Blestemul lui Zamolxis

*teribila anatem` \i love[te pe to]i cei ce fur` aurul dacilor

Sclipirea sprin]ar` a aurului i-a atras \ntotdeauna pe muritori, chiar dac`, de fiecare dat`, metalul
galben a adus pierzania celor care-l aveau, ca \ntr-un fel de blestem ancestral. {i \n timpurile
moderne, ca [i \n urm` cu mii de ani, oamenii s-au dovedit capabili de orice m\r[`vii spre a ob]ine
praful galben. Iar c\nd e vorba despre aurul dacilor, interesul e [i mai mare, av\nd \n vedere c` o
singur` moned` dat\nd din acele timpuri, unul dintre acei faimo[i “kosoni”, ajunge s` coste mii de
dolari. Cu toate c` mun]ii Or`[tiei ad`postesc \nc`, \n ad\ncurile lor, \ngropate multe tezaure
dacice, localnicii se tem s` le caute, \nsp`im\nta]i la ideea existen]ei unui blestem aruncat asupra
celor care s-ar \ncumeta s` o fac`...

Zeci de tone de aur a[teapt` s` fie scoase la lumin`

Unul dintre cei ce ne-a vorbit despre acest blestem, numit “al lui Zamolxe”, este domnul Barbu
Costina[, din satul Fene[. Fostul \nv`]`tor cunoa[te ca nimeni altul legendele despre aurul dacilor
[i este convins c` exist`, \ntr-adec`r, un blestem ce se abate asupra celor care \ncalc` interdic]ia de
a s`pa dup` comori. “Se [tie c` dup` cucerirea Daciei romanii au luat de aici tezaurul lui Decebal,
aproape 165 tone de aur, dar istoricii s\nt de acord s` sus]in` c` o cantitate [i mai mare ar fi
r`mas \n mun]i, aurul fiind \ngropat pentru a nu c`dea \n m\inile invadatorilor. P\n` \n prezent,
pun\nd la socoteal` toate tezaurele descoperite \n zon`, nu ne ies la calcul mai mult de zece tone
de aur. {i atunci unde este restul? Desigur, ascuns \ns` \n albiile r\urilor sau printre bolovanii de
st\nc` din Ha]eg. Cu alte cuvinte, \n regiune mai exist` zeci de tone de aur, sub form` de monede
sau bijuterii, care a[teapt` s` fie descoperite. Din p`cate, [i pu]inul aur scos din mun]i \n ultimii
ani a luat drumul str`in`t`]ilor, fiind furat de c`tre v\n`torii de comori [i dus peste grani]e. Dar
sta]i lini[ti]i, c` acei oameni care cred c` se vor \mbog`]i pe seama aurului furat dacilor nu vor sf\
r[i bine. Acum mul]i se afl` \n \nchisoare iar al]ii s\nt h`itui]i, numai \n pielea lor s` nu fii!”
“Aurul este al p`m\ntului acesta”
Potrivit fostului \nv`]`tor, legenda spune c` \nainte de a muri, Decebal [i-ar fi blestemat supu[i s`
fie pedepsi]i de Zamolxis dac` vor dezv`lui romanilor unde se afl` ascuns aurul dacilor iar pe cei
ce se vor atinge de ele s` piar` \n chinuri. Aparent, pare o simpl` legend`, dar oamenii de prin
p`r]ile locului spun c` ea reflect` adev`rul. Din mo[i-str`mo[i se pomene[te aici despre comori
blestemate, despre necazurile [i ghinioanele de tot felul ab`tute asupra celor ce au g`sit aurul
dacic pentru a-l vinde sau a-l folosi \n interes propriu. “Aurul este al p`m\ntului acesta [i cei ce \l
folosesc pentru a-[i face case [i a avea bog`]ie mare p`cat s`v\r[esc. De aceea [i s\nt pedepsi]i a[a
de groaznic.” {i pentru a fi mai conving`tor, domnul Costina[ ne istorise[te povestea unei
cons`tence care, \n urm` cu aproape jum`tate de veac, a c`utat s` dea de urma unei comori, pentru
a fugi, cu aurul g`sit, din ]ar`. “Era o v`dan` bogat` [i a angajat c\]iva b`rba]i s`-i sape dup`
comoar`, promi]\ndu-le c` o va \mp`r]i cu ea. Dar, c\nd c`ut`torii au g`sit o ulcic` de aur, \n p`m\
nt, au fost vesti]i de cineva din sat c` v`dana murise, r`pus` de un atac de cord, imediat au \
ngropat la loc ulcica [i s-au risipit, de fric` s` nu cad` [i peste ei blestemul.” |n satul Izvorul
Craiului se vorbe[te din b`tr\ni c`, \ntr-o p`dure din apropiere, ar fi ascuns un alt tezaur al lui
Decebal, despre care romanii n-ar fi aflat. Mai mereu, \n nop]ile cu Lun` plin` deasupra unui
anumit loc se v`d fl`c`ri juc\nd, semn sigur, \n opinia localnicilor, c` acolo ar fi mult aur, \n ad\
ncuri. “Au venit ni[te speciali[ti de la Cluj [i au zis c` nu e aur, ci c` s\nt resurse de gaze naturale,
dar fiind \n p`dure, ar fi greu de exploatat. Le-au trecut pe o hart`, la rezerve strategice, [i au
plecat. Dar oamenii tot aur zic c` se afl` \n acel loc. Doar c` nimeni nu a avut curaj s` sape, c` [tiu
c` e aurul lui Decebal, legat cu jur`m\nt [i cine-l scoate de acolo moare negre[it”, spune Mihu
Lavric, un s`tean din Izvorul Craiului.
“Fulgerul lui Zamolxes”
Se [tie c` \n anii de dup` Revolu]ie, zona a fost invadat` de v\n`tori de comori nu doar din ]ar`, ci
[i din Ungaria [i Moldova, dornici s` g`seasc`, fie [i \n dispre]ul legilor române[ti, comorile [i s`
le scoat` peste grani]e. Mul]i s-au \mbog`]it din asemenea afaceri, dar n-au apucat, spun oamenii
locului, s` se bucure prea mult de aurul agonisit astfel. “{tiu mai multe cazuri pe care a[ putea s`
vi le dest`inui, ca s` vede]i c` treaba asta cu blestemul nu-i supersti]ie sau vorb` goal`. Zamolxe \i
love[te cu fulgerul s`u pe cei care \ncalc` ultima dorin]` a lui Decebal. De pild`, venea aici, \n
anii ’90, un basarabean uns cu toate alifiile, el se d`dea drept profesor, mare cercet`tor. Dar de
fapt nu avea nici o calificare, [i nici basarabean nu era, era rus, din c\te am \n]eles de la oameni.
A f`cut s`p`turi ilegal, pl`tea oameni cu ziua s` sape, [i pl`tea bine. El zice c` n-a g`sit dec\t arme
[i obiecte de ceramic` dacic`, dar \n fiecare an c\nd venea aici, venea cu alt` ma[in`, mai scump`
[i mai luxoas`. E clar c` d`duse de aur. Dar nu i-a fost a bun`: \n 1994, pe c\nd se afla cu ni[te
prieteni \n Crimeea, \n vacan]`, juca fotbal pe c\mp [i a \nceput o furtun` cu fulgere [i tr`snete.
To]i s-au ad`postit sub un copac, s` nu-i ude, numai el, zic\nd c` sub copac te fulger`, s-a retras la
marginea terenului. L-a tr`snit direct \n cap, a murit pe loc! Apoi a fost, \n urm` cu c\]iva ani, un
ungur, Pi[ta \i zicea, de undeva din Szeged, din c\te am \n]eles. Cred c` a luat mul]i kosoni de
aici, c` avea scule performante, detectoare de mii de euro. Dar am auzit c`, dup` mai multe
drumuri f`cute \n Or`[tie, odat` pe c\nd se \ntorcea \n Ungaria, a oprit la marginea drumului,
pentru oarece nevoi. {i din gre[eal`, a nimerit peste un st\lp de curent care nu era izolat cum
trebuie. L-a omor\t pe loc! ~sta tot fulgerul lui Zamolxe a fost, eu a[a zic!”, este de p`rere un alt
localnic din Izvorul Craiului.
Ionel VOINEA