiinteaza ca
marginea dinspre Tara turceascg s'a inehis-
Alte incercari nu s'au mai facut pana la rasboiul Ruso-Turc din
anii 1828-29, dupa care ni s'a dat voe a intocmi carantini pe malul stang
al Dunarei, eliberat pentru totdeauna de sub dominatia turceasca. lar
daca ni s'a dat aceasta voe, am dovedit ea, nu exista in lume un popor
mai patruns de sentimentul datoriei ca poporul romanesc; am pazit re-
gulele carantinelor cu atata sfintenie, a, din momentul intocmirei lor
ciuma a dispärut din Romania, Si cu asta, insasi Europa a fost salvata
de prapadul acestei bob 292).
Dar nu s'a ispravit bine cu duma si la 22 Mai 1831, bolera se-
,aratA la granita dinspre Mo/c/ova; in capita/a (in Bucuresti) s'a ivit
.,22 Kiselef era in Iasi cu un mic numar de impiegati, in mijlocut
unei populatiuni pradà mortei, ingrijind-o si in;inga- Stätuit numat
de devotamentul säu pentru om.enire a adus usuräri de tot Boala
a incetat in Moldova pela sfarsitul lui Iulie. Mijlocul intrebuintat a fost
imprastierea poulatiei in camp si padurile din jurul orasului 293).
La 6 Iulie 1831, Kiselef ajunge in Bucuresri si imediat incepe opera
de organizare a luptei contra epidemiei.
S'a format un cordon sanitar pe linia Buzaului dinspre Moldova,
sub paza dactorilor Antonie Paleologul din ocrugul 5, Buzau, Manolache
Enculeu, Mihalache Andonie si Sterie Radian 2" ) Toatä tara este im-
partitä in sapte zone, fiecare zona in seama unui boer mare: Cluceruf
Grigore Filipescu pentru Bucuresti ; Banul Grigore Baleanu in Dambo-
vita, Arge i Muscel: Vornicul Mihai Ghica in Prahova i Saac; Hat-
manul Corneanu in Ilfov; Logofatul Manolache Arghiropol in Teleorman
si Olt ; Pitarul Grigore Obedeanu in Vlasca ; Costache Sutu in Slam-
Ramnic, Buzau, Braila i Ialomita.
Doctorii ocrugurilor sunt insarcinati cu descoperirea i identificarea
cazurilor de holera, sub conducerea protomedicului doctor Estioti, care-
s'a i bolnavit de holera de era mai-mai sA moara, asa cum murise pro-
tomedieul Moldovei, d-rul Eustatiu Rola din Iasi 295 )
Un al doilea cordon sanitar s'a pus in lungul raului Ialomita, sub.
privigherea Hatmanului Niculae Filipescu ; acesta avea la dispozitie
d-rul Pavli sau Paul Vlasto. insarcinat cu descoperirea oricarui caz de
boall Si pentruca prin judetul Ialomita era trecerea Rusilor spre Silis-
tra, pe care continuau s'o tie drept zalog in contul despagubirilor
rasboi, ca sa se evite contagiunea, s'au luat aici mäsuri exceptionale. Ose-
bit de cordonul depe apa Ialomitei, tot judetul a fast incadrat cu boerif
P. Samarian. Ciuma.., pag. 555 i pag. 12.
Raportul lui Barbu $tirbei. Convorbiri literare. anul 22, p. 1035.
2914) Arh. Stat. Ad-tive noi. Comit. Carant. dos. 1550/1831.
295) Idem Dos. 72/1831 dela 39 si Ad-tive noi dos. 15811831 i 1567/831,_

www.dacoromanica.ro
 345

din partile locului, C.dminarul Iordache Geanoglu, Hristache Bajescu,

Medelnicerul Hristache Greceanu. Logofátul Matache i Logofkul Ta-
che, cari, dupà indemnul lui Kiselef, supravegheau satele smreduite,
adica contaminate, unii dintre ei cu leaf& altli fära nici o plata. Din
nenorocire toate aceste mäsuri n'au folosit la mare lucru, ppntrucd in
curánd Ialomita a fost sediul principal al epidemiei 295).
Pentru ferirea Olteniei s'au intocmit un comitet de supraveghere in
Craiova sub presedintia Clucerului loan Vladoianu, avand de ajutor pe
Vasile Lacusteanu, secretar pe Medelnicexul Iordache Marescu, Iirgu
Fotino i alti slujbasi mai mici. D-rul Feraru avea conducerea me-
Trecerea in Oltenia s'a lasat libera numai prin douä locuri, unde
s'au fdcut i carantini : carantina de la Prooroci sub conducerea dohtoru-
lui-gerah Tisler i carantina Sud-VAlcea sub conducerea epistatului Teo-
dosie Golescu i unui dohtor-gerah, al cdrui nume nu-1 cunoastem 29').
In Bucuresti, osebit de Clucerul Filipescu, s'a mai intocmit l'angd
despartirea a II-a a Comitetului Carantinelor un birou special, la care
functiona un Comitet extraordinar sub conducerea stolnacealnicului Parvu
Lacusteanu, avánd ca scriitori pe MateincA Falcoianu, Ghità Stänescu
Iancu Maxim, iar ca doctori pe mai marele doctor Constantin Estioti,
ajutat de d-rii Stefan Piscupescu i Marsilie, medicul judetului Ilfov,
detasat pe langä acest Comitet.
Medicii .ocrugurilor pe unde se ivise boala, au primit ordine sd su-
pravegheze i sà identifice once caz suspect : d-rul Sobel la ocrugul 3 si
Dambovita; d-rul Vasile Ananici la ocrugul 4; d-rul Constantin 'iris-
tad in locul lui Marsille in Ilfov; d-rul Tircä la ocrugul 6 si d-rul An-
tonie Paleologu la ocrugul 5.
S'au mai numit i alti doctori, unii dintre ei improvizati ca doctori
pentru nevoile combo2rei epidemiei faX5 sd fie doctori, si o suma de ci-
novici in diferite puncte de paza si pela lazarete, i anume :
Dohtorul Hristodor Constantin la carantina din plasa Teleajen.
Sterie Radian la carant. Gerleqti, mutat la Fundeni.
Mihalache Antonia, la lazaretul Vädeni in Bräila.
11 Sari sau Charles Barozzi, la Focgani.
l Ckstian la Foqani.
Pavlu Vlasto la podul dela Slobozia.
l Samuel Sontaglu in lalomita.
De fapt niciunul dintre toti aceSia nu-i doctor cu diplom5.
Pitarul Ioni.à, epistatul polcovniciei de cidcli, intrd si el in acti-
vitate cu.cioclii lui.
Se numesc apoi cinovhicii necesari pela diferitele lazarete din
Ilfov, la Obilesti, Gostinari, V5cAresti unde se aflà i dohtorul Niculae
Vlasto; la Fundeni, Pantelimon, .Moara Colentinei, Floreasca, Heres-
2S6) Arh. Stat. Ad-tive noi. Comit. Carant. 1590/1831 roe.
297) Idem, dos. 1578/1831. Dela pentru cheltuelile Comitetului extraordinar.
fila 131.

www.dacoromanica.ro
346

treu, Baneasa, Cdtelu, Vitanul, GrAdina Logofatului Belu, toate, loca-

litati in care s'au refugiat populatia Bucurestilor. Hasnaceul, adica ca-
sierul Comitetului extraordinar pentru combaterea holerei era Serda-
tul Vasilescu 298).
La sfArsitul lui Iulie, atunci cAnd epidemia era in toi si ameninta
sA devie catastrofald, serviciile s'au complectat :
In biroul central :
Medelnicerul Manciu, director al cancelariei.
Pärvu Läc-usteanu, stolnacealnic.
Dimitrache Bildirescu si Matei Fälcoianu, pomo jnici.
Scriitori: Alecu Coadä, Pavlache Coadä. Nae Rädulescu, Petric5
Ghiorghiu, Tudorache Po pesca §i Pavlache Rätescu.
In Comitetul doctorilor erau :
Dohtorul C. Estioti cu 1000'cle lei lunar.
P Marsilie, cilien al Comitetului ca 1000 lei lunar.
PI Gh. Grunau, ajutor, cu 1000 lei lunar.
01 .. tefan Vasilovici (Piscupescu) ajutor. cu 1000.1ei lunar.
I Carazisu in väpseaua verde cu 1000 lei lunar.
0 C. Alexandridis, la rostz, idem.
I loan Rasti, la galben, idem.
. Fotino, la negra. idem.
Prin judete sunt medicii de ocruguri cu a te 416 lei lunar :
Chobel la Dämbovita.
Vasile Ananici la Arges si Muscel.
Hristari la Nov.
A ntonie Paleologu, Siam-Rämnic qi Buzeu.
Tira la Prahova §i Säcueni.
Osebit de acestia erau medicii depe la carantini, la cari se mai a-
daugA si altii, dupA nevoile momentului, impusi de epidemie :

Sterie Radian. Ando.nie Mihalache. Mihalache Enculeu, Sarl la

Focsani, Cfirstian la Focsani, Pavlu Vlastos la Slobozia, Samuel
Sontap in lalomita. tofi cu cfife 400 de lei pe. luna".
Numai dohtorul Bicotvski, protejat de Kiselef, primeste 950
de lei pe lunä: acesta a servit la lazaretvl Märcuta si in alte pärti,
iar pentru plata lui a intervenit insäsi Kiselef 299).
La spitalul Dudesti functiona dohtorul Frant Ras.
Vin apoi Pitarul lonitä Cu cioclii lui, o seamä de clnovnici
prin plásile sau ocoalele orasului Bucuresti, si altä seamä de ci-
Arh. Ssat. Ad-tive nol. Dos. 1578/1831 roe. DelA pentru cheltuelile Co-
mitetului extraorclinar, fila 239 el urmat.
Idem, fila 589,

www.dacoromanica.ro
 347

novnici pela Lazaretele din jurul Bucurestilor. pusi sá supravegheze

pe cei refugiati sau scosi la Petrosu. la Colentina unde este si
dohtorul Nicolae Vlastos: la Vacfiresti unde este dohtorul Fig.; la
Herästrau ca dohtorul Panait Profiro, la Fundeni, Pantelimon, Vi-
tan, Grädina Lelului, Bárzeasa, Floreasca, Moara Colentina, Catelu.
Se ora nduesc i ativa polcovnici pela carantini, la cordonul
dirzspre Moldova. la cordonul liniei FrizaUhri, la Ciálärasi polcovni-
cul Gheorglze Stincläzreanu, apoi la °Mesa si la Gostinari.
Comitetul din Craiova rärmine neschimbat, numai d-rului F..-
raru i se dé ca ajutor pe pomo jnicul dohtor V ilag 309.
Drept tratament se combatra prin toate mijloacelz hipoermia,
dica simptomul dominant §i impresionant in bolera. In acest scop se in-
trebuintau ceaiurile ferbinti si frictionarea corpului; la 24 Iulie, viceprz-
sedintele Divanului Moldovei comunica ea' a gasa la Iasi patru Evrei,
care vor sa se angajeze in Bucttresti pentru frictionarea bolnavilor, cu
plata de 7 lei si jumatate pe zi 301).
In August aveni acelas aparat functionaresc cu cateva mici schim-
bari. La spitalul din Dudesti avem un doctor Arnold, iar la spitalul Fi-
lantropia pe dohtorul Paul Vlasto. Apoi, s'a adaugat o carantina la Bar-
batescu, cu dohtorul Mihalache Enculeu 302).
In Septembrie epidemia era socotita ca stinsa. La 12 Sept. 1831,
s'au ridicat toate masurile contra holerei printr'un jurnal al Sfatului ad-
ministrativ 303).
In cursul ep4clemiei din Bucuresti, bolnavii s'arad au avut medica-
mentele gratuit, eliberate dupe retetele doctorilor in contul Statului, de
catre spiterul Mihai Spiterul, Klus Spiterul, Kaini si Raymond Spiterul ;
toti sunt aprovizonati de catre un fel de angrosist-comisionar Galz 3°4).
De altfel arsenalul terapeutic intrebuintat in contra holerei, afara
de ceaiuri si frictiuni, era extrem de redus. Citam cu titlu de curiozitate
Comitetul Carantinelor a trimes in fiecare judet, ca sa se distribue bol-
navilor, cate un pachetel de musetel, un pachet de china, doua hartii
cu prafuri si dotia sticlute, una cu vin de china s't alta cu pcaturi de
onion..., si cu acestea s'a stins enidemia.., 305), D-rul 'rima care era in
Ploesti, a primit la 20 Iunie 1931, dela acelas Comitet, ca s'a combata
epidemia ce se astepta sA isbucneasca: 6 dramuri unt de isma: 6 dramuri
picaturi de opion ; doi funti isma pentru ceai ; un funt flori de mu-
setel; 50 de prafuri de magisterium bismuti i 50 dramuri de revent...
Toate ca sA previe si s'a stinga epidemia... 306).
Idem, fila 529.
Idem, fila 155.
Arh. Stat. Ad-tive noi, dos. 1578/1831 roe, fila 541,
Idem, dos. 1579/1831 roe, fila 140.
3ni) Idem, fila 806 si 957.
305) Idem, dos. 157811831, fila 65.
300 Idam, fila -66.

www.dacoromanica.ro
348

In general s'a cheltuit foarte putin cu combaterea acestei epidemii.

Dosarele vremei ni-au pdstrat socoteli arnanuNite despre tot ce s'a fdcut
§i s'a cheltuit cu acest prilej, numai ca nu le putem reproduce aici, ci ne
multumim numai a le indica pentru cei cari ar voi sá le cereeteze 307).
Stingerea epidemiei se datore§te in bund parte imprd§tierei popu-
latiei in bivuacuri cat mai izolate unul de altul, ceiace impiedica contami-
narea prin contact. Pentru bolnavi s'e fäceau lazarete sau spitale improvi-
zate. Toata lumea era bucuroasd sa contribue cu ceva la stingerea epide-
Kiselef era pretutindeni cu sfatul §i cu fapta, §i
Tara' cu seful administrafiei, toate autoritäfile sunt ca electri-
zate; un puternic impuls a dat energilor si in mima locuitorilor nage
(lade jdea; nici un slujbas muntean, nici un functionar nu-si
raseste postal; tofi, luand exemplu dela seful lor, desjäsurä zel
devotament j dacd e exact a orice jertfä adusä in interesul a-
proapelui este adevärata virtute, Muntenii au probat cu aceastä oca-
ziune, a nu sunt streini de dänsa. Numai sa i se dea aoestui po-
por o direcfie bunä si se va dovedi pentru tofi, c5 este in stare
devota- 3").
Vrdjmasul cel mai mare, mai ales in judete, a fost lipsa de ali-
mente. Recolta veche fusese in bund parte rechizitionatd de catre Ru§i,
recolta noud era Inca pe camp. Painea 'ajunsese la preturi nemaiau-
zite. Atunci a intervenit iara§i Kiselef. Ca sd incurajeze e§irea oa-
menilor la camp §i sä scape de boald, Kiselef a hotarat sa se dea
paine §i mdlai pe jumatate de pret celor care se supuneau poruncei,
iar celor sdraci li se da gratuit.
Un focar mare de boald era in lalomita. In Caldra§i a isbucnit
la 14 Iulie 1831, a ucis 130 de oameni §i dupd 15 zile s'a potolit 309)..
Aici era ca medic d-rul Foct, exact Vogt, care a infiintat un lazaret
pentru bolnavi, pus sub administratia unui epistat, polcovnicul Rdc
can ; n'au lipsit nici oamenii milo§i, probabil dintre cei care zacuse §i se
indreptase, §i care fdceau acum pe infirmierii benevoli ; in randul acesJ
tora trebue sa citdm pe un Marinciu, Niculae Olteanu, loan Nalvan §i
Dimache Pantoru.
La 26 Iulie 1831, Vornicia Mare a trimis in Ialomita zece mii
de lei Caminarului Gheorghe Geanoglu, ispravnicul judetului, sa cum-
pere malai i sa-1 imparta celor din satele scoase spre aerisire, dar
de acesti bani sd se tie socotealä curatr 370).
La Urziceni a fost o .holerd mai intensa' cu o mortalitate mai mare.
and s'a facut catagrafia celor rama§i färd rost dupd boar& in Urzi-
ceni s'au gasit 13 copii orfani ai cdror parinti murista de holerä. Vor-
Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 1578/1931 ros, la fila 502 si urmdt.
B. tirbei. Raport cdtre Kiselef. Cony. literare, anul 22, pag. 1035.
P. Samarian. Istoria orasului CalArasi, pag. 60.
Arh. Stat. Ad-tive noi. Jud. Ialomita dos. 154211831 ros.

www.dacoromanica.ro
 349

rucia Mare hotaraste sá li se dea din banii Casei milelor" cate 18 lei
pe luna pentru hrana lot, incep.indu-se aceastä ränduiald dela 15 ale
,,urmätorului Octombrie, ca sá urmeze mina' la I Ghenarie, and, a-
tunci se va face pentru dänqii o altà punere la cale 311).
Tot judetul a fost secerat de holera. In plasa Borcei au murit 201
de insi; in plasa Palta 121, in plasa Campul 204. Cifrele sunt comu-
nicatie Vorniciei de catre subocarmuitori, culese in preumblärile" lor
prin satele contaminate si probabil ca sunt mai mici ca cele reale, dat
fiind imprastierea populatiei, dela care, din aceasta cauzä, nu se putea
lua informatii precise 42)
La 13 Sept. 1831, carmuitorul judetului, Iordache Arion, anunta
cu multa bucurie cA locuitorii sunt sänätosi despre partea holerer.
Totusi Vornicia nu se rasa numai in nadejdea acestor comunicari, si
ca masura de precautiune, cere sa se numeasca un numar de revizori
de judet, care sa supravegheze mortile cele grabnice, de care, and
se ivesc, sA raportuiascä numaideat". Asa au fost numiti capitanul
za dorobanti Tudor Cucul la plasa Lichiresti i Stelnica; poloovnicul
Iancu Pisculescu la Hagieni i Oras; Dicu Perieteanu la Slobozia
Dridu; Clucerul Zaharia Dumitrache Crutescu la Garbovi i Jilava 43).
In total, 33560 de oameni au murit de holera in vara anului 1831,
din populatia de 2871162 cata avea amandoua Principatele Romanesti.
Vine un bolnav la 4.5 de locuitori, cu un mort la 142 de bolnavi. Pro-
portie relativ mica, daca o comparam cu epidemia din aceias vreme
din Ungaria; acolo au fost 501657 de bolnavi cu 217594 de morti, la o
populatie de 9 milioane de .oameni, ceiace vine un mort la 41 de bol-
navi 314).

Stapanirea, buna-rea asa cum era pe atunci, nu uita pe cei cari

puneau suflet din sufletul lor i munceau cu drag pentru binele obstesc ;
tuturor le da cate ceva, un dar valoros prin el insusi dar mai valoros
prin intelesul moral ce se degaja din obtinerea lui. Pe baza recoman-
darilor ce s'au facut, imparatul rusesc a trimes boerilor, cinovnicilor
doctorilor cari s'au distins prin osardia lor in slujba inele de bri-
liante- drept multamita. Si s'au dat :
Boeri si cinovnici:
Cämäras Zefhari Serdaru C. BäLiceanu.
Clucerul Grädisteanu. Serdaru M. Nanoveanu.
Clucerul loan Vlädoianu. Stolnic RAducan Clinceanu.
Cäminarul Pavel. Stolnic Gr. Porumbaru.
Serdarul Vasilescu. Stolnic Petrescu,
Serdaru Grigore Bengescu. Vistier Läcusteanu

Arh. Stat. Ad-tive noi. Jud. Ialoruita. Dos. 901/1831 ros.

Arh. Stat. Ad-tive noi. Jud. Ialomita, dos. 970/1831 ros.
aParnantul» revista C.alarasi, nr. 25-26, 25 Martie 1933.
Barbu $tirbei. Raport crkre Kiselef, 1. c.

www.dacoromanica.ro
353

Deputati de prin judete ce s'au Medici:

flat slujind cu precurmarea molev- Marsil
mei in Valahia Gusi
Atexandridis
Dimitrie Poenaru. Bubuki
Niculae Boruzescu. loanis
Grigore B5lteanu. Seratim
Sud Buz5u: Costescu. Spot
Ploefti: Logol. Stelánescu. Arsachi
Exarhu.
Cinovnicii Comit, Carantinelor: Teodosie
Fieraru
Logof. Niculae Bobescu. Vasilachi
Logof. D. loanides. ,Stefan
Logof. Nit5 Scarlet. Ti§ler
Polcovnic Räducanu. Spiterul Raimonti
afar5 de aceqtia, LIngrului Dimitrie Ceapa, medalie de aur
pe pan glica Sft. Ana.
InSiintiim pe Sfat de o asem enea inalt5 bunä voint5 c5tre ci-
novnicii i medicii Tärei, cé s'au arä tat cu osiirdie intru pre-
curmarea molevmei ; eu de trebuint5 socotesc a face cunoscut
toti cinovnicii cärora li s'au cl5ruit daruri i cari s'au aflat aici
li-au primit, pentru ceia dar ce lipsesc al5turänd pe liing5 aceast5
list5, pui inaintea Sfatului spre a face cuvtincioasä punere la cale,
araindu-le ca sá se inf.5 tiqeze insusi ei, pentru primirea daruri-
lor, s.eu tá trirnit5 la cantelaria paliticeaso5 vechili imputernici(i
pen vechilituri adeverite de Tribu.nalurile locale; ceia dar ce se va
atinge de cinovnicii ce au murit, sá se faca cunoscut legiuitilor lor
clironomi, ca si ,ei asem enea sä se infätiqeze la acea can telarie cu
incredinpäri dela Tribunaluri coprinz5toare c5 dupá moartea ci-
novnicului céruia au eqit dar, au drept a primi acele daruri 315).
Despre existenta altor epidemii printre Romani, care sa reclame ma-
suri exceptionale de pazá sau de combatere, nu se pomeneste nimic in
Cronicari, nici prin documentele trecutului romanesc.
Numai d-rul Andreas Wolf, care a trait printre Romani dela 1780
la 1797, afirma ca. Moldova era secerata la fiecare trei-patru ani de varsat
sau variola ; dar, dupa aceasta afirmatie, se grabeste sa adauge ca cu
vreo 24 de ani mai inainte el scria pela 1805 , se Introdusese vario.
lizarea si mai in urma vaccinarea, gratie carora boala a fost stapanita :
Epidemiile de värsat (variolä), cari in Moldova b.intuesc tot
la 3-4 ani, pretind multe jertfe omoar5 nenumarati copii, mai
ales la populatia din jurul lasilcr, care este expus5 evapor5rilor fe-
tide din mocirlele Bahluiului §i locuesc in colibe foafte joase. Dacä
315) Buletin, supliment Nr. 45/1833 din Oct. 1833.

www.dacoromanica.ro
 351

aceasta boal5 ucigAtoare nu poate ucide chiar pe oricine, totust

lasa in urma ei multi infirmi, ceiace a determinat populata mai actin?
24 ani, sá prioneasa 1,ni mai toate orasele principale ca multi pri-
cepere variolizarea. Cu. at& mai bucuros au primit acuma Moldo-
venu ci vaccinatia atfit de binef5aioare, introdus5 Cu un an si jumfi-
tate in firma de bravul medic de Curte al Domnului, D-rul Hesse.
Fapt pentru care poporul Moldovei nu poate multumi niciodat5 in
deajuns cumintelui sau Voevod Alexandra Moruzi. Acesta 3 lost
!carte istet atunci and si-a ales de medic de cas5 un neamt, c5
dac5 ar fi adus in Moldova un arhiiatros grec, cum ram cunoscut
in Muntenia, ar fi lost prea mándru ca s5 dea dovad5 de nobila
iubire a deaproapelui fat5 de Moldoveni. Voevodul binef5c5tor a
angajat pentru executarea vaccinärei folositoare in potriva gravei
epidemii de vario15 pe Fröhlich. Acesta la r5 ndul sal facea vaccing-
rile ea total gratuit. Pres5rarea copiilor noui náscuti Cu sare, folo-
ski in Moldova ca un adiloc preventiv impotriva variolei n'are nici
o valoare. Un medic grec. Andree, introdusese acest obicei aicea
acum 36 de ani si, dei este urmat ca sfintenie piin5 in ziva de
astfizi, totusi acesti copii se irtfecteaz5 ca virusul variolei tot atfit
de des ca i cei din Wile uncle nu se obi§nue§te sa-rarea copiilor
dup5 nastere".
.57 adaug5 in not5 : Propunerea d-lui Riem. in Physicalische
Monats-Quartalschrift", Februar 1787. Dresda si Leipzig, de a .sp5/.3
copiii indat5 dup5 nastere ca ap5 sgrat5 ca s5 fie scutiti de vario15,
ar avea si in Germania tot atfit de pu fin succes ca si in Mol-
dova" 816 ).

In altà parte am dovedit c5 variolizarea era cunoscutA de cAtre

RomAni Inca d'n vechime §i gratie practicei ei, acest popor a fost scutit
de evidenni de variolä cu caracter pcstilential, a§a cum bantuiau in
Occiden tul European. 517).
Vaccinarea ienerianA a fost introdusA la noi, doi ani dui:A ce Ienner
a fAcut-o cunoscntA, adicA din anul 1800; D-rul Constantin Caraca§ scrie
In Topografia" lui : Citre anul 1800, cfind m'am intors in acest ora'
al Bucurestilor, dup5 ce am inv5tat medicina in Liniversitatea din Viena,
am inceput jara inthrziere vaccinarea, fárá =mere din partea locui-
torilor inc.& la 1102, vaccinarea era general5 in tot orasul cura si in
alte tArguri 818). RezultA cA aceastA practicä minunatA a fast introdus5
in Moldova dupg ce se generalizase in Muntenia de cAtre d-rul Const
Caracas. pentrucA Moruzi a venit in Scaunul Moldovei in Martie 1802.
Srarea copilor noni nAscuti de care vorbeste Wolf era o nracticA
nenorocità, care se intrebuinta §i in Muntenia. Acela§ doctor Caracal
spune cä in Muntenia, babele emnfrice care mosesc copii intrebuinteazA
o prejudecat5 ridico15, aceia cä freac5 pe bietii prunci ca sare multa,
Andreas Wolf. Medicine in Moldova de L. Seracin, 1. c. pag. 12-13.
Vezi vol. I, pag. 281 sj urmAt.
P. P. Samarian. Topografia de Caracas, pag. 138.

www.dacoromanica.ro
352

pAnä /e rosege pielea cea sensibilä bietii prunci tip:4 pán5 nu mai
pot- 319).
Introducerea i generalizarea variolizarei ca si a vaccinarei la noi,
nu inseamna ea nu mai exista boala. Epidemii de variola se ivesc uneori
si se ivesc chiar i astazi cu toata obligativitatea vaccinarei, dar =Ili:
epidemii in focar limitat. Acest lucru se intampla i inainte vreme. La 12
April 1815, se scrie Mitr_opolitului ca St5p5nirea a luat pliroforie, Ca"
'in politia aceasta este mare epidemie de v5rsat la copii", drept care Mi-
tropolitul este solicitat sa faca stire tuturor s'dracilor ce vor aviea copii
nealtoitt, sa-i aduca la doctorii comunei ca sa-i altoiasca cu vactinä,
pentruca doctorii s'au fagaduit Ca' vor urma fär,i de plata si pregetare
,,cu toat'A cheltuiala lor" 320).
La 5 Decembrie 1834, se comunica Ispravnicului din Ialomita, ma-
rea nemultumire a Domnitorului Alexandru Ghica, ea tot mai bantue
varsatul i pojarul in acest judet.371).
multa vreme incoace se vor mai intalni mici focare ep!demice de
variola, din care cea mai recenta a fost cea de pomina din vremeia
ocupatiei nemtesti cu prifejul rasboiului cal mare din .1916, dar niciodata
aceste focare epidemice n'au luat caracter pestilential.
In epoca de care ne ocuparn in acest volum, din cand in cand in-
talnim i aIte boli contagioase cu caracter sporadic, pentru cari niciodatä
nu s'au luat masuri exceptionale de prevenire sau combatere, de aceia nici
nu ne ocuparn de ele.

V. EDILITATEA IN RAPORT CU IGIENA

SANATATEA PUBLICA

a) APA DE BAUT. b) MASURI DE CURATENIE $1 SALU-

BRITATE. c) ALIMENTELE. d) LEGUMELE, ZARZAVATURILE
$1 FRUCTELE. c) BAUTURILE. f) BAILE. g) CIMITIRELE.
In primul volum al acestei lucrari am citat desttile exemple, cari
dovedesc ea, si in trecutul indepartat, inainte de 1775, s'au executat
lucran i mari edilitare, mai ales in ceiace priveste aducerea apei de baut
baile. Dar toate aceste lucrari erau mai mult sau mai putin opera per-
sonald a unor Domnitori, cari intelegeau sa-si impleteasca faima numelui
lor cu lucrari de interes public, de interes general, cu caracter de per-
petuitate.
Reformele lui Ipsilant in Muntenia si Grigore Ghica in Moldova
si in special infiintarea Epitropiei de obste, au avut de rezultat partici-
parea tuturor oamenilor din jurul Domnitorilor, cari ajutau la conducerea
Tarei si mai ales participarea obstei la infaptuirea lucrarilor mari edili-
P. P. Samarian. Topografia lui Caraca§, Pag. 91.
Vezi vol. 11 pag. 371.
Vezi vol. IL pag. 373.

www.dacoromanica.ro
 353

tare, ca i la infaptuirea tuturor operilor de interes obstesc. °data cu

aceasta schimbare principiul responsabiilitAtei in execu tare i conducere
prinde din zi in zi tot mai mult teren.
Acestei din urma schimbAri in constiinta tuturor se datoreste fap-
tul cA dupa 1775, lucrärile membrilor cari compun Epitropia de obste
se impart oarecum pe specialitAti ; unii se ocupa d poduri sau drumuri,
altii de scoli, altii de bresle, altii de san:Ratea publica', etc. Specializarea
face ca lucrarile s'a fie cat mai ingrijite si mai conforme cu normele sta-
bilite, iar in totalitatea lor se poate urmari nu numai un fir conducator
ci si un fir de continuitate in executare ; iar din toate, se desprinde grija
responsabilitätei nu numai pentru moment, ci si grija responsabilitAtei
pentru viitor.
Negresit ca' aici ne vom ocupa numai de chestiunile edilitare in
stránsa legAturd sau numai in atingere cu igiena i sanAtatea publica':
.apa de bäut, milsurik de curktenie i salubritate, controlul alimentelor,
cimitirele i b'aile.

a) APA DE BALIT.
Apa de bata a fost preocuparea de capetenia a tuturor ; Alexan.dru
Ipsilanti n'avea s'a facá exceptie. Cu multa truda si mai cheltuiala a adus
upa. de isvoare dela Giulesti si a facut douà fantAni, una pe ulita ce se
2ice din Boiangii si alta pe Podul Mogosoaei in mahalaua Särindarului.
Olanul de apà intra in oras din susul Bucurestilor, länoä apa Dámbo-
vitei, unde s'au aflat mai inainte si fabrica de postal,- s-2), intiun ptuict
situat undeva filtre GrozAvesti si Belvedere. De aici intra in oras la un
rezervor mare situat, credem, in strada tirbei Voda, acolo unde este
astazi Liceul Carmen-Silva. La rezervorul din Stirbei Voda pe marg;nea
b5ltei Gorganului, unde era si isvor de n'a huna, stateau ingrijitorii
.olanului de n'a, suiulgii sau cismegii. De la cismeaua cu n'a buna' de
isvor, unde era stabul cimegiilor, loc cunoscut sub numele de Vadul
cismegiilor', vine numele lacului Cismegiu de astazi, care inlocueste nu-
mele cel vechiu al Baltei Gorganului.
Cu hrisovul dela 1 Oct. 1799, Ipsilanti a pus suiulgiu, adica' ingri-
jitor acestor fántani cu leafa si scutiri, care aveau s'A' se transmit5 copiilor
sau rudelor lui, tot suiulgii
Am pus Domnia Mea de s'au alcfituit aici in orasul Bucu-
resti douä fäntäni, una in Tärgul din läuntru, pe (dita ce se zicel
din Boiangii si alta pe Podul Mogosoaei la mahalaua S-tei Mänäs-
tiri Särindari, insfi cu apä din isvoare aduse din devärtare ca mare
cheltuialä, spre a se adäpa obstea cu apä curatä limpede, mai ales
in vremi zlotoase, cänd Orla Dämbovitei trecätoare printracest oras-,
curge turbure i cu multe necurälenii. Deci, pentru bunä starea lor,
spre a fi päzite si pururea drese, am oränduit Domnia Mea pe Du-
322) V. A. Ureche. Istoria Rom. vol. I. pag. 120-121. Citeaza condica dom-
neascA nr. 2. fila 295.
23

www.dacoromanica.ro
354

mitru Cäp. Sululgi Basa, ca sa fie purtator de gala' i once stria-

ciurze se va intampla, sa aiba el a le drege cu cheltuiala lui, afara
numat child va fi trebuinta de a se face ate tantani si a mai aduce
apa intr'acele locuri, el la aceasta cheltuiala sä nu aiba a face ; iat
la dresul acelor fanth ni sa aiba a cheltui dela dansul si a puita gr.ja ;
i-am orb' nduit Domnia Mea perztru cheltuiala i osteneala
leafa pe luna cate talen i 60...- , o seama de scutiri si privilegii, dupe
care se adauga : i cánd vreodata, ca un out, i se va intampla
moarte, aceasta purtare de grita privilegiu, sa aihä copii lui sae
din rudenii avand mestesugul acesta..-
Aceia§ grija se purta si oraselor mari din tará, cum era die exemplu
Craiova. Locuitorii acestui oras aveau cAteva tantani cu apa bund, dar
nu le ingrijeau cum trebue, de aceia Domnitorul Mihai *utu scrie Cai-
macamului Craiovei, poate prin August 1783 : .... fiinda ni-am instiin(at
Domnia Mea pentru fantanele de aici din orasul Craiovei, care ca
ea ta cheltuialä sunt facute. cum ca unii din oraseni merg de spala gnat:
in sghiaburile ion, altii spala lana i altele, fac multa necuratenie din
care pricina dau zaticnire si la curgerea apei, care, aceasta fiind far'de'
cale..." Domnitorul orandueste pe Polcovntcul Craiov:i, sá abä purtare
de grip' si cAnd o mai prinde Pe cineva, ea' face asa sa-i ridicc sa-i
aräti la d-lui Caimacamul, ca sa-i pedepseasca- Intretinerea acestor
fdntáni era in seama Episoopiei de Ramnic 823).
Urmeazá in domnia Tare faimosul Niculae Mavrogheni (April
1786Iunie 1790), om viteaz si indrAznq §i tot atAt de generos, care a
stiut sà pástreze contactul cu multimea poporului de ale cdrui nevoi tinea
seamd totdeauna. El 'este acela, care, in unul din numeroasele apeluri
cátre ponor. pline de insufletire si adanca intelegere, trimite la 28 Mai
1786, cel dintai cuvant domnesc de protectie si ocrotire pentru femeia
mamá si pen+ru copil ; este vorba de un nizam sau poruncá puma de
sfaturi, cum trebue sA se poarte oamenii si cum trebue sá munceasc5
cinstit in frica lui Dumnezeu ; i sfätueste pe bárbati, sd iasá la vreme
si sä facá muncile cámpului, sä lucreze ei singuri sa nu trimitä copii sau
muerile lor la aceste munci 324), Tot dela el avem mareie nizam al
ciumei, dat la 26 Noembrie 1786, in care se rezumd asa de frumos. tot
ce se .sta pe atunci in materie de prevenire, combatere si stingerea unef
epidemii de duma 825). Si tot acest Domnitor, lAsInd griiile rSsboitilul
si ale politicei, la 11 Noembee 1 786 aduce cu cheltuiala lui arze'e &la
Cretule.-ti. facanriri-se r;srnele curnätoare atat in läuntrul Curtei si afara
din poartä si in deosebite locuri pärti ale politiei... si la capätul Podu-
lui Mogosoaei am ridicat o infrumusetatä zidire fächnd chiosc ca °dal
cu toata podoaba, sus si jos, si havuz precum este de AO vazut, uncle'
.,pot a junge toti locuitorii ai politiei, de merg pe jos fiind aproape,
V. A. Ureche. I. c., vol. pag. 521.
!den vol. 11, pag. 76. Citeaza Condica 17. fila 17.
P. Samarian. Ciuma, peg. 128 o urmat..

www.dacoromanica.ro
 355

fac priveala lor" 826). Aici, la Zodopighi, cum se spunea pe atunci, ve-
neau tosi bucurestenii boga0, pela ora toacei, sd-si soarbd cateaua i sd
bea apd proaspdta cu rahat. Numai mai tárziu duna uciderea miseleascd
a lui Mavrogheni, locul de preumblare s'a schimbat spre HerastrAu. In
schimb, apa adusd de Mavrogheni a ramas pentru. multe decerni singura
care a alimentat partea nordicd a Lucurestilor, in special Podul IVIo-
gosoaei.
Acolo, langd cismea, Mavrogheni a facut in anul 1787 si o maná.
stire ziditä din temelie i täcutä cu casele i cu toate improjmuirile
pe locul cumpärat de Doennia Sa cu bani... !linda mánästirea re si
.,hasnaua apelor ce se impart la toate ci§melile din politia Bucure§t:lor, a
avut deja räposatul ctitorul säu indestulate danii de moqii §i acareturi,
.,cum §i mili ; sunt cuvinte scrise inteun hrisov de mai tdrziu,
la 23 Noembrie 1817827), §i din ele se vede deslusit, cd aici la capatul
Podului Mogosoaei, era rezervorul sau hasnaua apelor din care se ali-
mentau cimelile Bucurestilor. Lui Mavrogheni se datoresc cismerle boe-
rilor : Banul Ghica, Paharnicul Cretulescu, Clucerul Sldtineanu, Vorni-
rd Mdndstirea Srt. Saya. Banul Filipescu, Vornicul Racov:td,
Clucerul Ionitä, Clucerul Zamfir, Vornicul Ianache Vdcdrescu, Logofd-
tul Dudescu, Vornicul Pdrscoveanu, Logof. Manol. Brancoveanu si Lo-
gofdtul Greceanu, adicd 13 din cele 18 cismele principale ale Bucure,
stilor 828 ).
Si pentrucd Mavrogheni era om prevdzdtor, mdcar cd pusese cis-
melle in nrija Epitropiei Obstirilor, se qdndea omul si la viitor, se Ondea
dl banii Cutiei poate sä se cheltuiasa la alte trebuinte §i ca'.nd va fi tre-
buintä de a se drege sau a se meremetisi vreuna din aceste fäntani, cänd
,,se va intämpla sä se strire. sä lipseasci banQ.. ; de aceia prn osebif I
carte ded la 25 Iunie 1787, a onánduit pe En'sconul de Ramnic s5
"strfing5 banii din iratul (venitul) fäntänelor la Sfin'ia Sa... aceasoa sä
.,urmeze in riit va aryea viatá. iar dunä ne#rerRnia F. Sale, sä räntSe
.,se stränge iargqi la Cutie prin dumnealor Epitropir 829).
In acelas timp este bine de stiut, cd mesterii olari priceputi in con.
fectionarea i asezarea olanelor prin care .se aducea apa, erau Români,
ROmani din Muscel i Dambovi083°).
Rezultd cd acum Pucun-stii aveau apd bund din doud surse, dela
Giulesti, apA adusä de Ipsilant in doud fdntAni, una in Boianqii si alta
In mahalaua Sdrindarului, si and dela Cretulesti adusd de Mavrogheni
in 13 antani ale Bucurestilor din partea de Nord a orasului.
Cátdva vreme au mers lucrurile asa multdmindu-se oamenii cu ce
aveau. Dar dupd vreo sase ani, in vremea lui Alexandru Moruzi Dorn-
nitor ctitor al multor opere mari de binefacere, ctitor al spitalului deja
V. A. Ureche. Istoria Rom., vol. lIti. pag. 72. Citeaza cond. XVII, f. 103.
Idem, vol. X/A, pag. 325. Hrisovul mfinastirei Cismelei.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. PI, p. 72. Citesza cond. XVII, fila 103.
Idem. Citeaza condica domneascA nr. 17, fila 196 verso.
Idem, citeazA aceia§ condicA, lila 12.

www.dacoromanica.ro
356

Dudesti, in timp ce Doamna lui, Zoe Moruzi, era ctitora la spitalul Col-
tea, a inceput norodul sa simtä nevoia de mai multe fantani i Domni-
torul a 'nteles aceastà. nevoe. Mai intai, la 12 Iunie 1793, intareste hriso-
vul apelor, hrisovul intocmit de Ipsilant la 1 Octombrie 1779331), cu pri-
vire la apa adusa dela, Giulesti si cele doua fantani facute de el, apoi da
in sarcina suiulgiului Dumitru i grija fantánelor alimentate cu apa dela
Cretulesti, aduse de Mavrogheni ; iar pentru acest plus de treaba ii ma-
reste leafa i privilegiile
Fiinda pentru purtarea de grija i pentru meremet i cua-
tia at& a celor dolt& eisme/e, ce mai inainte sunt lä cute, din domnia
fratelui Alexandra Ipsilanti Vodä, una din läuntrul Tärgului lä
boiangii, alta depe Podul Mogosoaei din mahalaua rnänästirei
Särindarul, care au isvorul lot din apele tor dela Giulesti, cât
pentrtt celda/te cismeledn Bucuresti ce in urmä s'au fä cut, care an
isvorul lor din apele Crepulesti ; am fäcut Damnia Mea Suilgi-basa
pe Dutraru apitan... el si casa. lui sä fie nedajnici... scutind si ale
lui drepte bucate de dijmärit... de vinärici... de oerit, cum si o prä-
välie si o cfirciumg... patru lude... si pentru cheltuiala osteneala
lui... ate 60 pe iar pentru fäntänele nouà ce in urnlä. s'au
faca t, sá aibä pe lunä ate taleri douä sute din venitul
cinci fänKanari i un lemnar, doi zidari, un ulier i un olangiu scu-
titi. Sä fie datot a avea purtare de gritä pururea si in toatä vremea
pentru meremetul lucrului curä(enia indestularea de apä, la
toate aceste cismele vechi i nowi, a le (inc si a fre cäpui ca a lui
qi dupä maartea lui o däm Domnia Mea la copii sau la ru-
deniile lui, care va fi cu saint& de ,mestesugul acesta i destoinici
trebei acestia... 332 ) .

Apoi se ingrijeste de apa locuitorilor din Focsani, unde exista o

fantana facuta de Domnii de mai inainte ; pentru intretinerea ei in Iunie
1793 numeste un suiulgiu cu 200 de talen i pe an platiti de Epitropia
.0bstirilor, plus fantAnari de ajutor i anumite

instiintändu-ne Domnia Mea cuma fintä na din etas& Dom-

niei Mete Focsani, din care se adapä si se indestuleazä tot no-
rodul de acolo, a pentru meremet i pentru curätenia el... a lost
oränduialä f acuta de fratii nostri Domni de mai naintea Noasträ,
prin hrisoavele Domnalor lar, care li-am azut Domnia Mea, a se
da pe tot anal dela Epitro pie ate talen i doug sute, pentru chel-
tuiala pentru plata oanduitului suiulgiu, aand si 12 lude Pi-
ta' nari Domnitortd reinoeste toate acestea si le dä in seama
boerilor Epitropi ca unii ce längä alte trebi ale obstei, ce sunt date

Vez1 pag. 35.3.

V. A. Ureche. 1st. Rom... vol. V, pag, 398. Citeaz5 cond. 26, pag. 65.

www.dacoromanica.ro
 357

la Epitropia Durnnealor, au i treaba isvoarelor §i a fäntänelor de

apä asuprä-le, sä fie in buna stare..." 333).
Totusi, se pare cd treaba nu mergea bine. La 22 Iulie 1795, Dom-
nitorul atrage atentia Nazirilor, adicd. conduatorilor Epitropiei de obste,
cd insu§i Domnia Mea am väzut multe dintränsele ( fantäni), cá nu curg
qi stau färä apr , drept care porunceste sd se ja mdsuri de indreptare.
Se cerceteaza i Epitropii constatà cd in Bucuresti sunt 18 cisrnele osebit
de cele doud facute de Ipsilant , a§ezate, se spune acum, una drept
Banul Ghica si alta in alvaragii. Se mai constata ca intr'adevar unele
din cismele nu curg, i nici nu se pot nepara acum din cauzd ca ciuma a
rdpus pe lucrdtori, iar altele sunt tinute incuiate prin curtile boerilor, de
teama contamindrei de ciumd. Dar lucru de cdpitenie este cà suiulgiul a
gAsit alte isvoare din sus de Cretulesti-, la Crevedia, care trebue captate,
ca sh se mAreasca debitul apei. Pentru aceastd treabd trebue vreo cinci mii
de talen. Se propune ca Epitropia sà dea trei mii i restul sd-1 dea boerii
cari au cismele prin cursi, iar cine se va impotrivi §i nu va urea sá dea
de bunä voe, in urmä .35 nu ailyä cuvä nt a se a nu au apä la
cipnele...-. Si se mai hotdr4te, ca sd nu fie nimeni volnic a face ci§mea
ascunsä in curte, pentru trebuinta sa, ci sä fe ori la ulitá. ori d,espre pod,
ca sá poatà liza apá toti ionprejuränii" 334). Propunerile au fost aprobate
treaba s'a fdcut creindu-se fAntani noi.
La 22 August 1796, fu i Domnitorului, beizadelele Dimitrie, Neculai
Gheorghe, gdsesc i,svoare noi de apd la Cotroceni i fac acolo o cima
noud numitä. Ciqmeaua Beizadelelor- 333).
Alexandru Ipsilant venind din nou in domnie, la 22 Iunie 1797
rdndueste opt antAnari scutiti de dajdii, pentru fantanele vechi ale Cra-
iovei, oat i pentru cele din nou fdcute

una in drumul Bucure§tilor, in marginea Craiovei, ca o peauä;

a daza la rirgul de Afarà, ca douá tevi largi ; a treia la Tärgul din
vale läng5 Sfintii Arhangheli, ca trei fevi de doi stanjeni de sus ;
a patra in drumul Orevei, in marginea Craiovei, cu trei tevi, osebit
fäntina ce mai este in dealul V äcäreqtilor pe drumul Caracalu-
lui, cu o reava, ce se numeqte a Episcopului, i o altä fäntänä ce se
or.inddise atunci ca sä se [acá la niegutätori, la .. tirboaica in mijlo-
cul ora.Filui, unde au fost qi rnai nainte, fântáná cu doufi tevi mici
osebit de alta fantänä ce s'au fäcut inäuntru mitocului Episcopiei
Rämnic...- 336).
La 20 Iulie 1797, Domnitorul dà voe Vornicului loan Florescu,
care a gäsit niste isvoare noud, sà aducd apa, dar sä [acá ci§mea räs-
V. A. Ureche. L. c., pag. 406, 407. Citeaza condica 26, pag. 79.
Idem, pag. 399, 400,, 401. Cit. condica 28, scara 7, fila 46.
Idem, pag. 405. Citeazà* condica 26, fila 299 verso.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. VII, pg. 134. Cit. cond. 36, fila 88.

www.dacoromanica.ro
 353

punz5toarre in &if& sa fie qi pentru norod- 3"). Amintim cà pana acum

cativa ani, in strada tirbei V odd. acolo unde este acum Liceul Car-
men Silva, in lungul stradei exista o hruba imensa, perfect ziditA ;
aceasta hruba', credem ca era haznaua apelor unde se strangeau apele
dela Giulesti aduse pe olanul facut de Ipsilant. Aici era si un isvor,
care exista inca intre 1890 si 1897, pecand eram burser la internatul
SE. Saya; pe atunci, apa isvorului se scurgea pe gura unei frumoase
broaste de bronz. Locul ca i cladirea internatului apartineau a`unci
generalului Florescu, i daca va fi existand vre-o filiatiune intre
nicul Florescu din 1797 si generalul Florescu din 1897, atunci, aici in
$tirbei Void& unde era haznaua apelor, a fost i cismeaua Vornicului.
Aici era cismea cu apa buna si tot a'ci, pe marginea lacului Gorgani
era si stabul suiulgiilor sau cismegiilor cari ingrijeau de olanul de apa
si de cismele; dela numele lor a ramas numele lacului i gradipei de
astazi, Cismegiul 339).
Trei ani mai tarziu, la 24 August 1880, Alexandru Moruzi daca
a venit pentru a doua ¡Dana in dcannie. a creiat un chiosc frumos la
Herastrau si o cismea cu apa' indestulä pentru norodul ce pururea
merge acolo-, cu suiulniu si oameni scutiti de dari, numai sa a'ba griia
acestei cismele 839). Alte doua cismele au fost facute de catre Moruzi,
in capul Targului de Afara, '340) puse sub grija epitropiei spitalului
dela Dudesti, ctitoria lui.
Cu un an mai inainte, in anul 1802. s'a intimplat la noi un cutre-
mur mare de tot, care a facut o multime de stricaciuni in Bucuresti;
dupa ct,atäva vreme, la 13 Iunie 1803, se constata cu groazk.ca Bu.
cur e§tii sunt amenintati sa ramana fara apa, pentruca din cauza cu-
tremurului s'au deplasat olanele ì apa se infiltra pe ala.uri de nu mai
aiungea Rana in oras. Era nevoe de vreo cpt mii de talere, ca sa se
poata repara stricaciunile i bani nu se gäseau n;caeri. Duna mul'a chih-
zwala s'a aiuns la hotararea. sa se imprumute banii necesari acestor lu-
crar dela Epitropia spitalului Dudesti. Numai asa au esit Bucurestenii
din acest greu impas 341).
A venit ocupatiunea ruseasca, cand nu mai eram stapani la not.
Cismelele Bucurestiului se stricase mai toate. La 11 Sept. 1809 Vor-
nicia obstirilor informeaza Divanul despre acest lucru, dar i despre
faptul ea' nu exista nici un ban, ca sa se poata repara stricaciunele. Su-
iulgiul nu-si primise leafa de .trei ani de zile si nu i se putea preinde
s'd le repare cu din banii ce avea ca numai pe hartia hrisoave/or.
Rezolvarea problemei s'a amánat pana in primävara urmatoare, cand a

Idem, pag. 132. Citeaza condica 36, fila 75 verso.

Pe cand cram intern la Sf. Saya, intre 1890 si 1897, aceasta hruba era
pivnitA de vinuri, fára vinuri.
V. A. Ureche. I. c. vol. VIII, pag. 110.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. IX, pag. 606.
Ideal, vol. XI, pag. 469.

www.dacoromanica.ro
 359

fost Insarcinat Serdarul Polizu, ca impreunä cu Suiulgi-basa sa faca un

deviz de valoarea lucrarilor de reparatiuni. Si s'a constatat ca ar fi
nevoe de opt-zeci de mii de lei; dar banii nu Erau 842).
S'a mai intamplat ca i spitalul dela Dudesti sä fie deposedat de
veniturile ce'i creiase Alexandru Moruzi, asa ca cek cloud' cismele dela
capatul Podului de Mara, infiintate de acelas Domnitor au ramas si ele
uitate i neingrijite, pana a trebuit sä intervie Divanul cätre Rusi, sa
dea voe sd le repare cu bani din Vistierie 343),
In aci7asta situatie grea oamenii erau fericiti cd au ce) putin apa
turbure a Dambovitei; pentru aceasta faceau pela anumite vaduri cate
un podet, care pornea din mal pina la o oarecare distanta cdtre mijlo-
cul apei si de acolo se lua apa cu donitele, se umpleau sacalele si se
indestula lumea. Cbiceiul acesta era stravechiu. Vadurile de und:.- se
putea /ua apä erau bine cunoscute de popuiatie si cand incerca cite un
proprietar mai hain, sä inchida vreun vad pe cuvant cä ar fi proprie atea
lui, sarea toata lumea. Asa s'a intamplat la 23 April 1811, cu vadul
dela Scarisoara uncle din vechime a fost vad de apr. Vornicul Ma-
nolache Lahovari, ca proprietar al locului. a inchis vadul; locuitorii au
reclamat Divanului, care porunceste Vornicului la 28 Mai 1811, sd des-
chida vadul numaidecat 344),
Cu toate acestea chestiunea unei ape bune s. cerca rezolvata cat
mai repede. Toatä lumea era inteleasa asupra acestui lucru. Insäsi bei-
zadea Constantin Caragea, indemnat de Muna ce are cgtre patrie-,
la 5 August 1811, ja epistä§ia, adici conducerea cimegiilor pen`ru a-
ducerea apei, ca sä le dea cutiiincioasä povatà spre inlesnirea acestei
trebi- 435). Asa a prins sä se miste din loc repararea cime1i1or, cu toata
lipsa reald de bani. Mai intai. la 14 Decembrie 1811, se fac cfrcetari pe
teren si se constatä ca cismelile cu apä dela Cretulesti si dela Crevedia
cale de cinci ceasuri fi jumatate, sunt !acute de 24 de ani, adica dela
leat 1787, fi intr'aceasta trecere de ani invechindu-se cumpjna apelar
,.qi chimerurilor, cat alte stricaciuni facandu-se...- nu se mai pot re-
para numai cu din banii ce primea drept leafá suiulgiu/. A tunci DiNranul
propune un nizam nou cu sapte ponturi. in care se stabiksc conditiuni
noi de intretinere i refacere a acestor cismek; se angajeaza ca suiulgii
un Dima Panait cismegi-basa i Stoica Cismegiu, fiecare cu ate 400 de
talen i pe lunä platiti de Vornicia obstirilor, o suma de scutiri si orivi-
iegii. cum si 25,000 de talen i ca sa repare si sa puna in stare bund
male, pe cari apoi trebuia sd le tie in functiune cu cheltuiala lor 346),
Pe atunci erau 18 cismele in Pucurefti:
1 la Chiofcul dumnealui Mavrogheni.
1 la Biserica Alba pe Podul Mogofoaei.
342) Idem, vol. IX, pag. 606.
313) V. A. Ureche, 1. c., pag. 606.
3414) Idem, vol. XI, pag. 887-888 0 vol. IX, pag. 607.
Idem, vol. XI, pag. 882.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XI, pag. 882 si unnSt.

www.dacoromanica.ro
360

1 la Episcopia
1 la dumnealui Vistiernicul Constantin Filipescu.
I la dumneaei Dvorniceasa Greceanca.
1 la dumnealui Dvornicul Isaac Ralet.
1 la dumnealui Vistiernicul Hagi Moscu loan.
1 la duenneaei Vorniceasa Ciimpineanca.
1 la mingstirea Co/tea.
/ la dumnealui Banul Costache Ghica.
1 la mgngstirea Sfantului Sava.
1 la dummeaei Smaranda Filipescu Vorniceasa.
1 la dumnealui Vornicul te fan V garescu.
.1 la rgposatul Ban Racovitg.

I la luminatul Beizade Costache Caragea.

2 la Tgrgul de afar.g.
1 la dumnealui Dvornicul Grigore Ghica 347).

O a 19-a cismea asezato pe locul Slugerului Niculae Nitescu ntt

mai functiona pentrucd nici proprietarul locului, nici mahalagii vecirti,
nu voiau s'o ingrijeascd. i pentrucd era o cismea particularà, Divanul
nu putea i nid voia sà ja vreo mdsurà, totusi îi rezervd dreptul ca
atunci rand Stgpanirea va face iarg.si ciFnea acolo, sg fie dator Slu-
gerul a slobozi locul, ca pentru obqteasca trebuintr . Cu alte cuvinte
Divanul recunoaste dreptul de proprietate al cuiva, dar dac5 ob§teasca
trebuintr cere, StOpdnirea poate ja locul 348).
La 29 Iulie 1813, Vodd Caragea reinoeste hrisovul cismelilor din
Craiova, din c_are numai patru fantáni au mai rOmas bune, una in
drumul Bucurestilor cu o teavd, a doua la Targul de afara cu cloud tevi,
a treia la Tdrgul din vale lAnga Sf. Arhengheli cu trei tevi, si a patra
In drumul Orevei in marginea orasului. Pentru intretinerea lor, Cara-
gea scuteste 12 fantOnari 349).
Bine-rdu, lumea era multAmitd j cu cat avea. Putinul cd.t se
fdcuse pand acum, era fOcut de mesteri romani, condusi fiind de spiritul
lor inventiv si priceput i ceiace fdcuse ei era bun si solid lucrat. Dar
lumea nu stä pe loc. La 14 April 1814, se pomeneste de un inginer
specialist; Marele Vornic al Obstirilor, recomandd pe Ernest Maer,
inginer idravlicos bun, adicg avand bung §tiintg de masurgtoarea ape-
lor, care se §I fg ggdueste de a aduce ape cu indestulare fgrg multg
cheltuialä, când va fi poruncit- 339).
Ce anume va fi fácut acest Maer, nu stim. Dar dupd un an, la 18
Martie 1815, se iveste un alt specialist, un inginer arhitect, Fainvrach
sau poate Fraiwald, care se angajeazd SO* adanceascd si sd curate apa
Dâmbovitei ; iar dupd cdtiva ani, in Decembrie 1819, acelas Freiwald

Idem, pag. 886.

V. A. Ureche. Ist. Rom Vol. IX, pag. 606 i vol. XI, pag. 882.
Idem, vol. X/A, pag. 863.
850) Idem, pag. 745.

www.dacoromanica.ro
 361

se leagd sà facd Argesul plutitor si sd aducd pe aceastA cale, eftin

repede, podinele necesare pentru pavarea ulitelor i podurilor Bucure-
351).
stilor
La 17 Mai 1816, Vodä Caragea aprobä ca olanul de apd adusd
dela Giulesti de cdtre Ipsilant pentru cele cloud fidnani, cea din salva-
ragii i cea de langd casele Banului Cretulescu, sd fie cedat Banului
Golescu. Se ceda pe motivul cd cele doud fantáni ale lui Ipsilant, dupá
ce s'au adus apele dela Cretulesti, s'au batalisir, adicd au fost !Yard,-
site qi au rämas curgenea acei ape, acolo unde s'au aflat mai nainte si
fabrica de postav, care, cumparánd-o dumnealui Hatmanul (Constan-
tin Golescu), au impodobit acel loc cu acareturi i cu alte infrumu-
sepäri...- La 8 Sept. 1819, Alexandru 5utu intAreste aceastd ceziune de
olan cu conditia de a se face acolo o cismea afarä la drum- 352 ).
Nici apele celorlalte orase nu erau uitate. La 28 Mai si la 12
Noembrie 1819, Alexandru utu, reinoeste hrisoavele apelor dela Foc-
sani si tot atunci reinoeste hrisovul cismelei dela Capul Podului Mogo-
soaei, cismeaua lui Mavrogheni. 5i nu erau uitate nici vadurile princi-
pale ale Ddmbovitei, de unde se alimenta orasul cu apd cdratä cu sa-
calele. Un vad important pe atunci era Vadul dela biserica Sft. loan,
acolo unde era si baia publicä asa de frumos descrisd de d-rul Con-
stantin Caracas in Topografia- lui. Pe atunci admbovita curgea
ralel i la sud de strada Carol de astdzi, unde era si Curtea Veche;
albia ei incepea ca i astdzi din capul sudic al Podului Mogosoaei, din
dreptul caselor lui Drugdnescu, la sud de Palatul Postelor de astäzi,
trecea sub Hanul Manuc, Hotel Dacia de azi, si cam in dreptul bise-
ricei Sft. loan, fdcea o cotiturd mare spre sud curgAnd intre Pat.& Pa-
latul Domnitorului i Mitropolie pe dreapta si Podul Beilicului (Serban
Vodd) pe stanga. Acolo unde cotea Dambovita, cam in dreptul bise-
ricei Sft. loan, era Vadul Sacagiilor. Egumenul mandstirei Sft. loan a
inchis vadul vechiu si la 2 Mai 1820, s'a propus creiarea unui alt vad
chiar lánga bae:
Prea inältate Doamne.
Dupà luminata poruncä Mariei Tale, ce ni se dä la anaforaua
Agiei, prin care s'a 16 cut cunoscut Mariei Tale pentru Vadul Sa-
cagiilor dupe Podul Curpei Gospod, ce arse, cä stricandu-se de egu-
menul Ma nästirei Sf. loan, facAnd case intr'acel loc, este trebuinpä
a se face altul, am mers la Tara locului si am vazut ca, locul cat
mai este rämas din susul caselor, nu este bun de a se face vad fiind
nämol i plin de gunoi, unde räu nämolindu-se caii saca/ele, nu
pot umbla; dar este alt loc slobod din josul acelor case, spre baia
Inanästirei Si t. loan, care mäsurändu-se opt stänjeni, cat este destut
pentru mergerea si intoarcerea sacalelor cu inlesnire, au Kimas si
Idem, vol. XII, pag. 283.
V. A. Ureche. 1st. Rom., vol. XII, pag. 320-321. Vezi inceputurile Spita-
lului Filantropia, pag. 137.

www.dacoromanica.ro
362

pentru cur tea bäei loc destul. $1 nu lipsim a arilta Märki Tale, ca
sä se dea luminat5 porunc5 pentru facerea aces(ui vad ca
Kire de a nu fi volnicä mangstirea, dupi vrcmi, sä-1 mai stri-e. fi nd
foarte trebuincios atat mahalagiilor cat si politiei la intampläri de
foc. lar hotararea ram,ine la Maria Ta- 853),
D-rul Constantin Caracas care si-a scr's Topografia" lui intre
1820 si 1825, spune despre apa Bucurestiului:
»Orasul nu are lipsä de apä, insa este necesar ca Guvernul sa
sie intereseze de bäutura necesarä si crencralä a locuitorilor, càcí ca-
litatea ei influenteaza asupra sänätätei lor, mai ca scamä a:6, in
aceastä climä caldä. Apa care servä drept bäuturä si la gätirea man-
candor, este apa turbare de Ora, turbure mai ales in timp de ploae
din cauza noroiului pe care '1 card' in cursul säu si al murdäriilor
dela animale si plante descompuse ce se arunca in Mu sau pe mar-
ginele hui, asa cum poate vedea oricine. Cu toate acestea cei mai
multi din locuitori beau aceasta apä cu pläcere si o preferà altora,
iar pentru gatirea manc5rurilor nu intrebuinpeaz5 alta. Se aduce in
butoae de atre sacagii 0 se vinde cu prct bun; cei mai multi n'o in-
trebuinteaza asa turbare, ci o lasä in putini panä se limpezeste.
Multi o limpezesc ca alumen salt migdale amari, sau o streco3rä
prin filtre, o piaträ spongioasä de forma conicä... In partea nor-
dic5 i cea mai inaltä a orasului, numità Podul Mogosoaei, pfinä
In centru ande este Piata, sunt 12 cism ele. Apa vine prin con-
ducte, adicä olane d'e pärmint si se distribue in mai multe locuri pe
aceastä stradä. Calitatea acestei ape este foarte bung mai ales la
isvorul ei; dar avänd de parcurs o distantä de aproape douä cea-
sari canalul nefiind adanc, vara se incälzeste, mai cu seamä ca
stä malt in cismele... Cantitatea acestei ape este insufieent5 pen-
tru un oras atat de mare... Este dar de mare trebuintä, ca din
aceias sursä sä se aducä o cantitate mai mare si sä se impartä
peste tot, ca sj aib5 poporul ap5 bung si curatä. Din dealul de-
spre Sudui orasulai, care inconjoarä câmpia de sub Mitropdie,
curge iaräsi apä dintr'un isvor bogat faunas. Boerii o aduc
de acolo i chiar i sacagii o vänd in oras, dar numai cänd nu-i
noroi pe sträzi... Nara' de aceste isvoare, °nasal posedà o mul-
time de pu(uri, de care se servesc toti câi stau departe de Mts.
Dar nu toate au ap5 bung, ci multe din ele au gust &Aida, greu
cu miros de pämint...' 354).
Si asa au mers lucrurile, cand mai bine, cAnd mai rail. pánä la
isbucnirea räsboiului Ruso-Turc din 1828, care ni-a adus pe Kiselef in
Noembrie 1829.

V. A. Ureche, I. c. vol. XII. pag. 320.

P. P. Samarian. Topografia d-rului Caracas. Pag. 179-181.

www.dacoromanica.ro
 363

La 5 Martie 1830, Kiselef numeste o comfsiune compusa din

Logof. Alexandru Filipescu ca prezident, pcdcovnicul de ingineri Bau-
ner, Aga Costache Cantacuzino i Vornicul politiei Barbu Stirbei, ca
membri, ajutati de doftorii Constantin Estiotul i Grunau, arhitectonii
Hartel i Host, ca tehnicieni, care aveau de rost sa chibzuiasa toate
mij/oace/e cate privesc la curätenia politiei si la aducerea in bunä stare
a tu furor cdte s'ar socoti pentru folosul ei si a norodului ce locu-
este intränsa; iar pe de alta sä arate mijloacele de unde se poate in-
Pinta venitul spre intämpinarea cheltuelilor trebuincioase, ca sä se
poatä sävärsi si a se päzi (Unta lar totdeauna in bunä statornicie.
Comisiunea a intocmit regulamervol cerut i aprobat la 6 Iulie
1830. Art. 32 al acestui regulament glasuese
"Pentru cismele este neapäratä trebuintä a se lace in politie,
dar dupä chibzuirea ce au fäcut Arhitectonii, s'au väzut cä nu-
mai pentru 50 deocamdatä cisme/e. trebuesc 1353140, si apa
sa se aducä din DSmbovita dela satul aicu jude(ul Illov. cáci is-
voare prinprejur nu s'au gäsit, de unde sä se poatà aduce apä ludes-
tulatä; si !linda venitul ce s'au intocmit spre cheltuiala inbuná-
tä tirei politiei este mic, tut tämäne al mijloc, decat din prisosul
veniturilor mänästirilor pämäntenesti, sä se faca un irat (venit) pe
o sumä de ani, sau si din acele ce se va mai chibzui de atre Ob-
steasca 'Adunare. ca sä poatä lua sfärsit facerea cimentar enai in
scurtä vreme 355).
Dar rezolvarea problemei a Camas altor timpuri.

b. MASURI DE CURATENIE SI DE SALUBRITATE.

O sectie a Vorniciei obstirilor, Epistäsia podurilor se ocupa cu
masurile de curatenie si in genere cu cele de salubritate publica. Ne-
gresit cà numarul cauzelor cärora se datoresc necuf*enia unui oras
sunt imens de multe, aproape imposibil de insirat toate; aici, pentru
acele vremi, ne vom ocupa numai de doua : obiceiul rail de a se arunca
toate gunoaele in drum, pe maklane sau pe malurile Dambovitei si o
a doua cauza adusa de insusi Dambovita, care, cand se revarsa peste
maluri, 'asa pretutindeni nenumarate balti si mocirle una mai infecta
ca alta. De aceia, toate sfortarile din acele vremi sunt indreptate intru
combaterea acestor doua racile.
La 12 Noembrie 1782, Vocla Caragea porunceste ca asa cum
au fost mai inainte-, fiecare cetätean dinaintea casei, prävätiei sau
curtei sale, sä aibä a räni si a curäti tina totdeauna nelipsit..." 856).
Este un citat care dovedeste fArä alta' vorbä. c5 i mai inainte de a-
ceasta data, oamenii erau obligati sa-si curate locul din fata casei.
Analele parlamentare, vol. Ifl, pag. 442-463.
V. A. Ureche. Ist. Rcm., vol. I, pag. 293.

www.dacoromanica.ro
364

Un an dupa aceia, acela§ Caragea, porunce§te la 7 April 1783.

ca toti ceice vin in Bucure§ti at lemne de loc, ea fan cu altele, de
vanzare- sa stea in anumite locuri maidanuri la patru parti ale podu-
H&c mari... iar sä zur unible pe podan i stand i asteptand musterii,
läsand i tina gunoiul dela care si dela vite..- 357).
Si ordinele devin mai severe in vremea ocupatiei nemte§ti dela 15
Noemb. 1789 la August 1791. A§a de exemplu, la 6 Aprilie 1790, se
dau ordine pentru pastrarea curateniei nu numai in Bucure§ti, ci prin
toate ora§ele §i targurile ärei. Cei cari n'asculta sunt pedepsiti Cu. a,
me.nzi in folosul Casei spitalulur, institutie poate nemteasca, caci la
noi nu exista o asemenea cassd. Porunca a fost trimisa pela toate ju-
detele:
Fiindca curatenia politiilor si a oraselor de spurcaciuni, de
lestiri, de gunoi si once murdalacuri i putori, este paza sanatätei
de obste, caci acestea imolipsesc aerul cel sanatos pricinulesc boale:
iata se poru,nceste d-voastra sa parta fi grija pentru targurile o-
raqele acelui judet, ca pururea, in toata vremea, sa fie toate
grijite curatite, Ara' de gunoae si fag de nici un murdaldc, pu-
tori sau lesuri, ca toate acestea sa se scoapi afara din oras, la kc
departat, iar sä nu se artincie pe ulita si pe lava ziduri si uluci.
Asisclerea macelarilor, sa le dati porunci i nizanz, ca sa tae vi-
tele la un loc mai deosebit, afara. ande sä arunce malruntaele si
spurcaciunile ce ies dintransek, ca murdalacul face mare putoare,
nesuferitä, care negresit molipseste aerul sanatatei; iar mai vartos
zalhana sa nu fie in läuntrul targului si a orasului, ci afara la toc
rlenärtat. Deci, la aceasta datorie sa faceti supusi urmatori pe
fiecare, iar cel neurmätor poruncei, sá ;tie, cá mai intai are a se
pedepsi ca talen i opt, si asa inainte tot indoit sa se pedepseasa, cari.
acesti bani, sunt sa se pue la Cutia spitalului. Sä se stie ca aceasta
pedeapsa, far.5 nici o deosebire a stärilor, se urmeaza- 358).

La 23 Oct. 1790, se dau acelea§i porunci §i pentru Bucure§ti,

ca sa se curete locurile pe unde trec carele cu marfuri de vanzare, ca
politia sa fie curatita deapurured. Agia trebue sá aiba grija i de
necuratenii §i putori care rnolipsesc aerul ?Water' 359).
Nemtii obliga chiar §i pe boeri, sa curete locul din fata caselorl
lor §i sa care gunoiul, cad altfel, scrie la 23 Oct. 1790, va sta atáta
vreme in casa sa neslobod, pâná child va fi desavarsita a sa
360).
5i acum, pentrucA oamenii se invStase cu oarecare randuiala, daca
a venit in domnie Alexandru Moruzi, el a mentinut ordinele de cura-
tenie. La 3 Sept, 1793, da porunci stra§nice sa se pazeasca curatenia
337) Idem, pag. 294. Citeaz6 condica domneasca- nr 9, fila 103 verso
V. A. Ureche. Istr. Rom. vol. III, pag. 405. Cit. cond. 18, fila 8-f.
Idem, pag. 407. Oteazà" condica domneascti nr. 18 fila 289.
Idem pag. 406--407.

www.dacoromanica.ro
 365

prin orasele din tard, la Craiova, la Focsani i Targu-Jiu. Da porunci

sä se dreatga drumurile, sä se curete noroaele, ca pretutindeni sd fie
curat 361 ).
La 11 Februar 1794, Domnitorul este instiintat printfo anafora,
cd nimeni nu ingrijeste de poduri, cà cei din casele boerefti fi manasti-
refti, cari cad pe unja podurilor ifi au fghiaburile cuinelor (bucfita-
riilor) scoase tocmai pe pod, si at murdaläc se face in cuhnie, il cla
in drum pe fghiab, de curge pe poduri fi totdea una fade murdalà c pe
pod, fi podiftele ude, in tot anul putrezesc, care, aceasta pricintzefte
mai multa putoare, mai ales vara ca malipsefte aerul care pricinuefte
board' la sanatatea Si se propune ca toti breslasii cum
manästirile i boerii toridece treaptä va fi, dela cel mare pana la
ce/ mic, cât ii fine cuprinsul, apä pe pod sa nu arunce, gunoiul
scoata din casä fi de prin prävalii, sá nu-1 /epede pe marginea podu-
ci sooata afarr. Carele goale care trec pe poduri sunt obli-
gate sd incarce gunoiul i sa-1 care afarä. Cine nu executd va Oki o
amendd in folosul Cutiei milosteniei. $i Domnitorul a aprobat toate a-
ceste propuneri 362'.
lar dupe un alt an, la 28 Mai 1795, Moruzi dà strasnice porunci
sd se fixeze marginele Bucurestiului; aminteste ca orasul a fost im-
partit in sase pldsi incl din vremea lui Alexandru Ipsilant, fiecare plasd
pusd sub privigherea unui boer; cd de atunci se tot intind fard rost,
Inca nu se mai pot lua mdsuri de privighere nici mdcar la vreme de
Apoi aminteste cá acest lucru este oprit i in Moldova, unde
,,färä de ftire i porunca domneasca, nu este slobod nimeni, sä faca bi-
"male in politia Thfilor". Drept aceia Domnitorul ordond Divanului
chibzuiancd ea fara de .tire i porunca domneascä, sa nu fie slobod
nimenea a face binale fi a inchide loc pentru casa de federe sau oar-
ciuma sau pravalie, ci prin cercetare la fata locului, ande se va cadea,
sa ja voe in scris prin anaf ora pecetluitä de Domnia Mea... 263 ) .
Intoarcerea in domnie a lui Alexandru Ipsilant (Aug. 1796Dec.
1797), &A un nou avant Vorniciei cea creiatd de care clan-
sul, ca sd se ocupe de chestiunele de salubritate generald. La 8 Martie
.. 1797 erau in Bucuresti 14 cafenele, i Domnitorul dà poruncd sd nu se
mai deschidd allele Iiindca inmultirea cafenelelor nu este politiei aces-
deia de nici un fotos, ci inca de striaciune...- 364). La 21 August 1797,
Radu Golescu, Vornicul obstirilor raporteazd Domnitorului ea s'a pus
its luaru foiforul de pentra paza prime jdiei de foe 333 ) lar la
31 Octombrie 1798 intdlnim grija lui Hangerli Vodä, sd procure o-
rasului cloud tulumbe pentru a se afta la intamplarile de foe, qi

Idem, vol. V, pag. 397.

V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. V, pag. 409-10. Cit. cond. 23, fila 38.
V. A. Ureche, 1. c. vol. V, pag. 378. CiteazA condica 24, fila 63.
361) Idem, vol. VII, pag. 143. Citeaza condica domneasca nr. 33, f. 287.
365) Idem, vol. VIII, pag. 136. Cit. cond. domn. nr. 35 fila 213 verso.

www.dacoromanica.ro
366

du-se acurn aici in Bucuresti mester cu buni stiintä de acest me§te§ug-,

sa .fie angajat de Epitropie ca ceva necesar obstei 886).
La 12 April 1801 se porunceste ca locurile virane din Bucuresti
sa fie ingradite, sa nu se mai arunce gunoae pe ele 387).)i la 5 Sept.
acela§ an se da ordine, ca pentru destuparea santurilor si pentru cur&
tirea ulitelor, sa fie intrebuintati oamenii de prin inchisori 8b8 ).
O problema de mare importanta ark edilitar cat i sanitar, era
chestiunea gunoaelor care se aruncau fie in Dambovita, fie pe malu-
rile ei. F e atunci garla avea un curs foarte neregulat, mai ales din pri-
cina morilor de macinat instalate pe maluri, pentru cari se faceau anu-
mite abaten i in cursul apei. Osebit de asta multi boeri isi aveau curtile
prelungite pana in marginea gârlei, i toate gunoaele si murdariile de
prin aceste curti se aruncau sau se depozitau pe malurile &lei; acest
lursu 11 faceau mai ales tabacarii. Din aceste pricini, cursul apei se
schimba mere% albia se strimta sau ii crestea fundul si primavara sau
cand ploua mai mult incepeau nesfarsite inundatii. Vara in vremea
caldurilor, gunoaele depe maluri dospeau si se produceau exalatiuni fe-
tide de nesuferit. S'au incercat fel si chip toti Domnitorii, sa aduca
Indreptari acestor star de lucruri, dar fara folos, pentruca cei dintai
cari calcau sau nu respectau poruncile domnesti erau boerii, si ceilalti
locuitori se intreceau in a-i imita. Nemultumirile si plangerile nu mai
conteneau.
Mai Ja urma. domnitorii fäceau ce puteau: dadeau ordine si lasau
executarea lor la intelegerea oamenilor. Dam un exemplu dintre cele
multe:
La 12 Martie 1803, Domnitorul porunceste sa se lase libera toata
matca apei. Rezultatul a lost nul. La 20 April 1804, Domnitorul repeta
porunca si atrage atentia celor ce vor sa-1 auda, ca atita murdalSc al
iugunolului fi apei se face necur5penie, din care se pricinuesc §i boale..."
Rezultatul... nul 869)
Din cauza cursului neregulat al Dambovitei, dar mai cu seama din
cauza inundatiilor, erau o multime de MO si mocirle in diferite par'
ale Bucurestilor. Cea mai mare cu noroi foarte mare", era balta din
Gorgani, adica Cismegiul de astazi. La 19 Iunie 1803, Domnitorul Con-
stantin Ipsilant constata cu destula amaraciune ca ,.nu mai este cu pu-
tinfd a trece nimeni pe acolo, fiind prime ¡die... fiind acel bältoc plin
de putoare nesuferitä, din care molipsindu-se aerul se pricinue$e
vfitfimare sfin5tätei locuitorilor imprefurasi..., motiv pentru care se da
porunca sa se astupe ca sffirmSturi de ziduri azute" 870)
Un sistem care se propunea pentru secarea baltilor il gasim no-
365) Ideni. pag. 539. Cit. cond. dcmn, nr. 39, fila 102.
!din. vol. VIII, pag. 111.
Idem, vol. VIII, pag. 1 1 1.
36g) Ureche, L c. vol. XI, pag. 90g-410.
370) V. A. Ureche, I. c. vol.. VIII, pag. 679-80.

www.dacoromanica.ro
 367

tat la 2 Octomb. 1803, sistemul puturilor absorbante, sau puturi farA

fund; dar propunerea n'a prins 8" 1.
La 30 April 1804 se dau porunci pentru astuparea unei balti si.
tuata alaturi chiar de Curtea domneasca in potriva luminatei Curti Gos.
pod, langa zidul grádinei dumnealui Caminarului Dudescu "; §i pen-
truca, probabil stapanul locului nu voia sa ja masuri de secare, Dom-
oitorul hotaraste sa-1 scurga cine-o vrea j in schimbul cheLuelei, sa
rämanà stapan pe loc 872). Acent procedeu, pare ca stimula pe proprie-
tarii naravasi, cari nu voiau sà asaneze lacurile i baltoacele dzpe pro-
priefatile lor si de mare indemn pentru cei cari voiau sa devinA pro.
prietari; la 23 Iunie 1804, Domnitorul vesteste din nou, ca oricine va
as4upa un baltog cu a lui cheltuiala rämane bun stri.k.pan pe acel loc
dupà Pravilr 878),
Pentru curatirea celar patru poduri mari ale Bucurestilor, Vor-
n;cia Obstirilor angajeazä la 1 August 1804. 16 care cu bol, pentru
caratul gunoaelor, lar pentru maturatul podurilor se iau masuri ca sa
se faca cu vinovatii închii prin puscarii. In acelas timp nu se mai dau
.voe carutelor taränesti sa treaca pe aceste poduri. In aceias serie de
mAsuri de igienA. se recomanda cu toata tara, arderea gunoaelor ca sa
se curete aerul 874),
Pentru refacerea strazilor. indreptarea lar i pentru fixarea unei
anumite norme de pastrat in felul de a sz cladi, atat din punct de ve-
dere al esteticei cat si din pur.ct de vedere al igienei, autoritatile au
profitat totdeauna de unele imprejuräri catastrofale, ca sa poata lua
masuri de indreptare. Asa s'a intamplat cu prilejul focului celui mare
intamplat la 28 August 1804, care a tinut 12 ceasuri si a facut pagube
de aproape 30,000 de pungi (circa 15 milioane). Dionisie Fotino spune
cA focul a inceput la Apusul soarelui &la o spiterie, unde se a fla in
apropiere o clae de fan, dela care focul s'a raspandit in tot orasul din
cauza vantului. In urma, nenorocirea a servit la recladirea orasului dung
o anumita aliniere si in anumite conditiuni 375), In acest scop, la 13 Sept.
1804, Divanul propune i Domnitorul aproba intocmirea unui plan, dupa
care aveau sa se clacleasca binalele pe locul celor cari au ars. Dela Ha-
nul .5erban Voda !Yana la Sfantul Gheorghe, tome casele trebue sa fie
numai Cu un cat, sau etaj. de zid. cu bolti de zid fArá sa a'13à lemn
aparent fara numai feres+rele i usile, cari la nevoe pot fi imbraca`e In
tabla de fier... Pe ulita cojocarilor, dela covrigarie pana la Hanul Coltei
si cele care incep dela cismea nana in Baratie. se fac toate Cu cate doua
caturi; Intre caturi bolti de zid, lar la catul de jos nu-i sa se faca
sobe. Localurile unde se lucreaza cu foc, ca spiteriile, lumanararii, bru-

Iclem, vol XI, pag. 428-29.

Won. pag. 446-447.
Wm, pag. «6-447.
Hem, vol. VIII, pag. 680 §1 vol, XI. pag. 449.
Ureche. 1. c. vol. VIII, pag. 676. DIonisin Fotino, vol. LI, p. 217.

www.dacoromanica.ro
368

tarii, bucAtariile, ferAriile, etc., trebuiau facute mai la o parte sa nu

fe in &ire 376).
Planurile aveau in vedeve mai mult paza de foc, totu§i aduc o
schimbare mare in estetica orasului i ajutA §i igienei. Despre arhitecti
propriu zis incA nu se pomeneste pela noi. AceastA breasla nu apare de-
cat mai tarziu, la 14 Mai 1810, cand a fost insarcinat un aehitecton",
sa faa un pod cu din banii Cutiei Podurilor 377).
Cu venirea Ru§ilor spre iarna anului 1806, toate chestiunile edi-
litare rAman in functiune de nevoile si interesele rusesti. Ei au infiintat
in Moldova ca §i in Muntenia un Comitet care, osebit de Sp'Marie §i
Agie, avea in grijA supravegherea vietei de toate zilele a mahalalelor
locuitorilor lor. Pe baza rapoartelor acestui Comitet, generalii ru§i luau
ma.surile cari le conveneau, prin intermediul Divanului. A§a de exemplu,
la 23 Martie 1808, DiVanul hotara§te, la cererea Ru§ilor, sa' se curete
murdalacul care zaticneste umbletul si pricinueste aerului molivsealä,
fiescare drept casa lui, dator este a rani podul si a curati ulita..." 378).
Mai tarziu, in acela* an, la 17 August 1808, ordinele devin mai
drastice. Pentru o baltoagA ce era din poarta caselor Banului Branco-
veanu, ande se Aaflä si adunarea Divanului, pâná in poarta Vornicului
Manu, s'a dat porunca epistatului polcovniciei de poduri sä faca
Owl ori prin zid, ori prin uluci, ande va fi, si de acolo sa scoti qantul
de a se scurge apa i noroiul", far& sa se mai tie seamA cA acelea sunt
curti boerep 379).
A doua zi, la 18 August 1808, tot ca o mAsurà de igienA gAsim
pentru intaia oarà aparitia hingherilor. Se dA porunci Agiei sa ucida
toti cAinii vagabonzi. StApanii de caini, sá pue semn, spre a se sti, a mr
se ucide". Porunca se repetà la 12 si la 15 Mai 1811, ca nici ziva,
nici noaptea cáine slobod pe ulitä sa nu se afle... iar cine va vrea, sj
tie caini, aibä legati prin curtile lor". Pentru executarea poruncei,
Agia era obligatA ca pe toata ziva sá dea un car dela politie, sa care
afarä din Bucuresti" 389).
Generalul Bagration, obliga' la 25 Ianuarie 1810, pe toti locui-
torii sA curate noroiul in dreptul caselor lor; cine nu executa este amen-
dat: .... boterilor si celorlalti traitori (se porunceste) ca de acum, fiescine
dintränsii sá raspunza la curatitul ulitelor, fiescine in dreptul casei
sale ce este pe ulitä si tot noroiul se va strang,e; iar care nu va fi ur-
mätor, va pläti straf, osebit de raspunderea ce se va cere dela clan-
sul... 381). lar mai spre toamnA la 15 Oct. 1810, pentru ridicarea mur-
darillor aducAtoare de spurcaciunea aerului, din care se si pricinueste
.,vätämare sanatätei norodului, Agia propune, pentru centrul orasului, in-
V. A. Ureche, vol. XI, pag. 407.
Idem, vol. IX, pg. 401.
V. A. Ureche. Ist., Porn., vol. IX, gag. 601 i vol. XI, pag. 870-71.
J dem, vol. XI, pag. 871."
3Q0) Idem, vol. IX, pag. 620 i vol. XI, gag. 909.
381) V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. IX, pag. 601-6)2 n.

www.dacoromanica.ro
 369

chirierea a 3 cdrute pldtite de obste, cu care sd se ridice toate gu-

noaele 382).
La 26 Martie 1812, 'And a nu pleca Rusii, Spdtarul Pantazoglu
propune sä" se infiinteze puturi absorbante, ca sd se poatA scurge lacu-
rile, dar Divanul n'admite propunerea pe motiv ca, mai usor se usucd
.sau se scurge un 'lac rdmAndnd apa la suprafatd, cleat cu acele puturi
apa totdeauna inguntru in pgrmint...! Tot atunci se propune pen-
tru curAtirea strdzilor de gunoae un serviciu pentru ridicarea lor, exe-
cutat cu 79 de cA.'rute; numai cd era greu de gdsit atAtea cdrute, cdd
Rusii rechizitionau pentru nevoile armatelor lor, tot ce era vehicul de
'transport 383).
Dacd a venit in Domnie Vodä Caragea, a,cesta a avut deosebitd
grijd pentru toate chestiunile privitoare la edilitatea publicd. Dela in-
ceputul domniei s'a ingrijit de buna stare a celor patru Poduri, adicd
iiliçele principale ale Bucuresilor; acestora li se spunea poduri pentrucd
erau podite deacurmezisui drumului cu lemne, asezate ca pardoseala
unui pod de Odd. La 18 Ianuar 1813, se porunceste ca cele patru po-
duri domnesti, sg se faca dupg igptura podurilor Iasilor, adicg sg se
pue podinéle in lung iar nu deacurmezisul, dupg cum sunt acum, cgci
argesc mai nuilt" 3").
SvArlirea gunoaelor in Dambovita, peste cari se depuneau strate
de namol, avea de rezultat cresterea fundului apei i micsorazea albiei;
urmarea acestui fapt erau inundatiile pustiitoare oridecdteori veneau a-
pele mai-mari. La 26 Februarie 1813, s'au dat porunci ca sd se curate
sd se adAnceascd albia DAmbovitei, incepAnd dela morile Mitropo-
liei at Si t. Elefterie, ping la morile Radului Vodg. ot Voiqor- 383). lar
in prinavard, la 13 Mai se dau porunci sd se curate i malurile Odd,
fiecare ceatean in dreptul locului ce avea pe malul Dámbovitei; dar
iumea nu se prea grdbea i pentrucd ordinele date cu cuvAnt bun nu se
ascultau, se porunceste ca pe toti aceia (cari dascult,i), ridice la
inchisoare 386).
A urmat duma, faimoasa ciumd a lui Caragea, care a pustiit Bu,
curestiul, dar care va fi avut darul sd invete pe cei cari au scdpat, chiar
pe cei rdi, cd curdtenia orasului nu-i un lux, ci o necesitate publicd.
Dupd trecerea epidemiei, la 4 Iunie 1814 se impune desfiintarea ta-
rabelor de prin fata prdvAliilor3"), iar la 6 Iunie 1814, Vodd Ca-
ragea ia o mdsurd drasticd ; porunceste Agiei, sd facd cunoscut celor
care au case pe linia Podului Mogosoaei ca nimenea, alte murda-
adcuri sg nu indrgzneascg a mai arunca pe Pod, lgturi ori gunoae, sau
asupra Podului sg tie cherestelele ori lemne pentru trebuinta casel
Idem i vol. XI, pag. 874.
Idem, vol. IX, pag. 602 I vol. XI, pg. 872-73.
V. A. Ureche. Lst. Rom., vol. VA, pg. 799.
Idem, pag. 722.
186) Idem, pag. 724.
387) /dem, pag. 716.

24

www.dacoromanica.ro
370

sale, ci sa-§i faca inauntru, in curtea sa; iar oricare se va aovedi

-se va gäsi urmand impotriva, pe unul ca acela sa-I certi cu batae
chiar acolo in lata loculur. Aceleasi mdsuri s'au luat i pentru cura-
tenia Podului de Mara 388).
Ridicarea gunoaelor depe Podul Mogosae: se face cu cdrutele cu
bol. Divanul propune i Vodd aprobd in as.eias zi, la 6 Iunie 1614, sd
se faca 16 scutelnici alipiti la Casa Podurilor, cari sä mdture cu tdrnuri
sd curW cu lopetile tot gunoiul, pe care sd-1 care cu cärutele cu bol.
Si Divanul propune chiar sd se ia aceleasi mdsuri si pe alte ulite :
Podul Mogogoaei ce s'au facut din nou, trebuinpä este apu-
rurea sà fie curat maturat, si la aceasta, ni se pare cá ar trebui
acest Pod, sä aiba 16 cate ca boj cu tärnuri i lopeti insä opt sa"
intre fle ränd la o saprämäna i alte opt care in alta saptämäna...
a se lace ace.sti 16, scutelnici cu pecetluituri, cari s'a aibä cace ca
tarnuri i lopeti, si sä fie legati la Cassa Apoi ra-
ma' ne iarái, cand se va sävärsi facerea celorlalte poduri, s'a chibzuim
si pentru acelea..." 388 ) .

La 25 Iulie 1814 se intdIneste o inovatie edilitard : Podul Mogo-

soaei va fi luminat cu felinare. un felinar la sapte case, fiecare felinar Cu
.cAte o lumanave :

pentru podoaba Podului Mogosoaei trebuintä este ca din

Capul Podului ci pana la Curtea Veche, pe de oparte si pe de alta,
In fiecare sapte case, sä se faca cate un stälp lung de un stä rjen
jumatate, si in capul stälpului s'A aibä chte un felinar, pe.toatä
seara sá pue si cate o luirá' nare..." acele 7 case sä ingrijeascä
pentru acel fe/mar, ca pe toatá" seara sä pue cate o lumánare" spune
un alt pitac domnesc 380 ) .

La 24 Dec. 1814, s'a hotarat ca in loe de lumandri, fiecare casd sA

contribue cu cate 32 parale pe lund, pldtite pe ate trei luni inainte, cu
care bani sd aibd grijd Spdtdria de felinare 381 ) .
Si drumul spre tot mai bine se urmeazd mer,-u. La 18 Mattie 1815,
se angajeazd un om de specialitate, inginerul arhitect Fainvrach pe care
il gdsim in anii urmAtori sub numele de Freiwald, insdrcinat sd curdte
sd adanceasca Dámbovi0 382), In acest scop, la 3 Iulie 1815, Vocld
Caragea propune s'A* se intrebuineze o mihanie-, adicd o masind 393)

Idem, vol. X/A, pag. 705 i pag. 839.

Idem. pag. 707.
Ijern. ,.ag. 710-7H
Idem. pag. 714
Idem. pag. 727
Vezi acest cuvant in vol. L pag. 162.

www.dacoromanica.ro
 371

ca sä sape ci sa cure fe totdeauna matca Damboviteí. dintre acelea

zute de insasi Domnitorul la Tarigrad. Partea ciudata, este a pentru a
pune in functiune aceasta mihanie, se adreseaza nu vrunui inginer sau
mecanic de specialitate, ci unui calugar, egumenul manastirei Radului
Voda :
Cinstitilor §i credincio0 dumneavoasträ velitilor boeri ai Di-
vanului Domniei Mele, fiincicd s'au gäsit o mihani (machinä) ca
sa sape §i sä cure fe totdeauna matca Danzbovitei cu inlesnire §i cu
prea puling chelituiala, care §i infine nouä este viutä dela Tarigrad
prin chiar vederea noasträ, de aceia poruncim dumnevoastrà; ca
adunändu-vä la un loc, .54 aduceti [aid pe cuviosul egumen al ma-
nastirei Radului Vodä, care are deplin qtiintä inchipuire a aces-
tei mihanii §i a energhiei, i a folosului ce poate face, fär'de discolie
dändu-vä toatä pliroforia, fär de zäbavä sä: o chibzuiti i dumne-
voasträ, ui sä ne facefi anafora, ca sä poruncim a se pune in lu-
crave- 394)

Nu stim ce se va fi facut cu aceasta mihanie, stim numai ca dupa

un an, la 1 Iunie, Voda Caragea, atrage din nou .atentia cetatenilor,
din pricina murdaliicului a gunoiului ce se arunc5 in apa Dambovilei
se pricinuegte i vätämare la sänätatea oamenilor §i se inchide matca
aper, drept care, se porunceste sa se oranduiasca paznici sä privi-
gheze ziva i noaptea i sä nu ¡ase pre nimerzi a arunca in apà cat de
.pu fin murdaläc sau gunor 395).
La 4 Oct. 1816 intalnim un arhitectort, insarcinat Cu suprave-
gherea constructiilor noi, Cu santurile Dambovitei, ba i cu cu pavarea
,,celor patru strade principale- 396) Sunt lucruri noi, cari, dei nu se rea-
lizeaza imediat, totusi zi de zi se infiltreaza in gandul tuturor i fac di um
realizarilor de mai tarziu ca necesitáti ce nu se mai pot amana.
La aceias data, 4 Oct. 1816. se nronune alta incercare pentru cu-
rattrea cel putin a centrului ora§ului. Se da in §tire ca toti cei cari au
case sau prävälii pe amändouä pärtile ale acestor poduri... Sämbetele,
la fiefcare säptämänä °data, boerii i ma nästirile sä oranduiasa pe
..cheiarii ce au, a curàfi podurile in dreptul locurilor caselor ce vor avea
§i adunänd noroiul sau gunoiul la un loc... cu carele d-lor... sä-1 ducä
afarä din politie ; iar ceilalti märginaqi ai podurilor, ce i.i au case qi prä-
vigil pe errzändouä sä fie datori a ridica acel gunoi sau
..noroi si sa-1 ducg iarä§i afarr 897).
Dar toate incercarile ca si staruintele Domnitorului ramaneau fara
ecou ; boerii i egumenii manastirilor nu se supuneau. Ramaneau in pi-
cioare numai expedientele de moment, cand se facea atilt cat se putea.
V. A. Ureche. 1st. Rom. vol. XiA, p. 731. Cit. cond. 74, fila 207 v.
Idem. pag. 735.
316) Idem, pag. 746.
397) V. A. Ureche. 1st. Rom.. vol. X/A, pag. 842-43.

www.dacoromanica.ro
372

La 1 Iulie 1817, se hotara§te ca Podul Mogo§oaei sa fie maturat de ares-

tanti ca sä fie pururea mäturat i curätit, poruncim, sä orandueSi pe
toata siptämä na de doua ori, adicg Mercurea i Sambata, ate 40 de
..vinovati dela puqcgrie, ca sä mature praful sg curate gunoiul dupe
13od.- 398 ) Nici macar teama de ciuma nu scotea pe boeri din ceiace au
apucat, ca sa-i determine sa faca curatenie ; incat acelea§i sbuciumati §1
acelea§i masuri inutile intalnim In tot lungul domniei lui Alexandru 5utu
Grigore Ghica ; nu se schimba decat oamenii cari le dicteaza §i cei
cari nu vor sa le execute.
Imaginea capitalei acelor vremi este foarte sugestiv descrisa de
care d-rul Caraca, contimporan al epocei aceleia
Oraqul n'are in mijlocul lui nici o piatä incapgtoare ; in ma-
halale sunt destule maidane, pe care se grämädesc murclgriile ora-
qului, baligele animalelor i cadavrele lor. Cele mai principale §4
rmai largi strä zi ale oraqului sunt patru, cari.., impart orapl in patru
pärti ; celelalte sunt mai stramte incat abia incap pe ele data' tri-
suri ; ele impart orapl in mai multe mahalale. Nici cele dintii, nici
cele din urmi nu sunt drepte, nici n'au largimea cuvenitg. Cele pa-
tru strizi principale, cat sunt in centrul oraqului sunt pavate cu
grinzi groase, incat seamäng cu podurile de lemn, supt care se aflä
sä oat un canal in care se strang apele provenite din p/oae i zitiada
Ele n'au canal de scurgere, ci riman acolo stagnate §i amestecate cu
baligele animalelor i cu murdiriile ce se arunci de prin case,. vara
putrezesc stricg aerul. Cand timpul este ploios sau se topete zä-
pada se strange in aceste canale si mai ales in pärtile mai joase asa
de multä apá, ci se revarsg ridica grinzile de plutesc pe apg. In
acest chip, trecerea devine foarte periculoasa, atat pe jos cat qi cu
träsura, ori cglare. Pentru a se evita inconmnientele aritate, s'au
astupat de vreo cativa ani aceste canale i in unele locuri strAzile
s'au inältat, iar in altele s'au coborat, aqa ca apele curg prin curt&
caselor sau pe sträzile laterale mai mici. Insi cu aceastg schimbare
nu s'a atins scopul propus, fiindci apele nemai avänd scurgene liberg
spre rat:, formeaza lacuri pe aceste strazi sau prin curtile caselor
dimprejur... Strizile unde se strang ape -noroioase i unde aruncg
baligele cailor. devin cu totul impraoticabile ; ciao-a se inta-nplä sä
treaci pe acolo vrevn piran cu cgruta sau cglare, se ingmoleste
anevoe mai poate eqi; uneori se vatimg i animalele de nu mai pot
esi de acolo... Mai existg si obiceiul räu, de a arunca in stradg mur-
&grille din bucitärii qi curri, pasgri, caini i alte animale moarte,
cari infecteafá atmosfera. Din fericire sunt chini si qoareci
cari le devoreazi incetul cu incetul. Murclarii raman .7i in strizile
principale, dela caii i bou i cari transportg lemne i alte obiecte
ora, fiindca nu existg nici piatg, nici alt loc unde si stea, ci se
398) Idem, pag.`842-43.

www.dacoromanica.ro
 373

opresc in ránduri de amandoua partile sträzii, incat impiedicä

culatia...
Strdzile oraplui sunt strämte §i din nereguld §i neglijentd
devin qi mai strämte, fiindcd asile prdväliilor se deschid in stradä
expun afard marfurile ce sunt de vdnzare, a§a da ,ocupd aproape
jumatate de stanjen din stradä... Se mai adaugd si parii bdtuti dea-
Kindul la marginea sträzii in fata pravdliilor, pe cari se reazimd
usile, ladea noaptea ridicAndu-se uile, (Timan parii, de cari se io-
vesc trecfitorii...
Tot atát de vdtdmätoare sunt lacurile §i bdltile din oras, cari
infecteazd atmosfera... Cel mai mare, plin de stuf, burueni, mii de
broaste §i alte animale este lacul Gorganul...
Tot atdta murddrie aduce oraplui §i mdceldriile unde se tae
vitele, dei cele mai multe sunt pe margin,ea ridului. Dar necuräfe-
aille nu se arunca' in rail, di rdmän pe mal si rdspändesc un miro.

Mai... mentionez... .,Si vätdmdtorul abuz de ordin religios, acela

de a ingropa mortii prin curtile bisericilor sau chiar in biserici,
unde... nir puitrezesc multi ani... apoi neavdnd ad& ncimea cuvenitä,
incetui cu incetul atmosfera se stricl si se produc multime de
boli...." 399).

Acestei imagini foarte putin atragatoare, negresit ca d-rul Caracas

adauga propunerile de cum s'ar putea indrepta toate aceste rele, dar
degeaba, desi n'aveam in vedere decdt interesul orafflur 400). Se isbea
de aceias indolenta sau nepricepere din partea tuturor categoriilor de
cetateni, de care se isbise i toti Domnitorii, A trebuit s'a vie groaznica
duma din anii 1828 si 1829, dar mai ales omul infaptuirilor mari si al
poruncilor energice, Kiselef, care sa pue ordine i sa aduca pe oameni la
respectul datoriilor.

C) ALIMENTELE.
Despre un control propriu zis, control sanitar al alimentelor, nu
poate fi vorba in aceasta epoca. Totusi un control exista si se facea cu
foarte multa severitate, dar numai din punct de vedere al preturilor sau
narturilor, ca oamenii sa nu fie speculati i ca lumea s'a fie indestulata
cu de toate. Din cand in cand se pomeneste i despre calitatea acestor
alimente, dar nu se face nido legatura intre calitate i sanatatea publica.
Dam cateva exemple.
Painea si carnea au fost, sunt, i desigur vor alai fi inca' multa
vreme subiect de discutii printre consumatori, din multe puncte de ve;
dere ; in vremea de care ne ocupam un singur lucru preocupa pe toti,

p. P. Samarian. Topografia lu1 Caraca§, pag. 175 si urmSt.

Idem. pag. 177.

www.dacoromanica.ro
374

pretul de cumparare. Pe atunci ca sa se poata stabili un pret cat mai

aproape de realitate se facea cisniu", cum am spune astazi, se cauta o
medie. De exemplu, la o data oarecare se face cisniul painei : se ja grau
de trei calitati, fiecare calitate cu pretul ei ; se vantura, se macina, se
aleg tkatele si se face paine ; se tin socoteli exacte deck se cheltueste
cu fiecare din aceste manipulatiuni, se totalizeaza si se face media costu-
lui socotità pe chilogram sau ocaua, cum era pe atunci ; se socoteste un
mic beneficiu vanzatorului asa se ajunge la pretul real al unei paini.
La fel se proceda si pentru carne.
In cciace priveste calitatea, la 30 Martie 1811, se pune conditiunea
ca painea sa fie numai de o mänt, adica de o singura calitate, alba
curatä coapta bine- 401), conditiune care nu lipseste niciodata este
ca sa nu fie lipsa la cantar.
Singura conditiune care se cerea pentru carne, era aceia de a fi
bunä §i grasr, dupa care vin conditiunele de pret si a cantitatei nece-
sara pentru indestularea tuturor de obste. La 13 Martie 1816, locuitorii
din Pitesti se plang ca la vänzarea carnei.. li se face wdreptate, cäci
carnea la bcv,..ri se vinde ocaua Po parale 10, iar la dänqii parale 12, ins5
aceia proastä §i slaba. neputänd de boeri, s5 apure mat
bung..." 402
Totu§i aerea vitelor a fost o chestiune care a preocupat atat pe
Domnitorii de pe vremuri, cat si pe Vornicia obstirilor. Nu putea taia
oricine i nici se putea taia oriunde. Controlul taerei il facea un vataf
al macelarilor, de care cateodata, nu prea ascultau macelarii. Asa de
exemplu, la 20 April 1809, Divanul a Imputernicit pe vataf ca pe cei cari
nu-1 vor asculta si nu vor fi supusi povätairilor lui pentru imbelfugarea
carnei, sä aib5 a-i certa a-i pedepsi cu 403),
Cele dintai reguli de pazit la taerea carnei le avem din vremea lui
Alexandru Moruzi. Acest domnitor a intocmit la 2 Martie 1796, un nizara
cu 13 ponturi, in care se fixeaza conditiunele taerei vitelor si vanzarea
carnii. Din continutul acestui nizam se desprinde grija de a se pastra
curatenie in toate operatiile de taere i manuirea carnurilor. Zalhanaua,
adica locul de taere trebue sa fie la malul Dambavitei din josul sfintei
mänastiri Rada Voda, aproape de apr. Despre vreun control al car-
nurilor nu se pomeneste nici o vorba. Tot la zalhana se tae i porcii,
afarä de cei cari se tae de locuitori pentru trebuintele caselor lor ; taerea
la zalhana este obligatorie pentru carnea pusa in vanzare, nu pentru a
se face controlul calitatei carnurilor, ci numai pentru controlul proprie-
tatei vitei taiate, ca nu cumva, sa fie vita sau porcul furat : ramätorii
iaraqi zalhanaua sa-i aib5, fara de a indrazni cineva sa tae, ca sa nu
se faca catahrisis zaticnire ali.verLuluj täindu-se vite streine, afara de
.,cei carii vor tala pentru trebuintele caselor tor'. 404).

V. A. Ureche. 1st. Rom., vol. XI, pag. 922

Ideal, vol. X/A. pag. 922.
V. A. Ureche. !St Rom., vol. IX, pail. 621 0 vol. XI, peg. 918.
idem, vol. VI, pag. 676. C1teazA cond1ca nr. 31. Fila 3 u. scara 4.

www.dacoromanica.ro
 375

Dar poruncile ca toate poruncile erau fAcute ca sd fie cAlcate. N'a

trecut mult i vitele se tdiau pe un loc pdrAsit dintre grajdurile Curtea
Vechi, si se alai' pe pdmant, nu la marginea apei. La 8 Septembrie 1801.
Domnitorul Alexandru Moruzi venit din nou la domnie dd poruncd sd se
facd un fel de punte pAnd in apd i acolo sd se tae i sA se curdte. Dar
nici acest lucru nu s'a pdzit, din care cauzd se /*ace putoare molifsegte
aerul §i pricinueste vätämare:" ; pe de altd parte, din cauza sdngelui
resturilor cari se aruncau i deosebite i,itori (closete) ce au acele má-
,,celátii, puse pe marginea apei, si nu grijesc iciodat5 a le curai, s'au
fgcut un murdal5c atát de mare si o putoare ata de nesuferitä, inca nut
este cu putintg a nu se pricinui molfsirea aerulai feluri de boale in
sängtatea oamenilor...-. In cele din urma s'a hotdrdt mutarea zalhanalei
mai jos pe Ddmbovita in dreptul Jicnitei ; in acela§ timp s'a hotdrAt ca
numai aid sA tae toatd lumea, chiar i suditii strdini ; de aici, cdrnurile
Mate i spdlate, sd se transporte cu edruta sau pe doi cai cu samare la
scaune' adicd la prdvdliile de mdceldrie de prin ora 406),
Dar n'a trecut mult si zalhanaua iardsi a fost mutatd. La 1803,
tderea se face la zalhanaua ce incg din anul trecut, dup5 tnizamul ce au
lost dat, au fast fäcutg si au gait-o la 1?adul-Voc15- 406).
asta n'ar fi fost nimic, cdci, in realitate tderea se fdcea pretu-
tindeni, prin curti, ha chiar si pe ulite sau pe poduri. La 15 Mai 1819.
se dau porunci in aceastd privintd, ca sd nu se mai tae pe poduri.
La 29 August 1811, un negustor din TArgoviste, Tache loan, face
o noud zalhana pe Ddmbovita, mai jos de cea veche. Mahalagii reclamd.
Se cerceteazd si se stabileste cd noua zalhana este mai departe de ultima
casd locuitd, decum este vechea zalhana. Osebit de asta se construía in
conditiuni mai bune: se face pod peste apd, vitele se taie si se spald pe
-pod, pieile se usucd in jos de pod, seul se topete in sus de pod. Si Di-
vanul aprobd construirea noului abator 407).
In contractul pentru vAnzarea cArnei incheiat in anul 1811, sin-
gurele conditiuni ce s'au pus mdcelarilor, conditiuni privitoare la cali-
tate si igiend sunt, sd ail:4 carne indestul5 í bunä dup5 cum va fi vre-
mea i vitele; täerea sa se faca dimineara ca panä In ziu5 sä cur5tim
§i s5 priiim scaunele spre a nu pricinui putoare" ( punctul 2 si 11 din
contract) 409).
La fel in contractul incheiat cu mdcelarii la 9 April 1813 nu se
specified nici o conditiune .de examinare a cdrnurilor, se cere numai sd
fie bung si grasr. lar intre conditiunele tderei vitelor, se cere, 55. se
tae dimineara, ca p5n5 in zing s5 cur5re s5 prijasc5 macelarii ini-
prejurul scaunelor de a nu se pricinui putori..." 409).

V. A. Uneche. 1st. Rom., vol. VIII, pag. 119 §1 urtmAt.

rdem, vol. XI, pag. 451.
Idem, vol. IX, pag. 620 l vol. XI, pag. 908-909.
4081 V. A. LIreche. I. c. vol. IX. pag. 621 e vol. XI, pag. 918.
409) Idem, vol. X/A, pag. 881-82

www.dacoromanica.ro
376

Acela§ lucru se prevede §i in contractul pe 1814'4"). contractub

pe 1817 se adaugA cd cei ce nu vor tine curAtenie la junghierea vitelor
par fi indatorati apai a le aduce de a le junghia la loc depärtat de
scaun" 411 ).
La 15 Iunie 1828, cu prilejul ivirei ciumei §i in timpul ocupatei
ruse§ti, se constatA cA mAcelarii impotriva hotararilor ce sunt date, au.
obrAznicit de tac vite in mijlocul politiei, in piafa obqteascä, pentru
care... strAlucirea sa Graf Patin, inputernicitul prezirlent al Divanu-
-rilor, au dat poruncä, ca sä urmeze mäcelarii cu ta'erea arnei din josuf
anfinästirei Radului Veda..." 412 ).
Art. 22 din Regulamentul pentrtt inbunätätirea i paza bunei
,,orAndueli in Politia Bucure#ilor'', intdrit la 6 Iulie 1830, spune :
Trebuintá neapgratä fiind a inceta cu totul de acum inainte
de a se mai täla vite in Politie, sä se oranduiasa intradins loc de
mäaelarii de pe apa Därnbovitei, din josul morei Mänästirei Radulur
Vodä; cgreia mori, intraceste zile i s'au täiat zägazul pentru inecä-
ciunea ce a pricinuit Politiei; locul acesta se orandueqte intro o-
gradä mare a lui Ene Säpätorul de tämple biserice.Fti, din maha-
laua Apostolului, care ogradä cade in fata casei unui Ene CI pitan,
ande este qi straja ulitei Dobrotesei, intre grädina Slugerului Ale-
xandru Vasca, ce o desparte numai Dâmbovita de aceastä ogradà,
qi intre grädina lui Great.
Art. 23. Pesariile sá se ridice din Politie ca totul i sä se
mute iarkFi din josul moarei Mânästirii Radului Vodä, mai la vale-
de mäcelärii, tot pe apa mbovitei; acolo sä-.i aqeze pescarii ma-
gaziile lor, la fieqcare piatà spre vânzare in Politie, sä aiba voe
a aduce nurnai atáta sumä cât se va socoti cA ponte a se vinde
pe fie.Kare zi, iar nu mai mutt.
Art. 24. Asemenea trebuintä fiind a lipsi säpunäriite din
läuntrul Politiei, sg se indatoreze sapunarii ca de acum
sä-qi lucreze meseria lor tot din josul moarei Mänästirei Radului
Vocrá pe apa aimbovitei, mai la vale de pesarii- 418 ).

d) LEGUMELE, ZARZAVATURILE sr FRUCTELE.

