Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-u-vAN mAR ii
DE
FERDINAND I
REGELE ROIVIANIEI
1889 1922
,
DIN l'UBLICATIME
FUNDATIEI CULTURALE PRINCIPELE CAROL,"
13UCURESTI
1922
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
.00
;;;v1,,(1%), tei#4.4. f,. ),41.14,
114:14r
00,
tust:t. Ifriotatt, 1A44A.4 1, feeta* if).6
00g.,
.r.t. 14-A, 414.416,11,44.4.4.440,
www.dacoromanica.ro
C U VAN TA R. 1
DE
FERDINAND I
REGELE RON1ANIEI
1889 1922
DIN PIJBLICATIILE
FUNDATIEI CULTbRALE - PRINCIPELE_ CAROL"-
BUCURESTI
1922
www.dacoromanica.ro
I
Cuvántare
la
jurAmn.ntul ca Rege.
www.dacoromanica.ro
Chemat prin gratia lui Dumnezeu i vointa nationalA de a fi urmasul
Marelui Intemeietor, care Mi-a lgsat ca santg mostenire simtimintele
cIe iubire i credinta' ale unui intreg popor, gAsesc in dragostea mea
pentru neam, puterea de a pAsi fArrt sovAire spre indeplinirea marei,
dar grelei mele sarcini:
Pi Ida Aceluia pe care Ii plangem toti ca pe un Orinte si
.convingerea c1 numai printr'o neincetatä propasire se poate asigura
vieata trainicit a unui popor, Imi vor fi elitnzä in sfurVirile Mele
,spre a-Mi jertfi intreaga munch' a vietii pentru desvoltarea puterilor
.acestui Stat.
in indeplinirea acestei inalte datorii, pe care o imbratisez cu
neclintith credintA si nestrgmutaLt dragoste, stä cea mai dulce multu mire
-ce o pot dobandi. Printeinsa aduc eel mai mare prinos de recunos-
tintit Aceluia a crtrui amintire e cea mai scumprt legrtturrt intre Tarn si
-Casa Mea.
In rodnica Domnie care face mândria istoriei noastre, primul
Rega al Romaniei a gAsit cel mai puternic sprijin in unirea tuturor
Romitinilor in jurul Tronului ori de ate on Imprejur1ri mari impuneau
datorie. Sunt sigur c, insufletiti de acelas inalt patriotism,
eeast'a
Romnii vor sti si in viitor sä dea Tronului i unirea in cugetare
-5-
www.dacoromanica.ro
vi in actiune, care este singura chezasie a unei sanatoase propasiri
nationale.
Dumnezeu, care dupa atatea grele incercari a binecuvantat munca
acelora cari s'au devotat binelui acestui neam, nu va lasa sa scada.
ceeace cu atata truda s'a dada i va ocroti, cu dragoste pentru acest
popor, munca Mira preget ce sunt hotarit ca bun Roman si Rege s.
inchin iubitei mele Tari.
-6-
www.dacoromanica.ro
II
Cuvántäri
la
Academie, UniversitAti
§i
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la Academia Românä.
-9-
www.dacoromanica.ro
stiintelor si literilor in Romania. De eke oH am avut aceste scrieri
inaintea ochilor, am zarit ca o vedenie minunata icoana Tarii insasi;
licarind alta data ca o scanteie luminoasa pe cerul räsaritean, crescu
de atunci din zi in zi, se mari plina de vlaga si de falä, ca o stea
cu raze limpezi pe malurile Dunatei si tarmul Marei Negre.
Iubitul Meu profesor, D-1 Faun, Mi-a insuflat neincetat dragoste
pentru istoria nationala,.incredintat fiindeä spre a putea sti bine eine
e si, cat pretueste un popor, trebue negresit si mai presus de toate sà
se cunoasca trecutul sau. De aceia M'am indeletnicit de a citi cu multa
luare aminte monumentele noastre istorice.
Datoresc si eu ca toti Romanii o vie recunostinta D-lui Kogal-
niceanu, astazi venerabilul Presedinte al Academiei, care M'a intampinat
en asa de bine simtite cuvinte, caei prin eulegerea ei tiparirea cronicelor
noastre Mi-au usurat apropierea de aceste comori de maH invgaminte,
isvoae nesecate de fapte strdlucite si de mandrie nationala.
Cum sa nu fim oare mandri, and citind acolo despre luptele vite-
jesti si glorioase cu toti cei mai cumpliti ai nostri vrajmasi, cand intalnim
numele i faptele atator Voivozi insufletiti de iubirea de mosie 'Ana'
la jertfa? In toate vremile au trait Romani, si pe tron si in randu-
rile poporului, cari nu au uitat, precum zice Enachita Vacarescu:-
- 10
www.dacoromanica.ro
de cadre midi, dar cu maestrie zugravite, pe care ochiul nu se mac
satura privindu-le. Cate chipuri vii, fapte, legende, cugetari intelepte-
in fiecare din ele!
Atunci am inteles cum si de ce el a insuflat talentul unui Ale-.
xandri, unui Bolintineanu. Dintre toate insa. Mi-au dat de gandit viata
si intamplärile lui Milescu-05rnu1, invatiltorul lui Petru eel Mare,
purtiltorul numelui roman pana in Suedia, unde scria latineste; si pana
in China Tara Chitailor ca sol al Rusiei; si &Ind aceasta? Inteun
timp in care- putini s'ar fi gandit ca in Romania se pot desvolta ase-
menea oameni invätati si .cu inalte destoinicii sufletesti. Apoi daca
doua, trei sute -de ani focul sfant al stiintei ardea cu atata lumini
in tara noastra, din sanul careia se nastea un Petru Cercel, domn
intreg la minte si poet placut, apoi Cantemirii, unul iatoriograf mare,
altul poet nu mai putin mare; un Neagoe Basarab care Malta pe
malul Argesului cel mai maret locas Dumnezeesc, vestit in toata lumea;
cum sa nu punem cea mai nestrarautata credinta in viitorul Orli noastre,
bimicuvantatä .de Dumnezeu, in care nici Impiltrile dusmanilor, nici
intunericul unor vremi amare, n'au putut nabusi isbucnirea geniului
national. Cand privesc inapoi la sirul atator fapte marete pilde si
dovezii vii, ale pUterilor neamului romanesc, cum sa nu fiu mandru
ea soarta M'a adus in aceasta frumoasa tara, inzestrata cu atatea daruri
si cu mare viitor. M. voiu sili dar a invata neincetat, a nfa lumina
si a asculta povete bune, spre a putea fi folositor nouei mele patrii,
care M'a intampinat cu atata caldurrt, aratandu-Mi atata iubire.
0 dovadä not.* cu deosebire magulitoare pentru Mine am primit-o-
astazi prin inscrierea Mea ca Membru Onorific al Academiei. Inca
odata v exprim adanca Mea multumire pentru aceasta inalta distinc
tiune de care Ma voiu sili a Ma' arrtta pururea vrednic.
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la Academia Romanä.
trecut ckva timp, decand n'am mai cAlcat pragul acestui ase-
A.
-- 12
www.dacoromanica.ro
fie ingaduit Mie, succesorul Lui, de a-mi opri pentru o clipa &du!
meu in fata unui alt fiu al tarii, care ca .om de Stat fusese un sfetnie
intelept i un prieten eredincios al Marelui Rege.
In activitatea sa politica, el a avut drept deviza: Salus rei
publicae suprema lex". Principiul calauzitor in lunga lui sedere pe
panAnt Ii fusese convingerea, c adevarata valoare a vietii consta in
.munca incordata, cst numai acela merita cinstea oamenilor care pune
cunostintele i puterile sale in serviciul obstesc.
Pentru dansul cea mai mare satisfactie .era de a munci si a
produce cu .suflet inalt, cu inima curath, cu constiinta nepatata.
Mie, Regdui sau, sa-mi fie permis sa profit de intaia ocazie
pentru a inchina aceste cuvinte de recunostinta vechiului si credinciosului
prieten, D. Sturdza: care fusese atata timp Secretarul general al
Academiei.
Sunt convins cit talmacesc prin aceasta si sentimentele onoratilor
mei colegi.
Irish' nu este momentul de a plange pe aceia cari nu mai sunt;
munca lor, activitatea lor, firea ion, sa, ne fie nourt generatiei de aathzi
si celei de maine, un imbold pentru noua munch', noua activitate.
Ma gasesc dar i cu sentimentul de bucurie plina de nadejde tm
mijlocul D-voastre pentru inttia data ca Protector si Presedinte de-
onoare, i va aduc cu acest prilej multumirile Mele calduroase pentru
demnitatea ce Mi-ati oferit.
In aceste zile de grele griji si de uriasa raspundere, mi-a fost:
o adAnca mângitiere sufleteasca, and am aflat cã sesiunea anuala de.
estimp a fost inaugurata prin proclamarea Mea ca Protector si Pre
sedinte de onoare, i nca prin o rezolutiune cu totul gingasä, aceea
de a primi pe Regina, prea iubita Mea sotie, intre membrii de onoare..
Mandra de aceasta nora demnitate, Ea asistä azi pentru prima oar&
- 13 --
www.dacoromanica.ro
de drept, la sedinta acestui invatat corp, i prin Mine Ea va aduce
vonA, noilor Ei colegi, aline simtita Sa recunostintA.
Una din cele mai inalte podoabe ale unei femei netagaduit este
cultnl frumosului ; el inalta sufletul si purifica mintea ; si blagoslovita
este fiinta care a primit dela natura darul de a talmaci altora c-On-
ceptia frumosului prin pensula sau prin pana.
Poeta pe Tronul rii, pe care cu fala Academia o numara intre
membrii ei de onoare, Redina Carmen Sylva, a calauzit pe nepoatri,
eu dragostea unei mame, pe potecile inflorite ale gAndului poetic si
ale frumosului j Ea a indemnat-O s dea la lumina ceeace de mult
luase forma in sufletul si in mintea Sotiei Mele.
Ultimul imbold trig, pentru a pieta i cu pana, I 1-a dat dra-
gostea ce-i umpie inima pentru frumusetile scumpei noastre taxi.
Ea a inteles farmecul iernii,, cand giulgiul tainic al zApezii acopere
muntii si sesurile noastre. Ea s'a inveselit cu natura intreagA, cand
primavara imbraca campiile noastre cu haina Ion cea inflorita de
mireasA. Apusul soarelui al serilor de varA, ciind scalda holdele cu
razele lui aurii, face sa vibreze si in inima Ei acorduri calde. Pacea
toamnei, and Cel-de-sus revarsa purpura pe frunzele codrului, Ii
vorbeste de dor implinit si de liniste sufleteasca. Mai sunt si antecele
noastre populare, este sufletul sanatos i plin de vieata ce-I .gäsim in
poezia si filozofia poporului nostru, ce au impins-O a inloati pensula
-cu pana, si de aceea am salutat cu atata placere numirea Reginei ca
membru onorar al Academiei.
In anul 1890, cilnd am fost primit in sAnul Academiei, batranul
Kogalniceanu; atunci presedintele ei, Mi-a adresat urmatoarele cuvinte:
«Noi batranii ne ducem, dar salutAm pe junele Principe, ale
carui forte ne vor intineri in restul zilelor noastre si vor imbarbdta
Ia munca pe cei eari raman in urma noastrA»..
- 1J -
www.dacoromanica.ro
Eu unul n'am uitat cuvintele acestui mare om de Stat si de
litere, si daca, interesul viu si necurmat ce-1 port si voiu purta mereu
acestui institut de inaltrt cultura, poate contribui a vii indemna la o
activitate necontenita si o munch' incordata, as saluta cu mare mul-
tumire, daca tinerele elemente, cari inching fortele lor studiului stiintific,
ar 'deveni demnii urmasi ai generatiunilor caH au pus temelia Aca-
clemiei .si. caH au cladit-o, pang a ajuns locasul frumos, sub al calrui
acoperis se intrunesc barbatii de stiinta din toate colturile unde rasuna
frumoasa si mult duioasa limba romana.
. sr], Imam deci necontenit cu gaud curat pentru desvoltarea tot
mai larga a culturii neamului; sa nu crutam nici timp, nici munca
pentru a cunoaste at mai aminuntit istoria luicalauza nepretuitrt
pentru a ne cunoaste pe noi Inne;sii cultivam, sit pastram cu
sfintenie si gelozie limba noastra, sit ne indeletnicim a-i da in scrierile
noastre si in vorbire chipul cel mai curat; sit ne ferim de strainisme,
in locul carora vom gasi in bogata comoari a limbii, vorbe romanesti.
Lucrttnd astfel, nu numai cii facem opera culturala, implinim si
un act de patriotism.
Academia are frumoasa menire de a da pilda cea buna in aeeasta
privinta.
Dar si stiinta adevarata, stiinta de care deja Confucius spunea
inteuna din maximele lui, ca nu cunoaste hotare, stiinta care nu
cunoaste etate i nici numarrt ani, caci trieste Para sfdrsit, gasi-va,
sunt sigur, ca totdeauna, asa si in viitor, limanul ei sfant sub aripele
materne ale Acaclemiei.
Ca institutia noastra sit propasiasca mereu inainte, si pe ampul
acesta atAt de vast, sa ajunga a fi tm adevarat focar stiintific, care
sit raspandiasca razele lui -binefacatoare si departe peste hotarele
noastre, aceasta este una din cele mai dulci urari ale Mele.
1-5
www.dacoromanica.ro
Ca fiecare om, ea fiecare popor, asa si fiecare institutie trebue
sá aibtt inaintea ocbilor si inaintea minii un ideal. Stiu bine eh
idealul, când e vorba de stiintä, ramane totdeanna o dorinta, dar prin
munch' incordata, tot vom putea ajunge pA,na, la un inalt grad de
Verfectie i mi se pare ca, faptul ca, inventiunile, descoperirile noua,
ne deschid noutt orizonturi, ne arata ci noua de cercetare, fac stiinta
atlit de atragatoare, i ne imping meren inainte, nepermitandu-ne stt
ne oprim la jumatate drum.
Publicatiunile Academiei, pe cari le urmarese cu mult si via
interes si din cari un numar important are "O valoare reala, imi sunt .
16
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la Academia Românà.
- 17--- 2
www.dacoromanica.ro
si cultura se poate cladi trainic viitorul unei natiuni, a reunit in
cercul restrdns al viitoarei Academii pe barbatii luminati din toate
tinuturile romdnesti, si astfel Romania Mare de azi ti gasia
de o jumAtate de secol patria comuna sub acoperisul tAnarului
.asezamAnt.
Arunednd privirile asupra istoriei noastre, ramdnem uimiti cum
neamul romdiesc a putut iei biruitor din atAtea greutati, din at:Lea
primejdii, s.i cum n'a fost inghitit de prApastia ce adeseori se deschidea
in drumul lui. Citind si recitinci Insai .Pbezia populard gasim elieea
Acestei eNtraordinare puteri de impotrivire. In doinele si antecele lui
se oglindeste toad dilierea, aeestui. pbpo'r, ';chre cdatAta trudd s'a luptat
cu vremurile intunecate ce stdnjeniau zborul lui spre soare, dar in
clipele de cele mai negre restriste, tot din poezia populatd tragea
nadejdea intr'un viitor mai fericit; in ea gasia forte nourt cari ii
imbarbatau in lupta .uriasa pentru existentai In ea se putea citi, ca
.
1.8
www.dacoromanica.ro
credincioasa a limbii si a culturii nationale, in timpul cand interne-
ietorul Dinastiei atat de strans legat de institutul nostru stiintific, Ii
inchina toata Munca pentru castigarea neatarnarii si cladirea Regatului,
sprijinit fiind in opera sa de o pleiada de' barbati luinati, dintre
cari un numar insemnat a fost podoaba acestei invatate adunari,
Dumnezeu a binecuvantat munca Domniilor-voastre atat de ralitoare
pe terenul istoric, stiintific i literar. Semintele aruncate cu credinta,
si cu dragoste in ogorul intelenit al culturii romanesti, in curgere de
jumatate de veac, si-au adus rodul insutit. Tar lupta pentru unitatea
limbii ne-a condus, prin vitejia ostasului roman, la sfiiramarea grani-
telor vitrege clintre frati si la intregirea Statului Roman in hotarele
sale firesti, pand la marginile graiului romanesc. Doina de jale'a marelui
poet Eminescu:
19 -
www.dacoromanica.ro
cu atAta spor in domeniul papic al culturii unitare romane, ne va da
0 in viitor pilda inaltatoare a unirii tutulor la munca pentru trainica,
wzare a Romaniei Noua pe care ne-a daruit-o Dumnezeu.
- 20
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
- 21
www.dacoromanica.ro
muncit pentru pregatirea infaptuirii celor de azi. Cat despre mine,
stiti ce calda iubire port in. inima Mea Academiei Române. Va Imre-
dintez i voi 'Astra si in viitor intreaga mea iubire i ca. voiu face
tot ce-mi va sta in putinta pentru a o mita la greaua, insemnata si-
pretioasa opera ce va avea de indeplinit.
- 22 -
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la Academia Romãna.
www.dacoromanica.ro
ritul national si a fost initiatorul acelei ,miscari, ale earei consecinte
neprevazute poate de ansul au fost toate evenimentele mari,
cari s'au perindat in vieata nJIrii1 pAnrt ce am ajuns in zilele noastre
la infaptuirea unitatii noastre nationale.
Ma folosesc de acest prilej spre a va reinoi sentimentele Mele
tie dragoste pentru Academie si viul interes cu care urmaresc lucrarile
ei, sentimente ce am mostenit, ca o placuta datorie, dela neuitatul Men
Hiicluiu si pe care stint sigur c i fiul Meu le va 'Astra atunci cand,
odata, el va ocupa scaunul ce'l ocup aci.
Din tot sufletul fac cele mai calde urtiri pentru prosperitatea
Academiei Române.
4-
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la, punerea pietrii de temelie a palatului
UniversitAii din Iai.
25
www.dacoromanica.ro
Universitatea, al carei falnic plat 11 inaltam astazi, este deja urr
vechiu asezam'ant in aceasta Tara. Fara a mai aminti inceputurile pe
cari ar trebui sa. le rascolim in toatä istoria vremurilor trecute, sunt
60 ani de cand ea a fost desavarsit alcatuita cu caracterul de inva-
tamiint superior e general pe care, de atuncea incoace, nu 1-a mai
perdut.
Desigur u cladirea, ori at de mareata, face meritul unei scoale.
Munca incordata i dragostea adevarului, acea flacara nemistuita care
insufleteste pe scolar si pe invatator, au facut s iasa descoperiri mi-
nunate si frumuseti neperitoare din cele mai smerite lacasuri. Dar, in"
vremurile noastre si cu desvoltarea stiintelor experimentale, cladirea
inzestrata cu toate trebuincioasele stiintei, are si ea partea ei insemnata,
in raspandirea i propasirea culturii.
Gandul d'a inalta acestei Universitati tin palat vrednic de (lama
nu este nou. La intruparea lui au lucrat multe sarguinte, multe bune-
vointe. Astazi el se -faptueste, si ziva in care nadajduim sa sarbatorim
desavArsirea lui nu este departe.
Regele este sigur ca din acest palat, in care se vor despica tainele
stiintei si se vor propovadui cu intelepciune adeva'rurile neperitoare, cad
sunt temelia neclintita a Statului, toate iMpodobite cu acel cald,patrio-
tism fiira de care viata nu are pret, von esi noile generatii otelite pentru
mama menire &mita' acestei Tani.
Cu noile generatii, intep zi si rog pe Cel A-Tot-Puternic ca
acea zi sa vina at mai tArziu voi avea si Eu sa aduc prinosul
Meu de munca pentru intarirea:, inaltarea si propasirea scumpei noastre
Rom Anil.
23 Mai 1893.
26
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la inaugurarea Universitätii romane0i.
din Cluj.
www.dacoromanica.ro
Socotesc cà rare ori acest nobil sfat a fost mai potrivit ca in
imprejurarea de fatil.
Ca un curat prinos al inimilor noastre recunoscatoare, ridice-se
dar, duioasa $i swenitü, inchinaciunea noastra catre vestitorii, inainte-
mergatorii $i fauritorii acestei zile de &lie; care sllixitii i din veac
adormitii mucenici ai neamului acestuia, $tiuti $i nestiuti, mari $i mt-
runti, Ca si care acest nemuritor sober de morti ai rasboiului din
urma. Caci daca bucuria de asthzi e numai a noastra, a celor ramasi,
meritul e al Ion, al celor du$i, al tuturor; dela Mihai, izbavitorul
dintru'nceput, dela marii ostasi ai gAndului $i faptei române$ti de aici,
strajeri neadormiti ai limbii $i legii, pana la cel de pe urtna cioban
plugar sarac, cari au pastrat cu indaratnicie patrimoniul national,
toti, dar absolut toti, au partea lor in opera de astazi, in stralucita
minune a Romtiniei Mari, in hotarele Daciei Traiane, pe cari nu le-a
fost harazit s'o vada, dar care, fara truda i jertfa lor de fiecare
n'ar fi fost cu putirrta.
