GEORGE PAVELESGU.

AMINTIRI
DESC5EIRIERI.

BUCU R E$T1.
TIPOGRAFIA «IJNIVERSALA», IANCU IONESCU
14, STRADA COVACI, 14
1911.

www.digibuc.ro
Toate exemplarele vor purta semnatura mea.

www.digibuc.ro
 I.
COALA NATIONALA DIN CLEJANI.

1.

Alecache Vilarà.
Când un stat sub jugul imprejurdrilor nu
este in stare sä-§i organizeze invätämântul
potrivit nevoilor sociale, atunci räsar suflete
mari, cé-§i iau asuprä-le sarcina unor astfel
de indatoriri. A fost o vreme când Statul
Rornân n'aveâ, un invätämânt propriu zis, din
pricina Turcilor, cari impuneau in scaunele
tarilor domni fanarioti, cari aveau alte griji
sträine nevoilor täírii. ln oralele mari se mai
gäsià uneori câte o §coalä nationalä ; insä
erau unele, unde nu se pomeniâ, nici un fel
de §coalä. Nu erau invätätori, nu existau §coli
de unde sä se recruteze . corpul däscklicesc.
Preotii §i dascälii bisericilor erau apostolii
invätätorii poporului.
In Bucure0i se aflau coli nationale la bi-
serica la Udricani, Sfântul Gheorghe §i Col-
tea, unde invätau copii oamenilor scapätati

www.digibuc.ro
4 G. PAVELESCU.

i säraci ; pe câtä vreme invätätura Maltã la

oamenii avuti se da in familie, dupa cum erh
moda, de faimo§ii dascäli greci sau francezi.
Nu mai amintesc de celelalte ora§e, unde
Invätatura se preda prin chilioarele biserici-
lor mai ales de cântäreti §i dascäli. Pe la
sate nici pomeneala de §coala. Rar de tot se
intâmplà ca vreun boier milostiv sä deschizA
câte o §coalä, incepätoare la un a din mo§iile
sale. AO de pilda a fost marele boier Ale-
cache Vilara, care infiinta o astfel de §coalä
la mo§ia sa Clejanii din judetul Vla§ca.
claditä alaturi cu biserica, se afià in curte a
boiereaseä. Obiectele invätamântului erau :
traditionalul abecedar cirilic, ceaslovul, psal-
tirea, Alexandria §i scrierea cu slovä
Invätatorul erh preotul satului.
Pâna in ziva de astäzi preotii §i dascalii
bâtrâni din Vla§ca pomenesc cu veneratie
de popa Ghitä, care a stat ca invätätor in
capul acelei §coli. Chiar eu lam apucat nu
ca invatätor, ci numai ca preot la biserica.
Erà batrân, dar slujba bisericii o sävâr,ih
cu multä pricepere §i evlavie ; citiä §i cânth
frumos. Când erà imbrAcat in ornatul biseri-
cesc, ne transporth cu cântecele sale pline
de melodie in sferele cere§ti. Maior Mi§a
foarte mult la el ; când se miruih, Ii sa-
rutà maim. La toate mesele mari date de pro-
prietar preotul nu lipsia de a nu fi poftit
§i de a nu luà parte. Multime de preoti, das-
cab, invatatori §i cântäreti mai ales din Vla§ca
au trecut prin mâinile acestui preot invâtat.

www.digibuc.ro
 SCOALA NATIONALA DIN CLEJANI. 5

In aceastä kicoalä se adunau fii satenilor

de pe proprietätile lui Vilarà, copii din Vlwa
din celelalte judete vecine. $coala din Cle-
jani formh focarul de lumina, i culturä al tä-
ranilor pe vremuri, când nici In capitalele
judetelor nu erau )coli bineorânduite, unde
sa se predeh cuno§tintele Incepätoare tre-
buincioase. Unde se mai pune inlesnirea cä
§coala le el-A, chiar In batätura, ca sä zic
a§h, unde copilul nu se vedeh Instrainat de
traiul dela tax* ce el-A, nu atât de costisitor
§i cared priià ca§). In casa parinteasca. Co-
pilul nu erh nevoit sa se lipsiasca de aerul
säu curat dela camp, ca sä se treziascä la
oral inteo atmosfera otravitoare.
Pana in ziva de azi norodul pomene§te
cu multa veneratie §i Induiop,re numele a-
cestui mare Roman, ce se Inrudià cu cele
mai mari §i strälucite familii boiere§ti din
Tara Româneasca. Aveh bogätil nenurnarate,
care intr'o zi trecura In mainile unui strain
unui sarbMaior Mi§a Amastasievici.
Se vede ca marele rol politic jucat de Vi-
larh a contribuit la ruinarea stärii sale. In-
tr' adevar, viata sa politica fu tare sbuciumatä.
In urma Zaverei la 1822, Turcii numirä
domni, In Muntenia pe Grigore Ghica §i In Mol-
dova pe Ionita Sturza, fá.ra amestecul Rusiei.
«La suirea pe tron, Ghica §i Sturza au ga-
sit tärile zguduite panä In temelie, jäfuite §i
säräcite de bandele de zavergii, de bazbu-
zuci, de zaporojeni i de sute de bande de
talhari rhspanditi peste toath

www.digibuc.ro
6 G. PAVELESCU.

Gavanosoglu, care urmase lui Kehaja-

Beg, nu permiteh ostirilor de sub comanda
sa cea mai mica, abatere, dar prezenta sefi-
lor militari turci alhturi cu domnii thrii adu-
ceh cea mai mare väthmare autoritätii dom-
nesti ; ash de exemplu, pe o simplh denun-
tare fhcuth lui Silistra-Valesi In contra boie-
rului Alecache Vilarà. a chrui femeie era, ruclh
de aproape, nepoath de sorh lui Grigore Vodh
Ghica, acest boier fusese arestat de Bas-Besli-
Aga, pus in fiare si trimis la Eskizara, unde
a fost detinut mai mult de doi ani..
Numirea domnilor acuth faxh. ca Rusia sa
ia parte la alegerea lor, turburh mult pe Ta-
rul Alexandru I.
IBoierii 1.4masi In Sibiu si In Brasov, fie
din invidie, fie miscati de Indemnari strhine,
urziau necontenit intrigi si conspiratiuni in
contra domnilor ; cei mai indräsneti erau
cei din Sibiu, unde se aflà i consulul rusesc
din Bucures0, Pini..
cAcesta conth pe intrigile boierilor opozanti
refugiati in Transilvania, sperând la o turbu-
rare in contra lui Grigore G-hica mai ales,
care sh dea un pretext de interventiune Ru-
siei. Ostirile stau pe malurile Prutului gata
a .trece in Moldova,.
Uneltirile pe fath ale lui Pini de a rAs-
vrAII tara ingrijau cu drept cuvânt mai ales
cabinetele din Londra i Viena, ce se strh-
duiau sh fach sä inceteze neintelegerile i ne-
multumirile intre Rusia ì Turcia. Dar toate
Incerchrile lui Pini au rhmas zaclarnice, chei

www.digibuc.ro
 SCOALA NATIONALA DIN CLEJANI. 7

la urmh s'a väzut nevoit sa plece din Sibiu

blamat chiar de guvernul shu.
Totus contele Neselrode nu se descurajaza,
ci apuch o alth cale. In Maiu 1823 trimite
ambasadorului englez dela Tarigrad, lordului
Strangford, o notä In care erà vorba de ne-
multumirile Rusiei impotriva ocupatiunii ar-
matei turcesti din principatele române ; apoi
mai la urmã nota pomenih si de numirea
domnilor facuta, Mr& ca Rusia sa ia parte la
alegerea lor.
Lordul Strangford aveh tooth increderea In
cabinetul rusesc i erh Incredintat ch consu-
lul Pini lucrh Para, stirea guvernului si a Im-
phratului
Ostenfeld, ambasadorul austriac la Constan-
tinopol, care aveh instructiuni sa ajute lor-
dului Strangford, reu§este sh obtie dela Tiirci
micsorarea numärului besliilor la 85O, cari
sa stea sub autoritatea direct& a domnilor,
casì mai inainte de 1821, notificarea oficiala
a numirilor lui Grigore Gbica si Ioniä Sturza,
când va sosì la Tarigrad ambasadorul rusesc
si &Ind relatiunile diplomatice vor relncepe.
In Septemvrie 1823 Alexandru se Intalneste
la Cernauti cu imparatul Austriei, unde de-
clara ca voeste pace, se arati supärat pe a-
gentul sau Pini de Incurajärile date boierilor
emigrati i fághdueste cad va destitui. Impä-
ratul se ne de cuvânt si cum ajunse la Pe-
tersburg, dete porunch sa recheme pe Pini
sh-1 inlocuiasch cu iscusitul Minciaki.
Fata de lordul Strangford, intreabh pe Ne-

www.digibuc.ro
8 G. PAVELESCU.

selrfs.de, daca noul agent numit erà rus §i

când i-se raspunde ca erà italian din Sta-
tele papale:
cAtat mai bine, zice Impäratul, imi pare
ca acest om este bun pentru postul ce-i Incre-
dintez. De ma voiu fi in§elat,il voiu destitui
§i pe dânsul, cum am destituit pe Pini. Nu
voiu ca agentii mei sä se amestece In aface-
rile Principatelor.»
In urma unor astfel de vorbe i fapte, se
sporia nadejdea In mentinerea Wei i crq-
tea §i mai mult increderea In sinceritatea
tarului, cu toate ca o§tirile sale stäteau grà-
mädite pe malul Prutului.
Minciaki primi Insärcinarea sa se duca
mai Intâi la Constantinopol sa pue la cale
ni0e daraveri negustore§ti cu Turcia §i in
urmä sa mearga la postul sau din Bucure§ti.
Sosind In Tarigrad, Minciaki deschide ne-
gocierile cu. Poarta prin nota din 24 Fevrua-
rie 1825, unde pe lânga ca se cerea golirea
Principatelor de trupele turce§ti, notificarea
formalä a numirii domnilor §i restabilirea
stärei de lucruri cura se aftà mai Inainte de
räscularea Grecilor, se mai pretindeà ca Poarta
sau sä lase liberä navigatiunea Märei-Negre
c-)räbiilor Sicitiene, Napolitane, Sarde §i Spa-
niole, sau sä le Ingäduie sä ia, ca mai Ma-
into, bandiera ruseasca ; in cele din urrna se
mai cerea In. treacat ca Turcia sä Impacepe
Greci, respectând religia lox i stabilind o
stare de lucruri drepte §i trainice.
In privinta Principatelor, Turcia nu face ni.

www.digibuc.ro
 KOALA NATIONALA DIN CLIEJANI. 9

mic si nici nu raspunde, astfel ca relatiunile

cu Minciaki ajung destul de acute. Ministrii
turci, când erau intrebati de reprezentantii
puterilor in ce stare se gasesc tratativele,
raspundeau cu nepasare ca Poarta erà ho-
taritti sti departeze pe
Operatiunile impotriva Grecilor, de când
luase comanda trupelor egiptene faimosul I-
brahim, se urmau cu o cruzime nemaipo-
menita, ce revoltase Europa intreagti. Grecii
rezistau, luptand cu eroism : dânsii dedeau
dovada ca sunt adevaratii urmasi ai lui Le-
onida.
Lucrurile fuseserä impinse atat de departe,
cti nu mai erà ntidejde de mentinerea pacei.
Armatele rusesti start gata sâ intre In Prin-
cipate, daca nu sa declare rasboiu Turcilor,
dar cel putin sa ocupe tarile române c o
garantie.
Astfel stau lucrurile, câncl la 3 Decemvrie
1825 soseste In Tarigrad kitirea cu moartea
tarului, cu patru zile inainte de a incetti din
viata, cfici dansul a murit la 7 Decemvrie.
Fratele sau Niculae Ii urmeazä, dar turbu-
rarile ce s'au iscat la moartea impäratului
si spiritul de revolta si conspiratiune ce s'a
inanifestat in armata rusti a facut deocam-
data sa dispara frica de rasboiu.
Austria si Anglia, folosindu-se de acest
ragaz, lucreaza prin ambasadorii lor dela Pe-
tersburg i Tarigrad cu cea mai mare staru-
intà, «si in Iunie 1826 dobtinclesc dela Poartä
retragerea recluoerea lor la numa-

www.digibuc.ro
10 G. PAVELESCU.

nil de 850, pusi sub ordinile directe ale dom-

nilor, liberarea lui Vilara din inchisoarea dela
Eskizara i trimiterea de plenipotenti la A-
kerman ca sa trateze *i sa determine resta-
bilirea de statu quo dinainte de 1821 in Prin-
cipate..
In conventia incheiata intre Turcia i Ru-
sia s'a dat satisfacere deplina cererilor ru-
sesti ; intre altele s'a hotarit sa se dea Prin-
cipatelor o organizatie regulata, articol ce a
dat nastere regulamentului organic, ce ne-a
carmuit 'Dana la 1848 si 1857. In urma Ro-
bespierre, dupa Incheierea conventiei dela
Akerman, fu orânduit ambasador la Constan-
tinopol i Minciaki trimis la Bucuresti.
Pacea dar 'Area asigurata, când pica ca
din senin circulara Portii din Fevruarie 1828
catre guvernatorii sai din provincie, unde
Rusia era taxata de. vräsmasa
de instigatoare räscularii grecesti, in urma
ctireia .arti.1 se váza provocat sa declare ras-
boiu.
Astfel in ziria de 7 Maiu 1828 o*tirile ru-
sesti, sub comanda principelui Witgenstein,
tree Prutul, ocupa Iaul, pornesc la Bucu-
resti, Witgenstein pune mâna pe guverna-
mantul Principatelor si numeste pe contele
Pahlen prezident-plenipotent al divanurilor
tarii
In timpul acestei ocupatiuni rusesti na*te
regulamentul organic, ce era opera guvernu-
1. Ion Ghica, Scrisori, pag. 119 §i urm.

www.digibuc.ro
 COALA NATIONALA DIN CLEJANI.

lui rusesc. Nimeni nu mndrzni sa cugete

sau sa ridice glasul impotriva vointii preii-
dentului cu deplinh, putere al ambelor Prin-
cipate. antr'o asemenea stare de lucruri, a-
deziunea boierilor la. dispozitiunile cuprinse
in proectul de regulament, oricari ar fi fost
ele, erh asigurata i prin clauza din tratatul
dela Andrianopol din 14 Septemvrie 1829
Poarta le daduse o confirmare anticipata. Ru-
sia dar puteh sh, acorde Principatelor legile
ce-i convenihz Cu acest regulament fu
trimis Vilarh la Petersburg ca sal supue con-
firmarii tarului Nicolae I.
Pavel Kiselef a carmuit Principatele dela
1829 papa la 1834 cu titlul de Prezident cu
deplina putere al divanurilor. Dupa recoman-
datiunea lui fu numit domn Alexandru Ghicii,
care, pierand simpatiile Rusiei, fu inlocuit cu
George Bibescu. Acesta la 1840 publicase la
Paris in limba franceza o lucrare intitulath,
c Le Général Kissélef et son administration',
biografie care aveh de scop sa cufunde pe
Ghica, laudând -stiinta i virtutile generalului
rus, totdeodata propuind i impamântenirea
lui. Cu asta scriere Bibescu ajunse sa capete
favoarea consulului rusesc, cu sprijinul si a-
jutorul carui fu ales domn contra tuturor as-
tepthrilor.
Sub acest domn Alecache Vilarh joaca un
rol politic covdrsitor. -Fa presedintele consi-
liului de ministri i ministru de interne.Fiul
I. Ibidem.

www.digibuc.ro
12 G. PAVELESCU.

säu capitan Costache Vilarh, ginerile lui stir-

bei, la 1848 erh prefect la Giurgiu.
Când revolutia dela 1848 se clocià In as-
cuns i când guvernul lui Bibescu, in capul
caruia se afla Vilarà, Incepuse a se Ingrijl,
când prefectul de politie Iancu Manu, cereh
sa se facä, arestari, primul ministru n'a voit,
spunând «ea aceastä masura erh bun& acum
vreo doua luni, dar cum stau lucrurile In
ziva de astäzi erà prea thrziu, chci nici o
sutá, nici o mie de arestdri de s'ar face, buba
nu s'ar oprì de a se sparge ca toatä, lumea
erà amestecata §i ch, el nu stih pe cine sà
nu bhnuiaseä '." Iata un om de stat cuminte,
care nu vroiä cu nici un pret sä se puna da-
curmezisul curentului popular, ce Incepuse
a se misch §i care bântuih tot cuprinsul Eu-
ropei. Chiar Vodä Bibescu la Inceputul mis-
carii n'a stat la Indoialà, ci s'a supus curen-
tului revolutionar, dar mai la urmä s'a re-
tras, ternându-se de urmärile ce vor isvorl
de acl.
Pe acum Inainte nu se mai pomene§te de
faimosul si puternicul Vilarà ; niminea nu
mai aminte§te de el, afard de bátränii din
Clejani, cari povestiau cu drag de marele om,
de binefäcktorul, luminatorul i povätuitorul
lor. Vilarà tineh nespus de mult la *coalä,
ce formh una din grijile sale. Chiar chnd
toate proprietätile lui trecurd In alte maini,
dânsul, aà spuneau sätenii, a pus conditie
1. Ion Ghica, Ibidern.

www.digibuc.ro
 SCOALA. NATIONALik DIN CLEJANI. 13

noului proprietar ca §coala sh, ramaie tot

§coalä ca§i mai inainte. Numai astfel I§i ex-
plicau ei rostul §coalei din vremea lui Major
Mi§a. Mare fu durerea bietilor shteni, când se
väzura, lipsiti de marele boier, pe care bätrânii
Il plângeau Inch pe la 1865. Pe asth vrerne
dân§ii 1§i explicau trecerea tuturor proprie-
thtflor lui Vilarh In mâna noului proprietar
in chipul urmator : Vilarà incurcat in datorii,
ruinat, a fost nevoit sh fach vânzhtoare lui Ma-
ior Mi§a Anastesievici toate proprietätile sale.
Ministrii rai din shraci inteo zi se po-
menesc bogati, iarä Vilarà intrà in Minister
bogat ca la urrnä sa raradie särac, niai ales
pe acele vremuri, când numai sa fi voit, §i-ar
fi agonisit o avere colosalh. Vilarà erà pu-
ternicul ministru, când se blamhvänzarea a-
verii lui Hagi-Moscu in detrimentul credito-
rilor §i in folosul familiei falitului, precum
trecerea mai tuturora din mo§iile acelei case
In posesiunea domnitorului ; de pretutinde-
nea se ridich un glas In contra venalitätii,
ce domnià In justitie §i In administratie, chci
ajunsese a fi fhrh teamh §i farà ru§ine. Cu-
vântul, care se auzià mai des In Iai i In
Bucure§ti, erh ePe§tele dela cap se im-
pute. I. Cu toate acestea Vilarh când a ca-
zut dela putere erà ruinat, erà sârac. lath
un om cinstit.
Cat am stat eu §colar In timp de patru
ani, afar& de säteni n'am auzit pe nimeni,
nici chir pe institutori sa pomeniasch mh-
car o vorbh de marele Vilarà.
1. Ion Ghica, ibidem p. 701.

www.digibuc.ro
14 G. PAVELESCli.

2.

Major Misa Anastasievici.

La inceput a fost sdrac, färh, nici un mij-
loc de trai, mush, avea, aplicatiuni naturale la
negot. Foarte de*tept i Indräznet, suflet In-
treprinzAtor. Pe orice punea, mâna, isbutià.
Inch, din copilarie s'a dedat cu totdinadin-
sul negotului. La värsta de 15 ani vindea,
mere *i pare pe ulitele Belgradului. Se ve-
dea, la palatul säu din Clejani zugrävitä o
palanta cu mere *i pere pe peretii dela in-
trarea cea mare.
Pe atunci era domnitor in Serbia Milo*
Obrenovici, care a ajutat mult pe tândrul In-
treprinzator.
Se vede ca negotul cu poame nu 1-a mul-
Omit, ci s'a vazut nevoit schimbe dru-
mul pe valurile Dunärei, care-i fagacluia, un
viitor mai stralucit.
Cand s'a cäsatorit cu Cristina, sotia sa,
cu care a trait, pana la sfax*itul vietei, n'a-
veà In pungh, decât o lira. Fata la inceput
1-a refuzat, temându-se ca n'are sa poata sh,
tie cash', dar când s'a convins eh, la spatele
tânärului era mâna Voevodului, ce-1
n'a mai stat la Indoialä, ci a primit pro-
punerea cu toatä inima.
Intr'adevär, cu ajutorul printului tânärul
Mi*a Anastasievici intra in marina sârbeascä
in scurta vreme se distinge prin sarguinth,
munca,. Inzestrat cu calitati mari, ce atra.-

www.digibuc.ro
 SCOALA NATIONALA DIN CLEJANI. 15

sese atentiunea lui Milo§ Obrenovici, trece

repede prin toate gradele ierarhice pâna la
cel de maior, pe care l-a pâstrat 'Ana la
mormânt.
Faceh curse cu vapoarele in susul §i In
josul Dunarei pana la Tarigrad, de unde cd-
patase o decoratie turceasca, pe care o purth
la piept uneori, când. venià la §coala.
Serbia, ca§i noi platià un tribut anual Tur-
ciei. Printul având toata increderea In el,
Il inskrcina, dupace se fácuse major, sa duca
el tributul la Constantinopol.
Tânärul Mi§a vazându-se cu atâta banet,
s'a &Ida sa puna mâna pe el de cat sa-1
dea Turcilor. i când a ajuns in dreptul Giur-
giului, paräse§te vaporul §i cu bani cu tot se
pogoara jos §i de acolo porne§te la Bucure§ti.
Ad_ face cuno§tinta cu Ion Cioaca, proprie-
tarul mo§iilor Vârtopul §i Caraula din jude-
tul Doljul. Mi§a aveh nevoie de un român,
devremece el era, strain. Nu puteh sa se
arunce in intreprinderi mari pe pamânt
strain, de care n'aveh nici o cunostinta. Ii
trebuih un orn cunoscator de trebile, ce se
puteau face In tara. Omul, atât de mult ca-
utat, erà gash. Acesta erh Ion Cioaca, care
se vede eh erh versat in afaceri, *insa nu dis-
puneh indeajuns de fonduri bane§ti. Omul
vânat de el erh dar Misa Anastasievici. Iata
doi oameni harnici asociati i pu§i pe câ§tig.
Pe atunci salinele din Muntenia nu se ca-
utau in regie, ca astazi, ci se arendau in
mâini particularenuinai la Romani. 1 ata un

www.digibuc.ro
16 G. PAVELESCU.

isvor de câ§tig sigur, de care aveh cuno§tinth

românul nostru §i I comunicä tovarh§ului sau,
care prime§te cu toatti graba. Se tine licita-
tie §i se admite in persoana lui Ion Cioach,
asociatul lui Mi§a Anastasievici.
Toath sarea petrecuta in Muntenia, Serbia
i Turcia erh procurata numai de Major Misa.
Se aflau depozite de sare in toate porturile
dundrene, de uncle se vindeä cu pret. D-zeu
pusese mâna pe cap thnärului Mi§a. Deacolo
bänetul curgeh ea un rOu in pivnitele lni
Maior Mi§a din casele lui din strada Doam-
nei din fata po§tei vechi. Se speriase perso-
nalul säu, chrând sumedenie de bani dela
po§th §i din porturi. In pivnitele sale se a-
fiau ghiaburi fácute intradins pentru sphla-
rea ,i curätirea banilor.
Intr'o zi un caläret al shu, trimis sh vie
in grab& cu banii strai* la Oltenita, cum a
sosit in curte, calul a §i plesnit din cauza
goanei. Erh in zida când se tineh licitatie
pentru vânzarea averei lui Vilarh.
Cu banii astiel agonisiti cumphrä la lici-
tatie toate proprietatile acestuia. Nu se mul-
tume0e nici cu atat, ci, odatä pornit pe astä
cale, merge mai departe. Ajuns mare proprie-
tor, tot 1.i märe0e numärul proprietatilor.
Astfel mai la urmä cumpärd Brâncenii din
Teleorman, Luceu din Ilfov, Vârtopul §i
Caraula din Dolj, Bäläcita O. Goardinita din
Mehedinti. La toate acesto proprietäti face
multe §i mari imbunäthtfri. Case märete, ha-

www.digibuc.ro
 SCOALA NATIONALÀ DIN CLEJANI. 17

nuri, magazii, soproane, ce stau si pânä in

ziva de azi, Impoclobiau aste moii mari, cari
aduceau venituri, nu gluma. .

Hanurile din Vârtop si Caraula au fost trans-

formate in scoli, cari ddinuesc §i astazi, cu
vointa si cheltueala sa §i ddruite conaunelor.
Dupace ajunge unul din cei mai mari pro-
prietari si.-§i consolideaza situatia, se gändeste
la sustragerea banilor tärei sale §i vroie§te
cu totdinadinsul sa repare inteun chip cin-
stit fapta sa din trecut.
Intr'o zi s'apueä, de scrie lui Milo§ Obre-
novici Ca se cäieste de fapta sa nepatriotica,
dar banii sustrasi au fost intrebuintati cu fo-
los, caci au produs immiit. Ii recunoa§te gre-
§ala sävär§itä, sta la ordinele printului gata
sa primiasca orice pedeapsa, inapoind statu-
lui toti banii.
Voevodul Il cheama,, Il primeste cu toata
bunavointa, se bucura de situatia strälucita,
a sa, nu-i da nici o pedeapsä, ci dimpotriva
se simte fericit ca banii au fcst bine §i cu
folos intrebuintati.
Atunci Maior Mi§a, plin de bucurie de ma-
rinimiea printului, s'apuca de cladeste cu toatä
cheltuiala sa in capitala Serbiei un local ma-
ret, ce poartä cu falä pe frontispiciul sail nu-
mele deLiceul Major Mi,Fa Anastasievici,
uncle tineretul sarb sä creasca §i sa se instru-
iasca in cuno§tinte §i virtuti spre folosul pa-
triei. Asta frumoasa, clädire, care pana, in
ziva de astäzi este una din cele mai falnice
2

www.digibuc.ro
18 G. PAVELESCU.

podoabe ale Belgradului, a fost daruita de

Maior Misa statului sarb
La 1853 dânsul ajunge stapan pe deplin
peste Intreg domenul Clejanilor. Nu se mul-
tumeste 'de starea sa actuala, ci cata sa faca
toate imbunätatirele cerute ca sa fie si mai
productiv ca intrecut. Lucrul insä cerea, o
muncä incordatä i cheltueli mari, de cari
firea sa intreprinzatoare nu se sperih. Se in-
cep dar noile lucrari.
Noul proprietar, cu toate ca era strain,
insä In sufletul sau clocotiau simtiminte no-
bile. Nu era Roman, dar intrecuse pe Romani;
s'a aratat demn de marea ospitalitate doban-
dita pe pamantul romanesc.
Sub el scoala din Clejani nu numai
urmat cursul sau, ci a intrecut (mice astep-
tare. N'a ramas locului, ci a progresat. Ma-
ior Mis a aveh nazuinta ca scoala sa intreaca
pe toate de gradul sau. De unde panä aci
ea se nevoise sa indestuleze numai nevoile
locale, de aci inainte se Argill ca sa-si in-
1. Toate aceste informatiuni mi-au fost comunicate cu en-
tuziasm de Preolul Ion Cristescu, paroh in comuna \Tar-
topu, jud. Doljul, unul din oamenii de casä ai lui Maior
Misa. Dansul a fost elev intern intre anii 1868-1872 in scoala
din Clejani. Intre altele iatä cum imi scrie : La toate aces-
tea spuse de subsemnatul, märturisesc cd le-am auzit din
gura lui Maior Misa la Bucuresti, povestind la masá musa-
tirilor, fdrä cari niciodatd nu mâncet, ba hied 12 niciodatd nu
puneà la mash', decât 11 cu el, avind credinta cá cel d'al
12-lea este Iuda, care a vândut pe Hristos ; si dacä se ne-
merid sä fie 12 persoane. pe unul II rezervii sá mdriânce la
o parte singurca Iuda izgonit. Aceasta este in putin mica
biografie descrisd 13" temeiuri adevdrate de mine". Aste in-
formatiuni vin in urma aparitiunii in Albina a articolului
meu nationald din Clejani.

www.digibuc.ro
 SCOALA NATIONAL-A DIN CLEJANI. 19

tinza cercul sau de lumina 'Ana In locurile

cele mai departate. A fost o vreme când cur-
smile scoalei erau urmate de copii veniti
chiar din Moldova, cum erà elevul Sion, ne-
potul poetului Sion, si Nicola Mladenovici
din Belgrad, un neam al proprietarului. Se
dusese vestea de as-La scoaIä mai In toata
tara. *coalele din Giurgiu i chiar din Bucu-
resti nu se puteau comparà cu dânsa. Major
Misa nu se dete inlaturi dela nici un sacrificiu,
ci puse cu îmbelsugare fonduri indestulaIoare
la Indemâna scoalei.
Localul vechiu fu därâmat Impreuna cu
biserica i cladite de iznoava iaras impreuna,
una alaturi de alta intr'un loc mai nimerit,
la poalele unui deal Invaluit de päduri sa-
dite intradins.
Clädirea scoalei s'a isprävit In 1864. Era,
o constructie trainica cu 10 incaperi mari
si 5 mici pe o suprafatä de 650 metrii pätrati.
Doua dormitoare mari pentru scolarii interni
cu 32 patari de fier ; douä, camere de clase
eu 16 banci ; o camera de infirmerie cu 6
paturi de fier ; o sala de sufragerie si medi-
tatie ; o camera de cancelarie i biblioteca,
alta de spalktorie, alta de haine i alte lu-
cruri. Celelalte incaperi pentru institutori.
La spatele scoalei mai erau deosebit si
alte încaperi de bucktarie, cuptor de pâine,
spälatorie de rufe si de pastrat legumele pe
vreme de iarnä.
colarii interni erau In nt Ar de 32, iara
externii 120. Apoi celor extdni, cari eran sa-
raci si nu putusera sa intre interni, proprie-

www.digibuc.ro
20 G. PAVELESCU.

tarul le procurà cârti si toate cele de scoald,

precum i toatä intretinerea.
La 1865, când am intrat In scoalä, se po-
trivià cu grebla pämântul, unde se därâma-
sera vechile localuri, spre a se face grädinä.
Doug, cládiri frumoase se ridicau falnie, im-
podobind parcul, de unde se záriau In vaz-
duh dela departari .mari. Generosul proprie-
tar se trudise sa inzestreze scoala cu toatâ
inima, cu tot ce se cerek ca sa ajungâ, ask cum
nu se mai aflà vreuna In nici o parte a tärii.
Dându i seamä de starea de ticalosie, in
care se aflà täranul nostru, a Cautat sa-i vie
inteajutor. Infiintä. pe langa scoalä un inter-
nat, unde se primiau copii orfani de tärani.
Ad ei pe langa invätätura ce capätau, mai
aveau hranä, Imbräcäminte, medicamente,
doctor si in sfdrsit tot ce trebueste anui sco-
lar. coala, posedând materialul didactic cel
mai bogat, aveh patru clase Impartite la doi
institutori, din care unul erâ, Insârcinat cu
directiunea scoalei i a internatului. Institu-
torii erau numiti de Minister, având locuinta
amândoi chiar in localul scoalei.
Bugetul
Anual
1. Salariul directorului 3100 lei
2. Al doilea institutor 2600
3. Hrana la 32 interni 6000
4. Plata la 4 slugi si cu hrand . . 2360
5. Doudzeci stânjeni de lemne . . . 1200
6. Imbrachminte la 32 elevi . . . . 3500
7. Cärt,i scolare si dela prernii . . 1600
8. Diferite cheltueli extraordinare . 1820
9. Cheltueli cu externii sâraci . . 5400
27,880

www.digibuc.ro
 KOALA NATIONALA DIN CLEJANI. 21

Programa de studii.
Clasa I pe siiptdmand.
1. Religia 6 ore. 4. Aritmetica 6 ore.
2. Citirea 6 ore. 5. Cântdrile 2 ore.
3. Caligrana 6 ore. 6. Alte exercitii de memo-
rie i fizice 4 ore. Total 30 ore.
Clasa II pe scipteimand.
Religia 5 ore. 6. Exercitii mintale Si
2. Gramatica 4 ore. fizice 4 ore.
3. Citirea 5 " 7. Cânarile 2
4. Aritmetica 5
5. Caligrafia 5 , Total 30 ore.
Clasa III pe seiptäniând.
1. Religia 4 ore. 5. Istoria Românilor 4 ore
2. Grarnatica 4 6. Citirea 3 ,.
3. Aritmetica 5 7. Franceza . 2 ,
4. Geografia 5 8. Caligrafia. 3
9. Desenul 2 ,
10. Agricultura i gradindria 2
11. Cântdrile. 2
12. Exercitii mintale si fizice 6
42 .
Clasa IV pe sapteimeinii.
1. Religia 3 ore 9. Igiena . . . . 1 ore
2. Gramatica 3 10. Noliuni de fiiz. 2
3. Aritmetica 3 11. Franceza. .3 .

4. Geograga 3 71
12. Caligrafia . 2 .

5. Istoria Rom. 3 .13. Desenul . .2

6. Geometria 3 14. Agric. i grád. 2
7. Istor. natur. 2 15. Exercitii min-
S. Citirea 3 tale si fizice . . 6
41 .

www.digibuc.ro
22 G. PAVELESCU.

coala erh recunoscuth de stat ca institutie

publica cu dreptul de a liberà certificate.
Dintre institutori cel care si a fäcut oare-
care reputatie este Daniil Cordescu, originar
din Transilvania, dintr'un sat cu marele in-
vätat Treboniu August Laurian. Cordescu ca
director si institutor a desfdsurat o mare ac-
tivitate : a pus scoala pe adevaratul vägas
al propasirii. Erh un adevärat apostol neo-
bosit al inväthmântului, insufletit de cele mai
'Mahe sentimente, cunoscator adâne al peda-
gogiei timpului, râvnitor de orice progres
având dorinta nethrmurith de a intrece toate
scoalele. Panh la el invatämântui se predh
inteun chip mecanic, färd, sä se tie seamä
de facultätile suftetesti ale copilului. Cordescu
cauth cu adevärat sh patrunza in sufletul co-
pilului, desteptând toate pornirile bune ale
inimei lui. Toate cunostintele se predau cu
multh pricepere si folos. Cunosteh firea fie-
cäruia dintre elevi si nu cereh nimanui mai
mult de puterile sale. Stabilih o emulatie
printre seolari, asezându-i in banci dupä me-
rit. Erà o fire muncitoare ; vara ne invath
gradinaritul : aveam grädinä de legume si fe-
lurite flori ; aveam toate uneltele de grädina,
bine iateles totul fiind procurat de proprie-
tar. Orele de lucru erau duph amiazä dupa
terminarea cursurilor. Copii lucrau cu drag
sub conducerea maiestrului, ce erà in frun-
tea noasträ la säpat, senahnat i plivit. Cei
mai mari i vigurosi erau pusi la saph, pe
când cei mai mici i nevoiasi la lucrhri mai

www.digibuc.ro
 .5C0ALA NATIONALA DIN CLEJANI. 23

usoare ; si de vedeh pe vreunul ca e obosit,

numaidecât II ltish sh se odihniasch sau Il
trimeteh acash. Mereu se aflà in mijlocul
nostru de dimineata panä seara, indrumân-
du-ne cu toath sthruinta pe calea vietii.
Dela 1867, toamna i primhvara, dumini-
cele si shrbatorile, precum si in alte zile in
orele de recreatie, s'au introdus inch exercitii
de gimnastich i militare spre a li se inthrl
scolarilor sAnätatea i a-i obisnuì cu ordinea.
Erh cevh miscator a se vedeh copii, cea
mai mare parte Omni, cum phsiau osta-
selte duph sunetul trompetelor i tobelor,
fäcând exercitii militare cu cel mai mare a-
vant i placere
Se sArguih sa ne deprinza cu serviciul mi-
litar ; isi procurase o tobd, o trâmbith i un
steag. Ne insirà la rând in timpul verei de
ne plimbh pe câmpiile cele intinse i fru-
moase, ce sunt scaldate de. apa Neajlovului,
unde ne dam lupte intre noi ca intre doi
vrajmasi închipuiii in fata directorului, care
conduceh lupta.
Uneori pe caldurile cele mari ne sculà dis-
dedimineata chiar inainte de patru. Semna-
lul erh dat de clopotul scoalei, ce se auzia,
in tot satul. Elevii erau interni i externi.
Acesti din urmä stau In sat pe la gazde, ce
erau inspectate de mai multeori pe an de
directorul scoalei, care de gasià locuri ne-
potrivite scolarilor, numaidecdt le inchideà.
Cordescu da atentiune celor mai mici arnh-
nunte din viata scolarti. Inteo zi un coleg

www.digibuc.ro
24 G. PAVELESCU.

al nostril de clasa IV este gasit in-

vatase lectia ; este pedepsit sa n'aibA masä.
Dânsul erà intern. Dupa prânz, flind ascultat,
nu *tie lectia, atunci pedeapsa ramâne *i
pentru seara. *colarul desnadäjduit zice :
Domnule director, *tiu lectia, dar sunt lih-
nit de foame. Läsati-ma sä, mänânc i apoi
yeti vedea». Dupa masa a *tiut lectia atât
de bine, ca ne-a pus pe toti in mirare.
Din când in când ne scula inainte de pa-
tru i ne adunam la *coalã, de unde porniam
la rand cu steagul in frunte, cu tobe si surle
la apa Neajlovului, uncle insotiti de institu-
tori ne scaldam i apoi ne reintorceam la
*coala, unde ne urmam iarä* lectiile dupa
pro gramul hotärit.
Când Maior Mi*a se aflh in localitate, stin-
dardul nostru national cu fala falfâià deasu-
pra palatului, uncle träià ca un principe
undeli petreceä mai toata vremea. Uneori
venia dupa pranz la *coala, de unde ne luà
de mergeam cu totii la apa Neajiovului la
una din morile sale, unde-0. aveä, instalatiuni
sistematice de bai cu du*. Acolo dimpreuna
cu dânsul i cu institutorii, noi copii ne scat-
dam. Imi acluc aminte ce haz fäcea bätranul
de jocul i sgomotul nostru.
Cordescu con duceä i jocurile noastre; ce mo
*tenisem i jucasem la vatra parinteasca, Linde
nu incetà de a ne povatui intruna, mai in-
vatându-ne *i altele ce se petreceau aiurea.
Internatul aveâ instalatiuni moderne : dor-
mitoare mari i spatioase in partea de rtisArit

www.digibuc.ro
 SCOALA NATIONALik DIN CLEIANI. 25

a *colii, alaturi cu locuinta directorului, mo-

bilate eu paturi de fier, a*ternuturi, In star*it
având tot confortul, i atât de bine ingri-
jite ca atrkg-eh admiratia numero*ilor vizita-
tori. Fiece *colar aveh patul sau, cu toate
accesoriile trebuincioase. Mai erh sala de man-
care, unde copii se ospätau dimpreuna cu
directorul ; sala era, inzestratã cu toata im-
bel*ugarea. Bucathria, cuptorul de pâine *i
spalatoria se aflau intr'o cladire speciald ceva
mai la o parte in phdure, in dosul *coalei.
Uneori mirosul painei din captor ne de*tepth
jindul de mancare. Carnea data la bucatarie
erh dela vitele proprietarului, luata din cea
destinata bueätäriei sale. Zarzavaturile *i le
procurà cbiar coala din grädina sa, iar cele-
lalte articole din magazia lui Maior Mia, ce
erh incarcatä cu toate ale bäcaniei. Magazia
erh o clädire spatioasä, a*ezath in mijloeul
parcului intre *coalä *i palatal proprietarului.
Câteo data cand treceh termenul examenului
general dela finea anului *colas din cauza, ca
Maior MO se ghsià in strainatate, atanci se
luau dispozitiuni ca*i_ elevii externi aibä
brana tot dela clausal, Para sa se fi ivit vreo
reclamatiune din partea cuivh. Parca väd cum
*colarii erau chemati la magazie, unde zilnic
li se impärtià hrana.
Cat am fost *colar, o singura data marele
filantrop D'a lipsit dela examenul general.
Clejanii erà un domen mare, cum rar se
mai aflä, situat pe apa Neajlovului intr'nna
din cele mai frumoase pozitiuni. Compus din

www.digibuc.ro
26 G. PAVELESCU.