Se vindgau pe piete, dar mai ales pe ulite §i poduri de o parte
alta a drumurilor. Nu exista nici un control in raport Cu. igiena, Mid
numai mAsurile prohibitive ce se luau in vreme de ciumd. Aglomerarea
vAnzAtorilor era a§a de mare, a adeseaori se impiedica circulatia, ceiace
a detlerminat pe generalul Engelhard, din vremea ocupatiei ruse§ti din:
Idem, pag. 883.
Idem, pag. 930.
Arh. stat cond. 117, f. 134. cf. P. Samarlan. Chum, 1. a: p. 449.
Analele parlamentare, vol. I, pag: 459-460..

www.dacoromanica.ro
 377

1806-1821, sa dea ordin Divanului, sa fixeze anumite locuri pentru

vanzarea acestora:

precupetilor ce v,ind zarzavaturi, poame, legurne alte mg-

runtisuri prin ulitele thrgului, sä li se dea un loc osebit in ulita lui
$erban-Voda in dreptul Stintului loan, ca toti adunandu-se ato/o,
sa faca vanzarea acestor lucruri, spre a nu pa' timi discolie treatorii
cei calari si pe jos si carele si butiele de stramtoarea ulitelor, ce se
fac de catre numiti precupeti, cu punerea zarza vaturilor celorlalte
lucruri chiar pe lumina ailitelor....".
Un alt loc de desf acere al acestor produse era Ja Tfirgul Cu-
cului, unde, acolo are sa tränza once zarzavaturi va avea, caci ca
copaile lor se strimteazá podul si se da zaticnire la imbletul nora,-
dului..." A14).

e) BAUTURILE.
In epoca de care ne ocupara nu gas-im nici o urma de vreun con-
trol al bauturilor, ara numai din punct de vedere fiscal.
Domnitorii au incurajat cultura viilor i productia vinurilor, cum
productia bäuturilor spirtoase, a rachiului sau horilca, cum se spunea.
pe atunci, punancl taxe mari vamaIe pentru bauturile de import.
O singura data am gasit o oprire a fabricarei rachiului din grane,
dar nu din motive de sanatate sau pentru combaterea alcoolismului, ti.
pentru a se pune la addpost granele in timpul unpi foamete- mari. Era
in anul 1793, in vremea lui Alexandru Moruzi (Ianuar 1793Auoust
1796). 0 foamete cumplita bantuia Muntenia. Domnitorul dà porunci
strásnice s'a se opreasca infiintarea povernelor pentru fabecarea rachiu-
lui din grau; pe de alta parte, cine stie, poate manat de gandul sa mai
stavileasca consumarea rachiului, la 23 Februar 1793, da de stire is-
pravnicului din Slam-Ramnic, sa impiedice trecerea horilcei din Mol-
dova: sä nu ingaduiti macar o oca a trece...", iar cata este, sa se cata--
grafieze, pela cine anume este si cat are 4").
Romanii beau mult si beau /ara alegere. D-rul Constantin Ca-
racas in descrierea Tärei Roma' nesti" , spune:
Taranii muncind toatä saptämärza... si amará fi de neinoetatele -
sarcini ce li se tot pun, alearga Duminicele si sarbatorile, mai ales
in timpul verei, de dimineatá, cei mai multi faca a asculta sfänta Li-
turghie, la carciumä. Acolo adunfindu-se la un loc, bafrani tineri,
incep cu bäutura rachialui i petrec o parte din zi flecärind i glu-
mind intre clä usa. arpa pranz odihnindu-se pu fin, aleargä iaräsi
acolo, acum ar fan:Me ca tot; cei mat batrani dintre barbati i femei..-

V. A. Ureche.. 1st. Rom., vol. IX, pag. 621 si vol. XI, pag. 714.
V. A. Ureche. 1st. Rom., vol.. VI, pag. 269. Citeaza condica dom- -
measci 23, fila 2 verso.

www.dacoromanica.ro
378

se pun pe bituturd flecarind si certandu-se, pänä ce se si bat cite

°data. lar cei mai tineri joaa hora lor Ceiace este sup&
rätor la aceste veselii este abuzul bäuturei, cAci totdeauna ajung la
belie, care le shied sänätatea si mintea.
Din contri, boerii, dupä Caracas, sunt sobri: cu cát sunt de-
dati la betie täranii alti oameni de conditiuni mai de jos, cu atata
sunt de sobri nobilii (boerii)" 4'19,
f) BAILE.
D-rul Constantin Caracas traitor in epoca despre care ne ocupam
aici, scrie in Topografia- lui ca existau in Bucuresti bai publice, iar
.unii boeri au Hi private in casele ca, toate sunt construite dupe
un acelas tip; apoi face descrierea uneia din baile Bucurestilor, probabil
baia dela Sft. loan:
adevärata bae uncle se scald& consta din doug-trei camere
boltite, rotunde sau pätrate, uncle pentru bArbati altele pen tru
fenzei. Aceste carnere nu au ferestre pe läturi, nici nu se lu-
mineazä de razele soarelui, ci deabea capätä putinä luminä pie-
zisä prin niste ochiuri rotunde de sticlä, care sunt asezate sus in
bdtä; apa necesarä se scoal-e din rádl ce curge pe aläturi prin niste
sghiaburi de Iemn se adunä intr'un rezervor mare, fäcut anuone
pentru asta. De acolo trece intro cäldare de arami in care se in-
eälzeste si apoi ese pi-in (evi pentru uzul celar ce se scaldä in li-
ghtanele báei. Cäldarea incälzeste apa dela bu, lar aburul din eál-
dare, trece printro peav5 pe sub podeaua clädirei, care se ina-
zeste asa de tare, 05 nu poate cineva si calce cleat cu sandale
inalte de lemn... Aburii cei dei, cari se ridia din apa care se varsi
pe podeaua de piatrà infierbärztatà, cänd se spalä oamenii, (fac pe
cei neobisnuiti) cánd inträ, si lcsine indatä. ...Clientii se desbrad
mai intäi intro incipere mare care se numeste giamandan", apoi
inträ in bae infäsurapi nun-Lai Cu o basma si se aseazä p,e scaunele
de piaträ, care sunt jurimprejurtzl 1)66. Aco!o asudä ingrozitor din
cáldura infricosätor de mare a atmosferei..; atunci bäesii freac5 toate
membrete corpului la inceput cu o gebrea, pe urma ii spala c-u mule
sfipun si varsä pe corp cate putinä apfi, care ese din dotiä frumoase
robinete, pe una caldä, pe alta rece in doug vase mici de marmorä
si la urrni spalä capul. Dupà aceasta. cei mai multi si mai ales fe.
meile obisnuesc de stau acolo mult timp värsänd mereu apä caldä
pe trup, câtecdatá si rece... dozzA pana la trei ceasuri.
La esire din bae unii obisnuesc si chefuiascd acolo cu muzica sau
.,sg guste diferite mäncäri si bguturt. Incat locuitorii oraselor mal
.,ales femeile de toate treptele, uzeazg i abuzeazg deseori de bgi, pe
416) P. P. Samarian. Topografia lui Caraca4. pag. 103 *I lit.

www.dacoromanica.ro
 379

cari le frecventeazd mai mult pentru petrecere veselie...- . Din a-

teste motive, cAt si din faptul cA d-rul Caracas nu iubeste aceste bAi de
abur, pe cari le socoteste mai mult ca o torturA si periculoase sdnatAtii,
propune infiintarea unor bAi publice moderne, cari sA nu pericliteze
nätatea 427 ) ,

g) CIMITIRELE.
IVTortif se ingropau in jurul bisericilor. Domnitorii, boerii §i ctitorii
bisericilor se ingropau chiar in interiorul bisericilor. Practica aceasta se
indätinase de atAtea secole, ca intrase in credinta poporului si nu era
treabd usoarA s'o schimbe cineva.
Pentru intaiaoarà cAnd s'a incercat, s5 se renunte la acest sistem
de ingropkiuni, a fost in vremea ocupatiei rusesti dintre 1806-1812.
Senatorul general Cu§nicof a cerut Divanului la 18 Martie 1809, sA
dea porunci ca mortii sä nu se mai ingroape prin curtile bisericilor d.
cimitire gafa din oras. Si ca sá se evite cazurile nenorocite cand se
ingropau unii oameni numai cu morti aparente, cadavrtle sd se in-
groape numai dupä cAteva zile dela moarte : iar in cazurile de morti
grabnice, sA nu se ingroape cadavrul pAnA nu se cerceteazA mai intAi
-cauza mortei.

Dela intAiul Divan, catre biv vel Stolnic Constantin Fredescu

Fiinda Exc. Sa generalul Cusnicof prin predlojenia ce a trimis
catre Divan, scris5 dela 9 ale acestei luni urmätoare, porunceste ca
de acum inainte oamenii Ce vor muri aici in Politie, sj nu se
ingroape nici prin biserici, nici in läuntrul Politiei, ci .s.5 se orän-
duiascA locuri afar5 din Politie, ca sä fie spre ingroparea lor. De
aceia porunce0e Divanul, Domniei Tale, s5 me.rgi insusi la marginele
a cate patru podurile mari ale Politiei e§ind afar5 pe a mp, s5
chibzire*Iti a gási la marginea a ficsaruia dintre aceste patru po-
duri cate un loe indemanatec i cuviincios pentru inproparea ce/or
morti s5 aduceri Divanului raport cu intreaga pliroforie. Deosebit
s5 faci asrmerzea chibzuire pentru oriate ulite es prin mahalale la
margine, ca si in dreptul acelor ulite, sá se gaseasc5 ate un loc la
mp, ca s5 fie spre implinirea ingroparei locuitorilor de prin maha-
lale, lufind impreunA cu dumneta 4i un zapciu spatäresc. caee va avea
stiinta de toate aceste ulite 418 ),
Din punct de vedere al moravurilor vremei, ca si din punct de ve-
dere medico-legal este interesantA si porunca generalului rus:
principaturile Moldovei si Valahiei se urmeaz5 dou5 obi-
cciuri ces sunt de foarte mare pagub5 si prime jdioase. Intâl e5 se
P. P. Samarian, I. c. pag. 120 *1 tirmdt
V. A. Ureche. ¡O Rom., vol. IX, pag. 357

www.dacoromanica.ro
380

ingroap5 trupurile moarte intr'aceias zi and mor, si se poate zice

multe dirbtränsele peste a teva ceasuri; al doilea, a se ingroapfi
trupurile pela bisericele din oras. Aceastä rea urmare i Mutate ce
se pricinueste dintraceastä grabnia ingropare este stiut5 din multe
pilde, ce astäzi se pomenesc cá s'au intimplat cu mulfi nenoro-
citi, cari Cu grabnia ingropare in pämänt pe urmä s'aiu descoperit
cá n'au ajuns la vremea mortei, ci la o vreme and au lost in le-
sin; iar at pentru aul ce pricinueste ingroparea prin biserici in
orase, i aceasta este v5zut, fiinda nu numai in orasul Ia.i i Bu-
curesti, ci in celelalte targuri, unde se arid azduhul si mai greu.
fiind uliftie strimte i necur5 tite, din care pricini se nasc boak
prime jdioase i smreduitoare, iar din ingroparea in °rase prin bi-
serici, fiinda se strimteaa azduhul si din pricina multimei noro-
dului, prea lesne se poate intämpla si se intämpl5 boale multe, cum
moarte, si mai v5 dos a in p5rtile aceste nu se ingroapä trupurile
In ad5nc; anandottä obiceiurile acestea se päzeau in vremurile vechi
in Rusia, dar de mult ins5 azdndu-se cá estte o nenorocire pentru
omenire, s'a curmat prin privigherea luarea aminte a Stäpanirei.
Luänd dar seama la aceast5 pricina si implinind datoria mea cu
care sunt ins5rcinat din malta si impäräteasca poruna, ca sá p5-
zesc .35 privighez pentrd binele tärilor acestora, am ratrat in tre-
buinta aceasta cu inscrise ar5t5ri cu prea osfintitul Mitropolit
Exarh Gavril, care/e fiind intrun glas ca socotelile si chibzuirile mele
au scris acum atre amfindou5 duhovnicestile pgrti a Cnejiilor
Basarabiei, ca nici decum de acum inainte, s5 nu mai fie ingropati
mor fu in aceiasi zi ce s'au sgarsit, ci totdeauna a douazi, i cei ce
ca grabnia moarte mor, s5 nu se ingroape, p5n5 nu se va face cer-
cetarea pricinei grabnicei intä mpläri a morpei, prin mijlocirea doc-
torilor sau a altor obraze, ca s5 se vaz5 i s5 se descopere pricina
mortei, care a fost; iar pentru ingroparea in orasul 1a.ilcc i Bu-
cuestilor prin mänästiri, prea osfintia Sa asteapt5 numai, ca s5 se
ora' nduiasa /ocuri afaia din tSrg, care sä fie locurile ingropärei
atunci nu va lipsi, sá dea porunci p5rtilor duhovnicesti, ca acele lo-
curi sfintindu-se, acolo sä: se ingroape i trupurile moarte". In con-
secint5 se d5 porunci ca nimeni sá nu se opue la ingroparea cada-
vrelor a douazi dela producerea morpei; 2) in caz -de moarte grab-
nia, mortul .95 fie ingropat numai dup5 aflarea cauzei mortei; 3) s5
se fixeze locul cimitirilor 419).

Negresit cá. masura era build, dar era greu de aplicat, pentruca
se opunea poporul. La 8 Iunie 1810 Rusii reinoesc poruncile ca privire
la ingroparea mortilor, iar in Iqile, Divanul comunica generalului En-
gelhard, sa se procedeze mai domol fiind vorba ',de credinta /egei"
mai ales de oameni care nu primesc asa usor o reform& de west soi.
Face cunoscut .chiar, ca dei cativa cari au executat ordinul si au in--
419) V. A. Ureche, I. c., vol. IX, gag. 357.-358.

www.dacoromanica.ro
 381

gropat mortii afara din ora*, i-au gasa a douazi sco§i din morminte §i
,,desbracati... iar trupurile lor s'au fAcut mancare jiganiilor
pentru care motiv se cere o pAsuire *i mai putina severitate in evecu-
tarea poruncei 420).
Pentru osta*ii ru*i morti la noi, i erau multi Ru*i morti la noi,
la 10 Februarie 1810, se umpluse un cimitir i acum se cerea un alt
loc pentru treaba asta. La 20 Februar 1810 li s'a dat un loc al Cu-
coanei Dämäroaia de pe langá Ma- nästirea Spirer 421).
Chestiunea cimitirelor agita mereu poulatia Bucure*tilor ca *i pe
cea din Craiova; de aceia protestArile nu mai conteneau. In Noembrie
1811 ca *i in 1812, ca i In multe decenii dup5 aceia, problema scoate-
rei cimitirelor afara din barierele ora*elor a ramas mereu sbuiect de ne-
multumire pentru populatie. La April 1811, chestiunea cimitirelor revine,
de asta datA sub o alt5 form5. Divanul cere Mitroplitului, sA dea ordine
ca grooile mortilor sa se faca adAnci de patru palme domnesti soco-
tite dela capacul cosciugului, ca sA nu se mai IntAmple s5 se desgroape
cadavrele de cAini i porci 422).
IncercArile de a schimba obiceiul de a se Ingropa mortii pe lAng5
bisericele din ora*, n'au dat rezultatele weptate. Venirea Rusilor
noua lor ocupatie din anul 1828, a readus aceastA problem5 In discutie
iar5*i s'au dat ordine sA se facA cimitire afar5 din ora*. Reforma ho-
tArAtoare s'a InfAotuit odatA cu intarirea regulamentului ora*ului Bucu-
re*ti, la 6 Iulie 1830. Art. 25 al acestui regulament spune:

Se va popri de acum inainte de a se imai ingropa mortii in po-

litie, ci toti, dela cea dintai persoan5 pana' la cea din urma, f5ra ose-
bite, s5 se ingroape afar5 din Politie; §i mai intai, pentru ai bisericei
rás5ritului s'ait chibzuit cimitirele (locuri dtt ingropare), ce se v5d
insemnate mai jos:
La capul Podului Mogapaiei incepand lungimea sa din do-
sul gradinei C5minarului spre 135neasa, in care gradin5 se
ella acum magazii de fan impär5tesc.
La capul Podului Targului de Afar5, dincolo de Obor, in
drumul Foc§anilor, in locul unde pana acum se facea Târgul Mo-
§ilor.
La capul Podului lui ,Serban Vocia, deasupra dealului dela
Filaret.
Pe locul cel ingradit cu scanduri de chir loan Scufa, in
dreptui gradinei Stolnicului Stati Pencovici; acesta va fi pentru ma-
halagii din Gorgani i Mihai Voda §i ceilalti cari sunt in preajnia
ulitei Podului de Pamant.

V. A. Ureche, 1. c., vol. IX, pag. 617.

Idem, pag. 618.
Idem, pag. 363 n. 2. Idem, pag. 364. Cit. cond. 6, fila 75.

www.dacoromanica.ro
382

lar la ca pu! Podului Calicilor nu se face cimitir, fiinda nu s'au

gäsit loc slobod unizeaza a slit:1i pentru acest pod, tot cimitirul
cel hotärdt la capul Podul lui , erban-Vcxffi.
Art. 26. Aceste patru locuri intai se vor imprejura ca in..
gradire de scánduri, pang ca. nd venitul Politiei va ajunge in stare de
a se face acea imprejurare ca zid, ande se va face si ate un para-
clis, oranduindu-se doi preoti i un car:Caret, ca pe fiecare säptg-
man& la zilele ce va ga si ca cale sfintia sa pärintele Mitropolit, sg
se sävarseasc5 sfanta Liturghie spre pomenirea celor ingropati acolo.
Fiescare din aceste locuri va avea intinderea, &at in lung cat
si in lat, de cate 200 stanjeni 243).

42.3) Analele parlament. vol. 1 pt. pag. 460-461.

www.dacoromanica.ro
 B. MOLDO VA.

REFORMELE LUI GRIGORE AL. GHICA IN RAPORT

CU ASISTENTA I SANATATEA PUBLICA

Consideratiuni generale.

Vantul cel nou, vantul reorganizarei vieki publice romanesti pe

temeiuri noi asemanatoare vietei occidentale, a batut si in Moldova, in
aceias vrerne cu cel din Muntenia.
Promotorul miscarei de regenerare a fost in Moldova, Domnito-
rul Grigoriei Alexandru Ghica (Sept. 1774-10 Oct. 1777). Din ne-
norocire acest Domnitor a fost prins in vartejul unor uneltiri cú sfarsit
tragic, cari au dus la pierderea Bucovinei si la uciderea miseleasca a
Domnitorului; pe de alta parte, in Iulie 1827, Iasii au fost pustiiti de
un incendiu groaznic, care a distrus prin.tre altele i Arhivele Statului,
comoara nepretuita a trecutului vietei Moldovei. Din aceste cloud' cauze.
pe de o parte, opera inceputa de Grifjore Ghica este cunosctita mai
putin cleat cea infaptuita de Alexandru Ipsilanti in Muntenia, pe de
alta parte avem o documentare mult mai reclusa asupra celor realizate
in Moldova.
In genere, toate institutiile de asistenta din Muntenia, Cutia mi-
lelor, Orfanotrofia, asistenta bolnavilor cum si organizarea sanitara a
taxii in paport cu aceastá asistenta, îi gäsesc echivalentul lor in Mol-
dova. Faptul se explica tgor, daca se tine scaira, ca unii i aceiasi
Domnitori domneau cand in Muntenia, cand in Moldova.
Totusi exista o mare deosebire intre organizatia din Muntenia
cea .din Moldova. Pecand in Muntenia, pana la Kiselef, toate ar-
ganizatiile cu caracter ctz asistenta au o conducere unitara, Epitropia
de obste, Vornicia de obste sau Departamentul Epitropiei, in Moldova,
Cutia milei, Orfantrofia i m,edicul public in raport cu organizatia sa-
nitara, sunt institutiuni cu venituri i conducere aparte, de sine stats..-
toare. puse doar sub controlul Domnitorilor si a demnitarilor
Tinand seama de aceste diferente, in limita documentelor cunos-
cute, vom arata toate aceste organizatiuni, fiecare la rand.

www.dacoromanica.ro
384

I. CUTIA MILOSTENIEL
In Sept. 1776, Grigore Ghica rupand §i surpand toate condicele
vechi ce au lost pang acum-, a intocmit o avezare nouS asemanatoare
celei din Muntenia. Imprejurarile au impiedicat, sa se tipareasca aceste
noi asezari. A ramas doar manusc_risul, in Biblioteca ,Seminarului Ve-
niamin din Socola
Prin astzamantul sau, Grigore Ghica pune in regula Justitia, Ad-
ministratia, chiar si Armata. Un punct principal urmarit de Domnitor,
a fost starpirea abuzurilor cu avaaeturile i plocoanele ce luau boerii depe
la slujbasi in contul acestor slujbe; pentruca, la randul br, acesti sluj-
basi jumuleau pe tarani i saraci, ca sa-si scoata cheltuelile. In acest
scop, Domnitorul Grigore Ghica a hotarat ca toti slujbasii sa fie pia-
cu lefi fixe; plata lefilor avea sa se faca dintro cota räsura- ce
se lua din toate veniturile Vistieriei, ca si din alte dari ca desetina,
vadraritul, vami. ocne, etc. Suma adunata din rasuri forma un fond,
care nu se amesteca cu veniturile Vistieriei dbmnesti, numit gheni-
con- ; iar acest fond se administra de o Epitropie speciala, compusa din
vel Logofat, vel Vornic, vel Spatar i vel Ban, cu numiele de Epitro.
pia Casei thesauro filachion-, sub presedintia Mitropolitului.
Intocmai ca i Epitropia obsteasca din Munt,enia, aceasta Casa
platea toate lefile slujbasilor, dar oprea cate jumatate de leu la suta,
pentru fondul milelor. Asa a luat fiintaeCutia milelor, cu bani din leafa
-slujbasilor saraci; coaributia boerilor 'bogati va veni in urma. Spune
hrisovul domnesc:
cu,neadormit cuget am lost suntem, socotind deapururea
indreptarea stärei a bunei rândueli, atät in cet mari, at .0 in cei
mai mici bojari si in toti die Drept aceia, rupänd surpänd
toate condicele vechi, ce au fast pfinä acum, hotäräflu... sä se dea
la fiecarele, venit dupà stepena (gradul) §i randuiaia boeriei, atat
din rà sari, pe toatà luna, cum .0 din alte venituri.. Sd se ia ate
patrusprezeoe parde de tot leul ra.'surä, sä nu aiba nici un a-
mestec cu celelalte venituri, nici sä se numeascä venit al Vistieriei
gospod, nici sä se stra raga la Vistireia domneascä, ci sä. se numeascä
-Ghenicon-, venitul boiarilor. Asupra egreia treabg, anduim Dom-
nia Mea Epitropi, pe d-lui vel Logolät, pe d-lui vl Spätar pe
d-lui vel Ban... sä fie purtätori de grijä, sä strängä... venitul de mal
sus.., in deosebitä Casä thesavrofilakion, in sbinta Mitropolia... Din
care.., sä se imparta i sä se dee pe toatä luna fiescearuia, dupi
condica aceasta, n,esmintit... Insä pe toata suma banilor ce se vie
da pe fiesce care lung ränduita leafa, sä se opreasca de Epitropi,
dela toti fiescecarele, la o suta lei jumäitate de leu. Cari bani, cäti
se vor face pe aceastä socotea/a, sa se dea cu foae ca pecete gos-
pod, la locuri sapätate lipsite de chiverniseala hranei lor... 2).
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. I, pag. 129.
V. A. Ureche, 1. c. pag. 132-133.

www.dacoromanica.ro
 385

Este neindoios ca Domnitorii cari au urmat lui Grigore Ghica,

adica Constantin Moruzi (Oct. 1777-8 Iunie 1782) si Alexandru Ma-
vrocordat zis Deli-bel, (8 Iunie 1782-12 Ian. 1785), au pastrat
coraplectat infaptuirile lui Grigore Ghica. Mai ales Mavrocordat, deli-
bei, cel care a avut o deosebita grifa' de cei saraci, cari umblau dupa
el cu cärclul, sá agoniseascä ceva-. Si nici cá s'ar fi putut altfel din
partea unui Domnitor, care scrie intr'un hrisov:

Oricäte cu l'una socotintä si dreptate spre intemerea qi folos-ul

obSei, care prin ispitire s'au incredintat ql s'au dovedit folosul lor,
toate acestea n'au trecut cu vederea, ce incä pre cät a fi cu putintä,
si mai mult, ne vom sili a le aduce la intemeiare qi bunä stare spre
odihna tuturor acelor ce s'au incredintat intru a Noasträ mar-
muire... 3).

Sunt cuvinte domnesti, cari cinstesc memoria celui cari li-a pro-
fesat.
Farä indoiala ca Alexandru Ipsilanti, ctitorul reformelor din Mun-
tenia, daca a trecut cu domnia in Moldova (Dec. 1786-12 April 1788),
cu toate greutatile ce a avut de infruntat in aceasta scurta dar agriata
domnie, trebue sa fi adus ceva din spiritul lui de organizator i refor-
mator si in Moldova, sau sa fi perfectionat organizarea ce va fi gasa
aici. Numai ca n'avem documente probante.
18 Iunie 1799. Si vremea a trecut. Domnitorii s'au schimbat
Emanuel Giani Ruset, Alexandru Moruzi, Mihai Sutu, Alexandru Ca-
limachi, ba a fost si o ocupatie ruseasca intre Oct. 1788 si 9 Ian. 1792.
toti trebue sa. fi lasat ceva pentru Cutie, pentru ajutorarea saraci-
lor i nevolnicilor. O dovada hotaratoare despre aceasta o avem inteun
hrisov al Domnitorului Constantin Alex. Ipsilanti (8 Martie 1799
lulie 1801), in care se insira toate veniturile Cutiei de milostenri, ve-
nituri cari s'au tot creiat de catre toti Domnitorii pome-niti mai sus.
Acum, la 18 Iunie, aviem o icoana fidela a situatiei Cutiei milosteniei
din Moldova, ca veniturile qi felul cum intelegea Domnitorul, sa se
Imparta ajurtoarele ca sä se poata cuprinde pe multi dintr'acei vred-
niel de

Din ceasul ce din Dumnezeiasca pronie, s'au incredintat in

máinele Noastre ociármuirea tärei acestia, a Moldovei, socotind ne-
apar- ata datorie ce are un stäpánitor, a privighea spre cele de
trebuintä obstiei, tot scoposul qi cugetul Domniei Mele, au fost si
este, de a glsi chipuri si a pune in lucrare si la l'una ränduialä
toate acele ce se cuvine spre intemeerea qi odihna tuturor supusi-
lor nostri, qi mai ales pentru casele sapätate qi särace, de a le gäsi
chip de ajutor, spre inlestiirea ql usurarea petrecerei.

_3) tr.Spitalul», 1904, pag. 391. Hrisovul 1w Alex. C.onst. V. V.

25

www.dacoromanica.ro
386

vazand a de cum am intrat la Foc§ani, in hotarul mar-

ginei Tgrei, ni-au intampinat multime de jalobe dela case sc.&
patate §i vredaice de mila, dupa ce cu ajutorul rnilostivului Dam-
nezeu am ajuns la domnescul si pärintescul Nostru Scaun, mai
intfii cleat toate altele, intrgnd in cercetane pentru venitul
de milostenie, ce s'au asezat mai nainte de atre alli luminati
Domni, prin hrisoave gospod (domnesti), am O.' sit venitul Cu-
tiei, ca o suma foarte putinä, din care nici pot a se cuprinde toti
aceia ce sunt scapatati qi vrednici de milá, nici este de uncle a lt
se da dup.i trebuinta qi peat se cade a ajutora la greutatea lip-
sei in care so aflä. i ca pentru un lucru cuviincios §i de mare
trebuintä ce este spre cuprinderea celor lipsiti i vrednici de milä,
voind Domnia Mea, din toatä Myna, spre a se mai adäugi veni-
tul Cutiei, n'arn lasat de a .nu cerca toate chipurile, incgt s'au pu-
tut, spre adaugirea venitului Cutiei. 5i atgt cele onai de nainte
venituri ce s'au aflat asezate la Cutie, cercetandu-se s'au stator-
nicit, mai sporindu-se o suma de venituri, cu ceiace s'au socotit,
cum §i altele ate sau socotit i s'au gäsit at cale acum a se
mai adaugi, peste acele de mai nainte, unindu-se toa4e la un loc.
lard' prin hrisov a Domniei Mele, se arata anume:
Intal veniturile ce inai de nainte au lost asezate la Cutie,
cari le intarim i Domnia Mea, adica:
Preaosfintia sa parintele Mitropolitul, din oeniturile ce are
sfanta Mitropolie, sa dee ate cinci sute de lei pe an la Cutia
milei, osebit, and dupä vreme se va intampla, sä se faca Mitro-
polit nou, sä dee la Cutia milei una mie lei. Episcopiile Tarei sä
dea pe Pestle care an, insa: trei sute lei Episoopia Romanului
data sute lei Episcopia Husului, osebit, and dupä vrerni, se va
intimpla sä se faca vreun episcop nou, sa dee la Cutia milei,
Episcopul, cinci sute lei. Cum §i manastirile ce sunt in päman-
'tut Moldovei, fiindca ctitorii acestor sfinte manastiri, in vreme ce
au afierosit acareturi la mgmistire, indatoresc pe Egumenii ce vor
fi dupa vremi, ca din veniturile acelor acareturi, sa marite fete
sarace, sa ajutoreze case scapatate §i sá miluiasca sarace, §i ce-
va mai prisosi sa trimeata qi la etzgnastirile unde .sunt inchinate.
fiindca nici unele dint(aceste acum nu se pazesc, pentruca sä
fie impartäsiti acei ctitori ca pomenire de milostivire dintr'a lar,
hotargm ca sa se indatoreasca §i pe manastiri, a da pe tot and.
la Cutia milelor, insa: mânästirele sfantului MormAnt, sä dee
cinci sute de lei, qi egumenii analoghiseasca dupa cum .vor
socoti; mina stage sfaraului Munte, sa dee cinci sute de lei, iaräqi
analoghiseasca Egumenii; mafistirile Sinaiului, sa dee una sutä
cincizeci lei, qi iaraqi Egumenii sa-i analoghiseasca; mina stirea Sit
Spiridon, sa dee una sutä cincizeci lei; minästirea Moldovei, s5
dea cinci sute Lei, adica: una suta cincizeci lei, Slatina; una sutä
lei, Agapia; optzeci lei. Bisericanii; qaizeci lei Pgngaratii; asezeci

www.dacoromanica.ro
 387

lei Bogdana; douazeci cinci lei Florestii; dota zeci cinci lei
Doljästii.
Boerii ce vor imbraca caftane, in ziva ce va imbraca cafta-
nul, dela dumnealui ve! Logolät, pana la ve! Vornic de aprozi,
sa dea Pescare boer cate cincizeci lei, si dela ve! Spätar pana
la ve! Caminar, sá dea ate treizeci cinci lei, si dela vel
pana la ve/ . a.trar, sá dea cate douazeci lei, toti alti boeri-
nasi ce se vor imbraca cu caftan, sá dea cate zece lei.
Ispravnicii ce se vor face pela tinuturi, fiestecare ispravnic
in ziva ce se va face si se vor da al.* de ispravnicie, sá dea
cate patruzeci lei, de un ispravnic, la Cutie, atara de Grecina i
Kodru, i Hotarnicenii, care, acestia and se vor face, s'a dea, de
un ispravnic, douäzeci lei. i Herta i Carliga tara, vor da de un
ispravnic cate treizeci lei.
Osebit, sä se mai dea la Cutia milei §i din rusumaturile pä-
mántului, cinci sute lei; din varna cinci sute lei; din Oca cinci sute
lei; din go§tina cinci sute lei; din desatina cinci sute /ei; si din va-
drarit. i and aceste slujbe nu se vor vinde, §i se vor strange
credintä, sa se dea banii la Cutie din V istierie, si dela cámara gos-
pod, iar cfind se vor vinde slujbele, sä alba a-i da cumpäratorii
slujbelor, dela sine, afara de suma cumparäturei.
Din lefile ce se dau dela Casa Rasurilor si este hotarat de
se opresc, cfrtle doma parale la leu, afarä de cei ce prin tidula
Domniei Mele, se acata ca sá nu li se opreasa, dela toti ceilalti,
acele ate doma parale sa se dea la Cutia milelor.
pupa aceasta anduim i acele, care acum, de catre Domnia
Mea s'aa gasit cu cale, si sporindu-se s'au asezat la Casa Cutre:,
adia:
Meziltii ce vor lua treaba tinerei menzilurilor asupra, sá dea
dela sine cinci sute lei pe an la Cutia milii, cánd li se vor da
ponturile, lar de se vor fine menzilurle in credinta (adia in regie)
de Domnie, sa se dea dela Vistierie acesti bani.
Saingii ce vor lua asupra treaba strangerei olor mumbaele
imparatesti, in fiecare an sá dea cinci sute lei la Cutie, in vrerne
and li se vor da agite pentru stransul olor.
Mazilii i ruptasii i ruptele Vistieriei, ce sunt ca dajdie in
Vistierie, sa clea cate un lea de cruce pe an, la Cutie, care bani
vor da de doua ori pe an, adia: douäzeci parale la sf. Gheorghe,
doufizeci parale la Sf. Dumitru, Tara de rasure, si strangandu-se
banl de catre ispravnici, sa-i &imita' la Vistierie. Vistieria
dea la Casa Cutiei.
Negutatorii din lasi si de pe atará", ce sunt legati cu dajdie
in Vistierie prin hrisoave gospod, vor da cdtie doi lei de nurne pe
an la Cutia milei, insa, un leu la Sf. Gheorghe si- un leu la sf.
Dumitru, fara de lamia, care bani a se stranga iar de ispravnicii
tinutului, impreuna cu dajdiele trimitandu-i la Vistierie, sa se
dea la casa Cutiei.

www.dacoromanica.ro
 Negutatorii din Iaqi *i de pe afarg ce au hrisoave gospod
de apgrare qi dajdie qi alit> privilegii, sa dea cate patruzeci de le:
pe an de nume la Cutie, insä, dougzeci lei la Sr& Gheorghe
dougzeci lei la Stt. Dumitru, qi banii implinindu-se dela clanqii prin
marafetul Vistieriei sa se dea la Casa Cutiei cu isvod anume.
CragmeLe din ora*ul 1a.ii, ce se vor scuti la shrjba ajuto-
rinpei cu hrisoave gospod, alte crh*me, ce se vor Lisa de calm
Vis tiene sau de catre Agie de a nu infra. in tabla slujbei ajuto-
rintei, vor da fie*care cra*mä chte nougzeci lei pe an la Cutia mi-
lelor, care bani, sa se implineascg prin d-lui vel Aga, dela cra*-
marl in vremea ajutorintei, *i cu isvod anume iscglit de d-lui, dan-
du-i la Vistierie, sa se dea la casa Cutiei.
Cazanurile i caldärile din toatä tara, cu care fac rachiu de
tescovine qi de poame, ce era obicinuite de da bani la agiuto-
Hurd, vor da la Cutia milei, insa cate opt lei pe an de caldare
mare, oe va fi dela *ase vedre in sus, *i cate patru lei de ca!dare
de mijloc, ce va fi de *ase vedre in jos, pang la douä, si cate un
leu de aldane mica ce va fi la cloud vedre in jos, care venit
se vancla de catre Casa Cutiei la cine se vor gäsi sg dea ma;
mult, *i cumparätorii strangg banii dela fiestecare dupa tan-
diziala ce mai sus se aratä, cgrti gospod, Tara a pri-
cinui cuiva oca mai mica asuprire peste intarirea ce se aratä, lar
pentru ajutorinta ce da pang acum, sä nu fie supä rati de catre is-
pravnici de acum nainte, cu luare de nici un ban pentru caldare,
de vreme ce pentru ajutorul Cutiei s'au rädicat de banii ajutorin-
tei, scotandu-se *i din tabelele Vistieriei, qi rasuri de aceqti bani
nu vor da, ce numai ce se aratä. j cumpargtorii acestui venit. sä
aibg a-*i strange banii in patru luni, Dechembrie, Ghenarie, Fe-
vruarie Martie, iar banii la Casa Cutiei, sä aiba a-i da jumdtate,
intai and va cumpgra acest venit, ci jurnatate la sihr.Fitul lunii
lui Mart.
Vadra starosteasca ce se lua dela podgorige din tinutul Put-
nei de catre starostii de Putna, dela locuitorii ce au vii platesc
tacharit, socotindu-se ale cdtre Dorania Mea, s'au dat ca sa fie ja-
ti venit a Cutiei, care venit, Casa Cutiei sá aiba a-1 vinde cui va
da mai mult in vremea vanzarei vadraritului, i cumpargtorilor clan-
du-li-se carte gospod, sg aiba a-1 strange *i a lua vadra, de tot
numele ce va avea vii, in fie*tecare podgorie, care p/dtesc
insa sg nu ja vin, ci sä ja bani pen tru vaclra, dupa aun se va
rumpe prepd vinului la fieqtecare podgorie, starostii nici intrun
chip, sa nu se mai amestece la acest venit. lar catahrisis, ce se
obicinuia a se urma pand acum cu luare de trei-patru vedre dela
un om ce avea la o podgorie in trei-patru locuri bucgtele de vie,
aceasta cu totul sa lipseascä, ci, pentru oricdte bucgti de vii va
avea un om la o podgorie, sa se ia numai o vadra de nume, iar
nu mai mult, ch de va irrdrazni cumparatoriul a urma impotrivä, nu

www.dacoromanica.ro
 389

numai ca va da inapoi indoit ce va lua mai mult, dar se va si

pedepsi de catre Dotnnia Mea.
La. shrjba vadraritului, [linda pelma acurn obignuiau samegii
de La dela cei ce platesc vädrarit, cate dougzeci bani la suta de
vedre mai mrzlt peste ponturi, rara* de porunca, pentru a lor folo.s.
s'al: scootit iara si de catre Domnia Mea, si s'au hotarät ca de aici
inainte, sä se ja dela toti acei ce plätesc vadrazit, cate noua bani
noi de vadrä, si un ban a milei, de care douäzeci bani la suta de
vedre, sa ailta a-i lea iaräsi Casa Cutiei, bez opt bani vechi de
vadrä ce are a-i lea Vistieria, si un ban al milei Casa räsurilor.
acei douazeci bani traga Casa Cutiei dela cumpárátorii
vadräritului, pe suma de vedre ce se vor imbraca asupra banilor
ce va ajunge fiegtecare rinut la strigarea cea de pe urma. lar
cand niscaiva tinuturi vor rámán,e in va nzarea slujbci, de se vor
cauta in credintä, atuncii Casa Cutiei sa aiba a lua acei cale douá-
zeci bani la suta de vedre, dele Vistierie, socotindu-se pe suma
tablelor ce vor da slujbasii randuiti in Vistierie.
Boerii ci altii ce au hrisoave, ca sä scuteascä boii de negot,
de vaina gi de cornarit, iarasi vor da la Casa Cutiei cate opt pa-
rale de un bou pe an, care bani, cänd li se vor da rävase de catre
vamegi pentru scutirea boilor, sá aibd a-i lea vamegii dele fieste-
care sä-i dea la Casa Cutiei, iar far a nu da banii, rayas de scu-
teala boilor nici intr.un-chip, sa nu dea, caci de vor da rayas. neluand
banii, &tuna vamegii vor avea a raspunde la plata banilor.
Vorniceii depela sate din toata tara, jara* sä aibä a da la
Casa Cutiei pe tot anul, cei dela satele cele mai mari cate cinci
ki, j cei dala satele al doilea cate trei lei, si cei dela satele cele
mai mici cate doi lei, insa banii dea de doua ori pe an, aclicä:
junzatate la sfántul Gheorghe j jumatate la sfantul Dimitrie, dupä
isvoadele ce se vor face din Vistierie, ce pecetea Domniei /t/le/e,
de stärile fiestearora cu banii ce vor fi sä dea, se vor
&imite la ispravnicii tinuturilor pentru plinirea banilor; si
nind ispravnicii banii, trimeatä la Vistierie i Vistieria ii va da
la Casa Cutiei.
Dela hrisoa vele ce se vor lace dela Visterie, ori de isnoavä,
ori de se vor inoi alte hrisoave, acei cu hrisoavele sä dea cáte zece
de hrisov la Casa Cutiei, afana' de alte havaeturi ce sunt n-
cluite sä se dea, cari bani, sa aiba a-i lea Vistieria in vremea ce
le va da hrisoavele, i sa-i dea la Casa Cutiei cu izvod anume.
Dela cartile de aparare de dajdie sau cu alta' coprindere de
mila ce se vor face din nou dela Visterie, de acum inainte, ori cele
ce se vor inoi, acei cu cartile sá aiba a da iaräsi la Vistierie cate
trei lei de carte, afara de alte havaleturi; care si acesti bani stran-
gandu-se de catre Vistierie, cand li se vor da carti/e, sä se dea
la Casa Cutlei iaräsi cu isvod anume.
macar ca Domnia Mea am cercat toate chipurile spre a-
däugirea venitului Cutiei care, precum s'au Easit cu cale s'au

www.dacoromanica.ro
390

adaus i s'au pus la randuiald dupg cum enai sus se area, dar
pentru ca sg. aiba Casa si mai mutt& indestulare, spre cuprinderea
celar ce le trebue ajutor, osgbit de celela14e venituri ce s au pus la
cale si s'au anduit la Cutii, hot:gram si randuim Domnia Mea, ca
si din dreptii bang cgmgrei Domniei Mele, din slujba vamei, sg se
dea la Cutia milelor cate cinci mii lei pe tot anul, ari in vanzare
de va fi slujba, ori in credintg. De se va strange acesti bani, sá
se dea din drepti banii camarei, iar nu de catre cumparatori, care
bani sg se dea de cgtre vameqi cu sferturi, câte patru sute sase-
sprezece lei optzeci bani, pe ftestecare lung la Casa Cutiei, dupg
tidula Domniei Mele, ce se va face ca. tre vamesi.
4 pentruca sg se poat5 cuprinde pe multi dirdeacei vred-
nici de onila, ce li se cacle ajutor, hotaram Domnia Mea, ca orilace
obraz si orilace casa scgpatatä, sa nu se poatg da dela Cutie nici
cu un chip mai multg sumg de bani, deaf dela cinci lei pang la
patruzeci lei pe lung, la locurile ce se va socoti cá este trebuintg a
se ajuta.
Poftim dar Domnia Mea, pe alti frati tuminati Domni, pe
care SP:tut Dumnezeu ii va orandui in urma Noastra, sg nu strice
aceastä oranduialà..." 4).

/nsirarea deslusità a diferitelor venituri din aintea domniei lui Con-

stantin Ipsilanti, si a celor infiintate de el, amintesc pe cele ale Cutiei
milosteniei din Muntenia, cu deosebire cA, in Muntenia, Cutia era pusA
sub controlul i conducerea Vorniciei de obste si de ea tineau toate in-
stitutiile de asistentA, chiar i medicii publici; pecAnd in Mc-Adova, Cutia
milei era de sine stAtAtoare i avea numai grija caselor scApAtate si a
sAracilor. Lucrurile se schimb5 in timpul domniei lui Alexandru Mo-
ruzi. (4 Oct. 1802August 1806).
1 Ianuarie 1803. Alexandru Moruzi domnise in Muntenia si
stia cum functiona acolo Vornicia de obste, de care tjnea i Cutia milos-
teniei. La 1 Ianuar 1803, Moruzi creiazA si in Moldova Vornicia de
obste dupe chipul celei din Muntenia, cu un mare Vornic de obste, al
cincilea in grad printre demnitarii Orel, cu drept de a sta in Divan. Este
ajutat de un boer de clasa a doua pe care si-1 alege Vornicul singur
inareste Domnitorul. Atributiile Vornicului de obste sunt cam aceleasi
ca si ale celui din Muntenia, atributii de Ministru de Interne.
Casa Cutiei milelor este pusA sub autoritatea Vorniciei de obste,
care controleazA socotelile si le supune aprobArei Domnitorului ; iar inda-
toririle acestei case rärnAn aceleasi, dar numai in sfera asistentei eelor
scApAtati, vAduve, fete särace de m5ritat, de sigur si jensii pentru batrAnii
nevolnici 5); pentru medici i asistenta sanitarA existA o casA aparte.
In acest chip, WA sA fies o identificare perfectfi cu organizarea
munteanA, totusj lucrurile se apropie tot mai mult, indrumAndu-se care
Codresc-u. Uricarul, vol. III, pag. I-10.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XI. peg. 37.

www.dacoromanica.ro
 391

aCeia§ organizare pentru amtandona tarile surori. $i lucrurile au mers

a§a, pana la plecarea Ru§ilor, care ocupase tarile noastre. Moldova pana
la 28 Mai 1812.
6 Decembrie 1813. Dupa plecarea Ru§ilor, a venit in Scaunul
Moldovei, Scarlat Calimah (17 Sept. 1813Iunie 1819), care, la 6 Dec.
1813, schimba Vornicia de ob§te creiata de Moruzi, i o inlocueVe Cu o
Vornicie de Polite, adica de ora, care are a se ocupa de toata gospo-
-aria ora§ului Ia§i, cum §i de prevenirea boalelor contagioase. Casa Cutiei
milelor ramane autonoma, sub conducerea une Epitropii prezidata de
Mitropolitul Tarei, a§a cum se deslu§e§te dintr'un document dd mai tarziu,
-de la 1 Ian. 1828. Aici dam partile esentiale ale hrisovului din 6 Dec.
1813, care coprinde reforma lui Scailat Calimah :
Dupa inqirarea boerilor Domniei i dupá un preambul destul
de incurcat, urmeazä :
Domnia Mea spre purtarea de grijä a unora din-
tr'acele obstesti folosuri, cu dreaptä alegere campanind, am alc5tuit
un rana de boerie inadins spre aceasta, sub numire de Vel Vornic
de politie, carele are sä fie socotit in ränduiala celorlalti Vornici ai
Divanului ; j rfindul sau $iderea acestei Vornicii urmeazä intru ace-
stea de mai ¡os cuprinse :
Asupra zidirilor ce se fac aici in oras nefiind nici o ale&
tuire de ránduial5 pentru mesterii lucrätori, dar si pentru acei ce
urnicazä alisverisuri cu faceri si cäräturä nie meerii la zidiri, este
f5r5 indoire pägubire i pätimire cätre acei ce fac zidiri, din tru care
multi lac oprire, impotrivindu-se facerei zidirilor, care negresit ur-
meaz5 spre impodobirea orasultzi. Pentru aceasta de cuviinta' fiind
a se aseza o bung ränduialä, ea sä lipseasrä toata area [Ana acum
p5timire, va fi ingrijirea aceasta asupra Domniei Sale ve! Vornic
de politie, alc5tuindu-se qi arhitector al orasului i avänd sub epi-
stásia dumisale pre arhitectorul, starostele de testan, starostele de
petrari qi starostele de cätämidari cu toti meqterii lucrà tori. Oricine
va voi a face din nou sau a preface binale, tocmala cu mesterii lu-
crätori, dar qi plata mäestriei, sá urmeze prin qtinea dumisale ve!
Vornic, luandu-si acel cu binaua zapise incredin tate de cätre D-lui.
larä Domniasa sä fie indatorit a p5zi intru acestia rändiziala asezatä,
ca nici unuia dintre acei ce vor face binale, sä nu se pricinuiascä
sminteal5 sau pägubire, tinänd la Vornicie condica de to(i meSerii
lucr5tori si de toate zapisele de tocmeal5 ce vor face.
Toate hotäriturilg (hotärniciile) de locuri aici in oras, sä se
ränduiascä numai la dumniasa vel Vornicul politiei, pentruca de
D-sa sä se urmeze indreptare a fiescärei pricini de botar ce va
naste, urm5nd hotäriturile intocmai dupä ránduiala Divanului
veghind neasuprire cätre oricine.
Fiinda ulitile orasului intru ncprivighE.Te, cele mai multe
cu binale ce sunt la ulite strimtorite din cea adeväratä fiint.:a- a los,
D. Ve! Vornic se va ingriji a nu ing5dui mai mutt strämtorirea uli-

www.dacoromanica.ro
392

fielor, dar mai ales intru prefacerea ce poate arma la aceste [acate-
binale... va fi un purtator de grijä... sä poatá castiga ulitele orasului
lärgimea fiintei lor, ca dreaptd linie, care este cuviincioasd.
4) Fdrä indoire, fiindcd din neingrijire... firmeazd mai de mal--
teori aprindere de bcale lipicioase, care pricinuesc locuitorilir pdti-
mire si ingrijire... Ve/ Vornicul va avea asuprd-i aceastd
prin impdrtirea tdrgului... prin oameni rându4i intradins... ca pe-
Pece zi sá aibd Vornicia instiintare de boa/ele i mortile ce urmeazd
intre oräseni, pentruca in toatd vrernlea sd fie cea adev,dratd stiin(ä
sä urmeze socotinta spre intdmpinatea cura teniei boalelor lipi-
cioase cdnd se va intämpla...
Urmeazd organizarea Vorniciei si a slujitorilor ej... 6).
1 Ianuar 1828. La aceastá data, loan Sandu Sturza (21 Iunie
1822 5 Mai 1828) vázánd cá Cutia milosteniei nu are o conducere
bine rAnduità, clä un nou hrisov, prin care infinteaza o Epitropie a Cutiei
milei piusa sub conducerea Mitropolitului §.i a Hatmanului Alexandru
Ghica. Aceastá Epitropie trebuia s'a* primeascá dela Vornicul de obqte.
Iordache Drághici, toate actele privitoare la organizarea, veniturile
distribuirile ce se fäceau de la Cutie. Se nume.sc functionarii necesari
Epitropiei celei noi ; socotelile .Epitropiei aveau sá fie luale de Adunare
aprobate de Domnitor :
,,Preosfintite pdrinte Mitropolitul Moldovei chirlo chic Ve-
niamin, cinstit si al nostru credincios baer, d-ta Alexandru Ghica
Hatman. Fiindcä dupä hotdridrea ce s'au fficut prin obsteasca ana-
lora, intdritá si de cdtre Noi, de a se aseza si Casa Cutiei mililor,
supt osebiti epitropi, precum celelalte obsfeqti case, si precum acea-
sta s'au fost hotdrdt si din vremea procatohului nostru Domn Scarlat
Vodd Calimah, ci incoace, rämäind cel dupä aremi Vornic de obstie
a cduta numai pe celelalte trebi, atingátoare de cele de mai sus.
latä sdvársindu-se cercetarea i limpezirea izvodului lefitor
acestii Cutii, precum are a arma darea lefilor pe Pescare lar-LA de
cátre inadinsi boeri rdnduiti supt a domniilor sale iscälituri, intdrit
ca domneasca noastrd pecete, in insái glásuirea a aceiasi obstesti
anaforale, insiárcindm asupra Preaosfintiilor voastre i asupra dumi-
tale, statornicd Epitropia aceasta a Cutiei milelor, dela 1 a urmdtoa-
rei luni Gh,enerie anul 1828, in board incredintarea destoiniciei oei
moralicesti a amändorur, Entra asemernea gingasid epitropie, dupä
stiuta dovedita cinste, sárguintä qi patriotin-nul ce aveti. Asa dar,
priimind dela d-lui vel Vornic al obstei, Iordache Drdgici, hrisoavele,
documentad a acestii case, i obstestele anaforale, cuprinzdtoare de
sporul iratului acestii Cutii qi de aq.ezámántul ei subt osebiti Epitropi,
cum i isvcdul lefilor, rnai sus pomenit, acel adica ce acum s'au
limpezit de calce boerii rdnduiti ci s'au intdrit cu pecet,ea gospod,_
6) Uricarul, vol. I. ed. II, pag. 199.

www.dacoromanica.ro
 393'

precum asemenea si extract de tot venitul unui an a acestii Gall

sa vä imbräcati cu slujba, lucrand-o in insäsi gläsuirea documentu-
rilor ei, si in toatä buna cuviintä ce o asteptam dela amandoi, Cu
strangerea veniturilor la vreme, i fära cea mai mia pägubire a Ca-
sei, i cu slobozirea lefilor saracilor cuprinsi in isvol, in fiestecare
triminie dupä nevoia i strimtorirea loe, ca sä nu simtä cea mai mia
patimire asezand si sames acestei Epitropii, om iaräsi destoinic
lucrului, in sfera sa, cu obicinuitä leafä a acestei säme§ii din insasi
iratul Cutiei, ate 300 lei pe lung cu 50 lei chettuiala cancelariei,
cardia dupä arAtarea ce ne veti face, i se va da si tidulä Gospod,
de ränduire, dupä obiceiul päzit, asa päzindu-se intru toatä ur-
marea, se va alcä tui i samä pe fiescare an de tot iratul mastraful,
care se va infatosa in cercetarea Obstestei Adunäri si in insusi
a noasträ vedere, spre intärire, dupe insusi gläsuirea iaräsi a obstes-
telor anaforale. lar apoi, pentru rämäsita ce va avea Casa aceasta,
atat de luat din iraturile anului trecut pang la I Ghenarie, cat qi
de dat din lefile izvodului panä la aceasta epohá, porucindu-se
D-sale vel Vornic al Obstei de a da dela aceastä epitro pie izvoade
lämurite i pentru una si pentru alta supt a sa isaliturg. Va fi in-
grijire Epitropiei de acum, pentru adunatul rämäsitei iratului
pentru plata deplin a cusurilor lefilor anului trectit, spre a nu urma
da tucrari si spre curmarea a tot shesis a Vorniciei obstiei Cu
aceastä Cutie. spre intocmai urm are cu nesträmutare, se indato-
neste tidula aceasta cu insäsi a noasträ domneascä isaliturg i pe-
cete" 7).
Noua Epitropie intemeiata de Ioan Sandu Sturza, independen+a de
Vornicia politiei a avut o viata foarta scurta, pentruca in primavara ace-
iuias an a isbucnit rasboiul Ruso-Turc, care avea sa aduca ocupatia ru.
seasca si reform ele cele noi ale lui Kiselef. Totusi se pare ca, Cutia mi-
lelor a functionat pana la venirea lui Kiselef, pentruca din coresponden-
tele urmate intre Mitropolie si Episcopul Husilor, se vede ea, persoanele-
scapatate primeau mile dela Mitropolie ; in acest scop Episcopia de Hui
platea anual 4C0 de lei si Fpiscopul care se alegea din no platea 500
de lei in folosul Cutiei Milei.8).
Despre schimlArile aduse asistenrei celor scapatati prin noile le-
giuiri ale Reaulamentului Organic, ne vom ocupa mai departe, in capi--
tolul reformelor infaptuitle de Kiselef.

II. ORFANOTROFIA.
Orfanotrofia a fost o institutie de asistenta mult mai neglijata In
Moldova, decum a fost in Muntenia. Principial, osebit de prevederile
lumea de aici intelegea sà se ocupe de copii parasiti, numai nu
T. Codrescu. Llricarul, vol. III, pag. 10-13.
Melhiseclec. Cropica Husilor, pag. 430.

www.dacoromanica.ro
394

trecea la realizAri practice. Asa de exemplu, vom gAsi aici intetiuni fru-
moase pentru acesti desmo*teniti cu mult inaintea Muntenilor. Grigore
Ghica, ctitorul spitalului Pantelimon, pecand domnea in Moldova (Mai
1747 April 1748), In hrisovul coalelor dela 25 Dec. 1747, printre
altele prevede ca ceiace va prisosi din veniturile §coalelor sa fie de chi-
verniseala copiilor celor streini saraci (adica orfani parasiti), pentru
imbrficamintea i hrana lor. 9).
Dar n'avem nici o §tiintà despre felul cum s'au indeplinit prevede-
rile milostivului Domnitor, dacd se vor fi indeplinit vreodata. Ceiace
este ea', o institutie de Orfanotrofie mije§te in Moldova abia in anul
1804, initiata de Alexandru Moruzi (4 Oct. 1802 August 1806), fost
Domnitor in Muntenia §i ctitor al spitalului de ciumati dela Dude§ti ; ca
st fie imbold §i pen tru altii Moruzi d'áruete un prim fond de patru mii
de lei din veniturile domniei :
Intre alae inbunätatite folosiri si podoabe, care, cu neince-
tare, prin milostivitoare sarguintá am pus la cale pentru suptzsii
nostri, din ceasul ce am primit fraele ocarmuirei acestei de Dumne-
zeu pazite domnii a Moldovei, luatam sama, cu ravna crestineasca
socotind, i pentru sprijinirea ocrotirea copiilor säraci. fara de
parinri, si am hotärat punerea la cale inlesnirea mai intai, del a se
face un Orfanotrofion, adica casa hränitoare acelor copii säraci de
parinri, pentru care osebind din insasi ven iturile domnestii Vistierii
cate paint mil lei pe tot anul. lata prin acest hrisov al Domniei Mete,
randuim hotaram, ca banii aceSia sa se dea nestränzutat la boerii
Epitropi anduiti, nutaandu-se cu ate o a patra parte pe tot
cifertul, dupa cum pre larg se coprinde intru a noastra domneasci
intaritura a anaforalei obstesti pentru birul Tänei.
lara Epitropi, desävarsit, ai acestui obstesc bine, randuim
Preosfintitul Mitropolit al T arei, Chirio-Chir Veniamin, si pe cin-
stiti credinciosi boerii Donzniei Mele : d-lui Costache Ghica ve!
Logofat ; d-lui lordache Balas, biv val Vist. d-lui Iordache Roset
vel Vist.; pe cari ii indatorim, nu numai a lua .7i a strange randuita
sumä a banilor din Vistieria Domniei Miele, dar si ai inmuli dandu-i
cu dobanda la foetal statorn ice si fara ingrijire de vreo intampla-
toare pagubA. lar dup5 acea.sta, sa se ingrijeasca d-lor cu osebitä
cre*tineascd ravna". indata ce se vor strange banii in num5r indestui,
sá pue in lucrare zidirea Orfanotrofiei, primirea, crestinirea cau-
tarea copiilor säraci, ca sä se impartaseasca pentru aceasta de Kis-
platirea cea milostivitloare dreapta a datatoriului de burz5täri, Dum-
nezeului Nostru, cOtre, care vor fi indatorati a da raspuns pentre cea
mai mica neprivighere. lar dupä aceasta. dacä va prisosi venitul
peste trebuinra zidirei si a cheltuelilor Orfanotrofiei pe tot anal,
atunci din prisosul acela, poate sO se faca vreun spital obstere,
trebuincios pentru nOprasnica boalä o ciumei, niciodinioara la alte

9) 1. A. Ureche. Ist. Roja., vol. 1, pag. 145.

www.dacoromanica.ro
 395

trebuinti, sa nu se poatd cheltui sau sa se dea vreun ban dintre

aceqtia.
Poruncim dar Domnia Mea i d-tale vel Vistier, nestramurat
sfi se dea din domneasca noasträ Vistierie, ace§ti cate patru mii
lei pe tot anul, la d-lor numitii bceri Epitropi, incepand dela cifertul
inthi, dupg hot:a-rat-ea intariturei anaforalei birului. Acestea hota-
rOndu-se de catre Domnia Mea, s'au dat si acest al nostru domnese
hrisov, intarindu-se cu a noastra domneasca iscaliturá pecete ;
cu credinta prea iubitilor noqtri, luminatelor beizade : Constantin,
Dimitrie (urmeaza numele boerilor).").
Este neindoios cd intentia bund a acestui Domnitor ctitor de spitale,
va fi fost stimulatA in cazul de fatd si de insdsi porunca impArdteascd
venitd dela Constantinopol. Spunem acest lucru, pentrucd in Hatihu-
maium ( ul)" din 1803, prin care Poarta Otomana acorda Principatelor
miele privilegii, la punctul 44, se scrie :
La otcarmuirea spitalelor, qcoalelor, drumurilor celor nouä
fi a alt ora multor asemenea lucruri patnantegi, sá se oninduiascä
de c'étre Domn la acele otarmuiri, numai boeri pOminteni. Oricare
alugOr nu-§i va avea inchinarea la mOnästirile cele de ¡os qi va
muri intr'acest Principat... toatO averea aceluia este pe seanza Casei
sOrmanilor copii sau la alte asemenea, spre faceri de bine. De acida
de catre nimeni sä nu ceae acele venituri..." 11).
Sunt dispozitiuni prevdzute i in Pravile, dar care, daca se reamin-
tesc prin porunci, prind bine celor ce vor sd le inteleagd. Numai cd bunele
intentiuni ale acestui fericit ctitor, au rAmas iardsi simple deziderate de
realizat candva, in viitor.
Totusi, fondul creiat de Moruzi a crescut si se pare, cd a crescut
atAta de mult, cd in vremea domniei lui Calimachi, dupe 1812, fondul
Orfanotrofiei lui Moruzi contribue cu patru mii de lei la intretine.rea
scoa/elor 12).
Se afirmd CA mai tArziu, in anul 1817, Scarlat Calimah Vodd ar fi
numit o Epitropie orfaniceascA in Iai, ca i prin capitalele de tinuturi
dar nu ni se dd dovada documentard a acestei afirmatii.
Ceva mai tArziu, in timpul domniei lui Mihai Sutu (Iunie 1819
Mart. 1821), moatre un Constantin Chiscdtel i depe urma lui rdmAne
vreo 30 de mii de lei. Domnitorul a hotArit sä se facd venit acesti bani
la Cutia Orfanatrofiei, dar, aceastd institutie a fost asa sortità, sA n'aibd
parte a lua fiinçà. i n'a trecut prea multA vreme, i venind in domnie
loan Sandu Sturza, la 4 Ianuarie 1823, schimbd destinatia acestei sume,
cu aceti bani urmAnd sd se repare apeductul orasului :
T. Codrescu. Uricarul vol. I, ed. II. pag. 317.
V. A. Ureche, 1st. Rom., vol. XI, pag. 88.
Idem, vol. X/B, pag. 354.
G. B5ileanu. A.5ezaminte1e Sf. Spiridon.

www.dacoromanica.ro
396

...Fiindca din averea sävä r§itului din viatd, Constantin Chiq-

cätel, s'au depozitarisit din porunca procatohului nostru Mihai
Voevod, treizeci mii de lei la sfänta Mitropolie, spre facerea Orfa-
notroftdui, fiindcä pen tru aceastä lucrare trebue sum:A mai mare
de bani. i vremea acum nu ne iartä a inchipui sávârirea acestui
lueru dupil cuviintä, Mina" ne ca dupä punere la cale a celorlalte bune
orAndueli ce privesc spre folosul ob$ei. sä se inchipuiascä §i a-
ceasta...- qi se &A poruncä Vornicului Dräcache Ruset, spre a-i
intrebuinta la repararea apeductului din oraqul laqi. 24).
A§a ca, in Moldova, Orfanotrofia ca institutie n'a existat pana la
noile orandueli intocmite pe baza Regul. Organic, despre cari ne vom
ocupa in capitolul urmator.
III. ASISTENTA EVGHENITILOR.
Domnitorul Moldovei, Scarlat Calimah (17 Sept. 1812 Iunie
1819) a intocmit Codicele civir al Moldovei, publicat in ,anul 1817. In
capitolul IV, despre Epitropie §i curatorie" se stabilesc punct cu punct
toate imprejuarile cari duc la infiintarea uneri epitropii pentru minorii sub
12-14 ani, sau a unei curatórii pentru minorii mai mari de 12-14 ani.
Totul se legiue§te cu amanuntime, ca sa se Fund' la aclapost averea mino-
rilor, ca buna lor educatie. Amintim despre toate aceste lucruri fall a
intra In amanunte, chestiunea fiind mai mult de interes juridic deck de
asistenta cu caracter medical.
IV. ASISTENTA VADUVELOR, FETELOR SA_RACE,
BATRANI, PENSII, ETC.
Insa§i titlul institutiei creiata de Grigore Ghica Casa Cutiei Miler,
arata scopurile pentru care a fost creiatä. Cutia milei intocmai ca su-
rata ei din Muntenia, ajuta pe vaduvele §i boerii scapatati, ajuta la marl.
tatul fetelor sarace, pe batrani i nevoinici. dar nu se ocupa de saXacul
cer§etor, de saracul care intinde mana; acesta este ajutat de oamenii
milo§i.
Negre§it ca. in Moldova, ca i in Muntenia, sunt acelea§i greutati
in strangerea banilor de impartit, acelea§i nedreptki in distxibuirea aju-
toarelor, care merg adeseori, acolo unde nu s'ar cuveni. Citirea nume-
roaselor exemple date and ni-am ocupat de acest capitol in Muntenia,
ne dispenseaza de a reveni aici. Amintim numai dispozitiunea luata de
Constantin Ipsilanti, prin hrisovul lui din 18 lunie 1799, ca oritace obraz
orilaee casa scäpatatä, sä nu se poatä da dala Cutie, nici ca un chip,
mai multä sumá de bani, decht dela cinci lei, phriä la patruzeci lei pe
Junä..." 15 )

C. Erbiceanu. Ist. niltropol. Moldovei i Sucevei, pag. 398, doc. CDXLIV.

Vezi pag. 390.

www.dacoromanica.ro
 397

V. ASISTENTA BOLNAVILOR.
ASISTENTA BOLNAVILOR SPITALIZATI.
ASISTENTA BOLNAVILOR NESPITALIZATI, IN TIM-
PURI NORMALE. CREIAREA MEDICULUI PUBLIC. CASA
DOCTORILOR.
ASISTENTA BOLNAVILOR IN TIMPURI ANORMALE.
Ca si in Muntenia, despartim acest capitol in cloud : asistenta bol-
navilor primiti in spita1e, asistenta spitaliceasca, si al doilea, asistenta,
bolnavilor saraci nespitalizati.
Despre asistenta spitaliceasca ni-am ocupat intr'un capitol
aparte, in care am imbratisat la un loc toate spitalele din Mile Roma-
nesti. Aici nu facem deck sa amintim acest capitol.
Diespre asistenta in timpuri normale a bolnavilor saraci, a celor
nespitalizati, capitol care se confunda cu IflSài organizatia sanitard a
capitalei Iai i a Moldovei, ca si de asistenta bolnavilor in vremi anor-
male, ne vom ocupa aici.
a) CREIAREA MEDICULUI PUBLIC 5I ASISTENTA
BOLNAVILOR IN T1MPURI NORMALE.
CASA DOCTORILOR.
Daca ne intoarcem putin inapoi ab), i socotim pe d-rul Henricus
Klingensporn, Statleybartzt, adica medic de oras, care a fost chemat de
$tefan cel Mare in anul 1499, din Narnberger, ca sa-1 ingrijeascd i sd
serveasra, poate, asa cum arata numele, drept medic al orasului Suceava,
capitala Domnitorului, atunci acest doctor este cel dintai medic public la
noi. Faptul este posibil. Dar tot atat de posibil poate fi, ca tiflul de
Statleybartze% sa fie numai titlul pe care faimosul Klingensporn Il purta
in orasul lui de origina, nu la noi, unde va fi fost numai medicul Dom-
nitorului.
Oricare ar fi adevarul, istoria trebue sa inregistreze pe acest Neamt
cu nume zdngdnitor, ca cel dintai medic public in Moldova. Dupa el au
trecut pe aic_i multi alti doctori, toti numai in serviciul Domnitorilor sau
al celor bogati, dar niciunul in serviciul public.
Trebue sa ajungem catre mijlocul secolului al XVIII, pela anul
1757-58, adica atunci cand s'a terminat spitalul Sf. Spiridon din Iasi,
ca sa dam iardsi de medici publici, medicii spitalului, cari, probabil, vor
fi fost pe atunci in slujba ctitoriei lui Constantin Racovita.
Adica, in Moldova ca si in Muntenia, primii meclici publici au fost
meolicii de spital, cu aceasta mentiune, cd spitalele fiind fost institutiuni
particulare, medicii nu eran direct in slujba statului, platiti din Vistieria
tdrei, cl tot medid particulari.
Ca sa ajungem la medicul public platit de tara pentru nevoile
trebue sa ajungem la rascrucea vremei insemnata de catre cei doi
16) Vezi vol. I, pag. 63.

www.dacoromanica.ro
398

Domnitori, Alexandru Ipsilanti in Muntenia si Grigore Alex. Ghica in

Moldova, cari, prin reformele lor au creiat pe medicul obstei, medicul
celor multi si saraci, platit cu din banii Tara.
In Muntenia Ipsilanti a creiat Cutia milosteniei cu ale card fon.
duri se tineau toate institutiile de asistenta cu caracter medical exceptand
spitalele, cari erau institutiuni particulare. El a impus medidor in slujba
acestor institutiuni, chiar si celor de spital, ca slujbasi ai Orel, sa ser-
veasca gratuit i populatia saraca a orasului ; numai mai tarziu, la 1784,
s'a numit primul medic in slujba populatiei sarace, primul medic al ora-
sului sau medic comunal, cum spunem astazi,
Grigore Ghica, in Moldova, a fost dela tot inceputul un creator al
medicul obstei si al spiteriei obstesti, i, spre deosebire de cele infap-
tuite in Muntenia, Grigore Ghica a creiat pe medicul public si serviciul
medical ca institutie independenta, cu venituri proprii, pusa sub controlul
mai marilor tdrei.
La o data pe care n'o stim exact, dar banuim a fi anul 1776, atunci
cand a intocmit noul lui asezamant, Grigore Vocla Ghica fiind rugat de
obste, de Mitropolit si de velitii boeri, a dat un hrisov cu care infiinteaza
un medic al obstei, medicul tarei, si o spiterie a obstei. Motiveaza infiin-
tarea lor, nu doar ca lipseau dpctorii i spiteriile, dar pe faptul ca. dol.
torii, and se chemau, cer plata mare qi prelungesc trebuinta..." §i spiterii
-pretul doitoriilor it ingreuia mai mutt peste cat se cade".
Doctorul trebuia sa fie ales" de velitii boeri pamanteni", si se
bucura de aceias cinstire ca i boerii ca unul din velitii boerr ; avea
drept la scutelnici si scutiri de clajdii rädicaturi".
Spiteria obstei avea sa fie in toata volnicia sloboda j nesupärata
de catre
Pentru plata doctorului i intretinerea sp4eriei se creiazd un fond
special din venitul mdjdriei, adica din venitul pescfiriei. In acest scop se
pun 3 parale la leu drept taxa asupra vanzarei pestelui, peste alte dota
parale care se luau ;Dana atunci in folosul manastirei Galata ; dar la
protestul negutatorilor, taxa s'a redus la patru parale, adicd doud pentru
mandstire i dota pentru doctor si spiterie. Mai apoi s'a cazut la invoiala
cu mdndstirea, ca tot venitul mAjdriei sd se incaseze pentru fondul doc-
torului si al spitariei, iar manastirei sa se dea o suma globala de 600
de lei pe an.
Grigore Voda Ghica, daca a fost ucis de Turci la 10 Oct. 1777,
in locul lui a venit Const. Moruzi (Oct. 1777-8 Iunie 1782). Noul
Domnitor a pastrat toate oranduelile lui Grigore Ghica, a mai adaugat
cateva venituri noi, dela Ocna si din taxe pe. caräusia pestelui, si a in-
tocmit o Epitropie compusa din Logofdt i Vornic purtatori de grija cu
&Data osârdia spre bung starea i intemeerea" celor infaptuite de Grigore
Ghica si de el insusi. Aceasta Epitropie este inceputul Casei Doltarilor",
care avea sA dirijeze mai tarziu toatd viata sanitara a Moldovei.
Toate cele de mai sus se lamuresc din hrisovul lui Const. Moruzi,
dat la 28 Ghenarie 1778, in care se pomeneste i despre hrisovul lui Gri-
gore Ghica ;

www.dacoromanica.ro
 399

Cu mila lui Dumnezeu. Noi Constantin Moruz V. V. Domnut

Tarei Moldovei.
Ori ate, cu buna socotinta i dreptate, spre intemeere in
folosul obstei s'au urmat i s'au adeverit, i s'au intemeiat de Domnii
cei mai dinaintea Noastra, prin ispitire, metahirisire folosul lor
s'au incredintat s'au dovedit acestea toate si in vremea domniei
care, din pronie dumnezeiasca, s'au däruit Noua, nu numai sa se
qtie (cred'em ca-i gresit. Trebue sä fie : sa se tie), si taria lor sa
aibfi statornica i neclintia, ci, si mai spre bine si la mai mare stare
cat va fi Cu putinta, ne vom sili a le aduce. Si pentru folsul obstet
buna stare si odihna acelora care, de Sus, s'au incredintat intru
a Noasträ piintare de griji, toata osárdia vom pune, avand spre
toate, pururea, pre Duennezeu pov5tuitor.
Drept aceia dar, aratandu-se Nouä hrisovul a celui de max
inaintea Noastra Domn, a räposatului Grigorie Alexandru Ghica
V. V., care s'au dat in scris prin rugamintea obstei, a preaosfintiei
sale Mitropolitul Moldovei i domniilor sale velitilor boeri, spre in-
temeerea Doftorului ()Wei, cum si a Spitäriei ; tot acea rugdminte
asernenea s'au Pad j Care Domnia Mea de catre toti mai sus
aratati, ca toate acele ce se cuprind in hrisovul acela, sa le intarim
cu al Nostru, deosebit domnesc hrisov, si mai vartos intro mai
&ma stare (cat va fi cu putinta), sä-1 intemeem.
Deci, incredintandu-se de cätre Doninia Mea, cá rugamintea
aceasta cautä numai spre folosul obstiei, ca umilinti am primit-o.
fiindcá aaei cari aveau trebuinta de doftor si de doftorii, patimeau
mai inainte vreme multä gradate, and pentru lipsa amandorura, a
doftorului si a doftoriilor, and, pentruca doftorii and se chemau
cer platä mare si prelunge(sc) trebuinta vremea, alteori, pen-
truca pretul doltoriilor II ingreuiau mai mult peste cat se cade ;
acestea le patimeau cei putincioi, iar cei scapfitati, ajung dintra-
ceasta pricinä, la o nebagare de seam& lasandu-se in prime jdia
vietei lor, atat cei din orasul Iasi, cum i mai vartos acei
dela tara.
Si, nazuind la mila domneascä, j cerand, ca sä se socoteasca
vreun venit de undeva, spre intemeene a unui doftor al obstei si a
unei Spiterii, ca acel doftor sa aiba stare si intemeerea sa in °rapl
datorte neurnita, ca indata chemarzdu-se, sa mearga, nu nu-
mai spre cäutarea celor putinciosi, ci spre vindecare a celor
[WO ; cum nici de doftorii lips& sä nu fie ; fiind a Obstii spitäria
intemeiata si in toata volnicia sloboda nesupäratä de care ori-
cine, nici pretul vanzärei sa nu se incarce ca asupriala. Au ara tat
Domniei sale (adica lui Grigore Ghica), cá afara din doua parale
la leu ce au lost, fiind mai inainte Mina stirei Galata, a Sfantului
Mormant, venit rânduit Cu carte gospod, anume majäria, de a lua
dela vanzatorii de peste ce vin cu caicele la schela Galatilor, sä se,
mai adauge alte 3 parale, ca sá ia peste.tot ate: cinci parale la leu,
si nu numai de pe pestele proaspat i särat, ce vine cu caicele ori

www.dacoromanica.ro
400

dinspre ce parte de loc, la schela Galatilor, cs, si de pe pestele

ce vine ca cara dala balta Bratesului, lalpovului si de la alte bälti
turcesti, si de oriunde ar fi, ca sä ia Adana stirea Galata, si sa tie
pentru le* dottoruliu si cheltuiala spitäriei, pecat va alunge
sa va putea cuprinde, pânã când se va ala si alt venit mai at in-
destulare, atat spre multamirea doftorului, cat spre intemeerea
Spitäriei obstiei.
Care, acestea toate, socotindu-se cu oak., si de catre Domnia
sa, raposatul Grigorie Alex. Ghica V. V., li-au intarit si ca hrisov,
dupa cum s'au vazut si de catre Domnia Mea.
Cum si pentru acele 2 parale la leu ce lua Mina stiree Galata
din venitul majariei, s'au facut asezare cu Epitropul tu tutor nas-
tirilor de aici din Moldo va, ce sunt inchinate la Sid ntul Mormant,
sfintia sa mitropolitul Chisariat (probabil : din Cesarea), Filipon
Chic. Procopiu, care este si Egumen la Manastirea Galata, ca ca o
ruptoara, sa se ia dela (probabil : sa se dea la) lth-anastirea Galata
cate 600 lei, la vrevnile asezate in hrisovul acela.
.57 asa, sa stranga tat venitul majariei, oranduitii Epitropi, spre
starea doftorului si a Spitariei.
Cum si alegerea doftorului sa fie despre dumneator bo-
eri parnanteni. oricarele va fi ales de catre boeri, cu privilegiu
de scutelnici si raclicaturi.
fiindca adaugirea ace/or 3 parale ingrefunand pe vanza-
tori, au zaticnit alisverisul pestelui, inc.& se apropia sa ramaie ye-
nitul acesta nestatornic, si mä car ea' mai pe urma, prin deosebitä
porunca a raposatului Domn, s'au lost scazut o para din cinci parale
ce erau ra nduiti la leu, dar nici cu scaderea aceasta n'au ramas van-
torii mullumiti, niel venitul desávârit intemeiat ca indestulare.
Drept aceia dar, dupa rugaminte de obste care au !Scut care
Domnia Mea, dumealor velitii boeri, impreuna ca pr,ea osfintia sa
Mitropolitul Moldovei, Chir Gaya intariim si Domnia Mea, prin-
tracest domnesc hrisov :
Doltorul sä se aleaga de catre dumnealor velitii boeri pgmAn-
teni, si din mila domneasca, sa aiba cinste ca anal din velitli boeri,
ca privilegii de scutelnici si rarlicaturi.
din venitul majariei ce se va strange de catre ranckitii Epi-
tropi, sá i se dea peat va fi ca putinta, deosebit, pentru impli-
rdrea neajungerei spre indestularea doltorului, randuim Domnia
Mea, pänä la luna viitoare a ki lulie, sä i se dea ca deosebit pitac
gospod, din adunarea fasurilor, pe fiescare luna ate 70 lei. si
atunci, prin osebit hrisov al Domniei Mele, se va randui dela Ocna
flak ce se va socoti spre indestularea agestei trebuinte de obste,
dupa cum are si sbinta Mitropolie Mina' stirea sf. Spiridon.
Insa doltond ales, sa fie dator a fi gata la tot ceasul, nu
mi mai spre cautarea a celor putinciosi, i spre vindecarea a celor
scapatati, multamindu-se dela fiestecarele cu cat i se va da, dupa

www.dacoromanica.ro
 401

putinta si starea sa, iar pe cei neputincio.si dator sa fie, a-i cauta
fara de nici-o plata, multumindu-se in leala sa.
Asisderea si Spitaria hotar'am Domnia Mea sä fie in toatà
voltucia sloboda, nieindraznind nimene, cat de putin a o supara, sau
cu vreun fel de enteres a se atinge de clansa impotriva folosului
obstei. i .55 fie supusa numai la oranduitii Epitropi, la dottortzl
obstei. Care spitacie a obstei, sä fie volnici boerii randuiti Epitropi,
a o face si a o aseza ori la ce loc aici in orasul lasi, fará nici o
oprire de catre oricine.
Cum si venitul majariez, hotiiram Domnia Mea, ca sä se
strang5 de catre boerii randuiti Epitropi, cate 4 parale la leu dela
fiestecare vanzätor, atat de pe petele särat proaspät, ce va veni
dela schela Galatilor cu ca/cele, ori despre ce parte de loc ar fi,
cat si de peste/e ce va veni cu carä, din balta Bratesului, i lalpuvului
si dela alte balti turcesti, cum si de oriunde ar fi.
lar cari din negu(atori vor incarca pe.stele prin cara sau ca-
rute, proaspät si sarat, din tara turceasca, si ,nu vor veni la schela
Galatilor vrând sa mearga la alte targuri, aceia, dupa ce uor trece
in hotarul Moldovei. sa aiba a da de tot boul cate 60 bani, cate 40
bani de cal.
Deci dar, spre aceste toate de niai sus aratate, oranduim
Domnia Mea si boeri Epitropi, pe ctnstiti si credincio.si boeri Dom-
miei Mele, dumnealui loan Can tacuzino kit vel Logoffit, i pe dum-
nealui Dumitrascu Sturza vel Vornic, ca sä fe purtatori de grija cu
toata osardia, spre buna stare si intemeerea acestor de .mai sus ho-
t:irate de catre Domnia Mea. i oricand va lipsi vreunul dintracesti
doi boeri randuiti Epitropi, pe altul in loc-ul aceluia sä aibä a-1 alege
boerii pämânteni.
Si poftim Domnia Mea ei pe alp luminati Domni, care din pro-
nie dumnezeiasca se vor orá ndui in urma noastra obladuitord tare:
acesteia, asem enea sä intäreasoa aceste toate spre folosul obstesc,
pentru a da domniilor sale vecinica pomenire, precum noi am
intarit acele ce s'au socotit s'au intarit prin hrisoave de catre cei
de mai inaintea noastra Domni. Si s'au dat acest al Nostru domnesc
hrisov, intru incredin tarea a insumi Domniei Mele : Noi Constan-
tin Dimitrie Muruz V. V. si credinta... (urmeazä insirarea boerilor
tärii) 17).
In vara aceluia§ an, la Iulie 1778, s'a arendat exploatarea s5rei
1

dela Targu Ocna i Domnitorul a hot5rit prin hrisov ca antrepnenorul

sá dea anual cAte 1500 de lei pentru plata doftorului obstei. In acela§
hrisov a hot5rit ca, atunci cand exploatarea ocnei se va fate in regie.
atunci banii doctorului sä se achite din banii Vistieriei. Cu acesti bani
si cu cei stránsi din venitul pescAriilor se forma un fond pentru plata
doctorului §i tinerea spiteriei de ob§te, fond administrat de cei doi
17) N. Angelescu. Acte si documente din trecutul farmaciei, pag. 19 23 Arn
transcris acest act cu cuvinte asa cum sunt pronuntate astazi. ca sa fie mai inteles.

www.dacoromanica.ro
402

tropi numiti de Moruzi. Noul hrisov 15muritor al acestor orandueli a

fost dat in Octombrie 1778:
,,Devreme ce Domnia Mea, bine voind spre mai buna stare
interneiarea tarei acesteia, am intarit cu hrisov gospod, at.it pentru
leafa indestularea doftorului obstei, cat si al spitariei din °rasa
ca sa se ja si sa se stranga venitul majariei de dumnealor
boiarii randuiti Epitropi, din care venit sa dea i Mazza stirei Galata
cate 600 lei pe tot anal, la vremile ce sunt asezate dupá hrisov, iar
ceilalti bani sa fie pentru lea fa doftorului si cheltuiala spitariei,
fiindca numai cu acest venit din majarie era neajungere spre
indestularea doftorului, pentru aceia s'au hotarat atunci de Dom-
nia Mea, ca parza la luna lui lulie ce au trecut, sa se dea cu pe-
cetluit gospod, din adunarea rasurilor, pe fiestecare lunä, j cate
70 lei, cari s'au dat, i apoi la vanzarea slujbei Ocnei, sa se ran-
duiascä ca hrisov, ce se va socoti, atat pentru indestularea dofto-
rului at pentru cheltuiala fi intemeerea spitariei obstei.
Deci, fiindca slujba ocnei s'au vfindut pe anal acesta, din
leat 1778 lulie I, s'au socotit de catre Domnia Mea fi s'au asezat,
ca sa se ia din venitul ocnei ea te una mie cinci sute lei pe tot
and.
Pentru aceia dar, iata si printr'acest hrisov, hotaram ci int.&
rim, ca pentru indestularea doftorului pentru cheltuiala Spitäriei
obstei, sá aiba a lua dumnealor boiarii Epitropi venitul majariei
dupa cel dintai hrisov al Domniei Mele, din care sa ia i Mânás-
urea Galata, suma pe tot anul cum se area' mai sus. osebit,
sa mai ia randuitii boeri Epitropi, pe tot anul, i cate una mie
cinci sute lei din banii ocnei, cum s'au asezat insa, and va fi
ocna in credinta (adica in regie), sa,' se dea banii acestia dela
dornnk, din venitul ocnei. iar and va fi vánzare, atunci acesti
bani dea cumparatorii ocnei, dela sine, afarä din suma van-
zarei, i asa sa se scrie si in ponturile slujbei ocnei.
Deci poz-urzcim Domnia Mea, dumitale vel Vistier, Camarasi-
lor ce vor fi la oat& dupa vremi, vazand hrisovul Domniei Mele,
asa sá urmati precum poruncim mai sus, si nime sa nu cuteze a
sminti aceasta oranduiala ci Luna avezare ce am facut Doennia Mea,
pentru odihna obstei, ci sa se pazeasca deapururea intocma ne-
smintit. i poftim Domnia Mea si pe alti luminati Domni, pe cari
Sfantul Dumnezeu va orandui in urma noastra la domniea acestei
tari, sa nu strice aceasta randuiala a odihnei obstei, ci mai vartos
sá adauge i sa intareasca pentru a domniilor sale cinste i veci-
nia pomenire. S'au scris hrisovul acesta la Scaunul Domniei Mele,
in orasul Jai, la cea dintai domnie a noastra in Moldavia, de cre-
dincios boiariul nostru Damitrache Värnav at doilea Logofat, intru
cel dintai an al Domniei noastre. ss. Const. D. muruz J.).
18) Idem, pag. 23-24.

www.dacoromanica.ro
 403

Asa a luat fiinta Doftorul obstei in capitala Moldovei. Cine va fi

fast primul doctor al obstei, nu stim; dupe 1780, banuim ca a fost
mosul doctor Andreas Wolf, trimes aici de catre d-rul Chenot, ce)
care ingrijise pe Sultana, fata Domnitorului Moruzi 19),
Dupa. IVIoruzi a urmat in domnie Alexandru 1VIavrocordat zis
Deli-bei (8 Iunie 1782-12 Ianuar 1785), care a continuat opera de
organizare sanitara a Ia.silor. Printr'un hrisov din 19 August 1784, Ma-
vrocordat creiaza osebit de doctorul de °lave, un post de gerah, adica
un hirurg si un post de moasa, pentru nevoile populatiei. Pentru nu-
mirea lor se pastreaza acelas principio, acela al alegerei de catre boerii
veliti pamanteni. Pentru plata lefilor lor, Mavrocordat adauga o taxa
de.cinci lei la punga de bani, dela comparatorii desetinei, gostinei, vadra-
ritului si dela yard. Apoi, Mavrocordat mareste numarul Epitropilor
cad administreaza veniturile destinate pentru plata perscnalului sanitar
al orasului, dela doi, la patru membri. Acestia formeaza Epitropia Casei
Doftorilor :

mila lui Dumnezeu, Noi Alexandru Constantin V. 1

Domnul Tärei Moldaviei.
Ori cate, cu bunä socotintä dreptate, spre intemeerea i fo-
losul obstiei, cari, prin ispitire s'au incredinrat i s'au dovedit folo-
sul lor, toate aciestea n'am trecut ca vederea, ci ina, prec.it a fi
Cu putinrä si mai mult, ne vom sili a le aduce la intemeere si bunä
stare spre odihna tuturor acelora, ce s'au incredinrat (din vrerea
Sihrztului Dumnezeu) intru a noasta °ca. rrnuire purtare de grijä,
dupe cum si pentru trebuinra ce era al unui doftor al obstiei in ora-
sul Iasi.
N'am läsat a nu pune la bun5 orä nduialä starea si intemeerea
ce se cuvine a avea, ca pe un lucru ce cautä numai /a folosul obstiei.
Arätändu-mi-se dar rugärninte de care preosfinritul Mitropolit al
Moldovei, si de care toti dumnealor veliri boeri, trebuinra ce este,
a se pine si a se aseza ca intemeere, statornic doftor, gherah si o
moasä pentru obste, ca sä lipseasa din mijloc sup:it-area care su-
[enea norodul, fiinda cei care aveau trebuinrä de doftor, pätimeau
multä greutate, and pentru lipsa de doftor, and pentruca doftorii
cersind platä mare, prelungea trebuinra si vremea.
claa acestea le pätimeau cei puternici, ca at mai artos
cei sapätari, cä ajungeau dintr'aceastä pricinä la o nebägare de
seam& incat i.si lasä viara ter in primejdier, cum cei din orasul Iasi,
asa mai altos, cei dela (arä.
Drept aceia, näzuind °bola la milä domneasa, ca cereri ca sä
se socoteascä veri un venit pento rinerea doftorului, a gherahului
fi a moasei, ce vor fi ca starea intemeerea in orasul Jai, avänd
fiestecare neapäratä datorie, ca indatä ce se va cherna la boina u, sä
meargä färä smintealä, nu numai spre autarea celor putinciosi, ce

19) Vezi vol. II, pag. 37-38.

www.dacoromanica.ro
404

si a celo e sea' pätati, Domnia Mea, cu toatd bunavoinra a noastra,

am primit cerera ce ni s'a fäcut de obstie, ca pentru un lucru -ales
foarte trebuincios.
Deci, iatä cá printr'acest hrisov al Domniei Mele, hotärärn ca,
pentru lea fa unui doftor, i a unui gerah si a unei moase (cari prin
alegerea boerilor pärminteni se vor socoti a se rändui cu deosebit
hrisov al Domniei Mele, ce vom da), pe tot anti/ sä se ia venitul din
patru slttjbe donznesti, adicá din desetinä. din gos,ting, din vädrärit
si din vamä, cäte cinci lei de pungä, de pre suma vánzarei acestor
slujbe dela Cochii vechi, afarä de havaeturile ce sunt obisnuite a
se lua, care sä-i dea cumpgrátorii slujbelor, dela sine, afarä de suma
cumpäräturei. acesti bani ai venitului, sä se strá ngd de atre
tropii ce s'au 1-5 nduit de cane Domnia Mea, pe ai nostri cinstiti
credinciosi boeri dumnealor Dimitrie Sturza vel Logolät, Neculai
Roset biv vel Vornic, loan Can tacuzino biv vel Vornic, cel dupà
vremi ce va fi vel Vistier. Si sá ia dela cumpärätorii slujbelor, and
se vor da dela Cochii vechi, färä de nici o prelungine mai mult, ca
sä" fie pentru lea fa doftorului, i a gherahului si a moasei. lar cänd vor
fi aceste sin ¡be pe credinpa, in sama Domniei, attinci acesti bani,
pentru venitul care se al-ata mai sus, sä se plä teased din Vistieria
gospod, dupe suma ce va esi la strigarea de pe urmä dela Cochii
vechi.
Insä si doftorul obstei, gheralzul si nzoasa, datori sá fie dea-
pururea in toatä vremea, a merge spre cäutarea bolnavilor de ob-
stie, multämindu-se dela fiestecanele Cu cät i se va da, chip& putintä
starea sa. lar pe cei neputinciosi, caute färä de nici o piará.
Drept aceia dar, pentru toate acestea de mai sus arätate, dum-
nealor ränduitii boeri Epitropi, sä fie purtätori de grijä cu toatä °sat-
dia, spre bung starea intemoerea acestor mai sus hotära" te de
Domnia Mea. poftim Domnia Mea si pe alti luminati Domni,
cari din pronie dumnezeiascä, se vor oraindui in urma noasträ oblä-
duitoril tärei acestia, ca asenzenea sä intäreasa toate acestea spre
folosul obstei, pentru a domniilor sale vecinicä pom,enire.
Scrisusau hrisovul acesta la Scaunul Domniei Mele in ora.sul
intru cea dintäi domnie a noasträ la Moldavia, in al treilea
an. 1784, August 19 ").
Toate infaptuirile de pana acum se intaresc de catre Domni-
torul urmator, Alexandru IVIavrocordat zis Firaris (12 Ian. 1785-14
Dec. 1786), Cu hrisovul lui din 25 Martie 1785. In acest hrisov de
mare importanta, se deslusesc una cate una toate cate s'au intocmit
pana acum, i prin amanuntele precise si clare ce contine, ne dä icoana
exacta a injghebarei organizatiei sanitare a Iasilor din acea vreme. Si
trebue sa recunoastem dela inceput, ca aceasta organizatie indrumatä
pe un fägas de autonomie, se contureaza in linii mai clare ca cea din
Muntenia aceleiasi epoca.
20) «Spitalul», 1904, pag. 391. Din trecutul Medicinei.

www.dacoromanica.ro
 405

In adevar pe baza inceputului facut de Grigore Vocla. Ghica,,ia

anul 1776, avem in Moldova o Cassa cu veniturile ei distincte, care se
strang, si se administreaza de o Epitropie formata la inceput din doi
membri, mai apoi, sub Mavrocordat Firarul, din patru membri. Toti patru
sunt numiti de catre Domnitori.
Din fondurile acestei Casse se plateste la inceput un medic pen-
tru nevoile ora§ului, numit rnedicul obstei, mai apoi un, medic, un hi-
rurg §i o moasa. Din acela§ fond se intretine si o spiterie de obste.
Toti, medicul, hirurgul, moasa ca si spiterul sunt alesi de catre ve-
litii boeri, si angajati cu contracte in regula. Toti sunt obligati sa ser-
veasca ob§tea, contra plata pe cei avuti, gratuit pe cei saraci.
Medicul este socotit ca unul din velitii boerr. Ca atare se bu-
cura de privilegiile boerilor; are scutelnici zece liude, si unele scutiri
de dari, osebit de leafa ce i se fixeaza prin contract. In timpul lui Ma-
vrocordat Firarul, medicul este numit Dottorul Tärer ; banuim ca
prin aceasta titulatura se intelegea a fi doctorul cel mai de seama al
Moldovei. Indatoririle lui, afara de cLitarea saracilor, sunt, ca impre-
una Cu Epitropii, sa inspecteze spiteria de obste, sa fixeze taxisur
dupa care s5, se vanda doctoriile, sa cor troleze calitatea drogurilor
practica spitereasca. Indatoririle gerahului, adica a hirurgului si ale moa-
sei sunt sa serveasca obstea, servind gratuit populatia saraca.
Autonomia acestei Case, care avea sa se numeasca mai tarziu,
,,Cassa Dottorilor'', este atata de bine ingradita si aparata, ca, in .hri-
sovul ce dam mai jos se spune categoric ca in atributele Epitropilor si
ale Doftorului Tarei ca sa controleze Spitaria n'are drept sa se ames-
tece nici mäcar Doftorul cel mare, arhiiatrosul sau medicul personal
al Domnitorului:

Cu mile lui Dumnezeu. Noi Alexandru loan Mavrocordat V

V. Domnul Tärei Moldaviei.
0 râvnä desaarsità avand, färä de indoialk spre oe/e bune,
pre Dumnezeu intrajutor, trebue in cea de pe urmä, sa dobari-
deasca scoposul sau, si fireste, un cuget bun aflä toata inlesnirea
facerilor de bine; amändoua acestea, gandul adia, ì vointa, ori
in ce vreme se vor impreuna, bat rasboiul cel mai istet in potreva
tuturor greutatilor, si pricinuesc inlesnire si la cele de afarä tolo-
suri. In cáta dar vinuir,e ramän acei oblkluitori de täri §L stäpa-
niri, and au dela Dumnezew firesti cugete si vointa slobodä,
catre acestea si puteri harazite intru lesnirea celor spre bine cu-
getate si voite, si a nu le pune in lucrare, din trecerea cu vede-
rea, sau le pun cu oarescare catahrisis, pricinuesc intai pa-
catul nemulrumirei atre Dumnezeu, apoi raman insärcinati si cu
un pleat carele il fac nesimtind.
Drept aceia, dupa ce Sfantul Dumnezeu m'au incoronat cu
sterna acestii bine credincioase färi si ne-am suit la Domnie in
pärintescul nostru Scaun, am hotarat ca sá ne cälätorim pre dru-
nrul bunei obladuiri, &sea nd toate cebe ce s'au socotit cá razimä

www.dacoromanica.ro
406

numai la insuvi obvtescul fotos in bune a.pezamanturi, cum pre larg

aratä osebite hrisoavele Domniei Mele, ce s'au dat vi se vad tne-
cute in deosebitä condia la Vistierie ").
Deci, pre larzga alte, arätändu-mi-se de cätre preosfintitul
Mitropolitul Tárei.. vi de cätre toti dumnealor veuf ii boeri, greu-
tatea ce au atras inainte pentru lipsa doftorilor, vi a trebuinciovi-
tor gherarhi moave, pentru care cei mai dinaintra noastra Domni,
ca sfatul de obvte au fost aflat chipuri de venituri spre indestula-
rea acelora, färä de pagubä Visieriei, adica slujba majeriei, ce se
ja din vanzarea pevtelui ot Galati, ate 4 parale la leu dela vän-
zatorii pevtelui, i cate 60 bani de tot bout, j cate 40 bani de tot
calul dela cei ce vat cära pevti din bältile turcevti i vor trece in
Moldova prin tinutut Covurluiului. Avivderea cate cinci lei de
punga din slujba desetinei, i a vadräritului, i a gostini, i a värni,
insä acevti bani, cumpärätorii slujbelor sa-i dea dela sine, afara
de suma cumpäräturei dele Cochii vechi, vi afarä din alte avae-
turi i oränduite mile, randuind Domniile lor i boeri Epitropi spre
purtare de griji, vi spre strangerea acestor bani cum pre larg
aratä domnevtile hrisoave; dupä care hrisoave, randuitii Epitropi
strangand banii acevtia la vremea lor, cu cheltuialä au adus dof-
tor vi gerarh vi moaqä, vi i-au avezat aici pentru trebuinta oravului,
sunt panä astäzi.
Deci acum, racut-au iarä vi de obste rugaminte, ca de ca.-
tre Domnia Mea, sä se intäreascä aceste venituri spre mai bunä
intemeiare i statornicie a Doftorului Tarei, i a Gherarhului vi a
moavei; care cerere a dumneator velitilor boeri vi a preaosfintitu-
lui Mitro polit al Tärei, cercetandu-se de cátre Domnia Mea
mázanclu-se cá, cautä numai pentru insusi folosul obvtei, Domnia
Mea n'am ¡recut ca vederea, ci ca un lucru trebnic ram pus in
bun avezämant, dupä cum mai jos se aratä, prin acest al nostru
domnesc hrisov poruncim ca sä se urmeze nesträmutat intru toatä
vremea,
Doftorul Tärei sa se aleaga de cätre dumnealor velitii ho-
ed pämanteni, vi din mila domneasca sá aibä cinste ca privileghie
de scutelnici vi de rädicaturi osä bit de randuita leafä, care, chn ve-
niturile arätate mai ¡os, sä i se dea dupä avezare contracttzt ce
vor face.
Gherarhul vi mow asemenea sá fie prin ale gerea dum-
nealor velititor boeri, oameni ispititi invätati la epistimii gherar-.
hevti, iarävi din ven iturile arätate mai ¡os, sä li se dea randuita
lor lea fa. dupg contracturile lor, atat Doltarut Tärei, Gherar-
hut vi moasa, sä aib5 statornicia tor aici in oravul lavi, nesupärati
de cätre nimeni, infra nimica.

21) Lui Alex. Mavrocordat Firaris, se datoreste marele hrisov al spitalului SE.
Spiridon din August 1785. Vezi pag. 165.

www.dacoromanica.ro
 407

Spitaria obgteasca a politiei, sa se ageze iaragi aici in

lagi, la faja ulitelor, ,si sä fie intru toata volnicia nesuparata de
catre nimene, neindraznind nici macar Doftorul cel mare al Curtei
Gospod, a se atinge cu vreun ¡el de enteres impotriva folosului
obgtei, färä numai dumnealor randuith Epitropi, impreunä cu Dot-
torul Tarei, sa faca cercetare atat doftoriilor ce urmeaza trebu-
inta din an in an a se schimba gi a se inoi, cat gi altor dol.-
tor& ce se aduc de pe la alte pärti de loc, cum gi pvetul doftorii-
lot, gi dupa tacsis ce vor face dumnealor, sfi urmeze Spitariul in-
tocmai, neincärcand mai mult preful doftoriilor spre pägubirea
obgtiei.
Venitul majariei sä se ja precum s'au luat gi pana acum,
aclica cate 4 parale de leu, dela acei ce vor aduce pegte proaspät
sau sarat, cu caicele, din baltile turcega, la schela Galatilor ; cum
gi dela acei ce vor aduce peste proaspät sau särat cu cardie, din
balta Brategului si a lalpovului gi din alte balti turcesti; asisclerea
gi dela alti ce vor incarca pe§te sarat gi proaspät din bältile tur-
cega in cara sau in cärute si nu vor veni la schela Galatilor, ci
vor sä treaca la alte targuri, aceia, dupä ce vor trece in hotarul
Moldovei, sä dea cate 60 bani de bou gi ate 40 bani de cal; acest
venit al ma jariei .95 se ja dela toti, gi fiegtecare, orice obraz ar fi,
gi din venitul acesta sä se den intai, pe tot anul, cate 600 sute lei
la Manastirea Galata a Slantului Mormant, pe trei sferturi, adica
cäte 200 lei la patru luni, gi apoi, afi bani vor rämane, sä se dea
in lefile doftorului, i a gherarhului, i a moa.,ei gi a spitariului.
Sä se in dela cumpäratorii slujbelor Vistieriei cate cinci
lei de punga, din desätina, din vadrarit gi din gostina, care bani
sä-i dea cumparatorii dela sine, afarä de suma cumparaturei bani-
lor Vistieriei, gi afar-a de alte avaeturi gi randuite mili dernnega,
.si pentru lipsa banilor ce se lua mai inainte cate cinci lei de punga
din vanzarea vämei, sä se ia acum din adunaren banilor mäjäriei
de sus aratati, de vreme ce vaina s'au vandut mai inainte cu alte
pon turi.
Doftorul Tärei sa aiba osabit, cate zece liude scutelnici
dela Vistierie, pentru slujba sa, pentru care poruncim Domnia Mea
dumitale vel V istier, sa-i treci la izvodul scutelnicilor, ca sa-i aibil
deapururea pe toata luna.
Aceste venituri de sus aratate, sa aiba purtare de grija
randuitii Epitropi, sa le ja la vremea hotarata gi sä dea doftoru-
lui, gherarhului, moagei gi spiterului, randuitele lefi dupä contractu-
rile lor.
Doftorul Tarei, gherarhul gi moaga, sa fie datori a merge
fara preget, ori in ce vreime se vor cherna qi la oricine, multumin-
du-se pentru osteneala lor az cat ji vor da, dupä obrazu ce va fi,
iar pe cei saraci, sa-i caute gi fang platä, ca nu cumva unii ca a-
ceia, din pricina säraciei, sa rämae in prime jdia vietei lor.

www.dacoromanica.ro
408

i) IRanduim Domnia Mea Epitropi asupra acestei trebi pe

dumnealui Dimitrie Sturza vel Logorät, i pe d-lui Neculai Roset ver.
Logolät, i pe d-lui loan Cantacuzino vel Vornic, i pe vel Vistiler
ce va fi dupd vremi.
Poftim dar Domnia Mea cu dragoste si pe alti luminati
Domni, pe cari Sfäntul Dumnezeu ii va rändui in urma noastra
la Domnia acestei Täri, s'a nu strice fanduiala aceasta ce s'au facut
pentru folosul obstei, ci mai vartos, sä se adauge intreacä,
pentru a Domniilor sale cinste vecinicä pomenire. 1785, Mart 25.
ss. Alexandru Ion Mavrocordat V. V.22).
Cativa ani mai tárziu , la 30 Sept. 1793, Domnitorul Mihai Sutu
(Ianuar 1793-6 Mai 1795) reinoeste cele statornicite de catre Alexan-
dru Mavrocordat Firaris. Si cu toate ca" nu adaug5 nimic nou, ceiace
ar fi o clavada cà lucrurile mergeau bine, totusi Il reproducem aici pentru
a nu intrerupe seria documenarei:
instiintare se lace tuturor cui se cacle a sti, cá afta nd in
huna stare si asezare chipul tinerei dortorului, a gherarhului si a
moasei, ce sunt pentru trebuinta orasului, cu toate veniturile cuviin-
cioase spre a lor indestulare, si boiarh Epitropi rârzdvii spre purtare
de grijä celor ce se cuvin, precum hrisoavele altor luminati s'au
väzut, si socotindu-le i Domnia Mea a fi cu l'una randuiala ase-
zate, n'aen trecut cu viderea a nu intari acele privileghii, ci, iatä
prin hrisovul acesta hotarâ m ca:
Doftorul Tarei sa se aleaga de catre dumnealor velitii
boeri pämänteni si din mila domneascä sá aibä cinste cu privilegii
de scutelnici si de radiaturi, osebite de randuita lea fa, care, din
ven iturile aratate mai jos, sa i se dea dupä asezare contracturile
ce vor face.
Gherarhul si moasa, asemenea sä fie prin alegerea d-lor
velitilor boeri, oaeneni ispititi invatati la epistimii gherärhesti, si ia-
räsi din veniturile aratate mai jos, sa li se dea ränduita lor leafä
dupä contracturile lor, si 4it doitorul tarei, gherarhul, spite-
rul si moasa, sä aiba statornicia lor aici in oras& Efii, nesuparati
de catre nimeni intru nimic.
Spitäria obsteascä a politiei sa se aseze iarasi in orasul
la fata ulitei mari, sa fie intru toate vainica, nesupäratä de catre
nimeni, neindräznind nici macar Doftorul cel mare al Curtei Gos-
pod, a se atinge cu vreun fel de enteres in potriva folosului obstei,
rara numai dumnealor ränduitii Epitropi, impreuna cu Doltorul Ta-
rei, sä faca cercetare, ata doftoriilor ce urmeazä trebuinta din an
In an a se schimba si a se inoi, cât qi altor doftorii ce se aduc de
pe la alte tari de loc, cum si pretul doftoriilor, dupä tacsis ce
22) N. Angelescu, 1. c. pag. 28-31.

www.dacoromanica.ro
 409

vor face d-lor, sà urmeze spiperul intocmai, neincdrand mai mult

prepul doftoriilor spre paguba obstei.
4) ,Venitul majariei sä se ia precum s'a luat nä acum, a-
died. cdte 4 parale de leu dela acei ce vor aduce .peste proaspät sau
särat cu caicele din bältile turcesti la schela Galatilor, cum si dela
acei ce vor aduce peste proaspät sau särat cu caräle din balta Bra-
tesului si a Ialpovului si din alte bälp turcesti; asisderea si dela altii
ce vor incärca peste särat si proaspät din hältile turcesti in card'
sau in cartoe, si nu vor veni la schela Gala tilor, ci vor vrea sá treacä
la alte tdrgii ri, aceia dupä ce vor treoe in hotarul Moldovei, sá dea
cdte 60 de haul de bou si cdte 40 bani de cal. Acest venit al ma-
jariei sä se ia dela toti si fiestecare once obraz ar fi, si din veni-
tul acesta, sa se dea intdi, pe tot anul, cdte 600 sute lei la Manäs-
tirea Galata a Sfäntului Mom-du& pe trei sferturi, adicä cdte 200
lei pe patru luni, si apoi cdti bani vor rämänea sä se dea in lefile
Doftorului i a gerarhului, i a moasei, i a spiterului.
Sä sa ia dela cumpätätorii slujbelor Visteriei ate cinci lei
de pung5, dela desätinä, din vädiärit si din gostinä, care bani
dea cumpdrätorii dela sine, afar5 de suma cumpärätorii banilor
Vistieriei, si *rá de alte avaeturi ränduite mili domnesti; si pen-
(ru lipsa banilor ce se lua mai inainte, câte cinei lei de pungä din
vdnzare.a väenei, sd se ja acum din adunarea banilor mäjdriei de sus
arätati, de vreme ce vama s'au vandut mai inainte cu alte ponturi.
Doftorul Tärei sd aibd osebit, cdte zece liude scutelnici
dela Vistierie pentru slujba sa, pentru care poruncim Domnia Mea
dumitale Vel Vistier, treci la izvodul scutelnicilor, ca sä-i aibd
deapurnrea pe toatà luna.
Aceste venituri de sus ardtate, sä aibd purtare de grijd
rdnduitii Epitropi. sä le ia la vreme hotardtä, dea doftorului,
i gherarhului, moasei spitertilui ränduitele lefi dupd con tractu-
rile lor.
Doftorul Tärei, gherarhul, moasa, sä datori a merge
färä preget, ori in ce vreme se vor chema la oricine, multumin-
du-se pentru osteneald cu cdt ii vor da dupä obrazul ce va fi, iar
pe cei säraci sä-i caute färä platä, ca nu cumva unii ca aczia
din pricina säräciei, sä ram& e in primejdie viata lor.
Ränduim Domnia Mea Epitropi asupra acestei trebi pe
d-lui Neculai Roset biv ve! Logofiit, pe d-lui Láscárache Roset
biv ve! Vistier, pe vel Vistier ce va fi dupä vremi. Poftim dar Dom-
nia Mea cu dragoste si pe alti frati luminati Damni, pe care Sr:in-
tul Dumnezeu it va ordndui in urma noasträ la Domnia acestei
Täri, sd nu strice aceastä rânduialä ce s'au fäcut pentru folosul
obstei, ci mai vartos sá adauge si sä intáreasc6 pentru a Domnii-
lor vecinicd pomenire.
Scrisusau hrisovul acesta la Scaunul Domniei Mete in ora-

www.dacoromanica.ro
410

§ul Eqii, intru cea dintfii domnie a noastr5 la Moldavia, in anul

dint& 1793 Sept. 30. ss. Mihail Constantin Setu V. V. 23)..
Dupà capitalA a venit i andul ora§elor din provincia sA-§i in-
tocmeascA doctor §i spiterie de ob§te. La 5 Oct. 1793, tArgovetii din Bo-
to§ani cer i Domnitorul Mihai Sutu aprobA alegerea unui doctor de
cAtre insA0 acei tfirgoveti, ca sA le fie doctor de ob§te, cum §i interne-
erea unei spiterii a targovetilor. 5i Domnitorul merge §i mai departe acor-
&And acestui doctor puteri de Arhiiatros, adicA sä controleze practica
inedicalA in localitate sA impiedice a face pe doctorul cei cari n'au
diplomele necesare; in acela§ tirnp i-acordä, ca cinstire, opt scutelnici.
luck §i din acest punct de vedere, Moldova a luat cu mult inainte orga-
nizatiei din Muntenia, gratie aceluia§ principiu: autonomia serviciului sa-
nitar. Darn documentul trspectiv:
Noi Mihail Constantin Sulu V. V., cu mile lui Dumnezeu,
Domn al Tärei Moldovei.
Se face .tire cu acest hrisov al Domniei Mere, pentruca prin
jaiba ce ni-au dat tirgovetii din Tagul Botosani, au ar5 tat,
neavad do!tor acolo, la multi via(a li se primejdue§te, cersind co
sA aib5 voia, sä. tie doftor co a lor pieta' si pe cate ei il vor gäsi
§i se vor multumi cu d5nsul, cum §i spitàrie a deschide ei, iar nu

Deci vfizand Domnia Mea, c5 a lor oerere este cu cale si nu

de stricaiune, iat5 li se d5 voia, ca ori pe care doftor vor gäsi §i
se vor multumi ei cu dansul, s5-1 tie la Târgul Boto§anilor; pe cate
doftor, pc). Tuncim Domnia Mea, nimeni din doftorii Curtei Gospod,
sá nu-1 supere intru nimic, qi el, ca un arhiiatras a tdrgului, se- fie
dator a apgra thrgul de doftorii imincinoqi, cari in necunoginta lor,
aduc prime jdie vietei oamenilor. i fiinda i se pläteste de c5tre
obste, s5 fie datlor a cata cu silinfá §i cu cuget nev5t5 mat si pe
acei s5raci de care va fi chemat. spre ajutorul doftorului, ora-
duim Domnia Mea, ca sA aib5 opt liude scutelnici. Pentru cate
poruncim Domnia Mea, dumitale vel Vistier s5-i treci la izvodul de
scutelnici cu pecetia gospod ce iaste in Vistierie i s5-i aib5 nestr5-
mute& Cum si spiterie s5 aib5 toat5 voia a avea acolo in Botosani,
iar 15r5 voia tagovetilor, s5 nu poatä altii a avea spiterie acolo,
urmadu-se plata doltoriilor, precum qi la alte spiterii de aicea
din Egi.
Poftim dar Domnia Mea pe alti trati luminati Domni, pe
care Sfatul Dumnezeu ii va radui in urma noastr5, la Domnia
acestei t5ri, s5 nu strice aceast5 asezare, ci mai vartos s5 o int5-
reasc5 pentru a Domniilor sale vecinic5 pomenire.
Scrisusau hrisovul acesta la Scaunul Domniei Mele in °rapt

23) N. Angelescu. L c., pag. 32-34.

www.dacoromanica.ro
 411

Efi, intru cea dint& domnie a noastra in Moldavia, in anul dinta

ss. Mihai Const. . 1.1tu V., .1793 Octomvrie 5 2').
Trei ani mai tdrziu, la 11 Ianuar 1796, Alexandru Calimachi (6
Mai 1795Martie 1799) intare§te *i el hrisovul targovetilor din Bo-
to§ani:

»se face ftire ca acest hrisov al Domniei Mele, ca prin jaiba

ce au dat Domniei Miele, targovetii din Thrgul Botosani, au [Scut
arätare, a au hrisov gospod dela fratele nostru Mihai Constantin
$utu Voevod, coprinzitoriu ca sá aily5 voe s5 tie doftor cu a lor
platä si pe care ei Il vor gäsi, cum fi spitä.rie avd nd ei, lar nu altii,
asisde .95 aibä do [toral opt liude scutelnici, rugfindu-se s5 se in-
tareasca si de c5tre Domnia Mea.
Deci, ceroetand Domnia Mea vSzandu-se hrisovul gospod,
socotind a fi bun privilegiu acesta, iat5 si de cätre Domnia Mea
asemenea se intareste, ca ori pe care doftor vor gäsi si se vor mul-
fámi dänsul, s5-1 fíe la nit-gut Botosani, pe care doftor, poru.n-
cim Domnia Mea, nimeni din Doftorii Curtei Gospod sá nu-1 supere
intru nimica, si el ca un arhiiatros a tärgului, sä fie dator a apgra
tárgul de doftori mincinosi, cari ca nestiinta lor aduc primejdie vie-
tei omenesti.. pentru spitärie, sä aib5 voe a avea acolo in Boto-
sani, iar f5r5 voia targovetilor, sa nu poatä altii a auca spiPerie
acolo,.." 25).

