N.

IORGR

Trei zile in Basarabia

B. INST: ISTORIE

A. R. S. R..;

90
11

9)

a11

.CAUfitte

414AI

410 penuttlt0

Tlpografla Lupta", N. Strolli,

'

Str. General Budlsteanu No 8.

Bucurestl. (Cas proprle) 1926.

LEI 5.-

www.dacoromanica.ro

N. IORGR

'0*

Trei zile in Basarabia

40111111111111/

-.0411..101 rird-zz.
CA

'74141' PoPit1.101N--e-

Tipografla Lupta", N. Strolli,

Str. General Budlsteanu No 8.
Bucuret1. (Casa proprle) 1926.

www.dacoromanica.ro

Ttict,
A(111Eillti-%*
ken poni.10.- re

TREE ZILE IN BASARABIA

Mal basarabean innecat in ape de inundatie, care
aici nu-si mai arunca valurile asupra terasaMentului,
ci se rasfata larg, linitit ca in locuri luate staidrnic in
stapinire. De-asupra puzderia frunziparelor rottinde,
facind aproape o pinza verde, fraged i intre ele se
rasfata rotunda floare plina a nufAruluf alb, potir de
foi groase Mute, ofi punctul de aur al floricelelor
marunte care-i sint vasale.
Prin salciile cu trunchiuri chinuite, cu luciile frunze
palide atirnind a jale se zbat mafi pasgri albe venite
dede-asupra Prutului ; intre ramurile despletite, ele se
' trudesc stingaciu neizbutind a-si ascunde trupul plin.
Vechea linie ruseasca" pe traversele-i puse pe pa_

mintul gol se intinde drept de-alungul termului, treCind

peste prapastii, pe poduri ubred'e de lemn, pe cind

alaturi grupe de muncitori, condi* i ajutati de soldati, tate malul de lut in terase i deschid drum largii
linii cu podurile innalte de otel, semn mindru al Stpinirii romaneti revenite pe pamintul ei de drept.
Locuinte rare in margenea lanurifor de porumb, zdra-

vene fete cu picioarele goale in polcute i rochii de

cit cu colori terse privek la trecerea trenitlui.
*/

www.dacoromanica.ro

4
Innainte i dupd Reni, a cdror siluetd ruseascd de
trufase biserici urite se pastreaza neatinsa, trecutul de
numai opt ani pare deplin ingropat. II
acum opt
aminteste ciudata sosea cu panglicuta centrald de pavaj solid, foarte ingust, dar mai ales casele distruse
una din ele cu turnul de
de rzbOiu l revolutie
lemn rdsturnat ca un osindit care si-a primit glohni mai ales uriasul cimitir de locomotele 'n piept
tive stricate pe coastele cdrora se sterg de ploi slovele
chirilice. Abia cite o sdpcutd. Toti, pnd la Evreii cari
schimbd hirtii de banca pe peroanele gdrilor, s'au in-

vatat cu 'Wade europeand. Si nu se aude decit romdneste de jur imprejur.

Dar ceia ce se desface mai limpede, ca simbol al

venirii noud, e soldatul. Bine imbracat, el are in ochi
flacara de constiintd a misiunii pe care o indeplineste
aici. El comanda si el apart. $i aceasta se simte din
fiecare privire, din fiecare gest al lui.
*

De aici Bugeacul.

aldturi, de floare.
Bielsugul a adus bucuria sau macar mingiierea in casutele de chirpiciu galben, lsate de obiceiu, supt coperisul jos de trestie, lard acoperisul senin al varului.
La circiuma de infatisare orientala se discutd afaceri.
In curtile devenite arii caii calcd snopii desfacuti ; une
ori sint inhmati la un vldtuc, la o cdrutd, la o sanie
pe care o conduce copilul. Femeile vinturd paiele gi
umplu de praf blond intregul cuprins al micii gos-

E plin de roadd anul acesta

i,

poddrii.

