"TEMPLUL" DE LA {INCA VECHE

{inca Veche este o micu]` a[ezare transilvan`, ale c`rei r`d`cini se pierd, cum \i arat`, de
altfel, [i numele, \n negurile vechimii istoriei. Oameni a[eza]i, gospodari, cu o uimitoare inteligen]`
nativ` [i cu o viziune de p`trundere a lucrurilor de la care mul]i ar trebui s` ia aminte, cei de aici s\nt
m\ndri c` din satul lor a pornit c\ndva lupta pentru izb\nda românismului Gheorghe {incai. {i mai
au un motiv de m\ndrie localnicii. Pe un deal, la mic` distan]` de localitate, se afl` o construc]ie
enigmatic`, unic` \n felul ei, c`reia nimeni, p\n` \n zilele noastre, n-a reu[it s`-i descifreze taina:
oamenii \i spun "m\n`stirea ursitelor", istoricii acrediteaz` ideea c` ar fi slujit de templu dacilor,
pasiona]ii de enigme s\nt convin[i c` aici vie]uiau marii preo]i pelasgi, urma[ii [i de]in`torii
secretelor atlan]ilor. Adev`rul \n privin]a edificiului de la {inca Veche se las` greu descoperit. C`ci
pietrele nu vorbesc...
Construc]ia, de o frumuse]e extraordinar`, este s`pat` \n piatra dealului Ple[u - o roc`
sf`r\micioas`, friabil`, \n care cei ce au tr`it cu secole, ori poate cu milenii \n urm`, au scrijelit
felurite inscrip]ii, care de care mai bizare, mai absconse. Cum mergi pe drumul care odinioar` se
numea, spun b`tr\nii satului, "al romanilor", z`re[ti o cruce de beton, \nalt` de circa 3 metri, ridicat`
spre cer, ca un semn de biruin]`. Nu departe, la cap`tul firavei c`r`ri ce [erpuie[te al`turi de un p\r\u,
se afl` intrarea \n "templu". Numeroase scrijelituri, \ncrustate \n piatr`, stau m`rturie despre
"civiliza]ia" vizitatorilor moderni care au trecut pe aici.
Goil` Samoil`, n`scut \n anul 1912, licen]iat al Institutului Regal de |nalte Studii
Administrative, este unul dintre cei mai b`tr\ni locuitori ai satului. Dumnealui \[i aminte[te c`, \n
copil`rie, se mai vedeau \nc` urmele chiliilor c`lug`rilor. Bunii s`I povesteau chiar c` i-au cunoscut
pe acei c`lug`ri greco-catolici ce vie]uiau la "m\n`stirea ursitelor". "|n turnul cioplit \n st\nca
dealului, poveste[te b`tr\nul, c`lug`rii f`cuser` clopotni]`. Aveau dou` clopote, \ns` st`p\nirea
habsburgic` l-a confiscat pe cel mare, iar cel mic se afl` ast`zi la biserica din sat". O alt` enigm` \n
acest nesf\r[it lan] o constituie [i un "tumul" ridicat la mic` distan]` de construc]ia de la {inca
Veche. Domnul Goil` spune c`, din mo[i-str`mo[i s-a statornicit ideea c` acolo erau \nmorm\ntate
c`peteniile dace [i apoi daco-romane. Cercet`ri aprofundate nu s-au efectuat \ns` niciodat` -
arheologii români au, probabil, alte preocup`ri dec\t scoaterea la iveal` a vestigiilor trecutului...
Corneliu Uscoi, c`l`uza noastr` spre "m\n`stirea ursitelor" spune c` numele acesta vine dintr-o veche
tradi]ie: "Pe vremuri, fl`c`ii [i fetele de m`ritat se suiau pe deal [i, arunc\nd din v\rful lui o roat` pe
care legau paie [i le incendiau, aveau credin]a c`, astfel \[i vor afla "ursita" [i se vor c`s`tori, \n acel
an. Aceast` tradi]ie era respectat` mereu, de trei ori pe an: de Sf\ntul Gheorghe, de L`sata Secului de
Pa[ti [i de Schimbarea la Fa]`". Tot domnul Uscoi \[i aminte[te - cu titul de anecdot` - c`, mai
demult, \n sat, a tr`it un ungur care era at\t de convins c`, \mprejurul "m\n`stirii ursitelor" se afl`
\ngropat` o comoar`, \nc\t a s`pat ani de-a r\ndul, desigur, zadarnic, \n c`utarea ei...
|n urma cercet`rilor efectuate pe cont propriu, \ndrumat fiind [i de p`rerile unor speciali[ti \n
domeniu din Statele Unite, Gheorghe Moldovan, omul care [i-a dedicat \ntreaga via]` studierii [i
rezolv`rii acestei enigme, a ajuns la concluzia c` templul a fost deosebit de activ cu mult timp
\naintea cre[tinismului. Numeroasele scrijelituri prezente pe pere]ii pe[terii ne duc cu g\ndul la
scrierea cuneiform` sumerian`, ba, mai mult, la controversatele t`bli]e de la T`rt`ria. Totodat`, ele
s\nt asem`n`toare cu idiogramele descoperite la Pietrele Rot`rii (caz relatat de cercet`torii Silviu
Dragomir [i C`lin Turcu [i asupra c`ruia vom reveni - n.n.), a c`ror origine [i semnifica]ie nu a putut
fi \nc` elucidat` pe deplin.
|n "templul" de la {inca Veche s-au semnalat \ns` [i numeroase fenomene paranormale:
eviden]ierea, pe pelicul` fotografic`, de apari]ii bioplasmatice asem`n`toare cu cele remarcate \n
P`durea Baciu precum [i oprirea brusc` [i f`r` motiv aparent a camerelor video cu care s-a \ncercat
filmarea \n interiorul incintei. Gheorghe Moldovan este de p`rere c` st\nca \n care este sculptat
templul are aceea[i compozi]ie cu roca din templul de pe Insula {erpilor, numit` de cei vechi Insula
Alb` sau Insula Ferici]ilor, loc \n care grecii credeau c` s-ar str`muta, dup` moarte, sufletele
virtuoase (unii acrediteaz` ideea c` \n acest paradis ar fi fost adus, dup` moarte, viteazul Ahille). De
asemenea, de aceast` insul` este legat numele enigmaticei civiliza]ii pelasge, fapt care l-a
determinat pe neobositul cercet`tor s` atribuie aceea[i origine [i edificiului de la {inca Veche. Roca
din interiorul templului are o natur` cuar]ifer`, lucru extrem de curios [i de rar \nt\lnit. Se pare c` a
existat un templu [i mai vechi dec\t \nc`perile subterane despre care aminteam. Interesant este
faptul c` Adam Walker, cel mai cunoscut specialist american \n domeniul cristalelor (specialist
c`ruia domnul Moldovan inten]ioneaz` s`-i prezinte descoperirile sale), este de p`rere c` "adev`rata
informa]ie transmis` de civiliza]iile care odinioar` au colonizat Terra a fost stocat` \n cristale, sub
form` de holograme. Aceste cristale vor fi descifrate \nc` \nainte de sf\r[itul acestui secol". Dup`
cum se vede, un punct de vedere similar celui emis de profesorul Trifon Martinovici, subiect al unui
articol publicat nu cu mult timp \n urm` de revista noastr`! |n ultima vreme, datorit` "lobby" - ului
f`cut de Ghoerghe Moldovan, [i al]i cercet`tori au \nceput s` investigheze fenomenul. Exist`, se
pare, chiar o ini]iativ` a Ministerului Culturii, de se implica \n aceast` cercetare. O echip` de
arheologi de la Global Research Discovery Network (Statele Unite), condus` de prof. Gustav
Grapscheit, inten]ioneaz`, de asemenea, s` se deplaseze la {inca Veche, pentru cercet`ri. Dac` acest
templu se dovede[te a fi vechi de peste 7000 de ani, cum s-a estimat, dac` aici a fost o civiliza]ie
at\t de dezvoltat` \n timpuri at\t de vechi, dincolo de protocronismul amenin]`tor [i tot mai
obsedant, am putea fi martorii unei noi teorii, care va schimba din teorii istoria ]`rii noastre, ba
chiar a lumii - s` ne amintim c` este vorba de 7000 de ani!!. Doamna Marija Ghimbutas, arheolog
american de origine lituanian`, profesor la California University din Los Angeles aprecia c`
"România de azi este vatra a ceea ce am numit <vechea Europ`>, o entitate cultural` cuprins` \ntre
6500 [i 3500 \nainte de Christos". La editura Barnes&Noble din New York a ap`rut nu de mult
lucrarea "The Arians. The history of civilizations", scris` de Gordon Childe, \n care arienii s\nt
localiza]i \n spa]iul carpato-danubiano-nistrean. Locul, at\t c\t a r`mas din istoria lui misterioas`, a
apar]inut sacerdo]ilor de dinainte de de daci, probabil pelasgilor. Ce este sigur este c` avem de-a
face cu un templu deosebit de activ cu mult \nainte de apari]ia cre[tinismului. St\ncile din`untru au
forme geometrice bine definite, iar camerele comunic` \ntre ele. Ini]ial, conform speciali[tilor,
templul era compus din dou` \nc`peri, un hol mare deasupra c`ruia se afla un turn sculptat prin
interior. |n dreapta se g`sea o c`m`ru]` dotat` cu un cuptor care \nc`lzea edificiul. De aici se putea
intra \n primul l`ca[ de cult, care se continua cu un altar \mp`r]it \n dou` de o arcad` larg deschis`.
Templul mai avea dou` chilii mari cu pere]ii drep]i, bine [lefui]i, iar prin u[a din mijloc se intra \ntr-
o tind` deschis` \n sus printr-un turn \nalt de zece metri. De aici se p`trundea \n alt` \nc`pere de cult,
a[a-numitul "ochi magic", care lega cele dou` l`ca[uri. Urma un alt altar, mai mic, cu o firid` unde
s\nt imortalizate \n piatr` Steaua lui David av\nd \n interior \nsemnele orientale yin [i yang [i un
bust de b`rbat, cu plete lungi.
Templul nu a fost cercetat cu rigurozitate nicic\nd, de[i a atras aten]ia a numero[i oameni de
[tiin]`, care l-au privit \ns` mai mult ca o curiozitate, ca pe o enigm`. Printre cei ce l-au vizitat se
num`r`, dup` cum amintea [i domnul Goil`, [i savantul Nicolae Iorga. Theo Peradez, un profesor
universitar din Peru, la Cuzco, specialist \n istoria inca[ilor, a vizitat templul de la {inca Veche [i a
r`mas surprins de analogiile incredibile existente \ntre acesta [i numeroasele tunele subterane,
s`pate de inca[i \n pe[terile Anzilor. Aceste similitudini se refer`, \n special, la folosirea cristalelor.
Probabil c` [i pelasgii [i inca[ii cuno[teau un cod de utilizare [i de comunicare cu ajutorul cristalelor
de cuar], a c`ror "memorie" este folosit` de noi abia de c\teva decenii, \n electronic` [i
ceasornic`rie. Piezoelectricitatea (proprietate a unor cristale ionice de a se polariza electric sub
ac]iunea unei deform`ri mecanice sau de a se deforma sub ac]iunea unui c\mp electric exterior) pare
s` fi fost cunoscut` [i folosit` de aceste popoare. Cine le-a transmis \ns` toate aceste cuno[tin]e, care
ne las` uimi]i, dec\t o ras` "cobor\t` din stele", dup` cum arat` tradi]iile?
Toader {erban, cercet`tor [i specialist \n cultura oriental` a cercetat semnul grafic \nscris \n
interiorul stelei lui David, valid\ndu-l:"Vechimea semnelor nu poate fi contestat`, \ns` s\nt necesare
m`sur`tori [i analize [tiin]ifice pentru a li se dovedi autenticitatea". {i aici s-ar putea face c\teva
specula]ii, legate de provenin]a acestor inscrip]ii. Dup` cum se [tie, legendarul rege iudeu David a
tr`it cu circa un mileniu \nainte de Christos, \n vreme ce conceptul yin-yang a fost promovat de
chinezi cu \ncepere din secolul III \. Chr. Cui, deci, s` dator`m acest ciudat sincretism religios,
\nt\lnit, caz unic \n lume, \n acela[i loc? Unii speculeaz` c` ar fi o "sculptur`" de dat` recent`,
datorat`, dup` cum am auzit "mai cur\nd unor hippy dec\t unor pelasgi". Exist` \ns` [i ipoteze
potrivit c`rora \n acest sacru loc, \nc`rcat, dup` cum to]i cei care au trecut prin el au sim]it, cu o
profund` energie benefic`, au tr`it oameni care au anticipat, cu mii de ani, apari]ia celor dou` mari
religii [i au desenat, pentru etern` [tiin]`, simbolurile grafice ale lor. Cu alte cuvinte, asta \nseamn`
c` preo]ii - pelasgi sau apar]in`tori unei alte civiliza]ii - cuno[teau for]a energetic` a Universului
intuit` prin \nsumarea particulelor celor cinci elemente care s\nt "c`r`mizile" de baz` ale
Cosmosului: apa, focul, lemnul, metalul [i p`m\ntul. {i, \n aceea[i ordine de idei, pe cine \l
reprezint` bustul sculptat al`turi de firid`? Pe un erou civilizator, apar]in\nd unei civiliza]ii
extraterestre, care a \nm\nat cuno[tin]ele sale triburilor tr`itoare aici acum 7000 de ani, astfel \nc\t
acestea s` \l considere zeu? Pe Zamolxe sau pe Isus Christos? Am putea, prin urmare, crede c` \n
templul de la {inca Veche s-a scris, cu mii de ani \nainte de a se petrece \n realitate, istoria
religioas` a omenirii - [i \n acest caz, de c`tre cine? Poate de ni[te "mari ini]ia]i", care au \nso]it
evolu]ia umanit`]ii de milenii bune \ncoace [i au tr`it, c\ndva, \n l`ca[ul din inima actualei
Românii... Numeroasele apari]ii bioplasmatice eviden]iate aici pot fi puse, \n cadrul aceluia[i
ra]ionament, pe seama existen]ei \n templu a unor spirite superioare, dintr-o lume paralel`, care
comunic` mental cu oameni \nzestra]i cu capacit`]i paranormale - Gheorghe Moldovan este unul
dintre ace[tia. Exist` aici, la {inca Veche, o "punte" de leg`tur` \ntre lumi, iar compozi]ia cristalifer`
a edificiului o condi]ioneaz` ?
Clarv`z`torul român Gheorghe Moldovan, originar din mica a[ezare transilvan` [i domiciliat
actualmente \n SUA, la New Jersey, sus]ine c` se afl` \n leg`tur` permanent` cu entit`]i de lumin`. |
n toate visele sale, domnul Moldovan, citat de cunoscutul parapsiholog Ion }ugui, spune c` apar
"cristale de diferite forme, unele din ele \ntrupate misterios \n nave cosmice". Aceste entit`]i
energetice, capabile s` \nving` limita vitezei luminii, se puteau transforma oniric \n fiin]e umane,
sf`tuindu-l pe vizionar asupra tuturor aspectelor legate de via]a sa. |n continuarea dizerta]iei sale,
Ion }ugui face [i alte specula]ii interesante: "Practica sacerdo]ilor Atlantidei, care se foloseau de
cristale pentru comunic`ri cu astralul, le era cunoscut` [i sacerdo]ilor din templul de la {inca Veche.
Aceasta poate \nsemna c` \n zona respectiv`, a mun]ilor F`g`ra[, a existat o civiliza]ie spiritual` [i
ini]iatic` simultan` cu cea de acum peste zece milenii, a scufundatei Atlantide? Putem oare intui c`
ramanii, popula]ie de pe teritoriul locuit ulterior de daci, [i-au extrapolat civiliza]ia [i ini]iatica \n
Orient [i Asia, av\nd leg`turi cu China Antic`?"
Iar ipotezele nu se opresc aici. Cheia enigmei pare s` fie \ns` deja atins`, de[i, paradoxal,
este intangibil` tocmai datorit` neputin]ei de a [tii ce s-a \nt\mplat atunci c\nd templul a fost durat \n
roc`. Ea se refer` la posibilitatea existen]ei unei civiliza]ii planetare, a c`ror focare au fost r`sp\ndite
pe \ntregul glob, unul dintre ele afl\ndu-se la {inca Veche. Restul e t`cere, c`ci, dup` cum spuneam
[i la \nceput, pietrele nu vorbesc...