Focpnii aveau medic de obste, platit din venitul vatafiei de ha-

rabagii, dela care se incasa 1000-1500 de lei pe an pentru dotori fi ef.-
meie, prin Epitropii locuitori de acolo- 26). La 19 Noemb. 1806, d-rul
Med sau Met, se jalue§te ca i s'a migorat leafa, §i Domnitorul Al xan-
dru 1VLoruzi porunceste sá i se dea ca §i mai inainte'', cate 160 de lei
pe luna' plus 20 de lei cd facea §i pe spiterul. Faptul cà acest doctor
reclama Domnitorului, ne indritueste sà banuim a la plata lefii lui con-
tribuia §i Cassa Doctorilor. De altfel, ceva mai tarziu, la 21 April 1810,
regasim pe d-rul Me t ca medic al spitalului Sf. Spiridon din Ia§i, cu
un plus de leafa de 100 de lei pe luna pldtiti de Casa Doctorilor, nu-
mai ca sà serveasca §i ora§ul ca medic comunal 27'.
In acest timp Casa Doctorilor sau Epitropia Doctorilor n'a mers
tocmai bine. Rand pe rand Epitropii s'au stins si pela 1810 nu mai ra-
mdsese cleat Vistierul Iordache Roset, care conducea singur aceastä Epi-
tropie, aleqea doctorii, incheia contracte cu el. le plätea lefile dr multe
ori si dela sine", implinind cu aceasta o datorie pentru obstea Pa'
P. Cazacu si I. C. Frunz5. Material documentar pentru ttezolvirea ches-
tiur.el farmaciilor. Pag. I(I.
Idem. pag. 11.
T. G. Bulat. Arhivele Basarabiei Nr. 1, lan.Mart. 1932. pag. 11..
Vezi vol.. II, pag. 114-116.

www.dacoromanica.ro
412

Despre toate aceste imprejurari me lamuresc cateva acte din vre-

mea ocupatiei rusesti, (29 Noemb. 1806-28 Mai 1812).
Crasno Milaevici, comandantul rus dela noi, a cenit Divanului
la 26Iunie 1810, informatii asupra organizarei sanitare din Moldova. Si
Divanul raspunzand la 6 Iulie 1810, comunica contractele doctorilor si a
moaselor, cum si cateva informatii asupra Epitropiei sau Casei Doctori-
lor, aceia care conducea intreaga organizatie sanitara a Moldovei.
Pe atunci erau in Iasi, ca medici comunali :
D-rul Stavri Mosco, contract probabil dela I Mat 1805.
Smilt contract dela I Mai 1805.
PP Eustafie contract dela I Mai 1806.
Loren; contract dela I lunie 1806.
PP Plusc contract dela 25 Sept. 1809. A venit in Iasi,
dup5 20 Flebr. 1811.
PP Samurcas fär5 contract, venit din Botosani.
PI Firih impus de Rusi la 17 Iulie 1810,
PP Mazarovici impus de Rusi la 17 Julie 1810.
Me; Medic la Spiridonie, diurnist la comun5, 21
Aprilie 1810.
Craus hirurg, dela 19 Dec. 1811.
Mai sunt doctori comunali la Galati, Botosani si Roman, platiti
din contributia cetatenilor, si la Focsani, platit din venitul Vätäfiei de
harabagii. Parte din doctorii din Iasi, osebit de leara, au si anumite
sume de bani drept indemnizatie de chirie.
Mai sunt In Iai doua moase, una cu contract dela 1 Mai 1806,
0 una cu contract din 1810.
Dam mai jos deslusirile Divanului trimise la 6 Iulie 1810, lui
Milasevici, comandantul rus din Moldova:
C5tre Exc. Sa... Crasno Milasevici. Dela Divanul Cnejiei
Moldovei.
In urmare predlojeniei Inalt Exc. V. din 26 Iunie supt nr.
1019, iat5, se trimit tälm5cirile contracturilor doftorilor politiei, Ef-
stati, Mosco, Lorenti si miif i, precum a moaselor, intocmai dupä
cele adevärate con tracturi isalite de cl5nsii, ce au dat in Casa Epi-
tropiei. (Este vorba de Casa doctorilor sau Epitropia doctorilor). lar
a celui int5i doftor, Plusc, care se asteaptä sa vie, se insopeste chia-
räs cel adevarat contract, moldoveneste nemteste, isalit de co-
mitetul Divanului, care se af15 acum, si de insusi doftorul Plusc,
asemenea se af15 altul in mana sa. Acest document dup5 pliroforia
Inalt Exc. V. de coprindenea sa, fiind i nemtesc, apoi va binevot
a porunci, sä se intoarcä la Casa Epitropiei.
Case cu chirie, precum se va vedea de cätre Exc. V., sunt
hotaräte dupä contracturi, lui Efstatie, Lorent, Smilt i moase/or,
ca s5 se dea osebit dela Casa Epitropiei. lar Plusc Mosco sunt

www.dacoromanica.ro
 413

alcatulte a plati din tocmeala lor china. Dumnealui doftorul Samur-

cis nu are contract, nici altä datorie, pentrucä, precum se vede din
socoteal rimisa, numai cate 50 lei pe lurid* i se dà, ca sä poata
plati china pe vreo casä, sa se alle in Esi. Pentrucä daca ar fi
lost indatorat supt vreo legaturä, ar fi trebuit a i se da plata ca
aceia, precum la í dumnealui doftorul Efstafie, fiind asemenea ca
si dumnealui, doftor cu ipolipsis. Dar legat nu este, acesti 50 lei
luandu-i (and sedea la Boto.sani; s'au lasat a-i avea si aici, si pa-
rusia unui doftor ca acesta foloseste politiei.
Datoriile doftorilor ce sunt legate cu contract, se va vedea de
atre Inalt Exc. V., din legatura contracturzlor. iaräsi, atátia fiind,
in vreme de epidemii nu ajung pentru cel indestulat ajutor a bol-
navilor, trimitandu-se si pe afara, cand este trebuinta. spre aceasta
s'au si scris d-sale doftorului Plusc, ca sà gräbeasa venirea sa,
caci face trebuinta de a fi un asa doftor desavärsit intru stiinta si
cunoscut intru priinta mestesugului, asupra tamaduiri bolnavilor.
lar la intrebarea pentru Epitropie, cu cinste azatant Inalt. Exc.
V., ca aceasta Epitropie a Doftorilor, prin cea de mai inaintle alca-
tuire, prin hrisov, era data la dtzmnealui Vist. lordache Bals .si la
dumnealui Vist. lordache Roset. Dupa moartea d-lui Vist. lordache
Bals, au rämas numai d-lui Vist. Iordache Roset. Pururea, ca un
lucru obstesc, au fast osäbit lasat in cea deplind purtare de grija
a Epitropiei, fiind din cei inta t; si epitrop cu rävnitoare cugetare, se
ingrijea Tara a se mai amesteca Ocarntuirea, luând cele obicinuite
ven ituri, a alege doftori, a incheia contracturz cu da nsii, a privighea
pentru datoriile doftorilor catre bolnavi, pentru a-i trimite unde se
intampla epidemie. Dar si a le pi:4a lefile lor pe tuna si de multeort
si dela sine, si cu imprumutare cänd nu ajung veniturile, implinind
cu aceastä Epitropie o datorie pentru ob.stea Patriet. lar sama, c.a. nd
este trebuinta, sau pentru neajungetlea doftorilor, sau pentru spori-
rea lor, fiind strimtoare in venituri, insusi boerii Epitropi arata ob-
stei velitilor boeri, spre saintà si incheere.
Pela targuri, precum la Galati, la Botosani, la Roman, singuri
locuitorii, cu sinesf ora, aduc cate un doftor; iar 1a Focsani este läsat
yard' fie de harabagii, in venit de 1000 sau 1500 lei pentru doftori qi
cistnele, prin Epitropi locuitori de acolo.
Semneazä: Gavril M. si Exarh., Const. Bals Logof., Sandu
Sturza Hatman, Iordache Roset Vist. 1810 lull 6. Eqi 28).
Dintre contractele alAturate acestui raport lämuritor, am dat deja
contractul tip care a servit la angajarea d-rilor Stavri Moscu, Efstatie
Rola si Lorent, cAnd ni-am ocupat de biografiile acestor doctori 29 ). Cu
d-rul Ignatie Plusc din Cernäuti, considerat ca un medic deosebit, s'a

T. G. Bulat, 1. c. pag. 1 18. Fannacisti si Medici la inceputul secolu

lui al XIX, in Tarile Romane.
Vezi vol. II pag. 110, 121 122, 113.

www.dacoromanica.ro
414

1ncheiat un contract special cu conditiuni foarte grele pentru tar& ; arn

dat i acest contract la biografia acestui doctor 80).
Contractele cu moasele privesc pe moasa Eliza Oneh, angajatä. la 1
Mai 1806, cu 1800 lei pe an §i 400 de lei drept chirie, §i moasa L,oiza
Riceli, angajata in anul 1810 cu 1200 de lei pe an si 200 de lei drept
chirie, despre cari ni-am ocupat in vol. II.
In ceiace priveste pe d-rii Mazarovici i Firih, acestia au (ost simpli
sinecuristi impusi de catre Rusi pe spinarea noastra, si unul si altul
daca faceau vreun serviciu, Il fäceau in interesul trupelor rusesti O
mai indirect aduceau folos i populatiei romanesti. Cand au plecat Ru§ii
au plecat si ei.
Rusii au plecat in primavara anului 1812, la 28 Mai. In toamna
a venit primul Domnitor dupa ocupatie, Scarlat Calimah, la 17 Sept.
1812. In acest timp Epitropia sau Casa Doctorilor o ducea greu, pen-
trued doctorii comunali se inmultise, O pe länga doctori mai erau si
gerahi i moase, toti cu lefi, si cu chirii, osebit de spiteria obstei, care
reclama destule cheltueli, dei, la drept vorbind, n'am mai gasit nici
o urma despre ea in aceasta vreme. In aceastä situatie se impunea o
revizuire a fondurilor Epitropiei i creiarea de resurse noi, ca sa se
poata face fata tuturor nevoilor.
Acest lucru l'a facut noul Domnitor. In hrisovul dela 2 Aug. 1813,
hrisov mare si lung dar necesar ca sà explice toed situatia Epitro-
piei, Scarlat Calimah, da o icoana exactä a celor infaptuite pána a-
tunci, a lipsurilor de complectat, creiaza surse noi de venituri o punt
intreg serviciului sanitar al capitalei O al tarei pe picior de buna func-
tionare.
Ca sa ajunga la acest rezultat a adunat boerii si a facut sfat de
obste cu Mitropolitul Tärei si Vistierul Iordach Raset, singurul care
mai ramasese Epitrop la aceastä Casa. Cu totii la un loc, constata ca
veniturile Epitropiei sunt de 27.000 /ei §i cheltuelile de 40.000. Drept
indreptare 1ntaresc veniturile vechi O mai adauga un plus de doua pa-
rale la leu asupra lefilar functionarilor cari erau platiti din Casa r&
surilor, cum §i o treime din venitul pogonäritului (o treime o lua Casa
milei si o treime Spiridonia). Se fixeazä personalul medical: 2 doftori,
profesori, Plusc §i Efstatie cu cate 9800 de lei, 3 doftori cu stiinta de
hirurgie: milç cu 2800 lei, Lorent cu 2600, si un al treilea loc vacant
Cu 2000 de lei; 2 moase cu cate 1800 lei; 1 doctor al temnitei cu 150
lei pe luna: un doctor la Bar/ad cu 300 de lei pe lunä. Se mai propune
angajarea unui hirurg iscusit cu 3000 lei plus chirie. Apoi se introduce
o dispozitie noua, care lasä cu mult in urma organizaita din Muntenia,
anume, dreptul la pensie, medicilor cari servesc 20 de ani obstea. In
ceiace priveste spiteria ob§tei, se spune cä se va face in Esi pe ulita
..cea mare, precum si mai inainte au lost". Este un punct lasat ca un
fel de desiderat se va face...". si nu stim daca s'a mai fäcut. Pentru
importanta lui, dam in intregime acest hrisov:
30) Vezi vol. II, pag. 122-125.

www.dacoromanica.ro
 415

Cu mila lui Dumnezeu Noi Scarlat Alexandru Calimah V. V.

Domn Tärei Moldaviei.
(Incepe cu un lung preambul, clupa care:) aceste suite-
testi i trup,eSi folosinte imbrätisandu-le, ce s'au incredintat Noua
dela Dumnezeu, j vazand ea Doftorii, Gherarhii i moasele
obstesti, dupa" a4ezamfinturile !acute de catre cei mai dinaint:e
hotarate, care se afla sub epitropia randuitilor intru aceasta boeri
Epitropi. Dar fiindea nici veniturile nu sunt cu zndestulare, iar
unele nestatornice, nici indatorirea Doftorilor nu era dupa ase-
manarea datoriei ce are omenirea catre cel fara [afane Judea tor si
Duennezeu, nici ajungand a fine vreun Gherarh iscusit pentru boa-
/ele prime jduitoare ce se intampla la obstie, si mai vartos, nici
fiind inadinsi doftori randuiti spre cantarea celor saraci patimasi
frati ai nostri. Aceasta stare a saracilor, vrednici de toata milosti-
virea, indemnfindu-ne a pune in orb' nduialä Epitropia Casei Dofto-
rilor, care nici dintru inceput nu au avut statornica ei intemeere.
lar pe langa aceasta, §i prefacerea hotarelor Tarei, aducand
veniturile mai dinainte intru simtitoare imputinare, care si in cea
mai desavarsita incetare li-am vazut oarecum apropiindu-se, i cu
cuget dumnezeesc, voind a ne arata insine facatori din nou a a-
cestei Case, prin a noastra domneasca tidula am poruncit, a se
strange la sfanta Mitropolie ob.geasca, pentru aceasta,'adunare a
&furor boerilor nostri, fata fiind si al nostru cinst;f si crerV-ios
boer, dumnealui lordache Roset biv vel Vistier, Epitropul Casei
acestia a Doftorilor, care cu amanuntul oercetand i veni,.urile Ca-
sei i pláfile Doftorilor, a Gherarhilor si a moaselor orasului, prin
a noastrái prin osebitä socoteala iscálitá, ne fac aratare, ca' suma
veniturilor dupa a-7ezamanturile cele pana acum, ajung numai pana
la 27,700 lei, iar plata Doftorilor §i china caselor lor, plata unui
Gerarh ispitit trebuincios, si plata moaselor, alcatuesc suma peste
40.000 lei pe tot antd; §i cu sfat de ob§te socotind, ne fac nou5
rugaminte, sá binevoim i sá hotaram adaugirea acestui ve-
nit, prin porunca ca s'a- se ja dela cei ce au lefi din Casa Rä-
suritor ate dou'a parale la leu, peste doua parale ce dup.5 vechiu
obicei, se dan la Cutia Miletor; mai cerand inch", prin rugaminte,
ca sa i intarim prin domnescul nostru hrisov toate cele dupa
vremi randuite venituri ale acestei Case a Dottorilor, Gherahi
moasa a politiei.
Drept aceia, indemnandu-ne cu iubire de oameni spre inte-
meerea acestei iubitoare de Dumnezeu fapta, care privefte spre paza
vietei omenesti, prin acest al nostru domnesc hrisov, din domnestile
noastre mile, intarim pentru vesnica' alcatuire de asezamänt acest
venit al Doftorilor, adica acet hot:a-rat d catre procatoxii fratii
nostri, §i aceasta adaugire a veniturilor din nou.
I) Dupa hrisovul fericitului Domn Alexandru loan Mauro-

www.dacoromanica.ro
416

cordat 31) Voivod, va'avea aceastä Casa a Doftorilor venitul tnagerii

(adica venitul pescäriei), precum panä acum se lua, adica dupä con-
dica Vistieriei cate patru parale la leu, dela acei ce aduc pqte
proaspat i sarat, cu caice, din baltile cele de peste hotar, la schela
Galatilor ; asemenea si dela cei ce aduc dela bältile Bratesului
Gialpuhul, cu care, peste poaspat sau sat-at, precum dela acei ce
incarca peste proas pät sau särat din bälti, in cara sau in cárute
nu trec prin Galati, ci trec la alte targuri ; când vor intra in hotarul
Mcidovei, sa plateasa cate 60 bani de fiescare bou, si cate i'0 bard
de fiescare cal ; si acest venit al mageriei, sä se ia fara osebire dela
fiescarele, macar de once stare ar ti ; din care suma, dandu-se 600
lei la Manästirea Galata metoh al sf. Mormant, in trei castiuri pe
an, cate 200 lei la patru luni, celalalt tot, sa ramae al Casei Doi-
torilor.
Dupa hotararea tar:4i a hrisovului de mai sus pomenit,
intarim, ca din toate rusumaturde domnestii Vistierii, adicä din
desatina, vadrarit, gostina i vamä, afarä de ocne, sa ja aceasta Casä
drept venit fara strämutere, cate cinci lei la pungä , pe care sa-i dett
cumparatorii dela sine, dupä suma cumpäräturei, sau de se vor
strange pe seama Vistieriei, in credintä, dupä suma ce va fi, sä
se dea precum hotäräsc ponturile, si sä fie neschimbat venit al Doi-
torilor.
Din slujba pogonaritului de (ruptä foaia).. a toata tara,
dupa hotarärea ce s'au dat acum, cu adäu gire de a lua din sin jba
aceasta un venit si Cutia milelor ; din toata suma ce se va aduna in
fiestecare an, dupe condica Vistieriei, cu hotararea ce s'au dat, ca
sa fie trei lei si trezeci si sase bani de pogon o a treia parte va
lua Casa aceasta a Doftorilor, o a treia parte Ma nästirea Sf. Spi-
ridon, pentru spitaluri, si cealaltä a treia parne Cutia milelor.
Opt sute lei, ce sunt randuiti a se lua pe fiestecare lung,
dela Casa Rasurilor, la Casa Doftorilor, si acestia ja Casa Dof-
torilor, ca un legiuit si vecinic venit a acestei de obste si folositoare
trebuinte.
Doug sute lei, ce sunt randuiti a se da pe toata luna din
Värni, dupa asezamantul de mai inainte, hotararn a se da si acestia
fara imputinare, ca un vecinic si legiuit venit al acestei Case, precum
cuprind ponturile,
Dupä toate acestea, intarim aceasta, prin ob.steasoi
anafora adaugire, a acestui din nou alcatuit venit, a Casei Dofto-
rilor, ca sa fie vecinic venit cätre cel de mai sus, adica al ace/or
daub' parale la leu, luandu-se dela acei ce au leará in Casa Räsu-
rilor, afara de elotta parale la leu, cari dupa obiceiul ve-
chiu, au fost ránduite a se da la Cutia milelor, de unde se dau
lefile saracilor ; aceast6 legiuitä asezare a acestor doua parale ce

31) Traia Inca la data acestui hrisov, caci muri abia la 8 Febr. 1819 in Moscova.
Cf. N. lora. Hurmuzachi vol. X, pag. 556, n.

www.dacoromanica.ro
 417

se aau la Cutia milelor, se va päzi dupd cum cuprind hrisoavele Cu-

tiei milelor, lar adest din nou spot a douä parale la leu, sä se ja
dela toti acei care au leafh, osebindu-se numai lefurile boerilor
Capuchehaele a Tarigradului, lefile epaeli Can:01.6 domnesti, a slu-
jitorilor si neferilor hätmä niei si a Agiei, a taifali (?) Conzisii §i a
Pitariei, a taifalei Arm& si a Ispravniciei Curtei, a besli-agalelor,
a lui Divan-efendi, a Calemului, a tairali d-lui vel Postelnic ; insa
din lefile aoesior taifali, se deosebesc numai acei cate au lefile mai
putin de cincizeci lei, iar cei ce au cincizeci lei si mai milt, sunt
supusi la aceastä dare de doua parale, spre intemeiarea ven itului
acestei Case a Doftorilor.
Acestea vor fi veniturile Casei Doftorilor, iar Epitropii ei, se
indatoresc a le aduna (notä in ca era un singar epitrop acum), lar
Vistierii i Epitropii Casei Rasurilor, se indatoresc in toed vremea
spre sävhrsirea necdlcata dupd coprinderea domnescului nostru hri-
sov, fdrá a se atinge cineva vreodatä si a scadea macar o para din
venitul ace..9ta, pentru care Epitropii avhnd a da sarna inaintea
Dreptului Judecdtor, se vor sili spre folosul i alcätuirea asezamhn-
tului acestuia.
Orânduelile Doftorilor vor fi infra acest chip :
Cea dinthi se va alchtui din doi doftori alesi profesori, in care
randuiald acum _, se allá D-lui Doftorul Pliuk i Efstatie.
Aaestia vor auca din Casa Doftorilor, pentru lea fa pentru
caselor lor, deopotrivä, cate nouh mfi opt sute patruzeci lei pe an.
lar al doika randuiald, din alti trei doftori, cari sä aibh si geralzie
spre nelipsite si indelungate a jutoare a säracilor, precum este: $milt,
Lorent i altul al trei lea. care se va alege ; din care, cl dinthi, pen-
tru lea fa si china casei va avea pe an doua mii opt sute lei ; cel de
al doilea, douà mii sase sute lei si oel de al treilea. cloud mii lei.
spre mai multä indemnare a doftorilor la sarguinta
ciosä ca implinirea datorillor intru vrednicd cautarea bolnavilor, le
facem inch asezare ca hotfirhre nestraimutata, ca acel dof ter, carele
intru shrjba sa, ca shrguinta se va afla nelipsit in curgere pänä la
douhzeci ani, daca dupd aceia, din trupeasca sldbiciune sau nepu-
tinth vederat cunoscuta, nu va putea a mai arma lucrarea mestesu-
gului san, pentru until ca acela, ocarmuirea ci Epitropia acestei Case,
sä fie indatorit,e a-1 pune la cale ca o leaf a cuviincioasa si ajutor
dupa trebuinph, spre inlesnirea vietuirei sale, ca o räsplfitire pentru
oshrdia ce au arätat in slujba sa.
Catre acestea, indatorim si pe boerii Epitropi ai acestei Case
a DO ftorilor, ca sh aducä .un gherah iscusit, fara vreo prelungire,
ca platä de trei mii lei pe an, dintru acest venit, bez china casei
lui, afarh de doftIorul temnipei, care are cate una sutd cinci zeci lei
pe hind, tot dintru acest venit, afara de douä moa§e, intji si al doi-
lea, care si acestea au ¡caja lor ráncluitä cate o mie opt sute lei,
alarh de chiria caselor lor, i afard de doftorul dela Bärlad, care
27

www.dacoromanica.ro
418

are trei sute sasezeci lei pe an, dintru acest venit al Casei Dofto-
rilor. Intru acest chip va fi numarul doftorilor.
lar noi, ca niste insine facatori a acestei Case si a ,Epitropier
Doftorilor, numind anume pe cei ce, dintru dân.sii, ni-au aratat
acum, hotaram ca de acum, dupä obiceiul ce s'au tinut, ca un lucru
obstesc, sa se faca alegerea doftorilor in vremea cuviincioasä si a
gherahilor si a moaselor, de cätre velitii boeri ai pämantului ; si le-
file se vor pläti dupä tocinelile ce vor face cu dumnealor boerii
Epitropii Casei. insä cu acest fel de chibzuire indatorire i desa-
varsit hotarare, adica : acesti doftori, gherahi mow sa fie de
acum toti indatorati si cei ce se randuesc acuen si cei ce dupa vreme
se vor randui, a alerga cu sarguinta la trebuintele si chemärile, nu
numai a boerilor, ci de obste si la saraci tialosi, spre care aceasta
cuvátul evanghelicesc ii indatoreste, cá suntem datori noi cei tari,
a purta slabiciunile celar neputinciosi.
Drept aceia, aceastä socotire, ce se intemeiazil pe simtirea
amenirei, dumnealor boerii Epitnopi, sä o faca cunoscutä doftorilor,
gherahilor moaselor, inat ori in care ceas, noaptea sau ziva, sat!'
din partea boerilor sau a clirosului bisericesc, sau din pantea celut
mai de jos särac si strain vor fi chemati, sä nu indrazneasa vreunut
a pune pricini de ingreuna re, sau a prelungi mergerea pe a doua zi,
din care sa se prime jduiasca viata oamenilor, ci, sau cu a lar trasura
sau pe jos, sä alerge spre ajutorul celui ce pätieneste in vremea
and se pedepseste de boaki se prime jdueste, aci intr'alt chip,
daca färä vederatä si bine cuvantatä trupeasa neputintä, oricare
din doftori, Tara ertustrare de cuget pentru infricosatul raspuns ce
are a da inaintea Vazatorului a toate, Dumnezeu, cu nesfiiala va
cälca acest aqezämänt, fäcändu-se aceasta cunoscutä la Stäpänire, se
va scoate din numärul doitorilor tocmeala lui se va strica, qi et
infra nimica se va socoti. Asem enea moaqele gherahii, vor
alerga cu osardie la cei nevoiasi, dela cane sa nu nadajduiasa a lua
vreo plata, fara numai dela cei in putere, cat va fi prin putinta si
Cu vaintä.
implinind doftoriile lar, vor dobándi i domneasca spriji-
nire, si vor avea, cei intai doftori si cel intái gerah si câte cinci-
sprezece scutelnici.
lar Spiteria politiei se va face in Iasi pe ulita cea mare, pre-
cum si mai inainte au lost, si va fi intru toate, nesupäratä, *Mat
arhiiatrosul (Doftorul cel mare al domnestii noastre Curti), sä nu
se atinga de clansa. lar boerii Epitropi impreuna cu doltor:i politiei,
vor cerceta cu amanuntul doftoriile care vor fi in :trebuintä a se
lepäda pentru vechime, sa cerceteze preturile cumparäturilor, i sä
aseze qi preturi hotäräte la doftorri, ca sa nu se vanza Ara numai
ca pretul lor cel cuviincios, fara a pricinui pagubire obstiei.
Intru acesta se coprind toate asezamánturile * pre care noi le
hotaram si le intärirn, randuind venituri intrus ajuns prisosintä,
a lefilor doftorilor si a gerahilor si a moaselor oraSului. Intemeenr

www.dacoromanica.ro
 419

si Epitropi Casei acestia a Doftorilor, indatorindu-i spre a prive-

ghea intru aceasta bin,e primita st ;Arita tapta, pentru care liege-
care cregin are a-si da seama a rzädäjdui sutleleascä märztuire, a se
ingriji sa adune veniturile färä imputinare, in vremea cuvitncioasa, a
pläti lefile doftorilor pdzind intocmai datoriile lor ; iar and va pri-
sosi bani la Casa Dojtorilor, nu au a intrebuinta nicioa'atä acei
bard la vreo altä treabä, färä numai la acest lucru de obste folasitor
si de oameni iubitor, asezand i profesor pe cei mai isintiti, plätind
dintru aceste i doftoriile acelor säraci ce nu vor avea stare a pläti
dela sine, lar pre cei ce vor primi in urma noastra ocArmuirea 7 drei
acesteia, luminati Dom ni, fratii nostri, cu plecare de cugetare cres-
tineascä Ii poftim a cree si a aduce spre mat nrultä intemeiere evan-
ghelescul cuvant al Marduitorului nostru Dumnezeu, pefrItru vecinica
tor pomenine, lauclä i sufleteasc5 mäntuire.
Scrisusau hrisovul acesta la Scaunul Domniei Mele in orasul
Esi, infra a doua domnie a ncesträ in Moldavia, in anul dintai.
ss. Scarlat Alexandru Calimah V. V. La anul 1813 August 2 32) .
Totusi, optimismul Domnitorului a dat gres. Incheerea socotehlor
Casei Doftorilor pe 1813, dà un deficit de opt mii de lei, iar socotelile
pe anul 1814 nu numai ca nu acoper acest deficit, dar lasd sa se prevada
un plus deficitar de patru mii lei. Si acest deficit ar fi fost si mai
mare dacd s'ar fi ggsit gherahul iscusit, pe care Domnitorul Il vrea nu-
maidecat, i dacä i s'ar fi dat leafa cuvenitä.
In aceastä situatie, la 26 August 1814, Domnitorul cere boerilor
sä chibzuiascä i sä facä cum vor ti, sA gäseasa venituri noi pentru
Casa Doftorilor :
Not Scarlat Alexandra Calimah din mila lui Dumnezeu....
(Incepe prin a insira boerii Divanului, dupe care :) In so-
coteala ce s'au arätat Domniei Mete pentru iraturile Casei Dofto-
rilor politiei, vedem cä pre anal trecut, sc5z5ndu-se lefile, se aratä
sä aibä Casa lipsä peste 8000 lei, iar pe anul curgätor alcätuindu-se
iratul si plata lefilor, färä sä se pue lea fa pentru gerah, care nea-
pärat este sä se aducä, si färä sä se incarce n-a'ungerea ceia de
8000 lei a trecutului an, se arata lipsä peste 4000 ki.
Drept aceia, [dada aceastä Casa obsteasa este cea mai in-
tâì care se ajutä, sä se päzeasca sänätatea viepei de obste, se
cuvine neapärat sä-si aibä iratul fära fndoire i dupà trebtfntä, pen-
trucä nu numai lipsä .55 nu arate, ci mai ales, sore toatä inlesnirea,
sá aib5 ceva prisos. Rändui-n Domnia Mea, ca intru adunare la Sf.
Mitropolk, socotind soco'elile acestei Case, sa alcätuiti cele mai
vredn ice socotinti prin bunä chibzuire, ceiace yeti gäsi de cuviinfa
32) N. Angelescu. Acte si documente din trecutul Farmaciei, pag. 46-52.
N. Iorga. Rezumat al acestui hrisov in Hurmuzachi, vol. X, pag. 556. Pune data de
14 August 1813.

www.dacoromanica.ro
420

si de unde yeti gasi Cu cale, sä se faca adäugire la iratul Casei aces-

teja, intru socotinta ca nici decum lipsa sä nu poata a mai avea,
cu punere la cale, ca färä sminteala sa se aducä si un gerah cuviin-
cías, care/e este neaparat de trebuinta. i de toatá chibzuirea soco-
tintei Dornniei Voastre, prin anafora, sá avem stire".33).
Piänä sa se facä chibzuirea ceruta de Domnitor, Vistierul Iordache
Roset, care rämäsese singur epitrop al Casei Doftorilor, a cenit sá se
mai numeasca un al doilea epitrop. In acest sens scrie Divanul la 29
August 1814:
La Casa Epitropiei Doftorilor, in toatä vremea, dupa ale gerea
obstiei, s'au aflat doi din tre cei dintai boeri Epitropi, iar dela o
vreme rämäind numai dumnealui Vistier Iordache Roset, intru acea
din vechiu obisnuinta dar si cuviincioasä, singur dumnealui a fäcut
cerera a se mai alege unul din boeri spre intovara sirca dumisale.
Obsteasca socotinta, de toatä cuviinta gäsind oererea dumisale, ale-
ge pe dumnealui Vistier Grigoras Sturza-
Domnitorul aprobä aceastà alegare la Sept. 1814.34).
La 23 Oct., avem §i anaforaua boerilor cu privire la mijloacele de
acoperit deficitele Casei Doftorilor :

Prea Inältate Doamne.

Din socotelile ce s'ati infärisat Inaltimei Tale perbtru iraturile
Casei Doftorilor, ai luat Inältimea Ta incredintare ea' aceastä Casä
dupä toata sporirea de irat, care, de catre Inältimea Ta s'a facut,
tot inca se afta intru lipsá, .i trebuinta fiind neapärat a se implini
porunca Iniáltimei Tale si trebuinta obsteascä, ca s'a se aducä un
gerah, a cáruia lipsä urmeazä multa nevainta si neindestulare obstiei
orasului. Noi, dupg párinteasca plecare a Inaltimei Tale, care prin
[apta s'att arätat si se aratä Cu necontenire catre toate acele ce alcä-
tuesc de obste, indrazim a ruga pe Inaltimea Ta, ca spre desävär-
sita punère la cale a obstestei acestei Case de irat, spre indestularea
Casei acestia, venitul vätäjiei de harabagii, care dupä vechiu/
obicei se urmeazä a se lua la Targul Gala ti, infra aceasta obisnuintà
ce s'au urmat strángerea acestui venit qi páná acum. prin aceastä
adäugire nadajduim ca se va putea alcátui starea acestei Case vred-
nice, ca sa poatä intä mpina lefile hotarate, puindu-se la cale, dupii
aceasta si aducerea de un gerah dupä trebuintä. .Si va rämäne Inäl-
timei Tale si vecinica pomenire-.

T. Codrescu. Uricarul vol. I, pag. 209, ed. II-a.Academia Romana, Ma-

nuscr. Nr. 1, pag. 336 sau fila 169 verso. .

V. A. Ureche. Istoria Rom , vol. X/A, pag. 369. Citeaza condica Mitrop. Iasi,
fila 113. verso.

www.dacoromanica.ro
 421

lar Domnitorul hotäräste la 10 Noexnbrie 1814:

Infatiscindu-se Domniei Mele anaforaua aceasta a Cinstiti
credinciosi boerii Domniei Mele._ a se intemeia o obsteasca Casa a
Doftorilor orasului, cu iraturi dupä cuviintä, ca sa poata urma
toata ingrijirea folosului obstesc ; dreaptä i cuviincioasa gäsim ce
rerea ce o fac d-lor boerii Epitropi, a se da spre irat la Casa Dof-
torilor venitul vatajiei de harabagii din tärgul Galati. Drept aceia,
ca pentru un venit, care pang acum nu este cuiva afierosit, ci numai
dupä obisnuita se lua de catre Parcatabia Galatii ; lar Casa aceasta
fiind cea mai vrednicä de a i se face asemenea afierosire, cäci intru
intrmeerea ei urmeaza obstesc folos, care se atinge de sänätatea si
pazirea vietei omenesti,hotaram ca : ven itul acesta a vatafiei de ha-
tabagii din Gala fi, sa conteneasca a se lua de acum inainte de catre
Pärcalabii din Galati, cea dupä aceia de mai nainte obicinuintä
cu urmarea ce este si aici in Iasi, puindu-1 la cale d-lor boerii Epi-
tropi cu strangerea folositoare satt färä pagubire, dar at depärtare
si de catahrisis, cu alcatuire indemnätoare si pentru acei cari vor
avea trebuintä a tocmi träsuri ca chirie, sä fie venit a Casei Dolto-
rilor din orasul Jai, care ca dreaptä legiuire il dam si-1 a fierosirn
Casei acesteia, ca sa-1 aiba neclintit si fära stramutare, dimpreuna
ca alte iraturi ce sunt afierosite la Casa aceasta. lar spne statornica
afierosirea aceasta, intarim anaforaua ca a noasträ domneasca isca-
liturä i pecete 85).

Si ca &S. aiba Casa Doctorilor ceva prisos, spre toata inlesnirea",

Domnitorul Scarlat Calimah, care a avut o deosebita atentie pentru doc-
tori i sanatatea publica, la 18 Ianuarie 1815, creiaza un nou venit afie-
rosind acestei Case, fabrica de husca pe care voiau s'o infiinteze cativa
intreprinzatori. In acest scop inputerniceste pe Cäminarul Teodorache
Ciurea, din partea odor care voiau sá facà fabrici de husa (sare marunta
de pachet) pe mosia manastirei Rasca, uncle sunt fantani ca slatina", una
la Tarzii langa mosia ce sä zice Slätioara si alta mai in munti la un loc
ce se numeste Lipoveni" , sà le faca, dar sa fie afierosite Casei Dofto-
rilot». 36 ).
In acest chip s'a asigurat buna funcionare a servic'ului sanitar din
Iaisi Moldova in general, intru cat era asigurat fondul din care trebuiau
platiti medicii. Acestia si-au facut datoria. Nicaeri n'am gasit vreun act
in care sa se formuleze plangeri contra lor. Para ce s'a adus d-rului
ar fi ascuns un caz de ciuma, and cu epidemia ivitä in Iasi in
vara anului 1819, a fost desigur o iscodire fara temei datoritä spiritului
revolutionar care a bantuit atunci.57).

T. Codrescu. Uricarul, vol. I, ed. II, pag. 211. Acad. Rom. Nanuser. Nr.
I, pag. 357 sau fila 170: acest venit dateaza din 10 Noernb. 1810.
Idem. pag. 226-228.
Vezi pag. 156, vol. II, si P. Samarian. Ciuma in trecutul roramesc, pag. 349.

www.dacoromanica.ro
422

5i lucrurile au mers a§a fara alta schimbare decat numai numele

unora dintre medici, ceiace notarn in notele biografice ale cebra cari au
trecut prin Moldova in aceasta vreme. Tocmai la inceputul anului 1827,
la 15 lanuar, gasim iara§i o nota cu privire la Casa Doftorilor ; Domni-
torul porunce§te la aceastä data sa se intocmeasca socotelile de venituri
§i cheltueli, sa se poata aranja bugetul pe viitor :

Tidula Crospod alre boerul Logolät Constantin Catargiu. Rán-

duelile cerute a se cerceta .7i a se incheia semile arit ale casei R5-
surilor cat .7i ale Casei Doftorilor, pe toat5 vremea ce se aflau sub
eforia dumnealui, poruncindu-i ca indari s5 ingrijiti a avea gata
toate socotelile de veniturile qi cheltuelik acestor Case, cu dovezile
sineturite cuviincioase spre incredintare, Si and se va face .tire
dumitale, f5r5 vreo pricinuire de z5bava, s5 onergi. s5 le infato§ezi in
Ob0easca Adunare la Sf. Mitropolie. 38 )
lar in toamna aceluia§ an, la 1 Noembrie 1827, gasim o alta not&
domneasca, prin care se constata' ca iraturile Casei Doctorilor sunt in
scadere, pe cand nevoile oraplui de doctori §i gerahi sunt tot mai mari,
motiv pentru care se cere noi iraturi, adicA venituri noi pentru aceasfa
Casa'; numai nu s'a ajuns la nici un rezultat, caci a isbucnit razboiul
Ruso-Turc din 1828:
Tidul5 Gospod cgtre preaosfintitul Mitro polit al Moldovei kir
Ven iamin, cinstipilor credinciosilor boeri proim .7i hale.
Prin anaforaua ce ni-au intátosat d-lor boerii Epitropi ai Casei
Doftorilor, de punere la cale si rezonirisinea acevii Case, acum
dup5 ins5rcinarea ce-i asupra d-lor bocrilor ca alatuirea i r5ndui-
rea cuviincioas5 a lefei doftorilor qi a moase/or pre at stanea ira-
tului de acum iartg, care anafora s'au int5rit qi de catre noi, 15cAn-
du-ne cunoscut cA ()rapt neamind doftori i girahi cu indestulare
dup5 trebuint5, §i iraturile cele de acum a acestei Case fiind intru
sc5dere, socotesc cle cuvint5 inchipuirea unui sporiu a iraturilor,
care s.5 se poari aduce qi alti doftori qi gerahi destoinici inrimplärei
unei lipse cea mai intai v5Várn5toare viepei omenelti. Aceasta, ne-
fiind tag5d5 cercet5nd intru adev5r trebuinta oraqului de un adaos
de dogor qi gerah, precum ins5 qi D-voastr5 este cunoscut, randuim
a v5 aduna la Sfanta M?tropo'ie spre a lira in b5gare de seam5 gin-
gäsitura lucrului qi a socoti si a chibzui inchipuirea sporiului tne-
buincios iratului ace.tei Case, pentru neapärata trebuint5 mai sus
zisä ; de care prin anafora s5 ne faceti cunoscut"39).
Rezultatul acestei chibzuiri nu-1 mai cunoa§tem. In primavara anu-
lui 1828 a isbucnit fázboiul cu ciuma, cu holera i cu toate necazurile
33) Academia Rom., manuscrisul 350, pag. 1.
39) Idem, fila 30.

www.dacoromanica.ro
 423

lui, dupä, care a urmat reorganizarea Moldovei pe bazele impuse de Re-

gulamentul organic si de relormele lui Kiselef.

b) ASISTENTA BOLNAVILOR IN TIMPURI ANORMALE.

Organizarea asistentei bolnavilor pe vremi de epidemii in Moldova
este mai putin cunoscutd ; dar daca tinem seamd ca aceia§i Domnitori
au domnit in Moldova ca i in Muntenia, ca aceleasi nevoi erau in ambele
principate, ca organizatia administrativa §i moravurile sunt acelea§i, tre-
buie sa adrnitem cd in epidemiile de acela§ fe], se luau mäsuri identice
de paza, de combatere, ca si de tratarnent.
Aici ca i in Muntenia, oriodnd se ivea ciuma de exemplu, direc-
tiva combaterei o avea tot numai Domnitorul ajutat de boerii autoritd-
tilor organizate ale tad. Numai mai tdrziu, din anul 1803, decAnd Ale-
xandru Moruzi a infiintat in Moldova Vornicia Obstirilor dupa rnodelul
celeia din Muntenia, asistenta publicd a cazut in sarcina acestei Vornicii,
minus asistenta medicaid care a rdmas in sarcina Casei Doctorilor. Pre-
zenta acestor cloud organizatiuni, Vornicia ob§tirilor §i Casa sau Epitro-
pia Doctorilor, facea ea in vremi de epidemii nu se §tia exact cine avea
raspunderea conducerei mäsurilor de combaterea boa/elor. Ca sd indrepte
aceastä stare de lucruti, la 6 Demmbrie 1813, Scarlat Calimah, a creiat
o Vornicie de politie, in atributiile eareia inträ toate chestiunle edilitare
in raport cu sändtatea publica, prevenirea §i combaterea boatelor lipi-
cioase and se va intámpla..."4°).
Fondurile bdne§ti necesarlo pe vremi de epidernii erau date de
catre Vistieria tdrei, iar la 22 Sept. 1815, Domnitorul a hodrat ca pen.
tru prevenirea i combaterea epidemiilor sd contribue cu bani eat bwrii
cat §i negustorii, fiecare in raport cu veniturile ce au. Banii se adunau
prin sines [ora 41), adicd prin contributie comund. Acest sistem este cu
totul deosebit de cel din Muntenia, unde toate fondurile pentru comba-
terea epidemiilor se luau dela mandstiri.
Sistemul intrebuintat in Moldova era rdu, pentrucd prilejuia o mul-
time de abuzuri, de unde o multime de nemultumiri cari turburau ;
a§a de exempiu, in vara anului 1819, aceste nemultumiri s'au manlestat
foarte sgomotos, aproape revolutionar. Se stie cd atunci, din cauza nemul-
tumirilor produse de impunerea unor mdsuri exagerate pentru prevenirea
ciumei, mdsuri printre cari strangerea banilor necesari combaterei epi-
demiei trebue sd fi jucat un rol de capetenie, strdinii din La§i §i poporul
s'au revoltat ; lucrurile nu s'au potolit decdt prin sacrificarea unor medici
cari §i-au pierdut posturile /or §i mai la urind prin sacrificarea Domnito-
rului insä§i 42)
Cu prilejul ciumei din 1828-1829, s'au infiintat acelea§i comitete
de combatere cu personal romanesc i rusesc ca i in Muntenia. Dupd
Vezi pag. 391-392.
P. Sanuarian. Ciuma in trecutul rornanesc, pag. 543-545
P. Samarian. Cituna... 1. c. pag. 543--545.

www.dacoromanica.ro
424

venirea lui Kiselef i fixarea planului de luptä pentru stingerea epidemiei,

in Moldova a fost numit mai mare Inspector generalul Macarov, care era
comandantul trupelor de aici si care trebuia sa execute curatirea gene-
rala a Moldovei.
Macarov a numit o comisie local& compusa din boeri si din Rusi,
ca medicii existenti in Moldova sa fie repartizati asafel ca
sä existe cel putin cate un medic prin fiecare centru ; doctorii care n'ar
fi Indeplinit ordinul se opresc pe vremea viitoare de a se indeletnici cu
doftorii prin alte tinuturi".
In Iasi au ramas: Efstatie Rolla, Fotache, Zotta, Huner, Viola,
Tartu, Cihac, Fotino i Naiman Gerah.
In centrele din provincie au fost repartizati Hristea in tinutul Foc-
sanilor ; Nartis in tinutul Tecuciului ; Condos la Galati ; Petrachi la
13arlad i Vaslui ; Grifar la Falciu ; Teodori la Roman ; Iperies la Nemp
Samurcas la Botosani ; Petrachi la Bacau ; Cocoruza la Dorohoi si Herta;
Nita la Harlau i Targul Frumos ; *tuft la Falticeni43).
.Si duma a fost stinsa.
Holera s'a ivit In Moldova la 22 Mai 1831 si a inceput cu
caracter extrem de vioknt. Spune Barbu Stirbei in raportul sau :
Holera *use intai grozavä pustiire in Moldova, in momenta
and presedintele plenipotentiar se afla in Iasi, oras care are un
focar de miasme perpetue in apa ml4tinoassä a Bahluiului, si in
carie stint mai multe mahalale locuite de Evrei. Generalul Kiselef
cu un ink' numär de impiegati, se afla in mjilocul unei populatiuni
pradä mortii, ingrijind-o si mängaind-o. Orasul era sá piará de
[(Name din cauza mortei sau a plecärei celor ce-i procuran hrana.
In mijlocul calamitätei publice si a consternärei generahe, cänd moat-
tea cu terorea ei face mii de victime, e frurnos sä vezi arä tându-se
un aracter superior !
Fiind sfatuit numai de devotamentul sän pentru omenire, el
aduse usuräri' de tot felul indoi puterile pentru a scä pa cel
puf in cäteva victime ; prezenta sa ridica curajul unora micsora
indräzneala acelora care nu väd intro calamitate publicä cleat o
ocazie pentru a-si indeplini groza vele lor dorinti.
Dup5 ce boala trecuse prin toate fazse/e sale, ea incetä in Mol-
dova pela inceputul lui lulie.44).
Dupä votarea Regulament(ilui organic, combaterea epidemiilor in
Moldova ca i in Muntenia intra in cadrul masurilor fixate prin Regu-
lamentul carantinelor.

Idem.
Barbu Stirbei. Raport catre Kiselef in Convorbiri literare, anul XXI. pag,
183-187.

www.dacoromanica.ro
 425

VI. EDILITATEA IN RAPORT CU IGIENA

SANATATEA PUBLICA
APA DE BAUT.
ALTE MASURI DE ORDIN EDILITAR.
a) APA DE BAUT. In Moldova a fost aceias activitate si in-
trecere intre Domnitori, ca fiecare sa faca cate ceva spre pomenire, cum
a fost i in Muntenia. De exemplu, in primul volum al acestei lucrari am
aratat i documtntat ca Grigore Matei Ghica a fost unul din cei mai
gospodari Domnitori, caruia se datoreste aducerea apei in Iasi 4 ) Drept
complectare a celor spuse acolo, vom nota aici hrisovul cu care acest
Domnitor intareste ctitoria lui la 10 Februar 1741, cand domnea pentru
a tneia (para. in Moldova (1739 Sept. 1741):
Cu mita lui Dumnezeu Noi Grigore Ghica V. V. Domn al
Tarei Moldovei.
Facem stire cu acest testament al Domniei Mele, tuturor cui
sa cacle a .ti, cá luánd aminte Domnia Mea pentru lipsa apei ce era
mal inainte vreme la orasul acesta, si cu agiutoriul lui Dumnezeu,
savarsind noi pomand aducand apa dinainitea portei Curtei domnesti,
din care se indestuleazd toata obstia. Socotitam dar, ca se cade
a se aseza la o cale bunä, ca si intralta vreme viitoare, sä nu vie
la stricdciunie din lipsa apei catre intemeiarea de starea acestei
haznale. Asa am aflat cu tot Sfatul nostru de am asazat ca sá aiba
fiestecand doi oameni suiulgii pe treaba aceasta statä ne-
schimbati dela slujba haznalei, nici odinioarä ,nacafaoa for si cu alte
mile de odihna lor, cu care si ei sa fie multämi(i. traga inima
deapurunea cu osardie a purta de grijä spre tot folosul haznalei.
drept aceia acum intraceasta data aflatam Domnia Mea a fi harnic
de aceasta slujbd, pe acesti doi oameni streini Arnduti, anume :
Duna Costandin frate Dimii, cari de cativa ani din porunca Dom-
niei Mele se afla purtatori de grija haznelei. mäcar ca in anii
ce au trecut s'au intamplat in tara aceasta si multe intamplari, pre-
cum si boala ciumei, de care foc alfil toti au parasit orasul, despre
cari, rautätile si nevoi/e ce au facut locuitorilor stiut sunt, inca
hazneaua au potricalito, pe multie locuri stricando. lar ei acesti doi
oameni si intracele vremi nu s'au deslipit dela trebuintele haznedei
si incd cu a lor cheltuialä purtand grijä pang acum dupa pldcerea
Domniei Mede, la care trebuintä a haznelei fiind noi odihniti cu
slujbele lor si tali orgsanii multueniti cu indestularea apei, socotitam
dar ca dupa slujba lor se cacle a fi miluiti cu osebitä LIrmeaza
o seama de privilegii scutiri, dupe care se adaugä :
acesti doi oameni sä fie neschimbati dela slujba haznalei
in toe& vremea vietei lor, dupa moartea tor iaräsi neamul lor
45) Vezi vol. I, pag. 237-238.

www.dacoromanica.ro
426

cine vor fi mqteri de apg, sä incapä in locul lor nimeni altii din
megerii de apä sträini, sa n'aibä acea indräznealg de dat suparare
vreunui obraz de acei ce se aflä länga Domnia Mea, ca sä stea la
noi mijlocitoriu pentru desrädäcinarea acestor oameni, sä se lip-
seasoi dela hazna, ca sá incap5 aceia, ca nici intr'un fel aceasta,
pentru a nimäruia voe, nu van sträntuta Domnia Mea, de vreme cä
slujba acestora din vremile trebuintei au famas plgcute Domniei
Mete, si pen tru aceia, nu voim Domnia Mea a se depärta oamenii
acestia...- 46 ) .

Precum vedem slujba de suiulgiu se da pe viatd, cu drept de mote-

aire, asa cum s'a dat mai tArziu si in Muntenia.
In vremea domniei lui Alexandru Moruzi (Martie 1792Ianuar
1793), s'a adus apà in Iasi dala Sapte Oameni si dala Cinc, cu insäsi a
..Dom,niei Sale cheltuiald de treizeci de mii lei aproape, impärtind-o toatà
an 22 mäsuri curgätoare intr'acest chip orasul cel foarte sgcetos, care
»are numai. o imputinata apà de puturi, abia pentru bäut, l'a umplut de
Jimpede apg..." 47).
Cava mai taziu, pe cAnd domnea tot Alexandru Moruzi, acum
pentru a dou'd oarà (4 Oct. 1802August 1806), Domnitorul s'a adre-
sat celui din Muntenia, Constantin Ipsilant, ca Sa dea voe sa' ia apà din
niste isvoare din Munacnia, pe care s'o aduc'd pe olan la Focsani.
lant s'a invoit cu cererea si drept intkire a dat acest hrisov la 10 April
1804:
Alexandru Moruzi Dainnul Tärei Moldovei, vgzánd lipsa
de apä ce au locuitorii Domniei Sale din Focsanii Moldovei, a ho-
Carat sä le aduca trebuincioasa apä i sä deschidä cisme.le in Foc-
sanii de acolo. Dar fiindcä in pärtile locului, dincolo in Moldova,
nu s'au gäsit ape. Doftit-au pe Domnia Mea, sä binevoe.sc a da voe
si slobozenie, ca cu cheltuiala Domniei Sale, sä aducä apele ce se
gäsesc dincoace, in pämäntul Tärei Noastre, la Pituleasa, läsdn-
du-se insä la isvor apg Oita' ar fi trebuincioasg si de ajuns pentru
trebuinta locuitorilor celor de prinprejur, si dändu-se parle dintr-
aceastä apä la Focsanii Tärei Noastre pentru trebuintele orjseni/or,
dupä ce se va duce la Focsanii Moldovei, care, aceastä fiind de
folos la am.indouä partile, ca sä se adape cei insetosati, ca o faptg
cregineascä qi facere de bine vrednicg de pomenire, la cate se cu-
vine fiescare a se aräta cu osardie, am binevoit Domnia Mea de am
primit si ni-am invoit la pofta qi cererea Domniei Sale si am dat
voe prin deosebitä porunca noastrg, care am trimis catre Ispravnicii
nostri din Focsani, ca sä aibä slobozenie oranclui(ii fratelui Nostru
Domn, ca ca cheltuiala Moldovei, sä aducä apa cea trebuincioasg
dela numitul loc Pituleasa. ashndu-se insä acolo la isvor, rátg va
fi de ajuns pentru trebuinta locuitorilor imprefurasi, si dändu-se si
Tb. Codrescu, Uricarul, vol. V, pag. 33 *i urm5t.
Vezi mai jos hrisovul respectiv, din Noembrie 1804, pag. 427.

www.dacoromanica.ro
 427

In tara Noasträ, cata va fi trebuincioasä pentru trebuirzta locuitori-

lor a Focsanilor nostri, cum mai sus s'au zis. Drept aceia dar, spre
a fi in toatá vcemea stiut, li s'au dat de oi,re Noi acea tä
zenie, la o [acere de bine ca aceasta, pentruca sä se pdzeascd
sfi se urmeze nestra-mutat ca o pricinuitoare de folos la amiándbuä
pärtile, faprá iubitoare de oameni, am dat aceastä domneascia a
Noasträ carte spre intärire, de a se urma precum inai sus s'au
zis- 48).
N'a trecut mult i oránduelile lui Moruzi in pricina apei adusd in
lasi, din cauza invechimei vremei, care si cele mai tari i temeinice, prin
multe feliuri de intä mpläri protivnice le sminteste- s'au smintit ; drept
aceia, cheltuind alti o sutd de mii de lei, a adus n'a' mai multä din mai
multe isvoare si a fdcut o hasna centrald la MAndstirea Golia, de unde
se distribuia ap'd la 16 cismele obstesti si la multe altele ddru:te boarilor.
Apoi a mai fácut la Golia diferite infrumusetdri asa cum a facut si la
Chioscul cela Herdstrdu din Bucuresti, cari atrageau acolo toatd lumea
Iailor doritoare de plimbäri i petreceri. Si ca sd intäreascd mai temei-
nic infäptuirile lui. Moruzi cid' hrisovul urmdtor in Noembrie 1804:
Dupä o lung5 introducene in care se insirä inbunätä tirite fa-
cute dr Moruzi. se scune cä :
..... indurändu-se de ora' sanii din lasi, ce se aflatt lipsiti desà-
värsit de a_va adämitoare, au adus in oras isvor de apä dela .$apte
Oameni, dela Cinc, cu insäsi a Domniei Sale cheltuial5 de trei-
zeci mii lei aproape, impärtindu-o toatä in dotazeci i doud mäsuri
curgätoare, intru acest chip orasul cel foarte säcetos, care avea
numai o inputinatä apà de puturi abia pentru bäut, l-au umplut de
limpede apä cu multä indestulare, iar in vechimea vremei, aceia care
si cele mai tari i temeinice prin multe feluri de intampläri protiv-
nice le sminteste, qi toate ale acestii lumi intru stricäciune le aduce,
striand acest pre folositor si bun lucru, iaräsi au adus orasul infra
acea dintá i pätimire. Noi dar urmätor fiind pasi/or prea bunului
nostru pärinte, indestularea intru toate a supusilor dorindu-o, iar
imai ales intru cele mai trebuincioase, indatà dupä cea de al doilea
acum suite pe Scaunul domniei Moldaviei, mai intäi ni-am imbrä-
cat ca aducerea i inoirea apelor orasului prin insärcinare mult mai
ostenitoare si mai de mult cheltuitoare clec& intäi, dar fi cu härä-
zirea darului mai cu mare indestu/are, cäci intdi osebit de apa cea
de mai inainte dela . apte Oameni, gäsindu-se de isnoavä i alte
ape adunate acolo din multe isvoarä, aproape la douäzeci opt
mäsuri alatuindu-se, iar la Chic iaräsi avroace de patrusprezece
mäsuri, unindu-se toate impreunä acea veche i acea nouä, s'au
facut peste tot patruzeci si douä mäsuri cari s'au adus la hazneaua
ce s'au fäcut la Chic, iar mai pe urmä apa ce s'au aflat spre Aron
48) V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. XI, pag. 472.

www.dacoromanica.ro
428

Voclä ca la zece masuri, iarasi am pogorat-o la acea haznea, si de

acolo toate aceste ape indreptandu-le pe drumul cel mane al apelor
din Tatarasi, care este in marginea haznelei deja Kakaina, adau-
gand inca din nou si un isvar de cinci masuri ce s'au gasit la
kaina. roach' adunarea ape/or vechi si celor noua ape in cincizeci
sapte masuri alcatuindu-se (dupä cum s'au aflat la masuratoarea ce
s'au facut la 27 Octombrie), am suit-o la hazneaua cea din nou
zidul Manästirei Goliei, si de acolo, o parte din apa
aceasta am impärtit-o la sasesprezece cismele ob.stesti a orasului,
iar o parte s'au härazit la unii din boerii nostri, intru acest chip :
cinci masuri la cismeaua din rátärasi ; una mäsura si jumatate la
acea dela Barbotu ; una la acea dela Papafilu ; una la acea dela ciz-
marie una si jumatate la -acea dela Sfánta Vineri ; dottä la acea
clela Beilic, impreunä at a feredeului, in jumatate clandu-s?la amän-
douà ; una la acea dela vamä ; una si jumätate la acea dela Sfantul
Constantin : doua la acea de lánga zidul Curtei domnesti, una la
acea din Han ; trei la acea dela IVIdnastirea Trisfetitelor ; douà la
acea dela Sfantul Sava ; una si jumatate la acea din naintea caselor
dutnisale Logafatului Scarlat Manu ; una jurnatate la Mitropolie ;
una scoalei elinesti ; una si jumatate dumisale Logofatului Neculai
.Roset ; una si jumatate dumisale Logolätului Costachi Ghica una
dumisale Logolatului lordachi Cantacuzino ; una si jumatate
sale Logoratului Constantin Balu.s ; una dumisale Lagolatului Mihai
Sturza ; una 0 jumatate dumisale Vistier Iordache Balms (Bat's);
una durnisale Vornicului Teodor Balm ; una dumisale Vornicului
Constantin Paladi ; una si jumatate clumisale Vornicului Manolachi
Dimachi ; una si jumatate dumisale Vistier Grigora.s Sturza ; doua
dumisale Hatmanului Raducan Roset ; una dumisale Post. Vasile
Raset ; una dumisale Logofetesei Razoaei ; una cucoanei Smaranda
Balms ; una lui Kir Andrei Pavlu si una la ci.smeaua din hanul dela
Nemtasca. lar osebit de acestea haräzim si fase rriasuri
Curtei domnesti cei vechi, care act= din nou iara si se zideste.
Aceste dar toate savarsindu-le Tara nici cat de putinä dare obgteas.
nici ca slujba trupiasca, larg plata supusilar, ce numai prin a
noastre osteneli, si cu grele cheltueli, peste una suta mii lei, atat la
facerea cismelilor obstiei, cat qi la multamirea ostenelilor daruri-
le purtätorilor de grija a lucrului, si in sfarsit vazand °nasal man-
tuit de lipsa si pätimirea apei nu ni-am multumit numai cu aceastä
lucrare, ci am binevait ca dupa cum este indestulare, intru acest
chip sä aratam si darul statornicit intru cele viitoare, pnecum
inainte din invechimea vremei stricandu-se, sä rárnde in zadar per,.
dute atatea osteneli i atatea cheltueli si sä ajungä oraskil iaräsi
intru acea dintai nevoe
Drept aceia, intâi hotärâm mai cu osebire ca prisosul apei
nu se poata därui fära vointa Noastra, sau a celor drept din noi
pogorhti, ci sa se impartä iarasi acel prisas la cismelile obstesti.
Al doilea. Asezarn Epitropi pe cinstiti credinciasi boerii

www.dacoromanica.ro
 429

Domniei Mele, dwnnealui Sandul Sturza, biv vel Vist. ; dumnealui

lordache Roset vel Vist. ; dumnealui Alexandru Balus vel aya, si
pe al nostru hepot Constan tin Sturza, dupä ce va veni in vat-sta.,
si pe dumnealui Manolache Dimachi biv vel Vornic, carele la lucrul
acesta au slujit Domniei Mele cu multé osteneald si mai ales mai
mult decat toti ceilalti. Epitropi ca unii ce vor avea sé
dea cuvant catre Dumnezeu pentru aceste, vor fi sarguitori prin
ravna cea iubitoare de patrie si de cinste a arma dupd a noastrA
domneasca hotdrare.
Al treilea. Oranduim dupä cum acum pe . dtrarul Zaharia, a-
semenea i pentru vremea viitoare pururea a fi suiulgiu basa, anal
din Oei supusi la Epitro pie, cu leafa cate una sutd lei pe lung, care
sé poarte de grijd pentru ctsmele, hazn ele, drumurile curgerei ape-
lor, pentru toate celelalte trebuincioase spre aceasta, prin po-
runca povätuirea Epitropilor ori in ce chip si ori in ce vreme va
cere trebuinta.
Al patrulea. Hotärâm fase suitilgii a fi pururea in toatd vre-
mea subt ascultarea lui Suittlgi basa, sh slujascd la toate cele tre-
buincioase a apelor, din care unul sd fie calla i sé ia platd pe lunä
cate doudzeci cinci lei ; altul sé fie ceaus ca lea fa Cate clauäzeci
lei pe lung iar ceilalti sé aibd fistecare cate cincisprezece lei pe
toatd luna.
Al cincilea. Sä fie in toatä vremea patru olari cari, pentru
scutire de bit si nesupgrare ce li s'au dat, sé fie indatoriti a da ate
cinci sute de oale de lut pe an, pentru trebuinta meremeturilor, iar
daca vreo odinioarä va fi trebuintd de mai multe cale, sé fie da-
tori iardsi acestia ca sé le faca sé li se pläteasc,d cate noufizeci
lei de toatà miia.
Al saselea. Sé se afle in toatä vremea patru pietrari scutiti
de bit- si nesupfirati, cari sé fie datori a intoctni cele smintite sur-
pate sau intr'alt chip stricate a cistnelilor si a drumurilor apei, iar
de va fi trebuintä vreodatd de vreo zidire mai multé dec.& intocmire,
iardsi acesta sé lucreze, ci lucrul lor socotindu-1 Epitropii, sé le dea
ca analoghie i plata lor.
Al saptelea. Nara de cloud inii una surd' patruzeci patru
lei ce erau venitul apelor mai nainte. adica : una mie cinci sute din
vama gospod, ci se la cate una surd doudzeci si cinci lei pe toatä
luna, fi una sutd patruzeci si patru lei din Vistierie pentru fase
scutelnici cinci sute din v.inzarea chiriei anului feredeului dela
Beilic, randuim si Domnia Mea venit pentru plata lefilor aratate,
si pen tru celelalte cheltueli, incä .ase mii cin ci sute lei pe an, adica:
una mie cinci sute lei din domnestile trei slujbe, gostina, desetina si
cate cinci sute lei din fiestecare, si una mie cinci sute lei
din cele aflate arum domnesti mosii si date prea iubitilor beizedelilor
nostri, dupd cum si prin hrisovul Domniei Mete ce s'au dat pentru
acestea se coprinde ; si trei mii cinci sute lei, din zece nii lei cari

www.dacoromanica.ro
430

din veniturile Vistierie de obstie s'au ränduit, chilli...cum in intaritura

ob§te.gei anaforale pentru birul tärei pre larg se arata.
Al optulea. hotaranz a Ji päzitor §i primaor tuturor aratate-
lor veni=uri de bani pe chir Andnea Pavlu, ca o parte sä-i dea in
plata lefilor oranduite §i in alte trebuin(e. Cu sinet.Auri inscris cu
porunca Epitropilor, iar partea ce va prisosi a banilor, sä-i dea cu
dobiazda spre inmultirea capetelor, ca de va fi trebuinta .7i de man
lucru mai malt sä se poata lace dintru acotia.
Al noalea. Poruncim Domnia Mea dunznealor boerilor Epitropi
ca din prisosul veniturilor sä aseze pe local domnesc facerea unui
teasc sau fabricä de oloi pentra ca sá lucreze oloi de in, sä poata
avea pentru unsul oalelor oloi de aioea ca indernanare, sä nu am-
pere ca preturi mari grele de aiurea, iar cat oloi va mai prisosi
peste tnebuinta, acela sa se vändä in ora.
Al zecilea. La fie§tecare al treilea an, sa se caute socotelile
Epitropilor de catre prea osfinritul Mitropolit de catre dumnealor
boerii, carora li s'au dat dar de apä prin a Noastre dornneqti hri-
soave, §i sä se iscaleascä.
Infra acest chip acestea sävä r§indu-le hotJrändu-le, am dat
domnescul nostru hrisov acesta, intarindu-se cu a noasträ domnea-
sca iscalitara si pecete, cu. credinpa...- 49).

$i ca bun gospodar grijuliu de intocmirea lui, la 12 Mai 1806, Mo-

ruzi intareste toate oranduelile anteiioare, si mai adauga un 1:renit nou
-ale un ban de toatä oaia in vremea go.giner , pentru cresterea fondului
necesar intreOnerei cismelilor 55).
La 28 Iunie 1815, gasim jaiba locuitorilor din Focsani, cari cer Di-
vanului un ajutor de dolia mii de lei, sa repare urlo!u prin care se aducea
apa din Tara munteneasca. Acest urloi era trecut pe sub apa Milcovului,
si ros de vreme s'a spark Locuitorii au cotizat suma de dou'azeci cit; mii
de lei si le mai trebuiau doua mii pe care 1i cer Divanului sá poata in-
cepe lucearile 51).
asa a mers treaba pana in vremea lui Kise/ef, cand s'a intoc-
mit la 14 Oct. 1831 Regulamentul munitipal pentru ora§ul Egii." pe care
il vom da in capitolul urmator la Organizarea sanitara a Capitalei Mol-
dovei.

b) ALTE MASURI DE ORDIN EDILITAR.

In ceiace priveste celelalte ing.suri edilitare in raport cu ig.iena
salubritatea generala, negresit cà trebue sa fi fost identice cu cele din
Muntenia. Dovezi despre acest lucru nu avem ca sA putem documenta,
pentruca Arhivele Statului din Iasi au ars. Totusi, tinand seamä ca ace-

Llricarul, vol. V, pag. 33-47.

Idem, pag. 48.
V. A. Ureche, I. c., vol. X/A, pag. 369,

www.dacoromanica.ro
 431

ia§i Domnitori din Muntenia au fost §i in Moldova, ca in arnándouà

Principatele au fost aceleasi institutiuni administrative, executive ca §i
de control, dar mai ales tinánd seama cá este vorba de acela§ popor, cu
aceleasi traditii si obiceiuri, si cu acelea§i necazuri, trebue sa admitern
ca Moldovenii au avut aceiasi bdtae de cap in chestiunele de curáten:e,
aceia§ luptá pentru eftenirea vietei oridecáteori va fi fost vorba de paine,
carne, zarzavaturi etc., aceia grijà §i revoltá cánd a fost vorba de des-
fiintarea cimitirelor din jurul bisericilor.
Linde rari documente ne indreptátesc sá credem cu convingere
acest lucru. Asa de exemplu problema báltilor §i mocirlelor care agita
ve§nic pe Bucuresteni, este la fel si in Iasi ; in anul 1784, in vremea lui
Alexandru Mavrocordat zis Deli-bei (8 Iunie 1782-12 Ianuar 1785),
Raicevici, reprezentantul austriac dela noi scrie la 26 Martie 1784, gu-
vernului sàu, lui Kaunitz, despre dorinta Domnitorului Moldovei de a
i se trimite un inginer hidraulic, priceput in lucrári de asanare
Desiderartdo questa Sig-r Principe dar lo scolo alle acque
stags:anti che oorrompono L'aria di questa Città, progetto gid am-
tico, mi ha fatto Vonore di parlare più volte soora questa affare, do-
mandando il mio avviso, che è stato di provvedersi di persona in-
tendente, che vsamini, e faccia il piano delle operazioni prima di in-
traprendere il lavoro, e fare spese inutili.
Ultimamenti mi domando se era possibile avere qualche in-
gegnere di sua Maesta per fare questo esame, dicendo che potrebbe
venire a titolo di ricercare disentori, e cosi egli si metterebbe al co-
perto delle calunnie de Greci.
La mia riposta è stata che, quando S. A. si fosse posiivamente
risoluto a questa intrapresa, io non avrei mancato di impiergarmi
per cercare qualche mezzo di servirlo.
Prego dunque V. A. di degnarsi dirmi come devo con tenermi
se il Principe mi farà una seria domanda" 52).
Podurile, adid ulitele Iailor erau la fel cu cele din Bucuresti, po-
dite cu lemn ; acest sistem de pavaj se practica aici ina din vechime, din
timpul luí Vasile Lupu. Dar podirea se deosebia de felul podirei din
Bucuresti, pentrucá aici se puneau grinzile de lemn in lungul ulitei, nu
deacurmezisul ca in Bucuresti. Din aceastá cauzá strada lua aspectul unei
adevárate albii.
Ca §i in Bucuresti, locuitorii svarleau pe poduri si pe ulite toate
gunoaele si laturile ceiace necesita aceleasi másuri de ordine si cu ace-
leaqi rezultate nule. La 20 Auctust 1815, Scarlat Calimach (17 August
1812Iunie 1819) ordona lui N. Roseti, Aga din Iasi, ca nimenea sä
nu fie slobod a face dugheanä de lemn, ci zidärie de piaträ i ar.1-
midr ").
Hurmuzachi, vol. XIX/1, pag. 172.
V. A. Ureche. Ist. Rom., vol. X/B, pag. 365.

www.dacoromanica.ro
432

De altfel acela§ Domnitor, la 6 Decembrie 1813, a creiat Vornicia

de Politie, care are a se ocupa numai de chestiunile de edilitate publick
mai toate in raport cu igiena §i salubritatea ora§ului54).
In ceiace prive§te controlul alimentar, trebue sa facem o mentiune
deosebitä despre alcoolism. Alexandru Mavrocordat zis Deli-bei, a con-
vocat o adunare in luna Mai 1783, compusd din boerii §i fetele biseri-
ce§ti ale thei, in care s'a hotkAt desfiintarea velnitelor de rachiu fabri-
cat din gráu ca s5 se desràdicineze cu totul o Mutate ca aceasta din p5-
,,mânitul nostril" . In schimb s'a lasat liber consumatiei rachiul natural,
rachiul din per je, prune, din tescovine, din drojdiik vinului §i din vinul
"ce se stric5 qi nu este bun de bäut" 55 ) .
Venirea lui Kiselef a adus §i in Moldova reglementarea vietei ce-
t5tene§ti in ritmul noilor reforme impuse de Regulamentul Organic, pe
cari le vom studia mai departe.

Vezi pag. 391.

V. A. Urtzche. Ist. Rom., vol. I, pag. 212. CiteazA Arh. Rom. II, pag.
1837-187.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL

REFORMELE LUI KISELEF, ASISTENTA PUBLICA 51

ORGANIZAREA SANITARA.

A. MUNTENIA
Generalul Kiselef a intrat in tarà la 14 Noembrie 1829 §i a doua zi,
la 15 Noembrie era in Bucuresti. Primul lucru ce avea de facut era stin-
igerea epidemiei de duma'; dupa ce a scapat de groaza ciumei, a trecut
la organizarea Tarilor Romanesti.
Printre problemele ce se puneau in primul plan erau .organizarea
asistentei publice, organizarea sanitara a capitalei i orgnizarea sanitara
a T'Ami.

I. ORGANIZAREA ASISTENTEI PUBLICE.

REGULAMENTUL CASELOR FACATOARE DE BINE 51
DE OB5TESC FOLOS.
CUTIA MILOSTENIEL
ORFANOTROFIA.
EFORIA SPITALELOR.
EFORIA $COALELOR.
Pana atunci autoritatea care dirija asistenta publica la noi era De-
partamentul Epitropiei Obstirilor infiintat de catre Domnitorul Grigore
Ghica la 5 April 1824. Inainte de a incepe ceva, Kiselef a cäutat s'A' se
documenteze asupra rostului acestui Departament. In acest scop s'a adre-
sat Divanului sa-i dea informatiunile necesare. La rándul luí, Divanul cere
prime§te aceste lämuriri dela ins4i acest Departament, la 29 Decem-
brie 1829:
Dela Departarnentul Epitropiei Obstirilor.
Pitacul cinst. sgvgrqitor Divan, dela 24 ale urtnätoarei luni,
sub nr. 457 , cu plecgciune primindu-1 Departamentul, au vgzut co-.
prinderea cg lnalt Exc. Sa... generala! Kiselef, au poruncit sä se
28

www.dacoromanica.ro
434

trimig stiinta de toate Casete fäcdtoare de bine ce se afla in Va-

lahia, ca ce chip se Area privigherea acestor Case in vremea de mai
inainte, cu ce chip se Ace acum si ce stare are fiecare, adicä ce ve-
nit si ce cheltueli ; care, acestea se porunceste de Cinst. Divan, ca
lufindu-se de Departament in cunostintä, sä ¡acá urmare intocmai.
asternfind socoteala clupd oränduialä si cu bund deslusire, anume.
de toate candeele de venit si de cheltuialä pe leat 1828 si 1829. si
in grabä sä se aducä la Cinst. Divan sub iscäliturile noastre.
Urmare fäcandu-se s'au asternut socotelile venitului si ale
cheltuelilor ce s'au urmat pe leat 1828 si 1829, care, iscilindu-se
de noi. iatä se trimit Cinst. Divan, iar pentru osebita stiinta ce rem
Malt Exc. Sa, räspunde Departamentul deslusit la fiecare.
Aceastä a Departamentului Epitropiei Obstirilor este in-
tocmità a priveghea si a inta mpina aceste faceri de bine, adicd a
stränge veniturile ce are prin legáturä cu hrisoave ale Domnilor
dupä vremi, si a le impdrti leafa sau milostenie pe la säraci
du ve, i pela cismegii ce aduc apd pela cismelile de aici din politie,
i pela dohtorii pentru familiile celar säraci sdrmanilor copii, i
plata de simbrie pentru doicele ce cresc copii sdrmani de pärinti, care
se gdsesc lepädati pe la biserici, cum si cheltuiala pentru botezurile,
i ingropä rile acelor sdrmani ropii, i pela sdracii ce mor si nu au cu
ce se ingropa, i pela alte obraze scdpdtate, care se trimit cu po-
runci ale Saphnirei, de se mingdea dela aceastd Casa', i plata de
lefi pela slujbasii acestii Case, ai cdrei ingrijitori suntem orfinduiti
noi prea plecatii de mai jos iscálif i, care ingrijesc de stringerea ve-
niturilor si a cheltuelilor celor legate si ordnduite.
Aceastä ingrijine care se face la aceastä Casä de cdtre
acum, se fdcea mai inainte vreme de boer Vornic al obstirilor ca
asem enea implinire a datoriilor i cäutare ce are acum aceastd Casg,
se va avea deslusire din ardtarea socotelilor unde s'au asternut
veniturile i cheltuelile.
Semneazä Giani Ordsanu si loan Gardescul).
In acelas timp, si tot pe baza ordinului lui Kiselef (nr. 12680), Di-
vanul cere deslusiri Fámuritoare asupra functionkei diferitelor Case fa-
atoare de bine cari tineau de Departamentul Epitropiei Obstirilor. Trep-
tat-treptat incep sA soseasca i aceste lämuriri. Niculae TrAsnea epitropul
spitalurilor mândstirilor Coltea i Sf. Pantelimon, scrie la 30 Dec. 1830:
Cinst. pitac dela 24 ale acestii luni subt nr. 4581, ca multd
pleaciune primindu-1, am vd.zut cele coprinza toare, cá din porunca
Inalt Exc. Sale deplin... Kiselef, ca sä se trimità stiinta de toate
Casete fäcdtoare de bine ce se aflä in Valahia, cu arätare de cdtre
cine ac,estea se ocArmuesc, ca ce chip se fäcea privigherea acestor
case in vremea de mai inainte i ca ce chip se face acum, si ce stare
1) Arh. Stat Ad-tive vechi. Dos. 46/1829 ros.

www.dacoromanica.ro
 435

are fiecare, adia ce venit si ce cheltutal5, si mi se porunceste ca s5

fac urmare intocmai, asternänd s000teará arrume, de toate condeele
de venit si de cheltuiala pe heat 1828 si pe leat 1829, atAt pentru
spitalul dela Coltea, cat i pentru spitalul dela Pantelimon.
firmator fiind poruncet, am asternut socotelile acestor dou5
spitaluri, cele pe leat 1828 si pe leat 1829, care iat5 li-am ern-
biericlisit. lar de care cine se oc5rmuesc si in ce chip se fäcea in
vremea de mai inainte i cu ce chip se face arum. ar5t Cinst.
Divan, c5 urmarea a privigherei a acestor dou5 spitaluri, se face
si actrn si prerum si mai inainte, adic5, la spitalul dela Si t. Pan-
telimon, mal inainte eran 12 paturi de bolnavi, c.ind se intàmpla
boala de cium5 aici in politic. pe acei boina vi ii ducea la Floresti
ce este aproape de Sl. Pantellimon, care, aceasta s'a urmat Ong
in zilele Mgriei Sale intru fericire Alexandra Voevod Moruzi,
and, atunci v5zand c5 spitalul Sf. Pantelimon a inc5put la o
mare datorie, au Mau spital pentru alma' la Dudesti, ridicandu-
se ca total de a nu mai fi spital la Sf. Pantelimon, de acest fel
de boat& Si pentru areastd usurare re au Prat au oranduit de
a se mai ad5uga inc5 12 paturi de bolnavi de alte boale. la spitalal
dela Sf. Pant., peste ce mai era si s'au faut 24 de paturi. Oar-
muirea i privigherea acestui spital au lost de r5posatul infra fe-
ricire Banal Dimitrache Ghica si duo& prisfavirea sa, iaräsi s'att
oarmuit de r5posatul Ban Constantin Ghica, iar in zilele trecutei
armii rusesti, prin alegerea obsteasc5 isalit5 de prea sfintia sa
pärintele Mitropolit Ignatie, i de pärintii Arhierei si de toat5 ob-
stea boereasc5, au insärcinat pe M5ria Sa Grigorie Dienitrie Ghira
Voevod, fiind atunci boer, si ca ctitor s5 privigheze. i dup5
silinta M5riei Sale ce au avut si era Care acest spital spre spo-
rirea venitului, au mai acrdugat inca 12 paturi de bolnavi tot de
aceste boale s'au fkut peste tot a fi la acest spital 36 de
paturi.
lar la spitalul dela manästirea Coltea, or5nduiala este a fi
24 de bolnavi ocarmuirea acestui spital este de dumnealor boerii
Racovilesti, ca niste ctitori ce sunt. Dar socotelile se teorisesc si se
inchee de atre dumnealui starostea za negut5tori, impreurt5
alti negttratori, c5 asa se coprindea in testamental ctifori/or. Si nu
lipsesc clup5 poruna a nu face arafare.
Semneaz5 N. Träsnea. 1829 Dec. 29 2 )
Asemeni 15muriri trimite i spitalul Filantropia la 31 Dec.; apoi
la 6 Ianuar 1830 trimite i Eforia scoalelor. Si la urm5 Divanul face
un raport general pe care il inainteazA lui Kiselef :
pnedtojenia Inaltei Voastre, dela 24 Dec. trecut, leat
1829, subt nr. 12680, ca pleaciune face Divantd ar5.tare a, Ca-
sete patoare de bine sunt sase, adica:
2) Arh. Stat. Ad-tive vechi, dos. 96/1829 ros, fila 7.

www.dacoromanica.ro
436

1) Casa mina-a. SI. Pantelimon; 2) Casa marast. Coltea; 3)

Spitalul Filantropia; 4) Departamentul Epitropiei obstirilor; 5) Casa
scoalelor de feluri de episticnii si dialecturi; 6) Casa särmanilor
evgheniti.
Cea dintai a avut din vechime spital de bolnavi si 12 paturi de
oameni säraci bolnavi in feluri de patimi; in urmä fäcändu-se
tal de ciumä la Dudesti, a Minas numita mánästire apäratä de
spitalul ciumatilor si in locul acelui spital de ciumati, s'au ad jugat
din vreme in vreme paturile de oameni säraci si s'au fäcut peste
tat 36. Ocartnuitor al acestei Case au fost totdeauna din neamul
ctitorilor si de calre aceia se reviserisesc, precum i acum se aflä
ocannuitor Grigorie Voclä Ghica, ca unul ce este din neamul ctito-
rilor. Si de cätre Märia Sa se reviseriseste pomenita Casä. Märia
Sa are orAnduit epistaxt pe Clucerul Nicolae Träsnea, catete poartä
grija de cele trebuincioase atOt pentru ale mOrlästirei cheltuialä, cat
si pen tru ale spitalului de acolo.
Cea de a doua este insärcinatä ca sä aibä asemenea spital de
bolnavi särmani in felurimi de patimi, in numär de 24 de paturi si
se ociirmueste de boerii 1Racovitesti ca unii ce se trag din neamul
ctitorilor. Se reviseriseste pe tot anul atat de ctitor at si de sta-
rostea za negutgtori, cu alti negutätori dimpreunä clupà coprinde-
rea testamentului ce are ma nästirea. Epistalul acestei Case este Clu-
cerul Nicolae Träsnea och nduit din partea inai sus pomenitilor ocâr.
muitori, carele poart5 grija de cele trebuincioase atOt pentru ale
mänästirei cat si pen tru ale spitalului.
Gea de a treia este obstescul spital de 52 paturi de oameni
säraci scäpätati. Se ocatvreueste de prea Sfintia sa pärintele Mi-
tropolit i de dumnealui Dvornicul fordache Golescu, oränduiti din
porunca cei de mai nainte Stäpärziri. Casa se reviseriseste pe tot
anul de Care velitii boeri, dupä aceasta, se face ctinoscutä aaea
visarisire si Stäpanirei, spre intärire.
Pe doi ani dela ven mea armiei nici o revisarisire nu s'au mai
f5 cut din partea Divanului.
Cea de al patrulea este insärcinatä cu trei Case, adic5: Casa
milosteniei, din care se dä lefi si mili pela °braze scäpätate, and
avea capital de prisos; Casa Orfanilor, din care se hräneste copli
särmani cei lepädati pela biserici; si Casa asmelilor din care se
dregea ci.melile cfite erau in fiintä.
Ocarmuitorii acestei Case sunt oränduiti de StäpAnire, doi
tropi anume Stolnic Giani Oräseanu Serdar loan Gärdescu. Se
nevizariseste socotelile pe tot anul de velitii boeri si se face cunosatt
StäpOnirei. Pe doi ani, dela venirea armlet, nici o revisarisire din
pantea Divanului nu s'a fäcut.
Cea de a cincea este Scoala obsteasca, atfit pentru pämánteni,
cOt si pentru streini, ca invätäturä in feluri de eliistimii si dialec-
turi. Tot dintr'aceastä Casä se impärtäseste si scoalele de invätäturl
pela judete si in scoale de muzichii. Ocarmuitori sunt: Prea sfintia
sa pärintele Mitropolit, Barrul Const. ailkeanu, Vornicul lordache

www.dacoromanica.ro
 437

Golescu, Logolätul Alexandru Filipescu, Logolät Nestor si Costache

Filipescu. Se revisariseste pe tot anul de velitii boeri ai Divanului.
Cea de a sagea, cei ce din feciori de 1>oeri rámán särmani de
párinti, dupä arä tarea rudelor lor care Stä pánire. Se dä avutul ace,-
lor särmani, miscätoare nemiscätoare, in purtarea de grijä a acesti(
Case, si din dobända banilor, i arenda mogiilor lor, se dä spre hranä,
imbräcémintea si invätátura lor. i aceasta se urrnieazä pfiná când
acesti .56 rmani vin in värsta Pravilei, si atunci, iará.i prin porunca
Stä pánirei, se sloboade dela Epitropte averea fino firuia prin dreaptä
socotealä Ocarmuitor acestei sfinte Case este prea sfintia sa pä-
rirztele Mitroplit, Episcopul Buzjului, Banal Const. Bäläceanu, Dvor-
nic lordache Go/escu. Se revisarisetse aceastá Cas6..."3).

Pe baza acestor informatiuni, Kiselef numeste o comisiune la 5

Martie 1830, care si cerceteze catastilele Caselor fa- caloare de bine,
päng la I Sept. 1830, fi sä raportezc asupra acestor Case" 4). Coxal-
siunea trebuia sa reglementeze i si propuna inbunätatirea organizà-
rei asezämintelor de binefacere ca indicarea fondurilor necesare intre-
tinerei lor. Comisiunea se compunea din Banul Brâncoveanu ca pre-
sedinte. Spatarul Alexandru Ghica, Hatinanul Vilara, Hatmanul Ste-
fan Balkeanu, Clucerul Stirbei i oolschi sovetnic Mavros, ca membri 6 )

REGULAMENTUL CASELOR FACATO.ARE DE BINE

SI DE OBSTESC POLOS.
Comisiunea a inceput si lucreze numaidecAt la verificarea so-
cotelilor spitalelor, treabá care nu se mai facuse din 1828, si au por-
nit la intocmirea Regulamentului Caselor fic5toare de bine si obstesc
folos. Atmosfera in care se lucra la acest Regulament era foarte ostila
Ghiculestilor, din diferite motive. Mai intai era revolta tuturor contra
relei administratiuni a spitalelor Coltea i Pantelimon, care aduse_se
ceste madre i bogate ctitorii in adevaratà ruin5. Intr'un raport de mai
bkziu, din 1832, Barbu $tirbei descriind in mod general situatia di-
feritelor institutiuni de binefacere printre cari i spitalele, spung: sis-
(emul de delapidare care se lätise in toate ramurele de administrarle,
nu crutase nici casele de binefacere si de utilitate publicä" 6). lar Ki-
selef spune despre spitale i institutiile de caritate ca se allau in cea mai
amplia' decadentä, capitalurile i veniturile lor nu se stiau ande se
aflä..." 7) Cartea d-rului Caracas Topografia", tipkità in 1830, ri-
dici välul calle ascundea vitregia administratiei publice In general si a
celei a spitalelor in special.
Arh. Stat. Ad-tive vechi. Dos. 46/1829 ros, fila 28.
V. A. Llreche. DoinDina lui Gr. Ghica.. Manuscris la Academie. Edilitat
Idem, mapa ca anexe la cap. Edilitate.
Barbu Stirbei. Raport in Convorbiri liter. Anul XXII, pag. 847.
Hurmuzaciii. Suplim. 111V, pag. 442. Raportul lui Kiselef.

www.dacoromanica.ro
438

Apoi, insasi unii din mebrii comisiunei erau ostili Ghiculestilor,

unii pentruca vedeau cu ochi rai o eventual& intoarcere a lor la domnie,
altii pentruca visau pentru ei înii aceasta domnie. Asa de exemplu,
presedintele comisiunei, Banul Brancoveanu, dei om batran, totusi
gandul de a domni si el nu-i displacea ; in aceias situatie era si Cluce-
rul *tirbei. Apoi, Niculae Mavros, pe vremuri fusese cumnatul lui
Grigore Ghica, fostul Domnitor i Efor al Pantelimonului; acum era
despartit de fosta lui sotie Pulheria Ghica i desigur n'avea nici un mo-
tiv sa revada in Scaunul domnesc pe fostul lui cumnat; osebit de asta,
prezenta lui Mavros, care era secretarul i omul de incredere al lui
Kiselef, dovedeste cà acesta din urma era tinut la curent cu lucrarile
ca si cu spiritul in care lucra Comisiunea 8).
In aceasta ambianta si in aceasta atmosfera s'a facut mai intai
verificarea socotelilor Caselor facatoare de bine si s'a intocmit regu-
lamentul lor. Dupa zeoe luni, la 5 Decembrie 1830, toata lucrarea
era gata.
Regulamentul Caselor facatoare de bine si de obstesc fotos in-
tocmit de Comisiunea de mai sus, pune bazele unui regim nou in func-
tionarea asistentei publice si in special un regim nou in conducerea
administrarea spitalelor, Cáci exclude din aceasta administratie ameste-
cul celor ce se intitulau cirept ctitori ai spitalelor Coltei i Pantelimo-
nului.
In partea dinai a regulamentului, art. 1-23, se fixeaza numarul
Case/or facatoare de bine la patru : Casa milosteniei, Orfanotrofia, Casa
spitalelor si Casa scoalelor. Toate sunt sub conducerea unui comitet
central compus din Mitropolitul tärei, vel Logorátul i ve! Vornicul
dupa vremi. Comitetul central comunica' Domnitorului nevoile fiesc5rei
case. Comitetul stà fata la arendarea mosiilor diferitelor case. El ia
socoteala veniturilor i cheltuelilor diferitelor case.
Comitetul se aduna de doua ori pe an sub presedentia Mitropo-
litului i cerceteazà toate socotelile caselor, face bugetul pentru viitor,
tine licitatii pentru arendarea bunurilor caselor, Mea' s5 se amestece in
administratia lor. Toate aceste case sunt autonome sub conducerea unui
Epitrop sau mai multi, cu slujbasii necesari adminstratiei, un casier
logofat, oranduiti de catre Domnitor pe baza de garantii materiale.
Epitropii sau Eforii care conduc Cassele se aleg dintre boerii
mari a caror chezasie, obrazul lor; ei administreaza casele ce au in
seama.
Cap. IT al acestui regulament se ocupa de Cutia milosteniei.
Cap. ITI. se ocup6 de Orfanotrofie.
Cap. IV se ocup5 de spitalele de obste,
Cap. V se ocupa de scoalele obstesti, capitol afara din subiectul
nosfru.
8) Barbu Stirbei In raportul citat arat6 ca membrii al comisiei pe: Banal
BrAncoveanu, presed., Consilierul de stat Mavros. SuAtarul Al. Ghica. Logof. Stefan
BalAceanu, Logof. Barbu Stirbei si Post. G. Stirbei ca secretar.

www.dacoromanica.ro
 439

1),§m in intregime acest Regulament, care este piatra de temelie

pe c,are s'a clddit intreaga Reforma a asistentii, intocmia de Kiselef.

REGULAMENT PENTRU CASELE FACATOARE DE BINE

SI CELE FOLOSITOARE OBSTE!.

CAP. I. INTOCMIREA PENTRU TOATE CASELE.

Case fgcätoare de bine sunt acele ce, venitul lor, este orán-
duit pentru lucrurile milosteniei.
In Tara Romaneasca, astg una data' sunt patru Case de mi-
lostenie si de folosul ob§tei, insä: Casa sau Cutia milosteniei, Casa
Orfantrofiei, Casa spitalurilor si Casa .5coalelor ob§te§ti.
Toate Case/e acestea vor fi sub privigherea unui comitet
fiescare Casa in parte i§i va avea Epitropia deosebit.
Pantea I. Pentru obstescul comitet.
Acest comitet se va alcätui din trei persoane, adia de Mi-
tropolitul Tare!, de cel dupe vremi, vel LogoPt viel Vornic.
Art. I. Comitetul va fi ca privigherea asupra acestor case fa-
cgtoare de bine, va povätui si va ocroti Epitropii cei orgruluiti si /e
va da tot felul de ougnä de ajutor la zäticnirile ce vor intg mpina la
implinirea datoriilor slujbelor lor.
Art. 2. Comitetul va face argtare Domnului de toate trebuin-
tele interesar/le a fiescgrei Case.
Art. 3. Comitetul va fi fatg la mezatul arenzilor mosiilor Ca-
selor acestora.
Art. 4. Comitetul va lua socoteala Caselor acestora pe tot anul
de primiri qi de dat, oränduind si suma cheltuelilor pentru urtmä to-
rul an, dupg starea veniturilor, ca nici odatà sa nu covArseascg
cheltuelile venitul.
lar cand la venituri va fi dintr'un an in altul vreo deosebire
atgta de mare, incgt sä fie silit a preface multe orgndueli atunci
va face argtare Domnului si dupä porunca ce va lua, va urma.
Art. 5. Comitetul se va aduna de douäori pe an in vremi ho-
tgrg tr.
Art. 6. Cea dintgi Adunare se va incepe dela zi intai a lui
Decombrie si nu se va putea a se prelungi mai malt decgt doug luni.
Intr'aceste doug luni se vor cerceta socotelile Caselor.
Art. 7. Mgdularele comiteului se vor aduna sub presedentia
Tärei de trei ori pe sgptgmfing, ori la Mitro polie sau
la aft loc ce se va ggsi cu cale, unde vor cguta, fatig fiind si toa te
pgrtile Epitropiei fiecgreia Case, catastisele, condicele toate ce-
lelalte Until trebuincioase spre dovadg a veniturilor si cheltuelilor
fiescgrtzia an. Aceste cheltueli insg nu vor fi primite de nu vor
avea dovezi vrednice i dupg orgnduialg.

www.dacoromanica.ro
440

Art. 8. Toate socotelile- ce se vor oerceta si se vor incheia

de comitet, se vor adeveri ru iscgliturile si pecetea comitetului.
Art. 9. Comitetul dupg ce va cerceta toate socotelile de peste
an si va ova' ndui masurile ce trebue a se lua pentru trebuintele
a fiescgreia Case in parte, va da sfarsit adungrilor [grand raport
cgtre Domn.
Intr'acel raport va argta ca amgruntul toate cele ce s'au lu-
crat in adungrile ce s'au [Scut, va asterne perilipsis de toate ve-
niturile si cheltuelile a fiescgreia Case. Va potrivi ven iturilc fi
cheltuelite anului ce s'au urmat cu ale anului friecut si va argta pri-
sosul sau lipsa de venituri ale fiescgrei Case. Va face cunoscut
once ngdejdi sau banueli poate avea pentru ami! urmator si va pune
inainte chibzuirile si masurile ce va socoti cg trebue a se lua pen-
tIru folosul Caselor. Va face azatare si rand vreun Epitrop nu-si
va fi implinit datoriile sale Si nu va fi slujit ca credintg, ca .96-1
lipseasca Domnul din shrjbg, de va gasi cu cale. \i nu numai sg
plgteascg once pagubg va fi pricinuit la interesele Casei, ci incg sa
se si pedepeascg dupg vina sa.
De va prisosi din veniturile vreunei Case vreo sumg de bani.
Comitetul dupg datorie, sg faca runoscut Domnului cu raport, ca
sa porurzceascg Epttropului acei Casei, sg-i dea ca dobandg, sau
sg se faca cu dgnsii vreo aka' treabg ce se va chibzui mai temeinica
si folositoare Casei.
Art, 10. Cea de a doua adunare a comitetului se va Encepe la
1, ale lui Martie si va lua sign* cel mult la 15 ale lui April.
Aceastg adunare va fi pentru ca sa se tranzg arenda nnosiilor
a fiescgreia Case.
Art. 11. V g nzarea aceasta se va face cel mult pentru trei ani
prin mezat, fatg fiind toatte mgdularele comitetului, dandu-se Inai
intai de stire prin gazete si prin Logofetia cea mare, de trei ori,
dupg cererea ce va face Epitropia.
Sorocul dela o publicatie pgrza la alta, sg fie de zece zile, pre-
cum si intr'aceia dupg urma publicatie si cea dintai strigare ce
se va face la cea dintai adunare, soroc sa fie tot acela.
Mezatul va liza sfarsit asupra celui ce va da mai muk, care
va plgti banii arenzii anului dintgi indatg, iar pentru ceilalti doi
ani va da chezgsie vrednicg.
Art. 12. Luand sfarsit mezattzl a fiescareia arendg, sg se in-
semneze in deosebit catastih ca aratare de numele si local unde
se aflä mosia, i numele arendasului si pretul arenzei si sg se is-
caleasca atgt de comitet cat si die arendas, sg stea in pgstrare la
arhivele comitetului.
Art. 13. Zapisul arenzei sa se [acá pe nunnele Epitropiei aceia
subt a cgreia ingrijire va fi mosia, si la dgnsa sg stea in pa.' strare,
dupä ce se va adeveri de Comitet.
Art. 14. Dupg ce va lua sfgrsit aceastg adunare a comite-
tului, se va face raport catre Domn, dupà cum si la cealaltg adu-
nare, argiand numele si partea de loc uncle se afla mosia, numele

www.dacoromanica.ro
 441

arendasului, pretul cu care s'au dat deosebirea ce va fi intr'acest

pret si intre pretul anilor trecuti.
Art. 15. Din acareturile cele nemisatoare ale Caselor aces-
toca, sä nu se instraineze niciodatä vreuna ca vanzare, pentru once
pricinä mäcar.
lar de va fi trebuintd a se schimba ca alta carel nemisatoare
deoptrivd, oomitetul va urma intocmai dupä povätuirile Pravilei pá-
mantului, ce su.nt pentru schimburile acareturilor i mosiilor manis-
tiresti.
Art. 16. Comitetul nu are intru nimic a se amesteca la ociar-
muirea trebilor caselor acestora, färd numai la pricinele ce s'au in-
sernnat intr'acest regulament.
Art. 17. Toate foile condicelor si a catast4e/or a fiesareia
Epitropii, s'a' se iscaleasa de Mitro polit, puindu-li-se numár, apoi
condica i catastihul sä se pecetluiascä ca pecetea comitetului.
Partea II-a. Pentru Epitropia Caselor ['d'atoare de bine.
Art. 18. Ocdrmuirea tuturor avuturilor misatoare nemis-
atoare si a capitalurilor Caselor acestora, priveste numai asupra
Epitropilor fiesarei Case in parte.
futre aceste avuturi se socotesc si toate mosiile i acareturile
mánktirilor ce sunt inchinate sau se vor inchina de acum inainte
la vreo Casä dintr'acestea.
De aceia i numai Epitropia Casei va avea dreptul a ockmui
aceste mosii si acareturi qi a strange ven iturile.
Toti slujitorii ce sunt trebuinciosi acestor manástiri vor fi
cu simbra dela Epitropie.
Art. 19. Fiecare Epitropie s'd fie alatuitä de un Epitrop, un
casier; samesul logolätul Casei, sil se oranduiasa de Domn, dupd
ce vor da insä, mai intai, fiescare in parte, chezásie vrednia, a va
sluji ca credintä si se va parta ca orânduialä.
Cei ca stare nemisatoare, adia cei ce vor avea mosii, nu se
vor indatora a da chezäsie, ci mo.iile lor vor fi de drept amanet,
päzindu-se amaneturile arestea, si de se va muta mosia la al trei-
lea obraz.
Art. 20. Epitropul s'd se aleagd din boerii cei mai ca ipolipsis
din al doilea treaptä, care va aduce obrazul Casel aceia, la care
va fi ordnduit, pentru once pricinä.
Epitropul sá iconmiseascä avuturile cele misatoare nemis-
atoare ale Casei si sä ingrijeasa de dansele precum un pkinte
ingrijeste de familia sa; sä fie räspunzkor pentru once pagubá se
va intä mpla la intersurile Casei din pricina proastei sale purtäri.
Epitropul sä ingrijeascä a se aduna veniturile a fiesareia la
vreme ca sä poatiä intampina cheltuelile cele trebuincioase ale Ca-
sei si a implini datorille sale.
Epitropul sä sileasa datornicii ce vor fi datori la Casä vor
zäbovi a-si räspunde datoria, i sä fie r'd spunzkor la once pricinä
de judecatä va privi la Epitropia sa.

www.dacoromanica.ro
442

Epitropul sa ingrijeasca ca publicatiile ce se aratä la art. 12.

sa se fac.1 la vremile soroacele cele hotära te.
Epitropii savar§esc pentru trebile ce privesc la Epitropia sa.
sg ¡i.e cu privighere asupra tuturor celar ce sunt oranduiti supt
a sa ascultare, indemnandu-i a implini datoria slujbelor, când va
ved,ea a se abate, iar de nu vor intelege, sA ¡acá arätare comite-
tului.
Epitropul de va intampina zaticniri la implinirea slujbelor
sale, sA arate comitietului, catre care sa se arate cu supunere, färg
a se abate din intocmirile acestui regulament.
Art. 21. Casierul sä fie ca grijd a primi 0 a pgstra ca cre-
dintà ven it/wile cele dupe un an ale Casei.
Casierul sá tie Catastih curat de toate veniturile, primirile.
ränza4iturile cheltuelile tiefcäruia an 0 sg le treacä ca oranduiala
bung in condicele ce va avea pentru aceasta.
Casierul sg scrie mica te hartii privesc la socotelile Casei.
Casierul sg fie su pus Epitropului i dator a-i da socoteala de
starea Casei oridec.ateori ii va cere i cel pu fin odatä pe an.
Casierul .55 fie räspunzA tor pentru once sfeterismos sau rea
intrebuintare s'A va face banilor ce sunt incredintati lui, insg de se
va pricinui din a sa griepla sau neingrijire, care greqalä va privi
totdeauna asupra lui, de nu va aräta dovadg impotrivä.
Art. 22. LogolAtul sä scrie toate celelalte ce nu privesc la
socoteli §i sä aiba in pástrare toate hartiile catastihele ce privesc
la daravelile Casei, cari au a fi in pästrarea casierului.
Art. 23. Cand nu vor fi deajuns posluquitorii Epitopiei ce
s'au zis mai sus, Epitropul dupa ce va arAta comitetului, poate a
mai adäuga unul sau mai multi, ftori-epitropi, cäutá'nd ca numarul
lor sá fie potrivit ca greutatea slujbei cu trebuinta aceia#
ftori-epitropi, se vor alege de dansul i vor fi in chez4ia sa.

CAP. II. PENTRU CUTIA MILOSTENIEI.

Partea l-a.
Ptentru oranduiala i intrebuintarea veniturilor ace0ii Case.
Art. 24. Cutia milosteniei, care dintru inceput a lost intoc-
mitg pentru a se da ajutor vgduvelor i famililor sea pätate,
dupä vremi s'au schimbat 0 au eqit din oranduiala ei, urmeazg a-
cum sg se aducä iar.50 la intocmirea cea dintai.
Art. 25, Banii aceqtli Cutii ce pang acum se risipeau ca cata-
hrisis, sä se intrebuinteze de acum inainte numai spre mangaerea
celor intru adevAr sAraci.
Art. 26. Mile& de patruzeci cincizeci mii de lei ce dupg
obicei se impärtea la Paqti .0 la CrAcian, farg nici o orfinduialä
PA' a se savar.0 scoposul pentru care se fgcea, actim se vor da in
lefi hotarate, care se vor rgspunde pe trei luni odatg.

www.dacoromanica.ro
 443

Art. 27. Leafa sä nu se oranduiasca mai mult cleat cinci-

zeci de lei pe luna, nici mai pu fin cleat cate cincisprezece.
Dar fiinda venitul acestii Cutii este foarte pu (in i :turn&
rul sa.racilor este mare, leafa ate cincizeci de lei se va orandui
mare iconomie.
Art. 28. Lefi deja 15 si panä la 50 de lei pe lunä, sa se ordn-
duiasa dupa starea neapäratelor trebuinte ale säracilor. Privind
pururea la treapta fiescaruia särac si la starea in care au lost mal
inainte, caci mai nesuferità este s'alacia la cei care au fost in stare
si au scapätat, cleat la cei ce dintru inceput au fost saraci i s'au
obisnuit ca dansa.
Art. 29. Venitul Cutiei milosteniei, fiindoi se imparte in ve-
nituri statorn ice si in venituri intamplaoare, nu poate fi deopotriva
in toti anii, i urmeazä ca i lefile sä nu poata sta la o stare, de
nu se va lua drept temei o surnä de venit ce totdeauna poate sä se a-
dune la Cutie. CA ci intr'altfel va ra'nzanea mijloc de catahrisis
urmare dupä nevointä. Ca sa lipseasca dar aceastä necuviintä s'au
&Sit cu cale a se hotära pentru lefi, simbrii i alte cheltueli neap&
rate ale Cutiei, venitul cel mai pupin ce va fi prins Cutia in orean
an, care nu este mai jos de talen i 74,000 mii.
Art. 30. Aceasta suma sä se ionpartä in trei, adia talen i 55,000
sa fie pentru le fi. 14 mii pentru simbriile poslusnitorilor Cutiei
cheltuelile cantelariei. si 5 mii pentru pricini intamplatoare, precum
inzestrare de fete särace, ingroparea de oameni scapatati i altele
asemenea. Dar si la aceste trebuinte, sä nu se dea mai mult cleat
cäte talen i 150, si acestia ca poruncä domneascä. Thmtru ingropär.
sä poatä da si cu pitacele Agiel si ale Vorniciei politiei.
Art. 31. Prisosul de venituri, ce se va alege, sä se dea pe
tot anal la un loc sigur, ca dobandä, ca cu aceasta mai pe urmä,
cumpärandu-se acareturi nemiscaoare pe seama Cutiei, s.á i se a-
dauge veniturile.
Asisderea si din talen i 5 mii ce sunt ordnduiti pentru pricinele
inta%mplätoare, de vor prisosi, iaräsi sa pästreze pentru acest sfarsit.
Darea aoestui prisos la dobandä intrebuin tarea la cumpärarea de
acareturi, sä nu se faca farä porunc5 domneascä, dupä coprinderea
art. 9.
Partea II-a.
Dreptatile si datoriile celor ce au a li se orandui le fi.
Art. 32. Nimänuia nu sä va orandui lea fa cleat numai la per-
soane/e acele ce vor face dovada destoinia ca se afla cu adevärat
in saräcie.
Dovada aceasta se va face prin adeverinta in scris, iscälitä
de preotul mahalalei si de cel mai ales si mai deosebit mahalagiu,
dar insä i Epitropia de va socoti de trehuintä, volnic este a intra
mai multe cercetäri spre mai bung pliroforie.

www.dacoromanica.ro
444

Art. 33. Oamenilor celor rzeinsurati so:1 fiara famiile grea ce

vor fi sanatosi i zdraveni, sa nu li se oranduiasca lea fa. macar de
vor si aduce incredintare cä sunt saraci.
Art. 34. Pamantenii sa se protimisasca totdeauna mai mult de-
cat stneinii, caci Patria este datoare, sá ingrijeasca intai pentru cei
ce prin nasterea lor sunt lega fi de p.5 mant qi soarta ei, i apoi de
altii.
Art. 35. Toate jalbile pentru leafa, se vor da de catre Domn
insotite ca adeverinta cea ceruta la art. 33 si ca anaforaua Epitro-
piei, coprinzatoare de starea si treapta jeluitorului, in care s'a' in-
semneze i locurile ce se afla deschise intre lefasi, ca sä d,ea po-
tunca cea cuviincioasä.
Partea
Chipul ca care are a se siguripsi cei ce se vor aseza la lefi.
Art. 36. Persoanele ce, dupa cie vor urma, dupa cum s'au zis
mat sus, li se va hotara lea fa dela Cutia milcsteniei, sá li se treacä
numele in deosebit catastih, si sa li se dea la mana cate un pecetluit
tipärit i pecetluit ca pecetea Epitropiei, in care sä se arate cStä
leala are a primi pe luna.
Art. 37. Pecetluitul acesta infätiseze cel ce-1 are, ori de-
cateori va veni sa-si primeasca tea fa sau va &imite pe altul in locul
lui, si Samesul numarandu-i banii inseenneaz5 in dos.
Aceasta insemnare la Zeatul ei, sa-1 iscaleasca Samesul
cel ce-1 va infä tisa, iar si de nu va sil carte cel ce-1 va in/ alisa, sä
pue pecetea apoi ..sia se &caca din cuvant in cuvant in deosebit
catastih, ca s'a fie drept cfitantie.
Vechilul ce se va infätisa ou pecetluitul Epitropiei ca sa pri-
Ineascá leafa a vreunei persoane, sá aibä si marturie adeverita de
dregatoria ;M'OH locului, curncia träeste acea persoanä.
Art. 38. In catastihul lefilor, sä se treaca numele lefasilor cu
porecl i läcasu fiescaruia, iar suma lefii, sä se insemneze si in
ambac (?) si in slove.
Dupa acest catastih sa se trimita insemnare pentru Pescare
lelas la preatul mahalalei unde locueste.
Art. 39. Chad vreunul din lefasi se va muta ca tocuinfa En alta
parte, sau se va ca sätori, sau va muri, preotul mahalalei sá dea
indata de .tire Epitropiei, ca sä-1 insemneze pe marginea foii ara-
tatului catastih.
Partea IV-a.
Cand poate pierde ¡cala cel ce o are.
Art. 40. Leafa dreptatea de a o avea pierde váduva ce se
va m'arito.
Art. 41. Asisderea pierde si toti cei ce din intamptare norocita
trec dintro stare proasta la alta mai &una.
Art. 42. Bez acestia, i cei ce vor muri, nimeni nu va fi lipsiti
de leaf a ce i se va orandui.

www.dacoromanica.ro
 445

Art. 43. aind va fi loc deschis lipsind vreun .lefa., indata

leafa aceia. sä se o randuiasa la alta persoanä, duph cum s'au ara-
tat la partea II-a a acestui cap-.
CAP. AL 111-LEA.

PENTRU CUTIA ORFANOTROFIEI.

Partea I-a.
Oranduelile ce trebue a se lua in bagare de seama mai inainte.
Art. 44. Venitul Casei Orfanotrofiei, !linda este foarte mic
si nu se sue mai mult decát 18 mii de lei, s'a socotit a fi cu cale :
Ca banii cei oránduiti pentru cimelie politiei Bucurestilor,
ce sunt talen i 6800, cari, decand s'au stricat ci.meliie s'au adaugat
la venitui Casei Orfanotrofiei, s,5 fie si de acum inainte intrebuin-
tati tot la aceasta Casa.
Pentru ca sa nu se faca si alta cheltuiala oranduindu-se
deosebit Epitnop la aceasta Casa a Orfantrofiei, s'A fie tot sub in-
grijirea Casei milosteniei dupa cum este si acum.
Epitropia Casei acestia, incat venitul va fi in starea ce
este acuma, s'a nu fie volnic a primi mai mult decat 40 de copii pe
an, nici sä se sue numarul copiilor acestuia mai mult de o sutä.
De vreme ce Casa aceasta nu este in stare ca sä poatä
tine acesti copii la un loc deosebit si ai hrani, Muda atunci dabia
sá ajunga pe an o sutä de mii de lei, copii sa se dea pe la doici a-i
creste.