satele Clejani, Vadul Lat, Obedeanca i Stere,

Clejanii formau centrul, unde se afla resedinta
administratia proprietatii. Satul asezat pe
muchia unui deal in lunca Neajlovului, pe
partea dreapta i vazut din departare, sernana
a fi un orgisel impodobit de Maior Misa cu
numeroase clädiri marete. Ochiul calatorului
mai intai era izbit de palatul proprietatii
cladire märeata cu doua caturi in mijlocul
unei gradini incantatoare, plantata cu tot soiul
de flori, plante i pomi un fel de raiu pa-
mântese imprejmuita de jurimprejur c'un
minunat grilaj de fier, ce sta pe un soclu de
zid, care alcatuia, jumatatea a doua de jos de-
la pamant. Gradina. era, brAzdata de mici §o-
selute, ce porniau in toate pärtile, afara de
intrarea principala, unde o sosea bine ingri-
jita, ce plech din batatura palatului si se sfâr-
sia tocmai in malurile rdului, pe o intindere
de cativa kilometri. Soseaua era Impietrita
ca la un star) jin dela pamant peste lunca
raului Neajlov, care, cand se revarsa mai a-
les primavara in urma desghetului, nu tine
seama de nici un obstacol, ci impiedich mice
circulatie. *oseaua da in drumul cel mare,
care se numia, druMul Craiovei. Reguleaza
cursul acestui ran.
Cum iesiai din gradind, tinând soseaua, pe
mama dreapta se incepeh un sir de clädiri,
ce se ispräviau tocmai la. marginea satulm
despre lunca. Toate erau destinae ca locu-
into personalului pro priettitii sau inchiriate.
Intr'una din aste cladiri, ce erau la fel, sta-

www.digibuc.ro
 KOALA NATIONALA DIN CLEJANI. 27

tea, medical flcoalei ca farmacia. oseaua erä

o frumusete, având pe amândoutt partile ar-
bori saditi, care ca vremea imbinându-se a-
cope/iau cu cracile toath linia *oselei, ce mer-
geh pe toata lunca Neajlovului, thiatä ici colea
de multe podete §i poduri, ce inchlecau pe
apele astai râu.
Lunca se prelu.ngià pe amândoud, malurile
rhalui i erh alchtuith de intinse livezi smäl-
taite de tot soiul de flori §i intrerupte din când
in cânci de paduri seculare de anini, unde-§i
faceau cuiburi cocostArcii i berzele. In ast.)
livezi verzi spre räsärit mergând pe albia
intampinat in cale de o pädure
deasä §i mare, strabatuth in patru parti opuse
de drumulete, §i la mijloc era, un pavilion
cam parasit. Asta pädure, inconjurath ca o
insula, de toate partile de apele Neajlovalui,
era, un pare natural, ce era, numit de shteni
laphrie. Laugh el i§i avea proprietarul insta-
latiuni de cre0erea paserilor domestice tre-
buiucioase curtii boiere§ti. La inthi. Main in
toti anii, mergeam acolo noi copii in cap ea
institatorii §i major 111ia, de shrbatoriam astä
zi de dimineata i pana seara, uncle toti de-
la mare §i p'and, la mie ne ospatam pe iarbh
verde in auzul melodios al duioaselor cântece
nationale executate de cei mai vestiti läutari.
La urmh de tot se incingeh o horh mare, uncle
se prindeau totiproprietar, institutori, *co-
lari §i toata lumea de fata, de jucam dantru i
carat rom an e §t i .
Tot pe acest rail se aflau inch douh mori,

www.digibuc.ro
98 G. PAVELESCU.

inzestrate cu cele mai noi si desävârite in

stalatiuni in me§teugul moraritului, unde une-
ori se strângeb, atâta lume pared, ar fi fost
bâlciu. Nicäieri nu se mäcinä mai bine ca la
morile lui Maior Mi§a.
Lipit de grädinä erà un pare vast, wzat
pe costifea unui deal, ce-1 ocolià mai din toate
pärtile, lucrat de rnânä ornenenscA, imprej-
muit de jurimprejur cu gard de nuiele, plan-
tat cu arbori mai mult in partea despre sat,
impodobit cu flori ff}i cu tot felul de ierburi,
strAbOtut in toate directiile de §oselute, ca-
nalizat, având mai multe havuzuri cu apä
adusA chiar din albia râului pe o intindere
de mai multi kilometri. Havuzurile erau vase
mari, facute de marmorä §i ciment, cari Im-
poclobiau grädina i parcul.
Inäuntrul parcului la poalele dealului, aco-
perit cu pädure, se inälth märet localul coalei
cu Wile de clasa, de meditatie, cu dormi-
toarele, sufrageria, spälätoria i locuintele in-
stitutorilor. Depenclintele erau mai la o parte
in pAd.ure, legate de corpul de cApetenie prin
§oselute impietruite cu multa grijä §i iscusintä.
Lânga §coalä erà gradina de legume, cul-
tivatä de copii sub conducerea institutorilor.
Alaturi de §coala la rAshrit se ridich falnic
biserica, impodobitä de evlaviosul proprietar
cu multä aurärie §i argintArie, având clopo-
tele urcate i wzate in turla bisericii, unde
se aflà, un ceas male, ale cArui bätäi se izbiau
cu putere in clopote, de se auziau in de-
pârtari mari. Nu erà DuminicA sau särbätoare

www.digibuc.ro
 *COALA NATIONALA DIN CLEJANI 29

ea Major Mia dimpreuna cu toata familia sa

nu vie la biserica, unde §cAarii, îmbracati In
vestminte de sarbatoare, mergeau insotiti de
institutori.
La sfintirea acestui loca a venit chiar mi-
tropolitul primat al tarei, Nifon, care a oficiat
inconjurat de multi preoti. La aceasta tar-
nosire a fost cu a devarat mare siirbatoare,
unde se adunasera mai toate .satele vecine.
Am vazut norodul înirat ti gramadit pe a-
mandouä partile §oselei, ce duceh dela ua
bisericei §i 'Dana in batatura palatului, cum
se Inchina mitropolitului ca la un adevarat
sfant. Soseaua era o minune cu arbori saditi
pe amanlou.a partile. Se luaserh mäsuri din
vreme de administratia proprietatii, ca tot
poporul adunat sa fie ospatat. Mai tarziu langa
biserica zacea un mormant, uncle era ingro-
pata o nepoata a lui Major Misa.
Acesta aveh o mare dragoste de :Icóalä.
Pe toata lumea, ce venia sa-1 vaza, nu pre-
getà sa o aduca ca sa le aräte §coala, iar pe
unii Ii poftih chiar intradins sa-i vaza §coala.
Inteo zi cand el venise cu familia sa nu-
meroasä §i la §coalä, unul din ginerii sai i-a
zis In nemtete eh, cu §coala cheltue§te mult,
raspunsul sau a fost o zambire. Asta ni-o spu-
neh nouh, copiilor Cordescu, care tih, bine
nemte§te.
Cat am fost §colar, am vhzut viind sa. vazh
§coala pe Regele 'nostru, care atunci era dom-
nitor, punandu-mi chiar mie intrebäri la geo-
grafie pe Costache A. Roseti ca ministru al

www.digibuc.ro
 G. PAVELESCU.

instructiunii. Tot acolo am cunoscut intâia-

oarä pe Treboniu August Laurian, care se
afla pe längä persoana regelui in calitate de
profesor de romaneste, caruia mai la nrma
am avut norocul fiu elev la Universitatea
din Ducuresti, unde erà profesor de limba
latind. Mai pe urmil, am auzit c'a mai fost
scoala In calitate de ministru i domnul
Maiorescu.
Examenele de finele anului scolar se faceau
cu mare solemnitate, find prezidate de dele-
gatii Ministerului Instructiunii, la care asistä
chiar Major Misa, care niciodata n'a lipsit
dela aceste examene. Uneori child se intampla
sa fie in strainätate, nu pregeth sá nu vie.
Intr'un an am fost nevoiti sä-1 adästam panä
la mijlocul lui Julie. Atat de mult tineh sá
vazä ca ochii, ce se faceä in scoalä. La unul
din aste examene, am avut prilejul sä cunosc
pe invatatul profesor de filosofie dela Uni-
versitatea din Bucuresti, Ion Zalomit, multa
vreme rector al acestei Universitati, ale ca-
rui frumoase lectiuni le-am urmat cu mare
folos. Erà delegatul ministerului la examenul
general.
Bätranul proprietar nu se obosià ca sa ia
parte la amandouá sedintele de dimineatä,
dupä prânz ale examenului, uneori pe niste
calduri destul de mari.
Tot acolo am cunoscut si pe regretatul
profesor dela Facultatea de stiinte, Alexan-
dra Oräscu. Delegatii prezidau i impärtirea
premiilor, ce se faceä intr'un chip impunator.

www.digibuc.ro
 SCOALA NATIONALA DIN CLEJANI. 31

Tot ce erà Mai ales de prin vecindtate

lash la o parte tot, si venih sh ia parte la
aceasth serbare scolarh, unde elevii impodo-
biau localul scoalei cu frunza, trestle verde
si flori culese de pe chmpuri chiar de ei. Din
aceste flori impletiau cununite, ce se dau
ca premii dimpreunft cu chrti, caiete, compa-
suri si cu tot ce trebueste unui scolar.
Impärtirea premiilor erà o adevarath shrbä-
toare, uncle domnià cea mai mare insufletire.
lath', cum cuvhnth Stan Enescu, un absolvent
al scoalei in 1868 la sfarsitul anului scolar,
astfel de solemnitate :
e Ne ducem, onorate domnule Major, ne des-
phrtim de dv., de institutori, de colegii
de toti cunoscutii nostri de pe aici, dar va
märturisim sincer cä numai trupeste, numai
dealuri, päduri si väzduhul ne va des-
iarä cu inima si cu gandul vom fi
vom ramânehimpreunh phnh la cea din urrnä
clip& a vietei. Tuturor, pe unde vom merge,
vom povesti binefacerile, ce ati fácut cu noi;
vom, face cunoscut i posteritätii numele dv.
Inapreunh cu totii vom adresh rughciuni
lui Dumnezeu ea sh vá dea viath indelun-
gath, ca sä puteti face tot mai bine särma-
nei omeniri '.»
Instititorii scoalei dela interneierea sa.
1. Matei Vasilescu pAnd la 1840.
2. Preotul Stefan Duhovnicul.
3. Preotul George Mirodotul (popa Ghitä) dela
1840 1864.
1. Institatul din Ciejani 1875, Bucure§ti, pag. 30.

www.digibuc.ro
32 G. PAVELESCU.

4. Constantin Antonescu, doi ani.

5. :3tetan Popescu, un an.
6. Constantin Ploetianu, opt luni.
7. Ghitä AvrArnescu, patru ani.
8. Soare Dinescu 6 aril.
9. Gavril Jianu un an.
10. Barbu Secäreanu dela 1864-1867.
11. Stefan Steinescu dela 1864-1867.
12 Daniil R. Cordescu dela 1867-1875.
13. Ilie Andreescu dela 1867-1873.
14. Preotul Ilie S. Opranu 1873 2
Ajutorintele a cestui mare filantrop nu se
märginiau numai pânii, la pragul §coalei lui,
ci porniau §i mai departe. Elevii stirmani §i
merit,* continuau §i mai departe studiile,
tot cu ajutorul lui. Nicola Mlaclenovici
Stan Enescu dupace terminarä c'un succes
stralueit §eoala din Clejani, trecurã In liceul
SF. Sava din Bucure§ti cu burse date de Ma-
jor Mi§a. Mi se pare Ca stäteau chiar in ca-
sele lui din Bucure§ti.
Din §coala din Clejani au ie§it preoti, In-
vätatori, institutori, pro fesori, ingineri, me dici,
ofiteri, agricultori, meseria§i §i tot soiul de
cart urari.
Lânga, §coala se aflau tarlalele de legumi,
lucrate de elevi §i cari slujiau sa alimenteze
bucAtäria internatului.
In mai multe locuri ale parcului erau con-
struite §i havuzuri, uncle apa erà dusä pe
tuburi tocmai din Neajlov ; unul se aflà chiar
In fata coalei. Acestea slujiau la udatul par-
cului.
2. ibidem.

www.digibuc.ro
 KOALA NATIONALA DIN CLEJANI. 33

Pe culmea dealului despre apus, afarä din

pare, se intindeä via lucratä cu toatä ingri-
jirea, Pang& care veniä, oborul tamazlâcului
de vite cu saielele i grajdurile lor, de unde
se luà laptele, brânza, untul i carnea trebu-
incioasä bucätäriei curtei boiereti §i §colii.
Dincolo de deal, In lunca Neajlovului spre
Vadul-Lat, erà fabrica de spirt, de unde se
alimentau mai toate cftrciumile din satele
vecine cu tot soiul de rachiuri. Din borhotul
fabricei se ingrä§au In anumite grajduri mari
spatioase vite destinate targuIui spre a a-
lirnentà cu carne macelariile praselor atât
din tara cât i din sträinatate. Nu mai po-
menese de sumedenia de p-)rci, ce-i hränià
cu borhot §i cu ghindä prin pädurile intinse
nepätrunse ale domenului.
Pe mo§iile lui se fa,ceä, o agricultura ne-
maipomenitä In tara româneascä. Marele
proprietar adusese anume vreo suta de fa-
miii chiar din centrul Ungariei,
unde agricultura ajunsese la culme, ca
sa se dea pämântului o cultura sistematica
dupa toate cerintele tiintei. Carele, plu-
gurile, grapele, semänätoarele, tävälugile, tot
felul de ma§ini, magaziile cele vaste, §oproa-
nele, atelierele de lemnärie §i ferärie pentru
lucrarea carelor, plugurilor §i a tuturor u-
neltelor de plugarie, precum i reparatiunea
lor ; boii, graul, porumbul, In fine adminis-
tratiunea lui Major Mi§a smulgeau admira-
tia lumii intregi. Toti proprietarii vecini se
3

www.digibuc.ro
34 G. PAVELESCU.

intreceau sa ia pildä de gospodarie dela

danSul.
La sarbatori mari, de pilda cum erau. Ru-
saliile, poporul gasià la el prilej sa petreaca
fara nici o plata. Tot norodul din satele ve-
cine se strangeh la curtea lui, unde la can-
ten-L.11 celor mai faimosi lautari se incingeau
hori mari si frumoase, in care se prindea toata
curtea dimpreuna cuproprietarul, care cu to ate
cá era batrân, nu pregu th sa nu impliniasca
voia poporului, ce-1 aclaraa, cu entuziasm
un de domnià cea mai mare bucurie i ve-
selie.
La dansul se mai intalniau diferite cete
de calusari vestiti, cari in fiece an intrau in
curtea lui, unde jucau danturi batrânesti, sax-
guindu-se sa se intreaca, intre dânsii spre a
capätà premiul hotarit cetei, ce iesia biru-
itoare.
Lisa apogeul sail de marire a fost de pu-
tina durata ; cea mai mare' strälucire a sa a
f ist intre anii 1864-1875. De atunci bo-
gatul cel milostiv a inceput sa scapete. Nu
se stie cum un om atât de avut a dat Ina-
poi ; dar scoala a ramas sasi urmeze drumul
casi mai inainte. Cu toate ca se gäs'a, strâm-
torat, totus se straduia, de unde avea, sau
n'aveh ca scoala sa nu fie in suferinta. i ash
a mers pa/lace e1 a incetat din viata.
Cu. toate ea, säracise, dar a pastrat toate
proprietatile pand, la moarte. Lumea vorbia,
ca combinatiuni financiare cu piste banci

www.digibuc.ro
 .5C0ALA NATIONALA DIN CLEJANI. 35

mari din strainatate a cauzat scaderea averii

ruinarea so.
Copii a avut numai fete si nici un baiat.
Unul dintre ginerii ski se chemà principele
Gheoca Caragheorghevici, frate mai mare.al
actualului rege al Serbiei, mort de multa
vreme, chiar inaintea lui Maior Misa. Pentru
acesta se vorba ea socrul sau Major Misa
ar fi cheltuit sume mari de bani ca sa.-1 ri-
dice pe tronul Serbiei, ocupat atunci de. di-
nastia Obrenovici.
In Bucuresti pe stradaDoarnnei este o ad-
dire mareata, prin mijlocul careia trece strada
Caragheorghevici si care mai inainte forma
un singur corp de cladire, ce se intindeà
'Ana in Banca Natiotialà, pasagiul Vilacros
Maca, ocupând totdeodata toata strada Ca-
ragheorghevici mai pana in Lipscani. Asta
clrtdire frumonsa si vasta erau casele lui Ma-
ior Misa, cari dupa moarte au trecut ca mos-
tenire ginerelui sau Caragheorghevici, dupa
numele caruia s'a numit i strada. Astazi ca-
sele au ajuns proprietatea creditului urban.
Chiar in acele case a murit batrânul Ma-
ior Misa Anastasievici, de unde a fost dus
la Clejani si immormântat chiar inauntrul bi-
sericii, in partea dreapta cum intri. MormAn-
tul este Imprejmuit cu grilaj de fier. La cap
arde vesnic o candela. Bine ingrijit
Iata cine a fost Maior Misa. Cu toate ca
n'a fost român, totus banii agonisiti pe pa-
mântul românesc i- a intrebuintat In folosul
1. Dirigintele §coalei din Clejani 20 Sept. 1909.

www.digibuc.ro
36 G. PAVELESCU.

tärii, viind Intr'ajutor Statului Roman la lu-

minarea i propalirea poporului atat pe te-
renul cultural cat $i economic, necrutând nici
un sacrificiu. Scoala lui slujiä ca model In
1"Iva-tarn-antsistemul de cultura al Oman-
tului Intrebuintat de el servià ca pilda de
gospoddrie printre proprietari. Am avut p ri-
lej sa vaz pe un agricultor mare, care se in-
deletnicià numai cu munca phmântului
cu cre$terea vitelor, $i am ramas uirnit de
sistemul i ordinea ce domniä in toate lucra-
rile sale, spunându-i ca a$à regula; ca a$ä.
ordine In toata, gospodaria, n'am vazut de
cand eram copil, deal la un singur cm ce
a murit, i acesta a fost omul de bine, ma-
rele agricultor Maior Mi$a Anastasievici.
Dânsul cu fala imi räspuncle 0-5, este ciracul
lui Maior Mi$a, fiind multa vreme in servi-
ciul sau. Acesta era faimosul avricultor Ion
Papaluca, ce azi nu se mai afia In viata.
IAA doi oameni mari, unulroman Alexan-
dru Vilarà, intemeietorul $coalei i altul stra-
in, continuatorul ei. Si unul $i altul s'au tru-
dit, n'au crutat nici un sacrificiu, au luptat
cu tot felul de nevoi, au tinut la $coalà ca
la un copil al lor, de care intruna au pur-
tat grija, In timpul maririi $coala fiindu-le o
podoabä, iar In vremea decadentei o nevoie,
cu care au laptat pana la mormânt. Cel din
urma mai norocos a avut parte ca mormän-
tul zacä chiar in biserica aläturi de $coalä,
cari au fost clädite chiar de mama
Ace$ti doi mari patrioti, cari n'au umblat

www.digibuc.ro
 COALA NATIONALÀ DIN CLEJANI. 37

dupa reclama, dupä recompense nationale, ci

s'au nevoit cu toata sarguinta, sà, dea prino-
sul lor de trudä pe altarul patriei, ajutând
statul In nazuintele sale pentru luminarea Fj.
de§teptarea norodului, n'au cerut nimic dela
niminea ; datori suntem pentru ni§te suflete
atAt de mari sa le arätäm recuno§tintä §i a-
mintire vepich, incoronand opera lor.
Statul Roman este dalor fatä de ace§ti
oameni tie bine, mai ales pe vremea lor când
aveä atât de multe de fäcut, ca cel putin nu-
mele lor sA fie scrise cu litere de aur in car-
tea neamului.
De ce Primaria sä nu puie sträzii numele
lui Major Mi§a, adeväratul stapan al casei,
mai ales acum când este proprietatea credi-
tubuiP Cine este intemeietorul marei clädiri
§i strazi de nu Maior M*,? SA fim drepti,
sä däm fie(Aruia ce se cuvine. Strada se cade
sâ se cheme Major Mi§a Anastasievici.

www.digibuc.ro
 IT

CIMITIIIIIL.
Era, in toiul verii. Calduri maxi indbu§iau
§i o cumplita seceth, bantuià pamântul. 0
präfärie cum de multa vreme nu se mai
pomenise. Totul era in suferinta. Muriau
vitele in jug inecate de praf §i copleite de
caldura. Tocmai pe atunci se facea trans-
portul grâului la schela din portul Giur-
giului. Toat'a lumea cârtia. Orincotro te in-
torceai, n'auziai deck cuvântul: este präpa-
dul lumei. Dabih seara caldura incepea sa
se mai ostiasca. Satenii zdrobiti de munca
§i. ar§ita zilei se intorceau pe la casele lor
ca sa se folosiasca de lini§tea noptii spre ali
intärl puterile zleite.
De cu sear& mi§care in sat. Mare zgomot.
Nori de praf intunecau vazduhul. Se intor-
ceau vitele dela camp. Cirezi de vaci, turme
de porci, cârduri de oi strabateau liniile sa-
tului, lu-andu-ti auzul cu zbieretul, grohaitul
§i cu behehetul lor, agitand cu putere talan-

www.digibuc.ro
 CIMITIRUL. 39

gele agatate la gâtul lor. Ciobanii urmati de

câini alearga dupa ele ca sa nu se risipiasca,
ci sa le duca in ordine pe la saiaua, unde le-
ateptau mugind viteii §i mielu§eii bor.
Apoi se iviau trecand carele incarcate, ce
se intorceau dela camp, scârtaind sub povara
greutatii, §i in cântecul fiacdiandrilor, cari
manau boii, ce se opintiau in jug.
In fiece bataturä ardeau focuri, unde se pre-
gatih cina de seara. Femeile mulgeau vacile
§i copii tin eau viteii. Cumpenile puturilor in-
truna scârtiau. 0 fierbere generala se aflh In
tot satul.
Dela o vreme se faeu lini§te; lurninile se
stinsera. Intuneric peste tot. 0 tacere adânca,
se läsase pe pamant ; nici un zgomot. Totul
dormia. Numai din cand in când lini§tea erà
intrerupta de cântatul cocoOor.
Erb, noaptea târziu. Dormiam adânc ; când
dintrodata fui de*teptat de un plânset, de o
jale. Casa-mi erh plina de lumini. Dadui buzna
la fereastra sa vad ce se intamplase. Erà in
puterea noptii. A doua zi era Sfânta Maria
sarbatoare mare praznic imparatesc.
Luminile veniau din curtea bisericii. Pareh
o mare de lumini presarate pe o bolta intu-
necoasa. Eran femeile satului, cari dupa can-
tatul coco§ilor pornisera la biserica ca sa
jäliasca mortii.
Fiecare avea un tata, mama, frate, sora,
sot, copil, cari zaceau acolo. Acest loc trist
adapostih o lume intreaga, ce plecase dintre cei
vii. Cete de femei strabäteau satul, indrep-

www.digibuc.ro
40 G. PA V ELES CU.

tandu-se spre bisericã, atrase de tânguirile

celor ce le apucase inainte.
Cum intrau in curtea bisericii, se opriau In
fata mormântului al lor sai, puneau jos o träi-
stoara, de unde scoteau niste colAcei sau co-
vrigi, pe cari a§ezandu-i in ordine chiar pe
traista intins'a la capätul rnormântului, infi-
bcr eau in fiecare câte o Iumândricä. Presärau
felurite flori pe mormânt. Apoi apucau hârbul
cu täciuni de-i tärnaiau si pe ei tsi mormântul.
Faceau impArteala pomenei in numele mor-
tilor intre celelalte femei, zicând mereu cea
care impärtia, : e zi bogdaproste, sä fie cutã-
ruia t. In urma, ingenuchiau in fata mormán-
tului si incepeau jalea.
Aceste tânguiri sunt curate cântece de jale,
alcAtuite in versuri, ce ispraviau la distante
egale cu refrenuri, si unde era insiratä cu
deamänuntul toatä viata mortului.
Ti se strângea inima de durere, când vecleai
mama ingenuchiatä impreuna cu copilasii,
plângând cu totii pe sotul, pe tatal lor.
Cat tine jalea, lumânarea arde intruna
infiptä pe crucea ce stä plantatä la capätul
mormântului, si cand ispra,vesc, lasá luma-
narea sä arzà, acolo, pânace isprävindu-se
se stinge. Lucrul acesta se petrece regulat
in toate noptile din ajunul sarbatorilor im-
paratesti.
Aceste jähri ne face, färä sä vrem sä ne
gândim la threnii §i lamentatiunile dela Grecii
si Romanii cei vechi.
Aste popoare aveau un aclevärat cult al

www.digibuc.ro
 CIMITIRUL 41

mortilor, pe care-i socotiau drept zei i la

cari se inchinau. Cei cari sub jugul impreju-
rarilor nu le-a stat in putere sa indepliniasca
ritualul cerut de cult, erau cu strä§nicie pe-
depsiti.
De pilda cum au fost generalii dela Argi-
nuse, cari fura osânditi la moarte, din pri-
cina ca n'au adunat trupurile soIdatilor, ce
plutiau pe mare, ca sa le inaormânteze. An-
tigona n'a preferit mai bine sa moard, decat
sa lase pe fratele sau Polynice fara mormânt?
De ne scoborim mai jos pe scara vremilor
§i ajungem la noi, n'am vazut pe Maica Dom-
nului impreuna eu alte Marii, cum de cu
noapte, pâna a nu se luminh de ziud, au
venit la mormânt §i s'au mirat, când au
vazut piatra prävalitä dupa u§a mormântului,
§i Inauntrul lui find gol, zäceau numai giul-
giurile si pre domnul nicaieri ?
In toate vremurile dar, numai femeile se
indeletniciau cu cultul mortilor. Numai ele prin
firea, pornirile, instinctul lor erau menite sa
perpetueze acest minunat cult.
Femeile noastre dar fac tot ce au facut
toate femeile din toate vremile §i ce au sä
faca cele ce vor yenì mai la urma.
Bila (V1aca) 1907.

www.digibuc.ro
 III

0 CALATORIE PRIX BOBROGIA.

Caildurile mari ale verii goniserä lumea din

Bucuresti. Intr'o zi din Julie pornese la Con-
stanta. Ce de lume ! in gara atata imbulziala
cA abia puteai sa te urnesti din loc.
Erà vremea, cand lumea ravnitoare dupa
un aer curat, dupa o câmpie invaluita intr'o
panza de verdeata, alerga cu nesatM la mare,
unii la baile din Constanta, altii la cele din
Techir- Ghiol i Mangalia. Mare fierb ere prin-
tre calatori ca sä-si gasiascã trasuri, devremece
din Constanta pana, la Techir- Ghiol si Man-
galia nu este cale ferata.
Fusese vorba intr'o vreme sâ se faca, insa
lucrurile au rämas balta. Chiar azi se vede
o linie ferata, ce se incepuse i fusese dusa
pana la un loc in directia Techir. Ghiolului,
dar a ramas pârasitä, asteptand vremuri mai
bune. Cat de mare folos ar fi adus o ase-
menea cale atat statului cat i particularilor,

www.digibuc.ro
 O CALATOREE PRIN DOBROGIA. 43

mai ales pe vremea bailor! Nu mai vorbese

de inlesnirile aduse comertului cu transpor-
tul cerealelor si de noua viatã data portului
Mangalia.
lata un sir de trasuri, incarcate cu cala-
tori i calabaldc, ca apuca drum nl, ce merge
alaturi cu marea spre Techir-Ghiol. Plouase.
Drumul erà frumos. Este soseaua ce porneste
din. Constanta i se indreapta, strabatând
campii roditoare ale caror maluri sunt seal-
date de undele mani, spre oraselul Mangalia.
Lanuri intinse de holde intampina pe obo-
situl calator. Grâul i porumbul impodobesc
aste §esuri mdmoase i binecuvântate ale Do
brogiei. Pe drum intruna privirea este atrasa
de luciul albastriu al marii, care urla grozav,
fiMd muncità, de vijelii.
Träsurile poposebc la un mie, sat Agigia.
Acolo se afla un han, unde se da apa cailor
si unde calatorii târguiesc de ale mâncarii.
De aci calea se despica in doua : una a-
puca, la baisi asta este frumoasa soseb, ce
merge la Mangalia, iar alta se indreapta spre
inima Dobrogiei. Pana la gradini este tot so-
seb., insa mai departe nu. Acolo intr'o val-
ceft In fundul careia serpuieste un fel de
garla, se aflã gradinile harnicilor Bulgari,
cari se indeletnicesc cu cultura zarzavaturilor,
având toatft gospodaria lor.
Dacolo nu mai avem soseh, ci numai dru-
muri croite i batatorite de carele pasnicilor
locuitori, ce pornesc in diferite direcO, ser-

www.digibuc.ro
44 G. PAVELESCU.

vind catunele i satele, cari populeaza par-

tea de miazäzi a Dobrogiei.
Cum te afunzi In asse sesuri vaste, un lu-
cru Ins& te uimeste : este o campie sadeä u-
niforma,, farä dealuri intinse si färä, vai a-
dânci, färä päduri, fär ä. ape, farà puturi,este
cevä rar si aproape neobisnuit când intalnesti
vreun put cu apd, de bäut Ti se pare ea
te gasesti inteo pustie, ce n'are margini, când
ratacesti prin aceste spatioase pasuni, unde
erese cu imbelsugare scaiul i bädä,daul. Nu
vezi sate, nu vezi picior de om, te crezi pe
altä lume, când nurnai frurnoasele turme de
oi cu ciobanii i câinii lor te mai face sa
prinzi curaj i sa crezi cà nu te afli intr'un
pustiu. Mai colea niste &Ai de grâu i po-
rumbisti, câteva care lmprästiate pe câmpie,
pluguri cari inegresc pamântul, mai dincolo
vreo micA padurice de salcâmi in jurul unei
case väruite,apoi rari si la distante mari, se ivesc
fumurile cosurilor dela casele tätaresti, cari
alcätuiese aste mogândete de catune ; chiote,
tipate, mugetul vacilor, nichezatul cailor, la-
tratul câinilor, duruitul vreunui car ratacit dä,
inimä, obositului calätor sh creaza ca nu este
singur, ci o lame de vietati II impresoarà
si-1 insotesc.
Lipsa pädurilor, raritatea locuitorilor este
tare simtitä ; s'au luat mäsuri de Indreptare.
Statul a fäcut plantatiuni de paduri si a im-
proprietarit pe multi Romani ce au venit
mai ales veterani, inflintându-se chiar sate noi
curate românesti.

www.digibuc.ro
 0 CALATORIE. PRIN DOBROGIA. 95

Totuv se intalnesc multe sate de tatari si

pare ca au fost si mai multe, insa au emi-
grat, devremece se gäsesc cimitire parasite
in mijlocul câmpiilor, ce slujese ca pasuni
ogoare de munca. De pilda sunt satele tata-
resti ca Hagigia, Techir-Ghiol, Tusla, Tat la-
geacul Mare si Mic, Mangiapunar, Gheringic,
Pervelì.
Tatarii nu sunt proprietari mari. Cei mai
de seama au emigrat. Pämânturile lor nu sunt
intinse ; cultiva pe atât cat au nevoie, Insa
in schimb au iite multe. Plugurile lor au pâna,
la zece boi. Chiar Românii, cari sunt proprie-
tari mari, nu ara cu mai putin de vase boi
mari moldovenesti, dupä cum am väzut la un
mare agricultor din Pervelì, domnul Iancu
Radulescu, Tatarii se Indeletnicesc cu munca
pamantului : pun grail, porumb, orz, mei, dar
mai ales pepeni atât de casa cat si de vân-
zare. La dânsii nu se pomenesc cârciumi, ci
numai cafenele, unde-si petrec vremea, sor-
bind la cafele, ce se vând eftin cu cinci bani
cafeaua. Insa viind in contact cu Românii
Bulgarii au inceput si ei sa se dea la bäutura.
De când Dobrogia a trecut in stapânirea
noasträ, a inceput sa ia altä fata lucrurile.
Satele s'au marit si infrumusetat cu. case
In mare parte de zid, cu Imprejmuiri de zid
si de uluci, cu holeaburi, cu unelte de plugarie,
cu magazii si patule de producte, cu saiele
de vite, cu puturi mai la fiece casti, cu bi-
serici marete, cu §coale, culocaluri frumoase
de primarie, dupa cum se vede In Tusla, ce

www.digibuc.ro
 46 G. PAVELECU.

seamana a orMel, Gherengic, unde popu-

labia tätaralocue*te la oparte de cea rornâ-
neasca, venita de dincolo de Dunäre. Acolo
sunt Români, cari aveau papa la o suta po-
goane de pämânt ca proprietate, cârduri de
oi i alte vite.
Proprietatea mare da impulziune aici. Se
face culturä pe o scara intinsa mai ales de
Romani. Am vazut clädiri marete, magazii,
patule, moara de foc, rna*ini de secerat, de
_treierat, de semanat, pluguri. ateliere de fe-
rärie *i de lemnárie, *oproane, grajduri de
vite, armanul plin de ran, paie, mohoreata
*i de tot ce este nevoie la hrana vitelor pe
vreme de iarna.
Casa proprietätii se afla in mijlocul unui
pare cu plantatiuni de tot soiul : gradina de
legume, sera, padure i pomi roditori, udata, in-
deajuns cu apa adusa pe tuburi subterane
scoasA dintr'un put cu ajutorul aburului, stra-
batând pe sub pamânt in toate partile
varsând prisosul de apa in anumite havuzuri.
In mijlocul parcului stuparie sistematica,
preinoitä eu soiuri de albine aduse ajar din
America. Mierea este un nectar delicios,
cufaguri mari *i albi plininumai cumiere.
constructie noua : casutele alcatuite
in a*à chip cA sunt priincioase muncei de-
puse de aste binecuvântate insecte; neasema-
nându.se deloc cu traditionalele noastre uleie.
Au fost vremuri când in tara noasträ se
fâcea un negot intins cu acest rod al albine-
lor, mai ales cu Turcia. Toamna se vedeau

www.digibuc.ro
 0 CALATOBIE PEIN DOBROGIA. 47

buti mari de miere strânsä de pe la tarä,

care indestulà nu numai orasele noastre, ci tre-
ceä chiar granita. i era firesc când se aflau
atâtea câmpii i livezi imbalsarnite cu atâ
tea si atâtea flori, ce au disparut sub brazda
plugului.
Instalatiuni sistematice de crescatorii de
paseri domestice de tot soiul, c'un ha vuz de
apa asdzat in mijlocul ogradei ion.
In Dobrogia nu sunt isvoare de apa de
baut, ci numai puturi. Procurarea apei cere
multd si mare cheltuiala. Vitele se adapa la
puturi i cand se afla afara la munca câm-
pului este adusa in butoaie la departdri mari.
Chian eu am wizut carându-se apa la treizeci
pluguri, cu câte sase boi fiece plug si la o
stâna de mai bine de patru mii de oi.
Fabrica de cascaval, branzeturi, unt si lap-
ttirii. Tamazlâcuri de boi, vaci, herghelie de
cai, carduri de oi i turme de porci : vite
marl peste cinci sute de cap ete mai mult
de patru mii Ie oi. Toate aste vite si-au a-
daposturile lor : grajduri, saiele, oboruri.
,

PorcH stau pe malul marii, unde se hrä-

nese pe câmpii i pescuind prin trestia si pa-
pura, ce näpadesc lacurile, cari se formeaza pe
langa mare, unde-si au clädite tarcurile
cocinele lor.
Toate aceste instalatiuni sistematice se aflä
pe mosia Pervell, care se intinde 'Ana la
mare si pana in apropiere de Mangalia.
Domnul Iancu Rädulescu, harnicul si ma-

www.digibuc.ro
48 G. PAVELESCU.

rele agricultor, este autorul acestor imbunä-

tätiri.
Ape le, ce strabat aceste sesuri, formeazd
virogi cari sunt rodul ploilor, ce In vreme
de seceta se svanteaza de nu se cunoaste c'a
a fost pe acolo picaurä de apa.
Nu se vad paduri, dar se Intâlnesc lease
de märäcini printre cari pase vitele.
In vazduh inoatä sburâncl sumedenie de
stoluri de pasari, printre cari se ivesc vulturi
de felurite märimi, corbi, ulii, cari fugaresc
si vâneaza pe celelalte sburatoare, ce sunt
mai nevoiase.
De la Agigia de apuci pe soseaua din stanga
si mergiputin, se zaresc cladirile din jurul
Techir-G-hiolului, semänate dealungul i pe
marginea soselei. Sunt vile mici frumusel
cladite si cari poarta pe frunte numele pro-
prietarului ; cele mai multe de partea marii.
Cladirea insä care este de toata, frumusetea
si care se ridicä cu WA in acest rustiu este
a Eforiei, situata pe tarmul märii, aläturi cu
soseaua, in jurul careia se ridica o mica pa-
durice. Aci se trimit in fiece an sute de
copii bolnavi, cari-siredobândesc sänätatea si
vigoarea in nämolul tamaduitor al acestui lac.
Trecând intr'o zi pe aici, am fost inthm-
pinat in ast loc monoton de larma i zgo-
motul micilor copilasi, chiuind §i strigând pe
nisipul varsat de undele marii.
Mai jos de märeata cladire a Eforiei ur-
meazä câteva vile particulare pänäce dai
de stabilimentul bäilor numit Movilä. Este o

www.digibuc.ro
 0 CALATORIE PRIN DOBROGIA. 49

clädire mare cu cloud, caturi, situatä chiar

lânga lac, uncle se fac bti1e. 0 altä, cladire
numitä hotelul Movild, este lânga mare de
tot §i undeli gäsesc adapost numero§ii pa-
cienti, cari dupAce-§i fac balk, se reintorc
infä§urati fiecare la camera sa. Miei ospätärii
Ii*rate dalungul §oselei a§teaptä, sosirea
oaspetilor.
Câtä lume am intâlnit, ce erà nevoitä sä
stea acolo, se plângeä de calitatea, lip sa mân-
cdrii §i de scumpetea cea mare.
Suferinzii, cdrora nu le da mâna sa facä,
bdi la Moviä., stau in satul ce se afiä In ju-
rul lacului, in partea de apus, undeli fac
bdile la säteni, cari aduc ndmolul din lac. .

Lacul are o intindere mare, incepand dela

Tusla *i tine pânä la stabilimentul bailor E-
foriei. Se aflä lânga Marea-Neagrä, de care
se desparte prin §osed i prin o ingustä bu-
catä de paniânt.
Am vdzut pe vizitatori inotând Inteo prä-
färie addnca. Cu toate aste neajunsuri, lu-
mea nu pregeta de a nu veni la bali, cari
vindecA, multe infirmitäti.
In comuna Tusla, ce este in vecindtate de
bäi, este faimosul far dela Tusla, care prin
inaltimea §i frumusetea sa atrage pe cdlä-
tori. Are o inältime ca la 80 metri, inzestrat
cu cele mai noi §i perfectionate ma§indrii
de a Indeplini anevoiosul serviciu de a sem-
nalà pe vremuri grele de pâclä, furtuni, in in-
tunericul noptilor, directiunea pierdutd de va-
p oarele rätdcite.
4

www.digibuc.ro
50 G. PAVELESCU.

Dela Tusla nuraai intllneti pe §oseh nici

un sat pânä la Tatlageacul-Mare, locuit a-
proape numai de Tätari. De ael k{ oseaua merge
la Mangalia, aläturi cu marea, care intruna
iincântã pe catator prin frurnusetea i vasti-
tatea sa, strabatând campii netede *i impo-
dobite cu felurite holde Ogoarele sunt in lu-
crare, pline de plugari, sapatori, cosa0, se-
ceratori, de care inca.rcate, cari cara, roadele
ramântului la armane, unde le a,teapta, alto
iucraxi.
Cura se inopteazä, muncitorii obositi se
reintorc pe la casele lor. Cârduri de turme
de vite se reintorc dela pas,unat spre a se
acläposti In saielele lor. Când nu plougt, se
ridica un praf, de nu se mai vede ()in cu orn.
Tätarii dorm noaptea la camp in surle la
boständriile lor, slobozind mereu la focuri de
pu§cA, spre a Inspairaantà hotii de a nu
le strich pepenii. De cum se insereazä, tre-
buie sa fii cu grijä, când te afli pe camp s'a
nu fii atins de vreun foe rätäeit al strejeri-
lor Tatari.
Mangalia este an mic oräel pe tarmul
Märei-Negre. Dupa ruinele sale pare ca in
vechirae a fost -an ora.§el mai mare, mai co-
mercial §ii mai populat ca azi. Dap& local-
nici portul sail este cu mult mai bine situat
c'al Constantei §i daca ar fi avut o cale fe-
ratä, poate c'ar fi Intrecut chiar Constanta.
Dar situatia sa geografica, fiind la graniti spre
Bulgaria, l-a osândit sä ramaie astfel. Pen-
tru desävAr§irea portului sail n'ar fi fost ne-

www.digibuc.ro
 0 CALATORIE PRIN DOBROGIA. 51

voie sä se cheltuiasca atâtea milioane ca la

Constanta, devremece terenul Mangaliei este
cu mult mai nimerit de a fi unul din cele
mai mari portturi pe Marea-Neagra.
Chiar a0, cum se aflä astäzi, tot este o-
mica animatie comercialti mai ales cu ce-
reale, aduse de loeuitorii de prin imprejurimi.
Se vAd In port ancortind cdtevh mici vapoare
*i vase cu panze, venite spre a incärch mär-
furi §i a aduce aci din pädurile Balcanului
lemne; de care se sirnte mare nevoie. Am
vazut Turci cu tärguieli luate din ora§, cum
-se indreptau cu pa*i Zoriti spre eoräbiile lor,
stationate in ast mic port.
Erh In timpul verel, când am intâlnit o
multime de calâtori veniti chiar din Ia§i ca
sa faca bal de mare. Dân§ii imi vorbiau cu en-
tuziasm de plaja bâilor din Mangalia, ca
fiind superioarâ celei din Constanta. Ca sa
faci bâi la MAmaia, eti nevoit sa mergi prin
apt', o distantä bunicieä; pe când aci n'ai ne-
voie sä I e depârtezi mult de târm, devremece
baia se poate face, cum intri in mare. i unde
se mai pune inlesnirea ca plaja este chiar
in ora.;1, iar nu ca la Constanta, unde ti
nevoit sa mai p1ate0i trenul §i sa pierzi
atâta vreme cu dusul i intorsUl.
Mai norocoasä ca Constanta, Mangalia are
§i bäi de pucioasä, ce sunt próprietatea co-
munei. Nu suut a§b, de concentrate ca eele
dela Pucioasa i Govora, dar sunt destul de
bune. Am väzut sumedenie de vizitatori .-Ve-
miti mai din toate partile tarei §i unii chiar

www.digibuc.ro
52 G. PAVELESCU.

din Constanta. Dupa phrerea medicilor local-

nici, ceeace le face sh piarzà, din puterea lor,
este sistemul primitiv de incalzire cu paie,
intrebuintat aci.
Climatul in lunile de yard nu este ata de
arzator, cum se aflä, In câmpiile noastre dela
poalele muntilor. Din asta pricinä, recolta a-
colo este mai tärzie, decum se aflä, pe la noi.
De pilda graul se secera §i duptt 15 Iulie.
Te a§tepti la calduri mari, Ins& climatul este
placut din cauza marii, care potole§te cal-
dura prea arzatoare.
Noptlle sunt senine §i lini§tite. Nu este a-
tâta rni§care din pricina ca populatiunea nu
este deasä.
Toatä frumusetea §i avutia Dobrogiei o dâ
marea. Nimic mai märet, mai minunat, mai
dumnezeesc ca clipa can d calatorul stä pe
tärmul Märei-Negre. Sufletul se Infloarä, se
cutremura, când se uitä pe luciul cel nemar-
ginit al apei, ce muge§te sub jugul vijeliei,
ridicând valuri uria§e, cari se lovesc cu vu-
iet de stâncele, se bräzdeazh tarmul märii.
Tarmii nu sunt potriviti : acì se ridica la
Inaltimi ametitoare, acì ce coboarä atät, de
jos, ¡neat apa se revarsä la departari mari,
dând na§tere la lacuri pline de obicei de fe-
luriti pe§ti, dupa cum este tärmul marii din
dreptul satului Tatlageacul-Mare. Acolo este
o plajä minunatä, unde mocanii i§i scalda
oile §i un lac mare plin de tot felul de pe§ti,
care comunica cu marea. Lânga lac este o.
turmä, de porci cu tarcurile §i cocinele lor.

www.digibuc.ro
 0 CALATORIE PRIN DOBROGIA.

In fruntea lacului sunt colibele pescarilor

cu mrejele. Când am patruns In colibele lor,
ne-au intâmpinat cu o mândrete de peti.
Nimic mai placut decat stt te scalzi pe un
asemenea tarm nisipos In undele marii, care
te isbete cu valurile sale Intarâtate pe tine
cazut pe un fund, curat, limpede §i a§ternut
cu nisip.
Un miros placut §i sänätos imbata sufletul,
nu te induri sä .pleci, sä te desparti de ast
loc bacântätor! Te uiti Intruna, farä sh, te
mai saturi la lupta, isbirea §i mugetul valu-
rilor. Ti se pare ctt natura este vie, ea te
Intreaba, ca-ti. vorbe§te. Ce mareata, ce fru-
m@asa, ce dumnezeiasca este natura !
Pe acest tarm pe o Inaltime uimitoare, ce
domina peste tot, §i din vârful careia se vede
in departari mari, marele orn de stat Mihail
Kogalniceanu proiectase clacliasca o ea-
sutà, pe malul marii, unde el erà mare pro-
pri etar.
Lucru ciudat. Pe ast §es-intins se aflä ni§te
movile, parca ar fi maguri, injurul carora
pasc vitele, i cari start Invecinate cu marea,
unele lânga altele, in apiopieru de Mangalia.
Unii, cari le-au crezutpe semne sa sunt ni§te
morminte de regi ale vechilor §i uitatelor
popoare, ce au colindat pe aici, le-au scor-
monit, facând saptituri adânci in Ontecele
lor fara nici un rezultat. AO se vede pâna
azi una din ele care este mai mare, ca este
sapatii drept pe la mijloc §i In toatã intin-
derea, fait, sä se dea tocmai de fund. Mi s'a

www.digibuc.ro
54 G. PAVELESCU.

spus ca lucrul a incetat din pricinä ea nu s'a

putut gäsi nimic.
Eu bänuiesc cä movilele sunt niste Intäriri
vremelnice ale vreunei lupte incinse Intre
Rusi si Turci, ce a bântuit intr'atatea rânduri
tärmii despre mare ai Dobrogiei.
Astä provincie este faimoasd pentru nume-
roasele sale tnrme de vite, mai ales oi. Mieii,
berbecii si branza Dobrogiei este renumitá si
Intrece totul, mai ales carnea de berbec, ce
se cant& chiar In Constantinopol.
Dobrogia 1908,

www.digibuc.ro
 UN DRUM.
Era, pe la sfaxitul lui Ianuarie, cand. m'am
vazut nevoit sa fac un drum. 0 datorie sfânta
ma chema, sa petrec ca duio§ie la ultimul
loca, de vecie pe cea, care ma nascuse i
care se ingrijise cu drag de mine din cei mai
fragezi ani ai copilariei. Erà o vreme atat
de grea i amenintatoare, ca nu §tiam ce sa
ma fac. Dupa multa ezitare, m'am hotärit
sa plea la noroc. Cata bataie de cap am.
avut sa-mi pot gäsi o trasura! Toti birjarii
n'aveau curaj sa mearga din pricina vremei.
Am trebuit sa platesc îndoit, ca sa hotarasc
plecarea.
Ploile cazusera cu linbelqugarese desfun-
dase pa,mautul. Un noroiu cum nu se vazuse
demult. Circulatia era, aproape cu neputinta,
mai ales pe unde nu se afla, §oseà. Prin sate
se poate zice cä mergerea este intrerupta.
Noroiul este pan& la capätâna osiei. Bietii
sateni nu puteau ieì nici pAnà la fântana,

www.digibuc.ro
56 G. PAVELESCU.

ca sä-si aduca apä. Am vazut femei cu pi-

cioarele goale §i cu cobilitile pe umär mo-
tând In noroiu 'Ana la genunchi ea sä aducä
ana dela put. Se faceau poteci pe marginea
drumului §i prin curti, pe unde sa poatä co-
munich dela unul la altul.
La tard drumuri nu. sunt; §osele comunale
sunt numai cu numele. Intr'o vreme se por-
nise cu facerea lor : se sapaserä, §anturile, se
potrivise pamantul, pe unile locuri se a§ter-
nuse si nisip, ins& nu erau impietruite, nu
erau ingrijite§i lucrul a ramas baltä. Cate
s'ar puteh face cu multa bunavointa ! Sätenii
iarna nu sunt ocupati mai cu nimica. Facerea
§oselelor comunale nu s'ar puteh savarsi de
ei ? Negre§it sa li sä platiasca munca dintr'un
fond al drumurilor.
Dimineata plec din Bucure§ti, apucând pe
§oseaua Bragadir. Cand ma aflam chiar in
ora§, pe calea Rahovei, spre barierä, unde
incepe §oseaua, drumul te ingroze§te o bah&
de noroiu, unde caii inotau cu greutate ! Ce
are sa fie mai departe ! Norocul a fost, cum
am ie§it din Capitalä, ea §oseaua se arath
mai zvantata. Din loc in loc se iviau trasuri,
cari se indreptau spre ora§.
Cerul erh senin, dimineata vestià o zi fru-
moasa. Soarele se inälth pe cer, imprastiind
raze luminoase §i calduroase. Natura päreh
ca inveselià la ivirea astrului luminos. Ve-
derea rätacih, pierzandu-se in departarile ne-
marginite. Ogoarele stau inegrite, scormonite
§i rasturnate de fierul plugului. Numai graul

www.digibuc.ro
 UN DRU M. 57

cu verdeata lui incununa coama braulelor.

Bruma geroasä invalid c'un strat gros fata
pämântului. Razele soarelui alungau posghita
alba, ce se intinded peste negrul pämânt.
Frigul diminetei scäzuse. Azurul cerului erà
limpede. 0 tacere adâncä domnià peste tot,
intreruptä dom.& de uruitul träsurii i zor-
näitul clopoteilor dela cai. Campul era, trist.
Pâmantul negru se intinded ca o mare li-
nistitä, intreruptä pe alocuria de verdeatä,
mdrunta, unde se zäriau cârduri de oi, cä-
läuzite de ciobani cu câinii bor. Cu cat ne
apropiam de sate, zgomotul crested, auzin-
du-se din depärtare cântatul cocosilor
tratul cainilor. Se zäriau clädirile cele mai
maxi si frumoase, se vedeau turlele bise-
ricilor, de unde räsunau clopotele.
Inträm in sate. O. baltd de noroiu. Mai
nimenea pe bätäturd. Rar de vedeai doi oa-
meni la un loc. Cantonierii isi dregeau si
potriviau soseaua, pe unde desele ploi o stri-
caserd. Uneori intânipinam säteni, mergând
pe jos in comunele vecine, dela cari cdpittam
deslusiri in privinta drumului. La Arges am
fost nevoiti sä scoatem caii läturalnici din
pricina ingustimei podului.
Pe cosuri fum mai deloc. Pe la unile case
ate un bustean trântit in bätäturd, si vreo-
câtiva, säteni tabdriserd pe el sä-1 faca lemne
de foc Nu se mai vede ca altddatä grAmezi
de lemne. Te duci po!;te intregi, fard sä dai
de pädure. Multele paduri, ce odinioard Ina-
bracau mai In in tregime pdmamtul tdrei, au

www.digibuc.ro
58 G. PAVELESCU.

disparut. Mai inainte aveai team& sä cala-

tore§ti de spaima pädurilor dese. Erau pro
prietari, cari n'aveau curajul sh-§i vazä mo-
§iile de frica hotilor, cari miunau prin crân-
gun i tufi. De aste podoabe pamântul se
gole§te pe fiece zi, mai ales la camp. La ca-
patul tarinilor se gäsiau câtiva tufani, cari
tineau umbra obositilor plugari.
Azi nu se mai vede nimica, nici chiar vrea
leasä de maracini. Dela o vreme acela lucru
se face §i la munti. Nu este departe timpul,
când se va resimti lipsa lor. De aci scum-
petea crescânda a lemnului. Padurile tre-
buiesc crutate, ba chiar ingrijite ; sa nu fie
prapädite intr'un chip neomenos. Padurile
sunt legate de viata poporului roman. In zi-
lele de restrite in ele-§i gasih scapare §i
adapost taranul urgisit. Din lucrarea lem-
nului îi agonisiä hrana zilnich o parte in-
semnata din norod. Erau faimoii rotari, ch-
ruta*i, dulgheri, dogari, in drilari, lingurari,
cari se indeletniciau cu multä mäiestrie in
lucrarea lemnului. Astazi pe locul padurilor
merge plugul in tihnä, rascolind pamântul.
Ce sä mai zic de frumoasele i intinsele
câmpii, ce se a§terneau cu rasfatare pe ma-
lurile unui raulet sau garle ! Erau inverzitele
livezi, impodobite de strälucitele §i feluritele
flori parfumate, cari imbätau cu mirosul
culoarea lor. Aste raiuri pämânte§ti erau ur-
site sa fie bocuri de fâneatä i de paunat.
Erh o placere fart'', seaman at intr'o zi de
primavara, la rtisaritul soarelui, când câmpul

www.digibuc.ro
 UN DRUM 59

este udat de rouk sä te preumbli prin aste

incântätoare §i profumate livezi. Astazi §i ele
au dispärut sub brazda plugului. Pe §esuri
nu se väd. decât lanuri intinse de grâu §i
porumb.
Mai inainte la capätul ogoarelor de munc5,
erau räzoare läsate anume pentru pä§unatul
vitelor dela plug. Azi nici pomenialä, toate
au perit. Ti se face mai mare milk când vezi
vitele cum se chinuiese legate pe Pang& drum
sa pasca.
Altädatà, intalniai In bätätura celui mai
nevoia§ sätean vite de plug, de lapte, câtevä
oi sau capre, poici, pasäri ; azi s'au impu-
tinat sau numai sunt, mai ales la camp, din
pricinä cä mai toate locurile de pä§unat
s'au arat.
Uncle odinioarä se mai pomeniä de pelagrä
§i alte boale pricinuite din neindestulare de
hranä ! Astäzi taranul din mämäliga goalä
§i (lac& o are §i p'asta nu §tie sä, iasa.
Alta data aveä lapte, unt, brânza, carne de
miel, de oaie §i chiar de vack cari nu-1 costali
bani, caci erau din vitele lui.
Mi-aduc aminte, de pe când eram copil,
ce de turme de vite se aflau pe valle Saliu-
lui §i Leasa Dorobantului, undo azi este co-
muna Albele Petru-Rare$ , din judetul
VIa§ca ! Acolo se aflau ni§te vai adânci, pe
coastele carora se intindeau mari lease de
märäcini, pe fund o apä adânck impresuratä
de poieni lungi, culmile dealurilor imbracate

www.digibuc.ro
60 G. PAVELESCU.

cu pAduri mari, ce räsunau in adâncime de

sunetul clopotelor agAtate la gâtul vitelor.
Ti-era mai mare dragul sA asculti sgomo-
tul turmelor, când se reinturnau dela pasunat
mai ales seara, buciumul §i fluerul ciobanilor,
când, dupa mulsul si asezarea vitelor in
saiele, lungiti pe lânga focuri, asteptând gA-
tirea cinei, trAgeau din fluer §i din bucium
doinele populare, ascultati de chinii si duläii,
Incovrigati pe pämânt, a§teptand sa li se dea
zerul §i cAraia destinata lor. PanA la orice
vreme ei nu continesc de a cânta si de a
desfAth pe tovarasii, dedati la lucrul casului.
Este plAcere neintrecutA de a auzi vaile
pAdurile, resunând. de aste doine populare.
Din când In cand cântul era intrerupt fArft
veste de zanganitul clopotúlui sau de uruitul
Intregului card de vite, speriate de vreo in-
drAzneatA fiarA sAlbaticA, ce sa furisase pAna
la ele. Ciobanii sar toti in picioare i cu a-
jutorul cAinilor alunga fiara spurcatA. Azi
nimic din acelea n'a mai rAmas. Se vede
doarA un sat, nu de multa vreme Infiintat
comuna Albele Petru Rares. Astä locali-
tate era vestita .pentru soiul de vite, ce se
prAsiau acolo. BAtrânii vorbiau duios de mu-
getul taurilor din vAile Saliului si Leasa Do-
robantului, de unde sbieretul puternic ajungea
räsunând in satele vecine PangAlul, Tan-
gârul, Bila, CAmineasca, Ghimpatii, Naipul
si Cucuruzul. Negustori veniau de-si cum-
pArau de acolo vite, de made porniau cu ci-
rezi Intregi.
SA mai vorbese de stupine, cari de cu pri-

www.digibuc.ro
 UN DRUM. 61

mavara se scoteau la can:Tie, pe unde se

aflau §esuri intinse, zmaltuite de flori? Se
aceà, un negot Insemnat cu produsul albi-
nelor. Toamna se vecleau buti cu miere, In-
dreptandu-se spre ora§, de unde treceau chiar
granita. Dar ceara, din care se fabricau lu-
manärile destinate numai cultului !
Cu disparitia livezilor a Incetat i cultura
astor sfinte i sarguitoare insecte, cari nu re-
clama vreo munca atat de Incordata ca altele.
Immultirea populatiei a facut sà piara aste
frumuseti naturale.
Lupta pentru nevoile vietii este mai darja.
Omul se simte mai Impovarat ca Intrecut.
Munca de traiu este mai Incordatä. Cerinte
noi impun o activitate mai intensa. Progresul
I§i are §i el neajunsurile sale.
Rascoalele din 1907 aunt o dovadä temei-
nica, ca cine se agata de trecut, fära sa tie
seama de viitor, este Val-It far& voie de to-
rent, ce este cu atat mai furios cu cat este
oprit In loc mai mult cleat se cade. SA se
ia seama sà, fim mereu In curent cu nofie
cerinte ale timpului, ce trebuiesc satisfäcute,
pe cat va fi cu putintä, fiind intruna streaja
neadormita de a pästrà echilibrul swial dintra
clase. Balanta social& totdauna trebue sa,
ie o cumpänä dreapta i multumitoare.
In tot drumul n'am intalnit padure decat
Intr'un singur loc, ce este proprietatea Sta-
tului. Nevoile cer ca pädurile sa se pastreze,
ba chiar sgt se planteze locurile sterpe, unde
nici iarba, nu cre§te. SA, nu se mai lase pa-

www.digibuc.ro
69 G. PAVELESCU.

ragini, ca pânä acum, ci mice Eclti§or sä,

fie cu folos lucrat, cu ce poate produce.
SA se ia pilda dela Bulgarii, cari vin la
noi §i se indeletnicesc cu cultura zarzava-
turilor pe intinderi mici de pamânt, plätind
pana la o sutä de lei pogonul. Vita de peste
Dunare saraci lipiti §i pleacä dela noi cu
bänet, nu gluma. i noi in tara noastra ne
wedem nevoiti sä, cumparäm dela dân§ii cu
preturi adeseaori destul de urcate, pentrucä
altfel nu este chip. Chiar In Dobrogia, care
are ponosul ea acolo plantatia sufere din
pricina marii i a vânturilor, cari usucä uneori
mai toata vegetatia totu i acolo am dat
peste Bulgari, muncind cu totdinadinsul gra-
dinele lor cu tot soiul de zarzavaturi, ce
.erau o frumusete. De obicei se statornicesc
pe lânga orw, pietele de desfacere ale os-
tenelii Ior. De ce banul sa mearga peste
granitä sä mariasca tezaurul strainului ? Ce
ne-am face cand zi statul vecin ar
oprl pe supu§ii sai sä mai vie la noi ? Ce
criza cumplita ar isvori de ad.? N'am mai
aveà zarzavaturi, sou daca s'ar mai intamplä,
sa se gasiasca, ar fi atât de scumpe Inca nu
ne-am puteä lip). de ele.
Iata o problema socialä, de care se cade
sa ne ocupam cu toata atentiunea cerutá.
La noi s'a inceput un curent In acest sens,
dar pana acum n'a dat niciun rod palpabil.
Este un inceput ce merit& toata lauda, dar
nu poate sä tie piept culturii bulgare*ti. Este
o indrumare a tinerilor generatii. Mijlocul

www.digibuc.ro
 UN DRU M. 63

este gäsit, InsA este prea tArziu, prea ince-

tinel §i problematic de realizat. Este ade-
verat ca coala Ili are ad i. cuvAntul sAu ho-
Viritor. Dar nu este deajuns. Trebuie§te sa
ne ocuphm §i de massa poporului, care sft fie
indrumat §i incurajat. Trebuie§te introdus
sistemul protectionist, ca sa se mic§oreze nu-
märul Bulgarilor. Lucrul trebuie§te fAcut trep-
tat, farä se resimta pietele noastre.
Bulgarii Trin cuno§tintele §i practica lor
specialA in rne§te§ugul gradinarii intrec toatA
lumea. DA,n§ii reugesc pe intincleri relativ
mici de pAmAnt sä, realizeze ca§tiguri mari.
La noi este pAmant, insA ce lipse§te este
cä sAteanul trebuie§te sa §i imbunAtAtiasca
sistemul primitiv mo§tenit de culturh. Mi-aduc
aminte c'a fost o vreme, cAnd Bulgarii cu
gradini nu erau a§à de multi ca in ziva de
astAzi ; atunci sAteanul i§i cultivh singur zar-
zavatul, de care aveà nevoie. Dar de cAnd
numärul grAdinilor bulgäre§ti a crescut, sa-
tenu au päräsit §i acest obicei din pricina
concurentii §i a perfectionarii culturii bulgA.
re§ti. Zarzavatul bulgAresc erh superior. Tre-
buie§te combätutA astA concurentA strAinA.
Pe langa §coald, indrumarea se poate face
§i de proprietar. SA nu se crute niciun
sacrificiu. Sä nu ne oprim In drum, ci sa
mergena mereu inainte pAtrun§i de indato-
ririle Foloasele ce vor rezulth din
aste strAduinte vor fi cu vArf §i indesat rds-
plAtit e.
Una din conditiunile progresului sunt §i

www.digibuc.ro
64 G. PAVELESCU.

caile de comunicatie. La noi când timpul

este ploios, putem zice, mai ales pe vreme
de iarnä, câ numai avem comunica;ie. Dru-
muri comunale nu exista. Toatä sträduinta
noasträ catã sa fie Indreptatä aci. Sa se faca
studii serioase, sä se gäsiascä un mod de a
se inlesni facerea lor, mai cu seanah pe vreme
de iarnä, când. säteanul nu este ocupat mai
cu nimic. Sunt ierni, cum a fost cea trecutä,
când se poate lucrà cu totdinadinsul. Lucrul
n'ar ccstà atât de scump. Cu bunävointa
cu dor de a se face imbundt5tiri se poate
face mult. Foncluri se pot gäsì, numai vointa
sa fie.
La noi este un pacat, de care catä sä ne
vindecäm, ea se desfäsura In lucrârile i clä-
dirile publice prea mult lux, care impiedicA,
alte imbunätätiri urgente. Bunioarã sunt orase,
unde sunt clädite licee, ce costa milioane,
si la satele noastre avem niste cosaFe de
scoli !Câte localuri modeste nu s'ar fi ridicat
la tarä cu acele milioane ! Este o lipsä de
chibzuinta, ca WA nu zic o risipä. SA catam
sa fim niai practici. Sa se construiascä nu-
mai atunci, când este absolutä nevoie si unde
se simte nevoie. Interesele locale sä tacä
fata de nevoile generale si imperioase.
Pe drum am intâmpinat multe neajunsuri.
Norocul a fost cä pan& in apropiere am mers-
pe soseaua nationalä Alexandria, insä dela
un loc am pornit pe cea judeteanä, care cu
toate câ lasä de dorit, to tus nu este ea cea
comunalä, care nici nu merit& chiar numele

www.digibuc.ro
 UN DRUM. 65

de §oseä. Aceasta numai erà drum, ci o tar-

moacä. de noroiu, prin care innoth trasura
cu cai cu tot. A fost minune c'am scapat de
nu m'am inamolit In noroiu. Am zis bogda-
proste, când m'am vazut acasä.
Acolo se faceau pregätirile de immormân-
tare. Curtea era intesatti de lume. Eram sin-
gurul din neam, care trebuià, sä sosesc. Toate
privirile se indreptarä asupra-mi. Era un mo-
ment solemn I Altädatä cu ce bucurie ve-
niam sä o vaz, astazi cu câta mâhnire, cu
câtä, tristete alergam sa ma inchin la un
chip rece, färti, simtire, farä viata ! Altädatd-i
vorbiam, o intrebam, ea cu surâsul pe buze,
plina de bucurie, de viata mä intâmpinä, mai
intâi pänä nu coboram din träsura. Azi n'o
mai väd, ci doarme de vecie lungita in co*-
ciug. 0 intreb !.. o chem !.. dar nu raspuncle !
0 Doamne ! câte amintiri turburä sufletul
meu I Cate griji ! câta muncä ! cat& osteneala
n'a indurat ea ca mama de copiläria mea !
eu poate n'am raspuns, n'am räsplatit a-
cele ingrijiri, acele sacrificii !
Preotii se imbracä in vestminte divine,
coriugul se scoate din casa, unde ea atâta
vreme a locuit, a vietuit incufijuratà, de dra-
gostea copiilor. Acuma pleaca, paräse0e pen-
tru vecie cäscioara, copii sai, fara sä, se mai
reintoarca vreo data ! Când paräse§te pragul
casei, o jale adânca te cuprinde. Se aude plân-
setul §i jalea familiei. Preotii din bätätura
pornesc in cântece domoale §i jalnice, se in-
dreapta spre lacavl divin, unde cortegiul a-
5

www.digibuc.ro
66 G. PAVELESCU.

jungâncl, se incepe shijba prohodului. Dupa

ispravii ea slujbei se auzi un glas, care cu-
vanth in chipul. urmator : .Sunt acum 63 de
ani., child Intr'una din zilele lui Prier se po-
gora cu alai, intr'un car cu cai, o mandrete
de fata, incununata cu florae carnpului. care
coborand dealul imbracat eu paduri al Al-
belor se indrepth spre a se. statornici aicea
ca sa alcatuiasca o familie noua. Era fiica
lui Ion Petra din Carapancea, de a careia
frumusete se dusese veAea. Da, dansa a in-
temeiat aici o familiepe noi ! Erà o femeie
sfantä, care se indeletniciä numai cu grija
casei cu cresterea copiilor. Cu toata vir-
tutes sa n'a fost scutith de nenorociri. Sunt
34 de ani de and a pierdut pe sotul, la
moartea caruia mimai un singur copil era
rostit. El, simO.nd cA, are sa moarä, chema
langa patul sau pe cel mai mare din fii
insarcinä sa poarte grija de fratii i surorile
sale. Acum cinci ani a pierdut pe noru-sa
acuma un an pe ginerele sau. Toatä na-
dejdea lor era in mine. Am catat sâ impli-
nesc voia lui, insã spu ne i ! spune-i !.. cã n'am
putut mai mutt ! n'am putut !.. InsA m'am tru-
dit!.. n'am cazut.., ci am cautat sa merg mai
departe ! Izbanda este in mana lui D-zeu!
Numai el singur da biruinta ! i numai el stie
cat m'am cAznit sa phnesc vointa voastra
Pe urma cosciugul este scos din biserica
asezat intr'un car cu 1)6. Noroiul erà atat
de mare, incât nu se puteä merge, cleat cu
carul cu patru boi, cari abiä, se miscau. Alte

www.digibuc.ro
 UN DRUM. 67

care duceau preotii i familia. Nici vorbä, nu

erh de trasuri cu cai, cari cu toatä, siguranta
ar fi Intepenit In mocirla de noroiu. Dar ce-
rul era limpede i cald. Soarele stralucitor
impräfAia razele sale calduroase. Parch ar
fi fost o zi de primavarä.
Toath ziva a fost bine §i cald, mai ales
dupa pranz pana seara tärziu. Incepuse chiar
a se sbici. Se vedeä oarecare animatie prin
sat. Evenimentul, ce ocupà lumea, erà moar-
tea §i immormântarea mamei mele. Unii plan-
geau, altii fericiau pe moarth de chipul cum a
fost sarbatoritä §i imormantata de odrasele ei.
A doua zi insa se schimbase : o ceata a-
dânca si un frig patrunzator ! Totul era trist
cerul posomorit. Amenintä, sa ningh. 0-
mul eätä, aparare §i adäpost inauntrul casei,
In jurul sobei. Trebuia totu sa pornese : ne-
voile zilnice ma siliau sa plec cu toata vre-
mea rea, ce sta impotriva. A fi dorit sa mai
ramai in casa, unde m'am näscut, am cres-
cut, am copilärit, fiind inctitu§at de atatea
§i atatea amintiri ! Vroiam sa mai revaz mor-
mântulloca$ul mamei mele ! Dar n'aveam
te face, trebuiä sä, plec ! Träsura cu caii in-
hamati m'a§teptau din când in când eram
trezit de gura vizitiului, certând caii, care
numai aveau. astampar. Imbrati§ez cu drag
pe toti ai mei. TJnul insä lipsia, care alta-
data ma petrecea cu don, pana ma ve..-!eh
pornit din bätatura. Ma invatasem a§à §i a-
cum.... cat mi-este de dor sad vaz, sa-mi iau
.ziuft buna dela el ! Insä nu se arätä, §i n'are

www.digibuc.ro
68 G. PAVELESCU.

sa se mai arate niciodatä Sant multumit

dacä, uneori o maireväd In vis ! In fine plec..
Safla un vânt rece. Incepuse sä: burniteze.
Toatá greutatea era cä vântul bdteä, chiar In
fata. Má infalor bine i ma a§ez intr'un colt
al trásurei. Ploaia rece se Intetià din ce In
ce mai mult. Pe cale nu intâlniam picior de
ora. Nimic nu se auziä decât chiotul suru-
giului §i sdrângänitul clopotelor dela cai.
Cu. toate cA, erà ziuâ, prin sate nu zäriai:
nici o mi§care--parcä erà pustie. Total sta.
mut §i täcut. Uneori abäteam la vreo fân-
tan& de pe marginea oselii ca sä, se adape
caii. Ploaia Incepuse sa cazá cu putere. Caii
nu mai aveau astâmpär din pricina v-remei
§ipentrucä simtiau eh se reintorc la grajdul
o dihn a lor.
Cu cat ne apropiam de Bucure§ti, numá-
rul träsurilor sporiau cu tot timpul rau. Toatâ
lumea bäläciä, prin noroiul, ce näpà,dise In-
treaga §oseä. N'auziai decât cuvântul ce
vrerae! .Toti siliau sä ajungä c'un ceas mai
de grabä la locul lor. Ce vrei ? Erà vreme
de iarnä, cand nu §tii ce Intorsäturä poate
sä ia titnpul. Puteä sä, se iviascá un viscol
groaznic. Când am ajuns la cAscioara mear
am dat multumire lui D-zeu. Ad eram a-
teptat cu mare neräbdare de ai mei, cari e-
rau îngrijorati de astä calätorie. Când m'au
väzut, toti au tipat de bucurie, urându-mi re-
intoarcei e banä i fericitd. Atunci plin -de
multumire mi-am zis : ce bine este omul la
casa lui !
Bila (V1aFa), Ianuarie 1910.

www.digibuc.ro
 A

BAILE GOV ORA.

Inca Inainte de 1874 autoritätile adminis-
trative bagasera de seanaä cä sätenii din Go-
vora scoseserä In negot un gaz de luminat,
ce se petreceä la tarä. Dân§ii strângeau ga-
zul dintr'un izvor, ce se gäsiä tocmai, unde
se afld, astazi putul Brätianu. Gazul plutià
pe dasupra izvorului.
Guvernul Insärcinä, pe inginerul salinilor
din acest judet, pe domnul Georgescu, care
astazi este pensionar, sä meargä neIntArziat
§i sä cerceteze localitatea. Dupa un studiu
amanuntit inginerul ajunge la concluziunea
ea* acolo este o regiune petroliferä.
0 societate din Râmnicul- Vâlcei se Insär-
cineaza cu exploatarea, insa färä nici un re-
zultat. Acolo zAceà un izvor bogat de sänä-
tate, izvor de tämäduire, nu de Inavutire.
Sätenii locului, din pricina mirosului urit
ce ie§a de acolo, Ii däduserä numele de Pu-
turoasa.
Descoperirea apelor minerale, ce ti§niau

www.digibuc.ro
70 G. PAVELESC U.

din sanul izvorului, se datoreste numai doc-

to rului Zorileanu, noului Esculap al Olteniei.
Pe atunci se aflà in capul guvernului li-
beral marele ora de stat Ion Brätianu, iar pre-
fect al judetului Simulescu, care se ocupà cu
toatä râvna de imbundtätirile cerute. De pildä,
numeroasele sosele, cari brAzdeazã Râmnicul-
VAlcei mai in toate partile, sunt opera sa.
Pe la 1890 am avut prilejul sä va,z unele
din acele ingrijite i frumoase sosele.
Apa find supusä analizei In laboratorul
chimic al dr. Bernard, se constatä cä contine
intre alte multe substante, mare cantitate de
iod. Brätianu pus in cunostintä, sä hotäri sä
meargä in persoanä sa vazä cu ochii sai pro-
prii asta apa tämäduitoare.
La 15 Iulie 1886 el plecä din mânästirea
Govora, uncle poposiä, impreunä cu docto-
rul Zorileanu, care chiar atunci sosise cu
ambulanta militark sa viziteze izvorul faimos.
Amândoi pornird, pe cursul apei Hinta, Cad
soseä nu se pomenià, i merserä cu mare a-
nevointä pânä deter& de el.
Dupa indicatille doctorului, Brätianu pre-
vazand ea acolo In sanul pämântului zace
de veci un izvor nesecat de sänätate, bade-
plini far& soväire cererek ca ambulanta mi-
litara sa ramaie Impreajma izvorului, ca doc-
toral sä-si poatä urinä mai cu inlesnire cer-
cetarea i experimentarea .apelor ; iar el se
instalã la mânästire, unde-i se pregati o baie
ca sa Lea o curä de apä de iod, ce se cal:A

www.digibuc.ro
 BAILE GOVORA. 71

cu butoiul dela izvor. Pe atunei marele ona

al României suferià de reumatism.
Un oficiu telegrafic se instala acolo, de
unde primul ministru carmuiä, Intreaga tara.
Lânga izvor doctorul I§i insäilase din scan-
duri o cabinä, unde §i el Incep-h experimen-
tarea apelor. Bolnavii ambulantei furä tratati
cu aceasta apa.
Brâtianu, convingându-se prin el insu§i de
eficacitatea apelor §i dupa staruintele repe-
tate ale doctorului, deschise un fond, care sa
serviascä la exproprierea mopenilor säteni
*i la clädirea unui stabiliment de bai siste-
matice, dupa toate cerintele
De atunci primul ministru In fiece vark
venià la mânästire, unde In timp de o lunä,
îi urnaa cura sa de iod.

1. Manastirea Govora.
Cine a fost Intaiul creOin pios ?fost-a eI
calugär sau simplu mirean ? care a clädit
äst loca§ sfânt i In ce vreme a fost ridicat
dintr'un Inceput ?nu se Ftie. Dar la 1492,
domnitorul de pe vremuri, Radu Voevod, fiul
lui Vlad Voevod, venind sa vaza mânästirea,
a gäsit-o Inteo stare de jale, amenintând sä,
se surpe. S'a indurat §i a reclädit-o de iz-
noava, reluând lucrul chiar din temelie.
La 1711, pe vremea lui Brâncoveanu, iero-
monahul Kir Paise, staretul, un suflet generos
vazând cu mâlmire ca biserica se derapänä,

www.digibuc.ro
72 G. PAVELESCU.

dela sine *i fara sa fie indemnat de cinevh

s'a hotarit sa o repare cu toatã cheltaeala sa. 1.
.In tinda bisericii, cum intri la dreapta pe
paretele din fund, se vad portretele In ma-
rime naturala ale lui Raclu. Voevod *i al
dcamnei sale Caterina, lânga cari pe celalt pä
rete se afiti portretul lui Brâncoveanu, iara
In stânga portretele lui Kir Pais 3 *i al ne-
potului sau In fund, iar alaturi al episcopu-
lui de pe vremuri Atanasie.
Biserica, ce se gase*te in mijlocul curtii,
astazi este tot a0, dupä, cum a ramas dela
prea cuviosul staret Kir Paise. Numai acum
trei ani a fost spalata zugräveala deprindä-
nautru, ce se Imbâcsise de fumul lumânärilor
din pricina vremei Indelungate, spoita cu
var pe din afar& *i iavälita cu indrilä. Zu-
graveala este tipul vechiu bisericesc, cu oare-
care arta ; Insa mi s'a pant cä, prea sunt In-
ghesuite chipurile sfintilor, netinându-se In-
destul seamä de legea spatiului.
Sunt trei ani de când Statul a facut re-
paratiuni radicale clädirilor mânästirii.
Corpul clädirii din jurul bisericii este mic,
dupa cum se gaseteîn ziva de astazi i chiar
biserica este mica, dar când ne gândim la
trecutul istorie, *i cultural al mânästirei, când
ne reamintim ca acolo a fost o tipografie, uncle
se tipariau cartile biserice*ti, mânästirea fi-
md in apropiere de Rârnnicul-Vâlcei, putem

1. AO gläsuieste inscriptia pusa dasupra uii bisericii.

www.digibuc.ro
 MULE GOVORA. 73

afirmh cu toata siguranta ea, clädirea erà In

trecut eu mult mai mare.
Numai departe deal acurn douazeci de
ani, când am vizitat-o Intaiaoara, erh mai
mare, cu toate ca partea din stânga erà o a-
devdrata, ruina, unde bietii calugäri isi pre-
gatiau frugala lor mâncare, In aer liber, in-
tre niste ziduri darápanate.
Prin 1890 Impreunä cu domnul Ghimpa,
azi proresorul si directorul liceului din Pi-
testi, plec pe jos din Govora sa ma due la
mânastire, ce pe atunci era, faimoasä ca acolo
Brätianu statuse multa vreme, pe când fu-
sese prim ministru. La aceasta am fost in-
demnat de un bun prieten al men, capul con-
tabilitätii dela ministerul instructiunii
blice §i cultelor, regretatul Stoenescu, care
venià zilnic Intr'un faiton c'un cal de faceh
Erh bolnav de piept. M dusesem sa-1
väz. Intruna se väith de bai ea nu-i folo-
sesc. N'a trecut mult si s'a präpädit. Am fost
intampinati prieteneste de el §i de staretu1
manastirii, un calugar de toata isprava, pe
¿aro astazi nu 1-am mai gasit.
Ni s'a arätat eamerile locuite de Bratianu,
baia si oficiul telegrafic al sail. Dupa pleca-
rea primului ministru. de obicei venià epis-
copul de pe atunci, Ghenadie Enäceanu de
fäceh bai. In curte erh o mica alee, lânga,
biserica, Inapodobita cu multe felinare, celu-
minan numai atunci, când. marele ora se
aflh acolo.
Pe cand partea din stânga erà un musu-

www.digibuc.ro
74 G. PAVELESGU.

roiu de ruine, cea din fata erh mai bine pas-

tratä.
Partea ingrijith a mândstirii, camerile §i
mobilierul lor, aleea cu felinare, baia erau
In sarcina judetului.
Se spuneh ca Brätianu se sculh disdedi-
mineata, vara de obicei inainte de 4. UmbIh
mult pe jos prin päd.urea din preajma ma,-
nästirii, de multeori singur, neinsotit de ni-
meni sträbäteh padurea pânä la bai. Sätenii
§i mai ales tiganii se temeau sa dea cu ochii
de el, caci uneori ii dojenià din pricina ho-
leaburilor, mai ales pe tigani, pe cari intr'o
zi i-a amenintat ca de-i va gäsi la anul tot
cu bordeie, are sai alunge de acolo. Tiganii
aveau groazà, sa-1 inthlniascä §i cum simtiau
CA Bratianu este primprejur, fugiau de man-
cau pämântul.
Numärul camerilor astäzi in fiinta este mic.
Cele din fata sunt mai curate §i mai bine mobi-
late, c'un registru unde semneazh vizitatorii,
c'un privdor c'o privire minunath, ce sunt
destinate persoanelor oficiale; iar restul c'un
mobilier mai saracacios sunt ocupate paite
de personalul mânästirii, parte de .mosafiri.
Clopotnitaun fel de turn Inalt predo-
mina intreaga clädire, pe dedesuptul cAreia
este intrarea induntrul boltitä, pardositä cu
bolovani de piaträ *i. märginitä In dreapta
'Anti In fata bisericii de un zid solid de
piatra, ce porne0e din temelia boltei. Acolo
sus sunt urcate trei clopote mari, dintre cari
cel dela mijloc §i mai mare, athrnate de ni§te

www.digibuc.ro
 BAILE GOVORA. 75

bârne groase, care de s'ar mi§ch deodata câ-

tetrele cu toatä greutatea lor, ar doborî to-
tul la pamânt ; insä se trag numai de limbi
cu ájutorul fringhiilor. Intrarea In clopotnitä
este anevoioasä : trebuie§te sä urci pe brand
pe o scar& mica.
Te ia groaza numai când te uiti la ele,
darmite sa le auzi sunând §i scârtiind de pe
grinzi ! Când te gânde§ti c'a fost vreme, când
muntii çi vaile cele adânci resunau de IA-
langitul i vuetul clopotelor, ce se auzia, In
depärtäri mari, semnaland credincio§ilor so-
sirea ceasului de rugticiune mai ales la praz-
nicile imparate§ti.
La up clopotnitei se gäsWe o inscriptie,
care pomene§te de piosul fundator al ei. Tot
inscriptia aminte§te de fapta mi§eleascã a u.
nui vestit tâlhar Florea, care sfortând intra-
rea, a patruns In mânästire prin clopotnita,
cauzând stricaciuni mari, cari la urmä, s'au
dres cu multä trudä §i ostenealk
Mânästirea stä pe o coasta a muntelui spre
miazazI, la poalele cäruia se desfä§urà o vale
larga §i intinsà, pe fundul cAreia se afia co-
muna Govora. Casele din fata mânästirii aunt
mai räslete §i unele merg pâna la poarta
mânästirii, de care le desparte numai dru-
mul.
Intrarea la mânästire se face printr'o
poartk destul de primitivade lemn ingrä-
dit, scundk peste care la nevoie se poate
sari, ce se deschide destul de rar, când este
vreo träsurk altfel rämâne Inchisä, ve§nic.

www.digibuc.ro
76 G. PAVELESCU.

Intrarea obi§nuita se face pe o scarä mica

urcata pe un gard de nuele. De ad. §i 'Dana
la cloptnitä este o *osea, batatorita cu pie-
ce duce Inäuntrul manästirii.
La dreapta curge o fântana, cu apa rece
ca ghiata i 1;mpede ca lacrima, de cari nu
te mai 'saturi, când bei, adapostita, de un
cerdac de scânduri
Acum cateva sutimi de ani, ce de lume s'a
perindat pe aici, ce mi§care, ce turburare, ce
sgomot va fi framântat acest loca§ sfânt, ce
astäzi zace In paräsire !
Unde sunt teascurile, ma*ingtriile, lucrätorii
tipografiei, care pe vremea lui Matei-Basarab
a dainuit aicea ! Nu este nici un semn, nici
o urma, care sä vorbiasca curiosului cerce-
tator, ce In zadar se va trudl sa descopere
cevä din acel trecut falnic.
Toata populatia actuala se compune din-
tr'un staret, un preot, amândoi calugäri, doi
cântäreti mireni, cari sunt din satele vecine
§i dintr'un sätean, tocmit ca servitor. Am
mai zarit un vitel frumos, rasa el.vetiana, ce
pa§tea, prin curte, nite curci, Incolo nimic.
Am fost IntampinaV de s!-aret, care ne-a
dat toate deslu§irile cerute.
A sosit vremea, când mânästirile noastre
trebuiesc organizate, cum stau astazi numai
merge. Personalul sa nu fie ocupat numai ca
slujba bisericeascä,caci nu este deajuns, ci sä, se
Indeletniciasch, §i cu alt lucru, care sa le aduca
folos material. SA nu fie o sarcinä pentru stat,
ci sa-§i agonisiasca, el Insmi prin munca tra-

www.digibuc.ro
 BAILE GOVOIIA. 77

iul. Langä fiecare mânästire sa fie §1 i o fa-

brica, care sa lucreze cu brate dintre mo-
nahi. La inceput se se procedeze In mic, far&
pretentie, bunioarä eu razboaie de tesut, eu
ciorapi, cu panza de tot soiul, cu Incältäminte,
eu felurite postavuri, cu lucrarea lemnului, a
pietrei, cu branzeturi, cu ere§terea pasarilor,
cu grädinäritul, In fine cu toate meseriile, ce
adue ca§tig
De ce cre§terea copiilor sa o läsäm pe maim
invätätoarelor sträineni§te aventuriere§i
sa nu pregätim In anumite §coale, alipite pe
langä mänästirile de maici, pe cAlugaritele
noastre tinere, care pe langa c'ar cre§te pe
copii in religia strabuna, le-ar da §i o edu-
catie eurat româneasca, nu strain& ca In ziva
de astazi.
Barbatii no§tri din capul bisericii sa se
gandiasca. §i sa gäsiascä mijloacele nime-
rite, eaci firea lucrurilor cere aceasta. Lipsa
de ocupatiune este eel mai mare du§man al
omului, iar munca, lucrul, este viata, ferici-
rea lui. De ce sä nu se dea de lucru caluga-
rilor i ealugaritelor noastre ? Toata lumea
monahalá sunt Incredintat ca a§teapta aceasta.
Chiriarchii no§tri de altmintrelea oameni des-
tul de incercati, n'au decât sa expermenteze,
sä faca un Inceput, i toata izbânda va fi de
partea lor, Impreuna cu binecuvântarea In-
tregei tagme calugarqti §i a multumirii
Biserica este mica do vada cá numárul ca-
lugarilor dintr'un Inceput a fost redus. Se

www.digibuc.ro
78 G. PAVELESCU.

mai poate vedeà §i din corpul cladirii, care

azi are un numär restrâns de incaperi, cu
toate ea, mi s'a spus cä in vechime mânas-
tirea dispuneh de un numar mai mare de o-
dai, ce s'a distrus mai ales pe langa alte
multe §i de foc.
Numai departe cleat acum douftzeci de
ani, clädirea era mai mare, cu toate ca, aripa
stanga era un morman de ruini, unde se a-
dapostiau cativa cAlugári.
Pozitiunea este incântatoare. Din pridvo-
rul mândstirii vederea este fermecatii de pri-
veli§tea rapitoare, ce se desfa§ura cu bogä-
tie dinaintea ochilor, ce nu se mai satura §i.
nu se indura, de a mai plech.
AO in comuna apa Hinta se imbina cu
parau1G-ovora spre largi §i mai bine al-
bia, curgând nifTeu la vale lin §i fara nici
un fel de murmur.

2. Bane.
In anii urmatori se construiserä ni§te co-
§aruri de garci de nuele, lipite cu pamânt,
uncle se adapostiau soldatii ambulantei. Pe
la 1890 Inca se mai aflau ruinele acelor im-
provizate cazärmi.
Se Incuibase in cazarmile noastre o molimä
-conjuctiva granuloasáeare trebui comba-
tutd. Cu ast prilej au ieit la ivealä ambu-
lantele militare, ce erau in toatä tara, mai
ales in satele vecine cu oraqele.

www.digibuc.ro
 BÄILE GOVORA. 79

Dupd cercetarile chimice, apele sunt de

doua soiuri
1. Apa saratä, ioduratä, ce eurge din putul
Brätianu si din eele doua sonde, cuprinde in
disolutie la aim : 0,226 iodur de magneziu
si sodiu (0,370 dr. Istrati) ; 0,271 fier proto-
xid ; 0,40 bromur de so diu i magneziu; 15) gr.
elorur de so diu; 3 gr 169 clorur de magneziu; 6
gr. 717 elorur de calciu, 0,556 earbonat de soda;
0,570 biearbonat de soda ; 0,240 earbonat de
calce ; 0,050 acid carbonic emicarbonic si o
mare can titate de gaze idrocarbure petrolifere
2. Apä säratä, su!furoasä, ce da izvorul
regele Carol, contine Intre altele 3gr. 933
acidsulfuric §i 72 gr. clor, la litru. Apele
sunt concentrate. 1
Se incep luerarile de clädire ale stabili-
mentului balnear, cu a cal-or supraveghere
se insarcineaza doctorul Zorileanu.
Pe atunci erau faimoase si chiar unici ba-
ile dela Pucioasa, la cari toata lumea se
carà. Se auzih daeolo ea Bratianu îi face
curh sa obisnuitä la mAnastire. Niminea insa
nu le da niei o atentie. Faptul ca Bratianu
mergeh aeolo, atrageh atentiunea lumei.
Dupace Insa stabilimentul de bai s'a ola-
dit dupa toate cerintele tiinei, medicii pri-
mira instructiuni spre a le recomandh.
Mi-adue aminte ca pe mine m'a trimis aci
mult invätatul i regretatul doctor George
Asachi, cari in cabinetul sau imi arata un
tablou, unde figurau fotografiate aste bai.
1. Dr. Zorileanu, Govora 1906, pag. 6.

www.digibuc.ro
80 G. PAVELESCU.

Rana atunci facusem bai la Pucioasa, unde

existà vechiul sistem primitiv de incalzit cu
bolovani de piatra, ar0. In foc. Apa de pu-
cioasa se aducea, dela izvor In butoaie fain
râul Ialomita, peste care nu se afià pod, de
sateni, cari capatasera ponosul ca o amesteca,
cu apa din ram. De acì masuri adminis-
trative de a supraveghia eu eälär*jandarmii
nu se infiintasera, incatransportul butoaie-
lor. Apa minerala deacolo era, de culoare
albastrie, Wand mai mult In alb, pe când
cea dela Govora este neagra ca pacura i de
multeori inegre§te chiar corpul.
Era, pe la 1886. Ce deosebire
La 0-ovora se construiau bai sistematice
ca in apusul Europei. Era un medic oficial
al bailor, ce conduceà cura. Decât atâta ea
baia era, scumpa : o baie se plätia, cu trei
lei, plus bac§iul, ce era, obligator. BAN se
faceau numai dimineata.
Apele erau minunate : multa pucioasa, con-
centrata chiar, insä iod mai putin, caci era
numai un put, §i apele nu erau captate, n'a-
veau un depozit, debitul zilnic nu era dea-
juns. Cine Mcea, mai de dimineata, aveh iod
peste masura, ins& când faceb, mai tarziu a-
yea apa chioara.
Pe atunci era, medic oficial al bailor doc-
torul Macovei. Se ridicau protestari In pu-
blic, se chema doctorul.... Cazul s'a intam-
plat chiar cu mine.
Doctorul imi prescrisese numärul bailor ca
jumätate sa, fie de pucioasa, iar restul de iod.

www.digibuc.ro
 BÀILE GOVOliA. 81

Cat am facut de pucioash am fost pe deplin

multumit pucioasa berechet. A jung la iod,
lucrul se schimlA : aveam ora cam tarziu
ma pomenesc intr'o zi ca-mi serve§te ca iod
ni§te apa turbure,amestecata cu noroiu. Chem
doctorul, protestez §i cu toata sfortarea lui
de a ma convinge, am ramas cu credinta ca
iod n'au indeajunscredinta impärtaita §i
de altii.
Lume era putina, fie ca biiile erau ne-
cunoscute inca, fie din lipsa confortului.
Langa bai spre apus, unde se afla astäzi
hotelul No. 1, erau doua cladiri lungi de gard
de nuele, lipite cu pamant, una langa, alta,
unde se afia putin confort §i uncle camera
se platia cu 4 lei pe zi. Incolo nu era nimic;
suferinzii i§i aveau locuintele in sat pe la tarani.
Eu p e cat mi-aduc aminte, am tras la
un taran pe o muchie de deal, de unde
priviam plin de multumire peste toata Go-
vora §i la spatele casei se gäsia porurnbul
plugarului.
IntCo noapte dupa o caldurd, inäbuitoare,
se ive§te o vijelie, ce batea cu atata putere
incat o clipa m'am temut sä nu ia in zbor
casa cu totul. Taranul era ua om de treaba,
bun gospodar, care in fiece zi se indeletnicia
cu catecevà. Ba azi se duceà la coasa fanu-
lui, ha maine la prMitul porumbului; ba azi
la padure, ba maine sä Lea cu carul vrenn
transport .. Niciodatä nu-1 vedeam stand pe
bätatura. Ceva curios, cat am stat la el, nu
6

www.digibuc.ro
82 G. PAVELESCU.

1-am vazut niciodata bautlucru foarte rar

mai ales la tara. Hrana insä m'a Ingrozit:
o mamaliga neagra ca pamantul, pe care o
immuia inti'on Hid de pete sArat.Vazan du ma
ca dau tarcoale, ma poftl i pe mine la asta
masa atat de frugalay de care m'am sctipat
cu mare greutate.
Nu era niciun fel de vilà, vreo doua bir-
turi improvizate sub ni§te corturi de panza
sau sub nite umbrare, pe cari furtuna le do-
borise la pamant, Incolo nimica.
Se vorbia mai ales pin sat despre caderea
dela putere a lui Bratianu, legand-o de un
fapt, ce precedase cu putina vreme cäde-
Yea lui.
Marele om adusese dela moia sa Mihaie§ti,
ce se gasqte In apropiere de Govora, o ca-
caruta cu boi, care sa-i transporte iodul la
mânastire pentru facerea baiei. Carau§ul
obiceiul sâ bea zi bInd mai mult,
a ctizut §i a fost strivit de roatele carului pe loc.
Brat: anu chiar in acea zi a Intrerupt cura,
a daruit carul cu boi mantistirii i a plecat
dupace Insärcinase pe doctorul Zorileanu cu
Immormantarea lui.
Faptele, petrecute In urma, justifica aceastä
stranie Intamplare. N'a trecut mult i Bra-
tianu cade dela putere §i cazut ramâne pana
la moarte. Taranii mirati repetau ca acesta
a fost un semn dumnezeesc de cAderea
moartea tistui om mare !
Govora de astazi nu mai seamana cu cea
d'atunci, Era un cadalac de case pe o cos.

www.digibuc.ro
 BAILE GOVORA. 83

ti*a, ce se Intiadea pâna in albia Hintei, ba

cateva treceau chiar dincolo de se infundau
In padurea de pe munti*orul din fata. Astazi
msa Lu dadirile ei falrfice din preajma ba-
ilor seamana a fi un ora*el. Mu lte imbunätä-
tiri s'au saviir*it *i au sa, se mai faca, mai
ales acum cu infiintarea nouei societati Govora-
Calimane*ti.
Mai intai localul bailor s'a mai sporit :
sunt cinzeci de cabine, ce functioneaza dela
4 dimineata i pânft, la 7 seara.
Era un singur put Bratianu, azi mai sunt
doua sonde, ce lucreaza Intruna. Putul cu
-cele doua sonde dau numai iodul intr'o can-
titate destul de mare, bleat dupa spusa dom-
nului inginer Ionescu, ar putea sa functio-
neze nu cinzeci de WI pe ora, ci chiar o
suta, afara de putul cu pucioasa, care se afia,
deosebit *i la o mica departare.
Este spalatorie i uscatorie sistematica cu
aburi de rufdrie.
Statul are trei hoteluri chiar langa bai, a-
*ezate In partea cea mai pitoreasca a regi-
unei. Apoi se tin de nattnä vilele particulare,
care se intrec In marime i stralucire. Acum
douazeci de ani, afara de casele impra*tiate ale
täranilor, cari mergeau nurnai pana la un loc,
nurnai pana in dreptul pietei de astazi, incolo
nici porneneala de case pe *oseaua, de unde
se incepe *irul vilelor. Azi este vila Pauli-
nescu, Hortenzia, Marieta, Bere*teanu, Efti-
miu, Bunescu, Angela, *teffinesch, Taranu,
Andrea, Po*ta, Mercur, Antoneta, Ivanovici,

www.digibuc.ro
84 G. PAVELESCU.

Smaranda, Iliescu, Angelescu, Georgescu, Zo-

rileanu, Militará, i altele mai mici. Chiar
shtenii si-au croit case frumusele, ce le aduc
un bun venit.
Este farmacie, birturi, bâchnii, librarie, fri-
zhrii, ctirciumi, macelarii, piata, brutarii, co-
fetarii. Piata este alimentata de Bulgari
de satele vecine. Pand nu se lumineaza de-
shtenii umple plata cu produsele lor
lapte, unt, zarzavaturi, gaini, curci, gaste,,
rate, vite, branzeturi, lemne, scânduri, fan,
pepeni, cereale. Ad gdsese prilej sh-si des-
fach, produsele muncei lor.
Populatia este shraca, din pricinh ca ph-
mantul, fiind muntos, nu produce decät po-
rumb, fructe si iarba minunata de cresterea
vitelor. M'am mirat ca intr'un loc atât de
bogat In phsuni, sa nu vad un numar mai
mare de vite si anume de rasa. Am vazut
vite, însä putine, mdrunte, nu vite mari, de
rash, ce ar puteâ sh fie unica si sigura stare-
a locuitorului de pe aici.
Pe la jumätatea lui Julie am dat de un
petic de porumb in jurul piscului Babei Floa-
rea, ce era pipernicit si care numai porumb
nu semäna sh, iash.
In vremea bailor sätenii pot sa mai prinza
o para doua, ca mai indestuleze nevo-
ile. In serviciul bailor si al vilelor sunt toe-
miti tarani si mai ales baietandri. Vânzatorii
de ziare, de carti postale, de fructe, porumb
fiert sunt tot copii de tarani.
Dela gara pana la bai nu este cale fe--

www.digibuc.ro
 BMLE GOVORA. 85

rata ; trebuieste sa faci drumul cu trdsura,

ce tine mai bine de un ceas.
Mai inainte nu stiu de se gäsid in toatä
Govora doua sau trei brisculite, pe cand azi
sunt zeci de trdsuri ale taranilor din satele
vecine, träsuri in toata regula si de toatd,
mâna. Iat o noua sursa de cAstig tot in.
folosul taranilor,
Vizitatorii in mare parte sunt din Oltenia,
insa am intâlnit multi din toate colturile tä-
rei, din Transilvania mai ales din partile Si-
biului i chiar din Bulgaria.
Luminatul cade in sarcina bäilor si cam
lasa de dorit. In pare, pe sosed, in piatti,
-strut lampi ce lumineaza indeajuns, dar nu-
mai pand la o vreme, nu toata noaptea, in-
colo este intuneric besna. Totus chearna pe
suferinzi dela 3 si jum. dimineata pe un in-
tuneric, unde nu vezi pe unde calci. Chiar
.eu am vazut pe cinevä impieclican,du-se de
un bustean,trântit deacurmezisul soselei, ce se
lucrd de luni de zile, dar.nu se mai isprä-
vidlucru ce s'ar fi putut face incâtevd zile
doara. Nu este supraveghere la lucrarile pu-
blice.
Alt neajuns intram In bäi la 4, când este
intuneric si lumina nu erd. Daca baile nu
sunt luminate, de ce cheamä lumea noaptea?
Sant baiasi mai multi deck este nevoie,
si asta in veclerea bacsisului, ce este obliga-
tor. Dupäce ti platesti baia, mai esti inda-
tonit sa- platesti i bacsisul.
Am fost la niste bai similare la Bad-Hall

www.digibuc.ro
86 G. PAVELESCU.

(Austria), uncle un singur om indeplinia ser-

viciul la mai multe cabine i uncle se da un
bacsis mimai la ispravit.
La nui daca un suferind este nevoit sa
faca 30 bai, bacsisul va fi cel putin de 15
lei un rau ce trebuieste sa inceteze.
La vile si in birturi nu este nici un con-
trol sanitar, esti lasat pe manaspeculantilor.
Am auzit ea la abatorul comunal este un
medic veterinar in permanenta.
Pozitiunile sunt minunate. Este o vale a-
dânc i larga, prin fundul careia serpueste
apa Ilintei, destul de midi in Culp de us-
cãciune, Insa când ploua repede si cu gakata
se supura, urla si inundeaza totul, sfarâmând
podurile i podetele, ce-i stan n cale. Toate
paraiasele de pe intiltimi se varsa cu turbare
in Hints. Valea se incepe dela poalelo mun-
telui, uncle se gdseste manttstirea Govora, si
merge tot- strangtmdu-se pana se infunda de
tot la izvorul apei.
ce incing valea, sunt impodobiti
cu paduri vesnice, uncle domneste cu fala
fagul alaturi de fratele sau tejarul.
Impreajma bailor s'an facut plantatiuni de
brad, ce au izbutit de minune. Pe terasa s,i
sosele sunt saditi castani cu teL
Parcul este infrumusetat cu felurite
arbori i brazi, imprastiati pe un camp de
verdeatä.
Mai la vale spre mânastire sunt livezi de
fem pe amandoua coastele Hintel. Fanul co-

www.digibuc.ro
 13;kILE GOVORA 87

sit de curand imbata cu parfumul Imbalsa-

mit al florilor tWate, clau ultimul suspin.
Satul se tine de mâna dela mâmastire §i
¡Ana in sus de bai. In jurul m'anastirii §i
bailor, casele sunt dese, Insa incolo mai I'm.-
prMtiate.
Pe malul drept al apei este izvorul de pu-
cioasit regele Caro], ce are un zacãmânt de-
osebit de al iodului, cu toate ca stau vecine
unul de altul §i sunt despartite numai de
a pa Hintei.
Zacamantul iodului este ceva mai la vale,.
unde se afla. putul Bratianuizvorul cel mai
vechiu, ce are o adâncime de 46 metri, cut
patru galeiii. Mai sunt doua sonde, una
turi cu putul Bratianu, la adâncime de 170
metri, §i alta mai la vale in partea dela in-
trarea rareului.
Din aste izvoare apele minerale sunt strânse,
in ni§te rezervoare, de unde sunt ridicate cut
.ajutorul aburului i duse in castelul de apay
ce este alaturi in fundul stabilimentului bal-
near, de unde se face distributia in cabine.-
Dupa indicatiunile inginerului, zacamintele
iodului §i pucioasei sunt ve§nice ; nu este pri-
mejdie cä inteo zi izvoarele vor sech, dim-
potriva le a§teap,a un viitor stralucit. Apele
de acì vor ajunge cu vremea sti fie vizitate
mai de tbata lumea suferinda §i vor aduce
sume colosale de bani actionarilor, cari se
vor inavuti tot a§a ca cei dela Banca Na-
tionala.
Partea, ce domina intreaga regiune, este

www.digibuc.ro
88 G. PAVELESCU.

piscul Babel Floareao Inä ltime de unde

privirea se poate perindà peste tot, pierzan-
du-se in zäri departate. De acolo se desfasura
inainteaochilor privelisti fermecätoare.Este
natura ce-si deschide cu prisosintä toate co-
morile sale de avutie frumusete.Este un
plat m intins, ce se pierde in z are, cu nu-
meroase ondulatiuni,väi adânci i dealuri
bräzcleaza slnul sau urias, Impestritat de o
sumedenie de luminisuri, Invelite cu verdeatä,
si pe unde pasc vitele, päzite de niste copi-
Iasi, cari aleargti intru intampinarea cäläto
rilor. Muntii pe crestetul lor sunt irnpodobiti
cu p duri verzi, In fundul chrora stapâneste
singurtitatea ce Ingrozeste.
Mai la fiece pas dai de albia pârtiiasilor
seei, cari se umplu nurnai In urma ploilor
fartunoase. In timp de secetä se odihnesc In
tihnä ca sä, se misce, sa vâjâie, când tune-
tul va bubul i ploaia va cadeä. Atunci co-
pacii se vor plecti, vor vâjâl, vor geme, vor
trosnY, se vor pravall, neputând sa tie piept
potopului cotropitor. Se intâlnesc busteni u-
riasi cazuti i rostogoliti In albia astor piti-
râias-?. Este o luptä, vesnica In naturä.
Sunt drumuri de care cu vägase adânci
C2 Ins?5,imântä. Cat de mare trebuie sa fie
truda omului, ca sa biruiascä, puterea natu-
rei !. Carele merg cu mare greutate, mai ales
când urcä. Pe câti am IntAlnit, toti se plan-
geau de starea drurnurilor, ce pune stavilä
progresului.
De pe asta ridichturä, se vede apa °Ursa-

www.digibuc.ro
 117ULE GOVORA. 89

sclipind la razele strälucitoare ale soa-

relui, muntii din valea Lotrului §i chiar cul-
mile Carpatilor dela granitä.
Mana omului mai ajutd natura in comorile
sale de frumusete. Prin paclurile din jurul
bailor sunt alee, pe unde se gäsesc din loc
in loc banci §i podete mici atârnate de gru-
mazul pârdia§ilor. Sunt chiar trepte ce hi-
lesnese urcarea §i coborirea de pe inältimi.
Aste drumulete bräzdeazd mai toate culmile
paduroase, ce se a§tern impreajma bäilor.
Tina din inältimi este cea din fata stabili-
mentului balnear, unde stau cele trei hoteluri
ale statului. Acì sunt plantatiuni de brazi,
castani §i alti arbori de gradind. Tot acolo
se aflä §i flordria, de unde se alimenteazä,
parcul cu tot soiul de flori.
Pe culmea terasei, chiar in fata bàilor, stä
bustul de bronz al lui Ion Brdtianu, interne-
ietorul acestei statiuni balneare, unde pe so-
chi se gäse§te scris aceasta.
Apa de baut este captata din valea Otdsä-
ului la Bdrcani §i adusa pe tuburi, ca sa ser-
viascd bdile §i toate localurile atât publice
cat §i particulare. Captarea nu este suficientä;
uneori vine cu putere foarte mare de se tur-
alteori nu curge deloc. Lumea se
plânged cd, n'ar fi igienica, din pricina can-
titätii de var, ce contine §i care se constata
numai cdnd se turburd, din prea mare pre-
c'ar constipà.
Stint vile cari au toatä instalatiunea cerutd

www.digibuc.ro
90 G. PAVELESCLI.

apa i tot la canal, insä se afla multe, ce

sunt prim.tive.
Pe valea Hintei din pricina aglomeratiunii,
depunerii guno'ului i murdäriilor se exala
un miros urit, puturos §i vätamätor sana-
tatii. Mnsurile de curátire stint primitive ; ad-
ministratia ar putea sa fie maivigilenta. Tot,
remediul nu sta decât intr'un control serios.
Prin imprejurimi sunt satele Pau§e0, Bar-
cani, Jilava, Serbnnelti, Curtituri, mänästirea
Dinteun Lenin ki Bistrita.
Poame berechet, mai ales pruni foarte multi
livezi intregiM§irati adeseaori chiar pe
marginea §oselei.
Mai la tot pasul intômpini pozitiuni de
toatil frumuseteani§te adevdrate raiuri pa-
mânteti. Un covor verde de iarba invele§te
fundul unei välcele imprejmuith de padure
deasa §i stufoasä, pe uncle mi§unä mai In-
fiece clipa vreun trectitor, calauzit de poteci
bätatorite numai de piciorul omului. In fun-
dul ei sticle§te apa unei viroage, ce cauta
mereu sh-§i croiasca cale §i numai nemere§te
spre marea bucurie a fiarelor sälbatice, ce
umblã dupa ea cu dor. Mai colea un izvor
tâ§nete dinteo stânca, revarsand o aparece
ce ingheata. Ce multumire simte obositul ca-
lätor, care se odihnete, gustând. din apa rä-
coritoare §i curata ce varsa acest izvor !
Iata singurdtatea plinti de lini§te §i mul-
tumire, dupa care alearga -cu dor sufletul tur-
burat.
Gomm, h1i2 nno.

www.digibuc.ro
 VI.

CREVA CEASURI PE YALU OLTULUI.,

Cat de frumos §i märet este Oltul ! Ce a-

mintiri duioase de§teapta In sufletul calâto-
rului ! Pe malurile lui au trecut veehile le-
giuni romane, Indreptandu-se spre capitala
viteazului popor al DacilorSarmisegetuza..
Ce pozitiuni Incantatoare ! Ce munti falnici
§i prapastio§i, care intruna amenintä sâ do-
boare pe bietul treattor ! Cutoata inältimea
granituI lor n'au putut sa tie piept Oltului,
care a ie§it biruitor In lupta napraznicA data
Intre ei. Chiar astazi se vad urme ramase
din astä uria§a, Incdierare : stanci de granit
cu mandrie Infruntä valurile raului, ce me-
reu bat §i nu le pot doborl. Cate veacuri èle
au rezistat .si ate n'o sh mai reziste !
Mai toath albia Oltului In munti este pre-
sarata de stanci, de masse intregi de piatra,
ce stau cocotate la Inâltimi mari dasupra
valurilor, chiar In mijlocul râului, Intinzan-

www.digibuc.ro
92 G. PAVELESCU

du-§i cu semetie mâna fratilor sai munti, ce

cu dor se uitá la ele.
Oltul nu curge linistit, ci ve§nic suparat,
posomorit, turburat, galagios. Mereu cârte§te,
intruna muge§te. Totdauna grabit, parca-1
mâná cinevk ascunzându-se sub râpele pra-
pästioase al muntilor, prin sanul cdrora §i-a
deschis cale.
Muntii se uita cu mânie la el, if amenintk
cat& sä-1 biruiasca, sa, navaliascä asupra-i cu
furie, sâl inghitá, sá i astupe drurnul, se caz-
nesc, dar nu pot,ci cad istoviti de oboseala.
De veacuri astä, inver§unatalupta ddinuie§te
§i numai isprave§te. Tot Oltul ramâne biru-
itor §i biruitor va rämânea pe vecie.
Dou'a cfti se a§tern pe malurile Oltului: pe
stânga calea feratd, iar pe dreapta §oseaua
nationalk Priveli§tea este incântatoare : ri-
dicatura muntilor te uime§te. Se inaltä cu
fala a§a de sus ea parca desfid cerul. Nu
§tii ce sa admiri mai mult ináltimea sau massa
lor colosalä ? Granitul pare alcatui temelia
bor. Te uiti cu nedomirere §i te intrebi la orice
clip& cum apa Oltului a putut sa strAbatä,
sä §i croiasca, cale prin massa de granit a§a
de vastä, a§h, de ridicatk
Se pare eau avut de cioplitori, de luera-
tori pe harnicii §i voinicii Ciclopi din anti-
citate, de care pomene§te cu multä duioie
istoria din vechime.
Omenirea in neastâmparul ei a catat ca0
Oltul sk§i croiasca drum, urmând pilda
wchi mai noro co§i au Intarnpinat

www.digibuc.ro
 CkFEVA CEASURI PE VALEA OLTULUL 93

in cale impotriviri mai Mici, ajutati mereu

de apele Oltului. Dar 4i vi-au croit drumul
pe acela din malurile rtmlui, uncle era cu
mai putina munch sa patrunza §i in bratul
muntelui.
Suntlocuri unde *oseaua de astäzi, ce merge
pe malul Oltului, trece pe dedesuptul uria§i-
lor munti, ale caror vârfuri ating eu culmile
lor cerul. In mice clipa caTatorul privete cu
groazh präpastia, ce ameninth sa se prävä-
liasc h deasupra capului sau. Un bu§tean trân-
tit i numai putin agatat pare gata a se ros-
togoll. Auzi din chnd in chnd uruitul unor
pieti icele, ce thrhsc dupa el nisipul §i pietri-
ul in cale. Ti se pare ca massa de
piatra s'a pornit, lusä ea n'a cazut i n'are
sa caza niciodata. Sunt minunele naturei,
capritiile ei !
Drumul dela Brezoiu la Calimäneti este
o minune. Mintea omului nu poate nascoeì
cevâ mai frumos, mai maret, ceva dumne-
zeesc.
Nici un sgomot decât murmurul gälägios
al Oltului, mereu cart'nd 1 orice piedica, ce
i-se pune in cale.
oseaua nu este dreapth, ci urmeaza, toate
cotiturile rhului. Un zaplaz de lemn apara
marginea despre rau, ce uneori este praphs-
tioasa. Se intalnesc pe rau plute, ce trans-
porta lemnärie sau poduri plutitoare de tre-
cerea calätorilor.
Din shnul pietros al muntelui t4ne§te une-
ori chte un izvor de apa rece ca ghiata, cur-

www.digibuc.ro
04 G. PAVELESCU.

&rand In *antul oselei, pe fruntea cárei sta

seris «Mircea.
Pe albia Oltului st bucdti de lemne ra-
täcite pe margine, adunate de locuitori.
Pe partea stangä se zäre§te mânäsirea
Turnul, situata Intr'un loc pitoresc.
Tot pe partea caiei ferate Inteun loc undo
se Inaltä o massa mare de granit, ce Intain-
pina Oltul, dasupra cäreia sta ridicata o cruce
mi s'a spus cA sätenii o numese massa lui
Traian. Dânsii povestese cä Traian, trechnd
-cu oAirile sale pe aici, ar fi poposit acolo,
ca sä se ospateze. Iata urme neIndoelnice,
ce stau 'Ana In ziva de azi, de drumul ur
mat de marele cuceritor al Daciei.
Patin mai la vale am dat de mântistirea
cea cântatä de poetul nostril Grigore
Alexandrescu. Este una din.minästirele noas-
tre cele mai vechi, una din acelea ce sunt
pline de multe amintiri istorice. Acolo este
mormântul lui Mircea cel Batran, Interneie-
torul statului roman, cel care a Infruntat cu
-vitejie trufia lui Baiazid, poroclit Fulgerul.
Mânastirea este cladiU chiar pe malul drept
al Oltului Intr'a pozitiune IncântAtoare de
frumusete. Intr'un lee deodatt, se face o des-
chizaturà taNan mic, ce se Impige in
râuun fel de cotiturti in jurul eäreia curge
-sgomotos apa Oltului. In acest loc se afiä In-
treaga cladire a mânastirii, ale cäreia ziduri
sunt scaldate de undele rhului. In mijloc stä
biserica. Mânästirea pare a se gäsi InWo stare
bunä, Ingrijitä i chiar populata. Multime de

www.digibuc.ro
 CATEVA CEASUIll PE VALEA CLTULUI 95

vizitatori din Calimanqti umpleau curtea ma

napaditä de trAsuri. Se vede ct esto
o mânästire mare.
Mi-a parut destul de ran ca vremea nu
m'a iertat sa cercetez cu deamanuntul ast lo-
ca* sfant, comoara pEna de atatea §i atatea
amintiri pretioase. Ce poti alege in treacat,
cand eti zorit de drumul ce nu fi...teapta !
Calea croita de a stanga Oltuluti a costat
multa muncit, multa ostenealti pe om. Aicea
rail nu i-a venit inteajutor ca dincolo. Aici
mai multe piedici i-a stat in cale, pe care
mäestria omului biruit cu izbanda. A
urmarit tot cursul apei, dar acolo uncle mun-
tele cu semetie s'a impotrivit, el a §tiut sa
intre in pantecele sau i sa croiasch, cale a-
cele faimoase tunelurice inspäimanta cu
numarul §i lungimea lor.
Din astft, groaznicã lupta, arta, §tiinta in-
ginerilor notri a ieit triumfatoare.
BrezoiuL
Cand trenul gafaind poposWe in gara Lo-
tru, calatorul, pogorindu-se aci in creerul
muntilor, catä sft cunoaseä i sa guste din asta
incântatoare priveli§te, deschide cu fala
sanul sau plin de comori neintrecute de fru-
museti.
Din culmile muntilor dela granita curge
apa Lotrului atat de limpede, ca se stevede
alternut pe fundul albiei sale. Cu
cat Oltul curge turburat, svapaios, nabada-

www.digibuc.ro
96 PAVELESOD.

ios, cu atilt Lotrul, tovaräsul sau merge po-

tolit, cuminte i fhr6, nici un murmur.
Pe malurile sale sunt trântiti, ingramâditi
atâtia i atâia busteni mari, atdta lemnärie,
atâtia lueratori, atatea ferhstraie, atâta ma-
atâtea elhdiri, cari de cari mai fru-
moase, atdta personal, ch nu seamânti a fi
sat, ci mai mult un orhsel industrial, care se
Indeletniceste numai cu lucrarea lemnului,
thiat ì transportat din munti pe o linie fe-
rata croith Inadins si care este legata cu cea
statului. Este o societate de exploatarea
lemnului in valea Lotrului localitate care
corespunde eu cea din valea Prabovei, dela
Sinaia i pânh la Predeal. Cevh curios, n'am
vazut aici paduri de brazi ca prin valea Pra-
hovel, ci alte soiuri de lenm, mai mult insä fag.
Drumul dintre Chlimänesti si Brezoiu este
intruna vizitat de excursionisti din pricina
comorilor de frumuseti, cu care este inzestrat.
Multe träsuri inciircate de lume ne intâmpi-
nau in cale, indreptându se spre Brezoiu, toate
pornite din Calimanesti. Se vedeh veselia si
multumirea sufleteasch zugrhvite pe fetele tu-
turora.
Eram flämanzi duph drum. Am tras la sin-
gurul hirt mai ingrijit din Brezoiu, când colo
nil erh locn'aveau cu ce servì lumea. In
ziva aceea venise atAta lume ea niciodatã
cat am poposit, tot se mai chrà. Erb, pe a-
pucate ; fiecare se servià singur. Personalul
nu erh indestulätor, dai nici indemânatic.
Chipul se scuzh ch s'a a,?-teptat, ca do

www.digibuc.ro
 C:1TEVA CEASURI PE VALEA OLTULUI. 97

multeori sunt pregatiti cu de toate, färä sa

le vie cineva. Dar bine si atâta, ce vrei ?....
in creerul muntilor
Ispravim cu masa i pornim la drum spre
Calimänesti. Acum se tin de mânä frumuse-
ti/e naturei, ce numai continesc podoabe ce
numai penelul iscusit a vreunui pictor ar fi
fost in stare sh, le astearn4 pe panza so.
Cerul era senin, cu toate cti la un moment
dat câtiva norisori ratáciti pe culmile mun-
tilor se cazniau sa-si scuture coama lor a-
poasäun fel de stropiturä plapanda, de care
prafului nu-i 'Dash. Soarele isi urrra in tibia&
mersul sau, a scunzându se uneori prin desi-
sul phdurilor, ce incununä culmile Carpatilor.
Razele sale nu erau dogoritoare. Curenti red
iesiau din sânul prapästiilor. In aste tinuturi
domneste vesnic primävara.
Uneori intâlniam alaturea drumului vreun
care rätticit, ce dejuease sa stranga rämäsi-
tile de lemne smulse i aruncate pe arm de
valurile furioase ale Oltului. Mai colea dadeai
de vreocâtevä vite pascând in paza unui cio-
bänas din fiuer doinas. M'am minunat de un
cârdulet de capre, ce pästiau aläturia sose-
lei sprijinite pe prapAstii ingrozitoare, pe
cari sariau cu nepäsare.
Mai dincolo niste cälatori obositi se oclih-
niau pe marginea drumului, lungiti pe o pa-
viste verde, unde iarba-i ascundeä.
Mai colo niste ziduri däräpänate ale vre-
unui han paraginit, care mai Inainte vreme
slujià de adApost drumului mare, ce duceà.
7

www.digibuc.ro
98 G. PAVELESCU.

pana dincolo de Sibiu, cAruia azi ia pus ca

pat calea ferata prin iuteala,Anlesnirea §i si-
guranta so.
--Cu .cat te apiopii de Caciulata, cu ata,ta
numarul vizitatorilor cre§te.
Mai la fiece pas, unde se nip- ere§te un iz-
vor de apa rece, dai . de familii intregi po,
posite, petrecându-§i vremea la umbra copa-
cilor uria§i, ce se a§tern ca in ni§te gradini
minunate la poalele rnuntilor. Copii Injurul
br inviazA natura cu neastamparul, cu sgo-
motul §i jocurile lor. Un aer curat, rAcoros,
imbalsämit îmbata sufletul. Ti se pare ca tra-
e§ti In pove§ti.
Din ce pogori, din ce crezi cà te apropii
de marginea unui ora§ de multa vrerne zidit
§i locuit. Din depärtare inc-6, se zAresc stra-
lucind §i ie§ind la iveala turlele framoaselor
§i maretelor locuinte.
. Cladiri bogate, stralucitoare, Imprejmuite do
gradini minunate, parcuri mArete, gatite cu
imbel§ugare de 'vegetatie vie de flori,, plan-
tate cu copaoi de tot soiul; invaluite c'un
covor abundent de verdeata; presarate cu
fântâni ta§nitoare In fine o pri,veli§te ce-
reascao minuneun rai pamântesd, ce ni-
me§te pe obositul §i .truditul colindator !
Aste bogatii ale naturei revarsate de mâna
lui Dumnezeu, omul, punând mâna, le-a mai
marit. Sunt numeroase vile, ce uimesc cu a-
vutia §i podoabele lor.
Sufletul, viata astor comori de stralucire,
de feri3ire este batrânul rau al Oltului. Ca-

www.digibuc.ro
 Ckl'EVA CEASUR1 PE VALE A OLTULUI. 99

limänetii se pot:intrece cu Sinaia. Toatä fru-

musetea sa neintrecutd o dä numai Oltul.
cam lume s'a perindat in decursul atâtor
veacuri pe tärmurile lui, ascultând murmu-
rul säu svApaios í minunându-se de tezaurul
nemärginit de frumusete, ce impodobete cu
fala malurile sale resfirate i intortochiate.
Numeroase otiri in cap cu imparati, regi,
domnitori, faim* generali au strabatut In
sus i. jos râpele sale, dând stra§nice bAtAlii,
punand, pe .fuga pe dumani, chzand morti
pe câmpul de luptd, zacând Immormântati
in prapastille muntilor- din jurul
Când vijelia gerne cu turbare, pared, se
aude, In vuietul copacilor plecati de pe eul-
mile inuntilor, suspinnl & jzlea astor eroi.
Aicea pe malurile Oltului in zidurile mânAs-
tirii Cozia zace de veci mormântul lui Mircea
cel Batrân, biruitorul lui Baiazid, teribilul
sultan al Osmanliilor. Aici la el a venit Flo-
rica, doamna lui Mihai-Viteazul, eroul dela
Calugareni, sa-i povestiasca, vitejiile sotului
s'au, care a murit luptänd cu vrednicie pen-
tru neatârnarea neamului românesc, imprä§-
tiat In toate colturile lumei.
Govora. Julie 1910.

www.digibuc.ro
 TABLÄ DE MATEO.
-I- Pag.

I. *coala nationalä din Ciejani 3

2. Cimitirul . . . 38
3. 0 calatorie prin Dobrogia 42
4. Un drum 55
5. 13di1e Govora 67
6. CatevA ceasuri pe valea Oltului . 91

www.digibuc.ro
 DE ACELA4 AUTOR :
I. Operile lui lituL Liviu Ten.
2. Gfamatica Crean. Preful 3 lei.
3. Chrestumatia Greaca, sau exercitii Grece, stadia auxi-
liar i complimentar al Gramaticei. Prelal 3 leL
4. Lmintiri i Descrieri, Pretal 2 lei.

De vánzare la toate libräriile din tari, iar depozitul ge-

neral se aflä la autor, Bucure0i, strada $tirbei-Vodà, 166.

www.digibuc.ro