Cand viteaza Mea armata s'a aruncat peste munte, ea a putut
-gäsi astfel in energia poporatiei $i in con$tiinta ei de nearn sprijinul
moral ,necesar biruintii; iar and pe urma ostilor biruitoare au des-
alecat dasealii $i carturarii regatului Meu, ei an aflat nestinsa vatra
de foe sacru pe care rom?inimea ardeleana vestala, credincioasit
ii pastrase prin veacuri.
Cuvine-se dar, cu adevarat, srt-i unim pe toti in aceea$ ,binecu-
vântare astitzi, impreun'a eu vitejii cari eu Angele lor generos, au scris
$i pecetluit, dupa datina, hrisovul staptmirii noastre vemice fain aceste
mandre tinuturi. Binecuvantat $i slava In veac fie numele lor!
Rod al acelora$i straduinti e $i Universitatea româna, 'pe care o
inauguram astazi aicL
Aici, in acest ora$, care sub stapttnirea de ieri ajunsese centrul
.- 28
www.dacoromanica.ro
conceptiei maghiare in Ardeal, fosta Universitate ungureasca, intemeiatI
in buna parte si cu banul romanesc, si de forma cu cele mai dulci
fagaduinti de toleranta cursurile erau sä fie paritetice a devenit
in curand focarul gandirii maghiare exclusiviste fata de orice alt sen-
timent national. Nicieni, poate, nu s'a simtit mai nemilos pumnul
stapanirii trecute pe sufletul romanimii, ca in Clujul unguresc cu
Universitatea lui.
Dumnezeu insa n'a ingaduit ca aceasta unealta cruda sa-si vada
scopul indeplinit. $i iata, prin vointa acelor puteri misterioase, cad,
pot fi intarziate dar nu zadarnicite, se desface astazi, ea un semn
luminos al idealului nostru infaptuit, templul senin al invataturii si
iubirii de patrie, Universitatea romaneasca a Clujului romanese.
Teri inch', datoria catre neamul romanesc era deslusita: infaptuirea
unirii nationale. Astazi, prin marirea teritoriului si prin inglobarea in.
Statul roman a untri insemnat numar de cetateni, cari, apartinand altor
neamuri, reclama dreptul de a tea pe pamantul care i-a nascut, pro-
blemele politice, sociale i economice au crescut mult si in aceiasi
masura s'au inmultit indatoririle tuturor acelora cad sunt chemati a
juca un rol in vieata Statului.
Nu numai dupa forta bruta sau dupa numarul baionetelor, nici
dupa, intinderea teritoriului, se masoard puterea unui Stat modern, ci
mai cti seama dupa gradul culturii sale intelectuale.
Prin stiinta si lumin putem numai intari prezentul si pregati
temeliile unui viitor rocinic.
Precum in ordinea vietii materiale spiritul pune in miscare ma-
teria, asemenea si in ordinea vietii sociale forta unei natiuni creste prin
impulsiunea desvoltarii sale morale. $i eine oare poate da aceasta im-
pulsiune mai eficace decat creerul unei natiuni: Universitatea.
Cuvantul Universitate Omnium scientiarium, universitas ne-
_ 29 -
www.dacoromanica.ro
-spuno menirea ei. imbrätisand tot domeniul gandirii, la ea, ea la un
izvor nesecat, alearga tineretul studios ca sa-si potoliasca setea .]sa de
luminä si de stiintä, si en .cat ea se va ridica mai sus pe aripile lu-
minoase ale cugetarii, eu atat mai bogat, mai limpede si mai binefa-
-cator va curge acest izvor.
Astfel apare in vieata Statului tniversitatea in puterea rolului
ei atat de inalt, atat de nobil, nu de a scoate un numar cat mai mare
de titrati nu cantitatea, ci calhatea este factorul important ci de
a forma generatii de oameni de caracter, insufletiti de vederi largi,
patrunsi de iubire de Patrie si de dragoste de invatatura si de munca,
dornici de a pune energia si capitalul lor de stiinta in slujba acestei birL
Am ferma convingere ea tanara Universitate romana, ai carei nasi
suntem astazi, va sti sa raspunda in viitor tuturor asteptarilor Mele.
Asezata inter) tara in care diferitele nationalitati au trait fiecare vieata
*lor proprie culturala si intelectuala, in raport cu aspiratiunile etnice
si cu puterile lor civilizatoare, ea are frumoasa menire de a deschide
usile sale tuturor acelora cari au dorinta s. se incalziasca la razele
luminii ei arzatoare, dovedind lumii intregi ca in Romania intregita
stiinta nu face deosebire, carui neam apartine tanärul studios; cu aceeas
-clragoste ii va primi pe toti sub aripile ei materne.
inchinat adevarului, pe cbti de dreptate singurele cari duc la
coneordia intre diferitele semintii ale lumii acest asezamant de inalta
cultura va putea fi de folos neamului i umanitatii, cinstindu-se $i
einstindu-ne deopotriva prin munca sa stiintifica.
Tar ea un semn vitdit al pretuirii i iubirii Mele fata de el si fata de
tinutul care il adaposteste, am hotarit, in amintirea acestor serbari,
a darui un fond de 400.000 lei, a caror dobanda se va intrebuinta
pentru infiintarea pe langa aceastä Universitate a unui Institut penOu
stucliul istoriei ro. mane, atat de vitre;.3,; tratata sub stapanirea trecuta.
- 30
www.dacoromanica.ro
Ufarile daduroase pentru un viitor strAlucit si pentru propzisirea
je calea adevAratei stiinte, ce fac asrazi pentru noul asezthnânt national
de inalth culturiti, le cuprind in cuvintele ce zic din tot sufletul: Vivat,
floreat, erescat alma mater Clusiensis ad seientiae honorem Patriaeque
_salittem !
1 Februarie 192U.
31 -
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la masa ceremoniala data cu prilejul inaugurarii
Universitätii din Cluj.
32 -
www.dacoromanica.ro
si le exprim bucuria si recunostinta Noastra pentru manifestarile lor
de cordiala simpatie.
Cand o fiinta isi face intrarea in vieata, multe sunt urarile ce i
se aduc. In timpurile vechi se consultau augurii pentru a deduce din
semne sacre viitorul noului cetatean. Am auzit multe glasuri talmacind
sentimentele de bucurie i nadejde, am ascultat cu deosebita multumire
fagaduelile imbucurfttoare atat din partea diriguitorilor acestui aseza-
mant de inalta cultura, cat i prin interpretul tineretului, care, cu focul
sacru al varstei lui, se arunea plin de nadejde in bratele larg deschise
ale invataturii. Putem spune cu toata increderea eh horoscopul este cat
se poate de prielnic noului membru al marei lumi a stiintii.
Praznuim astrtzi o zi de curata bucurie nationala romana, dar in
acelas timp o serbare a stiintii, a acestei fiice eterne a luminii, care
in sborul ei intinde aripile sale peste Univers, netinand seama nici de
neamuri, nici de hotare.
tiinta si geniul daca se adapa la isvoarele unei culttni nationale
pastrandu-si cu mandrie in cursul evolutiei lor baza nationala i ca-
racterul lor, propriu trail unde s'a nascut, eundo creseunt, i fiind
productul luminii i purtatorii ce patrund ca razele soarelui 'Ana la
cele mai ascunse colturi, ca si ele devin patrimoniul Universului.
Fie ca i aici in Clujul romanesc, cultura latina s ajunga sa
uniasca in acelas sbor i iubirea infocata de patrie i razele luminii
tiinii cari sa se reverse departe, 'Ana peste hotarele noastre.
1 Februarie 1920-
33 -
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la Cereul studentese Petru Maidr"
din Cluj
34
www.dacoromanica.ro
in voi pe vrednicii conductitori de mdine, (qui, strdnsi uniti in jurul
Fiului Men, yeti mina piida bdrbatilor, cari dridind Itomilnia de i(ri,
ne-au dat BomAnia de azi.
Dacd idealul nostril sfAnt a fost infdptuit in mare parte, ne mai
rämithe a duce la indeplinire transformarea si consolidarea noastrd in-
ternd. Fdrd patriotismul curat, fdrii muncd incordatd, fdrd respectul de
ordine si autoritate si fret credinta in Dumnezen, nu se poate infdptui
nimic mare.
Inima caldd si entuziasmul cu can am fost intampinat aci sunt
or dovadd yddita ca gandul i dorinta noastrd se Yon izbdndi.
- 33
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la inaugurarea Universitalii din CernAuti
- 36
www.dacoromanica.ro
fAti$eaza, pe deasupra sbuciumärilor vietii de toate zilele, n'azuinta
eternd a mintii omenesti catre progres $i adevA'r.
Precum trupul ramane o materie inerta $i nefolositoare fAra
puterea conducatoare a creerului, tot astfel viata economica $i socialA
a unui Stat este lipsita de forta diriguitoare daca n'ar avea la canna'
in toate domeniile mintile luminate ale natiunii; iar lumina ne vine
dela Universitate, caci aici se pregatesc conducatorii tuturor ramurilor
de productiune. i tot de aci, pe cai spinoase $i indelung rabdatoare,
.,pornesc cercetarile pentru descoperirea i utilizarea nouilor forte cu-
cerite dela domeniile necunoscutului. Acei cari avand ochii atintiti_
numai la activitatea practica $i imediata se intreaba ce folos poate
ie$i din lucrarile de $tiinta pura, uita ea daca nu s'ar cerceta tainele
naturii cu indaratnicie $i din iubire de $tiinta, ne-am invarti mereu
in cercul restrans al rutinei, precum prea lesne uità lumea de rand
cui se datorese atatea clescoperiri $5. inventii ajunse acuma la indemana
$i spre forosul tuturor. Munca .intelectuala cheltuita la studiarea pang
in cele mai mici amanunte in orice directiune se rasplateste mai curtmd
sau mai tarziu cu foloase practice de interes ob$tesc. SA cinstim dar
dupa cuviinta aceasta munca isvorita din tot ce este mai inalt in
firea omeneasca.
In aceste clipe earl. pentru UniVersitatea din Cernauti sunt o
serbare de inalta bucurie in onoarea $tiintei i a studiului, sa nu
supunem unui cuget critic ceeace a fost aci inainte de azi, sd nu
ingaduim unei umbre sa intunece veselia momentului. Trecutul apartine
istoriei, sà indreptarn deci privirile noastre cu incredere spre viitor,
Totu$ $i in .trecut era in fosta Universitate un colt de unde raze
luminoase s'au raspandit i asupra Romaniei de ieri. 1N-u sunt putini
preotii $i vladicii din vechiul Regat cari s'au intors dela Cernauti in
4ara Romaneasca cu un_ capital bogat de invdtAturd crestineascd predatä
37
www.dacoromanica.ro
si in limba strAmosea.=cA, si asa facultatea teologicA greco-ortodoxA
este lantul care leagh trecutul cu prezentuF.
SA nu uitilm insA pentru viitor CA nimic nu se poate face viu
si trainic in viata unui Stat cleat pe temelii nationale, si de aceea,
pe 41E10 ]nunca stiintificA de ordin general, o preocupare deosebitA
a studiilor inalte universitare trebuie sa fie eunoasterea tArii si
poporului sAu. i intr'aceasta, usoarit si plAcutd vi este sarcina, pentrucA e
prea frumos acest cap de Ora si vrednic poporul care o locuieste
dela descAlicatul Moldovei, care de aid s'a thtit pAnA la Nistru, Dun Are
si Mare.
Sunt bine incredintat ea prin activitatea d-voastre yeti scoate la
ivealA si spori tot ce este frumos si nobil in sufletul tineretului studios
si ca yeti forma nu numai generatiuni cu caracter si folositoare tArii,
dar si cetAteni credinciosi si iubitori de patrie.
Ca un sema al dragostei mele pentru tinerimea universitarA bu-
covineanA, dAruiese suma de .200.000 lei, spre a servi ca prim fond
pentru ajutorarea culturalA a studentilor meritosi dela toate facultAtile
acestei UniversitAti, dupii cum senatul universitar va chibzui mai bine..
Saluttind cu dragoste pe toti profesorii si studentii adunati la
aceastA zi de sArbAtoare culturath, urez din toatA inima: Vivat, floreat,
cre.sTat alma mater Cernoviciensis.
21 Oetffinbrie 1920,
www.dacoromanica.ro
Cirvântare
la masa ceremonialll de la Palatul Metropolitan
din Cerniluti.
39
www.dacoromanica.ro
netezi asperitatile, raspandind cu aceeas caldura razele ei binefacatoare
asupra tuturor, caci ce legaturi pot fi mai puternice cleat adapostirea
tuturor fiilor aceleeas glii sub acelas acoperamant, fara deosebire de
neam si de lege, adapandu-se la acelas isvor de stiinta, muncind pentru
acelas scop inalt, bjnele obstesc. Fie ca tandra Universitate romana
sa-si intinda lumina ei, iubirea adevarului si dragostea de patrie, peste
tot tinutul acesta, in toate partile, dela palatele bogatilor pana la
.coliba taranului si sà contribue si ea prin actiunea sa culturalä, ca
sa se resimtil toti locuitorii din acest «tinut al fagilor>>, ca frati Was-
(TO din aceeas mama, scumpa noastra patrie romana.
Din vorbirile de azi dimineatil am dobandit convingerea c atat
prOfesorii cat i studentimea, intelegand acest rol de infrgtire, isi vor
pune toata ravna patriotica, tot sufletul kr cald de. dasc51 Si tot en-
ruziasmul tiReretii, in aceasta nobila misiune.
Viitorul se deschide deci inaintea noastra in colori vesele si sa
dea Domnul ca opera inceputa azi sä fie binecuvantata, de genera-
tiunile ce vor urma.
Cu aceasta ferma convingere ridic paharul Men pentru propäsirea
Universitatii din Cernduti si a tuturor membrilor ei.
24 Octumbrie 1920
- 40
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
'Surd mult micat atat de cuvin tele calde ce Mi-ati adresat, cat
de ideia ce ati avut de a dezvali chipul Meu cu aceasta ocaziune a
.solemnitatii inaugurarii universitatii din Cernauti.
As fi foarte fericit dub,' prin figura Mea pusa, pe panza, va va
putea vorbi spiritul ca care Eu privesc noua Universitate; spirit de
dragoste i de incurajare; spirit care cunoa0e istoria acestui colt de
paraant romanesc, care a sangerat mult, pe care s'au purtat lupte
grele in trecut i care tot prin lupte grele a fost realipit la Patria-
Muma; realipit pentru vecie; realipit prin dulaul care a trait in con-
tiinta nationala a acestui popor, care a tiut sa-1 pastreze viu timp
cle mai bine de 100 ani, cat a fo'st sub stapanire straina.
Fie ca toti fiii acestei tari sa invete i sa se insufle din acest
41 -
www.dacoromanica.ro
spirit, care este cel mai tare scut in viitor, contra oricarei incercAri
de distrugere a aceia ce prin sAnge i sacrificii a fost zanaislit.
Dacil acest chip al Meu ar putea vorbi in acest sens intotdeauna
as fi fericit.
24 Octombrio 1920.
- -12
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
43
www.dacoromanica.ro
versit4ii din Cern/4i si tot astfel s'a fie i in viitor, aceasta este
urarea ce v aduc azi din adâncul inimii. $i pentru a da o mai mare
tgrie acesta urri, s o confirmAm prin obiceiul studentesc.
24 Octombrie 1920.
- 44
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
45
www.dacoromanica.ro
tie cunoaste mai bine frumoasa noastra tara, bogatille si resursele ei
menite a milli din ce in ce mai mult desvoltarea ei econornica.
Rnultatele imbucuratoare dobilndite pttna acum prin activitatea
D-voastra sunt o chezilsie sigura ca Societatea geografica nu se va
opri pe calea apucata si va merge inainte tot cu aceias rftvna, aratand
prin luerarile ei mijloacele de a trap folos din ctimpul stiintific si
economic inca neogorit, ee mai zace inaintea noastra. Din partea mea
va pot asigura cit voiu urma eu acelas interes propasirea societatii
noastre, careia apartin deja de un mare fulmar de ani si ca o voiu
sprijini i proteja, asa cum a facut Augustul men predecesor.
Multumindu-va din suflet pentru cuvintele cattle cu care M'ati
intitmpinat si facAnd urtrile cele mai bune pentru o tot mai inflori-
toare proptsire, declar sesiunea deschisa.
2 Mai 191:1.
- 46 -
www.dacoromanica.ro
ILI
Cuvántári
la investituri bisericesti
§i
Hrisovul
pentru Biserica Mântuirii"
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
- 49
www.dacoromanica.ro
Prea Sfinfrite Pdrinte,
50 --
www.dacoromanica.ro
Prea Sfinfite Parinie,
La Arges vei avea in grija Prea Sfintiei Tale acel maret mo-
mument al artei noastre nationale, unde alaturea de slavitii Voevozi
-din vremile batrAne se odihnesc ramasitele scumpului Meu Unchiu
ale 'Reginei Elisaveta. Mormantul lor va fi de-apururea pentru po-
porul romanesc un simboL de trainicie a Dinastiei, liber aleasai de
.dansul si cu adiinca dragoste faurità de El, intaiul Rege al Romaniei,
.care a fost chemat de glasul unei natiuni indelung sbuciumate si din .
51
www.dacoromanica.ro
ciosilor, cu neadormitg priveghere, cercetiindu-le nevoile i suferintele .
si aducAndu-le Ong in cel din urmg satisor sfatul cel bun, alinarea
si increderea.
In acest chip, vaza i insemngtatea Sfintei noastre Biserici na-
tionale se va inalta cu o noug strglucire, ca in vremile de credintg
si mgrire.
Multumindu:vg pentru asigurgrile de devotament ce-Mi aduceti
Mie si Familiei Me le, va" dorese din inimg o lungg si fericitg pgstorie-
ii vg rog sg duceti tuturor poporenilor din Eparhiile Prea Sfintiilor
Voastre salutul meu miscat si 4sigurarea adancei dragoste a intregei
Me le Familii.
6 Tu lie 1018.
52 -
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la investitura Mitropolitului Primat Dr. Miron
Cristea si infarirea Mitropolitului Vladimir de Repta
al Bucovinei si Ignatiu Php Episcop al Araclului.
- -53
www.dacoromanica.ro
a Sfintei Biserici autocefale romane, cu vie multumire Ti-am.. inmanat
dupa vechile datine toiagul arhiepiscopal ca sa oblacluesti cu .dragoste-
si ingrtduinta turma ce-Ti este incredintata.
Aceasta veche Mitropolie a Tarii Românesti, sub ocrotirea careia
se aflau si bine creclinciosii fii de peste munti in timpurile marilor
Domni munteni, Ii cheama din mijh;cul fratilor impilati pAna, acum
sub mita, straina, pe purtatorul .ctirjei sale mitropolitane.
Te poti mândri, Ina lt Prea Sfintite Parinte, de a fi urmasul
atator mitropoliti evlaviosi cari an fost podoaba acestui scaun arhi-
episcopal. Barbati ca Grigorie, sub a carui Vladicie s'au talniacit cele
12 mince si mai cu deosebire Antim, care 'Astoria in fericitele
vremuri ale lui Constantin Basarab Brancoveanu, incalzind pe fiii lor
sufletesti cu cuvântul si invatatura evangheliceasca, au dat Mitropoliei
din Bucuresti un renume care stralucia si peste hotarele Ora
Chemat la scaunul mitropolitan, Ina lt Prea Sfintia Ta, ai pirsit
o eparhie draga inimii Tale, al carei conducator sufletesc ai fost In
timpuri grele de lupte nationale, dar si in clipele cele mai inaltatoare
ale neamului. Urandu-Te pe scaunul arhiepiscopal al Ungro-Vlachiei,
ai frumoasa menire de-a infaptui politica religioasa a lui Mihai Vi-
teazul, care prin infiintarea Mitropoliei ortodoxe dela Alba-Iulia tintia
sa apropie si s uniasca bisericeste toate tArile românesti.
De atunci pân iii zilele marete ale unirii, ce Atotputernicul
.ne-a daruit sa le traim, clerul de peste munti in timpul luptelor grele
ei suferintelor de martin i. a stiut s pastreze, alaturea cu sMnta candela
a credintii stramosesti, flacra nesting a vietii si simtirii nationale.
Aceasta dI alegerii Intiului Mitropolit Primat al Romaniei intregite
o deosebita semnificare.
Sunt incredintat c chemarea halt Prea Sfintiei Tale va aduce
roade fericite pentru organizarea temeinica i unitara a Bisericii ro-
- 54 =
www.dacoromanica.ro
mane, precum si pentru intdrirea credintii, isvorul nesecat al faptelor
hune si al indltdrii sufletesti.
Din tot sufletul Iti urez o lunga si rodnicd activitate arhi-
pastorald.
- 55
www.dacoromanica.ro
Prea Sfintife Peirinte,
- 56
www.dacoromanica.ro
Hrisovul
pentru Biserica Mântu irii"
Biserica Nantuirii
pe care suntem datori srt o ritlicAm in capitala tuturor, Rom:Thilor, ca
semn de multumire pentru ajutorul eelui Prea Malt si ca simbol al
unitAtii suf1ate0i a intregului neam si vesniea pomenire celor rAposati
pentru infAptuirea Romaniei intnite.
