Sunteți pe pagina 1din 23

15 august 2006, Constanţa, Ziua Marinei Române.

15 august 2006, Constanţa,


Ceremonialul depunerii ancorelor de flori în mare, de la bordul vedetelor de scafandri. Ziua Marinei Române.
Foto: Eugen MIHAI, Trustul de Presă al Armatei Zeul Neptun, înconjurat de nimfe, dă semnalul de
începere a festivităţilor organizate cu prilejul Zilei
Marinei Române.
Foto: Robert STOIAN

15 august 2006, Tulcea,


Ziua Marinei Române.
Formaţia de vedete fluviale trecând prin faţa tribunei
oficiale la activităţile organizate de Ziua Marinei
Române la Tulcea.
Foto: Olivia BUCIOACĂ

14 august 2007,
Constanţa. 15 august 2006, Constanţa,
Repetiţia generală a Ziua Marinei Române.
ceremonialului care se va Aspect din timpul secvenţei de respingere a atacului
desfăşura de Ziua Marinei unui grup terorist, desfăşurat de scafandrii de luptă,
Române, s-a încheiat cu în cadrul activităţilor organizate
defilarea gărzii de onoare. de Ziua Marinei Române.
Foto: Codruţ BURDUJAN Foto: Mihai EGOROV
15 august 2006, Brăila,
Ziua Marinei Române.
Aspect din timpul pregătirii pentru botezul
marinăresc desfăşurat la bordul CP Dâmboviţa,
lângă faleza municipiului Brăila.
Foto: Mihai EGOROV

15 august 2006, Constanţa, Ziua Marinei Române.


Elicopterul IAR 330 Puma MEDEVAC, survolează dispozitivul, pentru extragerea „răniţilor“ din apă.
Foto: Eugen MIHAI, Trustul de Presă al Armatei
GRUPUL MASS-MEDIA Editorial
AL FORÞELOR NAVALE
MARINA ROMÂNÃ
Revistã fondatã în 1990,
editatã de Statul Major
ZIUA MARINEI ROMÂNE
al Forþelor Navale
Redactor-şef:
O s\rb\toare de suflet
Cãpitan ing. Mihai EGOROV
Tel.: 0241-619.539; 667.985/401 Z i u a S f i nte i Fe c i o a r e M a r i a , deziderate depinde de implicarea
e-mail: egorovmihai@yahoo.com patroana şi ocrotitoarea temerarilor responsabilă şi conştientă a fiecărui
întinderilor albastre, este una din cele om din Forţele Navale la locul său de
Redactori: mai importante şi respectate sărbători muncă.
Bogdan DINU Coperta 4: Promovarea carierei creştine pentru poporul român. Ea De aceea vă cer, mai mult ca
Tel: 0241-619.539 Coperta 1: Nava Şcoală Mircea
în timpul paradei marilor veliere în Forţele Navale. a fost aleasă, încă din anul 1902, ca oricând, să nu precupeţiţi nici un efort
e-mail: redbogdan@yahoo.com de la Alicante 2007. (Foto: Direcţia Relaţii Publice zi aniversară a Marinei Române în pentru a cunoaşte şi utiliza foarte
Olivia BUCIOACĂ (Foto: Herbert Böhm) a Ministerului Apărării) semn de respect şi preţuire pentru bine tehnica din dotare şi a îndeplini
e-mail: oliviabucioaca@yahoo.com această categorie de forţe. An de an, obiectivele stabilite prin planurile de
sărbătorirea acestei zile s-a îmbogăţit în pregătire la parametri maximi.
ADRESA REDACÞIEI: Rezultatele obţinute până în
conţinut şi culoare, a căpătat noi valenţe
Str. ªtefãniþã Vodă, nr. 4 şi dimensiuni iar astăzi, prin semnificaţia prezent atât în procesul instructiv-
Tel/Fax: 0241-619.539 şi încărcătura sa emoţională, prin educativ, cât şi în exerciţiile naţionale
e-mail: marina_romana@navy.ro manifestările specifice, pentru tot ceea şi multinaţionale fac dovada

Ediþia s-a încheiat pe data


de 25 iulie 2008.
SUMAR ce marinarii au adus în cultura acestui
popor, pentru jertfa lor în numele
idealului de unitate şi independenţă Ziua
profesionalismului dumneavoastră.
Prin devotamentul, abnegaţia şi
spiritul de sacrificiu manifestate în toate
Număr special, Marina Română – Marinei ocupă un loc aparte în sufletele situaţiile v-aţi atras respectul, preţuirea
Ziua Marinei Române. EDITORIAL 5 românilor. şi încrederea tuturor cetăţenilor
Se editeazã 6 numere pe an, Forţele Navale, moştenitoare a unor României. Forţele Navale s-au
cu apariþie la douã luni. glorioase tradiţii de luptă, şi-au adus evidenţiat în mod special prin calitatea
Contraamiral de flotilă contribuţia la evenimentele importante personalului şi nivelul de pregătire
din istoria modernă a poporului român, al acestuia, nu doar la executarea
NORME DE COLABORARE: ZIUA MARINEI ROMÂNE Dorin DĂNILĂ
prin participarea la bătăliile pentru misiunilor internaţionale din Marea
Cititorii pot trimite pe adresa Mesajul Ministrului Apărării Şeful Statului Major
redacþiei texte ºi fotografii
6 al Forţelor Navale
cucerirea independenţei, la cele două Mediterană sau în cea de menţinere a
războaie mondiale şi pe timpul revoluţiei unui climat de pace în Kosovo, cât şi
care se încadreazã în tematica revistei. din decembrie 1989. Alături de toate la executarea ireproşabilă a acţiunilor
Manuscrisele nu se înapoiazã. acestea, marinarii au reprezentat cu destinate desfăşurării în condiţii de
Rãspunderea juridicã pentru cinste ţara şi pavilionul tricolor pe mările securitate deplină a SUMMIT-ului
conþinutul articolelor aparþine Mesajul şi oceanele lumii. Ei au dus peste tot NATO de la Bucureşti. Competenţa,
în exclusivitate autorilor, conform Şefului Statului Major General 7 dorinţa românilor de a fi membri activi seriozitatea şi rigoarea dovedite pe
art. 206 CP. ai comunităţii politice şi economice timpul acestor misiuni au fost bine
internaţionale, au deschis drumuri şi au apreciate de către oficialii NATO şi UE,
COPYRIGHT: ridicat punţi între popoare şi civilizaţii. fapt care a contribuit activ la sporirea
Este autorizatã orice reproducere În acest context se remarcă şi prestigiului României şi Armatei sale.
cu condiþia specificãrii sursei. Mesajul Şefului Statului Major învăţămîntul de marină, unanim apreciat, Pe această cale aduc vii mulţumiri
ai c ărui absolvenţi au dovedit şi celor ce fac asigurarea logistică a
al Forţelor Terestre 8 dovedesc deosebite calităţi profesionale navelor, scafandrilor militari, infanteriştilor
Fotografiile care ilustrează istoricul
şi aptitudini de lideri şi manageri în multe marini, celor care pregătesc viitoarele
Zilei Marinei Române au fost puse domenii ale vieţii socio economice. cadre de marină, celor care fac
la dispoziţie de Muzeul Marinei, Integrarea României în structurile navigaţia mai sigură, transmisioniştilor
Serviciul Istoric al Armatei NATO şi ale Uniunii Europene, precum şi şi tuturor celor care activează în
şi colaboratorii revistei. Mesajul Şefului Statului Major
caracteristicile mediului de securitate din această categorie de forţe a Armatei,
al Forţelor Aeriene 9 zona Mării Negre au determinat în mod pentru modul în care au înţeles să-şi
ISSN: 1222-9423 inevitabil transformarea conceptuală, îndeplinească atribuţiunile la locul de
C-da 4573/2008; B-00287 structurală şi de acţiune a Forţelor muncă.
Navale. În acest context şi anul 2008 a Iată de ce, acum în pragul Sfintei
Tehnoredactarea ºi tiparul: fost şi va fi în continuare unul cu sarcini Sărbători a Zilei Marinei, aducem
multiple şi deosebit de complexe. Toate un pios omagiu tuturor celor care
FORŢELE NAVALE acestea le putem realiza numai prin şi-au dedicat viaţa pentru apărarea
ROMÂNE 2008 10 creativitate, responsabilitate sporită, fruntariilor de apă ale patriei şi pentru
tenacitate şi muncă asiduă într-un care adâncurile mării sau ale Dunării au
Centrul Tehnic-Editorial autentic spirit de echipă. devenit loc de odihnă veşnică.
al Armatei Activităţile naţionale şi internaţionale, Adresez întregului personal al
B-dul Ion Mihalache nr. 124-126, în care Forţele Navale sunt implicate, Forţelor Navale multe urări de sănătate,
Bucureºti ZIUA MARINEI, reprezintă provocări majore, cărora fericire şi prosperitate, noi împliniri în
Tel.: 021-2242634 SĂRBĂTOAREA TUTUROR trebuie să le răspundem pe măsura viaţa personală şi profesională, însoţite
angajamentelor asumate în Alianţa de tradiţionala urare marinărească,
DTP: Tudora NECOARĂ ROMÂNILOR 24 Nord-Atlantică. Realizarea acestor „BUN CART ÎNAINTE”.

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


4 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 5
ZIUA MARINEI ROM+NE 2008
A intrat în tradiţie ca poporul nostru să conta pe efortul dumneavoastră şi că
pentru împlinirea idealurilor de dreptate şi formulate de partenerii străini la adresa Forţelor prăznuiască, la 15 august, Adormirea misiunea pe care ţara v-a încredinţat-o
libertate. Spunem astăzi despre marinarii Navale Române, pentru participarea la exerciţii Maicii Domnului şi, totodată, să prezinte va fi dusă la îndeplinire.
militari că au făurit istorie, înnobilându-se şi la misiuni militare în afara graniţelor ţării, respectul şi consideraţia sa Marinei Dornici să vă număraţi mereu
cu gloria şi strălucirea celor care au zidit din inclusiv în cadrul operaţiei Active Endeavour, Române şi oamenilor ei. Aşteptată printre cei mai buni, purtaţi cu cinste
temelii veşnicia ţării. an de an cu nerăbdare, Ziua Marinei pavilionul tricolor pe apele ţării şi
care contribuie în bună măsură la făurirea şi
Forţele Navale sunt una dintre cele mai este pentru luptătorii apelor prilejul de ale lumii, vă angajaţi fără rezerve în
afirmarea imaginii ţării noastre în lume. Am îndeplinirea misiunilor, învăţaţi din
importante categorii de forţe ale armatei a le reaminti tuturor bogata şi trainica
noastre, care au intrat profund şi definitiv în arătat, astfel, aliaţilor noştri că se pot baza pe tradiţie care îi animă, de a-i cinsti aşa eşecuri şi greutăţi şi ajungeţi, de fiecare
alcătuirea noţiunii de patrie prin statornica Forţele Navale ale României. cum se cuvine pe înaintaşi şi de a oferi dată, la liman.
Vă cer, dragi marinari, să demonstrăm şi în contemporanilor şansa să le cunoască Pe deplin c onvins c ă viitor ul
lor legătură cu pământul natal şi cu faptele
preocupările şi aspiraţiile. vă va aduce împlinirea aspiraţiilor
înaintaşilor noştri. continuare faptul că ne merităm locul pe care
De Ziua Marinei, militarii din Forţele profesionale şi bucuria unei vieţi liniştite
Forţele Navale Române sunt complet l-am câştigat cu eforturi depuse şi susţinute de
Navale dau, în faţa concetăţenilor, şi prospere alături de cei dragi, vă invit,
profesionalizate şi dinamice, în măsură să- întreaga naţiune română. dragi camarazi, să-i onorăm pe toţi
adevărata probă a profesionalismului,
şi îndeplinească misiunile specifice şi să Ziua Forţelor Navale Române îmi oferă îşi demonstrează calităţile care i-au aceia care şi-au legat destinul de cel al
Teodor MELEŞCANU contribuie la apărarea intereselor naţionale ale consacrat drept aliaţi şi parteneri de Marinei Române, sporindu-i prestigiul
plăcuta ocazie de a vă mulţumi, atât în nume
Ministrul Apărării României pe mare şi pe fluviul Dunărea. Se fac Amiral dr. Gheorghe MARIN încredere şi se bucură de realizările şi înnobilându-i blazonul.
personal, cât şi al conducerii Ministerului Şeful Statului Major General
eforturi importante de dotare şi modernizare de peste an. Vă chem să ne bucurăm împreună la
a acestei categorii de forţe pentru a atinge Apărării, pentru efortul depus şi modul în această frumoasă sărbătoare, oferindu-
Doamnelor şi domnilor militari şi
cele mai înalte standarde de operativitate care acţionaţi, şi de a vă transmite salutul civili din Forţele Navale, le celor ce vor să vă cunoască exemplul
şi compatibilitate ale aliaţilor şi partenerilor meu călduros şi aprecierea faţă de dăruirea Pe acest tărâm scăldat de Marea devotamentului faţă de profesie şi al
În ziua de 15 August, de creştineasca noştri. şi profesionalismul cu care, dumneavoastră Neagră, mărginit de Dunăre şi brăzdat satisfacţiei datoriei împlinite.
sărbătoare a Sfintei Marii, aducem împreună Marinarii militari sunt la înălţimea exigenţelor de râuri, dumneavoastră vă este dat Bun cart înainte şi La mulţi ani!
– marinarii de toate gradele şi personalul
cinstire Forţelor Navale Române şi un în domeniu şi demonstrează continuu nivelul să împliniţi un nobil destin: apărarea
civil, bărbaţi şi femei aflaţi în slujba ţării sub
pios omagiu eroilor marinari care de-a lungul fruntariilor de ape ale ţării. V-aţi angajat
de pregătire şi capacitatea operativă, prin pavilionul tricolor, apăraţi graniţele de ape în acest demers cu toată fiinţa şi nu sunt
timpului şi-au dat viaţa pentru apărarea participarea la numeroase exerciţii naţionale şi
ale patriei şi contribuiţi la îndeplinirea misiunii puţini cei ce vă cunosc zbaterile sau vă
fruntariilor de ape ale României ori pe întinderile internaţionale, precum şi la operaţii ale Alianţei,
fundamentale pe care o are Armata Română, înţeleg neliniştile. Toţi ştiu însă că pot
mărilor şi oceanelor, pentru gloria navigaţiei prin care se confirmă dorinţa şi capacitatea
României de a se implica activ în menţinerea aceea de garant al securităţii naţionale şi a
româneşti.
Este o datorie de suflet, a tuturor, să ne unui climat de securitate şi încredere în zona libertăţii poporului român.
îndreptam gândurile şi recunoştinţa către eroii riverană Mării Negre. Vă felicit şi vă urez vânt bun din pupa!
marinari. Sacrificiul lor reprezintă exemplul de Avem motive să fim mândri de aprecierile La Mulţi Ani!
dăruire şi devotament demn de urmat pentru
generaţiile actuale şi viitoare de marinari, iar
cinstirea memoriei lor este un semn de respect
şi preţuire pentru tot ceea ce au făcut pentru
devenirea acestei importante arme.
Sărbătoarea Forţelor Navale a avut şi
continuă să aibă valoare de simbol pentru
români, fiind expresia unei datini creştine care
a dobândit noi valenţe contemporane, şi care
îşi are originea în istoria milenară a poporului
nostru, pentru care râurile, Dunărea, şi Marea
Neagră au reprezentat elementele de referinţă
ale unui spaţiu de existenţă şi identitate
naţională.
Foto: Valentin Ciobarcă

