_,

STRADANIAA CINCI GENERAŢII

MONOGRAFIA FAMILIEI ŞARAGA

"BIBLIOTECA EVREEASCĂ"
CONTRIBUŢIE LA ISTORIA EVREILOR DIN ROMÂNIA
BUCUREŞTI 19dJ

www.dacoromanica.ro
 CÂTEVA CUVINTE
Monografia unei familii evreeşti, de veche aşezare mol
dovenea că. In alte ţări, a emenea luc rări sunt numeroase. La
noi ele sunt .rare şi priv esc, mai totdeauna, clasa boierească.
Da r monografia unei familii poate însemna nu numai
satisfacerea unei vanităţi, prilej de împodobire a arborelui
genealogic.
M onogra fi a unei familii poate dărui interesante contri
buţii pentru cunoaşterea vieţii sociale şi, nu rareori, mulţu
mită unei asemenea lucrări suntem în stare să reconstituim
feluritele etape ale unor vremi şi chipul în care s'a manifestat
câte unul din „momentele culturale".
Credem că printre a.ce te monografii, care depăşesc ca
drul unui grup de oameni, - ce-i drept, foar-te interesant -,
se încadrează şi cartea acea ta, întocmită cu respectarea ade
vărului , pe temeiu de documerde care se află în păstrarea fa
miliei au se ceiesc în publicafiunile oficiale, periodice şi în
pre a tim pului .
A TORUL

HIIII III IIIIII I IIII I IIIIII I IIIIIIII I IIII I IUl ll lllll llllllllllll lllllll llllllll ll llll lllllllll lllllll lllllllll lll llll llllll llllllllll 1I III 5

www.dacoromanica.ro
 PARTEA l-a

L DESPRE IJN ŞA.HAGA. CIJNOSCIJT DE THEODOR

CODRESCIJ IN tsa,
Pe una din cele mai vechi străzi ale Iaşiior - Uliţa
Bucşinescu - se afla, prin 183 , legătoria bătrânului Aizic
Şaraga. Se pare că meseria de legător nu prea era răspân dită
în vremea aceea, căci cercetând lista meşteşugarilor din anul
1834 (meseriaşii şi negustorii erau constituiţi, din tim puri
îndepărtate, în corporaţii numite bresle) nu găsim trecută sp
cialitatea aceasta.
Imfrunta glodul şi praful uliţei neşoseluite un Theodor
Codre cu, cunoscutul i toriograf şi colecţionar de documerute.
Acesta , în cuprinsul volumului XVI din „ ricariul" său (p.
447) mărturiseşte că a dat mai multe cărţi de legat lui Aizic
Şaraga care, în 1834, ,,era în vrâstă înaintată".
Lipsesc mărturiile pentru a putea afirma că legătoria a
fost din totdeauna meseria celui pomenit de Codrescu, mai
ales dacă ţinem seama că îndeletnicirea aceasta n' ar fi putut
să dea mijloace de trai, cât de modeste, înaintea lui 1829.
Anul 1829, al încheierii Tratatului dela Adrianopole,
prin redarea libertăţii comerţului Ţărilor române - între
altele prin declararea Dunării ca mijloc liber de comuni caţie
- a „operat (cum spune istoricul Radu Ro etti) o tra.ns formare
de ăvârşită îni vieaţa economică şi socială" a Ţărilor
române.
Mai cu seamă în timpul domniei lui Mihai Sturdza, tre
cerea dela o civilizaţie la alta era vizibilă chiar dacă ea nu
se făcea decât la suprafaţă.

UllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllnllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII 7

www.dacoromanica.ro
 Şi tot Radu Ro etti, i primul ău volum de „Amintiri",
ne povest şt , privitor la această vreme d chimhări în so
cietatea moldo e ea că:
„S' au adus şi că,ji nemţeşti şi franceze mai ales din
aceste de pe urmă şi trebue să recunosc că bibliotecile de
alunei erau adese neasă.mănat mai bine selecţionate decid
multe din cele de astăzi. 1.ai săra.ce ca. număr de volume, cu
prindeau pr·ea puţine romane, dar mai ales opere filosofice
istorice şi clasice . u garantez însă că aceste opere era.u
totdeauna cetite" .
Faptul că i toricul pr văzător , i che za. numai pentru
lucrurile cu desă ârşire pr cise declară că nu dă garanţie, nu

MULŢAMIRE
Toate documentele cuprinse iotr'acest al XVI-iea volum. care nu au în josul lor nota, daci• sunt luate de p
Cu această. ocasiune spun că. la anul 1834, bunicul lor, care era în vristil. înaintata, ave legător ie pe lângă
Lib1·ari1 de astadT sunt fiii . lui Ihil Şaraga

l nsemn n rcn lui Theodor Codrescu în voi. XV( din „Uricar",

ne de minte credinţa că mulţimea de cărţi, cetite sau nu,

trebuiau în orie caz să fie legate în culori „a ortate" cu
frumu eţea de mobilă, pentru ca efectul să fi deplin, mai
ales dacă ţinem eama că în ac a vreme boierii î.. i chim ba seră
echile mobile, după moda turcească, cu pi s " adu e
din O cident.
, i poate că a tfel apariţia dughenii lui Aizic ,, araga în
vechea Uliţă Bucşinescu, pe lângă Vam.a vech răspundea
ulllei trţbuin e a timpu lu i. u I rindea bătrânul doar . cărţ.i
filo of ic eşti" , ci d bun eamă , i f il ale R gula.mentului
Organic care de doi an{ administra ca· un fel de început
de constituţie, Provinciile române.

8 111111!1111111!11111111111!1!1111!111111!111111111!111111111111!1111!1!111111111111111111!1111!1111111111!111111111111111111!1111111111111'

www.dacoromanica.ro
 Vieaţa legător ului de cărţ.i nu era de fel uşoară, de altfel
ca a oricărui in din tarea sa. e nă cu e în timpul celei a
patra şi ultime domnii a lui onstantin Mavrocordat - adică
în anul 17?0, când oldova cu prii jul războiului ru o-turc
era ocupată d Ru.,i - i a,_ tra toate nenorocirile care e
abăteau potop a upra Ţării: focuri, molime are în.juma a
t au populatia, cu lrem ure, ocupaţii străine şi alte multe rele.
D ceniul al II I- lea şi al I V-I a ale veacului al 1 -lea au
în emnat ele o trecere dela feudalism la un început de tim
p uri moderne, dar au fost i epoci d re tri te : în 1 30, ho lera
omora zilnic câteva sut de oam ni. încâ , după mărtu riil
unui călător i.ră i n,. în 1 3... laşii nu numărau mai mult de
20.000 de suflete.
Lui izic .,_ araga îi era drag Ia. ul ele care se imţea le
gat :şi prin mormântul părin te lu i ău - Elcunea - îngropa
t
în pi-tare cui cimitri evreie c clin mahalaua Ciurchi, în 1 12.
e lip e c dovezi.le e i tentei unui alt trămoş înaintea
ac stu.i Elcunea, îngropat în 1 12 în trăv chiul pământ al
foldo ·e . Poate că a xi tat, dar urmele-i unt pierdute şi
lucrul nu-i de mira re . ă ci tă v'ilugul Vl'emii şi n pă area
oamenilor aulă at ă se piard ă urme stră echi, încât dovada
unui trămoş în pământul Ţării în 1 12, 'n eamnă o raritate
pentru cei apm·i in ând cla ei de mi jloc, care, spre deosebire
de cei clin cinul baiere c, nu prea e îngrijeau să strângă do
cumente dov ditoare de privii g'ii.
ă ne mulţumim cu mai pu1in . i ă în emnăm un mor mânt
al unui Elcunea pur tâ nd ins ri pţia 1 L.
In 1 45 ajun d adânci prefa ceri Îill toată lumea o altă
piatră de mormânt - si a tă zi încă în picioare, neclintilă,
împodobită clupă dat in ă cu doi lei imboLci - s adăuga ci
mitirului dela Cinrchi: era a legă tor ului izic. imortalizat
oarecum ele alcătuitoml ,. r ica ru lu i , heodor Codre cu.
Doi fii a lă a legă tor ul de cării. p Thil şi pe David,
de pr . cari d a emenea pomene.. te Codre cu.

•11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111,11 9

www.dacoromanica.ro
 2. LEGITORI ŞI POTCA.PIERI IN ULIŢA. MlRE

urutem în vremea când copiii nu e ruşinau de meseria

tatălui, ci, dimpotrivă, stăpânind-o îşi dădeau toate silinţele
s'o desăvârşească. Lucrul s'a întâmplat şi cu cei doi fii ai lui
Aizic, după cum poate şi acesta moştenise înd letnicirea dela
părintele său.
Legătoria, mutată mai la centru, tr bue să fi fost vizi
tată de mai multă lume, dacă ţinem seama că, între timp, gi-
adul de cultură al clasei boiereşti spori e. In deosebi fe meile
arătau mai multă aplecare spre lectură, nu puţine dintre ele
fiind în curent cu mişcarea literară din Apus. Se ceteau mai
mult ărţi franceze, rândul imediat următor fiind al celor
germane. Este caracteristic faptul că un boier înşelat de
nevastă-sa, punea toată vina pe Alfred de Mu set, - gân dind
de sigur la lungile conver aţii literare pe care le-a purtat
jumătatea-i cu un tânăr „cetit" .
onsulul francez Billecocq în celebrul său articol ilu
strat, publicat în 1 48 în „L'lllustration" pomeneşte de mul
ţimea cărţilor franceze cetite în vremea aceea în Ia i.
Fiul lui Aizic ai·aga, lhil, trebue să fi arătat o deo e
bită destoinicie în meseria care cere şi gust dacă avem în
vedere că el func1iona, în 1840, la urtea Domnitorului Mihail
turd za, în calitate de legător, ajun aci, bănuim prin mij
locirea lui Gheorghe Asaki, al cărui frate, Petre, era aghio
tantul Domnitorului.
Feciorii legătorului Aizic au d chis 8.' elier în Uliţa
Mare, ,,în casele Madame ina", unde mai târziu s'a ridicat
hotelul Continental.
Omul care prin munca şi priceperea sa în deosebite ra
muri de activitate, a contribuit atâta la ridica.rea Moldovei
- Gheorghe Asaki- a dat un larg prijin fraţilor araga,
după cum încura,jase şi pe tatăl lor. Legătoria din Uliţa
Mare rujunsese la u moment dat, un fel de anexă a
institutului tipografic ,,Albina Româuea că", căci, timp de
25 de ani, Asaki a dat de lucru atelierului.
In curând legător ia şi-a adăugat o ramură înrudită:
librăria. Nu se legau n1Dllai, dar se şi vindeau căr t.i, vechi

10 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
şi noi, bisericeşti sau cuprinzând istorisiri populru:e. Ihil şi
David Şaraga ajunseseră astfel librari şi anticari 1) .

Comerţul de librărie pare să fie foarte vechiu în Iaşi.

Prinţul Anatol de Demidoff, în cunoscuta sa carte „Călătorie
în Rusia meridională şi Crimeia, prin ngaria, Valahia şi
} Este de enmalat că încă din 183- fiinţa o cenzură sever pri:
1

vitoare la cei care se îndeletniceau cu vânzarea de cărti, - ,,rumeni

putând neguţători cu vânzare de cărţi fără a avea întradins voie dată de
stăpânire şi care voie se va da numai la obraze cu purtări bune".

IIIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIIIIIIIIU11111111111111111111111111111111111111IIIII III11111111111111111111lll111111111111 lll1111111111111111

11

www.dacoromanica.ro
 ·Moldova", publicată în 1840., pomeneşte cu mirare de „o.li
brărie şi un cabinet de cetit franţuzesc", rătăcit prin neKu
storimea illiţei Mari.

Prefect ura d i n l aş i adeve reşte, la 19 Oct omvr ic 1861, că l hil Ş ir nga

,,este de mni mu lt timp polcnpi e riu" .

Dar oricât se ridicaseră laşii, după 1 4 , din punctul

de vedere cultural, se pare că neguţătoria de cărţi ca şi le-

12 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 ga t ul lor, nu puteau da mi jloace de traiu 1.U1or oameni împo
văraţi ele familii şi a tf el, în 1 61, ne întâmpină o adr ă a
„Comi ariului Cfartalului al III-le" din Iaşi trimisă „D-sa le
eguţătoriului Ihil iraga 1 gător de cărţi şi potca peieri
L

u".
Mulţime bisericilor şi mănăstirilor din laşi a îndemnat
pe Ihil araga să deschidă un atelier pentru potcapuri po peşti
- a-µ : potca.pice, cum li se mai zicea - şi scufii călu
găreşti. Dar el făcea ace t meşteşug cu mult înaintea lui 1861.
e pare că în acest an „Breas la potcapierilor", pe care
o vedem trecută în „Lista starostiilor deosebitelor corporaţii
din capitala Eşii", pe anul 1 60, împreună cu aceea a bra o
enilor, - între cari trebue să înţelegem şi pe vânzătorii
de cărţi populare tipărite la Braşov - a cerut lui Ihi1
fraga să do edea că vechimea în meşteşug. Prezentând po
htiei actele doveditoare, autoritatea trimite o adresă comisa
rului ,.cf a rtal ului" r p ctiv, răspun la raportul acestuia,
că Ihil iraga , este de mai mult timp potcapeieriu" şi ca ă
fie lăsat să-şi con inue profesia, împreună cu ajutorul său
Gheorghie ân Fotachi eculau, un băiat pe care araga îl
luase să-l înveţe meseria .
Amănunt interesant este că din f lul cum erau organi
zate bre lel , vedem înrudirea dintre meseria de legăto1· şi
cea d potcapier.
Legătorit Şaraga lucrau şi pentru autorităţi. e dove
deşte ac asta un ordin de plată al Direcţiei tati ticei, pentru
legarea a 500 de broşuri ordjn datat 18 Aprilie 1862. i em
nat d Dim. Gusti, întâiul primar al laşilor.
Potrivit obiceiului Ihil şi Da id araga i-au învăţat
băie1ii în meşteşugul lor. Ihil a avut trei fii: pe amoil. Elias
şi Aizic; avid a avut un ingur fiu, p ata u.
După moartea lui Ihil araga, în 1879 legătoria şi mica
librărie au rămas să fie conduse de soţia sa vădu ă. Pentru
ca mica într pr.indere să poată continua foştii cli niţi ai lui
Ihil au urmat ă dea prijinul Jar căutând chiar să aducă
mai mult de lucru decât înainte .
Tipografia Codrescu, Biblioteca niversită1:ii şi în spe
cial Tipografia , atională", ai cărei proprietari erau Ion
Cxeangă, in titutorii Co tăchescu şi preot I. Enăchescu, iar
conducător t hnic I. . Ionescu, au fost u.,teriii legătoriei

lr11111111111111111111111111m111111111111111111 11r1111111111111111111111111111111111111111111111 11111111111111111111111111111111m 13

www.dacoromanica.ro
 ţinută de văduva lui Ihil Şaraga, unde s'au legat sume
denie din exemplarele Abecedarului alcătuit după ,,metoda
nouă": ,,Metodă nouă de scriere şi ceti.re, pentru uzul clasei I

e;,D L· 7
J - ., .J /
---./ --/4.:L --..-,,,? -

/4 J - - --- - -

,,A&, 4--d - ·_, ;-,,,,_/ /a

- -_ ...,.--1;.._,, h_ --L „1

,J .A!!f:_ ..J /.--c«-'w o/

-/ .,,-4.--,::,&.. --

.-e-- -
-?' -4!3
Dire c ji a S ta t si ti cei din Iaşi aproM oferta legătorului lh.il Şiraga (1 8 Aprilie 1 8 62 . )

primară, de institutorii: I. Creangă, C. Grigorescu, G. Ienă che

u. M. Clinescu, V. Răceanu şi A. SimiO.!).escu", ajunsă în
decursul timpului la a 23-a ediţie.

14 1111111m11111111111mn11111111111111111111111n1111111111111111111111111111111111111N111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 Iată pomenita adresă a comisariatului cfartalului al UI-
lea dimpreună cu răspl.lJllSul Prefecturii ele laşi. Corecta lor
cetire şi transcriere e adeverită de regretatul paleograf ieşan
Traian Ichim şi de şeful Arhivei Statului din Iaşi, d-1 Sever
Zoi.ta:

PRINCIPATELE - UNITE laşi 24 Octomvrie 1861.

COMISARUL
CFARTALULUl AL lll-le
No. '1144

Dumisa.le negufitorului lhel Şiraga.

„Asupra împregiurărilor ce a.ro supus D. D. Prefect, în pr11v1rea

profesiei de potcapcierie ce D-ta o ecsarcezi, şi pentru individul Gheor ghie
ân Fotacbi Neculau, care să găseşti la D-ta priimind respunzetorul , ordin
No. 18925, o asemenea spre a D-tale ştiinţă şi regulă să alăturează
în copie pe contra pagină întru a servi de bază în caz de trebuinţă.

Iscălit: Comisar A. Sadoveanu. Secretar: Sterea.

PREFECTURA CAPITALEI laşi 19 Octomvrie 1861.

BIUROUL I
No. 18926

Domnule Comisar,
„La raportul d-tale No. 6886, ţi să respunde că aşia precum după
actele înfăţoşate de evreul lhel Şiraga şi presentate de D-ta cu mencio
natul raportu, dovideşte că nu.mitul evreu, este de mai mult timp pot
caprenu, apoi să-i învoeş ti'"aşi continua profesia, asemenea vei lăsa în
nesupărare şi pe băetul numit Gheorghie fiind venit aice cu regula
cuvenită.

Iscălit p. Prefect: N. Cociu. Şef: G. Popovici.

Conform: I. Vasilesc1t.

1111111/IIIHHIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIJIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII/IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII 15

www.dacoromanica.ro
 3. IN BOLŢILE CU ST1LPI DIN STRADA GOLIA.

Strămutarea apitalei la Bucure ti nu era m nită să

ajute la ridicarea laşilor, mai ales dacă ţinem seama de por
nirea ad.mini traii i noa tr pre exce ivă c oitralizare. După
trei ani în t· pul căroi-a lucru curio Domnitorul uza a
domnit în două Capitale în 1 6... autorităţile s'au strămutat
la Bucure. ti. i cu aceasta începe • ad.ul ieşenilor spre Bu
cure ti şi d căd r a, în pecial a vi ţii comerciale a laşilor.
au plecat, cum era fir c. numai fon iionarii şi n gu torii
înstări .i, ci . i oameni modeşti care- i legau norocul de strălu
cirea noii Capital . O făceau u iu,ima îndur rată, dar
plecau, îngroziţi poate i de pre estirea lui Kogălniceanu care
spu e că „ in momentul ce Ia. ul a înceta de a mai fi
apitala noii Ţări, pe uliţel sale va cre.,te iarba".
· amilia araga nu a pără it laRii. Dar cum prin muta
rea autorităţilor i prin plecarea atâtor locuito-ri, negu toria
m rgea greu, nevoiţi au fo t doi dinb: fiii lui Ihil: amoil şi
Elia , să cutreere târguşoarele şi iarmaroacele pentru a vinde
căr i de litera ură populară: ,Ale an dr u Machedon ', , I toria
prea frumosului Arghir şi a prea frumoa ei El na c a mă
iastră şi cu părul de aur", .Ha lima ' ,, alendare cu zodii".
Obosit mijloc de c„â tigare a vie(ii, dar totuşi minunat
prilej de cunoaşt re a oameuilo · şi lucrurilor. Şi cum d cele
mai multe ori a cunoaşte înseamnă a întelege şi a iubi fraţii
Şaraga au îndrăgit oamenii şi locurile frăm ântat ei oldov
.
Credem că tocmai d1·agostea aceasta pentr n oameni i
locuri cari aminteau la tot pasul <le un trecut glorio , dar pe
care colbul vremii îl ameninţa cu uitarea le-a in uflat pa
ima ce nu-i a părăsi până la fâr,#ul vieţii, pentru lucru
rile car ilu trau acest trecut. Şi a tf el amoil şi 1 lia ar aga
au devenit anticari.
Rudolf ....utu în „Ia. ii de od.i.nio m·ă" (vol. II), pli.mhân dn-
ne „de-a-lungul străzilor tefan cel Ma1·e, Galia şi Lăpuş neanu"
în intervalul dela 1 70-1890 pomeneşte de vesli t J bolţi"
cu stâlpi din strada Galia- as ăzi O iza-Vodă - , arătându-şi
părerea de rău că nu a putut afla „o fotogrnfie a ace tor bolţi
din Piaţa Unirea". O eamă de negustori, care

16 IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIINlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllt1111Ullllllllllllllllllllllllllll

www.dacoromanica.ro
mai de car mai dornici să te serveascv, mulii dintre ei ne lip
iţi de pitoi·esc, populau partea aceasta a laşilor vechi.
Intr'una din a.ceste bolţi ale caselor Paşcanu, lângă
Piaţa Cuza Vodă de astăzi, au deschis fratii Şaraga, prin 18?
5, o MLticărie, fără să renunţe, în ă la peregrinările lor în
căutarea căr-ţilor vecl1i şi a hrisoavelor purtătoare de pe ce-µ
grele, căpate dela distrugere, J..ll'În conace boiereşti şi a.rhi e
uitate. Nu înţelegeau aşa dar feciorii legătorului şi
potcapierului ]hil să îuceapă o ieaţă mai mult sau mai pu
ţin comodă, aşteptând să le cadă ânzătorii şi cumpără orii,
tr:i.m.i) de întâmplare. Dimpotri ă, mulţumită explorărilor
lor, atâtea documente sortite pierzării au fost puse în valoare
de aceşti oameni, fără patalamale, dar înzestraţi cu dea ebită
intuij-ie şi, mai presus de toate cu o rară pasiune. Frate]e mai
ma re, Sa.moii, şi-a însuşit la maturii;ate o cultură pe care n'a
putui-o dobândi în şcoală şi de sigur că tot el a fost acela
care a stăruit ca frat le mai mic, Aizi să urmeze şcoala.
Poate că pasiunea fraţilor Şar g·a pentru vechile docu
mente, 'a datorat, în oarecare măsură, înfocatei dorinţi de
a afla hârtii do editoare a echimei lor pe aceste meleaguri.
Să vedem în acea ta o sinceră dorinţă d înrădăcinar în
pământul român·esc, de care s simţeau adânc legaţi.
Se cuvine să ţinem seama că din pricina nenumăratelor
focuri - cât şi prin strămutarea deasă a arhivelor cu prilej-ul
atâtor invazii, - documente, dintre cele mai preţioase, se gă
seau de multe ori prin locuri pe unde nici cu gândul nu
gândeai.
Peste câţ,iva ani, anticăria din Boltă a fo t mutată într'o
încăpere pe aceeaşi stradă Colia.

4. FR!TELE MA.I MA.RE, SAMOIL

u erau singurii în această .bran ă" prin partea locu
lui, an<ticariatul ră pâ.nclindu-se în capitala Moldo ei oda-tă
cu pomenita schimbare a obiceiurilor, de dup ă aplicar a Re
gulamentului Organic.
Astfel în Poarta Domnească vindea cărţi sub cerul li
ber anticarul Pohl, după cum a:p.ticarul Kupp rmann avea şi
el câteva raft.tui, îutr·o boltă din strada Golia. Prin 1843, cam

,111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 17
7209. - 2

www.dacoromanica.ro
fot pe aci, Adolf Henic avea o bibliotecă de împrumut, cu
cării franceze şi germane.
Aceştia şi alţii se ocupau în deosebi de vânzarea cărţi
lor vechi, mult mai puţin. a documentelor şi hrisoavelor -
specialitatea celor doi fra i Şaraga.
Puţinii contemporani ni-l descriu pe cel mai vârstnic,
Sam'oil, tăcut, măsurat la vorba,·a
devărat erudit, deseori consultat de
specialişti. Mult mai vorbăreţ, mai
entusiast, mai impulsiv, era Elias 1) .
Despre Samoil, poetul D. An
ghel a publicat în „Luceafărul", (1--16
August 1910), o amintire - aceasta
în cuprinsul unui articol despre „cele
două dinastii nediscutate în materie,
aceea a lui Şaraga şi a Kuperman
nilor'':
„Acel ce-şi petrece multă vreme
in atmosfera aceasta de hrisoave şi lu-
Sa.moii Şaraga cruri vechi, ce poartă şi duce in. faldurile
hainelor lui praful răscolit al altor vremi, nu odată se întâmplă.
să sfârşească prin a-şi iubr. meseria cu patimă şi să devie
la rândul lui colecţionar adevărat, care se bucurii când a. găsit
o piesă rară de mult timp căutată şi care suferă crud când
trebue să se despartă de un lucru scump, ca.re-i înobilea.ză.
vitrina. Bătrânul Şaraga. devenise şi el unul din aceştia.
,,Mi l amintesc, într' o dimineaţă. de Mai, când Îşi avea.
prăvălia la. hotel Traian. Se fă.cuse, se vede, că negustorul
izbutise o afacere bună ori venise poate din provincie, ori
mai ştiu de unde, cu noi achiziţii. Sculat de dimineaţă, îşi
primenise vitrinele şi a.cum, radios şi rumen, burtos cum era,
cu mustăţile în jos şi ochii deşteptcf,ţi sub gene, se aşezase în
mijlocul străzii, şi fără grijM de trăsurile ce treceau în sus şi
în jos, cu mâinile în buzunar, îşi privea singur noile daruri.
'Şi era atâta fericire şi satisfacţie în toată fii-rufa Lui, încât
) Samoil Şaraga a fost membru onorific al Societăţii Numismatice
1

din Viena.

18 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 parcă toate acele vechi şi preţioase lucruri, iscodite cu atâta
trudă, le-ar fi adunat peniru plăcerea lui şi nu ca să'. le risi
pească din nou în cele pa:tru vânturi"'.

5. IJN PROTECTOR - DIMITRIE STIJRDZA.

Pasiunea strângătoare a fraţilor Şaraga pentru docu
mentele însemnate privitoare la trecutul tării, a atras atenţia
lui Dimitrie Sturdza, pe care chestiuni de politică îl aduceau
deseori la laşi. Sturdza fiind un pasionat colecţionar,, una
din ambiţiile sale a fost înzestrarea cu material preţios a
secţiilor Academiei Române, pentru a cărei organizare de
punea trudă şi pricepere.
Colaboratori dintre cei mai folositori în strângerea do
cumentelor şi a vechilor monezi (Sturdza a fost şi numismat)
a găsit fostul preşedinte al Partidului liberal în fraţii Samoil
şi Elias Şaraga, care în acel timp descoperiseră la Cucuteni,
nu departe de laşi, o adevărată „comoară" arheologică stu
diată de specialişti.
Vrednic de reţinut e.5te faptul că aceşti anticari nu s·au
arătat lacomi, Il!'au căutat să scoată cât mai mult, când pu
neau mâna pe vreun lucru preţios. Intotdeauna Dimitrie
Sturdza hotăra preturile , iar donaţiile făcute instituţiilor
de cultură nu sunt de fel rare, dovedite fiind de ,Creşterea
colecţiilor" Academiei Române i de adresele de mulţumire
ale înaltului aşezământ.
Astfel Ilie întâmpină o adresă a Academiei Române, cu
data de 15 Octombrie 1888 (No. 1804), semnată de preşedinte,
D. Sturdza, şi secretarul general V. A. Urecbiă, prin care se
mulţumeşte anticarilor Şaraga pentru daniile făcute, prin
secretarul general: 23 de fotografii şi o broşură a lui Asaki,
tipărită în 1835.
Dezinteresarea „Fraţilor Şal'nga" se vede şi din faptul
că au pus gratuit la dispoziţia lui Theodor Codrescu sumede
nie de documente publicate în „Uricariu". Ori faptul pu
blicării unor documente scade, simţitor, eventuala lor va
loare comercială.
1n legătură cu aceasta, Theodor Codrescu scrie:

llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllU 19

www.dacoromanica.ro
 „Mulţămire: Toate documentele cupnnse într'acest al
XVI-lea -volum, care nu au în josul lor nota, dacă sunt luate de
pe la diferite persoane, sau se află în dispoziţia mea, declar
că am scos însumi copii autentice de pe originalele aflătoare
la fraţii Şaraga librari în Iaşi".
In -vechile hârtii ale familiei găsim deseori DIU.illele Şiraga,
Acela care a îndemnat pentru schimbarea numelui în Şaraga,
ACA □E M I A ROMÂNA

fl,·cu/,,,,c1t1 f//,,1111,nri..111•1i ,n
o u l1i 1nIf,/wul1111,il" ,.,, 1-1.r,t l, 1111•
v,11l ti. " q /t ·1·1 j if -' / tl l 1U l,il,liul1•rfl ,...:u. ,..:1 r,t,, rriJ•tJ/l1{ l1f{u1..., .....,, rt.

fl,i a, .. f'n , ,,,, .1 u· 1·,,nl l'Y ( /'"Y"' ,; , 111 ·n 11,..;fi1v-inatfl CI v,>

. , PX'•
µ 1•111·11• ,,,11l(1111,11·i{;, .-<(1le ,,,.,,,,.,, ,u•,-l.11 ,i,n,,,
/ "1 •11 11, d -i . l, ) Jt t ,J l , U h f ,,, ,, ''""ll'l..ll.,.11,p,, ,11 ...;/1n ...:.l!1 11,e{ ,·,H, -

Seeretaru genera lu ,

f}
Adresa de mullumire a Academiei Romilne, seJllilati1 de D. Sturdza şi V. A. Urechi!.

pe motiv că numele acesta are o rezonanţă mai românească,

a fost D. A. Sturdza 1) .
Dar luarea-aminte ocrotitoare a lui turdza s'a arătat
şi cu alt prilej cu atât mai doveditoare a preţuirii fraţilor
Şaraga, cu cât fo tul prim-ministru avea reputaţia unei
firi destul de puţin comunicative şi a unui om foarte socotit
în ce pri eşte recomandările.
1
) Numele adevărat aJ familiei era Şaraga. In unele acte
mai vechi el apru·e ub forma de iraga.
Este interesant că atunci când protectorul fraţilor Şara a i-a sfă
tuit să adopte un nume mai apropiat de limba româneasca, editorii
urmând acest sfat şi-au reluat, pentru toţdeauna, numele lor iniţ.iaJ.

20 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 Prilejul s'a ivit prm 1884, când prnna.r al laşilor era
Leon egruzzi.
Sturdza a trimis lui L. Negruzzi o scrisoare cu următorul
cuprins, îndestul de grăitor pentru valoarea atribuită stdi
daniei fraţilor Şaraga:

,,Prea. stimabilul meu Domn,

Iau îndrăzneala a. vă scrie aceste rânduri în fa
voarea Fraţilor Şaraga, care doresc a lua chioşcurile de
gazete din laşi. Intervin în favoarea lor, fiindcă. suni
singurii exploratori de monede şi documente româneşti,
cari strâng pentru Academia noastră şi nu le împrăştie.
Printr'înşii Academia a îmbogăţit cu sute de bucăţi
colecţiunile ei, şi în toată conştiinţa, ei merită a fi în
curajaţi. Străinii au început să fie atenţi la documentele
şi monedele româneşti şi ar fi o mare daună, când scur
gerea lor s' ar face în străinătate. Fraţii Şaraga sunt uroul
din mijloacele cele mai sigure ce avem a împiedeca
aceasta. Vă rog dar foarte mult, în interesul colecţiunilor
naţionale, să-l ascultaţi în cererea lui şi să contribuiţi
a o îndeplini.
Cu cea 1nai sinceră slimă al Domn,iilor Voastre,
devotat sero
D. STURDZA"

Aşa dar, fra1ii :;;araga erau socoi.iţi de către Sturdza ca

„singurii exploratori de monede şi documente româneşti, care
strâng pentru Academie".
Acest lucru a ajuns şi la cunoştinţa Regelui Carol I,
totdeauna bine informat. Cu prilejul unei vizite la Iaşi, pri
mind o delegaţie a comerciantilor, Regele s'a adresat fraţilor
Şaraga: ,,Ah! dela d-voastră d-l Sturdza cumpără antichităţi"
(Rudolf Suţu , ,,laşii de odinioară", vol. I, p. 86).
Dar fraţii Şaraga au supărat odată pe Sturdza - atunci
când aceştia au editat pe Eminescu. Omul politic nu putea
ierta genialului poet că acesta a atacat partidul al cărui fa natic
partizan era Dimitrie Sturdza.

1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111m111111111111111111111111111111111111111111111111111111 21

www.dacoromanica.ro
 .;;,.,.. ;,,..;;,-;,u_;z/4 4 f/4- ,reu(,nn.Jum- m ,/4!41PO?"rll h,,,f7'4?,
...kr7", ,.-.:,· ,. .. .. "6.:n-,'t 4 ;,t..:,., ·. ,...,;;,

/-_,a-rr„ kr ,;tt;·-J "'"- ,,h/- ""'"/'.,,,,.,, 'F,i5n- -4 -;g,y""' _,,.u

-..,,;-,e,,-_ ,-_,;," ..,,..,.7. ·/ ,;-Un-, dt:.r.,J_-., ._ , /2;...
'7Hl,u/ni. /.'

/,,,,;,h 'i - thwe-,,,.,,;,, ,, , ..,ţ'I- u. ,,, 4-'I' &ut!A ' td} -nd,, ..,:.,.

,:/ ,?> ,/j;ir,, ui e,

'-/2, R } • m (,' . .f ;._;.· _,..., ,;,

-fa' -- /4 .,.-:,, ,,,6 - e, .Y,fr "

.,,,,
4-, 4- , r.,i:-,) ./ , :,,., f,,e, ;., , m, ;, -,
.,,,"n/ ._.,,, ,u;, 7¼,,,u& ""4- - "r--r -=r - .., rm/U4"',..
,t.u.,,,..-r, I{ o/ /_,.-/""p,rt, -:_î/.,..;., ,.l, Jn "'ZA:

, '1 -: ti 6.," ,°'' 4 " ;{.,,.,,_'/·, ,, li .,;, ·-

4 -r,n;u ?ntceni- • d y,,..,..- 44-r

Scr iso area lu i D. A. Sturd za elit re Leon Nep uzzi.

www.dacoromanica.ro
22 1111111111n111111111111111111111111n11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 6. SERVICIUL CREDINCIOS

Darurile fraţilor Şaraga nu se îndreptau numai către

Academia Română.
In 18 3, direcţia Muzeului Naţional de Antichităţi s'a
simţit datoare să înainteze Ministerului Cultelor şi Instru c- .

ţiunii Publice un raport în cuprinsul căruia, enumerând

câteva preţioase danii făcute de fraţii Şaraga - între altele,
obiecte găsite la Suceava - crede că ar fi nimerit să li se
dea o distincţie.

·1111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111 1111111111111111111111111111111111

'23

www.dacoromanica.ro
 Iată cuprinsul rapOl'tului 1 o. 38 din 2 Noemvrie 1

,,Domnule Minisfru,

Fraţii Samuel şi Elias Şrager, libreu·i anticari în

laşi, ocupându-se de mult timp cu procurarea, de: cărţi,
documen-te, monede şi alte obiecte antice, din ţeară şi
străinătate, pentru Academia Română, biblioteca cen
trală şi Mu eul de Antiquităţi, au dăruit- şi de astă dată
Bibliotecii centrale 2 cărţi greceşti din timpul lui
Constantin Basarab; o carte grecească tipărilă la Ve
neţia şi dedicată. lui Constantin Basarab, p,,ecum şi două
psaUi1i tipă.rile la 1694.
Asemenea i M useul ele Awtiqui-tăţi a primit clin
partea D-lor: 4 lănci vechi gă. ile în Bucovina (Suceava),
o scară. veche de cal; un pinten vechiu, trei cruci . i o
bucată de bronz precum şi mai multe monede antice,
din diferite timpuri Romane şi Bizantine .
Sub emnatul, văzând că. fraţii Şrager arată. mare
intere penfru a înavuţi colecţiile latului cu lucmri
antice, crede, Domnule Ministru, că. ar f1: bine ca ă li
se dea drept răsplată., pentru osteneala Dumnealor, o
distincţiune.
DirecUunea Museu lui aţiuunl de Antiquitaţi"

Oficialitatea n'a ş.şteptat raportul Direcţiunii Museului

aţionral de Antichităţii. Monitorul Oficial cu data de Sâm bătă,
5 (17) Februarie 1883, publică la partea oficială comu nicatul
Ministerului Afacerilor Străine prin care se -vede că
M. . Regele a bine-voit a acorda, prin î altul Decret cu
o. 3153, medalia ,. erviciul credincios" de aur, fraţilor
Şaraga,
- , ca recompensă pentru donaţiunile de documerute, man u
scrise şi mo ede -vechi ce au făcut Academiei române şi mu
seului naţional".

24 lllllll lllll lllllll llll lll llllll llllllll llll lllllll lll lllllllll lll lll lllllll lll lllllll lll lllllllll lll lll Ullllllll llll lll llllllllll ll

www.dacoromanica.ro
 UN NUMED: U DA?H S Amb„ t.4, ri (17) Febru ar io fBSS

MONITORUL OF I-CI AL
AL RO M A N I E l
ABONAMENTUL: ANUN OI URILE:
rr.1.. l:111. Tll'SI-PtC I ,, 15Ua; M 1 1r.t1 i.v,:1,.,, li,! t.J 1.& Dl TRm-011:t1 UTdl. Tll:h.! Ot:CI ew
l"-111•11 Apnll • , 1 I.a l.iii Ckwoa'llr,,o

I I
IJ!AU&rn li •• l m.,J cl.•1'6,1"1-.10 I). 11111H

r ubliu. t l tu111l■ jd lti tr • • • pl l k 11:1 ADON.UIENTKLE P E. TR O STR A I W RTAT E h11uti111J11l• tl re c:laml!l,e D' (!litru:
N,.lb t l11.1l -(l+el l1m11.,1,1, 1:u l u 1 -d, 54ll11U t0 1• r. " fet( la tii"1"0t.1r.f1t parta,k lKak f't ,1M l1<,v -.,-, OO, lb,,ha tr.:: 1 IJt t a:a1. tpu W' N ._
U11.1, Orl-M ll tt • CL. 1 11-Ltijllil■h li,,... p.U,t•• oll•n ll. - - e1-...o, . 11, d,1 tlll,tlHtlth11 lld 1 - :lll) IJu :, -:.
......
.., _ r f>■lllîh llH III, id'llfll lllhiCI IC!"li.lSORJU: l.f ll&."ilc.&n sa- Il l l' ti fir• r • U1 u 1l ll • priialtt, '" tl • &11-41\:.-llr. M • li• -
DfRE CŢ l'UN'EA : s t.r e.do. S mA.r da .n. curten. Şerb a.n- Vodâ..

SOMA R oile de documeote 11.1aou-c l'l, e CAROL l,

<i
PAn T·1, o:ru::uLA - Mi itttn 1l dt rri monede vecii, ce au fii·ul .\ c Prio gn\ia lui Domne4eil ti •oiDt&
bd : P ru rln P dir dec:t"tl. na\iCllld o, Rego ol Rom•oiel ,
Jl"111t.s:k'rid 1!1:/aa:rihir -,tr,.Pl u : P1,1t·nUr• dt:
demioi l"Olll ir'ne ş, mu,eulu, L.o. loţi ci, fueu. 1i oiilorl, 14• 1!0!._
dHn-1
• dt (in.'U'oet - b tc1n t •
\ioual. Asupra ra portnlul mini•t rn l ul
P AJJT &A :,c&OPJC J.A,L A. - D•p , l-fl•• Nostru secretar de Stat la. de
g rd t.
A,111,111. ;u:ilv 1 ml .h tt1rl• Jt , Jud h:1h ,tC", &d..tti. partamentul de 8oanco, !lllb No.
MINISTERUL DE FINANCE
lch,. lr;alin ti pa.r l u1alu-a. S.607 .
O,!.ROL 1, Avoud 1n vodijren _l P. 8 a TIGnfar
P AR T E A OFICCAL! Prin graţia lui Du c:i•• • O 11 •••· o , o.nsa r ,. poraona h1lw nu ni
a11ţ i uo olă, Fteze 11! P..1"11uii1rit:i1 l:e-
Bu-..,ci, I Ftbruorio 1889 Lu 1011 de {acid ri viilorf, ,d.,;lofo. u!uJ d'? 6.na nce1 din :s Aln.tto 188 ;
A vend Io ,·odoro ,cs ulto.tul oon
Asupra ro.por tul n! min _ist fulă t c ursn)ul :
lillNISTERU L DE RESOEL Nostro secretar deSL;J.t la de partn - Jn, puterea art. 9S din Consti-
monliul de 6oance, cu o. S,60 ; tnţiune,
Prin !naltul decret regal, cu Av &nd Io vodere legea pen t ru Am decretat şi decretăm :
No.
258, din 81 Ia nua rie 18 8 , dopu o rgnnisor ea. personalulnl ministe- A1·t. I. D. T. P. Br a.esc n, ca.ren.
i"'ropuoerea. fo\cnti,. de D. ministru ruh>l de fina.nea, din 3 !arte 1882; reu1it la. couc,m,, ţi;te numit Io
&ecrei.ar de Stat la deparL:i.moutul A • nd ln vedere resu ita.tul con- (>Ostul de controlor şi agent de nr-
de resbe l, prio-ra portul •' o. 1 ,269, cursulul; mărire, rdma5 vacu.nt prin trece-
ad minis t ra.to ru l claso. m, Pester [o pnteret1 art. 98 din Con8tJ. rea D-l ui M. D. l:ornea. !n a.ltij.
losepb , aflu.t Io disponibilit(lte to\iune, funcţiuoe.
pent ru concedi ll, de la 28 August Am dec reta t şi decretăm: Art . fi şi cel dia urmă.. - i-
1881, e':,. chemat Io ar-t i vit n.te de Art . r. D. Pante le Gbem·ghio, nist ru Nostr u secretar de Sta.t la.
serv icill,1a va.ca n \a ce este ln aer aţtual controlor o.I j ud eţ ulu r Tu- departll.meotul 6oancelor este lll
vici ol intendentei rlivisiol rr mit i- tova., care n reuşit ta concurs, este SRrcinat cn aducerea. la lndeplinÎ ·
1. :irâ l;Jir it01·i1J.lă, pe q.ioa d11 I Fe numit controlor i :igeot de urm o.- re a docre Lul ul do fnciu.
bru1Lrie 1883. d re, ·Io locul ,o 1u1.Q. Diwitrescu, D&t In Buonrosc! , IL'o l Fe b"ru 11r
demis iount. 1889. CA.ROI.
Ar t. (I fi cel din nmn(a.. - Mi- blin11tn Hrll"lU '111" Slat
Mlfil!:TERUL AFAC ERi OR STRAINE nistru Nostru aecre f,;ţ.r de S1n.t la I• d iruri 1a rt1tn 1u1 &, 11u 280
or ,.ro
0
dop&rtnmeutnl d.e fioance este 111_• G. __L• _ N_• _· _- __
M. S. Ilogolo, ln urma ra por•
s 1r\c in ll.t cu aduc erea 111, !odepli- P i\ R _ ''IE • N E OFI C I . ,tL •
ta lo! D-l ui minis t ru sec1·etar de nire u acestu l decret. " n.
S ta t la depa rta me n tul afacePilor Dnt ln Bucurescl, b. J Feb uarie
s!ireioo, a bine-voit i,. acord!), pri 11 1888. CÂ.ROL
tno.ltul decret cu No . 3, 159, me· Mi i11 h •c • trlPh'f' ,ie-- SUI,
D E P EŞ I T E-LIW TI AF I C.E
da lia & r viciu l crtv.liiwios do o.ur , h, d ,:ipu t• m nt" I d. 1.h 1i,.ti.c (Se,--.lal11I prlni al Mo,,,k«wlllt)
O-lor Samue l şi Elias- Şorngber, G. Lec c:a.. No. 2 . Londra. 1 IS F r.ibr ua rit'. - S, ■iun PIL
t:i. rccompousu. pont1·i: dooa u- ord in ri m, Pula.uamtuh1I ecglos t''llli

Monit oru! 9ţicinl cf!-r _e cuprj de_ (col. I j ? şi ol. O sus) i.nşţiin(area a co rd ll.ri i
meda l1e1 „ Ser v-,cutl credinc,os de no r frafilor Se.moi! şi E lias Şaraga.

www.dacoromanica.ro
lllllllllllllllllllllllllll tllIIIlllllli li11111111111111111liIIIlll llllllili lll IIIlilllllllllll IIIIIIIIIIIIIIIIII111111111 IIIlll li li
25

www.dacoromanica.ro
 ?. LIBRlRIA „FRAŢII ŞfflilGA."
Chiar când au decăzut clin rolul de Capitală, laşii nu 'au
înşirat printre celelalte oraşe d provincie. dintre care cele
mai mul e duc o vieaţă lip ită de orice strălucir . Ceea ce a
împi clicat acest luc111, a fost mulţimea aşezămint lor d
cultură, a şcolilor - publice şi particulare - a in titutelor,
câteva conduse de străini în special francezi unii fo i.i sol
daţi ai lui apoleon cari tr când Prutul după nenorocita
e pediţie a Impăratului în Ru ia., rămăseseră în Moldova .
laşul - oraş al şcolilor - a fost întotdeauna o reali
tate, care a imprimat nobl ţă vechiului oraş . Apostrofele
unora dintre profesor.ii ieşeni clin vremea ac ea ne fac să
zâmbim astăzi dar ele sunt re elatoare: , Bine, bre omule,
dacă nu ştii Latina şi Greaca, apoi ce-ai învăţat în şapte mii
de liceu? Cum ai să trăieşti în lume, fără să poţi traduce
măcar un a.uto1· grec sau latin?" - spunea elevilor la baca
laureat profesorul Co tăchescu.
De altfel examenele de bacalaureat la laşi constituiau
adevărate evenimente pentru într aga Moldavă., căci „lupta"
clintre profesori şi elevi era aprigă.
ste caracteri tic amăuunlul că Regele Carol 1, când
venea la Iaşi, se simţea obligat ă inspecteze o şcoală în tim
pul cursurilor, încât cu drept cuvânt 'a pus, într'un rând,
că „vizita R g lui Carol la Liceul ational a fost mai de
grabă o vizită de profesor decât de rege".
Mulţimea şcolilor a an1t ca urmare înmulţirea librăriilor,
unele din ele bine organizate. ă însemnăm câteva: librăria
Gh. Petrini, al cărei proprietar 1iu use o boltă în Strada Golia·
Haifler, care avea obiceiul să trimită „ultimele noutăţi" la
domiciliu; librăria ,de lângă JJiserica Banu", ţinută de Theo
dor Codr escu . In colţul trăzii Golia era librăria Junimea"
a lui ewandow ky. aşezată alături de tipografia u de se
imprimau „Coruvorbiri Literare"; tot în Uliţa Mare roai era
librarul P. Popovici, iar în ""'trada tefan cel Mare, lângă pa
lo.tul Rosnovanu, funcţio a librăria asociaţilo1· Theodor fa
xîmovici şi D. .Alexa, cari mai târziu au „vândut vadul"
sucursalei librăriei ,Socec... ln afară -de librărie, mai aveau
tipografie şi editură şcolară, P. Iliescu şi Grossu. Un lib ra r

26 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
deosebit de cult a fost Baraş într'al cărui gust se încredeau
mulţime de bibliofili cari comandau cărţi în străinătate, după
recomandările lilirarului.
Fraţii araga au de chis, în 1877, o librărie în Strada
Golia o. 50, cu secţii de anticărie, filatelie şi numismatică.
Din anul 1887, fraţii amoil şi Elia au avut de colaborator
pe fratele mai mic, Aizic, care urmase şcoala şi deci le alcă
tuia contractele de editură şi ducea corespondenţa cu trăi
nătatea.
Dela primele începuturi ale întreprinderii. un intim co
laborator, chim· tovarăş în unele iniţiative le-a fost atan
Şaraga, fiul lui Davjd după
cum, peste câţiva ani, când LIBRARI A
„Librăria Fraţii araga" va FltATII SARAGA - IASI
lua ttvânt, vom gosi, admirabil ' I
Sti·. Golin. No. 5o.
>

înzestrat pentru această pro FONDATÂ 1N ANUL 1811.

fesiune, pe tânărul Iancu a
rap_a, fiul lui atan, pentru
colectionarea vechilor docu-
mente şi hrisoave. 1n 1894. CATALOG GENERAL
Iancu Şara6a va primi împre
ună cu Aizic araga conduce JAŞ[
rea sucur alei din Bucureştia 111ouA TIP0011AP1E sueJ.AD·TlA
6
zuRu u, .wPT,-"

librăriei Fraţii Şaraga din Jaşi.

1n 1889 „Librăria Fraţii Şaraga" a scos un „Catalog ge
neral". Cataloagele acestea prezintă însemnătate pentru in
formaţia bibliografică, însemnătate arătată, cu multă compe
tenţă, de d-1 N. Georgescu-Tistu în „Bibliografi.a Literară
Română". D. Georgescu-Tistu scrie (p. 78), cu privire la ca
taloagele „Librăriei Fra tii Şaraga" nepomenind însă - de sigur
din împrejurarea că nu fle află în depozitele Academiei - de
catalogul din 1886.
Acesta are mai multe capitole: autori români, aşezaţi
în or,dine alfabetică, urmaţi de „Cărţi populare şi roman.suri
românesci"; după cari vin: .,Cărţi Franceze", apoi ,.Musica".
De asemenea catalogul anunţă editarea unei bogate co
lecţii de tablouri, împărţite pe categorii: .,Din istoria Româ
nilor", care cuprinde tablourile Domnitorilor, Domniţelor,

lllllllllllllllllllllllllllllllllltllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllltlllllllllllllllllllllltllllllt 27

www.dacoromanica.ro
 ale boierilor de frunte, ale luptătorilor şi martirilor neamului,
ale osta ilor în diferite epoci; apoi „Tablourile istorice" cu

No. 2

·C A T A L OG U L
Cărţi1or rare şi curioase privitoare la Istoriea
;Moldovei, 'valacbifi, Transilvaniei, V ngariei Rusiei,
Poloniei etc. precum şi de antichităţi, Numi matică,
Arheologie, Arta Militară, Opere Clasice
şi Religioase.
D n'it cart vor dori su-şi procure ceva din cărţile norate .in acest
catalog, sunt rugaţi a vC11i in persoana, sa'U "de nu a ne ara-ta prin o
scrisoare numai numarul fie-cărui volum, spre a ptţtea
satisface imediat cererea Notăm spre sciin/a amatorilor cd posedăm
numai căle un singur esemplar de /le-care autor.

Cărţile de mal jo le-am adus in_ B_ueu:resoi, wnmai JJentru. c_âteva, dle
aceasta. în. urm a stăruinţ,e · ma, multor domni amatori.

Co di sti nsa, stimă

FRA'J'II Ş4RAGÂ
-
Aici io Bucureşti cărţile se afl ,f'' _o
4lnde ni se pol adresa şi cererile. --'
-

l AŞI
TIPO-LITOGRAFIA li. GOLDNER, STRADA PRlMARJEI No. 17.
- - - - - - - - - - 1892,
-- - - - - - - - - - - - - -
scene caracteristice din istoria Patriei. Pentru reproducere în
această colecţie, Dimitrie Sturdza a încredinţat Fraţilor Şa-

28 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111!

www.dacoromanica.ro
raga fotografi a dra.p lului lui erban Cantacuzino, drapel
care nu se afla în Tară.
nele tablouri sunt lucrări nai e nu în ă deforma toar e.
Ele au popularizat chipuri şi scene din tr cutul românesc.
Au mai fost editate tablouri de scriitori, dela Enăchiţă
Văcărescu până la cont mporanul . Lambrior, tablouri de
chir iarhi, de oameni po1itici, militari; în sfâ rşit ,;vederi", în
special clin lănicul Moldovei, în vremea aceea staţiU.D.ea
balneară la modă .
In, lucrarea amintită (p. 78), . Geor gescu -Tistu citează
un „Catalog de cărţi de şcoală pe a:nru.l 1888" scos d!e „Librăria
Şcoalelor Fraţii Şaraga", un ,Catalog de căriL didactice pe
anul şcola r 1891- 1892" - apoi „Catalogul cărţilor rare şi
curioase, privitoa-re la Istoria Moldo ei, a Valahiei şi Tran
sil aniei, precum şi al cărţilor clasice, numismatice arheolo gice,
religioase, etc." în anul 1891; după cum în 1898--1899 Fraţii
Şaraga îşi vor anunţa lucrăr-ile editate, în „Revista pu blicaţiilor
din România", numere: lunare de 4 ori 8 pagini, unde pe lângă
arăta1·ea au tor ului ti tlul ui şi preţului „se redă uneori şi
conţinutul ba se adaugă o vorbă-două de apreciere",
reproducându- e şi copertele - ,,lucru preţios din punct de
vedere bibliografic pentru cărţile din car cu VI.'em a nu se
vor mai păstra sau or rămânea prea rare e emplar e".
In ce a ce priveşte filatelia, ,,Fratii arag·a" au fost
dintre primii animatori, stârnind interes., fie pe alocurea
şi un fel de modă pentru această instructivă preocupare,
în legătură cu care scot au cataloage bog·ate. Toată
lumea umbla întru desco1 erirea ·elebrelor mărci ,Cap d bou" -
iar elevii dela In titu.tele nite ' şi „ coala fiilor de militari"
asteptau la rând I entru a-şi îmbogăţi colecţiile.
In dome iul filateliei Elias , araga a făcut adevărate
de coperiri, privitoare la timb re! şi ştam pile le
întrebuinţate
în timpul multelor ocupa1ii străine ale Moldo e„i i Munteniei .
In cuprinsu l ace tui domeni u de activitate se mai poate
semnala scurtul dar interesantul ău studiu despre Poştele

11111m11111111 111111111111111111111111111111 1111n111111111111111 11111111111111111111111111111 11111111111111111 111111111111n 111111 29

www.dacoromanica.ro
române, apărut în ziarul ,Dimineaţa" o. 1143). Un „Ghid
al laşilor", apărut în 1909, ni-l arată încă odată pe Elias
araga. publicist.

8. C:lRŢI DIDACTICE DlJPl „METODA NOUl"

In 1884 „Fraţii a..raga" au organizat o editură didac

tică, mai întâi pentru clasele primare, apoi pentru gimnazii
şi licee. Dela Abecedarul de 40 de bani al lui I. Pop Floran
tin, trecând prin „Istoria Românilor, pe.nrt:ru clasa t eia pri-
maL·ă" a lui A. D. Xe-
CĂRŢI DIDACTICE nopol, diu care s'au ti
<illn editura librlJ.rie'l •Fra(!il 8am părit 30.000 de exem
g,,a
1utoriu1c penlru s<:o:alclc publîcc Ji11 Ro rnfin1a.. plare, "E-Iarta Ro m.â-,
Cărţi pentru clasele prima re.
Arbore N D. A1·i1t11Clic,i CLASA I
, . 25 b, niei" a căpitanului V.
.SLudiul 1·digfono1 . . 25
P p M. haHia rnne dn s r,r ie rc I CM ,rn sP.m. I 40 , Neculau, "Istoria Ro
• • A douR , " lr 60
Fwnmti11 I . P. A uce.,tl ir p. I .sec. I
, I I Ce;1'<'J1w. , • 1I li
40 minilor" pentru clasa
f>U
· Ariunetica Jf. [V-a p1·imară a lui
• •
De.somnul . 20
CLASA l! -a
Bel.dicemm N. Legendo şi Poezii istorice . 40
N. Beld1ceanu, ,,Eco
f'ui11 A. 1'. Carte do citire (cu ma! I11t1lte llust.)
,1>-bo,·o N. D. si FwMnti11 I. P. Aritn\.etica
70
t,O •
nom.ia şi c re 1terea vi
A,·1,or• N. D, Studiul roligiuncY
Di,nil>-iu I. Ornmlllic11 romlull . . . •
55 ,
2r, telor" pentru el. VJ-a
r,o
Flonmtfa /. P. Oirunnsticll i joc11r l Froobeli,mo
CLASA 11\-R
rurală a lui A. Vasiliu,
Pu .lu A. 'I'. Ca,rte do ectire (cu m„1 multe llustr.)
., • • Istm·ia Rominilor . .
1,00b
60,
„Carte de ex:ercitii
A,·bore N. D. şi Fto,·antin I..1>. AritmOti<;I\
• t Geomot1·ia
.r,(i• ,
80
la tine " a lui V. Budă,
Dimit,·iu I. .Studiul religiuneY 60 ,
Gr maticn romlnll. • ,. 60 ,,Istoriile" lui Gr. Bu
•
Flo,·au/in I . P. ·Gim111,.s ti cn i joem·r Frneboliano 60
.'i.wopul D. A, Isto,ia Homîniior . r,u ţureanu, ,,Francezele"
Beld1cew111 N. Istoria Romlnilor. r,o •
Pop. Jlf. Manualul lucruluY ln şcnaill r,o Lui Victor Castano,
Capu. V. Newlau Hnne. Rom!lnicl'. • 1,00
CLASA rv..., p·âuă la Istoriile limbii
Autm-r Romlini i: Anu:,logia , • . 1,00
Puiu A. T. Cnrl.o de 0-0Urn (ctl mal mol1<1 ihl!!IT.)
, Istoria Romlnilor . . .
t,60
tţO
şi literaturii române
Arbo,·e N. D. şi Florantin l . P. Arltme1l011 00 • ale lui Ioan Nădejde
• • Ocomctrin . 80 •
, S1ud iul religiuneY • . .
Fl.oranh' 11 1 . P. Gimnastica şi joo1lrl Froebel11mr
. 60
şi Al. Philippide şi o
Xenopal A. D. lstorin Romlnilor f >O
1/eld,cMnu N. Istoria Romlnilor . w ,• serie de „juxte", cu .
(,0
Pop Jlf·. Manualul lucrnlul tn SM:\l/1 , , i,O
CLASA VI RURALĂ adnotaţii româneşti.
Aulo,•r Romf,if, I Antologia . • . 1,00 •
Puiu A. 1'. 0JiUnl de J-flgicnft . , , r,o. care nu mai fuseseră
Y" '•li u A. Economia i creştere,i vi1<1lor , l,QO •
încă editate la noi.

www.dacoromanica.ro
30 llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllNllllllllllllllllllllllllllll11111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 ln l gătură cu apariţia manualelor didactice, într'o
vreme când se experimen ia la noi aşa zisa „metodă nouă",
s'a iscat o polemică între Gh. Panu, Ioan ădejde, I. Pop

OA.R',l'l DJDAC'l'JCF, PENTR U GIMN ,\ 7.11 ST LTCEE

Lm RĂ RIEI ŞC6I.ELOrt FRAŢil ŞAII.AGA.-JAŞI
di n crlit,u ·a .
LcT B
Ahn l•'. M to<ln de lt in vi,l 1'l. lim!J.1 l h 1nce 1'\ 1- - -
A t an:i i u T. P. PrescurtarPa ,1e ist. li t„ la ti 1 60
ne
Rrandoa A . li . Is toria veche ci. -[ a .
1 50
Is toria ·m elli e ci. lh i 2 50
2
• Is toria mo{lem,"I ci. III-a 1 5G
Rurll!. V. Cnrt e exerciţi! h1Un e . •
R lccscu if'on Is toria Biblica . . . 1
Dntnreanu c:lr. Jstoria Veche ci. V•
4
• » lstol'i:i. medie ci. Vl . 5
• Vr is ta veche ci. 1-n. . 2 25
2
» Vrista . mijlocie ci. II. 2 50
• Vrist.a. nour, ci. III . 4
I stor ia Romi ni l11r .
Cns tan " Victor Cursul lim beî fhmc. el. I si I-I a 2
2
• Gram. franc. ci. II şi ni-r. 26
Cerchez Jncob Ort.ogratla lim beî Romine . 1
Propect de form. llox. latine . 1 50
Cernea 'l.' itu s Qons pect de reg. 1 L def. m-mon.
Conmn G1·. dr. G ram. elţ'lm. a I. latin e p. I-. 2 50
8 50
Par te.a.II-a . . . . . 8 60
• Gramatica greac_i\ par t. I-a
C-0s movl cl L. di·. In t.rod. in ştiinţ, nat. ci. I-a 2 26
. 1
• Noţival do chimie ci. IJI-a l
• " ,, Mineralogie 9
Bota nica clnsn II-a 1 60
» Geol ogia clasa lll -a• . •
Florantin I. P. Estetica partea I Prumosru 2 60
• Estetica partea II-a artele 2 60
• Morala 2
• Logica 2
Larnbrior A. Crute de ci tire.................• l'i
Maxim 1!11.rin. Curs compl ct cte caligrafie 2
Nădejde lo1ti1 Ist . li mbei si litcr. romîn e 6
Etimologia·
Sint.1.iw 1 60
PhilJ1îdo Al. In tr. in is t. limb. li L. romine . 1 60
'l' ufcscu 1. G. Qeogratia ci. I secondarl\
ci. 11-a a1 80
• ci. IIJ-a • • • 2 215
ci. IV-a..............................• 2 i5
Xenopol A. D. Ist.oria. ro ll'lînilor clasa IV-a • 4
8 50

Florant in, profesor la Liceul aţ.i onal , de o parte - şi Ioan

Creangă autor în colaborare cu alţi institutori, de manuale
didactice, de altă parte, polemică nelipsită nici astăzi 'de
interes, prin problemele pe care le pune.

IIIHlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllHHIIIII 31

www.dacoromanica.ro
 9. PRIM& EDIŢIE A. OPERELOR LUI CREi\NGl
ln 1 90, deci un an după moartea lui Ioan reangă,
'Care nu a apu at să- i vadă operele trân într'un volum,
un comitet alcătuit din . D. Xenopol Gr. I. exandrescu şi
duard Gruber, sa îngrijit de publicarea operei lui reangă,
apămi.ă în cea mai mare parte în pag;inile , Convorbirilor"
,, ◄ ditura Librăriei coalelor raţii araga", a sco două
legante volume : vot. I »Po-

lOAN CREANGA
v , ti , 1 9 :v_ol. ll'. "AmiAtiri
te
dm, co 1 la r 1 e al
- pvolumul ştdoilea
sotit de 8 ilustratii ale pic-
AMINTIRI DIN COPILARlE -forului Teodor Buicliu.
Volumul I are o prefaţă şi

de A: D. eoopol şi o bio
ANECDOTE grafie scrisă de Gr. I. Ale-
Cu 8 iluslratiuni de Teodor Buioliu
xandrescu.
Picturile lui Bui c li u,
după care s'au făcut repro-
duceri, la fotograful „f'erni
que'"' din Paris, reprezintă
veder i· din locurile pomenite
de Creangă în „Amintiri".
Aceasta a fo t prima
ediţie a „Operelor complete"
uşi ale lui Creangă, în cupriosul
EDITURA LIBRAR1E1sc o AL ELOR rR.-1r11 ŞA114,ca căreia a apărut, ca materie
18 !li!.
inedită, ul ima parte a „.A:mj utir ilor" . Pentru coater a ace tei
ediţii, cunoscută până a tăzi sub denum"rea , Ediµa dela
laşi", s'au folosi corectările lui Creangă făcute cu puţin
timp înainitea morfi al , pe marginea bucăţilor apărute în
,,Convorbiri Literare".
In cup 'Însul unei serii tipări e în format „ ha-rpentier"
- tipăritul şi broşatul un i coale costând editura 46 de lei
noi - au mai apărut: , Cercetări Lite1·a.r " de Ar. D
nsu
, ianu (din contractul cu ace a e ved că beneficiul celor
1500 de e mplare e împărţea în două părţi egale). , Poesii"

32 lll lllll lll ll ll llllllllll lll lll ll ll ll llllllllll ll llllll llll lll lll llllllllllllll lll ll llllllll llll lll ll ll ll ll l ll ll lll ll UIIIIIIIIIIIII

www.dacoromanica.ro
 d . Gane, ,l ntroducere în Istoria Limbci şi Literaturei
Române" de Al. Philippide, ,,Poesii" de C. Konalci, ,Istoria
Limbei şi Literaturei Române" de Ioan ădejde, - lucrările
OARŢI DE LITERATURA
<Ila eclih1ro

L i b r ă r i e i F r a ţii Ş ar a g a l a şi.
J,ci Jlnni
CU1Tviwrm 111. PoesH Populare (Doine). . . 4
D r11s uşam1 A,·. C:erretiiri Liternn•. . . . f>
Eru:i11 Wnltlm. Volnpiik limba internntionnli\ O 60
llrme N. Poesii.................................................. 4
Grnbor Eduard. Stil şi G'Qrlire (încercare de
psihologie lilerară)...............2
Konaki C. Poesii.................................................6
• • • ediţie de lux numl'rotntll, . 20
Nli<lrjde I. Ist. Limbei i Literaturei Române /l
Plvi'wppfrle Al. Introducere in Istoria limbei şi
literaturei Rominc.....................4
Sltake$JJeare Hamlet (traducţiune in romi\ncşte) 1
Xmopol .<I. D. Etude historique sur le peut)le

.
,,
"
roumain . . . . . . . . 4
Teoria lui Roslcr........................8
Istoria resbel ul ui Rus o-Tul'c. 7
n n
Is toria Romănilor . . . . 2

PrPtul. IIIIIIÎ eXf'lll!llnr 4 ) pi.

lui . D. Xenopol: ,, ◄ tude hi torique sur le peuple roumain",

" oria lui Roe sler", ,,I i.oria Re b lului Ru so Turc", ş. a.

10. ,,COLECŢIIJNEA. ŞlRlGA."

Credem că lucrul de căpetenie îmăptuit de ,Fraţii Şa
raga" a fost cuno cuta lor „Colecţiune" de 1 leu prin care
urmăreau - după cum pune „Avis-ul' care însoţeşte coper
ţile - să pună „în mânele tuturor, scrierile a,utorilor contim
porani înlocuind preţurile cele exorbitante cu un preţ modest
dP. tot". Gândul editorilor a fost ca volum le care se vindeau
cu 1 leu e emplarul să apară câte două pe lună.
11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111a 33
7209. -

www.dacoromanica.ro
 Intreprinderea aceasta nu era de fel lipsită de riscuri,
într'o -vreme când gustul cetitului, abia înfiripat, începuse să
se răspândească în popor şi nicio altă incercare de soiul acesta
nu se mai Iăcuse. De abia peste trei ani la Bucureşti, Carol
Miiller va întreprinde editarea „Bibliotecii pentru top.", pe
care n'o va putea duce multă vreme.
In ceea ce priveşte costul de 1 leu, el era cu totul mo
dest dacă ne dăm seama de faptul, regretabil, că la noi cartea
a fost întotdeauna scumpă. Cercetarea preţurilor din cata loage
ne va încredinţa de aceasta: un volum din „Poesiile" lui
Konaki se vindea în acest timp cu 6 lei· ,,Istoria Ro mânei.lor
sub Mtihai Viteazul" de N. Bălcescu se vindea cu 4 lei; ., unta
la Români" a lui FI. Mnrian, cu 10 lei, iar „Ver surile" lui C.
Miile, cu 3 lei 1) .
In 1893 ,F ra ţi i Şaraga" au început editarea Colecţiei
de 1 leu. Au apărut din această serie 70 de numere, care cu
prind'e numeroase opere de seamă şi câteva ale unor autori
cunoscuţi în vremea lor, dar pe care judecata timpului ruu i-
a menţinut în con.ştiinţa publică.
Pentru ca volumele care apăreau în ,,Ooletjie" să fie
mai bine răspândite, ,,Fraţii Şaraga" au deschis, în Septem
vrie 1894, o sucursală la Bucureşti - pe strada Fântânii,
1) ln privinţa aceasta iată ce scrie ,,Foaia :Poporul ui" din Sibiu:
,,Astăzi o veste şi mai bună iubiţilor cetitori.
In dă.xile de seam.ă de până acum noi am spus şi preţul cărp.lor
de care am vorbit, ca cetitorii să poată şti cât costă dacă ar voi să
le cum_pere.
Intre astfel de împrejurări nu putem decât să salut ăm cu cea
mai caldă bucurie hotă.xirea ce a luat-o lihră.xia „Fraţii Şa.raga" din laşi
(în România), că adi că să tipăr ească ea pe cheltuelile proprii cele mai
bune că.xţi rom âneşti, inJocnind îD5ă preţu.rile cele grozave de mari de
până aci, cu nişte preturi cât numai se poate de mici; şi anume fiecare
uolum, de 15-18 coale tipărite, care până aci niciodată nu era mai
ieftin ca 2 fr. - de aci încolo începe să aibă preţul de 1 leu (45 cr. de
ai noştri), - şi noi cu deosebită mnltumire aducem această ve te la cu
noştinţa cetitorilor noştri.
Este aceasta o veste îmbucurătoare mai ales pentru noi Românii
din Ardeal şi Ţara-Un urească, care suntem foarte subţirei la pung!.. şi
din pricina aceasta abia ştim noi atâta că avem un poet mare ca Emi
nescu, dar cartea lui nici nu i-am văzut-o, decum să o fi cetit! Nu,
pentrucă cei ce j-au tjpă.xit cart ea,· au gândit că să se îmbogăţească nu mai
ei bine, e le mai pasă lor de popor, şi i-au pus pretnl „numai" 2 fl. nelegată,
iar legată 3 fl. I Azi Eminescu, îl poţi cumpăra cu 45 cr. dela lihră.xia
Şaraga şi ţi-l trimite franco acasă pentru suma aceasta! şi noi zicem: Român
slab va fi de aci înainte acela ştiind despre aceasta, nu va cumpăra
cartea lui!".

34 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111p

www.dacoromanica.ro
alături de liceul Sfântul Sava, - sucursală condu ă de fra
tele mai mic Aizic şi de vărul lor., Iancu Şaraga, care făcuse
practică în librăria din Iaşi. Aci se afla depozitul pentru
Muntenia al Librăriei din Iaşi de unde librarii bucureşteni
şi din împrejurimi se aprovizionau cu material didactic, în
special cu cărţi şcolare editate de , Fraţii Şaraga".
Să ne oprim asupra câtorva din cărµle apărute în
cuprinsul „Colecţiei de 1 leu", dintre care unele fac parte din
tezaurul culturii româneşti,
după cum „cariera" altora
aruncă o lumină asupra gus
tului publicului cetitor.
Volumul No. 1 - ,,Po
veşti" de Elena D. O. Sevas
tos - a ajuns la 8000 de
exemplare; din „Poveşti şi
Anecdote din popor" de N.
A. Bogdan, s'au ândut, după
cum mărturiseşte autorul în
prefaţa ediţiei a doua, 9500
de exemplare în trei ani. N.
A. Bogdan, istoriogr:aful de
mai târziu al laşilor, mulţu
meşte fraţilor Şaraga: ,,care
prin darea la lumină a câtor
va scrieri ale mele, au con
tribuit a mă încura_ja mai
mult la înfăptuirea altora a- Pre ţul 1 teu
semenea". ă nu uităm că în
volumul acesta de poveşti şi anecdote ale lui Bogdan se gă sesc
preţioase informaţii despre Creangă, pe cari istoriograful ieşan le-
a continuat şi completat după aceea în „P ove.,ti şi bazaconii din
Moldova" şi în revista „Ioan Neculce".
n contract între tânărul A. Vlahu ţă şi fra1:ii Şaraga,
datat 22 Ianuarie 1893, statorni ceşte condiţiile tipăririi volu
mului 9 din Colecţie: ,, uvele", care a fost tras în 6000 de
exemplare şi cuprinde „Din Durerile Lumii", ,,De-a Baba
oarba", ,,Amintiri", ,Epr axi a", ,,Vişan" şi , Cassian".

llllllllllll lllllllllllll llllllllll llll lllllllllllllllllllllllllllllll lllllll llllllllllll llllllllllllllll lllllllllllll llllll llllllltl
35

www.dacoromanica.ro
 Unele tiraj se e_ plică prin fa1 tu l că miniştrii de In s
ruc1i , în1elegă tori . au aprobat ca un le volume ă fie date
ca p1· mii cola re într'o vreme câ d în ziua împ ăr ţiJ:ii
premiilor laşii se pavoazau i e dădeau adevărate lupte pentru
obţinerea biletelor cari îngăduiau participar a la so lemni atea
ce e de făşur - cum spune Rudolf Şuţu - ,,cu sfinţenia cuv
nită'.
n 1 5 „Co orbirile Li erare" se mutaseră la Bucu re
ti. Tin ri crii ori s'au gândit că ar fi cu putin,ţă ca o gru-

A Vi'
Din contractul inlre A. V]ahujli şi Frajii Şaragu.

pare a lor. denwnită Cercul literar", să ţină locul ilnstrei aso

ciaţii care-,:i muta e activitatea în Bucur şti. edinţele , ercu
lui ' ţineau aca ă la profesorul, poetul i arheoloe:ul . Bel
diceanu. D remarcat că la ace te reuniuni lua parte , i Ioan
r an,gă 1) . I . Beldiceanu a cunoscut la Ia,·i oarecar ceL bri
tat prin er urile ale 2 ) ca şi prin unele d scoperiri arheo
logit:e. ,Poe ii" de . Beldiceanu au constituit numărul 14
al olec'(iei. an tra ct ul de editură pre ede trei editii a
câte
) Artur Gorovei în volumu] ,, lte vr muri" pune că Eduard Gru ber
1

l-a „de mormântat pe Ioan Creangă uitatul din mahalaua Ţi ău l ui şi l-a

înduplecat ă vie" la Cercul Li erar . reangâ a venit la întrunirea dela
i,eldiceanu şi şi-a cei o parte ineclită clin ,Amin tiri".
2) . Iorga în „Istoria literaturii româneşti contemporane" (voi.
II: 1n căutarea fondt Llui ), găse e în un le din bucăţile lui . lieldiceanu
,.nu numai 1m reuşii joc al meirnJu.i, ci şi o inc·eră ,i adâ.ncă simţire"
(capi olul: criil'orii mat uri, p. 85).

36 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111110

www.dacoromanica.ro
 6 000 de exemplare, ceea ce în eamnă cu adevărat o raritat ,
chiar dacă nu s'a ajuns la i:i pă rir a integrală a celor trei ediţii.
Intrepr inzători, fraţii , araga 'au gândit să se facă şi
tipografi, aceasta de sigur pentru a pu ea duce la capăt edi
tarea ,Colecţiei", prin tipări.r a altor lucr ări poate mai ren
tabile.
Tipografi a - care avea , i o secţie de litografie denu
mită simbolic ,Stabi limen tul Grafic Miron Costimi", în trada
Galia 54 - a fost una dintre cele mai înzestrate ale tim-

pului, fiind constituită prin întrunirea maşinilor tipografiei

,.Albina Românea că' a lui Gh. aki şi ale "pogra'fi i
,.Bucinm ul Român" a lui Theodor Codre cu.
umărul 16 al . Colecţiei " cuprinde o foarte dibace
,.Antologie", cu bu căţi al e din criitorii români ai eacurilor
XVIII , i I u r ma tă de competente , chiţe biografice şi
cr it ice", dator i t e stude ntu l ui în medicină A. Stenerman (Dela faşi),
ta lent atul p u bli cist Rodion, u r mă rit de o soartă atât de fra
ică .
.-,Antologiei" îi urmează o .,Cr t19m a1ie", al cătui tă
de teue rman. Prefaţa lui . Beldicea nu arată rolul an
tologi ilor şi crestomaţiilor pentru formarea g·ustului li
erar.

www.dacoromanica.ro
llllllllllllllllllllllll lllllll lll llll ll llllllllll llllll llllllllllllll lllllllllllllllt lllllll l1111llll l lll llllllllllllll l lllllllll l 37

www.dacoromanica.ro
 a) Editarea lui N. Iorga
lnsemnătatea apariţiei „Colecţiei" a fost între ăzută
dela început de savantul A. D. Xenopol, care pentru a-i da un

5 J_ ·' 11- r;c..,.q,,, •/}",

S:),,_,.,.sţ.u. f-GC;- ,

38 rn11111111111111111n11111111111111111111111111111m111111111111111111111111111111111111111111111m111111111111111111111111111m

www.dacoromanica.ro
 Printre aceşti tineri, strălucitul elev a lui Xenopol.
N. Iorga.
Intr'o scrisoare trimisă la Berlin, unde N. Iorga se
afla în 1893, Xenopol spune: ,,Şaraga mi-a spus că a început

1111111111111111 1111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 , 39

www.dacoromanica.ro
t şte şi ultima paxte, căci el tipăreşte foarte repede şi o hmă
dă gata volumul .,i nu ar putea aştepta" (I. E. orouţiu,
o. c., p. 2 ).
I . Iorga scrie edi arilor în ziua de 4 Februarie 189'"
Berlin - Dorotheenst ra se 95 -: ,,...consider aceasta ca o pri
mire a propunerilor făcute de domnul enopol".
In ziua de 12 Februarie, acela care semna în vremea
aceasta „ eculai" Iorga, tri
A !V . 3 li!IIE
mite o scrisoare, care începe
cu: ,,Primesc" - şi sfârşeşte
cu un P. S.: ,,Aşi fi dispus
să fac o recenzie asupra vo
lumelor apărute până acuma,
în „Timpul", dacă mi s'ar
trimite aici" .
Intr'o altă scrisoare din
.,8 Mart" 1893, Neculai Iorga,
dând amănunte asupra tipă
ririi, încheie cu : ,,In fârsit aş
dori să ştiu ce cărţi s'au tipărit
pnoă acuma la d-voastră".
Urmarea acestor scri sori
au constituit-o două vo lume:
,,Schiţe din Literatura
Română", vol. I, Alecsandri.
Bălcescu, Filimon (1893); vol.
li: Bolintineanu, Creangă, Ve
ronica Miele; doi nuvelişti:
Slavici, Gane; aum, (18 94). Sunt numerele 18 şi 22 ale
,, olecţiei".

b) Două „lnvoeli" cu I. L. Caragiale

In ziua de 22 Ianuarie 1893, Caxagiale scrie în într e

gime o primă Invoială" cu .,F ra ţii Şa raga" . ceştia cumpă rau
dl'eptul de tipărire a operelor teatrale O noapte furtu-

40 lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll111Ulllllllllllllllllllllllllllllllllllll11111111111111111111111111111111111111111'

www.dacoromanica.ro
 noasă", ,,O seri oare pierd ută" . ,,Coruul Leonida", , Năpa ta',
„D'ale Carnavalului". - ,,. i o Ii ă înrtr un act, netipărită
încă până acuma nicăieri ', pr cum şi trei articole: , In ir
vana", , Două ote ', ,Irouie'', - .,ca prefaţă la poeziile lui
Eminescu în ediţia araga' .
Dinfr'o , Invoială' a aceluia care, ca omagiu, a fost po-

reclit .Moş irgulă" nu pu a lip i acea tă condiţie: orec

tura pe curat trebue 'o văz eu şi ă dau bunul de imprimat.
au oi Fratii -. araga a mai publica un şir măcar trăin
în olumele mele, fie ca prefaţă ca note ca ori şi ce, fără o
prealabilă şi anume învoire a mea, nici a schimba o iotă
măcar
din t x tul meu" .
Până la aparitia volumului, Caragiale mai trimite un
bilet, datat ?.4.1 94, cu următorul cuprin :

lllll lll lllllllll lll llll lll lll lllllllllll l lll lll lllll llll lll llll lll llll llll llllllll ll lll lll llllll ll ll! lllllll ll lll llllll lllllllll lll l
41

www.dacoromanica.ro
 <:Jlima!L .2k,. o/ai ,
, 6 l>'o.:!:f1 oq.,,,· .. c,, de), ' .r. ,,
211dtt,_
efah -l· -4<.q,•fl)iAt:fC<A... ..,, oe "'a.' jl'H,f.R >
./4. , i) '4-
-Fifl/);J '. ,.:.r
CV.:v"'-q"" fwlu ·
mi ;
"'.'· ,
CA. ;;,
t,t c>/;,qr
...
· (pc ,, ,.
w.J
.

,.,c,,·o ele hC4.l<,

, ofotî - tn-c.J/ , , kd; n,- v ' o fa<' t1a -tlt f/-3/tdt
c-1ct' a... r:..-,Jr4 ;;, /-d,',f
( CI. eflt r(J fuunr 1

ll1r1 @ 'j
0"7;,uJ <\ (dM(/ f
I
6J

,,Stimate Domnule Şaraga,

„O Noapte Furtunoa ă" rămâne cu dedicaţia căiră
d. T. Maiorescu.
Pi·efaţa lui Maiore cu nu se mai pune.
La „d'ale Carnavalului" şi la „Soacra" (pe care o
chiamă „Fifina", iar nu Tifina ca în „Evenimentul Lit.")
nu trebue nicio dedicaţie.
La „Soacra" vreu o corectură s'o fac eu - ar fi
preferabil să am corectura întâia.
Ce facem cu afacerea Teatrului?

Salutare,
CARAGIALE
Strada Carol, 65".

42 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 Ultima întrebare se referă la dr pturile d aulor cuve
nite lui Caragiale de pe urma reprezentaţiilor pieselor sale
la Iaşi, drepturi pe care voia să le concesioneze , raţilor
araga'.
Numărul 20 al „Colecţiei"
cuprinde „Teatrul": ,, Năpasta",
dedicată „d-nei Ana T. Maior
escu", ,,Conul Leonida faţă cu
Reacţiunea" , dedicată „ d-lui
Iacob Negruzzi" şi „O Scri
soare Pierdută", dedicată „d-l ui
Petru Tb. Missir".

I. L. CARAGIALE
TRU

S' CHIT, E
(Traduceri şi originale) Preţul I leu.

„Teatru lT" cuprinde: ,,O

oapte Furtunoasă" dedi cată
„d-lui Titu Maiore cu",
,,D'ale CarnavaluJui", fără de
dicaţie, şi „O soacră", ,,farsă
fanta zi tă într'un act", care se
tip5rea pentru prima oară.
Intrucât corectura s'a făcut
- I A Ş. I
EDJTORA
LIBRA.RIEI ŞCOAl OR FRAŢII ŞARAGA
persona ld e au tor, ed"1+•>• 1"l e
. 1as1 aces- tea trebue să le socotim
dintre
cele mai conforme originaluln .
A doua ,Invoial ă ' Ca ragiale a încheiat-o la 20 Octom-
vrie 1894 pentru „ u ele" (.,P ăcat " , , O făcli de Paşte", ,
Po-

1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 43
www.dacoromanica.ro
veste", ,.Răzbunare" etc.) şi „ ofturi" (articole apărute în
,, oftul Român") - care trebuiau să constitue două volum .
I 1 97 a apărut olumul: , I. L. Caragiale, chite, (Tra
duceri şi origfoale)", cuprinzând: ,,Răzbunare" de Carmen
S lva, ,,Broasca Minunată", schiţă americană de Mark Twain
., oracul Culegătorului", ,,Păcat", ,,25 de minrute...", , P -

d c::;J? 4-_
- t?t 4

CV:,('_('>?

vete', ,,Om cu noroc!", ,,Grand Hot 1 Victoria Română" şi

,,O Făclie d!e Paşte".

c) O prefaţă a lui A. D. Xenopol

In rândul celor sfătuiţi de enopol să publice în .,Co

lecţiunea araga", trebue ă-1 socotim şi pe Gr. . Lazu, pu blici
t i advocat din Piatra Neamţ. Pildă de celebritate tre cătoar ,
Gr. . Lazu a tăzi prea puţin cunoscut, a stârnit vâlvă pe
vremuri când a înrvinuit pe Coşbuc de plagiat n - ţinând s amă
că nu izvorul inspiraţiei constitue valoarea ope rei ci filtrarea
materialului prin sufletul creatoru lui.
Dar rudii.ia lui Lazu nu poate fi pusă la îndoială, ba
enopol era încredinţat şi de talentul autorului, al cărui
D! me poat fi d în âlnit în paginile „Arhivei", mai puţin
î tr'ale , Con orbirilor Li er a re" .
Lazu a publicat în „Colecţiune" {numerele 24 25) ,,451

44 11111 111111111111 1111111111111111 1111111 1111111111111111111111111111 1111111111111111111111111 111111111111111 11111111111111n1111 11111

www.dacoromanica.ro
Tra d uceri Libere i lmitaţiuni de Poezii Ant ice şi Moderne
din Orient şi Occident ', prefaţate elogia de A. D. enopol.
Traduceri din literaturile indiană, chineză ebraică,
arabă, persană, turcească elenă, latină, franceză, italiană,
paniolă, engleză, portugheză,
americană, germană, finlan A 4 -n M IE
deză, norvegiană, poloneză,
ru ă, slo enă, ruteană, ucrai
neană, sârbească, grecească,
maghiară ţigănea că - ele im pre
ionează cel puţin prin po
Jiglofa mul publicistului.
ln orice caz până astăzi,
traducerile lui Lazu, deşi

uitate , rămân unice în litera

tura noastră .

d) Opera lu i Con ta
Opera filosofică a lu i Va sile
Conta, tradusă competent de A.
Prctul I leu. Steuerman - cel care a trad·us de
altfel şi Poveştile
Pel sulu i ' d e Carmen lva ( o. 26) - ocupă cinci numere
ale :,Colecţiei' : ,,Incercări de Metafi ică Materiali tă" ( o.

111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
45

www.dacoromanica.ro
 27); ,,Teoria Fatalismului" ( o. 30); uTeoria Ondulaţiunii
( umerele 31 şi 37); ,,Bazele Metafizicei", cu o introducere
de Iacob egruzzi (No. 44).

e) Culegeri de poezii populare

Un tânăr bacalaureat din Zagra (TransilYania), Victor

Onişor, propune, printr'o crisoare din 10/22 Iulie 1893, edi tarea
unui Yolum de poezii populare din Ardeal. Printr'o altă scrisoare
trimi ă din Budapesta Onişor anunţă expedierea

-1:-;.;. .J:. d: t ,t.;

J:;,,ţ,;;;: . a,,,_o/,c,
J
rr;f ; iJ
,,,.,,;.,.,,,, a ude.
f eA-; cL e. r - /14"'11.QY a.te .,;.,,,_ e cu.: te
I 1 1 ăA.ţ, t Q 1'1.,q-y-d,.,·c.e a..ee ./4.de
J-' f -t i t ea..... ;1e-i.r- -e 0,cvt cf, /Z ,d _
,,,,cff de. e.t-cde cte
d.- ca J?o -Ir,- /'-e ""7'te.de,.e-1?
11 1:a.« a.
te e;<---la. etZ" a.- a,. &t;.
(c.u'.«.o( ect -r ji.aA-< ·' °.!"'-- ar
a - oe e-.ea

deu.: ol€A-o <? f-

46111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111n1111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 ('a.,,t, <!d-..d (j,,:,.ţ - afta cy..f, .
~t:
- ,t°'/..
I (.A. "' <t- ._ c( f> •

'Wl.e .. <e,. /4_'-

V-e...
Q

d ._ ot.e-fM ei,,..- a-# "" co-/ ,.

4·,.- 14 e de 't -,...,.,...:U: d. e _
• > (1
, rrd.a.frt -r°J' a --n-ie'-
r,A. ecJ u,,...._:f- 'l.M
1
-l
/

µ?>,CM.<

manuscrisului, în urma primirii ofertei sale. Volumul 2cJ al

„Colecţiei" poa1·tă titlul: ,,Victor Onişor, Doine şi Strigături
din Ardeal".
In prefaţă, culegătorul mărturiseşte că ceea ce l-a Î'Ill
demnat să publice în broşură poeziile poporane a fost cule-
gerea lui Mihail Canianu, un tânăr din Hârlău, care publi
case, cu autorizaţia părintelui său Kahane, întrucât era mi
nor, - ,,Poezii Populare (Doine)", în numărul 3 al „Co
lecţiei".

lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllUlllll 47

www.dacoromanica.ro
 f) Operele lui Bolintineanu
Bunele gânduri al erul rilor araga e ăd din u âu -
tu l înainte" care în aţe. te ol. I din ,.Poezii• de D. B olin tin
eanu :
, e tie că ţinta prin cip a lă a col cţjunei noastre este de
a da la lumină pe lângă producţiu nile lit rare co1ţtemporane
şi op rele scriitorilor no.,tri vechi punându-le la di poziţia pu
blicului cetitor u un pr t in fim .
G- 11 llf IE
.,,faţă cu suc:ce ul mereu
crescâ nd al colecţiunei , i fa ţă
cu încura jăr il e ce primim din
toate ţările unde e vorbeşte
. i se ceteşte româneşte, în
cepem cu vol umul de faţă
editarea scrierilor co mp lete
ale lui D im itr ie Bolin tinea nu.
F ap tul regretabil că ace t
scr iit or, unul din fr unta. ii li
teraru r ii române, e atât de
puţin cunoscut . i cet i t, e
da tore ., te lip ei unei
ediţiuni
complete a operilor J ui.
„ Volume) e de poezie si
proză vor apărea pe rând şi
tipărite cu cea mai mare în
gr1pre. perăm că pub licul
PR!: TUL 1 LEU
cetitor, Ia rândul său, va a
precia silinţele noastre de a
apă rat trebu i toar e tutur or cari tace colecţ iunea araga ne
jeze l i terat ura na tiona lă" . ţiu să cunoască şi să încura-
In ă după apariţia a două volume de „Poezii ' (numerele
3 . i 40), n'a apucat ă apară d cât un singur olum de
,,Proză" ( o. 4_) _

48 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 g) Eminescu

In 1893, patru ani după moart a lui Emin escu, au apărut

în „Colecţiunea Şaraga" (I o. 7) ,.Poezii Com ple cte« d Mihail
-1 min escu, cu o prefaţă de A. D. enopol. Prefaţa spune:
,,Din poeziile publicate , după cum am încercat să o fa cem
noi în această ediţie, anume după data publicărei lor, care în
deobşte va fi fost conformă cu acea a alcătuirei, pu tem urmă r
l desvoltarea talen-
tului lui Eminescu, care şi la
MIHAIL E MINESCU
geniu nu apare deodată iu
toată deplioătatea lui".
In legătură cu apari :j ia
acestui volum, semnalăm o
scrisoare datată 14.12.1892,
trimi ă din Cernăuţi de sora
lui Eminescu, Aglae, - priu
căsătorie Gareiss von- Dăl- f-loEZII
1itzsturm - Corneliei Emi- (COMPLECTE)

Jian, prin care sora Poetului

e bucură "de nobila initia
ti vă a fraţilor Şaraga".
Volumul a apărut sub
îngrijirea lui A. D. Xenopol
având trei ediţii - a treja
mult schimbată - deoarece
printr'un fericit concurs <le
împ1·ejill'ări, Elias Şaraga,
după multe peregrmar1, a IA ŞI
găsit manuscrisele originale Edlhra Librăriei Fr4\ii Şacaga.

ale Poetului.
Şaraga a aflat că manruscrisele poeziilor lui Eminescu,
publicate în .,Con orbiri Literare", le are un fost zeţar al
tipografiei „ aţionala", unde se imprimau „Convorbirile" -
Buhman. Acesta a avut fericita idee ca în loc să svârle manu
scrisele la coş, cum e proceda de obiceiu, ă le păstreze. Dar
fostul culegător al lui Eminescu nu se afla la la i. Bătrân,
se retrăsese în târgul moldovelllesc, unde se născuse. Elias
Şa-

11111,1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 49

www.dacoromanica.ro
7209.-

www.dacoromanica.ro
 /I - /. L7! .., ,f m
y / A c ; ,.,, JU,l„&49".,.,;- - I •
i,:_,- /el!AJ- /,, "- '-- - d pM:e1---.
u. l •
ta. l•u-- Ai, , - .,,,,1,.,1 - - · -

4.- ,· .:,,,., t.ţ- ,..,ua.- -eA

.dtM0VU-., g-utu•·
o,,.- Lu#,f, - ._ ;,,,; . f i°Jt
• I -'_ tM,-1•-U/1.t,, ._ ,t. • • ,ţ, tHM·eLt_ ,/t .:.Ida,-
...,,., u.. c::11,. t-;,,,, UUL- I r
5... ;; ;;,.· , l.. . w 1 41,.,
fy.,: e t..d'.,,;, t;,.J,., Ln,ă., u-u-441L ,- ea.Ar..

i1;,,,(i I I fJ.-u,, 1J,- ttf4- z,,,.,.,itiuu' fl -t M,t,:z1

1
;ta.o.,u : ./c"1aM- t-Mt-d (_ 4,- eu,,,,,(U ,_.,,,,-

-
,/.;, , '4.,
e.;,;-q,r, tlf u U
·i.A,tu,- ,,,,,,• dU,,.,.,6-Hdla,
1-

. rL-..-i·,a,,u- a.. """f!.!1

../4
-i.- ,,.," I/.;,.,,, f.ÂC- t,u,
f- tAI - "{4- u U;".L..

-,,,,, --"4- .,._- d't..:- li A e- •

-<t.:.,{cf ,,.,•1.-• ,p-,;t,,, ..r,,,, "9 ; 4-b

ul,•
.-,;., M t:- e-• 1 {,, t..,u,M·u.,u- t 41/t-U:,,,,
..,"'1
fL'
.
--.u,
u- . -
4u.,·w
. /'J1,,u. .:._',;
,;,, ...--
. - 1,; ....,,,
-
-
Jse.lJ- ..,,
f - • lu "-- .lt '4 fou
;/ ttt.U lt iM.U - ..... d ,,,,,.(Lf -- ...

www.dacoromanica.ro
Seri onrc11 suro rii l ui Eminescu riitrc Cornelia Emilian .

www.dacoromanica.ro
 raga a avut răbdarea să cutreere numeroa e târguri până a
aflat, la Herţa, pe Buhman.
Din nefericire, poate din graba cu care a fo t tipărită
cartea au din pricina unui cor ctor nea nt, ,] <litia îngrijită
de Xenopol" ar numeroase greşeli de tipar, dintre care
unele grave.
1umărul
10 al , Colecţiei" cuprinde , cri 01·i" între
Henriette Eminescu şi Mihai Eminescu. rmează ., u ele"
(I o. 28) şi iiruteresani.ul volum „Diver ' (No. 38), care în
cepe cu celebra schiţă a lui I. L. Caragial „In ir ana". Pe
lângă câteva articole ale lui Emine cu, în acest volum sunt
publicate ,..Diferite acte" în legătură cu ieaţa şi moartea
poetului de care s'au folosit, înfr'o largă măsură , biografii lui
Eminescu.

h) ,,Istoria Românilor din Dacia Traianău

Inclinăm a crede că principala operă culturală înfăp tuită

de editura fra1,ilor araga a rost tipărirea monumen talei
opere a lui A. D. Xenopol, Istoria Românilor".
Intâia ecliţie a lucrării, premiată de Academie, cuprin
dea şase volum şi se vindea cu 60 de lei.
Preţul ridicat nu putea contribui la răspândir a operei.
enopol, încredinţat de trebuinţa pătrunderii lucrării sale în
straturile poporului, ca1e trebuia să-şi cuuoa că trecut ul, a
renunţat la drepturile de autor, pentru ca o ediţi populară
jeftină, în 12 volume., ă poată vedea lumina tiparu lui. La
rândul lor, editorii pentru a ajuta răspândirea operei, au dat
librarilor un comision d!e 25% .
Ediţia „poporană" a fo t „revăzută . adăogi ă şi îndrep
tată conform cu noile descoperiri făcute dela tipărirea ediţiei
celei mari încoace" - cum mărturiseşte autorul în, Precuvân
tare la ediţia populară".
Astfel numerele 45- 56 ale „Colecţi ei" poartă urmă toarele
titluri:

IIIllllIIIllllllllllllIIIIIIlllIIIIIIIII IIIIIIIIIli IIIliIIIIIIIII IIIli llllllllllllllll lilllll11111111111111111111n IIIlll1111111111 51

www.dacoromanica.ro
 o. 45 „Dacia până la 270 d. I-Ir. " ; 1 o. 46 ,Dacia în vre-
mea năvălirilor barbare" {270- 1290); o. 47 „ untenia şi
_ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ Moldova" (1 290- 1456); No. 48
ISTORIA ,,Epoca 1ui Ştefan cel Mare"
ROM AN f LQ „

PENTRD
(1 457 - 1504); •
„Dela
o. 49

CLASELE PBJMARE DE AMBE SEXE Petru Rareş la Mihai Viteazu";

llE
o. 50 »Epoca lui Mihai
A. D, XENOPOL
Viteazu" ; No. 51 »Matei Ba a
rab, Vasile Lupu până la Con
stantin Brâncov e anu '' ; o.
52
ISTORIA Brân-
,,Epoca lui Constantin
ROMÎNILOR DIN

DACIA TRAIANA
oa
A.D. XENOPOL
r RO FEaO& t.A lll'l'IV l.'.IUUT AT l!A DUI IAS I
Mt111"11 •I Aut/<1,rid RomUf, .

'l)on8fe soldafllor romAnl din armata A USlrO•Ungarl

sl prli onlerllor român i din arma ta Rus a. ,,Nu a.foi ,-,e mOt 1ab clrm.s omnh, a
ci blchal orn 111b ,.,c m1" .
DE QÂTR E U lrou f'.01UD
C,ŞARAGA
laş t Rom3nia VOLUMUL III

coveanu"; No. 53„ Epoca Fa Muntenia §i Moldova

narioţilor până lu 1812" ; o. l290- 145Ş.

54 „Epoca Fanario ţilor dela

181 2- 1 21"; o. 55 »Regula-
mentul Organic" (1829 1848);
No. 56 „Revoluţia din 1848 şi
Unirea" (1848- 1859). IAŞI
Xenopol a dedicat această " 'Luca Libr6rl el şcoalelor Fratil Şara ga
1090
ediţie Regelui Carol I. Când,
în 1897. Regele a vizitat laşul a spus fraţilor Şaraga: ,,Dum
neavoastră af.i fost acei care aţi editat istoria lui Xenopol".

52 IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll11111111111111111111111111111111111111111111IIIUIIIIII

www.dacoromanica.ro
 Peste câţiva ani, Regele va cump ăra, pentru înzestrarea
unor biblioteci publice, mulţime de cărţi din „Librăria Fra
ţilor Şaraga".

- .;; ir

r
t.Jy. -
'r-4,._,L uc -,

lu.1 ,,f..

J)&#- 0
Ar

·
Scrisonren lui A. D. Xenopol, prin cnre nutoriză tipărirea de către Frnji i Şarnga
n „Istorici Romllnilor".

11. ,,BIBLIOTECA. Ş.IRAGA"

Iată cum îşi anunţau ,Fraţii Şaraga, în 1895,, pe co perta

primului număr al „Bibliotecii de 25 de bani", progra mul noii
serii de cărţi populare:
„Succesul ce a avut colecţiunea noastră a 1 leu volumul
(format mare) - ajunsă până acuma la numărul 43 - cu
prinzâDld operile autorilor Români şi care pe de o parte a
pus capăt preţurilor fabulos de scumpe,, cu cari se vindeau
cărţile în ţară şi pe de altă parte a mărit numărul restrâns al
cetitorilor, mai cu seamă în Basarabia, Bucovina şi Transil
vania, contribuind la desvoltarea gustului literar din ţară,

m11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111m11 53

www.dacoromanica.ro
ne-a încurajat de a merge înainte cu întreprinderea noastră,
.,i trecând peste orice sacrificii edităm cu începere de astăzi
mica noa tră colecţiune: .,Biblioteca Şaraga" a 25 bani volu-
mul, cu acelaşi format şi preţ
ca "Biblioteca Universală" din
Leipzig (Reclam. 20 pf.), în spe
ranţă că şi de astădată vom
avea sprijinul iubitorilor de li
teratură.
"Biblioteca Şaraga" a 25 bani
vol. va coniinea scrierile cele
mai de frunte ale autorilor ce
lebri străini, precum şi pro
duc1iunile cele mai merituoase

'1 /' •I

· POVESTILE
ale autorilor noştri. "Biblioteca"
noastră va apare la fiecare 13
zile, până la 1 S ptemvrie ; iar
I ELE ULU(
dela 1 eptemvrie 1895 în fiecare
Dumi ecă".
Din „Biblioteca Şaraga" au
apărut 23 de numere : Lew.
Tol toi, "Stăpâni şi slugă" ; N.
icoJeauu Poezii"; Boccacio,
„Povestiri"; G. Ren ard, ,, ste
Omul Liber?" (două br.); H. Pre1u1 I loo .

Ib en, . n Du. an al Poporului"; G. Hauptmann, ,,Ţesă

torii"· Gh. Ghibăne cu Baba Vodoaia"; M. Eminescu,
,.Poezzi' · Gh. saki , . Fabule" {2 broşuri); I. P. Florantin,

54 llll l lllllllllllll lllllllllllll llllllllllll llllll ll llH ll lllll ll lllll lll ll llllllll llllll lllll lll llll lllll lll lllllll llll lllll lll lij ll l

www.dacoromanica.ro
,.D ecebal" ; I-1. Ibsen, ,Strigoii" ; Eugen Hero an u, ,,Schiţe şi
Epigram e" : I. P. Florantin „Tinereţea lui Ştefan cel Mare";
Dumanoir şi Denner . , ,,Don Cesar de Basan"; C. M. Carp,
,Fabule"; I. P. Flo rantin , ,,Martirii T rans ilvaniei", (2 b roşu ri) ;
A. Steuerman, ,,Oe Recitat"; P.
lspfrescu, ,,Povestiri morale":
Veronica Miele „ Poezii" (2 bro-
şur i).
CATALOGUL
LIB R AR I E I
• Fraţii ş araga, :Caşi
28 Stra da St efan eel mare 38
In „Colecţia de 1 leu"
au mai apa.rut, între altele:
,,Poeme" de scriitorul bucovi

CĂRTI R □MÎNE
nean Petrino, având drept pre-

1897

faţă "Suvenfre d espre poetul D.

Petrino", de G. Sion; două vo
lume ale scriitorului basarabean,
membru fondator al Academiei
Româ ne , Cavaler C. Stamati:
„Musa Român ească" ; ,,Stil şi
Gândire" de Ed. Gruber - tânăr
erudit, născocito rul unei ieorii
filosofi ce despre audiţia colorată;
două volume „Păcatele Tinere
Pr eţ ul lHI (OU
telor" de Comdantin Negruzzi;
„F a bulele • lui A. Daniei, cu prefata lui C. egruzzi; cr lecţia
„Fabuliştii Români" şi chiar „De-ale inimei " a lui Carol
Scrob, celebritate trecătoare.

llll li IIIt llf li llllll li llllllfll11111111111U t llllllllllll li lllUll li li lllllll1111111111111111111111111111111111111111111llllf IIIIIII

55

www.dacoromanica.ro
 12. ALTE VREMI
Un catalog din 1 97 ne în credinţea ză ă în ac t timp
, Librăria Frajilor araga' , care e afla în trada ,, efan cel
Mare o. 28, era una di:ortr c le mai bine înz trate, în pe cial
în ceea ce p iveşte cărţile române i.
un.te m, credem, în epoca pe care cu atâta im.tir o
evoacă un iubitor al la şilor - d-1Eugen erova nu : ,,Ce ft1rni
car de lume, c -vieaţă, ce sgomot pe străzile ace te înguste,
pe sub arcade] v chilor prăvălii, din casele antacuzino ·
Paşcan spre Galia!........" ,,în coltul dintre Golia şi Alecsan-
dri, e librăria Danie.
..L?- f....:t<-
dl'/«- Z,• Bună librărie; mare..

.., ' J " Cu ce plăcere intram

în ea curios şi lacom l
Vom da mai departe
peste „Fraţii Saraga",
apoi peste" Ma xa mo
vici şi Alexa" şi în
fine peste „Petru Po
povici". Când ne om
reîntoarce la timpul
nostru, nu Je vom
mai găsi; vor fi dis
părut de mult. Un
singur nume va su
pravieţui: .amga. Elias araga, decanul librarilor mol doveni,
dacă nu al tuturor librarilor din ţară". (Eugen He rovanu,
,,Oraşul amintirilor". pp. 71- 72).
celaşi iubitor al laşilor ne în redinţează: , Citeam
mult foarte mult pe vrem a aceea. Toii, sau aproape toţi ti n
rii din şcolile Ia şul ui. In pate domeniile, în toate discipli ne! :
filo ofie, ştiinţă, artă, literatură, i tor-ie socialism......
In lib răria , aşezată în calea atâ or şcoli se perindau
zilnic zeci de per oane: profesori , dinrtre cari unii celebri,
stud nţi, cari a tăzi ocupă locuri însemnate în -vioo.ta so
cială, liceeni - printre aceştia, în căutare de romane şi jur
nale la modă ele 1 Eduard Max dela Liceul aţional, viitoa rea
glorie a Com diei Franceze.

56 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 VOLUMELE APĂRUTE
în "Colectiunea Şaraga„ a 1 leu volumul.

No. 1 Elena Sevastos

„ 2 N. A. Bogdan Pove fi
„ 3 Mihail Canianu Poveşti şi anecdote
4 N. Gane Poe iî popula:re (Doine)
„ 5 6 Log. Cost. Konaki Poesi'i'.
„ 7 Mihail Emi nes cu Poesir ol. I, II
„ 8 Sofia Nădejde Poesii complecte
„ 9 A. Vlăhufă Nuvele
10 Henrietle şi M. Eminescu Nuvele
,, 11 12 Ar. Densuşeanu Scrisor'i'.
„ 13 N. Cane Cercetăr'i'. literare ol. I II
„ 14 N. Beldiceanu Domniţa Ruxandra voi. I
„ 15 Elena Sevastos Poesi'i
„ 16 17 A. teuerman necdote pQ_pulare
„ 18 22 N. Iorga
Antologie. Cre tomaţie
„ 19 N. A. Bogdan hiţe clin lit ratura romină.
„ 20 21 I. L. Caragiale Şi noru şi vechi
„ 23 Matilda ngler-Poni Teatru val. I II
Poesi!
„ 24 25 Grigore N. Lazu 451 pac il'.-traducerl şi imitaţiunI
vol. I II
„ 26 Carmen Sylva PoYeştile Peleşulu\'
„ 27 V. onla IncercărY de metafisică
., 2 Mihail Eminescu uvele
„ 29 Victor Onişor Doine , i strig ări clin Ardeal vol. I
,, -o V. Conta Teoria fatalismulur
,, - 1- 7 ,, Teoria ondu laţiuniI voi. I II
„ 32 4-0 D. Bolintineanu Poesir voi. I II
„ 3- D. Petrino Poeme
„ 34 35 Cavaler C. Stamati Mu a Romînească vol. I II
„ 36 Ecl. Gmber ti1 şi gînclire
„ 38 M . Eminescu Diverse
„ 39 Carol Scrob De-ale inimei voi. I
„ 41 Const . Neg ruzzi Păcat ele tinereţelor vol. I
„ 42 D. Bolintineanu Proză voi. I
,, 43 A. DonicT, Fabule
„ 44 V. Conta Bazele Metafizicer
„ 45 56 A. D. enopol I toria Romînilor vol. I-XII
„ 57 Ionescu Raicu-Rion Scrieri literare vol. I
„ 58 Fabulişfir Romini Fabule
„ 59 Traian Demetrescu Aquarele (poezi'î)
„ 60 A. Steuerman Sărăcie (poezi'i'.)
,, 61 ,, ,, O toamnă la Paris (scrisorl şi versuri)
„ 62 . A. Bogdan 15 Comedir.
„ 63 Al. Philippide tarea socială .
„ 64 I. L. Caragiale Schiţe, trad. originale
„ 65 11. G. Lecca Prima (ver ur'î)
,, 66 I. G. lonescu (Qziintus) Clipe vesele (nuvelele)
„ 67 Gr. Alexa ndrescu Fabule etc.
„ 68 Const. egruzzi Păcatele tin e reţelor vol. II
„ 69 N. Gane Doue nebuni'f (nuvele) vol. II
,. 70 ,, Sfejarul clin Borzeşn (nuvele) vol. JII

lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllNIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
57

www.dacoromanica.ro
 Priceperea. i bună oinţa do edite de cei doi fraţi araga
nu a.rătau doar cumpărătorilor, ci si ac ]ora cari, lipsiţi
de mijloace se mulţumeau „ ă cotrobăia că' .
Intra în librări de câte ori v nea la Ia.şi - şi venea
des - Badea Cârţa.n, celebrul mo âtj:an, atât de mândru
de originea romană a neamului ău mcât s a dus până la
Roma ă e închine Columnei lui Traian .
Cârţan vesti tul cioban., vorbea în para.bol şi era numai
duh. In hai ta-i mare. nu pllrta nu.mai merinde, ci şi cărţi 1·0-
mâneşti pe care le aducea fraj.ilor din rdeal 1) .
I . enilor cari voiau ă-1 ajute cu bani, Badea ârţan le
răsp undea : . o ă trăiii domnu.le, ie nu -mi trebue c bani,
dacă aveţi cărţi daţi-mi, I rim c cu bu curie !".
Şi când plec din. librăria ,Fraţilor araga", Badea Câr ţan
ducea trai ta doldora u cărţi rom âneşti.
Dar olecţia" na putut s'o ducă mai mult de 70 de
numere de igur spre regretul editorilor. care au mai tipărit
printre ultimele lucrări : , Aguar le" (v r uri) de Traian De
metrescu, ,,Pri.ma" ( er uri) de Harala.mb Lecca, , ' abule" de
Gr. Ale anru·e cu. , Incercare A upra tărei ociale a Popo rului
Române c în Trecut" de Alex. Philippide ,Clipe Ve
s 1 " de I. G. Ionescu (Qu· fos) , ărăcie ', er uri de
teuerman 2) - de asemen a patru volume din opera lui
. Gane.
unt de l vat umă ru l mare d poeţi clitaţi în cu
p·in ul . ol cţiei '.
i au răma ne-tipărite, deşi proiectul exi ta, lucrări de
Ion Ghica T. Burada, G. Ibrăileanu - ca.re emna Vraja -
org Ranetti, o fia ădejd .

) 1 Vezi - în această privinţă - volumaşul: , âiiYa inşi" de on

·t. raur. pag. 54.
) De pl"e teuerman, scrie . Iorga (in „Istoria JiterailITÎÎ româneşti
2

ontemp ran ", ol. II, p. 191): ,,Tot a a de Hi atela ro parte, pot ă se
ceteasdi nu fără plăcere micile bucăţi liric , adânc simj.ite, din „ ărăcie"
şi ,. inii" (1 9 15 ) ale m di eului ieşean teuermann-Rodion, ,n-e a i. prăvit.
tânăr, p1-i.n inucidere. După moarte i s'a euhlicat volumul Frontul
Roşu (l920) cu note ufleteşti d:iJ1 1arele Războiu, adânc incer şi. îu
adevăr mo'jionante, prezintând jaJea pribegilor, umb1·cle descă.1 căto r ilor,
o mare durer omenea ă pe ·ar nicio religie n'o mângâie: ..,în noi e
mân uirea" .

58 llllllllllllllll llllllll llll tlllllllllllltlllllllllllllllll l ll ltlllllll lllllltllllllllllllllllllll lllllllllllllllll tlll llllllll l lllll

www.dacoromanica.ro
 Mult mai târziu, ca o împlinire a unui vechi gând al lui
Elias araga, au apărut „ ersurile' Veronicăi Miele (1909).
1n 1900 „Colecţiunea" nu mai apărea. Sforţările băneşti
cerute de edita.rea ei nu mai puteau fi suporba.te. O adresă a
Ministerului de Interne, datată 15 Iunie 1899, recomanda pri-

.To.A· c.,.... C< ------------------------------------------------------- c.,

v Cr&A =-- ·c-. -...4 luUA ,. .......r
l/ <VJ
fi'e·,
p{le;1 9:_, ,.,.;tc;..·;' - M
. L,.._.,,._,.;;:;- - r7.J .eA
4-"'1 '

fiJ. <-I!. <1'v- - 4' N-r-.• ....,...,_ /1-f.r J.c.-60.

cris oarea istoriografului Gh. Gh ib ilnescu , bun cuno cu tor al

limb ii şi al tex telor vechi.

marilor să cumpere volume din colecţiile Şaraga spre a le da

ca premii şcolarilor.

13. NUMISMA.TIC.1

Entusiasmul şi munca „Fraţilor Şaraga" s'a cheltuit . i

într'o altă activitate, despre care nu s'ar putea spune că av a
trânsă legătură cu librăria şi anticariatul: baterea de me
dalii , cu prilejul însemnratelor aniversări din Istoria României.
Aniversările trecutului - împlinirea unui număr rotund
de ani dela săvârşirea unei falpte măreţe au pomenirea
morţii vreunui glorios înaintaş nu erau pentru ,Fratii Şa raga"
lucruri despre cari se putea doar pomeni, ci ele se cu vineau a
fi imortalizate prin medalii, - bucăţile de argint, bronz sau
plumb constituind adevărate simboluri ce trebuiau ră pândite.
1
raţii Şaraga. care învăţaseră istoria nu din cărţi de
şcoală ci de-a-dreptul din mulţimea documentelor caJ:e le
tr ceau prin mână, numărau anii care ameninţau ă aşteamă

1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 59

www.dacoromanica.ro
 praf peste anumite întâmplări, îni.ocmiau înfăţi area, mai
întotdeauna reuşită, a celor două feţe ale medaliei, luau ini-
1iat i:va constituirii unui comitet ad-hoc, din care nu lipsea u
reodată înalţi chiriarhi, conducători ai învăţământului, ofi i,eri
superiori; oa.meni de cultură şi cu e lavie băteau monezile.
„Maniei" Fraţilor araga se datorează o mulj:ime de
medalii care împodobesc colecţiile publice şi particular e.
Ia ă câteva din întâmplările care au pril juit , Fraţilor
a.raga' activitatea numismatică:

a) O apreciere a Academiei

Astfel, în 18 7, cu prilejul sfin1irei Mitropoliei Moldovei,

,,,Fr aţii araga" au bătut o medalie comemorativă având pe
avers efigia Ca edr lei şi pe revers cuvin tele : ,,Incepută la
1833 de Mitropolitul Veruamin Costache inaugurată la 23
Aprilie 1887 de Mitropolitul Io if aniescn, în Domniia Re gelui
Carol I".
In 1891 au bătut „Medalia Jubilieului de 25 ani de Dom
nie a Regelui Carol I", pentru care au fost felicitaţi de Aca
demia Română. Preşedintele Academiei în vremea aceea B.
P. Ha, deu şi ecretarul D. A. turdza, au ubl inia t, în cu
prinsul unei adrese de mulţumire „acea.st ă frumoasă medalie" .
Adresa pune ă: ,.p1intr'o nimerită di poziţiune a anilor şi a
· cripţiunilor de pe dân a, (medalia) reaminteşte toate eve
nimentele cari 'au îndeplinit în tară dela 1866 până astăzi:
Co titu t iun ea dela 1 66 Rezbelul şi Independenţa dela 18?
7
.,i R gai.ul dela 1881".

b) ,,Uricaru lr'

La moartea ilustrului croDJi.car Teodor Codrescu, ră

mânând trei volume manuscris din „Uricarul" său. ,Fraţii
., araga" s interesează de pubhcarea lor şi bat „o medalie co
memorativă în onoarea ilustrului bărbat, care şi-a jertfit
toată vieaţa pentru această folo itoare operă".
In acelaşi timp îndeamnă pe toţi cei ce „ţin a cunoaşte
i toria n amu.lui românesc, dela obârşie şi până azi, să cer-

60 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111011

www.dacoromanica.ro
ceteze „marele monument istoric „Uricarul", op complet în
25 volume, cuprinzând documente istorice, tractate din cele
mai vechi, inscripţii, zapise, acte diplomatice, acte privind
A:CADEMJA ROMÂNĂ

<g)_.f

2:J,,_, 1v1-ub r; /,- ...ţJvlu:f.,,,

'}{;;,t-uvu - tt,1,( 'ca,,r, i,.,
Scrisoarea tle m1Lljum:ire a Academiei semnată de B. P. Haşdeu şi D. Sturdza.

organizarea armatei, justiţiei, şcoalelor, legilor, agriculturii,

breslelor, din timpurile cele mai vechi şi până la 1894".
De notat că ultimele trei volume au fost publicate sub
îngrijirea profesorului Gh. Ghibănescu. .

UIIIIIIIUlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllillllllllllllllllllllllllllllllllllllllll 61

www.dacoromanica.ro
c) Patru sute de ani dela moartea lui Ştefan cel Mare
In 1904 , Fraiii araga" bat medalia pomenirii c lor
patru ute de ani dela moartea lui tefan cel Mare, a tf el
concepută : pe a ers, capul lui Ştefan cel Mare după E an
ghelia dela Humor iar pe rev r tema Moldav i, după o
mane ă au entică din timpul domniei Voevodului .
Liga Cul urală sub au piciile căreia s'a editat medalia,
o declară drept .,cea mai bine reuşită i vrednică - după do cum
nte din epoca lui Ştefa n".
De altf el Elias Şaraga era încă din 1894 membru al
Ligii Culturale.

d) ln amintirea lui Al ecsan dri

In anii 1905- 1906 se bat trei medalii „în amintir a de -

ehrii statu.ii lui Vasile .Alecsa ndri '. na din m dalii are pe
revers chipul Bardului d la Mirceşti , iar pe aver un cuvâ t
al reginei-poete '.lisabeta: .In cupa lui de aur el bea n mai
lumin ă«· a doua medali poa.Ttă efigia ta tuii înălţate, iar a
tr ia chipul Po tului şi pe a ers o ha rf ă .

e) ,, M edalia jubiliară"
In 1906 se editează Medalia oficială în amintirea primei
poziţii g€lDJerale române din Bucureşti", care a coincis cu
40 d ani de domnie ai Regelui Carol şi cu 25 de a.ni dela în
fiinţai·ea egatului .
edaba această prezintă pe avers un arcaş, un doro banţ
şi un muncitor, însoţiţi de cuvintele: ,.Am fost, unt şi oiu
fi!".
Se mai bate şi o , edalie populară a comunei Iaşi",
pentru pome· 1·ea aceluiaşi Jubileu.
In ac l an - 1906 - încetase din ieaţă cel mai ma re
din fraţii araga, Samoil moarte întâmplată din pricina unei
răceli. Dispariţia lui amoil se va resimţi pentru bunul mers
al întreprinderii.
Aşa dar cel care bate medaliile de acum înainte va
fi Elias Şaraga, căruia desti nul i-a dat o vieată mai lungă.

62 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 f) ln amintirea Domnitorului Cuza

Tot în anul 1906, Elias Şaraga bate „ edalia abdicării

lui Cuza-Vodă", purtând pe avers chipul lui Cuza şi pe re
vers in cripii unea : ,, ub a sa domnie 'au ăvâr it nirea Principatelor-
1 59 Secularizar a averilor mănăstireşti-1863, Improprietărirea _ ă
rani l or-1864".In comitetul de patronaj fi gurau A. D. X nopal,
Grigore hica-Deleni, colonel Langa, Grigor Buicliu, Gh.
Buţureanu, Manole cu-Mladian, A. D. Holbau ş. a.
g) O medalie cu răsunet
ln 190? Elias Şaraga ia iniţiativa baterii unei medalii
comemorative a 30 de ani d la „luarea Griviţei şi eliberarea

Bulgariei " sub patronajul unui comitet de istorici şi veterani,

în fr unte cu A. D. _ enopol. Această medalie , prin publicitatea
miilor de circulări răspâDJdi t e în Rusia, Bulgaria şi
România, stârneşte n a. t ptate manifestări de ordin e tern şi o
largă discuţie de presă.

,111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 63

www.dacoromanica.ro
 Marele Duce
Vladimir, care se
afla în această vre
me în Bulgaria un
de reprezenta pe
Ţar la serbările
comemorative ale
Independenţei Bul
gare - şi Marele
Duce icolai Mi
hailovici, ÎCl 1912,
cu prilejul vizi t ei
făcute în Tară pen
tru a preda Rege
lui Carol I basto
nul de ma reşal
al
armatei ruseşti -
în tâ ia elogiază medalia.
oară cu tradi ţi a ofi-

utt(Y -9 ry J' f u 'ee,J i,e

.....,,.,...._.,..

............. .??. ,,_ -t;-

Scrisoarea Ma relui D uce Nic ,1lne (19J:?)

64 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
c ială ţar i tă care în cărţile de istor ie, şi în special în manuale le
ş colar e, tre('ea sub tăcere rolul' Român ie i în eli berarea Bulgar
iei.
Ba ceva mai mult, ministe rul coalelor din Petersb urg
reco mau dă ,,colilor ac eastă medalie . Din Rusia s'an coma ndat
câteva roii de medalii, din Bulgaria mai puţine.
Medalia prezintă pe avers chipurile Tarului Ale andru
I i al Regelui Carol I, iar pe revers, incripţiunea în limbile
ru ă. română şi bulgară : ,,In amintirea luării Griviţei şi a
liberării Bulgari ei" .

h) Pentru Eminescu
In 1909 îm plinindu -se „20 de anii. dela moartea celui mai
mar poet al iării noastre ihail minescu", ub patronajul
unui comitet clin care fac parte orneliu Botez, prof. Gr.
Fotj:u, C. Hamangiu, Gr. Trancu-laşi, se bate o medalie co
memorati ă având pe aver chipul Poetului, iar pe rever o
ramură de lauri şi o ha rf ă,, cu următoarea strofă din poezia
,,La teaua" : Icoana stelei ce-a murit, încet pe c r se suie,
era pe când nu 'a zărit, azi o vedem şi nu e" - inscripţie
aleasă de Elias . araga şi care se referă la soarta tragică a
genialului poet.
Tot în 1909 s'a bătut „ edalia Unirii Principa tel or", în
amintirea celei de a 50-a aniversări a Unirii, cu chipul lui
odă Cuza înco jurat de lauri.
1edalia a fost patronată de un comitet din care au făcut
parte mai mulii din foştii ofiţeTi ai lui u za.

i) 75 de ani dela fund area Academiei M ihă ilene

In 1911 suh patronajul unui omitet în frunte cu Pimen,
mitropo lit ul Moldovei, se bate „Medalia Jubileului de 75 de
ani dela fundarea Academiei Mihăilene şi 50 de ani dela în
f iin ţa r a ni ersităţii din Iaşi«, - precum şi .,Medalia des
velirii monumentelor lui Cuza Vodă . i ihail Kogălniceanu".
Prima are pe avers chipurile lui Mihai Sturdza Vodă
Cuza-Vodă, i odă Carol I - iar pe re er Palat ul niver
sităµi. doua efigiile lui Cuza Vodă şi Miliail Kogălnicean u,
iar pe rever poartă cuvintele Regelui Carol I: ,,Popoarele se

11111 III li III1111111111111111111 11111111111111 1111111111111111111111111 li1111111111111111111111111 li1111111111111111111li llllllllilU 65

www.dacoromanica.ro
7209.-

www.dacoromanica.ro
onorează şi pe ele în şi cân d pă r ază şi încon ,joară cu dra
go te mem oria ma rilor lor pat rioţi".
Mane reler egale din 1911 care au fost un eveniment

Comitetul medaliei Academ iei Mihăilene

în istoria armatei române" au fost de a emenea obiectul ba

terii unei medalii.

t
OR. KONON AR. DONICI
ARHIEPISCOP $1 MITROPOLIT UNGRO·VLAHIEI
PRIM AT AL ROMÂNIEI

JU _;; :.......:....:-
U .er? V
A ,4' ..._
=---:V-
6J .....

66 llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllli

www.dacoromanica.ro
 _j) ,,Dreptul nostru"

Pentru simbolizarea dreptului istoric al României a upra

Dobrogei lui Mircea cel Bătrân s'a bătut, în 1913, , edalia
Dreptul astru". In comitetul de patronaj al acestei medalii
f igurează Konon Mitropolitul primat (care s'a arătat în tot
deauna binevoitor iniţiativelor numi matice ale lui Elias ,, a raga)
icolae Gane, A. D. enopol, Al. Dav ila.
La întoarcerea trupelor române din campania din Bul
garia, în 1914, se scoate o nouă ediţie a „Medaliei întoarcerii
armatei române din Balca ni '. Ambele medalii poartă pe
revers chipurile lui Mircea cel are şi al Regelui Carol I cu
dat le istorice 1 36-141 -1913; pe a ers _sunt figuri sim
bolice.

k) ,,Av ânt ul Ţării"

Tot în 1914 Elias Şaraga editează decoraţia oficia lă

,Avântul Ţării", purtată de toţi osta., ii - care reprezintă pe
revers un d seu alegoric aproape identic cu cel al „Medaliei
populare a întoarcerii rmatei".
Când araga a prezentat Regelui Carol I primele zece
exemplare ale acestei decoraţii., marele Rege "ji-a prin una
în piept şi a decorat pe loc pe generalul Hâr jeu, ministrul
de Război , şi pe Elias Şaraga.
In 191 , după încheierea păcii, ... araga urma să fie edi
torul ordinului militar al „Crucii comemorative a Războiului 1916-
bi ". Dela arele Cartier di'lll Bicaz el primeşte în ştiinţarea
oficială că regele Ferdinand a aprobat modificările ce le-a
propus a se face modelului proiectat. Medalia a bătut î să de
către Guvern.
Două exemplare - proiect - forjat la I„a i, au fost
purtate de către regele Ferdinand şi Prinţul moşterui.t or. Pre
gătindu-se reîntoarcerea glorioasă a Familiei regale în Bucu re.
ti, aghiotantul r gal, co1onelul 'târce a a chemat la Palat pe
$araga, pentru a-l ruga ă procure o decoraţie pentru ge neralu l
Berthelot. ef ii n d posibil, Prinţul moşterui.tor a cedat medalia sa
generalului fr ancez.

lll lllllll llll lllll lll lll lllllllHlll llll l llllllllllllll llllllll lllllllllllllllllllllll lllll lllllllllll lll llllllllll l lll llllll lll llll 67

www.dacoromanica.ro
 ln afară de ediţiile populare, araga a tras din multele
medalii editate şi iniţiate de el, splendide ediţii mărite pentru
muzee şi colecţii, unele din ele turnate în metale pr eţioase.
In , Buletinul ocietăţii umismatice Române" ( o. 27)
este trecut numele lui Elia Şaraga, căruia profesorul Const.

[RELE CUAR TIER REGAL

Bluroul 7 Oecoratll

BINeTIJLi f E,,ju,J DE DIUROU

F 7,
. L - -
e.... . I 4 '

F
k,
dJ . .-4.

e.e ,;_.,, · ,I •
-. -u -
J1.4. ,- 'f :} ' '
-
/
r -1/I',, -
,( . - h ·. eA,.ţ
0"';....,., . _ / .., .
.
r
r o-S,, ...,.........L , "'-<-c .._ q..,,

v
-
r, -z, ;._
- -,, - 0· .L 'Î

. -
& -- -
- ,
...<c:
J.
. .... e ?7" ";.- ,
m -- . .
Moisil, cunoscutul specialist, îi scrie în 1916: ,,Am primit co
pia ce mi-ai trimis şi care e foarte bună, precum şi scrisoarea
cu indicaţiile ce ţi-am cerut. Iţi mulţum esc foarte mult pentru
amândouă şi le oiu utiliza în lucrar ac fac asupra medalie i
lui Mihai Viteazul".

68 IIIIIIIIIIIIIIIIII INIIIIUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII IIIII IIIIIIIIIIIIIII III III IIIII III IIIIIIIII IIII

www.dacoromanica.ro
14. DONi\.ŢII
Din numeroasele adres de mulţu mire se ede dărnicia
fr aţilor araga, în special faţă de instituţiile culturale. Cum
era şi firesc, donaţii le, cele mai multe, s'au îndreptat spre
cel mai de seamă aşezământ de cultură : Academia Română .
Vom spic ui din adr esele de mulţumire, puţinele care au
fost păstrate de urmaşi.
Prin adresa o. 4041 din 16/ .. Mai 1888, semnată de

- 7 -

D. ]cin Ka lin cl e1·u, membru al AcadcmieI . 28

D. Iacob Pgrnzzi, idem • . 5
D. Grigore Sti>fănescu, id em 8-
0 . Dim. Olă n escu, id em . . 5
D. Ma!'ian S. F lo1·ia n, idem . 5
O. Pdn1 Poni, irlem 2
D. A. Naum, id em . . . . 2
D. A. Pa padopol Kali ma chi, idem 2
1-:re ii do ctoru l ui Emil Max . . . 296
D. I. V. Soce c, editor (Bu cures ci) . 171
Fraţii Şaraga , ed_i tor f (laşi) . . . . 311
Fra gment de pngi n ti din R nporlul F und niie i Ca rol pe anul 1S96,
cu numel e donnlorHor de căr ji.

preşedintele Mihail ogălniceanu i secretarul general D.

Sturdza, Academia Română mulţumeşte fr aţilor Şaraga pen tru
„darul preţios": două volume de cărţi tipărite; 5 volume manu
cripte; 11 dosare diferite din anii 1822, 1 2 1835, 1841.
1844 şi 1847; 16 docu e în diferi ·e limbi trăin e· 230 de
documente dinaintea anului 1831; 200 de documente după
anul 1 30.
dre a o. 5272 din 6/ 18 r,i 1 91. poa rtă semnătura
preşedintelui B. P. Hasdeu şi a lui D. Sturdza - şi e referă la
donaţia de 10 medalii bătute cu prilejul împlinirii a 25 de
ani de domnie a Regelui Ca rol I.
Adresa No. 7087 din 15 a.rtie 1895 semnată Iacob
Negruzzi şi acela.şi secretar perpetuu D. Sturdza. aduc mul
t.urniri pentru crisorile donate „privitoare la vânzarea de

111111111111111111111111; 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 69

www.dacoromanica.ro
cărţi româ neşti tnmise în Ba arabia" de către Fraţii Şaraga.
O altă adresă, semnată . Kret zulescu, pomen eşte d sp
re

AC AD EM I A RO M ÂN Ă

No. Jt. /f f

, /t -, -z,i - ....,.,..............,,,,_,/4
r r,,t
tf"I UVU.. d-

A1 e, - 1,,- 4.,, . du u,.,fv " fL- t!a,u.. -

j p; 4d luduu d° _.,,,; ·C4--c.L- n: -c.-/4.c,. ---...

,,frm.l,.
:t v-ee d, ca4v .

J ,, •-,., i d,, .
1 4 .d t>dM.e 1 i/e,,u/4 a, .,,; , ,, ',f>z..z. 1 °J'J.f t?.fl.
I',g,14,
-I J'//.L; - ,f,f// y,
--tl .vk uu Ad ® &-,,t,,,· ,/" ,
1, Jp -dGC.<M t
/JI;
... 4 - l ?J, P -du/ 6:,,
;lt,,,-uţ· . <j'J,,.,,,,-v,J,.,,: c.<1l/
• .;, 4i, .

7
ud,z ---

j),/,,,,j'
Ad resă a Acade m ie i cmnn11i de preşedinte, .\liha il Kogă lnicea n u.

tr ei x emp la r din m dalia comemora tiv ă bă tută cu „ocazm

ne n finirei olumu lui XX al , ricar ului".
www.dacoromanica.ro
70 1111! 11'. ll! ll!llllll lllll lllllll lllllll lllllll ll lllll lllllllllllllllll lllll llll l lllll ll lllllllllllll ll llll l llUI IIIII IIII I IIIIIIIIII

www.dacoromanica.ro
 Când Elias araga a împlinit ?? de ani, - ca o modestă
bucurie pentru sine, cum se exprimă în petiţia adresată Aca
demi i, el a donat pe te 4000 de scrisori din anii 1 48-1905,
aparţinând mai multor familii cu merite în vieaţa _ ării. Cer
cetată, această bogată corespondenţă dăruită în 19'36, va pu tea
de sigur arunca o Jumi
nă asupra vieţii sociale din SE IMPĂRŢEŞTE GRATIS

secâlul trecut. .. ... . . IN. .5.0.0.0.E.X. .E.M.P.L.A. .R.E. . . . . ..

O listă de donatori, cu AUTO-BIOGRAFIA

LUI
priusa m „Raportul către
Majestatea .Sa Regele" - pre
zentată de Directorul 11 Fu11-
dafiunei Universitare Caroll"
GHEORGHE ASAKI
l!IĂSCUT ll 88- MORT1869

la 9 Mai 1896, - ne arată

Cl.l. odau• D<>'""-me-,,1 din L8 t9, ld 1„0
că, în 1896, ,,Fraţii Şaraga,
u,a r-el41i11 ,.;0
ln,l,,.11C(i.unei pubUu i11 sfl oldO"<Kt)

editori" au dăruit Fundaţiei

co
31 l volume. Această cifră
este cea mai mare din Jista OCASIUNEA INAUGURARE! STATUEI L{JI
donatorilor. LA 14 OCTOMVRJE 18qo

Cu prilejul inaugurării
statuii lui Gheorghe Asaki
- 14 Octomvrie 1890, - re-
cunoscători marelui cărturar
care şi-a dat la legat bogata
bibliotecă şi celelalte tipări IAŞI
turi ale „Institutului Albina", FRAŢII ŞARAGA
Lt8RARI EDITORI
aceasta timp de 25 ani, în
atelierul de legătorie a ]ui Ihil şi David araga - Samoil şi
Elias araga au răspândit gratuit 5000 de exemplare din
,Autobiografia" lui Gheorghe Asaki.
Adre e ale Societăţii pentru învăţătura Poporului Ro
mân (I o. 77 din 24 eptemvrie 1897) şi una a colii primare
de băieţi din Târguşor-Iaşi, {18 August 188 ), amintesc de
cărţi didactice dăruite elevilor săraci.
Un număr impresion,ant de volume a fost dăruit „Bi
bliotecii Publice Urechiă din Galaţi", precum şi ocietăţii
tudenţilor Români din Ztirich {14 Iulie 1 93).

1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 71

www.dacoromanica.ro
 Direcţiimea Generală a Telegrafelo„ şi Poştelor ( o.
3051 /1 91) scrie Fratîlor , araga: ,, ctele , i fonbr le po. tale
vechi ce a1i bine oit a ne oferi pentru u eul nostru poştal,
completându-ne lip uri foarte important , ne a.utorisă, pe de
o parte, a vă prenu ra. pe Dv. între primii fonda.tari ai
a.cestui museu iar pe de alta, de a. vă e prima completa noa
-----------------...,. stră mulţumire pen
Impinşi de un ·imţimînt de pietate tru această frumoasă
şi d o datorie de recunoştinţă cătră
şi importantă ofran
mare]e şi neu _i tatul patriot·
Gheorghe Asaki, acăruia bogată dă.•
bibliotecă, o pere şi tipărituri ale Priatr'o altă a
Institutulţ]i Albina au fo t legate timp de dresă din 17.2.1893
25 a n·i : în ate lierul de legătorie de aceeaş Direcţie
cărţi al repansa-
, tului nostru părinte, am hotărit a da mul tumeşte pentru
la lumină auto -bi og rafia aceluia, a că alte donaţii.
ruia memorie se eternizează astăzi prin ocietatea Geo-
ridicarea unei statui în faţa bisericei grafică Română (a.
Trei- rarhi. dresa No. 20 din 17
. Am crezut că nu putem ă esprimăm
Maiu 1899}, mulţu
mai bine i mai sincer simţimentele
noastre decît respîndind gratis în 5000 meşte Fraţilor Şa
esemplare biografia lui, scrişă de el în raga pentru 42 hărţi
suşi şi precedată de portretul seu, la antice dăruite socie
mulţi poate necunoscut. tăţii.
Fraţii ŞARAGA.. Dr. C. I. Istrati
Librari-Editori
,...._ _. comi arul general al
- lnt1oducer en edilorilor Şnrog11 la nolobiogrnfia lui Gh. Asaki.
,,Expoziţiunei ge-
n rale române din 1906" mulţume te librarului a.raga pentru
darul făcut , Muzeului Trecutului no tru". Este orba de o
ma.. i.nă tipog1„afică, o „pre ă" - prima de acest fel. la noi 1n
tară - car făcea parte din tipografia lbina Rom:11 a. că"
a lui ak i . Maşina purta inscripţia, turnată în străinătate:
, Primul teasc-repede". Pie a acea ta av a şi o valoare te ca.
prin unicitatea ei, dar şi o valoare istorică, întrucât în timpul
căimăcămi i lui Vogoride, boierii moldo eni au tras la a.cest
teasc imp1·un.a.te în favoarea Unirii Principatelor.

72 lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll-ltllllllllllllllllllllllllllllllllllllll

www.dacoromanica.ro
 M I NI STE RUL D E I NT ERNE

DIREC!IUNEA GENERALĂ
TEL E G RAFELOR şi POSTELOR

..
O/VIS/A ?t
./4.'

cr-9
-
i'" t;;;;;;. -
_;z<A<,
-4«- - /o
41.,<. ,,fa ol,: ,,.. , .a..- - ;,,_·
f< DU. a.d; , o4.
- A;_ ,--,
.t.,.e-
- lL/4, -

4< F-1- .---

, 7- -
-
·

..,,
.:--

73
11111111111111111111111111111111111rn11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 Mini sterul de Război, prin adresa o. 756 clin 4 Februa
rie 1913 mu lţumeşte lui ; lias araga pentru o serie de hărţi şi
acte vechi -- între altele, 19 hărţi ale Ba ara biei, Moldov i şi
Valahiei din 181?- 1820 - dăruite uzeului Armatei .

SOCltT ATEA GEOORAFICA.

lt O M A N Ă

O scrisoare a onsulatului maghiar din Iaşi ( o. 11 5

din 14 Decemvrie 1915), anu ţă primirea darului de 1000 de
volume din „Istoria Românilor" de A. D. enopol, pentru a
fi împărţite rănitilor din armata austro-ungară şi prizonieri lor
români din Armata ru ă aflători în Aust ro- ngan a.

74 lll llll lllll lllll llllltlllll lll lll lllll lllll ll ll llll lllllll lll llllll ll!l!llllll!ll llll!ll ll!llll! lllll lllllllllllll lllll lll ll lllll lll

www.dacoromanica.ro
 Adrese ale Muzeului Militar Naţional ( o. 3555/ 28 De
cern rie 1934} şi ale Teatrului Naţional din Bucureşti ( o.
637/13 Noemvrie 1935}, mulţumesc perutru daruri menite să
îmbogăţească preţioase colecţii.

EXPOZI ŢIUNEA
t:E EltALA UOMANA
DI N 190b

' " )ll AJI U. TU L CI JJ CllAI,

O O Iii N U L E

Luazta cunoşt., nLă cu plăcere <le

<Iona,.. viunea ce racevi, r,n ecri Aoerea

D.voaetra t nr Bi.,, t.r at.ă l a No . 29 !11/ 30 15,
p e n rt. u „:.lu
zeu l Trecut.ul u i N-, t.ru " vă ao.ucem ,iu1 r,.ur.u. U.
1 v co u.n1 c că oferia o. vo a ră gra;tocs,.
Aă se va puo11 ca in pu1eihnu1 or1c1a1 al
E:<pozi iunei.
Pr1m1y1, asigurarea cona1uera 1une1
noac;tre.-

Adresa de mul ju mir e pr iv it oare ln dllrui rcn „Tenscului-r epedc" .

Analele Academiei Române (T-0mul LVI, şedinţele din

1935-1936) cuprind (p. 83} printre numele donatorilor, cari
au îmbogăţit „secţiunea Manuscriselor şi Documentelor" pre
cum şi „ ecţiunea Stampelor", numele lui lias Şaraga.

15. Rl.SFOIND CATALOAGELE ACADEMIEI ROMlNE

Cei cari au mânuit cu înţelegere manuscriptele află

toare în Bibliot eca cademiei Române - pentru lucrări
din

www.dacoromanica.ro
1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 75

www.dacoromanica.ro
domeniul Istoriei ori dintr al ştiinţelor ajutătoare: paleogra
fia, filologia, diplomatica, heraldica numismatica - vor şti
să pr ţuiască cum se cuvine munca fr aţilor araga, de a nu
lăs a să mucegăiască prin podurile caselor boiereşti şi răză seşti,
atâtea lucruri preţioase.
u e mic numărul actelor pe care Academia Română le-
a dobândit prin destoinicia acestor mult-pricepuţi în me-

Nrjf..S:f.din 2.8 Decemvrie 19 3 4

=
ll:UZEUL MlLIT.AR NAT IONAL - -
către
DOMNUL ELIAS SARAGA
Antiquar
L o Co

Consiliul de Conducere al Muzeului

Militar Naţional, luând cunoştinţă de
dona ţia pe care aţi binevoit a o face, vă

expri mă, prin aceasta, viile sale

mulţwniri pen tn,. preţioasa contribuţie la
Îmbogăţirea colecţiunilor noastre.-
CTOHlJL ITAR
tan ..,,..,,.,,,,. ,,..._,..,. -
Căp •

şteşugul anticvariatului. Catalogul manuscriptelor româneşti,

întocmit şi tipă rit sub în gri jir ea lui Ioan Bianu şi a d-lui
Re
mus Caracaş, în 1913, şi cel apărut m 1931 tot din grija ră
posatului Conservator al Bibliotecii Academiei, cu munca pa
leografului G. icolaiasa, - pomenesc numele lui araga în
înşirarea feluritelor titluri de manuscripte, la locul rezervat
chipului de dlobândire.
Astfel, tomul II al Catalogului aminteşte de manuscri
sul: .,Tragudia sau, mai bine a zice, Jalnica Moldovii In.ifâ.m
plare..." - manuscris ce cuprinde şi „Tălmăcirea Caimelii lui

76 lllllll lllllllllllllllll f lll f llllf1 11111ffl llllll lll lllllllllllll ll f llllllllllllllll f lllllllll lllllltlllll1 11Ulll lllllllllllllll lll l

www.dacoromanica.ro
 V ogoridi..: · precum şi „Stihuri făcute în Tazliiu'· - caie t în
4° de 107 foi, ,,cumpă ra t dela F ra ţii arag a, 16 Ioemvrie 1 9".
Mai departe acelaşi Catalog dă în 3 pagini şi jumătate o

Ml ISTERUL DE RPtSBOIU
C1 binetul Ministru lu i

No.. ,1%........

- d,:,, & e-

./4µ'1"'- aaf',4 -
ţi/ ,§ /? ,.
74/- 4/-,.,,.,, ,'.:2
.t/ /f? .Luţ·.2 - -4' ,, /ra/4 //
/!# f L .,/4-v;i-
-P'- g - ..,:/4-<--'... ..... :f .:"'' b.: 6.<..,

..-,,/"...& ea .,,_,/ ·..4 ,.,.F" , -

.y._g' /47- t/7-.,,,.,..:.,.,.. .$ / 4- ,,. .,, .: a; .
:p.., c ,4,!'- .ff;
fi}' - f rj7--;;,-
ţ!-,, / 1#7- .,#,./ ,a&e/.dv.,;
_ţi/ ,Z,, L,._/4/..,,.,. ,.,_?
/2-
# .,;· - 4!/ :,;.., - z:e.---
- o/ 'eu /4 _, - '""'.,, ay_/-
.ff - . "'- fo·
- - eff j
,ţi• e?z, -.... /..,.,._.,L.,,.., -; -- -- .

scriere a ma nuscrip tului o. 431 de 167 de foi in-oct avo

(nu merota ţia ech e cu cirilice), a vân d ded esu b t ul unui fron ti
p iciu în colori ti tl ul : ,,Mâ ntu irea păcăto şilor" , carte ce se

111111111 11111111111111 11111111111111 111111111 111111111111111111 111111111111111111 11111111111111111111 111111111 111111 Hl llllll llffl ll 77

www.dacoromanica.ro
numeşte , Minunile Maicei Domnului" i a fost scrisă din în
demnul şi cu toată cheltuiala boierului Ionaşcu Carpu. cest
manuscris cademia îl are - prin mijlocirea lui Şaraga -
de prin Februarie 1888.
Alte manuscrise :
,,O predică" pentru a '.J-a săptămână din post.
„Rost de poezii, adică stihuri, acum întâi alcătu te în
limba românească de un râvnitor spre învăţătură în limba
./'Pr, · A &,,, .Z#_ ?jlo sa. 184? Fe bruar"
;,/ _4 /,r şi care nu-s altceva
.., -. ,, -'-'- decât versurile lui
r - ,,Mumulean glas cu
M4!4 JA' ,..
-Y''
,, durere" - cum îl
.>, . ,. Ă' numeş1e Eminescu

y&-7) ţlz. • MJ../4 -- pe Barbu Paris

1 Mu muleanu.
,-.,e.:;k
M'" P - & "Istoria Terezi-
1·7 _,? /7' 7 / ei, partea 1-iu, scri-
.VV-" /; .// /7 .,,-.-- să. de mme giosul
Scrisoareo de inuljumire Q d-rului C. I. Istrati. iscălitul C. Tufă.scul
1840 August în 1'3 zile".
O condică cuprinzând copii după documente, scrisă de
monahul Ioachim dela Schitu Asău (Bacău).
Un miscellanea format din 5 caete din secolul al
XVIII-Zea şi al I X- Zea.
Catalogul manuscriptelor Academice (Tomul III) - cel
întocmit de Ioan Bianru i G. 1icolaiasa - ne arată cum,
mulţumită fraţilor .., araga, Academia Română a intrat în po
e ia unor documente de o deosebită însemnătate pentru i to ria
culturală, - i anume a vechii culturi româneşti.
Manu criptul „Cea om.icul Domnilor de icolae Costin",
233 de file in-fo]io, cu legătură veche în piele. De ac t pre ţios
manuscript s'au slujit . Iorga în monumentala-i „I torie a
Literaturii Române în secolul al VIII-lea" şi . Cartojan în
„Revi ta I torică Română", anul al III-lea.
U. loan St. Petre prezentând drept t ză de doctorat la
facultatea de itere din Bucureşti un studiu despre vieaţa
şi opera lui icolae o tin - lucrare ce a fost primită de

78 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111u

www.dacoromanica.ro
cătr Comi iunea prezidată de d-l prof. C. Rădulescu-Motru.
cu menţiunea „magna cum laude" - acordă în capitolul
,,Cuprinsul operei" aproape 7 pagini manuscriptelor referi
toare la ,Ceasornicul Domnilor", printre care şi malllUscrip
tului obţinut d1e la Şaraga.
D asemeni Academia a cumpărat dela fraţii Şaraga:
,,Adăogire lipsurilor la Cronicul vomicului Ioan Neculcea,
ROMÂNIA

Direqiunea Teatrului Naţional din Bucureşti

C?ft 778 * 2LOC11938

Domnului
Elias Seregs.
L o C o

Vă, mulţumim călduros p8Iltru darul. atât de preţios.

făcut Teatrului NaţioDal.
Cale şapte medalii şi 19 piese le vom pă.stre,cu toată
grija peDtru importaDt,e lor. în Biblioteca teatrului.
Primiţi -m,esigurarea deosebitei Doastre stime.

SECRSl'AR GENERAL

oareşicare fragmenturi scoase din tr'o cronicii (litopisiţi) ce

se află la d-l căpitan Mihalachi Kogălniceanu".
Acela. i Catalog pomeneşte şi de un ma uscris din 25 Fe
bruarie 1729: ,, celui înfru sfinţii părintelui nostru Vasilie,
arhiepi copul Chesariei Cappadochiei, la ceale şease zile pen tru
facerea lumii, tâlcuire" şi despre manuscrisul mişcelaneu
cupriillzând „Pomelnicul mănăsiirei Moldoviţa", întovărăşit
de un „Tabel cu numele ctitorilor, de rânduiala panachidei
celei mici de un Cuvânt de folos şi de Cuvinte la ziua Bun ei
Vestiri".

'IIIIII IU IIIIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIIIIIIIIIII IIIIIIU IIIIIIIIIIIII IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII IIIIIIIIIII IIIIIII IIIIIIIII 79

www.dacoromanica.ro
 1n emnătatea darurilor şi vânzărilor făcute de Fraţii
Şaraga Academiei Române, sa evidenţiat, recent, cu prile tnl
npariţiei monumentalei „Istoria Literaturii Române" a d-lui
G. Călinescu, îo editura „Fundaţiei Regale pentru Literatură şi
Artă".
Opera distin ului critic, a cărei apariţie constitne cu
adevărat un eveniment pentru mişcarea literelor române -
cuprinde numeroase reproduceri de tablouri şi planşe apar
ţinând „Colecţiei Şaraga•-. intrată în patrimoniul Academiei
Române (vezi pag. 13, 14, 15', 16, 1?, 25, 32, 33, 34, 41).
ACADEMIA ROMANA
Bucureşti. •
Cal a Victoriei, 125 •
No. .B . 4 22• . ..•.21...J .a.nuari A........19:/.,••

Stimate Domn,

Academia Română a primit donaţia Dvoaetre constând din peste

4000 soriaori autografe - a căror claeificare şi descriere se
află pe verso - şi vă exprimă călduroase mulţumiri pentru
preţio sul dar şi pentru. statornicul interes ce i-l purtaţi.
Vă rugăm să primiţi expresiu.nea prea distinsei noastre stime.

Domniei Sale
Domnului Elias Ş A R A G A,

: =k "' = J=? =
Adresll de mulfnmire a Acnclcmici Române semnat u de d. general Radu Rosett i.

Reproducerea. lor întregeşte monumentala 1ucrare a d-

lui G. Căline cu.
In timpul războiului de într egir e, librăria Şara ga a fost
un punct de întâ.lnir al i.n t 1 ctuali tă ţii rom âneşti. Oaspeţi
dintre c i mai iluştri vizitau librăria, care se bucura de înalta
cin.st de a n umărn pr intr e aceşti vizitatori pe R ginele Eli
sabeta şi Maria.
După .războiul mondial s'a produs un nou exod, ca un fel de
nerecunoştinţă fată de oraşul care a dat atâtora adăpost. Au ple cat
nu numai locuitorii lui vremelnici, dar şi ieşeni de baştină.

80 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 Au plecat şi foarte mulţi din clienţii lui Elia Şaraga -
ai „Bătrânului Şaraga", cum i se spunea acum.
1n 1927, Elias .., araga a încercat să predea prăvălia,
căci - punea el în circulara-ofertă, trimi ă colegilor săi li brari
- ,,sub o no
uă conducere t,î
nără, vadul acesta
ar reînflori ca altă
dată".
Incercarea de
predare n'a reuşit
însă, de bună sea
mă din lipsă de a
matori serioşi, cari
să inspire încre
dere bătrânului ca
re nu voia să-şi
omoare librăria.
Elias Şaraga
a mai tinut însă
î11- treprinderea
vre o cinci ani.
Des fiinţa1·ea a
anun ţat-o pe ziua
de 1 Aprilie l932,
toc mai când în
Ţar·ă se sărbătorea
„Zi ua cărţii".
Publici ta E.
Marghita a scris cu
acest prilej un simţit articol; picuim:
...Tocmai azi, în ziua cărţii, zi prea puţin . ărbătorită la noi în
ţară, ziarele ieşene publică ştirea că, cu începere dela 1 prilie, vechea
librărie şi anticariatul „Fra1ii araga", fondată în anul 1 30, d i acum
102 ani, îşi încheie activi tatea . Acest anunţ evocă diotr'odată copilăria
i adole cenţa pentru ori e moldo ean, pentru cm·e Io a tipărită în eamnă
cât de puţin în ·vi ajă.
Pentru acela însă, a cărui existenţă e strâo legată de lumea tipa
rului, libră1·ia din colţw străzii Lăpuşneauu e ceva mai mult decât o

111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 81
7209.-

www.dacoromanica.ro
 implă icoană fugară, mai mult decât un monument, ca oricare altul,
care acum se nărue. Ea în eam.nă refugiul în clipe grele, refugiul î n
lumea cărţilor, patronată de un librar, care era aproape un păr inte pen
tru clientela lui. Bătrânul Şaraga gă ea imediat contactul ufletes c cu
cel ce împărtăşea dragostea pentru carte, avea flerul ce-l făcea să ghi-

SOC!ETATEA
STUDENTII..OR ROMANI
dm ZUncn.

-=--

( J?, ...,..,,.,,,..,.,.. f.....,.,.. /i- 9-ţ.. .?$«' 1,•' ,,,-,- /- ·- , ..,,..,_

"","4 &..,.,,.,,_, ,( ot. c-..,.4.-4.., 4 ,,.- 4 ..,Z,. -z::--
,.,;, d.. ţ
- L" 0 ... ·
~ .t: ,,,-n.- ,,/4.. - ,,J,od;.. , .,,e- ,.4:l.,. &,.

cească intuitiv pe prietenul cărţii şi acesta se bucura in prăvălia lui de

toate favorurile - chiar când cli ntul şi patronul nu se cunoşteau per
sonal.
Puteai ă cotrobăeşti în voie ceasur i întregi printre volumele pră
fuite, să citeşti ici o filă, colea un capitol, a emeni unui copil pofticios
care ciuguleşte o bomboană dintr'o cutie, gustă o linguriţă de dulceaţă
clintr'un borcan, rupe o bucăţică de ciocolată dintr'un pachet, când e

82 a111111mm11111111111 11111111111111111111111 11111111111111111111111111111111111111111111111n 111u1111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
lăsat ingur în cămara cu felurite bunătăţi. Iar bătrânul Şaraga te în
tâmpina totdeauna cu un zâmbet pe buze şi, când îţi spunea cu accent
tainic, ca un Moş Crăc iun în ajun de sărbătoare: ,,Să vezi ce am pus de
o parte pentru mata", simţeai o bucurie nespusă, nu numai din cauza
surprizei ce te aştepta, ci şi din pricina căldurii sufleteşti ce emana din
figura şi din vorba blândă a acestui cărturar .
li O M A H I A

OSPITIIL l Oft ŞI OSPIC.II L

5566 27.AUG.1 9 1 6
Ol't
CASIU ' " • S,IIUDOft

!.. ..!.!
St rvlcl1.1t R cftnlnl.ltn U•
H.â.u  M &rl lc ■lllalnal ,,. .....tJ

D o m n u l e

Conf'orm a.dreeet D-ve 111Î'eg1st.raWi la No.

11646/916,prlmtndu-ee 367 volume dtflr1 1
au tori pent.ru a fi d1et.r1butte tn mod gratuit
rl!- n iţilor oe eventual vor f1 1n
spitalulcentral Epitropia Generală are onoare a

vă a.duce vttle eale mull,,umiri pentru ofranda

ce a t făcut.

Domnului Eluu, Şaraga Librar Strada Păourart No.1

Lo c o

La întâi Aprilie - şi data nu e o farsă - librăria Şar-aga i va

închide porţile definitiv după o activitate de o sută doi ani.
In colţul din strada Lăpuşneanu se va instala probabil o bodegă
cu clienţi gomotoşi, în locul acelui tineret totodată grav şi sglobiu, care
în drum spre Universitate, trebuia să facă un popas in locaşul cărţii .
Un tainic magnet ne atrăgea pe tofi şi pe toate, căci librăriia
Şaraga avea atmosfera ei specială, care nu se poate compara cu niciuna
din lib rării le obişnuite, poaie mai bine asortate din punct de vedere
litera r. Dar lipsea în celelalte par fumul, căldura, lumina, ce te învăluia
în efluviile ei puternice, atât de puternice, încât astăzi, după ani de zile,
tot le mai simţi ca o binefacere, ca o baie purificatoare ce te curăţă

www.dacoromanica.ro
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII IIIIIIII IIIIIII IIIIIIIIIII IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII IIII IIIIIIIIIIIIII IIIIIIII IIIHIIIIIIIIIIII IIIIIIIIII 83

www.dacoromanica.ro
de toată zgma me chinări ilor vieţii cu care fatalmente vii în contact
zi ele zi, cea ele cea .
Librăria Şaraga nu va mai exista - dar va rămâne o pioasă
amintire a acestei librării în inimile şi în minţi.le tuturora care şi-au
îmbogăţit piritul în lumea cărţi.lor, patronată de un bunic cu zâmbet
şi suflet de adolescent".

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

COMITETUL PENTRU ORGANIZAREA LUNEI BUCUREŞTILOR
'
STRADA EUGEN STATESCU No. 1

feh1fon 3 19 70
4

17 August 1936

STild.ATE DOMN,

Avem onosre de a înapoie preţioasele obiecte pe cari aţi a

vut bunăvoinţe de a ni le împrumuta pentru a f1 expuse în Psv1lio.
nele Regalităţii din cadrul "Lanei Baoureştilor",Ttnem să vă pre
zentăm v11le noaetre mulţumiri peatru coacnreul ce ae-eţi dat în
chipul cel mat amabil la reuşita expoziţ1e1,le care în mare m.11sa
ră a contribuit ş1 colecţi:de timbre pe cere aţi binevoit a ne-o
împrumute.
Vă rugăm să pr1m1ţ1,St1mate Domn.asigurarea perfectet noes•
tre consideraţiuni••

DO?.INIEI SALE
DOJ.INULITJ ELIAS SARAGA

16. ELii\S ŞA.Ri\GA.

Elia araga nu voia însă să parasească Ia ii, deşi fa

milia îi plecase la Bucure ti. Pentru el, ca şi pentru atâţi alţi
i eni Capitala Moldovei luase „aproape o înfăţişare umană",
încetând de a mai fi un cadru, , pentru a deveni o fiinţă vie".

84 , 111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111 11111111111111 111111111111111111111111111 111111111111 111111111111111

www.dacoromanica.ro
 Oraşul vorbea sufletului bătrânului - obosit de muncă dar
şi de nerecunoştin ţa contemporanilor.
'a putut rezista mult chemărilor alor a1 - şi a
pl cat la Bucureşti, fără însă să uite laşii. u s'a arătat a tât
de tare ca bancherul Israel Daniel, care din dr agoste pent ru
la şi, n'a lipsit din oraş, decât o singură da ă în ieaţă.
Eagen Herovanu scrie
în atât de interesanta carte
„Oraşul amintirilor": ...,,şi
domnul Elias a plecat dia.
Iaşi, s'a aşezat lângă băieţii
săi, în capitală".
L-am cunoscut pe E
lias Şaraga-, îu această epo
că. El nu avea nimic din
figura clasică a omului care
se ocupă cu vânzare de
Jucruri vechi. Locuia
mai întâi îotr'o odaie cu- '
prinzătoare dinti:'o aripă
veche a Pasagiului Vila- .
eros. Dinfr'o curte, rău
pavată, urcai o scară cu
trepteJe plio.e de cucuie,
până la „Librăria şi anti
căria Şaraga din laşi''. sau,
cum spunea Bătrânul, până
Ja „rămăşiţele vechii fi.rme
Fraţii Şaraga în lransfor- Eli ns Şaraga imprc ună c u s ur ugiu l lui Cui n-Vodlt.
mările ei". .
La o masă întinsă găseai un bătrân ocupat, fie cu desci
frarea unui document purtăto1· al unor fori groase t recute
prin c ară topită, fie clasând mărci postale sau fotografii ve chi.
Bătrâruul mi-a vorbit cu căldură despre laşii culturali de
odinioară. ai târziu s a mutat pe Calea ictori i într'o oda-ie
din imobilul din colţul Pieţei Am.zei.
u se simţ.ea însă bine la Bucur şti. Ii lips·ea oraşul cu
zidurile vechi, cu întin ele grădini şi atmosfera tare, dar
limpede.
11111111111111111111111111111111n1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111r 85

www.dacoromanica.ro
 ln. 19...4 a făcut parte din comitetul ieşean pentru ridi carea
unui monument lui Eminescu, fii d, alături de lt. col
. Manolache unul din iniţiatorii acestui comitet.
In 1929 Elias araga a fost invitat să facă parte din co
mitetul de organizare a Centenarului Presei Moldovene.
In 1933, Regele vizitând laşii, în cuprinsul un.ei coMfă
tuiri cu foştii Primari, în sala primului preşedinte al Cu;ţii
de Apel, a observat următoarele: ,,Ridicarea Iaşului se poate
Jace numai pe cale culturală. Are
atâtea lipsuri acest oraş! Nu mai
mult decât o librărie. După dispariţia
librăriei Şaraga, laşul nu mai are
una asortată" 1) .
Cuvintele regale trebue să fi
mişcat pe Bătrân.
In 1935 ia parte la în.augur a
rea bustului lui I. L. Caragiale, în
faţa Liceului din Ploeşti. In cupri sul
unei cuvântări a profesorului şi
scriitorului I. A. Basarabescu, a
fost relevată prezenta "editorului
Şaraga". Ziariştii l-au interviewat pe
Elias Şaraga.
Una din ultimele fologra[ii La întâia reuniune, Ja Bucureşti,
ale lui Elias Şaraga. a Cercului ieşenilor, a luat parte
şi Elias Şaraga.
Participarea sa este astfel reJ e ată în cuprinsul dări
lor de seamă ale ziarelor: ,,Prezenţa în sală a d-lui Şaraga,
bătrânul librar al laşilor a fost considerată de cărturarii adu
naţi drept cea mai emoţionată legătură cu trad iţia. culturală
a oraşului lor de origină" 2) .
Cu prilejul i augurării Expoziţiei Cărţii din 1936, Şa raga
a expu. o erie de cărţi vechi care au târmt un deosebit intere .
Tot în acel an., după ce-a învins o pneumonie, a fă cut o în
mnată donaţie cad miei.

1) Lumea, laşi, 3 Noerovrie 1933.

) Dimioeatn, 2 oemvrie 1935.

86 lllllllllUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUIIIIIIHlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllltUIIIIIIIIIIUllllllllllllllllllllt

www.dacoromanica.ro
 ln urma unui raport al Academiei către Ministerul IDI"'
strucţiunii - ministru fiind dr. C. Anghelescu - Elias Şaraga
a fost distins cu „Meritul cultural".
Raportul Academiei, semnat de pre.cşedinte, prof. Al.

ACADEMIA ROMANA
Buamsti, 5 Dt!OftMYl'i e _L9...l8•
c:.t,a Vfdo,w, /Zi
Nr.

Confirmând pr1.Jnirea celor 35 de et8ll!pile postale tliate

de pe eqrieori din anul 1858, stampile ce aţi binevoit a le
dărui pentru colecţia f1latelic6 a Academiei Române,avem onoare
a vA exprima călduroase 1!11.llţumiri pentru această nouă donaţie,
care se adaugă le celelalte deruFi ce cu atâte generozitate
le-aţi fAcut instituţiei noastre.

Domniei Sale
Dollllu.lui Elia a Ş A R A O A

Lapedatu şi secr arul general, generalul Radu Rosetti, con

stitue un adevărat omagiu activităţii lui Elias Şaraga:
,,Elia Şaraga, fondatorul şi componentul Librăriei „Fraţii Şa
raga" din Iaşi, a contribuit prin lunga sa activitate, la progresul cul turii
româneşti. A fost primul editor al autorilor români, în colecţi unea Şaraga
editând pe scriitorii pentru întâia oară în ţară: Eminescu, Cara giale,
Carmen Sylva, Vlahuţă, Iorga, Xenopol, Traian Demetrescu, etc. etc.,
colec1iunea de 70 volume numai ale autorilor români.

1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 87

www.dacoromanica.ro
 Prin acea tă activ i tate Elia :;iaraga a pu pentru întâia uari1 la
îndemâna cetitorilor români, cărµIe aut rîlor români, pe ca1·i le-a ră -
pândit atât in echiuJ Rega t, cât şi în teritor iile car e atunci nu aparji neau
României de azi. A fost un editor de curaj şi cu drago te de tară.

ACADEMIA RO MÂ NĂ

- C E R T I F 1 C A T -
-- == === === == =i=-- ;:!_ ==· = = :

Se adevereşte c Cn şodtnţ a ,cademtot Romtlne dela

8 Doc om vr, e 19J9,D-1 General R.Rosettt a spus urmi!toa role :
• 4l i!tur t de ac„as ti! Cnv i er ., e cade, cred,a arilta
in c„torea dtn via$ a bi!trârrul i ant i car te şan Ilte araga
.Nulţ u m tt i! stlroutnţet lut ca şt fa.outJ ut cd' nt c t odatci
,u, a v <n1 du t tn
atrătni!tate vreun document,vr un manuscrts sau vreo o che car tG
ro 111tlnesci!, Btb ltote ca 4ca dcll'. t o i ,?o,,,.'ine a putut c,.• _,; ffr ,

0
mare parte dtn doc umentele, manu$crts le ,t cărţt şi iroş ur t
u / la te aat Cn colecţttlo sale„ 1 fost nu nwna t un va nai!tor da hd
rt te
scr is ă sau t i păr it ă ct şt un ortcep ător al t mport anţet ma
te r ta lulut docum ntar:

SECR ETAR l' L GEl/r,:RiJ ,

,,.
).

căci cetitul era atunci în faşă iar editura o indră neaJă şi pierdere de bani.
Cu toate ace tea , araga nu s'a descurajat, din contra a activat
mai bine de 50 aui neîntr rupţi pentru cultura românea că.
Dar Şaraga nu a fo t numai un editor ·u renume al ţării, ci şi
un culegător ele documente şi monezi, manu cri e, pentru Academia
Română unde a f ăcu t importante donatiuni.

www.dacoromanica.ro
88 Allllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll llllllllllllllllllllllllll lllllll n

www.dacoromanica.ro
 Activitatea lui Elias Şara ga în aceste domenii datează de multă
reme. Dovada este lnaltul Decret R gal No. 3153 din Februarie 1
publicat în Mon itorul Oficial No. 249 din 5 Februarie 1888, prin care
lias Şaraga este medaliat de M. S. Regele Carol I cu Medalia serviciului
c.red.incio de aur pentru: donaţiuni de documente, manuscrise şi monete
vechi ce a făcut Acad miei Române .
De atunci, până azi, a făcut nenumărate donaţii: cademiei, Poştei,
Muzeului, Ex poziţiei 1906, o)daţilor prizonieri şi răniţi, etc.
Credem că este bine ă am.intim că Elias Şaraga a bă ut mai
toate medaliile cu subiect nafj.onal şi cultural ale Ţării.
Cu ocaziunea vizitei în Iaşi şi inaugurării ni er ităţii din Iaşi,
în Noemvrie 1933, M. S. Regele a binevoit a se ocupa de lih1·ăria Şaraga
şi de fondatorul i, cu elogii, în discursul ce a binevoit a-l jine cu acea
ocaziune" .

In va1·a lui 1939 Şaraga a vizitat , Pa ilionul comemo

rativ Mihai Eminescu", din expoziţia „Luna Bucureştilor".
u profesor care conducea un grup de elevi. l-a recunoscut.
Grupul de ele i şi eleve au salutat cu mânar idica tă . In ochii
bătrânului s'au ivit lacrimi.
Peste câte a luni, m zorii zilei de 3 Decemvrie, Elias
Şaraga oho it, şi-a dat fâr itnl.
El a lăsat cu limbă de moarte să fie înmormântat la
Iaşi, în dealul Păcurarilo_r. Si a tfel bătrânul librar s'a reîn
frăţit pe eci cu pămân tul Moldovei.
Ziarele, cele mai multe, nu i-au trecut cu vederea acti
vitatea desfă şu ra tă .

lllllllIIIllllili lllllIIIli llllllllll lllllllIII1111111111111111111111111III1111111111111 ÎllllIIIllllli lllllllllllIIIllIIIllllllllli( 89

www.dacoromanica.ro
 ln şedinţa intimă a Academiei Române deJa 8 Dec m
vrie 1939, d-l general Radu Rosetti, membru al Acad miei şi
conservator al Bibliotecii, a anunţ.at „înc tarea din vieaţă a
bătrânului anticar ieşan Elia a.raga, prin mijlocirea căruia
Academia a făcut numeroase achizi1:iuni de documente, ma
nuscrise, cărţ.i şi manete" .
Caracteris ic pentru auto-didacticismul lui Elias Şaraga,
este această scrisoare trimisă de acela care a fost omul politic
şi aprigul ziarist - Gheorghe Panu:

1111111111111111111111111 11111111111 111111111111 111 111111111111111111111111111111 111111 111111111111111111111111111 111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 ,,Iubite Şaraga,

Am nevoie ca să ştiu, dacă nu exact, dar cel puţin aproxi

mati , anul când s'a tipărit Cronica Buşului şi aceea a Romanului
de Melhisedec. Tu care ştii toate, trebue ă ştii şi asta. Te rog să-
mi trimiti im diat, mâine Luni, ace te informaţii, fiindcă am nevoie
de ele pentru „Săptămâna" care apare Joi. Scrie-mi ele ase menea dacă
poţi să-mi procuri aceste uvraje şi cu ce preţ

Al tău vechiu prieten

G.PANU
Strada Poliţiei o. 11 bis".

După primele apariţii ale „Colecţiei", Fraţii Şaraga au

primit următoarea cri oare din partea preotului Ioan Moţ.a,
red a ct or ul „ 1 oii Poporu lui" .

Domnilor,

Domnia-Voastră, p1·in întreprinsa reducere a pretur i.lor elor

colosale ale cărţilor noastre, faceţi un lucru, pentru care numai
recunoscătoare au să f ie ma ele poporuJui român ărac, pentrucă
prin aceasta le daţi posibilitatea de a gusta şi ele din isvorul bogat
al culturii depusă în cărţi, isvor de care până aici erau de părţite
prin colosalul zid de cremene al preţurilor mari : recuno cători au
să fie şi autorii înşişi a cărţilor, pentrucă prin D-voa tră vor de-
eni cuno cuţi în cercuri înzec it mai largi decât ac le cercuri ti-
âmte ., în cari îi ţinea aceeaşi calamitate a preţurilor mari! Pentru aceia,
înainte de toate primiţi -vă rog şi felicitările din depărtare ale
mele, ale unui român mic din frumosul Ardea l, pentru ideia
bună ce aţi avut.

Subscrisul tocmai scriu un şir de „Dări de seamă" în Foaia

Poporului ce apare la noi în Sibiu, foaie ce e cetită în ma ele de
jos ale poporuJui în uşi, în 4000 de e. emplare. Prin dările de seamă,
nu judec scrieriJe de care vorbesc, din punct de vedere arti tic, ci
intenţionez numai să atrag luarea aminte a poporului asupra căr
ţilor bune româneşti şi pe cari el ar trebui ă le cumpere, i cred
că prin aceasta se va porni, din partea maselor însăşi a poporului,
o mişcare de prijinire a literaturei. Preţurile mari însă, ce cărţile
noastre le au (lspirescu vreo 3 fl ., C1·eangă 2 fl. 50, Slavici 3- 4!)
îmi erau tot atâtea pietre cu col1uri ascuţite, de cari părea că mă
lovesc cu capul, când le amintesc în dările de eamă, - iar între

11111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111 111111111111111 11111111111111111 1111111

91

www.dacoromanica.ro
 astfel de imprej1uări, v tea ajun ă la noi abia acum de curând,
despre reducerea preţurilor prin Onor. D-voa tră, mi-a făcut atâta
bine că şi acum mi-ar fi ră turnat cineya din cale acele pietre!
Pentru aceia încă odată felicitările mele!

egyszeben ') Cu clistin ă stimă

Fleischergasse, 24 IOAN MOŢA
(Tram;ilvania)

.UZIC ŞAR.lGA.
Aizic Şaraga. - Al treilea fiu a lui Ihil araga, legă
torul, . i cel mai tânăr dintre Fraţii araga, sa născut la Ia i,
în anul 1871; est în vieaţă.
La moartea lui IhH araga, fiul mai mic împlinise ?
ani. Ion Creanigă, marele povestitor, a îndemnat pe fratele
mai mare, Samoil să-şi trimeată fratele la „Şcoala o. 2 din
Păcurari" - actuala şcoală primară „Gheorghe Asaki" -
unde funcţiona Creangă ca institutor, şi unde director era
. Bra oveanu.
reang·ă, care se arăta foarte milos faţă de elevii or
fani - . tiindu-i fără sprijin - îşi dădea ilinţa ca aceştia
să prindă mai multă în ăţătură.
Orfanii aceştia îl vizitau pe prof sor în celeb1·a lui
„Bojdeucă" din Ţicău şi tot i rau aceia care alergau după
doctor când profesorului, din ce în ce mai bolnav, i se făc a
rău în cla ă. Cu micuţii aceştia - printre ca.re e afla şi
Aizic Şaraga - se ducea reangă la „ jocul oin i" la Copou,
şi tot lor le pun a minunatele-i poveşti.
După ce a urmat gimnaziul, tot la Iaşi, Aizic Şaraga a
colaborat, dela 18 5 până în 1 94, în librăria ,Fraţii Şaraga" .
Din ept mv:rie 1894 până în anul 1906.. a condus şucursala
din Bucureşti a librăriei din Iaşi, - librăria Şaraga din
strada Fântânei 21, alături de liceul Sft. Sava. In această
perioadă, izic Şaraga a încheiat contractele de editură cu
criitorii bucureşteni, ale căror opere au apărut în ,,Colecţia
Şaraga" . i editura Şaraga.
Dup 1906 a condu librăria ,Vieata Românească" din
V

Jaşi si ucursala librăriei şi editurii „ ocec & Co. S. A. R.",

din ace]a i ora .
1) ibiul, no tru românesc.