01
www.dacoromanica.ro
Iar intru aeeasta slujiasca-ne de pilda bunii nostri stramosi.
Pi Ida sA ne fie Stefan eel Mare si Sfant, care dupd lriarea Chi lieir
multumi lui Dumnezeu, datatorul biruintii, prin. ridicarea Monastirii
Patna, de unde a purees atata duh intdritor in vremile noastre de
restriste.
Pi lda sa ne fie fAuritorul unitatii noastre politiee de acum 318--
ani, viteazul Mihai Voevod, a carui mand s'a desclestat de pe sabia-i
fulgerAtoare, ca sa punA o nouA §i puternicA piatra de temelie Mitro-
poliei Romanesti din Alba-Iulia Ardealului, drept multumire Celui
Prea Ina it pentru biruinta indreptatitei sale lupte.
Pi Ida sA ne fie Matei Voevod Dasarab, care a semanat pamantul
Tarii cu locasuri Dumnezeesti, ca multumire Celui de sus pentru aju-
torul dat intru apararea sfintelor sale nAzuinte. Iar aceste lacasuri
inchinatu-le-a el sfintilor mucenidi ostasi in constiinta dreptei jertfiri
a ostenilor
Pi lda sa ne fie tot sirul de stramosi, intemeetori de lacasuri
dumnezeesti, pentru binefacerile primite de sus.
In sfarsit pildd sA ne fie raposatul Rege Carol I care si-a unit-
gandul cu vechii ctitori, aducand la noua stralucire minunile dela
Arges si Trei-Erarhi. Caci sufletul si jertfa biruitorilor dela Plevna
s'au adAogat in temelia si la frumusetea acestor altare de 'rnultumire-
si proslAvire a Stapanului tuturor.
Noi poporul roman am avut fericirea a conduce Tara la infap-
tuirea visului de aur al stramosilor: Unirea sa intr'un singur Stat.
national.
Deci i sfanta biserica, care dorim a se inAlta intru amintirea
acestui stralueit eveniment se cuvine sA fie un monument vrednic de-
telul maret ce l'am atins si opera tuturor Romanilor, ca un simbol
al unitatii de neam si de credinta.
58
www.dacoromanica.ro
Neamul intreg si-a incordat vAnjoasele-i brate pentru IndepIinirea
scumpului sAu ideal national: neamul intreg se cuvine sa-si arate-
recunostinta eAtre Dumnezeu dela care ne vine toate darurile, ridi-
candu-i altar de inchinare, pe care ni-1 inehipuim ea o podoaba a
gAndului artistic romAnesc,
Tar pentru fericita intrupare a acestui gAnd al nostru si pc .
temeiul orAnduirilor canonice cer Prea Sfintitului Sinod al Bisericii
strarnosesti, inalta sa binecuvAntare, spre a se putea incepe pregatirile-
pentru ridicarea acestei Sfinte Biserici.
Si Domnul va rdsplAti celor ce iubesc buna podoaba a casei sale..
59
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
www.dacoromanica.ro
polia neatArnata infiintata de dânsul s cuprinda pe toti ortodoxii dirr
Ardeal i Bucovina, noua ne-a fost dat sa-i vedem adunati inteun
singur manunchiu dela Nistru la Tisa si din munti pana la malul
Dunarii si al marii.
'Minunea visata de stramosi s'a indeplinit, dar datoria noastra este
sa ne aratam vrednici de insernnatatea acestor momente istorice. Si
precum biserica noastra riationala a fost cbeagul unitatli sufletesti in
trecutul atat de apasätor, tot asa trebue sa fie, si cu mai multa putere
acum cand se aseaza temeliile Romaniei intregite.
In acest scop cuvantu1 de ordine care trebue sa ne insufletiascil
este acesta: SA ne apropiem de popor pe toate caile si in toate zilele
vietii noastre. Intre aceste cai, aceia a bisericii si a credintii sta
deasupra tuturora, pentruca sub aripile binefacatoare ale bisericii se
adapostesc sufletele noastre. Ea ne intAmpina, la intrarea noastra in
vieata, ea ne petrece cand am inchis ochii pe vecie, ea ne binecuvin-
teaza, in ziva cea mai sMnta a tineretii noastre si tot ea ne mAngae
si ne intarete in ceasurile cele mai grele ale traiului nostru pe pamitnt.
Insufletirea cu care ai fost intampinat din partea tuturora cu
prilejul sfintirii arhieresti in mareata Catedrala a Sibiului este semnul
cel mai vadit al increderii ca vei rdspunde pe deplin la inalta chernare
de pastor sufletesc a crestinilor ortocloxi de peste munti.
Din toata inima va multumese pentru marturisirile de dragoste
si devotament ce Ne-ati aratat Reginei, Mie i Familiei Me le, urandu-vg
multi ani de fericità si rodnica arhipastorie.
17 Iunio 1920.
61
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la investitura Arhiepiscopului Gurie al Basarabiei
si a Episcopilor Iosif al Caransebesului si Roman
al Oradiei Mari
62
www.dacoromanica.ro
osi mai frurnoasa si mai puternicd dupa intelepciunea si puterea .care
ne sunt hdrazite dela Dumnezeu.
63 -
www.dacoromanica.ro
care desi lipsia de scoalA si de bisericA nationala, a stiut sa prtstreze,
ascunsa" in jurul vetrii sale, limba i datina romaneascg.
Din mila Domnului, acum nu mai este eine sit pung, bete in
roata româneascA precum spunea unul din ultimii arhiepiscopi strrtini
ai Basarabiei, cand Ina lt Prea Sfintia Ta te siliai sit tiprtresti si sit
rAspandesqi lumina sufleteascrt in limba nationala, pentru care ai su-
ferit si surghiunul din Basarabia. Sunt bine Incredintat ca impreuna cu
intreg clerul ortodox iti vei da silinti si mai man l. pentru readucerea
la limba nationala a atator sate si oameni cu nume vechi romanesti,
cari prin sila imprejurarilor si-au pierdut grainl stramosesc, apropiind
cat mai mult sufletul lor de sufletul nostru si intarind pentru vecie
sMnta unire intre cele doua maluri ale Prutului, aclama0. cu atata
insufletire acum trei ani de Sfatul Tarii, pentru miirirea si tAria in-
tregului neam romanesc, deapururea nedespa'rtit.
64 --
www.dacoromanica.ro
irasplatä binemeritata pentru munca ce ai desfasurat intru apararea\
drepturilor acestei strávechi episcopii romane, ramasä vaduvitd de arhi-
pastor timp de peste doua secole. Dupa o vieata intreaga de suferinti
si de apriga inpUt pentru drepturile nationale incaleate sub vitrega
putere straina, Ti-a fost sortita multumirea de a fi alesul care va
pune din nou temelia acestei episcopii, renascuta dupa veacuri de umi-
linta si ritbdare a blandului si harnictilui popor roman din spre dmpia
Preci Sfintiti
65 -
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la investitura Episcopilor Vartolomeiu al Milani-
cului si Noului Severin si Visarion al Argesului
- 66
www.dacoromanica.ro
nationale. Cercetand poalele muntilor i vgile raurilor vei gäsi un
popor care si-a pgstrat vechile sale traditiuni, vei intalni atatea frumoase
mgngstiri si schituri, cari ne vorbese de evlavia vechilor Voevozi
si de credinta neamului, precum si numeroasele pajiste ale Oltului
adgpate de sangele eroilor, caH sunt atatea monurnente istorice ale
neclintitei dragoste a Oltenilor cgtre Targ.
Clerul si credinciosii asteaptg in Prea Sfintia Ta un pgrinte su-
fletesc, care, stand neclintit in mijlocul lor, sg-i indrumeze cu dragoste
si cu intelepciune in lupta impotriva atator rele cari ne bantuie.
- 67
www.dacoromanica.ro
Prea Sfini Parivti,
April 1911.
- 68 -
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
-LT n sentiment de legitimd bucurie umple azi inima Mea and Iti
incredintez dupg vechile datine carja episcopald a eparhiei Vadului,
Feleacului i Clujului, pe care esti chernat sd o conduci.
In 'clipa aceasta solemnd pentru Prea Sfintia Ta si nouii Tài
eparhioti, gAndul nostru sboard inapoi la veacuyi de mult trecute, dar
mereu vii in amintirea neamului rom4n, cand Marele Stefan si Petra
Rares isi randuiau episcopi pentru pgstorirea sufleteascd a binecre-
dinciosilor Români, atilrndtori duhovniceste de Mitropolia Moldovei
Sucevei, care imprästia lumina credintei ortodoxe in pArtile de miazg-
noapte ale Ardealului, intocmai cum fdcea si Mitropolia sord a Ungro-
Vlahiei in 'Agile de miazgzi, pe timpul lui Neagoe Basarab, a lui
Mihai Viteazul i a altor Voevozi insufletiti de dragostea bisericii
nationale pentra Românii de pretutindeni.
69
www.dacoromanica.ro
DupA epoca de glorie a acestor mad. Voevozi, au sosit impreju-
rani din ce in ce mai grele si Romanii din aceste parti au ramas si
ei in bataia tuturor valurilor si a feluritelor persecutii religionse ori
nationale, pAna la ivirea acelui providential arhipastor si departe va-
zritor patriot, Andrei Saguna, sub a cArui conducere Rornânii ortodoxi
de peJte munti au inceput.a-si erAndui episcopiile la cari aveau dreptul.
Anul acesta am avut bucuria a largi opera nemuritorului Saguna
intärind reinfiintarea vechei episcopii dela Oradia-Mare, iar astki cu
-aceeas multumire intarim episcopia ortodoxil cu resedinta in Cluj, ea
urmasit a vechei episcopii din Vad.
Cu vie satisfactie primesc asigurarea ce Ne.dai eh' prin infiin-
tarea acestor nouA episcopii, vom pdsi cAt mai grabnic spre acea unire
organicA a tuturor ramurilor bisericii noastre ortodoxe, una si nedes-
partita, precum unul si nedespartit este Statul Romaniei intregite.
Sa nu uiram c. marele aguna a luptat mult pentru unirea bisericii
ortodoxe a tuturor Românilor ortodoxi din intreaga fostä monarhie
austro-ungara, din Ardeal si Bucovina. Impiedicarea acestui inalt gaud
a fost numai ambitia de märire a episcopului bucovinean. Prin reali-
zarea de acum a unificgrii bisericii ortodoxe in tot cuprinsul noului
nostru Regat, ne vom face o sranta datorie de iubire crestineascg
patrioticA, si in acelas timp vom aduce cuvenitul prinos de recunos-
tintg marilor nostri Voevozi, cari au purtat Melia ortodoxiei si a
binefacerilor crestinesti, nu numai peste. munti, ci si in tot Orientul
drept credincios.
70
www.dacoromanica.ro
lucrezi pAna acum pentru binele sfintei biserici,. munca neobosita pentru
raspandirea culturii sufletesti, pe care al desfasurat-o o vieata, intreaga
ne sunt o chezasie sigur cit noua episcopie va avea in Prea Sfintia
Ta un vreclnic organizator, care va sti sit cladiasca pe temelii sana-
toase i trainice acest nou asezamAnt al credintei stramosesti si al
culturii nationale.
Intorcandu-Te acuma la scaunul Tau episcopal, Te asteapta o
bogatil, dar totddodata grea activitate in timpurile noastre de grele
incercari morale. Propovaduind cuvAntul -lui Dumnezeu, vei apropia
cAt mai mult pe eparhiotii Tai de biserica; fiind drept i iubitor, vei
intemeia in inimile oamenilor iubirea aproapelui i vei intari respectul
legilor si al autoritatii; diind do vada de crestineasca iubire Care cei
de alt neam i alta credinta, vei contribui i Prea Sfintia Ta la unirea
sufleteasca a tuturor locuitorilor RomAniei, la care toti, dar absolut
toti, fara deosebire, trebuie sit tindem spre binele patriei.
Multumindu-Ti calduros pentru sentimentele de credinta i iubire
pe care Ni le-ai marturisit, Iti urez din toata, inima o lunga si rod-
pica pastorire.
8 Decembrie 1921.
- 71 -
www.dacoromanica.ro
Iv
CuvântAri
i
Scrisori
comemorative §i ocazionale
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la deschiderea expozitiei cooperatorilor
din Bucureti
- 75
www.dacoromanica.ro
nostru, vom vedea ca el ne di mijloace puternice pentru a o dezvolta...
Toate dificultatile pe cari neaparat le intampinam, i cari adesea
ori cer jertfa, nu ne vor infricosa. Insufletit de cele mai frumoase-
nadejdi, va zie: «mereu inainte», fiind sigur cä meseriasul si industriasul
Ii va pune toata staruinta i o harnicie necontenita ca in sfera actiunii
sale, ori cat de mica ar fi ea, sa se execute cat mai bine lucrarea
ce-i revine.
Astfel, fiecare in parte faureste un inel la lantul eel mare care
leaga targul nostru cu industria .noastra nationala ; aceasta va fi,
domnilor, multumirea noastra cea mai intima.
Toti sunteti insufletiti de aceasta scumpa dorinta ; dovada este
sarguinta i ravna ce ati pus pentru reusita acestei expozitiuni ;
foloasele ei vor fi nemarginite pentru rueseria i industrias, caci Ii
dii mijlocul cel mai bun de a-si arata indemanarea, munca i dibacia
sa. Inca o data, va urez bine ati venit, i lucrarea ce ati intre
prins sa vä fie incoronata de. eel mai frumos succes.
29 August 1894.-
76
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
1_4
'./ste o veche si frumoasg traditie in Casa NoastrA ca Fiii ei sti
apuce nobila meserie de osta i s. imbrace uniforma de ofiter la o
varstA inch' tangrd.
Numind asthi, eand implineste 16 ani, pe Fiul Meu Sublo-
cotenent in batalionul 1 vAnatori, Maiestatea VoastrA ati voit ea si
in Dinastia Romanà, a c6rei temelie ati pus-o, acest obiceiu sà devinI
traditional,. inscriind. in cadrele armatei pe intaiul vldstar al Ei, care
s'a n5scut pe scumpul pAmânt al Pirii noastre.
Maiestatea Voastr6 ati confirmat prin aceasta din nou cä, Casa
Domnitoare i Armata sunt unite intre ele prin legdturi indisolubile,
al ciror simbol este Coroana de otel ee incinge fruntea Intâiului Rege
si care e fguritä cu sangele vitejilor si iubirea poporului.
Marei cinste ce i s'a facut astki, tAnarului Ofiter nu poate s.
77
www.dacoromanica.ro
ra'spunda in prezent deck aratAndu-se din suflet recunoscator; pe tiitor
el va trebui s o merite prin silinta incordata la invalaturg, prin
credinta catre Tara si Rege, prin ascultare oarba fata de Capul
Familiei. Ea ii va fi Inca un puternic imbold pentru viitor, ca sä
pasiasca pe calea grea, dar piing de multumiri sufletesti, a datoriei si
abnegatiei, luand drept calauza pe iubitul sau Unchiu.
Cu dragoste Ii va aminti mai tkziu, c6'nd va fi in vksta,
momentul solemn Cand Intâiul Domnitor din Casa Lui L-a condus
c-o mana iubitoare peste pragul copilariei. Adânc misc'at i mAndru,.
aduc Maiestalii Voastre ,sentimentele de iubire recunoscatoare ce umple
in aceasta zi inima Mea de PArinte i cer voie a inchina paharul Men
pentru intemeietorul Dinastiei Romane, ziand, din aancul sufletului
Sa traiasca Maiestatea Voastra».
3 Octombrie 1909.
78 -
www.dacoromanica.ro
Guy antare
n mintea noastra mai traeste vie amintirea serbarii din Iasi, cancl
in vechea Capita la a Moldovei tntiu1 Rege al Romaniei a desvalit
monumentul lui Cuza-Voda, Intiu1 Domn al tarilor unite.
Astazi ma, cuprinde o adânca si fireasca bucurie când, in numele
preaiubitului meu unchiu, pot presida, in orasul vechilor Bani, ridi-
carea statuii lui Barbu Dimitrie Stirbei, uhimul .Domn al Orli de
dincoace de Milcov. -
Cu adevarata multumire sufleteasca salut deci patriotica dumnea-
voastra initiativa, de a aduce inaintea ochilor urmasilor chipul unui
barbat a carui Domnid a ldsat urme trainice in organizarea Statului..
Crescut la mosiile parintesti, in frumoasa Oltenie, in mijlocul
vietil de munch"- taraneasca, s'au desvoltat alesele lui insusiri sufletesti
si s'a format caracterul lui atAt de leal, atat de nobil.
Inzestrat cu o cultuiä sanatoasà, el Se indeletniceste de aproape,
79
www.dacoromanica.ro
in lunga lui viatt administrativg, cu ocarmuirea Orli si caphtg cunostinte
adthici asupra nevoilor .Statului.
Chemat la Domnie in 1849, in niste timpuri asa de tulburate,
atat In lguntru, eta si peste hotare, care au adus si Omit la noi
numeroase armate de ocupatie strgine, el a fost pentru targ, apgrätorul
eel mai dibaci i organizatorul cel mai incercat.
Ca Domn, el lug in mang aducerea la indeplinire a multiplelor
reforme a cgror trebuintg o simtise in lunga sa carierg, care il dusese
prin aproape toate ramurile dreggtoriei.
Opera lui de reforme imbatiseazg toate directiile. Nu rag voi
intinde asupra lor : totusi sunt doug pe care nu le pot trece cu vederea
si care il caracteriseazg in deosebi ca Domnitor intelept.
Judedind, in mintea lui clarg, care patrundea i. viitorul, cg o
tgeinime slobodg, mu1tmit i tare este unul din stalpii cei mai
puternici si siguri ai unui Stat trainic, Vodg $tirbei a depus o neobositg
solicitudine pentru regularea chestiei rurale, prin mgsuri de ocrotire
pen tru munca tgranilor, si a pregAtit astfel terenul pentru reformele
ulterioare.
Algturea cu acestea, s'a gandit si a lucrat cu ravng la reorga-
nizarea armatei. Prin intemeiarea scolii militare, a creat pepiniera de
-ofiteri din care au esit sefii cari au condus aproape treizeci de ani
in urmg vitejii nostri la izbAndg.
Prin infiintarea grgnicerilor, a dorobantilor si a altor corpuri de
trupe, a pus temelia puterii armate de azi. Armata noastrà trebuie
-deci sg-I priviascg cu recunostintg. Ca amintirea lui sh" fie de-a pururea
pgstratä in ostirea romang, M. S. a ordonat ca I-iul regiment, Mehe-
,dinti n-.1- 17 s:g poarte de aci innainte numele de «Regimentul tirbei-
-Veda s.
UitAndu-ne la opera lui de organizare, asa de vastg, ne intrebgm;
80
www.dacoromanica.ro
cum in sapte ani de Domnie, supt apa'sarea grea a ocupatiei strAine
si bänuit din toate pArtile, Barbu *tirbei, a putut sg punä la cale
atAtea reforme prin care, pe thicute, se pregAtia renasterea economicA,
militarg si culturalA a Orli ?
Patriotismul nu stA in cuvitintari sonore si pompoase, ci in
lucrari sistematice si de lungA rndare.
Chipul lui, turnat in bronz, se inalVa acum pe primântul säu
natal al Olteniei, pe care 1-a iubit atht, dar memoria acestui suflet
nobil va sta* pentru totdeauna zugrAvitg in inimile noastre.
Docembrie 1912.
- 81 - 6
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
- 82 -
www.dacoromanica.ro
pilda de abnegatiune ce ne-a 15sat ca o mostenire sfanta; i dacg.
urmezi maxima Lui: «nimic pentru Mine, tot pentru Tarn,» si deviza
Casei Noastre «Nihil Sine Deo», nu vei putea pnsi gresit.
Cu cat cineva este mai sus pus, cu atat mai mult trebue sa
caute a merita märirea la care soarta L-a chemat ; numai acela este
stimat care-si indeplineste credincios datoriile, si dela un Print care
stn., aproape de Tron se cere mai mult de cat dela altii. Nu pot deci
sn Te sfaluese indestul sa-Ti indeplinesti cu sfintenie datoriile Tale
entre Dumnezeu, entre Tara si entre Tine Insuti.
Sfera Ta de actiune este Inca" restransn. Ca toti vlastarii din
Casa Noastrà ai intrat in nobila cariern a armelor; ea este o scoala
pentru Tine, in care Tu trebuie sn" fii intaiul ca exactitate, ca ravna
si ea bun exemplu pentru camarazii Tni. i Tu iubesti meseria Ta
precum iubesc si Eu pe ostasul Nostra i armata. In mijlocul ostirii
am crescut si am trait cele mai bune zile ale vietii Mele, Ii cunosc
nepretuita valoare, ea este scutul si nAdejdea Tnrii si stiu c pe dansa
ne putem bizui in mice moment.
