Crezul zilelor noastre nu mai incepe cu constientul cred, nici cu scepticul nu cred, ci cu tragicul vreau sa cred.

(Lucian Blaga)

Credina este realitatea pe care trebuie s-o accepi fr dovezi. (Aurelian Silvestru , Farame de suflet)

{Zeiti Gebeleizis zeul fulgerului, tunetului, ploii. Era reprezentat ca un brbat chipe, uneori cu barb. Fulgerele i tunetele erau manifestrile sale. (gheib (indo-europeana) lumina, fulger) Zamolxis (Zamolxe) zeul suprem al geto-dacilor, zeul trmului de dincolo, al morilor i al viilor, reprezentnd lumea subteran i viaa de dup moarte.
Porphiros, explic varianta Zalmoxis prin cuvntul trac zalmos, piele, blan , ceea ce se acord cu o anecdot conform creia, la naterea lui, o blan de urs a fost aruncat peste Zalmoxis. Din aceast etimologie, unii autori*11+ au dedus c Zalmoxis ar fi fost la origine un Brengott (zeu-urs)

Bendis zei a Lunii, a pdurilor i a farmecelor, zeia dragostei i a maternitii.

Pe reliefuri i statuete mici, Bendis este reprezentat purtnd veminte trace i cu un coif ascuit (frigian). Adesea are o suli n mna stng i o cup sacrificial n mna dreapt. ns pe diverse monezi ea apare fie innd dou sulie i un pumnal, fie purtnd dou tore sau o tor i o patera. Din secolul al V-lea a. C., Bendis era obiectul unui cult statal n Atena. n ceremonii numite Bendideia aveau loc dou procesiuni, una format din atenieni, alta din tracii bogai din Pireu. Templul zeiei, Bendideion, era s ituat pe dealul Munychia. La nceputul secolului al II-lea a. C., un templu consacrat lui Bendis sau Mendis exista pe rmul vestic al Hebrului. Ulterior, alt templu este menionat lng Ptolemais, n Egipt.

Derzis (Derzelas) zeul sntaii. Kotys (Cottyo) zeia-mam n mitologia traco-dac.} wikipedia

Zalmoxe (Lucian Blaga) -> fondul dacic Strigoii -> trimiteri la mitologie Nordica (odin, ragnarokul) si geto-daca o Visnd c toat lumea mi asculta cuvntul, / n valurile Volgi cercam cu spada vad , Arald, stapan peste Avari(Arald, rege al avarilor) o Fcliile ridic - se mic-n line pasuri, / Ducnd la groap trupul reginei dunrene, / Monahi, cunosctori vieii pmntene, / Cu barbele lor albe, cu ochii stini sub gene, / Preoi btrni ca iarna, cu gngavele glasuri. (ritual de inmormantare tipic crestin) o - Din inim-i pmntul la mori s deie via, / n ochii-i s se scurg scntei din steaua lin, / A prului lucire s-o deie luna plin, / Iar duh d-i tu, Zamolxe, smn de lumin, / Din duhul gurii tale ce arde i nghea. (caracterul primordial al elementelor) Creanga de aur -> mitul dacic -> schimnicul henoteist

1. Religia daca Religie henoteista (credinta intr-un singur zeu, fara a nega existenta altor zeitati Bazata pe mitul lui Zalmoxis: o Pentru prima oara descries de Herodot, este printer singurele zeitati antice ce nu sunt cu precadere ideale, fara reprezentari iconografice, epigrafice, arheologice o Descries ca sclav al lui Pitagora (Melpomene, 93-96) iar apoi de Strabon (care, in teza de doctorat al lui Dan Dana, este considerat doar un plagiator al povestii herodotiene) o Zalmoxis -> precursor al lui Iisus
Pentru Zalrnoxis, legionarii au avut o nclinare aparte. Mitul lor fondator a fost mitul dacic. A spus-o rspicat i P. P. Panaitescu, devenit, n toamna anului 1 940, una dintre personalitile de marc ale regimului legionar, n textul deja menionat, care ncepe cu cuvintele "Suntem daci! ", fapt argumentat prin "ras" i "snge".(Istorie si mit in constiinta romaneasca Lucian Boia) Esena istoriei naionale i a spiritualitii romneti se exprim cnd prin triada Horea-EminescuCpitanul, cnd prin succesiunea Zalmoxis-tefan cel Mare-Eminescu-Cpitanul (Zalmoxis fiind "cel mai mare precursor al lui Cristos", tefan, "cel mai cretin aprtor al cretinismului", iar Eminescu, "binevestitorul biruinei romneti pe care ne-o hrzete n zilele noastre Cpitanul i ne-o hrzete aa precum o cerea strvechiul nostru Zamolxe").(Istorie si mit in constiinta romaneasca Lucian Boia)

...the Getae are the bravest of the Thracians and the most just. 94. They believe they are immortal in the following sense: they think they do not die and that the one who dies joins Zalmoxis, a divine being; some call this same divine being Gebeleizis. Every four years, they send a messenger to Zalmoxis, who is chosen by chance. They ask him to tell Zalmoxis what they want on that occasion. The mission is performed in the following way: men standing there for that purpose hold three spears; other people take the one who is sent to Zalmoxis by his hands and feet and fling him in the air on the spears. If he dies pierced, they think that the divinity is going to help them; if he does not die, it is he who is accused and they declare that he is a bad person. And, after he has been charged, they send another one. The messenger is told the requests while he is still alive. The same Thracians, on other occasions, when he thunders and lightens, shoot with arrows up in the air against the sky and menace the divinity because they think there is no god other than their own. (Herodot, Melpomene) (incercare de restabilire a relatiei primordial dintre divinitati si oameni) (motiv al tragerii cu arcul recurent in mitologia chineza; traditia, conform profetului Elijah, ar fi putut continua pana la aparitia crestinismului - > informatii din De la Zalmoxis la Genghis-Han de Mircea Eliade) Sarmisigetuza NU avea acoperis
95. For myself, I have been told by the Greeks who dwell beside the Hellespont and Pontus that this Salmoxis was a man who was once a slave in Samos, his master being Pythagoras, son of Mnesarchus; presently, after being freed and gaining great wealth, he returned to his own country. Now the Thracians were a meanly-living and simple witted folk, but this Salmoxis knew Ionian usages and a fuller way of life than the Thracian; for he had consorted with Greeks, and moreover with one of the greatest Greek teachers, Pythagoras; wherefore he made himself a hall, where he entertained and feasted the chief among his countrymen, and taught them that neither he nor his guests nor any of their descendants should ever die, but that they should go to a place where they would live for ever and have all good things. While he was doing as I have said and teaching this doctrine, he was all the while making him an underground chamber. When this was finished, he vanished from the sight of the Thracians, and descended into the underground chamber, where he lived for three years, the Thracians wishing him back and mourning him for dead; then in the fourth year he appeared to the Thracians, and thus they came to believe what Salmoxis had told them. Such is the Greek story about him. (Melpomene 95) IDEI HERODOTIENE -> Zalmoxis a fost sclav al lui Pitagora dar, in opinia lui, Herodot a trait cu mult inaintea maestrului sau; Zalmoxis propune ideea de nemurire; si-a construit o camera subterana cat imprastia doctrina sa greaca, in care s-a ascuns mai apoi pt 3 ani { Ideea de CULT MISTIC -> lipsa de detalii in scrierile lui Herodot Camera secreta a lui Zalmoxis (zeu chtonico-funerar) evoca incaperea lui pitagora de la CROTONA (Sudul Italiei) : Pitagora este inchis pentru 7 ani intr-o camera in subteran; inainte, mama sa ii trimite o tableta pe care acesta o memoreaza pe de rost, dupa care este sigilata; dupa acesti ani, Pitagora iese din camera, recitand scrierea de pe tableta -> oamenii cred ca a fost in lumea de dincolo (INTIERE) Recurenta motivului iraniano-crestin al pesterii illuminate Recurenta temei moarte inviere Zalmoxis afirma tuturor invitatilor sai ca tracii sunt nemuritori ( acestia nu vor muri, ci vor merge intr-un loc in care vor trai pe vecie -> IDEEA DE INITIERE) Pomponius afirma ca tracii aveau 3 perspective ale postexistentei

EURIPIDE este singurul care aduce ideea de metempsihoza..se credea ca cei ce mor se duc un timp la zalmoxis, dupa care se vor intoarce. Sacrificiu al mesagerului o data la 5 ani. Interpretare a lui zalmoxis ca frate-zeu (analog) al lui Dionysos

Mysianii (cei ce pasesc prin fum), traci, aveau in traditia religioasa abstinenta de la carne -> asemanare cu getii. Mysianii > aveau in ritualuri aprinderea unor plante asemanatoare cannabisului (Pomponius) Ritualuri tracice de ascensiune pe o scara (Polyaenus, macedonean) -> per total, Zalmoxis nu implica SAMANISM, dar ar fi putut cuprinde elemente asemanatoare (Charmides, de Strabon) -> preotii vindecatori daci afirma ca cei din Grecia omit faptul ca r emediul multor boli le este inca necunoscut datorita faptului ca nu-l privesc *pe om si suflet+ ca pe un intreg REPUTATIA MEDICILOR GETO-DACI ERA UN FAPT CONFIRMAT. (Plato) Burebista/Deceneu le ordona geto-dacilor sa arda viile (Strabo relateaza cum acestia se conformau ordinului) Strabon afirma ca Zalmoxis invatase arta cititului viitorului, devenind mare preot (ideea de preot in religia daca), sfatuitor, iar mai apoi fiind deificat Skistai(de la indo-europeanul sqei-d) -> cei ce traiesc separate } (informatii din De la Zalmoxis la Genghis-Han de Mircea Eliade)

Teorii ale lui Zalmoxis: Some authors believe that Herodotus is mocking the Getae's barbarian beliefs; Some take the passage seriously, and consider Zalmoxis to have created a ritual of passage; this theory is mainly supported by Mircea Eliade, who was the first to write a coherent interpretation of the Zalmoxis myth; Some authors insist on Zalmoxis' relation with Pythagoras, stating that he has founded a mystical cult; partly this theory may be found in Eliade's work; Some see in Zalmoxis a Christ figure who dies and resurrects; this position was also defended by Jean (Ioan) Coman, (wiki)
ZAMOL -> pamant in limba daca zeul

lituanian al pmntului, Zameluks

Puritatea etnic - n versiune latin sau dac - aparine unei tendine tradiionale n cultura romneasc, dar accentele mai apsate puse asupra rasei i sngelui nu pot fi desprinse de contextul momentului 1 940. Atunci c nd nazitii afirmau superioritatea rasei germanice, exponen ii dreptei naionaliste romneti nu se stiau s invoce un model similar. Cu att mai mult cu ct, ntre triburile germanice i civilizaia dac, raportarea la vremurile dinti putea chiar s-i avantajeze pe romni. (Istorie si mit in constiinta romaneasca Lucian Boia)