Partea
Oránduglilie ce au a se pazi cand se gasesc copii lepädati.
Art. 45. Copii, fiindca de obicei se leapadä mai multeori pe
la biserici, preotul bisericei aceia unde se va lepä da copilul, sä dea
de .tire indata la Epitropie i Epitropia tara cea finai pujind zabaná,
sg tnimitá, ori ca sä ia copilul, sau de se va fi implinit numarul oo-
piilor la Orfanotrofie si nu va fi loc, sá dea de .tire la enoria
aceia ca Epitropia nu-1 poate primi.
Aceasta s'au socotit de trebuintä a se face, pentruca cei ce
se vor indura si le va fi milä de copil, sä nu zäticneasca a-i da
ajutorul cel trebuincios cu nadejde cá Epitropia o sa-1 primeascä.
Art. 46. Copilul ce se va primi la Epitropie, sa se cerceteze
de dohtorul cel oranduit al Orfanotrofiei, ca, de va fi trebuinta
sa-1 a jute dupa mestesugul säu.
Art. 47. Prunci, ce nu v9 fi stiut de sunt botezati, sa se boteze
indata de preotul bisericei unde se va gasi lepadat, jara nici o
plata.
Art. 48. Pruncul, dupa ce-1 va boteza sau va fi domada ca
s'a botezat pina a mi-1 lepada, fi-1 va aduce la Epitropie, sá i se

www.dacoromanica.ro
446

scrie numele in deosebit catastih §i pe längä celelalte, sä se in-

setnneze ziva, ceasul si locul unde s'au gäsit, si de ce vr& stä este,
peat se va cunoaste. Asisderea sä se iasemneze numele doicei
care il va primi si in ce loc ii este casa. Aceastä insemnare Pan-
dit-se, sä se iscdleasa de Epitrop, de Logoldt, de dohtor si de
preot.
Art. 49. Copilul cel lepaclat de va avea vreun semn firesc, sau
vreun lucra asupra lui din care sä se poata cunoaste totdeauna, acel
semn acel lucru sä se scrie in catastih.
Art. 50. Ca sä inceteze närävirea cea rea a doicelor ce de
atätea ori s'a urmat, care, cánd le mor copilul ce li se incredinteazä,
ca sä nu-si piarzä lea fa, iau alt copil strein ca acela se infäri-
seazà" la Epitro pie, de aceia Epitropia sä lege de bratul fiescäruia
copil ce va primi, o atä impreunänd apätdele, sä le pecetluiasca
cu plumb, ca pecetea Epitropiei.
Art. 51. Toate acestea dupä ce se vor face, sä se incredinteze
copilul doicei, clandu-i-se toate scutecele cate rebuesc la un copil.
Scutecele toate sä fie indoite, la care sä nu se faca cheltuialii mat
multä cleat patruzeci de lei.
Partea Ill-a.
Datoriile ce au a pazi doicele ce se plätesc dela Cutie
se incredinteaza copii cei lepädati.
Art. 52. Doica sä fie datoare, sä caute ctt silintä copilul, ce i
se incredinteazä i ca dorire intocmai ca o mamá. i sá primeasa
simbrie dela Epitropie cate talen i optsprezece.
Art. 53. Doica sá fie datoare a veni la Epitropie ca copflut
oriand va fi chematä si ce! pu fin °deg pe luna in zi i ceas ho-
tärat.
Art. 54. De î.i va schimba vreodatä doica säläqluirea, sä
datoare sä dea de stire la Epitropie, arätänd in ce casa o sa se-
mute, ca sä insemneze pe marginea foii catastihului ande este tre-
cut numele copilului. lar de va fi sä se mute afara din poli'ia Bu-
curestilor ca depärtare de un ceas, atunci sä i se ja copilul
se dea la altä doicä, afarä numai atunci and doica ce avut va
primi sä se lipseasa de simbrie. Dar atunci va da zapis la Enifro-
pie a va anta si va ingriji de copil intocmai ca o mama' adeväratä.
Toate acestea sä se insemneze pe marginea foii catastihului ce
s'au
Art. 55. Doica sä fie datoare sä dea de stire la Epitropie and
se va inbolnävi greu ori ea insäsi sau copilul. and se va in-
tärnpla sá moat-5 copilul. sä nu fie volnicä sä-1 ingroape pänä tux
va da de stire preotul mahalalei si sä nu fie volnic a-I ingropa
pana nu va lua voe in scris dele Epitropie.
Partea
Deosebite indatoriri ale Epitropiei.
Art. 56. Epitropii sá poarte grija de copii ce'i va primi pana

www.dacoromanica.ro
 447

ii va aduce in mirsta ca .55 se poat5 hräni singuri. Cheltuiala insfi a

fie§aruia copil p.in.5 la v.irsta aceia, sa nu se sue mai mult cleat
talen i optsprezece pe lun5.
Art. 57. Copii viind in vhrst5 ca sá poata sluji sau a inväta
vreun mestesug. Epitropia sa ingrijeasc5 a-i a§eza la locuri potrivite,
la partiea bàrbateasa i femeiasa, ca sa poaa dobandi vreun mes-
tesug vrednic, cu care s5 se poatä hani i s5 petreacä viata cinstit.
Art. 58. Epitropia and va da copii pela stgpani, sä ia zapis
inscris, coprinz5 nd sfirsitul pentru care ii di, care, totdeauna sá pri-
veascg la a lui bun5 norocire.
Art. 59. Epitropia sá indemneze ateodatä obstea prin gazet5,
.95 arate milostivire atre acesti copii, §i care va voi, pentru pomanS,
a se insärcina cu cre§terea a vreunui copil sau a mai multora
tr"acestia, .55 se arate la Epitropie.
Art. 60. Epitropia sá incredinteze copii la oameni stiuti §i
cinstiti, luând aceasta in b5gare de seam5. i mai vàrtos and va
incredinta copii parte femeiasa.
Art. 61. Cind va muri vreun copil de acestia Logolgtul Epi-
tropiei dimpreun5 ca dohtorul sg mearg5 sá vazä si incredinr5ndu-
se s5 dea voe in scris, subt isalitur5, ca sä-1 ingroape. Numele co-
piilor ce vor muri indatà s5-i treaa in deosebit catastih cu °ran-
duiala ce se trece in catastihul de primire, in care s5 se insemneze
§i pe marginea foii, pe scurt, numele celui mod. Aceast5 insemnare
pe marginea foii catastihului de primirea copiilor va fi trebuincioas5
pentru orice initAmplare sau schimbare se va face in starea lor.
Art. 62. Dohtorul Epitropiei acestia sa fie ca bfigare de seam5
ca doicek ce nor ven i, s5 primeasa copii dela Epitropie, ca sg-i
creascg, sg fie s5n5toase §i s5 aib5 pita indestu15, s5 poat5 indestula
copilul. Dohtorul s5 ajube ca mestesugul sgu doicele si copii, and
va fi trebuintfi. Dohtorul s5 ingrijeasc5 a altoi copii acestia la vre-
mea cuviincioas5, si s5 fie [45 la °rice inscris se va face, si va fi
trebuint5 a se adeveri si cu isalitura sa.
CAP. IV. SPI TALE DE 0.13.5TE.
Partea I-a. Or5nduiala ce trebue a se pgzi de obste.
Art. 63. Spitalurile politiei Bucurestilor ce sunt trei, adic5, a
Sf. Pantielimon, al Coltei si al Iubirei de oameni, si care pâmi acum
fiescare isi avea epitropia sa deosebit, de acum inainte, S5 fie im-
preunate sub o Epitropie ,noug, care s5 se aseze in märzástirea
fiindc5 este in mijlocul politiei. Epitropia aceasta s5 fie datoare, s5
tie catastih deosebit pentru fiescare spital ca deslusire curatá pen-
tru toate cheltuelile i veniturile.
Art. 64. Veniturile fiescgrui spital liinda sunt orinduite nu-
mai pentru autarea bolnavilor celar sfiraci, sä nu se cheltuiascä
la alte trebi.
Art. 65. Veniturile unui spital de vor [i mai multe deaf pot
inapea boina vi in zidirea sa, prisosul acela se va intrebuinta tot pe

www.dacoromanica.ro
448

seama acestui spital, la tinerea unui num. gr de paturi pentru bol-

navi, ori la spitalul lubirei de Oameni, sau in altà parte.
Art. 66. De va mai prisosi si peste aceasta din venit, sau de
vor ajunge toate spitalurile in stare bung, dupg cum se nada jduqte,
inat veniturile lor sä fie mai mari deck cheltuelile, atunci prisosul
acela dea cu dobAnda la loc sigue, dupg cum s'a argtat la art.
. . . ca, cresand, sä se poaeci cu vremea cumpgni nepotrivirea a-
ceasta acläuggndu-se odgi i märindu-se zidirile.
Art. 67. Sfärsitul fiescgrui spital fiindcg este a-si vedea bol-
navii toatg odihna qi a se auta bine, nu este cu putintg altfel a se
implini, cleat primind balnavi peat va avea mijloace a-i cäuta cu
toate cele trebuincioase. De aceea Comitetul cercetand i incheind
socoteala dupg cum s'au zis la art. 6, sg ingrijeasa intocmai a-i
hotärg si numgrul paturilor ce trebue sg fie liescare spital, drip&
starea venitului ce va avea, iar cu prisosul va urma cum s'au zis
la art. 65.
Art. 68. Fiecare bolnav sg fie osgbit si sa aibä : 1 pat de
lemn, un mindir cu pae, 2 plgpumi, una de varg si alta de iarnä, I
pernä, 2 perechi de cearceafuri, 2 fete de permg, 3 c&maqi, 2 anti-
ree de noapte, 2 scufe, 2 perechi de ciorapi; afarg din ca rpele cele
trebuincioase pentru leggturile bubelor i alte.
Art. 69. Bolnavii sg nu fie amestecati, ci partea b'grbä teased
sä fie in deosebite sgli i partea femeiasa iaräsi in deosebite-. Asis-
derea si topi slujitorii la partea femeiasa sg fie mueri si la partea
bärbäteasa bgrbati.
Art. 70. Bolnavii sa nu se primeasa la spital de nu vor avea
porunca in scris a Bpitripiei, care poruna sä se dea indatg
färg zgticnealg când vor fi paturi desarte.
Art. 71. Curgtenia, fiinda este una din cele mai lolositoare
la sängtatea omului, sä fie mare ingrijire a se päzi foarte tare la
fiescare spital. &Vile unde sade bolnavii sg se aeriseasa totdeauna
prin moriscele cele de vat dupg ferestre, care sg fie fäcute
mestesug, inc.& sä nu adueg supgrare bolnavilor.
Fie§care spital s'a' aibg i ate o bae asezatä la loe cuviincios
si indemânatec.
Art. 72. La Pescara spital sg fie or.induiti i ea' te un doh-
tor, un gerah, un spiter, un iconom i toti slujitorii eel trebuin-
ciosi i toti sg-si aibg locuintg in spital, afarä de dohtor.
Un dohtor si un gerah fiinda nu poate auta mai rnult de 40
de bolnavi, sä se dea ate un ajutor cdnd numgrul bolnavilor se va
adguga. Dohtorii ce vor fi oränduiti la un spital sä-.i caute bat-
navii deosebit, avändu-i in deosebite sgli, aci cgutändu-i deaval-
ma, poate sg-i lase u.nui in ngclejdea altuia sä nu-i implineascg
datoria nici una nici dupg cum se cade, din care pricing sg
nu se caute bolnavii cum trebue.
Orânduiala aceasta nu se va urma si la gerarhi and vor fi
doi sau mai multi intr'un spital, aci acestia aflAndu-se cu locuinta

www.dacoromanica.ro
 449

inauntru, pot sluji deavalma sub povatuirea celui mai in várstil din-
tre dân,cii, cate sä ia numele de gerarh mai mare.
Art. 73. Dohtorul sa fie dator in toate diminetile s5 meargi
s5 cerceteze bolnavii i s orAnduiasca dohtoriile cele trebuincioase
fi doheorul sA ingrijeasca a insenzna la fiescave retet5 numarul pa-
tului bolnavului fi oränduiala cu care trebue sá dea dohtoria ce s'au
scris.
Dohtorii de vor vedea cá bolnavii nu-fi au cdutarea oea tre-
birincioasa fi la säli nu se pfizeste orAnduiala dupfi cuviint5, indatel
s5 faca aratare Epitropului celui mare.
Art. 74. Gerahii au sä schimbe si .55 lege bubele bolnavilor
sà-i ajute dupfi poidituirea mestesugului lor.
Gerahii sfi fie ca bágare de seam5 pentru bolnavi si s5 ingri-
jeasc5 a li se da dohtoriile si maricarea la vreme dupä povituirea
dohtorului.
Gherahii s5 fie volnici a cerceta sálile bolnavilor, ca s5 se pi-
zeascä cuviincioas5 curätenie si tuna Ord nduial5, pov5tuind si in-
demnand pe toti poslusnicii ce nu-si vor päzi datoriile lor, earl, de
nu vor intelege, sfi-i arate la iconom, s5-i pedepseascä.
Cfincl vor muri vreunul din balnavi sau va fi aproape sá-si dea
sfArsitul, gerahul s5 ingrijeasc5 ridica din sala aceia indatä
a-1 duce in odaia cea oranduitä pentru aceastä treab5 ca s5 nu se
intristeze bolnavii desnäcläjduiasca v5zänd o privealà jainic5
ca aceasta, ce ar duce la intristare pe fiescare om, lar mai vtIrtos
pe cel ce pätimeste.
Art. 75. Datoria spiterului va fi ca s5 g5teasci ca silint5, la
vreme si la soroc, dohtoriile ce le va orandui dohtorul.
Spiterul ti va avea simbria sa hotArAtA. lar dohtoriile toate
se vor cumpdra de Epitro pie si se vor da in seamä scriindu-se in
&ma" catastise, din care until il va isali spiterul si va sta la Epitro-
pie. iar celgialt il va iscáli Epitropul dohforul si va fi in en5na
spiterului.
Cind vreun ¡el de dohtorie va fi pe isprävit, spiterul s5 dea
de .tire din vreme Epitropiei, asisderea sá dea s000tealä pe toata
luna de dohtoriile ce se vor cheltui, care s000teal5 se va adeveri st
de dohtor, dup5 ce o va potrivi cu refetele.
Art. 76. lconomul va fi ins.ircinat cu toate trebile spitalului,
precum c-u hrana botnavi/or, tirana si plata poslusnicilor, cu ingri-
pentru. toate cele ce trebuesc toate zilele, si ca toate chef-
tuelile cele marunte. Pentru care va da socateal5 pe toat5 luna la
Epitropie subt iscalitura sa.
lconomul va fine catastih curat de toti bolnavii ce intra in
spital si es, precum si de oei ce mor, insemnánd ziva si luna, dup5
care pe toat5 s.iptämArza va trimite peri/ipsis la Epitro pie subt iscä-
/aura sa si a gerahului.
konomu sá tie catastih curat, care sj se scrie [45 cu gerahu.
toate hainele i lucrurile ce vor aduce bolnavii, ca s5 fie stiute
si le primeasc5 intocmal and va esi din spitat.
29

www.dacoromanica.ro
450

Iconomul and va mari vreun bolnav, indatä sá dea de .tire la

Epitropie,. ca. Epitropal sá dea de veste rudelor mortului (de va
avea), ca sá meargä sä-1 ingroape.1ar ami, in .soroc de 12 ceasuri,
dupä ce va da ,de stire.,nu se va arä ta nimeni din rude, ca sä-1 in-
groape, iccxnomul il va ingropa cu preatul spitalului, Cu cât mai
patinä, cheltuiald se va putea.
Asemenea va instante Epitropia si ciind ruf ele cele trebuin-
cioase ale bolnavilor se vor invechi, precum si de orice alt va avea
trebuintä si va ca sä ceara dele Epitropie, pentru ca sá i le profta-
xascil la vreme.
lconomul va fi cu privighere asupra tuturor celor ce locuesc
in spital va ingriji a se pázi buna oränduialä j curatenia, ca unut
ce este ráspunzátor. Insusi va parta grija pentru bisericä sau
paraclisul spitalului, ca sä se fie vu burla oránduialä si sä se sävär-
seasc5. slujbele duhovnicesti.
Art. 77. Simbriile dohtorilor, ale gerahilor. spiterilor ico-
nomilor spitalurilor .se vor orà ndui de Epitro pie, potrivit ca greu-
tatea ,slujbei fiescäruia i depártarea locului.
Partea al doilea.
Ora nduirea pentru fiescare spital in parte.
Art. 78. Spitalul Si t. Pantelimon, Muda este departe de po-
litie si mai stricat la zidärie clec& celelalte spitaluri, cu toate ca ve-
niturile ii sunt mai mari, va fi or,induit pentru bolnavii ce vor pa-
timi de boli hronice í nu vor fi primiti acolo mai enulti clec& 36 de
paturi.
Prisosul venitului acestui spital se va intrebuinta dupä cum
s'au arätat la art. 65, adicA o sumä de paturi potrivit cu prisosut
venitului acestuia, ori la spitalul lubirei de Oameni, sau in ala parte
ce va socoti mai bine.
Che(tuiala paturilor acestora se va trece de Epitropie in so-
cofraela spitalului 8f t. Pantelimon.
Art. 79. Spita"lul Celtei ce este in mijlocul politiei si spitalut
lubirei de Oameni, ce este de marginea politiei, vor fi numai pentru
boale ocsea, adicä iuti. $i la aceste spitaluri nu se vor primi cei ce
vor pätimi de boale cronice, adicä indelungate.
Are. 80. Epitropia va ingriji a gäsi mijloacele ca sá le dreaga
esät se va putea mai fiara' zäbavfi, spitalul Cattei ce este ca to`ul clä-
räpänat, asisderea sä ia mäsurile cele mai trebuincioase, ceränd aja-
tor i dela Stäpänire, ca sä scurgä sä usuce de se va patea bältile
noroaele ce se aduna' imprejurul spitaluiui lubirei de Oameni
stau mai bine de .ase luni, din care pricinä se stric5 aerul acelui
spital ce este cel mai bun la zidire9).
Rezulta ca toata asistenta publica. in care se inglobeaza i coa-
lele, se gase§te sub controlul Comitetului central compus din Mitropolit,
9) Arh. Stat Ad-tive vechi. Dos. 2077/1830 ro§.

www.dacoromanica.ro
 45t
vel Logi5fat si vel Vornic dupa vremi..Acest Comitet da directivele de con.
duce:re celor patru Case infiintate prin Regulamen..ul Cas,lor facatoare-
de bine §i de obstesc. folos, Cutia milosteniei, Orfanotrofia, Eforia spita-
lelor i Eforia scoalelor.
Punctul nevi-algic al acestui regulament era capitolul al IV-lea,
acela care se ocupa de,spitale. Dupa acest regulament, cele trei spitale
ale Bucurestilor, Loltea, i-antelimonui §i lubirea de Uarneni, sunt conto-
pite Inteo singura. Epitropie sau Eforie, cu sediul la spitalul Colea, cu
un Epitrop unic, un same§ sau casier si un logofät acestia tin socot,li
deosebite pentru fiecare spital in parte cand venituriie unui spital sunt
mai mari decat cheltuelile, prisosurile se intrebuinteaza la inbunatatiri
de adus acelui spital sau se intretin bolnavi in spitalul Filantropia, ori
in alta parte. Epitropul veghiaza la buna intretinere §i buna ingrijire a
bolnavilor. Despre toate Epitropul da socoteala Comitetului calor trei :
Mitropolitul, vel Logofatul si vel Vornicul dupa vremi.
Acesta este cel dintai regulament spitalicesc care intruneste la un
loc toate spitalele subt o singura administratie numita Epitropia spitale-
lor, dar careia, dupa cum vom dovedi mai departe, in corespondenta ofi-
ciala a vremei i se spune Eforia spitalelor".
Caracteristica acestui regulament este ca elimina dela conducerea
spitalelor pe cei cari le condusese pana atunci pe simplul cuvant ca sunt
urtnasi ai ctitorilor fondatori.
Este un regulament intocmit in spiritul acelor vremi, spirit ostil
Ghiculestilor ì Racovitestilor, cari au administrat asa cum au admini-
strat imensele averi ale Pantelimonului i Coltei.
Lovitura ce se da acestora era o lovitura data in plin, dureroasa.
Dar nici ei nu erau oameni sa se dea batuti asa u§or. Erau oameni din
sange domnesc, deprinsi sa comande, erau in fruntea societatei acelor
vremi, aveau legaturi, aveau prieteni, dar mai presus de toate aveau bani.
Asa cA aveau tot ce le trebuia sa poata reactiona, sA lupte sa convinga
sau sa infranga ca sa Invinga. 5i daca pana la urma urmei n'au invins,
in schimb si-au impus vointa samavolnic si tot- invingatori au fost.
Mata problema se rezuma 111/T'un sinqur punct : desfiintarea Re-
pulamentului care le lua dreptui de-a mai administra ei averile spitalului
Coltea i Pantelimon.
Un atac pe fata, direct, contra unui requlament intocmit cu stirea
lui Kiselef si in asentimentul tuturor ar fi fost imposibg. De aceia s'a
recurs la faramitarea lui treptata, ca pana la urma a-1 Inlocuiasca cu
alt regulament facut pe placul lor.

CEA DINTAI MODIFICAPE A REGULAMENTULUI CASELOR

FACATOARE DE BINE SI DE OBSTESC FOLOS.
In lupta ctitorilor spitalelor Coltea si Pantelimon contra regulame-ntu-
lui intocmit de comisiunea prezidata de Banul Brancoveanu, cel dintai in-
vins sou convins a fost insasi Kiselef. Faptul este cu atat mai semnificativ,
Cu cat se stie ca acest regulament asa cum a fost conceput si.semnat de

www.dacoromanica.ro
452

autorii lui, a fost trebue sa fi lost intocmit Cu asentimentul lui Kiselef.

CA doax, Kiselef a fost promototul dela care a plecat cercetarea gestiu,
nelor trecute ale spitalelor ; comisiunea intocmitA in acest scop s'a intoc-
mit cu stirea lui si at oameni de ai lui, oameni de incredere, printre cart
era un Mavros, secretarul lui Kiselef, cari, desigur, il tineau in curent
cu mersul lucrArilor i spiritul vAdit osti/ vechei administratiuni in care
se. lucra.
cu toate acestea, din moment ce acest regulament a fost fAcut
cunoscut i trebuia sA i se dea intArirea legalà, Kiselef a fost cel dintAi
care a sovAit, care a admis si a incurajat tot ce se propunea pentru mo-
dificares Regulamentului boclucas.
Regulamentul Caselor fAcAtoare de bine intocmit de comisiunea pre-
zididA de Banul BrAncoveanu, a fost gata la 5 Dec. 1830 si inaintat lui
Kiselef. Fara indoiala ca eforul spitalului Pantelimon, Vornicul Mihai
Ghica i colegul &la Coltea, LogofAtul Mihai Racovitd, informati despre
continutul Regulamentului i despre inlAturarta lor dela conducerea
talelor, trebue sA fi protestat contra incAlcArei drepturilor" lor, si pro-
test&ile lor au convins" pe Kiselef, care desi stie ca veniturile spita-
lolor se trouvaient bien souvent détournés", totusi, dà ordin Divanului
la 13 Decembrie 1830, sa'ia in cercetare Regulamentul depus, ca sA se
respecte un droit reconnu" al, vechilor ctitori i sä nu fie inlaturati cu
totul dela conducerea Caselor facAtoare de bine :
,,L'attention que f avais du porter sur la régie des caisses de
bienfaisance et dutilité publique, des le début, m'ayant donné
conviction que ces établissemens restaient depuis plusieurs années
privés des soins nécessaires, et que leurs revenus se trouvaient bien
souvent détournés de leurs véritable objet, j'avais cru devoir former,
sous 14 présidence de M. le Bano Brancovano, une commission char-
gée principakment de réviser les comptes des trois dernieres années,
et de proposer un nouveau mode d'administrer ces établissemens.
La Commission, vient en consequence de me presenter par son
rapport, en date du 5 de ce mois, deux tableaux dont le premier
sous le titre d'Etat des comptes pour les trois dernieres années jus-
qu'au I juillet 1830, renferme un exposé de tous les détails de régie,
mis dans une complete evidence.
L. Assemble' génerale du Divan devra, en consequence verifier
ces comptes et en régulariser la cl6ture, en délivrant des quittances
aux personnes qui avaient été chargées jusqu'ici de la manutention
des r- evenus des ces établisemens. Elle devra en méme tems, me
presenter une liste de candidats pour la formatian de nouvelles ré-
gies en exceptant toutefois ceux des établisemens dont les inspec-
teurs actuellement en fonctions ont, par suite des disposition des
fondateurs, un droit reconnu à la direction qui leur est confiée,
Le secande partie du raport de la Commission qui, sous le
titre de Proiet de réglement sur les caisses de bien faissance et d'uti-
lité publique, offre un ensemble de mesures á adopter dans l'avenir

www.dacoromanica.ro
 453

pour (Introduction des ameliorations que ces établissentens recta-

ment, devaient étre considetée comme liée au projet de reglement
destine a améliorer le regime intérieur de la Principaute, est, par
là méme, de natune à devenir un des objets, qui secant incessamnt
soumis à l'examen d'une Assemblée genérate extraordinaire.
Néanmoins, parmi les mésures proposees au gouvernement,
dans cette partie du rapport de la Commission, j'ai dû rémarquer
que oelle, si importante, conoernant l'instruction publique, ne sau-
rait &re plus langtemps retardée, et devrait, en partie, récevoir son
application, reclamée par une nombreuse jettnesse, pour laquelle
perte du temps consacre aux etudes, devient de plus en plus irre-
parable.
J' invite en consequence, l'Assemblée genérate du Divan ti
examiner attentivetnent et It modifier en tant qu'elle le jugerait con...
venable, le mode propose pour la formation des écoles primaires.
Elle devra, immédiatement après son installation, proceder au choix
des personnes les plus propres â diriger l'enseignemenet dans les eta.
blisseinens de cette clase.
Le president plenipotentiaire. Aide de camp General Kis-
seler 10).
Scrisele lui Kiselef erau porunci. Cuvintele lui : me presenter une
..liste de candidats pour la formation de nouvelles régies en exceptant
toutefois ceux des établissements dont les inspecteurs actuellement en
"fonction ant,, par suite des dispositions des fondateurs, un droit reconnu
.de la direction qui leur est confié', insemnau ca Mihai Ghica i Dumi-
trache Racovità sä rätranä la conducerea spitalelor Pantelimon i Col-
tea dar acest lucru ar fi rästurnat insäsi fiinta regulamentului, care ur.
märea tocmai scoaterea lor din stäpitnirea acestor spitale.
Divanul s'Avarsitor a luat in cercetare aceste Imprejuräri, i, dui:4
douà luni de gändire i desigur de tratative, ca sä impace si litera regu-
latnentul i porunca lui Kiselef, a luat o mimed de mijloc : a introdus
pe ctitorii spitalelor in Comitetul central de conducere Infiintat de regu-
lament si recomandà un Efor conducätor al spitalelor, asa cum cerea
Kiselef i pentru celelalte -regies- sau Case.
Drept care, la 2 Februarie 1831 clà urmätorul rdspuns :
Citindu-se Regulamentul Caselor fächloare de bine, ce s'a
trimis pe 1.ing5 pred/ojenia Exc. V., dela 13 Dec. 1830, cu Nr. 133.
s'au gisit intru toate bune, atat numai, la arStatele articale s'au
chibzuit de cuviin(g a se mai acLiuga cele urmatoare:
La art Pe Mngii Comitet se va alätura atitorul fiearui
spital En parte, aclicg, pentru spitalul lubirei de oameni D. Banul
Grigore Bä.leanu ; pentru spitalul Colpei dvornicul Dumitrache Ra-
covitsl ; pentru spitalul Pan telimon D. Vornicul Mihalache Ghica.

10) Arh. Stat, Ad-tive vechi. Dos. 207711830 ros.

www.dacoromanica.ro
 454

La art..; Se noteaaunele-Modifiart privitoare la Orfano-

trofie.
La art. 65. Se noteazä iará.i, ca prisosul ce va rärane din
venitul fiecärui spital, sä se intrebuinteze numai pe seama spitalului
Filantropia.
Apoi se comunica numele celor alesi la fiecare casA :
Efori asupra qcoalelor, d-lui Dvornicut Alexandru nlipescu,
Barbu .5tirbei i Hatmanul te fan B,-.15ceancl.
Asupra spitalurilor, Vornicul lordache Filipescu.
Asupra Cutiei milosteniei Orfanotrofiei pe D-lui Vornicul
Costache Cámpineanu.
De care Ob§teasca Adunare cu cinste supune in cuno#inta
Exc. Voastre, rugAndu-se a avea cuviincioasä deslegare spre a se
pune in lucrare" i').
In aceias zi, la 2 Februar 1831, Kiselef da cuvenita intarire bota-
rarei Divanului savarsitor si in acest chip Regulamentul Caselor faca-
toare de bine, cu modificarile introduse de Divan, capata fiinä legala ;
serie Kiselef (din ruseste):
Dupä raportul Obqte.gei Adunäri dela 2 Februar. ca Nr.
182, intärim chibzuirea ce s'a fd-cut pentru Casete !d'atoare de bine,
Supui inainte ca s5 se publicuiasa spre §-tiinta tuturor, copie de
socote/i/e alatuite de comisia ce au fost, cu a§ezámídatul care s'au
adaugat de Ob§teasca Adunare, ptznänd toate acestea in lucrare
fárfi prelun gire. Dupä aceasta sä se desfiinteze Comisia care s'a
indeletnicit intru cercetarea socotelilor pomenitelor case" 12),
In acest chip ultima si definitiva formalitate s'a indeplinit. Regu-
lamentul Caselor facatoare de bine, printre cari sunt spitalele i coalele
a capatat drept de lege.
Inseamnä ca' la 2 Februar' 1831 a luat fiinta Casa cutiei miloste-
niel, Orfanotrofia, Epitropia sau -Eforia spitalelor, i Ebria scoalelor.
Inseamna ca la aceasta data a luat fiinta cea mai de seama insti-
tutie de asistenta spitaliceasca dela noi. Ebria Spitalelor.
Incepand dela 2 Februar 1831, Eforia spitalelor intruneste sub o
singura administratie spitalul Colea, Pantelimon si Filantropia, cu
EfOr de conducere in persoana Vornicului Iordache Filipescu.
In oonformitate cu Regulamentui din 2 Februarie 1831, Eforia spi-
talelor este pusa sub controlu/ unui comitet central compus din Mitro-
politul tarei, ve! Logofät i vel Vornic, la cari, in urma modificArilor no-
11) In textul primitiv se fAcuse alte propuneri : .tIar Efori asupra fieecareia
case s'au ales : Efor al ecoalelor D. Vornic Barbu Stirbei, la spitaluri Hatmanul Ste-
fan BalAceanu, la Cutia iMilosteniei i orfan. D. Vornic Costache Cfimpineanu».
17) Arh. Stat. Ad-tive vechi. Dos. 2077/1830 roe.

www.dacoromanica.ro
 455

tatc mái sus, se adaugd; Banul Grigare BAleanu reprezentand spitalul

Filantropia, Vornicul Dumitrache Racovitä in locuit in 1832 cu.Lo-
sofdtul Mihalache Racovitd reprezentand spitalul t-oltea Vornicul
Mihalache Ghica care urmase fratelui sdu,- fostul Domnitor Grigore
Ghica, pentru spitalul Pantelimon.
Toatd corespondenta oficiald care a urmat dupd 2 Februarie 1831,
relativ la cele trei spitale, poartd titulatura deEforia Spitalelor. Asa-de
exemplu intr'o corespondentä pe care o vom da putin mai departe relativ
la asistenta sdracilor cersetori cari bat la poarta spitalelor, corespondentd
tare a avut loc numai cdteva zile dela infiintarea Eforiei Spitalelor, acst
titlu figureazd pe raportul cu numdrul 2, esit din cancelaria acestei Eforii;
acelas titlul figureazd in toatd corespondenta dintre Kiselef i D.van
in aceastd pricind j. InsAO dosarui becretariatului Statului din care am
cules datele de mai sus, poartd titlul de Eforia Spitalelor pdmAnte.
nesti" 14),
Dar Regulamentul Caselor fdatoare de bine nu putea sd rAtiand
sub aceastd formd, cu toatA intairea datd de Kiselef. Nu putea sd rd-
mdnd asa pentrucd interesele ctitorilor spitalelor erau prea mari ca sd
poatA renunta a§a usor la ele ; apoi, pentrucd Regulamentul nemultumea
pe toatd lumea. Cei care dorise scoaterea definitivd a acestor urmasi ai
ctitorilor fondatori dela conducerea spitalelor. nu erau multumiti cd Ki-
selef i-admisese sd facA parte din Comitetul central de con ducere al
Caselor fAcAtoare de bine ; iar urmasii ctitorilor nu erau multumiti Cu
rolul ce li se dase in Comitetul central, pentrucd ei jinduiau vremile cdnd
conduceau si administrau singuri averile acestor spitale ; un Efor in felul
Vornicului Iordache Filipescu Ii incurcau, pentrucd li trebuia un Efor al
lor, .om de incredere, un Trdsnea oarecare care sA mánuiascd averile dupd
voia lor.
Si atunci, lupta pentru destrAmarea Regulamentului Caselor fdcd-
toare de bine si Eforiei Spitalelor asa cum fusese infiintatA la 2 Febrva-
de 1831, a inceput cu inversunare.
A DOUA MODIFICARE A REGULAMENTULUI CASELOR
FACATOARE DE BINE. SCHIMBAREA CONDUCEREI
SPITALELOR.
Vornicul Iordache Filipescu Eforul Spitalelor davea multi
.culturfi, dar era condus de femeia lui, näscutä Bals, Moldov_anca des-
aeaptä si ambitioasä. Bogat, cochet, mändru de numele säu si de Marele
.cordon rusesc ce i se con ferise, cheltuia peste mijloacele lui i avea da-
fora- 15). Acest om ambitiona sd ajungd Domn, dar pentru aceasta
trebuiau bani multi si nu avea.
Vezi mai departe pag. 460 si 465.
Arhtvele Statului. 'Ad-tive vechi. Secretartatul Statului. Dos. 27/1831. DelA
,dupa raportu1 Vomiciei mart din 1Suntru asupra cererei d-lui Vornicul Iordache Ftlipe-
scu spre a se orándui in locul d-sale alt boer in Ebria spitaleior pSmAntenesti.
I. C. Filiti:-Domniile romAne sub Regulamentul oragnic, pag. 8.

www.dacoromanica.ro
456

Ctitorii spitalelor au gAsit in Eforul Iordache Filipescu un spriji-

nitor puternic si de mare greutate, cAci in calitatea lui (le mare Vornic
sau Ministru de interne, cum am spune astAzi, cuvAntul lui avea mare
trecere.
Dela ince-put, de °And a fost ales Efor al spitalelor, pe baza art.
19 din regulament, Iordache Filipescu s'a arAlat un vajnic apArkor al
intereselor acestei institutiuni. Asa de exemplu, se discuta pe atunci cu
mare aprindere chestiunea averilor mAnAstiresti i contributia acestor mA-
n5stiri la cheltuelile statului ; in sectinta Obstestei Adunki dela 31
Martie 1831, s'a propus si s'a aprobat ca a patra parte din veniturile
mAnAstiresti sA revie statului. AceastA contributie trebuia datA si de má-
n5stirilor inchinate spitalelor. Contra acestei hotArki, Vornicul Iordache
Filipescu a depus un amendament categoric :
..... ori sá se chibzulasa pentru fin erea a trei spitaluri Colfea,
sf. Pantelimon §i al lubirei de oanieni, dupä argtarea socotelile
doltorilor dela aceste spitaluri... (adicä sä se dea fondurile necesare
finer& spitalurilor)... ori sä se scazi adausul paturilor ce s'au P-
ad din porunca Inal Exs. Sale.... i sä rämfie vechea intocmire dup5
testamenturile ctitorilor, räfnanind i metoa.Fele acestor spitale ne-
luate..." 16) .
Un om asa de rAspicat in vorbA, ambitios ca nu-i mai ajungea
Marea Vornicie, dar strAns de datorii, era usor de convins cA situatia
lui de Mare Vornic nu se aranja cu cea 4e simplu Efor al spitalelor ; cu
atk mai mult cA pentru aceastA din urm5 demnitate ins5si Regulamentu/
prev5zuse s5 fie ocupatä de cAtre unul ..din boerii cei mai cu ipolipsis
"din al doilea treaptä" ; (art. 20 din Reg.) si. de, Iordache Filipescu era
boer din. treapta cea dintAi...
Ambitiunea rangului a deterrninat si pe Vignicul Costache
pineanu, sA se asocieze Vornicului Filipescu, i l 13 Mai 1831, 1si
demisia din demnitatea de .Efor al celor dota Case impreunate. Cutia
milosteniei i Orfartotrofia ; iar la 14 Mai ii clA demisia i Iordacte Fill-
pescu din demnitatea de Efor al spitalelor.
Amfindouà demisiile au fost trimise la Marea Vornicie, adicA la
Ministerul de interne, cum am spune astAzi. Dar aici era Mare Vornic
acelas Iordache Filipescu. i In aceastA din urm5 calitate, Iordache Fili-
pescu primeste demisiile i Intocmeste in aceias zi, la 14 Mai 1831, un
jurnar cu incheerea cA dupä gläsuirea Regulamentului de a se pune
insärcinarea aceasta asupra unui boer de al doilea rang, sä se insärci-
,,cineze ca aceastä Eforie a Spitalurilor päinfinteti", un boer din apeastS
treaptA.
In acest scop, tot el, ca Mare Vornic, recomandA pentru condu-
cerea spitalelor pe doi candidati, pe... Clucerul Niculae TrAsnea i pe
CAminarul Iordache Arion ; in aceste ImprejurAri recomandarea lui TrAs-

16) Analele parlamerrtane, vol. I, pt. I, pag. 26.

www.dacoromanica.ro
 457

nea apare sub aspectul uncí prealabile i vadita intelegere intre Iordache
Filipescu i urmasii ctitorilor spitalelor ; alta interpretare nu poate fi.
La 17 Mai 1831, cu adresa nr. 146, Marele Vornic Iordache Fili-
pescu comunica aceasa propunere Banului Grigore Brancoveanu, pre-
zidentul Sfatului Administrativ ca sfi insärcineze cu Eforia spitalurilor
pgmänteneSi in locul dumnealui, un alt boer, care se va socotr Iar
dupadouà zile, la 19 Mai 1831, trinite Sfatului Administrativ i rapor-
tul privitor la demisia Vornicului Costache Campineanu, raport pe care
11 dam in intregime pentruca reflecta motivele de ambitie cari au deter-
minat aceste demisiuni :
Raportul Marelui Vomic Gheorghe (lordache) Filipescu, cg-
tre biv vel Ban& Grigore Bancoveanu, prezident al Sfatului Ad-
ministrativ.
.,Dumnealui biv ve! Vornic Constantin Càmpirteanu, prin ra-
portul dela 13 ale uringtoarei, face arätare Vorniciei cg incá din-
nainte, dupg alegerea Obstestei Adunäri, prin ornosenie s'au oran-
duit dumnealui Efor al Casei milelor, cu indatorire s,i urmeze dupg
Regulamentul intocmit ale dumnevoastrg, care Regulament, zice mai
sus pomenitul boer, cg ar fi vazut coprinzgtor intre altele ci pentru
trei Cutii, adicg : Cutia milosteniei, a Ciqmelilor si a Orfanotrofiei,
ale amt. Epitropi se supun la privigherea i ingrijirea unui Comi-
tet alcgtuit de trei persoane dupg carie, socotindu-se dumnealui a
fi de prisas de acum mnaJnte. face poftitoare cerere Vorniciei ca sg
se ridice de asupra dumrrealui aceastg sarcing a Eforiei. P,entru aceia
aceastä Vornicie, plecat supine in currostinta Dumnevoasträ co,
prinderea raportului Vornicului CS mpineanu, rugändu-se a avea
deslegare in ce chip sg urmeze"").
Cu toaa varsta lui. Brancoveanu nu era om care sa nu sima ironia
ce i se adresa direct, cu privire la Regulamentul care se faurise sub con-
ducerea lui. Vedea el bine cum se naruia tot ce cladise, dar pus in fata
faptelor Tmplinite, i nepuand sau nevoind sa mai reactioneze, s'a re-
semnat.
Dupa o gandire de zece zile, la 27 Mai 1831, vazand ca nu mai are
incotro, Banul Brancoveanu se hoaraste sa recomande pe Clucerul Tras-
nea drept Epitrop, de fapt Efor, al spitalelor si pe Cäminarul Iordache
Arion drept sames sau casier. (adresa nr. 30). $i tot atunci, cu adresa
nr. 29, aspunde si in pricina demisiei lui Campineanu :
asupra dumnealui Vornic Constan tin Cfimpineanu, spre a
se ridica de asupra dumisale Eforia Casei milelor i Orfanotrofiei
cu care au lost insärcinat, la care räspun'i cg, de vreme ce clumnea-
Ltd nu poate a mai auca aceastg insgrcinare, i se primeste cererea ce
face fi va rgmánea slobod despre aceasta. Dar insg, pen truca sg
nu se achicg vreo impiedicare la mersul trebilor acestei Case, de se
17) Arh. Stat. Secretariatul Statului. Dos. 58/1831.

www.dacoromanica.ro
458

va gä si ca cale de catre Sfatul Administrativ, zeva insfircina deo.

camdatä .Särdarul lancu Gärdescu cu directia Casei aceqtia, §i pe
ngä lea ja ce o are poate a-i mai face un oare§c adaos, precat se
va chibzui de cuviintä, ca aceastä ingrijire, pana cánd se va pune
in lucrare Organicescul Regulament, i atunci se va face urmare
intru aceasta dupä gläsuirea Regulamientulur 18).
Dupa doua zile, Ja 29 Mai, cu adresa nr. 301, Vornicia din naun-
tru, adica acela§ Iordache Filipescu, comunica Sfatului Adminisrativ, ca
Clucerul Niculae Trasnea a primit sarcina de Director" al Eforiei
talelor, dar Caminarul Iordache Arion refuza a se insärcina fiind puse
wasupra d-sale osebite insärcinäri ale Stäpanirei...", i reoomancla pentru
acest post pe Serdarul Alecu Maleanu pentru care este dovadä,
rile sale cele bune in insfircinarea ce a fost pusä asuprä-r.
Aceasta alegere a fost intarita de catre Sfatul Administrativ la 2
(unie 1831 cu nr. 3419).
In acest chip partea cea mai grea a fost facuta. Marele Vornic,
boerul Iordache Filipescu a renuntat la demnilatea de Efor al spi alelor.
In locul lui a venit Clucerul Niculae Trasnea, caruia, acelas Iordache
Filipescu ii da titlul de Director-, titulatura ciudata care nu este pre-
vazuta in Regulamentul Caselor facaoare de b'ne, dar care lasa destul
loc unui echivoc profitabil ctitorilor cad oftau dupa conducerea Eforiei
Spitalelor.
In adevar, Mihai Ghica i Dumitrache Racovita in urma primei
modificad a Regulamentului, faceau parte din Comitetul central intocmit
de regulament ; ei aveau drept de control §i indrumare a tuturor Case,
lor de asistenta, dar fara drept de amestec in administrarea directa a
acestor Case, adica fara dreptul de amestec in administrarea Eforiei spi-
talelor. Pe de alta parte numirea lui Trasnea ca Director- al Eforiei
spitalelor, nu ca Efor, dei era numit in locul Vornicului Iordache Fili-
pescu, care avusese titlul §i drepturile de Efor, lasa sa se inteleaga ca
el nu indeplinea insarcinarea chiar de Efor - conducator, ci, cá aceastä
insarcinare revine, poate, urma§ilor ctitorilor. Mihai Ghica si Dumitrache
Racovitd. din Comitetul central de conducere.
Dupa cum vedem rezultatul final al celei de a doua modificare a
regulamentului Caselor facatoare de bine, a fost : a) Clucerul Niculae
Trasnea, omul de incredere al Ghiculestilor, cel care. prin felul cum a
administrat averile spitalului Colea si Pantelimon, a starnit toata valva
boerilor contra fostului Domnitor si Efor, Grigore Ghica, si a moqvat
intocmirea regulamentului prin care se sco'eau ctitorii d n conchic-rea spi-
talelor, inevitabilul Trasnea a revenit la administrarea Eforiei Spitalelor,
b) Numirea lui Trasnea ca Director, a creia un echivoc cu privire la con-
ducerea acestor spitale, echivoc care se cerea lämurit.

Arh. Stat. Secretariatul Statului. Dos. 58/1831.

Arh. Stat. Ad-tive vechi. Dos. 2711831. Secretariatul Statului.

www.dacoromanica.ro
 459

Numirea lui Träsnea in locul Vornicului Iordache Filiptcu era o

isbandd mare pentru cei cari se socoteau drept ctitori ai spitalelor, dar
era o isbandä incomplectä. Ca sd fi fost complectd trebtha sd dispara
echivocul de care pomenim mai sus, ca urmasii ctitorilor adicd IVlihai
Ghica i ,Dumitrache Racovitd sa rämde singuri la conducerea i admi-
nistrarea spitalelor asa cum au fost inainte de intocmirea regulamen_ului
care ii exoflisise. Pentru asta trebuia cu once pret sd destrame acest re-
gulament,. ca sa pund in locul lui un altul care sd le convie. $i lucru n'a
fost prea greu.

TREIA MODIFICARE A REGULAMENTULUI CASELOR FACA-

TOARE DE BINE. DESFIINTAREA CAP. II SI III DIN REGULA-
MENT I INFIINTAREA CASE! MILOSTENIEI
SI A CASELOR PUBLICE.
Trebue sa adaugam ca, in acelas timp cu faptele descrise mai sus,
in frenezia organizatilor care prinsese pe toata lumea acelor vremi, le-
giuitorii si-au adus aminte cd sunt unele chestiuni in legatura cu asistenta
publica, care nu se rezolvase prin prevederile Regulamentului Caselor
fdcatoare de bine. A§a, si-au adus aminte cá functionarii inbä'trâniti in
serviciul Statului au nevoe de pensii pentru asigurarea batranetelor lor
cA boerii ì boeroaicele cdrora li se luase privilegiul de a avea scutelnici
trebuiau despagubiti sub o forma oarecare ; iar boerii si cucoanele vkluve
trebuiau sa primeasca anuir;ite pensii in raport cu rangul lor, peste des-
pagubirile ce luau pentru scutelnici.
Atunci s'a numit o Comisiune, zisa Comisiunea pensiilor'', care a oi
inoeput sa lucreze in Februar 1831. Comisiunea se compunea din Con-
silierul de stat Niculae Mavros, secretarul lui Kiselef, Vornicul Constan-
tin Campineanu, Logof. $tefan Bälaceanu i Simion Marcovici ca secre-
tar, sub presidentia Vornicului Mihalache Ghica, cel care ofta dupd
talul Pantelimon 20).
La 19 Februar 1831, Vornicul Mihalache Ghica cere sa i se trimita
Regulamentul Caselor fäcatoare de bine intarit la 2 Februar, de sigur,
pentru a-1 pune in concordanta cu noile probleme ridicate de chestiunea
pensiilor. Si cu acest prilej, Vornicul Mihalache Ghica, ca presedinte al
Comis;unei si cu el toata comisia, baga de seamd ca Regulamenful Caselor
fdcatoare de bine, nu prevazuse ajutorarea saracilor cersetori, nici aju-
toarele ce se da saracilor la anumite zi/e mari. nici ajtitoarele ce se obis-
nuia a se da bisericilor sarace. Exista chiar un raport din acea vreme,
raportul numarul 2, trimis la 23 Februar 1831 de ritre noua Eforie a
soitalelor infiintata Cu cdteva zile mai inainte. la 2 Februarie, prin care
Eforul Iorclacive Filipescu se oldnge ca saracii cersetori sp'talizati, in-
curca tot bunul rners al spitalelor ; acest raport pe care il dam mai jos
este itnportant i prin aceia ca din el se vede cum, dela tot Incepteul
20) Barbu. $tirbei. Raport c&tre Kiselef, in Convorbiri literare, anill XXII.
pag. 851.

www.dacoromanica.ro
 460

Casa sau Epitropia- spitalelor infiintata prin Regulamentul Case1or fa-

ditoare de bine s'a numit Eforia cki se scrie in acest ra-
port : ces mesures seront ensuite communiquées à l'Ephorie des h6-
pitaux..." ; spune rapcntul :
-Les h6pitaux ne sont que pour l'entretien des malades. En-
core prefère-t-on parmi les derniers ceux dont la guerison est possi-
ble. Vouloir y fake entrer des personnes sans mitres motifs que
parcequ'elles sont dépourvues de tout moyen de subsistence, ce se-
rait contrevenir ouvertement à la déstina tion de ces établissemens.
11 arrive cependant que de tels individus se presentent envoy& par
la Police, et que l'administration des h6pitaux se trouve dans la né-
céssité de les recevoir, ne sachant qu'en fake. 11 arrive enoone que
cette dernière est obligée d'en retenir d'autres méme aprés leur gué-
rison, parce sant sans asyle. 11 est impossible de ne pas com-
prendre, combien ces circonstances paralysent le mouvement
doit régner dans les h6pitaux. Mon opinion serait donc de choisir
pour l'entretien de ces personnes, quelques uns des couvens, qui se
trouvent jusqu'à une c.ertaine distance aux environs de Bucarest.
Les personnes attaquées d'une maladie incurable tnouveraient aussi
mieux leur place dans ces couvens. Du onoins il y a dans tout le
pays un établissement à pant pour elles. Elles ne sont pour les hô-
pitaux qu'une charge inutile.
Je supplie Votre Exc. dans le cas qu'elle approuverait ces
observations de vouloir bien faire connaitne à l'Assemblée générale.
pour qu'elle prenne les mesures nécessaires relativement aux cou-
yens qui doivent servir à cet effet. Ces mesures seront ensuite com-
muniquées à l'Ephorie des h6pitaux qui se reglera en consequen-
ce-21) .
Toate omisiunile atitintite mai sus se cereau indreptate, mai ales
cá erau un minunat prilej pentru destrAmarea Regulamentului Caselor
fkAtoare de bine.
Comisiunea prezidata de Mihalache Ghica a lucrat repede, asa de
repede, cA numai dupd eateva zile, la 11 Martie 1831, Obsteasca Adu-
nare InAnd In cercetare bugetul statului, la art. 65 din capitolul cbeltue-
lilor a prev5zut sumele necesare pentru 4esp5gubirea boerilor cgrora
se luau scutelnicii ; asupra pensiilor ce au a se da boerilor i cocoanelor
viduve, peste despfigubiri ; asupra ajrutoarelor anuale ce se vor da s5.-
racilor celor in trebuintô si s6rmanilor aux pauvres, aux nécessiteux
,,et aux orphelin- spune textul francez instirqk asupra pensiilor ce
se vor da slitjbaqilar obstesti. In agest scop se prev5c1 :
50,000 lei Pentru mili ce se impart pela sgraci la zile mari ale
anului, dupà un vechiu obicei care totdeauna s'a pàzit.
50,000 cheltuiala tuturor cerpetorilor, cari se vor aseza la un loc.
21) Arh. Stat. Adra-tive veal, clbs. 207711830.

www.dacoromanica.ro
 461

100.000 lei Orfanotrofia din politia Bucareytilor.

10,000 Vreo cateva mili ce se dau la biserici i schituri sfirace
fgra ajutor, dupa vechiul obicei.
150,000 Pentru tinerea a trei spitaluri unul in capital& altul in
orasul Craiova .si cel de al treilea intr'un oras c,e se va
afla in mijlocul Valahiei mari- 22).
Dupa o luna i jumatate s'a adus in discutia Obste§tei Adunari
legea care, in conformitate Cu o parte din prevederile bugetare de mai
sus, creiaza o Casa speciala, Casa milosteniei"; aceasta Casa are a se
ocupa cu despagubirea celor carora li se luau scutelnicii ; cu pensiile de
dat boerilor scapatati, cocoanelar vaduve i celor saraci cari, cu toata
saracia lor, nu intind mana sci ceara ; insfársit cu pensiile de dat sluj-
basilor obstesti inbatraniti in se_rviciul tarei.

I. CASSA MILOSTENIEI.
Legea Cassei milosteniei are trei capitole :
Capitolul I se ocupa cu despa-gubirea scutelnicilor-, chestiune
care este in afara subiectului nostru, (art. 1-7).
Capit. II, art. 8-14, are patru secta
Sectia I-a sectia II-a se ocupa de pensiile ce au sa se
dea la boeri si cocoane väduve, atara' din desp5gubirea
Boerii sunt impärtiti in dota clase: cei dintäi, dela Ban
pana* la Comis, au pensii intre 250 si 400 de talen i pe lun5 ; cei
din a doua ciará, dela Serdar pana' la Ftori Postelnic, au pensii intre
100 qi 200 de talen pe luna'.
Sectia Ill-a si a IV-a se ocupä de lefile ce se vor da Ara-
cilor celor intrebuintati (aclic5 in lipsä) Armanilor". pentruca
aceste seclii intereseaz5 subiectul nostru le vom da in intregime.
Sectia
Art. 15. Se vor d,eosebi dou5 teluri de sziraci: aceia ce se
coprind in rangurile dela treti Logorát pfin5 la Cäpitan ; i ianiqi
aceia cari neavand nici un cm, alcätuesc treapta cea mai de los.
Pentru cei dintâi, cea mai mare lea fa va fi de talen i 80 si cea mai
micä de talere 50 pe luná ; iar pentru cei de al doilea, cea mai mare
lea fa va fi de talere 40 si oca mai mica* de talere 15 pe !un&
Art. '16. Toti vòr fi neapfirat datori s5 inffitiseze cele mai bune
dovezi a sär5ciei lor.
Acestia vor lua adeverint5 dela prootui rnahalalei iscalit5
de comisarul plá.cei i vor merge cu dänsa la Or5senescu1 Sfat, ca,
dup5 cercetarea ce se va face, dovedindu-se starea lor oca proastä
22) Analele parlamentare vol. I. pt. I. pag. 138 si 424.

www.dacoromanica.ro
462

sg se intgreascg si de cätre Slat ; $i atunci numai se va tine in

seamä aceastä adenerint.g.
Art. 17. Nimeni, 12.irbat sau femeie, wand sg-si scoatg hrana
vietei cu munca sa, nu va avea dreptul á cearg leafg ; aceasta
se face ca sa Tidiee toed* pricina de trandävie si ca sg .nu piarzg
un 'asemenea ajutor familiile si sgrmanii scapätati, cari ca adevärat
sunt vrednici ajutorului.Stäpanirei.
Art. 18. Lefile de talere 80 si 40 pe lung, hotärate de mai
onari pentrii säraci, intrebuintati i särmani, s5 11.11' se dea cleat la
cei cu casg grea sau särmani pan'a la yarsta pravilnic5.
Art. 19. Toata vOcluya de once rang sau clas va fi, dupg un
al doilea mfiritisnu va mai putea cere lea fa ce i se da in vgduvie.
Art. 20. Murind unul sau mai multi lefasi, pgrintii ca fami-
Me, se vor protimisi de intre jeluitori ; aceasta p5n5 and se va
implini suma hotgratä pentru aceastg facere de bine.
Art. 21. Banii se vor plati dupä triminie si la masa de care
se va vorbi aci mai ¡os. (art. 32 al acestui regulament) 23).
Secria IV.
Formalitgtile cerute pentru apärarea drepturilor pensionarilor.
Art. 21. (articol card se repetä). Spre a se pästra fiescäruia
drepturile ce va dobandi pentru oarecare pensie sie vor pOzi orandue.-
lile urmatoare
Obrazele care vor anfita cuviincioasele dovezi i vor do-
bfindi drept a se impärtasi din periodicestile ajutoare ale Casei de
milostenie se vor inscri in condica cea randuitg pentru aceasta, i va
primi fiescarele pentru suma ce i se va orandui un bilet tipärit supt
pecetia Casei pensiilor.
Acest bilet se va arAta de cgteori se va infOtisa pensionara
insuqi sau de vechilul sau ca sg-si primeasol pensia, fi casierul care
va pläti va insemna pe scurt in dosui acestui bilet.
Aceasta insemnare de asupra biletului, dupg ce se va pune
altu si se va iscali de casier si de calm aducgtoru biletului, sau
numai isi va pune pecetia and nu voeste sg iscareasca, se va trece
intocmai intro condicg ce va fi pentru ac,est sfarsit, intru cane pen-
sionara va iscgli sau isi va pune pecetia i väzänd va da chitant5.
Vechilul ce se va argta sg primeascg suma pensiei argtatg in
bilet va fi dator sä faca dovadä de fiinta celui ce l'au oranduit ca
adeverintà iscälitä de dnegAtoriile
In condica cea randuità pentru inscrierea pensionarului se
va insernna numele, porecla i locuinta fiescäruia dintre dgnsii, arà-
tad eat in cifre cat si in slove suma cea coprinsä fiescOruia obraz.
Pentru fiestecare pensionar se va trimite preotului din maim-.
laua sa o prea scurtg arätare dintr'aceastä condicg.

23) Analele parlamentare vol. II, pt. I, pag. 256.

www.dacoromanica.ro
 463

d) Chnd vreunul din pensionan i se va inthmpla sa-fi strämute

locuinta sau se va insurá;'sau 14 Muri, preotul mahálalei va fi dator
la asemenea inthmplare sa dea in stirea Casei pensiunelor, care
va insemna pe unul ca acesta pe marginea cohdicelor zise mai sus-.
Cap. Ill.
Pentru pensii ce au a se da la slujbafii cibftefti.
Sectia l-a. Printipiuri (temeiuri).
Art. 22; Staphnirea socoteste drept a sa osebitä datorie a ras-
plati .slufbéle -ce se fac statului, chnd folosinta i indelungarea loe
cer o asemenea arätar'e de multumire:
Art. 23. Chti au slujit patriei lar, au dreptul a li se cunoafte
slujbele din partea Stapanirei ; fi tot dupa felul fi vremea slujbei
sa ceara rasplatire.
Sectia II-a.
Regulele ce au sa urmeze pentru pensiile ce se vor da.
Art. 24. Cel ce va sluji cu ciaste Statului in curgere de opt
ani fi se va trage din slujba, va lua, subt numire de pensie, o a
treia parte din leafa ce'primea in cea din urma slujba in care s'au
allat ; cum qi daca va fi slujit faisprezece ani, sa primeasca cloua
parti din kafa sa ; iar slujind douazoci i patru ani i tragandu-se
din ,slujba, sá primeasca toatä leafa ; insa nu. se va socoti decht anii
aceia intru care se va fi aflat in slujba, dupá dovezile ce va infa tifa.
lar slujbele nu se vor socoti dec.& acelea ale se vor face in urma
acestei legiuiri.
Art. 25. Slujbaful obftesc care, din pricina vreunui sacathic,
pricinuit din slulbele in care s'au aflat, va fi silit a se trage din
slujba mai inainte de implinirea sorocului de opt ani, acela sä ja
pensia ce este hotánâtä pentru cei ce vor sluji deplin opt ani ; sau
de i se va fi intamplat moarte din pricina slujbei, pensia ce s'ar fi
cuvenit lui sa o ia wad' uva lui sau copii ; ins& aceasta pentru sluj-
baqii tivili, iar pen tru militari, sá margineasca sorocul la fase ani.
Art. 26. Nimeni nu va putea tua intr'aceiaq vreme pensie
lea fa, ci numai de se va intampla vreo deosebita slujbä, i se va da
vreun dar sau un semn de cinste, care acestea se vor hotara de
Domn, impreunä cu obfteasca Adunare Ordinara.
Art. 27. Cei ce se vor afla in sluibsi part;culara Domnului,
nu vor putea sá cearä pensie obfteasca, pentru aceasta slujbä.
Art. 28. Dovezile care vor da dreptul de a riere pens'e, nu se
vor fine in seama cleat de vor fi iscälite de Capeteniile
intarite de Doran insotite cu scrisurile sau ravafe de ba`ez
fi de insurätoare.
Art. 29. Domnul va trimite la fiefce strä ngeri.». a Obfte.rei
Adunari Ordinare, foaie a pensiilor ce au a se da la osebite obraze,
cari, dupa regulele de mai sus, vor avea dreptul de a le cPre. Pe
lhnga aceasth foaie se va alatura alta foae a pensionarilor tmorti fi

www.dacoromanica.ro
 a celor vh. Asupra 4oestor doua foi, Obsteasca Adunare va Itotgrt
pensiile cele noi, ce-va-s000ticu-cuvinta a se da, fi dupfi.ce Domms/
va intgri aceastil hotgrare, se vor publicui pensiile si se vor slobozi
cu acest chip a se lua.
Sectia 111-a.
Pentru mostenirea pensiilor.
Art. 30. Pensiile ce se vor da slujbafilor obftesti, nu vor puttee
trece decat numai la vgduvele lor, sau, lipsind ele, la copii slu jba-
filor ; pentru fete pang la mgritis fi pentru bgeti pang vor veni in
varstg pravilnicg.
Art. 31. Vaduva unui pensionar public. maritfindu-se al doi-
ilea, nu va putea sa mai cear.5 pensia celui dintAi barbat al sal, cl
aceastä pensie va rämanea pe seama copiilor, de vor fi ; altmintereia
va intra iarasi in casa pensiikr.
Sectia IV.
Chipul cu care au a se plati banii.
Art. 32. 0 masg osebità se va adgruga la Cancelaria Vornicu-
lui, Ministrului din nguntru, pentru pricinele ce privesc la savársi-
rea acestui regulament.
Art. 322 (doug art icole poartg acelas numar). Vornicul va
avea dreptul sa aleagä pe casierul, care, cu toatä chezgsuirea ce va
putea sá dea, va fi insg sub res ponsabilitatea Ministrului din
untru.
Art. 33. La sfarsitul fiescaruia an, Vornicui va fi dator sa in-
fatiseze socotelile ce privesc asupra acestui regulament Domnului,
care le va da in cercetarea Obstestei Adunäri.
Art. 34. Pensionarii ce locuesc in Bucuresti, primind suma ce
li se cuvine, vor iscgli pentru primire in condicele casierului. De nu
vor ti sg scrie, vor pune degetul spre incredintare. lar pentru pen-
sionarii ce vor locui prin judete, Vornicul se va intelege cu Isprav-
nieli si le va trimite condice iscglite, impreung cu foaia pensionarilor
fiescgruia judet, ca sg poatä acestia, dupg ce vor primi pensia lor,
sfi iscgleasca numele lor ; dupg care Ispravnicul va fi dator, sg tri-
mitg inapoi la Ministrul din lguntru pe tot anul, tot acele condid
dupg toate pravilnicele formalitäti.
Art. 35. Sumä de talere.., se hotgrgste deocaondata, pentru
pensiile ce vor da boerilor i c000anelor vgduve, sgracilor sär-
manilor, in sfarsit slujbasilor obstesti. Aceastg sumg va creste ne-
con tenit pang cand va face capital de 1.500,000 talere" 23).
Legea Casei milosteniei a fost votatà de Obsteasca Adunare in
sedinta dela 2 Aprilie 1831. Ea este un pas hotSrator pentru indru-
marea asistentei publice pe calea asistentei de Stat ; din acest moment
23) Pulaide parhunentare, Vol. IA pag. 424-429.

www.dacoromanica.ro
 465

asistenta boerilor scapatati, a vacluvelor, a saracilor cari nu intind mana

de rusine si a functionarilor imbatraniti in slujba tarei este asiguara
prin sumele ce se inscriu in bugetul statului ; lar reglementarea
buirei ajutoarelor este o garange pentru cei cari au drept la pjutor, ca
nu vor fi napastuiti.
Osebit de aceasa asistenta, in bugetul statului au fost trecute
sumele necesare asistentei cersetorilor, a acelor saraci cari intin.d mana
pentru a fi ajutati i cari, urmau acum sA fie a.Kzati la un loc", cum
se spune in prevederile bugetare. In acest senz a fost i raspunsul lui
Kiselef la raportul numarul 2 al Eforiei, pe care 1-am dat mai sus : cer-
setorii sä. fie stransi la un loc i totul sa fie gata para.' la 1 Mai :

raportul Eforiei spitalurilor subt Nr. 2, chibzuirea

ei pentru tinerea hranei säracilor intr'una din rmingstiri, eu, de cu-
viintg gäsesc a trimite pe längg aceasta, copie dupä acela (dupe ra-
portul Eforiei), la Obsteasca Adunare. cu aceasta : precum dupg
Regulament este orAnduit a avea Casa fäcätoare de bine pentru sa-
raci, pentru cheltuiala cäriia s'au ränduit 50 mii lei intrun an si
cä pe opt luni a acestui an 1831, s'au insemnat 30 mii. Apoi Ob-
#easca Adunare va insärcina pe Efori, sä aleagä pentru säraci po-
trivite incjperi i clupg mäsura mijloacelor hot:grate, sä gäteascä pen-
tru 1 Mai Casa tgatoare de bine, ce se chibzuege cu randuiala cu-
viincioasg.

In una hotararei lui Kiselef, Divanul scrie cu adresa nr. 72, din 17
Mai 1831
Cinstitei Elora a spitalelor pämänteneqti.
(Comuniand ordinui de mai sus, sä grgbeascg pentru) in-
perea unor asemenea säraci, i chibzuind pentru trebuincioasele
cheltueli a finerei lor, apoi va birrevoi a se adresarisi Cinstita Eforie
la cinstita Vistierie, pe termeiul predlojeniei deplin inputernicitului
Prezident, sä sloboazd cuviinciocii bani in socoteala tinerei unor ase-
menea sgraci, din banii ränduiti pentru apt luni ale acestui an 1831.
in hotäräta sumg de lei treizeci mii"24).
Dar cu toata porunca lui Kiselef lucrurile s'au amanat panA in
toamna aceluias an, and a fost gata Legea cersetorilor si a ajutoarelor
de dat bisericilor i schiturilor sarace. Cu acest prilej, pentruca Orfano-
trofia trecea tot in sarcina bugetului statului, s'a intocmit o legiuire nota
care sa reglementeze i functionarea acestei institutiuni de binefacere.
Toate aceste legiuiri noi au fost inglobate intiun singur titlu, acel al
Casel'or publice".
pentruca cele dota legi noi, cea a Casei milosteniei votata la 29
Aprilie 1831 o cea a Caselor publice" care avea sa se voteze acum, tre-
24) Arh. Ad-tive vechi. Dos. 207711830 ros. Vezi pag. 460.
30

www.dacoromanica.ro
466

buiau incadrate undeva in planul de organizare generald fixat de Regu.

lamentul organic, acum era rnomentul cel mai prielnic pentru modificarea
cea mare a Regulamentului Caselor facatoare de bFne, care stingherea
atat de mult pe urma§ii ctitorilor spitalelor Coltea §i Pantelimon.
De aceia, la 4 Decembrie 1831, acela§ Iordache Filipescu, Vornicul
care demisionase din demnitatea de Efor al Eforiei spitalelor 'Amante-
ne§ti, ca sá facd loc Clucerului Niculae Träsnea, acum, in calitatea lui
de Vornic, adicd ministru de interne, cu raportul nr. 1634, cere §i Kiszler
aproba la 8 Decembrie, modificarea mult dorita a regulamentului bo--
cluca§.
Capitolul al II-lea §i al IIT-lea din Requlamentul Caselor facatoare
de bine au fost desfiintate la 8 Decembrie 1831
Casete milosteniei si a sfirmanilor, precum eran intocmite din
vechime sau dup.-1 cum s'au (ost intocmit prin Regulamentul Casetor
facaoare de bine si de obstesc fotos, fiind schim bate prin Regula-
mental organicesc, capitotul II si III din mai sus zisul Regulament
pen fru Casete Pateta. re de bine, se desfiinteazg pentru totdea-
una" 25).
In locul acestor capitoie s'au introdus legue noi f5urite de Comisia
pensiilor prezidatA de Vornicul Mihalache Ghica al Pantelimonului,
adicA legea Casei milostenier pe care am dat-o mai sus §i legea Caselor
publice , pe care o cram mai jos.
II. CASELE PUBLICE :
ORFANOTROFIA.
INSTITUTUL DE CER$ETORI.
AJUTOARE DE DAT BISERICELOR SARACE.
Legea Caselor publice a fost votatA de Olnteasca adunare in §e-
dinta dela 26 Ianuarie 1832 §i infarit5 de Kiaelef la 29 Ianuarie acela§-
an. Are patru capitole :
Cap. I, art. 1-19, coprinde dispozitiunile generale ca privire
la administrarea organizarea Caselor publice ; acestea sunt puse
sub eonducerea unui Director ajtztat de un casier. un secretar un
registrator i doi logofeti. Sunt puse sub controlul Logofetiei trebilor
bisericesti.
Cap. II se ocupá de copii sgrmani adicg de Orfanotrofie.
Cap. III coprinde oränduirea Casei satr Institutului de cer-
setori.
Cap. IV, coprinde reglementarea ajutoarelor de dat bisericilor
särace.
25) Analele parlamentare, vol. II. pt. I. pag. 225. Vezi aici capit. II 4i 111 diot
Reglament, pag. 442 §i 441

www.dacoromanica.ro
 467

a) CAP. II. PENTRU SARMANI SAU ORFANOTROFIA.

De ace§ti copii se ocupà §i Regulamentul Caselor facatoare de bine,
dar acum institutia /find soldatà de bugetul statului, cap:AAA o organi-
zare nouà care trebue cunoscutà.
Sectia I. Pentru strangerea asezarea sarmanilor.
Art. 20. Supt numire de copii sarmani se intelege copii aceia
care se adunj dup4 la biserici, dupa la portile caselor si pe dru-
muri, din mila crestinilor, sau aceia ce vor dovedi ca. au ramas
fArà parinti in desavarsitä s'arkie.
Art. 21. Stäpanirea, ca o maica indurä toare, neputand sä pri-
veascá ca famed un asemenea lucru, i patrunsa de durere vazand
in prime jdie de mcorte o parte inc5 crudd i nevinovata din copii
säi, au ingrijit a se intocmi un Institut pentru cresterea i capätui-
rea sarmanilor, i pentru aceasta au hotärát suma de una sutd mii
lei pe fiescane an.
Art. 22. indatä ce un rnahalagiu, fie parte bisericeascä, fie
pfirinteasa va vedea aruncati sau la biseria, sau la vne-o poarta,
sau pe ulita, vreun copil, sa indatoreaza in numele sfintei credinte
si al pravilelor, sä.-1 ja ducä la preotul
Art. 23. Acest preot va merge indatä ca dansul la comisarul
pla.7ei sau la lepistatul rnahalalei, car,e Ara cea mai mica" zähava,
va trimite copilul la Institutul sarmanilor al inscris aratator de im-
pre jurarile ce vor privi la gäsirea acelui copil.
Art. 24. Cind preotul nu va fi acasá, mahatagiul ce va gasi
vreun oepil, volnic a-1 duce insusi la comisar sau la epistat, ca
ei sä urmeze cu dansul cura s'au zis mai sus.
Art. 25. Once pneot, comisar sau epistat, nu va ingriji pentru
cea cat mai in grab tritnitere a copiilor. se va pedepsi strasnic, caci
din nebagare de searnal ata t a preotilor cat si a comisarilor poate sä
se pricinuiasca moarte copiilor.
Art. 26. Ingrijitorul lnstitatului särmanilor sau in lipsä, aju-
torul Sgi1, car,e va fi dator a fi napristan acolo, pe de o parte va
primi copilul, lar pe de alta va raportui la Directoral Institutului,
si va ingriji a-I aseza indatä la doicä, si a insemna intr'o condioi
nuruitä, ce i se va da de directorul, numele copilului, de va fi
botezat, locul unde se va fi aflat, ziva in care s'au gd sit si varsta
sa pe cat se va cuneaste, si orice alt semn firesc mai deosebit va
fi avand pe trup, precum i numele i lacasul doicei.
Art. 27. Accastä insemnare se va iscali die directorul, de doc-
tor, de ingrijitorul Institutului si de preotul mahalalei ande s'a gäsit
Art. 28. De nu va avea copilul rävas de botez, se va boteza
in paraclisul Institatului i ca cheltuialà din suma cea hotarfitä
pentru scutice.
Art. 29. Fiescare copil ce se va da la doici, sA aibä dottä rän-
duri de scutice, care insä sä nu fie mai scumpe de lei 40 amä ndouä.

www.dacoromanica.ro
468

Art. 30. Copilul ce se va trimite la Institut de a tre comisar,

sä se cerceteze de caltre doctorul Institutului ca .55-1 ajute de ii va
face trebuintä.
Art. 31. Ingrijitorul Institutului sau ajutoru1 säu, and se cla
copilul la doia, sä lege de gatul lui un siret ale arui c5pO.tae,
sa se pecetluiasa ca plumb cu pecetea Directiei, avand ins5 ba-
gare de seam.5 ca la fiecare trimestru, sä se schimbe, de va face
trebuintä, acest siret.
Sectia II-a. Pentru indatoririle doicelor i autarea copiilor.
Art. 32. Doicele se my indatora a hani copii ca niste maici
adevärate, a-i auta ca milL a-i tinea curat, intr'un cuant a ingriji
de clansii cu durere de inim5.
Art. 33. Nici o doia .55 nu se primeasa panä a nu_ se cerceta
de doctorul Institatului de are lapte bun si de este curata. Tot
acel doctor sä fie dator, sá altuiascä copii la vremea cuviincioasd.
Art. 34. Un doctor se va tocmi intradins, care va fi dator pe
toata ziva, iar la intamplare de dou5 ori pe zi, sä mearga la Ins-
titut i sä: imp/ineascä cu scumpalate §i Prä intarziere o5te se atinge
de mestesugul säu.
Art. 35. Doctorul fescOria apseli se indatoreazä a alerga,
mai ca sea-na de va fi themat, sá aiute vreunul sau mai multi
din copiii sarmani, i doctoriile s5 se pläteasa din casa de rezervé
a Institutului.
Art. 36. Ca nd se va bolnOvi ori doica sau copilal,
pe de o parte .55 dea de §tire doctorului vOpselei, iar pe de al 'a
sä raportuiascä comisarului, ca acesta 55 arate Directiunei, care
va lua nasurile trebuincioase.
Art. 37. Daa dup.5 aratarea doctorului se va bola vi vtieun
copil din neautarea doicei, sá i se ja copilui .55 se si pedepseasa,
ca sá slujeascä de pild5 i celorlalte doici.
Art. 38. Doica sä fie datoare a veni la Institut cu copilul ori
and va fi chematä cel pu fin odatä pe lunä in zi i ceas ho-
tOrat.
Art. 39. De-si va schimba vreo doia sOlO,sluirea, sä fie da-
toare sä ilea intai de .tire la Institut, atalind in ce casä o s5 se
mute, ca .55 se insemneze pe marginea catastihului ande este trecut
numele copitului; iar de va fi sa se mute afata din politia Bucu-
restilor ca depOrtare de oras, atunci s5 se ja copilul i s5 se dea
la altä doia, afarä numai and doica ce l'au avut va primi sä se
lipseascä de lea la si .55 opreascä copilul; dar atunci va da zapis
la directie, c5 va auta si va ingriji de dansul intocmai ca o mama
adearat5.
Toate acestea .55 se insemneze pe marginea foii catastihului
ce s'au zis.
Art. 40. Intamplandu-se moarte vreunui copil preotul maha-
lalei sä nu fie volnic a-1 ingropa, pana nu va da mai intai de tire
Directiei, care va trimite indatä pe ingrijitorul, sau pe ajutorul salt

www.dacoromanica.ro
 469

impreunä cu doctoral Institutului, ca sä se incredinteze i sä dea

vae inscris supt iscalitura ca sä ingroape.
Namele oopiilor ce vor muri, indata sa se treacä in deosebit
catastih supt iscalitura doctorului si a Directorului, cu oranduiala
ce se trece in catastihul de primire, in care sa insemneze pe mar-
ginea fo!i nurrzele copilului celui mort.
Art. 41. Intamplându-se sä moara doica, preotul mahalalei
se indatoreazd sá dea indata de .tire sau la directie sau la co-
misarul plä.ei, ca acesta sá instiinteze pe loc directiei, care va
ingriji pentru a*ezarea oopilului.
Art. 42. Doica care isi va itnplini datoriile ei bine si va cauta
de copil cu dureve de inima parinteasca pana: la varsta asezärei
dui in Institut, va primi din casa de rezervä a Institutului lei 200
drept risprätirea bunei ei purtäri.
Sectia Pentru prinzirea i cresterea copiilor in Institut.
Art. 43. P.inä la varsta de trei ani, copii se vor creste afara
din Institut, platindu-se din casa Institutului cfite lei 18 de fiescare
copil, iar dela at-lea värsta in sus se vor aseza in Institut.
Art. 44. Dou'd väta.,soae se vor aseza in Institut, care vor fi
Cu supraveghere asupra femeilor ingrijitoare spre a (mea copii cu-
rati primeniti.
Art. 45 lipseste.
Art. 46. Topi báetii sá mZnance la o masa, unde va sta
si ingrijitorud ; femeile ce vor fi pe Ifrnsa dânii vor sluji la masa
cu randy!: iar fetele vor maca la altä masä unde va fi 145 aju-
torul ingrijitorului.
Art. 47. Toti copii sarmani care se vor creste in acest In-
stitut se socoteste mai cu osebire ai Statului, incât Stapanirea, dupä
trebuintele sale, va putea sä-i intrebuinteze dupa cum va socoti mai
cu cuviinta, luánd in bagare de seamä fireasca lor aplicare.
Art. 48. Dela sase ani in sus baetii sa se desparteasca de
fete si bäetii sä inceapä a invata carte la scoala nationalä.
Art. 49. Cind vor ajunge baetii in varstä de 12 ani, sä se
dea la rrzetesug sau la ostire, fiecare dupä aplicarea sa; iar cal ce
vor da semne de duh mai natt si de silintä mai osebitä la in-
va tatura, sä se aseze in scoala nationala, ca, Wand tot cursul in-
varáturilor, unii sä se trimiffi la Academiile Europei, ca sä aduca
in fang stiin fete mestesugurile de lipsä, si altii sa se intrebuin-
teze in sluiha Statului.
Art. 50. Fetele, dupä ce vor veni in varstä de .ase ani, sä
inceapä a inväta carte dupe imprumutata invätätura a doi dascali,
ce se vor orandui intr'adins, care sä nu le invetle alt decât a scri
si a ceti curat catihismul si cele patru lucrári ale aritmeticei. Acesti
dascäli sä se aleaga cu mare ingrijire si de se poate sa fie trecuti
in varst5, familiati cu näravuri Madate.
Asemenea se vor tocmi intradins doted dliscalite pentru in-
vatatura lor, care se vor aseza in Institut la vremea aceasta si
carora li se vor plati lefi din casa rezervei Institutului.

www.dacoromanica.ro
470

Art. 51. Fetele sá se deprinz5 la cuskuri, la croitorie [e-

me/asa, la bucatOrie, la sp515torie la altele asemenea onestesu-,
guri. cu cace sO se poatä hräni cu cinste,
Art. 52. CA stigul ce va esi din lucrul fetelor sä sir pue la
pOstrare pe seama /or, ca sà le slujeasca drept zestre la intOmplare
de máritis sau alta asezare einstitä.
Art. 53. Cand vreun particular va cere vreunul din b5eti sau
din fetele Institutului, ca sä-1 faca copil de suflet sau numai ca
s5-1 crease5, si de va fi bdiat s5-I cOpOtuiaseä, iar de va fi [ata
s'à o märtie, sá i se dea; insä bjetii de once vOrstO vor fi, iar fetele
s'O se dea rtumai pina la vdrsta de opt ani, Cu leg5turá i chez5-
sii tiemeinice färO intdrziere, ven truca sfOrsitul acestui Institut fiind
buna cäpätuire a siármanilor, nimenea nu trebue sä impiedice no-
rocirea lor.
Art. 54. Nici o latid' s'A nu ias5 din Institut p5nä a nu se cu-
nuna sau a se aseza .la vreun loe cu inscrisuri i chezásii ttemei-
nice: iar de se va gäsi vreo eucoaná vdduvä j dovedit5 de cins-
tit5, si va voi s5 ja vreo fatä, ori ca s5 o creaseä s5 o märite
sau s5 o faca copil de suflet, atunci sä i se dea de orice vârstá
va fi, insä toteaduna cu legäturile ce s'au vorbit mai sus.
Art. 55. Fetele ce vor ajunge in vArstä de zece ani, sä se ia
din Institutul acesta ca sä se asieze in alt Institut, care se nädäj-
dueste a se intocmi intradins pentru desävArsita crestere temei-
nica inv5t5tur5 a fetelor de asemenea värst5.
Art. 56. Num5rul copiilor celor din Institut, .56 pu fie mai
mare de douä sute, atara numai de se va inbogati casa lnstitutului
prin danii sau alte ajutoare.
Art. 57. De se va intämpla ca numOrul copillor sà treacä
peste numärul hotärdt, Direotorul va raportui Logofatului pricinilor
bisericesti care va griji prin mij/ocirea Sfintei Mitro polii, sau cu
orice ait chip, pentru ca cht lwai in grab si mai btrnä asezar.e a
lor pela particulari cu inserisuri chez4ii temeinice.
Art. .58. Slujbasii cei trebuinciosi, precum ingrijitorul aiuto-
rul säu, portarul, chelarul, rándnii, bucOtarii si pazarghideanul vor
locui in Insfitut.
Art. 59. Ingrijitoral impreunä cu ajutorul s5u vor priveghea
cu scurnpátate asupra bunei efiutäri a copiilor, mergánd insusi pe
toatá ziva sä-i vazä si s5 cereeteze starea lor, asupra implinirei
datoriilor celorlatti slujbasi, a se päzi cea mai mate curOtenie atdt
prin curtra Institutului cdt si prin oda a fi cosurile mOturate, cäci
la impotriv.5 urmare vor fi insusi rOspunzOtori.
Art. 60. Cea mai mare sträsnicie se va pázi asupra pásträrei
bunelor näravuri asupra implinirei datoriilor crestinesti, intr'un
cuvOnt, temeiul cresterei si invätáturei atat a bOetilor, cfit si a fe-
telor, sä fie moralul.
Art. 61. Un paraclis se va zidi in curtea acestui InstPut; un
prent, un pnrneliser si un cäntäret sa vor tocmi ca sä slujeascá
dupà orânduiala bisericeascä', ins5 s5 fie sezátori afatä din Institut.

www.dacoromanica.ro
 471

Art. 62. Copii, in toate zilele sä se indatoreze a se aduna

toti, ins& deosebit bäetii j deosebit jetele, §i a lace inchinäciunele
lor ci douäori pe zi, adtcd diminzata seara st a merge la bise-
ricä in zilele când se slujeste sfanta leturghie26),
Orfantrofia trebuia s'a prin.dà a funciona sub auspiciile aces-
-tui regulament, totusi catre sfa-rsitul anului 1832, inca tot nu se hotà-
râse felul cum avea sa functioneze. La 1 Dec. 1832, Logo-
fetia trebilor bisericesti conclusd de Scarlat Ghica, comunica lui Kise-
Ief ca', mArLastirea Strehaia cea afierosità Orfanotrofiei, este arendatd
protosinghelului Axentie, cu 17000 de piastri pe an paid la 1838; aren-
dasul depusese banii i Logofaul cere deslusiri ce sa faca cu acesti
bani. La care Kiselef aspunse la 2 Dec. 1832, cu nr. 822, c.a. acesti bani
sA fie assignés ,a la méme destination jusqu' ce qu'il en soit definit;i-
venbent statué- 27)
Care sfArsitul anului 1834, la 22 Noembrie, Logofetia trebilor
.sericesti comunica cá Mitropolia d5rueste pentru casa Orfanotrofiei,
tnaidanul depe Podul Beilicului al sfintei Mitropolii uncle su afla in ve-
dulapul... fad' nici o platä de embatic...', numai sa se cladeasca
casa necesarà acestui institut 28). Luc_rul era posibil, pentruca cu ce
s'a putut economisi, cu o donatie a paArnicesei Catinca Facasanu
cu unele restante ce erau de primit din Vistieria statului, Orfanotrofia
avea un capital frumusel de vreo 223,546 de lei. Inca totul se araa a
fi indrumat pe cea mai buna cale. De aceia, la 16 Noembrie 1834,
Barbu Stirlyei, Marele Logoia al trebilor bisericesti, putea spune in
Obsteasca Adunare:
,,Numärul oopiilor särmani era de 102 la Ghenarie 1832, cand
s'au desfiintat Epitropia; de atunci pänä la 10 ale acestei luni
Noembrie (1834), in curgerea de luni 30 si zile 10, au mai intrat
copii 350; lar din toatä suma de 452 de copii au murit 193. S'au dat
de suflet si la mestesug 53 si rämän acum sub ingrijinea Eforiei 206.
cu toate cá mortalitatea se aratä insemnätoare, dar simtim o man..
gaffe socotind c'ä este mai vutinä dec.& in alte täri civilizate, unde
se fac jertfá mortei mai muit de jumátate din copii särmani. Putem
insä da incredintare cä, ate mäsuri erau prin putintä spne intampi-
narea acestei mortalitäti, toate s'au luat si se urmeazá cu cea mai
deadinsuf ingrijire.
Casa sármanilor copii are astázi capital in rämäsirá a primi
dela Vistierie lei 79,004, si dela ave_rile m.änästiresti lei 103,142, so-
cotiti dela 1 Hie 1831 pänZ la I Ghenarie 1835. Mai are si lei
50,400, in galbeni 1600, dati cu dobándä la D. eäminar Moscu.
Peste acestia mai are a prioni analogon dupe vänzarea mosiei Cu..

Anal. parl. Vol. II/1 p. 256--261.

Arh. Stat. Ad-tive noi, dos. 207/1832.
,,Buletin" nr. 37 din 22 Noemb. 1834, pag. 153.

www.dacoromanica.ro
472

curuzi, potrivit cu randuelile dietei raposatei pähärnicesei Catinchi

Farcäqanchii i cu hotararea Curti de revizie.
.i fiindcá prin intocmirile atingätoare de särmanii copii se le-
giueqte la art. 43, cá pâná la värsta de trei ani. sa se creased afara
pela doici, iar dela acea varsta in sus sa se afeze intr'un Institut, s'aa
luat mäsuri spne a se cladi Ara int.& rziere incaperile trebuincioase,
socatindu-se de ajuns despre aceasta arätatele de mai sus sume ce
alcatuesc la sfatlitul acestui an capitalul casei copiilor särmani; caci
Prea sfintia lor parintii Episcopi, ocarmuitorii sfintei Mitropolii, por-
ni ti cu iubire de omenire, au binevoit a da locul dupe Podul
lui, unde se afla in vechime Dulapul, spre a se cladi Institutul, fara
nici o plata de embatic- 29).
Ce a urmat dupa aceasta data, dupa 1834, vom studia in volt,-
mul urmator.
b) CAP. III. PENTRU CER$ETORI. INSTITUTUL
DE CERSETORI.
Sectia I. Pentru strangerea cewtorilor.
Art. 63. Supt numire de cerFtori se inteleg acele ¡efe walla-
tate, care, din pricina betequgurilor ne-putand sa se hräneascä clt
munca, alearga prin biserici pe uliti de cer mila dela treeatori.
Art. 64. Stapanirea, nemai putand suferi umilitoarea privelifte
ci ticaloqia cetwtorilor, a hotarat suma de cincizeci rnii pe an, pentru
asigurarea tinerei lor cu mijlocul ce mai jos se area.
Art. 65. Tofi cetwtorii din Bucurevi se vor strange de catre
Agie, vor fi casatoriti se vor indatora a locui pela
casele vor avea pensii dela Institut, fieFare ate 15 lei pe
lung, bez un ra nd de haine pe tot anul.
Art. 66. La fie.7care trimestru cersetorii vor merge la directie-
qi vor primi pensia hotarata; lar randul de haine li se vor da in sap-
tamána Patlmilor, care sä nu fie mai scumpe de lei cincizeci unuL
(Comisia care a studiat proectul a pro pus ca pensia sa se'dea la in-
ceputul fiecärei luni).
Art. 67. Cati cersetori sau cersetoare filnd sdraveni s'au obis-
nuit a träi cu cerqetoria din pricina tranctivirilor, sä fie sil ti, in Bu...
cureqti prin Agie, iar prin orase de catre polifai, a nu se mai azata
prin biserici sau pe ulite, ca sá ceara mila, .7i a munci ca fie
Plata.
Art. 68. Cati dintranqii vor indräzni sä calce aceste porund
ale Stäpanirei sa se pedeps?aseá. (Comisa adaugg: a se hot5rà acea
pedeapsä, asandindu-se unii ca aceia la lAtae la indator irea de a
29) Analele parlamentare, vol. V, pt. I, peg. 243-4(4. Darea de scama a lui
Barbu Stirhei despre activitatea lui in timp de 15 hull decand este Mare I ogo-
fat al trebilor bisericesti. Acelas lucru rezumat In Hurmuzachi vol XVII.
pag. 432.

www.dacoromanica.ro
 473

lucra la lucruri de ale orasului, precum la zidiri obstesti, ca/dard-

muri, curätenia drumurilor i aitele asemenea, cländu-li-se o platä
trebuincioasä pentru a se putea hräni).
Sectia II. Pentru asezarea cersetorilor in Institut.
Art. 69. Cersetorii ce vor fi Ara familie, se vor aseza in In-
stitut, unde vor avea hranä i imbrächmintea lor dela Stdpanire;
femeile sa locuiascä deosebit de bärbati, Ara' sä aibd nici un fel de
camunicatie intre
Arl. 70. Ca sä se starpeasc5 relele näravur'l Statul sä nu taca
in zadar cheltuiala tinerei acestor cersetori, directia sä ingrijeasa a-i
pune sä in vete vreun mestesug potrivit cu starea nemerniciei fieste
cäruia. Productul muncei tor se va vinde dupä ce se va scoate
cheltuelile, socatite de cänd se va incepe värzzarea lucrurilor ce se
vor face in Institut, jumätate din chstig se va opri pe seama Casei,
iar cealaltä jumätate va rámánea pe seama fiesarnia. (Comisia nu
admite aceastä obligatie de muncä caci ceia ce se face pentru iu-
birea de ornenire i pentru milastenie, nici °data nu se poate socoti
de zadarnicr ).
Art. 71. Fiinda este prea de crezut cä multi din cersetori, dupà
o muna de chtiva ani, facând un capitälas si stand un mestequg,
vor cere voe sä iasä din lnstitut ca sä se indeletniceasca fiescare la
mestesugul sätz, acea juratate ce va fi esit din munca lor li se va
nun:5ra in ceasul esirei. Asemenea voe de esire se va da si cebe
ce tämäduindu-se de vreo patimä din buna autare i odihnä, vor
voi sä iasä, cu legaturi ins:4 a nu mai imbráti.a meseria cersetoriei,
ci a se bäga la vreun mestesug prin .tanta directiei; partea din as-
tig ce va rämänea pe seama Institutului adáugändu-se necontenit,
precum daniile ce se vor face dupä vremi de crestinii milostivi
iubitori de omenire, va alcätui o casä de rezervä, din care se vor
cumpära cu incetul, uneltele mestesugarilor si se va inlesni i cerse-
torilor buna petrecere.
Un cersetor care va inväta un mestesug, de va voi sä iasä,
sä rzu i se dea acea voe färä numai dupä ce. va läsa in Institut o
calla mg car in mestesugul sätt.
Art. 72. Cersetorii ce vor locui in Institut vor mAnca la ceas
hatärät la dou.1 mese, adicä Temeite la o masä, bärbatii la cealaltä,
sub privigherea unui ingrijitor, care va fi datar sä päzeascä orändu-
iala si linistea cea mai strasnicä.
Cätre aceasta se indatoreazä sá päzeasa cea mai mare curä-
tenie prin curtea Institutului prin odäi, sä ingrijeasca a fi
cosurile mäturate, cersetorii primeniti la vreme si orice alt lucru
poate privi la buna lor petrecere, ad la impotriv:i urmare va cädea
insusi supt räspundere. Asemenea va priveghea ca fiescare cer-
qetor, indatä ce se va scula dimineata la trasul unui clopat ce se
va aseza intr'adins, i dupä ce va face cuviincioasa inchinäcinne,
sä se apuce de lucru; acest ingrijitor va fi sub ascultarea obstes-
cului director si se va ajutori cu alti trei slujbasi pentru buna ti-
nere a Institutului.

www.dacoromanica.ro
474

Art. 73. In toate zilele dimineata i seara cersetorii se vor

indatora sá faca cuviincioasa inchinjciune i sä meargacâfi vor pu-
tea in toste särbätorile la o biserica ce va fi mai cu apropiere.
Preotul dela Institutul särmanilor, in toate Sambetele va face
seara un paraclis latch cu chti din cersetori vor putea. CA/re aceasta
tot felul de cuvinte netrebnice impotriva cuviintei vor fi cu
sträsnicie poprite.
Art. 74. Se va orhndui un doctor pentru cautarea cersetorilor,
care va fi neapärat dator sä vizitariseascä odatä macar pe toatä
ziva Institutul, pentru cei ce vor cadea in boale mici, iar de se vor
intämpla mai 'multi dintrhnsii sa se bolnäveascä greu, se or trimite
la spital qi, insä natosindu-se de vor voi sa vie inapoi, sä fte primiti.
Art. 75. Se va cumpära sau se va lua cu embatic vrun /oc din
sumele de lei 150 mii, bani ce se slobod pe leatu 1832, si se vor
zidi pe dansul douä binale inaphtoare, una de 150 copii i cealaltà
de 70 cersetori, cu incäperile slujbasilor trebuinciosi la amändouä
lnstituturile, precum, in cei din t.âi. i un apartarnent osebit p3ntru
directie.
Art. 76. Numärul cersetorilor atht din afarä cht. si din Insti-
tut, sä se märgineascii ph nä la 120, adica p5n5 la 70 sa se tie in
Institut si pand la 50 pe afara crt pensie.
Intamplandu-se sa e inmulteasa si peste acest mimar, atunci
Logofatul pricinelor bisericesti se va intelege ca parintele Mitropo,
lit, ca trimitä pela mdastiri si sä-i tie acolo pa nä se va des-
chide vreun loc in Institut, sau Entre pensionari de va fi familist.
c CAP. IV. PENTRU CASELE ATUTOARELOR CE SE IMPAR-
TESC PELA SARACI IN ZILE DE SARB.Ä.TORI MARI SI PE
LA BISERICI I SCHITURI INTREBUINTATE.
Art. 77. Lei 50,000 ce se hotäräsc prin Organicescul Regula-
ment, art. 65, paragraful 16, se vor impädi dupä chipul urmätor:
Lei 5,970, sä se dea analogon pentru lefile directiei;
Lei 34,030, sä se imparteascA la säraci j scangtati, care
nu vor fi avhnd alt ajutor al Stapanirei pela zile de särbätori marl;
10,000 lei, sä se tie in casä drept rezerva, ca sä se intre-
buinteze la ajutoare de ingropäri si la alte däri prin mä Mt, pela fete
scapätate ce se vor infätisa in cursul anului, afarä din zilele ho'arhte
pentrrz impärtirea milelor; iar la intämplare de a prisosi la implinirea
arrului dintraoei bani, prisosul acela se va alätura pe Lingä suma
hotärätä pentru impärtirea ajutoarelor pela säraci la zile de sarbä-
tori mari.
Art. 8. Acesti bani nu se vor slobozi din caiä dec.& cu hotarh-
rile Logofhtului trebilor bisericesti.
Art. 79. Stäpfinirea hotäräste 10,000 lei pentru aiutorare a se
da la mänästiri si schituri intrehuintate (aclic5 in säracie).
Art. 80. Logolatul pricine/or bisericesti va aka' tui pe fiware
an un catastif potrivit cu coprinderea paragrafului 10 al art. 69 din

www.dacoromanica.ro
 475

Organicescul Regulament, si in luna Deceinl-rie il va inlätisa Obstes-

cului Comitet spre a se hot.ira" ca dupä aceastä sä se urmeze
därik 3°).
Totusi nu avem nici o stire din care s'A se dovedeascä existenta
Institutului cersetorilor asa cum se prevede in Regulamentul de
mai sus.
Singurul lucru pe care il afläm mai tarziu sunt datele statistice
pe cari le dä la 16 Noemb. 1834 Logofatul trebilor bisericesti, Barbu
$tirbei, cu privire la asistenta cersetorilor:
Dela 15 August 1833 pänä la 16 Noembrie 1834, din fondu,
rile destinate acestei case (Casa milosteniei), Eforia a impärtit la
3984. de nevo:asi iO3969 p:astri si la 1 lanuar 1835 (Casa) mai
avea de primit dela Vistierie 45,000 de piastri" 31),
Ceiace insemneazA cä nici macar statul nu-si implinea datoriile
ce avea pentru a da sumele necesare Casei milosteniei, pentru aju-
torarea skacilor.
Suntem la 29 Ianuarie 1832.
Din cele spuse pana acum rezultä c'ä Regulamentul Caselor fä-
¿Atoare de bine aprobat la 2 Februar 1831, a suferit pana la Aceastä
datä trei schimbari:
Cea dintâf, inainte ciliar de a se aproba, introduo- in Comitetul
central de conducere pe reprezentantii celor trei spitale mari din Bu-
curesti, pe Mihail Ghica, Dumitrache Racovira i Grigore Bäleanu.
A doua modificare, era dela 14 si 29 Mai 1831, inlocueste
pe Eforul Vornic Iordache Filipescu dela Ebria spitalelor cu direc-
torul" Niculae Träsnea; iar pe Vornicul Constantin Campineanu dela
Casa milelor si dela Orfanotrofie, cu Serdarul lancu Gärdescu.
A treia modificare s'a fäcut in douà etape:
La 29 Aprilie 1831 se desfiinteazál cap. II din Regulamentul Ca-
selor fäcätoare de bine si se inlocueste cu Casa milosteniei" care
coprinde ajutoarele de dat boerilor scäpätati, vacluvelor i sluibasilor
pensionad. $i la 8 Decemb. 1831 se desfiinteazä cap. III al Regula-
rnentului din 2 Februar si se inlocueste cu Casele publice" de care
tin: Orfanotrofia, Institutul cersetorilor i ajutoarele ce se dau biseri-
cilor särace.
Precum vedem, mai rämäsese neschimbat i asta numai in
parte , cap. IV al Regulamentului Caselor fäcatoare de bine, pri-
vitor la spitale si cap. V, privitor la scoale, singurul care a ramas pana la
urma neatins.
Dar drumul modificärilor RegulamentuItii din 2 Februar era
deschis acum; spiritul public era pregátit pentru modificki, iar im-
Analele Parlamentare, vol. Iltl pag. 261-263.
Hunmuzachl, vol. XVII. pag. 433 i Analele parl. vol. V/1, pag. 236.

www.dacoromanica.ro
476

prejurarile impuneau atacul cel mare contra capitolului IV, cel pri-
vitor la spitale.
In adevar, situatia echivoca dela conducerea Eforiei Spitalelor pa-
mantene§ti se cerea lamurita. Titulatura de Director' al Eforiei, titula-
tura improvizata de fostul Efor, Vornicul lordache Filpescu, pe care Re-
gulamentul n'o prevedea, l'asa sa se inteleaga ca Niculae Trasnea Direc-
torul" Eforiei, n'ar fi decat un simplu subaltern al reprezentantilor
ctitorilor fondatori ; lasä sa se inteleaga ca ace0 reprezentanti, Mihai
Ghica §i Logofatul Mihai Racovita, conduc ei spitalele, ceiace nu cores-
pundea cu prevederile Regulamentului in care se spune ca ace§ti repre-
zentanti nu sunt decat membri ai Comitetului central, fara nici un drept
de amestec in administratia spitalelor. Acest echivoc trebuia lämurit
numaidecát, mai ales eä in aceia§ vreme a intervenit o modificare esen-
tialä in atributiile diferitelor Departamente, §i anume :
La 1 Decembrie 1831 s'a depus un proect de lege care a fost in-
tarit la 5 Ianuarie 1832, dupa care toate Casele fdeätoare de bine trec
subt controlul Logofetiei trebilor biserice§ti. Aceastä Logofetie contro-
leaza toate socotelile, dar numai dupa ce mai intai se vor cerceta de
catre Ob§ttescul Comitet, potrivit cu rândurile coprinse in secfia I-a,
cap. I a Regulamentului intocmit pentru Casehe tdcatoare de bine §i
ob§tesc folos-.
Inseamnä cA toate CaseIe cari compun asistenta publicA sunt su-
puse mai intai controlului Comitetului central infiintat de Regulamentul
din 2,Februar 1831, compus din Mitroplitul tarei, ve! Logof5t, ve! Vor-
nic i urma§ii ctitorilor spitalelor, §i apoi de eätre Logofetia trebilor bi-
nerice*ti. Acest dublu control era o complicatie nea§teptata pentru ur-
ma§ii ctitorilor spitalelor Coltea i Pantelimon. ei cari fugeau de once fel
de control. De aceid tnebuia sa se grabeasca lucrurile pentru modifica-
rea cap. IV din regulamentul din 2 Februar 1831.

A PATRA MODIFICARE A REGULAMENTULUI CASELOR

FACATO ARE DE BINE. INF1INTAREA EFORIEI CASELOR
FACATOARE DE BINE I NUMIREA A TEEI EFO1U
LA EFORIA SPITALELOR.
A fost nevoe de trei luni de zile sa se poata lua o hotäräre. Trei
luni de sta ruinO, de incordare §i a,teptare. Si dupa trei /uni, a.:1 din-
tr'odata, Kiselef insa§i, din motive ce n'am putea deslu§i, din proprie
initiativä propune Sfatului Administrativ solutionarea acestei arzatoare
probleme.
Pe cuvänt cá Eforia §coalelor, a§a curn era organizatä, mergea
foarte bine, Kiselef propune ca cele douà Case infiintate prin noile le-
giuiri, Casa milosteniei §i Casele publice, sa se uneasca sa formeze
o Eforie cu trei Efori dupa chipul Eforiei coalelor, cu numele de Eforia
Caselor fAcatoare de bine.

www.dacoromanica.ro
 477

Apoi, ca s'A faca sa dispara echivocul ce exista la conducereE

Eforiei spitalelbr unde era Niculae räsnea ca director-, propune sä sc
numeasca.' §i aci trei Efori ca sa fie la fel cu celelalte Eforii.
'Aceste Bforii erau sub controlul LogolOei trebilor biserice§ti,
dupsa ce erau controla:e mai intai de catre Comitetul central infiintat prin
Regulamentul din 2 rebr. 1831; iar Eforii erau ca ni§te consilieri tehnici
ai Logofetiei trebilor biserice§ti; la 30 Martie 1832, Kiselef scrie Sfatu-
lui Administrativ:
..Au Conseil Administrad, extraordinaire.
La logothetzi des affaires éclésiastiques, indépendamment de
ses principales attributions, étant appelée à veiller à l'instruction
publique, à la gestion des h6pitaux, ainsi qu'A celle des caisses de
bien fasance, il serait utile et nécessaire, je pense, de donner
ce fonction.naire une assistance suffisante pour lui facilliter l'ac-
complissement de ses devoirs, en établtssant à l'instar de l'Ephorie
pour l'instruction publique des Ephories pareilles pour les h6pitaux
et les caisses de bien faissance, et chacune de ces Ephories cam-
posée de trois mimbres, qui seraient pris dans les dittéren.es clas-
ses de la société, aurai sa chancelleries payée et servira t de con-
seil à la Logothétzi des affaires édésiastiques, pour la partie qui
le concernerait.
J'apelle toute l'attention du Conseil sur un objet qui est a
mes yeux de la plus hautte importance, et rinvite à me faite un rap-
port à ce sujet dans le plus bref délai possible et dans le cas où
il reoonnaitrait la nécéssité de ces Ephories, me présenter à la fois
un liste en double candidats, à l'éffet de procéder immédiatement
leurs nominations.
Je rappelle en mime temps au Consei/ mon office du 16 Fé-
vrier nr. 93, sur un projet de tutelle qui aurait dû m'étre jusqu'a
présent présenté.
Le Président plénipotentiaire... Kiselef.
Pour copie conforme Gr. Grädisteanu 32).
Foarte modesta propunere a omului care nu §tia decat sa porun-
ceasca, a avut onoarea unui raspuns imediat, la 1 April 1832:
Sfatul Administrativ luand cu deadinsul in b5gare de seamä
coprinderea ofisului lnalt Exc. V., dela 30 Martie cu nr. 207, au
cunoscut folosul si inlesnirile ce ar avea unirea trebilor spitalurilor
fi a Caselor facatoare de bine, asezändu-se ea 'e o Eforia la Pes-
care dintr'aceste Case, dupiä chipul Eforiei scoalelor, care Eforii,
nu numai ea' nu pot aduce vreo impiedicare la ingrijirea ce s'au pus
asupra Logofetiei pricinilor bisericesti, ci iTnai vartos va fi pentru
dänsa o uqurinfrá intru lucrarea acestei indatoriri, ajutoriandu-se de
32) V. A. Ureche, Istoria scoalelor, vol. IV, pag. 321. Anexa la vol. I,
Pag.

www.dacoromanica.ro
473

cätre aceste Eforii, fiinda cancelarile se allá acum intocmite, fra

urmeze lacrarea lor sub directia Eforilor.
Drept acea, Sfatul Administrativ, dorind a vedea a§ezarea
intemeerea mai sus ziselor Eforii, gräbeqte a supune la alegerea
Inalt Exc. V., indoit numar de candidati, ale carora nume mai
jos se insemneazä.
Pentru Eforia spitalurilor:
Vornicul Mihalache Ghica,
Spätarul Alex. Ghica, arara stramo§i sunt ctitori ai spit,
Pan telimon.
Hatmanul Costache Cornescu.
Vornicul Filip Len..
Logora tul Mihalache Racovità.
Cárninaral Alecu Ghica, strknoqii acestora doi din urrna sunt cti-
tori ai spit. Colea.
Pentru Eforia Case/or fäckoare de bine.
Ca-minarul te fan Moshu.
Vornicul loan Cocoräscu.
Särdarul Grigore Obedeann.
Clucerul 1Rjclucan Voinescu.
Comisul Grigore Cantacuzino.
Paharnicul Costache ,5tefänescu.
Plecat ruga ndu-se sá binevdiasa Inalt Exc. V. a da hotärare.
Semneaz5: Alex. Filipescu, Gh. Filipescu, Alex. Vilara, Barba
Stirbei 33

Acestui raport, Kiselef rAspunde imediat la 2 April 1832 cu a-

dresa nr. 223:
Au Conseil Administran! extraordinaire.
Sur le rapport du. Conseil Administrativ extraordinaire da
1-er Avril nr. 673, et considérant et les facilités qui ré-
sulterraient pour l'administration des h6piltaux et des Caisses de
bienfaisance de la création pour ces établissemnts de deux épho-
ries calquées sur cielle des écoles publiques, l'une pour l'adminis-
tration des h6pitaux, l'autre pour celle des Caisses de bienfaisance,
savoir: l'hospice des Enfants trouvés, la maison ouverte a la men-
dicité, la caisse des secours à distribuer aux pauvres a certain
jour solennels et à des Eglises orr hermitages sans ressources. En
conséquence deux Ephories sont établies. Sont nommés membres.de
l'Ephorie des h6pitaux:
Le Vornik Michel Ghyka.
Le Logothéte Michel Racovitza.
Le Caminar Aléco Ghyka.
33) Idern.

www.dacoromanica.ro
 479

Et membres de rEphorie des Caisses de bienfaisance :

Le Caminar Etienne Moscho.
Le Comiso Grégoire Cantacuzéne.
Le Serdari Grégoire Obédéano.
Cha qune de ces Ephories ayant déja sa chance(lerie établie,
n'aura plus qu'a en prendre la direction.
La surveillance sur tous les établissements de bienfaisance et
d'utilité publique étant devolue ari Logothéte des affaires éclésiasti-
ques qui est l'interprete et l'organe des besoins de ces établisse-'
ments au près du Hospodar. Ces Ephories se conformeront aux
dispositions du réglement sur les nouvelles attributions du Logothéte
des affaires ecclesiastiques.
Le Conseil Administratif procedera immédiatement à la mise
execution, en portant les dispositions du présent office à la con-
naissance de qui il appartient.
Le président plenipotentiaire des Divans. Aide de carnp Gé-
néral Kisselef 34).
In vremea and nu se cunosteau dovezile documentare pe cari li-am
dat in paginele anterioare cu privire la sforprile urmasilor ctitorilor
talelor ca sà desfiinteze Regulamentul din 2 Februarie, s'a sustinut
2 Aprilie 1832 ar fi data infiintarei Eforiei spitalelor 35 ).
Dupà cum vedem din cele de pAn'á aici, realitatea este alta.
La 2 Aprilie 1832, Kiselef n'a acut altceva deat a a pus la
conducerea spitalelor in locul directorulur Niculae Trásnea, trei Efori,
cari, printr'o fericità intAmplare, s'au nimerit s'A' fie tocmai urmasii ctito-
rilor scosi din aceste locuri prin Regulamentul dela 2 Februarie 1831.
Ceiace a facut Kiselef este un act personal, admis de Sfatul Administra-
tiv, dar care n'a fost niciodata" inarit de Obsteasca Adunare.
In acest chip echivocul directoriatului" lui Trasnea a fost lim-
pezit.
Lucrurile au fost asa de bine mestesugite si asa de repede execu-
tate, numai in trei zile, dt pana sa se bage de seama totul se si ter-
minase.
Pentru Ghiculestii i Racovitestii acelor vremi, 2 April 1832, era
un succes, pentrua veneau iarasi la conducerea celor dou'à spitale. To-
tusi succesul nu era deplin. 5i nu era deplin pentrua Regulamentul Ca-
selor fdatoare de bine, intkit la 2 Februar 1831, inca n'a fost desfiin-
tat. Spitalele urmau s'A' se condua i s5 se administreze tot numai dupà
normele fixate in arel Regulament ; ins5si Kiselef, cum vom vedea mai
departe, la 24 Mai 1832, cere acest lucru.
Arh. Stat. Secretariatul Statului. Dos. 207/1832. .tEforia spitalelor civile»
brosurà festiva' 1832-1932.
In necunostinta faptelor ce dovedim mai sus, in 15132 s'a sarbAtorit tcen-
tenarul» InfiintArei Eforiei ; In realitate trebuia s.S se sarbatoreasca una din tentativele
de a se desfiinta Eforia spitalelor a,sa cum a fost infiintatt prin Regulamentul din 2
Februar 1831.

www.dacoromanica.ro
480

Osebit de asta conducerea spitalelor era supusA directivelor pe cari

trebuia sà le dea Comitetul central infiintat de acelas regulament si mai
era supusd i controlului Logofetiei trebilor bisericesti. De aceia sforçá-
rile urmasilor ctitorilor ca sa ajunga la conducerea spitalelor, vor fi
continuate i chiar bruscate, ca sà inlAture regulamentul din 2 Februar
1831, si s'AA inlocuiascA cu un alt regulatnent, care, sá fie trecut prin
Obsteasca Adunare si in acest chip s'a' li se consfinteascA pentru to_dea-
una dreptul de a conduce si administra aceste spitale, farsa amestecul
controlul cuiva.

A CINCEA TENTATIVA,1NEISBUTITA, PENTRU MODIFICAREA

REGULAMENTULUI CASELOR FACATOARE DE BINE. IM-
PUNEREA UNUI REGULAMENT SPITALICESC NELEGAL.
La 2 Aprilie 1832, asistenta publicA dela noi era dirijata. de Re-
gulamentul Caselor fAcAtoare de bine din 2 Februarie 1831 avand urna-,
toarea compunere :
Un comitet central in care intrà Mitropolitul, vel LogoLitul, ve]
Vornicul dupà vremi i reprezentantii celor trei spitale din Bucure0.
Mihai Ghica, Mihai Racovità i Gr. BAleanu.
Eforia Caselor facatoare de bine pusd sub conducerea a trei
Efori : CSminar Stefan Moscu, Comisul Grigore Cantacuzino i Serdarul
Grigore Obedeanu 36 ) .
Eforia spitalelor pusA sub conducerea Eforilor : Vornicul Mihai
Ghica, Logofátul Mihai Racovità i Caminarul A/ecu Ghica.
Eforia scoalelor.
Acestor patru eforii se adauga inca una, Eforia Casei endamniza-
tiel, compensatiei si a pensiilor, creiata de Kiselef la 10 Aprilie 1832, in
urma raportului fficut de Vornicul cel Mare Gh. Filipescu, la 4 April :
. ,,Cuviincioasa punere la cale ce a binevoit Inalt Exc. V. a
face de a se supune ata trebile spitalurilor cdt si a Caselor publice
sub ingrijire de deosebite Eforii, ci cari dupd ofisul Inalt Exc. V.
de sub nr. 207, calce Sfatul Ad-tiv extraordinar s'au i adus la in-
deplinire, au dat pildd mai jos isalitului a raporta cu rugAciune cd-
tre lnalt Exc. V., ca sá binevoesti a face punere la cale de a se
orfindui o asemenea Eforie si asupra Casei endamnizatiei, compen-
satiei si a pensiilor, ca una ce, desi este intre atributiile acestei Vor-
dar qi aceasta se socoteste o Casä dintre cele publice. Care
Eforie va fi alatuita de singure acele persoane ce se vor chibzui
de catre Inalt Exc. V., si se vor indeletnici de a sa rdspundere intru
36) Unul din acesti trei Efori a fost inlocuit la 3 Mai 1832, cu Aga Const.
Balaceanu. Scrie Kiselef : l'Aga Const Balatzano est nommé Ephore â la Caisse de
tbienfaisances à l'effet de completer le nombre des trois Ephores». Arh. Stat Secre-
tariatul Stat. Dos. 207/1832 ro§..

www.dacoromanica.ro
 481

cuviincioasä ingrijire sub pre§identia Vorniciei. insfircin5ndu-se §i

cu socotelile acestei Case inca dala infiintarea er.
adaugg o lista de zece persoane din care sg se aleaga Eforii
respectivi.
La 10 April Kiselef da cuvenita aprobare alege ca Ejori
pe Scarlet Michalescu, C/uceru Raducan Voinescu i Clucerul
gore Ca/inescu 37).
In vremea cand se petreceau cele povestite mai sus, in celälalt
camp de activitate, in campul organizatiei sanitare a capitalei §i a tarei,
a luat fiintá Inca' dela 6 Iulie 1830, Comisia doctoriceascd a Bucurqtilor,
aceia care controla starea sanitara a institutiilor §i a ora§ului intreg.
Printre multiplele atributii ale acestei Comisii doctorice§ti, era §i ace a
fixata prin art. 47 al regulamentului acestei comisii, ca sa inspecteze spi-
tatele oraplui. La 22 Aprilie 1832, avandu-se in vedere apropierea sezo-
nului de cälduri, Kiselef scrie Vorniciei mari sä dea poruncd doctorilor
.slujba§i, sá raporteze exact despre once maladie contagioasa s'ar ivi,
,chiar §i in cazuri de simples soupçons,... sous peine de destitution. Les
,.tné'mes ordres ont déjà été donnés aux médecins Russes- . Mai cerz apoi
.ca Logofepa trebilor biserice§ti s5 ordone inspectarea de tous les hc5pi-
taux cat §i a tous les arondissements- 38 )
Pe baza acestui ordin, doctorii Comisiei. au pornit ea' inspecteze
spitalele din Bucure§ti. Nu cunoWem raportul lor, dar cunoa§tem ra-
portul Marelui Vornic Gh. Filipescu, care rezuma cele constatate de
Comisia doctoriceascä :
Potrivit cu coprinderea orisului Malt Exc. V. de sub nr. 283,
aceastg Vornicie intelegindu-s-e cu Cinst. Logofetie a pricinilor
serice7ti nentru cercetarea bolnavilor dup5 la spitaturile 1:Zen:ante-
nesti, cum' si cu Cinst. dohtoricesc Comitet, au primit §tiintele
mgtoare. Ins5 :
Pentru spitalul Pantelimon, dupg cercetarea dottoricescului
Comitet, au ggsit toti bolnavii in numgr de 33, pgtimind de felurimi
obicinuite boa/e, toti, indelungate, pá ding untru pg dinafarg ;
bgnuitoare insg, sau epidemicg, nu s'au gäsit.
Atmosfera i curätenia acuintei lor i a paturilor .7i a hainelor
se" 415 in foarte bung stare, afarg din primineli, care se allg toate
intr'o incapere cu cele nespglate ; mai ales s'au ggsit intre cele sp5-
late i curate plapome, una uleche nespalat5 incg dela trecutul Iulie.
M5ncarea, bäutura s'au gäsit asem enea in bung stare, afarg
de paine, care miroase urfit qi era umedg.
Spiteria de acolo s'au ggsit in bung stare, cu indestule doftorii
;1 dupg cuviint5 s,g dan bolnavilor la vreene, cum si mgricarea.
Pentru spitalul Coltea, tot dup5 cercetarea doctoricescului
Comitet, s'a ggsit toti bolnavii in numgr de 34, patimind tot de ace-
Arh. Stat. Secretariatul Statului. Dos. 207/1832 roe.
Arh. Stat. Secrebariatul Sta.ului. Dos. 207/1938 ros.
31

www.dacoromanica.ro
482

leasi boli ca i cei dela spitalul Pantelimon. Epidemie insä sau

nuitoare boalä nu s'au gäsit.
Atmosfera i curatenia läcuintei lor i a paturilor haine/or
s'au gäsit in proastä stare, din care pricing nenorocifii bolnavi pg-
timesc mai mult cleat de boalele lor.
MAncarea i bgutura bung' §i indestulä, cum i doftoriile bune,
cländu-se bolnavilor la vreme.
3) Pentru spitalul Iubirei de Oameni. in care se 415 bolnavii.
militiei pämäntenesti, iarg§i dupä cercetarea doftoricescului Comi et,
s'au gäsit tori bo/navii in numär de 36 §i pätimind tot de acelea§i
bou ca la celelalte din spitaluri Patntelimon §i Coltea, neggsindu-se
vreo altà patimä bänuitoare sau epidemic&
fiindcä spiterie in acel spital nu este, nu au putut cerceta
nici §tiinta, nici cätätimea doftoriilor. S'au dovedit insa cá bolnavii
pätimesc din pricina spiteriei, primind doftoriile prea tarziu. .Si din-
tre cei de curând veniti, a treia zi dupà intrarea lor in spital dabia
ifi primesc doftoriile.
Drept aceia, potrivit cu coprinderea raporturilor ce au primit
aceastä Vornicie dela Doftoricescul Comitet, nu lipse.ge dupä po-
runcä, plecat a supune toate arätärile de mai sus la cunoSinta lnalt
Exc. V..
Semneazä Gh. Filipesca 39).
Acest raport a avut darul sá supere foarte tare pe Kiselef, care a
poruncit sá se pue numaidecát ránduiald in funcOonarea spitalelor,
conformitate cu regulele §i intocmirile Regulantentului asupra Caselor
fac;itoare de bine', adica Regulamentul din 2 Februar 1831. 5i spre
mai multä sigurantà, la 24 Mai 1832, (Nr. 344), Kis,lef numeste pe
lángä Efori un fel de consilier tehnic, pe doctorul Niculae Picolo,
dicul lui personal:
Care Logofetia trebilor bisericesti.
Primind raportul Manzi Vornicii dela Mai 15, cu nr. 1037,
asupra reviziei spitalurilor ce au fg cut. Comitetul doIntorior, ca
tristare am vg zui cä aceste Case se aflä inog intru mare neingrijire
qi nu au luat desävärsita intocm. ire ; i este de neapäratä trebuinta
a se lua cuviincioasele rasuri, spre a se inchipui buna oranduiald a
spitalurilor ca cel mai folositor tn. ijloc. De aceia se pofteste Logofe-
Oa a o da in cunostinta Eforiei, ca i aceasta, lugnd-o in aproape
bggare de seam& si dupä ce va reguiarisi fiecare parte de slujbä,
pentru fie.Kare spital, va intocmi statul cheltuelilor dupä chipul
mii/oace/e fieFärui spital, ca sä ni se inf ät4eze dimpreanä cu bu-
getul anului urmätor pe sase luni.
Pentru socotelile pentru vremea trecutä, Eforia va ingriji a le
aräta cu deamänuntul §i a ni le infätifa, ca la urmg sg se dea in
39) Arh. Stat. Secretariatul Statulni. Dos. 207/1832. Raportul Marei Vornicii
No. 1037.

www.dacoromanica.ro
 483

arAtarea Comitetului (adici Comitetul prev5zut de Regulaerzentul

din 2 Fevruar 1831, nota mea), spre a se incheia insfärfit fi mai
inainte de 1 lulie.
Socotesc cä s'ar putea face afezare deosebia pentru fiefcare
spital. Spitalul Panteleimonului ar putea fi orb' nduit pentru boalele
indelungate i pentru cei care nu sunt de tänzàduit. Coltea pentru
femei fi copii i Filantropía sä primeasca toti bolnavii de oil e. In
spitalul Filantnopia s'ar putea afeza o spitfirie de obfte fi in cele-
lalte, spiterii mai mici.
Eforia va lua in ba-gare de seamà intocmirile Regulamentului
.supra caselor Patoare de bine fi de obftesc fo:os.
Ca s6 se inlesneasa lucrárile Eforiei fi ca sa. poata Eforia a
se indeletnici dupà piing ftiintg in treaba sa, Domnul Picolo, om al
mestefugulai4°) se ordnduefte ca un mädular ajuta or inArcinat
fiind ca privigherea spitalelor, cu a regularisi fief are slujba ca
alcatuirea raporturilor ce ni se vor adresarisi dal parea Eforiei.
Logo/au/ pricinilor bisericefti fiind insjrcinat ca prive gherea
Caselor fáoätoare de bine si de obstesc folos, aflandu-se fi ca or-
gan prin care se face cunoscut la malta Stäpà nire trebu'rztele ace-
stor Case, se pofteste a unma intocmai dupä coprinderea chspozi-
tillor 1 fi 2 al Regulamentului asupra noilor caderi a Logotetilor
pricinilor bisiericefti qi a pane in lucrare acest ofis, &and in cuno-
ftintA cui i se cuyine aces- te intocmiri". SS. Kiselef 41).
, Cu poruncile lui Kiselef, mai ales cand era supdrat, nu se glumea.
Trebuia sd fie executate imediat. Prin urmare, numaidecdt trebuia sd se
pue rAnduiald in conducerea §i administrarea spitalelor.
Eforii au inteles acest lucru §i au inteles cd acum ar fi cel mai bun
prilej sà intocmeascd un requlament spitaliceqc nou i sd scape de Regu-
lamentul din 2 Februar 1831. $i s'au pus pe lucru. In toamnd erau gata.
La 18 Noembrie 1832, inainteazd lui Kiselef raportul nr. 180, ra-
port lung, amAnuntit, in care se expone: 1) situatia bdneasca a fiecdrui
spital in parte dela 1 Ianuar 1830 la 1 %lie 1832. cu prevederile de bu-
get pe anul 1833; 2) o serie de proponen i pentru viitor §i al 3-lea, tin
regulaenent complect pentru toate spitalele *et'.
O analizd complectd a acestui raport ar dep4i scopul studiului
nostru ; de aceia ne marginim a face numai odteva observatiuni
1) Situatia bdneascd este foarte frumos aranjatd, ciar, cu cifre con-
vinadtoare. Din aceastà situat,ie, socotelile spitalului Coltea le cunoa§tein
cd li-am analizat in altd parte *i §tim cdt valoreazd42). Ori, dacd si so-
cn4eli1e Pantelimonitlui vor fi fost fActite dupd chipul celor ale spitalului
Coltea, atunci toatd frumusetea rndue1ei acestor socoteli nu valoreazd
nimic, pentrucd nu corespund rea1it5tei.
Picolo era medicul personal al lui Kise/ef. Vezi vol. II. pag. 221-224.
G514escu. Eforia spitalelor, pag. 318-319.
Vezt pag. 103 0 urnigt.

www.dacoromanica.ro
484

2) Proectul de regulament spitalicesc este prezintat Cu o expunere

de motive, pe care o rezumAm :
L'Ephorie a examiné avec l'attention la plus sérieuse le Re:-
glelient sur les Irdpitaux adopté par l'Assemblée générale du Divan
en 1830 (data exacta: 2 Februar 1831). Les modifications qu'elle
a jugé nécessaire d'y introduire se trouvant être forte nombreuses,
elle a pensé qu'il serait plus avantageux de le refondre, en conser-
vara parmi les dispositions de l'ancien Réglement (regulamentul din
2 Februar 1831), celles qui seraient en harmonie avec le nouveau.
Dans la rédaction du projet..., nous nous sommes proposés
de consilier les dispositions testamentaires des fondateurs avec une
bonne organisation.
Ainsi !article 3 du. nouveau Réglement concernant temploi
des revenus des hdpitaux a été fait dans un esprit opposé à celui des
art. 65 et 78 de Vanden, mais conforme à la volonté des testateurs.
11 importe en effet de ne pas refroidir k zele et l'émulation des tu-
teurs qui tiennent à conserver intacts let d'améliorer, autant qu'il
est en leur pouvoir, ces monumens de la bienfaisance de leur ayeux.
Nous avons cru aussi donner par la à ceux qui serait disposés à
fondre de nouveaux hospices ou d'autres établissement de charité,
un garantie que leur volonté serait respectée après leur mort.

Ori, art. 65 si 68 din Reg. din 2 Februar 1831. hotArAsc ca prisosu-

rile din veniturile spitalelor sä se intrebuinteze la spitalele cari au aceste
prisosuri 6: a u sa se dcla spitalului Iubirei de Oameni. i acest lucru, cum se
vede, nu convine Eforilor, cari inteleg sd nu impartà cu nimeni venitu-
rile spitalelor pe cari le socotesc nurnai ale lor.

Le Directeur des hôpitaux a étét nommé sur une r.solution

du Conseil Administratif extraordinaire, en date du 4 Mai 1831 et
un acte subséquent de la Grande Vornitzie, daté du 29 Mai de la
mé'me année.
Cette résolution et cet acte sont fondés sur l'art. 19 sect. II
du Réglement sur les Caisses de bienfaisance et d'utilité publique.
Lucrurile nu sunt tocmai asa. Vornicul Iordache Filipescu, primul
efor al Eforiei spitalelor, a demisionat in ziva de 14 Mai §i Directorul-
Niculae Trdsnea a fost numit in locul lui pe ziva de 29 Mai 1831 43).
Prin urmare, acest inlocuitor trebuia sà poarte acelas titlu de Efor, nicum .

pe cel de dinector cu at& mai mult ca art. 19 sect. II a Regul. din 2 Fe-
bruar 1831 nu pomeneste nimic despre vreun fel de director de spital",
titulaturà creiatd ad-hoc de cgtre Vornicul Iordache Filipescu44).

Vezi pag. 456 §i 458.

Vezi pag. 441 §i 458.

www.dacoromanica.ro
 485

Citim mai departe in expunerea de motive :

.,Cette institution n'ayant nas répondu a l'attente du Gou-
vernement, Votre Excellence, toujours attentive à perfectioner l'ad-
ministration, adressa au Conseil Administratif le 30 Mars de ran
courant, sur nr. 207, un office à l'effet d'établir pour les hdpitaux
une Ephorie à l'instar de celle des Ecoles.
Le Conseil Administratif, appreciant l'importance de cette me-
sure, proposa à Votre Excellence une double liste de candidats dans
son rapport du 1-er Avril, sub nr. 673.
En cons6quence furent nommés membres de l'Ephorie Mr. le
Vornik Michel Ghika, Mr. le Logothète Michel Racovitza et Mr.
le Caminare Alex. Ghika, en mail d'un office de V. Ex. daté le 2
Avril sub nr. 223".
Dar noi stim din documentele pe care li-am dat in paginele ante-
rioare, ca. Kiselef a motivat infiintarea Eforiilor Caselor facatoare de bine
cea a spitalelor, ca sal fie de ajutor Logofetiei trebilor bisericesti de
,,donner à ce fonctionnaire une assistance suffisante Dour lui faciliter
d'accomplissement de ses devoirs' ; iar Eforii au fost numiti ca sà ser-
veasca de conseil à la Logothétzi des affaires éclésiastiques, pour la par-
tie qui le conaernerait- 45). Prin urmare nici o vorba n'a fost de vreo
nemultumire din partea Guvernului.
Apoi intalnim o propunere : une souscription en faveur de l'h6-
pital Coltza et de aelui de Philantropie....
Este o propunere ciudata, caci spitalul Filantropia cste trecut in
bugetul statului si nu mai avea nevoe de obolul pu'ac, iar o subscriptie
publica pentru spitalul Colea este dovada cea din urma, despre mizeria
in care ajunsese mandra ctitorie a Spatarului Mihai Cantacuzino, sub
administratia urmasilor lui, Racovitestii.

3) A treia parte a raportului o formeaz5 regulamentul stir les

luipitaux de Valachie-. Aici se da lovitura cea mare, lovitura deciziva
pentru Efori.
Ajunsi fijad la ultimul act al luptei pentru desfiintarea Regula-
mentului din 2 Februar 1831, Eforii, asigurati, poate, de sprijinul lui
Kiselef, dau pe fata toate gandurile lor, MCA nici un ozol, aproape brutal.
Dela pr'mul articol al Regulamentului lor, impart spitalele Ord
In doua categorii :
a) Spitale autonome, Coltea §1 Pantelimonul care raman sub direc-
tiunea ctitorilor qi a Epitropilor fiefartrid. ; i b) spitale pendin`e de
Eforie, Filantropia cum fi toate aqezärile de acest teL., ce se vor face
vaitorime, in vreun alt ora. 7 in Valahia-, care vor fi sub ocrotirea
Eforiei.

45) Vezi pag. 477.

www.dacoromanica.ro
486

ca nu cumva sa mai fie vreo indoiala, explica:

Art. 49. Spitalul Sft. Pantelimon este si va fi ctitoriceasa
zidire a familiei Ghica. de aceia Epitropia acqstui spital se cuvine.
ca si mai inainte, so aibd, numai aceastä familie...
Art. 58. Spitalul Golf ea, fiind o zidire ctitoriceasa facuta de
familia Racovitä (?), Epitropia acestui spital, dupa adere, se ca-
vine unuia din odraslele acestei familii...
Ciar. Este intoarcerea fArà nici o rezerva la situatia dinaintea ve-
nirei lui Kiselef, dinaintea Regulamentului din 2 Februar 1831, la si.ua,
ta care a dus la dezastrul spitalului Colea §i ruina Pantelimonului.
Restul Regulamentului propus de Efori este intocmit admirabil,
pentruca coprinde toate nevoile spitalice§ti:
Art. 1-14 se ocupa de chestiunite generale comtrne tutus":
spitalelor, despre numärul bolnavilor, zestre. primirea bolnavilor
printr'un biurou central care fine seama de numarul paturilor libere.
personal si ordine.
Art. 15-30, se ocupa de slujba doctorilor, gerahilor, spiteri-
lor i doctoriile; in acelas timp se intrevad posibilitatile unui ince-
put de invätämänt nzedical (art. 13, 16, 17, 24, 25) in care recu-
noastem influenta doctorului Picot°.
Art. 31-35 se ocupa de administra tia Pearui spite(
Art. 36-48 se ocupa de indatoririle Eforiei. Sunt trei Efori.
ate unul de fiecare spital si un doctor cu titlul de inspector, nu-
mit de Domnitor. Tot restul personalului spitalicesc se numeste
si se scoate de catre Efori dupa hotärare formed'.
Spitalele ce urmeaza a se face la Craiova si prin alte °rase
ale tarei, vor fi sub bagarea de seamä a airmuitorilor judetelor
doi membri ai Magistratului (Prima riei); acestia dau seama
odatä pe luna, de starea i nevoile acestor spitale.
Art. 49-64 se ocupa cu administratia speciala a fiearuia din
cele trei spitale Coleta, Pantelimon i Filantropia.
Raportul Eforilor a fost inaintat lui Kiselef la 18 Noemb. 1832.
Norocul a facut sa gasesc in Arhivele Statului .originalul acestui
raport cu adnotarile facute chiar de Kis:.,lef ; vretnea, care §terge toate,
a sters multe din adnotarile lui Kiselef, mai ales ca sunt scrise cu
creionul, dar majoritatea au ramas. In primul rand, raportul a avut darul
sa entuziasmeze pe Kiselef §i 1-a determinat sa scrie pe prima pagina:
Xe Rapport est remarquablement bien fait et j'en temoigne
ma gratitude sincère a l'Ephorie.
raurai désirer que dans cet Office l'on place Le resume' de
ce rapport afin de le publier daps le Bulletin officiel pour faire
vofre au pays les soins que les tuteurs des ces ettablissements pieux
donnent a la question qui leur est confiée.

www.dacoromanica.ro
 487

En m&mie temps le Conseil Administratif fera les dispositions

pour coordoner ce nouveau Rcglement des hdpitaux, avec les in-
structions donnés a la Commission éclésiastique de la formation dé-
finitive du budget depuis le 1 fiullet 1831 jusqu'au 1... (nu se mal
poate 48).
Urmeaza o multime de observatiuni notate de Kiselef pe margine
in dreptul fiecarui articol din raport; unele sunt de ordin tehnic, altele
ca sà aprobe sau sa dezaprobe anumite propuneri, cele mai multe au cu.-
vinte de laudä sau de incurajare pentru Efori. Asa de exemplu, cand
ajunge la expunerea de motive justificative prezentarei noului Rgula-
ment al spitalelor, din care am rezumat i analizat cateva puncte mai
sus, Kiselef da dreptate Eforilor in chestiunea art. 6.5 si 68 privitor la
intrebuintarea excedentelor spitalelor, si scrie c'est parfaitement juste ;
acelas lucru face cu privire la creiarea Eforiei i numirea Eforilor, no-
tand soutenu- , etc. Dar nu face nici o observatiune in dreptul artico-
lelor din Regulamentul spitalelor, care introneaza din nou la conducerea
administrarea spitalelor pe vechii urmasi ai ctitorilor exoflisiti de Re.-
gulamentul din 2 Februarie 1831.
Inseamnd cd Kiselef sprijina cu toat5 greutatea cuvantului lui ra-
portul Eforilor ì Regulamentul spitalelor intocmit de ei. 5i doar se stic
ea* Vorba lui Kiselef era pe atunci porunca care trebuia executata in-
tocmai.
Ca si marturiseasca sprijinul ce acorda proectului Eforilor, Kiselef
le trimite o adresa de multumire, la 27 Decembrie 1832:
',raj rep k rapport que m'a adressé l'Ephorie des hdpitaux en
date du 18 Novembre nr. 180. Je me fais un vrai plaisir d'en té-
moigner ma satisfaction A l'Ephorie, ainsi que pour le zéle et l'assi-
duité qu'elle a deployé dans l'accog.nplissement de la tache qui luí est
imposée... 46 bis).
Este o carte de vizita-recomandatie, peste care cu greu ar fi pu-
tut trece cineva. Si totusi s'a trecut.
Tari pe sprijinul lui Kiselef, Eforii au cercat sA implineasca ultima
formalitate: votarea Regulamentului propus de ei de catre Ob§teasca
Adunare si atunci, deabia atunci, sfortarile celos case oftau dupa admi.
nistrarea averilor celos cloud ctitorit spitalice§ti, luau sfarsit cu incunu-
narea sperantelor los.
In acest scop Regulamentul a fost trimis Sfatului Administrativ
-sore a-si da avizul. Dar aici prezida Banur Grigore Brancoveanu, acela§
care a prezidat faurirea Regulamentului din 2 Februar 1831, care sco-
sese pe urmasii ctitorilor din conducerea i administrarea spitalelor. 5i
46) Arh. Stat. Secretariatul statului. Dos. 207/1832 roe.
46 bis) Raportul este publicat in intregime de Al. GSlasescu. Eforia spit, civile,
pag. 321-569.

www.dacoromanica.ro
988

Banul Grigore Brancoveanu isi da bine seama ca daca se admite Re-

guiamentui spitalelor a§a cum a fost facut de Efori, spitalul Coltea
Pantelimonul se vor intoarce iarAsi la regimul de administratie dina in-
tea venirei lui Kiselef. Ar fi insemnat cä toata valva ce s'a facut Cu in-
tocmirea Regulamentului din 2 Februar 1831, sa fi fost in pustiu.
Dar nici peste dorinta-porunca a lui Kiselef nu se putea trece.
Situatia era aceia§ cu cea din preajma zilei de 2 Februar 1831 *) numai
ca atunci au esit usor din impas prin introducerea in Comitetul cen-
tral al Caselor fAcatoare de bine a reprezentantilor spitalelor, pecand
acum, cererile acestor repreztanti sunt formulate categoric, fara putintä
de refuz, clat fiind sprijinul lui Kiselef.
In aceasta situatie extrem de grea s'a recurs la §iretenie. Sfatul
Administrativ a lucrat in cea mai mare taina : a admis proectul de Re-
gulament intocmit de Efori. dar 1-a modificat tocmai in punctele esen-
Vale, acelea care interesau pe Efori. Acne& intocmesc o Eforie a tuturor
spitalelor din tall care sa inglobeze si spitalele Coltea, Pantelimonui si
Filantropia, cu excluderea urma.§ilor ctitorilor dela administrarea exclu-
sivA a acestor spitale.
Avizul Sfatului cu modificarea de mai sus a fost gata la 5 Ia-
nuarie §i la 8 Ianuarie a fost trirnis Cbstestei Adunan i uncle avea sa fie
sustinut de catre LogofAtul pricinilor bisericesti :
Dupä raportul Eforiei spitaluTilor dela 18 NoembriF.t. nr. 1817,
dupä raportul Sfatului Administrativ dela 5 Ghenarie, nr.
aläturatul Regulament al spitalurilor se va infätisa Obicinuitei Ob-
stesti Adunäri.
Logoffitu.1 pricinilor bisericesti Secretarul Statului il vor
citi Adunärei vor sprijini cercetarea ce se va face intru aceasta-.
Semneaa Kiselef 47).
Taina modificarilor aduse Regulamentului Inca nu se aflase; de-
sigur cá Eforii, tari pe sprijinul lui Kiselef, nu s'au mai interesa' si nu
stiau ce li se pregatise. Totul s'a aflat in sedinta Adunarei Obstesti
dela 12 Ianuarie 1833, cAnd Marele secretar al statului a citit Regu-
lamentul asupra spitalurilor- al carui prim articol glAsuia :
Cele trei spitaluri ale orasului Bucuresti, cunoscute sub nu-
mire de Filantropia, SA' ntul Pantelimon Coltea, cum si toate a-
sezärile de aoest fel de trebuintä ce se vor face in viitorime in vre-
un alt oras in Valahia, vor fi supt oarmuirea unei Eforii, aria
vor fi mädulari dupä cädere ctitorii Sfântului Pantelimon i at
Cotter.
Surpriza a fost uluitoare. Lovitura a fost data in plin.
Cei doi Efori, Mihai Ghica si Logofatul Mihalache Racovita au
*) Vezi pag. 953.
47) Analelo Parlamentare, vol. 11111, pag. 366.

www.dacoromanica.ro
 489

protestat imediat contra schimbarei textului din proectul lor, afirmand

cu tarie drepturile lor si ale familiilor lor asupra conducerei spitalelor
Colea i Pantelimon.
Obsteasca Adunare intr'o atmosfera vädit ostila celor doi Efori,
fára sa conteste afrmärile lor, a cerut cu aceia§ tarie, ca Eforii sa aduca
actele cu intemeerea acestor spitak si daca din ele se va dovedi drep-
turile lEforilor, vor primi proectul depus de ei.
Cererea Adunarei nu convenea Eforilor pentruca stiau bine ca,
dupa acte, ei n'aveau nici un drept, sa stapaneasca aceste spitale. De
aceia au refuzat comunicarea actelor ctitoricesti.
Atunci s'a recurs oarecum la arbitrajul lui Kiselef, care se gasea
in Iasi. Prea fin §i prea diplomat, Kiselef a inteles numaidecat ca situa-
tia este prea dificila. ca sa ia o hotarare categorica pentru o anumita
parte. Raspunsul lui a fost un raspuns sibilic, un raspuns pentru-
contra-.
In acest raspuns, declara' mai intai ca eu insumi deapururea am
lost intr'o Orere, ca sä nu se strämute oranduelile aqezate de catre
atierositori. Comisia nu trebuie sä scape din vedere ac,easta impreju-
',rare, precum asemenea, nici aceia cA Domnia lor, Ghica si Racovitä,
cei mai intai mädulari ale familiei lor, a carom sunt ace/e spita-
duri. Aqa dar praectul, ce l'au infätiqat Domnia lor, rzu putea de ni-
aneni .0 la nici un fel de intámplare sa fie schimbat...". Raspuns clar',
categoric. Cei doi Efori se puteau ferici de raspunsul net dat de Kise-
lef. Numai OA in a doua parte a räspunsului lui, Kiselef adauga ca ina-
poiazA Mitropolitului protestele trimise de ate Efori spre a suparie
cercetarei Obqteqtei Adunäri, rezoanele coprinse prin ele, ca cele te-
meinice or.indueli ale ctitorilor, precum chiar mai sus s'au zis, sä se
pazeasca...-. Raspuns tot atat de ciar, tot atat de catrgoric, care satis-
facea opinia Adunarei: Eforii sa prezinte actele ctitoricesti, ca Aduna-
rea sa cerceteze persoanele coprinse prin ele, ca cele temeinice orän-
dueli ale ctifiorZlor, si se pazeasca. Dar Eforii refuzau acest lucru.
Raspunsul sibilic dat de Kiselef a fost exploatat de cele doria ta-
bere cu egala dreptate. Eforii spuneau cA Kiselef s'a pronuntat pentru
dansii ; membrii Adunarei care duceau campania contra Eforilor sus-
tineau ea' in raspunsul lui Kiselef s'a pronuntat pentru ei.
discutia s'a Indus cu o inversunare nemaipomenita in Obsteasca
Adunare. N'au lipsit nici cuvintek tari, nici amenintarile. Acum pen-
tru întâia oarä se afirma in Ob§teasca Adunare o parere ferma con-
trara intereselor celor cari gandeau ca li se cuvine once; si se afirmä
Cu un ton de adevkatà räsvegtire cu at:it mai semnificativà cucat se
stia doar ca in spatele celor doi Efori era insasi atotputernicul Kiselef.
Tinta atacurilor era Logofatul Mihai Racovita: se lovea in el ca
sA inteleaga Eforul Pantelimonului, Mihai Ghica, dar cu gandul ne-
marturisit sa inteleaga i Kiselef.
La un moment dat, in uema unui raspuns prea taios al Logofatu-
lui Mihalache Racovita, Comisia cercetarei pricinelor bisericesti care
avea in cercetare i proectul regulamentului spitalelor, cere Adunarei

www.dacoromanica.ro
490

prezidata de Mitropolitul Neofit a incrrepta pe Dumnealui Logoffi-

',tut Racovitä j a-1 face a cunoaste cum trebue sä scrie, mäcar a a-
ceastä Comisie este incredintatä ca räspunsul iscalit de dumnealui, nu
,,este nici aleätuirea, nici vointa dumnealui. Este o aluzie directa la
Eforul Mihai Ghica, cel care sustinea i imboldea pe Racovita 48).
In cele din urna, la 18 Februar 1833, mitropolitul Neofit, pre-
zident al Adunarei, comunica celor doi Efori, ca daca nu aduc docu-
menturile- nu vor mai fi socotiti drept ctitori ai spitalelor, caci se so-
,,cote§te cá totul 16 rä oränduialä a se tinea ascunse si a nu le injätisa
..ca sä urmeze ctitorioestile oránduer.
Hartuit, suspectat çi amenintat, Vornicul Mihai Ghica n'a mai
putut rabda si la 7 Martie 1833, scrie Mitropolitului anuntandu-1 ca re-
trage proectul regulamentului depus de Efod, ca renunta la demnitatea
de Efor, läsand ca fratele salt Grigore Ghica, fostul Domnitor si Efor, sa
conduca el spitalul Pantelimon asa curn l'a condus si pan& acum
Il ne me reste danc, pour le cas que l'Assemblée Générale
persisterait à ses prétentions, que de retirer mon pro jet. de le di-
darer oomme non avenu, de me demettre de la curatelle que j'exerce.
Dés tors elle reviendra it man frère le Prince Grégoire Ghika, au
nom duquel je exercée jusju'à présent et qui a là-dessus des,
droits personnels munis de toutes les flormalités requises, et l'hépi-
!tat ira son train, comme par le passé- 49).
La 13 Martie 1833. Mitropolitul Neofit ,adreseaza un raport
Kiselef care sta meren la Iasi, in care rezuma hartuelile de ;Dana acum
provocate de scrisoarea-raspuns, scrisoarea sibilica pe care a trimis-o
Kiselef la 26 Ianuarie trecut, anexeaza scrísoarea de mai sus a luí Mi-
hai Ghica, c cere un cuvant hotarator din partea lui. Asteptare za-
darnica.
Din motive ce nu vom sti niciodata, Kiselef a crezut ca-i mai pru-
dent, sa taca. A lasat lucrurile asa fara nici o urmare. Obs'easca Adu-
nare inchis portile la 25 Martie 1833; s'a redeschis la 10 Ianuar
1834, dar chestiunea Regulamentului n'a mai fost desgropata. Preocu-
pad de alta natura au facut sa dispara tot interesul pentru chestiunea
spitalelor. Lumea era preocupata acum de alegerea noului Domnitor.
Oamenii cei mai de seama se grupau dui:a interese, dar mai ales dupa
directia vantului care ducea sansele de domnie pentru unul sau pentru
altul.

Kiselef sta nehotanat. Desigur ca infruntarea ce i-a facut Ob-

steasca Adunare prin refuzul de a vota Regulamentul spitalelor reco-
mandat de el cu atata caldura, atarna greu de tot in balanta ganduri-
Analele parlamentare, vol. III/1, pag. 366-394. Galà§escu. Eforla
talelor, pag. 356-400. Gomoiu. Din Istoria medicinei, pag. 242-247.
Amide parlamentare Vol. III/I pag. 393. GalaFescu 1. c. pag.. 392.

www.dacoromanica.ro
 491

lor lui; se angajase prea mult in aceasta chestiune, fusese infruntat,

el .ca.re nu §tia decat sa porunceasca, de aceia aducerea la domnie a
4nui Ghica chntre cei huliti de Gbsteasca Adunare, poate ca-i da satis-
facOa unei revan§e.
Aceste imprejurari, poate si altele, l'au determinat sa puna °dal
pe Spatarul Alexandru Ghica, frate cu Grigore Ghica, fost Domnitor
si Etor al spitalului Pantelimon inaintea venirei Rusilor, frate si cu Mihai
Ghica, Eforul contra caruia s'a ridcat (.bsteasca Adunare. Alege-
rea lui Kiselef era usurata de faptul ca Alexandru Ghica fusese pe vre-
muri seful Pinistilor rusofili refugia0 in Ardeal dupa m:scarea eterista,
asa ca era socotit ca om cu simpatii pentru Rusi. Preferinta lui Kise-
lef a facut ca toti oamenii zilei sà roiasca acum in jurul viitorului Domn
§i a Ghiculestilor in general, dar mai ales in jurul Vornicului Mihal
Ghica. La inceputul anului 1834, hotararea lui Kiselef era fixata: Ale-
xandru Ghica avea sa Eje Domnitor.
Din acest moment s'a hotarat si soarta Regulamentului spitali-
cesc: victoria urmasilor ctitorilor fondatori era asigtuata. Dupa toata
logica si legalitatea trebuia sa ramana in picioare Regulamentul admis
la 2 Februar 1831, pentruca Obsteasca Adunare nu s'a pronuntat §i
n'a votat nici proectul depus de Efod, nici proectul modificat de Sfa-
tul administrativ. Legal era numai cel din 2 Fcbruarie 1831.
Dar logica §i dreptatea nu merg niciodata pe acela§ drum cu po-
litica i mai .ales c-u puterea vremelnica data oamenilor politici. Acum,
puterea era in mana Ghiculestilor, de aceia logica i dreptatea era de
partea lor. Kiselef putea fi satisfacut de lovitura data, pentruca ceiace
n'a putut face el cu atotputernicia lui, o va face arbitrarul la ada-
postul unei Domnii ingaduitoare cu cei cari au sa calce log:ca si drep-
tatea.
Nici n'apucase sa vie vestea oficiala a alegerei lui Alexandru Ghica,
veste care a intarziat pana la 15 Aprilie 1834, si Eforii dusi de Vor-
nicul Mihai Ghica, dau ordin la 14 Martie 1834, ca spitalele sa se con-
duca dupa fiinta Regulementului intocmit de ei, macar ca nu era in-
tarit de Obsteasca Adunare.
Era un act ilegal facut la adapostul autoritatei fratelui care ayes
sa-si inaugureze domnia intarind prin tacerea sa ilegalitatea comisa de
Efori, printre cari se afla Mihai Ghica, fratele Domnitorului. Era o ve-
riga mai mult la lantul nesfarsit al ilegalitatilor comise de urmasii cti-
torilor fondatori cu institutiile intemeiate de ei.
Si n'a mai protestat nimeni.
Cu gandul la zilele de rasvratire, atunci cand luase parte la Eau-
rirea Regulamentului din 5 Decembrie 1830, Regulament intarit la 2
Februar 1831, Earbu 5tirbei, acum Logofat al pricinilor b!sericesti, cu-
vanteaza nostalgic la 16 Noembrie 1834:
Eforia spitalurilor, ai careia m5dulari se af16 i dumnealor pome-
nitii ctitori ai Sf. Pantelimon i Coltea, au alatuit un proect de late-
meerea i buna chivernisire a spitalurilor, care s'au infätiqat ObVeqtel
..Adun5ri din 1832. Dar phn5- a se 1egiui acest Regulament, dupl. pu-

www.dacoromanica.ro
 492

nerea la cale a vrernelnicestii obl5cluiri, se zirmeazi astäzi dup5 clSnsul,

asemärzandu-se Eforia intru toate cu coprinderea sa" 50).
Acest deziderat nostalgic piing a se legiui arel Regulamere nu
se va intdmpla nick:dud sub obldiduirea Ghiculestilor. Iar ce s'a mai in-
amplat cu Eforia spitalelor conclusd de un Regulament ilegal vorn stu-
dia in volumul urmdtor.

II. ORGANIZAREA SANITARA A CAPITALEI.

Organizarea sanitard infdptuitä de Grigore Ghica prin reforma

dela 5 Aprilie 1824, s'a mentinut in vremea ocupatiei rusesti cu toate
dezastrele ciumei i necazurile aduse de prezenta unei ocupatiuni militare
strdine. Dintre rnedicii orasului cari existau in anul 1827, numai d-rii
Const. Filitis si Oler s'au refugiat la Brasov; ceilalti: Const. Caracas,
Mesit, Panaiotache, Arsache, Serdfim, Exarhu, Episcupescu, Sporer,
Grunau i Alexandridis toti au rämas la posturile lor, fdcdndu-si pe
deplin datoria de medici si de medici slujbasi. D-rii Constantin Cara-
cas si Mesit au plätit cu viata implinirea acestei datorii,
Kiselef, ca sd procedeze'cu rAnduialä i sä alcatuiascd o organi-
zare temeinicA, a avut in vedere douä laturi: mai intdi a cAutat sA re-
glementeze diferitele servicii in raport cu sAndtatea publicd i apoi s'a
ocupat de incadrarea serviciilor cu personal medical destoinic.
a) REGULAMENT PENTRU INTREBUINTAREA 51 PAZA
BUNEI ORANDUELI IN POLITIA BUCURESTILOR.
Mai intAi s'a intocmit organizarea politicä a Capitalei intocmin-
du-se Regulamentul Sfatului ordsenesc. Apoi, la 5 Martie 1830, Kise-
lef intocmeste o comisiune compusd din Logofatul Alexandru Filipescu
ca presedinte, polcovnicul de ingineri Baumer, Aga Costache Cantacu-
zino, i Vornicul politiei Barbu tirbei ca membri, care sd chibzuiascd
toate tmijloacele cate priuesc la curätenia politiei si la aducerca in bung
stare a tuturor cate s'ar socoti pentru folosul ei si a norodului ce lo-
cueste ardtdndu-se mijloacele bdnesti pentru preintAmpi-
narea cheltuelilor trebuincioase 52).
In aceastd directie totul trebuia luat dela capdt, pentrucA in ad-
ministratia intern5 a oraselor... nu exista nici o mäsura de cura tertie
salt de salubritate...; sdracul lipsit.in caz de boalä de ajutortzl docto-
rts fui, spiteriile läsafe pe placul loe, nici un mijloc de a se asigura de
calitatea si de preparares doctoriilor, dar inca ale capacitatea celor ce
vindead% spune 5tirbei.52).
Analele parlamentare, Vol. V, pt. I, pag 243.
Analele parlamentare, vol. I/1, pag. 442.
Raportul lui Barbu $tirbei catre Kiseief, in Convorbiri literare, and
XXII, pag. 849.

www.dacoromanica.ro
 493

Negrt§it ca spusele lui tirbei, adevarate pentiu epoca dezastru-

lui adus de rasboi i ciuma. nu sunt aplicabile epocei anterioare acestui
prapad, pentruca din studiul facut 'Dana acum am aratat cu dovezi ce nu
se pot tagadui, stracluIntele fära seaman ce s'au facut dela 1775 in-
coace pentru a se pune buna randuiala in asistenta saracului, in con-
trolul practicei inedicale i spiteresti, cat si in chestiunile edilitare in
raport cu igiena.
Aprecierile lui *tirbei par mai mult o justificare a severitatei cu
care a procedat Kiselef la realizarea planurilor lui de organizare si mai
ales ca sa reliefeze cat mai mult rezultatele acestor realizari.
Peni.ru reglementarea ceruta de Kiselef se intocmise deja cloud
proecte, unul de catre Aga Cantacuzino i altul de Banu Baleanu, dar
se vede ca nu erau suficiente; de aceia, Obsteasca Adunare a Divanu-
lui alatura pe langa comisiunea numita de Kiselef, pe d-rii Constantin
Estioti i Grunau i arhitectii Harte! si Host (sau Ott), ca
cari sa intocmeasca un regulament complect de politie si organizare sa-
nitara. Regulamentul intocmit a fost intarit la 6 Iul:e 1830:

CAP. I. Chibzuirile pentru toate cate privesc la curátenia

imbunätätirea politiei.
Sectia I. Art. 1-4 fixeazä hotarele Bucureqtilor, cari trebu-
esc insemnate ca petre de hotar; fixeazä barierele de intrare
eOre, celelalte ulite urmand sä se infundeze.
Secpia II. Art. 5-9, hotAnisc modalitatea curätirei pava-
rea ultrior marl; hotäräsc conditiunile sub care se pot clädi casele
noi i repararea celor vechi ; construirea latrinelor .7i a morilor din
lungul aimbovitei, cht i curä tirea Dambovitei.
Sectia III. Art. 10-12 hotäräsc täerea unor qanturi in lun-
gul latul oraqului prin cari sä se dea scurgere lacurilor bäl-
toacelor depe ulite diferite atte locuri.
Sectia IV. Pentru curätenia qi aoele cate privesc la sän3-
tatea oräqenilor.
Art. 13. Sä se indatoreze fieqcare de ob.Fte qi färä osebire,
stäpan de casä sau präväliaq, sä-fi mäture at& curtile cât .7i pe di-
naintea caselor i prä väliilor partea je jurtfátate din ulitä cat ii tine
¡ata casei, insä de douäori pe séptämang, in zile hotäräte, Mar pi
Sambätä; iar gunoiul sä se strängä pe aläturea in marginea ulitelor,
ca viind carele cele oranduite, sfi-1 ridice s5-1 scoata- afarä.
Art. 14. Sä fie cel putin 50 de care cu cate doi bol i.nchiriate
prin contract, cari, impärtite pe ulite, sá fie datorate a umbla toatä
zitra i veri tin& va gâsi cat de pupin gunoi ori start; de dobitoace,
sä-1 ridice §i sä-I ducg afara.
Osebit de aceste 50 care, sä se indatoreze con tracii calda-
rämurilor din ulitele cele mari, ca sä aibä qi din parte-le o sumä de
care cat se va socoti, spre a fi de mai bunä inlesnire §i de ajuns in-

www.dacoromanica.ro
494

tru lucrare, atat vara pentru cara tul gunoaelor, cat fi ¡ama pentru
curätirea noroaelor.
Art . 15. Locurile cele hotärate pentru scoterea guruoaelor sunt
cele mai jos arätate:
pentru Podul Mogo.7oaei, i pentru mahalalele dirnprejur,
la gropile de nisip ce sunt in capa! ulitei Targoviqtei langa grädina
lui chir loan Scula; lungimea lui stánjeni 200 §i lärgimea iarái ase-
onenea.
Pentru Podul Targului de 'Mara i pentru mahalalele dim-
prejur, la capul numitului Pod in drumulFoc§anilor pe mäna stängä,
eqind din Bucure0i in dreptul locului ce s'au hoar& pentru in gro-
paren mortilor; lungimea lui stinjeni 200 ci lâfimea iar4i asem enea.
c ) Pentru Podul lui 5erban-Voclä i pentru mahalalele dim-
prejur, la ca pu! numitului pod, incepand dela strafe' la vale, pe din
dosul unei grädini a d-lui Banului Brancoveanu; lungimea lui stan-
jeni 225, iar lärgimea iard§i asenvenea.
d) Pentru Podul Calicilor i pentru mahalalele dinprejur, la
capul numitului pod in deal, pe local din drumul Craiovei, care este
dincolo de via Exc. Sale Ghinäralului Varlaam; lungimea stanjeni
225 lärgimea iaräsi aseinenea.
lar gunoaele mahalalelor Gorgani qi Mihai Vocla se vor duce
iaräqi la gro pile de nisip, care s'au hot:at& pentru Podul Mogo-
soaei, landed le cede ca apropiere.
Art. 16. Tot la aceste locuri de gunoae va fi indatorat fieq-
care orà§ean, cu carele sale, sa-.i ducä i bäligarul grajdului, de
douäori sau cel pu fin odatä pe saptämä nä, incat sä nu i se afle
ligar in carte. lar cine va indräzni de aici inainte a mai arunca
gunoi ori pe Dambovita, ori pe locurile ce se hotdräsc a rämanea
slobode pe marginen cea dreaptä §i cea stäng5 a acestei garle, ori
la vreun alt loc slobod din Politie, se va pede psi stranic si se va
indatora a pZ.äti straf la venittil Casei Politiei. un galben impärä-
tesc; ingrijind Folitia pentru aceasta ca mare privighere de a se
päzi intocmai.
Art. 17. Sä fie 16 care ca bu fi, inchiriate iaräsi prin contract,
cari, impärtite pe ulitele cele mari, sä fie datoare a cära apà in toate
zilete i a uda caldarämul, rnaturiind qi praful, cari bu fi, la capa-
taiul cel dina poi, sä aibä cate un vas de tinichea cu gäuri, ca prin.
treed vas sä se verse apa din bute i sä se [acá udarea caldara-
mului.
Art. 18. La petal locuri afará din Politie, la capul ulitelor ce-
lor mari, sä se [acá ate o pie ta mare, ca acolo sa se strangä in
toate zilele dearandul, carde ce vor veni dupe la sate, ca kmne,
fan, orz, cärbuni, varzä i once alte felurimi de producturi; lo-
cuitorii Politiei ce vor avea trebuintä de acestea, sá meargä acolo
a le cumpära; cumpârandu-le sá eib5 voe a le baga in Politie
chiar cu catete acele, ca sä le aduce' pang la casele lor; pentru

www.dacoromanica.ro
 495

:are s'au chibzuit pietele ce se insemneaza mai ¡os qi fieqtecare

piatä va avea intindere ca la 12,000 stfinjeni inpfitrati, insä:
La capul Pcdului Mogo§oaei pe locul ce cade intre qoseaua
care merge la Herästr5u qi intre qosearta care merge la Colintina.
La capul podului Tárgului de Afarä, in locul acel ce pän5
atunci era tar° obqtesc qi se numen Obor.
La captil Podului lui $erban-Vocld, pe deal, in potriva viei
Serdarului Costache sin Mihail Chiritä.
La capul Podului Calicilor, pe dealul ce este din susul stre_
jei, intre via Exc. Sale Generalul Constantin Varlanz qi intre via
räposatului Clucer Chiriac.
Pentru mahalagii ot Gorgani qi Mihai Vocla", cari au eqire din
Politie pe Ulita Podului de I-'5mänt, s'au socotit de prisos a se
face qi altä piat5, ca uní ce pot a se sluji cu cea din Pod& Mogo-
qoaie, cäzändtz-le cu apropiere.
Art. 19. .ase pie (e mari, sä se hotärasc5. in Politie pentru
vänzare de carne, zarzavaturi, poame, peqte, malai qi once alte
felurimi de producte care privesc la indestularea obqtei, imp5r-
tite dup5 osebirea isnafurilor sau vänzätorilor, nefiind slobod ni-
rneni de acum inainte a mai face asemenea vänzäri prin alte lo-
curi.
Aceste pie fe se vor cump5ra ca bani, ca sä fie totdeauna ob-
qtei qi hotäräte pentru o asemenea trebuintä, cate sä fie la mai
jos insemnatele locuri ce cad inderminatece pentru toatä intin-
derea Politiei. insä:
Pe Podul Mogoqaiei, la casa räposatului Clucer Alecu Ni-
culescu, sau pe locul clumnealui Cámaraqului ¡anca Chica, ce este
din dosul casei räposatului Clucer Deqliu; iar .neinvo:ndu-se cu a-
ceqtia pentru pret, se va cäuta alt loc imprejur.
Pe Podul Thrgului de Afar5, la zidurile Doamnei Ancufei.
Lingä casa Eältärepului, sau nevoind st5p5nul locului a-I vinde, se
va gäsi altul imprejur.
Pe Podul lui $erban-Vodä, aproape de rminästirea S-tului
Spiridon cel Nou. in local ande se fäcea dula pul, care loc era al
sfintei Mitropolii si Sf.inta Mitro polie din biznävoint5 poate s5-1
däruiasc5 obqtei, ca sá nu se mai dea bani in cumpárfitoare de
all- loc.
Pe Podul Catici(or, la Casa Doamnei Logofetesei Catincäi
Bärcäneascäi. ori nevoind sä-1 vänzä, se va gäsi alt loe imprejur.
Subt mänästirea Mihai Vodä, pe local D-lui SLoln*c Pe-
trache, ce-1 are luat cu embatic dela numita mänästire; care piatä va
fi pentru ma. halele: Podul de P&nänt, Gorgani qi altele din parten
locului; iar nevoind vinde, se va cauta alt asemenea ice im-
prejur.
In tärg, a areia aqezare sä fie in locul unde acum se aflä
Pusaria. fiindcd Puqoaria'are a se face in Mangstirea S-tului Spi-
ridon, dup5 cum se va vorbi mai la vale pentru aceasta.

www.dacoromanica.ro
496

Art. 20. La fiescare piatä, pina" a se face cimiente, sa se faca

cate un puf ghizduit cu piatra pana in huid, ca sä tie apa' indestulä
pentru spälatul täräbilor de carne, de peste i zarzavaturile; toate
aceste plete sä fie astennute cu caldaram de piai:ra-
Articolete cari urraeaza dela 21 la 33, le rezumarn: Se °preste
specula alimentelor: precupetii ce au obicei de ies atara din poli-
tie intimpind carele cu producturi ca sa le cumpare ei si pe
,,urma sa le vanza la ora seni cu indoit, intreit sau si mai mult pret.
sä se popreasca; i once felurione de producturi vor veni spre
vanzare, sa intre drept in pie tele cele hordiate, ca sa se cumpere
de oraseni cu pretul ce se va putea invoi; iar precupetii, nici
-chiar din pie fe sa nu tie slohozi alt-fel a cumpara, tara numai
,,dupa sapte ceasuri turcesti ate zilei; cate producte vor ranzanea ne-
,,vandute de tarani la oräseni, pe acelea sa le cumpere precupetir.
Se fixeazä local linde trebue taiate vite/e, locul unde au a se pre-
para säpunurile i locurile pentru. vanzarea i prepararea pestitor. Se
°preste ingroparea mortilor pela biserici in oras; in acest scop se
fixeazä locul a patria cimitire, care trebuesc ingradite i sá aiba si
ate un paraclis. In fiecare din cele cinci 1;160 ale orasului antune
biserici trebue s'a tie cate un dric mai e/egant pentru dusul mor-
tilor mai de seamä. Crestinii cetatenii de alte rituri au cimitirele
lor. Artioolul uttim, art. 32 hotaräste aducerea apei; Pentru
mete este neaparatä trebuinta a se face in Politie, dar dupä chib-
,,zuirea ce au fdcut arhitectonii, s'au väzut ca numai pentru cinci-
zeci deocamdatä, cisenele, tnebuesc lei 1353140, si ana- lor s'A' se a-
-duca din Dambovita dela satul Eta cu, judetul Ilfov, caci isvoare prin
-prejur nu s'au gasa de unde sä se poata aduce apia indestulä;
si tirada venitul ce s'au intocmit spre cheltuiala inbuna tirei Po-
Iitiei este mic, nu täima'ne alt mijloc decit din prisosul venituritor
mana stirite parnantenesti sa se faca un irat (venit) pe o suma de
-ani, sau si din acelea ce se va mai chibzui de catre Obsteasca Adu-
nare, ca sa poata lua sfarsist facerea cismenlor mai in scurtä
vreme-.
Sectia V. Art. 33-36. Pentrir infrumusetarea Politiei. Se
infiinteaz5 felinare care ard cu untdelemn sau untura' de peste;
se fac trei pie fi pentru plimbarea publicului si un teatru cit actor:
destoinicr. Se prevede i angajarea unui arhitecton al orasului.
CAP. II.
Sectia I. Alcatuirea Politiei i indatoririle sale. Art. 37-45.
Orasul se imparte in cinci plá.i. fiecare cu cate *un ca-nisar si
sluibasii- neces-ari pentru paz5. Mai mare este Aga. Se-
diul principal este in dosul Hanului Manuc. Printre celetatte atri-
buril, Agia are sarcina sä supravegheze: 1) Curatenia ce trebu-
',este a se päzi totdeauna la pietele de vanzare i alte locuri publice.
-2) Pentru regula ce se va chibzui de catre Doftorii politiei, atät

www.dacoromanica.ro
 497

asupra vanzäri lucrurilor celor de mancare, cat si a calor altora

asemenea ce privesc la saatatea Privigheazä sä nu se in-
mple incendii; se propune infiiniarea de foisor de foc, cosari cari
sa fie datori sa cure (e toate cosurile. Tot Agia privigheaza asupra
strainilor, reglementeaza dreptul de a purta arme, paza de noapte
controlul slugilor.

Sectia II. Alcatuirea comisiei de doftori. Indatoririle sale si

oranduiala ce trebueste a se pizi asupra spiteriilor.
Art. 46. SA" fie cinci Doftori ai Po!Wei oranduip din cei mat
cu stiintä, insä rcinandu-se fiescare anume cu ingrijirea unei
iar datoriile fiescarnia vor fi cele mai jos arä tate;
Sa' meargä ate douà ceasuri pe toata ziva, in vreme ho-
tärata, la casa ce se va inchiria intr'adins, la kcul cel mai de
mijloc al pläsei, ca sä oerceteze pe rand pe toti bolnavii ce se vor
infatisa acolo si prin re(ete, sä le oranduiasca trebuincioasele dof-
torii.
Va altoi si pe toti copii i alti oameni ce vor fi in aseme-
nea trebuinta, avand pentru aceasta osebitä privigh,ere ca prin mij-
local Comisarului si epistatilor pia sa fie indatorati pärintii a-st
trimite la casa cea hotäratä, pe toti copii cei de cura nd nascu(i, in
anal dintai al nasterei tor. spre a-i altoi.
Sä fie datori a merge cal putin °data pe sa ptamana la
piam de vanzarea producturilor, iar mai ca osebire cele ce pot a-
duce vätamare la sänätatea obstei, cum: carnea, pâinea, pe§te/e,
poamele altele, sä [acá raport catre Agie ca, pentru cele ce se
vor fi urmänd in potrivä, indatä sa se puna mäsurile cele de indrep-
tare, iar cei ce cad sub greseala sä-si ja pedeapsa cuviinciosa.
Asemenea privighere va intinde in tot coprinsul plá.ei, ca
once va baga de seamä, ca se urmeazä in potriva särtätatei obstei,
cum: necurätenia ulitelor, lepadarea de starv si, intr'un cuvant, cate
aliele va socoti cä pot fi vatamätoare. indatä sä faca cunoscuite prin
raport Agiei, spre pazirea bunei orandueli mustrarea calor cu ne-
bggare de seama catre a lor datorii.
Art. 47. Acesti cinci Doftori, aduada-se cu totii pe fteqcare
cincisprezece zite °data, la una din casele ce se oranduesc prin plasi
pentru Doltori, care va cadea mai cu indemanare, vor inchipui o
Comisie sub presidentia unuia, ce se va alege dintr'ansii carele
se va schimba pe rand pe tot anal, insärcinat ca indatoraile cele
mai jos arätate:
1) Fiescare dintr'acesfi Doltori, la torna adunarea de cinci-
sprezece zile, sä-si [acá relatia pe scurt pentru câte va fi bägat de
seamä a se urmeaza in coprinsul pläsei sale, aducatoare de välä-
mare la sänätatea obstei, pnecum si pentra rebut boalelor ce vor
veaea ca sporesc dupä vreme; si ca totii chibzuindu-se pentru orice
32
www.dacoromanica.ro
498

va privi la sanatatea oNtei, sa faca raport catre Stapänire, ca ma-

surile ce se vor socoti folositoare, sa se pun& in lucrare; iar acele
relatii sub iscalitura fiefcäruia Doftor, precum copilla dupe ra-
porturi, sä se pästreze la cancelaria Adunarei; de aceia, pe längä
numita Comisie se va orändui fi un Logotat vrednic.
2) ACeasta Comise este insarcinata a cerceta diploma Dofto-
rilor celor noi §i a hirurgilor ce vin aicea ; niciunul dintr'anfii
nu va fi volnic a face meseria doltoriceasca sau hirurgiceasca, /Ana
nu va infätiqa mai intai la aceasta Comisie diploma ce va auca,
care gasindu-se intru toate dupa oránduia?6, se va face Jurnal
iscalit de Doftorii Comisiei, se va pästra origina/al la Cantelaria
sa; iar acelui Dcrftor i se va da,indata copie adeveritä.
Asemenea, intocmai, se va urma fi perutru spiteri ; ca aceia
numai, ce vor infatifa diploma pe numele lor, cumca intru adevär
au petrecut cursul invataturei clapä oranduiala, la vreuna din Aca-
demii, sä fie volnici a tinea spitärie in aceasta Tara.
La deschiderea fiefarei spiterii noi, sä meargä toti Doltorii
Comisiei a cerceta doftoriile de sunt bane, precum i daca spiteria
este indestulata cu doftoriile celc trebuincioase ; dupa care fa cän-
du-se jurnal gäsindu-se spiterul la toate dupä oränduiald, i se va
da voe a vinde ; iar in potriva, sä se popreasca.
Vor fi indatorati Doftorii acestei COMiSii sa meargä toti
irnpreunä cel puttin °data' pe luna i fära veste la fiefcare spital, ca
sa cerceteze cu deamaruntal starea bolnavilor, cäutarea ce li se face,
at& despre curätenie, cat i despre hranä, precum qi doltolide ce li
se dau, fäcänd indata raport la Stapanire de se pazefte intru toate
buna orânduiall
Intocmai va urma pentru Orfanotrofia ce se va ora ndui,
De cloud ori pe an, la vreme hotäräta, toti Doftorii acestei
Comisii impreuna cu unul din spiterii ce va fi mai cu ftiintä i ca
ipolipsis, care se va alege de catre Doftori, sá mearga a vieitarisi cu
osebita bagare de seamä, toate spiperiile cele din politie, spre a se
incredinta de sunt doftoriile in stare bunä fi de are fieFare spiterie
toate cele trebuncioase ; iar in potrivä, fiind, doftoriile cele vechl
sä se petoetluiasca j indata omisia Doftorilor, sa faca raport catre
Vornicul cel Mare, carele, dui:4 al doilea cercetare, va porunci sa
lepede doftoriile cele vechi fi spre pedeapsä acel spiter sa plateasca
talen i 500 pe seama spitalurilor.
Art. 48. SA fie dot hirurgi, dintre care unul va fi operator fi
altul mamus, spre a se intrebuinta de catre Comisia Doftorilor ande
se va gäsi cu cale, la iniampläri extraordinare.
Art. 49. Fiefcare spiterie sa fie indestulata ca toate acele dof-
torii cate se arata in Farmaoopea Austriaceasa, §i pe tot antd
preinoiasca toate doftoriile, scotand extracturi, elixicuri, siropuri fi
altele asem,enea din ate burueni sau Pori sunt supuse la stricaciune.
Art. 50. Spiterii sa vândä doftoriile intocmai dupa taxa Vienei,
cea de acum...

www.dacoromanica.ro
 499

Art. 51, 52 se referä in intregime la comerful spiteresc... 53).

Art. 53. De nteapäratä trebuintä este a fi un Veterinar sau
Doitor de vitet carde pe fiegcare zi, sá fie dator a merge sa vazä
vitele ce se tae la racelärii, de sunt sänätoase, insä pànä a nu se
taia, ca sä nu ingäcluiasca a se täia vitä bolnavä ; sau la impotrivä
urmare, sá reportuiasc5 indatà 54),
Apoi se fixeazä ate cinci sute de lei drept chirie pentru fie-
care local, in cele cinci plä gi, pentru medicii respectivi ; 200 de lei
pe lung simbria unui logofät gi 600 de lei pe an chzltueli de can-
celarie 55).

Regulamentul a fost intarit la 6 Iulie 1830. Dar aceasta nu inseamna

ca s'a 0 pus in lucrare minunatele lui dispozitii. Pentru asta trebuia timp
0 mai ales bani multi. De aceia propunerile nu s'au putut realiza decat
treptat. Catre sfarsitul anului 1833, Vornicia mare a cerut tuturor ora-
Flor, sá raporteze despre inbunatätirile urgente de care au nevoe ; prin-
tre raspunsurile primite avem §i pe cel al Bucure0ilor, din care se p3ate
vedea ce anume ramanea de realizat din prevederile Regulatrientului :
1) Se cere infiintarea cana telor de scurgerea apelor ;
Caldaränz de piaträ.
Facerea a 50 de cigmele preväzute in regulament, la care
se propunc cá mai bine ar fi sä se aducä din Europa instrumen-
turi maistri pentru cigmele artiricegti, care poate sä tie o prea
micä cheltitiala pe liing5 suma ce se arata mai sus (1.800.000), §i
totodatà dobändeste oragul apa de isvor-.
In locul celor .ase pkte preväzute in regulament se pro-
pune infiintarea a patru pie fe in lungul celor patru poduri mart a/c
oragului.
Fixarea hotarului oragului.
Infiintarea unor foigoare de foc cu ceasoarnice gi do-
pote".
7) 0 piatä mare in tars,. Un teatru. O gràding publicä. Cea-
sornice pela mánästiri. Un anumit plan de constructii pe podurile
cele mari, zise Poduri domnegti.

pentruca Vornicia Mare se interesa la fel de Inbunatätirile ne-

cesare celorlalte ora*e, s'au Inregistrat raspunsurile tuturor ora§elor din
Muntenia. Este un document frumos 0 de netagaduita valoare pentru
oricine ar vrea sa studieze mersul evolutiv al desvoltärei ora§elor noastre:
dar din cauza lungimei, este imposibil de redat in aceasta lucrare, nici

Vezi vol. II, pag. 578.

Analele parlamentare, vol. I/1, pag. 4710-475.
Idem, pag. 488.

www.dacoromanica.ro
500

macar in rezumat, pentruca s'ar perde farrnecul ce-1 poate avea numai
un studiu complect. Ne multumim a-1 semnala celor interesati .

b) INCADRAREA SERVICIILOR CU PERSONAL MEDICAL.

Incadrarea serviciilor sanitare ale orasului cu medicii necesari era
treaba mai grea. Greutatea sta in faptul ca mai intai trebuia sa se regu-
leze situatia doctorilor cari au stat i i-au facut datoria In vremea ciu-
mei, dintre cari unii erau deja in slujba orasului numiti cu leafa Inca din
vremea lui Grigore Ghica.
In adevar in timpul ocupatiei rusesti veniturile orasului erau in
mana Rusilor i acestia plateau cand vreau i suprimau lefurile MIAs
cand voiau ; in acest chip au mers lucrurile pana la venirea lui jeltuhin ca
guvernator rus la noi, care, asa dinteodata a suprimat plata doctorilor,
unora din Martie, altora din Aprilie 1829; totusi medicii au ramas la
posturile lor continuand a-si face datoria.
and a venit Kiselef medicii neplatiti s'au plans lui.
La 30 Decembrie 1829, primind reclamatia, Kiselef s'a adresat
Divanului ca sa-i dea informatii,in aceasta pricina :

Doctorii orasului Bucuresti ce cautg de sgraci, in jaiba ce

mi-au dat, arata ca ei primeau intotdeauna lea fä din Casa milelor
pentru ostenelile lor. Acea tea fa a incetat dela 1 Martie 1829, färg
a .ti pricina. Acum roagg spre a se urma leafa si pe vremea viitoure.
Pun inaintea Divanului, sg mg instiinteze ca deamgnuntul de osjr-
día (or ce au arätat in ora. Asemeraea sg-mi arate cine anume sunt,
si dela cine primeau leafa, pentru care pricing au incetar.
ss. Macedonski (tglmaciu). 57 )

La randul lui, Divanul cere deslusiri Departamentului Epitropiei

obstirilor, cel intocmit de Grigore Ghica. Si acest Departament raspunde
la 21 Ianuarie 1830, printr'un lung raport in care insira toate documen-
tele existente in condicele ce se gäseau la acest Departament, incepand
din anul 1816. Din aceste documente se desprinde organizarea facuta de
Vocla Caragea in anul 1816, asa cum am dat-o mai sus in capitolul
Creiarea medicului public si organizarea sanitare 58), modificarile in-
troduse de Grigore Vod'a Ghica i motivele pentru cari s'au suprimat
lefile doctorilor :

Analele parlamenware, vol. IV/1, pag. 314-582. De asemeni : Arh. Stat

Ad-tive noi, judetul Ialomita, dos. 2168/1834 roe, /a data de 7 Noembrie 1833. P.
Samarian. Istoria orasului a1ara51, pag. 103.
Arh. Stat. Ad-tive vechi. Dos. 4611829 ro, pag. 53. Rap. 12737 din 30
Dec. 1829.
Vezi pag. 301 surnaSt..

www.dacoromanica.ro
 501

Care cinstitul savarsitor Divan al Princip. Valahiei.

Dela Departamental Epitropiei Obstirilor.
Pitacul Cinst. Liven dela 19 ale urnatoarei luni, sub nr. 280,
Cu plecaciune primindu-1, i-am inteles coprinderea, ca Inalt Exc. Sa
D-1 Prezident al Divanurilor, prin predlojenia Exc. Sale dela 30
ale trecutului Dec. sub nr. 12.737, ce s'au dat la jaiba dohtorilor
orasului Bucuresti, prin care area cá ei primeau lea [à totdeauna deja
acest Departament pentru ostenelile lor ce lac ca cautarea celor sa-
raci, iar dela I Martie leat 1829. au incetat acea leaf& cerand a se
trimite Inaltului Exc. Sale stiinta de osärdia ce au aratat ei intr'a-
cest ores, cine aflame, cât si dela cine primeau leafa si pentru
care pricina au incetat.
Pe temeial careia. cinstitul Divan cere mai sus arätata sfiinta.
La care ca cinste räspunde Departamen tul ca, dupä cercetarea ce an
facut condicelor Epitropiei, se gas-ege intocmirea doh orilor politiei
facuta din vechime. lar mai ca intemeere se väzu o porunca a Dom-
nului Caragea. scrisa din leat 1816 Sept. 18, data la anaforatia dam-
nealui Vornicului Mihalache Manid. ce au lost atunci vel Vornic
al Obstirilor, qi coprinzatoare ca, sfa -situl i pricina pentru care se
dan dela Cutia Epitropiei obstirilor lefi la dol.:tot-II cei arätati prin
anafora (care eran atunci cincisprezece) si pentru care se cunosc
dohtori ai politiei, in admir este, numai ca sa fie datori a cauta la
boale pre cei säraci i scäpätati, fär de nici o pieta, nefand cu
doialä a dela acei ca stare isi iau fiescare plata ostenefilor sale ;
poruncind ca sä arate numitilor dohtori sä-si imparta intre dumnea-
lor toate mahalalele politiei. dupä care porunca se vede, cif s'au
facut atunci urmare dela Vornicia Obstirilor, precum se cla pliro-
forie din alaturata foae ce se gäsi in härtiile Departamentului supt
pece tea Vorniciei iscalitura dumnealui Vomicului !strati Kretu-
lescul. Dar de se va fi pus in lucrare acea intocmire sau nu, Depar-
tamentul nu are nici o stiinta. caci la leat 1824. and s'au intocmit
acest Departament (stricandu-se Vornicia) de catre Maria Sa fostill
Domn Grigorie Ghica, nu se vede vreo armare dupä oránduia:a de
mai sus aratatii, cleat numai, se gaseste la Epitro pie cele niai ¡os
insemnate poranci, insä :
Leat 1824, April 5, ponturi pentru intocmirea si orándaiala
Departamentultri Epitropiei Obstirilor sub luminata pecere donz-
neasa Futre care pon turi, se vede scriindu-se chiar asa Leafa la
opt dohtori po talen i 880 pe lung ( fara de a se arata datoria lor
ce chip au a urrna- ). (Vezi pag. 305).
Teat 1825, Janie 1. In'Jri-e domneasrä la o an-Ifora a
prin care area ca in luminatele ponturi ce sttnt date.
aresDepartament.

se vede coprin7,5 ndu-se pentru dohtorii politiei cá sunt a li opt

si au lea [à pe tuna talen i 880, ale carora nurne si suma lef-i resca-
ruia se aratä osebit prin alaturata foae. Dar Epitropia neavand urea
osebita porunca pentru intocmirea dohtorilor anume, c-re Hite.
anume de numele si lea fa fiescaruia dohtor. In care intär're se po-
runceqte ca intoomai sä se tirmeze darea lefilor de talen i 880, ce este

www.dacoromanica.ro
502

insemnatg la numele fiescgruia dohtor si se aratä prin numita ana-

fora, Cu osebire numai ca in locul dohtorului Rasa, sg se aseze doh-
torul uonstanan Alexandridis. (Vezi pag. 305-306).
1826, Februar 5. Pitac domnesc catre acest Departament co-
prinzgtor cg dumnealui dohtorul Seratim, au avut si mai inainte
leafg dela aceastg Epitropie, de aceia ii orb,' ndue.ste leafg. Cate ta-
leri 150 pe lung porunceste ca din iraturile Cutiei milosteniei &A*
se rgspunzg argtatii bani, pe toatä luna. (Vezi pag. 306).
1827, Februar 18. Ipac. Alt pitac domnesc coprinzgtor
cä dumnealui dohtorul Constantin Caracas, prin hrisoave domne§ti
are oranduit, sá ja lea fa dela Cutia milosteniei Cate taleri 200 pe
lung si porunceste a i se da aceastg leatä. (Vezi pag. 306).
1827, Martie 6. Ipac. Alt pitac domnesc pentru dumnealui
dohtoru Pantazi Exarhul, cá se aflg intre dohtorii politiei, de aceia
ji orânduege a i se da leafg din iraturile Cutiei milosteniei cite
taleri 150 pe luná.. (Vezi pag. 306).
1827, Martie 6. Ipac, alt pitac domnesc pentru dumnealui doh-
torul Costantin Filitis, orgnduindu-1 leap ate talen i 200 pe lung.
Cari, acesti patru dohtori de mai sus argtaa, s'au adgugat
peste suma de opt dohtori ce se aratg prin ponturile intocmirei ace-
stui Departament. tSi asa, vel dohtorul Silvestru si Mesit ce se 415
fiind scosi mai dinainte, acum se afta zece dohtori al politiei,
cgrora li s'au urmat darea letei, unora pang la sfarsitu1lunei Martie
leat 1829, si altora pan5 la sfar.situl lunei April cu acelas leat, dupg
cum se aratg cu deslusire prin algturata foae, atat num,ele lor cat si
lea fa ce au avut fiescarele. lar de atunci li s'au poprit darea lefei
numitilor dohtori, din porunca dumnealui vel Vistiernic, ce att dat
prin grai acestui Departament. Dar pentru osardia dumnealor doh-
torilor, ce vor fi argtgnd acurn in politia Bucuresalor, pentru acea-
sta poate lua cinstitul Divan, desgvarsitg pliroforie dela cinstita Co-
misie a cercetgrei bolnavilor.
Semneazg Giani Orgsanu si loan Ggnescu.
Apoi se adaugg : Numele a opt dohtori ce s'au argtat pan
anaforaua acestui Departament al Euitropiei Obstirifor cu leat 1825
s'au intgrit de- Mgria Sa fostul Domnitor Grigore Ghica 59 )
Dupg care urmeazg :
Num ele domnilor dohtori ai politiei ce se alla acum, ce leafg
au avut fiescarele si pang ear& li s'au urmat darea lefei pe trecutul
an 1829:
200 dohtorului Const. Filitis, i s'au dat leafg pang la sfirsitul lui
Martie 1829.
200 dohtorului Arsache ipac, asemenea.
200 casa rgoosatului dohtor Constandinache Caracas, i s'au dat
59) Vezi aceastfi lisT6 pag. 305.

www.dacoromanica.ro
 503

pang la slar.situl hinei April leat 1829. Pentru care, acesti

bani ai lefei este pitac a/ Cinst. Divan scris dela 9 Noemb.
1828 sub nr. 196, coprinzator china predlojenia stralucirei sale
graf Palin, fostul prezident al Divanurilor, sub nr. 5369, prin
care porunceste ca leata ce se da räposatului, sa se dea fa-
miliei numitului raposat.
150 doht. Serafim, i s'au dat pana la sfarsitul lui Martie leat 1829.
150 Pantazi Exarhu, ipac, asemenea.
100 l te fan i s'au dat pang la sfar.situl lui April.
100 Spor i s'au dat pang la sfarsitul lui Martie.
85 Grunaos, ioac, asemenea.
85 C-tin Alex-andridis, ipac, asemenea.
70 Oler, ipac, asemenea.
1330 60).
In räspunsul de mai sus, dat de Departamentul Epitropiei se spune
cä, in ceiace prive§te osardia chimrrealor dohtorilor, ce vor fi aratänd
..acum in politia Bucuresti/or-, Divanul sà se adreseze Comisiei cercetà-
rei bolnavilor. Drept aceia, Divanul s'a adresat acestei comisii, care, la
20 Febr. 1830 trimite un Catastif de dohtorii ce au lost in slujba Co-
mitetului, pentru osebitele ostenelile lor de bravura- 61). Dupg care.
Divanul trimite lui Kiselef o Aratare de dohtorii ce se coprind in foaia
trimisä dala Inaltul Comitet al precurmärei molimei si s'au impartäsit
de mila, ce din inalta porunca s'au Mau :
Cei ce s'au imparasit cu cate lei 2400: Alexandridis, Bubuki,
Gusi, Ste fan, Estiotis.
Cei ce s'au impartasit cu ate lei 2000 : Serafim, Spor, Grunau.
Cei ce primesc acum lea fa dela Comitet, dintr'aceiasi dohtori :
Lachier lei 200. 400.
Maer 120. Gusi 400.
Alexarzdridi 400. Bubuki 400.
se mai aläturä un tablou cu dohtorii cinovnici (adicä functio-
nari), cari se aflä pe lAnga Inaltul Comitet :
Cinurile i familiile. Datoriile ce au implinit §i ce
osteneli au fäcut.
Mai marele medicinschi Cinstitii se indeletniceau neincetat
cinovnic doctorul Lakier facand punere la cale in orasul
Bucuresti. pentru precurm area
Doctoral Marsilie molimei si in räspunderea loe
era si vizitarisirza trupurilor
incarte.
Arh. Stat. Ad-tive vechi. Dos. 46/1829 ros, fila 53.
Arh. Stat. Ad-tive vechi. Dos. 46/1829 ros fila 66, raport nr. 369.

www.dacoromanica.ro
504

Lecarul Meer Ce se 415 slujind pe länga Comi-

tetul dejurnoi, neschimbat, pen-
tru vizitarisirea (ualror coman-
delor trecätoare. Asemenea era
intrebuin fat la toate extraordi,
Dohtori dejurnoi : nariceqtile

Serafim Au lost intrebuintati la obfteasca

Maer (lecarul) vizitarisire a ora§ului.
Arsache, Cand an fast ciumä in Bucureqti
Exarhu s'au aflat dejurnoi.
Grunau

Estioti, Vizitariseau in toate bol-

Gusi, navii ce veneau in hanuri si se
1 I ) Alexandridi, opreau acolo. Asemenea vizita-
Bubuki riseau neincetat si pe cei ce se
.te fan (Episcupescu) bolnäveau de isnoavä 62 ).

La 12 Aprilie 1830, Divanul trimite Inca ()data tablourile de mai

sus, cu cei ce s'au impärtäqit de mila ce din inalt5 poruncä s'au face'.
Adaugand ca pricina poprirei lefilor este dupä porunca ce s'au lost dat
"de atre cel mai inainte Prezident Jeltuhin lar dohtorul Filitis nu s'au
,,intrebuintat la nici o insärcinare, precum nici dohtorul Oler, lipsind in
Bra§ov-
Informatiunile ce s'au dat n'au fost suficiente ca sa determine pe
Kiselef 85 dea un raspuns imediat plangerei doctorilor. Deocamdata a
hotarat la 5 Martie 1830 sa se alcatuiasca Regulamentul pentru inbu-
natatirea i paza bunei orandueli in politia Bucurevilor" de care ni-am
ocupat mai sus, care avea sa intocmeasca Comisia doctoriceasca a ora-
ului §i atributiile medicilor comunali. $i ca nu cumva sa se mai plangl
doctorii care faceau serviciu in plä§ile ora§ului, ca fac serviciu (Ara plata,
la 15 April 1830 au fost in§tiintati ca de acum inainte vor avea cate
200 de lei lunar, platiti prin Agia ora§ului.
In aceasta vreme vechiul Comitet al precurmarei boalei din timpul
ciumei. schimbase titlul in cel de Comitetul privigherei-, adica privighia
sa nu se iveascä d:n nou epidemia ; dintre medicii cari servise in timpul
epidemiei mai ramasese cinci, Cate unul de fiecare culoare sau plasa a
ora§ului d-rii Alexandridis, $tefan (Episcupescu), Gusi, Bubuki i Rasti,
fiecare cu cate 400 de lei pe luna. In aceasta situatie, negreit ea' ordinul
lui Kselef carc le redt.cea leafa la 200 lei pe luna nu era de natura sa-i
multumeasca, dar totu§i era mai bine a§a decat de loc ca 'Ana atunci.

62) A Stat. Dos. 46/1829 ros. Ad-tive vechi, fila 46, 66, 67, 68.

www.dacoromanica.ro
 505

Si lucrurile au mers asa pan:a la 6 Iulie 1830 cdnd s'a intdrit Regu-
lamentul intocmit de comisia numitd in acest scop la 5 Martie, regulament
pe care 1-am rezuma i in parte in paginele anterioare "). Din acest re-
gulament face parte i roua organizare sanitard a capitalei, asa cd din
acest punct de vedere, 6 Iulie reprezintd o data' care trebue crestatd adanc
pe rabojul vremei, pentrucd dela 6 Iulie 1830 incepe un regim nou in
ceiace priveste incadrarea serviciilor medicale cu medici, i controlul
ticei medicale in raport cu sändtatea publica.
Cei cinci medici ai orasului Bucuresti aveau sd formeze Comisia
sau Comitetul doctoricesc din Bucuresti, un fel de Consiliu sanitar su-
perior, cu drept de control al liberei practice a medicilor i spiterilor
cu drept de control asupra institutiilor de asistentä.
Si pentruca exact in acelas timp se organiza i serviciul sanitar
al caratinelor, care avea in seamd i serviciul de prin judete, la 10 lithe
1830, Kiselef propune numirea unui mai mare doftor obstesc, care sd
015 conducerea tuturor scrviciilor sanitare ordinul este dat in ruseste
aici vom da tAlmdcirea romaneascä asa cum este notatä pe ordinul rus :

Pe temeiul chibzuirei intärite de d. glavnoi Comandusci, Ca-

rantinele i oboarele de schimb din Printipat, in erica' ndä vreme tre-
bue sä se intemeeze pe baza regulamentului alatuit de Inaltul co-
mitet pentru precurmarea ciumei §i pe baza reformei Ociumuirei din
lguntru a tärei.
fiinda dup5 noul regulament (reg. carant.) trebue a se
afla in presustvia Comitetului cel mai mare doftor al fárei, apoi.
fiinda nu asem enea acum nu este, pun inaintea Obstestei Adana-a
dupfi voia deplin inputernicitului Prezident, dupä primirea acqtia
55 se pue in lucrare. spre a se a/ege cu numire de mai mare doctor
al obstirei pe unul din cei mai cinstiti slobozi doctori de aici,
s5 rn5 instiinteze pe cine anume s'au ales pentru aceast5 trebuint5:
pe läng5 aceasta de trebuin(5 socotesc a ad5ugi c5 dupa ale gerea
unei asemenea, d. deplin inputernicit Prezident, socoteste a i se
hot5rfi lui si o potrivit5 cheltuialr.

Pe acest ordin se pune urmätoarea rezolutie :

,,S5 se oränduiasc5 dohtorul Istiotul cu lea p- hotgrAt5 câte
talen i una mie pe lun5. Semneaz5: Maio; Noghin, Grigore B5leanu,
Alex. Filipescu, Stet. Bálaceanu, Const. G-Iescu, Tänase Hrisosco-
leu, Alex. Nenciulescu si Barbu ,5tirbei".64).
Si la 22 Julie 1830 se co arnica' lui Kislef ca :

Vezi pag. 493 §1 urniSt.

Arh. Stat, Ad-tive noi. Dos. 25/1830 1-.3 fa I.

www.dacoromanica.ro
506

clupä chibzuirea ce jan fäcut, s'au gäsit cu cale a se onin-

dui ca numire de mai mare doh(or la presusvia Comitettului Catan-
tinelor, dohtorul Istiotul, cu ieatä 1000 lei pe lunä..." 66).
Iar dupa c.ateva zile, la 8 August, se comunica i lui Estioti aceasta
alegere. 66).
D-rul Estioti, prin cultura ca i prin devotamentul aratat cu prilejul
combaterii ciumei, s'a impus atentiunei tuturor. Gratie acestui fapt. Kise-
lef l'a numit in comisiunea care a elaborat regulamentul orasenesc din
6 Iulie 1830, prin care se pun bazele Comisiunei doctoricesti din Bucu-
resti. Tocmai aceasta era o indicatiune cá Kiselef prefera pe Estioti ca
medic sef al serviciilor sanitare ; dar, se vede treaba ea* nu toata luinea
era de aceias parere. Mai Intai, daca se observa bine, insasi numirea de
znai sus este numai pentru presusvia (adicä cancelaria) Comitetu/ui ca-
rantinelor", ceia ce inseamna cá Estioti n'avea nici un amestec la Comisia
cloctoriceasca a Bucurestilor ; mai apoi, probabil ca formalitatile acestei
numiri intarziau prea mult, ceia ce supara pe Kiselef.
Atunci Kiselef intreabä la 18 August, daca s'a format sau nu Co-
misia doctoriceasca sub presiclintia lui Estioti i daca formele cuvenite
au fost sau nu Intarite de Adunarea obsteasc5.67). lar dupa cateva zile,
la 21 August, Kiselef isi exprima din nou dorinta" clara, de a se numi
un doctor mai mare in Principat" care s'a fie oarmuitor celorlalti dootori
politicesti, numindu-se cilen (adica membru) la Comitetul carantine/or :

pe 1;41.10 care spre mai t'una punere de oranduialä a pärtei

doctoricesti, as dori ca sä ränduiascä un Doctor mai rnare in Prin-
tipat, insärcinändu-1 pe dänsul ca sä fie ocarmuitor celorlalti doctori
politicesti, numindu-se citen la Comitetul carantinelor". os),
De astädatä nu mai era niciunfel de Indoiara. Kiselef urmarea uni-
ficarea serviciilor sanitare, adicä Comisia doctoriceasca a Bucures'ilor
Comitetul carantinelor. s'A fie sub o singura conducere, cea a Mai marelui
doctor Estioti. Si dorintele lui Kiselef erau totdeauna porunci, de aceia
mersul lucrurilor n'au mai intarziat.
La 25 August 1830, Divanul savarsitor comunica lui Estioti cA se
ala tueste in politia Bucuresti o oomisie d'e cinci doctori pentrzz ingrijirea
sänätä tei locuitorilor sub presidentia Dumitale". Si in acelas timp se
comunica si Apiei sä faca cunoscut acelor doctori, sä se infätiseze la
dumnealui Estioti, spre a lua cuviincioasele poväturi si a inpreuna hiera
svre deschiderea Comisiei doctoricesti". 69).

Idem, fila 3.
Idem, fila 32.
Idem, fila 44.
Idem, fila 5.
Idem, fila 23 §i 24.

www.dacoromanica.ro
 507

Dupa alte cinci zile, la 30 August 1830 s'au confirmat ca medici

ai Comisiei doctoricesti, doctorii : Stefan Vasilief (Episcupescu), Alexan..
dridis, Niculai Gusi, Loan Rasti i Bubulci 70).
Drept inceput, trebue s recunoastem cA d-rul Estioti a fost un
perfect coleg, pentrueá cel dintâi gand la avut pentru colegii lui,
edrora propune la 28 August cu raportal care poartà nr. 2, s'A li se
mareascä lefile dela 200 de lei pe luna cat aveau atunci, la 600, adia :
5 medid ai Comisitei a cate 600 lei pe lung,
1 hirurg a 400 lei,
1 mamo q a 400 lei,
1 scriitor logolät ca 200 de lei pe luna.
Total 4000.71).
26 Sept. 1830. °data inariti in posturile lor, Divanul cere doc-
torilor sä p5seased la Indeplinirea Indatoririlor ce aveau. La 26 Septem-
brie 1830, le impune s'A' fixeze circumscriptiile sau pläi1e orasului ; pe
de alta- parte. Divanul intervine la comisia incfartiruirilot ca sa oran-
duiascä la mijlocul fie.garei plaqi cate o casa pentru strangerea docto-
rilor spre cercetarea bolnavilor 72). Lucru nu era tocmai usor. Rusii
erau stApAni la noi si nu s'ar fi putut obtine inchirierea unui local Mr5
invoirea los; dar ceiace ofereau ei pentru instalarea caselor medicale, nu
conveneau doctorilor, iar acolo unde ar fi voit s'a' se aranjeze doctorii,
nu se invoiau Rusii. De aici a urmat o multime de tratative i intarzierea
acestor inMptuiri.
24 Oct. 1830. Tocmai la aceastà datá Kiselef aproba propune-
rea lui Estioti, sA se m5reaseà lefile doctorilor d!n Comitet. cu
ca aceste lefi, panä la 15 Iulie trecut, s'a: fie platite din fondurile Comi-
tetului Privigherei, iar dela 15 Iulie incoace sä li se sloboac1,1 leafa din
casa lefilor 73).
In acest chip s'a rezolvat i reclamatia doctorilor inaintatä lui Ki-
selef la 30 Decembrie 1829. In fapt lucrurile nu s'au petrecut chiar asa.
In Noembrie 1830, cu toatä hotärärea lui Kiselef, Inca tat nu se majorase
lefurile doctorilor din Comitet.
Acest lucru a determinat pe medid sä se planga' din nou atotputer-
nicului Kiselef, la 1 Decembrie 1830:
Excellence.
Le Comité médical de la ville prend la liberté d'e.xposer
Votre Excellence ce qui suit :
A.0 15 du mois d'Aval année courante, les appointements des
médecins par arrondissemnt fure'nt reduits de 409 piastres à 200
par mois, et en :7:én:e temps il a étét iugé convenable qu'ils devaient
Idem, dos. 2077/1830. roe. fila 5.
Arh. Stat. Dos. 25/1830, roe. Ad-tive noi, fila 78.
Idem, dos. 25/1830 roe, fila 68.
Idem, fila 84 V fila 109, ordin rus.

www.dacoromanica.ro
508

etre payés dorénavant par l'Agia. Obeissants aux ordres superieurs

nous n'avons pas cessé de remplir nos devoirs comme par le passé.
Le tres nonnorable Divan nous averti en date dAoitt 30 année
courante, que nous faisons partie du Comité medical noeivellement
forme dans la ville pour lequel un reglement special a été redigé.
Empresses crobeir aux ordres du Divan, ainsi que de servir tenement
notre pays, comme la plupart d'entre nous l'avons fait pendant que
la peste a sévissait sur ce pays, au peril de notre vie et avec desa-
vantage pour notre clientelle, nous n'avons pas hésité un moment
de prendre connaissance du nouveau reglement, et des nombreux
devoirs qu'il renferme. Ainsi nous avons procedé à ditWants exa-
mens relatif A des objets concernant la médecine, dont nous a
charge le trés honnorable Divan ; les différentes pharmacies de la
ville ont été examinees, dont le rapport a été sounzis à l'approbation
de Votre Exc,elence ; des consultations gratuites &ant accordées aux
pauvres de chaque arrondissement.
Convaincus de requite de Votre Excelence nous osons La
suplier pour qu'elle prenne en consideration, que les modiques ap-
pointements qui nous étaient alloués comme médecins par arrondis-
sement n'ont aucune analog. ie avec les fatigues et les travaux multi-
plies, que nécessiterzt l'exact et fiddle accomplissement du réglement,
et qu'en consequence Elle daigne martifester les ordres à cet egard.
Nous avons l'honneur d'etre avec le plus profond respect de
Votre Excellence les tres humbles et très obeissants serviteurs.
ss. Dr. Stephan Wassiloff, Alexandridis, N. Goussi, J. Rasa
Boubouki.

Kiselef pune urmätoarea rezolutie:

J'adresse cette petition a l'Assemblée Généra/e des Divans
qui s'occupe maintenant de l'examen du rapport du Bano Branco-
vanu, pour l'etat des caisses de charitées. Kiselef.
adaug5 in margine:
l'aurai bien desirer elever la paye des médecins, mais je n'en
ai pas la posibilitée; d'ailleurs ils Ont accepter volontairement la
proposition de l'Aga que d'autres avaient aussi réchercher.
Néamoins comme je vois des médecins penssionés par la
Caisse de bienfaisance.(en faveur des pauvres) il aurait été juste
d'aviser aux moyens de donner la prefference arz Médecins du Co-
mité Medical qui accordent des consultations gratuites et slnt...
méme de se consacrer au service des indigens.
Il aurait fallu de plus s'arranger avec un des pharmaciens de
la ville pour aider les patrvres de medicaments simples et de bas
prix, en portant la dépense par la Caisse de bicnfaisance, qui
de la sorte atteindrai sa veritable destination 74).
74) Arh, Stat. Ad-tive vechi. Dos. 2077/1830 roe, fila 4 *i 5. Dl d peltru
oranduirea Caselor fAc5toare de bine.

www.dacoromanica.ro
 509

14 Noembrie 1830. Executarea ordinului dat La 26 Sept., acela

de a se cauta case in mijlocul circumscriptiilor medicale, pentru insta-
larea biroului medicului, in care s'a dea §i consultatii saracilor circum-
scriptiei, a intarziat din cauza opunerei de pana acum a Rusilor. La
14 Noembrie se face cunoscut Divanului ca insfarsit s'au gas:t cinc.1
case, cate una in fletare culoare, pentru Casele medicale sau chs-
pensarii medicale, cum se spune astäzi:
In vgpseaua neagrg, la nr. 123, casa cocoanei Hrisi.
/I PO albastrg lt PI 289, casa lui Nica C/o§ca.
PI rosa. 11 553, casa lui Hristodor Zolonski.
, galben 459, casa Logofgtului bonita'
verde 628, casa Lltei Vistiereasa.
Tot odata, d-rul Estioti roaga pe Mitroplit
,,..sg publicuiascg prin preolii mahalalelor la toti de obste hälg-
duitori ai politiei, ca vericare va patimi de vence boalä, sa vie la
Casa aceia ce este oränduitg perztru vizitarisirea bolnavilor si a pa-
timasilor, si s'a se arate la dohtor, ca sä-i faca cuviincioasa cerce-
tare si ajutor intru insangtosire. Ziva insa si ceasul in care este
hotarát a se afta dohtor de latä la acea Casa, se va face cunoscut
prin epistatii í vataseii mahalalelor" 75 ) .
Si a trebuit s'A mai treaca o luna de zile, ca tocmai la 18 Dec
1830, s'a se fixeze orele de consultatii si adresele Caselor Medicale:

Plasa galbeng, in mahalaua Arrneneasca nr. 2088, Lunea,

Mercurea .5ânzbata dela 6 pana la 8 (socotit pe ora turceasa).
Plasa rosie, mahalaua Coltei nr. 553, Lunea, Martea si Vi-
nerei dela 5 pana la 7 (ora turceasca).
Plasa verde, mahalaua Mihai V odg. nr. 1416, Lunea, Mercu-
rea si Vineri dela 6 pana la 8 (ora turc.)
Plasa albastrg, mahalaua Popeasca, nr. 28, Martea, Joia
Samba ta dela 7 pana la 9 (ora turc.).
Plasa neagra, mahalaua Mantulesei, nr. .58, Marti, ,Joi i Säm-
bada i').
Si Divanul bucuros de acest inceput, scrie Mitroplitului, s'A ves-
teasca poporul s'A vie la ateste Case medicale. lar Kiselef da ordin la
27 Dec., s'a se oranduiasca cate o spiterie, pe vapsea, care s'a execute
toate retetele gratuite eliberate saracilor la ale dohtoricestilor con-
sultatii" .

Arh. Stat. Ad.tive noi. Dos. 25/1830, fila 110.

Idem, fila 130.
Arh. Stat. Ad-tive vechi. Dos. 2077/1830 roe, fila 5.

www.dacoromanica.ro
510

22 Mai 1831. Cu toate acestea lumea nu se prea inbulzea la a-

ceste dispensarii. Motivul era, atunci ca *i astazi, ca la aceste consul-
tatii nu se dau i medicamente gratuite. Atunci ca i astazi, omul Cat
de sarac ar fi, vine la consultatii, nu pentru a i se pune un diagnostic
mai mult sau mai putin savant, caci nu-1 intereseaza numele boalei,
vine la consultatii ca sa capete leac suferintei lui. Si daca nu-1 capatd
a douaoard nu mai vine, De aceia, la 22 Mai 1831, Comisia doctori-
ceasca a Bucurestilor in frunte cu Estioti, se plange Divanului, cá bol-
navii nu vin la consultatii, pentruca aici nu li se da i doctorii, i cere
Guvernului, sa se procure bani pentru doctoriile unor asemenea bol-
navi, ce vor fi in neavere 18).
2 Decemb. 1831. Cum-cum, serviciul sanitar s'a injghebat
nisor in Bucure*ti. Groaznica epidemie de holera din vara acestui an
a lost o piatra de incercare, un examen foarte riguros pentru medicii
Bucurestilor. 51 examenul a fost trecut cu perfect succes. Totul a func-
tionat in perfectie sub conducerea lui Kiselef i Estioti. Epidemia is-
bucnita cu extrema furie in luna lui Iunie era complect stinsd in Sep-
tembrie.
Toata lumea era bucuroasa. Numai medicii, acesti profesionisti
rosi mereu de sarpele invidiei, nu-si gaseau astdmpar. Este drept
printre medicii din Bucure*ti se.g5sea atunci *i un Tavernier, un maistru
al intrigei ì defaimarei, care a reusit sa-i necajeasca pe toti 79). Atunci
s'a inceput o opera de purificare. Toti practicienii acestei pro fesiuni au
fost invitati sa-*i dovedeasca in fata Comitetului doctoricesc diplomele
pe baza cdrora practica. Printre cei vizati era si un membru al acestui
Comitet, faimosul Piscupescu, medic al plasei din Negru, devenit acum
ca erau la modd Rusii, doctorul Stefan Vasilef f.
Piscupescu nu era doctor, ci numai hirurg al Academiei Medico-
hirurgicale din Viena. Daca s'a pus chestiunea verificarei titurilor, de-
sigur n'a mai asteptat dat demisia. La 2 Decemb. 1831, Kiselef
procedeaza la complectarea vacantei de medic din plasa de Negru.
In conformitate cu dispozitiile regulamentului orasenesc trebuia
sa se aleaga un medic dintre cei mai de seama, din cei mai cu Oinfe
sau pris parmi les plus habiles-, spune art. 46 al regulamentului so).
pentrucd Comitetul doctoricesc tinea de Sfatul orasenesc, ai Cann
membri se alegeau de cetateni, Kiselef a introdus acest sistem *i la
complectarea locului vacant de medic, sistemul electiv. Este o inovatie
care merita toatä atentiun,ea.
In acest scop, Kiselef scrie Vorniciei la 2 Dec. 1831:
A la Grande Vornitzie de Valachie.
Rélatiuement à la vacance qui existe dais l'un des cinq arron-
dissement de la ville de Buckarest à la place de Médecin, la Gran-
Idem, dos. 25/1830 ros, fila 208.
Vezi Vol. II, pag. 195-202.
Vezi acest regulament pag. 497.

www.dacoromanica.ro
 511

de Vornitzie invitera sans délai le Conseil Municipal de la ville.a

con vaguer à la maison communale à jour et heure fixes, les dé-
puités des quartiers du susdit arrondissement à relict de procéder
au choix de deux candidats qui, conformément au reglement, se-
ront pris parmi ceux des médecins qui seraient munis d un cer-
tificat de docteur en bonne er dile forme, et sur ces deux candi-
dats, la Vornitzie chaisira celui qu'elle croirait le rnieux remplir
le but.
On suivra cette règle a l'avenir, toutes les fois qu'il se pre-
sentera une vacance à emplir pour lemploi de médecin d'arrondis-
sement de la ville.
Le Président Ménipotentiaire des Divans, Aide de camp Gé-
néral Kissetef 84).
Marea Vornicie, adicA Ministerul de interne, care avea supra-
vegherea Sfatului ora§gnesc, d'd porunca acestui Sfat, sà facä "'woe-
mai cum cere Kiselef.
19 Ianuarie 1h32. Sfatul or4enesc cere Comitetului doctori-
cesc recomande doctorii cu drept de a ocupa un asemenea loc.
Apoi procedeazd la alegere, intrebàndu-se mahalagii din acea plasà, pe
cine preferà ca doctor. S'a intAmplat cà mahalagii au indicar un nume,
pe d-ml Fotino, care n'avea drept sid ocupe locul, pentracd nu era
doctor. In aceasta situatie Sfatul trimite toate lucrarile la VornLcie. la
19 Ianuar 1832, sä decida:
,,Cinstitei Mari Vornicii din lduntru.
Potrivit cu cartea cinst. Mari Vornicii de sub nr. 8298, fa-
and Sfatul intrebare Comisiei Dohtoricesti ca sä arate pe dohtorii
cei slobozi cu bune docamenturi, au arätat pe cei mai jos insem-
nati qase. Apoi, prin cinstita Agie, s'au fäcut intrebare hdläcluito-
rilor väpselei negre, pe care din acesti qase voesc a li se orändui
dohtor, si, prin inscrisurile lor cer, uni pe unii, i altii pe altii, iar
cele mai multe mahalale cer pe dohtorul Fotino, subt cuvänt
in vremea haterei i-ar fi cdutat; pe care Comisia dohtoriceascd nu
il cunoaste intre dohtorii cu documenturi, insd mahalagii cei ce-1 cer,
zic, ca dacä ei nu vor fi ascultati a li se orändui Fotino, Std pani-
tea va orgndui pe vericare va gd si cu cale. De aceia Sfatul alätund
foae aratätoare, pe care din dohtori au cerut fiescare mahala, a
se vedea de care Cinst. Mare Vornicie, chibzuind pe care din
toti acesti dohtori va gäsi cu cale, il va face cunoscut si orändu-
indu-1 va avea si Sfatul rdspunsul Cinst. Marei Vornicii''.
Lista medicilor recomandati de Comisia doctoriceascä:
Dohtorul Teodosie
PP Exarhiti
81) Arh. Stat. Ad-tive. Dos. 25/1830 ros, fila 277.

www.dacoromanica.ro
512

Dohtorul Serafim
Marsilie
Fieraru.
PI

Se alaturä lista celor preferati de catre Inahalale: Perilipsis

de dohtorii ce se cer de fiescare mahala din vapseaua neagLä:
Mahalaua Udricani pe dohtorul Heraru
PP Sfanta Vineri PI PO

PI Lucaci PI *I
Negustori IP PI Exarhu
PI Verga PI
Olteni PI Vreton
Ceau.F Radu PI Sera fim
Negustori aleg si pe dohtorul Teodosie
Mántuleasa dohtorul Fotino
PP Olari P PI
Sf. .te fan
Popa Soare
Hagiu
IP Obora vechiu
lancului
Delea Noua V eche
Popa Nan
Pantelimon
Vornicia a raspuns Sfatului orasenesc, a in conformitate cu
fisul lui Kiselef, sa aleagä doi candidati dintre cei cu diploma §i sa-i
recomande Vorniciei. La 1 Februar 1832, se comunica' ea Sfatul a re.
comandant pe Fieraru i pe Serafim 82). Atunci Vornicia a intarit pe
Fieraru:
Vornicia .... au primit acum raportul Sfatului (orWinesc) deja
28 ale trecutului Ghenar subt nr. 42, aratator ca aduna- ndu-se la
Casa Sfatului depotatii mahalalelor d'in pomenita vapsea, au ales
toti intr'o glasuire 13e doftorul Feraru si dohtorul Serafim. Drept
aceia Vornicia dupa incredinrarea ce are ;matra slujbele cele cu
bune purtari ale doftorultd Feraru, il intireste de doftor al acei
vapseli. Si jata se face cunoscut D-voastra, ca inpovorandu-I ca
cuviincioase instructii atingätoare de acea indatorire, sä-1 ì stator-
niceasca in postal acesta sub indatorire insá, cá intru toate sa
fie indeplinitor povatuirilor Comisiei doctoricesti, precum aseme-
nea i Comisa va fi sub indatorire a privighea ca purtarile sale sa
fie asemenea ca instructiile ce-i va da". Sernneaza Gh. Filipescu,
mare Vornic ) .
Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 25/1830 fila 279, 281 si 313.
Arh. Stat. Directia g-là san1tarà. Dos. 1-2/1.832, fila 33.

www.dacoromanica.ro
 513

In acest chip Comitetul doctoricesc s'a complectat, si, in confor-

mitate cu prevederile Regulamentului au ales ca presedinte al Comi-
tetului pe d-rul Petru Feraru, ca cel mai in varsta dintre membrii Co-
raisiei sau Comitetului doctoricesc.
Totul fiind in regula, la 25 Mame 1832, N'arde Vomic din na
untru sau Ministerul de interne cum am spune astazi, putea sá spuna
in sedinta Adunarei Obstesti:
intradins alcätuita dohtoriceascä Comisie din Bucuresti, in-
clinatfi i ca Comitetul Carantinclor si intoomità sub proidentia
Marelui dohtor al Prinpipatului de singuri aceiaqi dohtori, ce sunt
oranduiti ate unul la fiescare väpsea din politia Bucurestilor, se
indeletniceste ca neadormire intru ingrijir a pentru paza sänätätei
de obste si intru intrebuintarea vactiner 84).
Sunt cuvinte cari rezuma intreaga organizare sanitara din acel
timp. Pe deoparte, Comisia doctoriceasca din Bucuresti, care are con-
trolul practicei medicale i spiteresti, cat si controlul sanitar al capi-
talei: pe dealtaparte, Comitetul Carantinelor care are controlul caran-
tinelor si a serviciilor sanitare din tara. Ambele comisiuni lucreaza sub
conducerea medicará a mai marelui dohtor al Principatului, ales de in-
s'asi aceiasi dohtorr. Organ tutelar al ocestor comitete, dei nu se
spune nicaeri, totusi se intelege CA este Vornicia din nauntru sau Mi-.
nisterul de interne.
18 April 1832. De acum inainte se incepe complectarea locuri-
lor de medici prevazuti de regulament, adica un mamo, un hirurg si
un veterinar, toti doctori de specialitate. Negrgsit ca lucrul era destul
de greu intr'o vreme cand abia se puteau gasi doctori in ale medicinei
generale. Totusi, nevoia a creiat repede si pe specialist. La 18 April a
fost numit ca mamo, Iosif Sporer, caruia Stapanirea i-a recunoscut
iscusinta asupra acestui mestesug, cum si slujbele ce a arätat clupà
vremi intr'aceastä politie. In ordinul de numire se mentioneaza ea' nu-
mirea i-o face Vornicia i cia trebue sä fie sub ascultarea Comitetului
Carantinelor: nelipsind Vornicia a vä face cunoscutif aceastä (nu-
mire), te pohteste ca sub ascultarea Conzit. Carantinelor, sä te inde-
letnicesti pe vremea viitoare, fär de preget intru indeplinirea dato-
85). Rezult5 un fapt cert care trebue retinut: Comisia docton
ceasca a examinat diploma si actele lui Sporer, Vornicia il numeste in
slujba, i ca serviciu este sub ascultarea Comit. Carantinelor.
Dupa cateva zile, la 25 April 1832, Vornicia numeste si pe ce) de
al doilea specialist, pe d-rul Paciurea, ca hirurg al Bucurestilor. Si, ca
pentru Sporer, intrebuinteaza aceias formula' ca sub ascultarea Co-
mitetului Cara ntinelor sä te indeletnicesti. 86).

Analele parlamentare, vol. II11. pag. 629

Vezi alcl Vol. II, pag. 230
S6) Vezi alci vol. ti, pag. 219
33

www.dacoromanica.ro
514

Din redactarea acestor dotia acte rezulta in mod neindoios lega-

tura ce exista intre Vornicia cea Mare, adica ministerul de interne cum
am spune astazi i cele douä autoritati sanitare cari s'au infiiutat atunci,
Comitetul doctoricesc din Bucuresti i Comitetul Cerantinelor; ad.ca:
Verificarea actelor postulantilor amatori de a ocupo slujbe medi-
cale, se facea de care Comitetul doctoricesc din Bucuresti. Numirea in
slujbe si plata lefilor se facea de catre Vornicia Mare. Slujba se exe-
cuta sub ascultarea si deci sub controlul Comitetului Carantinclor. Trei
autoritati, toate trei strans legate intre ele, dar fiecare lucrand inde-
pendent una de alta.
Cu numirea specialistilor, a hirurgulu: si a mamosului, cerintele
regulamentuiui s au inoeplinit i sicrviciul sanitar al capitalei b:ne Inca-
drat a prins a lucra, conform programului fixat de regulament.
Controlul splteriilor se face cu toata atentia i cu muLa severi-
tate si se face nu numai in Bucuresti, dar si prin orasele din tara 87).
6 Mai 1832. Aceias ravna se pune i in controlul practicei
medicale. Inca din Februar, Comisia doctoriceasca a atras aten ia Vor-
niciei asupra necesitatei de a se face controlul diplomelor practicienilor
din Bucuresti, dar numai la 27 Februar, Vornicia scrie:
Asupra coprinderei raportului acelui Comitet dela 22 ale ur-
matoarei, sub nr. 3, snre raspuns se face cunoscut ca sá trimita la
Vornicie far de intar; iere, o insemnare de numele tuturor dohtori-
lor, ata t insa cei veniti aici dela intocmitiea dohtoricescului Comi-
tet incoace cari isi au diplomele in puterea carora pot intrebuinla
me.tesugul dohtoricesc, cât qi cei mai dinaintea intocmirei Comite-
tului ce iarái vor avea diplome. Cum si perttru cei ce nu au di-
plome si intrebuinteaza cu nevrednic'e mestesugul dohtoric-sc. Ca
facandu-si Stäpanirea cuviincioasele bagari de seamä infra ac-as a,
sa faca o cuviincioasa pun ere la cale, care se va lua drept temei
qi pravila pentru vremea viitoare- 88).
Pe baza acestei porunci s'a facut verificarea diplomelor tuturor
doctorilor practicieni si la 6 Mai 1832 s'a intocmit o lisa scrisa in
greceste de catre d-rul Carazisu. In care se trec trei categorii de prac-
ticieni: Doctori in medicina i hirurgie, doctori numai in med:cina,
hirurgii diplomati ai diferitelor Academii streine, cdrora, pe baza
unii dintre ei practicau de zeci de ani la noi ca doctori, li s'a ingaduit
sa continue a practica, dar cu numirea de hirurgomani. Dam aceastä
lista:
Petros Feraris, Pavia 1797.
Mihai Hristaris (gnesit, trebue sä fie Const. Hristaris), Pavia
1806.
t Constantin A. Filitis, Halle 1808.
Vezi Vol, II, pag. 5c0 i urmät.
Arh. Stat. Direclia sanit. Dos. 1-2/1832, fila 13.

www.dacoromanica.ro
 515

t G. Grunau, Geitingen 1809.

Alexandridis, Jena 1809.
Arsaki, Halle 1812.
Theodoros (..Tnung,,,auts, Halle 1814.
S. Vreton, Paris 1814.
I. Rastis, Pavia 1814.
I. Seratis, Paris 1815.
K. Fapar..'opulas, Pavia 1815.
A. Marsilis, Paris 1822.
A. Carazistr. Viena 1624.
P. Exarhos, Viena 1825.
K. Bubukis, Faris 1827.
K. Estiotis, Paris 1827.
N. Gusi, Paris 1828.
G. Fappa, Vitemberg 1828.
N. Picot°, Piza 1829.
Dindtrie Faciuris, Paris 1831.
Petru Veron, Nitinchen 1831.
1, Tzevechis (I. Sebeni), Pesta 1831.
Cei insemnati cu semnul f, stint doctori in medicina si hi-
rurgie.

Hirurgomani:
Mihai Kraus, are diploma si de doctor, dar nu dela Academie.
Erman000l 1774. (Ermanstadt).
Stefan Vasiie, Viena 1805.
losif Sporer, Viena 1807.
Hristian Venert, Berlin 1809.
Ledeng, Pesta 1831.
Vazarelis, Pesta 1832 89).
15 Mai 1832. - La aceastä data* Comitetul do-ctoricesc a facut o
inspectie la spitalele din Bucuresti, asa cum se prevede in regulamentul
acestui Comitet. Este, socotesc, cea dintai inspectie pe care o face o
Comisiune de medici, acestor spitale. Cele ce au avut de constatat n'au
fost lucruri de bucurie; in urma raportului Comisiei, pe care ram dat
mai sus, Kiselef a spus: cu intristare am väzut ca aceste case (spita-
,,lele) se aflä inca intru mare neingrijire..." 90). Aceasta inspectie a pri-
lejuit intocmirea regulamentului spitalelor din 18 Noembrie 1832 91),
18 Mal 1832. - ta aceastäl datà Vornicia din Muntru aproba

Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 2511se0 ro, fila 347-348. Nurnele io-
semnate cu stelute sant ecctori in mediciri i hirurgie.
Ofisul lui Kiselef la raportul Vorniciei mad, relafiv la inspectia fAcutA
de rnedici la spitale. A. Galä§escu. Eforia, p. 318. Vezi aici p.
Vezi pag. 482.

www.dacoromanica.ro
516

functionarea unui dentist pentru populatia capitalei, pe d-rul Vilhelm

Maer, pentru autarea säracilor pätimaqi de dinti- 02).
24 August 1832. Din personalul prevazut de regulamentul Co-
tnisei doctoricesti din Bucuresti, mai rarnasese sa se numeasca un ve-
terinar. La 24 August 1832, s'a implinit i acest gol. Comisia doctori-
ceasca in urma cercetarei actelor lui Ioan Phertz, il recomanda si Vor-
nicia din Nauntru il numeste medic veterinar ai Bucurestilor cu ur-
"marea mWesugului säu la epidemicestile boale ce se vor intämpla in-
tre vitele Printipatului, cät si la cele ce se vor t'Aja pentru hrona ora-
"piar' 93).
21 Martie, 1833. Si lucrurile au mers minunat de bine. Vaco-
narea se facea tot mai intens; in cursul anului precedent s'au facut 491
de altoiri in Bucuresti, numar relativ mic fata" de 13616 altoiri cate s'au
facut in Principat; totusi Marele Vornic din nauntru se declara foarte
multumit de rezultatele obtinute si satisfacut de bunele servicii aduse
de noua organizare sanitara vesteste cu bucurie la 21 Martie 1833, ca
tot Principatul se a fla in huiste si fericire ,,atät despre starea sfinätätii
c,it si despne alte bäntuiri- ").
24 August 1833. La aceasta data se publica in Buletinul oficial
o nou5 catagrafie a medicilor practicieni din Bucuresti, dar din cauza
greselilor strecurate in aceasta lista, in Septembrie se publica alta revazuta
refacuta, totusi i aceasta cii foarte multe greseli
Petre Ferari, Pavia 1797.
loan Tucär, Herlingen 1799.
Hihai Hristari, Pavia 1806.
Const. A. Filitis, Halle 1808.
George Grunau, Gätingen 1809.
G. Alexandridi, lena 1809.
A. Arsaki, Halle 1812.
Teoclosie Georgiad, Halle 1814.
C. Breton, Paris 1814.
I. Rasti, Pavia 1814.
I. Serafim, Paris 1815.
K. Papasoglu, Pavia 1815.
A. Marsil, Paris 1822.
A. Karazisul, Viena 1824.
Antonie Paleologlu, Nisa 1825.
loan Maier, Viena 1826.
K. Estiotul, Paris 1827.
K. Laibel, Virtberg 1827
N. Gusi, Paris 1828.
Vez! vol. II, pag. 226.
Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 2511830 roe, fila 459. Vez! vol. JI p. 483.
Analele parlamentare vol. I11/1, pag. 575 Relatia Marelui Vornic din
làuntru pentru /ucrarea ce s'a fAcut in anu/ 18.32

www.dacoromanica.ro
 517

Georgic Popa, Vitemberg 1828.

K: Franti, Nisa 1830.
Nicolae Picolo, Nisa 1829.
D. Patura, Paris 1831.
Vasile Formion, Paris 1831.
Petru Veron, Miinchen 1831.
I. Sebeni, Pesta 1831 .
Mavrichie Det, Peste 1833.
(Hirurgom an i):
Mihai Kraus, Ermanstadt 1774.
losif Braun, Pesta 1801.
.tetan Basiliu, Viena 1805.
losif Sporer, Viena 1807.
Wilhelm Ziegler, Klausenburg 1807.
Hristian Venert, Berlin 1809.
Iosif Glert, Viena 1809.
Ignatie Navara, Klausenburg 1829.
Daniil Homor, Klausenbuzg 1829.
loan Binder, Klausenburg 1829.
Tadeu Navara, Klausenburg 1830.
losif Milauer, Klagenfurt 1830.
Ledeng, Pesta 1831.
Vasarel, Pasta 1832.
Karol Tekeli, Klausenburg 1832 05).
In ordine legislativa trebue sa notam existenta din acest an a
infirmieriei .colare. Pe PATIO' internatele scolare trebue sa existe o ca-
mera deosebita in care se izoleazä elevii bolnavi, sub privigherea unei
femei stiutoare de carte si sub ingrijirea medicului scoalei. and boala
elevilor izolati se agraveaza trebue sa se anunte párnçii. Totul se co-
prinde in art. 228 din Regulamentul scoalelor pentrtz sala de bolnavi-:
Art. 228. Sala de bolnavi va fi osebita de sala de dormire;
o muere ingrijitoare va fi nelipsita de acolo, ca sá ingrij-asca de
toate cele trebuincioase pentru indreptarea sanätatei ;colarilor ce
se vor bolnavi.
Aceasta muere va trebui sa qtia.s.a scrie qi sa citeasca.
larul indata ce se va simti bolnav, va da in ;tire muerei ingrijitoare
prin sluga ce se va afla de rand, muerea ingrijitoare va inViinta
pe dohtor va merge cu dansul sá cerceteze pe ;colar, dacä doh-
torul va gasi de cuviinta a se da qcolarului dohrorii, se va duce
acesta indata in sala de boina vi; muerea ingrijitoare va da doctoru-

95) Buletin nr. 3811833 din 24 Aug. pag. Modificaree, acestei liste Ire
Buletin 45/1833 suplim. Gomoiu. Din Ist. medic. pag. 254-255.

www.dacoromanica.ro
518

lui registrul salei de bolnavi, ca sá insemneze intr'ansul, cum trebue

sa se dea dohtoriile si ce dieta sa pazeasca pen tru fiescare bolnav.
De doftoriile si de buca tele ce ii va trebui, va da de stire
terului i econornalui, si va avea grija a se face toate la vienze;
va cere incä la econom toate cate Ii vor fi de trebuinta la slujba
cu care se atm.' insärcinata, si va tine un registru deosebit pentru
toate lucrurile ce i se vor da.
Dacä scolarul va fi tot bolnav, insä nu greu, se va da de
stire parintilor lui sau corespondentului in scrocul de trei zile ce.1
mutt, iar daca boala scolarului va fi prea grea, se va da de .tire
In soroc de 24 de ceasuri sau mai in grab. ca sa hotarasca daca
bolnavul va trebui sa se caute inca in pensionat sau acasä" 96).
29 Ianuar 1834. In Buletinul oficial din Ianuarie 1834, se pu-
blied plecarea d-rului Feraru din postul de medic al väpselei de ne-
gru §i alegerea in locul lui a d-rului Vasile Formion. In acela§ timp
se anuntä i alegerea lui Karazisu ca pre§edinte al Comietului doctc,-
ricesc din Bucure§ti:
"In arma departarei doctorului Faari din vapseaua neagrä,
ce era si prezident al Comisiei Doctoricesti, pe temeiul ofitiului D.
Prezident, de subt nr. 236, alegfindu-se doctor al pomenitei vapsea,
doctorul Vasile Form ion, dupä punere la cale ce au fäcut acest
Departament prin cinstita Agie a se afla alt prezident la aaea Co-
misie, prin raportul Agiei nr. 401, se aratä ea au ales pe unul din
machilarele ei Prezident gi anume pe doctoru/ Alexandra Cara-
zisur 97 )
19 Martie 1834. Acum se poate socoti serviciul sanitar al Bu-
cure§tilor complect organizat §i incadrat. La 19 Martie 1834, Gheor-
ghe Filipescu, Marele Vornic din nauntru spunea in Obsteasca Adu-
nare:
S'au pazit cu cea mai mare scumpätate másurile de sana tate
vactina atat pela judete prin dolztorii ocrugurilor, cat si in Bu-
cure ti prin Ccenisia dohtoriceasca, intimpinändu-se, prin ajutorul
dohtoricesc, ori cate bode epidernice s'au
Este recunoasterea oficialä cA prin a jutorul dohtoricesc" starea
sändt4ei haláduitorilor din tot Printipatur se afla in toatä infra-
gimea 28 .

III) ORGANIZAREA SANITARA A TAREI. CARANTINELE.

Din punct de vedere cronologic, organizarea Carantinelor ca
organizarea sanitara' a Ore a precedat pe cea a capitalei Bucuresti; dar
Buletin 42/1833 din 7 Sept. , pag. 211.
Buletin nr. 211834.
Analele parlamentare, vol. IV/1, pag. 489.

www.dacoromanica.ro
 519

din punct de vedere al legiferarii, Regulamentul Carantinelor a fost

intärit in urma celui al Comitetului doctoricesc din Bucuresti.
Privitä chestiunea in totalitatea ei, toatä organizarea sanitara in-
faptuità de Kiselef a fost simultanä, ark organizarea Capftalei, orga-
nizarea tärei i organizarea asistentei publice. Daca le s.,..par in capitole
distincte, o fac numai pentru usurinta expunerei.
bupä stingerea epidemiei de ciumä, se punea problema mäsurilor
de luat, ca sä nu se iveasca lar. Imprejurdrile care puteau prilejui re-
isbucnirea boalei, erau douä: contaminarea tärei prin intermediarul ce-
lor cari veneau de peste Dunäre, uncle ciuma continua sá secere eu
furie i reinvierea focercicr ce Ece!a prn ca_spopatea clectedor as-
cunse, care apartinuse bolnavilor de ciumä.
Aceste donä imprejuräri indicau mäsurile de prevenire: carantine
pentru supravegherea celor care treceau Dunk-ea i organizarea unui
serviciu sanitar pe judete, pe ocoale sau ocruguri, condus de med:ci
priceputi, cari sá identifice once caz suspect, sa-1 izoleze imediat i sä
impiedice cu asta difuzarea boalei.
Primul punct al acestui program a fost realizat de cdtre insasi Ki-
selef in unire cu boerii nostri, pe baza prevederilor tratatului dela Adria-
nopol incheiat in 1829. Acest tratat ni-a recunoscut dreptul de a intocmi
carantine in lungul Dunärei, päzite cu ostasi inarmati. Organizarea
temeinicä trebuia facutä pe baza prevederilor Reguiamentului Organic,
care era in curs de intocmire. Negresit c.a. nu se putea as'ep a pand la
votarea acestui regulament, de aceia s'a pasit imediat la infiiniarea caran-
tdnelor. urmand ca legiferarea lor sä se fac5 in urmä.
Un comitet zis al Carantinelor coinpus din Grigore Baleanu, Gheor..
ghe Filipescu, Stefan Bäläceanu si A lexandru Vilara, sub privigherea
Spätarului sef al militiei, Alexandru Ghica si sub directiunea membz-ului
,,Divanului executiv insircinat cu partea internä- Barbu 5tirbei, au primit
ordin la 31 Dec. 1829, sä cerceteze toate punctele unde trebuiau stablite
carantine ; impiegatii trebuinciosi furä alesi si intrarä indatà in functiune;
se luarä mäsuri pentru riclicarea clädirilor provizorii, cordonul fu sfabi(it
ea catande dala Spätärie ; impiegati muscali furä pusi in ca pul fiecärei
carantini pentru a obisnui pe slujbasii munteni la observarea regulilor
..sanitare." 99).
Comitetul carantinelor numit si Inaltul comitet al precurnzärei mo-
levmei si al carantirrelor- se organizeazä cu donä sectiuni sau despär-
tiri, una cu caracter románesc, alta ruseascä.
In despär¡irea intai inträ Vornicul de politie tirbei, Spätarul
Alexandru Ghica, vremelnicul inspector Topliceanu glavnoi doctor al
Printipatului Constantin Estiati. A doua despärtire se compune din Co-
deski sovetnic Milos, glavnoi doctor al spitalurilor d. Dobronrazvow
unul din czi ostäsesti, tot °fifer' 100). In Oltenia se numeste Medelnice-

Barbu Stirbei. Raport, in Convorbiri liter. anul XXII, p. 847.

Arh. Stat. Ad-tiVe vechi. Dos. 71/1830 ros. Pentru lefile cinovnicilor Coma.
Came.

www.dacoromanica.ro
520

rul Petrache Poenaru ca subinspector 1°1). Totul a fost gata la 20 Febr

1830 1°2).
Pentru cladirile ce trebuiau facute pela carantini, se angajeaza cu
leafa lunara, arhitectul Ilih sit mai in urma arhitectorul lonita. Organiza-
rea carantinei dela Giurgiu o face polcovnicul Nilson, ajutat de Iancu
Dimancea i Postelnicul Herisescu cu titlul de dipotar pe langa Nilson.
Toate chestiunele banesti, cheltueli i plati, se faceau de Spatarul
Pentru luminarea multimei, cum am spune astazi pentru propa-
ganda, dar mai ales pentru instruirea functionarilor de carantini, se scot
500 de exemplare dinteo brosura cu Instructii pentru starpirea boalelor
in tre locuitori- intocmita de o comisiune in fruntea careia era doctorul
Witt, seful sanitar al armatei a doua rusesti :
unde apare o boata lipicioasä sa se intocmeasc5 o comisie
sanitara, din care trebue sa faca parte si un medic, un mittar si un
functionar administrativ ; s5 se insarcineze un cinovnic cu supra ve-
gherea masurilor prescrise ; ca sä se infiinteze pentru izolarea bol-
navilor lazarete, de preferinta in cladirile manastiresti sau in alte
zidiri sängtoase, in I:psä de asemeni clädiri si in bordee uscate si lu-
eninoase ; ca lazaretul sá aiba cinci despärtituri separate ; pentru
bolnavi de boli lipicioase, pentru suspecti, pentru bolnavi de alte cari
au comunicat cu czi malipsiti, pentru cei re se pribolesc pentru
cei satnitosi, cari au fost in contact ca bolnavii ; ca lazareful sä aib5
rule, vestniinte si alte obiecte necesare ; desi nu se mentioneaza cu-
vantul de desinfectiune, aceastä operatiune este prescrisa de ins'ruc,
tiuni ca numele de curatire ; intre materialele de curatire pentru case,
strae si alte obiecte, se men tioneazä varul nestins, var de ch/orina,
oleu de kiparis, acid clorhidric, pucioasa, scda. Capito!u.! intitulat
Pravila pentru finerea termenului aerisirei si a celor presupusi",
ordonä ca vestmintele j rufele lor, sä se puna in saramurä fier-
binte 24 de ore, ca ei sa se spele cu otet dela cap parta la picioare,
sä se imbrace ca alte strae date de Stapanire, de prieteni, de nea
murile lor, iar haine(e lor dupä scoaterea din saramura i spalare,
sä se afume ca fum de pucioasä sau de clor ; ca cinovnicul preo-
tul sá puna pe locuitori sä jure ca nu se vor ascunde lucran i desti-
nate a fi curätate s5 caute lucrurile ascunse í ingropafe ; casele
molipsite sa se aeriseasca mai multe zile prin deschiderea ferestrelor
usilor, apoi s5 se inchida, sa* se lipeasc5 usile i ferestrele, s5 se
alume ca clon 48 de ore, sa se aeriseasca din nou, i apoi .55 se
spele ca lesie s5 se väruiascà cu var, iar cfunoaele sa se adune si sA
se arda. Cu manipularea cura-tirei se vor insärcina de preferint5
camera cari au trecut prin boal5 (Urmeaza impärtirea executarea
serviciului dupa prevederile regulamentului carantinelor)" 103).
P. Samarian. Ciuma in trecutul sontánesc, pag. 553 0 561.
Ash. St. Ad-tive noi 152311834, Vezi i aici, mai departe, cazierul luí To-
plíceanu Durnitrache, pag. 548.
P. Sainarían. Ciuma in trecutul romanesc. 1932, pag. 553 0 561.

www.dacoromanica.ro
 521

30 Martie 1830. La aceastd data Regulamentul carannnelor

este gata, scris §i semnat in sala Adundrei, de Grigore 1351eanu, Gheor-
ghe *tefan Edläceanu ì Alex. Vilaral4). Din acest moment
carantinelor au incepitt sá functioneze si pe toar& Unía du.näreand n a mai
trecut in Principate nici un contagios' lu ).
Acest regularnent intereseaza nu numai carantinele ct §i organiza-
tia sanitard a t'arel, adica servictul sanitar al ora§elor §i judetelor. In lu-
crarea noastra" Ciuma in trecur am dat acest regulament in intregime ;
aici vom da numai iragmentele care infereseaza intocmirea §i condu-
cerea serviciilor sanitare ale tdrei
Sunt trei categorii de carantini carant. niari cu un director,
ajutor i un medic ; carant. mijlocii Cu un director si un medic ; ca-
rant. mici numai al. un sef. Toate aa cinovnicii necesari servicialui
Art. 186. Un Comitet al sänätätei. alcätuit de un mai viare
Inspector, de un al doilea Inspector, si de un ma: mare doctor, se
va aseza in Bucuresti, sub prezidentia Ministrului trebi/or din näun
tru. Acest Comitet va rändui ceiace priveste asupra carannnelor...
Art. 187. Tot acest Comitet va fi insárcinat cu privigherea
asupra stärei sainátätei in tot cuprinsul din läuntrul Printipatului ;
f i pentru acest sfärsit se va imparti Printipatul in 6 pärti : cea dintäi
a cärui cel mai de frunte loe va fi Craiova, va cuprinde judetele
Dolj i Gorj ; cea de al doilea, a cäreia cel mai de frunte loc va fi
Ríá mnicul din Välcea, va cuprinde judetele Va.lcea Romanati ; cea
de al treilea, al areia cel mai de frunte loc va fi bucurestii, va ca-
prinde judetele Mehedinti, Oltul, Teieormanul, Vlasca, Ilfovul, talo-
mita, Bräila i Da* mbovita ; cea de al patrulea, a cäreia loc rel mai
de frunte va fi Pitesti, va cuprinde judetele Arges i Muscel ; cea
de al 5-lea, al ciireia /oc ce/ 'mal de frunte va fi buziául, si cea de al
6-lea al cäreia loc cel mai de frunte va fi Ploesti, va cuprinde Sä-
caen! si Prahova.
Fiescare Ispravnic va fi indatorat sá privigheze asupra stärei
sänätä pei din judetul säu, i sá raportuiascg totdeauna Comitetului,
urmánd intocmai dupà negulile- ce se vor aseza pentru acest s'A rsit
ingrijind a se pázi.
Fiescare Ispravnic din judetele cele cuprinse in cea dintat
parte, se va adresarisi, cänd trebuinta va cere, la doftorul din Cra-
iova, local cel mai de fru.rge al acestei pärti.
Asemenea vor arma i Ispravnicii judetelor celor cuprinse in
p:qrtif e de al doilea, al patrulea, al 5-lea si al 6-lea, alergänd fiescare
dintr'ä n.,sii la doftorul cel asezat in local cel rnai de frunte al pär-
tii sale.
Cfit pentru ispravnicii ai treilea pärti, fiescare va alerga la
do [toral carantinei ce este asezatä in judetul säu, adia cel de Me-

Arh. Stat. Comit. Carant. dos. 76/1830.

Hurmuzachi. Suplim. 1/1V, p. 436. Raportul lui Kiselef.

www.dacoromanica.ro
522

hedinti la doftorul dela Cerneti ; cel dela Olt la doftorul dele Turnu;
ce! dela Teleorman la doftorul dela Zimnicea ce! dela Vlasca la
do [toral dela Giurgiu ; cel dela Itfov la dof toral pärtei acestia ; cel
de lalomita la do [toral dela Ca-lärasi ; ce! de Bräila la doftorul Ca-
rantinei ; i ce! de Dâmbovita la doltoral ce se va aseza pentru acest
sfársit la Tárgoviste.
Art. 188. Ce/. mai mare Inspector ce se va aseza pentru
douä Printipaturi, se va akge de Domnul acentui printipat, dim-
preunä ca General-Consu! ; el va avea in Comitet mai sus rdere,
in lipsa Ministrului trebilor din läuntru, cänd i se va intámpla
a se duce sä vizitariseasa carantinele, sau sä se indestuleze cl;r: cer-
cetarea ce se va lace la lata locului, atunci in locul sJsu va rämánea
cel de al doilea Inspector. care va fi indatorat, sä raportu'ascä cä-
Ere dänsal, pentru toste cate privesc asupra carantinelor si asupra
stärei sänätätei din láuntru tärei.
Va fi insärcinat de a priveghea neincetat asupra cinovn!cilor
Cantelariei Comitetului...
Va deschide toate pacheturile...
Se va corespondarisi cu ocármuitorii carantinelor s'aturilor
vecine, ca .s5 se invoiasc5 intre dânii, asupra másurilor cz trebue
sä se ja...
Asemenea va fi insärcinat ca toate cele ce prívese asupra pri-
vegherei a stärei sänätätei din läuntru tärei, tiind necurmatä cores-
pondente pentru acest sfärsit, si pornind indatá porunci pentru toste
mäsurile ce se vor socoti de trebuintä.
Art. 189. Pentru toate intämplärile cele neprevämte sau ex-
traordinare, Ministru trebilor din läuntru se va afla fatä la chibzui-
rile Comitetului, ca sä hotärascä asupra emásurilor ce sunt a s? lua.
La acest Comitet se va cherna si Spätarul, de se va socoti de tre.
buintä.
Art. 190. Toti cinovnicii carantinelor se va atege ce Ministrul
trebilor din la-untru si se vor intäri de Domn.
Nici un cinovnic nu se va scoate din treaba sa, de nu vor fi
cuvinte destoin ice, care se vor dovedi prin tacrirul ce vor face si vor
iscáli mädularele Comitetutui.
Art. 191. Ministrul trebilor din läunttu este indatorat a da
socotealä pentra banii Casei Carantinelor. El va porunci a se pläti
toate sumele de bani ca ti au hotárát regulamentul a se cheltui,
va da cuviánt pentru cheltuelile cele extraordinare, pázind ata pen-
tru banii ce clä, cat i pentru ceice primeqte in casä, ränduiala ce se
aflä astázi in Vistierie.
Art. 192. Doftorul cel ntai mare alege i orAndue§te doftori
pe la deosebitele carantine, urimfind ata pentru oranduiala lor, cht
pentru scoaterea lor din stujb,5 dupä coprinderea art. 190, asupra
celorlalti cinovnici dupä la carantine. El va fi indatorat sä ingri-

www.dacoromanica.ro
 523

jeasca ca toti dofttorit sä-si implineasci intru toate datoriCe loe,

sä aibd totdeauna trebuincioasele dottorii106).
Pe baza acestui regulament, Comitetul Carantinelor conduce nu
numai serviciul propriu zis al carantinelor, ci i serviciul sanitar al jude-
telor cu orasele i satele lor, cu exceptia Lapitalei unde O.cteaza Comi-
sia doctoriceascd a Bucurestilor.
Rezultd cd sunt doud servicii distincte i independente cari ingri-
jesc de sanatatea publica: Comitetul carantinelor i Lomisia doctoriceasca.
Si unul i altul sunt in stransa legatura cu M'nisterul de interne sau
Vornicia mare, dar pdstreazd oarecare independentd fatd de minis_er.
Ministerul de interne are de rol sä aleagd i s'a numeascd cinovn'cii ca-
rantinesti i s'a le pldteascd lefile ; controlul serviciului ca i rdspunderea
de bunul mers al serviciului o are Comitetul carantinelor. Numai in ca-
zuri extraordinare Ministrul de interne ca si cel al militiei iau par Le,
adicd se va afla la(a' la chibzuirile Comitetului", dar numai ca sä ho-
rascä asupra mäsurilor ce sunt de luar.
Aceastd quasi independentd a serwciilor sanitare creiate de Kise-
lef, aduceau de multeori nedumeriri i incurcaturi spre dauna bunului m-rs
al serviciului.
Este foarte probabil ca aceastä situatie a determinat pe Kiselef
faca o legdturd intre serviciile sanitare, propunand Divanului sà aleaga
un mai mare doctor al Principatului, care s'A a134 sub conducerea lui
amándouä comitetele sanitare. La 22 Iulie 1830, Divanul comunica cd a
ales pe d-rul Fstioti ca mai mare doctor al Printipatulur Faptul ste
adus la cunostinta carantinelor la 14 August si tot atunci se prozedeaza
la incadrarea carantinelor cu personal românesc 101).
La carantina din C&Taraqi, cea mai de seamä pe atunci se O-
sase un comisar rus, un comisar toman. Poicovnicul Petrache Där-
m5nescu ; un unter-comisar roman, polcov.nicul Rgducan ; dohtorul
Tira, o moasä, Voica Vaduva cu 40 de lei pe luná plätiti de IsprZv-
nicie ; 2 ciocli, 3 catana i doi lefegii. I a 15 August 1830, in lo.c::1
comisaruhri Däreanescu, a venit ca Director al carantinei Barbu
ticusteanu.
La Piva Petri, dohtorul Petricä sau Patriclai.
La Brälla, dohtorul Panaiodoros. La 4 Sept. 1830 vine d-rul
Constantin Hepites.
La Giurgiu, dohtorul Ioan Coti sau, poate Kotilov, care se
gasea aici dtela 26 Mai 1829.
La Zimnicea, dohtorul Metz.
La Cala fat, dohtorul Manolache Enculeu.

Regul. Carant. a fost inglobat in Regul. Organic. Anal. parlamentare

Vol. Vi pag. 267-303 i vol. VII pag. 163-175. Regul. organic, ecliVa Carcaleki
Victor Godroiu. Din Ist. medic. P. Samarian. Ciuma, pag. 577-600.
Arh. Stat. Dos. 7611830. fila 19 si Dos. 2511830, fila 1-3.

www.dacoromanica.ro
524

La Isvoare, dohtorul Mihalache Andonie.

La Cladova, dohtorul loan Rata 108)
Cinovnicii ru§i cati se mai gaseau pela carantini erau obligati sa
deprinda pe Romani cu mecanismul functionarei carantinelor. In acest
scop, se trimit la 12 Sept. 1830 instructiile- tiparite despre cari am po-
menit mai sus. lar pen-au seiect,iona.rea unui peLsonal cut mai destoinic,
revizorul carantinelor Komnino, trebuia sa raporteze Inaltului Comitet, la
fiecare 15 zile, oricefel de micare printre s1ujbaii carantinelor. Pentru
stabilirea cat rnai exacta a aptitudinelor slujba§ilor, se intocmeau state
de serviciu- pentru fiecare slujbaj in parte. Pentru exemplificare d'am
un Stat al Logofatului Ghita 1-1alepliu dela carantina Isvoarele :
Am fo.st in slujba de logofat la spitalul dela Bräilita si Tan-
därei, cu dumnealui vatairt .Dtimitrachi, in /eat 1828, j tot intr'acest
leat am lost la statia Llrziceni. La leat 1829 am lost logolät la ma-
gazia impäräteasca de lemne din Buctzresti. La /eat 1830 am lost
logorát la Casa Postelor. La trecutul August m'au oranduit de Can-
telaria Inaltului Comitet logolät la aceastä carantinä lsvoarele
cartea sub nr... unde máaflu slujind logolat. ss. Ghitä Halepliu. lop).
August Oct., 1830. In frenezia organizarilor cari prinsese pe
toata lumea acelor vremi, Kiselef ar fi vrut sd faca ceva i pentru ora§ele
tdrii, nu numai pentru Eucure§ti. Ar fi vrut ca toate centrele mai de
seama sa aibA un doctor, care sa ingrijeasca populatia i sa vegheze,
nu se iveasca iar4i epidemiile de cari abia scapase. Greutatea cea mare
sta in faptul ca Comisia doctoriceasca nu gasea atatia doctori diplomati,
cu Found §tiintd, ca sd fie pentru toate ora§ele, dar mai ales, pentrucd
Vornicia din Nduntru n'avea fondurile necesare, sa plateascä atatia doc-
tori. Atunci s'a facut o amanuntita ancheta' prin mijlocirea Ispravnicilor
de judete, daca' locuitorii ar fi sau nu dispt* sa plateasca sau sa contribue
la plata a cate unui doctor. Dam mai jos unele din raspunsurile primite :
La 12 August 1830, Ispravnicul din Romanati a raspuns cg
locuitorii nu primesc propunerea, cá n'au cu ce plati.11°).
Ispravnicul din Mehedinti räspunde la 8 August 1830 ca. ,,..la
acest judet se afla dohtor adus ca contract de catre orb- sent (Ccr-
neteni) j zic ca n'au trebuintá deocamdata de alt dohtor-.111).

lspravnicul din Vlasca räspunde la 15 August 1830, oferind

2000 de lei pe an pentru un doctor bun.112).
Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 7611820. Pentru oranduirea cinovnicilqr.
Idem, dos. 93/1830, fila 15. Pentru oranduirea cinovnicilor.
Arh. Stat. Ad-tive vechi. Dos. 311829. Pentru curkenia ora*elor, fila 389.
Ill) Idem, fila 391.
112) Idem pfina la nota 118. fila 393, 404, 407, 410. 466, 469. 508.

www.dacoromanica.ro
 525

La 22 August 1830 r5spunde Ispravrucul din Slarn-Rgmnic

spun-and c5 toti au primit ca mare bucune, atgta numai ni-au fa-cut
intrebare (locuitorii), cá leafa acestui dohtor de unde sg i-o plg-
teascg, cg n'au stare...".113).
La 28 August rgspunde Ispravrucul din Muscel cg au dohtor
in acest ora§ pe searnä-le...', 114).
Ocgrmuirea din Vlasca revine /a 1 Sept 1 30, ca sg ofene
cäte 200 de lei pe lung. 115).
Ispravnicul din Prahova rgspunde la 28 Sept. 18J0, ca /ocut-
torii primesc propunerea insg se arate mai intgi acel dohtor, a i
se intelege pu teten mestesugului si ajung;indu-se la tocmealg,
vor aseza dohtor al orasului ca platg" 116).
Ispravnicul din Teleorman raspunde la 29 Sept. 1830 cg pn-
mesc propunerea si pot plgti piing la 3000 de lei pe an.117).

In Oct. 1830 rgspunde ci Ispravnicul din Buzgu, c5 un An-

donie Paleologu, dohtorul ce se aflä aici in °rapt Buzgu, de sunt
luni decgnd se strgdue§te ca toat5 sârguinça mestesugului
dohtoricesc..:', ceregsa fie int5rit el ca dohtor al orasului. In acest
scop se §i a/atura o petifie a lui Paleologul scris5 in grece§te.its)
Ceva mai fgrziu, la 24 Sept. 1831, Iacob Denckowsrhi, care
practica medicina de 12 ani in Campulung, dei nu era doctor, aficind
de ancheta filcut5 de ispravnici, a cenit sä fie numit el ca medic
al ora.sulizi.116).

In fata acestor raspunsuri, Departamentul din nauntru a amanat

rezolvarea acestei probleme, din lipsa de fonduri.
11 Ianuar 1831. T a aceasta data s'a intocmit un regulament
explicativ al indatoririlor functionarilor carantinesti, dela Marele Inspec
tor al Carantinelor pan la cel din urrna cinovnic. Prin acest reciulament
se stabilesc i lefurile fiecarui slujbas ; Marele Inspector are 2047 de lei
pe luna, riceinspectorul 1000. secretarul Comitetului 450, pomojnicul
registratorul cate 300; trei scriitori a 100 de lei si un odaia.s ; tot acest
regulament fixeaza i indatoririle medicilor de ocruguri sau ocoale. Din
nenorocire tot regulamentul este scris in ruseste, asa ca n'avem posibi-
litatea sa-1 clam aid. no)

113-118) Vezi nota 112.

Arh. Snit. Ad-tive noi. Dos. 1581/1831, fila 343 roe. penrtu orandutrea cl-
novnicilor. Vezi aid vol. II, pag. 315-316.
Ark Stat. Ad-time noi Dos 1314/1831 roe. Pentru oranduirea cinovnicilor.
Dosar rusesc.

www.dacoromanica.ro
526

Pe baza acestui regulament s'a constituit Comitetul Carantinelor,

deocamdatA sub conducerea vremeinicului Inspector Dum:trache Topli-
ceanu si a mai marelui doctor (onstantin Estioti, cu doua sectiuni sau
despartituri : Prima despartire avea s'a se ocupe de carantini, a doua des-
partire avea sà se ocupe de ocruguri i starea sanatatei din tara.
11 Martie 1i. Toate pregatirile se facuse. Trebuia sa se in-
cadreze acum i ocrugurile sau ocoalele sanitare cu medicii necesari unei
bune functionari.
Ocrugurile sau ocoalele sanitare au fost infiintate de catre Kiselef,
inca din toamna anului 1829, pentru inlesnirea combaterei epidemiei de
ciuma. Dar ocrugurile infiintate atunci erau sub raspunderea autori.a0lor
adminisuative i rurale, controlate de autoritatile militare rusesti ; spune
Kiseief

Pentru inlgturarea isbucnirei din notr a con tagiunei, ambele

Principate au fost ein pärfite in circumscriptii de observare, dup§ in-
fiintarea cgrora, autoritgtile administrative si rurale erau obligaLe a
observa starea sanitarg a circumscriptiunelor lor in cazuri sus-
pecte sg raporteze superiorilor imediat. lnfiintarea acestor ocoale au
aout rezuitate aqa de folosiroare, incat la once ¡vire n r
molimei din cauza lucrurilor ascunse fi cari se desgropau din pfi-
mant, boala contenea dela inceput. Aoeastä mgsura bazatä pe utili-
tatea ei, s'a intemeiat pretutindeni, dupä convingerea generalä, irle&
a ajuns sä fie cea mai bunä mäsurä contra boalei"121).

Incadrarea acestor ocruguri cu medici functionari romani, se face

in primal/ara anului 1831. La 11 Martie acest an, cea dintai adresa formu-
lata de Comitctul Carantinelor romanesc. adresa nr. I, este tr:misa d-rului
Esticti, care este invitat ca in unire cu Comitetul doctoricesc al capitalei,
sá numeasca medicii ocrugurilor pe ziva de 1 April 1831 ; era nevoe de
aceasta colaborare, intrucat Comitetul doctoricesc indica pe docorii cari
aveau diplome si erau in drept a ocupa aceste slujbe.
Nr. 1. Comitetul Carantinelor,
Cgtre rittunnealui glavnoi dohtor C. Estioti.
Inalt Exc. Sa deplin inputernici'ul prezident al Divanurilor,
prin predlojenia cu nr. 866, pune indatorire acestui Comitet, ca dela
1 ale viUoarei luni Aprilie, sá ingrifeasca pentru buna stare a
sänätà tei locuitorilor Trincipatului, din lguntru. Pp temeiul cäreia,
Comitetul (va' cere) a mine la ca/e mai de vreme cele hotgrAte prin
regulamentul intocmit pentru aceasta, (regul. carantinelor) in care,
intre celelalte, se coarincle a fi asezati dohtori pela despärtiturile
judetelor caranfine- Se ins;rä cele 6 despärtiri.. sau ocruguri, dupe
.

care : Sá bine voiti fgrg indelungatä vreme a agsi pe toti acei doh-
tori ctz intreaga stiintä de mestesug, a1ei, dupg g&sinea ca cale
121) Hurmuzachi. Suplim. I11V pag. 435. Raportul lui Kiselef.

www.dacoromanica.ro
 527

intro unire cu machilarele Dohtoricevii Comisii de aici din Bucu-

re§t(' 122).

24 Martie 1831. Marele dohtor Estioti comunica Comitetului, la

aceasta data:
..... pe tenteiul otnoseniei Inaltului Comitet de subt nr. I, puind'
tot felul de sc7zrguinpa, crt gast §I a-c a§eza pe ace§tia din aläturata-
foae, dohtori, atat pe la ocruguri cat prin judetele carantineior,
dandu-le asupra toate insarcimirile cate glasueqte aratata ct-no§enie,
qi tot ca asemenea silinta ma voi afla, a gäsi §i a§eza pe cei dela
ocrugurile I 0 2, ce in foae se vfid far: dohtorr. ss. C. Estioti. Rap.
nr. 83).
Lipsurile anuntate de Estioti s'au complectat in parte si ocrugurile
s'au incadrat asttel :
Ocrugul I. Dr. Feraru, in Dolj. Dr. Alghineru. in Gorj.
Ocr. II. V.-alcea si Romanati. Deccamdata vacant. La 4 Mai 1831 a
lost numit Niculai Galatis.
Ocr. III. Mehedinti, 'Peleorman, Olt, Vla.Fca, Ilfov, lalomi,a Bra....
ila. In Teleorman d-rul Joan ot Zimnicea §i mai apoi Zisul
Cono taus.
In Vla§ca, Mesi ot Giurgiu. Semneazä Metz-Arzt.
In Ilfov, d-rul Marsilie.
In Ialomita, Korloofer, inlocuit Cu Foct sau Vogt.
In Braila, Ipites al Brailei. Semneazä Epites.
Oer. IV. Arges. Muscel. D-z-ui Vasile Ananici.
Oct. V. Slam-Ramnic §i Buzau. D-rul o iatros Antonie Paleologu.
Ccr. VI. 5acueni i Prahova. Dohtorul Tirca.
Judetul Dambovita are medic osebit, pe Schobel al Targovi§tei125).
La carantini avem la aceasta data pe urmatorii medici:
La Cernefi, Niculae Vrutos (poate Niculae Vlastos).
La Cala fat, la 2 Febr. este Constantin latros Panaodoros; la
11 Marte, Estioti comunica cá dohtorul Panaiodoros s'a läsat de
slufbr.
la Caläraqi, Korkofer, apoi Vogt §i in locul acestuia Samuel
Sontaglu. schimbati unul dupe altul la foarte scurte intervale.
Bra"la, Epites.
La Giurgiu, Metz.
La Turnu, Zis-ul Conofaus.
Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 1550;1831 ros. Pentru oranduirea cinovnicilor
0 a dohtorilor prin ocruguri.
Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos 15';0/1831 ros.

www.dacoromanica.ro
528

La Piud Petri nu exista doctor, ci numai un cinovnic, Kir Ko-

titoo, in/ocuit /a I Mai 1831 cu Po/covnicul Dirnancea 124).

Concomitent cu aceste främantari, svonuri tot mai insistente vestesc

ivirea holerei in Rusia. La 22 Mai 1831 isbucneste holera in Iasi, si dupa
o luna:, la 22 Iunie isbucneste si in Eucuresti. Era momentul verificarei
organizatiei sanitare infaptuite pana acum, un examen greu de trecut
mai ales pentru d-rul Estioti, mai marele dohtor al Printipatului.
S'au mobilizat toate fortele, boeri, doctori ì slujbasi, preotii i cu-
noscatorii de carte, si s'au pus la incercare toti acei cari gandeau ca gratie
devotamentului i curajului de a infrunta boala, vor fi recunosc0 apoi
ca doctori adevärati ì tratati ca doctori. Ajutorul acestor doctori impro-
vizati a fost nespus de mare. Drept recompensa, catva timp au fost
rnentinuti prin diferite servicii medicale, intärindu-le o speranta, care avea
sä se sfarame in curänd de duritatea legei: numai Cu diplomb" docLori-
,,ceasea se poate practica me§tesugul doctoricese.
12 Sept. 1831. Printr'un jurnal cu aceasta data incheiat de Sfa-
tul Administrativ, epidemia de bolera a fost declaratä stinsa 225). D-rul
Estioti a trecut un examen stralucit si cu el Kiselef a avut multämirea
sa constate ea organizarea lui.a dat splendide rezultate. Toata lumea s'a
convins cà numai cu o buna organizare sanitarä, se poate infrunta once
epidemie. De aceia, de acum inainte, sarcina organizärei devine mai
upara'. Inmultirea medicilor slujbasi nu mai cstc socotita ca o sarcinä
inutila bugetului tdrei, ci ca o binefacere publica'.
Incadrarea diferitelor servicii ale carantinelor i ocrugurilor, peri-
clitatä pentru moment de ivirea holerei, spre toamna anului 1831, s'a
putut complecta rara nici o dificultate.
In cursul acestui an avem la carantini urmätorii docturi :
Era-ila. Dr. Constantin Epites, intrat in serviciu la 4 Sept. 1830 126).
Cälfirasi. Dr. Tircg pdniá la 1 April 1831 127 ) La I April 1831,
Korkofer, inlocuit repede ca d-rul Vogt 126), In lulie 1831,
Samuel Santagla 129) .
Giurgiu. Me § of Giurgiu, care semneazA Metz-Artz 120).
Zimnicea. Zisul Konofans pana' in Mai 1831 161) LirMeaZZ Ho-
mor Daniel (?).
Diem. Si dos. 1314/1831 ros.
Arh. Stat. Ad-tive nol. Dos. 1579/1831 ros, fila 140
Arh. Stat. Ad-tive nol. Dos. 1550/831 ros.
Idem, dos. 76/1830 ros.
Idem, dos. 1550/1831 ros.
ldem, dos. 1578:1831, fila 239 si 529.
Idem, dos. 155011831 ros.
Idem, dos. 2698/1832 ros. fila 98 si dos, 1323/1834 ro* fila 1.5

www.dacoromanica.ro
 529

Turna. Ion ot Zirnnicea pana in Mai 1831 132). Zisul Konofaus,

din Mai 1831 133).
Calafat. Constantin latros Panaiodoros. La 11 Martie, d-rul Es-
tlioti comunica ca ,,doh(orul Panaiodoros s'a lasat de
siuit,g 134).

La ocruguri avem pe urmatorii doctori:

Ocr. I. Dr. Feraru pana in Oct. 155). Urrneaza Paul Vilhelm
Ziegler 136).
Ocr. II. Niculai Galatis dela 4 Mai pana in Oct. 183! 137). Llr-
meaza D-rul Francisc Albiner 138).
Oct. Ill. Dr. .obel (Chobel) in Dambovita 139).
Dr. Marsille in Ilfov, mutat cu prilejul holerei in Bucur., ca
tnembru al Comit. pentru combaterea epidemiei; in locul lui
vine d-rul Hristari 140).
Ocr. IV. Dr. Vasile Ananici 141).
Ocr. V. Dr. Antonie Paleologu 142),
OCr. VI. Dr. Tirca, din April 1831 143 ). La 23 Iulie 1831 vine
Hristaris pana' la 3 Aug. 1831, cand a trecut in Ilfov *i in
locul lid se reintoarce Tima. 144).
24 Noembrie 1831. Abia acum, la aceastg datg, se numeste un
Inspector general al Carantinelor, in persoana lui Niculae Mavros, ost
de incredere al lui Kiselef, fost cumnat cu Domnitorul Grigore Ghica,
bunicul neuitatului nostru Profesor Ioan Cantacuzino. La 24 Noembrie
1831, Kiselef serie'Consiliului Administrativ al Principatului Valahiei :
"D'après la teneur du Chap. VI de Reglement Organique,
un Inspecteur general des quarantaines pour toute la ligne du Da
nube, sera nommé dans les deux Princi pautes de Moldavie et de la
Valachie.
L'ensemble qui doit règner dans la regie et la surveillance
de ces etablissements relevant de deux administrations étrangares
Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 1550/1831 ros.
Idem.
Idem.
Idem.
Idem, dos. 157811831 ros, fila 739.
Idem, dos. 1550/1831 ro.
Idem, dos. 1578/1831 ros, fila 739.
Idem, fila 239, 529 si 739.
Idem, fila 239, 529 si 739.
Idem, fila 239 si 529.
Idem, fila 239, 529 si 739.
Idem.
Idem, dos. 2511830, fila 438 si 443.
34

www.dacoromanica.ro
530

rune a. autre, reclame la nomination d'un fonctionnaire supérieur

qui en centralisant le pouvoir et les attributions de ce poste, pui.sse
attmlndre le but propose, qui est celui de garantir ce pays du fléau
de la contagion.
Un autre consideration, non moins essentielle impose au gou-
vernemnt le devoir de porter toute son attention au choix de ce
fonctionnaire; c'est l'obligation dans laquelle celui-ci se trouvera de
completer en liant la ligne des quarantaines Moldavo-Valaques
celle de l'Autriche et de la Russie, un systéme general dinspec,ion
pour tout le cours du Danube.
Tous ces motifs rendant impérieusement .necessaire le choix
d'un homm,e qui, par ses connaissances, son caractere et san acti-
vité, plisse remplir avec succés la tache importante qui lui sera con-
fiée. je nomme provisoirement au poste d'Inspecteur general des
quarantaines dans les deux Principautés le Conseiller de Co/lège
Mauvros, avec les émolumens attachés à cette place et qui commen.
ceront à courir depuis le 1-r Déoembre prochain.
Le Grand Vornik de l'intérieur est chargé de faire, en ce qui.
concerne la Valachie, dispositfons n^ressa'res à ce sujet.
Le President plérzipotentiaire des Divans, Aide de Camp Ge-
neral Kisselef 145),

La 5 Decembrie 1831, Sfatul Administrativ comunica lui Kiselef,

numirea lui Mavros s'a facut intocmai poruncii, i la aceias data se
comunica despre acest fapt i carantinelor 146).
In acest chip Comitetul Carantinelor s'a complectat cu in'regul per-
sonal asa cum este prevazut in regulamentul carantinelor. Rusofil con-
vins, Mavros avea de indeplinit in postul ce i s'a incredintat, doul sar-
cini deoptriva de grele: intái trebuia sa vegheze tu strasn'cie la aplicarea
regulilor carantinesti contra ciumei, care bantuia cu furie dincolo de Du-
flare; al doilea, prin controlul riguros al liniei Dunarei, avea posibilita-
tea sa supravegheze once miscare a Turcilor sau pentru Turci. Acest
dublu rol, sanitar si politic. Niculae Mavros l'a indeplinit cu credintä.
servind interesele Rusiei, Cara sA uite un moment macar, ca este Ro-
man, servind cu aceias credinta si neinchipuit zel interesele tarei noastre
si ale Europei in general, pentruca ni-a scapat pe noi l toata Eu-
ropa, pentru todeauna, de ciuma.
In darea de seamä pe care Vornicul din nauntru o face la 25
Martie 1832, rezumand activitatea acestui Departament in cursul anului
1831, rezuma i raporturile cari existau intre acest Departament, Comi-
tetul Carantinelor i Comitetul doctoricesc din Bucuresti, indatoririle
doctorilor de ocruguri si cele ale organelor administrative. Este o icoana
minunata a intregii organizatii sanitare din acea vreme :
Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 405/1831, ras, fila 1.
Idcm, fila 3, adresa 8401 si fila 4.

www.dacoromanica.ro
 531

Comitetu/ Carantinelor impreung ca enarcle dohtor aván-

u-si ramurile privigherei intinse in tot cuprinsul Printipaarlui prin
intradinsi orgnduiti dohtori de ocruguri, se pazeste de obste o ase-
menea bung or;induialg si ingrijire de sling tate i vacting i dupS
raporturile ce regulat primeste Comitetul si Marele doh.or dela
niste asemenea dohtori, isi face in adungrile sale cuviincioascle bfi-
OH de seamg i cumpaniri ale boalelor, ce din raporturi se dove-
desc cg se urmeaza in Printipat, i potriv:t ca acelea intrebuin-
reaz.5 si má.suri citre vederea cerutd de trebuinrg.
Departamental acestei Dvornicii cunosca ndu-se si pe sine su-
pus la indatorirea acesitei privigheri, ca pentru o pricing din care
se naste brnele i fericirea obstei, au pus neapgratg indaforie §i
a11pra otcarmuitoritor dela toate juderele, ca in urma Siintelor
ce si ei vor aduna dela subcgrmuitorii plá.ilor, sa fie datori a ra-
portui pe fiescare sgptämgrui de doug ori la Comitetul Carantine-
lor, pentru starea sängatei de obste, precum si la :namplare cand
se va ivi vreun sernn bgnuior de boalg lipicioas5 in once rarte a
Printipatului. Otarmuitorid jude(ului sg fie dator pe deoparte a
rgportui la Comitet, lar pe de alta a se adresarisi deadreptul cä-
tre dohtorul de ocurg, i acel dohtor &LEM indatorirea ce-i este
pusg asuprgsi dela Comitetul Carant., sä derge, sa cerceteze, sä
caute pe bolnavi, sä intrebuinreze mgsurile coprinse in instructii si
1.5r5 inarziere sg raoortuiascg Comitetului. lar Comitetul impreunä
ca Comisia doctoriceascg, dupä imprejurgrile ce va vedea, sg-si
miste ale sale lucrdri, peed t va cunoaste ca cere trebuinpa.
Niste asemenea raporturi, dupä neadormita ingrijire a Divot-
niciei, pr:rnindu-se regulat de cgtre Comit. Carant, din tot Prin-
lipatul, Comitetul amindu-le deapururea supuse in vederea De-
partamentului acestzi Dvornicii, pe temeiul acestor stiinte, am
cinste ca a mea bucurie a face cunoscut cinstitei Adungri, cd säng-
tatea cea de obste a häldcluitorilor Prinripatultd, din mila Marelui
Dumnezeu i cu blagoslovenia Inaltei Stgpgniri, se aflä asazi intru
cea desgvärsitg intregime.
Privigherea .Carantinelor, Toate carantile dupe unja Du-
TZgrCi isi indeplinesc datoriile lor asemänat ca pravilele intocmito
si au pe la ngg dgnsele in fiintg i oränduitul numgr al slujbasior,..,
Apoi urmeazg descrierea cátorva carantini cari mai au nevoe de in-
bungt5firi 117).

4 Ianuar 1832. Om cu randuialà, Mavros 1na.inte de all lua

postul In primire, a autat dea seama prin el insusi de cele in-
faptuite pára atunci. La 4 Ianuar 1832. Kiselef serie Marelui Vor-
nic, cá Mavros urnreaza sà inspecteze toatd unja carantinelor ì sa cer-
ceteze toate socotelile trecutului; apoi va studia mijloacele cele mai bune
147) Analele parlamenure vol. Hit pag. 629-6zo.

www.dacoromanica.ro
532

ca sa faca o legatura de supraveghere comuna cu cele care se aplicau

In statele vecine. Deci Comitetul sanitar va continua pand la termina-
.,rea acestor lucräri, sä se ocupe ca si mai inainte cu insärcinärile ce
avea, iar d-tx)asträ, yeti da ordinele necesare, ca d-1 Mavros, sä poatti
obtine stiintele cele mai exacte .56 indeplineasa u.,sor inspectia ce
are de facut" 149).
In urma ordinelor date de Vornicie, grind a sosi socotelile de pe
la diferite carantine, cat si cele dela Vornicie, socoteli faarte incurcate
din care nu se putea deslusi mare lucru. Atunci Mavros cere Mari
Vornicii, sa-i trimeata condicele Vistieriei.
Vazandu-se cà nu-i treaba chiar de gluma cu acest am de o rara
energie, in cele din urma i s'au trimes tablouri detailate j extrem de
interesante, cu privire la toate cheltuelile ce s'au facut cu doctorii,
cu medicamentele, Cu cinovnicii in combaterea epidemiei de awn& din
momentul ivirei 'Ana la stingerea ei. Este cel mai interesant document
existent asupra acestei groaznice epidemii, document care ar merita sa
fie publicat in intregime. Aici amintim un singur lucru: sumele chel-
tuite-pana la 1831 se ridica la un total de 699.015 leí 149).
Si, pentruca Mavros impingea indiscretiunele prea departe, se
vede treaba cà a reusit s'd provoace oarecari nemultumiri si opozitii din
partea calor cari trebuiau sa-1 ajute. Destul ca., la 8 April 1832, Kise-
lef comunica Consiliului Sfatului Administrativ, ca trebue sa se exe-
cute toate mä surile propuse (de Mavros), pentru ameliorarea servi-
cari au primit aprobarea mea intreagä...". In acelas timp co
munica a Mavros a lost autorizat sä stea ca Inspector al Carantine-
tor in Consiliul ordinar j extraordinar, oricänd o va cere nevoia in-
rcinärilor sale 150).
In consecinta, la 14 April 1832, Mavros cere Sfatului
sa-I instiinteze, oricand vor fi de discutat chestiuni care privesc rostul
serviciului sau, ca sa la parte si el 151).
April 1832. Tot atunci, Comitetul Carantinelor coopteaza, cult)
se spune in limbajul de astazi, nu nou functionar superior, pe care re-
gulamentul nu-1 prevede, cu o leaf& egala cu cea a d-rului Est'oti
cu atributii, cari, deocamdatà nu se precizeaza. Este vorba de Grigore
Cariboglu. Dam mai jos cererea lui, din care se desprind mai bine mo-
tivele cari determina numirea lui in Comitetul Carantinelor; o dam in
traducere:
Einefacerile pe cazi Exc. V., nu conteneste a räspändi asu-
pra a trei milioane de locuitori ai Principatelor, mä incuraleazä sä-i
cer protectia in interesul copiilor mei.
Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 405/1831. Pent= numirea D. Coleschi Ma-
vros obstesc Inspector al carantinelor. Fila 10, text francez.
Idem, fila 13 §i urmat.
'dent fila 67.
Idem, fila 70.

www.dacoromanica.ro
 533

Am adus oarecari servicii Ruszei n'arn sapat nici o ocazie

sá mi arat zelul i devotamentul meu. Am fost onorat chiar ca o
oarecare incredere usor de ccntrolat din certificatele doua scrisori
ce posed, una dele Kutuzof, alta dela contele Neselrod, ce mi-au a-
dresat in vrernea congrestilui dela Viena.
Nu sunt strein In Valahia. Sofia imea apartine uneia din cele
dintäi familii ale tarei. Anz servit rara ca agent a multor prinii, la
Viena, si in timpid. si inaintea ultzmu'lui räsboi, am ocupat loc in
Divan si mi s'au dat diferite insärcinari in timpul lungei sederi a
oamenilor de seam-a, in Transilvania. Am luat parte la redactarea
tuturor cererilor tuturor memoriilor adresate Ministrilor Impe-
riali. Aceste documente nu pot fi nestiute de Exc: V.,"pentruca du-
plicatele lor au fost trimise meren Cartierului general.
Sara cia in care ma sbat din cauza imp. re jurarilor si mai ales
din cauza emigratiunei noastre lungi, m'au silit,- de doi ani, sa
stair la tara. In resemnarea mea as rabda crice, daca as putea im-
plini cea dinthi si mai sfantä datcrie de tata, accia de a ingriji
de educa tia copiilor mei, sin gura comoara ce as putea sa le las, daca
Exc. V. ar voi sá ma cinsteasca cu o slujba, care sa-mi dea posi-
bilitatea sá stau in oras.
Cunosc mai multe limbi, cunosc limba tarei, si in viata am
prins cunostinti de legislatie qi afaceri. .

Dar, titlul ce/ mai tare, cel pe care se sprijina nidejdea mea,
este votre humanité", de care cei cinci copii ai mei, dr'-e cari cinci
bäeti, 'mi dais incredere, Binevoiti a fi pentru ei un al doilea tata,
punandu-ma in situatia de a-i face demni, sa serveasca cu distinc-
pane patria si a-fi värsa sängele pentru ea.
Foarte su pus servitor. ss. Grigore Cariboglu 153),

Kiselef a recomandat aceastä scrisoare lui Mavros, care cunos-

tea bine personalitatea lui Cariboglu, ca care a impartAsit exilul din
Ardeal pe vremea domniei lui Grigore Ghica, imediat clupà eteria gre-
ceased*. Asa s'a facut cA la 17 Mai 1832, Kiselef comunica Vorniciei
Mari, cA numeste pe Cariboglu, membru al Comitetului Carantinelor, cu
leafa de 750 de piastri lunar 158).
Mai tarziu, s'a pus in discutiunea Comitetului Carantinelor le-
galitatea functionärii lui Cariboglu, dupà cererea Sfatului Administra-
tiv, dar Vornicul Gbeorghe Filipescu a raspuns la 4 Februarie 1834,
cA, din moment ce Grigore Cariboglu, nadvornic sovetic, a fost numit
de Kiselef nu mai este nevoe de aprobarea Sfatutui extraordinar" 154).
Totusi Kiselef a cenit sä. se Indeplineasca i aceastä formalitate, ceia
ce se si face. La 4 Februar 1'834, Marele Vornic din nauntru comunic5
Hem, pag. 72-75.
him, fila 75.
Arh. Seat Ad-tive noi. Dos. 152311834, roe, fila 9.

www.dacoromanica.ro
531

lui Kiselef cA Sfatul Ad-tiv a intarit numirea lui Grigore Cariboglu ca

.madular a.1 Comitetuliii Carantinelor, ajutor al cinstitei Inspectorii",
nuniire care defineste prin titiul ei însâi atributiile ce avea de Tilde-
plinit 155).

Numirea lui Niculae Mavros ca Inspector general al Carantine-

lor, conducator al serviciului sanitar al tarei, cu exceptia capitalei Bu-
curesti, statorniceste pentru multa vreme aspectul definitiv al organiza-
rei sanitare infaptuita de Kiselef. Adica
Pe de o parte. Comitetul doctoricesc din Bucuresti, format din
cei cinci medid ai Bucurestilor insarc_inati cu serviciul sanitar al Capi-
talei i Cu controlul practicei medicale i farmaceutice din toata tara;
Pe de alta parte, Comitetul carantinelor insarcinat cu privighe.
rea carantinelor si cu serviciul sanitar al judetelor oraselor, cu p.:ivi-
gherea sanatatei locuitorilor si a vitelor locuitorilor din tara.
Amandoua Comitetele aveau de sef pe Mai marele doctor al
Principatului i erau sub dependenta Ministerului de interne, cel care
era cu punga, care platea pe toti slujbasii acestor servicii.
Acestor doua formatiuni sanitare i in oarecare apropiere cu ele,
trebue s'A adAugAm §i Comitetul Caselor facatoare de bine, de care tineau
spitalele i toate instituiile de asistenta publica, pendinte toate de Lo-
goletia trebilor bisericesti.
Dar numirea lui Nicolae Mavros ca mai mare Inspector al taran-
tinelor, turburA toatA legAtura erarhica care existase pana atunci futre
institutiile sanitare i ministerul de interne sau Vornicia mare. Explicarn
Cavalerul sovetnic Niculae Mavros era un om extrem de mandru;
era mAndru pentruca se simtea tare pe sprijinul lui Kiselef; era mfm-
dru prin descendenta lui domneasca, mandru prin inrudirea lui cu Dom.
nitorii t5rei '..), mandru i prin faptul ca toti doctorii, oamenii cei mai
culti ai t'Arel, erau sub conducerea lui. La toate acestea se mai adauga
faptu/ ca Kiselef l-a indreptatit sa stea in Sfatul adminstrativ al
tarei, alaturi i u egale indatoriri cu cei cari aveau raspunderea con-
ducerei poporului romanesc. In asemeni conditiuni, Mavros se cred:a
conducator absolut al destinelor sanitare ale tarei, independent chiar
de Ministerul de interne. Din aceasta pricina au rezultat o multime de
netlumeriri §i conflicte cu Ministerul.
De exemplu, cei cari voiau sa ceara ceva, unii se adresau Comite-
tului doctoricesc din Bucuresti, altii se adresau Comitetului carantine-
Ior, altii Ministerului de interne, cateodata chiar Divanului sau personal
lui Mavros, ori lui Estioti.
Sau: voia Mavros sa fa o masurà de ordin sanitar general, se
isbea de opunerea Ministerului ; acelas lucru se intAmpla cAnd vo;a EA
la n m'asura Ministerul; se isbea de opunerea Gamisiei doctoricesti sau
.155) Idem, fila 18. Pentru orAnduirea cinovnicilor pe la Carantini.
156) P. Samarian.Niculae 1Vlavros, In Rev. *tiint. medie. No. 4 April 19B4.

www.dacoromanica.ro
 535

a Comitetului Carantinelor. Si rezultatul final al acestei lipse de leg&

Aura era in dauna tuturor.
Primul conflict cu caracter mai gray s'a ivit in primavara anultel
1832. Mavpos a vrut sa reía chestiunea incadrarei oraselor de prin tara
tu medici, chestiune care se agitase calva in toamna anului 183b, In
acest scop a intrebat din nou cetatenii oraselor daca primesc sA con-
tribue i ei cu ceva la plata acestor doctori. i cererile de doctori au
inceput sa curga. Cand a aflat Vornicia de hoararea Comitetului Ca-
tantinelor, adieä de hoararea lui Mavros, a sarit sa protesteze: in a-
rest scop, intreaba Comitetul, pe ce anume temei cere creiarca acestor
posturi medicale prin orasele tarei, cand dupa regulament, Vornicia nu
se stie datoare de-cat numai la numirea si plata dohtorilor de ocruguri, nici
decum la plata dohtorilor de prin orase 157).
Ce va fi urmat nu stim. *Um insa cA, Vornicia nu putea sa re-
iste multa vrctme numai din motive bugetare. Toaa lumea era con-
vinsa acum de ce se poate face atunci °and sunt doctori la indemana,
cari stiu sa evite o epidemie i sa o stinga and se iveste. Doctorii tre-
$uiau sä fie numiti cu once sacrificii. Toata lumea o cerea i petitiile
caatenilor abunda.
16 April 1832. Locuitorii orasului Cerneti din MeSedinti cer
Divanului, sä li trimia un doctor pentru egatarea .54 njtätei Ion-. Di-
vanul i-a indemnat sa faca sinesfora de ceiace se va proerisi fieqcare
s5 dea pe an drept simbrie acelai doctor-. Atunci Cernetenii, intoc-
mai ca in vremile mai vechi, trimet o foaie cu numele i contributiile
celar cad pot da cateceva, ca sa se adune !Ana la 2600 de talen i pe
an i plata in natura pana la o tnie oca de zaherea, adica articole ali-
-mentare 159.
2 Mai 1832. Inca din iarna. din Februar, Medelnicerul
Panu din Caracal si Fotache Foisoreanu, deputat dç Romanati, au
icluit o cerere catre Vornicie, sa li se caute doctor pentru oras. Dar
-aceasa cerere n'a fost trimisa decat in Mai, de catre Hristor Lapati
lonitA Viisoreanu. Vornicia a indrumat cererea catre Cotnitetul caran-
tinelor, care raspunde la 9 Mai, ca lesne-i a gasi doctor, dar trebue sa
se plateasca cate 600 de lei pe luna i casa de locuinta. Cand au auzie
Caracalenii de una ca asta, s'au resemnat si au renuntat pentru mo-
ment la doctor 159)
10 Iunie 1832. Si Vornicia din nauntru se !Asa greu de tot,
nu se lasa convinsa de nici o interventie. Pentru numirea unui metVc
la Zargu-Jiu a fost nevoe sa starue insasi Kiselef. Acesta ¡Acuse o
plimbare prin partile locului i apucase sa promia Gorjenqor cA IT. va
-cla un doctor: pe aceasa baza cei din Targu Jiu au si fácut cerere
Kiselef serie Vornicei la 10 lunie:
157) Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 200R/18.z2 re,/, fila
153) Prh.. Stat. Ad-tive not. Dos. 25/1830, fila 192.
-159) Ulm, dos. 2698/1832 Ella 104 si Dos. 2511830 ros. -Ella 363, 364,

www.dacoromanica.ro
536

Monsieur le grand Vornic de l'intérieur,

Désirant procurer à la ville de Tirgo-Jio le moyen d'avoir un
médecin permanant, d'autant plus nécessaire que la distance où elle
est placée de la ville de Crayova, prive, dans le cas de besoin urgent
ses habitans des secours de l'art, je vous inUite Monsieur a exami-
ner si l'état de la Caisse permet une allocation pour l'établissement
d'un médecin permanant dans cette ville, et dente faire connaitre le
résultat de vos recherches à cet egard- ss. Kiselef.
$i pentruca Vornicul lipsea din Bucure§ti s'a pus rezolutia: sä
stea pánä va veni Vornicul" 160).
In aceia§ zi, la 10 Iunie, Kiselef prime§te o ja113à lung6 din
partea cetatenilor din Craiova, cari cer cu foarte mare insistenta
li se faca o cazarma §i un spital intr'o veche cazarmä ruseasa care sta
parásita, §i sa li se paveze ora§ul:
Dupi bine tele de rigoare... avouez, Excellence, que la ville
de Crayova a été toujours le theátre des plus grands desastres
qui dans differentes époches de guerres et de revolutions ont agité
impitoyablement la petitie Valachie..." din aceastä cauzä a ränzas
färä nici o imbunätfitire point d'établissements publics, point d'h6pi..
taux, point de caserne, point enfin de vastes édifices..."...
De tous ses bésoins le plus pressant est celui davoir une ca
serne et h6pital pour la milioe nationale, qui a été senti parrni nous
Pour remedier à ce mal, un vaste edifice a cote de la ville bati par
cette vine méme à l'époche de la guerre passée entre le puissant Em-
pire de Russie et la Sublime Porte Ottomane, sous le gouverne-
ment de pieuse mémoire Alexandre I-ére, a fixé particullierement
l'attention de la ville. Les nombreuses appartemens, la pureté de
l'air et l'avantage des deux ruisseaux courantes près de cet en-
droit, tout cela rehausse la recomandation de cet edifice à étre
destine pour la caserne et l'h6pital de' la milice nationale...", dar se
cer cheltueli mari pentru repara fu si interventiile fäcute la Gu-
vern au rämas färä rezultat; oraqul este särac i sáräcit, venitu-
rile mici, incät nu s'ar putea face nimic WA' interven tia lui Ki-
selef, iar orasul ar fi amenintat sá rámáná iará,ci färä cazarmä,
färä Spital i färä pavaje. Drept care scriu Craiovenii:
Excellence! C'est à Votre générosité que nous osons ex-
poser nos douleurs et tzos besoins. Puisie etre emue du
sérable état de cette vine e" t daprès. ses Vues sages nous faciliter
les moyens à pouvoir realiser une caserne, un h6pital et des rues
pavées. Dont la nécessité est devenue indispensable, el l'appau-

1450) Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 25/1830 si Dos. 232/1832. Secretariatul
Statului.

www.dacoromanica.ro
 537

vrissernent de la ville ne serra jamais en ¡tat de les réaliser de

ses faibles revenus. La reconnaissance eterne notts fera verser
des larmes de joie, et ceux memes batimens conserveront parmi nos
clescendans le nom de V. Exc. come le plus doux souvenir de
leur génereux fondateur-. Printre semnatri descifram: Const. Brai-
&Diu Clucer, Nicolaos Emanuel, Grigore Bengescu, lanache Stanu
Cracran Isanovici, Ion Otetel4anu, Const. braboveanu...
Kiselef recomanda aceasta cerere atentiei Logofetiei trebilor bise-
ricesti in ceiace priveste spitalul, Spatarului in ceiace priveste cazarma,
cat priveste despre pavaj C est à la ville elle ménze a y songer" 161).
Sept. 1832. Locuitorii din Caracal, daca au vazut raspunsul
Comit. Carantinelor dat la 9 Mai, pentru plata unui doctor, nu s'au
dat batuti si in Sept. fac alta cerere, ca daca Vornicia nu le poate
plati doctor, atunci, sa se schimbe stabul docforului de ocrug, ca in
loc sa stea la'Ramnicul Valcei, sa stea in Caracal.
Comit. Carant. raspunde la aceasta cerere, ca n'are putere sa
schimbe oranduelile regulamentului carantinelor. Dar nici Caracalenii
nu se lasa. Fac alta ceeere Vorniciei, sa li se trimitä numai deck medic
platit de Stäranire, pentruca, dad ei n'au putere sä plateasca pe doc-
tor, asta nu inseamna ca .Stapanirea sa-i lase in voia epidemiilor. Si
semneaza Gheorghe Cociofeanu, oca'rmuitor; Petrache Obedeanu, pre-
zidentul Tribunalului; Hristachi Lapati, prezidentul Magistratului
adicà Primarul targului; Ion Viisoreanu, deputat al judetului 162).
15 Dec. 1832. Regulamentul Carantinelor era extrem de sever
iar Inspectorul general, Mavros, era un cerber neinduplecat in aplica-
rea lui; nici un fel de interpretare, care sa mai indulceasca prevede-
rile regulamentului nu era posibild. La 15 Dec. 1832, intervine in
sfarsit o mica relaxare; se face un proect de lege, prin care se stabilesc
anumite conditiuni sub cari, sa se goata apropia de malul stang al Du-
narei corabiile de comer. fara a se sminti regulamentul intr'a sa in-
tregime" 168).
Si pentruca suntem la sffirsitul acestui an, socot de nevoe sà no-
tez numele doctorilor cu cari s'au inrAilrat diferitele servicii in acest an.
La Cirantini :
D-rul C. Epites.
Calärasi. Samuel Sontag pana in August 1832. La aceasta data vine
loan Constan tin Berivali 164).
Giurgiu. D-rul loan Sibineanu sau Sebeni.
Zimnicea..- Dania Homor.

Arhive. Dos. 2511830 ros, fila 395.

Idera, Dos. 269811832 ros, fila 221 si 225.
Buletin oficial, nr. 2/1832, pag. 5. Joi 15 Dec. 1832,
264) Arhive. Dos. 2511830 ros, fila 437.

www.dacoromanica.ro
538

Turnu. Zisul Konofaus pima in Mai 1832, and a venit Manolache

Enculeu 166 ).
Carantinele mid daveau doctori ci numai functionari.
La ocruguri :
Oct. I. Paul Vilhelm Ziegler pänä in Sept. 1832, and a venit d-rul
Tira 160).
Ocr. II. Dr. 'I irancisc Albiner pidä in Martie 1832, apoi Zisul
nofaus din Mai 1832 167).
Ocr. IlL Din Sept., Paul Vilhelm Ziegler in Ilfov168), Dr. . obel
in Dfimbovita.
Oct. IV. Dr. Vasile Ananici pia in Mai 1832, and vine dr. Carol
Sekeli 169 ).
Ocr. V. Dr. Andonie Paleologu.
Oct. VI. Dr. Tircä phnä in Martie 1832 170). Intre April *i August,
dr. Hristari171). Revin Tircä pima in Sept. qi iar4i Hris-
tari 1" ).
Comitetul Carantinelor, la rändul lui, era complect incadrat :
Des'', I. Niculae Mavros, general Inspector al Carant. cu 2.047 lei.
Mai marele dohtor Estioti 1.000
Sub inspector Serdar-D-trache Topliceanu 1.000
Ajutor obqtescului inspector Grig. Cariboglu 750
Secretar Niculae Bobescu ,450
Secretar al obqtescului inspector Gr. Zosima. 300
Aiutor Gheorghe Isvoranu 300
Tâlmacin Paruciuc Macedonski 500
Casier Serdar Niculae Vasilescu 300 AP

Revisor, Cäpitan Andoniu 100

Registrator Costache Carp 100
Scriitori: Sändulescu Diamandi, Costache Se-
fendache, Dimitrache Iconomu, Dincä
Ghità Popescu, fiecare cu cate 60 de lei . 300
Desp. II. Pärvu Läcusteanu, secretar PP 300 PI

Pitarul lo,nitfi, executorul 600

Scriitor Niculae Rfidulescu I/ 100
Rerristratori: Costache Gheorghe í Vasile
Rätescu 100 ..

Idem, dos. 2698/1832 ros. fila 98.

Idem, fila 56, 188 L 202.
Idem, fila 74 si 98.
145) klem, fila 180 si
169) Idem, fila 40, 42 si 117.
P70) Idem. fila 61, 132 si 143.
Idem, fila 187 si 202, si Dos. 32f011833, flia. 71.
Idem, Dos. 2698/1832, fila 203, adresa 2174.

www.dacoromanica.ro
 539

Hristea Grecu laniotul dohtorul de ochi . . cu 100 lei.

Preotul Dirnitrie ljuhovnicul la spit. Dudesti. 120
Constantin Dascalul, la sp.t. Dudesti . . . 50

Intreg statul de lefi al slujba§ilor carantine§ti insumeaa 30469,60

pe luna 178).
Prezenta dohtorului de ochi, Hristea Grecu Ianiotul printre func-
ponarii Comit. Carantin., o explicAm pe larg in capitolul clandestini-
lor1").
Din cele de mai sus se vede ca intregul serviciu sanitar al tarei
pendinte de comit. Carant., este complect incadrat la sfar§Lul anului
1832. Ochiul vigilent al lui Mavros, ajutat de luminile devota,e ale
d-rului Estioti §i de energicul Dumitrache Topliceanu, asigura functio-
tarea intregului serviciu a§a fel, cA Vornicul din Nauntru, Gheorghe
lipescu, in expunerea ce face la 21 Martie 1833, despre mersul treb:lor
acestei Vornicii, spune despee serviciu1 sanitar :
..Asupra tinerei in Emma stare si a pravilnicilor lucrari ale ca-
rantinelor dupe unja Dunarei s'au intrebuintat toate cuveniiele ma-
suri, precum asemenea spre indeplinirea trebuintelor ce au urmat
prin cererile d-lui obstescului enspeotor, i ale Comitetului caranti-
nelor".
pupa ce descrie inbunatatirile ce s'au adus carantinelor, a-
daug5 :
Acest cordon de sänätate, intrunit de aproape cu lucrarile
carantinesti, au inchipuit in favorul acestui Printipat o stavilä de
mare trebuint5 pentru Valahia ; caci afara dintr'o sca ntee de mo-
livra ce in vara trecuta s'au ivit in satul Stupinele din judetul Ilfov,
si care prin grabnicele ma.'suri ale Staphnirei, indat5 s-au j curatit,
dar in urm5, cu toata apronierea naprasnicei bcole a ciumei. ce au
f5cut indestule prazi in partite Turciei, precum si in cetatea Silistrei,
acest cordon a nutut zaticni navalirea ei in Prtntine, ran^ rirma a fi
lost coprins5 de dansul, i pentru aceasta Neamul RomAnesc ra-
mane in veci recunosc5tor inaltei prevederi a Marelui protector si
impärat a toate Rosiite.
S'au intrebuintat cele mai cu scump5tate ma.'suri i asupra in-
nainarei vactinei, macar ca intru aceasta s'au intampnat oares-
care impiedicari din pricina ind5r5tnicirei unora din tarani, cari
domiriti fiind la cunaginfa binelui ce naste din intrebuintarea vac-
tinei, doseau de a-si infátisa copii lor la dohtor ca sä-i altuiasc5 ;
dar acest Departernent atht prin dreg5toriile politicesti, cat i prin
miilocirea fP#elor bisericesti, dui:4 intelegerea ce au avut cu Preo-
-sfintia lor Parintii Arhierei si Eparhiilor, inprastiind tot felul de
173) Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 2516/1833. Pentru banii primiti I slobozit1
<inovnicilor carantinesti. 17.q) de file.
l74) Vez1 vol. II pag. 316-320.

www.dacoromanica.ro
540

stätuiri i indemnäri cätre toti häläduitorii Printipatului, au §i ince-

put a primi un haracter de inaintare, incât pang la sPrqitul
Septemvrie treatt, dupä §tiinp luatä dela Comitetul Carantinelor,
se Osesc altuiti in Prinpipat de cätre dohtorii plätíti de Stäp,inire
13.616 copii, alar5 de alti 491 altuiti in politia EucureOlcr de cätre
dohtorii criranti i. dupä silinta ce in feturi de chipuri s face asupra
ace.Ftei inbunätätiri, se näctrajdueVe in viitorime, cele mai in semna-
toare dovezi intru inaintarea vactinei.
Se urmeazä cu neadormire toate cuvenPele miqcäri intru ceia
ce se atinge de paza sänätätei de ok7te, precum asemenea .7i de
mäsurile politiene§ti, primindu-se regulat in fiware .(iPtr:Intänä ra-
porturi dela toate ocarmuirile pentru vence intämplare.; §i din niVe
asemenea raporturi avänd acest Departam-nt toata ,incred'ntarea,
cu a mea bucurie fac cunoscut cinstitei Adunäri, cä Cu mila lui
nezeu §i blagoslovenia lnaltei St5p5niri, tot Printipatut se aflä in
liniqte, in lericire, at& despre starea sanatalei, cat §i despre verice
alte bäntuiri" 175 ) .
15 Mai 1833. Sub aceste bune auspicii se intra In anul 1833.
Au fost deajuns doi ani de liniste si oamenii au uitat de prapadul ciu-
mei, macar ca peste Dunare epidemia secera Mid crutare, au uitat de tot,
chiar de cele mai elementare masuri de paza. *i in ciuda tuturor ()aline-
lor, marginasii dunareni, treceau hotarul in taina. La 15 Mai, Kiselef
atrage atentia Sfatului administrativ, ca locuitorii necunoscand pravilele
carantinesti, trec peste botare i se expun rigorilor acestor pravile po-
trivit ca starea moievme(. Drept aceia se talmacesc aceste praviic spre
stiinta tuturor 176). Dosarele carantinesti din aceasta vreme, care se ga-
sesc la Arhivele Statului, sunt pline mai numai de ordinele ce se dau
mereu de catre Mavros, ca doctorii i functionarii sa fie cu necontenita
privighere, sa nu patrunda duma la noi. Cercetarea lor dovedesc pang*
la evidenta, cat de mult datorim noi, ca si Europa intreaga, generalului
Mavros, care, cu severitatea lui a salvat pe toti de.ciuma.
Iunie 1833. Intre Sarbi si Turd era mare galceava i amenin-
tarile nu lipseau. Din aceasta cauza aprovizionarea unora din satele sar-
besti era foarte grea. Niculae Mavros, care, pe langa rostul lui de paznic
al regul. Carant., indeplinea si un rol politic tot atat de important pentru
interesele rusesti, a intervenit si a infiintat un targ de aprovizionare la
Varciorova unde puteau veni i Sarbii. Aici a detasat un cinovnic (aran-
tinesc dela Cerneti, care trebuia sd supravegheze masurile de paza. In
Noemhrie 1833, targul s'a desfiintat117).
Iulie 1833. In vara.acestui an se iveste o tpidemie strasnica
printre vitele locuitorilor. Bucurestii aveau un veterinar pe loan
Analele parlamentare, voL 111/1, pag. 573-575.
Arh. Stat. Ad-tive noi. Judetoul Ialomita. Dos. 207811833. Si Boileau
oficial, nr. 2211833, pag. 137-138.
Buletin ofic. nr. 26/1833 pag. 150 si nr. 53/1833, pag. 284.

www.dacoromanica.ro
 541

Phertz 178), dar pentru judete nu exista om de specialitate. Exista insa

an hirurgoman, Navara, care trecea de cunoscaLor bun in ale veter;natiei.
Facea serviciu la ocrugul al 3-lea. Comitetul Calant. il detaseaza la 13u-
curesti, unde il gasim in Iulie 1833, printre functionarii despartirei a doua
a Comitetului, insarcinat cu chestiunele veterinaresti "9).
18a3. Catre sfarsitul acestui an, Vornicia Mare cere tuturor
araselor, sa raporteze despre inbunatatirile de cari au nevoe ma/ urgenta.
Aceste rapoarte s au adunat i la 3 Martie 1834 au fost inaincate tdbs.e-
stei Aduna'ri legislative, cu rezolutiile respective. Cateva din orase au
cerut printre altele i unele inbunatatiri de ordin sanitar.
Focqanii din Siam-Ramnic au cerut : 24 oclai incapatoare de
100 de oameni bolnavi, pentru spital, ca sa nu se mai ia casele ha la-
duitorilor, precum se ia actzyn, care oclai, facandu-se cu gard de
nuele", costa 13.000 de lei.
mai cer un dohtor pentru vizitarisirea bolnavilor celor
raci-
Vornicia refera : Este primit (prima cerera), insa and se va
indeletnici maghistratura (primaria) a aduna aceasta suma din ve-
niturile sale". La al doilea punct : Fiindca deocamdata casa Ma-
ghistratului nu este in stane a suferi aceasta cheltuiala, va amanea
iconomisindu-se cu dohtorul ocrugului, pana se va indeletn.ct §i pen_
tru aceastfi trebtrintá 180 ).
Oraqul Slaiina cere sä se faca un rand de inaperi pentru
aclapostirea unor bolnavi ce s'ar putea cerceta de dohtorul oraqului".
Ar costa 15.000 de lei.
Ref eratul Vorniciei este ace/as : sa se boa, insa and se va
indemSna Maghistratul a insuma in casa sa aceas'a sum& de
bant 181 ).
Rantnicul Valcei cere : Pentru dohtor, mäcar cá este oranduit
D. Zisul Coco/aft/1 al ocrugului pe cloud' judete, V ',Ikea Roma-
nati, dar neputandu-se oraqul a juta la once vreme de grabnia in-
Limplare vreunui haladuitor, din pricina cä !mate sá lipseasa in
minutul acela, ori in judet sau la pomenitul judet Romana fi. nu pu-
tin se afla or4anii intrebuintati (in nevoe) de un dohtor stafornic
spre indeplinirea indatoririlor cuvenite".
Vornicia spune : socotindu-se de o cam data de prisas,
filnd destul al ocrugului, va räminea, neffind Maghistra'ul in stare
a plOti insemnatoarea suma de bani pentru tinerea sa- 182).
T firgul-Pului cere : Lln dohtor cu talen i 3000, ce prin
vire au fagacluit Dvornicia a se slobozi din casa Manh'stra u'u%, insa
prin poruna prin grai, atre Vistierul Gheorghe Magheru-
Vest vol. II, pag. 297 si 487.
Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 2516/1833. P. Samarian. Din trecutul me
veterinare. Bulet. asoc. medic. vetar, nr. 7-8 din 1933.
180.-485) Analele parlamentare. vol. rvii, pag. 314. 334. 342, 370, 372. 376.

www.dacoromanica.ro
542

Si relerotul Vorniciei Aoesta se va onindui dup5 ce se vor

s,ffuarqi toate celelalte infrumusetfiri aF.e oraqului, din pri osul bani-
lor ce va mai r5mfinea, clop& ce va osebi mai in'Ai o szlnz,ff la rezerva
Maghistratului, pentru alte intfimpljri neprevfizute che,!tueli, dupe
bugetul ce se va alatui pe tot anur 188).
Magistratul, adia primarul, din Cerneli, cere o cas5 pen'ru
dohtor" in valoare de 4.000 lei. Si Vornicia spune : acest
ora q urmeazi a se muta la Turin: Severintzlui, ande se clacle§ie a-
cest ora q din nou... se vor cheltui acolo..." 184).
De asemeni cere un dohtor i oraqul C5mpina 185).
Negresit c.5. pe marginea acestor cereri, ca si pe marginea refera-
telor Vorniciei, se pot face destule comerearl. Ne vom mArgini a atrage
atentia asupra grijei ce au orasele pentru s5na'atea populatiei, fAra s5
gandeascd insA, ca. penfru impl;nirea unei nevoi, trebuc. s5 faca si sa-ri-
ficii. ¡deja c5 totul trebue sa ve deja stat" numai dela stat, fAr5 con-
tributia cetatenilor, fsi are originea din acqe vremi. Pe dl al`5 parte
trebue sA notam putina grij5 ce avea Vernicia asupra acestei chestiuni,
pe care vesnic o subordoneaz5 numai nevoilor bugetare.
In curs& anului 1833, serv:ciile au lost incadrate astfel :
Carantini.
Braila. Dr. Epites. Director, Vistierul Iordache Tafrali ; moaS,
Arghira.
C5/5rasi. Dr. Ion C-tin Berivali. Director Mala ; subdirector,
Nicolaid ; secretar, knità Cirqeanu ; dragoman, Niculae ¡va-
; mca$', Floarea §tiinta in imeseria ei".
Giorgio. Dr. loan Sibineanu. Director, Clucer Al. Ca(inesetz ; sub-
director, loan Kinopsi ; moa01, Sandia.
Turnu. Manolache Enculeu. Director, Dimitrie Bildirescu. In tulle,
a lost vorba de un doctor Henec numit in load lui Enctileu.
Dar H,enec nu s'a mai prezintat /a post asa c.5 a amas tot
Enculeu. (Arh. Stat. Ad-hive noi. Dos. 3381/1833 ros fila 5).
Calafat. Dr. loan Andreiov. Director, Cdeschi secretar Ghica;
moaá Ileana.
Cerneti. Dr. Vogt. Director, Vasile Str6mbearetz ; moasJ. C"áltna.
Piva Petri. Sef, Ghitg Gheorghe, in!ccuit ca slugerul Gh. Nanu.
Oltenita. Sef, Mihalache Siropulo.
Zimnicea. Dr. Homor Daniel, iar in Sept., Dr. Braun. Director,
¡anca Färkäsanu ; moaq5 Elena.
Bechet. .el, Mihalache Fotino.
Islaz. Sef. Dimitrie Gaga.
lsvoare. Sef, Gr&naticescu186).
186 A_rh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 251611833 ros. Pentru banti pr1mii l slobo-
ziti cinovnicilor garantinesti.

www.dacoromanica.ro
 543
La ocruguri:
Ocr. I. Dr. I Ira 187), In Sept., Dr, Veron 288).
Oct. IL Dr. Zisu Conotatzs 189).
Ocr. ¡II. Dr. Chobel in L'ambovita. Nauara in Nov, mutat in Bu-
curesti ca veterinar 19°).
Ocr. IV. Dr. Carol 5eke/i191).
Ocr. V. Dr. Antonie Paleologu 192).
Ocr. VI. Dr. Hristari 183).
Bine incadrat si bine supraveghiat serviciul mergea minunat. Ciuma
ca i holera fusese de mult uitate. Doctorii improvizati cari aiutase la
stingerea lor au fost indepArtati unul cate unul din slujbele ce ocupau
cu doctori titrati. Malul DunArei era bine pAzit. Generalul In-
spector Niculae Mavros conducca intregul serviciu ca un adevArat militar;
aceasta adus titulatura de Generalul Mavros, titulaturà care 1.-a
ramas p5nd la moarte, desi n'a fost niciodad general in armata.
Acum, toate sfortArile se indrep'au spre organizarea detalfflor de
serviciu. In afarA de ciund, grija cea mai mare era pentru varir4,1; 1:;-
selef stAruia mereu sA se execute vaccinArile ; medicii erau obi gat: sA
facA aceste vaccinki fiecare in ocrugul lui ; la fel si medicii depe la ca-
rantini, dar acestia n'aveau voe sA se depArteze de resedind mai mult
decfit maximum cale de patru ceasuri dela carantind.
In raportul Vornicului din nAuntru, George Filipescu, fAcut la 19
Martie 1834, relativ la mersul serviciilor pe anul 1833, spune :
"S'au pg zit cu cea mai mare scumpgtate mgsurile de sänä-
tate §i vagina, atät pela judefe prin dohtorii ocrugurilor, ea" t si
Bucuresti prin Corn isla doctoriceascg, intampinändu-se, prin ajuto-
rul dohtoricesc, oricäte boale epidemice s'au ivit in feud de locuri
ale Printipatului, si in prileful acesta cu a mea bucurie aduc in cu-
nostinfg cinstitei Obstestei Adunäri cä starea sgnalegtei häläclurori-
lo- din tot Prinfipatul, cu talla lui Dumnezeu blagosloven'a Inal-
tei sc...tAphniri, se aflu intru toatä intrepimea, precunz vac:ina
d-:pe stiinta luatä de cgtre Comitetul Carantinelor. au inainfat in
CD rgerea acestui an, pa-a la un numär de 18.332 COpii
S'au pg zit intru toatä intregimea, prin Comit. Carant., i re-
guille carantinesti intocmai &it'd praviere intocmite. precum ase-
menea si ingrijirea cordonului de sängtate dupe tärmul cel stänq al
räului Dungrei, care cordon a lost si este cea mai de temei stavilä
Ideal, dos. 3361/1833 ros, fila 6. L,efile doctorilor ocrugurilor
Idem, dos. 2516/1833 ros.
Ideal, dos. 3361/1833 roe, fila 6.
00) Idem, dos. 3361/1831 ros si dos. 251611831 ros.
Idem.
Idem.
Idem.

www.dacoromanica.ro
544

intru-apärarea Printipatului de näprasnica boalä a ciumei, care fi in

anul acesta au bantuit multe pärti ale Turciei" I").
Infiintarea registrelor de stare civild a permis intocmirea celor din-
tAi statistici asupra mi§carei populatiei din anul 1833:
judetul nascuti morti altoiti

Slam-Rämnic 1116 1199 93

Bräila 498 495 134
Buzau 1031 795 1213
Saak 732 647 323
Prahova 737 794 442
Ialomita 640 474 6
DambOvita 1743 1150 2021
Vla.Fca .1796 1139 1-108
Teteorman 2040 1186 325
Muscei 855 565 523
Argeg 1547 1214 564
Olt 702 450 756
Pomanati 1836 848 1060
Välcea 1948 1689 761
Dolj 2450 1527 680
Gorj 1103 1119 1755
Mehedinti 2224 1867 3719
Bucure.gi 2672 2610 1508
Total 26638 20618 18332'9).
Tot din acest an avem cea dintai statistica pe bou:

Judeful
..-..'

ri. t
,,, I
::. 72:" - ..'.' = ?, s si
1'P Ti
O it, t.
1: ,_."-1 6 13

Siam-kimnic 796 1076' 320 463 281 107 480 S092

Bräila 144 392 74 181 83 58 5 937
Buzäu 1651 1339 776 507 133 129 12 4547
Saak 1238 478 103 424 78 84 3 2408
Prahova 611 387 42 125 291 28 6 1490
1Plo-nita 254 93 41 59 70 II 528
Ilfov 1631 880 595 521 255 104 64 4050
Dämbovita 2286 799 100 554 81 61 58 3939
Vlaqca 542 142 87 167 98 35 3 107f

Analele parlamentare vol. 1V/i, pag. 489.

Arb. Stat. Dir, g-ral5 sanitara Dos. 1/1834 fila 56.

www.dacoromanica.ro
 545

;7
,..d V :F.,
',i. -r . F.
Judelul -r.
7: ... 3
ic 1-_,
`1..:

0 '8 ch i2.

Teleorman 900 196

106 201 198 15 19 1635
Muscel 1328 60
137282 115 47 30 2019
Arges 1775 108
128265 59 28 175 2538
0/}t 377 41 88 123 121 13 26 789
Romanati 505 30 518 415 226 41 29 1764
Valcea 1072 38 204 152 75 5 16 1562
Dolj 690 103 319 341 153 19 97 1730
Gorj 839 36 232 137 48 9 12 1313
li,tehedinti 526 16 251 131 18 5 5 952
Total 19855 6655 5522 6090 7011 1635 1225 47983

Administratia da tot concursul pentru organizarea serviciilor si in-

drumarea populatiei. Carmuirile i comune/e sunt obligate sa .3i/A dosare
speciale pentru sAngtatea locuitorilor- din cari se pot vedea sfortarile
ce se fac in aceasta directie. Pentru documentare vom da cateva exemple
de prin dosarele jud. Ialomita.
La 22 Ianuar 1834, Mala. directorul carantinei de Caldrasi, face
cunoscut Comit. Carant., cá in judetul Ialomita este sanatate; numai in
Magureni, un sat mititel dela rasaritul targului, au murit doi oameni
o femee de moarte grabnicr, i ar mai fi acolo si alti bolnavi; in con-
secinta cere sa se faca cercetari. Cum era si firesc, stirea a alarmat pe
toatä lumea, iar subcarmuitorul plasei Borcea linisteste pe toti. El a cer-
cetat preste tot, si a aflat cA a fost numai o scornitura din partea popei
satului, Popa 'attache; de aceia protesteaza contra amestecului functio-
naru/ui carantinei, acolo, unde supravegherea sanitara o avea el 197).
La 27 Ianuar 1834, Mavros atrage atentia ocarmuirei judetului Ia-
lomita, asupra numeroaselor cazuri de tuse si guturar ce s'au ivit prin-
tre locuitorii satelor. Numaidecat doctorul Carantinei, Berivali, cere oar-
muirei sa publice o seama de Instructir, cu povete practice ca lumea
sà scape de aceasta
Orisicare se va simti apucat de o asem enea bolesnitA, indatif
se inchizi in cas5 i s'A bea cAtcluri, adic5 floare de soc, si de mu-
setel si de nalbä, dar mai vartos [loam de soc, sá pue imprejurul 95-
tultri usuc de lânä i picerile in ap.5 fierbinte, seara, sa se fereasa
de yin si de rachiu preakm si de sArAturA, si acestea s5 le urmeze
pAna cand se va simti c-u totul bine, caci intr'acest chip urmA nd nu
numai viata nu-0 va primejdui, ci i boala nu va putea a a se pre-
lungi multe zile.

Arh. Srat. Dir. g-rala sanit. dos. 1/1834. fila 77.

Arh. Stat. ad-tive noi, Jud. Ialomita Dos. 701/1834, fila 1-3.
85

www.dacoromanica.ro
546

Simptomele boalei sunt: daten de cap, guturai la piept i um..

Ilaturi la grAt, din care pot sd sä prime jduiascá cei ce nu se pa-
zesc" I").
Comit. Carant. poartA §i grija sdnatatii vitelor locuitorilor ; la 20
Febr. trimite Instruc(iunt' pcntru ingrijirea vitelor bolnave cu umfld-
turi la picioare, boald de care se tot aude ca zac vitele- prin Princi-
pat "9 )
Citarn dintr'un raport al subcdrmuitorului pld§ei CAmpului,
chide, scris §i trimis la 17 Martie 1834: toatd obvea locuitorilor sunt
intru buctzrie, sVávind pre Dumnezeu dintia caruia milá§i bar, se afta
petreand intr'ale sànatfitei, Ar.5 a avea intre dânij boalA cu. bänuiala
aprasnicei §i bantuitoarea (ciuma)"
La 28 Martie 1934, Comit. Carant., cere sd su inceapd vaccindr:le.
Copii sd fie adu§i la doctor, cd el nu se poate deplasa de re§edintd mai
tnult ca patru ceasuri depArtare 201),
La 28 April, Comit. Carant. pune in vedere Ocdrmuirei judetului
sd ob§teascd populatia, ca sá strdngd in cursul lunei Mai, flori de nut-
§etel, de soc, de nail:4, pir, sAm'antd de in §i orz trebuincioase erburi,
ajutoare bolititor ce se vor inta'mpla intru norod- 202).
i. pentruca lumea s'd fie prevenità la vreme, Comit. Carant.,
§tiinteazd la 1 Mai 1834, cd in Tarigrad, in spitalul grecesc, au intrat
dela 31 Martie pand la 14 Aprilie 1834, o sutd de oameni molipsiti de
ciumd, dintre cari au §i murit patru. In consecintd toatd lumea sd fie
in veghe §i sd ja mdsuri de curätenie 203).
Mai departe, pentrucd epizootia ività dn iarnd nu mai contenea,
Comit. Carant. trimite o serie de dnstructiuni- tipdrite, cele dintdi ins-
tructiuni de ordin veterinar, cari s'au tipdrit la noi, pentru pricinele
cari dau pârlej la boalele epidemiile vitelor ca coarne, spre folosul
Pranilor §i al päindntenilor...-. Instructiile sunt semnate de Grigore
Cariboglu, D-rul Estioti §i D-trie Topliceanu 204 ) . 1

La 4 Mai 1834, se cer ockmuirei judetului §tiinte, dacd s'au oprit

sau nu v6nzarea erburilor lucrurilor otrgvitoare dupd la negutg-
tori §i ovreice, Pr'fi numai ca .7tirea isalitura dohtorului ocrugului, sá-
se vfindä ande se va cuveni- 205).
Se recomandà chiar i anumite tratamente. Comit. Carant., la 11
Mai 1834 recomandd pentru amdduirea dalacului:
asupra bubei ivite, s5 pue o buoitic5 de pucioasg aprinsà, ar-
zAnd pfin,5 cand pgtimapl va simti, in urmd lepfidfind foeul, va

Vezi aici Vol. II pag. 373-379.

Vezi vol. II pag. 494.
2r0=.202) Arh. St Ad-tive noi. jud. Ialotnita, dos. 701/1834, fila 14, 20, 74,
203.-208) Arh. Stat. Ad-tive noi. Judetul Ialontita, Dos. 701/1834, pag. 140,
149, 151, 158, 183-184, 349,. 482. Vezi vol. H Capit. Veterinare, pag. 495-498.

www.dacoromanica.ro
 547

unge locul ce/ora adeseori cu miere cured, ferindu-se insO de TO-

ceatO ; si e dator sd pue imprejurtil bubei 4 sau mai multe lipitori,
&TO a lor caciere va pune o cataplasma de sarnantà de in; 0 ca
chipul acesta pätimaqul va dobandi lecuire 0 se va scapa de inoarte.
De care, asemenea ca aceasta, s'au dat ci in cuno§tinta dohtorului
acelui tinut ca sä slu jascä drept stiinta pe viitor". SeenneaTa Cari-
boglu, Estioti §i Topliceanu" 208).

La 21 Mai se trimit o seamd de povete pentru boalele de vite.

semnate de secretarul Comit. Carant. Pärvu Lacusteanu 207). La 28
lulie se vesteste ivirea cgrceagului" intre vitele din Mehedinti (6),
iar la 4 Sept., se anuntd cu multd ingrijorare ivirea unui caz de ciuma
pe bordul vasului austriac Holstein", poposit in Galati 208).
La 10 Dec. 1834, Dumitrache Topliceanu, sub'nspectorul Carant
comunicd Cdrmuirei judetului, marea nemultumire a Domnitorului, cd tot
mai bantue vdrsatul si pojarul in acest judet, motiv pentru care cere
sd se la grabnice mdsuri de indreptare 208).
Am &tat toate aceste exemple, ca sä dovedesc cd Comit. Carant.
in unire cu organele administrative se interesau si puneau ordine in
toate chestiunile sanitare. Din toate, se vede un efort unanim, frumos,
cdtre acclas scop: sandtatea publicd.
Si cele citate dintr'un dosar al judetului lalomita sunt ordirvi cir-
culare, ordine care se adresau tuturor judetelor, pentrucd mdsurile ce
se luau aveau caracter general pentru toatd tara.
Rezultd cd, Comitetul Carantinelor compus din oameni streini de
medicind, in mijlocul cdrora straluceste un singur medic, d-rul Const!in-
tin Estioti, este hotarul dela care porneste actuala organizare a tdrei;
iar maim de fier care a rcusit sd facd aceastd minune de organizare
este generalul Niculae Mavros, bunicul profesorului loan Cantacuzino,
ce) care a pus bazele legiuirilor sanitare de astdzi.
Un control tot atdt de sever si cu aceias pdrinteascd grip se exer-
cita si asupra personalului Comitetului central al Carantinelor. Si de-
oarece socotesc ca-i bine sd cunoastem pe primii muncitori in ogorul or-
ganizArei sanitare, vom da aici cazierele personale ale acestor primi plo-
uteri, in care se oglindeste ceva din munca ca si din sufletul lor.
zierul este intocmit in Febr. 1834.
Consilierul Grigore Cariboglu. Citen in Cornitet din Mai 1832.
Insärcinat ca inta-mpl5ri neprevgzute. In vrernea aceasta au aratat
multa ränng la indeplinirea dator4ilor sale.
Dohtorul Istioti, mai marele dohtor din oartea Tare si citen
al Comitetului dela August 1830. La leat 1833 s'au aspld(it
semnul Sf. Stanislav al 4-lea, in toatä aceastä vreme si-au purtat
sarcina ca bune mäsuri plgcutg silintg.

209) Idean, fila 555. Dr. P. Samarian. Istoria ora§ului alaras, pag. 145.
Vezi aici Vol. II pag. 373.

www.dacoromanica.ro
548

Sardarul Dumitrache. Cilen al Cornitetului si inspector al ca-

rantinelor, in cea dintai dreggtorie dela 16 lanuar 1829, iar in cee
dupä urmg dela 20 Februar leat 1830. La leat 1829, s'au rasplätit ca
dar de inel si la leat 1833 ordinal Sf. Stanislav al 4-lea stepend
(grad). Pentru necontenita osardie si lucrare la ockniuirea din
lacrara potitiei mo/etnnei, si mai värtos pentru deosebitä i vred-
uta lauda implinirea datoriilor sale. cand s'ay intocmit carantinele
pe malul Dungrei si buna otear-mire pricinilor Comitetului. ca a
so cheltuialä scoate 120 de su flete la camp, in deosebit loc de cu-
rgtenie, ande s'au imbolnavit (de cirma), armare pentru indato-
ricen ce au avut de la slu ; tanga Cate au därnit si 100 galbeni
pgtimasilor dela spitalul Dudesti.
Serdarul Niculae Vasilescu, epistat al pliTisei negre din politia
Brycnrestiior. Leat 1830, casier al Comitetului. La leat 1833 s'a räs-
platit ca dar de inel. Pentru deosebitele osardii si lucrare in fo!osul
omenirei in vremea räului ciutnei si mai va' rtos implinirea datoriilor
sale, pril de nicl o invinovatire, urmeazg slujbei de casier.
Bobescu Nicalae. Dela 7 Iulie 1829, la despartirea ronzd-
neascd a precurmgrei molevmei, lar pe urmg, la luna August 1830,
s'a oranduit nacealnic la despgrtire a Comitetu/ui pärtei ca-
rantinesti. La 1833 s'au'rasplatit cu dare de inele unpargtesti. In
toata aceastd vreme si-au purtat sarcina ca burra 172a-sur& sprinte-
nire si bunä lucrare in indatorirea slujbei sale, färä cel mai rnic
casar.
Grigore Zosima, dela leat 1830 August, secretar al obstescu-
lui inspector.
Petre Läcusteanu. La leat 1830, director la carantina Bräilei
apoi la carantina Calarasi. Si la leat 1831 secretar al sectiei a II-a,
partei privighetoare. In toatg aceastä vreme au purtat sarcina .cu
barra mgiurg, sprintenire i placuta lucrare in indatorirea slujbei sale,
fárá cel mai mic cusur.
Pitarul Muga lonescu. La leat 1829 polcovnic de ciocli si la
leat 1831, executor al Comitetului. La 1832 s'au rasplatit ca inele
impärätesti si la leat 1833 ca dare de 2000 de leu. In toatä aceasta
creme s'au purtat ca deosebitä osardie si lucrare la datoria slujbei
sale, neivindu-se pdná astidzi nici un [el de rea purtare.
Parucicul Macedonschi, talmaciu la Comitet dela August 1830.
Pe toata vremea slujbei sale s'au purtat ca sprintenire la lucrarea
hartillor si la cele cuvenite insarcinärei sale, neertänd nici un fel
de lenevire la amandoug insä s'au purtat ca bune masuri.
neargtánd nici un [el de cusur.
Gheorghe lsvoranu. La leat 1830 a fost secretar la carantina
Giurgiu si la Dec. 1832 O jutdr tanga secretarul Comitetului.
Costache Carp,.dela August 1831, registrator al Comitetului
arhivar.
lordache Tafrali. Dele leat 1830, director carantinei Brgila.

www.dacoromanica.ro
 54

In toarà aceastà vreme s'au purtat Cu bune urmäri, nearätänd nici

un fel de gresalà.
Dimitrie Mala. Leat 1831, Mai, director carantinei Calarat
la leat 1832, la catan tina Calra§i. In aceastfi slujba, cea mal mi
bune urmäri, nici un cusur la pravilele carantinesti.
Costache Nicolaid, la leat 1830 August, secretar la carantina
Calapt, apoi subdirector si la /eat 1832, la carantina C.6/5ra§i
rector. La leat 1832 s'au räspliátit cu liar de lei 700. In toata vrc-
mea s'au purtat cu bune mäsuri si cu vrednia sprintenire, nedo-
vedind nici o ilrmare impotriva datoriilor sale.
Niculae Iliade, dela leat 1830 secretar la caran tina
Clucerui Gheorghe, leat 1830, subdirector la Bräila, la leat
1831 director la Zimnicea, si dela 1832 sef la carant. Piva Petri.
Clucerul Alecu Cälinescu, la August 1830, director intai la
Bräila, apoi la Cala fat pánä acum la Giurgiu.
Teodorache Greceanu dela Oct. 1830, secretar la Isvoarele;
leat 1831, ipac la Cerneti i Zimnicea; leat 1832, ipac (asemenea ) la
Bräila i pánä acum la Giurgiu.
lancu Färcäsanu. Dela August 1831 director la Giurgiu
pánä acum la Zimnicea.
Dumitrache Bildirescu, leat 1830 registrator la Comitet, phi&
la 1 August 1831, lar de atunci director la carantina Turtur.
Pavlache Bildirescu, leat 1829, scriitor in Comitet pfing la 1831,
iar de atunci secretar la carantina Turnu.
lonitä Cireseanu, la 1832, cinevnic la punctul Silistra, apoi
secretar la Cillärasi.
Mihalache Fotino, leat 1830, sef la Bechet.
Efstadie Grämäticescu, leat 1830 qef la Isvoare.
Clucerul Vasito Strámbeanu. subdirector leat 1830 la Calafat,
dela 1831, director la Cerneti.
Costache Sefandache, dela leat 1831 scriiter in cantileria Cc-
Constantin Carp. Dela April leat 1831, registra ter al Comite-
tului arhivar al säu. In toatä vremea slujbei sale s'au nuntat co
spKintenire si lä.'r de nici o gresealä

In anul 1834, incadrarea serviciilor medicale s'a fAcut in chipul ur-

mätor :

La carantini.
Bräila. Dr. C. Epites. Director lordache Tafrali. Subdir. G. G. Cia-
mandopol. Moasä banca,, in Sept. 211).
Arh. Stat. Ad-tive noi. Dos. 1523/1854 ros. Pentru rfinduirea in slujba
a feluri de cinovnici.
Ido% dos 148511834 fila 98 i 1711.

www.dacoromanica.ro
559

CA/Arasi. Dr. I. C. Berivali ; dir. Mala ; subdir. Nicolaid ; mcasA,

ocia. 212).
Gizzrgiu. Dr. I. Sibineanu ; dir. Al. Catinescu ; subdir. Kinopsi ;
mona, Sanda 213).
Zimnicea. Dr. Braun ; director ¡anca Farc5§anu 214)
Turnu. In lanuar, Dr. Manolache Enculeu 215 ). In Martie, Dr. Zisu
Conafaus 21$). In April p;ina in Sept., Dr. Panait Marton 211)
In Oct., Dr. Pyte fan .Soboslai218), Director D-trie Bildirescu.
Cala fat. Dr. loan Andreiov ; dir. Coleski-secretar Ghica2").
Cerneti. Dr. Vogt. Dir. V. Strambeanu.
Pizza Petri. In lan., .7et Gh. Nanu 220). In Febr., Dr. Rada 221 ).
Oltenita. Dr. Gheorghe ; dic. Mihalache Siropol 222).
Bechet. .ef carant. Mihalache Fotino 223 ).
Isvoare. ef carant. Efstatie Gr.-4mA ticescu 224 ).

Ocruguri.
Oct. I. lan.-Aug., Dr. Carol Tink ; Aug. Dr. Vogt 223).
Ocr. II. lan.-Febr., Zisu, Conofaus ; Mart., Vasile Ananici 226).
Oct. ¡II. Dr. Chobel in Dambovita. In Illov, in Martie, 15 zile Na-
vara si 1 5 zile Moris (Mauriciu Deut&ch sair Taja) 227).
Ocr. IV. Dr. Caro/ Sekeli 228 ).
Ocr. V. Dr. Antonie Paleologu 223 ),
Oct. VI. Dr. Hristari 230),

lar din sfortArile fAcute de orase ca sA aibä fiecare cAte un medic,

numaiCraiova a reusit sA inscrie in bugetul Maghistratului, adicA al Pri-
mAriei, banii necesari pentru plata personalului sanitar. Inca din 1833,
2121 Idem, fila 153 si 1324.
Idem, fila 400 si 1729.
Idem, fila 289.
2 5 Idem, dos. 152311834 ros, fila 29 si dos. 148511834, fila 94.
Arh. Stat. Ad-,ive noi. Dos. 1485(1834, fila 403.
Idcm, fila 1642 si Doc. 1523/1834 ros, fila 29.
Telera, nota 1, fila 1662.
Idem, fila 123.
Idem, fila 80.
Idem. fila 250.
Idem, fila 131.
Idem, fila 54.
Idem, fila 78.
Idern, fila 346 g 1923.
Tdem, fila 346, 498 e 193.
Idem, fila 498 si Ad-five nol. Secret St. Dos. 654/834, la 20 Sept. 1334.
Idem, fila 346, 498, 1923.
221 Morfi, fila 346, 498 si 1923.
230) Idem.

www.dacoromanica.ro
 551

se gaseste in bugetul acestui oras, leafa dohtorului Veion, pe zece luni

6.000 de lei ; leafa dohtorului Veleag (Vilag, hirurg) l.btk lei J,±). lar
in anul 1834 se trec :

Leala dohtorului, a 600 lunar, 7200 pe an.

gerahului 250 3000
unei moase /00 1200 232).

In ordine legislativa avem de notat la 16 Noenabrfe 1834 o foarte

importanta inasura ce s'a luat Cu prilejul intocmirei regulamentului luya-
tamantului in seminare. Prin art. 6 al acestui regulanient se impune sco-
larilor din clasa 1V-a sa invete a vaccina, sa cunoasca miele notiuni de
veterinár,e, fizica i medicina populara, ca atunci can.d vor fi preoti in
.contact cu populatia sA lupte contra prejudecarilor de farmece, naluciri
alte pareri desarte. Banuim ca. initiativa acestei hotarari se datoreste
lut Niculae Mavros, pentruca intre actele manuscrise amase pe urma lui,
&ira manuscrisul reclactarei acestui articol scris in frantuzeste si In
románeste 233). Aici il alai asa cum se gaseste in Analele parlamentare:

Deosehit de acestea cliricii (in manuscris, scalarii) vor urma

intr'acest clas cateva lecrii de vaccinarie, de medicina veterinarä
si de fizicä populara, care curs se va face de doctorul oraFului (in
manuscrisul roman: cateva invaraturi de fizica populara, ;Ninfa
de vaccinalie, de medirina veterinara...; textul Irancez : quelques le-
cons de la Ph;sique populaire, connaissance de vaxination et de la
médedne véférinaire....).
Invaratura vaccinariei este de neapärata trebuinra preorilor.
ca sA scape pruncii de prin sate de o molivma, prin care numai din
neingrijire se da omenirea prarlä morrii.
Prin cnno. tinre in medicina veterinara, preotul iarasi va pu-
tea da raranilor oarecari mijloace economicesti de a scapa !nr
de boale ce se pot lesne vindeca ; prin ¿dei in fisica popular5, prec-
tul, care trebue sa se straduiasca a inbunatari obiceiurile enoriaqi-
lor sd.i, va face sä le iasa din cap prejudecarile de farmece, nalociri
i alte paren desarte, facandu-le talmacire de pricina fenomenilor
ce-i aduc la ratacire" 234.)

Dar toate nazuintele lui Mavros ca si ale colaboratorilor lui de a

-face cat mai mult bine, se isbeau vesnic de aceias opozitie a Ministerului
de interno, vesnic in lipa de fonduri.

Analele parlamentare, vol. 1V/1. pag. 1:165.

Idem, pag. 467.
Manuscrisele acte §1 documente apartinAnd Prof. Cantacuzino. Dos, 101.
Analele parlamentare, vol. VII, pag. 231.

www.dacoromanica.ro
552

Lipsa unor fonduri speciale pentru inbunatätiri de adus organizà-

rei sanitare, tinea necontenit total in suspznsie, In dcpendentä absolutä
de vointa drämuitä a Vorniciei sau Ministerul de interne. lar aceascd
dependentd se accentua zi de zi tot mai mult, nu numai punct de
vedere bänesc, ci si din punct de vedere al relatiilor de serviciu. Mavros
intelegea i voia aconduch serviciul sanitar ca un serviciu indrpendent,
egal unui departament de stat sau minister. Intelegea s5 colaboreze cu
Ministerul de interne, dar nu voia sa se considere in subordine.
Pe de aka' parte, Vornicia, care da banii, intelegea s5 a:ba drept
de control si de conducere asupra functionarilor pe care ii plätea.
Atka vreme Cat a stat Kiselef la noinänd in primdvara anului
1834, Mavros, tare pe sprijinul acestuia, a putut sä se mentie pe planul
dorit de el. Dar dupä plecarea lui Kiseref, lucrurile s'au schimbat. Noul
Domnitor Alexandru Ghica venit in Scaunul Tar& cu sprijinul lui Ki-
selef i socotit ca devotat politicei rusesti, a fost luat de värteju/ impre-
jurarilor din acea vreme í prins intre cele cloud partirle, partidul ruso-
fil i partidul nationalist. SoVaitor, Ghica a cdutat s5 facd o politicd de
echilibristicd, cdnd cu unii, cdnd cu ceilalti, reusind pdnd la urinä sä ne-
multumeasca pe toti.
In aceste imprejurdri, Mavros, al cArui dublu rol, rol politic si rol
de conducdtor al serviciului sanitar, il obliga la oarecare discretiune, s'a
vazut silit sä cedeze pasul i sd se plece autoritätii Ministerului de in-
terne, nu insä fArd o energicd protestare, atre sfarsitul acestui an,
1834, la o data pe care n'o putem preciza exact, Intocmeste un memoriu
foarte sugestiv din punctul de vedere expus mai sus :

,,Le droit d'établir une ligne de quarantaines sur la rive gau-

che du Danube, découlant d'une clause de l'acte séparé du traité
crAdrinople, est, sans contredit l'un des privilèges les plus pre"-
cieux dont les Principautés Moldo-Valaques soient redevables à la
haute protection de la Russie. Cette institution ne ferait qu'offrir
une garantie contre l'invasion des maladies pestilentielles, et rendre
5 ce titre ce pays 5 la communauté Européenne, elle aurait encore
produit un bierifait immense.
Aussi le Régloment Org., appréciant d'une part les avantages
de cette institution et considérant, de l'autre, timportance d'un ser-
vice sanitaire pour tout le pays, consacre le VI-me chap. à ce dou-
ble but ; organisa un service tout particulier, en rapport avec les
besoins de l'Etat, et établit à la téte de ce service un Comité central.
Les dispositions réglementaires, en tant qu'elles concernent
l'administration sanitaire centra/e, se rapportent aux droits et de-
voirs du Comité, considéré ou dans son ensemble ou par rapport
chacun des membres qui le constituent.

www.dacoromanica.ro
 553

REGLEMENT ORG. CHAP. VI SECTION II. DE LA

DIRECTION DE L'ETABLISSEMENT DES
QUARAIVTAINES. ART. 186 ET 187.
Ccimpétence du Comité considéré dans son ensemble.
Les articles 186 et 187, déterminent la composition et la corn-
pétence du Comité sanitaire, considéré dans son ensemble.
Un Comité, y est-il dit, composé d'un Inspecteur en chef, du
vice-inspecteur et d'un médecin en chef, sera sous la présidenoe
du Ministre de l'intérieur établi à Bucarest.
Ce Comité règlera ce qui a rapport aux quarantaines, exercera
une surveillance continuelle et sévère, afin que les mesures sanitai-
res soient rigoureusement observées, et pourra avec l'autorisation
du gouvernement, établir de nouvelles quarantaines provisoires sur
tout autre point où le besoin le requerrait.
Le méme article fixe la subordination des chefs des quaran-
taines au Comité, lui defére le droit de modifier le terme quaran-
tainaires, selon la gravité des cas, de surveiller l'état sanitaire dans
l'intérieur de la Principauté et d'arréter à cet égard les mesures
nécessaires at diviser la Principauté en six arrondissements en im-
pasant aux administrateurs le devoir de veiller à la santé des habi-
tants de leurs districts respectifs et d'en rapporter règuliérement
au Comité.
Compétence de chacu.n des principaux membres du Comite.
Les art. 188, 189 et 191, déterminent la compétence des trois
principaux membres du Comité, savoir : du Vornic de l'intérieur,
de l'Inspecteur général et du méo3ecin en chef et nommément l'art
188 celle de l'Inspecteur général.
Compétence de l'Inspecteur général.
Un inspecteur en chef établi pour les deux Principautes sera,
y est-il dit, chosi par l'Hospodar de concert avec le Consul gé-
néral. 11 aura ordinairement la préséance du Comité, et dans le cas
d'absence pour besoin de service, il sera remplacé par le ; ins-
pecteur, qui sera tenu de lui rapporter règuliérement tous ce qui
concernerait, taro les quarantaines que l'état sanitaire de l'intérieur.
11 exercera une surveillance active sur les employés de la chancelle-
rie du Comité. Il ouvrira tous les paquets adressés au Comité et
aura soin que la plus grande célérité soit observée dans l'expédi-
tion des papiers et dans la prise des mesures nécessaires. 11 cor-
respondra avec les autorités des quarantaines des états limitrophes
pour se concerter sur les mesures à prendre et entretiendra des re-
lations avec la rive droite du Danube pour obtenir des informations
exactes sur l'état sanitaire des lieux situes au delà du Danube. II
sera de mérne en devoir, pour tout ce qui a rapport à l'état sanita;re
dans l'interieur, d'entretenir une correspondance active à cette effet.

www.dacoromanica.ro
554

et de transmetre aussit6t les ordres relatifs aux mesures qui seraient

jugées nécessaires.
Compétence du Vornic de l'intérieur.
Les art. 189, 190, 191 établissent la compétence du Vornic de
l'intérieur, ainsi qu'il suit :
Dans tows les cas imprevus et extraordinaires, le Vornic de
l'intérieur est appelé à présider aux delibération du. Comité, et si
on le juge nécessaire, le Spathar sera invite à y prendre part.
Le choix des employés aux quarantaines est également dé-
volu au Vornic de l'intérieur, mais avec la confirmation de l'Hos-
podar, et sous la restriction qu'aucune destitution ne puisse avoir
lieu que pour des motifs valables constatés en vertu d'un prods
verbal sous la signature des membres du Comité.
Compétence du Médecin en chef.
L'art. 192 établit la compétence du médecin en chef, en l'as-
treignant aussi, pour ce qui concerne les nominations des médecins
aux formes auquelles le Vornic de l'intérieur, se trouve soutnis a
l'égard des nominations aux quarantaines.
Observations. 11 résulte de ces dispositions que le Réglement
Org. a adopté le regiine collégial dans la formation du Com:té sa-
nitaire ; que ce Comité, envisagé dans son ensemble, est le cen.re
d'une activité libre et indépendante de tous les départements, et,
que considéré par rapport à chacun des prncipaux membres qui
concurent à sa formation, l'autorité qui lui est dévolue, se trouve
partagée en 3 branches principales, savoir retie déférée à l'insper-
teur général, celle accordée au Vornic de l'intérieure, et celle attri-
buée au médicin en chef et que d'après cette division, la comp&
tence du Vornic de l'intérieur se réduit à la teneur des art. 190,
191, 192, c'est-&-dire
A présider aux délibérations du Comité dans les settles cos
imprévus et extraordinaires.
A avoir droit de présentation pour le choix des employés
aux quarantaines.
A avoir la surveillance de la comptabilité, le tout sous les
restrictions sus indiquées.
Mats nulle parte il n'est pas dit, que le Vornic soit le chef
du Comité, que le Comité so!t en devoir de rapporter au. Vornic
de l'intérieur, et que celui-ci aft le droit d'adresser des ordres au
Comité. Tout au contraire, c'est le Comité qui d'après les art. 187
et 188, adresse des ordres aux administrateurs en tant que cela le
concerne et en reçoit des raports.
Or, produire de pareilles exigences, ce serait d'une part s'op-
poser à la lettre et a l'esprit du Règlem. Org. et ce serait de l'au-
tre, vouloir fausser cette institution dans san principe et dans ses
jormes. Dans son principe puisque l'essence du régime collégial

www.dacoromanica.ro
 555

suppose un concours d'opinions librement émises, et exclut par con.

sequent l'émanation d'ordres, partant de son sein, adressé a lui-
méme, et qui paraliseraient toute la liberté dans les délibérations,
Dans ses formes, puis que introduire d'une part le régime collégial,
exiger dans les affaires d'une certaine importance un concours d'opi-
nion ; statuer rusage des procès verbaux qui domandent la réunion
de la volonté réflechie des membres du Comité et admettre, de l'au-
tre, que la Vornitchie adresse des ordres et comprime ainsi rac.ion
libre du Comité, ce serait voulo:r rimpossible et ce serait adopter
des formes contradictoires et des principes incohérents, dont le plus
fort finira par détruire raction du plus faible.
Ce résultat d'un semblable ordre de choses, est tenement vrai,
tenement nécessaire que, déjà, depuis que la Vornitchie s'est atta-
ch& à établir sa suprématie sur le Comité non seulcment le prin-
cipe collégial, mais aussi toutes les formes conservatrices ont été
sliccessivement dénaturées et détruites.

Preuves.
Le Comité sanitaire, institué dès avant rintroduction du
Réglement Org., et 6 peu prés dans les formes actuelles, &all le
centre d'une action libre, ne recevant des ordres que de rautorité
supréme et usant dans ses rélations, I.:time avec le premier corps
administratif de rEtat (le Divan Exécutif) des formes d'une égalité
parfaite. Depuis la mise en vigueur des nouvelles institutions, le
Département de la Vornitchie continua ces relations avec le Co-.
mité sur le meme pied d'égalité ; les copies sub lit, nr. B. C. D,
ci annexées tirées des archives du Comité témoignent suffisamment
de ce double fait. Mais plus tard et lorsque le Comité fut récluit à
la seule personne du Serdar Toplichano, vice-inspectettr, des con-
venances purement personnelles sont venues introduire rusage des
rapports de la part du Comité, des ordres de la part de la Vor-
nichie, et c'est de cette question de convenances isolées que le Dé-
partement de rintérieur Pretend à rheure qu' il est un dro;t averé au
onépris des antécédents et au préjudice de résprit connu de la /ettre
du Règlement Org.
Denuis rétablissement d'un Comité en Valachie et trsq-eau
moment de rintroduction des nouvelles institutions aucune question
tant soit neu importante ne s'est décidé que par le conccurs de tous
ses membres, constaté au mot/en de procès-verbaux ainsi qu'il ap-
pert par la copie ci-jo;nt sub lit. E.
Le Règlement Org. qui est venu depuqs comp/éter cette bo/ne
organisation en statute autant par les art. 190 et 191 et cependant
dès le début, la Vornichie à pris sur elle de décider les qu:sstions
les plus graves au imdpris des. fo-mes voulttes.
Plusieurs destitutions d'employés ont eu tell' sans au- la Vor_
nitchie se soit jamais embarrass& de constater la legalité de ces

www.dacoromanica.ro
556

actes en vertu de procès-verbaux ; et si l'inspection générak es-

venus plus tard neutraliser pour un instant cette tendance et re-
mettre en vigueur les formalités légales, la Vornitchie persuadée de
son droit, ne cesse d'élever des prétentions contraires et de les
mettre à exécution à chaque moment favorable.
3) De méme, et ainsi qu'il appert par la piece ci-joint sub lit.
F. aucune allocation pour le service sanitaire ne se latsait .autre-
fois, que daprès un procès verbal constatant le beso.n et la néces-
sité avérée de la dépense.
La Vornitchie aurait da, dorm., ne pas se départir de cétte
formalité, et cependant, et en dépit de l'article 191, plus d une di-
pense ou allocation ont eu lieu au mépris des formes consacrées ;
souvent des sommes ont été allouées sur une simple d'emande de tel
ou tel autre administrateur ; anspecteur général ayant sollicité
cet égard des explications, la Vornitchie vient de lui transmettre /e
mémoire ci-joint sub lit. G, qui met en évidence une sonzme de
63.260 piastres allouées par ce Département, sur laqtrelle le Cais-
sier du Comité ne possède jusqu'ici presqu'aucune donnée, et que
la Vornitchie ne saurait peut-étre, à l'heure qu'il est, justifier
d'après les formes voulues.
La confusion qui résulte de ce mcde est telle qu'il ne reste
plus au Comité aucun moyen de prévenir les dilapidations possibles
des deniers publics, de connaitre le véritable état de la Caisse et
de règler, d'après des données positives ses entreprises non plus
que de répondre aux sommations légale du contrôle.
Conclusions.
L'inspection générale forte de son bon droit dayant d'une
par néglige rien de tout ce qui pouvait régulariser cette banche du
service public, est profondément peiné de I autre, de voir ces tat-
vaux devenir sans but, comme sans résultat, crotral trahir les de-
voire qui lui sont impcsée. si elle retardait plus longtemps la mise
en évidence de ces faits qu'elle ne saurait attribuer qu au mépris
des formes voulus, et qui, l'Inspection générale aime à le croire,
ont probablement échappé à l'attention du Département de l'zn-
térieur.
Elle ne saurait non plus se dispenser d'observer que, plus'
cette tendance prerzdra du développement, et plus la branche sani-
taire du service public, également importante pour le pays et les
Etats limitrophes, sera fondée et manquera le but de son insti-
tutio.n.
En effet, si aujourd'hui, en présence d'une gouvernement
parateur et binefaisant, le directeur du Département de l'interieur
(ainsi qdon le constate par les piéces ci annexées sub lit. H. I.) en
réponse 6 un office, par lequel l'inspection pénérale en arvançant
la mise à exécution des ordres de S. E. le Président plénittoten-

www.dacoromanica.ro
 557

tzaire des Divans, relativement aux alocations à faire pour l'établis-

sernents à des officiers ingenieurs, demandait les cotnnzun cations
des ordres supérezurs, afin que la Comité put connaitre quels
étaient les devoirs imposé à ces officiers concernant le service sa-
nitaire. Si en réponse à un semblable office le d;recteur du Dépar-
tement de l'intérieur adresse une réprimande insolite, et impose au
Comité sanitaire la /oi, non pas d'une obéissarce passive, mais du
silence absolu, qui pourrait repondre que, dici à quelque temps,
des ordres de ce ménze Département ou de quelques uns de ces
commis, lancés au milieu du Comité, ne viendrait paralyser telle ou
telle disposition s'anitaire, öter et donner des places, au grès du
caprice et de la mauvaise foi, et détruire ainsi le principe de cha-
,,cun selon sa capacité et le mérite de ses actions.' unique mobile
d'un gouvernement équitable?
Ainsi anspection générale, et avec elle le Comité, réduit
recevoir les ordres de la Vornitchie, n'auront qu'à remplir le röle
d'instrurnents passifs des décrets de ce Département et de ceux de
ses commiset ne pourront plus répondre ni à la conflance du golf-
vernement, ni à l'attente du public 235).

Protestul lui Mavros n'a avut efectul dorit ; Ministerul de interne,

incetul Cu incetul a dominat intreg serviciul sanitar al tdrei, i aceastd
stare a durat timp de o sutd de ani,'pand acum cAtiva ani.

235) Notice sur les attributions du Comité sanitaire en général et celles de

chacun de ses mernbres en particuliér, le lout basé sur les dispositions du chapitre VI
du Règlement Organique. Din manuscrisele acte i documente ale prof. I. Canta-
cuzino. Dos. 74.

www.dacoromanica.ro
 B. MOLDO VA.
REFORMELE LUI KISELEF SI ASISTENTA IN MOLDOVA.
In Moldova, ca §i in Muntenia, Kiselef a urm5rit douà tcluri or-
ganizarea asistentei sociale privitoare la Casele fdedtoare de bine §i
asisten4a sanitara privitoare la sánatatea publica.
I) CASELE OBSTE$TI FACATOARE DE BINE,
Prin noile intocmiri ale Regulamentului organic se tine seama de
a§ez5mintele de dupá vechiul obicei al pámantulurl) pe care nu le
desfiinteaza, ci le organizeaza grupandu-le sub o conducere unitara. In
acest scop prin art. 74 al bugetului tarei se fixeazd sumele atribuite
cdreia din casele fdeatoare de bine, adica
§ 16 din art. 74. Lefile doftorilor, hirurgilor si a
moaselor din capitalá si alte orase a finuturilor . . . 120,000
Acesti doftori vor avea i indatorire de a hultui pe
la sabe vaccina.
Casa milelor, hotkatá intru a jutorui familii-
lor skace, a cersetorilor si neputinciosilor ce nu se vor
mai ingádui pe ulifä 100 OCO
Pentru casa apelor in capitalà 75 000
§ 20. Pentru despägubirea sumei ce pana acum
trage spitalul sf. Spiridon, afarä de veniturile averei sale 21.000
Sumele date celorlalte case nu intereseazA subiectul nostru 2).
Prin art. 77 al aceluia§ buget se hotarA§te:
Art. 77. Epitropiile a deosebitelor case de folosuri faceri
de bine obstesti... vor alatui inadirzse neglementki, care, dupá cer.
cetarea Obstestei Obicinuite Aduniári intkirea Domnului, cu a.
mánuntul se vor urma de ckre deosebitele Epitropii intru admi-
nistra fia acestor case...

Analele parlamentare vol. 112, pag. 90.

Idem, pag. 96.

www.dacoromanica.ro
 559

Si Regulamentu1 pentru casele obstesti" s'a intocmit. Totul a

lost gata la 8 Mai 1831, atunci and s'a luat in discuVe Regulamentul
Organic de atre Obsticasca Adunare.
Regulamentul caselor obstesti coprinde opt case : casa rnilelor, a
copiilor aflati, a spitalului din Sf. Spiridon, a doftorilor, a scoalelor, a
seminarului, a apelor si a podului din Iasi.
Epitropiile acestor case stranse la un loc formeaza un Comitet
central, tare lucreaza impreuna la administratia caselor. Art. 1 pana la
art. 34 ale acestui regulament se ocupa de indatoririle Cominetului central
cancelarla acestui Comitet.
Capitolul II, incepand cu art. 35 pAnd la art. 51 se ocupä de Casa
milelor, pentru ajutorarea familiilor scapatate. Este de remarcat ca in
acest capitol nu se vorbeste nimic despre cersetori, desi fondul preva-
zut in bugetul statului, adia suma de 100.000 de lei, se d5 i pentru
ajutorarea acestora. Socotim ca daca s'au omis cersetorii d:n prevede-
rile acestui capitol, faptul se datoreste ca ei au fast lasati in seama asis-
tentei bisericesti i organizatiei lor de breasla, care a fost pastrata, cel
putin pentru
CASA MILELOR.
Sectia I. Despre intrebuintarea capitalurilor acestei case.
Art. 35. Casa milelor fiind asezatä numai pentru ajutorul mi-
lelor si a familiilor scapätate, capitalurile acestei case vor sluji
scum inainte numai la ajutorarea sàracilor, altul nin2enea nu mar
va avea drit la aceasta.
Art. 36. Toate aoeste mile se vor impärti regulat pe cif er-
turi (sferturi).
Art. 37. Nici o pensie nu va trece peste suma de 40 lei pe
lunä, nici va fi mai micä de 15; iar cäutánd la micsorarea capita-
lului si la numärul eel mare al säracilor, cea mai mare Stiena a mi-
lelor se va da numai cu cea mai mare crutare.
Art. 38. Fiestecare mila dela 15 pänä la 40 lei pe lung, se
va da dupg starea trebuintelor jeluitorului. luand insä in bágare de
seamä starea ce au putut avea in societate mai inainte.
Art. 39. Venitul casei find de 100,000 lei pe an, made se
vor impärti dupa chipul sus insemnat.
Sectia II. Despre insuqirile si oonditiile cerute pent:1z a avea
o milä.
Art. 40. Nici o milä nu se va putea da, cfind persoanl ce va
cere asemenea ajutor, nu va aräta dupä cuviint5, dovezi despee sta-
rea sa de lipsire; aceste dovezi va urma dupä adeverinta preotului
de Po por, iscfilitä de un poporan din cei mai insemnati, avänd Epi-
tropia pee Ifing.5 aceasta dreptatea a se pliroforisi pentru sine de
va socoti de cuviintä.

www.dacoromanica.ro
560

Art. 41. Persoanele nec5s5torite si f5r5 numeroasa famille,

iar5si aviand toate puterile mora/e si fizicesti, nu vor avea drit nici
la o mil& de vor da si dovezi de a lor lipsá, osebit de persoanele
acelea, care dup5 starea lor, nu le e ca putintg a se micsora pána
la josirea aceia de a cere din cas5 in casa mila, si pe care Comi-
tetul le va socoti vrednice de osebiri.
Art. 42. P5mántenii se vor protimisi totdeauna celar streini.
Art. 43. Toate cererite in castigarea unei mile se vor adresui
cfitre Domnul, al5tur¿indu-se m5rturia lipsirei, precum s'au arátat
in art. 40, cum si raportul Epitropiei ca indeplin5 m'Atare despre
starea jeluitorului; asemenea i despre numirea milelor slobozite.
Asupra acestui raport, Domnul va da poruncile cuviincioase.
Sectia III. Forme-le cerute pentru plata milelor.
Art. 44. Persoanele cari dupa implinirea conditiilor cerute se
vor primi la impärtásirea ajutorului a casei milelor, se vor trece la
condia i. dupiá suma ce li se va orandui, vor primi un bilet insem-
nat cu pece-tea Ocàrmuirei.
Art. 45. Acest bilet se va arata intotdeauna cAnd miluitul sau
vechilul lui se va infatisa pentru primirea sanbesul (casie-
rul) ce va r5spunde plata o va insemna in dosul biletului ; aceasat
insernnare iscálindu-se de sames la ziva primirei, se va trece intr'o
conctic5 anume si va sluji in loe de cfitantie. Vechilul (procurato-
ral) ce se va infätisa spre a primi suma unui bilet, va avea s5 in-
credinteze prin a sa adeverint5 isc5lit5 de dreg5toriile toculai pen-
tru aflarea in viat5 a .miluitului; iar pela tinuturi se vor impärp
prin dreg5torii, cari vor fi datori a lace impärtirile in fiinta a pro-
topopilor tintttului qi vor trimite tabla adeverit5 si de protopopi.
Art. 46. Condica in care se vor scrie miluitii, va coprinde nu-
mele, porecla si locuinta fiestearuia miluit, arätad atát in numere
cht si in slovfi suma hat5r6t5 fiesaruia.
Un extract din aceast5 condic5 se va trimite la preotul pa-
rohiei pentru fiestecare miluit.
Art. 47. C.and miluipii fi-ar schimba locuinta, s'ar c5s5tori
sau s'ar s5v5rsi din viat5, atunci preotul parohiei va instiinta despre
aceasta pe epitropie, care, toate acestea le va insenina pe margi-
nea condicei mai sus pornenit5.
Sectia IV. Despre plierderea dritului miluirei.
Art. 48. Va pierde folosul miluirei once v5duva sau fat5 s'ar
cls5tori.
Art. 49. Asemenea vor pierde- miluirile lot toti aceia care
prin schimbarea imprejur5rilor, ar trece din starea s5raciei intru
stare indem5natea.
Art. 50. Afar5 de aceste inthmpl5ri, numai moartea va putea
lipsi pe miluit de folosul milei.

www.dacoromanica.ro
 561

Art. 51. Milele ce vor rämänea slobode, vor trece indatti la

alte persoane ce vor avea drit la aceasta, dupa gläsuirea sectiei
a II-a acestui Cap. 3).
Cersetorii sunt uitati in prevederile acestui Regulament, dei fon-
dul dat de stat pentru Casa milelor coprinde si pe cersetori ; au fost ui-
tati pentruca au fost lasati in sarcina asistentei bisericesti ; apoi breasla
misailor cu organizatia ei, cel putin in Iasi, n'a fost desfiintata; gasim
urme despre existenta ei pana' in anul 1844, cand Melette mitropolitut
Moldovei, le intAreste la 7 April ,,tänduiala i legätura- 4),
Dar cu toate regulamentele, problema asistentei cerseorilor n'a
fost rezolvatà, cAci nu-i destul a reglementa, ci trebue sa se treaca si
la practica reglementArei. Cersetorii continuau sa bata ulitele si pra-
gul portilor celar mi1oi, iar rand se bolnaveau mureau la colt de strada,
la poarta spitalelor, care nu-i primeau, sau pe ma;dane. Asa de exem-
plu, .clintr'o adresa din 4 Martie 1833, trimisa de Mitropora d n
catre Episcopia Husilor, se vede 6. plenipotentul Kiselef a regulat
se trimità pe la indn'astiri toti calicii din Iasi; dar fiincica aceasta dis-
pozitiune nu s'a putut aplica, Mitropolitul a propus i s'a admis ca.
spre a se opri cersetoria, sa li se dea cate 30 de parale pe zi de per-
soana i sà rAmt.e pela casete lor. Suma banilor trebuitori s'a analo-
gisit pe Mitropolie, pe Episcopii i mánAstiri. Episcopia de I lusi avea
s'a dea je tuna' 75 de lei 5).
CASA COPIILOR AFLATI.
Acest capitol al Reglementului Caselor obstesti se ocupd de copiii
pArasiti, adica de Orfanotrofie.
Sectia I. Pregälitoarele otandueli.
Art. 52. Aceastä casa se aflä impreunatä ca a mitelor si se
va administra de aceias epitropie dupä intocmirile arätate mai ¡os.
Art. 53. Numärul copiilor aflati, pe care aceastä casa ii va
primi supt a sa epitropie, se va hotära de cätre Comitotul cen-
tral, dupä analogul sumei de cincisprezece mii lei hotärati ,nentru
lefile mancilor ce vor creste pe acei copii. Acest nurnar hotärfin-
da-se odatä, se va tine si ,n,u se va putea inmulti dec.& la intamplare
cänd ar mai creste veniturile casei.
Art. 54. Spre a se feri de cheltuelile ce ar cere rinerea unui
asezänzant hotärät a primi pe copii aflati, fie.,stecare copil se va da
la mancä; aceasta se va arma pänä and ar fi nisca.:va rfitnasitä
din cheltuelile celorlalte case; atunci Comitetul central, prin unire

Analele parlamentare, vol. 112 pag. 123.

Academia Romank manuscrisul nr. 128, fila 26.
Melhisedec. Cronica Husilor, pag. 430-431.
36

www.dacoromanica.ro
562

cu Domnul ci Obsteasca Adunare, vor intrebuinta intru aceasta cfit

se va gasi de cuviinta, dupá intamplare.
Sectia 11-a. Despre implinirea foimelor unizi copa parl sit.
Art. 55. Fiindca asemenea copii se afta mai de multeori pela
preotu/ bisericei unde se va afla copad trebuz
teze pe Epitropie, care va trimite indata, ca sa ridice pe copa,-
sau daca numarul botar& este indeplinit, sa arate la lata locului
ca Epitropia nu poate sa-1 primeasca; aceastä aratare s'au socotit
de cuviinta, pentruca persoanele ce ar putea avea mita' pentru sta-
rea acelui copil, sa nu fie impiedicate a-1 ajutora, nadajduind cae
Epitropia va ingriji de da nsul. Dar randa acest chip de lepactarea
copiilor este su pus multor neincuviintari, drept aceia Epitropia se
va ingria de chipurile obicinuite in asemenea case, spre a putea
fi copii depusi in tainä laza primejdie pentru a lor viera.
Art. 56. Oricare copil primit de Epitropie, se va cerceta de
catre do [toral cvartalului in care s'au aflat i, dacá va fi trebuinta,
se va da copilului ajutorui cuviincios.
Art. 57. Daca copilul se va arata a fi de curand nascut, Prá
vreo dovada de a fi botezat, va primi indatä botezul, tara chel-
tuiala, dela preotul parohiei ande el se va afta.
Art. 58. Indata dupa botez, sau daca s'au dovedit ca copilut
a primit botez pand a nu fi parasit, indatä ce se va aduce la Epi-
trop, numele lui se va scrie intro condica anume, aratandu-se ziva,
ceasul si locul in care copilul va fi aflat, precum qi vrasta, numele,
porecla si locuinta mancei careia va fi incredintat. Acest act se va
iscali de Epitrop si de doftorul mai sus insemnat.
Art. 59. Daca copilul va avea vreun semn firesc sau altceva,
pi-in care sil se poatä cunoaste mai la urma, se va insemna j aceasta
in acel act.
Art. 60. Spre curmarea catahrisului obicinuit, ca o manca,
pentru ca sä-si primeasciá necontenit leafa ctupä moartea copilului
ce i s'au incredinrat, sá infatiqeaza cu un copil strein, Epitropul de
acum va lega la mana fiesteciáruia copil primit de dansul, o cordea.
ale careia capete se vor uni printr'un plumb insemnat ca pecetea sa.
Art. 61. pupa implinirea acestor forme, copilul se va incre-
dinra mancei sale, cu o buccea de toate lucrurile trebuitoare unui
copil de tasa ; toate aceste lucruri vor fi indoite (duble) bucceaua
nu va putea costisi mai mult de pretul ce se va hotara.
Sectia 111-a. Despre indatoririle ce au mancile copiilor cres-
cuti de aceasta casa*.
Art. 62. Fiestecare manca va avea lea fa dupil cum se va in-
voi ca Epitropul si va fi indatorita a creste copilul ce i se va in-
credinta ca toata ingrijirea unei bane mame.
Art. 63. Daca careva din manci ar voi sä-si schimbe locuinta,
atunci va instiinta mai intäi pe Epitropie, aratándu-i i local locuin-

www.dacoromanica.ro
 563

tei sale cea nouá, ce se va insemna la marginea actului in care se

coprinde numele copilului ; iar daca aceasta noma locuinta ar fi
atara din oraful la.li, fi peste patru ceasuri depärtare impre jur.
copad se va incredinta altei manci, daca' oea dintai nu se va primi
cu jumatate lea fa. indatorindu-se prin scris catre Epitropie, de a
se ingriji de copil ca o adevarata maicä. Pe marginea actului mal
sus numit, se va face insemnari despre aceste imprejurari.
Art. 64. Manca se va infa tila ca copilul säu inaintea Epitro-
pului orificánd va fi chematä, fi cel puf in odatä pe luna la iiva fi
ceasul insemnat de Epitrop.
Art. 65. Catre acestea va mai inftiinta pe Epitropie orificand
s'ar intämpla ca ea sau copilul se va afla bolnav, qi la intamplare
cand acesta ar nutrí, ea nu-1 va putea ingropa fära a inftiinta mai
intai pe Epitrop; in lipsa mancei aceasta infaintare o va da preo-
tul parohiei, carele nu va putea ingropa pe copil, färä a primi mai
intai in scris slobozenie dela Epitropie.
Sectia IV-a. Despre partictdarele indatoriri a Epitropiei a-
cestei case.
Art. 66. Epitropia se va ingriji de copii primiti in toata vne-
mea, paa vor veni la vrasta de zece ani, unde vor putea fi in
stare de a-fi cfiftiga mijloacele vietuirei.
Art. 67. Cand acefti copii vor a funge la o vristä ande sa
poma' intra in slujbä, Epitropia se va putea ingriji a afeza pe fief-
tecare cu chip cuviincios feliului san in casa unde sa poatä dobândi
o stare sigurä fi spre a putea trai ca cinste.
Art. 68. Afezärd pe acefti copii, Epitropia va alcatui pentru
fieftecare contract in scris, avand in vedere mai inta i de a le sigu-
ripsi soarta lor pentru viitorime.
Art. 69. Epitropia va intrebuinta din vreme in vreme glasul
gazetelor spre a inftiinta pe public in favorul acestor copii, fi ea va
pofti pe persoanele care din milostivire ar voi, a se insärcina ca
crefterea anula sau mai maltona dintranfii, spre a se arata aceste
persoane la Epitropie.
Art. 70. Epitropia nu va incredinta pe acefti copii clec& la
persoane cunoscute fi cinstite; ea va privighea mai cu dinaclinsul
infra aceia ce se atinge de afezarea copiilor de parte ferneiasca.
Art. 71. La moartea vreunui din acefti copii, sameful Epitro-
piei va merge la lata locului impreunä cu do [toral cvartalului, fi
incredintändu-se de moarte, el va da in scris ca a sa iscälitura
slobozenie de a-1 ingropa. Acta! mortei se va trece indatä in deose-
bita condicä fi se va alcatui qi iscali de asemenea ca actul atingá-
tor de aflarea copiilor, insemnandu-se in scurt saya' rfirea din viatä,
pe marginea actului din urmä. Asemenea inseninare pe margine se
va face totdeauna intamplandu-se copilului vreo schimbare in soarti
fi imprejurarile lui.

www.dacoromanica.ro
564

Art. 72. Epitropia va cherna pe doltorii cvartalurilor din oras,

spre a cerceta mar:cebe ce vor veni ca sä primeasca slujba la casa,
spre a se incredinta daca ele sunt sanatoase si in stare de a da
copilalui toata hrana cuviincioasa.

Capitolul al IV-lea. se ocupa in cateva randuri de Casa doftorilor:

DESPRE CASA DOFTORILOR.
Art. 73. Aceastá casa este supusa unei Epitropii, precum
celelalte.
Art. 74. Comitetul central se va ingriji ca orasul sa aiba dof-
tori, hirurgi si moase trebuincioase, precum si tinuturile, dupe art.
74, § 16, cap. III (citat mai sus, pag. 558), dandu-le Epitropia lefile
ce li se vor orandui.

Capitolul V, se 0cup:A de apa orasului, chestiunz care priveste

litatea.
CASA APELOR 5I APA VAII ESULUI.
Art. 75. Epitropia insarcinata cu clirectia acestor doug case va
avea subt a sa carmuire pe salahori uneltele oríanduiie pentru Ji-
netea ulitelpr si apelor si va avea sä urmeze dupa instructille ce
se vor da de Comitetul Central atingatoare de lucrarile di.spo-
zitiile cerute intru aceasta; cat pentru finerea i intrebuintarea ca-
pttalurilor acestor case Lpttropta se va nova fui p temeiurile arg-
tate in articurile de mai sus a acestui reglement.
Ant. 76. Pentru facerea drumului apelor in °nasal E.sii, se va
urma cu plata horaria, precurn s'au oranduit i pentru drumurile
obstesti...
Art. 77. Pentru paveaua ulitelor orasului se va randui o Epi-
tropie alca tuitg de doi boeri, care va fi urmátoare precum i celelalte
epitropii proecturilor ce se vor alcatui de Comitetul chentral si se
vor intgri de Domn. Iar pentru inlesnirea pardosirei ulitelor si a
tinerei lor in cuviincioasg buna stare, se va urma dupa art. 74,
paragraful
SPITALUL SF. SPIRIDON.
Spitalul Sf. Spiridon, intra sub conducerea aceluias Comitet cen-
tral al Caselor obstesti.
Sectia /.
Pregatitoare oránduialg.
Art. 78. Acest asezamant se va supune de acuma unei admi-
nistratii dupa chi pul celorlalte case obstesti i intemeiate pe ace-
/easi. orandueli.

www.dacoromanica.ro
 565

Art. 79. Epitropia acestei case va aleä tui pe fie§tecare an iz-

vod de cheltuelile trebuincioase intru tinerea bisericei ti a para-
clisului din mänästirea SI. Spiridon, precum i intru tinerea bolna-
vilor din spital in cea mai bunä oränduialä, care izvod inbunätä-
tindu-se de atre Comitetul chentral, Epitropia va urma intocma cu
plata lefilor ti a cheltuelilor fäcute din venitul acestei marastiri,
de care Epitropia va da asemena izvod pe temeiul art. 17 (art. 17
prevede controlul Comitetului central, facerea bugetului pe anal ur-
mätor si aprobarea lor de care Obtteasca Adunare).
Sectia a 11-a.
Pentru finerea bolnavilor.
Art. 80. Indemanarea buna linere a bolnavilor fiind cel
dintâi scopos ce se cere intr'un spital, numärul paturilor in Sf. Spi-
ridon este hotárât acum de odatä la 120; iar daa dupi incheerea
socotelilor ar rämAnea vreun prisos, Comitetul chentral, prin ra-
portul ce va adresui atre Domnul, va face arätare spre a intre-
buinta ace.? prisos la rumpärarea altor averi nemitatoace, a oirora
venit se va orändui pentru finierea untti numär de bolnavi potrivit
cu aceste noi mijloace, sau in acelat spital, sau in alt loc; asemenea
intrebuintare se va face din prisosurile ce ar putea da din vreme
veniturile cele noi ale spitalului, fiind de apururea ingrijire ca sub
nici un [el de cuvänt, sä nu fie supusä la datorii aceastä mänä stire.
Art. 81. Bolnavii de parte bärbäteasa ti femeiascä se vor
ateza in sale deosebite, hoar,ite anuone pentru aceasta, ti se vor
sluji fiettecare de care persoane de felul tor.
Art. 82. Nimeni nu se va putea primi la spital dec.& prin
slobozenia prlin scris din partea Epitropilor, cate slobozenie va tre-
bui sj se dea indatà i färä greutári, totdeauna cänd se vor afla
paturi deterte.
Art. 83. Curätenia fiind din toate mai de trebuintä pentru
sänätate, pentru aceasta ea se va auta in spital mai cu deosebire.
Odä ile de dormit se vor aerisi cu räsuflätori a§sezate incit sä nu
supere pe bolnavi; se va face zm feredeu la locul cel mai inde-
mänatec ci curat al spitalului.
Art. 84. Spitalul va avea doftorul säu, un hirurg, un vätaf
alfi slujitori dupá trebuintä, precum Comitetul chentral va face a-
tezämäntul; aseminea pentru buna cäutare a bolnavilor, pentru
care Comitetul va cere un proect dela doftorii politiei, care im-
bunätätindu-se, va sh.ji Epitropilor de povätuire; iar protomedicul
este datar a merge de douä ori pe lunä in vreme nehotärja, ca
revizuiascii de se pgzesc cele oränduite i, la din potrivä unmare,
va face ttiut Comitetului chentral- 6).
6) Analele parlamentare, vol. 1)2, pag. 127-128.

www.dacoromanica.ro
566

IL ORGANIZAREA SANITARA A CAPITALEI MOLDOVEL

REGULAMENTUL MUNICIPAL AL ORASULUI 1A$1.
SFATUL DOCTORESC $1 ORASENEASCA POLITIE.
Pentru apararea sanatatei publice s'au fäcut intocmai ca ti in
Muntenia dou'à regulamente distincte: un regulament municipal, in care
se prevad toate conditiunile unei bune vieti oratenetti, privind admi-
nistra tia edilitatea capitalei. In acest regularnent se inglobeaza
serviciul sau organizarea sanitara a capitalei Moldovei. Al doilea re-
gulament este Regulamentul Carantinelor, care se ocupg de mAsurile
de apArare contra boalelor contagioase, in special contra ciumei, dar
se ocupa si de organizaren sanitara a tarei.

Regulamentul municipal al orasului

Art. I pfing la art. 17, se ocupg de organizarea administra-
tiva a oraqului.
Art. 18-28 se ocupa de impgrtirea in cvartaturi i curgtirea
orasului-. Infiintarea tosolelor, intretinera lor, can alizarea si pava-
rea stradelor.
Art. 29. Cura- tirea aerului in orat, fiind una din cele mai in-
tâi a S fatului munitipal, se va statornici si se va Ostra
prin ferire pricinele lucrätoare unei vätämätoare influenti, precum
a mlastinelor ti a iazurilor aflgtoane intru a sa apropiare; a necu,
eateniei in läuntru oiasului si a ingropärilor depärtarea afarg din
oras a tuturor meseriilor si a magaziilor vagmgtoare si primejdui-
toare.
Art. 30. Spre aceasta neapgrat de trebuintg este a regularisi
cursul Bahluiului, a parae/or Cuaina i Niculina, a seca iazurile
toare pe aceste doug intii pgrguri, ca cele dint5i pricini a re-
värsärilor si a adgupirei mla.,stinelor statornice. Aceastg ispravg se
va dob5ndi prin ingltarea malurilor de pe la locurile rinde ar fi
pregiosite, prin deschiderea neapgratelor canaluri si prin cultivarea
mamita ses a Bahluhri, careta .es, pentru apropierea sa de ora,
poate fi lucrat spre folosul si plg cerea locutorilor sgi. Fiind insg
ca banii casei munitipale nu sunt pentru acum de agiuns spre sä-
värsirea acestor lucren, g5tirea lor va urma indarg ce starea casal
nnunitipale va infgtisa indem5nateoul prilej spre aceasta.
Art. 31. Cura' titul m5turatul ulitelor si a ogr5 zilor atara
dala ingrijirea locuitorilor. Drept aceia, Mercurea i SAmbgta, la
ceasurile Itotáräte pentru fiestecare cvartal, proprietarii caselor
ngimitorii rfindurilor de jos sunt indatorati a malura sau a pune ei
de a se malura drumul obttesc pardosit sau podit inaintea fetei ca-
selor lor, a dughenilor, a grgclinilor, a ogräzilor, inaintea
Ion si a altor locuri p.ing la mijlocul ulitelor. Tina se va grámgdi

www.dacoromanica.ro
 567

pela eapatut ace/or case sau dughene, lar gunoiul ogrgzei se va lace
grgrnadg lángä poartd, spre a putea fi ridicat de cotiugele ora-
stdui.
Art. 32. Atará de zilele i ceasurile hotgráte, oprit va fi
de a arunca i de a Lisa pe ulitg necurgtenie. Portarii i locuitorii
rándurilor de gios vor fi rgspunzgtori, qi urmatorii impotrivä se
vor ridica la org.5eneasca politie.
Art. 33. lar pentru táerea i ridicarea ghetei de pe ulitä, se
va ingriji Slattd munitipal. Suma trebuincioasg intru aceastg lu-
crare este prin tahmin ara-tata- la articolul cheltuelilor.
Art. 34. lar pentru gunoi, fieftecare proprietar de cai satr
de alte vite, este indatorat de a-1 scoate sau a-1 ara cu a sa co-
tiugá satx cheltuialä, la descgrarile inadins hotärate pentru aceste
gunoiuri din fiestecare cvartal. Cgratul se va face dimineata si a-
nume, iarna pina la opt, iar vara pánä la .ase ceasuri. Cotiugelel
satt carde vor fi tare bine inchise spre a impiedica imprg§tierea
gunoiului pe ulite.
Art. 35. Ridicarea tinei, a ghetei i a necuräteniilor se va
turna in toate ulitele pardasílte sau podite depe piafa' i depe toate
locurde obqtestilor comunicatii: spre aceasta, rnunitipalitatea va cum-
pära ca ai säi bani 36 cotiuge fieVecare in cuprindere de 36 palme,
adicg sicriul cotiugei sg aibg patru pa/me in lung, 3 in lat §i 3 ingl-
time, liind bine inchisä i avánd daza iopeti de temen, un hadas, o
matará.' §i o can ge, ingiugate cu doi boi, i avfind pe längä dfinsa
cate doi oameni vrednici. Cotiuga va arrea la locul cel mai arätos
insernnat numgrul sgu, ca insemnarea cvartalului in carele as [i lu-
crgtoare.
Art. 36. Cotiuga va ridica toate, afarg de fár5125, prund, mo-
loz, zgurg i rämä§ituri a cgrnurilor de cilsäpie; lepäddtorii de a-
cest fel de lucruri, datori vor fi a le ara cu a lor cheltuialg la
obstestele desarcäri; nu va fi ertat a le lepäda aiurea, nici a a-
cunea ceva pre fereastrig in ulitg, aci la una din inpotrivg urmare,
vor fi supusi strilfuirei sau trupesti pedepse.
Art. 37. Afarg de acele douá zile a säptgmânei, un hotgrgt
numär de cotiuge va ridica in toate zilele dela piará necurgteniile
once alte rämáqituri, qi de pe toate ulitele stârvurile, cánd nu
s'ar putea dovedi lepärlätorii unos asemenea. lar pentru uciderea
cáinilor, a celos ce nu as avea stgpáni, se vor näimi doi cginart,
cari uciOndu-i, ii vos ingropa in depärtare cuviincioasg de ora,
groapa trebue a fi de un stánjen de aclAnc5; si spre a [i cu-
noscute aceste mgsuri, se va publicarisi, cg nimeni nu este vol-
nic a avea cáini ['kg semne.
Art. 38. Cotiugele hotgráte se vor fine in socoteala Sfatu-
lui munitipal, sau de Catre un antreprenor, carele ar da chezäsie
aruia aceastg insärcinare i se va da prin Cochii vechi Cu pre-
tul cel mai giosit. Cheltuelile acestea sau pretuit prin apropiere in
foja supt litera B.

www.dacoromanica.ro
568

Art. 39. Fiestecare cvartal.va avea a sa desara toare de tin&

ti do gunoiuri la marginea oratitlui ti la locurile cele mai putin
locuite, care se vor hotätä de cb,"ttle Sfatul munitipal, in indestul5
pärtare de ora, cu invoirea propietarului.
Art. 40. Ingroparea mortilor ajará din coprinderea oratului
fiind .neapAratä,- la tinerea curätenlei aerului, nici o ingropficiune
nu se va mai face Ling& bisericele oratului.
DrPpt aceia, in trei sau patru pärti ale oratului qi in depär-
tare de- dotiä sute stánjeni cel putin de marginea sa, vor fi locuri
hotäräte pearl! ingropare...
Art. 41-43. Hotäräsc deschiderea mormintelor la sapte ani,
infiintarea unui paraclis cu preoti de serviciu ti clädirea a douà
child' la poarta cimitirelor, una pentru depozitarea cadavrelor, ti
alta pentru doi ciocli, ce regulat se vor schimba".
Art. 44. Pe malul Bahluiului si a Cucainei se vor hotard douä
piete spre atezarea casapiilor, velnitelor, fabricilor de turnAnari,
magaziilor de pe§tte särat, de pgcurä qi de tot lucrul a aruia abu-
tire sau fire aprinzatoare vor fi vätOmätoare ti de primejdie.
De acest fel de lucruri se vor aduce in dughnele oratului
numai atata at vor fi trebuitoare pentru intnebuintarea unei zile.
Oprit este a tinea arnurile animate alarä din dugheanä, care
trebue pästrate cu cea mai mare cuatenk.
Asemlinea oprit va fi a ara arnurile prin ores Pa a fi aco-
perite cu inveliri curate.
Des pre infrumusetarea oratutui.
Art. 46. Mänästirile, bisericele cari dupO a lor sfiqire
forma zidirei, trebue sá infätiteze o privalä nareatä, i mai ales
acele ce nu sunt cu zicl inconjurate. Trebue sä se descurce toate
bojdeicele acele care nu numai ascund a lor privalä, dar ina, prin
apropierea lor pun in primejdia focului aceste locasuri dumneze-,
esti. Drept aceia Domnul, impreunä cu Obtteasca Adunare, vot
hot:1EO care din acele mánästiri qi biserici pot sluji de piete si tot-
°data' va face i inchipuire pentru despägubirea a celor ce au fOcut
&Male de piaträ sau cänimidg cu embaticuri de veci.
Art. 48. Vänzarea lucrurilor a neapäratei vietuiri, precum
Mina ti tot lentil de päine, fan, iarbä, mangal, lemne, pasen, i
alte asemenea, nu se vat mai ingAclui pe ulite, decat in acele dou5
piete ara-tate la art... Nang de aceste doug pie te publica, munitipa-
litatea va mai ateza incä alte patru hotOrate de guvern, pe care le
va lua ca bez,an vesnic prin invoke ca propietarii, pentru care
nu se va mai lua nici o dare dela acei ce. vor aduce lucruri spre
minzare.
Art. 49. Spitalul, celelatte case pentru bolnavi. se vor ateza
la un loc mai inalt, at& in privinta sänätä tei bolnavitor, at ti spre
depärtare de chentrut oratului, un ateza-mint in catete in acta de-

www.dacoromanica.ro
 569

asta zi pozitie a lui, are o inraurire vätämfitoare asupra sänOtarci lo-

cuitorilor.
Art. 50. Asemenea inchisoarea se va strämuta la un loc
mai cuviincios.
Art. 51. Pe turnurile bisericilor mai inalte a fiestecaruia cvar-
tal se vor aseza ceasornice spre aratarea ceasurilor si a sferturilor.
Art. 52. Spre infrumusetarea capiralei, pentru sanatatea si
pläcerea locuitorilor ei, se vor aceza in mijlocul orasului o publica
preumblare., pe un loc cumpärat de munitipalitate sau luat ru bez-
män vesnic. Atara de aceasta se va aseza o gradinä publica in-
trun loc ca apropiere de oras.
Art. 53. Imbelsugarea apelor särzá'toase fiind una din cele in-
tai trebuinte ale (vaquita pentru acest lucru ata de neepärat, va
fi destoinicä ingrijire, mai ales cand asupra venitului Statului s'au
hotärat pe an o =m'a de 75,000 lei spre tinerea cismelilor. care
suma" se poate de pe acum intrebuinta dupi hrisoa vele slobozite pen:
tru indreptarea apei.
Art. 54. Fiindcit dupä inmultirea norodului din oras, aceste
mete nu sunt deajuns, jada prin ispità s'au vázut cid oa/e/e isprä-
vesc apa imputinand-o cu totul, ci sunt supuse la necontenite mere-
mettul, din care aceste pricini catandisesc zädarnioe toate cheltue-
lile, s'au gäsit de cuviintrá:
Sá se caute i sä se educa' in oras deosebite isvoare pe
Janga cate mai sunt aduse;
Aducerea apelor de acum inainte, sá nu se mai faca prin
oale, ci prin chiunguri sau tevi de fier.
Apele ce se vor gäsi din nou se vor aduce in oras cu a-
ceastä inchipuire, adicä: dela obarsia pornitoare pana la locul de
ande se vor impärti spre revärsare in oras, .55 se adue5 ca cheltu-
iala Casei; iar dela locul impärtirei pana' la deosebitele cismele cata'
apä va prisosi peste trebuinta obstei, ata in tárg cat si in maha-
lale, sa se aduciá ca cheltuiala particularnicilor, cari vor voi a avea
apä i cari vor voi a-si mai adjugi pe acele cace mai au.
pentru à nu se urma Intru aceasta nici un abuz, sä se
legiuiascä ca lucrarea aceasta a aducerei apelor, sä se faca de acum
inainte prin ingiosirea pretului la Cochii vechi.
Art. 55. lar apoi spre inlesnirea locuitorilor orasului, a acelor
ce se allá in depärtare de cismele, este errat purrátorilor de apä a
o vinde !Ora' a fi sugusi la vreo dare.
SECTIA V. Despre iluminarea orasului Art. 56-59,
fixeaza. 500 de felinare care sa ardid' ca lumanOri de sea toata
noaptea ca exceptia noptilor ca lunä. Aprinderea felinarelor se
face la un semnal dat prin tragerea clopoturui dela Treisfetitele.
SECTIA V1. Despre masurile feritoare de foc. Art.
60-68 propun infiintarea de foisoare de foc pentru veghe, havu-
zuri de piatrr drept depozite de apä si o breaslä de tulumbagii.

www.dacoromanica.ro
570

SECTIA VII. S'atad doltoresc.

Art. 68. Sfatul doftoresc este unul din asezamanturile neapi.
rat trebuincioase pentru pasa sànatáki locuitorilor, tintind la pis.
trarea ei prin orandueli dietice si prin formalisirea consulturilor la
intamplari de boale grele. El este asemenea dator a priveghea ca
acest mestesug vindecator, sa nu se intrebuinteze in oras si in pro
vincie (lec& de persoane ca atestaturi i ca cunostinte cer-Sute.
Art. 69. Pentru acest sfarsit se va arandui un protomedic
carele, dimpreuna ca ceilalti doftori ai politiei a.icátuind proed
pentru cate privesc la crutarea sanatiitei, il vor supune Ocarmui.
rei prin Epitropii Casei pentru ca sá primeasca intarire.
Art. 70. In fiestecare coartal al orasuhri se va orandui un
doftor; iar pentru tot orasul va fi un hirurg operator, patru moa.le
si un viterinar, doftor de vite.
Art. 71. Din acei patru doftori i hirurgul operator se va al-
cátui Sfatul doftoresc, in care va prezidui un protomedic. Acest
Sfat se va aduna regulat de douSori pe luna' intrun loc botar& a-
nume de munitipalitate, si dupä imprejurari, se va intruni oricSal
va oere trebuinpa. Adunarea va fi numai in privinta indeplinirei
mestesugului. Madulatile íi vor imparta' si observatiile ce vor fi
castigat. ori in urma cercärilor fácute de doftorii straini, sau acele
ce vor fi putut face ei insusi. In vremea epidemiilor se vor sfitui
asupra chipurilor feritoare i asupra cautarilor, aya 'ad a aduce
prin Epitropia Casei la Santa oca rmuirei, aratänd mijloacele
cele mal potrivite spre intrebuintare la asemenea imprejurari.
Art. 72. Sfatul doltoresc va fi insarcinat ca cercetarea diplo-
mei, va alcátui un jumal al arada original se va pästra in can-
telarie, iar copia se va da candidatului spre a-i sluji de imputerni-
cire inttu intrebuintarea profesiei sale, in urmarea aprobatiel Epi-
tropiei. Acei ce nu vor avea asemenea documenturi sau aflandu-se
mincinoase, sau fiind supt nume strain, nu vor putea arma nici
mestesugul doftoriei, nici a hirurghiei, al spitariei saw al mositului.
Art. 73-78 privesc comer tul spiferesc §i controlul spiteriiior,
pe care le darla in alta parte. (Vezi vol. !I pag. 584-585).
Art. 79. Fiestecare din acesti patru doftori oranduifi, vor
avea a primi prin casele /tr, pe vreme de dou5 ceasuri pe zi, pe
bolnavii cvartaltdui sau, si a le riandui re tete rara a cere vreo 1)/4
spre inlesnirea norodului intru aceasta, se vor aseza doftorii cu
läcuintia, fiestecare in cvartalul sau ; asernenea moase/e. Ei vor
fi indatorati la oriscare ceas din zi sau din noapte a merge la lo-
cuinta unde ar fi cherna fi, si nu se vor putea departa nici odinioari
din oras Pra voia oarmuirei, puindu-se la cale a implini altul in-
datorirea sa.
Art. 80. Catre aceasta fistecare doftor va fi indatorit a hultui
fara plata la vremea insem nata peste an, pe copii din cvartalul siu,
ce i se vor infatisa, cum si pe acei ce i se vor aduce de atara'.

www.dacoromanica.ro
 571

Art. 81. Doftorii vor cerceta pe rand pie tele vor ridica prin
comisarul Politiei, toate fructele ce nu vor fi coapte, cum §i lucru-
rile de hrana jignitoare sanata
Art. 82. Doftoral veterinar, insotit de comisarul Politiei, va
cerceta totdeattna casapiile §i vitele, din tre care va slobozi taerea
numai acelora ce se vor aria sanatoase, hränite bine §i care ar avea
carne bung.
Ant. 83. In fieqtecare cvartal a oragului .7i a mahalalelor se
va orandui la un staroste de barbieri o camaria spre pi-imite per-
soanelor ce s'ar primejdui de apoplexie, de abur de carbon §i de
alte asemenea, caroa dupä instructiile Sfatului doftoresc li se vor
da acel in grab ajutor.

SECTIA VIIi. Ora§aneascfi politie. Art. 84-100, stabi-

lesc ma surile de ordine sub conduoerea Agiei ; fiecare cfartal are
un comisar §i oamenii necesari pentru privighere. Printre altele
vegheaza :
Art. 88. Aga, comisaKi §i epistatii atará de indatoririle
sus amintite : a) se vor ingriji pentru tinerea curate,niei pe ulite §i
pe piafa. b) Vor priveghea la pazirca tuturor ma surilor ce se vor
socoti de cuviinta de care Sfatul doftoresc de manicipalitate
pentru indestularea celor de hrana §i pentru bunatatea tu tutor ce-
tor spre trebuinta locuitorilor. c) Ei vor cauta pentru ca precupetii
.35 nu poata cumpara nici arvuni la piatà i afaré din oras celps pen-
tru vietuire spre vanzare, cleat nuonai dela amiazazi inainte. d) Vor
priveghea anupra dreptei cantariri §i altor ma surr
Agia supravegheaza circula tia, controleaza pe streini
strange pe saraci i vagabonzi :
.,Art. 94. O soma' de bani fiind randuita la Cap. al III-lea
a finantului in folosul saracilor a cerqetorilor, ace§tia nu se vor
mai ingbdui pe ulite ; iar acei nesupu§i dovedindu-se de vagabonzi,
se vor indatora de catre Agie a se supune la o breaslä folositoare
ce §i-ar alege".
Tot Agia supraveghiaza inmormantarile
Art. 96. Pentru ingroparea mortilor vor fi in orastd Est:-
lui 48 ciocli cu starostele lor. Ei vor primi olafa dela Casa muniti-
paVa, afara de aceasta nu vor primi alt nimic. Ori§ice desgropare
fära slobozenia bisericeasca va fi oprita. Cioclii vor sta de paza la
tintirimurile asezate afarä din oras, si le va fi oprita luarea coperi-
rilor dela morti qi altor lucruri, afar daca ji s'ar darui ceva"7).

Actin dupg ce cunoastem noua organizare a Casei Doctorilor cat

organizarea Sfatului doctoresc din capitala Moldovei, putem rezuma or-
ganizarea sanitarà a Iasilor.
7) Analele parlamentare, vol. I12. Moldova, pag. 121-142.

www.dacoromanica.ro
572

Casa Doctorilor este conclus5 de o Epitropie; dar nu se specified_

cine anume sunt acesti epitropi ; numai la 19 lunie 1833, se face cunoscut
cá Vistierul Iordache Roset, cel care a fost i inainte vreme epitrop al
acesteti Casse, dup5 hoar-Area lui Kiselef, a fost 15sat la aceast5 condu-
cere8). Fondurile Casei sunt de 120.000 lei anual. Epitropii tuturor Ca-
selor obstesti formeaza un Comitet central de conducere si directive.
Acest Comitet central trebue s'5 ingrijeasc5 ca orasul i judetele. s5 aib5
doctorii, hirurgii i moasele trebuincioase; lefile acestui personal sunt
fixate si achitate de Epitropia Casei Doctorilor.
Orasul Iai este impärtit in patru circumscriptii, fiecare cáte cloud'
cfartaluri sau sectii ; fiecare circumscriptie are Cite un medic, adic'a patru
medici tot orasul, plus un hirurg operator care face si pe mamosul, patru
moase, un veterinar si un medic al temn4ei. Peste toti se a fld un medic
prim sau protomedic.
La 21 Ghenar 1833, s'a propus numirea lui Iordache CrArnAtieu
de dohtor vacsiner in , dar marele Postelnic secretar de stat, co-
municA Epitropiei Casei Doctcrilor cá Kiselef nu admite aceast.5 numire,
caci inijloacele municipalitätei din Ia§i sunt foarte marginite 9 ) .
In sama, &lied socotehle, Casei Doctorilor de iraturile (adicg ve-
niturile) cheltuelile ei urmatte pe doug trimestre, dela 1 Ghenarie pang
lulie 1833', gasim urmatoarea socotealà:
Prisosurile ce au ramas din venitul anului trecut
1832 7 634,80'
S'au primit din Vistierie pe 2 trimestre trecute,
dela I Ghenar pang la I lulie 1833 40 000.
Cheltueli urmate :
Doftorului protomedic in tot ora§ul .E.0 pe §ase luni .
D-rului Ilasciuk dela cfartalul al 2-lea 0 al 3-lea, ase-
menea pe §ase luni 2 500.
D-rului Vida dela cfart. J 0 al 6-lea, asemenea . . . 2,500.
D-rului Sachelarie dela cfart. 4 0 5, asemenea . 2,500.
D-rului Barger dela cfart. 7 0 8, asemenea . . .
. 2,500.
D-rului Cihac insgrcinat cu hirurgia i ,mamoq, asemeni . 3,000.
Mow I, Verojanska dela cfart. 2, 3, 4 0 .5 . .. 1,500.
Moaqa JI,$.iler dela cfart. I .0 al 6-lea asemenea . 900.
Moaqa III, dela cfart. 7 .0 8-lea, asememea . . . 600.
novatilor, asiemenea . . . . - ......
Doltorului temnitei, Mateos Trisokim spre cg utarea vi-

Doftortilui retenar (veterinar) in ora f aici afara . . 1,500.

750.
Total . . . . 24,250.-

S) Arh. Stat. Dir, g-la swat. Dos. 11111833. Moldova, fila 74.
9) Arh. Stat. Dir, g-la soma. Dos. 3/1833. Moldova, fila 3.

www.dacoromanica.ro
 573

Doltorului Metiq dela departam. intái : Botcqani, Herta,

Dorohoi i Suceava, pe gase hrni 2 500.
D-rului . terti dela Depart. II, tinutul E.ii, Harlfiu,
Carlig.itura i Vaslui, aserrienea 2 500.
D-rului Alex. Teodor al Depart. ¡II, Roman, Neamtu
Bacäu, asemenea 2 500.
D-rului Neculai Hristodor dela Depart. 4: Tutova, T e-
crzci, Putna asemenea 2 500.
Cheltuiala Pcutä pentru doftoriile vinovatilor temnitei
pe .sas e Zuni 2 894.
Cheltuiala cantelariai pe qase luni 60.
Leafa Same§ului pe .ase lui 2 400.
Leafa pomo jnicului, asemenea 900.
Plata Albinei romárzegr pe un an 144.
Total general . . 40,648.
Perilipsis (socoteala generalá):
Ch.eltuiti . . . 40648
Veniturile . . 47634,8
6986,8_
S'au ineamplat de au rámas din anul trecut, din priciná
Doctorii Departamentelor din afará n'au primit leafa ciela ince-
putul anului, ci din epoca in care s'au râncluit fiestecare.
lar senitul cel regulat al Casei este 80,000 lei i cheltuelile
ei pe an in plata lefurilor 81152 lei.
Din pornenitul prisos s'au dat cinci mii lei Comitetului Cen-
tral in socoteala can telariei rämá0ta in alte cheltueli" 10).
La 7 lulie 1833, d-rul Temnitei Mateos Trisokim, cere sä i
se sporeasa lea fa de 1500 lei pe an ce are la spitalul temnifei.
Pentru satisfacerea cererei se intervine la Tribunalul criminalicesc,
faca o inlesnire de plata mai maren).
Medicii circumscriptiilor orasult.i sunt datori sa trimita date sta-
-tistice despre boalele cari bantuie orasul in fiecare luna. Din nenorocire
toate tabelele pe cari li-am gasit sunt scrise in greceste, imposibil de
descifrat de mine. GAsim un singur tablou scris in romfineste, din des-
pärtirea IV a orasului, pe luna April, in care se trec numkul bolnavilor,
diagnosticele, numele bolnavilor i adresa lor. Se noteaza : 21 de bolnavi
cu febra nervoasa, 4 diaree, petite verole, 5 pleurezie, 2 hidropizii, 6
1

ftizii, 3 reumatism, 1 batranete 88 de rage", tuse 4, febra intermitenta

1, febrà lenta 1, erizipel 1, colic5 1. Tabloul este certificat de Basilie
Biirger 12

Arh. Stat. Directia g-16 sanit. Dos. 311833, Moldova, fila 131.
Idem, fila 86.
Idem, raport pe April.

www.dacoromanica.ro
574

Cei patru medici de circumscriptii, prezidati de protomedic, for.-

meazA Sfatul doctoricesc al Capitalei.
Sfatul doctoricesc trebue sa intocmeascd un regulament pentru
para sanatatei de obpe. Sfatul se intruneste de douà ori pe luna, cad
comunica fiecare doctor observatiile sale si propun masurile necesare, fie
dupA §tiinta doftorilor straini, fie din cele observate de ei
Dar si regulamentul ce-1 va intocmi Sfatul, i hotararile Sfatului se
comunica' StApAnirei prin intermediarul Epitropiei Casei Doctorilor. Acest
fapt deosebeste Cu totul organizatia sanitard din Iasi de cea din Bucu-
resti. De unde in Muntenia, Comitetul sau Comisia doctoriceascA a Bu-
curestilor reprezintA insAsi autoritatea de conducere a serviciului sanitar
al Capitalei, si comunicA direct cu Ministerul de interne, in Moldova
este altfel. Aici, Sfatul doctoricesc comunicA cu StApAnirea numai prin.
intermediarul Epitropiei Casei Doctorilor ; la randul ei aceasta Epitro-
pie prime§te directive sau isi face comunicArile ce are de facut numai prin
Comitetul central al Caselor obstesti, §i acesta face legAtura cu Ministerul
de interne.
Ministerul de interne ca autoritate tutelarA, are urnatoarele in-
datoriri :
Oränduelile pentru paza sAngtAtei, precum, hultuirea v5r..
satului, cercetarea qi stärpirea pricinelor aducatoare de triori, /in-
gori i alte lipicioase boale, care tialo§esc popoare/e.
Privigherea carantinelor §i agera lor paza in =mama re-
glementului a§ezat spre aceasta' 13 )

Din insAsi enuntarea acestor atribute ale Ministerului de interne,

rezultA cA are conducerea nu numai a organizatiei sanitare a capitalei
Iasi, ci si a intregei Moldovei.
III. ORGANIZAREA SANITARA A TARE!.
Regulamentul carantinelor §i organizarea sanitarä a tärei.
Pentru ferirea Moldaviei despre cumplita boalä a ciumei, se va.
aqeza pe malul dela stänga Dunärei, un cordon statornic de para sänä-
tä(ei, dela Gura Prutului pänä la gura räului Siret, pe marginea Tärei
.Romäne.Ftr. Portiune bine limitatA, usor de pAzit, in carie toate regulele
carantinesti, asa cum li-am publicat in lucrarea noastrd Ciuma in tre-
cutul romänesc, asupra cArora nu mai revenim aici, se pAzesc Cu stric-
tete de catre cei insarcinati cu acest serviciu.
Vom rezuma insa punctele cari privesc insài organizarea sanitara
a Tare.
Art. 175. Privigherea carantinei este incredintatä unui Co-
mket de sänätate, ce va fi apezat in Capitalä i care se va alcä tut
13) Analele parlamentare. Vol. 1/2, pag. 154.

www.dacoromanica.ro
 575.

de Ministrul din "luxara, de Hatmanul §i de protomedicul. Acest

Comitet va orándui si va priveghea toate pricinele atarmátoare de
carantinä, §i imputernicit fiind de cätre Cruvern, el va patea a§eza
carantine provizorii ( vremeln ice) in toate locurile Printipatalui unde
ar fi prime ¡die de molipsire-

Atributele acestui Comitet de sAnatate sau Comitet al Carantinei

i in Muntenia, intinse asupra intsiegeitäri a Moldovei. In acest
sunt, ca
scop Moldova este impartità in cinci departamenturC sau ocruguri,
cum se numeau in Muntenia. Art. 18() spune
,,Comitetur`carantinei va ti insfircinat a priveghea starea sán&
tätei qi in läuntrul Printipatului. Drept aceia Moldova se va iunpärti
in privirea s'gruil'étei in cinci departamenturi anume :
Departamental Boto§ani cuprinde tinuturile Herta, Dorohol
Saceava, Boto§anii ;
Departamental E§ii cuprinde tinuturile Eii, Härldu, Cirli-
gätura, Vaslui ;
Departamental Romanului cuprinde finuturile Neamtts, Jo-
mana!, Baau ;
Departamental Bärladului cuprinde tinuturile Tutova,
cuci, Putna, Fälciu ;
Departamental Galatii cuprinde tinutul Covarluialui.

Ispravnicii tinuturilor sunt indatorati sá supravegheze sSnatatea lo-

i sa anunte doctorului once caz suspect de boald; doctorul se
cuitorilor
gsea la resedinta departamentului respectiv :

Art. 181. Fie§tecare ispravnic este indattaat a prive ghea in

tinutul sau starea sAniátdrei i regulat a raportui Comitetului de
sänätate, urmánd intru toate regulilor ce intru aceasta se vor a§eza
§i priveghind a lor päzire.
Art. 182. Fieftecare ispravnic al finuturilor cuprinse in de-
partamentul intäi, se va adresui la vreo trebuint5 cate doftorul de
la Botooni ce este scaunul departamentului ; pentru departamental
al doilea se va adresui la Eqi ; pentru departamental al treilea la
Roman ; pentru departamental al patrulea la Birlad; ce se atinge
de ispravnicii departamentului al cincilea, ei se vor adresui la dof-
toral carantinei affzate in acel rinut.
Apoi se aseaz5 un inspector general, care trebue sA fie atelas care
este si in Muntenia, in spetà, generalul Niculae Mavros. Din acest punct
de vedere se poate spune cá unirea sanitarA a celor douà principate ro-
mSnesti a precedat unirea
Se fixeazA atributiunele inspectorului, apoi rostul Ministerului de
interne in numirea i salarizarea personalului administrativ al casantinet-

www.dacoromanica.ro
576

lor, pe cand numirea medicilor este lásatà, ca i in 1V1untenia, in sarcina

Comitetului carantinelor. Medid i controltil serviciului lor sunt in seama
protomedicului

Art. 183. Se va aseza un inspector de capitenie pentru ambete

Printipaturi. Domnii, impreuna co general consulul Rusiei. vor lace
alegerea acelui ipochimen ; acest inspector va fi indatorit
De a cerceta regulat cordonul feritor siámárátei, spre a lua
pe lata lcciIuiqtimpeLe cete adethlra(e, spre a le impártási Comi-
tetului ;
Inspectorul se va corespondui cii dregatoriiie carantineior
a staturilor invecinate, spre a pune la cale másurile cuviincioase,
si va avea corespondentie cu malul drept al Dunarei si a celor
giesite.
El va avea neincetatá. privighere asupra carantinelor, pen-
truca ata regulile ce s'au asezat, cât si randu:ala cea mai depila,
sä fie co scumpatate pa zite.
Asemenea el va fi insarcinat de a piiveghea toate cele ce a-
tima de starea sanatätei din launftu, de a se corespondarisi pentru
aoeasta si de a propune Comitetului, toate másurile ce va socoti
trebuincioase.
Art. 184. Toti dregatorii carantinei si a barierilor se vor alege
de catre Ministrul din läuntru, si se vor intari de catre Domn.
Nimeni nu se va puteo scoate din slujba, atará nuinai pentru
oarecari ctrvinte intermeiate, care s'ar adeveri :ntr'un jumal iscalit
de madularele Comitetului.
Art. 185. Semuirea (casieria) casei carantinei este supusa sub
rasprunderea ministralui din /5untru. carele va orâncitti toate sumete
ce au a se plati dupe cum s'art hofärat in regulament. El va fi da-
tor a arata cuvenitul tuturor cheltuelilor extraordinare, urmad, atát
pentru datoriilz ca-# rentril hiaturile ce vor intra in casa', tan-
duiala ce acum se pazeste la Vistierie.
Art. 186. Numfrea docitorilor la canana/1A si la doosebitele
partamenturi de sanatate M'arria die Comitet, carele, atat pentru a
lor numir,e cat i pentru scoatere, se vor Dovä tul dupä cele ce s'au
h.otarat !a art. 184.
Pentru ceilalti dregitori ai carantinei, protomedicul este inda.
torat a prive ghea ca toti doctorii sá implineascä in amanuntul dato-
riilor, i ca sa fie totdeauna indestulati cu bune doctorii14).

Rezultá din cele de mai sus cá, in Moldova ca i in Muntenia, Ministrul

din náuntru are in sarcina sa privigherea sanAtätii locuitorilor i asistenta
obsteascá. Adicg Ministrul de interne are couducerea Comitetului cen-
tral al Caselor obstesti si a Comitetului sandtatei sau al Carantinei.
14) Analele parlamenta, vol. 1/2, pag. 163-167.

www.dacoromanica.ro
 577

Toate celelalte organe, Epitropiile Caselor facAtoare de Bine, spita1ele

ca i Epitropia Casei Doctorilor cu Sfatul Dostoresc din Iasi, Directia
.carantinei, Inspectorul carantinelor, doctorii departamentelor" ca i totri
slujbasii sanitari cu once nume, sunt pendinti de Ministerul de interne.
Din acest punct de vedere, lucrurile sunt mai ciare, mai deslusite ca cele
din Muntenia, unde avem trei autoritäti sanitare : Efor;a spitalelor, Co-
mitetul sau Comisia doctoriceascA din Bucuresti i Comitetul Caran-
tin.elor.
La 20 August 1831, Comitetul sanatatei sau al Carantinei, publicA
o seamA de instructii pentru doctorii i hirurgii tinuturilor :

Capri/ IV. Despre doftorii §i hirurgii tinuturilor .7i a lor in-

datoriri. Nr. 869.
Instructiile daft la anul 1832, doctorilor (inutali, care Instruc tii
de atre Comitetul s5n5t5tei s'au infälloqat Sfatului C5rmuitoriu, pe
referatul din 1831 August 20 sub nr. 690:
De vreme c5 Carmuirea le incredin(earä cea rnai mare
sfant5 indatorire, adic5 de a privighea asupra stärei s.:n5tifitei in
de ob§tie, ei vor fi datori a at-a-fa la Comitet ori§ice ar afla impo-
trivitor scopostilui la care tinteqte ocarmuinea.
I,a inthmplare de epidemie, vor fi indatoriti a merge ori
unde vor fi trime.Fi din partea Ispravniciilar, a departamentelor
spre cercetarea boalei la rata locului, spre punerea in lucrare a
mäsurilor cuviincicase pentru intampinarea ei.
La int5mplare de onercetäri legale, se vor purta dup5
me.ge§ugului i cu mustrarea de cuget, neuitánd cA judtc5joria
in temeiul atestatnrilor care vor da ei, are s5 dea sentinta sa.
Ei s-unt ins5rcinati cu hultuirea copiilor nrin deparamen-
turi i vor trece pe acei hultuiti in condic5 deosebitä, care apoi, in-
tilritd de Ispravnicie, odat5 pe an vor arata-o la Comitetul s5r25-
t5tei din la*i, ca s5 se poat5 incredinta acest Comitet de progresul
ce ar face hultuirea copiilor in tar5.
Ei sunt datori a priveghea asupra tuturor acelora ce se in-
deletnicesc cu autarea ba!navilor, .7i a pune stavil5 farlatan:lor.
arät,ind la top' doctorii hirurgi, la ,,noap §i la spiterii ce sunt e_qe-
zati sau ar urea s5 se a§eze in departamente/e lor, (.5 nu vor p-Itea
face practica in tar5, pin.5 ce nu'§i vor infatosa diplom ele la Sfa tul
Doctoresc din 14i, care all5ndu-le drepte §i de caviint5, urmand
instructiilor sa.te, se vor ingriji pentru int5rirea tor din nartra Mi-
nistnilui din 15untru.
M5car olat5 pe an vor ccrceta tDate spiteriile i toate spi-
talurile ce ar fi a§ezate. in departamenele !or, ar5and la Camitetul
37

www.dacoromanica.ro
578

sänätätei toate neindestalärile i toate rzeorfinduelile ce ar afia la'

cercetarea lor 15 ) .

La 15 Mai 1832 se publica Dispozitii aka' tuite de Comisia Doc-

.aoriceasa (vrea sa spun& probabil, Sfatul Doctoricesc) §i ob§tite la 15
Mai 1832, de Epitropia Casei doctorilor, pentru povatuirea spip:r.lor
intru slokzirea doctoriilor diva' retete §i intru paza datori.lor ce-i pri-
vese' 16 ).

Ministerul c1.2: interne trimite la 15 April 184, lspravniclor

nuturilor instructii cu privire la indatoririle Vorn:cilor satelor, a§a cum
au fost intocmite de S fat, la 20 Martie 1834. Ispravnicii li-au trimis prin
circulari tuturor satelor. Printre indatoririle Vornicilor satelor se gasesc
unele de ordin sanitar. A§a, la punctul 4, se spune:
ornicelul va cerceta adeseori starea sätzaitei locuitorilor
sattdui sau qi la fiecare cincisprezece zile va da izvod privighe-
toriului de °col, cati bolnavi sunt in sat §i de ce boalä, i cart au
murit, ca. §i el sä-1 trimèatä la Ispravnic §i Ispravnicul la Comi-
tetul sänätätei. i osebit, va avea ingrijiré ca la intämplare de
boalä molipsitoare sau 'de moarte cu de asemenea prepus, oprind
toatä impArtäqirea cu casa acelui bolnav sau mort, i pujad paz5,
indatä sä dee .tire privighetorului, ca el sä mearg5 sä cOrceteze §i
sä instiinfeze pe Isprävnicie.
La punctul 13. Vornicelul este dator a purta de grijä ca fieq.
care locuitor sä-si aibä casete bune i ocithnitoare §i sä le grijeascV
deapururea anume: la fie§care trei luni sä le murie §i sä le spele,
§i pe acei ce va vedea lenevitzdu-se intru aceasta, sä-i arate la pri-
vighetoriu, ca el' sä-i zapcisasca intru aceasta datorie priin-
cioasa lor.
1) El va purta de grijä ca fie4tecare locuitor sá aibä §uri.
poieti, ocoale i alt,ele ca acelea, trebuitoare pentru vit ele lor,
acele sä fie pururea grijie. cutätite de gano!, färä ai ingä dui ca
sä se ardà sat: sfi le strice primä vara, sau in a!tä vreme, ingrjind
ca fie§tecare locuitor sä-si poarte de grijä pentru vitele sale, dupä
ränduialii, at.it Cu dare de hranä in vremea ernei, cât §i cit acläpä-
toare la vreme i vara §i ¡ama.,.
La punctul 17. Vornicelul va cerceta in toata vremea starea
sänätätei a tot soiul de vite, i pentru once fel de boalä s'ar isca
In sat, indatä sä ducä raport privighetorului de ocd, ca el, dupä-
poruncile ce are, .96 inOlinteze pe lsprävnicie, §i ea pe Departamen-
Manualul administrativ al Prindpatului ¡Moldova vol. II, pag. 446.
Gomoiu. Din Istoria mzdicinei, pag. 249.
Idem., pag. 448. Ved aid vol. II, pag. 586-588.

www.dacoromanica.ro
 579

läuntru, i osbit se va ingriji a pune in lucrare a se intre-

buinta in satul säu cu toatä deplinätatea, retetele ce s'ar trimite
pentru boale, ata' t oamenilor, cât si a dobitoacelor, si va raportai
privighetorului pe toatd säptämäna de fdosul astigat dintransele;
iar stärvurile vitelor ce ar muri, este indatorit stäpänul acei vite
moarte a le ingropa adänc, de o lature, in depärtare de sat"17).
lar la 27 Iunie 1834 se trimit i Instructiuni pentru moascle
statornicite in slujbä in itärgurile tina tale si in capitalie, impirtäsitei
dor de Comitetul sänätätei la 27 lunie 1834-:
Moasa ce se va insärcina cu aceastä indatorire, nu poate
esi din capitalie, iar cele de pe afarä, din tárg, färä inscris primita'
me dela Comitetul sänätätei, in oras, iar pe afarä dela fizic (doc-
tor), a se depärta nici pe vreme de 24 ceasuri.
Locuintele moaselor trebue sä fie insemnate cu tablä, pe
care sä fie scris numele moasei i numgrul cvartalului.
Moasa este datoare in toatä vremea atät zitia, cum si
noaptea, dupä chemarea ce i se va face, a merge färä inMrzicre la
fiecare femee näscä toare (sart i alte persoane de partea feme-
iascä) s'ä-i dee ajutorul trebuincios cu ora mai mare
Moaqa si nu cuteze a se läsa de a se intrebuinta la stri-
care, perdere, supunere si schimbarea unui copil sau la alte vred-
nice de pedeaps5 intämpläri.
Moasele sunt datoare in secret a aräta StäpAnirei lo-
cale pe femeile care le fac indemnare spre scopuri nelegiuire.
cace cer dele dansele mijloace ce ar putea sluji spre perza rea prun4
cului.
La toate intämplärile de nasteri grele i primejdioase
trebue moasa incä la vrana sä cheme spre ajutor pe un acuser
in lipsa acestuia pe un doctor sau hirurg si sä nu täinuiascä pri-
mejdii apropiate mortei, ca s5 nu se intärzie cele trebuincioase, spne
binele vremelnie ì vecinic al näscätoarei.
La copii care se par a fi morti nefiind vädite semne a
putregiunei, moaqa cu silintä va intrebuinta o vreme indelungatä,
dupä cuviintà, toate mijloacele trebuatcioase spre a-i aduce in viat5.
Nici o moa0 n'are voe a lása dupä nasfere pe lehuzi,
mai ina;nte pdn'A nu. se va incredinta cä nu mai este pr:tnejdie de
hemoragie.
Este moase/or oprit a da sau a rändui 'mellee sau ro-
nici un ¡el de doctor.le, afarä nurnai de revent, sirup, cel c-
hist/vil pentru copii noi näscuti, i aceasta insä, la cea mai mare ne.,

17) Manual ad-tiv al Princip. Moldovei, vol. II, pag. 669-6761.

moiu. Din Istoria medicinei, pag. 256-257.

www.dacoromanica.ro
580

voe, precum nici sä. deslege (imba copillor, and aceasta de pe urnià
ar fi de trebuintä sä chein e totdeauna un hirurg.
Nu este ertat moasei a descopeci in public, tr:ci pe as-
cuns tain ele näsatoarelor fie aces:`ea casätorite sau nacäsätorite,
jar intämplfirile cele vrednice de pedeapsä este datoare inda.ä, in
secret, a le aräta si a descoperi toate, autoritätilor competente.
Dacä se intrebuinteazä vreo moasä de catre Stäpänire
in vreo cercetare prihänitoare, atuncea ea dupä cea mai tuna a ei
stiing, va arfita StApAnirei drept i cu am5runtul tente ce au des-.
coperit prin acea cercetare.
Dacä moasa va fi chematä la o persoanä nemäritatä spre
a-i da ajutor prin clistir alte mijloace pentru durere umflä-
turi in länntru, sau pentru alte tânguiri si ingreueri in prejund sta.
mahului, sau in deosebi in pAntece, atunci trebue ea cu de amdran-
tul sä cerceteze de nu sunt semne a unei incepute ingrennäri,
dacä ar descoperi indoeli ori mäcar semne, atunci cu inrelepciune
sä instiinteze despre prepusul ei pe maica, iar pentru slugi, stä-
panilor; iar dacä ar cunoaste semne a unei sigure ingreunäri, sä nu
fie 1,5satä sin gura aceastà persoanä, sä instiinteze des pre apropie-
rea vrerrizi a nasterei pe maica, sau pentru slugi pe stäpAnele
lar, i sil aibä ingrijire ca copilul s5 nu se omoare sau sä se de-
pärteze.
Moasa va arfa toatä cumnita ascultare fiecäruia doc-
tor acuser sau hirurg si va aduce intru implinire toate doctoriile
orfinduite de acestia fará impotrivire qi cu dearnänuntul.
Avänd moasele in aceastä tarä obiceial räu a parta
mulee inele pe amfi ndouä mânule. §i cu acestea a cerceta pe fe-
melle ingreunate si näsatoare, prin care foartie lesna pot pricinui
stricäcune delicatelor pärti a trupului. Asa dar li se opreste a avea
inele pe degete in uretra and cerceiteazä pe femei ingreunate
näscätoare sau in vreme când mosesc.
Acele moase care nu vor urma clupà instructUle op-
prinse in aceste arätate paragrafuri, vor perde nu numai postul
dar vor fi incä si supuse asprei räspunderi pentru neurmarea lor
dupä gläsuirea legiuirilor pa-mAntesti ").
Dupà votarea Regu/amentului organic, Kiselef a mai stat cAtva
timp sá supravegheze aplicarea reformelor luí. In primavara anului 1834,
a plecat, lasAndu-ne sà culegem roadele acestor reforme. Cele cate au
rnai urmat vom povesti in volumul urnator.

IS) Manualul ad-tiv, 1. c., Fag. 1147-448. Comolu, I. c., pag. 257-58.

www.dacoromanica.ro
 INDICE ALFABETIC CU NUMELE $1 NUMIRILE PROPRII
Paginele in care sunt citate
Abakumoll, senator rus, 195.
Aculici, rus in combaterea cumei,
336.
Adam, min5st:rea , 65.
Adrianopol pacea 519.
kendulea, apitan ep.trop la
Co!tea, 89 n.
Agapia, ma-näst:rea , 386.
Ahmet Aga, reprezentant turc la
noi, in anul 1824, 312.
A:tel gerah la Filaiz..ropa, 154.
b.ser:ca , 301. C sm...aua
dela Eiserica Alba', 3;9.
Albina romaneasa gazetsi, 573.
Alexandri Paharn:c, un nebun, 65.
Alexandridis dr., 306, 336, 340.
346, 350, 492, 502, 503, 504,
507, 508, 515, 516.
Alexandru Vor...vod, 24, 66.
Alexandru Paharnicul, casele
/ui , 193.
Alghlner sau Albiner dr., 527,
529, 538.
Altenburg, spitalul deja, 76 n.
Ambrozie, cleric, 35.
Anan;ci, dr., 345, 527, 529, 538,
550.
Anastasie Lipscanul din la0, 156,
158, 160, 161.
Ancuta Slugereasa dela Coi fea.
84, 87.
Attalla Doamna (1830). 495.
www.dacoromanica.ro
Maidanul Ancutei Doamna in
Eucur., 40.
Andoniu Cáoitan, rev:zor la ca-
rantine, 538.
Ancloniu Mthalache, dr. cland.,
344, 345, 345, 524.
Andrei Dohtorul dela Colpa, 87,
88.
Andrei, gerah in Craiova, 288.
Andreev, rus in ccmbat. c:umei,
335, 336.
Atzdreiov kn, dr., 550, 542.
Andrei, medic grec, 351.
Andronie Faierman, spitee, 162.
Ant:m, m:tropolit (1709). 78, 240.
Apostol, mahala in &T., 376.
Arbut Medeln.cer. 137.
Ardeal, 45, 275, 310, 491.
Argesul;r.ul , 72, 361.
Arges, Alder . 299, 344, 521,
527, 544, 545.
Arge.7, Curt.^a de, 28.
Argesului, eriscopul , 217, 219,
220. 222, 233.
Arghira, moa0 in Erfila (1833),
542.
Argh"ropoi Manolache Logrobit
(1813), 344.
Arie, personaj creSin schismafic,
24.
Arion lordache, cfintinar, 311,
582
316 456, 457, 458. Ispravnic in
lalomita, 349.
Armen.eascä, mahalaua , 509.
Arnold, dr. rus 1,a spit. Dudesti,
347.
Arnata, mänästirea , 140, 142,
145, 146, 150.
Aron Vora localitate lang,i
428.
Arsachi Apostol dr., 70, 305, 350,
492, 502, 504, 515, 516.
Athos, munt ele
,
Aschenlav, hirurg rus, 162.
Astinomia, politia, 311.
Afanase, casele lui
59.
193.
Ateneul Roman in Bucureiti, 11.
Austria, 61.
Azilul Invalizilor din Paris, 21.
Azilul din Valea Scheibr,- 73.
Axentia Protosinghel, arendas la
&rehaia, 471.
Bäbeanu Elenca, sotia d-rului
Darvari C., 70.
Babeanu Panait Stager, 70.
Bacalu, rus in combat. ciumei,
338.
Baclu, judet, 573, 575.
Baca, sat in Ilfov, 363. Apa dela
496.
Bagration, general rus. 265, 368.
Pal,hri. tau, 350, 424, 556, 568.
Bahmetief, general rus, 187.
Pplzid, 77 n.
Paiescn FIristache. 341. 345.
Balnqa. Doarnna lui Branooveanu,
68.
Balasa Domnita Brancoveatzu, 68,
'744.
Balasa, biserica Doamna , 135,
182, 183, 291.
Balasa. män.ist;rea Domnitei
69, 240. 241.
Balasa, Azilul Doamnei , din
Targoviste, 67.
www.dacoromanica.ro
Balasa, Azilul Doamnei , din
Buc., 68.
Baläceanu Const. Ban (1824),
258, 436, 437.
Balaceanu C. S'erdar (1831), 349,
Balaceanu C. Aga (1832), 480 n.
Balaceanu &., Hatman (1830),
437, 454; logot'51 (1831), 4.59.
Bälaceanu .. tetan, 505, .519, 521.
&learnt Grigore, ve! logof. Tara
de jos (1781), 249.
Bfileanu Gr. Logofat (1813), 139,
140, 143, 144.
Bäleanu Gr. Mare Vornic, 121,
136, 137, 147, 151, 186.
Egleanu Gr. Ban, 344, 453, 455,
475, 480, 493, 505, 519, 521,
Ba4 Iordache Vist;er. Moldova
(1802), 394, 413, 428.
Bats Alex. Aga (1804), 429.
Bals Const. Logof., Moldova,
(1810), 413.
Bals Const. Logof., cismeaua lui
, 428.
Bals Teodor Vornic, c:smeaua lui
, 428.
Bals Smaranda, cismeaua , 428,
Bältaretu, casa lui , 495.
Bälteanu Grig. (1831), 350.
Balutä Ion din Craiova, 62, 63.
Bän.asa. 214, 381.
Bäneasa, spitalul dela 185.
Baneasa, lazaretul , 345, 346.
Banul, blserica , din Buzaz. 56.
Bärätia din &cur., 367.
Bärbätescu Mihai judecätor in
Prahova, 262.
Barbatescu, carantilna , 347,
Bärboiu, cismeaua , in Iasi, 428.
Pärlad, 370, 414, 417, 575.
Barozi Charles, dr.?, 345, 345.
Barrnetk;. rus in combat. ciumei,
335, 337.
Basarab Coast. Volj, 41,
Basarab Voevod. 24.
Basarab Matei Vodä, 28, 29, 38,
55. 75.

Basarab Matei, Prav:la lui , 19,
/4.
Bauner Polcovnic de ingine?i, 363,
492.
Bechet, 549, 550.
Beilic, mahalaua , 302.
Beilic, c4meaua , in ¡a0, 428.
Beizadelelor, cismeaua , 357.
Belleval, un pensionar, 264.
Bela .te fan Paharnic, epitrop al
Coltei (1810), 97, 98; clucer
(1814), 231.
Bela, lazaretul dela , 346.
Belvedere, mahalaua , 353.
Bender, spitalul dela , 188.
Bengescu, boer (1801), 223.
Bengescu Gr. Serdar (1831),
349:
Bengescu Gr. din Craiova (1832)
537.
Berivali I. Const., dr. 537. 542,
545, 550,
Berlin, 515, 517.
Betca losif,, hirurg, 280.
Bibescu D-tru din Craiova, 191.
Bibescu amtnie Logotä' (1323),
150.
Bibescu D-tru Vornic (1826),
311.
.Bicowski, dr. eland., 346.
Bildirescu D-tru ( 1831), 346, 542,
550.
Bildirescu Pavlache, la Turnu,
549.
Finder Ion, h;rurgoman, 517.
Bisericani, mänilstirea , 386.
Bistripa. minä.'stirea, 54 n., 56, 58,
65, 312.
plasä in Mehe-rinti, 142.
Bobear Nicalae, functionar, 538,
548; Zagora in 1831, 350.
Bobul, via dela , 104.
Bodeq1, bisPrica 162, 164.
Bogas'erri Manole, un cet5fean,
224.
Bogdana, manästirea 386,
www.dacoromanica.ro
583
Bogdanov, rus in combat. ciumei,
337.
ulità in Bucur., 353.
Boiangii, mahala , 355.
Bolnitei, biserica , 58.
Bolnita Coziei, .58.
Eolnita E:soopiei Ramn!c, 58.
Bolnita liadului Vodä in Bucur.,
58.
Eoräneqti, sat in Ialomira, 341.
Borcea, 89 n.
Borcea, plasä in lalomita, 349,
545.
Boruzescu Niculae (1831), 350.
Bosie Dimitrie din Hui. 197.
Eagle . telan Logol. de Vis:ierie,
156.
Bosie .F,,tefan ficnicer (1752), 156,
158, 160, 161.
Eotnin, rus in combat. eumei, 333,
335.
Boto§ani, spitalul din , 188.
Boto.Fani, 410, 411, 412, 413.
Botosani, judet, 573, 575.
Braboveanu Const. (1832) tl:n
Craiova, 537,
Braila, 55, 83, 84, 312, 313, 335,
336, 523, 527, 528, 537, 542,
548, 549.
judet, 344, 521, 527, 544.
Brä;lita, 335, 524.
BrAiloiu Corbea din Craiova, 191,
Bräiloiu Const. Clucer (1812).
141, 537.
träiloiu Gelgore din Oltenia, 146.
Bräiloiu Ion Solnic (1794), 171,
172, 175.
Bräncoveanu Const., 38, 51, 67,
79, 82.
Er.incoveni, boerii , 243.
Bräncoveanului, Curtea , 135.
Brincoveanu Const, Logotát
(1758) 110.
Brancoveanu N-1ae ve! Vistier
(1781), 249.
Bräncoveanu Ban . (1796), 263.
Bráncoveanu Manolache Vornic
584
(1795), 275; Ban (1809), 190,
191.
Bráncoveanu Mano?. logol.,
meaua 355.
BrAncoveanu Grigore Vornie
(1808), 188; Ban (1808), 3v8.
141, 144, 147, 153, 298, 437,
438, 451, 452, 457, 487, 488,
508.
Bräncoveanu Zoe, &Incas& 149.
Brancovici Anastase, m:tropolitul
Sucevei (1619), 73.
Brezeanu Grigore (1784), 205.
Brasov, 149.
Brosteneasca, mo§ie a CoIrei, 104.
Brates, balta , 403, 401, 407,
409, 416.
Braianu Cont.s (1832), 106.
Brawl Iosif, hirurgarnan, 517, 542,
550.
Eubaki C. dr. 336, 350, 503, 504,
507, 508, 513.
Buchan vet Paharnic (1639). 24.
Buclumeni, mosie a Coltei, 104.
Bucov, viia dela , a Co/pi, 89,
90.
Bucsan D-tru, logagt la Filantro-
pia, 155.
Bucuresti, capitala rärei, citat mai
la fiecare paginä.
Bujinski, rus in comb. ciumei, 335,
337.
Burche Zaharia Clucer (1783),
205.
Eiirger dr., 572, 573.
Burgomistrii, in Dreptul MaEdc-
burgic, 44.
Buzän, 56. 168, 169, 252, 289,
290, 312, 335, 344, 347.
)3mzétr, judetul, 142, 321, 525, 527.
544.
Duzju, Eparhia 170, 220, 233.
Buzätt. Episcopal de , 144; 217,
222,- 437.
RuzAu, spitalut din , 168.
Buzesat Elena, sotia Clucerului
Mihal Daruari, 70.
www.dacoromanica.ro
Buzdca ve! Clucer (1639), 24.
Cacaina, ran in lasi, 566, .568.
Cafajeef, rus in combat. ciumei,
336.
Cala fat, 523, 527 529, 542, 549.
Ci1fira9i, ora', 89 n., 129, 196,
312, 325: 330, 335, 337, 338,
340, 341, 342, 347, 348, 522,
527, 528, 537, 542, 548, 549..
CäVäragi, carantina dela , 339,
523.
snoqia , a Coltei, 104,
Calärasii Vechi, sat in lalomita,
Cäld(iru.sani, mänästirea, 65.
Call'arh, mare Vornic, 100.
Cälieni, sat in Putna, 188.
Calimah Tecdor /an Domn, 158,
160.
Calimah Grigore Voc15, 158, 160,
161, 197, 198.
Calimah I. Alex. Doma, 34, 183,
385. 411.
Calimah Scarlat Domn, 35. 128 n.,
391, 392, 395, 396, 414, 415,
419, 421, 423, 431.
Cälina, moasi la Cerneti, 542.
Caline!..cu lancu, Cänzinar, 311,
313.
Cälinescu Grigore Clucer (1832),
481.
Cälinescu Alex. Clucer (1833).
542, 549, 550.
Calinic al II-lea, patriarh, 58.
Calin:c Proilavul, arhiere.u, 150,
151.
Calinkin, rus in ,combat. ciumei
Calita Vaduva, o säracä, 265.
Calogheras Spiridon, dr. 279.
Camenski, rus in combat. 'Mimi,
Cimpina, 542.
C.imp:neanu Scar/at (1796), 262.

Cämpineanu Costache, Vornic
(832), 454, 456,*457, 459, 475.
anp:neanca Voin:ceasa, ci§-
meaua -, 360.
Camoin, dr. rus, 322.
Cämpul, plasa in lalomita, 349,
Cämpulung, 23, 24, 25, 26, 28, 29,
30, 66, 525.
Campulung, mansi,at:rea -, 198,
225, 254. 314, 319.
Chndescu tClucerul, 78.
andescu 11:nca, sot:a Lago!.
Const. Candescu, 79 n., 90.
Candeasca, rno§ie in Euzau, 169.
Gindesti, dealu, ve in Duzgu, 169.
Cantacuzino Mihai, Spätar, 38,
43, 54, 73, 76, 77, 78, 79, 80,
81, 82, 83, 88, 89 n., 91, 94,
95, 96, 102, 104, 107, 108, 485.
Cantacuzino . erban, Domn, 30,
55.
Cantacr,z'no .te fan, Domn, 79,
80, 82.
Cantacuzino Adriana, na'scua
Falco'anu, 58.
Can tacuzino Miha:i Vistier (1758)
110.
Cantacqz:no Ion Logolät (1778),
401.
Cantacazino Ion Vornc (1784),
404, 408.
Cantacuzino loan si Ecaterina,
161.
Cantacuzino lo-dache Logolat,
cismeaua -, in lasi, 428.
Cant,cuzino Matd!, judeator,
26Z
Cantacuz'no Cost. Aga (4830).
363, 492, 493.
Cantacuzino Grigore (1832), 106,
478, 479, 480.
Can 'acuzino loan, Frofesorul, 529,
www.dacoromanica.ro
585
Canteynir Const., Domn, 21, 22,
30.
Cantemir D-tru, Domn, 42, 76 n
238.
Caracal, 535, 537.
Caracalului, drumul -, 357.
Caracas D-tru, dr., 94, 95, 111,
112, 115, 271, 272, 273, 274,
275, 277, 280, 307.
Cara ca. Const. dr., 100, 111, 112,
117, 121, 122. 125, 127, 136,
139, 140, 143, 144, 147, 149,
170. 171, 186, 201, 230, 235,
257, 258, 280, 281, 284, 288,
289, 291, 295, 256, 297, 300,
301, 302, 303, 304, 305, 306,
351, 361, 352, 372, 377, 378,
379, 437, 492, 502.
Caracas Niculae dr., 280.
Caradinul Const. din Cra:lova,
172, 173.
Caragea, dr., 163.
Caragea Ion Voclä, 53, 62, 63, 65,
70, 73, 99, 100, 115, 122, 125,
126, 137, 138, 139, 146, 151,
194, 225, 229, 234, 254, 259,
265, 289, 292, 295, 296, 299,
314, 319, 344, 350, 351, 363,
364, 369, 370, 371, 500, 501.
Caragea Ecaterina .Comnita, 191.
Caragea Gseorghe Eezadea, 295,
Caragea C-tin, beizadea, 359;
cismeatza lui 360.
Caragea, cima lui -, 199, 310,
36Y.
Carazisu, dr., 346, 515, 516.
Carelin, rus in combat. ciumei,
337.
Cariboglu Grigore, 532, 533, 534,
546, 547.
CA' rligatura, jade f. 387, 573, 575.
Chrlornänesti, sat in Buzau, 142.
CArlovei, casele -, 193.
Cärnuleasa, mosie in lalomita, 82,
104.
586
Caro/ al VII-lea in Ermita, 21.
Caro/ al XIX-lea, in Franta, 21.
Carp Gh. Cäpitan (1752), 156.
Carp Costache, functionar, 538,
549.
Carpenisteartu lordache, 205.
Chrstian, hiritrg, 84, 85, 86, 87,
Sinonim ca Cristian Maler Ger-
manus, 88.
Carstian, dr ?, 345.
Carian dr. cland., .346.
Casa Depo satz Pr:vigherei, 301,
310, 311.
Casa särmanilor evgheniti, 257,
258.
Casandra lui Colfescu Filotache,
o säracä, 262.
Cäscioare, mänästirea -, 227.
Catacat Nicciae, logofét, 338: 339,.
Catargiu Const. Logorát (1827),
422.
Catano, dr ?, 336.
Cételu, lazaretul de! a ____, 345, 347.
Cavarcaläul Gh., pensionar, 264.
Cazoti Spirea, negtirétcr, 211, 285,
Ceapa D-tru Ungurul, dr. 7', 350.
Ceaus Ar-nza Mescu, la Filantro-
pía, 152.
Ceatrs David, mahalaua -, 69,
70.
Ceaus David, azilul d:n maha-
laua -, 69.
Ceaus Trandafir din Cälärasi,
196.
Ceaus Nicolae, infirm, 260.
Ceaus Rada, mahalaua -, 512.
Cerbului, Valea mo§ie a Col-
fei, 82.
Cernovodeanu Dina. serdar, 231.
Cernätzti, 413.
Cerne ti, 522, 527, 535, 540, 542,
550.
Cernica, mänä.qtirea, 66. 111.
Ceptura, in jul. Saac, 142.
Cetatea Albä, 27.
www.dacoromanica.ro
Champigny, ambasadorul Frantei
in Viena, 187.
Chenot, dr., 403.
Chindita, sat in Buzäu, 142.
Chinapsi, functionar in Giurgiu,
550.
Chiriac Arbut, medelnicer, 124.
Chiriac Seianul din Craiova, 62.
Chiriac Clucerul, viia lui 495.
Chiritä Mihai, negutätor, 211.
Chiscätel Mihai. din lasi, 395,
396.
Chiurci Ea, 275.
Cicila, moas3 in Cäläras, 550.
Cicini, rus in oombat. eaunei, 336,
Cihac, dr., 424, 572.
Cincul Enache din Craiova, 62.
Cioarei, Podul munte al Col-
pei, 82.
Cioanesti, sat in Ilfov, 86.
Ciocänegi, plasä in Ilfov, 342.
Ciresanu Ionitä, funct:onar, 542,
549.
Cinc, isvoarele de ap5 dela -,
426, 427.
Cismegiu grádina -, 358.
Ciubucciu lanache, pensionar, 260.
Ciurea Teodorache Cäminar
(1815), 421.
Cladova, caran tina dela -, 524.
Climent, Episcop de Rällutic,
(1744), 58.
Clinceanu Rächrcan Postelnic.
(1813) 310; Stolnic (1830),
335, 349.
Clinceanu Dumitrache, 333.
C/Nca Nica, din Bucurestt (1830)
509.
Clucereseu Const. (1803), 253.
Coadä Alecu, functionar, 346.
Coadä Pavlache, functionar, 346.
Coburg, Principele de -, 90, 184,
Cociofeanu Gh. din Caracal, 537.
Cocoräscu Ion Vornic (1832),
478.
Cocoruza, dr. ?, 424.

Codresti, inosie a Coltei, 104.
Codrica Panait, 308.
Codru, tinutul, in Moldova 387.
Colceag Paharnicul, ispravnic in
lalomita (1790), 219.
Colceag Alex., epistat, 309.
Colentina, tanga' Bucuresti, 214,
495.
Colentina, garla , 111.
Colentinei, moara lazaretul
dela , 345, 347.
Ccgalniceanu (1743), 156.
Cogälniceanu lanache, cronicar,
42.
Coltea, Popa , 79 n.
Coltea Clucerul, 77.
Coltea Rada, 78.
Colea Itaclu, 78.
Coltea Doicescu, 78 n.
Coltea, spitalul , 38, 70, 75, 77,
88, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96,
97, 95, 99, 100, 102, 103; 105,
106, 107, 108, 109, 124, 125,
128, 129, 130, 131, 135, 152,
153, 154, 155, 161, 170, 177,
178, 239, 235, 266, 268, 273,
274, 295, 296, 356, 434, 435,
437, 438, 447, 451, 452, 454,
455, 458; 466, 476, 478, 481,
483, 485, 486, 488, 491.
Coltea, Turna , 78.
Coltea, biserica , 75.
Coltea, manästirea , 77, 78, 81,
87, 89, 93, 94, 96, 98, 99, 103,
104
Coltea, manästirea, cismeaua
361.
Cdtea, mahalaua, 509.
Comino Toma, judecáfor, 262;
Spätar ( 1795), 275.
Comité, politia ruseaseä, 286.
Conmino, general rus, 183.
Comnino, rus in ccrmbat. ciumei,
335, 337.
Condos, dr. in Galatì, 424.
Constantin, Gheorghe, Scarlat,
Grigore, Panaiotache, Dimitrie,
www.dacoromanica.ro
587
Grigore D. Ghica
182.
Constantin al Buzaului, episcop.
147, 254.
Constantin Dascalu dela Si t.
Gheorghe (1781), 249.
Constantin Daca! la Dudevi, 538;
Constantin biv vel Logola-t, 205.
Constantin Logolatul ot Marcule.-
,ti, 338.
Constantin, cismeaua dela Sit.
428.
Constan tin, suiulgiu in lasi. 425.
Constantin, vätal de aprozi, 11.
Constantin VIstier, 254.
Constantinopol, 55, 295.
Cordonul, sat, 167,
Corneanu Hatman (1831), 344.
Cornescu Cos tache Postelnic.
(1812), 141.
Cornescu Mihai, 106, 311.
Cornescu Costache Reman,
(1832), 478.
Cornul, mosie a Co/rei, 104.
Cosla, munte in jud. Neamt, 56.
Costa, man4stirea , 65.
Costache Cluceru (1784), 205,
227.
Costache Serdaru, 'ispravnic in
Focsanii-munteni, 188.
Costache Spätaru (1795), 399.
Costarhe Gheorghe, functionar,
538.
Costache Serdarul. via lui , 495,
Costescu Costache, functionar,
154.
Cosfacopnt. Enache, cämäras la
ocnä, 262.
Costea. pähärnicel, pe.nsie, 265.
CoLleiner. sanitar in combat.
mei, 336.
Cos'escu din Fifziu (1831) 350.
Costowtz Pana Hatman, 255.
Costrom'ticov. pranorcic rus, 339.
Coti loan dr.?, 523.
Cotnari,' 163.
Cotroceni, 357.
588
Cotroceni, manastirea, 55, 185.
Cotiojeneasca, mosie a Co/tei, 104.
Covurlui, linutul, 406, 575.
Cozia, manastirea , 59, 198,
254, 312, 314, 319.
Craevsc, general rus, 337, 339.
Craiova, 56, 62, 71, 154, 171,
172, 173, 175, 185, 189, 193,
234. 235, 268, 271, 272, 274,
277, 279, 280, 283, 284, 285,
292, 299, 312, 330, 337, 345,
347, 354, 357, 3(0, 365, 381,
452, 521, 536.
Cra:ovei, drumul , in Eucure-
fti, 494.
Craiovei, judecafor:i , 217.
Craiova, spital ostasesc , 183.
Craioesaz tarbu Ean, 56.
Craciun Ivanovici din Craiova,
537.
Crasno Milagevici, general rus,
191, 412.
Craus, dr., 412.
Craus, hirurg, 294.
Craus Mihdi, hirurgoman, 515,
517.
Cratestii, sat in Olt, 142.
Cretulescu, vet Paharnic (1781),
249.
Cre¡ulescu, cigrneaua , 355.
Cremlescu ktrati, 254.
Cretu/esca tan (1816), 361.
Cretulesti, apele dela , 354,
355, 356, 357, 359, 361.
Crevedia, apele dela , 357, 359,
Cricov, localitate in Saac, 142.
Cricov, viia depe 83, 104.
Crimea Anas!ase, m.tropci.:', 58.
Crocauca, sat in Neamt, 56.
Crutescu D. Zaharia din lalomi-
ta, 349.
Cucuruzi, moqie, 472.
Cdrelaritor, -biserica la fi,
45.
Curtea de Argeq, biserica , 19,
55.
www.dacoromanica.ro
Curtea de Argef, manástirea, 65.
Curtea Domneasca, biserica
din Targoviste, 178.
Curtea Dt,mneascia, ciqmeaua de
la , in lasi, 428; spitalul
deja --, 189.
Curtea Veche, palat domnesc in
Bueure.st 68, 135, 184, 185,
187, 240, 301, 361, 370, 375.
Curtea Domneasca din 154Lhai V o-
da, spitalul ostasesc d,la
189, 190.
Cu.snicov, general ru::, 288, 379.
Cutlumuz, marastirea dala , 5).
Cuz-nin, general rus, 335.
Cuzm:tin, gencral rus, 333, 334.
Dab:ja Evstat;e, Domn. 18.
Dala, lazaretul dela, 321.
Damaroaia Cocoana, 381.
Dambovita, rau, 137, 144, 186,
214, 301, 302, 353, 359, 361,
363, 366, 3.59, 371, 374, 375,
376, 493, 494, 496.
Dámbovita, judetul, 135, 179, 183,
344, 355, 521, 527, 529, 538,
543, 544, 550.
Pan Voevod, 25.
episeop de Rentan, 42.
Daniil, dr. sarlatan, 275.
Darästi, sat in Vlasca, 192.
Därmänescu Petra che, functionar,
523.
Darvari Const. dr., 95, 112, 230,
235, 273, 275, 277, 281, 285,
288, 289, 296, 297, 300, 302,
307, 3(18.
Darvari Mihal, Clucer, 70.
Darvari Ana, sotia d-rului Arsa-
chi, 70.
Darvari, Schitul 70.
Darvas,' mahalaua Popai , 253.
Darusch-Shira, spital turcesc,
76 n.
Dealului, Manastirea, 225, 312.
Dealut Spirei, in Bucuresti, 194.
Delea Noua, mahalaua 512.

Deleanu Toma, judecätor (1797),
176.
Demianoviei, rus in combat. ciu-
mei, 336.
Denckowski lacob, dr. eland. 525.
espina Doamna lui Neagoe Vo-
dä, 19.
Desirati, mosie in Brä:la, 79, 9C),
104.
De§liu Clucer (1830), 495.
Demsch Mauriciu, dr., 550.
Diaconu Const., 166.
Diamandopot func:ionar, 549.
Diebici, general rus, 195, 337.
Dina Pana t, esnLegiu-bas, 359.
Dima, suiulgiu in Jai, 425.
DLmache Pandora, infirmier, 348.
Dimache Mariolachi Vornic,
(1804), 429.
Dimancea lane% 520.
Dimancea, polcovnic, la Ph:a Pe-
tri, .528.
Dimitrie Doftorn, 84, 85, 86. 87.
Dimitrie, preot-duhovnic, (1832),
538.
Dionisat, mänästire in Athos, 59.
Dobreni i Cdiba§i, moqie a Col-
tei, 104.
Dr)hronravov, dr. rus, 519.
Dobroteasa, ulitä Bucuresii,
376.
Dobroteni, sat in jud. Saac, 142.
Doiceasca, mosie a Co4ei in Brgi...
la, 82, 104.
Do;ceasca, moq;e in Ialomita. 79n.
Doicescu Stefan, ccvnbatant in
ciumä, 339, 341, 342.
judet, 71, 521, 527, 544. 545.
Doliesti, mánästire in Moldova,
386.
Dorohoi, tiny', 573, 575.
Dorolinski, rus in co-nbat. c:umei,
339.
Mitropolit (1673), 19, 21,
41.
Dostei,tep is cop al Buzäului
www.dacoromanica.ro
589
(1793), 261 ; mitropoll, 169.
254, 280.
Dräcachi, dr., in la§i, 163.
Drägaica, bálciul dela , 252.
316.
Drägánescu, casde lui , 361.
Dräghici Jordache, Vornic de ob-
§te in 1ai, 392.
Dragna, mosie in Argq, 232.
Dragomirna, mánästire, 58.
Dragff Postelnicu dela Satioara.
89 n.
Dresda, 351.
Dridu, sat in lalomita, 349.
Droslovici, gerah, 280.
DudescuLuria:2 Logolät (1796)
198.
Dudescu Logofdt, cimeaua lui --
355.
Dudescu Cäminar (1804). 367.
Dudesti, localitate, 214.
Dudesti, sp.lalul dela , 70, 95,
115, 116, 118, 119, 186, 187,
188, 198, 199, 20ò, 201, 226,
254, 280, 285, 285, 310, 313,
314, 318, 319, 346, 347, 356.
359, 394, 435, 436, 538,
548.
Dura Const. Vodä, 42.
Duca Gheorghe Vodá, 30.
Dudu, biserica, din Craiova, 56,
63.
Dumbräveni, plasä in Mehedinti,
142.
Dum:trache gan (1795), 228.
Dumitrache Medelnicer, is!or;o-
graf, 205; Stoln1c. 112. 205,
251; clucer, 114, 115, 263.
Dumitrache Vatafu (1828), 524.
Dum:trache, un nebun, 65.
Dumitru, prokajen, kpros, 19,
Durnitru Cäpitan, suiulgiu-ba4,
355.
Dumitru Lonolgt,,1 (1903). 2.
Durifirea, 53, 196, 312, 330, .343,1
537, 543, 548, 574, 576.
 500
Ecaterina,.b;serica Sft. 302.
Eforia Spitalelor, 451, 454, 455,
457, 459, 477, 480, 483, 484,
486, 492.
Efstatie dr., 412.
Elina Doamna lui Matei Easarab
.67.
Enghelhard, general rus, 97, 98
119, 190, 288, 376.
Eiscnont, general rus, 323.
Elena, moa$: in Zimnicea, 542.
Ene Capitan, 376.
Ene, sapator de tample biserice§ti,
376.
Episcupescu te fan, hirurgoman,
305, 336, 345, 346, 350, 492,
503, 504, 507, 508, 510, 515,
517.
Epites C. dr., 527, 528, 537, 542,
549.
Ergola, rus in cmbat. ciumei. 336.
Ermanopol sau Hermanstad (Si-
biu), 515, 517.
Erusalim, 27.
Estioti, dr., 336, 344, 346, 363,
493, 503, 504, 505, 506, 509,
516, 519, 526, 527, 528,
529, 534, 538, 539, 546, 547.
Exarhu, dr., .495, 502, 503, 504,
515.
Fabrica de postav, 136, 140, 144,
Fainvrach sau Fraivald, 10, 370.
judet, 573, 575.
Falcoianu Matei Vornic (1803),
229, 254.
Fakoianu D-trache ve! Stolnic
(1781), 249.
Falcoianu Anastasia, paharnicea-
sä, casa -, 189.
Falcolanu Mateinc5, functionar,
345.
Ffinitinek, rnosie a rn'tei. 104.
Farcasanu Catinca Ptiharniceasa,
471.
Faro5sanu Iancu, functionar, 542,
549, 550.
www.dacoromanica.ro
Farmacias, legiuitor, 74.
Farmacopea austriaca, 498.
Feltim Sas, locui.or in SLczava,.
73.
Feraru, dr., 293, 345, 347, 350,.
513, 514, 516, 518, 527,.
529.
Figa Alecu, va:tal la Filantropia,
154.
Filantropia, spital, 70, 103, 122,
126, 130, 177, 257, 304, 435,
436, 454, 455, 482, 434, 485,
488.
Filaret, loc, in Eucuresti, 381.
Filaret, mitropolit (1758), 110.
Filaret, cimeaua dcla -, 302.
Filip Zorotorahu, hirurg? 300.
Filipescu Nicolac, ve! Clucer
( 1781), 249.
Filipescu Coslache Logof. (1796),
91, 175, 176, 177.
Filipescu Con.q. Vistier (1811),
cismeaua' -, 360.
Filipescu ¡anca (1832), 105.
Filipescu Const. vel Ban (1813),
289, 291.
Filinescu Ean, ciqmeaua lui
355.
Filipescu S-naranda Vorniceasa,
,ciqmeaua -, 360.
'Filipescu Efor al Casei
privigherei (1824); 311.
Filip=scu Logofat (1828), 322,
363, 437, 478, 492, 454. 505.
Filipascu N-lae, Hatman (1831),
344.
Filipescu Grigore Cluccr (1831),
344, 345.
Filipesci Iordache sau Gh.ornhe,
mare Vornic. Efor al snitatel-r,
129. 153, .177, 454, 455, 415,
457. 458. 459. 466. 475. 476,
478, 480, 481, 482. 484, 512,
518, 519. 521, 533, 519, 543,
F.Dpescu Costache (1830), 437.
Fil'pescu Mihai (1830). 335.
Filitis Dositei, mitropott 199.

Filitis Silvestru, dr., 95, 112, 232,
251, 271, 273, 277, 282, 285,
288, 289, 294, 26, 29/, 300,
301, 302, 303, 304, 305, 306,
307, 502.
Fillis Const. Episccp de Buzäzi,
144.
Filitis Const., dr., 232, 294, 296,
297, 300, 301, 306, 492, 502,
514,. 516.
Filipon, mitrop din Cesarea, 400.
Filo ftca Sfanta, 9, 55.
Fir, dr. cland., 347.
Firih dr2, 412, 414.
Floarea, moasä in ailarasi, 542.
Floreasca, lazaretul , 345.
Flore ti, märastire (Moldova).
386.
Florescu loan Clucer (1793), 261.
Flosescu Ion4ä Vcrnic (1796),
115, 117, 357.
Florescu, general, 358.
Floresti, längfi spit. Pantelimon,
435.
Focsanii Moldovei, 41, 42, 164,
188, 279, 285, 356, 361, 365,
381, 386, 411, 412, 413, 425,
427, 430, 541.
Focsanilor, drumul , 494.
Focsani, spitalul din , 188.
Fochide, subarmuitor in Ialomita.
546.
Foct san Vocit, dr., 348, 527,
528, 542, 550.
Foisorul, bisericä in Bucur., 248.
Formion V., dr.. 155. 516, 518.
Fotache dr., 163, 424.
Fotescu Const. Clucer, 62.
Fotescu Maria Clucereasa, 63.
Fano lorgu din Craiova, 345.
Fotino dr., 345, 424, 511, 512.
Fot'no Mihalachc, functionar,
542, 549, 550.
Francisc I, in Fran ta, 21.
Frank dr., 308.
Franta , 21, 130, 277.
Franti K. dr., .517.
www.dacoromanica.ro
591
Fra tia ciocltlor, 14, 41.
Präftetatea dela Goltea, 14, 41,
43.
Fron, polcovnic de ingineri, 184.
b'röitl,ch, vaccinator, 351.
Frugineanu, boedinas (1733), 86.
Frumos, larga , 163.
Frumoasa, mänästirea , 107.
Fundeni, sat liang5 1145rcuta, 185.
Fundent, lazaretut 34D, 347.
Fundeni, mogia Colte., 104.
Fundurile, munti ai Coltei, 82.
Gäiseni, man& stirea, 129.
Galata, mänästirea, 398, 399, 400,
402, 407, 416.
Galata, spitalul dea 188.
Galati, 157, 165, 330, 400, 401,
406, 407, 409, 412, 413, 416,
420, 421, 575.
Galatis, dr., 527, 529.
Galenco, rus in comhaterea ciu-
mei, 336.
Galitia, 45.
Galtz, drogist, 347.
Gänescu loan din Craiova, 191,
311, 502.
rbovi, sat in lalamita, 349.
Gärdescu Ion, Serdar, 434, 436,
458, 475.
Gärdescului, casele , 193.
Gardului, Va/ea , 142.
moqie, 169.
, 170.
Gaspar Vioeved, 73.
Gaudin, pensionar la no:, 264.
Gävan sau Gavala, dr. 292, 296,
304.
Gavril Vodä. 24.
Gavril Protul dela Athos, 19.
Gavr'1, mifropolit rus, 199, 254,
400, 413.
Gavrilä din Slatina, 175.
Geani Pitar (1812), 141.
Geani Stoln;c, 144.
Geanorga C/ucert, 172.
GeancgItz Iordache Cäminar, is-
592
pravnic in lalomita, 338, 340,
Genovai sau Jenovai Ano, dr.,
120.
Gecmania z6, 44, 35/.
Ciheorghe, m:tropoatul Moldovei
(1712) 33.
Gheorgne, marzastirea Sft. -, 65,
184, 189.
Gheorghe zet Voitineanu (1809),
211.
Gheorghe, ajutor de gerah, 154.
Gheorghe dr.?, .550.
Gherasim Bulcandr..1 zis Calmas,
egumen la m-rza Precista
Roman, 167, 168.
Gheras:m Puta.eanu Ierodiaccnul,
167.
Gherghita, mindstirea, 66.
Gh:ca Grtore Domn (1728), 42.
Ghica Grig-re Dcmn (1752), 42,
66, 89, 107, 108, 109, 114, 116,
123, 197, 394, 425,
Ghica Ruxandra, marna lui Geg.
Ghica, 107.
Ghka Matei Lomn, fiul lui
gore, 108, 109.
Ghica Scarlat Domn, lui Gri-
gbre Ghica, 108, 109, 110.
Gh.ca Alexandru Dragoma-2, fra-
tele lui Gr. Ghica, 109.
Ghica Alex. Grigor2, 1:al Drago-
maryllui Gb:ca, Dcmn, ucis la
1777, 15, 17, 33, 68, 109, 161,
162, 163, 202, 259, 307, 352.
383, 384, 385, 396 399, 400;
405.
Gh:ca Durnatrache Ban, epitropul
Pante"mcrvil-i. 08, 109, 110,
115, 118, 123, 128, 240, 357,
435.
Gh:ca Ban, c1.7.-neaua tul -, 118.
Ghica D. Griuore, Vornic al ob-
*Critor (1803), 224, 225; Logo-
(1510), 98, 99, inn. 122;
Spfitar (1815), Ban (1819, 123,
Domn (1823), 65. 102, 118,
www.dacoromanica.ro
119, 121, 124, 125, 127, 130,
132, 133, 134, 13/, 150,152,
170, '177, 178, 197, 2C»), 212,
256, 25), 267, 305, 311, 312,
315, 321, 372, 433, 435, 434.
438, 490, 492, 500, 501, 529.
Ghica Const., trate cu preceden.
tul, 118, 119, 435.
Ghica Mihai, frate czz preceden i.
127, 129, 132, 133, 134, 155,
311, 344, 453, 455, 458, 459,
460, 466, 475, 476, 478, 480,
485, 458, 439, 490, 491,
Ghica Pulheria, sota precedenti-
lor, 132, 438.
Ghica Alecu, ef.or al Casei prive-
gherei (1824), 311; Cäminar
(1832), 478, 480; - Sp,:tar
(1830) 437, 478, 491, 519, 520:-
Domn (1834), 107, 134, 135,
155, 352, .552.
Ghica Niculae, beizadea, 113.
Gh:ca Maya, beizadea, 113.
Ghica Alex. C./inflar ( 1832), 485,
Ghica Scarlat Alex. Logolgt al
trebilor biser2cesti, 105, 471.
Ghica Scarlat vel Comis- (178!),
249.
Gh:ca. Scartat Ban (1806), 187.
Gh:ca Ion Cgrniára,s (1830), 495.
Ghica Alexandru Hatman in la§i,
392.
Ghica Costache Logof. in 1620,
(1802) 394.
Ghica Costache, ciqmeaua lui
in 1.20, 428.
Ghica, functionar !a Carantini,
336, 542, 550.
Ghica Gr. Vornic, ci§emaua
360.
Gh:ca Costache, cismeaua lui
360.
Gheorghe Cluceru, functionar,
549.
Gheorghe Pitarul, casele -, 193.
Petre, in cc.'nbat. ho-
lerei, 346.

Ghinea Speteanu, ctitorul azilului
din V atea Scheilor, 73.
Gheorghiades Teodor, dr. 515,
516.
Ghitä Gheorghe, func ionar, 542.
Gialpuhul sau lalpuvul, lac, 416.
Giani Ordsamr, 147, 215, 434,
436, 502.
Giulesti, apele dela . 137, 333
356, 358, 361.
Giurgiu Enache, din Craiooa, 228.
Giurgiu, 67, 195, 344, 520, 522,
523, 527, 528,. 537, 542, 545,
548, 549, 550.
Giurgiu, carantina dela , 520.
GlavacLoe, nrandstirea, 227.
Glodeni, mofie a Spiridoniei, 166
Goga D-trie, la carant. klaz, 542.
Golescu Rada, Ban, 199, 137,
141, 144.
Golescu Radu, nazir la Dudesti,
293, 310.
Goleseu Rada, Vornic al Obsti-
rilor (1797), 175,176,211. 254,
289, 291, 365.
Golescu Gheorghe, piare Logoldt,
144; Vornic a! Obstudor
(1819), 212.
Golescu Const. Clucer (1812),
141, 505.
Golescu Const. Hatman, 137, 361.
Golesc-u. Const. Aga, 144.
Golescu /ordache Vornic, 151.
177, 258, 436, 437.
Goiescu loan (1824), 215.
Goiescu Teodosie, episiat la Ca-
rant. din R. Válcei, 345.
Golesti, mosia , 72.
Golescu, Orpiciul
Gotia loan Logolät, ctitorul Go-
liei, 60.
Gdia Ana, sotia precedentului.
60.
Golia, mandstirea, 427, 428
Golia, spit aizit dela , 188
Gordneru, sat. 142.
www.dacoromanica.ro
593
Gordnetu i Pelma, sat jr judepil
Saac, 142.
Gorganul, balta 353; 358
366, 373.
Gorgani, mahalaua 301: 381,
494, 495.
Gorj, 58.
Gorj, judet, 521; 544, 545.
Gostinari, lazaretul , 345, 347.
Geitingen, 515, 516.
Govora, mandstrea, 140, 142, 145:
146, 150, 155.
Grächna Belului, lazaretul, 347.
Grgclina ErancOveanuiui Ban, 494.
Grädina lui te fan Grecu, 376.
Gradina Cdminarultri Stefan, 381
Grädina lui Ion Sra fa. 494.
Grádina Stolnicului Stati Penco-
vict, 381.
Grddisteanu Grigore, 333, 33.5,
349, 477.
Gramaticescu, functionar, 542,
549, 550.
Gramlere, polcovnic, in Foesani.
188.
Greceanu Const. Hatman, 93. 144.
Greceanit Matei i Cosfache
(1811), 211.
Greceanu Scarlat Vornic, 308.
Greceanu Stefan Posteln:c, 205.
Greceanu Hristache Medelnicer,
diñ /a/ornita, 345.
Greceanu Ruxandra Clucereasa
264.
Greceanca Vorniceasa, cismeatra
_, 360.
Greceanu Teodorache, fu.icrtonae,
549
Grec-anu Lo,gof., cismedua lui
355.
Greina, ttnut in Motclelyr. 37.
Gritar, dr,.? ta Fdiciu, 424.
Gr*gore Decapoliul, moaste, 56.
Grigore vel Lpgolät (16.39), 24,
Gr'Fore Mifron. (1763), 69.
Grigore Mitrop. (1781), 240, ,249
Grindu, sat in I alorrrita, 31'6'
69 I
Grosetki, rus in combat. ciumei,
337.
Grozävesti, mahala in Bucur., 144,
.353.
Grunau dr., 103, 151, 153, 154,
305, 346, 363, 429; 493, 503,
504, 515, 516.
Gulanimuci, rus in combat. ciumei,
336.
Gusi N. dr., 336, 503, 534, 507,
508, 515, 516.
Gutter, hirurg, 113.
Hagieni, sat in Ialomita, 349.
Hagi Gheorghe Doctoru, 171,
172.
Hagi Gheorghe Ion, cl:n Craiova,
62.
Hagiului, mahalaua -, 69, 512.
Hagi Popa Coast., din Craiiva,
52.
Uagi Sian Jianu din Craiova, 70.
Hagioaei,,ulitä in Iasi, 156, 161.
Hagi Moscu, 336.
Halle, 514, 516.
Haleplin Ghirá .Logorát la catan-
tina Isvcare, 524.
Halici, ora n Rus:a, 22 n.
Halicilor, mahal,aua in Iasi,
22 n.
Hangerli Vodä, 39, 95, 96, 116,
17D, 211, 220, 224, 249, 252,
253, 255, 257, 278, 365.
Hangerli Dumitru Spätar (1795),
309.
Hanului, cismeaua - in Iasi,
428.
Hanul Coltea, 104, 367.
Hanul lui Constantin Vod15, 193.
Hanul hui Flip din Mahalaua
Brezo;anului, 193.
Harull Mantic, 185, 351, 496.
Hanul Niculescului, 193.
Hanul lui Panazcglu, 193.
Hanul lui Petrache, pe Podul
Scaunelor, 193.
Hand Sfintei Ecaterina, 193.
www.dacoromanica.ro
Hanul .5erban [Todd. 302, 304,
367.
Hanul din Ulipa Nemteascä, in
Iasi, 428.
Harljul, 163.
HOrlOul, judet, 573, 575.
HOrläu, spiialul ostäsesc d:n,
188.
Har.:el, arhitect, 363. 493.
Hasan Bei Gavanozade, 65.
Heinlein Martin Gheorghe, dr.?,
277.
Hence, dr., 542.
Henric al II-lea, in Franta, 21.
fierasca, moqie. 61:
HerAscu, bserica Sjt. Vinerie
62.
Herestreu, tingg Ducures'i, 214,
355, 358, 495.
Herestreu, lazaretul dela 345,
347.
Her.isträu, Chicscul dela -, 427.
HerOsträu, drumul -, 301.
Herisescu Postelnic, 520.
Herlingen, locattate in Germana,
516.
Herlitz Goldzric, hirurg, 166.
Hersonskia, gazetä ruseasa, 44.
Hesse, dr., 351.
Her fa, tinut in Moldova, 387, 573,
.575.
Hlincea, imánOst:rea, spitalul de-
la --. 188, 189, 197.
Hilandaru, minIstine inAthos, 59.
Hiotn, 236.
Hodivoaia, lazaretul -, 321.
Holstein, corabie austriacO, 547.
Hominski, rus in combat. ciumei
335, 337,
Homor Daniel, hirurgoman, 517.
537, 542.
Host sau Ot, arh:tect, 363, 493.
Hotin, spitalul din -, 188, 189.
Hotin, 337,
Hrisant, Patr:árh, 42.
Hrisi, cocoana -, din Bucur.,
509.

.HriDoscoleu n'ir:ase, 505.
Hristari Const. dr., 345, 346, 514,
516, 529, 539, 543, 550.
Hristea dr.?, 424.
Hristea Grecu laniotul, oculist,
539.
Hristodor, spiter la Spiridcnie,
163.
Hristodor Const., dr.?, 345.
Hristodor N-lae, dr. 573.
Hristodor, dr., 95.
Hrizea Vorn!c ( 1639 ).
Hugot, consul francez, 130.
Huner dr., 424.
Hurez, mänästire, 58, 312.
Husi, 45.
Hui. eparhia , 11; 18, 28, 386,
393.
Ialomita, räu, 181, 344.
lalomita, judo, $9 n., 97. 312,
313, 338, 341, 342, 344, 348,
352, .521, 527, 544,545, 547.
/a/pop san Laipov, Imita , 400,
401,, 407. 409,
lanache Dohtoru dela Coltea, 84,
88.
lanache Stan, din Craiova, 537.
lanache Vamesul din Lichires.ti
83.
lancului. mahalaua , 512.
lane Dascälu, un cetätean, 224.
lane, epitrop la Coltea, 83.
lasi, 20, 22, 26. 27, 28, 29, 30, 31,
33, 34, 41, 42, 45, 56, 60, 107,
156, 157, 162, 163, 166, 167,
189, 195, 268, 328, 330, 344,
347, 350, 369, 380, 383, 388,
395, 402, 403, 404, 411, 412,
414, 418, 419, 421, 423, 424,
426, 427, 431 561, 563, 564,
.565, 571, 572.
lasi, spitalul din --, 188.
laqi, judo, .573, 575,
Icoanei, biserica 70.
lcoana, mahalatra , 69, 70.
www.dacoromanica.ro
595
Icoana, spitalul , 70.
konomu D-tru, functionar, 538.
lenner, dr. descoperitorul vacci-
nei, 351.
Ierusarim, 80.
Ignatie, mitropolit (1810), 118,
138, 435.
(tarjan, egumenul Coziei (1543),
58.
Ilasciuk, dr., 572.
Ileana Doamna lui Petra Rarcs.
20, 29, 31.
Ileana, moasä in Cala fat, 542.
Ilfov, judet, 335, 344, 363, 496,
521, 543.
11:ade Niculae din Comit, Canint.,
549.
Bias Alexandrn Voevod, 24, 29.
Ilie Polcovnicul, un perzsbnar,
262.
Ilie Cäpitanul. un pens!onar, 266.
11;e Croitoru (1733), 85.
Ilih, arhitect, 520.
Ilniski. maior rus, 334.
Inochentie, eoiscop al Husilor
(1757), 157.
loan, mänästirea Si t. , din Bu-
cur.. 227, 301, 361, 378.
loan Carar Baraictar, un pensio-
nar, 263.
loan Unchiasu, un bclnav, 263.
loana de Arc, din Franta, 21.
Ion ot Zimnicea, dr., 527, 529.
lonascu din Slatina, 175, 176.
loan :chic al Romanului, 161, 162.
loanides D. Logoiát (1831), 350.
loanides. Atanase. dr., 282, 285,
294.
loanis dr.?, 350.
lonascu, spitalul din Slatina, 175.
lonitä Pitarul. polcovnic de cm,.
cli, 201, 345, 346, 538, 548.
arhitect, 520.
lonita Logoiätul Bucur., 509.
long& Vistier, la spit. Filantropia,
154.
odgia§ la 'Filantropía, 155.
 596
lordache Grämäticu, vaccinator,
. 572.
fordache Grecu Cojoarasul, ne-
bun, 66.
lorclache Polcovnicul (1809), 211,
lorgagi-basa, arendaf, 103.
Iotu Nicolae, din Craiova, 155.
Iota' Teodor, arendas, 150.
lperies, dr. la Neamt, 424.
!psilanti Alexandru, Domn, 15,17,
33, 39, 46, 55, 62, 63, 66, 68,
69, 70, 72, 89, 90, 95, 115. 116,
137, 170, 172, 173, 202, 20-s,
216, 224, 227, 238, 239, 249,
254, 257, 263, 267, 268, 269,
271, 272, 274, 277, 278, 292,
297, 298, 307, 352, 353, 355,
356, 357, 358, 361, 365, 3.?3,
385, 398.
lps:lanti Al. Const., Domn, 34,
96, 117, 118. 135, 144, 166,
185; 185, 187, 228, 253, 764,
279, 283, 292, 356, 385, 426.
Ipsilanti D-trie, fiul lui Alex., 249.
lpsilanti Alex. Postelnic (1763).
158, 160.
fps:lanti, conacul hzi --, 188, 189.
'strati Crettzlescit (1810), 120.
Istrati, staroste de misäi, 29.
Isvoarele, caran tina dela -, 524,
'549, 550.
Isvoranl Gh. din Comit. Carant..
538, 548.
Lsvoranu Scarlat Clucer de arie
din Slatina, 176.
Isvorul Thmäduirei biser:ca
57
lub'r-a de Oamenz, spital, 122,
125, 127, 135-155, 194, 447.
451.
luda, personal biblic, 24.
Ivanca, moas5 in Brat/a, 549.
Ivanov, rus in combat. cium.,-N.
335, 337, 542.
j'Adeatu, viia 83.
jälturi, plasä in Meliedinti; .142
www.dacoromanica.ro
jeltulan, general rus, 195, 340,
341, 500, 504.
Jena, .515, 516.
Jianu, Azilul Pharniculut Hagz
Stan -, 70, 171, 191.
lianu D-trie Medelnicer din Ca-
racal, 535.
Jicnita, in Bucuresti, .375.
figoreni, rnosie a Sp:ridoniei, 166.
filava, sat in /a/omita, 349.
mänästire in Do1j, 65.
Joanne, dr., 335, 337.
Käkaina, razz in Iasi, 428.
Käini, spiter, 347.
Kaunitz, ministru austriac, 431.
Kiriacopol Niculae dr., 168.
Klingensporn dr., 397.
Kinopsi loan, la carantina Giur-
giu, 542.
Kiselef, 15, 40, 103, 104, 105, 106,
129, 133, 434, 153, 154, 215,
226. 238, 306, 307, 322, 323,
334, 342, 344, 345, 346, 348,
362, 363, 373, 393, 423. 424,
432, 433, 434, 435, 437, 439,
451, 452, 453, 454, 455, 459.
465, 466, 471, 476, 477, 478,
479, 480, 481, 482, 483, 485,
486, 487, 488, 489, 490, 491,
552, 558,561, 573.
Kisingu, 188.
Klagenfurt, 517.
Klausenburg, 517
Kiwj Spiterul, '347.
Workofer, dr: eland., 527, 528.
Kotilov, cinovnic rus, 528.
Kraus, hirurg, 310.
Kretulescu !strati, Vozfnic chipä
- 1816. 501.
Kreuchely, reprezentant prusac la
noi. 64, 70, 100, 127, 128, 129.
236, 237, 317,
Kucinc Kaznargi, pacea dela -
343.
Kuhmin, general rus, 322
Kurik polcovnie rus, 339.

Kurikof, director al s,pitalelor de
ciumä, 341.
Kutzrzov, general rus, 188, 533
Lachier, dr. rus, 503.
Lacser, dr. rus, 335.
Läcusteanu Barba, la Catan tina
Ciflära.7i, 523.
Läcusteanu Petre, 548.
Lticusteanu Parvu din Cornil'. Ca-
rant., 345, 346, 538, 547.
ificusteanu Vasile din Craiova,
345.
Läcu..;teanu Vistier (1831), 349.
Lahovari Manolachi Vornic
(1811), 359.
Lamarre, comisar francez, 187.
Lambrino Manolache, gin erile
Brancoveanu, 68.
lambru, profesor, 296.
Langeron, general rus, 188, 189,
190.
Lapati Hristodor din Caracal,
535, 537.
Lavrentie, episcop la Roman
(1704), 31.
Lavrov, rus' in combat. ciumei,
336.
Ledeng. hirurgornan. 516. 517.
Uhliu lanache Serdar. 205.
Lehku Gh., Stolnic, 342.
Leipzig, 351.
Lemberg, 27.
Len .F Filip Vornic (1832), 478.
Lec.-1 Vodä, 24, 66.
Lichiresti, moqie a Cottei, 79 n.,
82, 83, 84. 87, 89, 90, 94, 97,
100, 103, 339.
plasä in lakmfta, 339,
343, 349.
Lipoveni, localitate, 421.
Liscoteanca, moie a Coltei, 82.
104.
Livedea Vâcärescului, biserica, 11.
Lophinov, rus in comb. ciumei,
138.
Lorent, dr., 412, 413, 414.
www.dacoromanica.ro
597
Lucaci, mahala in Eucur, .512.
Ludovic al XI-lea din Franta, 21.
Ludovic al XII-lea in Franta, 21.
Lupa, Clucer de arie, 205.
Lupu Vasile Domn, Fravilele
lui , 17, 19.
Lupa Vasile Domn, 56, 6-1, 431.
Luxandra Pcpei ConstanUn; pen-
sionará, 262.
Macarie Baltag, egumen la m-rea
Precista din Roman, 168.
Macarov, colonel rus, 323.
Macarov, general rus, 424.
Mac-donski, tälmaciu, 500, 538,
548.
celarilor, biserica la§i.
45.
Mäcin, 335.
Maer Ernest, hidrolog, 360.
Maier, dr. rus, 153, 503, 504.
Maier, sanitar rus, 335.
Maier Vilhelm, dentist, 516.
Magheru Gh. Vistier (1832),
541.
Mägura la.711or, schitul 165,
197, 198.
lt/lägureni, sat in lalomita, 341,
545.
Mägurele, sat in Ilfov, 192.
Maier loin dr., .5 16.
Mala, director al catan t. Cäläraqt,
542, 549, 550.
Malamucul sau Ealamucul, nz.d-
nästire, 66.
Mäleanu Alecu Serdar (1330),
458.
Maluri, sat, 188.
Mamonas sau Manos Mihai, 188.
Märziileasca Maria Pällärnicew,a,
168, 170.
Manda Medelnicer, 346.
Manea Brutaru, biserica 252
Manea Eratarul, 253, 254.
It/lanicat loan dr., 272, 273, 285.
307.
593
Manolache Dan (1810), 120, 138,
264.
Manolache Romania Paharnic din
Craiova, 71.
Mano¡acne Lnculetr, dr. eland..
3.55, 337, 346, 523, 638, 52,
550.
Mántulesei, mahalaua, 509, 512.
Mihalache Manu, Vcrnic (1815).
212, 368, 501.
Manu Scartat Logofät, c4meaua
lui , in MO, 728.
Manu, casa lui sp:tal in Iaqi,
188.
Manu Mihalache, Ckninar
(1822), 266.
Marco, agent prusac, 128 n.
Marcovici Simion, 459.
Marca Voevod, 58.
Marco Ion, dr., 260, 288.
Märc_rta, locad.ate, 137, 214.
Märcuta, män.istire, 66, 112, 140,
142.
Märcuta, spital, 184, 195.
Marcum, lazaretul dela , 346.
1Viardagi Costache Cäminar, 339,
340.
Marescu lordache din Craiova,
345.
Maria Doamna, fata lui Petru
. chiopul, 197.
Maria, strata botezatä, 261.
Maria Doamna lui Const. Brän-
coveanu, 58.
Marin sin Dav:d, un beteag, 266.
Marinciu, infirmier benevol, 348.
Marinoglu Hristodor, 339.
Marsilie Dr., 335, 345, 346, 350,
503, 512, 515, 516, 527, 529.
Martin Panait, dr., 550.
Mavrichie dr., 517.
Mavrocordat Alex. Exaporitul,
107.
Mavrocordat loan Domn, 83, 97,
107.
Mavrocordat Niculae, Doma, 11,
12, 30, 42, 82, 107, 248.
www.dacoromanica.ro
Mavrocordat Const., Damn, 33,
58, 68, 69, 83, 88, 109, 171,
174, 240.
Mavrocordat Alex. Delibei, 34.
48, 77, 164, 385, 403, 431. 432,
Mavrocordat Alex. Firaris,
164, ,165, 166, 198, 404, 405,.
408.
Mavrocordat Smaranda, 248.
Mavrocordat lorgache Pos-elnicu
(1781), 249.
Mavrogheni N:culae Domn, 57,
63, 112, 139, 141, 184, 251,
272, 307, 354, 355.
Mavrog-eni, c.gmeaua lui 301,
361.
Mavrogheni, Chicwul tui , 359.
Mavros Niculae, 437, 438, 452,
459, .529, 530, 531, 532, 533,
534, 535, 537, 538, .539, 540,
543, 547, 551, 552, 557, 575,
Mavros Pulheria, sotia preceden-
tului, 128.
Matache Mihai, cinovnic, 340.
Matache Logotát din lalomita,
345.
Matei Basarab, Pravila lui , 17,
22.
Matei Brutarul ot Campulung, 66.
Mätäul de jos, sat in Muscel, 23,
24, 26, 28, 30.
Maxim lancu din Comit. Carant.,
345.
Mazarovici dr., 412, 414.
Mehedinti, judet, 42, 146, 255,
524, 527, 535, 544, 545, 547.
Mehmed Seli Vizir, Paga Silistra
Valesi, 237.
Meitani Migdanov, 335.
Mejeski, general rus, 195.
Meletie, mitrop. Mold. (1844),
18, 35.
Melhisedec, episoop al Romanuhii,
214.
Meresti, mofie a SpIridoniei, 166.
Merkelius, agent austriac, 90,
308.

gerah, 155, 339, 311, 312,
513.
Met dr. (Moldova), 411, 412.
¡Vi esit loan, hirurg. Z36, 294, 295,
296, 297, 300, 301, 1)5, 306,
310, 492, 50Z 573.
Michea reodor, jadeator, 262.
Mieräu, staroste de m.§äi, 31.
Mihai Viteazu, 70, 76 n., 89 n.
Mihai Vodä , spitalul dela 135,
136, 144.
Mihai Vodd, rnarastirea, 186, 252,
280.
Mihai Vcdä, mahalaua, 186, 381.
494, 495, 509.
Mihai Spi,erul, 347.
Misait sau Mihail Monahul, 69,
70.
Mihalache, eptrop la Coltea, 83.
Mihalache Grdnidacui, 205.
Mihalescu Scarlat (1832), 481.
Mihnea ce! Kau, 58.
Milauer ksif, hirurgoman, 517.
Milcov, apa -, 430.
Mitoradovici, general rus, 189.
Milos. colejski sovetnic, 330, 334,
519,
Mina Grigore dr., 286.
Minderer loan, 188.
Mircea cel &Iran, 9 n., 24, 25,
Misail, mirop. Sucevei (1704),
31.
ospiciul dela Sanmitreni,
67.
Moghilev, localitee. 337.
Mógo; Prokap, leprosa!, 19.
Mo'se Voivod, 24.
Moldova, rnanästirea -, 386.
Moruzi Alex. Domn, 34, 35, 36,
37, 51, 91, 93, 94, 95, 96, 97,
101, 113, 114, 115, 116, 167,
168, 170, 173, 175, 198, 201,
206, 219, 224, 260, 261, 263,
269, 274, 310, 313, 314, 351,
355, 358, 365, 374, 375, 377,
385, 390, 394, 395, 411, 423,
426, 427, 430, 435.
www.dacoromanica.ro
599
Moruzi Zoe Doamna, 91, 92, 93.
9J, 96, 113, 3.D6.
Moruzi Dimitile beizadea, 357.
Moruzi Ghe.Drghe beizadea,
Moruzi Nicoiae beizadea, 35.1.
Moruzi Const. Domn in Moldo-
va, 385, 398, 399.
Marini ban (1796), 263.
Moruzi Vornx, cipncaua hi -,
355.
Moruzi lordache sau lanache, LCS.
got& de Tara de Sus, (1781),
249.
Mosca Ion, Vistier, 194; Vornic
( 1813), 229, 231, 255, 265, 360.
Moshu te fan Cam.nar (1832),
478, 479, 480.
Moscu Ion Caminar (1834), 171,
Mosca Stavrache dr., 232, 2.5,
296.
Motru, mänästirea -, 312,
Movilä Eremia Dcmn, 28.
Munfelui, plasa -, 142.
Mused, judet, 183, 273, 308, 314,
355, 521, 525, 527, 544, 545.
Miinchen, 515, 517.
Näescu Amza Ceaus epistat la Fi-
lantropia, 150.
Naiman, gerah, 424.
Natvan loan, infirmier benevol,
Nanoveanu M. Serdar (1831L
Nana Gh. Sluger, la carant. Plua
Petrii, 542, 550.
Nartis dr. in tinutul Tecuci, 424.
Nästurei, familia -, 61.
Nä.iturel Const. Ban, 61.
Na.;turel Smaranda, sotia Banu-
lui, 61.
N'avara lonat, hirurgo,nan, 517.
Navw.a Tacleu, hirurgoman, 517,
541, 543.
Neaga din Slatina, 175. 176, 177.
lica7oe Vrclä 11, 17, 19, .59.
Noamt, judet, 573, 575.
600

Meanif, popor, 110, 183, 184, 218, Nitescu Ntdaie Sluger, cifmeaua
219, 226, 273, 274, 305, 308, lui -, 360.
364, 397. Nojin, major rus, 333, 335, 505.
Negrasu, un munte al spt. Col; Notara D-trie, dr., 88.
'lea, 82. Wucet, iocalitate in jud. Saac, 142.
Negre C-tin, caimacam (1822), Niirnberg, bras in Germania, 27.
266. 397
Negru Vod.i, 23.
Negoesti, mfingstirea, 65. Obedeanu Constantin Paharnic
.1Tegustori, mahalaua, 512. (1753), 171, 173.
,Nericitilescu Alex. (1830), 505 Obedearut Balata, 172.
Nencitilescu Const. Fit:ar (1750, Obedeanu Grigore Pitar (1831),
249. 344; Serdar (1832), 478, 479,
Neo fit, egumenul Skindarultti 480.
11797), 64. Obedeanu Petrache, judeator,
Neofit, mitrop. (1736), 108, 110. 537.
Neofit, mitrop. (1832), 490. Obedeanu, spitalul 171, 268,
Neselrod, conte rus, 533. 269, 274, 292.
Nestor Cgminar (1801), 117, 118; Obedeanu, mfingstirea - 172.
Clucer (1815), 298. 173, 175.
Niculae, fiat Vist. Dedulescu, 85. lazaretul deja -, 345.
Nestor Logolk (1830), 437. 347.
Nichiforache Capitan, 341. Obor, tfiroul. -, 49.5.
Nicodem, aluggr, ctitorul m-rei Oborul Vechitt, mahalaua -
Vodita i Tismana, 25, 53. 512.
Niculae, Sft. - din Teirgoviste, Ocna Slgnicului, 79, 83, 87, 10d,
178, 182. 102, 103.
Niculae, biserica Si t. -, diniSe- Ocnele Mari, mosia Pantetmonu-
lari, 140, 143. lui, 109, 114, .116, 119, 172,
Niculae, biserica 3f t. -. din laV, 269. 272.
56. p/a7g in Mely-Tlin:i, 147.
Niculae in Adam, un brutar, 62. Ocolal ot Hindvd, plas.5 in Mehel.
Niculae Eman oil din Craiova, din ti, 142.
536. Odesa, 337.
Niculae, paraclisier, 154. mahalaute 512.
Niculae Stolnic (1784), 205. Oler, hirurg, 301, 305, 492, 503;
la.carant. algras, 542, 517.
549, 550. Olt. ludef, 175, 521, 527, 544,
Nicotina, rgu prin Iasi, 566. 545.
Nicopol, 76 n. Oltul, rhtt, 229, 246, 298.
Niculef;cu Alecu Clucer (1830), °Learnt Niculae, infirmi:r bene-
495. vol, 348.
Nilson, polcovnic, 520. mahalaua 512.
Nisa, 517. C'ltenifa, 550.
Nitä LogoPul, sames, 225. Olteni!a, lazaretal dela -, 321.
Nitg dr.?, 424. Oneh Eliza, moaig in Iasi, 414-

www.dacoromanica.ro

,Optiq Vdtatuik 83.
Oreva, drumal , 357, 360.
Orlanotrofia, citatg mcreu intre
238-257; in Moldova, 393
396.
Oraeus Gustav, ar., 162.
Orjelski, rus in combat. ciumei,
335, 337,
Ospiciul Dudu din Craiova, 62.
Ospicial Golia din laqi, 60.
Ospiciul Neamt, 61.
Ospiciul dela Shinta Vineri, 61.
Osovski, rus in combat. ciumei,
335, 337.
Ostrogowski dr., 333, 334, 335.
Otetelisanu Ion din Craiova
(1831), 537.
Paciurea dr., 513, 515, 516.
Paisie, staretul mAng.stirei Neamt
(1779), 61.
Paladi Const. VornZc, cL§meaua,
in la§i, 428.
Palas, dr. cland., 277.
Paleologu, casete lui 193.
Paleologu Antonia dr., 344, 345,
346, 516, 525, 527, 529, 543,
550.
Palin Graf, general rus, 376, 503.
Pan Cilin Spltar (1645), 61.
Pan Niculae Agá (1645), 61.
Pang Dascglul, lipsit de minte, 66,
13. naiodorlos Dr., 523, 527, 529.
Pana't Carngraqul, carele lui
193.
Panait Cantgretul, 154.
Panait Cäpitan, epistat, 309
Panait Dascglui, 255.
Panait Pokovnicul, 126.
Panait staroste de bucgtari, 50.
Panaiotache dr., 287, 288, 296,
301, 302, 306, 310, P2.
Pangal, maior, 135, 185.
kinggrati. mangstirea , 386.
Pantazi Exarhul, dr., 305.
Pantazi, un invätgtor (1795), 198.
Pantazoglu Spa-tar (1812), 369.
www.dacoromanica.ro
601
Pan telimon, spitalul 40, 70,
98, 99, 102, 103, 105, 107, 135,
142, 152, 153, 154, 155, 161.
170, 184, 197, 198, 230, 235.
257, 263, 268, 280, 295, 296,
305, 394, 431, 435, 436, 437,
438, 417, 451, 452, 453, 455,
458, 466, 476, 478, 481, 483.
485, 486. 488, 489, 491.
Pantelimon, mAngstirea 5ft.
108.
Pantelimcn, lazaretul dela , 315.
Pantelimon, mahalaua , 512.
Papa ve! LogoMt, 66.
Papa Gh, dr., 515, 517.
Papadopol K. dr., 515.
Papadopo!, paruciuc, 313.
Papafilu, c4meaua fui
428.
Papanolopolo, rus in combat. cia-
mei. 335, 337,
Papasogla K. Dr., 516.
Pgrgianu Vasile din Gorj, 261.
Pgralabul, Mihul, 84.
Paris, 515, 516.
Pgrscoveanu Logof., ci:,-eneaua
355.
Partenie, un pensionar, 263.
P 'Aryan, ostaq pensionar, 263.
Pasfirea, mânäi..:fire, 75.
Pascale Ion dr., 232, 295, 297,
300, 302.
Pascal Vistier (1783), 205.
Pasvantcglu, 13S 185.
Pkbatigheanu Tudorica din Cra,
iova, 62.
Patricni dr., 335, 337.
Paul de Alep, cglgtor, 55.
Piuna Spätgreasa, 79 n.
Pavel dr. eland., 276, 277.
Pavel Cgrninar (1831), 349.
Pavet Apostol, din las', 156.
Paylov:ci, rus in combat. 6umei,
336.
Paelu, dr. eland., 277, 280.
Paylu Andrea, casierul apelor in
la§i, 430.
6Q2
Pavia Andrea, ci§meaua dela
428.
Pavia, 514, 515.
Perieteanu Dinu, din lalomita,
343, 349.
Persianu Emarniel, dr.. 282.
Pesta (Buda), 515, 517.
Petersburg, 336.
Petrache Logolatul, 338.
Petrache, dr., la Lk.lad qi Vaslui,
424.
Petrache ot Puqc5ria, casele lui-
.193.
Petrachi, dr. la Bacäu (?), 424.
Petria sau Patrichie, dr.?, 523.
Petrescu Stolnic (1831), 349.
Petrosu, lazaretul dele , 347.
Peru Voevod Rareq,, 20, 28, 33,
58, 59.
Phertz loan, veterinar, 516, 540.
Picolo, dr., 154, 482, 483, 515,
517.
Piscul lui Epure, din jud. Saac,
142.
Piscule§ti, polcovnic ot , 338.
Piqculescu ¡anca, polcovnic in Ia-
lomita, 349.
Pite.gi, 154, 298, 299, 304, 374.
Pitqteartt N. Vistier, 205.
Pituleasa, isvoarele dela , 426.
Pima petri, 523, 528, 550.
Piza, 515.
Pizani Andrei dela consulatul rus,
322.
Ple§coi, sat sau popor in Buz5u,
142.
P/e§oianu Barbu, 172, 173.
Plequva mic5 sau Vatra SchiUlui
Les pezi din Prahova, moe, 82,
104.
Pline, casa lui , din laqi, 188,
189.
Ploe§ti, 154, 335, 347.
Plusc Postelncul dr., 253, 279.
Plusc, d-rul din Ia§i, 412, 413,
414, 417.
www.dacoromanica.ro
Podul Beil:cului,(zrban Vod5),
361, 471, 472.
Podul Calicilor, 301, 302, 382,
494, 495.
Podul Mogopaei, 301, 353, 354,
356, 361, 362, 369, 370, 372,
494, 495.
Podul de Pämänt, 381, 495.,
Podul lui t erban Voda, 302, 381,
494, 495.
Podul Thrgului 6e Afar& 193,
359, 370, 381, 494, 495.
Pcdurile SaOlor, munti ai Co/tei,
82.
Podufitki, rus in oombat., ciumei,
336.
Poenaru D-trie (1831), 350.
Poenaru Petrache Medelnicer,
520.
Polichronis dr. al Orfanotrofiei,
249, 271, 272, 285.
Polizu Serdar (1809), 359.
Polonia, 44.
Popa Ban dele Filantropia, 154,
Popa Dragomir din Gorj, 262.
Popa lanache, din Magureni-la,
lomita, 545.
Popa Nan, mahalaua , 512.
Popeasa, mahalaua 509.
Popescu Dina qi Ghit5, functio-
nari la caran:ini, 533,
Popescu Matei, judec5.or in Vla-
fca, 262.
Popescu Tudor, in Combat. hole-
rei, 346,
Porumbaru Gr. Sto!n:c (1831),
349.
Poga Veche, in E',ucur., 301.
Prahova, judet, 135, 344, 521,
525 , 527, .544.
Preajba, moqie in Dolj, 71.
Precista, biserica , in Roman.
162, 164, 165, 167.
Preda, vel Sp5tar (1639), 24.
Predescu Const. Stolnic, ep*trop
la Pantelimon, 118, 120, 379:

Predcsca Dinu, Clucer, 124.
Prejbeanu, Cäpitan, d.n Romanati
2o2.
Preotescu Const. Posteln:c, 89 n.
Pribegiánu Gh. LOgotl in lalo-
mita, 343.
Priqcoveanu Vorriic (1753) 171.
Procop'e, cälugär, 167.
Procopiu, egumen la m-rea Gala-
ta, 400.
Profiro Panait, dr. eland., 347.
Prooroci, carantina dela , 345,
prosorowski, general rus, 188.
Prus:a, 64, 70, 100, 127, 128, 317,
Prutului, Gura , 574.
Putna, tinutul , 388, 573, 575.
Racovitä Mihai, Domn, 31, 32,
42, 82, 164.
Racovitä Cehan Cons'antin,
Domn, 45, 77, 109, 157, 158,
160, 161, 162, 164, 397.
Racovitä Sultana, Doamna pre-
cedentului, 156.
Racovif.i Constan tin Postelnicul
(1799), 164.
Racovitä Hatmanu, frate cu Mihai
Racovitg, 82.
Racovitä te fan, Domn, 162,
169.
Racovitä lonitä, 164.
Racovitä Dumitrache, vel Vornic
Tara de Jo5 (1781), 249.
Racovità auni.rraqcu Ban, 91, 92,
93, 95, 96, 105. 132,
Racovitä D-trache Vornic Efor
la Coltea, 453, 455, 458, 459.
475.
Racovitä Dan, cimeaua lui
360.
IRacovirá Vornic, c4meaua lui
355.
Racovitä Mihai Loyola, Efor la
Colea, 105, 106, 155, 476, 478,
480, 485, 488, 489.
Radian Stevie dr.?, 345, 346.
www.dacoromanica.ro
603
Radu Veda, ginere hri Basarab
Vodä, 24.
Radu, intemeetorul Muntzniei, 9
n.
Radu Voevod, nepotd lui
Voevod, 24,
Radu Leon, Vcevod, 23, 28.
Radu Vodä, mina' stirea , 243,
266, 371, 374, 375, 376.
Radului Vodá, mahalaua , 265.
Radului, mahalaua popzi , 253.
Radu vel Comis (1639), 24.
Radu vel Vistier (1639), 24.
Radu Postelnicu Mokloveanu,
pens:onar, 260.
Radu Unchiap d:n Därza-Illov,
Radu?, 550.
Räducan Serdar, 137.
Räducan dela carant.
523.
Räclucan Polcovnicu, episiat in
Cäläraqi, 348, 350.
Raducan LogoAtul, un pensionar,
Thiclulescu Nae., in combat, hole-
rei, 346.
Rädulescu N-lae, scrlitor, 536.
Raicevici, agent austriac, 431.
Raider dr., 302.
Ra:monty Josef, spiter, 278, 347,
350.
Ralet Isaac, 138, 228, 254, 276.
Ralet Isac Vornic, ciqmeaua lui
, 360.
Rämnicul S jrat, ¡mkt, 312, 525,
527, 541. 544.
Ramnicul Välcol, ora, 269, 297,
299.
Rämnic, Episcopia de , 63, 172,
217, 222, 233, 260, 283, 360.
Rämnicul Vâicea, judet, 521, 527,
541, 544, 545.
Rämniceanu Naum, protosinghel.,
129.
T',imniceanu an, judecgtor.
262.
604
Ráncäczouul, mendstire, 225, 312.
kaneti Gonst., judeator la &at-
eni 262.
Riipalov, rus in combat, ciumei,
335,337,
Rare§ Petru, Voevod, 21, 29, 30,
31..
Rasti, dr., 305, 306, 346, 502,
504, 507, 508, 515, 516.
Rica."máne'stire, 421.
R5teasca, mosie a spit. Buzgu,
169.
Releasca Pavlache, 345.
Ratesou Vasjle, registrator la ca-
rant., 538.
Ratmanii, in dreptul ,magdenbur-
gian, 44.
Rafe' loan, dr.?, 524.
R6zoaia, Logoletease., cismeaua
In Iasi, 428.
Razu Stolnicul din Te/eorman,
292.
Reni, localitafe, 336, 337.
1?!celi Loiza, moas5 in Jai, 414.
Riza- Emanuil dr., 288.
Roat5 lonit5, un cetglean din
1783. 218.
Rola Zustapiu dr., 344. 412, 413,
414, 417, 424.
Rcman, judet, 573, 575.
Roman, oras, 14, 27, 31, 45. 412,
413.
Roman, mitropolia din , 26.
Roman, ep:soon'a din , 32, 386.
Roman, spitalul din , 167.
Romanati. judet. 521, 524, 527,
535, 541, 544, .545.
Romanitis Grigore, cd.:macam,
178, 266.
Rosberg, hirurg rus, 162.
Roset Lascarache Vieier (1793),
in Moldova, 409.
RosPt .Reeducan, tatäl Doamnei
Moruzi Zaz, 91.
Roset kaducan. Hatman, esmea-
ua lui in lasi, 428.
www.dacoromanica.ro
Roset Vasile Hatman (1743),
156, 158, 160, 161.
Roset Matei Vistier (1750), 110.
Roset Niculae Vornic (1784), in
Moldova, 404; Logotat in 1785,
408, 409.
Roset Logolátul, ci.smeaua lui
428.
Roset lordachz Visfier (1802),
394, 412, 413, 414, 420, 429.
572.
Roseti Niculae Aga din Iasi
(1815), 431.
Roset Vasile Postelnic, cismeaua
428.
Pot Spiterul, 302, 304.
Roth, general rus, 322.
Roxandra Ghica, fiica ctitorului
Pantelimonului, 103.
Ruden:i, boeril .. 79 n.
Rudeanu Vlad Logolatul, 89 n.
Rudeanu Piersiceanu Vistier d:n
lalomita, 343.
1?usciuc, 192.
Ruset Antonie Vocl.§, II, 41.
Ruset Dr.icachi Vornic (1823),
396.
Ruset Giani Emanuil, Domn,
383.
Ruso. dr, 301.
Ruxandra Doaynna lui Hangerli
Voda", 252.
Ruxandra Loamna lui Lfipustlea-
nu, 59.
Saac, Sud , judzP, 146, 150.
Sachelarie, dr., 572.
Sadatoglu, dragcman rus, 265.
hirarg, 113.
Saitu Grigore, dr., 282, 235, 294.
Salvaragii, fant5na meha-
la in Bucuresti, 137, 321, 37,
351.
ler, moasa in Iasi, 572.
biser;ca Profetvlai
162 161. 168.
Samuil, Patriarh, 42, 80, 88, 153.

Samurco din Craiova, 191.
Samurcas, in combat.c:omei, 335.
Samurcin, dr., 412, 413, 444.
.anda, moaqa la G.urgiu, 542,
550.
Sändulache P.árvu, un pensionar,
261.
Sändulache Diamandi, scrXor,
538.
Säpäuca, sat in Buzätz, 142, 169.
Sapte Canzeni, isvoarele cl.da
426, 427.
Särindar, biserica dela , 57.
Särindar, míárzästirea , 62, 65,
353.
&andar, färztiána deja , 137.
Särindar, mahalaua , 353, 355.
Särindar, Osp:ciul dela , 63, 64.
Säseni, sat in azz'äu, 142.
4.4traru Ion dr. al Coltei, 90, 273,
274, 284, 308.
Saya, In-serica dala Si t. Saya din
Iasi, 28.
Saya, mänä.'stirea Si& ciqmea-
ua deja, 355, 360-
Saya, $coala dela Si t. 184,
248, 272.
Saya Polcovnic de ciocli, 339.
Scäiani, viia dela , 83, 104.
Scarlat Nitä, logorát (1831). 350,
Schlaua, mosie a Coltei, 82, 104.
Scheianä, psaltirea , 16.
Schifaris, rus in ccmbat, czumei
335.
Schina Dr., 285, 288, 294, 310
Schraud, dr., 308.
Scordfli Cri' eanu din Licluresti,
89.
Scortulemco, rus in combat. ciu-
mei, 336.
Scriban, prófesor filolog, 22 n.
Scufa loan, neguritor, 211, 381.
SculVa Gh. dr., 282.
Sebeni Ion, dr,, 515, 517, 537,
542, 555,
Sekeli Carol, hirurgomatz, 517
538, 543.
www.dacoromanica.ro
605
Sefendache Const, scriitor tto-
rant., 538, 549.
moqie a Spiridoniei,
163.
Seratinz dr., 306, 350, 492, 502,
503, 504, 512, 515, 516.
i erban Vodd, vlita , 3/7.
Serdacovski, rus in combat. citv-
me, 336.
Siinti, biserica ca , 301.
Slintzlor, biserica 7 uturor , 68
240, 241, 251.
Sidir Grigore, Arhiereu, 198.
Silberger, paruc;uc, 340.
Silistra, 194, 19), 158, 342,
549.
Silistra Valesi, comandant tuco,
100.
Sima, epitrop al Coirei, 83,
Sinaia, märza.'stirea, 33, 55.
Sinai, muntele , 80.
crcnicar, 239.
Sinte0i, spitalul oftäsesc d:n
188.
Siret, rätzl, 574.
Siropulo M'halache, 542, 550
Sivilele, biserica cu , 262.
Slam-Rämnic, itzdet, 273, 308,
313, 349, 377, 525, 527, 541
544.
Slam-Rámnic, frzänästirea, 38, 54.
Slänic; mosie in Prahova, 78. 94.
104.
Slänic Orna, 90.
Slänic-Värbiläu, 82.
Slatina, oras, 56, 175, 541.
Slafina, spitalul d n , 188
S1atina,14..coala din , 177.
&atina, mLniistire in Moldova.
386.
Slatineanu Clucerul, cismedua tul,
355.
Slätineanu lordache, vornic al ob
stirilor (1814), 212.
Slättneanu lordache, ispravnic rn
lalcmita, 339, 340, 341, 343
.Slat r-zra mosze. 421.
606
Slävitegti, in Olt, 142.
.Slobaz:a,' in lalomita, 316, 325,
335, 339, 341, 342.
Slobozia, mandstire in lalomita,
38, 55.
Slonul, moqie in Prahova, 82, 104
Smiltz, dr., 412, 414, 417, 424.
Snagov, mänästire, 66, 225.
$obel, dr., 346, 527, 529, 538,
543, 550.
Soboslai Stelan dr., 550.
Soeol Stdnic (1639), 24.
Socatearzu gonst, Cluoer, 299.
Sofronie Arhiereu de lrin:ip31:s,
159, 161. 164, 166.
Sontaglu Samuel, dr., 345, 346,
527, 528, 557.
Soraqti, sat in Euzäu, 142.
Sor4ti, sat,in jud. Saac, 142.
Soroca, 163.
Spirea sau Cristoli Sp:r:don, dr.
57.
Spirea, biserica 57, 381.
Spirea, mahalaua , 301.
Spiridon, mfinästirea d'n
BucureA 12, 110, 121. 40,
495.
Spiridon, mänästirea Si t. , din
155, 156, 162, 385. - Stealnicei, targul (bätciul) , 83,
Spiridon, sp:talul Sit. , 70,-77,
155, 166, 167, 197, 268, 397,
411, 558, 559, 564, 565.
Spiru, dr.?, 277, 280.
Sporer losii, hirurg, 300. 301,
305, 350, 492, 503, 513, 515,
517.
Spudei Pfirvul, scri:tor (1639),
24.
Stanca Polcovnic.easa, o säracá,
265.
&Anca, spitalul din , 188.
Stancu F'aharnicul, om särac, 263.
Stanciu, logoidt la Flantropia,
155.
Ständäveanu, in combat. holerei,
347.
Stänescu Ghitä, functionar, 345.
www.dacoromanica.ro
Stanomiresti-Codreqti, mcfie, 82,
87, 104.
Stänutä sin Tudorachc, fabrican,
137.
Stavri /1/1o.scu, dr. 412, 413.
Stavropoleos, mingsfire, 200.
.5.telan cel Mar., Domn, 14, 20,
26, 31, 32, 33, 59.
&elan Calugärul, 83.
1.5tefan Logoiätul din lalomita,
342.
.te fan Mitropolit (1735), 107,
110.
.te fan ,S'opron, aläras, 266,
$telan, mahalaua Sft. te fan, 517.
Stefänescu Logoiatu din Plo20i,
350.
5.;tefänescu Costache Paharnic,
(1832), 478.
$tefani oame.F, (1783) 205.
polcovnic de ciocli, 261',
309.
$tefänitä Vodä, fiul lui Vasile
Lupu, 56. 61.
Stelea, masnästire din Tärgovi§te,
177, 178.
Stelnica, mofie in lalomita, 79 n.,
104, 341.
87.
Stelnica, plasä in lalomita, 349.
Sterie, arendaq in Lichireqq, 81.
Sterie Radian, dr. clandestin, 344,
tert, dr., 573.
Steter, general rus, 192, 264.
Stirbei Badea, vel Vornic de Tara
de Sus in 1781, 249.
,Ftirbei Ion, Vornic al obqtirilor in
1816-118, 212, 224.
.Ftirbei Barbu, 238, 258, 424, 437,
478, 505, 519; Cbicer (1830),
437, 438; Vornic de politie, 363,
492. 493; efor al scoalelor, 454;
Logolät al trebilor biserioeqti, 471,
475, 491.
Stoica Ci.Friegiu, 359.
Stoicescu dr. profesor, 78 n.
 601

Strahovici, rus in combat. ciumei, .Futu Efrosina Doaenna lai Alex.

336. 4utu, 1/9.
Strämbeanu Const. Vistier (1753) opä.ar (1830), 335.
110,. 171. Sveatouihov, rus In combat. c:u.
Strämbeanu Vasile, in catan t. mel, 337.
Cernefi, 542, 549, 550. Svecin, general rus, 323, 333,
Strehaia, manästirea , 225, 252, 334, 343.
254, 255, 471. Svitaduh, rus in cembat. durad,
,Stupinele, sat in Ilfov, 539.
Sturza Dumitragcu Vornic (1778) Swieten Van, 308.
401. Szipa, ea-pitan, dr. ocaz:anal la
Sturza- D-trie LA:wat& (1785), Pantelimon, 110.
404, 408.
Sturza Sandu Vistier (1804), 429. Tache loan, antreprenor de zal.
Sturza Sandu, Hatman (1810), hanea, 375.
413.. Tache Logorät din lalom:fa, 345.
Sturza Sandu loan, Domn, 35, Tafrali lordache Vistier, 542, 543,
392, 393. 549.
Sturia Ecaterina, näscutä Canta- Taganrog, localitate in Rusia,
cuzlno, 168.
Sturza Grigorag Vistizr (1814), Tälpälarilor, biserica , 45..
420, 428. Taraschov, rus in combe. ciumei,
Sturza Mihai Logolät cig- 336.
meau lui 428. Thrgoviste, 24, 67, 68, 122, 178,
Sturza Const. (minor), 429. 375, 522, 527.
Suceava, capitala Mo:devei, 27, Thrgoviste, biserica de sus din,
397. 17g.
Suceava, finut, 573, 575. Targovigte, sitalul din , 177,
Suceava, mitronolia din 26. 182.
Sultana, lata lui Const. Moruzi, Tfirgovigte, drumul spre , 214,
4'03. 301.
Sula Niculachi, mace Postelnic Tärgovigtei, utfa ,in Bucur.,
(1763) 158, 160. 494.
Surf: C-tin, vel Sluger (1781). Targoviste, targul de afarä din ,
249. 177, 179, 180, 181.
upi Mihai, Domn, 34, 35, 49, Tärgul de Afarä, in Ducur., 301,
62, 70, 90, 110, 111, 112, 219, 302, 358, 360.
226, 249, 250, 251, 260, 269, Thrgul Cucului, in Bucur., 377:
271, 308, 343, 354, 385, 395, Tärgul Mogilor din Bucur., 316,
396, 408, 410, 411. 381.
.Fupu Postelnicu, nazfir la Duclegti,
293, 310. Tfirgul de Sus, in lasi, 20, 31.
Sula Costache, 344. Tärgul din Vale, in Craiova, 357,
Niculae, 333. 360.
.Fufu Alexandru, Domn, 34, 53, Tärgul Jiu, 365, 535, 536, 541.
62, 70, 73, 179, 181, 305, 311, Tärgul Ocna, 157, 163, 165, 401-
361, 372. sat, 421.

www.dacoromanica.ro
flOs
TätaraN, mahala in laqi, 428.
Tavernier, dr., 337, 510.
Teancului, Va/ea , in Buz4u,,
142.
Tecuci, judet, 573, 575,
Teleorman, judet, 286, 292, 296.
303, 304, 310, 341, 521, 525,
527, 544, 345.
Teodorache, icanom la Filantro-
pia, 154.
Teodor vel Ban deja Craiova.
(1639), 24.
Teodori Alex.; dr., 168, 424, 573.
Teodosie, fiat lui Neagoe Vodä,
11, 17.
Teodosie, staretul dela Co/pa.
77.
Teodosie, dr., 350, 511.
Teoktist, mitropolit al Sucevei
(1480), 26.
Tesviteanu Ilie, personaj biblic.
255.
Thesauro filachion, Cassa , in
laqi, 384.
Tighina, spitalul din , 188.
Tismina, manästirea , 25, 53,
58, 198, 225, 254, 312. 314,
319.
gerah, 345, 350.
Tiumencov, ruf 'In combat. ciamei,
336.
Mader Preotul din faqi, 156.
Tobia, personaj b:blic, 41.
Tocilescu Räducan Logofát, 146.
Tocilescu, istoriogral, 45.
Toma Spätara (1784), 205.
Toma Bfirbieru dela Coltea, 266.
Tomilovski, maior rus, 341.
Toplice'anu D-trie, 333, 335, 342,
519, 525, 538, 539, 546, 547,
548.
Träistenii, Munti ai Coltei, 82,
Trandafir, epitrop äl Coltei, 83,
89 n., 97.
Träsnea Niculae, 98, 99. J.02, 103,
105, 118, 124, 125, 127, .128,
129. 130, 131. 132. 133. 153.
www.dacoromanica.ro
267, 434, 435, 436, 456,, 457
458, 459, 466, 475, 476, 477
479, 484?
Trisfetitele, biserica din Iagi,. 42.
Trisfetitelor, ciqmeaua , 428.
Trisokim dr., din laqi, 572, 573.
Tudor Cucul, capitan de doro-
banti, 349.
Tudorache Armaqu din. Cratova,
63.
Tufeqti, in Bräila, 316.
Turnzz (Mägurele), 522, 527, 529,
538, .542, 549, 550..
Turnu Severin, 542.
Tutova, tinut, 573, 575.
Tarigrad, 107, 371, 417, 546.
Tanclarei, 524.
Tepe f Vbda, 14, 25.
Tigdne$i, mänästire, 58, 65.
Tine Caro/, dr., 550.
Tirca (Ir., 335, 337, 339, 345, 346,
347, 523, 527. 528, 529, 538,
543.
Tuar I. dr.-516.
Turtu, dr., 424.
Udricani, masalaua , 512.
Ulescu Grigore diri lalomita, 342.
Mina, mosie a spit. din Buzio
169.
Urjan D-trache Medelnicer, 106.
Urziceni, in falovnifa, '316. 341,
343, 348, 524.
Uta Vistiereasa (1830). 509,
Vacaresea Stefan Logorát (1750)
110.
.Väcarescti lanache, 34, 204, 227;
vet Spätai (1781), 249.
Väcärescu .te fan, .254, 360.
V ac.iresco N-lae Cäminar (1812),
141; Vornic, 144, 212.
Väch-rescu Barbu Ban, 138, 179,
254.
Väcarewu Caminar
(1792). 219; Clacer (1798).
252, 253

Vicare§ti, mSrastirea, 12, 185,
248.
V:acgre.yti, lazaretul dela , 345,
347.
VAcAreqtilor, dealul , 357.
Väarescu lanache Vornic,
meaua lui , 355.
Vadul clqmegiilor, 353.
Vadul saca giilor, 361.
Vàleanu Dumitrache, 141.
V.ilcea, craq, 274, 279, 285, 286,
298, 304, 537, 541.
Värbilgu, moqie a Coltei, 104.
Varciorova, 53, 540.
Varlaam, mitropolit (1543), 58.
Varlaam, egumen la m-rea Zo-
grafi, 59.
Varlam D-trache (1792), 227.
Varlam, Vistier (1812), 138.
Varlam Ghingrar, via lui , 494,
495.
VArnav Logoiat (1778),
402.-
Vartolomeu, oilugfir, 167.
Vasca Alex. Sluger, gràdina
lui , 376.
Vaslui, tinut, 573, .575.
Vasilachi Formion, d'r., 350.
Vasile Cluteru, casete lui , 193.
Vasilescu Serdarul, hasnaceul Co,
mitet. carantinelor, 346, 538,
548.
Vasiliu Petre, negurgtor, 211.
Vata-man Petre, un särac, 263.
Vatopedul, manästire la Athos,
60.
Vazarheli, hirurgoman, 515, 517.
Vende!, rus in combat. ciumei,
336.
Venert Hristian, hirurgoman, 515,
517.
Venetiana Vfiduva, doctorità ?
291.
Veniamin, episcop de Roman, 167.
Veniamin, mitrop. al Moldovei,
392, 394, 422.
Vergului, mahalaua , 512.
www.dacoromanica.ro
609
Verojanska, moa.5a in 10-i, 572.
Veran, dr., 551, 515, 517, 543.
Viena, 55, 515, 516, 517, 533.
Viena, Academia din , 351, 510,
Vienei, taxa , 498.
Vieros, minfistirea, 225, 312.
Vii§oreanu lonità din Caracal,
535, 537.
Vilag, dr., 347, 551.
Vilara Paharnic (1783), 205, 250,
Vilara Hatman (1830), 437.
Vilara lanache Medelnicer, 205.
Vilara Alex. (1832), 478, 519,
321.
Viler, hirurg, 296, 297.
Vineri, biserica Sft. , 61, 62.
Vineri, mahalaua Sft. , 512.
Vineri, ciqmeaua dela Sft. , in
laqi, 428.
Vineri, biserica Si t. , din TM--
goviqte, 67, 178.
Vintiloaiei, casele , 193.
Viola, dr., 424, 572.
Virtberg, 516.
Visarion, spitalul dela Sft.
110, 112, 113, 116, 117, 121,
197, 198, 308, 309.
Visarion, mahalaua Sft. , 196.
Vitan, lazaretul dela , 346.
Vitan, mahalaua , 302.
Vitemberg, 515, 517.
Vizia, localitate in Turcia, '156.
Vlad Vodà, fiul lui Neagoe Vo-
cM, 23.
Vlad Vintilä Vodg, 59,
Vladislav Voclä, 24, 67.
Vladimirescu Tudor, 149, 305.
Vlgcloanu loan din Craiova, 191,
345, 349.
Vlaicu Voca 25, 53.
Vlasto Nicolae, dr.?, 345. 347,
527.
Vlasto Paul, dr.?, 344, 345, 346,
347.
Vla.Fca, judet, 344, 524, 525, 527,
544.
Vodita, mingstire, 25, 53, 58.
39
610
Voica Vaduva, moa§a, 523.
Voine,scu Raducan Clucer (1832)
478, 481.
Volcemetki, rus in combat. ciu-
mei, 335, 337.
Vreton, dr., 512, 515, 516.
Vrutos Nicolae, dr. cland., 527.
Xenopol, istoriograf, 45.
Zaborowski, rus in combat. ciu-
ma, 335,336, 339."
Zaharia .Pitraru suiulgiu la laqi,
429.
Zamfir. fiul Hagiului Stan jianu,
din Craiova, 71.
Zamfirache, fiul Hagiului Gheor-
ghe din Craiova, 62.
Zanoaga, din Olt, 142.
Zärne§ti, mo§ie in Buzau, 169.
Zefcari Ca-mfira§ (1831), 349.
www.dacoromanica.ro
Zehnon, arhiereu, epitrop la Col-
tea, 90. 94, 96, 97.
Zevcarides Sultana, nepoata lui
Grigore Voda Gnica. 132.
Ziegler Vilhelm, hirurpoman, 517,
529, 538.
Ziliqtea, munte, al Coltei, 82.
Zimnicea, 344, 522, 523, 527, 528,
537, 542, 549, 550.
Zisul Cono taus, dr. clan& 527,
528, 529, 538, 541, 543, 550.
Zografi, mfina.9tire rin Athos, 59.
Rristodor (1830), 509.
Zosima Grigore, 538, 548.
Zorecsilor, satrul , Buzau, 142.
Zata, dr., 424.
Zotu Tzigara, Spcitar, 197.
Witgenstein, marefal rus, 195.
Witt, dr. rus, 520.
Wolf Andreas, dr., 163, 350, 351,
403.
 INDICE ALFARETIC AL CTIVINTELOR, VECHI INTALNITE
PRIN DOCUMENTELE CITATE IN ACEASTA LUCRARE
Acaret, imobil, clAdire, 222.
Acuser, mamos, 580.
Adet, venit, impozit, 71.
Adiafori, neglijent, fArà grijA, 294.
Afierosi, a sacrifica, a dArui, 126,
252.
Afiexonea, danie, 126.
Afierosit, ceiace este dhuit, 255.
Afierositor, cel ce &hueste, 489.
Anafora, raport, dare de seamA,
179, 224, 250, 275, 287, 290,
314, 365, 392.
Anghexii, greutAti, dificultAti fis-
cale, 32.
.Analoghie, asemAnare, 247.
Aplece, a alapta pruncii, 241.
Apodixis de teslimat, chitantA de
pre-dare, 227.
Arcalele, zidurile boltite, arcade,
175.
Artiricesti, cismele arteziene,
429.
Aspri, moneda, 59.
Astinomie, politie de supraveghe.
re, 40.
Astruca, a ingropa mortii, 41.
Ataxie, nereguld, 242.
Avaet, venit, 233, 234, 235.
Balamuti, a vorbi aiurea, a delira,
60.
Batalisit, pArAsit, 361.
Becisnic, nevrodnic, phAtos, 71.
www.dacoromanica.ro
Bez, osebit de, peste, 232, 294.
Binesaguri, bunAtAti, 56.
Birari, perceptorii, cei care strAng
dArile, 24.
BoalA grea, se spune despre
lepsie, 61.
Bogasie, bucatA de pAnzA, 85.
BolnitA, spital specific romAnesc,
54-59, 74.
Brastva, frAtie de breas1A, 44.
Brazda in cap, a jura cu ju-
r5mAnt solemn, 33.
Bu/gur, griu mAcinat mare pentru
pAstrat, 187.
Cacirdisi, a ascunde, a dosi, 313.
CAftAnie, a ImbrAca caftan, a boen
pe cineva, 219.
Capanlii, negutgtori toptangii,
235.
Caramfile, sticle mari, 247.
Carte la mfinA, dovadA; la medici
spiteri se spune despre libera
practicA, 275, 278.
Catahrisis, abuz, nereguld, 36,
120, 220, 222, 228, 234, 255,
274, 281, 405.
Catandisit, au -, au hotArAt, 255.
Catastih, registru, 108, 204, 210.
Cazacliu, negustor de blAnuri, 46.
Cerlatani, sarlatani, 276.
Cifert, sfert, 559.
612
Cilen, rnembru al unei adunari,
505.
Cisla, adunare, 199.
Cislui, a-, a imparti, a distribui.
184.
Chimiagii, himisti, 275.
China, dascal de -, dascal pen-
tru toate, 242.
Chiunguri, tevi de fier, 569.
Chiurciu-bas, mai mare in breasla
blanarilor, 46.
Credinta, a cauta in -, pe cont
propriu, in regie, 220.
Crivat, pat, 167.
Cochii Vechi, loc de mezat, 138,
234, 404, 406, 569.
Condee canonisite, sume de bani
cu anume dest.inatie, 231.
Consil, consult, sfat, 287.
Copili, copii neleg.itimi, 239.
Cordea, panglica, 562.
Costande, moneta, 32.
Cuconi saraci, orfani legitimi,
239.
Cuhnia, bucatárie, 244.
Cumasuri de matase, pänzeturi de
m'Atase, 124, 137.
Cumpat, pe sub -, in taina, pe
ascuns, 214, 223.
Cunita, un impozit pentru pasu-
natul vitelor streine, 165.
Cutia casa de bani 46.
Dascalite, profesoare, 242.
Dejurnor.., de serviciu, 504.
Desghinat, desparta, 165, 199.
Detreabnic, om vrednic, detreaba,
241.
Diastima anilor, in cursul anilor,
118, 122.
Diatä, testament. 68, 126, 167,
218, 227.
Diminie, la ,d'ou.6 luni, 264, 264.
Discolie, dificultAti, greutati, 141,
223, 246, 282, 290.
www.dacoromanica.ro
Dohiaria, arhondaria manastirei,
59.
Drit, drept, obicei, 44, 560.
Ebondisi, a sari, a neglija, 147.
Eforos, conducator, 122, 123.
Egine-zaherea, provizie de ali-
mente, 219.
Embericlisite, stränse, coprinse la
un loc, 287.
Emeclic, lea.fa in natura, in ali-
mente, 152.
Epanghelma, dovada, 276.
Epistimi, a -, a descifra, a incepe
o meserie, 280.
Etpaia, jupänese din -,? (ha-
rem?), 243.
Fecior de dupa gard, copil nele-
gitim, 239.
Fered'eu, bae, 428.
Filotimia, bunaVointä, 299.
Fratii, membrii asociatiilor cresa-
ne, membrii breslelor, 43.
Fultuoe, suluri de perna, 86.
Gearah sau gerah, hirurg, 153,
166, 230, 236.
Ghenicon, un fond pentru lefile
boerilor, 384.
Ghermesituri, teseturi de l'Ana,
124, 137.
Gloaba, amenda, 32, 48, 218.
Gramata, act patriarhicesc, 42, 88,
158.
Grosi, moneda, 217.
Gubav, lepros, 19.
Gubav sau miqal, lepros, 20.
Halea, boeri boeri in slujba.
232.
Hadas, lopata de fier, 567.
Hasnaceu, casier, 346.
Hatihumaium, porunca turceasca,
395.
Havaet canonit, venitul legiuit.
235.

Havaettui, venituri, 389.
HotArAturi, hotArnicii, 391.
HuscA, sare mAruntA, 421.
Husmeturi, venituri domne*ti, 138,
284, 293, 299.
iaurgii, 252.
Inginea-zaherea, articole alimen-
tare, 233.
Ingiosirea, scoborkea, injosire,
569.
Institute impArAte§ti, Pravilele
Justiniene, 203.
Ipac, asemenea, la fel, 231, 232.
Ipochimen, tipuri, oameni de sea-
mA, 245, 576.
Ipolipsis, trecere, om cu trecere,
de valoare, 413, 456.
Ipotesiari, cei ce au judecáti, 315.
'Ere, venit, 211, 213, 222, 230, 231,
232, 293, 298, 393, 422, 572.
IsbrAnire, cercetare, sfArOre, 290.
Isnafuri, corporatil de meseriai
sau negustori, 204, 215.
Ispravnic, tutore, cel ce are rAs-
punderea unei conducen, 239.
Isterisiti, lipsii, 36.
IsterisealA, sArdcie, 100.
Isterisi, a se lipsi, 119. 120.
Isterisea, a se necAji, 222.
Isitori, closete, 375.
Isvod, act initial, nAscocire, 114,
389, 392, 565.
Isvodi, a face ceva nou, 206.
depozit, 255.
Tosirea, a se injosi, 560.
fureme, amendA, 46.
Jude.t judeator, 44.
Kaleka, schilod, infirm, 22.
Lingoare, tifos, febra tifoidA, 94.
107, 108, 114, 288, 574.
Liubov, drAgAstos, iubet, 244.
www.dacoromanica.ro
613
Longe, asociatie, sinonirn cu ter-
menul de corporatie, 49, 51.
Lude, individ, ins, 73.
Madele, afaceri, pricini, 179, 209,
234.
MAdularele comitetului, membrii
comitetului, 440.
Magistrat, primar, 541.
MAjArie, pesarle, 401, 407, 409,
416.
Maimar-ba§, mai mare in breasla
constructorilor, 51.
Mana, doia, 561, 562, 654.
Mansupp. in , slujbA, in slujbA,
233.
Mencatorie, hotii, 130.
Menghir, ma§inA de lustruit §tofe,
124.
Menzil, transport, 203.
Meremet, reparatii, 98, 187, 190,
199, 204, 213, 244, 355, 429.
Meremetisi, a repara, 214, 314.
Mertice, portie de alimente zilnic,
23, 84, 266.
Messel, termen francez pentru le-
prA, 19.
Metahirisi, a face, 63, 246; a me-
stesugl, 276, 287, 399.
Metahuri, nimicuri, fleacuri pen-
tru podbabe, 239.
Meterhanea, muzica domneascA,
233.
Mezilti, antreprenorii transporta-
' rilor, menzilurilor, 387.
Mihanie, masinA, 370, 371.
schilozii, invalizii,
de rkboi, 18.
Mumbasirlk, instiintare, 192.
Murie, a vArui, 578.
Nacafaca, rAncluiala, obiceiul, 425.
NAmestii, clAdirile unei gospocIA-
rii, 139.
Napristan, gata in once moment,
de latA oriand, 98.
Nart, pral,- maximal, 213.
614
Nastavnicii, economii (intenden-
tii) manastirilor, 114.
Nastrapi, pahare mititele, 247.
Nazir, conducator, 40, 133, 228.
Nemernic, om nevoias, sarac, 22.
Nizam, randuiala, ordonanta, po-
runca, 37, 215.
Nosocomion, farmacie, 115.
Nothos, copil nelegitim, 239.
Olac cai de , cal de rechizitie,
23.
Obieina, obieei, 32.
Obida, necaz, suparare, 36.
Obladuire, administrare, zand'uce.
re, 76, 248.
Obroc, dar, contributie, 59.
Ocini, casa, locuinta, gospodarie,
11.
Oltuz, primar, 45.
Orfanotrofion, azil pentru copii
mici, 239.
Otetii ot Nichea, cei cari aru luat
parte la sinodul din Nichea, 20.
Paradoseasca, sá , a preda so-
cotelile, 99, 293.
Parigorie, aparenta, 72.
Pecetluituri, bonuri de tezaur in
limbajul de astazi, 229.
Perierghie, cu bagare de searna,
cu atentie, curiozitate, 204, 226,
251.
Perilipsis, socoteala generala, 573.
Periorisiti, izolatti, inconjurati,
338.
Periusie, avere de mostenire 222,
241, 258.
Peiperi, moneda, 25.
Pesin, cu bani gata, 234.
Pilote, saltele, plapome, 84, 86.
Pini, foamete, pedeapsa, 147.
Pita, paine nedospitá, 61.
Pitarie. brutárie, 62.
Pliroforie, ,d'eslusire. 95, 152, 169.
Pliroforisi, a deslusi, 39, 226.
Pliroforisit, lutninat, deslusit, 66,
www.dacoromanica.ro
118, 122, 125, 235, 294, 297,
352, 379, 443, 501,
Po, in valoare de, 212.
Podvoade, munci gratuite In fo-
losul tarei, 23.
Pogrebanii, pomenirea mor;ilor,
84, 85.
Poli, jumatate, 48.
Politie, ora., 214.
Poslusanie, serviciu, treaba, 39,
140, 251.
Poslusesc, a sluji, 93, 242.
Poslusnice, servitoare, 169.
Poslusnici, servitoti, 119.
Procleat, blestemat, 32, 24.
Prodosis, bacsis, 129.
Proerisi, a da de buna voe, 222,
535.
Proftaxi, a da, a pregati, 113,
245; a se ajunge la toti bol-
navii, 281.
Proimiul, preambulul unui act, 11.
Prostichiu, aranjament, 284, 286.
Prostime, oameni de jos, 234.
Protim, cel dintai, cu intáetate,
248, 205, 253, 281, 560.
Predlojenie, porunca, 288, 465.
Presoara, resfrangere asupra tu-
turor, 291.
Pretinderisi, a pretinde, 64.
_Presustvia, biroul, cancelaria,
505, 506.
Prilistesc, ametesc, inseala, 275.
Pristávire, a muri, 123.
ladicaturi, scutiri de dajdii, 398.
Rasmirita, rascoala, timpuri grele,
260.
Rasuflatori, ventilatii, 565.
Rasura, o cota' ce se la asupra di-
feritelor venituri, 384, 402.
Rezonisire, verificare, judecata,
422.
Reviserisea. controla, 133, 436.
Rizapazar, acte de vanzare-cum-
parare, 225, 230.
Rufet, breasla, 46, 51, 203, 212, 215.

Rumpe, a rupe, 65.
Rusumeturi, isvoare de venituri,
139, 235.
Sacaftiati, slabiti de boala, ne-
vrednici 'de slujba, paralizati,
38, 229.
Sac.atifsit, beteag, 266.
Sacadac, betevg, 264.
Same§, easier, 212, 233, 444, 560.
Scaune, macelarii, 375.
Secati, paralizati, 39, 260.
Sempt, despartire, plasa, 294, 299,
300, 302.
Semuirea, casieria, 576.
Sevaiuri, podoabe, 209.
Shesis ? (nein;elegeri ?), 393.
Simfonie, intelegere, 279.
Sinesf ora, contributie publica,
423, 535.
Sineturi, acte, documente, 98, 118,
179, 210, 226, 298, 305, 422.
Sirak, sarac, 17; orfan, 17.
Siromah, sarac, 16.
Smreduiti, contaminati, 196.
Smreduitoare, contagioasa, 380.
Staroste, cortducator de breasla,
45.
Stavropighie, biserica libera, ne-
inchinata, 159, 161.
Stenahorisiti, plictisiti, amarati,
91, 94.
Straf, amend& 219.
Suditi, supu§.1 straini, 183.
Suiulgii, cei ce ingrijesc de fanta--
nele publice, 208, 425.
Surpat, hernios, 263,-266.
Socul, unitate de masura pentru
sticle, 225, 234, 236.
Tacrirul, dare de seama, raport,
273.
www.dacoromanica.ro
615
Tae suma de, valoreaza atat..,
230.
Tahmis, boer cu cu regula, cu
acte, 232.
Taxil, a face , a le socoti, 223.
Taxildari, cei ce strang impozi-
tele, 152.
Tedaric ?, depozit ?, 187.
Teelum Chunc, spitale turce§ti,
76 n.
Theriaca celeste, tiriac, opiu, 108.
Teorisi, a socoti, a controla, 245.
Terzi-ba*, mai mare in breasla
croitorilor, 47.
Teslim, a face , a preda, 98.
118, 276.
Te§cherele, dovezi, acte, 95, 313.
Trachtir, han, 38, 55.
Trapeze de ob*te, sala comuna de
mancare a manastirei, 61.
Trepaclatori, alergatori, 212.
Trepede, alergaturi, 226.
Triminie, la trei luni, 210.
Zablau, panza de sac, 187:
Zaticneasca, a impiedica, 64, 214,
292, 354.
Zdrumica, faramiteaza, imparte,
19.
Zet, ginerile lui, 211.
Zloti, moneda, 32.
Zodopighi, ora toacei, 355.
Varsat, variola, 252.
Vársta infeanta, om batran, 252.
Vechil, procurator, reprezentant,
560.
Voit, mai marele unui targ, pri-
mar, 44, 45.
Xenotrofion, azil de batrat' 68.
 BIBLIOGRAFIE.

I. ACTE I DOCUMENTE INEDITE

a) DIN MANUSCRISELE ACADEMIEI ROMANE.

Pag.
Ms. nr. 1. Biblioteca Scheianä, pag. 336 420
Ms. nr. 49. Biblioteca ScheianA. Perilipsis al Tare
romanesti 68
Ms. nr. 128. Secolul XVIII--XIX 20 27,
33, 35, 561.
Ms. nr. 129. Secolul XVIII. Descifrat cu ajutorul D-lui
Niculaiasa, paleograf al Academiei 87
nr. 323. Secolul XIX 249
Ms. nr. 325, fila 226. Secolul XIX 205
Ms. nr. 350. Secolul XIX 422
Ms. nr. 719, foaia 165. Catagrafia spitalului Pantelimon
Colea 104
Ms. Condica 748, pag. 106 196

DIN MANUSCRISELE Dr. I. CANTACUZINO 551, 557

DIN CONDICELE DOMNEFFL ACTE SI DO-

CUMENTE DIN ARHI VELE STATULUI,
PARTE INEDITE, PARTE CONFIRMAND
CITATELE ALTOR CERCETATORI.
Condica domneaseä 56 135, 183
Condica domneasea 65 98, 137
Condica rtomneasca 103, pag. 65-66 215
Condica domneascA 125 306
Ocolnica de hrisoave domne§ti ale satului MAtSul de jos
Transcrise de d-1 Loan $ucu, paleograf al Arhive-
lor statului 24 29 30

www.dacoromanica.ro
618

Pag.
Mitropolia din Bucuresti. Pachetul XXX. Transcrise de
d-1 loan Radu Mircea, paleograf al Arhivelor. . 66
Manastirea Mihai Voda. Pachetul 1 bis, actul 3 . . . 89
Arhivele Statului, sectia istorica. Acte transcrise de d-1
loan Radu Mircea, paleograf al Arhivelor . . 19

d) DIN DOSARUL ARHIVELOR STATULLII.

Administrative vechi, dos. 3/1829. Pentru curatenia ora-
§elor 524
Administrative vechi Divanul savarsitor. Dos. 46/1829
ro. Socotelile Caselor facatoare de bine . . . 103, 303,.
306, 434, 435, 500, 503, 504.
A-tive vechi. Divanul savar§itor. Dos. 71/830 ros. Pen-
tru statele intarite de lefile cinovnicilor Comitetului
Carantinelor 519
Ad-tive vechi. Dos. 2017/1830 ros. Despre oranduirea
Mai marelui Inspector, in care se afla a§ezAmantul
pentru precurmarea boalei. Dosar rus. Traducere
de d-ra Topa§evSchi, studenta 337
Ad-tive vechi. Dos. 2077/1830, ro § Despre intocmirea Ca-
selor facatoare de bine . . . 450, 453.-
454, 465, 508, 509.
Ad-tive vechi. Dos. 1068/1829 roe. Despre curatenia
molevmei din C.Slara§i 341
Ad-tive vechi. Dos. 1070/1829 ro. Despre curateria
molimei din Ialomita 343
Administrative noi. Secretariatul Statului. Dos. 27/1831
ros. Dela dupa raportul Vorniciei mari din launtru
asupra cererei dumnealui Vornicui Filipescu, spre
a se orandui in locul d-sale alt boer in Eforia spita-
lelor pamantenesti 455 458
Ad-tive noi. Secretariatul Statului. Dos. 58/1831 ros.
Dupa raportul Marei Vornitii din launtru asupra
cererei ce au facut D. Vornic Const. Campineanu a
sa radica de asupra d-sale Eforia Epitropiei Ob-
stirilor 457 458
Ad-tive noi. Secretariatul Statului. Dos. 207/1832 ros
Pentru intoc.mirea a trei Efori asupra spitalelor si
a Caselor facatoare de bine 135 471,.
479; 480, 481, 482, 487.
Ad-tive noi. Secret. Stat. Dos. 232/1832 ro § . . . . 536
Ad-tive noi. Secret. Stat. Dos. 654/1834 ros. Scoateri .§1
orandueli de doctori la Carantini . 550

www.dacoromanica.ro
 619'

Pag.
Ad-tive noi. Dos. 25/1830 ros. Pentru oránduirea dohta-
rului Estioti 505, 506,
507, 509, 510, 511, 512, 515, 516, 535, 536, 537
Ad-tive noi. Secret. Stat. Dos. 232/1832 ros 536
Ad-tive noi. Secret. Stat Dos. 654/1834 ros. Scoateri
orandueli de doctori la Carantini
. ........
550
Ad-tive noi. Dos. 25/1830 ros. Pentru oránduirea rlOhto-
rului Estioti . . . 505, 506,
507, 509, 510, 511, 512, 515, 516, 535, 536, 537
Ad-tive noi. Secret. Stat. Dos. 72/1831 ros. Dup5 otno-
senia D. Banului Brancoveanu pentru boerii ce sunt
a se orándui la despártirea ce se va alcatui pe lfing5
Comitetul Carantinelor spre luarea másurilor tre-
buincioase in potriva holerei 344
Ad-tive noi. Comitetul Carantinelor. Dos. 76/1830 ros
Pentru oránduima cinovnicilor . . . . . 521, 523.
528.
Ad-tive noi. Comit. Carant. Dos. 93/1830 ros. Pentru
oranduirea cinovnicilor acestui Comitet . . . . 524
Ad-tive nof. Dos. 405/1831 ros. Pentru numirea D. Co
lescki Mavros, obstesc Inspector al Carantinelor . 530, 532,
Ad-tive noi. Dos. 1314/1831. Pentru oránduirea cinov-
nicilor 525, 528
Ad-tive noi. Comit. Carant Dos. 1485/1834 ros. Lefi
carantinesti 549 550
Ad-tive noi. Dos. 1523/1834 ros. Pentru nánduirea a
feluri de cinovnici carantinesti i atestatunile ce
li s'au dat 520 533,
549, 550.
Ad-tive noi. Dos. 1550/1831, ros. Pentru oránduirea
novnicilor si a dohtorilor prin ocruguri . . . . 344, 345,
527, 528, 529.
Ad-tive noi. Dos. 1567/1831. Pentru lefile cinovnicilor
Románi dupá afará, ce au slujit in vremea ciumei . 344
Ad-tive noi. Dos. 1578/1831 ros. Pentru cheltuelile Co-
mitetului extraordinar 345 346,
347, 348, 528. 529.
Ad-tive noi. Dos. 1579/1831 ros. Pentru facerea caran-
tinelor 347 528
Ad-tive noi. Dos. 1581/1831 ros, Pentru oránduirea ci-
novnicilor . . . . . . . . ..... 344, 525
Ad-tive noi. Dos. 2516/1833 ros. Pentru banii primiti
sloboziti cinovnicilor carantinesti 539 541,
542, 543.

www.dacoromanica.ro
.620

Pag.
Ad-tive noi. Dos. 2698/1832 ro. Pent,ru oranduirea ci-
novnicilor i a doctorilor prin ocruguri §i a spiterilor 528, 535,
537, 538.
Ad-tive noi. Dos. 3360/1833 ro. Delà pentru dohtorii ce
se intrebuinteaza, cu diplomà,§i cari sunt cunoscuti
Comitetului 538
Ad-tive noi. Dos. 3361/1833 ro. Dela lefilor ,dohtorilor
ocrugurilor 543
Arhive. Directia sanitara. Dos. 1/1834. Feluri de pricini
ale Comisiei doctorice§ti 544 545.
Arhive. Directia sanitarA. Dos. 1-2/1832 512 514
Casei Doctorilor ..... ..
Arhive. Directia sanitarà. Dos. 3/1833, Moldova. Dela
. . . .
Ad-tive noi. Judetul lalomita. Dos. 701 834, ro.,. Sand-
. 572, 573

tatea locuitorilor 545 546

Ad-tive noi. Jud. lalomita. Dos. 901/1831, ro. Pentru

de holerà ......
lefile copiilor sArmani . . . . . . .
Ad-tive noi. Jud. Ialomita. Dos. 970/1831. Pentru mortii
. 349

Ad-tive noi. Jud. Iale:mita. Dos. 1542;. 1831,ro§ . F.entru. 349

10.000 lei trimi*i in vremea holerei . . . . . 348
Ad-tive noi. Jud. Ialomita. Dos. 2078/1833, ro. Pravilele
carantine*ti 540

rea ora§ului C51Ara*i . . . . ....

Ad-tive noi jud. Ialomita. Dos. 2168/1834. Infrumuseta-
500

II. COLECTII DE DOCUMENTE, REVISTE, CARTI SI AUTORI

CU ARATAREA PAGINELOR IN CARE SUNT CITATI.

Analele parlamentare, vol. I, pt. I

382, 456, 460, 461, 464, 492, 499, 523. 363 376'
Idem, vol. I, pt. II 558 561,
565, 571. 574, 576.
Idem, vol. II, pt. I 462, 466,
471, 475, 513, 531.
Idem, vol. III, pt. I 105 106,
134, 488, 490, 516, 540.

.......
Idem, vol. IV, pt I 500 518,
541, 544, 551.
Idem, vol. V. pt. I . . 259, 472,
492, 551.
Id.em, vol. VI, pt. I 155
Idem, vol. XIV, pt. 1 173 175,
176, 177, 269,

www.dacoromanica.ro
 62 t

Pag
Idem, vol. XV, pt I 79 129
romane . . . ........
Angelescu N. Acte i documente din trecutul farmaciei
402, 408, 410, 419.
272, 401,

Arhiva istoricd a Romániei, nr. 13/1864 67

Bandinus Codicele. Analele Academiei, Tom. XVI/1895 60
Bianu Ioan. Psaltirea ScheianA 17 13
Bianu Ion. Catalogul manuscriselor Academiei Romare . 42
Biserica ortodoxa romand, anul XXVI, nr. 1. Cf. P. Sa-
marian. Rev. stiinelor medicale din 8 August 1931 297
Bogdan A. N. Orasul Iai 22 n.,
28, 56, 155, 157.
Boliac Cezar. Buciumul", anul I, nr. 54/1863 . . 59
Baileanu G. AsezSmintele Sf. Spiridon. Fondarea bise-
ricilor si a bolnitelor SE. Spiridon, 1937 156, 162,
198, 395.
Brättlescu V. si Remus lije. Manästiri i biserici din
judetul Ilfov 66
Brezoianu I. Vechile institutii ale Romaniei . 62, 166,
168, 169.
Brokhaus-Efron. DicOonar enciclopedic, vol. XX. 22
Bujoreanu M. I. Colectii de legi 17 76,
218, 258, 259.
Bulat G. T. Farmacisti i medici la inceputul veacului
al XIX-lea in Wile Romanesti. Analele Basarabiei,
anul IV, nr. 1/1932 289 411,
413.
Buletin (oficial), nr. 2/1832 537
Buletin, nr. 22/1833 540
Buletin, nr. 26/1833 540
Buletin, nr 38/1833 517
Buletin, nr. 42/1833 518
Buletin numar suplimentar, 45/1833 350
Buletin, nr. 58/1833 135
Buletin, nr 2/1834 518
Buletin, nr. 9/1834 155
Buletin, nr. 37/1834 . . . . . 471
Cantemir D. Istoria Imperiului Otoman. Editia Acad. . 76
Cantemir D. Hronicul 239
Cazacu P. si Frunza C. I. Material documentar pentru re-
zolvirea chestiunei farmaciilor . . 411
Codrescu Teodor. Unicarul, vol. I, editia II-a . 166, 392,
395, 420, 421.
Codrescu T. Uricarul, vol. III 390 393

www.dacoromanica.ro
622

Codrescu T. Uricarul, vol. V . . . ....

22, 29, 33, 31, 35, 61, 426, 43,0.
Codrescu T. Uricarul, vol. XII
Pag.
20, 21,

162 164,
167.
Codrescu T. Uricarul, vol. XVI 11 163
Codrescu T. Uricarul, vol XVII 59
Codrescu T. Uricarul, vol. XXI 163
Codrescu T. Uricarul, vol. XXII 168
Cogalniceanu Enache, in Letopis0, vol. III . . . . 42
Coresi. Psaltirea .
. . . . 18
Dumitresct Marin, preot. Istorieul a 40 de biserici din
Romania 19, 55,
58, 62.
Eforia Spitalelor: Bro§ura festiva din wild 1932. . 43, 78.
118, 479.
Erbiceanu C. Viata i activitate_a literara a protosinghelu-
lui Naum Ra-mniceanu 129
Erbiceanu C. Istoria Mitropoliei Moldovei i Sucevei . 396
liti C. I. Arhiva Cantacuzininilor 58
Filiti C. I. Domniile rom'ane sub Regulamentul organic . 455
Florescu Bonifaciu. Domnia lui Bibescu Voda . . 57
Fotino Dionisie. Istoria Daciei, vol. III 204 206,
211, 216, 217, 237, 367.
Galasescu Al. ,Eforia Spitalelor 22 78,
79, 80, 82, 90, 94, 96, 100, 102, 104, 105 106, 107,
109 115, 116, 117, 122, 131, 134, 154, 483, 487,
490, 515.
Galasescu Al. Pamantul Eforiei . . . . . . . 79, 82
Giurescu C. C. Despre sirac i siromah. Revista istorica,
an. XIII, nr. 1-3 Ianuar-Martie 1927 16
Godefroy Frederic. Dicticmnaire le l'ancienne langue
francaise, vol V 19
Gornoiu V. Din Istoria medicinei . . 80, 89,
106, 108, 115, 155, 157, 162, 166, 490, 517, 523,
579, 580.
Gomoiu i Platareanu. Centenarul spitalului Brancove-
nesc, 1837-1937 188
Hascleu. Arhiva istorica a RoManiei 53

Hurmuzachi, vol X . . ......... .

Halipa N. I. Arhiva senatorilor din Chisinau . . .
.
100, 125, 127, 128, 129, 130, 237, 416, 419.
189
64, 70,

Hurmuzachi, vol XIV/1 42 58,

59.
Hurmuzachi, vol. XV/2 55
Hurmuzachi, vol. XVI/2 . . . 160

www.dacoromanica.ro
 623

Pag.

.......
Hurmuzachi, vol. XVII 194, 195,
267, 340, 472, 475.
Hurmuzachi, vol. XIX/1 . 431
Hurmuzachi, suplimentul 1/2 187, 192,

Hurmuzachi, suplimentul 113 188, 190,

Hurmuzachi, suplimentul 1/4 338 437.

521, 526.
Ioanitescu R. .D. Carta muncei .... .. 45
lonescu I. G. (Gion). Istoria Bucurestilor 25, 27,
.110.
larga N. Istoria Bisericii romfinesti, vol. I 9, 25,
53, 58, 67.
Iorga N. Istoria Literat. rom., vol. I 11 17
Iorga N. Istoria literat. rom , vol III 171
larga N. Studii §i documente, vol. V 162 166
Iorga N. Studii si doc., vol. VII 277
Iorga N. Studii si doc., vol. XII 273
lorga N. Acte si doc., I-II 309
lonja N. Gontributiuni la Istoria Bisericei. Analele
Acad. Seria II. tom. XXXIV 56
Iorga N. Inscriptii din bisezicile Romaniei 58
Iorga N. Viata lui Alex. Calimachi. In Analele Academ
Seria II, tom. XXVII 183
Iorga N. Documente Calimachi I 183
Iorga N. Munbele Athos in legaturà cu TArile noastre
Analele Academiei Romine, seria II, tom. XXXVI 59
Iorga N. Noi stiri despre familia lui Petru Schiopul. Co-
municare la Academie 197
Ipsilante Comnen Atanase, in Hurmuza.chi, vol. XIII. 108
Ispir G. V. ManAstirile noastre 57
Lapedatu Alex. Monumentele noastre istorice . . . 58
Longincescu G. Legi vechi ....... . . 17, 18,
21, 74.
Manual administrativ al Principatului Moldovei, vol. II. 578, 579,
580.
Mazilu R D. Sfanta Filoftea dela Arges 9 55
Melhisedec. Cronica Husilor 18, 28,
45, 167, 393, 561.
Melhisedec. Cronica Romanului . 10 11,
12, 14, 19, 21, 26, 32.
Melhisedec. Notite istorice si arheologice adunate de pe
la 48 mAnAstiri 0 biserici antice din Moldova . . 61
Miletici Gh. Stud.ii psihiatrice 63

www.dacoromanica.ro
624

Pag.
Neculc,e, in Letopiseti 17
Pamantul. Revista in Galax?* a d-lui Cialic Eugen, nr
37-38/1933 341, 342,
349.
Papadopulos Kerameus A., in Hurmuzachi, vol. XIII 11
Pastia Scarlat, in Ecoul Moldovei" 22 n.
Roseti Radu. Analele Acad. rem., seria II, tom. XXXI. 189, 190,
191.
Roseti Radu, in Analele Academiei romane, seria II,
tom. XXXII 194 288
Russo D. Cronica Ghiculestilor 108
Samarian P. Ciuma in trecutul romanesc, 1932. . . 38, 40,
42, 103, 107, 108, 112, 113, 119, 130, 153, 162,
195, 197, 198, 273, 308, 310, 311, 312, 317, 344,
354, 376, 421, 423, 520, 523.
Samarian P. Mavros Nicolae, in Revista Stiintelor me-
dicale, nr. 4, April 1934 534
Samarian P. Din trecutul Medicinei veterinare. Bule.tinul
Asocia.tiei medic, veterinari nr. 7-8/1933 541
Samarian P. Istoria oraSului Calarasi 79 89,
103, 129, 196, 348, 500, 547.
Samarian P. Pornpei. Topografia doctorului Const. Ca-
racas 102, 112,
118, 121, 126, 133, 136, 138, 141, 145, 149, 171,
201, 257, 294, 295, 304, 351, 352, 363, 373, 378,
379, 404.

rare, anul XXII . . . . ..... .

Stirbei Barbu. Raport catre Kiselef, in Convorbiri lite-
.
348, 349, 424, 437, 438, 459, 492, 519.
. 238, 344,

Timus Gherasim. Dictionar aghiografic 56

Ureche A. V. Istoria Romanilor, 13 volume. Este citata
in fiecare pagina a acestui volum.
Ureche A. V. Istoria scoalelor, vol. IV 477, 478
Vartosu Emil si Vartosu Ion. Asezamintele Brancovenesti.
O suta de ani dela infiintare, 1938 ' 68 69
Wolf Andreas. Beitrage zu einer statistichhistorischen
Beschreibung des Fiirstentums Moldau, 1805 . . 164, 351
Zosin Panait. Miscarea si asistenta alienatilor din Ospi-
ciul M-rei Neamt. pe 1904, in Spitalul", 1904 . . 61

www.dacoromanica.ro
 CONTINUTUL VOLUMULUI
Pag.
Prefata 5-8
Evolutia Ideii de asistenta' in trecutul romanesc . 9-15
Asistenta misticä, religioas5 9-10
Asistenta din initiativa domneasa sau din ini-
tiativg particularg 10-14
Frätille creqtine i asistenta mutua/A, breslele 14
Asistenta de stat 15

CAPffOLUL I.
I. Asistenta saracilor 16-40
Säracii 17
Mizerii §i miáii invalizi de r.isboi 17-21
Calicii, nemernicii, cerptorii
Documente privitoare la asistenta sAracilor qi
miqgilor 23-40
II. FratiiIe crestine de asistenta reciproca 41-43
Fratia ciodilor 41-43
III. Breslele i asistenta inutuala 44-52
Fatietatea deja Col pea 43
Origina breslelor 44-46
Docurniente privitoare la asisten pa mutuala a
breslasilor 46-52
IV. Asistenta spitaliceasca 53-202
a. Bolnita 53-59
b. Ospiciik i Azilele . . . 59
Ospicii de oameni cu boli mintale :
Ospiciul Golia 60
Ospiciul marastirei Nearnt 61
Ospiciul dela Sf. Vineri 61
Ospicial dela biserica Dudu . 62
Ospiciul marastirei Särindar . 63-65
Ospicii pela diferite biserici 65-66
40

www.dacoromanica.ro
626

Pag.
Azile pentru säraci oni bätrani :
Ospiciul dela S5n-mitreni 67
Azilul Doamnei &Vasa din Targoviste . 67
Azilui Domnitei Balaqa din BucureSi . 68-69
Azilul din mahalatza Ceazzq David 69-70
Azilul Paharn. Hagi Stan jianu 70-72
Azilul Vornicului Radu-Golesar 72-73
Azilul din Valea Scheilor . 73-74
c. Spitalul Pro priuzis ... .. 73-77
1. Spitale definitive :
Siptalul Co/tea ' 77-107
Spitalul Pantelimon . 107-135
Spitalul lubirea de Oameni 135-155
Spitalul Sf. Spiridon din /asi
Spitalul din Roman
Spitalul din Buzatr
... 155-167
167-168
168-171

2. Spitale de scurta duratà :

Spitalul Obedeanu din Craiova . . 171-175
Spitalul lona.7cu din Slatina 175-177
Spitalul din Tbrgovi§te 177-182
Alte spitale mai putin curposcute 182-183
3. Spitale vremelnice :
Spitale ost4§-e0 184-196
Spitak contra epidemiilor, contra ciumii . . 184-196
Spitalul Sf. Visarion 197
Spitalul dela manAstirea Hlince si cet din Ma-
gura lasilor 197-198
Spitalul dela Dudeqti 198-202
CAPITOLUL

REFORMELE LUI ALEX. IPSILANTI IN MUNTENIA

SI REFORMELE LUI GRIGORE GHICA IN MOLDOVA,
IN RAPORT CU ASISTENTA *I SANATATEA PUBLICA.
A. MUNTENIA.
Organizarea.,Epitropiei obstesti a asistentei publice . . 202-216
a, Cutia milosteniei i veniturile ei . . . . . 216-226
b. Strangerea i controlul veniturilor Cutiei . . . 226-238
c. Intrebuintarea fondurilor Cutiei milosteniei : . 238-382

www.dacoromanica.ro
 627

Pag.
Orfanotrofia 238-257
Asistenta särmanilor evgheniti 257-259
III...--. Asistenta väcluvelor särace; a fetelor ajunse la
vrà sta de mgritat; a bätränilot neputinciosi, a
boerilor neputinciosi, a boerilor scgpätati, a
functionarilor esiti la pensie, a invalizilor de
räsboi si schiloditilor din diferite bol' . . 259-267
IV. Asistenta bolnavilor 267-352
Asistenta bolnavilor spitalizati .
. 267
Asistenta bolnavilor nespitalizati :
Creiarea medicului public si organizarea sa-
targ in tirtzpuri normale 268-307
Organizarea asistentei sanitare in timpuri
anormale, in vreme de molime . . . . 307-312
Documente noi cu orivire la epidemiile de ciu-
mä dintre 1824 si 1828 312-322
Organizarea intocmitg de Kiselef oentru com-
baterea ciumei 322-338
Ciuma din Cälärasi si din jud. Ialomita 338-344
Holera din vara anului 1831 344-348
Holera din Cälärasi si in jud. Ialomita 348-349
Variola 350-352
V. Edilitatea l'n raport cu igiena si sgrzgtatea pu-
blicä 352-382
Apa de bäut 353-363
Mg.suri de curgtenie §i de salubritatp 363-373
Alimen'ele 373-376
Leguenele, zarzavaturile si fructele 376-377
Bfiuttzrile 377-378
Halle 378-379
Cimitirile 379-382
B. MOLD ON LI.

REFORMELE LUI GRIGORE AL. GHICA IN RAPORT

CU ASISTENTA SI SANATATEA PUBLICA.
Consideratiuni generale 383
I. Cutia milosteniei si veniturile ei 384-393
II. Orfanotrofia 393-396
III. Asistenta sArmanilor evgheniti 396
IV. Asistenta bolnavilor 397-424

www.dacoromanica.ro
628

Pag.
Asistenta bolnavilor spitalizati 397
Asistenta bolnavilor nespitalizati :
Creiarea medicului public §i asistenta
boina vítor in timouri normale, Cassa Doc.-
torilor 397-423
423-424
Asistenta ,bolnavilor in timpuri anorma/e
V. Edilitatea in rapport u igiena i sànätatea publia 425-432
Apa de bäut 425-433
Alte Imgsuri de ordin edilitar . 430-432
CAPITOLUL III.

REFORMELE LUI KISELEF.

A. MUNTENIA.

I. Organizarea asistentei publice 433-492

Regutamentut Casetor facatoare de bine si de
obqtesc fotos 437-439
Cap. I. intoernirea pentru bate Casele 437-439
Cap. II. Pentru Cutia milosteniei 442-445
Cap. III. Pentru Cutia Orfanotrofiei 445-447
Cap. IV. Spitalele de obste 447-451
Cea dint& modificare a Regulamentului Case-
lor fäatoare de bine obstesc falos . . 451-455
Cea de a doua modificare a Regulamentului
Case/or Patoare de bine. Schimbarea con-
ducerei spitalelor 455-459
A treia modificare a Regulamentului Caselor
fa' chtoare de bine. Desfiintarea Cap. II si
111 din Regulament infiintarea Casei
si a Caselor pub/ice 459-476
Casa milosteniei :
Ajutoare de dat säracilor boeri . 461-463
Pensiile slujbasilor obsteti . . 463-464
Case/e pub/ice:
Orfanotrofia 462-472
Pentru cersetori. Institutul de cersetori. 472-474
Pentru Casele ajutoanelor ce se impärtesc
pela säraci in zile de särbätori mari si pela
biserici i schituri slirace 474.-475

www.dacoromanica.ro
 629

Pag
A patra modificare a Regulamentului Caselor
[d'atoare de bine. Infiintarea Eforiei Case-
lor filcgtoare de bine si numirea a trei Efori
la Eforia Spitalelor 476-580
A cincea tentativá, neisbutitá, pentru modifica-
rea Regulamentului Caselor biatoare de
bine. Impunerea unui Regulament spitalicesc
nelegal . 480-492
H. Organizarea sanitard a Capitalei 492-518
Regulament pentru intrebuinparea qi paza
bunei orgndueli in Politia Bucurestilor . . 492-499
Cap. L Pentru toate cdte privese la cur5tenia
ci inbunajtirea politiei 493-496
Cap. H. Alatuirea Politiei si indatoririle sale 497-499
Incadrarea serviciilor ca personal medical 500-518
III. Organizarea sanitara a tarei. Carantinele . 518-557
B. MOLDOVA.

Reformele lui Kiselef 0. asistenta in Moldova 558-580

I. Casele obstesti fgcätoare de bine :
Casa milelor 559-561
Casa copiilor aflati 561-564
Casa Doctorilor 564
Casa apelor apa väiei Ia.ului . 564
Spitatut SI. Spiridon 564-565
II. Organizarea sanitard a capitalei Moldovei . . 566-674
Regulamentul municipal al oraplui lasi 566-569
Sfatul doctoricesc 570-571
Ord.Feneasca Politie 571

Organizarea sanitard a tdrei. Regulamentul caranti-

nelor 574-580

www.dacoromanica.ro
 GRESELI DE INDREPTAT

Pag. 25, rAndul 12. SA se citeascä : ...pe cAmpiile de

30. 39. SA se citeascA : ...mi§Allor din

44
31,

44,
24. SA se citeascA : ...breaslA de meseria*i
11. SA se citeascA ...dupA ce a inceput
32. SA se citeascA ...Brastvele...
:

, 59 nota 36. SA se citeascA : citeazA...

60, rAndul 5. SA se citeascä : ...gAzduire indelungatA...
70, 2. SA se citeascA : ...cu toate daniile lui,...
74, 4. SA se citeascA ...pAnA la 1646,...
74, 9. SA se citeascA : ...gAseau un refugiu.
79, 18. SA se citeasc5 : ...ctitoria
It 80, dupA rAndul ultim alaugd : Ctitorii cei dintäi ca i cei din
urnai au un singur drept, ace/a de a fi pcniertifi de
arhierei i preorii spitalului la sbinta proscorniclie ori-
decAteori se stujeqte-.
83, rAndul 17. SA se citeascA : ...leat 7240...
84. 7. SA se citeascA : bacul...
89, nota 27 rAndul 16. Sä se citeascä : ...dela 1830 la...
94, 5. SA se citeasc5 : ...care nu trebuia...
nota 1. SA se citeascA ...pagina...
rfindul 1. SA se citeascA : ...1760-1761,...
127, 24. S'A se citeascA : sA fie
133, 15. SA se citeasca : ...Pantelimon...
150, 22. SA se citeasc5 ..,drepturile spitalului...
157, 15. Sä se citeascä : ...tot hotarul...
177, 21. SA se citeascA : ...leu dela...
182, 21. SA se citeascA : ...de leu al TArgului...
198, t 14. SA se citeascA : ...ce li-a fost impusA...
nota 4, rAndul 3. SA se citeascA : ...In 1784...
rAndul '13. SA se citeascA : ...vel Vornic al obtirilor.

www.dacoromanica.ro
 tt..31

Pag. 206, rAn,dul 15. SA se citeascA : ...baston de argint...

40. SA' se citeasc5 : ...Polichronie...
6. SA se citeascA : ...ale Or fanotrofiei...
268, 35. SA se citeascA : ...consultan0 ai
303, 35. SA se citeascA : ...epidemii ivite...
353. 19. Sà se citeascA : mai mare cheltuialA...
515, nota 90, rändul 2, adaugh : Vezi aici pag. 481.482.
, 519, rändul 30. SA se citeascA : ...trebuiau stabilite...
532, 32. Sä se citeascd: ...un nou.

www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA BUCOVINA I. 5. TOROUTIU, BUCURE$11
Linotypiei: MINAILESCU STEFAN §i IONESCU VASILE

Paginator: VOIIIU CONSTANTIN

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro