www.cimec.

ro
V. CA NARACHE măşti şi figurine •

TANAGRA
• din atelierele de la

CALLATIS
-MANGALIA-

MUZEUL DE ARHEOLOGIE CONSTANTA

1 9 6 9

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 Sî nt d e atu nci 53 d e a ni . . . Era în aju nul mar elui
război di n 1 9 1 6 . V eni sem în Dobrog ea şi începu sem să
ră sco lesc urm ele i stori ei vechi , ră spî ndit e pr etuti nd eni
in ţi nutu l di ntr e lstru şi Po ntul Euxi n. Abia atu nci -
vai - atît d e tîrziu , am putut cu noaşt e ce im ensă b ogă ­
ţi e, lă sată d e lum ea a nti că , a scu nd e caldar îmu l d e bo lo­
va ni şi ni sip a t îrgu lui Ma nga li ei, ridi cat p e spi nar ea rui ­
nelo r străvechiu lui Ca llati s, car e a supravi eţuit at îtor ci ­
vi liza ţii : a pi etr ei ciop lit e, a epocii m etal elor, a stră lu ci­
rii elene, a put erii roma ne, a lumii bi za nti ne, a ba nch e­
ri lor g enov ezi şi a sem eţi ei mo scheelor cu mi nar et ele
îndr eptat e su s d e to t, cătr e î nă lţimi l e ceru lui a lb a stru.
Doar cît eva fărîm e d e ziduri vechi, i eşit e ca di ntr -u n
morm înt , se mai înă lţau d ea supra u ltimu lui nivel. Oam e­
nii zi lelor noa str e îşi a cop er eau sără cia , întări nd a cest e
rui ne cu bă leg ar sau pai e pu tr ezit e şi înti nd eau apoi p e
fa ţa ziduri lor zbîr cit e lu tu l moal e şi culoar ea a lbă sau
si neli e a var u lui, cu car e îşi impro spă tau în fi ecar e pri ­
m ăvară ca sele.
Mă gă seam la capul di nău ntru al digu lui car e du ce,
şi a stă zi l a faru l Ma nga li ei. Propti tă în malu l uşor abrupt
a l fal ez ei . se af la cea ma i vech e şi cea mai mo num en­
ta lă co nstru cţi e a Ma nga li ei tur ceşti . Primăria , p oli ţia ,
p er cep ţi a, căpită ni a po rtu lui . ca fem'aua şi mu zeul, toat e
erau la u n loc, în a ceeaşi clădire, o ad evărată cetat e nouă,
zidită di n b lo curi d e pia tră veche, cu urm e d e scu lptură
şi d e lit er e scri se, cu mu cegai şi pa rfum di n tr ecutu l î n­
d epărtat.
.
Pri spa caf enel ei se pr elu ng ea spr e înălţi m ea fa lezei ,
u nd e s e u nea cu r esturi le vechii cet ăţi . V eneau ai ci t ot

www.cimec.ro
 felul dt> oameni, cart' discutau despre trecutul oraşului
şi despre minunile dezgropate prin grădini şi pe tarlale,
prin cimitire şi prin şanţuri. Oamenii aduceau, la primă­
rie şi la cafenea, bucăţi de marmură frumos cioplită sau
cu litere săpate, oale Yechi. lustruite cu negru şi cu roşu,
monede de aramă şi de argint, opaiţe şi pahare de sticlă.
dar mai ales mici statuete de lut ars, cu resturi de cu­
loare albă, albastră . roşit> sau purpurie, cu praf şi foiţă
de aur.
Am văzut atunci. i ntr-un dulap de sticlă. la vechea
primărie, o mulţime de figurine de lut ars şi vreo 1 0 ti­
pare. găsite de meşterii zidari, care săpau un puţ in
curtea hanului Stamatopol din centrul oraşului. lîngă
piaţă. Mai t>rau în curtea hanului Stamatopol capete izo­
late şi trupuri sfărîmate de figurine. deformate la uscare
sau la ardere, cum şi foarte multe resturi ale unui cuptor
prăbuşit.
In altă parte, mai spre sud de hanul Stamatopol, nu
departe de malul lacului, copiii dinspre mahalaua Albeş­
tilor se jucau cu păpuşele de pămînt ars, pe care le sco­
teau scormonind într-o ,.movilă mare", unde se adunau
vi tele inainte de a porni la izlaz.
ln spatele poştei de azi şi al vechiului sanatoriu, era
un loc unde, cîndva. se frămînta pămîntul, se turna în
tipare şi se aşeza la uscat, pentru ca apoi să se ardă în
cuptoare mii şi mii de statuete de toate mărimile. In
urmă, statuetele erau cizelate şi înfrumuseţate cu tot fe­
lul de culori.
O adîncitură de teren din apropierea acelui loc fo­
losea pentru aruncarea resturilor de materiale şi a re­
buturilor. In prelungirea dinspre sud a movilei "gunoaie­
lor", cum i se spunea încă din vechime, se aduceau tot
felul de "oale sparte·· : amfore, borcane, căni, străchini.
farfurii şi tot felul de vase ceramice de uz casnic. Partea
cealaltă a movilei rămînea păstrată cu grijă numai pen­
tru figurinele de lut. Era un obicei, poate o tradiţie cu
sens religios sau poate o regulă cu caracter edilitar-gos­
podăresc. Mai tîrziu, locuitorii oraşului aruncau şi ei, în
acelaşi loc, statuetele sparte din casele lor. Cu timpul
groapa s-a umplut şi terenul a început să se ridic�, fo:­
mînd încetul cu încetul o movilă înaltă de aproximativ
5 m, şi ocupînd o suprafaţă lungă de 100 m, un adevă­
rat "Monte Testac cio".

www.cimec.ro
 In j ur ul ac este1 movil e stăteam m ultă vr em e şi, îm ­
preună cu lo ca lni cii mahala lei, ad unam fr înt uri d e sta­
tuet e. ca pete fr înte d e la gît, uneori şi sta tucte intr egi ,
i eşi te gr eşi t din ti par !:' sa u d ef ormat e intr - un cuptor cu
focul pr ea re ped e.
Mi-a răma s g înd ul la a cest izvo r de fig uri ne fr u­
moa se . aşa cum imi r ămă sese şi la celă la lt i zvor a l a nti­
chi tă ţii : m oned elc a nti ce dobrog ene - prima m ea pa ­
si une. Da r a veni t război ul şi a tr eb uit să plec, pără sind
pentr u o b ună b uca tă d e vr em e lo cul . Am per egrina t
pri n ţări înd epă rtat e şi m-am întor s abia în 1 9 2 1 , cu do­
rul fi erbi nt e d e păm întul dobr ogea n şi cu g înd ul că voi
putea adînci lucr uril e, că voi r euşi să înch eg ceva no u
şi i nter esa nt pentr u cuno a şter ea comori lor ve chi lor civi­
li za ţii d e ai ci.
Do rni c să af l u cit mai m ul t d !:'spre a ce st e fig uri ne
d e păm înt ar s şi urmări nd ind ea proa pe lucr uri le , am
af la t cu mirar e că fig uri nele a nti c!:' d e la Ma nga lia n u
f useser ă ob servat e şi cu a ti t mai m ult nu f useseră luat e
in co nsid erar e, ad una te, studia te şi pub li cat e.
Era pr ea d evr em e p!:'ntr u a şa ceva. Oam enii şi i n­
stit uţiil e d e specia li ta te di n toa tă lum ea abia l ua ser ă c u­
noşti nţă d e d e sco perir ea, f ăcută c u 30-40 d e a ni în urmă,
a mai m ul tor mii d!:' sta tuet!:' în necropol e le ora şului Ta­
nagra di n B eo ţia. C ele mai fr umoa se sta tue te cla sic!:', scoa­
se la lumină în chi p ne reg ula t d e cătr e loc uitorii di n j u­
r ul oraş ului sa u chiar d t> cătr e unii explo ra tori, fi e di n
Tanagra , fi e veni ţi di n a lte părţi, la a uz ul senza ţio na le­
l or d esco periri, a u fo st răspîndi te, pe la sf îr şit ul seco lu­
lui tr ecut, î n mai toat e muzeel e d e a nti chi tă ţi sa u în co­
'
le cţii le par ti cular e. Faima ora şul ui Ta nagra a cuceri t lu­
m ea mod er nă , Tanagra a d eveni t pa tria cor opla sti cii ele­
ni stic e, a a cestei ar te mi no r e, cum este so coti tă în g ener e,
dar car e, ori cît d e mi nor ă, s-a dovedi t a fi cea mai va­
riată şi cea mai ră spîndi tă, cea mai po pulară şi c ea mai
om enea scă di ntr e ar tele tr ecutul ui, d e car e se b ucura
tînăr şi bătr în, boga t şi săra c, lai c şi cr edin cio s.
Oam enii s-a u "j uca t" di n totd ea una cu pămî nt ul
moa le, pe car e 1-a u mod ela t şi I-a u tra nsformat , mai în­
tîi i n oa le şi străchi ni, di n -car e m înca u şi b ea u. Jo cul
m îi ni lor s-a com pleta t a poi cu j o cul o chi lor şi a l mi nţii ,
s-a adă ug a t zgîr îi et ura, culoar ea şi r eli ef ul, car e a u d us
la f orm e şi mişc are.

www.cimec.ro
 La ba za ·c reaţiei a rti stice p rimi tive au sta t semne le
soa re lui şi a le luni i. Au u rma t a nima le le să lba tice, ca ­
se le, apoi zei tăţ ile şi î n fine, oamenii.
Aşe ză rile neo litice sîn t pline, p re tu tin deni î n lume,
de dove zi ma te ria le a le ace stei în de le tnic iri .
Şi la no i î n ţa ră cunoaş tem mu lte cen tre în ca re s -au
găs it depo zite de figu rine cu rep re zen tă ri de an imale şi
de oameni , u nele p ic ta te, a lte le cu po doabe sau cu co s­
tume boga te .
As tfe l de depo zi te p rim itive s -au gă sit î n toa tă Eu ­
ropa, în i ns Ul el e Me dite ra ne i, î n ce ntrele a fro-as ia tice e tc.
Mo de la rea a rgile i se făcea cu mîna di ntr-o ma să de
lu t bine frămî nta t. Sta tue tele î n acea st ă epocă nu e rau
goa le î n i n te rio r.
La sfî rş itu l seco lu lui trecu t s-au gă si t, in necropola
Ba ii de la ma rginea Tana grei, p rime le mo rmi nte cu fi­
gu ri a rhaice. C u rî nd apoi s-a făcu t m a rea de scope ri re
a bo ga te lo r depozi te mai tî rzii, di n epoca ele ni stică.
A nume, s-au găs it î n va lea rîului La ri, ca re de spa rte
g rupu l de nec ropole di n sa tul Bra ti de Skhima ta ri ( = fa ­
b rică de figu ri ne), o se rie de mo rmin te cu mul te sta tue te
de al t tip decî t cel e p rei sto rice cu no scu te pî nă a tu nci .

Parte din statuetele m ici de acelaş i tip, eu defecte de turnare sau de ardere, găsite
toate in 1964, lângă casa Lemonides, in grămada de resturi ale unui cuptor, peste
6
care s-au săpat fundaţiile unui bloc de locuinţe.
Punctul de găsire se află la c irca 80 m n ord de Monte Testacci o.

www.cimec.ro
 F igu rine le. de sc ope rite a ic i au silue tă gn�ţ ioa să, veş­
m inte b oga t drapate ş i c oa fu ri excepţ iona le ; sîn t p ic ta te
cu cu lori va ria te ş i împ odob ite cu tot fe lu l de a tribu te.
S-au gă sit sute ş i m ii de a st fe l de figu rine , fie în
m orm in te , fie în grop i spec ia le, a lătu ri de m orm inte .
L ocu itorii din Tana gra ş i din imp reju rim i au săpat
c lan de stin v reme î n de lun ga tă ace ste m orm inte , p în ă ce
au in te rven it a rhe olo gii guve rnu lu i g rec, pent ru a - i op ri.
E ra în să p rea tîrziu .
Ra finamen tul execuţ ie i, conţ inu tu l figu rin e lor, te h­
n ica de lu cru, t .otu l e ste acum a ltfe l decî t în ep oca
a rha ică .
www.cimec.ro
Fa im oa se le de sc ope riri de la Tana gra, din anu l 1 870,
dove de sc, p rin m iile de exemp la re sc oa se a tun ci la ivea lă,
că la incepu tu l sec . IV î.e .n. s-a p rodu s un ma re sa lt,
ajun gîn du - se de la figu rine le a rha ice la ce le pe ca re le
vom num i, în gene re, e len istice.
Ace ste figu rine, ca re au avut o ma re ră sp în dire în
înt rea ga lume e len ist ică , se g ă se sc ş i la n oi.
P rin sec . IV te hn ica de luc ru se sc himba se. P roce ­
deu l gre oi a l mo de lă rii lu tu lu i cu mîna ş i al a rde rii sta­
tue te lor cu pe reţ ii p lin i făcu se loc tipa ru lu i.
 De fap t, tipa ru l se folosi se şi mai în ai nte , chia r de
p ri n se c. V I-V, şi a cea sta nu numai la Tanag ra , ci în
întreaga �e oţie , t ipa r ca re · e ra mai m u lt u n fe l d e pe­
cete , rep reze ntind pa rtea di n faţă a capu lui . Cu timpu l,
ace st tipa r, bi ne m od ela t, s-a ex tin s la tot corpu l figu ­
rinii. Pe la anul 350 îl gă sim gene ra l adop ta t.
F olosi rea tipa ru lui , compune rea figu rinii din mai
mu lte bu că ţi lipi te, si stemu l d e u sca re , toa te a ce stea au
pu tu t da naşte re u nei ad evă ra te .,i ndu stria liză ri " a a rtei
corop la şti lor.

Simp li fica rea tehni cii a pe rmi s o la rgă mu ltip li ca re

a p rodu se lor. Infrumu se ta rea comp lim en ta ră a figu rine lor,
p rin ap li ca rea a tot fe lu l de a tribu te şi cu lori bin e a rm o­
niza te, a du s repede la u n adevă ra t trium f a l me şte şugu­
lui, ca re răm îne, totu şi , strî ns lega t d e fan tezia şi măie s­
tria a rti stu lui creato r, fie că a ce sta răm înea un sluj i tor
ne cu noscu t a l a rtel or mi nore , fie că rea liză ri le lui îl fă­
ceau să se a fi rme şi să nu se pia rdă in an onima t.
Be oţie nii, şi în sp e cia l ta nag reenii, pă strau d oa r d e
mi lenii înt regi tradi ţia p re lu cră rii sta tuete lor, şi ajun ­
se se ră a stfe l la un ma re ra fi nam en t a rti sti c, la u n de osebi t
sim ţ a l p rop orţii lor şi a l cun oa şte rii tu tu ror a scunzi şu­
ri lor ana tomi ce. Bu ni p sih ologi , ei cu noşteau toa te nuan­
te le d e exp re sivi tate a stă ri lor p sihice. Cun oşteau bineî n ­
ţe le s în ad incime p re ocupă ri le oam e mlor, forme le de
mu ncă, de via ţă, de lup tă şi de conti nue frăm în tă ri a le
socie tă ţii . Cun oş teau frum osu l, cu lori le. mi şca rea. Di n
sim ţi rea şi talen tu l lor au pu tu t ie şi a ce ste rep rezen tă ri
p la sti ce , ca re au încîn ta t pe oam e nii se c. IV.
In faza ele ni sti că se conti nuă cu rep reze ntă ri a le
divini tă ţilor şi e roi lor, da r maj ori ta tea sta tue te lor sin t
figu ri lai ce. E le rep rezi n tă fem ei cu îmb ră cămi nte b oga tă ,
cu p od oabe de p re ţ, cu coa fu ri de osebi te, cu pă lă rii şi
umb re le de s oare. A ce ste figu ri lai ce în frumu se ţează ca­
se le oame ni lor d e rînd , d a r sînt a ccep ta te şi în temp le ,
d upă cum e rau u ti liza te , în ma să , la î nm orm întă ri.
A rgi la fol osi tă de corop la şti se gă sea chia r pe dea lu­
ri le di n ju ru l ora şe lor b e oţien e şi în spe cia l a le Tanag rei.
E ra o a rgi lă pu ră , ca re nu ce rea p rea mu lte ope ra ţii de
spă la re şi fră m înta re, şi ni ci ing redi e n te sp e cia le. Doa r
ce va ni sip, pen tru ca pa sta să se p oa tă cont ra cta bine la
u sca re şi la a rde re.
De fap t, Tanag ra în să şi - a fla tă ap roap e de g ra ni ţa

www.cimec.ro
di ntr e Beo ţia ş i A tti ca - era situa tă pe u n mu nte, nu­
mi t Ker ykio n, C!lsele ei a lbe , e lega nte . cu fa ţade şi por­
ti curi boga t sculp ta te sau decora te cu f igur i de ceară
fii nd aşeza te la d iver se înă l ţimi , ceea ce dădea oraşu lu i
u n a spe ct deo sebi t d e pi tore sc. Di n vîrfu l mu nte lui se
vedea, în depăr tare , Par na su l, î n toa tă sp le ndoarea lu i.
Po tri vit leg endelor , pe mu ntele Ker ykio n s-a nitscu t
Herme s, zeu l com er ţului. căruia i se î nchi na se, di n tim­
puri le foar te vechi , u n templu pe mu nte. ln A cropola
oraşu lui, constru ită to t la înă lţime . i s-au înă l ţa t zeului .
mai tîrziu, încă două temp le. Mai erau în A cropo lă şi a lte
temple . Dio nysos, zei ţa Themi s, Afrodi ta, Apol lo . Ar tem is
şi Le to aveau şi e i templele lor.
Pau sa nia s, vorbi nd de spre a ce ste temp le . spu ne că
e xi sta la Ta nagra ş i o sta tu ie a lui Dio nis, di n marmură
de Paro s, fă cu tă de celebru l scu lp tor Ca lami s.
Marele istor ic pove steşte şi leg enda după car e Dio nis
a scăpa t pe iemei l e ta nagree ne, care erau urmări te d e
u n tri to n. După a ltă lege ndă , el a u ci s u n tri to n - ame­
ţindu -1 mai întîi cu vi n, ca să- 1 facă să-şi piardă pu ter ea
- tri to n care a ta ca se turme le lo cui torilor . Drep t mu lţu­
mire i s-a ridica t zeu lui acea sta tui e.
To t Calam is, care S!' pare că a lucra t mu ltă vreme
la Ta nagra , i-a fă cu t o statu ie şi lui Herme s Kr ioph or ,
drep t mul ţumire că scăpa se oraşul de o boa lă m olip si­
toare, pre cum şi u na lui H erme s Pr oma chos, care a aju­
ta t p e ta nagree ni în ră zboiul cu Eub eea .
Ta nagra era u n oraş cu o civi liza ţie înf lor itoare.
Lîngă u ltimul temp lu a l lui Herm es se d esfăşurau colo­
nade le şi se înă lţa clăd irea tea tru lu i. Tea tru l nu era nu­
mai locu l spe cta co le lor de tragedie şi comedie. To t ai ci
se de sfăşurau, încă di n ve ch ime , lup te le cu co coş i, care
d u se seră faima oraşu lui în toa tă Gre cia.
ln Ta nagra st? nă scu se ce lebra poe tă Cori na , mae stra
lui Pi ndar. Ea a scr is lege nd e be oţie ne, în dia le ctul r e­
giu nii. C oncur înd a lă turi d e mar ele Pindar, Cor ina a cîş­
tig a t ci nci premii de poezie .
Ta nagree nii , m îndr i de p oe ta lor, au preze nta t-o î n
Gim naziu , încu nu na tă cu pa ng lica premierii.
Mormî ntu l Cor inei se află î n ne cropola oraşu lui.

ln a cea stă a tmo sferă ta nagrea nă , lega tă de l ege nde ,

ca se de cora te , temple, co lo nade şi tea tre , cu frum oa sa

www.cimec.ro
 lo r a rh itectu ră , s-a d ezvolta t d e t impu riu o via ţă a rtis­
tică , ajung îndu - se, după cît eva s ecol e, la trium ful a rt ei
p e ca re o num im co ropla stica - a rta statu etelo r d e t e­
racotă.
Tipa rel e d e a rg ilă conc epu te în o raş el e d in B eo ţia
n -au răma s o ta ină a b eo ţien ilo r. El e erau t rim is e în
toată Grec ia, cum ş i în in sul e, în Eg ipt ş i în A sia M ică ,
fiind ad evă rat e ş ta fet e al e cultu rii, a rtei ş i p rog resulu i.
In toa te ţinut uril e cu cerit e, în toat e colon iil e p e ca re
l e-a u întem eiat , grec ii au fab ricat statu et e d e tip Tan a ­
g ra . Dacă la înc epu t ei s e mul ţum eau să toa rn e a rg ila
moal e î n t ipa rel e o rig inal e pe ca re l e p rim eau d in Ta­
nag ra, c u t imp ul nu s -au ma i mă rg in it la a tî t, ci au po r­
n it să c reeze mod el e ş i t ipa re p rop rii. Ş i n u se m ul ţu ­
m eau să rep et e înto cma i tanag raua , ci îi adăugau pa rti­
cula rită ţi al e oam en ilo r ş i locu rilo r d in j u rul lo r. B in e­
în ţel es că n-a u înt recut a rta tanag reen ilo r. Tanag ra a
răm a s n eînt rec ută în m eşt eş ug ul co ropla st ic ii, o ric ît ta­
l ent a r fi a rătat a rt işt ii d in colon ii. S-a r z ic e că ult imul
om d in ero ica ş i l eg enda ra reg iu n e a B eo ţiei po seda ta ­
l ent ul ş i p ut erea d e c rea ţie a un ei lum i apa rt e, hă ră zit e
să fie şcoală înaltă a u rmaş ilo r.
Un ii c erc etăto ri au susţin ut că art işt ii b eo ţien i au
fo st in fl uen ţa ţi d e op erel e l u i Calam is, F id ia s, Pol icl et
ş i Scopa s ş i că s-au lă sat cond uş i d e t ran sfo rmă ril e filo ­
zo fic e, rel igioa se ş i artist ic e d e la înc eput ul sec. IV. Al ţii
au lan sat id eia că anum iţi sculpto ri, rămaş i anon im i, a u
făcut ei înş iş i a rtă co ropla st ică.
Noi sîn t em p en t ru ac est d in u rmă punct d e ved ere,
ca re co respun d e con c ep ţiei g en eral e d esp re un iversal itat ea
g en iulu i a rt ist ic al lum ii el en ist ic e.
Faptul că Pra xit el e a luc ra t multă v rem e îna in t e d e
anul 350 la Teba, Tesp ia ş i Plat eea , ad ică î n vec inătat ea
Tanag rei - poat e ch ia r ş i la Tanag ra - nu în seamnă
că sp iritul ş i op era lu i au d et erm in a t noua fo rmă a co­
ropla st ic ii b eo ţien e. De a sem en ea, n u c red em po sib il ca
ma rel e Prax it ele să fi pa rt ic ipat d irect la " indust rial i­
za rea '' figu rin elo r, cobo rîn du- se d e la înă l ţim ea op e relo r
sal e g en i�l e la a rta m ino ră a co ropla stic ii, bazată p e şa­
blon. Desig u r, Prax itel e a putut u rmă ri m iş ca rea g ra ţi­
oa să a co rpul u i, a rta d rapaj ulu i ş i atitud in il e fem e ilo r
b eo ţie�e. E� � � sea a ici su rs e d e ins pi ra ţie, aşa cum gă ­
seau ş 1 a rt lşt n coro plaşti. Da r nu a p ra ct ica t el însu şi
a rta m in iatu rală .

10

www.cimec.ro
 De a ltfe l, m ul ţi cer ce tă tori care, după marea de sco­
perire din 1870, s-a u o cupa t de studi ul tanagralelor, a u
p utut di stin ge do uă e tape î n se c. IV : una în prima j u­
mă ta te a se col ului, iar a do ua spre sf îrşi tul l ui, epo ca l ui
A lexan dr u Ma ce don (336- 323) . In a cea stă a do ua e tapă .
tiparele şi mo delele ta nagreen e, o da tă cu ră sp îndirea lor
în l umea eleni sti că mai depăr ta tă . în cep să primea scă
infl uenţe din î n trea ga a cea stă l ume. N oua fa ză -a ar tei
coropla sti ce cnnoaş te a cum al te subie cte, al tă col ori sti că ,
o mai lar gă bo găţie de a trib ute , lega te de in ter venţia par ­
ti culari tăţilor lo cale. Tehn i ca prel ucrării se schi mbă şi ea .
D eo sebiri le a ce stea se con sta tă a tît în maril e a teliere
de la Al exan dria , cî t şi în ne cr op olele, a tît de ex traor di ­
nare, de scoperi te la Mirina, în A sia Mi că, n u depar te de
Smirna , dar ele po t fi urmări te şi in toa te coloniile din
Me diterana ca şi din Pon tul E uxin.
Dezvo ltarea cea mai mare a in dustriei coropla stice
in l umea e leni sti că se con sta tă în tre anii 330 şi 200 î.e . n.
In ce priveş te oraş ul care ne in tere sea ză în l ucrarea
de faţă, Calla ti s, se ş tie că el a fo st în fiinţa t în se c V
i.e .n ., dar de zvol tarea l ui poa te fi urmări tă mai preci s
din epo ca l ui Alexan dr u Ma ce don . A tun ci s-a u bă tut ai ci
primele dra hme de ar gi n t, cu cap ul şi a trib ute le lui He ­
ra cle s, a di că a semănă toare cu dra hmele l ui Alexan dr u,
legen da fiin d î n să KA AAATIA.
Din to t ce se cunoaş te a supra vie ţii la Calla ti s, se
ve de cît de de zvol ta tă era ai ci via ţa ar ti sti că . Toa te ob ­
servaţii le fă cute în ul timii 50 de ani la Man galia, toa te
mon umen tele an ti ce scoa se la l umină a te stă a ce st l ucr u.
E lemen tele ar hi te ctoni ce, pie sele sculp turale, in scripţii le
pe marm ură, bij uteriile, va se le, mone dele de bron z, care
a u urm at după dra hmele de argin t, dar mai a le s fig uri­
nele de l ut ar s dove de sc a ce st l ucr u.
Fig urinel e coropla sti ce re spiră o ar tă superioară, prin
por tre ti sti ca lor , prin tră să turi şi colori sti că, prin fini saj .
Să n u ui tăm că oraş ul era o colonie a Hera cleei Pon­
ti ce , iar Hera cleea , - ce ta te din A sia Mi că, n u depar te
de ţărm urile Bo sfor ul ui - a fo st, după c um ara tă i zvoa­
rele cele mai ve chi , o col onie a Tan agr e L
Sen timen tul şi drago stea de fr umo s s-a u pă stra t din
se col în se col şi a u tre cut de la o colonie la al ta .
Sp un în d a ce stea , n e g în dim şi la al tă colonie hera ­
cleeană . la splen di dul C her sone s de pe ţărm ul Mării de

11

www.cimec.ro
 Azov, care a atins cea mai mare înălţime artistică din
acest capăt depărtat al lumii elenistice. Chersonesul a
avut şi el o infloritoare producţie coroplastică. Callatisul
avea strînse legături cu Chersonesul, dacă n-ar fi decît
să amintim de cei peste 1 000 de callatieni. care s-au re­
fugiat acolo cu corăbiile, cind Callatisul a fost asediat
de Lisimac al Traciei.

Am spus că abia după 1 921 am inceput să urmăresc

la Mangalia statuetele de lut ars. Vedeam că a existat
aici, in vechiul Callatis, o industrie locală, in dealul acela
din spatele poştei, in care se găseau resturi de figurine
şi rebuturi informe. Ani putut constata existenţa unui
mare număr de tipare, mi-au trecut prin mină foarte
multe fragmente şi figurine cu de(ecte de turnare şi de
ardere, ceea ce a fost pentru mine încă o confirmare că
au existat la Callatis ateliere locale.
Am cunoscut atunci prima carte românească de spe­
cialitate, tipărită la Bucureşti, în "Stabilimentul grafic
l . V. Socecu", cu următorul titlu: "Statuetele de lut din
Tanagra şi în special cele din colecţiunea Esarcu de la
Atheneul Român din Bucuresci". Autorul : Aurelia M.
Bragadir.
Cartea a apărut în 189 4, adică cu 1 0 -1 5 ani după
ce lumea întreagă fusese cucerită· de descoperirile de la
Tanagra.
Şi iată că, după 25 de ani, un om găsea la Manga-.
lia, în vechiul Callatis, tipare şi figurine de acee(lşi mă­
rime - 5 pînă la 30 cm - cu aceeaşi alură artistică şi
coloristică, cu aceeaşi expresie şi factură ca şi cele de la
Tanagra beoţiană, fără să fi fost aduse, toate, de acolo.
Cele mai multe sînt reQetări ale subiectelor din intreaga
lume elenistică. Unele sint simple copii. Dar mai toate
sînt altfel decît acelea : chipurile, formele, expresia, ar­
gila şi chiar angoba de caolin alb numai aici au putut
·

fi găsite.
Unele din aceste caracteristici lipsesc la Tanagra, la
Miriria şi - mai tirziu - la Atena, tot aşa cum lipsesc
şi din masa statuetelor. elenistice lucrate în coloniile ve­
cine, adică la Olbia, Tiras, Chersones, Fanagoria sau chiar
Panticapeia.

12

www.cimec.ro
 A şa cum coropla stica ele ni stică era aproape c u to tul
nec uno sc ută î n l ume a cerce tă torilor di n sec. XI X îna ­
i nte de de scoperirile î ntîmplă toare şi i ntere sa te ale uno r
oame ni merca ntili, to t aşa ni ci primii noş tri oame ni de
speciali ta te n-a u c uno sc ut de .cî t tîrzi u după 1 8 77 ce bo ­
gă ţi e a sc unde Calla ti sul.
Fire şte , l ucrarea di n 1 8 9 4, tipări tă la Buc ureş ti de
A ure lia M. Braga dir , nu pome neş te nimic de spre exi s­
tt>nţa unei astfel de comori pe teri tori ul ţării noa str e.
Şi nici Co nsta nti n Esarc u. mi ni str u al Rom âniei la A te na
pe la 1 880 , a dică a tunci cî nd lo cui torii di n Ta nagra ·re ­
vo luţio na u l umea c u de scoperirile lor , n-a ş ti ut că avem
la noi în ţară a tit de m ul te fig uri ne de tip ul celor di n
Ta nagra. El a ac hizi ţio na t în Grec ia . cu m ul tă chel tuială ,
2 1 de ta nagrale , pe care le -a a dus în ţară , şi c u care a
î nze stra t A te ne ul Român, la c ti toria căr uia par ticipa se.
Acea sta a prilej ui t A urelie i Braga dir elaborarea studi u­
·

l ui de care a m vorbi t.
Dev�ni se ac um un fel de mo dă achiz i tio narea , c olec­
ţio narea şi aşezarea în vi tri ne a sple ndi delor sta tue te de
Ta nagra. Toţi înstări ţii şi di ploma ţii noş tri, care vizi ta u
în vremea aceea Grecia şi capi talele occi de nta le, se lă sa u
c upri nşi de mo dă, achizi ţio na u şi aducea u în ţară statue te
origi n�le, de spre al căror ro st nu se mai ştie a stăzi.
Dar c ur înd s-a nă sc ut şi la noi î n ţară o înţelegere
şi un i nter es pe ntr u sta tue tele gă si te în regi unea Po n­
tul ui Stîng.
Nu se de scoperi se încă I stria. Se cunoş tea u doar
r uin,e l e A damcli siul ui , . mo nume nt . şi .ce ta te . săpa te şi
p ublica te de Gr. Tocile sc u. Va sile P ârva n orga niza se
să pă turi arheologic e, între 1 9 1 1 - 1 9 1 4, la Ulme tum , circa
40 km nor d de Co nsta nţa. ln a nul 1 9 1 4 î ncepea săpă­
turile la Istria, dar se i ntere sa şi de Tomi s şi de Calla ti s
şi lua c unoş ti nţă pe tere n de unele probleme di n ace ste
do uă oraşe po ntice.

E ste de mare impor ta nţă să m enţio năm ca m 1 9 23,

p ublic ind "I ncep uturile vieţii roma ne la g urile D unări i",
(C ul t. Naţ. , 1 9 23), marele Va sile P ârva n a nunţa (la p.
21 9) acea stă emoţio na ntă ş tire :
"La Calla ti s (Ma ngalia) s-a gă si t în 1 9 1 5 întreaga
fabrică a unui me şter de chi puri de l ut, şi, c u tiparel e

13

www.cimec.ro
 a ntice , noi am p utut î nda tă turna i dolii ca să-i ve dem
aievea. Di n ne no roci re î n vremea răzb oi ul ui s-a pie rdut
şi acea stă neaş tep ta tă m oş te ni re de la cei vechi şi p ri ­
lej ul ra r ce -l avuse sem de a ne da seama de gustul
greco- roma nilo r di n Sc ythia, ca re, di n m ul tele tipa re
ce gă sea u în miazăzi, ale se se ră tocmai pe acelea de la
Calla ti s, s-a ri sipi t p oa te pe ntru to tdea una ".
De si gur că me nţi unea l ui P ârva n se re fe ră la de s­
cope ri rea atelie rul ui de c oropla stică di n c urtea ha nul ui
Stama topol , de sp re ca re am vo rbi t mai sus, c um şi la
tipa rele pe ca re l e văz usem şi e u î n 1915, la vechea
p rimă rie di n Mangalia.
Dacă P ârva n nu ar fi fo st p ri ns cu ma ri le l ucrări
de la I stria , dacă n-a r fi surve ni t război ul şi dacă după
1920, ma rele no stru om de ş tii nţă n-a r fi fo st reţi nut
de m ul tiplele şi va ria tele sale ac ti vi tăţi . poa te că încă
di n 1915 el şi elevii l ui a r fi lua t î n mai de ap roape
co nsi de ra re p roblema a te lie relo r co ropla stice de la Ca l­
la ti s. în cei pe ste 50 de a ni ca re s-a u sc urs de a tunci
m ul te pa gi ni s-a r mai fi p utut a dă uga i sto rio gra fiei şi
a rheol ogiei Po ntul ui Stî ng.
Calla ti s e ra rec uno sc ut ca oraş vechi grece sc, de
o rdi n doric. Sc rii to rii şi geo gra fii me dievali timp urii
vo rbi se ră de sp re e l şi de sp re sple ndi dele l ui dig uri, c u
sta tui de ma rm ură. Unii vorbea u de ma rele tirg a l
Pa ncaliei, c u sute de p ră vălii ş i ha nuri , de sp re ruin ele
l ui a ntice , de sp re fîntînile, cimi ti rele şi drum urile o ra ­
şul ui. C ind î nsă, î n vrem urile mai noi, s-a deştep ta t i n­
te re sul pe ntru că uta rea şi a duna rea re gula tă a re sturilo r
a rheo lo gice , exi ste nte la Ma ngalia, l uc rurile s-a u
schimba t.
La î ncep ut, i ntere sul e ra le ga t de curio zita te, apoi
de mo tive de o rdi n ma te rial, căci m ultă l ume c re dea că
obie cte le a u o valoa re ·bă nea scă foa rte ma re. La acea sta
s-a mai a dă uga t ambiţia, do ri nţa de intrece re, va ni ta tea
şi un i nte re s de p se udo-ş tii nţă .

Da r n u poa te fi trec ută c u ve de rea nici căl dura şi

i ubi rea de frumo s a ama to rul ui, a a rti stul ui a om ul ui
ra fi na t di n zilele noa stre. A apă rut a tunci �la sic ul co ­
lecţ io na r, do ri to r oric in d să aibă la el aca să şi să pă s­
treze, î n vi tri ne şi dulap uri, obiec te şi doc ume nte ra re.

14

www.cimec.ro
 Toa te a ce ste ca tegorii de oam e ni , la începu t i nte­
r e saţi , apoi cupri nşi d e pa siu ne şi d e iubir e . de co nti nui
sacrifi cii şi pu ter e de mu rică, s-au l ega t la Ma nga lia
de o serie d e loca l ni ci "i nterm ediari ". A începu t a tunci
o ade văra tă goa nă după ta na grale l e locu lui. Di n pă ca te ,
in ac ea stă vrem e , am pu tea spu ne de aur, p entru arheo ­
logia Cal la ti sului , au lip si t c erce tăril e orga niza te , cer ­
ce tă torii şi acţiu ni l e si stema tic e al e u nor orga ne de spe­
cia li ta te, au lip si t mu zeel e şi oame nii g e neroşi car e să
lu cre ze pe ntru ele.
Doar profe sorul Sauciu c Să vea nu ve nea mei regu­
la t şi făcea cerc e tări - d e sigur pe u n pla n r edu s -
urmări nd in spe cial d e scoperir ea d e i nscrip ţii. I n rapoar­
tele sal e, publica te în Dacia, si nt m e nţio na te cite va f ru­
moa se fragmen te d e sta tue te , fără însă să s e m eargă
mai in ad in c cu de scri ere a lo r.
O măru ntă · şi săracă frămî ntar e, leg a tă doar d e se ­
zonul bă ilor , ţinea , cu de stulă i ntermi te nţă . u n fir a l
cău tării. Cîţi va ma nga l ioţi , mici neg u stori. frizeri şi bă ­
ieţi de pră văl ie , doi birjari turci şi mai mulţi m u nci tor i
şi z idari au inc epu t să fi e a te nţi , să şti e să cau te obi ecte
de va loare in tr e zidurile dărîma te. De mul te ori ei au
gă si t pie se in tere sa nte, la mo vi la cea mar e, in cimi tire
sau la săpa tul gropilor şi fundaţii lor p entru ca se le noi ,
şi se obi şnui seră să �e adu că , î n sp e cial lui Cociu şi lui
Dumi trach e Ana sta siu, car e le cumpărau şi l e pă strau
pînă cîn d veneau colecţio nari di n Bucur eşti.
Momen te culmi na nte al e i storiei ta nagra l e lor d e la
Calla ti s au fo st a celea cî nd s-a dărîma t ve chea primări e
şi cîn d obiec te preţioaa se au lua t drum u l rudelor sau
prie tenilor ve chiului primar . To t cam pe a tu nci , doc to ­
rul Pe tro v din Mangalia a vea o c ol ecţie d e pe ste 100 d e
splendide ex emplare , cum şi cîte va tipar e , de spre care
n u se mai ştie nim ic. Coj ocaru l Sa va, care î şi făcu se o
ca să în apropierea po ştei (aco lo u nd e se află a stăzi bru ­
tăria) gă si se , la săpar ea pi vniţ ei , un cup tor dăr îma t, d e
un de a sco s c irca 50 d e sta tu e te şi apli ce mari de pă ­
mîn t ar s, pe care le -a du s p e ste gra niţă.
I n 1935, mo vi la cea mare d i n spa tele po ştei a fo st
ra să . Mii de căruţ e au căra t pămî ntul şi "gunoaiele "
a ce stui Mo nte T e sta cdo , î n spa tel e morii lui Bru sali s,
l îngă pod u l cel mi c, care tr e cea p e ste e xtremi ta tea de

15

www.cimec.ro
 ră sări t a la cului Mangaliei , a col o unde apele la cu lui se
uneau cu marea. Cu a cea stă imen să ca nti ta te de re sturi
s-a î năl ţa t, pe apro x1ma ti v 5 m . o şosea nouă, care lega
pe a tunci Mangalia de sa tu l 2 Mai. Timp de cî te va luni ,
cei ca re s-au grăbi t au pu tu t scormoni şi au pu tu t aduna
mi i de sta tue te , şi ma i ale s splendide cape te , rup te de
la gî t. Dar marea majori ta te a pie se lor din a ce st Mon te
Te sta cci o au fo st cărate şi fo lo si te fără ni ci un di scer ­
năm în t la con strui rea mari i şo sele.
Urmele unuia din tre a te liere au răma s în să la
apro xima ti v 80 m spre sud de mo vi lă . Dar şi a ce st
pun ct a f ost d i stru s de tîrnă coape le care au săpa t a colo
temeliile unui nou blo c de lo cuin ţe. spre ve chea gră­
dină publi că , în spa tele ca sei lu i Va sile Lemonide s. ln
1 963-1 964 am pu tu t re cupera de ai ci mai mul te sfărî ­
mă turi , cape te şi fragmen te de figurine mij l ucii, de
10-15 cm , toa te cu defe cte de turnare şi de ardere ,
do vedind a stfel că ne af lam pe l o cul de fabri care.
Acea stă jalni că de sfiin ţare a m ovilei "gunoaielor "
a fo st un b oga t pri lej pentru cole cţionarii par ticu lari,
dar şi o grea pierdere.
Ce va mai î nain te se fă cu seră mari lu crări pen tru
amenaj area tera samen tu lui noii li riii fera te şi a gării din
Manga lia. Pe ste 1 00 de mormin te, tumulare şi pla te, în
gropi simple sau în co sciuge de pia tră, au fo st di stru se
cu a ce st prilej . Păpuşile se vindeau a tun ci cu un pre t
foar te mi c, prin cafenele şi pe stră zi, ca să nu mai
vorbim de spre a tî tea podoabe şi val ori ar ti sti ce de spre
care nu se mai ştie nimic.
Mu zeu l din Man galia, care p oseda la un momen t
da t cite va su te de sta tue te , a fo st mu ta t din lo c î n loc.
Ultima d a tă , pe cînd era in stala t în ve chea bi seri că
or todo xă , ta vanu l şi ziduri le bi seri cii s-au dărî ma t, prin­
zî nd sub molo z pre ţioa sele valori ale an ti chi tă ţii . Cine
a vru t şi cine n -a vru t a sco s din m olo z, cum a pu tu t
şi cum n -a pu tu t, tot ce a f bst mai bun şi mai ale s,
î n tre care su te de sta tue te de Tanagra , va se de sti clă şi
de ceram i că , monede , greu tă ţi de pămî n t ar s î n formă
de trun chi de piram idă, in scrip ţii e tc. Pie trele care pu­
teau fi folo si te pen tru "con stru cţii noi " au fo st ridi ca te

16

www.cimec.ro
şi tra nsp or ta te. Cîteva pie tre mari, li psi te dP imp or ta nţă ,
n-au pu tu t fi rid i ca te de cei care fă cu seră . , cură ţe nie "
şi au f ost du se la bi seri ca germa nă . cu scopu l de a se
re or ga niza a colo mu zeul.
ln timpu l a ce sta au fo.st orga niza te m a i mul te zeci
de cole cţii par ti cu lare şi trebuie să adu cem u n că ldur os
e logiu cole cţi onari lor r om âni î n ge nere, pe ntru că, pri n
sa i va rea şi conservarea a tî tor obie cte scumpe a le pa tri ­
m oniu lui na ţi ona l, au aju ta t ştii nţa şi muzei sti ca r om ână .
In m od spe cia l, e logiem pe cei care au cole cţi onat, î n
condi ţii g rele, figuri ne le de lu t ar s di n Ma nga lia.
Per sona l, am f ol osi t toa tă că ldura şi pri ceperea ca
să i niţiez prie te ni şi cu noscu ţi în tai ne le a ce stui d ome ­
niu. Am fă cu t ape l la se nsibi li ta tea lor , la d ori nţa lor
de bi ne şi de frum os şi sî nt convi ns că am fă cut u n
lu cru bu n, î ndrumî nd sau d onînd u nora di ntre prie te ni
figuri ne te nta nte , care le -au servi t drep t bază pe ntru
u n ince pu t de cole cţi e.

Cred că a stăzi sînt in ţară apr oxima tiv 50 de co­

le cţi onari d e figuri ne ele ni sti ce . de scoperi te întîmp lă tor,
u ne ori şi orga niza t, in cupri nsul ve chi u lui Ca lla ti s.
Incă di n 1950 m-am adre sa t u nora di ntre a ce şti
cole cti onari, rugî ndu-i să-mi pu nă la di spozi ţie pie se le
l or , ca să le prezi nt într-u n studiu spe cia l.
Am gă si t a stfe l foar te mu lt ma teria l, pe ste 2000 de
e xemp lare , care au pu tu t fi lua te î n considerare şi care
nu pu teau fi cupri nse, toa te , î ntr-u n si ngur v olum. A şa
fii nd , am h otărî t să se le cţi one z cole cţiile şi pie se le , re ­
ţi nî nd de ocamda tă u n număr mai redu s. ln fe lu l a ce sta,
am pu s î n lu cru , î n v olum u l de fa ţă . u n număr de 281
e xemplare , apar ţi nî nd cole cţii lor cel or mai de seamă iu ­
bi tori ai a ce ste i sple ndide ramuri a ar tei mi nore , e xem ­
p lare care vor pu tea f i văzu te a cum pe ntru prima da tă
in a nsamb lu şi î n toată mă re ţia lor.

17

www.cimec.ro
 Nr. Exemplare Piesele apar în lucrare
Colecţia
crt. prezentate sub numerele

1. Dr. MIRCEA ATHANASIU, Bucureşti.
2. CONSTANTIN BARATSCHI, Bucureşti.
3. IVANCIU BACAOANU, Constanţa.
4. GABRIELA BORDENACHE, Bucureşti.
5. GEORGE BUZDUGAN, Bucureşti.
6. VASILE CANARACHE, Constanţa.
7. VLADIMIR COLIN, Bucureşti.
8. Prof. MIRCEA HEROVANU, Bucureşti.
9. EUGEN JEBELEANU, Bucureşti.
13 18, 28, 29, 36, 99, 103, 133, 145, 180, 235, 246, 269, 271.
1 182.
3 4, 86, 248.
1 13.
6 24, 98, 113, 137, 201, 233.
14 3, 7, 26, 34, 5 1, 78, 158, 166, 193, 224, 225, 230, 264, 267.
6 6, 121, 126, 131. 164, 2 27.
41 11, 20, 22, 31. 38, 39, 49, 55, 62, 71, 76, 80, 81, 84, 87, 94,
96, 107, 109, 1 12, 115, 118, 125, 128, 136, 138, 139, 146,
156, 188, 190, 198, 205, 207, 216, 238, 252, 272, 274, 277,
279.
34 2, 5, 8, 9, 10, 12, 14, 30, 43, 61, 101, 102, 106, 110, 123,
124, 130, 140, 143, 147, 163, 165, 185, 186, 189, 199, 220,
226, 254, 255, 260, 263, 275.

0 3CM

o 3CM
4
ta 2

18

www.cimec.ro
Nr. Exemplare Piesele apar în lucrare
Colecţia
crt. prezentate sub numerele

1 O. MARCELA MIREA, Bucureşti. 4 177, 181, 184, 237.

11. MUZEUL DE ARHEOLOGIE Constanţa.
12. GELLU NAUM, Bucur eş ti . 11
13. GEORGE SEVEREANU, Bucureşti.
14. Dr. HORIA SLOBOZEANU, Bucureşti.
TOTAL= 281
45 16, 41, 42, 74, 85, 89, 90, 91, 92, 93, 119, 148, 149, 152,
153, 154, 155, 157. 159, 160, 161, 162, 167, 168, 172, 173,
175, 191, 192, 194, 195, 196, 197, 209, 210, 211, 212, 213,
214. 215, 229, 231, 232, 240, 259.
21, 47, 52, 59, 69, 85, 144, 171. 174, 176, 222.
7 46, 53, 54, 57, 58, 178, 245.
95 1, 15, 17, 19, 23, 25, 27, 32, 33, 35, 37, 40, 44, 45, 48, 50,
56, 60, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 70, 72, 73, 75, 77, 79, 82, 88,
95, 97, 100, 104, 105, 108, 111. 114, 116, 117, 120, 122,
127, 129, 132, 134, 135, 141. 142, 150, 151, 169, 170, 179,
183, 187, 200, 202, 203, 204, 206, 208, 217, 218, 219, 223,
228, 234, 236, 239, 241, 242. 243, 244, 247, 249, 250, 251,
253, 256, 257, 258, 261' 262, 265, 266, 268, 270, 273, 276,
278, 280, 281.

Diferite tipare găsite in ate­

lierele de pe coasta de nord a
Mării Negre .şi anume la Olbia
(cele din stînga) şi la Nimfeum
(cele din dreapta).

19

www.cimec.ro
 Aşa da r u n to ta l d e 281 p ie se ale diverşilor colec­
tio nar i, pu se in lu cru p e ntru stud iu l d e faţă .
Une le p ie se im i erau cu no scu te d e ma i ina inte , d e
la Ma nga lia. A supra tu turor am pr im it d e la col e cţio nar i
e xp lica ţiile ne ce sar e cu pr iv ir e l a lo cu l şi co nd iţiil e d e
gă sir e . P ie sel e cu pr ov e nie nţă ne clară nu au fo st lua te
in co nsid erar e şi d e ci nu f igur ează in lista p e car e am
pr ez e nta t-o ma i su s.
Am r ez erva t p e ntru a l d o il ea vo lum o ser ie d e
p ie se d in co le cţiil e d eja cerce ta te, pr e cum şi d in a lte
co le cţ ii par ticu lar e, car e n-au f ost î ncă d e scr ise.
Nu ne-a fo st po sib il să cer ce tăm co l ecţia Muz eu lu i
Na ţio na l d e Antich ită ţi d in Bu cur e şti, car e po sedă u n
număr impor ta nt d e sta tu e te, intr eg i sau fragm e ntar e,
nepub l ica te încă . De a ltf e l . a cea stă col e cţie nu ar e toa te
d a te le ne ce sar e pr ivind Jo cu l d e gă sir e, astf e l că p ie se le
dub ioa se nici n-ar f i pu tu t ihtra a ici.
D in pă ca te , pu ţine f igur ine - poa te nici u na - nu
s-a gă sit la Ma nga l ia î n săpă tu ri o rga niza te , car e să ne
poa tă da pr e cizăr i a supra stra tif ica ţie i. co nte xtu lu i săpă ­
tur ii e tc. Nici d e spr e e xiste nţa u nor a te lier e car e să
a te ste in mod clar o p relu crar e p e lo c a sta tu e te l or nu
poa te f i d eocamda tă vorba, că ci nu s-au ef ectua t pînă
acum săpă tu ri arh eo log ice sistema tice.
Totu şi, da te l e p e car t' l e av em nu sint ch iar a tit d e
săra ce .
S-au gă sit foar te mu lte sta tu e te fragm e ntar e î n a ce l
Mo nte Te sta ccio d e ca n• am vorb it ma i su s, cum ş1 m
p iv niţa coj o caru l u i Sava. Lî ngă ca sa l u i Va sile Lemo ni­
d e s av em urm e le a te l ie ru l u i cu p ie se d e r ebu t.
Să r e ţinem că a cest e tr e i pu ncte se af lă . toa te , in
reg iu nea e xtramura lă d e sud-v e st a ora şu lu i. şi doar la
50 -60 d e m e tr i u nu l d e a l tu l . A cea sta ne îndr e p tă ţe şte
d e sigur să d edu cem că era a ici u n se ctor sp e cia l, r ez er­
va t indu str ie i car e ne pr eo cupă. Nic i cup toru l şi tipar e le
d in fî ntî na ha nu lu i Stama topo l nu . erau pr ea d epar te d e
a ce st ce ntru.
par argum e ntu l ce l ma i pu ter nic in spr ij inu l pu nc­
tu lUi no stru d e v ed ere e ste fap tu l că s-au gă sit tipar e .
Ch iar da că ar f i tipar e impor ta te, şi nu fabr ica te p e loc,
�
Şl mea e le dov ed e sc ce ea ce am vru t. să dov e dim : tipa ­
r e le s-au adu s p e ntru a f i fo lo site ' ad ică p e ntru a se
"tur na " î n e le f igur ine .

20

www.cimec.ro
 De ci e xi sta la Ma nga li a o i nd ustrie de sta tue te de
tip Ta na gra.
In j urul o raşului se gă se a un admi rabi l păm înt ar­
gi los, i ar la di stanţ a de ci rca 5 0 km e rau ză cămi nte de
caoli n.
D e sig ur că la Ca llati s, unde me şte ri lo cali f ab ri ca u
de m ultă vreme tub uri de aped ucte , ţig le pe ntru a co ­
p eri şuri şi pe ntru .mo rmi nte, cum şi to t fe lul de va se
cer ami ce de b ună cali ta te, se gă sea u şi unii ca re să- şi
fi însuşi t me şteşug ul mode lă rii sta tue te lor. Fie că ve ­
nea u di n ce ntre in care p ra cti ca seră "me se ri a" şi arta
mi no ră a co rop la sti cii (po ate că ve ni se ră od ată cu tipa­
re le), fi e că e ra u di n rind uri le pop ulaţiei lo ca le de co lo­
ni şti, ei a u p utut fa ce faţă co nd iţii lo r, nu p rea com p li­
ca te , de p regă ti re şi de mode lare a argi lei.
Teh ni ca de p regă ti re, turnare, co ace re şi fi ni sare
a statue te lo r de Tanag ra nu m ai e ra, in acea epo că de
ve che e xpe rie nţă in m ate rie, deo sebi t de g re a.
Să ana liză m p uţi n ace astă teh ni că, pe baz a ob se r­
vaţii lo r înreg istra te di n e xpe rie nţa noa stră lo ca lă , d ar
mai ale s di n exami na re a m ate ri alului, adi că a ce lo r 28 1
de fig uri ne ale co lectio nari lo r no ştri .

Pămintul.

După m ai m ulte spă lă ri repe tate , păm întul e ra f ră ·

m intat cu apă curată , ca să se e limi ne anumiţi oxizi
şi alte compo ne nte dă ună to are .
ln tim p ul f răm intă ri i, care t reb ui a f ăcută cu ce a
mai ma re ate nţie, se adă ug au trep tat, de la caz la caz,
anumi te i ng re die nte . in spe ci al ni sip şi p raf de scoi că
pi sată , care aj uta u la co ritracţi uni . C u aj uto rul i ngre­
die nte lo r se obţ ine a o p astă unifo rmă care, de şi mo ale ,
treb ui a to tuşi să fie lip si tă de apă . O p astă co re ct p re ­
p arată nu treb uia să co nţ ină urme de co rp uri străi ne, şi
m: treb uia să fie sg runţ uro asă. ci să se p rezi nte ca o
alifie g ra să, ca re să po ată f i î nti nsă pe rfe ct, atunci cind
me şte rul împi ngea cu dege tul p rim ul stra t in tipa r.

Cum se obţineau tiparele.

De sig ur că treb uia ca un arti st in sculp tură să co n­

ce apă m ai întîi , şi să creez e o fig uri nă in mi ni atură .

www.cimec.ro
 sa u să cunoa scă a rta d e a re duce la cîţiva ce ntime tri
cap ul unei sta tui de ma rm ură sa u d e bronz , de mă rime
na tura lă .
A rti stul treb uia să fa că tipa re p e ntru fie ca re di n
di fe ri te le pă rţi a le sta tue tei : cap ul -- pa rtea di n faţ�
pî nă d upă ure chi, cu b ust cu tot ( sa u fă ră b ust) - ap OI
pa rtea de la g ît sa u de la mij lo c, p înă jo s. Spa te le se
fă cea di n a ltă b uca tă şi p ute a fi fi ni sa t sa u ne fi ni sa t.
Se obţi nea u în fe lul a ce sta d o uă sa u trei tipa re p ri nci­
pa le , ca re fo rma u o si ng ură sta tue tă. Fie ca re pa rte p urta
un numă r sa u o li te ră (vezi li te ra A , pe spa te le tipa­
rului de la nr. 8). Un sem n ad înc fă cut pe a ce ste pă rţi
compo ne nte ma rca lo cul p re ci s unde e le treb uia u ap ro ­
pia te (vezi la nr. 9 pa rtea di n faţă, sus, în d reap ta ca ­
p ului). Se mai poa te ob se rva (vezi nr. 9, spa te le) că
tipa rul este tăi a t de o li nie , la j umă ta tea înă lţimii sa le,
ceea ce a ra tă că e l e ra fo rma t d i n d o uij b ucăţi - spa­
te le şi faţa. Pe spa te le a ce luia şi tipa r se văd urme le
şa nţ uri lo r o rizo nta le, lă sa te de sfo ri le ca re lega u de
obi cei ce le d ouă pă rţi.

Folosirea tipa1'1.tlui.

Tipar ul avea spa te le bom ba t în aşa fe l, încît me şte ­

rul il p utea ţi ne comod în m îna stî ngă , în timp ce cu
dege te le d e la mîna d reap tă e l ap li ca pe ste to t, pe faţa
adî nci tă , lutul p regă ti t.
P re si unea dege te lor treb uia să fie a tît de p re cisa,
incit să se ump le chia r şi cea mai fi nă ad înci tură a ti­
pa rului.
D upă ce se înti ndea p rim ul rind de lut subţi re ,
urma un a l doi lea şi ap oi un a l tre lea stra t, d upă g ro ­
simea pe ca re voia a rti stul să o dea pe re te lui fig uri nei .
Inai nte d e a p rimi î ncă rcă tura , tipa rul e ra foa rte
a te nt curăţa t şi uns pe ste to t cu gră simi subţi ri , p en­
tru ca imp rima rea să se p oa tă de ta şa uşo r.
Turnă to rul treb uia să aibă vizi unea pe rfe ctă a sta­
tue tei , pe ca re o va lucra p înă la capă t - e l sa u o g ru­
pă de corop la şti. Tipa re le era u numai i ndi caţ ii p ri nci­
pia le , şi de ce le mai m ulte ori a ră ta u doa r e lem ente le
ese nţia le şi ni cide cum pe cele aj ută toa re. pe ca re tre­
b uia să le aibă fig uri na pî nă Ia urmă .
Vom a ră ta mai j os cum şi cind se fă ce a u a ce ste
ope raţii.

22

www.cimec.ro
 Retuşul şi asamblarea.

Sco ate re a di n tip are şi asamb l are a fo rme lo r ob ţi ­

nute se f ăcea d up ă c îteva o re, c înd argi la turnată înce ­
pea să se usuce, f ără însă a fi lăsată să se usuce p re a
m ul t, ci num ai atît c ît să po ată sta în pi cioa re pe po li ­
te le de usc are din a te lie re l e de re tuş. Pie se le t urnate
e rau a şe za te m ai intii in f aţ a me şte ri lo r re tuşie ri . pe
se rii şi pe p ărţi compo ne nte. Me şte rii , c u spa tule fine
de o s sa u de lem n, c u răzui to are subţi ri sa u c u ace de
me ta l foa rte bine asc uţi te, f ăce au p rim ul re tuş, ope raţie
care e ra f.oarte impo rtantă, în fa za in c are lutul nu se
intări se p rea m ult. Părţi le p roemi ne nte al e re lief ului .
adic ă nasul. g ura. ba rba. ochii, coaf ura şi joc ul fa ld uri ­
l o r îmb răc ămi nţii ave au de seo ri l ip suri , c ăci în ad înci ­
turi le tipa rului răm îne au b uc ăţe le de p ăm înt m oa le , în
c are ca z fig uri ne le treb ui au com p le tate. I n urm ă, pie se le
di spa ra te tre ce au l a altă m asă. unde se f ăcea p rima
a samb la re , cu o argi lă l ichid ă foa rte fi nă, ca re f ăce a
ofici ul de lian t. Mărgi ni le fig urinei se ungea u şi se
lipea u cu ace astă a rgi lă şi deoda tă se obţinea fig urina
întreag ă . Urma un no u re tuş, pe ntru ca să nu se cu­
noa sc ă lipi turi le şi să nu se fi astupa t ceva din de ta lii le
fig urinei . D up ă acea stă f ază urma o no uă ope raţie, tot
a tit de impo rta ntă ca şi turnare a sau fini sia rea defi ­
ni ti vă.

Completarea operei coroplastului.

Să ne imagin ăm c ă fig uri ne le sta u pe m a sa co ro­

p lastului , go ale şi semi rigide , nepo trivi te bine , nevop ­
si te, lip si te de bog ăţi a aripi lo r şi a bij ute rii lo r. de e le ­
g anţ a atrib ute lo r, de mi şc are a şi insuf leţi re a pe c are
abi a de ac um înco lo vo r începe să o c ape te. O mină
fin ă de co rop la st ap lic ă aripile Vi cto riei , a le E ro şi lo r
goi , c u trup uri timide sa u ca sc a A te nei , p an te ra C ybe lei
ş. a.m . d . Multe trup uri a u răma s la turna re f ără m ina
c are treb uia să se ridice în sus, intr-un ge st e locve nt
sau p rimind un a trib ut. Dac ă mina n-a p utut ie şi din
tip ar, ea e ste ad ăug ată ac um , fii nd lipi tă în po ziţia ei
j ustă. To t aşa şi pici o are le , c are p ute au ie şi din tipa r
intr- o po ziţie nepo tri vi tă.

23

www.cimec.ro
 Da r cap ul ? C ap ul a ce la , imp odobi t cu ele ga nte le
coaf uri a le m odei di n fi eca re regi une şi fi eca re se col.
cape te le fe mei lor f rum oa se , cu ce rcei în ure ch i� cu ctia ­
deme . cu coroa ne împ le ti te di n !a uri sa u di n f oi de vi ţă.
cu me re a uri te în pă r, ap oi og li nda, li ra sa u pa te ra , ca
şi pă lă ria sa u umb re la unei eleg ante ta nagre ene sa u
ca lla tie ne , toa te a ce stea e ra u adă uga te ulte ri or a ce lor
trup uri c are ie şea u muti la te di n p rim ul tipa r.
Cu a tit mai m ult e ra nev oie de un a rtist ca re să
imagi neze, să lucreze şi să de săvîrşea scă scene le pe ca re
le -am n umi c om p oziţi onale. In a ceste scene ap e:- mai
m ul te fig uri , f orm înd un an sam bl u cu subiec t cen tral şi c u
di ve rsi ta te de mi şcă ri.
Tot a tît de com pli ca te e ra u şi jucării le pe ntru copii ,
în ca re treb uia u a samb la te roţi le , caii sa u a lte e l€me nte
comp one nte .
C u o uşoa ră zvicni re d e ge ni u, a rta de a m ode la
şi de a ap lica fie ca re a trib ut, de a p otrivi toa te ada osu­
ri le, refăc în d ade sea a titud i nea în tregului a nsam b lu a l
sta tue tei , p utea d e veni uşor a rta de săvîrşi tă a coro­
p histului din ep oca e le nisti că.
· · Să a ccen tuăm că toa te a ce ste ada osuri şi c omp le tă ri
se f ăcea u lipi nd u-se d i fe ri te le b ucăţi de ce ram tca, se­
pa ra t m ode la te. E ste i nte re sa nt şi fap tul că une le sta­
tue te ie şea u di n p rima ope raţie f ără cap, cu un simp lu
orifi ci u î n loc ul g îtului . Cape te le , ca re se f ăcea u sepa ra t,
e rau p revăz ute cu un fe l de cep , a şa ca să p oa tă fi fixa te
c înd la unul, c înd la a lt trup. Ma nie ra a cea sta de lucru.
de stul de f recve ntă la Ca lla ti s. d ovede şte o e pocă de
criză, de să răcie, in care admi ra torul sa u credi nci osul
p utea f olosi ace la şi cap la mai m ulte trup uri , î n dife ­
ri te ocazii , la d i fe ri te sărbă tori e tc. Une ori şi a trib utul
di n m ina sa u din b raţe le unei sta tue te p utea fi schimba t.
I n fe lul ace sta o Deme tră p utea deve ni Ate na sa u
vice ve rsa . O laic ă coche tă, ori un memb ru a l fami liei ,
p utea p rimi un cap "de reze rvă " ca re să core sp und ă
onoma sti cii sa u a ltor sărb ători pa rti culare .
La C al la ti s am g ăsi t, în in te ri orul ce tăţii , ce l p uţin
20 de sta tue te m i ci de ma rm ură , de ci rca 25 - 35 cm
înă lţime , rep rezen tînd pe C ybe la şez înd pe tron, cu sa u
fă ră pa nte ră în b raţe , maj ori ta tea ace stor sta tue te fii nd
fă ră cap. De sig ur că une le cape te a u p utut fi rup te , da r
la trei di n exempla re g îtul a re o ad înci tură în ca re se

24

www.cimec.ro
putea i ntrod uce a lt ca p. ca şi la sta tue tE'le d e a rgi lă.
Exce pţio na l E>ste ultim ul e xempla r, la ca re s-a u putut
ob se rva , pe ntru prima d a tă . ci nci ori şa se o rifi cii mi ci
la g ît, î n ca re i ntra u d e sig ur pro emi ne nţ el E' co re spunză­
toa re al e ca pului .
Exi sta d e ci la Calla ti s o pra cti că d e stul d e la rgă a
schimbă rii ca pe te lo r şi - fă ră îndoi ală - a a trib ute lo r,
folo si nd u- se a ce e aşi fig uri nă pe ntru dif e ri te culte şi
oca zii .

Aerisirea şi arderea.

Toate o pe raţiil e d e spre ca re a m vo rbi t pma a cum

treb uia u fă cute re ped e. pe ntru a nu da timp sta tue tei
să se usuce p rea ta re. C u un c uţi t spe cial se fă cea a poi,
în spa tel e fig uri nii , o d e schid e re d e 3 - 4 cm , pă tra tă
sa u d re ptung hi ula ră , stabili nd u- se a stf el o com uni ca re
cu i nte rio rul gol al sta tue tei şi cu a lt o rifi ci u, afla t î n
cre şte tul ca pul ui sau· la pi cioa re le so cl ul ui : Orifi cii l e
pe rmi tea u ca sta tue ta , pusă la fo c, să aib ă un ti ra j d eo­
sebi t d e pute rni c şi să poa tă tre ce a stf e l mai uşo r pri n
p ro ce sul d e a rd e re. To tod a tă e le aj uta u ca a pa să se
eva po re mai re ped e şi mai com pl e t. P e reţii fig uri nei
d eve ni nd mai subţi ri , nu mai avea u ri scul să se fi sure ze
sa u să se spa rgă .
A rd erea s e fă cea l a tem pe ra turi d e 700-950 g rad e.
Sta tue te le i e şea u di n cuptoa re întregi , com pl e ta te
cu ul tim el e re tuşă ri . Pa sta că pă ta pri n a rd e re o culoa re
ro şi e, că rămi zi u-d e schi s. g ri -ce nuşi u s a u, uneo ri , al b­
găl b ui , to tul d e pi nzînd d e na tura a rgil ei şi a i ng redi e n-
·

telo r folo si te la f răm înta re .

Unii ce rce tă to ri a u cre zut că , e xami nînd u- se re stu­
ril e sta tue telo r, m e ca ni c sa u p ri n a naliz e p ro pri u-zi se ,
s-a r p utea stabili uşo r di n ce stra t şi di n ce lo cali ta te
a fo st e xtra s păm întul şi că în a ce st f el s-a r putea d e­
te rmi na şi p rove ni e nţa unui va s ce rami c.
Optimi sm ul a ce sto r cerce tă to ri a foo st d e m ultă
vrem e o pri t în lo c, d eoa re ce s-a co nsta ta t că la o tem­
p e ra tură d e 1000, şi chi a r numai d e 800 d e g rad e , a rgila
m e rg e sp re vi trifi e re , a stf el î ncît valo ri l e ei nu mai po t
fi d etermi na te. Compo ne ntel e ma te rial ul ui fii nd a ni hi­
la te , nu se mai poa te stabili p rove ni e nţa lui .

25

www.cimec.ro
 Aplicarea culorUor.

Oda tă te rmi nat e, fi guii ne le e ra u acope rite c u un

st rat de an gobă , făc ută - în pă rţi le Ca llati sului - di n­
t r-un cao lin lichefia t, în ame stec c u va r sti ns sa u
c u apă curată . An goba, moa le şi g ra să la pipăi t, pă trun ­
dea mai p ri n toţi po rii , şi izo la a stfe l stat ueta de ume ­
zea lă , d înd u-i totodată un aspec t uni ta r.
Incepea a poi ope raţia cea ma re .
Ac um inte rvenea u cei mai subti li a rti şti dint re c o­
rop la şti , ca re de sfă şura u o acti vi tate difici lă . da r inte re­
santă : toat e stat uete le e ra u picta te.
Vop se le le, de dife rite c ulo ri, se întindea u cu pen su­
le de mai m ulte dimen si uni.
Pe pă rţi le goa le a le trup ului se ap lica un ga lben
închi s sa u un b run- ro şca t.
Faţa fi guri nei e ra t ratată c u cea mai ma re atenţie .
Ochii se ma rca u c u p uncte a lba st re , b uze le e ra u vop­
site c u un ro şu vi u, ia r ob rajii e ra u daţi c u fa rd .
Pă rul căpăta, în gene re, o nua nţă ro şcată .
lm b răcămin tea şi încă lţămintea p rimea u c ulori c ît
mai a tră gă toa re : ve rde sa u vio let , cen uşi u, c îteodată
ne gru. Fald urile îmb răcăminţii se trat a u· c u m ulte de­
grade uri de a lba st ru şi de roşu. Bo rd ura ve şmin te lo r e ra
po leită c u a ur sa u c u a rgint. lncă lţămintea a vea tă lpi
ro şii .
Podoabele se b lic ura u şi e le de o atenţie deo sebită.
Diademe le de pe cap e ra u de ce le mai m ulte o ri vop site
c u mai m ulte c ulo ri . C erceii , totdea una p roemi ne nţi,
e ra u a uriţi, ca şi b răţă ri le sa u co lie re le.
A tunci c în d fi gura e ra împodobi tă cu o co roană de
la uri , f runze le şi f ruc tele e ra u a uri te. La fe l şi f ructele
de steja r. S-a u gă si t şi sta tue te împodobi te c u c ren guţe
ca re poa rtă me re a urite. Da r de obicei c ununi le d e
f runz e e ra u vop site in ve rd e.
Acea stă m a re va rieta te de c ulo ri nu era însă nicio­
dată st riden tă . Tot ul fo rma o a rmonie pe rfe ctă .
Se c unoa şte compo nenţa cîto rva di n c ulo ri le fo lo­
si te : a lba st ru!, n umi t a lba stru de E gip t, se obţi nea di n
si lica t de c up ru. C uloa rea ro şie se obţi nea di n o xid de
fie r. Sulf ura de me rc ur (chi no va rul) dăd ea c uloa rea roz .
Nu se ştie în ce mă sură se fo lo sea u c ulo ri le vege ta le .

26

www.cimec.ro
Tempe ra (p ro cede u ca re co nstă di n ame ste ca rea culo ri­
lo r cu a numiţi lia nţi) fii nd cuno scută i n a nti chi ta te, e ste
p robabi l că se fo lo sea şi in i nd ustria co rop la sti că.
Da r majo ri ta tea sta tue te lo r gă si te a stă zi - d upă
2000-2500 de a ni - p ri n g ropi şi p ri n mo rmi nte, şi-a u
pie rd ut i ntert si ta tea culo ri lo r, uneo ri chi a r culoa re a în­
săşi. . A cea sta d i n ca uză că a u sta t intr- un med i u umed,
mo rmi nte le nefii nd e ta nşe. Se cuno sc însă şi sta tue te -
nu p uţi ne, ci sute de pie se - ca re îşi pă strează în toa tă
sp le ndoa rea po li cromia, da că a u fo st gă si te în mo rmi nte
de piat ră , cu capa cul şi pe reţii bi ne i zo laţi p ri nt r- un
stra t gro s de te ncui a lă.
Di n pă ca te, uneo ri astfe l de sta tuete au fo st exp use
la ae r sa u a u fo st curăţate de păm înt şi de crusta de­
p usă, în ca re caz a u încep ut să-şi pia rd ă culo ri le.
La Ma nga lia cunoaş tem v reo ci nci exemp la re, scoa ­
se d i n mo rm i nte da ta te pe ntr u sf îrşi tul se co lului I V, î n
ca re o b ună ·pa rte d i n culo ri s-a u pă strat.
l n ce p rive şte exempla re le rep rod use în lucra rea de
faţă, a p roximativ 50 poa rtă încă urme, ce-i d rep t de stul
de slabe, de a lba stru, roş u şi ve rde . Vreo 10 exemp la re
a u încă urme de po leia lă de a ur, ia r ci rca 100 sînt
pa r\i � l îmb răcate cu a ngobă, a lbă sa u gă lb uie .
Co le cţio na rii de la Ma nga lia. p ri n a ' că ro r b ună ­
voi nţă am p utut uti li za pie se le p re ze nta te i n lucra rea
de faţă, a u tra ta t sta tue te le cu cea mai m a re g rijă. Ra­
reo ri , pe nt ru a obţi ne o fig uri nă cura tă şi limpede, s-a u
lă sa t i spi tiţi să cureţe păm întul ca re a stupa, din a nti chi­
ta te, o chii, g ura sa u ad înci turi le fa ld urilo r. Stra tul de
păm înt sa u de ca lca r co nsti tuie de fap t 6 p ro te cţie a
pie se lo r şi nu treb uie î ndepă rta t de cit cu ma re p re ca u-
ţie, de că tre oame ni de spe cia li ta te.
·

Di ntre ce le 28 1 d e sta tue te pe ca re le-am uti liza t

ai ci , mai m ult d e j umă ta te pă strează a ce st stra t· protec­
to r. Da r stra tul a umb ri t şi a deformat : • oare cum foto­
grafii le, ca re nu sînt into tdea una a tît de cla re cum am
fi do ri t.
Me nţio nă m ai ci că toate tipa re le şi fig uri ne le pe
ca re le p ub li căm sînt i nedi te. N u am fo lo si t ni ci una d i n
sta tue te le ca re a u mai fo st - fie cî t d e succi nt si ' . :de
di sp a ra t - p ub li ca te.
N-am fo lo si t ni ci sta tue te le , şi mai a le s tipa rele.
a tît de i nte re sa nte , de sp re ca re vo rbe şte p rofeso rul
Mi lko Mi rcev, d i re cto rul m uze ului di n Va rna , i n. im po r-

www.cimec.ro
 ta ntu l stu diu pu blica t în Bu le ti nu l Socie tăţii a rheo logice
di n ace l o raş ( tomul X, a nu l 1955), spu nind că e le p ro­
vi n de la Ca lla ti s.
Ce le 28 1 de pie se ca re poa rtă , fiecare , numă ru l ei
de o rdi ne, au fos t împă rţi te in 9 g rupe dis ti nc te , co n­
fo rm u nui c ri te riu s tric t tipo logie, as tfe l că exemp la re le
di n aceeaşi co lecţie po t apă rea la capi to le dife ri te. Ce le
9 g rupe s int :
I. N r. 1 - 10 : Tipa re.
II. N r. 11- 70 : Zei tăţi, E roi, Figu ri mi to logice.
III. N r. 7 1- 79 : Efe bi , Figu ri de bă rbaţi.
IV. N r. 80- 97 : Femei cu vă l, Chipu ri de ex-
p resie.
V. N r. 98-175 : Cape te şi Bus tu ri de femei.
VI. N r. 176-186 : Sta tue te în tregi.
VII. N r. 187-198 : Sta tue te fă ră cap.
VIII. N r. 199-243 : . Jucă rii , Copii , Po rtre te, Copii
cu a nima le.
IX. N r. 244-28 1 : Mi'\ş ti de tea tru , Figu ri de ac to ri.

A tragem a te nţia că ne-am op ri t la înregi stră ri le

făcu te acum 20 de a ni. De a tu nci · u ne le pie se sau chi a r
co lecţii întregi a u pu tu t f i mu lt îm bogăţi te. As tfe l co ­
lecţia Euge n Jebe lea nu s-a mă ri t mu lt, p ri n u ne le
schim bu ri fe rici te , cum şi p ri n achi ziţio na rea u no r tipa re
de la moş te ni to rii lui N. Roşcu leţ (p rima ru l di n 1915,
ca re pa rticipase la de scope ri rea di n cu rtea ha nu lui Sta­
ma topo l).
·Co lecţia mea pe rso na lă de ci rca 40 e xemp la re a
răma s în 191 6 la M a nga lia împ reu nă cu p rime le 6 ti ­
pa re , pie rzi ndu-şi u rma.
După 1 922, î n decu rsu l a ni lo r, o nouă co lecţie , de
pe ste 100 de exemp la re, a fo st împă rţi tă la dife riţi ama ­
to ri , şi noi colecţio na ri. O a treia co lecţie , de 1 50 figu ­
ri ne , a fos t do nată pa rţi a l după 1943 Mu zeu lui Naţio na l
de A ntichi tăţi din Bucu reş ti , împ reu nă cu a lte c îteva
mo nume nte ( bron zu ri , s tic lă , ce ramică , mo ne de e tc.). O
pa rte di n aceas tă co lecţie a fos t do na tă, î n 1956, Mu zeu ­
lui de A rheologie di n Co ns ta nţa.
Co lecţia docto ru lui H . Slobo zia nu, a du na tă exc lusiv
de la Ma nga lia, î nai nte şi după dă rîma rea m u zeu lui des ­
p re ca re am vo rbi t, a fo st dusă la Bucu reş ti ş i , după
moar tea docto ru lui Slobo zi a nu , a rămas moş te ni to ri lo r.

28

www.cimec.ro
 I n te re san ta colecţie a p rofe soru lui Mi rcea He rovanu
a f ost tran sfe ra tă, după m oa rtea ace stuia , p rofe sorului
Ovidiu D rimba din Bucu reş ti, ca re şi-a mă ri t a stfe l cu
ci rca 100 de exemp la re vechea lui colecţie. În fe lul
ace sta pie sele n ota te ca apa rţi nînd colecţiei M. He rovanu
se gă se sc de fap t la Ovidiu D rimba, u rm înd ca î n vii tor
să fie n ota te pe nume le ace stuia .
. Toa te pie sele, rep rodu se f otog rafic, sîn t î n soţi te de
un tex t exp lica ti v, în ca re se face iden tifica rea figu rinei,
se dă o scu rtă de scrie re, se a ra tă dimen siunile şi ca rac­
te ri stici le tehnice re specti ve.

După cum am mai spu s, n-am pu tu t face o da ta re

ab solută a pie se lor, de oa rece nu se cun osc condiţii le ar­
he ologice, regu la te, de gă si re. De altfe l, am a ră ta t de la
incepu t că nici una din figu rine nu e ste mai veche de
p rima j umăta te a secolului IV î.e.n. S ta tue te le de
Tanag ra incep să abunde la Ca lla ti s numai după an u l
330, la rga dez volta re a p roducţiei ducîndu-ne sp re sfîr­
şi tul secolului I l .

In acea stă lungă e tapă a ep ocii e leni stice , ca racte ­

ri stici le a rti stice şi ec on omice a le e leni smu lui au răm a s
ace leaşi. Dacă în vii tor p rob lema a r f i re lua tă cu o mai
la rgă p osibi li ta te de ce rce tă ri, se va gă si , p oa te , m omen­
tul p reg nan t a l i nte rpă trunde rii roman o-e leni stice ti rzii.
Se va de sluşi a tunci in ce mă su ră corop la stica şi -a pie r­
d u t din sup leţe şi e leganţă , d i n b ogăţie şi exube ranţă,
pen tru a face loc a rtei cor op la stice mai noi, ca re tindea
sp re reali smu l începu tu ri lor fa zei romane impe ria le.

Să examinăm acum cîteva p robleme lega te de dife ­

ri tele capi tole a le p re ze ntă rii de faţă.
Am v orbi t mai su s de sp re u ne le tipa re de la Man­
g a lia pub lica te în 1955 l � Va rna, de că tre Mi lko Mi rce v.
N\1 am in teg ra t ace ste tipa re în g rupa re spectivă a lu­
cră rii noa stre, de oa rece noi n-am reţinu t aici decit
pie se i nedi te, ia r ce le trei tipa re af late la Va rna . sînt
pub licate în Bule ti nul acelui mu zeu. C on side ră m însă
că e ste bine să le rep roducem totuşi, - fă ră numă r de
ord i ne - de oa rece cu ace stea numă rul tipa re lor calla­
tiene a cre scu t de la 1 0 la 1 3 .

29

www.cimec.ro
 N umă rul atît de red us al ti pare lo r preze ntate m ai
j os ar pute a fi ce l puţi n tri plat d acă vom re uşi să atra­
gem ate nţi a cole cţi onari lor ale că ro r pie se n- au f ost in­
se rate în ace astă lucrare. E ste sig ur că şi în de pozi te le
uno r m uzee se gă se sc ti pare pe ntru fig uri ne le eu ro­
plastice. Avem şi spe ranţ a că în vii to are le să pă turi , o r­
g aniz ate si stem atic l a C al lati s, ace ste reli cve vor fi ur­
mă ri te cu m ai m ultă ate nţie şi că vo r fi adu nate cu
g rijă, pe ntru a fi studi ate cu fo los ştii nţifi c.
Am vo rbi t m ai su s de spre ră spîndi re a ti parelo r di n
Be oţi a, A tti ca şi al te ce ntre ale G re ciei co nti ne ntale . în
de pă rtate le ce ntre ale lumii ele ni stice. La înce put răs­
pînd i re a se fă ce a num ai în centre le de sud , d ar d upă anii
330 - 300 căile come rci ale s- au e xti ns. To ate oraşe le af ro­
asi ati ce, ca şi i nsule le şi sute le de oraşe- state di n Medi­
te rana, şi to ate co aste le P ontului E uxi n au deve ni t de o­
d ată , ca la o com andă, e le înşi le prod ucă to are de ti pare .
D upă ce s- au se rvi t u n tim p d e fo rmele im port ate cu
care se pute au re prod uce o ricîte pie se, au tre cut la o
prod ucţie propr ie, ti parele fii nd co nce pute şi re ali zate
de că tre o ame nii l o cului .
D e ai ci înai nte avem i n m ai to ate o raşe le re spective-

Trei tipare descoperite mai de mult la Mangalia şi aflate acum la M tn:eul . din
Varna. Nu le-am înregistrat la capitolul 1 (tipare inedite) deoarece au fost pub hcate
in 1955 de M. Mircev, in Buletinul Societătii de Arheologie din Varna.
30 De la stînga la dreapta (tiparul şi re p�oducerea ) : Afrodita, Cybela pe tron şi
Artemis.

www.cimec.ro
0 dezvo lt ată producţie d irec tă. Urmă ri re a ace stei mi şc an
ar f i de pă şit c ad ru l luc rării de f aţă . Ne mă rg inim să
ară t ăm do ar c ă şi ce le lalte o raşe e le ni stice d in Po ntu l
E u x in, atit de pe co asta de no rd , cit şi d e pe cea de ve st,
au u rm at acee aşi c ale a i ntere se lo r eco nom ice ş i soc iale,
ca şi C allatisu l no stru. I ntreg şiru l ace sto r o raşe au avu t
in seco lu l I I I - I I î .e . n. o deo sebi t de dezvo ltată ind u strie
ce ram ică p ro prie, de to ate fe lu ri le : amfo re, dife rite vase ,
chi ar şi cu f irnis neg ru, ţig le şi - m ai ale s - figuri ne ,
fa b ric ate în m asă pe loc.
Avem î n f aţă rapo arte le pub li cate în 1 966 de Ac a­
d em ia de Ş ti inţe d in U. R.S.S. privind producţia ce ramic ă
www.cimec.ro
î n sec to ru l C rimei i şi al Mării de Azov. Vo lumu l e ste
î nsoţi t de o pref aţ ă a re numi tei ce rce tăto are 1 . B. Zee st.
R apo arte le arheo logice sî nt î nsoţ ite de cî teva zeci
de planşe rep reze ntî nd cup to are, ate lie re şi fo arte mu lte
tip are g ăsi te î n ce le tre i f aze m ari de săp ătu ri, î ncepu te
î n 1 888 şi co nti nu ate pî nă î n z ile le no astre.
Ce rce tî nd c atalo age le, am avu t m are a su rpriză să
co nstatăm aproape 200 de tip are pe ntru tu rnat statue te
ş i e norm a cif ră de 1 00 de cup toa re, num ai î n şase d i n
o raşe le princ ip ale ale reg iu nii de sp re care am vo rb it.
I n fru nte stă Che rso ne su l. cu 40 de cu pto are şi 7 5 de
31
 tipa re. La Olbia , avem 1 3 c up toa re şi 20 d e tipa re. I n
Bo spo rul Cim eria n, 1 0 c up toa re şi 1 1 tipa re, ia r la Pa n­
ticap eia, 1 0 c up toa re şi 20 d e tipa re. Fa nago ria fig urea­
ză c u 1 2 c up toa re şi 3 tipa re. E ste p rezent şi Go rchipio­
n ul, da r numai cu do uă c up toa re şi un si ng ur tipa r.
S-a u mai d escop eri t şi a lte num eroase a teli ere d e
c eram ică i n c îteva mici locali tăţi di n j urul ac esto r
o raş e. Ac este c up toa re a u un g en apa rte , si nt mi ciJ nu ­
mai d e l m p înă la 2 m diam etru şi si nt săpa te i n
păm înt, pla tfo rm ele fii nd gă uri te d eas up ra foca rului .
Co nstrucţia ac ea sta este id entică c u ac eea p e ca re am
gă si t-o la Calla ti s (Nep tun) şi mai ale s la Tomi s, i n
c entrul o raş ului . Da r picior ul central ca re ţi ne pla tfo rma
gă uri tă , ca şi foca rul, sî nt d e 4 -5 o ri mai ma ri d ecit
la c ele di n sud ul U.R .S.S. -ului. Poa te că, la noi , c up toa­
rele a u a rs numai că rămidă şi ţiglă sa u oale ma ri , p e
ci nd c ele di n o raş ele veci ne a u a rs c u sig ura nţă numai
sta tuet e mici .
D esti naţia ac ea sta este bi ne dovedi tă , p ri n fap tul
că săpă turile, si stema tic făc ute, a u i nregi stra t i n co n­
t extul c up toa relo r pr ez enţa m ulto r tipa re şi f ragm ente
d e sta tuete.
C erc etă toa rea M. M. Kobili na , ca re a p ub lica t i n
1 96 1 , î n edi tura Acad emi ei U.R.S.S., luc ra rea "Sta tuete
d e teraco tă di n Pa nticap eia şi Fa nago ria.. , nu ne-a of e­
ri t însă un capi tol sp ecial d esp re tipa rele d i n regi unea
resp ectivă .
Di n g rupa a do ua relevăm în p rim ul ri nd splendida
î nfăţi şa re a Af rod i telo r d e sub nr. 1 3, 14, coafa te c u
pa lo s şi c ea d e sub nr. 1 5 , c u sth epa ne ş i c u c erc ei d e
a ur p ro emi nenţi , apoi g rup ul va ria t a l Ath enei d e la
·

nr. 1 8 - 22, und e ca sca d e dif eri te tip uri , d epa rte d e a
răci exp resi a , dimpo trivă; dă fig urii o căld ură şi o el e­
ga nţă d eo sebi tă . Urm ea ză fig urile D em etrei d e la nr.
26 - 32. R ema rcăm p e c ea· de la nr. 26 c u a erul a rhai ­
za nt, ca re a r fi p utut-o ap ropia d e tip ul a ttic c u uşoa ră
tradiţi e a rhaică , d a r c erceii ma ri , ca re d a u figurii m ultă
viaţă, a ra tă că nu p oa te fi vo rba d ec ît d e sf îrşi tul se-
'
colului I I I .
Sc ena d e la nr. 33, ca şi cele d e la nr. 38 şi 39, fac
fac pa rte di ntr-o seri e d eo sebi tă . D e fapt, nu si nt sta­
tuete d e ta nag ra ro nd e-bo sse ci b a so reli ef uri d e tera­
co tă , p e plă ci d rep te. Astf el d e reli ef uri se i ntilnesc şi
p e . c uti i d e teraco tă sa u p e f und uri d e v a se.

32

www.cimec.ro
 Sple ndida figu ră d i n se ria urmă toa re, de la nr. 57,
se ap ropie m ult de Sile nul p ub li ca t de Mi rcev, în Bule ­
ti nul di n Va rna ( la pag. 47, fig . 1 8). I n a ceea şi p ubli ca ­
ţie gă sim fig ura 1 1 3 (la pag. 46) ca re a re m ul tă a semă ­
na re cu fig ura noa stră de la nr. 58.
I nte re sant e ste că Do ro th y Burr în "Fig uri nele de
te ra co tă di n Athe na" , l ucra re p ub li ca tă Îol1 1 933. p re­
zi ntă do uă capete de Sa ti ri cu barbă încî rlio nţa tă , ca re
sînt ap roape ide nti ce cu cap ul p ubli ca t de noi sub nr.
59. Do ro th y Bur r opi nează că, d upă mi că şi a rgilă , ele
p utea u fi impo rtate di n A si a · Mi că.
De rema rcat f rum useţea şi fi neţea Efeb ul ui de la .
nr. 7 1 , de tip alexa nd ri n di n a nul 70 î.e . n. A cela şi ae r
de femi ni ta te şi la fig urile de sub nr. 72-74, cu f riz ura
sti lizată în ond ulă ri, a seme ni coafu rilo r fem i ni ne di n
epo ca ele ni sti că tî rzie.
D upă p roemine nţele di n vî rf ul cap ul ui e ste ap roape
sig ur că la nr. 75 avem de a fa ce cu un Pa n tînă r
(Pa ni sc) .
To rs uri le următoa re - şi mai ale s ce le de la nr. 76
şi 78 - p rezi ntă ex cepţio na le fo rme femi ni ne, curb ura
p ro nunţa tă a şold ul ui i ndi cînd to tdea una în pla sti ca
timp ul ui, he rm af rodi tul .
La nr. 78 e ste evide nţia t în mod deo sebi t m untele
lui Ve nus.
Rep reze nta rea femeilo r cu văl fo rmează o g rupă
apa rte, pe nt ru a se de ta şa pe cît po sibil a ce ste fig uri ne
de cele com une. I n adevă r, toa te rep reze ntă rile de fe ­
mei cu văl a u o deo sebi tă sem nifi caţie. Da că ele sînt în
ge ne re tri ste, d ure rea se vede mai to tdea una atît in
exp re sia feţei, cît şi în mi şca rea pe ca re o capătă t rup ul
ap roape complet învăl ui t, şi mai ale s cap ul, în clinat in
dive rse poziţii foa rte sem nifi cative .
Pe nt ru fig ura n r. 85, e ste i nte re sa ntă simil ut udinea
cu fig ui'ile rep rod use de Do roth y Burr î n l ucra rea
""Fig uri ne de te rra co ttă d i n depozi t ul ele ni sti c de la Ago ra
di n Athe na".
Exp re sia fig uri nei noa stre de sub nr. 86 dezvăl uie
pe femeia rea şi i nt riga ntă . Pie sele de sub nume rele 8 7
ş i 88 pa r m a i curînd do uă am ule te, ca re al ungă bolile.
Am îndo uă sînt m a sive, fii nd fă cute di ntr-o si ng ură b u­
ca tă.
Pe ntru ob se rv aţiile ca re po t fi fă cute Ta Callati s,
sint foa rte i nte re sa nte fig urile de sub nume rele 89, 90,

www.cimec.ro
9 1, lip si te de fi ni saj sa u ie şi te di n tipa r şi c up to r c u
defec te , ceea c e le-a făc ut să d evi nă reb ut uri.
Co rop la stul a că uta t să d ea subinţ elesuri de o rdi n
p siho logic rep re ze ntă rilo r de la nr. 96 şi 9 7 .
Am ad una t î n g rupa V-a mai to ate cape tele bi ne
co nse rva te, şi ca re au o d eo sebi tă va lo are a rti sti că . Am
ţi nut să p un�m. pe c ît po sibiL la un loc fig uri ne le ca re
ca rac te ri zea ză sp le ndoa rea a rtei co rop la stice că tre sfî rşi ­
tul secol ul ui I I I .
E ste o ade vă ra tă gal erie a po rtre ti sticii e lenisti c e
f emi ni ne, o ga le rie ca re s e poa te urmă ri p înă . î n ce le mai
. .. ·

p reţţoa se amă nunte.

Mi nuna te le coaf uri po t fi ori cî nd o ba ză şi pe ntru
coche te le mod e rne. Pa ng lici le, mai la te sa u mai i ng uste,
turba ne le a rti stic ră suci te, diademe le şi co ro ane le-<:o la c
d e to t f e lul, bij ute riil e, a rta de a împ leti şi. de a f ri za
pă rul, îmbogăţ e sc la maxim um v ech ea a rtă a ·femei lo r
ca re urmă resc să fie co che te, i nte re sa nte, f rumoa se; su­
p e rb e, d eos ebi te d e al te le. E ste o adevă rată ico nog rafi e
a coche tă ri ei; model pe ntru· toa te seco le le c are i -au
urma t:
I n g rupa a VI-a, re zerv ată sta tue telo r intregi , ne
p utem satis face şi mai m ult plă ce rea de a admi ra ' cî teva
m i nuna te fig u ri ne, în a nsamb lul lo r de co nstrucţi e, de
mişca re, d e coche tă rie. I n · figu ra de s ub nr. 176, apa r­
ţi nî nd sc rii to rui ui Ge l lu · Naum, p utem rec unoaş te o
sta tue tă caila ti (\ nă ca re n-a fo st comp le t re tuşată , nici
î nai nte şi nici d upă ce a t rec ut p ri n cup tor .
��- ce p riv e şte pie sa de sub nr. 1 77, av em î ndoia lă
a supra p rove ni� nţei : a r p utea fi de impo rt.
N u p utem trece uşo r pe ste mi nuna ta · fig uri nă de
suh nr. 178, din co l. Sev e rea nu , a că rei va ri a ntă e ste
rep rod usă şi pe cope rta l uc ră rii . Gă si m aici unit di n ce le
mai · c la sice ati tud i ni de li ni şte şi d e exp re sivi ta te. Se ni­
nă ta tea şi g e ne ro zi tatea se împl e te sc aici, ca să fo rme ze
o li nie a f rumo sului pe rfec t, p ri n a ti tudi ne, mişca re şi
co nţi nut . .
Pi e sa nr. 179 p rovi ne, fă ră nici 0 îndoială, d i n a te­
lie re le Ca lla ti sului . E a făc ea p arte di ntr- un şi r i ntreg
de fig uri ne locale , cu ac eea şi î nfăţi şa re : adică fig ură
b ucă la tă , to tofeie , surî ză to are, co roa nă p e c reşte t, mî na

www.cimec.ro
d re ap tă reţi nînd him atio nul la -piept. La fe l e ste şi fig uri na
urmă to are, ap arţi nî nd doc to rului Ath anasi u. Aici sp ate le
e ste nefi ni sat.
Pie sa Ma rce lei Mi re a, de sub numă rul 1 8 1 , p are a
fi de impo rt. I n p rim ul rînd o ri fici ul de ae ri si re de
fo rmă ro tundă e ste neobiş nui t la C allati s, unde ace ste
o ri ficii e rau de obicei pă trate sau d rep tunghi ulare .
Fig urin a de sub nr. 1 82, a sc ulp to rului Bara tschi,
a fo st gă si tă într- un mo rm înt de la Ca llati s. Ce a de s ub
nr. 1 8 3 p are a fi de p rove nie nţă po ntică.
Pie se le de la nr. 1 8 6 şi 1 8 7 p ar a fi . reb uturi, fii nd
gă si te în co ntex tul ate lie re lo r loc ale ca llatie ne, de la
p unc tul pe ca re l-am numi t Mo nte Te staccio. Pro st im­
p rim ate , de fo rmate la î ncep utul arde rii, e le au fo st de­
sig ur sco ase di n c up to r şi arunc ate.
I n g rup a a Vlll - a au fo st . p use o se rie de statuete
fă ră c ap, la ca re se po t vede a de talii asup ra co stum aţiei
epocii. E ste de rem arca t că maj o rit ate a fig uri ne lo r au
sp ate le lip si t ap roape to tal de fini saj . Mai impo rtant
e ste fap tul că, în opoziţie c u statue te le de Tanag ra,
aşez ate m ai to tde aun a pe un soc lu inalt, c are făcea p arte
di n co rp ul sta tue tei şi er a di n acelaşi tip ar, aici statue ­
te le si nt to ate fă ră soc lu, cee a ce m arche ază încă od ată
p roducţi a loca lă.
Să ne op rim un mome nt asup ra fig uri nelo r de sub
nume rale 206, 207 şi 208, c are po artă c ausi a. Aici pă rul
e ste piep tă nat în do uă cozi ră suci te, c are atîrnă de o
pa rte şi de a lta a fi gurii. Him atio nul e ste ţi nut la piep t
c u m îna stî ngă , nu c u d re ap ta, c um vedem la ado le sce n­
te le c allatie ne , cee a ce ar d a de bă nui t că ne aflăm în
faţ a uno r p rod ucţii străi ne. Fig uri ne le de l a nume re le
2 1 0 - 2 1 5 sînt însă tipice p rod ucţiei loc ale, m ai toa te
av ind nasul turti t de p re si une a pămî ntului , ca re e ra
î ncă umed c înd pie sa a fo st aşez ată în c up to r. Avem a
face, d upă c um se vede, cu pie se de reb ut. De al tfe l, au
go st gă si te i ntre Mo nte Te staccio şi ate lie rul de lî ngă c asa
Lemo nide s.
Cap ul copi lului de la nr. 2 1 8 , acope ri t c u o g lugă
di n c are abi a ie se ob r az ul, e ste o prod ucţie de regi une
frig uro asă, astfe l că e l po ate fi atri b ui t C allati sului sau
altui o raş po ntic.

35

www.cimec.ro
 Se ri a re spe ctivă se termi nă cu cîteva sce ne compo­
zi te, î n care ap ar copii cu anim ale. Tot aici , cîteva sp le n­
dide j u că rii . repreze ntînd u n vi ţe l, o cămi lă, un cîi ne ,
o p anteră, o p asăre, u n leu , o o aie. u n t au r tînă r, ·u n cal
şi u n co coş.
Urme ază cîteva capete deformate de copii, defo rm are
care se p racti ca fo arte de s î n regiu ni le no astre.
Cei trei acto ri de sub numerde 244, 245 , 246, di­
fo rm i , cu b arbă , şezî nd pe fo to lii de pi atră, aseme ne a cu
ce le de l a te at rele aht i ce, sint ide nti ci, ca atitudi ne şi
fizio nomie, d ar m ai ale s c a e xpre sie g rote ască şi inţe­
pă to are .
De sp re figu ri na de sub nr. 248 nu putem fi siguri că
este di n Tom i s sau di n C al lati s.
După tipu ri le clasi ce şi popu lare. de actori tr agi ­
comi ci şe� î nd· ·pe fo to lii de pi atră, avt:-m o seri e de cir. •

20 de mă şti dife ri te, -c are repreze nt au de sigur per so naje

di n s trăve chi le legende · şi din pie se le autori lor ce leb ri
di n se co le le V-III i .e. n. O · ana liză amă nu nţită . fă cu tă
de u n spe ci ali st , ar pu tea duce la ide ntifi că ri sup ri nză­
to are .
Mai u rme ază cî teva mă şti şi cîţiva acto ri m achi aţi.
rep reze ntînd to t fe lul de figu ri di n vi aţa comu nă . tipuri
de o ameni cu caracteru l deform at, cu tră să tu ri de pe r­
ve rsi tate şi de rău t ate sau de înţe lep ciu ne şi de calm
impe rtu rb abi l. Sî nt o ame ni de to ate zi le le, di n vi aţa obi ş­
nui tă a anti chi tă ţii, fig uri care apă re au pe sce ne şi care
s- au pă str at pî nă l a noi, sub fo rm a valo ro ase lo r sta­
tuete de la C allati s.
St atue ta de sub numă ru l 267 reprezi ntă figu ra u nui
b arb ar lo cal, poate u n scit . I n ori ce caz, nu e ste tipu l
g re cu lui. Ochii adînci ţi, mu stă ţi le, nasu l turtit şi m ai
ale s pome ţi i fo arte proemi ne n�i si nt străi ni de tipu l
g rec .
La numă ru l 268 avem de aseme ne a o figu ră exo ­
ti că, u n b arb ar sau po ate u n af ri can. In co rop lasti ca
gă si tă la C allati s se î ntîlne sc de mu lte o ri figu ri af ro­
asi ati ce, fe ni cie ni , egipte ni . e v rei şi chi a r neg ri . I n
lu crare a de f aţă nu am avut astfe l de fig u ri, d ar e le
vo r pu te a apă re a o ri cînd î n vii to r.

36

www.cimec.ro
 Figurina de sub numărul 2 7 2 este de bună seamă
un exemplar de rebut, cu încercări de intervenţii ne­
reuşite, făcute cu mîna; d upă scoaterea din tipar.
Piesa de sub numărul 2 7 3 este reprodusă şi descrisă
în treacăt de l. Andrieşescu, în "Artele în timpurile
preistorice la noi". Autorul o consideră ca operă de
artă a populaţiei băştinaşe.
De remarcat (la numărul 2 8 1 ) complexitatea expre­
siilor, atît de multiple şi de variate, reprezentate într-o
singură figurină, de numai 5 cm înălţime. Chipul bătrî­
nului actor exprimă în , acelaşi timp tristeţea şi surîsul
satisfacţiilor, d urerea şi tragismul unei vieţi întregi ne­
fericite, în acelaşi timp şi bucuria vieţii. In aceeaşi figură
şi în acelaşi moment, fiecare muşchi joacă altfel şi vor­
beşte despre altă stare sufletească.
Actorul care a putut exprima pe scenă stări sufle­
teşti atît de complexe şi de contradictorii, a fost fără
îndoială un om de mare talent. Dar am putea spune
că şi mai minunat a fost artistul-minor care a ştiut să
redea, cu o măiestrie desăvîrşită, atîtea stări sufleteşti
î ntr-o minusculă figurină de lut.

Din toate cele expuse mai sus, se vede ce mare

dezvoltare a avut industria coroplastică proprie la
Callatis.
Dacă pri'n secolul IV producţia de ceramică ele­
nistică era atit de răspîndită î n spâţiul Bosporan şi al
Pontului Euxin, nici n u s-ar fi putut ca oraşul nostru,
ajuns, spre sfîrşitul secolului I I I , la cea mai mare în­
florire, să rămînă străin de o artă atît de căutată. Este
sigur că meşterii greci au trebuit să instaleze şi aci
industria statuetelor de teracotă, care nu era doar un
simplu meşteşug, ci o artă în toată puterea cuvîntului,
expresia subtilului rafiname nt al lumii elenistice din
acea epocă.

37

www.cimec.ro
38

www.cimec.ro
 1
T I P A R E

39

www.cimec.ro
 j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
40
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
www.cimec.ro j
j
j
j
 ".
'
., - _:--
.Ji: .

Col. Dr. H. SLOBOZlANU, Bucureşti

Tipar - Cybela îmbrăcată într-un ehi­

ton cu mîneci lungi, prins pe umeri cu
două f i bule. Părul, strîns pe lîngă tîmple,
cade în plete_ pe umeri. Pe cap zeiţa poartă
coroana murală .
Şade pe un tron din care se vede bine
speteaza. Braţul drept se opreşte la cot,
lăsînd loc pentru un a�ibut, desigur tym­
panonul. Pe genunchi i zeiţei se yede pan­
tera.
Din tipar lipseşte umărul cu braţul
stîng şi partea d e la genunchi în jos.
Pastă gălbuie-cenuşie. Stare de conser­
vare foarte bună. Tipar foarte puţin folosit.
Relief pronuntat.
înălţ imea,o;n7 m.

41

www.cimec.ro
 CD CD

Col. D r . H . SLOBO ZIANU , Bucureşti.

Tipar _ Cybela î m b ră cată i n t r-un chito n cu mineci ]u ngi,

·
prins pe umeri cu două fi bul � . Părul, � trins pe lingă timple, cade
in plete pe u meri. Pe cap ze 1 ţa poarta co roana murală.
Ş ade pe u n t ro n din care se vede bine speteaza . Braţul d rept
se opreşte la cot, l ăs î nd loc pent ru u n atri but, desigu r tympano­
n u l . Pe genun chii zeiţei s� vede pantera.
Din tipa r l i pseş te um arul cu braţul stîng şi partea de Ia ge­
nunchi în jos.
Pastă gălbu ie-cenuşie. Stare de conservare foa rt e b u n ă . Tipar
foarte puţin folosit . Relief pronun ţ at.
înălţim ea, 0,1 1 7 m.
42

www.cimec.ro
 Col . EUGEN J EBELEA NU, Bucureşti.

Tipar - Afrodita cu doi E roşi pe umeri.

Poartă chiton, colan şi medalion. Pletele ·
se revarsă pe umeri.
Au existat desigur ambele jumătăţi ale
negati'lmlui, căci se văd J.Irmele lăsate de
sfoara care le lega, la turnare. Astăzi ju­
mătatea din spate lipseşte complet. Jumă­
tatea din faţă are partea frontală ruptă.
Pămînt dur, de culoare cărămiziu­
deschis. Stare d e conservare bună.
lnălţimea, 0,18 m.

43

www.cimec.ro
 Col. V. CANARACHE (la Muzeul d e Arheo­
logie Constanţa) Iov. 5340.

Tipar - reprezentin d o femeie culcată pe pa­

tul de ospăţ, goală pînă mai jos de pîntece. Nu
este sigur că a existat şi partea din spate a ti­
par ului .
Se sprijină in mîna stîngă ; mîna dreaptă o
ţine de-a lungul trupului. Peste părul lăsat pe
umeri poartă o coroa nă.
Pămînt cenuşiu-deschis, dur, bine ars. Stare
de conservare excepţională. Tipar puţin folosit .
Î nălţimea, 0,10 m ; lăţimea, 0,16 m.
A fost găsit în anul 1936 la Mangalia, aproape
de cimitirul turcesc din spatele poştei actuale,
unde existau pe atunci resturile faimosului
"Monte Testaccio".

Col. I. B A C A OA,N\1. (ia Muteul de Arheologie

_
Co�stan'ţ'a'f. tttv. 1878. ·

Tipar (partea din faţă). Reprezintă bustul unei

femei cu părul coafat în şuviţe, formînd parcă
raze. Pe deasupra părului, un voal care o aco­
peră pînă peste bust. Ţine mîna dreaptă între
sîni. Fata rudimenar redată.
Ceram ică cărămizie în exterior şi cenuşiu-brun
în interior. Stare de conservare slabă. Tipar
foarte uzat.
[nălţimea, 0,105 m .

44

www.cimec.ro
 Col. E. JEDELEANU, Bucureşti. j •

T i par - Hermafrod it. Statueta

reprezintă jumătatea din faţă a unui
bărbat gol - tip atlet .
Pastă cărămizie. Stare de conser­
vare bună, cu excepţia a dou� zgi­
rieturi la cap.
inălţimea, 0,20 m.

45

www.cimec.ro
 Col. VLADIMIR COLIN, Bucu­
reşti.

T i pat· - Cap de femeie . i n tors

uşor ·spre s ti nga, Părul pare să fie
strins la spate. Poartă diademă.
Pastă cărămiziu-deschis. Stare de
conservare bună. Relief foarte pro­
nun tat.
.
i n ălţimea, 0,09 m.

CD

Col . V. C A N A R A C H E (la Muzeul

de Arheologie Constanţa). I n v . 5341 .

T i p a r reprezentind spatele u n e i fe­

mei in picioare, pînă la coapse. Pă­
rul strins in coc.
Past ă ceimşie la exterior, neagră
în i nterior. Stare de conservare
pro astă .
lnălţ imea, 0,95 m.

46

www.cimec.ro
 Col. E. JEBELEA NU, Bucureşti.

Tipar reprezentînd jumătatea d in

faţă a unei figuri feminine bătrîne,
cu chiton şi himation, ţinînd ceva la
piept (poate un copil). Nebună, be­
tivă sau bocitoare ?
· Pastă cărămizie-deschis. Stare -de
conservare bună, tiparul n-a permis
însă o reproduce
·
re cu relief pro-
nuntat.
'
în ăltimea, 0,18 m
Pro v ine din puţu Î hanului Stama­
topol.

47

www.cimec.ro
 Col. E. JEBE L E A N U , Bucureşti.

Ti par î n t reg, compus din cele două ju­

mătăţi separate ale unui bust de femeie
in chiton. Tiparele, care se îmbucau pe
can t , prezintă încă urmele sforilor cu care
se legau la git şi peste piept. Tiparul din
spate are ind icat pătratul care devenea
gaură de evaporare.
Pastă gălbuie-cenuşie, fără urme de
culoare. Stare de con servare foarte bună .
Înăltimea, 0,22 m.
Provine d i n lotul desco perit acum 50 de
ani .în putul hanul u i Stamatopol d i n Man­
galia. ·

48

www.cimec.ro
 '®

Col. E . JEBELEA N U , Bucureşti.

Tipar i n t reg, compus din cele două jumătăţi separ·a te ale unui
bust de femeie în chiton. Tiparele, cace se îmbucau pe cant, pre­
zintă încă u rmele sforilor cu care se legau l a gît ş i peste piept.
Tiparul din spate are i n d icat pătratul care devenea gaură de eva­
porare.
Pastă gălbuie-cen uşie, fără urme de culoare. Stare de conser­
vare foarte bună.
Î n ă l ţ i mea, 0,22 m.
Provine din lotul desco perit acum 50 de ani în puţul hanului
Sta matopol d i n Mangalia.

49

www.cimec.ro
 Col. E. JEBE LEA NU, Bucu reşti.

Ti pa r - Masca unui actor comic.

Pastă gălbu ie-cenuşie, fără u rme
de culoare. Stare de conservare
slabă.
Jnăl ţ imea, 0,12 m.

50

www.cimec.ro
 11
Z E IT ĂŢI - E ROI
FIGURI MITOLOGICE

51

www.cimec.ro
 ®

Col. E. JEBELEAN U , B ucureşti .

Afrodita - Pe o aplică semicircu lară, lucrată

în ronde bosse, zeiţa, goală, cu diademă mărunt
crenelată şi cu părul strîns, din care î i atîrnă
două şuviţe lungi pe umăr. Braţul stîng, ridicat,
ţine capătul unui vă.J, pe care ,i l prinde de mar­
ginea aplicii.
Afrodita priveşte în sus, într-o parte.
în dreap_t a, deasupra umărului, un Eros mic,
din care nu s-a mai păstrat decît o aripioară.
Li pseşte . partea din dreapta şi partea de jos a
'
aplicii cu Eros, cum şi ' Ci raţul drept . şi jumătate
din talia zeiţei.
Pastă cărămiziu-deschis, urme de culoare albă.
lnăl ţimea, 0,10 m.

Col. Prof. HEROVANU, BucureŞti.

Afrodita - Bust pe funda lul rotulld al unui

vas. Zeiţa poartă pe cap o coroană înaltă, din
care coboară pe spate un văi. E îmbrăcată cu un
chiton, care î i Iasă gol sinul. drept.
I n dreapta , un Eros mic, cu aripioar ele întinse.
Se ţine cu o mînă de umărul Afroditei, căreia ·i i
şopteşte ceva Ja ureche. De umăJUI stîng al zei­
ţei se sprijină facta.
Past_ă cărămizie , acoperită cu firnis negru-ce­
nuşiu.
lnălţimea, 0,078 m.

52

www.cimec.ro
 Cot E. JEBELEANU, Bucu­
reşti.

Chipul superb - al Afroditei.

Poartă polos, cu părul strîns
la spa.te. I n urechi, cercei.
' Pastă gălbuie-cenuşie.
lnălţimea, 0,07 m .

-�� *- -- � - .-... -- · � -... .

--- --

.....: ,..";. � ; " t/4 ..-.- .. ®

Col. G. BORDE N A C H E, Bucureşti.

Afrodita - Capul zeiţei cu polos,

pe o aplică. · Pe umărul sting, un
Eros mic îşi sprijină tandru capul
de capul · zeiţei. A p lica, · care repre­
zenta doar bustul Afroditei, are în
spate o streaşină, de care se suspen ­
da. Capul divinităţii - mare - este
frumos lucrat şi retuşat. Erosul,
foarte mic, e lucrat sumar, abia dis-
t in ct . 1

Lipseşte partea inferioară a bus­

tului, cum şi părţi din marginea
apl icii .
Col. Dr. H. SLOBOZIANU,
Pastă gălbu i e- cenuşie, fără urme Bucureşti.
de culoare.
ln ă lţimea, 0,14 m. Af.rod ita cu stephane. cu pă­
rul pe umeri şi cu cercet m
urechi . De jur împrejurul co­
roanei, o margine in formă de
arc de cerc, lată de 0,03 m . .·
Piesa, o aplică bine retuşa­
tă, este un exemplar frumos
al · epocii de tranziţie de la
attic la elenistic.
Pastă cărăm iziu-deschis, ur­
me de culoare albă .
fnălţimea, 0,12 m.

53

www.cimec.ro
 Col . MUZEULUI DE .i\RHEOLO­
GIE CONSTANTA . Inv. 5262.
- -
Afrodita - S patele redat in pozi­
ţia clasică a zeiţei, cu veşmîntul sub
coapse. Palmele lipsă. Lipsă şi capul.
Pastă cărămizie, cu· urme de cu­
loare.
l nălţimea , 0,95 m.

Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucureşti.

Artemis, basorelief. Zeiţa în picioare, în plină

mişcare, cu piciorul stîng puţin îndoit. In mîna
dreaptă, depărtată de corp, ţine u n obiect neclar,
poate bita de vînătoare ; în mîna stîngă, facla,
cu capul în jos. Veşmîntul, reţinut de braţul
stîng, îi acoperă coapsa dreaptă, descoperindu-i
piciorul Pieptul este acoperit cu o blană de ani­
mal. In picioare, cizmuliţe.
Jos, in dreapta, cîinele, nedespărţit de zeiţa
vînătoarei, priveşte spre ea, culcat pe ·burtă.
Din figurină lipseşte capul, gîtul şi antebraţul
stîng.
Pastă cărămizie cu firnis roşu, cu urme de
culoare albă.
Înălţimea, 0,1.0 5 m . .

54

www.cimec.ro
 Col. Dr. M. ATHANASIU, Bucureşti.

Capul Athenei, cu coif. Nasul mutilat. Lipsesc podoabele coifului,

care este lăsat pe spate. Părul . coboară pe umeri, in şuviţe risipite.
Gura întredeschisă şi privirea îndreptată în sus i i dau o expresie
patetică.
Pastă cărămizie-deschis, urme bogate de culoare albă.
înălţimea, 0,095 m.
55

www.cimec.ro
 ®
Col. Dr. H. . SLOBO:l;IANU, Bucu­
reşti.

Capul Athenei,-- cu coif. Panaşul

. coifului rupt, nasul şi gura lovi te. Cu
toată desfigurarea, se vede bine pă­
rul lung, care coboară pe umeri.
Pastă cărămizie, fără urme de
culoare.
Inălţimea, 0,065 m.

Col. Prof. M. HEROV ANU, Bucu­

reşti.
Capul Athenei cu diademă şi coif,
din care lipseşte panaşul şi vîrful ari­
pioarelor. Părul scurt iese de sub
coif, dar lasă să se vadă cerceii ro­
tunzi.
Urme abundente de culoare ; tot
capul este acoperit cu alb, la ochi se
văd resturi de culoare albastră : bu­
zele sint vopsite cu roşu.
lnălţimea, 0,05 m.

56

www.cimec.ro
®
Col. Prof. M. HEROV ANU, Bucu­
reşti.
Cap frumos de femeie. Ar putea fi
o divinitate. (După presupunerea co­
lecţionarului, ar fi Athena, dete.rmi­
nare cu care nu putem· fi de acord,
din cauza vălului, a cerceilor şi a

-® ·
poziţiei capului). Acoperit cu un văi
scurt; care cade unduindu-se deasu­
pra frunţii, lăsînd să se vadă puţin
din părul ondulat, strîns la spate
într:un coc, pe care se mulează vA­
lul. Vîrful nasului este rupt. In urechi
poartă cercei rotunzi. Înclinaţia uşoa­
ră a capului îi dă un aer divin.
Pastă cărămiziu-deschis, urme com­
pacte de culoare albă.
Inălţimea, 0,05 m : lăţimea, 0,035
m.

Col. GELLU NAUM, Bucureşti.

Capul Athenei, cu cască. Faţa muti­

lată ;· cele două aripioare ale căştii,
rupte. Părul strîns simplu la . spate,
· ·

fără coc.
Pastă cărămizie-deschis, fără urme
de culoare.
lnălţimea, 0,06 m.
57

www.cimec.ro
 CoL GEORGE B UZDUGAN,
Bucureşti.

Cybela ? - Aplica reprezin­

tă o zeitate cu coroana mu ­
rată pe cap. Prost conservată.
Nasul, uşor strîmbat spre stîn­
ga . Lipsesc bucăţi d i n mar_
ginea care o înconjoară, cum
şi o parte din gît.
Pastă cărămizie, cu margi­
n ea şi suprafaţa cenuşii, fără
urme de culoare.
înălţimea, 0,075 m .

® ®
Col. Dr. H. SLOBOZIANU,
Bucureşti.

Cybela ? - Este jumătatea

anterioară din capul unei di­
vinităţi protectoare a cetăţii,
cu coroana murală înaltă. Ca
toate divinităţile din vremea Col. Dr. H. SLOBOZIANU,
respectivă, are părul lăsat pe Bucureşti.
umeri. Lipseşte marginea din ·

stînga a obrazu lui. Cybela sau Demeter ? Baso- .

Pastă cărămizie, fără urme relief, reprezentînd frontal
de culoare. capul zeiţei, cu părul Jung
· .

Înălţimea, 0,06 m. pe umeri şi cercei sferici în '

urechi. Pe cap poartă o co­
roană murală cu trei creneluri.
Toată aplica e î nconjurată de
o margine, lată de 0,25- 0,03
m.
Lipseşte marginea de jos,
din �tînga aplicii ; nasu l şi
mar!'"inea dl' sus, din stînga,
le v ite.
Pastă cărămiziu -6 ('<-r·h.iJ, ur .
me de culoare albă.
lnălţime, 0,1 5 m .
5. 8

www.cimec.ro
 Cot Dr. H. SLOBOZIA­
NU, Bucureşti.

Demeter - fragme nt utn­

tr-o statuetă arhaizantă.
Zeiţa poartă părul lung pe
umeri, stephane şi cercei in
urechi. E prezentată fron­
tal. Faţa este puţin lovită
în dreptul gurii" şi al na­
sului. Trupul avea fără în­
doială o poziţie rigidă. Are
surîsul fix, comun tuturor
divinităţilor din aceeaşi
vreme, care aminteşte de
zîmbetul ·statuilor din epoca
arhaică.
Pastă cărămiziu-deschis,
urme de culoare albă.
Inălţimea, 0,088 m.

®
r

Col. V. CANARACHE ( la Muzeul

de Arheologie Constanţa). Inv. 1954.

Demeter. Poartă coroană. Părul,

despărţit la mijloc printr-o c�rare,
este lăsat pe umeri în şuviţe mari,
răsucite. In urechi, cen:ei mari.
Pastă cărămiziu-deschis, fără urme
de culoare.
lnălţimea, 0,063 m.
Col. Dr. M. ATHANASIU, Bucu­
reşti.

Demeter, statuetă fragmentară. -

Zeiţa, cu chipul sever, este repre­
zentată frontal. Poartă stephane si
pArul despletit pe. umeri. Pe umă ­
rul drept se văd urmele chîtonu­
lui. Lipseşte partea anterioară a
umărului stîng.
Pastă cărămiziu�deschis , urme de
·

culoare albă.
lnălţimea, 0,07 m.

www.cimec.ro
 Cot. E . JEBELEN A U, Bucureşti ..

Demeter: ? Divinitatea poartă o stephane,

aşezată pe părul mărunt ondulat şi strîns
la spate. Faţa este gravă, chiar austeră ;
trăsăturile sînt uşor şterse de vreme.
Piesa, care este o aplică (estampaj) are
o margine lată in jurul coroanei. In jumă­
tatea dreaptă, marginea este ruptă.
Pastă cărămizie, urme de culoare albă .
inălţimea, 0,10 m.

Col. Dr. M. ATHAN ASIU, Bucureşti.

®
bemeter. Capul divinităţii cu cala-
thos şi cu părul pe umeri. Surîsul zeiţei,
puţin fix, aminteşte de statuile arhaice. In
creştet, in spatele calathosului, o scobitură
adîncă.
Pastă cărămizie, urme de cu loare albă.
lnălţimea 0,045 ro.

60

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. HEROV ANU, Bucu-
reşti.

Demeter sau C h ore ? - Fragment

dint r-o statuetă . Zeiţa are părul lung
lăsat pe umeri : pe cap poartă ste­
phane, iar in urechi cercei sferici.
·

Faţa, uşor ştearsă de v reme. păs.

trează încă surisul care animă mai
toate chipurile acesto r · divinităţi din
epoca clasică . LiJ)Seşte trupul. de la
umeri. .
Pastă cărămiziu-deschis, fără ur­
me de culoare.
Înălţimea. 0,075 rn. Col. Dr. H. SLOBOZIAN U, Bucu­
reşti.

Demeter ? - Capul divinităţii c u

stephane. Frumos executat. Părul �u
este modelat. Nasul puţin mutilat. ·

Lipseşte părul de lîngă obraji.

Piesa este o aplică.
P.astă cărămiziu-deschis, fără urme

www.cimec.ro
 Col. · V. - CANARACH E (la Muzeul de Ar-heo­
logie Constanţa). Inv. 5343.

Dioriysos - copil. Zeitatea, cu bonetă frigiană,

· ţine în poala tunicii scurte trei mere, în mîna
dreaptă un ciorchine de strugure; iar sub bra­
ţul stîng un cocoş, care vrea să apuce desigur
fructele copilului. Stă pe un postamlmt trapezoi­
dal. La spate, un orificiu circular pentru aeri­
sire.
Pastă · cărămizie.
lnălţimea, 0,192 m.
A .fost descoperită de colecţionar înainte de
� 40, într-un mormînt, lîngă actualul stadion de
'-
.,."" Pe şC>seaua principală, cu prilejul săpăturilor
· pentru subsolul uzinei electrice a oraşului.

®
Col. Or . H. SLOBOZI A N U, Bucureşti .

. Di onysos . şi alte două personaje, p e un baso­

relief fragmentar dintr-un vas.·
Scena îl reprezintă pe zeu împreună cu o
bacantă, care îl sărută. La ·spatele lui Dionysos, "
un personaj care nu se v ede, probabil un
satir, care•l cupri"n de cu mîinile de coapse.
Bacanta "este îmbrăcată cu un chiton lega t sub
sîni. Dionysos· este gol, doar cu o ghiţlandi
care-1 înfăşoară· trupul î n · In
'
sandale cu legături înalte.
· Person�jul din spate," Că'rui�
mii il,ile şi piciorul stîng,
Pastă gălbuie-închis,
Inălţimea, . 0,046 m ;

62

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucureşt i.

Nyke înari p ată. în plin mers, î m b răcată in.

tr-un chiton pe care şi - 1 ridică uşor cu amîn­
două mîinile. Vintu1 i i flutură faldurile şi-i li­
peşte veşmîntul de corp, lăsînd să se vadă miş­
carea picioarelor. Părul îi cade lung pe umeri.
Pe cap poartă o coroană, din care se desprinde
vălul căzut pe spate.
Aripa stîngă, foarte mare, este ruptă şi lipită,
cea dreaptă lipseşte. Are un orificiu, pentru a
fi fixată in perete.
Pastă cărămiziu-deschis, fără urme de cu­
loare.
lnălţimea, 0,085 m.

Col. Dr. M. ATH ANASIU, Bucureşti.

Nyke fără aripi. Zei ţa, uşor aplecată

in faţă, în mets avi ntat. cu piCiorul drept
uşor indoit . Îmbrăcată in chiton lung, cu
coroană şi văi atirnind pe spate.
Piesa este lucrată grosolan. Spatele, ne­
ted şi plat.
Pastă că.rămizie, . urme de cu loare albă.
Înălţimea, 0,085 m.
63

www.cimec.ro
 Nyke sau menadă ? - In profil. în plină
mişcare, cu părul desfăcut, ţine în mîna
dreaptă o coroniţă, din care atîrnă pan­
glici. In mîna stîngă, lăsată în jos, ţine ·
un obiect neclar, poate un vas. lmbrăcată
într-un chiton care-i lasă braţul drept J:OI
ş i îi mulează graţios piciorul, făcînd lai­
duri. ·
Lipseşt e partea de jos (puţin din picio­
rul stîng).
Pastă cărămiziu-deschis ; n-a păstrat
urme de vopsea.
lnălţimea, 0,05 ; lăţimea 0,03 m.

---

Col. Dr. H. SLOBOZIANU. Bucureşti.

Nyke, sfatuetă· fragmentară. Lipseşte par­

tea superioară (de" la talie în sus), pi­
ciorul drept de la genunchi şi piciorul
stîng de la gleznă. Spateie este spart şi l i ­
p it. Are gaură dreptunghiulară de aerisire.
Faldurile chitonului şi himationului sînt
agitate de bătaia vîntului. Zeiţa păşeşte cu·
piciorul drept .inainte, puţin ridicat şi de:.:- ·

g61it · în· mers. Piciorul stîng Se stră'\o·ede

prin chit ( mul lipit de el .
Pastă cărămiziu-deschis, cu urme d e
cu loare albă.
lnălţ imea, 0,165 m.

64

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZI A N U, Bucureşti.

Amymone, basorelief. Nimfa în picioare,

cu genunchiul drept uşor îndoit, sprijinin­
du-se pe stingul. E îmbrăcată cu un eh i­
ton fără mîneci. legat mai sus de talie. In
mîna dreaptă ţine un vas (hydrie) ; mîna
stîngă, îndoită, este adusă pe umăr.
Pastă cărămiziu-deschis, fără urme de
culoare.
lnălţimea, 0,042 m.

Col. Prof. M. HEROVANU, Bucureşti.

Poseidon şi nimfa Amymone, în scena împăcării. Basorelief

'
fragmentar. Zeu l ţine î n mîna stîngă tridentul ; mîna dreaptă e
·

întinsă, lateral, pe umărul nimfei:

Poseidon, î n atitudine de repaos, cu capul întors spre nimfă,
este acoperit de la mijloc în jos de un veşmînt căzînd î n falduri,
din care un capăt este adus pe umărul ·
stîng. Partea de sus. a
corpului este goală.
Amymon e priveşte drept înainte şi îşi ridică mîna spre umă­
rul pe care. a pus mîna zeul. Jn mina· dreaptă ţine p robabil un
vas, astăzi pierdut. Stă tot în atitudine de repaos, cu piciorul
drept puţin îndoit. Este îmbrlcată într-un chiton Jung, l_egat la
talie. Su b faldurile mo i se g hiceşte genunchiul îndoit. Lipseş te
p uţin din părul zeiţei.
Pastă · cărămiziu -deschis ; .în păr, urme de culoare albă şi
roşu-brun.
lnălţimea, 0.042 m.

65

www.cimec.ro
 ® @
Col. M U Z E U LU I DE Col. M U Z E U L U I DE
AHHEOLOGIE Con- A R H �OLOGIE Constan­
stanţa. Inv. 1892. ·ţa. �nv. 1 4.987.

E ros, cu aripile des­ Eros. D i v i nitate în

chise. l'ine mîna d reaptă PICIOare, cu u n calathos
pe l î n gă corp, ia r pe cea pe cap. Pe umărul stîng
stîngă la spate. Pe cap se observă veşmîntul
poartă o cunună. Faţa care cade î n falduri pînă
este <> tirbită. În spate are la picioare. Lucrare î n ­
o gaură pentru agăţat. gr i j i t ă, det a l i i anatomice
Pastă cărămizie, fără real ist p rinse.
urme de culoare. Pastă cărămizie, cu
l n ă l ţ i mea, 0,10 m. u rme de culoare albă pe
corp şi pe aripă.
Înălţimea, 0,1 1 m : l ă ­
ţ imea, 0.59 m.

Col E. J E BE L E A N U , Bucureşti.

E.ros, gol . Veşmî nt u l ii acoperă

doar braţu) sting. Cu mîna dreaptă
în
@
ţine cutele veşmînt u l u i , in fe l u l
care Eroşi i funerari ţin f a c la în­
toarsfl. D e o parte ş i de a l t a a urne.
ri l o r se văd urmele a r i p i l o r mari.
LiJJseşte capu) şi partea de sus a
a r i J> i lo r. Este reprezentat ca u n efeb
cu forme lungi şi su b ţ iri, în propor­
ţiile căruia s-ar putea recunoaşte
cano n u i lui Lysip.
Piesa este un basorel ief-a p l ică .
Pastă cenuşiu-deschis, g ă l b u ie la
exterior, cu u rme de cu iQare a l bă.
lnăl ţ i m ea, 0,095 m.

Col. Dr. H. S L O BO Z I A N U , Bucu­

reşti.

E ros, · gol. Veşmî n t u l îi acoperă

doar braţ u l stîng. Îi l i pseşte ca)JUI .
S la b retuşat. SJ>atele p l a t al aces�
tei a p l i ci are în dre)Jtul om o p l a ţ i lor
o gaură d e aens1re sau d e a t i rnat.
Pastă cărămizie, u rme de cu loare
a l bă.
Tnă l ţ i m ea , 0,10 m,

www.cimec.ro
@

Cot. Dr. H. SLOBOZIANU,

Bucureşti.

Eros - efeb. Părut lung ii

cade pe umeri ; pe cap, cala­
thos. Pe umărul sting se vede
urma unui văi care-i acoperea
probabil şi braţul. Deasupra
umărului drept a rămas un
fragment de aripă. Capul este
uşor aplecat in jos, spre stin­
ga ; buzele, intredeschise, schi­
ţează un zimbet vag. Lipsesc
braţele, aripa stingă şi jumă­
tate din cea dreaptă, piciorul
drept de ta genunchi, piciorul
sting de sub genunchi.
Pastă cărămiziu-deschis, cu
urme de culoare albă.
lnălţimea, 0,12 m.

Col. GELLU NAUM, Bucu­

reşti.

Eros, copil, Cu văi pe cap

şi cu o tunică scurtă, trecută ·

cruciş peste piept. Capătul din

dreapta este ţinut cu mina.
Tăietura picioarelor indică po­
ziţia de mişcare : tocmai fă­
cea o săritură, cu piciorul
drept ridicat. Acelaşi lucru
indică şi privirea atentă, în­
dreptată i n jos. Lipsesc picioa­

@
rele şi aripa dreaptă ; faţa este
mutilată.
Pastă gălbuie, fără urme de
culoare. Col. SEVEREA NU (la Muzeul oraşului Bucureşti).
lnălţimea, 0,08 m. Eros- efeb. Cu polos pe cap, cu a rip i mari desfă­
cute, îmbrăcat cu o tunică care-i aco peră doar braţul
sting. Cu mina dreaptă ţine celălalt capăt al tunicii.
Piesa, o aplică, are in spate, în dreptul umerilor , o
streaşină cu o gaură mică, pentru suspend at.
Pastă cenuşie , urme de c uloare a l bă peste tot. ·�
lnălţimea, 0,1 15 m.
®
67

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. HERO­
VANU, Bucureşti.

Attis sau dadofor ?

Poartă bonetă frigiană.
· Capul, întors spre dreap­
ta, priveşte în jos. 'Mai
curînd un dadofor decît
Attis.
Pastă cărămiziu-des­
.
chis, -fă râ urme de cu­
loare.
lnălţimea, 0,046 m.

Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Col. Dr; H . SLOBOZIANU , Bucureşti ..

reşti.
Cap de b ă rbat. Dado(or '? Poartă bon etă
Cap de bărbat. Attis ? Poartă păr 'rigiană. Părul lung, privirea spre dreapta.
lung, ondulat şi bonetă frigiană. Statueta este legată de cultul lui Mith ras
Ochii, adînciţi în orbite, privesc pu­ şi reprezintă probabil pe unul di� cej doi
ţin patetic ; fruntea are o uşoară purtători de facUi (dadofori) care-I întovă­
umflătură între sprincene ;· nasul răşesc pe zeu la sacrificarea . taurului.
este mare şi drept, gura întredes­ ln scena sacri(iciului-, unul dintre d ado­
chisă.: Figurina se termină jos prin­ fori ţine facla întoarsă "şi priveşte în jos,
tr-o parte lăţită, care ii serveşte simboli:iînd frig'ul şi moartea. Celălalt, care
drept postament. In spate are o gau­ ţine facla drept, simbol�zind căldura şi
ră dreptunghiulară de aerisire, iar viaţa, priveşte în sus, aşa cum pri veşte şi ·
în CJ;'eştet una circulară, astupată cu
·

capul de faţă.
un dop de pămînt ars (poate un rest Faţa este lovită în două Jocuri (ob razul
dintr-o podoabă care lipseşte). Pos­ sting şi nasul).
tamentul este spart în dreapta. Pastă cără miziu-deschis, fără urme de
Pastă cărămizie ; în păr, urme de culoare.
culoare albă şi roşu-brun. lnălţimea, 0,046 m.
lnălţimea, 0,125 m.

www.cimec.ro
 Col. GELLU NAUM, Bucu­
reşti.

Gap de hermă cu zeul Her­

mes, replică· arhaizantă-elenis­
tică, frumoasă, a lui Hermes
Propylaios al lui Alcamenes, ·
statuie apreciată şi reprodusă
in special de regii atalizi din
Asia Mică. Nasul puţin rupt.
Pastă cărămizie, fără urme
de culoare.
Înălţimea, 0,054 m.
Col. V. CANARACHE (la Muzeul
de Arheologie Const�nţa). I n v. 1 894.

Cap de bă rbat. ( M i t h ras, dadofor

sau Attis ? ). Poartă bonetă frigiană
cu vîrful întors. Trăsături excepţio­
nal de frumoase, de tip asiatic : ochi
foarte alungiţi, pomeţi reliefaţi, buze
foarte accentuate, gura larg tăiată,
nasul mutilat.
Pastă cărămiziu-deschis ; în păr,
urme de culoare brun-roşcat.
Înălţimea, 0,105 m.

www.cimec.ro
 @

Col. SEVEREA N U ( l a Muzeul Oraşu l u i Bucu­

reşt i).

Priap. Luc rat rudimentar. M iin i l e i n şo l d , ab­

domenul î m p i ns înain te, fruntea foarte bombată,
nasul m_a re ş i gros ; ochii, două ad încituri sub
arcadele proeminente, gu ra· a b ia schiţ ată ; barba
lungă, despă r ţ i tă î n două, · se urcă pe pomeţi.
Părul d i s pus ca o coroană în jurul ca p u l u i . Mîi­
n i le se l i pesc pe şo lduri fără nici o d i ferenţiere,
p ic ioarele abia se desprind din masa de lut.
N u este turnat î n t i par, c i lucrat cu mî n a .

®
Pastă cărămiziu-deschis, fără urme de culoare.
Înălţimea, 0, 10 m.

Co l. S EV EREA N U (la Muzeul Oraşu­

lui Bucureşti).

P r iap. Zeul gol, şezînd, cu m î i n i l e

pe a bdomen. C a p u l mare, chel , c u
b a r b ă , urechi mari d e a nim al . Z î m ­
b e t echivoc, s u b l i n iat de b u z e l e sub­
ţ i ri.
Pastă g al benă. urme de culoare
rosie.
Î nă l ţ imea, 0,08 m.

70

www.cimec.ro
 Col. Dr. H . . SLOBOZIA NU, Bucureşti.

Pan, statuetă fragmentară. Lipseşte par­

tea de sus a corpului - cu cap, umeri şi
braţe - pînă la piept şi picioarele mai jo�
de genunchi . Picioare . de capră, acoperite
cu blană. Peste mijloc e!jte legat cu o cin-·
gătoare, aplicată.. la retuşare, din care un
capăt atîrnă !)e coapsa stîngă. Cingătoa­
rea; căreia îi l ipseşte o bucată din faţă, se
intrerupe la spate.
Pastă cenuşie la mijloc şi cărămiziu­
deschis la exterior.
Urme de culoare albă în alveolele care
imită blana.
Înălţimea, 0,08 m. @

Col. Prof. M. HEROV A N V , Bucureşti.

.

Pan. Pe un căpăcel rotund, modelat în

basorelief, capul divinităţii, cu părul lung,
cu o ghirlandă şi cu două corniţe drepte;
auri te, deasupra · frunţii (poate un Pan ·

imberb).
Piesa e prost conservată, faţa frumoasă
este ştearsă de vreme. Lipseşte o treime.
Pastă cărămiziu-deschis, urme de culoa­
re albă în păr şi . în jurul capului şi aurie
pe cornite.
fnălţi � ea, o.�- m,
.�

.71

www.cimec.ro
 Col. SEVEREANU (la Muzeul Oraşului Bucureşti).

Pan. In picioare, înfăşurat într-o tunică scurtă. Pe

capul mare, vîrît între umerii inguşti, se văd corni­
ţele (cea !lin dreapta mai bine păstrată). Picioarele,
încălţate cu cizmuliţe, sînt rupte deasupra gleznelor.
Figurina are . o spărtură în .spatele capului.
Pastă cărămizie, fără urme de culoare •

lnălţimea, 0,09 m.

®
CoL SEV EREA N U (la Muzeul Oraşului Bucureşti),

Pan . Stă pe o stîncă. A rc picioare de capră, pe care

le t i ne i ncrucisate.
· Pe spate. o blană i nnodată sub barbă.
Ţi � e în m î na dreaptă naiul, iar i n stinga cornul abun­
dentei. Părul este despărţit Ia mijloc , printr-o cărare.
Sîn t vizibile cele două corniţe caracteristice. Are mus- ·
tăţi şi barbă. Nasul este rupt.
Spatele neted, -nelucrat, are un o rificiu ·rotun d de ··
aerisire.
Pastă poroasă, cărămizi e, fără u rme de culoare .
lnălţimea, 0,21 m .

72

www.cimec.ro
 @

Col. GELLU N A U M, Bucureşti.

Cap d e Silen. A p lică ornamentală,

reprezen t î n d u n demon din ciclul
lui Hefaistos ş i u n satir cu barbă.
Mica d i n compoziţia ceramicii şi ar­
gila i ndică provenienţa d i n Asia
Mică.
Pastă cărămizie.
0,10 m.
(năl ţime a, 0,103 m; lăţim ea,

Col . Dr. H. S LOBO­

Z I A N U , Bucureşti.

Masca unui .Silen.

Poartă pe frunte o cu­
nună d e frunze de vită.
B arbă modelată J n
_
Ş
u­
VIţe răsuc-it�? şi mustăti
·
lungi, lăsate i n jos. R�­
·
liefurile, slab retuşate,
apar foarte şterse, . fiind
şi corodate d e v reme .
. Pastă · cărămhie, fără
urme de culoare. ·

lnălţimea, 0,057 m.

www.cimec.ro
 ®
Col. E. JEBELEANU, Bucureşti.

B.ust de sirenă cu aripi. ApUci, c.

o Wdel laurA in strea,ina din spate.
JPawti cirimiaie, cenuşiu-gllbuie.
\lnt�e de alb.
lallfi...., .... "'·

Col. Prof. M . HEROV A NU, Bucureşti.

Hyd roforă. Se păstrează capul, cu vasut pe

creştet. Părul ondulat, lăsat pe umeri, este dat
după urechi. Vasul este ţinut cu mîna dreaptă.
Se mai vede palma şi puţin din Incheietura mîi­
nii. Capul mic, ţinut drept, este puţin rigid. Tră­
săturile feţei, deşi nereliefate, nu sînt lipsite de
farmec. Spatele nefinisat, ca şi intreaga piesă, au
fost lucrate cu oarecare neglijenţă şi neîndemî­
nare, după cum se vede !ii din mîna grosolană
care ţine vasul. După stil, aparţine sec. V-IV.
Pastă cărămizie, fără urme de culoare .
·
lniltim ea 0,0.38 m ; Iătimea 0,025 m:
'
. '

74

www.cimec.ro
1 1!!111111 11111111111 IM IIII I II 11111 111111 1111 11 .., Col. Ur. H. SLOHOZIANU, bucureşti .

Hyd roforă. Figurină fragmentară, cu bratele

'
ridicate în sus. Pe cap, o amforă răsturnată cu
gura în jos, sprijinită pe un colac numit de ro­
mani ,.areulum" sau ,,cestlcilus" (în româneşte :
oblanic).
E lucrată grosolan, cu pereţii groJi. Trăsăturile
sînt neretuşate şi fără relief. Lipsesc 2/3 din corp:
în faţă, deasţ�.pra sînilor, iar in spate, din talie.
Pastă cărămiziu-deschis-gălbuie, cu urme de
culoare albă.
lnălţimea, 0,09 m .

Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucg..

reşti.

Dansatoare sau menadă ? Se păs­

tr�ză numai capul, cu coroani. Bra­
ţul drept este ridicat deasupra capu­
lui. In mina stingi ·ţine un obiect,
poate un instrument muz.cal . Capul
este aplecat putin pe spate, într-o
atitudine P-xtati�ă.
Piesă neproporţionată, lucrată gro­
solan, dar totuşi expresiv'ă.
Pastă cărămiziu-deschis, fără urme
de culoare.
. î'n

® @

Col Dr. H. SLOBOZIANU, Bucu­

reşti.

Dan·s atoare sau menadă ? îmbrăca ­

tă într-un chîton, legat sub sîni cu o
cingătoare lată. Este surprinsă în
pliQă mişcare. Chitonul scurt, lipit· de
coapse, lasă să se vadă picioarele,
desfăcute într-un pas mare. Pe umă­
rul drept s-a mai păstrat un rest din­
tr-un obiect neidentificat. Lipsesc
capul, braţ-ele �i picioarele, mai sus
de genunchi. ·
Pastă cărămizi e, fără urme de cu­
loare,
lnălţimea, O,o7 m .

75

www.cimec.ro
 @
Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucureşti.

Dansatoare. Statuetă fragmentară. Hima- ·

tionul lasă gol braţul drept şi acoperă
braţul stîng, care ţine un instrument. Dan­
satoarea se acompaniază din tympanon.
Piesa este slab retuşată, mîinile sînt gro­
solan lucrate, dar mişcarea corpului. uşor
înclinat pe spate, este destul de firească.
Lipseşte capul şi partea de jos a trupului ,
de Ia coapse.
La spate, o gaură rotundă de aerisi re.
Pastă cărămizie, fără urme de culoare.
lnălţimea, 0,063 m.

CoL Dr. H. SLOBOZIA NU, Bucureşti. @

. Dansatoare în mişcare. Se acompaniază
din liră. Mişcarea avîntată agită faldurile
chitonului, din care iese v îrful piciorului,
abia atingînd pămîntul. Instrumentul, ru­
dimentar modelat, este tinut în mîna stîn­
gă. Cu mîna dreaptă dansatoarea atinge
coardele. Torsul, şi p robabil capul, care
lipseşte, sînt întoarse spre dreapta.
Are un postament î-n·gust, dreptunghiular.
Pastă cărămi.ziu-deschis, urme de cu­
loare albă.
lnălţimea, 0,045 m.

Col. Dr. H. SLOBOZIAN_u,

Bucureşti.

Fragment dintr-o statuetă re­

prezentînd o femeie care cîntă
la harpă. Veşmîntul, r ăsucit, o
acoperă de la coapse în jos. In
dreapta, harpa înaltă, cu mar­
ginea inelată. Lipseşte partea
de sus a figurii şi a harpei.
Pastă gălbuie, cu urme de
culoare albă .
lnălţimea, 0, 1 1 m.
76

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucu­
reşti.

Bocitoare ? Fragment dintr-o sta ­

tuetă cu subiect funerar. Părul, Jung;
pe cap, o coroană-colac. Mîna stingă
e adusă la cap, in semn de jale. Faţa
mutilată. Piesă iucrată cu stingAcie.
Braţul şi trupul executate cu mina,
fără tipar. Jumătatea dreaptă a tru­
puhri Jips�te.
Pastă cărămizie, fără urme de cu­
loare.
lnălţimea, 0,085 m.

Col. GELLU NAUM, Bucureşti. ®

Menadă cu capul dat pe spate, cu mina stingă in şold
'i cu sinii dezvelifi. Pe cap poartă coroană de ospif.
Lipseşte jumătatea inferioară a statu�tei.
· ·Piesă rudimentar lucrată, cu reliefuri foarte . şterse ;
poziţia capului stingaci redată, prin îngroşarea exace­
rată a gîtului. Miinile grosolan făcute : buclele părului
sugerate de nişte proeminenţe sferoidale, disproporţio­
nat de mari.
Spatele, vac modelat, are linia dintre omoplaţi adin­
cită, pentru a accentua mi� carea violentă.
Pastă gălbuie, fără urme d e culoare.
lnălţimea, 0,05 m.

7i

www.cimec.ro
78

www.cimec.ro
 III
E F E B I
FIG URI D E BĂRBAŢI

79

www.cimec.ro
 ®

Col. Prof. H. HEROV ANU, Bucure�ti .

Capul unui t î n ă r, desăvîrşi t e xecutat. Es­

te un exemplar care imită cu succes vreo
statuie, probabil de marmură, a unuia din
marii sculptori din sec. IV l.e.n.
Pastă cărămiziu-deschis, urme de cu­
loare albă, mai ales în cutele părului.
lnălţ imea, 0,0 1 7 m ; lăţimea, 0,03 m.

Col. Dr. H. SLOBO­

ZIANU, Bucureşti.

Efeb. Capul cu părul

ondulat în şuvi ţe, reeu­
lat aşezate de jur îm­
prejur. Trăsăturile retu­
şate sînt feminine ; spa­
tele nelucrat.
Pastă· cărămiziu-des­
chis, urme de culoare
roşcată în păr.
Inălţimea, 0,04 m.

www.cimec.ro
 Col. Dr •. H . SLOBOZIANU,
Bucureşti,

Efeb ? Cap cu trăsături fe­

minine. Spatele, nefin1sat, nu
poartă nici o urmă de coafu­
ră.
Capul, împodobit cu o ban­
dă, are poziţia uşor înclinată
a capetelor de femei din seria
tanagreană. Trăsăturile sînt
prost retuşate; spatele capu­
lui este disproporţionat de
mare.
Pastă cărămiziu-deschis; tn
păr, urme de culoare brun-roş­
cată.
lnălţimea, 0,037 m.

Col. M UZEULUI DE ARHEOLO­

@ GIE Constanţa. Iov. 1089.

Cap de Efeb. Părul tuns scurt, în

bucle scurte pe frunte. Restul capu­
lui, in special partea de la ceafă,
neîngrijit lucrată. · Ochii bine contu­
'
·- raţi, cu -arcadele . sprincenelor proe­
minente ; nasul mare, cu nările um­
flate; gura adinc tăiată; bărbia scur­
tă.
Pastă cărămizie.
Inălţimea, 0,050 m.

Col. Dr. H. SLOBOZIANU , Bucureşti.

·Efe.b. :Ar putea fi şi Pan·i sc, � pentru

· ca
se pare că s-ar vedea · pe frunte urmele
corniţelor.
Ochii figurinei sint mari şi accentuaţi.
Pleoapele, groase, au. o deschidere mai ma­
re şi mai pronunţată decit la alte statue­
te de lut ars, dînd impresia că imită o ·

s�tuie de marmură. Nasul este mutilat..

Pastă cărămiziu-deschis, fără urme de
culoare.
lnălţimea, 0,044 m. 81

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. HEROV ANU1 Bucureşti.

Hermafrodit. Trupul frumos modelat al unui tînăr cu for­

me feminine, într-o atitudine de repaus. Pe cît se poate de­
duce din fragmentul conservat, braţele erau depărtate de
corp, dreptul mai mult, stîngul mai puţin. O cingătoare ră­
sucită, legată într-un nod sub bratul stîng, H înfăşoară de
jur împrejur trupul gol, coborînd p� şoldul drept. De la nod,
atîrnă de-a lungul corpului o coadă lungă, în falduri. Cin­
gătoarea, care este aplicată, a fost finisată şi la spate, după
cum finisat este şi spatele statuetei, căreia îi lipseşte capul,
braJele de la umăr şi picioarele de la genunchi. Nu a re gau­
ră de aerisire.
Pastă cărămiziu-deschis; în cutele cingătoarei se păstrea­
ză urme de culoare albă.
Inălţimea, 0,085 m : lăţimea, 0,04 m.

@
Col. Dr. H. SLOBOZIANU , Bucureşti.

Herma frodit ? Tînăr gol, legat peste pîn­

tece cu o cingătoare . răsucită şi innodată pe
şolduri. Picioarele sint rupte putin' mai jos
de încheietura coapselor, permitind să se
vadă poziţia lor, care era cea ob işnuită, în
repaus : dreptul înainte, puţin îndoit, greu­
tatea corpului fiind lăsată pe piciorul stîng.
Lipse� te capul, gîtul şi braţele.
Pastă cărămiziu-deschis-gălbu ie ; urme de
culoare albă � i roşie la cingătoare.
lnălţ imea, 0,105 m.
82

www.cimec.ro
 Col. V. CANARACHE (la Muzeul de Arheo­
locie Constanţa) lnv. 1885.

Hermafrodit. .Statuetă frqmentari, nud cu

forme feminine. Tunica, prinsi pe umărul sti-.,
este strinsi ti răsucită intr-o cincitoare care tre­
ce in diqonalA peste mijloc. Lipseşte capul, b ra­
fele cu pie)Jtal ti umărul '""''· cum 'i picioarele
de deasupra 1enunchilor.
Pasti cărămillu�descbis• . Ură. urme . de culoare.

@ lnălţimea, 0,145 m.

® Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucureşti.

.
Cap de bătrîn, poate capul unui actor tragic,
de un tip neobişnuit şi de o expresivitate rar
tntîlnită la figurinele de lut.
Retuşarea, făcută cu un instrument ascuţit pe
pasta încă moale, este foarte accentuaţă.
Pastă cărămiziu-deschis, aproape galbenă, fără
urme de culoare.
lnălţimea, 0,045 m .

83

www.cimec.ro
 '> . �, .

..

84

www.cimec.ro
 IV
F' E M E I C U V Ă L
CHIPURI DE EXPRESIE

85

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. HEROV ANU,
Bucureşti.

Cap de femeie, acoperit cu

un văi încrucişat pe umeri şi
care-i umbreşte ochii. Capul,
de dimensiuni foarte mici, este
aplecat, cu o uşoară tristeţe,
într-o parte.
Pe faţa neretuşată trece alt
văi subţire, transparent; abia
vizibil.
Piesa este de sine stătătoare,
cu · partea de jos lăţită pentru
a-i servi de postament.
Pastă cărămiziu-deschis, fără
urme de culoare
fnălţimea, 0,032 m.

®
Col. P.rof. M. HEROV A N U, Bucu­
reşti.

Cap de femeie, acoperit aproape în

întregime. Fruntea legată cu o bantă
Iată. Faţa, bărbia, gura, nasul, acope­
Col. Dr. H. SLO­ rite cu un văi. Pe cap şi-a ridicat
BOZIANU, Bucureşti. himationut care stă ascuţit peste coc,
ca o glugă. Au rămas liberi doar
Cap de femeie, a­
ochii, care privesc trist - şi puţin
coperit cu himationul din păr deasupra frunţii. Capul este
care se încrucişează înclinat şi întors spre dreapta, com­
sub bărbie. Puţin pletind expresia tristă a fetei.
aplecat pe spate, spre Pastă cărămizie, fără urin � de cu­
dreapta, capul priveş­ loare.
te v isător in su s. Na­ Înălţimea, 0,035 m ; IăJimea, 0,02
sul şi gura, ooroda­ m.
te: din· spate lipseşte
1/3: capul spart şi li­
pit .
. Pasti cărămizie la
mijloc şi gălbui-cenu­
şiu spre margine; ur­
me de culoare albă .
lnilţimea, 0,045 m.

86

www.cimec.ro
 @

@
Col. GELLU NAUM, Bucure�ti.

Bust de femeie, frumos drapată i ntr-un himation care-i

acoperă capul, obrazul drept, bărbia şi gura. Expresia figurii
demnă şi gravă. Pe cap poartă probabil o diademă, pe care
o ascunde vălul. In spate are o gaură mică, circulară. Lip­
seşte jumătatea corpului de la talie în jos, cum şi braţul d rept.
Figurina, mai mare decît majoritatea stauetelor, este una
dintre piesele frumoase ale coroplasticii.
Pastă gălbuie, strat lucios şi resturi masive de culoare albă.
Înălţimea, 0,1 1 m.
87

www.cimec.ro
 @

Col. Prof. M. H�ROV ANU,

Bucureşti.

Cap de femeie, îngust, cu

fruntea înaltă, cu părul ondu­
lat, împletit într-o �oadă Ia­
sată pe spate. Capul se înclină
pe umărul drept, cu o gratie .
fermecătoare. Himationui a�o­
peră o parte din obrazul drept
şi gura. Lips.eşte nasu l întreg.
Pastă . cărămizie ; în păr, ur­
me de culoare roşcată.
Înălţime,a, 0,033 m.

Col. MUZEULUI DE ARHEOLO­

GIE CONSTANŢA. Inv . 1091 .

Cap de femeie îmbrobodită strins.

În spate, cocul proeminent. Ochii
' cu sprîncenele şi pleoapele
conturati,
trasate. Gura strîmbă, probabil pen­
tru a exprima durerea.
Pastă cărămizie, cu urme de vop­
sea în pliurile vălului.
Înălţimea, 0,038 m.
88

www.cimec.ro
 Col: 1. B Ă C A OA N U (la Muzeul de Arheologie
,

Constanţa). Inv. 5298.

Ca p de femeie lucrat fără prea multă gnJa .

Inainte de ardere a fost turtit p e partea stîngă,
incit este asimetric. Părul, împărţit i n două la
mijlocul capului, este aranjat numai in jurul
ovalului fetei. În spate, nelucrat. Piesa este
spartă mai mult de jumătate.
Pastă cărămizie.
lnălţimea, 0,039 m.

@ ®

Col. Prof. M. HEROV ANU, Bucureşti.

Ca p de femeie. Amuletă barbară. Faţa, asime­

trică, are
· ochii ca două inele rotunde, inegale ;
nasul şi gura stri'mbe, obrazul drept teşit, fruntea
acoperită în întregime de păr. în dreapta, mo­
delat fără vre-o intenţie precisă. Pe obrazu l drept,
incepind de la ureche, trecînd pe bărbie �i pier­
zindu-se apoi spre stînga, o barbă scurtă.
Amuleta are forma unui cerc neregulat. Sus, în
spate, o gaură mică de atîrnat.
Pastă cărămizie, urme de culoare albă.
lnălţimea, 0,075 m.

89

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZIA NU, Bucu­
reşti.
Cap de femeie. Amuletă de prov!!­
n iimtă barbară. Părul este indicat
'
prin cîteva linii oblice, de o parte
�i de alta a obrazului. Faţa, asime­
trică, are un ochi rotund, iar celă­
lalt alungit, nasul strîmb şi fruntea
teşită.
Tot capul este înscris într-un cerc
cu marginea neregulată.
Pastă gălbuie;· urme de culoare
albă .
înălţimea, 0,038 m.
CoL MUZEULUI DE ARHEOLO­
GIE, Con.stanţa. Inv. 1 4 709.
Cap de femeie. Detaliile feţei uşor
estompate. Părul bine realizat, cu că­
rare Ia mijloc. O panglică strînge,·

deasupra fruntii, două bucle.

Pastă cără m'-izie, cu urme de vop-
sea albă.
fnălţimea, 0,048 m.

Col. MUZEULUI DE · ARHEOLO­

GIE CONSTANŢA. Inv. 1 2364.
Cap de femeie cu coafura foarte
,înaltă, peste care trece un văi, căzînd
în jos, pe umeri. Faţa este tocită.
Pastă cărămiziU-deschis ; urme de
culoare roşiatică.
Inălţimea, 0,062 m; lăţ imea, 0,03 m.

90

www.cimec.ro
 Col. MUZEULUI DE ARHEOLO­
GIE, Constanta. Inv . 5324.
Cap de femeie. împodobit cu o co­
roniţă în formă de semilună, care ·în
partea de sus are o incizie. Părul,
pieptănat cu cărare la mijloc şi cu
coc la spate. Nasul şi gura mult ;;tir­
bite. În urechi, cercei mari.
Pastă cărămizie.
lnălţimea, 0,04 m.

Col. MUZEULUI DE ARHEOLO­

GIE Constanţa . Inv . 1087.
Cap de femeie. Faţ a lungă ; părul,
făcut rulou în jurul frun f ii, atîrnă
peste urechi. Pe cap, o beretă. Par­
tea din spate a figurinei, lipsă.
Pastă cărămizie.
lnălţimea, 0,043 m.

Col. MUZEULUI DE ARHEOLO­

GIE Constanţa. Inv. 4682.
Cap de femeie. Trăsături realiste,
coafură frumos realizată, cu cărare.
acoperită cu văi.
Pastă gălbuie, cu urme de vopsea
roşie.
lnălţimea, 0,053 m ; lăţimea 0,048
m.

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. HEROVANU, Bucureşt i.
A m u letă reprezentî nd un cap de femeie i m po­
dobit cu o ghirlandă de frunze, care nu-l încon ­
joară complet, ci începe din dreapta, de pe
frunte, îngustîndu-se în stînga şi urmînd contu­
rul amuletei pînă jos. Obrazul drept, mutilat pe
alocuri.
Pe spatele plat se vede restul inelului de ce­
ramică cu care se suspenda amuleta pe piept.
Pastă cărămiziu-deschis ; în adînciturile frun­
zelor, urme foarte slabe de culoare albă.
lnălţimea, 0,105 m.

®_

Col Dr. H. SLOBOZIAN U, Bucureşti.

-
Amuletă reprezentînd un cap de femeie, deo- ­
sebit ca tip fizic de celelalte statuete, care - cu
toată varietatea, de . trăsături - redau în marea
lor majoritate un tip feminin grecesc. Faţa mai
mult rotundă, cu pomeţii obrajilor proeminenţi;
nasul; mic, _nu este unit cu fruntea într-o linie
dreaptă ; ochii mari, puţin trişti şi depărtaţi ;
gura mică, rotundă, cu buze foarte groase. Pe
cap un văi, cu bordură ondulată, care încadrea­
ză faJa de jur împrejur.
Pastă cărămiziu-deschis, cu nisip mult ; urme
de culoare albă.
lnălţimea, 0,072 m.

92

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. HEROVANU, Bucureşti.
Cap de femeie, coafat după moda sec.
III, cu părul despărţit în felii late şi
strînse într-un coc. în urechi, cercei mari,
sferici. Faţa are o expresie de dispreţ şi
de durere, care nu este comună statuete­
lor de Tanagra. Părul este finisat în amă­

® nunt şi la spate. Spatele capului puţin

spart.
Pastă cărămiziu-deschis ; în păr, urme·
de culoare roşu-brun.
Inălţimea, 0,045 ; lăţimea, 0,028 m.

Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucureşti.

Cap de femeie, cu părul ridicat pe creş­
tet şi ţinut cu o panglică lată. Cercei piri­
formi în urechi. Piesa slab retuşată şi ne­
finisată la spate.
Pastă cărămiziu-deschis, fără urme de
culoare.
Înălţimea, 0,043 m.
93

www.cimec.ro
 j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
94
j
j
j
j
j
j
www.cimec.ro j
j
 V
CA P E T E Ş I BU S T U R I
D E F E M E 1

95

www.cimec.ro
 @

Col . GEORGE BUZDUGAN, Bucureşti.

Spre · deosebire de majoritatea femeilor
reprezentate cu capul gol sau acoperit cu
himation, această femeie poartă o bonetă,
care-i cup-rinde tot părul, Iăsindu-1 liber
numai în faţă. Marginea bonetei este le­
gată cu o panglici'!. Capul, înclinat spre
stînga, este frumos retuşat, cu trăsăturile
accentuate. Spatele este lucrat cu grijă.
Pastă cărămizie ; urme de culoare albă.
lnălţimea, 0,054 m.

Col. Dr. . M. ATHANASIU, Bucureşti.

Capul acesta, cu trăsături delicate, poa­

te fi al A f rod itei, dar poate reprezenta şi
o femeie oa·recare, împodobită • de meşter
cu o diademă crenelată, din care l ipsesc
3/4. Părul, lăsat larg pe timple, este strins
Ia spate in două cocuri. în urechi, cercei
sferici.
Pastă cărămiziu-deschis ; in păr, urme
de culoare albă şi brun-roşcat.
lnăltimea, 0,05 m.

www.cimec.ro
 @

Col, Dr. H. SLOBOZIANU, Bucu- .

reşti.

Cap de femeie. Pieptănătură cu

două cocuri, ridicate mai sus. Cercei
rotunzi. Diademă cu marginea din­
ţată. Lucrarea este finisată şi Ia
spate.
Pastă cărămiziu-gălbuie, urme de
culoare albă.
Înălţimea, 0,06 m.

Col. E. JEBELEANU, Bucureşti.

Cap de femeie înclinat puţi n spre

stînga şi împodobit cu o diademă
uşor crestată pe margine. Părul fru­
mos ondulat, putin
' umflat în părti.
pe urechi, apoi strîns intr-un c�c
dublu, depărtat de git. In urechi,
cercei sferici. Diadema are margi­
nea ruptă în dreapta.
Pastă cărămiziu-deschis, urme de
culoare albă .
lnălţimea, 0,05 m.

97

www.cimec.ro
 Col. Dr. M. ATHANASIU,
Bucureşti.

Cap de fată tînără, cu

părul ridicat în creştet şi adus
sub o basma, care se încruci­
şează deasupra frunţii şi
înnoadă la spate.
Piesă puţin ştearsă de vreme.
Pastă cărămiziu-deschis; fără
urme de culoare.
înălţimea, 0,05 m.

Col. E. JEBELEA NU, Bucu­

reşti.

Cap inclinat uşor spre

stînga. Coroană subţire pe
frunte, de sub care cad pe
urechi bucle ondulate. La
spate, n imic.
Pastă cărămiziu-gălbuie.
Inălţimea, 0,04 m .

Col. D r. H. SLOHOZIAN U,
Bucureşti.

Cap coafat cu două cocuri

separat e şi lăsate jos pe gît.
Pe cap, o diademă cu a lveole
mici, rotunde. In urechi, cer­
cei sferici.
Pastă cărămiziu-gălbuie, ur­
me de culoare albă pe fată. '

Înălţimea, 0,06 m.
98

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucureşti.

Cap d e femeie, prezentat frontal, cu părul a­

dunat la spate în două cocuri. Este împodobit cu
o diademă, din care n-au mai rămas decît două
aripioare mici, deasupra urechilor. In urechi,
cercei sferici, auriţi. Partea din mijloc a diade­
mei lipseşte.
Pastă cărămiziu-deschis, urme de culoare albă
pe faţă, roşu-brun in păr şi auriu pe cercei.
tnălţimea, 0,065 m.

Col. E. JEBELEANU,
Bucureşti.

Cap cu plete lungi,

·
drepte, căzînd pe umeri
în linii orizontale. Stil
egiptean. Lipse·ş te spa­
tele capului.
Pastă gălbui-cenuşie,
cu urme de alb.
lnălţimea, 0,04 m.

99

www.cimec.ro
 Col. Prof. -M. HEROVANU , Bucureşti.

Cap de femeie, pieptănată cu un coc lat, desfăcut, adăugat

la retuşare. În jurul cap.u lui, o panglică care se pierde sub
coc. In urechi, cercei mari, piriformi. lln zîmbet vag p e figură.
Piesă foarte frumos finisată si ' la spate. Vîrful nasului putin
'

erodat.
Pastă cărămiziu-deschis : in păr se văd resturi de culoare
albă )li brun-roscată.
lnălţimea, o,o6 m.

1 00

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZIA N U, Bucu­
reşti.

Capul unei femei elegante, pieptă­

nată cu cărare Ia mijloc. Părul, adu­
nat în vî rful capului, este fixat cu o
panglică de sub care ies către timple
bucle frumos ondulate. La spate
capul este acoperit cu o basma aşe­
zată în falduri largi. In urechi, cercei
rotunzi. Nasul mutilat. Spatele este
_finisat.
Pastă cărămizie, urme de culoan:
albă şi roşu-brun i n păr.
Înălţimea, 0,055 m.

Col. Prof. M. HEROV A N U ,

Bucureşti.

Cap de femei e cu o coroană

mărunt crenelată, aşezată pe
părul pieptănat simplu, cu că­
rare Ia mijloc, si strîns la spate
într-un coc. l� urechi, cercei
rotunzi.
Spatele este lucrat, fără să
fie însă finîsat în amănunt.
Pastă cărămizie, urme de
culoare brun-roşcată în păr.
lnălţimea, 0,045 m ; lăţimea,
0,03 m.

101

www.cimec.ro
 @

Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucureşti.

Jumătatea anterioară a unui cap de fe­

din care l ipseşte o parte din obrazul
meie.
drept şi părul de pe tîmple. Părul este legat
cu o panglică, înnodată la mijloc. Capul,
prezentat frontal, are trăsăturile frumoase
şi bine retuşate.
Pastă cărămiziu-des�his, urme de culoare
albă.
lnălţimea, 0,085 m.

Col. E. JEBELEANU, Bucureşti.

Cap d e femeie. Părul, strîns la

spate, este legat cu o panglică înno­
dată la mijloc, deasupra frunţii. în
urechi, cercei mari, în formă de cerc­
plin.
Capul are o gaură pătrată la spate
şi uria circulară în creştet, folosind
la aerisire. Cea din spate folosea şi
pentru a atîrna figurina în perete.
Piesa este slab retuşată. Gîtul este
spart.
Pastă cărămiziu-deschis, urme de
culoare albă.
înălţimea, 0,15 m.

1 02

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. HEROVANU, Bucu­
reşti.

Cap frumos, înclina t putin spre

1
dreapta şi lăsat cu gratie
' pe spate.
Părul, frumos modelat şi la spate,
era strîns într-un coc rămas neexe­
cutat, dar al cărui Joc, anume lăsat,
se vede. Intre timple, o panglică
groasă, aparentă numai pe creştet,
restul fiind ascuns în păr. în urechi.
cercei mari, scobiţi la mijloc. Vîrful
nasului este putin deteriorat.
Pastă cărămi � ie, urme de culoare
albă pe faţă şi brun-roşcat in păr.
înălţimea, 0,055 m.
Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucu­
reşti.
Piesa, întreagă, reprezintă un bust
de femeie. pînă la umeri. Părul,
strîns pe lîngă timple, coboară pe
gît şi pe umeri, in şuviţ e ondulate.
Pe creştet se vede o panglică. Femeia
priveşte drept înainte, cu expresia
senină şi imperturbabilă a zeilor.
Figurina este goală în interior. La
spate, o gaură dreptunghiulară de
evaporare. In vîrful capului, altă
gaură, mai mică, circulară.
Piesa este spartă ş i lipită in mai
multe locuri. La spate lipseşte un
fragment foarte mic.
Pastă cărămizie, urme de culoare
-albă.
Înălţimea, 0,15 m .

Col. GEORGE BUZ DUGAN,

Bucureşti.

Jumătatea anterioară a unui cap

de femeie. cu părul strins spre sp ate
şi cu o bantă lată, da r foarte scurtă ,
pe creştet. Capul neterminat, in curs
de retuşare. Un singur cercei în ure­
chea dreaptă, care pare masiv, din
cauza ovalului plin al fetei
' si al gi-
'

tului gros.
Pastă cărămiziu-închis, fără urme
de culoare.
Înălţimea, 0,05 m.

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. H EROV A N U, Bucu­
reşti.

Capul u n e i feme i . Părul, bogat.

este strins int r-un rulou larg : pe
cap, o pangliCă care dispare in păr,
deasupra timplelor. în urechi, cercei,
care au Ia mijloc o scobitură. Faţa,
bine retuşată, are o expresie puţin
gravă. Nasul este rupt.
Pastă cărămizie, fără urme de cu­
loare.
lnălţ imea, 0,055 m.

Col. Dr. H. SLOBOZI A N U, Bucu­

reşti.

@ Cap de femeie, cu părul strins pe

lîngă timple intr-un rulou larg. O
panglică se pierde sub păr, deasupra
urechilor. Lucrarea este finisată la
spate. Vîrful nasului este rupt.
Pastă cărămiziu-deschis, urme de

@
culoare albă şi, i n păr, brun-roşcată.
Înălţimea, 0,045 m.

Col. Dr. H. SLOBOZ I A N U . Bucu­

reşti.

Cap graţios, pieptănat cu cocul o­

bişnuit. Un rulou ingust se opreşte
in dreptul timplelor. În urechi, cer­
cei mari, sferici. V irful nasului este
rupt.
Pastă cărămiziu-descliis, urme- de
culoare albă sau, în păr, brun ·roş­
cată.
fnălţimea, 0,055 m.

1 04

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. HEROVA N U, Bucureş.ti.

Cap frumos de femeie, tipic tanagrean .

Părql, ondulat, este strîns la spate. Pe creş­
tet, o bantă. În urechi, cercei. Capul este
u�or înclinat spre stînga, într-o atitudine
graţioasă şi visătoare. Vîrful nasului mu­
tilat.
Pastă cărămiziu-deschis, urme de culoare.
lnălţimea, 0,05 m.

Col. MUZEULUI DE ARHEOLOGIE

Constanţa. Inv. 1889.

Cap d e femei e cu părul lăsat pe urechi.

Pe frunte, o panglică. lată.
Execuţie slabă , stingace. Nasul mutilat.
Pastă cărămizie, urme de culoare brun­
roşcată în păr.
Înălţimea, 0,04 m .
1 05

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucu­
reşti.

Cap de fată tînără, cu părul bogat

ondulat, acoperind mult urechile. În
creştet, strins cu o panglică.
Trăsături frumoase şi bine retu­
şale. Spatele capului, slab şi negli­
jent modelat. Virful nasului rupt in
dreapta.
Pastă de culoare deschisă, puţin
cenuşie, fără urme de culoare.
înălţimea, 0,063 m.

Col. VLADIMIR COLIN, Bucu­

reşti.

Cap de femeie, pieptănată fără

coc, cu părul strîns la spate şi legat
cu o panglică foarte lată, care se
pierde deasupra timplelor. In urechi,
cercei. Nasul şi bărbia sint puţin
mutilate. Spatele e nefinisat.
Pastă cărămiziu-deschis, fără urme
de culoare.
Înălţimea, 0,045 m.

Col. Dr. H . SLOBOZIANU, Bucu­

reşti.

Cap de femeie tînără, cu părul

strins intr-un fel de rulou şi legat
cu o panglică lată. Trăsăturile deli­
cate ale zeitei
" sint bine retusate.
'
Pastă de culoare deschisă, slab ce­
nuşie ; urme de culoare albă.
Înălţimea, 0,043 m.

www.cimec.ro
 Col. E. JEBELEI\ NU, Bucureşti.

Cap ăplecat spre dreapta, legat cu o pan­

glică lată. Coc la spate. În urechi, cercei
aplatisati.
'
Pastă gălbui-cenuşie : in păr, argintie.
Înălţimea, 0,045 m.

Col. E. JEBELEI\NU , Bucureşt i.

Cap fem i n i n . legat cu o panglică. Părul,

ondulat , pieptănat cu cărare la mijloc pînă
la ceafă, acoperă urechile. La ceafă este
strins intr-un rulou iarg.
Pastă ce n uşie sau, in păr, roşie.
Înălţimea, 0,05 m.
107

www.cimec.ro
 (
Col. Pref. M. HEROV !\ N U , Bucureşti .

Cap de femeie, cu părul strins la spat e

in două cocuri mici, apropiate. Modelat
doar în faţă, de jur împrejurul o brazului.
Cocurile, modelate si ele, au fost aplicate
după scoaterea capu lui din tipar. In urechi,
cercei sferici.
Faţa, uşor prelungă, are trăsăturile. re­
tuşate.
Pastă cărămiziu-deschis, urme de culoare
albă, sau, in păr, brun-roşcată.
lnălţimea, 0,04 m.

Col. VLADIMIR COLIN, Bucu­

reşti.

Cap de femeie pieptănat simplu,

cu- cărare la mijloc şi cu coc. Faţa
are trăsături frumoase, retuşate.
Nasul e puţin mutilat. Spatele este
finisat.
Pastă cărămiziu-deschis, urme de
culoare albă ; î n păr, brun-roşcat.
·Inălţimea, 0,06 m.

Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucu­

reşti.

Cap de femeie. Coafură "pepene"

cu coc. In urechi, cercei.
Spatele este finisat.
Pastă cărămiziu-deschis-gălbuie,
fără urme de culoare.
lnălţimea, 0,10 m.

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. HE­ Col. Dr. H. SLO­
ROVANU, Bucu­ BOZIANU, Bucu­
re�ti. reşti.

Cap înclinat spre Cap de statuetă:

stînga. Părul în Coafură ,.pepene".
şuviţe s u b ţ i r i, În urechi, cercei
strînse într-un coc ma'r i, sferici.
mic ; in urechi, Lucrarea este ·

cercei. finisată şi I a spate.

Nasul rupt. Nasul puţin mu­
Pastă cărămiziu­ tilat.
deschis, urme de Pastă cărămi-
culoare albă. ziu-deschis, urme
Inălţimea, 0,048 de culoare brun-
m. roşcată în păr.
Înălţimea, 0,054
m.

Col. E. J.EBE- Col: VLADIMIR

LEANU. Bucu- COLIN, Bucureşti.
reşti.
Cap de femeie.
Cap de femeie. întors putin spre
Coafură .,pepene". stînga. Pă �ul piep­
Figura puţin de­ tănat în şuviţe
teriorată la fată. late (coafură "pe­
Pereţii figurir{ei pene") şi strîns Ja
foarte groşi. spate într-un coc.
Pastă gălbuie­ Piesa, mi�cată pro­
albicioasă. babil Ia scoaterea
Înălţimea, 0,045 din tipar, are tră-
m. săturile putin·

strîmbate.
Este finisată Ia
spate.
Pastă cărămi­
ziu-deschis, urme
de culoare albă �i.
ln păr, roşu-br.un.
lnăl!imea, 0,05
m.

1 09

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZ I A N U , Bucu­
reşti.

Cap frumos de femeie. Din părul

strins pe lîngă timple, coboară pe
git două şuviţe ondulate.
· in creştet, jumătate dintr-o gaură
mică, circulară.
Pastă cărămiziu-deschis, fără urme
de culoare.
Înălţimea , 0,09 m.

Col. Dr. M. ATHANASIU, Bucure�ti.

Cap de femeie cu părul strîns la spate, des­

părţit în şuviţe egale, din care două coboară pe
git. Cercei imenşi, sferici, aşezaţi asimetric. 'l'ră­
săturile sînt foarte nete, regulate şi frumos retu­
şate, dar cu o asimetric : obrazul stîng este mai
îngust, conturînd un oval dulce. Partea dreaptă
este mai lată şi puţin deformată, ca o umflătură.
Gîtul, foarte gros, dă într�gului cap un aspect
masiv.
Pare să fi fost un cap de sine stătător .(margi­
nea de jos a gîtului e puţin evazată şi finisată)
copiat după o statuie de marmură.
Pastă cărămiziu-deschis, urme de culoare brun­
roşcată în păr.
Înălţ imea, 0,07 m.
110

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucureşti .

Cap de feme ie pieptăna t cu un coc lă­

,

sat jos pe gît şi impodobit cu o coroniţă

de frunze de iederă, din care n-au mai
rămas decit două frunze late în stînga,
deasupra urechii şi un bob în vîrful capu­
lui. Capul este legat cu o panglică, eare
se pierde sub părul de pe timple. tn u­
rechi, cercei mari, sferici.
Pastă cărămizie, urme de culoare albă,
Înălţimea, 0,044 m.
Col. Dr. H. SLOBOZIANU, Bucureşti.

Cap de f-emeie, lăsa t visător pe spate şi

puţin 's pre dreapta. Părul este pie.p tănat
cu două cocuri mici.. Pe cap, coroană-co­
lac. In urechi, cercei sferici.
Pastă cărămiziu-deschis, urme. de cu­
loare albii şi roşie, iar în păr, brună.
Înălţimea, 0,06 m.

11 1

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. HEROV ANU, Bucureşti.

Cap inclinat puţin spre dreapta, cu un zimbet abia

schitat pe buzele intredeschise. Se poate observa o
par ticularitate : în - loc să păstreze linia dreaptă a nasu­
lui grecesc, meşterul a făcut o scobitură sub frunte şi
a t ras vîr.ful na�ului în sus , făcîndu-! aproape cîrn.
Părul este adunat la spate într-un coc lat. De o parte
si de alta a capului se văd frunzele coronitei de iederă.
�um şi · panglica ' de legătură pe mijloc. La' spate, părul
este neglijent lucrat, nefinisat. Trăsăturile fetei, inclusiv
neregularitatea nasului, sint putin strîmbat�.
Din coroniţă lipsesc frunze, p�ate şi boabe.
Pastă cărămizie, · fără urme de culoare.
in�lţih!ea, 0,05 m : lăţimea, 0,035 m.

Col. GEORGE BUZDUGAN, Bucu­

reşti.

Cap de femeie, înclinat spre stinga,

·cu trăsăturile şterse, neaccentuate.
Din coronita de iederă au rămas
doar cele d ouă boabe aşezate sime­
tric, de o parte şi de alta a cărării.
cum şi cîte o frunză deasupra ure­
chilor. Părul, strîns într-un coc larg
care atîrnă greu pe git, este finisat
şi la spate, dar, ca şi restul piesei, a
rămas neretuşat
Nasul puţin spart in dreapta.
Pastă cărămiziu-deschis, urme de
culoare albă şi, în păr, brun-roşcat.
Înălţimea, 0,037 m.

112

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. HEROV A N U, Bucu­
reş t i .

Cap de femeie aplecat uşor spre

stînga. Coroană-colac. Părul este a­
d unat la spate sub o bonetă. În
sti nga, deasupra urechii, se vede
urma u n e i· coronite d e iederă. ln
u rechi, cercei rotu � zi, cu mijlocul
sco bit.
Vîrful nasului erodat.
Pastă cărămizi u-deschis, u rme de
culoare al bă.
Înăl ţimea, 0,055 m : lăţimea, 0,042
m.

·'•

�1 • .
-.

.l ' , ,.
Col. Prof. M. H E HOV A N U , Hucu re� ti.

Cap de femeie. Părul p ieptănat î n cute ondu late , cu

cărare la mijloc, este strîns pe gît în două coc u r i m ici·.
Pe cap se văd urmele coror iţei de fru nze de iederă.
Spatele e nefinisat. '
. ''(
V îrful nasul u i este putin erodat.
Pastă cărămiziu-desch is, u rme slabe de culoare al bă,
pe fată si în păr.
l �
lnă ţ i ea, 0,082 m.

113

www.cimec.ro
 Col. E. JEBELEANU, Bucureşti.

Cap feminin. Tînără, poate o ado­

lescentă. Un colac gros este aşezat
pe coafura care nu se vede decît la
timple şi care este mult împodobită
cu fructe şi frunze de iederă. De
' încă două
sub colac se văd cel putin
mere. La stînga, încă două fructe,
Col. Dr. H . SLOBOZIANU,
.
care nu par a fi tot mere. Nasul este
Bucureşti. mai gros şi mai puţin drept decît
deobicei. Nici buzele nu sint căF­
Capul uşor înclinat spre noase si arcuite, ca în alte cazuri.
stînga al unei femei, pieptă­ Pastă gălbuie-cenuşie.
nată cu coafura "pepene". Din ln'ălţimea, 0,04 m.
coronită se mai vede în
dreap ta o frunză şi două
boabe aurite.
Trăsăturile sînt foarte fru­
moase şi bine retuşate. Lucra­
rea este finisată şi Ia spate. -
Lipsesc frunze din coroană.
P astă cărămiziu-deschis, ur­
me de culoare albă pe faţă,
brun-roşcată în păr şi aurie
pe bobite.
lnălţi .:n ea, 0,085 m.

Col. Dr. H. SLOBOZIANU,

Bucureşti.

Cap de femeie tînără, întors

graţios spre dreapta. Pe cap,
o coroană-colac mare, a cărei
structură este foarte clară. Pă­
rul, ondul at, lăsat în jos pe
urechi şi modelat în şuviţe , ca­
re converg pe creştetul capu­
lui. Lucrarea este finisa tă şi
la spate.
Pastă cărămizie, .urme de cu­
loare albă in alevolele coroa­
nei şi pe fată.
·
Înălţ imea , 0,05 m.

www.cimec.ro
 Col. E. JEBELEANU, Bucu­
reşti.

Cap cu o bogat!! coroană ,

formată din şuviţe împletite.
Este . uşor aplecat pe spate şi
spre dreapta. Fruntea înaltă,
gîtul înalt. Cercei alveolari.
Lipseşte cercelul stîng. Vîrful
nasului este rupt.
Pastă gălbuie-cenuşie.
lnălţimea, 0,05 m.

Col. GELU NAUM, Bucu­

reşti,

Cap de femeie . Figură mai

.

sobră, fără podoabe, fără cer­

cei. Boneta terminată Ia spate
cu up vîrf ascuţit. E neretu­
şatj\ şi foarte erodată de vreme.
Marginea bonetei ruptă în
stînga. Bărbia lovită.
Pastă gălbuie, fără urme de
culoare.
Înălţimea, 0,045 m.

Col. Dr. M. ATHANASIU,

Bucureşti.

Cap de femie, neretuşat.

Pieptănătură cu coc. Se văd
urmel e unei coronite de iederă
din care a mai ră�as o frunză
în stînga. in urechi, cercei
mari, sferici. Gîtui este Jung
şi gros.
Spatele sumar lucrat.
Pastă căf'ămiziu-deschis, ur­
me de culoare brun-roşcată în
păr.
Înălţimea, 0,05 m.
1 15

www.cimec.ro
 ..

. ·

Col. E . JEBELEANU, Bucureşti.

Cap de fe�eie lăsat pe spate, cu p r i VI­

rea î n d reptată î n sus, î n t r-o atitudine ex­
tatică. Un fel de pălărie, a căre i bordurl'l
formează o coroană-colac, dă figurii o
excepţională eleganţă, mai ales privită
d i n p rofii (147 b.). Părul, ondulat uşor,
umflat p e . timple, este strîns Ia spate în­
tr-un coc.
Pastă cărămiziu-deschis, u rme de cu­
loare albă in păr şi mai ales pe coroană.
Col. Prof. M . HEROV A N U , Bucu reşti. Înălţ i mea, 0,05 m.

Cap prelu11g, cu nasul uşor acvilin. Pă­

rul pieptănat cu coc . Coroana de iederă,
sumar redată, are două fructe aşezate pe
capet!Jie panglicii de pe mijlocul ca pului
şi cîte o frunză deasupra u rechilor . în
urechi, cercei cu scobitură.
Lucrare finisată şi Ia spate.
Pastă cărămiziu-închis, foarte puţine
urme de culoare al bă.
Î năl ţ imea, 0,045 m.

116

www.cimec.ro
G I E Consatnţa. lnv. 5292.

Capul fragmentar al unei statuete,

descoperit la Mangalia in 1959, cu
pri lejul unor săpături edilitare. A
fost î n t regit in laboratorul Muzeului
din Constanta.
;
E x p resie i executie simplă, care
�
se depărtea ă de ep � ca elenistică.
Pastă cărămizie, cu urme de vopsea
a lbă.
Î n ă l ţimea, 0,047 m.

Col. M U Z E U L U I DE ARHEOLO­
GIE Constanţa. lnv. 4684.

Cap d e adolescent ă , cu părul bu­

clat, lăsat î n părţi. Pe frunte, co­
roană cu două fructe. Expresia fi­
gurii tinerească, cu un suris l u minos.
Pastă curată, urme de vopsea a l bă
pe g î t şi pe păr.
Î nălţ imea, 0,035 m.

<.:oi. Dr. H. SLOBOZ I A N U , Bucu­

reşti.

U n cap (jumătatea an terioară) ne­

obişnuit de mare, d e proporţiile u ­
n u i cap de statuie. Foarte frumos
executat, dar foarte prost conservat
(lipseşte aproape jumătate din fi­
gu ră). Î n coltul care mai păstrează
un rest de p ă r, se văd urmele unei
cununi d e frunzuliţe, înguste, Ian­
ceolate (poate de laur).
Pastă cărămiziu-deschis, urme de
culoare albă.
lnălţ imea, 0,16 m .

C o l . Dr . H. SLOBOZ I A N U . Bucu­
reş ti.

Cap d e femeie cu o coafură înal­

tă, neobişn uită . Părul, despărţit la
mijloc de o cărare, este pieptănat
i n şuviţe curbe. regulate, î nşirate
orizontal d e o parte şi de alta a
cap u l ui, acoperind si urechile.
�
Totul, p e fon d u l nei coroane pla ­
sată în al doilea plan. Trăsăturile
sint neretu ş ate : ochii abia lasă să
se vadă privirea î ndreptată in sus.
G u ra este uşor î n t redeschisă.
Spatele. drept, este nelucrat.
Pastă dn·ămizie cu mult n i s i t>. fă1·ă
urme de cu loare.
i n ă l ţimea, 0,035 m. 117

www.cimec.ro
 Col. MUZEULUI DE ARHEO­
LOG I E Constanţa. Inv. 5345.

Cap d e femeie. Pe cap o diademli.

uşor crestată în partea de sus, care,
în dreptul urechilor. inlţă în părul
coafat cu grijă şi strîns într-un coc.
în partea dreaptă. ln urechi, cercei.
Nasul şi obrazul stîng sint împărţite
în două p rintr-o crăpătură.
Pastă cărămizie, cu urme de cu­
loare albă.
lnălţimea. 0.052 m.

Col. M U Z E U L U I DE ARHEOLO­
GIE Constanţa. Inv. 14755.
C a p fE>m i n i n , de dimensiuni mijlo ­
cii, reprezentînd jumătatea din faţă
a tiparului. spatele fiind lipsă. Pă-
ruJ pieptănat cu cărare. Dea:mtJra
frunţii, coroană simplă. Gît înalt,
puternic, gură senzuală.
Pastă cărămizie, urme de culoare
albă pe faţă.
lnălţimea, 0,01 2 m.

Col. MUZEULUţ DE
ARHEOLOG._E , , Con­
stanta. Inv. 4690.
.
'·
Cap de fată tînără,
cu tră­
C a p fem i n i n, o fizionomie deose­
sături frumoase, rea­ bită de a figurilor e­
liste. Privirea ·mîndră. lenistice obişnuite. Pe
De sub coroană ies cap, rulou. Gura vi­
prelungiri de formă zibil întredeschisă,
regulată, simetric dis­ bărbia suptă, pomeţii
tanţate între. ele şi proeminen ţi, nasul u­
care acopăr toată şor turtit, ochii alun­
fruntea. Nu putem Faţa rotundă -
crede că. este o for­ nu alungită - pla­
mă a coafurii, ci mai sează această figură,
curînd o căptuşeală luminoasă şi nobilă,
a coroanei, servind într-o categorie apar.
de protecţie capului. te.
Pastă roşcat-cără­ Pastă cu mult ni­
mizie. sip. Pe cap, în creş­
Înălţimea, 0,039 m. tet, urme de vopsea
roşie.
lnălţimea, 0,048 m.
118

www.cimec.ro
 Col. Prof. M, HERO V A N U.
Bucu reşt i.

C a p d e femeie cu părul
s t rins pe lîngă timple ş i le­
gat c u o pang lică. Piesă nere­
tuşată.
L i pseşte p artea de jos a f i ­
gurii, cu gura si bărbia.
Pastă cărăm lziu-închis.
lnălţi mea, 0,035 m.
Col. MUZEU LUI DE
HEOLOGIE Constanţa.
1 888.

Cap · d ro- feme i e . Părul , despăr­

ţit prin tr-o cărare adîncă, este
coafat pe toată suprafaţa capu­
l u i , fiind strîns î ntr-un coc.
Cercei proeminenţi.
Partea d i n faţă a
ru ptă.
Pastă de culoare cărămiz•u­
găl buie.
lnălţi mea, 0,053 m.

Col. V. C A N A R A­ Col. M U Z E U L U I DE
.
C H E ( la Muzeul de A R H EOLOGIE Cori­
Arheologie Constan(al stanţa. J n v . 109.0.
lnv. 1951.
Cap de femeie.
Cap d e feme ie, pu­ Fruntea înaltă. Pă­
ţin aplecat spre r u l , î n suviţe sau î n
dreapta. Părul, ondu ­ cozi subţiri, este
lat, este despărţit î n prins la spate i ntr-un
d o u ă printr-o cărare. coc mare. Faţa mare,
Gitul înalt, buzele cu pnv1rea seni n ă,
cărnoase, u şo r î n tre­ care respiră multă si­
deschise . g u ranţă.
Pastă cărămizie, ur­ Mai puţină exu be­
me de vopse a albă. ranţă decît la figu­
l n ă l ţ imea, 0.056 m . r i nele t i p i c elenistice.
cu toate că ş i acest
exemplar se p lasează
în epocă,
Pastă cărămizie, cu
urme de culoare albă.
l n ă l ţ i mea, 0,05 m.

1 19

www.cimec.ro
 Col. M U Z E U L U I DE ARHEOLO­
GIE Constan ţ a. Inv. 1886.

Cap d e femeie, cu p ă ru l despărţit

'
in două prin tr-o cărare şi adunat la
spate într-un coc mare . Gîtul gros.
Cercei.
Pastă fină, d e culoare cenuşie, cu
urme de culoare albă.
lnălţimea, 0,091 m.

Col. M U Z E U L U I DE AR­
HEOLOGIE Constanţa. Inv.
1961.

Cap de femeie. Părul este a­

dunat în jur u l capului şi strîns
Ia spate î ntr-un coc crestat.
Pe cap, o coroană-ru lou . Gîtul
gros.
Pastă cărămizie, cu urme de
vopsea albă şi colorată.
Î nălţimea, 0,042 m.

Col. M U Z E U L U I DE AR­
HEOLOGIE Constanţa. Inv.
195 1 b.

Cap d e femeie, încl inat pu­

ţin spre dreapta , bine şi fru­
mos retuşat. Părul î n cadrează
bogat figura. Linia gurii foar .
te ondulată . Expresie melan­
colică.
Virful nasului este r u p t .
Pastă cărămiziu-deschis, -fă­
ră urme de cu loare.
lnălţimea, 0,05 m.

1 20

www.cimec.ro
 Col E. JEBELEA N U , Bucureşti.

Cap ele femeie, pieptănată neobiş­

n u i t . Părul, i m11ărţit in două prin­
tr-o cărare, î ncad rează bogat capul,
ca o coroană. pe care se văd res­
t u r i de flori şi fructe.
Pastă gălbu ie-cenuşie.
l n ă l ţ i mea, 0,045 m.

Col. E. JEBELEA N U , Bucu ­

reşt i .

C a p mic, coafură "pepene".

Faţa foarte ştearsă.
Pastă cărămizi u-g ă l buie.
i n ă l ţ i mea, 0,038 m.

Col. V L A D I M I R COLIN ,
• Bucureşt i .

C a p e l e femeie, pieptănată cu
un coc foarte i nalt. Pe cap, o
d iademă . Nasu l , gura şi băr­
bia, acoperite de depuneri, dau
i m p resia că figura este strîm­
bă. Gitul subţire şi î n a l t .
Pastă cărămiziu-deschis, ur­
me de culoare a l bă.
i nf1 l ţ i mea, 0,053 m.

121

www.cimec.ro
 Col. V. C A N A R A C H E ( l a
M u z e u l de Arheolog ie Con.
stanţa). I n v . 1883. Col. M U Z E U L U I DE AR­
HEOLOGIE Constanţa. Inv.
Ca p d e femeie. Părul des ­
1891 .
părţit în două printr-o că­
rare şi coafat cu două ru­
C a p de femeie. Este ju măta­
louri răsucite. Pe cap pare
tea din faţă a statuetei, spa­
să fi fost o coroniţă. Nările
tel e fiind l i psă. Piesă foarte
sînt redate prin două a­
fru moasă şi bine executată.
dî ncituri. Partea de la u­
Părul, care cobora proba b i l pe
rechi spre gît, l ipsă. . Buza
umeri, era acoperit cu o dia­
de jos ruptă î n partea stîn­
demă, din care n-a mai ră­
gă. Pe obrazul drept, două
mas decît marginea de jos.
i n cizii.
Figurină foarte asemănătoa­
Pastă g ă l buie, cu urme
re cu cea precedentă ( 1 66), dar,
de cu loare.
I n ă lţimea, 0, 1 1 3 m. s pre deosebire de aceasta, g u­
ra este r u ptă î n partea d reap ­
tă, im în stînga.
Pastă gălbuie, fără urme de
culoare.
Col. M U Z E U L U I DE A R H EOLOG I E lnălţi mea, 0,065 m.
Constanta. Inv. 1879.

Cap de femeie. Părul, care pare să fi

fost legat . cu o f undă, este despărţit în
două printr-o cărare, şi coboară, i n
partea stîngă, p î n ă p e umăr. Partea
dreaptă a feţei este ruptă. N a s u l este
ştirbit.
Pastă cărămizie.
Înă l ţ i mea, 0,098 m.
1 22

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOHOZ I A N U , Bucureşti .

Cap neretuşat, cu coroană-colac. Părul. ond u ­

lat. este lftsat pe urechi. Coroana, a p l icată d u p ă
ce cap u l a fost scos d i n t i par, este l u c rată sumar
şi grosolan. Spatele capului este nefin isat şi dis­
proporţionat d e mare.
Pastă cărămiziu-deschis, u rme de culoare a l bă ;
in păr, brun-roşcat.
Î n ă l ţ i mea, 0,053.

C o l . Dr. H. SLOBOZ I A N U , Bucu reş t i .

Statuetă care reprezintă o fem eie. f ă r ă pi­

cioare, c u braţele n umai pînă Ia cot. L i pseşte
jumătatea d reaptă a cor p u l u i : capul este spart
ş i l i p i t i n două locuri. Cor p u l este in făşurat in­
tr- u n c h i to n cu mînecă scurtă, legat sub s i n i .
Părul, pieptănat i n şuviţe regulate, este strîns
într-un coc mare. Trăsăt urile feţei sînt p u ţ i n
şterse de vreme. V î r f u l nas u l u i este r u p t .
î n spate, o g a u r ă d reptunghiulară de evaporare.
Pastă cărămiziu-deschis : urme de culoare a l bă.
lnălţ i mea, 0, 135 m.
1 23

www.cimec.ro
 Col. M UZ E U L U I DE- A R H EOLO­
GIE Constanta. I n v . 15 103 .

Bust fem i n i n , spart. Părul pieptă­

nat cu cărare la mijloc, în rulou
î nalt. Nasul cam mare, gura senzuală.
. Pastă roşie-cărămizie. Mari depu­
neri de calcar.
lnălţimea, 0,09 m : lăţimea, 0,07 m.

Col. GELLU N A U M , Bucureşti.

Femeie cu lcată pe u n pat de os­

păţ. Faţa, deşi modelată cu stingă­
de şi neretuşată, păstrează î n că u n
suris vag ş i p u ţ i n misterios, amintind
expresia arhaică a figurilor coroplas­
tice, fără să fie d i n acea epocă de­
părtată.
L i pseşte jumătatea inferioară a
trupului şi patul.
Pastă cărămizie, fără urme de cu­
loare.
l nă l ţimea, 0,065 m.

Col . M U Z E U L U I DE A R H EOLO­
G I E Constanţa. Inv. 5349.

Statuetă reprezentînd o femeie. Pe

cap poartă o coroniţă, din care l i p­
seşte partea d i n d reapta. Părul. strîns
la spate într-un mic coc. Sinii bine
redaţi. Miinile înfăşurate intr-o eşar­
fă răsucită.
Pastă fină, de cu loare cărămiziu­
deschis, cu angobă roz. U rme de cu­
loare galbenă.
lnălţi mea, 0,125 m.

1 24

www.cimec.ro
 Col. M U Z E U L U I DE A R H EOLOGIE
Consatnţa. Inv. 1088.

Statuetă reJ>rezentînd capul şi o parte

din corpul u n e i femei . Capul rotund, obra­
jii cu pomeţii proeminenţi. Fruntea lată,
părul strîns în coc la spate, fără alte de­
talii de coafură. Se păstrează o parte din
veşmîntul înfăşurat în jurul gîtului.
Pastă cărămizie, cu urme de culoare roz.
lnălţimea, 0.54 m.

Col. GELLU NAU M . Bucmeşti.

Bustu l u ne i femei. Ochii cu .p rivirea în­

dreptată în sus. Femeia este îmbrăcată în
tr-un chiton legat sub sîni. Pe. cap. poartă
un văi lung.
Pastă cărămizie, fără urme de culoare.
lnălţimea, 0,10 m.

1 25

www.cimec.ro
1 26

www.cimec.ro
 VI
STA TU ETE ÎNTR EGI

1 27

www.cimec.ro
 \

Col. GELLU NAUM,

Bucureşti.

Femeie într-o graţioa­

să atitudine de repaus,
cu capul aplecat puţin
spre dreapta. Pieptănată
simplu, cu coc lat, uşor
modelat. Poartă cercei.
H imationul o infăşoară acoperind mîna dreaptă, îndoită pe piept ; un
capăt al veşmîntului este ridicat cu mîna stîngă, în care femeia ţine,
pare-se, şi un obiect rotund (un măr ?).
Piesa nu este retusată : marginea de jos a himationului în unele
locuri nu se diferent iază de chiton ; cutele n u sînt adîncite. Statueta
n-are soclu, ci se s prijină pe terminaţia p uţin evazată a chitonului.
Capul� este spart şi lipit Ia gît.
Pastă cărămizie-deschis, fără urme de culoare.
lnălţimea, 0,17 m.

1 28

www.cimec.ro
 . Col. MARCELA M I ­
REA (la Muzeul de A r ­
heologie Constanţa). lnv.
5342.

F i g u r i n a , una din puţi­

nele exemplare întregi şi
bine conservate, repre­
zintă un tînăr î m brăcat
în chiton' bărbătesc, cu
mînecă scurtă şi lung
pînă Ia ghenunchi. Pe u­
mărul drept, este prinsă
o hlamidă. Pe cap, o pă­
lărie cu borul dublu, l ă­
sată puţin pe spate.
Formele alungite şi proporţiile statuetei (capul intră de opt on m lun­
gimea trupului) amintesc de statuile lui Lysip. De altfel şi capul persona­
jului ami nteşte de marea sculptură din sec. I V . i.e.n.
Pentru a avea stabilitate (statueta nu are postament) locul din spate,
din d reptul picioarelor, nu este decupat, ci plin . Spatele, nefinisat, are o
gaură dreptunghiulară de evaporare.
Pastă cărămizie-deschis ; urme abundente de culoare a l bă şi roşie pe
picioare şi pe mina dreaptă.
Înălţimea, 0,24 m.

1 29

www.cimec.ro
 Col. SEVEREA N U (la
Muzeul oraşului Bucu­
reşti) .

FemE-ie tînără, decolta­

tă, cu h i mation larg, î n ­
făşurat î n jurul cor pu­
lui în t r-o a t i t u fl i ne de
mişcare �ră ţ i oasa d ;i r in
acelaşi t i m p p l i n ă de o sobrietate pătru nzătoare. Părul coafat i n t r - u n coc
mare la spate. In urechi, cercei. G i t u l p l i n . cabrat la spate.
Statuetă întreagă, bine retuşată, fără postament î nalt.
Pastă cărămizie. urme de culoare al bă.
Înălţimea, 0,18 m.

1 30

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZ I A N U, Bucureşti.

Femeie tînără, cu figură de cop i l, î n făşurată intr-un himation, pe care-I

depă rt'l!ază de la git cu mina dreaptă. M i na stingă, întinsă pe lîngă corp,
ţine fal d u rile v eşmintului. Fata. cu trăsături mici, este încadrată de părul
care cade pe umeri. Femeia poartă o coroană-colac, prea mare pentru
ca p u l ei.
Statueta, care se sprijină pe un postament ingust, d reptunghiular, este
turnată probabil intr-un tipar făcut cu stîngăcie de un meşter local. Este
slab f i n isată.
Pastă cenuşiu-deschis, u rme de cu loare a l bă .
lnăll i mea, 0 , 1 2 4 m .

Col. Dr. M. ATII A N AS I U . Bucu reşti.

Statueta reprezintă o femeie in picioare. Himationul i i acoperă

ambele braţe ; stingul, indoit, se sprijină pe şold ; cu dreptul, fe­
meia ridică marginea de jos a himation ului. Pe cap, o coroană.
Statueta se termină jos printr-o parte mai lată, dreptunghiulară,
care serveşte de postament. Spatele nelucrat.
Pastă cărămizie-deschis, fără urme de culoare.
lnălţ imea, 0,144 m.

1 31

www.cimec.ro
 Col. M A RCELA MI­
K E A , Bucureşti.

Statueta este una

din t i p u ri le clasice a­
le sti l u l u i tanagrean.
Figurina reprezintă o
femeie în poziţia de
repaus, o b i ş n u i tă a­
cestui s t i l . Este î m­
brăcată cu c h i to n şi
î n făşurată î n t r-u n hi ­
mation amplu. î n tins
pe braţ u l drept, pe
care î l ţ i n e sprijinit
pe şold. Veş m î n t u l
este i n făşurat pe mina dreaptă , in care femeia ţine o og l i n dă . Stofa cade
într-un joc d e cute drepte, obl ice sau curbe, lăsînd să se vadă pe alocuri
cite un contur de s i l uetă. Pă rul, strins cu o bandă lată, înnodată pe creş-
tet, este f i n isat ş i la spate. _

Spatele t ru p u l u i, neted, are o gaură de evaporare rotun dă.

Statueta est� aşeza tă· pe. un postament i n gust, drep.t.un g h i u l ar. Execuţ ia
.
este desăvîrşită, ret w ; u l minu ţios. Soc l u l mgust, dreptun ghiular, n u ne
îndreptă ţeşte să credem că ar fi o p i esă de import.
l bă peste tot : in păr,
Pastă cărămizie : urme a b u n d ente de culoare a
brun -roşcat : pe rama o g l i n z i i , roşu .
l n ă l ţ i mea, 0,25 m.

1 32

www.cimec.ro
 Col. sculptor C. BARATS(;HI, Bucureşti.

O femeie i n picioare, in poziţie de repaus. lmbrăcată cu chiton lung

şi cu un himation care ii acoperă in intregime braţul sting, sprijinit pe
şold. Cu mina dreaptă îndoită, depărtează himationul de la git. Din
cutele drepte ale chitonului ies virfurile picioarelor. Capul figurinei,
cu părul ondulat, pieptănat cu coc rotund, este finisat peste tot.
Spatele nefinisat are o gaură de evaporare rotundă. Statueta stă pe
un postament ingust, dreptunghiular. Capul este spart şi lipit.
Pastă cărămizie ; peste tot. culoare albă.
lnălţimea, 0,203 m.

Col. Dr. H. SLOBO·

ZIANU, Bucureşti.

Statuetă întreagă,
bine conservată, a�e­
zată pe un soclu
inalt, cilindric. Repre_
zintă o femeie în pi­
cioare, in atitudinea
cunoscută a tanagre·
enelor. lmbrăcămin­
tea este şi ea identi­
că: chiton şi himation
lung. Dar spre deose­
bire de statuetele de
Tanagra, corpul de
faţă este mai rigid,
fără flexiuni gra(ioa­
se ; haina cade mai
drept, fără bogăjia de
cute a costumului a­
devăratelor tanagre­
ene.
Părul, despărtit la
mijloc de o cărăre, şi
pieptănat i n şuviţe o­
rizontale, este strîns
peste urechi, şi cade
pe umeri în două co­
diţe răsucite. Pe cap,
o diademă mică, i n formă de semilună, din
care coboară pe spate un văi.
vizibil i n dreptul cerceilor mari. sferici. Faţa are trăsături delicate
şi ac­
centuat retu�ate, amintind de figurinele arhaizante ale Demetrei �i
Chorei.
Miinile (cea dreaptă trage marginea de sus a himationului, stinga iese
din veşmîntul care-i acoperă braţul ţinut lipit de corp) au deg�tele mo­
delate, dar disproportionate. Mina stingă, mult prea mare faţă de intrea­
�a statuie. este mai mare decit mîna dreaotă. De sub chiton ies virfurile
picioarelor, încălţate cu pantofii ascuţiţi ai tanagreenelor. Spatele, neted.
este nefinisat. Nu are gaură de evaporare, evaporarea făcîndu-se prin
gaura de la baza statuetei.
Pastă cărămizie. fără urme de culoare.
lnălţimea statuetei, 0,243 m ; inălţ imea postamentului. 0,04 m_

133

www.cimec.ro
 @) . @

Col. MARCELA MI­

REA, Bucureşti.

Statuetă f r u moasă, re­

prezen tind t i p u l cunoscut
al femeii tanagreene, i n
poziţie de repaus. lm bră­
cămintea, chiton şi hi­
mation, acoperă braţele
(dreptul sprijinit pe
şold ; stingul, indoit p e
piept, ţine marginea de
sus a imbrăcăminţ ii) si
capul, lăsînd să se vadă
părul şi cerceii rotunzi.
Piciorul drept indoit, trupul spr ijin indu-se pe stingu l i linia şol-·
dului frumos scoasă i n relief. Veşm î n t u l , in cute bogate, este bine
retuşat, spre deose bire de cap, care este destul de şters. Spatele,
rare.
nefin isat, are gaură rotun dă de evavo
de c u loare albă pe aproa­
Pastă cărămiz ie-desch is : urme masive
ului au o dungă albastră : faţa
pe toată sup rafa ţ a ; poalele veşmînt
l, brun- roşca t.
şi· gitul, o nuan ţă de roz : păru
lnălţ imea, 0, 1 9 m.

1 34

www.cimec.ro
 Col. E. J E B E L EA N U , Bucure�ti.

Femeie i n pic ioare, îm brăcată cu chiton şi himation. Marg i n i l e răsucite

ale h i matio n u l u i trec pe sub mina dreapU, spriji n i tă pe şold. Capul, in­
tors spre dreapta ş i puţin i n c l i nat, este neobi�nuit de mic, d isproporţionat
fa t ă de d imensiunile corpul ui. N eobişn uite sint şi trăsătu r i l e : nas u l mare,
acv i l in, bărbia . scu rtă şi trasă i napoi, g u ra a bia schiţată de o l i n ie, ime­
diat sub nas. Tot ul este �ters, neaccentuat. Părul, strins l a spate i n tr-un
coc ridicat sus pe creş tet : in u rech i , cercei.
In spate, gaură de evaporare d reptunghi ulară.
Pastă c e n u � i e , urme de c u l oare a l bă.
l n ă i S i mea, 0 , 1 4 m .

Col. E. J E BELEANU. Bucureşti.

Figurină goală in in terior, reprezentind o fe­

meie întreagă, cu coroană pe cap. Spatele groso­
lan, pereţii groşi. Reliefuri şterse. Soclu ingust.
d reptunghiular. Faţa ştearsă. Fără gaură de eva­
porare.
Pastă cărămizie.
fnălţ imea, 0 , 1 9 m.

1 35

www.cimec.ro
1 36

www.cimec.ro
 VII
STATUETE FĂRĂ CAP

H7

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. H E R O V A N U , Hueureşti.

�'emeie fără cap, p e u n postament i ngust ş i prea pu­

ţin i na l t . Poartă c h ilon l u ng, şi h i ma t i o n dest u l de
strins pe partea de sus a corp u l u i . Urmele u nei nere­
g· u l a r i l ă ţ i pe p i ntecul statuetei a r arăta că aici era pla­
sată o o g l i n dă , ţ i n ută cu m î na sti ngă. L i pseşte un colţ
din post a m e n t , pro b a b i l vîrful p iciorul u i . Piesa este
foarte mică şi n u are gaură de cvaporare in spate.
Pastă cără m i z ie-deschis ; urme de culoare a l bă in
eule.
î n ă l ţ i mea, 0,073 m.

Col. Dr. H . SLOBOZ I A N U . Bucureş t i .

Feme ie i n p i c i oare, î m brăcată c u c h iton 'ii înfăşurată

i n tr-un h i ma t i o n care-i aroperă am bele braţe. Mina
stingă, î n veli tă, o ţ i ne pe p iept : d reapta, u ş o r depăr­
tată de corp, trage un capăt a l h i ma l io n u l u i .
Statueta n-are postament a d ă u g i t , baza f i i nd formati"l
de marginea veş m i n t u l u i . Piesa este bine a·etuşată : la
spate. h i ma t i o n u l este marrat doar prin citeva linii.
L i pseste c a p u l .
Pas ă t cărăm i z ie-deschis, fără urme de culoare.
l n ă l ţimea, 0,15 m.

1 38

www.cimec.ro
 Col. E. J E BE L EA N U , Bucureşti.

O fem e i e i n pic ioare, cu t r u p u l drept. i n tr-o poz iţie rigidă. Mîna stin­
gă este ţ i n u tă drept î n jos, pe lî ngă corp. 'In mîna dreaptă, u n o biect
(poate u n porumbel). Femeia este îm brăcată cu u n c h iton l u ng, fără mi­
neci, care cade î n cu te largi. Cingătoarea, legată mai sus de tal ie, s u b s i n i.
este sem n u l femeilor ti nere. L i pseşte capul.
A t i t u d i nea hieratică a personaju l u i , ca şi cutele ample ale ve ş m i n t u l u i .
care c a d î n s ă i n l i n i i drepte, dovedesc că statueta e s t e d i n t r-o perioadă
de t ranziţie către ti p u l tanagrean. Figurina avea p robabil o des t i naţie
rel igioasă, poate să fie chiar o Afrod ită.
Spatele, nefi n i­
sat, are o gaură
mică, c i rculară. de
e vaporare.
Pastă cărămizie­
deschis ; urme de
cu loare a l bă, mai
ales i ntre eule.
înălţimea. 0,06
m.

Col. Prof. M.
HEROV A N U ,
Bucureşti.

Statuetă repre­
zentind o femeie
in p iCioare;: in una
din poziţiile bine
cunoscute : toată
greutatea corpului
se lasă pe picio­
rul drept ; picio-
- rut sti ng, depărtat
puţin, Iasă să se
vadă v i r fu l panto­
f u l u i ieşind din cu­
tele hainei.
Femeia, î m brăcată cu chi ton Jung, care cade bogat in falduri, este
înfăşurată i n tr-un h i mation, care-i acoperă braţele. Braţul drept, in­
doit, se sprijină pe şold ; cu stinguJ susţ ine capă t u l hi mation u l u i ,
lăsat s ă cadă peste brat de-a l u n g u l trup u l u i . Lutul foarte bine ar s,
ca şi jocul perfect al cuielor veşmintului dintr-o ţesătură moale şi
grea, şi retuşat de o mînă sigură, ne-ar îndreptăţi să presupunem că
este o piesă de i mport.
Spatele, nelucrat, are o gaură lungă, d reptunghiu lară, de evaporare.
Statueta n-are postament adăugat şi este goală Ia bază. Lipseşte
cap u l .
Pastă cărămizie-deschis : m u l te u r m e de culoare a l bă în adinciturile
cuielor.
Î nă l ţ i mea, 0, 1 1 m.
1 39

www.cimec.ro
 Col. M U Z E U L U I DE A R H EOLOG I E Constanţa.
l n v. 1955.

Statuetă reprezentind o femeie. Catllll l i psă. Fe­

meia este îm brăcată cu c h i to n 1ung, strîns sub
piept şi lăsat l i ber pînă jos. Mîna d reaptă ţine
strîns h i mationul. Mîna stîngă, la spate, ţine cea­
laltă parte a h i mation u l u i . Dacă l u c rarea a r fi
fost b i ne f i n i sată, statueta, văzută d i n spate, ar
fi a părut desigur î n făşurată in toată bogăţia hi­
mation u l u i .
· Pastă cărămizie.
lnălţi mea, 0,165 m.

Col. M U Z EU L U I DE A R H EOLOGIE Constanţa.

l n v. 5327.

Statueta reprezintă o femei e cu c h i tonul l u ng,

rulat peste şolduri şi ţ i n u t cu mîna stî ngă ;
d reapta, ca de o bicei, este ţ in u t ă în dreptul piep­
tului. t:hiton u l este strîns sub sîni. Postament
d reptunghiular şi n u inalt. Li pseşte capul.
Pastă cărămizie, fără urme de cu loare.
l n ălţ imea, 0,12 m.

1 40

www.cimec.ro
 Col. M U Z E U L U I D E A R H EOLOG I E Constanta.
·

I n v. 15860.

Statuetă re)Jrezen tind un personaj t e m 1 n i n I n

p i c ioare. H i mationul, cu t u n ică, se vede strins
pînă sub sîni. Este sigur c ă a m b ele m î i n i primi
capetele răsucite ale himatio n u l u i , care este in­
tins pe spate şi pe umeri. Statueta nu are posta­
ment. •,

Pas tf1 cărămizie-roşcată : m u l t e u rme de cu­

loare.
l năl ţ i me a, 0 , 1 1 6 m.

Col. V. C A N A RAC H E ( l a Muzeul de Arheolo­

gie Constanţa): I n v. 5326.

Re)>rezintă un personaj fem i n i n . î m brăcat cu

un ch iton lu ng, l egat strîns s u b s î n i . Pe umeri,
şi lăsat pe spate, se vede h imat i o n u l. Cele două
părţi ale l u i , uşor răsucite i n d reapta ş i i n stin­
ga, sint elegant ţinute către faţa statuetei. De
remarcat mina stîngă, care ţ i n e himatio n u l ră­
sucit. Lipseşte capul. Gaură de aerisire, mare,
d rept u ng h i u l ară.
Pastă cărămizie.
Tnălţ imea, 0,012 m.

1 41

www.cimec.ro
 Col. M U Z E U L U I D E 1\ RHEOLOG I E Constanta.
·

I n v . 15864.

Statuetă rep rezen tind o fem e i e i n p1c 10are. Pi­

ciorul d rept, abia v iz i b i l , este puţin i ndoit in
fa ţă, d i n gen u nc h i . Piciorul stîng, nereliefat (este
aco perit d e î mbrăcă m i nte). M î n a dreaptă, adusă
p e piept, ţine parcă faldurile himationului. M î na
stîngă, lăsată pe l î ngă corp, ţ i n e i n acelaşi t i m p
faldurile laterale a l e h i mat ion u l u i. C hi tonul,
abia vizibil. H i mationul acoperă corp u l , cobo­
rînd pînă la baza figuri nei. L i pseşte c a p u l .
tn spate, o g a u r ă de aerisire dreptunghiu larli.
Pastă că rămizie : urme d e cu loare al bă.
l n ă l ţ i mea, 0,104 m.

Col. M U Z E U L U I DE A R H EOLOG I E Constanţa.

l n v. 1 5862.

· Statuetă reprezentînd u n personaj fem i n i n i n

picioare. P i c iorul drept, p u ţ i n indoit d i n ge­
nunchi, este uşor adus i na poi, . d i n d i m presia că
femeia merge. Greutatea corpu l u i se sprijină pe
piciorul sti ng. Braţul sting este, ca de obicei, pu­
ţ i n rid icat către s i n i , pentru ca m i n a să poată
ţ i ne fa l d u r i l e h i mation u l u i . M i n a dreaptă, î n ­
doită d i n c o t pe piept, se sprijină d e fald u r i l e
imbrăcă m i n ţ i i , reţ i n i n d u - l e i n acelaşi timp. Lip­
seşte capul.
� .. Pastă cără m i z i u-g ă l b u i c : urme de culoare a l bă.
î n ă l ţ i mea, 0, 1 1 4 m.

1 42

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. H E R O V E /\ N U , Bucureşt i.

Ma m ă şezind pe u n scaun, alăpti ndu-şi cop ilul .

Este î m brăcată i n tr-un ch i_ton care face un joc
frumos de cute pe picioarele cu gen u n c h i i de­
părtaţi.
Copi l u l, go l , cu u n picior peste braţul d rept al
mamei, ţine cu mina s t i ngă sinul dezvelit.
Mama care-şi alăptează copi l u l . ca şi femeia
cu mfi n i le pe sîni, face parte din categoria d i v i ­
n i tăţilor care s i mbol izează fec u n d i tatea.
Stat ueta, goală l a bază, nu are gaură de eva­
porare in spate. Capul l i pseşte.
Pastă cărămiz ie-deschis ; urme de culoare al bă.
l nă l ţ i mea. 0,09 m.

Col . M U Z E U LU I DE A R H EOLOG I E Constanţa.

I n v. 1 958.

Statueta fără cap a u n e i f e m e i . H i mati o n u l .

trecut peste u m e r i , peste braţe ş i peste p i e p t , este
lăsat să cadă, cu J)ărţile răsucite, peste partea
de jos a corpului, frumos acoperit d e chitonul
prel ung si bogat i n fald u r i . Li pseste
. capul.
t
fn spa ele ncfinisat, o gau ră de aerisire mare,
d reptungh iul ară .
Pastă cărămizie, fără urme de culoare.
l nă l ţ i mea, 0, 1 1 5 m.

143

www.cimec.ro
1 44

www.cimec.ro
 VIII
JUCĂRII
COPil - PORTRETE
COPil ŞI ANIMALE

1 45

www.cimec.ro
 Col. K J EHE LF.A N U , Hucureş t i .

D o i co p i i , u n băiat � i o fet i \ ă . î m ­
brăţişa ţ i . Hăiatul, mai ina l t , c u p r i n ­
d e f e t i ţ a pe d u pă umeri cu o m m a .
C u cea l a l t ă m i n ă st ringe l a p iept u n
ob iect neclar ( p roba b i l o jucărie).
Fet i t a îl i m b răt işează si ea cu m i n a
g � j
stîn ă ş i ţ i n e c p u l pu i n i n tors spre
s t i nga. A m i ndoi co p i i i sint î m brăca ţ i
la fel, c u o h a i n ă fă r�1 m i n ec i , legată
la t a l ie. Băiatul pare să poarte pe
cap o pălărie i n formă de beretă
(ca usia) ; feti ţa, cu capu l gol, a re
p ă r u l scu r t şi este legată pe f r u n te
cu o pangl ică.
Spatele are o gaură d re p t u ng h i u ­
l a ră d e evaporare.
Pastă cără m i zie-desch i s , u rme d e
cu loare a l bă.
Î nă lţi mea, 0,15 m.

1 46

www.cimec.ro
 Col. GEORGE BUZDUGAN,
Bucureşti.

Cap de băieţel trist, aplecat

spre stinga, cu părul pieptănat
in şuviţe neregulate care cad
pe frunte. Bărbia şi nasul pu­
ţin erodate.
Pastă cărămizie-inchis ; ur­
me de culoare albă, mai ales
pe frunte şi în păr.
înălţimea, 0,03 m.

Col. Dr. H. SLOBOZIANU,

Bucureşti.

Cap de copil cu părut lung,

buclat, lăsat pe umeri şi cu o.
codiţă in creştet, după moda
din vremea elenistică. Nasul
puţin mutilat.
Spa!ele capului, finisat.
Pastă cărămizie-deschis, fără
urme de culoare albă.
Înălţimea, 0,035 m.

Col. Dr. H. SLOBOZIANU,

Bucureşti.

Bust de cop i l cu faţa bucă­

lată, pieptănat cu cărare într-o
parte. Obrajii şi nasul puţin
eroda te.
Este o piesă întreagă, de sine
stătătoare.
Pastă cărămizie, fără urme
de culoare.
fnălţimea, 0,04 m.
147

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. S LOBOZI /\ N U .
Bucure� t i .

Cap cu u n caracter nedec i � .

Trăsă t u r i l e s î n t de co p i l cu
faţ a rotundă, dar coafura este
de adolescentă, cu părul strîns
la s pa t e ş i legat cu o pangl ică.
Rel i e f u r i l e sînt neaccentuate.
S p a t e l e comp let nefin isat. Na­
sul m u l t i la t.
Pastă cărămizie-deschis, po­
roasă, : în păr, u rme de cu loa­
re brun -roşcată.
În ă l ţ i mea, 0,035 m.

Col. Ur. H. S LOBOZi i\ N l ' ,

1
Bucure� t i .

Cap de cop i l m a i v i rs t n ic, l'U

coro n i t ă de iederă. d i n care
.
l i psesc frunze. Spatele n e f i n i ­

@
sat. P ă r u l e s t e r u d i m e n t a r m o ­
delat, n u m a i deasupra fru n ţ i i .
Pastă cărămizie : u rme d e
culoa re brun-roşcat�t.
lnă l t i mea, 0,032 m.

Col. Prof. M. H E HO V /\ N t :,
Bucu reşt i.

C a p d e fl.'t ită, s u rîzătoare ;

nasul c i rn �i g r o p i ţ ă in bărbie.
Părul, s t rîns la spa t e înt r-un
coc rotund. V i rf u l nasu l u i este
rupt.
Statueta e s t e s p a r t ă fn m a i
m u l t e lo<· u r i şi l i pită..
Pastrt t·ă rămizi e-deschis : u r­
me <;lerse ele cu loare al 'l�t
Î n � l ţ i m ea, 0,02H m .

1 48

www.cimec.ro
 Col Dr. H. S LOHOZI !\ N U . Bu!"ure') l i .

Fragment d i n staluela u n ui bCt ia t cu c a u s i a p e c a p ') i

infăşu rat i n t r-o t u n i că care-i acoperă braţele.
D u pă m işca rea torsu l u i. personajul stătea in p i c ioare.
cu p i ciorul s t i ng i na i n t e. t•u greutatea corpu l u i lăsată
pe piciorul d re p t . Spatele, n e f i n i s a t , a re o g a u ră de
e v a porare mare, d re p l u n g h i u l ară. V i r f u l nasu l u i t'ste
pul i n m u t i l a t .
Pastă cărămizie-desdtis. fă r�1 u rme de !" U loare.
I n ă l ţ i mea, 0,10 m.

Col. Prof. M. HEROV ,\ N l · . Ou!"u reş t i .

Hustul u n u i bă i a t <·u p ă r u l l u n g , c u c a u ­
s i a . pe c a p , i n făşu rat i n t r-o t u n ic �t pe care
o î n depă rtează de La git cu m i na st i n gă .
Spatele este neted, nefi n isat. M a rgi nea de
jos a bustu l u i este l o v i tă.
Pastă că răm iz ie-deschis. fără u rme de
cu loare.
l n ft l ţ i mea, 0,07 m.

1 49

www.cimec.ro
 Col. M U Z E U L U I DE · A R H EOLOG I E
Constanţa.

Copil iri piCIOare. î m b răcat cu o tunică

prinsă pe umărul d rept. Cu mina d reaptă.
scoasă prin deschizătura laterală a hainei.
îşi stringe tunica Ia piept. Părul lung, lăsat
pe umeri.
Postamentul este format de t ă l p i le " pi­
cioarelor şi d e locul p l i n dintre ele. Gau ră
.
de evaporare dreptungh i u l a ră.
Pastă cărăm izie-deschis, fără urme ,d e
culoare.
lnălţimea, 0,1 1 7 m.

Col . Dr. H. SLOBO Z I A N U , Bucureşti.

Cop i l care se odih neşte pe o piatră. Este

î m brăcat cu o haină care-i acoperă tot
trupul, lăsîndu-i dezvelită numai m î na
stîngă, pe care h i sprijină capul. Poartă
pălăria numită causia. Veşmî n t u l abia face
cîteva cute. Statueta, slab sau de loc retu­
şată, are t răsăturile mici, cu reliefuri şter­
se. Spatele, puţin rotunjiţ, este nefinisat.
A re gaură de evaporare. La bază, statueta
este goală : postamen tul spart în două
locuri.
i n ă l ţ i mea , 0,07 m.
150

www.cimec.ro
 Col. M UZEULUI DE
A R H EOLOGIE Con-
stanta. Inv. 1 57 20.

Cap de cop i l c u frun ­

tea bombată. cu părul
l ung, lăsat pe umeri.
Poartă pălărie. Deta­
liiiP. feţei mult şterse.
Pastă cărămizie.
lnă lţ imea, 0,03 m_

Col. M U Z E U L U I DE
A R H EOLOGIE Constan­
ta. l n v . 1 5 7 1 9.

Cap de c op i l cu piJruJ
lu ng, lăsat · · pe- umeri.
Poartă o pălărie cu
borul lat. Nasul şi g u ra
puţin corodate .
Pastă cărămizie .
Î nălţ imea, 0,25 m.

Col . M U Z E U L U I DE
A R H EOLOGI E Con-
stanta. lnv . 15715.

Ca p de copil , cu pă­
rul lăsat pe umeri şi
cu o · cod iţă ridicată in
creştet. Tot u l acoper.it
apoi cu un văi. Nasul
şi gum corodate.
Pastă g ă l buic.
î nă l ţ i mea, 0.038 m.

1 51

www.cimec.ro
 Col. M U ZE U L U I DF.
. \ H H EOLOG I E Con-
'tanţa. l n v. 1 57 1 7 .

Bust de copi l . cu
ca p u l i n tors SJ>re d reaJJ­
ta. cu părul lftsat JJe
u me r i . Pe ca p. o l'O ·
roanft Det a l i i l e coroda­
te.
Pastă t•ă r ă m izie.
i n ft l ţ i mea. 0.05 m .

- • •· 1

Col. M L I ZJ<: U L L ' I DE ,\ H -

I·I EO L OG I E Constan!a. Inv.
1 5 7 1 6.

Ca 1J de cop il, cu părul

lăiat i n cod i ! e p e u me r i . D e ­
l <l l i i l e � t e rse.
Paslft g ă l b u ie. acop e r i l ft cu
\ ' O p sea roşie.
i n ;'t l ţ i mea. 0.0:1 m.

Col. M UZEli L L ' I DE ,\ H -

I i EO LOG I E Cun s t a n ţ a . Jnv.
1 5721.

Cap d e cop i l cu părul l ung,

buclat. lăsat JJe umeri şi a­
cop e r i t , cu d i ademă . in cre� ­
tet. un CO!'. Nas u l şi g u ra
m u l t corod a t e.
Past ft c ă ră m i z ie. u r me de
cu loare roşie.
i nă l ţ imea. 0.0:15 m.

1 52

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. HEROV ANU, Bucureşt i .

Cap de co p i l , frumos executat şi retuşat,

i m podobi t cu o coroniţă de flori. Părul,
scurt, cade drept, de o parte şi de alta a
capu l u i , pînă la urechi. Pe frunte, un moţ.
Faţa, vag surizătoare, cu gropiţe in o­
braji şi i n bărbie. G u ra mare, ochii fără
p u p i le, excepţional de expresiv i .
Pastă cărămizie-deschis, cu u r m e d e c u ­
loare a l bă sau, î n p ă r . brun-roşcată.
f n ă l ţ imea, 0,08 m.

1 53

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZ I A N U, Bucu ­
reşti.

Cap de copil cu faţ a surizătoare,

purtind o bonetă cu virful întors in
faţă. ca o glugă. Pe frunte, este le­
gat cu o bandă, care trec e pe sub
bărbie şi acoperă aproape int reaga
figură, asemenea unei căşti de avia­
tor d i n zilele noastre. Este desigur o
îm brăcăminte de iarnă d i n părţ i l e
noastre.
Pastă cărămizie-deschis, aproape
gălbuie ; pe bonetă, urme de cU­
loare a l bă s i cafenie.
lnălţimea , 0,0211 m.

Col. Dr. H. SLOBOZ I A N U .

Bucureşti.

Cap de cop i l , cu faţa uşor

surizătoare. CorQniţa prost e­
xecutată. Figurio.a, ieşită d i n ­
tr-un t i p a r frumos, este foarte
puţin sau de Io.c retuşată. Spa­
tele · capului, exagerat de bom­
bat, este nefinis,at.
Pastă cărămizie-deschis; ur­
me de culoare- a l bă in adinci­
turile coroanei.
lnălţimea. 0,035 m.

1 54

www.cimec.ro
 Col. E. J E BELE A N U, Hucureş t i.

Co p i l culcat pe o parte, spriji n i n d u - se

J>e mina stingă. Veşm î n t u l , prins pe umă­
r u l drept, a a l u necat, dezgolind u - 1 , astfel
incit a rămas acoperită numai jumătatea
stingă a piep t u l u i , c u umăr şi braţ.
Pe piciorul d rept stă cu lcat un a n i mal
( c i i n e sau pisică), c u botul i n t ins spre
mina cop i l u l u i . Sub braţ u l sting cop i l u l
ţ i n e o raţă ( ? ) cu capul scos afară, zbă­
t i n d u-se să scape din strinsoare. L i pseşte
cap u l , g i t u l si umărul drept a l figurinei.
Pastă cără m izie-desch is ; urme de cu­
loare a l bă.
l n ă l ţ i mea, 0, 1 0 m.

Col. Dr. H. S L O BO Z I A N U , Aucu re� ti.

Un exemplar, probabil rebut, cu trăsă­

turi incerte i n tre cop i l şi femeie (ctre coc
la spate). s i coroană de frunze de iederă.
Acestea n � sint apl icate, ci t rase din J>as­
ta cap u l u i . Părul este sugerat de o serie
de l i n i i. trasate c u un virf ascu tit. Trăsă­
t u r i le sint com p l et sterse si deformate.
Pastă cărămizie-d eschis ; · urme de cu­
loare roscată.
f n ă l t i � ea, 0,042 m.

www.cimec.ro
 Col. GELLU N A U M , Bucureşti.

Copil, purtînd pe umăru l stîng un vas

(sau un coş) susţinut cu ambele miini,
dreapta arcuindu-se deasupra capului. Fun­
dul vasului se sprijină pe unul din cape­
tele tunicii, care este ţinut cu mina stîn­
gă. Celălalt capăt al tunicii este ţinut în
gură. Pc cap copilul poartă coroana de
ospăţ.
Figurina - o aplică - are orificiu de
suspensie in spate. Li pseşte partea infe­
rioară, de la coapsele copilului.
Pastă cărămizie, fără urme de culoare.
Inălţimea, 0,06 m .

Col. E. JEBELEA N U , Bucureşti.

Copi l (sau Eros ?) mic, cu figura

minuţios executată, înfăşurată in hla­
midă, cu picioarele unul peste altul.
O mînă în şold, alta pe piept. In
spate, o toartă mică cu gaură de
.·
suspenda·t.
Pastă cărămizie ; mult alb şi roşu
în păr.
Inălţimea, 0,07 m.

1 56 .
• -< -·

www.cimec.ro
 Co l. V. C A N A R A C H E ( l a
Muzeul de Arheologie Con­
stanţa). Înv. 5344.

Cop i l gol, şezind pe jos,

cu picioarele strînse sub el
şi mîngîind cu amî ndouă
m î i ni le, probabil un cătel.
Statueta �
are postam nt.
Lipseşte piciorul d rept al
cop i l u l u i şi aproape jumă­
tate din postament.
Pastă găl buie, fără urme
de culoare .
Î nă l ţ imea, 0,067 m .

Col . Dr. H . SLOBOZ I A N U ,

Bucu reşti . Col. V . C A N ARACHE (la
Muzeul de Arheologie Con­
C o p i l sau Eros aşezat i n in­ stanţa). Inv. 5346.
teriorul unei jumătăti de scoi­
că. Este p ieptănat c �părul pe Cop i l reprezentat şezind
urech i şi cu o codiţă î n mijlo­ pe jos, cu piciorul stîng
cul capului. Pe umărul sting îndoit sub cel drept. La
are a runcat un văi. M i n a piept, ţ i ne un animal (că­
dreaptă se odih neşte p e picio­ ţel sau pisică). Capul figu­
rul îndoit sub cochil ie. rinei l i pseşte,
Statueta are in spate o gau­ Statueta are un posta­
ră de evapora re. Li pseşte mîna ment d reptunghiular.
şi picio rul stîng al copilu lui. Pastă cărămizie-deschis,
Pa stă cărămizie-deschis, ur­ fără urme de culoare.
me de culoare a l bă. Î n ă l ţ i mea, 0,064 m.

1 57

www.cimec.ro
 Col. VLADI M I R COL I N ,
Bucureşti.

Cop i l gol, c u o tun ică scurtă,

prinsă pe umărul stîng şi tra­
să spre dreapta. Se joacă cu
o pasăre (gîscă sau raţă), re­
prezentată jos, in dreapta.
Grupul este aşezat pe un
postament oval ; gaura de eva­
porare este tot ovală. Lipseşte
Col . E. J EBELEA NU, Bucu­
capul.
reşti.
Pastă cărămizie-deschis, u r ­
me d e culoare albă.
Un porumbel aşezat pe u n
lnăiţi mea, 0,10 m.
soc l u rotund. Porumbelul este
călări t de un c o pi l , reprezen­
tat cu torsul uşor răsucit, pen ­
t r u a putea cuprinde c u m î i ­
n i l e g î t u l păsării. Porumbelul
ţ i n e gîtul î n cordat, din cauza
pover i i d i n spinare. Pe p icio­
rul drept a l cop i l u l u i se vede
urma u n u i veşmînt.
In treaga piesă are spatele
nefinisat. In mijlocu l ei, o
spărtură. Li pseşte capul cop i ­
l u l u i , c u m ş i p u ţ i n d i n soclu.
Pastă cărămizie-deschis, u r­
me de culoare a l bă.
lnălţimea. 0.12 m.

Col. Dr. H. SLOBOZI A N U,

Bucureşti.

Vi ţel , cu gîtul i n tors spre

dreapta, c u picioarele depăr­
tate şi urechile c i u l i te, gata
să o ia la fugă. Detal i i l e sint
s t i l izate.
Lipseşte mai mult de ju­
mătate din trupul animalu lui
(partea din spate), cum ş i cor­
niţele (corn u l drept, parţi a l ).
Figurina este spartă şi l i pită
in dreptu l p i c ioarelor.
Pastă cărămizie, fără urme
.
de c uloare.
lnălţimea, 0,14 m.

1 58

www.cimec.ro
 Col. M U ZE U L U I DE A R H E­
OLOG I E Constanţa. l n v . 5:132.

Protoma u n e i cămile, cu păr

abundent, ondulat . Este o pie­
să foarte frumoasă, desigur im­
portată, adusă poate de ne­
guţătorii d i n Alexandria cu
care Callatisul avea relaţii co­
merciale curente in epoca ele­
n i stică.
Pastă gălbuie, urme abun­
dente de culoa re al bă.
lnălţimea, 0,04 m.

Co l . V. C A N A R A C H E
Muzeul de Arheologie
stanţa). l n v . 5334.

Căţel . cu capul ş i picioarele

d isproporţionate . Blana este
modelată doar la git, la coadă
animalul fiind p robabi l tuns.
Statuetă grosolan l ucrată, cu
orificiu de evaporare l a bază.
Pastă cărămizie-deschis, fără
urme de culoare.
Î n ă l ţ i mea, 0,026 m .

CaL M U Z E U L U I DE
A RC H EOLOGIE Con-
5333.

Pant eră culcată pe

burtă, pe u n soclu drept­
u nghiular. Are gura
strimbată şi rid ica tă i n
co l ţ u l drept, ca ş i cum
ar mirii la c i neva care
a întărîtat-o.
Figurina este goală in
i n terio r. L i pseşte partea
de jos a spatel u i .
Pastă cărămizie-des­
chis, fără urme de cu­
loare .
fnălţimea, 0,067 m. ;
lăţ imea, 0,12 m.

1 59

www.cimec.ro
 Col. MUZEULUI DE A R H EOLOG I E,
Constanţa . lnv. 1 6 1 38.

Pasăr·e de l u t a rs, jucărie, realizată des­

t u l de realist : capul alungi!, frumos ro­
tunjit, cu cod i ţ a lăţită m u l t. Deasu p ra a­
cesteia, două orificii făcute cu un v i rf
ascuţit.
Pastă gălbui-cărămizie.
Lungimea, 0, 1 1 6 m.

Co l . GEORGE BUZDUGAN, Bucure�ti.

J u mătatea din faţă a unui l e u . cu picio­

rul d rept r i d icat i n mers. Din picioarele
din faţă n-a mai rămas decit o treime.
Coama, bogată, este foarte frumos mode­
lată, ca de altfel tot capul, cu ochii bul­
buca ţ i şi botul reliefat. Trupul , p l i n la
mijloc, este străbăt u t i n toată l ungi mea de
o gaură mică, care răspundea desigur la
capă t u l jumătăţ i i care li pseşte . Coama pe
creştet, cum şi bot u l , p u ţ i n mul t i late.
Pastă cără m izie-deschis : urme de cu­
loare roşie la ochi şi la g u ră.
Î nălţimea, 0,095 m.

www.cimec.ro
 Col. Dr. M. 1\THA N I\S I U, Bucureşti.

Ca p de taur tî năr, de epocă bună, rea­

list tratat. Părul este m i n uţ ios modelat pe
frunte. Coarnele sint rupte. botul este
g
mutilat in stin a.
Lucrarea făcea parte d i ntr-un 2rup
micro-statuar.
Pastă cărămizie-deschis, u rme de cu­
loare albă.
fnăl ţ imea, 0,08 m .

Col . Dr. H. S LOBOZ I I\ N U, Bucureşti.

Fragmentul reprezintă jumătatea ante­

rioară a unui berbec. cu ochii rotunzi , bul­
bucaţi. Lina este i n d icată doar pe creştet,
i n t re coarne (care sî nt rupte) ; pe piept.
citeva adincituri paralele i nd ică cutele
făcute de pielea animalului.
L?cul d i n tre picioare este p l i n . Lipse�te
jumătatea posterioară .
P â·stă cărămizie-deschis, urme de culoare
a l bă ..
înălţimea, 0, 1 25 m.

1 61

www.cimec.ro
 Col. M A RC E LA M I R EA, Bucureşti.

Cocoş, surprins in momentul cind

cîntă. Penajul aripilor şi ale cozii
sint sugerate doar prin citeva l i n i i .
Coco�ul este aşezat p e u n soclu i na l t,
rotund, de care se ţ i ne cu ghiarele
răşchirate.
Statueta are la spate, sub coada
păsării, o gaură î ngustă, dreptunghiu­
lara, de evaporare.
Pastă cărămizie-deschis, fără urme
de cu loare.
Inălţ imea, 0 , 107 m.

Col. Dr. H. SLOBOZ I A N U , Bucureşti.

U na din puţinele piese a cărei destinaţie poate

fi uşor precizată. Este un cal de jucărie, aşezat
pe burtă, cu picioarele d i n aţă î n tinse i n ainte,
cu cele d i n spate sub el. Părul de pe frunte este
ridicat i n tr-un moţ. Bot u l , lat, î n t redeschis, lasă
să se vadă dinţ ii.
Picioarele d i n faţă sint străbătute de o gaură,
prin care era introdus u n ax cu două rotiţe. A­
proape de v i rful picioarelor altă gaur� . mică,
c i rculară, prin care era trecută sfoara de tras.
Figurina este l ucrată schematic, fără fineţe,
dar are farmecul naiv a l jucări i lor iefti ne.
Pastă cărămizie-deschis, urme de culoare.
Î nălţ imea, 0,10 m .

1 62

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZ I A N U,
Rucureşti.

Cap de copil, cu faţa asime­

trică (obrazul sting e mai um­
flat decît cel drept), cu o pă lă­
rie înaltă î n formă de tiară,
care-i acoperă fruntea şi ure­
c h i le. Este clar că avem a face
cu o statuetă deformată pri n
alungîrea capului.
Piesa este puţin erodată, s pa­
tele plat şi nefinisat .
Pastă cărămizie-deschis. pu ­
ţin poroasă, fără urme de cu­
loare.
Î n ă l ţ i mea, 0,04 m.

Col. P rof. M. H E ROVA N U, Bucureşti.

Ca p de cop i l , deoseb i t de frumos, cu părul

pieptănat i n şuviţe scurte pe frunte. CopHul zim­
beşte, făcînd gropiţe i n obraji. in creştet are o
gaură mică, rotundă, in care urma să fie fixată,
proba bil, o pălă rie de soare. Spatele e�te foarte
puţ i n lucrat şi foarte bombat. V i rful nasu lui este
rupt .
Pastă cărămi zie-deschis, fără urme de culoare.
Înălţ imea , 0,027 m .

1 63

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLO­
BOZI A N U , Bucureşti.

Cap de copi 1 cu na­ -

sul mic, în v î nt, cu

părul scurt, lăsat pe
frunte; Cutia crania­
nă este disproporţio­
nat de mare. Spatele
Co l . M U ZE U L U I UE A R­ capului bombat. ca la
HEOLOGIE, Constanţa. l n v. h i d rocefa l i .
1 57 1 8. Pastă cărămizie-
deschis, urme de cu­
Cap de statuetă, cu deta l i i loare albă.
şterse. Rebut. Î n ă l ţ i mea, 0,04 m.
Pastă că rămizie, fără urme
de cu loare.
inălţ imea, 0,35 m.

1 64

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZ IA N U . Bucureşti.

Cap de fet i ţ ă cu părul despărţit î n şu­

vi!e regulate, strî nse î n coc. Gura. uşor
î n t redeschisă , schi ţează u n zim bet vag. D i n
fragmen t u l d e faţă l i pseşte o parte d i n
gît, l a spate, c u m ş i v i rful nas u l u i.
Pastă gălbu ie, urme de cu loare a l bă.
Î n ă l ţ imea. 0,04 m.

Col. Dr. H. SLOBOZ I A N U . Bucureşti.

Copi 1 purtînd pe cap o pălărie cu bo­

ruri zi mţate, sau poate o coroană, fi n i sată
. şi la SIJate. Faţa este foarte corodată.
Pastă cărămizie-deschis ; u rme de vop­
sea roz pe bo rul pălăriei ( ? ).
Înălţ imea, 0,045 m .

1 65

www.cimec.ro
166

www.cimec.ro
 IX
M Ă Ş T 1
DE TEATRU
FIGURI DE i�CTOR I

1 67

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBO Z I A N U ,
Bucureşti.

Actor, adus de spate, c u braţele

la piept, deasupra pîntecu l u i pro­
eminent. Palmele sînt ascunse sub
barbă. Şade pe scaun, privind în­
tr-o parte, cu o expresie şireată
şi răutăcioasă. Braţele sînt mici şi
subţ iri ; picioarele scurte ş i groase.
Este îmbrăcat într- un veşmînt
scurt, care-i lasă picioarele goale.
Un capăt al î mbrăcăminţii îi aco­
peră umărul şi braţul sting, în­
creţindu-se p u ţin, apoi trece pe
s u b mîna dreaptă.
In spate, o gaură mică, rotundă,
d e evaporare. Genunc h i u l stîng
spart superficial.
Pastă cărămizie ; urme de cu­
loare al bă, mai ales pe mîna
stingă.
lnă l ţ i mea, 0,095 m.

1 68

www.cimec.ro
 Col. SEVEREA N U (la Muzeul oraşului
Bucu reşti).

Actor comic, gol, şezînd pe sca u n ; pozi­

ţie identică cu a figurii de sub nr. 244.
Figurina, r uptă l a bază în citeva locu r i ,
este l i psită de retuş.
Pastă gălbu ie-deschis, lucioasă pe a locu r i ;
urme d e cu loare a l bă.
înălti"mea, 0,08 m.

Col. Dr. M. 1\ T H A N A S I U, Bucureşti.

Actor, şezind pe scaun, in atitudi nea o­

bişn uită ·În care sint reprezentati actorii
comici, asemenea exemplarelor de la nu­
mărul 244 şi 245.
Capul, cu barbă, cu ochii bu l bucaţi, cu
sprincenele groase şi cu gîtul foarte scurt,
este vîrît i n t re umeri, intr-o convu lsie de
rîs sarcastic. Li pseşte jumătatea dreaptă
(cu ochi) a feţei, precum şi, jos, laba pi­
ciorului drept, cu o parte din scaun.
Pastă cărămizie-deschis ; urme de cu­
loare a l bă i n cutele veşm î n t u l u i si
·
roşu-
brună i n păr.
-
ln ălţimea, 0,09 m.
1 69

www.cimec.ro
 1
Col. Dr. H. SLOBOZ I A N U , Bucureşti. (
Actor bătrîn, cu barbă , rizind sarcastic,
cu gura larg deschisă; sprincenele rid icate,
och î i b u l b u caţi. Capu l, disproporţionat de
mare, este v i r i t i n tre umerii p rea înguşti.
Trupul este scurt şi gros ( l i pseşte parteu
inferioară de la pîntece in jos) ; braţele
(stingul este acoperit, d reptul gol) le ţine
pe piept, barba acoperind u-i pal mele.
Spatele este neted, nefi nisat.
Pastă cărămizie-deschis : urme de cu­
loare a l bă.
lnăl ţimea, 0,04 m.

1 70

www.cimec.ro
 Col. 1. BACAOA N U ( l a M u ­
zeul de Arheologie Constanţa)
lnv. 1 956.

Reprezintă un comediant, cu
văi pe cap. Sprîncenele m u l t
reliefate, g u ra exagerat de
mare. Mîna dreaptă o ţine sub
barbă, cu stînga ţine veşmî n­
tul. Abdomenul proeminent.
Partea de jos, l ipsă. I n spa­
te, o gaură dreptu nghiu lară
de evaporare.
Exemplar despre care nu
se ştie precis dacă prov ine
din Callatis sau din Tomis.
Pastă cărămizie, urme de
vopsea roşie pe v ă i .
l nălţimea, 0,45 m.

Col. Dr. H. SLOBOZI A N U , Bucureşti.

Actor în picioare , declamîndu-şi ro lul.

Tine o mînă sprijinită pe şold , cealaltă
fiind adusă pe piept. Cuprins de furie.
ţine capul întors spre d reapta, arătînd
publicului jumătatea stîngă a feţei, cu
s prînceana lăsată in jos. Trupul mic, p î n ­
tecele proemiJ;�ent ş i picioarele scurte i i
d a u un a e r grotesc. Tun ica scurtă, arun­
cată pe spate, i i acoperă doar braţul
sting.
Locul d i ntre picioare este p l i n . Statueta
este goală l a bază. Spatele, nelucrat, nu
are gaură de evaporare. Postamentul e
rupt in faţă.
Pastă cărămizie-deschis : 1>uţine
de c u loare al bă.
Inălţimea, 0,08 m.

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. S LOBOZ I A N U , Bucu reşti .

Fragment d i n bustul u n u i actor. Are chel ie,

barbă scurtă şi ascuţi tă, nasul scurt şi lat. Ride
răutăcios, cu s p r î ncene l e ridicate i n colţuri. fă­
cînd "pendant" col ţ u ri lor g u r i i , rid icate in acelaşi
fel. Mina dreaptă, după cum se vede din bra ţ u l
păstrat, e r a ţ i n ută pe piept.
Pastă cărăm izie-deschis, aproape gălb uie, fără
urme d e cu loare.
i n ă l ţ imea , 0,054 m.

Col. Dr. H . S LOBOZ I A N U, Bucureş l i .

Statueta u n u i aclor comic, tratat i n tr-o ma­

nieră mai rea l istă . Părul d e pe cap, şi in special
barba, sînt modelate cu oarecare minuţ iozitate ;
buzele sint d istinct e : la ochi se vede o i ncercare
d e a reda şi pleoapele. Este p u ţ i n adus d e SP<tle
d i n cauza rîsu l u i . Tine m î i n i l e la 11iept ş i este
strîns i n fă�urat î n tun ică.
L i pseşte cea mai mare parte din SIJate, cum ,; i
(Jicioarele.
Pastă cărămizie, urme de cu loare a l bă.
l n ă l ţ i mea, 0,085 m.

1 72

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. H E ROV A. N U, Bucu­
reşti.

Bustul J>ină la talie al unui a<:tor.

M i n a d reaptă este adusă la t i mJ>lă,
mina stingă este pri nsă in indoitura
cele i l a lte. Capul, p leşuv, cu păr doar
peste urec h i , este la fel cu al celor­
l a l ţ i actori comici. Actoru l, care are
barbă, ride cu gura larg deschisă. O­
c h i i sint bul bucaţi, SJ>rincenele groa­
se şi nasul turtit.
Pastă cărărmiz ie-deschis : i n păr
urme de culoare a l bă şi roşu-brună.
î nă l ţimea, 0,04 m.

Col. E. J EB EL E A. N U, Bucu­
reşti.

Mască mică de Si len, cu gu­

ra larg deschisă. Pereţii sub­
ţ i r i . Barba i n două şuvi ţe ră­
sucite.
Pastă cărămizie, fără urme
de cu loare.
Înălţimea, 0,05 m .

Col. Dr. H. SLOBOZ I A. N U, Bucureşti.

Fragment din statuet a unui actor. Din trup s-a

păstrat numai jumătatea dreaptă din faţă, Capul
este spart şi l i pi t. Veşmîntul lasă braţul d �ept
gol ş i acoperă braţul sting, formind o serie de
cute o b l i ce. Peste p î n tece, stofa stă întinsă. Capul
p leşu v , cu f i re lungi de păr pe t i m p le şi cu bar­
bă lungă, in care se p ierd mustăţile.
Tratat fără exageră r i l e comune reprezentărilor
de actori. apropiind u-se de portret (poate a l lui
Socrate).
Pastă cără m izie- inchis, fără urme de culoare.
Î nălţimea, 0,097 m.

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBO­
Z I I\ NU, Bucureşti .

Cap de Si len sau poa­

te de Sat i r. G h i rlandă
cu două boabe (sau cor­
niţe) pe frunte. Nasul
scurt şi gros, buzele
groase, o barbă neobiş­
nuit de lungă ; ochii pe
jumătate închişi. Surîde
fericit.
O gaură de evaporare
î n spate şi una mai mi­
că, cir cu l a ră, î n creştet.
Pastă cărămizie-des-
chis, gălbuie ; urme de
culoare roşcat-deschis
în păr .
Î n ă l ţ i mea, 0,095 m.

Col. E. J EBELEI\ N U , Bucu­

reşti.

Cap de actor sau S i len suri­

zător, cu o cunună de frunze
de v i ţă ş i ciorch i n i de struguri.
U rechi mici, ascuţi te. de ani­
mal.
Retuşare foarte minu ţioasă.
Părul spri ncenelor, mustăţ i lo r
ş i bărbii desenat în l i n i i sub­
ţiri, paralele. Mustăţ i l e răsu­
cite l a virf î n cite o vol ută
mică. Fruntea, brăzdată de cu­
t e trase precis, care coboară
către sprîncene in formă de V.
Ochii sint retuşaţi cu detal i i ; Col. Dr. H. SLOBO­
se disting pleoapele, i risul şi Z I A N U , Bucureşti.
pupile le. Sprînceana sti ngă es­
Masca unui Si len sau
te ruptă î n t r-o parte.
Sa t i r nefinisată, pe care
Pastă cărămizie-inchis, pe a­
urma să se a p l ice deta­
locuri neagră, fără urme d e
l i i le. Este neretuşat ă.
culoare.
Pastă cărămizie -des -
l nă l ţ i mea, 0,08 m.
chis, fără urme de cu­
loare.
inălţimea, 0,04 m.
1 74

---

www.cimec.ro
 <.:oi. M UZEULUI DE ARH EOLOG I E
Constanja. I n v . 1897.

Mască de teatru din terracotta, r eprezen­

tînd un bătrîn care rîde. Gura. larg deschi­
să, lasă să se vadă dinţii. Fruntea, crispată.
Părul, coafat î n jurul feţei. Barba, m u l t
ieşită i n afară. Barba ş i puţin d i n păr,
ştirbi te.
Pastă cărămizie.
Înălj imea, 0, 1 55 m .

CQI. Dr. H. SLOBOZ I A N U , Bucureşti.

Cap de actor bătrîn, cu o expresie şireată .

Rîde cu toată gura, ridicînd o sprînceană.
Ca şi celelalte măşti, a re ochii bulbucaj i,
nasul lat şi turtit, peruca cu păr bogat.
Pastă cărămizie-gălbuie : urme de c uloare
a l bă.
Î năljimea, 0,032 m.

1 75

www.cimec.ro
 Col. E. JE BELEA N U , Bucureşti.

Mască mică de actor comic, cu

che l ie şi cu păr pe timple.
Pastă găl buie·'cen uşie, fără urme de
culoare.
Î nălţ imea, 0,04 m.

1 Col . Dr. H. SLOBOZIANU, Bucu­

reşti.

Cap pleşu v de actor comic, cu

sprincenele g roase şi cu ochii bulbu­
caţ i, rizi nd cu gura ştirbă. Bărbia
mare, întoarsă in sus.
Pastă cărămi zie-găl buie : puţine
urme de culoare.
Î n ă l ţ imea, 0,03 m.
1 76

www.cimec.ro
 Co l . Dr. H. SLOHOZ I A N U , (la Mu­
zeul de A rheologie Constanţa). lnv.
15822.

M a scă tragică, fragmentară . Frun­

tea cu riduri, sprincenele încrun tate,
gura larg şi grotesc deschisă .
Pastă cărămizie,
·
fără urme de cu-
loare.
Î n ă l ţ i mea, 0,098 m .

CoL E. J EHELEA N U , Hucureşti.

Mască de actor comic bătrîn, rîzînd

Gura, larg deschisă, se pierde în
mustăţi şi î n barbă. Părul, abundent ,
este desenat deasupra fru n ţ i i print r-o
serie de l i n ii. A l te l i n i i , mai adînci,
ii brăzdează fruntea . Och i i sint mari,
rotunzi şi bul bucaţi, nasul turtit şi
lăţit de mi mica rîsu l u i .
J>astă cărămizie-deschis, fără urme
de culoare.
fnălţimea, 0,10 m.

1 77

www.cimec.ro
 Col. V . C A N A RA C H E, (la Muzeu l
de Arheologie Constanţa). Inv. 5336.

Mască de actor comic, rîzînd cu

gura larg deschisă ; i se vede l i m ba.
Pe cap o bonetă, care in spate a re
formă de coc. Masca este ruptă ime­
d iat sub bărbie .
Pastă cărămizie, fără urme de cu­
loare .
l n ă l ţ imea, 0 ,035 m.

@,

' \

Co l . Dr. H. SLOBOZ I A N U, Bucu­

reşti.

Mască de actor, d i n care s-a păs­

trat numai un fragment. Faţa rotun­
dă, fără păr (doar i n dreapta se mai
vede un rest). Ochii rotunzi, sprin­
cenele subtiri,
. nasul scurt şi gros,
gura largă cu buze subţ i ri îi dau o
expresie p l i nă de mister. L i pseşte
puţin d i n obrazul sting.
Pastă cărămizie-deschis: urme de
culoare a l bastră pe pupile.
i nălţ imea, 0,06 m.

1 78

www.cimec.ro
 .·
Col V. C A N A R A C H E ( l a Muzeul
de A rh_eol ogie Constanţa). Inv. 5335.

Masca u n u i personaj bătrîn, foar­

te ex presi'l(ă, aproape grotescă, cu
căci ulă ţugu iată, probab i l de b lană
( d u pă dese n u l de l i n i i scurte, ondu­
late), cu s p r incenele groase, r i dicate.
cu pomeţ i i proem inenţi, cu nasul
cîrn. Î n �ura deschisă i ntr-un ris
răutăcios, s e văd d i n ţ i i rari, l ipsli.
Poartă mustăţi şi barbă.
Pastă cărămizie, fără , urme de cu­
loare.
l n ă l ţ i mea, 0,075 m.

Col. Ur. H. SLOBOZ EANU, Bucureşti.

Mască de actor tragic, cu părul de­

senat schematic prin tr-o serie de li­
nii de jur î mprejurul capul u i. Och i i ,
cu p u n g i sub ei, sint găuriţi. Gura.
strîm bă, larg deschisă.
P iesa este spartă şi l i p i tă.
Pastă cărămizie, fără urme de cu­
loare.
lnălţi mea, 0,045 m.

1 79

www.cimec.ro
 Col. Dr. H. SLOBOZI A N U, Bucureşti.

Mască tragică, cu gura mare. larg des­

chisă, cu ' ochii puţin b u l b ucaţi, cu pleoa­
pele groase, cu JJUngi sub ochi. Nasul este
scurt şi lat. Li pseşte fruntea şi părul de
jur î m prejur.
Pastă cărămizie-deschis : urme slabe de
culoare albă.
înălţi mea, 0,04 m.

1 80

www.cimec.ro
 '@
! .

Col. Or. H. SLOBOZI A N U , Bucureşti.

Mască de a c t o r tragic. Personaj bătrîn,

c u p r i v i rea î n d u rerată î n d reptată i n sus.
G u ra larg deschisă, obrajii scofilciţi şi ri­
daţi dau acestui cap, excepţional executat,
o ex presie rnof u n d patetică.
Din părul pieptănat srne sr>ate l i pse�te
jumătatea d reaptă, î mpreună cu o fi�ie
d i n obraz. P i esa este spartă şi l i pită i n
mai mu lte locuri.
Pastă cărămizie-deschis ; u r me d e cu­
loare a l bă.
lnălţi mea, 0,075 m.

Col. Or. M. ATHANAS I U , Bucu­

reşt i .

Mască de actor t ragic : erou tin âr,

i m berb, ·c u gura deschisă. Părul l i p­
seşte co m r>let, cu ex cer1ţia u n u i col­
ţişor din sti nga, care ind ică prezen­
ţa unei coafuri d e mască t ragică.
Nasul muti lat.
Pastă cărămizie-deschis, fără ur­
me de culoare.
lnălţi mea, 0,05 m.

www.cimec.ro
 Col. Dr. M. A.TJ-1 /\ N A. S I U. Bucu­
reşti.

Pa n cu corniţe şi cunună. lnfăţi­

şarea lui, care de ob icei trădează
o senzual i tate animală, de data a­
ceasta este umanizată de un zi�­
bet s u b t i l şi p l i n de înţelesuri. Ca­
p u l este spart la spate, in partea de
jos.
Pastă cărămizie-deschis ; urme de
cu loare a l b ă peste tot.
tn ă t ţ i mea. O,o7 m .

1 82

www.cimec.ro
 C o l . P ro f . M . HERO V A N U , Bucureşti.

O piesă care pare a fi fost greşit turnată in ti pare (in profil se vede pasta
care acoperă l i n i a di ntre cele două jumătăţi), meşterul incercind să o ind repte
cu mina. l'aţa are o expresie ciudată, din cauza nasu lui mare şi incovoiat, a
bă rbiei trasă inapoi şi a ochilor abia reliefaţi. Pe fruntea îngustă se vede l i n i a
care conturează părul lăsat pe urechi ş i strins i n tr-un coc aşezat sus.
Gitul, care se îngustează spre bază, este uşor arcuit, impingind capul · inainte.
De l a baza gitului pînă i n creştet, figurina este străbătută d e o gaură mică,
circulară.
Tot capul poartă urmele lăsate de degete pe argi la moale.
Pastă cărămizie ; urme de culoare a l bă.
lnăl ţimea, 0.035 m.

1 83

www.cimec.ro
 Col. Prof. M. H E ROVA N U ,
Bucureşti .

Piesă foarte mică, cap cu

trăsături bărbăteşti. Gura larg
tăiată, cu buze groase ; nasul
mare, drept ; fruntea joasă, cu
urmele unei benzi i n relief
care o inconjoară .
Pastă gălbu i-cenuşie, i mpură
şi foarte poroasă. fără urme
de culoare.
Înălţimea, 0,025 m.

Col. D r . H. SLOBOZI A N U , Bucureşti.

Cap prelung de bă•rbat', cu fruntea in­

gustă, cu obrajii p laţi, asimetrici, cu nasul
foarte mare. Ochii sint sugeraţi prin două
adincituri inegale. M ustaţă groasă, bărbia
prelungă, ca o barbă . Capul este modelat
cu m i na.

Pastă cărămizie-deschis , foarte poroasă ;

nu are urme de cu loare.
Î n ă l ţ i mea, 0,44 m.

1 84

www.cimec.ro
 CoL E. J EBELE A N U, Bucuresti .

Cap de femeie, cu p letele ondu late

pe urechi. Pang l i că pe cap.
Pastă cărămiziu-gălbuie. culoare
roşie in Dtlcle, a l bă in rest.
înălţ imea, 0,03 m.

Col . Dr. H. S LOBOZ I A N U, Bucureşti.

O piesă ce pare a fi barbară ; reprezintă un

cap de femeie (jumătatea anterioară), cu părul
despărţit l a m ijloc p ri n t r-o cărare şi strîns la
spate. Pe cap, o d iademă străbătută de două
l i n i i paralele, cu patru proeminenţe sferoidale
aşezate două cîte două, de o parte şi de a l ta a
celor două l i n i i .
Och ii, disproporţionat de m a r i , au pleoapele
groase, puţin lăsate î n jos. Locul ochiului p ro­
priu zis este gol. Nasul, şi el prea mare, este
l ă ţ i t in partea de jos. Doar buzele şi o atentă
analiză de ansamblu dovedesc că piesa este de
epocă elenistică şi că reprezintă de fapt o figu­
ră de actor, interpretind un rol de caracter.
Pastă cărămizie, fără urme de c u loare.
înălţ imea , 0,055 m.

www.cimec.ro
 Col . Dr. H. SLOBOZ I A. U, Bucure�ti.

Cap de acto1· cu gura larg deschisă, î n

care s e ''ede l i m ba. Nasul turtit, spri nce­
nele groase şi ochii adinciţi în orbite. S p re
deosebire de alte măşti, cea de faţă este
lucrată in unghiuri şi linii d repte : capu l,
de la rădăcina părului, î m p reună cu bar­
ba, formează u n dreptunghi : mustăţile se
cur bează i n acelaşi stil l i niar ; sprincenele
se intil nesc î n t r-un unghi deasupra nasu­
lui, care a re o formă romboidală, contu­
rată de l i n i i precise La alte măşti schema
capului merge pe linii curbe şi în general
pe rotunjimi.
Pastă cărămizie-deschis ; urme de culoa­
re brun -roşcată peste tot .
Înălţ imea, 0,05 m.

Mască de actor bătrîn, cu coafura înal­

tă, cu barbă şi mustăţi, cu ochii bul bucaţi
şi cu sprincen� groase (sprinceana din
d reapta, ridicată). Părul, pieptănat î nalt,
este desenat printr-o serie de l i n ii conver­
gente ; din el atîrnă pe timple capetele
unei panglici. Masca exprimă o stare de
Col. Prof . M . H E ROV A. N U , Bucureşti.
furie, de maximă enervare.
Pastă cărămizie-deschis ; urme de cu­
Mască de actor tînăr, cu ochii
loare roşu-brună in păr.
caţi, cu gura larg deschisă şi cu mimica
lnălţimea, 0,05 m. astfel redata, incit putem fi siguri că este
in curs de a declama. De jur împ rejurul
capului, o coafură rotundă, desigur o
perucă.
Piesa, fără spate, are numai o streaşi­
nă, prevăzută cu o gaură mică, circulară,
de suspendat.
Pastă cărămizie-deschis, fără urme de
culoa re.
inăltimea, 0,035 m. : lăţimea, 0,037 m.

186

www.cimec.ro
 Cap de femeie pieptănat cu o coa­
fură foarte î n a l t ă ş i c o m p l i cată, aşa Col. Ur. H . S L O B OZ I A N U , B u c u reşti.
cum se purta către sfîrş i t u l epocii e­
l e n i s t i ce, d u pă moda orientală. Faţu l 'a1> de bătrîn J>leş u v , cu urme i:Ie p ă r
are trăsă t u r i tari şi r i g i d e : nasul dcasuJ>ra urechi lor ş i cu o ş u v i ţ ă pc creş­
·
este s t r i m bat şi p u ţ i n spart. Spatele tet. Are s p r i n cene groase ş i nas d e clo w n :
n e f i n isat. zim beşte cu b u nătate, lăsînd să i se vadă
î n orice caz, este o f i gură din se­ d o i dinţi rari : face gropiţă a d î n că î n băr­
ria celor de caracter teatral şi nu de bie. Desigur că este u n actor, reJ>rezen t î n d
zeitate sau de femeie de rînd. u n tată b o n o m .
Pastă cărăm i z i e, urme de cu loare Este foarte f r u m o s e x ecutat, cu rel iefuri
a l bă. foarte p r o n u n ţate, în care se simte urma
î n ă l ţ i mea, 0,06 m. ret uşării pe argila moale.
Pastă cără mizie-des c h i s , fără urme de
cu loare.
l n ă l ţ i m ea, 0,05 m .

\@
1

1 87

www.cimec.ro
 SIMONE BESQ U ES MOLLARD, Catalogue raisonne des f igu­
BIB LIO GRAFIE
rine s et reliefs. Paris, 1954 .
B IARDOT, Terres cuites grecques funcbres.
V. D . BLAVATS K I , Raport asupra săpăturilor de la Panti­
capeia . 1 957 .
V. D. BLAVATSK I . Raport asupra·
săpăturilo1· de la Fa n a-
goria î n anii 1 936 - 1 93 7 .
V. V. BORISOVA, Producţia de ceramică a n tică de la Cher­
sones. Leningrad, 1965.
AURELIA M . BRAGADIR, Statuetele de lut ars din Tanagra.
Bucureşti, 1 894.
E. BRECCLA, Terracotte figurate de! Museo d'Alessandria.
Bergamo, 1 930.
E. BRECCIA, La necropoli di Sciatbi. Caire, 1 9 1 2 .
N I LS BREITENSTEI N , Catalogue of terracottas cypriote,
greek, etrusco-italian and roman. Copenhagen, 194 1 .
DOROTHY BURR THOMPSON, The tcrracotta figurincs.
Hesperia, II, 2, 1933.
DOROTHY BURR THOMPSON, Terracottas from Myrina in
the Museum of Fine Arts. Boston -Vien na , 1934.
CATALOGUE des terres cuites du Musee archeologique df'
Madrid.
CATALOGUE des figurines grecques de terre cuite du Mu-
see de Constantinople, 1 909.
J . CHARBONNEAUX, Les terres cuites grecques. Paris, 1936.
M. CHEHAB, Les terres cuites de Kharaycb. Paris, 1953-1954.
W. DEONNA, Les statues de terre cuite e n G rece, Athenes,
1906.
A . DEREVIŢ KI , Cî teva statuete greceşti din colecţi i l e Socie­
tăţii de istorie din Odesa. 1 895.
A. DEREVIŢKI, A . A. PAVLOVSK I . E . R . STERN. Teraco­
tele d i n Muzeul de la Odesa. 1 897 - 1899.
J . DORIG, Von griechischen Puppen. A n tike Kunst 1, 1958.
W . FROEHNER, Les terres cuites d'Asie M i neure, Collection
JuliEm Crean. Par.is, 1 886.
A . FURTWANGLER, Sammlung Sabouroff. Berl i n . 1883 - 1 887.
V. F. G A I D U K E V I C I , Săpături la Mirmckion ş i Tiritaki,
1 925 - 1 947.
C. M . GALT, Veiled Ladies, 1 93 1 .
G R A INDOR, Terres cuites d e l'Egypte greco-romain. Antwer­
pen, 1 939 .
HAUSSOULIER, Quomodo sepulcra Tanagraei decoraverint,
1852.
HESPERIA.
L. HEUZEY, Recherches sur les figurines de femmes voilees.
L. HEU4EY. Les figurines antiques de terre cuite au Musee
du Louvre. Paris, 1 883.
L. HEUZEY, Histoire d u costume antique. Paris, 1923.
H. HEYDEMANN, Vehllllte Tanzerin, 1 87 9 .
R . A. H I G G INS, Catalogue o f t h e Terracottas i n t h e Depart­
ment of Greek and Roman Antiquities. British Museum. London ,
1954.
R. A. H I G G INS, Greek Terracotta Figures. London, 1963.
C. A . HUTTON, G reek Terracotta statuettes. London, 1892.
W . VAN INGEN, Terracottas from Seleucia.
P. JAMOT, Terres cuites archa'iques de Tanagra. BCH X IV,
1890.

188

www.cimec.ro
 R. K E K U ! .E, Griechischc Thonfiguren aus Tanagra, 1878.
R . KEKU LE, G riechische Tcrracotten aus Tanagra und Ephe­
BIB L I O G R AFIE
sos in Berli nt:>r Museum, 1 878.
<.; . K LE I N E H , Tanagrafiguren. U ntersuchungen Z . hellenist
Kunst u. Geschichte. Berl i n . 1 942.
M . M . KOB ILI N A , Atelierele coroplaştilor d i n Panticapeia,
1 958.
M M . KOBILI NA, Despre teracotele elenistice ti rz i i , 1959.
M. M . KOBILI NA, Statuetele de teracotă de l a Panticapeia
şi Fanagoria. Moscova, 1 96 1 .
A . KOSTER, Die griechischen Terracotten Berl i n , 1 926.
A . LAUMONIER, Terres cuites d'Asie Mineure. BCH, LXX,
1 946.,
A . LEV I , Terracotte di Napol i .
C. W . LUN.SING H - SCHEUERLEER, G rieksche Ceramick.
Rotterdam, 1 936.
J. MARTHA, Catalogue des figurines en terre cuite d'Athe­
nes. Paris, 1 880.
G . MENDEL, Catalogue des figurines grecques de terre cuite.
Istanbul, 1 908.
M I LKO M I RTCHEV, La collection de terres cuites du Musee
de la ville de Varna (I n Buletin ul Societăţii arheologice din
Varna, X , 1955).
B . NEUTSCH, Studien zur vortanagrăisch-attischen Koro­
plastik. Berl i n , 1 952.
V. PARVAN, Inceputurile vieţii romane la Gurile Dunării.
Bucureşti, 1 923.
P. PERDRIZET, Les Terres cuites grecques d'Egypte, de la
collection Fouquet. Nancy-Paris- Strasbourg, 1921.
E. POTTIER, Di philos et les modeleurs de terres c u i tes
grecques. Paris, 1909.
E POTTIER, Les statuettes de tern� cuite dans l 'antiquite.
Paris, 1 890.
E. POTTIER, Qu am ob causam Graeci in seplucris figlina
sigilla deposueri n t .
E . POTTIER e t S. R E I N ACH, L a necropole d e Myrina . Paris,
1888.
O. RA YET, Les figuri nes de terre cui te a u Musee du Louvre
(in Etudes d'Archeologie et d'Art).
O. RAYET et M . COLLIGNON, Necropole de M i ryna. Paris,
1894.
D. ROBINSON, Excavations at Olynthus. London - Oxford,
1 933.
H . ROHDEN, Die Terrakotten von Pompej. Stutgart, 1880.
J. SCHNEIDER- LENGYEL, Griechische Terrakotten. Mun­
chen, 1936.
J. S I EVEK I N G , D i P Bronzen, Terrakotten, Vasen. der Samm­
Iung Loeb. Munchen, 1930.
TROY, Terracotta Figurines of the He!lcnistic Period.
H . B . WALTERS, Catalogue of the Terracottas i n the De­
partment of G reek and Roman Antiquities. London, 1904.
F. WINTER, Die Typen der griechischen Terrakotten. Ber­
l i n , 1903 .
J. H. and S H. YOUNG. Terracotta Figurines from Kourien
in Cyprus. Philadelphia, 1955.

1 89

www.cimec.ro
 TABLA DE MATERII C u v î n t i n troductiv 3

Tipare . 39

II Zeităţi -Eroi, Figuri m i tologice 51

lII Efebi - Figuri de bărbaţi 79

IV Femei cu \"ăl - chipuri expresive 85

V Capete şi busturi de femei 95

VI S t atuetE' î n tregi 1 27

VII S t a t uete fără cap 1 37

VIII .J ucă rii - Copii - Portrt>te de copii şi animale 145

IX M ă ş t i d e teatru - Figuri d e actori 167

1 90

www.cimec.ro
 Redactarea tehnică :
ORBAN PAV E L

T iparul : Î NTREPRIND EREA POLIGRAFICA BRAŞOV

1 91

www.cimec.ro
 1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1

www.cimec.ro
 j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
j
LEt 1?·,-: J
. .\ j
j
j
j
www.cimec.ro j
j
j
www.cimec.ro