Dar din ce in ce se va lArgi campul Täu de aetivitate pann ce
la urmn vei fi chemat i Tu odata sa" conduci o Tarn intreagn. Cu
cat un Mostenitor al Tronului se pregateste mai din vreme pentru
aceastn chemare, cu plat Ii va fi sarcina mai usoarà cand momentul
va veni. Nu uita nici odata cä un Rege trebue sn fie intiul servitor
al Statului si de aceia Poporul poate cere ca El sn fie pilda in
indeplinirea datoriilor Sale; aminteste-Ti ca" un exemplu rAu dat de
sus poate sà duct un Stat la peire.
In toate Statele moderne Constitutia a creat Suveranului o pozitie
exceptional" ; El nu este responsabil de actele de guvernnmant, are
bet pentru actele Sale o rnspundere moral foarte -grea fata de
Dumnezeu, fatà de Sine si fatn de Tarn si de Istorie. Un Suveran
- 83
www.dacoromanica.ro
are datorii foarte mari cdtre Poporul care I-a incredintat destinele
sale, dar puterea Lui este ingrddita si nimeni nu trebue s'a observe
cu mai multa sfintenie Constitutia si Legile, lucrând cu incredere si
in acord cu Sfetnicii SAL Nu uita eá ei au sareinbi grea, cà asupra
lor cade rdspunderea actelor Suveranului. Mereu la strajd, un Suveran
trebue s vegheze en gelozie ea prestigiul Tarii sa fie pdstrat sus si
nestirbit; insa el nu se poate lipsi de sfaturile consilierilor Tronului,
caci ei sunt organul de transrnitere al pdsurilor, al aspiratiunilor si
al vointei Poporului. A le cunoaste, a le impartasi si a se identifica
cu ele, este una din cele mai inalte datorii ale unui Suveran.
Tu, iubite Carol, vei avea poate o sarcind mai usoard de cat a
Ace lora can au muncit i muncesc inaintea Ta si a caror inima a
batut si bate asa de tare pentru neamul Romanesc.
Esti iubit de popor, pastreaed dragostea ce-Ti poarta; dar in
toate actele Tale nu uita nici odata cd mai lesne se pierde de cat se
ektigd iubirea i increderea unui- popor.
3 Octombrie 1913.
84
www.dacoromanica.ro
Scrisoare
catre Presedintele Consiliului de Ministri
la un veac de la nasterea lui C. A. Rosetti.
5 lunie 1916
- 85
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la primirea medaliei militare franceze din mama
Marealului Joffre
- 86
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la solemnitatea aduc_erii capului lui Mihai-Viteazul
la Mânàstirea Dealului.
87
www.dacoromanica.ro
Dupa trei veacuri de lupte si indelungate suferinte, prin grele
jertfe de sAnge, isbutit-am a-ti aduce la indeplinire «pohta ce ai pohtit» :
Tara-RomAneasca, intreaga si nedespartita oi-a doMndit neatArnarea in
marginile hotarelor pentru care ti-ai dat viata. Dreptatea a invins, iar
jertfa Ta n'a fost in desert.
De aceea ti se inchinA azi, ca eroului lor national, milioane de
inimi romtmesti. Te salutA din cer sufletele miilor de ostasi carora,
jertfindu-si ca si Tine viata pentru mareata idee a unirii, le-a fost dat
sa fie executorii testamentului Tau. Cu noi toti se bucura si sufletele
intAflor Voevozi Basarabi, ale earor ramasite au fost descoperite de
eurAnd in strAvechea BisericA Domneasca din Curtea de Arges ; par'cA
le-a ajuns prea strAmt loCasul lor in zilele noastre, cAnd atAt s'au
intins hotarele Tarii, ai carei intemeietori au fost i ei.
Dea Domnul ca marimea jertfei lui Mihai Viteazul i amintirea
pururea vie a suferintelor seculare ale unui neam intreg, precum si a
rnaretei rasplati prin isbAnda noastra, sä ne fie indeinn statornic spre
inaltarea sufletelor catre acea unire a tuturor, dela mic pAn a. la mare,
in munca pentru binele obstesc, prin care sA putem consolida ceeace
ne-a ajutat Dumnezeu sa cAstigam, caci grea este raspunderea ce avem
fall de trecutul i viitorul neamului romAnesc.
_Tub
88
www.dacoromanica.ro
bogata in fapte de vitejie, se vor shdi mai adanc, in inimile viitorilor
conducatori ai iubitei noastre armate. Voi sunteti bucuria pururea inoita
a ma'retei umbre care va, ocroteste. Vou. va este data credincioasa paza
a acestei sfinte Tamasiti. Fiti vrednici de aceasta mare cinste!
26 August 1920,
- 89 -
www.dacoromanica.ro
euvantare
la masa data In onoarea Generalului Badoglio.
- 90 -
www.dacoromanica.ro
Skngele vgrsat de ele a cgzut pe un pgmknt roditor; poporul
mostru, ngscut din el, este vrednic de cei ce atunci au adus si au apgrat
civilizatia la gurile Dungrii; el a dovedit-o in lupta comun i o va
mai dovedi in opera sa de pace si de consolidare.
Deci cele doug surori au luptat algturi si prin rezultatele obtinute
in lupta comung, au atins acelas tel.
In ce ne priveste, Regina si cu Mine, suntem eu deosebire.miscati
de noua dovadä de simpatie ce am primit din partea M. S. Regelui
Augustul vostru Suveran. Suntem mandri de a purta de azi inainte
Medalia «Al Valore Militari», care strgluceste pe piepturile atator viteji
soldati italieni, i vedem in aceasta o noug si mggulitoare talmgcire
a sentimentelor de prietenie si dragoste, ce hr.gnim in inima noastrg
de atktia ani.
Dac v salutgm in mod atkt de ciilduros, domnule General, este
cg vedem in d-voastrg, nu numai pe reprezentantul vitezei armate ita-
liene, dar si pe vrednicul soldat, care a cubes lauri mai intki la Gorizia
si apoi la Vittorio-Veneto, ca sef de stat-major al Generalului Diaz,
cgruia i-ati fost mkna dreaptg in acele zile hotgritoare.
Sunt interpretul fidel al intregei Mele tgri, aduckndu-vd urkile
cele mai eaduroase pentru tara voastrg, pentru Suveranii vostrii, pentru
frumoasa si viteaza armatà italiang, si ridicand paharul zic din toatg
inima: «Eviva l'Italia et il suo Re».
21 Maiu 1921.
www.dacoromanica.ro
V
CuvântAri
Proclamatii §i ordine de zi
in cursul rAsboiului pentru intregirea
neamului
www.dacoromanica.ro
Proclamatie
la declararea räzboiului pentru intregirea Neamului
Romelni,
R_Azboiul care de doi ani a incins tot mai Rtrans hotarele noastre
a sdruncinat adAnc vechiul asezAmânt al Europei si a invederat cA
pe viitor numai pe temeiul national se poate asigura viata pasnicii. a
popoarelor.
Pentru neamul nostru el a adus ziva asteptatá de veacuri de
eonstiinta nationald, ziva unirii lui.
Dup5, vremuri indelungate de nenorociri si de grele incercAri,
mnaintaii noOri au reu§it sA intemeieze Statul Roman prin Unirea
Principatelor, prin rdzboiul Independentei, prin munca" thr neobositli.
pentru renasterea nationalä.
95
www.dacoromanica.ro
Astazi ne este dat noua sa intregim opera lor, inchegand pentru
totdeauna ceia ce Mihai Viteazul a infaptuit numai pentru o clipa :
unirea Romanilor de pe cele doua parti ale Carpatilor.
De noi atarna astazi s scapam de sub stapanirea straina pe
fratii nostri de peste munti i din plaiurile Bucovinei, unde $tefan
cel Mare doarme somnul lui de veci.
In noi, in virtutile, in vitejia noastra, sta putinta de a le reda
dreptul ca intr'o Romanie intregita si libera de la Tisa OA, la
mare, sa propasiasca in pace potrivit datinilor si aspiratiunilor gintei
noastre.
Romdni,
OStRi,
96
www.dacoromanica.ro
biruinta ca vrednici urma0 ai ostaOlor cari au invins la Rgsboeni,
la Calugareni i la Plevna.
Veti lupta alaturi de marile natiuni cu cafi ne-am unit.
0 lupta apriga va a0eapta. Cu barb54ie sa induram insa
greutgile l cu ajutorul lui Dumnezeu isbanda va fi a noastra.
Aratati-va deci demni de gloria strAbnnä.
Dealungul veacurilor un neam intreg va va binecuvanta i va.
va slavi.
- 97
7
www.dacoromanica.ro
malt ordin de zi
chlre armatà
Ostafi,
pupa sapte saptamani de rasboi, eat timp ati tinut piept vralma-
sului cu barbgtie, asta2i se incinge lupta apriga la granita Orli contra
armatelor inamice earl vor s5. ne cotropiasca. In aceste momente simt
ea o datorie s v reamintesc ea' pamantul dant al :tärii noastre a
fost aparat totdeauna u cinste si yitejie sub Marii. nostri Voevozi si
stropit de sangele striimosilor nostri cari au Mtut pe navalitori.
Astept dela toate gradele ca si acum sf-oi faca cu sfintenie
datoria, aprand cu orice pret pan5, la ultimo, suElare pakia amenintatg.
Nici o unitate O. nu dea inapoi, ci srt-si pAstreze cu oHce pret
pozitiile de luptA; oriuncle inamicul este slab s'a" fie atacatsi respins.
0 pozitiune ce a fost pierduta, sa fie imediat atacata, si reluatà.
Muntii nostri care de mii de ani au fost leagänul Si pavaza
- 98
www.dacoromanica.ro
meamului, sg fle zidul nebiruit unde valurile de otel ale vriljmasului
:sk" se sfarme inaintea vitejiei apiträtorilor; cinstea ostirii i salvarea
patriei o cere.
Inainte deci, cu Dumnezeu i biruinta va fi a noastrà.
Acest Ina It ordin se va comunina imediat tuturor comandamen-
rtelor si serviciilor si se va citi tuturor ostasilor Oni la frontul
de lupta.
- 09 -
www.dacoromanica.ro
Ina lt ordin de zi
&Are armatà
OstaA
100
www.dacoromanica.ro
spre apararea scumpei noastre Tani, sä duceti drapelele romane la
isbAndl-
Aduceti-va aminte ca va luptati pentru pamantul striimosesc,
pentru eopiii si parintii vostri, pentru fratii vostri de dincolo de hotare,
ca prin biruinta le yeti pregati un viitor mai fericit.
Va salut azi cu recunostinta si en incredere in viitor i urandu-va
ia toti, ofiteri, sub ofiteri si soldati, un an bun si incununat de lauri
va spun:
Inainte cu Dumnezeu!
- 101
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
catre armata II-a-
OstaA
102
www.dacoromanica.ro
de dragostea ce Tara vd poartà si de la cari Tara si Regele vostru
mai asteaptà multe fapte eroice.
Dine.° lo, in tinuturile bogate, dar pustiite acuma stau fratii nostri
si suferrt sub jugul nemilos al unui vrämas, care frtra crutare a
cotropit o mare parte a iubiteiiNoastre Ta'ri si care suge panO la cea
din urmil pichturd, de via-0, a unei populatii cbinuite i batjocurite in
cele mai .sfinte sentimente ale ei.
Acolo zac sub tarinile sfintite de sangele lor mii de viteji eari
si-au dat viata pentru mdrirea patriei. Ei toti asteaptd de la voi srt
goniti din pAmantul rom'anesc armatele vrdsmase, sa," infigeti drapelele
voastre victorioase iardsi in pOmantul strrtmosesc.
Vd, mai asteaptd lupte grele, cdci drumul este lung dar cu ajutorul
lui Dumnezeu I1. yeti strdbate ca biruitori.
Vou'a fiilor de tarani, care ati apiirat cu bratul vostru pämântul
unde v'ati ndscut, unde ati crescut, vh spun Eu, Regele vostru, ca
pe langrt rdsplata cea mare a izbanzii, care vd asigua fieedruia recu-
nostinta neamului nostru intreg, ati castigat totdeodatO dreptul de a
stdpani intr'o milsura mai larga pOmantul pea care v'ati luptat. Vi se
va da pdmant. Eu, Regele vostru, voi fi intiuI in a da pilda ; vi se va
da i o larga participare la treburile Statului.
ArAtati-vä, scumpii Mei ostasi, demni de increderea ce Tara si
Regele vostru pun in voi i indeplinip-vii Ca pand acum datoriile-
voastre cu sfintenie.
S'a trAiasca, scumpa Noasträ Tug .i viteaza ei armatä, ngdejdea.
si fala ei.
22 Idartie 1917,,
- 103
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
&are absolventii scoalelor de artilerie
1IV4A Madresez azi acelora cad terminand scoala, vor face cei dinti
pasi necondusi de acei cari pana acum le-ad tinut loc de parinti.
Faceti acuma primii pasi independenti. Ati ales frumoasa
inaltatoarea meserie a armelor, cea mai frumoasa cariera pentru timpurile
in caH traim. Cu atat mai frumoasa" cu cat indatoririle ce le impune
sunt mai sfinte.
Eiti astazi ca sergenti, intaia treapta a erarhiei militare; in
curând yeti cäpata galoanele- de sublocotenent si cu aceasta si dreptul
de a porunci. Aceasta va" impune insa catre aceia pe caH ii comandati
si catre acei cari v'au dat acest drept, adica catre superiori si eatre
Noi insine. ,
A porunci e usor, a porunci si conduce bine e greu, cere o vointa
de fier si un caracter de otel ea sä capatati increderea si chiar prie-
tenia acelora pe can Ii veti comanda.
- 104 -
www.dacoromanica.ro
De tandrul ofiter atarnä ea trupa s mearga bine, el trebue di
fie pilda intru toate, sA puie mâna la toate luerArile i daca yeti urma
astfel victoria va fi cu noi §i cu voi.
Duceti-Va la regimente, faceti-vii datoria, ea s'a" se poate spune
la fiecare din voi earl ati fost buni elevi, c. ati fost i buni ofiteri
t3i buni romAni.
105
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
care absolventii scoalelor militare
- 106 -
www.dacoromanica.ro
Dar sa fiti i voi oameni plini de energie i s vii instruiti
soldatii dup5, metodele ce-ati invgtat aci.
Duceti-va cu bine. Fiti tot asa de buni offteri, dupä cum ati
fost siThuni elevi: i atunci lucrand in acest sens si fiind purtati de
un viu patriotism precum si de constiinta datoriei ne vom vedea pe-
eampUl de luptà pa biruitori.
10/ ---
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
cätre trupe pe frontul armatei a Ilka
Ostafi,
?A Aprilie 1917.
108
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
Voua fratilor ardeleni si din Bucovina, cari ati venit intre noi
din pribegie, cari dupa multe si crude suferinte sufletesti ati pasit pe
pragul casei parintesti, va zic azi din adâncul inimii bine ati venit._
Prin juramântul solemn ce ati depus inaintea lui Dumnezeu;
inaintea drapelelor acestora, can vi vor arata drumul spre libertate,
inaintea camarazilor nostri cari s'au luptat, cari au sangerat pentru
.inaptuirea idealului Nostru national, v'ati legat cu un lant indisolubil
de patria muma; ati pus sufletul si sAngele vostru in serviciul cauzei
sfinte, ce impreuna cu .voi Am imbratisat-o cu inima curata, cu_ vointa
de fier.
Traim niste momente frumoase, niste clipe de bucurie, de indltare
sufleteasca.
www.dacoromanica.ro
Voud, Tara NI spune «bine cqi venit», cdci in voi vede intaiele
raze ale unui soare non ce rdsare din intuneric; pe voi orasul acesta
unde s'a fdptuit Unirea Principatelor, va saluta cu iubire ca pe Intii
soli ai unirii neamului; armata, in a cdrei familie ati intrat azi, va
primeste' cu bratele deschise ca pe piste frati de mult asteptati, cdci stie
-crt inima voastrd bate spre biruintà, e bratul vostru este otelit prin
luptri; pe voi, Regele, crtruia i-ati jurat credintd, yd. priveste cu dragoste
si cu incredere, cdci in sosirea voastid saluta chezdsia cea mai puternicd,
eh' Visul atAtor veacuri se va infiiptui, ca dorul unui neam intreg, in
sfitrsit, se va stinge.
Voila fratilor de dincolo ardeleni i bucovineni vi zic: «Inainte cu
Dumnezeu»; uniti sfoitdrile voastre cu ale fratiler din tara ; calauziti
steagul nostru national peste munti, unde milioane de frati asteaptà
plini de nadejde desrobirea de un jug asupritor. Biruinta va fi a
noastrd i cu ea libertatea i fericirea, i atunci vom fi un singur
,strAns unit popor de frati dedespartiti in totdeauna.
8 Iunie 1917.
rev
www.dacoromanica.ro
Ouvantare
atre ardeleni si bucovineni la masa din ziva
de:punerii juramântului lor ca soldati
8 lunie 1017.
www.dacoromanica.ro
Ordin de zi
catre osta0i de pe frontul roman
- 112 -
www.dacoromanica.ro
Cu mándrie Mi uit la voi i vä aduc multumirile Me le cdldu-
roase si recunostinta Mea ofiterilor si trupei cari v'ati purtat atilt de
bravi. Onoare acelora cari si-au lilsat viata pentru apararea patriei lor.
Ne mai asteaptd noui lupte, noui sfortari i noui jertfe ni se-
impun cdci vrdjmasul tot mai isi tine capul sus. Nu uitati nici o
clipa ca drumul spre biruinta duce numai inteo singura directie:
inainte; numai invingilnd pe vrajmas puteti realiza strdduintele voastre.
Ati dovedit pand acum c puterea voastra de rezistenta e mai tare
ca navalirile vrdjmasului, iar vitejia voastra mai mare deck numdrul
lui. Va veni momentul cand voi yeti fi navalitori, cand yeti purta
drapelele voastre inainte pentru- a alunga vrdjmasul de pe pamiintul
care nu este al lui, caci eat timp mai are un picior pe pämkIntul
vostru biruinta nu e desavarsitil.
Vitejia ce ati ardtat pand aci Imi cid dreptul sä privese cu Mere-
dere in viitor, cdci luptdm pentru bunurile noastre cele mai sfinte si
cauza noastra e dreapth, de aceea si biruinta trebue sa fie a noastra.
113 -
www.dacoromanica.ro
Proclarnatie
Romani,
114 -
www.dacoromanica.ro
Nava la ungureasca de acum zece secole ne-a rupt in doua. Car-
patii, kaganul neamului, 1-a schimbat in hotar despartitor intre frati.
Ea ne-a despicat politiceste dar ne-a lasat sufletul intreg, acelas
-suflet al aceluias .popor.
Vremi de veactiri nu am avut cleat un gand : < veni-va ceasul
sri fim iarasi impreund>>.
.Prin munca, prin rabdare si prin jertfa stramosilor si a Orin-
tilor nostri abia ajunseram la infaptuirea Regatului Romaniei. i era
limpede : ori izbutim sä intigem steagul Romaniei dincolo de munte,
ori s'a -stinge viata noastra si dincoace .de munte.
Rdsboiul lumii deslantuit acum trei ani de setea de stapanire a
Austriei si a Q.ermaniei ne dada prilej sa punem la mijloc toate pu-
terile neamului.
Oricat am suferi trebue sä urmam soarta si sä asiguram menirea
neamului nostru.
Eri si mai ales azi suntern aliati cu aproape toate popoarele de
pe fata pamantului. Batandu-ne pentru dezrobirea mosiei stramosesti,
ne batem pentru triumful libertatii si al dreptatii in omenirea intreaga.
Biruinta este sigura. Nimic si nimeni nu o poate impiedica.
Aliatii si noi Vona invinge.
Vom invinge oricare ar fi intamplarile nestatornice si trecatoare
acestui rasboi urias, si ne vom intoarce intr'o patrie prea maritä.
sole
In local Romaniei de ieri vom doblindi Romania de maine, asa
cum au mangaiat-o in visurile lor parintii nostri, asa cum o vom lasa
mostenire urmasilor nostri.
Eroismul uimitor al ostasilor, admirati de lumea toata, a
fost sustinut de barbatia voastra, a acelora de acasa. In mijlocul celor
mai groaznice incercari ati ramas statornici in credinta si hotarirea
voaStra de a jertfi tot pentru cinste, pentru drept, pentru biruinta.
113
www.dacoromanica.ro
Atacati do armata celei mai puternice impArAtii, am fost siliti"
sL pArAsim dora treimi din vumpul nostru pArnAnt. i soart a vrnt
srt indurdm $i vedenia chinurilor curnplite Ia cari sunt supusi cei
rAmasi sub cdlcitiul vrAjmasului.
S'ati rAmas neclintitL
S'ati dat cea mai frumoastt pildd de InAltare svfleteascd.
Al doilea an de rAsboi, incepand acum, ne va gAsi tOt .a$a de
hotdriti, tot a$a de neclintiti.
Prin suferintele noastre vomo ca$tiga dreptul la viata RomAnilor
de pretutindeni, .singttra viata care are .pre t. pentru noi toti.
Sus inimile $i strâni uniti imprejurul steagului acoperit de glorie
prin vitejia ostasilor, sd nu iasd din piepturile noastre" cleat un singur
strigdt: «Inainte pentru RomAnia Mare>>.
- 116
www.dacoromanica.ro
Proelamatie
Ostari,
117
www.dacoromanica.ro
yin in ajutorul nostru, cunose vitejia voastra de la Oituz, Marasti si
Marasesti; aratati-le cii timpul de asteptare n'a putut sa slabiasca
bratul ostasului Roman. Fratii nostri din Bucovina si din Ardeal va
cheama pentru aceasta ultima lupta, ca p:rin avantul vostru sa le adu-
ceti liberarea din jugul strain.
Biruinta e a noastra i viitorul va asigura intregului neam Ro
manesc viata pasnica si fericita.
Inainte deci cu vitejia stramoseasca.
Dumnezeu este cu noi.
118
www.dacoromanica.ro
Pro clamgie
Romani!
Romani !
119
www.dacoromanica.ro
veacurilor sunt pe sfarsite. In clipa in care aliatii tree Dunarea i ne
putem regäsi langa ei ea sa izgonim pe inamicul care de doi ani
incalca si jefueste pamantul stramosesc, sunt incredintat c yeti ras-
punde chemarii Me le cu aceiasi dragoste de tar i cA Romania va
vedea implinindu-se visul de veacuri al Nearnului nostru ; Unirea
tuturor Romanilor.
Liberi i univ, o viata sanatoasa i puternica se asigura intre-
gului popor roman.
Copiii copiilor nostri vor binecuvanta straduintele voastre i vor
slavi pe Cei ce s'au jertfit pentru idealul neamului.
Cu Dumnezed inainte.
- 120
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
- 121
www.dacoromanica.ro
azi 'Mi este dat de a reveni cu ve.selie in inimd intre zidurile Capita lei
unei Romdnii mai man l. si mai puternia.
Prirnirea atat de caidd si frumoasa. ce-Mi faceti Mie, Roginei si
vitejior Mei ostasi, drept expresie a sentimentelor yoastre de credintA,
va lasa in inima NoastrA o amintire din cele mai duioase, pentru
care voiu fi pufurea recunoscgtor.
18 Noembrie 1918.
- 122 -
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la masa solemnä din ziva inträrii triumfale
in Bucuresti
123
www.dacoromanica.ro
care a otelit i inima $i mintea Mea, spre a fi mereu credincios
hotdririi ce luasem in August 1910, ed nu voi inceta de a ma
impotrivi unei situatii impuse panl ce nu vom cdprtta ce era dreptul
nostru dant, ce era inscris in cartea neamului acesttlia iubit de
Dumnezeu. Mangaierea aceasta, i totodatrt un indemn tare, era iubirea
poporului Meu 1i credinta ce irnpreund cu Mine insufletia marea
massrt a supusilor Mei iubiti in dreptatea cauzei nostre, credintd mai
tare ca mice vrdjma$i si care birue$te toate obstacolele $i deschide
u$a unui viitor mai bun.
Prin luptele crancene, prin vitejia ostaphii roman, armata a bine
meritat dela patrie, prin demnitatea lui in zilele de grea incercare,
prin increderea in viitorul tärii, poporul Men a cAstigat stima lutnii
intregi, iar pentru mine $i Casa Mea a isvorit, din bucuria $i din
suferintile impdrid$ite in comun, o legdturd care Ne-a unit sufletul en
sufletul supusilor Mei, cum mai tare nu se poate inchipui.
In aceste momente am inteles inima poporului roman, am cunoscut
puterea lui de rezistentd $i toate insusirile lui cari i-au permis sd,$i
pdstreze nationalitatea in cursul veactirilor, cu toate vremurile grele ce
soarta Ii rezervase. In aceste momente am castigat convingerea cii
talpa tdrii, tdranul roman $i toti acei cari muncese si cari cu bratul
$i sangele lor apdrau pdmantul stramo$esc cu vitejia stramoseasct,
meritd o solicitudine deosebita" $i cä improprietdrirea tdrannlui este
rrisplata bine meritatrt pentru jertfele ce au depus pe altarul
Cand am luat mo$tenirea intemeietorului Romaniei moderne, am
fdgilduit inaintea reprezentantilor Natiunei cä voiu fi bun RomAn. Cred
ch M'ant tinut de cuvant. Grele an fost tirnpurile, mari au fost jertfele,
dar strillucitd este rdsplata, si astdzi pot spune ,cu fruntea senind :
fatri de Durnnezeu I fatd de poporul Meu, am constiinta curatd.
Per aspera ad astra. Dupà zilele negre de Testriste, dupd luni de
124
www.dacoromanica.ro
grele incercari, a rasarit soarele asupra zilei de bucurie, cand putem
culege roadele increderii noastre in noi insine si in trainicia nearnului
romanesc. Ceeace stramosii au visat, ideea pentru care generatiile trecute
au suferit si au lucrat, idealul pentru care toata suflarea romaneasca
a nadajduit, iar ostasii nostri, si-au varsat sangele, azi a devenit un
fapt indeplinit. Azi Mama Romania poate strange pe toti copiii iargsi
la sanul ei. Basarabia si Bucovina, cele doug fiice rapite, s'au tutors
una dupd alta in casa parinteasca, iar Ardealul, frumosul leagan al
poporului roman, de unde au descalicat intaii Voevozi ai tarilor
romanesti, au votat azi la «Alba Iulia» unirea cu regatul roman.
Salutand printre noi pe solii din tdrile romane.0i, cari ne-au adus
din partea fratilor lor aceste bune vestiri, sa-Mi fie .ingiiduit sg adue
prinosul Meu de adanca si neperitoare recunostinta poporului Meu si
tuturor barbatilor cu iubire de neam, cari cu patriotismul lor cald, cu
sfatul lor cbibzuit, cu vointa lor nestrdmutan, M'au ajutat pe Mine
gi pe tarn, 'sa putem infaptui visul nostru secular.
sit unim deci sufletele noastre, sa unim toate puterile noastre,
inchinand toate energiile binelui obstesc, ca s putem face fata unui
viitor stralucit, care se deschide inaintea privirilor noastre, intemeiat
pe baze sgnatoase si dePnocratice. Binecuvantarea generatiunilor viitoare
va fi rdsplata noastrg neperitoare.
$i acum, in aceastg zi märeatä, sit unim glasurile noastre si sg
strigam din adancul sufletului : Traiasca scumpa noastra, Romanie
intregitä si deapururea nedespartita.
- 125 -
www.dacoromanica.ro
de Mon peuple en exprimant aujourd'hui Ma vive reconnaisance pour
l'appui constant et efficace.que la Roumanie a trouve asupres d'eux,
aux jours de sa joie comme a ceux de sa détresse. Vous, Messieurs,
vous avez vecu ces heures et avez parfage nos sentiments en nous
temoignant sant cesse une sincere amitie et une réconfortante sympathie
qui ont contribue t reserrer .d'avantage les liens qui unissaient dejA.
Mon pays aux puissances de l'Entente.
Jamais la Roumanie ne pourra oublier les grands services qui
lui ont ete rendus par les missions militaires qui ont cree:une frater-
nite d'armes qui est d'autant plus forte qu'elle a ete cimentee par le
sang de nobles fils de ia France qui ont lutte et sont morts pour la
cause commune a co.te de leurs camarades roumains. Imperissable reste
le souvenir des soins prodigués par les medecins, infirmiers et infir-
mieres francais, anglais et americains; leur souvenir restera a jamais
grave dans le coeur de ceux qu'ils ont soigne .avec un dévouement
et un heroisme admirable et nous nous rapellerons éternellement qu'un
grand nombre de nos blesses et malades ont eté sauves par ces anges
de la charM
Mais notre reconnaissance se porte avant tout vers les vaillantes
armees alliees qui par kur victoire, en laqui.ille J'ai eu toujours une
foi inebranlable, ant assure le triomphe du droit et de la justice,
triomphe qui pour Mon pays se traduit par l'union de tous les
Roumains.
C'est savec ces sentiments de reconnaissance et de sincere amitie
que je leve Mon verre a la sante des Chefs d'Etats des pays : allis
126
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la masa oferitä de Ministrul plenipotenVar
frances de Saint-Aulaire
- 127 -
www.dacoromanica.ro
timent que par notre resistance acharn6e qui attira sur nous les
attaques d'un nombre considerable de divisions ennemies, nous avons
pu sery,ir en fideles allies les vaillantes armees qui combattaient sur
le front francais. A ces jours de gloire a sticcede pour Mon pays une
ere de souffrance et d'epreuves pendant laquelle nous avons éte con-
.
traints d'attendre ramie au pied, mais pendant laquelle aussi nous
avons garde dans nos coeurs la foi en nos allies et l'espoir ardent de
recommencer la lutte.
Plus cette atlende fut longue et douloureuse, plus la joie fut
grande lorsque les evenements nous ont permis de reprendre notre
place A côte de nos amis ; aussi l'enthousiasme que toute la poptilation
de la capitale manifestaft hier A la vue des braves soldats allies et
de nos deux tricolores flottants côte h côte etait-il l'expression d'une
ferveur unanime et si longternps comprimee ilans nos coeurs, c'etait
le salut reconnaissant de Fame roumaine h sa soeur ainee Fame
francaise. Notre joie .fut grande encore en voyant, h la tete des troupes
alliees le General Berthelot, noire Berthelot, car il est bien le notre
aussi et par sa qualite de .citoyen Roumain et par l'amitie qu'il n'a
cesse de prouver a Mon pays.
Je suis l'interprete de ces sentiments en levant Mon verre A la
sante de Monsieur le President de la Republique et en l'honneur de
la France et de sa glorieuse Armee.
Je leve enfin Mon verre en votre honneur Monsieur le Ministre;
votre coeur fut en toute occasion l'inspirateur et le conseilleur de vos
paroles et de vos actes'; aussi les services que vous ayez rendus A la
cause roumaine seront ils toujours presents dans nos coeurs t dans
notre souvenir.
29 Noembrie 1918.
128
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
Pentru a doua oarg in cursul celor trei ani din unn4 trebuie ea
ne despArtim de un scump prieten pe care eram deprinsi sA-1 consi-
derdm ca pe unul dintre ai nostri.
Cand, in 1918, ne-ati parasit, Romania trecea prin cele mai
crude incercAri pe care o soartä rea i le rezervase asa de nedrept.
Noun, acelora caH rArnAneam, ni se pa'rea cä luati cu D-voastr6
o bun'ai parte din n'adejdile noastre si din puterea noastrA de rezistenta,
si, cu toate acestea, credinta se sAlgsluia in inimile noastre, i stran-
gandu-ne maim era ca si cum am fi jurat rasbunare, nil juramant cu
atat mai sacru, cu cat n'avea de loc nevoie de cuvinte.
. Adanci ni erau parerile de Mu, dar cu atat mai mare ne fu
bucuria atunci cand, a15turi de noi, intrati ea invingkori in Bucurestii
liberati de trupele aliate victorioase.
- -129
www.dacoromanica.ro
De atunci avem sentimentul c d-voastra domnule general, si noi,
Romanii, suntem nedesp5rtiti si suntem astfel, chiar dacil soarta aseazd
Bute de mile intre noi.
Dar, chiar pargsindu-ne, rqmaneti totusi printre noi, in inimile
noastre recunoscAtoare. Romania si, inainte de toate, oastea Mea nü
va putea uita nici odatg cA, dacA a putut rezista unui dusman de
atatea ori superior, dac5, a putut birui la MAr5sti si MarAsesti, aceste
dou5, nume glorioase sunt legate nedespArtit de numele generalului
francez care i-a condus cu atata stiintrt instructia si i-a pregnit
victoria.
Pardsindu-ne afst5zi, in clfpa and multumith aceleeasi armate, am
implinit visul de atatea veacuri, adanca noastra, recunostintd vh into-
vàrriseste, si in Mahnirea.noastrd. de a va vedea plecand, e amestecata
LU o mangaere siguranta, eh' intorcandu-O in Franta, marea si frumoasa
tara, asa de scumpà Romanilor, veti spune Francezilor cl Romania
merita cu adevArat toata dragostea pe care o sora mai mare o poate
drirui surorii mai mici.
Dar va yeti mai intoarce si, nAdiljduesc, cbiar adesea, caci zicg-
toarea romaneascg e prea adevarathi: <<Delmbovild, apci clulce, cine-o
bea, nu, se mai duce».
5 Mai 1919.
- 130 -
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
28 Mai NM
- 131
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
cAtre Arm atà in Sibiu
12
www.dacoromanica.ro
Sunt convins cg zilnic se vor intAri legilturile de iubire. bazate
pe autoritatea sefilor si disciplina fhira de care armata nu poate
exista. Am vkut tineri soldati ce in parte luptaser6 sub alte steaguri
uniti acum sub cutele aceluias tricolor si. M'am bucurat de aspectul
lor, dei ei vor fi una cu vechii camarazi.
Ridic paharul Meu in sAatatea trupelor din vechiul regat si a
tinerelor trupe din frumosul Ardeal.
31 Mai 19W.
- 133
www.dacoromanica.ro
VI
Cuvantári
cAtre ostasi si ofiteri
www.dacoromanica.ro
Ina lt Ordin de zi
Ostafi,
- 137
www.dacoromanica.ro
Ouvântare
la jurämantul recrutilor
Dragi recruli,
- 138 -
www.dacoromanica.ro
Prin jurämantul ce-ati depus, ati incheiat o legAturà stranei
intre Mine i intre voi.
FrumoasA este menirea la care este chemat ostasul ; el trebuie
sä fie scutul Torii, s." apere Tara, cAminu1 ski si pe ai SJ, cu ere-
dintà i chiar cu sfingele lui. .
1:;g
www.dacoromanica.ro
Ina lt Ordin de zi
Osta
140 -
www.dacoromanica.ro
Ordin de zi
141
www.dacoromanica.ro
Dar papa la momentul acesta, asteptat de toll eu atAta dor, cer
de la voi toti, ofiteri, subofiteri si soldati,. s stati fieeare- la postul
-silu, fiicandu-vg, datoria cu sfintenie, asa cum và impune juramânttil
vostru de ostas.
- 142
www.dacoromanica.ro
Cuvamtare_
143 --
www.dacoromanica.ro
Voi sunteti meniti a deveni conducdtori ai ostirii, voi sunteti
aceia cari cu mândrie yeti purta numele de ofiter. Da! In adevar
frumos nume ! Cu ate sperante, cu ate iluzii se 'ilia tândrul elev la
acest nume de care se simte atras ea de-o stea strilucitoare ! Dar
dacd numele este asa de frumos, apoi si tAndrul ce-1 doreste trebue
ad fie vrednic a-1 purta.
Ati invdtat in co al a dovedind multa sträduintd si ati cdpdtat
primal grad in ierarhia militant. Acum calea yii este deschisd si de
voi depinde sit ieiti ofiteri. Pentru aceasta Irish' mai aveti multe, inch'
foarte multe de invdtat.
Ati jurat credinta cdtre Dumnezeu, cdtre Tron si catre voi in-
siva. Aceasta este credinta adevaratd i nestrimutata, care formeazd
podoaba fiecarui ostas, cdci daca una din ele lipseste, ea eate ne-
complectd.
Nu vorbesc de vitejie i nici de curaj, caci acela cdruia ii lipsesc
acestea nu se poate numi nici macar barbat.
Dela voi se cere supunere si disciplina, cdei astazi dacd disci-
plina lipseste, totul merge gum Nu uitati cii cel ce nu stie sa fie
supus nu stie nici sit comande.
Voi, vrednici soldati de azi inainte, siliti-va sit eapatati toate
insusirile ce le veti cere voi insivd soldatilor vostri, siliti-vd de a le
cdpata asa fel ca sit fiti pilda celor ce-i yeti conduce, cdci voi yeti
fi viitorii conducatori. Frumoasa dar grea misiune ; tot atat de grea
in risboi ca i in timp de pace, caci stiti voi cii asa cum sunt
conducatorii, asa este si turma.
Mare va trebui sd fie Arguinta voastri ; dar mare este si incre-
derea Mea cit veti fi pilda ostasilor vostri. Sunt incredintat cii atunci
and yeti iesi din aceasta scoald, profesorii vostri vor avea satisfac-
tiunea sa zicd «asa buni elevi n'am mai avut».
144 -
www.dacoromanica.ro
Acestea sunt urarile ce vi le fac.
S'd tediasc d. scumpa noasted armatä care a §tint s6 lupte, sä Ban-
gereze 0. sa biruiascd.
Trdiascd, scumpa noastrl Tard.
145 1o
www.dacoromanica.ro
Ouvântare
Scunyi elevi,
146
www.dacoromanica.ro
:atAt de important in vremurile de azi, and in lumea intreagd res-
pectul autoritAtii se släbeste si and materialismul cauta sa" invinga'
toate legile crestine. Pregdtiti-vd bine impotriva tuturor acelor ispite.
Ote caracterul prin supunere i cultivati iubirea camaradereascd
intre voi ca intre niste adevdrati frati de sAnge, pentru a putea de-
veni sfhtuitori ai ostasilor romani. Si liti-va si intregiti calitdtile lor
mostenite dela stramosi i pe cari le-au dovedit in mod atAt de strd-
lucit, incat a produs admiratia tuturor acelora cari i-au vdzut in luptd;
luati pildrt dela ei, urmati-i i dati-va toata osteneala ca sa le se-
mAnati si ca caracter si ca putere de munch.
Atunci vorn putea fi siguri ca ne putem bizui pe bratul i Ca-
racterul vostru, iar dupa implinirea celor doi ani de scoala st iesiti
eu convingerea in sufletul vostru c. yeti intra in aceasta familie glo-
rioasa ce constitue corpul ofiteresc, en toata pregatirea necesard pentru
a putea implini rolul vostru cu cinste si cu bine.
Acestea sunt urarile ce va fac astazi, si acum s strigam din
tot sufletul : «Sd trdiascd iubita noastra armatd».
3 Itanuarie 1920.
l47 -
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
143 -
www.dacoromanica.ro
Sunt sigur Ca pilda datk de El ca instructor si comandant va
-ramâne pentru totdeauna in regiment, si-Ti urez din toatl inima sa
.continui a sta in fruntca bravilor tai ofiteri si soldati, pentru binele
-si propasirea regimentului.
Sti. traiascA scumpa noastra armata!
5 Ianuario MO.
- 149 -
www.dacoromanica.ro
Ordin de zi
150
www.dacoromanica.ro
Ouvantare
Dragi copii ai tilrii, cari ati sangerat pentru infaptuirea aCestui vis
a ciirei poveste o cunoasteti inch' din frageda voastra copilarie, cand
nddejdea lui era ingrädita in inimile voastre i and cu totii prin
scoli cantati «Desteapta-te, Romane». Cu drag va saint astdzi si cu
inima plina de dragoste si recunostinta v zic : bine ati venit !
Am hotarit ca acei ce poarta pe trupurile lor semnul cel mai
inaltator., eel mai frumos al vitejiei strdmosesti, sä aiba si un seran
exterior de recunostinta pentru modul cum au stiut sä lupte, pentru
modul cum au stiut s. faca din piepturile lor zid de nestrabatut,
pentru modul cum au stiut s. dea in lupte pilda de vitejie stramoseascd.
Am hotarit sä purtati un semn care pentru voi este o dovada.
de recunostinta a Regelui vostru, si un semn de respect, ata pentru
cei dela orase cat i pentru cei dela tara ea voi ati fost aceia cari
ati faurit Romania de astazi. El va servi de pilda pentru copiii vostri,
cari se vor uita la parintii lor cu mai mult drag.
www.dacoromanica.ro
Dar semnul acesta vI impune sa' plstrati toate virtutile ostNsesti
de earl ati dat dovada pe cAmpul de 1uptA si srt fiti pgzitorii marei
opere ce prin jertfa voastra ati inftiptuit, sä fiti apArgtorii scumpei
noastre täri contra oriclrui duh ce ar vrea s'a. sape temeliile Statului.
Cu intreagl incredere va privesc astAzi si nu mg, indoiesc c5, voi
-earl ati stiut s5, Angerati pentru tarà, veti sti in orice cli0 s'a tineti
sus frunaosul nostru stindard.
Acum cam] vi se va da «Semnul Invalizilor» primiti-1 cu drag
'ca un dar al Regelui vostru care cu inima caldA vi-1 aninh pe piept,
vouil, care ati fost o podoalati, pentru iubita noastrl armata, vouà care
veti sti sa vorbiti copillor Vostri de ce vrea sä zia vitejia rornaneascä,
de ce vrea sii, zica spiritul de sacrificiu.
S. strigAm dar cu totii, traiasca iubita noastrà armatil, traiasc5.
acei cari si-au vArsat sangele pentru neam si cari au venit aci cu
atata dragoste.
7 Martie 1920.
- 15 2 -
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la primirea buzduganului
10 Mai 1920
.153
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
1154
www.dacoromanica.ro
cand ati pttsit pragul acestei scoli i aratati-o acum prin modul cum,
yeti sti sà v faceti datoria.
Fiti pilda de exactitate, caci numai astfel o puteti pretinde dela
subalternii vostri. Marea si 'greaua raspundere a pregatirii contingen-
telor armatei apasa pe umerii vostri instructori ai tineretului de astazi.