Istoria noastră reprezintă, în fapt, o


coloană fără sfârşit a faptelor de eroism
şi a jertfelor supreme făcute sub jurământ
ostăşesc, de-a lungul secolelor, pe câmpurile
Foto: Bogdan Dinu
de bătălie, pe pământ sau pe întinsul apelor,
MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ
6 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 7
ZIUA MARINEI ROM+NE 2008
Îmi revine deosebita onoare ca realizările obţinute în procesul de La 15 august, când o prăznuim complexitate deosebită, iar rezultatele
astăzi, la praznicul Sfintei Fecioare instruire şi îndeplinire a misiunilor creştineşte pe Sfânta Fecioară Măria, o bţ inute fac dovada pre g ăt ir ii,
Maria, protectoarea marinarilor, a specifice la pace şi în operaţiuni ocrotitoarea spirituală a temerarilor competenţei şi profesionalismului
lucrătorilor portuari şi constructorilor multinaţionale. apelor, sărbătorim, laolaltă, oştenii şi personalului militar şi civil din aceste
de nave, să adresez salutul meu Doresc să evidenţiez şi cu cetăţenii ţării, şi Ziua Marinei Române. structuri. De asemenea, remarc
prietenesc tuturor celor care se află Acest tradiţional moment aniversar profesionalismul şi seriozitatea de care
acest prilej colaborarea fructuoasă,
la datorie pe întinderile de ape ale ne oferă, mie şi întregului personal al au dat dovadă piloţii marinei militare pe
permanentă, dintre Forţele Navale şi
mărilor şi oceanelor şi în porturile sau Forţelor Aeriene, plăcutul prilej de a timpul pregătirii pentru zbor, precum
şantierele navale româneşti. Forţele Terestre, în interesul sporirii
forţei şi prestigiului Armatei, al întăririi vă felicita călduros şi de a vă adresa, şi modul în care aceştia execută, în
În fiecare an, această sărbătoare
din toată inima, urări camaradereşti de prezent, misiunile încredinţate.
ne oferă prilejul să-i cinstim pe toţi cei continue a capacităţii de apărare a
sănătate, tărie morală şi noi împliniri în Categorie de forţe puternică şi
care de-a lungul istoriei şi-au dat viaţa ţării.
profesie şi în viaţă. echilibrată, suplă şi judicios structurată,
pentru apărarea fruntariilor de ape ale Cu ocazia Zilei Forţelor Navale, vă
Ştiu că marinarii militari români dotată cu tehnică de luptă performantă,
României, ori şi-au frânt destinul pe adresez dumneavoastră, tuturor celor
se bucură de dragostea şi preţuirea Marina Militară s-a afirmat în exerciţii şi
mări şi oceane, pentru gloria navigaţiei aflaţi sub semnul ancorei, sincerele
General-locotenent populaţiei, de un binemeritat prestigiu aplicaţii multinaţionale, a demonstrat General-locotenent
româneşti. Este de datoria noastră, mele felicitări şi urări de noi împliniri şi
dr. Teodor FRUNZETI în lume. Ştiu, de asemenea, că, de că reprezintă o componentă de elită Constantin CROITORU
a tuturor, să ne îndreptăm gândurile succese în tot ceea ce întreprindeţi! Şeful Statului Major
către eroii marinari. Sacrificiul lor Şeful Statului Major Ziua lor, Forţele Navale Române, mai a Armatei României. Prin pasiune
SFÂNTA FECIOARĂ MARIA, al Forţelor Terestre al Forţelor Aeriene
reprezintă un exemplu demn de urmat puternice ca oricând, au capacitatea şi eforturi lăudabile, prin stăruinţă şi
protectoarea tuturor marinarilor, să de a raporta că şi-au îndeplinit cu receptibilitate la nou, prin aplecare spre
atât pentru generaţiile actuale de
marinari, cât şi pentru cele viitoare. vă însoţească şi să vă ocrotească, cinste misiunile ce le revin în spaţiul lor însuşirea celor mai recente descoperiri
Generaţiei de astăzi îi adresăm oriunde veţi fi! de responsabilitate, sarcinile specifice şi perfecţionări în domeniu, bravii
cele mai calde felicitări şi, în acest rezultând din apartenenţa României marinari au reprezentat cu cinste şi
au evidenţiat legătura strânsă dintre
ceas aniversar, ne exprimăm încă şi a Armatei sale la structurile Nord- onoare ţara şi armata peste hotare, au
o dată bucuria şi satisfacţia faţă de structurile noastre şi, în prezent,
Atlantice. La bordul modernelor fregate contribuit merituos la afirmarea imaginii
succesele cu care personalul Forţelor necesitatea consolidării acesteia,
„Regele Ferdinand“ şi „Regina Maria“, României în lume.
Navale se prezintă la Ziua lor, de în condiţiile noilor provocări şi ale
pe ape şi pe uscat, oriunde i-a chemat Între Forţele Aeriene şi Forţele
misiunilor ce le avem de îndeplinit ca
datoria, marinarii militari şi-au probat Navale au existat dintotdeauna relaţii
membru al Alianţei Nord-Atlantice.
profesionalismul şi cutezanţa, disciplina foarte bune de cooperare şi colaborare:
Ev o c , ş i c u a c e s t m o m e n t
şi spiritul de echipă, abnegaţia şi aplic a ţ iile ş i exerc i ţ iile t ac t ic e
sărbătoresc, rapoartele camaradereşti
patriotismul. desfăşurate în comun, conferinţele,
dintre aviatori şi marinari, colaborarea
Misiunile pe care le îndepliniţi în seminariile, colocviile, atelierele de
foarte bună dintre statele noastre
cadrul Armatei Române sunt de o lucru şi cursurile desfăşurate împreună
majore, respectul şi sprijinul reciproc
în demersurile comune pentru a ne
perfecţiona şi moderniza structurile,
pentru a ne afirma ca forţe operaţionale
credibile, cu o mare capacitate de
reacţie în situaţiile în care ni se cere
să intervenim.
De Ziua Marinei Române, vă doresc
dumneavoastră, tuturor temerarilor
apelor, noi izbânzi în profesie, bucurii
şi înţelegere alături de cei dragi!
Bun cart, înainte, şi la mulţi ani!
Foto: Eugen Mihai, TPA
Foto: Mihai Egorov

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


8 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 9
Tradi]ie, de „Corpul Flotilei”. Odată cu unificarea numele unor eroi ai Războiului de nou şi modernizat integral, putea fi
actualitate flotilelor a fost adoptat şi un pavilion
unic, format din îmbinarea culorilor şi
Independenţă.
În timpul Primului Război Mondial,
considerat cea mai modernă unitate
fluvială din lume.
[i perspective însemnelor pavilioanelor moldovean şi Marina Militară Română a îndeplinit În anul 1938, cu suma de 114 milioane
muntean, iar în 1861 a început procesul misiuni diverse, precum atacul de la lei din bugetul statului la care s-au adăugat
de modernizare a uniformei Flotilei, prin 14 august 1916 al flotei austro-ungare 6 milioane lei, strânşi prin subscripţia
introducerea culorii bleumarin. în portul Rusciuk, acţiunea navelor publică iniţiată de Liga Navală Română,
În anul 1873, în serviciul Flotilei a Escadrei de Dunăre în apărarea capului a fost comandată Şantierului „Blohm und
intrat canoniera Fulgerul pentru Dunăre de pod de la Turtucaia şi protejarea Voss“ din Hamburg, cea de a doua navă-
şi Mare, construită la Toulon, prima retragerii trupelor române din această şcoală Mircea. Actualul velier a intrat în
navă militară a României moderne care zonă, precum şi susţinerea flancului dotare la 17 mai 1939. În acelaşi an, la
a purtat pavilionul naţional la catarg, în drept al armatei de uscat din Dobrogea Galaţi a fost lansată la apă prima navă
Marea Mediterană şi în Marea Neagră. de către navele Flotei de Operaţiuni, sub militară de construcţie românească,
Războiul de Independenţă a focul artileriei germane. puitorul de mine Amiral Murgescu.
demonstrat necesitatea existenţei unei În ultimul an de război -1918 - Marina Împreună cu alte unităţi achiziţionate
flote puternice la Dunăre, iar revenirea Militară a preluat una dintre cele mai s au c o n st r ui te dup ă anul 19 4 0,
Dobrogei în cadrul frontierelor naţionale dificile misiuni, respectiv deminarea precum cele două submarine Rechinul
a deschis Marinei Militare perspective Dunării şi a apelor litorale vest-pontice şi Marsuinul, montate în Şantierul
însemnate de dezvoltare, care au condus în vederea reluării navigaţiei în timp Naval Galaţi. Navele au fost folosite
la organizarea unei flote maritime. de pace. Marina a ieşit din război cu la îndeplinirea misiunilor complexe
În urma câştigării independenţei şi nave pierdute, numeroase avarii la încredinţate Marinei Regale în anii celui
implicit a ieşirii la mare, Marina Română, mijloacele de navigaţie, efective reduse, de-al Doilea Război Mondial.
dotată în 1880 cu o primă navă maritimă înregistrând atât pierderi umane cât şi În urma semnării, la 11 septembrie
- canoniera Griviţa, a beneficiat până la materiale. 1945, a Convenţiei de retrocedare a
primul război mondial, de trei programe Unirea în 1918 a tuturor teritoriilor navelor comerciale şi militare româneşti,
de dotare cu mijloace de navigaţie. În româneşti într-un singur stat a permis în guvernul sovietic a restituit 18 nave
urma acestor programe, Marina Română perioada postbelică, dezvoltarea flotei maritime de război şi 23 de nave
comerciale.

FOR}ELE NAVALE
a fost dotată în anul 1881 cu bricul Mircea, militare, care a fost dotată cu noi tipuri
navă cu vele şi vapori, construit la Londra, de nave. Navelor maritime cumpărate în După casarea, în anii 1960-1961
trei şalupe canoniere, un torpilor de baraj, cadrul programului naval li s-au adăugat a distrugătoarelor, submarinelor etc.,
a fost constituită Divizia 42 Maritimă
Foto: Mihai Egorov

două torpiloare, şalupe de poliţie, un nave primite ca despăgubiri de război de


din nave dragoare, puitoare de mine,

ROMÂNE 2008
crucişător, trei canoniere fluviale şi trei la fostul Imperiu Austro-Ungar.
torpiloare pentru fluviu, patru monitoare Din iniţiativa unui grup de ofiţeri de nave cu destinaţie specială, artilerie de
şi opt vedete fluviale. Dintre aceste marină, la 7 martie 1927 a luat naştere coastă, unităţi de asigurare ş.a.
nave, un rol primordial în formarea la Bucureşti, Liga Navală Română, La sfârşitul anilor ’70 şi la începutul
cadrelor Marinei a revenit navei-şcoală asociaţie culturală şi patriotică pentru anilor ’80 au fost construite o serie de
Mircea, care prin cele 31 de marşuri de apărarea intereselor pe apă ale României nave militare maritime în şantierele
Locotenent-comandor amândouă părţile, pe toată Podunavia Bun care, în actele emise se autointitulau instrucţie efectuate (17 în Marea Neagră, şi pregătirea celor mai favorabile condiţii navale româneşti, precum escortoarele
până la mar ea c ea mar e”, după „domni ai Moldovei de la munte până la 12 în Marea Mediterană şi 2 în Oceanul pentru propăşirea flotei noastre maritime Midia şi Constanţa (la Şantierul Naval
Adrian BARCEA, Brăila), crucişătorul uşor Muntenia,
Statul Major al Forţelor Navale cum se autointitula în documentele mare”. Continuatorul politicii lor navale a Atlantic) a pregătit aproape 40 de promoţii şi fluviale.
emise, devenind ctitorul flotei noastre fost Ştefan cel Mare, care a desăvârşit de ofiţeri şi maiştri de marină. Perioada anilor ’30 a fost benefică transformat ulterior în fregată
maritime. opera de organizare a Marinei, dotând-o În primul deceniu al sec olului pentru Marina Militară. Astfel, încă din (ex-distrugătorul) Mărăşeşti sau fregatele
Momente În Moldova, organizarea unei flote cu corăbii, celebrele pânzare, construite al XX-lea, în care în cea mai mare anul 1930, în dotarea Marinei Regale din clasa Eustaţiu Sebastian (Şantierul
din istoria Forţelor Navale maritime a început încă din timpul în şantierele navale de la Chilia şi parte, la comanda Marinei Militare s-a au mai intrat distrugătoarele Regele Naval Mangalia) ulterior corvete.
voievozilor Roman I şi Alexandru cel Cetatea Albă. Acestea au navigat în aflat contraamiralul Emanoil Koslinski, Ferdinand şi Regina Maria, iar în După Revoluţia din decembrie
Marea Neagră, Marea Egee şi Marea s-a înfăptuit cel de-al treilea program 1931 a sosit în ţară nava-bază pentru 1989, reînviindu-se tradiţia apărării
În spaţiul geografic românesc,
de dotare cu nave. Astfel, au intrat submarine Constanţa. În anul 1936 f l u v i o m a r i t i m e c u n ave d e t i p u l
cuprins între Carpaţi, Dunăre şi Marea Mediterană, având arborat pavilionul de
Neagră, navigaţia s-a practicat din timpuri culoare roşie cu faimosul cap de bour. în ser vic iu c ele patr u monitoare a intrat în serviciu primul submarin monitoarelor, în compunerea Brigăzii 24
străvechi, „toată viaţa noastră trecută În secolul al XVII-lea, domnitorul construite la „Stabilimento Technico românesc Delfinul. Fluviale Brăila au început să intre, odată
fiind orânduită după ape”, aşa cum afirma primei Uniri a tuturor românilor într-un Triestino” în Imperiul Austro-Ungar, Operaţiunea de renovare şi cu anul 1993, monitoarele de tip nou,
marele istoric Nicolae Iorga. singur stat, Mihai Viteazul, a manifestat botezate Lahovari, Brătianu, Catargiu modernizare a monitoarelor, începută în construite în Şantierul Naval Drobeta-
Încă din antichitate, Dunărea şi mai aceeaşi preocupare pentru construirea şi Kogălniceanu şi opt vedete torpiloare, 1936 a fost încheiată în anul 1940, când Turnu Severin (Mihail Kogălniceanu,
ales Marea Neagră au reprezentat o de nave şi dezvoltarea navigaţiei, construite în Anglia şi botezate cu monitorul Basarabia, cu armamentul I.C.Brătianu şi Lascăr Catargiu).
atracţie pentru navigatorii îndrăzneţi, care bătăliile navale ale flotilei valahe din
au utilizat iniţial ambarcaţiuni rudimentare, timpul domniei sale fiind consemnate în
şi mai târziu, nave propulsate cu aburi. documentele vremii.
Pentru a putea naviga atât pe Dunăre În epoca fanariotă, în timpul domniei
cât şi pe râurile interioare, dacii au utilizat lui Alexandru Moruzi a fost organizată
alături de plută, trunchiul de copac cioplit, pentru prima dată în Muntenia, o flotă în
aşa-numita monoxilă, care a reprezentat care navele erau utilizate nu doar ca nave
deseori o „armă de luptă”. comerciale, ci şi în scopuri militare.
Peste secole, domnitorii, conducătorii Odată cu renaşterea armatei naţionale
ţărilor româneşti, au acordat o atenţie permanente (1830), în Principatele
deosebită Dunării de Jos, gurilor Dunării Române s-au conturat nucleele unor
şi ţărmului Mării Negre, unde au fost flotile militare prin achiziţia de nave de
Foto: Ştefan Ciocan

Foto: Ştefan Ciocan

Foto: Ştefan Ciocan


create structuri militare adecvate. Astfel, luptă din Imperiul Austro-Ungar.
Mircea cel Bătrân, domnitorul Ţării Unirea Principatelor Române în 1859,
Româneşti, a unit pentru prima dată a atras după sine, unificarea flotilelor
Dobrogea, inclusiv Silistra, cu Valahia, celor două ţări surori la 22 octombrie
în 1388 -1389, ajungând „domn pe 1860, noua marină purtând denumirea

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


10 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 11
geopolitice - Egeean, al Dunării, ecluze, sisteme hidroenergetice şi de cu alte forţe, în cadrul creat de aderarea
Caspic şi al Niprului care sunt căi de navigaţie, etc. la NATO şi UE. Forţele Navale sunt
comunicaţie ce fac legătura cu zone indispensabile pentr u asigurarea
de o importanţă majoră. Marea este de Rolul şi locul suveranităţii maritime şi protecţiei
asemenea importantă pentru resursele resurselor maritime ale României. Ele
de petrol, exploatate prin platforme şi Forţelor Navale Române trebuie să apere şi să menţină accesul
pentru pescuit. Forţele Navale reprezintă categoria la mare al României şi să protejeze căile
Se constată în ultima perioadă de de forţe ale armatei al cărei rol este să maritime de comunicaţii.
timp creşterea interesului NATO şi UE
apere interesele şi drepturile suverane Interesele navale ale României
pentru zona Mării Negre.
ale României pe mare şi pe fluviul sunt determinate de: puterea maritimă
Dunărea, independent sau în cooperare proprie; cei peste 1250 km de frontieră
Promovarea intereselor
maritime şi fluviale naţionale
Infrastructura maritimă principală a
României este reprezentată de zona
Constanţa, cu al doilea port ca mărime
din Europa, având un şantier naval cu
posibilităţi de construcţii, reparaţii şi
facilităţi de realimentare; este conectat
prin reţeaua fluvială navigabilă cu
Europa Centrală şi Marea Nordului.
Adăugând la aceasta un aeroport
internaţional şi reţele de căi ferate,
şosele şi conducte, zona Constanţa
iese în evidenţă ca o poartă Europeană
impor t ant ă, bine aşez at ă pentr u
conexiunile cu zonele învecinate.
Foto: Olivia Bucioacă

Nu sunt lipsite de importanţă şi alte

Foto: Mihai Egorov


obiective din zona de responsabilitate
a Forţelor Navale: porturile Midia şi
Mangalia, platformele de foraj şi extracţie,
gurile de vărsare ale Dunării, porturile
fluviale, poduri, canale navigabile,

Parteneriatul pentru Pace


şi accederea în NATO
În noul cadru politico-strategic
european de la sfârşitul mileniului doi şi
începutul celui de-al treilea, România a
promovat constant o diplomaţie navală
activă, axată în principal pe cooperarea
şi colaborarea cu flotele militare ale altor
state, realizarea şi dezvoltarea relaţiilor
bilaterale cu flotele din Marea Neagră
şi din bazinul mediteranean, precum şi
pe întărirea şi diversificarea acţiunilor
internaţionale în domeniul militar. Fiind
prima ţară care a semnat documentul
cadru al „Parteneriatului pentru Pace”, la
începutul anului 1994 Forţele sale Navale
au constituit prima structură militară care
s-au angrenat într-un amplu schimb de
acţiuni cu caracter militar şi aplicaţii tactice,
prima navă militară care a participat Foto: Olivia Bucioacă
la exerciţii în comun cu navele NATO
fiind distrugătorul Mărăşeşti. Acestea
său politico-militar, cât şi dreptul şi României şi Bulgariei în ianuarie 2007 în
au constituit oportunităţi şi argumente
obligaţia de a deţine, în cadrul sistemului UE a adus noi perspective în geopolitica
credibile ale unor noi forme de colaborare
în plan politic şi militar cu ţările membre ale naţional de apărare, o componentă din regiune, subliniate şi în documentul
Organizaţiei Atlanticului de Nord, a cărei navală respectabilă şi performantă din final al summit-ului NATO din 2-4 aprilie
membră cu drepturi depline a devenit şi punct de vedere militar. 2008 de la Bucureşti.

Foto: Mihai Egorov


România, la 29 martie 2004. Importanţa crescută a Mării Negre
Poziţia geografică a României, stat Securitatea economică la acest început de mileniu rezidă, din
european continental, stat riveran Mării şi maritimă a României faptul că: se găseşte la confluenţa a
Negre şi unei artere fluviale de importanţă trei regiuni de foarte mare importanţă
la Marea Neagră geopolitic ă: Peninsula Balcanic ă,
europeană – Dunărea – stat cu acces
direct spre centrul Europei, i-a conferit Accederea în structurile euroatlantice Europa de Est şi Asia Mică şi aproape
ţării noastre de-a lungul istoriei, atât a determinat accelerarea procesului de de zona fierbinte a Orientului Mijlociu;
posibilitatea de manifestare a potenţialului transformare a structurilor, iar intrarea se află la intersecţia a patru culoare

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


12 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 13
În structura organizatorică a Forţelor
Navele se află şi Centrul de Scafandri,
Batalionul Infanterie Marină, Centrul
Radioelectronic şi Observare, Direcţia
Hidrografică Maritimă, Baza Navală,
Batalionul Stat Major şi Deservire,
Centrul de Informatică, Centrul de
Instruire, Simulare şi Evaluare, Centrul
de Medicină Navală, Academia Navală
„Mircea cel Bătrân”.
Centrul de Scafandri al Forţelor
Navale funcţionează ca autoritate
naţională de brevetare şi instruire a
scafandrilor, de autorizare şi inspectare
a activităţilor de scufundare. Specialiştii
Foto: Codruţ Burdujan

Centrului asigură efectuarea lucrărilor


sub apă la nave, cheiuri şi structuri
imerse şi desfăşoară activitate de
cercetare ştiinţifică pentru realizarea de
mijloace tehnice şi tehnologii de lucru
submarin.
Scafandrii sunt capabili să desfăşoare
mar itimă şi f luvială; exploat area Forţele Navale dispun de următoarele acţiuni militare în spaţiul maritim, fluvial
subsolului marin şi perspectivele de clase de nave de luptă şi unităţi şi terestru, pe comunicaţiile maritime şi
dezvoltare ale acesteia; ponderea de c ombatante af late în subordinea fluviale, să apere obiectivele economice

Foto: Bogdan Dinu


peste 1/3 pe care o deţin schimburile Comandamentului Flotei. Astfel, la şi militare din zona economică maritimă
comerciale ale ţării ce se realizează pe mare, acţionează trei fregate din care exclusivă sau cele ordonate prin misiune
căile de comunicaţii maritime şi fluviale; două Tip 22, fregatele Regele Ferdinand în cadrul operaţiilor Alianţei. O grupă
promovarea şi cunoaşterea imaginii ţării şi Regina Maria şi una tip M, fregata de scafandri EOD a fost certificată de
în lume, prezenţa drapelului naţional pe Mărăşeşti. De asemenea, tot la mare se către NATO în 2006, anul trecut fiind
mările şi oceanele lumii. află patru corvete; trei nave purtătoare certificat detaşamentul naval pentru
Forţele Navale sunt capabile să de rachete, trei vedete torpiloare, patru operaţii speciale.
obiectivelor de importanţă deosebită,
execute trei categorii de misiuni: militare, dragoare maritime, un puitor de mine, În structura divizionului de scafandri
pentru lupta împotriva desantului
de poliţie maritimă în cooperare cu precum şi divizionul de nave speciale. se găsesc nave specializate, dar şi
maritim, a desantului aerian, a grupurilor
Poliţia de Frontieră şi de diplomaţie La fluviu acţionează trei monitoare; cinci submarinul Delfinul.
de cercetare-diversiune şi a grupărilor
navală pentru: participarea la apărarea nave purtătoare de artilerie şi 12 vedete Bat alionul Infanterie Marină
teroriste.
intereselor României şi a aliaţilor săi; fluviale grupate în două divizioane. poate îndeplini cu succes, atât misiuni
În prezent, 86 de militari din cadrul
promovarea stabilităţii regionale şi O structură nouă în cadrul Forţelor convenţionale, cât şi operaţii speciale
batalionului alcătuiesc detaşamentul
globale; contribuţia la securitatea Navale o reprezintă Grupul de Elicoptere, cum ar fi: acţiuni de tip comando,
RO FN D X V I c are ac ţ i o n e a z ă în
României în timp de pace; sprijinirea care are în compunere două elicoptere recunoaşteri, interzicerea, intercepţia,
Kosovo.
instituţiilor statului şi a autorităţilor locale IAR 330 Puma Naval. În prezent cei escorta sau controlul traficului fluvial. Centrul Radioelectronic şi
în caz de urgenţe civile. opt piloţi marinari desfăşoară instrucţia Pentru a-şi putea îndeplini misiunile în Observare este structura de sprijin
Din punct de vedere geografic, de bază pe aceste elicoptere, care vor Delta Dunării, în zona lagunară şi de-a din compunerea Forţelor Navale, de
Forţele Navale au capacitatea de a duce reprezenta vectori importanţi la bordul lungul Dunării, puşcaşii marini sunt nivel tactic - operativ, subordonată
acţiuni militare ori de a executa alt gen fregatelor. instruiţi, pentru paza portuară şi paza direct Statului Major al Forţelor Navale,
de acţiuni potrivit destinaţiei navelor:

Foto: Olivia Bucioacă


destinată pentru ducerea luptei în
pe toată lungimea Dunării – cu navele spaţiul electromagnetic şi sprijinul
fluviale; în zona economică exclusivă, în informativ al Statului Major al Forţelor
Marea Neagră – cu toate clasele de nave Navale, precum şi a altor beneficiari.
şi scafandrii de luptă; pe celelalte mări Misiunile acestuia sunt: acţiuni de
şi oceane ale lumii – cu navele de luptă război electronic; supravegherea radar
din clasa fregatelor, corvetelor, navele şi vizuală a litoralului românesc al
logistice şi navele şcoală. Mării Negre; culegerea, centralizarea, Navale, cât şi pentru toate navele tehnicii de luptă a instalaţiilor din dotarea
prelucrarea, verificarea, analizarea civile care intră în apele teritoriale ale navelor, aparţinând Comandamentului
Structura organizatorică şi evaluarea datelor şi informaţiilor; României. Flotei şi navelor proprii. De asemenea,
Statul Major al For ţelor Navale diseminarea informaţiilor la beneficiari. Baza Navală asigură suportul logistic foarte importante sunt: executarea în
este structura administrativă ce se Direcţia Hidrografică Maritimă, unităţilor de nave din Forţele Navale. siguranţă şi în timp scurt a acţiunilor
află în subordinea directă a Statului prin misiunile pe care le îndeplineşte, Ea are unităţi în toate garnizoanele de salvare, avarii, aprovizionarea cu
Major General atât din punct de vedere este o instituţie cu profil unic în armata de marină, Constanţa, Brăila, Tulcea, tehnică şi materiale, remorcajul în
operaţional cât şi administrativ. Structura României, fiind experta ţării noastre Mangalia şi Babadag. porturi pe mare şi la fluviu, în condiţii
operaţională a Statului Major al Forţelor în problemele ce privesc cartografia Misiunile care revin Bazei Navale hidrometeorologice grele şi normale,
Navale este Comandamentul Operaţional mar in ă, oc eano graf ia, geo graf ia sunt complexe şi vizează în special ziua şi noaptea.
Naval, aflat sub comanda operaţională a marină şi delimitările maritime. Direcţia următoarele aspecte: planificarea, Batalionul Stat Major şi Deservire
Comandamentului Operaţional Întrunit. Hidrograf ic ă Maritimă realizeaz ă organizarea şi executarea dinamică are ca misiuni principale, asigurarea unui
Foto: Mihai Egorov

Comandamentul Flotei este structura asigurarea meteorologică a Forţelor şi eficientă a sprijinului logistic pentru sprijin logistic şi administrativ Statului Major
operaţională af lată în subordinea Navale şi funcţionarea mijloacelor de unităţile şi marile unităţi din subordinea al Forţelor Navale, Comandamentului
administrativă a Statului Major al Forţelor semnalizare maritimă cu implicaţii pe Statului Major al For ţelor Navale, Flotei, Comandamentului Operaţional
Navale şi este subordonată operaţional plan internaţional şi editează documente dislocate la mare, fluviu şi pe teritoriul Naval şi Centrului de Informatică;
Componentei Operaţionale Navale. nautice atât pentru nevoile Forţelor Dobrogei; asigurarea mentenanţei executarea de activităţi de poliţie militară

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


14 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 15
menţinerea unor Forţe Navale apte să
satisfacă interesele militare ale Statului
Român, şi reprezintă pentru Statul Major
al Forţelor Navale o prioritate.
Ciclurile de instrucţie au un caracter
multianual, de regulă, mai mari de 15 luni,
activităţile fiind planificate în continuare
pe durata unui an calendaristic şi nu
se încep la aceeaşi dată de către toate
navele, ci conform programării stabilite,
prin graficul planificării forţei. Pentru
fregatele tip 22 şi navele noi care vor
intra în dotarea Forţelor Navale, ciclurile
de instrucţie se vor stabili conform
profilului operaţional şi necesităţilor de
mentenanţă ale acestora şi pot avea o
durată mai mare de 3 ani.

Foto: Mihai Egorov


Planurile de instrucţie pentru aplicarea
acestui ciclu, au la bază eşalonarea pe
etape: refacere după misiune/mentenanţă,
perioadă ce presupune refacerea
echipajului, cursuri, reparaţii, modernizări,
etc.; etapa de instrucţie operaţională,
în zona de responsabilitate, Constanţa necesară atingerii nivelului de pregătire
şi Tulcea; asigurarea suportului necesar pentru îndeplinirea tuturor cerinţelor
desfăşurării activităţilor specifice de misiunii; etapa gata de misiune/misiune,
reprezentare şi cu caracter cultural perioada în care nava poate îndeplini

Foto: Bogdan Dinu+


prin Grupul Mass-Media, Tipografia misiunile cerute de nivelul operaţional.
Forţelor Navale şi Cercurile Militare Forţele Navale au elaborat Programele
Foto: Cristian Spătaru

din garnizoanele Constanţa, Mangalia de instrucţie pentru misiuni pentru navele


şi Tulcea. De asemenea, specialiştii de suprafaţă şi grupul de nave, documente
Batalionului execută lucrări de reparaţii care înglobează misiunile, activităţile
la cazărmile din administrarea Forţelor standard de instrucţie şi evaluare ce
Navale, asigură spaţii şi condiţii de corespund în planul instrucţiei cerinţelor
misiunilor, precum şi alte informaţii Evaluarea forţelor este o activitate militarã de învăţământ superior tehnic specializări se face pe baza standardelor
cazare, recuperare şi odihnă pentru cu o importanţă din ce în ce mai mare în de specialitate, acreditată de Ministerul stabilite la nivel naţional. Academia
personalul Forţelor Navale. importante pentru instrucţia echipajelor,
organizate într-un sistem logic, astfel procesul de instruire, fapt care se explică Educaţiei şi Cercetării, subordonată beneficiază de Certificatul de Atestare
Centrul de Medicină Navală este Statului Major al Forţelor Navale şi a Managementului Calităţii acordat
încât, comandantul să poată determina cu prin diversificarea şi tehnologizarea
structura specializată, subordonată Ministerului Educaţiei şi Cercetării prin de c ătre Bureau Ver it as Q ualit y
suficientă precizie şi uşurinţă ce instrucţie sarcinilor la bordul navelor. Începând
Statului Major al For ţelor Navale, Direcţia Management Resurse Umane. International. Misiunea academiei
trebuie să facă structura sa pentru a putea cu anul 2007 s-a implementat un
c are execut ă exper tiza medic ală Academia Navală „Mircea cel Bătrân” este aceea de a organiza şi desfăşura
să îndeplinească misiunea primită. sistem de pregătire al echipajelor
a personalului care îşi desfăşoară
Standardizarea este reflectată şi de navelor cu instructori aparţinând CISE, funcţionează în baza prevederilor procesul de formare şi perfecţionare
activitatea în mediul hiperbar, stabilirea
Foto: Cristian Spătaru

vastul proces de implementare la nivelul după modelul statelor cu experienţă Constituţiei României şi legilor în a cadrelor cu studii superioare pentru
capacităţilor şi aptitudinilor specifice
Forţelor Navale a standardelor tehnice şi în domeniu. Câştigul pe termen lung vigoare, hotărârilor Guvernului României, necesităţile Forţelor Navale şi Poliţiei de
personalului îmbarcat, activităţi de
operaţionale NATO, efort fără de care nu îl constituie posibilitatea aplic ării ordinelor şi normativelor elaborate Frontieră, ale companiilor de navigaţie şi
control medical periodic, de asistenţă
curativ-profilactică şi de specialitate a putem realiza gradul de interoperabilitate cunoştinţelor pe noile nave care vor intra de Ministerul Apărării şi de Ministerul ale societăţilor navale şi portuare.
personalului din Forţele Navale, precum tehnică şi acţională, necesare integrării Educaţiei şi Cercetării, precum şi în baza Structura universitară cuprinde
în curând în serviciul Forţelor Navale.
şi altor categorii de pacienţi în condiţiile depline în structuri NATO. propriei Carte universitare. Facultatea de Marină Militară şi Facultatea
respectării legislaţiei în vigoare. Acreditarea Academiei Navale de Marină Civilă şi constituie exponentul
Învăţământul militar de marină
Centrul de Informatică asigură „ M i r c e a c e l B ă t r â n ”, e v a l u a r e a învăţământului superior românesc de
servicii informatice unităţilor din Forţele Componentã a sistemului naţional academică periodică a specializărilor marină, cunoscut şi recunoscut, prin
Navale. El execută analiza, proiectarea, de învăţ ământ, Academia Navalã acreditate şi obţinerea de autorizări tradiţie, valoare şi eficienţă, atât pe plan
implementarea şi mentenanţa sistemelor „Mircea cel Bãtrân” este o instituţie provizorii de funcţionare pentru noi naţional, cât şi pe plan internaţional
şi aplicaţiilor informatice specializate
pentr u For ţele Navale; dez volt ă,
administrează, asigură mentenanţa
reţelelor de calculatoare de tip WAN
din Forţele Navale; asigură asistenţă
tehnică de specialitate în domeniul
informatic unităţilor din Forţele Navale;
asigură actualizarea şi dezvoltarea
paginii de internet a Forţelor Navale.

Instruirea, stadiul
operaţionalizării
Foto: Bogdan Dinu

Foto: Bogdan Dinu

Foto: Mihai Egorov


Pregătirea forţelor, ca proces prin care
resursele umane, materiale şi financiare sunt
transformate în capacitate operaţională,
ocupă locul central în constituirea şi

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


16 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 17
pregătind specialişti pentru necesităţile
Forţelor Navale şi Poliţiei de Frontieră, ale
companiilor de navigaţie şi ale societăţilor
navale şi portuare.
Academia Navală „Mircea cel Bătrân”
coordonează şi activitatea celorlalte
instituţii de învăţământ ale Forţelor
Navale, Şcoala de Aplicaţie şi Şcoala
Militară de Maiştri pentru a asigura
integrarea pregătirii tuturor categoriilor
de cadre ale Forţelor Navale.
La Şcoala Militară de Maiştri a
Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”
c a st a n d a r d d e r ef e r i n ţ ă a f o s t
elaborat modelul maistrului militar de
Foto: Olivia Bucioacă

marină, caracterizat printr-o pregătire


multidisciplinară, fiind specialist, leader
militar de mici organizaţii, având o bogată
cultură generală, civică, marinărească
şi fiind promotor al valorilor naţionale.
De asemenea, elaborarea modelului
maistrului militar de marină a jalonat noi
direcţii de acţiune, în sensul că acesta
nu este un simplu ajutor al ofiţerului,

Foto: Bogdan Dinu

Foto: Bogdan Dinu


ci el constituie şi va constitui „coloana
vertebrală” a Forţelor Navale.
Obiectivul fundamental al Şcolii de
Aplicaţie este de a perfecţiona pregătirea
profesională şi specializarea cadrelor
militare şi a personalului civil din Forţele
Navale prin cursuri de carieră şi de în anul 2007, 3 rachete navale de către Forţe la dispoziţia NATO şi UE lângă participările ofiţerilor la diferite
nava purtătoare de rachete Lăstunul, reuniuni importante în străinătate,
nivel, de formare a ofiţerilor de rezervă În acest moment Forţele Navale
fregata Mărăşeşti şi o instalaţie mobilă trebuind să menţionăm şi participarea
şi instruirea militarilor care urmează să de lansare şi două rachete în acest an pun la dispoziţia NATO şi UE un pachet
devină soldaţi/gradaţi profesionişti. navelor la diferite misiuni importante.
lansate de către nava purtătoare de de forţe format din două fregate, o Astfel, prezenţa constantă a unor nave
Centrul de Instrucţie al Forţelor rachete Pescăruşul şi o instalaţie mobilă grupă de scafandri EOD şi o grupă
Navale are ca principale misiuni, formarea din Forţele Navale la exerciţiile NATO
de lansare, toate, lovindu-şi ţintele. DNFOS. Pentru perioada de planificare
şi pregătirea prin cursuri a soldaţilor şi Ca urmare a interdicţiei de folosire a organizate în Marea Mediterană, este
2009-2018, prin achiziţia a patru Corvete
gradaţilor profesionişti în vederea poligonului Sfântu Gheorghe, în premieră dovada interesului deosebit acordat
şi patru Vânătoare de Mine, oferta de forţe
integrării lor în unităţile din Forţele în anul 2007, navele fluviale au executat instruirii structurilor care fac obiectul
a României pentru NATO şi UE va creşte
Navale, conform cerinţelor funcţiilor pe majoritatea misiunilor de foc în raioane ofertei de forţe.
considerabil de la două la şase nave.
care vor fi încadraţi ulterior. maritime de litoral. Rezultatele au fost Participarea la iniţiativele regionale
Divizionul Nave-Şcoală Instrucţie pozitive dând încredere echipajelor care şi exerciţiile bilaterale în Marea Neagră,
au executat şi în acest an tragerile navale Activităţi internaţionale au o contribuţie benefică la dezvoltarea
are ca obiectiv fundamental asigurarea
condiţiilor optime pentru formarea cu calibre mai mari de 14,5 mm în raionul Agenda internaţională a Forţelor relaţiilor bazate pe încredere şi de bună
deprinderilor intelectuale, senzoriale, Midia-Vadu, cu rezultate foarte bune. Navale a fost încărcată în ultimii ani, pe vecinătate. În afară de activările Grupării
motrice, individuale şi/sau colective
necesare studenţilor şi elevilor instituţiilor
de învăţământ ale Forţelor Navale. Piesa
de rezistenţă a divizionului o constituie
Nava Şcoală Mircea, la bordul căreia
s-au instruit şi se instruiesc generaţii de
ofiţeri şi maiştri militari de marină.

Exerciţii naţionale
Forţele şi mijloacele din unităţile
Forţelor Navale au participat în ultimii ani
la numeroase exerciţii de antrenament,
atât de comandament pe hartă, cât şi
la exerciţii de antrenament în teren.
Cele mai importante au fost exerciţiile
LITORAL, PONTICA şi GETICA la care
unităţile subordonate participante au
fost apreciate cu calificative de Bine şi
Foto: Mihai Egorov

Foto: Bogdan Dinu


Foto: Mihai Egorov

Foarte Bine.
Un exerciţiu important a fost cel de
antrenament pe mare cu lansarea reală
de rachete, condus de Comandamentul
Flotei, în cadrul căruia au fost lansate

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


18 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 19
la cea de-a treia participare la marşuri de instrucţie şi reprezentare noilor provocări asimetrice. Astfel, pe termen mediu şi lung. Sunt propuse
a Forţelor Navale la această pe mările şi oceanele lumii, având la Forţele Navale trebuie să fie capabile sau se află în diferite stadii de derulare
misiune, fregata Regele bord studenţi de la Academia Navală să acţioneze pentru protecţia mediului, 6 programe majore de înzestrare:
Ferdinand a executat pe „Mircea cel Bătrân“ şi elevi de la Şcoala căutarea şi salvarea pe mare, reducerea Modernizarea fregatelor tip 22, etapa
lângă numeroase misiuni de Militară de Maiştri a Forţelor Navale, consecinţelor dezastrelor, diplomaţia a doua; Realizarea sistemului de
supraveghere a raionului din navală, prevenirea contrabandei şi a supraveghere maritimă; Achiziţionarea a
„Amiral Ion Murgescu“. La această oră
zona de operaţii şi trei misiuni traficului ilegal şi controlul activităţii in zona patru vânătoare de mine; Achiziţionarea
Nava Şcoală Mircea se află într-un nou

Foto: Mihai Egorov


reale de boarding, navele economică exclusivă, supravegherea a patru corvete; Realizarea unui sistem
marş de instrucţie şi reprezentare, fiind căilor de comunicaţii, controlul pericolului
inspectate fiind cooperante. integrat de comunicaţii pentru Forţele
Tot anul trecut fregata Regele aşteptată să revină în portul Constanţa, de mine, interdicţia traficului terorist şi cu
la mijlocul lunii septembrie. Navale; Realizarea unui sistem de
Ferdinand a fost evaluată nivel arme de distrugere în masă, protecţia
identificare amic-inamic.
infrastructurii maritime şi a căilor de

Foto: Mihai Egorov


1 NATO, iar în cursul lunii iunie În perspectivă sunt propuse pentru
a acestui an a trecut cu bine Proiecte de viitor comunicaţii, participarea la operaţii aliate,
apărarea naţională dinspre mare. iniţiere un număr de şapte programe majore
de evaluarea naţională nivel 2. Geopolitica zonei impune adaptarea de înzestrare, ultimul având ca termen anul
Proba de foc pentru navă o va În acest sens se au în vedere
misiunilor viitoare ale Forţelor Navale următoarele obiective şi direcţii prioritare: 2025: achiziţionarea (realizarea) a patru
reprezenta evaluarea NATO remorchere maritime şi fluviale pentru
pentru a putea răpunde cât mai bine continuarea restructurării şi modernizării
structurilor cu accent pe forţele puse asigurarea manevrelor în zonele portuare
la dispoziţia NATO şi UE; continuarea şi acţiunilor de salvare; achiziţionarea unei
programului fregate, suportul logistic pe nave logistice necesară pentru asigurarea

Foto: Mihai Egorov


termen lung, modernizarea faza a II-a; suportului logistic al fregatelor, vânătoarelor
realizarea sistemului de supraveghere de mine şi corvetelor; modernizarea navelor
SCOMAR; implementarea publicaţiilor purtătoare de rachete necesară pentru
NATO, instruirea forţelor la nivelul asigurarea interoperabilităţii sistemelor,
standardelor Alianţei; continuarea dotării de echipamente si armament cu NATO;
cu tehnică modernă conform obiectivelor revitalizarea submarinului; achiziţionarea
forţei (vânătoare de mine şi corvete); a trei submarine; achiziţionarea unui
intensificarea contribuţiei la securitatea sistem meteo-hidrologic pentru asigurarea
regională, participarea la iniţiativa transmiterii datelor specifice pentru modulul
regională BLACKSEAFOR; reprezentarea
corespunzător din cadrul SCOMAR;
internaţională prin marşuri ale Navei
achiziţionarea unui sistem de instruire prin
Şcoală Mircea; elaborarea de acte
normative specifice care să implementeze simulare.
standardele NATO acceptate. Forţele Navale Române se prezintă

Foto: Soare Bunea


Pentr u realizarea obiec tivelor în 2008 ca o structură modernă, capabilă
şi angajamentelor militare pe care să acţioneze pe mare, în aer şi sub apă,
România şi le-a asumat în cadrul cu capacităţi de proiecţie în afara Mării
Alianţei Nord-Atlantice, Forţele Navale Negre, un instrument important al Statului
au în vedere programe de înzestrare Român la pace, criză şi război

de cooperare regională BLACKSEAFOR, nivel 2, care se va desfăşura în

Foto: Eugen Mihai, TPA


exerciţiile BLACKSEA PARTNERSHIP această toamnă.
şi cele specifice navelor dragoare fac Fo a r te i m p o r t a nte at ât
parte din rândul activităţilor considerate pentru relaţiile de colaborare
deja fixuri de plan. Nu trebuie omise nici între diferite marine, dar şi
navele de la fluviu care anul trecut au pentru antrenamentul navelor şi
participat la exerciţiul trilateral DANUBE echipajelor îl reprezintă exerciţiile
GUARD 07, desfăşurat pe Dunăre, în desfăşurate în comun cu nave
zona Porţile de Fier II, alături de nave apar ţinând statelor membre
din Bulgaria şi Serbia. ale Alianţei Nord-Atlantice, pe
Dar, poate cea mai impor tantă timpul vizitelor pe care navele le
Foto:Nicu Dumbravă

misiune internaţională la care Forţele execută în portul Constanţa.


Navale sunt prezente, este operaţia Şi dacă vorbim de vizite şi
ACTIVE ENDEAVOUR, singura operaţie reprezentare internaţională,
care se desfăşoară în baza prevederilor trebuie să menţionăm
articolului 5 din carta NATO. Anul trecut, participarea Navei Şcoală Mircea

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


20 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 21
Defilarea g\rzii de onoare
la Ziua Marinei
Foto: Eugen Mihai, TPA
ZIUA MARINEI –
Sfânta Maria – numai un oraş comercial şi deci sediul acesta, ne-am gândit că ar fi bine să se
ocrotitoarea marinarilor Marinei noastre comerciale, ci şi un port stabilească hramul noii biserici care se
maritim militar, deoarece aici s-a stabilit clădeşte la Constanţa să fie Adormirea
În ţara noastră, Maica Domnului a şi sediul marinei noastre de războiu, Maicii Domnului. Am uni cu chipul acesta
S\rb\toarea tuturor rom=nilor fost adoptată ca ocotitoare a Marinei
Române încă de la începutul secolului
ca şi mica Şcoală de Marină ce avem.
Dacă însă s-ar unifica aceste două
două sărbători pe care oraşul le-ar prăznui
odată şi cu toată cinstea tradiţională.
al XIX-lea, o dată cu alegerea sa ca patronuri, adică al Sfintei Biserici de Aducându-vă aceasta la Înalta Prea
patron al navigatorilor români. Ulterior, sus cu al Marinei noastre de război, s- Cucerniciei Voastre cunoştinţă, vă rugăm
această opţiune a fost întărită prin ar putea face în fiecare an o sărbătoare să binevoiţi a ne spune dacă aprobaţi
diferite acţiuni şi acte de adâncă trăire grandioasă, care să fie şi a Marinei, şi alegerea acestui hram.”
spirituală şi duhovnicească. a Bisericii şi a oraşului, sărbătoare deci Prin adresa de răspuns nr. 1467
Astfel, prin adresa nr. 20 din 24 iulie demnă atât de numele nostru de român, din 31 iulie 1906, Episcopul Pimen al
1906, preotul Nicolae Paveliu, parohul cât şi de acela de creştin ortodox şi care, Dunării de Jos a încuviinţat această
econom al Bisericii Catedrale „Sfinţii prin faptul că ia parte la ea toate vasele iniţiativă: „La adresa Domniei Voastre
Apostoli Patru şi Pavel” din Constanţa, aflătoare în port, ar putea să contribuie nr. 3414 a.c., avem onoarea a vă
solicita primarului urbei aprobarea la fala poporului nostru în afară.” răspunde că cu plăcere consimţim
de a ctitori o biserică având hramul Ca bun cetăţean şi creştin, primarul la propunerea ce ne faceţi ca hramul
„Adormirea Maicii Domnului”, tocmai Ion Bănescu a sprijinit această iniţiativă bisericii proiectate a se construi din nou
pentru a întări această comuniune dintre şi prin adresa nr. 3414 din 27 iulie 1906 în urbea Constanţa să fie sărbătoarea
biserică şi comunitatea marinărească a cerut aprobarea Prea Sfinţiei Sale Adormirea Maicii Domnului. Primiţi, Vă
locală: „Fiind informat că în ziua de 6 Episcopului Dunării de Jos din Galaţi: rugăm, Domnule Primar, încredinţarea
august a.c. se va face întemelierea Sfintei „Cu ocaziunea punerii temeliei sfântului distinsei Noastre consideraţiuni şi
Biserici din partea de sus a oraşului şi nostru locaş de biserică, urmează să se arhierească binecuvântare.”
deoarece cu această ocazie, coform aleagă hramul acestui sfânt aşezământ. În Prezenţa înalţilor reprezentanţi ai
legiurilor noastre bisericeşti, urmează vederea aceasta, ne-am gândit să legăm Bisericii Ortodoxe Române la marile
a se fixa şi hramul sau patronul acestui prăznuirea bisericii de unele tradiţiuni momente aniversare din viaţa Marinei a
sfânt locaş, Subsemnatul, ca paroh al locale, pentru ca sărbătorile din viitor avut întotdeauna darul de a-i îmbărbăta
Bisericii de jos şi ca cunoscător vechiu al să facă parte mai intimă din moravurile şi binecuvânta pe bravii slujitori ai apelor.
necesităţilor religioase ale acestui oraş, populaţiunii noastre. Aşa, Marina noastră Un asemenea moment s-a consumat
îmi permit a da şi umila mea părere în are ca patron Adormirea Maicii Domnului, la 15 august 1930, când episcopul
această privinţă, părere care socotesc la 15 August, când în Constanţa se face Gherontie, a fost prezent de Ziua Marinei
că vă va înlesni foarte mult în această serbări la care iau parte toate vasele la festivităţile organizate la bordul
chestiune. Este cunoscut, Domnule din port şi când oraşul se împodobeşte distrugătorului Mărăşti, în prezenţa M.S.
Primar, că oraşul Constanţa este nu şi prăznuieşte. Ţinând seamă de faptul Regelui Carol al II-lea.
Motto:
„Eu ţin ca marina noastră să fie o marină puternică, dominată de un singur gând şi în care
marinarii să fie adevăraţi marinari, adică oameni a căror dragoste să nu se îndrepte spre uscat,
ci departe, pe valurile vijelioase ale mărilor, iar sufletul să le fie legat de vasul lor. În acest chip
se va putea făuri un ideal comun marinarilor de război şi celor din marina comercială”.
Carol al II-lea

Comandor dr. Marian MOŞNEAGU de opţiunea autorităţilor de a serba Ziua 309 din 29 august 1953, s-a instituit Ziua
Serviciul Istoric al Armatei Flotei Maritime a U.R.S.S. Prin Decretul Marinei Militare a Republicii Populare
Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. Române, care s-a serbat, începând
La 15 august 1902 s-a serbat oficial cu anul 1954, în prima duminică a
la Constanţa patronul Marinei - Sfânta lunii august, ca sărbătoare militară şi
Maria Mare, la bordul crucişătorului populară, până în anul 1989. Din anii
Elisabeta. Ceremonialul militar şi religios ’60, Ziua Marinei a fost intens politizată,
de dimineaţă a fost urmat de regate, manifest ările f iind coordonate de
jocuri marinăreşti şi o serată veneţiană, organele de partid şi având un pronunţat
organizate cu concursul Primăriei.
caracter propagandistic. Din anul 1970,
An de an, manifestările au evoluat
ea a constituit punctul culminant al
ca amploare şi spectaculozitate, ele
Serbărilor Mării. În anul 1990, s-a revenit
fiind susţinute, în special în perioada
la tradiţia serbării Zilei Marinei Române la
interbelică, de Liga Navală Română
şi Asociaţia Marinarilor Civili „Regina 15 august, sărbătoarea fiind cunoscută,
Elisabeta”. din anul 1999, şi ca Ziua Marinei şi a
În anul 1938, datorită decesului Lucrătorului Portuar.
Reginei Mar ia a României, la 18 De-a lungul anilor, Ziua Marinei
iulie, Ziua Marinei a fost serbată la 8 a fost onorată de regele Carol al II-
septembrie - Sfânta Maria Mică. În timpul lea şi Mihai I, preşedinţii Gheorghe
celui de-al Doilea Război Mondial, Ziua Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu, Ion
Marinei s-a serbat într-un cadru sobru, Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian
de reculegere şi preamărire a eroilor Băsescu, precum şi de echipajele unor
marinari. Manifestările organizate în nave militare străine aflate în portul
perioada 1948-1953 au fost subminate Constanţa.

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


24 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 25
tuturor îngerilor, pe Pururea Fecioara bal pe apă, bărci alegorice, descoperirea genoveză şi un torpilor, carnavalul
Maria Născătoarea de Dumnezeu. Sfintei Americii, naufragiul Meduzei, corabia bărcilor remorcate ş.a.
Fecioare Maria, Biserica îi acordă o Argonauţilor şi altele.” Serbarea propriu-zisă, de a doua
cinstire deosebită faţă de cea a sfinţilor. Astfel, la 15 august 1902, Ziua zi, a cuprins manevra de salvare a unui
Maica Domnului a devenit în mod deosebit Marinei a fost marcată la bordul vas naufragiat, scafandri la lucru în apă
cinstită de cei ce călătoresc pe apele crucişătorului Elisabeta printr-un Te- şi la suprafaţă, sărituri cu bicicletele în
mărilor, care şi-au ales-o drept ocrotitoare. Deum la care a luat parte şi ministrul de mare, cavaleria nautică şi alergări de
Astfel, ziua de prăznuire a „Adormirii” Război Dimitrie A. Sturdza, urmat, în cai pe mare, catarg orizontal şi vertical
sale, ziua de 15 august, a devenit Ziua după-amiaza şi seara aceleiaşi zile, de cu premii, curse după raţe, curse de
Marinei. În această zi, marinarii români un banchet şi serbarea marinărească sandoline, curse în adâncime pentru
aduc prinos de recunoştinţă Celei ce le propriu-zisă, dată în folosul Palatului scoaterea din fundul mării a diferite
veghează calea şi-i ocroteşte de furtunile Invalizilor. Un an mai târziu, la regate obiecte, fără costum de scafandru,
cele pierzătoare. Marele praznic pe care au participat şi bărcile vasului de război curse de înot şi din nou, excursie cu
îl cinstim ne oferă ocazia ca să rugăm rus Psezuape, aflat în vizită în portul vaporul Împăratul Traian.
pe Maica Luminii să vă aducă în suflete Constanţa. În anul 1912, serbarea nautică a fost
linişte, pace şi bucurie duhovnicească De la un an la altul, serbările au pusă sub înaltul Patronaj al Majestăţii
şi să vă dăruiască cele de folos pentru sporit în amploare şi semnificaţii.
dobândirea fericirii veşnice. Ca păstor, Sale Regina Elisabeta, iniţiativa
Astfel, în anul 1911, serbările au fost
vă binecuvântez pe toţi cei ce vă aflaţi organizate de Societatea Marinarilor
în misiune sau în orice împrejurare „Regina Elisabeta”. Manifestările au
pe valurile mării şi vă încredinţez de fost deschise pe 14 august, zi în care
purtarea mea de grijă şi de dragostea s-au desfăşurat la Constanţa cursele
părintească”. de bărci cu vele şi rame, militare şi
civile. Premiile au fost asigurate de
Sărbătoare centenară domnul Heitz, antreprenorul Cazinoului
şi civile ale oraşului, reprezentanţii Domnului. Sfânta Icoană făcătoare de În urmă cu mai bine de un secol, comunal şi de către compania
Marinei Militare cu drapele şi minuni ce ne stă înainte, se proclamă prin adresa cu nr. 6082 din 6 august dramatică „Davila”. Programul a continuat
reprezentanţii Marinei Comerciale, în azi - şi pentru totdeauna - Odorul de 1902, Cristea Georgescu, primarul cu o excursie pe mare cu vaporul
persoana căpitan-comandorului Grigore închinare al trupelor de mare. Ea va Constanţei, din dorinţa de a atrage cât Împăratul Traian şi o serată veneţiană.
Popovici şi a ofiţerilor de pe navele sta la îndemâna garnizoanei maritime. mai mulţi turişti pe litoral, s-a adresat Aceasta a constat din focuri de artificii,
aflate în port. De asemenea, au fost Primim, cu toată recunoştinţa, hotărârea primarilor localităţilor reşedinţe de judeţ serenade de mandolină şi ghitară în
prezenţi membrii Societăţii Marinarilor dumneavoastră de a se destina, la din toată ţara, atenţionându-i asupra gondolă, coruri, dansul mateloţilor şi
Civili „Regina Elisabeta” cu drapelul, sfintele slujbe din Duminici şi sărbători, o semnificaţiei acestei sărbători: „Cu dansuri naţionale pe un ponton luminat
reprezentanţii Asociaţiei marinăreşti gardă de onoare militară şi vă mulţumim ocazia serbării zilei de 15 august a.c. a giorno, apariţia de monştri marini şi
„Orizontul”, împreună cu preşedintele lor, din suflet.” - Sfânta Maria -, patroana Marinei, vor bărci alegorice, defilarea emblemei
comandorul Iosif, precum şi delegaţiile Însăşi Regina Maria a României, deşi avea loc în apele Constanţei şi pe uscat societăţii, apărarea unei cetăţi la
muncitorilor portuari. Serviciul religios a protestantă, a ctitorit la Balcic o biserică nişte serbări demne de văzut, precum coastă, corabia naufragiată, mare
început la ora 08.00 pentru preoţi şi la ortodoxă – „Stella Maris”, Biserica regate, alergări, serate veneţiene, mare bombardament naval între o galeră
ora 10.00 pentru autorităţi. Maicii Domnului de la Mare -zidită pe
Cu acest prilej, P.S. Episcop ţărmul mării, aidoma unei bisericuţe pe
Gherontie a binevoit să spună: „Iubiţilor, care regina o văzuse cândva în Cipru.
Domnii contraamirali Ioan Bălănescu, „O clădire puţintică - după cum avea
inspectorul general al Marinei şi să o descrie chiar Regina - de piatră
Isbăşescu, comandantul Diviziei de nelucrată. Se găseşte pe o prispă cu
Mare din Constanţa, plini de duh sfânt şi privirea peste mare; valurile îi cântă
de credinţă pentru Preacurata Fecioara cântecele lor; la poale cresc flori, ca un
Maria - vă este cunoscut că au onorat dar, şi aproape clocoteşte un zvor cu
cu prezenţa Domniilor lor, a trupei şi apă limpede cum e cleştarul, din care
muzicii militare maritime, la gară şi de însetatul poate bea. Biserica e aşa de
Un alt moment de referinţă în viaţa aici în procesiune la catedrală, în ziua de mică încât pare o caschetă pusă pe o
comunităţii maritime ortodoxe de la 20 iulie, anul curent, când ne-a sosit în lespede dar, încă de departe, forma ei
Tomis l-a constituit ziua de sâmbătă, Constanţa Dumnezeescul Odor - Icoana o dă de gol drept o caschetă sfântă, cu
20 iulie 1935, când, la ora 13.30, la Maicii Domnului, făcătoare de minuni, o taină ascunsă adânc în inimă. Taina
Constanţa a avut loc o procesiune dăruită de evlaviosul frate Gheorghe aceasta e gândul Domnului, patima
religioasă cu prilejul aducerii Sfintei Coţcaru, din sfânta mănăstire Durău, neclintită care împresoară pământul
Icoane a Maicii Domnului de la Sfânta judeţul Neamţ. Iubiţilor, Noi, smeritul ca un inel de flacără, patimă care
Mănăstire Durău, judeţul Neamţ. slujitor şi rugător către Preacurata Maică sălăşueşte în miezul oricărei nădejdi
La 1 octombrie a avut loc o serbare, şi către Prea Dulcele Său Fiu, Domnul omeneşti, care se înalţă din veşnica
prilej cu care Icoana Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, am socotit că în nelinişte a oricărei inimi. Şi tocmai pentru
făcătoare de minuni din Catedrala ziua cea mai nimerită a proclamării acest nesaţ covârşitor al omului faţă de
Episc opală a fost c onsacrat ă c a Sfintei Icoane în înţelesul de mai sus, nu ceea ce e mai înalt, mai larg, mai ager,
ocrotitoare a Marinei Române, atât poate fi decât 1 octombrie al fiecărui an, mai mare decât el, nesaţ care-i face pe
militare cât şi comerciale. Serbarea s- când Sfânta noastră biserică serbează toţi deopotrivă înaintea Soarelui, a fost
a desfăşurat după următorul program: „Acoperământul Maicii Domnului”, pe zidită Stella Maris”.
Liturghia solemnă oficiată de Prea care l-a văzut Patriarhul Epifanie la În mesajul adresat la 15 august 2001,
Sfinţitul Episcop Gherontie; Acatismul Biserica Vlahernei. Domnilor amirali, ca de ziua lor, I.P.S. Teodosie, arhiepiscopul
„ Acoperământul Maicii Domnului”; părinte sufletesc al Dobrogei, mă umplu Tomisului i-a binecuvântat pe marinarii
Cuvântarea Prea Sfinţitului Episcop de bucurie, laud şi binecuvântez gestul români: „Iubiţi fii ai mărilor, Biserica drept
Gherontie; Rugăciunea de consacrare. Dumneavoastră, de a solicita pentru măritoare a lui Dumnezeu prăzmuieşte,
La serbare au asistat autorităţile militare Marină, ocrotirea şi acoperământul Maicii în ziua de 15 august, pe Împărăteasa

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


26 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 27
un marş de instrucţie pe itinerariul Regelui Carol al II-lea şi primarului ţară. Caravana a plecat din Giurgiu în
Constanţa, Pireu, Navarin, Corfu, Constanţei, Horia P. Grigorescu, ziua de 5 iulie şi a ajuns, după 12 etape,
Durazzo, Boche di Cattaro, Ragusa, medalia de bronz a Ligii, o hartă a la Constanţa, după ce a trecut prin
Suda, Rhodos, Smirna, Ceanak, canalului proiectat să unească Marea Olteniţa, Turtucaia, Silistra, Rasova,
Cospoli, Constanţa. Deşi se afla Baltică cu Marea Neagră şi o frumoasă Brăila, Măcin, Galaţi şi Tulcea.
departe de ţară, în portul Suda din cupă cu apă din Marea Neagră, simbol Ziua Marinei a fost serbată cu
Insula Creta, la 15 august legendarul al înfrăţirii celor două mări. toate onorurile şi la Călăraşi, Cetatea,
velier-şcoală a ridicat marele pavoaz. În anul următor, cu acelaşi fericit Corabia, Craiova, Galaţi, Hârşova,
Serbarea, constând din curse de bărci, prilej, M.S. Regele Carol al II-lea a Ismail, Oradea, Orşova, Sulina şi
curse de înot, sărituri, Tug of war (trasul hotărât ca unica şcoală pentru toţi Timişoara.
la parâmă), curse în saci, lupte în apă marinarii români să se numească Şcoala Un an mai târziu, din cauza doliului
şi pe tangon etc., a fost o reuşită, toţi Navală a Majestăţii Sale Mircea şi a naţional pricinuit de moartea, în ziua
câştigătorii fiind premiaţi. creat „Medalia Maritimă”, transformată de 18 iulie, a M.S. Reginei Maria a
La 15 august 1928, în prezenţa în anul 1938 în „Virtutea Maritimă”. De României, tradiţionalele serbări de
membrilor Casei Regale, cu prilejul asemenea, la 15 august 1936 în cadrul Ziua Marinei au fost amânate pentru
festivităţilor ocazionate de serbarea festiv al serbărilor nautice a fost botezat data de 8 septembrie - Naşterea Maicii
patronului Marinei Române, au fost primul submarin românesc, Delfinul. Domnului.
botezate cele patru hidroavioane
„Savoia”, sosite la Constanţa cu câteva
zile înainte, yachtul Isprava al
principesei Ileana şi cuterul Domniţa
Ileana al Yacht Clubului Regal Român.
Concursurile nautice şi de nataţie au
fost recompensate cu Cupele „Principele
Nicolae”, „Regina Maria” şi „Principesa
Ileana”. La aceste competiţii, care au
adăugat probe noi, precum regate,
sărituri de la trambulină, înot, jocuri şi
surprize marinăreşti gen Balena Mării
Negre, Lebăda care face ouă, Flota lui
Ramolitus, Zâna Mării etc., a participat
şi echipajul bricului polonez Lwow.
În anul 1933, între concursurile
specifice Zilei Marinei au figurat cursa
organizării sale aparţinând Societăţii sandoline, lotci etc., diferite jocuri pe de ofiţeri, bărci fără rame, bărci civile de bărci cu 8 rame, ştafetă de înot,
„Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili apă şi exerciţii de salvare executate cu rame) şi jocuri (şcondrul dracului cu curse de baleniere, curse de care
din Constanţa. În programul întrecerilor de cercetaşi cu barca de salvare a purcel în gură, parâma miraculoasă, romane, alergări cu bărci fără rame,
marinăreşti au apărut probe noi precum Căpităniei portului. Partea a doua a curse de înot, goana după raţe, corul curse de lotci, cursa înotătorilor fond,
„Care-i mai tare” (trasul la parâmă din serbării a constat într-o serată veneţiană misterios, disperaţii, cocoşaţii salvatori, hidroglisoare, tragerea cu parâma
bărci), curse în saci, respectiv curse pe apă, în dreptul Cazinoului, însoţită de sărituri, curse de cai marini, lupta cu între două bărci, cai marini, sărituri de
de alergări doi câte doi legaţi de picior, un concert instrumental şi diferite figuri maurii, naufragiaţii „MEDUZEI”). Seara, pe platformă, curse de bărci cu ofiţeri.
lupta pe şcondri, ghiordelul magic, alegorice executate de cercetaşi, iar în surprizele au continuat cu artificii, focuri După ora 18.00, au urmat alte surprize: La 15 august 1937, pentru La 15 august 1939, la bordul
lupta cavalerilor de Malta etc. Acestea partea finală, un mare bal cu cotillon în bengale, coruri şi serată veneţiană. jocuri pe gabară, şcondru cu purcei, prima dată în istoria Marinei Militare bricului Mircea, Ziua Marinei a culminat
se continuau în noapte cu jocurile sala Cazinoului comunal. Un an mai târziu, serbările au goana după raţe, torpile submarine, Române, Franţa a trimis la Constanţa „cu concursuri diferite la care au fost
de proiectoare de pe nave, coruri, La 15 august 1918, la Chilia Veche cuprins curse de bărci cu 10 şi 4 rame, lupta cu prăjina şi explozia unei mine. contratorpilorul Vauban, pentru a o premiaţi cei mai sprinteni elevi şi marinari
statui de marmură, fântâni luminoase, s-au organizat serbări nautice în folosul sărituri în apă, curse de lotci, de bărci fără Aşezată la loc de cinste între datinile reprezenta la serbările Zilei Marinei. În la urcatul în arboradă, echipe de tras
serenade în bărci, dans şi altele. orfanilor de război. Acestea au constat rame, întreceri de înot, de cai, şcondru neamului, Ziua Marinei a continuat să acest an, Federaţia Română de Sporturi parâme iar jocurile distractive n-au lipsit
Ulterior, imaginaţia organizatorilor a din concursuri de bărci de monitoare miraculos, watter polo, vânătoare de fascineze opinia publică şi oaspeţii de Nautice a organizat prima caravană nici ele cu înghiţitul merlinului, cursele de
amplificat pitorescul întrecerilor cu cu 8 rame, bărci de baraj, bărci de raţe, iar la sfârşit, explozia unei mine. onoare ai marinarilor români. Printre nautică din România, sub numele saci, cavalerii de Malta etc… În acest din
probe noi, precum cursele de tauri, vedete, lotci pescăreşti, bărci de şlepuri Celor mai destoinici dintre participanţii aceştia s-a numărat, la 15 august 1935, „Caravana Marele Voievod Mihai”, urmă joc, elevii concurenţi sunt împărţiţi
săriturile în apă, meciurile de cocagne, şi godile. În partea a doua au avut loc la concursuri li s-au împărţit premii în şi un grup de membri ai Ligii Navale la care au luat parte toate asociaţiile în echipe de câte doi, în care unul din
cursele cailor de mare, vânătoarea de jocuri marinăreşti la uscat: „Care-i mai valoare totală de 9 000 lei. Seara, la Poloneze care au oferit Majestăţii Sale sportive nautice civile şi militare din ei este calul iar celălalt adversarul.
raţe şi surprize… româno-americane, tare” (trasul la parâmă), curse în saci, ora 21.00, au avut loc alte exhibiţii şi
ocazionate de prezenţa la manifestări, curse de alergări câte doi legaţi de picior, frumoase jocuri de artificii.
al 15 august 1920, a echipajului lupta pe şcondri, ghiordelul magic, lupta În anul 1924, semnalul începerii
contratorpilorului U.S.S. 210. cavalerilor de Malta şi gimnastică. În serbărilor mării a fost dat de trei lovituri
Ziarul „Dacia” consemnează faptul partea a treia s-au desfăşurat curse de de tun, urmate de curse de bărci
că duminică, 16 august 1915, au avut înot şi sărituri în apă, catargul orizontal militare şi de lotci de pescari cu câte
loc serbarea nautică şi regate, susţinute cu purcel, goana şi vânătoarea de raţe, trei, două şi o ramă, salturi în apă, polo
de Cohorta Cercetaşilor din Constanţa, explozia unei torpile şi scafandru. pe apă, exerciţii de scafandrieri, curse
cu concursul Societăţii Marinarilor Programul nocturn a inclus de dandy, exerciţii de trapez, curse de
Civili „Regina Elisabeta”, sub patronajul aprinderea pavoazului electric, jocuri bărci fără rame, curse de înot, tobogan,
A.S.R. Principele Carol. În prima parte cu proiectoare, coruri, statui de vânătoare de raţe şi explozii de mine
a serbării, s-au desfăşurat regate de marmură, fântâni luminoase, naufragiul marine, după care pe bordul bricului
bărci cu vele mari şi mici, curse de „MEDUZEI”, serenade în bărci şi dans. Mircea, amiralul Vasile Scodrea a
înot de viteză şi rezistenţă, concursul Conform relatării inserate în paginile împărţit premiile.
de prindere de raţe şi talere, concurs ziarului „Farul” de luni, 29 august 1921, Ziua Marinei s-a serbat în virtutea
de watter polo între echipele Centurii, programul serbărilor nautice din anul aceloraşi frumoase tradiţii şi la bordul
Tomis şi Callatis, regate de bărci ale respectiv a constat din regate (bărci bricului Mircea, care, în perioada
vaselor militare şi comerciale, iole, militare cu 4 şi 5 rame, bărci armate 1 iulie – 2 septembrie 1925, a executat
MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ
28 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 29
Echipele se înfruntă cu câte o suliţă campaniile 1877-1913, 1916-1918 şi maritim şi fluvial: un pavilion sovietic
improvizată dintr-o coadă de mătură, din războiul actual. La nave, echipajele capturat, silueta distrugătorului Moscova,
până ce unul din cavaleri este răsturnat fiind adunate la front, s-a citit tabelul scufundat de Marina Română, colaci de
de pe calul lui. Natural că până la urmă celor morţi, iar în cuvântările ţinute de salvare culeşi de la acest distrugător,
bătălia este generală şi bietele suliţe se către comandaţi s-au premărit faptele rămăşiţe de la navele fluviale distruse
frâng una după alta, spre disperarea de arme ale celor ce şi-au jertfit viaţa sau capturate pe Dunăre etc. La Capela
şefului de echipaj care îşi smulge părul pentru Patrie, Tron, Neam şi Marină. În Militară din Constanţa, dinaintea icoanei
din cap, gândindu-se cum le-ar putea cazarma Corpului Echipajelor Maritime Sfintei Fecioare, dăruită prin hărnicia
înlocui în primul port, fără să mai fie trupa a fost adunată în careu, unde, într- unui monah de la schitul Durău, s-a
obligat să facă acte justificative în cinci un cadru solemn, s-a oficiat o slujbă oficiat un serviciu religios de către clerul
exemplare”. religioasă de preoţii militari pentru episcopal, format din sfinţii părinţi Marin
pomenirea celor morţi pentru Patrie. Rădulescu, Grigore Sorescu, referent
În vreme de război În după amiaza zilei a avut loc în sala eparhial, protoiereul Andrei, Coadă şi
La 15 august 1940, pe lângă de spectacole a Corpului Echipajelor Miron Calistrat.
pomenirea în toate bisericile, Liga Maritime o şezătoare cu caracter La una din unităţile Marinei Regale
Navală a organizat în Bucureşti marinăresc la care au luat parte ofiţerii, Române s-a desfăşurat un serviciu
un serviciu special la biserica „Sf. maiştri, subofiţerii şi trupa din Corpul religios, oficiat de preotul căpitan
Spiridon”, la care au luat parte Echipajelor Maritime. S-au executat Voineanu, confesorul Marinei. A urmat
comitetul, membrii şi membrele Ligii marşuri şi cântece marinăreşti de către defilarea marinarilor.
aflaţi în Capitală, precum şi cei care fanfara Marinei. Au urmat recitări şi În aceeaşi zi, la Brăila, în biserica
s-au simţit legaţi sufleteşte de Marină şi câteva scenete improvizate. Serbarea arhiplină de marinari români, germani
marinarii noştri. s-a terminat cu Imnul Regal executat şi camarazi de alte arme, părintele
Serviciul divin a fost oficiat de de fanfara Marinei”. căpitan Capinus a oficiat serviciul divin,
S.S. părintele Grigore Antal, care în La Bucureşti, la ora 11.30 a avut în prezenţa contraamiralului Alexandru
cuvântarea sa a spus, printre altele: loc la biserica Sf. Spiridon din Calea Gheorghiu, comandantul Diviziei de
„…Împiedicaţi de vremurile grele Şerban Vodă un parastas pentru Dunăre. Slujba a fost urmată de un
prin care trecem să se serbeze Ziua eroii marinari morţi în război. Au fost pelerinaj la Cimitirul Eroilor.
Marinarilor cu fastul din anii trecuţi, prezenţi viceamiralii Nicolae Păiş, Manifestări similare au avut loc la
Liga Navală Română şi-a ţinut de subsecretarul de stat al Marinei şi Braşov, Calafat, Călăraşi, Galaţi, Piatra
a sa datorie ca într-un cadru mult Eugeniu Roşca, comandantul Marinei Neamţ, Târnava Mare, Timişoara şi
mai restrâns dar solemn, să aducă Regale, generalul Paul Teodorescu, Turnu Severin, organizate din iniţiativa
aceeaşi pioasă pomenire şi profundă fost ministru, comandorul Dobrescu, şi cu sprijinul Ligii Navale Române.
recunoştinţă eroilor marinari care, prin secretar general al Ministerului Aerului În cuvântarea ţinută la Radio cu
curajul, devotamentul şi iubirea lor de şi Marinei, viceamiralii Ioan Bălănescu prilejul Zilei Marinei, contraamiralul
ţară, şi-au jertfit viaţa pentru apărarea şi Petre Bărbuneanu, foşti comandanţi adjutant Nicolae Păiş a arătat: „Iubiţi
şi mărirea ei. De aceea, astăzi, 15 ai Marinei, generalul Gheorghe Radu, marinari, Mă adresez marinarilor de
august, pe lângă prăznuirea Adormirii prefectul Poliţiei Capitalei, contraamiralul război şi comerciali, precum şi celor ce
Maicii Domnului, Sfânta Maria Mare, (r) Alexandru Constantinescu, generalul cunosc şi iubesc marea. Ca subsecretar
toată suflarea românească serbează şi Năsturaş, generalul dr. Panaitescu, fost de stat al Marinei, îmi revine datoria
Ziua Marinei. De ce şi-au ales marinarii secretar general al Ministerului Sănătăţii, să vă spun câteva cuvinte cu ocazia
această zi? Pentru că Maica Domnului, generalul Georgescu-Pion, comandorii Zilei Marinei şi o fac cu plăcere. Marea
ca femeie şi mamă, înţelege mai bine Iacob Bălan, dr. Constantinescu-Claps, nu a prezentat niciodată siguranţă şi
Popovici Mane, Iacomi Dorin, Popescu totdeauna omul s-a simţit mic şi fără de luptă, scrutează orizontul, pentru a smerenie să asculţi rugăciunile noastre,
îngrijorarea şi durerea mamelor care îşi
Virgil, Arpad Gherghel, director de putere în faţa ei. Cu toate acestea, omul, descoperi inamicul şi a-l ataca. Acolo, să bunecuvântezi echipajele, navele şi
aşteaptă cu înfrigurare copiii plecaţi pe
întinsul nesfârşit al apelor şi pentru că în cabinet al ministerului, locotenent- în lupta pentru existenţă, s-a avântat pe nave, unde spiritul de solidaritate roadele străduinţelor lor. Oţeleşte braţul
atâtea cămine mame de copii şi soţiile comandorii ing. Dumitriu, Mişu Petrovici, pe ea. Când în largul mării vasul este înfrăţeşte pe marinari, de la şef la simplu şi sufletul marinarului. Flotelor noastre,
celor plecaţi se roagă la icoana Maicii Ioaniţiu, colonelul dr. Răduţescu, surprins de tempesta care răscoleşte matelot, comandantul adună echipajul la care luptă pe Dunăre şi Mare, dăruieşte-
Domnului pentru soarta celor plecaţi colonelul magistrat Stănescu, maiorul marea, marinarul rămâne fără putere pupa, ca să înalţe Sfintei Fecioare Maria le deplină izbândă asupra duşmanilor,
să înfrunte furtuna mărilor şi pentru magistrat Ţărăneanu, locotenent- şi îşi încredinţează soarta în mâinile ruga fierbinte pentru victoria neamului pentru întregirea patriei şi pentru veşnica
că însuşi marinarul în luptă aprigă cu c omandor ul Foc a, c omandor ul lui Dumnezeu. De aceea, marinarii, nostru. Aşa au făcut înaintaşii noştri vieţuire a neamului nostru.”
valurile îşi îndreaptă gândul şi inima tot Istrate, căpitanul adjutant Receanu, înainte de a lua largul, mergeau şi au izbutit. Astăzi, soarta neamului Serbările organizate la 15 august
către o femeie, fie mamă, fie soţie. În locotenent-comandorii Condeescu, împreună cu mamele, soţiile, cu copii românesc se hotărăşte pe fronturile 1942 au constat în oficierea serviciilor
această zi se invocă spiritul ocrotitor al Vlasopol, căpitanii Mocanu şi Mircescu, lor, la biserică şi se rugau Fecioarei de luptă ca şi în trecut. După cum în divine, în prezenţa autorităţilor militare
Sfintei Fecioare Maria pentru a avea în comandorul Aurel Negulescu, secretarul Maria să îmblânzească marea şi să-i ceasurile de grea cumpănă vrednicii şi civile din localităţi şi din demonstraţii
paza sa pe marinarii în primejdie şi se Ligii Navale Române, locotenent- aducă sănătoşi în port. După plecarea şi credincioşii voievozi, înconjuraţi de nautice, acolo unde situaţia a permis.
slăvesc eroii apelor, care prin curaj şi comandorul Gheorghe Roşescu, precum lor, mamele, soţiile şi copiii se duceau obştea luptătorilor, a feţelor bisericeşti Toate filialele s-au întrecut între ele
jertfă au murit pentru apărarea Ţării şi şi domnii Nae Secăreanu, de la Opera zilnic la marginea mării şi, implorând pe şi a mulţimii de rând îşi înălţau glasurile cum să arate cât mai mult, prin membrii
întregirea neamului.” Română, avocat Oliva, de la Serviciul Fecioara Maria, se rugau pentru salvarea către sfinţii proteguitori ai neamului şi autorităţile locale, dragostea pentru
În conformitate cu Ordinul telegrafic Maritim Român, ing. Vardala etc. Slujba celor iubiţi, care se găseau pe ape. şi către Atotputernicul, rugându-i să marină şi admiraţia lor pentru bravii
nr. 8084/1941, Ziua Marinei a fost a fost oficiată de către preoţii Grigore Astăzi, 15 august, biserica prăznuieşte mântuiască glia strămoşească de noştri marinari. Ca fapt istoric, Ziua
sărbătorită la 15 august 1941 – se Antal, Gheorghe Vintilescu şi Alexandru pe Sfânta Fecioară Maria, făcătoarea încălcările vrăjmaşilor, tot astfel şi noi Marinei a fost serbată în 1942 şi la
arată într-un raport al comandantului Săvulescu. La Sanatoriul militar pentru de minuni, iar o dată cu ziua aceasta să ne îndreptăm astăzi inima şi gândul Odessa şi la Nicolaev, pe apa Bugului.
Diviziei de Mare, contraamiralul Ioan ofiţeri „Elena Eraclide” s-a oficiat o slujbă marinarii sărbătoresc şi pe patroana către patroana noastră. Pentru ocrotirea În această zi au fost expediate
Georgescu către Comandamentul religioasă pentru marinarii căzuţi la lor, zi de mare sărbătoare, intrată de apelor noastre şi a celor ce călătoresc pe telegrame omagiale de către centrala Ligii
Marinei Regale – „într-un cadru de datorie. După oficierea slujbei, părintele mult în tradiţia noastră marinărească. ele, marinarii noştri te-au ales pe Tine, Navale Române către M.S. Regele Mihai
reculegere, constând într-un serviciu protoiereu Inochentie Ştefănescu a Ţara cere astăzi marinarilor, aflaţi la Fecioară Maria, proteguitoarea lor şi în I, preşedinte de onoare al Ligii, mareşalul-
divin la toate bisericile din localitate, evocat sacrificiul marinarilor noştri. posturile de veghe, să lupte împotriva sufletele lor, fiecare Ţi-a zidit un altar. conducător Ion Antonescu, membru de
în prezenţa delegaţiilor de la unităţile La librăria „Cartea Românească“ a flotei bolşevice, oprind navele lor de Către Tine, Sfântă Fecioară, ne plecăm onoare şi profesorul Mihai Antonescu,
Marinei şi s-a făcut pomenirea fost organizată o vitrină cu trofee ale a pângări apele noastre naţionale. genunchii, noi, marinarii de pe întinsul vicepreşedintele Consiliului de Miniştri,
eroilor marinari, căzuţi la datorie, în marinarilor români, obţinute pe frontul Navele noastre, cu echipajele gata apelor româneşti; de la Tine cerem cu membru de onoare al L.N.R.
MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ
30 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 31
Manifestări similare au fost organizate
la Braşov, Caracal, Slănic Moldova,
Timişoara, Piatra Neamţ, Moldova
Veche, Drencova, Turnu Severin,
Calafat, Corabia, Turnu Măgurele,
Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Ostrov,
Călăraşi, Cernavodă, Hârşova, Măcin,
Brăila, Galaţi, Tulcea, Ismail, Vâlcov,
Chilia Nouă, Cetatea Albă, Odessa,
Nicolaev şi Mangalia.
La Vâlcov, vedeta de siguranţă nr. 3
a transportat şi asistat cu autorităţile şi
navele din localitate la serviciul divin de
la bordul N.M.S. Kogălniceanu. După
amiază, au avut loc concursuri nautice
între nave.
La 15 august 1943, Ziua Marinei
a fost sărbătorită atât în Capitală cât
şi în restul ţării cu aceeaşi demnitate
şi mândrie. În toate ziarele au apărut
articole închinate Marinei şi marinarilor
noştri, iar la Radio s-a prezentat un
program bogat, constând din cuvântări,
muzică şi recitări ocazionale.
În Bucureşti, la serviciul divin oficiat
de părintele Vintilescu la biserica Sf.
Spiridon din Capitală, au participat
viceamiralul adjutant Nicolae Păiş,
preşedintele L.N.R., amiralii în rezervă
Petre B ăr buneanu şi C onst antin
Nic ulesc u - R izea, amiralul C ez ar
Boerescu, viceamiralul Ioan Bălănescu,
contraamiralii în rezervă Alexandru
Constantinescu şi Constantin Negru,
generalul N. Negreanu, comandorul
August Roman, secretar general al
S.S.M., comandorii Constantinescu-
Claps şi Mişu Petrovici, c ăpitan-
comandorul Alexandru Dumbravă de
la Comandamentul Marinei Regale
Române, comandorul Drăghicescu,
comandorul Vlasopol, c ăpitan-
comandorul Eugen Săvulescu, Virgil
Popescu de la Navigaţia Fluvială
Română, precum şi un mare număr de
tineri ofiţeri din Marina Regală.
În provincie, serbarea s-a desfăşurat
în chip înălţător, cu concursul autorităţilor

În Capit ală, Ziua M ar inei s - a Contraamiralul adjutant Nicolae Păiş, Divizia de Mare a dispus ca la celelalte de preotul căpitan Gheorghe Tudorache,
serbat la cabana Federaţiei Române ministru secretar de stat al Marinei şi biserici, la ora 10.00 să asiste câte o confesorul Diviziei de Mare, iar onorurile
a Spor turilor pe Apă, în prezenţa preşedintele L.N.R. a ţinut să precizeze: delegaţie de ofiţeri, maiştri şi trupă de au fost date de către o companie de
generalului Pantazi, ministrul Apărării „Primul nostru gând trebuie să-l îndreptăm marină. marinari, aliniată pe cheul din faţa Gării
Naţionale, contraamiralului adjutant azi către aceia care, luptând pe întinsul În port, sărbătorirea a avut loc pe Maritime.
Nicolae Păiş, ministru subsecretar de apelor, s-au jertfit pentru Patrie. În nave, într-un cadru impresionant prin La ora 10.45, contraamiralul Ioan
stat al Marinei, generalului Pălăngeanu, memoria acestor eroi să păstrăm un sobrietatea sa. A fost un moment de Georgescu a fost întâmpinat de locotenent-
minut de reculegere şi omagiu. Să adâncă reculegere pentru brava noastră comandorul Nicolae Bardescu, care
prefectul Poliţiei Capitalei, a ofiţerilor
îndreptăm, de asemenea, gândul nostru armie de apă, pentru cei care şi-au jertfit i-a prezentat raportul. În timpul oficierii
de marină din garnizoană, precum şi a
şi urările noastre de bine către marinarii viaţa pentru apărarea pământului scump serviciului divin, au fost pomeniţi eroii
numeroşi membri ai Ligii Navale. căzuţi la datorie. De pe puntea navei a
care luptă pe bordul vaselor, împotriva al Ţării şi pentru câştigarea celei mai
Serbarea a început cu defilarea fost coborâtă în apă o coroană de flori în
duşmanului comun, pentru întregirea elocvente biruinţe din câte a dat dovadă
echipelor cluburilor nautice din Capitală: hotarelor, pentru gloria Patriei, pentru Marina Română. formă de ancoră. Asistenţa a păstrat un
Dor de Ducă, U.C.B., Telefon Club, tronul Majestăţii Sale Mihai I şi pentru Programul zilei s-a redus la un moment de reculegere.
C.F.R., Banca Românească şi Yacht străduinţele şi jertfa de sine a Mareşalului serviciu religios care s-a oficiat la bordul Fanfara a intonat apoi Imnurile
Club Regal Român. Conducător, dezrobitor de neam, să fie unei nave, în prezenţa contraamiralului român, german şi italian. Festivitatea
După def ilare, preotul c ăpitan încununate de laurii biruinţei”. Ioan Georgescu, comandantul Marinei s-a încheiat la ora 12.45. La scurt timp
Ianculescu a oficiat un serviciu divin La Constanţa, la ora 11.00 P.S. Regale Române, a ofiţerilor superiori după aceasta, toate navele de luptă care
pentru odihna marinarilor căzuţi la Episcopul Gherontie al Tomisului a oficiat din Marină şi a unor numeroase delegaţii participaseră la pioasa solemnitate au
datorie în războiul sfânt, apoi s-a lansat un Te-Deum la Capela Militară, la care de ofiţeri din marinele aliate germană şi ieşit pe mare, pentru a continua să-şi
în apă o splendidă ancoră de flori. au fost invitate toate oficialităţile locale. italiană. Serviciul religios a fost oficiat îndeplinească misiunile specifice.

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


32 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 33
Foto: Robert Stoian Foto: Mihai Egorov La 15 august 1944 Ziua Marinei a aruncată o ancoră de flori în apele Serviciul religios a fost oficiat de P.S.
fost marcată în Bucureşti, la cabana lacului. Chezarie Păunescu, episcopul Tomisului,
Federaţiei Române a Sporturilor Nautice Părintele maior Croitoru şi comandorul înconjurat de un sobor de preoţi.
de pe Lacul Floreasca, în prezena Aurel Negulescu, secretarul general al După terminarea pomelnicului,
amiralului August Roman, secretarul Ligii Navale Române, au rostit cuvântări şalupa de comandament, având la bord
general al Subsecretariatului de Stat al ocazionale. garda de onoare, s-a deplasat în mijlocul
Marinei, D. Colfescu, prefectul judeţului Au urmat demonstraţiile sportive, bazinului portuar, unde a fost lansată o
Ilfov, generalului Scheleti, primarul constând în întreceri nautice de caiac 1 ancoră de flori.
Sectorului, profesorului I. Gheorghiu, şi 2, schif 1, gig 2+1 şi caiac dublu mixt, În numele Marinei şi marinarilor a
şeful Sporturilor româneşti, ing. Corneliu câştigătorii fiind premiaţi cu diplome, vorbit contraamiralul Horia Macellariu,
Ionescu, directorul general al P.C.A., plachete, insigne şi cărţi oferite de Liga preşedintele filialei Constanţa a Ligii
precum şi a ofiţerilor de marină şi a unui Navală Română. Navale Române.
numeros public. La Constanţa, sărbătoarea marinarilor Cei prezenţi au asistat la întreceri de
Serviciul divin a fost săvârşit de s-a desfăşurat la bordul crucişătorului bărci, baleniere şi înot între echipajele
cuvioşii preoţi Croitoru, confesorul auxiliar Dacia, fiind onorată de generalul navelor.
garnizoanei şi Ursache, parohul bisericii Nicolae Şova, ministru subsecretar de Seara, la ora 20.00, în sediul Gării
Floreasca. Conform tradiţiei, a fost stat al Marinei. Maritime, echipajul N.M.S. Murgescu a
susţinut un reuşit spectacol.
Manifestări similare au fost organizate
şi la Braşov, în tabăra de la Poiana, Ostrov,
locale la Arad, Avdarma (Tighina), Brăila, Î.P.S. Episcopul Eugen Laiu a rostit noastră este lupta de peste 2000 de ani Târgu Ocna, Călăraşi, Sinteşti-Ilfov, în
Calafat, Călăraşi, Giurgiu, Hârşova, apoi o rugăciune pentru odihna celor a acestui neam de a-şi apăra existenţa, lunca Sabarului, Stoeneşti - Muscel şi
Iaşi, Ismail, Lehliu (Ialomiţa), Mangalia, căzuţi, iar fanfara a intonat Rugăciunea şi libertatea şi credinţa”. Zimnicea, pe canalul Pasărea.
Ostrov, Piatra Neamţ, Târgu Ocna, Turnu Imnul eroilor căzuţi. În mijlocul bazinului Ziua Marinei a fost serbată similar şi la La 15 august 1945, în Capitală
Severin, Tulcea, Vâlcov. La Cetatea portului a fost aruncată o coroană de flori Arad, Avdarma (Tighina), Brăila, Calafat, programul a fost destul de bogat,
Albă s-a organizat o excursie la Cimitirul începând cu deschiderea unei reuşite
în formă de ancoră - modest omagiu de Călăraşi, Cetatea Albă, Craiova, Galaţi,
Eroilor din vecinătate. expoziţii marinăreşti în aula localului
recunoştinţă pentru acei marinari români Giurgiu, Hârşova, Iaşi, Ismail, Lehliu-sat,
La Constanţa, Ziua Marinei a fost Ministerului Marinei - unde şi Liga
jetfiţi pe altarul Patriei. Mangalia, Ostrov, Piatra Neamţ, Turnu
serbată într-un cadru de sobrietate, Navală Română a avut un stand - intens
Cu acest prilej, comandorul Horia Severin, Tulcea şi Vâlcov.
la bordul unuia dintre distrugătoarele vizitată de publicul bucureştean. La ora
Mac ellariu a subliniat: „ Domnule La Brăila, în cadrul unei pioase
româneşti, în prezenţa generalilor 11.00, s-a oficiat serviciul divin pe malul
ministru, Camarazi, Am pomenit astăzi, solemnităţi, s-a oficiat sfinţirea Troiţei lacului Herăstrău, în prezenţa membrilor
Constantin Pantazi, ministrul Apărării în al treilea an de crâncen război cu cel Grupului de Nave Grănicereşti, la care
Naţionale, Nicolae Şova, ministru guvernului şi ai Comisiei Interaliate de
mai cumplit adversar pe care l-a avut au luat parte familiile eroilor marinari Control, urmat de cuvântări, decorarea
subsecretar de stat al Marinei şi neamul nostru vreodată, pe eroii noştri căzuţi în războiul sfânt, autorităţile
Creţulescu, precum şi a comandorilor cu „Virtutea Maritimă” şi competiţii
din trecutul război al întregirii, care prin militare şi civile din garnizoană, precum şi nautice.
Horia Macellariu şi Nicolae Bardescu,
jertfa şi pilda lor stau la temelia Marinei personalul unităţii cu familiile acestora. Serbările au fost onorate de Gheorghe
căpitani–comandorilor N.N. Voinescu şi
noastre de astăzi; numai câteva din Slujba religioasă a fost oficiată Tătărescu, vicepreşedintele Consiliului
C. Niculescu, locotenent-comandorului
Florian Bujoreanu, coloneilor Alexandru navele noastre poartă numele lor ca un de căpitanul preot Anghel Gondea, de Miniştri, generalul Constantin Vasiliu-
Ignătescu, prefectul judeţului şi Nicolae semn al marii lor virtuţi, dar aceste nave confesorul garnizoanei şi preotul Răşcanu, ministru de Război, prof.
Oprescu, primarul Constanţei, precum s-au înscris în istoria Marinei Regale Constantin Niculae de la biserica Maica Petre Constantinescu-Iaşi, ministrul
şi a delegaţiilor de marinari germani, în Române, demne de aceste nume. Domnului, răspunsurile fiind date de Propagangei, Tudor Ionescu, ministrul
frunte cu comandorul Heinz Kinderlein Am pomenit astăzi şi pe camarazii cu corul catedralei.
şi a unei delegaţii italiane, sub comanda care am pornit acum trei ani la luptă şi Locotenent-colonelul Paul Morfei,
căpitanului Boicolo. care alături de noi au căzut în avântul fost comandant de batalion al căpitanului
Onorurile au fost date de o companie Virtuţii lor şi s-au dăruit Patriei şi Istoriei post mortem Gabriel Lazăr a evocat
de marină şi fanfara Marinei Regale pentru izbânda Neamului Românesc. faptele de arme şi eroismul acestuia, iar
Române. Tuturor trecuţi şi mai apropiaţi eroi le- locotenent-colonelul Teodor Alexeanu,
Serviciul religios a fost o creştinească am închinat slava gândurilor noastre de comandantul Grupului a subliniat
manifestare de pomenire a celor căzuţi, acum şi de totdeauna. Ei ne văd, ei ne importanţa luptei duse în Răsărit şi
peste întinsul apelor prinzând ecou conduc, ei ne dau puterea şi dârzenia de recunoştinţa faţă de eroi, prin ridicarea
numele atâtor marinari bravi, în frunte a lovi adversarul peste tot unde încearcă acestei troiţe, depunând personal o
cu comandanţii lor. să ne copleşească, pentru că lupta jerbă de flori.

Foto: Eugen Mihai, TPA Foto: Robert Stoian Foto: Eugen Mihai, TPA

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


34 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 35
Foto: Eugen Mihai, TPA veneţiană, cu bărci cu lampioane şi demnă de toată admiraţia publicului, consacrată sărbătoririi Zilei Marinei
focuri de artificii. având în vedere modul în care au fost Române, la care au luat parte personalităţi
La Constanţa, Ziua Marinei a fost regizate în Programul Zilei Marinei 1956 ale administraţiei de partid şi de stat
sărbătorită printr-un Te-Deum care a două dintre momentele comice. Astfel, centrale şi locale, marinari de toate
avut loc la Capela Militară, în prezenţa săriturile bufe în apă, executate de actorii gradele, militari şi din flota comercială
autorităţilor civile şi militare, în frunte cu de la Teatrul Forţelor Maritime Militare şi numeroşi invitaţi. Adunarea a fost
Victor Duşa, prefectul judeţului Constanţa au decurs după următorul scenariu: deschisă de contraamiralul Gheorghe
şi generalul Dima, comandantul militar „Pe faleză se plimbă un malagambist Sandu, semnificaţia Zilei Marinei fiind
al Dobrogei. şi o malagambistă. El mai mic mult ca evocată de căpitanul de rangul 2 Iosif
În provincie, pe lângă ser viciul ea. Se ceartă, el fuge de frica ei şi se Pricop, Teodor Coman, prim-secretar al
divin oficiat de la cel mai umil sat până refugiază în barca de la debarcaderul Comitetului regional U.T.M. Constanţa,
la capitalele de judeţ, au avut loc şi Cazinoului, merge spre ponton. El se Dumitru Iordănescu şi directorul portului
manifestări acvatice la Calafat, Craiova, suie pe trambulină, ea după el. El de Constanţa. Adunarea festivă s-a încheiat
Sinteşti-Ilfov, Slatina, Târgu Ocna, frică sare sau chiar cade în apă, iar ea cu spectacolul prezentat de legendarul
Tulcea, Drencova, Brăila, Turnu Severin sare şi îl salvează. Se urcă pe ponton ansamblu ostăşesc „Albatrosul”, dirijat
şi Orşova. şi dispar”. Un alt moment de destindere de maestrul Marin Hudiţeanu. Într-una
Între anii 1949-1953, ziua Marinei îl reprezintă nunta atacată de piraţi: din sălile Cazinoului a fost găzduită o
s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei „Nunta într-o barcă mare de 4+1 sau interesantă expoziţie marinărească.
U.R.S.S. (ultima duminică din luna 6+1, armament 4+1 sau 6+1, care sunt şi Duminică, 3 august 1958, Ziua
iulie), ceremonialul fiind diminuat ca nuntaşi. În barcă mireasa, mirele, naşul, M a r in e i Ro m ân e s - a d e s f ă ş ur at
semnificaţie din cauza intenţiei conducerii naşa, trei muzicanţi la prova. Piraţii într- după următorul program: ora 09.00:
Ministerului Apărării Naţionale de o lotcă sau canoe: patru la rame, unul ridicarea pavilionului şi marelui pavoaz
a schimba data acestei tradiţionale la cârmă - şeful, 2-3 la prova. Tatuaţi, în portul Constanţa; ora 10.00: revista
sărbători naţionale. în maieuri, unul legat la un ochi, altul navală – port Constanţa; ora 10.30:
ciung, cu pantaloni uşori, doc negru prezentarea mesajului de către ştafeta
În epoca postbelică etc. Nunta pleacă de la ponton spre A.V.S.A.P. – nava-comandant; ora 10.45:
Din anul 1954, când Ziua Forţelor digul mare, veselindu-se. Piraţii pleacă concursuri sportive marinăreşti – portul
Maritime Militare s-a serbat, conform de la ponton spre Cazinou, fiind atenţi Constanţa; ora 11.45: jocuri marinăreşti
Decretului Prezidiului Marii Adunări şi scrutând marea în linişte, încordaţi, – port Constanţa; ora 12.30: parada
Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, până dau cu ochii de barca cu nunta. ambarcaţiunilor – port Constanţa; ora
în prima duminică din luna august, Cu cea mai mare viteză se duc spre 16.00: ieşire în larg cu navele Mircea,
programul Zilei Marinei a fost politizat şi barca cu nunta, astfel ca să-i abordeze Neptun, 30 Decembrie şi pescadoare;
adaptat noii ideologii promovată intens între faleză şi ponton. Muzicanţii intră ora 17.00: întâlnire de baschet între
şi în rândurile oştirii. Ca urmare, la 1 sub bănci în barcă. Mirele este primul C.S. Marina şi selecţionata oraşului
august 1954 s-a serbat pentru prima care sare în apă, apoi naşa şi naşul,
dată în Republica Populară Română după care armamentul (nuntaşii). Piraţii
generalul Victor Dombrovski, primarul fură mireasa şi pleacă cu ea. În barcă,
Foto: Mihai Egorov Ziua Forţelor Maritime Militare.
general al Capitalei, viceamiralul mireasa (voinică), îi aruncă pe rând în
Nicolae Păiş, contraamiralul Nicolae Un an mai târziu, la propunerea
Comandamentului Forţelor Maritime apă şi apoi trage la rame şi salvează
Steriopol, contraamiralul Iacob Bălan, nuntaşii care mai rămăseseră în apă.
contraamiralul August Roman, Militare, au fost editate de către Direcţia
Superioară Politică a Armatei o serie de Muzicanţii, unul la rame şi doi care
viceaamiralul Constantin Niculescu- cântă, se duc la ponton”.
Rizea, generalul Creţulescu, avocatul materiale promoţionale, precum afişe,
I. D. Ioan, c omandor ul Mirc esc u, panouri, lozinci, cărţi poştale, iar prin
La Constanţa, acum 50 de ani ...
directorul ceremonialului Preşedinţiei grija Ministerului Industriei Alimentare,
Consiliului de Miniştri. au fost fabricate ţigările „MARINAR”! Sâmbătă seara, la Teatrul de stat
La ora 10.30 a avut loc solemnitatea Totuşi, imaginaţia marinarilor rămâne Constanţa a avut loc o adunare festivă
deschider ii E xpozi ţ iei Mar inei la
Subsecretariatul de Stat al Marinei,
unde au fost amenajate standurile Ligii
Navale, Batalionului Geniu Marină,
Arsenalului Marinei, Federaţiei de
Canotaj, Ser viciului Hidrografic al
Marinei, A.R.L.U.S., subsecţia Marină
şi Serviciului Culturii, Educaţiei şi
Propagandei. Întreaga asistenţă s-a
deplasat pe marginea Lacului Herăstrău,
Minelor şi Petrolului, Petre Bejan, locotenent Vinogradov, şeful de stat unde s-au desfăşurat serbările Marinei.
major al Comisiei Aliate de Control, În cadrul unei slujbe religioase, au
ministrul Industriei şi Comer ţului,
fost arborate pavilioanele României
Lothar Rădăceanu, ministrul Muncii, viceamiralul Bogdenco, generalul
şi Naţiunilor Unite. După cuvântul
Petre Bărbuneanu, subsecretar de maior de gardă Moscvitin, comandantul
amiralului Petre Bărbuneanu, s-a trecut
stat al Aerului, I.G. Burcă, Gheorghe tr upelor sovietic e din Buc ure şti, la decorarea celor care au adus servicii
Vântu, subsecretari de stat la Interne, colonelul Haitin, locotenent-colonelul Marinei Române. Au urmat concursurile
Constantin Agiu, subsecretar de stat la Orlov, doamna comandor Skortova şi nautice dotate cu Cupa Marinei, la care
Ministerul Comunicaţiilor şi generalul comandorul Tişkin. au participat bărcile militare cu 8 rame
Pârvulescu, subsecretar de stat al Au mai luat parte generalul Costin şi cinci skifuri. După amiază au avut loc
Aprovizionării. Ionaşcu, şeful Marelui Stat Major, concursuri de înot şi sărituri, polo pe
Din par tea Comisiei A liate de generalul Mihăiescu, comandantul apă şi concursuri de giguri şi caiace. Foto: Eugen Mihai, TPA Foto: Eugen Mihai, TPA
Control, au fost prezenţi generalul- militar al Capitalei, generalul Maltopol, Seara s-a încheiat cu o sărbătoare

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


36 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 37
colectiv: în anul 1957 – 100 la sută, în
anul 1958 - 137 la sută plan realizat
la transporturi de mărfuri şi călători.
Defilează în şiruri nesfârşite, alături de
ambarcaţiunile militare, remorchere,
şalupe ale navelor comerciale, precum şi
flota de larg a Întreprinderii Piscicole din
Constanţa, printre care pescadoarele
«Jurilovca», «Pălămida», «Chefalul»,
«Pas ă rea Fur tunii», «Rec hinu l»,
«Nisetrul» etc. Grandoarea acestei
sărbători au completat- o jocurile
marinăreşti: sărituri la trambulină,
concursul de tras la parâmă cu bărcile,
Foto: Mihai Egorov
prinderea raţelor şi purcelului la şcondru,
maiestuoasa demonstraţie de schiuri pe
Foto: Mihai Egorov apă, de acvaplane şi biciclete pe apă,
Constanţa (teren „Casa Ofiţerilor”); ora Sfatului popular regional Constanţa. De ce îndrăgesc marea. Dezlegarea fiind demonstraţia curajoşilor scafandri”.
18.00: Gala de box - C.S. Marina şi asemenea, a fost prezent A.A. Epişev, dată, spectatorii asistă la numeroase
Feroviarul; ora 19.00: Muzică executată ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. demonstraţii palpitante, presărate cu Foto: Mihai Egorov

de fanfară – faleza Cazinului Constanţa Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţit de momente de haz: luarea purcelului de
şi parcul „Maxim Gorki”; ora 21.00: generalul-colonel Leontin Sălăjan şi pe şcondru, concurs de tras la parâmă
Jocuri de artificii şi carnavalul bărcilor de contraamiralul Gheorghe Sandu, a cu bărcile, vânătoarea raţelor, biciclete
în rada portului Constanţa; ora 22.30: primit raportul şi a trecut în revistă garda pe apă, scafandri, nunta şi piraţii. După
retragera cu torţe – faleza Cazinului de onoare. Navele de luptă, aliniate aceasta, încep jocurile marinăreşti
Constanţa. Oraşul şi portul au îmbrăcat cu echipajele la front, au fost trecute onorate de zeul mărilor, Neptun. Au loc
haine de sărbătoare. Pe toate navele în revistă de către ministrul Forţelor parada ambarcaţiunilor, întreceri de înot,
comerciale şi militare aflate în rada Armate, acompaniat de Vasile Vâlcu şi parada vaselor alegorice, demonstraţii
portului, de-a lungul marilor bulevarde şi de contraamiralul Gheorghe Sandu. În spor tive, spectacole susţinute de
pe clădirile istorice ale oraşului fluturau semn de salut, au fost trase 21 de salve Teatrul Marinei şi ansamblul ostăşesc
mii de pavilioane şi steguleţe multicolore. de tun. Formaţii de avioane cu reacţie <Albatrosul>»“.
La semnalul trompetului fanfarei militare, au survolat portul. Ştafeta A.V.S.A.P., care a străbătut
au fost arborate pavilionul şi marele Din „Dobrogea Nouă” de mar ţi, mii de kilometri pe apele interioare ale
pavoaz. La bordul Navei-Şcoală Mircea, 5 august 1958, af lăm: „ Pe nava- ţării, venind de la izvoarele Mureşului
leagănul uceniciei marinăreşti, au urcat comandant sosesc ştafetele marinarilor şi Siretului, până la Sf. Gheorghe şi
Ion Iliescu, secretar al C.C. al U.T.M., militari şi ale celor din A.V.S.A.P., Jurilovca, de unde a a traversat Lacul
generalul-maior Gheorghe Zaharia, care au străbătut mii de kilometri pe Razelm pentru a ajunge la Constanţa
generalul-maior V. Ionescu, Teodor apele Republicii. Din diferite regiuni în ziua de 2 august, a adus mesajul
Coman, prim- secretar al Comitetului ale ţării sosesc daruri pentru marinari. de salut al membrilor organizaţiei
regional U.T.M. şi reprezentanţi ai Se desfăşoară concursurile sportive A.V.S.A.P. De asemenea, o delegaţie
comandamentului Forţelor Maritime de bărci, înot, ştafetă combinată. Un de sportivi ai C.C.A. a transmis mesajul
Militare ale R.P.R. deosebit punct de atracţie îl constituie sportivilor militari. Jocurile marinăreşti
Felicitându-i pe marinari în numele jocurile marinăreşti, concentrate în jurul au fost deschise triumfal de către zeul
C.C. al U.T.M., Ion Iliescu a înmânat bazei sportive amenajate pe o navă. Din Neptun. „Bazinul portului a devenit acum
Steagul Roşu al U.T.M. organizaţiei de apă apare Neptun cu cască şi trident o imensă scenă pe care se desfăşoară
tineret fruntaşe, al cărei secretar era aurit. Patriarhul apelor ţine o scurtă un specatacol de o măreţie desoebită
locotenentul Ion Grecu. Generalul-maior alocuţiune: «…Să începem tradiţionalele – consemna reporterul cotidianului
Gheorghe Zaharia a înmânat diplome jocuri sportive marinăreşti, pentru toţi cei local „Dobrogea Nouă”. Dintr-o parte în
şi premii în obiecte mai multor marinari
fruntaşi.
La ora 10.00 a început parada navală.
La bordul Navei-Şcoală Mircea au fost
întâmpinaţi cu onoruri şi entuziasm
oaspeţii de onoare ai marinarilor:
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica,
Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici,
Constantin Pârvulescu, general-colonel
alta a portului pornesc şiruri nesfârşite asitenţei multiplele lor activităţi sportive.
Leontin Sălăjan, ministrul For ţelor
A r mate ale R .P.R ., Petre Bor ilă, de ambarcaţiuni mici, care fac un ocol Cu aplauze puternice au fost primite şi
Anton Moisescu, vicepreşedinte al întregului bazin. De pe o navă ancorată în formaţiile artistice ale Teatrului Marinei
Prezidiului Marii Adunări Naţionale, M. radă se dau plecările în probele de înot. Militare şi ale ansamblului marinăresc
Florescu, ministrul Industriei Cmimiei şi Întregul bazin e străbătut într-o anumită „Albatrosul”. La această sărbătoare au
Petrolului, Gaston Marin, preşedintele ordine de zeci de bărci. Defilează prin participat cu dragoste şi constructorii
Comitetului de Stat al Planificării, Vasile faţa conducătorilor partidului şi statului navali din S.N.M.C. Ei au prezentat
Vâlcu, prim-secretar al Comitetului vase alegorice militare, comerciale, ale mulţimii macheta unui frumos vas
regional PR.M. Constanţa, G.D. Safer, AV.SA.P. şi pescăreşti. Pe una din nave, comercial. Navigatorii „NAVROM”-ului,
adjunct al ministrului Transporturilor şi sportivii Clubului Marina fac diferite de la D.R.N.M. au adus în cinstea Zilei
Telecomunicaţiilor şi Tudose Vasiliu, demonstraţii de box, gimnastică etc. Marinei R.P.R. două cifre semnificative
preşedintele Comitetului executiv al Foto: Mihai Egorov
Membrii cluburilor A.V.S.A.P. prezintă care dovedesc munca şi strădania acestui

MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ


38 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 39
Foto: Codruţ Burdujan
„Serbările Mării”, care culminau cu Ziua şi competiţii nautice, dotate cu premii,
Marinei. Concursul de graţie şi frumuseţe dedicate îndeosebi tinerilor şi turiştilor
„Miss Litoral” era una din atracţiile tineretului litoralului românesc.
şi nu numai. Programul s-a diversificat şi În anul 2005, Ziua Marinei Române
au apărut probe noi, precum desantul s-au desfăşurat sub semnul sărbătoririi
infanteriştilor marini, turnirul bărcilor, a 145 de ani de la constituirea Marinei
ştafeta nautică, parada ambarcaţiunilor Militare moderne, respectiv unificarea, la
alegorice, salturile din elicopter, schi 22 octombrie 1860, de către domnitorul
nautic, platforme alegorice cu scene din Alexandru Ioan Cuza, a flotilelor Moldovei
pregătirea pe specialităţi a marinarilor, şi Munteniei într-o singură structură,
Foto: Bogdan Dinu
acrobaţii aeriene, platforme cu aparate şi denumită iniţial Corpul Flotilei.
numere de gimnastică, înscrierea pe apă An de an, Statul Major al Forţelor
de către înotători a iniţialelor partidului Navale, împreună cu Autoritatea
ambarcaţiunilor, defilarea înotătorilor, marinăreşti: ştafeta navală, formată din şi ale ţării (P.C.R., R.S.R.) sau cifre Navală Română, Compania Naţională
concursuri de bărci şi de înot, sărituri mai multe schimburi; puiuri transportând aniversare ale unor evenimente politice, Administraţia Porturilor Maritime S.A.
de pe trambulină, celebrele sărituri înotători, care la un semnal au sărit în carnavalul nautic al măştilor etc. Lor li s- Constanţa navale, companiile de navigaţie
comice, turnirul bărcilor, în care luptătorii apă predând ştafeta scafandrilor uşori; au adăugat Botezul la Ecuator, Pescarul particulare, Liga Navală Română şi alţi
înarmaţi cu suliţe şi scuturi s-au străduit aceştia, înotând sub apă, au dezlegat amator, Comoara piraţilor, demonstraţii ale parteneri de pe paltforma portuară oferă
să-şi arunce în apă inamicii, purcelul la de la fund balizele pe care le-au pescuit navelor de stins incendii ş.a. publicului şi oaspeţilor litoralului românesc
Foto: Eugen Mihai, TPA
şcondru şi vânătoarea de raţe. bărcile de 10+1 şi, în sfârşit, bărcile Momentul solemn al arborării o suită de manifestări tradiţionale care
După mai bine de două ore de bună au predat ştafeta ultimului schimb pavilionului şi marelui pavoaz a fost culminează, la 15 august, cu regalul Zilei
dispoziţie şi divertisment, Neptun s-a - marinarii care au arborat pe porticul dintotdeauna acompaniat de intonarea celelalte oraşe-porturi maritime şi fluviale, Marinei Române, sărbătoare centenară
Foto: Robert Stoian retras cu aceeaşi balenă, salutat de plutitor steguleţe marinăreşti şi tricolore; Imnului de Stat şi cele 21 de salve de salut au reintrodus în programele serbărilor de care se bucură, alături de slujitorii
sirenele tuturor navelor. demonstraţia înotătorilor care au format tradiţionale. elemente tradiţionale cât şi probe noi, în apelor, românii de pretutindeni.
Seara, spectacolul a continuat pe pe suprafaţa apei iniţialele P.M.R. şi „Duminică, 2 august 1981, în portul consens cu specificul local şi preferinţele Concepută de la început ca serbare
faleză cu jocuri de artificii, carnavalul R.P.R.; concursurile de bărci de 10+1 de agrement Tomis s-au desfăşurat publicului spectator al noului mileniu. naţională, sărbătoarea marinarilor atrage
bărcilor şi retragerea cu torţe, care a şi 6+1; săriturile de la trambulină, manifestările prilejuite de Ziua Marinei Astfel, printre elementele de noutate se atenţia în fiecare an, prin programul său
încheiat Ziua Marinei R.P.R. purcelul la şcondru şi demonstraţia Române - aflăm din paginile cotidianului numără aterizarea paraşutiştilor la punct deosebit de atractiv şi pitoresc. În această
Din anii ‘60, manifestările au dobândit scafandrilor grei; hora raţelor şi parada constănţean ,„Dobrogea Nouă” de marţi, fix, lansarea scafandrilor de luptă de pe zi i se oferă asistenţei un adevărat regal
vădite accente propagandistice, în ambarcaţiunilor cu vele. 4 august 1981. După apariţia, la bordul vedete şi din elicopter, recuperarea unui scenic, alcătuit atât din momente sobre
detrimentul înc ărc ăturii spirituale Seara, navele au aprins marele navei împodobite cu marele pavoaz, a scafandru aflat în dificultate, executarea precum ceremonialul militar al întâmpinării
ortodoxe. Acestea includeau conferinţe pavoaz electric, după care au urmat zeului Neptun, au avut loc demonstraţii de unui desant de către infanteriştii marini, oficialităţilor, arborarea pavilionului şi a
despre semnificaţia Zilei Marinei, carnavalul bărcilor şi jocuri de artificii. înot, sărituri de la trambulină, gimnastică respingerea atacului aerian asupra marelui pavoaz, în acordurile Imnului
susţinute de către ofiţeri şi propagandişti Din gazeta ostăşească „Flota acrobatică, întrecerile ambarcaţiunilor cu navelor de suprafaţă, lansări de torpile,
Foto: Codruţ Burdujan naţional şi pe fundalul celor 21 salve de
în întreprinderi şi în garnizoanele de Patriei” de joi, 7 august 1969, spicuim: rame, evoluţiile scafandrilor şi schiorilor demonstraţii de lupte şi carate şi nu salut, serviciul religios, parada navală şi
marină, înmânarea de către delegaţiile „Însoţit de o escortă de ambarcaţiuni nautici, susţinute de membri ai asociaţiilor în ultimul rând, atractivul spectacol al aviatică, defilarea Gărzii de onoare cât şi
Artificiile şi carnavalul bărcilor au de marinari a unor machete de nave, în marinăreşti şi de elicoptere, în sunete de sportive portuare şi de studenţi ai Institutului fanfarei militare, cu french cancan şi din momente specifice vieţii şi tradiţiilor
încheiat manifestările dedicate Zilei adunări festive organizate la Palatele sirene şi explozii de petarde, pe o uriaşă de Marină „Mircea cel Bătrân”. majorete. marinăreşti.
Marinei. Portul, rada exterioară şi faleza Pionierilor, adunări publice şi întâlniri ale balenă şi-a făcut apariţia zeul Neptun. Spectacolul oferit oaspeţilor litoralului şi La Constanţa, manifestările au avut loc În fiecare an Ziua Marinei este
Cazinoului erau străbătute de feeria marinarilor cu pionieri şi utemişti fruntaşi Acesta patronează simbolic serbarea invitaţilor a continuat cu Botezul la Ecuator, atât pe terasa Comandamentului Marinei sărbătorită cu fast în toate oraşele-port,
pavoazelor electrice şi a arcadelor în producţie, organizarea vizitării de marinărească. După impresionanta Pescarul amator, Comoara piraţilor, Militare/Statului Major al Forţelor Navale, indiferent că este vorba de Constanţa,
luminoase. Focurile de artificii, săgeţile către aceştia a Navelor-Şcoală Mircea şi defilare a navelor alegorice (şalupa capturarea purceilor la şcondru, hora respectiv Comandamentul Operaţional Mangalia, Tulcea, Brăila, Galaţi etc,
luminoase ale proiectoarelor navelor şi Libertatea şi ieşiri pe mare cu acestea. «Rândunica», crucişătorul «Elisabeta», raţelor, întrecerile micilor hidrobiciclişti, Naval (Comandamentul Flotei de astăzi) programul activităţilor adaptându-se de
retragerea cu torţe au prilejuit un tablou În cadrul ceremonialelor organizate monitorul «Lahovary», bricul «Mircea»), parada velierelor, demonstraţiile navei de cât şi pe platforma portuară, în perimetrul fiecare dată specificului local.
nocturn de neuitat miilor de participanţi cu prilejul Zilei Marinei, secretari ai au evoluat marinarii (concursul de tras stins incendii şi focurile de artificii. danei de pasagere şi a Farului „Carol I”. Competiţiile, jocurile şi surprizele
români şi străini. organelor centrale de tineret precum la rame, ştafeta marinărească, purcelul
Pentru a da o încărcătură cuvenită marinarilor, regizate şi puse în scenă, pe
Petre Gheorghe, Constantin Cârţână, la şcondru, hora raţelor, sărituri la La început de secol XXI acestui regal marinăresc, Liga Navală apă şi pe uscat, spre deliciul spectatorilor,
Originala paradă estivală Ion Cârcei, Nicolae Roman ş.a. înmânau trambulină). Marinarii înotători înscriu cu
Română şi Muzeul Marinei Române
Steagul Roşu al C.C. al U.T.M., ulterior trupurile lor vânjoase, pe suprafaţa apei, Din anul 1990, o dată cu revenirea sunt nelipsite din programele alcătuite
tomitană la tradiţie prin celebrarea Zilei Marinei organizează anual, în perioada 15 din timp de organizatori pentru a da
Drapelul de Onoare al C.C. al U.T.C., iniţialele atât de dragi nouă, R.S.R. şi
În anul 1959, zeci de bărci şi şi diplome de onoare organizaţiilor şi P.C.R., precum şi cifra XXV - împlinirea Române la sărbătoarea Sfintei Marii iulie - 15 august, sub genericul „Luna farmec şi culoare unei sărbători care
şalupe, reprezentând diferite aspecte tinerilor marinari fruntaşi în pregătirea sfertului de veac de la eliberarea patriei. - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, spiritualităţii marinăreşti”, o atractivă este deopotrivă a ţării, a oraşelor-porturi
din activitatea marinarilor, muncitorilor pentru luptă şi politică. În suita de manifestări demonstrative s- organizatorii, atât la Constanţa, cât şi în suită de manifestări cultural-ştiinţifice şi a Marinei.
portuari şi pescarilor au defilat prin faţa O dată cu ingerinţa organelor politice a înscris şi defilarea platformei alegorice
navei-comandant. O şalupă militară în orchestrarea acestor manifestări, cu ostaşi care au prezentat momente
a remorcat un desant maritim: o plută semnif icaţia creştină a sărbătorii din timpul desfăşurării unor activităţi
pneumatică cu mitralieră, apoi un întreg marinarilor români a fost substituită de pregătire de luptă caracteristice
detaşament de marinari înarmaţi, încinşi cu cea mitologică. Astfel, participarea specialităţilor de marină (semnalizatori,
cu plute de salvare. În urma lor, un zeului Neptun, în calitate de patron radiotelegrafişti, artilerişti, rachetişti,
ponton a purtat corul şi orchestra echipei al întrecerilor şi jocurilor marinăreşti, mineri dragori şi torpilori, scafandri). În
artistice ostăşeşti „Albatrosul”. a devenit o constantă a programelor încheierea programului a evoluat pe o
După parada ambarcaţiunilor, o serbărilor tradiţionale organizate cu platformă cunoscuta formaţie artistică
trompetă a vestit sosirea lui Neptun, prilejul Zilei Marinei. «Albatrosul»”.
zeul mărilor, care, călare pe tradiţionala 1963. La ora 10.15, Neptun, zeul În nocturnă, aprinderea marelui
balenă, a trecut în revistă navele. mărilor, îmbrăcat într-o mantie de catifea pavoaz, jocurile de artificii, retragerea
Neptun a fost primit cu mult fast la albastră, presărată cu steluţe argintii, a cu torţe şi programul fanfarei militare
bordul navei-bază sportive, unde s-a sosit pe fidela-i balenă şi de pe tronu-i au completat festivităţile consacrate
instalat confortabil într-un tron îmbrăcat rezervat, a dat cu tridentul semnalul de sărbătoririi Zilei Marinei R.S.R.
în catifea roşie şi a dat încuviinţarea începere a jocurilor marinăreşti. A urmat Din anul 1970, la Constanţa s-au
Foto: Robert Stoian
începerii serbării nautice: parada programul de demonstraţii sportive şi organizat, timp de două săptămâni,
MARINA ROMÂNÃ MARINA ROMÂNÃ
40 numărul 5 (127) 2008 numărul 5 (127) 2008 41
15 august 1974, Constanţa, Ziua Marinei Române.
Aspect de la festivităţile organizate de Ziua Marinei Române la Constanţa. În prim plan,
macheta vechiului bric, NS Mircea, care s-a aflat în serviciul Marinei Militare Române
între 1882-1944; în plan secund, actuala Navă Şcoală Mircea.
15 august 1974, Mangalia,
Ziua Marinei Române
Replica monitorului Lahovary, 15 august 1990, Constanţa, Ziua Marinei Române
construit în anul 1907, în avanportul Sosirea triumfală a Zeului Neptun, pe spinarea unei balene, pentru a da startul întrecerilor marinăreşti
Mangalia, la Ziua Marinei Române. în portul turistic Tomis, la Ziua Marinei Române.

15 august 1974, Mangalia,


Ziua Marinei Române
Defilarea navelor de epocă, în rada portului
Mangalia, la festivităţile dedicate Zilei Marinei
Române. Replica liburnei romane, întruchipând
evoluţia mijloacelor tradiţionale de navigaţie.

15 august 1974,
Mangalia,
Ziua Marinei Române
15 august 1976, Mangalia, Concursul de bărci
Ziua Marinei Române cu rame, 10+1, la
Jocuri marinăreşti, trasul la parâmă - probă de festivităţile organizate
îndemânare şi vitalitate marinărească - între militarii de Ziua Marinei Române
din Brigada de Vedete din garnizoana Mangalia. pe lacul Mangalia.

S-ar putea să vă placă și