Cu toat lipsa de apd build se bea in gari un

pomi, dar mai ales salcii cu
gretos lichid opac
crengile rotunjite ghem i salcimi s'au prins pretutin_

www.dacoromanica.ro

deni, in curti chiar sau pe intinderea cimpului de lut

ori de nisip.
Si, pand departe, Cahulul, apoi Ialpugul, care incepe

ca un brat de mare, ii rdsfatd apa de argint in care

de pe luntri se intind navoadele.
* * *

$i aici a lost un trecut care s'a dus. Din Tatarlicul

uritilor Nogal cu fata botitd au ramas numele. Cutare
halt se chiamd : Hagi Abdul ierte-1 Allah pe Mongolul care si-a infipt aici parii cortului de pisld Casa
de chirpiciu, atita de smeritd, durata de mini dibace
1

in a framinta glodul bugecean, e mostenirea celui care

s'a dus fdrd urmd. De la el vine dragostea, grija pen-

tru vastele cirezi de vite albe, roii, negre, care-si incearca pasii in cozile ghiolurilor. Tot de la el turma
de oi asternutd ca un muschiu pe coaja pdmintului
ars de soare.
La femei, ulcioarele sprijinite in echilibru pe coromisl, tulpanul legat supt, barbie si fluturind pe spate,
sfiald in mers i in tinutd.
Atit. far de la Rusii oficiali nimic.
*

Caut desertul si nu-1 gasesc. Aceiasi floare pe cimp,

acela0 ogor de roada. Numai ici i colo coaja galbend e acoperitd de scurta iarbd a oilor.
La statii se coboard incet proprietari cu cizme ; cite
un teran rus, cu sapcd i mustati rare, std pe o bancd.
Dar tipul tare, plin al teranului moldovean supt cdciula tuguiatd, doming, si al fetei cu prul netezit in
jurul obrazului rotund si* cu o floare implintatd in cozi.
$i acum trecem pe lingd un imens lagar de porumb

ca in partite cele mai fertile ale terii, pe cind, in margenea liniei, scaii ridica marete flori rosii i, cu papa-

www.dacoromanica.ro

dia kalbend i coada soarecului alba, cu bUsuioc'elul

albastru, nesfirsitele imortele rid din strdlucitorii lOr
ochi vinetii.
Pe muchi, sprintena cdrutd cu cdlutul mdrunt, alearga.
,

* * *

Valul lui Traian se iveste prin dunga-i samnat de

mOVile. Un sat cu casele albe e lipit de coasta din
fat. S de-acum innainte drumul se strecoard printre
astfel de preti scrijelati de hOtarele ogoarelor. Jos,
Unde inundatia se retrage lasind ierburi pleostite in
noroiu i pdmint crdpat sUpt cMdurd, baldriea de stepa
se rdsfatd, ori inteo nereguld capricioasd ori in mdidsoase invluiri lucii. 0 lume de pdsdri ii are aici
ldcasul : sperioase rate care bat pripit, in stol fugar,
din aripioarele albe, smerite Iiite rotungioare cu pliscul plecat spre pamint, calmi cocostirci filosofici procedind la stringerea broastelor din mlastini, pe cari i
le chitesc de la innltimea vastului tor zbor planat,
vulgare ciori gata sa se prindd de orice prada, i chiar,
ici colo, soimi dirji cu singe ca de prada pe gua
umflatd. Trenul zburatdceste o clipd aceasta lume rdsfatata de bielsugul pestilor, care se lasa apoi, hot
mare lingd hot mic, lard rivalitate, la masa comund.

* *

0 tovardsie pentru pine o formeazd i oamenii din

aCeste locuri. La Traian-Val, la Taraclia, pe local niarilbr centre dispdrute ca Tentul, Rusia a grOmddit a-

neaniurile, de mincare grasd. S'a

matori, din toate
114I
alcdtuit astfel un tip general de colonist, care cornunicd numai in vorbirea vulgara a limbii stapinului. El
sp inldtisaza in neSfirsite variante : de la proprietarul
de tra cu apcuta elegantd, haine de postav fin si
LI

www.dacoromanica.ro

neinlaturatele cizme, de la purtatorul uniformei romanesti prin gari, dekla doamna blonda in largi stole albe,
pAnd la flecustetul de fetita cu codicioanca de cinepa,

care se cearta pe lei cu calatorii, la vinzarea harbuzului rece, pand la teranul de imbracaminte anonimd,
cu palaria pe ochi sau sapca pe ceafa, care leaga
zdrente disparate de toate colorile cu briul ce se tiriie.
Apoi catapeteasma de dealuri scade, terenul se egaliseaza, albele rasfirari de sate dispar la inceata urcare
spre Nord.
Mori de vint de sistem turcesc ; case de acelasi tip
cu acoperisul greu de tigla ; lerani cu ochelari si terance in fuste de oras ; colonia incepe. Omni abstract,
plugarul de duzina, anonimul etnic pe care Roma slava
a Rusiei 1-a sdmnat aici in pustiu, in pustiul prin nelucrare, atit de larg Inca i azi, cu mina ei imperial&
darnica de parninturi furate.
Aici sint Nemti. Aiurea Lipoveni si tot felul de neamuri in margenea vastelor paminturi nelucrate pe care
le maninca buruiana grasa, sau a lanurilor de porumb
care nu par a se mai sfirsi.
Sate lard halt& cu oameni inrdddcinati fara o ideie
netedd a Statului din care lac parte.
* * *

Cum linia ne duce 'Ana spre mijlocul Basarabiei,

avem acuma pe cost* marile sate vechi prospere, cu
casele albe, purtind adesea coperisuri roii, intre livezile cu copaci alesi.
Se recunosc lesne stratele culturale dupa aspectul
caselor. Locuinta luminoasd, primitoare, inflorita de un
zimbet, cu cerdacul sprijinit pe stilpi, une ori delicat
sculptati,
am observat i un fel de disgratios cafas

inchis intre dinsii, cu ferestile margenite de dungi

www.dacoromanica.ro

albastre, e de la vechii Moldoveni. De la Tatari bu-

cdtdria de ciamur supt stuhul buhos. Tot de la

ei

pivnita exterioard, avind sus o incadrare de piatrd cu

niste bombite ca pe pietrele unui cimitir musulman.
Asijderea i cuptorul de pamint, grosolan facut, de mini
grdbite, stingace. Iar Rusia da acoperisurile de tigla
surd-albastrie, unele si din 1924, purtind in mari
litere cirilice anul i initialele proprietarului, dar mai
ales marea, cdpatinoasa bisericd, a carii cupola urnHata ca o ceapd !a plind maturitate face un contrast
asa de displacut cu liniile clasice ale incadrarilor de
usi i ferestre i ale pilastrilor.
Iar omul, vag, neingrijit, zdrentdros i pleostit, are
de la stdpinii de ieri, ca s nu apara intr'o cdmasa
innegrit, blusa rosie sau mai adesea albastre, tdiatd
fart cea mai mica grij de cochetarie i elegant. Pe
cap ii e indiferent ce pune si cum pune. Instinctul de
frumuseld nu-1 afli nici la femei.
* * *

La Basarabeasca, punct de legaturd intre Iinii, nevoile acestui centru de circulatie au creat o insuld de
rominism cult in margenea grupului de Evrei speculanti de la Romanovca, strivitor pentru cele cloud mahalale crestine.
Pentru copiii din statie, peste o sate, este o scoald
anume, cu un final' invttor din Husi. La restaurant
pe pareti o oroare patrioticd : Visul Dorobantului.,
cu un ridicul cap mustacios din caciula cdruia rdsare
insa'si Romania Mare, chipurile Regelui si Reginei binecuvintind de sus, din medalioane !
* * *

De aici linia Cetatii-Albe apucd spre Nord-Est peste

pdsuni i lanuri de porumb. E un tip general moldo-

venesc, cu mai putina energie i varietate in linii.

www.dacoromanica.ro

Sate le sint mai toate straine. In fund, la Tarutino

Germanii ki au centrul, cu gimnasiu : in fiecare an
pana acum tineret cult de acolo venia in numar mare
la cursurile mele de yard. La A nciocrac, odald porodino, se innalta coprile unei fabrici luminate cu electricitate i cocheta gait in stil secesionist rusesc e
piing cu fete in albe toalete de vara, Svaboaice",
foarte bucuroase cind li se vorbeste in limba lor. Intregul grup ii datoreste fiinta occidentalismului, europeanismuluiu lui Alexandra I-iu, Cesarului rusesc
biruitor asupra Cesarului frances Napoleon. Linmirea
recunotinta s'au unit pentru a face ca aici harta
ins* sa cinte gloria victoriilor din departatul Vest,
Leipzig, La Fere Champenoise, Paris. Citi dln locuitorii
de azi mai tiu originea acestor eroice nume din epo-

peia plina de glorii si de durere !

Se lasd noaptea cu o jumatate de lurid panda in

cerul !impede. Cimpia pare prinsa toate inteun fir de
beteala nesfirsit de usor pe care un gest ar ajunge
ca sa-I ridice spre izvorul de lumina. 0 pace imensd.
Ti-e ruine de vulgaritatea mainei care te duce Idsind
in lima cadrul convorbirilor i risetelor banale i semnul de amintire al cojilor de pepene. Apoi in vagoanele chior luminate ultimul dintre resistentii la obosealg

adoarme. Vorn sosi abia spre unu' la Cetatea-Albd.

*

* *

Duna aa de buna primire a prietenilor i autoritpdrintele Taureanu, lost senator in Parlamentul

Polihronie, directorul liceului de Met, administratorul Traian Mardan, harnicul, pasionatul cercetator
istoric Avakian
strabatem in noaptea tirzie oraul
umed de o recenta i nea4teptat ploaie. Mari case
tilor

banale, de infatkare veche ingradesc strade ca de

www.dacoromanica.ro

10

obiceiu pe aici, foarte largi, roatele alunecind pe nisipul brAzdat in toate sensurile. Un ceaiu invioreazd
trupurile obosite, i pe geam a doua zi se joacd raze
de soare.
Intdia grijd e sa" vedem Cetatea, aceia despre care
in vremea lard sperante i lr incredere
i cine
ar fi putut prevedea minunea, Nemesis pedepsitoarea?
o cercetam in trecutul ei, adunind fapt de fapt din
cursul secolelor pentru a-i lega povestea schimbtoare,
dar totdeauna mdreatd i tragica.
Nefiind pe o inndltime, cum o infdtieazd unele
stampe vechi, de constructie imaginativd, trebuie s
fii aproape de dinsa ca s'o vezi de pe uscat. Catina
si buruienile, scaii i spinii acopar zidurile exterioare,

de o constructie care se pare a fi mutt mai noua.

Dincolo de risipa lor santul, foarte adinc, taie pAnd
in argild stratul superior de nisip fin. uviti de apd
se mai incolacesc in profunzime. In dosul acestei
brazde largi, piatra galbend, solidd, scoasd din malurile Nistrului, clacle4te straturile ei acumulate pand la
man innaltimi, isprvindu-se prin dantelele crenelelor
drdpdnate.

Rdsdritul n'are o asa de formidabild opera de aparare. Trei civilisatii au trebuit sd lucreze pentru a o
ldsa, cu neputinta de distrus, celei de a patra, a Turcilor otomani, cari, afard de urite moschee si de unele
mici detalii, n'au fcut decit sd pastreze ce era nece-

sar unei mici garnisoane, menit sd dispard la cele

d'intdiu ciocniri cu o Rusie organisatd european. Avem

a face cu nn milenar proces de_tehnica milliard, absolut impundtoare i, in acelasi timp, de un perfect
echilibru artistic, intregul aparind ca un coronament
de stinci palide al malului blond.
Din maiestoasa poartd veche, de mult s'a smuts

www.dacoromanica.ro

11

sterna, gasita in darimaturi i mutata la Odesa, a vechilor Domni moldoveni, cari venisera sa restaureze
clddirea bizantina, refacuta de comandantii genovesi

In Marea Neagra. Undeva numai, sus, in stinga e

irontonul sculptat al unei feresti.
Soldatii notri, comandati de un colonel, marinarii

Basei navale" stau astazi de paza intre zidurile.

intre murii", zice vechea pisanie,

cari cuprinsesera pe pircalabii i ostaii urmailor lui Alexandru-celBun i pe aceia ai lui Stefan-cel-Mare. In cele trei curti
pecetluite, in colturi cu formidabile bastioane, in parte
numai sfkiate de ghiara distrugatoare a vremilor, buruiana coapta, raspindind pulberea-i fina galbend, e
insa singura locuitoare. De pe palidele pletre in cimentul carora e prinsa toata ramita sfarimata a ruinelor antice, mortier inroit, ca de singe, de fragmentele
marunte ale amforelor elenice, s'au ters, afara de slabe
urme ale unui inveli roietec, turcesc poate, tencuielile de odinioara. Nimic din incadrarile de ui i fereti
aa de bine pastrate pe alocurea la Hotin. Portile au
fost smulse din titinile care ele insei, roase de rugina,
au cazut ; s'au taiat in atitea locuri groasele birne
de stejar, sprijinitoare. Dar une ori resturile de lenin
inchise intre pietre au fringhii prinse cu piroane a
caror destinatie nu apare limpede.
Intr'un colt, d. Avakian i comitetul pentru conservarea Cetatii, care i-a restituit glacisul i a inlaturat
postul de tragere la tint i cisterna de petrol, au Mutt
de-asupra pivnitelor fara fund, supt boltile rotunde, de
evidenta constructie bizantina, o odaita de museu ale
aril fereti se deschid asupra albastrului Liman, larg
ca o Mare. Alaturi, zace o frintura de cadru, cu liniile
deosebit de elegante.
Jos, apa tinge ultimele pietre rostogolite din ziduri

www.dacoromanica.ro

12

puternica proptea noua adausa de zelul pastratorilor de astazi. De sus cad necontenit macinaturile de
vase rosii i negre, aschiile de sticla antica irisata. Colo
iese din mal o bucata din greceasca Tyras de uncle
si

pentru Turanici numele de Turla al Nistrului , in

simple linii de piatra indigena. Marmura a lost carata
aiurea, ca la pragul bisericii grecesti". Monede pare
CA se mai culeg numai cu greutate.
DupA cataratul pe muchi acoperite cu iarba lunecoasa, pe capricioase puncte de sprijin ale pietrei ruinelor, sintem sus la nivelul portii pe care la 1484,
dupa ce ultimii pircalabi ispravisera toate mijloacele
de impotrivire i trupurile zaceau ingramadite topindu-se de caldura in ziva de \Tara, Turcii lui Baiezid
al II-lea intrara, inaugurind o stapinire care trebuia
sa tie mai mult ca trei sute de ani, Nici de aici, de pe
laturea cealalta, enorma ingramadire de pietre ingrijit
Mate nu face impresia maretiei sale incomparabile.
La biserica greceasca, atribuita lui Stelan-cel-Mare
Wait de clopotnita alipita in fata,
i pstrind paraclisul unde legenda pune intaiul mormint al mucenicului Ioan-cel-NOu mutat de Alexandru-cel-Bun, de la
Genovesi, Inca stapini, in Suceava lui,
Totul e prefacut i spoit in colori tari, cu solemni
sfinit naivi, purtind inscriptii slavone Numai intr'un
colt o veche piatra, poate din al XVII-lea veac, are
aceasta inscriptie greceasca : (anul lipseste)
in luna lui Iulie, aici zace robul lui Dumnezeu
loan al lui Panaioti cirmaciul". E impodobita cu doi
chiparosi de jale, intocmai ca in lespezile funerare ale
Orientului musulman.

La biserica armeneasca, zidire lungareata, joasa, in

mijlocul

unei vaste curti napadite de buruieni, fait

www.dacoromanica.ro

13

pomi, cari de fapt cresc cu greu aici, i frd flori, ne

ateaptd surprinderi. Cele d'intaiu elemente ale edificiului pot fi foarte vechi, cad Cetatea-Albd a lost de
la sfiritul secolului al XIII-lea, ca i Caffp, un centru
armenesc important. Din lunga-i existenta biserica
pdstreazd mai multe pietre de mormint de un mare
,

interes, i prin inscriptiile publicate in traducere romdin curind in facsimile de d. Avakian i

neascd
prin ornamentele stilisate chiparoi, une ori aplecati
a plingere sau copiate dupd florile i frunzele naturii. In interior, pe lingd cOpii slabe de tablouri occidentale din veacurile al XVII-lea i al XVIII-lea, a-

desea cu delicate cununite de argint - sdpat pe capeuna i cu

tele slintilor, citeva legdturi de metal
1400-500,
pietre scumpe care, fard indoiald de pe la
sint de cea mai find executie, ca admirabilul Hristos
pe cruce, cu care s'ar putea mindri orice museu.
Oraul nou pastreazd i el multe amintiri din vremea
turceascd, prin zidurile de piatrd wish' cu lut care incunjurd casele, prin caldarimul neregulat care acopere
ulitile. Se pdstreazd chiar casa joasd, sprijinitd pe
proptele de piatra, in care murahazii de la 1826 au
incheiat vestita conventie de la Akkerman prin care

s'au smuls Turcilor Domnia pe viatd a Voevozilor

notri i fagAduiala unui Regulament Organic. E necesard o inscriptie pe aceste ziduri, astazi proprietatea
unui particular. In curtea casutei un cine ne latra speriat, un copil 11 intrece in spaim, pe cind o doamnd
la fereastd inird cartile de joc ca pentru o gicire a
viitorului.

Venirea ruseascd a dat cdsrmi, clddiri oficiale

una din ele e liceul de fete, care de sigur are nevoie
de alt local , ca i coli : liceul de baieti e un edi-

www.dacoromanica.ro

14

ficiu alaturi de care cu greu am putea pune un altul

ca spatiu, igiena si perfecta adaptare. Culoarul care-I
incunjurd e scaldat in lumina. Nita in cele mai mici
amanunte e c grijd de material si de lucru care face
cea mai mare onoare si ziditorilor i supraveghetorilor. Orasul are si o coald normals.
Oamenii bogati de pe vremuri si-au ridicat ici si
colo masive locuinte in caramida aparenta galbuie,
fOra lustru, care da o inf Stisare stears i trista ; nimic
nu subliniaza mulgrile, care se pierd in aceasta lincezeald a tonului.
Ora creat oficial, vechiul Akkerman al Tarului n'are
mahalale si, deci, nici Moldoveni de obirsie. Acestia
s'au imprastiat, s'au pierdut. Nu sint nici cartiere evreiesti ca in partile de sus ale Basarabiei. Ansamblul are supt raportul national un caracter anonim
si rece.
Pana la Unirea cu Romania, pe aici se scurgeau
spre Odesa fructele, vinul si alte produse ale Basarabiei-de-Sud. Acuma acest debuseu e cu totul inchis.
Coasta din fata e dusmana,

i doar daca de vre-o

doi ani incoace se cruta bombele si incursiunile. Marii

negustori de vinuri, cu pivnitele pline, dau faliment.
Statul nu cauta noi locuri de vinzare, si cele doud
trenuri personale pentru calatori abia pot servi co-

mertului. E aici o intreaga opera de intreprins, dar

pentru aceasta administratia n'ar trebui sa fie aservita
politicianismului in continua fierbere. Trebuie sa se in-

teleaga ea in Basarabia n'a venit Inca vremea egoistelor lupte de partid i ca orice bun Avointa i orice
putere trebuie puse in valoare.
*

La citiva chilometri mai departe pe malul Marii e

www.dacoromanica.ro

16

satil 5aba, de fapt Sabag, ate cdrui rosturi sint vredMice de tOt interesul.

tatdrascd, pdrdsitd, cu vechile-i vii

pArdginite al cdrof trunchiu era gros ca un copac".
Locuitorii
mnsulmani se imprdstiard. Era vremea cind
.Alexandru 1-iu ii urmdria idealul de prefacere a Adsiei, noud i vechi, dupd modelul Apusului, pe care
politica lui de invingAtor ii domina. Crescut de 'ace
La Harpe al cdrui curs de literatUrd mucezeSte del
Inuit in biblioteci fard niciun cetitor, dar care a fost

660 asezare

un nobil spirit de filosof" binefdcdtor, Imparatul A

vrut s ardte stirna pentru acest invatator al sari si

compatriotii la destelenirea noii provincii in partite ei pustiite prin exodul tAtArdsC. ua

chemindu-i

om intreprinzator, nebiruit in urmarirea planurilor sale,

Ii servi pentru aceasta, Elvetianul Tardent. Cu ajutorul
bunilor Moldoveni expropriati, se intemeie, nu Mr
multe greutdti, colonia de vieri, care, in citiva ani,
ajunse prosper in jurul bisericutii ei calvine. Din cd-

suiele cu coperisul de stuf si sindrild de la 1840 idea

se facu, pe ambele laturi ale largii Si frumoasei strdzi,
Colectia de castele si de puternice gospodarii, care
tremble admiratie pentru munca ordonatd a acestor
oarneni, capabili
greutatile.

de a trece cu izbindd prin toate

Pentru noi e o placere tl auzirn p rnalul Nktrului

sunetele armonioase ale limbii francese. Une ori ea

vorbita cu un accent rusesc,

chiar cu oarecare

greutate. Caci, dupd Alexandru I-iu, sistemul se sChini-

ba. Vecini germani fur imp4, i satului rusesc de

alaturi, cu mindra bisricd in sill moicovit, i se dttdn

toatd ingrijirea. Limba de administratie deVeni ee
riiseaScd. Caracterul oriental ajungea, cu toate ndile
imigrari, s domine pe cel de la inceput.

www.dacoromanica.ro

16

Astdzi, germanismul inainteazd constient i solider,

sprijinindu-se pe o intreaga organisare, in acest Sud

basarabean, contra insulei francese. N'avem dreptul
de a stavili niciun progres al nationalittilcr cuprinse
in Statul nostru. Dar e o datorie s ajutdm pe cei
cari samana prin graiu i spirit mai mult cu noi. Si
Elvetienii de la Saba merita i concursul Statului si
al societatii romdnesti.
Cu atit mat mult, cu cit buna lor stare materiald
e, de la inchiderea granitelor si de la deprecierea
monedei, serios amenintatd. Vieri, cari n'au undeli
vinde produsele, ei trebuie sustinuti. $i pentru aceasta
e necesar sa-i intrebdm intdiu pe Mush ca sd Vim
directia in care li putem fi de folos.
* * *

Pe alt drum, spre Volintirovca

sa zicem Volintiri,
mare sat moldovenesc la Nistru cu 11.000 de locuitori, bisericd mare, iarmaroc i sectie a Llgei Culturale, cu bibliotecd i musei, acestea din iamb opera
a maiorului ardelean, a administratorului venit si el
tot din Ardeal, a preotilor i a tinerei invatatoare absolvente a scolii mete de misionare.
Nu e un drum, ci vechiul sleau, Mind larg sesul,
lard a cobori piatrd in nisipul i luturile lui. El trece
pe linga cimpi secerati in cari movilitele de griu tdiat
zabovesc din lipsa vitelor, vindute in anii de cumplitd
seceta, si pe lInga porumburi in margenea cdrora joacd
milioane de musculite flmlnde. Suim i coborim Printr'o regiune de blinde dealuri cu totul lipsite de pomi;
in lina lor rotunjire, ele samnd in mai putin vioiu si
variat ca luncile moldovene ale Siretiului.
Satele sint foarte rare, dar de mari proportii. Rar
cite until de Moldoveni. Incolo, Germanii, Ucrainieni

www.dacoromanica.ro

17

de la Staro-Cazaci (Cazacii Vechi), Catapii au folosul

cimpiilor de hrand. Terani din generatie in generatie,

cei d'intdiu las pe unul din ai lor la cimp, ceilalti

intrind la mestesuguri sau innltindu-se cdtre profesiile

libere. Din vechile sate se formeazd noi asezdri, toate

cu aceleasi largi ferme, cu aceleasi vite alese, cu aceleasi cooperative si cu aceleasi vechi datine (se
treierd cu caii ca i in satele romdnesti, bulgresti sau
.

rusesti).

Pe drum, cdrutele cu cai duc gospodari cu sdpcute,

in haine lard coloare, cu cizme, obrazul adesea mincat de o barbd neingrijitd; femei groase sint cocotate
in lundul cdrutii. Toate acestea arat soliditate, bielsug, muncd, dar pitorescul, frumuseta lipsesc prea
mult. Aiurea unde nu e desrdacinatd, rasa germand
e are si in ce proportie I
La Volintirovca, preotul cel hoar se plinge public,
in cuvintarea ce-mi tine, de stricAciunea morald de
dupd rdzboiu : lipsd de respect pentru autoritAti, nefrecventare a bisericii, mrturii false, certe si bdtdi.
Cei de feta sint insd oameni de toata omenia. Vdd cu
plcere pe lingd surtucele rusesti lard coloare un frumos port trdnesc alb. Biserica are Inca buzduganul
si unul din steagurile czcesti : celdlalt a fost luat de
un domn colonel pentru Museu" vor fi fiind la Museul
Militar din Bucureti ? Celalt preot imi vorbeste de
haosul produs prin inoirea calendarului bisericesc ;
msura electorald a ministrului de Interne a inrdit si
mai mult situatia : preotii sint invinuiti cd au vindut

legea, catolicilor, bisericile sint pustii ; au fost de cloud

ori Pastile, i hramurile nu se mai tin. E un desastru
moral pe lingd cel material, venind din anii de lipsd,

cind nu s'a luat nicio msurd eficace de ajutor ; la

iarmaroc lumea vine zapacit, fr incredere in ban.

.L_- Apt if...i

...,...........s..~.T.,.1

.k El i BOOT EC

1:i:if. a i-.

VI.

13161ii

L
www.dacoromanica.ro
VIIIILISTE
.......

oa

......

9tPIf

.....

18

Ne intoarcem pe alt drum, care taie tara cale cle

saize.ci de chilometri, cu intilnirea unui singur cool,
un adevarat tirgusor, Bairamcea, vechiu cuib t4t4rON,
asezat linga girla imputita Hagi-dere, adevarata culturd de broaste. Soseaua
claca se poate zice Ella
e brazdata pare anume, i, lucrindu-se la telegraf,
un stilp e lasat in curmezis ; lard o miscare desperata
a soferului ne zdrobiam de dinsul. La trecerea riuletului, masina ramine infipta in adincul milului putred.
Tirgusorul se stravede prin noapte in fata, cu pomii
si turnurile lui. Apelul la Sectia de jandarmi
cari,
trebuic sa spun, _aid i aiurea s'au aratat disciplinati
pi omenosi
e zadarnic : in sat nu sint cai sau vile
de ajutor. Dar o legiune de cobolzi barbosi cu sapci
si pantaloni albi rasare pe negreata cimpului. Poarta
fringhii i lopeti. ,Ce cai", striga unul in ruseste ; eu
sint mai tare decit calul". Si picioarele goale intra
adinc in namol, pentru ea masina sa fie liberata. Pretul :

trei sute de lei in mina i o carnera sparta de

fringhii, Ceata invingatorilor pleaca in triumf spre sat.

*

*
Duna ropote de ploaie, cum, spune cineva, de ani
de zile n'a pomenit acest Bugeac, plecam, supt picu*

rile triste care .se inviersuneaza, spre Bugaz, spre gura

Nistrului, punctul unde limanul se uneste cu Marea.
, Din luciul golfului pe care-I strabatem cu salupa
pusa binevoitor Ia .dispositie de Basa navala, cetatea
apare in toata puterea i frumuseta ei fara pareche.
LiMile se desfasoara atit de depline incit ai Weia c
i galbui-sure, ca ea e
nimic n'a cazut din zidurile ei
-

pAzita

locuita de oamenii ei din vremuri, ca in

gunk netede strijerii Moldovei lui Stefan stau sprijiniti in sulite, ct guri de tunari sint prinse in deschi-

www.dacoromanica.ro

-19

zaturile rot Linde, ca pircalabii cornanda in cdmdrile

bastioanelor si in paraclis preotul se roaga pentru norocul crestinatatii, cd steagul ce fine in vint e acela,
cusut cu aur, al Sfintului Gheorghe luptatorul.
In fatd se rasfira casutele de Sat ale Ovidiopolului,
cu pretentiosul nume legat de falsa legendd a presentei poetului la Tyras, nu la Tomi. Pe deal se rditignesc
negrele aripi ale morii de vint, si din tirg turnurile
bisericii se ridica albe. Acolo e republica moldoveneascti, satele fiind, pana la Dubdsari, romanesti, cu
numele adesea corespunzind celor de dincoace. Deacolo, prin luntrile de pescari, yin stiri i indemnuri,
care fac pe cite unul, ca pe invatatorul de cldundzi, sd
treacd dincolo pentru a gsi miseria ; acolo se fac
slujbele dupd vechiul calendar ca sa ingenunche pe

mal credinciosii Basarabiei catolicisate. Acolo sta

primejdia si se pregateste amenintarea. Sa o 'nfruigtarn", zice printele Tdureanu, nu numai cu armele,

ci cu iubirea acestor oameni".
Limanul, incretit de usoare valuri, e, supt nori, de
un verziu laptos. Rani pescdrusi albi se rapad la pradd
spre trrnuri ; e atita hrand dear mai departe, in largul
Mani !

amid luntri de pescari ii umfld pinzele la noi ; la

Rusi una singurd se strecoara lingd mal. Incolo e nesfirsit liniste. La dreapta, livezile, viile colonistilor
din Saba, cupola satului rusesc dau viata termului jos.
Si, cind ajungem, dupd un ceas de plutire, la Bugaz,

cu frumosul sanatoriu de copii al d-nei Pelivan, cu

vilele care adapostesc pe dd. Vaida i Ciobanu, farul,
care serveste si de turn de observatie, anunta Marea,
vasta Mare", a altora dar i, din vechiu, a poastrd.
Pe plaja de nisip, din care cresc lungi ierburi ma-

www.dacoromanica.ro

20

tasoase, valurile au samanat larg, ca niste flori de

piatra, scoicile vietatilor ei care au murit.
*

La intors, satele pe care le acopere noaptea rsar

in cimpia de roadd, puternice colonii strAine din opera

lui Alexandru I-iu La Fere, Arcis Sur-Aube (Arciz)

cu drumul spre singerosul Tatar-Bunar. Ce nebunie sA
predici bolsevismul, moartea bogatilor, anularea proprietatii pdmintului, acestor gospodari cu pasiunea o=
gorului si a banuluil Niciodata teoria fanatica n'a fost

'

mai oarbd decit in lovitura de acum trei ani.

$i spre noaptea care vine, trenul, care nu poate

servi aceasta proprietate agricold, se tirb'ste mizerabil.

Natura e un farmec in acest pamint talarasca cu

sclipiri de Orient departat. Un cimp intreg e numai
lori violete care il imbracd intr'un vesmint de coloarea ametistului. Si, cind amurgul vine, cerul are brazde
rosii ca niste rani proaspete. Neinteles de mult supt
seninul spalat de ploaie intirzie ceasul misterios care

e dorul de a mai trai al zilei ce moare.

In zori vom fi la Galati.

VERIFICAT I

V0

1987

TEC4

"

F.C.U.

s tucuREP
El

41-r

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro