Asasinarea" Lui Trosca (I) Misterele Uslașilor Uciși La Revoluție - Revista 22

7/14/2019 „Asasinarea“ lui Trosca (I) Misterele uslașilor uciși la Revoluție | Revista 22
Arhiva PDF începând cu 1990 NUMĂRUL ARHIVA AUTORI REDACȚIA

CURENT
Abonamente Revista 22
Acces abonați Editorial 22
Andreea Pora
Sorina. În România
nici o faptă bună nu
rămâne nepedepsită
ACTUALITATE INTERNAȚIONAL OPINII INTERVIU CULTURA ESEU DOSAR DEZBATERI SUPLIMENT
„Asasinarea“ lui Trosca (I) Misterele Opinii
uslașilor uciși la Revoluție Victor Popa

Brexit, „do or die“!
Analiza / Cine-și dă acum ochii
Madalin Hodor | 09.02.2016 peste cap la perspectiva unui
cabinet condus de Boris Johnson nu
este su cient de familiarizat cu politica din
insulă. Fără ieșirile vulgaro-simpatice, Boris
nu ar Boris.
Rodica Culcer
Minciunile doamnei
Dăncilă
Opinii / Majoritatea confortabilă
cu care a fost aleasă doamna Dăncilă se
datorează faptului că baronii PSD au primit
asigurări că ea nu se va atinge de
„cuceririle“ epocii Dragnea în privința
justiției.
Serban Pretor
Opțiunea nucleară (a
opoziției)
Opinie / O alianță înte PNL și
USR-PLUS ar face ca PSD-ul să dispară
efectiv din posturile de primar și de
președinți de consilii județene.
Cristian Campeanu
Trocul care a adus-o pe
Dăncilă în fruntea PSD
Într-un incident controversat care a avut loc în
Opinii / Majoritatea pesedistă
noaptea de 23-24 decembrie 1989, în Drumul Taberei, rezonează la aceleași teme naționaliste,
xenofobe și antioccidentale, ca și pe vremea
două echipaje ale Unităţii Speciale de Luptă lui Dragnea.
Antiteroriste (USLA) au fost atacate de forţe ale Stefan Popescu

MapN. Opt uslaşi au fost ucişi, printre care şi O comisie dominata de
binomul franco-german
Gheorghe Trosca, şeful de stat-major al USLA. Opinii / Curentul populist este
acum o realitate la varful UE. In portofoliile
care revin Italiei, Poloniei si Ungariei vor
numite personaje care vor tine cont de
fortele politice din care provin.
PE ACEEAȘI
TEMĂ
RECOMANDAREA EDITORILOR
https://revista22.ro/dosar/asasinarea-lui-trosca-i-misterele-uslailor-ucii-la-revoluie 1/20
Mădălin Hodor
Orice act criminal are, aşa cum Contracandidatul lui
despre dosarul Iohannis / Dan Barna a
tatălui lui
Tăriceanu: Veți
ştim, un mobil. Cei interesaţi să fost desemnat o cial
candidatul USR pentru
descoperi ce a e ce s-a întâmplat de fapt în alegerile prezidențiale
înseamnă să
distrugi vieți noaptea de 23-24 decembrie Victorie istorică /
Incredibil,
istoricul Mădălin
1989 cu cele două echipaje USLA Simona Halep câștiga
nala de la Wimbledon
Hodor, amenințat
chiar de Colegiul
în faţa Ministerului Apărării s-au cu Serena Williams: 6-2
; 6-2
CNSAS cu plângere lovit, inevitabil, de următoarea
penală
introducere axiomatică în su- Actualitate Interna /
Premiile
Societatii
Nicușor Dan, la
Timisoara: Codruța
biect: „Generalul Militaru a fost Congresul USR: Am
speranța să u
Kovesi, Liviu
Avram, Mădălin
agent GRU. Gheorghe Trosca, în candidatul Opoziției la
Hodor, Radu Vancu calitatea sa de fost o ţer al Primăria Capitalei
#Solidaritate cu
cercetătorul Direcţiei a IV-a [Contrainformaţii CELE MAI CITITE
CNSAS, Mădălin
Hodor Militare, n.n.], a fost cel care, în
Victorie istorică /
Anchetarea dosarul Corbii, a documentat Simona Halep câștiga
disciplinară a
istoricului Mădălin activitatea lui Militaru ca spion. nala de la Wimbledon
Hodor. CNSAS cu Serena Williams: 6-2
bântuită de sta a De asta, ca să se răzbune şi ca ; 6-2
naționalismului
secur... să-şi acopere urmele, Militaru l-a O festivitate inutila / La
festivitatea de încheiere
chemat la MApN şi l-a asasinat“. a președinției UE,
Dăncilă a fost însoțită
doar de activul de
partid
Analiza / Brexit, „do or
Militaru şi legenda nucleelor subversive die“!

Mostenirea lui Dragnea
/ Dăncilă mai scăpă de
O primă problemă care se ridică în faţa acestei un om al lui Dragnea:
poveşti convingătoare în simplitatea ei este că, timp Andreea Păstârnac
SHARE trimisă ambasador în
de 26 de ani, nimeni, e instituţie de stat, istoric sau Belgia
ziarist, nu a produs dovada irefutabilă că generalul Prețul obedienței /
Bogdan Chireac, 8.000 €
Nicolae Militaru a fost spion KGB sau GRU. Nu mă de la Spații Verzi-sector
3 ca să publice 4
refer la aşa-zisele certitudini, născute dintr-un advertoriale și 2
invariabil copy-paste, complet lipsit de bannere
discernământ: Militaru a făcut şcoala la Moscova,

Bref
18
era în legătură cu Ambasada URSS la Bucureşti, se
Tia Serbanescu
întâlnea în parcuri cu alţi conspiratori, şi ei agenţi ai
Licu și Greblă
KGB, Ceauşescu ştia că e trădător şi de aceea l-a Bref / Hoț să i, noroc să ai. Iar
norocul corupților se numește
îndepărtat din Armată etc. Niciunul dintre aceste CCR.
poncife, luate separat sau împreună, nu justi că

lipsa probelor. Foarte mulţi dintre o ţerii de rang Media Culpa
înalt din Armată şi Securitate au făcut şcoala la Brindusa Armanca
Moscova înainte de 1989, dar asta nu înseamnă că Nici în jurnalism nu e

îngăduit orice
toţi au devenit automat agenţi KGB sau GRU. Media Culpa / Libertatea presei
a devenit în România o
păcăleală majoră, atât timp cât
sub amura ei funcționează cele mai
abjecte o cine de manipulare.
Apoi, dacă ar existat vreo dovadă că generalul

Vis a Vis
Militaru era „trădător“ şi încă din 1978 ar pus la
cale un complot pentru a-l înlătura pe Nicolae Dan Perjovschi
SUB PREȘ
Ceuşescu (cu sau fără ajutorul KGB şi GRU), e puţin
Vis a vis / Acum 10 ani,
probabil ca dictatorul să se mulţumit doar cu Universitatea de Artă m-a dat
afară din clădirea unde de 20 de ani
pedeapsa „marginalizării“. Or, nu numai că, după aveam cu Lia atelier...
descoperirea „trădării“ sale, Nicolae Militaru şi-a

Opinii
păstrat gradul de general (în timp ce pentru acuzaţii
similare, generalul Şerb, de pildă, a fost coborât la Iulia Pop
Presedinția României la
gradul de soldat), dar a fost numit ministru adjunct Consiliul UE la nal. Ce a
la Ministerul Construcţiilor Industriale (funcţie mers și ce nu
UE / Experiența directă a Uniunii Europene a
superioară celei de comandant de armată) şi şi-a pătruns adânc inclusiv în lumea politică, de
multe ori deconectată de sistemul
păstrat şi calitatea de membru supleant în CC al PCR decizional european.
(până în anul 1984). Florin Gabrea

Este diversitatea
anormală? Pledoarie
pentru iubire
Opinii / Este mai mult decât evident că
stridența, extravaganța carnavalescă și
infatuarea comportamentală a celor din
grupul „diverșilor“ nu sunt altceva decât un
strigăt disperat al dorinței de normalitate.
Stefan Popescu
Spre o comisie europeană
mai slabă decât cea
condusă de Juncker
UE / Eșecul survenit la capătul a 17 ore de
negocieri este rezultatul fragmentării scenei
politice europene în urma alegerilor din 26
mai.
Alexandru Lazescu
Summitul G 20 din Japonia
expune slăbiciunea
Vestului
Generalul Nicolae Militaru Summit / Ca un semn al unei realități
geopolitice în schimbare la Osaka
reprezentanții unor regimuri autocratice -
Putin, Erdoğan, MBS - au împărțit
încrezători podiumul cu cei ai democrațiilor
occidentale.
Aici cred că trebuie subliniat un detaliu esenţial, pe
Stefan Popescu
care „conspiraţioniştii“ îl misti că intenţionat pentru
Victoria opozitiei la
a-şi sprijini argumentaţia: Nicolae Militaru nu a fost Istanbul
Opinie / Pentru prima data
trecut în rezervă în 1978, ci în 1983. În 1978 a fost opozitia este unita in jurul unui candidat,
Ekrem Imamoglu, care prin aceasta victorie
doar mutat din Armată la Ministerul Construcţiilor şi capata statura de gura alternativa la Recep
Erdogan in perspectiva alegerilor din 2023.
nici măcar nu e singurul exemplu de militar
transferat în activităţi civile, înainte de 1989. Astfel Victor Popa
Brexit über alles: cand ura
de mutări erau destul de frecvente, mai ales atunci fata de Bruxelles bate
patriotismul
când Nicolae Ceauşescu dorea să impună un control
Analiza / Eurofobia electoratului conservator,
mai strict, „militarizat“, asupra anumitor sectoare asa cum a fost surprinsa de studiul YouGov,
pedepseste propria tara, nu Bruxelles-ul.
considerate de el importante sau pentru a le
Andrei Cornea
impulsiona activitatea.
Indignare selectivă
Editorial / În loc de America,
fetița va blagoslovită cu azilul
național și cu disprețul tot național
pentru culoarea și condiția ei.
Argumentul că spionii KGB/GRU erau trataţi „cu
mănuşi“ ca să nu e deranjată Moscova şi că soluţia
preferată în cazul lor era trecerea în posturi
marginale nu e tocmai exact. Ca să rămânem în
limitele unei investigaţii serioase şi mai ales
raţionale, în lipsa unor probe solide, poate ar bine
să lăsăm deoparte povestea existenţei unei reţele de
agenţi secreţi, e ei şi ai Moscovei, agenţi care, deşi
deconspiraţi, continuau să comploteze nestingheriţi
pentru a-l îndepărta pe Nicolae Ceauşescu, sub
privirea blândă a Securităţii.
În mod nefericit, însuşi Nicolae Militaru a furnizat

su cientă muniţie pentru cei care îl vor acuza de
„trădare“ şi de participare la un complot KGB în
timpul evenimentelor din 1989. Declaraţiile lui au
fost în realitate dictate de necesităţile momentului.
În primul rând, toţi cei care au ajuns în poziţii cheie
după Revoluţia din 1989 au încercat să-şi
confecţioneze un trecut „dizident“. Au apărut
imediat istorii despre comploturi şi organizaţii de
rezistenţă care acţionau înainte de Revoluţie. Toţi ac-
torii politici ai momentului, angajaţi fără excepţie
într-o acerbă competiţie pentru legitimare, au fost
încântaţi să e menţionaţi ca membri, participanţi
sau coordonatori ai acestor nuclee subversive.
Practic, ecare a declarat că-i cunoştea pe ceilalţi din
perioada când complotau pentru înlăturarea lui

Ceauşescu. O metodă simplă şi e cientă, perfectă în
sine, câtă vreme nimeni nu putea aduce dovezi că
lucrurile au stat altfel şi toţi se girau reciproc.
Din acest motiv şi într-un asemenea context, nici

generalul Militaru nu s-a s it să declare că a
complotat încă din anii ’70 împotriva lui Ceauşescu,
că se pregătea să dea o lovitură de stat militară
(pregătise şi unităţile care să participe, dar în ultimul
moment au fost trimişi la munci agricole!?!), că din
această pricină a fost scos din Armată şi astfel a
ajuns să-l întâlnească pe Ion Iliescu şi grupul său de
conspiratori.
Factor deloc de neglijat, el se confrunta, în

momentele tulburi de la începutul lui 1990, cu un val
contestatar în sânul Armatei. Mai mulţi tineri o ţeri
(organizaţi în CADA) nu înghiţeau numirea în funcţia
de ministru al Apărării a unui general din „garda
veche“, care nu numai că nu garanta înnoirea
politicii de cadre, dar începuse să-şi reinstaleze
vechii camarazi în poziţii cheie. Nemulţumirile
contestatarilor, determinate în primul rând de spe-
ranţa că vor scăpa de o ţerii compromişi şi de
politrucii din armată şi că vor putea avansa în
funcţiile rămase libere, erau dublate şi de imaginea
serios şifonată pe care instituţia militară o avea
după 1989. În plus, în cercurile noii puteri se făcea
simţită şi o animozitate crescândă faţă de general,
din cauza lipsei lui de „maleabilitate“ şi de „tact“, aşa
încât „mişcarea pentru democratizarea Armatei“ era
discret sprijinită şi din această direcţie.
Pentru a-şi salva scaunul de ministru, lui Nicolae

Militaru nu i-a păsat că mărturiseşte participarea la
comploturi alături de ruşi sau îndemnat de ei,
împreună cu Iliescu sau cu oricine altcineva, atâta
vreme cât asta servea ca dovadă că i s-a împotrivit
lui Nicolae Ceauşescu. Strategia nu i-a folosit la
nimic, însă pe termen lung a mai adăugat o pată la
biogra a sa, oricum destul de incertă. I-a ajutat însă,
involuntar, pe cei care vor folosi ieşirile lui publice în
sprijinul teoriei complotului KGB din decembrie
1989. Dincolo de speculaţii şi „dezvăluiri“ revizuite
periodic, toate la fel de puţin credibile, în cazul
special al generalului Militaru par să existe dovezi
certe ale colaborării sale cu KGB sau GRU. Ele se
a ă, ni se spune, într-un dosar întocmit de Direcţia a
IV-a, care poartă numele conspirativ Corbii.
Surprinzător este că nimeni nu a prezentat vreodată
un document care să provină din acest dosar, deşi el
este obsesiv menţionat ca sursă documentară şi ca
fundament al întregului eşafodaj argumentativ.
Militaru vs. Trosca. Un con ict inventat?
Dacă în privinţa dovezilor colaborării lui Nicolae

Militaru cu KGB/GRU, ca motiv al îndepărtării sale
din Armată, lucrurile sunt obscure, în privinţa
carierei lui Gheorghe Trosca la Direcţia a IV-a, din
punctul meu de vedere, ele sunt cât se poate de
clare.
Din nefericire pentru autorii teoriei „asasinatului

KGB-ist“ din timpul Revoluţiei, traseul profesional al
viitorului şef de stat-major al USLA, consemnat în
dosarul său de cadre1, nu se intersectează deloc cu
cel al presupusului său călău. Este adevărat că, între
1973 şi 1977, Gheorghe Trosca a lucrat la Direcţia a

IV-a, dar nu la Serviciul 13, care se ocupa de Armata
a II-a, comandată atunci de Militaru, ci la Serviciul 12,
care se ocupa de comandamentele de armă şi
direcţiile centrale ale Ministerului Apărării Naţionale.
La 1 octombrie 1977, el a fost detaşat pentru studii
la Academia Militară, Facultatea de Arme Întrunite,
Tancuri şi Auto, de unde a revenit la Direcţia a IV-a la
1 noiembrie 1979.
Ca să e clar că în perioada „descoperirii trădării lui

Militaru“ Trosca nu mai lucra la Direcţia a IV-a, Fişa
sa de serviciu menţionează că în perioada respectivă
a fost „la dispoziţia Direcţiei Cadre“, la fel ca în cazul
tuturor angajaţilor MI care îşi întrerupeau
activitatea, dintr-un motiv sau altul. Abia din
noiembrie 1979 el se reîntoarce la Direcţia a IV-a, ca
o ţer III la Serviciul 13 (Armata a–II-a). Trecuse deja
mai bine de un an (5 iunie 1978) de când Nicolae
Militaru nu mai era şeful acestei structuri.
Nu este deloc clar cum ar putut Gheorghe Trosca

să-i instrumenteze un dosar de urmărire lui Nicolae
Militaru anterior anului 1978, când acesta din urmă
ar trebuit să e „lucrat“ de un alt serviciu al
Direcţiei a IV-a, şi cum ar putut să determine
trecerea lui Militaru în rezervă, în perioada când
Trosca era un simplu elev la Academia Militară.
Sigur, ar putut a a prin natura muncii despre pro-
blemele de dosar ale generalului Militaru, dar n-ar
avut cum să in uenţeze direct „scoaterea“ acestuia
din Armată, din moment ce nu el era o ţerul de caz,
iar cu un an înainte şi cu un an după eveniment,
Trosca nu lucra la Direcţia a IV-a. Admiţând că
dosarul de urmărire Corbii ar exista, că Gheorghe
Trosca l-ar preluat după venirea sa la serviciul CI al
Armatei a II-a (1979) şi că ar continuat să-l urmă-

rească pe general şi după trecerea sa în rezervă
(1983), cum ar putut a a Militaru numele o ţerului
care îl monitoriza? Securitatea nu obişnuia să-i pună
la curent cu astfel de lucruri pe cei a aţi sub supra-
veghere.
De
Locotenent-colonelul Gheorghe Trosca
asemenea, nu cred că lui Militaru i-au fost

comunicate, nici anterior, nici în timpul
evenimentelor din 1989, mişcările de personal din
cadrul Departamentului Securităţii Statului. Nu avea
cum să deducă sau să presupună că Gheorghe
Trosca, care l-ar deconspirat ca agent KGB/GRU în-
că din 1978, a ajuns la USLA în 1986 şi este şeful
statului-major în decembrie 1989. Mai mult, din
moment ce nu doar Gheorghe Trosca ar putut şti
că el este agent KGB/GRU, Militaru ar trebuit să
ordone asasinarea metodică a mai multor o ţeri de
la Direcţia a IV-a, şi nu de la USLA, câtă vreme
urmărea să se asigure că nu există martori ai
„trădării“ sale.
Mult mai plauzibil, în opinia mea, este că, în 23

decembrie 1989, generalul Militaru habar nu avea
cine este locotenent-colonelul Trosca de la USLA. Cu
alte cuvinte, nu avea nici un motiv să dorească să se
răzbune pe el şi să-l asasineze.

Cotună - omul potrivit la locul nepotrivit?
Maiorul Eugen-Tranda r Cotună (avansat în grad pe

22 decembrie 1989) a fost cel de al doilea o ţer de la
USLA care şi-a pierdut viaţa în faţa MApN, în noaptea
de 23-24 decembrie 1989. Se a a la comanda celui
de al doilea ABI (Automobil Blindat de Intervenţie)
implicat în incident. Potrivit certi catului de deces,
înregistrat la IML Bucureşti cu numărul
A.3/338/1989, moartea a survenit pe data de 24 de-
cembrie 1989 şi s-a datorat împuşcării (plăgi
împuşcate cranio-cerebrale şi hemitorace stâng).
Prezenţa sa în cadrul misiunii încredinţată lui Trosca

era perfect justi cată. În decembrie 1989, maiorul
Cotună era comandantul Detaşamentului Special de
Intervenţie, structură a USLA care se ocupa direct de
partea militară a „antiterorismului“. Altfel spus,
luptătorii.
Din dosarul său de cadre2, rezultă că participa activ

la misiuni de luptă, reorganizase Detaşamentul
aducând cadre tinere şi se preocupa constant de
îmbunătăţirea pregătirii grupelor de intervenţie.
Exact omul de care aveai nevoie dacă plecai într-o
misiune de anihilare a unor „terorişti baricadaţi în
blocurile de la Orizont“. Un detaliu ignorat cu bună

ştiinţă este că, în decembrie 1989, Gheorghe Trosca
nu era doar şeful de stat-major al USLA, ci, în calitate
de adjunct al lui Gheorghe Ardeleanu (şeful USLA), el
răspundea de activitatea Serviciului Operaţii şi
coordona Detaşamentul Special de Intervenţie. Aşa-
dar, era şeful direct al maiorului Cotună.
Desigur, faptul că o misiune de „lichidare“ fusese

încredinţată tocmai acelor o ţeri din USLA care erau
abilitaţi să o conducă nu este tocmai o teorie plăcută
pentru „conspiraţionişti“. Ce ne facem cu episodul în
care generalul Militaru cere expres ca misiunea să
e condusă de Trosca, a cărui prezenţă în ABI nu ar
fost justi cată, el ind, nu-i aşa, un o ţer de stat-
major?
Un alt detaliu important este că aceşti doi o ţeri se

cunoşteau bine. Lucraseră împreună în aceeaşi
formulă (Trosca – şef, Cotună - subaltern) la Direcţia
a IV-a. Urmaseră chiar şi aceiaşi paşi în cariera mili-
tară: Armată, Securitate (Direcţia a IV-a), Academia
Militară şi USLA, unde au ajuns împreună, în acelaşi
an - 1986.
Aşadar, în seara zilei de 23 decembrie 1989, doi

profesionişti ai acţiunilor militare speciale ale USLA
pornesc spre zona „Orizont“. Membrii
Detaşamentului Special de Intervenţie sunt echipaţi
în combinezoanele de luptă şi înarmaţi, iar misiunea
lor este clară: „lichidarea teroriştilor“. Totuşi, încă de
la plecarea din unitate, Gheorghe Trosca - nici pe de
parte un novice, după cum am văzut - alege să se
echipeze în ţinută completă de locotenent-colonel
de armată (pantaloni, manta, cizme), total ne-
potrivită dacă pleci să lupţi cu „teroriştii“, dar foarte

potrivită dacă vrei să faci o escală la MApN. La fel de
interesant este că Eugen Cotună, omul de încredere
al lui Trosca, fusese, înainte de transferarea la USLA,
şeful Biroului de contrainformaţii al Diviziei 57
Tancuri Bucureşti. În acel moment, vehiculele unităţii
erau desfăşurate în dispozitiv de luptă, asigurând
paza sediului MApN.
Vulgata despre Revoluţia din 1989 ne spune însă că

misiunea lui Gheorghe Trosca s-a schimbat pe
traseu şi că, în loc să se deplaseze direct în zona
„Orizont“, i s-a cerut „să-l lase“ la sediul Ministerului
Apărării pe reprezentantul CFSN, pe domnul
Constantin Isac, alias „Ionescu“, al cărui traseu
coincidea întâmplător cu traseul ABI-urilor.
Isac - un revoluţionar cu nume conspirativ?
Schimbului de focuri din noaptea de 23-24

decembrie 1989, din faţa MApN, i-au supravieţuit
cinci membri ai detaşamentului lui Trosca. Patru
„uslaşi“ şi un civil. Acesta din urmă, pe numele său
real Constantin Isac, apare frecvent în spaţiul public,
oferind cu multă largheţe detalii, mărturii şi
interpretări proprii ale evenimentului, în calitatea sa,
incontestabilă, de martor ocular. Cum a ajuns
Constantin Isac în ABI-urile USLA? Încercând să
găsesc un răspuns, am apelat la propriile sale decla-
raţii şi le-am comparat cu datele care pot
documentate.
Prima apariţie a revoluţionarului Isac în timpul

evenimentelor din decembrie 1989 este una video.
Câteva minute de lm postate pe YouTube ni-l arată

în spatele lui Mircea Dinescu şi Ion Caramitru, în stu-
dioul 4 al TVR, pe 22 decembrie. Se agită şi pare a
organiza ceva, împreună cu un alt revoluţionar.
Următoarele secvenţe sunt relatate de el însuşi în

numeroasele interviuri acordate de-a lungul
timpului. Deşi interesante (îndeosebi episodul în
care participă, în calitate de arbitru de judo, la
Dinamoviada de la Iaşi, din decembrie 1989), pentru
povestea de faţă ele nu sunt relevante.
Cadavre ale uslaşilor lângă cele două ABI-uri
Abia referitor la ziua de 22 decembrie 1989,

Constantin Isac spune câteva lucruri semni cative.
În acea zi el s-a a at în miezul unor evenimente
istorice. Într-o cameră din sediul CC, un grup de
revoluţionari se pregătea să întocmească prima listă
a membrilor CFSN, structura de conducere
organizată ca efect al Revoluţiei, imediat după fuga
lui Ceauşescu. Isac se gândeşte să formuleze şi el
două propuneri pentru listă. Îi trece, la poziţia 8, pe
şeful Securităţii, Iulian Vlad, iar la poziţia 17, pe şeful
USLA, Gheorghe Ardeleanu. Motivaţia? Începuse să

se tragă, era nevoie de „specialişti pentru noile
structuri“, iar ei păreau „de încredere“.
Probabil gestul de bună-credinţă al revoluţionarului

i-a impresionat pe cei doi şe ai „Securităţii trecute
de partea poporului“, pentru că, la apariţia primelor
zvonuri despre posibilitatea ca USLA să e res-
ponsabilă de inexplicabilele atacuri „teroriste“ de
afară, Gheorghe Ardeleanu şi Iulian Vlad (nu e clar
dacă împreună ori separat) au propus ca Isac să e
omul de legătură al CFSN pe lângă această misteri-
oasă structură. Mândru, după propriile declaraţii, că
i s-a încredinţat aşa o misiune importantă, Isac a
pornit, alături de Ardeleanu şi adjunctul acestuia,
colonelul Ioan Bliorţ, spre sediul USLA, pentru a
veri ca dacă întreg efectivul se a ă în unitate. A stat
45 de minute, i s-a dat raportul şi i s-au prezentat
cadrele. După care s-a întors la sediul CC şi a
informat că „trăgătorii“ nu sunt de la USLA, indcă
aceştia sunt în mod cert toţi în unitate. Ciudat este
că, atunci când s-a întâlnit cu Trosca, în seara zilei de
23 decembrie, acesta nu şi l-a amintit pe Isac şi a
simţit nevoia să i se prezinte formal: „locotenent-
colonel Trosca de la USLA“. Să nu fost şeful sta-
tului-major USLA în unitate pe 22 decembrie, în
timpul „inspecţiei“? Nu i l-a prezentat Ardeleanu
tocmai pe cel de-al doilea adjunct al său? L-a uitat
Trosca pe „reprezentantul Revoluţiei“, după numai o
zi?
Revenind la episodul „veri cării loialităţii USLA“,

trebuie spus că, la momentul respectiv, din unitate
lipseau cel puţin 40 de luptători (80, după alte
surse), aşa cum avea să recunoască senin Gheorghe
Ardeleanu chiar în biroul lui Militaru, pe 23 de-
cembrie, adică a doua zi după „inspecţia“ lui Isac.

Absenţi erau uslaşii trimişi la Sibiu să-l „ajute“ pe
Nicu Ceauşescu să „restabilească ordinea“ (pe care
„conspiraţioniştii“ i-au transformat în „comandouri
sovietice alcătuite din basarabeni“). Apartenenţa lor
la USLA a fost con rmată de Tudor Postelnicu, în
declaraţia pe care a dat-o în timpul procesului
Lotului CPEx, când a mărturisit că, la cererea te-
lefonică a lui Nicu Ceauşescu, a vorbit cu Iulian Vlad,
iar acesta, cu Gheorghe Ardeleanu, care a executat
ordinul. Nu se ştie exact unde erau uslaşii lipsă la 22
decembrie 1989, când i-a „inspectat“ Isac, dar nu
ajunseseră în unitate nici la 24 decembrie, când
Militaru (devenit suspicios după incidentul cu
Trosca) i-a cerut din nou, imperativ, lui Ardeleanu să-
i prezinte situaţia cadrelor. Dacă Gheorghe Arde-
leanu jongla în zilele Revoluţiei cu numărul şi locurile
unde se a au subordonaţii săi, întrebarea este ce
anume a veri cat Constantin Isac la 22 decembrie şi
cum a putut să a rme cu certitudine că toate cadrele
USLA erau în unitate?
Conducerea FSN a fost totuşi mulţumită cu

răspunsul lui Constantin Isac şi s-a gândit să-i caute
pe „terorişti“ în altă parte. Trebuie spus că psihoza
„teroriştilor de la USLA“ nu a fost creaţia exclusivă a
unei manipulări televizate, aşa cum se acreditează
astăzi. Când a fost chestionat, imediat după primele
schimburi de focuri din Piaţa Palatului, în legătură cu
identitatea celor care trag, însuşi Iulian Vlad a a r-
mat că ei ar putea proveni „de la Direcţia a V-a sau
de la USLA“. Astfel încât psihoza „USLA = terorişti“ nu
a emanat de la „civilii speriaţi şi militarii
dezorientaţi“, nici de la agenţii KGB/GRU, ci chiar de
la şeful Securităţii, care a indicat exact acele unităţi
din structura a ată sub comanda sa, care ar putut
acţiona în modul respectiv.
Activitatea lui Constantin Isac s-a intensi cat pe 23

decembrie, simultan cu înmulţirea incidentelor
armate şi cu instalarea stării de război pe străzile
Capitalei. El declară că, atunci când situaţia devenise
dramatică şi „teroriştii“ acţionau peste tot, a hotărât
„împreună cu Mazilu şi Vlad“ că USLA trebuie să intre
în acţiune şi să-i anihileze. Ca să plani ce modul
concret în care urma să se desfăşoare operaţiunea,
a stabilit cu Gheorghe Ardeleanu să se întâlnească la
Ministerul Apărării. Ca semn de recunoaştere (!?!),
Constantin Isac ne spune că a rupt în două o carte
de vizită, a scris numele „Ionescu“ pe ambele părţi şi
i-a dat jumătate lui Gheorghe Ardeleanu.
Faptul că, într-un episod tragic şi controversat, din

timpul evenimentelor din decembrie 1989,
revoluţionarul Constantin Isac alege să se
recomande cu un nume conspirativ nu a stârnit
până acum niciun semn de întrebare numeroşilor
ziarişti care l-au ascultat depănându-şi amintirile.
Nici faptul că este singurul dintre participanţii la
Revoluţie care a rmă public că a procedat astfel. Nici
motivaţia pe care o dă faptului că s-a prezentat cu
un alt nume „pentru că erau vremuri tulburi şi i-a
fost teamă să nu păţească ceva“.
Dar cum ar să a ăm că numele „Ionescu“, ales

„întâmplător“ de Constantin Isac „pentru a se
recunoaşte“ cu şeful USLA pe 23 decembrie (şi
ulterior cu Trosca, în ABI), era chiar numele
conspirativ din dosarul său de reţea de la Securitate?
(Va urma)
Note
1. ACNSAS, Dosar cadre T-110, f. 6-6v
2. ACNSAS, Dosar cadre C-122
TAGS: MADALIN HODOR GENERALUL GHEORGHE MILITARU

LOCOTENENT-COLONELUL GHEORGHE TROSCA ABI USLA
REVOLUTIE
COMENTARII 18
Nume
Email
Comentariu
Adaugă comentariu...
Postează comentariu
Stefan - 03-16-2019
Bordeianu și afacerea Berevoiești, ca răspuns la comentariul cuiva. Fusese

desemnat cu distrugerea a aproape 90 de saci ce conțineau documentele
Securității. S-a încercat arderea și îngroparea lor într-o râpă, la Berevoiești.
Zăcământul Securității, ca să-l citez pe domnul Petre Mihai Băcanu, a fost
descoperit în 1991. Mă rog, aștept partea a doua a acestei ipoteze....
Răspunde
cineva - 01-15-2019
Domnule Madalin Hodor...v-ati gandit cumva la varianta (de ce nu s-a gasit

dosarul generalului Militaru) ca ar fost distrus ? 1) grupul majoritar din
CFSN era KGB/GRU si nu aveau intentia sa lase urme...mai ales cand aveau
acum posibilitatea sa conduca (dea ordine) Securitatea si arhiva ei. 2) ca
agenti si prin operatiunea lor erau educati sa distruga tot ceea ce faceau
dupa un anumit interval de timp sau dupa o anumita misiune implinita sau
efectuata. Eu doar va dau un numai un nume ca argument ... colonelul
Nicolae Bordeianu (din sentimentul cunoasteri si al devotamentului) Va las
pe dvs. sa divulgati cine e acest individ si ce a facut.
Răspunde
mircea - 03-22-2018
USLA a fost una din unitatile loiale regimului comunist. Niste criminali.
Dealtfel Basescu le-a retras titlurile de eroi.
Răspunde
marian bucuresti - 07-08-2017
Detalii Cartea U.S.L.A in stare de hipnoza scrisa de Marian Romanescu a

aparut la editura Pro Editura si Tipogra e. U.S.L.A – ramane amintirea unui
manunchi de romani care au fost jert ti si s-au jert t, pentru ca alte
milioane de romani sa traiasca in pace si bucurie. Cartea a fost scrisa cu
mana tremurand de emotie – cu emotie si lacrimi – atunci cand autorul-
unul dintre miile de eroi necunoscuti din decembrie ’89, si-a adus aminte cu
durere in su et si strangere de inima, cum prieteni si colegi de-ai lui cadeau
secerati de gloante adevarate, trase de cei orbi de furie, fara discernamant,
speriati si indoctrinati in acelasi timp de sintagma „teroristi-securisti”. Sa ne
amintim de cei care au con scat Revolutia romana din decembrie ’89 si au
incercat sa trimita in ziua de 9 ianuarie 1990 peste 450 de o teri si
subo teri, din cadrul DSS-ului la moarte, in cimitirul Ghencea – sub
pretextul de a curata acea zona de teroristi, iar trupele armatei erau
pregatite sa deschida focul.
Răspunde
NICOLAE TOCARCIUC - 12-23-2016
Salut.Sint un fost instructor al punctului operativ al sectiei de informatii al

unitatii militare 2134 CGB din orasul Chisinau.Subunitatea in care am
activat in calitate de militar sa ocupat cu interceptarea intensa a
convorbirilor telefonice,telegraf,radio,etcetera de pe teritoriul
Romaniei.Acest lucru a fost posibil datorita conexiunilor prin liniele
telefonice ce au exzistat si eczista si in prezent.Primele circulare
antiteroriste le am inrejistrat in luna aprilie 1983.Teroristii au fost inventia
comunistilor,care sau pregatit pentru inabusirea revoltelor din cauza ca se
pregatea sa plateasca datoria externa cu sacri cii foarte ari.Am foarte
multe informatii si detalii.Contactatima
Răspunde
Petre Opriş - 02-13-2016
Domnule Hodor, Se pare că suntem pe aceeaşi lungime de undă. Eu nu

exclud nici o posibilitate de contact dintre cei doi protagonişti ai poveştii
dumneavoastră. Din păcate, nu am nici o dovadă care să con rme ori să
in rme acest lucru. Când lucrezi cu informaţii sensibile este nevoie de
foarte multă atenţie deoarece nu se ştie de unde sare iepurele. Poate că
Militaru a "căzut" pe o "sursă" şi informaţia a ajuns întâmplător Trosca, iar
acesta a dat-o mai departe. Aceasta este doar o ipoteză de lucru, nimic mai
mult. Mulţumesc pentru informaţia foarte valoroasă despre inexistenţa
unui dosar pe numele lui Nicolae Militaru în arhiva CNSAS. M-aţi scutit de
un drum de 800 de kilometri.
Răspunde
Madalin Hodor - 02-12-2016
Domnule Opriş Va mulţumesc pentru comentariu. Aţi subliniat într-un mod

mai apăsat şi mai clar ceea ce am încercat să demonstrez şi eu legat de
perioada 1977-1979 din cariera lui Gheorghe Trosca. M-am referit la situţia
cadrelor MI pentru că Trosca făcea parte din acea structură. Nu am
abordat tema "complotului" din 1984 avînd în vedere că autorii teoriei
asasinării lui Trosca de către Militaru ne spun că rădăcina con ictului dintre
cei doi este anul 1978 (când se petrece falsa trecere în rezervă a generalului
şi îndepărtarea sa din Armată). Cred că dacă în 1978, Trosca nu a avut
legătură cu "dizgraţia" lui Militaru este şi mai puţin probabil să avut vreo
implicare în 1984. În paranteză e spus, 15 ani de lucru cu arhivele
Securităţii, m-au făcut destul de sceptic, când vine vorba de organizaţii
subversive şi comploturi anti-ceauşiste conduse de foşti demnitari ai
regimului, asta dacă suntem de acord că a discuta cu alţi "căzuţi în
dizgraţie" şi a trasa nişte posibile planuri implauzibile chiar şi pentru
participanţi, nu reprezintă un act serios de opoziţie. Majoritatea
"supăraţilor" ar abandonat orice conspiraţie dacă li se oferea o funcţie
sau dacă reintrau în graţii. Valabil şi pentru generalul Militaru şi obsesiva lui
dorinţă de a conduce Academia Militară. Referitor la desecretizarea
dosarelor (sau dosarului) generalului Militaru pot să vă spun că l-am căutat
în arhiva CNSAS (unde ar trebui să e conform legilor în vigoare toate
dosarele întocmite de fosta Securitate), inclusiv în fondul arhivistic provenit
de la Ministerul Apărării (Direcţia a -IV a). Acesta cuprinde şi un inventar
provenit de la faimoasa unitate 0110 (prost cunoscută ca Anti-KGB). Nu am
găsit nicio referire la generalul Militaru.
Răspunde
Vio - 02-12-2016
De ce prost si ingamfat? Nu inteleg.

Răspunde
Mihai Hai - 02-12-2016
In seara, noaptea de 22 spre 23 dec 1989, Trutulescu a venit de la Buzau cu

doua camioane de luptatori pentru apararea M Ap N. La apropierea de
obiectiv, din blocurile laterale s-a deschis focul cu mai multe tipuri de
armament usor. Au rezultat 4 morti si mai multi raniti. Faptul ca luptatorii
au parasit camioanele si sau repliat la parterul blocurilor, a limitat
pierderile. Ulterior au fost identi cati, si au intrat in dispozitivul de paza
alcatuit din mai multe arme de la unitati diferite. Se activase “Reteaua R”.
Cand comunicatiile radio sunt bruiate, se trage ca la razboi, nu vi tu Trosca
cu ABI-ul ca la parada de front sa executi un ordin sensibil. Acesta era
nivelul de pregatire tactica al o terilor superiori atunci. Constantin Isac /
Ionescu nu era un civil obisnuit, asa cum nu au fost majoritatea civililor care
au fost numiti ca reprezentanti ai “Revolutionarilor” la structurile de M Ap N
si M A I de pe tot cuprinsul tarii. La “in ltrari” si “acoperiti”, se pare ca
romanii s-au priceput mereu. Stupid, sa mori fara sa te lupti cu un inamic, ci
doar pentru ca asa scrie intr-un manual de manipulare, dupa tramvai si
dupa femei sa nu fugi niciodata, pentru ca vin altele!
Răspunde
Mulţumesc, domnule Marius Mioc. Postarea de comentarii se realizează

foarte lent şi, de aceea, evit să deschid site-ul Revistei 22.
Răspunde
mariusmioc - 02-11-2016
Militaru însuși, într-un interviu din revista „Baricada” din 1991, spunea că a
auzit numele Trosca abia cînd a a at despre moartea uslașilor de lîngă
M.Ap.N. Interviul e disponibil pe net, dar saitul revistei 22 nu mă lasă să
pun legături spre alte saituri.
Răspunde
Articolul este interesant. Există mituri care pot explicate în fel şi chip.
Domnul Marius Mioc a pus punctul pe i: trebuie desecretizate anumite
informaţii sau chiar un dosar întreg, dacă există aşa ceva în arhivele din
România. O explicaţie pentru domnul Mădălin Hodor, care a scris astfel:
"Ca să e clar că în perioada „descoperirii trădării lui Militaru“ Trosca nu
mai lucra la Direcţia a IV-a, Fişa sa de serviciu menţionează că în perioada
respectivă a fost „la dispoziţia Direcţiei Cadre“, la fel ca în cazul tuturor
angajaţilor MI care îşi întrerupeau activitatea, dintr-un motiv sau altul".
O ţerul Gheorghe Trosca a fost la dispoziţia Direcţiei Cadre a MAI în
perioada 1977-1979 deoarece a urmat un curs de pregătire profesională.
Aşa se întâmpla cu toate cadrele militare din România, indiferent de
ministerul din care făceau parte. Domnul Hodor se agaţă de acest aspect
pentru a demonstra că Nicolae Militaru nu l-a cunoscut pe Gheorghe
Trosca şi nu avea nici un motiv să se răzbune. Într-adevăr, "căderea" lui
Militaru din 1978 nu poate atribuită lui Trosca, însă nu cunoaştem exact
rolul pe care l-a avut o ţerul de contrainformaţii în cazul din 1983-1984,
când Militaru era nemulţumit de trecerea sa în rezervă.
Răspunde
Liviu - 02-11-2016
"Eu din 2011 am cerut"...Tu si alti mari oameni ai omeniri...Inganfat dar

prost de pute. Ma lesi cu "inteligenta" ta de mare ganditor...
Răspunde
Eu din 2011 am cerut public să se dea publicității dosarul de securitate al

generalului Militaru. Nu se dorește acest lucru pentru că s-ar spulbera
multe mituri despre revoluție. Cît despre Constantin Isac, nu mă miră că i-a
propus în conducerea „revoluționară” pe securiștii Iulian Vlad și Gheorghe
Ardeleanu. Omul era de la Dinamo, în decembrie 1989 fusese la Iași,
participant la Dinamoviada de judo, aia care conform altor mituri, s-a
convocat ca să înăbușe pretinsa mișcare protestatară din 14 decembrie
1989. De ce nu-l întreabă nimeni pe Constantin Isac (ori pe oricare din
zecile sau sutele de participanți) despre Dinamoviada de judo de la Iași? Le
e teamă că alte mituri legate de revoluție se vor spulbera?
Răspunde
Liv Stomer, în cartea lui Pacepa nu este niciunde pomenit numele Trosca.
Să-l invoci pe Pacepa ca să pretinzi că dovedești ceva legat de Trosca e tipul
de dezinformare potrivit pentru saituri de tip „În Linie Dreaptă”, nu aici.
Răspunde
Hanns - 02-10-2016
Si mai este o intrebare .. : cine a vrut eliminarea rapida a lui ARDELEANU, ,

care moare electrocutat in gradina propie de la o amarita de pompa de apa
cind uda gradina ..... Are cineva un raspuns ..?????
Răspunde
ana - 02-10-2016
Domnule (sau doamna) liv stomer, Dar dumneavoastra cititi pana la capat
articolele pe care le comentati? Ce vi se pare in neregula cu a rmatia ca nu
toti cei care au facut studii la Moscova erau agenti sovietici? Nici Pacepa nu
sustine asa ceva, in niciuna dintre cartile lui (daca ma insel, indicati va rog
volumul si pagina); ar o tampenie, iar despre Pacepa se pot spune multe,
numai ca era tampit, nu. In orice caz, despre Nicolae Militaru n-ar rau sa
produceti dumneavoastra probe ca era spion KGB, daca tot sunteti atat de
sigur... Sunteti scandalizat de ipoteza ca nu toti scolitii la Moscova au fost
spioni KGB. Sunteti la curent cu faptul ca si marele patriot Ceausescu avea
studii la Moscova? Era spionul rusilor? Pacat ca romanii "verzi ca bradul" -
intre care si apologetii Securitatii - il cred pe Ceausescu mare erou
antisovietic. Pe acelasi tipar, intors invers, toti care au facut studii in
Occident sunt agenti (CIA, Mossad, alegi dvs.). Ganditi exact ca un securist:
toti care au studiat in strainatate inainte de 1989 au simtit pe pielea lor
"virtutile" acestui tip de rationament...
Răspunde
liv stomer - 02-09-2016
"O primă problemă care se ridică în faţa acestei poveşti convingătoare în

simplitatea ei este că, timp de 26 de ani, nimeni, e instituţie de stat, istoric
sau ziarist, nu a produs dovada irefutabilă că generalul Nicolae Militaru a
fost spion KGB sau GRU. Nu mă refer la aşa-zisele certitudini, născute dintr-
un invariabil copy-paste, complet lipsit de discernământ: Militaru a făcut
şcoala la Moscova, era în legătură cu Ambasada URSS la Bucureşti, se
întâlnea în parcuri cu alţi conspiratori, şi ei agenţi ai KGB, Ceauşescu ştia că
e trădător şi de aceea l-a îndepărtat din Armată etc. Niciunul dintre aceste
poncife, luate separat sau împreună, nu justi că lipsa probelor. Foarte
mulţi dintre o ţerii de rang înalt din Armată şi Securitate au făcut şcoala la
Moscova înainte de 1989, dar asta nu înseamnă că toţi au devenit automat
agenţi KGB sau GRU." Nu, pe bune acuma, dle Hodor, dvs cititi ce scrieti? De
generalul Pacepa ati auzit, va spune ceva acest nume? Era seful Securitatii,
pana a defectat in occident, puneti mana, cititi Orizonturi Rosii, se gaseste
gratis pe net!!!! Sau sugerati cumva ca si a rmatiile lui Pacepa sunt "alegatii
nedovedite", ca Pacepa nu stia, nu era informat, etc??? E incredibil, ce
articole au ajuns sa apara in Revista 22!!!
Răspunde
MAI MULTE ARTICOLE DIN SECȚIUNEA DOSAR
Concluzia după Refuzată la Cluj, Moscova nu crede UE poate să

președinția plagiatoarea în lacrimi. Crede blocheze
europeană: Ramona Lile vrea în Fundaţia derapajul
funcționari să se abiliteze în Titulescu României. O va
competenți, Franța face?
politicieni jalnici
Justiția, testată la De ce n-au mai Lista surselor și Panteonul

limită în 2019 fost „utili“ Ion persoanelor de românesc
Cristoiu și Lucia in uență ale
Hossu-Longin Securității din
pentru Securitate? America și Canada
Redacția Abonamente ediția Abonare la newsletter

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, tipărită
Romania Abonamente interne cu
Tel: +4021 3112208 expediere prin poștă
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro 45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an
Abonamente interne cu
ridicare de la redacție
Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social 36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an
© 2019 Revista 22

Asasinarea" Lui Trosca (I) Misterele Uslașilor Uciși La Revoluție - Revista 22

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asasinarea" Lui Trosca (I) Misterele Uslașilor Uciși La Revoluție - Revista 22

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/14/2019 „Asasinarea“ lui Trosca (I) Misterele uslașilor uciși la Revoluție | Revista 22

Arhiva PDF începând cu 1990 NUMĂRUL ARHIVA AUTORI REDACȚIA

ACTUALITATE INTERNAȚIONAL OPINII INTERVIU CULTURA ESEU DOSAR DEZBATERI SUPLIMENT

„Asasinarea“ lui Trosca (I) Misterele Opinii

uslașilor uciși la Revoluție Victor Popa

Antiteroriste (USLA) au fost atacate de forţe ale Stefan Popescu

discernământ: Militaru a făcut şcoala la Moscova,

poncife, luate separat sau împreună, nu justi că

înalt din Armată şi Securitate au făcut şcoala la Brindusa Armanca

Moscova înainte de 1989, dar asta nu înseamnă că Nici în jurnalism nu e

Apoi, dacă ar existat vreo dovadă că generalul

descoperirea „trădării“ sale, Nicolae Militaru şi-a

(până în anul 1984). Florin Gabrea

În mod nefericit, însuşi Nicolae Militaru a furnizat

perioada când complotau pentru înlăturarea lui

Din acest motiv şi într-un asemenea context, nici

Factor deloc de neglijat, el se confrunta, în

Pentru a-şi salva scaunul de ministru, lui Nicolae

Militaru vs. Trosca. Un con ict inventat?

Dacă în privinţa dovezilor colaborării lui Nicolae

Din nefericire pentru autorii teoriei „asasinatului

1973 şi 1977, Gheorghe Trosca a lucrat la Direcţia a

Ca să e clar că în perioada „descoperirii trădării lui

Nu este deloc clar cum ar putut Gheorghe Trosca

Armatei a II-a (1979) şi că ar continuat să-l urmă-

Locotenent-colonelul Gheorghe Trosca

asemenea, nu cred că lui Militaru i-au fost

Mult mai plauzibil, în opinia mea, este că, în 23

Cotună - omul potrivit la locul nepotrivit?

Maiorul Eugen-Tranda r Cotună (avansat în grad pe

Prezenţa sa în cadrul misiunii încredinţată lui Trosca

Din dosarul său de cadre2, rezultă că participa activ

blocurile de la Orizont“. Un detaliu ignorat cu bună

Desigur, faptul că o misiune de „lichidare“ fusese

Un alt detaliu important este că aceşti doi o ţeri se

Aşadar, în seara zilei de 23 decembrie 1989, doi

potrivită dacă pleci să lupţi cu „teroriştii“, dar foarte

Vulgata despre Revoluţia din 1989 ne spune însă că

Isac - un revoluţionar cu nume conspirativ?

Schimbului de focuri din noaptea de 23-24

Prima apariţie a revoluţionarului Isac în timpul

Câteva minute de lm postate pe YouTube ni-l arată

Următoarele secvenţe sunt relatate de el însuşi în

Cadavre ale uslaşilor lângă cele două ABI-uri

Abia referitor la ziua de 22 decembrie 1989,

USLA, Gheorghe Ardeleanu. Motivaţia? Începuse să

Probabil gestul de bună-credinţă al revoluţionarului

Revenind la episodul „veri cării loialităţii USLA“,

cembrie, adică a doua zi după „inspecţia“ lui Isac.

Conducerea FSN a fost totuşi mulţumită cu

Activitatea lui Constantin Isac s-a intensi cat pe 23

Faptul că, într-un episod tragic şi controversat, din

Dar cum ar să a ăm că numele „Ionescu“, ales

1. ACNSAS, Dosar cadre T-110, f. 6-6v

2. ACNSAS, Dosar cadre C-122

TAGS: MADALIN HODOR GENERALUL GHEORGHE MILITARU

Bordeianu și afacerea Berevoiești, ca răspuns la comentariul cuiva. Fusese

Domnule Madalin Hodor...v-ati gandit cumva la varianta (de ce nu s-a gasit

marian bucuresti - 07-08-2017

Detalii Cartea U.S.L.A in stare de hipnoza scrisa de Marian Romanescu a

NICOLAE TOCARCIUC - 12-23-2016

Salut.Sint un fost instructor al punctului operativ al sectiei de informatii al

Petre Opriş - 02-13-2016