Dupa cum yeti sti sa' va prezentati ca conducatori, in aceia,si masura
yeti culege fructul muncii voastre.
Pentru a va numi insa cu drept cuvAnt buni conducatori, este
necesar mai intai sa dati singuri dovada de desciplina ; in voi sa se
oglindiasca exemplul pentru cei pe cari sunteti chemati sa-i conduceti
si s. pastrati adanc sApat in inimile voastre acest sentiment al disci-
plinei, nu numai la datorie, dar i in societate.
Calitatea de capetenie a instructorului este de a astiga increderea
subalternilor si prin pilda i influenta educativa si morala ce o exercita
asupra soldatului.
Fiti, nu numai superiori, ei si prietenii si parintii soldatilor ce-i
yeti comanda.
Ocupati-va de pasurile lor si yeti vedea cum le yeti castiga
sufletele. Feriti-va de a-i intampina cu vorbe grele si mai ales cu
pedepse neregulamentare !
VA mai sfatuesc sa rezistati' cu indarjire numeroaselor ispite ee
yeti intampina in lungul drum al carierei voastre. Opuneti-va tentati-
unilor, cu toata barbatia, caci un pas gresit va poate surpa temelia,
prabusindu-va.
Feriti-va de viciul jocului de carti care degradeaza uniforma
ofiterului si din care naste lacomia care nu trebue sa existe in armata_
Nu voesc a va spulbera iluziile cu cari intrati in cariera; pastrati-le
caci ele sunt expresiunea inimii entuziaste si entuziasmul nu trebue-
s v lipsiasd.
155
www.dacoromanica.ro
Toate urärile Me le vä insotesc in drumul vostru si am ferma
.convingere ca armata va putea fl mândrä de noua promotiune de
..ofiteri si excelenti instructori.
Acum strigati cu totii : SA traiasca scumpa noastra armata !
1 Julio 1920.
- 156
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
157
www.dacoromanica.ro
inainte el este adevarat ostas roman, bucurandu-se de toate drepturile
si trebuind sa faca fata la toate datoriile.
Si care sunt aceste indatoriri? SA fiti frau de inima ca i .de
sange; sa fiti gata s. aparati aceia ce este mai scump : Caminul vostru,
Tara si Patria voastra, Regele si Dinastia voastra si toate acestea din
toate puterile si cu tot sangele vostru.
Ganditi-vd intotdeauna ea sus in Ceruri este un ochiu parintesc,
care va, priveste in orice clipa; ganditi-va ca sb," nu pasiti gresa ci sa
apucati drumul cinstei si al datoriei, ca orice bun ostas roman.
Atunci yeti capata nu numai increderea, dar i iubirea sefilor
vostri, cari va vor primi i v vor ingriji ca pe copiii lor, caci os-
tirea romaneasca este o familie mare, care are legaturi tan i sfinte
intre membrii ei, legaturi constatate in cursul rasboiului national si
cari constau ca toti sä se jertfiascit pentru unul, unul pentru toti si
toti la randul lor pentru Patria lor iubi
Venirea voastra in Capitala Romaniei intregite mai formeaza si
cheagul cel mai puternic pentru unirea de veci a tuturor tarilor ro-
manesti. Prin serviciul ce-1 faceti aci in vechile i glorioasele regi-
mente, infilptuiti si mai trainic unirea sacra', care cuprinde pe toti fiii
Romaniei-Mari in interiorul acelorasi hotare si sub acelas acoperamânt.
Cu nadejde ma uit la voi si am convingerea c voiu gasi in voi,
astazi si in viitor, ostasi buni si vrednici, cari cu credinta nestra-
mutata si cu jertfa vietii lor Ii vor servi Tara i Patria româneasca.
Si acum cu totii impreund sa strigdm :
2 lulie 1920.
- 158 -
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la masa traditonalä a cavalerilor ordinului
<Mihai Viteazul >
159
www.dacoromanica.ro
Inalt ordin de zi
160
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la masa cu ofiterii Scoalei de cavalerie din Sibiu
161
www.dacoromanica.ro
un focar de unire sufleteasca intre elembntele Vechei tan i nouile
pro vincii.
Sunt sigur ea in acest seas va fi inteleasa de scolile de cavalerie
frumoasa lor menire, nu numai de instruire dar si de nationalizare.
M-ati rugat sa ingadui ca ziva de 23 Iunie sa fie considerata
ca o zi de sarbatoare a acesti frumoase arme.
Cu vi placere va implinesc dorinta çi spdr ca hceasta zi va
ramane cum este si astazi, o zi de intrunire a tuturor bunilor oava-
leristi ai armatei romane.
Cand am rost mai tineri, multi din cei de atunci, cari au disparut,
ori astazi au grade mari, stiu cat Mi-a batut inima pentru cavalerie.
Marturisese ca. i acum Imi bate inima tot asa pentru aceastä
frumoasa arma.
22 Iunie 1921.
162 7
www.dacoromanica.ro
Clivantare
la masa anuala a cavalerilor ordinului
Mihai Vite'azul"
21 Noembrie 1931.
163
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la inaintarea elevilor scoalelor militare de infan-
terie si administratie in gradul de sublocotenenti
164
www.dacoromanica.ro
de a se purta i felul in care el stie sh' fie in toate, pikla sOldatului.
Acestea fac pe adevaratul ofiter:
Purtati galonul pentru ca sä primiti din partea subordonatilor
-cinstea i onoarea ce se cuvine ofiterului ; dar trebuie sit-1 purtati nu
numai in exterior, ci s'a-1 aveti si in minte si in inima.
Ara despartiti acum, plecand spre cliferitele corpuri in cari sunteti.
inscrisi. Luati cu voi spiritul frtimos al camaraderiei care v'a stran,s
la un loc tot timpul cat ati fost elevi. Nu uitati et toatä armata
noastra este o mare familie in care trebuie sit domniasca intre toti
o camaraderie devrat i frateaseä. Unul trebuie sa ajute pe celalalt
ai sa fie sfatuitorul lui ; iar atunci eand vede dt un altul se abate
dela datorie ceeace cred ca nu se va intampla cu nici unul dintre
voi fill buni prieteni 1i-1 sfatuiti sa nu se indeparteaze dela calea
cea dreapta.
Cu plecarea la corpurile voastre, toate urarile Mele và insotesc.
Ele isvorase dintr'o inima care bate en cäldura nu numai pentru
soldat, ci i pentru eel care este conducatorul sAu.
Ganditi-vd totdeauna ca ochiul superiorului si al Regelui vostru
vä va privi la tot ce faceti.
Dati-Mi prilejul s fiu multumit de voi.
Acestea sunt urdrile ce vh adresez.
acum incheind, sa strigam impreuna : Traiasca iubita noastra
armata.
1 Iulie 1921.
www.dacoromanica.ro
VII
Cuvânfari
§i
Scrisori
despre unirea Orilor surori cu
Patria-MurnA
www.dacoromanica.ro
Scrisoare
169
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
30 Martio 1918.
170
www.dacoromanica.ro
Scrisoare
catre d-1 Iancu Flondor
Presedintele Congresului General al Bucovinei
171
www.dacoromanica.ro
Cu adânca recunostintA primesc dar in numble poporului meu
alipirea Bucovinei la Regatul Roman, asigurand populatiunea Bucovinei
ca. in Mine va gasi mereu un sprijin tare si o dragoste parinteascil.
Noembrio 1918.
172
www.dacoromanica.ro
Scrisoare
12 Noembrie 1918.
173
www.dacoromanica.ro
Scrisoare
Noembrie 1918.
174
www.dacoromanica.ro
Ouvantare
cu ocazia inmanArii Suveranului a actului
de unire dela Alba-Iulia
www.dacoromanica.ro
nostinta noastra, prin el vom asigura roadele bineMcatoare ale cru-
delor incercari.
Pe acest temeiu al unei puternice democratil s"). al vietii fratesti
intre popoare, vom rgspunde totdeodata sithtimintelor aliatilor nostri
;claturi de cari am luptat pentru marea cauza a dreptatli si a liber-
tatli in lume.
Sa traiasca Romania pe veci unita.
1 Docembrie 1918.
176
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la masa din ziva inmanarii actului de unire
dela Alba-Iulia
177 12
www.dacoromanica.ro
ciestineie neamului rominesc, evolutia istorica avea nevoie de instrti-
mente. Dumnezeu care a ocrotit necontenit in cursul veacurilor poporul
romAnesc, i-a dat barbati cad au tinut sus stindardul ideii nationale,
si lor le-a däruit suflet rornanesc, le-a intarit mintea si otelit bratul,
ca sa duca barca românismului prin toate vijeliile vremurilor pana, Ia
limanul dorit, unde dupa atatea trude, atAtea suferinte, culegem roadele
bine meritate ale unei lupte seculare.
Azi cand vedem inaintea mintii si inaintea ochilor nostri savitr-
sitä cladirea märeata ce Mihai Viteazul incepuse si pe care generatii
intregi apoi au visat-o, aduc prinosul Meu de recunostinta tuturor
acelor cad in toate colturile uncle sung, dulcele graiu romanesc au pus
sufletul i puterile lor in serviciul idealului national.
Dupd Basarabia, dupà Bucovina, mai lipsia o piatra din cele mai
scumpe : Ardealul cu tinuturile din Ungaria locuite de RomAni. Azi
ne-ati adus si aceasta ultima piatra a cladirii, care incoroneaza marea
opera de unire.
Putem privi cu incredere in viitor, caci temeliile sunt puternice,
bazate pe principii dernocratice ce sunt o ehezasie pentru desvoltarea
fireasca a unei vieti sanatoase, ele sunt cimentate prin credinfa ne-
striimutata a unui sir intreg de ieneratii, de apostoli ai idealnlui
national, ele sunt i sfintite prin sangele vitejilor Mei ostasi cad au
luptat çi au murit pentru unire.
Dad, gandul Meu s'a oprit cu ernotie la acesti barbati Romani,
nu putem uita in aceste clipe de veselie pe aliatii nostri cad pin
sprijinul Ion necontenit an fost si stint eolaboratorii nostri pretiosi la
realizarea visului nostru secular, si cad pin victoria lor au contribuit
atAt de mult ca sa putem trai momentele rnarete ale prezentului.
Pdvind opera istorica infaptuitit in zilele noastre, sä ne inchinam
toate fortele noastre, unind cele din veehiul regat en cele proaspete
178
www.dacoromanica.ro
o ne aduceti, ca sá fim demni de prea frumoasa cládire ce ain
zidit-o ; sà o pásteira cu sfintenie, sã o intgrim ca s o putem lása
mai mareat6, mai puternicg generatiunilor viitoare, asa ca mostenitorii
vor putea spune despre fiecare din noi : exigit monumentum aere
perennius.
Sa consacram unirea gAndurilor, unirea sufletelor, dar si unirea
in muncà roditoare, prin strignul : tthiasca România mare, puternica
unit6.
1 Decembrie 1918.
www.dacoromanica.ro
VIII
CuvántAri
in
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
. 3Ix 1919
l83
www.dacoromanica.ro
Ouv-antare
la Oradea Mare
Maiu 1919.
184
www.dacoromanica.ro
Ouvantare
26 Mai II 1919.
- 185
www.dacoromanica.ro
Cu vântare
- 186 -
www.dacoromanica.ro
Ouvântare
187
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la Abrud
188 -
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la Alba-hilia
30 Maiu, 1910.
- 18g
www.dacoromanica.ro
Ouvantarea
dela Blaj
- 190 -
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la Sibiu
.- 191 -
www.dacoromanica.ro
sfanth. Vremurile au fost grele atat pentru Ardeal cat i pentru vechiul
regat. Pare ch epoca aceasta de lupth era trebuincioash pentru a putea
preghti si oteli brawl acestui popor pentru ca in clipa and va suna
ora hothritoare s aibh putere si infhptuiasch in adevhr ceia ce era
dorinta phstrath in suflet si ce era menirea dath de soarth. -
31 Mat 1919.
- 192 -
www.dacoromanica.ro
Cuväntare
la Mänästirea Putna
- 193 13
www.dacoromanica.ro
«Durere !... si-i profunda cand Romania plange,
Cu fruntea 'nfasurata de doliu la morrnant ;
Durerea-i pretutindeni, durerea se resfrange
In valea si Carpatul ee-i romanesc 0mA/it».
Dar sufletul romanesc si-a fdurit din icoana eroului sàu, simbolul
.de mangaiere si de nadejde a unor timpur i. pe care povestea le inchi-
puise ea testament al lui )$tefan- eel-Mare :
104
www.dacoromanica.ro
trài deapururea. SAmanta ce ai pus in inimile noastre a rodit si poruncile
-tale s'au indeplinit.
Prin jertfa de sange a sute de mii din fiii patriei, am impins
hotarele 'Ana la marginile insemnate de graiul si de sangele românesc.
Chilia si Cetatea-Alba, la pierderea carora a sangerat inima ta, sunt ale
noastre, si Ardealul pentru care tu i viteazul tau fin Petre Rares ati
purtat armele victorioase peste munti, este al nostru. Al nostru-i malul
Marii si bogata Dunare de jos.
$i tot dui:4 a ta porunca facut-am razesi, in tot intinsul paman-
tului romanesc, pe toti aceia cari au purtat arma in timp de rtizboi,
lucrand cu plugul in timp de pace.
Steagul tau purtator de biruinta l-am asezat in Mitropolia Capitalei
noastre, spre a fi infatisat multimilor la zile mari de sarbatoare, pentru
intdrirea si inaltarea sufletelor noastre.
$i totus, cAnd am plecat genuncliii in fata scumpului tau mormânt,
in sufletul Men s'a nascut Inca o duioasa rug, pe care o indreptam
catre tine ca unui parinte din veac adormit, dar necurmat alaturea de
sufletele noastre. In numele tau i al marilor tale fapte am gasit isvorul
nesecat al rabdarii in timpul de umilinta si al curajului in timp de
restriste. Insufla-ne duhul sfintei uniri in inimile noastre, pentru ca s.
putem duce inainte greaua sarcina a Statului nostru intregit.
COboare-se raza geniului tau ocrotitor in sufletele noastre, pentru
-indre.ptarea tuturor paturilor sociale pe calea concordiei, din care numai
poate izvori adevaratul bine obstesc.
Insufletiti de acest gAnd al unirii cetatenesti, chernasem aci pe
fruntasii tarii si ai neamului si mai ales pe acei cari impreuna cu
Mine au luptat, indurand intr'un fel sau altul marile greutati prin care
am trecut si care m'au ajutat sa vad adus la infaptuire visul nostru
-secular. Vroiam sa ne impartäsim impreuna de bucuria acestei zile
- 195
www.dacoromanica.ro
inhltAtoare si tot odatd sd ne arunedm privirile asupra Viitorului ce ni
se deschide si sd ne &dim cA opera unirdtii noastre ca stat si natiune,
asteaptd dela noi incA multe si indelungate silinte, pentru ca tot ce am
dobandit prin atatea jertfe, sA fim in stare a 'Astra i consolida prin
necurmatA i inteleapta muncd. lar asemenea muned nu se poate
cu sorti de izbandd cleat namai prin unirea, tuturor fortelor nationale
din vechiul regat i din tinuturile unite la patria num i prin conlu-
crarea tuturor bArbatilor priceputi la refacerea tuturor ramurilor de
gospodArie a Statului, dupd manic zguduiri prin call am trecut.
S. ne unim deci gandul nostru, al tuturor Romanilor cu iubire
de neam, si in fata mormantuliii acestui erou national sd jurAm cg,
in imprejurdrile grele vom fi strans uniti, avand numai un singur-
gand si o singurà simtire: fericirea scumpei noastre patrii, pentru
care suntem gata a face oriee sacrificii.
16 Mai 1920.
- 196 -
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
la masa eeremoniala in Palatnl Metropolitan
din Cernauti
107
www.dacoromanica.ro
Ne-au miscat si cu drag si bucuros aduc multumirile Noastre adânc-
simtite.
Din toata inima salut pe fruntasii acestui vecbiu si prea frumos
tinut al vechei Moldove si multumesc tuturor acelora cari in ziva fericita
rezervata generatiei noastre au inteles dubul timpului i poruncile
momentului istoric, proclamand din insasi a lor voe unirea Bucovinei
Cu Regatul roman, unul si nedespartit in dreptele sale hotare firesti.
Multumesc halt Prea Sfintiei Tale si clerului roman ca in mijlocul
indelungatelor greutati ne-ati pastrat cu sfintenie biserica si limba stra-
moseasca, impreuna cu bogatele danii i stralucitele odoare caH ne
vorbesc ae puterea si de evlavia fericitilor Voevozi din secolele trecute..
Multumesc fruntasilor vietii politice si culturale din Bucovina,
cari au stiut in vremuri de restriste sä tina sus steagul, spre a fi gata
atunci cand ceasul desrobirii a sunat. .Becunostinta neamului romanesc
este bine meritata lor rasplatI
Multumesc orasenilor i rtnimii bucovinene care Ne-a iesit pretu-
tindeni intru intarapinare cu atata dragost i insufletire, i care in
frumosul sau port national Ne-a evocat mandrele vremi de odinioard.
Cunoastem lupta sa rabdatoare pentru pastrarea caracterului national
al Bucovinei in timpul trecut.
Multumesc in fine reprezentantilor si poporului de nationalitate-
straina, caH alaturea cu elementul romanese Ne-au aratat cu atata
c51dura sentimentele lor de credinta catre Mine si noua lor patrie romana..
tii cat de grele au fost suferintele räsboiului din urma, caH cu
miscarile necontenite ale frontului de lupta au apasat cu atata urgie
asupra intregei Bucovine, dela sesul Cernautilor 'Ana in muntii dela
Vatra-Dornei. Le-am simtit cu aceeas parinteasca strangere de inimã .
ca i pe ale noastre din vechiul Regat.
Nu ma indoesc cã prin intoarcerea Bucovinei la Patria-muma i.
108 -
www.dacoromanica.ro
prin o munca incordata a tuturor paturilor sociale, se vor vindeca in
cuthnd cele mai grele rani ale rasboiului.
Azi and stam in fata maretului fapt al unirii Romanilor din toate
unghiurile in acelas Stat, ne indreptam privirile noastre spre viitorul pa
care noi singuri trebuie sa-1 croim, precum prin noi insine ne-am cladit
prezentul. Puterea de vointa, patriotizmul cald de care trecutul nostru
este martor netagaduit, dorinta sacth de a lucra toti impreuna si cu
concordie, mana in mana toti fiii acestei Vari, oricarei legi sau neam ar
apartine ei, numai i numai pentru binele Patriei comune, sunt chezasia
cea mai siguth pentru un viitor plin de cele mai frumoase nadejdi.
Imbratisand pe toti locuitorii acestei vesele gradini, ce este Buco-
vina noastra, cu aceeas dragoste parinteasca si drept raspuns la senti-
mentele ce am gasit aci, ridic paharul Meu in sanatatea Bucovinei si
a Capitalei ei.
17 Mai 1920_
- 199 -
www.dacoromanica.ro
Cuvântare.
&Are Basarabeni
la Casa de Culturä din Chisinàu
200 -
www.dacoromanica.ro
-cu Mine, in Capita la unuia din frumoasele tinuturi care s'au unit pe
veci cu Regatul Meu.
Astäzi and iardsi stdpAnim puternic toti muntii i toate plaiurile
ce in veacurile trecute se bucurau de dreapta si sldvita ocarmuire a
Marilor Voevozi ai neamului romanesc, putem arunca privirile noastre
inapoi asupra timpurilor trecute, pe cari soarta le rezervase aeestei
frumoase si bogate tdri, ce este tinutul dintre Prut i Nistru. Dum-
nezeu care toate le cunoaste in atotputernica a vointd i intelepciune,
n'a voit ea chiar marele erou al istoriei moldovenesti, Stefan-cel-Mare
si SfAnt, sd se bucure prea mult de a fi tiitor peste toatd tara Mol-
doveneased.
Sub domnia sa atat de bogatd in victorii asupra pdganilor, s'a
inceput stirbirea Moldovei, prin pierderea tdrmului mdrii si a cetdtilor
depe Nistru si Dundre. A urmat apoi rdpirea Bucovinei si in sfarsit
a Basarabiei. Unitatea geograficd a vechei Moldove era astfel sfarA-
math', jumdtate din trupul sdu era sfAsiat si din aceasta a urmat se-
cdtuirea ei economied si sociald.
Si de aceea marii boeri ai Moldovei se plangeau Sultanului acum
o sutd de ani, in cuvinte ca acestea pline de durere indbusitd :
«Din porunca ne vedem indatoriti a vinde toate hcele de peste
< Prut mosii si a ne desface de dansele.... Infisern en lacrdmi din
suflet stingerea i pierderea ce ni se pricinueo-e dintru aceasta la
< atatea familii i suflete, la atAtea neamuri si la atatea Idcasuri ale
«credintei noastre, cea mai desd'varsitd cAdere si sdruneinare socotind
< a ne lipsi de pdmantul strdmosese».
Descurajarea s'a coborit adanc in suflete, an dupd an, si poetul
din urmrt al generatiei trecute basarabene, Cavalerul Co4ache Stamate,
.suipina la bdtranete versuri ea acestea :
< Am fost i eu Roman,
«Dar m'am filcut pen ;
- 201 -
www.dacoromanica.ro
< Caci june eu fiind,
< Sarrnanul meu 'clamant
«Fut de Tatari calcat
rdi ei sclav m'au luat.
«De-acuma numai moartea
«Sa m scape poate
«De paganatate....
«Cu un dor nespus
«Ma uit spre-apus :
«Acolo mi-i vieata,
«Acolo-i speranta
«Sa fim fericiti,
«De-am fi toti uniti».
202 -
www.dacoromanica.ro
Prin multe incercari a trecut scumpa noastra tara, adeseori as
fost la marginea prapastiei, dar prin vitalitatea ei, prin credinta ei
intr'un viitor stralucit, a isbutit totdeauna a-si relua sborul indicat
de soarta sa.
Mare le patriot si barbat de Stat, Mihail Cogálniceanu, avea drep-
tate cand a spus :
«Providenta lua de milna pe natiunea romAnd ea pe o fiica iubita
intre fiicele cele mai iubite, o scotea din toate pei;icolele si o inalta
mai tanara 8i mai sdravana decat fusese inaintea ceasului de pierire.
N'avem dar drept noi Romanii de a sustine cd In gurile Dunarii-de-Jos
noug ni s'a dat o misiune de implinit».
Sa unim deci toate sufletele, toate energiile noastre, spre a ajunge
muncind toti fiji acestei Tari la acelas mare si SfAnt scop. Sunt
convins ca. toti Basarabenii vor pune mana lor la aceasta milreatä
opera si cu aceasta nadejde neclintità ce o port in suflet, strig dim
toata, inima : Sa. traiasca Basarabia si Capitald ei !
- 203
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
&Are cler in Sala Eparhialä
a Chiinkilui
204
www.dacoromanica.ro
Biserica are un rol asa de mare. Ea este carmuitoarea sufletului
poporului si, precum stä scris sub sterna Rornâniei, tot astfel sI fie
scris in toate casele i in toate inimile noastre: «Nihil Sine Deo ,
Nimic fairk. Dumnezeu.
21 Mai 1920.
- 201 -
www.dacoromanica.ro
Ouvântare
- 206
www.dacoromanica.ro
-toate tinuturile locuite de Romani, peste earl se intindea domnia lui
Mihai Viteazul, vor fi iargsi intrunite sub acelas sceptru. Aceastg nece-
sitate istorieg preggtitg cu jertfa de sange a eroilor dela Mgrgsti, Oituz
.0i Märgsesti, a fost inteleasg de oamenii cu inima româneascg din
Basarabia, eand s'au intrunit spre a proclama in mod solemn cg hotarele
politice alcgtuite de oameni nu mai au putere, atunci cand leggturile
de sange i suflet cer in mod imperios ca ele sà disparg inaintea cerin-
-telor etnice, in virtutea principiiilui nationalitgtilor a cgrui indreptAtire
a fost recunoscutà de lumea intreagg.
Cei cad. in 1918 au venit la Iasi pentru a-Mi aduce vestea aceasta
imbucurgtoare, eh' fica iubitg care a fost data ca jertfg unui stgpan de
.alt neam a revenit de bung voie la vatra stramoseaseg, s'au intors en
inima pling' de veselie, 616 au Putut simti cat de adaneg, cat de caldg
,este dragostea unei mame atre copila sa.
A venit apoi izbanda Marilor Puteri en cari s'a aliat Romania si
urmarea fericitg a acestei izbanzi a fost conslintirea revenirii Basarabiei
la ca.minul pgrintesc.
Venind astgzi st petrec in mijlocul basarabenilor, le aduc intgrirea
sentimentelor de dragoste si inima Mea salta de bucurie cand vgd ca
toti, dar toti, Ne adue, Mie si Reginei, prinosul lor de dragoste si
incredere.
Aceste dovezi le primesc ea o legaturg sfantg si ca o mgrturisire
pretioasg cg toti locuitorii acestui tinut al Moldovei din timpurile tr
bune au recunoscut dreptatea hotoririlor unei puteri mai mari deck
combinatiunile oamenilor celor mai iscusiti, pentrucg ceeaee Dumnezeu
legat, uneltirile omenesti nu pot desface.
Aceeas dragoste se revarsg din inima intaiului Rege al Romaniei
intregite asupra tuturor fiilor si, orieg'rei legi, oricgrui neam ar apartine
ei; de aceea El are nu numai nädejdea, dar si dreptul de a crede ca
207
www.dacoromanica.ro
voi, toti fiii aceluiasi tinut care intra In botarele firesti ale nearaului
roman intregit pentru vecie, yeti raspunde cu credinta la datoriile voastre
de cetateni, lucrand !liana in manà pentru binele obstesc, intru propasirea
scumpei noastra Patrii, Romania Mare. Asa sti fie !
21 Mai 1920.
- 208
www.dacoromanica.ro
Ouvântare
- 2HO 11
www.dacoromanica.ro
inelui de Ater roman si prin&o atitudine corectA sg, se invedereze A
sunteti purtAtorii ordinei i ai cinstei; cAci dupA cum veti sti sä và
infatisati noilor Mei supusi, in aceeas mAsurA yeti fi apreciati i voi,
si impreung cu voi intreaga noastrà armatA, si intreaga targ.
VA multmnesc din toatg, inima pentru tot ceeace ati lucrat panA
acum, urandu-va si de aici Inainte spor bun la muncA i sgratate. SA
trgiasca scumpa noastra armatA.
22 Mai 1920.
- 210 -
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
In Sighetul. Maramureplui
Venind prin aceste tinuturi frumoase, unde m'am dedat unui veehiu
nobil sport, am simtit datoria de a pune piciorul si in acest frumos
judet, care prin leggturi istorice de multe secole trecute este legat de
tara romaneasca la al cdrei san a fost redat prin pronia cereaseg si
cu ajutorul vitejiei fiilor sgi.
Am vizitat cu mare placere tinuturile acestea frumoase i bogate,
cari merit/ sh' fie locuite de un popor Ankos §i la trup i la suflet.
Noi suntem aci sentinela romA,nismului pe frontierele Tisei si este de
datoria tuturor de a tinea cu sufletul la Patria comuna, care imbrg-
tiseaza pe toti cu aceleasi drepturi.
Prin firea noastra si modul de a ne, purta trebue s fim ut
exemplu pentru cei ce se uitg peste grani i sg le impunem ara-
tandu-le cä la graniole Romaniei stim sa traim cu totii in pace ea
fratii i sg ne dam maim pentru binele Tarii.
Multumesc din suflet pentru caldura cu care am foSt prima si
pentru cuvintele calde cu care am fost intan4inat.
30 Septembrie 1921.
- -211
www.dacoromanica.ro
IX
Cuvântäri
§i
Scrisori
privitoare la improprietárirea skenilor
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
cgtre ost* pe frontul arm atei a 11-a 1)
Fragment
Voue, fiilor de tArani, cari ati apArat cu bratul vostru pAmAntul unde
v'ati nAscut, unde ati crescut, vA, spun Eu Regele vostru, c pe lgnga
rAsplata cea mare a izbAnzii, care v5, asigurA fiecäruia recunostinta
neamului nostru intreg, ati astigat totdeodata, dreptul a st5pAni intr'o
rnAsurà mai largA pArrantul pe care v'ati luptat.Vi se va da pämant.
Regele vostru, voi fi intaiul a da pilda ; vi se va da si o largä
participare la treburile Statului.
22 Martie 1917.
215
www.dacoromanica.ro
Ina lt ordin de zi
Ostafi,
- 316 -
www.dacoromanica.ro
voi legiuita stapanire asupra ogoarelor castigate cu sangele vostru, si
prin y-cIt obstesc yeti lua o parte activA la alcatuirea unei Romanii noug
si mai marl, pe care o vom fi faptuit-o impreuna.
6 Mai 1917,
- 217 -
www.dacoromanica.ro
Scrisoare
- 21 6'
www.dacoromanica.ro
Veti binevoi, potrivit cu aceasta, sA alcAtuiti un proiect de orga-
nizare a obstiilor, astfel ca functionarea lor sg, poata Incepe imediat ce
situatia generalg, o va face cu putintA.
219
www.dacoromanica.ro
Proclamatie
Romani,
Romelni,
Mai mult de cat ori cand Tara are nevoie de unirea tuturor. Ori
ce atAtare la urd si la dezbinare e vdtamatoare si vinovatd,
- 220 -
www.dacoromanica.ro
N.umai prin concordie si prin ordine vom putea Indeplini inaltele
datorii obstesti.
MA indreptez cAtre voi cu dragoste si cu credirrp, sigur ca' la voi
gdsesc aceleasi sentimente de iubire si de incredere pentru Regele vostru,
care prin unirea noastra, va da scumpei noastre Romanii putere si
propásire.
221
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
la congresul agronomilor
222
www.dacoromanica.ro
din el sg, tragä roade multe d frumoase, asa ea Statul intreg A se
fo1osiase5, de munca cinstità i onest5 a tuturor fiilor sài iubiti.
Prin intregirea neamului i alipirea noilor tinuturi yeti putea vedea
si studia alte metode pentru agricultura din tinuturi cari au lucrat sub
altil culturA. In parte poate vá veti folosi de experienta fäcutà in vechiul
regat si din toate acestea s6 scoateti aceea ce este mai bun si mai practic
pentru ca pàmântul nostru sä dea roadele cele mai frumoase, astfel ca
prin ele i munca noastrg cinstita, sä avem putinta a ne asigura un loc
de frunte in areopagul tArilor civilizate.
Pentru a ajunge acolo, voi, agronomii, sunteti ehemati a fi condu-
cAtorii acelor cari lucreazA pamântul, aràtându-le mijloacele cele mai
bune. Frumoasä vA este menirea si incredintat fiind c yeti fi la inAltimea
acestei meniri, vá zic : Bine ati venit.
5 Decembrie 1920.
22'.4
www.dacoromanica.ro
X
Cuvântari
catre Camera §i Senat
15
www.dacoromanica.ro
Scrisoare
cAtre Presedintele Senatului la instiintarea
despre inscrierea ea membru al acestui
Ina lt Corp Legiuitor
Domnule Pigedinte,
- 227
www.dacoromanica.ro
si tutulor D-lor senatori, colegii mei, recunostinta i bucuria de care
sunt coprins pentru acest act a carui amintire va fi pururea scumpa
inimii mele, si care totodatä imi impune obligatiuni atat de marl. catre
Tara, catre Regele, scurnpul Meu Unchiu, si care Regina care mi-a
dat totdeauna dovezi de adevärata afectiune, i pe care nu voi inceta
de a o privi si a o iubi ca pe o mama.
In asteptarea zilei fericite de a ma gäsi in mijlocul D-voastre,.
fiti bine convins, D-le Presedinte, ca toate actele mele vor fi insufletite
de cea mai adanca iubire catre Tara pe care ma voiu sili a o servi
din toate puterile mele, land calduza pilda marilor sai Domni din
trecut, inspirandu-ma de frumoasele amintiri ce au läsat, si avand
neincetat sub ochi nobilele exemple ale Regelui Carol I si ale Reginei
Elisaveta; astfel sper a corespunde increderei si asteptarilor poporului
Roman.
Hotärirea Senatului mi-a fost cu atat mai placuta ca a fost luata
in ziva aniversara a proclamarii Regatului, care a incoronat indepen-
denta Tarii, datoritil sangelui generos al acestei viteze armate, in
yandurile cdreia sunt mandru de a ma prenumara.
VA rog, D-le Presedinte, sa primiti pentru D-voastra i pentru
toti D-nii membri ai Senatului, odata cu calduroasele mele mul-
tumiri, si expresiunea sentimentelor mele de inalta stima.
228
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
Domnule Prefedinte,
__
www.dacoromanica.ro
treburilor Statului si a nu lucra i grai de cat dupa interesele nationale
simtitnintele romanesti.
Voi urrnari dar en: cea mai vie luare aminte lucrarile D-voastre,
si voiu cauta st. studiez in toate amrtnuntele sale mecanismul politic
al scumpei noastre Tari, unindu-MA din suflet cu frumoasa menire
data Senatului de 23 ani incoace.
Primirea pe care Capitala i poporul roman Mi-au facut-o la so-
sirea Mea, Imi este o dovad cä Natiunea, multumita de rezultatele
pe cari monarhia constitutionala ereditara le-a dat Romaniei para
acum, voeste mentinerea i intarirea acestui regim pe viitor.
Prin urmare este datoria Men de a lucra fara preget spre acest
sfarsit, si fägaduesc Ca imbratisand cu caldura asezamintele pe care
Tara si le-a dat in deplina libertate, voiu incuviinta i voiu sprijini
numai ce este potrivit pe deplin cu simtimintele poporului.
Voiu contopi astfel existenta Tarii cu a Mea ; in mine yeti gäsi
un coleg manclru de a conlucra la tot ce va da tarie si. stralucire
Patriei Noastre neatarnate.
Aceasta a fost pururea ;;;i. dorinta Regelui Nostru, iubitului Men
Tinchiu, pe ale darui glorioase urme ma voiu sili sa pasesc.
Inca odatd, D-le presedinte, D-lor senatori i colegi, và multu-
mesc pentru iubirea pe care Mi-ati aratat o din ziva inscrierii Mele
printre D-voastre ca Mostenitor prezumptiv al Coroanei i rog Pronia
Cereasca, care a ocrotit Romania in toate imprejurarile, sa ma asculte
ei sa Ma sustie, asa in cat sa pot raspunde pe deplin asteptarilor
Regelui si ale iubitului sau popor.
SA traiasca Romania.
9 Mai 1999.
- -
230
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
- 231
www.dacoromanica.ro
implinindu-se astfel dorinta generatiunilor de acum 48 ani, care in
principiul ereditatii in Casa Domnitoare au vazut o conditie de ape-
tenie pentru trainicia Statului:
In toate imprejurarile, astfel in jurul Tronului se poate face
unirea in folosul intereselor obstesti. Manifestarea acestor simtiminte
din partea domniilor-voastre, in grelele imprejurari de astazi, Imi impune,
mai sacra' ca ori cAnd, datoria de a-Mi ineorda toate puterile pentru
binele acestui popor.
Domnule. Prepclinte,
Domnilor Deputati,
5 Decembrie 1914.
- 232
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
cAtre Senat
Domnule Pmedinte,
Domnilor Senatori,
233 -
www.dacoromanica.ro
Sau in mijlocul acestui mare corp, locul ce Eu ocupasem timp de 25
ani, call. Mi-au lasat nesterse amintiri.
Domnule Pmedinte,
Domnilor Senatori,
14 Decembrie 1914.
234
www.dacoromanica.ro
Cuv'antare
eätre Senat
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Domnule Prqedinte,
Domnilor Senatori,
- 235
www.dacoromanica.ro
cu toata dragostea de armata Noastra, spre a-i indestula toate nevoile.
Pe ea ne putem rezema cu incredere 'ea pe o puternica temelie, care
va fi totdeauna la Inaltimea chemarii sale.
Impreuna cu Regina va' multumesc din tot sufletul pentru bunele
urari ce Ne aduceti Noua si Fami liei Noastre.
12 Decembrie 1915.
230
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
Domnule Prefec1'in1e,
Domnilor Deputqi,
237
www.dacoromanica.ro
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputotti,
19 Decembrio 1915.
- 238
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
eätre Senat.
Donnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
239 -
www.dacoromanica.ro
Domnule Prqedinte,
Domnilor Senatori,
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
240 -
www.dacoromanica.ro
Voastre imi aduceti ca-Mi yeti da atat Mie cat i O-uvernului Meu
concuisul vostru patriotic pentru infaptuirea unor reforme dela care
astept un nou avant in desvoltarea noastra economica i politicg.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
IS Decombrio rola.
241 16
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
Catre Camera
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputali,
242
www.dacoromanica.ro
Cu neclintita incredere in victoria finalà, and trupele noastre
se lupta cu barbatie alaturi de vitejii lor frati de arme, $i strAns
uniti cu aliatii nostri, sunt ferm hotarit a duce lupta la un bun sfarsit
pentru care inalt cu Tara intreaga rugaciuni fierbinti catre Dumnezeu.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Domnule Prqedinte,
Domnilor Deputati,
Domnule Prqedinie,
Domnilor Deputqi,
- 243 --
www.dacoromanica.ro
copil pe care o crudA soarta Ni 1-a rapit prea de vreme, gilseste in
inimile Noastre parintesti un ecou de recunostinta pentru dragostea
ce ei Ne dovedesc. Atilt din partea Mea cat si din a Reginei si a
Familiei Me le vA rnultumesc din suflet.
Cu incredere in patriotismul natiunii si in vitejia fiilor ei, strig:
TraiascA Romania!
Traiasca viteaza noastra ostire!
16 Decembrlo 1916.
- -2441
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
Dontnule Prevdinle,
Doinnilor Depulati,
- 245
www.dacoromanica.ro
demni de toatit dragostea si de toatd increderea noastr5. Improprie-
tilrirea t6ranilor si noul terneiu al drepturilor politice sunt dorite si
indreptAtite de ambele maluri ale Prutului,
Domnule Prefedinte,
Donmilor Deputati,
16 funk, 1918.
246
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
Domnule Prepclinte,
Domnilor Senatori,
Domnule Prefedinte,
Doranilor Senatori,
- 247
www.dacoromanica.ro
prietenie tare Romania i toate State le, ne vor ingadui el, Aim la
munca pentru vindecarea dureroaselor räni ale Tarii i prin reformele
constitutionale la realizarea unei noi i temeinice organizari sociale
economice, din care sa rasara puteri sporite pentru sanatoasa desvol-
tare a iubitului nostru popor. Cu o grabnica nevoe este resimtitä
infgptuirea acestor reforme de cgtre viteaza i vrednica noastrg tara-
nime, care le a0eapta largi i cu incredere in noi.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
- -
?48
www.dacoromanica.ro
Scrisoare
la lib'ertatea alegerilor
249 -
www.dacoromanica.ro
dinte de Consiliu, rugginintea urgentd ea orice ingerinte in cursul
unor alegeri libere sti fie inlgturate prin toate mijlbacele disponibile,
procedandu-se cu toatà rigoarea in contra vinovatilor, orchui partid
sau grup politic ar apartine ei.
Pe deplin increzAtor in spiritul s'anatos politic si in adeväratul
patriotism al tuturor partidelor, sunt adanc convins c ele vor aprecia
greutatea cuvântului ce am dat, exprimand dorinta ca cenzura si legea
de asediu sd nu fie aplicate cleat ea ultimul mijloc in cazuri extreme.
250
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
- -201
www.dacoromanica.ro
Voiu fi <<bun romauy>, am inteles prin acest cuvant cg. (price s'ar in-
tampla Regele i poporul formeaza un trup indivizibil. Stiam cari
erau nazuintele natiunii i tiam ca, era numai o cale pe care puteam
ajunge la infäptuirea ursitei neamului romanesc. Prin jertfe nenumA-
rate din partea tuturor s'a fAcut unirea tuturor Romani lor. Multe au
fost suferintele, grele au fost ineercarile, iar credinta poporului si
vitejia ostasului roman le-a biruit pe toate.
Cuvintele duioase cu caH intaiul Senat al Romaniei-Unite amin-
teste luptele eroice unde a reinviat vitejia stra'moseasdi, sunt o chezâsie
sigur a grijei ce o poartd peutru iubita Mea armatd, care nu are
numai menirea de a fi scutul tare in vremuri de primejdie, ci i aceia
de a fi o adevaratà scoalä de iubire de Neam, de credinta calre Tron
si a virtutilor morale. Interesul viu ce purtati celor morti pe campul
de luptd i nrmasilor Ion, ca i celor multi cari si-au jertfit sdnatatea
si viitorul ion pe altarul Patriei, nu este numai o fapta umanitara, dar
si o clatorie sfanta eatre copiii acestei Tari.
Suntem adane recunosctitori si marilor nostri aliati si camarazi
de arme, eari ne-au dat sprijinul ion intru realizarea aspiratiunilor
noastre nationale.
Cu toate saciificiiIe dureroase cc ne-a impus areopagul dela Paris
nutrim via dorinta de a mentine legaturile de strang prietenie cu
marii nostri aliati si suntem siguri ca ei von recunoaste mai tarziu si
vor pretui cum se cuvine rolul important ce-1 joacA Romania ea factor
al civilizatiei Occidentale in aceste pArti ale Europei.
Simtimantul de iubire de Neam, ce insufleteste pe maturul Corp
este eea mai buna garantie ca el va pune toata grija ca fratii nostri
caH au Minas sub stapanire strilina sA, nu fie stirbiti in desvoltarea
lor etnica si nationalk.
Sunt fericit constatand ci atentiunea Domniilor-Voastre este
252
www.dacoromanica.ro
indreptata, spre deslegarea problemelor constitutionale, agrare, admi-
nistrative si economice, menite de a da Tgrii aseMmktul trainic, care
sub aripele lui ocrotitoare sg, adune la o falai pe toti cetgtenii Ro-
maniei intregite, fgrg, deosebire de clasg si origing, contribuind astfel
intr'o masurg, larga la unirea lor sufleteascit
Cu depling incredere in patriotismul primului Senat al.României
Mari, sunt convins cg per temeiul marilor idei religioase, morale, cul-
turale i monarhice, i pe ham, nationalg si larg democratieä, de care
este hotgrit sg,' se cglAnziascg, propäsirea Neamului Romanesc este in
viitor asiguratg.
VA multumesc iargsi pentru simtimintele Domniilor-Voastre de
dragoste i credintg. pentru Regina, pentru Mine si Familia Mea.
O Decembrie 1919,
- 2o3
www.dacoromanica.ro
Ouvântare
de räspuns la adresa Carnerei Deputatilor
Domnule Prefedinte,
Domnilor D eputati,
- 254 -
www.dacoromanica.ro
felor i roadele sfortarilor noastre azi le putem culege cu constiinta
curata c Ne-am facut datoria pang la sfarsit.
Prieteni si Aliati puternici si mari Ne-au dat un sprijin nepretuit
si au fost alaturea de noi in mareata opera ce eram chemati sä o
implinim, ajutandu-Ne cu calda lor iubire, cu sfatul si intelepciunea
bor. Nu vom putea uita legaturile .stranse cu ei chiar &eh toate aspi-
ratiunile noastre nu au fost realizate. Consiliul suprem dela Paris,
preocupat de necesitatea unei paci de mult dorita de lumea Intreaga,
a impus i Prii noastre s faca pentru pacea lumii sacrificii dure-
roase. Nu exista roman, dela Rege pana la ultimul cetatean, care sa
nu deplanga hotartrile marelui areopag mondial. Daca pentru momentul
de fatil am cedat fortei majore, nu este acuma vreniea s ingenuchem
energia Noastra inaintea restristei, ci indoind-o s aratäm printr'o
atitudine demn i lucrand cu o continua staruinta de a vindeca ra-
nile Patriel, sa aratam lumii intregi ci Romania merita mai multa
consideratie din partea marilor ei aliati.
Sunt fericit de a vedea cä din partea reprezentantilor natiunii,
multiplele si grelele probleme ee ni se infatiseaza intampina o deose-
bita atentiune. Alaturea de reforma agrara care cere grabnica ei solutie,
readucerea finantelor Statului la o stare satisfacatoare, refacerea si
consolidarea starii economice, v impun, afara de o munca incordatil
multä chibzninta si intelepcitme. Apoi sunteti chemati de a pune ha-
zele unei reforme administrative menite de a da Tarii o epoch' de
liniste, i tutulor cetatenilor acestei Trui, oricarei close, lege sau natio-
nalitate ar apartine ei, chezasia de dreptate si de siguranta, fara care
oricare incercare de desvoltare pasnica ramane iluzorie.
Land drept baza spiritul unui democratism larg si bine inteles,
care sta pe taramul respectului ce fiecare cetatean datoreste autoritiltii
si legilor, salut cu vie multumire si cu adevarata satisfactie glija ce
- 253
www.dacoromanica.ro
pnrtatt populatiei muncitoresti. Regularea acestei chestii importante, fn
mod cat mai echitabil si in raport cu realitatea vremurilor, o consider
ca una din cele mai frumoase insPircinari ce aveti de indeplinit.
Am toata increderea in patriotismul acestei intai Adunari a De-
putatilor din Romania tntregit1, ca Domniile-Voastre yeti pune toata
energia, tot sufletul de buni romani i toata intelepciunea Domniilor-
Voastre in cauza sfanta a refacerii Patriei noastre i pun toata spe-
ranta Mea in spiritul de abnegatie al tuturor ca sa uniasca puterile
lor in aceste momente atat de serioase, in care nici o energie n'ar tre-
bui sa ramanä neutilizata. Bine le Tarii cere ca toti sä pung mana la
marea opera de recladire i consolidare a Romaniei noug pe baze sa-
nätoase i temeinice.
Inca odata va multumesc pentru sentimentele de dragoste ce Ne
aratati Reginei, Mie i Familiei Me le.
30 Decembrie 190
2o6
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
257 17
www.dacoromanica.ro
reprezentantii ei pentru chezasuirea munch spornice In toate directiile
ai din partea tuturor paturilor sociale.
Domnule Prqedinte,
Domnilor Senatori,
258
www.dacoromanica.ro
Inca odatä và multumesc pentru bunele Domniilor-Voastre urAri,
Tug And pe Atotputernicul sa va insufletiascA pe toti fr deosebire cu
simtul unirii patriotice, la inatimea Inarilor i grelelor timpuri pe cari
le träim.
7 lulie 1920.
- 259 -
www.dacoromanica.ro
Cuvantare
de rAspuns la Adresa Camerei
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
260
www.dacoromanica.ro
Infäptuirea maid a reformei agrare, pe care tara o asteaptA cat mai
neintarziat, ct i a legilor muncitoresti, vor da un imbold puternic
pentru refacerea economic i socialii a Romaniei intregite. ,
AlcAtuirea unui buget echilibrat, precum si unificarea bine chib-
zuitA a valutei noastre, vor contribui deasemenea la consolidarea situa-
-tiei noastre economice si financiare.
Domnule Prevdinte,
Domnilor Deputati,
- 261
www.dacoromanica.ro
ducgtorilor acestei tgri, si in acest fel, prin bung intelegere i jertfele-
pentru interesul obstesc ale fruntasilor tgrii, vom da pilda cea mai bung
si mai luminoasd intregului popor, dela care asteptgm aceias dragoste
si ravng pentru sAngtoasa clAdire a Romaniei celei Mari.
Multumindu-vg Inca odatg pentru sentimentele ce Ne-ati aratat, vg
urez din toatä inima spor bun la lucru.
31 lulie 1920.
262 -
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
Domnule Vice-Prqedinte,
Domnilor Senatori,
263
www.dacoromanica.ro
atentat savarsit de niste minti ratacite. Sunt sigur ca reprezentantii
poporului roman, popor de ordine, care a fost totdeauna insufletit de
dragoste fata de Patrie si Tron, vor sti sa faca zid de aparare im-
potriva turburatorilor caH tintesc la sdruncinarea temeliilor de ordine
fax% care un Stat nu poate exista.
Domnule Fee-Prevdinte,
Domnilor Senatori,
- 264
www.dacoromanica.ro
tot asa de importante a organizärii muncii, stabilind baze trainice
eari, asigurand progresul social, vor forma conditia de cApetenie pentru
viitorul nostru, ca un Stat mare si asezat pe temeiuri sociale sAnatoase.
Straus legate cu aceste .probleme ca si cu reforma electorahl
trebue s pAsiascA, desvoltarea invAtAmAntului, pentru ca pe de o parte
numArul nestiutorilor de carte sA se imputineze cat mai mult, iar pe
de alta parte prin inmultirea scoalelor speciale timerimea sa se poat5,
pregilti pentru noun viat5, economich' a României, pe calea unei agri-
culturi perfectionate si a imbeitislrii meseriilor si industriei nationale.
Numai asa reforma agrar5, impreund cu organizarea muncii, isi vor
indeplini intreaga lor menire pentru bogAtia Tárii si intArirea Statului.
Dar mai presus de toate, mIsuri pentru inlesnirea si intensificarea
transporturilor, pentru regularea finantelor si stabilirea unui buget
echilibrat, trebue sà fie obiectul preocuparilor domniilor-voastre impreun'd
cu Guvernul Meu. CAci orice inarziere in imbunatátirea transporturilor
si a finantelor Tdrii poate aduce cele mai grave zdruncinrtri in viata
economici a Statului si a tuturor ceatenilor.
Domnule Vice-Prefedinte,
Domnilor Senatori,
265
www.dacoromanica.ro
poporul care nadajdueste dela reprezentantii sai o opera de insanatosire
si consolidare sociala, pe baza ideii dreptatii pentru toti, are dreptul sä
ceara dela toate clasele si dela toate fortele ca sä munciasca numai
pentru scopul unic de a reface, de a Malta la o stare eat de infloritoare-
iubita noastra Patrie si in aceasta munca nici o energie nu este de prisos.
Cu mare multumire vaz c Senatul este patruns de aceste idei.
Sunt 5 ani de cand am spus intr'un ceas solemn eh voiu fi bun
Roman si voiu fi pana la sMrsitul Meti; caci in inima Mea nu este un
alt sentiment mai tare decAt iubirea de Tara, de aceea am dreptul sA
va spun azi si D-voastre si tuturor fiilor acestei ftri, puneti la o parte
certele, sfaroiti cu desbinarile, fiti buni Romani !
Inca odata V. multumese pentru bunele urari ce Ne aduceti Re
ginei, Mie si Familiei Mele, si v doresc tuturor spor bun la munca
pentru indreptarea i inaltarea scumpei noastre Romanii.
23 Decembrie 1920.
266
www.dacoromanica.ro
Cuvântare
de räspuns la adresa Camerei
Domnule Vice-Prqedinte,
Domnilor Deputafi ,
Domnilor Deputati,
- 267
www.dacoromanica.ro
dere ce avem cu totii fata, de misiunea istorica a generatiei noastre
de a realiza marile reforme anuntate dela chemarea primei Consti-
tuante si reinoite tat pe frontul de lupta pentru unitatea neam ului
cat si dupa incheerea pacii.
In deosebi reforma agrara, pentru care guvernul Meu face toate
sfortarile, se cuvine a fi infaptUitä at mai curand pentru ca noua
viata economica a Tarii sa nu fie prea indelung stanjinità prin starea
de inc'ertitudine a regimului proprietatii rurale. Tara asteapta apoi de
la satenii improprietariti o munca spornica pe ogoa",rele lor din care
sit isvorasca. pe langa inflorirea gospod5riilor cdränesti i buna stare
a intregei economii nationale. Nadajduesc c. dragostea de pamant asa
de vie, a sateanului roman va inlatura privelistea atat de tristä si
daunatoare a paraginei, in care a ramas mare parte din pamantul. de
hrana al Tarn, fie din cauza neingrijirii, fie din imprejurari clima-
terice neprielnice. Am ferma convingere c Alesii Tarii vor pune
toata priceperea Mr in rezolvirea acestei chestii atat de arzatoare
pentru a da o solutie, care, pe langa satisfacerea dorintelor populatiei
taranesti, sa päziasca si interesele superioare economice ale Tarii.
Domnule Vice-Prqedinte,
Domnilor Deputaii,
- 268
www.dacoromanica.ro
afarg, de care avem nevoe, intruat nu este in contrazicere cu inte-
resele vitale i superioare nationale. Faptul a Domniile Voastre
considerati inlAturarea acestei crize ca prima datorie, Imi este o chezAsie
c yeti reusi in sfortarile de care sunteti insufletiti.
Reforma finantelor noastre publice ca si alcatuirea unui buget
echilibrat, de asemeni nu mai pot suferi intArziere fAra a ne expune
la urmarile cele mai grave. Pentru a putea face fata marilor sarcini
ce ne apasA ni se impune tuturora de a ne sili la cele mai simtitoare
economii in cheltuelile publice si private, si de a ne supune la toate
sacrificiile cerute de timpurile grele in care ne zbatern. Precum in
toiul luptei floarea acestei Tani nu a crutat nici sanatatea, nici viata,
spre infgptuirea unirii nationale, tot asa are Tara dreptul de a cere
dela cei cu dare de mAnd sa-si jertfiasca din averea lor pe altarul
patriei, ajutand fiecare dupa mijloacele sale la refacerea si intärirea
Romaniei intregite.
Domnule Vice-Prefedinte,
Domnilor Deputati,
269
www.dacoromanica.ro
muncitorul sh fie constient de valoarea sa ea un factor esential in
viata economica a Statului.
In solutiunea problemei muncii, care cuprinde o multime de
chestiuni sociale i economice va trebui sit tinem socoteala de acest
fapt si nu Ma indoesc cit yeti fi calauziti de principiul ca starea
infloritoare a industriei este in raport direct cu starea cat mai mul-
tumitoare a lucratorului. Aceasta este cheia pentru rezolvirea problemei
mu ncii.
Unirea teritoriala a tuturor tinuturilor romanesti vit impune datoria
de a lua mgsuri pentru unificarea legislativa si administrativa in tot
cuprinSul Statului roman. Este o opera grea si care, pentru a fi trainica
nu ingAdue pripeala, ci, dimpotriva, cere multa cumpatare i mund,
incordata pentru un studiu cat mai amAnuntit al vietii ce diferitele
parti alipite au dus-o pand acum. Sunteti chemati dar a face o operA
statornick si sanatoasà, care sa garanteze, sub, scutul legilor, 'fiedrui
cetatean deplina libertate.
Cu deosebita placere primesc asigurarea ca nu yeti inceta a purta
dragoste i grije scumpei noastre armate. Aceasta raspunde unui sen-
timent obstesc de incredere in aceasta puternica pavaza de aparare 6
garantie statornica a ordinei, de care intreaga Natiune are nevoe in
silintele ei pentru desvoltarea pasnica si productiva i pentru buna
stare generala, pe care o dorirn cu totii.
Domnule Vice-Prqedinte,
Domnilor Deputati,
270 -
www.dacoromanica.ro
putem concentra toate energiile noastre asupra covarsitoarei opere de
refacere i consolidare, de a cArei necesitate sunteti convinsi Domniile-
Voastre, impreung cu toti Românii insufletiti de iubirea tarii.
Soarta a rezervat generatiei noastre nu numai de a vedea pe toti
Românii intruniti in acelas Stat, ci si de a aseza România intregitä
pe temelii solide si statornice.
RAspunderea ce apas5. pe umerii Domniilor-Voastre este grea, dar
telul la care tindem este asa de frumos, asa de inalt, inch nu se
poate ea inimile tuturor patriotilor sA nu batä in aceeas ma'sur5,
insufletiti, cu totii la o laltà, de acelas dor de a pune mAna la ckidirea
edificiului trainic ce suntem chemati i datori a ingta.
Generatiile viitoare ne vor judeca, dupà faptele noastre. Dea Domnul
sà ne poata bine cuvânta pe noi toti fiii generatiei de azi, uniti in
suflete, uniti in vointi, uniti in munca pacinieä, asa cum au fost uniti
in vitejie pe campul de lupta,.
Multumindu-vA Inca odata pentru bunele urAri ce ne aduceti, rog
pe Atotputernicul, sil binecuvinteze si sa sporiascä lucarile Domniilor
Voastre pentru binele si intarirea scumpei noastre Tari.
31 Decembrie 19`Xl.
271 -
www.dacoromanica.ro
XI
Scrisori de danii
1$
www.dacoromanica.ro
ScrisOare
g Octonivrie 1914.
275
www.dacoromanica.ro
Scrisoare
- 276
www.dacoromanica.ro
Regina i Copiii No Ori vor simti o mare multumire sufleteasca de
a se asocia i Ei la aceastà faptl de ajutorare reciproca, luand parte la
impartirea ajutoarelor.
7 Aprilie 1916.
211
www.dacoromanica.ro
Scrisoare
- 278
www.dacoromanica.ro
tetului Fondul Reginei,, in 100 zestre de ate 3000 lei fetelor celor
morti sub arme in rhboiul nostru national, sau fetelor invalizilor de
rgzboi, din intreaga tard, caH s'au casnorit in cursul anului 1921, cu
preferintA in luna Februarie, i caH vor dovedi ca aunt lipsite de
mijloace i au bune purtäri.
Primeste, te rog, cu aceastà fericita itnprejurare, incredintarea
stimei i afectiunii ce-ti pAstrez.
26 Yobruarie 1021..
- 279
www.dacoromanica.ro
Scrisoare
Dommule Prqedinte,
280
www.dacoromanica.ro
rilzboiul de independenta si, in sfarsit, razboiul pentru unirea intregu lui
neam romanesc. Dreptatea satenilor, cari si-au flcut dovada vredni eiei,
atat prin munch' rabdatoare, cat si prin vitejie neinfranta, s'a consfint it
in legile de improprietarire i votul obstesc.
Putem dar privi cu incredere in viitor, fiind siguri c munca si
cultura romaneascil vor lua Ian nou i puternic avant si c samanta plait
de Tudor a prins bine si va da roade si mai imbelsugate.
Ca un semn de cinstire si din parte-Mi a acestui erou national,
care si-a dat viata pentru neamul s'au, ddruiesc Academiei Romane
suma de zece mii lei spre a servi ea premiu pentru cea mai bung lucrare
asupra vietii i faptelor lui Tud3r, precum i asupra strii culturale si
sociale din timpul. sau.
Primiti, v rog, Domnule Presedinte, incredintarea dragostei Mele.
281
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
283
www.dacoromanica.ro
H. Cavântiiri la investituri biscrIcet t Hrisqvul pentra
rim Mantuirii": pag.
Cuvantare la investitura Episcopilor Antim de Rfinanic i Teofil de Arges . . . 49
Cuvântare la investitura Mitropolitului I'rimat Dr. Miron Cristea i intiizirea
Mitropolitului Vladimir de Repta al Bucovinei i 'Ignatin Papp Episcop
al Aradului 53
Hrismul pentru «Biserica Mfintuirii« 57
Cuvfintare la Investitura Mitropolitulul Nicolae al Ardealulai . . . . . . . 60
Ouvfintare Ia investitura Arhiepiscopului Gurie al Basarabiei i a Episcopilor Iosif
al Caransebasului si Roman al Oradiei Mari 62
Cuviintare la investiture Episcopilor Vartolomeiu al Rfimnicului i Noului Se-
verin i Visarion al Argesului 66
Cuvfintare la investiture Episcopului Nicolae al Clujului 69
284
www.dacoromanica.ro
Pag.
Cuvantare &titre trupe pe frontul armatei II-a 108
Cuvfintare la depunerea juramantului primului contingent al soldatilor ardeleni
oi bueovineni 109
Cuvantare care ardeleni i bucovineni la masa din ziva depunerii juramantului
lor ca soldati 111
Ordin de zi &are ostasii de pe frontul roman 112
Proclamatie catre poporul romAnese 114
Proclamatie &titre Armata la mobilizarea din 27 Octombrie 1918 117
Proclamatie la mobilizarea Armatei Rom tine 119
Cuvfintare la intrarea triumfala in Capita la RomAniei Mari 121
Cuvintare la masa solemn a. din zina intrarii triumfale in Bucuresti 121
CuvAntare la masa oferita de Ministrul plenipotentiar trances de Saint-Aulaire . 127
CuvAntare pentru Generalul Berthelot 129
Cuvantare dare Armata din Oradea-Mare 131
Cuvantare dare Armata in Sibiu 132-
285
www.dacoromanica.ro
IrII. Cuvaintiiri t;41 Scrisori despre unirea tiirllor surori cu
Patria-Mumii: Fag.
Scrisoare critre Presedintele Sfatului.Tririi din Basarabia . . . .R.
169
Cuvtintare in cinstea representantilor Basarabiei veniti la Iasi 1,70
Scrisoare (Titre d. Eancu Flondor Presedintele Congresului General al Bucovinei 171
Scrisoare care d-I lancu Plondor 1,73
Scrisoare crUre d-I Prof. Dr. lancu Nistor 174
CuvAntare cu ocazia Inminrei Suveranului a actului de nnire dela Alba-Iulia 175
Cuvtuitare la masa din ziva inmfinririi actului de unire dela Alba-Iulia . . . 177
286
www.dacoromanica.ro
X. Cuvintari eatre Camera i tienat : Pag.
Scrisoare catre Pre,sedintele Senatului la instiintarea despre inscrierea ca membru
al acestui Inalt Corp Legiuitor 227
Cuvantare la primirea in Senatul Romaniei 229
Cuvantare catre Camera Deputatilor 231
Cuvantare catre Senat 233
Cuvantare dare Sen at 235
Cuvantare de raspuns la A dresa Camerei 237
Cuvantare catre Senat 239
Cuvfintare catre Cameri 242
Cuvantare de rrispuns Ia adresa Camerei . . 245
Cuvantare de riispuns la Adresa Senatului 247
Scrisoare dare Presedin tele Consiliului de Ministri cu.privire la libertatea alegerilor. 249
Cuvantare de raspuns la Adresa Scnatului 251
Cuvantare de rrtspuns la Adresa Camerei Deputatilor . ! f 254
Cuvantare de raspuns la Adresa Senatului 257
Cuviintare de raspuns la Adresa Camerei 260
Cuv an tare de rrtspuns la Adresa Senatului 26'
Cuvantare de raspuns la Adresa Cam erei 267
287
www.dacoromanica.ro
S'a tiparit aceastà cartea doua
publicafie a .Fundatiei Culturale
Principe le Carol>, in atelierele
tipografiei ION C. VACARESCU
Str. Umbrei No. 4, I3ucuresti, in
luna lanuarie, anul una mie noud
sute cloud zeci si doi.
www.dacoromanica.ro
I lift
"tr
1.1
e-
PRETUL 35 LEI
t 11
;
r
/
www.dacoromanica.ro
,.. J.
-
'