Caietele Argedava.

Argedava

Voiu dice numai atata ca: in istoria, in filologia, in ori-ce sfera a cunoscintei, eu am fot tot-da-una sceptic, respingent autotarismul de sus ca si popularitatea de jos si croindu mi pretutindenea singur, prin propriele mele cercetari dupa istovire, o cale noua, buna sau rea, cum me taia capul, dar din inima curata; fara frica de nimeni, fara folos personal, fara fatarnicie, fara reclama. Bogdan Petriceicu Hadeu

www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Argedava Despre caietele Argedava

Mult timp nu am stiut cine sunt eu pentru Argedava, de ce sunt eu cine sunt pentru Argedava. Si nu am aflat pe de-a-ntregul nici pana astazi, insa am vazut ca am fost aici, am fost blestemat aici si am aparat aici. Poate ca de-asta m-am intors aici, acum, sa rup blestemul oamenilor care nu au inteles ca sufletele alcatuiesc un rau cu flux universal care curge in voia si dreptatea lui Dumnezeu, asa cum nu l-am intalnit niciodata aici. EL este dincolo de orice gand uman, este dincolo de orice infinitate intra si extra cosmica. Iata, sunt 20 de ani de cand tot merg la Argedava, in Popestii din Mihailesti, Giurgiu. Si oricat de mult m-am ambitionat sa public caietele mele de lucru, cred ca va fi prea tarziu. Oamenii care vor sa afle de unde vin nu mai au timp de asteptat. Eu nu mai am timp in clepsidra, asa ca, desi tot ce e de spus este departe de a fi fost scris aici, cred ca in sfarsit e timpul sa fie dat oamenilor. Argedava am intalnit-o in timpul liceului si de atunci sunt nedezlipit de ea. Este ca o a doua casa, ii stiu toate potecile, ii stiu lunca, padurile, mormintele, povestile si o vad asa cum era ea asezata cu mult timp inainte de toate cele de astazi. Arheologii romani sunt departe de a fi inteles valoare ei, departe de a fi inteles ce ansamblu si ce ingeniozitate s-a aflat aici. Ori poate ca stiu dar vor sa surpe totul! Doar ca nu au habar cu ce lucruri se joaca! Asezarea de la Popestii Giurgiului a fost cladita de coboratorii din cer, civilizatorii planetei de dinainte de oamenii de statura si intelectul umanitatii de astazi. Cine mai crede astazi ca oamenii stapanesc planeta Pamant, cine mai crede astazi ca oamenii au construit totul si cine nu crede astazi in perfectiunea Naturii este un suflet nenorocit, de plans, de alinat. La inceput civilizatorii au intemeiat asezari pe locurile inalte, in munti. Apoi au coborat spre campie. Asa a aparut Argedava, cu tot cu obiceiurile si memoriile ei, cu tot cu complicatiile si codurile ei, totul adus din munti, de acolo unde si astazi traiesc descendenti din neamurile plecate. Ei sunt adevaratii ramani. Ei sunt mai mult decat o farama incarnata cu sange spalacit. Ei sunt marii preoti ai vremurilor de demult, fara macar sa stie asta! Desi nu se vede, teritoriul Romaniei a fost gandit si structurat pe complexe de asezari si intarituri. Dovada ca strategia nu a apartinut oamenilor. Si la Argedava, si la Sarmisegatusa, si la Buridava, si la Histria, si la Kogoionon, si la Buzau si peste tot sunt complexe de asezari, marcate si legate prin tuneluri si galerii, prin cetati circulare si coduri ce au trecut proba timpului. Si iata ca cei plecati s-au intors prin noi sa indeplineasca Marea Desavarsire. Imaginati-va ca tot ce nu puteti crede este adevarat! Imaginati-va ca piatra se poate topi, imaginati-va ca exista giganti si uriasi, imaginati-va ca trupul poate fi impietrit, imaginati-va ansambluri de megaliti si labirinturi din altare! Si acum credeti-le! Pentru ca ele sunt adevarul vostru, cel pentru care ati alegat atata istorie in cautarea intrebarii: Cine sunt? De unde vin? Incotro ma duc? Mi-as fi dorit sa fi putut incorpora tot ce stiu in aceste caiete de lucru, mi-as fi dorit sa va fi spus si aratat tot ce am simtit si vazut eu, tot ce am cautat si studiat eu, insa asta este o alta parte a misiunii mele. Va incredintez ce-am crezut eu de cuviinta ca oamenii trebuie sa stie despre ei. Oamenii si nu romanii, pentru ca in final, Ramania a fost unul din centrele de populare a Planetei. Toti oamenii sunt infratiti si trebuie sa realizeze asta. Romanii sa nu fie mandrii ca sunt descendenti directi, pentru ca numai sangele traieste vesnic ca atomi fizici materiali. Altfel, toate sufletele s-au incorporat cel putin o data, in starea de descendent direct din civilizatori, pentru a putea trai puterea sangelui. Fiti cumpatati si invatati si pe ceilalti ca oamenii sunt frati. Sunt frati cu intreg Universul. Ceea ce se afla in Romania astazi, este doar dovada ca nu suntem singuri si nu am fost nicicand! Va doresc curaj si drum de lumina! Restul va veni cu siguranta si de la sine! Cautati mereu SUPREMUL! Sa-mi fie cu iertare greselile de orice fel din scurta scriere! Am pus accentul pe informatie! www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Argedava Jurnal, Argedava

Enciclopedia arheologiei si istoriei vechi a Romaniei (MQ), Editura Enciclopedica: Asezare fortificata, situata pe un lung promontoriu desprins din terasa dreapta a Argesului, in punctul Nucet. Cele mai vechi urme de locuire dateaza de la inceputul epocii bronzului (cultura Glina), urmate de vestigii ale fazelor tarzii ale culturii Tei. Din Hallstatt a fost identificata o o asezare cu ceramica canelata suprapusa de una a culturii Basarabi. Din vremea corespunzand acestei din urma locuiri dateaza si primele amenajari sigure ale fortificatiei: promontoriul a fost sectionat in cel putin doua zone (probabil in trei) prin cate un sant de cca 12 m adancime ce ajungea pana la nivelul luncii Argesului, fiind probabil cu apa. Valul corespunzator primului sant a fost ridicat pe o structura de caramizi rotunde (turte gaurite) dispuse pe un esafod lemnos, care a fost incendiat intentionat spre a consolida suprastructura formata din diferite straturi de pamant alternand cu bolovani. Locuintele asezarii hallstattiene se concentreaza mai ales in zona din apropierea valului, unde fiind adosate la inceput pantei interioare a valului. Asezarea getica a fost intemeiata la o data inca neprecizabila in cursul secolului 2 i.Hr. Descoperiri recente atesta existenta unui nivel de locuire foarte sarac in material arheologic, apartinand perioadei secolului sec. 4-3 i.Hr. si care suprapune pe cel de epoca Basarabi. Nu se stie cum a fost utilizat sistemul de fortificatie in aceasta perioada, dar s-au facut observatii clare privind reamenajarea santului (respectiv decomaltarea lui) si a valului principal in epoca corespunzatoare intemeierii davei getice. Stratul de epoca getica este gros de cca 1,80 m si se dezvolta prin succesiunea a cinci niveluri principale de locuire. Cu prilejul intemeierii cetatii getice s-a procedat si la o nivelare a intregii suprafete a asezarii de pe Nucet, fapt ce a afectat situatia arheologica a locuirii anterioare si ingreuneaza evaluarea observatiilor stratigrafice. Pe durata locuirii getice s-au constatat mai multe incendii, dupa fiecare fiind executate lucrari de nivelare si reamenajare. Cele mai importante se constata in nivelul II, cand intreaga asezare a fost distrusa de foc, iar daramaturile rezultate au fost lasate pe loc si nivelate. Acest fapt a favorizat dezvelirea, in unele zone ale asezarii, a temeliilor intacte ale locuintelor de lut si a ingaduit reconstituirea partiala a planului lor. Astfel a fost pus in evidenta un intreg ansamblu edilitar residential, alcatuit dintr-o cladire mare in forma basilica cu o absida orientate spre N NV, in interiorul careia se gaseau mai multe altare (vetre), unul bogat ornamentat; aceasta cladire era flancata de altele cu mai multe incaperi, avand un evident caracter de locuinta, de un depozit de provizii cu vase mari (chiupuri) si un cuptor de paine de mari dimensiuni. O alta nivelare constatata pe toata suprafata cetatii se afla la baza ultimului nivel (V). Locuintele acestui nivel sunt singurele care n-au pierit printr-un incendiu general, ci produc mai degraba imaginea unei abandonari. In ciuda diferitelor catastrofe si a lucrarilor de refacere exista numeroase dovezi ca locuintele s-au recladit mereu pe acelasi loc, fapt care dovedeste in mod cat se poate de limpede continuitatea de viata si de proprietate funciara in cadrul asezarii si demontreaza totodata ca incendiile respective au avut cauze naturale si nu reflecta o activitate razboinica. In cele mai vechi niveluri au fost descoperite locuinte de tip bordei in timp ce in nivelurile superioare predomina (in ultimul nivel devin chiar exclusive) locuinte de suprafata. Unele dintre ele, mai ales cele din complexul residential, erau acoperite cu tigle si olane. Peretii erau insa din nuiele pomosite cu lut (chirpici) si din barne de lemn (vezi anexe, casa din Novaci) nota. Olaria de la Popesti este cea mai obisnuita a epocii clasice geto-dacice. Se remarca frecventa cupelor cu dcor in relief turnate in tipare anume confectionate tot din lut.
Nota: Din observatiile mele am dedus ca oamenii s-au inspirat in construirea caselor din chirpici (lut cu nuiele) de la randunici. Cine a avut vreodata curiozitatea sa vada un cuib de randunele va ramane uluit de tenacitatea si ingeniozitatea micutei constructii. Mi-e greu sa cred ca a fost invers; nu mai departe daca randunelele s-ar fi inspirat de la oameni vine intrebarea de ce nu si ele locuiesc acum in mini-zgarie-nori. Tot de la randunele aveau cu mult mai tarziu sa invete oamenii si despre costumul de gala numit frac si nicidecum de la pinguini

www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Argedava

Aceasta categorie ceramica de lux imita cupele asa numite deliene sau megariene elenistice si dupa numarul imitatiilor descoperite pana acum se poate conchide ca la Popesti a fiintat principalul centru de productie al acestor vase. Tot la Popesti a existat un centru pentru productia amforelor imitate dupa cele din Rhodos sau de Kos ( s-au gasit numeroase exemplare cu stampile anepigrafice imitand pe cele originale gr.). Destul de numeroasele monede descoperite aici (emisiuni locale, ale cetatilor autohtone Callatis, Odessos, Maroneia, Mesambria, - cetati la malul marii > vezi activitate maritima < - tetradrahme thasiene si denari romani republicani) reprezinta unul din cele mai importante criterii pentru datarea asezarii de epoca getica de la Popesti. S-a stabilit astfel ca nivelurile III si IV dateaza din epoca lui Burebista si ca ultimul nivel este cu siguranta ulterior domniei marelui rege. Cea mai recenta descoperire numismatica dateaza din vremea lui Augustus (din anii 27 23 i. Hr.) si este in concordanta cu rezultatele analizei celorlalte materiale arheologice: asezarea de la Popesti inceteaza de a mai exista inainte de difuzarea si generalizarea importului roman in Dacia. Ipoteza potrivit careia asezarile getice din bazinul inferioar al Argesului, inclusiv cea de la Popesti, sunt parasite prin mutarea in S Dunarii a 50 000 de geti de catre consularul roman Sextus Aelius Catu, candva intre anii 2 si 12 d.Hr., eveniment relatat de Strabo (VII, 3, 107), este verosimila, nefiind contrazisa de descoperirile arheologice de pana acum. Asezarea de la Popesti a fost identificata ipotetic cu Argedava iar tribul getic care locuia in aceste parti, cu piefigii sau siensii mentionati de Ptol.

___________________________________________________________________________
In imaginine se pot vedea manerele unor amfore gasite la Argedava, dava de pe Arges. In Scrierea secreta, Ed. Obiectiv, a lui Tudor Diaconu, acesta releva ca dava insemna de fapt barbat, adica barbatul de pe Arges si nu neaparat asezare. La sapaturi s-a gasit o amfora rafinata decorata cu perle Au repousse si o piramida din bobite de aur in varf, datand din sec. II I i.e.n. conform lui Dinca Stan

www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Argedava Argedava

(Monografia localitatii Mihailesti judetul Giurgiu). Piramida cu bobite de aur in varf ne e duce cu gandul la coiful de la Cotofenesti, despre care vom vorbi pe larg in capitolele ce urmeaza

(Geogr., III, 8, 3). Argedava, asezare de tip dava, resedinta a unei capetenii geto-dacice. geto dacice. Mentionata in 1 decretul emis in secolul I i.Hr. in cinstea lui Acornion din Dionysopolis (din nou cetate la mare). Din contextul inscriptiei, lacunara tocmai in partea unde se mentioneaza mentio toponimul Argedava, s-a a dedus ca este vorba de resedinta tatalui lui Burebista, al carui nume apare cateva randuri mai jos. Aceasta ipoteza a fost sustinuta de majoritatea epigrafistilor care au publicat si interpretat textul. Localizata de unii pe Arges pe temeiul denumirii antice presupuse a acestui rau: Argesis si identificata ipotetic cu marea asezare getica g de la Popesti jud. Giurgiu . S-a a propus si identificarea cu Zargidava de pe Siret. Dupa o ipoteza mai noua Argedava ar putea fi plasata plasata si in Dobrogea (contrapareri), unde, in teritoriul histrian, a fost recent descoperita o inscriptie din epoca romana cu mentiunea toponimului Arcidava. Urmatoarele imagini sunt extrase din Tabula Peutingeriana; se zvoneste ca ar fi una

din cele mai vechi echi harti ale Europei. Unii o dateaza in anul 100 I.Cr. si o localizeaza ca facuta in S Germaniei sau in Austria, probabil dupa stilul medieval in care se prezinta. La ora actuala, harta masoara 6 metri si nu este expusa publicului decat o singura data pe an in sediul UNESCO (Austria) din cauze protective impotriva deteriorarii prin expunere la lumina. Din punctul meu de vedere, autorul nu cunostea locurile foarte bine, desi apare o multitudine de toponime si date importante pentru cunoasterea istoriei vechi. Aici se intalnesc deopotriva Arcidava, Acidava, Buridava, Napoca, Tomis, Callatis, Mesembria, Apollonia Apollonia si tot asa. Desigur am luat in calcul si un fals, menit sa deruteze pentru inca o data cursul istoriei. Ordinea lor este ciudata, marcata in functie de drumurile care le strabateau, probabil cele comerciale. Mai este ceva ciudat, faptul ca tara getilor ilor se sfarseste la munti (e vorba de Carpatii Meridionali), Meridionali) desi in www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Argedava Argedava

preistorie si pana prin antichitate se credea ca aici este capatul Pamantului, Pamantului iar aici, pe

pamanturile getilor, tara zeilor, campiile Elisee unde se aduna dupa moarte eroii. o reprodusa din cartea lui Radu Traducerea decretului gasit la Dionysopolis am gasit-o Vulpe, Getul Burebista conducator al intregului neam geto-dac geto , (D-ION ION-ysopolis, Balcicul de astazi, apartinand Regatului Romaniei in urma celui de-al de al doilea razboi balcanic 1913, redobandit edobandit de Bulgaria in 1940) in Monografia localitatii Mihailesti judetul Giurgiu, a lui Dinca Stan, profesor de istorie nascut in Mihailesti. Recunosc ca a fost o surpriza pentru mine descoperind monografia Mihailestiului (care inglobeaza si satele Popesti Popesti si Novaci a caror cercetare prezinta interes pentru scrierea in cauza), date importante stranse si culese intr-o intr singura carte. Ceea ce insa mi-a a scazut interesul fata de scrierea in cauza este usurinta cu care Dinca trece de la expresii de tipul uniuni uniuni tribale la cuvinte impunatoare despre populatia de aici, de actiunile ei s.a.m.d., denotand astfel o usoara stangacie in potrivirea surselor de care ss a folosit, balansandu-se se intre ipoteze si idei cu caracter diferit care i-au i au marginalizat propria-i propria expunere. Traducerea: Impreuna cu tovarasii sai de drum cu un fiu al lui Theodorus si cu Epi pe cheltuiala lui personala, a plecat in solie calatorind departe si ajungand la Argedava, la tatal aceluia si intalnindu-l, l, totodata a obtinut de la el (bunavointa (bunavointa pentru) oras si a dezlegat poporul (de tribut). Ajungand preot al Marelui Zeu a savarsit in chip stralucit procesiunile si jertfele si a impartit si cetatenilor din carne. Fiind ales preot al lui Serapis, tot asa a suportat cu vrednicie si bunavointa bunavointa cheltuielile. Iar pentru ca Dionysos (zeul) eponim al orasului, nemaiavand de multi ani preot si fiind aclamat el de cetateni, s-a s a consacrat pe sine (acestei slujbe); si pe vremea iernarii lui C(aius) Antonius * luand coroana zeului (adica devenind preot) a implinit procesiuni si sacrificii frumos si cu maretie si a dat cetatenilor carne din belsug. Si acceptand pe viata cununa zeilor din Samothrace, indeplineste procesiuni si sacrificii pentru initiati si pentru oras. Si in timpul din urma regele Burebista ajungand cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia si stapanind tot teritoriul de dincoace si de dincolo de fluviu si a ajuns de asemenea la acesta in cea dintai si cea mai mare prietenie, a obtinut cele le mai bune foloase pentru patria sa, vorbindu-i vorbindu si sfatuindu-l l in ceea ce priveste chestiunile cele mai importante, atragandu-si atragandu si bunavointa regelui spre binele orasului; si in toate celelalte oferindu-se se pe sine fara sa se crute in soliile orasului si luand lua asupra-si fara sovaire primejdii, pentru a contribui in tot chipul la binele patriei. Si fiind trimis de regele Burebista ca ambasador la Pompeius, fiul lui Cnacius, imperator al romanilor si intalnindu-se intalnindu cu acesta in partile Macedoniei, langa Heraclea Lyncesti (azi Bitolia-Monastir) Monastir) nu numai ca www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Argedava

si-a indeplinit cu bine insarcinarile primate de la rege, castigand pentru acesta bunavointa romanilor, dar si pentru patrie a purtat cele mai frumoase negocieri; in general in orice situatie a imprejurarilor expunandu-se cu trup si suflet si folosind cheltuieli din ale vietii proprii si dand puteri noi din averea sa la unele dregatorii ale orasului arata cel mai mare zel pentru binele patriei sale. Asadar, pentru ca si poporul sa arate ca cinsteste pe oamenii cei buni si vrednici si care ii fac lui bine a hotarat sfatul si poporul ca Acornion al lui Dionysos sa fie laudat pentru aceste si sa fie incununat el la sarbatoarea lui Dionysos cu o cununa de aur si o statuie de bronz si sa fie incununat si in timpul ce urmeaza, in fiecare an la Dionysii cu o cununa de aur si sa-i dea pentru ridicarea statuii locul cel mai de cinste din agora **. Mi-as fi dorit sa ajung pana astazi, aprilie 2008, la Sofia - Bulgaria, sa pot vedea originalul decretului de la Dionysopolisul de alta data. Am insa placerea sa constat ca o copie fidela se afla in Muzeul Militar National al Romaniei din Bucuresti, copie de care nu am stiut atatia ani. Alaturi exponatului, se afla si traducerea. In imaginea alaturata textului se poate vedea inscriptia in copie. Originalul il puteti gasi la anexe. Textul spune mai multe despre care nam auzit vorbindu-se de nici un autor pana acum. In primul rand Acornion era preot, un element care atarna mult in favoarea relatiei lui cu regele get Ioan (Burebista). Oamenii inzestrati se simt intre ei, asemeni animalelor, isi simt vibratia, constiinta lor are un puls propriu care ii atrage precum in zicala romaneasca ce se-aseamana se-aduna. Pe de alta parte, numele Acornion si Ioan, poarta emblema numelui sfant ION, emblema dumnezeiasca, divina, precum si orasul in sine D-ION-ysopolis. (Vasile Lovinescu explica cu vorbe de geniu marele aport adus de Dionysos omenirii, nu mai departe vita de vie pastrata in Romania cu sfintenie in culturile sale .) E de remarcat ca Acornion se ofera sa duca aceste solii, Burebista nu-i porunceste niciodata, de unde la romani mereu a fost diferenta intre lege si porunca. Tot in traducere apare o confuzie legata ori de apogeul prieteniei celor doi, ori de timpul cand Burebista ajunge sa fie cel mai mare rege trac. Se specifica si in timpul din urma apoi semnele de punctuatie lipsesc deci poate fi interpretabil. Burebista incepe sa-si mareasca puterea militara prin anul 60 - 59 i.e.n. cand de altfel se cam termina unificarea triburilor daco-gete. Incepand sa domneasca in anul 82 i.e.n., dupa Iordanes, campania militara impotriva violentelor externe are loc inspre jumatatea prima a mijlocului domniei sale. Si tot atunci puterea sa incepe sa creasca, 60 59 i.e.n. ii spulbera, cum place majoritatii autorilor sa scrie, pe boi, taurisci, anarti, probabil scordisci. Se spune ca nu mai ramasese picior din aceste neamuri, ca ele s-au stins odata cu campania militara a lui Ioan Burebista. In 55 i.e.n. cucereste cetatile de la Mare, Olbia, Tyras, Histria, Tomis, Callatis, Odessos, Mesembria, Apollonia, apoi tot litoralul pana la muntii Haemus (Balcani). Totul pana in Macedonia si Iliria. In 49 i.e.n. e povestea cu Acornion care pleaca in solie la Pompei ca reprezentant al lui Burebista. Evident, un sol important nu putea fi decat cineva care intelegea toata politica foarte buna, adica in acelasi timp si politician dar si preot, popa. Se vehiculeaza tot felul de ipoteze ca Burebista ar fi avut www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Argedava

* Agora Pia public n oraele Greciei antice, unde se aflau principalele instituii i unde se ineau adunrile publice, negotul si viata civica; adunare a poporului care se inea n aceast pia. ** (C A Hybrida, om politic roman, consul n anul 63 .Hr., proconsul al Macedoniei n 62-61, cenzor n 42; in timpul proconsulatului, repetatele abuzuri n dauna cetilor de pe coasta de apus a Mrii Negre au provocat ruperea legturilor de alian i nfrngerea ruinoas a lui Hybrida)

capitala la Sarmisegetuza, ca si-ar fi petrecut tineretea la Argedava si zilele de pe urma in muntii de la Orastie. Felicia Vant Stef in nota introductiva a Cartii a VII a a Geografiei lui Strabon este de aceeasi parere, ca Burebista si tatal sau ar fi fost la Argedava inainte de marirea statului dac, dupa aceea insa, Ioan Burebista isi muta capitala la Sarmisegetuza. Aceasta ipoteza cade, eu unul o anulez. Am vazut prea bine din lucrarea Burii Buridava Burebista, Memoriul III, al Institutului de Arheologie Olteana, Craiova 1931, si se va vedea pe parcursul lucrarii in curs, Burebista s-a nascut la Buridava (Ocnele Mari, la cca. 9-10 km langa Ramnicu Valcea de astazi), si acolo e si normal sa fi crescut. De fapt, la Sarmisegetuza era centrul spiritual de putere al Getilor, scoala sfanta, acolo de unde era Deceneu, unde dupa moartea lui Burebista si destramarea in 4 si apoi 5 parti a regatului, acesta conduce in stil teocrat partea de SV a Transilvaniei. Oricum, as presupune chiar ca si stilul lui Ioan era un stil teocrat, avand in vedere ca el insusi era preot, avea o stransa legatura cu Deceneu si casta IO si a avut o cariera militara excelenta.

Cat despre prietenia lui Burebista cu Acornion, ea s-ar fi putut lega foarte bine si dupa extinderea teritoriului daco-get, dupa 55 i.e.n. cand contactul cu Dionysopolis-ul ar fi fost mai mare. Sunt istorici care afirma ca Acornion ducea solii si tatalui lui Burebista, deci contactul era vremelnic, sa zicem, cu cetatea de la Mare. H. Daicoviciu in Dacii, arata cum ca Burebista ar fi fost la domnie in jurul anilor 70-60 i.e.n., iar ca cei care l-ar fi plasat prin 82 i.e.n. ar fi facut referire la tatal acestuia, care probabil ar fi purtat acelasi nume de Burebista (avem astfel Burebista si Burebista al II-lea). Inscriptia in cinstea lui Acornion a fost ridicata, dupa toate probabilitatile, in prima jumatate a anului 48 i.e.n. Primele ei randuri se refera la intamplari mai vechi. Solia lui Acornion pe langa tatal lui Burebista e sigur anterioara anului 62 i.e.n., cand, dupa cum spune aceeasi inscriptie, guvernatorul roman al Macedoniei, C. Antonius Hybrida, ierneaza in Dobrogea. Ea e, fara indoiala, anterioara si anului 72 i.e.n. cand generalul M. Terentius Varro Lucullus, in cadrul razboiului cu regele Mithridate al Pontului, ocupa orasele grecesti de pe coasta apuseana a Marii Negre si le sileste sa incheie un tratat de alianta cu Roma; in aceste conditii e greu de inchipuit o solie dionysopolitana pe langa un rege daco-get din stanga Dunarii. Daca Burebista incepe intr-adevar sa domneasca in anul 82 i.e.n., cum pretinde Iordanes, atunci misiunea lui Acornion a avut loc si inainte de aceasta www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Argedava

data. Lucrul devine greu de crezut: cand pleca la Argedava, Acornion nu putea fi un tinerel oarecare, ci un barbat matur de cel putin 30 de ani, investit cu increderea concetatenilor sai. Dar daca e asa, atunci solia pe care o indeplineste pentru Burebista pe langa Pompei in anul 48 i.e.n. il gaseste la o varsta foarte inaintata (). In August 2009 am intalnit romanul de Colectie Povestiri Stiintifico - Fantastice publicat in anii 80, Coroana regelui BUREBISTA, editata de revista Stiinta si Tehnica, I. Voledi Al. Cerbu. Pentru prima oara se construia ipoteza existentei unei coroane a lui Ioan Burebista, desi el apare in putinele icoane arheologice cu acoperamantul dac, vestita caciula dacica. Stiu ca multi vor fierbe morcovii in acceasi oala cu stiintifico-fantasticul, mai ales ca pe coperta romanului scrie Roman si Povestiri Stiintifico-Fantastice. E drept, insa in vremea comunismului totul era cenzurat. Pentru asigurare, scriai roman pe coperta, iar daca adaugai si SF stateai bine. Metoda o stiu din doua parti: in primul rand de la mine, stiu sigur ca mintea umana nu poate inventa nimic fara sursa de adevar (eu insumi scriu despre lucruri asa-zise iesite din normal), iar in al doilea rand, O. Dragos Argeseanu, muncit de maniile si luptele cu cei din jur care nu erau in acord cu scrierile sale, a preferat in final sa scrie pe copertile cartilor sale, roman. Cine se descurca mai departe, inseamna ca era pregatit sa inteleaga. Revenind la Coroana regelui Burebista, iata ce se afla: Ea reprezinta darul pe care vechea cetate greaca Dionysopolis de pe tarmurile Euxinului il facuse stapanitorului lumii celto-iliro-tracice Burebista ca pret al libertatii sale amenintate de temutul rege. Legenda spune (...) ca cetatenii din Dionysopolis, ca sa obtina gratia cuceritorului dac, i-au oferit tribut 4000 monede de aur ... Burebista, maniat si nemultumit de aceasta ofranda, s-a aratat gata sa prefaca in cenusa si pulbere cetatea. Totusi razboiul n-a avut loc: bogatii negustori greci, oameni practici si prudenti, l-au imblanzit pe tiran promitandu-i prin inteleptul Acornion o coroana cum nu a mai purtat in lume nici un stapanitor de popoare ... 50 de zile si tot atatea nopti au lucrat faurarii cetatii la executarea bijuteriei .... Comentariul meu pe linia acestei scrieri se bazeaza pe simpla triere a ceea ce poate fi adevarat si ceea ce poate fi neadevarat. Astfel: darul pe care vechea cetate greaca Dionysopolis de pe tarmurile Euxinului il facuse stapanitorului lumii celto-iliro-tracice Burebista ca pret al libertatii sale amenintate de temutul rege - Dionysopolis-ul ar fi putut face daruri regelui Burebista, intrucat se stie ca Burebista alesese neghina de la Histria pana la Apollonia, trecand prin cele 5 cetati ale atlantilor: Histria, Tomis, Techirghiol, Callatis, Apollonia. Burebista, maniat si nemultumit de aceasta ofranda, s-a aratat gata sa prefaca in cenusa si pulbere cetatea am vazut mai sus ca avea puterea de a preface in pulbere o cetate (vezi Histria). 50 de zile si tot atatea nopti au lucrat faurarii cetatii la executarea bijuteriei ... suna a legenda si din experienta proprie afirm ca poate fi adevarat termenul expus. Cat despre faptul ca Dionysopolis-ul i-ar fi oferit tribut lui Burebista, mi se pare putin deplasat, desi poate fi adevarat. Insa muntii Daciei erau plini de aur, iar geto-dacii erau buni mestesugari si buni mineri. Nu mai departe, insusi Ioan venea de la Ocnele Mari. Presupunand insa ca i s-a oferit tribut si regele s-a simtit ofensat de ofranda, motiv pentu care ar fi fost hotarat sa porneasca razboi (ciudat, nu, pentru un rege care era si preot) iar grecii incearca sa-l induplece. De ce cu o coroana? Oare dacii care erau mesteri inzestrati in arta aurului nu i-ar fi mestesugit o coroana? Cu atat mai mult cu cat stim ca o coroana nu este facuta sa fie purtata precum o podoaba ! Cel putin nu la romani ! Ea are insemnatate spirituala, este bien cantarita si atunci cine oare ar fi fost mai in masura decat preotii si mestesugarii geti sa o construiasca ? Si daca ar fi fost adevarat, de ce nu apare nicaieri in iconografii? Probabil ea se afla in tezaurul regelui, probabil nu se afla ... cine stie?! Iar daca exista un tezaur, este el ascuns in munti sau un galeriile de la Arges?

www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Argedava

10

Ca ansamblu, zona Popesti este caracterizata de 6 tipuri de sol, identificate de Dinca Stan in Monografia localitatii Mihailesti, jud. Giurgiu (2004): 1. Soluri brune-roscate de padure, lutoase pe loess remaniat, situate in campia plana sau foarte slab inclinate 2. Soluri brune de padure, mediu si puternic podzolite si gleizate, situate in campia plana, pe un microrelief depresionar pe loess remaniat, cu textura mai grea decat restul campiei. 3. Soluri situate p eversantii ai caror pante au o inclinare mai mare de 100 care prezint ao eruziune puternica, slab humificata. 4. Solurile aluvionare, slab huificate cu textura usoara, sunt situate ein lunca raului Arges, mmai ales in apropierea raului, pe suprafete plane sau slab convexe. 5. Solurile aluvionare, cu textura mijlocie, cu grosimi variabile ale orizontului cu humus, sunt situate in lunca median ape suprafete plane 6. Solurile aluvionare, textura mijlocie spre grea, se gasesc in lunca joasa a Argesului Clima este specifica Campiei Romane si are caracteristici temperat-continentale, cu veri secetoase si calduroase si ierni relativ friguroase si cu preciptatii reduse. Temperatura medie anuala este de 10,7 0 C, cu lunile cele mai calde iulie si august, avand medii de 22,7 0 C si respective de 22,1 0 C si luna cea mai rece ianuarie, cu o temperature medie 3, 2 0 C. Primul inghet apare toamna, in medie la 25 octombrie si variaza intre datele 21 septembrie si 21 noiembrie. Ultimul inghet de primavara are loc in medie la 8 aprilie, dar poate varia intre 7 martie si 7 mai. Precipitatiile medii anuale sunt de 545 mm. Cantitatea medie lunara cade in lunile iunie si iulie. In lunile reci cad cele mai mici cantitati de precipitatii, din octombrie pana in martie. Umiditatea relativa a aerului in lunile iunie-iulie-august inregistreaza valori de seceta atmosferica sub 60 %. Pe timpul iernii, grosimea stratului de zapada in lunile decembrie martie variaza intre 2,6 si 9 cm, cu o medie lunara de 5,7 cm. Vanturile dominante sunt cele din E, NE, insumand 36,1 % din total. O frecventa ridicata au, de asemeni, vanturile din V si SV, insumand 27,5 % in total. In privinta mediei intensitatii pe directie, ea variaza intre 1,4 si 2,4 m/s. Vegetatia caracteristica este cea de campie, reprezentata prin floarea spontana: volbura, pirul gros, mohorul, palamida, neghina, troscotul, coada soricelului, traista ciobanului, coada vacii. Pe pajistile din lunca Argesului apar atat speciile amintite cat si izma, piperul broastei, rogoz, tipirig, stuf etc. pe malul Argesului se mai pastreaza o fasie inguta de zavoi, in care predomina salcia, plopul, arinul, la adapostul carora vara apar toporasi si viorele. Dintre arbusti intalnim macesul, porumbarul, lemnul cainesc, socul etc. Fauna este data de iepurele de camp, soarecele de camp, harciogul, vulpea, uliul, dropia, pitpalacul, barza, randunica si alte specii de pasaret de zavoi. Arareori apare caprioara aclimatizata in partial acestea, ce se adaposteste in palcurile de padure de la marginea localitatilor, ramasite ale vechiului codru al Vlasiei, ce se intindea cu sute de ani in urma de la poalele subcarpatilor la Dunare.

Primul meu contact cu Argedava il situez undeva prin anii liceului, intre 94 si 98 mai cu seama un 1995. Nu stiu daca citisem indeajuns material despre ce reprezinta Argedava, insa stiam unde trebuie sa ajung. Si-am ajuns. Desigur nu fusesem nici primul si nu urma sa fiu nici ultimul. Impactul cu o ridicatura imensa de pamant a fost coplesitor. Evident energia predomina. La fel si cioburile de vase lasate in urma de iscusitii arheologi atat de mult pasionati de tot ce este istorie. Ochii mei erau infundati intr-o confuzie totala: eram pe indeajuns de satisfacut de intreaga avere de vase sparte 2 dar tot pe atat, dezamagit de ceea ce reprezenta munca in echipa in standardele romanesti arheologice.

www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Argedava

11

1. Acornion al lui Dionysios sec. I d.Hr. cetatean de frunte al orasului gr. Dionysopolis ( Balcic, Bulgaria ) cunoscut intr-un decret dat in onoarea sa de catre sfat si popor pentru merite si servicii deosebite aduse orasului in imprejurari dificile pentru cetate. Din inscriptie ( aflata la muzeul din Sofia ) rezulta ca Acornion, care detinea functia de preot, a ajuns sol al regelui Burebista cel dintai si cel mai mare dintre regii care au domnit in Thracia, stapan al tinuturilor din stanga si din dreapta Dunarii. Dupa ce mai inainte fusese trimis de catre cetate la inaintasul lui Burebista, la Argedava sau Zargidava, urmand a capata avantaje pentru orasul sau; in perioada finala a domniei lui Burebista Acornion a reusit sa castige cea dintai si cea mai mare prietenie a regelui get si cele mai bune foloase pentru patria sa. A slujit drept sol al lui Burebista pe langa Cnaeus Pompeius, aflat langa Heracleea Lyncestis ( Macedonia ) putin timp inainte de confruntarea cu Caesar din 48 i.e.n. de la Pharsalos (oras din Thessalia, punct strategic pe drumul principal dintre Larissa si Grecia centrala, in apropierea caruia s-au desfasurat 3 batalii importante : prima in 364 i.e.n., marcata de victoria lui Pelopidas impotriva lui Alexandru din Pherai ; a doua in 197 i.e.n., soldata cu victoria consulului roman T. Quinctius Flaminius asupra lui Filip V al Macedoniei si ultima, purtata de Caesar si Pompeius Magnus la 9 august 48 i.e.n. Pompeius a fost infrant, desi dispunea nu numai de o puternica armata romana, dar facuse si recrutari masive in Macedonia si castigase sprijinul unor conducatori traci ca Rhascuporis I, regele tracilor sapei si Cotys II, din dinastia odrisi-astee poate chiar si sprijinul lui Burebista, cu al carui sol Acornion, generalul roman se intalnise la Herecleea Lyncestis cu putin timp inainte de lupta ) , castigand pentru acesta Burebista bunavointa romanilor. Este posibil ca in aceste imprejurari Burebista sa fi oferit ajutor militar lui Pompeius. Asa se poate explica hotararea luata de Caesar, dupa Victoria de la Pharlos, de a intreprinde o expeditie impotriva marelui rege geto-dac.)

www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Argedava Argedava

12

2. Stratul de cioburi era de aproximativ 20 30 cm, insa stratul arheologic masoara cca 1,5 m spre 2 m

www.belsim.wordpress.com

Caietele Argedava. Argedava

13

3. Cele mai datatoare de speranta in sensul demonstrarii unei teorii inacceptabile de cei mai multi au fost: dintr-o frumoasa farfurie, lucrata in mai multe straturi ; un ciob de strecuratoare cu o coaja de bob de grau intr-una din gauri ; un gat de fructiera. N.B. Satul Popesti este asezat pe locul vechii asezari Argedava, la circa 5 km de Mihailesti si este componenta a orasului Mihailesti (alaturi si de Novaci sau Draganesti), situat pe soseaua Mihailesti-Adunatii Copaceni.

Cioburi, oase, bucati de vase 3. Toata averea mea nu se limita doar la aceste imense descoperiri pentru mine, ci la aproximativa data ce o atribuiam celor gasite. Cartile spuneau ceva despre Burebista la Argedava, asta reprezentand un cadru al anilor 82 44 i.e.n. Problema nu o reprezenta asta ci faptul ca trebuia sa-mi demonstrez intr-adevar ca cioburile datau de atunci. Zis si facut. Muzeul de istorie a fost piesa de rezistenta. Parte din Argedava se situa in Muzeul National de Istorie. Ceea ce vazusem la Argedava, aveau ei.

Fotografie de satelit, se pot vedea urmele sapaturilor efectuate candva aici (Google Earth)

www.belsim.wordpress.com