92

www.dacoromanica.ro
 PARTEA II-a

URMAŞII LUI IHIL LEGĂTORUL

www.dacoromanica.ro
 Samotl şi Elias Şana.ga decedaţi şi Aizic Şaraga,
care trăieşte, au numeroşi descendenţi de ramură bărbătească
şi femeiască. Tradiţia. familiei - preocuparea, cu un caracter
aproape romantic, de cele străvechi româneşti - se va re
simţi la toţi aceşti urmaşi.
Toţi fiii lui Elias Şaraga, până dincolo de pragul tine
reţii, au fost colaboratorii părintelui lor, în librărie, anticărie
şi numismatică. - uneori chiar şi fiicele ale. Şi rămân cu
aceste preocupări, chiar după ce-şi aleg alte căi în vieaţă.
Şi dacă. unii încetează. să fie librari, ei rămân în contact
cu cartea; unii, înze traţi cu darul scrisului, vor fi publicişti.

RA.MIJBA. LIJI ELIIS ŞARA.GA.

Achille (lchil) Şaraga. - S'a născut la 1 Ianuarie 1882
în Iaşi, unde şi-a făcut şi studiile. A colaborat la conducerea
librăriei ,Fraţii Şaraga".
Achilie araga a fost încetăţenit în 1916, cu un mare
număr de voturi.
Deputatul larea, intervenind, într'o şedinţă a Ca.merei,
pentru ca cererea de indigenare a lui Achilie Şaraga să fie
luată în considerare, înaintea altor cereri, a spus: ,Domniilor
deputa ţi, în ordinea de zi pentru indigenate nu este trecut
d-l Şaraga,, un librar dela Iaşi, care a adus multe foloase li
teraturii ţării româneşti, a făcut multe sacrificii, este pluto
nier, este căsătorit cu fata unui domn colonel, aşa încât v'aşi
ruga foarte mult să-l puneţi cel dintâi la ordinea zilei, cu

;,11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 95

www.dacoromanica.ro
a entimentul Băncii mini teriale". (Monitorul Oficial, 18 Fe
bruarie 1916, pp. 344,-345).

Subsemu:.1:ii cetăţenii şi l ocuit orii ln Iaşi,adsverim

prin presanta că d- 1 !chil Sara nii.scut În Iaşi În anul 1882
Ianuarie 1,:fiu librarulu1 Saraga, ss bucurii. ds bună purtare
în eoc16Cats.-
D-sa ajutând pa parintel e său În oonduoerea araoerUqr

de librărie ,dă dovadă de mult interes ce poartă unui co_

ms adevărat rCll!lânesc .-
Drept Clll'0 1-a:n d t presanta spre a-1 servi La neoe
s i ta t e. -

Personn lil!l ji ieşe ne ade ver esc preocupnre n lui Ach ilie (leh il) Şnragn penim un
corner ! a dcv ll r nt româ nesc

Dosarul împământenirii cuprinde un atestat , semnat de

fruntaşi ai laşilor - într e cari A. D. Xenopol, Ion Petrovici

96 ,11111111111111111111 111111111111111111111111 1111111111111111111111 11111111111111111111111111111111111111111111 1111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 şi alţi mulţi profesori, demnitari, militari - din care cităm:
.,Ihil Şaraga, fiul librarului Şaraga... d-sa ajutând pe părin-

Paginii din Cartea de aur a Liceului Lazăr. privitoare la inaugurarea cursurilor

„Universiti'llii Populare·•. Unul dil: initiatori este Achille Şnraga

tele său în conducerea afacerilor librăriei, dă dovadă de mult

in teres ce poartă acestui comerţ cu adevărat românesc".
Corpurile legiuitoare au votat, pentru aceste considera
ţiuni, împământenirea.

11u1111111111111111111111111111111111111111111111111111,11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 97
7209

www.dacoromanica.ro
 Când s'a mutat la Bucureşti, Achilie Şa.raga a mijlocit
legătura între librăria Şaraga din Iaşi, Academia Română ş1
Ministerul Instrucţiunii Publice.
Fiul cel mare al lui Elias Şaraga a fost fondatorul Uni
versităţii Populare din Bucureşti, prima universitate de acest
fel în Ţară.

OEHTIALA CASELOR NATIONALE

:Jectia Economld
D
-
. . . .- - ..
I! _ 1,
- E
.. --..
•
E•

.. ·-. .- ..
G A T I

D11111nlll Achllle Saraga, 1ree!orul r11.Ylstei ec0n0mtce

"lllonftorul Comwtului, Industriei sl Ftnanc&lor", pleaca in Italia
ca deleBat al Caselor Centrale liettonal.& pentru baterea medallllor
"Un1ree• si de"recunost 111ta pentT'u M, S,JtEGINA". - De asemenea _!l
pentt'tl alte lnsarclnarl ole Ceslor Cent ale Nationale cu scop cu.ltu

ln ocest scop Dumnla-sa dllce in Italia c11rertte rotogratil s1

met:1orU.

B•gam a I so da tot concUT'aul necesar.-

CENTRALA CASELOR NATIONALE
51><ţla omlcJ

soulnte

Col

lmpreună cu prietenul său, ziaristul Gabriel Dichter,

a publicat, în 1910, o notiţă în ziare, ca din partea unui Co
mitet provizoriu pentru Universitatea Populară, învitând pe
cei ce doreau să adere la această operă de culturalizare a
maselor, să se aru:eseze în Calea Victoriei 10?, unde Achille
Şaraga îşi avea locuinţa, în fundul unei curţi.

98 ' illlllllllllllllllllllllllllllllUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

www.dacoromanica.ro
 ,I

Răspunsurile n'au întârziat. Fruntaşi ai culturii româ

neşti, încredinţaţi de rostul unei Universităţi Populare, şi-au h-
imis adeziw:llile. Printrei ei: Spiru Haret, prof. Ioan Canta
cuzino, Ştefan Sihleanu, prof. C. Rădulescu, doctor Botescu,
prof. dlr. C. I. Istrati, dr. Zaplatca, dr. rechiă, prof. Gh.
Ada.mescu, Emil Gh. Frunzescu, prof. Marius Dumitrescu,
dr. Emil Grigorovitza, prof. Lebrun, Cujbă ş. a.
Achilie Şaraga a răspuns aderenţilo1·. arătându-le lo
cul unde urma să fie prima întrunire - în modesta a lo cuinlţă
din Calea Victoriei 107. După discuţii s'a constituit comitetul
de conducere al Universităţii Populare, comitet care a lansat
un apel către cărturarii Ţării.
curt timp după aceasta, Universitatea Populară şi-a
deschis porţile în amfiteatrul Liceului Lazăr. Evenimentul a.
fost consemnat în „Cartea de Aur a Liceului Lazăr din Bu
cureşti", care cuprinde, lucru firesc, şi semnătura lui Achilie
Şaraga, unul din principalii fondatori ai aşezământului de
cultură popula ră .
i ani de zile;, după cum se poate constata din arhiva
Universităţii Populare - astăzi în posesia d-nei Sabina Can
facuzino, soţia savantului prof. Dr. I. Cantacuzino, - Achille
Şaraga a muncit cu entusiasm pentru promovarea instituţiei.
Universitatea Popular ă· fiinţează şi astăzi, sub preşe
denţia. d-nei Sabina Dr. Cantacuzino, desfăşurând o rodnică
activitate 1).

) Desprindem dintr'un manifest electoral al lui Achille Şa.raga,

1

apărut cu prilejul unei candidaturi - manifest trecut prin cenzură

(Ministerul de Interne 23 Septemvrie 1919):
„Impreună cu colegul meu Gabriel Dichter, care in ultimul timp
a luptat pentru cauza românească, alăturea de f.runtaşii .români în
colonia românească din Paris, am înfiinţat în Bucureşti, în anul 1910,
„Universitatea Populară din Bucureşti". Primele şedinte de constituire
s'au ţinut în chiar modesta mea locuinţă de pe atunci (Calea Victoriei
107). La iniţiativa noastră s'au raliat imediat cei mai de seamă profesori
ai Universităţii din Bucureşti şi cei mai de seamă literaţi ai Ţării.
Universitatea Populară care a avut de preşedinte pe dipos ul.
Spiru Haret şi prof. Dr. I. Cantacuzino, a fost administrată tot timpul
de mine.
La această mare şcoală a poporului s'au adăpta:t, · a prelegerile populare,
zeci de mii de cetăteni clin toate clasele sociale.
Coroana şi Gu,_ernul Ţării au dat o vie atenţie acestei instiHtţii
care a fost creiată de doi români de religie mozaică". ·

11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111f111111111111111
99

www.dacoromanica.ro
 Timp de 25 de ani, chilie araga a redactat re ista de
specialitate „Monitorul Industriei şi Finanţelor".
,,Buletinul Oficial al Bur ei', (a. II, o. 4, April, 1941)
cuprinde o dare de seamă despre sărbătorirea lui Achilie
Şaraga, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de funcţionare ca
agent oficial pe lângă Bur a Bucureşti.
In 1926 a publicat un studiu intitulat: ,,Istoria Burselor
şi valorificarea acţiunilor româneşti" (,,Cultura aţională",
1926).
In mai multe rându ri, Achille Şaraga a fost trimis în
străinătate ca delegat oficial; cu aceste prilejuri a alcătuit
memorii amplu documentate.
Ca o recunoaştere a priceperii sale în domeniul econo
mico-financiar, a fost ales în repetate rânduri membru în
Consiliul Camerei de Comerţ şi al Uz.inelar Comunale din
Bucureşti 1) .
In 1928 Achilie Şaraga a fost numit ajutor de primar
al Municipiului Bucureşti şi al sectorului I Galben.

Avram Şaraga. - ·a născut în Iaşi. la 17 Iunie 1 84.

Până la plecarea sa la studii, în Germanria, a lucrat în li
brăria Fraţii $araga". Ca tudent la Universitatea clin Ber ii
. unde a urmat secţiile de economie politică şi ştiinţe so ciale,
a pr lucrat şi tradus opera lui Vasile M. Kogălnicea u,
,,Chestia agrară în România". pe care a publicat-o în 1911,
sub titlul „Agrarfrage in Rumănien", în publicaţia , Archiv
fiir Sozialpolitik und Sozialwis enschaft" . redactată de renu
mitul economist şi sociolog german, profesor Werner Som
bart. De asemenea a mai publicat ÎDI diferite ziare şi reviste
germane chestiuni de economie şi sociologie, în special cu
privire la România.
Fiul acestuia , Wolia, doctor inginer al Facultăţii din
Berlin şi fost asistent universitar al marelui institut -Heinrich
Hertz" din. capitala Germaniei, a publicat numeroase lucrări
în re iste germane de specialitaie.

) 1Comemorând pe Vintilă Brătian u, în şedinta din 23 Ianuarie

19;;1, Camera de Comerţ a delegat pe Achllle Şaraga, membru în Con siliu,
să ţină cuvântarea comemorativă.

100 ll lll llll llll lll llll lll lll lll ll ll ll llfl ll lll tllll lll ll ll lll lll lll llll llJIIIIIIII III IIIIIIIII IIIIIIIIII IIIIIIIIIIIIII IIII Ulll ltlll ll

www.dacoromanica.ro
 Lascar Şa1·aga. - a născut în Iaşi, la 17 Februarie
1892. Studiile şi le-a făcut la Iaşi, unde şi-a luat! şi licenţa
în drept.
Până în anul 1915, când s'a mutat la Bucureşti, a co la
bora t intens la toate iniţiativele părintelui său Elias.
Desigur pentru a răsplăti şi îmrumuseţa aceste preo
cupări, care e aflau în lin!i.a de tradiţie a familiei moldove
neşti Şaraga, fericitul Mitropolit al Moldo ei şi Suce ei, Pi
men, a făcut o intervenţie din acelea care n'au fost prea dese
în analele împământenirilor dinaintea Războiului de Intre
gire. Inaltul chiriarh, în şedinţa dela 4 Martie 1916 a Sena
tului, a luat cu ântul pentru a cere prioritatea în ceea ce
priveşte discuiia pentru încetăţenirea unui fiu şi colaborator
al lui Elias araga 1).
Lascar Şaraga, care a trăit, alături de părintele său, în
mediul scriitoricesc al librăriei Şţ1.raga, loc de întâlnire al
cărturarilor şi sc:ciitorilor moldoveni înzestrat fiind, a cul tivat
scrisul românesc pe care tatăl său îl încuraja cu atâta pasiune.

Reproducem din Monitorul Oficial No. 33 din 6 Martie 1916;

1)
„D. Vice-preşedinte C. P. Cociaşu: L P. S. S. .Mitropolitul Moldovei
şi Sucevei are cuvântul.
I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei: Domnilor senato ri, dacă
Senatul a acordat şi acordă împământenirea, apoi eu cred că favoarea
de a fi împământenit o merită cu prisosinţă d-l Lascar Şaraga, cuno cut
librar din Iaşi. un demn reprezentant al familiei cu acelaş nume din
a doua Capitală a Jării, care a adus însemnate servicii îutregii literaturi
româneşti, culegân numeroase documente, editând diferite scrieri lite
rare şi bătând medalii comemorative, privitoare la cele mai însemnate
evenimente ale ţării.
Vă rog dar să binevoiţi a acorda votul d-voastră d-lui Lascar
Şaraga.
D. vice-preşedinle C. Cociaşu: !nalt Prea Sfinte. este al optelea
pe listă, cereţi să se intervertească ordinea?
I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei: Da, aş ruga pe ono
ratul Senat să-l voteze înainte."
· Se pune la vot intervertirea cerută de I. P. S. S. Mitropolitul
Moldovei şi se admite.
După cetirea r ortului şi roiectului de lege de către senatorul
C. I'ennescu, Senatul a votat împamântenirea.
Intervenţia Mitropolitului Pimen este revelatoare pentru preţuirea
şi stima de care familia Şaraga se bucura în cercurile româneşti.

lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllHlllllllllllllllllllt 101

www.dacoromanica.ro
 Sub p eudonimul Spiru Luca, a colaborat la revista
,,Teatrul", de ub direcţia lui G. TopârceanJU, în pagina li
terară a ziarului ieşan ,Opinia" - şi a redactat revista
, Floarea Albastră", care a apărut timp de un an (1912), bu
curându-se de colaborarea scriitorilor consacraţi şi tineri,
moldoveni. Revista aceasta a fost apreciată de . Iorga în
,.Istoria Literaturii Române Contemporane" (vol. II).
Ln 1916 a publicat, sub pseudonimul Samson Lazar, o
plachetă de sonete - ,,Pe-o harpă de aramă", versuri pline
de simţire, exprimate în imagini inedite, apreciate, între alţii,
de poetul Mihail Codreanu.
In proză a -publicat o serie de e ocări ale laşilor din
vremi bătrâne, sub „Pomeniri-ro morial moldovenesc", în
care pe lângă o limbă pitorească arhaică, pulsează simţirea
caldă în care el - fiu al UD1ei populaţii atât de apropiată de
istoria ţării - învăluie această apropiere.
Lascar Şaraga a făcut campania din Bulgaria, în 1913,
ca voluntar în Regimentul 4 de Artilerie i s'a manifestat, ca
publici.st şi conferenţiar, acelaşi îndrăgostit al limbii şi culturii
româneşti. Până la moartea lui Elias Şaraga , a fost un per
manent colabo ator al ace tuia.

. Dimitrie Şaraga. - S'a născut la laşi în 1897. l:n

timpul Războiului de Intregire, fiind ·stu dent în medicină, a
fost mobilizat la spitalul Corpului 4 de Armată.
Până după războiu a fost şi el ca şi ceilalţi fraţi,. 'un
intim colaborator al părintelui său, cu deosebire ÎDI epoca în
care preocupările lui Elias Şaraga se îndrep au spre come
morarea faptelor culturale şi istorice ale Patriei prin bate
rea de medalii.
După războiu , a plecat la studii în Franţa (a fost prin tre
cei 40 de studenţi, aleşi de George Mârz cu pentru re luarea
contactului cultural cu Apusul) şi s'a înapoiat cu titlu] de
ingilller-chimist.

RlMIJRA Ltrl SA.MOIL ŞARA.GA.

lhll Şaraga. - Fiu mai mare a lui Samoil Şaraga,
s'a• nă cut la laşi în 1880 şi a încetat din vieaţă la
Bucure_şti,

102 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
www.dacoromanica.ro
în 1939. făcut practică în librăria „Fraţii Şaraga" din Iaşi,
colaborând cu părirutele său la desvoltarea ei iar după ce
a avut Librărie proprie, a condus, până în anul morţii sale,
serviciul de editură al Librăriei „Socec".
A luat parte la campania 1916-1918. fiind decorat,
prin Inaltul Decret Regal cu o. 146 din 4 Martie 1917. cu
,Bărbăţie şi Credinţă" cu spade.
Din chimbul de crisori între Ihil araga şi fostul ău
comandant de companie din Regimentul 56 Infanterie, căpi
tanul . Dandu. se ed felul cw11 a înţel să-şi îndeplinească
datoria pe front şi acest membru al familiei Şaraga.
picuim din scrisoarea trimisă în ziua de 5 Februarie
1938 de Ihil $araga:

„ ă nu te mi.re dacă vei pn.m.1. scrisoarea mea. Scopul prezentei

este următorul: aş avea nevoie de o seri oare din partea d-tale, bine
înţeles dacă mai păstrezi pentru mine buna amintite a zilelor trăite in
restrişte şi în cele nevoi....
Aş vrea dela d-ta ceva scris în legătură cu faptele săvârşite de
mine la Curmătura, în Gorj, când am ajun cel dintâi la creastă, la
ordinul de a lua poziţia şi a apăra retragerea alor noştri, unde din lipsă
de comandanţi, cari rămăseseră în urmă, pentru a face ca toată lumea
să ajungă la creastă, eu, zărind în partea opusă crestei venirea a două
trei batalioane de inamici, am luat comanda celor din jurul meu şi am
deschis focul asupra inamicului, - când maiorul Tomescu dela 55 m'a
luat şi m'a dus apoi la regretatul Zaharescu, comandantul Batalionului
nostru pentru a mă avea în vedere la o propunere.

Cred iarăşi, că-ţi vei reaminti scena dela Ciorani, unde surprinşi
in sat de patrule germane, am pornit-o şi noi în direcţia în care se ducea
acea patrulă , pe partea stângă a şoselei.... nouă ne-a murit lovit de un
glonte în frunte sublocotenentul iculescu, fiul unui învăţător din Su'r
ceava, care şi el era in ăţător în Cadrilater.
Iarăşi nu ştiu dacă'ţi mai aminteşti de Valoşcani din Viezureşti,
de Fulga., de Vidr a..... când rămă ese în dosul frontului inamic Iliescu
cu plutonul lui şi cu Varganici, şi după 12 ceasuri de muncă împreună
cu Stoica Vasile, cu Haja Eftimie şi Grigoraş Tiie, am venit şi eu in
preajma Voloşcanilor, găsind un punct de reper... şi astîel am readus
regimentului pe toţi în viaţă, numai eu şchiopătam. Ca mu lţ umire, dom•
nul colonel Necukea ne-a trimis un muşchi de vacă şi nişte creier
pentru a ne ospăta cei patru care ne-am făcut datoria... M'ai îndatora
mult cu o scrisorică...
Am mai ce:rut aşa ceva dela d-ta, sunt ani de atunci, dar n'am
primit nimic. Orice idei politice ai avea azi, eu nu ţi le cunosc, dar etiu
că Dandu a fost pentru mine un om şi vreau să cred că a fost acelaş
pentru mine, cum i-am rămas şi eu care-l pomenesc mult de câte ori
am ocazie.

111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111\ 103

www.dacoromanica.ro
 In iarna aceasta am suferit mult de picioare (reumatism); este
singura moştenire care mi-a rămas dela răsboi, dimpreună cu decoraţia
„Bărbăţie şi Credinţă", pe care o port cu mulţumire ufletească. Şi de
câte ori mă uit la insignă mă gândesc la eculai Dandu, căruia îi dato
rez şi cele două sărutări căpătate de mine pe obrajii mei, din partea
regretatului rege Ferdinand I". . . . . . . , ........ .

Ace tei seri ori, căpitanul N. Dandu din Piatra eam.ţ,

a ră puns următoa rele :

,,Dragă. Ilie,
Ori care ar fi împrejurările - itrege sau bune - drepturile
omului mai devreme sau mai târziu, tot apar.
Ai dreptate când spui că în vremurile ace tea de vălmăşag
se poate întampla, temporal, să fie nesocotite; dar este imposibil
să nu apară, tocmai cum ar apărea aurul care este aruncat în
nol'oi, la ivirea p1·imelor raze ale soarelui.
Tot ce spui în scrisoarea din 5 Februarie 1938 şi care mi-a
făcut o mare plăcere, care roi-a reamintit atâtea scene grozave
dar frumoase din război - scene petrecute împreună - este ade
vărat şi cred că nu mai ai nevoie de o scrisoare de a mea, ci numai să-
ţi certific această crisoare ca fiind î.n totul adevărată.
Deci ţi-o restitui certificată aşa cum cred şi-ţi mai spun că
nu ei avea nevoie să te foloseşti de ea, deoarece eşti în toate drep
turile ce le poate avea un cetăţean român care a făcut războiul.
In speranţa că ne vom întâlni cât de curând, primeşte îm
brăţişările mele şi ale soţiei.
N. DA DU".

Lorian Şaraga. - Al doilea fiu a lui Samoil. S'a născut

la Iaş.i în 1 96 şi a decedat în 1936.
A colaborat la librăria „Fraţii Şaraga" din Iaşi, a or
ganizat şi condus sucmsala „Socec" din Oradea Mare.
Inzestrat cu talent dramatic, a jucat diferite roluri, cu
deosebire în piese româneşti, evideD1ţiând reale calităţi scenice.

R&M. URA. L1JI A.IZIC ŞAR!Gl

Ahil (lhil) Şaraga. - Fiul lui Aizic, fratele mai mic al
lui Samoil şi Elias. 'a născut la Ia i la 11 August 1895,
unde şi-a terminat studiile. 1 te în ieaţă şi colaborează din
1921 la librăria şi editura ,,Socec" & Co. S. A. R.".
După ce a absolvii Şcoala pregătitoare de ofiţeri de
rezervă a făcut întreaga campanie 1916--1918, pe front,

104 1111111111111111111111111111111111111111111111 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 mai întâi ca elev plutonier T. R., în regimentul 13 Infan terie
Iaşi. Fiind apoi încetăţenit pe front, prin Inalt Decret Regal, a
fost avansat sublocotenent în rezervă şi citat prin ordin de zi.
Ulterior a fost propus şi a ansat locotenent de l'ezervă.

u111111111111111111111111111111u1111111111111111111111111111111111111111111111u1111111111111111111111111u11111111111111111111111, 105

www.dacoromanica.ro
 PARTEA 1Il-a

IJRM.lŞII LUI D.l VID-LEGlTORIJL

www.dacoromanica.ro
 Arborele familiei, - a cărui tulpină s'a dovedit atât de
puternică (însemnăm pe Elcunea, mort la 1812 şi pe Aizic,
născut în anul 1770 şi mort la 1845, cel pomenit de Teodor
Codrescu în ,.,Urica rul" 1) , volumul VI, şi-a desvoltat ramu
rile şi în altă direcţie.
David Şaraga, tovarăşul fratelui său Ihil, legător şi
potcapier, a avut un fiu, pe a.fan. Acesta a colaborat cu
verii săi, Samoil şi Elias la afacerile librăriei din Iaşi,
ocupându-se în deosebi de bunul mers al tipografiei „Miron
Costin", fruntaşă în vremea ei, şi îngrijindu-se de chestiunile
de filatelie, pentru care dovedea deosebită chemare.
A şi călătorit, în special în Transilvania,, şi a răspândit
până în cele mai neînsemnate cenitre, mulţime din cărţile edi
tate de ,.F ra ţii Şaragat., într'o vreme când stăpânirea
străină nu privea de fel cu ochi buni asemenea lucruri.
Tot el a organizat primele chioşcu:r;i din Iaşi, pentru
vânzarea cărţilor, ziarelor şi revistelor, române şi străine.
Călătorind, atan Şaraga urmărit de aceeaşi pasiune a
familiei. a avut pr,ilejul să găsească documente pentru Isto
ria Ţării.
Născut în 184'.;, el a murit în anul 1923.

HA.MUR.I. LUI N.I.TlN Ş.l.ll1'G1

Berman Şaraga. - Născut în 1860 la Iaşi şi decedat

în 1931. A activat' în administraţia librăriei „Socec".
') au „Colecţiune de diferite acte care pot servi la Istoria Ro
mânilor".

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIINIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllWIIIIIII 109

www.dacoromanica.ro
 Iancu Şaraga (v. pp. 110-124).
Marcu Şaraga. - S'a născut la Iaşi în 1889. După ce a
a ut librărie proprie, a condu librăria ,Universala" Alcalay.
Acum lucrează în în treprin derea „ ocec & Co. S. A. R.".

RUIURl LIJI l!NCIJ ŞAR!Gl

Ella Nedelea (născută araga ), născută la 1904, dece dată
la 1933, a fost soţia lui I. I edelea avocat, ziarist, fost director al
atelierelor şi colaborator pr ţios în întreprinderile
,.Socec & Co. S. A. R.".
Belina Popper (nă cută Şaraga), născută în 1907.
Diana Goldstein (născută Şara ga), născută în 1911.
Renee George Silviu (născută Şaraga), născută în 1914,
a activat cu un deosebit succes într'un domeniu foarte
puţin cultivat la noi - spectacole pentru copii - organizând,
în cuprinsul întreprinderii „Galeries Lafayette", teatrul de
păpuşi (marionete) deo ebit de frecventat şi ale cămi rea lizări
au fost elogiate de specialişti.
Renee George Silviu n'a fost numai iniţiatoarea acestor
spectacole, ci şi interpretă şi autoare, scriind textele pieselor
jucate şi construindu-şi singură păpuşile.
Ştefania Şaraga, născută în 191 .

I.INCU ŞlRAGl
In această familie adevărată d.mastie de librari, fiul lui
Natan, Iancu araga, născut la laşi în 1876, a urmat calea
înaintaşilor, intrând de foarte tânăr să înveţe profesiunea în
librăria „Fraţii Şaraga" din Ia şi, minunată şcoală pentru
atâţia cari s'au distins în această frumoasiî. profesiune.
Iancu Şaraga a trăit în atmosfera celebrei Librării, toc
mai în perioada când ea trecea prin epoca-i d.e strălucire -
când intelectuali săraci dar dornici de învăţătură, stăteau
cocoţaţi, nesupăraţi de nimeni, şi răsfoiau în vârful scărilor
cădi pe cari nu le puteau cumpăra.
Format în această specialitate care nu cere numai spirit
negustoresc, Iancu Şaraga a plecat în 1894 la Bucureşti, pentru

11Q llll ll ll lll ll lll ll ll lll llll llll lfl ll ll ll llllll lllllllll ll ll ll lllllllll ll lllll ll ll llll lll ll lllll ll lll ll ll ll lfl ll ll ll lll ll lfl ll ll lll !J.

www.dacoromanica.ro
a conduce alături de Aizic, cel mai tânăr dintre „Fraţii Şa
raga", sucursala din Bucureşti, librăria Şaraga - pe strada
Fântânei, alături de Liceul Sft. Sava.
Tinerii librari, cari au trăit în . atmosf era caracteristică
a întreprinderii din Iaşi, au pornit la muncă pentru răspân
direa cât mai largă a lucrărilor editate de „Fraţii Şaraga" -
cărţi literare şi didactice. Au isbutit, mulţumită priceperii
lor, să facă din librăria situată într'un cartier şcolăresc, un
mic centru intelectual, de care _ trebue să-şi aminteascEt cu
drag mulţime din şcolarii de acum patruzeci-patruzeci şi
cinci de ani, cari frecventau, în mare număr librăria vecină
Colegiului Sf. Sava, creind şi legături trai.n.ii.ce cu aşezămin
tele şcolare nu numai din Capitală, ci şi din provincie şi
Ardeal.
A a ut această librărie, cu o vieaţă nu tocmai lungă,
trecutul ei. de sigur încă viu în mintea atâtor elevi ai ilustru
lui Liceu, mulţi dintre ei ajunşi în situaţii dintre cele mai
înalte. umedenie de elevi din clasele superioare - dintre care
unii au de enit mai târziu prim-miniştri , diplomaţi, înalţi ma
gistraţi, artişti - intrau în librărie, îşi lăsau· pălăriile
civile, scofând din buzunar şapca uniformei ce nu convenea
unora dintre ei, care se socotea u bărbati în puterea
cuvântului.
Era librăria din strada Fântânei vizitată în special de
profesori şi elevi. cari roiau în cartierul acesta şcolăresc, şi
-cari aflau aci buaăvoinţă şi politeţă, învăţate dela înaintaşi.
Nu numai cei „dela Sa a", al cărei director era în vremea
aceea profesorul Sabba Ştefănescu, dar şi cei dela institutele
,,Lolliot'' şi „Chr. egoescu" erau obişnuiţi ai librăriei.
In anul 1900 Iancu Şaraga stăpân pe o experienţă, care
deseori face mai mult decât un capital, oţelit la şcoala aspră
a vieţii. a în jgheba t în Bucureşti o editură proprie tipa,
rind hătji, reuşite tablouri cu subiecte istorice, albume naţio nale,
fotografii prile juite de felurite comemo:i;ări, material didactic
după cum p ntru întâia oară la noi a dat la iveală numeroase serii
de cărţi po. tal ilustrate cu chipurile mem: bxilor Fam liei
Regale, ale scriitorilor , artiştilor locuitorilo

01111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111,111111111111111 l11 ·

www.dacoromanica.ro
din diferite părţi ale Ţării, în pitoreşti co tume naţ ional e,
ca şi . ederi" ale frumuseţilor României, care fiind mult
ră pândite, chiar peste hotare, au înfăptuit nu numai operă
de popularizare, dar şi o reală propagandă naţională, având
ca colaborator pe S. Schwartz.
In an ul 1914 începe asociaţia ,.,Şa ra ga şi Schwartz",
asociaţie atât de rodnică, în toate privinţele. Două caractere
opuse, călite în ani de trudă, se completau de minune, în fo
losul unei desvoltări din ce în ce mai mari a într eprinderi lor.
. In acel an de criză - căci a marcat începutul războiului
mondial - cei doi asociaţi puru bazele uneia dintre cele mai
însemnate întreprinderi de en gros de papetărie, librărie şi
editură de tablouri} calendare, cărţi poştale ilustrate, cu
di ferite subiecte naţionale şi cu ederi din toată ţara.
Din acel moment începe pentru ei o muncă neobo ită pen
tru desvoliarea întreprinderii şi pentru stabilirea de legături
comerciale cu marile indu trii din străinătate şi în special
din Germania. Până la intrarea României în războiu, în 1916,
noua întreprindere isbuteşte, mulţumită stăruinţei, probităţii
şi priceperii proprietarilor, să se ridice pe primul plan, prin•
tre afacerile comerciale şi industriale de acest gen, din ţa ră .
Inc pută sub aceste au picii, ea îşi creează aci şi în trăină
tate o reputaţie strălucită, care avea să lujească mai târziu
noilor şi mai vastelor înfăptuiri ale celor doi asociaţi.
urnele lui I. araga & . Schwartz adaogă vechii faime
a familiei Şaraga un nou renume printre negustorimea româ
nească. Intreprinderea intră ÎDJ legături comerciale cu toţi li
brarii din ţară, pe care-i susţine prin creditele acordate, con
tribuind a tf el la des oltarea comerţului băştinaş de librărie.
u puţini sunt astăzi librarii români cari şi-au făcut uceni
nicia ÎDJ faţa 1·afturilor întreprinderii de en gros I. Şaraga & S.
chwartz.
In 1919, magazinul în plină înflorire este predat unui alt
librar engrosist din ţară, iar cei doi to ară.şi achiziţionează
cu corucursul unei mari bănci, o altă instituţie care-şi are în
emnat locul Înl istoria culturală a ţă rii: Socec & C o. . A.
Intreprinder,ea, a cărei firmă constituia un adevărat
blazon al comerţ ului românesc, a cunoscut după 1918, de
altf el ca atâtea alte mari instituţii, momente de serioasă
112 Ulll lll lll llll lll llll lll ll lll lll llll lll ll lll lll ll ll lll ll lll llll llll ll lll lll lll ll ll ll lll llll lll ll llll lll ll lll llll lll llll ll ll lll lll lll

www.dacoromanica.ro
 criză, cal'e, dacă nu-i ameninţa chiare· stenţa în orice cazu
împiedeca activitatea ce e dovedis atât de rodnică pentru
răspândirea culturii româneşti.
In 1919 moştenitorii lui ocec renunţând să conducă mai
departe întreprinderea, Iancu Şaraga şi S. Schwartz au luat
conducerea „Societăţii Anonime Socec & Co.", în calitate de
administratori delegap., cu gândul şi ambiţia să ducă mai
departe gloria instituţiei, cunoscută în toată Ţara.
ra aceasta o faptă de curaj din partea noilor conducă
tori, căci preluarea se făcea într'un moment când agoniseala
lor de o vieaţă era în joc.
Prin investiţii însemnate au isbutit, fără să părăsească
drumul bătătorit de fondator fără să se lipsea că de colaber
ratorii încercaţi cari ajun e eră să se confunde cu instituţia,
să infuzeze un val de energie proaspăt „Socec"-ului, cuvânt
care în conştiinţa publică ajunsese sinonim cu librărie .
In anul 1927, organiz ându -se Expoziţia Târg olantă de
către Uniun a Camerelor de Come1i din România, firma
ocec ia parte la această manifestare economică şi, graţie lu
crărilor e)l.l) USe, oh1in diploma de onoare şi medalia come mora
.ivă .
In anul 1935, în cuprinsul Expoziţiei Indu triale din
Parcul Carol I ateliere! şi editura Socec au e pus, într'unul
din pa ilioane. feluri te lucrări de artă, produse ale ateliere
lor, precum şi numeroase cărţi literare şi ştiinţifice editate
până la acea epocă pentru care li 'a acordat distincţii.
Editura Socec a fost de asemenea prezen ă la toate „Ex
poziţiile Cărţii" din cadrul Lunii Bucureştilor, unde a expus
o part din numeroasele lucrări literare şi ştiin ţifice, editate
în cuprinsul anilor resp ctivi.
Intreprinderea Socec, care, la preluarea ei în anul 1919
.de către uoii conducători Iancu Şaraga şi S. Schwartz nu
avea decât tr i sucur ale, la la şi, Ploeşti şi Craiova, s'a de -
oltat şi mărit în fi care an îrumulţindu-şi şi sucursalele în
toate colţurile Ţării. Astfel dela 3 s'a ajuns la 11 sucur
. ale, în oraşele: Iaşi-. Ploeşti Galai i, Craio a,
Constanta, Călă raşi, Slobo zia, Târgovişte . Or ad ea, R.-Sărat
şi T.-Severin.

llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllHllllllllllll111111111111111111111111111111111111111111llllllllllllllllllllll11 113
7209
www.dacoromanica.ro
 ucur alele acestea, printr'o activitate din cele mai rodnice,
au contribuit la înfiinţarea d centre de desfacere pentru tot
ce atelierele, librăria şi ditura Socec produceau şi creau în
toat ramurile lor de acti itate.
Intemeind o sucursală la Oradea, s'au făcut deosebite
jertf pentru ca librăria si uată la graniţa de Vest, să-şi poată
atinge scopul pentru care fusese creată.
Librăria aceasta dev ni în scurt timp centrul de răs
pândire a scrisului şi cărţii româneşti, iar prin propaganda

I ll BRAP. .
SGttcu,t
I "° •·I .. ; •
.. ..Y" ·
-- , ·,

UtE/

Librîiria „Socec" in 1856

pe care „Socec" a făcut-o în acel colţ de Ţară, a găsit spriji

nul Românilor din Vestul şi ordul Ardealului. Ea a ali mentat
şcolile şi populaţia cu cărţi şcolare şi cu tot ce lite ratura
român a că avea mai bun.
,,Biblioteca pentru Toţi" a avut de asemenea, prin îm
prăştierea ei de către librăria Socec în toate colţurile Ardea
lului, un covârşitor rol educativ românesc.
Cu concursul şi sprijinul sucursalei Socec din Oradea
şi a celorlalte sucursale s'au creat biblioteci la sate şi oraşe,
în diferite şcoli, biblioteci care stimulau cetitul istoriei şi lite
raturi,i româneşti.

114 IIIIIIIIIIUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHl11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
 Sucursalele Socec au contribuit într'o largă măsură la
uşurarea aprovizionării şcolilor şi autorită1ilor din regiunile
unde ele erau aşezate.
In decursul ultimilor ani, sucursalele acestea au fost
predate librarilor cu care întreprinderea era în relaţii comer
ciale, pentru continuarea comerţului în acele vaduri comer
ciale create de „ ocec".
Continuând să cultive ramurile de activitate ale între
prinderii, însă pe un plan mult mai întins, noii conducători au

,.Socec" în 1919.

<lat o mare însemnătate editurii şi lucrărilor tipografice de

toate ca tegori ile. Mulţumită experienţei şi spiritului de între
prindere ale lui Iancu Şaraga şi S. Schwartz, atelierele au fost
înzestrate cu maşini care multă vreme au rămas unice în Ro
mânia. Dacă răposatul Socec a adus din Anglia prima maşină
litografică Offset, noua conducere a adus prima maşină
Offset în două colori. De asemenea, atelierele au fost utilate
cu diverse maşini tipografice cu automate de pus coale, ma
şini Linotyp şi Intertyp cu care se pot culege 4 caractere de
litere deodată, maşini automate pentru tipărituri mercan4:ile,
maşini pentru confec1iuni de hârtie, etc. Zincografia execută

111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111m
115

www.dacoromanica.ro
clişee pentru ilustraţii în 3-4 colori. Produsele foto-litogra fice
sunt în stare să rivalizeze cu cele din străinătate; atelie rele de
legătorie sunt la înălţimea celor mai de seamă indu strii de
acest fel de peste hotare.
In sânul instituţiei, preluate: şi reorganizate după
ce rinţele cele mai moderne, Iancu araga şi S. Schwartz au con
tinuat şi desvoltat activitatea din trecut, în materie de editură

Socec - Gnlerie s Lafayetle - astll.zi

şcolară, ştiinţifică, literară şi juridică. Cu prilejul împlinirii a

opt decenii de străduinţe în folosul culturii, au pus bazele
unei noi colecţii de literatură pentru tineret, ,,Biblioteca Noa
stră", a cărei lipsă se simţea: de mult.
O deosebită atenţie a fost dată de Iancu Şaraga cărţilor
de şcoală. 'finându-se la pas cu progresele pedagogice, edi
tura Socec, sub imboldul acestui neobosit muncitor, răspân
deşte pe tot întinsul ţării manuale şcolar din ce în ce mai
desăvârşite , atâ din punctul de vedere pedagogic cât şi teh nic.
Este cu ueputiniă de amintit aci toate lucrările didactice,

116 llllllllllllllllllltlllllllllllllllHlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllnlllllllllllllllllllllllllllllllllU

www.dacoromanica.ro
ştiinţifice, juridice şi literare apărute în această editură de
sub conducerea lui Iancu Şaraga şi S. Schwartz. umai cer cetarea
cataloagelor ne poate edifica pe deplin Î'IJJ această privinţă.
Menţionăm, fără a stărui, şi hărţile continentale pentru
şcoală, care sunt de· asemenea o specialitate a casei Socec.
Pentru a încuraja pe scriitorii tineri, ooua conducere a
firmei s'a înscris la Societatea Scriitorilor Români, cu o con
tribuţie anuală pentru premiul de poezie.
Astăzi, pe lângă tipografie, atelierele grafice Socec &
Co. cuprind seeţiuni d'e litografie, legătorie, pielărie, vaste
ate liere de cartonaje, de registre, plicuri, zincografie,
fotografie, stereotipie, turnătorie de litere, ateliere de
stampile, de re parat maşini de scris şi tocuri rezervoare.

,,&UX GAtEWES LAFAYETTE"

Iniţiativa moştenitorilor lui Ioan V. Socec de a adăoga

comerţului iniţial al fondatorului noi ramuri de activitate -
desigur socotite şi ca uru sprijin pentru munca legată de mari
riscuri a editurii şi librăriei - a fost reluată de Iancu Şaraga
şi S. Schwartz, noii conducători ai societăţii. Magazinul ge
neral, în care cumpărătorul găseşte la îndemână, întrunite în
tr' o simigură întreprindere, mai toate articolele de care are
nevoie, este o îDJjghebare foarte populară în străinătate. La
noi, acest fel de întreprinderi nu era cunoscut până m 1929.
In anul acela,, Iancu Şaraga şi S. Schwartz intră ÎiDl legături cu
marile magazine „Aux Galeries Lafayette" din Paris. Mul
ţumită reputaţiei lor comerciale, ce trecuse de mult graniţele
ţării, isbutesc să realizeze o strânsă colaborare cu marea în
treprimldere franceză, pe tărâm comercial, tehnic şi financiar.
Obţinând credite importante dela această casă, ridică în
centrul Bucureştilor acel magazin universal de vaste proporţii
şi de structură atât de modernă, cunoscut azi ÎlDl toată ţara:
,,Galeriile Lafayette".

1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 117

www.dacoromanica.ro
 O astfel de înjghebare avea nevoie de un alt local d cât
acela al librăriei, de proporţii reduse, în care se concentrase
activitatea lui Ioan V. Socec. oua ccxnducere a purces deci la
o reconsfruire completă a clădirii. S'a lucrat repede şi te
me.inic, fără a se stânjeni activitatea curentă a întreprinderii. ·
Vechiul local a fost dărâmat şi, printr'o mUJD.ică metodică, de
zi şi de noapte, librăria care în 1919 avea numai două etaje,
capătă înfăţi area unui splendid palat cu şase etaje şi trei
subsoluri, durat pe o suprafaţă de 1800 metri pătraţi.
A tăzi, Galeriile Lafayette se înfăţişează ca o va tă ÎllJ
treprindere occidentală, cu 80 de raioane, cu imense vitrine
ce-şi chimbă ispitele în fiecare săptămână, cu mii de cum
părători ce se perirudă zilnic ca un neîncetat şuvoiu prin lar
gile galerii, pe scările monumentale ce duc dela un etaj la
altul şi în cele patru ascensoare în continuă mişcare.
Ce au adu nou Iancu Şaraga şi S. Schwartz prin orga
nizarea acestui magazin general şi la ce nevoi ale publicului
românesc a răspuns acea-stă iniţiativă? Noua alcătuire co
mercială, organizată după pilda occidentală. reprezintă pen
tru cumpărătorul băştinaş în primul rând putinţa de a
găi în cuprin ul unui singur magazin mai tot ce-i face tre
buinţă: deci economie de timp. Apoi, siguranţa de a-şi procura
mărfuri trainice, moderne şi de gust, la preţuri fixe, deci
mode te. I.rntroducerea preţurilor cu adevărat fixe era de
mult un deziderat atât al comerţului românesc cât şi al clien
telei. estigiul d orientalism pe care-l con.stitue nesfârşitele
tocmeli - acest război de uzură dintre negustor şi client
şi din care învins iese fără doar şi poate clientul - Galeriile
Lafayette l-au desfiinţat în cuprinsul activităţii lor.
u este ramură comercială de generală necesitate care
să nu fie reprezentată în întreprindere. Vom cita numai câ
teva în afară de secţiile de librărie, papetărie şi rechizite,
care . i ele au căpătat o extindere mai mare în cadrul noii
alcătuiri. Pânlzăria, lenjeria, galanteria bărbătească şi de
<lamă mătăsăria, raioanele de stofe, blănuri, confecţiuni. tri
cotaje, încălţăminte, articole de sport, covoare şi perdelă rie,
articole d voiaj, de menaj, porcelanuri, articole de toaletă
. i parfumerie mercerie flori lămpi şi lustre, sunt numai o

118 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111m

www.dacoromanica.ro
mică parte din produsele. aduse atât din ţară cât şi din trăi
nătate, pe care Galeriile Lafayette le pun la dispoziţ.ia clien
telei lor.
E dela sine înţeles că o întreprindere în genul acesta cere
o organizaţie freproşabilă. i în acest domeniu, spiritul în-t-re
prinzător al lui I. araga şi . Schwartz a dat suflet noii
îu jghebări . lntemeiaţ.i pe bogata lor experienţă, cei doi condu
cători au ştiut să se înconjoare de oamenii de care aveau ne
voie. Totul e pus la punct cu minuţiozitate. Un personal de
peste 750 de vânzători şi ânzătoare şefi de raioane ş" inspec
tori de ta.re. asig11ră funcţionarea fără greş a imen ului an
grenaj, sub directa supravegher a d-lor Şaraga şi Schwartz,
conducătorii şi organizatorii întreprinderii.
P rsonalul necesar acestei imense organiza1,iuni trebuia
găsit şi educat. A fo t şi aceasta opera, nu mai puţin meri
toasă, a conducătorilor întreprinderii. In cursul primului an
de funcţionare, şi de atunci în mod permanent, Galeriile
Lafayette, graţie stră duinţelor atente şi neîntre ru pte ale
lui
I. araga şi S. Schwartz, au devenit o ade ărată şcoală, care
pregăte. te, cultivă şi ridică vânzători şi vânzătoare, lucrători
calificaţi, formând cadre de tineri negustori români.
Vrednică de amintit aci e te şi 1atura ocială pe care
o în fă ţiş ează această mare instituţie industrială şi comercială.
In înireprinderea .,Socec & Co. S. A. R. Aux Galeries
Lafayette" îşi agonisesc mijloacele de existenţă peste '?50 de
funcţionari şi 500 de lucrători, adică mai bine de 1200 de ta
milii româneşti, faţă de numai 305 în alllll.l 1923. Marea ma
joritate a acestui personal este de origină tnică românească,
repartizat în toal secţiile atât administrative cât şi indu
striale şi comerciale.
Pentru a en-i în_ a jutorul acestui personal conducătorii
au luat iniţiativa creării unei bănci afiliate Centralei Coope
rativelor, care acordă împrumuturi în bani şi An marfă, cu
dobândă mică ocupându-se şi de aprovizionarea personalu
lui cu mărfuri de primă necesitate.
De asemenea, există un serviciu medical propriu al în
treprin derii, condus de trei medici şi care dă consultaţii zil
nice gratuite funcţia arilor şi familiilor lor.

llllllllllll llllllllll llllllll llllllllll lllllll lll llllll lll lll ll llll ltl lllllll llll lll llll ll lllll ll U IIIIII IIIIJI IIHUIIUlllll llll n 119

www.dacoromanica.ro
 Un alt aspect al instituţiei trebue relevat cel puţin în
trecere: e vorba de preţiosul timulent pe care-l găseşte
industria indigenă într'o întreprinldere cu ramuri atât de di ver
e cum este firma ocec & Co. S. A. R. Aux Galeries La fayette.
A ât fabricile mari cât şi micile ateliere îşi reali zează prin
Galeries Lafa ette o bună parte din cifra lor de afaceri.
Io. afară de mişcarea de producţie p care o determină
prin însăşi existenţa ei această întreprindere, ea aduce Sta
tului şi Comunei o însemnată contribuţie materială, directă
şi indirectă, care se cifrează la circa 100 de milioane lei pe an şi
repr zintă taxele de vamă, impozitele către Stat şi Comună,
precum .,i impozitele funcţionarilor şi lucTătorilor, care tot
prin mijlocirea firmei se scurg spre vistieriile publice.
Dar vechea instituţie românească înfiinţată de Ioan V.
Socec şi care sub conducerea lui Iancu Şaraga şi S. Schwartz
a cunoscut o desvoltar incomparabilă, nu a rămas nepă
sătoare nici fată de celelalte realităţi ale vieţii social româ
neşti. Traditia lui Ioan V. Socec s'a împletit cu aceea iniţiată
de familia Şaraga initr'o armonioasă realizare. Mai toate insti
tuţiile cu caracter ocial şi filantropic din ţară au găsit spri
jinul lui I. Şaraga şi S. Schwartz. Fie prin oboluri dire.cte , fie
prin organizarea de vânzări în beneficiul multor societăţi
filaniropice şi cu scopuri sociale, ei au dat întregul lor p-ri
;rin tuturor iniţi tivelor româneşti de acest fel.
Io. ultimii ani când împrejurările din ţa1·ă şi din afară
au impus Statului nevoi noi ce se cereau larg satisfăcute,
conducerea întreprinderii n'a pregetat să-şi aducă contribu
ţia, subscriind într'o largă măsură la împn1muturile lansate
de guv rn, fie pentru înze trarea o tirii, fie pentru reface
rea teritoriului.

LffllU.RU „UNIVERSA.LA." .ILC&LA.Y

După retrager a lui Leon Alcalay - în urma unei munci
despre car nu s'ar putea spune că a fost uşoară, - Librăria
a cuno cut momente foarte grele, nu din pricina nepriceperii
conducătorilor, ci mai mult clin a împre jură rilor, între altele

120 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
a războiului, activitatea fiind chiar întreruptă în acel
timp.
In 1923 - după ce „Universala" Alcalay a fost câtva
timp proprietatea editurii ieşene „Viaţa Românească", - ea
a fost preluată de Iancu Şaraga şi S. Schwartz, care au îm
piedecat dispariţia vechii întreprinderi cu un trecut atât de
frumos.
In momentul acela, localul librăriei avea o înfăţişare mai
mult decât modestă: o pră ălie de stil vechiu cu o singură
uşă de intrare şi cu două galantare.

Lihrilria „Universal11-Alc11l11y„

A fost nevoie de toată râvna comercială a noilor pro

prietari şi de toată priceperea lor pentru a transforma această
veche clădire într'un local care să facă cinste Capitalei, în
plin centrul oraşului. eprecupeţind nici banii, nici muncă, I.
Şaraga şi S. Schwartz au achiziţionat tot colţul Căii Vict<r
riei cu Bulevardul Elisabeta, unde se aflau câteva prăvălii
dărăpănate „i un atelier de croitorie şi de haine gata.
Au dă1·âmat aceste prăvălii vechi, mărind localul libră
riei, au desfiinţat bolţile interioare şi numeroasele despărţi
turi care făceau clădirea incomodă· au reclădit întreaga fa
ţadă şi au tran format astfel vechea prăvălioară într'un ma
gazin modern, alubru şi atrăgă tor, creând a tfel a doua mare

llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllUIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIII 121

www.dacoromanica.ro
librărie din Bucur eşti. Localul are a tăzi o faţadă de mar
moră, mai multe intrări şi 14 vitrine şi constitue una din
podoabele Bucure tilor. Graţie ace tor înfăptuiri, Librăria Al
calay a de enit sub noua conducere locul de întâlnire al
scriitorilor şi cărturarilor.
Glorfo. editurii Alcalay o consti
tuia „Biblioteca pentru Toţi" care în
1923 era complet epuiz:ită. Noii pro
prietari au retipă rit cele 1104 numere 1
(pe care Je număra „B ibliot eca" la
moartea lui Alcalay), bine înţeles în e
diţii revizuite. Lucrul ac sta iese cu
adevărat din coarno, nu numai prin
capitalul imens învestit dar şi prin
· munca pe care o cerea; în scurt timp
„ Biblioteca pentru Tuţi ", - despre
ca,r e s'a spus,
pe drept cu : ;:;'E• '
vânt, că cine ff:t';fiviî/ REă°k i;,;
o ceteşte în
îo tregime se poate socoti om cult - a
fost astfel reînfiinţată.
„Biblioteca pentru Toti" a ajun
astăzi la l 536 de numere şi poartă
eşmânt nou, fără să fie desconside rată
înfăţişarea ei ajunsă tradiţi ona lă.
Dacă ţinem seama că îo ultimii
zece ani au fost răspândite peste 50
de milioane de numere din această
enciclopedie populară, ne putem da
seama de reala operă culturală să

www.dacoromanica.ro
vârşită de către acei cari veghează la buna ei apariţie.
unt lucruri care nu e înfăptuesc numai cu bani, ci
şi cu priceper şi entuziasm.
Dar înfăptuirile editoriale ale întreprinderilor ,.Socec" şi
„Univer ala Alcala " sunt foarte întinse şi ele îmbrăţişează
toate domeniile artei şi ştiinţei.

1 2 2 1 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111.lllll llll llllllllll lllll llllll lltn

www.dacoromanica.ro
 e mulţumim sa msemnăm că au. fost editate operele
Reginei aria cele ale lui Liviu Rebreanu . Mehedinţi,
Barbu Delavrancea, Tudor rghezi, Titu Maiorescu, Emil
Gârleanu, I . Iorga, St. O Io if, I Agârbiceanu arta Bibe cu,
ictor ftimiu, Damian Stănoiu Mircea Eliade, Cezar Pe
trescu E. Lo ia.eseu, . Petrovici, I. Minulescu, G. Adamescu,
M. Dragomirescu precum şi o seric
îatreagă de traduceri din operele
de seamă ale scriitorilor str ăi ni.
ln domeniul literaturii pentru
copii şi tineret a creat Biblioteci
care au pus la îndemâna tinerelor
vlăstare lucrărj instructive şi de · c ;,rl; ;- ·;
cultură generală. te.. C-.11!-,.. • • •

c--. c-.,,..
.._...,t ••. ., Cd '-' ti P..............C
c;.,r.,d
, . ,t

De asemeni a adu o con

11 ,

•
c... C...u-ti.. -"", ..i
w,.. llQ,J-! _...'·

tribuţie însemoată Justiţiei şi Ma

, Ltpa a, l • l • O, ....-
.ho.0<.U..•u1.l1• •, ,
L.tfllo,,_,.,1-u..... ,. .

gi·traturii româneşti prin editarea

i răspândirea
l..ucrăr celor
i juridice: mai însemnate
,,Colectia Haman -
,--i -:- - - --- - - - giu", în paginile căreia e te cuprin ă
•
3

M
5 .......,..."" ...._ ,_•. ,.....w,.
C01.l:CŢ1A LEGILOR întraga Je gislaţie românească. !ii
editează: Colecţia Legilor României,
LEG f.:
sub îngrijirea d-lui Prof. Univ. G.
CURTEA DE CA.SAT!E Alexianu, în care apar cu regulari
ŞI JUSTIŢIE tate toate legile ţării, - biblioteci
,,ruuc.,r ono.u
univer itare, lucrări de doctrină şi
A , \IO:"ilTOIIUL

jurisprudenţă românea că şi străină,

Iodu •ll•bdlr pr 111alcrh
etc. etc.
Bio-bibliografia românească,
mlădiţă a Istoriei literare româneşti,
înregistrează nu numai opere ale
autorilor consacraţi, dar şi lucrări
"'"••llOaC•CLu. • ale începătorilor, tipărite de aceste
Din .Colec:ie" ou op0Crut20) numere. edituri. care au înbogăţit patrimoniul
culturii româneşti cu lucrări de valoa re.
Ră punzând unei ne oi ades simţite a publicului ceti
tor românesc, noua conducere a ţinut să imhogăţea că ze trea
culturală a ţării cu tâlmăciri din operele scriitorilor străini

rtlllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll l 1 23

www.dacoromanica.ro
 clasici şi moderni, care s'au adăogat astfel realizărilor pe un
plan mai modest înfăptuite în colecţia „Bibliotecii pentru
Toţi".
Istoria „Librăriei Alcalay" nu este sfârşită. Acum, de
curând, fosta librărie, fondată de Leon Alcalay şi transfor
mată într'11lllli din cele mai arătoase magazine bucureştene
de către I. Şaraga şi S. Schwartz. a fost predată librarului
Remus Cioflec refugiat din Cluj, cu credinţa că vechiul
, ad" nu-şi va pierde prestigiul.

Şi timpul, supremul judecător care prin perspectiva lui"

aşează oameni şi lucruri la locul cuvenit, - şi prin aceasta
face dreptate, - îşi deapănă caierul..
Ramurile arborelui, la rădăcina căruia străjueşte Elcu
nea, cel înmormântat în 1812 în vechiul cimitir dela Ciurchi.
din Iaşi, continuă să crească.

124 111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111

www.dacoromanica.ro
CÂTEVA DIN MEDALIILE BĂTUTE DE
,,FRAŢil ŞARAGA"

Icdalia des,·clirii mon·umenh ol ui , h i Cuza Vodu şi M. Kogul _n icen nn (1911).

fe dnl ia .,Dreptul Nostru" (J9 n }.

www.dacoromanica.
 Mcdnlin lu ă ri i Gr i vij c i (1907).

Mcdulia Expozilici Ccnc rn lc 11906\.

Mcduliu biilutu cu prilejul î rn/ i lin i rii o 75 a n i dcln înfiintnreo

• Acndcmiei i l hiiilc lle (1911 ). ·

www.dacoromanica.
 Mc clnl i n „A,-îtnlul Ţă rii" (1913).

lcdalio comemorării n 400 de a,u delo moartea lui Ştefan cel Mare (1904).

Mcdnlin comcmorur i i n 20 de nni dela 111oa r lc11 lu i Eminescu (1909!.

www.dacoromanica.
Medalia anivcrs ll rii a 50 de ani delo Unircn Priocipntelor (19091.

40 de ani de domnie ai Regelui orol I

M e da l ia în cinstea lui Theodor Codrescu

www.dacoromanica.
ARBORELE GENEALOGIC AL FAMILIEI LIBRARILOR, ANTICARILOR ŞI EDITO ILOR ŞARAGA .

ELIAS
n.1 9 m. 1939

AIZIC
n.1n o-m.18 4 5

ELCUNEA SARAGA
www.dmacoorrtomlaanlaicşai.rola 1812