Teza Victor Ponta PDF

1'-
~~~~
~ --~--
---
-~~-
UNIVERSITATEA
DIN BUCUPJ:STI
,
FACULTATEA DE DREPT
\..I
TEZA DE DOCTORAT
CURTEA PENALA INTERNATIONALA.
,
CONDucATOR STIINTIFIC:
Prof. univ. dr. ADRlAN NASTASE
DOCTORAND:
Leet. Univ. VICTOR PONTA
Bucu rest;
2003
Motto
"Omenirea nu mai poate accepta paradoxul co
responsabilitatea
penala sa fie
Cll
atdt mai slabii, cu cat autorul
crimei este mai puternic, iar crimele sale sunt mai grave. "
Robert Jackson,
Procuror al Tribunalului
'.;1
r-'
de la N urenberg
PREFAT4
PREFATA
,
..
Ideea de justitie penala international a este relativ recenta, in special raportata
la ansamblul
masacre.
Dreptului
atrocitati.
!
."
International
Public. Omenirea
crime in masa. cruzimi

juridice de pedepsire
tara ca mentalitatea
universals
conducatorilor
Invingatorii
pedepsirea
inimaainabile.
politici
aveau intotdeauna
invinsilor
macar
~i organizau
posibilitatea
rareori s-a considerat
sa
a eel or vinovati de asemenea fapte si
sa imagineze
care initiau
din totdeauna
rara ca societatea
L.,.,
gaseasca instrumentele
a cunoscut
posibilitatea
in realitate
de a-si justifica
sanctionarii
respectivele
actiunile,
cnme.
iar pentru
necesara invocarea pretextului
unui act
{I;.!
de justitie, dreptul fortei superioare fiind mai mult decat suficient.

Este evident ca
considerata
nationals,
si influentele
intern, ca ~i abordarile
{;
diferite
a fost ~i este In continuare
institutii ale Dreptului International
iar din acest considerent statele au dat dovada de
Ia orice stirbire a respectivului
reverberatiile
interesele
justitie cu caracter international
ca afectand una din principalele
suveranitatea
manifesta
unei justitii
diferite
ale fiecarei
internationale
tari, ideologii,
pe planul politic ~i social
tip de fapte, abordari

sau mentalitati
elocvent exemplu poate fi vestita afirmatie a dictatorului
Secolul XX a cunoscut,
umanitate.
sa
din pacate,
cnme care prin modul de savarsire,

Dreptul International
instrumente
juridice
T ocmai acest drum,

,':;.'"
imperfecta. contestabila
eel mai
sovietic I.V. Stalin care
amplificare
rara precedent
a acelor
si impact social afecteaza intreaga
nu putea ramane inert la acest fenomen si, chiar
de pedepsire
a celor vinovati
totala 1a
justitie
a cautat si realizat
de asemenea
internationala.
cnrne.
fie ea
eficienta eel putin relativa, este descris in studiul de
fata, un demers uti1 si care poate atrage atentia celor interesati in descoperirea
aprofundarea
de
ucizi un milion inseamna politico".
gravitate
de la impunitate
si cu
dictate
colective.
daca in mod timid, sovaielnic, incoerent si deseori contradictoriu,

primele
reticenta
atribut. Mai mult, sunt incontestabile
ale aceluiasi
spunea : ,.sa ucizi un om inseamna crima,
acestui nou domeniu.
~i
PREF4TA-
Cu un pronuntat
caracter istoric si cuprinzand
dintre Dreptul International

~i toate neimplinirile
Public si Dreptul Penal, lucrarea abordeaza cu luciditate
societatii-
{i ~
un demers aflat la confluenta
internationale,
-
ale lumii civilizate,
in impunerea
dreptului si a echitatii, succesele timide obtinute, dar si perspectivele

activitatea
Tribunalelor
Statutului
Curtii Penale
caracter permanent.
Tribunalului
asemenea
Ad-hoc
Internationale
Prezentarea
de la Nurenberg
0
si mai ales prin adoptarea,

- instants
deschise prin
In 1998 la Rorna. a
penala independenta
si avand
'in anexa a modului de organizare si functionare

si a celui pentru Fosta Yugoslavie
ocazie de reflexie a evolutiei institutionale
reprezinta
a
de
in domeniu. de interes nu
numai pentru juristi.
In mod
indubitabil acesti primi pasi facuti pentru instaurarea fortei dreptului.
'l,;,t
sau .sfdrsitul impunitatii pentru eei puternici", trebuie urmati la nivelul Dreptului
International
de noi actiuni hotarate, indiferent de interesele de moment sau de grup,
in scopul protejarii
ideilor fundamentale
de umanitate si dreptate. in acest concert
mondial Romania va trebui sa-si confirme optiunea indubitabila
spre valorile lumii
civilizate, valori ce nu pot coexista cu genocidul sau alte crime internationale,

si ocupe locul in randul statelor ce promoveaza
pun umanitatea
aceasta conceptie avansata si care
pe primul plan.
Tinand cont de imperfectiunile

ti .-j
si sa-
inerente inceputului
de drum pe care tanarul
autor a pornit c1..1

pasiune si curaj, consider ca aceasta lucrare poate fi un prim pas in
cunoasterea
fenomenului justitiei
penale internationale
si crearea unei conceptii
stiintifice a juristilor romani In acest domeniu.
Profesor U niversitar Doctor
ADRIAN NASTASE
(prefata la lucrarea "Scurt istoric al justitiei penale intemationale",
Bucuresti, 2001)
CUPRF'iS
CUPRINS
\.\.~
CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL JUSTITIEI PENALE

INTERNATIONALE SECOLUL XX ~I PRIMELE TRIBUNALE
INTERNATIONALE l)IN ISTORIE
1.
CONSIDERA,TIIINTRODUCTIVE
2.
PEDEPSIREA
JliSTITIE
3.
.(./~
APARITIA
PRIMELOR
PRIMELE
ACTE
TRA TATUL
INITIATIVE
EFORTURILE
- MASURA
REFERITOARE
POLITICA
INTERNATIONALE
REFERITOARE
CONSTITUTIVE
DE LA VERSAI
LLES $1 PRIMA
LA CRIMELE
INTERBELICE
PELLA
RAZBOI
CONVENTII
10.0
19
UNEIINSTANTE
ROLUL
PENALE
JURISTULUI
ROiVJ..\N VESPASIAN
22
DOILEA
RAZBOI
DOCUMENTE
lINEI INSTANTE
INTERNATIONAL,
27
ADOPTATE
35
MONDIAL
SI PROCEDURI
JUSTITIEI
ADOPTATE
ASUPRA
INTERNATIONALE
AL CRIMELOR
MI LlTARE
.......................................................
CU CAR~CTER
iN DOIVIENIUL
RETROSPECTIVA
TRIBUNALELOR
$1 TOKYO
LA CRIMELE
POSTBELICE
PRIVIRE
UNIVERSAL
$1 iNFIINTAREA
DE LA NURENBERG
EVOLUTIILE
NOlLE
MONDIAL
REFERITOARE
DUP.~ CEL DE-AL
9.
CREAREA
PERMANENT.
PENAL
.........................................................................................................................
AL DOILEA
INTERNATIONALE
8.
PRIVIND
17
.........................
INITIA TIV.A A UNCI PROCES
6.
CU CAR~CTER
14
CU CARACTER
ALE ACESTORA
........................................................................................................
INITIATIVELE
JUSTITIE
A ACESTORA
INTERNATIONAL
7.
SAll ACT DE
12
LA 0 POSIBILA
DE CONCEPTUALIZARE
SI LA ELEMENTELE
INTERNATIONALE
t?"";
INTERNA TlONALI
...............................................................................................................
INTERNATIONAL
5.
.................................................................................
CRIMINALILOR
INTERNATIONAL.A.
4.
PEN ALE INTERNA TlONALL
iN ACEASTA
INITIATIVELOR
PENALE
cu
39
PERIOAD.A
REFERITOARE
LA CREAREA
PERMANENT
$1 A UNUI COD
CARACTER
43
44
46
INTERNATIONALE
A. Curtea criminalii internutionalii

B. Codul Crime/or impotriva Piicii si Securitiitii Omenirii
11.
PROCESlJL
A.liGUSTO
12.
LUI ADOLF
PINOCHET
ACCELERA.REA
INTER:\ATIONALE.
PE"ITRU
13.
SIERRA
CONFERINTA
IULIE
1998).
EICHMANN,
AL t.ui
NICOL.~E
CEAU$ESCU
SI CAZUL
49
.....................................................................................................
PROCESULUI
APARITIA
LEONE.
DE ELABORARE
TRIBUNALELOR
A STATUTULUI
AD-HOC.
DRUMUL
SPRE CONFERINTA
INTERNATIONALA
PLENIPOTE'ITIARA
MOMENTLiL
ISTORIC
AL ADOPT.ARII
CURTII
TRIBUNALUL
PENALE
SPECIAL
53
DE LA ROMA
DE LA RO!VIA
STATUTliLUI
CCRTII
(15
IUl\IE -
17
PE"IALE
71
I"ITERNATIONALE
14.
COi\IISlA
PREGATITOARE
PENTRU
iNFlINTAREA
CURTll
PENALE
INTERNATIOi\.-\LE
~j
........................................................................................................................................
15. A TlTUDIi\EA
:vJARILOR
STATE
ALE LUIVIII fA T.~ DE Ii\:FlINTAREA
I\'TER?\ATIONALE
16.
IMPRESCRIPTlBlLlTATEA
L:\lANITATII
CURTI
76
I PE\'ALE
78
,
CRIMELOR
DE RAZBOI
$1 A CRIMELOR
CONTR.:... P.~C!!)I
83
CUPRINS
17.
IMPORTANT~
DE JliSTITIE
CONCLUZII
COMBATERlIlMPUNITATII
PE PLAN NATIONAL
MARILOR
$1 INTERNATIONAL
CRIMINALI
$1 EFECTELE
UPSEI
85
91
................................................
...........................................................................................................
CAPITOLUL II ELEMENTE DE CIVIL-LA W ~I DE COMMON-LA W

PRELUATE DE CURTEA PENALA INTERNATIONALA
DIN PRACTICA
TRIBUNALULUI PENAL INTERNATIONAL PENTRU FOSTA YUGOSLA VIE
......................................................................
,
98
A. CONSIDERATII
B.
OBSERVATII
INTRODUCTIVE
PRELIMINARE
LA W SI COMMON-LAW
IN
98
.........................................................................
REFERITOARE
PROCEDURA
LA INFLUENTA
TRIBUNALliLUI
SISTEMELOR
PENAL
DE CIVIL-
INTERNATIONAL
FOSTA YUGOSLAVIE
................................................................................
99
1. Preponderenta elementelor de common-law In primele variante adoptate ale
Statutului si Regulilor de Procedure
99
2. Prezentarea probelor si noul rol activ acordat judeciitorutui In fuza pregiititoare
a procesului
101
("pre-trial stage'') si In faza procesului propriu-tis ("trial stage")
101
3.Ciiutarea adeviirului obiectiv In procedura Tribunalului pentru Fosta
Yugoslavie
103
4. Elemente de common-law si de civil-law in faza preliminarii a procesului.
Deciaratiite martorilor si alte probe
105
5. Concluzii privind observatiile preliminare referitoare la influenta celor douii
mari sisteme procedurale
107
PENTRU
C~(J
C. ELEMENTE
DE PROCEDUR4
INTERNATIONAL
PENTRU
UTIUZATE
DE LA NURENBERG
FOSTA
IN PR~CTICA
TRIBUNALULUI
SI A TRIBUNALULUI
PENAL
MILlTAR
INTERNATIONAL
108
109
111
yTUGOSLA VIE ...................................................................................
1. Instituirea celor douii Tribunale Internationale

2. Selectarea si numirea judeciitorilor
3. Importania activitiitii judeciitorilor In elaborarea si dezvoltarea regulilor de
procedurii
111
4. Principalele reguli utilizate In cadrul urmiiririi penale si care privesc activitatea
Procurorului
113
D.
COMPETENTA
TEiVIPORALA,
TERlTORIAL.4,
TRIBUNALULUI
DE LA NURENBERG
PENTRl;
YUGOSLAVIE
1.
2.
3.
4.
E.
FOSTA
Competenia
Competenta
Competenta
Conipetenta
ALTE
ELEMENTE
PERSONAL.;;" $1 MATERIAL.4
SI A TRIBUNALULUI
PENAL
INTERNATIONAL
119
119
119
120
123
....................................................................................
temporalii a celor douii Tribunale

teritorialii
dupii calitatea persoanei
dupii materie
PRIVIND
PROCEDLRA.
DE JUDECATA
APLICATE
IN PRACTICA
INTERNATIONAL
PENTRU FOSTA YUGOSLAVIE
128
1. Regulile privind asigurarea unui proces echitabil= "fair trial" - pentru inculput
................................................................................................................................. 128
2. Protectia victimelor ~i a martorilor
131
3. Judecata si procedura de apel
131
CONCLUZII
..................................................................................................................
132
TRIBUNALULUI
+;,t
CAPITOLUL III STRUCTURA

INTERNA TIONALE
A - MODeL
DE FUNCTIONARE
$1 FUNCTIONAREA
AL CURTII.
ASPECTE
1. Natura juridicii a Curtii Penale Internaiionale
CURTI! PENALE
,
,
GENERALE.
134
137
137
U'PRj.'JS'
2. Rekuia dintre Curtea Penalii lnternationalii }i Organiuuiu Natiunilor Unite 141

J. Cooperarea intemationalii. Cooperarea Curtii ell Statele Plirfi
143
4. Legea aplicabili:
153
5. Elementul material al riispunderii penale (actus reus)
158
6. Elementul psihic (/11enS rea)
160
7. Admisibilitatea unui caz
166
8. Exercitarea competentei si amiinurea ancltetei sau a urmiiririi
173
9. Principiile generate ale legii penale
184
10. Procedurile Curtii
J97
11. Pedepsele si modul de aplicare
209
B. JURISD[CTIA
CURTII PENALE INTERNATIONALE.
216
1. Jurisdictia ratione foci
216
2. Jurisdiciia ratione temporis
219
3. Jurisdictia ratione personae
221
4. Jurisdictia ratione nutteriae
226
C. CrUME AFLATE SUB JURISDICTIA
CURTII
231
L'Genocidul
231
)_. C'
I
~
.
.
~
..
f Ifne e tmpotriva umantuuii
_?41
3. Crimele de riizboi
249
4. Crimele de agresiune
267
5. Crime ale tratatelor
268
6. Elementele crimelor
269
D. STRUCTURA Sf MODUL DE ADMINISTR.-\.RE AL CURTII PENALE INTERNATIONALE
......................................................................................................................................
272
1. Sediul Curtii s! modul de organizare
273
2. Privilegii si imunitiiti ale magistrtuilor s! ale personalului Curiii
289
3. Eliberarea dill functie
291
4. Adunarea State/or Piirii
293
CO:"iCLl;ZII
296
AlVEXE .........................................................................................
307
ANEXA I STATUTUL TRIBUNALULUI MILITAR INTERNATIONAL DE LA NURENBERG

......................................................................................................................................
307
ANEXA II STATUTUL
TRlBUNALULUI
PENAL INTERNATIONAL
PENTRU
FOSTA YUGOSLA. VIE
316
ANEXA III STATUTUL
DE LA ROMA AL CURTII PENALE
INTERNATIOl"~ALE*)
331
ANEXA tV ST.-\.DIUL SEMNARII ~I RATlFIO ..Rll STATUTULUI CURTll PENALE
INTERNATIONALE, ADOPTAT LA ROiVIA iN ANUL 1998
422
ANEXA V LEGE
NR. 111 DIN 13 MARTIE 2002 PENTRU R.-\.TIFICAREA STATllTlLliI
CLRTII PENALE INTERNATIONALE, ADOPTAT LA ROMA LA 17 IULIE 1998
428
BIBLIOGRAFIE
SELECTIVA
430
I. Scurt istoric al jusritiei penale internationale

internationale din istorie
Capitolul
tribunale
- secolul XX si primele
CAPITOLULI
SCURT ISTORIC AL JUSTITIEI

PENALE
,
INTERNATIONALE
,
-secolul XX ~i primele tribunale intern arion ale din istorie-
1. Consideratii, introductive
.i
Civilizcuio
distrugere.
moderna
pune
Orice recurgere
esenta. criminala. Razboiul
la razboi,
se multumeasca
indiferent
otnenirii
nenumarate
de ce fel, este
de proprietati
sa pedepseasca
... Bunul
folosesc
de ea, in mod deliberat, cu interuia comuna de a provoca
va ocoli nici un camirr.:
oamenii
inevitabile,
Ultimul pas spre evitarea
in conditiile
de stat raspunzatori
Tribunalului
recurgere, prin
crime minore, de care se foe vinovati oameni
Legea trebuie sa-i atinga si pe cei care au acaparat
periodic,
de
simi al omenirii cere ca legea
marunti.
17U
arme
este, in mod inevitabil, un Ian! de omoruri, atacuri, de
rap ire a libertatii si distrugere
sa nu
la dispozitia
mare putere si se
0
catastrofa,
unor razboaie,
lipsei de legi internationale,
in fata legii'
Cafe
ce revin
consta in a-i [ace pe
(Robert Jackson - Procuror General al
de 1a Nurenberg).
lnfiintarea
finalul Conferintei
Curtii Pena1e Intemationale, prin adoptarea Statutu1ui acesteia la

Plcnipotcntiare
de 1a Roma, din anul 1998, este un progres urias
in lunga lupta impotriva impunitatii celor care comit crime cu caracter international.
crime care afecteaza 111S3.siesenta umanitatii.
~
Este suficient,
pentru sustinerea
afirmatiei anterioare.
privire asupra istoriei justitiei penale intemationalc,
sa aruncam
scurta
In special asupra evenimentelor
--
- secolul XX ~iprimele
Capitolull.
Scurt istoric al justitiei pen ale internationale
tribunale internationale din istorie
.
tragice
care au marcat
impotriva
populatiei
termen
10
secolul XX, secol care a inceput prin genocidul
armene din Turcia si s-a incheiat prin inventarea
in vocabularul
international
-"purificare
corms
unui nou
etnica" - de catre conducatorii
si din Rwanda. In aceste limite temporale, Auschwitz
politici din Fosta Yugoslavie
este un alt tragic simbol imposibil de uitat sau ignorat. Ori, fata de aceasta realitate.
in afara
de cei
Nuremberg,
12 conducatori
unor concluzii
Milosevic
semnificative).
aceasta materie.
la pedeapsa
capitals
la
fiind intr-un stadiu care nu ne permite tragerea
Impunitatea
Nu au fost niciodata
masacrele
Culturale
condamnati
foarte greu se pot gasi mari criminali trasi la raspundere pentru faptelc
lor (cazul lui Slobodan
pentru
nazisti
~i deportarile
si nu justitia,
adusi in boxa acuzatilor
din lagarele
din China, nici cei ai genocidului
disparitiile
opozantilor
din Caraibe,
a constituit
sovietice,
regula in
nici responsabilii
nici cei ai Revolutiei
din Cambodgia,
nici vinovatii pentru
politici din America de Sud, pentru dictaturile
sangeroase
pentru crimele rasiale din Africa de Sud sau pentru cele etnice din
restul continentului.
alt exemplu
extrem
Pentru toate aceste crime, nu a platit nimeni nicicdata.

de semnificativ,
este de ararat, ca fostul dictator
$i ca un
chilian -
generalul
Pinochet
- a fost arestat in Marea Britanie, pe baza unei cereri a unui
judecator
de instructie spaniol, dar impotriva vointei autoritatilor chiliene (care ar fi
trebuit sa fie cele mai interesate in judecarea acestuia).

Incercand sa cautam explicatii pentru realitatile incontestabile
sus, se poate constata
internationala
Germania
ca un obstacol
a fost principiul
a fost interpelata
major impotriva
suveranitatii
fraza citata exprima
traditional,
dreptul
penala
referitor 13 tratamentul
celor vinovati de abuzuri, faimosul ~i sinistrul
personaj care a fost Ministrul Propagandei

in mod lapidar si cinic, ca .fiecare
ideii de justitie
In anul 1933, atunci cand
in cadrul Societatii Natiunilor,
aplicat evreilor si la nepedepsirea
brutal,
nationale.
prezentate mai
Reichului - Josef Goebbels - a raspuns,
este stapan la el acasa". Desi exprimata in mod
conceptia
de a pedepsi
independent
"suveranista"
este prerogativa
organism
international
corecteze
imperfectiunile
atenteaza
chiar la esenta ideii de umanitate,
sistemului
si impartial,
national
a justitiei penale.
suveranului,
In mod
iar ideea unui
care ar avea posibilitatea
in cazurile
cele mai grave,
sa
care
este foarte greu de acceptat, chiar si
L Scurt istoric at justitiei

internationale
din istorie
Capitolu]
tribunale
pentru alte concepti:
noile actiuni
competenta
evolutiile
conceptiei
juridice
ale ONU sau NATO,
deja cvasirecunoscuta
- secolul XX si pr imele
Va f extrem
decat ceie pur totalitariste.
urrnarit, In ce masura
privesc
a Curti: Europene
situatia speci fica a Uniunii Europene,
de interesant
de "suveranitate",
asa-numitele
de
evolutii
,.interventii
ce
umanitare",
a Drepturilor
Omului
vor influenta chiar ~i acceptarea
mai larga a ideii de drept penal international
Ii
ori
din ce in ce
in detrimentul
"suveranita~ii
~i ideologies,
se adauga
penale
nationale.
La aceasta conceptie
filosofico-juridica
erninamente politica.
In cazul regimurilor
crimele,
sau externe.
fie interne
mentinerea
cat mai indelungata
explicat atitudinea
totalitare,
fac parte
un or sisteme democratice,
care au marcat gray mentalitatea
dernocratia
succede totalitarismului,
si judecarii
un bun exernplu
politic. Intoarcerea
potrivita
ca teroarea
indispensabil
~i
pentru
unele chiar succesive

colectiva.
unor experiente
Daca atatea state, In care
aleg calea iertarii si a uitarii, mai degraba decat
celor vinovati pentru crimele din trecut, (Romania
in aceasta directie),
alegerea
se bazeaza in principal
paginii istoriei pentru a deschide
la debutul
criminalilor
din arsenalul
motivatie
a puterii. Este insa, in aparenta, mult mai dificil de
dictatoriale
cea a urmaririi
este evident,
dernocratiei,
de ieri. Iar conceptia
decat
sa aplici
conducatorului
fiind
pe interesul
alta, complet alba, pare mai

rigorile
sovietic
justitiei
impotriva
I.V. Stalin,
conform
careia. .uciderea unui om se nurneste crima, iar uciderea unui milion de oameni se
numeste politics",
pare a avea mult mai multi adepti dedit am putea sa credern la
prima prrvire.
Intrebarea
democratic
care se pune In mod stringent,
solida, refuzand restabilirea
dreptate ale victimelor.

(atunci
cand aceasta
Succesiunea
preferabila
adevarului
Este greu de realizat

este acceptabila)
este daca se poate construi

istoric ~i ignorand solicitarile
de
pace sociala fara justitie. Orice iertare
trebuie
acordata
in cunostinta
de cauza.
ar fi astfel, adevar, justitie si apoi amnistie sau iertare. sub
orice forma.
Este de insasi
acceptarea
natura
crimelor
internationale,
care impiedica
lasarea
sau
unui val al uitarii. Daca sunt astfel calificate respective le infractiuni.
este
datorita faptului ca, dincolo de persoana victimei, aceste crime aduc atingere intregi i
Capitolul
tribunate
L Scurt istoric a! justitiei

internarionale
dun istorie
umanitati.
Armenii.
pentru simplul
evreii,
sa
obligate
bosniacii
musulmani,
motiv ea se nascusera
negata de catre asasinii
- secolul XX ~i primele
penale iaternationale
etnicii
astfel. Apartenenta
invoca.
lor. Din acest motiv este intreaga umanitate
nationala
irnpotriva
Urmare
fundamentala
Acorclarea
pentru
umanitatii
In
a acestor
a eelor
aratate
statut se justifica,
ori umanitatea
este
ca simpla trecere
absoluta
~i
indreptatita
aceste conditii.
politica
mai
sus,
crime, care trebuie mentionata,
unui asemenea
putem concepe
cle oportunitate
este as tte I
un stat
interns.
suveranitatea
alta
caracteristica
din care face parte.
logico-juridica
intregii umanitati,
impunitate
motive
masacrari
lor la umanitate
solicite dreptate prin juclecarea eelor vinovati.
nu poate
tutsi au fost
!~
este imprescriptibilitatea.
de asemenea,
prin atingerea
adusa
notiune permanents
si internporala
~i nu
a unei perioacle de timp sa of ere criminalilor
fata de necesitatea
de justitie,
adevar si restabilire
a valorilor
fundamental e.
Din aceste motive,
penala
internationala,
rata
independent!
responsabililor
care transced
dotata
de tara
eu puteri
de origine,
pentru comiterea
sistern judiciar
national
suveranitatii
..neputincios
intelegere
a acestora,
din magistrati
poate
judecarea
si pcdepsirca
internationale.
a destinului
chiar si in lipsa unui
(cum se exprima
sau nedoritor"
Statutul
acestor eriminali.
enuntate
Cll
toata convingerea
incursiune
in zbuciumata
istorie
si buna
si mai buna
a crimelor
autorilor si a celor care au dorit sa-i trag a la raspundere.
dar si a ceea ce incearca sa devina
2. Pedepsirea
asigura
propus, se impune, pentru justificarea
scurta
jurisdictie
cornpusa
Pornind de la aeeste idei fundamentale,

dezideratului
cloar
sernnificative,
unor crime intemationale,
adoptat la Roma in 1998) in pedepsirea
credinta necesara
nationale,
criminalilor
reala justitie internationala.
internationali
- masura politica sau
act de justitie
"i\1afolosesc
de aeest prilej pentru a vd explica, ca potrivit conceptiei
nimeni, nazist salt nenazist,
nu po ate ji executat pe baza unei proceduri
mete,
SW77C1re.
Cn.[l~t(}lul L SCUrf istoric aljustitiei penale inrernarionale

uihunale internationale din istorie
deci tara
leeala si /Zlrrj a se
procedure
argumentele"
L.-"
(Winston
in consideratie
ILIa
'""
rnerita mentionat
actuala a omenirii
societatea.
ce se pretinde
sovietic
Conferintei
sugestiv
Puterilor
Aliate
care a influentat,
.ridic paharul
penale
poate fundamental.
in special asupra modului
trebuie
sa-i rraga
schimb
de replici,
in care
~i sa-i
la raspundere
Ministru
care a avut loc inrre dictarorul
britanic
de 1a Teheran
referitoare
Winston
pentru
Churchill.
ell ocazia
din anul i 943 si care este extrem
ia .xlreptate'
la sfarsitu! cinei. Stalin a luat initiativa
afirrnat:
justitiei
internationali.
si Prirnul
asupra conceptiilor
Astfel,
un eveniment
civilizata,
de celebrul
LV. Stalin
istorice ale evolutiei
asupra fenornenului,
pe marii criminali
Este verba
Churchill).
conccptia
pedepseasca
,.,)
atdt faptele, cat si
Inainte de a trece efectiv [a elementele

internationale,
- secolul XX si p rimele
si .justitie'
pronuntarii
de
a ceior implica]i.
unui tOQsL in care a
dreptate cat mai rapida in cazul criminalilor
de
razboi germani! Ridic paharul pentru dreptatea [aeuta de un pluton de executie ... si
noastra com una de a-I lichida pe toti. de indata ce punen1 mana
pentru hotararea
sa fie
pe ei! Pe tori, pana to unul si trebuie

si indignare de
vehernenta neasteptata
Churchill
asemenea
a reactionat
procedeu
eel putin 50. OOO!". starnind
in randul
imediat.
intr-un
vine intr-o contradiciie
mod
anglo-americani.
violent.
spunand
starea de razboi. dupa primele maceluri, s-ar intoarce
bine
/1U/
melt cu
raspunzatori
sa
omor
induse de
si mai mare inversunare
CI1
pentru infaptuirea
las eu tardt aici, in gradina si impuscat, decat
lor .. .Mai
intinez onoarea poporului
asemenea marsavie! ,.
[n fata aeestei reactii hotarate. sustinuta

a retractat ceea ce spusese anterior,
Daca mai era nevoie
a ararat
ca Stalin
I1U
In padurea
zlumea
'_
evident si de partea arnericana.
afirmand ca, propunerea
de probe suplirnentare,
celor 14. 000 de ofiteri polonezi

sovietici.
despre
acordul pentru un asemenea
masa si chiar daca ar face-o la un moment dat, sub imperiul patimii
impotriva acelora pe care i-ar considera
ca, ..un
britanica
totala cu conceptia
dreptate. Poporul britanic nu-si va do niciodata

/17
delegatilor
a stupoare
sa a fast dour
descoperirea
postbelica
de la Karyn,
-
glurna.
a masacrului
In anul 1939. de catre
deloc si ca solutia
Stalin
OWOUSZl
1
urrna
53
fie
Canirotul
L Scurt lstoric :.,,1.;ustiriei nenale rntenliltir.HI.<de - secolul XX si nrimele
1:
of
ITi:bumale internationale
din isrorie
anlicata
ir: tarile
ocupare de armata sovietica.
,
.
oroces-mascarada
a "~_.
iustitici
are
)"'......
l~i
U
'
'- ~
1 t'JOOql J.:::l..
,ip
'-1. .... }-.Ii
i..
Reticenta
randurile
alter
conducatorilor
dictatorului
francezi,
chiar daca uneori imbracata
ietic. desi sub forme mai voalate .. a existat
SO\
britanici
ca un proces
sau americani,
ascunzand
ell greu dorinta
de a-i canaliza
Nu intamplator,
public
sa starneasca
care dadusera
eu acesta si chiar ii laudasera
acorduri
hotararea
sa
organiza
un proces atat de dificil cum se anunta eel de la Nurenberg.

cursu! -iudecarii
Haga. episodul in care acesta
lui Siobodan
fie deportati pe viata,
Milosevic
Cll
ell
Nu este greu
de la
terrnenul
de .factor
de la Teheran, poate ca doar cuvintele dure ale lui

Tribunalului
de la Nurenberg
eel putin in drept, daca nu In fapt, a conceptiei
internationale,
a se mai
In Balcani",
au dus In cele din urrna la existents
impunerea.
..
a semnat acordul de la Dayton, mediat de prescdintcle
Revenind la evenimentele
Churchill
tara
in fata
Tribunalului
,
SUA. va f cel putin delicat pentru toti cei care l-au gratulat
esential al pacii si stabilittitii
ell Hitler.
solutie "Napoleon",
careia conducatorii
ca in
terneri
spre Estul cornunist
mult tirnp despre
nazisti urmau
~I In
In epoca interbelica
evidenta agresivitate
s-a discutat
mana
conform
cle imazinat.
'-"
in forma
'_
~ari. Era inevitabil.
sernnasera
~i .barbar".
i-+
1.
toate posibilele
ei inconveniente,
necesitatii
dar si cu marile
~i la
unei justitii
principii
si
garantii de dreptate si echitate specifice omenirii civilizate.
3. Aparitia primelor initiative referitoare la

internationaHi.
Eforturile
ceva nOLI in
posibiHi justitie
de conceptuatizare
dreptului, ci deficientele
a acestora
ar fi situatia de astiizi, ea nu dovedeste
" Oricdt de trista si de demoralizanta
insii slabiciunea
in realizarea sa. Toate aces tea
nil
sunt
istoria dreptului. Ordinea publica nu afost niciodata user de instaurat.
Secole de-a randul.
cavalerii
briganzi
ii pandeau in castelele
ambulanti, pentru a-i jefui si omori, se jucau

castel si mureau nepedepsiii
in paturile
CLl
viata sifericirea
lor pe negustorii
sclavilor for de la
lor. Desi epoca noastra nu este lipsitii de
framdntiiri, nu se ridica nici un glas care s6 apere actiunile agresive s! sa
declare
--1. Scurt istoric at justitiei

internationale
din istorie
Capitolul
tribunale
penale
crime. Nu mai poate
ca ele nu constituie
existenta unui drept, care condamna
fost
nevoiti
recunoscatori
sa
asiste la incalcarea
ca nu au disperat niciodata
oamenilor sperania
al Tribunalului
cu prtvire
in ce priveste
de drept impotriva crimei si tdlhariei. Judecatorii,
adesea
indoiala
15
la
tot asa cum pe vretnea
razboinica.
indoiala,
incapea nici
agresiunea
prtidalnic, i nu exista nici
cavalerilor
principii
internationale
pacii regelui,
existenta
unor
din acele timpuri.

dar trebuie
(Ill
sa le fim
si nu au repudiat dreptul, care le dadea
in pacea si securitatea
viitorului!"
(Telford Taylor - Procuror
de la Nurenberg).
Ideea de a constitui
jurisdictie
universala,
atentcaza eel mai mult la esenta umanitatii,

progresiv
calificate
universals.
ca infractiuni
pentru a judeca
crimele care
cu alte cuvinte acele fapte care vor f
de drept international
sau ca ~i crime de natura
este relativ veche. nefiind insa deloc sustinuta si

, de realizari concrete.
:
foarte putine cazuri putand fi mentionate In acest sens.

Conform
institutionalizata,
unor surse istorice,
prima
forma de represiune
in cazul unei incalcari a regulilor internationale.
internationala
este mentionata
In secolul XV. moment In care Franta, Austria. cantoanele elvetiene si orasele libere
din zona Rinului de Sus l-au pus sub acuzare pe Pierre d'Hagenbach,
Alsaciei si Brigsaului,
un oras austriac,
pentru CEl ar fi incendiat si masacrat populatia
al carui guvemator
natured si cii a calcat in picioare
senesal al
din Bresachi.
fusese acuzat ca "a comis crime de drept
legile divine si umane" ~i care, ulterior. a fost
condamnat la moarte ~iexecutat.

In lucrarea sa, .Dreptul gintilor sau principiile dreptului natural", publicata in
anul 1758. vestitu: jurist Jean Vattel afirma ca: .xiaca justuia dinfiecare
in general
sa se limiteze
la crimele
comise pe teritoriul
sau national,
exceptati de la aceasta regula acei scelerati care, prin modul sifrecventa

cr imelor lor, violeazii
trebuie
declarati
trebuie
sa
in.tregul concept
inamici publici.
poata fi exterminati
de sigurania
Otravitorii,
publica,
asasinii.
lor comuna".
trebuie
savdrsirii
motiv pentru
incendiatorii
oriunde sunt prinsi, deoarece
to ate natiunile, pundnd in pericol siguranta
stat trebuie
care
de profesie
ataca si uhragiaza
Capitolul
trihunale
L Scurt istoric al justitiei penale internarionale

internarionale
din istorie
16
In anul 1815, scriitorul ~i filosofui francez Joseph de Maistre scria, referitor

la Napoleon,
Napoleon)
ca : .ideea. promovata
de catre
frumoasa judecata care
cele mai frumoase
dezvolta
de a-I judeca
tpe
adunare de deputati numiii de catre fie care din suveranii
este extrem de seducatoare;
Europei,
de Anglia,
in principal
aceasta ar fi cea mat mare st ceo mai
existat vreodata
principii
in istorie:
CLl
aceasta ocazie s-ar putea
ale Dreptului giniilor si, indiferent cum s-ur
termina, or ramane co un moment deosebit de important in istorie",

La data
de 24 aprilie
1863,
..Manualul
de instructiuni
:
apl icabila
pe teritori ile ocupate
presedintele
american
Lincoln
proclama
al annatei arnericane", - conform caruia lezea

era
'--'! martiala
de arrnata
.
cat si la ocupanti,
atat la ocupati,
atat "crimele de razboi", cat si cele de drept cornun. Se nastea, In acest
reprimand
fel, notiunea
schimbata
de .xrime de razboi",
notiune fundamentals
care avea sa fie mult
si dezvoltata 'in secolul XX, devenind un pilon de baza al Dreptului Penal
International
actual.
In continuare,
de empirisrn
secolul XIX avea sa cunoasca noi evolutii, caracterizate.
si incoerenta,
Primul care a incercat
do rind doar sa rezolve situatii punctuale
sa evoce
asernenea
perspectiva,
de moment
intr-o forma mult mai
organizata
stiintific ~i coerenta, a fost. In anul 1872. jurisconsultul
Moynier,
unul dintre fondatorii
Crucii
insa.
Rosii. Sursa intuitiei
elvetian Gustave
sale a constituit-o
oroarea prcdusa, in mijlocul opiniei publiee, de cruzimea crimelor de razboi comise

in timpul razboiului
atenueze
franco-prusac
sau sa ..umanizeze"
inevitabilele
Moynier a conceput organizarea

represiunii
si intelegerea
necesitatii
unui sistem, care sa
daune ale contlictelor
unei jurisdictii
criminale internationale
Asfel.
in vederea
crirnelor comise impotriva dreptului gintilor. Un asemenea tribunal urma
a fi compus din 5 mernbri, dintre care, doi numiti de beligeranti

neutre.
militare.
Competenta
incalcarea dispozitiilor
tribunalului
viza judecarea
crimelor
si trei de statele
de razboi,
comise
prin
Conventiei de la Geneva din anul 1864,
Dupa un prim insucces, Moynier a reluat propunerea sa

de drept national de la Cambridge,
proiectul sau nesocoteste jurisdictiile
III
cadrul
Institutului
dar s-a izbit de acelasi insucces, obiectandu-se
ca
nationale
...
{'=~-lp,iXo.lul t, SCUtt istoric ftl justitiei

rr ibun ale internatlonale
din isto rie
flP
atunci
ideea crearii unei iurisdictii
1'0.
'--"' ........ ;.).h_ .

_~
,6
II
stfe!
'__ ...
,,~
\..._,-,_1
u1
'"'-.1
, '"
cercurne" jUnGICe
moc i permanent.
_.I..
p.enale in.ternl:t!)Jnaie - secolul XX ~ipriruele
1.
_ ...
11'
'-',,"","
i~
.......
.u ,.,; ;,.,
fit ternati
CL 1
;-lUl1Cl,;.C
i ~i
unei nave, de catre

Incercarea
.! ex
~..1\'"
1..,...1. ~_.
Dien~;l.c intematior.ale
lGL,; ..... 1(...';.
~ .. _~. 'v
a oreocuoar
~l!..J...-;..~ in
1_
....
_..!.
.... \..
l.,::, ~ din_ anul

..
de la Haaa
1907 s-a incercat instituirea
~.
..I......
~"':';1'~
ucu
uuu e"
~.,-;
7p. 1"'-'
tJl it:.."",
i
~ ccmoetenta
Vl.ll-l-';.....,L
i.!.,--u a
~ S'"
t.
_, ...
--cv
r- ,~.
l--'J Vl.i
'-
. '-'
un.i"d.r o
- .
... \..
unei
_ .....
'O"C1U CrafJ~d
, r- r : .rarii
eu i!
r,
C'
(.LJul
!..
alta nava cu pavilion strain.
de conceptualizare
stand la baza eforturilor

cere sa cuprinda
_ .....:jl . .;.
, I"
81.noutice
.)
r-nrin
Conventia
..".
i7
a lui Moynier
internationale
ITIInllTIe norme
de elaborate
obligatorii
pentru
s-a doveclit extrem

~i adoptare
statele
de utila.
a unor conventii.
implicate
in conflicte
militare.
4. Primele acte internationale

caracter international
.Prevederile
apartine
Statutului
viitorul
referitoare Ia erimele ell
si 1a elementele constitutive ale acestora
acestui
in sperantele
Tribunal
sun! revolutionare.
~i nazuintele
popoarelor
Poate
" (Profesorul
co lor le
Hermann
Jahrreiss - avocat al apararii in Procesul de 18 Nurenberg).
Conventiile
Petersburg
(11
internationale
decembrie
cuprind prevederi
si se dorea
umanitatii".
1868) sunt primele
in favoarea .omelioriirii
lupta". Se punea problema

razboi
de la Geneva
Biserica
acte de drept
situatiei militorilor
international.
interzicerea
folosirii
inca din epoca
Laterano.
clin anul
1139 declara,
arcurilor.
care puneau
in perico:
arrnelor de ciistrugere In masa.).
de
legilor
care evoca
purta razboaie si aceea de a respecta legile
daca nu tinem cont de eforturile.
Catolica,
provocate
acelor arme care "erau contrare
Sunt. astfel. primele texte oficiale de drept international.

de
care
raniti pe campul de
.utenuorii pe cat posibil a calamitatilor
anume conciliere intre .necesitatea

umanitatii;
1854) ~i de la Sankt
(22 august
marii
cu caracter strict religios. facute de
dezvoltari
a acesteia
"fn afara legii", utilizarea

multe
vieti ornenesti.
(Conciliul
de la
arbaletelor
sau a
anticipand
pard.
epoca
~ , l' r c
'.
I'
..
t ,q~Ht(ljUl L xcurt rsrorrc al justmer penaie internationa
tribunate internationale
din istorie
Conventiile
au prevazut.
populatia
'
,e - see.nut
xX $1 pr rmete
de la Haga din 29 iulie 1899 si respectiv,
in continuarea
acesror
idei, obligaria,
sa ramdna,
civilii si beligerantii
sa
cvasiunanima
si urma
internationale
In domeniu.
conflictelor
irnpulsioneze
In acest fel. se poate vorbi

ernbrionara.
ramura
conducatorii
politic!
trebuie
respecte
In cursul desfasurarii
imanente
si a unor valori recunoscute
Ulterior adoptarii
m care
se
invoca
avertismentelor
referitor
unei
internationale,
la masacreie
bazelor.
pe care statele,
militare,
impotriva
de tip
populatiei
guvernului
a rarnas, in mod evident,
de acest fel de pe parcursul
mernbrilor
continea
puterii politice.
dispczitie
Germania
Tratatul
- articolul
idee sirnilara
amnistie
la
sa
le
unor legi
Este
armene.
Otornan,
Cu aceasta
ca ii considers
cazul
ocazie.
responsabili.
otornan, de crirnele comise in T urcia.
rara efect (ca si majoritatea

secolului
invocand
pcrsoanele
covarsitoare
XX), dar este prima manifestare
responsabilitate
responsabile
celei deja preconizate
generala
universal.
230, in baza careia puterile
in anul 1919 (vezi punctul
speciala
lor
universala
de la Sevres, incheiat la data de 10 august 1920
ratificat, ci dear inlocuit prin Tratatul

din contra.
eu referire
acea
fata de crime ce nu sunt comise pe teritoriul
proprii
voirua de a aduce in fata justitiei

urmariud
Urnanitar,
apare in istorie si prima situatie practice.
pe fiecare din membrii
unor cetateni
norme
chiar daca intr-o forma
fondate pe existents
personal,
sau impotriva
a primelor
si protejate pe plan universal.
responsabilitati
oficiala In care alte state intervin
acceptare
sa si le asume ~i pe care trebuie
Marii Britanii, Rusiei si Frantei atentioneaza
actiunilor
aclresate la clata de 18 mai 1915 Irnperiului
comise
1907.
de protecrie
obtina
International
guvernele
Avertismentu!
sa
avea
de codificare
Dreptui
conflictelor
acestor conventii,
ideea
Ideea urnanitara.
militare,
de punerea
obligatiile
ai acestora,
:0
stab/lite intre natiunile civilizate,
activitatea
a ceea ce se va nurni ulterior
de drept care defineste
din 18 octombrie
,()
chiar pe timp de razboi ... co
din legile umanittuii si din constiinta publica".

civile. chiar in tirnpul
totusi, protejati de principiile Dreptului
Gintilor, asa cum acestea rezulta din practicile
populatiei
'"7"'/'
aliate l~i manifestau
de comiterea
masacrclor.
prin Tratatul de Pace, incheiat
ell
5 infra). Acest tratat nu a mai fost niciodata

de la Laussane
din anul ! 923, care prevedea.
pentru eei care au comis crime In perioada
19l4-
Capitolul
tribunale
L Scurt istoric al justitiei

internationale
din istorie
1922. 0 oarecare
turcesti
propriei
cativa
populatii
formale, iar condamnatii
inalti
a unora dintre erimele
act international,
naiiunilor
aceasta
constructie
conducatorilor
cormse
prima cristalizare
prin Tratatul
din legile umanitdtii
se vor
.xrirnelor
"Clauza
de la
de razboi
Martens"
care cerea interpretarea
Dreptului
juridica
rezultate
de la Haga din anul 1907. In Preambulul
~i-a gasit locul celebra
eu .principiile
civilizate.
Penale,
a fost facut, prin mentionarea
cu acest nume al Belgiei),
in eonformitate
cnrne
timp.
SCUlL
inc1usiv a Curtii
celei de a patra Conventii
reprezentantul
militare
fiind insa mai mult
sentintele
este insa important de sernnalat
Roma din anul 1998). Inceputul
acestui
pentru
19
eu natura universals (care vor intra ulterior in cornpetenta
internationale,
In euprinsu!
militari
razboiului,
fiind eliberati in
a avut, totusi, loc, tribunalele
cornandanti
in timpul
Pe planul strict normativ,
instantelor
internationale
actiune pe plan national
condamnand
unpotriva
penale
gintilor,
intemeia
obligatiilor
asa cum rezulta
si din exigeniele
actiunile
(initiata
de
state Ior
din uzantele
constiintei publice", Pe
intreprinse
impotriva
Turciei in anu! 1915, ca si ideea comisiei de ancheta din anul 19/9.
ce-si clorea tragerea la raspunderc
a "criminalilor
de razboi".
5. Tratatul de la Versailles si prima initiativa a unui proces

penal international
.Permiteti-mi
s-a spun deschis:
impotriva
agresorilor
germani,
condamne
orice atac itnpotriva
mai intdi aici.
dar ea include si daca se vrea utila, trebuie

altei natiuni, nu numai pe cele aduse aici
(Robert Jackson - Procurer
justifier'
aceasta lege va fi aplicata
General al Tribunalului
intemeierii
unei jurisdictii
intemationale,
II constituie
intre
Aliate
Puterile
fora
de la Nurenberg).
Primul pas mai hotarat si cu un impact mult mai larg in constiinta

facut in vederea
TI7
506
publica.
0
anumita
prevedere
a Tratatului
de Pace. . incheiat
si,. Asociate
Germania,
la Versailles.
in data de 28 iunie 1919. Acest tratat a intrat in vigoare
data de 10 ianuarie 1920, iar Romania l-a ratificat la data de i 4 septembrie
1920.
si
la
ell
Capitolul
tribunale
acea
L Scurt isroric al justitiei

internationale
din istorie
se
ocazie,
responsabilitatea
constituia
autorilor
penale
internationale
comisie
unor grave
tuturor
suferinte
civile, au generat ideea necesitatii

rem arc at si
Cll
de
sublima naivitate,
0 data in plus, nivelul
razboaielor".
cont1ictului si incredibilele
internationala
provocate
Primului
barbariei,
atins in timpul
atat beligerantilor,
cat si populatiei
unui tip de justitie internationala.
legata de cresterea
c1imensiunile tragediilor
perceptiei
Razboi
.razboiul care a pus
aceasta ocazie, ca evolutia normelor internationale
si proportional
~()
privind
ancheta,
crime, comise in cursul
Mondial - conflict care era numit, cu

capat
Este demn de
a fost permanent
colective a opiniei pub lice, fata de
la care asista.
Trei articole din Tratatul de la Versailles,

prevazut, In premiers absoluta, instaurarea
respectiv art. 227, 228 si 229, au
unei jurisdictii internationale,
menite sa-I
judece pe fostul imparat al Germaniei - Kaiserul Wilhelm al II lea.

Astfel. potrivit prevederilor
cele Ascociate
german,
articolului
227 al acelui Tratat. .Puterile Aliate si
il acuzau public pe Wilhelm al-Il-lea de Hohenzollern, fast imparat
de ofens a suprema
adusa
moralei
internationale
si autoritatii
sacre C/
tratatelor '.
Conform
judecarea
acelui
acuzatului,
tarile invingatoare,
articol.
ar f trebuit
constituit
un Tribunal
care sa fie compus din cinci judecatori,

respectiv
Statele Unite ale Americii,
special
desemnati
pentru
de catre
Marea Britanie,
Franta,
Italia si Japonia.
In acest sens, Puterile Aliate si cele Asociate au fost de acord sa trimita
scrisoare Olandei, prin care
sa
ceara extradarea
fostului imparat german, pentru a
putea fi judecat.
Chiar daca aceasta dispozitie
razboi (si aceea vag determinate
existentei unei morale internationalc
nu facea referire dedit la
Cat despre persoanele
anumita crima de
din punct de vedere juridic),

si a responsabilitatii
se afirma prezenta unor norme universale

sunt superioare suveranitatii
prin invocarea
pentru incalcarea acesteia.
care transced frontierelor
nationale ~i care
statale.
acuzate ca ar fi incalcat legile si obiceiurile
Guvernul german le-a recunoscut,
razboiului.
Puterilor Aliate si Asociate. dreptul de a Ie aduce
I, Scurt istoric at justitiei

internationale
din istorie
Capitolul
tribunale
preda toate clocumentele si informatiile
Comisie
Internationala
care a investigat
de orice fcl, considerate
necesare.
asa cum am afirrnat mai sus, puterile invingatoare
In consecinta,
de Ancheta
privind
responsabilitatea
au instituit
autorilor
crime de razboi. Comisia a reclarnat,

acuzatilor,
totodata, infiintarea
Tribunalului
si pe Kaiserul
incluzandu-I
de razboi,
20.000 de cazuri si care a gasit, 896 de ofiteri responsabili
pentru judecarea
.2 i
militare, de a Ie extrada 13 cererea ace lor Puteri si de a
pe acestea in fata tribunalelor
",;v,
pentru
International
'Withem al-Ii-lea.
pentru
.crima suprema impotriva pacii",

Multe
judecarea
state s-au opus eu fermitate
unei asemenea
unui sef de stat, intr-un tribunal
international,
masuri,
cu privire
considerand-o
a fi
la
.fora
precedent in legea nationald si internationala ~i contradictorie conceptului de boza

:~,!
0/ suveranitatii nationale".
Prin urmare, aceasta tentativa a unui real act de justitie internationala
litera
moarta,
extradarea
imparatul
Kaiserului
Wilhem
German,
al-ll-lea
nefiind
care se refugiase
faptele ce i se imputa nu sunt incriminate
judecat.
pe teritoriul
01anda
sau,
in tratatele de extradare,
a rarnas
refuzand
sustinand,
ca
mai ales ca nici
.acuzatorii" nu au fost cu adevarat convinsi sa ia masuri ferme de punere in practica

a deciziei lor (familiile regale din Marea Britanie sau Italia fiind eel putin ingrijorate
de
,;fJl
asemenea
perspectival),
Cat privcste activitatea
celorlalte
tribunale, aceasta a fost extrem de redusa.
deoarece guvernu! german a refuzat sa puna la dispozitia puterilor vietorioase

vinovati.
La randul lor, niei puterile invingaroare
forta Germania
nu au facut nimic special pentru a
sa-i predea sau sa-i judece pe cei circa 896 prezumtivi
razboi, multumindu-se
cu victoria militara si reinstaurarea
fapt, s-a ajuns la un compromis,
pe cei
criminali
de
pacii. Ca urmare aeestui
care consta in reducerea listei la 45 de persoane.
ce
urmau sa fie judecate de catre Curtea Suprema Germans Ia Leipzig.

Astfel, Tribunalul
.:;}'
Suprem International
'in final, un numar redus de vinovati

pe toti acuzatii. .nevinovati".
superiori.
angrenati
Chiar
ill
din Leipzig a judecat si condamnat.
pentru crimele comise si i-a declarat. aproape
in temeiul faptului ca au indeplinit
mai multo acestia,
odata eliberati,
ordinele ofiterilor
au fost chiar reabilitati
si
viata publica pe post de "erai ~imartin". Prin urmare, nurnai 12 ofi teri
Capirolul
tribunate

internationale
din istorie
pen ale inrernationale
,-,
gerrnani au fost judecati la Leipzig si numai 6 dintre acestia au fost condamnat:

pedeapsa maxima de 3 ani de incarcerare
submarine,
care au fost judeca]i
razboiului,
au evadat din detentie.
fiecare. Mai mult, doi fosti cornandanti
si condamnati
pentru atrocitati
Dincolo de [ipsa efectelor concrete, este incontestabil

pas, chiar timid,
justitii
a fost facut in ceea ce priveste
internationale,
chiar daca acesta
realizarii In practica a dezideratelor

morala si la jurisdictie
justifica
alte
actiuni.
comise in timpu!
conceptuala
anihilat
a unei
de lipsa vointei
a constituit la acel moment. In mod esential,
care are nevoie de normele
Astfel,
de
ca In acest fel, un prim
elaborarea
a fost imediat
enuntate. Este, deci, de remarcat, ca referirea la
intemationala
expresie a logicii invingatorului
la
prima
rnanifestare,
de drept pentru a-si
In sensu 1 afirmarii
justitiei
tI
internationale.
~
a-si afirma
colective
era mult mai mult fructul dorintei~ tarilor

care castizasera
,
'-"
razboiul de
suprematia
politica
si militara,
care sa impuna necesitatea
decat al cristalizarii
unei constiinte
gasirii unui raspuns la crimele internationale
printr-un sistem normativ si judiciar de aceeas: natura.
6. Initiativele
interbelice privind crearea unei instante
ell caracter permanent. Rollil juristului
'1'
roman Vespasian Pella

"Din pacate, [elul crimelor
discutate
aici impune natiunilor
[leuze ~i sa-i condamne pe inamicii infrdnti. Agresiunile

si extinse asupra intregii lumi au fdcut ca doar putini
Asadar,
ori invingatorii
victorioase
sa
savdrsite de acesti oatneni
sa rdmdnd
cu adevarat neutri.
trebuie sa-i judece pe invinsi ori trebuie
sa
le permita
infrdntilor sa-si dea singuri sentinta. Dupa primul razboi mondial. viata ne-a aratat
cat
,l.
de
inutil este
T ribunalului
acest
de la Nurenberg).
procedeu"
(Robert
J ackson-
Procuror
General
21
Capirolul

internationale
din istorie
tribunale
Chiar daca, asa cum aratam mai sus, toate aceste initiative
Prirnului Razboi Mondial
.<fo
cadrul Societatii
VOl'
continua,
activitate
si din cadrul unor foruri stiintifice
In toata perioada
eforturile
pentru realizarea
unei forme
In acest context,
Asociatia
Internationala
de Drept Penal. In randurile
Henri Donnedieu
Tribunalul
de la Nurenberg.
1920,
cca mai notabila
Pella a fost, poate, eel mai stralucit reprezentant,
francezul
pregateasca
interbelica,
de drept international,
internationala.
juristul roman Vespasian
In anul
care au urmat
de justitie
a avut-o
careia
alaturi de
de Vabres. care avea sa devina mai tarziu judecator
un .comitet
un proiect
.c.)
nu au avut nici un efect practic, cateva mari spirite din
Natiunilor
reale si concrete
"
pentru
consultativ
infiintarea
de juristi"
la
a fost mandatat
unei Curti Permanente
sa
de Justitie
:;j;:;
Societatii Natiunilor,
conform principii lor enuntate In cursul tratativelor
anul 1919. Cu aceasta

competenta
pub/ice
ocazie,
de jurisdictie
internationale
a aparut recomandarea,
si .usupra crimelor care constituie

sau
a legilor
era departe de a fi suficient
principiului
de catre plenul Societatii Natiunilor

ulterioare
de importante
Chiar
importanta
fundamentala.
ca ideea era prernatura,
raportata
la
de Consiliul
a fost mandatat sa elaboreze doua proiecte de conventii extrem
si reprimarea
internationale.
terorismului,
0 prima conventie
avea ca
problema aparuta chiar de mai mult
timp, decat am fi tentati sa credem. Cea de a doua se referea la infiintarea

Penale Internationale,
daca
simpla enuntare
un comitet de experti, desemnat
pentru materia justitiei
obiect prevenirea
violare a ordinii
colective, ceea ce a dus la un nou esec.
Relativ in aceeasi perioada,

Societatii Natiunilor,
era de
CU1ie sa aiba
natiunilor".
ale
de clara sau completa,
au demonstrat
nivelul de evolutie al mentalitatii

);
universale
formularea
Din pacate, evolutiile
ca aceasta
de pace din
unei Curti
care sa judece crime le de terorism, alaturi de orice alte crime
care ar afecta pacea internationala.

Este important
Intemationale
de mentionat
faptul, ca proiectul
il are ca autor principal
pe Vespasian
de Statut al Curtii Penale

Pella, juristul
roman care a
influentat, prin munca sa teoretica, intreaga gandire penala din perioada interbelica.
Astfel, in calitatea sa de Presedinte
jurist Vespasian
al Asociatiei
de Drept Penal, reputatul
Pella a inrocmit, In anul 1928, un proiect de Statut al unui Tribunal
Capitolul
tribunale

internationale
din istorie
Penal International.
penale
internationale
Statut pe care Asociatia
I-a aprobat.
crearea unci Camere Penale In eadrul Curtii Permanente
~"
24
Acest Statut prevedea
Internationale
de Justitie.
din cadrul Societatii Natiunilor.

Totodata,
In anul 1935, Vespasian
planu! unui cod represiv

1928,
vizand
mondial, plan ce includea si proiectul
crearea
Internationale
Pella, in calitate de raportor,
unei
Carnere
Criminale,
de Statut din anul

Curti:
Permanente
de Justitie.
Meritele
Internationale
lui
Vespasian
Pella
privind
crearea
unei
Curti
Criminale
si a unui cod represiv mondial au fost unanim recunoscute
fiind eel care a aruncat scanteia creatoare,

al Asociatiei
in cadrul
a intocrnit
Internationale
in lume, el
asa cum spunea Jean Graven, Presedinte
de Drept Penal, rector al Universitatii
din Geneva.
lui Vespasian
prin adoptarea,
i~
De altfel, eforturile
data de 16 noiembrie
Terorismului,
savarsirea
1937, odata eu Conventia
a "Conventiei
cum mentionarn
Pella s-au concretizat.
asupra Prevenirii
si Reprimari i
privind crearea unei Curti Penale lntemationale".
mai sus, rolul Curtii era acela de a judeca
vreuneia din infractiunile
prevazute
de Conventia
indivizii
referitoare
la
A~a
acuzati
de
la terorism.
T otodata, . sediul acesteia urma sa fie stabilit la Haza.

~
Potrivit
acestei
Conventii,
cornpusa din 5 membri, juristi cu

Jl
fost sau erau judecatori
Curtea
0
avea un caracter
competenta
recunoscuta
ai unor instante penale nationale
permanent,
ea find
in dreptul penal. care au

ale Statelor Membre
ale
Societatii Natiunilor.
De asemene, Conventia
organizarea
si competenta
preciza, in cele 56 de articole, statutul judecatorilor,
Curtii, procedura
de judecata,
pedepsele
ce se puteau
aplica, precum si modul de executare al acestora.

Actiunea normativa,
cuprinzand
impuls si mai mare dupa asasinarea

mazhiar.
..
a rezelui Yuzoslaviei
'
"--'........
cele doua conventii, ar fi trebuit sa capete un

la Marsilia,
- Alexandru
in anul 1934, de catre un terorist
- si a ministrului
>
Barthou, un nume atat de evocativ pentru politica internationala

dupa aparitia
interbelica
pacate,
ideii de "crima
de razboi"
se adauga si terorismul
in special
din cauza
la inceputul
pe lista crimelor
caracterului
politic
de externe francez.
interbelica.
secolului.
Astfel.
In perioada
de natura internationala.
al terorismului.
cu mult
Din
111m
Capirolul
L Scurt istoric at justitiei
tribunate
internationale
pronuntat
epoca
Tribunalului
- seeolul XX si primele
crime intemationale,
acesta nu va mai f tratat in
-)
din istorie
chiar dedit al celorlalte
postbelica
")
In acelasi
mod,
de la Nurenberg,
nefiind
inclus
in cornpetenta
a eelui pentru Fosta Yugoslavie
si
materiala
macar in
mCI
Statutul Curtii Penale Internationale,
adoptat la Roma, in anul 1998.
Cele doua conventii,
In anul 1937, la Geneva,
vigoare, procedurile
razboi mondial.
semnate
de ratificare
ramanand,
fiind impiedicate
de declansarea
astfel si acestea, simple documente
Cu toate acestea, referindu-ne,

Curti Penale Internationale,
nu au intrat
celui de al doilea
Tara efecte practice.
In mod expres, la Conventia privind organizarea

nu putem sa nu mentionarn
sernnata
de reprezentantii
ratificata
de nici un stat. Serioasele
111
faptul, ca aceasta
a 16 state, dar, In final, asa cum spuneam,
unei
a fost
nu a fost
retineri, pe care statele le aveau fat a de ideea -
!~)
at at de corecta
posibilitatile
si de generoasa
- a profesorului
de actiune ale justitiei
cauta sa-si faca singur dreptate,

relua expresia
Pella, se datorau neincrederii
internationale,
iar tratatele
cclebra a lui Bismark
in conditiile
internationale
In
in care, fiecare stat
devenisera
- pentru a
- "simple petice de hartie, care nu aveau nici
macar valoarea hartiei pe care au fost scrise".

In acest sens, ni se pare, ca este extrem de pertinenta
jurist
si diplomat
urmatoarea
,!'J<
- Nicolas
constatare:
se poate de imperfecta,
Politis,
"Comparata
care, dupa primul
opinia unui eminent

razboi
mondial,
cu justitia interna, justitia internationala
deoarece ea ramane, in principiu,
facultative.
facea
este cat
Dar ea se afla
deja in progres, deoarece nu mai este justitia privata, care exista la inceputuri ".
Totusi, includerea crimelor de razboi ~i a terorismului
ca infractiuni
avea
sa
universale,
poate fi considerata
fie ,.justitia
internationala".
~"
perioada
istorica va cunoaste
)-
gaseasca
- Germania,
un raspuns
statelor democratice.
la temelia a ceea ce
in acest context. ca aceeasi
si alte fapte grave, comise in cadrul unor cont1icte
Italia,
adecvat
noua "caramida"
Poate fi mentionat,
civile - cazul Spaniei - sau al instaurarii

dictatoriale
in acte intemationale.
Portugalia
si rnentinerii
puterii de catre guvernele
sau chiar Romania
fata de aceste noi provocari
- fara, insa. sa
adresate
comunitatii
L Scurt istoric at justiriei

interuationale
din istorie
Capitolul
tribunate
Este evident
realitatile
la acel
lui Vespasian
moment,
sale ~iimportanta
raiionamentelor
fj
faptul, ca viziunile
existente
- secolul XX ~iprirnele
pen ale inrernarionale
dar
~6
Pella nu erau corelate
timpul
va
dovedi
la
corectitudinea
idealului de justitie promovat de acesta.
Din pacate, lucrarile marelui jurist au fost trecute sub un con de umbra In
Romania
postbelica,
fiind totusi cunoscute
international
- una din salile de judecata
Yugoslavie.
purtandu-i
numele.
Poate ea
serise direct In limba franceza,

juridica rornaneasca,
In finalul
~i apreciate
ale Tribunalului
activitate
Penal International
capitol,
Penal
pentru
de traducere
ar ajuta la redescoperirea
care s-ar putea mandri cu
acestui
mult mai mult pe plan

Fosta
a volume lor,
lui Pella de catre scoala
asemenea ascendenta.
merita redata cxceptionala
definitie
a Dreptului
elaborata de Vespasian Pella, eu mult timp inainte, ca aceasta sa
~~
fie altceva decat

vederea
sublima forma lipsita de continut : ,,0 disciplina juridicii, care. in
apararii
umanitatii,
ordinii
prevazand
internationale,
sanctiunile
determine
si conditiile
crimele
pacii si
impotriva
de responsabilitate
ale indivizilor.
statelor sau altor persoane juridice".
Subliniind
valoarea,
Pella. intr-o eercetare

Iulian Poenaru,
si atitudinea
::1
monografica
si actualitatea
dedicata
acestuia,
ideilor
lui Vespasian
V.
un jurist roman de prestigiu,
aprecia: "putem afirma, Tara teama de a gresi, ca ideile, conceptiile
inaintata
sursa In inteligenta
prestigios
insernnatatea
ale lui Vespasian
V. Pella, benefice
nativa si in sclipirile
ambasador
intregii omeniri.
de geniu ale poporului
a fast pe toate meridianele
roman,
isi au
aJ carui
~i paralele globului pamantesc".
***
Pe parcursul
evident.
conexe
internationale:
;:.
pe
internationale
sa
vor pricinui.
contradictorii.
vor
de
conditiona
parte,
evolutia
necesitatea
si
a prerogative/or
le dobdndeasca
necesar
jurisdictia
sa
penale
cu exactitate
critnele
Curtii. iar pe de alto parte,
statelor in aceasta materie, de prerogativele pe

penala internationala.
desigur, vii dezbateri, exprimandu-se

Va fi
- in mod
justitiei
acceptarea
de a defini
ce urmau a fi supuse jurisdictiei
corecta delimitare
care urma
timpului, asa cum vom vedea, doua mart' probleme
se stabileasca,
Ambele probleme
puncte de vedere dintre cele tnai

deci,
cu exactitate,
in mod
Capitolul
tribunate

internationale
din istorie
preliminar,
multo
vreme
aceasta
cetiueni
acelei
suspiciune
viziune
de catre un eventual
fiind
subordonata
tribunal
distinctiei
27
international,
intre
asa cum am aratat deja, recunoasterea
penale
internationale,
de catre state, dintr-un
jurisdictiei
infractiunile
unei jurisdictii
si implicit, acceptarea de catre un stat, de a remite pe proprii
instanie
autarhica
internationale
de drept comun.
Fe de alia parte,
judecate
discutie
"politice" .]i infractiunile
-$
ji
ce fapte vor
penale
asupra
internationale
a fost
dublu motiv: pe de
prerogativelor
suverane
intotdeauna
0
parte.
ca statele considerau
obiectivitate
in ceea ce priveste faptele
jurisdictie
deoarece,
cu
intr-o
ale state lor, recunoasterea
echivala cu un transfer de suveranitate;
prin aceea.
privita
pe de alia parte,
ca fiind
internationala,
lipsita de
unor cetateni din diverse state, pe care ar
(~,
urma sa-i judece,
inieresele
generale
de represiune prevaland
asupra garantiilor
procesuale.
Toate aceste elemente, privite
timpului - cu
zile, problema
intensitate
in ansamblul
lor. vor actiona
mai midi sau mai mare, determinand
Curtii Penale Internationale
- in decursul
ca, zeci de ani de
sa constituie numai un obiect de studiu.
7. Al doilea dizboi mondial si infiintarea Tribunalelor

9
Internationale
Militare
de la Nurenberg si Tokvo
" Vrem sa fie clar ca nu intentionam sa acuzam poporul german. Daca mare a
masa a poporului
socialist.
german
ar
ji
acceptat
docila programul
partidului
national-
SS-ul n-ar mai ji fost necesar si n-ar ji fost nevoie nici de lagare de
concentrare
si nici
de
Gestapo"
Tribunalului
de la Nuremberg).
Istoria imediat urrnatoare
(Robert
evenimentelor
Jackson
- Procurorul
mentionate
General
la punctul anterior
al
dovedit, daca mai era nevoie. ca imaginatia maligna a oarnenilor poate f extrem de
fertila, gasind noi forme, 'inca nernaivazute
si neimaginate,
de savarsire a ceJor mai
------
Capitolul
tribunate

internationale
din istorie
condamnabile
atrocitati.
conducatori
;j
(nu numai Germania
-- --- -
faptul,
ca
fiind In aceasta situatie),
omului. dar ca aceste texte nu au avut evident decat
internationale
Kaiserului
al-II-lea.
Liga Natiunilor,
asumate.
eu mult violarile aduse .rnoralei
Prevederi
dreptulla
ale tratatelor
de pace,
libertate si independents
angajamente
al fiecarui po pOL.
pur si simplu ignorate in cava1cada spre infrangerea
vor fi tot atatea concepte

distrugerea
a clrepturilor
s! respectarii sfinte a tratatelor", eo mise in epoca militarista
Wilhelm
internationale.
pot sernna
valoare de arhiva din moment
ce nu au fost dub late de vointa politica de a respecta angajamentele

hitlerista va reusi sa depaseasca
28
diferite state si diversi
de alianta, de pace sau de respectare
orice fel de act international
Gerrnania
---
In plus, s-a confirmat
ai acestora
--
.~
si
propriei natiuni condusa de Hitler ~i acolitii sai, pe care din pacate Ii va
~j):
lasa sinzuri
in boxa acuzatilor
~
,
mai elementare
sistematica.
grupuri
organizata
politice,
macar in epoca
inventeze
norrne
internationale
vor fi dub late de
cu rigurozitatea
rasiale,
religioase
invaziilor
notiunea
de la Nurenberz,v Aceste nenumarate
adevarata
de eliminare
sau etnice, necunoscute
mongole
de "genocid"
tipic teutona,
violari ale celor

politica
fizica a unor
lumii civilizate
si pentru care omenirea
va fi obligate
pentru a se putea referi la fapte de
nici
sa
asemenea
natura.
VOl'
~~:,
fi, asadar, incredibilele
Al Doilea Razboi Mondial,

James Palace (semnat
infiintarea
atrocitati comise chiar In prima parte a Celui De
care vor conduce la realizarea
la Londra 'in anul 1942).
de la Saint
Cu aceasta ocazie, se stabilea
unei .Comisii a Natiunilor Unite pentru descoperirea ~i pedepsirea

de razboi' (care urma evident sa functioneze
crimele
Acordului
Chiar daca termenul

Occidentali
de "Natiuni
la tenninarea
razboiului).
Unite" nu includea la acel moment dedit Aliatii
- SUA si Marea Britanie - (neavand sensul capatat mai tarziu) se poate
afirma ca era un pas important ce dovedea
intentie clara ~i decisa pentru perioada
postbelica.
ii'
In aceasta
declaratia
actiune
a fost ulterior
solemua adoptata la Moscova,
cooptata
si Uniunea
la data de 30 octombrie
Sovietica.
Prin
1943, in numele
celor trei mari state aliate, se arata in mod explicit ." cand un arrnistitiu va fi acordat
unui nou guvem format in Germania, oricare va fi acesta, ofiteriisi
,
soldatii german:
.
_-
.---- .. - -
--_._--- ------------_._--
Cupitolul
1. Scurt istoric al justitiei
rribunale
internationale
sau oficialii
comiterea
'fI.
nazisti
care sunt responsabili,

masacrelor
trimisi In tarile pe teritoriui
guvernele
si pedepsiti
despre care se cunoaste.
carora au cornis abominabilele
polonezi,
norvegieni
pentru
de catre
posibile,
de
germanii care au luat parte la executiile
in
ca si la impuscarea
$i greci,
Polonia si pe teritoriile
si judecati
De asemenea,
fapte mentionate,
cu toate detaliile
la
VOl'
cu legile acelor tari eliberate
libere din aceste tari, Liste vor fi Intocmite,
mas a ale ofiterilor
29
sau care si-au dat consimtamantul
si executiilor
in conformitate
catre toate tarile interesate.
belgieni.
din istorie
atrocitatilor,
a f judecati
ostatecilor
sau cei care au participat
francezi.
olandezi,
la masacrele
comise
In
ocupate din Uniunea Sovietica vor fi adusi la locul crimelor
In acel loc de catre populatia
care, pana in acest moment,
pe care au martirizat-o.
In acest tel si cei
nu si-au patat mainile cu sange nevinovat
trebuie sa stie
Ci~
ca vor f pedepsiti
daca vor comite fapte similare. Deoarece
trei puteri aliate ii vor urmari

aeuzatorilor
pana la capatul
lor pentru a se face dreptate"
tonul deja specifice ale conducatorului

Este demn de remarcat,
intre in cornpetenta
insa, sa descopere
tJ
Ocupata")
impotriva
de "crime internationale'
o jumatate
Yugoslavia
de secol
criterii rasiale.
"genocid"
in exprimare
influenta
si
Stalin).
cu anul 1944, umanitatea
comis impotriva
va incepe.
celor 6 milioane
de evrei
fiind inventat in anul 1944 de un ziarist american
Lemkin si utilizat in cartea sa .Legile Axei In Europa

la un alt nou concept
Astfel, se vor pune bazele conceptuale

care, in forma lor perfectionata,
mai
tarziu,
in cornpetenta
fata de lumea intreaga

etnice sau religioase
celor mai elementare

catre Germania.
internationala,
ancheta".
preda in mainile
- cel de "crime
avansate
ale notiunii
vor fi preluate si incluse.
TribunaleJor
Penale
pentru
si Rwanda, ca si a Curtii Penale Intemationale.
Reveiatia
.[1
Incepand
si in acest fel se va ajunge

umanitatii".
(este evidenta
VOl'
sovietic IosifVisarionovici
date despre genocidul
de origine iudaica Raphael
lumii si Ii
ca cele
ca la acel moment numai crimele de razboi pareau sa
acestei Comisii.
din Europa (termenul
este indubitabil
a milioane
de catre autoritatile
reguli cutumiare
a dus la intelegerea
care sa depaseasca
a exterrninarii
naziste,
sau scrise privind purtarea

necesitatii
crearii
forma inadecvata
de persoane
pe
ca si incalcarea
razboaielor
unei forme
a unei simple
de
de justitie
.comisi:
de
Capitolul
L Scurt isroric aljustitiei
tribunate
inrernationale
Couditiile
~"4\
penale
internationale
- secolul XX si prirnele
30
din istorie
ta data de 8 august 1945, a fost semnat.
fiind, deci, implinite,
Londra,
"Acordul
privind
Puterilor
europene
ale Axei", prin care s-a hotarat instituirea
urmarirea
~i pedepsirea
marilor criminali
la
de razboi at
unui Tribunal
Militar
International,
rarnas in istorie sub numele de ..Tribunalul
judece
criminalii
lntelegerea
vointa celor 4 state invingatoare,
, Uniunea
si Irlandei
acceptabil,
Republicilor
Sovietice
de Nord si Franta
subsumat
Acordul
t--'
de razboi ale carer crime erau Tara localizare
a reprezentat
ale Americii
8ritanii
de la Nurenbers".
.-.
cuprindea,
reguli de constituire,
in cadrul
geografica
Statutul
sa
precisa.
Statele Unite
Regatul
Unit al Marii
care au reusit sa gaseasca
anexei.
care
respectiv,
Socialiste,
ideii de a pune in practica principiile
0"
un compromis
enuntate anterior.
Tribunalului,
care prevedea
si de functionare a acestuia.
de jurisdictie
~D
S-a convenit
ca sediul
acestui
Tribunal
sa fie In orasul
articolului
5 al acestui Statut era cuprinsa
Nurnberg,
in
Germania.
In prevederile
careia, In caz de necesitate,

infiinta ~i alte tribunale,
cu
determinata
dispozitie,
de numarul mare al proceselor,
cornponenta,
competenta
si procedura,
potrivit
se puteau
identice cu cele
prevazute in Statut.
Tribunalul
~I
/J
patru
Militar International
supleanti,
reprezentand
Presedintia
acestuia
principiului
rotatiei. Hotararile
caz de egalitate
condamnarea,
tarilor
invingatoare
in razboi,
pe rand de catre unul din judecatori,
erau adoptate cu votul majoritatii
votul presedintelui.
Prin urrnare,
membrilor
pentru
potrivit
sai. in
a se hotari
era necesar votul a eel putin trei judecatori.
Tribunalul
era competent
europene
ale Axei, a comis,
organizatii.
era compus din patru mernbri
cele patru mari puteri
fiind asigurata
prevaland
de la Nurnberg
sa judece orice persoana care, actionand in numele

individual
oricare din crimele mentionate
sau cu titlu de membru
al unei
expres In Statut.
In cazul In care, in cadrul unui proces, se constata ca un inculpat, vinovat de

o anurnita fapta, face parte dintr-un grup sau organizatie,
declare
faptul,
acestui
text, Gestapoul,
declarate
ca grupul
criminale.
sau organizatia
S.S.-ul
0 asemenea
respectiva
si conducerea
declaratie
Tribunalul
sunt criminale.
partidului
indreptatea
era abilitat sa
nazist
autoritatile
In virtutea
german
au fost
competente.
ale
----
----
Capitolul
I. Scurt istoric al justitiei
tribunals
internationale
fiecaruia
dintre statele care au constituit
nationale
pe oricare
.JI
din istorie
din mernbrii
tribunalul,
organizatiei
sa defere tribunalelor
sau grupului
declarat
militate
ca avand
caracter criminal. in virtutea simplei lor afilieri la un asemenea grup sau organizatie,
t5
al carer caracter criminal ramanea stabilit si nu putea f contestat.

Tribunalul
daca acestia
judecarea
era imputernicit
sa judece
nu au fost descoperiti
acuzatii
si in contumacie,
sau nu se prezentau.
indiferent
daca se considera
ca
lor era in interesul justitiei,
Pentru descoperirea
penala,
pregatirea
Statutul
prevedea
criminali
criminalilor
actului
de acuzare
constituirea
de razboi, efectuarea
si sustinerea
unei Comisii
de razboi, cornpusa din reprezentanti
actelor de urmarire
acestuia
de instructie
in fata tribunalului.
~i urmarire
ai Ministerului
a marilor
public din cele patru
.~
tari semnatare
ale Acordului.
Hotararea
tribunalului,
prin care se constata vinovatia
care era achitat de orice penalitati,

~i nesusceptibila
putea sa pronunte,
moartea
sau orice alta pedeapsa
ordona
confiscarea
definitive
oricaror
in caz de constatare
pe care
a vinovatiei,
pedeapsa
eu
considera ca justa, avand si dreptul de a
bunuri furate de catre condamnat.
care erau remise
de Control al Aliatilor din Gerrnania.
Executarea
~.
era, potrivit articolului 26 al Statutului,
sau prin
de revizuire si trebuia sa fie motivata,
Tribunalul
Consiliului
inculpatului
pedepselor
era incredintata
care avea si dreptul de a modifica
Consiliului
sau reduce pedepsele
de Control
aplicate,
al Aliatilor.
tara. insa. a Ie
agrava.
Tribunalul
noiembrie
1945 si 1 octombrie
de la Numberg
a functionat
1946, data la care si-a incheiat
in perioada
20
Iucrarile
( ~i
existen ta).
In final .. 24 de persoane au fost puse sub acuzare de catre Procurer.
cei mai mari criminali de razboi. Dintre acestia,
\
Astfel,
Nurnberg
la aceasta
s-a pronuntat,
ultima
data,
condamnand
care Goering .. Keitel, J odl si Ribbentrop)
ca fiind
doar 22 au fost judecati.
Tribunalul
la pedeapsa
Militar
International
capitala - 12 persoane
de la
(printre
, la munca silnica pe viata - 3 persoane.
13
Capitolul
tribunate
L Scurr istoric al justitiei pen ate internationale

internarionale
din istorie
inchisoarea
intre 10 si 20 de ani - alte 4 persoane,
32
iar in privinta a 3 inculpati s-a
dispus achitarea.
Henri Donnedieu
<j
de Vabre, judecatorul
despre crimele impctriva
umanitatii
fast pur ~i simplu volatilizate
una dintre evidentele
sistemul
ale TribunaJului
emise nefiind facuta
de la Nurenberg
diferentiere
au
doar
(in fapt.
neta si clara intre crimele
de la Nurenberg
adoptat de acesta, l$i va desfasura

criminalilor
ca
asa cum erau prevazute in Statut).
in paralel cu procesul
pentru judecarea
a spus
Aceasta apreciere reflects
in cursul procesului".
de razboi $i cele impotriva umanitatii,

Relativ
de la Nurenberg,
ca "au fast introduse pe usa din spate si
lipsuri si neirnpliniri
In to ate condamnarile
francez
activitatea
de razboi japonezi
si puternic
influentat
si Tribunalul
de
de la Tokio,
(fiind insa interesant
de remarcat
i)
faptul, ca acesta din urma nu a fost constituit printr-un acord al Aliatilor, ci printr-o
simple proclarnatie
ocupatie,
fel,
pentru
a generalului
functionand
legitimitate
Dreptul
International
practic ca
MacArthur
- comandantul
instanta arnericana "eXpOliata" si avand, in acest
chiar si mai contestabila.

Penal
International).
pentru Extremul
militar sef al forte lor de
ca si
Acesta
Orient,
semnificatie
mult mai redusa
este, de fapt, Tribunalul
cunoscut
ca Tribunalul
Militar
de la Tokio,
dupa
sediul sau, care a fost stabilit in acest eras. El a fost lnfiintat in conditii istorice
asemanatoare
\
cu cele ale Tribunalului
Fiintarea
11
Postdarn",
acestui tribunal
a fost convenita
in cuprinsul
"Declaratiei
din data de 26 iulie 1945, sernnata de Statele Unite ale Americii.
Britanie $i China $i cuprindea

document,
justitiei
de la Nurnberg.
conditiile
una din conditiile
pe criminalii
capitularii
de capitulare
a Japoniei.
de la
Marea
Potrivit acestui
Japoniei a fost aceea de a-i aduce in fata
de razboi. La aceasta Declaratie,
a aderat la data de 8 august
1945, odata cu intrarea sa 'in razboi contra acestei tari si fosta U .R.S.S. Acest act a
fost acceptat de Japonia, dupa infrangerea
In baza
"
Extrernul
acestei
Declaratii,
Orient, generalul
"Carta
Tribunalului
cadrul
juridic
raspunzatori
Militar
Comandantu1
Mac Arthur,
International
de a pedepsi,
sa, la data de 1 septernbrie

Suprem
1945.
al fortelor
aliate
a aprobat, la data de 19 ianuarie

pentru
cu prornptitudine,
Extremul
Orient",
pe militantii
de crime Ie de razboi comise in aceasta parte a lumii.
din
1946.
care of ere a
japonezi
si ei
Capitolul
tribunate
- secolul XX si prirnele
-"'.)
Mac Arthur avea, potrivit acestei Carte, atributia
de a
I. Scurt istoric ai justitiei

internationale
din istorie
Generalul
american
numi presedintele
tribunalului
si judecatorii,
de pe
lista, propusa de statele care au
semnat actul de capitulare a Japoniei $i de aite state care au aderat la acesta.
EI exercita, totodata si alte functii legate de numirea presedintelui

care indeplinea
executare,
atributiile de instruire, urrnarire penala si sustinere a acuzarii sau de
modificare
supravegherea
ori atenuare
a pedepselor
pronuntate,
exercitand,
in fapt,
asupra intregii activitati a tribunalului.
In linii generale,
reglernentari
Consiliului
Carta Tribunalului
de la Tokio, cuprindea
similare cu cele ale Statutului Tribunalului
unele deosebiri: astfel, Tribunalul

membri, judecand
pnncipn
de la Nurnberg,
$1
dar avea si
era compus din eel putin 6 membri si cel mult II
in complet de 6 judecatori.
(9~
Tribunalul,
criminale
comparativ
anumite
grupuri
de procedura
responsabilitatea
acuzatiilor
din Statutul Tribunalului

Nu
erau
nerevizuibil
:r~
sau
organizatii,
competenta
Tribunalului
"ratione
si garantiile
sau pedepsele
judiciare,
preeum
~i cele
privind
ce se puteau aplica erau similare eelor
de la Nurnberg.
cuprinse
al hotararii,
in Carta
hotararea
mentiuni
despre
fiind executorie
Suprem al fortelor aliate, respectiv, a generalului

se prevedea dreptul de a
Tribunalul
nu era abilitat sa declare
13 persoanele invinuite a fi comis crime grave.
personae" limitandu-se
Regulile
cu eel de la Nurnberg,
caracterul
la ordinul
definitiv
sau
Comandantului
Mac Arthur, singurul pentru care
modifica.
Militar de Ia Tokio si-a incheiat lucrarile la data de 12 noiembrie
1948, condamnand
la pedeapsa
capital a 7 persoane,
la inchisoare
pe viata
11
Daca in Germania au mai fost judecati alti 15 000 de criminali de razboi.
de
persoane. iar alte 7 persoane la detentie.
catre fiecare Aliat, separat, in zona sa de ocupatie (10 000 numai de catre Uniunea
Sovietica),
~
In Japonia nu a mai existat practic
de ocupatie
optand,
abandonarea
ideii de justitie internationala.
Tribunalele
fiind expresia
lara ezitare,
de la Nurenberg
unei justitii
pentru
0
0
alta instants. autoritatile

conciliere,
americane
care a insernnat.
si Tokyo au fost acuzate, in mod evident
a invingatorilor.
Este la fel de evident.
insa.
ca
ca aplicarea
..
Capitolui
L SCUrF istoric al justitiei
tribunate
internationale
din istorie
pedepsei
cu moartea
a posteriori,
reglementate
~
pentru fapte care la data comiterii
in nici un act intern sau international
eel putin contestabila
- secolul XX ~iprirnele
ca infractiuni,
34
lor nu erau
apare ca
solutie
din punct de vedere strict juridic. Cu toate acestea. este fara
nici un dubiu faptul, ca aceste instante marcheaza momentul istoric a! primei actiuni
concrete
prin care comunitatea
natiunilor
unei justitii penale internationale.

afirrna
s-a manifestat
ferm
in sensul instituirii
CLl aceasta ocazie, dincolo de mesajul politic, se
serie de principii fundamentale
si adaptate
care vor fi preluate, modernizate
ulterior si care stau astazi la baza dreptului penal international.

Un prim principiu
de mentionat,
Tribunalului
de la Nurenberg,
individuals
in fata unor nonne
asa cum rezulta el statuat din activitatea
este acela ca exists

internationale,
indiferent
responsabilitate
penal
de eventualele
norrne
i~
interne care ar contrazice
acest sistem - practic toate crime le comise de nazisti au
fost ..legitime" in conformitate

In al doilea
cu legislatia germana existents la acel moment.
rand, s-a afirmat
~i impus principiul
ca imunitatea
data de
calitatea de sef de stat, de ministru, sau de orice alta demnitate, este lipsita de efect
in fata unei justitii
universals.
element
internationale
activata
de savarsirea
Mai mult. aceasta calitate de conducator

agravant,
pe deplin j ustificat
unor crime
de natura
a fost considerata
de rolul jucat in organizarea
chiar un
si comiterea
respective lor crime.
r;y
Un alt principiu
esential
este eel a1 inlaturarii
penala, in cazul ordinului superiorului
ca
jurist .Incepdnd cu Nurenberg
de raspundere
in cazul savarsirii unei crime internationale.
asa cum au fost acestea definite In cursul proceselor

putand fi eventual considerat
exonerarii
circumstanta
de la Nurenberg
~i Tokyo,
atenuanta. Asa cum afirma un vestit
nimeni nu se mai poate apara spunand ca asa a
primit ordin!".
Extrem de important
,Jair-trial"-
a fost si principiul asigurarii
care sa of ere minimele garantii procesuale
de cele mai grave crime internationale.
unui proces echitabil
chiar si persoanelor
In acest sens, episodul
acuzate
Stalin-Churchill.
descris mai sus. este mai mult decat semnificativ.

Dincolo de toate neimplinirile
de la Nurenberg
va reprezenta
si inconsecventele
sale activitatea Tribunalului
un moment absolut fundamental
pentru dezvoltarea
Capitolul
tribunate
L Scurt istoric al justitiei penale internatiouale

Drcptului
International
- secolul XX ~i prirnele
(s-a vorbit chiar de un .Drept de ia Nurenberg")
35
si pentru
ideea de justitie penala internationals.

~
8. Conventii referitoare la erimele en caracter international.

adoptate dupa eel de-al doilea razboi mondial
Desi~ vom
internationale
aminti. /, in
urmatoare,
adoptate in perioada postbelica,
a acestora asupra jurisdictiei
ff,.
sectiunea
este util, sa le detaliern,
cateva
dintre
conventiile
~
avand in vedere importanta
deosebita
ratione materiae a viitoarei Curti Penale Internationale.
pentru a enumera crimele pe care acestea Ie stipuleaza.
mare parte dintre acestea se vor regasi in Statutul Curtii Penale Internationale.
in afara Statutelor
Astfel,
circumscriu
instante,
In prevederi1e
dupa
internationale.
,
'
eel
de-al
tribunalelor
penale
internationale
ad-hoc
lor crime le internationale
aflate in cornpetenta
doilea
au fost
razboi
mondial,
adoptate
care
acestor
conventii
care au ca obiect stabi1irea si

, definirea acestor crime.
Cele mai importante

sunt cele 4 Conventii
de
121
ca intindere, 1a care au aderat majoritatea

Geneva. din anul 1949 si Protocolul
statelor lumii.
aditional I, din anul
1977. care sunt si astazi in vigoare.

Ele constituie
un adevarat
sediu
211
materiei,
avand
ca obiect
crimele
internationale.
Mentionam
Conventia
astfel:
pentru ameliorarea
soartei militarilor
raniti din cadrul fortelor
annate aflate 'in campanie (I);
Conventia pentru imbunatatirea
soartei ranitilor, bolnavilor si naufragiatilor
din cadrul fortelor armate aflate pe mare (II);
Conventia
de la Geneva referitoare
1a tratamentul
prizonierilor
de razboi
}}
(III):
* Conventia
referitoare
la protectia persoanelor
civile in timp de razboi (IV).
,,' pena I'e internationa

'I
C api it 0 IUI IS'
., curt istoric, a I' justitiei
tribunale
internationale
din istorie
Sistemu1 represiv
"Protocolul
~.::;.
a1 Conventiilor
-------
din anul 1949 a fost largit si consolidat
I", adoptat in anu1 1977, Protocol aditional la Conventiile
,mc hei
.,
elate 1a da:
ata d e 12 august 1911"'t,9 cu pnvue
conflictele
36
e - seco Iu I XV/~,si primele
prin
de la Geneva
1a protecua'" victime lor de razboi din'
arm ate intemationale.
,,' ea 111fl'gctiuni zravc".

C e Ie' 4 C onventn "d e 1a G eneva enumerau,
~
1e acte. d aca~ acestea sunt cormse impotnva persoanc lor si
bunurilor
urmatoare
'
e
'A'
protejate de Conventii:
* omueiderea
* tortura sau
intentionata;
tratamentele
inumane, inclusiv experientele biologlee;
,
'" f'aptu 1 dee a acuza.Tn
aeuza, in mod
mo iintentionat, man i suf
su ennte,
sau d e a aduce atin ::0zeri
fiziee ~isanatatii;
grave integritatii
,r.:"..<-1,
.-~;.:.....
'" diistrugerea
. ll1SU~lrea db'e
~I
'
Lll'IUl'I,
iustif icate d e neces' 'tatile

nejusti
.
militare
si
,
pe scara mare, in mod ilieit si arbitrar;
desfasurarea
taptu 1 d e a eonstrange
x s:
izonier d e raz
- b 01' sa- serveasca un pnzomer
il1
fortele armate
e
"
- d e a iJ,LJ -judeeat in mod
a 1e puteru .' 111amlee
sau aee 1a d e a- 1 I'IpSIi d e d reptu 1 sau
regu1at si impartial,
* luarea
potrivit prevederilor
de ostateci.
di111 anu I 1977 ,pnvmivind pro tectia
'
P ratoeo 1u 1 I d e 1a G eneva
'1
con fl'rete l'or mtemationa
b
mentionate
~.
Conventiei;
in Conventii1e
!
* indreptarea
e, a a daaugat
"
~l'1' a te in fractiuni
victimelor
in afara
grave,
eelor
din anul 1949 si anume:

.,
ataeurilor
impotriva populatiei civile;
.' 1ansarea unui ' atae ne discri

'"
iscnrmnatonu,,
+:
d popu lati
sau bunurile.
atectan
ana c !'"ila
.
A
"1' e ~1 a unui .' atac nnpotnva msta 1atn"1or continan

' and ftorte p erieu10ase.
CIVI
.
. stiind
,
' d en' ~1. vataman
- - -' excesive
,
' . civile si
ea- vor pravoea pier
popu 1anet
' daune
A
"
excesive bunurilor si instalatiilor:

~.'
* atacarea
* ataearea
i)
localitatilor
neaparate si a zone1or demilitarizate.
unei persoane scoasa in afara luptei;
"
c 1 '
.~1.0OSlrea
In
~
. ale Crucii Rosii

eu per fidi
1 Ie a em bl eme lor
or si
$1 semne 1or diistmcnve
faetiuni
arave"
eompletarea
acestui tablou,
sunt considerate
'111 1.
t:
,
1e acte.
urmatoare
Conventiilor
>
"
d aea- aeestea
au +'.".
lost
din anu1 1949 $i a Protocolului
'
I'
C0l11lSe eu intenne
}
" eu incalcarea
5i
I de la Geneva:
...
Capitolul I, Scurt istoric al justitiei penale intemationale

* transferarea
37
de catre puterea ocupanta a unor parti din propria populatie sau
deportarea ~itransferul
acesteia din teritoriul
intregii populatii
civile sau parti civile sau parti ale
ocupat in cadrul sau in afara acestui teritoriu.
prin
incalcarea Conventiei
* pra~ticile
a IV -a;
de apartheid si alte practici inumane si degradante, care ofenseaza
demnitatea umaria, bazate pe discriminare
atacarea bunurilor
culturale,
rasiala;
imediata apropiere de obiective militare, cauzand
privarea persoanelor
si care sunt situate
usor de recunoscut
protejate
111
distrugere masiva a lor:
de conventii ~i de protocol de dreptul la
judecata impartiala si reglementara;

~
orice act medical,
respective
(intemate,
care n-ar fi motivat starea de sanatate a persoanelor

detinute sau private de libertate in alt mod) si care ar
pune, in mod grav, In pericol stare a de sanatate sau integritate
fizica sau
morals a acelei persoane.

In afara Conventiei
e
de la Geneva
internationale,
din anul
de 1a Geneva din anul 1949 si a Protocolului

;,
1977, exista,
prin care sunt sanctionate
astazi,
in vigoare
Aditional I
~
si alte reglementari
faptele ilicite cele mai grave, apreciate ca
~i crime internationale.
Sunt edificatoare in acest sens:
* Conventia
Adunarea
pentru Prevenirea
Generala
si Reprimarea
a O.N.U.,
Crimei de Genocid, adoptata de
prin rezolutia
nr. 260 III, 1a data de 3
decembrie 1948;
Conventia suplimentara
pentru desfiintarea
sclaviei, a comertului cu sclavi
si a institutiilor sau practicilor similare sclavismului;
Conventia
Apartheid,
Internationals
adoptata
asupra
de O.N.D.,
Eliminarii
prin Rezolutia
si Reprimarii
Crimei
de
nr. 3068, din data de 30
noiernbrie 1973;
* Rezolutia
nr. 3314, din data de 14 decembrie 1974. a Adunarii Generale a
O.N.U .. prin care au fost definite actele de agresiune.
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale

38
tribunale
Pe plan international,
si alte conventii
~,::t
dupa eel de-al doilea razboi mondial, au fost adoptate
care obliga statele semnatare
la
conduita, care sa nu conduce la
utilizarea unor anne de distrugere in masa.

Aceasta interdictie are ca temei Protocolul
care este precizat
in mod expres - articolul
I de la Geneva din anul ] 977. in
35 - ca sunt interzise
mijloaeele
~i
metodele care:
* produe un rau superfluu;

* au efecte nediscriminate,
adica nu fac distinctie intre obiectivele
militare ~i
populatia civila si bunurile cu caracter civil;
* au
efecte extinse grave si durabile asupra mediului natural.
Astfel
de arme
bacteriologice,
chimice,
(t~
radiologice,
dispozitive
mijloace
sunt
armele
incendiare
de distrugere
sau armele viitorului,
si met ode de razboi
electronic,
armele
nucleare,
laserii de lupta, arme
dispozitive
cu ultrasunete,
cu fulgere luminoase.
Din pacate, nu exista inca un tratat sau

juridice
in masa,
conventie internationala
cu efecte
depline, in care sa fie inscrisa obligatia, ca marile puteri nucleare, ce detin
arma atomica, sa nu foloseasca
aceasta arma temuta si catastrofala
pentru intreaga
omerure.
Este adevarat,
l;~O
insa, ca s-a adoptat
Rezolutia
declara, ca foiosirea arrnelor nuc1eare reprezinta

este contrara dreptului international
nr. 1653 (XVII1961),
incalcare directa a Cartei O.N .U;
si legilor umanitatii
si ca statuI care ar folosi
aceasta arma, va fi considerat ca a actionat contra legilor umanitatii

.
crima impotriva
omenirii si civilizatiei;
dar
de recornandare
si nu are forta juridica obIigatorie.
Si totusi, conform acestei Rezolutii,

actiona
contra
legilor
umanitatii
care
si ar comite
atare rezolutie a O.N .U. are caracter
statul care ar folosi aceasta arma ar
si ar comite
crima impotriva
omenirii
~l
civilizatiei.
J
Este. de fapt,
deei cu forta juridica,
prevederi
trimitere in timp 1a prevederile

ce completeaza
clare de sanctionare
unei conventii internationale,
prin extensiune in alte conventii,
lipsa unor
a celor mai grave fapte ce atenteaza la dreptuJ sacru
\,~,
:~":';L.':"!'.,j;:
' ,~

a1 omului
la viata si la valorile supreme ale comunitatii
internationale.
39
respectiv,
pacea si securitatea.
Aceasta conventie
este Conventia a IV -a de la Haga adoptata in anul 1907.
la care, de asemenea,
am facut referire mai sus. In Preambulul
acestei Conventii,
denumit si "Clauza Martens", se precizeaza:

"Arata timp cat un cod mai complet asupra legilor si obiceiurilor
nu poate fi elaborat.
inaltele part: contractante
cazuri1e care nu sunt acoperite

beligerantii
considera oportun sa declare, ca in

pe care le-au adoptat, populatia
raman sub protectia dreptu1ui gintilor, decurgand
intre popoarele
tJ~
de principiile
civilizate,
razboiului
din legile umanitatii
~i
din practica stabilita
si din comandamentele
constituite
public" .
9. Evolutiile postbelice in domeniul justitiei pen ale

internationale.
Noile documente si proceduri adoptate in aceasta

perioada
.Doream
\;J
sa stau
ales cea internationala,
ascuns pand cdnd opinia publica

se va linisti din nou. Stiu
din Gertnania.
ca toti suntem
dar nta i
pe lista criminalilor
de razboi si pot sa-mi inchipui ca in actuala stare de spirit nu poate exista deceit
la moarte " (Joachim von Ribbentrop - Ministru de Externe
sentiniii - condamnarea
a1 Germaniei in perioada
Fenomenul
Tokyo
1938-1945).
creat de activitatea
celor doua Tribuna1e - de 1a Nurenberg
- ca ~i ecou1 starnit de acestea,
Generals a Natiunilor
si confirma
principiile
au condus, In mod natural.
Unite 1a adoptarea Rezolutiei nr. 95111.12.1946.

"de la Nurenberg",
prezentate
si
Adunarea
care aproba
mai sus. Mai mull. aceeasi
c..::r
Adunare Generals va declansa, in anul 1947, procesu1 de elaborare a unui .Cod al

Crime lor contra Pacii, Securitaiii si Umanitatii". Din pacate, acest proiect nu a fost
'r.'
:_'i.~~'<-llr
Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale

tribunale internarionale din istorie
finalizat
nici in peste jumatate
instrumente
internationale,
In anul
1948,
de secol,
40
- secolul XX ~i pr'imele
fiind insa suplinit
eu succes
de alte
asa cum vor fi prezentate in continuare.
Adunarea
Generals
o~ru a
invitat
Comisia
de Drept
";::\
International
penal.
sa examineze
in
oportunitatea
pnn
special,
infiintarea
crearii unui organ judiciar
.camere
unei
in domeniul
in cadrul
penale
Curtii
lnternationale de Justitie" (organism ONU deja existent prin Carta adoptata in anul
1945). Aceasta idee a fost ulterior abandonata,
politice. in comunicatul
fost reliefate
din considerente,
de presa dat publicitatii
deosebirile
in mod primordial.
fiind afirmat cu ipocrizie
existente intre jurisdictia
si procedura
ca : "au
penala din diferite
tari, acuzatul putand fi judecat astfel potrivit unor norme de drept inexistente
sa ori chiar potrivinice
legii acelui stat; de asemenea,
trebuie
in tara
avute in vedere
~;~,
greutatile care ar decurge din situatia in care, pentru a defer: justitiei un acuzat ~i a-l
obliga sa execute pedeapsa,
ar fi nevoie sa se recurga la forta ~i aceasta impotriva
vointei statului sau ... ".

Autorii
(adoptata
la data
necesitatea
articolul
Conventiei
Prevenirea
de 10 decembrie
existentei
VI al
pentru
unei jurisdictii
Conventiei,
si Reprimarea
Crimei
1948) au fost. de asemenea,

internationale.
ca responsabilii
de Genocid
convinsi
de
In acest sens, a fost prevazut in
pentru comiterea
crimei de genocid
(notiune atat de noua, dar atat de rapid dezvoltata ~iintegrata in dreptul penal) sa fie
~
.
r::) .. '~'j
judecati de catre
instants penal a internationala .
Aceasta exigenta a semnificat, in acel moment, nu numai

de jurisdictie
internationala,
competentei
universale
~i pedepseasca
reafirmare
si intarit progresiv
a ideii
principi ul
(aratand ca orice stat are dreptul si obligatia sa-i urrnareasca
pe autorii unui genocid, chiar daca aceasta crirna nu a fost comisa pe
teritoriul respectivei
pus bazele
dar a ~i conceptualizat
tari sau impotriva cetatenilor acesteia). Cu aceeasi ocazie, s-au
ideii de obligativitate
a tuturor statelor in a colabora
si a-si acorda
asistenta juridica necesara pentru prevenirea si combaterea crimei de genocid.

q j
Mecanismul
efectiv de punere in practica a principilor
de mai sus nu a mai
fast, insa, inclus in textul final al Conventiei privind Genocidul.

in ace] moment,
documente
ireversibil
fundamentale
si cele 4 Conventii
ale
Dreptului
Procesul
de la Geneva
International
Umanitar.
era insa.
din anul
vor
1949,
cuprinde
Capitolull.
Scurt istoric al justitiei penale internationale
asemenea
mecanisme
internationale
Raporturile
de asistenta
universala.
Dar si aplicarea
41
acestor noi acte
va fi ulterior blocata, in conditiile nou create ale Razboiului

de forte existente
in comunitatea
internationala
(s: reflectate
Rece.
in mod
~5
corespunzator
jurisdictia
in cadrul Consiliului
international
unul din numeroasele
prevazuta
de Securitate al ONU) vor duce in final, ca si

in Conventiile
de la Geneva, sa rarnana
doar
proiecte nascute deja moarte.
Noi pasi timizi au fost facuti in continuare, in vederea elaborarii si infiintarii
unui sistem de justitie penala internationala

infiintarea.
in anul 1950, a unui cornitet,
agresiune,
t~1
care ajunge 111sasurprinzator
eLl nenumaratele
reglementarea
-if puternicele
competenta
ei start de tensiune,
crimei de
nu ar fi adecvata
pentru
importanta fundamental a, data fiind
de Securitate al ONU in cazul .siivdrsirii

fel intrarea
furtunoasa
pe seena justitiei
Chiar daca Adunarea Generals a ONU va elabora Rezolutia 111'.33 14
din anul 1974, care cuprindea
definitie a agresiunii, nu au fost facuti pas: reali
pentru gasirea unei forme acceptabile
de
a Consiliului
unei agresiuni ... ", lsi face in acest
'.p"}
definitia
acestei probleme",
de interventie
internationale.
care sa elaboreze
de rapid la concluzia ca .perioada actuala,
Aceasta noua crima internationala,
context,
Un prim rezultat poate fi notat prin
ca includerea
agresiunii,
si eficiente. Este demn de remarcat. in acest
alaturi
impotriva umanitatii in aria de competenta
de genocid,
crime de razboi
a Curtii Penale Internationale
eel mai dezbatut ~i eel mai difieil punet in eadrul Conferintei
si crime
a constituit
de la Roma din anul
1998. Desi decizia finala a fost totusi de includere, aceasta a fost praetic anihilata
prin faptul ea agresiunea a ramas singura infractiune nedefinita, neputand fi gasit un
comprornis
acceptabil
in eei 52 de ani de discutii, negocieri,
aeuze reeiproce
si
retractari.
Revenind
Generals
~)
la tema de baza, este de mentionat,
a ONU creeaza
noua comisie mandatata
ea in anul 1951, Adunarea

sa examineze
posibilitatea
infiintarii unei Curti Penale Internationale si elaborarii unui proiect de statut pentru
o asemenea instants. (vezi sectiunea
10).
.
In anul 1954, initiativa, descrisa mai sus, a fost legata, in mod formal. de eel
mai vechi proiect privind elaborarea unui "Cod International
([1
Crimelor irnpotriva
Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internationale

si Umanitatii
Pacii, Securitiuii
42
si chiar de proiectul privind definirea agresiunii. In
acest fel. toate aceste actiuni au fost cup1ate, avand insa aceeasi soarta - un esec
total si lipsit de orice perspective in viitoru1 apropiat (vezi sectiunea 10).
;)
Timp de aproape 20 de ani, respectiv,

comisiile
intre anii 1954-1980,
comitetele
aratate mai sus, chiar daca avand In eompunere juristi remarcabili,
reusit sa treaca peste impedimentele

adus la indeplinire
politice specifice perioadei
nici unul din obiectivele
In anul 1973, dupa nenumarate

jurisdictii
internationale
Generala
a ONU
Apartheid.
nu au
istorice ~] nu au
majore avute in vedere.

tergiversari
privind
ideea unei
~i neconcordante,
revine in atentie cu ocazia adoptarii
a Conventiei
si
Eliminarea
de catre Adunarea
si Reprimarea
In textul acesteia, articolu1 5 prevedea posibilitatea
Crimei
de
ca autorii respectivei
'1
'~;f
crime "sa fie deferiii judecaiii
unui tribunal penal
international".
Evident, ca niei
aceasta idee nu a fost urrnata de nici un fel de act in vederea punerii sale in practica.
La data de 10 decembrie
Internationala
de Prevenire
1984, a fost adoptata la New York .Conventia
si Combatere
a Torturii si Altor Tratamente
sau Degradante". In afara de definirea acestei crime internationale,
fi preluata atat in Statute1e Tribunalelor

Internationale,
se reglementa
tragere 1a raspundere
l'}
judiciara
care de altfel va
Penale ad-hoc, cat si in eel al Curtii Penale
prin acelasi document un mecanism
a persoanelor
Inumane
vinovate
international
de
de asemenea crime si de cooperare
in aceste scopuri (eel mai recent si faimos caz fiind eel al generalului
Augusto Pinochet, ce va fi prezentat mai detaliat in continuare).

In anul 1980. Adunarea Generals a ONU isi manifesta in sfarsit dorinta de a
~
>,
reactiva munca Comisiei de Drept International,
cazuta in total a letargie timp de 30
de ani, in domeniul infiintarii unei curti penale. Vor mai fi necesari alti 12 ani ( ~i
schimbarea
fundamentala
a mozaicului
politic a1 lU111ii,prin caderea politics
Blocului Cornunist) pentru ca solicitarea Adunarii Generale a ONU

presanta si mai decisa.
sa
devina mai
I. Scurt istoric al justitiei penale internationale
Capitolui
tribunale
internationale
10. 0 privire retrospeetiva
,,'
pernlanellt
Desi,
domeniul justitiei
pacii si
pen ale ell earacter
si a unui Cod universal al erimelor internationale
in sectiunea
unei jurisdictii
43
asupra initiativelor referitoare la
erearea unei installte internationale

\~i
- secoIul XX ~iprimele
din istorie
anterioara,
am vorbit
umanitatii,
evolutiile
postbelice
in
arnintind, de asemenea si despre proiectul
penale intcrnationale,
despre
si despre eel al unui cod al crimelor contra
pentru a intregi aceasta viziune istorica, este necesara relevarea
unor aspecte esentiale a acestor din urrna proiecte.

A vand in vedere experienta Tribunalelor
t~l
Tokio, in cadrul celei mai cuprinzatoare

infiintata
imediat dupa terminarea
organizatii
mondiale
instants international
in timp de pace, pentru a nu se rasfrange
partile responsabile,
t...::
de aparare a pacii,
permanente.
creata departe de tumultul razboiului,
in activitatea
ei, aura invingatorilor.
instanta, in care legea odata convenita pentru instrumentarea

mai grave crime intemationale,
si
celui de-al doilea razboi mondial - O.N.U. - s-a
luat initiativa crearii unei instante internationale

Lumea dorea
militare ad-hoc de la Nurenberg
si sanctionarea
celor
sa fie aplicata, in mod egal si impartial, pentru toate
indiferent de momentul istoric in care se savarsea crima: pace
sau razboi.
In
mandatat
redacteze,
acest sens, asa cum am mentionat mai sus, Adunarea Generals a O.N.U. a
organismul
sau specializat,
respectiv, Comisia de Drept International,
in paralel, doua proiecte si anume: Proiectul unei jurisdictii
internationale
sa
criminale
si Proiectul crimelor contra pacii si securitatii umanitatii.
Desi aceste proiecte au fost elaborate de Comisia de Drept International

anul 1953 ~i respectiv,
preocuparilor
1954, totusi, abordarea lor a trecut pe plan secundar in cadrul
Organizatiei Natiunilor Unite, dezbaterea lor fiind amanata, sine die.
Momentul
t.
in
conflictului
din Yugoslavia,
izbucnit in aceasta zona exploziva a
~'~f
Balcanilor.
aproape
""
in anul 1989. readucand
in memorie crimele S1 atrocitatile

~
50 de ani in urma, in timpul
;,
comise eu
celui de-al doilea razboi mondial.
va
---
--
--
----

44
impulsiona
eomunitatea
internationala
sa se gandeasca,
responsabil,
la traducerea
in viata a acestor doua proiecte.
eu adevarat
senos
$1
Astfel, asa cum vom nota in continuare, prin Rezolutia nr. 47-33 din data de
'~a
25 noiembrie
1992, Adunarea
International
proiect
Generala a O.N.U. va imputernici
sa elaboreze un Proiect de Statut al Curtii Penale lnternationale.
de statut
Internationale,
va sta
la baza
Penale
proiect in care vor fi incorporate crimele ce tin de competenta
Curtii.
justitiei penale internationale,
in anul
istorice deosebit de importante
in eadrul evolutiei
vorn reveni la momentul potrivit.
Prin urrnare, pentru

de la Roma,
infiintarii,
Acest
1998, a Curtii
Dar, asupra acestor momente
Statutului
Comisia de Drept
a intelege mai bine si mai profund
este necesara
succinta
privire
continutul
retrospective
asupra
~tl
prevederilor
proiectelor
trenate pe rolul O.N.U. privind erearea unei Curti Penale
Criminale ~i al unui Cod al Crimelor impotriva Pacii si Securitatii omenirii.
criminala iniernationala
,
A. Curtea
In Proiectul
Statutului
;~.~
,"
elaborat de C0111isia
ca instituirea
sa se realizeze pe baza unei Conventii internationale,
cuprinda Statutul ei, Curtea fiind

Curte Internationala
a O.N.U., in anul 1953, se prevedea,
de Drept International
Penale Internationale
Curtii Criminale Internationale.
instants jurisdictionala
independenta
Curtii
care sa
de actuala
de Justitie si de O.N.U .. ea nefiind un organ al O.N.U .. asa cum

,
era Curtea Internationals
;J
1..-"
.'
de Justitie.
Un element specific al autoritatii jurisdictionale
a Curtii 11 reprezenta
faptul,
ca aceasta nu emana, in mod automat, din Statut, ci Ii era atribuita de catre statele
semnatare
ale Conventiei
recunoscut
Statutul Curtii nu semnifiea si faptui ca el a acceptat, in mod automat
jurisdictia
de instituire
sa. Aceasta recunoastere
specials, fie printr-o
clauza
a Curtii. In consecinta,
urma sa se materializeze,
faptul ca un Stat a
fie printr-o conventie
a unui acord special sau chiar printr-o
declaratie
.,~,}
distincta adoptata de statul respeetiv.

La baza activitatii judiciare
in special dreptul international
a Curtii urma sa stea dreptul international
public.
penal si eventual, dreptul intern al Statelor Parti.
Capitolull.
In eeea ee priveste organizarea

a1 Curtii Internationale
judecatori
Curtii, s-a preconizat
de Justitie.
alesi, indiferent
- secolul
Astfel,
xx $i primele
modelul de organizare
Curtea urma sa fie compusa
de nationalitatea
45
din 15
lor ori de faptul ea au 0 singura
;.
cetatenie, dubla cetatenie sau sunt apatrizi, dintre persoanele care se bucurau de eea
mai inalta consideratie
morala si care indeplineau
conditiile corespunzatoare
pentru
exereitarea in tarile lor a eelor mai inalte functii judiciare sau erau jurisconsulti
competenta
recunoscuta
penal. Judecatorii
in drept international
si in special, in dreptul international
erau alesi pe 0 perioada de noua ani, cu drept de realegere,
catre Statele Parti, in asa fel, in cat sa se asigure reprezentarea

civilizatie
eu 0
si a prineipalelor
sisteme juridice
mai mult de un judecator in cadrulunui
de
marilor forme de
ale lumii, fiecare Stat neputand
avea
mandat.
~~~J
Sesizarea Curtii si sustinerea

asumata de catre un jurisconsult,
un act de acuzare, intemeiat
acuzarii erau incredintate procurorului,
desemnat de catre rec1amant si se realizau printr-
pe constatarile
instructie, fermata din cinei judecatori,
anchetei efectuate de 0 Camera de
desemnati, anual. in acest scop.
T otodata, dreptul de a sesiza Curtea Criminala Internationala,

savarsirea
~
unei infractiuni
:
functie
internationale.
~"'
cu privire la
il avea si
~ Adunarea Generala a O.N.U ..
."
preeum si orice Stat Parte.

Curtea avea, de asemenea si un Consiliu de Gratiere.
Competenta
rL'ti
judeca
ratione tnateriae a Curtii Criminale Internationale
si pedepsi persoanele
vinovate
de savarsirea
infractiunilor
consta in a
internationale
prevazute in Statutul ei. Cat priveste competenta ratione personae, aceasta consta in
a judeea persoanele fizice, aeuzate de comiterea unor infractiuni internationale
primu1 rand,
respective
de comiterea
erau reprezentanti
Proiect se prevedea:
'. OJ
crimelor
internationale,
guvernamentali,
indiferent
si in
daca persoanele
functionari sau simpli particulari.
In
"Curtea judeca indivizii acuzati de crimele definite in cadrul
crimelor contra pacii si securitatii umanitatii'Lln
cadrul lucrarilor Comisiei de Drept
International,
Curtii, prin atribuirea
s-a propus largirea
competentei
functiei de
interpretare a dispozitiilor dreptului international penal, 1a solicitarea unui Stat sau a

mai multor
State. Prin
aceasta
activitate,
Curtea juea
un r01 important
in

armonizarea
si unificarea
dreptului
sensului si a continutului
Curtea
Penala
international
penal, precum
46
~i In precizarea
anumitor notiuni si principii ale acestuia.

Internationala
judeca
in complet
format
din eel putin
:8
judecatori
si adopta hotarari cu majoritatea judecatorilor
trebuiau sa fie motivate.
instrumentul
Conventiei
eliberat
Curtea putea pronunta impotriva
in
competenta.
hotararii de eondamnare
prin care s-a acceptat jurisdictia
conditionat
inculpatului
apreeia ea necesara, sub rezerva unor limite prevazute
eare-i reglementa
Executarea
Curtii
Aeestea erau definitive si nu erau supuse apelului, singura
cale de atac permisa fiind revizuirea.

orice pedeapsa pe care
prezenti. Hotararile
de catre un comitet,
se realiza in conformitate
Curtii, Condamnatul
cu prevederile
putea fi gratiat sau
compus din cinci membri,
constituit
In
~?~)
acest scop, de catre Statele care au acceptat competenta Curtii.
Totodata,
Proiectul
care trebuiau respectate

echitabil (prezumtia
si dreptul
de Statut cuprindea
fundamentale.
pe toata durata judecatii, in vederea asigurarii unui proces
de nevinovatie,
de aparare,
garantiile judiciare
prezenta
dreptul de a lua cunostinta de acuzatiile aduse

la dezbateri,
publicitatea
dezbaterilor.
secretul
deliberarii etc.).
B. Codul Crime lor impotriua Pacii si Securitaiii

Omenirii
!1';:~
Proiectul
anul
de Cod al Crimelor contra Pacii si Securitatii omenirii, adoptat in
1954, cuprindea,
intemationale
in crime
de le Numberg
contra
pacii,
clasificare reluandu-se
Supusa
Proiectului
'"I
in principiu,
multor
continutul
Tribunalelor
militare
si Tokio, lara a mai pastra, insa, clasificarea
crimelor
crime de razboi
statutelor
si crime impotriva
umanitatii,
aceasta
sub denumirea de crime contra pacii si securitatii umanitatii.

critiei,
cu privire
la continut,
aceasta
prima
varianta
de Cod a fost reluata de aceeasi Comisie de Drept International
a
din
cadru1 O.N.U., intocmindu-se,
incepand
cu anul 1981,
alta variants
Proiect de Cod al crimelor impotriva pacii ~i securitatii omenirii.
a acestui
Capitolull. Scurt istoric al justitiei pen ale internationale

Printre
prevederile
mai semnificative
precizarea,
ca este independenta
omisiuni,
drept crima impotriva
- secolul
xx ~i primele
ale acestui Proiect
47
de Cod, se ana
de dreptul intern, calificarea unei actiuni sau a unei

pacii si securitatii
umanitatii.
Faptul ca
actiune
sau
omisiune
era sau nu pedepsita
(articolul
calificari
crima irnpotriva
2). Se preciza,
participarea
la
umanitatii
in vedere
"orice individ
este responsabil
J pct.l ); se prevedea
(articolul
sau mijloace,
ca
de asemenea,
pasibil de pedeapsa"
asistenta
de dreptul intern, nu avea efect asupra acestei
comiterii
fapta sa si
pentru
pedepsirea
unor astfel
care comite
acordarii de ajutor.
de crime,
si
precum
in vederea savarsirii lor si tentativa. (articoluJ 3 pct.2 si
intelegere
3)
Se reafinna principiul
de baza al dreptului international
penal, care prevedea,
~~l
ca "urmarirea
securitatii
angajata
umanitatii,
pentru un act sau
unui individ,
pentru
nu elimina raspunderea
omisiune
De asemenea,
presupus
asupra
al unui stat.
ca Statul, pe al carui teritariu se afla autorul
al unei crime impotriva pacii si securitatii omenirii, era dator sa-l judece,
6 pct.l ).
In acest Proiect, era afirrnata imprescriptibilitatea

securitatii
omenirii (articolul
Erau reafirmate,
superiorului
superiorul
de asemenea,
regulile,
ierarhic nu exonereaza
(articolul
raspunde,
in anumite
de raspundere
Codul ui (articol ul 10).
conditii,
pentru
de Cod al crimelor
penal
crima
ordinului (articolul
comisa
chiar daca are
a (articolul
impotriva
crime:
cu agresiunea;
dominatia coloniala si alte forme de dominatie straina:

~
de subordonati
calitate oficiala in
Pacii si Securitatii
interventia in afacerile altui stat;

e
11);
13).
agreslUnea;
amenintarea
sau al
pe autorul unei crime prevazute
sa nu se conformeze
statui sau, nu este exonerat de raspundere
enumera urmatoarele
pacii si
potrivit carora: ordinul guvernului
12); autorul unei crime intemationale,
Acest proiect
crimelor impotriva
6), precum si neretroactivitatea
In Cod, daca acesta a avut posibilitatea
..
pacii si
care li este atribuita ,,(articolul 5).
se prevedea
Tara sa-l extradeze (articolul
, :'"
crima impotriva
Omenirii
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei pen ale internationale

trlbunale internationale din istorie
bzenocidul:
48
..
apartheidul;
violarea sistematica
~
sau masiva a drepturilor fundarnentale
crimele de razboi de
recrutarea,
ale omului;
deosebita gravitate;
folosirea, fiintarea si instruirea de mercenari:
terorismu1 international;
trafi.cul i1icit de stupefiante;
provocarea
de prejudicii
deliberate
si grave, mediu1ui inconjurator
(articolu1
15-26).
T otodata, in unele studii de specia1itate si documente
neeesitatea
if;
examinarii
problemei jurisdictiei
tinand seama de exigentele
cresterii
international a pentru prevenirea

In dezbaterile
eficientei,
si combaterea
care au loc cu privire
Crimelor contra Pacii si Securitatii Urnanitatii,

mai multor state, s-a relevat importanta
~\~i
1a definitivarea
instituirii jurisdictiei
.problemei
mecanismului
raspunsul
guvernului
Venezuelei
indrituitd
sa
asigure pedepsirea
crucialti"
Kuweit-ului
celor vinovati",
penale, care
a argumentat,
codului, este important,
sa
se creeze
unui tribunal penal international,

drept penal, [arti
Delegatiile
Zeelande
.Crearea
crimelor,
se sublinia
aplicarea
ca "trebuie
in acest
cerinta
codului". iar in
indicate
autoritatea
unui mecanistn judiciar,
definite in cod, este
problema
un tribunal
umanitatii
au sustinut,
sa
dea eficacitatea
ca pentru
0
necesara
a garanta
jurisdictie
codului. AstfeL
aplicarea
penala internationala,
prevederilor
sub forma
iar delegati a Argentinei a subliniat, ca .im text de

care sa-i asigure
Sierrei Leone, a Zairului
jurisdictiei
se considera,
oficiale ale
internationale
egiptean
pentru
Codului
a ararat delegatia Italiei. Mai multe state s-au pronuntat pentru instituirea
unei asemenea jurisdictii

delegatia
necesar
autorilor
proiectului
pre cum si in raspunsurile
abordarii
sa
pacii si omenirii.
acestor crime.
Asa, de pilda, in raspunsurile guvernului
aplice sanctiuni
contra
in eforturile depuse de comunitatea
domeniu.
care
.~.:;
crimelor
al e O.N. U. se sustinea
aplicarea,
nu are eficacitate",
~i alte delegati: au apreciat ca, crimele contra
pot fi judecate
de tribunale
nu este noua. Delegatiile
nationale
si ca ideea
Italiei, Suediei ~i Noii
ca in cazul in care, crimele contra pacii ar fi judecate
de
:~
Capitolull.
- secolul X.-'X~iprimele
tribunale
~i 1a 0 interpretare
nationale,
prevederiJor
s-ar ajunge 1a 0 aplicare neuniforma
coduJui. Mai multe delegatii
unei jurisdictii
internationale,
au insistat asupra necesitatii
pentru judecarea
crimelor
49
diferita a
si utilitatii
contra pacii si securitatii
umanitatii.
Preocuparile
actiona,
si pozitiile exprimate sunt
cu toata fermitatea,
pentru eombaterea
expresie a hotararii statelor.

acestor crime $i promovarea
de a
unor
relatii pasnice in toate zonele si regiuni1e Jumii.
***
Astfel prezentate,
o parte,
cele doua proiecte paralele,
a unei Curti criminale,
crimelor,
tergiversate
respectiv, de infiiniare, pe de-
iar pe de altd parte.
de ON. U; .isi
VOl'
a unui Cod universal
gdsi finalizarea
in forma
al
~i continutul
@j
actual al unui singur act si anume Statutul Curiii Penale Internationale.
11. Procesullui
Adolf Eichmann, allui Nicolae Ceausescu si

cazul Augusto Pinochet
"Pot sii afirm cu certitudine
ca Adolf Eichmann
este mult mai intreg la minte
decdt sum eu dupa ce i-am ascultat timp de 6 ore miirturisirile
despre faptele pe
~"~:-t
care
le-a
comis ,. (medicul
inculpatilor
Combaterea
;:-,
eu
expertizarea
judiciara
In Conventia
din data de 6 decembrie
1948 privind
Crimei de Genocid nu se prevede, in mod expres, decat
pentru judecarea
varianta
unei competente
doctrina
si practica
universal
insarcinat
de catre Curtea Suprema de Justitie a Statului Israel).
In mod paradoxal,
nationals
psihiatru
1a urmarirea
universal recunoscute
persoanelor
competenta
vinovate de asemenea crime, parand exclusa
universa1e. Din eauza acestei lacune, a fast nevoie ca in
internationals
si pedepsirea
sa apara ~i sa fie fundamentata

criminalilor
internationali,
si pe cutumele Dreptului International.
ideea dreptu1ui
bazata pe principiile
Capitolul I. Scurt istoric a] jusritiei pen ale internationale

Un eveniment
remarcabil,
pentru semnificatia
50
sa in aceasta materie. a avut
loc in anul 1962, in Israel. La aceea data s-a desfasurat vestitul proces al lui Adolf
Eichmann.
considerat
unul din artizanii "solutiei finale" de exterminare
a populatiei
evreiesti
din Europa.
inrernationale,
Acesta
si condamnat
a fost inculpat
pentru grave crime
dar este de subliniat ca la retinerea vinovatiei, judecatorii
au facut
referire express la .existenta unui Drept International cutumiar referitor la crimele

impotriva umanitatii", In plus, responsabilitatea
faptele indreptate
competenta
de judecata
handicapatilor
special
impotriva
evreilor (ceea ce ar fi justificat
a instantei
si a membrilor
cea de respingere
i-a fost retinuta nu numai pentru
israeliene),
oarecum in mod c1asic
ci si pentru uciderea
tiganilor,
oricarei alte minoritati. Hotararea de condamnare

a recursuluide
catre Curtea
Suprema
si in
de Justitie
~\
Israelu1ui, reprezinta
proba de elocventa
~i rationarnent
juridic si un precedent
important pentru justitia internationala.

Un
eveniment
internationale,
dar cu
din 25 decembrie
mai
semnificatie
mica
rezonanta
in materia
justitiei
penale
speciala pentru Romania l-a constituit procesul
1989, in urma caruia au fost condamnati
Nico1ae si Elena
Ceausescu
pentru un numar de 6 capete de acuazare, inc1usiv pentru infractiunea
,.genocid"
impotriva
juridiceeste
;;:\.1
cu
propriului
unei asemenea incadrari
departe de a fi completa, ca de altfel si hotararea
poate, astfel, consemna

capitals,
popor. Desi argumentarea
pentru
primul sef de stat incriminat
genocid,
pacate "privilegiul"
comis impotriva
propriului
de a detine acest "record").
traise deja momentul judecarii si condamnarii

razboi - este yorba de cazul Maresalului
aflat departe de minimele
pentru
a carer
persoane
Maresalului
Mult
vinovatie
de condamnare,
si condamnat
Trebuie mentionat
se
la pedeapsa
popor (Romania
avand din
ca tara noastra
fostului sef al statului pentru crime de
Ion Antonescu,
urrna unui proces
de
executat in anu1 1946, in
reguli instituite
era indubitabil
chiar la Nurenberg,
mai clara
decal
aceea
Antonescu.
mai
internationals
celebru
este
tara
Intreaga .afacerc Pinochet"

arata ca pentru
si mai
indoiala
important
pentru
cazul generalului
ideea
chilian
de justitie
Augusto
penala
Pinochet.
a pornit de la prevederea din Codul Penal Spaniol, care
crima de terorism
persoana
poate fi urmarita
penal la nivel
----Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale

universal, indiferent de nationalitatea
51
sa, de locul comiterii infractiunii sau de locul
in care se gaseste in acel moment prezumtivul
autor. Pe baza acestei conceptii,
extinsa si la alte crime cu caracter international,
judecatorul
Baltazar Garzon si-a fundamentat

numele
generalului
abuzuri impotriva
Pinochet
emiterea unui mandat international
(a carui responsabilitate
opozantilor
de ares tare, pe
in comiterea
un or grave
politici era mal mult decat notorie). Mandatul a fost
pus in aplicare la data de 16 octombrie

privata in Marea Britanie
de instructie spaniel
1998, in timp ce Pinochet se afla intr-o vizita
si mai ales in timp ce acesta se afla sub protectia
imunitatii conferite de calitatea de fost sef de stat si senator pe viata al Republicii

Chile.
In mandatul
emis de magistratul
Garzon se imputa generalului
Pinochet
tj
comiterea
crimelor
persoane.
toate
de genocid,
crime contra umanitatii,
arestari ilegale si transferari
instrumentele
internationale
fortate de populatie,
disparitii
de
facandu-se refermta la
si. asa cum aratarn mai sus, la
cunoscute
terorism,
;>."
;,
.principiile recunoscute si cutumele Dreptului International"
prima problema
de drept extrem de interesanta
aceasta ocazie se refera la includerea

impotriva
umanitatii,
indiferent
care a fost invocata
cu
.disparitiei de persoane" in randul crimelor
daca a fost sau nu urmata de torturi
sau alte
tratamente inumane. Acest subiect a fost aprig dezbatut de catre avocatii victimelor,
'~;;:f
pro cur or si avocatii generalului

Curtii
Lorzilor
admisibilitatii
(instanta
Augusto Pinochet in judecata
considerata
competenta
sa
se
desfasurata
in fata
pronunte
asupra
cererii de extradare venite din partea Spaniei).
Solutia data de catre judecatorii
englezi la data de 24 martie 1999 a fost
destul de neclara in aceasta directie. Astfel, s-a decis ca pot face obiectul extradarii
numai crimele comise in Chile ulterior ratificarii si intrarii in vigoare in Marea
Britanie,
1a 29 septembrie
1998, a Conventiei
asupra Torturii,
tara a se face
referire express la crima de disparitie alaturata torturii in forma tipica. Este insa
~i'~
evident ca generalul Pinochet era acuzat de faptele comise In perioada 1973-1978 ~i

ca numai recunoasterea
duce la retinerea
implicita a crimei de disparitie ea
culpabilitatii
inculpatului
si la acordarea
crima continuata putea

extradarii.
C onform
opiniei exprimate in decizie de catre lordul judecator Ronald David Bartle, care a
---- -- - ---------

considerat
admisibila
dispar itie potfi
Decizia
sisternului
unei torturi morale".
instantei
britanice
teritoriala
principiile
.efectele
asimilate
de common-law
cornpetenta
,.
cererea de extradare
s-a confruntat
- secolul XX si primeJe
52
asupra familiei a crimelor
de
cu principiile
fundamentale
COnfOrD1carora, In mod traditional,
~i nu
de la Nurenberg
competenta
personala
ale
un stat admire doar
universala,
chiar
daca
s-au pronuntat indubitabil in sens contrar.
alta problema
referitoare
la imunitatea
Pinochet).
In acest domeniu,
fundamental
a pusa
in discutie de cazul Pinochet
este cea
acordata sefilor de stat (sau fostilor sefi cum era generalul

sentinta Curtii Lorzilor din 25 noiembrie
1998 are
valoare uriasa.
afirmand ca orice fel de imunitate trebuie sa cedeze in fata~ crime lor
,
.
celor mai grave cunoscute
de umanitate.iAceasra
decizie a fost confirmata
pe 24
~j
martie
1999 de catre aceeasi Curte a Lorzilor dar intr-o alta compunere.
acesteia, frontierele
nu pot fi nici un pretext, nici un adapost pentru cei care comit
crime intemationale,
indiferent de inalta pozitie pe care acesta
Este interesant
:\
Conform
de precizat,
ca prima
noiembrie
1998 a fost casata pe motivul
judecatori,
lordu1 Hoffman,
umanitare
in cadrul
sentinta
ocupa.
a Curtii Lorzilor
lipsei de neutralitate
din 24
a unuia
dintre
-".,
.':-
neguvernamentale
't
care a admis ca a avut de-a 1ungul timpului
societatii
"Amnesty
cele mai activ implicate
International"in fonnarea
activitati
una din organizatiile

unui curent
de opinie
favorabil extradarii lui Pinochet.
'{}t"
Simbolul
reprezentat
de cazul Pinochet
ca si caracterul
spectaculos
arestarii ~i apoi al eliberarii sale, au facut uitat ca aceasta ineficacitate

fusese
deja prevazuta
Nurenberg.
Este
dernna
in articolul
7 al Statutu1ui
de reamintit,
american
la Nurenberg
Robert
paradoxul
ca responsabilitatea
in acest context,
Jackson
penala
Tribunalu1ui
sa fie
conform
careia
"lIU
a imunitatii
Militar
afirrnatia
al
de la
procuroru1ui
putem
accepta
cu atat mai slaba cu cat autorul crimei
este mai puterrzic iar crimele sale sunt mai grave".
.,;,
Pentru a mari si mai mult complexitatea

~l
faptul
extradarea,
ca autoritatile
din propria
cazului .Pinochet" trebuie mentionat
tara, Chile, nu numai
ca nu au solicitat
dar chiar s-au opus unei asemenea masuri, invocand tocmai imunitatea

acestuia si propunand
53
chiar un arbitraj politic cu Marea Britanie In aceasta problema
(initiative evident respinsa).

In cele din urma, a fost adoptata
de Interne
Britanic
Santiago
solutie tot de compromis politic, Ministrul
Jack Straw permitand
generalului
Pinochet
de Chile la data de 3 martie 2000, pe considerente
sa
medicale
sanatatea acestuia, ~i in ciuda protestelor furibunde ale reprezentantilor

ai organizatiilor
se intoarca
la
privind
victimelor ~i
pentru protectia drepturilor omului.
Indiferent
de soarta actuala a generalului Pinochet (care s-a dovedit mult mai
putin bolnav 1a sosirea la Santiago decat parea 1aplecarea de la Londra si care a fost
pus deja sub acuzare de catre magistratul
juridice
si istorice
ale cazului
chilian Tapia Guzman)
sunt incontestabile.
S-a statuat
semnificatiile
astfel. in mod
/)
<,
jurisdictional,
acceptata
ca nu exists imunitate
cornpetenta universala si
de fapte. Efectele
pentru crimele internationale

imprescriptibilitate
~i ca trebuie
absoluta fata de acest gen
sentintei Curtii Lorzilor sunt deja uriase ~i vor fi i11mod sigur
urmate de multe altele in viitor, dezvoltand
astfel calea astfel deschisa de justitia
penala internationala.
12. Accelerarea
:'~~
procesllllli de elaborare a Statlltului Curtii
penale Internationale.
Aparitia Tribunalelor ad-hoc. Tribunalul
Special pentrll Sierra Leone. Drumul spre Conferinta de la

Roma
"in toate razboaie le s-au comis, intotdeauna,

fara
nici
indreptate
izolate.
i11
faradelegi
indoiala de ambele piirti. Fireste cii cei impotriva
le-au considerat
infrumusetez,
acte de violenia si grozdvii.
mai mult deceit cumplite si nu am inteniia nici s6 Ie
nici sa le justific.
Au fost
insa acte intamplatoare, neorganizate,
cazul nostru, insa. este vorba despre grozavii

sistematice,
acte bine gandite
carora au fost
organizate
de cu totul alt gen. de
la scare mare si in conexiune
si comise in deplina
cunostinta
unele cu altele. de
de cauza. Barbatii, pe care ii
,--

tribunale internationals din istorie
54
vedeii in fata noastra, au fost nu numai conducatori, dar ~i instigatori ai poporului

german. Daca ei nu sunt raspunzatori de cele intdmplate, atunci cine? ., (Sir Hartley
Shawcross - Procuror la Tribunalul
Dupa eel de-al doilea

organizatii
universale
de la Nurenberg).
razboi mondial,
sub girul celei mai cuprinzatoare
la care au aderat statele, pentru apararea supremelor
comunitatii
internationale,
consecvente
prcocupari
respectiv,
pacea
si sccuritatea,
valori ale
au fost inregistrate
pentru crearea unei instante internationale
permanente
si nu
ad-hoc.
Aceasta, pentru ca Tribunalele
supuse
unor diverse
critici,
justitie,
cu rasfrangeri
Internationale
care atingeau,
de la Nurnberg $i Tokio. au fost
indeosebi,
impartialitatea
actului
de
~}
profunde
principiu sacru si inviolabil
asupra principiului
independentei
judecatorilor,
al justitiei universale.
Din pacate, proieetele
Comisiei
din cadrul O.N.U.,
eoncepute, in anii urmatori, in aceasta directie, nu si-au gasit finalitatea practice.

AstfeL ca, tot la solutia unei instante penale internationale
ca in urma cu 50 de ani, a trebuit sa apeleze comunitatea
pedepsi
pe autorii
conflictului
",
~,:J
crimelor
parcurgerea
internationala,
Fostei
pentru a-i
Yugoslavii,
Dar, pentru
urmare
a vorbi despre
asa cum ne-am propus in aceasta sectiune, este necesara
a catorva etape preliminare.
Prin urmare,
prin Rezolutia
International
date fiind ororile savarsite,
Consiliul de Securitate
al O.N.lI..
nr. 764, din data de 13 iulie 1992, atragea atentia, ca toate partile,
In conflict,
incalcari
pe teritoriul
izbucnit intre sarbi, croati si musulmani.
aceasta, in linii generale,
aflate
comise
cu caracter ad-hoc,
sa se conformeze
Umanitar
si ca, persoanele
grave ale Conventiilor
obligatiilor
asumate,
care comit
de la Geneva
potrivit
sau ordona
Dreptului
sa se comita
sunt direct raspunzatoare
pentru
aceste incalcari.
-r-"':.,
u-
Dupa aceasta Rezolutie,

data de 13 august
au urmat altele, respectiv,
1992, care a reafirmat
~i dezvoltat
Rezolutia
nr. 771. din
recomandarile
rezolutia anterioara, precum si Rezoluria nr. 780, din data de 6 octombrie

care se dispunea constituirea,
cuprinse
III
1992, prin
de catre Secretarul General al O.N.U., a unei Comisii

internationale
din istorie
Capitolul
tribunale
de experti, care sa analizeze datele fumizate

grave ~i sa intocmeasca
tribunal au evidentiat existenta

variata.
intemationale
semnalate
unor probleme
ca atare
neguvernamentale
o prima
problema
tribunal international
de Yugoslavia
55
eu privire la incaicarile
un raport.
Studiile efectuate, de catre Secretarul
foarte
General, pentru crearea unui asemenea

deosebit de eomplexe si de
de guvemele
consultate,
natura
de organizatiile
si de experti.
au constituit-o
insesi bazele juridice
ale constituirii
unui
special si anume, daca un asemenea organism juridic ar putea
fi creat printr-o rezolutie a Consiliului
de Securitate, organ eminamente
politic, tara
atributii legate de problemele jurisdictionale

Din punet de vedere juridic,
trebuie
sa fie aceea a incheierii
prealabil.
calea norrnala pentru eonstituirea
unui tratat intre state. care sa fie nezociar,

'-
internationala
in
de catre un for international
conferinta
tribunalului
speciala),
adecvat (Adunarea
Generals a O.N.U. sau
apoi supus semnarii si ratificarii.
Acest parcurs
firese ar avea avantajul unei abordari ~iexaminari detaliate a tuturor problemelor

se ridica in legatura cu stabilirea tribunalului
exercite vointa lor suverana,
$i ar permite statelor participante
Avandu-se
considerat
sa-si
de pana acum s-a dovedit, insa,
de acest fel au fost sortite esecului sau amanarii sine die.

in vedere caracterul
ca abordarea respectiva,
avut dezavantajul
ce
in special, daca ele doresc sau nu sa devina parti la
tratatul respectiv. in practica relatiilor internationale

ca toate incercarile
unei perioade
precum si al nesigurantei,
de urzenta
'- , al constituirii
Tribunalului.
chiar dad! ar fi fost incununata

indelungate
pentru transpunerea
s-a
de sucees. ar fi
sa in practica,
ca s-ar putea obtine numarul necesar de ratificari pentru
intrarea in vigoare a acestuia sau ca printre statele care 11ratifica s-ar afla si ace lea
care
sa
faca tratatul ineficient.

In Raportul
Tribunalului
intocmit
International
justifiea prin urmatoarele

incalcarile
constituie
grave
arnenintare
de catre
Secretarul
General
al O.N.U ... infiintarea
ad-hoc. printr-o rezolutie a Consiliului
de Securitate.
se
argumente:
ale dreptului
umanitar
pe teritoriul
Fostei
la adresa pacii ~i securitatii internationale:
Yugoslavii
,(~.

56
raspunderea
individuala
a celor care au savarsit crime, asupra careia, Consiliul
de Securitate
a avertizat,
in repetate randuri,
in legatura cu situatia din F osta
Yugoslavie;
.l
" stabilirea
unui Tribunal International
pune capat unor asemenea

pentru
instituirea
;;
crime (rol preventiv),
aducerea ill fata justitiei
contribui la restabilirea
a persoanelor
si mentinerea
Tribunalului
ar contribui la indeplinirea
raspunzatoare
cu Capitolul VII al Cartei O.N.U.;
Tribunalul
International,
controlul
Consiliului
~i ar
masurilor bazate pe fort a,
avand un caracter judiciar,
in mod independent,
(rol punitiv)
pacii;
conformitate
.iudiciare;
la luarea unor masuri efective
s-ar incadra in categoria
atributiile,
scopului de a
fata de consideratiile
de Securitate,
cu privire
i11
ar trebui sa-si exercite
politice, Tara a se afla sub
la indeplinirea
functiilor
sale
Consiliul
de Securitate
nu creaza pentru Tribunalul
International
norme de
drept material pe care sa le aplice, acestea fiind cele din Dreptul International
actual.
Studiul Secretarului
ce-si pastreaza
.,
<
~'.
General a relevat si alte aspecte deosebit de complexe,
in continuare
actualitatea,
legate, de acceptarea sau neacceptarea
catre state, in baza sistemului
constitutional,
a fi judecati
International
pedepselor,
prealabila,
de Tribunalul
de masurile
privind
stabilirea
inclusiv de fortele politienesti
dintre Tribunalul
International
si cea interna referitoare
a extradarii propriilor
sau pentru
executarea
persoanelor
vinovate
de
cetateni, pentru
in alte state a
si cercetarea
lor
ce pot fi antrenate la aceasta, de raportul
si tribunalele
interne, dintre legislatia internationala
la faptele imputate, de faptul daca, tribunalul va fi capabil
sa-i judece pe toti criminalii etc.

In acelasi timp, s-au ridicat si alte probleme,
selectiv al tribunalului
Yugoslavie
cum ar fi aceea a caracterului
ad-hoc, intrucat s-au comis crime la fel de atroce ca in F osta
si 'in alte tari 'in care au avut loc conflicte armate sau privind
aplicabila,
pentru ca Protocolul
conflictele
annate interne nu cuprinde
legea
al II-lea de la Geneva din anul 1977, referitor

mentiuni
crimelor de razboi ~i a cimelor contra umanitatii.
exprese referitoare
Ja
la pedepsirea
I. Scurt istoric al justitiei penale internationale
Capitolul
tribunale
internationale
Pe de alta
mecanismului
continuare,
- secolul XX ~iprimeIe
57
din istorie
parte,
insa,
era evident
faptul,
ar fi dus la compromiterea
judiciar
nepedepsita,
ca intarzierea
acestuia.
constituirii
iar ramanerea,
in
a crimelor savarsite ar aduce deservicii mari irnplementarii
normele dreptu1ui umanitar si ar incuraja asemenea fapte ~i in viitor.

Pe baza Raportului
adoptat
Rezolutia
nr. 808, din data de 22 februarie
infiintarea
unui Tribunal
propuneri
concrete
acestei hotarari,
Secretarului General a1 O.N.D., Consiliul de Securitate a
International,
1993, prin care se horara
iar Secretarul General era rugat sa prezinte
si optiuni adecvate, pentru implementarea
tinand
seama si de sugestiile
prezentate
rapida si efectiva a
de statele membre
ale
O.N.U.
Pe baza unor asemenea propunerisi
a studiului efectuat de catre Secretarul
"
~j
General al ~NU, privind infiintarea unui Tribunal International,

numeroasele
luand cunostinta de
aspecte juri dice ~i politice, pe care le implica instituirea unei asemenea
instante, Consiliul de Securitate, prin Rezolutia nr. 827, din data de 25 mai 1993. a
decis "stabilirea
prezumate
unui Tribunal
responsabile
Penal International
pentru judecarea
de violari grave ale Dreptului
Umanitar
persoanelor
International,
comise pe teritoriul Fostei Republici Socialiste Federative Yugoslavia,
incepand eu
data de 1 ianuarie 1991".

Totodata,
(
'lfi
International
prin aceasta
rezolutie,
a fost stabilit
si Statutul
Tribunalului
pentru Fosta Yugoslavie. Acesta a fost constituit ca organ subsidiar al
Consiliului de Securitate, In virtutea articolului 29 din Carta O.N.U..

Sediul Tribunalului
Potrivit
judecarori,
International a fost stabilit la Haga.
Statutului,
alesi pe
Tribunalul
International,
era compus,
initial,
pericada de 4 ani, cu dreptul de a fi realesi, de catre Adunarea
Generals a O.N. U., la propunerea

de persoane, intocmita
Consiliului
de Securitate, de pe
lista de 22 -23
de catre Secretarul General, pe baza nominalizarilor
de statele interesate, care puteau prezenta cate doi candidati de nationalitate

~-
i-'
conform unor criterii care sa garanteze competenta si obiectivitatea

la inceput, ce: 11 judecatori,
Prima Instants.
judecatori,
din 11
compuse
facute
diferita.
acestora. Daca.
cati au fost initial, erau repartizati in doua Camere de
din 3 judecatori
si
Camera de Apel, compusa
ulterior, vorn vedea, ca aceasta situatie se va schimba.
din 5

58
Asfel, Statutul TPIY, asa cum a fost el modificat ultima oara prin Rezoluiia
Consiliului
de Securitate
nr.1329, din data de 30 noiembrie
acest moment. Tribunalul
este format din 3 Curti de Prima Instanta si
Ape!. Prin aceasta rezolutie

litem. care sunt alesi dupa
Prin urmare,
judecatori
se stabileste,
si 27 judecatori
De asemenea,
Proeurorul
Securitate, pe baza propunerii
Curte de
de asemenea,
institutia judecatorilor
Tribunalul
International
este
ca, in
procedura similara cu eea a judecatorilor
in prezent,
permanenti
2000. prevede,
ad
permanenti.
alcatuit
din
16
este numit de catre Consiliul
de
ad litem.
Tribunalului
General al O.N.U., tot pentru
Secretarului
perioada
de 4 ani, fiind ajutat de personalul necesar, numit, la propunerea sa , de catre acelasi

Secretar General.
'~
La data de 11 februariel994,
Tribunalului,
de catre judecatorii
sa se poata baza in momentul
a fost adoptat Regulamentul
de Procedura
al
sai, Tara sa existe nici un precedent, pe care acestia

selectarii
si redactarii
reguliJor.
Operatiunea
de
seleetare a regulilor a avut loc intr-un interval scurt de timp, deoarecc, lara acestea,
Tribunalul
nu ar fi putut demara activitatea
Balcani. Aceasta a dus la necesitatea

Proba .. la evolutia
practicii
sa de sprijinire a reinstaurarii
pacii in
adaptarii constante a Regulilor de Procedura si
judiciare,
pe parcursul
activitatii
TPIY, in vederea
accelerarii procedurilor.
Cornpetenta ratione personae a Tribunalului
autori, coautori,
international,
complici
si instigatori,
este limitata la persoanele
fizice,
care au comis violari grave ale dreptului
lara a se prevedea inculparea unor grupuri institutionalizate.
Potrivit Statutului,
Tribunalul
normele Dreptului International
International
Umanitar,
pentru Fosta Yugoslavie
aplica
care fac parte, in mod neindoielnic,
dreptul cutumiar, pentru a nu se contesta anumite norme ale conventiilor
din
scrise la
care unele state nu sunt parti.

Spre deosebire
!h
de Tribunalul
de la Nurenberg,
competentele
sale se intind.
inclusiv, la cazuri de crime, savarsite in conditii de conflict intra-statal, nu numai in

conditii de conflicte internationale.
!
:r--Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale

tribunale internationale
din istorie
Procedura
referitor la Drepturile
Hotararile
59
este publica, potrivit articolul 2) si 22 a1 Statutului.
Tribunalului
Artico1ul 21 recunoaste
acuzatului
toate garantiile judiciare
prevazute
de Pactul
Civile ~i Politice, adoptat In anul 1966.
adoptate
de Camerele
fata Camerei de Apel a Tribunalului,
de Prima Instants sunt supuse apelului In
la sesizarea Procurorului
sau a Comandantului,
numai pentru eroare de drept si eroare de fapt. Camera de Apel poate confirma, casa
sau revizui hotararea Camerelor de Prima Instanta.
actuale ale reglementarilor
Statutul nu prevede
pedepsei,
,
internationale,
trebuind
inchisorii a tribuna1elor
din evolutiile
care tind a aboli pedeapsa
decat pedepse eu inchisoarea,
tribunalul
Inspirandu-se
sa recurga
la individualizarea
la practica
generala
cu moartea.
euantumului
privind
locale de pe teritoriul Fostei Yugoslavii,
pedeapsa
deci, 1a normele
l'l
aplicabile pe teritoriul
unde s-au comis infractiunile.
Tribunalul este abilitat sa decida ~i restituirea,
Odata cu stabilirea pedepsei.
catre proprietarii
legitimi, a oricaror
bunuri si valori dobandite, in mod ilegal, de catre persoanele condamnate.

Pedeapsa
lr.
inchisorii
International,
de pe
de Securitate
vointa
se executa intr-un stat, desemnat,
de catre Tribunalul
lista a statelor membre ale O.N.U., care au indicat Consiliului
lor de a aecepta persoanele
condamnate,
potrivit
regimului
aplicat in statul respectiv.
Statele, in cauza, au dreptul sa acorde si gratierea. insa
sub controlul Tribunalului
International.
Statele membre ale O.N.U. sunt obligate sa coopereze si sa acorde asistenta

juridica Tribunalului
International,
vinovate,
de dovezi, expedierii
producerii
aducerii in fata Tribunalului
in vederea
identificarii
documentelor
a persoanelor,
impotriva
si cautarii persoanelor
~i indeosebi,
arestarii si
carora s-a emis mandat de
arestare sau de aducere.

Printre dificultatiie
,
actului de justitie.
In
masurile de modificare
cu care se confrunta TPIY, . sunt intarzierile
eontextul
modului
a Regulamentului
de functionare
in realizarea
al TPIY, s-au adoptat
de Procedura ~i Probe, crearea functiei de
"pre-trial judge", al carui rol este sa asigure buna desfasurare a fazei premergatoare
procesului.
In cadrul Consiliului
de activitatea
Tribunalului.
de Securitate, exists state care au

De exernplu.
Federatia
atitudine critica fata
Rusa ~i partial,
China.
au
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei

tri bunale internaticnale din istorie
reprosat,
prin
Yugoslavia.
acuzate,
absenta
impartialitatii
43 sunt de nationalitate
0
lideri
politice"
re latiile
sarba.
In
implicarea
SF OR
si
uneori, a acelorasi judecatori
deciziilor.
Republica
Federativa
50 de persoane
timp, Rusia
a considerat
ca
emiterea de mandate impotriva
KFOR
care
60
in adoptarea
eu
acela~i
serie de practici ale TPIY, respectiv,
iugoslavi,
participarea,
in
- secolul XX ~ip rimele
Rusia a ararat, ca din cele aproximativ
Ca argumente,
inacceptabile
unor
existents un or "motivatii
Tribunalului,
reflectate
in retinerea
unor
acuzati,
au dat solutia pe fond la judecarea
apelului si altele.
Activitatea
Europene,
efectul
Tribunalului
este puternic
sustinuta
care vad in acesta un instrument
leg:ii. valorile
u
democratice
juridic
de SUA ~i statele Uniunii
de natura sa promovezc.
si sa descurajeze
orice tendinta
prin
de incalcare
f:;
drepturilor
fundamentale
Tribunalul
exercita
International
si in prezent
raspunzatoare
ale omului.
Penal pentru
functiile
de incalcarile
sale de aducere
grave
ale
numeroaselor
dreptului
Yugoslavii,
in
functionarea
sa, asa cum am ararat, reprezinte
consecvent
pofida
Festa
al comunitatii
tuturor
persoanelor
politici
cu putere
simpli executanti,
critici
internationale
"prezumate
de decizie,
justitie penala internationala
umanitar
a persoanelor
fiintarea,
Fostei
si
organizarea
atat in demersul
tragerii la raspundere
de crime,
care isi
pe teritoriul
un pas important,
responsabile"
cat si in "batatorirea
instants
in fata justitiei
privind
in vederea
comandanti
Yugoslavie,
respectiv,
penala a
reprezentanti
de diferite ierarhii si subordonati
drumului"
sau
$i asa destul de anevoios, catre
permanents.
Astfe1, in cele din urma, in luna iulie 1994, Comisia de Drept International
aproba un Proiect de statut si recomanda
Adunarii
Generale a ONU sa convoace
Conferinta
care sa discute, sa finalizeze si sa adopte
lnternationala
Plenipotentiara
Conventie relativa 1a crearea si funetionarea
~:
Aceasta accelerare
a lucrarilor Comisiei
de aparitia pe scena justitiei

".
sernnificatie
unei Curti Penale lnternationale.
internationale
uriasa In contextul
a fost influentata, in mod evident si
a unor noi factori institutionali,
dezvoltarii
actuale a fenomenului.
primul rind, asa cum am mentionat deja, de crearea Tribunalului

pentru Fosta Yugoslavie.
cu
"
Este yorba, In
Penal International
,'~!1'.

Tribunalul
model
pentru
International
infiintarea
Prin
urmare,
International
ulterioara
respectiv, a Tribunalului
a unui tribunal
International
un
an mai
tarziu
responsabile
Umanitar,
responsabili
competenta
international
de la infiintarea
urmare atrocitatilor
Rezolutia nr. 955, din data de 8 noiembrie

hoc, "avand
a servit, de altfel $1 ca
penal
ad-hoc.
Tribunalului
Penal
comise in Rwanda, in
VII al Cartei a.N.U., Consiliul de Securitate,
Capitolului
61
Penal pentru Rwanda.
pentru Fosta Yugoslavie,
baza prevederilor
prin
1994, creeaza un al doilea tribunal ad-
unica si exclusive
de judeeare
a persoanelor
prezumate
de acte de genocid sau de alte violari grave ale Dreptului International

comise pe teritoriul
de savarsirea
Rwandei
unor asemenea
si a altor cetateni rwandezi
prezumati
acte sau violari, comise pe teritoriul
tb
statelor vecine, in perioada
1 ianuarie - 31 decembrie 1994". Statutul Tribunalului,
instituit prin aceasta rezolutie, a fast modificat succesiv, prin rezolutiile Consiliului
de Securitate m.l165
din data de 30 aprilie 1998 si respectiv, 1329, din data de 30
noiembrie 2000.
Rezolutia. de instituire nu mentiona
un sediu al Tribunalului.
~
t;
acesta urrnand a
se stabili ulterior tot de catre Consiliul de Securitate, insa preciza, ca un oficiu al
.(
Tribunalului
era obligatoriu
Tribunalul
:'/.o
avea
sa functioneze pe teritoriul Rwandei.
organizare ~i principii de functionare
Tribunalului
International
pentru
competenta
sa,
judecatorilor,
individuals
statutul
a faptuitorilor,
asistenta judiciara
datorata
judece, pe de
Yugoslavie.
in ceea ce priveste,
procedura
de judecata,
atat
raspunderea
garantiile procesuale pentru inculpati, cat si cooperarea si

de statele membre
arestarea ~i anchetarea persoanelor

In ceea ce priveste
Fosta
similare cu cele ale
invinuite de savarsirea unor crime.
competenta
parte, persoanele,
ale a.N.U., pentru identificarea,
ratione personae,
Tribunalul
era abilitat sa
indiferent de calitatea si cetatenia acestora, care au
comis crime legate de razboiul fratrieid pe teritoriul Rwandei, iar pe de alta parte,
i:i,)
persoanele,
cetateni ai statului rwandez,
care au comis acte de genocid sau alte
crime pe teritoriul statelor vecine Rwandei, in perioada conflictului annat indicat in

titulatura acestui Tribunal, respectiv, 1 ianuarie - 31 decembrie 1994.
Capitolull.
Statutul prevedea
de orice alta instants.
competenta
prevalenta
a Tribunalului
International,
care ar judeca fapte de natura celor mentionate,
limitele teritoriale stabilite, principiul
62
non bis jn idem aplicandu-se,
fata
savarsite In
in mod absolut.
in ceea ce priveste
hotararile
hotararile
date de tribunalele
ar fi putut fi rejudecate
tribunalului
nationale,
international
si in mod relativ,
in sensul ca persoanele judecate
de Tribunalul
International,
ceea ce-i priveste se refereau la fapte caracterizate
daca hotararile
pentru
de acestea
pronuntate
in
ca fiind crime de drept comun ori
daca judecata in fata unui tribunal national nu a fost irnpartiala, a fost angajata doar
cu scopul de a-l salva pe inculpat de la raspunderea
penal
a internationala
sau nu s-a
desfasurat
cu dilizenta
,
~ , necesara.
Sentinta Tribunalului
International
putea fi atacata cu apel pentru eroare de
r~)
fapt sau de drept si supusa revizuirii pentru motive specifice acestei cai de atac.
Pedeapsa
determinat,
pedepsele
teritoriul
aplicata
ale carei limite se apreciau

privative
de libertate
Rwandei
autoritatilor
anual. Consiliului
cooperarii
detentie,
If:.'
Ea se executa
vointa
pe
de a accepta
cu consultarea celorlalti judecatori.
la
International
pentru Rwanda trebuie sa prezinte
de Securitate si Secretarului
General al O.N.U., un raport asupra
de instants.
pozitive
autoritatilor
constatate
rwandeze.
iar 13 in libertate,
in activitatea
in R.D. Congo. Pentru retinerea
(M.O.N.U.C.),
de SFOR in Bosnia
arestarii persoanelor
acestui Tribunal
Din cele 56 de persoane
al eelor doua tribunale,
din R.D.Congo
celor intreprinse
general a privind
statului pe teritoriul caruia aceasta se executa.
Ponte, Procurorul-Sef
misiunii
stat care si-a exprimat
Tribunalului,
Tribunalului
activitatii desfasurate
Evolutiile
din Rwanda.
pe tennen
de catre Tribunal. Gratierea sau comutarea pedepsei se putea
face numai de catre Presedintele
Presedintele
in raport de practica
a tribunalelor
sau al oricarui
persoane condamnate
propunerea
nu putea f decat inchisoarea
de Tribunal
acuzate,
acestora,
a propus modificarea
in sensul autorizarii
$i Hertegovina,
se datoreaza
43 sunt in
Carla del
mandatului
unor actiuni similare
in scopul identificarii
~i
incriminate.
Intrucat, numarul cetatenilor rwandezi care ar putea fi acuzati de participarea

la genocid este foate mare (aproximativ
8000) si pentru evitarea blocarii activitatii

Tribunalului.
functional
.
Carla del Ponte a sugerat
111
xx
la sistemul
63
si primele
de justitie
tribal.
cazurilor minore, idee sustinuta si
de la Kigali .
In cadrul
recurgere
recurgerea
Rwanda (Kacaga), pentru judeearea
de autoritatile
- secolul
Consiliului
la sistemul
de Securitate,
de justitie tribal,
desi SUA a sustinut
Olanda
a manifestat
propunerea
retineri
de
irnportante.
intrucat acesta exclude detentia, ca forma de corectie.
Si Tribunalul
j
~f;
Penal
International
International
momentului
- eu inerentele
genocid
sau a gravelor
pentru
Rwanda,
este in actualitate,
el fiind tot
ei lacune - pentru a responsabiliza
violari ale Dreptului
International
si Tribunalul
ca
solutie a
autorii erimelor de
Umanitar,
savarsite
pe
,.
teritoriul Rwandei.
[0
Evenirnentele
au
obligat
comunitatea
condamnabila.
t
internationale
tragice din Yugoslavia
Ideea
internationals
de a urmari
si din Rwanda au socat intreaga lume si

sa
iasa
din
si condamna
inactivitatea
sa atat
pe cei care au comis
de
crime
a obtinut un larg suport din partea opiniei pub lice, dar ~i din partea
multor state. ., actionand.
"
fie dintr-un sentiment
sincer de solidaritate
umana. fie din

,"
interese politice extrem de pragmatice .

Experienta
rezultata din activitatea
celor doua Tribunale ad-hoc a fost destul
de complexa, putand fi mentionate, in principal, urmatoarele aspeete :

v:'.:
.:~~
- la adoptarea
Statutelor
si a .Regulilor
de procedura'
instante, ca si In practica aeestora, a avut loc prima "confruntare"

mari sisteme filosofico-juridice
(numit si acuzatorial
inehizitorial
de functionare
intre cele doua
existente in lumea civilizata : eel de common-law
sau anglo-saxon)
sau continental);
pentru cele doua
si eel de civil-law (cunoscut si sub numele de
in aceasta situatie, interesele politice si cele efective
eficienta s-au infruntat in contextul unei situatii internationale
noi, la
care singurul element de comparatie relativa a fost experienta rezultata din practiea
Tribunalului
de la Nurenberz:'-'
- Tribunalul
pentru Yugoslavia
a functionat
mult mai bine si mai eficient
decat eel pentru Rwanda (cu sediulla Arusha), reusind sa devina operational intr-un
term en mult mai scurt, in special datorita impactului
produs de conflictul militar
prelungit - primul in Europa dupa sfarsitul Celui de al Doilea Razboi Mondial: .
Capitolul
tribunale
I. Scurt isto ric al [ustitiei penale internationale

internationale
din istorie
- daca Tribunalul
pentru Yugoslavia
s-a dovedit, asa cum spuneam.
activ, avand deja emise peste 20 de condarnnari

crime intemationale
importante
(cazurile
ca valoare
procesul
lui Jean
Tribunalul
Claude
are
valoare
pentru crima de genocid emisa de catre

- Consiliul
s-a vazut
de Securitate
confruntat,
functionarea
tribunalc
acestora;
ad-hoc
Securitate
membrc
ale ONU
independent
cu
in
1998 de catre
serie de probleme
Irak, Timor,
cu adevarat,
condamnare
semnificativ
Siena
dificile
solicitarile
Leone,
privind
pentru
alte
etc.), iar Consiliul
de
mare parte din statele
crearea unei instante
penale
cu caracter
si permanent;
din practica
a existentei
mare parte a acuzatilor

Yugoslavie
Tribunalelor,
daca mai era necesar.
unei forte de politie internationala.
aduca in fata judecatii persoanele
responsabile
au fost capturati
de crime internationale:
mai aminti de Zeliko
de catre fortele internationale

precum Radovan
Raznatovic
Karadzic
de 1a primele
inrernationala
sale
acte
In ansamblu
111el un caz. lasata
efective,
cu aceasta
si sa
daca cea mai

pentru F osta
de mentinere
a pacii.
sau Ratko Mladic (fara a
.Arkan") este un argument
mai sus: Curtea Penala Internationals
absoluta
care sa aresteze
arestati in baza unui mandat emis de Tribunalul
situatia unor lideri criminali
prezentata
ca sentinta
uriasa. fiind prima
mult mai reticent la aceste initiative,

dorind,
cele mai
instants internationals:
in plus s-au inmultit
- s-a dovedit
necesitate
fiind printre
la 2 septembrie
istorica
mult 111ai
aI ONU, creatoruI celor doua instante pen ale ad-hoc.
(Carnbodgia,
a devenit
permanenta,
ill
Erdemovic.
pronuntata
64
pentru toate tipurile de
nu este mai putin adevarat
Akayesu,
de la Arusha,
definitive
Tadic, Blaskic,
de precedent),
xx si prirnele
- secolul
in plus pentru ideea
se va confrunta,
problema
in mod sigur. inca
~i doar
comunitatea
(din randurile careia. este evident, ca SUA nu trebuie. in
la 0 parte) va putea gasi 0 solutie adecvata
ca eficienta
~1
procedura:
- prin rezultatele
au reusit
extraordinar
sa castige
favorabile
un capital
obtinute de cele doua Tribunale.

de incredere
de benefic pentru sustinerea
- comunitatea
suport activitatii
internationala
ulterioara
si credibilitate
care s-a dovedit
a Curtii Penale lnternationale:
~i opinia publica
celor doua Tribunale
aceste instante
mondiala
si au consrientizat
au oferit un larg
din ce in ce mai mull
f'
-:-
Capitolull.
din istorie
necesitatea
unei Curti Penale
- secolul
cu un caracter independent,
xx si primele
universal
65
si permanent
care sa evite in acest fel punetele slabe ale instantelor ad-hoc;

- prin schirnbarea regimului politic de la Zagreb si apoi de la Belgrad, urrnata
de deschiderea
Yugoslaviei
mai mult sau mai put in sincera si benevola
cu Tribunalul,
analiza in profunzime;
Milosevic
a colaborarii
Croatiei ~i
s-au creat noi conditii pe care doar viitorul le va putea
in acest context
in fata instantei
este evident ca ~i aducerea
internationale
constituie un eveniment
de
lui Slobodan
0
importanta
capitala, dar cu efecte pe term en mediu si lung, ce trebuie inca evaluate ell mare
atentie.
o descriere
tribunale
amanuntita
ad-hoc (Statutul
Tribunalului
Anexa 2), ca ~i a noutatilor

acestora,
vor putea
subieetului,
a modului
multumindu-ne
si functionare
absolute
face obiectul
de organizare
in domeniul procedural
unei prezentari
separate,
a eelor doua
fiind prezentat
in
aparute in praetica
datorita
complexitarii
pentru moment eu observatiile generale de mai sus.
Si in sfarsit, pentru ca tabloul acestor tribunale sa fie cornplet, nu puteam sa

la Tribunalul Special pentru
nu amintim, aici, cateva aspecte esentiale referitoare

Sierra Leone,
eu atat mai mult, cu cat infiintarea
Tribunalul International
Astfel,
reprezentantul
insistat
Consi1iului
american
a sugerat
de Securitate
0
eventual
a1 O.N.U.,
extindere
in luna iulie 2000,
a functiilor
Tribunalului
pentru Rwanda si asupra conflictului din Sierra Leone. Acesta a
ca, in eventualitatea
Tribunalului
de
pentru Rwanda.
In cadrul
Penal International
sa a fost legata, initial,
absentei
Penal International
acordului
pentru
largirea
prerogativelor
pentru Rwanda, sa se creeze un Tribunal
Special
pentru Sierra Leone.

Propunerea
atrocitatilor
,
Olanda
',:;-.
S.U.A., referitoare
din Sierra Leone.
si Canada,
pronunte pe aceasta
ceilalti
:J"
a fost sustinuta.
membri
tema. In Rezolutia
de 14 august 2000, se confirms

noi instante penale.
la crearea unui mecanism in vederea judecarii

de
ai Consiliului
maniera
zenerala.
(....:..
de Securitate
de catre
evitand
sa se
Consiliului de Securitate nr. 1315. din data
debutul unui proces de negociere
a infiintarii
unei

66
Pe baza acestei rezolutii, in luna octombrie 2000, a fost prezentat Consiliului

de Securitate,
Special
Raportul
pentru
Secretarului
Sierra Leone.
General
Acest
privind
infiintarea
raport se refera
unui Tribunal
la negocierile
purtate
Cll
unui Tribunal special independent,
in
1!l
Guvernul
vederea
din Sierra Leone, pentru infiintarea

judecarii
umanitatii
principalilor
vinovati
de comiterea
si a crimelor de razboi pe teritoriul
competenta
ratione
recurgerii
procedura
la un alt stat pentru sediul viitoarei
partea celor doua tribunale internationale

a subliniat
caracterul
tribunale
crime
impotriva
Sierrei Leone ~i contine referiri la
a Tribunalului,
temporis
unor
apelului,
posibilitatea
instante, primirea de expertiza
ad-hoc, mecanismul
din
de finantare ... Franta
special al aeestei instante, care, spre deosebire de cele doua
ad-hoc, nu va fi infiintata
prin rezolutie a Consiliului
de Securitate.
ci ca
'':'
institutie independenta,
prin Acord incheiat intre O.N.D. si Sierra Leone, Consiliul
de Securitate putandu-i asigura eel mult sprijin politic, iar nu puteri speciale, in baza
Capitolului
VII din Carta O.N.U.
Caracterul
special al Tribunalului
generis, creata printr-un tratat, cu

tratatului
Dreptul
compozitie
la nivel national va presupune

aplieabil
va include,
Tribunalul
dar eu primatul jurisdictiei

Tribunalul
international
si jurisdictie
international,
Tribunalului
si ale dreptului
instants
SUI
in dreptul intern.
cat ~i dreptul
procurori si personal administrativ,
si instantele nationale vor avea
va fi competent
mixte. Implementarea
ca el sa fie incorporat
atat dreptul
tribunalul va fi compus din judecatori,

~iintemationali;
deriva din aceea, ca este
jurisdictie
intern;
nationali
concurenta.
special.
ratione
materiae
intern (abuzurile
pentru incalcarile
impotriva
copiilor,
dreptului
distrugerea
de
bunuri).
Ratione
noiembrie
tetnporis, Tribunalul
1996 (data incheierii Acordu1ui de Pace de 1a Abidjan).
In ceea ce priveste
~
Consiliului
comiterea
sanctionarea
judeca faptele comise incepand cu data de 30
de Securitate,
infractiunilor
competenta
ratione personae,
recomanda
sa fie judecati
ce fac obiectul
competentei
liderilor politici ~imilitari. a superiorului
Rezolutia
principalii
materiale,
nr. 1315 a
responsabili
de
ceea ce inseamna
pentru fapta subordonatului.
_c
F

pe care se presupune
pentru executarea
ca a cunoscut-o,
a subordonatilor
67
ordinelor
superiorilor,
Tribunalul
Special este structurat in doua Curti de Prima Instants $i 0 Curte
de Apel, Biroul Procurorului

Desi eficacitatea
netagaduit,
$i Grefa.
unor astfel de instante penale regionale, specializate,
se poate constata
dreptul ui penal:
ca ele sunt lipsite, totusi, de
de prevenire,
aceea
respective.
Dimpotriva,
teritoriale,
pare sa reprezinte
fiind
justitie permanents
create
este de
functie esentiala
in urma savarsirii
crim eJor
si unitara, lara limitari ale competentei
solutia ideala, care sa compenseze
aceste neajunsuri.
Este ceea ce se incearca prin infiintarea Curtii Penale Internationale.

Este
evident
ca aceasta
revolutie
in dezvoltarea
conceptului
de justiti e
.j
internationala
a fost posibila numai prin schimbarea radicals a contextului politic pe
plan mondial,
prin sfarsitul
epoeii Razboiului
Rece $i prin gasirea unui eonsens
(chiar daca limitat $i fragil) in eadrul Consiliului de Securitate a1 ONU. Nu este mai
putin adevarat,
salt calitativ
asupra
ca $i perceptia
evident, iar aceasta opinie publica a continuat sa mareasca presiunea
factorilor
politici,
in sensul luarii unor masuri
eficiente impotriva criminalilor

';;.
si reactia opiniei publice internationale au suferit un
In aceste conditii
mult mai decise $1 mal
internationali.
este, in mod evident, remarcabila,
pozitia unui om
de
3'
).
stiinta roman, care a militat cu hotarare pentru respectul dreptului international

pentru triumful
ideii constituirii
unei Curti Penale Internationale.
si
Acel remarcabil
'~.
teoretician
roman al dreptului
Geamanu,
scria,
intemationale,
razboiului,
international
public, care a fost profesorul
In lucrarea
sa, Dreptul
ca "in cei peste
treizeci
valabilitatea
penale internationale,
dreptului international,
argumentelor,
international
penal
de ani, care au trecut
care s-au ridicat
impotriva
Grigore
si infractiunile
de la sfarsitul
unei instante
a fost depasita de insemnate progrese, realizate in domeniul

al legilor morale ~i a1 ccnstiintei umanitarii"l,
A, se vedea
si Grigore Gearnanu, La conception de
centre la paix, in "Revue Roumaine
des Sciences
pag.t 89: Grigore Geamanu, Gheorghe Maca, Privire
responsabilitatea
statelor in dreptul international,
in
Stime juridice", Anul XII!' 19M. pag.77.
V. V. Pella de la prevention et de definition de crimes

Sociales. Serie de Sciences Juridiques",
1968, nr.2.
critics asupra conceptiei lui Vespasian V. Pella despre
.Analele Universitatii
Bucuresti
Seria stiintei sociale.
'.P:S--
Capitolul 1. Scurt istoric aI justitiei penale internationale - secolul XX i primele

Incepand
intereselor
eu sfarsitul
victimelor
mij loacelor
indiznarii
;......>
civil a a devenit
si 'in aceasta calitate, a inceput sa joaee
important In cadrul concertului

a mediatizarii
'80, societatea
anilor
atrocitatilor
de comunicare,
si revoltei
accentuate
in oricare colt al lumii, ca si multiplicarea
au dus la
evidenta crestere
fata de traaediile
:
mandatara
un ro1 mult mai
natiunilor. Este evident ca mondializarea
comise
68
~i universalizare
vazute. Aceste schimbari
"-"
de esenta vor
~
prefigura si momentu1 istoric de 1a Roma din anul 1998.

Ca cele mai semnificative
mentionate,
pe de
ale acestei noi star: de fapt. pot fi
manifestari.
parte, obtinerea unui consens nesperat in Consiliul de Securitate
al ONU privind infiintarea
Tribunalelor
coalitii mondia1e a Organizatiilor
ad-hoc, iar pe de alta parte, crearea unei
neguvernamenta1e
care 1a Viena, in luna iunie
tJ
1993, au adoptat
declaratie
de sustinere neconditionata
de infiintare a unei curti pena1e permanente,

In sfarsit, in anul1995,
Pregatitoare
si promovare
a initiative:
"pentru a pune capat impunitatii".
Adunarea Generals ONU decide crearea unei Comisii
in vederea elaborarii unui text de sinteza care sa formeze obiectul unei
conventii internationale
a unei instante pena1e permanente.
Textul de
pornire era eel finalizat anterior de catre Comisia de Drept International,
la care se
adaugau elementele
de infiintare
de noutate rezultate prin crearea Tribunalelor
perioada, se abandoneaza
ONU infiintarea
printr-o
ad-hoc. In aceeasi
definitiv ideea de a trece in sarcina Adunarii Generale a

rezolutie
proprie
a Curtii Penale,
din moment
ee
asemenea solutie, tinand cont de natura actului prin care a fost adoptata, ar fi lipsit
de la inceput noua instants internationala
de orice forta juridica vis-a-vis de statele
nationale.
In continuarea
deciziilor
anterioare,
Generala a ONU confirma mandatul

unei conferinte
desfasurare
plenipotentiare
In luna decembrie
1996, Adunarea
Comisiei Prezatitoare
si
convocarea
'-'
, hotaraste
,
in cursul anului 1998 (Italia oferind ca loc de
Roma). Aceasta conferinta
avea ca obiect studierea rezultatelor
muncii
Comisiei si adoptarea Statutu1ui Curtii Penale Internationale.

Din luna martie 1996 pana in luna martie 1998, au avut loc 6 reuniuni ale
Comisiei Pregatitoare
(lucrarile desfasurandu-se
la sediu1 ONU de 13 New York).
Cu fiecare ocazie, aceste intalniri au fost teatrul confruntarilor de interese $i chiar de
.,~
;1
Capitolul 1. Scurt istoric al justitiei penale internationale

mentaJjtati
intre diferite
state, dar si locul in care societatea
69
civil a, prin glasul
a castigat in maturitate politics ~itehnica. A avut
Organiza~iilor Neguvernamentale,
loc
si implicare activa a circa 500 de astfel de organizatii, repartizate,
regrupare
practic. in intreaga lume si care s-au angrenat intr-un lobby extrern de energic si de
eficient.
Miscarile
s-au organizat,
apoi, chiar la nivel regional (America
de Sud.
Europa)
sau national (numai in SUA, Franta sau Marea Britanie existand cate 50).
In linia intai a acestui efort s-au aflat marile organizatii de nive! universal - Crucea
Rosie Internationala,
Amnesty
InternationaL
Human Rights Federation,
Medecins
sans frontieres, etc.

Este incontestabil
,)
acestor reprezentanti
ai societatii
forme de protectie
compromisuri
ca, tara a ignora numeroasele
a intereselor
~i rusinoaselor
greseli ~i inexactitati
civile, rnunca de santinela

si drepturilor
renuntari
ale
a celor mai evoluate
ornului, de denuntator
al funestelor
ale statelor. a contribuit ca aceasta Curte
Penala sa poata fi totusi creata in conditiile
cele mai acceptabile posibile
la acest
moment.
neasteptata
atat de
diverse,
Aceasta
colaborare
~i fraternitate
avand scopuri umanitare
din toate continentele
sau de protectie
a drepturilor
omului, provenind
si din toate sistemele juridice si politice ale lurnii, a surprins si

oficiali ai statelor, mult mal dispus: 13
deseori a pus In situatii jenante reprezentantii

initiative
intre organizatii
dictate de interese proprii. Se poate afinna ca inclusiv dorinta evidenta a
unor tari (SUA ~i China in primul rand) de a obtine crearea unei institutii moarte din
fasa, tara nici
putere reala, a fost in final anihilata de efortul conjugat al tarilor
mai mici sau mai bine intentionate

"galagioasa")
a Organizatiilor
si de presiunea
t,
simultan, statele participante
1a lucrarile
au preferat un sistem cat mai putin transparent
de discutii.
Cornisiei
Pregatitoare
afirrnand
ca reprezentantii
solutionate
lor oficiali
regulile si iau deciziile.

prin adoptarea
luau" la care aecesul
extrern de
Neguvernamentale.
In principal, din aceste considerente,
stabilesc
(asa cum spuneam
In
sunt .conduciitorii jocului"
si cei care
acest scop, cele mai delicate punete au fost
unor compromisuri
in eadrul .grupurilor informale de
a fost permis numai delegatilor
contestata vehement de catre reprezentantii
Organizatiilor
oficiali (situatie
neguvemamentale).
evident
Capitolu! I. Scurt istoric al justitiei penale internationale - secolul XX si primele

Pentru
moderate
70
din istorie
a impulsiona
procesul
- Grupul "light minded"
decizional,
s-a format
un grup de state
- din care a facut parte ~i Romania.
cuprinde circa 80 de tari de pe toate continentele
(Canada, Australia,
Acesta
Belgia, fiind
cele mai active, iar Marea Britanie alaturandu-li-se

guvernarii
de catre Premierul
'-'
contesta si acceptarea,
la nivelul eel mai
ca de multe ori rezultatul a constat in impiedicarea

unor progrese
evidente, nu se poate
din naivitate, necesitate sau chiar cinism, a unor rezolvari ce
se indepartau evident de la ideile fundamentale
in
era de a media intre
si de a gasi solutiile acceptabile
celor rnai rele ~i in realizarea
variantelor
anul 1997, dupa preluarea
Tony Blair). Rolul principal
statele cu pozitii intransigente

largo Dad. este de remarcat
ill
contrapondere
de la care se pornise.
la acest efort, statele mari (In special SUA, dar $i Rusia si
China) nu si-au ,jucat cartile cele mai importante" cu ocazia dezbaterilor diverselor
articole
cadrul Comisiei
ill
Conferinta
Pregatitoare.
Aceste atu-uri au fost pastrate pentru
de la Roma (fiind folosite uneori chiar cu cateva zile sau ore inainte de
votul final asupra Statutului), pentru a putea controla mai bine fenomenul si a obtine
maximul de compromis posibil,
Chiar si Franta a avut un rol special, fiind singura tara care, In anu1 1995, a
prezentat
un proiect propriu
(eu evidenta intentie de a-I sabota pe acesta din urrna ~ide a tergiversa
International
finalizarea
de Statut, total diferit de eel a1 Comisiei de Drept
pozitiva).
Daca un asemenea
proiect, sustinut ~i de alte tari rnari, ar fi
fost adoptat, am fi asistat la crearea unei curti internationale

vointa statelor, In special ale celor membre pennanente
al ONU. In cele din urma, incepand
sustinatorilor
activi ai Curtii, folosind
48 de ore inainte
prevede posibilitatea
total dependente
de
ale Consiliului de Securitate
eu anul 1997, Franta va trece In randul

111S8.
ultima si cea mai importanta "carte". eu
de votul final prin introducerea
articolului
124 din Statut (ce
pentru un stat ca, la momentul ratificarii, sa proroge intrarea in
vigoare a cornpetentelor
Curtii fata de proprii cetateni pe termen de 7 ani).
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei perial e intem8tionale

tribun ale international-
13, Conferinta
. ""'.
InternationaHi
l'
1\1\8'
"i
secolul )~X si primele
din istcrie
IUl1le - 1 I HIlle l:t:t
).
Pleninotentiara
1 .
h allien tUl
lstonc .
de
r-:I
3. auoptarn
(15
13 ROlla
S
]HI.
tatutu

" Ceea ce vrem sd eviiam in aceastii procedure este
daca actiunile
respective
Noi explicam
discuiie despre faptul
constitute sau nu incdlcari ale Dreptului lnternationol.
siinplu ce este dreptul si ce sunt crimele internationale.
nu mal fie discuiii De aceasta

r
oJ"
incat
C!JCl
sa
tema in viitor. ci door in ceea ce oriveste tapte!e
1.
s: persoanele
concrete
(Robert
vinovate'
Jackson
,J_
.;
Procurer
General
a]
de la Nurenberg).
Tribunalului
Istoria
negocierilor
si mai putin secrete purtate de statele cele mal
secrete
puternice ale lumii in ultimele
zile ale Conferintei
de 10.Rorna urmeaza
a fi sensa in
anii care vor UTI11a,chiar daca unele clemente au fast deja publicate - printre acestea
eel mai semnificativ
fiind lista statelor care 13 votul 11110.1au fast impotriva
~icare cuprindea,
Statutului
adoptsrii
alaturi de SUA ~i Israel, intr-o bizara companie.
lraqul.
lranul. Libia. Yernenul. Coreea de Nord ~i China. 0 suma de compromisuri

acceptate,
111
speranta
totul sub presiunea

Conferintei ar fi
ca SUA vor accepta,
faptului.
Statutul,
ca un esec al
lovitura fatala, care at insernna decenii pierdute pentru ideea de
justitie penals internationals.

de interese
in cele din urma. sa semneze
evidenta a timpului si avand constiinta

0
au fost
diverzente.
'-
I:
Forma finale rezultata este expresia acestui complex

fundamental diferite. de idealuri marete si de
de mentalitati
.'
comorornisuri evidente
"
Cu putin
Limp inainte
Pleuipotentiare
de ia Roma.
r>
..
1
L urtu Penale
- ambasadorul
-r-c
chirurgicale
si
ccnducerea
procesului
ani
de
2.
Presedintele
-.
de elaborare
a Comitetului
in special
a lucrarilor Conferinte:
oficiala
Comitetului Prezatitor nentru infiintarea

I"
B
Acnan : cs - a lost supus unei interventn
'-.:..'
canadian
Yost pus In imposibilitate
conducere
Plenipoten.iare
de deschiderea
'"
de a conduce Confennta.
a Statutului.
experienta
Pregatitor.
aves
dator.ta dificultatilcr
Experients
acumuleta
ill
sa in
peste: tre:
3a 11P3eas(~.~ Conferiruei
deja. prezenta:- provenite Cii~-l panea
-----"
---.---
~
9.

Ii
Ie..
statelor, ce se opuneau ideii unei instante penale permanente, dificultati ce trebuiau

rezolvate in timpul scurt disponibil.
Adrian Bos l-a propus, ca inlocuitor
reprezentant
talentat
a1 Canadei, iar propunerea
diplomat
conducerea
si un exeelent
Conferintei.
Phillip Kirsch,
a fost acceptata fara dificultati. Kirsch, un
specialist
s-a dovedit
extrem
de eficient
In
Solicitarea lui Phillip Kirsch, facuta tuturor participantilor
la data de 14 iunie (inainte de deschiderea

.
flexibilitate
al sau, pe ambasadorul
oficiala a Conferintei),
aceea de a dovedi
.
si
~ buna credinta.
, s-a dovedit imediat ca extrem de necesara. ~ chiar daca
..
ramasa deseori fara efect.

Deschiderea
prezenta
lucrarilor
Presedintelui
Conferintei.
~
la data de 15 iunie. s-a desfasurat
in
'J
Italiei, Luigi Scalfaro si a Secretarului
General al Q,N,U.,
Kofi Annan.
Presedintele
Internationale,
vegheazii,
Italiei a mentionat,
orice stat trebuie sa stie ca exista un judecator
subliniind,
legalitatii
in alocutiunea sa, ca .prin crearea Curtii
astfel, menirea
exterior suprem care
Curtii de a apara si garanta
respectarea
internationale".
La randul
Conferinta
sau, Secretarul
General
a1 a,N,D.
a mentionat,
ca aceasta
este prima de acest gen din istorie, subliniind, ca prin .crearea
Curti Criminale
Internationale"
unei
se va garanta "ca reactia umanitatii este rapida si
justa".
Au luat, apoi, cuvantul sefii delegatiilor nationale participante,
dupa care s-a
trecut 1a discutarea, in Comitetul Plenar, a fiecarui articol ~i a variantelor acestuia.

Pentru ca Statutul are 128 de articole si pentru ca fiecare stat i~i sustinea
propriile
sale politici ~i interese, au fost necesare 32 de zile pentru a se ajunge la
adoptarea acestuia.
Practic, din prima zi a lucrarilor In plen, a aparut evident ca vor fi extrern de
dificil
'"
numarul
de respectat
agenda si programul
mare de reprezentanti
nationali,
prevazut
anterior. Tinand
cont si de
care au avut pentru prima data contact
direct cu problernatica ridicata de Curtea Penala Internationala, Conferinta s-a vazut

confruntata
cu practic aceleasi dificultati pe care Comitetul Pregatitor incercase sa
le discute si sa le rezolve in mai mult de trei ani.
In
acest fel, delegati!
S-3U
impartit
--

tribunale internatio nale din istorie
de la inceput
anterioare,
in doua eategorii
distinete
: cei care erau veterani
7~
I,)
ai discutiilor
e-vident mai optimisti ~i deja familiarizati cu solutiile propuse, $i cei care
se love au pentru
prima
data de aceste probleme
si erau mult mai pesimisti,
'l\
impresionati
promitator,
de cantitatea
Aceasta
internationale,
situatie
organizarii unei a
care sa adopte eventual Statutul in forma sa finala.
a creat in primele
doua saptamani
atmosfera
extrem de
Pentru a acce1era ritmul discutiilor

au fost infiintate
mai multe .grupur i
de luau" (pe mode1ul folosit anterior la lucrarile Comisiei Pregatitoare).
informale
Aceste
In baza acestui debut, putin
au aparut deja discutii si propuneri privind necesitatea
doua conferinte
tensionata.
si gravitate a dificultatilor.
grupuri s-au impartit
la randul lor i11 subgrupun,
mai mult de 15 astfel de formatiuni,
actionand
simultan chiar
in tirnp ce delegatiile se consultau intre el e si
~i
alte grupuri politice sau regionale i~i tineau lucrarile. In consecinta,

lucru s-a transforrnat
imediat intr-unul
inc1usiv sambata. Progresele
programul
de
extrem de ocupat, de peste 12 ore zilnic,
au fost evidente, dar starea de spirit nu a devenit nici
asa mult mai optimists.
Impartirea in miei grupuri a fast in detrimentul delegatiilor tarilor mai mici,

formate
din 2-3 reprezentanti
(cum a fost si cazul Romaniei ce a avut in final 5) si
carora le-a fost in acest fel imposibil sa partieipe la toate discutiile. De asemenea, au
fast avantajati vorbitorii nativi de limba engleza, deoarece in grupurile informale nu
i!i
se asigura traducerea
evident
puternicei
oficiala, limba de lucru fiind engleza. Acest sistem a convenit

delegatii
americane
~i explica, in parte, rezultatele
dorite
si
obtinute de aeeasta.
o alta
consecinta
importanta
a fost ~i aceea, ca majoritatea
putut vedea doar "cclfiva copaci -Ji nu intreaga padure"

Bassiouni,
prezenta
unul din vicepresedintii
Conferintei).
au
(cum spunea profesorul
0 oareeare confuzie a fost. astfel.
chiar ~i eu putin timp inainte de votul final.
Aceeasi explicatie poate fi retinuta ~i pentru compunerea

inegala
delegatiilor
a Statutului,
si
din moment ce fie care grup in parte a avut sarcina redactarii
unui anumit articol sau sectiune. Criza de timp a impiedicat

examinate
relativ eterogena
unitar si corelate intr-un mod corespunzator,
de text sau chiar de conceptie.
ca aeeste parti sa fie
care sa evite contradictiile
Capitolull. Scurt istoric al justitiei penale internarionale - secolul XX si primele

Cu toate aceste impedimente,

prirr.easca si sa proceseze
74
Camitetul de Elaborare a Statutului a reusit
S8
in timp util toate propunerile grupurilor de lucru, avizate
de catre Adunarea
Plenara,
sarcina cu atat mai dificila. cu cat lucrarile oficiale si
toate documentele
au trebuit sa fie redactate in toate cele 6 limbi oficiale ale ONU,
in mod simultan.
Astfel, la data de data de 15 iulie, a fost finalizat proiectul
de
Statut a1 Curtii Penale, proiect cuprinzand 128 de articole

Textul final a fost tradus in toate cele 6 limbi si prezentat ia ora 2,00 a noptii
dintre 16/17 iulie, in conditiile In care Conferinta Plenipotentiara
era programata
sa
se termine la ora 18.00 a zilei de 17 iulie.

Cu
cateva
exarnmarea
unui
minute
inainte
numar important
de aceasta
ora. delezatia
.'
de amendamente
L-'
SUA
a solicitat
(eeea ee ar fi dus. in mod
evident.
la colapsul
intregului
efort si la terminarea
rezultat). In aceste conditii, Presedintele
Conferintei
Tara nici un
Conferintei a actionat intr-un mod rapid ~i
decis, gasind pe loc singura varianta eficienta de salvare a Statutului. Astfel. a fost
introdusa de catre Norvegia
motiune de respingere in totalitate a amendamentelor
"no action motion", propuse de catre SUA. La votul care a avut lee, 113 state au
votat pentru motiune,
17 impotriva
si 25 s-au abtinut (printre acestea din urma
aflandu-se, din pacate ~i Romania). Dupa anuniarea rezultatului,
intreaga adunare a
izbucnit in aplauze spontane ~i entuziaste care au durat mai mult de 10 minute, in

timp ce multi delegati
emotionante
se imbratisau
scene petrecute
vreodata
si se felicitau. A fost una din ce1e mai

la a conferinta internationala.
Sentimentul
general a fast ca lungul drum istoric, inceput la finalul Primului Razboi Mondial. a
fast in sfarsit implinit.
Lucrarile Adunarii
Plenare s-au incheiat ofi.eial in jurul orei 21, moment In
care s-a trecut la votul final asupra Statutului. AI' fi trebuit sa fie doar
dar. spre surprinderea
amendamente1or.
-r
, .
general
a,
delegatia
formalitate
SUA a solicitat un nou vat asupra
In cele din urma, 120 de delegatii, inclusiv Romania,
pentru (in timp ce 7 impotriva

Final a1 Conferintei,
au votat
si 21 s-au abtinut) adoptarea Statutului si a Actului
ca si pentru deschiderea
cuprinde StatutuL incepand chiar de a doua zi.
spre semnare
In
a Conventiei
care
ceea ce priveste Europa, este de
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale - secolul X.x si primele
75
tribunale internation ale din istorie
faptul, ca toate statele europene au votat acest Statut, mai putin Turcia,
mentionat
care n-3 votat irnpotriva,
dar s-a abtinut.
Votul a fost urmat de mai multe discursuri si de explicatii

delegatii,
care au prelungit
intalnirea
insa, ceasul din sala de conferinte

fel incat s-a respectat
mandatul
ale mai multor
pana Ia ora 3.00 din noapte. In mod formal.
a fost oprit 1a miezu1 noptii fara un minut Jn asa

acordat Conferintei Plenipotentiare,
care expira
111
a fost deschisa semnarii in cladirea de pe Capitoliu,
in
ziua de 17 iulie.
A doua zi, Conventia
urma unei ceremonii
pentru rectificarea
oficiale care a inceput la ora 16 (fiind necesar mai mult timp
finala a versiunilor
In ceIe din urma, evenimentul

iulie 1998, a Statutului
in cele 6 limbi).
epocal a aV11tloc : adoptarea,
Curtii Pena1e Internationale.
permanent
va deveni functionala
considerat
de adversarii
Aceasta
la data de 17
.nstanta
cu caracter
dupa ratificarea de catre 60 de tari (ceea ce a fost
Curtii ca un deziderat imposibil de realizat mai devreme de
10-15 ani).
Este interesant
catre ambasadorul
dintre
de precizat,
Philip Kirsch (reprezentantul
vicepresedintii
Delegatiei
ca daca lucrarile Conferintei
adunarii
tarii noastre),
eu
au fost prezidate
Canadei) si Romania
plenare
(proeurorul
importanta
contributie
Virgil
de
a avut unul
Ivan,
membru
la desfasurarea
al
cu sucees a
intalnirii. Alaturi de multe alte tari mici si medii, delegati a rornana a suferit presiuni
extraordinare,
impotriva
in special
adoptarii
din partea
Staturului,
reprezentantilor
SUA, in sensul
de a vota
decizia pozitiva fiind luata cu cateva ore inainte de
votul final.
Chiar daca aeest Statut i~i are limitele sale, el fiind supus oricand
serioase critici, totusi un vis, de peste un secol, al justitiei internationale,
al unei instante penale internationale
sfarsit la Roma. in pragul
permanente,
dintre milenii,
devenea realitate:
"Ora astrala a justitiei universale. A batut oare?"
de creare
se infiinta
instants. penala perrnanenta
Penala internationals.
unor
in
- Curtea
..
.:,~
:.

14. Comisia Pregatitoare
76
pentru infiintarea Curtii Pen ale
Internationale
.~
!'
Constienti cii toate popoarele
care formeaza un patrimoniu
SU11t
universal
unite prin legaturi stranse :;i de culture
si ingrijoraii
de faptul
delicat poate fi distrus in orice moment ... " (Preambulul
ca
acest mozaic
Statutu1ui Curtii Penale
Internationale).
Conform Actului Final a1 Conferintei

Pregatitoare,
Comisie
care sa-si desfasoare lucrarile de trei ori pe an tot la sediul ONU din
New York. Sareinile
aeestei comisii constau in elaborarea
eompleteze necesitatile
- E1ementele
competenta
de la Roma, a fost instituita
unor proiecte
care sa
de functionare efectiva a Curtii :

constitutive
ale infractiunilor
intemationale
care se afla in
de judecata a Curtii Penale Internationale
- Regulile de procedura ale Curtii

- Acordul intre Curtea Penala Internationala
si ONU
- Acordul de sediu eu Olanda (fiind stabilit prin Statut orasul Haga)

- Regulamentul
privind imunitatile
va activa in organismele
specializate
si privilegiile acordate personalului
care
ale Cur]ii
- Bugetul pentru primul an de activitate

Comisia
reprezentantii
Pregatitoare
Romaniei)
avansata de pregatire
Generale
procesului
procedurilor
in mod
activ
;;1
sarcini, fiind in faza
care vor fi prezentate spre aprobare Adunarii
a documentelor
In paralel, intrunirile
avute 1a New York au fost
parte, pentru a mari presiunea asupra statelor in vederea grabirii
de semnare
~i ratificare,
COmpr0l11lSUn ;;i chiar modificari

./
i
careia au participat
si-a indeplinit in timp util principalele
a statelor membre.
utilizate pe de
(la lucrarile
iar pe de alta parte, pentru a obtine
de esenta ale prevederilor
Statutului
noi
pe calea
adoptate.
In ceea ce priveste semnarea si ratificarea Statutului, se poate observa, ca fata

de un inceput relativ timid si greoi, ritmul a creseut intr-un mod neasteptat chiar ~i
~~.,
~J~t
77
Capitolul1. Scurt istoric al justitiei pen ale internationale - secolul XX si primele

din istorie
ai Curtii Pena1e Internationale. Modificarea
pentru cei mai optimisti sustinatori

mai importanta
minded"
cea
a aparut odata cu pre1uarea initiativei de la eterogenu1 grup "like
de catre grupu1 tarilor membre
posibila semnarea
In
ale Uniunii Europene.
acest fel a fost
de catre practic toate statele Europei (Romania fiind din pacate
printre ultimele care au facut acest lucru la data de 07 iulie 1999, pe considerentul
eronat a1 conservarii
Statutului).
unor bune relatii bilaterale cu SUA - principa1ul
Mai mult decat atat, au fost consenmate
(Italia, Franta, Germania,

adaugat
tari africane).
Uniunii Europene
spectaculoase
Spania, pentru a rnentiona doar marile state), care s-au
altor actiuni de acelasi
numeroase
~i ratificari
inamic al
fel din alte parti ale lumii (Canada.
Un semnal
de a solicita tuturor
extraordinar
Australia,
a fost, de asernenea,
statelor membre,
decizia
dar ~i celor asociate
sa
ratifice in scurt timp Statutul, pentru a se nurnara intre primele 60 de state, practic,
.fondatoarc'' ale Curtii.
In acelasi timp, opinia publica
tragedii
din Kossovo,
mobilizarea
internationala
Sierra Leone, Macedonia,
si presiunile
uriase
(constientizata
Afganistan,
fata de factorii politici,
de nesfarsitele
etc.) si-a continuat
pentru
a detennina
evolutie mai rapida a ratificarilor.
In unna elementelor
prezentate
mai sus, s-a ajuns ca 1a data de 31 august
2001, sa fie deja intrunite
139 de state semnatare,
procedure
de ratificare. Este
mai optimisti
din care 47 au indeplinit
evolutie chiar mai buna decat se prezuma de catre cei
si infocati sustinatori
ai Statutu1ui Curtii Penale lnternationale.
la aceasta situatie se adauga asigurarile prezentate de numeroase

faza de finalizare
la sfarsitul
a procesului
si
de ratificare,
Daca
state care se afla in
apare astfel posibil si probabi1 ca pana
anului 2002, sa existe cele 60 de ratificari necesare pentru intrarea in
vigoare.
Avand in vedere aceasta situatie, coroborata eu finalizarea

Je-a avut Comisia Pregatitcare,
noua conferinta plenipotentiara
pentru adoptarea Regulilor de Procedura
sarcinilor pe care
va f convocate
~i a celorlalte documente aratate mai sus i
pentru a consfinti momentu1 istoric al intrarii in functiune a primei instante penale

internationale
cu caracter permanent
~i independent.
--
Capitulul I, Scurt istoric al justitiei penale internationale - secolul XX ~iprimele

78
marilor state ale lumii fata de infiintarea Curtli
15. Atitudinea
Penale Tnternationale
~
.Neimplicorea
internationali
de catre unele state in urmarirea si arestarea
este imorala, permiidnd
ordine internationala
al Tribunalului
Internationale
al unui indelungat
reprezinta,
proces
cu certitudine,
de elaborare,
0
contributie
Statutul
Curtii Penale
extrem de importanta
la
dreptului international.
Internationale
diversele
intreaga
(Antonio Cassese - fost Presedinte
intr-o simpla mascarada"
Cu toate acestea,
Penale
acestor cdteva tari sa transforme
Penal pentru Fosta Yugoslavie).
Rezultat
dezvoltarea
criminalilor
viziune
corecta si obiectiva
ne obliga sa relevam
asupra Statutului
Curti:
nu numai aspectele pozitive,
dar si
critici si insatisfactii care au fost adresate de unele tari. Astfel,
state si-au exprimat

sustinut principiul
dezarnagirea
"opting-out",
fata de propunerea
delegatiei
serie de
franceze,
care a
acceptat in final, care confers tarilor semnatare ale
Statutu1ui dreptul de a se sustrage timp de sapte ani de 1a jurisdictia

state au relevat, in cadrul dezbaterilor,
limiteaza.
Curtii. Unele
ca multiple dispozitii cuprinse in Statut
de fapt, campul de actiune al prevederilor
sale. Astfel. un comandant
-.
,Ii'-.
militar,
care ar fi ordonat
savarsirea
distrugerea
unor sate, deportarea
populatiei
civile,
de violuri, lichidarea unor persoane neinarmate sau aJte acte specificate
in tratat, nu va putea fi urmarit de tribunalul international,
decat daca tara unde a
comis aceste crime sau propria sa tara, este semnatara a Statutului.

Un delegat indian, citat de agentiile de pres a, comenta in cadrul lucrarilor
Conferintei,
ca:
dum, constituie
"este
0
gluma
sa
afirmi ca utilizarea, sa zicem, de gloante dum-
crima de razboi, iar folosirea arrnelor nucleare - nu".
In cadruJ Conferintei s-au mentionat, de asernnenea, deosebiri de vederi ~iin

ceea ce priveste pozitia Curtii Penale Internationale in sistemul organelor O.N.D., in
cadrul caruia, ele l~i pot exercita dreptul de veto.
----------------~
CapitoluJ 1. Scurt istoric al justitiei

.
.
Cu prilejul
lucrarilor
Conferintei,
mai multe state si-au manifestat
aceasta data, reticenta, in legatura cu posibilitatea

de
instants care sa functioneze
79
~i de
ca proprii cetateni sa fie judecat:
in afara tarii lor, iar altele au atras atentia asupra
posibilitatii
transformarii
tribunalului proiectat intr-un organism suprastataI. ceea ce
al' duce la limit area suveranitatii nationale a statelor. Pe de alta parte, s-a subliniat
ca acceptarea
facultativa
a jurisdictiei tribunalului - printr-o conventie, un acord sau
declaratie - ar tine seama de exigentele suveranitatii, aplicandu-se

recuncasterii
In
ei de catre statuI respectiv':'.
acelasi
schimbarile
timp, in cadrul acestui context favorabil,
intervenite
,
adoptata
nu trebuie neglijate
in atitudinea unora dintre cele mai importante
lumii. initial adversare

."
numai ca efect al
fatise ale existentei

~
::
state ale
Curtii Penale in forma rezultata
si
~
la Roma, in anul 1998. Daca Federatia Rusa nu si-a manifestat niciodata
deschis ostilitatea fat a de Curte, multumindu-se

mentionata
sanselor
cu un rol relativ neutru, pozitia deja
a SUA a fost de natura sa ridice grave semne de intrebare

efective
intrebarea
ale Curtii Penale de a functiona. Era, intr-adevar,
care punea problema
operativitatii
asupra
justificabila
unei instante penale intemationale,
lips ita de sprijinul Marii Britanii ~i al Rusiei ~i contestata :fati~ si vehement de catre
SUA si China (deci 4 din cei 5 membrii permanenti ai Consiliului de Securitate al
ONU). 0 importanta
avut si
mult mai mare, decat ar putea fi acordata la prima vedere, a
are pozitia Israelului, ca principal aliat al SUA in Orient, dar si ca element
determinant
pentru atitudinea zecilor de state arabe si musulmane din Asia si Africa
(a caror pozitie si vot detin un rol fundamental
atat in cadrul Comisiei Pregatitoare,
cat si In eel al viitoarei Adunari Generale a statelor membre).

,~\~
Tinand cont de cele aratate mai sus, este deci, esential de remarcat faptul, ca
Rusia a semnat Statutul Curtii Penale Internationale

avansa insa un calendar cert privind ratificarea.
r.
in luna Septembrie 2000, lara a

Surpriza uriasa a venit, 1nS3..,din
partea SUA, care au semnat Statutulla
data de 31 decembrie 2000, fiind insotite in
aceea~i zi de catre Israel. Explicatiile
aeestei schimbari radicale de pozitie vor fi
i'
Vezi Grigore Geamanu, op. cit.. p. 295 ?i urm.: Quincy Wright. Proposal
in A.J.LL
I. ]952, p. 65 ~iurm.
COlin,
for an international
Criminal
--------'
Capitolul1. Scurt istoric al justitiei p enale internationale - secolul XX si prirnele

rribunale internationale din istorie
prezentate in continuare,
80
insa numai dupa prezentarea motivelor invocate de SUA in
sprijinul atitudinii lor negative.

Ratiunile
ostilitatii
manifestate
de SUA [ala de Curtea Penala Internationals
.~
sunt pe cat de numeroase,
pe atat de user de explicat. In primul rand, crearea unei
instante penale independente
:J
ar duce la anihilarea avantajului
de membru permanent
si predominant
faptul,
ad-hoc
ca tribunalele
detinut prin calitarea
al Consiliului de Securitate. Este de reamintit
au fost instituite prin rezolutii
ale Consiliului
de
Securitate
(unde regula dreptului de veto face ea niciodata un asemenea tribunal sa
nu poata
functiona
mentalitate
impotriva
poate fi remarcata
vointei
unuia din mernbrii
permanenti).
Aceasta
la toate cele 5 state care sunt membrii permanenti
in
Consiliul de Securitate (Franta fiind singura care si-a modifieat fundamental pozitia.
devenind un aprig sustinator
al Curtii, iar China ramanand unicul adversar dec1arat
1','
'.:'
al acesteia).
a doua explicatie,
acela de .jandarm
mondial.
tine de rolul asumat pe plan international
mondial", in calitatea sa de unica superputere
In cadrul actiunilor
intreprinse
de catre SUA,
ramasa pe plan
astfeL SUA s-au temut ca proprii sol dati
sau alti oficiali ar putea cadea sub incidenta si in cornpetenta
de judecata
a unei
",
in stante internationale
aflata in afara oricarui control statal (iar evenimentele recente
din Iraq, Somalia, Kossovo,

ale responsabililor
o a treia
justificare,
publica
suveranitate
nu fae decat sa confinne
aceste ingrijorari
americani).
(mai ales In contextul

opinia
Afganistan,
de
relevanta absoluta pentru factorii politici americani
alegerilor
americana,
care
care au avut loc la sfarsitul

se pronunta
net impotriva
anului 2000), a fost

oricarei
cedari
( este celebra formula "we don't want to see our boys arrested'
de
- nu
dorim sa ne vedem baietii arestati). 0 posibila situatie, In care un soldat american,

aflat in misiune
Internationala
111
afara
este considerata
pentru prestigiul
Clinton
oriunde
SUA, ar fi judecat
inacceptabila
de catre Curtea Penala
la nivelul perceptiei
publice,
dar si
~ipozitia extema a SUA pe plan mondial. De aceea, Administratis
si-a permis
sa semneze
Statutul dupa ce fusese consfintita
Partidului Democrat in alezerile din Noiembrie.

v
infrangerea
',:
CapitoluI I. Scurt istoric al justitiei penale interuationale

In cele din urma,
decizia
SUA
de a semna
Statutul
Curtii
(care in mod cert nu va fi prea curand rransfonnata
Internationale
81
Penale
in ratificare).
urmata imediat de Israel. poate fi explicata prin coroborarea
a trei factori diferiti.
primul
si mondiale
In
1;:\
rand,
considerabil
pozitia
organizatiile
presiunea
de sabotor
marilor criminali
crescut
a1 ideii de justitie
internationali
american,
internationala
prezentandu-l
si implicit
all marit
pe acesta
in
de sprijinitor
al
(eeea ee nu este, totusi, real). In al doilea rand, au
din parte aliatilor
europeni,
sud-arnericani
de ce1e mai grave incalcari ale drepturilor
;;i asiatici, SUA
omului (China, Iraq, Libia,
Sudan, etc.). In a1 trei1ea rand, odata eu p1ecarea de la putere, Presedintele
Clinton a
considerat
ca poate face aeest gest lara a mai tine cont de probabi1ele repercursiuni
electorale
si mai ales apreciind
Partidul Republican
:-.,: ..
Guvernului
americane
din nou (ca si 1a Roma), in aceeasi pozitie cu statele pe care Ie acuza
permanent
~
asupra
si presiunile
gasindu-se.
':.
neguvernamentale
declaratiile,
evident potrivnice
Curtii, facute de
in perioada preelectorala
Dar aceasta schimbare
de pozitie a SUA, a fost platita de catre celelalte state
sustinatoare
ale Curtii Penale cu un comprornis extrem de important, realizat prin
introducerea
unor nonne
soldat sau functionar
de procedure,
care garanteaza, in realitate, ca niciodata un
american nu va fi deferit judecatii Curtii, :fara acceptul SUA.
Fara a intra in deta1ii, este yorba de reguli1e de aplicare ale Artico1ului

alineat 4 din Statut, care printr-o fonnulare
extrem de cornplicata si ambigua, obliga
statul. solicitat de catre Curte intr-un caz de competenta

persoana
nu catre instanta internationala,
baza unui acord bilateral

complieat
se ocoleste
Internationale
anterior
posibi1itatea
90
sa, sa extradeze
ei catre statul al carui cetatean
anurnita
este, in
dintre cele doua tari. Prin acest mecanism

ca un soldat american
sa fie predat
Curti:
(SUA trebuind doar sa incheie acorduri bilaterale de extradare inainte
de a trimite forte militare intr-o anumita tara). Este interesant

aceasta solutie a fost precedata
din partes reprezentantilor
p2111a 1a solicitarea
sanctiuni economice
de negocieri
furtunoase,
de consemnat,
ell numeroase
SUA (de 1a parasirea lucrarilor
ca
amenintari
Comisiei Pregatitoare.
votata si din fericire respinsa, In Senatul American
de a aplica
fata de statele semnatare ale Statutului Curtii). Varianta aleasa
si acceptata de state a fost violent criticata de catre organizatiile
neguvernamentale
Capitolul
tribunale
internationale
- secolul
:::>i prim ele
Y"x
82
din istorie
--------------~----------------------------------------~~~-----------
care au acuzat ~i forma abuziva prin care a fost .nclusa prevederea,
dar ~i .jiortita'
fata de soldatii americani, dar care poat., fi invocate si
deschisa pentru impunitate
folosita si de alti criminali inremationali.

r';
Asa cum se arata in numeroase1e
comentarii
pe plan mondiaj
catre Rusia, SUA ~iIsrael a Statutului (chiar lipsita de perspectiva

viitor apropiat)
a reprezentat
ca in perioada care urmeaza,
Ramane,
"
si alte probleme,
rqtificarii
de
intr- un
un urias pas inainte, in vederea punetii in practica
Curtii Penale lntemationale.

"
semnarea
din numeroasele
eu care se confrunta
Sa
fie rezolvate
idealul de justitie
penala
internationala.
Daca
sectiune am vorbit
in aceasta
infiintarea
Curtii Penale
imagine,
sa ne referim,
Internationale,
Astel, putem spune
necesar,
ca, opiniile
ca aeeasta
profesoara
Diderot",
Consiliului
"0
alt document
Monique
observa
criminale
exprimate
aceasta
presei, qvand in vedere
in presa nu au fost - in toate
adevarata
"Cutie a Pandarei"
lieu un optimism temperat".
si ca este
In schinlb, au existat ~i
noua institutie a statelor lumii".

studiu, publicat in revista "Le Monde Diplomatique",
Chemillier-Gendreau
ca
de Securitate
insuficienta
ale Statutului,
care ar emana
de la Universitatea
a Statutului
- desi Curtea
blocarea unei anchete a Procurorului

insuficiente
a campleta
dupa opinia noastra - in sensul, ca noul organism ar reprezenta
un "for pentru dreptate",

lntr-un
fata de
Prin urmare, s-a seris despre Curtea Penala
reprezinta
ea ea sa fie privita
pareri - justificative,
pentru
Statelor
si anume, eel de fonnator al opiniei PUblice.
- dintre cele mai favorabile.
Intemationala
este necesar,
atitudinea
in cateva randuri si 1a atitudinea
rolu1 sau extrem de important
cazurile
despre
11U
Pa,ris VII "Denis
si aceea ca prilltr-o
este subordonata
hotarare
acestui , _ ar fi posibila
general pe termen de 12 luni. Relevand
in special
imposibilitatea
,?i alte
de a lua in discutie
aete
de la anumite grupuri de state, sau chia,r de a pune
i11
discutie aetele unor organe ale O.N.U., cum ar fi, de pilda ConsililJ,l de Securitate.
specia1ista
franceza
se intreaba:
"Este cazul, prin urrnare, sa ne Ielicitam
pentru
aceasta inovatie? Fara indoiala, deoarece, odata ce institutia se va fi instal at. limitele
sale originare vor apare si este plauzibil sa tinem seama de faptul,
ca dinamiea
sa va

conduce la indepartarea
- secolul
xx ~iprimele
83
lor. Pe de alta parte, nimic nu va opri impactul opiruei
publice asupra acestor prob1eme" .
. ~1
16. Imprescriptibilitatea
crimelor
de razboi si a crinlelor contra
pacii si unlanitatii
lnainte
criminali
de a vorbi
de razboi,
imprescriptibilitatea
Prin
despre
este
importanta
necesar
luptei contra
sa relatam
cateva
impunitatii
aspecte
marilor
cu privire
la
acestor oribile crime.
urrnare,
dupa
intemationale,
inscrise
internationale,
mentionate
cum
se poate
observa
in Statutul tribunalelor
tragice si infricosatoare
privind
intemationale
tabloul
crimelor
sau in Conventiile
anterior, astfel de fapte poarta cu ele insemnele celor mai

crime colective, cu vii si profunde reactii emotionale
ale
comunitatii intemationale.
E1e taman
adanc
in constiinta
umanitatii,
constiinta
care mai poate
fi
eliberata, doar atunci cand a sosit momentu1 istoric a1 sanctionarii lor.

Prin urmare, cum pot sa treaca zeci de ani pana cand autorii acestora pot fi
";
"j.
descoperiti
raspunderea
noiembrie
sau trasi la raspundere,

penala,
cat si executarea
1998, de catre
Irnprescribilitatii
pentru a nu opera prescriptia,
Adunarea
pedepsei,
a fost adoptata,
Generala
a O.N.U.,
care stinge atat

la data de 26
"Conventia
asupra
CrimeIor de Razboi si a Crimelor contra Umanitatii".
Aceasta a fost reactia ferma a comunitatii intemationale

anul 1964, a Guvemului
la propunerea,
din
Republicii Federale a Germaniei. de a considera prescrise,
conform Codului sau Penal intern. ~ crimele de razboi si

, crimele contra umanitatii.
~
dupa 20 de ani de la capitularea,
Prin adoptarea Conventiei
a Crimelor
Contra Umanitatii,
lara conditii, a Germaniei.

asupra Imprescriptibilitatii
Crimelor de Razboi si
autorii acestor crime pot fi sanctionati
indiferent de data la care au fost comise.
oricand,
---------
--

De altfel. In articolul
1 din Conventie
care au fost comise, crimele urmatoare
- secolul
se precizeaza:
xx ~iprimele
84
"Oricare ar fi data la
sunt imprescriptibile:
a. crimele de razboi, asa cum sunt definite in Statutul Tribunalului
Militar
, x?:
International
Rezolutiile
de la Nurnberg,
din data de 8 august
Adunarii Generale
1946 si 11 decembrie
Conventiile
1945 si confirmate
prin
a O.N.U. nr. 3 (1) si 95 (I) din data de 13 februarie
1946 ~i in special,
"infractiunile
grave":
enumerate
in
de la Genava - din data de 12 august 1949, privind protectia victimelor
de razboi;
b. crimele impotriva umanitatii,
sau in timp
de pace,
International
de 1a Nurnberg
Rezolutiile
asa cum sunt
definite
in Statutu1 Tribunalului
din data de 8 august
Adunarii Generale
1946 si 11 decembrie
indiferent daca sunt comise in timp de razboi
a O.N.U.
ill.
1946, evictiunea
Militar
1945 si confirmate
prin.
3 (1) si 95 (I) din data de 13 februarie
prin atae armat sau ocupatie
si actele
inumane care decurg din politica de apartheid, pre cum si crima de genocid, asa cum
este definita in Conventia din anul 1948 privind prevenirea
de genocid, chiar daca aceste acte nu constituie
si pedepsirea
crimelor
violare a dreptului intern al tarii in
care au fost comise.

Conform
aboleasca
altor prevederi
orice prescriptii
abrogata prescriptia
in vederea
Generala
din aceasta Conventie,
ale acestor
crime, inscrise
Statele Parti se obligau

in dreptul
autorilor
a O.N.D. a adoptat,
unor asemenea
crime. In acest sens, Adunarea
in anul 1973, rezolutia
privind
la "Principiile
extradarea
~i pedepsirea
internationale
indivizilor
vinovati de crime de razboi si crime irnpotriva umanitatii",

international
legislatia
nationals,
depistarea,
arestarea,
referitoare
cooperarii
exclusiv,
Odata
acestor crime, se impunea a se lua masuri pe plan international.
pedepsirii
Sistemul
intern.
sa
de reprimare
a acestor
infractiuni
stabilindu-se
ca infractiunile
viza,
in mod
grave la cele patru
Conventii de la Geneva din anul 1949 si Protocolul I din anul 1977 sa fie, de regula ..
de competenta
tribunalelor
nationale
incu1patii si in mod exceptional,
ale statu1ui sub autoritatea
caruia se afla
ale statului carora le sunt remisi acesti inculpati

17. Inlportanta
combaterii
impunitatii
- secolul LX si primele
85
marilor criminali si
efectele lipsei de justitie pe plan national si international

f:
.Toate
generatiile
elimituim
faptele
in secolul
considerate
care au generat
lase
VOl'
atdtea
si atatea procedee
barbare
si 56
in acest fel repetarea lor, atunci eu siguraruii cii teoria potrivit careia
.xx- civilizatia
se va prabusi sub loviturile destinului nu va mai putea fi
dear ca a prevestire
General al Tribunalului
lips ita de orice ternei" (Robert Jackson - Procuror
de la Nurenberg).
Lupta impotriva
comports,
care nu
viitoare sa uite acest secol. Jar daca nu ne vom dovedi in stare 56

cauzele
impiedicam
amintite aici sunt realitati sumbre.
impunitatii autorilor gravelor crime cu caracter international
in mod evident, dimensiuni morale, politice ~ijuridice.
In virtutea
continuare,
normelor
obligatia
responsabilitati
internationale,
pe care le vom prezenta
de a asigura respectarea
specifice,
drepturilor
pe scurt In
omului impune
statelor
cum ar fi aceea de a ancheta faptele de acest gen si, in
cazurile corespunzatoare,
de a aduce 'in fata justitiei persoanele vinovate.
Se poate aprecia, pe baza tragicei experiente acumulate ca. 'in cazurile in care
un popor a suferit grave abuzuri si atrocitati si 'in care adevarul a fost confiscat
falsificat, promulgarea
in contradictie
- inevitabil tardiva - a unei legi de amnistiere generala este
cu ideea de justitie,
chiar si in cazurile in care aceste legi ar f
validate prin consens social, sau chiar referendum.

fi opuse victimelor
sau
In fapt, legile de amnistie nu pot
si urmasilor acestora, ~i niei celor care vor sa cunoasca realitatea
despre propriul popor si propria istorie.

Cu alte cuvinte, esenta insasi a crimelor cu caracter international,
de altfel crime imprescriptibile,
deci la
nevoie absoluta
altul. Aeeasta
conditiile
exigenta
care sunt
duce la crearea unor suferinte nelimitate in timp si
de dreptate,
care trebuie satisfacuta
la un moment
de dreptate este eu atat mai acuta ~i mai legitima,
existente la un moment dat au facut imposibila chiar mentinerea
sau a memoriei victimelor.
ell
sau
cat
doliului
Capitolul1. Scurt istoric al justitiei penale internationale - secolul X.x ~i primele

de acest gen ~i atat de mediatizat
Un caz extrem de semnificativ
in
ani. este eel al statului
Chile.
pofida semnalelor alanniste
factori politici chilieni,
arestarea generalului
86
in ultimii
trimise de catre unii
Augusto Pinochet. departe de a cauza
un razboi civil asa cum se avertiza, a retrezit vechi demoni adormiti, dar a retrezit si
justitia
chiliana
actiunilor
internationale
curajosi
ca datorita
indreptate
dat prin arestare
anchete
utilizand
constructia
juridica
lui Pinochet. un numar de magi strati
a magistratilor
ce sta la baza disparitiei unei persoane are
a face inaplicabila
si tuturor
si au provocat noi arestari. Acestia
anumite
infractiunea
mesajului
impotriva
au redeschis
considerat
permite
Este evident,
francezi
0
si spanioli,
au
ca
forma continua, ceea ce
legea de amnistie generals adoptata in Chile in 1978
(chiar in vremea regimului
Pinochet).
Aceasta conceptie a fost confirmata
de catre
Curtea Suprema de Justine a statului Chile, care a ararat ca cele mai grave crime nu
intra sub incidents
International
legii de amnistie
(eu referire
date fiind evolutiile
speciala la imprescriptibilitatea
intervenite
universal
in Dreptul
recunoscuta
crimelor internationale).
Pana la sfarsitul
Pinochet.
crime
anului 2000, circa 80 de anchete,
au fost deschise
de acelasi
avandu-l ca acuzat pe
si alte 30 de persoane se afla in arest preventiv
tip (in special
datorita
actiunii curajoase
pentru
a judecatorului
de
,-,
instructie Tapia Guzman).

Sondajele
de opinie,
generatie, in contradictie
colectiva,
este
procedurilor
genera1ului Pinochet
in ultimul timp in Chile, arata
ca noua
cu parintii lor care prefera mai degraba un tip de amnezie
favorabila
judiciare
realizate
fata
acestei
munci
de persoanele
de rememorare
vinovate
si de continuare
Atitudinea
provocatoare
cu ocazia revenirii sale in Chile, la 3 martie 2000, a confirmat
dubiile deja exprimate
in ceea ce priveste starea sa reala de sanatate. Numeroase
critici de fond au fost aduse metodelor utilizate pentru examinare de catre medicii
britanici. Organizatiile
punct important
internationale
de protectie a drepturilor omului au marcat un
in aceasta disputa, obtinand din partea Inaltei Curti de Justitie din
Londra un ordin j udiciar privind publicarea

incercarea
de a-I forta pe Ministrul
contraexpertiza
care,
probabil,
raportului
medical.
dar au esuat in
Britanic de Interne Jack Straw sa dispuna
s-ar fi impus in acest caz. Poate
ca numai
0
0
Capitolui I. Scurt istoric al justitiei penale internationale

asemenea
contraexpertiza,
realizata
de medicii specialist!
sositi din to ate tarile
interesate in acest caz, ar fi fost in masura sa stinga controversele

deciziei Ministrului
87
iscate In jurul
de Interne, de a-i pennite generalului Pinochet sa paraseasca
f:.
arestul la domiciliu $i sa se intoarca in tara sa de origine, unde spera sa beneficieze

de imunitate totals. Aceasta decizie, lara sa afecteze valoarea uriasa pe plan juridic
a arestarii
generalului
Pinochet,
a avut darul de a starni furia si indignarea
victimelor sau familiilor acestora.

Epilogul afacerii Pinochet arata inca
"::;
grave crime internationale,
nici
Ministrul
de Interne
evaluarea
starii de sanatate
data, ca in cazul pedepsirii celor mai
decizie discretionara,
al Marii Britanii,
de tipul celei luate de
nu poata fi admisa pe viitor. Chiar ~i
.':
trebuie
a unui criminal international,
sa aiba loc doar
intr-un
indiferent de varsta sa.
cadru strict jurisdictional,
cu garantiile
de
."'.
. ,~
independenta
si impartialitate
prevazute In lumea modems .
In Chile: ridicarea irnunitatii parlamentare a generalului Pinochet a avut loc

in pofida amendamentului
constitutional,
votat in mare graba si cu mare discretie de
Camera deputatilor, la data de 25 ianuarie 2000, in scopul acordarii unui nou tip de
,,;
exonerare
judecatorilor
de raspundere.
In acest moment, totul depinde de hotararea si curajul
de la Curtea de apel din Santiago (in fata careia Pinochet a fost trimis
in judecata de catre judecatorul

PrecedentuJ judiciar,
de instructie Tapia Guzman).
creat
ill
cazul .Pinochet", va fi imbogatit prin actiunile
judi ciare, de acelasi tip, declansate in alt continent zguduit de tragedii 9i atrocitati.
Astfel, In Republica
presedintele
Senegal a fost pus sub acuzare fostul sef al statului Ciad -
Hissene
Habre
- pentru
grave crime
cu caracter
international.
Judecatorul de instructie senegalez, prin actul de acuzare emis la data de 3 februarie

2000, a dat curs numeroaselor
victirnelor,
sesizari primite din partea mai multor asociatii ale
ca ~i din parte Federatiei
Intemationale
pentru Protectia DrepturiJor
Omului si a Human Rights Watch. Acuzatiile fiind de tortura, magistratul senegalez

s-a declarat competent pe baza Conventiei lnternationale
de Reprimare a Torturii
din anul 1984, ratificata
de catre Senegal in anul 1986 si devenita, deci, parte
integranta
a legislatiei
interne.
judecatorul
senegalez s-a declarat competent ;;i In baza principiilor
Fiind vorba
de crime
impotriva
umanitatii.
cutumiare
ale
----

tribunale internationals din istorie
Dreptului international,
urmand modelul initiat de judecatorul
88
de instructie spaniel
Baltazar Garzon in eazul .Pinochet''.

Un eaz special de semnalat este eel al Africii de Sud, in care fostul presedinre
~,
Nelson Mandela
a dat dovada de
mare intuitie politics, organizand
pentru Adevar si Reconciliere". Avand sediul la Johannesburg,
.Comisie
Comisia a activat
pana In anu 1 1998 si a fast conceputa pe baza unui principiu unie: in schimbul
recunoasterii
garantata
crimelor si restabilirii adevarului autorii acestora au primit impunitate
de lege. Este incontestabil
faptul, ca intregul
adevar asupra crimelor
comise in Africa de Sud nu a putut fi re:facut si ca exista inca frustrari si dezaprobari

fata de lipsa unei actiuni judieiare fat a de crirninali; dar eel putin
reconciliere
pe
baze solide a putut fi realizata si istoria nu va mai fi falsificata.
,.
alta situatie
specials,
se poate considera
accea din Cambodgia,
unde
crimele absolut barbare comise in timpul regimului Khmerilor Rosii au rarnas, pana
in prezent, fara niei cea mai mica urmare. Hun Sen, conducatorul de fapt actual al
acestei tari este supus unor presiuni extraordinare venite din toata lumea, pentru a
declansa un proces vast asupra acestei problematici, de preferat in cadrul unui tip de
justitie internationala.
Este insa deja
situatie recunoscuta
si acceptata, ca ideea
constituirii unui tribunal ad-hoc (de tipul celor pentru Yugoslavia sau Rwanda) este
imposibil
Consiliului
de transpus
in fapt. Aceasta
de Securitate
deoarece,
in cazul unui vot in cadrul
al ONU pe aceasta tema, veto-ul anuntat al Chinei ar f
suficient pentru blocarea completa.

Cu toate acestea, toti observatorii
sunt de acord, ca in Cambodgia,
ca ~i
111 .
oricare alt loc din lume (vezi cazul Timorului de Est), nu se poate vorbi de
coexistenta pasnica, de constructia unei democratii soli de, daca exigentele privind
adevarul si dreptatea nu vor fi satisfacute, nici chiar la doua decenii dupa comiterea
faptelor.
Irakul este un alt caz care a stamit si starneste controverse ce par fara sfarsit.
Daca invazia in Kuweit a provocat din partea cornunitatii internationale
politics ~i militara
impotriva populatiei
cu totul extraordinara,
reactie
masacre1e comise de Saddam Hussein
siite din sudul tarii si mai ales, atrocitatile impotriva kurzilor
din Nord (unde au fost folosite napalmul ~i iperita pentru masacrarea
populatiei
--"
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationale _ secolul

.
civile) nu au fost urmate
de nimic altceva decat de
xx ~iprimele
simpla
89
condamnare
de
principiu, de care dictatorul irakian nu este niei pe departe impresioria!' In acest caz,
probele privind savarsirea
genocidului
si a crimelor impotriva umaI1itarii (1a care se
adauga evident agresiunea
asupra Kuweitului) sunt mai rnult decat suficiente
f~.
o condamnare
in cadrul unei jurisdictii
constituita Este interesant

mijloacele
constituirea
absolut justificat,
intemationale,
care insa intarzie
Curtii. Penale Internationale.
aeeeasi tara
iI1cerea, in mod
~
~",)
Consiliului
de Seeuritate al ONU infiintarea
tribunal ad-hoc pentru crimele comise in Irak. Este, 1115a,evident

0
asemenea
unui
dl din motivele
initiative
nu are mari sanse
.
. de izbal1da, iar Saddam
Hussein continua sa nu se afle ca subiect al niei unei proceduri jUdiciare

internationale
sa fie
de mentionat faptu; ca in timp ce SUA sabota prin toate
sa propuna
politiee cunoscute,
pentru
interne sau
(in ciuda detinerii de numeroase .recorduri" in aceasta materiel).
Timorul
de Est este un nou teatru al crimelor intema1iol1ale,
comise din considerente

partea comunitatii
etnice si religioase provocand
internationale.
rand prezentei militarilor
masacrele
intervent is' urnanitara
Relativa pacificare a regiunii (datorata
australieni)
nu poate avea
din
in primul
baza solida ta-ra un proces de
aflare a adevarului ~i de tragere la raspundere penal a a autorilor.

Acordul
de pace semnat
la Lome, la data de 7 iulie 1999,
intre gherila
militara si guvemul din Siena Leone, aduce intr-un impas total problema
~"i
rezultate din masacrele
victimelor
etnice comise in aceasta tara. A fost acordata
imunitate
absoluta acestor "calai", chiar daca s-a afinnat de numeroase ori c8 astfel de crime
nu pot fi pur si simplu uitate, fiind imprescriptibile. Se poate de altfel
ID virtutea principiilor
la care a ajuns comunitatea internationals
considera ca.
iO acest dorneniu,
imunitatea descrisa mai sus nu poate fi opozabila victimelor, eu atilt mai mult eu cat
nu a fost in niei un fel validata printr-o consultare transparenta a populatiei.
Cazul Yugoslaviei
merit a
si mai ales al fostului presedinte
Milosevic.
abordare extrem de cornplexa, care nu poate fi inclusa in aceasta
eu caracter
general.
Tribunalului
pentru F osta Yugoslavie,
nefasta a impunitatii,
parasit
Slobodan
teritoriul
Merits
totusi
aratat ca, fiind acuzatul
,.,~Numarul
aeesta a parut mult timp sa confirme
atata timp cat si-a conservat puterea pe plan
national.
Datele
prezentare
problemei s-au schimbat
1,. al
regula
intern ~i nu a
es entia],
odata
eu
---
----

schimbarea
echipei de conducere
Spre dezamagirea
mai favorabila
cu Tribunalul
----
de 1a Belgrad si alegerea Presedintelui
opiniei pub lice internationale,

colaborarii
- ----
90
Kostuniea.
insa nici noua putere nu a parut
de la Haga. Solutia de compromis,
"t.
stabilirii
arestu1ui la domici1iu pentru .ileturnare de fonduri"
realitate
pentru finantarea
conflictului
atatea crime oribile), a fost considerate

acestora
si in mod
Schimbarea
promovat
esentiala
dezavuarii
apreciata
insults de catre victime sau familiile
ca nesatisfacatoare
a aparut prin actiunea
necesare
vehemente
Constitutionale,
pentrupunerea
de restul
hotarata a guvernului
statelor.
sarb, care a
Kostunica, a Par1amentului
si Curtii
dominate inca de partizanii lui Milosevic, la data de 29 Iunie 2001,
Sarb l-a predat pe Milosevic

0
fortelor internationale,
in urma unei actiuni
rapire, decat cu un act al executivului
tari. Decizia a fost evident influentata

donatoare,
in practica a acestei masuri In pofida
din partea Presedintelui
care a semanat mai mult cu
legitim al unei
$i de organizarea unei Conferinte
a statelor
In care ajutoare1e financiare de circa 1,5 miliarde $ au fost conditionate
tocmai de predarea lui Milosevic.

la 6 iulie, Milosevic
atitudine
chiar
in cursul caruia s-au comis
un proiect de lege care ar fi permis predarea lui Milosevic Tribuna1ului si
a 1uat masurile
Guvernul
evident,
interyugoslav
(fonduri utilizate in
De la data primei prezentari in fata Tribunalului,
a refuzat sa recunoasca
inspirata probabil
competenta
din pozitia acuzatilor
instantei intemationale,
de la Nurenberg.
In orice caz,
procesul care urrneaza sa inceapa $i In cursul caruia un fost sef de stat va fi judecat
pentru genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii este de
importanta
capitals pentru istoria, dar mai ales pentru viitorul justitiei penale internationale .
Mai trebuie
prezentate
totusi evidentiata
opinia conform
mai sus, este greu de imaginat
Yugoslaviei
~i 0 reintegrare
careia, ca si in celelalte
dezvoltare
a acesteia in comunitatea internationala,
a propriei istorii recente, rara stabilirea responsabililor

1a raspundere
democratica
fara
cazuri
normals
0
asumare
si vinovatilor si Tara tragerea
a acestora pentru faptele cu adevarat cornise.
;....
CapitoIull. Scurt istoric aI justitiei penale internarionale

91
Concluzii
cetatea durata! Acum. uiia-te inauntrul ei, aducdnd de pe uruleva
.Lata-ii
;. :-r~;
lumina
indeajunsa,
cumva sa vedem pe unde ar fi dreptatea
doar putea-vom
si
care este deosebirea dintre eele doua, si pe care din doua trebuie s-o fi
nedreptatea,
dobdndit eel ee voieste sa fie fericit, pe ascuns ori nu, fau: de zei .jifcifa de oameni'
(Platon - "Republica").
:';'-:
Infiintarea
Curtii Penale Intemationale
constituie, dincolo de orice dubiu, un
pas urias facut de umanitate. Metaforele si superlativele nu le-au lipsit celor care au
votat adoptarea
StatutuIui
1a Roma, In data de 17 iulie 1998. La 5 ani de la aces
data, poate parea, 111Sa, usor paradoxal,

numai
89 au reusit sa si ratifice,
mentiunea
ea desi 139 de state au semnat Statutul,
acceptand
in acest fel competenta
Curti: (cu
ca Franta este singura dintre eei 5 membrii permanenti ai Consiliului
de
Securitate al ONU care a realizat acest proces, China nefiind nici macar semnatara).
Lentoarea
justificabila
eu care se indeplinesc procedurile de ratificare, chiar daca uneori
prin
dificultatile
modificari constitutionale
tehnice
intalnite
cum este si cazul Romaniei),
abandona
internationale.
politica
influentata
sa aduca
din
suveranitatea
reflects 1nS8.si reticenta state lor In a-~i

nationala
In favoarea
unei
jurisdictii
Teama de a-si vedea proprii cetateni judecati, in mod public $i la
nive1 international,
intreaga
state trebuie
pentru a putea corobora legislatia nationals cu prevederile
Statutului,
parte
(multe
pentru crime de gravitate majora este profunda; este, de fapt,

externa
a unui stat care poate fi pusa in discutie si evident
de aceasta noua situatie (SUA fiind principala tara care si-a exprimat
asemenea abordare, asa cum a fost descris si mai sus in cadrul acestei lucrari).
Pe de aha parte,

recente
(aparute
dupa
glorificare
excesiva a momentului
adoptarii Statutului
poate aparea putin indecenta vis-a-vis de evenimentele

.rnomentul
istoric"
1998) privind
crimele
impotriva
urnanitatii, comise in Kossovo. . in Siena Leone. .-. Liberia. Timorul de Est si chiar
)
<-~
"':'.
;'.'
:::~;.

- secolul
xx
si primele
92
Cecenia (rara a mai reaminti nesfarsita tragedie a populatiei kurde din lrak si chiar
din Turcia).
Ar fi
dovada de realism ~i de bun simt sa afirmam ca aceasta Curte Penala
nu va fi niciodata un instrument absolut de impiedicare sau de pedepsire a crimelor.
Dernonstratia ca aeest tip de amenintare nu-i impiedica intotdeauna
pe eei mai
periculosi criminali sa actionezc a fost deja facuta, daca mai era nevoie de aceasta.
Cunoastern faptul, ca in realitate, generalul Ratko Mladic si Radovan Karadzic nu

au fost deosebit de impresionati
Fosta Yugoslavie,
de crearea Tribunalului Penal International
pentru
deoarece au perseverat in comiterea de crime si dupa anul 1993,
facandu-se responsabili
de nenumarate mas acre (fiind suficient de exemplificat
prin
cele intamplate in anul 1995 la Goradze, Zeta si mai ales Srebrenica). Chiar si dupa
schimbarea
regimului
politic
Tribunalul
International
de la Belgrad ~i dupa arestare si predarea
a conducatorului
incontestabil
care a fost
Milosevic, cei doi continua sa sfideze mandatele de arestare international

instant a de la Haga, plimbandu-se
rezidentiale
restabilirii
consolidarii
din
capitala
normalitatii;
Slobodan
a emise
de
in libertate dupa ce au renuntat doar la locuintele
yugoslava.
in relatiile
,r......
democratiei,
catre
Noile
autoritati,
eu intreaca
desi
afirmand
eomunitate
dorinta
internationala
~)
nu par mai active decat fosta put ere in prinderea
Sl
$1
predarea catre Tribunalul International a criminalilor cautati de acesta.

Problema prezentata
de politic internationala,
in alineatul anterior este agravata de absente unei forte

abilitata sa-i aresteze pe inculpati si
deeiziile Curtii Penale Intemationale.

de bunavointa
"
statelor
intrebarea referitoare
momentul
nationale
.
sa
puna in practica
In acest fel, eficacitatea Curtii va depinde tot

(in acest context ridicandu-se
ca intotdeauna
la atitudinea SUA fata de Curte. stiut

fiind ca aceasta este in
~
:
.'
actual singura tara care are dorinta si eapacitatea de a-si asuma rolul de
.jandarm mondial").
Este la fel de adevarat ca, daca se va reusi in scurt timp ca aceasta Curte
Penal a sa judece si sa condamne cativa dintre "dilCiii intemationali" (de care nu
sunt din pacate sanse ca lumea sa duca lipsa in viitorul apropiat), se poate spune ca
primii pasi au fost facuti ~ica instanta internationala a inceput sa-si realizeze scopul
fundamental
pentru care a fost infiintata
'.
Capitolul L Seurt istoric al justitiei penale internationale

Este unul din dezideratele

aceasta
sa constituie
garantie
principale
al Curtii Penale
de securitate
93
lntemationale
pentru victime,
relativa,
ca
in mod
evident. , dar reala. in masura in care aceasta "--zarantie

Chiar daca autorii
~ va functions.
~
.'
crimelor nu
putea fi niciodata trasi
VOl'
fi incornpleta
sau insuficienta
iar criminalii
raspundere, sau daca aceasta pedepsire va
pentru unii, este deja un bun castigat faptul ca aceste
crime vor fi aduse la cunostinta

analizate,
121
vor f
opiniei publice interne ~i internationale.
vor fi demascati
si .Jiaituiti" pe intregul
glob de catre un
organism judiciar care are dreptul si obligatia sa-i traga la raspundere.

Cu alte cuvinte,
instrument
justitia
internationals
va functiona
nu numai
de descuraj are si prevenire a celor predispusi la savarsirea unor crime de
acest gen, dar si ca un gar ant al aflarii adevarului si al dreptului victimelor

le fi confiscata
au suferit
cele
si
negationistilor
de a nu
aceasta ultima favoare. Se va permite, In acest fel, popoarelor

mai
mari
atrocitati
sa efecueze
un demers
un sistem de siguranta contra tentativelor
responsabilizare,
colective
ca un
conditie
pentru intoarcerea
indispensabila
care
~i
de memorie
de falsificare
a istoriei
la democratie
Actiunea
de orice tip va fi mult ingreunata in acest fel, iar dorinta unora din
factorii politici de a institutionaliza
deformare a istoriei va fi, poate, compromise
si impiedicata.
Un alt aspect deosebit de dezbatut ~i de controversat

Curti: Internationale
~).
este principiul
deosebire
de Tribunalele
Internationale
absoluta
asupra justitiei
nationale).
judecata
pentru
internationale
crimele
Competenta .. Curtii Internationale

.
se dovedeste
cornplementaritatii
referitor la functionarea
introdus
in Statut
ad-hoc care prevad expres ca au precadere

Conform
revine
acestui
principiu
cu precadere
competenta
justitiei
este atrasa dear in cazurile in care despre un stat
ca ~i acesta este un compromis
practica la
ineficienta
deosebit de gray acceptat, care va duce In
a Curtii, efectele pot fi privite si dintr-un alt unghi.
realitate, cand un anumit stat va invoca aceasta cornplementaritate

judece pe plan national
mod discretionar
In textul
unui proces in limitele recunoscute pe plan universal. Desi s-a
considerat
total
de
nationale.
ca nu vrea sau nu poate sa asigure ("unable or unwilling"
original) desfasurarea
(spre
si va solicita sa
un anumit caz, nu va fi lasat sa-si desfasoare
si necorespunzator.
Rcspectivul
stat va trebui
In
procesul
In
sa-si respecte
------

rribunale internationale din istorie
angajamentulluat
universale,
xx si priruele
9~
dar si a opiniei publice naticnale si
opinie publica care joaca din ce in ce mai mult rolul de santinela.
veghind
.'.
in fata instantei internationale,
- secolul
la respectarea
prineipiilor
fundamentale
ale Dreptului
practicn
~l
~'.
internationale
In
in materie.
acest mod. un anumit stat
democratic,
se va gasi intr-o situatie
complementaritatii
prezentat
corecta ~i echitabila,
mai ales daca este vorba despre un stat

inconfortabila
daca, invocand
principiul
mai sus, se va arata incapabil de a infaptui
asa cum s-a obligat prin angajamentele
anumiti cetateni ai sai, acuzati de crime internationale,
asumate
.i ustitie
~i daca
vor fi protejati de artificii de
procedura sau de masuri de amnistiere precipitate.

Aceleasi
valorilor
state se vor gasi in situatii dificile cand vor invoca respectul
universale
populatiilor
pentru
amenintate
a justifica
interventiile
militare
facute
in ajutorul
de genocid sau de crime impotriva umanitatii, daca aceste
valori nu sunt respectate
pe propriul teritoriu si cu privire la proprii cetateni, Este
inca mult
de discutat
si poate prea devreme
pentru
a trage concluzii,
interventia
NATO in Kossovo din anul 1999 sau cea rccenta in Afganistan,
daca
a adus
".~\
anumite invataminte
$i schimbarile necesare de mentalitate.
In acelasi timp este destul de cIar ca anumite state dintre cele mai importante
J
--J
ale planetei,
cum ar fi China sau Iranul, nu vor semna (sau in orice caz nu vor
ratifiea)
Statutul Curtii Penale Internationale pana la momentul
cunoaste
la care nu vor
societate eu adevarat democratica.
Alte state care vor ratifica Statutul se vor esehiva si vor utiliza manevrele
cele mai ipocrite si mai ciniee pentru a incerca sa-l convinga pe Procurer, Curtea in
ansamblu
si opinia
corespunzator
publica
pe toti
complementaritatea
preluarea procedurilor
mondiala
eei vinovati.
ca au identificat
In acest
si pedepsit
fel vor incerca
~i sa impiedice instanta internationala
sa
in mod
sa foloseasca
se sesizeze si sa ceara
nationale.
A$a cum aratarn si anterior, refuzul SUA de a colabora, sau macar de a nu

bloca, in mod mai mult sau mai putin :fati~, activitatea Curtii Penaie Intemationale,
arata in mod clar atasamentul
suprematia
la ceea ce SUA considera rolul sau de "leadership"
pe plan mondial. Aceasra atitudine este atat de relevanta. dernonstrand

- secoluI XX ~i primele
95
vointa de a juca rolul de .jandarm al lumii", intotdeauna prin invocarea obligatiei

de a face respectate
valorile democratic:
~i a prezerva pacea mondiala,
dar avand
grija de a fi la adapost de pericolul pe care 11reprezinta admisibilitatea
intotdeauna
t
existentei unui judecator

ca numai
fractiune
international,
minoritara
independent
si impartial. Este incontestabil
a opiniei publice si a clasei politice
americane
sustine ideea Curtii Internationale.
Cei mai multi vad aceasta instants
instrument
de superputere
hotarate
de limitare
ale acesteia.
mobilizeze
a statutului
~i de intimidare
ca pe un
a actiunilor
Asa cum opinia publica arnericana nu este dispusa
sa se
in vederea abolirii pedepsei cu m0311ea, tot asa nu a facut pasi hotarati
pentru influentarea
factorilor
de decizie in vederea ratificarii Statutului Curtii. Cu
tara
toate acestea, este greu de imaginat 0 adevarata instants penala internationala

participarea
practica
tarii ramase in acest moment singura superputere
deciziile
schimbarii
curajoase
intr-un
responsabilitatii
institutionale,
ale Curtii. Singura variants
anum it sens a mentalitatii
de lider al lumii democratice
in stare sa puna In
optimista
in SUA, acceptarea,
este aceea a
in alt mod, a
ce-: revine si intelegerea
valorii
juri dice si morale a Curtii Penale. Orice sistem ce va izola SUA in
acest context este sortit inevitabil esecului.

Exista totusi speranta intemeiata ca existenta Curtii Penale Internationale,
din
momentul in care aceasta va deveni functionala

si
,
, va avea dinamica vazuta 111cazul
;,-~
Tribunalelor
ad-hoc pentru Yugoslavia
si Rwanda, va obliga probabil anumite state
sa se comporte intr-o maniera mai virtuoasa, mai moral a pe scena universala.

Crearea Tribunalelor
mare masura, rezultatul
si mai ambitioase
democratice.
actiunii din ce In ce mai mature, mai indraznete, mai active
a societatii
Opinia publica
nationals si internationala.
~
cu privire la corectitudinea
alesi in functii pentru

~
civile intemationale.
a conduce
societatea
.t
si transparenta
actiunilor
celor
si a asigura pacea civila 1a scara
Este sizur ca aceasta exizenta

de claritate si
nrobitate se
I..-:
,
c.....'
exprima deja, eel putin in tarile dernocratice, prin mulriplicarea

indreptate
din tarile
ca si din cele aflate in tranzitie 1a democratie. este din ce 111ce mai
atenta si mai exigenta
Internationa1e
ad-hoc si
ulterior a Curtii
Penale sunt. ' In
~
:t
~
z,
actiunilor judiciare
contra celor care abuzeaza de puterile economice si politice pe care le
Capitolul I. Scurt istoric al justitiei penale internationals

n-ibunale internationale din istorie
detin,
contra
estionarea
~
autoritatilor
problemelor
guvemamentale
va obtine toate mijloacele
obtine
care dau
dovada
96
de opacitate
in
de interes national,
dar si international.
..
ca, daca aceasta Curte Penala Internationals
Se mai poate spera de asemenea
exprimata
- seeolul XX ~iprimele
necesare pentru a functiona, va fi inlaturata vestita logica
sugestiv prin formula .iioua greutati, doua masuri", In cazul in care va
rezultate
semnificative,
Curtea
va mari responsabilitatea
intreaga lume fata

de disfunctionalitatile
.
cetatenilor
din
existente in ordinea publica internationala,
.,
disfunctionalitati din ee in ce mai cunoseute ~i stigmatizate.

implies ideea ca statele vor fi de acord sa j oace acest
Toate aceste deziderate
joc in mod corect. dand normelor
cuprinse in Statut un inteles umanist ~imodern
(stiut fiind cat de interpretabile
pot fi unele din prevederile
a menaj a to ate susceptibilitatile),
si desernnand judecatori
care sa-si exercite functia
si impartialitate.
Este de vazut in acest
cu spirit de independenta, competenta

context
in ce fel va fi utilizat controversatul
aceeptate tocmai pentru
articol 124 din Statut (eel care prevede
dreptul unor state de a-si formula anumite rezerve la momentul ratificarii Statutului
si de a prelungi
eu pana
la 7 ani intrarea
lntemationale asupra propriilor
in vigoare
, ~;<.
de 1a Haga, Secretarul
"impunitatea
nu va fz
Tribunalului
din acel
.neimplicarea
de catre
Curtii
International
pentru
cetateni).
In timpul vizitei pe eare a facut-o la sediul Tribunalului

Fosta Yugoslavie
a competentei
lasata
unele
triumfe",
sa
moment
General la ONU Kofi Annan, afirma ca
italianul
state
Cu aceeasi
Antonio
in urmarirea
ocazie,
Cassese
si
presedintele
- reamintea
arestarea
ca
criminalilor
internationali este imorala, permitdnd acestor cateva iiiri sa transforme
intreaga
ordine intemationala intr-o simpla mascarada", In acest fel Dreptul International

nu inceteaza
sa fie stimulat si dezvoltat de
ce in ce mai putin cinismul - principalul
constiinta universals care accepts din
fundament al vechii politiei a ratiunii de
stat (faimosul "raison d'etat" allui Richelieu).

Alte cateva directii de perspective
sunt deja deschise si implies
acordarea
unei atentii sporite pentru dezvoltarea
lor : disparitia definitiva a imunitatilor
a sefilor
de catre acestia a unor crime eu caracter
de stat) in cazul comiterii
international;
crearea unei politii internationale
care sa-i urmareasca
(chiar
si aresteze pe

eei pusi sub acuzare de catre Curte, enuntarea
si includerea clara a terorisrnului
111
in
cele din urma, aparent
eel mai mare succes al Curtii Penale Internationale
ar consta in a nu mai
randul crimelor intemationale

paradoxal,
97
~i multe altele de acest gen.
l~~.
avea pe cine judeca
realista.
pentru
crime grave. Aceasta
nu este din pacate
ipoteza
dar cu toate acestea este ~zreu de trecut eu vederea ca in lumea de azi
mecanismele
comiterea
de prevenire
a eonflictelor
(care creeaza apoi conditiile prop ice pentru
tuturor tipurilor de crime) sunt aproape inexistente,
sau oricum nepermis
de ineficace.
In anul 1993, Federatia
Internationals
pentru Protectia Drepturilor
Omului
publica un raport in care se anunta genocidul ce avea sa se petreaca un an 111aitarziu

in Rwanda.
etnica
Numeroase
alte voci au prevestit,
din Bosnia Hertegovina,
necesare
cu ani inainte, politica
apoi din Kossovo,
rara ca masurile
de epurare
de prevenire
sa fie luate. Se poate, astfel, vorbi, in termeni literari, de .cronica
W10r
crime intemationale anuntate", dar din pacate evenimentele tragice au avut ~i au loc
in continuare. ~rara ca ceea ee numim comunitatea
international
a sa '-'aaseasca eel mai
~
adecvat raspuns
Este de dorit ca anii care Ul111eaZa sa vada nu numai
internationala
internationala
efectiva,
functional a si
dar
2000, SecretaruI
societate
politics
General al ONU Kof Annan
lucrarile Adunarii Generale printr-o provocare care nu va fi transata nici
curand si nici user, afirmand ca : "fortele mondializarii

sunt In curs de a redefini insasi notiunea
0
penala
raul atunci cand acesta este previzibil si denuntat.
La data de 20 septembrie
cauza
si
justitie
care va putea, indiferent de tara sau de continent, sa faca ceea ce este
necesar pentru a preintampina
deschidea
eficienta,
relansare a constientizarii
si de a intari suveranitatea
si cooperarii internationale
de suveranitate
a statelor. .. aceasta va
dreptului fiecaruia de a-si controla propriul destin
individului".
In aceste conditii, exist a posibilitatea
ca
lumea sa evite repetarea ororilor care au marcat secolul abia incheiat si a gasi calea
de inlocuire a dreptului fortei prin forta dreptului.
Capitolul II. Elemente de civil-Law si de common-law preluate de Curtea Penalii

98
din practica TribunalHllIi Pel1allJ1ternrt{ional pen/tufos/a Yugosiavie
Intenul(ionalri
CAPITOLUL II
",;,
ELEMENTE
DE CIVIL-LA'V SI DE COMMON-LA'V
'-'
PRELUATE DE CURTEA PENALA

INTERNATIONALA
,
DIN PRACTICA
TRIBUNALULUI PENAL INTERNATIONAL

,
PENTRU FOSTA YUGOSLA VIE
A. Consideratii, introductive
.Tribunalul
responsabile
international
pentru
urmarirea
si judecarea
persoanelor
de grave violdri ale Dreptului International Umanitar,
comise pe
teritoriul Joste i Republici Socialiste Federative Yugoslavia incepand cu anul J 99 I"

in mod uzual .Jribunolul pentru Fosta Yugoslavie"), a fost instituit
(denumit
de
..
'f
catre Consiliul
de Securitate
adoptat prin Rezolutia

in prevederile
articolelor
diferente
acelasi
specials
timp,
user
Unite. Statutul sau a fost
astfel creat, ca institutie de drept penal international,

semnificativ,
tinand cont de putinele
in raport cu alte Curti Penale infiintate

la Tribunalele
de observat,
Yugoslavie
s-a confruntat
influentat,
in mare masura,
justitie penala internationala.

.
a fost stipulata
1-9 ale Statutului.
are un grad de originalitate
(cu referire
Natiunilor
numarul 827 din 25 mai 1993, iar competenta
T ribunalu1 international
numeroasele
al Organizatiei
l....
Militare
ca realitatile
si se confrunta
procesul
de la Nurenberg
de infiintare
si
de-a lungul istoriei

si Tokyo). Este, in
cu care Tribunalul
In timpul
similitudini
bogatei
pentru
Festa
sale activitati
au
a unei instante permanente
de
In acest sens, in cadrul prevederilor
Statutului
Curtii
.
Capito{u{ II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii

99
Interna(iol1al6 din practica Tribunalului Penal blternarioJla/ pentrufosta Yugoslavie
adoptat 1a Roma la data de 17 iulie 1998, pot fi recunoscute
Penale Internationale,
numeroase
fosta
elemente
Yugoslavie.
cu adevarat
Aceasta
"inventate"
influenta
pentru sau de catre Tribunalul
pozitiva
pentru
a fost eu atat mai pregnanta
la
e1aborarea .Codului cuprinzdnd regulile de procedura si probele" al Curtii Penale

Internationale.
cod finalizat
~.
pregatitoare
desfasurate
la sfarsitul
anului 2000. in cadrul lucrarilor
1a sediu1 Organizatiei
B. Observatii preliminare
Comisiei
Natiunilor Unite din New York.
referitoare la influenta sistemelor de
civil-law si common-law
International
in procedura Tribunalului Penal

pentru fosta Yugoslavie
1. Preponderenta elementelor de common-law In primele variante

adoptate ale Statutului si Regulilor de Procedure
Statutul
Tribunalului
a incorporat,
specifice
sistemu1ui de common-law,
Urmand
aceeasi idee, participantii
pentru un model de common-law,

parti,
intr-un
proces
declansat
fast,
lara indoiala,
instrumente
procedurale
sistem judiciar specific tarilor anglo-saxone.

la elaborarea
Regulilor
de Procedura
bazat pe principiul contradictorialitatii

printr-o
utilizat fiind eel de "indictment").
in principal,
punere
sub acuzare
au optat
intre doua
specifics (termenul
Principa1ul motiv pentru alegerea acestui sistem a
superioritatea
evidenta
i11
ceea ce priveste
operativitatea
si
eficienta
Diferentele
intre ce1e doua mari sisteme judiciare,
lume, pot fi gasite, in principal,

judecatorului
(si ale juratilor
cadrul procedurii.
afla
esenta
In sistemul
in rnodul de prezentare
utilizate la ora actuala in

a probelor,
in atributiile
atunci cand este cazul), ca si in rolul jucat de parti in

de common-law,
acuzarea, fiind parte in proces.
se
pe pozitie absolut egala cu cea a apararii. Asa cum se arata in jurisprudents.

celor
doua
sisteme
poate
fi rezumata
in
felul
urmator:
.procedura
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curte Penalii

100
Inter11{qiona/(i din practica Tribunalului Penal International pentrujosta Yugoslavie
acuzatoriald
de common-law
intre doi adversari
se bazeaza pe desfasurarea
in fata unui judecator
egali, desfasurata
principala datorie este sa adopte un verdict."

acesta fiind un arbitru in conflictul
unei dispute, a unei lupte

relativ pas iv, a carui
Astfel, judecatorul
ramane neutru,
dintre parti, care asista pasiv, pana in momentul
in care, partile ii vor aduce elementele
necesare
formarii convingerii
sale, moment
in care va alege teza uneia dintre parti A fost asemanat, uneori, cu un automat, care
asteapta materialele,
in vederea pronuntarii
esential revine partilor, respectiv,

proces, sustinerile
avocatilor
hotararii. In cadrul acestui sistern, rolul

care le reprezinta,
lor, obligandu-I
si propunerile
pe judecator.
esecul depinde de abilitatea partii, de a alege avocatul,
care sunt stapani pe

Asa fiind, reusita sau
care trebuie sa fie capabil sa
elaboreze teza, care sa fie retinuta de catre judecator.

;"
,~
"Procedura
inchizitoriala
elevat de oficialitate.
ai alegerii mijloacelor
doilea
sistem,
de civil-law este structurata pe
actiune eu un grad
Daca in primul sistem, eei doi adversari sunt stapanii absoluti

procedurale
autoritatea
si al modului de sustinere a cazului, in cel de-al
reprezentanta
a statului
are principalele
atributii
$1
(M.R. Damaska - .Formele justitiei $i autoritatea statala").
initiative"
Prin urmare, procedura

dezbaterile,
inchizitoriala
in vederea deseoperirii
partilor, nu depind de stangaciile
r;
catre judecator.
of era judecatorului
adevarului.
rolul de a conduce
Dezbteri1e nu sunt lasate 1a discretia
sau chiar de vic1eniile acestora, ci sunt dirijate de
Daca i11procedura
acuzatoriala,
persoana
centrala este partea ori
avocatu1 ei, care a1ege singur terenu1 luptei si armele eu care se duce aceasta lupta,
in cea
inchizitoriala,
solutioneaza
rationarnentul
persoana
centrals
litigiul, ci, in prealabil,
este judecatorul
care,
va construi, prin interventia
pe care ~i-l va fundamenta,
solutia, Acest sistem
nu
numai
sa in dezbateri
s-a inspirat
ca
si
din
ideea, ca justitia este un serviciu public, a carui rol nu este numai acela de a stinge
un conflict
intre particulari,
ci si restabilirea
legalitatii,
a ordinii
de drept din
societate. El este apreciat si ca un mijloc de egalizare a sanselor partilor, deoarece,

prin interventia judecatorului,
parti, Cum, insa, judecatorul

norocul sau nenorocul
face
sa
dispara aleatoriul alegerii avocatului
de catre
nu poate fi ales de catre parti, in cadrul acestui sistem.
partii este concentrat de judecatorl
Capitolul II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii

101
Interna(iollahi din practic{{ Tribunalullii Penal International pentrlljosta Yugos/avie
In continuarea
ideii, prezentate
faptul, ca Statutu1 Tribuna1ului

compromisuri.
acelasi
International
a lasat deschisa
Astfel, a fost inclusa contradictorialitatea,
initiativa a partilor specifics

acceptarii
mai sus, trebuie remarcat.
negocierii
timp,
s-a
in sistemul common-law,
solutiei,
introdus
faimoasa
pentru
institutie
judecatori
de la inceput.
ca1ea mai multor
egalitatea
si puterea
de
impinsa chiar pana la limita
a "plea bargaing"-ingului.
"obligatio
In
cautarii si stabilirii
adevarului", deziderat tipic proceduri1or de civil-law, dincolo ~i indiferent de ariee

fel de intelegere
1a care ar fi ajuns partile. In acelasi mod, Statutu1 sugereaza
-f
:~1
~
~
.<
.:
acordarea unui ro1 autonom victimelor si a unor drepturi procesuale existente numai
in procedura
de civil-law,
incercand,
in acelasi timp, sa pastreze un tip de litigiu
bipolar intre numai doua parti. Se prevede, in mod implicit, obligatia in sarcina
procurorului
de a investiga
si prezenta atilt circumstantele
incriminatoare,
cat si pe
cele exoneratoare,
sa-si pregateasca
iar in acelasi timp se arata, in mod clar, ca fiecare parte trebuie

si sa-si prezinte propriul caz,
rara
a tine cont de actiunile celeilalte
parti .
-~_ OJ.
<-
.-
2. Prezentarea probelor si noul rol activ acordat judeciitorului
in
faza pregiititoare a procesului
~
I.
("pre-trial stage'') si in faza procesului propriu-zis ("trial stage")

Procurorul
este stapanul absolut a1 cazu1ui sau in procesul de common-law;
acesta controleaza
cea mai mare parte a informatiilor
procuroru1ui coniine constatarile
citeaza martarii
1a caz. Dosarul
si rapoartele politiei; prin interogarea martorilor. el
este. practic, singurul in sala de judecata

Procurorul
referitoare
care stie ce vor spune aceste persoane.
acuzarii si decide care anume sa fie chernat sau nu in
ace1 caz. In unele tari, in special in Statele Unite ale Americii, procurorul
pregateste
martorul
experimentat
in vederea
depunerii
depozitiei in cadrul procesului
chiar si in practica Procurorului
acestor pregatiri, procurorul
Tribuna1u1ui International).
chiar
(sistem
In timpul
isi instruieste martorul referitor 1a intrebarile pe care ar
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii

102
Internarionald din practica Tribuna/ului Penal International pentrufosta Yugoslavie
putea sa i le adreseze
simulata
(.,cross
avocatul
apararii, si chiar conduce

fiind
examination"
alta procedura
examinare
specifica
incrucisata
si fundamental
pentru sistemele de common-law).
In mod absolut diferit, in procedura de civil-law.
judecatorul
administrarea
E;
este eel care conduce
probelor. El nu are nevoie de un
ajutor sau ghid in acest sens, pentru ca este familiarizat in avans cu detaliile cazului.
In acest fel, judecatorul
la examinarea
este eel care citeaza martorii si care participa in mod activ
acestora, in scopul stabilirii corecte si complete a adevarului.
Un proces, intr-un
caracterizat
rara
ca
sistem
confruntare
de common-law,
poate
intre doi avocati profesionisti,
fi, In mod
surnar,
in fata unor persoane
pregatire speciala - juratii - care trebuie doar sa stabileasca niste elemente de
fapt. Acesti jurati nu au capacitatea

admisibilitatii
aprecierii importantei probelor si nici a evaluarii
acestora, rara instructiunile
unui judecator profesionist.
Ei pot fi usor
derutati sau indusi in eroare de elemente irelevante sau confuze. Acestia au nevoie
de un judecator
care sa-i indrume in evaluarea probelor prezentate
de catre partile
interesate si care sa-i fereasca de acele probe care sunt inadmisibile
sau irelevante.
Numai cu aceste garantii, pot fi capabili juratii sa determine elementele de fapt si sa

ajunga la
solutie corespunzatoarel
Judecatorii
profesionisti,
care actioneaza
in cadrul
capabili sa indeplineasca
initial,
articolului
probatoriului.
90, judecatorul
martorilor si a prezentarii
vederea
I
unei parti in proces.

martorii nu
VOl'
de procedura
un control
pregatire
exceptionala,
sunt. Iara indoiala,
atenueaza prima forma aleasa
mult mai mare asupra
Conform modificarilor,
strangerii
si
aduse in anul 1998, prevederilor
este eel care controleaza
modul ~i ordinea
ascultarii
probelor. In acest fel, se precizeaza, in mod expres. faptul
adevarului"
sistemului
Penal International
martorilor si prezentarea probelor
stabilirii
sustinatorii
~i
care trebuie doar sa-i indrume pe acesti jurati. Cateva
judecatorilor
ca: .interogarea
vasta experienta
sarcini mult mai complexe decat cele impuse unor jurati
recente aduse regulilor
acordand
administrarii
Tribunalului
obisnuiti sau unui judecator

amendamente
cu
de civil-law.
ceea
ce reprezinta
este mult mai adecvata in

0
mare
victorie
Martorii nu mai sunt considerati
pentru
a fi martorii
.Din momentul in care acestia depun declaraiia
solemna.
mai fi considerati co aportindnd unei parti, ci door co martori ai
Capitotui II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii

103
/ntern(l(iollalii dill practica TribunalLilll; Penal /ntenul(ional pentrufosta Yugoslavie
justuiei
(conform
Jelisic").
S-a stabilit, de asemenea,
Iniernational
Deciziei,
drept prin modificarea,

cadrul Regulilor
in mod corespunzator,
de Procedura.
a prevederilor
articolului
~i in
98 din
In noua forma, acest articol permite judecatorilor
instantei", ceea ce intr-o jurisdictie
si
(Decizia, din data de 21 septembrie
Calea deschisa de aceste decizii a fost transpusa
soli cite noi martori fata de cei propusi
. ~-
Peller!
cu tot ceea ce stie La stabilirea adevarului
care I-a propus"
1999, in cazul .Kupreskic").
"Goran
ca .un rnartor chemat in fata Tribunalului
este obligat sa contribuie
nu doar a interesului pariii
1998, in cazul
de cele doua parti, asa-numitii
de common-law
sa
.martori ai
este absolut inacceptabil
(vezi
Decizia Curtii, din data de 21 mai 1999, in cazul .Tihomir Blaskic") .
3. Cautarea adevarului obiectiv
111 procedura
Tribunalului pentru
Fosta Yugoslavie
Rolul de observator detasat sau de arbitru, tipic pentru sistemele de common-
law,
nu cadreaza
cu activitatea
internationala.
Acestia
responsabilitate
in ceea ce priveste
jurati, judecatorii
din
judecatorilor
urma
internationali
trebuie
profesionisti
sa dea
corectitudinea
din justitia
dovada
deciziilor
de un
penal a
alt tip
de
lor. Spre deosebire
de
trebuie sa arate motivele pe care se intemeiaza
orice
-<l
sentinta.
Prevederile
articolului
sentinte "sa fie insotite de
23 din Statutul
motivatie
r01 mult mai activ al judecatorului
Tribunalului
invocate de catre parti, Tribunalul
instarua trebuie sa se multumeasca cu

international
adevar si a-si baza decizia finala pe un probatoriu
Yugoslavia
pe anul 1994: "in timp ee,
are posibilitatea
motu". Aceasta of era instantei capacitatea
Din acest motiv, Regulile

~i Rwanda)
permit
un
in timpul procesului.
in mod normal. intr-un sistem acuzatorial,
noi probe "proprio
ca aceste
in serfs". 0 asemenea obligatie presupune
Asa cum se arata in Raportul anual al Tribunalului,
probele
impun
sa solicite
de a stabili intregul
complet",
de Procedura
ale Tribunalelor
judecatorilor
sa adreseze
ad-hoc
propriile
(pentru
intrebari

Intema{iollalii din practica Tl'ibul1alului Penal Intenuqiona/ pentrufosta Yugos/avie
104
martorilor,
de
in pofida reactiei ostile si vehemente
common-law.
~
eficacitate,
definite
Cu toate acestea,
daca scopul
in mod
asemenea posibilitate
s-a dovedit uneori lips ita de'
sau real si daca responsabilitatea
adecvat.
Incertitudinea
sistemului
referitoare
judecatorilor
1a propriul
nu sunt
rol, alaturi
de
experienta judiciara
anterioara in sistemul national din care provin, i-au impiedicat
uneori pe judecatori
sa intervina in examinarea
fost necesar
.iacuzarea
.'
a reprezentantilor
sa faca acest lucru. Poate
sa aduca
nu a reusit
probelor, chiar si atunci cand ar fi
fi observat
din exemplele
urmatoare:
probe clare privind conditia celor patru prizonieri
inainte de a fz ucisi" sau .rnartorul
nu a fost
intrebat dacd victima
decedata" (Decizia, in cazul Dusan Tadic), ca judecatorii

au solieitat probe suplimentare,
era
SCf1,t l1U
nu au pus intrebari si nu
desi ar fi fost necesar pentru stabilirea
core eta a
\-~
adevarului.
in
.;
'.~'
ceea ce priveste
contine nici
scopul
Statutul Tribunalu1ui
Penal International,
acesta nu
referinta expresa, prin care stabilirea adevarului obiectiv ar reprezenta
principal
amendamentele
a1 procesu1ui.
asemenea
conceptie
a aparut
odata
cu
aduse Regulilor de Procedura in anu1 1998,
Prioritatea
acordata rezulilor
care ~auverneaza
~
ezalitate
absoluta a arrnelor
~
celor doua parti din proces, ehiar si in detrimentuI stabilirii adevarului obiectiv, este
.
~{
o idee fundamental
exemplu,
nici chiar
a unui proces desfasurat
in sistemul de common-law,
De
noua proba decisiva nu poate constitui motiv de apeI sau
recurs daca folosirea acestei probe ar deregla echilibrul stabilit intre parti. Cu alte
cuvinte,
adevarului
asemenea
stabilirea
obiectiv,
adevarului
procesual,
formal,
ceea ce nu se intampla
prevaleaza
in jurisdictia
indiferent din ce motiv.
DU
si asupra
de civil-law.
sistem, de exemp1u, un recurs in favoarea persoanei
intotdeauna posibil, daca noi fapte sau probe
chiar
Intr-un
condamnate
este
au fost cunoscute de catre instants,
Capito{u{ II. Elemente de civil-law $i de common-law preluate de Curtea Penulii

105
Interml(ionalii din practica Triblll1alului Penal Imel'lul{ional pentru fosta YlIgos{avie
4. Elemente de common-law Si de civil-law in faza preliminara a
procesului.
Declaraiiile martorilor ~i alte probe
Este greu de contestat afirmati a, conform careia numai judecatorii de civillaw apreciaza
,fara
W1
ell
adevarat probele din proces. Asa cum se mai arata in jurisprudenta,
dosar de urmarire penala in fata, judecatorul
arbitru orb, influentat

dec iz ie corecta",
de flash-uri
Principala
examinarea probelor,
contradictorii
de common-law
este door un
care pot sa-l duca sau
sursa a capacitatii judecatorilor
I7U
let
de civil-law, in
reprezinta dosarul investigativ pe care acestia il primesc
inainte de proces.
In dorinta de a fi mai bine informati asupra cazului pe care 11vor avea de
solutionat, judecatorii Tribunalului Penal International au inceput sa solicite celor
doua parti sa le trim ita in avans declaratii ale martorilor ~i alte documente necesare
Curtii, In anul 1997, in cazul "Slavko Dokmanovic", instant a a emis un ordin scris
prin care ii solicita procurorului sa-i trimita in scris toate declaratiile disponibile ale
martorilor. In decizia adoptata se arata, ca .instania
acces la declaratiile
parti,
martorilor
si la alte documente
va beneficia din faptul cd are

puse la dispozitie
in primul rand in scopul unei mai bune intelegeri a obiectului
UJ7ui management
mai eficient
de catre
cauzei si al
al procesului".
Cu toate acestea, informatiile puse la dispozitia instantei de catre parti in

practica Tribunalului
International,
chiar daca, in mod evident, inspirate, nu
constituie un echivalent perfect al dosarului penal din sistemele de civil-law. In

primul rand, instanta va primi numai declaratiile acelor martori pe care acuzarea
intentioneaza sa-i cheme si numai acele probe care se intentioneaza a fi prezentate.
asemenea informare partials ar putea chiar sa creeze
stare de confuzie
judecatorilor.
In al doilea rand, spre deosebire de sistemul de civil-law', apararea nu joaca

nici un rol in investigatiile efectuate de catre procuror. De altfel, acuzarea nu are
obligatie express de a obtine si prezenta atat probe In defavoarea, cat ~i in favoarea

Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalit
106
Intenuqionair'l din practica Tribunalului Penal International pentruJosta Yugos/avie
if
inculpatului.
Rezultatul
este acela ca, declaratiile
avans instantei, provin din investigatiile
in
martorilor
efectuate de
si probele trimise in
singura parte.
a1 treilea rand, conform practicii Tribunalului
International
(de inspiratie .
.~;
evidenta
din sistemul
de common-law),
apararea
este obligate
sa-si prezinte
propriile probe numai dupa ce acuzarea si-a prezentat in totalitate propriul caz.
acest fel, judecatorii
procesului,
au in realitate
numai
va fi obtinuta
iar cealalta jumatate
facute de catre acuzare. In consecinta,
jumatate
In
a cazului la inceputul
abia dupa incheierea prezentarii
este greu de apreciat in ce masura aceasta
dezvaluire gradata poate sa ajute instanta in intelegerea corecta a cazului; mai mult,
-f
~~
~
este greu de inteles, cum judecatorii

problemele
de admisibilitate
pot lua decizii perfect intemeiate referitor la
si la exceptiile invocate in timpul prezentarii cazului de
catre acuzare.
in
realitate,
cazul Tribunalului
~
.,,?
considerabi1
principalul
motiv pentru
Penal International
operativitatea
stabilirea unei asemenea practici
a fost preocuparea judecatorilor
proceselor.
Dorind
sa-si
mareasca
~;
.~,
contro1area procedurilor,
judecatorii
s-au gandit ca ar fi extrem de util
in
in a mari
abi1italile
in
sa obtina
cat
mai multe informatii
posibile,
inainte
de declansarea
procesului
propriu-zis.
Cu
aceasta idee. s-a trecut 1a amendarea Regulilor de Procedu-s in anul 1998. Astfel, a
~~,i~
~,
.
'~:t
fost prevazuta
obligatia pentru parti de a prezenta, in avans,
numele martorilor
rapidiza,
care vor fi chemati.
in mod considerabil,
consecintelor
lista a probelor si
Cu asemenea informatii, judecatorii
proceduri1e
de judecata.
Un exemp1u relevant
pot
al
aduse de noile reguli s-a putut constata in cazul ,.Zejnil Delalic", in
care Curtea a decis ca .avocatul

nemultiplicarii
inutile a probelor
apararii
trebuie sa adere strict la principiul
si la repetarea
"--
unor miirturii relativ identice,
in
caz contrar. instania fiind obligato sa aleaga, chiar ea, de pe listd martori; pe care
considera necesar sa-i audieze si probele relevante pentru caz",
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalti

107
Intenu1{ionalli
din practica Tribunalului
Pel1allnterna(iol1a/
pentrufosta
Yugos/avie
:.\
it
5. Concluzii privind observatiile p relimin are referitoure la

influenta celor
dOU(1
mari sisteme procedurale
,:,
Circumstante1e.
:
pentru
Fosta
rezultatelor
'
in care Statutul si
Rezulile
,
'-'
Yugoslavie
au fost adoptate,
realizate. Ambele documente
de Procedura
au avut
ale T ribunalului
mare influenta
asupra
au fost elaborate si adoptate in regim de
mare urgenta, din cauza conditiilor istorice existente la acel moment. Datorita acelei
urgente, membrii Consiliu1ui de Securitate
orice modificari,
a1 ONU au fost destul de refractari 1a
care ar fi dus la alte negocieri ~i evident 1a tergiversarea
unei forme finale. In consecinta, au fost mai degraba reprezentantii

'.
de common-law
'-
adoptarii
tarilor cu sistem
cei care au e1aborat textul Statutului si a1 Regulilor de Procedure.
Desi in acest mod, cea mai mare parte a normelor de procedura au fost pur si
simp1u imprumutate
din sistemul
de common-law,
cursul procese1or desfasurate in fata Tribunalului
practica
International
a demonstrat,
ca in
procedura a evoluat
in sensu1 crearii unui adevarat hibrid al celor doua mari sisteme de drept existente in
acest moment in lume. Prezentarea
similitudine
Tribunalul
anumitor
intre Tribuna1ul International

Militar de la Nurenberg
si cel mai faimos precedent
- ar putea constitui
prezenta partile originale, dar si evidentele

penala internationala
elemente de diferentiere,
dar ~i de
al sau -
buna oportunitate
evolutii pozitive inregistrate
de a
de justitia
in a doua jumatate a secolului XX, clasica, deja, disputa intre
sistemele de drept national importante (in special cele de common-law
si civil-law),
'.';'
in dorinta de a-si impune propriile

uriasele dificultati cu care comunitatea
institutii
si abordari in acest domeniu,
intemationala
se confrunta i11continuare, in
speranta unei justitii mai bune si mai eficiente in mi1eniul trei.
--
ca ~i
Capitollilll. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii

108
In tenul(,iona Ili din practica Tribuna/u/ili Penal In tenuqional pentrujosta Yugos/avie
~,!
;'
C. Elemente de procedura
;;
utilizate in practica
Tribunalului
l\lilitar International
Tribunalului
Tribunalul
Penal International
de la Nuren berg si a
Militar International pentru judecarea marilor criminali de razboi,
instituit la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial de cele patru Puteri Aliate
,
(SUA, Franta, Marea Britanie si URSS) si cunoscut in istorie ca Tribunalul

Nurenberg,
a reprezentat
un eveniment
fundamental
de la
pentru dezvoltarea
Dreptului
ce ar fi trebuit sa aiba loc in Germania,
impotriva
Penal International.
Cu exceptia procesului,
fostului Kaiser Wilhelm al-II-lea de Hohenzollern,

Tratatului
cu prevederile
de Pace de la Verssailles din anul 1919 (proces care nu a avut niciodata
loc), Tribunalul
de la Nurenberg
penala indreptata
cunoscute
in conformitate
reprezinta
prima forma articulata de jurisdictie
contra autorilor unor fapte grave, care din acel moment vor fi
sub termenul de "crime internationale".
oarba razbunare
a invingatorilor
civilizate in fata unor inimaginabile

valori ale urnanitatii,
specialliderii
irnpotriva
Procesul a fost imaginat nu ca
invinsilor,
si inacceptabile
ci ca
reactie
a lumii
violari ale celor mai elementare
violari comise de conducatorii
tarilor care au format Axa (in
nazisti).
Cu intentia
de a restabili
ordinea
de drept in lume, Tribunalul
de la
Nurenberg
a trebuit sa fie tocmai expresia acestei ordini de drept si in realizarea
scopurilor
sale, sa respecte cu strictete principalele valori pentru apararea carora a
fost creat. In acest scop, cei care au elaborat structura Tribunalului
au dat nastere
unei noi institutii, intr-un domeniu aproape nou ~i care a functionat pe baza unor
reguli de procedura
cu totul noi. A~a cum se poate imagina,
realizarea
unui
deziderat atat de ambitios a fost extrem de dificila, iar pentru Dreptul International
fost prima data cand a asistat la confluenta,
rnari sisteme
Rezultatul
lipsurile
'III
de drept penal, respectiv,
dar si la confruntarea
dintre cele doua
eel de civil-law ~i eel de common-law.
a constat In crearea unei institutii complet originale care, dincolo de

acceptabile,
previzibile
si insurmontabile
la acel moment,
si-a atins
Capitolul II. Elemente de civil-law s! de common-law preluate de Curtea Penalii

Internarionalli din practica Tribunalului Pellal International pentrufosta Yugos/avie
si mai ales a pus bazele reale a eeea ce avea sa devina
seopurile principale
109
justitie
penala intemationala.
Din nefericire, 1a numai
de secol distants, fiind confruntata
jumatatea
cu
~.,..
groaznicele
tragedii
internationala
Nurenberg,
ce
s-a vazut
aveau
obligata
in incercarea
Tribunalelor
in
sa apeleze
de a restabili
juridice
~i Yugoslavia,
Rwanda
la experienta
comunitatea
Tribunalului
din nou pacea si justitia.
Ad-hoc avea sa preia prineipalele
cautand sa imbunatateasca
Normele
loe
de la
Reglementarea
idei si metode utilizate la Nurenberg,
acele punete slabe si sa nu repete erorile facute anterior.
rezultate
vor
fi succint
castiauri
., "-"
prezentate
indubitabil
ca adevaratele
functionarea
viitoarei Curti Penale Internationale.
in continuare,
vor fi evidentiate
~
doar
dar este
in orzamzarea
.......,.
Sl
1. Instituirea celor douii Tribunale Internationale

,
Pornind
Yugoslavie
pentru
de la examinarea
Statutului Tribunalului
International
(care este, in esenta, aproape similar cu eel al Tribunalului
judecarea
crimelor
comise
urmatoare
sunt, in consecinta,
elementele
de originalitate
Tribunalul
de la Nurenberg,
(invingatoarele
aplicabile),
motiv
pentru
pot fi observate
care caracterizeaza
care
International
observatiile
cu relativa
aceasta institutie. Spre deosebire
de
care a fost constituit din vointa celor patru Puteri Aliate
urmau
Tribunalul
International
Consiliului
de Securitate,
Unite, actionand
sa fie inculpati
pentru
Fosta
ca principal
in baza prevederilor
trebuie
sa determine
in proces, judecati
Yugoslavia
organ executiv
fost
si condamnati),
instituit
prin
al Organizatiei
decizia
Natiunilor
articolelor 39-42 ale Cartei ONU - "Consiliul
existents oricarei amenintari
la adresa pacii,
incalcari ale pacii sau orice act de agresiune si va face orice recomandari
"~a
usurinta
de fapt ale razboiului purtat impotriva Germaniei si clasei politice ai
carei reprezentanti
de Securitate
in Rwanda,
pentru Fosta
necesare
sau va lua una din masurile
prevazute in articolele 41 si 42, pentru a mentine sau
restabili pacea si securitatea
internationala",
Deci, in acest caz, nu se poate afirma
Capito/ul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Pella/a

110
Intenuqiona/ii din practica Tribunalului Penal Intenw(ional pentrufosta rllgos/avie
ca este
actiune represiva sau discriminatorie, prin care invingatorii ii pedepsesc pe
invinsi, ci
masura concreta adoptata de eel mai abilitat organism rnondial, avand
autoritatea si mijloacele
SUP0l1Ului oferit
legale si logistice de a
pune in practica, pe baza
international a, pentru
de comuniatea
salvgardarea
pacii si
securitatii.
In acelasi timp, instituirea Tribunalul International pentru Fosta Yugoslavie a

dovedit,
data in plus, ca cea mai mare parte a cornunitatii
intemationale, chiar
daca nu direct afectata de gravele violari ale dreptului comise in acea zona, este
hotarata sa puna capat impunitatii acelor criminali, cu ale carer fapte abominabile
omenirea se confrunta la inceputul Mileniului Trei si sa creeze un adevarat spatiu de
justitie ~i dreptate.
Competenta Consiliului de Securitate, de a crea
asemenea instants. a fost
contestata nu numai in jurisprudents ci chiar si in practica Tribunalul International

pentru Fosta Yugoslavie. A~a cum Curtea de Apel a Tribunalului a decis fata de
exceptia ridicata in cazul "Dusan Tadic" - "argumentul, conform caruia Consiliul
de Securitate, ca organism fara atributii judiciare, nu poate institui un organ
subsidiar cu asemenea aptitudini, este nereal; aceasta sustinere rezulta dintr-o
fundamental a neintelegere
a constiturii
structurii
Cartei
ONU ..., infiintarea
Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie de catre Consiliul nu inseamna,

insa, ca acesta si-a delegat
parte din functiuni sau exercitiul unora dintre
prerogativele sale. Nici nu inseamna, din contra, ca ar fi uzurpat pentru el insusi

atributii judiciare care nu-i revin in conformitate cu Carta. Consiliul de Securitate a
infiintat acest Tribunal
ca un instrument prin care sa-si exercite unul din
principalele sale atribute si anume, restaurarea pacii si securitatii pe teritoriul Fostei

Yugoslavii" (Decizia din data de 2 Octombrie 1995 - presedinte A. Cassese).
Respingand, in mod neechivoc, acest motiv de apel, Tribunalul a rezolvat definitiv
problema legalitatii infiintarii sale .
Capitolul JI. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii

III
Intemariolla/rl dill practica Triblllla/ului Penal International pentru fosta Yugoslavie
2. Selectarea si numirea [udeciitorilor

Mergand,
in eontinuare,
Tribunalul
International
importanta,
derivand
eu paralela
intre TribunaJul
instante. Astfel, prevederile
alta diferenta
in care au fost numiti judecatorii
celor doua
poate fi reliefata
articolului 2 al Statutului Tribunalului
stabileau ca instanta va fi compusa din 4 judecatori,

un judecator
~i supleantul
si

din modul
de la Nurenberg
sau urmau
de la Nurenberg
fiecare avand un supleant. Care
sa fie numiti de fiecare
Stat Sernnatar.
respectiv, de catre SUA, Marea Britanie, Franta si Uniunea Sovietica. Stabilind un

sistem,
lara indoiala,
credibilitatea
mai
adecvat,
sa, Statutul
prevede urrnatoarele
Articolul
independenti,
in dorinta
Tribunalului
de a creste
International
pentru
impartialitatea
Fosta
~i
Yugoslavie
12: "lnstantele
de judecata
vor fi compuse
din 11 j udecatori
din care nu va putea fi mai mult de unul de aceeasi nationalitate"
(acest artieol a fost partial modifieat
prin Rezolutia Consiliului
de Securitate Nr.
1166/13 Mai 1998, care a deeis infiintarea unei a treia Camere de judecata in prima
'.
instants
si deci,
nationalitatea;
alegerea
altor trei judecatori
eu respeetarea
regulii
privind
de asemenea, a mai fost amendat la data de 30 noiembrie 2000, prin
Rezolutia
nr. 1329, astfel, incat: .Jnstaruele de judecata Val' fi compuse din J 6
judecatori
independenii ... ").
Articolul
Yugoslavie
13 -
"judecatorii
Tribunalului
International
pentru
Fosta
vor fi alesi de Adunarea Generals a ONU din cadrul unei liste puse la
dispozitie de Secretarul General..."
3. Importanta activitatii judeciitorilor in elaborarea si dezvoltarea

regulilor de procedure
in practica,
numirea
primilor
11 judecatori
ai Tribunalului
International
s-a facut pe baza unor criterii mai mult sau mai putin
Capito/ul11. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii

J J2
Intern{l{ionalti din practica Tribul1a/u/ui Penal InterJ1(l(ional pentrufosta Yugos{avie
obiective. Intre acestea, a fost si eel al reprezentarii, in cadrul Tribunalului, a celor

doua mari sisteme de drept penal acceptate in societatile avansate, respectiv, eel de
"t
civil-law si eel de common-law -in practice. Astfel, au fost numiti 6 judecatori,

provenind din tari cu sistem de common-law si 5 judecatori din eele eu sistem de
civil-law. Importanta aeestei optiuni avea sa fie relevata in momentul adoptarii
"Regulilor de Procedura si Admisibilitate a Probelor", cand majoritatea acestora vor
fi imprumutate,
in mod logic, din sistemul de common-law.
Dar, asa cum
mentionam si anterior, practica Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie

avea sa schimbe aceasta forma initiala, iar procedura avea sa se transforme intr-un
adevarat hibrid.
Acest sistem original a fost posibil deoarece, urmand
idee cunoscuta tot
tarilor eu un sistem de common-law, Statutul Tribunalului International pentru

Fosta Yugoslavie a prevazut ca elaborarea ~i adoptarea "Regulilor de Procedura' sa
fie atributul chiar a1 judecatorilor
Tribunalului. Solutia a fost identica eu eea
prevazuta pentru Tribunalul de la Nurenberg, in articolul 13 al Statutului sau.

Ambele doeumente impuneau doar ca "regulile de procedura sa fie in concordanta
eu prevederile
prezentului
Statut".
Prevederile
articolului
15 din Statutul
Tribunalului International pentru Fosta Yugoslavie au ararat, deci, ca "judecatorii

vor adopta regulile de procedura si admisibilitate a probelor, pentru organizarea
fazelor premergatoare procesului si
a celor de judecata. Inc1usiv pentru apel,
protectia victimelor si martorilor, ca si orice alte masuri necesare ..". Aeeste Regu1i
au fost, in ce1e din urma, adoptate la data de 11 Februarie 1994, fiind, ins a,
modifieate de 21 de ori pana in prezent.
Lasand eea mai mare si mai detaliata parte a regulilor de procedura sa fie
elaborate de catre judecatori, atilt Statutul Tribuna1u1ui de la Nurenberg, cat si eel a1
Tribunalului
International pentru Fosta Yugoslavie, au prevazut totusi cateva
principii proeedurale esentiale, care sa fie respeetate, Tara exceptie, in praetica

instantelor. A~a
cum vorn prezenta, in continuare, aceste principii, incluse in
prevederile articolelor 16-30 pentru Tribunalul de la Nurenberg si prevederile

articolelor 18-29 pentru eel al Fostei Yugoslavii, poarta marca incontestabila a
influentclor sistemelor de commom-law si de civil-law, asa cum acestea au prevalat
-------
;~l
:;j
'I
Capitoluf II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii

Ii 3
IntenuqioJla/{,i dill practica Tribul1alului Penal Illtenzariolla/ pentru josta Yugoslavie
i"1
.. j
la momentul
r':'iI
adoptarii,
dar
parte reflecta deja elemente de originalitate
ce vor
si care nu mai fusesera niciodata
deveni tipice doar proceselor pena1e internationale

f, \
"
).
utilizate anterior. Cu toate acestea, anumite aspecte au fost abordate diferit, cea mai
buna solutie fiind, inca, in disputa specialistilor
apartinand celor doua mari sisteme
de drept.
"
4. Principalele reguli utilizate in cadrul urmaririi penale si care

privesc activitatea Procurorului
Carta Tribunalului
- care reglementeaza
"Comitetul
activitatea acuzarii (organizata sub forma abso1ut originals de
pentru investigarea,
in faza urmaririi
cuprinde doua artico1e - 14 si 15
urmarirea si acuzarea marilor criminali de razboi")
penale ~i a desfasurarii
procesului,
in ceea ce priveste numirea
procurorilor,
atributiile acestora, activitatile comune, etc. Spre deosebire de Statutul
Tribunalului
de la Nurenberg,
Statutul
Tribunalului
International
pentru
Fosta
.",
."~
Yugoslavie
:
J
1iniile de baza privind activitatea Biroului Procurorului Tribunalului.
';
contine doua Articole - 16 si 18 - care, intr-un mod succint, traseaza
detalia in continuare,
common-law,
In
Nurenberg
este evidenta, in ambele variante, predominanta
numai cateva aspecte punctuale
law, din necesitatea
Asa cum se va
regulilor de
fiind "cedate" sistemului
de civil-
asigurarii unei justitii penale internationale cat mai adecvate.
consecinta,
prevederile
artico1u1ui 14 din Carta Tribunalu1ui
de la
stabileau ca :
"fiecare
Stat Semnatar
va numi
un Procuror
Sef pentru
investigarea
acuzatiilor ~i urmarirea marilor criminali de razboi.

Procurorii
Sefi vor actiona
sub forma unui comitet,
avand urmatoarele
scopuri :
a) sa stabileasca un plan privind activitatea individual
sale de lucru;
a fiecaruia si a echipei

Capitolul II. Elemente de civil-law $i de common-law preluate de Curtea Penalii
114
Internrl{ionalii dill practica Tribunalufui Penal International pel1tru fosta Yugoslavie
b) sa stabileasca
lista finala a marilor criminali de razboi care
VOl'
fi judecati de
catre Tribunal;
c) sa aprobe actele de acuzare si transmiterea
documentelor
pe care se bazeaza
acestea
d) sa transmits
instantei de judecata
actele de acuzare ~i restul documente1or
anexate;
e) sa elaboreze si sa transmits instante: un proiect privind reguli1e de procedura
de utilizat; Tribunalu1 va putea sa accepte, eu sau fara amendamente,
acest
proiect, sau pur si simplu sa-l respinga in totalitate.

Comitetul va actiona pentru realizarea
scopurilor, aratate mai sus, cu majoritate
de voturi
pentru fieeare caz, in conformitate
si va numi un Presedinte
cu
principiu1 rotatiei; in cazul unui balotaj, referitor la
persoana ce urmeaza sa fie
trimisa in judecata sau cu acuzatiile ce i se aduc acelei persoane, determinant
va
fi votul ace lei parti care a facut propunerea ..... ".

Reglementarea
poarta, lara indoiala,
amprenta necesitatii
cele 4 Puteri Aliate care au instituit Tribunalul,

liderilor Gennaniei
dificultatilor
echilibrului
intre
in conditiile specifice ale judecarii
invinse. A fost un obiectiv atins in cele din urma, in pofida
evidente,
prin acceptarea
sistemu1ui compus
din 4 Procurori-Sefi,
avand, practic, atributii identice ~i aceasi putere in adoptarea deciziilor. Dar aceasta
forma a fost, de asemenea,
influentata
provenind
din civilizatii
cu
istorie, filosofie,
diferite (SUA si Marea Britanie,

Franta creatoare
reprezentant
de diferitele sisteme judiciare
si aparatoare
ideologie ~i rnentalitate
fiind promotoarele
ferventa
nationale,
a sistemului
sistemului
complet
de common-law,
de civil-law,
iar URSS,
indiscutabi1 a1 unui nou tip de justitie socialist-populara,
ca
bazata pe
prioritate absoluta a statu1ui si pe un rol al procurorului chiar mai important decat al

judecatorului)
cautand
Beneficiind
impartialitate
propuse, Tribunalul
sistemului
de premisele
si credibilitate
International
de acuzare
mult
relativ neutre in carea fost creat si
absolut necesare pentru atingerea scopurilor
diferita,
cu evidente
operativitate Astfel, prevederile articolului
a primit
aspecte
organizare
de omogenitate
16 al Statutului stipuleaza ca :
a
~l
Capitolul II. Elemente de civil-law Ji de common-law preluate de Curtea Penalii

Ii 5
Internationu/{[ din practica Tribunalului Penallnterna{ional pentrufosta rllgos/avie
1) Procurorul
Tribunalului
a persoanelor
International
2) Procurorul
va fi responsabil
vinovate
de comiterea
unor
grave
violari
ale Dreptului
Umanitar, pe teritoriul Fostei Yugoslavii;

va actiona ca un organ independent
cere si nu va primi instructiuni

3) Biroul
~i urmarirea penala
de investigarea
Procurorului
personalului
al Tribunalului:
acesta nu va
de la un anumit Guvern sau din alta sursa;
va fi fonnat
din Procuror,
asistentii
acestuia
si restul
necesar;
va fi numit
4) Procurorul
Secretarului
General
de catre Consiliul
al ONU; candidatul
ireprosabil
si sa posede
investigarea
~i urmarirea
cea mai inalta
de Securitate,
la propunerea
va trebui sa aiba un profil moral

cornpetenta
judiciara
posibila
in
cazurilor penale. Procurorul va fi ales pe un mandat
de 4 ani si va putea fi reales. Termenii si conditiile acestuia vor fi echivalente

cu cele prevazute pentru postul de Secretar General Adjunct al ONU;
5) Personalul
din cadrul Biroul Procurorului
va fi numit, la propunerea
acestuia,
de catre Secretarul General al ONU".

Cateva observatii
ameliorari
sunt importante
ale sistemului,
priveasca
independents
in acest context, tinand cont de evidentele
fata de eel utilizat la Nurenberg.

Procurorului,
Prima remarca trebuie sa
asa cum rezulta din pragraful 2 al articolului
16, care a depasit conditiile istorice de la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial.
Nu este gresit a afirma, ca intreaga conceptie juridica penala a evoluat in lume, in
sensul
acordarii
obiectiva,
pentru
unei independente
neinfluentata
a procurorului
este una din cele mai importante
garantii
International
care-l asista .. Prin sistemul impus de prevederile
bazele reale ale unei implicari
a intregii comunitati
celor mai abilitate si reprezentative

Secretarul
care
a doua remarca ar trebui sa priveasca alegerea si numirea Procurorului
personalului
organisme
articolului
intemationale,
avea
sa
fie urmata
~i la elaborarea
si a
16 se pun
prin intermediul
ale sale - Consiliul de Securitate
General ONU - care au dreptul de face aceste numiri Experienta.
Statutului Curtii Penale Internationale.
"--
0 actiune neutra,
justitie echitabila si eficienta si mai ales pentru obtinerea credibilitatii,
este esentiala Tribunalului
obtinuta,
cat mai mari acuzatorului.
normelor
echivalente
si
astfel
din cadrul

116
IJlternrqionaltt din practica Tribunalutui Penal International pelltrufosta Yugoslavie
Referitor
Procedure,
la abilitatea
prevedere
Procurorului
de a participa la elaborarea
expresa in Statutul Tribunalului
14 - in cazul Tribunalului
International
Regulior
de la Nurenberg
de
- Articolul
documentul
doe
;:.
baza nu contine nimic. Dar, in articolul 6 al "Regulilor de Procedura",

fie preluata,
materie",
pastrandu-se,
...propuneri
judecatori,
judecatori
insa si puterea discretionara
pentru
amendarea
Regulior
ideea avea sa
a judecatorilor
in aceasta
vor putea fi facute
de catre
de Procuror sau de Grefier si vor putea fi adoptate cu votul a eel putin 9

intr-o adunare plenara a membrilor instantei".
Dincolo
de
aspectele
privind
numirea
a prevazut
si organizarea
Tribunalului
de 1a Nurenberg
si a1te elemente
investigative
si de urmarire penala ale asa-numitului
"Comitet".
acuzarii,
Carta
de natura
strict
Astfel in articolul
15 se stipuleaza:
"Procurorii,
actionand
individual
asemenea, urmatoarele
atributii :
a. cautarea,
strangerea
sau in colaborare unul cu altul, vor avea, de
si prezentarea
tuturor
probelor
necesare.
atat
r-
inainte, cat si in cursul procesului ;

b. pregatirea
actului de acuzare, in vederea aprobarii de catre e0111lSle.
conform articolului
i
14 litera c ;
c. interogarea
preliminara
a inculpatilor si a tuturor martorilor;
d. exercitarea
functiunilor de acuzator public;
.;
i;
-.
~~
~
e. desemnarea
unor reprezentanti
pentru indeplinirca
activitatilor
care le
revm ;
f. efectuarea
oricaror
alte activitati
care ar fi necesare,
in vederea
pregatirii si bunei desfasurari a procesului.

Se intelege, ca nici un martor sau inculpat, aflat in detentia unuia din statele
semnatare, nu va putea fi ridicat din arest fara acordul respectivului
stat".
Asa cum se poate observa din continutul articolului prezentat mai sus, acesta
of era procurorilor
unele atributii caracteristice judecatorului
tipic al procedurii
de civil-law (conducerea investigatiilor,
inculpatilor,
victimelor
este mai degraba
si martorilor,
0 institutie
de instructie, un subiect
examinarea preliminara
etc.). Chiar si inrocmirea
a sistemului
actu1ui de acuzare
de civil-law - cunoscuta
$1 in dreptul
CapitolullJ. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii

lntemationald
din practica Tribunalului Penal International pentrufosta Yugoslavie
romanesc
ca "rechizitoriu"
probe le sunt prezentate

inchizitorial
Statutul
manifests
aeuzatoriale
de a respeeta
recunoscute
relativ
de sistem
procesului,
pentru F osta Yugoslavie
similar,
principiile
in cea de
moderne
si pregatirea
a adoptat
dar mult mai elaborat.

ale unui proces
de toate sisteme1e nationale democratiee.
18, respectiv, "Investigarea
~I
fiind, in mod evident, predominante.
International
un sistem
unde acuzatiile
Dar aceste aspecte
doar in faza prernergatoare
Tribunalului
materie
common-law,
direct in faza de judecata.
vor predomina
judecata, elementele
aceasta
- deceit a sistemului
117
eu intentia
penal,
Astfel, prevederile
actului de acuzare",
principii
articolului
ca si prevederile
19, respectiv, "Revizuirea
aetului de acuzare" au stabilit principalele
ale activitatii procurorului
in fazele premergatoare
in
art.
1inii direetoare
judecatii :
~;.
18 - " 1. Procurorul
Artieolul
informatiilor
ale GNU,
analizeze
va iniiia investigatii din oficiu sau pe baza
obtinute dill orice sur sa.. in special de la diferite guverne, organisme

organizatii
inter
informatiile primite
pentru continuarea
2. Procurorul
sau neguvernameniale.
Procurorul
va trebui
si sa decida cazurile in care sunt suficiente
sa
elemente.
urnuiririi penale.
va avea competenta de a audia persoanele suspecte, victimele
si martorii, de a strange probe si de a conduce investigatii in teren. in indeplinirea

acestor atributii, Procurorul
primeasca
va putea, dad] va considera necesar, sa solicite si sa
sprijinul autoritatilor statului implicat.
3. in cazul in care este audiat, suspectul va avea dreptul sa fie asistat de un

apardtor ales si va putea solicita ca asistenia legala, de care beneficiazii,
platita de catre Tribunalul
International.
in cazul in care
71U
sa fie
dispune de suficiente
mijloace materiale; suspectul va beneficia, de asemenea, de traducerea procedurii

intr-o limba pe care
intelege si
4. Daca Procurorul
vorbeste.
va stabili,
prima facie. va intocmi un act preliminar

declaratie
si
descriere
co
existd elemente suficiente pentru

de punere sub acuzare, continand
a crimei sau crimelor de care inculpatul
un caz
0
scurta
este acuzat.
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penala

118
Intenuqiol1alcl din practica Tribullaiului Penallntenuqional
pel/lrll fos(a Yugoslavie
conform
Statutului.
Acest act va fi inaintat
din cadrul Instante i de
unui judecator
Fond'.
Acest
combina,
penal.
articol
reglementeaza
in mod evident,
Astfel.
autorizate,
elemente
investigarea
exercitarii
intr-o
maniera
care
ambelor sisteme de drept proeesual

nu doar pe baza
ce mareste
considerabil
unei
sesizari
independenta
si
In acelasi timp, se deduce cu usurinta principiul

penale (mult mai specific tarilor eu sistem de
urmaririi
ea si autonomia
Procurorului
fi declansata
regula
puterea de decizie a procurorului.
common-law),
specifice
poate
dar si din oficiu,
discretionalitatii
atributiile
In ceea ce priveste asistenta din partea autoritatilor
nationale.
,~... Procurorul
l~
va putea,
daca
considera
necesar,
asisterua
sa solicite
,'~~
statului ..". Actul de acuzare este forma In care Procurorul

instanta
poate revizui
acest act printr-o
procedura
lsi prezinta
prevazuta
cazul. dar
de articolul
19 din
Statut :
,,1. Judecatorul
din cadrul Instantei
de Fond, caruia i-a fost prezentat actul
de acuzare, ii va analiza coniinutul. in cazul 'in care considera suficiente
prezentate de Procuror,
dispune respingerea
Procurorului,
far 'in caz contrar.
va
acestuia.
2. Dupa confirmarea
~)
actul de acuzare,
va confirma
eletnentele
actului
de acuzare, judecatorul
va putea,
fa cererea
sa emitd mandate de retinere, de arestare, de predare sau transfer ([I
un or persoane, ca si orice alte ordine necesare pentru desfasurarea procesului",

Confirmarea
conceptia
Astfel,
moderns
actului
de acuzare,
a controlului
toate deciziile
care implica
ornului (mai ales cele privind

judecator.
"
Procedure"
susupectilor,
Procedura
privind
In articolele
ordine
de judecator
restrangere
libertatea),
39-46 si 48-79,
de judecata,
a drepturilor
fundamentale
trebuiau sa fie adoptate
care se refer
de arestare,
reflects
fata de actele procurorului.
aceste acte este dezvoltata
si mandate
stringerea probelor, etc.
exercitat
de catre instanta
proceduri
ale
doar de catre
in cadrul "Regulilor
de
la investigatii,
drepturile
preliminare,
depozitii.
Capito/til II. Elemente de civil-law ~i de common-law preluate de Curtea Penalii

Internariona/ri dill practica Tribullalului Penal Internrqiolla/ pentrufosta Yugoslavie
119
D. Competenta temporaHi, teritoriaHi, personaHi si

~:-'"
!
materiaHi a Tribunalului
de la Nurenberg si a Tribunalului
Penal International
Inainte
SUS,
de a continua prezentarea
este uti1 de a face
competenta
Tribunalului
scurta
principiilor
incursiune
de la Nurenberg
procedurale
comparativa
mantionate
mai
in ceea ce priveste
si a celui pentru Fosta Yugoslavie,
atat
sub aspect temporal cat si teritorial, persoanl si material.
1. Competenta temporalii a celor douii Tribunale

Competenta
":~
","!
temporala
a celor doua Tribunale a fost reglernentata
in moduri
similare, pe baza acelorasi conceptii istorice. Prevederile articolului 6 a1 Cartei de la

Nurenberg
,~
se refera, astfel la crimele comise in timpu1 celui de al doilea razboi
mondia1 , iar prevederile

.!
(,
articolelor
1 si 9 ale Statutu1ui Tribunalului
pentru Fosta
Yugos1avie se refers 1a crimele comise dupa data de 1 Ianuarie 1991. Trebuie, insa,
remarcate
de la inceput
diferentele
esentiale
generat crearea instantelor penale internationale;
intre ce1e doua conflicte,
care au
daca in primul caz, este yorba de
conflagratie
mondiala
predominant
intern, incurajat si alimentat insa de interventii externe.
ce a implicat state, a1 doilea caz se refera la un conflict
2. Competenta teritorialii
In cazul competentei
teritoria1e, se poate vorbi, 1113a, de clare difercnte
abordare intre cele doua instante.
In
de
timp ce Carta Tribuna1ului de la Nurenberg
Capitolul IJ. Elemenie de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalii

120
inter11(triollalii din practica Tribullalului Penal International pentrll josta Yugosl ([vie
vorbeste
,
de "mari crimina li de razboi. actionand

,
.;
in calitatea
Putcrilor Axei", Tara a restrange, astfel, in nici un fel,

Articloul 8 al Statutului Tribunalului
de conducatori
ai
anurnita zona teritoriala. in
pentru Fosta Yugoslavie se arata, in mod clar,
,~-,
ca ;, Tribunalul
va avea cornpetenta
pentru crimele comise pe teritoriul
Fostei
Republici Socialiste Federative Yugoslavia, incluzand zona terestra, spatiul aerian si

apele teritoriale".
Aceasta
diferenta
poate
fi explicata
prin conditiile
istorice
concrete si printr-o divergenta esentiala de conceptie.
3. Competenta dupa calitatea persoanei
In ceea ce priveste
nonnelor
competenta
dupa calitatea
persoanei,
cuprinse in cele doua Statute sunt similare.
marea parte a
Spre exemplu, prevederile
,~f
:~
articolului 7 din Statutul Tribunalului pentru Fosta Yugoslavie, care mentioneaza

principiu
fundamental
a1 justitiei
oficiala a inculpatului,
penale
intemationale,
stipuleaza
un
ca "pozitia
chiar ca sef de stat sau de guvern sau membru al autoritatii
statului, nu va exonera ace a persoana de raspunderea pentru faptele comise si nici

nu va micsora pedeapsa
Calia Tribunalului
Practica
aplicata" si este, practic, identic cu articolul similar din
de la Nurenberg.
Tribunalului
a dezvoltat si extins aceste
prevedcri
in cazurile concrete aduse in fat a judecatii.
Blaskic",
instanta a ararat, ca: "inculpatul
actele materiale,
nu este acuzat cii ar fi comis el insusi
care constituie prin ele insele crimele ce fac obiectul procesului
fatti. Cu alte cuvinte,
generalul
Blaskic
nu a ucis cu propriile
bosniaci ... Dar in calitatea sa de comandant,

atacului
care a produs
masurile
pedepsirea
necesare
mdini musulmani
crimele de care acesta este acuzat si mai mult, nu a luat
core ar fi putut
a desfasurat
au demonstrat,
de
genaralul Blaskic a ordonat lansarea
duce la evitarea
crimelor
autorilor acestora. Pe baza probelor administrate)
eel inculpatul
Probele
In faimosul caz "Tihomir
un mare numar de activitiui,

ca in realitate,
inculpatul
respective
sau fa
instarua poate stabili
in sensul aratat mai sus.
a dat ordine precise
trupelot

InterJUt[ionalil din. practica Tribuna/ului Penal International pentrujosta Yugos/avie
aflate
In subordinea
sa, pentru
comiterea respectivelor
vinovatia sa este demonstrate
consecinta,
oficiala urmeaza a fi retinuta ca
acte criminale
121
si in
dincolo de oriee dubiu, iar calitatea sa
circumstanta
agravantii ...."
fr,
Articolul
8 din Carta Tribunalului
preluat in Statutul Tribunalu1ui

paragraful
superiorului
cc
de la Nurenberg
a fost, de asemenea.
pentru Fosta Yugos1avie, sub forma artico1u1ui 7
faptul ca persoana inculpata a actionat ca urmare a unui ordin 01
sou sau al guvernului
comise. dar poate fi considerat ca
nu il exonereaza
0
de raspundere pentru [aptele
circumstanta de atenuare a pedepsei aplicate,
daca instania considera ca este astfel in interesul justitiei ... ".

Aceste reguli sunt specifice unei jurisdictii
:;;
internationala,
dercgand,
in mod evident,
speciale, asa cum este cea penala
de 1a principii1e dreptu1ui intern, care
prevad imunitati speciale, exonerarea pentru faptele comise 1a ordinul superiorului,

etc.
Dincolo de similitudinile
f
4.~
elemente
abordate
Tribuna1ului
relevate mai sus, pot fi mentionate si eel putin doua
diferit de Calia Tribunalu1ui
pentru
novato are promovata
Fosta
Yugoslavie.
la Nurenberg,
organizatii sau a unui grup
ill
0 prima
respectiv
de 1a Nurenberg
diferenta
aceea
~i de Statutul
se refera
la ideea
a responsabilitatii
unei
ansamb1u1 sau, pentru activitatea criminala. AstfeL in
Statutul Tribuna1ului de la Nurenberg,
s-a prevazut ca :
"Art. 9 - in cursul unui proces care are ca acuzati tott membrii unei grupari
sau organizaiii, Tribunalul va putea declare (in considerarea oricaror acte de care
acesti indivizi
este
VOl'
putea fi declarati vinovaii), cii respectiva grupare sau organizatie
organizatie criminala.
Dupa primirea actului de acuzare, Tribunalul va trebui sa faca cunoscut, in
modul pe care il va considera eel mai adecvat, interuia Procurorului

instantei,
declararea caracterului criminal al unei organizatii;
organizatiei
oriee membru al
astfel vizate va avea dreptul sa solicite Tribunalului,
asupra chestiunii caracterului
de a solicita
sa fie
audiat
criminal al gruparii. Tribunalul va avea competenta
de a accepta sau de a respinge
asemenea
cerere ~i va putea, de asemenea . .16
stabileascii modul in care respective le persoane vorfi reprezentate si audiate.

122
Intenul{ionalr'i din practica Tl'ibullalului Pellal Intel'llatiolla/ pentrufosta Yugos/avie
Art. 10 - in toate cazurile
avand caracter
sa
dreptul
criminal,
in care Tribunalul
autoritatile
competente
in fata unei instanie
aduca
va declara
organizatie
ale statelor semnatare
nationale,
avea
VOl'
militare sau de ocupatie,
ca
orice
individ,
in cazul afilierii
caracterul
criminal
acestuia
al gruparii
la organizatia
sau organizatiei
respectiva.
in aceasta
va fi considerat
ipoteza,
co deja stabilit si
nu va putea fi, in nici un caz, contestat",
Nimie
similar
Tribunalului
mod
prevederilor
anterioare
expres,
nu
poate
in
Statutul
In articolul 7 al acestui Statut se prevede, in
inculpat. .... va fi responsabil
ca "fiecare
fi gasit
individual
pentru
ciinele
r .~
comise .." Nici
In Regu1ile
de Procedura
si nici in practica
de pana
acum a
~,~
Tribunalului
'i
Yt:
nu a fost ridicata problema
sau a unci anumite
entitati,
solutia
unei responsabilitati
individuals
de natura colectiva,
fiind considerata
ca cea mai
adecvata.
:1
l:i!
'.\
Dispozitiile
articolului
de la Nurenberg trateaza un
1'
element extrem de dificil si controversat,

de practica Tribunalului
care a fost reglementat intr-un mod diferit
si care a fast dintotdeauna
din punctele cele mai aprins dezbatute de catre reprezentantii

common-law
procedura
de civil ~i
si anume contumacia.
La Nurenberg
"i
sisitemelor
s-a stabilit ca: "Tribunalul
itnpotriva unei persoane
va avea dreptul
sa
porneasca
acuzate de comiterea crimelor de la articolul 6,
chiar si in absenta sa, daca nu a putut fi gasit sau daca Tribunalul, pentru
motiv justificat,
acestuia",
unul
Regula
common-law,
ca
considera
este in interesul justitiei
este, in mod evident,
potrivnica
sa
tina dezbaterile
principiului
orice
in lipsa
sistemului
care solicita ca judecata sa aiba lac numai In prezenta inculpatului,
special In faza administrarii
probelor ~i a dezbaterilor
pe fond. Spre deosebire
de
in
de
acesta, sistemul de civil-law a cunoscut, acceptat ~i aplicat judecata in lipsa, inc1usiv

aplicarea de condarnnari
in aceste conditii. Aceasta ultima variants a fast aleasa, in
mod neconditionat,
de Statutul Tribunalului
articolul
18 ca:"
instania va solutiona
aplicand
sentinta
adecvatd,
de la Nurenberg,
cu operativitate
inclusiv va putea
care a specificat ~i in
cazurile de contumacie.
lua masura excluderii
din sala de
Capitolul II. Elemente de civil-law
Intenuqionala
# de common-law
preluate de Curtea Pen a/a
din practica Tribunallilui Penal Illterna{iol1al pen tru fosfa Yugos/avie
judecata a unui inculpat sau a avocatului acestuia,

influenieze
lara
insa co aceasta mdsura
sa
sentinta de condarnnare",
In timp ce pentru Tribunalul

law au acceptat
adoptat
123
acest compromis,
la Tribunalul
proceduri
pentru
de judecata
dispozitiile
de la Nurenberg,
tinand
Fosta
cont de realitatile
Yugoslavie
in contumacie.
tarile eu sistem de commonistorice.
nu prevede
Optiunea
rezida,
sisitemuJ
posibilitatea
unei
in mod implicit,
din
articoJului 21 al Statutului, care afirma: "inculpatul va avea dreptul la
minimele garantii procesuale .... sa fie judecat doar in prezenta sa si
sa se
apere
singur sau prin intermediul unui avocat ales".

Asa cum rezulta cu si mai mare claritate
,
din Rezulile
u
de Procedure
Tribunalului
este evident, ca orice procedure
incu1patului
nu poate
faza premergatoare
preliminare,
ordine si mandate
Reprezentantii
"condarnnare
sa depaseasca
sistemului
de arestare, publicarea
de civil-law
moral a" in acele cazuri
Tribunalului
nu este posibila,
fundamentale
de neacceptare
judecatii
ale
in lipsa
(investigatii
capetelor de acuzare, etc).
au incercat sa impuna eel putin un tip de

in care prezenta
dar aceste tentative
unui inculpat
in fata
nu au afectat esenta optiunii
a contumaciei.
4. Competenta dupii materie
Examinand
la Nurenberg
prevederile
referitoare la competenta materials a Tribunalului
si a celui pentru Fosta Yugoslavie,
principale de la Nurenberg
de
poate fi usor remarcat. ca ideile
au fost preluate, dezvoltate, modernizate
$i transformate
in esenta (sau "hard core") crimelor judecate de noul Tribunal.

Prevederile
articolului
data in istoria justitiei

constituie
6 din Carta de la Nurenberg
penale internationale,
"crime internationale",
stabileau. pentru prima
un sisitem coerent al aetelor care
apte de a fi urmarite, judecate
si sanctionate
cadrul unei justitii penale universale. Sunt, astfel, definite urrnatoarele :
in

124
Interl1ariona/r'i dill practica TribullalulHe Penal Interml(ional pentrujosta Yugos/avie
"a) crime impotriva piicii - constdnd
unui razboi de agresiune
sau urmarirea
inielegere
sau acord international
in conducerea, pregatirea, declansarea
sau a unui razboi care violeaza
sau participarea
un tratat,
fa un plan concertat
SClU
la un
complot pentru realizarea oricaruia dintre actele aratate rnai sus;

b) crime de riizboi - constdnd in violarea legilor sau cutumelor razboiului:
aceste
violari
cuprind,
in scopul supunerii
deportarea
civile din teritoriile
ocupate,
distrugerea
considerente
fora
ins a, asasinatul,
a se limita,
la munca fortata
asasinarea
de razboi, executarea
prizonierilor
private,
fora
sau relele tratamente
ostatecilor,
tratarnente,
sau in orice alt scop
incendierea
CI
comise
populaiiei
impotriva
bunurilor pub/ice
sau
motiv a oraselor sau satelor sau devastari nejustificate
de
militare;
c) crimele impotriva umanitiitli - constdnd

aducerea
in stare de sclavaj, deportarea
populatiei
civile} inainte sau pe dura/a
persecutie
si discriminare
ca violdri ale dreptului

cu savdrsirea
in asasinarea.
exterminarea,
sau orice aft act inuman comis impotriva

desfasurarii
razboiului
sau orice tip de
pe motive de apartenenia politico, rasiala sau religioasa,
in cazul in care aceste acte de persecutie,
legatura
relele
indiferent daca au fost prevazute
sau nu
intern al tarii unde au fast comise, au fost urmate de sau

altor crime
care
intra in competerua
de judecata
i71
Tribunalului"
Aceste
priincipii
de definire
a elementelor
constitutive
ale crimelor
internationale, elaborate la sfarsitul Celui De Al Doilea Razboi Mondial, aveau sa

constituie baza pe care Dreptul Penal International s-a dezvoltat pana in prezent.
Este de observat si faptul, ca aceste norme au depasit, in mod evident, limitele
acceptate ale reglementarilor nationale, ignorand principii "imuabile"
cum ar fi
legalitatea incriminarii (prin folosirea formulei "faptele descrise in continuarea.
dar
nu limitate la...") , neretroactivitatea incriminarii (Statutul adoptat in anul 1945 s-a

aplicat faptelor anterioare), primordialitatea
legii nationale ( prin precizarea. ca
faptele sunt pedepsibile chiar daca erau permise de legea nationala In vigoare).
Aceasta "spargere" a regulilor consacrate a fost considerata absolut necesara, pentru
realizarea unei reale si eficiente justitii.
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curte Penalii

125
InteJ'luqiol1alli din practica Tribunallilui Penal In tenuqio 11 a/ pentru losta Yugos/avie
Asa cum am ararat si anterior, Statutul Tribunalului
a preluat esenta reglementarilor
Nurenberg,
modificandu-le
privind
competenta
materials
din principiile
de la
doar in baza noilor dezvoltari ale Dreptului International
1"
Umanitar
sau Penal (in special prin adoptarea
1949 sau a Conventiei
privind
Prevenirea
Conventiilor
de la Geneva din anul
si Reprimarea
Crimei
de Genocid,
adoptata in anul 1948).
In
fapt, articolul 2 al Statutului Tribunalului
chiar denumirea
de "Grave violari ale prevederilor
prin Convetuiile respective".
de 10 Geneva din
Conventiilor
anul 1949" ~i include "acte comise impotriva persoanelor
sau bunurilor protejate
Aceste fapte au fost eel mai des utilizate ca si capete
de acuzare, in actele de inculpare inaintate spre judecata Tribunalului,

de condamnare,
deja pronuntate,
aria de aplicare
poarta
fac referire in specialla
au fost permanent
dezvoltate
iar sentintele
aceste acuzatii. Intelesul si
pe calea practicii
judiciare,
un
exemplu elocvent fiind sentinta din cazul "Dusko Tadic" din anul 1999 care a extins
sfera persoanelor
protejate
mare
fi putut
decat
s-ar
prin Conventiile
considera
sistemului
de common-law,
Tribunalul
International
de la Geneva, la
initial.
care permite
Si astfel,
judecatorului
a facut aplicabile dispozitiile
categorie
printr-un
mult mai
procedeu
sa "interpreteze"
Conventiilor
tipic
legea,
din anul 1949 la
cazuri practice extrem de complicate.

Prevederile
articolului 3 din Statutul Tribunalului
se
refera la violari ale legilor sau cutumelor razboiului, preluand concepte deja clasice
privind faptele comise in cursul unor conflicte militare ~i care sunt condamnabile
ca
si crime
la
Nurenberg
internationale.
Reglementarea
si are un grad de acceptare
este relativ
sirnilara
cu cea utilizata
extrem de ridicat fata de ansamblul
acestor
norme.
o noutate
rezlementeaza
'-'
demna de remarcat
"zenocidul"
...
ca
este introdusa prin articolul 4 din Statut. care
crirna de sine statatoare. Genocidul
este un termen
inventat In anul 1944 de catre autorul Raphael Lemkin ~i utilizat in cartea acestuia,
publicata
sub titlul "Dominatia
Axei in Europa",
de 1a Nurenberg.
dupa care a fost preluat in textul
Sensul atribuit acestuia a fost recunoscut
ca

126
Intel'lwriol1alii din practica Triblll1alului Pellal Intenza{iol1al pentrufosta Yugoslavie
fiind de "or ice act eomis eu intentia de a distruge, in tot sau in parte. a unui grup
national, rasial, etnic sou religios".
Textul Artieolului
in intregime
preluat
4 din Statutul Tribunalului
din Conventia
pentru F osta Yugoslavie
privind Prevenirea
si Pedepsirea
a fest
Genocidului,
adoptata in anul 1948 si intrata in vigoare la data de 12 Ianuarie 1951. Conceptul

"genocid", ca ~i eel de "crime impotriva umanitatii", a luat nastere ca
de
reactie fata
de ororile comise de nazisti In timpul celui de al doilea razboi mondial - genocidul

fiind,
in mod
continuare,
special,
Conventia
asociat
eu Holoeaustul
a drepturilor
semnificatie.
Curtea Internationala
fundamentale
trecand
Conventiei
negarea dreptului
constiirua
In
internationale
si
de Justitie a apreciat in anul 1951 ca aceasta face
cele mai importante
sale, genocidul
evreilor.
ale omului eu cea 111aimare aceeptare
parte din normele
gravitatii
impotriva
din anul 1948 a devenit unul din instrumentele
de protectie
prevederile
comis
ale Dreptului
in randurile
este considerat
normelor
ca
"0
International,
de "jus cogens" . Darorita
crima
10 existenta pentru un intreg grup,
iar ulterior
internaiionala
implicand
negare de natura sa socheze
umanitiuii si sa produca daune imense acesteia, fiind profund contrara

ONU. 0 prima consecinta a acestei conceptii este aceea
legilor morale si spiritului

ca principiile
Conventiei
in lipsa unei obligaiii

universalitatea
trebuie recunoscute
asutnate
condamnarii
si respectate de toate statele, chiar si
in mod conventional.
genocidului
0 a doua consecinta
si a obligaiiei de cooperare
este
in combaterea
acestuia, pentru a elibera omenirea de aceasta oribila plaga",
Ca si in cazul violarilor
aplicandu-le
Conventiilor
a dezvoltat
la cazuri concrete
de la Geneva, practica Tribunalului
prevederile
(vezi condamnarea
generale in materia genocidului,

aplicata in anul 1999. in cazul
"Goran Jelisic").
Prevederile
Yugoslavie
domeniul
articolelor
2 si 4 din Statutul
au adus adevaratele
Tribunalului
inovatii, raportat la Tribunalul
competentei materiaie, deoarece celelalte - Articolul
pentru
Fosta
de la Nurenberg,
3 ~i respectiv
In
5 -
privesc crimele de razboi si crimele impotriva umanitatii in maniera deja aplicata in

anul 1946. Trebuie remarcat
din nou si mentinerea prevederii
violat legile sou cutumele razboiului,
- "persoane care au
constand, dar nefiind limitate la ..... ", ceea ce

1:!7
InterJUI(iol1alii din practica hibuna/ului Penal International pentrufosta Yugos/avie
of era judecatorului,
dar ~i procurorului,
posibilitatea
extinderii
normelor
deja
existente. A~a cum aratam anterior metoda a fast folosita pentru definirea crime lor
de razboi la Nurenberg,
fiind evidenta influent a sistemului de common-law.
Inainte de a finaliza
doua grave dificultati
Fosta Yugoslavie,
aceasta scurta prezentare
de natura susbstantiala
dificultati
a materiei trebuie rnentionate
aparute in practica
Tribunalului
privind corecta aplicare a dispozitiilor
pentru
de competenta
materials.
Prima
continutului
astfel
de problema
constitutiv
a fost
generata
de incompleta
al crimelor, asa cum sunt prevazute in Statutul Tribunalului
sau In alte acte nonnative.
Asa cum se arata In decizia
de apel data in cazul "Dusan Tadic" - "normele
instantei
formulare
penal se afli: inca in starea incipienta de definire si cristalizare si nu prevad inca

suficiente elemente specifice
descriu In detaliu
impreuna
a fiecdrei crime in parte ...Acestea nu
amanita categorie de fapte (omorul, distrugerea,
mai degraba privesc

trateazii
de determinare
modalitdti
0
disparate
de comitere
serie de acte prohibite,
violul, etc) , ci
a acestora.
care sunt diverse
i17 plus, se
ca natura
gravitate" .
alta problema
extrem de dificila, aparuta In practica Tribunalului,
acele fapte care, prin modalitatea
concreta de savarsire, indeplinesc
a1 mai multor
separat.
crime prevazute
gaseasca anumite principii de solutionare

In sentinta pronuntata
Si in acest caz, instanta
priveste
continutul
legal
a incercat
sa
care sa evite constructii juridice eronate.
in cazul "Zoran Kupreskic
s.a." se arata, ca "ori de
cate ori un fapt materia! poate fi considerat ca indeplinind coruinutul mai multor
crime prevdzute
in Statut, spre exemplu, articolul s "crime de razboi" si articolul 5
"crime impotriva umanitiuii" sau articolul 2 "grave violari ale Conventiilor

Geneva" si Articolul 4 "genocid",
conform principiului
de la
cii specialul deroga de la
general trebuie aplicate aceste ultime incadrari. Intr-adevar, crimele prevazute
la
articolele 4 si 5 pot deseori aparea co lex specialis, faro de crimele de razboi sau
de violarile Conventiilor
,
legale care
l1U
de la Geneva, deoarece necesita intrunirea unor conditii,
sunt prevdzute
in articolele 2 .)i 3. Este evident, co in aceste cazuri
norma speciala trebuie sa prevaleze.
Aceasta problema po ate ins a apare si in alte

128
Illternariolla/{,i din practica Tribunalului Penal Intel'lwrioJ1al pentrufosta Yugos/(!vie
De exemplu,
circumstanie.
fapte caracterizate
si crime
in situatia
in aetul de acuzare al procurorului
impotriva
umanitatii
(vezi cazul
asemenea,
sa apard situatia
comiterea
aceluiasi act criminal,
crima impotriva
civile - poate
fi
in care inculpatul pledeaza
umanitdiii
vinovat pentru
ea fiind crime de razboi, dar
"Drazen
Erdemovic
de
Poate.
''j.
in care 111.aimulte persoane sunt inculpate pentru

dar elernentul
- constiinia
dovedit doar pentru
subiectiv necesar calificarii
unui atac generalizat
ca ,J!
impotriva populatiei
unul din inculpaii si nu pentru ceilalti (vezi
cazul "Zoran Kupreskic s.a.). in aceasta situatie, doar acel singur inculpat va putea
fi condamnat
pentru crime impotriva
umanitatii,
razboi. Dar aici se va naste problema

justifice
pedepsei
de ce pentru aceleasi fapte inculpatii
VOl'
iar ceilalti doar pentru
crime de
aplicate si instanta va trebui sa

primi sanctiuni diferite! ".
E. Alte elemente privind procedura de judecata aplicate In

practica Tribunalului
International
1. Regulile privind asigurarea unui proces echitabil= "fair trial" pentru inculpat
Prevederile
articolului
de la Nurenberg
au
exprimat, inca din titlu, continutul - "fair trial for defendent" - un principiu esential
si indispensabil oricarui proces judecat in sistemul de common-law'. In textul
acestuia, se arata ca:
"in scopul asigurarii
urmatoarele
unui proces echitabil pentru inculpati
reguli de procedure
a) actul de acuzare
VOl'
fi respectate
va cuprinde
elemente complete,
specificdnd
in detaliu
faptele constatate si de care este acuzat inculpatul. 0 copie a actului de acuzare si

a tuturor documentelor
remisa inculpatului,
anexate, traduse intr-o limba care ii este accesibila,
intr-un termen rezonabil, inainte de inceperea procesului;
ii va fi
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Penalit

129
Interna[iolla/([
din practica Tribuna/ulli; Penal In terJUl[ioll a/ pentrufosta
Yugos/avie
b) in cursu! interogatoriilor
inculpatul
so.
va avea dreptul
si al celor din timpul procesului,
preliminare
pe care le considera necesare.
dea toate explicatiile
referitor la acuzatiile care i se aduc;

interogatoriile
inculpatilor
inteleg sau
trebui traduse :
c)
acestia
VOl'
VOl'
sa se
d) inculpatii vor avea dreptul
trebui
efectuate
intr-o limba pe care
apere ei insisi in [ata tribunalului
SCIU
sa
fie as istati de catre un avocat ;

e) inculpaiii
intermediul
martorilor
avea dreptul
VOl'
sa aduca
avocatului,
adusi de catre acuzare"
tn cursul procesului,
fie personal.
fie prin
or ice probe in aparare si vor putea pune intrebari
Poate fi remarcat cu usurinta, ca acest articol cuprinde practic toate drepturile

fundamentale
necesare
unui proces
echitabil.
Majoritatea
acestora SU11tlarg
cunoscute si aplicate, dar cateva poarta amprenta specifica a sistemelor de commonlaw, Cea mai sernnificativa este regula prevazuta in paragraful "e", care stabileste
dreptul inculpatului de a-si produce propiile probe si de a examina incrucisat
(faimosul "cross-examination") toti martorii.
In acest domeniu, Statutul Tribunalului Penal International pentru Fosta
Yuaoslavic
~
contine
,
rezlementare
~
mult
dezvoltata
si
modernizata.
,
Astfel..
dispozitiile articolului 21, intitulat "Drepturile inculpatului", stabilesc regulile de

baza, care vor fi dezvoltate si detaliate de "Regulile de Procedural' si de practica
instantei. Acest articol prevede unnatoarele :
,,1. Toate persoanele
sunt egale in faia Tribunalului International.
2, in stabilirea acuzatiilor
care ii sun! aduse, inculpatul va avea dreptul la
un proces echitabil si audieri publice, cu respectarea

3. Acuzatul va fi prezumat
conformitate
CLl
articolului 22,
nevinovat pan a la dovedirea culpabilitatii
prevederile prezentului
sale,
Statui.
4, in stabilirea oricaror acuzatii impotriva acuzatului.
conform prezentului
Statui, acesta va beneficia eel putin de urmatoarele garantii, in deplina egalitate:
111
-------------------~--------------
-------

130
Intel'lla(iollatii din practica Tribuna/utui Penal Internariollai pelltrufasta Yugoslavie
a)
sa fie informat de indata si in detaliu, intr-o limba pe care
intelege,
asupra naturii si
continutului acuzatiilor
care i se aduc;
"
,
b)
sa beneficieze de un timp adecvat si de conditiile necesare. in vederea

apararii sale, precum si comunicarii
pregatirii
cu avocatul ales;
c)
sa fie supus judecatii fora intdrzieri nejustificate,
d)
sa fie judecat numai in prezenia sa si sa se poata apara singur sau cu
sprijinu! apiiratorului
despre drepturile
ales,' sa fie informat, daca nu beneficiaza de asistenta legale,
ce ii rev ill,' sa poata fi asistat de aparatorul ales si sa i se asigure
asistenia
legala far plata din partea sa, in toate cazurile in care nu dispune de
suficiente
m ij loace materiale pentru a plati apiiratorul ales,'
e)
sa examineze
sau sa ceara examinarea
martorilor
acuzarii
si sa
obtina audierea martorilor propusi in aparare, in aceleasi conditii;

j)
sa beneficieze de asisterua gratuita a unui translator, daca nu iruelege
sau nu vorbeste limba folosita in cadrul Tribunalului international,'

sa nu fie obligat sa depuna
g)
mdrturie
in defavoarea
sa sau sa-si
recunoasca vinovatia",
Ca si articolul
prezentat
de 121 Nurenberg,
mai sus, stabileste un sistem de garantii procesuale,
Articolul
21.
sistem care a luat
nastere la nivelul dreptului national (la inceput in Anglia ~i ulterior dezvo1tat in

Statele
Unite
ale Americii).
intemationale
respectate
Regulile
in domeniu1 protectiei
de statele democratice
nationale
au fost completate
drepturilor
omului,
general
prin acte
acceptate
si
si civilizate, iar ulterior au fost preluate ~i in cazul
justitiei penale intemationale.

Ca un nou element
aceluiasi articol, a prezumtiei
poate fi mentionata
de nevinovatie
nejustificate",
~------.~-~------~
--- ---
--
de noutate
din paragraful
- principiu fundamental
Penal actual, dar neinclus in Statutul Tribunalului

Un alt factor
prevederea
3 a1
a1 Dreptului
de 121 Nurenberg.
este prevederea
unui .proces
fari:
intdrzier i
un principiu care din nefericire este deseori incalcat, chiar la nivelul
~-
~~
r
1
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate de Curtea Pen.alii

Intenza{io!lafa din practica Triblll1alufui Penal International pentrufosta Yugoslavie
justitiei
nationale
(este
elocventa
in acest
Omului de la Strassbourg),
Drepturilor
sens
practica
Curti:
Cu toate aceste norme si
facute de Tribunal
procedurilor,
aratat ca aceasta problema

deja definitive,
scurtarea
ultimele
este departe de a fi solutionata,
desi procesele
Europene
dar care, pentru prima data, este enuntat la
nivelul justitiei penale internationale.

pentru
131
i11
pofida eforturilor
date [acute pub lice au

foarte purine cazuri fiind
au inceput in anul 1994.
2. Protectia
, victimelor si a martorilor
Probabil ca cea mai mare inovatie este totusi cea introdusa prin articolul 22 a
Statutului
Tribunalului
International
pentru
pentru
va include
asigurarea
in regulile
care prevede
sale de procedure.
ca : .Tribunalul
toate masurile
la, audieri
identitatii
victimelor",
,
Aceasta
cu pastrarea
confidentialitatii
si nepublicarea
noua regula.
~
~ care la Nurenberz ~ nici nu a fost
este deja aplicata in mod frecvent in practica Tribunalului
imaginata,
Yugoslavie,
contestari
dovedindu-si
eficienta
si necesitatea,
in pofida
din partea in special a apararii si a inculpatilor

preluata
necesare
protectiei victimelor si a martorilor. Aceste masuri vor include,
dar nu se vor limita
a fost
Fosta Yugoslavie,
si la
elaborarea
normelor
privind
pentru Fosta
un or previzibile
insisi. Experienta
viitoarea
Curte
pozitiva
Penala
Internationala.
3. Judecata Siprocedura de apel
Aite doua elemente net diferite de modul de reglementare

la Nurenberg
referitoare
sunt continute
la pedepsele
in Statutul Tribunalului
de
Fosta Yugoslavie.
aplicate si la existenta unei proceduri de ape!.
In timp ce in Statutul Tribunalului

stipulau ca: "Tribunalul
pentru
al Tribunalului
de la Nurenberg,
prevederile articolului 27
va putea aplica inculpatilor pedeapsa cu rnoartea sau orice
alta pedeapsa considerate justa" (sentinta capitals a ?i fost pronuntata in 12 cazuri),
------------
Capitolul II. Elemente de civil-law si de common-law preluate

International"
dill practica Tribunalufui Pellal Intenul{ioflaf
dispozitiile
articolului
principiul
conform

caruiarn
inchisoare", urmand
"pedeapsa
valul existent
de Curtea Penulit
132
pentrufosta
Yugos/uvie
aplicata
sa
... trebuie
pe plan mondial
se
de respmgere
instituie
limite:e
ia
a pedepsei
cu
moartea.
Pe de alta parte, Carta Tribunalului
ape I sau recurs fat a de sentintele
aplicare.
Oovedind
pronuntate,
maniera
evident
justitiei moderne deja consacrate

Statutul Tribunalului
de la Nurenberg
cale de
acestea fiind, in mod direct, puse in
irnbunatatita
;;i conforrna
pe plan national sau international,
eu principiile
articolul 25 din
prevede ca :
,,1. Instanta de Ape! va primi contestatiile

catre Procuror, formulate
nu prevede nic
in baza urmatoarelor
[acute de catre condamnat
sou de
motive .'
OJ
eroare de drept, care este de natura sa afecteze sentinta adoptota;
b)
eroare de fapt, care a dus la
2. lnstarua
de Ape! va putea
deciziile adoptate de Instantele
principiile
Tribunalului,
includerii
aceasta
indoiala,
aeceptarea
adevarat
"sacrilegiu"
sa confirme
sistemului
abordare
restrictiva
producerii
ori sa caseze
reglementarea
specifiee
si a unor elemente
gresita formulare a sentintei.

total salt partial,
de Fond".
A;;a cum se poate observa,

urmarind
procedurii
de ape! a fast realizata
de common-law.
a fost treptat
de civil-law.
Oar,
modificata,
Cea mai mare "victorie"
in
practica
in sensu!
a fast. Tara
de noi probe in faza de apel, ceea ee reprezinta
pentru orice reprezentant
convins al sisternului
un
de common-
law.
Concluzii
Asa cum rezulta si din succinta prezentare

International
functioneaza
in conditii
0
proeedura
de Tribunal,
utilizata
(ea si eel pentru Rwanda)
istoriee ~i social-juridice
pe care omenirea
gestioneaza
facuta mai sus, Tribunalul
speciale.
eu mari dificultati.
au fost puternic
Penal
a fost instituit ~i
fiind expresia unci crize

Structura,
influentate
functionarea
si
de doua clemente
de
Capitolul II. Elemente de civil-law }'i de common-law preluate de Curtea Penalii

133
Intern(l{iona/ii dill practica Tribunalu/ui Penal Intern {l{iolla/ pel1trujosta Yugoslavie
natura
total
diferita
Tribunalului
sens),
: pe de
iar pe de alta parte,
nationale
parte
de experienta
din activitatea
(eel de la Tokyo nefiind relevant
de confruntarea
de drept penal existente
rezultata
in acest
dintre cele mai importante
in prezent
in tarile democratice
sisteme
- sistemul
de
civil-law si eel de common-law.
mare parte din neajunsurile
Nurenberg
au fost indreptate
mai garantist,
echidistant,
dorinta de a da satisfactie
original
de procedura
constatate
in activitatea
echilibrat
ambelor
penala
In
practica
noului Tribunal,
Tribunalului
de la
care s-a dovedit
mult
si deci credibil. In ceea ce priveste procedura,

sisteme,
intemationala,
a dus in final la aparitia unui model

despre care doar practica
va dovedi
daca a preluat in special partile bune sau mai ales pe cele negative din sistemele
de
civil si common-law.
Dincolo de interesul juridic si chiar istoric al cercetarii acestor aspecte,
tara indoiala,
eel mai important,
ca din originala
Fosta Yugoslavie,
sa poata f extrase ~i utilizate
pentru
functionarii
asigurarea
principalul
instrument
Penala Jnternationala.
reale
experienta
a Tribunalului
este.
pentru
cele mai bune aspecte
necesare
a eeea ee urmeza
sa devina
~i eficiente
al justitiei penale intemationale
in Mileniul al treilea - Curtea
!.-.',
Capitolul Ill. Structure si functionarea
Curtii Pen ale Internotiontile
CAPITOLUL III
STRUCTURA
CURTII
PENA.LE
.,
SI FUNCTIONAREA
-,:}.,
INTERL~A.TIONALE
,
Ziua
de
17 Iulie
1998
va
rarnane
memorabila
In istoria
internationale.
In acea zi, la Rorna, in Cetatea Eterna, s-a consemnat
de importanta
capitals
penale
in istoria Dreptului
internationale,
Internationale.
mai mult de
cunoscute
special.
Prin
de catre delegatii prezenti

0
adoptarea
la Conferinta
un eveniment
in general si a justitiei
Statutului
Curtii
Plenipotentiara,
Penale
ce a durat
luna, s-a consfintit triumfu1 ideii de instanta penala internationala
caracter permanent,
si sa traga
in
International,
justitiei
independent
1a raspundere
sub denumirea
Se transfonna,
si cu
pe autorii
competenta
acelor
universals,
infractiuni
de
ell
care sa urrnareasca
0
gravitate
extrema,
de .,crime internationale".
astfel, in realitate, visu1 ilustrului nostru inaintas, promo1orul
ideii de creare a unei instante
internationale
permanente,
rornanul
Vespasian
V.
Pella.
Ca tratat multilateral,
sa previna
Statutu1 va avea nevoie de multa sustinere, daca va dari
~i sa pedepseasca
razboi si crimele de agresiune.

a sacrifica corectitudinea
genocidul,
crimele impotriva
umanitatii,
crimele
Acesta este proiectat sa atraga aceasta sustinere,
~i eficacitatea
de
Tara
Curtii, ca institutie.
Statutul de la Roma este un instrument complex, cuprins in 128 de articole,

reprezentand
mondiala
atat un Cod penal, cat
~j
un Cod de Procedura Penala, la scara
Nici un rezumat nu poate sa of ere intelegerea Curtii, astfel cum
stuclierea Statutului.
In
acelasi timp, regimul Curtii Penale Internationale
prezentat, In linii mari, cu ajutorul principiilor
face
poate f
si scopului care Ii stau la baza.
Capitolul Ill. Structura sifunctionarea
o exarninare
Curtii Penale lnternationale
- chiar surnara - a noului document al O.N.U .. pune In lumina
sene de idei, astfel: fundamentarea,

crearii
Curtii
statutului
Penale
juridic
internationala:
ce preocupa
categorii
Internationale,
circumstantierea
comunitatea
competentei
intemationala;
de infractiuni;
a acestui
stabilirea,
Statut;
de principiile
stabilirea
Procurorului
Curtii; stabilirea
garantii procesuale
generale
juridica
a unor definitii ~i
a ideii, ca jurisdictia
faptele savarsite
conditiilor
preliminare
ratione
dupa intrarea
pentru
precizarile
de drept. Printre
complete
si minutioase,
cauze
care of era
cu privire la legea aplicabila;
acestea
in
exercitarea
prin care Statele Parti transmit anumite
unei proceduri
indiscutabile;
definirea
persorialitate
in continuare,
ca principiu.
numai pentru
modalitatilor
O,N.U.;
Curtii numai la "cele mai grave crime",
enuntarea,
determinarea
competentei;
principiilor
in raport
a necesitati i
Statutului,
al Curtii si idcca, ca aceasta dispune de
temp oris a Curtii se desfasoara

vigoare
In insus: preambulul
definirea
cunoscutu I
din urma, se numara
principiu nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege, lipsa retroactivitatii
ratione
personae;
asupra
raspunderea
persoanelor
minore,
penala
individuala,
irelevanta
capacitatii
excluderea
oficiale,
cornpetentei
raspunderea
comandantilor
~l
altor superiori si altele.

Este de remarcat
faptul, ca potrivit articolului
vor aplica,
in mod egal, tuturor
capacitatea
oficiala,
membru
persoanelor,
cum ar fi calitatea
al unui guvern
27, prevederile
Statutului
intemeiata
pe
de sef al statului sau al guvernului,
de
sau parlament,
tara vreo distinctie
se
de reprezentant
ales sau functionar
al
guvernului.
Importante
administrarea
imunitatile
cercetare
prevederi
Curtii, desemnarea
lor. Statutul
si urmarire
indrumarea
sunt consacrate
judecatorilor,
contine,
a faptelor
incriminate,
directs si controlul procurorului

totodata,
prevederi
procedurile
privind
arestarea
resulile
L
judecata,
ce tin de structura
~I
independenta
acestora, privilegiile
si
de asemenea,
Se regasesc,
arestare,
$i problemelor
import ante dispozitii

activitati,
legate
care se desfasoara
de
sub
Curtii Penale Internationale.

minutioase
persoanelor
in legatura
vinovate
ell
mandatul
de asemenea
de
fapte,
ce trebuie urmate in fata Curtii. atat in faza de ancheta cat si in faza de

:
drepturile
persoanelor
"
vinovate,
protectia
vicrimelor
$1
a martorilor
$1
Capitolul III. Structure si functionarea
participarea
nationala.
acestora
la proces,
136
Curtii Penale lntenuuionale
protectia
informatiilor
ce pnvesc
securitaiea
etc.
De rernarcat este ~i faptul, ca pedepsele prevazute in articolul
includ pedeapsa cu moartea, tocmai ca

documentele
78 nu
consecinta a faptului ca ea a fest abolita de
internationale.
Pentru a se acorda un maxim de garanti: celor judecati. impotriva unor
sentinte
eronate
sau netemeinice,
Statutul
instituie drept cai de atae apelul
$i
revizuirea, stabilind modalitatile prin care acestea vor putea f exercitate. Importante
.s,
prevederi
se intalnesc
asistenta
juridica,
jurisdictiei
in Statut si in legatura cu cooperarea
elemente
considerate
indispensabile
bunei
internationals
~l
desfasurari
..
In sfarsit,
Statutul mai cuprinde
prevederi legate de aplicarea
sentintelor.
acestea fiind executate in inchisori nationale.

,
. ce vor fi stabilite de Curte. . iar nu intro inchisoare specials, care ar avea un caracter international.
Pentru a asigura buna functionare
este instituita, potrivit Statutului,
Adunare a Statelor-Parti,
~i care va examina
fi reprezentata
a lucrarilor Curtii Penale Internationale
toate problemele
in care fiecare tara va
curente legate de activitatiie
Curtii, inclusiv probleme legate de plata contributiilor.

Pentru a intelege mai profund continutul acestui Statut, nu numai in litera sa,
dar si in spirituJ sau, in demersul
consideram
ca ar putea constitui
nostru de a finaliza aceasta
buna oportunitate prezentarea,
nobila
sarcina,
in mod succint. a
aspectelor generale privind organizarea si functionarea acestei institutii.

Prin urmare, in continua rea acestui capitol vom incerca sa prezentam pe scurt
principiile fundamentale
perrnanente,
de organizare ~ifunctionare ale unei instante internationale
instants in care triumfuJ legii trebuie sa invinga faradelegea.
"Nimeni nu este mai presus de lege!". Acesta este unul din principiiJe noastre
constitutionalel
lata, ca prin acest Statut, el poate deveni universal'
---
-----
--
Capitolul
III. Structure
A -lVlodul
si funcsionttrea
1""-:-
Curiii Pen ale Lntern ation ale
de functionare
i ,)
al Curtii. Aspecte generale
1. Natura juridica a Cunii Penale Intertuuionale

Statutul
a fest adoptat printr-o conventie
..
state. la data de l7 iulie 1998, in cadrul Conferintei

sernnare. pana la data de 31 decembrie
de
la New
York,
instrumentelor
intrarea
de ratificare
sa
de la Roma si a fost deschis spre
2000, la sediul Organizatiei
in vigoare
fiind
campanie
nivelul Consiliului
incurajarea
de accelerare
Europei
numa i un instrument
Natiunilor
conditionata
Unite
de depunerea
de catre eel putin 60 de state.
Fiind inclus pe lista celor mai importante

fost prornovata
intre
25 de doeumente
a procesului
si al Uniunii Europene,
pentru
prornovarea
justitiei,
ale secolului,
de ratificare.
inclusiv
la
in speranta ca aceasta va fi nu
dar ~i un instrument
pentru
prin care a recomandat
statelor
pacii.
Parlamentul
European
mernbre si asociate
timp posibil
a adoptat
ale Uniunii
~i a adresat
drept una dintre prioritatile
Europene
Consiliului
rezolutie,
sa ratifice documentul
Europei
invitatia,
de a considera
ratificarea.
sale de actiune pe anul 2001.
Astfel, tratatul, care prevede infiintarea
Curti: Penale Internationale,
in vigoare 1a data de 1 iulie 2002, fiind primu1 tribunal permanent

a judeca persoanele
vinovate
Umanitar,
genocidul,
respectiv,
in eel mai scurt
cu cornpetenta
de cele mai grave violari ale Dreptului

crimele
a intrat
de razboi, crime Ie impotriva
de
International
umanitatii
si
odata definita, crima de agresiune.

Romania
a semnat Statutul la data de 7 iulie 1999 si l-a ratificat prin
Legea nr. 111/28.03.2002,
aceasta reprczentand
una dintre prioritatile
autoritatilor
competente.
Pana
existents
europene.
111
111
prezent, nurnarul statelor care au ratificat Statutul este de 89 (situatia
luna martie 2003). Dintre acestea 21 sun! tari africane,
care
IlU
fac parte din Uniunea Europeans.
21 sunt state
18 sunt tari din America
Latina
Capitotu! III. Structura si funciionarea
~iCaraibe,
15 state sunt membre ale Uniunii Europene,
a Pacificului,
i 38
Curti! Pen.ale lnternationale
12 tari din regiunea Asiei $i
un stat din America de Nord si unul din Orientul Mij loc iu.
Sediul Curtii se afla la Haza.

aazda" - in orasul
cu cea
I--- ' in Olanda. '......."statul
t
mai bogata traditie juridica in domeniul international,

de J ustitie a Natiunilor
Internationale
Ad-hoc pentru Fosta Yugoslavie.

evident, una previzibila,
sa
moment dat
lucrarile
Unite, precum si al Tribunalului
eficienta
si rationals.
de a-si depune
neavand astfel, nici
Prin Statutul
fiind competenta
Cat despre Nurnberg,

candidatura,
si el la un
de Germania,
Initiativa orasului Lyon, care
a ramas tot tara ecou, lipsita fiind de sustinerea
sau, Curtea
sa-si exercite
dispune
numai
de personalitate
functiile pe teritoriul
Curtii este relativ restransa,

se referea
ehiar daca acesta si-a
nu a fost sprijinit
sansa de a ramane in competitie,
si-a depus si el candidatura,
aceasta
Orasul Rorna, susceptibil
devina gazda, nu s-a aratat, insa, indeajuns de hotarat sa gazduiasca
intentia
J urisdictia"
International
Prin urmare, alegerea acestei locatii a fost, in mod
manifestat
acesta fiind deja sediul Curtii
"
constand.
la crimele
de
juridica
Frantei.
a,
international
oricarui Stat-Parte
la Statut.
initial.
din numai trei crime. iar
,
'
interes
major
pentru
comunitatea
internationala.
Curtea
membre
Penala
Internationala
la un tratat,
permanent,
cu competenta
Penala Internationala
cuvinte,
care
este expresia actiunii
a infiintat
obligatorie
institutie
pentru
colective
jurisdictionala
Statele-Parti.
a statelor
CLl
caracter
Prin urmare,
Curtea
a fost creata prin acordul de vointa al Statelor Parti, cu alte
prin consensul
acestora
si nu de catre un organism
international,
astfel
[neat. existenta ei nu depinde de un asemenea organism.

Curtea
nationale,
Penala
Internationals
a jurisdictiei
penale
ca p311e integranta a legii nationale, in urma ratificarii Statutului
de catre
parIamentele
statelor respective.
trece
competenta
peste
este,
deci,
anexa
Ea nu incalca suveranitatea
sistemelor
judiciare
investigheze
si sa judece crimele intemationale.
are prioritate
asupra jurisdictiei
nationale,
balanta
rolurile
institutiilor
care
Deci, jurisdictia
sunt
asa cum nu
capabile
sa
penala national:'!
Astfel cum s-a prefigurat in literatura de specialitate,

III
nationala,
nationale
~l
Statutul de la Roms tine
a celor internationale.
Acesta
este
139
Capitolul Lll. Structure si function area Curiii Penale Lnternationale
constituit pe baza principiului,

caruia. functia primordiala
jurisdictiile
nationale,
propus de Comisia de Drept International,
conform
a Curtii este aeeea de stimulent si complement
dreptului penal intern al State lor revenindu-i,
pentru
in mod prioritar
- asa cum am spus deja - misiunea si rolul de sanctionare a crimelor internationale.

cornise de un cetatean al sau sau comise pe teritoriul sau Institutiile
fundamenrale
ale dreptului penal intern al Statelor se regasesc in nuanta si forma sa specifics.

apartine
dreptului
international,
mai exact
urmare, Curtea Penala Internationala

internationala
dreptului
penal
international.
Prin
nu este un inlocuitor pentru jurisdictia
si niei nu inlocuieste sistemele de justitie penala nationale.
ce
penala
ci dear 1e
completeaza.
Alte prevederi
juridice
nationale.
cele In vederea
solutionate
ale Statutului exprima,
de asemenea,
suprematia
sistemelor
Ca atare, toate cererile Curtii eu privire la cooperate,

arestarii,
predarii unui acuzat, precum $i aducerii
inc1usiv
de probe, sunt
de catre sisternele judiciare nationale.
Prevederile
detaliate privind cooperarea contribuie la eficacitatea Curtii.
Pe cale de consecinta,
pentru Fosta Yugos1avie
Curtilor nationale,
Curtea este, in acest fel, diferita de Tribunalele
si Rwanda,
care au jurisdictie
dar, in plus, au suprernatie
concornitenta
idem. Dar, infiintarea
cu eea a
asupra acestora. Tribunalele
pot solicita Curtilor nationale sa le eedeze orice eaz, conform prineipiului
ad-hoc
ad-hoc
non bis in
acestor tribunale, nu afecteaza dreptul sau obligatia statelor,
de a-i actions in justitie pe aceia, care se fac vinovati de cele mai grave violari ale
Dreptului International
Am subliniat,
multe altele,
la
Umanitar.
aici, numai aceasta idee, dar pot fi accentuate
simpla
lectura sau mai ales, odata eu studiul
sau nuantate
atent a1 unui
asemenea Statut.
Ne limitam, insa, numai la cateva aspecte ce tin, indeosebi,
justitiei si mai putin de exercitiul ei jurisdictional,
de adrninistrarea
urrnand. ca apoi, in acest capitol
sa le detaliem si pe acestea, asa cum ne-am propus.

- Astfel. pentru function area efectiva a acestei Curti, un Comitet Pregatitor
va intocmi
un Proiect
de Reguli de Procedura
~i Probariune
111
concordanta
ell
Capitolul III. Structura si functionarea
prevederile
Statutului,
deosebit de important,
procesual, In care are loc instrumentarea

- De asernenea,
l:.l-O
Curiii Pen ale Interntuionule
pentru fixarea in concret a cadrului
unei cauze aflate
111
competenta
Curtii.
acelasi Comitet Pregatitor, avand in vedere nu numai cadrul
procesual, dar ~i crima ce face obiectul dedus judecatii, va elabora un ansamblu

norme
destinate
interpretarea
definirii
si definirea
.Elementelor
crimelor
Statutului se opereaza rnai mult cu

- Organismul
amendamentelor
prevederilor
abilitat
crimelor",
care vor sprij inii C urtea in
atlate in competenta
0
sa, pentru
ca in textul
simpla enuntare a acestora.
sa dispuna
asupra
modificarilor
ce pot fi prop use si in alte chestiuni,
lui, este Adunarea
de
acestui
Statut,
ce tin de aplicarea
Statelor Parti, constituita din reprezentantii
fiecarui
Stat Parte.
- Asa cum spuneam,
intrarea in vigoare a Statutului va avea loc in prima zi
din luna, dupa eea de a 60-a zi de la data depunerii celui de al 60-Jea instrument
de
ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la Secretarul General aJ O.N. U.

- La 7 ani de la intrarea in vigoare a aeestui Statut, Secretarul
O.N.U. va organiza
Conferinta
General
al
de Revizuire, pentru a examina orice amendarnent
adus acestui Statut, revizuire ce se va putea face de catre Adunarea Statelor Parti
De asemenea,
este interesant de subliniat prevederea,
conform careia,
chiar
daca un Stat devine parte la Statut si accepts competenta Curtii, de a judeea crimele
de genocid, crimele impotriva umanitatii,
totusi, poate declara ca, pentru
acestui Statut pentru
crimele de razboi $i crimele de agresiune,
perioada de 7 ani de Ia data intrarii in vigoare a
StatuI respectiv,
nu accepts jurisdictia
crimele de razboi, atunci cand se presupune
ca
Curtii cu privire
la
anumita crima a fost savarsita
de
cetatenii sai sau pe teritoriul sau.

- Desi erima de agresiune
Statut, enumerata
unnatoarele
111
articolul
este
crima de cornpetenta
Curtii, prevazuta
5 litera d, totusi, ea nu mai este concretizata
articole ale Statutului,
in
jn
asa cum sunt detaliate, in diversele lor aspecte,
celelalte crime: genociduJ (art."), crime irnpotriva umanitatii (art.S), crime de razboi
(311.9).
Data fiind cornplexitatea
elementelor
si dimensiunile
unei asemenea
abordari in text a
ce compun $1 definesc crima de agresiune, crima ce coniine, de altfel,
toate celelalte
cnme,
acelasi
Comitet
Pregatitor
este indriruit
si la redactarea
Capitolul Ill, Structure si funciionarea
propunerii
pentru definirea
i~ I
Curiii Penale lnterntuionule
si eonfigurarea
elementelor
de fapt cuprinse in aceasta
crima.
- Un alt aspect pe care 11 sernnalam
acceptabila
pentru
terorismul
includerea
in Statut
si traficul international
,
a unor crime atat de grave, cum ar fi

'-'
ar fi aceea, ea nu a fost inclusa in Statut. obligativitatea
de catre Statele Parti, a tuturor categoriilor de anne .interzise de dreptul
international"; considerate
si cutremurator
international
.arme criminale", bomba atomica fiind cel mai sugestiv
exemplu in acest sens.
Garantiile
procesului
ce trebuie
pentru independents
de obiectivitatea
Statut
principiul
legalitatii
exonerarii
de raspundere
sub jurisdictia
international,
urmat, procedurile
~i impartialitate,
coniine
parte
asigura Statele Parti si acuzatii
generals,
si pe eel al raspunderii
Curtii.
printre
altele,
institutia
parte speciala, care defineste crimele ce intra
Include,
totodata,
multe
dornenii
dreptul international
de drept
umanitar,
penal
~1
drepturile
~I
ale omului, drept procesual penal si institutia extradarii.
Putem afirma cu toata convingerea,

- pe un plan mai larg -
privire la respectul
care trateaza,
penale, de aiei, rcglementand
penala si
eum ar fi, de exemplu,
Iibertatile fundamentale
constituie
de apel ~i suponul
ceruta de regulile internationale.
Prezentul
. i.:-:'
definitie
dicit de drosuri.
- 0 alta remarca
neutilizarii,
este faptul, ca nu s-a gasit
ca Statutul Curtii Penale Internationale
adevarata
incununare
~isanctionarea
dreptului international
a gandirii juridice
ell
celor ce se fac vinovati de
crime impotriva intregii umanitati.
2. Relatia dintre Curtea Penalii Intenuuionalii
si Organizatia
Natiunilor
Unite
,
Statutul Curtii Penale Internationale
~
de Drept International,
Adunarii
Generale
Diplornatica
a fost elaborat initial de catre Comisia
dupa care a
a Natiunilor
de la Rorna, convocata
fOS1
Unite
completat
~i finalizat.
de
Comisie
ulterior,
de Adunarea Generala.
Pregatitoare
de catre Conferinta
Capitolul
Curtea Penala Intemationala

.
nefiind,
deci,
un organism
Intemationala
celorlalte
de Justine.
institutii
este
intern
Asrfel,
institutie creata prin vointa. Statelor Parti.
al Natiunilor
Curtea
internationale
va fi
autonorne,
Unite,
asa cum
institutie,
este
Curtea
care se va alatura
care nu au fest create de Adunarea
Generals
a Natiunilor Unite sau de Consiliul de Securitate - ca in cazu: celor doua
Tribunale
ad-hoc. Cu toate acestea, Curtea va pastra
iar, implicit.
aceleasi
intregul personal
~.
si la stabilirea
Curtea
Natiunilor
Unite.
de
Afirmarea
."
mult mai importante
$i de substanta, intre Curte si
Penala
Internationala
jurisdictiilor
Natiunilor
nationale,
Unite. Prin definitie,
pentru a investiga
crime. care aduc atinzere

cornunitatii
~
.
~-
"
contributie
Potrivit
Natiunilor
semnificativa
dispozitiilor
jurisdictionala
mentine
pacea $i securitatea
vederea
prevenirii
eu cele
la pregatirea
celor mai grave
in ansamblu. ceea ce constituie .~

,
pacii.
alt. 2 din Statut,
Consiliul de Securitate,
relatia dintre Curte ~i Organizatia
Acord, aprobat de Adunarea
Statelor
internationala
si inlaturarii
impotriva
pacii
si in vederea
sau a altar incalcari ale pacii si sa infaptuiasca,
prin mijloace
pasnice
si in conformitate
international,
aplanarea
ori rezolvarea
substantiala,
de a
si de a adopta, 111acest se11S, rnasuri in
amenintarilor
care ar putea duce la
Parti
Curtii, in numele acesteia.
ca organ principal al ONU, are responsabilitatea
oricaror acte de agresiune
relatia
si a pedepsi savarsirea
la mentinerea
si incheiat, apoi, de catre Presedintele
international
institurie
Curtea va contribui
internationale
~
Unite va fi stabilita printr-un
reprimarii
este
dar scopurile, pentru care a fost creata, sunt strans relationate
ale Organizatiei
rezulta.
in cadrul acesteia va beneficia
de Seeuritate.
independenta,
legatura organics eu O.N.C.,
Unite conduce. in cadrul Statutului
relatiilor specifice,
Asadar,
deja,
ca si functionarii
unui ..cordon ombilical" cu Natiunile
Consiliul
care va functiona
si imunitati
privilegii
existentei
.y'.h
142
sifunctionarea Curiii Penale Lnterntuion ale
Ll I, Structure
prevazuta
cu principiile
diferendelor
incalcare
justitiei
~i ale dreptului
sau situatiilor
a pacii. Putem afirma,
de Statut,
dintre
Curte
eu caracter
ca de aici
si Consil iul de
Securitate.
Astfel, potrivit
actioneaza
prevederilor
conform Capitolului
art. 13 litera b, Consiliul
de Securitate,
VII din Carta ONU, poate sesiza Curtea cu
care
cauza
Capitolul III. Structura sifunctionarea
Curtii Penale Intenuuionale
care una sau mai multe cnme,
III
savarsite
aflate sub jurisdictia
acesteia,
par a fi fost
Consiliul poate face acest lucru, chiar daca Stand in cauza nu este Parte la
Statutul Curtii.
In acelasi timp, Consiliul
activitatii sale, pe
de Securitate
poate solicita Curtii suspendarea
perioada de 12 luni, daca acesta adopta
Astfel, nici
ancheta, judecata
executare,
conform
Consiliul
de Securitate
sau condamnare
Statutului,
in timpul
a adresat
adoptata in baza capitolului
rezolutie In acest sens.
nu poate fi initiata sau pUS3 in
celor 12 luni ulterioare
printr-o
rezolutie
VII a Cartei Natiunilor Unite. De asernenea,
Consiliul
asemenea
cerere Curtii,
datei la care
poate reinnoi cererea in aceleasi conditii.

Aceasta
este
conform dispozitiilor
consecinta
a prerogativelor
Consiliului
de Securitate.
Cartei, poate adopta masuri, care sunt obligatorii,
care,
pentru toate
Statele membre ale Natiunilor Unite.

Totodata,
Consiliul de Seeuritate poate obJiga un Stat, care nu este Parte la
Statut, sa accepte jurisdictia
sa
renunte
la jurisdictia
jurisdictiei
Cooperarea
eu privire
la un anumit
de Securitate
poate avea, deci. un rol extrem
de important
111
si eficacitatea Curtii vor depinde de dorinta statelor de a coopera
atat individual.
",
cat si ca rnembre ale Orzanizatiei~
(,....-
Organizarea
Natiunilor
~
Unite.
eu organele Natiunilor Unite ramane vitala.
3. Cooperarea intertuuionala. Cooperarea Curtii
necesitate,
caz, in beneficiul
activitatii si eficacitatii Curtii.
Rezultatele
cu aceasta,
nationals
un Stat Parte
Curtii.
Consiliul
sustinerea
Curtii. De asernenea, el poate determina
unui sistern jurisdictional
ell
penal international
Statele Parii
a aparut
ca
inca de la sfarsitul primului razboi mondial, cand amploarea dezas trului
si numarul victimelor
gasirii unor instrumente
au ridicat, in constiinta cornunitatii
internationale.
problema
de control, prevenire si pedepsire a unor astfc] de atrocitati.
lncepand
cu eel de-al Doilea Razboi Mondial,
mare de conventii
multilaterale,
deosebit
de interes
de grave
14.:1
Curtii Pen ale Internaiionule
Statele au adoptat un numar

~i reprirna
eu scopul de a preveni
international,
care se bazau,
acele crime
cel putin
partial,
pe
penal
le-a
j unsdictiil e national e, in vederea judecarii si pedepsirii criminalilor.

Din pacate,
progresele
notabile
realizat, in ultimul secol. in domeniul

caracter
international,
In
celor mai grave fapte penale eu
internationale,
pe planul
care sa puna in aplicare normele
de
consacrate.
lipsa
internationale
unei
asemenea
national,
jurisdictii
sa fie realizabila,
continua
in cadrul
incriminarii
international
nu au fost insotite si de realizari corespunzatoare
crearii unor institutii judiciare

drept material
pe care dreptul
de
catre
penale,
sanctionarea
infractiunilor
cu unele exceptii limitate ~i conjuncturale,
instantele
penale
ale fiecarui
stat.
Conventiile
prin care se incriminau anumite fapte penale, cuprindeau
internationale,
potrivit carora, Statele Parti se angajau, in conformitate
prevederi,
cu principiul out dedere aut

~i sa-i pedepseasca
judicare,
sa-i caute pe autorii respectivelor
indiferent
de cetatenia acestora sau a victimelor lor; ori de locul un de au fost comise
faptele
sau In cazul
extradeze
infractiuni
in care nu considerau
necesar
sau posibil
sa
penal,
faca, sa-i
unui alt stat interesat, precum ~i sa coopereze intre ele, astfel ca acestia
nu ramana nepedepsiti,
ele exercitand,
in acest mod,
competenta
sa
cu
universala
caracter alternativ.
Conventiile
judicial'
sau procedural,
obligatia
respectarii
procesuale
-.~
de
catre
conflictelor
legislative
sau de alta natura,

de crime
impuneau
in legislatia
sanctiona
instantele
1nS3 si reguli de drept
judecatoresti
nationale
la
a garantiilor
si comune legislatiei penale a stateJor civilizate.
conventi ilor internationale,
victimelor
caracter
nu stabileau,
in afara unor dispozitii, destuJ de sumare, referitoare
general recunoscute
In baza
respective
internationale
armate,
Statele
necesare
internationale,
care asigurau
Parti s-au angajat

pentru reprimarea
definite
ill
cadrul
protectia
urnanitara
sa ia toate
infractiunilor
acestora.
masurile
grave.
ell
Astfe l, acestea
state lor sernnatare, printre altele, trei categorii de obligatii: de a incrimina

lor nationala
persoanele
faptele grave de incalcare
care comiteau
infractiuni
a regulilor
de aceasta natura
umanitare.
~I
de a
de a asigura
anumite
garantii,
145
Curti! Penale lntern ationale
de ordin procedural,
pentru
inculpati.
referitoare
la judecata,
dreptul de aparare, caile de recurs sau modul de executare a pedepselor.

Potrivit
international
legislatiei
penal
interne
a statelor,
era incredintata,
judecarea
in general,
infractiunilor
instantelor
militare,
acestea existau, cand era vorba de crimele contra pacii ~i securitatii

crimele de razboi si
, instantele civile. in cazul celorlalte infraetiuni.
~
~"
fiind
instante
ordinare,
fie tribunale
specializate
de drept
(pentru
acolo unde
omenirii sau de
acestea din urma
genocid
sau
pentru
terorism, de exemplu).
Sanctionarea,
potrivit jurisdictiei
conventii
internationale,
dezvoltare
al relatiilor
internationale
"
extrem
juridica
nccesara
- existent la acelmoment
unei jurisdictii
si irnpartiale,
competenta
sa judece
toate infractiunile
astfel
cum acestea
0
sunt definite
pentru
comunitatea
al acesteia,
de a controla
de
infractional
eu caracter
prin conventiile
actual, eu consecinte
intemationala,
fenomenul
in stadiul
internationale
~i caracterizate
lacuna majora a dreptului international
de defavorabile
prin
- dar nu si, suficienta.
ca lipsa
constituie
organizat,
modalitate
incriminate
a dovedit,
international,
respective,
a infractiunilor
j udiciara
Practica
permanente
constituia
nationale,
in efortul,
tot mai
si de a-i sanctiona
pe
aceia care incalca normele internationale.

Daca, in cazul infractiunilor,
inconvenient
era,
institutionalizate
in parte,
de catre persoane
savarsite
limitat,
prin
in cadrul conventiilor
formele
particulate,
de colaborare
- asistenta judiciara,
acest
internationala
extradarea,
comisiile
rogatorii etc. - in cazul celorlalte crime, care constituiau cele mai grave incalcari ale
dreptului
international,
posibilitatea
nationale
era redusa, daca nu iluzorie, deoarece asemenea
adesea, inspirate sau ordonate
lor autori nefiind persoanele

Este aproape
conventiilor
genocidul,
acordul,
de catre guvemele
sau
statele care patroneaza

ca executantii
pentru a f condarnnati.
de catre tribunalele
infractiuni
erau, eel mai
statelor (autorii morali), adevaratii
particulare.
de neconceput,
internationale
ca faptele sa fie pedepsite
propriilor
ca pentru crime Ie contra pacii, violarile

pentru
crimele
asemenea
impotriva
umanitatii,
aduse
inclusiv
fapte, chiar daca, din umbra, sa-si dea
ordine sa fie adusi in fate tribuna!elor
nationale,
Crearea unei jurisdictii

pentru ca incriminarea
infractiunilor
depinda
patroneaza
actului
in cea mai mare parte

asemenea
de justitie.
incalcari
In Proiectul
International
OIi
celor ce incalca nonnele
de interese
intr-o
a optat,
Curtea
in anul
anumita
S-a recunoscut
faptul, ca ar f imposibil pentru
datorita
frecventei
politica
generals
insasi
de crime conform
Drept
cu jurisdictie
curtilor nationale.
sa judece si sa
curte internationala
de
dreptului
international,
acestor crime si pentru ca, de obicei, acestea fac parte dintr-o

si implica
acest motiv, s-a considerat,

a jurisdictiei
Comisia
si nu sa inlocuiasca jurisdictia
responsabili
exterioare
existenta
curte mternationala
care
toti indivizii
masura,
Internationala,
concomitenta,
pedepseasca
completeze
conjuncturale,
sau
penale internationale.
Penala
1994, pentru
internationale
unor state care inspira
politice
penal si realizarea justitiei

privind
sa
sa nu rarnana un simplu deniers
de guvernele
Ea conditioneaza,
apare. astfel, ca indispensabila,
internationale
teoretic ~ipentru a se evita, ca sanctiouarea
sa
1.:t6
Curiii Penale Interntuionule
curtilor
unui numar substantial
participarea
ca
nationale
de indivizi.
Din
solurie efectiva era aceea a unei abordari combinate

cu jurisdictia
cornplementara
a unei curti penale
internationale.
Asadar, Curtea Penala Internationala
aceasta este complernentara
Principiul
jurisdictiilor
complementaritatii
deferi justitiei persoanele
nu este
jurisdictie
supranationala,
C1
nationale,
implies
responsabilitatea
State lor Par]i de a
vinovate de genocid, crime impotriva umanitatii,
crime de
razboi si crime de agresiune.

Curtea
are
admisibilitatea
competenta
complernentara
nu numai
unui caz, care este investigat
sau judecat
jurisdictie
III
ceea ce priveste
de un stat care are
asupra acestuia, dar, de asemenea si din alte puncte de vedere.
Dispozitiile
31i.
86 ale Statutului
prevad
obligatie generals
de a coopera
pentru toate Statele Parti. Astfel, statele vor coopera In totalitate cu aceasta Curte, in
cadrul anchetelor
si urrnaririlor
privind
crimele ce se afla in competenta
j udecator
fara sprij inul unei forte politienesti
judecata
implica,
constrangerii
pentru
~i ca anumiti
a putea
eficace,
este un om dezarrnat.
ca StatuI
agenti ai sa: sa aiba posibilitatea
sa
delege
sa. Un
F unctia
de
monopolul
de a aresta ~i de a
.r
-v ,
Capitolul III. Structure si functionarea CUJ'!ii Penale Interntuionale

'
Astazi, nu exista nici
perchezitiona.
efectivitatea
unei jurisdictii
In consecinta.
forta de politic internationals.

se sprijina
internationale
pe capacitatea,
vointa
obligatio Statelor de a coopera cu aceasta. Cu privire la cele doua Tribunale

Statele
au fost, la inceput,
rezultau din rezolutiile
destuJ de reticente,
Consiliului
articol dispune,
deciziile
de Securitate,
angajeaza,
sa "confere
mentinerii
pacii si a securitatii
actioneaza
in numele
Consiliului
influenta
aeestui articol,
mernbre.
in mod evident
niciodata persoanele
Daca
Carte".
exists
au forta obligatorie
anum ita indoiala
cat des pre
de Securitate,
ulterioare,
vis-a-vis
adoptate
pe baza
de ansamblul
Statelor
(RFI)
lui Slobodan
a fost intotdeauna
Milosevic,
aproximativ
zece dintre acestia s-au predat,
in mod
de la Haga.
s itui obiectul unei condamnari
obie tul unei puneri sub acuzare
Louise Arbour.
p nerile sub acuzare
eficacitate __A r.i: ite S ate africane
sa
internatio
a.e
Carner
publice.
definitive,
au fost arestate,
75 de persoane
aresreze
~i apoi,
ca
Se retine faptul,
areia i-a suceedat de curand, in functia de procurer,
Del Ponte, privilegiase
dificultate
secrete, pentru a asigura
nu au acceptat
sa extradeze
.;i lam ia au sta
doamna
mai buna
decat In mod progresiv
persoanele
de
vizate
la originea arestarii si extradarii
au
doamna Carla
'" ares are. eliberate de TPIR, care se gaseau pe teritoriu
=. "=: 2
nu extrada
pe unii
La data de 3 aprilie 2000, pentru TPIY, 40 de persoane
constituit
care all
sa extradeze
voluntar si sunt. as azi, detinuti in inchisoarea
acuzate, care se gaseau pe teritoriul ei.
sai. Astfel,
dintre care 3 au
principala
sa respecte
Yugoslavia
si pana la pleearea
se
trebuie
ale Consiliului
ad-hoc, ca si rezolutiile
Federala
Statele membre
responsabilitatea
Cat despre Croatia, aeeasta a acceptat, in mod progresiv,
dintre cetatenii
28 ale
Unite, Acest ultim
Statele membre
cele doua rezolutii
VII din Carta,
care
fiind amintit faptul ca. "Consiliul
internationale",
Se stie, ea Republica
refractara,
de Securitate
de Securitate.
cele doua Tribunale
eapitolului
prezentei
lor" (art 24), Toate
deeiziile
obligatiile
sa fie de acord sa accepte si sa apl ice
conform
Consiliului
ad-hoc.
din articolul 29 si respectiv,
25 al Cartei Natiunilor
ca "mern brii Organizatiei
Consiliului
instituit
de Securitate,
TPIY si TPIR si din articolul
Statutelor
pentru a respecta
si
~i ell
mandate
lor. Astfel
unor suspecti
Capitolul JIl. Structuru sifunctionarea
i48
Curtii Penale lntern ationale
,
importanti,
cum ar fi Nahimana,
Bagosora',
etc. La ordinul TPIR, la data de I
aprilie 2000. 51 de suspecti au fost arestati; 5 au fost condamnati

care 3 la pedeapsa
Pentru
eu inchisoarea
definitiv,
dintre
pe viata; 54 de persoane au fest puse sub acuzatie.
Fosta Yugoslavie,
incepand
cu data de 12 decembrie
1996, cand
SFOR, care nu putea sa execute inainte mandate de arestare decat, in mod fortuit. a
prim it un mandat
persoanele
expres de la Consiliul
vizate de mandatele
Legitimitatea
Karadzic
fost
TPIY
daca
l1U
faptul,
tara
nu va fi definitiv
rezerve
politice.
Totusi,
sarb Krstic, considerat

sa fie judecat
Mladic.
de purificare
a carer timiditate
Bosnia, Radovan
proees
al "mainii
comunitatii
ca a contribuit
etnica in enclava
legitimitate
la Haga,
Statelor nu a
a fost,
a inceput
recent.
procesul
la conceperea
Srebrenica,
si la aplicarea
care i-a costat viata pe
din Bosnia. In final, la data de 3 aprilie 2000, soldatii francezi,
Krajisnik,
de doamna Louise Arbour, in anul 1998, l-au
"fosta manadreapta"
a sefului politic al sarbilor din
Karadzik. Pe fundalul procesului generalului

drepte"
a lui Karadzik
articolului
86 nu a fost
Statele Parti sunt obligate sa eoopereze
se contureaza
realizata
~1
Krstic ~i al viitorului
se va contura
eu usurinta,
decarece,
in totalitate cu Curtea, dispozitiile
rU~1I1ea
daca
care au
nu Ie constrang pe Statele care nu sunt Parti. Obligatia de a coopera cu
Dornnul Nahimana, directorul radio-televiziunii

Milles Collines, iar
Ministerului Apararii si unul ~i celalalt acuzati de genocid si de crime
, SFOR (Farra multinationala
de stabilizare, autorizata prin rezoluitie
IFOR (Folta multinationala
de punere in aplicare a acordului de pace)
(Ferra de prorejare a Natiunilor Unite-rnartie
1992/ decernbrie 1995)
persoanele care erau puse sub acuzatie , dar putea sa solicite arestarea
intamplator.
2
Rezistenta
Radovan
internationale.
Redactarea
fost ratificate
cand
drept eel mai mare criminal de razboi, presupus
fusese stigmatizata
arestat pe Morncilo
mai multe
de TPIY, in calitatea lui de "maria dreapta" a generalului
El este acuzat
8.000 de musulmani
atunci
decat
aceasta
generalului
operatiunilor
-j
dobandita,
De fapt, la data de 15 martie 2000,
vreodata
111
chiar a denuntat inactiunea unora dintre contingenti.
si Ratko Mladic se vor gas: pe banca acuzatilor.
facuta
au avut loc vreo douazeci
ca doamna Louise Arbour,
accentuata.
Ratko
pentru a cauta si a aresta
de arestare,
internationale
de astfel de arestari, stiindu-se

randuri, a stigmatizat,
de Securitate,
domnul Bazosora directorul cabinetului

impotriva urnanitatii.
SiRES!1 088-1996), care i-a succedat
care a succedat ea-insasi FORPRONU
FORPRONU IlU putea sa caute
lor, in cazul in care Ie intalnea
Capitolul Ill. Structura si function.area
Curtea
149
rezulta pur si simplu din articolul 86 ~i din articolele urmatoare,
t1U
sugerat,
Curtii Penale lntenuuionale
degeaba,
anumite
delegatii,
ci din ansamblul
celorlalte
cum au
dispoziti:
ale
Statutului.
Primul
cooperare,
demers
al Curtii,
in acest
adresata pe cale diplornatica
in momentul
ratificarii,
sens, va rezulta
sau pe cale apropriata,
Statelor. in mod egal, prin Organizatia
(Interpol)
sau prin orice organizatie
in virtutea
descoperit,
sa
Intemationala
regionala competenta.
de Politic Criminala
CU11ea va putea, printre

oricarei
sprijine in cererile sale de cooperare.
la timp, ca acea calea diplornatica
decat calea judiciara,
de
aleasa de catre State
6 al art. 87, sa solicite
paragrafului
interguvernamentale
cerere
sau al aprobarii Statutului. Aceasta cerere poate f
acceptarii
transmisa
altele,
dintr-o
aceasta rezultand
organizatii
Anumite
State au
era mai politica si deci, mai nesigura,
din sesizarea ministrilor
Justitiei
Ei nu prea
au fast ascultati, caci, in aceasta privinta, politicul are, de cele mai multe ori, ultimul
cuvant. Dezbaterea
pe aceasta terna ar fi meritat sa fie deschisa in Franta. State le
pilot - ~i acest lucru a fost reluat in proiectul
sa
cooperare
din Statutele
inceapa
fara intarziere
nejustificata,
TPIY si TPIR: "(statele) raspund,
Statutului
- propuneau
ca, aceasta
amintind art. 29 si respectiv,

tara intarziere,
28
la orice cerere de
asistenta" .
Interpolul
imprcuna
sau
organizatie
regional a, in mod egal, vor putea fi sesizate
sau separat. Ar fi, de altfel, de dorit, cu ocazia urmatoarei
a Interpolului,
asizurarea
difuzarii
impotriva
sa fie hotarata
crearea unei unitati speciale,
si continuarea
presupusilor
executarii
mandatelor
Interpolului,
arestare referitoare
Paragraful
de arestare.
dispozitii
care, a priori, interzic orice raspandire
sa
fie
eliberate
la articolul
5 din
3 din
a mandatelor
de
la infractiuni politice sau inspirate de rnotivatii politice.

2 al art. 87 se supune unor consideratii
cererea de cooperare sa fie transmisa

insotita
de
,
a carei misiune
autori ai unor crime, care sunt vizate de articolul
Statut. Ar trebui poate, In timp, sa fie sistematizate

Regulamentul
reuniuni anuale
traducere
realizata
practice ~i prevede,
ca
Statului respectiv intr-una din lirnbile oficiale.
intr-una din limbile de lucru ale Curtii, sau invers.
Alegerea limbii se va efectua de StatuI Parte in momentul ratificarii Statutului.
III. Structura sifun ctionarea Curtii Penale In tern ation ale
Capitolul
150
La randu: sau, Statui solicitat va respecta caracterul confidential

de cooperare
divulgarea
si al documentelor
justificative
al cererilor
aferente, cu exceptia cazului in care
acestora este necesara pentru executarea cererii.
Prin ur 111 are , lipsa de confidentialitate

decisa de Statui respectiv (paragraful
functie de "interesele"
a cererilor de ccoperare
va putea fi
3), daca acesta din urma considers necesar (in
sale), contrar dorintei Curtii Penale Internationale.
fapt, ca dand publicitatii
asemenea
Se stie, de
cerere, se anunta, astfel, aceasta situatie,
rar
persoana cantata, afland, putea fugi.

Preocuparea
exprimata,
Statelor de a asigura protectia
din nou, la paragraful
victimelor
si a martorilor
este
4 al art. 87, chiar daca redactarea sa este ambigua.
Sa speram, ca, totusi, Curtea, prin aceasta dispozitie, va putea, in special, sa asigure
anonimatul
persoanelor,
(aceasta posibilitate
a carol' descoperire
a identitatii le-ar expune un or represalii
nu rezulta, in mod univoc, din aceasta dispozitie).
in
fine, a
contrario, daca este vorba doar de Stat care ia dispozitii in acest scop, dupa ce a fost
invitat de Curte, protectia
persoanelor
amenintate
nu poate fi considerata,
in mod
sistematico asiaurata.
'--'
"
De asemenea, Curtea poate invita orice Stat, care nu este Parte la Statut,
acorde asistenta, conform Partii a-Ix-a, pe baza unui angajament
sa
ad-hoc sau a unui
acord incheiat cu acest stat

Una dintre cele mai importante preocupari ale ONG-urilor - dar care a ramas
neinterneiata
susceptibile
- a fost includerea
prevederii
de a schimba hotararea
in Statut a mecanismelor
Statelor recalcitrante.
de sanctiune,
Daca este vorba de un
Stat care nu este Parte, obligatia de a coopera nu poate sa decurga decat dintr-un
acord sau dintr-un aranjament
ad-hoc, incheiat eu Curtea.
In
ipoteza sincopei
11l111i
Stat, fie ca este Parte, fie ca a incheiat un asemenea acord, Curtea va putea sa faca
constatare in fata
, Adunarii Statelor Parti sau a Consiliului de Securitate. atunci cand
.'
acesta
..
va sesiza Din contra. .' daca este vorba de
UI1
Stat care nu este Parte si, daca
acesta nu a incheiat nici un acord, Curtea este total neputincioasa.
In practica,
Stat refractar nu pre a va avea ce griji sa l$i faca, daca nu se supune obligatiei
coopera,
coercitiv.
in masura In care Adunarea

Astfel,
in ipoteza
111
un
de a
Statelor Parti nu dispune de niei un mijloc
care Curtea
IlU
va fi sesizata
de Consiliul
de
Securitate,
StatuI recalcitrant
intrebare
ramane,
General
vor putea
rczistcnta
totusi
nu va constitui
: Adunarea
sa sesizeze
obiect decat pentru recomandari
instaurate
procedurile
clasice
Consiliul
de Statutul
de Securitate,
pacii $i securitatii
Securitate
dispune
Cartei Natiunilor
teritoriul
Curtii
Penale
In
Statului refractar
Internationale
si/sau Comunitatea
De rapt
nu au abolit
doar Consiliul
stabilite in capitolul
de mentinere
ca
in caz de amenintare
ultima instants,
de actiune coercitive,
Unite. Fie operatiunile
pentru pace?
de Securitate,
internationale.
de mijloace
daca sun! de parcre
amenintare
de sesizare a Consiliului
impotriva
State lor Parti si/sau un Stat sau Secretarul
unui Stat de a coopera constituie
mecanismele
151
Curtii Pen ale lnternationule
Vll al
a pacii se deruleaza
internationals
de
pe
este angajata militar -
in aceasta ipoteza, stadiul sanctiunii va fi depasit, din moment ce, de cele mai multe
or i, fortele
militare
vor primi
(este ceea ce s-a intamplat
mandat
de executare
la Kosovo).
sirnpla rezolutie,
consecinta,
sanctiunile,
amintind
de arestare
Fie, din motive politice,
international a decide sa nu mearga dincolo de

printr-o
a ordinelor
acestuia
Comunitatea
presiune diplornatica
de Securitate.
In
fi, fie inexistente,
fie
ordinul Consiliului
atat In drept, cat si In practica,
VOl'
$i politica,
depasite.
In conformitate
cu dispozitiile
art. 88, Statele Parti trebuie
pentru a stipula in legislatia nationala, procedurile

forme de cooperare
si revizuiasca
legislatiile
normele interne, uneori, chiar
.-;
oricarei
mod substantial,
adica sa-si adapteze

vinovate
crime.
sunt acelea
cooperarii
Statelor
aplicarea,
in cadrul
dreptului
dispozitie
Statutul nu exprima
decat
care vor putea sa decida sa-si modifice
Calitatea
Aceasta
i11
pentru a putea investiga ~i judeca persoanele
Dupa cum se poate observa,

Statele
care sa permita realizarea
prevazute in Partea a-lX-a. Aceasta inseamna ca ele trebuie sa-
penale nationale
de asemenea
sa vegheaze
subliniaza
va depinde,
dorinta.
legislatia
nationala,
in mod egal, de incorporarea
intern, a mecanismelor
de competcnta
diferenta
111
intre intrarea
vigoare
e e ivitatea Curtii. De fapt. dupa intrarea In vigoare a Statutului
Doar
~i de
universals."
a Statutului
~1
- [apt realizat la
Capitolul lIl. Structura si functionarea
Curtii Pen ale Interniuiona!e
aeest moment - Statele Parti trebuie sa-s: armonizeze

,
fiind
leaislatia nationala.
---"
'
aceasta
conditie esentiala a unei veritabile efectiv.tati a Curtii.

,
-.
Asadar,
Statutului
cooperarea
Statelor Parti referitoare
la nivel national,
la implementarea
este extrern de importanta.
Nu trebuie sa ornitern aici
faptul, ca, uneori, statele, pentru a motiva lipsa acestui proces,

sistemului
prevederilor
invoca, deficientele
de drept national Insa, Statutul de la Roma este un tratat international.
Prin urmare, implementarea

Deci, problemele
aeestuia depinde de intentiile politiee ale Statelor Parti.
pe care CPI Ie va intampina,
in acest sens. sunt mai degraba
politice deca: legislative.

Este clar faptul, ca aceasta Curte nu va putea sa functioneze in mod eficace,
daca Statele Parti nu
ajuta in cadrul anchetelor
si urmaririlor,
pe care ea le va
ordona.
Era dificil
sa se ajunga
cooperate prevazute
exhaustiva,
la paragraful
asupra listei privind
formele
Statelor sa nu le fie acordata

indoiala, dispozitia,
a constat intotdeauna in evitarea faptului, ca
prea mare libertate in refuzul de a coopera. Este, Tara
ale drepturilor
De fapt,
omului se asteptau ca, mal ales, Statele
pozitie de varf Ins a, acestea se afla departe de a fi la inaltirnea
lor.
competentei
ONG-milor
asupra careia atitudinea Statelor pilot a fost paradoxala,
internationale
pilot sa aiba
ansamblul
daca ele sunt executate, pentru a evita ca aceasta CUl1e sa nu se
invarta in gol. Preocuparea
organizatiile
de
1 al art. 93, fiind precizat faptul, ca ea nu este
tinand cont de alineatul I. A priori, aceasta lista presupune
actelor necesare,
ambitiilor
la un consens
De
fapt,
s-au
mobilizat,
in mod
esential,
asupra
chestiunii
Curtii si au neglijat conditiile, In care Statutul ar organiza cooperarea
intre State ~i Curte.

Este greu de recunoscut,
ca aceasta dispozitie
este favorabila
intereselor
Statelor. De fapt, StatuI solicitat va putea sa se bazeze fie pe un principiu juridic

fundamental'
(paragraful
( art. 93 paragraful
4 ), pentru
de asistenta a Curtii.
, Ac easta notiune
eSle
3), fie pe un rise privind seeuritatea
sa nationala
a intarzia, in primul caz sau a respinge, in al doilea, eererea
In
cele doua cazuri,
procedura de consultare va prevala din
mult mai larga decat singura referire la legea nationala
153
Capitolul l Il. Structura si funciionarea Curtii Pen ale Intenuuionule
nou, dar Curtea va trebui sa-si mcdifice cererea, potrivit conditiilor
impuse de Stat.
conform principiului
ultimul cuvant.
suveranitatii
Astfel. Statui va avea intotdeauna
chiar daca este obligat sa se justifice

aceasta Curte sa poata determina,
securitatea
nationala,
(paragraful
6). Marea Britanie ar f dorit. ca
ea insas}, validitatea
argumentand,
relativ la
mai ales, cu "reaua vointa" posibila a Statului
solicitat. Oar, chiar si acolo, principiul

Statu! sa judece singur evaluarea
oricarui argument
suveranitatii
Statelor a fast depasit,
lasand
riscului la care se expune cu privire Ia securitatea
sa nationals.
De asernenea,
Curtea trebuie, in mod egaL sa ajute toate Statele si nu doar
Statele Paqi.
In
privind
of ere
aceasta sectiune,
am incercat
Partea IX a Statutului
0
imagine de ansamblu
sa prezentam
- referitoare
doar cateva aspecte generale
la Cooperarea
al acestei problematici.
internationala
- care sa
Celelalte aspecte ale Partii a
IX pot fi desprinse cu usurinta din cadrul Statutului CPI ( vezi anexa 3).
Curtea Penala Internationala
intemationala
Statelor,
reprezinta,
in dorneniul jurisdictiei
oferind
masura
asadar,
noua forma de cooperare
penale, care respects suveranitatea
complernentara
in lupta impotriva
judiciara
impunitatii
privind
crimele cele mai zrave care aduc atinzere comunitatii internatioanale.

r......--
'-'
4. Legea aplicabilii
Prevederile
aplicabila
21 ale Statutului
articolului
de catre Curtea Penala Internationala,
de la Roma rezlemenreaza
~
lezea
crime lor aduse spre judecare
'in fata
;.,.....
acesteia.
Daca ar fi sa sintetizam
111
judecarea
Conventiile
cauzelor
si cutume
principiile
generaJe
pedepsei
aduse spre solutionare,
de la Geneva
conventii
acest articol. am putea spune, in cateva cuvinte, ca.
privind
internationale.
ale dreptului
Curtea aplica prevederile
De
penal,
asernenea,
respectiv:
umanitar,
sunt
precum
aplicabile
legalitatea
Statutului,
si alte
cauzelor.
incriminarii
(nu!lum crimen sine lege, nulla poena sine lege), neretroactivitarea
~1
legi i
Cap itolul 111. Structu ra ) i function area Curiii Pen ale
penale, responsabilitatea
ulterior.
penala individuals.
In sectiunea
dedicata,
III ternational
i 54
insa, aceste principii le vom dezvolta,
In mod exclusiv.
acestora
~l
anurne , "Principii
generale ale legiipenale",

Pentru
mai buna intelegere
continuare,
paragrafele
acestei sectiuni.
Statutul
adoptat
Curtii Internationale
a acestor dispozitii, se cuvine sa Ie detaliem in

pe fiecare dintre acestea, dupa cum urmeaza in
la Roma urmareste,
in linii mari. articolul 38 din Statutul
de Justitie. Acesta cere Curtii Pen ale lntemationale
in primul rand, normele
continute
Rezulile
~
si
Dovezi
,
de Procedura
specialis, aceasta reprezentand
sa aplice.
Crimelor ~ide
de Statutul in sine, de Elementele
ale Curtii.
~. Deci. Statutul urmeaza
regula
'-'
lex
legea speciala in acest dorneniu, in raport cu alte
surse de lege.
In al doi1ea rand,
dreptului
international,
caracter international,
Curtii i se cere sa aplice tratate, principii
inclusiv principiile
dreptului
si reguli ale
privind conflictele
annate
cu
atunci cand ele pot fi aplicate.
Acest lucru ne aminteste
de prevederile
artieolului
38 al Statutu1ui Curtii
Internationale
de J ustitie,
international,
ee trebuie aplicate de catre Curte. Aria de acoperire a unor astfel de
in legatura cu tratatele ~i cutuma, ca surse ale dreptului
norme se limiteaza, in mod evident, la cele aplicabile crimelor aflate sub jurisdictia
Curtii Penale Intemationale.
In absenta eel or doua eategorii de norme, Curtea trebuie sa aplice principii
generale
de drept, derivate
din legile nationale ale diferitelor sisteme judiciare
lume. inelusiv legile nationale

asupra crimei respective.
cand acestea
din
ale statelor, care, in mod normal, ar avea jurisdictie
Asemenea principii generale trebuie aplicate, numai atunci
sunt conforme
cu dispozitiile
Statutului
si eu normele
si regulile
dreptului international.
Desi acest text mentioncaza
principii
generale cu referinta 1a sisternele
de
drept nationale, trebuie rnentionat faptul, ca aceste principii trebuie sa provina de la

Curtea Penala Internationala,
considerate.
iar pentru ca sistemul juridic national sa fie luat in
ar trebui sa includa legile nationale a ace lor state, care,
ar avea jurisdictie
asupra crimelor
respective.
Aceasta inseamna
ill
mod normal.
ca, atunci cand
";",
Capitolul Ill. Structura si function area Curtii Pen ale Intenuuionole

avea loc
gaseste necesara
recurgerea
la astfel de principii,
va
operatiune ad-hoc de reducere, pentru fiecare caz, prioriatea trebuind sa
fie acordata sistemelor de drept nationale ale acelor state care au jurisdictie
asupra
cruner.
Deci, in ceea ce priveste
jurisdictionale
de aplicare a legii in cadrul institutiei
a Curtii Penale Internationale,
care il subliniaza
articolul 38 a1 Statutului
evident, acesta este

comparatie
conceptul
acesta
este diferit de conceptul
Curtii Internatioanle
de Justitie In mod
sursa auxiliara de lege pentru Curtea Penala Jnternaticnala.
in
cu Statutul sau. cu alte tratate si cu principiile si regulile internationale.
Conform Statutului adoptat la Roma, Curtea Penala Internationals
sa aplice
asernenea,
sale anterioare.
jurisprudenta,
anumite
pe
Cu alte cuvinte,
decisiva
dispozitii
internationale
asemenea,
principii ~i reguli de drept, asa cum le-a interpretat

Curtea
in anumite
ale Statutului
va putea,
cazuri, deoarece
face referire
hotararile
la propria
sa
sa
aplice
intr-un mod mai restrictiv decat anumite tratate

fapt subliniaza,
diferenta esentiala fata de cadrul juridic reglementat
Internationale
,
i11
Curtea va trebui
(in cazul crimelor de razboi de exemplu). Acest
poate, de
de Justitie.
~ , conform caruia. asememenea
"
de
de Statutul Curtii
decizii sunt
sursa auxiliara
de lege si sunt obligatorii numai pentru partile din litigiu ~i numai pentru diferendul
respeetiv.
Tinand
cent de natura juridica
si cornpetenta
Curtii Penale lnternationale,
respectiv,
de a judeca diferite crime comise de indivizi - genocid, crime impotriva
umanitatii
si crime de razboi - Statutul de Ia Roma indica faptul, ca aplicarea
interpretarea
drepturile
legilor, din toate sursele mentionate,

si libertatile
international,
religioase,
fara deosebire
opinie
nationalitate.
fundamentale
politics
justificat,
de orice
general
recunoscute
rasa, culoare,
alt tip, origme
limba,
etnica
cu
pe plan
convingeri
sau
sociala,
stare materials sau alt statut.
Aceasta prevedere
perspectiva
ale omului,
de sex, varsta,
sau
trebuie sa fie In conformitate
si
calitativa,
cere un anum it standard, la care trebuie sa se ridice .. din
toate legile aplicate de catre Curte. Acest fapt pare sa fie
deoarece majoritatea
crimelor, ee intra sub jurisdictia
severe ale drepturilor si libertatilor
fundamentale
Curtii, sunt violari
ale omului; ar fi dificil de acceptat
Capitolul III. Struct ura sifunctionarea
faptul, ca acesta Curte sa apliee norme aflate In contradictie

sau sa faca discriminari.
136
Curiii Penale Lnterntuionule
ornul Ll i
eu drepturile
in functie
, de sex. rasa. culoare sau orizine etnica. nastere
.
.........'
"
sau orice alt statut. Multe dintre crime, asa cum sunt definite si in Statut, sunt strans
relationate
ell prevederile
(Acordul
international
irnpotriva
Torturii,
Aceasta
instrumentelor
a Tratamentelor
nu au legatura
judecand
crimele savarsite
stabilite
de
recunoscute
Protocolul
si a Pedepselor
faptului, ca genoeidul
conflietele
fundamentale
Un comentariu
.Protocolul
pentru
$i erimele impotriva
drepturile
pentru
Curte,
calitative
omului,
ale Conventiilor
general
de la Geneva, din anul 1949, in special

de standardele
ale omului, elaborate in cadrul Natiunilor

autoritar referitor la Protocoalele
Civile
etc.).
Cat despre crirnele de razboi, este clar faptul, ca cele
II confine
Drepturile
Degradante
pe timp de pace, sa coboare sub standardele

internationale
omului
Inrernationala
armate; ar fi inaeeeptabil
al - II - lea, au fost puternic influentate
libertatile
privind
eu
pe plan mondial.
Aditionale
Inumane
consecinta
instrumentele
doua Protocoale
pentru drepturile
pentru Drepturile Civile si Politice, Conventia
este, de asemenea,
umanitatii
internationale
aproape
si Politice.
drepturilor
Unite.
Aditionale
statua:
toate drepturile
ireductibile
Aceste
sunt
drepturi
~l
din Acordul
bazate pe
regulile
valabilitiuii universale, La care pot sa rdspunda toate Statele. chiar si in absenta

oricarei
obligatii
Poate fi acceptat
stipulatd prin tratat sau oricarui angajament.
faptul, ca ele fac parte din normele de jus cogens''.
A~a cum s-a afirmat respectate
sub
Conventiilor
toate
JJ
standardele
circumstantele,
de la Geneva
constitute
mod egal, sub orice circumstanta,
CLl
de bazti ale drepturilor

privire
un standard
la acestea;
drepturilor
ca prejudiciind
'ill
alte scopuri,
prevederi
/J1
ill
concordanta
eu
ale omului.
IOdin Statut, prevederile
acestuia nu trebuie interpretate
sau limitand, 'in nici un fel, regulile de drept international
existente
decat cele ale acestui Statut; mai multi autori considera
ca aceste
prirneaza asupra celor ale articolului 2 L care se refera la legile aplicabile
de can-e Curtea Penal
-------
3 al
de toti cei irnplicati in conflict".
si libertatile fundamentale
Conf01111 articolului
articolul
minim ce trebuie respectat,
Este, deci, logic, ca legea aplicata de catre Curte sa fie

standardele
omului trebuie
--
Internationala.
Aceasta poate reprezenta
intelegere
gresita
15
Capitolul JII. Structura si functionarea Curtii Pen.ale lnterntuionale
a semnificat.ei
interpretarii
textului;
contrare
Este
faptul,
aplicabile.
consecintelor
Statutului cu privire la regulile existente
in alta forma, in alt context si pentru alt scop,

clauza a compatibilitatii,
Curte este specificata,

special,
10 pare sa aiba ca scopevitarea
ale prevederilor
al Statutului.
articolul
-t
ale
afara de cel
ill
in timp ce legea aplicabila
de catre
in mod clar, in art. 21; nu este din eroare indicat, in mod
ca pe primuJ loc este Statutul. iar pe cel de-al doilea, tratatele

~i regulile
prineipiile
dreptului
international.
Daca intentia
State lor
membre ar fi fost diferita, cei care au elaborat proiectul, ar fi redactat, eu siguranta,

ambele texte in mod diferit.
Aceasta inseamna,
este imperativ
Statutului,
concordanta
pentru
conform
ca lex fori pentru Curte sunt prevederile

Curte;
caruia
cu prezentul
acest fapt rezulta,

persoana
Statutul ui: acesta
de asernenea,
poate fi judecata
din prevederile
de catre Curte, numai
ll1
Statut.
Trebuie notat faptul, ca Elementele
imprcuna
cu
Statutul, In ar1.21, ea fiind surse de lege, pe care Curtea Ie va aplica cu prioritate,
in
vederea solutionarii
concordanta
care ii sunt deferite. Acest lucru nu pare sa fie in
cauzelor,
cu articolul 9 al Statutului, conform caruia, elementele
sa sprijine Curtea in interpretarea

concordanta
Crimelor sunt rnentionate,
eu Statutul;
Parti si nu ratificate,
crimelor trebuie
~i aplicarea Statutului; ele trebuie sa fie, asadar, in
aeeste elemente sunt adoptate de catre Adunarea
asa cum este Statutul. Prin urmare, desi mentionate
eu StatutuL Elementele
Crime lor trebuie considerate
a fi
Statutului si nu trebuie niciodata luate in considerare,
interpretare
Statelor
impreuna
autentica
atunci cand sunt ineonsistente
in raport eu aeesta.
Curtea va fuuctiona
desfasurat
International
Statelor
in luna septembrie
pentru
~i Probe. Este
faptul, ca Regulile de Procedura ~ide Probe au fast adoptate
important de mentionat
de catre Adunarea
conform Regulilor proprii de Procedura
Festa
Rwanda si-au modificat,
Parti, in prima sesiune de lucru a acesteia,
care s-a
2002. Trebuie reamintit totodata, ca Tribunalul

Yugosalavie
si Tribunalul
Penal International
Penal
pentru
in mod periodic, Regulile de Procedura ~i Dovezi, pentru
a le clarifica ~i pentru a putea raspunde dificultatilor

a dat nastere unui sentiment de nesiguranta
procesuala.
intampinate.
Acest lucru. insa,
Capitol ul l Il. Structura
si functionurea
Prin dispozitiile
StatuteJor Tribunalelor
articolului
158
Curiii Pen ale lnterntuionule
21, Statele au reparat o carenta
a prevederilor
pentru Festa Yugoslavie
$1
Rwanda,
care nu au stipulat nimic in acest sens.

in sfarsit,
Cornisiei
acest
articol
este ~i expresra
de a elabora
Cod de drept penal international
incapacitatii
deja traditionale
forma articulata
si acceptabila
a unui
general.
5. Elementul material al raspunderii penale (actus reus)

ElementuJ
incriminare.
material
desernneaza actul de conduits
interzis pnn norma de
Putem spune ca acesta este, sub acest aspect, elementul
oricarei crime. In norma de incriminare,
esential
al
elementul material este desemnat printr-un
cuvant, printr-o expresie ce arata actiunea sau inactiunea interzisa, este asa-numitu J
"verbum reg ens ".
Actiunea
sub care se poate prezenta
atitudine a faptuitorului
elementul
material
desernneaza
prin care face ceva, ce norma penala ordona sa nu se faca.
Ina tiunea desernneaza
atitudinea
faptuitorului
care nu face ceva ce norma
penala ii ordona sa faca. Aceasta nu constituie elementul material al crimei, daca nu

exista
obligatie legala ori conventionala
impiedica
cu prevederile
penal pentru
savarseste
intermediul
pentru a
alta energie sa produca rezultatul periculos.
In conformitate
responsabila
de a nu ramane in pasivitate,
articolului
25 al Statutului,
persoana
este
crirna ce intra sub jurisdictia Curtii, daca acea persoana:
astfel de crima individual, impreuna cu
altei perscane,
indiferent
alta persoana sau prin
daca cealalta persoana
este raspunzatoare
penal;
ordona, solicita sau determina
savarsirea unei astfel de crime, care are loc
sau se presupune a avea loc:

in scopul facilitarii
savarsirii
unei asemenea
cnme, ajuta, tainuieste
- r .:_ 2.. i orice alt mod, savarsirea sau tentativa de savarsire

::-rr.izzrez
_::Joa elor ne esare In vederea corniterea ei;
sau
unei crime, inclusix
III. Structura si functionarea
Capitolul
contribuie,
de comitere
in mod intentionat,
in orice alt mod, la corniterea
a unei astfel de crime de catre un grup de persoane
comun: aceasta contributie

ale grupului
asemenea
159
Curtii Pen ale Lnterntuiotiale
trebuie sa aiba ca scop continuarea
sau sa se realizeze
prin cunoasterea
sau tentativa
care au
activitatilor
intentiei
grupului,
tel
Ull
criminale
de a comite
cnme:
incita, In mod direct si public, alte persoane la comiterea genocidului;

incearca
considerabil,
sa comita
astfel de crima, printr-o actiune al carei inceput
Insa crima nu este savarsita,
din cauza unor circumstante
este
independeme
de vointa acelei persoane.

Alte elemente
crimele impotriva
specific materiale,
umanitatii,
respectiv:
se pot gas: in defmitia crimelor,
cum ar fi.
un .atac sisternatic si raspiindit, direciionat
impotriva oricarei populatii civile" - ca un sir de comiteri multiple de acte, ca ~i

indicarea,
in mod special, a unor asemenea
acte pentru majoritatea
crime lor; pentru
crimele de razboi - acte comise, ca parte integranta a unui plan sau politici la scara
larga. in cadrul
elementelor
trebuie luata in considerare

In consecinta,
national
atac
materiale
si indicarea victimelor
in cazul genocidului,
etnic, rasial sau religios;
impotriva
colectivelor;
protejate,
oricarei
crimele
populatii
Conventiilor
de razboi
crima este directionata
asupra unui grup
impotriva
umanitatii
sunt definite
unele
impotriva
grupurilor
civile,
de la Geneva
~i oriee alte persoane
instalatii,
din anul
protejate,
sau
civile,
personal.
umanitara
sau misiuni de pastrare a pacii, mediul natural, erase, sate, cladiri, locati i
In anumite
elernentului
cazuri,
material;
sau
anumite
fara
acte, mentionate
unui grup sau daca grupul victims
rasial sau religios,
ar putea fi vorba despre
crirna de genocicl.
parte integrals
ca fiind "genocide",
l1U
este un grup etnic,
crima irnpotriva
crima de razboi sau un delict, care nu intra sub jurisdictia
act nu reprezinta
asistenta
unitati rnedicale si altele.
crima nu poate fi definita
de exemplu,
nefiind comise impotriva

national,
de invatamant,
In
la
civile,
locatii religioase,
implicate
sau bunurile
1949, mai precis
populatii
unitati sau vehicule
ca un
obiective
~i bunuri de cultura,
materiale,
Curtii,
aces tor crime.
pentru crimele de razboi, definitia se refers la persoanele

conform
prizonierii
ale crimelor
umanitatii
Curtii - un asernenea
Capitolul III. Structura si funciionarea
Elementul
psihologic,
material
acestea reprezinta
cunoasterii
.i
este mentionat.
baza raspunderii
0"
in lezatura cu elementul
\-.-
ceea ce semnifica
faptul, ca impreuna,
penale. Totodata, in definitia intenrionalitatii
sunt sugerate conceptele
circumstama ", in acelasi
~i a
de .actiune " si .iconsecinta"; este adaugata
articol (art. 30), care reglementeaza
elementul
~i
psihic
pe care ll vorn analiza in continuare.
(intentional),
Actiunea
ar trebui, in mod normal,
consecinta
reprezinta
considera,
insa,
include
de asemenea.
,.
intentie si cunoastere.
respectiv,
160
Curtii Pen ale Internutionule
rezultatul
ca actiunea
chestiuni
unui
un act sau 0 orrusiune;
act sau a unei omisiuni;

cauza si rezultatul.
ar include
de fapt si uneori,
sa reprezinte
anumiti
autori
Circumstantcle
poate f relationata,
de drept. Actiunea
pot
de
cu eroarea de [apt si eroarea de drept.
asemenea,
6. Elementul psihic (mens rea)

Elementul
implicate
o
pedeapsa
central
al raspunderii
penale
il reprezinta
intentia
persoanei
in actiunea descrisa, ca fiind crirna.

persoana
pentru
este raspunzatoare
din punet de vedere
crima aflata sub jurisdictia
adica actele sau ornisiunile

Prin urmare, procurorul
respective
penal 9i pasibila
Curtii, numai daca elementul
de
material,
sunt savarsite cu intentie si cu bun a ~tiinta.
va trebui sa dovedeasca
faptul, ca acuzatul
a actionat
in
mod intentionat si constient. Aceasta dispozitie le prelungeste pe cele ale articolului

25 si cere, pentru a acuza si pedepsi
este yorba
principiiie
de crime
internationale,
persoana, un element intentional.

aceasta
exigenta
Atunci cand
este in conformitate
eu
adoptate de un numar mare de sisteme judiciare.
Statutul
stipuleaza
persoana este constienta,
faptul,
ca exista
ca 0 circumstanta
cunostinta
de cauza, atunci
cand
exista sau ca 0 consecinta va avea loc in
cursu I normal al evenimentelor.
Se poate, totusi, considera
perspective
acuzati care, pe drept sau pe nedrept, vor pretinde
de aparare anumitor
ca nu au fost constienti
ca acesta va oferi noi
decat In foarte mica masura sau intr-un mod alterat,
l110duI in care s-au desfasurat evenimentele
In
de
alti terrneni, aceasta dispozitie a fast,
161
Capitolul Ill. Struct ura sifunctionarea
Curtii Penale Intenuuionule
uneori, considerata
Ea nu exista decat in aceeasi masura.
articolele
drept restrictive.
corespunzatoare
In consecinta,
din Statutul TPIY sau TPIR.
in temeiul
dezvolta bazele excluderii

Asadar,
momentul
savarsirii
elementului
raspunderii
persoana
intentional,
raspunzatoare
faptei, acea persoana suferea de
de a aprecia
involuntara,
ilegalitatea
la Roma
daca
boala psihica sau deficients
actiunii
In
persoanei
sau capacitatea
de a-si
cazul stani de intoxicatie,
comportamentul
persoana
in cauza, va raspunde penal, daca s-a intoxicat de bunavoie, in irnprejurari

de aceasta sau negandindu-se
putea angaja intr-o fapta ce constituie

in sistemul
legii.
in
controla
cunoscute
rigorilor
penal,
care a distrus capacitatea
sau natura
conform
Statutul adoptat
penale.
nu este considerata
sau se afla intr-o stare de intoxicatie

respective,
ca $i in
la riscul, ca urmare a intoxicatiei,

crima de competenta
Curtii. In mod analog,
de drept romanesc, rernarcam faptul, ca aceste dispozitii
linii mari, in descrierea
notiunilor
iresponsabilitatii
ea s-ar
le regasim, In
$i ale betiei, reglementate
de art.
48 si art. 49 din Codul Penal, ca si cauze care inlatura caracterul penal al faptei, prin
vinovatiei
inlaturarea
Responsabilitatea
actiunea,
poate
penala
ce se presupune
fi, de asemenea,
exclusa,
atunci
a fi crima, a fost cauzata de constrangeri,
urrnare a unei arnenintari
cu moartea iminenta sau cu
cand ..
rezultate
ca
atingere grava, continua
ori
iminenta a propriei integritati fizice sau a altei persoane, iar persoana presupusa
responsabila
pentru
aceste acte, actioneaza
evitarea acestei amenintari.

situatie
regasim,
eu miei modificari
sub forma notiunii de constrangere
altfel, observam,
~i in sistemul judiciar
rornanesc,
penal
al faptei, prin inlaturarea
vinovatiei.
caraeterul
penal al faptei ~iconstrangerea
fizica, Statutul
nu prevede aceasta posibilitate,
ea motiv de excludere
raspunderii
Statutului
la situatia
articolulu:
penale,
lasand
De
ca in timp ce sistemul juridic rornanesc prevede, in acelasi articol,
morale,
i,.~
pentru
morala, prevazuta de mi. 46 din Codul Penal, ca
caracterul
ca si cauza care inlatura
si rezonabil,
In paralel, nu putem sa nu rernarcam faptul, ca aceasta
bineinteles
~i cauza care inlatura
in mod necesar
a fi
autorii
celalalt
motiv,
21, 18 aprecierea
oprindu-se
numai
constrangerii
daca va f dedus din leges aplicabila
Curtii.
conform
Capita/Ill Ill. Structura si function
Mai mult,
in mod rezonabil.
folosirii
persoana nu trebuie sa fie raspunzarcare
sa sau fata de persoana
si apararea
inclusa
persoanei
proprietatii,
sau a persoanei
indeplinirea
penal, daca actioneaza.
pentru a se apara sau pentru a proteja 0 alta persoana, impotriva
iminente si ilegale a forte: proportional
de persoana
162
area Curtii Penale Internationule
cu gradul de pericol indreptat
protejata.
In cazul crimelor de razboi, este
care este esentiala
pentru supravietuirea
acelei
care este esentiala
pentru
protej ate sau a proprietatii,
unei misiuni
militare.
Daca am continua rationamentul
analogia cu sistemul de drept romanesc,

paragraf, Cll unele mici modificari,
fata
inceput
prin
am putea spune, ca prima parte a acestui
desigur, are corespondent
sub forma legitimei aparari, reglementata
in dreptuJ romanesc
de Codul Penal in articolul 44, ca si cauza
care inlatura caracterul penal al faptei, prin inlaturarea vinovatiei.

Aplicabilitatea
aces tor baze
sau motive,
pentru
excluderea
raspunderii
penale, este determinata
de catre Curte ; tot ea este aceea, care poate sa eonsidere
alte motive,
efect, daca ele deriva din legea aplicabila,
ell acelasi
precizata
in
articolul 2l.
Aceste
dispozitii
aeuzatului posibilitatea
sunt consecinta
de a recurge la
un or negoeieri
complicate.
Ele of era
garna foarte larga de mijloace de aparare,
care fae obiectul unei descrieri, pe care statele au dorit-o foarte detaliata.
De
fapt,
circumstante,
aprecierea
impactului
~l
consecintelor
unor
asemenea
ar fi putut sa rezulte din capacitatea de apreciere a judecatorului,
Tara
ca nici 0 dispozitie a Statutului sa ghideze gandirea sa in acest sens.

Un a1t motiv pentru excluderea
raspunderii
penale il constituie
eroarea de
fapt sau eroarea de drept, daca acestea neaga elementul psihic al crirnei.
In mai multe sisteme judiciare,
responsabilitatii
penale,
eroarea de drept este un 1110tivde exonerare a
mai ales in absente elementuJui
intentional
(a factorului
volitiv).
Totusi, Statutul merge mai departe, dill moment ce pretinde ca eroarea de
drept poate fi considerata
elementul psihologie
un motiv de exonerare,
daca face sa dispara
decat
a1 crimei. Aceasta notiune este mai extinsa, In masura in care
ea poate perrnite persoanei
acuzate sa invoce buna-credinta.
Eroarea de drept
I1U
Capitolul Lll. Structura sifunctionarea
16.1
Curiii Penale lnternutionale
poate fi invocata, decat in privinta simplei gestiuni a existentei insesi a unei crime,
care poate fi pedepsita.
Cat despre eroarea de fapt, ea nu poate, in mod evident, sa fie invocata dedit
ca mijloc de aparare, ca si in cazul erorii de drept, doar eu conditia disparitiei
elementului
psihologic.
Daca in Statut sunt prevazutc ambele situati: - eroarea de fapt sau de drept ca motive
de excludere a raspunderii
de drept rornanesc,
prin inlaturarea
este considerata
vinovatiei,
penale, spre deosebire de acesta,
sistemul
cauza care inlatura caracterul penal al faptei,
numai eroarea de fapt, reglementata
Codul Penal, necunoasterea
111
sau cunoasterea
de articolul
5 I din
gresita a legii penale, eu alte cuvinte,
eroarea de drept, neavand capaeitatea de a inlatura caracterul penal al faptei.

Reguli speciale sunt stipulate
Aceste dispozitii
Statutelor
sunt mai striete decat cele stipulate in prevederile
Tribunalului
Tribunalului
de Statut eu privire la ordinele superiorilor.
Penal
Penal International
International
pentru
unui superior, nu 11exonereaza

de diminuare
Yugoslavie
si
pentru Rwanda, dintre care vom aminti ca, dispun:
"Faptul, ca un acuzat a actionat pentru executarea
un motiv
Fosta
art. 7 si 6 ale
de responsabilitate
a pedepsei,
unui ordin al guvernului
sau al
penala, dar poate fi considerat
daca Tribunalul
International
ca
estimeaza
conform justi tiei ' .

In judecarea
superior ea de
si l-a eondamnat
cazului
circumstanta
Erdemovic,
Camera,
tinand
cont de ordinele
unui
atenuanta, a diminuat pedeapsa aplicabila in acel caz
pe Erdemovic
la 10 ani de inchisoare, pedeapsa care, la data de 5
martie 1998, a fast redusa la 5 ani, de catre Camera de Apel "."

Astfel,
Nurenberg,
aceste
dispozitii,
deja prevazute
interzic, in mod absolut, reeurgerea
de Statutul
Tribunalului
de la
la ordinul legii (prescriptia)
sau al
unui superior ierarhic, ea fiind total indulgent.
In
exclude
acelasi timp, art. 33 al Statutului Curtii este contestabil, din moment ce nu

cornplet
recurgerea
la acest
mijloc
de aparare
(contrar
publicate de doua Tribunale ad-hoc), chiar daca restrange raza de actiune
dispozitiilor
Capitolul III. Structure sifunctionarea
De fapt, daca
pcrsoana,
ce indeplineste
i64
Curtii Pen ale lnternation ale
crima, aflata sub jurisdictia
Curtii, este savarsita de catre
un ordin ai unui guvern sau al unui superior militar sau
civil, un asernenea ordin nu va exonera acea pcrsoana de raspundere penala, dedit in

cazul in care, persoana
respective
avea obligatia legals de a indeplini un asemnea
ordin sau nu stia ca acel ordin era ilegal ori acel ordin nu a fost, in mod clar, ilegal.
In conformitate
cu dreptul international,
co mite genocid
sau crime impotriva
ilegale.
In aceasta
amintim.
CEl
privinta,
masistratii
'-',
de domnuJ Maurice
Acuzare
umanitatii
aceasta
dispozitie,
sunt considerate,
este de inspiratie
de a
in mod clar,
franceza.'
Sa
de la Curtea de Casatie.
care au examinat recursul formulat.
,
"'
Papon,
anume, daca domnul
cu privire la ares tare a efectuata
care II trimitea
din Bordeaux,
ordinul autoritatii
Statutul adauga faptul, ca ordinele
de catre Camera
de
in fata Curtii eu juri, din acelasi oras- s:
Papon putea sau nu sa invoce prescriptia
(ordinul
legitime - au decis, dupa cum urmeaza: "Ilegalitatea
legii)
~1
unui ordin,
referitor la comiterea de crime impotriva umanitatii este mereu evidenta".

in situatia
superiorilor,
insearnna
in care, conditiile
considerate
intotdeauna
Deci, sintetizand,
responsabilitatea
caracterului
constrangerea
121
excluderea
raspunderii
venite
din partea
penale
se aduna,
crime de razboi, unde astfe! de ordine nu sunt
ilegale.
putem enumera,
in cateva cuvinte, cauzele care
inlatura
penala. Acestea sunt: bolile psihice care impiedica constientizarea
infractional
care impiedica
-..a..
motive pentru
ca se refera numai
considerate
de accept are a ordinelor
a! faptei; stare a de intoxicatie provocata in mod involuntar.
constientizarea
prin amenintarea
caracterului
infractional
al faptei; legitirna aparare;
cu moartea sau atingerea grava a integritatii
comiterea
crimei de catre alte persoane;
latitudinea
Curtii.
alte cauze a carer constatare
fizice;
ramane
la
(, Drazen Erdernovic, acuzat ca a participat la executarea rapida a sute de bosniaci musulmani, in jurul datei
de 16 iunie 1995. liine.a Srebrenica.
7 .AJi. 213-4
din COdl~ Penal francez, intrat in vigoare la data de I rnartie 1994. "Autorul sau complicele la 0
crirna, vizata de prezentul titlu, nu poate fi exonerat de responsabilitate, prin sirnplul fapt CEl a rea lizat un act
prescris sau autorizat prin dispozitii legislative sau reglementare,
sau un act comandat de autoriratea legitima
ell toate acestea, j urisdictia
tine cant de aceasta circurnstanta,
atunci cand determina pedeapsa ~i 0 calcu leaza
in rotalitate.
Capitolui ill. Structura sifunciionurea
Reiterand,
fi pedepsit
ca nimeni
putem spune faptul,
pentru
crima
165
Curti! Penale lnterntuionale
nu poate f raspunzator si nu poate
care intra in cornpetenta
Curtii,
decat atunci
cand,
e1ememul material a1 crimei a fast savarsit cu imentie si In cunostinta de cauza.

)
>
T otodata, trebuie sa mentionam

faptu] ca acele crime care sunt de
cornpetenta Curtii sunt imprescriptibile.
Se considers, ca 0 persoana are ca scop, doua situatii diferite: actiune ~j
consecinta.
Cand este yorba
persoana
intentioneaza
consecinta,
sa intreprinda
se considera
acea consecinta
de actiune,
se considers
actiunea
ca exista scop, daca acea
propriu-zisa:
cand este verba
ca exists scop, atunci cand persoana
de
doreste sa provo ace
ca aceasta se va produce in cursul normal al
sau este constient
evenimentelor.
In cadrul .Jilementelelor
Crimelor ", elementul
de cunoastere,
din conceptul
" Crime impotriva
Umanitatii ", pune accent pe dovada de actiune pozitiva mai mult
decat pe omisiune,
fapt care poate f gas it In circumstante exceptionale.
parte dintre autori fac diferenta intre scopul general si scopul specific.
timp ce pentru crima de genocid
a distruge
pentru
partial
crimele
elementele
se cere, de asemenea, un scop specific, respectiv
sau total un grup national,
de razboi
etnic, rasial sau religios,
nu cere un scop anume. Ea observa
In
de
Cornisia,
unele confuzii
in
crime lor, intre scopul general ~i eel specific ~i ar fi preferat un standard
mai scazut
al celor care concep
cunoasterea,
datorita abilitatilor
politicile,
pentru
care scopul
de a prevedea ~i de a sti consecintele
in timp ce pentru cei care le irnplementeaza,
general
include
actiunilor
lor,
scopul specific sau cunoasterea politicii
zenerale este oblizatorie.
--
Statutul
elementului
adauga,
mentala
condiiiilor
anumitor
crime.
atribute
speciale
ale
asa cum sunt definite in articolul
astfel, pentru crima de genocid: .scopul de a distruge partial sau
toted un grup national,
urnanitatii:
definirea
psihic, in afara de scop ~i cunoastere,
30 al Statutului;
sau .rnasuri
111
etnic, rasial sau religios " sau " a causa in mod deliberat"
intentionate
.cauzarea
56"
intentionata
sou a sanatdiii fizice",

de viata
sau "calcularea
calculate
de rnari
sa ".
suferinte
pentru
SCILt
pentru alte acte inumane.
so
aduca distrugerea
crimele
irnpotri va
lezare corporala
sou
cum ar fi .Jmpunerea
unei par]! a populatiei
",
Capltolul lll. Structura
.icauzarea
si funciionorea
de durere sau suferinia
intentionata
a afecta compozitia
Curiii Pen ale Lnternation
etnica a oricdrei populatii
dispariiio fortata a persoanelor;

cauzarea deliberate
civile,
prin insarcinarea [ortata: privarea
atac
imprastiere
pentru crimele de razboi ": uciderea
de mari suferinie sou negorea drepturilor
civile
sau personal,
instalatii,
materiale,
va cauza
cauzatoare
pierderi
de vieti
de distrugere
majora
unei populatii
unittui
SClU
sou ranirea
constienui,
fa un proces corect,
de atacuri impotriva
pacii sau a asistentei umanitare,
implicate in mentinerea
asemenea
pentru persecutie, refuzarea de a
de razboi; lansarea inteniionata
obiective
intentia de
de libertate sau oferirea de informatii despre aceasta. pentru
privarea
unui prizonier
166
majora pentru tortura'',
intentionata si grava a drepturilor [undamentale,

constienti:a
ale
sou
vehicule
in cunoasterea
civililor,
cii un
obiecte
si de termen lung asupra
de
mediului
natural ~i altele.
Dovedirea
cunoastere,
scopului specific este, deci, necesara, in afara de scopul general si
cerute
de articolul
30, pentru
stabilirea
raspunderii
penale
a unei
persoane ~i implicit, pentru a fi pasibila de pedeapsa pentru acele crime.
7. Admisibilitatea unui ca:
Adoptarea
Statutului Curtii Penale Internationale
afirmarea principiului
ale jurisdictiilor
functionarea
de complementaritate
nationale.
Acest
al competentei
principiu
TPIY si TPIR, din moment
este opusul
Curtii in raport cu cele

celui care guverneaza
ce cele doua jurisdictii
beneficiaza
intaietate
asupra jurisdictiilor
justificari,
transferul in favoarea lor a procedurilor
sesizasera.
Curtea nu va avea, deci, calitatea de a se substitui jurisdictiilor
care sunt
impotriva
cetatenilor
priori
nationale,
nu a fost posibila dedit prin
cele mai abilitate

lor presupusi
de
carora le pot cere oricand si Tara sa dea

asupra carora aceste jurisdictii
~i cele mai legitime
responsabili
sa angajeze
de crimele internationale
se
nationale
actiuni
vizate la
art. 5 al Statutului CPt

Reamintim,
suspectilor,
ca jurisdictiile
atunci cane! este cazul
nationale
~j
pot angaja urmariri penale irnpotriva
sub alte calificari juridice,
care pot fi, uneori,
Capitolul IlI, Structura si functionarea
destul de departe de realitatea
i67
Curiii Penale Intern ationale
crimelor
comise
Criteriul nationalitatii
victirnei, se
stie, este retinut, in mod curent. pentru a fonda competenta judecatorului
national,
chiar daca tarile cu sistem de common law nu 'lor sa-l recunoasca,
atunci cand
crimele au fost comise in strainatate.
competenta
sa actioneze
in justitie
Judecatorii
au, in mod universal,
crime le eomise pe teritoriul lor Tara distinctia
nationalitatii
autorilor sau a victimelor.

Chestiunea
judecatorului
competentei
universale
puterea de a actiona,
care
confers
in
anumite
de a aresta, de a judeca presupusii
crimele
internationale
indiferent
de nationalitatea
autorului,
teritoriul
pe care a fost cornisa crima, este tratata in eapitolul
cazun
vinovati
de
a victimei
sau de
I al Statutului
( vezi
anexa Ill) si se regaseste si in eadrul aeestui capitol.

In eonformitate
eu prevederile
primul rand, sa hotarasca
articolului
admisibilitatea
17 din Statut, Curtea trebuie.
sau inadmisibilitatea
in
unui caz. Un caz nu
poate fi admis, atunci cand:

a)
exceptand
cazul este investigat
de catre un Stat care are jurisdictie
asupra lui,
situatia in care StatuI nu este eapabil sau refuza sa efectueze ancheta sau
urrnarirea;
b)
cazul
a fost investigat
acesta a hotarat sa nu actioneze

care
de un Stat care are cornpetenta
in justitie persoana respectiva,
astfel de hotarare este rezultatul
asupra lui si
in afara de cazul in
refuzului sau incapacitatii
Statului de a duce
la bun sfarsit demersul;

c)
persoana respective
conform articolului 20 paragraful

d)
a fost deja judecata,
iar un proces
I1U
este permis
alta
actiune
3;
cazul nu este suficient
de gray pentru a justifica
Curtii.
Principiul
articolul
poate
complementaritatii,
care a fost mentionat
mai sus, este afirmat in
17 1 (a). Numai atunci cand statuI nu este in masura sa actioneze.
sa-si justifice
competenta,
desi trebuie
ipoteze prevazute in acest articol, ca procurorul

de obstacole.
lntr-adevar.
diferitele
si acesta
sa
este obiectul
Curtea
diferitelor
se angajeze intr-o adevarara cursa
cazuri prevazute
lasa
foarte mare latitudine
statelor
Curtii Pen ale lntemutionale
168
care vor putea avea, dcseori, ultimul cuvant, prin combinarea
drepturilor
care Ie sunt conferite prin articolele 18 ~i 19.

Este yorba, aici, de
referirea
la primul
Preambulului
dispozitie substantials
aline at al acestui
(CPI este complementara
articolul intai al Statutului,
a Statutului CPI, subliniata prin
articol,
ca si la al zecelea
jurisdictiilor
criminale
care aminteste cornplementaritatea
alineat
nationale)
al
si la
Curtii cu jurisdictiile
crimina le nationale
Dispozitiile
acestui
articol $i ale artico1elor
urrnatoare
a suseitat
discutii
aprinse, mai ales pentru ca ele puteau fi aplicate nu numai statelor participante,
si celor neparticipante.
caracterul
sau universal. De aceea, restrictiile
Principiul
declansat
Este una din dispozitiile
care is-au adus sunt considerabile
prin
!
afinnat in articoluI 17 1 este acela potrivit caruia, daca un stat a
ancheta
CPI cele mai marcante
dar
sau urmariri,
afacerea
iese din sfera de competenta
a Curtii
Deci, ipotezele prevazute in termenii acestui articol sunt doar exceptii.

Acestea provin, in baza art. 17 1 al. a-b, din ipoteza conform careia, Curtea
ar considera ca statul nu are vointa sau este in incapacitatea
ancheta sau urmaririle
i
i
l
~.).-EJ
Termenii
(a) sau ar decide sa nu fie urmarita persoana
acestui articol sunt foarte generosi.
apara conflicte
legate de interpretarea
de alta parte, incapacitatea

a fost incontestabil
Din acest motiv este de asteptat sa
siruatiei de fapt prevaland
Marii Britanii
inadmisibila
afacere,
acorda Curtii
marja de interpretare
regulii adoptate
si a Statelor
la
31i.
retinuti
Curtii facultatea
dispozitia
de a considera
grava
considerabila.
17 I a1. c, el este replica catorva cuvinte pe margmea
in Statutele
Se intelege
Unite a fost inclusa
daca aceasta nu era destul de grava Cuvantul
TPIY si TPIR
adica aceea vizata la articolul
Statutului CPI care trateaza aplicarea principiului
imaginatie
in statuI vizat. Pe
statelor de a fi mai precise in aIegerea termenilor
la a11. 17 1 a1. d, care atribuia
Referitor
in cauza (b).
in avantajul lor in lumina articolelor 18 $i 19.
La initiative
prevazuta
de a duce la bun sfarsit
eu usurinta,
"non
ca li s-a solicitat
pentru a incerca sa determine
bis
ill
statelor
20 al
iden".
sa faca
Llll
efort de
criteriile care sa perrnita Curtii sa nu fie
Capitolul Ill. Structura Ji functionarea
ostatecul
169
Curiii Penale Lnterutuionule
relei vointe sau al incapacitatii
unui stat de a incepe
adevar. conduita unui stat nu este intotdeauna
lips ita de rea vointa ...
Textul
favorabil
de plecare,
Curtii. Totusi,
elaborat
de Comisia
actiune.
D-I Kirsch, presedintele
(canadian)
Comisiei
Intr-
era foarte
Preparatorii.
al carui rol a fost de multe ori decisiv, a stiut sa formuleze conditii realiste, in asa fel
incat, in luna august
pilot (Australia,
1997 a fast gasit un compromis
Marea Britanie) ~i Franta. Redactarea
la acea data. Cu aceasta ocazie, numeroase

o Curte internationala
Consecintele
se
definitie
capacitatea
a drepturilor
articolului
17 a fost pecetluita
state au amintit ca CPI nu trebuie sa fie
omului.
nefaste ale acestor dispozitii
nu puteau f limitate decat dandu-
cat mai precisa a acestor situatii si facilitandu-se,
de interpretare
astfel, actiunea
~l
a judecatorului.
Totodata. s-a considerat
a)
la care au aderat cateva state
ca un Stat este considerat refractar sa judece, daca:
au fost sau vor fi efectuate
prevederile
sau hotararea intern
a fost
adoptata in scopul de a proteja persoana de raspundere penala pentru crimele aflate

sub jurisdictia
b)
Curtii;
exista
neconcordanta
c)
independent
intarziere nejustificata
procedurile
nu au fost sau nu
ce este
111
VOl'
fi conduse
in mod impartial
~I
~i au fast conduse intr-un alt mod, care nu concords

respectiva
trebui sa se refere
ca pentru a aprecia atitudinea
la garantiile judieiare
are mare importanta,

vor
fi deseori
cu intentia de a
in justitie.
2 al art. 17 aminteste,
refractare
ceea
cu intentia de a actiona persoana in justitie;
actiona persoana
eonsiderent
a procedurilor,
onferite de dreptul international.
Acest
deoare e nu este teoretic sa ne imaginam ca statele
chiar
ad inistratie a justit.ei dernr it
unui stat, Curtea va
de
eadrul
carora
nu va functiona
e a est nume, tinand cont de criteriile
nici
fixate de
e, e mente.
- ~ _ a1. a (dar si I a!. a) este eel referitor la reaua
:.:=_=~ =-==:.::
:'i ...
'" referire
la un criteriu a priori mai obiectiv,
v-: inua ea procedurii,
eel al
criteriu urmat irnediat de un altu l,
Capitotut III. Structura si functionarea
Curtii Pen ale Intertuuion ale
de natura mal subiectiva,
obligatia Curtii de a constata ca
intarziere
este sinonima
precizand
eu lipsa intentiei
i70
asemenea
statului in cauza de a actions in justitie
persoana urmarita.
Aceeasi dialectics
independente
sau impartiale,
actiona in justitie
instrumentele
se regaseste in alineatul urmator ; in lipsa unei proceduri
persoana
juridice
Curtea trebuie sa constate lipsa vointei unui stat de a

vizata. Regasirn
internationale
aici marile principii
corespunzatoare
relativ
preconizate
de
la administrarea
iustitiei.
Din ansamblul
acestor ipoteze, vom refine ca statele nu au dorit sa Ie vizeze
decat pe ace lea, in termenii carora, dovada unei justitii sub jug politic si a unei
administrari
manipulate
a justitiei va fi mai mult sau mai putin adusa. A contrario .
nu a fost avut in vedere cazul in care drepturile apararii ar fi fost flagrant incalcate
~i astfel, nu au fost prevazute
avantajul
acuzatului.
Pe buna
regionale
(Conventia
mecanisme
multilaterale
(diferite
si/sau cenzurarea
unui proees.
intaietatea
eomitete
Cu aIte cuvinte,
europeana
onusiene')
s-a obiectat
asupra
existentei
omuluil
a drepturilor
CEDH)
unor
sau
ale carer functii erau exact criticarea
chiar daca aceste mecanisme
CPI nu se poate exersa daca judecatorul
Pentru a detennina
colaps substantial
StatuI
dreptate,
este in
incalcarii drepturilor omului comise in eadrul unor unnariri sau al
principiile fundamentale
unui
decat cazurile in care disfunctia justitiei
sunt insuficiente,
national constata
ca Jipsesc
pentru un proces echitabil.

incapacitatea
intr-un caz, Curtea va vedea daca, datorita
sau total sau ineficacitatii
nu poate sa obtina dovezile
necesare
sistemului sau juridic

sau
l1U
national,
poate sa realizeze
astfel
procedura.
Situatia vizata la articolul 17 3 este, a priori, mai obiectiva. Statele nu au
mal vrut sa fixeze
incapacitatii
aici criteriile
lipsei de vointa ale unui stat, ci pe cele ale
sale. Nu putea fi yorba decat de situatiile caracteristice
unui razboi
. Con venri a europeana de protejare a dreptur ilor ornului ~ia libertatilor fundamentale a fast sernnata la 4
noiernbrie 1950, prorocolurile aditionale Ill'. 1,3, 4 si 5 au fost sernnate ia 20 martie 1952, 6mai 1953. 16
septembrie 1963 $i 20 ianuarie 1966, $i a intra! In vigoare pe 3 septernbrie i 953, ratificata de Franta pe 3 mai
1974.
2
Cornitetul
drepturilor
omului creal prin Pactul international relativ la drepturile
civile si politice din 1966.
17i
Capuolul IlI. Structure si funciion area Curtii Penale Internationule
civil, prabusirii
unui stat si a autoritatii
judiciare,
situatii care fae imposibile
ancheta, angajarea urmaririlor
~i a fortiori arestarea persoanei acuzate. Tenaciiatea
judecatorilor
ca ~ivointa lor de a f inforrnati concret de situati.le
~i a procurorului,
care Ie vor f supuse, fiind yorba de aplicarea acestui articol si a urmatoare lor doua.
vor deveni esentiale.
Curtea va fi convinsa ca are competenta
in once caz adus
1I1
fata
ei,
insa
poate determina admiterea unui caz, in situatiile prezentate mai sus.

Admisibilitatea
unui caz poate fi solicitant de: inculpat sau
persoana.
pe
numele careia a fost eliberat un mandat de arestare; sau de un Stat cu jurisdictie

asupra cazului; sau de un Stat la care se solicits acceptarea jurisdictiei,
conform
articolului 12.
Curtii poate f solicitata numai
Admiterea unui caz sau competenta
singura
data, de catre orice persoana sau Stat, din cele mentionate rnai sus, inainte sau la
inceputul procesului.
In cazuri exceptionale,
Curtea poate acorda solicitarea de mai
multe ori sau dupa incetarea procesului.

Daca
solicitare de admitere a unui caz este adresata de un Stat, asa cum am
vazut mai sus, Procurorul trebuie sa suspende ancheta pana la decizia Curtii. Totusi,
cand un proces este pe rol, Procurorul
de a continua
investigarea,
pentru
poate solicita autoritatilor Curtii prerogativa

a putea pastra probele, atunci cand exists
posibilitate mica de a obtine probe importante sau un rise semnificativ, ca acestea sa

nu poata
fi disponibile
ulterior;
pentru
a finaliza
declaratiile
sau marturiile
martorilor, incepute anterior sau pentru a impiedica sustragerea de la judecata a unei

persoane, in numele careia s-a emis, deja, un mandat de arestare.
In cazul in care, Curtea a hotarat ca un caz nu este admis, procurorul
poate inainta
Curtii
cerere de revizuire a hotararii, atunci cand este convins ca au
aparut noi fapte semnificative

Conform prevederilor
prioritate jurisdictiei
chiar
~j
mal
sau schirnbari de circumstante

articolului
17, Statutul de la Roma nu acorda
Curtii asupra jurisdictiilor
atunci, cand solicitarea
11ICI 0
nationale. Acelasi lucru se intampla
de amanare a unei anchete este forrnulata de catre
Consiliul de Securitate. , a carui intentie

nu coincide In totalitate cu aceea de a vedea
,
cazul judecat de Curtea Internationala.
Cap itolul II 1. Struct uru s ifun ctionarea
Conform
amnistiile
prevederilor
Statutului,
interne ar trebui sa fie
i72
Curiii Penle Intern aiion ale
Curtea are posibilitatea
baza pentru judecarea
proces intern este un efort meritat pentru aplicarea

Statutul se refers numai la condarnnarile
de a hotari. daca
cauzei ~i daca orice alt
principiului
ne his in idem.
sau achitarile hotarate de Curtile nationale
si nu la amnistiiJe globale, ca baza pentru aplicarea acestui principiu.

Cat despre amnistiile
al Convenriilor
in situatii de conflict intern, ProtocoluJ
de la Geneva, din anul 1977 prevede ca, la terminarea
partile implicate
sa-s: of ere una alteia
scop $i nu poate fi interpretata

severe
Aditional
sau crime impotriva
Comisia Internationala
ca promovarea
umanitatii,
savarsite
in timp
de rebeliune
ce crimele
ostilitatilor.
amnistiere. Norma nu a avut ca
impunitatii
a Crucii Rosii a considerat
II este numai pentru incalcari

legii umanitare,
generoasa
nr II
pentru crime de razboi
in timpul unui conflict
armat.
ca amnistia ceruta prin Protocolul
ale legii interne si pentru incalcar:
de razboi
mai grave nu trebuie
ale
supuse
amnistierii.
Condanmarea
Camera Lorzilor,
generalului
a ignorat
decretul de amnistiere proprie. conceput de Pinochet,
anul 1977, considerandu-l
contradictoriu
In tarde de tranzitie,
ar fi cele din America
pentru adevar
si justitie
Augusto Pinochet de catre instantele spaniole si de

in
eu legea internationala.
care tree de la un sistem totalitar spre democratic,
cum
Latina, Europa de Est si Africa, intre anii '80-' 90, lupta

a generat
varietate
de instrumente
juridice
si politice,
printre care se numara procesele penale si comisia pentru adevar.

Prin urmare,
seoaterea
Cornisia pentru Adevar,
la lumina
stabilita recent de Peru, are ca scop
a sirului evenimentelor
si responsabilitatilor,
in legatura
cu
violenta de tip terorist ~i violarile drepturilor omului, care s-au derulat din luna mai
1980, pana ill luna noiembrie
de agenti
arrnoniei
trebuie
statali
si totodata,
intre peruani.
sa ajute
drepturilor
2000, fiind comise atilt de organizatii

propunerea
de initiative
Printre alte obiective,
Curtile
respective,
pcntru
teroriste,
intarirea
pacii si
atunei cand este necesar,
in elucidarea
cat ~i
Comisia
crime lor si violarilor
aduse
ornului. prin in cere area de a deterrnina locurile unde se afla vietimile ~i
identificarea
presupusilor
cornpensarea
si reabilitarea
autori
ai crimelor;
victimelor:
pregatirea
recomandarea
unor propuneri
unor reforrne.
ell
pentru
functie de
Capitolul III. Structura si functionarea Curtii Penale Interruuionale
garantii
preventive,
care sa fie adresate
pnn initiative
legislative,
politice
sau
administrative.
Trebuie inteleasa nevoia pentru reconciliere intre fractiuni, care au impartit
natiune:
aceasta nu inseamna.
~
reconcilierea
insa. - reconcilierea
.'
intre victime 51 atacatorii
lor:
nu trebuie sa se realizeze in detrimentul drepturilor victimei, respectiv,
in detrimentul dreptului de a i se face dreptate.

Curtea
Penala
lnternationala
,
va trebui
sa fie aceea care isi, hotareste

,
cornpetenta, inclusiv atunci cand aceasta poate fi contestata.

Competenta
Tribunalului
respectiv, a Tribunalului
Penal International
Penal International
pentru Fosta Y ugoslavie
$1
pentru Rwanda a fost contestara prin
punerea la indoiala a legalitatii infiintarii acestora, adica a rezolutiilor Consiliului de

Securitate
al ONU.
Tribunalele
Consiliului,
in temeiul Cartei ONU.
au respins
contestatia,
pe baza
atributiilor
Curtea poate sa respinga asemenea acuzatii, conform
Statutului ei.
8. Exercitarea
Articolul
competentei
$i amtinarea anchetei sau a urmiiririi
13 nu face decat
exercita competenta
sa
enumere conditiile in care Curtea lsi poate
cu privire la cele patru crime vizate la articolul
dispozitie de ordin general reaminteste
modalitatile
de catre un Stat Parte, in termenii articolului

atunci cand actioneaza
in baza capitolului
5. Aceasta
in care Curtea poate fi sesizata
14, de catre Consiliul de Securitate.
VII al Cartei Natiunilor
Unite sau din
oficiu de catre procurer, in conditiile determinate in articolul 15.

Astfel, Statutul stipuleaza
Curtii.
Prill
meruionata
urmare,
Curtea
la articolul 5 daca,
trei mijloace prin care pot fi initiate procedurile
l$i exercita
0
competenta
in iegatura
cu
crima
cauza, in care una sau mai multe asemenea crime
pare a fi fost savarsita, este adresata procurorului
de catre un Stat Parte sau de catre
Consiliul de Securitate al ONU, actionand conform Capitolului VII al Cartei ONU.

Procurorul poate, de asernenea, sa declanseze
investigatie proprio motu.
Curtii Penale Internatiotutle
Se va observa. ca sesizarea
obiectul nici unei dispozitii
Curtii de catre Consiliul de Securitate
particulate,
spre deosebire de sesizarea
nu face
facuta de catre
un stat sau de cea din oficiu.

Intr-adevar,
investeasca
la inceput
Consiliul
Curtii. lntaietatea
de Securitate
Consiliului
avea forta obligatorie
~i chiar in mod excesiv.

cu facultatea
de Securitate
conditiile
prealabile
la cererea
instrument
fundamental
exercitarii
Consiliului
in fata
competentei
Curtii,
de Securitate.
atunci
Aceasta
sa va
Natiunilor
articolul 12 2, precizeaza
universal,
Unite,
ca nu se
cand
aeeasta
dispozitie
face
un
Astfel,
de
despre care stirn ca anumite rezolutii ale sale au caracter obligatoriu
ell
statelor.
In aceasta eventualitate,
~i decline responsabilitatea
cetateni
intemationale.
doar atunci cand este sesizata
sa
de Consiliul
privire la cornunitatea
implicati
procedure
din sesizarea Curtii de catre Consiliul de Securitate.
capata caracter
Securitate
pentru toate statele membre ale Organizatiei
actioneaza
Curtea
de a dernara
s-au gandit
este data de faptul ca sesizarea
mernbre sau non membre la Statut. lntr-adevar.

cer
statele
statele care ar fi sperat, nefiind membre in Statut, sa-
in cazul crimelor eomise pe teritoriul lor sau in care sunt
ai lor, vor fi constranse
sa se supuna
exigentelor
justitiei
Astfel, un nou Pol Pot , daca masacreaza a parte a populariei
chiar daca statu! al carui conducator
sale,
este nu face parte din Statut, va putea fi
anchetat, daca In primul rand Consiliul de Securitate se sesizeaza de situatie In baza

capitolului
VII al Cartei Natiunilor
Unite'
si daca defer
apoi aceasta
situatie
procurorului.
Razboiul
numeroase
la
declansat
comentarii
de NATO
'--'
Belgradului,
chiar
comunitatii
!!!
intemationale
In
vor permite din ce in ce mai putin tainuirea
mari barbarii, actiunea Consiliului
totusi,
in fata actelor de violenta
comise pe scara larga si in mod masiv, impotriva unui grup national.

care, sa speram, frontierele
daca suscita
sau tardiv ~iinadaptat, contribuie,
asupra caracterului
noua definitie a oblizariilor

,
impotriva
masura in
celor mai
de Securitate are sanse sa se amplifice.
I Capitolul
referitor la actiunea in caz de ameninrare
prevede posibilitatea folosirii forte:
a pacii ~ia securitatii
internationale,
singurul
care
Unii au criticat lipsa de legalitate

trebuie recunoscut
in pericol,
inseamna
ale Consiliului
internationale
par total incompatibile
de veto pentru toate interventiile
ale Natiunilor
dreptului
aflate
Aceasta
Cartei Natiunilor
atat mai mult sa prevada abolirea
CLl
de tip umanitar
~i mai insearnna.
in
geografica a statelor mernbre
mai tuna reprezentare
Unite In cadrul Consiliului
cand este
de veto.
al Curtii prin reforma
de multa vrerne, care va trebui
acelasi timp, ca va fi adoptata
de Securitate,
de a oferi ajutor populatiilor
cu exercitarea
ca se va intari caracterul universal
Unite asteptata
dreptului
a actiunii NATO. Fara a intra in detalii.
faptul, ca noile misiuni
vorba despre obligatia comunitatii
\ 75
Curtii Pennie Lntertuuionule
de Securitate.
Este de sperat, ca se va
merge spre un vot cu majoritate calificata pentru acest tip de interventii.

Primatul
Consiliului
de Securitate
rezulta si din legatura
institutionala
CLl
Curtea. De fapt, mai multe state au apreciat concluzia unui acord special intre Curte
si Organizatia
functionale
Natiunilor
Unite ca fiind potrivita
intre cele doua institutii, pastrand
pentru stabilirea
unei cooperari
intacta independenta
Curtii ca organ
j udiciar.
Remarcam,
sesizarea
in sfarsit, ca nu mai figureaza
Curtii de catre Consiliul
111
de Securitate
Statut nici
cu exceptia
alta referire
articolului
la
53 din
capitolul Y, respectiv, Anchete si urrnariri .

Prin urmare, este yorba despre trei moduri de sesizare a Curtii, respectiv:
pnn sesizarea
procurorului
de catre un stat-parte;
prin sesizarea
catre Consiliul de Securitate al ONU; prin deschiderea,

a unei anchete in lezatura eu savarsirea
I..,...
procurorului
de
din oficiu, de catre procurer,
unei infraetiuni.
e
Statele Parti
Capacitatea
unui Stat Parte de a transfera procurorului
sau mai multe crime, care sunt de competenta

niciodata
controversata
investigheze
cazul,
(art.I3 a). Prin
.-----
cauza. in care una
Curtii, par a fi fost savarsite,
aceasta,
Statui solicita
l1U
procurorului
a fost
sa
in scopul acuzarii uneia sau mai multor persoane de savarsirea
unor astfel de crime (art.14). Astfel, i se permite procurorului

investigatiilor
proprii,
ce persoane
sa judece.
Anterior
sa decida, pe baza
unei investigatii.
toate
Cupitolul III. Structura si functionarea
cazurile
adresate
Procurorului
!76
Curtii Penale Internationule
de catre State sunt supuse cererilor de informare
~i
cedare (art.l S).

Cu privire
la dispozitiile
asupra posibilitatii
art. 14, a fost realizat,
de a sesiza Curtea, pe care trebuie sa
Securitate,
ca sesizarea
In virtutea
mentinere
Curtii
trebuie
responsabilitatii
aiba statele
Totusi, in
din luna aprilie 1995, cateva delegati i
timpul primei sesiuni a Comisiei Preparatorii

au observat
in mod rapid, un consens
sa ramana
principale
monopolul
in materie
Consiliului
de
de supraveghere
si
a pacii, Nu existau motive sa se procedeze altfel, au observat aceste state.
decat pentru cele doua tribunale ad hoc.
Pe de alta parte, alte state nu si-au ascuns nelinistea
in fata riscului
vedea Curtea sesizata, in mod fantezist, de statele a carer initiative

de ganduri politice ascunse - ceea ce este mai mult dedit
Nu a fost pusa nici
au fost indepartate
interesului
l.
I
dispozitiile
vizand
II
sa subordoneze
de universalitate,
in U1111ainterpretarii
Curtii
sa
fie rezervata
denunta a. 0 asemenea
aceasta
sesizare
dovezii
T eXLUI prevede
ar f putut f sursa a numeroase
care i-ar f fost data. Aceasta ar fi determinat
greutati
de acum, in ~ opul de a limita riseul de fi adresate plangeri
abs _.-C=-. oi .gatia de a cere
DC
lui sa ancheteze asupra unei situatii care tine
, - re are ca scop reducerea
riscului ca statele
!!.::::~ac ':-?;~: umi or indi -iL ~: -2. incerce, astfel, sa instrumentalizeze

. gasim preocuparea
-=e:-':;,_ da
~c--:_=-= =-
=-.~=::-:~
ca
statelor care s-ar fi dovedit in legatura cu cnma
dispozitie ar fi provocat
I
,I
ipoteza teoretica.
de a actiona a acestui stat. 0 asemenea dispozitie, pe langa faptul ca a1' fi
discriminari,
sesizarea
a1' f dictata doar
conditie sesizarii Curtii de catre un stat ~i in consecinta.
atacat in mod violent principiul
de a
==:.:=-
<'1,
--~.3
- ---
-:n
-- =>-
Curtea,
statelor de a evita sesizarea
mai ales pentru crimeJe de razboi (a se
== ---=-=-=e> ienuntate
rot
sa
de state sunt susceptibile
de a face
ca numai statele vecine celor pe teritoriui
cele interesate
de aceste
crime
dill cauza
Consiliul
de Securitate
al ONU
Consiliul
de Securitate
poate, de asemenea, sa ses.zeze
procurorul,
!~7
CUI'?ii Penale lnternationule
atunci cand acesta actioneaza
(art. 1 3 b). Acest fapt face ca rezolutiile
conform Capitolului
Consiliului
ell
astfel de cauze
VII din Carta ONU
sa se aplice $i Statelor care nu
sunt Parti ale Statutului.

Decizia de amitnare {[urmiiririi penale, a judeciitii sau a condumniirii
In lezatura
'-'
cu arnanarea
anchetei sau a urmaririi.
prevede faptul, ca nu poate f declansata

dupa ce Consiliul
de Securitate,
din Carta ~NU, a solicitat

Consiliu
in aceleasi
investigarea
articolul
ancheta pe
16 al Statutului
perioada
de 12 luni,
printr-o rezolutie adoptata conform Capitolului
Curtii acest lucru; acea cerere poate fi reinnoita
conditii.
sau judecarea
nici
'
Aceeasi
prevedere
VII
de
s-ar aplica $i in cazul in care,
cauzei ar fi inceput, indiferent de modul in care ar fi fost
initiate, Curtea fiind obligate sa le suspende.

Redactarea
articolului
16 este rodul unui cornprorrns
extrem
de dificil.
intervenit dupa lungi si intense dezbateri.

Multe organizatii
de aparare a drepturilor
omului
considera
dispozitie
funesta, elementul judicial' fiind combatut, in mod violent, de eel politic, acesta din
urrna putand
posibilitate
oricand
autoritatea
Curtii pentru
perioada
de 12 luni, Cll
de reinnoire.
Dificultatile
necesitatea
ingradi
de redactare
ale acestei dispozitii
all venit in primul
de a articula actiunea Curtii cu responsabilitatea
a pacii ~i securitatii
internationale,
incredintata
Consiliului
principals
rand din
de mentinere
de Securitate.
Aceste
dificultati mai veneau $i din grija de a nu ingradi un complex de negociere,

vizand
semnarea
executarea
unui acord
simultana
carol' semnatura
de pace sau a unui armistitiu,
a mandatelor
de arestare emise impotriva
complex
prin eliberarea
$i
acelora chiar de a
era nevoie pentru aceste acorduri. Astfel, dad. Richard Goldstone.
prim procuror al celor doua tribunale ad hoc, ar f adunat probe pentru punerea sub
acuzare
impotriva
a lui Slobodan
populatiei
ca le-a cautat, istoria
Milosevic
in toamna
anului
1995 pentru crime
cornise
croate si bosniace (A avut cu adevarat aceste dovezi .) Se pare

0
va spunel), nici
dispozitie l1Ui-ar fi interzis sa
conditiile in care, in acelasi timp, statele in cere au
sa
fad, in
smulga ~i CLl ce pre], semnatura
Capitolul LlI. Structura
aceluiasi
Slobodan
Curtii Penale Intemationate
si functionarea
Milosevic
pentru Acordurile
stie, au fost sernnate pe data de 25 august

Srebrenica
au avut loc la jumatatea
f putut face pe Goldstone
de la Dayton. Aceste acorduri.
1995 (masacrele
de la Dayton un paragrafreferitor
Trebuie
ca referitor
lucrarile justitiei,
problema
masura
preocuparea
extraordinar
dreptul
internationale
Consiliului
de
? 1nsa - si multe organizatii
in aeest sens - nimie nu interzicea

doua institutii,
conforme
in eventualitatea
interesului
la articularea
proeesului
de
a paraliza
irninentei
afirrna ca infractiunile
omului au militat
celor
unui acord de pace, nu va aduce solutii
contradictia
intrinseca a acestui text eu statutul Curtii. care
pe care Ie va avea de judecat arneninta, prin natura lor, pacea
rnondiala
intamplator)
reprimarea
un or asemenea
crime trebuie considerata
Consiliul
de Securitate,
prin efectul
pacea
justitiei
ca dialogul ~i cooperarea
si securitatea
facultatea
si cu alte cuvinte (chiar daca aceasta nu apare in scris ;;i nu

drept un factor de
acestei dispozitii,
va dobandi
de a ingradi opera de justitie In favoarea pacii, tocmai pentru a asigura
;;i aceasta
In baza
capitolului
fundament
VII al Cartei
Natiunilor
Unite.
Trebuie
reamintit.
ca principalul
Securitate
nr. 827 din data de 25 mai 1993 si nr. 827 din data de 8 noiernbrie
juridic al celor doua rezolutii ale Consiliului
factorul de restabilire
intre doua exigente a priori cornplementare
care se pot dovedi ~i stupefiant

Trebuie sa ne amintim,
au ernis ipoteza conform
de a gasi
si corelate.
dar
de altfel. ca de la inceput, un anumit nurnar de stale
careia,
permanent
Ull
de contradictorii.
orice declansare
a actionarii
In justitie
de catre
Curle putea fi repusa in cauza prin simplul drept de veto de care dispun statele
statut de membru
este
a pacii.
Oricum ar fi, trebuie admisa, in mod realist, marea dificultate

satisfacator
de
1994,
care au instituit TPIR ~i TPIY, este afirrnatia conform careia, opera de justitie
comprornis
general.
Unii au remarcat
pace. Totusi,
CLl
in asernenea
actiunea
sa se presupuna
de pace
Este vorba de
Dar trebuia totusi institutionalizat

Securitate
sale
la justitia internarionala.
statelor nu era lipsita de fundament.
de complexa.
la
politics l-ar
Sa nu uit21111ca ia insistentele
figureaza in Acordurile
se
a mii de bosniaci
lui iulie 1995 ... ). Numai presiunea
sa se razgandeasca.
sa recunoastern,
178
in cadrul Consiliului
de Securitate.
Au
ell
fost avute in
Capitolul III. Structura ~ifunciionarea
vedere ~i alte formule, precum conditionarea

justitie printr-un acord al Consiliului
179
Curiii Penale Intern ationale
sistematica a declansarii
actionarii
in
de Securitate si aceasta exact In momentul
in
care Curtea ar fi fost sesizara de un stat sau de catre procurer In luna martie 1996,
Franta facuse propuneri in acest sens, respinse insa. Daca asemenea dispoz itii ar f
fost ratificate. Curtea ar fi devenit inofensiva.
Articolul
redactat
16 este traducerea
la initiativa
Preparatorii
acestei
ale Natiunilor
tari,
compromisului
in timpul
ultimelor
Singapore
sesiuni
impregnati
fiind
ale Comisiei
Unite, inaintea Conferintei de la Roma. Redactarea
finala
cu cat este normal sa ne ~zandim ca
a acestui articol 16 este cu atat mai rezretabila

~
viitorii judecatori,
numit
lor, ar f fost oricum atenri la
de responsabilitatile
aceasta problema.
Este extrem de suparator
de arnendamentul
suspendarea
masurile
dispozitie
apropiata
prop us la Roma - mai ales de catre Belgia - in termenii caruia
activitatilor
de conservare
suspendarea
faptul, ca nu a fost adoptata
Curtii nu ar f trebuit sa-l impiedice pe procuror sa ia toate

necesare pentru a proteja elementele de proba. Intr-adevar.
,
demersului
nu este incompatibila
cu strangerea de probe care, deseori
prin natura lor, mai ales in perioade
de conflict si ostilitati, risca sa dispara. Este
regretabil,
activitatii
ca in ipoteza
posibilitatea
Astfel,
Curtii, procurorul
sa nu pastreze
de a face toate diligentele necesare ca sa evite disparitia probelor.
Istoria
impotriva
suspendarii
contemporana
autorilor
de genocid
daca in lunile
colectioneaza
a ararat,
mai
din Rwanda,
imediat
urmatoare
ales in timpul
sa caracterizeze
angajate
ca timpul poate fi aliatul calailor.

comiterii
si nu strang marturiile si elementele
foarte dificil pentru judecatori
actiunilor
crimelor,
anchetatorii
nu
materiale, mai tarziu va deveni
elementele constitutive
ale crimelor,
sa identifice ~i sa judece responsabilii.

Este adevarat, ca aeeste dispozitii nu interzic, in mod deliberat,
de Securitate
conservare
rezultatulunei
sa autorizeze.
necesare.
Totusi,
in acelasi timp, procurorul eu adoptarea

0
asemenea
initiative nu va fi niciodata
Consiliului
masurilor
de
un drept, ci
autorizari exprese a Consiliului de Securitate.
Ne putem imagina si ca organizatiile

ornului, eie nefiind paralizate,
VOl'
internationale
incerca sa compenseze carenta procurorului
(ceea
Capitolul l ll. Structure si functionarea Curtii Penale Internationale
180
ce au facut deja in anumite cazuri). Acesta din urma va cauta la ele informatiile
pe
care acestea le-ar fi putut obtine (a se vedea art. 15 2). Desigur, calitatea juridica a
elernentelor
astfel stranse va fi mai mica ~i va putea fi cu usurinta
doveditoare
contestata
de acuzati.
complementara
Pe de alta parte,
actiunii
justitiei
activitatea
internationale,
ONG-uriIor,
chiar daca este
nu are vocatia
sa-i compenseze
carenta.
Oricum,
pnn
aceasta
dispozitie,
Curtea
va ramane
veritabile sabii a Iui Darnocles, din moment ce in orice clip a

cea a Consiliului
fost privilegiat
sub amenintarea
0
decizie politica, adica
de Securitate, ii va putea ingheta actiunea. Este rcgretabil,

un mecanism
unei
ca nu a
de dialog $1 de cooperare intre Consiliul de Securitate
$i Curte.
Procurorul
Curtea isi poate exercita jurisdictia
proprio
investigatie
tin
de
motu, pe baza inforrnatiilor
cornpetenta
acesteia
Curtii,
functionalitatea
si in cazurile in care procurorul
c).
(art.I3
atunci
cand
primite referitoare
Aceasta
alte motive
de Securitate
problema
a fost dezbatuta in cadrul Conferintei Diplomatice
acesteia
admisibilitate,
crime
a necesitatilor
procedurale
ale actiunilor
promoveaza
interpunere
aflate
sub jurisdictia
jurisdictionale
procurorului,
eficienta,
Statele
asi t:;>crura
se
Patti
sau
astfel de situatii Curtii. Desi aceasta
s-a produs datorita unei perspective
si a putinelor
la crimele care
ca
ar impiedica
Consiliul
acestei posibilitati
al ONU sa sesizeze
insearnna
a initial
de 1a Roma, acceptarea
de ansamblu.
Curtii,
si mai presus
Prin prisma
a procedurilor
de
de tot, a garantiilor
devine elar faptul, ca acesta prerogative
dar echilibrata,
intre jurisdictiile
nationale
si
cele internationale.
Dispozitia
potrivit careia, procurorul
poate avea posibilitatea
ancheta din proprie initiativa, cu alte cuvinte

la sine.
Ea trebuie
organizatiile
in multe
privinte
de a deschide
ex officio , nu a mers niciodata
considerata
un punct
omului si pentru victime.
multe state nu au fast de acord sa-i fie concedata
procurorului
de
castigat
pentru
lntr-adevar,
foarte
putere mult prea
importanta
Aceasta
lucrarilor
doar pe baza informatiilor

dispozitie
ultimelor
franceza
sa
si mai ales ca acesta sa aiba posibilitatea
proprie initiativa,
Preparatorii
a propus instituirea
nou mecanism
evocat in articolul
din anul 1998: mai ales cand delegatia

Intr-adevar.
state,
18 si urmatoarele,
au vazut in eJ un mijloc de
care ar permite procurorului
sa deschida
1998 un arnendament
Frantei
prin care prerogativele
erau legate de Camera Preliminara.
amendament.
parte,
articolul
15 este traducerea
putin
modificata
Astfel, este esential ca eel mai inalt reprezentant
poata trece la investigatii
Tara ca aceasta decizie
nici de acordul Consiliului

a principiului
sa
a acestui
al Parchetului
fie subordonata
S3
sau conditionata
de Securitate, niei de eel al statelor, sub rezerva, fireste,
de complementaritate.
Este la fel de important sa se prevada in 2 al articolului

pot fi initiate pe baza inforrnatiilor
Unite, cat ~ide la organizatiile
internationala,
prin ONG-uri
sau non-guvernamentale
sau de
Se stie; ca de douazeci de ani societatea
civila
mai ales, joaca un rol din ce in ce mai mare. Este
prima data cand acest rol este institutionalizat

astfel, recunoscuta
15, ca investigatiile
primite atat de la statele sau organele Natiunilor
interguvernamentale
la alte surse demne de incredere.
credibilitatea
~i cand este.
in dreptul international
actorilor sai ca mandatari ai populatiilor
civile si ai
Redactarea
unui
anumite
Germania si Argentina s-au alaturat propunerii
la inceputul anului
In mare
victimelor.
eu prilejul
proprii pe care le-au obtinut prin intrarea in functie a acestui
ancheta din proprie initiative
procurorului
din
care i-au fost comunicate.
unei Camere Preliminare
control, chiar de Iimitare a prerogativelor
si au supus
initieze investigatii
a fost luata, in mod progresiv, in considerare
Comisii
dincolo de avantajele
i8 I
Curtii Pentile Internutionale
de la 2 nu face diferenta intre ONG-uri ca beneficiare
statut consultativ
urmare,
aceasta
oprelisti
a inforrnatiilor
procurorului.
procurorului,
pe langa marile
dispozitie
Din
institutii
intemationale
este de natura sa permita

intre victime
moment
prin intermediul
ce posibilitatea
constanta
manclatarilor
era normal ca acesta sa poata strange informatii
sau orale. Este lasara a priori procurorului
si celelalte.
circulatie
de a sesiza
sau nu
Curtea
~i tara
si al
conferita
prin depozitii
a mare flexibilitate.
Prin
naturali
era
Ell
scrise
din moment
ce
Capito/ull11.
Structura si functionarea
15 2 nu a imp us Regulamentului
articolui
modalitatilor
acestei
avand facultatea
sau declansarii
comunicari
de a cauta
de Procedura si de Probs determinarea
pe care procurorul
informatiile
internationale
in cazul colectarii
celor mai mari criminali.
':l
sa-si moderizeze.
'J
decide
data ce procurorul
ca.
cu documentele
impreuna
facultatea
prelirninara,
ca ~i Regularnentul
articolului
IS, pentru
un anumit
ca paragraful
une:
a une:
3 al articolului
IS
ancheta cu acordul Camerei
numar
de informatii.
Camera
~ide Probe apareau in aceasta forma
de Procedura
Yom
:.
cerere de autorizare
actiunea. sa incerce
pentru initierea
Paragraful
de a deschide
dupa ce a adunat
data in Statut.
pentru deschiderea
auxiliare.
procurorului
numai,
prima
Preliminare,
tara
si in cazul localizarii
exista baze rezonabile
acesta va inainta Camerei
Preliminare
pentru
necesare demersului
sa-si sistematizeze
conditioneaza
de altfel. provoca.
omului vor trebui,
probelor privind responsabilitatea
si chiar sa-si uneasca eforturile.
anchete,
poate,
pe care le considers
sa-si coordoneze
investigatii,
anchetei.
Organizatiile
indoiala,
I)
IS;:
Curiii Pen ale Internationale
remarca
mai intai
redactarea
1 nu prevede nici un mecanism
unei anchete, in timp ce 3
subordoneaza
hazardata
conditional
unei autorizatii
Camerei Preliminare.
In fine, pentru prima data se [ace referire In 3 la victimele care vor avea
dreptul sa participe
la procedura
inca din timpul anchetei.
Este yorba despre
drept cu totul nou, tinand cont de ceea ce prevede Statutul

internationale
ad hoc respectiv,
pentru
Fosta Yugoslavie
un
celor doua tribunale
$i Rwanda,
extrem
de
tacute la adresa victimelor.

In mod paradoxal,
anchetei
participarea
pare sa fie supusa unor principii
articolul 68 3. Aceste principii

face referire,
incheiat
si reprezentarea
victimei
Inca din timpul
diferite de cele generale care rezulta din
sunt stabilite de articolul 68, la care art. 15 ~ 3 nu
fiind deci derogator.
Lucrarile
Comisiei
Preparatorii
- care s-au
la data de 30 iunie 2000 - au fost cele care au fixat modalitatile
reprezentare
de comp Iexe.
si de participare
si care au dat
definitie a victimei,
probleme
de
extrem
Capitol
lit
>-i jUl1ctiol1area CUff;; PelZale internatiollal!!
Ili. Structllra
Nu este verba. totusi, dedit de perioada anchetei, nu si de cea a proeesului.

Nu va fi auzit nici un manor
si nici un acuzat. Era deci pragmatic
~j
justificat
ca
sa se poata face auzite, ran} ca a priori Cunea sa trebuiasca sa se preocupe
victimele
de evaluarea
sau de contestarea
admisibilitati:
lor; Curtea va putea face acest lucru
mai tarziu.
Daca acesta Camera Preliminara
pornirea
unei investigatii
si admisibilitatea
suficiente dovez.i pentru
si ca acel caz pare sa intre in jurisdictia
cazului. Astfel,
ancheta in baza paragrafului
Curtii, autorizeaza
cornpetenta,
nici
Camerei Preliminare
autorizatia
4 al art. 15 nu inseamna
ca. plangerea
de un filtru, aceasta dispozitie

articolului
ca exist
tara a prejudicia hotararile ulterioare ale Curtii cu privire la jurisdictia
investigarea,
recunoaste
conclude
de a deschide
nici obligaria Curtii
de a se
va fi admisa. Intr-adevar, este vorba doar
precizand
ca ultimul cuvant apartine Curtii, in baza
Ne-am fi putut gandi ca acest articol era suficient pentru
17 al Statutului.
a linisti statele ingrijorate
sa nu vada Curtea sesizata de plangeri fanteziste
si lipsite
de pertinenta.
Continuarea
mari probleme.
analizarii
Intr-adevar,
ne va arata ca articolul 15 5 nu a ridicat
marea majoritate
de clasare
a sistemelor judiciare
exemplu,
ca
ordonanta
de non lac, adoptata de un judecator
decizie
Statutului
fara urrnari,
15 6 obliga
institutiile
de la baza anchetei
preconizasera
buna vizibilitate
sa informeze
persoanele
obligatie
procurorului.
Astfel, textul nu interzice,
ca procuroru!
sa anunte motivele deciziei sale.

cand un Stat a inaintat
propno
motu
sau
sau
ar fi favorizat
mai
a Curtii, mai ales fata de victime, pentru ca eel rnai
sunt cele care, in mod direct sau prin mandatari,
investigare
fizice
are obligaria sa-si rnotiveze decizia in scris. asa
des, victimele
Atunci
regula majoritar admisa.
unele state. T otusi, a asernenea

si transparenta
sau
sale de decizia de a nu derula mai departe ancheta.
Nu apare si faptul, ca procurorul

CUIll
procurorul
in cazul unei denuntari
de
de instructie, pot fi repuse in cauza
daca apar fapte sau probe noi. Este ratificata aici

Articolul
au prevazut,
furnizeaza
informatii
dar practica probabil ca ar duce la aceasta.
un caz sau cand procurorul
a hotarat
ca exista
baza
a initiat
rezonabila
pentru
Capitolul Ill, Structure si funciionarea
declansarea
unei anchete,
sa
acesta este obligat
anunte toate Statele Parti, C211
acele State care ar exercita in mod normal competenta

In curs de
poate informa
competentei
prevederilor
notificarea
de cazul
autorizarea
Statului,
~l
la faptele penale
va amana anchetarea
Preliminara,
la cererea
crime
furnizate
in
acelor
persoane,
in
procurorul ui, hotaraste
anchetei.
investigarii
de catre un Stat va fi deschisa revizuirii,
la sase luni de la data amanarii
sau
sernnificativa
bunavointa
a Statului respectiv de a efectua ancheta.
Atunci cand
in care procuroruJ
exceptionale,
a circumstantelor
111 orice
schimbare
actiune este pe rolla

a amanat
sa solicite
scopul pastrarii probelor,

importante
sai sau pe
care constituie
care sunt legate de informatiile
procurorul
in care Camera
Amanarea
procurer,
pe cetatenii
adresata State lor.
La cererea
afara
articolului
oricare dintre aceste State,
sau ca i-a anchetat
sale, referitor
~l
asupra acestor crime (ar1.18),
luna de la primirea acelei comunicari,
Curtea ca investigheaza
altii, in cadrul
confonn
18.:1-
Curtii Pen ale lntern ation ale
ancheta
autoritatii
moment,
a intervenit
bazate pe incapacitatea
Camera Preliminara
sau
(art. 18), procurorul
de la aceasta Camera
atunci cand exista
sau un rise semnificativ
111 care
posibilitate
ca aceste probe sa
de catre
0
sau lipsa de
ill
orice moment
poate,
din motive
sa continue
ancheta,
in
mica de a obtine probe

IlU
poata
fi disponibile
ulterior.
Obligatia
de cedare a unui caz nu este nelimitata.
Obligatia
de a ceda un astfel de caz, ca ~iaceea de a anunta, se aplica, in mod
egal si cererilor
din partea Statelor care nu sunr membre.
9. Principiile generale ale legii penale
Statutul postuleaza
trebuie
respectate
responsabilitatea
de
principiile
catre
generale ale legii penale, ca norrne
Curte,
penala individuals,
inclusiv
ca
norme
cat si pentru excluderea
de baZ21 ce
fundamentale
ei.
pentru
185
Capitolul 111. Structure ~ifunctionarea Curtii Penale lnterruuionule
Statele care au participat

de adoptare,
le in care
pentru una din crimele

exigente,
au fost utilizate
Ca unnare.
persoana
poate fi considerata
atat contributiile
responsabila
penal
Pentru indeplinirea
Curtii
unui numar
mod
111
acestor
mare de state, cat
$1
foarte ridicate.
Statutul
prevede in Partea 3, respectiv
genera Ie eele mai importante
Principiul
ce intra sub jurisdictia
standarde internationale
$i apoi la eel
ea fiind prioritar faptul, ca acesta sa specifiee.
au considerat
clar, circumstante
la procesul de elaborare al Statutului
art.22 - 33, principiile
ale dreptului penal.
non bis in idem
Un principiu
fundamental
10 ~i 9 ale statutelor
este aici consacrat - pe care II regasim in articolele
TPIY si TPIR, dar redactat
diferit din cauza principiului
de
comp lernentaritate.
Curtea nu va putea sa interogheze
persoana,
cu privire la actiuni care au
format bazele unei crime, pentru care a fost condamnata
o
prevazuta
sa
alta curte nu are dreptul

la articolul
interogbeze
sau achitata.
0
persoana
pentru
5, pentru care aceasta a fost deja condamnata
crima
sau achitata
de
Curte.
Pe de alta parte, atunci cand
persoana
a fost interogata
de
alta curte
asernenea
I
~~j~
1
!
i
pentru
genocid,
crima
de razboi
persoana nu va fi interogata
celeilalte
curti au avut ca scop protejarea
mod impartial
de dreptul
~i independent,
international
.
date, nu au coincis
; ..;'i
acelei persoane
in concordanta
cu intentia
de raspundere
penala.
Curtii sau acele proceduri nu au fost conduse in

cu normele procesului,
si au fost conduse intr-un mod
acestei dispozitii
umanitatii,
de Curle pentru aceleasi crime, decat daca procedurile
pentru crimele ce tin de competenta
Aplicarea
sau crima impotriva
de a aduce persoana
III
recunoscute
care, in circumstantele
.
respective
in fata justitiei.
prezinta aceleasi dificultati de interpretare
si de aplicare
ca ~i articoluJ J7 ~i anume limitele dreptului care va fi arogat Curtii de a critica buna

credinta a unui stat si functionarea
administratiei
sale judiciare.
Acest lucru nu este
scris, dar se intelege ca aeele cazuri prevazute in prezentul articol sunt cele care vor
putea fonda
:.~.---
exceptio de incompetents
si de non admisibilitate.
Este chiar singura
Capltolul JJI. Structure si functlonureu
exceptie
posibila
! 86
Curtii Penule Intertuuionale
care va putea fi ridicata si a doua oara,
fondata pe aceste principii
daca nu de mai multe ori, dupa deschiderea
procesului (a se vedea art. 19 4).
In plus, se avusese in vedere - dar s-a renuntat, din pacate. ca aceasta Curte
sa poata refuza ~i aplicarea
executarii
une: pedepse
acestui principiu,
sa
pronuntate,
daca un stat lua decizia,
sustraga
persoana
in cadrul
condarnnata
oricarei
sanctiuni.
Curtea va trebui sa se pronunte
(putere conferita
anticipata
asupra opozabilitatii
In multe tari, prescdintelui
a unei persoane
condarnnate,
Frantei, de exernplu)
a fortiori la
ca principiul
aplicare.
persoanelor
asemenea
genocid sau ca pe
Principiul
articolui
dreptului,
aflat in vigoare
afirmarea
principiului
caz de incertitudine
Aplicarea
sectiunea
mana lor soarta
crima, ca pe una obisnuita

urnanitatii sau ca pe
- in care
si nu ca pe
curte
crima de
crima de razboi.
nullum crimen sine lege
Prevederile
mecanismele
in
Pacii si Securitatii Omenirii
crima irnpotriva
nu pastreze
nu va avea
cazul - integrat de Comisia de Drept International
in Schita Codului Crimelor impotriva

judeca
circumstante,
~i sa
tara ca in acest caz, Curtea sa poata interveni.
condamnate,
Este inclus, de asemenea,
nationala
sa
ca statele
dupa ce
Trebuie sa considerarn
(( non bis in idem , In asemenea
Ne putern teme, totusi,
sau de eliberare
pedeapsa importanta,
a stat in detentie doar cateva zile sau cateva saptamani

sperarn
unei decizii de gratiere
20 stabilesc
in marea
legalitatii,
afirmarea
majoritate
principiu
de competenta
"lmponanta
fundamental
judiciare
al
si anume,
in mod strict, iar in
anchetate, urrnarite sau condamnate.
se afla la originea
universala,
combaterii
a sistemelor
care trebuie sa fie interpretat
~i in favoarea persoanei
acestui
unui pnncipiu
controverselor
care au fost evocate
impunitatii
marilor criminali
nascute
din
In capitol ul I
~j
111
efectele lipse i de
justitie pe plan national si international".

Conform
acestui
Statut,
rnomentul
principiului
111
legalitatii,
perscana nu poate raspunde
afara de cazul In care, cornportamentul
in care se produce,
crima ce tine de competenta
penal
III
in cauza constituie.
Curtii.
baza
In
Cupitolul Ill. Structure si functionarea
Totodata.
Curti! Penale lnternationule
Statutul stipuleaza,
ca definitia unei crime va fi strict interpretata
$i nu va f extinsa prin analogie; in caz de ambiguitate,

favoarea
persoanei
asigura
ca discretia
Statutului,
investigate:
acuzate
interpretativa
definitia va fi interpretata
sau eondamnate.
a judecatorului
Pentru
aceasta,
mentinuta
este
In
Curte a
in limitele
adica in cele stabilite de Statele care l-au negociat.
Principiul
nulla poena sine lege
De asemenea, articolul 23 prevede faptul, ca

Curte poate fi pedepsita
de eonfinnarea
numai in concordanta
principiului
mai exact. de pronuntarea
legalitatii,
sub
persoana condamnata
de catre
eu termenii acestui Statut. Este verba

alta declinare, fiind vorba de reprimare.
pedepsei.
Principiul
neretroactivitatii
legii penale
Prineipiul
neretroactivitatii,
care a fost prevazut
la articolul
11, este aic:
rea firm at .
Astfel. articolul
penal
pentru
actiunile
pnncipiu presupune
aplieare
pentru persoana
exceptie
persoanei
dreptului,
faptul, ca nici
anterior
savarsite
imediata
modificarii
24 prevede
admisa,
respectiva.
in
perscana nu va f responsabila
in vigoare
intrarii
anchetate,
a dispozitiilor
a Statutului.
mod traditional,
urmarite
sau
respectiv,
condarnnate,
Acest
aceea
in
de
cazul
legale noi, daca acestea sunt mai favorabile
Aceste dispozitii
pot rezulta, de exemplu, din revizuirea
unui tratat international.

Interzieerea
fundamental
masurilor
penale eu earacter retroaetiv
al legii penale si
luata in considerate,
reprezinta
norma obisnuita a legii internationale.
in toate circumstantele,
de catre tribunalele
un pnncipru
care trebu ie
internationale
$1
nationale.
Astfel,
articolul
Civile si Politice,
15 alineatul
pedepsirea
fost
15 alineatul
din anuJ 1966 interziee
(2) stipuleaza
oricarei persoane,
cornis/a
(1) al Pactului
era de natura
ca acest
International
masurile penale ex posto facto; articolul
fapt nu trebuie sa prejudicieze
pentru oriee act sau ornisiune,

penala,
pentru Drepturile
conform
principiilor
procesul
~i
care la timpul cand a

generale
al e legii
Capitol ul Ill. Structure si functionarea Curtii Penale Internationole
188
recunoscute
era
de Comunitatea
Natiunilor:
.de a confirma si intari" principiiie

$i "de a se asigura faptul,
asemdnator
celor
CG
incriminate
obiectivul
urmarit de aceasta prevedere
Statutelor Tribunalelor
de la Nurnberg
$i Tokyo
daca pe viitor crimele VOl" it comise intr-un mod
la Nurenberg,
ele vor fi pedepsite,
pe cale de
conform acelorasi principii (11)".
consecinta.
Potrivit prevederilor
artieolului 29, crimele aflate sub jurisdictia
fi sup use nici unui statut de restrictii;

In sustinerea
acestei
prevederi,
Conventei
privind
umanitatii,
care prevedea:
cu alte cuvinte, acestea sunt imprescriptibile.
Conferinta
Imprescriptibilitatea
co.
"Constatand,
aplicarea,
Curtii nu vor
Diplomatica
crimelor
de razboi
crimele
pentru
a reafinnat
exempluJ
a crimelor
impotriva
$1
de rdzboi -il pentru
impotriva umanitatii, a regulilor dreptului intern, referitoare fa prescriptia

obisnuite,
nelinisteste
Recunoscdnd,
international,
crimelor
ca este necesar si oportun de a afirma, in cadrul dreptului
s-[{ convenit
Imprescriptibilitatii
26 noiernbrie
converuii, principiul
ce urmeaza ... " (Conventia
a ceea
111
la
relativa,
unui tratat
in ceea ce priveste
international,
articolului
227 al Tratatului
de Pace de la Versailles,
aplicarea
acestui
tarile invingatoare
inculpat,
in mod public,
decazute,
pentru of ens a suprema
tratatelor".
III
asupra
din data de
penale
dispozitie
in cadrul
articol,
Umanitatii,
lor
vigoare la data de 11 noiembrie 1970).
responsabilitatii
Prima referire
individuala,
asupra
imprescriptibilitatii
umanitatii si de a asigura aplicarea
Crimelor de Razboi sia celor impotriva
1968, intrata
PrincipiuI
'J
nu fie acuzate si pedepsite,
de razboi si a celor impotriva
universald,
penala
sa
intermediul prezentei
prin
crimelor
serios opinia publica mondiala, deoarece face co persoanele
de aceste crime
responsabile
crimele
pe Wilhelm
111
rezulta
din prevederi le
din data de 28 iunie 1919. Prin

Primul
Razboi
II de Hohenzollern,
adusa moralei
responsabilitatea
internationale
Mondial,
imparatul
"l-au
Germaniei
$i a inviolabilitati
acelasi tratat. era prevazuta constituirea unui tribunal special, alcaruit
din 5 judecatori,
numiti de catre SUA, Franta, ltalia, Marea Britanie
Japonia, care nu a rnai fost creat, insa, niciodata
(vezi capitolul I)
~i respectiv,
Capitolul lIl. Siructura sifunciionarea
Dupa aceea. autorilor

la Nurenberg
Acest
Nurenberg",
care ulterior,
prezentate
prevederilor
le-a revenit obligatia
individuate.
articol
Adunarii
analoage
continute
a Natiunilor
asa-numitelor
"principiile
de Comisia de Drept International
si
Unite, in anul 1950. in cadrul prirnelor
in cadrul
susceptibile
de a fi invocate
Conferintei
~i al Tribunalului
de la Roma,
dispozitiilor
speciale
dorite, pentru
putea in viitor sa fie anchetati
(articolul
motivele
de catre autorii crimeior
dispozitii
de aparare
penale
7 si 6 al eelor doua Statute, respectiv al Tribunalului
In articolul
sa prevada
de
internationala.
De fapt,
mijloace
in spiritul
responsabilitatii
statele vor merge mult mai departe dedit redactorii
Penal International
statele
de a formula principiul
au fost modificate
lucrari care tin de jurisdictia

Bineinteles,
articolului
a fost redactat
Generale
\89
Curiii Penale Internationale
de iresponsabilitate,
internationale,
vor face ca
28 ~i urmaroarele),
precum
a-si sprijini agentii civili sau militari.
~i urmariti de catre procurorul
~l
care ar
de la Curtea Penala
Intemationala.
Prevederile
competenta
articolului
25 statueaza
asupra persoanelor
putea sa impuna
responsabilitatea
aportul intrun-un
conformitate
crima, a
cu prineipiile
individuals:
acuzat.
2 elemente
elementul
ordona, a
acopereau
existente.
judecatii,
incurajare
asupra persoanelor
fundamentale
intentional
~i a Tribunalului
in cazul
afacerii
care sa determine
si participarea
to ate actele de asistenta,
la locul crimei ar putea
ratificate
care au
sa
a-si aduce
de articolul
EIe tin cont de jurisprudenta
realizata
"atata timp car exista intentia necesara".

a acuzatului
'va avea
Curtea va
solicita, a ii incuraja comiterea,
Prin chiar aceasta decizie, judecatorii
incuraja"
Curte
ei si implicit, sa le sup una unei pedepse.
suspendarea
identificat
penala individuals
fel sau altul, acestea sunt declinarile
Penal International
Pentru
ca aceasta
fizice, conform acestui Statut. Totodata,
comis crime aflate in jurisdictia

A comite
faptul,
25, In
Tribunalului

Tadic,
judecatorii
responsabilitatea
penala
la crimele, de a carer savarsire

au estimat,
ca termenii
au
este
"a ajuta si a
sub forma verbala si/sau materiala,
Tntr-un asernenea context, simpla prezenta

constituie, potrivit tribunalului,
Astfel, aceasta dispozitie admire
un ajutor ~i 0
conceptie relativ larga a cornplicitarii.
CapitO/lllllJ.
Structura
;ijunC(iollarea
Pentru a putea prevedea
incriminate
pentru crima de genocid, considerata

sa fie prevazuta,
Pentru
190
Currii PemIie I!1ternariol1aie
particulara,
incitarea nu este prevazuta
decat
drept crima majora. Nu ar f fost deplasat ca ea
in mod egal, pentru crimele impotriva umanitatii
crimele
de razboi,
responsabilitatea
sefilor militari
$i a superiorilor
ierarhici era suficienta.

3 aliniatul f al acestui articol, este data
In paragraful
crima de genocid,
potrivit
sistemelor judiciare.
principiilor
dreptului
definitie
a tentative:
penal, care exist]
De altfel, este prevazut ca renuntarea,
de
in majoritatea
la incepurul executiei,
sa
fie completa s: voluntara.

Nu vorn mai reveni
situatii
prevazute
asupra cazurilor
de articolul
in care
persoana
raspunde
25 din Statut - ci vom face trirnetere
Elementul material al raspunderii penale, intrucat
consideram
penal -
la sectiunea
ca am dezvoltat
suficient acolo, aceste aspecte.

Aceste cazuri de responsabilitate
State lor Parti. in eforturile
(vezi Elementul
acestora de a implementa
Articolul 25 dernonstreaza,
penale
serbii
a anumitor
bosniaci
desfasurata
individuale,
parti din Bosnia
speta, a fost aplicat principiul
acolo. Aeeast proces este foarte important, decarece, adrnitand
ca erau
eonsiderente
a unui superior ierarhic (artieolul
au eonsiderat
7 paragraf
ca era mai potrivit, pentru a-i inculpa
sa se sprijine pe principiul responsabilitatii
individuale.
esentiale ale sentintei merita amintite:
1. In lumina
celor
Hertegovina
de catre
etnica.,
pe cei doi mai sus-amintiti,
autoritatii
In
si "cu1'atenia
3 - Statutul TPIY), judecatorii
Anumite
Statutul la nivel national.
avand in vedere cucerirea planificata
conditile de responsabilitate
satisfacute
vor fi relevante
de asernenea, faptul, ca statele au tras invatarninte
din decizia adoptata in cazul Karadzic si Mladie.

responsabilitatii
material)
analizarii
doi
acuzati,
functiilor
institutionale
Camera
poate,
~i a exercitarii
efective
In prezent,
sa le caracterizeze
ierarhici,
virtutea
articolului
neglijenta
crirninala
responsa bil itatea penala individ uala.

:. i.
2. Conditiile
responsabilitatii
paragraful
3 al Statutului,
adica
superiorilor
ierarhici, suntimplinite:
superiorilor
cele
care instituie
l!l
Cupitolul
III. Structura
sifunctionarea
- fortele militare
fapte incriminatorii,
i91
Curiii Penale In tern ationale
si politienesti
ale serbilor hosniaci, care cornisesera
erau, pe intreaga durata a perioadei vizate In actele de acuzare.
sub controlul. comanda si directia lui Radovan Karadzic si Ratko Mladic:

.
:I!
.)
- datorita pozitiilor
Karadzic
~l
Ratko
Mladic
lor in Administratia
stiau sau aveau
Serbilor din Bosnia, Radovan
motive sa stie, ca subordonatii
lor
comiteau sau se pregateau sa comita actele incriminatorii:

- in cele din urma, s-a stabilit ca Radovan Karadzic si Ratko Mladic
nu au luat masurile necesare
mentionate
pentru a impiedica
infaptuirea
actelor
sall pentru a-i pedepsi pe autori.
3. Camera considera,
caracterizata
contribuie
~i rezonabiie,
de dispozitiile
totusi, ca responsabilitatea
paragrafului
toate la demonstrarea
criminal a este eel mai bine
7 al Statutului. Dovezile ~i marturiile
faptului, ca Radovan Karadzic si Ratko Mladic, nu
numai ca erau informati in privinta crimelor comise sub autoritatea

ca si-au exercitat puterea ca sa planifice,
pnn once
mod
~l
aduse
sa incurajeze
lor, dar mai ales
sa incite corniterea. sa ordone sau sa ajute
planificarea,
pregatirea
~i exeeutarea
crirnelor
respective.
Principiul
caz de incalcare,
responsabilitatii
penale individuale
asupra principiului
trebuie, deci, sa prevaleze,
sefului militar sau al superiorului
Totusi, nici unul dintre aceste texte nu se refers la responsabilitatea

Marea Britanie
principiu
se opunea
categoric,
a fost luat in considerare
Franta I-a dat la

in proiectul
notiune apropiata
de principiul
ca jurisprudenta
Camerei
complicitatea,
impiedica
Penale
tinand cont de
daca ar fi avut mijloacele
responsabilitatii
de Drept International.
in zadar, sa incorporeze
penale prin omisiune.
retinere si astfel, culpabilitatea
~i mai ales mandatul.
prin omisiune,
civili sau rnilitari ai Comunitatii
Irnputerniciti
de Securitate
conditiile
all lasat
sa se organizeze
in care primisera
Sa aminrim,
persoanei
urmarite,
prin pozitia ~i functiile sale, de a
series, numerosi mandatari
acestia
prin ornisiune.
a Curtii de Casatie admire. in cazuri limitate,
crima. Acest motiv, al incriminarii
de Consiliul
ierarhic.
parte, atunci cand acest
Comisiei
Anumite state, in special Canada si Austria, s-au straduit,
In
a nelinistit,
lntemationale.
al ONU sa protejeze
crime, adica sa se deruleze
anumite
in mod
De [apt,
populatii.
sub ochii lor. in
mandat special pentru a proteja populatiile
arnenintate
Capita/Ill III. Structura si functionarea
Cu toate acestea,
incriminarea,
Curiii Pen ale Intenuuionule
pe baza rcsponsabilitatii
ipoteza care putea sa produca reducerea,
intentional,
daca nu suprimarea
observam
faptul, ca referitor
Franta isi dorea ca persoanele

cornerciale
private,
guvernamentale
pnn
Tribunalului
criminale.
de la Nurenberg
Totusi,
principiul
admis prin vot majoritar
respectiv,
Procedura
Pregatitoare,
persoanelor
responsabilitatii
international
sta la baza relatiilor
acelasi
spre
organizatiilor
morale,
a fost indepartat
nefiind
din Statutul
In masura in care, Regulamentul

din recentele
conditiile,
lucrari
de
ale Comisiei
In care Starele vor trebui S3 se
eu Curtea; problema responsabilitatii
lor) va fi ridicata la un moment dat.
al art. 25 reprezinta
penal: principiul
reafirmarea
unui principiu fundamental
responsabilitatii
pen ale a unui stat, care
De fapt, 'in pofida catorva readuceri
in discutie,
cu adevarat, subiect de dezbatere.
timp, articolul
de 18 ani, la mornentul
jurisdictia
ar f putut
a fost introdus recent In Codul Penal
este ceea ce rezulta
internationale.
acesta nu a fost niciodata,
responsabilitatii
penale a persoanei
Acest principiu
morale (dar nu ineriminarea
al dreptului
prineipiul
lor, in numele cooperarii
Ultimul paragraf
non-
din Statutul
:.
adrnisesera
ar trebui sa se precizeze
achite de obligatiile
stat,
ca articolul 9 si urmatoarele
13 j -45 si urmatoarele.
~i de Probe
de
drepturilor victimelor
'in marile sisteme judiciare,

Francez,
publiee
din moment ee ea tindea spre compensatii.
S-a reamintit.
fie ele
referire in prezentul Statut.
organizatiilor
si cu seep nelucrativ. Accentuarea
si indemnizatii.~
juridice,
morale sa fie acuzate ~i mal ales, societatile
excluderea
sa fie in favoarea acestei propuneri,
varsta
exigentei elernentului
la persoanelc
State, cornpanii sau altele de acest gen. nu se face nici
In
aceasta
a fost indepartata.
De asemenea,
restituiri
pnn onnsiune.
26 stipuleaza,
presupusei
ca persoanele
savarsiri
Curtii, sunt excluse din sfera de cornpetenta
a unei
care nu au irnplinit
crime,
aflate
sub
a Curtii. Suspectii sub acea
varsta sum lasati in grija legilor nationale.

Anumite
state ar fi dorit, pentru
stabilirea
raspunderii
penale,
varsta
minima sub 18 ani si ar fi vrut ca ~i Curtea, la discretia sa, sa poata acuza un minor,
pe baza
unor
criterii
subiective,
cum
ar f maturitatea
persoanei
acuzare.
II 1. Structure ii functionarea
Capito/ul
Problematica
In cauza,
i93
Curtii Pen ale lntern ationule
cerea instaurarea
unar reguli de procedura
~l
de fonduri
particulate.
Principiul
stabilit de articolul
26 este in acelasi sens
care, de citiva ani, conrribuie, mai intai, la protejarea

oricarei forme de inrolare si de manipulare.
Internationala
care sa prevada
mai ales impotriva
( a se vedea, in mod esential, Conventia
este putin sau in mod defectuos
va merita, in mod sigur. ca

mecanisme
minorilor.
international,
Copilului,
are deloe efecte care sa constranga;

soldatilor
dreptul
din data de 20 noiernbrie 1989, intrara
1990, in Franta. In practica, aceasta conventie nu
relativa Drepturilor
in vigoare la data de 6 septembrie
copiilor
ell
represive,
conventie
aplicata).
internationala
sa fie adoptata. In consecinta,
specifics.
0
diferita a textului acestui articol ar fi putut sa fie sursa unor interpretari
Soarta
redactare
multiple.
De
aceea, aceasta dispozitie trebuie salutatal
In limitele
persoanelor,
jurisdictiei
Curtii,
tara a diferentia
StatutuJ
se aplica,
pe baza capacitatii
oficiale.
oficiala in calitate de sef al Statului sau guvernului,

parlamentului,
etc. nu va scuti, in nici un caz,
in mod egal, tuturor

In special,
un membru
persoana
capacitatea
al Guvernului
de raspundere
sau
penal a,
conform acestui Statut si

un motiv de reducere a sentintei.
, nu va constitui
,
asupra
persoanelor
oficiale
Curtii nu i se poate interzice
exercitarea
ale unor State Parti, pe baza imunitatii
speciale de procedure atribuite pozitiilor oficiale ale acestora, fie ele

cu lezea
international
~
~
1998, la cateva luni dupa adoptarea
din data de 17 iulie 1998, Camera
afirma ca principiul
imunitatii,
sa cedeze
imootriva
Aceasta decizie a fost confirrnata
umanitatii.
,
inaintea
de catre aceeasi Camera a Lorzilor,

frontierele
nu pot constitui
Cea mai inalta pozitie

paravan.
Simbolul,
si caracterul
conforrnitate
Lorzilor,
crirnelor. care atcnteaza
Curtii
la mornentul
un
eel mai mult
la data de 24 martie 1999,
intr-o alta componenta.
"
Potrivit acestui Statut.
niei un pretext pentru a comite crime si nici un adapost.
in cadrul
unui stat. nu poate sa furnizeze
pe care l-a reprezentat
spectaculos
Statutului
de care putea sa se prevaleze
sef de stat, trebuia

.1
111
Internationale
cazului Pinochet,
sau regulilor
a sau nationals.
La data de 25 noiembrie
Penale
jurisdictiei
al arcstarii
cazul generalului
sale, au facut
sa
Augusto
un astfel
de
Pinochet.
ca
se uite, ca aceasta
lipsa a
Capitolul IJl. Structura
imunitatii
fusese deja prevazuta
In
Nurenberg.
acceptant
mica,
si functionarea
de articolul
acest sens, proeurorul
paradoxul,
atunci
Curtii Pel/ale Interntuionale
6 al Statutului
criminalilor
sau. Irnparatul
Japoniei
ci datorita
a fost reafirmat
Crimei de Genocid
al Crimelor
contra Pacii si" Securitatii
Conventiei
privind
Eliminarea
fie cea mai

Truman
de razboi).
sirnilare, prin aplicarea
"bunavointei
Reprimarea
sa
presedinielui
a scapat de sub acuzare,
in articolul
sa
"Nu putem
penala ar trebui
(Raportul
de 13
Tribunalului
H. Jackson a afirmat:
din Tokyo a ajuns la concluzii
de Is acest principiu,
pnncipiu
Robert
este eea mai mare".
asupra bazelor legale ale procesului

Tribunalul
7 al Statutului
porrivit caruia responsabilitatea
cand puterea
194
generalului
4 al Conventiei
articolului
nu prin derogarea
Mac Arthur".
privind
din anul 1954 si,
Crimei de Apartheid
~i
Prevenirea
din aTIuJ 1948, in articoJuJ 3 al Proiectului

Omenirii
Acest
de Cod
articolul
111
din data de 30 noiembrie
3 31
J973.
intrata in vigoare la data de 18 iulie 1876.

In
mod
Yugoslavie
a avut ocazia sa puna in aplicare
de stat aflat in functie,

6 al Statutului
Slobodan
internationale
imunitatii
in articolul 7 al Statutului
Republicii
Federale Yugoslavia,
au fost pusi sub acuzare
Fosta Yugoslavie.
In acelasi timp, mandate
articolului
3, continut de 4 conventii
Milosevic,
articolului
sunt acuzati,
7 paragraful
ierarhici,
- va compliea
13 imunitatea
regelui ridica numeroase
1 al Statutului
state, articolul
procesul
de razboi.
articolului
Patru
dintre
7 paragraful
sefuiui statului.
de arestare
sunt toti acuzati

violarea
legilor
ei .. printre
penale
3 al aceluiasi
care
~i
individuale.
in calitatea
Statut.
CPI - lipsa pertinentei
caliratii
din cauza dispoziti ilor consututiona!e
Astfel. in Belgia si Spania.
$i
din data de 12
TFIY si .. alternativ",
27 al Statutului
de ratificare,
probleme.
umanitatii.
pe baza responsabilitatii
conform
sau (~i articolul
de catre Tribunalului
impotriva
la crimele
unui scf
impreuna cu alt:
de crime
de razboi, violarea
F osta
AstfeL la data de 24 mai 1999.
ca s-au facut vinovati
Pentru anumite
rcferitoare
absentei
lor. Acesti 5 responsabiJi
lor de superiori
oficiale
principiul
pentru
impotriva
1949, eu privire
conform
Intemational
Penal pentru Rwanda).
presedintele
pentru
Penal
au fost eliberate
obiceiurilor
Slobodan
continut
civil: sau militari,
Penal International
august
principiu
Tribunalului
Milosevic,
4 responsabili
pentru
Tribunalului
surprinzator,
inviolabilitatea
Capitolul
II!. Structura
In Franta,
Raspunsul
si functionurea
problema
a fost
ridicata
a fost logic. Astfel. tratatul
fafa de Curtea Penala Internationala,

prevede
aducerea
111
prevede,
Constitutional
C onstitutiei.
Conzresul
s-a reunit
Versailles
si a adoptat
revizuirea
propusa
Constitutie
urmatoarea
jurisdictia
LJ
fraza
ca
Consiliului
Constitutional.
poate f justitiabila
persoana
laconica:
a decis, la data de 22 ianuaric

deci. la data de 28 iunie
de guvern. Astfel,
a fost introdusa
53-2: Republica
in conditiile prevazute
1999,
1999. la
"Art.
Curtii Penale Internationale,
Franceza
penale a sefului statului, doar in fata
revizuirea
fata
timp ce articolul 68 din Consritutia
111
in discutie a responsabilitatii
lnaltei Curti de Justine. Consiliul
195
Curtii Pen a!e lnterntuionale
poate
111
recunoaste
de Tratatul sernnat la
data de 18 iulie 1998."

In Franta, decizia Consiliului
a,
politica si doctrinal
relativa la imunitatea
Constitutional
n-a uitat sa ridice
controversa
deoarece a instituit "Ja cel mai inalt nivel", printr-o incidents

presedintelui
republicii,
un "obiter dictum".
Oricare ar fi situatia, Statutul consacra, de acum inainte, un principiu

al eficacitatii
justitiei, in privinta victimelor:
se ana la adapost ill fata acuzatiilor,
esential
despre oricine ar fi verba, nimeni nu
in care este vorba despre crime care tin de
competen ta Curtii.
Pe de alta parte, persoanele
oficiale, ale unui al treilea Stat, pot beneficia
astfel de imunitati, In limitele permise

este yorba de astfel de persoane
de legile intemationale
oficiale,
(art. 98). Acolo unde
Curtea va decide, daca acel a1 treilea Stat
isi va putea indeplini
indatoririle,
conform
de la Viena pentru Relatii Diplomatice
Conventiilor
de
Tara a actiona in contradictie
ell obligatiile
sale,
si Consul are, a legilor
si a altar surse relevante.

Lipsa
imunitatii,
ceea ce priveste
obligativitatea
ce priveste
investigarea
autoritatile
nationale
Dispozitiile
ordinea
ierarhica
conform
articolului
importante,
atar in
Statelor Pani de a coopera cu Curtea, cat ~i in ceea
si judeearea
relative
27, are implicatii
crirnelor
la responsabilitatea
au dat ocazie
eontroverselor
superiorilor
Curtii. de catre
si cele care trateaza
celor mai furtunoase
(art.
28 dill
S tatut).
Statutul stabileste
distinctie
intre sefii militari si ceilalti super iori ierarhici
Capito/lIl III. Structure sifunctionareu
In cazul
articolul
sefilor
militari,
Statutul
of era garantii
de la Nurenberg:
I1Ll
aflate in subordinea
a luat masurile
prevazur
in
sa
ar f trebuit
stie, ca fortele
sa au comis sau vor comite crime ~i ca. in consecinta,
necesare
si rationale
sau nu le-a raportar ulterior autoritatilor

Mai multe organizati:
este relativ restrictive.
criteriului
un sef militar este responsabiJ
penal, atunci cand stie sau in functie de circumstante,

militare
196
Curti! Penale Intertuuionule
posibile
pentru a impiedica
cornpetente,
neguvernamentale
Este adevarat,
in scopul
finalizarii
au considerat
ca a fast negociata
Ministerelor
Apararii
din America
si Franta.
"deliberate"
(paragrful
2 al. a) ar putea sa protejeze
executarea
lor
anchetei.
ca aceasta dispozitie
de catre reprezentantii
De exemplu,
anumiti
criteriul
neglijentei
responsabili
militari.
vinovati ,......
de zrave deficiente.
:
F iind vorba de responsabilitatea

prevede
norme
responsabil
asupra
mai
stricte
superiorilor
si ratifica
principii
civili, articolul
noi.
28 paragraful
De fapt, superiorul
penal, daca ar dispune, asupra activitatilor constitutive
persoanelor
care au eomis aeeste crime, de
efectiv, daca a avut cunostinta

C0111lSe de catre subordonatii
sau nu a tinut cont de crimele

sai si nu le-a raportat
este
ale crimelor
autoritate
2.
sau
si de un control
prevazute
autoritatilor
sau deja
eompetente
in
vederea realizarii anchetei si a finalizarii acuzatiilor.

Se intelege
'lladie.
De fapt,
subordonatii
intreaga
influenta
responsabilitatea
~:-:"":-::~;io al penrru
articolului
impotriva
ora realitatea
- a elasi
timp,
~: _ I adic. exista
-=--
7 paragraful
cazul Karaelzie
~i a catorva
si
dintre
ar fi putut sa fie pusa sub
3 din Statutul
Acest articol perrnite
Tribunalului
Penal
sa se stabileasca
celor care, tinand cant de functia lor, nu numai
crime lor cornise,
dar nu au facut nimic
asa cum au reamintit

inrotdeauna
judecatorii
responsabilitate
TPIY
pentru
a Ie
in cazurile
penal a individuala.
care
-:1 .rebui sa fie privilegiata.
- ~:!olul 28 al Statutului
=:.~12._. s:
pentru
a lui Milosevic
eei mai importanti,
Fosta Yugoslavie.
=5;:0:-:'52.-i.ita e juridica
--:--
penala
sai civili sau militari,
cuzare in terneiul
a aeestor principii
a altar superiori
:~:-.; ~=::_:1-:s2:'-:!i- tea
""1
CPI, care instituie
ierarhici,
prineipiul
raspunderii
sef lor
ar trebui, deci, sa fie utilizat In lipsa, atunci
ala individuala
este imposibil de stabilit.
Capito/ll/ Ill. Stmctura
)iful1qiol1area
CurTii Pel1a/e Illtemariolla/e
10. Procedurile Curtii

;
Prevederile
Statutului
in legatura cu ancheta ~i urrnaririle
(partes
Y art. 53 -
61), procesul ( partes VI art. 62 - 76), apelul si revizuirea (partea VlIl an. 81 - 85)
forrneaza un sistem de norme bine integrar.
Aceste dispozitii arrnonizeaza
inalte standarde
interesele
internationale
acuzarii,
procedurile
Curtii in conforrnitate
eu cele mai
necesare unui proces echitabil. Astfel. acestea asigura
sunt sensibile
Statului si protejeaza
la problemele
abilitatea
Curtii de a-si indeplini functiile.

Prin aceste prevederi
principiilor
- si pnn claritatea
definitiilor
sale generale - Statutul va asigura integritatea
date crirnelor,
$i autoritatea
cat ~i
Curtii, pe
termen lung.
Definitiile,
principiile
generale si standardele
mai mare de critica pentru Tribunalul

procedurale
internationale
ad-hoc pentru
procedurilor
imbunatatite
elaborate
statutare
adoptarea lor de catre
de Ia Nurenberg.
prin evolutiile realizate in planul standardelor
si Rwanda,
nu va mai fi vreodata sursa de indoieli:
de Procedura
de catre Comisia
0
majoritate
urrna adoptarii
Pregatitoare
Rezulile de Procedura
c.....,...
In
fata
continuare,
la Regulile de Procedure
si Probe
,
Val'
fi in concordanta
pnn
care activeaza
si de
ell 0
in vigoare.in
eu Statutul.
vorn analiza pe seurt fazele procedurale
--
vor f
intra in vigoare
vor intra, de asernenea,
care se deruleaza
1nsa, pentru aceasta, este mai intai necesar
enumera.
--
VOl'
$1
majoritate de 2/3 a Adunarii Statelor Parti.
Curtii PenaJe Internationale.
--
si
precum si judccatorii
astfel de amendamente
lor de catre
f suplimentate
de 2/3 din membrii Adunarii Statelor Parti.
Probe: la fel poate face ~i procurorul,

absoluta;
VOl'
si Proba (art. 51). Acestea
Orice Stat Parte poate propune amendamente
majoritate
Internationale
doreste sa se asigure, ca legalitatea
ale Curtii Penale Internationale
de catre Regulile
si evaluate
au fost sursa cea
si prin progresuI realizat de Tribunalele
Fosta Yugoslavie
Prevederile
procedurale
-----
---
in
a Ie
i98
Copitolul III. Structure si function area Curiii Penale Internationale
Asadar,
procedura
urrneaza:
sesizarea
national;
procedura
in fat a Curtii
procurorului
in fata Camerei
Prima Instants: pronuntarea

lntrucat modurile
Exercitarea
Curtii;
comports
mai multe etape,
procedura
in fata autoritatilor
Prelirninare,
sentintei; procedura
procedura
vorn incepe
Statului
in fata Camerei
de
in fata Camerei de Apel.
de sesizare ale procurorului
competeniei,
dupa cum
aceasta
le-arn
sectiune,
dezbatut in sectiunea
in mod direct,
prin a
prezenta modul de demarare al anchetei.

Prin
urmare,
comunicate,
exists.
procurorul,
va declansa
baza rezonabila
dupa
evaluarea
inforrnatiilor
ce
i-au
ancheta, in afara de cazul in care acesta considers
fost
ca nu
pentru a actiona, conform acestui Statut. Aceasta dispozitie
face referire la aceea a articolului
15 cu privire la procuror.
Daca in timpul derularii anchetei, procurorul
concluzioneaza
ca
baza suficienta pentru urmarirc, el va informa Camera Preliminara,
1111
exista
despre concluzia
sa $i motivele acesteia. La cererea Statului Parte, vizata de art.l4 sau a Consiliului

de Securitate al ONU, intr-un caz conform art. 13, Camera Preliminara
o decizie a procurorului
de a nu actiona
poate revizui
sa
$i poate solicita acestuia
reexamineze
acea decizie.
Daca procurorul
existand
suficiente
hotaraste
motive
ca exista
considerabile
baza rezonabila
pentru
a crede ca
pentru
0
a actions.
ancheta
ar servi
intereselor justitiei, atunci el va informa Camera Preliminara.

Potrivit
dispozitiilor
articolui
53, prezentate
Procurorul
dispune de
acti oneze
ca un adevarat
paragraful
1), cat si dupa ancheta (art.53 paragraful 2).
Procurorul
In
anumite
deterrnina,
interesele
optiunea
negocierile
autoritate considerabila,
"flhru'',
anterioare,
din moment ce are posibilitatea
ata: pentru
declansarea
unei anchete
sa
(art. 53
trebuie sa respecte anumite conditii; dintre acestea, interpretarea,
cazuri.
daca
In paragrafele
ii va conferi
0
victimelor
ancheta
veritabila
serveste
crimelor,
de a dernara
af1ate pe punctul
responsabilitate
sau nu intereselor
si de gravitates
intre necesitatea
terrneni, procurorul
politics.
justitiei,
rinand cont de
va putea sa conduca
ancheta $1 aceea de a
De fapt, a
I1U
la a face
compromite
de a duce la sernnarea unui acord de pace. In alri
va trebui sa arbitreze
intre imperativul justitiei
si imperativul
Capita/lit Ill. Structure si functionarea
pacii. Va trebui, de exemplu, sa se intrebe, In privinta influentei,

international,
a unei legi de amnistie,
mai ales, dupa referendum.

apartheid,
de
Daca
in cadrul dreptului
adoptata in conditii perfect dernocratice
comisie
acele crime comise In Africa de Sud. sub
de tipul celei care si-a incheiat lucrarile la sfarsitul anului 1998 $i

sesizeaza
urma, de a deschide
dupa ce a fost votata

decembrie
procurororul,
se considers
legala, de care au beneficiat tortionarii uruguaieni.

0
lege de caducitate
a actiunii preventive
1986, amnistiind actele de represiune
politienesti,
in perioada
dictaturii
1973-1975,
acestei legi s-a produs prin subterfugiu

scrutinul,
CEL decizia acestuia
din
ancheta, nu ar fi juridica, ci ar f politics. Poate f evocata,
mod egaJ ~i imunitatea
unui referendum
De fapt,
a Statului, in luna
cornise de responsabilii
tentativa
voturi1or alegatorilor
a pune in pericol perenitatea
Montevideo,
exigentelor
majoritatea
de repunere
militari si
in cauza
la initiativa populara.
alegatorilor
barbariilor,
si continue.
Durerea victimelor
(in pofida
legii numite
posibilitatile
Oar
fragila a institutiilor
democratice.
(Totusi
cu exigentele
nu va treee decat pe jumatate
"Punct
final",
din luna decembrie
militarilor argentinieni
sau poate niciodata.

1986, care
limita
si in pofida legii numita
din luna iunie 1987, care pemitea ofiterilor subalterni
scape
victimele
victimelor,
represiunii
din Argentina
au intreprins
Astfel, generalul Massera a fost arestat in anul 1998, pentru "adoptia"
catre anumite
familii de militari a unor copii, ai carer parinti au fost asasinati
aceasta adoptie fiind considerata

definitiv,
orice dezbatere
asupra
conform dreptului international,
intr-un context si
111
de
se afla In centrul unei dezbateri extrem de actuale
de urrnarire impotriva
de sub urrnarire,
la
s-a pronuntat impotriva amnistiei). Concilierea
"a datoriei de supunere",
in mod
(60%), pentru a uita trecutul, mai degraba
de pace, cauza si consecinta a intoarcerii la democratic,
ai pedepsi pe autorii
disparuti,
ill
care s-a desfasurat 1a data de 16 apri1ie 1989, a fost marcat de dorinta de
a obtine majoritatea
urrnariri.
~i
se inmultesc in 10 ani, faptul ca acei crimina li au fost. totusi, identificati,
faptul, ca victimele
dedit
199
Curtii Penttle Internation ale
sa
noi
de
S3U
crima continua). Decizia de a include,

actiunilor
din trecut,
nu se impune
dedit daca a fost adoptata de un Stat
anumite conditii absolut democratice
(ceea ce nu este cazul in
Chile ~i ceea ce ramane discutabil despre Uruguay, tinand cont de conditiile
III
care,
scrutinul.
200
Curtii Pen ale Internationale
din data de 16 aprilie 1989, s-a derulat, adica sub puternica
presume a
militarilor).
Doar procurorul
poate decide daca
ancheta ar fi necesara
EI este obligat sa informeze Camera Preliminara
justitiei
intereselor
in privinta deciziei sale.
care nu va avea nici un cuvant de spus, daca procurorul a estimat cazul inadmisibil
in confonnitate
Procurorul
cu art. 17 si 53 paragraful
1 alineatul a ~i b. In aceste 2 ipoteze.
apreciaza daca prezumtiile pentru 0 crirna comisa
S3U
pe punctul de
c0111is21sunt serioase sau daca Statui, avand competenta, poate sau va dori
sa
duca
pana la sfarsit ancheta si urmaririle. In acest ultim caz, aprecierea pe care 0 va face
procurorul
va fi delicate. Articolul 17 permite, deja, procurorului,
inadmisibil,
sa declare un caz
pe motivul absente: gravitatii faptelor.
Dupa ancheta,
procurorul
poate, in mod egal, sa decida sa nu pornesca
urmaririle in cazul respectiv.

Criteriile
comportamentu!
Natura
acestor
indiciilor
Camerei Preliminare,
sau elementele
usor
diferite,
intemeindu-se
pe
de proba, adunate in timpul anchetei,
unei baze legale suficiente,
va interneia
de a elibera un mandat de arestare sau
"interesele justitiei",
sau deficienta presupusului
solicitarea
in
adresata
citatie de a comparee.
prevazute de criteriile de baza, s-au adaugat: "varsta
autor si rolul sau in crima invocata".
Astfel, aceasta dispozitie

urmaririlor,
sunt
Statului respectiv (vezi art. 17, an. 53. p.2 a!. a, b).
afara de existents
In
decizii
stabileste un veritabil principiu de oportunitate
al
care in multe cazuri este consacrat prin aceste dispozitii.
Cu toate acestea, Procurorul poate, sa se ~i insele.

Camera Preliminara
poate reconsidera
fondat decizia pe interesele justitiei,
In
majoritatea
cazurilor,
decizia, fie din oficiu, daca procurorul

fie la cererea Statului sau a Consiliului
si-a
de
Securitate. . de indata ce Curtea va fi anuntata

de unul sau de celalalt.
,
Aceasta dispozitie a fost adoptata la initiativa Frantei ~i accentueaza,
i."
!-..i. ,.
incontestabil,
prerogativele
Camerei Preliminare.
in mod
Per a contrario, daca Procurorul,
sesizat in privinta unei solicitari de ancheta sau dupa ancheta, decide ca nu are rest
sa mearga mai departe, interneindu-si
decizia pe orice alta consideratie
decat pe cea
a intereselor justitiei. decizia lui nu poate fi repusa 'in cauza, doar daca el insusi.
III
20 I
Capitolul III. Structura sifun ction area CUJ'?ii Penale Internationule
functie de noile fapte nu isi reconsiders
pozitia ( paragraful
In
4 ).
Curtea nu ar f anuntata
de un Stat sau de Consiliul de Securitate.
,
'judecator'
a! gravitatii crime lor, al delincventei
mod egal, de toate faptele
incrimineaza,
mult,
interesele
respeete,
erimelor
circumstantele
in totalitate,
drepturile
atat
de cele care
acuzatul de responsabilitate
ce tin de competenta
personale
trebuie sa tina cont,
respectiv,
trebuie sa ia masurile corespunzatoare
si urmarirea
$1
procurorul
relevante,
cat si de cele care exonereaza
procurorul
eficienta
si probele
el va fi sinzurul
~
sau relei vointe a unui Stat.
In timpul anchetei, pentru a stabili adevarul,

111
ipoteza in care
pentru a asigura cercetarea
sa
Curtii $i astfel.
ale vietimelor
persoanelor,
penala. Mai
si rnartorilor;
conform
respecte
trebuie
Statutului
$1
sa
implicit
drepturile acuzatului.
Astfel,in
cum urrneaza:
interogheze
desfasurarea
poate sa strange
persoanele
eu caracter
confidcntialitatii
sa
si
cercetate,
eu orice Stat sau organizatie

informatii
anehetei,
proeurorul
examineze
a vietimelor
are numeroase
atributii,
dupa
probe, sa solicite prezenta
$i sa
$i a martorilor,
interguvernamentala,
sa
confidential,
inforrnatiilor,
sa solicite cooperarea
sa nu fie de acord sa divulge
ia rnasuri
necesare
pentru
asigurarea
protectia persoanelor sau pastrarea probe lor.
Cu privire la confidentialitatea
permit Statelor Parti sa-s: protejeze
informatiilor,
informatiile
numeroase
referitoare
masuri de siguranta
la securitatea
nationals,
i
I
~b
I'
;
care fie le sunt solieitate,
fie sunt in posesia unui al treilea Stat: orice Stat are
i
i
dreptul de a soJicita Curtii protejarea
informatiilor
privind securitatea nationala.
Asadar,
termenilor
prerogativele
procurorului
de "culpabilizare
sau dezincriminare
art.54, acestea se apropie de prerogativele

La initiativa
dispozitie
(paragraful
specifica
lalineatul
mai
sunt foarte
multor
" in paragraful
"judecatorului
organizaiii
ell privire la violentele
importante.
I alineatul
1 al
de instructie".
internationale,
sexuale sau
Prill folosirea
121
a fost prevazuta
cele impotriva
b art. 54). Franta si Belgia au avui initiative
copiilor
statutuJui
de
victima specific pentru copii.

CLI toate acestea,
daca Statele accepta
atributiile
sa eoopereze
procurorului
eu el.
l1U
vor putea f exercitate,
decal
202
Capltolul III. Structure }i functionarea Curtii Pen ale Intertuuionale
Capacitatea
mernbri
acestuia
considerand
Consiliului
Costitutional
asemenea
fapt ar putea
suveranitatii,
pane din doctrinari,

ancheta,
vorbind
avea motive
excesiva
sa
conduce
judiciare
excesiv
la propriu
121
dispozitiile
Francez.
(Yezi
dispozitie
uni j
decizia
1999, care a estimat
ca un
esentiale de exercitare
Aceasta decizie a fost considerata.
211'
~i riscanta, Nu va f yorba de acte de
de autoritara
si dad
de
trebui sa existe, autoritatile
Modalitatile
franceze
aeestei cooperari
care va urma neaparat
ar trebui
ratificarii
nu ar
sa
Camera
fie
Statutului).
poate conduce anchete pe teritoriul unui Stat, in conformitate
organizatii
atributia procurorului
Bineinteles,
internationale
de a ancheta
121
inceputul
faptul ca procurorul
sa administreze
cooperarea
Preliminara.
cu
potrivit
ale drepturilor
negocierilor
infamiei''
probe,
in legatura
de catre Natiuni
ell
ca
sa discute
sale sa fie suspendate
crimele - obiect ale anchetei.
ell
de
Aceasta
in momentul in care Curtea va f sesizata de
cu erimele savarsite
de catre un Stat, pus "la
si/sau aflat in stare de razboi cu comunitatea
(Nu este ceea ce s-a intamplat
forte militare
au primit mandat de a actions

Penal International
la locul crimei,
rara ca prerogativele
internationala.
Tribunalului
au considerat
eu privire la acest Statut, s-a pus in
sa se poata deplasa
cu Statele, uneori complice
de Securitate
omului
este lirnitata.
ipoteza va putea fi luata in considerare,
stalpu:
unui Stat
57 pargraful 3 d.
Diferite
martorii,
Constitutional
aceasta
Partii a IX a sau asa cum autorizeaza
articolului
pe teritoriul
lezarea conditiilor
nationale.
sa refuze eooperarea.
T otusi, procuroruJ
Consiliul
ancheta
ar putea sa determine anumite acte de ancheta
in 1egea de imp Iementare,
vedere
din data de 22 ianuarie
atunci cand procurorul
in absenta autoritatilor
stabilite
de a conduce
2) a starnit reticente in cadrul Consiliului
(paragraful
dintre
procurorului
in Kosovo, din moment ce diferitele

in colaborare
cu personalul
tehnic al
si/sau In anumite cazuri.
eu un personal din exterior, reerutat de TPTY sa stranga probe le crimelor savarsite).

Dineolo
prerogativele
de atitudinea
procurorului
mai mult
sau mai putin
sun! net incadrate
de Camera
conditie este precizata mai ales in articolul 57 paragraful 3.
cooperative
Preliminara.
a Statelor,
Aceasta
Capitolul III. Structuru si functionarea
De asernenea,
masura pe care
rnentionam,
Curtii Pen ale Interntuion
ca procurorul
dispune Camera Preliminara,
ale
203
poate sa solicite arestarea persoanei.

pe baza formarii convingerii
ca sunt
motive rezonabile
de a crede, ca pesoana in cauza a comis crima si ca arestarea este
necesara,
a garanta
pentru
obstructionarii
care primeste
pentru punerea in executare

Persoana
arestata
de detentie,
acea persoana,
drepturile
arestata
deferita
autoritatii
judiciare
competente
daca mandatuJ de arestare a vizat intr-adevar
de arestare a fost respectata $i daca au fost respectate
are dreptul
de a solicita punerea
de autoritatea
cornpetenta
in libertate
provrzorie.
a Statului de detentie,
clecizia
insa, Camerei Preliminare.
finala apartinand,
timpul
procesului,
acuzatul
beneficiaza
de recunoasterea
deplina
sale si In primul rand, a prezumtiei de nevinovatie.
Astfel,
procesului,
este imediat
Curtii.
in cauza.
fiind examinata
drepturilor
impiedicarea
cererea de arestare, trebuie sa ia imediat rnasuri
care va verifica
persoanei
in
in fat a instantei,
a cererii, conform propriei legislatii si Statutului
daca procedura
Persoana
cererea
acesteia
anchetei, pre cum $i a comiterii unei alte crime.
Statui Pane,
statului
prezenta
Camera
Primei
Instante
precum ~i desfasurarea
acuzate, protejarea
Persoanele
victimelor
va asigura
sa cu respectarea
si corectitudinea
deplina a drepturiJor persoanei
si a martorilor.
supuse unei anchete au urmatoarele
nu pot fi obligate
celeritatea
drepturi:
sa depuna marturie impotriva lor insesi
sau
sa se declare
vinovate ;
nu pot fi supuse
nici unei forme de constrangere
torturii sau vreunui tratament

beneficiaza,
sau amenintare
crud, inuman sau degradant
$1
111C1
in mod gratuit, de interpret, atunci cand este necesar :
nu pot fj arestate sau retinute, in mod arbitrar.

Atunci cand este suspectata
...~
de savarsirea
unei crime, persoana
acuzata
are
urmatoare Ie drepturi:
de a fi informata,
suspects
--
de corniterea
----
inaintea
interogatoriului,
crimei ;
ca exista motrve pentru
204
Capitolul III. Structure si functionarea Curiii Pen ale lntertuuionale
tara ca acest fapt sa fie luat in considerate,
de a pastra tacerea,
determina
culpa sau nevinovatia
pentru
persoanei anchetate ;
de a fi asistata de un aparator ales sau In cazul in care nu are un avocat, de un

aparator din oficiu, In mod gratuit ;
de a fi interogata in prezenta aparatorului
Ca un ecou al dispozitiilor
inalt de aparare
articolului 67, Statutul instaureaza
a drepturilor
persoanelor
in cadrul unei anchete.
cornbinarea
articolului
55, a articoIului
realizeaza,
prin
preconizate
in Pactul International
Citirea
sau.
articolului
un nivel foarte
Si acest fapt il
67 si a garantiilor
privind drepturile civile ~i politice din anul 1966.
55 convinge
ca Statele au dorit, totusi,
sa
mearga
mal
cleparte - atat de detaliate sunt drepturile persoanei anchetate.

Intr-un tennen rezonabil,
dupa predarea persoanei catre Curte sau infatisarea
sa voluntara in fata acesteia, Camera Preliminara

invinuirile,
j udecata.
pe care procurorul
Sedinta
intelege
se desfasoara
va tine
sedinta pentru a confirma
sa se bazeze pentru
in prezenta
a cere trimiterea
si a persoanei
procurorului
in
care face
obiectul anchetei sau a urmaririi, precum si a avocatului acesteia.

De asernenea,
acuzatiile
Camera
Preliminara
poate tine
audienta pentru a confirma
in absenta celui interesat, daca este reprezentat
de un aparator ~i daca, ea
crede ca aceasta serveste intereselor justitei.

Audierea
confirmarii
acuzatiilor
este
etapa esentiala
in cadrul procedurii
derulate in fata Curtii.

Potrivit Frantei, care se afla la originea instituirii Camerei Preliminare
a contribuit,
in mare masura, la redactarea dispozitiilor
la functionarea
sa, audierea de confirmare
fiind yorba de
veritabila
sistemului
de common
nu va avea
anumite
contributie
a acuzatiilor
la roI ul ~i
este departe de a fi formala,
audiere, in terrnenii careia totul trebuie sa fie in ordine,
pentru ca procesul sa se desfasoare

A contrario,
relative referitoare
si care
in cele mai bune conditii
state,
ale carer
sisterne
judiciare
law, nu au ascuns faptul, ca ele considers,
imbraca
forma
ca aceasta audiere
irnportanta in cadrul procedurii desfasurate in fata Curtii
III. Structure
Capitolul
20~
si funciionarea Curtii Penale Internationale
Acestea fiind spuse, prin aceasta dispozitie se statueaza

audiere incheie faza prealabila
a procedurii
si va reprezerua,
faptul, ca aceasta
intr-adevar.
etapa
importanta.
De fapt, j udecatorii
acuzatului
dosarului
sa fie organizata.
Camera
Preliminara
ca apararea
va fi, a priori, in posesia
copiei
integral al cauzei ~i in functie de consistenta sa si a probelor care vor f
prezentate
alineatul
sa vegheze asupra faptului
vor trebui
de catre parti,
va decide,
a, sa trimita acuzatul
daca este cazul, in temeiul
in fata unei Camere
paragrafului
pentru a f
de Prima Instants,
judecat.
In speta, procedura
In consecinta,
procedura
Rwanda
prin
de instructie;
International
nu va fi condusa de catre procuror, ci de un judecator.
dispozitie, a fost jurisdictionalizata
aceasta
asadar, in timp ce prevederile
stipulau
ca judecatorii
si ale Tribunalului
nu au obligatia
Penal International
sa. desfasoare
noua
Penal
pentru
astfel de audiere,
daca acuzatul este absent, potrivit Statutului, in cadrul Curtii Penale Internationale,
aceasta se va derula in toate cazurile.
ProcesuI se desfasoara
la sediul Curtii, in prezenta acuzatului.
In
cazuri1e in
care se hotaraste altfel, procesul se va putea desfasura si in alte locatii - aceasta

ultima dispozitie se completeaza
cu prevederile
articolului 3 paragraful
2 $1 1 din
Statut .
Prin urmare,
conform
acestor
dispozitii,
C1l11ea poate sa fie transferata,
tinand cont de obiectul insusi - care este represiunea
crimelor de natura universals
chiar daca motive de transfer ale acesteia nu sunt, inca, reglementate.

RegulamentuI
de Procedure
$i de Probe va determina
ft adoptata de Curtea insasi, de Presedintele

De fapt, unele State au relevat,
din deplasarea
...
-~
'
intregii
daca aceasta decizie va
acesteia sau de Adunarea State lor Parti.
imediat, implicatii
Curti pe un alt teritoriu,
importante
pentru a justifica
care rezulta
incredintarea
adoptarii acestei decizii, Adunarii Statelor Patti .

Totodata, acuzatul asista, asadar, la procesul sau.
Politia audierilor
care are posibilitatea,
--
--
apartine
prevazuta,
------
Carnerei de Prima Instants (paragrafui

de asemenea,
---
in marea majoritate
2 art. 63).
a sistemelor
Capitolul III. Structura si function area Curtii Penale Intertuuionule
judiciare,
de a urmari procesul
unna impiedica
buna sa desfasurare.
pastreaza capaeitatea
reaminti,
poate tine
avocatului
articolului
audienta
interesat, daca este reprezentat
daca atitudinea
acestuia
Cu toate acestea, chiar expulzat,
de a da instructiuni
aici, prevederea
Preliminara
In absenta acuzatului,
206
acuzatul
sau, din exteriorul salii. Putem
61 alineatul
pentru
din
2, COnf011l1 careia,
a confinna
acuzatiile
Camera
in absenta
celui
de un aparator si daca, ea crede ca aceasta serveste
intereselor j ustitei.
Procesul
se
contradictorialitatii
desfasoara
dezbaterilor.
potrivit
Singura
principiului
exceptie
publicitatii
de la principiul
a1
~I
publicitatii
constituie cazul in care, Carnerele Curtii, pentru a proteja victimele, martorii sau un
acuzat. dispun ca
Curtea
restituirea
anumita parte a procedurii
poate
indica,
si reabilitarea),
atunei
cand
sa se desfasoare ell usile inehise.

este cazul,
pe care eel eondamnat
reparatiile
(cornpensarca,
este obligat sa Je acorde victimelor
sau avanzilor cauza

In cazul
verdictului
de vinovatie,
Instants
stabileste
tinand seama de conc1uziile si de probele
pertinente
pedeapsa
ce va fi aplicata,
prezentate
in cadrul procesului.
Astfel, Curtea poate pronunta
sentinta
de condamnare
impotriva
de Prima
unei persoane
de pana la 30 de ani de inchisoare,
extrema gravitate, inchisoarea

Pedeapsa
Camera
inchisoni
declarata vinovata,
iar pentru
crime de
pe viata.
poate sa se cumuleze cu obligarea la plata unei amenzi.
precum
si eu confiscarea
indirect,
prin savarsirea
profiturilor
si bunurilor
crimei, Tara a prejudicia,
castigate,
in mod direct
sau
insa, drepturile tertilor de buna-
credinta.
Prin dccizia Adunarii Stateior Parti, a fost creat un fond de incredere.

ajutorarea
victimelor si a familiilor acestora ; bunurile acestui Fond difera de Is bani
- la alte proprietati,
,.~ .
Aceasta
interesele,
pentru
dispozitie
coleetate
este esentiala,
pentru repararea
articol cornpleteaza.
prin amenzi
deoarece
prejudiciilor
si confiscari
determina
dispuse
de catre Curte.
in ce conditii
pagubele
suportate, pot fi alocate victimelor.
deci, toate dispozi tide anterioare referitoare la victime
si
Aeest
Capitolul Ill. Structur si function area Curtii Pen ale Intemationale
Din moment ce persoanele

mal adesea insolvabile
sau si-au
orzanizat
,~
retine nici responsabilitatea
locul stabilit victimelor

organizarea
trimitere,
pentru crime intemationale

insolvabilitatea,
de catre Statut solicits
la Regu1amentu1
pentru pagube.
de Procedura
de catre Adunarea
din moment
sunt cel
ce
a Statelor. nici cea a persoanelor
pecuniara
de indemnizatii
determinate
condamnate
intreaii
comunitati
Trebuie subliniar,
Statelor
Parti;
morale,
internationale
,
i1153o,
si de Probe, ci la principiile
se
llU
ca nu se face
care vor trebui
atat de importanta este accasta
dispozi fie!
Ramane
de determinat
Parti la acest fond. Multiple
modalitatile
propuneri
de contributie
a fiecaruia
dintre Statele
au fost deja formulate ...
In masura in care, fondul ar putea sa fie alimentat, daca, desigur, Curtea este
de acord, prin colectarea
bunurile
confiscate,
judecatorii
patrimoniul
articolului
conditionata,
sumelor
de bani provenite
din amenzi, dar mai ales prin
sau va depinde de interpretarea
pe care
77 din Statut. Se intelege, de fapt, ca marirnea
astfel, prin lectura notiunii
face Curtea. Putern sa ne asteptam,
unui ten de buna-credinta,
vor da
fondului va fi
pe care
In aceasta privinta, 1a un nou contencios
va
Lll1111
foarte important!
Regulile de Procedura
avut de suferit,
religiei,
cat si organizatiile
sau institutiile,
ale carer proprietati
sau scopurilor
caritabile
311ei sau stiintei
educatiei,
clistrugeri
si Probe considera a fi victime, atat persoanele
; de asernenea,
monumentele
istorice, spitalele,
care au
dedicate
au avut de suferit
locatiile
~i obieetele
eu
scopuri umanitare.
Interesele
Victimelor
victimelor
si Martorilor,
protectie, aranjamente
Sentinta
infiintat
de securitate,
apelului.
aparate de Oficiul pentru Protectia
de catre Greta, pentru asigurarea
de condamnare,
poate sa faca obiectul

'.:.,.-# . ..;
sunt, de asernenea,
consiliere
pronuntata
unor masuri de
~i asistenta.
de catre Camera
Atat condamnatul,
de Prima
cat si procurorul,
lnstanta,
pot face apel
impotriva sentintei prirnei instante
Hotararea
Camerei
de Apel se adopta
sedinta publica si este motivata.
ell
votul majoritatii
judecatorilor.
III
Cttpitol
ul ll I, Structura si functiotuirea
Executarea
realizeaza
sentintelor
pe teritoriul
de condarnnare,
Statului
208
Curtii Pen ale lnternasion ale
desemnat
la pedeapsa
inchisoarea,
ell
se
de Curte, dintre cele care s-au declarat
dispuse sa primeasca condamnati.

Sentinta de condarnnare
este executorie
pentru Statele Parti, care nu
pot
faptul, ca deciziile Curtii trebuie
sa
modifica.
Totodata,
imbrace
este important
forma sensa,
necesar sa contina
conditie
de mentionat
ceruta, ad validitatem si ad probationem
~i este
declaratie concrete si justificata a constatarii privind probele si
concluziile.
Mai mult decat atat, hotararile
apel de catre procuror
procedura,
eroare
corectitudinea
sau persoana
Camerei de Prima Instants pot fj atacate cu

condamnata,
bazandu-se
pe
de fapt sau de drept sau orice alte motive
procedurilor
eroare
de
care ar afecta
sau a deciziei. Acest ultim motiv pentru apelarea unei
sentinte poate fi invocat numai de catre persoana condarnnata
sau de procuror.
in
numele acestei persoane.
sentinta poate fi atacata cu apel de catre procuror sau de catre persoana
condamnata,
pe motiv de disproportionalitate
intre crima si hotarare.
Atunci cand apelul este formulat numai de catre persoana condarnnata

procuror
sau de
in numele acelei persoane, sentinta nu poate fi arnendata in detrimentul
acesteia.
Persoana condarnnata
sau alte persoane, in unna mortii acesteia, pot solicita
Camerei de Ape] sa revizuiasca

descoperite
falsificate
sau
condamnare
ill
ca probe decisive, pentru condamnarea
Ull
daca au fast
a1t verdict sau
acelei persoane, au fast
cazul in care, unul sau mai multi judecatori,
care au participat
13
a c0111is,in acel caz, 0 incalcare severa a indatoririlor sale.
Persoanele
victimile
definitiva de condarnnare,
probe noi, suficient de importante pentru a detennina
daca s-a descoperit,
~-~
hotararea
arestate sau condamnate
au dreptul la compensatii,
unei arestari sau detentii ilegale sau condamnarea
daca au fost
lor a fost anulata pe
baza unor dovezi noi, care arata ca a fost verba despre

avut initiative acestei dispozitii inovatoare,
de catre anglo-saxcni,
eroare judiciara.
care a fost cornbatuta.
ell
Franta a
incrancenare.
care se terneau de punerea in cauza a actiunii procurorului.
--------
Aceste dispozitii,
Conventiei
in confonnitate
Europene
eompensare,in
Curtii Penale Interntuionaie
a Drepturilor
ipoteza
cu prevederile
Omului,
articolului
prevad,
pentru
sa fi fost pronuntata.
corespunzatoare
existents
unei erori judiciare,
datorata unui nou fapt, indemnizatia
aduce proba unei erori judiciare
procedurii
exceptioanle:
grave si evidente, Curtea acorda
si a procesului.
Astfel,
prevazut
in numeroase
justitiei,
Curtea poate fi obligate, la discretia
sisteme judiciare,
pe cele ale Curtii Penale Internationale

Acestea
Drepturile
dreptul
tara
in conformitate
Drepturile
Omului
instrumente
sunt garantii
internationale
a fi responsabile
constata
Pe
indcmnizatie,
in
pe parcursul
eu ceea ce este
In cazul greselii grave in administrarea

sa, sa-si repare gre~elile si totodata
eon forme
eu Pactul
privind Drepturile
si Drepturile
Geneva din anul 1949 si Protocoalele

Acestea
daca acuzatul
International
Civile si Politice, eu Conventia Europeans privind Drepturile

Americana
ca
si
in totalitate.
sunt garantii judiciare
anul 1950, eu Conventia
Is
este acordata
fixate de RPP. In speta, sunt vizate gravele disfunctionari,
examinarii
5 al
nu se datoreaza acuzatului.
de alta parte, Curtea poate sa tina cont de circumstante
presupuse
acuzat,
In cazul in care, Curtea
conform legii, doar daca, bineinteles, nedescoperirea
privind
5 paragraful
in care ar aduce proba unei detentii efectuate,
pedeapsa
conditiile
209
minime,
pot oferi
Popoarelor,
Aditionale
privind
Omului din
Omului , cu Carta Africans

cat ~i cu Conventiile
de la
nr. I si II din anul1977.
ceea ce presupune
mai multe
garantii
ca legile interne
judiciare
si alte
persoanelor
pentru astfel de crime.
11. Pedepsele si modul de aplicare

Chiar daca in sectiunea
pedepsele
aplicabile
precedents
am facut unele referiri
ell pnvire
la
de catre Curte, in cele ce urrneaza se cuvine sa facem unele
prccizari.
Prin urmare,
conformitaie
persoana
condamnata
de Curte poate fi pedepsita
ell Statutul (art.23 - nulla poena sine lege).
DUma]
III
Capitolul III. Structure
In cazul unei condarnnari,
210
Curtii Penale lnternation ale
si functionorea
Camera
Primei lnstante
va exarmna
sentinta
respective ce va fi impusa si va tine cont de probele prezentate in cursul procesului,

care sunt relevante pentru aceasta.
Camera Primei lnstante poate, din proprie initiative sau la cererea acuzarului
sau a Procurorului,
sa tina 0 audienta speciala, pentru prezentarea
unor 110i probe
relevante pentru sentinta in cauza.

Pronuntarea
sentintei se va face In mod public si atunci cand este posibil, in
prezenta acuzatului.
Pedepsele
disponibile
77 - 80. Acestea
Curtii sunt descrise in Partea a VII
sunt reprezentate
prin pedepse
inchisoarea
pana la 30 de ani sau inchisoarea
"gravitatea
majora
a crimelor
privative
de libertate,
respectiv,
pe viata, atunci cand se justifies prin
si circumstantelelor
individuale
proprietati sau bunuri obtinute, in mod direct sau indirect,

Dispozitiile
prevazute
de Statutele
trimiterea la legea din Fosta Yugoslavie

unei grile de pedepse,
ale persoanei
eelor
de pe urma crimei.
doua
Tribunale
ad-hoc,
prevazute
in proiectul Statutului
au fost examinate
capitale.
Pedeapsa
aplicata de catre Tribunalele
Internationale
celui
mondial.
de la doilea
drepturilor
omului
razboi
faceau
imposibila
cu moartea
Dar progresele
instaurarea
si-au dorit sa
Trinidad
pedeapsa
inregistrate
pedepsei
ill
~i
si Tokyo, la sfarsitul
In domeniul
cu moartea
111Statut.
anul 1993, Statele, care
eu moartea (Statele Unite ale Americii si China)
ill!
includa in Statutul TPIY, nici ulterior, in TPIR.

$i Tobago
in principal,
Malaesia au fost tentate sa redeschida

insa,
asupra
a fost, dej 3, prevazuta
de la Nurenberg
Cand TPIY a fost instituit de catre Consiliul de Securitate

aplica, in continuare,
in
apoi de al sase-lea Comitet al Adunarii
a ONU, un numar redus de State au dorit sa. anime dezbaterea

pedepsei
pnn
si la legea rwandeza, au condus la alegerea
anul 1996 de catre C0111isia Pregatitoare,
posibilitatii
unor
aproape identica, cu cea ratificata de articolul 77 din Statutul
CPI. Atunei cand pedepsele
stiind,
respectiv, in art.
In plus, Curtea poate dispune plata unei amenzi sau confiscarea
condamnate".
Generale
3,
ca eforturile
asemenea, in aparaioarea
dar si lordania,
dezbaterea referitoare
lor erau sortite
esecului.
Egiptul,
Singapore
la pedeapsa
Rwanda
pedepsei capitale, principalii responsabili
$1
capita la,
s-a constituit,
de
din Arusha fiind
2i I
Capitolul Ill. Structura si function area Curti! Penale In tern ation ale
condamnati
la inchisoarea
pe viata, in timp ce subalternii lor, judecati conform legii
din aceasta tara, puteau fi cxecutati.
In materie de drept national, mai mult de 100
de tari au abolit, in prezent, pedeapsa
capitala, in timp ce aproape 90 de state
pastreaza, in cadrullegislativ.
Chestiunea
pedepselor
a facut obiectul unor lungi dezbateri in cadrul CDr,
care s-au derulat, pana in ultimul moment, inainte de Conferinta de la Roma. De

fapt, inchisoarea
drept
pe viata a fost considerata,
forma cruda, inumana si degradanta
mai ales, de catre tarile scandinave,

de tratament si de pedeapsa. In sfarsit,
articolul 77 a ratificat principiul inchisorii pe viata, impunand
motivatie speciala.
Statutul, asa cum au facut si cele ale TPIY si TPIR, a prcvazut

pentru CPI, de a propune
Probe,
acesteia.
pentru
stabilirea
amenda, trimitand la Regulamentul

Curtea
posibilitatea
si de
de Procedura
va putea, intr-adevar,
sa ordone.
amenzile sa poata fi reglate de grefier, pentru plata cheltuielilor de judecata,
ca
pentru
a plati cheltuielile
Statului de unde provin victimele sau daca este cazul pentru a
alimenta
fondurile
create de articolul 79. Un proiect anterior, examinat
prevedea
ca gestiunea
poata fi incredintate
bunurilor
profitului,
fur ate sau deturnate, care ar fi fost confiscate,
de Curte, unei organizatii
Daca Statutul reglementeaza,

a bunurilor
infractiunii,
precizarile
determine,
printre
de CDr,
internationale
si a averilor
provenite
a drepturilor
posibilitatea
sa
omului.
unei confiscari
direct sau indirect
de pe urma
care vor fi facute de RPP vor fi decisive. Ele ar putea sa
altele,
sa reapara
principiul
responsabilitatii
penale
pentru
sa
confiste
persoanele morale.
De fapt, referirea
bunuri ~i alte valori,
la un tert de buna-credinta,
in detrimentul
persoanelor
va permite CPT,
fizice ~i morale care, fiind In
totalitate straine de crimele comise, ar fi totusi, depozitarii in cunostinta de cauza a

originii criminale a acestor afaceri. Astfel, inghetarea anumitor patrimonii,
asa cum
este prevazut de articolul 93 paragraful 1 alineatul k, in cadru! cooperarii intre State,

ar trebui sa conduca autorii RPP-ului sa fixeze conditiile executarii unei masuri de
confiscare impotriva unei persoane morale, care nu este parte la proces, dar a carei
buna-credinta
ar fi departe de a fi dobandita
CPI i~i pastreaza
cornpetenta
In sfarsir, cu privire I a articolul
pentru modalitatile
110,
de executare a peclepsei si prin
urmare,
posibilitatea
2i1
Curtii
, Penale Internutionale
Capiiolul llI. Structuru si .,funciionurea
pentru condamnat
sa beneficieze
de
eliberare
conditionata.
inainte de sfarsitul pedepsei pronuntate.
Factori. cum ar fi zravitatea

~
in considerare
crimei si circumstantele
detentiei provizorii,
Curte, din pedeapsa
Detentia
pronuntata,
efectuata
sa
aceasta din urma

Curtii.
~ Latitudinea
individuale.
'
vor fi luati
!
sentintei.
in determinarea
Deducerea
efectuate in cadruJ proeedurii
initiate de catre
este de la sine inteleasa.
sub titlu de ordin, dat de
fie desesizata
In beneficiul
jurisdictie
nationala, inainre ca
CPI, poate fi absolvita de pedeapsa
lasata Curtii,'--' va fi mai larza. . din moment
sa
ce nu trebuie
vorba despre aceleasi fapte, ci de fapte analoage. Aceasta va permite absolvirea

detentii efectuate
pentru 0 crima, deja urmarita, de 0 jurisdictie
nationala,
fie
unei
sub
alta
caJificare decat aceea care ar fi fost fixata de CPI.

Atunci cand 0 persoana a fast condamnata pentru mai multe crime, Curtea va
pronunta
sentinta
pentru fiecare crirna si
"sentinta
cornuna",
care sa specifice
intreaga perioada de detentie. Aceasta sentinta comuns nu va fi rnai mica, decat cea
mai mare
inchisoare
sentinta
pedepselor
capitala nu este inclusa printre sentintele posibile.
in mod clar faptul, ca nu afecteaza
de ani de
aplicarea,
Totusi, Statutul
de catre Statele
Parti, a
cuprinse in legile nationale ale acestora. Aceasta dispozitie consacra din
nou, principiul
prevederile
pedepselor
~i nu va depasi treizeci
pronuntata
sau 0 sentinta de inchisoare pe viata.
Pedeapsa
exprima,
individuals
suveranitatii
Statutului,
Statelor
a pedepsei
pentru politica lor penala.
capitale
Neincluderea,
nu are, deci, nici 0 consecinta
adoptate COnf01111legilor nationale,
in urma procedurilor
derulate
in
asupra
in tara
Curtilor Statelor Parti.

Partea
stabileste
X a Statutului,
VOl'
.Executarea",
regimul prin care VOl' fi aplicate sentintele
tuturor prevederilor
Parti
intitulata
interactiona,
ArticoleJe
Statutului,
respectiv,
adoptate
art.
103-111
de Curte. Asemenea
aceasta Parte arata nivelul Is care Curtea ~i Statele
pentru promovarea
regulilor de drept international.
in ceea ce priveste aplicarea se impart
Statelor Parti si cele care nu se aplica.
ill
cele care se aplica tuturor
Capitol ul III. Structure si funciionarea
Prcvederile
referitoare
la condiriile
de incarcerate
State, care l$i exprima dorinta de a pennite persoanelor

sa i~iindeplineasca
pedepsele
din aceste prevederi
213
Curtii Pennie Internationale
se aplica numai
condamnate
pe teritoriile lor. In consecinta,
nu sunt relevante
ratificarii,
acelor
de catre Curte
obligatiile
ce se nasc
In acelasi sens. ca celelalte
din
cadrul Statutului.
Prin urrnare, pedepsele
trebuie executate in StatuI desemnat de Curte dintre
toate tarile care si-au oferit serviciile. Acelasi principiu a fost adoptat si
111
detinuti
teritoriul
ad-hoc.
Un Stat care s-a oferit sa primeasca
sau, trebuie sa-si confirme
acordul incheiat
Statutele
cu Curtea, atunci cand este
desernnat
sa primeasca
un condamnat.
deschida
usile centrelor
de detentie
Tribunale
ad-boc. Pana in prezent, doar Mali si Norvegia si-au propus serviciile.
Pentru
alegerea
persoane
condamnate,
principiul
distributiei
international,
Criterii1e
de executare
Curtea
nu s-au inghesuit
persoanele
condamnate
asemenea
factori,
care reglementeaza
tratamentul
de desemnare
tratatului
detinutilor
~l
Desi poate
a Statului rezulta
din paragraful
3, in timp
ce
intre diferite State vizate va rezulta din RPP. Articolul
103 trateaza doua preocupari
principale.
fi supusa
unor conditii
ale Statu1ui de executare,
pronuntata
de Curte este obligatorie
modificari.
Numai
revizuirea.
Prin urrnare, in nici un mod, durata detentiei
Curtea
poate
decide asupra
unei cereri
privind
110 din Statut. I115a, prin intermediul
conditiile
de detentie, durata sa de detentie poate fi schimbata. Paragraful
urmaioarele
perrnite,
referitoare
sa irnpiedice
aceasta
reducere.
unei modificari
Aceste
in mod egal, Curtii, sa asigure respectarea

la situatia persoanelor
sau
tara acordul Curtii,
articolului
2 vizeaza
apelul
fixata de catre Curte nu
conform
b ~i paragraful
sentinta
pentru toate Statele Parti si nu poate suferi
poate fi scurtata sau redusa de StatuI care primeste condamnatul,
internationale
precum,
condamnate.
condamnatilor
VOl'
de cele 2
intre Statele Parti, aplicarea standardelor
acceptate,
sa-si
dintre acelea ce doresc sa accepte
va 1ua in considerare
echitabile
general
opiniile persoanei
repartizarea
Statului
In fapt, Statele
pentru
pe
condamnate.
in
1 alineatul
dispozitii
si
principiiJor
Daca nici un Stat nu
Capitolul III. Structura si functionurea
este desernnat. nici unul neintrunind

substitui, conform paragrafului
conditiile corespunzatoare.
Statul olandez 11 va
4.
Astfel, potrivit prevederilor

posibilitatea
21.+
Curtii Penale Lnterntuionale
art. 110, StatuI care primeste condamnatul
nu are
sa modifice pedeapsa inchisorii, nici intr-un sens favorabil, nici intr-un
sens defavorabil.
Curtea fixeaza pedeapsa,
iar StatuI
executa. Acest principiu
fost deja enuntat de TPIY, in cazul Erdernovic, atunci cand Camera Primei Instante
a explicat: "(Rezulta
sentinta pronuntata
ca ) StatuI care s-a oferit si care a fost desemnat

in numele Tribunalului,
dreptului intern. In consecinta,

intermediul
mcdificarii
pune in cauza caracterul
conform dreptului international
acest Stat nu poate,
legislatiei,
va executa
111
nici un caz, nici chiar prin
sa schimbe natura acelei pedepse,
ei cu adevarat international.
si nu a
pentru a nu
Statul respectiv nu trebuie, de
asemenea, sa irnpiedice cererile pe care condamnatul va dori sa le adreseze Curtii.

Executarea
unei sentinte cu inchisoarea
va fi in concordanta
cu standardele
legatura cu tratamentul
va fi supusa supravegherii
tratatelor
internationale,
o retina la expirarea pedepsei. Va putea sa

intr-un alt Stat si daca este cazul, sa
0
general acceptate,
111
detinutilor.
Statul, care primeste persoana condamnata
care ar fi depus
Curtii si
de CPI,
11U
are nici
obligatie sa
transfere, conform legislatiei nationale,
inapoieze sau sa
extradeze unui alt Stat,
solicitare in acest sens. Persoana condamnata
si-a executat pedeapsa,
nu mai are niei cea mai nesemnificativa
de Curte,
data ce
relatie eu CPI si se
va supune legilor nationale ale Statului In care se gaseste In masura In care, Statele
susceptibile
numeroase.
"dureri
sa fie "pamant
,
soarta catorva
de cap" pentru
atunci, sa-I prirneasca,
de azil" pentru
cei mai mari criminali
vii tori condamnati , risca sa fie sursa unor adevarate
comunitatea
internationala.
Statul, care isi va propune,
va fi, 'in fata opiniei pub lice internationale,
aceasta, Inca din momentul
propunerii.
1n5a,
VOl'
incepand cu Statui din care provine condamnatul

Curtea are dreptul
sunt putin
"statui rusinii'
rarnarie, intotdeauna,
unele State,
si care este obligat 5a-1 primeasca
de a decide asupra oricarei reduceri
de sentinta
si va
revizui sentinta, in acest sens, dupa ce doua treimi din sentinta sau 25 de ani,
cazul detentiei pe viata, au fost executati.
~i
111
215
Capitolul /J 1. Structu ra si fu nctio na rea Curtii Penale Intern ational e
Este reamintit
pedepsei
fixate
condamnate
faptul,
initial,
ca doar Curtea
StatuI
de detentie
si neavand dreptul la exprimare.
sa
ar fi riscat
se strice
are posibilitatea
eficacitatea,
nefiind
decal
sa reduca
gardianul
durata
persoanei
Daca s-ar fi prevazut in mod contrar,

credibilitatea
~l
actiunea
jurisdictiei
internationale.
o adevarata
din pedeapsa,
pedeapsa
trebuie
duratei
"scopul
sa fie garantata,
Anumite
nepermitand,
reabilitarea
al oricarui
de CPI, eficacitatea
dipozitia
sistem penitenciar
care vor fi judecate
trebuie
Articulatia
articolului
IOdin
Pactul
sa fie amendamentul
acestui
principiu
~I
cu natura
de CPI nu este ~i nu va fi un lucru simplu. Cum ar
putea victimele unui genocid sa admita reabilitarea

Criteriile
deciziilor
Civile si Politice, din anul 1966, care afirrna, cli
a condarnnatului".
sociala
pe viata Tinand
in pofida a toate, recexaminarea
State au amintit
relativ la Drepturile
esential
crimelor
care vor fi judecate
crimelor
de detentie.
International
aici: fie pentru dOURtreimi
fie la 25 de ani de inchisoare, in caz de condamnare
cont de zravitatea
adoptate
de siguranta este prevazuta
de reducere
a pedepsei
mai rapida a calailor lor?
vor rezulta, mai ales, din RPP, care va
stabili, in mod egal, la ce interval de timp va putea fi adresata, aceasta cerere, Curtii.
RPP-ul
va face,
materie
sau la comportamentul
facute de acesta pentru

persoanei
referire
intr-adevar,
condamnate
a-si
a persoanei
admise,
pregati resocializarea,
in timpul
de obicei, in aceasta
pe durata detentiei,
condamnatului
arninti faptul, ca nu este prevazut
o cooperare
la criteriile
desfasurarii
etc. Cooperarea
procedurii
si concursul
vor fi gratificate.
in articolul 78 referitor la pronuntarea
judecate,
la eforturile
sa fie in sine un criteriu de reducere
Se va
pedepsei,
ca
a pedepsei,
chiar daca ea ramane la discretia judecatorului

Victimele
sunt din nou mentionate,
spere la reducerea
pedepsei
sale, daca favorizeaza
cauzate, ceea ce este in conformitate

Statele
de executare
evadarii unui condamnat,

treilea
Stat,
bi laterale
in care
din moment ce condamnatul
cu principiile
trebuie
sa coopereze
~i perrnite
repararea
sau multilaterale
localizata
existente.
persoana
Astfel,
pagubei
si obiceiurile admise In general.

cu autoritatile
Curtii,
pentru obtinerea predarii persoanei respective

este
va putea sa
respectiva,
In eazul
sau cu un al
conform
Statui, din detentia caruia
acordurilor
a evadat
('
persoana
condarnnata,
extradare
sau aJ unei conventii
Curtii rerniterea
gazda aJ evadatului
adresata
regionale
unui tratat bilateral
de ajutor reciproc judiciar
in cauza, conform eapitolului
de
sao sa solicite
IX din Statut. Daca StatuI
nu este un Stat Parte (si acesta este Statul care va fi cautat de
evadat), mecanismele
extradare,
poate aiege, intre a solicita aplicarea
persoanei
li6
Curtii Penale Intenuuion.ale
care rezulta, daca este cazul, dintr-o conventie
bilaterala
vor putea, din punet de vedere teoretic, sa fie mai eficace decal
de
cerere
de Curte Ar fi fost, totusi, de dorit, ca de Statul care nu este Parte sa
depinda
teritoriul
obligatie
de constrangere
in privinta unui evadat care si-a gas it adapost pe
sau. Dar Cl'I nu are, cu exceptia
catorva
dispozitii,
decat un caracter
universal lirnitat.
Spre deosebire
se refera la aplicarea
Partii X referitoare
de prevederile
masurilor
de amenda si confiscare,
la incarcerare.
art. 109, ce
dispuse de catre Curte, se
aplica tuturor State lor Parti.

Statele Parti sunt obligate
sa aplice amenzile
catre Curte sau sa ia masuri pentru

confiscarea
prejudicia
I1U
mai este posibila
drepturile
a acoperi valoarea
si sa efectueze
are cornperenta
Statelor
de
echivalenta,
acolo unde
acestora
Curtii, Tara a
transferul
CURTII PENALE INTERNATIONALE
1. Jurisdictia
,
teritoriile
ordonate
de bona fide al tertelor parti.
B. JURISDICTIA
Curtea
sau confiscarile
ratione loci
de a j udeca acele crune, care au fost savars: te pe
Parti sau care au fast savarsite de catre cetatenii unui asernenea
Stat.
Curtea are, de asemenea,
competenta,
atunci cand un Stat, care nu este pane
-xs"
Ia Statut,
accepta
jurisdictia
asupra crimelor savarsite
Curtii asupra
crimelor
de catre un cetatean al SaL!,
comise
pe teritoriuJ
sau ori
)'~
_1
!
Capitolul III. Structure si funciionarea Curti! Pen ale lnternutionule
Curtea poate avea jurisdictie,
in urrna extradarii de catre un Stat, care nu este
Parte, a unei persoane care nu este cetatean al acelui Stat, dar care a comis
pe teritoriul
acestuia:
extradarea
catre Curte este similara ell extradarea
cnrna
catre alt
Stat, acesta fiind un exercitiu de suveranitate.

Un asemenea
transfer
normele internationale
toto data, sa fie realizat in concordanta
trebuie,
pentru drepturile
Desi jurisdictia
Curtii poate
cu
omului si libertatile fundamnetale.
deveni universala,
prin ratificarea
adopat Roma de catre mai multe state, este, totusi, In continuare,
Statutului
jurisdictie
penal a
teritoriala.
Ca organism
principal
atributia de mentinere
a pacii si a securitatii
unui Stat agresor;

pentru
s-a hotarat,
Fosta
caruia
internationale,
i-a fost incredintata

Consiliul de Securitate
asa cum am vazut, crearea unor Tribunale
Yugoslavie
a f vinovate
presupuse
Unite,
de a lua orice masura, inclusiv cea de folosire a fortei impotriva
are competenta
Speciale
al Natiunilor
~i Rwanda,
de savarsirea
precum si a crimelor impotriva
crimelor
umanitatii;
CI
in vederea judecarii
de genocid,
Penale
persoanelor
a crimelor
de razboi,
are competent a de a transfera
fortiori,
asemenea persoane, in vederea judecarii de catre Curte.

In legatura cu acest subiect de extradare, trebuie notat faptul, ca Statele Parti
au, conform Statutului
se presupune
de la Roma, obligatia de a preda Curtii, indivizii despre care
ca au comis crime aflate in juridictia
Statutul face distinctia dintre termenul

unei persoane
inseamna
acesteia.
de predare, care inseamna .ipredarea
din controlul Statului, in eel al Curtii" ~i termenul
"predarea
unei persoane
de extra dare, care
de un Stat celuilalt ", asa cum prevede
tratatul,
conventia sau legis lotio inferno, adica unui alt Stat suveran, in timp ce Curtea este
institutie jurisdictionala,
creata conform narmelor internationale,
eu consimtamantul
Statului in cauza.
Aceasta
Consiliului
a fast
de Securitate
hoc, respectiv,
regula
pentru
al ONU,
ad-hoc.
Confo1111 rezolutiilor
prin care s-au constitut cele doua tribunale
sau predaii si nu " extradati"
Tribunalele
si Rwanda, condamnatii
ad-
vor f .iransferati
.218
Capitolul Lll, Structura si funciionarea Curtii Penale Intenuuiona!e
o parte
din autori, sugereaza considerarea
o extensie a jurisdictiei
interne; nu ar trebui sa fie vazuta ca
"jurisdic?ie
straina ''. infiintata
participarea
Statelor membre.
Problema
interzicerii
extradarii
in concordanta
cetatenilor
este, deci, evitata
Curle straina
0.,
eu normele
ca pe
internationale
S311
$1
ell
Mai mult, obiectivul
extradarii cetatenilor nu are ca seop garantarea impunitatii pentru astfel
de crime; este interesant

interzic
extradarea,
de notat faptul, ca majoritatea
permit
Statelor
sa-s: exerciteze
sistemelor judiciare,
jurisdictia
asupra
care
crimelor
savarsite de cetatenii lor, oriunde in lume.

In mod
similar,
complementara,
Curtea
iar jurisdictiile
Penala
Internationala
nationale
asadar, obligate sa predea presupusii
sunt competente
cand nici un alt Stat nu va fi dispus sa
anchetarii
Parti
si nu sunt.
real; Curtea va judeea numai atunci,
ancheta autentica la nivel national.
de a coopera
cu instirutia
si urrnaririi crimelor aflate sub jurisdictia
de consecinta,
judece
faca. Daca un stat nu doreste sa predea
asemenea persoana, trebuie doar sa efectueze

Statelor
sa
j urisdictie
criminali Curtii, Acesta este motivul pentru
care nu exista nici un conflict constitutional
Obligatia
are doar
Curtii,
in vederea
ei, este generala; desi, pe cale
obligatia de a preda un presupus criminal Curtii este generala, Statui
solicitat poate beneficia de unele exceptii, conform Statutului de Ia Roma.

Prin urmare, Curtea nu poate rezolva cererea de predare sau asistenta, care ar
cere Statului solicitat
dreptului
international,
persoane
sau propietati
sa actioneze
,
referitor
a unui
in neconcordanta
cu oblizatiile
......
'
la StatuI sau imunitatea
sale conform
diplornatica
a unei
tert Stat, in afara de cazul in care, Curtea poate
obtine, mai intai, cooperarea acelui tert Stat pentru renuntarea la imunitate.
In mod similar, Curtea nu poate rezolva cererea de predare,
Statului
acordurilor
solicitat.
"
sa actioneze
internationale,
in neconcordanta 'u ell oblizatiile

:
potrivit carora consimtamantul
care ar cere
sale
unui Stat transmitator
necesar pentru predarea unei persoane din acel Stat Curtii, in afara de cazul
Curtea poate obtine cooperarea
la predare.
Statului transmitator
conform
III
este
care,
pentru a-$i da consimtarnantul
119
Capito!ul III. Structure si funciion area Curtii Penale Interntuionale
Aceste
doua situatii se refers,
de fapt, la cetatenii unui Stat tert: Statul
primitor este obligat sa nu-i predea pe acestia Curtii, atunci cand ei beneficiaza
imunitate
diplomatica
angajamentelor
(sef de stat, agenti diplomatici)
sau atunci cando datorita
luate in acordurile bilaterale, consimtamantul
unui Stat transmitator
este necesar pentru predarea unei persoane din acel Stat, Curtii Asemenea
persoane
pot f ~i chiar ar trebui judecate de statele lor, pe teritoriile in care nu beneficiaza

imunitate
diplomatica;
de
de
pot fi judecati ~i de StatuI primitor, care i~i ia angajamentul
de a nu-i preda Curtii sau de a nu-i extrada, dar isi pot mentine cornpetenta de a-i
judeca.
Un Stat poate, de asernenea, sa extradeze
acest lucru, in loc de
o preda respectivului
Stat.
Jurisdictia
indivizilor,
aplicarea
perscana
Statului care solicita
preda pe aceasta Curtii, daca are obligatia internationala
Curtii
nu violeaza
drepturile
si libertatile
de a
fundamentale
ale
pentru ca este obligate sa respecte aceste drepturi, in interpretarea

oricarei norme juridice pe care
este obligate sa evite discriminarea

religioase, politice, nationalitate,
si
utilizeaza si pentru ca. in primul rand,
bazata pe sex, varsta, rasa, culoare, convingeri
origine etnica sau sociala etc.
2. Jurisdictia ratione temporis
Potrivit
competenta
dispozitiilor
articolului
11, Curtea
Penala
Internatioriala
are
numai pentru crimele savarsite dupa intrarea in vigoare a Statutului,
respectiv dupa data de 1 iulie 2002, pentru Statele Parti

Se enunta,
bineinteles,
lnternationale
despre
aici,
0
absenta
de catre totalitatea
amintit
crimele
retroactiv
al Curtii.
conditio de acceptare sine qua non a statutului
care Curtea sa aiba competenta

1960-1962,
caracterului
statelor. Era, oricum, inimaginabila,
Este
verba,
Curtii Penale
varianta In
de a judeca crimele comise In Algeria intre anii
cornise in Vietnam
faptul, ca unul din principiile
sau in anumite tari din Africa. Trebuie

fundarnentale
ale unui stat de drept este
Capitol ul III. Structura si functionarea
caracterul
neretroactiv
al legii sale penale si ca nu ar fi avut niei un sens, ca Statutul

In sfarsit,
sa incalce aces! principiu.
competenta
cutii ale Pandorei
o inflatie
a acielor
justificate,
dar care ar fi daunat eficacitatii
numeroase
plangeri,
nerezolvata,
aceea a unor mecanisme,
in avantajul
unui tribunal
tribunal nu este, evident,
Caracterul
anterior de Consiliul
ad hoc in favoarea
obscure. Este aici
comise
Internationale,
Dificultatea
contradictie
unui astfel de
se limiteaza
la
de exemp1u
in Cambodgia
in conditiile
unei astfel de desesizari
raman
absolut
in fasa care nu este rezolvata. In plus, este dificil de

a unui tribunal
ad hoc, mandatat
intre anii 197 5 si 1979 in favoarea

in care
tine ~i de faptul
competenta
ca regulile
tribunal ad hoc sunt susceptibile

Statutului
si
perioada precise.
al unui tribunal
crimele
de Securitate
retroactiv al cornpetentei
Ipoteza nu este camp let irealista, desi mecanisme1e
desesizarea,
ramasa pana astazi
secant, din moment ce aceasta competenta
fapte, la un teritoriu si la
chiar
Curtii.
problema
poate
care sa permita Curtii sa solicite desesizarea
ad hoc, constituit
lucrarile.
in mare parte
si chiar credibilitatii
11 nu spune nimic despre
care nu si-ar f incheiat
si, ar fi dezlantuit.
de secol marcat de
~ intr-un sfarsit
,
de cainta,
Astfel, artico1ul
a Curtii ar f contribuit la redeschiderea
retroactiva
numeroase
imaginal,
220
Curiii Pen ale lnternationu!e
retroactive
de procedura
Curtii Pena1e
este imposibila.
aplicabile
pentru
de a se deosebi in punctele importante
si de cele care au rezultat din lucrarile comisiilor
sa judece
fiecare
de cele ale
preparatorii
care s-au
incheiat la data de 30 iunie 2000.
Totusi, este necesar sa se puna intrebari asupra unei initiative susceptibile

a f adoptata,
pentru a asigura coexistenta,
hoc cu Curtea Penala Internationals.

cntolozica
......
a Statutului
retroactiv
al cornpetentei
daca nu chiar fuziunea
Aceasta problema

,
:
sale, in conditiile
unui tribunal
de
ad
provine dintr-o contradictie
care a declinat
orice caracter
in care, prin natura, tribunalele
ad hoc au
de judecat crime comise anterior intrarii lor in vigoare.

Yom preciza, In continuare
persoana
nu va fi responsabila
vigoare a Statutul ui.
- conform dispozitiilor
penal,
articolului
pentru faptcle comise
II - ca
anterior
I1lCl 0
intrarii
in
Capitola! Ill. Structura sifu nctionarea Curiii Penale lnterntuionu!e
221
Pentru Statele care devin Parti la Statut, dupa intrarea in vigoare a acestuia.
jurisdictia
Curtii se va aplica numai pentru
crimele savarsite
dupa intrarea
in
vigoare a Statutului pentru aeele State, in afara de cazul in care acestea au fonnulat
o declaratie
conform
prevederilor
articolului
dispozitii, intrarea in vigoare a Statutului
12 paragraful
3. In sensul acestei
reprezinta prima zi a lunii, care urrneaza
celor 60 de zile de la data depunerii de catre Stat a instrumentului
SElL!
de ratificare,
acceptare, aprobare sau aderare.

Acest paragraf
( 2 al articolului
11) este, in mod evident,
yorba, aici, de prima traducere a earacterului

adevar, statele care se simt amenintate
esential,
fiind
non universal al cornpetentei CPl. 1ntr-
de cornpetenta
Curtii sunt cele care li vor
adopta Statutul eel mai tarziu sau chiar deloc, perrnitand, astfel, conducatorilor
sau agentilor
responsabili
lor sa fie exonerati
de actionarea
de crime care sunt de cornpetenta
in justitie,
lor
atunei cand s-ar face
Curtii, dupa intrarea in vigoare
Statutului.
Desigur,
se face referire
la mecanismul
prevazut
la articolul
12 3, in
termenii caruia fieeare dintre statele comunitatii
intemationale,
eaz eu caz, va putea,
prin declaratie
ca, respectiv,
Curtea sa-si exercite
competenta
asemenea
depusa la grefier, sa consimta
asupra erimelor
mecanism
neratificand
statutul
pentru care a fost sesizata. Fiecare
nu va fi folosit in mod masochist,

CPl,
vor avea
motive
politice
intelege,
ca un
ci de catre state care,
senoase
sa-i recunoasca
cornpetenta pentru erimele comise de tari vecine.

Mai mult decat atat, un Stat are posibilitatea,
adera la acesta, sa aleaga amanarea jurisdictiei
pentru
atunci cand ratifica Statutul sau

Curtii asupra erimelor
de razboi,
perioada de 7 ani.
Franta este, pentru moment, singura tara care a folosit aceasta optiune.
3. Jurisdictia ratione personae

.~.,-J
222
Capitolul III. Structura ~ifunciionarea Curtii Pen ale Internutionale
Curtea
este
sa
competenta
vinovate de comiterea
judece
infractiunilor,
si sa pedepseasca
persoanele
fizice
Curtii, daca au implinit
varsta de 18 ani.
Raspunderea
penal
admire raspunderea
a persoanelor
fizice este
raspundere
individuala.
Nu se
colectiva a acestora.
Curtea nu este competenta
sa judece statele sau alte
entitati legale (persoane juridice sau morale), chiar daca acestea pot fi implicate
pregatirea
sau comiterea
Solutia
adoptata
Internationale
Yugoslavie
unor crime, care intra sub jurisdictia
de
121
aici
este
Nurenberg
in eonformitate
In
acesteia.
eu practicile
si Tokyo ~i a Tribunalelor
Tribunalelor
ad-hoc pentru
Fosta
si R wanda si este intemeiata pe faptul, ca asemenea crime sunt cornise,
in ultima instanta, de persoane.

Conform prevederilor
Statutului,
crima, ce intra sub jurisdictia
persoana va fi responsabila
Curtii, daca ace a persoana
crima: ordona. solicits sau determina savarsirea

."
contribuie,
persoane,
cu scopul de a continua activitatea
In mod intentionat,
sau cunoscand
asemenea
121
savarsirea
Este cunoscut
international
recunoscut
de
sau scopul criminal
al
infractionala
intentia grupului de a comite
independente
asemenea
crima: incitarea,
crimei de genocid; tentative
de a
acuzate, in fata Tribunalelor
~iTokyo, au incercat excluderea responsabilitatii
Tribunalului
din
de intentiile persoanei.
faptul, ca aparatorii persoanelor
invocand responsabilitatea
Potrivit
ei de catre un grup
crima, prin initierea executiei acesteia, ea nefiind finalizata
cauza unor circumstante
de la Nlirenberg
asemenea
in mod public si direct a altora pentru comiterea

comite
a avea loc; ajuta, tainuieste sau sprijina, in orice alt fel, comiterea
acesteia;
grupului
savarseste
unei asemenea crime. care are loc
sau se presupune
penal pentru
penale a acestora,
statala. Ambele tribunaJe au respins acesta aparare.

de la Nurenberg,
impune indatoriri
principiul
conform cdruia,
:;1obligatii atdt persoanelor,
cat si State/or,
dreptul
a fast
demult ".
Principiul
a fost intarit prin Statutele Tribunalului
Fosta Y ugoslav;e :;;i a Tribunalului
Penal International
Penal International
pentru Rwanda.
pentru
III. Structura si funciion area Curtii Pen ale Internation ale
Capitola!
Cornisia
de Drept
International
a reafirmat
Codului Crimelor impotriva Pacii ~iSecuritatii

Principiile
Tribunalului
Adunarea Generals
faptul, ca actiunile,
si Statului,
iurenberg
au fost unanirn
afirrnate
de
nr. 95, din anul 1946.
pentru care
daca individul
In Proiectul
Omenirii, din anul 1954.
a ONU, in cadrul Rezolutiei
Este adevarat
pot fi atribuite
de la
acest pnncipiu
persoana
este responsabila,
a actionat ca ., agent of Statului
sou in
numele Statului" sau ca un agent de facto.
Poate
separata
sa
fie aplicata, de asernenea, responsabilitatea
de responsabilitatea
fata de responsabilitatea
penala a indivizilor.
Statului,
care este
dar aceasta este
notiune total diferita
Statala prevazuta de dreptul international.
In acelasi timp, trebuie subliniat faptul, ca jurisdictia Curtii se refera la toate

persoanele;
intemeiata
conform
pe capacitatea
Conform
nimeni nu este absolvit de responsabilitatea
Statutului,
oficiala, asa cum poate fi ea cunoscuta in legea interna.

in special,
Statutului,
Statului sau guvernului,
capacitatea oficiala
in calitate
un membru al unui guvem sau parlament.
functionar public nu va exonera pe autorul faptei de raspundere

nu va constitui
51
11lCl
,
pena.a,
circurnstanta ,
de demnitar
sau
penala in fata Curtii
in momentul
atenuanta
de sef al
individualizarii
pedepsei.
Imunitatile
sau regulile
oficiala a unei persoane,
de procedura
conform
Curtea sa Isi exercite competenta
dreptului
speciale,
intern sau international,
planuri
in postura
sau politici
Asemenea
oficiali,
autoritatii
guvernamentale,
de Statut, pot, adesea, irnplica
savarsirea
sa conceapa
unor astfel de acte.
nu numai ca of era mij loacele si personalul
Acestia pot fi considerati
nu impiedica
care sunt capabile
~i sa dea ordine, ce implica
unor astfel de crime, ci fac abuz de autoritatea

;'"
capacitatea
tara de persoana in cauza.
Este evident faptul, dl acele crime, prevazute

persoanele,
care insotesc
necesar
comiterii
~iputerea ce le-a fost incredintata
mai vinovati, decat subordonatii
care com it, practic, aciele
criminale!
Ar fi paradoxa].
responsabili
pentru
sa se permita
crimele
uner asernenea
respective,
sa-si
invoce
indivizi,
pozitiile
care sunt cel mai

oficiale.
adica
Ill. Structura si functionarea
Capitolul
suveranitatea
care
Curiii Penale lntenuuion ale
Statului sau sa se ascunda
in spatele imunitatii,
conferita
de pozitia pe
detin.
Pozitia oficiala a unui individ a fost exclusa ea motiv de aparare pentru
crima, aflata sub jurisdictia
normelor internationale,
atat de catre Carta Tribunalului
de la Nurenberg,
cat si de Statutele Tribunalelor
Fosta Yugoslavie
~i Rwanda. Asa cum a fost recunoscut $i de catre Tribunalul
NOrenberg,
in judecarea
protejeaza
acesteia,
ad-hoc, pentru crimele comise in
principiul
dreptului
international,
de la
ii
care
Statelor, in anumite circurnstante, nu se aplica aetelor
pe reprezentantii
care constituie crime, aflate sub jurisdictia

de jurisdictia
straina sau internationala
normelor intemationale.
si chiar fata de jurisdictia
Imunitatea
fata
interns nu este
acordata pentru comiterea acestui tip de crime, ei pentru alte seopuri.
In
legatura
International
ell aceasta,
Codul
Penal
Mondial,
de Drept Penal, in anul 1938, enumera
elaborat
de Asociatia
intre delictele
comise
de
indivizi, .actiunea unui agent diplomatic, de a obuza de privilegiile acordate IUl,

pentru a comite acte impotriva ordinii publice internationale sau acte, reprezenttind
crime impotriva Statului primitor. "
Fara a comenta pe baza acestei propuneri,
multe motive, observam
considerate
faptul, ca privilegiile
care poate f contestata,

si imunitatile
diplomatiee
din mal
nu erau
obstacole in fata judecarii autorilor crimelor celor mai se-vere.
Este acceptat,
in mod general,
faptul, eft imunitatea
fata de j urisdictie,
acordata unui agent diplomatic,
are mai mult un scop procesual; aceasta sernnifica
faptul,
fata de responsabilitatea
ca nu exista imunitate
legatura eu jurisdictia
Imunitatea
substantiala;
fata
de jurisdictie
aceasta nu elimina
intelese.
I-":n
nu inseamna
obligativitatea
imunitatea
fata
si in final, raspunderea
de
legea
- penal a,
- pentru violarile aduse legilor interne sau internationale.
E -F'. de asernenea,
;~Qnal.
111
locala.
civila sau adrninistrativa
consti
legala, ci imunitate
onferire.
opinie unanim recunoscuta,
in general,
sefilor
potrivit careia, imunitatii Ie
de stat si parlarnentarilor,
mod explicit sau implicit, ca limitate la exercitarea

:"!e
cu are sunt relarionate.
,
trebuie
prerogativclor
Capitolul JII. Structure si functionarea
Mai
mult,
beneficiarului
Unul
obiectivul
imunitatii
sa-si indeplineasca
din obiectivele
pentru ca infractiunile,
este
imunitate,
in conformitate
conforma reprezinta
posibilitatea
interferentele,
unei tari; acest lucru nu se aplica Statutului
- Parlamentul
de a-I oferi
este acela de a preveni
Curtii,
acesteia, nu sunt obiect de guvernare.
In tarile in care exista numeroase

parlamentari
acela
atributiile, in mod neingradit.
imunitatii
motivate politic, cu guvernarea
125
Curiii Penale Lnternationale
imunitati
pentru oficiali,
este asteptat sa-si exercite prerogativa

cu obligatiile inrernationale
violare a obligatiilor
de exemplu,
de a renunta la
ale Statului. Refuzul de a se
Statului, dupa cum rezulta din Statutul
adoptat la Roma.
Statutul
reglementeaza,
totodata
~1
raspunderea
comandantilor
~1
a altor
superion.
Comandantii
militari,
pe langa responsabilitatea
pentru
propriile
cnme,
raspund penal in fata Curtii si pentru crimele comise de catre fortele plasate sub
omanda ~i controlullor
efectiv, ca rezultat al incapacitatii de a-si exereita controlul
ne esar asupra aeelor forte, atunci cand aceste persoane stiau sau ar f trebuit sa stie
ca acele forte comiteau
sau erau pe cale de a comite asemenea
crime, aceasta
neluand toate rnasurile necesare $i rationale posibile, pentru a preveni sau reprima
comiterea
lor sau pentru a inainta cazul autoritatilor
competente pentru cereetare si
urmarire.
Cat despre relatia dintre superiori $i subordonati
paragraful
anterior),
111
general, Statutul stipuleaza,
penal pentru erimele eomise de subordonatii

incapacitatii
la
ca superiorul este responsabil
aflati sub autoritatea sa, ca 'ezultat al
de a-si exercita controlul necesar, atunci cand superiorul fie a stiut, fie
a ignorat informatiile
rnasurile
(care nu este prevazuta
despre comiterea
unor astfel de crime ~i a nu a lua wale
necesare ~i rationale posibile pentru a preveni sau reprima corniteres
sa _ "'" .ru a inainta cazul autoritatilor competente pentru eercetare ~i urmarire.
lor
Capitolul Il L Structure $i [unctionarea
226
Curtii Penale Intemationale
4. Jurisdictia ratione materiae

}
Unul dintre
principiile
jurisdictia
Curtii
include
intereselor
ansamblului
de baza ale Statutului
numai
crimele
comunitatii
deosebit
este acela, potrivit
de grave, care aduc atingere
internationale.
Acest lucru este foarte important, pentru ca of era Curtii

~iintegratoare
a jurisdictiei
si nu
caruia,
suprasolicita
abordare coerenta
cu cazuri care ar putea fi rezolvate,
in mod adecvat, de catre curtile nationale

Conform
pedepseasca
prevederilor
persoanele
Statutului,
Curtea este cornpetenta
fizice vinovate
de savarsirea unor infractiuni
grave, Mai concret, potrivit prevederilor

asupra urmatoarelor
sa judece
~l
deosebit
sa
de
artico1u1ui 5, Curtea va avea competenta
crime:
crime de zenocid:
crime impotriva umanitatii;
crime de razboi;
crime de agresiune.
Cu privire 1a crima de agresiune, jurisdictia
in care. definitia
exercita
unei astfel de crime, precum si conditiile
competenta
prevederile
mi.
Curtii va fi aplicata, In momentul
in legatura
121 si respectiv,
cu aceasta,
in care Curtea isi va
vor fi adoptate,
In conformitate
art. 123, dar numai devreme
cu
de 7ani de la data
intrarii In vigoare a Statutului.

Asa cum se defineste
si de catre Statut este evident faptul, ca genocidul,
crimele de razboi, crimele impotriva umanitatii si crima de agresiune sunt violari ale
normelor de jus cogens, norme de la care nu este permisa nici
Comisia
jurisdictia
a considerat
definirea
Curtii ca fiind un proces extrem de complicat
derogate.
crimelor
~i totodata,
aflate sub
inutil, care
implica mult tirnp, definirea acestora nefiind necesara, pentru ca in aceasta materie
existau, deja, atat norrne conventionale,
Insa, negocierea
cat si norme cutumiare.
care a urmat intre guverne, a dovedit faptul, ca Statele
accepta crearea unei institutii jurisdictionale
permanente,
rara
definirea
IlL!
ar
unor tipuri
Capitolul JII. Structura si functionarea
exacte de comportament
,-,-,
Curtii Penale Interniuioncle
-.:.;
criminal, pe care Curtea va trebui sa-I judece.
conform
principiului nullum crimen sine lege.

Acest lucru a fost considerat
a fi
mal necesar eu pnvire la erimele de
~l
razboi, datorita faptului ca a trebuit realizata
selectie minutioasa
a cantitatii
imense de norme existente in aceasta materie, elaborate de-a lungul unui seeol.
Ar fi trebuit
se reglementeze
ea inainte sa fie codificata legea materiala si apoi, dupa aceea sa
mecanismul
realizat concornitent,
pentru implementarea
descoperindu-se
fi creata, trebuia sa fie insotita de

vederea identificarii
acesteia. lnsa, acest lueru s-a
faptul, ea institutia internationala,

0
ee urma a
cornpleta a leg: i substantiale,
revizuire
111
cornpetentei ratione materiae.
Cu toate acestea,
codificarea
rezultatul eel mai sernnificativ
nonnelor
al Conferintei
procesuale,
a fi
a fost considerate
de la Roma, pentru progresul
ordinii
juridice internationale.
Acesta este motivul
pentru care Statutul de la Roma contine,
eategorii de crime afate sub jurisdictia
sa,
m unele
codificare a nonnelor existente,
tar eu
privire la aIte aspecte, dezvoltarea progresiva a normelor internationale.

Putem spune, ca in cadrul Conferintei
de la Roma, s-a stabilit,
destul de
repede, un consens, care sa reduca cornpetenta Curtii la cele patru crime definite in
!
articolul 5 1 din Statut. Intr-adevar, eu privire la crimele de genocid si la crimele
.,~-;a
impotriva
umanitatii,
natura internationala.
In multe privinte, Statutul Tribunalului
spus cuvantul, astfel, identificarea

crime internationale
Conventiei,
tratate internationale,
1948, privind
international
111
de la Nurenberg
Prevenirea
si-a
$i Pedepsirea
un or diferite principii
traditional
- pe langa adoptarea
generale
diferitelor
respectiv : cele care au instituit Tribunalul de la NUrenberg si
de la Tokio si mai recent, cele doua Tribunale

erimelor comise
crime de
atat prin adoptarea ~i intrarea in vigoare a
cat si prin recunoasterea
unui drept
intotdeauna,
crimelor de genoeid si a crimelor de razboi, drept
a fost reafirrnata
Crime lor de Genocid,

constitutive
le-a considerat,
ad hoc, responsabile
Fosta Yugoslavie si in Rwanda.
ell judecarea
Capitolul Ill. Structura si functionarea
Caracterul
international
228
Curiii Pen ale Internationale
al crimelor de razboi a fost dobandit prin adoptarea
si intrarea in vigoare a celor patru Conventii de la Geneva, din data de 12 august

1949 si a celor doua Protocoale Aditionale din anul 1977.
Crirna de agresiune, care figura, asemeni celorlalte trei .. in proiectul elaborat

initial de C0111isia de Drept International,
are particularitatea
de a fi fost evocata in
repetate randuri, in timpul constituirii Societatii Natiunilor in anul 1929, din nou in
de la Nurenberg,
de a f ramas, intr-un oarecare fel,
timp, are particularitatea

identificata
niciodata
crima denumita, dar
pe deplin, in pofida Rezolutiei Adunarii Generale a ONU din
data de 14 decembrie
Contururile
apoi in Carta Natiunilor Unite si in acelasi
1974 (AG/Rez.3314).
exacte ale acestei calificari juridice raman de precizat
Motivul
este foarte simplu. Este yorba, in mod evident, de acea crima internationals,
care
prin natura
ei, este cea mai politica ; de aceea, Statele
au avut intotdeauna
preocuparea
asidua, de a nu se lasa ingradite printr-o definitie anume, lasandu-si
astfel mana libera, adica facultatea de a aprecia, caz dupa caz, oportunitatea
politics
de a califica agresorul, drept un mare delicvent international sau dimpotriva
un stat,
care-si apara interesele
legitime. Era usor de anticipat, ca la acest subiect pozitiile
lsraelului si a Statelor Unite ale Americii pe de 0 parte, iar a statelor arabe pe de 0

alta parte,
VOl'
fi diametral opuse.
Angajarea
unei discutii asupra definirii crimei de agresiune ar fi implicat, in
ochii a numeroase
State, riscul de a deschide 0 veritabila cutie a Pandorei. Cateva
State chiar au facut acest lucru, respectiv, Cuba si Irak de exemplu si au incercat in
repetate randuri
Astfel,
sa deschida
2 al articolului
ontologica
".S.31
discutie pe tema naturii criminale a embargo-ului.
5 poate fi explicat prin aceasta incapacitate
de a defini crirna de agresiune.
afirma cornpetenta
i
i
lata cum, in mod paradoxal,
aproape
Statutul
Curtii de a judeca crima de agresiune, in timp ce Statele nici
macar nu au incercat sa-si ascunda neputinta de a ajunge la un cons ens asupra unei
definitii.
I
I
i
i
Necesitatea
international.
"
state lor, considerate
mai mult sau mai putin dominante
de a nu f inzradite
de 0 definitie
oarecare se reaaseste
'--'
,
'-'
in jocul
in ultimele
doua randuri din 2 care subliniaza ca aceasta definitie trebuie sa fie compatibila
CLl
dispozitiile
corespunzatoare
statut de membru
!
"4t,~,
229
din Carta Natiunilor Unite. Altfel spus. Statele, care au
permanent
vadita de a permite
Curtii Penale lnternution ale
al Consiliului
Consiliului
de Securitate
de Securitate
si-au reafirmat
sa creeze grila necesara
dorinta
~i prealabila
oricarei calificari a crimei de agresiune.
I,
Anumite
State
au
intema!ionalealtecrime.Printre
stupefiante.
I
I
j
I
I
i
';"~r
Aparenta
internationalizarea
indispensabil,
crimelor,
incercat
introduca
acestea
de
crescuta
ca majoritatea
rezultat
sa
manifestari
anumitor
sa nu
economice
lista
se numara
1egitimitate
acestor State
al globalizarii
pe
celor
terorismul
acestor
patru
~i traficul
cu
deriva
din
incercari
criminale.
confunde caracterul
~i al unei circulatii
cnme
Era
totusi
international
al
din ce in ce mai
si a indivizilor, cu caracterul universal al acestora. Este, insa,
accelerate a bunurilor
evident ca, mai ales dupa momentul tragic de la data de 11 Septembrie
200 1, acest
subiect este departe de a fi definitiv incheiat.
In afara de argumentele
enuntate mai sus, acelorasi State le-a fost reamintit
faptul ca, mai ales pentru crima de terorism, au fost, deja, adoptate diferite conventii
I
I
I
internationale
acesteia.
cu rolul de a organiza
Cateva
state nu au pregetat
1a scars mondiala
sa remarce,
ca necesitatea
cooperarii
Statelor, in vederea stoparii internationalizarii
determinat
redactorii
de 27 ianuarie
mecanism
Conventiei
1977, intrata
de competenta
prevenirea
si pedepsirea
solidarizarii
continue a terorismului,
Europene pentru Prevenirea Terorismului

in vigoare
universala.
la 22 decembrie
In termenii
acestei dispozitii,
nationalitatea
un
se include in
autor de
daca acesta se afla pe teritoriul sau, tara sa fie conditionat
autorului
din data
1987, sa prevada
obligatia acestor State sa identifice, sa aresteze si sa judece orice prezumtiv

crima de terorism,
si
de
sau a victimei.
Se poate mention a ca, in Codul Penal Spaniol, autorul unei erime de terorism
poate fi actionat
loeul comiterii
-~:f_'t]
I
I
in justitie
crimei
indiferent
de nationalitatea
sa ~i de cea a victimei,
~i mai ales de locu! in care se af1a presupusul
autor.
de
In
Il
Capitolul
temeiul
Structura
I,
si
funciionarea
acestei dispozitii,
a declansat
urmarirea penala a generalului

Totusi, aceleasi
referitoare
Pen
no
lnternationale
ale
judecatoru:
Balthazar
Garzon
rasunatoarea
Augusto Pinoehet.8
State au rernarcat
la crimele de terrorism,
ca terorismul.
Curtii
si absenta unor conventii
care leaga majoritatea
oricat de condamnabil
internationale
Statelor. in afara faptului
ar fi, nu poate fi asimilat unei crime de natura
universals.
Cateva State din Caraibe si din America de Sud au incercat destul de asiduu,
dar
au renuntat
prevederile
repede,
articolului
schimbul aeceptului
aparut,
astfel incat,
in mod
crimelor
insistentei
lor era evident
in
fiind yorba ca in
trecand
peste
aeordul
controversele
comunitatii
de tehnica
internationale,
unor asernenea
juridica,
care
all
de a delimita
Aceasta discutie, dupa cum aratam, nu este insa definitiv incheiata.

trebuind
putin
cornpetentei
revazuta
realists,
dupa sapte ani de la intrarea in vigoare
123, eu ocazia conferintei

lucru
de sperat
materiale a Curtii (respectiv,
lista
a Statutului,
de revizuire. Aceasta perspectiva,
de altfel,
a permis
un eons ens
asupra
art. 5).
Generalul chiiian Augusto Pinochet a fast arestat In timpul unei vizite

1998 pe baza unui mandat de arestare preventive eliberat de judecatorul
doilea mandat de arest in 16 octombrie 1998, notificat pe 22 octornbrie
arestare, rnagistratul spaniol il acuza pe generalul Pinochet de crime de
8
de stupefiante
a Statelor au refuzat imediat introducerea
ocazional,
conform artieolului
priori
5. Fundamentul
international
Curtii la cele patru crime definite in articolul 5 1, a fost incheiat tara
competenta
dificultate.
trafieul
lor pentru Statut, Curtea sa introduca dispozitia propusa.
Marea majoritate
dispozitii,
sa introduca
in Marea Britanie pe 16 octombrie

Balthazar Garzon, urmat de un al
1998 j n aceste doua mandate de
genocid. de crime irnpotriva
Capitolut Lll. Structura sifunctionarea
:31
Curtii Penale Interntuionale
C. CRIME AFLATE SUB JURISDICTIA CURTII

1. Genocidul
Genocidul
este una dintre cele mai grave fapte cu caracter penal incriminate
potri vit dreptului
international.
grupuri umane concepute

Geonocidul
omuciderea
este
este
sau persecutarea
unor
ca entitati nationale, etnice, rasiale sau religioase.

negare a existentei
negare
Ea consta in distrugerea
a dreptului
unor intregi grupuri umane, asa cum
la viata al unei fiinte umane individuale
Acesta face parte din categoria crimelor indreptate impotriva umanitatii in general si
nu numai impotriva
unor indivizi determinati,
chiar daca, in final, victime sunt,
111
primal rand, acestia.
lnsasi etimologia
cuvantului genocid, compus din radacina genos (rasa, trib -
in limba greaca) si sufixul cide (a ucide, din limba latina), arata ca faptele pe care Ie
include
aduc atingere unei colectivitati
acest concept
umane
in final, intregii
~l
umanitati.
Acte inumane
diverse,
politice,
de distrugere
nationale,
simple acte de barbarie,
etnice, culturale,
umanitatii
lingvistice,
afirmate
ca atare si nu
s-au savarsit in toate perioadele istorice ale umanitatii
toate zonele sale geografice

daune
a unor grupun umane in baza unor motivatii
si din pacate, inca se mai savarsesc,
si conditiei
umane,
in general,
numarul
producand
vietimelor
~i In
mari
omenesti
variind, in situatii concrete, de la cateva zeci sau sute de persoane la rnii si milioane,
adesea in perioade destul de scurte.
Ce altceva dedit acte de genocid au fost pogromurile
din antichitate,
din evul
mediu, dar $i din secolul nostru, asupra evreilor, a armenilor sau a altor popoare.
cruciadele
crestine
impotriva
.necredinciosilor''
locurilor sfinte din Orientul Apropiat, campaniile

in robie
a unor
popoare
intregi,
exterrninarea
musulmani
pentru
militare de distrugere
populatiei
bastinase
umaniratii, de terorism. ucidere, tortura, disparitii, detentii ilegale si transfer fortat al populatiei
pentru aceasta ansamblul instrumentelor
juridice intemationale
corespunzatoare.
eliberarea
sau aducere
de catre
~i recornanda
Capitolul 111. Structura si functionarea Curiii Penale Internationale
conchistadorii
europem
m teritorile
si eontinentele
.descoperite",
masacrarea
populatiilor din tarile coloniale si aducerea acestora in stare de degenerescenta

infometare,
munci
grele ~i tratamente
degradante,
trecerea
prin
prin foe si sabie a
milioane de oameni pe motive politice, nationale sau religioase, distrugerea masiva

si planificata a oponentilor
politici in vremurile modeme sau exterminarea
reciproca
a unor etnii in Africa zilelor noastre?

Constiinta necesitatii interzieerii cu earacter penal a actelor de aceasta natura,
prin includerea lor in categoria faptelor a carer savarsire atrage raspunderea
internationala
~i organizarea
cooperarii
intre
natiuni
pentru
penal
eradicarea
unui
asernenea odios flagel, precum si angajarea unor actiuni practice in acest sens sunt,
insa mai recente,
ele datand din perioada prernergstoare
celui de-al doilea razboi
mondial.
Unul dintre promotorii
1933, formula premisele
genocidului
a fost Raphael Lemkin,
acestui concept in cadrul Conferintei
care in anul
pentru unifiearea
penal, cerand ineriminarea acelor fapte care vizau distrugerea
unei natiuni sau a unui grup etnie. El isi exprima viziunea sa asupra genoeidului
termenii
urrnatori:
distrugerea
"in
care tind sa distruga
de a distruge
dezintegrarea
nationale,
genocidul
nu
inseamna,
in mod
necesar,
imediata a unei natiuni, ci inseamna mai degraba un plan coordonat
unor actiuni diferite,

scopul
general,
aceste
grupuri.
institutiilor politice
religiei
securiuuii personate,
si existeruei
bazele vietii grupurilor
Obiectivul
si sociale,
economice
a libertdtii, a sanatatii,
care apartin acestor grupuri. Genocidul
unui
asemenea
calitatea lor individuala,
Primul
documet
Militar
impotriva umanitatii,
natura genocidului,
at
nationale,
plan
117
ar fi
a culturii, a limb ii, a sentimentelor

a grupurilor
nationale,
distrugerea
demnitatii si chiar a vietii indivizilor
este indreptat contra grupului national
entitate, iar actiunile care il insotesc sunt indreptate impotriva persoanelor
Tribunalului
in
ca
nu in
ci ca membri ai grupului national".
oficial in care se incrimineaza

de la Nurenberg,
persecutiile
care incadreaza
genocidul
este Statutul
In categoria
pe motive politice, rasiale sau religioase,
lara a se mentiona,
111
crimelor
fapte de
mod expres, ca acestea ar constitui cr ima
de genocid, cu conditia ca asemenea fapte sa f fost savarsite ill legatura eu celelalte
Capitolul III. Structura sifunctiontirea
cnme
Curiii Pen ale Lnterniuion ale
C0l11lSe de catre inculpatii
care au declansat
~l au purtat un razboi
de
agresiune.
Asa cum rezulta
din lucrarile
Tribunalului
de la Nurenberg,
genocid a fost folosita in actul de acuzare din data de 8 octombrie

principalilor
sociale
de
1945, impotriva
criminali de razboi germani, in care acuzarea a sustinut ca: "inculpo{ii

fa genocid deliberat
au recurs
nonunea
si naiionale
adica to exterminarea
si sistematic,
din cadrul populatiei
civile aflate pe teritorile
anumite rase sau clase de populatii
scopul de a distruge
rasiale sau religioase",
referindu-se,
grupurilor
ocupate,
cu
si de grupuri nationale
in mod concret, la actele de exterminare
poporului evreu si a tiganilor, dar si la alte forme de represiune de natura genocidal

ordonate de inculpati si savarsite in Alsacia si Lorena, in Tarile de Jos, in Norvegia
si in alte zone ale Europei.
Tribunalul
crime impotriva
genocidului
de la Nurengerg
a condamnat,
in final, pe inculpati numai pentru
pacii si crime de razboi. Crimele impotriva
umanitatii
de natura
au fost, insa, avute in vedere, ele figurand in cadrul hotararii pronuntate
de Tribunal. incluse fiind in continutul primelor doua categorii de crime.

Conceptia
Tribunalui
celelalte crime impotriva
de la Nurenberg
umanitatii,
consacrau
lucrarile
ca principii
Tribunalului
elaborarea
Adunarii
genocidului
drept international,
....
11
'.~ .c
a ONU din anul 1946, prin care se

penal, ace lea rezultate din Statutul si
nu se departa
de spiritul
Tribunalului,
si apararea drepturilor omului in toate situatiile.

a fost elaborat
a fost examinata
0
de Adunarea
Generala
inca din prima sa
de lumea civilizata ~i solicita Consiliului
un proiect de conventie
adoptata in sesiunea urmatoare,

raspunderi
si adoptat in cadrul ONU, unde
rezolutie, care sublinia faptul, ca genocidul este
condamnata
si Social sa elaboreze
... \
Generale
de la Nurenberg
instrument
sesiune, adoptandu-se
comportand
baza juridica clara pentru a fi sanctionate.
unui instrument juridic special se impunea, cu atit mai mult cu cat Carta
Un asemenea
rezolutie,
ONU i~i propunea promovarea
problema
alaturi de
numai de stare a de razboi, actele de genocid
savarsite in timp de pace neavand, inca,

Si cum nici Rezolutia
lega, astfel si genocidul,
Economic
privind crima de genocid.
decJara genocidul
crirna de
0 noua
crima international
de ordin national si international pentru state $i indivizi .
a,
,
234
Capitolul 111. Structura si [unctionarea Curiii Pentile Interruuionale
.!
In cea de-a treia sa sesiune de la infiintarea

la data de 9 decembrie
ONU:AdunareaGenerala
1948, textul Conventiei
privind Prevenirea
Crimei de Genocid.
~i Reprimarea
Potrivit dispozitiilor
art.l al Conventiei,
.Partile corrtractarzte, confirma ci!
genocidul, fie c6 este comis in timp de pace sau in timp de razboi, este
drept international, pe care ele se angajeaza
sa 0 previnii
norma
recunoscuta
actele de natura genocidului
de comunitatea
internationala.
deja, ca
~.
atare, partile la conventie
se mentioneaza
mentiuni
111.1
constituie
folosita pentru a se asigura reprimarii

limitele temporale
Textul
r~
aplicabilitatii
crimei de genocid si se angajeaza sa
laptul,.
ca. genocidul
."~
lara a se specific-a, 1nsa, ca este
Lipsa unei asemenea
fonnulat
'prevederilor
este
crima impotriva
omisiune,
ci
solutioneaza,
crima de
umanitatii.
modalitate
acestuia un caracter universal,
impuse prin Statutul Tribunalui
astfe1
in
."
.:
o reprirne prin legislatia lor nationala.
drept international,
criminal:
din al doilea razboi. . mondial.
Ca
.
.
afirma doarexistenta
In cadrul Conventiei
care .condamnase ":
prin aprobarea . regulilor,

consacrate de. documentele..
~.
baza carora fusesera pedepsiti , principalii
.i
Conventiei,
crimei de genocid nu era pusa la indoiala, 'ea impunandu-se,

cutumiara,
crima de
si s6'0 pedepseasca" ..
Din modul In care este formulat acest articol, la data aparitiei

existents
adopta,
tehnica,
desprins
de
de la Nurenberg.
lntr-uri
mod'
transant,
problema
conventiei, vizand nu numai faptele savarsite in timp de
I
i
\.,
razboi, ci si pe ccle din timp de pace. Apa~enenta
impotriva
infractiuni,
~l
1--
umanitatii
la eategoria erimeJor
este, in acest mod, indirect afirmata, de natura unor asemenea
fiind posibilitatea
de a f savarsite si
111
timp de pace si in timp de razboi
nu numai in timp de razboi:

Genocidul
I.
genocidului
eu prevederile
urmare, potrivit
este definit de StatutuJ Curtii Penale Internationale
Conventiei
privind Prevenirea
dispozitiilor
in concordanta
si Pedepsirea Crimei de Genocid. Prin
art. II al Conventiei
din anuJ 1948 si ale art 6 din
Statutul CPI. , crima de ~zenocid este definita astfel: "orice act comis cu intentia
de a
,
distruge,
in tot sent in parte,
uciderea
membrilor
un gruJ7. national,
etnic, rasial sau religios prin:
grupului; atingerea grave a integritaiii fizice
si pSI/lice
CI
membrilor grupului, supunerea interuionaui a grupului la conditii de existenta care
..
Capitolul III. StrucTUI'G sifunciionarea
Curtii Penale lnterntuionale
sa fizica totala sau paniala; masuri vizand impie dicarea
56 conduca fa distrugerea
nasterilor in cadrul grupului;

Analiza
definitiei
~
privind continutul
zenocidului
evidentiaza
~
'-'
constitutiv
Genocidul
transferul fortat de copii de la

cateva
raport cu celelalte crime impotriva umanitatii,
grupului
semnificative
genocidul se particularizeaza
care pot fi indreptate impotriva
in virtutea convingerilor
rasial, religios
ca atare
elemente
in primul rand, prin intentia de a distruge
grup uman, in baza unor criterii. Prin acest element
un grup national,
grup la altul. ,.
al acestei crime internationale.
este caracterizat.
sau a mai multor persoane
W1
sau constituind
expresia
intolerantei
in .
uneia
lor politice sau a apartenentei
etc., tara a viza distrugerea
un .
la
totala sau partiala
sau 9 ideologiei
ori a
interesului politic si nu a unui plan deliberat de distrugere a unor, grupuri constituite

pe criterii de
asemenea
Genocidul
apare,
natura.
astfel, ca un caz agravant,
calificat.
de crima impotriva
umanitatii.
Intentia calificata
fie in totalitate,
a autorului unei crime de genocid este aceea de a distruge
fie partial
pentru a exista
un grup uman,
ceea ce, uneori,
ca intentie
daca uciderea
daca se are in vedere
care compun un asemenea grup. Distrugerea

de fapt, este, in aceasi masura,
infractiunii de genocid, ca si distrugerea
s-a abordat cu ocazia elaborarii Conventiei,
asemenea
doar un omor simplu ori calificat,
numarul,
partiala a
0
conditie
integrala,
cand s-a pus intrebarea
unui singur om se poate incadra in notiunea de distrugere
unui grup sau constituie

practica,
ar fi imposibil,
sau ca realizare
suficienta pentru existenta

Problema
necesar.
crirna de genocid, ca prin fapta savar~ita sa se distruga in intregime
adesea, imens al indivizilor

grupului,
un anumit grup uman. Nu este, prin urmare,
partiala a'
dupa imprejurari.
Jll
situatie ar putea sa apara extrem de rar, date: fiind proportiile
vizate, in general, prin crima de genocid, conventia avand drept scop prevenirea
~i
sanctionarea
de
actelor
de distrugere
indreptate
impotriva
unui
numar
mare
persoane.
Totusi,
chiar si uciderea
une: singure persoane 'ar putea constitui
cnma de
genocid, daca ea a fost cornisa ca urmare a faptului, ca victima este membra a unuia
din grupurile
specificate
~i eu intentia de
in conventie
'.
se provoca acte similare si
2.36
Curti! Pen ale Lnterntuionule
in viitor in legatura ell prima crima. deci, daca intentia autorului a fost de a ucide
persoana respectiva sau alte persoane, in calitatea lor de parti componente
grup, chiar daca rezultatul
ale unui
a fost in fapt, pentru moment, limitat la pierderea unei
singure vieti ornenesti.

Esentiala este, deci, pentru existenta
autorilor
de a actiona in sensul distrugerii,
proportiile
concrete
ale distrugerilor,
crimei de genocid. intentia calificata a

in totalitate sau in parte, indiferent
de
a unui grup uman prin acte indreptate
irnpotriva indivizilor care fac parte din grupul respectiv.

Conventia,
din anul
genocid enumera,
1948, privind
ca grupari de persoane
prevenirea
s: sanctionarea
protejate impotriva
cnme:
de
actelor de genocid,
grupurile nationale, rasiale, etnice sau religioase.

In cadrul Conventiei
,
nu se da
definitie a notiunilor de ..national", ..rasial",,

"
"",}.
.etnic sou religios", ceea ce a starnit unele controverse asupra continutului

S-a apreciat ca notiunile
juridice
internationale
respective
legaturi
cauza sunt indelung folosite in instrumentele
si in literatura
de specialitate,
iar fiecare
din gruparile
se distinge usor prin anurnite trasaturi proprii si ca nu este necesara
definitie a lor prin Conventie,

lucrurile.
111
acestora.
Se considera,
sau trasaturi
un asernenea procedeu putand complica si mai mult
in general,
specifice
ca natiunea
de natura
este,.o
comunitate
marcata
de
istorica si culturala", rasa sernnifica
.acea categorie de persoane care se distirzge prin trasaturi comune si constante si

tocmai de aceea, ereditare", iar conceptul de etnic are un sens mai larg, definind
,,0
comunitate de persoane legate de aceleasi obiceiuri, aceeasi limbo si aceeasi rosa",

,
conceptul de grup religios fiind suficient de clar pentru a mai fi definit.

Lirnitarea
protectiei
impotriva
crimei
de genocid
numai
la acele patru
categorii de grupuri a ridieat unele problerne, in sensul, daca nu ar fi necesar ca

definitia genocidului
sa se includa si aite grupuri urnane, care de-a lungul istoriei au
format obiectul unor acte de reprimare
masiva eu intentii de lichidare, in fapt, cu
nimic deosebite de actele de genocid prin forma in care s-au manifestat,

sunt protejate juridic
incriminarea
111
printr-o reglementare
genocidului.
internationala
dar care
IlU
de natura celei privind
Capitolul Lll, Structure sifunctionarea
Curtii Penule Intenuuionale
In timpul lucrarilor pregatitoare

cadrul
diferitelor
genociduL
exemplu
foruri
ale ONU
ale Conventiei din anul 1948, ca ~i ulterior in

care
s-au starnit controverse
au dezbatut
unele
problerne
- daca definitia nu trebuie
privirid
sa se refere, de
si la gruparile politice.
In sprijinul introducerii gruparilor politice s-a argumentat faptul, ca masacrul
comis asupra membrilor

masacrarea
neinarmati
ai opozitie: politice este la fel de criminal ca si
celorlalte grupuri mentionate
se momente din istoria nazismului,

impotriva persecutiilor
si trebuie recunoscut
ca atare, invocandu-
cand protectia unor grupuri politice era necesara
sangeroase la care au fost supuse.
S-a argumentat,
de
asemenea,
ca grupurile politice ar trebui tratate ca si grupurile religioase, trasatura
distinctiva
a ambelor tipuri de grup, fiind idealul comun care i-a unit pe membrii
sai.
Neincluderea,
in final, in cuprinsul
bazat pe urmatoarele
a)
conventie:
~l
a gruparilor
grupare inevitabila
sai si nu pe factori independenti

b)
s-a
considerente:
un grup politic nu are trasaturi stabile, permanente
nu constituie
politice
includerea
si omogena, el bazandu-se
si bine definite ~i
pe vointa membrilor
de aceasta vointa;
grupurilor
politice ar duce la neacceptarea
Conventiei
de
catre un numar mare de state, pentru ca aceasta ar implica ONU in luptele politice
interne din fiecare tara;
c)
astfel de inc1udere ar crea dificultati guvcrnelor
actiunile lor de preintampinare

d)
Conventiei
e)
afara
in
a actelor elementelor subversive:
protejare grupurilor politice ar ridica problema protejarii, in conditiile

si a gruparilor profesionale
protectia
Conventiei,
Drepturilor
legal constituite
Omului
grupurilor
potrivit
~i econornice;
sau de alta natura poate f asigurata
politice
legislatiilor
s: a Conventiei
nationale,
lntemationale
a Declaratiei
privind
1I1
Universale
Drepturile
Civile
a
~l
Politice .
Unele distinctii au avut loc, de asemenea, in legatura cu genocidul
criticandu-se
faptul ca definitia genocidului
cultural.
adoptata prin conventie nu inglobeaza
decat cazurile de distrugere fizica a grupului, ceea ce ar fi regretabil, sustinundu-se,
Capitolul Ill. Structura si function
ca fapte cum sunt suprimarea

estomparea
caracterelor
Intern
238
ationule
sau limitarea folosirii limbii ori a exprimarii
sau a trasaturilor
arhivelor. a obiectivelor
grave. ' ca si) vaenocidul
Curtii Penale
area
specificc, distrugerea
intemationale
asupra crimei de genocid s-a sustinut, de
asernenea,
ca actele de genoeid cuprinse in a11. II al Conventiei
mijloaeele
si modalitatile
deliberata
de a distruge,
de speeialitate
analogie eu genccidul,
si distrugere
In primul
modifice
conditiile
forma deportarii
si propuneri
sau
in sensul
mediul natural al unei zone geografice
rand, a armelor
nucleare,
meteorologice
prin
ca, prin
ecocidul, care ar consta in acte de devastare
vietii umane, animale si vegetale, produse, indeosebi,

militate,
uman.
inumane si masuri fizice de intimidare.
se intalnesc
sa fie incriminat
ce afecteaza
un grup
toate
~i obligarii la munca fortata, a deznationalizarii
terorism, alte tratamente
In literatura
nu acopera
in mod intentional,
a unui grup uman poate imbraca
in masa, a internarii
tortura sistematica,
de valoare artistica sau istorica ale grupului sunt tot atat de
In cadrul dezbaterilor
dislocarii
sistematica
de ordin fizic.
'-'
Distrugerea
culturale,
prin folosirea un or mijloace
ca si a diverselor
in scopuri
in detrimentul
rnilitare,
tehniei
intocmindu-se
apte sa
$1
unele
proiecte de conventii in acest sens.

Ecocidul
figureaza ca
la raspunderea
Natiunilor
crima internationals
internationala,
Unite,
privind asigurarea
el constand
in proiectul de articole referitor
ale atu it de Comisia

in violarea
si conservarea
de Drept
unor obligatii
mediului
International
internationale
natural, privind impiedicarea
esentiale
poluarii
masive a marilor $i a oceanelor si a atmosferei terestre etc.

Desi incalcarile
de natura celor care au facut obiectul dezbaterilor
cuprinse in latura obiectiva a crimei de genocid, condanmarea

$i crime de drept intemtional,
de cuprindere
virtutea reglernentarilor
Nu este excIus
protectia
fiintelor
umanitatii,
care incrimineaza
ca, in viitor,
mij loaee de drept penal, avandu-se
iar sanctionarea
in general, in sfera
lor este posibila
ill
asemenea fapte grave.

odata eu evolutia
umane ~i a drepturilor
au loc in ceea ce priveste
lor ca fapte grave, ca
este evidenta, ele incadrandu-se,
a crimelor impotriva
nu au fost
fundamentale
reglementarilor
ale acestora,
privincl
inclusiv
prin
in vedere amploarea gravelor incalcari care mai
drepturile
unor cornunitati
umane, care se savarsesc,
Capltolul III. Structura si functionarea
indeosebi,
pe considerente
criticile
aduse
Genocidului,
de ordin politic
reglementarilor
punct
Reprimarii
definitia
de semnalat faptul, ca. proiectul de Cod al
Omenirii,
data genocidului
si anume,
ca mentionarea
in care la art. 2 pet. 10, se preia, in
prin Conventie,
actelor
difera de aceasta asupra unui
de genocid
eshaustiva,
ci se face cu caracter
cuprinderea
si a altor acte inumane care sa fie considerate
Definind
acestea
genocidului,
Dispozitiile
precum
art. 4 al Conventiei
in scopul
comiterii
activ a! crimei de genocid
drept acte de genocid .
pedepsite
si publica,
unor
asemenea
savarsirea
unor asemenea
functionari
nu se impune,
Este de esenta, infractiunii

~
intotdeauna,
deci, a calificare,
considerente
in angrenajul
de '-'"zenocid
de ordin national,
dar nu si In latura obiectiva a genccidui,

rnentionate
care
sa aiba In
faptele se pot incadra in categoria
de circumstantiere
in
In
crimelor
crima care implies. in

III
ceea
ce priveste
de umanitate vizat.
Potrivit
incitarea,
a pozitie specials
etnic, rasial sau religios.
impotriva
genocid
Pentru subiectul
ca. actele de distruzere

.....
intentii calificate,
elementele
~i cornplicii,
social, orice persoana
lipsa unei asemenea
segmentul
la
fapte, vor fi pedepsiti,
sau particulari.
acte trebuind sa suporte rigorile legii.
necesar,
ea
in vederea
~i complicitatea
acte, instigatorii
comite
mod
faprul,
intelegerea
precum
sau de pozitia ocupata
umanitatii,
ceea ce ar permite
din anul 1948 prevede
raport de victime
vedere,
limitativa,
prevad ca autorii actelor de genocid, cei ce
de calitatea lor - guvernanti,
asemenea
este
ca si tentativa de a savarsi acte de genocid.
si cei care incearca
indiferent
Conventia
directa
nu mai
exemplificativ,
Vor fi, de asemenea,
incitarea
comiterea genocidului,
cornploteaza
enuntiativ,
actele de genocid,
vor fi pedepsite.
comiterii
Prevenirii
~l
cu caracter de genocid.
contra Pacii si Securitatii
inrregime,
asupra
consideratie
III
modificari a acesteia, sa se largeasca sfera
In acest sens, ar putea fi interesant

Crimelor
sa se ia
sau cultural,
. Conventiei
iar in cadrul unei eventuale
faptelor incriminate
239
dispozitiilor
sau de
Conventiei
fapta in legatura
complieitatea
sau tentativa)
din anul
eu aeesta
1948, persoanele
(intelegera
acuzate
in vedera
vor fi deferite tribunalelor
corniterii,
eompetente
statului pe teritoriul caruia s-a cornis aetul sau Curtii Penale lnternationale,
de
ale
care va
240
Capitolul Ill. Structure si function areu Curtii Penale Internationale
fi competenta
cu privire la Statele Parti la Statutul acesteia sau eu privire la statele
care i-ar accepta jurisdictia,

Se stabilea,
'o
teritoriul
in acest sens.
astfel,
cornpetenta
jurisdictionala
altemativa,
a starelor
pe
Aceasta
nu
carora s-a comis actul sau a unei curti penale internationale.
exclude, desigur, competenta
si a altor state in conformitate
ell prineipiul represiunii
universale
Prin legislatia lor interna, statele parti la Conventia din anul 1948 au stabilit,
asa cum rezulta dintr-un studiu de specialitate,
jurisdictia.
genocidului:
pentru judecarea
institutionalizarea
.
Convcntiei
in consecinta,
circumstantc,
nu exista
si judecarea
jurisdictia
prevazute
Admisibilitatea
unor instante speciale, competente
numai
competentei in sarcina instantelor ordinare nationale.
In ceea ce priveste jurisdictia
da In competenta
solutii privind
crimei de genocid, atribuirea cornpetentei de judecata tribunalelor
militare sau transmiterea
elaborarii
una din urmatoarele
atribuita unei instante intemationale,
Curte Penala Internationals
genocidului,
asupra
dar
crimei
la data
careia sa i se fi putut
asemenea curte exists in prezent ~i
de genocid
ii apartine,
in anumite
de Statutul CPI si pe care Ie-am precizat in cadrul sectiunii
unui caz.
Conventia privind Prevenirea ~i Reprimarea Crimei de Genocid mai euprinde

si alte prevederi
se angajeaza
legislatia
eu caracter jurisdictional
sa extradeze
lor nationals
fapte conexe
imposibila
pe autorii crimelor
si tratatele intemationale
incriminate
extradarea
sau preventiv. Astfel, partile contraetante
nefiind considerate
de genocid,
in conformitate
in materie, genocidul
si reprimarea
genocid sau a actelor conexe acestei crime, se prevede si posibilitatea

statele parti sa sesizeze,
~i celelalte
crime politiee care, de regula,
autorilor faptelor. Pentru prevenirea
atunci cand considers
cu
fac
actelor de
ca oricare din
necesar, organele competente
ale
ONU, pentru ca aeestea sa decida masurile potrivite in aeeste scopuri.

Practiea
juridica
1989,
aplicarii
sernnaland,
printre
condamnate
incrirninarii
in afaraoriginalei
altele,
doua
situatii
genocidului
noastre aplicari dupa evenimentele

cand
unele
pentru crima de genocid: in Banglades,
si in Cambodgia
este destul de redusa,
persoane
literatura
din anul
au fast judecate
:;;i
dupa secesiunea din anul 1971
in anul 1979. Realitatea vietii a consernnat, din anul 1948 ~i pima
Capito!ul Ill. Structura sifunctionarea
astazi, numeroase
fin de originea
241
Curtii Pen ale Internationule
situatii de distrugere in masa a unor populatii. pentru motive ee

etnica sau nationala.
rasa sau religie sau pentru un complex
de
motivatii, in care nu au lipsit nici cele de acesta natura.

Conventia
ratificata
figureaza,
privind
de majoritatea
111
patrimoniul
inentiei majoritatii
0
atat
statelor
si Reprimarea
general
de Genocicl a fast
intre care nu
pe care le contine aceasta Conventie
al dreptului
international,
au
ele fiind produsul
statelor membre ale ONU de a condamna si reprima genocidul
crima de drept international,

regulilor
Crimei
lumii, inclusiv de catre Romania,
insa ~i SUA. Reglementarile
intrat. deja,
ca
Prevenirea
morale
ee provoaca mari daune omenirii ~i este contrara
universale,
cat
~l
prineipiilor
dreptului
international
contemporan.
Conventia incorporeaza
care obliga statele, indiferent
direct, prin semnare
recunoastere
universala,
daca acestea s-au angajat sau nu, in mod coneret ~i
sau ratificare,
principii si norme imperative

Curtea Internationala
principii care se bucura de
ele facand parte din patrimoniul
comun
In acest
ale dreptului international - jus cogens.
de
sens,
de Justitie s-a pronuntat: .drepturile si obligatiile irnpuse de
Converuie sum drepturi si obligatii erga omnes."
2. Crimele impotriva umaniuuii
de crime impotriva
Conceptul
Crimele impotriva
comise,
pe scara
larga,
umanitatii
umanitatii
sunt definite ca fiind fapte grave de violenta
de catre indivizi
(organizatii
teroriste,
dar s i miscari
separatiste sau de alt tip), fie ca acestia sunt sau nu agenti ai statului, impotriva altor
indivizi intr-un
scop esentialmente
politic,
ideologic,
rasial. national.
etnic sau
religios.
Spre deosebire de crimele de razboi, care au cunoseut
juridica,
crimele
impotriva
umanitatii
indelungata
au aparut in eadrul dreptului
dupa al doilea razboi mondial, in legatura eu sanctionarea persoanelcr
evolutie
international
vinovate de
.24:2
Capitolul III. Structura si funciionarea Curti! Penale Lnterntuionale
declansarea
si purtarea razboiului
de catre nazistii
populatiei
germani
de agresiune si ca 0 reactie la atrocitatile
si rnilitaristii
mod similar,
enumerate
drept
exterminarea,
impotriva
supunerea
umanitatii
la sc1avie,
deportarea
(art. 6)
urmatoarele
si orice
fapte:
asasinatul,
alt act inuman
e0111is
civile, inainte sau in timpul razboiului ca $i persecutiile
pentru motive politice, rasiale sau religioase,

ele constituiau
impotriva unor categorii largi
Militar de la Tokio (art. 5), sunt
impotriva
oricaror populatii
impotriva
Militar International de la Nurenberg
in eel al Tribunalului
crime
ocupate
etnice, rasiale sau altele similare.
In cadrul Statutului Tribunalului

intr-un
in teritoriile
locale si in eadrul lagarelor de exterminare
de persoane pe motive nationale,
~l
japonezi
savarsite
daca aceste acte sau persecutii,
fie ca
sau nu 0 violare a dreptului intern al tarilor in care s-au savarsit,
fost comise ca urmare a oricarei crime care intra in competenta
tribunalului
all
sau in
legatura cu 0 asemenea crima.

Sunt, astfel, considerate
inumane savarsite impotriva
stare de sclavie, deportarea
cnme impotriva
populatiei
exterminarea,
adueerea
in
de ordin politic, rasial sau religios.
In ultima parte a formularii
textelor mentionate,
existenta crimelor impotnva
este legata de crimele impotriva pacii si securitatii omenirii, rnai concret,
de declansarea
si ducerea unui razboi de agresiune de catre cele doua mari state
invinse in razboi, precum

conflietul
civile (asasinatul,
pe de 0 parte, aetele
etc.), iar pe de alta parte, aetele de persecutie impotriva
unor persoane pentru considerente
umanitatii
umanitatii,
si de crimele de razboi, comise in perioada
armat, in fapt, delimitandu-se
numai la crimele impotriva
umanitatii
cat a durat
in timp, aplicarea prevederilor

savarsite
111
Statutelor
timpul celui de-al doilea razboi
mondial, nu ~i la faptele de aceasta natura anterioare sau posterioare razboiului.

Acest
inconvenient
fost.
ulterior,
internationale
prin care au fost incriminate
nemaifacand
trimitere
Intemationale,
inlaturat.
instrumentele
si alte fapte grave impotriva
la situarii de razboi sau la Statutele
care i-au judecat pe eei ce au comis crime grave
Tribunalelor
ill
juridice
umanitatii,
Militate
tirnpul celui de-al
doilea razboi mondial.

Pima
umanitatii,
la 0 anumita
crimele
limita,
se poate
de razboi savarsite
aprecia,
ca sunt
dupa un plan elaborat
cnme
irnpotriva
si pe 0 scara larga.
Capitol ul Lll. Structura si funciion areu Curtii Penale lnternationale
Intre
cele
doua
interferente,
dar
catezorii
de crime
importante
~I
internationale
deosebiri.
exists
unele
care le deterrnina
similitudini
configuratii
~I
iurid.ce
propru.
Astfel, crimele de razboi pot f comise numai in perioada
sau in legatura
populatiei
adversarului
conflictul
annat,
sau a persoanelor
civile
Cll
dar atat impotriva

si numai
impotriva
umanitatii
si afecteaza
adversarului.
impotriva
umanitatii
apartinand
acestora.
cat si a
persoanelor
cetateni,
armat
apartinand
in timp ce crimele
se comit atat in timp de pace, cat ~i in timpul contlictului
numai populatia
apartinand
cornbatantilor,
impotriva
sau unor state straine, nu si a propriilor
conflictului
civila,
f comise atat impotriva
putand
cat si impotriva
populatiei
proprii.
Este adevarat,
persoanelor
In plus,
nu se pot savars: dedit impotriva persoanelor
annat
crimele
nu ~i a bunurilor
insa, ca unele fapte grave, care intra in categoria
crimelor
(.-~.
impotriva
urnanitatii,
intre in concurs
domeniul
eu fapte
dreptului
comise impotriva
daca sunt savarsite in timp de razboi, pot sa incorporeze

grave, considerate
conflictelor
populatiei
In
civile in teritoriul
acest sens, pot f considerate
sistematice
asupra
unor
internationale
armate, drept crime de razboi. De exemplu,
pot sa fie, in acelasi timp si crime impotriva

lor.
prin conventiile
din
crimele
ocupat sunt crime de razboi, dar ele

urnanitatii, prin amploarea
deportarile
grupun
sau sa
masive de populatii
compacte
de
civili,
si cruzimea
sau persecutiile
indiferent
pentru
ee
considerente.
Reglernentarile
Militate
conventionale,
Internationale
ulterioare
adoptarii
de dupa eel de- al doilea razboi
Statutelor
Tribunalelor
mondial,
au operat
separare tot mai neta a celor doua mari categorii de crime intemationale.
a detasare
a reglementarilor
lor originara
privind
prin Statute le Tribunalelor
limitarea
impotriva
in timp a savarsirii
urnanitatii
internationale,
de crime impotriva
umanitatii
Militare respective,
faptelor
incriminate,
un caracter de universalitate
Alte reglementari
in coneeptul
privind crimele impotriva
precurn si
de reglementarea
inclusiv
conferind
de dispozitia
infractiunilor
~idin acest punt de vedere.
prin care se interzic fapte ce se incadreaza
umanitatii,
sunt:
Capitolul III. Structura sifun ctionarea Curti! Penale lnternationa!e
Conventia
din anul 1948 privind
Declaratia
Natiunilor
Prevenirea
~l
Reprimarea
Crimei
de
Genocid:
nucleare
si termonucleare,
Unite referitoare
adoptata
la interzicerea
prin Rezoluria
Aduuarii
utilizarii
Generale
armelor
a O.N. U nr.
1653 (XVI), din data de 24 noiernbrie 1961:

C onventia
Eliminarea
~J
Reprimarea
Crirnei
de
Apartheid:
Declaratia
fortate (Rezolutia
International
referitoare
Penal pentru Fosta Yugoslavie;
la protectia
oricarei persoane
impotriva
disparitiilor
Adunarii Generale a O.N.U nr. 47/133. din data de 18 decembrie
1992).
Proiectul
de Cod al Crimelor
1954, cuprinde
urmatoarele
fapte ce se incadreaza
Omenirii,
in conceptul
din anul
de crime impotriva
umanitatii:
.Art.
0: Actele comise de autoritatile
intentia
de a distruge,
religios
ca atare.
inclusiv:
fizice
sau mentale
integritatii
masurile
partiala;
pentru
autoritati
Din
instrumente
sociale,
SCILt
,.
tnembrilor
grupului;
grupului;
a influenia
combinarea
comise impotriva
politice,
rasiale,
atingerea
nasterile
grava
inteniionata
distrugerea
sa fizica
in cadrul
grupului.
urnanitatii
aducerea in sclavie,
unor clemente ale popuiatiei

religioase
sau
care actioneaza
culturale,
de
civile.
catre
la instigarea acestor
lor".
continutului
politico-juridice
textelor
intemationale,
urmatoarele
(omorul intentionat);
b. Exterrninarea:
etnic, rasial sou
supunerea
sa antreneze
susceptibile
vizand
cu consimtamdntul
a. Asasinatul
membrilor
unui stat sau de catre particulari,
crimelor impotriva
T'
grup national,
ell
copiilor grupului catre un alt grup.
sau persecuiiile,
motive
autoritatile
",-
W1
l : Actele inumane, cum ar fi asasinatul, exterminarea,
deportarea
..:::.
totala
Art.
....
uciderea
de existenta
transferarea fortata
;:~~J~:.
in total sou in parte,
grupului La conditii
SCILt
unui stat sau de cdtre particulari
diverse lor conventii

rezulta
fapte:
ca fac parte
sau
a alter
din catcgoria
245
Capitolul III. Structura sifunction area Curtii Pen ale lnterntuion ale
c. Aducerea in sclavie sau obliaarea

la munca fortata:
~
. .
d. Deportarea
sau transferul fortat de populatie, inclusiv curari rea sau epurarea
etnica;
e. Condamnarea
la inchisoare sau alte forme de privare grava de libertate:
f. Tortura;
g. Violul; sclavia sexuala, prostitutia
orice alta forma de violenta sexuala de
h. Persecutiile
culturale,
pentru
motive
fortata, sarcina sau sterilizarea

gravitate comparabila;
religioase,
bazate pe sex sau in functie
inadmisibile
fortata salt
politice,
rasiale,
nationale,
de alte criterii universal
etnice,
recunoscute
ca
in dreptul international;
Genocidul;
1.
J. Apartheidul:
k. Practica sistematica
a disparitiilor
1. Orice alte acte inumane
fortate;
cu un caracter similar, cauzatoare
de suferinte
puternice si care aduc atingere grava integritatii fizice sau mentale.

Dupa cum se poate observa, unele dintre faptele ce se incadreaza in categoria
crimelor
comun
impotriva
(omorul,
umanitatii
tortura,
fortata etc.). Crimele
drept comun,
figureaza
si printre infractiunile
violul, lipsirea
irnpotriva
ilegala de libertate,
umanitatii
prin unele trasaruri
se deosebesc,
proprii,
clasice
obligarea
de drept
Ia munca
insa, de infractiunile
In special, prin gravitatea
de
deosebita,
caracterul de rnasa ~i mobilul savarsirii lor.

Gravitatea
imprejurarea,
a crime lor impotriva
deosehita
ca in aceasta
categorie
umanitatii
se incadreaza
este exprirnata
fapte prin
care
de
se acluc
atingeri vietii, .ntegritatii corporale - fizice sau mentale - valori supreme
importante
ale fiintei umane, intr-un mod care poate pune in pericol existenta biologica
ca
multor persoane, precum si de imprejurarea,

urnanitatii
se comit
in baza
unor
planuri
a mai
faptele de natura crimelor impotriva

concertate,
ele constituind
actiuni
premeditate.
Caracterul
numarul
impotriva
de masa
mare de victime
populatiei
al crimelor
impotriva
pe care le produc,
civile ca atare
~1
umanitatii
asemenea
nu a unor indivizi
se rnani testa prm
crime fiind indreptare

izolati, fie ca lezarea
Il
Capitolul
priveste
Structure
l.
jUI1
si
ction
area
Curtii
criterii precise. care Ie deiimiteaza

Mobilul
savarsirii
sau orice
autorul
deliberata
si urrnarita
subiectiva.
consecvent
unor asemenea
in vederea reprirnarii,
esential
etnica
crune.
persecutarii
pe
pentru
sau religioasa
politics
sau exterrninari:
un pericol
fapte ori le savarsesc,
ideologica,
reglementarilor
putea aduee.
actual sau
fie ca expresie
ale autorilor
persecutiilor
pentru motive
privind
pentru motive
oricare
din urma.
Aceeasi
a
sau
de crime impotriva
ar fi mobilurile
c!repturilor

umanitatii,
rasiale sau religioase,
dar ~i a violarilor
tendinta
cu institutia
umanitatii
oricaror atingeri grave ce li s-ar
Codul Crimelor
politice,

umanitatii
impotriva
eu titlu
sociale sau culturale,
omului,
Tribunalului
persoanelor
incriminarea,
comise
privind crimele impotriva
tot mai stransa a acestora
AstfeL Proiectul
propune
clrepturilor
internationale
legatura
ornului, in sensul protectiei
impotriva
sau incita
unor fapte de aceasta natura.
pune in evidenta
acestora
seniimentul.
lI1
un criteriu
fie pentru ca acestea ar constitui
de natura
Evolutia
Omenirii
exprirnat
care-I determine
de asernenea.
pentru cei ce initiaza asemenea
inspiratorilor
umanitatii,
zrave.
-'
de regula, in cazu:
de oameni,
convingeri
grupuri. in baza urior
civila in general.
impotriva
constituie,
121 anumite
infractiuni
,
il constituie,
unor grupuri
unor
crimelor
actioneze,
existenta~ unor asemenea

Mobilul
de populatia
alt resort de natura
sa
faptei
potential
Internationale
ale
masa amorfa de indivizi, fie ca se refera
interesul
Pen
cat
atat a
~i a celor
masive sau sistematice
ale
care ar putea sa-i inspire pe autorii
este materializata
~i in cadrul
Statutului
savarsirea
unor crime
care nu conditioneaza
pe care le prevede, de motivele corniterii acestora.
La incriminarea
in concret
a unor fapte din categoria
umanitatii,
una sau alta din trasaturile
care le caracterizeaza
caracterul
de masa ~i mobilul savarsirii),
poate sa prevaleze,
crimelor
impotriva
(gravitates
deosebita,
dar de regu la, acestea
trebuie sa fie intrunite cumulativ.

In eadruJ
urnanitarii
se intelege
sunt comise
populatiei
Statutului
Curtii
Penale
oricare dintre actele mentionate
in cadrul unui atac generalizat
civile.
Intemationale,
pnn
cnme
impotriva
mai sus, atunci cand acestea
sau lansat. in mod sistematic.
asupra
Capitolul
lll. Structure
si functionurett
24'7
Curtii Pen ale Lnternationule
Maj oritatea acestor concepte sunt definite in mod special. Asemenea definiti i
exclud actele individuale
care nu fac parte dintr-un plan sau politics - aete izolate
comise de un autor conform initiativei proprii.

Astfel, prin atac lansat impotriva unei populatii civile
comportament
mentionate,
politicii
care
irnplica
impotriva
savarsirea
mai multor
Notiunea de .politica" atribuie

Prin exterrninare
anumite
medicarnente,
se intelege
exterminarea
relationata
strans
unui grup de persoane.

eu genocidul,
unui numar mare de persoane.
nici
reducerea
accesului
in mod
la hrana si
Aceasta este
fiind
indreptate
se refera la un grup
se aplica unui grup de indivizi
trasatura cornuna.
in sclavie se intelege faptul, de a exercita asupra une:
persoane un atribut sau ansamblul atributelor al dreptului de proprietate,

cadrul traficului
atae:
Intr-un anumit mod,
amandoua
Totusi, genoeidul
uman in baza unor criterii, in timp ce exterminarea
Prin
mai sus
mai ales faptul de a irnpune,
distrugerea unei part: a populatiei.
impotriva
care nu impartasesc
cele
care are ca scop un asemenea
conditii de viata, pre cum impiedicarea
prin natura ei, directionata
impotriva
acte, dintre
acel
unui asemenea act caracter de crima internationala.
menite sa provoace
este
se intelege
unei populatii civile oarecare, in aplicarea sau in continuarea
unui Stat sau a unei organizatii
intentionat,
1),
inclusiv in
de fiinte umane, in special de femei si copii, in scopul exploatarii
sexuale.
.Deportarea
sau transferul fortat
de populatii"
ca fiind
deplasarea
fortata a persoanelor
coercitive,
din regiunea in care se afla in mod legal, tara motive admise in dreptul
international.
deplasarea
Este inclusa,
in cauza prin expulzare
se defineste
aici, atat expulzarea
sau prin alte mijloace
de pe teritoriul
national,
cat ~i
fortata a populatiei in cadrul frontierelor aceluiasi Stat.
Prin tortura
se intelege faptul, de a provoca, in mod intentionat,
durere
sau suferinte grave, fiziee sau rnentale, unei persoane care se afla sub paza sau sub
controlul
sau : acceptia acestui termen nu se extinde si la durerea sau suferintele,
care rezulta numai din sanctiuni legale, care sunt inerente acestor sanctiuni sau sunt
provocate in astfel de imprejurari.
Capito/II/III.
StructllNl
~ijUI1q:ionarea
248
Currii Penale InterlUqiol1a/e
Prin sarcina fortata

se intelezc
detentia
a unei femei care ramane
,
'-"
~ ilezala
'-"
}
insarcinata
prin forta, in intentia de a modifica cornpozitia
etnica a unei popularii
sau de a comite alte incalcari grave ale dreptului international.

se poate, in nici un caz, interpreta
ca avand
referitoare
Crimele
la intreruperea
crime lor impotriva
sarcinii.
umanitatii,
Aceasta definitie
I111
incidenta asupra legilor nationale
sexuale au fost incluse in categona
in urma abuzurilor
comise de-a lungul ultimului
deceniu al secolului XX; sunt incluse violul, prostitutia fortata si alte forme de abuz
sexual.
In legatura
sistematic,
cu numeroasele
in Fosta Yugoslavie,
Adunarea
violul reprezinta, in unele situatii,

)
Comisia Nationala
rapoarte
privind violurile
Generals a ONU
cornise,
in mod
reafirmat faptul, ca
crima impotriva umanitatii. Pe un alt continent,
pentru Adevar ~i Justitie din Haiti a concis, in anul 1994, ca
violenta sexuala impotriva femeilor comisa, in mod sistematic si pe motive politice,

constituie
crima impotriva
umanitatii.
violenta, ce pot fi directionate

ale dispozitiilor
Conventiei
Violul, prostitutia
impotriva
fortata si alte forme de
femeilor reprezinta,
privind Eliminarea
de asemenea, violari
Tuturor Formelor de Discriminare
irnpotriva Femeilor.
Prin persecutie
fundamentale,
identitatea
prin
se intelege refuzarea intentionata
incalcarea
dreptului
grupului sau a colectivitatii
international,
din
motive
legate
de
in cauza. Persecutia poate irnbraca diferite

"
forme de viol are ale drepturilor
si grava a drepturilor
"
omului, pe motive politice, religioase,
rasiale sau
etnice; prin negarea acestor drepturi, aceasta difera de crima de genocid, lipsindu-i
intentia de distrugere
prevede
ca numai
a grupului.
persecuiia
Trebuie observat faptul, ca Statutul de la Roma

sa fie direct indreptata
impotriva
unui
grup, pe
motivul identitatii sale politice, rasiale, etnice sau religioase.

.Disparitia fortata a persoanelor " reprezinta
disparitii fortate
recent.
Prill
se inteleg cazurile, in care persoanele sunt arestate, detinute sau
ridicate de un stat sau de

asentimentul
un fenomen
organizatie
politics sau cu autorizatia,
sprijinul
sau
acestui stat sau acestei organizatii, care, ulterior, refuza sa recunoasca
faptul, ca aceste persoane sunt private de libertate si
sa
dezvaluie soarta care Ie este
rezervata sau locul in care se afla, in intentia de a le sustrage protectiei legii pentru
perioada indelungata.
Prin
sus. comise
dorninatie
apartheid
Curtii Penale lnterntuionale
se inteleg actele inumane,
In cadrul unui regim institutionalizat

a unui grup rasia1 asupra
analoge
celor enumerate
de opresiune
mal
sistematica
si de
altuia sau asupra tuturor celorlalte
grupuri
rasiale, in intentia de a mentine acest regim.

Statutul
categorie
de la Roma. ca si alte instrumente
internationals,
de acte inumane cu un caracter similar, cauzatoare
~i care aduc atingere

este imposibil
grava integritarii
sa se realizeze
Aceasta
prevedere
mentine
fizice sau mentale,
lista completa
bariera inalta prin necesitatea
lezeaza, in mod gray, integritatea
multilateral
ca Statutul
a, care
de la Roma
ultima
recunoscand
impotriva
faptul, ca
umanitatii.
unor astfel de crime, dar
actelor cauzatoare
de suferinte majore, care
corporala sau mentala.
Statutul de la Roma este primul document

conferinta
de suferinte puternice
de crime
lasa loc unui final deschis categoriei
includ
international
negociat de catre
codifies crimele impotriva umanitatii.
"promoveaza
sa fie
impotriva utnanitatii, care ar trebui
definitie
Se
considera
moderna si clara a crimelor
baza procesului penal international. in
viitor ."
3. Crimele de riizboi
Crimele de razboi eonstituie
categorie importanta
de fapte penale, prin care
se incalca, in mod gray, regulile stabilite prin tratatele internationale

cutumiar,
referitoare
la modul de desfasurare
sau eu caracter
a conflictu1 ui armat si la protectia
anumitor categorii de persoane si bunuri in cadrul acestuia.

Principiile
si norme1e
ostilitatilor.
la mijloacele
conflictului
armat,
privind protectia,
de persoane
implicate
international
referitoare
la condueerea
si metodele
de lupta Ia care se recurge
la limitele
In care acestea pot fi folosite,
inclusiv
in conditiile
~i bunuri,
de drept
ill
ca ~i cele
speciale ale actiunilor de lupta, a anumitor
se aplica,
in mod egal ~i nediferentiat,
cadrul
tuturor
categorii
partilor
in conflict, menirea acestor reguli fiind de a limita efectele distructive
ale
confruntarilor
umaniza,
"
militare
si de a impiedica
pe cat posibil,
prin Iimitarea
masura in care necesitatile

determina
militate
pe cornbatanti
250
Curtii Pen ale Iuterntuionale
Capitolul If!. Structure si functionarea
producerea
ostilitatilor
permit
de distrugeri
si atenuarea
recurgerea
inuti le. de a
rigorilor accstora,
la forta armelor
de a se abtine de la excese, dincolo
in
si de a-i
de orice ratiune
~1
justificare.
De aceca, conventiile
interdictii
pentru
raspunderea
Cll
lnainte
b,
participantii
internationala
personals,
in materie cuprind, indeosebi.
la cont1ictul
a statelor
annat
implicate
a carer
in conflict,
caracter penal de drept intern sau international,

de a stabili conditiile
penala intemationala
prezentarea
~i
obligatii
incalcare
atrage
dar si raspunderea
a fiecarui combatant.
si limitele, in care se angajeaza
pentru incalcarea principiilor
armate, este necesara

,
internationale
si nonnelor
raspunderea
dreptului conflictelor
respective lor principii si norme. Studiul crimelor
:,~
de razboi
impune
analiza
principalelor
reguli de fond ale dreptului
conflictelor
armate.
Stabilirea,
ca
anumita
aceasta este prevazuta
ei particulare,
Dreptul
ccnfiguratia
conturandu-se
care sunt prevazute
intotdeauna,
juridica
numai dupa analizarea
conventionale,
care au fixat cutumele
reglernentarile
anterioare.
Principii le fundamentale,
precum
victimelor
si obiceiurile
in Conventia
si in cele patru Conventii

razboiului.
si aspectele
dintre conventii le
111
penal.
pe cutume
masura, cuprins in instrumente

si au dezvoltat,
terestru
juridice
in mod succesiv,
reguli ale dreptului
si In Rczulamentul
....
}
de la Geneva,
0),
anexa
pozitiv
al acesteia.
din anul 1949. privind
care se refera la imbunatatirea

"
si naufragiatilor
juridic
a IV-a de la Haga, din anul 1907, referitoare
din cadrul fortelor armate aflate in campanie

bolnavilor
continutul
se sanctioneaza
consacrate
fie ca
la regulile conventionale
fiecareia
pre cum si principalele
razboiului
instrument
armate, bazat, timp de secole, in principal,
este astazi, intr-o importanta
in materie, sum cuprinse
fie printr-un
prin raportarea
normele a carer infrangere
conflictelor
crirna de razboi,
a crimei respective,
internationale,
la lezile
'-'
constituie
in cadrul aceleiasi conventii,
separat, trebuie sa se realizeze,

care sunt incalcate,
fapta concreta
soartei ranitilor
la imbunatatirea
din cadrul fortelor annate maritime
protectia
si, bolnavilor
soartei
ranitilor.
(Il ), la tratamentul
'
.251
Capitolul Ill. Structurasi funciion.area Curiii Pen ale Interruttionule
prizonierilor
de .razboi (III) si la protectia
ale carer
prevederi
Protoeoale
au fost reafinnate
Aditionale,
internationale
Alte
care
privesc
protectia
neinternationale
instrumente
juridice
1977, prin
conflictelor
doua
armate
(II).
ale dreptului
cu
caracter
conflictelor
folosirii anumitor
sau limitarii
in anul
victimelor
internationale
aspecte particulare
interzicerii
civile in timp de razboi (IV),
si dezvoltare,
(I), respectiv
reglementeaza
domeniul
persoanelor
conventional
arrnante, in special,
categorii
in
de arme sau metocle
de lupta.
In masura
111
care pe cale conventionala
cutumele
existente
vastitatii
si complexitatii
dezvoltarilor
crescande
in acest dorneniu sau se constata existents
privind
domeniului
mij loacele
ale comunitatii
de reglementare,
si metodele
internationale
international
figureaza
umanitar
neprevazute
Principiul
partile
disproportionate
slabi potentialul
aflate
conventionale
international,
umanitare
al dreptului
in conflict
militar a1 inamicului
De aiei rezulta
annal, nu au dreptul nelimitat
asa cum
acestea
conflictelor
armate
rezulta
sa cauzeze
~i
din
publice.

adversarului
care este acela de a distruge
fundamentale
si anume:
si cele care nu participa
la ostilitati
tratate cu ornenie, sa fie protejate
care
daune
sau de a
si nu inamicul insusi.
alte doua principii
plasate in afara luptei, precum
dreptului
raman sub protectia
si din .exigentele constiintei
nu trebuie
fat a de scopul razboiului,
si nonnele
si potrivit careia, in cazurile
dreptului
fundamental
mereu
cuprins in Clauza Martens,
civile si combatantii
din principiile
deosebite
ca ~i exigentele
armate, principiile
persoanele
principiilor
normele cutumiare,
mobilitatii
de lupta,
principiul
ell
reglementarilor
de conventii,
sub imperiul
caruia,
se completeaza
in majoritatea
unar lacune, datorate
fata de protectia datorata fiintei umane atat
in timp de pace, cat si in timpul conflictelor

'.~.
nu au fost fixate in totalitate
si respectate;
in alegerea
- persoanele
trebuie
sa fie
- partile, care participa la un contlict
mijloacelor
~i metodelor
de lupta pe care
Ie folosese.
Din aceste principii
fundamentale
atat a reglernentarilor
privind
folosirea
eelor privind protectia
persoanelor,
decurg si alte principii,

mijloacelor
$i a metodelor
care stau la baza

de IUpt2L cat ~i
victime ale razboiului.
-------
Capita/Ill III. Structura si functionarea
Un pnm
asemenea
protej ata are dreptul

atributelor
inseparabile
Persoana
pnncipiu
Ia respectul
cazuta
Nimeni
la respectul
fiecare
persoana
fizice si morale
onoarei,
iar inamicului.
si a
care se preda,
nu trebuie sa fie supus torturilor
corporale sau tratamentelor
trebuie sa i se recunoasca
dreptul
caruia,
vietii sale, al integritatii
in lupta este inviolabila,
mentale si nici pedepselor

persoane
ale personalitatii.
sa i se crute viata.
trebuie
25.2
CUITii Penale Interntuionate
crude ori degradante.
drepturi1e civile nepatrimoniale,
a1 drepturilor
fizice
sale familiale,
sau
Fiecarei
aceasta
avand
al convingerilor
$i a1
obiceiurilor.
Cei care se afla in suferinta. trebuie sa fie ridicati. de pe campul de lupta si sa
."'>
li se acorde ingrijirile
necesare, in raport de starea lor medicala. Asistenta
acordata persoanelor,
victime ale razboiului,
nu
constituie,
umanitara
ingerinta
in conflict.
Deci,
asemenea
imbraca,
asistenta
trebuie sa fie incurajata $1protejata.
Fiecare
privind
niciodata,
indiferent de forma pe care
umanitara
persoana
soarta
aflata in detentia
membrilor
familiei
sale
inamicului
$i
la
are dreptu1 la informatii
primirea
de
ajutoare
pentru
protejate
trebuie
supravietuirc.
Nimeni nu poate fi, in mod arbitrar, privat de propietatea
sa.
Un al doilea principiu este acela, potrivit caruia, persoanele

sa fie tratate lara nici
discriminare,
socials, avere, convingeri

Singurele
derogari
fondata pe rasa, nationalitate,
sex, limba, clasa
politice, filosofice sau reiigioase ori pe alt criteriu analog.
de tratament
pentru a li se inlatura inegalitatile
acceptate
sunt cele in beneficiul
unor persoane,
ce ar rezulta din situatia lor personals,
nevoile lor
sau starea medicala precara.

Un al treilea principiu este acela, potrivit caruia, fiecare individ are dreptul la
siguranta
comis.
propriei
Represaliile,
interzise.
bencficieze
In
persoane.
Nimeni nu va fi pedepsit pentru aete pe care
pedepsele
colective,
cazul in care se ridica problema
luarile
de ostateci
IlU
si deportarile
pedepsirii, fiecare persoana
uzuale.
sunt
trebuie sa
de un proces penal echitabil in cadrul unui tribunal legal constituit
garantiile judiciare
le-a
$i de
Capitolul III. Structure si functionorea
Persoanele
care conventiile
protejate, victime ale razboiului,
nu pot renunta la drepturile.
pe
umanitare le prevad pentru ele.
Principiile
conventiilor
Curiii Penale lnternationule
mentionate
sunt materializate
internationale,
in prevederiie
prin care sunt regelementate
concrete din cadrul
probleme
specifice
ale
dreptului umanitar.
prezentare
Scurta
a reglernentarilor
privind
sanctionarea
juridica
crimelor de razboi
Evolutia
victimelor
reglementarilor
privind
modul de ducere a razboiului,
conflictelor
armate
$i interzicerea
metode
de razboi,
contrare
international
umanitar
aplicabil In conflictele
dezvoltarea
un or
munitii
sau
internationale
sanctionarea
penala
La sfarsitul
folosirii
consacrate
unor arrne,
ale dreptului
armate, este insotita si de aparitia

vizand
nerespecatarea
stabilirea
acestor
si
raspunderii
precum
norrne,
~1
care savarsesc incalcari grave ale prevederilor
in materie.
Primului
dreptul international.
principiilor
specifice,
pentru
a persoanelor,
de razboi
persoane
juridice
statelor
internationale
conventiilor
criminali
norme
ori limitarea
protectia
Mondial
Razboi
si raspundere
penala
Pe baza acestora,
prin T ratatul de la Versailles
conceptele
internationala
de crima internationals,
erau deja conturate
au fost formulate acuzatiile impotriva
de
unor
$i au fost pedepsiti pinei palii criminali
de
razboi. dupa al doilea razboi mondial.
In actualul stadiu de dezvoltare

incalca regulile
a dreptului international,
umanitar,
faptele, prin care se
aplicabil in perioada
de conflict
annat si care, datorita gravitatii lor, au caracter de crime de razboi, sunt prevazute
mai rnulte instrumente
juridice internationale,
ce se completeaza
in
reciproc, dupa cum
urrneaza:
ale carui dispozitii,
fost aprobate
impreuna
cu prineipiile
~i insusite de catre Adunarea
(I), din data de 11 decembrie

Slit. ,.b");
de la Nurenberg
(art. 6 lit. "a").
degajate din lucrarile Tribunalului,

Generala a ONU, prin Rezolutia
1946, Carta Tribunalului
International
au
nr. 97
de la Tokio (art.
Conventiile
(Converitia
de la Geneva,
II), art. 130 (Conventia
Conventia
din anul 1949, art. 50 (Ccnventia
III) si respectiv, art. 147 (Com/entia
1), art. 51
IV):
de la Haga, din anul 1954 (art. 28);
Conventia
tehnicilor
254
de la Geneva,
de modificare
din anul 1976, privind
a mediului,
interzicerea
folosirii
In scopuri militare sau in aite scopuri ostile (art.
IV);
Protocolul
Aditional
nr. I de la Geneva, din anul 1977, in special an. 11
si a11. 85:
paragrafu14
International
Indicii importante
pentru existenta ~i caracterizarea

de Cod al Crimelor
elaborat de Comisia de Drept International
de aceasta nu au fost, inca, incorporate

Este
de mentionat
interdictii,
formulate
in cuprinsul
ca avand
prevazute
ca nu orice
faptul,
internationale
caracter
internationale
In
(delicte)
domeniul
si
dineolo
acelasi
de drept
a une, prescriptii
al conflictelor
prin
conventii
sau
alte
sau
armate.
cele mai ~grave ale acestor
norme. .
instrumente
sa
statele pot sa largeasca sfera faptelor consacrate
le sanctioneze,
timp,
sa prevada
In mod
statele
pot,
in codurile
dreptului conflictelor
tara
ca pnn
iar
uneori,
lor penale,
sunt
obligate
conventii
aceasta,
ca infractiuni
conventiilor
pnn
tratate
mai putin grave,

internationale
arrnate, care nu sunt incadrate in categoria
Cele patru Conventii
din anul 1977, prevad,
prin
expres,
insa, caracter de crime internationale.
unele fapte prin care se incalca prevederile
internationale.
a ONU, desi regulile cuprinse
incalcare
de cele prevazute,
fapte sa dobandeasca,
internationale,
cu valoare juridica si caracter de universalitate.
de razboi,
asemenea
normelor
criminal
Prin legislatia lor nationala,

cnme
unor crime de razboi sunt
ca atare, in dreptul pozitiv.
crima de razboi. . ci numai violarile
nr.
1994 (art. 2-4).
si in art. 22 al Proiectului
constituie
si Tribunalul
nr. 827, din data de 25 mai 1993 (mi. 2 si 3) si respectiv,
955, din data de 8 noiembrie
Omenirii,
pentru Rwanda, adoptate de catre Consiliul de Securitate al Natiunilor
Unite, prin Rezolutiile
cuprinse
International
crirnelor
de la Geneva, din 1949, dar $i Protocolul
in acest sens, obligatia
statelor
din
nr. L
parti, de a lua masurile
255
Capitolul Ill. Structura si funciionarea Curtii Pen ale lntenuuiona!e
necesare
pentru
infractiunile
grave
administrative
sa
a face
actele
contrare
Conventiilor,
crimele
de razboi,
s-a constatat
faptul,
- in caz de schimbare
sub acuzare
1976, Cambodgia
1975-1983,
Republica
Democrats
advers
- in anu1 1971, Angola - in anul
Nicaragua -in perioada
1971-1981):
fara interes pentru operatiile militare (S.U.A., in
-in cazul actelor individuale

- in perioada
puterii in timpul regimului
Banglades
- in perioada 1975-1978,
Vietman
cum sunt:
a regimului politic in interiorul unui stat. care a favorizat
general a a detinatorilor
- in perioada
ca urmarirea
situatiile din tirnpul celui de al doilea razboi
moudial, s-a realizat, pe plan national, numai in situatii marginale,
(Argentina
decat
si disciplinare.
a autorilor acestora, exceptand
o punere
altele
fie pe cale penal a, fie prin masuri
si de a le sanctions.
In ceea ce priveste
efectiva
inceteze
1965-1971,
Olanda, in Indonezia - in anul 1949, Belgia, in
Congo - in anul 1965);
- cand contro1ul
asupra extinderii
conflictului
annat pe teritoriul
national
impus-o (Israel, in anul 1956);

- cand opinia publica,
asupra guvernului
incalcarii
a exercitat
principii lor si normelor
juridice,
presium
po1itice
prin care se formuleaza
in timp de conflict annat sau se stabileste
acestora,
international
de mass-media,
(Afacerea May Lay in S.U.A., in anu1 1968).
Din ansamblul
reguli1e aplicabile
alertata
caracterul
criminal al
analizate in cadrul acestei sectiuni, rezulta ca, potrivit dreptului
penal contemporan,
prezentate,
in mod sistematizat,
competcnta
sa judece
constituie
crime de razboi, faptele ce urmeaza a fi
in continuare.
Curtea Penala
Internationala
este .
crimele de razboi, in special, aeele crime care se inscriu
1Il
cadrul unui plan sau al unei politici elaborate.
Crime
de razboi impotriva
Reglernentarile
persoane
denumirea
incalcarile
internationale
si bunuri impotriva
de "dreptul
persoanelor
efectelor
distructive
de la Geneva",
aduse celor mai importante
internati ona le.
referitoare
contin
si bunurilor
protejate
la protejarea
ale razboiului,
prevederi
unor
categorii
cunoscute
exprese,
$i sub
in sensul
reguli umanitare de protectie constituie
de
CEl
crime
156
Capitolul Lll. Structure sifunction areu Curtii Penale lntemationa!c
Ornorurile. tortur a si relele tratamente ale persoanelor
C/.
Omorurile,
tortura
Protocolul
~i relele
tratamente
de la Nurenberg,
sunt incriminate,
111
special,
pnn
de 13 Geneva. din anul 1949
Conventiile
Aditional nr. I, din anul 1977.
Potrivit
acestor
omoruri intentionate
conventii
internationaie,
asemenea
fapte pot consta
de razboi, a bolnavilor,
a civililor In teritoriul ocupat de inamic, a prizonierilor
ranitilor ~i naufragiatilor,
a personalului
sau temporar
in perioada de conflict annat.
Pri11 faptele de aceasta natura, care au un caracter de cnme de razboi,

consemneaza
tratameute,
urmatoarele:
pentru prizonierii
ordinul
au fost parasutati
parasutistilor,
pedepse
mai
preotilor: executarea
grave
care se salveaza
decat
executarea
prizonierilor,
tratamente
sau executarea
condiriilor
medicale
asistentei
combatantilor
dintr-un
cea disciplinara,
care incearca
minimale
necesare
transportarea
munitiei
pentru
torturarea,
ca si detinerea
actiunilor
militare
indeplinirea
sau operatiunile
ce urrneaza
---
---
---
biologice si medicale
unei
1a rele
sau
ori refuzul
lor in conditii
sa
sau
ingrijirilor
inumane:
la moarte; expunerea
inamice, prin neindcpartarea

fie atacate;
unor sarcini primejdioase,
de derninare:
. ,:
ilif
supunerea
de razboi: neacordarea
neprotejarea
razboi contra insultelor sau a curiozitatii publice ori nerespectarea
Experierue!e
aplicarea
de trai pentru sanatatea prizonierilor
acestora,
sau de obiectivele
de razboi,
;~l~;.
dupa ce
care au evadat
unui preot pentru un prizonier condamnat
prizonierilor
rele
si torturi
capturati,
avion doborat;
prizonierilor
sa evadeze;
unor prizonieri
de razboi la pericolul
linia frontului
a unor
in spatele liniilor inarnice, pentru a executa operati uni de sabotaj;
uciderea
prizonierilor
de aplicare
de razboi; arestarile masive de civili, relele tratamente
aplicate acestora; masacrarea
nerespectarea
de exterminare,
se
sau de rnunca fortata pentru civilii din teritoriul ocupat si
de deportare
ingrijirilor
sanitar sau religios
si 111general, a oricarei persoane care se afla intr-un regim permanent

de protectie,
111
(asasinat sau ucidere), In torturarea sau supunerea la tratarnente
inumane sau rele tratamente
refuzarea
~l
lor de
folosirea
cum ar fi
prizonierilor
de
onoarei acestora .
Capitolul III. Structura si functionarea Curtii Penale Internaiionale
Toate
experientele
cele patru
biologice,
Conventii
efectuate
de la Geneva,
de catre beligeranti
257
din anul
1949, incrimineaza
asupra persoanelor
aflate sub
controlul lor.
ProtocoluJ
Aditional
razboi, faptul de a supune
orice persoana
protejata
de stare a sanatatii
sale ~i care nu ar fi conform
general
recunoscute,
sanatatea
daca
~i integritatea
de
care nu ar fi
normele
Cll
fizica
crimele
medicate.
sau mentala
a unei
ar putea fi comprornisa.
Este, in special,
consimtamantul
printre
unui act medical,
motivat
asemenea persoane
nr. I, din anul 1977, incadreaza,
interzis,
lor, mutilari
de a practica
asupra acestor persoane,
fizice, experiente
medicale sau stiintifice,
chiar ~i cu
prelevari
tesuturi sau de organe pentru transplanturi, daca acestea nu sunt justificate
de
de rariuni
.,-
privind apararea sanatatii persoanei

De asemenea,
transfuzii
c.
are caracter
sau piele destinata
constrangerea
de a dona sange pentru
grefelor.
art. 46 din Regulamentul
din anul 1907, care prevede
,.".~j
criminal,
Luarea de ostateci
In baza prevederilor
ocupanta,
in cauza.
Statutul
ca viata indivizilor
Tribunalului
Conventiei
a IV -a de la Haga.
trebuie protejata
de la Nurenberg
a prevazut
de catre puterea
luarea
de ostateci,
printre crimele de razboi.

Conventia
a IV-a de la Geneva,
printre infractiunile
grave, prevazute
Luarea de ostateci figureaza

Securitatii
din anul 1949, enumera
Iuarea de ostateci
de mi. 147 al acesteia.

si in ProiectuI Codului Crimelor
contra Pacii si
Omenirii.
d. Deportarea populatiei civile

Aceasta a fost considerate
la
Nurenberg,
internationale
pe
baza
drept crima de razboi prin Statutul Tribunalului
reglementarilcr
generale
din
cadrul
de
convenriilor
anterioare.
Conventia
an. 49, deportarea
populatiei
din anul 1949, interzice, in mod expres, in
civile din teritoriul
ocupat de mamic,
daca nu se
Capitotul Lll. Structura si functionarea
realizeaza
in propriul interes al acesteia din cauza pericolului
nu permite
ca dislocarea
ocupant.
Deportarea
Conventia
interzice,
populatii
in teritoriul
sau deportarea
ocupat,
tara
civile este considerata
si transferul
de art. 85 al Protocolului
cuprinsul
caruia
sunt considerate
populatiei
civile.
normelor
adauga
demografice
de Cod
mentionate,
a unui teritoriu
insa, acest act
crirna de razboi.
crima de razboi,
nr I de la Geneva, din anul ] 977, in
crime de razboi
ambele forme de deportare
al Crime lor contra
Pacii
~i Securitatii
formulate, incluzand precizarea, care, In fapt,
Omenirii tinde sa clarifice interdictiile

nu
militare si
de catre puterea ocupanta al propriei
a considera,
lacuna acoperita
Proiectul
operatiilor
sa se faca pe teritoriul national al statului
ilegala a populatiei
de asemenea
258
Cunii Penale Internationale
este
ca
ocupat,
ceea ce ar acoperi
purificare
etnica sau de golire completa
semnalate
in unele conflicte
militare,
modificarea
interzisa
compozitiei
mai bine situatiile
a unor zone de populatie,
de
operatiuni
ce au avut loc in diverse zone geografice
ale
lumii in ultimele decenii.
Detinerea ilegala a persoanelor
e.
Potrivit
art. 147 al Conventei
dreptul, ca dupa izbucnirea
sa interneze
strainii
ratiuni, sa interneze
ilegala a persoaneior
ostilitatilor,
civile
daca exista puternice
ce se afla pe teritoriul
loeuitorii din teritoriul
propriu,
Inrolarea fortatii a persoanelor aflate in puterea
Constrangerea
partii adverse,
inamice,
interdictie
chiar daca, la inceputul
ostilitatilor,
-
militare
a III -a (art. 130) ~i respectiv,

in acest sens, formulata,
Haga, din anuJ 1907.
unor acte de detinere
- este
crima de razboi.
inamicului
unui prizonier de razboi sau a unei persoane civile, apartinand
de a lua parte la operatii
Conventiile
aceleasi
dincolo de limitele
drept, earn greu de precizat - stabilite prin conventie, constituie
au
ratiuni de securitate,
iar, ulterior, pentru
oeupat. Executarea
civile, de catre orice beligeranti,
tarile beligerante
acestea au fost in serviciul
unpotriva
tarii lor, este incriminata
a IV -8 de la Geneva, care reitereaza
deja, prin RegulamentuJ
Conventiei
tarii
.
de
0
a IV-a de la
259
Capitolul l Il. Structura si functionarea Cunii Pel/ale lnterntuionale
Constituie,
persoanelor
astfel, crirna de razboi, atat inrolarea in armata statu1ui inamic a
rnentionate,
cat ~j constrangerea
razboi indreptat impotriva
Refund
propriei tari.
unui proces echitabil
Conventiile
de la Geneva referitoare
la protectia
cazul savarsirii
conform
de razboi si
un or fapte penale de catre acestea, de dreptul lor de a fi judecate
legii si in mod impartial,
reluata si, dezvoltata

1977, potrivit
constuie
crima de razboi. Incriminarea
in cadrul Protoco1u1ui Aditional

"
caruia,
intemarionale
umanitare
de regimul
rezistentei
sau rara acordarea

impartiala
asigurarea
de prizonieri
umanitare,
Fapta
este
fundamentale,
la prezumtia
incriminata,
Protocolului
Aditional
Conventiilor
de le Geneva,
ale car or aptitudini

permanents,
pentru
sa
de conventiile
dupa un proces sumar
la componenta
si atitudinea
de nevinovatie,
in prezenta
inculpatului,
probelor, dreptu1la
prima
recurs etc.
de razboi si a civililor
oara, de prevcderile
consta in incalcarea
prizonierilor
art.
85 ale
prevederilor
sunt obligati
sa
de razboi mutilati $i grav bolnavi,
intelectua1e sau fizice au suferit
tuturor prizonierilor
de pe teritoriul
sau a membrilor
din anu1 1949, prin care beligerantii
repatrierea
se
l1U
referitoare
din anul 1977. Aceasta
a Ill-a a11.118),
a civililor, care
ca si a spionilor
a repatrierii prizonierilor
chiar inainte de finalizarea
$i repatrierea
Tara judecata
daca acestea au fost condamnate
nejustificata
asigure, Tara intarziere,
din anul
de conventiile
oricaror persoane protejate
dreptului de aparare, verificarea
h. Intarzierea
(Conventia
de razboi,
si executarea
garantiilor
a instantei,
protejata
este
de un asemenea drept constituie crima de razboi.
arrnate, precum
internationale
nr. I de 1a Geneva.
faptul de a priva orice persoana
Sunt, astfel, crime de razboi, executarea

bucura
prizonierilor
la protectia populatiei civile, prevad, ca privarea persoane lor protej ate, In
respectiv,
acestora de a lua parte la efortul de
ostilitatiilor
diminuare
(Conventia
de razboi, dupa terminarea
considerabila
sau
a III-a, an. 109), ca

ostilitatilor
milirare
permita plecarea civililor, cetateni ai unui stat strain,
partilor aflate in conflict (Conventia
a IV-a. art. 35) $i sa elibereze
Capitolul Ill. Structure si functionarea Cunii Pen ale Intemiuionale
persoanele
civile, care se afla internate,
carora trebuie
sa
le asigure
la sfarsitul ostilitatilor
repatrierea
sau intoarcerea
sau al ocupatiei,
la ultirnul
lor domiciliu
(Conventia a IV-a, art. 134).
Apartheidul
I.
si alte practici inumane rasiste
F aptele de acest gen, savarsite in timp de razboi, au fost incriminate separat

prin
811.
de pace,
85 al Protocolului
0
Aditional din anul 1977. Apartheidul
crima impotriva
razboi, in baza Conventiilor
umanitatii.
Asemenea practici sunt, insa $i crime de
de la Geneva, din anul 1949, incadrandu-se
faptelor prin care se aduce atingere demnitatii persoanelor

tratamente ori a tratamentelor
j. Pedepsele
unor asernenea
pedepsirea unor colectivitati,
asemenea
tratamentelor
fapta
inseamna,
constituie
facuta
pentru
prin Proiectul
0
de
razboi,
inumane si a refuzului de a judeca
111
Omenirii.
de Cod mentionat,
fapta savarsita numai de
crima
realizat
S-3
in fapt, sanctionarea
0
crima internationala.
fapte printre crimele de razboi
de Cod al Crime lor impotriva
de propunerea
grup de persoane
Conventiei a TV -a de la Haga, din
a IV -a de la Geneva, din anul 1949, tara a se indica,
insa, ca aplicarea de pedepse colective ar constitui
Independent
sau in aceea a relelor
colective
anul 1907 si prin Conventia
cadrul Proiectului
in categoria
inumane.
Acestea sunt interzise prin Regulamentul
Includerea
constituie. in timp
intrucat
persoana sau de un
unor persoane
nevinovate.
incadrandu-se
in
categoria
persoana in cadrul unui proces
echitabil.
k. Jefuirea bunurilor publice sau private
Constituie
Tribunalului
una din
de la Nurenberg,
1949, care incrimineaza
faptele
considerate
cnme
iar ulterior prin Conventiile
aproprierea
de razboi
pnn
de la Geneva, din anul
ilicita, rnasiva, arbitrara si Tara
militara a bunurilor publice sau private.
In
Statutul
necesitate
afara unei asernenea insusiri calificate de
Ill. Structure sifunciionarea
Capitolul
bunuri este evident.
CUJ'Fii Penale lntem ationale
ca aite forme de furturi
sunt incriminate
261
potrivit
legislati ei
ordinare.
I. Producerea
de distrugeri inutile
Distrugerea
autoritatea
de catre inamic
a bunurilor publice
sau private.
sa si apartinand statului advers, a fost incriminate,
aflate
sub
intr-un mod ciar. prin
de la Nurenbera...... care considers crima de razboi, distruzerea,

.....
,
tara motiv, a oraselor ~i satelor sau devastarile
care nu sunt justificate
de exigentele
militare.
Conventiile
insusirea
de la Geneva,
de bunuri nejustificate
din anul
de necesitatile
intr-un mod dicit si arbitrar" (Com/entia

Conventia
Conventia
aduce
.xiistrugereo
oil
militare si executate la scara mare,
I - art. 50, Conventia
a II-a, art. 51,
a IV-a, art. 147).
m. Atingerile
contlict
1949, incrimineaza
aduse bunurilor cultur ale
annat, nu cuprinde
atingere
protcctiei
incriminare
exceptionale
prevazand
numai
infractiune
la acea conventie (art. 28).
Este evident
obligatia
statelor
faptul,
protectia
culturale,
in caz de
express a faptelor de razboi, prin care se
ce se acorda
de a incrimina,
ca atingerile
bunurilor
unor
asemenea
prin legislatia
aduse unor asemenea
bunuri,
proprie,
bunuri
orice
constitu ie
crime de razboi, eel putin in masura in care, distrugerea unor bunuri, fara justificare.
constituie.
cum s-a ararat.
Penal pentru Fosta Yugoslavie

sau
deteriorarea
invatanuintului,
crima. De aceea. Statutul Tribunalului
International
incrimineaza,
deliberate
edificiilor
artelor si stiintelor,
in mod expres, .ridicarea, distrugerea

consacrate
a monutnentelor
religiei,
istorice,
C/
binefacerii
si
opere/or de arta si
a opere/or cu caracter stiintific",

Atingerile
religioasa,
istorica
aduse,
in mod
SaLt culturala
deliberat,
bunurilor
care prezinta
exceptionala
figureaza
s: m Proiectul
de Cod 31
Crimelor contra Paci: ~iSccuritatii Omenirii.
valoare
262
Curti; Pen ale Internationale
fars ca pnn
In Protoco lul nr. I din anul 1977 s-a prevazut, In mod expres,
aceasta sa se aduca atingere
atacurile armate indreptate
lacasurilor
daca
intemarionale,
sunt situate
impotriva
de cult recunoscute
popoarelor,
adversarul
reglementarilor
acestora
anterioare,
ca sunt crime de razboi,
istorice, a opere lor de arta si a
monumentelor
si care constituie patrimoniul

Ie este acordata
se produce distrugerea
lor pe
protectie
cultural sau spiritual 31

speciala
prin
scara larga, nu exists nici
acorduri
dovada ca
ar fi utilizat asernenea bunuri pentru sprijinirea efortului sau militar si nu

imediata
ill
apropiere a unor obiective militare.
Crime de razboi savarsite prin viola rea regulilor de intrebuintare
a unor
mijloace ~i metode de lupta,

In ceea ce priveste
metode de lupta (dreptul
violarea
regulilor
de intrebuintare
de la Haga), precizarea
razboi s-a facut, in special, prin Protocolul
Faptele
prevazute
in cuprinsul
razboi, daca prin savarsirea

Protocolului,
se produce
mentale a unor persoane
faptelor care constituie
Aditional
1907, in cadrul infracti unilor grave prevazute
a unor mij loace 91
nr. I de la Geneva,
din anul
de art. 85 a1 acestuia.
respectivului
articol
constituie
lor, cu intentie ~i cu violarea dispozitiilor

moartea
crime de
cnme
de
pertinente ale
ori lezarea, in mod gray, a integritati:
fizice sau
protejate.
a. Atacurile dirijate contra civililor
Supunerea
constituie
populatiei
civile
sau a persoanelor
crime de razboi (mi. 85 paragraful
Geneva, din anul
civile
unui atac militar
3 lit "a" din Protocolul
nr. 1 de Is
977).
b. Atacurile f6r6 discriminare

Lansarea
sau a bunurilor
va cauza pierderi
CLl
caracter
unui atac fara discriminare,
care aduce atingere
populatiei
cu caracter civil, daca autorul cunoaste faptul, ca un asernenea

de vieti omenesti,
civil, care sum excesive
ranirea persoanelor
civile
atac
civile sau pagube bunurilor
in raport ell avantajul
militar eoncret si direct
263
Capitolul III. Structura si functionarea Curtii Pen ale Internationole
asteptat,
constituie
crima
de razboi,
potrivit
art. 85 paragraful
3 lit "b"
al
Protocolului Aditional nr. I.
c.
Atacurile impotriva lucrarilor care contin fone periculoase
Sunt incriminate
de mi. 85 paragraful 3 lit "b" al Protocolului Aditional nr. L
din anul 1977. Acesta prevede,
ca este interzisa, fiind considerata
grava,
lansarea
deci, crima
instalatiilor
de razboi,
care contin forte periculoase,
unui atac impotriva
infractiune
lucrarilor
sau a
cunoscand faptul, ca un asemenea atac va
cauza pierderi de vieti omenesti, ranirea persoanelor civile sau pagube bunurilor
caracter civil, care sunt excesive
eu
in raport cu avantaju1 militar concret si direct
asteptat.
Atacarea unor lucrari sau instalatii, cum sunt digurile, barajele sau centralele
nucleare, stiind ca prin aceasta se vor produce urmarile enumerate,
este crima de
razboi, chiar daca lucrarile in cauza constituie un obiectiv militar sau se ana situate
in imediata apropiere a unor obiective militare.
d. Atacurile contra localitdtilor neaparate sau a zone lor demilitarizate

Sunt
considerate
crime de razboi, ataeurile indreptate impotriva localitatilor
neaparate si a zonelor demilitarizate
daca, potrivit art. 59 si art. 60 ale Protocolului
nr I, eel care lanseaza ataeurile cunoaste faptul, ca acestea sunt indreptate impotriva
unei localitati
neaparate
sau a unei zone demilitarizate
si daca acestea nu sunt
folosite de partea adversa, in scopuri contrare statutului lor special.
e. Atacarea
unei persoane
Atacarea unei persoane,

deci, se afla sub autoritatea
scoase din luptii
cunoscand
faptul, ca aceasta este scoasa din lupta,
partii adverse, se preda sau este incapabila sa se apere,
datorita ranilor sau a bo1ii sau a pierderii cunostintei, este crima de razboi, potrivit
art. 85 paragraful 3 lit. "e" a1 Protocolului
Aditional nr. 1.
Capitolul III. Structura si function area Curti! Penale Internution ale
Utilizarea perfida a semnelor protectoare
Utilizarea
interzice
cu perfidie, in conditiile
perfidia
ca metoda
ranirea sau capturarea
prevazute
de razboi,
unui adversar,
de art. 37 al Protocolului
daca prin aceasta
se produce
sau a Leului si Soarelui Rosu, preeum si a oricarui
recunoscut
de catre Conventiile
emblema
protectoare
bunurilor
ce contin
3 lit. .f".
recunoscute
sunt: drapelul
culturale, insemnui protectiei
forte periculoase,
semnele
neaparate
si a zone lor dernilitarizate,
si semnalele
radio si electrice
ale mijloacelor
de 1a Geneva
si de internati
statele
dispozitiilor
parti
sanitate.
a mediului
din anu1 1976 privind
sa interzica
interzicerea
si sa previna
orice activitate
obligatie care irnplica, in mod necesar
conventiei,
civili,
semnele
de transport
utilizarii
scopuri militare sau in orice alte scopuri ostile a tehnicilor de modifieare

obliga
lucrarile
etc.
g. Utilizarea tehnicilor de modificare
Conventia
civile, eel care marcheaza

de prizonieri
localitatilor
stabilite prin conventii internationale
alb al parlamcntarilor.
lagarelor
semnele pentru marcarea

luminoase,
alt sernn protector
de la Geneva, din anul 1949 sau de catre Protocolul
prin acelasi art. 85 paragraful
Alte semne
uci derea,
distinctiv al Crucii Rosii, al
a semnului
Semilunei
I este incriminata
L care
legislatia lor interna a unar asemenea
i11
a mediului
care contravine
si incriminarea
prin
fapte.
h. Utilizarea anumitor arme

In stadi ul actual de . zvoltare
instrument
ill
juridic
ario: a ~
convent -0
_ prin
tiliz
a Dreptului
care
sa
--:-=- ~=-:::"':~~::.:.--=:=>
?S''''
- '::~-=~2""::: - -a
fie considerata,
ill mod expres, crima
perfide, precum si a arrnelor specifiee
onventii speciale, desi caracterul
evi ent in lumina principiilor
. pa
Penal nu exista un
a armelor care produc suferinte inutile, a celor care
~=--__a.or -: sau a armelor

=>:. _ - _
International
criminal al utilizarii
si normelor
existente.
tiale cu caracter penal sunt cuprinse In Conventia
din
-- ~ -:-:- ,::.: : .rerzi erea arrnelor chimice. care obliza staiele sa incrirnineze
_
-~~ -.a.ie
nroprii,
incalcarea
prevederilor
acesteia,
ca
$1
in cadrul
265
Capitolul III. Structure si funciion area Curti! Pen ale Internationale
Rezolutiei.
,
nucleare
.'
din anul 1961 a Adunarii
~i termonucleare,
GeneraJe a ONU. referitoare

,
care asimileaza
utilizarea
unor asemenea
la arrnele
arme unei
crime imporriva urnanitatii.

Un pas inainte s-a facut, in acest sens, prin Statutul Tribunalului
Penal pentru Fosta Yugoslavie,
care incrimineaza
International
.folosirea artnelor toxice sou
altor arme concepute pentru a produce suferinie inutile".

Nici proiectul de Cod al Crimelor contra Pacii ~i Securitatii Omenirii nu este
prea transant, considerand
interzise
prin conventii
bacteriologice,
speciale
(gloantele
lista
violarilor,
expuse privind
crime internationale,
principiilor
utilizarea
gazele
de lupta,
arrnele
fie prin convertirea

nationala incriminarea
si normelor
conventionale
~1
unor anumite arme, care sunt considerate
ramane deschisa si ea va fi, fara indoiala, cat mai cornpleta in
anii care vin, fie pe calea incriminarii
directe, in baza unor conventii internationale,
unor dispozitii care sa oblige statele sa includa in legislatia lor

faptelor, interzise prin Conventii Internationale.
Crimele de razboi si conflictele
Reglementarile
incalcarile
dum-dum,
ilicite, adica a armelor
armele otravite etc.), dar nu si a annelor de distrugere in masa
Desigur.
interdictiilor
drept crima, folosirea annelor
internationale
armate interne
prin care se incrimineaza,
grave aduse dreptului conflictelor
in mod expres,
armate se refera, in totalitate, numai la
violari ale regulilor aplicabile in conflictele armate dintre state, deci in conflicte cu
caracter international.
Semnificativ
Aditionaie,
in acest sens este si faptul, ca dintre cele doua Protocoale
prin care se reafirma
si se dezvolta reglementarile
aplicabile in timp de conflict arm at, cuprinse

din anul 1949, semnate
conflictele
III
de drept umanitar
cele patru Conventii de la Geneva
la Geneva in anul 1977, numai Protocolul
arrnate internationale,
L referitor
la
cuprinde incriminari pentru violari ale dreptului
razboiului.
De aici a putut rezulta concluzia,
nurnai conflictele arm ate internationale,
ca sanctionarea
incalcarilor
nu si conflictele interne.
grave priveste
266
Capitolul III. Structura s! functionarea Curtii Penale lnternaiionule
Dar. Conventiile
/
de la Geneva din anul 1949 si Conventia a IV -a de Is Haza
,!
din anul 1907, cuprind interdictii ~iincrimineaza

indiferent
de imprejurarea,
conflicte
armate
internationale
interzise
daca
internationale
asernenea
incalcari
se produc
conflicte
in cadrul
interne:
unor
iar conventiile
unor metode de lupta sau a unor arme si rnunitii
se aplica in orice conditii,
umanitare
fapte grave de incalcare a acestora,
sau a! unor
privind folosirea
......
deci, in orice tip de conflict annat, exigentele
fiind universale.
Articolul 3, comun celor patru Conventii de Ia Geneva din anul 1949, care se
refera
la conflictul
annat
referitor la necombaranti
neinternational,
sau la persoanele
interzice
in orice timp, in orice loc,
scoase din lupta:
Atingerile aduse vietii, torturile si supliciile;

,,;'
Luarile de ostateci;
Tratamentele
umilitoare
Condamnarile
si degradante;
si executiile,
efectuate fara
judecata prealabila si legala,
conforms cu garantiile judiciare in vigoare in statele civilizate.

Asemenea
Conventiei
fapte sunt considerate
a IV-a si al articolelor
indiferent
altele decat Protocolul

atat in conflictele
Statutul
acestea
corespunzatoarc
in baza art.
din celelalte
147 al
trei conventii,
de caracterul conflictului.
Se poate, deci, conchide,
distinge,
crime de razboi,
ca in masura in care conventiile
I, incrimineaza
internationale.
Tribunalului
internationale,
anumite fapte grave, acestea constituie
crime
cat si in cele cu caracter intern.

International
Penal
pentru
Fosta
Yugoslavie
in limitele temp orale stabilite pentru savarsirea faptelor incriminate,

s-au comis In faza intern
Yugoslavia
a statelor
a conflictului,
care s-au desprins
pana la recunoasterea
din structura
acesteia
nu
daca
de catre
sau in faza sa
intemationala.
Proiectul
atat crimele
Codului Crimelor
de razboi comise
impotriva
in conflictele
Omenirii
annate internationale.
cat
prevede
~J
ace lea
savarsite In conflictele arrnate interne.

Ar mai fi de subliniat,
111
care, dintre conflictele
importanta
armate
deosebita a acetei probleme, in condiiiile
izbucnite
pe mapamond,
in ultimele
decenii,
Capito/ul
III. Structure :jijllllcrionarea
majoritatea
incalcarea
eonstituie
regulilor
conflictele
Curtii Pef1{[le Interna(iol1a/e
eu earacter intern ~i nu cele inemationale,
iar
de ducere a luptei sau de protectie a unor persoane si bunuri s-a
produs in eadrul acestor conflicte in forme mult mai grave ~i pe

laraa.
~ . decat in cadru. conflictelor
scara mult mai
armate cu caracter international.
***
Indiferent
daca natura conflictului
Penala lnternationalii
este interna sau internationald,
va avea jurisdiciie
asupra crime lor de razboi. .imai ales
atunci cdnd acestea sunt savarsite ca facdnd porte dintr-un plan sau
co
parte
de plan sou
savarsirii
0
10
Curtea
politica
sau
scara larga a unor astfel de crime". Existenta unui astfel

va ji, fara indoiala, luata in considerate
unei astfel de politici,
cdtre Curte, atunci cand va decide admisibilitatea
de
crimei.
4. Crimele de agresiune
Crima de agresiune,
initial
de catre Comisia
evocata,
in repetate
care figura, asemeni eelorlalte trei, in proiectul

randuri
- in timpul
1929, din nou in Statutul Tribunalului
are particularitatea
constituirii
Societatii
de la Nurenberg,
identificata
data de 14 decembrie
in anul
crima denurnita,
dar
1974 (AG/Rez.3314).
articolului 5 din Statui. crima de agresiune a fost inclusa
pe lista crimelor aflate sub jurisdictia

este
Natiunilor,
pe deplin, in pofida Rezolutiei Adunarii Generale a ONU, din
aceasta
de a fi fost
apoi in Carta Natiunilor
Unite - si in acelasi timp, de a fi ramas, intr-un oarecare fel,

niciodata
elaborat
fundamentals
~l
Curtii - pentru ca multe State au considerat,
nu poate
f 0111is3 din jurisdictia
Curtii
ca
Penale
lnternationale.
In
acelasi timp, in cadrul Conferintei
Diplornatice,
Statele nu au reusit sa
ajunga la un consens asupra unei definitii a acesteia. Contururile

calificari juridice
exacte ale acestei
raman, deci, de precizat. Motivul este foarte simplu. Este verba, in
Capitolul III. Structuru si functionarea
mod evident
de acea crima internationala,
aceea. Statele
au avut, intotdeauna,
printr-o
definitie
anume,
delicvent
international
user de anticipat
Americii pe de
lasandu-si,
adica facultatea
politics de a ealifica agresorul
de a
drept un mare
un stat care l~i apara interesele legitime.
Era
faptul, ca la acest subiect, pozitiile, Israelului ~i a Statelor Unite ale

parte, iar a statelor arabe pe de
crimelor
de agresiune,
conform
articolelor
alta parte, vor f diametral opuse.
Curtea nu i~i va putea exercita
de exercitare
Responsabilitatea
a competentei
cel putin
formularii
Curtii asupra acesteia,
proiect
dispozitie,
in acest sens, fiind
in vigoare
al acestei
asupra
~i sa fixeze
aceasta infractiune
7 ani de la intrarea
unui
competcnta
in care nu va fi adoptata
pana in momentul
121 si 123, care sa defineasca
sa astepte
obligata
asidua de a nu se lasa ingradite
astfel, mana Iibera,
sau dimpotriva,
conditiile
pnn natura ei, eea mai pol itica ; de
preocuparea
aprecia, caz dupa caz, oportunitatea
268
Curtii Penale Internaiionale
crime
a Statutului.
apartine
Comisiei
Pregatitoare.
Statutul
agresiune
exprima,
111
mod clar, faptul, ca orice prevedere
va trebui sa fie in concordanta

Unite.
Natiunilor
Se considers,
eu dispozitiile
corespunzatoare
cnma de
din Carta
deja, ca multe State se vor folosi de aceasta
.concordanui",
pentru a se asigura ca, in respectivul
care actioneaza
conform
intai ca un asemenea
privind
Capitolului
caz, Consiliul
de Securitate,
VII din Carta Natiunilor Unite, dovedeste
mai
act de agresiune a fost eomis.
5. Crime ale tratateior
Anumite
State, prezente la Rorna, au incercat
crime internationale
sa
intrcduca pe lista celor patru
si
, alte crime. Printre acestea se numara terorismul
si, traficul eu
stupefiante
in cadrul
increderea
anumite
Conferintei
acordata
tratate
Diplomatice,
jurisdictiei
internationale
Desi in cadrul Conferintei
Curtii
referitoare
ill
a existat
baza considerabi la pentru
eeea ce priveste
crimele
rezultate
din
la terorism si Is trafieul ell stupefiante.
nu s-a putut ajunge la un consens
asupra definitiilor
269
Capitolul III. Structura si functionarea Curtii Penale Interntuionale
aeestor cnme,
rezolutie
anexata Actului
Final recomanda,
ca
Conferinta
de
Revizuire sa ia in dezbatere atat erimele privind terorismul, cat si pe ace lea privind
drogurile, cu seopul de a ajunge la definitii aeceptabile ~i la includerea acestora in
jurisdictia
Curtii. Prima conferinta
de acest gen va fi convocate
la 7 ani dupa
intrarea in vigoare a Statutului.

Aparenta
de legitimitate
crescuta a anumitor manifestari
a acestor incercari deriva din intemationalizarea

criminale.
6. Elementele crimelor
Elementele
~1
aplicarea
instrument
constitutive
definitiilor
suplimentar,
subiective
ale infractiunilor
crimelor
prevazute
care va defini, in mod detaliat, elementele
va f elaborat de catre Comisia Pregatitoare.

ulterior, amendate) cu votul majoritatii
constitutive
sa fie in conformitate
Aceste
elementele
(art.P)
interpretarea
reprezinta
un
materiale
Curtii. Proieetul elementelor
si
crime Ior
Elementele crimelor vor fi adoptate (si
a doua treimi a membrilor Adunarii Statelor
ale infractiunilor
eu dispozitiile
dispozitii
constitutive
ill
in Statuto Acestea
ale crimelor aflate sub jurisdictia
Parti. Elementele
vor sprijini Curtea
~i amendamentele
la acestea trebuie
Statutului.
pot
parea
oarecum
neasteptate.
Intr-adevar,
ale crimei de genocid, ale crimelor impotriva umanitatii
si
ale crimelor de razboi au fost detaliate si precizate pe larg in articolele 6, 7 si 8.

Pentru crimele impotriva umanitatii si mai ales pentru crimele de razboi, elementele
constitutive
au fost detaliate si precizate mai mult decat suficient, depasind simpla
referire la conventiile
internationale
existente si la dreptul international
Este adevarat, ca anumite state au obiectat ca, respectivele
eutumiar.
conventii internationale
nu sunt nici semnate si nici ratificate de comunitatea statelor in ansamblul ei. Acest
'r'
argument explica vointa pe care au avut-o redactorii sa redefineasca

elementele
si sa precizeze
constitutive ale crimelor de razboi ;;i ale crimelor impotriva umanitati i.
---------
270
Capitol ul III. Structure si function area Curtii Penale Internationale
Statele Unite au initiat articolul 9, incorporat in ultimele zile ale Conferintei

Diplomatice
de la Roma. Alte state sperau poate, in mod naiv, sa obtina prin aceasta
(si alte concesii) sernnatura Statelor Unite, despre care se stie ca a venit in ultimele
zile ale Administratiei
Clinton, respectiv, la data de 31 Decembrie 2000, fiind, ins,
imediat dezavuata de noua conducere republicans

Delegatia
definitorii
instalata la Casa Alba.
franceza s-a opus integrarii acestui articol, pe motiv ca elemente1e
ale crimelor ce tineau de competenta Curtii erau deja suficient definite de
articolele 6, 7 ~i8. Pozitia Frantei, alaturi de cea a majoritatii delegatiilor,

a considera,
in virtutea principiilor
acest nume, ea judecatorului

interpretare,
Arusha
directoare
ale fiecarui stat de drept, demn de
trebuie sa i se confere capacitate
asa cum au astazi atat judecatorii
(TPIR).
Unele state au denuntat,
incorseta judecatorul
printr-o
constitutive
ale
crimelor.
Erau
americanilor,
cum ar fi, incercarea
de apreciere
si de
care dezbat la Haga (TPIY), cat si la

astfel, incercarea
definitie
mai
a fost de
extrem
muite
nemarturisita
State lor Unite de a
de detaliata
ganduri
ascunse
a elementelor
in propunerile
~i inavuabila de a revizui de facto
Statutul, adica de a irnpune conditii noi, cumulative ~i nu alternative, in asa fel incat
nu numai capacitatea
de interpretare
sfera de competenta
Propunerea
Comisiei
a judecatorului
prezentata
de Statele
(16 - 26 februarie
Unite in timpul
19991)
deja formulate
la ROl11a. Acest document
necompetenti,
daca nu ar fi fost controlata,
fiecaruia din elementele
cuvinte
ca judecatorul
caracteristice
contrar atributiilor
check-list. ...
constitutive
PCNICC/1999!DPAiAdd.2.
primelor
lucrari
a confirmat pertinenta
ar fi constrans judecatorii
ab initio,
existenta
ale
obiectii lor
sa se declare
cumulativa
ale fiecarei crime. 0 asemenea propunere
sa inverseze
sa se abtina de la judecata,
elementelor
dar mai ales
a Curtii,
Preparatorii
determinat
sa fie diminuata,
a
ar fi
ordinea de mers a misiunii sale, eu alte
pentru ca nu poate constata
ca ansamblul
comiterii unei infractiuni sunt reunite, ceea ce este absolut
normale ale unui judecator, care nu trebuie sa bifeze casute pe un
Aceasta propunere
Curtii Penale Internaiionale
adauga conditii inexistente In Statut. Cateva exemple sunt
suficiente:
in paragraful
judecatoru:
sa verifice
referitor
la deportare,
daca transferul
propunerea
declare
incornpetenta,
inaintea
intentional
nu este verificata.
deportare,
in cazul transferului
transfer
proceduri,
fara
trebuie. de asemenea.
sa-si~
.:
daca
fortat al populatiei,
cu plecare
poate sa aiba rezidenta
prinse in toiul unui conflict,
existenta
elementului
daca nu este dovedit ca acest
de la rezidenta
Pare ireal ! Ce
legala.
legala cand vorbim de zeci de mii de persoane
deja deplasate
in urma eonflictelor
anterioare,
intr-o
absoluta si, evident, fara domiciliu stabil ?
precaritate
Conc1uzia
acest moment,
intermediul
redeschida
oricarei
justificare,
In acelasi capitol, se prevede ca nu se poate vorbi de
nu a fost executat
importanta
tara
fortat a fost efectuat
scuza Ieaitima
.........,. si daca acuzatul stia
~ aceasta. Judecatorul
american a obliga
lucrarilor
majoritatea
definitiei
0
Comisiei
ramane relativ neclara.
Pana in
statelor rarnan, in general, de acord, declarand
ca, prin
elementelor
Preparatorii
constitutive
ale infractiunilor,
ele nu inteleg
sa
discutie asupra Statutului si sa redacteze, astfel, un fel de statut bis sau
de statut complementar.
Paragraful
sprijinul
3 al articolului
rezervelor
lor asupra
9 a fost, bineinteles,
pozitiei
delegatiei
oricarei incercari de rescriere a Statutului.

de razboi,
definitie
capacitatea
a anumitor
acestor tentative,
explicita la jurisprudents
Akayesu.
justificat
pentru
sa fie luata In considerate
fapte, in preocuparea
permanents
de a eroda
la hctararea
delegati a franceza a prop us sa se faca referire
celor doua tribunale ad hoc, de exernplu, pentru crime le de
data de prima camera a Tribunalului
In aceasta chestiune,
delegatiei
sa se incuie judecatorul,
franceze is-au
din Arusha in afacerea

alaturat alte state:
pentru ca, dincolo
nu era
ci sa fie asistat si lamurit asupra corpus-ului
juridic aplicabil. Totusi, suntem obligati sa punern sub semnul intrebarii

propunere,
a se opune
de apreciere a judecatorului.
Opunandu-se
genocid,
americane,
Totusi, mai ales in privinta crimelor
unele state au parut destul de dispuse

mai detaliata
invocat de aceleasi state, in
de calitatea
sa eventual concilianta,
ciudat sa se aiba grija dinainte ca un judecator
asernenea
pare destul de
sa fie informat de jurisprudenta,
pe
Capitolul fIJ. Structura si functionarea
care nu are cum ~i nu trebuie sa
ignore si care este susceptibila,
chiar daca
ll1
limite reduse, sa evolueze.

Ramane,
conferita
juridic
In mod evident,
unui document
intrebare esentiala : care va fi valoarea juridica
- .Elementele
anexa a Statutului?
constitutive
Judecatorii
viitoarei
ale infractiunilor"
- care va fi
CUfTi Penale Internarionale
vor
putea ~i daca da, pana la ce punct, sa se detaseze de acele defini.ii stricte prin
caracterul
cazul?
lor cumulativ,
care vor fi aplicate anumitor
Cu alte cuvinte. . caracterul
pe biroul judecatorului,
Paragraful
procurorilor
propune
amendamente
institutionalizata
0
al textului. . aflat In curs de nezociere

~
este cel care si astazi pune probleme.
2 al articolului
conferind
ce ar putea fi
obliaatoriu
~
crime cand se va prezenta
9 intareste
si judecatorilor
la elementele
posibilitatea
a priori
in majoritate
constitutive
ca judecatorul
aceasta
absoluta
nota
optimista,
posibi1itatea
Este,
astfel.
sa traduca in legea internationals
ceea
evolutie sensibila a jurisprudentei
ale crimelor.
de a
internationale.
D. Structura si modul de administrare al Curtii Pen ale

Internationale
Scopul Curtii este acela de a concepe structuri ~i proceduri, care sa asigure

eficienta,
competenta
cea mai inalta, corectitudine
Parti, cat si persoanelor
garanteaza
eliberarea
prevazute
inalte,
standarde
indeplinirea
~i impartialitatea,
independents
din functie
pentru
si al procurorilor-adjuncti.
un adevarat
inclusiv
aeelea
conduita
morala
sunt esentiale
pentru
activitatea
~i proceduri
recuzarea
profesionale
profesionala,
modul
0 combinatie
pentru
In Statut, In vederea eficientizarii activitatii si indeplinirii
solicita. In mod expres, candidatilor
0-----
functiilor
cod al deontologiei
Toate aceste exigente privind pregatirea ~i perforrnanta

privind
atat Statelor
acuzate aduse In fata Curtii. Statele Parti controleaza
de alegere al judecatorilor, al procurorului

de calificari
~i impartialitate,
ce
si
- sunt
scopului Curtii
precum ~icele
Curtii s: de aceea se
care acced la functiile Curtii.
Ill. Structura si functionarea Curiii Pen ale lntemation ale
Capitolul
1. Sediul Curtii ~i modul de organizare

Sediul unei organizatii
Spre deosebire
este locul amplasamentului
de Tribunalele
sau principal.
ad-hoc pentru Fosta Yugoslavie
este a institutie
$i Rwanda,
permanents. Sediul acesteia
a fost
iar acordurile oficiale, care vor f incheiate, ii vor defini
stabilit la Haga, in Olanda,
raporturile juridice atat eu StatuI gazda, cat si eu Organizatia Natiunilor Unite.

Statele au ajuns foarte repede la un consens, atunci cand au desemnat orasul
Haga. drept gazda a Curtii Penale Internationale.
traditie juridica in domeniul international,
J ustitie a Natiunilor
Fosta Yugoslavie.
previzibila,
Orasul are, poate, cea mai bogata
fiind, deja, sediul Curtii Internationale
Unite, precum si al Tribunalului
International
de
Ad-hoc pentru
Prin urmare, alegerea aeestei locatii a fost, in mod evident, una
eficienta $i rationala. Orasul Roma, susceptibil si el la un moment dat sa
devina gazda, nu s-a aratat, insa, indeajuns de hotarat sa gazduiasca
lucrarile Curtii
Penale lntemationale.
In ceea
ce priveste acordul privind sediul, va fi stabilit un acord intre Curte si
Olanda, care sa fixeze regimul juridic al institutiei pe teritoriul Statului gazda, acord
care va fi aprobat de catre Adunarea
Curtii,
in numele
dreptului
Aceste
acesteia.
de organizare
cornpetente
exigentele
conventie
va avea ca misiune
si de control al Curtii in perimetrul
privind
de buna
Aceasta
Statelot Parti $i incheiat de catre Presedintele
amplasamentului
sediul sunt de natura functionala,
functionare
a Curtii,
delimitarea
urmand practica
adica limitate
deja folosita
majoritatea institutiilor
internationale.
suveranitate
a Statului gazda, din moment ce Curtea nu beneficiaza
teritoriala
regim de exrra-teritorialitate
de
exclusivitate
in
la
pentru
Ele nu aduc nici un prejudiciu principiului
de
de un
; trebuie doar ca StatuI gazda sa renunte la monopol ui
, in exercitiul cornpetentelor
mod pragmatic,
sau.
sale, asupra teritoriului respectiv.
Statele all prevazut ca judecatorii
sa se poata deplasa $i
ill
alte locuri decat Haga, aspect precizat in articolul 62 din Statut. AstfeL dispozitiile
Capitolu! III. Structure si function
area Curiii Pen ale Intern.ation ale
aeestui articol se cornpleteaza
eu prevederile
faptul. ca, In general, proeesul
se desfasoara
Tarile de Jos, exceptand

Prin urmare,
artieolului
3 din Statui si stipuleaza
la sediul Curtii, respectiv
la Haga, in
situatiile in care s-a hotarit altfel.
conform
acestor
tinand cont de obiectulinsusi
dispozitii,
Curtea
- care este represiunea
poate
sa fie transferata,
crimelor de natura universals
chiar daca motive de transfer ale acesteia nu sunt, inca, reglementate.

Regulamentul
de Procedura si de Probe va determina daca aceasta deeizie va
fi adoptata de Curtea insasi, de Presedintele

De fapt, unele State au relevat,
din deplasarea
acesteia sau de Adunarea
imediat, implicatii
Curti pe un alt teritoriu,
intregii
pentru
Statelor Parti.
care rezulta
importante
a justifica
incredintarea
adoptarii acestei decizii, Adunarii Statelor Parti

Aceasta dispozitie
Il1
alte
statute
lnternationale
nu are deloc un caraeter exceptional,
de acelasi
tip:
de exernplu,
articolul
ca: Totusi,
Curtea poate dezbate
de Justitie prevede
de politics
delocalizare
si impact
penala
ternporara
a Curtii,
22 din
Statutul
Curtii
$i Isi poate
necesar . Nevoi de ordin practic
exercita functiile in alta pal1e, daca este considerat

sau chiar
ea putand fi gas ita ~i
pot obliga,
mediatic,
In afara ipotezei
intr-adevar,
foarte put in probabile,
la
in care
Statul gazda ar fi victima unui conflict annat.

Precizarn,
totodata,
compune
din urmatoarele
Instante,
Sectia
functionale,
sunt
clasice
International
Penal
si reiau
Procurorului
de Apel,
si Grefa.
Sectia
Daca
Primei
organele
Sectia Preliminara,
structura
Tribunalului
articolului
Yugoslavie
pentru
Rwanda,
Presedintiei,
ale articolului
importanta,
Presedintia
Birolul
Sectia
11 din Statutul
si al articolului
Statele
Parti
Penal

au tinut sa confere
Curtii,
in calitate de organ al acesteia eu norma intreaga.
Cornpouenta
specifice
Presedintie,
CU11ea se
Sectia de Apel, Sectia Primei Instante,
pentru Fosta
international
Presedintia,
organe:
Prelirninara,
respectiv,
art. 34 ale Statutului,
ca potrivit prevederilor
pe care
ca ~i rolul
38 din prezentul
statele
au dorit
Rind de fapt constituita
un aJ doilea Vicepresedinte,
sau, fae obiectul
Statut. Aceasta specificitate

sa
dintr-un
acorcle unui colegiu

Presedinte,
unor
dispozitii
dernonstreaza
de judecatori,
un Prim Viceprescdinte
abilitati. in mod colegial, eu buna administrare
~i
a Curti i.
Capitolul Il I, Structure si functionurea
In
cadrul
Prescdintia
Tribunalelor
nu este considerata
care definesc
175
Curtii Penale Internationo!e
ad-hoc
pentru
Fosta
Yugoslavie
~i Rwanda,
drept un organ cu norma intreaga, iar dispozitiile
rolul sau sunt detaliate in cele doua Rezulamente

~
de Procedura
si
, de
Proba a celor doua tribunale.

In continuare,
pe care noi
articclul
vom analiza pe seurt fiecare dintre aeeste organe, intr-o ordine,
consideram
34. De altfel,
cronologica,
alta decar aceea care este instituita
prin
ordine relativ similara este utilizata si in Statut, eu ocazia
tratarii acestor subiecte.
Judecatorii
secret de catre Adunarea
are in components
18 judecatori,
alesi prin vot
Statelor Parti, pe un mandat de 9 ani (respectiv,
3 ani sau
6 ani in unele situatii, prevazute de Statut), care nu pot fi realesi, Acest numar este
mai ridicat decat numarul magistratilor,
de ] ustitie (15 judecatori),
Yugoslavie
care fac parte, atat din Curtea Internationala
cat si din cele doua Tribunale, respectiv cel pentru Fosta
si eel pentru Rwanda (16 judecatori
TPIR). Cu privire
pentru TPIY $i 11 judecatori
la crimele care vor fi judecate de Curtea Penala
numarul de judecatori
pentru
Internationals,
va fi, probabil, marit, foarte repede. De fapt, daca s-ar avea in
vedere, ca in prezent (luna martie 2003), CPI a fost sesizata deja cu peste 200 de
plangeri, in conditiile
inventaria,
in care activitatea acesteia nu a fost inca demarata si daca s-ar
la acest inceput
de secol, crimele susceptibile
sa releveze
competenta
Curtii, s-ar observa un volum de munca imens, la care trebuie sa se astepte aceasta
jurisdictie.
Este verosimil,
art. 36, posibilitatea

de judecatori,
propunerea,
alineatul
Presedinriei
stabilit
de doua
prevazuta
posibilitatea
rnarit, daca lucrarile
1. Presedintia
finala va fi adoptata,
b, de catre Adunarea
treimi.
va fj obligate
potrivit
termenilor
Statelor Parti, in conformitate
De asernenea,
in paragraful
de a reduce numarul judecatorilor,

Curtii justifies
18 judecatori.
in paragraful
2 al
de a propune, in numele Curtii, cresterea numarului
in paragraful
iar decizia
majoritatii
~i anurne,
eeea ce au presimtit Statele prevazand,
acest lucru, dar numai
sa-si motiveze
paragrafului
cu regula obtinerii
2, aliniatul
dupa ce a fost
c (II), este
ill
prealabil
in limita paragrafului
276
Capitolul Ill. Structura si function area Curti! Pena/e Interntuion ale
Dispozitia
privind
alegerea judecatorilor
sirnila-a, in toate punctele,

dedit in privinta
fapt, judecatorii
cu cea prevazuta
importantei
acordate
pentru un mandai
in art. 13 din statutul CIJ si nu difera
problemei
ree'igibilitatii
care fae parte din Curtea lnternationala
TPIK alesi pentru
judecatorilor
De
de Justitie sunt reeligibili,
spre deosebire de eei care fac parte din CPI. Durata mandatului
cele doua Curti, in opozitie
de 9 a111 este
este aceeasi pentru
cu ceea ee este prevazut pentru judecatorii
TPIY
~I
perioada de 4 ani, care se poate prelungi.
Astfel, mandatul de 9 ani va asigura continuitatea
si unifonnitatea
lucrarilor
Curtii
In conformitate
cu termenii
paragrafului
4 al art. 36, Statele Parti prezinta
candidati pentru a1egerea In posturi1e Curtii Penale Internationale,

modalitati
la cele mai inalte functii judiciare
de ascensiune
potrivit propriiIor
sau potrivit procedurii
de Justitie. aflate in vizoare.
~!
'
'-'
In acelasi timp, articoIu! 5 ai Statutului Curti: lntemationale

posibilitatea
prevede
pentru
fiecare grup de a prezenta
aplicat, din moment ce paragrafu!

autorizeaza
decat prezentarea
Prin urmare,
4 alineatui b a1 artico1ului 36 din Statutu! CPI nu
sunt nominalizati
de catre Statele Parti din randul
al unui Stat. Aceasta persoana nu trebuie sa aiba, in
Statului care
propune, dar. in mod obligatoriu,
unui Stat P31ie. In acest sens, in cazul dublei cetatenii,

considerata
procesul
de selectare.
efectuat de catre
Statele care nu devin parti ale tratatului

Daca este cazul, examenul candidaturilor
comisie consultativa,
Statelor Parti ~i a carei components

T oti candidatii
vorbeasca,
persoana
engleza sau franceza.
este
drepturile
sunt excluse
din
depuse va putea fi
care ar putea fi creata de catre Aclunarea
si manclat
VOl'
f definite tot de aceasta Adunare.
pentru un post la Curte trebuie sa cunoasca
in mod fluent,
pe aceea a
respective
a fi cetatean al Statului in care i~j exercita, in mod obisnuit,
sale civile si politice.
nu poate f
in domeniu, avand cetatenia Statelor Parti !a Statut, dar
nu mai mult de un reprezentant

mod necesar, cetatenia
4 persoane,
unei singure candidaturi pentru fiecare Stat.
candidatii
celor mai reputati specialisti
de Justitie, care
foarte bine si sa
una din limbile de lucru ale Curtii, respectiv,
lirnba
277
Capitolul Il I, Structura si functionarea Curtii Penale Internaiionale
Asadar, judecatorii
consideratie
morala, cunoscute
conditiile,
Dintre
vor fi alesi dintre persoanele
cerute in Statele
acestia,
pentru impartialitatea
101',
pentru exercitarea
eel putin 9 judecatori
trebuie
penal ~i a proeedurii
domeniile
dreptului
proeesului
penal, fie in calitate de judecator,
ealitate similara si eel putin 5 judecatori

domeniile
pertinente
international
ale dreptului
umanitar
procesul
necesitatea
sa aiba competcnta
penale, preeum
recunoscuta
si experienta
juridice
ale lumii,
omului,
reprezentare
barbatilor
si a femeilor
problema
de a introduce,
echitabile
a barbatilor
mai ales din partea

victorie
pentru
(se va aminti,
specializati
arabe, iar adoptarea

care militeaza
in anumite
dreptul
intr-o
a Curtii.
principalelor
reprezentare
ca nu s-a pus niciodata.
Statele Parti vor tine seama de necesitatea

judecatorilor
echitabila si
echitabila
unei reprezentari
rezistenta
puternica,
ei po ate fi considerata
in favoarea
drept
De asernenea,
paritatii.
de a asigura prezenta
domenii,
sisteme
in mod serios,
Necesitatea
~i a femeilor a lntalnit, in mod egal,
organizatiile
in
Statele Part; vor lua in considerate
la acest punct, paritatea).
Statelor
recunoscuta
mare experienta
Curtii, reprezentarea
geografica
nccesara
cum ar fi de exemplu,
precum si
de alegere al judecatorilor,
in
de procuror ori avocat sau In arice alta
trebuie sa aiba competenta
de a asigura, in componenta
inalta
lor si intrunind
~i integritatea
profesiune juridica ce prezinta relevanta pentru activitatea judiciara
In
celor mai inalte functii judiciare.
international,
si drepturile
care se bucura de
in cadrul Curtii a
inc1usiv In problemele
legate
de
violenta impotriva femeilor si a copiilor, dar Tara sa se limiteze la acestea.

Inainte
procurorul,
de preluarea
prerogativelor,
procurorii-adjuncti,
publica, angajamentul
prevazute
in
solemn de a-si exercita atributiile in deplina
Precizarea
Regulilor
de Procedure
~i de Probe.
judecatori
si a articolului
32 - pentru Grefa - din Regulamentul
al Tribunalului
continutul
dispozitiilor
continutului
mentionate,
acestui
solemn.
de
In
angajament
articolului
dcclaratie
publica,
prin
sedinta
si
in cadrul
14 - pentru
de Procedura
cadrul Curtii, va fi vorba,
sirnpla
III
impartialitate
se va realiza
De fapt, in cadrul
Penal International
angajamenrului
judecatorii,
si grefierul- adjunct i~ivo lua,
grefierul
constiinta.
Probe
Statut,
~i de
este precizat
probabil,
care
conform
persoanele
mentionate
in acest paragraf
Curti! Penale Intem ationale
se vor angaja sa-si exercite
278
functiile
eu loialitate
~l
constiinta.
Dupa ee au fast alesi, judecatorii
intreaga,
la sediul Curtii
Aceasta
trebuie sa l$i exercite atributiile
dispozitic
cu norma
deoarece
si-ar f
care face parte din Curtea
Penala
este surprinzatoare,
gasit mai degraba locul in Regulile de Procedura $i de Proba.

Ea aminteste
faptul,
Internationals, exercita
investitie
total
a,
ca un judecator,
activitate cu norma intreaga, care necesita, fara indoiala, a
care exclude prin ea insasi, exercitarea
putin pentru judccatorii
si volumul
3 si 4 ale articolului
activitatii,
per a contrario,
poate
decide
perioadele
in care
posibilitatea
de cumul
a atributiilor,
pentru
anumiti
ai Curtii.
judecatori
Nici
dispozitie
de acest gen nu figureaza in Statutele eelor doua Tribunale
ad-hoc si nici in respectivele

Trebuia
subliniata
chemati
judecatori,
judeca
Presedintia
35 prevad ca, in functie de
vor fi scutiti sa-si exercite functiile cu norma intreaga. Aceste paragrafe
judecatorii
implica,
(eel
din cadrul Presedintiei).
De [apt, paragrafele
importanta
unei activitati paralele
Regulamente
intreaga
de Procedure $1de Proba.
importanta,
acordata
de State
sa faca parte dintr-o asemenea jurisdictie
cele ma grave
crime
si care au atentat
functiilor
de
permanenta, care va
eel mai mult la insasi
esenta
umanitatii.
Totodata, judecatorii
urrnare,
acestia
1$i vor exereita functiile in deplina independenta.
nu trebuie
sa se implice
in nici
alta activitate
Prin
cu caracter
profesional.
Dupa cum se observa,
este amintita,
aici, independenta
judecatorilor,
in
~aport cu Statele, dar, in egala rnasura ~i in raport cu functiile paralele pe care ar

putea sa le exercite ~i care s-ar dovedi incompatibile
eu functiile lor judiciare
din
caclrul Curtii Penale Internationale.

Aceasta
lnteruationale
dispozitie,
de Justine,
ceca ce priveste solutionarea
deja prevazuta
in art. 16 ~i 17 din Statutul
pune accent pe independents
Curti:
necesara judecatorilor,
unui litigiu sau partile impl icate.
ll1
Articolul
Internationale
exereite
40 paragraful
3, spre deosebire
de art.16 din Statutul
de Justitie, nu interzice judecatorilor
functii
politice
279
Curiii Penale Intemoiioncle
sau administrative,
Curtii
Curtii Penale lntemationale
daca
acestea
sa
nu all un caracter
profesional.
Mai mult, judecatorii
incompatibila
eu functiile
independenta
exereita
VOl'
lor judiciare
rue:
activitate
care ar putea
sau care ar putea sa puna la indoiala
lor.
nu va putea sa participe 13 solurionarea
AstfeL un judecator
in care impartialitatea
motiv oarecare.
prevederilor
nu
nici unei cauze,
sa ar putea sa fie pusa la indoiala, in mod rezonabil,
Mai exact, un judecator
dintr-un
poate fi recuzat intr-o cauza, conform
Statutului, in special, dad. el a intervenit mai inainte, sub orice titlu, In
aceasta cauza in fat a Curtii sau intr-o cauza penala conexa la nivel national, in care
persoana
care face obiectul anchetei
sau al urmaririi este implicata. Un judecator
poate, de asernenea, sa fie recuzat din celelalte motive prevazute
de Regulamentul
de Procedura
~i de Probe. Articolul care va trata aceasta problema in Regulamentul
de Procedura
~ide Probe se va apropia ca ~i continut, in mod sigur, de articolul
din Regulamentul
de Procedura
pentru F osta Yugoslavie,
~i de Probe al Tribunalului
sa.
poate elibera un judecator,
atribuite in baza dispozitiilor
Statutului,
daca acesta are un
legatura oarecare eu acest caz, de natura sa
puna sub semnul intrebarii impartialitatea

Presedintia
Penal International
care prevede recuzarea unui judecator,
interes personal in cazul respectiv sau
15
la cererea sa, din functiile ce
conform Regulamentului
11
de Procedura
sunt
si de
Probe.
Procurorul
solicita recuzarea
sau persoana
care face obiectul anchetei
unui judecator
in baza prevederilor
este, in mod evident, de natura sa garanteze

Doar practica
procesual,
In
'/3
dovedi, daca acuzatii,
Statutului.
drepturile elernentare
majoritatii
absolute
ai acestui drept
unui judecator,
a judecatorilor,
cauza nel uand parte la adoptarea deeiziei care II vizeaza.
ale inculpatului.
sa actioneze in acest seep.
cazul In care exista indoieli asupra independentei

prin hotararea
Aceasta dispozitie
in calitate de beneficiari
vor putea sa solicite procurorului
va f lamurita
sau al urmariri i poate
situatia
magistratul
III
280
Capitolu! Ill. Structura si function areu Curtii Pen ale Interntuionaie
Modalitatile
de recuzare a unui .judecator
mai putin neplacute

de Justitie.
Justine,
este prevazut
solicitate".
ca "mernbrii
unanima
al Curtii Internationale
18 al Statutului Curtii Intemationale
de
Curtii nu pot fi eliberati din functie. decat daca
a celorlalti
membri,
au incetat
sa raspunda
cerintelor
Statele par, astfel, sa fi fost guvernate, aici, de un principiu pragmatic,
optand pentru majoritatea

judecatorilor
absoluta. S-au increzut, prin urmare, in buna-credinta
nevoiti sa se pronunte asupra unei chestiuni de acest gen.
in elaborarea
asigura respectarea
III
sunt
dedit cele care pot recuza un judecator
Astfel, in virtutea paragrafului
la judecarea
a1 Curtii. Penale Internationale
acestor
dispozitii,
principiului
numele umanitatii,
s-a acordat
grija deosebita,
impartialitatii. De [apt, judecatorii
asupra crimelor comise irnpotriva
pentru
se
care vor decide,
acesteia, vor trebui sa fie
absolviti, in totalitate, de orice banuiala.9
Presedintia
constituita
art. 38, Presedintia
din 3 judecatori,
abilitati, in mod colegial, eu buna administrare
Acest articol detaliaza componenta,
judecatorilor,
judecator,
membrii
acesteia
sunt
alesi
eu votul
majoritatii
daca acesta se incheie inainte de 3 ani si sunt reeligibili

de Presedintele
care sunt reeligibili,
~i
a Curtii.
rnodalitatile de alegere si functiile Presedintiei

absolute
pentru un mandat de 3 ani sau pana la expirarea mandatului
spre deosebire
fiind
respectiv dintr-un Presedinte, un Prim Vicepresedinte
un al doilea Vicepresedinte,
Astfel,
este un colegiu de judecatori,
si Vicepresedintele
in termenii
articolului
Curti: lntemationale
21 al Statutului,
fara
lor de
singura data,
de Justine,
0
limita
mandatelor.
ODin
cauza
er indoieli
in
neutralitatii
privinta
nuia
Hoffmann. care ar Ii avut Iegaturi cu Amnesty Internauoriai,

1998 a fost incalcata, pentru a fi urrnata de
dintre judecatorii din Camera Lorzilor , Lordu!

prima decizie adoptata Ia data de 24 rioiembrie
decizie adoptata la data de 23 marne 1999. care. dac a refuza din
nou beneficiul imu nitatii gener alului Pinochet, restrange,
in mod considerabil, teritor iui urmaririlor
Capitol ul Hl. Structura sifunctionarea
Primul si eel de-al doilea Vicepresedinte

Presedinte,
28i
Curtii Pen ate Internationale
sunt mandatati
sa-I inlocuiasca
pe
atunei cand acesta nu poate sa-si exercite functia sau este reeuzat.
J udecatorii
care eompun
Presedintia
isi exercita functii le eu norma intreaga
de la mornentul alegerii lor.

Presedintia
Procurorului
paragraf
se ocupa de buna administrare
conferite, potrivit
38 paragraful
si alte functii,
care Ii sunt
4 stabileste
relatiile
de colaborare
dintre
Biroul
si, Presedintie.
~
~. eu eare nu trebuie eonfundat. Prin urmare. . in exercitarea
functiei administrative,
la toate problemele
va actiona si va eoopera cu Procurorul
Presedintia
cu privire
de interes comun.
functie de volumul
judecatori.
indeplineste
Statutu1ui.
Artico1ul
In
Biroului
si a politiei audierii (eeea ce nu este arnintit, dar rezulta din articolul 63
2 si artico1u1 71). Presedintia
Procurorului
a Curtii, cu exceptia
Presedintia
de aetivitate
al Curtii ~i dupa eonsultarea
poate sa decida, in mod periodic,
eu ceilalti
asupra masurii prin care
aeestia
sunt oblizati
eu norma intrcaza.
,
~ ~, sa isi exereite funetiile
,
'--
Sectiile Curtii
artieolului
Dispozitiile
de cele
difera
International
pentru Fosta
Statutele
organizarea
si a Tribuna1ului
Artieolul
alineatul
Yugoslavie
pe Camere functionale
39 trateaza
b, care distingea,
aceste
14 ~i 13 din Statutele
in mi.
prevazute
neexistand niei a Sectie Preliminara
Rwanda,
mult,
39, care reglementeaza
organe
ale Curtii,
Tribuna1ului
Penal
Penal International
pentru
in cadrul aeestor doua tribunale.
nu vorbesc
despre
Sectii, ei direct
Mai
despre
a acestora.
modul
de organizare
al Curtii,
deja, 3 organe functionale
art. 34
completand
In cadrul acesteia, respectiv:
Sectia de Apel, Sectia Primei Instante si Sectia Preliminara.

Prill urrnare, imediat
oraanizeaza
'-'
in cele trei sectii. mentionate

!'
Repartizarea
incredintatc
la Curte.
ce este posibil, dupa alegerea judecatorilor,
fiecareia
judecatorilor
mai
5US.
in cadrul sectiilor se bazeaza pe natura functiilor
dintre ele ~i pe cornpetentele
in asa masura.
Curtea se
incat
fiecare
-------
sectie
~i experienta judecatorilor
sa
cuprinda
proportia
dorita
alesi
de
Capitolul Tll. Structura si funciionarea
specialisti
in drept
penal
~J
procedure
111
282
Curtii Penale Intertuuionale
penal
~l
de spe ialist:
drept
in
international.
Dispoziuile
Astfel,
judecatori,
articolui 39 precizcaza componenta
Sectia
de Apel
iar celelalte
Preliminara,
international,
111
in drept penal,
stiindu-se
compuse, in majoritate,
Functiile
fiecare
Curtii
Sectia Primei
Instante
parte, din eel putin 6 judecatori.
- asa cum am mentioant
ale specialistilor
din Presedintele
doua Sectii, respectiv,
sunt alcatuite,
trebuie, bineinteles
este compusa
ca Sectia
procedura
sa
~l
alti 4
~I
Sectia
Fiecare sectie
raspunda exigentelor
penala
Preliminara
din judecatori
judiciare
fiecarei Sectii.
de proportii
si a specialistilor
si Sectia Primei
in drept
Instante
eu experienta in domeniul procesului
ale Curtii sunt exereitate
In cadrul fiecarei
vor fi
penal.
sectii pnn
Camere.
Astfel. functiile
Sectiei
preliminare,
dispozitiilor
Camerei
Preliminare
sunt exercitate
fie de un singur judecator
Statutului si ale Regulamentului
fie de 3 judecatori
de la aceasta
sectie,
a:
conform
de Procedura ~i de Probe.
Functiile Camerei de Prima lnstanta sunt exereitate de 3 judecatori
ai Sectiei
de Prima Instants.
Atunci cand activitatea
mult de
Curtii
judecatorii
nu puteam
distinctie
Preliminara
ornite, Camera
pe de
importanta
Camera Preliminara.
de Apel, care este cornpusa
se stabileste
numiti
aceasta Sectie pe durata intregului

Sectiei Primei Instante
de 3 ani (paragraful
Mai mult, judecatorii

atributiile
111
intre Sectia Primei
Instante
~I
eea
cadrul Sectiei de Apel vor functiona
mandat, In timp ee judecatorii
si a Sectiei Preliminare
numai
sa
functioneze
oricarei cauze, care le-a fost incredintata
numiti
in
numiti in cadrul
vor functiona in aceste sectii pe
3) - acestia din urma continua
acest terrnen, pana la incheierea
peste
in aceste
in cadrul Sectiei de Apel isi exercita, in mod
in aceasta
Sectie, in timp ce judecatorii
celorlalte doua sectii pot "perm uta", potrivit principiului
din toti
parte, ca ~i intre Sectia Primei lnstante si cea de Apel, pe de alta
parte. Prin urrnare, judecatorii
exclusiv,
mai
Sectiei de Apel.
sectii.
cere, se pot constitui, in mod simultan,
Camera de Prima Instants sau de
Desigur,
perioada
impartialitatii,
---------
din cadrul
reafirmat
III
vederea
exercitarii
atributiilor
interzice
repart.zarea,
lor. Prin urmare,
in mod provizoriu,
Instanta
la Sectia Prelirninara
Curtii
impune.
nici
a unor judecatori
ierarhie veritabila
.>
au dorit sa arate, in mod clar, importanta
moment
dispozitie
sa
ce aceasta ar putea sa confirme,
a Statutului
nu
de la Sectia de Prima
sau invers, daca Presedintia
Daca Statutul nu stabileste

acestuia
apreciaza, ca activitatea
intre Sectiile Curtii. autorii

l
acordata
'
Sectiei de Apel, din
anuleze sau sa revizuiasca
sentintele
adoptate de Camerele Primei Instan]e.
Procurorul
Prerogativa
delegatilor
in cadrul Conferintei
numai in acordarea
exigente
de a initia investigatii proprio
Procurorului
Diplomatice.
unor garantii
Articolul
atributiile
42,
care
procurorului,
profesionala,
a atras atentia
acestui fapt nu a constat
cu privire la exercitarea
riguroase privind atilt pregatirea
care trebuie sa le indeplineasca
Consecinta
11'20tU
atributiilor
sale, ci ~i in
cat si conduita morala, pe
Procurorul.
reglementeaza
precizand
acest
autoritatea
organ,
determina
statutul
~I
sa, rnodalitatile alegerii sau a recuzarii
acestuia, cat si conditiile cerute pentru a accede 1a acest post

Conditiile
stipulate
de paragraful
International
fie de
cerute pentru
articolului
pentru Fosta Yugolavie,
moralitate exemplara,
experienta
al
a ocupa acest post sunt aproape
In instrumentarea
lfll1ga acestea, procurorul
de
16 din
In acceptiunea
Statutul
identice
cu cele
Tribunalului
Penal
mare competenta profesionala
cazurilor
~i sa aiba
de crime si a urmaririlor".
trebuie sa aiba
"trebuie
carora, procurorul
excelenta cunoastere
bogata
De asemenea,
si
sa
pe
practica curenta
in eel putin una dintre limbile de lucru ale Curtii.

Spre deosebire
Yugoslavie
Seeretarului
adjuncti,
de procurorul
celor doua Tribunale,
~i Rwanda" care este numit de Consiliul

General
al Natiunilor
care sunt alesi la propunerea
de catre mernbrii Adunarii
Unite, procurorul
procurorului)
respectiv,
de Securitate,
pentru Festa
la propunerea
(si de asemenea,
procurorii-
Curti: va fi ales prin vot secret
Statelor Parti, prin majoritate absoluta. pentru
de 9 ani ( cu conditia sa nu se fi stabilit un mandat mai scurt
111
perioada
rnornentul alegerii).
Capitolul III. Structure si function area Curtii Pen ale Interntuion ale
deci, identic
cu perioada
:;;i procurorul-adjunct
Este
mandatului
afirrnat,
relevant sa aminitim.
aici,
~i nu poate f reales. Proeurorul
judecatorilor
vor avea nationalitati

principiul
diferite
independentei
totodata, temerile exprimate
il vor vedea pe procurer,
angajandu-se
284
Biroului
Procurorului.
de numeroase
in urmariri
Este
State, in sensu! ea
ale propriului
sef, in absenta
oricarui control a priori. De exernplu, decizia adoptata de doamna Louise Arbou, la

data de 27 mai 1999 - respectiv,
de a initia
un act de acuzare si simultan
elibera un mandat de arestare pentru Slobodan Milosevic si alti 4 demnitari

reusit
sa
amplifice
aceste
temeri,
uneori
slab
exprimate,
avand
de a
sarbi - a
In vedere
"consensul" existent.
Prin unnare, Biroul Proeurorului
distinct
in cadrul
Curtii.
tuturor
inforrnatiilor
Acesta
privind
actioneaza, in mod independent
este mandatat
eu
primirea
ce tin de competenta
crimele
ca organ
comunicarilor
si a
pentru
a le
Curtii,
examina si pentru a conduce anchetele si a sustine acuzarea in fata Curtii.

Biroul este eondus
multi Procurori-adjuncti,
Procuroru1ui.
de catre Procurer, eare este sprijinit

abilitati sa proeedeze
Ei i~ivor exercita
la orice aete pe care Statutul le cere
functiile eu norma intreaga.
vor putea sa solieite si nici sa aecepte instructiuni

Proeurorul
are autoritate
inclusiv a personalului,
inclusiv,
de la niei
asupra gestiunii
Membrii
biroului
nu
sursa exterioara.
si administrarii
Biroului,
a instalatiilor si a eelorlalte resurse.
In pofida numeroaselor
procurorului
deplina
de unul sau mal
opozitii, este definita pentru prima data, posibilitatea
de a numi consilieri
dar nu restrictiv,
ell experienta
de "violenta
juridica
cu motivatie
pe probleme
specifice,
sexuala si violenta
impotriva
copiilor".
In paragrafele
recuzare
5 - 8 ale art. 42 sunt definite modalitatile
a proeurorilor
~i a adjunctilor
~icele ale judecatorilor,

de recuzare,
acestora,
cu exceptia persoanelor
limitate, in acest caz, la
care intrunesc
susceptibile
de excludere
si
aceleasi conditii ca
de a initia
singura persoana, respeetiv
procedure
la aceea care face
obiectul unei anchete

Astfel. procurorul
si procurorii-adjuncti
ar putea sa fie incompatibila
--
cu functiile lor
-------
l1U
III
vor exercita nici
activitate,
care
materie de urmarire sau care sa puna
la indoiala independenta
285
lor. Ei nu se vor implica in nici
alta activitate cu caracter
profesiona1.
Presedintia
poate elibera, la cerere, procurorul
sau procurorul-adjunct
din
funetia
~ sa. intr-o anumita cauza
"
De asemenea,
procurorul
si procurorii-adjunc]i
solutionarea
niei unei cauze, in care impartialitatea
la indoiala,
dintr-un
dispozitiilor
Statutului,
nu
putea participa
VOl'
la
lor ar fi pus a, pe buna dreptate,
motiv oarecare. Acestia pot fi recuzati intr-o cauza, conform

daca au intervenit anterior, sub oriee titlu, in aceasta cauza
in fata Curtii sau intr-o cauza penala conexa la nivel national, in care persoana care
face obiectul anchetei sau a1 urmaririi este implicata.
Oriee problema
referitoare
sau a unui Procuror-
la recuzarea Procurorului
adj unct este hotarata de catre Camera de ApeJ.
Grefa
Greta
raspunde
Curti i, tara a prejudicia

Grefa
administrativ
este
de aspectele
nejudiciare
ale administrarii
functiile si atributiile Procurorului.
condusa
de
un
Grefier.
care
este
organ al Curtii eonstituie
Fosta Yugoslavie
si a Tribunalului
pentru oeuparea
respective
Tribunale.
functionar
obiectul unor dispozitii
Aceasta
mai aprofundate
Penal International
pentru
Penal International pentru Rwanda.
De exernplu, putem mentiona
profesionala
principalul
':
decat aeelea ale art. 17 si 16 din Statutele Tribunalului
persoana
functionarii
al Curtii, si
sub autoritatea Presedinte1ui Curti i.
~ isi
~ exercita atributiile
,
Acest
prevede
$1
faptul, ca Statutul Curtii Penale Internationle
unui post de grefier sau de grefier adjunct, exigenta
sa fie de
conditie
moralitate
exemplars
nu era mentionata
De asernenea, acestia trebuie sa aiba
si de
in Statutele
ca
mare cornpetenta
celorlalte
excelenta cunoastere si
doua
practica
curenta in eel putin una dintre limbile de lucru ale Curtii.

In cadrul Curtii Penale Internationle,
pe grefier, prin vot secret, cu

recornandari
majoritate
judecatorii
sunt aceia care II vor alege
absoluta,
tinand cont de eventualele
ale Adunarii Statelor Parti, spre deosebire de cele doua Tribunale
ad-
III. Structura
Capitolul
si functionarea
:286
Curiii Pen ale Lnternationtt!e
hoc, in care grefierul este desemnat de catre Secretarul General al Natiunilor

dupa consultarea
Presedintelui
Tribunalului
De altfel. daca procurorul

cu cea a mandatului
T otusi. el este reeliaibil.

J
"-'
International.
beneficiaza
judecatorului,
Unite,
de un mandat, a carui durata este egala
grefierul
este ales pentru un mandat de 5 ani.
fara limitarea numarului
de mandate si isi exercita
cu norma intreaga. Daca este necesar, la recomandarea
functiile
Grefierului, judecatorii
aleg,
in acelasi mod.jm Grefier-adjunct.

Paragraful
infiintarea
6 al articolui
unei Diviziuni
43,
care
de Ajutor pentru Victime
capitula, care va furniza masuri de protectie

consultants
personal
pentru martorii
cu experienta
in traume,
asernenea.
necesitatea
de a angaja
Tribunalului
Penal International
de Procedura
avocatilor,
oficiu.
~i de Probe
De
34
al Statutului
la Roma, prin precizarea adusa acestor dispozitii,
care se prezinta
Tribunalului
procurorului.
in acordarea
masurilor
de asistenta
Penal International
sa
~i
Astfel, biroul
pentru Rwanda este abilitat
care vor
victimelor
in fata Curtii ~i in alegerea aparatorilor.
Penal International
a fost ca
ci , asa cum se intampla deja in
ad-hoc, acesta sa fie un birou constituit din persoane,
Grefei al Tribunalului
~i
aiba un rol decisiv
martorilor,
cu Biroul
cum a fost si in cazul articolului
biroul Grefei sa nu fie doar un birou de "contopisti",
sa
asistenta
b si d al Regulamentului
putea
irnportanta
de Procedura si
, de Probe. nu se face aluzie la
paragraful
cadrul Tribunalelor
legate de crime de violenta
in raport
femei specializate,
Dorinta exprirnata
de
si acorduri de securitate,
inc1usiv traume
independents
in cadrul Rczulamcntului
'-"
.'
si Martori,
mentioneaza
creata in cadrul Grefei, ca si pentru cele doua Tribunale
din fericire,
este,
Grefa,
~i victimele care se prezinta in fat a Curtii si va include
sexuala. Aceasta Diviziune,

ad-hoc,
reglementeaza
~i respectiv,
alcatuiasca
al
tabloul
care i~i propun sa figureze, pentru a putea fi numiti in cadrul apararii din
Acesti
avocati
percep,
in schimbul
interventiei
lor ,
inderrmizatie
semnificativa.
Dispozitiile
Regulamentului
la New York, In sesiunile
de Procedura si de Probe, care au fost discuiate
Comisiei Pregatitoare,
30 iunie 2000, au deterrninat,
ce s-au desfasurat pima la data de
in aceasta privinta, intinderea atributiilor
Grefei.
Il I. Structura
Capitolul
sifunction
Curiii
area
Pen
Internation
ale
De fapt, articolul 43 este singura dispozitie

care face referire,
in mod implicit,
ale
a Statutului (paragrafele
I ~i 6)
sistemul ui de aparare
care va
la organizarea
funtiona in fata Curtii Penale Internationle.

Se va releva faptul ca. exceptand
aceste dispozitii, Statutul nu evoca, in mod
expres, existenta unei entitati care sa fie mandatata

Marea
Tribunalul
majoritate
a Statelor
Penal International
Penal International
pentru
doresc.
pentru
Rwanda,
cu
asemenea misiune.
conform
practicii
Fosta Yugoslavie
ca orgaruzarea
adoptate
~i respectiv,
sistemului
de catre
Tribunalul
de aparare
sa fie
Grefei.
incredintata
Astfel, Canada, Franta, Germania si Tarile de Jos au propus in cadrul sesiunii
Pregatitoare, din data de 26 iulie - 13 august 1999, sa fie creat, in cadrul
Cornisiei
Grefei, un Consiliu al Apararii.

care Comisia
Pregatioare
fi, astfel, depasit.

confidentialitate
privinta
Anumite delegatii au estimat faptul, ca in cazul in
ar crea un asernenea Consiliu, mandatul acesteia ar putea
Potrivit
acestei
propuneri,
acest
si de independents profesionala
Consiliu
ar beneficia
si ar asista procurorul
$i Curtea in
legate de aparare, ca si pe avocatii obligati sa pledeze
chestiunilor
de
in fata

Prin urmare, ramane de rezolvat
sisternului
participare,
de aparare
activa
in fata Curtii;
sau pasiva
problema
pe calc
a victimei,
majora, respcctiv,
organizarea
de consecinta, modalitatile
in cadrul procesului,
vor depinde
de
de
aceasta.
De [apt, vor trebui conciliate
Din prevederile
articolului
vor putea sa-si prezinte

legali.
Regulamentul
participari
participari,
aceeasi
autoritate
ReguJile
3 al Statutului, rezulta ca victimele
in fata Curtii, prin interrnediul
de Procedura
~i de Probe va determina
la proces. Ori, In mod inevitabil
reprezentantii
legali, adica avocatii
(In sensul de putere) ca ~i avocatii
deontologice
nu sunt aceleasiin
lor de a se uni intr-un

capacitatea
68 paragraful
care par contradictorii.
opiniile
a victimelor
acestei
doua imperative,
demers
reprezentantil
intinderea
acestei
si oricare ar fi intinderea
victimelor,
nu vor avea
in
cele din urrna.
apararii,
cadruJ tuturor barourilor.
De capacitatea
comun si de a depasi divergentele,
acestora de a face "contrazreutate"

~
or
Grefei. Va trebui
sa
va depinde
fie rez~ lernentat
un Cod Deontologic
in mod verosimil
al avocatilor care pledeaza in fata Curtii Pen ale Internationale.

eu aprobarea
Adunarii
paragraful
2 aliniatul g ~i paragrafu14
paragraful
4, spre exemplu,
succesiv,
in ealitate
victimclor,
diferitelor
288
din Statut. "Organul
articolului
de control".
a1 apararii,
referitoare
apoi, in calitate
112
infiintat de
va decide daca un avocat poate interveni,
de eonsilier
in procese1e
Statelor Parti, conform
in mod
de eonsi1ier
al
la acelasi conflict. Le mai raman cativa ani
barouri, pentru a organiza un Barou Unic care sa fie competent
in fata
Curtii Pena1e Internationale
Personalul
Personalul
norma intreaga, spre deosebire

evoca decat in articolul
16 al Statutului Tribunalului
pentru Fosta
cu
de Statutele celor doua Tribunale ad-hoc, care nu 1I
Yugos1avie referitor la procurer

lntemationl
constituie obiectul unei dispozitii
Penal Internationl pentru F osta
si a art. 17 si 16 din Statute1e Tribunalului
Yugoslavie
~1
a Tribunalului
Penal Internationl
Penal
pentru
Rwanda referitoare la Grefa.

Paraaraful
~
5 a1 articolului
16 din Statutu! Tribunalului
dispune, ca "personalul Biroului procurorului
de catre Secretarul General al ONU, la recomandarea

dill art.17
Yugoslavie
"personalul
16 din
~1
~1
Penal Internationl
,
Statutele
a Tribunalului
Tribunalului
Penal
Penal
Internationl
Grefei sa fie numit de Secretarul
procurorului",
iar paragraful
Internationl
pentru
sa fie numit
pentru
Rwanda
Fosta
prevede
ca
General al ONU, 1a recomandarea
grefierului" .
In cadrui Statutului
confers
vor
prerogative
numi
anchetatorii,
importante
personalul
procurorului
calificat
necesar
paragraful
si grefierului,
pentru
serviciile
1 aI art. 44
din moment
respective,
ce acestia
inclusiv
in cazul Procurorului.
Personalul
Curtii va trebui sa fie eficient, competent si integru, tinand cont
de principiile articolului
Un Statut
remunerare
Curtii Penale Internationale,
~I
36 paragraful 8.
al personalului,
de incetare
care va cuprinde
conditiile
de numire,
de
a functiilor, va f elaborat de grefier ~i aprobat de catre
289
Capitolul Lll. Structura si functionarea Curtii Penale Intertuuionale
Adunarea
Statelor
prerogativele
Parti.
Aceasta
grefierului
nici al grefierului
dispozitie
Tribunalului
Tribunalului
disponibil
oferit
de catre
neguvernamentale,
Statele
lucrarilor
Parti,
pentru Rwanda.
organizatiile
exceptionale,
sale.
I0
si
cu caracter nerernunerat,
in circumstante
al Curtii in derularea
Penal Internationl
Penal Internationl
Curtea poate sa foloseasca
3) nu fizureaza printre
(paragraful
experienta
personalului
interguvernamentale
sau
in scopul de a sprijini orice organ
De exemplu,
Procurorul
poate accepta
un
astfel de personal, pentru a functiona in cadrul Biroului Procurorului.

Aceasta
se intampla din preocuparea
situatie
acordata eficacitatii
activitatii
desfasurate de Curte, pentru a putea permite acesteia sa beneficieze

expertilor,
in cazul
respectivul
unui surplus important
caz examinat
specifice si particulare,
Caracterul
practice
trateaza
subiecte
de lucrari
tehnice,
de ajutorul
sau in mod esential,
care sa necesite
daca
competente
pe care nu le poseda personalul Curtii.
neremunerat
al acestor
de a nu multiplica
angajari
cheltuielile
momentane
Curtii,
este supus
in momentul
exigentei
in care chestiunea
finantarii
sale este inca subiect de dezbateri si, de controverse.11
,
2. Privilegii si imunitati ale maqistratilor si ale

personalului Curtii
Pentru
Statutul
mai mare ~,zarantie a abilitatii" Curtii de a functiona. in mod efectiv.
:."
prevede
privilegiile
ca aceasta
si imunitatile
institutie
necesare indeplinirii
La fel ca pentru orice jurisdictie

personalitatea
sa juridica
beneficiaza
si implicit,
pe teritoriul
de
Statelor-Parti
misiunii sale.
internationals,
imunitatea
din capacitatea
juridica
Curtii provine din

a acesteia
(vezi
articolul 4).
Aceasta imunitate
va f accentuata de Acordul de Sediu care va f incheiat
StatuI gazda.
II}
Pentru a doua oara . ONG-urile
I I
Vezi comeruariui
de la capitolul
vor putea f solicitate,

12.
vezi a11.1 5.
ell
Capitolul Ill. Structura ~i functionarea
Trebuia
imunitatea
prevazuta
pesonalului
exercitarea
in
Statut
Aceasta conventie
~igrefierului
dispozitie
diplornatica
sunt definite ~i detaliate in Conventia
Natiunilor
Unite, din data de 13 februarie
procurorului
si personalului
sau din cadrul Tribunalului
si a Tribunalului
art. 30 si 29 ale Statutelor
Curtii se bucura. in
si imunitate diplornatica".
~i Imunitatile
~i personalului
Penal International
la ea, pentru
1946.
acestuia,
Penal International
pentru Rwanda,
cat
pentru
In temeiul
sale. Aceasta referire explicita la Convetia din anul 1946
nu figureaza in art. 48 din Statutul Curtii Penale lnternationale,

probabil,
s:
la privilegiile
deja existents in articolul 19 al Statutului
se aplica judecatorilor,
Fosta Yugoslavie
referitoare
de Justitie, dupa cum urmeaza: "membrii
~i imunitatea
privind Privilegiile
Curtii, dispozitie
functiei, de privilegii
Privilegiile
290
Curtii Pena/e Intemationale
orice problema
de interpretare
dar Statele se refers,
a dispozitiilor
respectivului
articol.
Privilegiile
~i imunitatea
de un judecator,
exercitarea
procuror,
atributiilor
sefilor de misiuni
aceasta
ipoteza,
circumstante
imunitatea
civila
sau
grefier,
~i imunitatile
care beneficiaza,
acordate,
Ele acopera responsabilitatea
jurisdictionala
este absolute.
sau administrativa,
aeeasta
in
in mod normal,
penala personala.
In
Atunei cand este verba,

cedeaza
in fata anumitor
si este, deci, relativa.
vamala. Prin extensie,
si imunitati
se extind pana la seutirea
fiscala ;;i franciza
ele se acorda tuturor membrilor familiei persoanelor
vizate la
2.
Dupa expirarea
impotriva
adjuncti
lor, de privilegiile
Aeeste privilegii
paragraful
procurori
diplomatice.
insa. de imunitatea
se supun unor reguli diferite, dupa cum este vorba
oricarei
proceduri
realizate in exercitarea
Ansamblul
desfasurarea
$i personalul
mandatului,
legale
functiilor
celorlate
acestia
continua
in legatura
sa beneficieze
eu declaratiile
persoane
prezenta este solicitata
avocatii,
date sau actele
lor oficiale.
care
vor concura
aeti vi tarilor Curti i (grefierul-adj unct. personalul

Grefei,
de irnunitate
expertii,
1a sediu1 Curtii)
martorii
I1U
la functionarea
~i la
B iroului Proc uroruJ ui
$i ceJelalte
persoane,
a caror
se 'lor bucura de prerogative
1a fel de
Capitolul Il I. Structura si functionarea
extinse,
dar 'lor beneficia
de dispozitii
oeazia incheierii Aeordului
corespunzatoare,
care vor fi ratifieate
onsacrate
~i definitiv
absolut
si pot fi ridicate
P in urmare, in cazul unui Judecator

pot f ridi ate prin deeizia adoptata
Procuror
in conformitate
sau a unui Procurer,

cu votul majoritatii
Biroului
Procurorului,
; in cazul Grefieru1ui-adjunct
au
I1U
eu principiile
privilegiile
5.
~i imunitatile
absolute a judecatorilor
acestea pot fi ridicate de catre Presedintie
~i al persoualului
adjuncti
~i imunitatiie
prevazute in art. 48 paragraful
in aceasta privinta, potrivit dispozitiilor
cazul Grefierului,
eu
de Sediu intre Cune si StatuI gazda.
In cele din urrna, asa cum se poate observa, privilegiile

un caracter
291
: in
; in cazul Procurorilor-
acestea pot fi ridicate
$i a1 personalului
Grefei,
de catre
acestea
pot fi
ridieate de catre Grefier.
In afara de privilegiile si imunitatile prevazute, magistratii

vor primi
salarii,
Adunarii
Statelor
reglementeze
si rambursari
indemnizatii
Parti. Regulamentul
aceasta chestiune;
de Procedura
este surprinzator
decide cu privire la salariile personalu1ui

Aceasta
optiune raspunde,
controleze
nivelul
probabil,
rernuneratiilor,
articolului
un procuror
incapacitatii
care
a Statelor, dornice
sa
magistratilor
si a grefierilor, aceste sa1arii si
adjunct,
le-au
fost
din funciie
conditiile
in care un judecator,
un
un grefier sau un grefier adjunct pot f eliberati
din
unei fapte grave sau a unei abateri
impuse
prin
dispozitiile
Statutului,
grave
fie din
de la
C311za
acestora de a-si exercita atributiile.
Definitia
profesionale
Statelor Parti
care vor fi acordate.
46 precizeaza
fie din cauza savarsirii
obligatii!e
faptul, ca Adunarea
sa
nu 'lor fi reduse in cursul mandatului.
Prevederile
functie,
hotararii
Curtii.
3. Eliberarea
procuror,
conform
si de Probe ar fi putut
unei nelinisti financiare
Pentru a se asigura independenta

indernnizatii
ale eheltuielilor,
si grefierii Curtii
privirid
fapta
grava
sau
va f precizata de Regulamentul
neindeplinirea
de Procedura
grava
si de Probe.
a atributiilor
IlI, Structura
Capitolul
Britanicii
sa
judecatorului
dar a revenit
si functionarea
au
propus,
Curti! Pen ale Internutionule
ca
once
poata fi sanctioner".
In atentie,
necorespunzator
"comportament
al
Aceasta idee nu a fost retinuta pana la sfarsit,
cu ocazia adoptarii
Regulamentului
de Procedura
de
~l
Probe.
Articolul
46 vine
sa
hoc si
a Rezulamentelor
,
~
nici
decizie
ad-
la eliberarea din functie a unui membru al Tribunalului.
este adoptata
functiei judecatorului
lrnportanta
lacuna a Statutelor
de Procedura si de Probe ale acestora. '-in care nu fizureaza
dispozitie referitoare
Aceasta
rezolve
in functie
de statutul persoanei
sau a procurorului
influenteaza
implicate.
decizia
de a-I
elibera din functie, care este extrem de sensibila, chiar ~iin plan simbolic.
Statele au dorit, prin urmare, sa pastreze controlul politic, prevazand
pentru
aceasta situatie votul secret, adoptat de catre Adunarea Statelor Parti. Astfel, acestea
vor hotari, dupa cum urmeaza: in cazul unui judecator,
a Statelor Parti, la recomandarea
judecatori;
adoptata de majoritatea
in cazul procurorului,
cazul procurorului-adjunct,
cu majoritatea
cu majoritatea
cu majoritatea
a doua treimi
a doua treimi a celorlalti
absoluta a Statelor
Parti; iar in
absoluta a Statelor Parti, la recomandarea
procurorului.
Dupa cum se observa, judecatorii
pot fi mai greu eliberati din functie decat
datorita importantei functiei si rolului sau politic.
procurorul,
Decizia de a elibera din functie grefierul sau grefierul adjunct

mod natural, de atributiile judecatorilor,
va tine, In
care decid prin majoritate absoluta.
In orice caz, in cadrul unor astfel de situatii, principiile contradictorialitatii

al dreptului
la aparare
Modalitatile
al persoanelor
implicate
si
vor trebui sa fie respectate.
lor practice vor fi definite de Regulamentul
de Procedura si de Probe.
Aceste decizii de eliberare din functie trebuie sa fie adoptate in conformitate

cu principiul
activitatea
elementar
al respectarii dreptului la aparare, care trebuie sa guverneze
Curtii, in toate circumstantele.

~
In continuare,
dispozitiile
inclusiv in cadrul functionarii

sale interne.
,
articolului
47 stipuleaza
faptul, ca pe langa
modalitatile
de eliberare din functie a magistratilor
~i anumite
masuri
cornpleteaza
pe cea precedents referitoare la eliberarea din functie.
disciplinare
care ii vizeaza
~i a personalului
pe acesta.
Aceasta
auxiliar, exists
dispozitie
Capitolul 111. Structura si functionarea
Personalul
Curtii - judecatorii,
grefierul-adjunct
0
neindeplinire
nesemnificativa
importanta
Sanctiunile
Nici
de Probe
dispozitie
in acele situatii
de acest gen nu figureaza
in Statutele
acestor
la articolul
46 sau
vor f definitivate
de
si de Probe.
si respectiv,
Functionarea
grefierul sau
a obligatiilor sale.
care se vor impune
~i nici
Yugoslavie
procurorii-adjuncti,
mai mica decat eea mentionata
de Procedura
0
procurorul,
- poate, de asemenea, in exercitarea atributiilor sale, sa savarseasca
o eroare de
Regulamentul
293
Curtii Penale Internutionule
Tribunalului
a Tribunalului
doua
Trinbunale
in Regulamentele
Penal
Penal
International
International
a fost plina
de Procedure
pentru
pentru
Festa
Rwanda.
de invataminte,
descoperit ~i lacune, pe care Statutul Curtii Penale Internationale
si
dar s-au
le-a acoperit.
4. Adunarea State lor Parti,

Statele-Parti
la Statutul
constituie
Adunarea
Statelor Paqi.
Adunarea
cu eficacitatea
lucrarile
si vitalitatea
acesteia
international
avea
Statelor Parti este forumul unde se
avea
un rol fcarte
~i vor contribui la raspandirea
asupra
concepute
vor
Curtii. Prin urmare,
comunitatii
internationale.
VOl'
lua decizii-cheie
in legatura
Statele Parti care participa
important
in dezvoltarea
si functiile
adminstrativa
a activitatii
Curtii,
Tara a afecta
le va
Adunari i sunt
de catre autorii Statutului pentru a oferi Statelor Parti prerogative
de supraveghere
dreptului
efectelor pozitive pe care Statutul

Structuriile
la
efective
independenta
acesteia.
Ratificarea
lucrarile Adunarii.
Statutului
aduce eu ea dreptul Statelor Part: de a participa
Fiecare Stat Parte dispune de un reprezentant
la
in cadrul Adunarii,
care are drept de vot ( cu unele exceptii, respectiv, neplata contributi ei la cheltuielile
Curtii, care suspend
dreptul de vot, in anumite circumstante)
de supleanti sau de consilieri.
$i care poate fi asistat
:!c)4
Capitolut Ill. Structure si functionarea Curtii Pen ale Internationate
Statele care au sernnat Statutul sau Actul Final, dar nu au ratificat, Val' avea,
de asemenea,
dreptul de a participa
cu titlu de observatori
(fara drept de vot ) in
cadrul Adunarii.
va fi legal constituita,
Adunarea
in momentul in care aceasta va fi cornpusa
din cel putin 60 de mernbri (acesta fiind numarul eerut pentru intrarea in vigoare a
Statutului).
Statelor Patti este fermata din 89 de State
in acest moment, Adunarea
Parti.
Adunarea
Vicepresedinti
,'"
dispune
un
Birou,
compus
dintr-un
Presedinte,
un caracter
repartizarii
geografice
reprezentativ,
echitabile
a principalelor
tinand
seama,
si de necesitatea
sisteme juridice
indeosebi,
asigurarii
atributiilor
Adunarea
de principiuI
unei reprezentar:
ale lumii. Biroul se reuneste cel putin
data pe an sau ori de cate ori este neeesar. EI sprijina Adunarea

exercitarea
doi
si din 18 rnembri, alesi de catre Adunare, pentru un mandat de 3 ani.
B irouI are
adecvate
de
Statelor Parti
111
sale.
Statelor Patti se reuneste
ea tine
sesiuni extraordinare
,
Unite. Daca nu se prevede
data pe an ~i cand circumstantele
la sediul Curtii).......sau la sediul Orzanizatiei,

altfel, sesiunile
extraordinare
cer,
Natiunilor
,
sunt convocate
de catre
birou, fie din oficiu, fie la cererea unei treimi a Statelor Parti.
Deciziile
cat si cele ale Biroului vor fi adoptate
Adunarii,
pnn conses,
oriunde este posibil. In lipsa unui consens, Adunarea va decide asupra problemelor
substantiale
absoluta
procedura,
cu
majoritate
a Statelor
eu
Parti
majoritate
Presedintele
de doua treimi a celor prezenti si votanti

constituind
evorumul
), iar asupra
(0
majoritate
chesti unilor
de
simpla a celor prezenti si care voteaza.
Curtii,
Procurorul
si Grefierul
vor participa
la reuniunile
al ONU poate participa
la reuniunile
Adunarii si ale Biroului.

De asernenea,
Secretarul
General
Adunarii Statelor Parti si la cele ale Biroului. Acesta poate formula declaratii scrise
sau verbaJe privind chestiunile
care fac obiectul dezbaterilor
Adunarea
Statelor
care au legatura cu activitatea
Natiunilor
Unite
~l
in cadrul Adunarii.
Parti indeplineste
serie de atributii importante.
atributiile acesteia se numara: aJegerea judecatorilor,
a proeuroruJui
Printre
~i a procurorilor
~----------------------
-----------------
Capitolul III. Structura
adjuncti,
stabilirea
Procurorul Ui~1
recomandari
Curtii,
a Grefierului
catre Comisia
Curtii, verificarea
situatiilor
bugetului
Pregatitoare,
eu dispozitiile
Probe. Recomandarile
modificarea
Adunarii,
ale Elementelor
Natiunilor
de
de judecator:
ai
exammarea
Adunarii,
cu Curtea ~i oriee alta functie
si ale Regulamentului
de Procedura
~i de
stipulate in articolul 112 paragraful 2 litera a, vor
include schite ale Regulilor proprii de organizare,

Probe,
Presedintiei,
Curti i, emiterea
numarului
ale Biroului
nu coopereaza
Statutului
activitatii
la adrninistrarea
de activitate
in care un Stat-Parte
compatibila
supravegherea
cu privire
rapoartelor
295
!jf functionarea
Crirnelor.
ale Regulilor de Procedura
ale Acordurilor
~i de
dintre Curte ~i Organizatia
Unite si dintre Curte si tara gazda (Olanda), a regulilor financiare,
Acordurilor
privind privilegiile
si imunitatile
ale
Curtii si un buget pentru primul an
financiar.
Adunarea
are capacitatea
considera
necesare,
procedeaza
la inspectii,
sa creeze si unele organe subsidiare,
indeosebi,
un
mecanism
de control
pe care le
independent
evaluari si anchete cu scopul administrarii
Curtii cat mai
eficace posibil. Putem sa ne gandim si la organe de control ale fondurilor.

dispozitia
VOl'
Curtii, a distribuirii
trebui sa duca
ordonata
de Secretariatul
puse la
si utilizarii lor. Viitorii membri si personalul
existenta etica imperioasa,
care
avand in vedere ca
Curtii
ancheta
General al ONU a divulgat grave disfunctionalitati
si
delapidari in cadrul TPIR. Opinia publica solicita din ce in ee mai multa probitate si
transparenta
din partea celor care sunt investiti intr-o functie publica atat la nivel
national, cat si la nivel international.

De asemenea, Adunarea Statelor Patti i~i adopta propriul regulament
In cadrul
procedura,
Pregatitoare,
primei
Adunarea
sale sesiuni,
va
adopta
dupa ce is: va adopta propriile
schitele
textelor
oferite
de catre
interior.
reguli de
Comisia
ce includ Regulile de Procedura si de Probe si Elementele Crimelor.
Prin adoptarea deciziei referitoare la masurile privind necooperarea

Parte, Adunarea va fi responsabila
unui Stat
de asigurarea eficacitatii activitatii Curtii, 111rolul
sau cheie de a apiica ultima masura.

De asernenea,
timp ce majoritatea
Adunarea
este responsabila
amendamentelor
cu amendamentele
la Statut. In
la Statui necesita ratificare la nivel national.
::'96
Capitolul III. Structura fi function area Curtii Pen ale Internationule
inainte de a intra in vigoare, adoptarea

Probe, a Elementelor
bugetului
si amendarea Regulilor de Procedura
Crirnelor, a Regulilor ~i Reglementarilor
si a celorlalte
instrumente
Financiare,
adoptarea
elaborate initial de catre Cornisia Pregatitoare
nu fac obiectul unei astfel de ratificari
Statutul anticipeaza,
deci, ca aceste decizii
ale Adunarii
Statelor Part: vor avea un caracter legal obligatoriu
atribuindu-le
delegatilor
cvasi-legislativ.
si de
care isi reprezinta
guvemele
pe plan intern,
in cadrui Adunarii.
un
1'01
Legile nationale ar trebui, de asemenea, sa asigure implementarea
deciziilor rezultate in cadrul Adunarii Statelor Patti.

Lirnbile
oficiale
(araba, chineza,
limbile de lucru (franceza,
engleza,
franceza
rusa si spaniola
~l
engleza) in cadrul Adunarii Statelor Parti sunt cele ale
Adunarii Generale a Natiunilor Unite.
Concluzii
Statutul
marca
adoptat la Roma are potential ul de a
schimbare majora in felu! in care comunitatea intemationala
priveste pacea,
tranzitia si aplicarea normelor internationale.

Jurisprudenta
Curtii Penale lnternationale
- si aceea a Curtilor nationale, care
vor investiga si judeca acele crime aflate sub jurisdictia
Curtii sau care
cu aceasta - vor aduce legea penala international a, intr-un timp

dezvoltare pe masura importantei
La nivel
caracterizeze
practic,
sistemele
SCUl1,
VOl'
coopera
la un nivel de
acesteia.
Curtea
judiciare
va umple
nationale
multe
actuale
din lacunele
~I
va incuraja
care
par
S3
dezvoltarea
normelor nationale.
Desigur,
realizarile
cele mai mari ale Statutului deriva, insa, din beneficiile
obtinute de la Statele Patti.
In
Statutului
irnpunitatii
primul rand si eel mai important

de la Roma simbolizeaza
argument - participarea
angajamentul
si de a garanta valorile fundamentale.
la adoptarea
unui Stat Parte de a pune capat
In
acest sens, este -semnificativ3
pozitia
delegatului
Staturului:
francez
Hubert
Vedrine,
care afirrna,
la mornentul
adoptarii
"la apusul unui secol, marcat de orori care sfideaza constiinia
lupta impotriva nepedepsirii
obtine
bunastarea
cetatenilor
normele dreptului
de a investiga
Statelor Parti oportunitatea
acestora prin contribuirea
international.
Reuseste acest lucru, prin stimularea
State!or Patti
~i judeca crimele de genocid, crimele impotriva umanitatii
jurisdictiei
o completare
de a prornova
la un sistem juridic, care va sustine
de razboi in cadrul Curtilor nationale, intr-un mod independent,

Exercitarea
umana.
victorie adevarata".
Asadar, Statutul of era guvernelor
aplica-o,
297
Curtii Pen ale Interttationule
si crimele
impartial
si efectiv.
Curtii si regimul de cooperare pe care se bazeaza, reprezinta
a acestora, incercand sa aplice jurisdictia, pe care chiar Statele
atunci cand aeestea nu sunt capabile sau nu dorese sa judeee
ar
un anumit
caz.
In al doilea rand. Curtea Penala Internationala
forum impartial,
va acorda Statelor
unde pot sa fie predate persoane, in situatiiie in care acestea
refractare sa predea
forum
cornpetenta
fi
VOl'
persoana unui anumit Stat.
In eel de-al treilea rand, Curtea va putea, de asemenea,

posibil
Parti un
de consens,
sa ajute la
solutionarea
pnn oferirea
conflictelor
unui
pozitive
de
eu privire la anumite cauze.
Este, totodata,
posibil, in ultimu! rand, ea institutia Curti: sa reduca tentatia
-:".
Statelor Parti de a se impliea in aete unilaterale

Prin fieeare
Statui Parte,
dintre
aceste
care va preda
efecte pozitive
internationale,
acuzatului
un proces echitabi I, in conformitate
in acelasi timp, oferind justitie
internationale,
cornunitatii
real,
relatiilor
internationale,
politice
victimelor
cu standardele
dure si
~i asigurand
cele mal inalte ale
international.
A vantaj ul flexibilitatii
este vizibil
asupra
un acuzat, va putea evita deciziile
presiuni!e
normelor dreptului
de justitie agresive.
mal ales
jurisdictiei
in cornparatie
ee au implicat
internationale,
oferite de Curtea Penala
conflicte
in ultimii ani.
CLl
un anumit
jurisdictionale
numar
care
Internaiionala,
de ineidente
au atras
atentia
Capitolul IlI. Structura si functionarea
298
CUI'(ii Penale Internationule
In alta ordine de idei, putem afirma ca in ceea ce priveste

se mai desprind
general - prezentate
si alte concluzii,
Statutul
in afara eelor eu caracter
mai sus - dupa cum urrneaza:
1. Normele care interzic majoritatea erimelor aflate sub jurisdictia

sunt noi; ele pot fi intalnite
in instrumentele
omului, cum ar fi: Pactul International

1966, Conventia
Americana
drepturile
Europeans
privind
omului
instituite
privind
Drepturile
drepturile
si ale popoarelor
de a judeca
internationale
Curtii nu
privind
drepturile
privind drepturile civile ~i politice din anul
Omului
pe baza conventiilor
Statelor Membre
Curtii
omului din anul 1950, Conventia
din anul
din anul
privind
1969, Carta
1981. Organismele
drepturile
si pedepsi
Africans
violarile
omului
privind
internationale
au subliniat
obligatia
acestor drepturi, pre cum si de a
oferi compensatii victimelor.

Tribunalele
de la Nurenberg
multe din prevederile

nonnelor
si Tokyo, TPIY $i TPIR au evidentiat faptul ca
Conventiilor
de la Haga erau deja obligatorii,
ca expresie
internationale.
Deci, Statutul Curtii se confrunta cu crime internationale
a fi cele mai grave pentru cornunitatea
internationala
pe care le considera
in ansamblu
ca atare - ca violari
acceptate
- apartinand
normelor
ONU"
ceea ce priveste rolul pe care ea 11are in mentinerea pacii si sigurantei.
de alta parte,
Statutul
incearca
nationale de jurisdictie,
incercand
imunitate
Statutul
recunoscute
de jus cogens. Curtea este "integrate
sa creeze
convergente
intre Curte
si
in structura
Pe
si sistemele
sa faca posibila eooperarea dintre acestea.
2. Daca in anul 1945, principiile
ca liderii politici
general
sunt
recunoscute
111
ale normelor
ei. Acestea
universal
faptul,
si militari,
Tribunalului
inclusiv
de la Nurenberg
proclamau
sefii de stat, nu mai dispuneau
de
in fata legii penale pentru actiunile desfasurate de ei in timpul razboiului,

de la Roma a extins principiul
sfera mai larga de crime internationale,
responsabilitatii
penale individuale
spre
savarsite atat pe limp de pace, cat si pe timp
de razboi.
Evenimentele
impunitatea
a devenit
petrecute
0
in mai
multe
part! ale lurnii
sursa pentru initierea conflictelor
arata
faptul
c5
arm ate, deci, un obstacol
299
10Ii'-e'" pacii
\,..
J
testa
L
I 11.
al j stitiei.
De aceea
1.
\,..
i ~i promovarea
Pentru a raspunde
acelasi
....~
"'1101111'1ar"'"imnunitatii
'"'
E=
nu este sinzurul
LU ~1
....
oJ 1
I-
obiectiv
1
la aceste situatii, au fost create recent TPIY ~i TPIR. I _
in mod clar, necesitatea
caracter permanent
idealurilor de pace si de siguranta in lurne.
limp, mai multe aspecte privind
dernonstrat.
\,....u
l..L
constituirea
infiintarii
;;i functionarea
acestora
au
unei curti penale internationale

curti va f
Existenta unei asemenea
II
puternica descurajare
gravelor incalcari ale normelor dreptului umanitar international.

Tribunalele
regiuni.
ad-hoc au fost create pentru a raspunde evenimentelor
Organismele
consfinteasca
ad-hoc,
jurisprudents
avand
jurisdictie
limitata,
din acele
nu au ocazia
sa
extinsa In raport cu multiplele conflicte care au loc in
cadrul unei perioade lungi de timp. 0 curte perrnanenta ar putea sprijini dezvoltarea
constantei
in domenii
pre cum, principiile
generale ale legii penale, procedura
~i
pedepsire
Conform
Statutului
de la Roma,
competenta
limitata: ratione tetnporis - numi la situatii desfasurate

Statutului:
patru
ratione personae,
categorii
pregatitor
de crime,
Curtii este, de asernenea,

dupa intrarea in vigoare a
dupa cum am observat; ratione tnateriae - pentru cele

una dintre acestea
nefiind inca definita
(un comitet
lucreaza deja la acest subiect) si care va putea intra sub jurisdictia
Curtii
;','
numai
daca va fi definita
momentul
~i adoptata
in conditiile
potrivit ( vezi sectiunea Jurisdictia
international
pe care le-arn precizat
ratione materiae).
Tortura,
la
traficul
de droguri si terorismul nu intra in competenta Curtii.
,., ...
Cu toate acestea, Statutul de la Roma tinde sa raspunda nevoii de a avea

justitie
eficienta,
Tribunalelor
care
sa corecteze
punctele
slabe
observate
in
activitatea
ad-hoc.
Autoritatea
Curtii nu este incredintata
colectiv de conducere
- Presedintia,
scopuri decat administrarea
unei singure persoane, ci unui organ
lucru care impiedica folosirea acesteia in alte
justitiei
".-'
De asernenea,
imbunatatirea
Statutul
de la Roma
rnarcheaza
statutului victimelor; acestea au posibilitatea
etapa a procedurilor,
atunci cand se considera
un progres
important
in
de a interveni in fiecare
necesar. Dupa aplicarea
sanctiunii
penale, Curtea are cornpetenta de a stabili cuantumul ~i natura cornpensatiilor
civile,
..-----
---
3. Crearea acestei Curti internationale

este expresia
cooperari
conceptului
multilaterale
va completa jurisdictia
300
Curiii Petiale lnternationule
care nu va judeca
unui ordin public international,
state, ci persoane,
care este rezultatul
unei
intre state; acesta a introdus un element de jurisdictie
care
nationals si pe care
va putea inlocui arunci cand este cazul.
Initial, Statele au stabilit ca regula bilaterala, cooperarea

si pedepsi criminali,
avand ca baza importanta
1ntr-o a doua faza, a fost dezvoltata

ce cali fica acele comportamente
Membre pentru judecarea
A
treia
independents
extradarea.
substantials
lege penal
crearea
CPI
institutie
permanenta,
de a judeca si pedepsi
pentru crimele definite in Statut.
V. Pella a subliniat
deosebirea
dintre legea penala interstatala,
pacii interne si legea penala
international
a,
care avea ca
stabilind
legale ale acesteia ~iregulile de cooperare
consecintele
aplicarea pedepselor
internationala,
ca delicte; a fost adoptata de Statele
de statele care au creat-e, care are competenta
scop protejarea
indivizilor.
a constituit-o
persoane responsabile
aplicabila,
individuale
si pedepsirea
etapa
lor pentru a judeca
legea penala
intre State pentru
conform normelor acestora.
Justice Robert H. Jackson, in apararea judecatii de la Nurenberg

"a suferi
reprezinta,
pedeapsa
probabil,
personala
0
numai In cazul in care razboiul
a declarat:
este pierdut,
nu
piedica suficienta pentru prevenirea unui razboi, acolo unde
cei care il doresc cosidera sansele de a fi infranti neglijabile",

Este adevarat,
Doilea,
ca atat dupa Primul
au fost judecati
Nurenberg
si Tokyo numai conducatori
TPIY, TPIR
extinzand
jurisdictia
responsabile
si condamnati
cat si dupa cel de-al
in cadrul Tribunalelor
de la Leipzig,
~imilitari ai puterilor invinse
si mai ales Cl'I au facut progrese remarcabile

~i pe timp
de pace,
cat ~i asupra
111
tuturor
acest sens,
persoanelor
din statele respective.
institutie judiciara
Tribunalele
Razboi Mondial,
de perspectiva
este de departe mult mai eficienta
deceit
retrospective.
4. Adoptarea
Statutului
de la Roma,
sustinut de 120 de state - intrat in
vigoare la data de 1 iulie 2002 - si

, nurnarul din ce in ce mai mare de State Parti, (89
"
de state) dernonstreaza
301
faptul ca exista
baza solida de sustinere pentru
asernenea
institutie.
Se asteapta, ca din acest an si mai multe state sa devina parti ale Statutului
la Roma; prin urmare,
asupra carora CU11ea i~iva exercita jurisdictia",
.reritoriile
fie ea complementara,
de
se vor inmulti, ceea ce nu poate avea decat efecte benefice pe
plan international.
Se asteapta, de asemenea, ca SUA sa devina treptat mai deschise ideii Curtii,
sa-i inteleaga
utilitatea
si sa se alature Statelor Parti. Rolul important jucat de SUA
in infiintarea
ad-hoc, respectiv
~I
Rwanda arata, in mod clar, ca SUA impartasesc aceleasi valori eu Statele Parti.
Multe
dintre
prevederile
solieitate
si promovate
respectul
pentru
referitoare
la asistenta judiciara,
de delegatia
procedurile
legatura cu razboaiele
5. Desigur,
Statutului
sunt rezultatele
unor eompromisuri
Statelor Unite (definitia
judiciare
nationale
crimelor
cu privire
definitia crimelor impotriva
de razboi,
la ordinele
umanitatii
Curtii
fara a avea
etc).
Statutul
acestuia la nivel national

Parti; deci, problemele
de 1a Roma este un tratat; prin urmare, implementarea

depinde in mare masura de intentiile politice ale Statelor
pe care CPI Ie va infrunta
sunt mai mult politice
deceit
legislative.
Un sistem
care este independent
judiciar,
din punct de vedere
impartial, corect fat a de acuzati si victime, eficient si transparent,

un efect de impiedicare
Prin definitie,
investiga
a potentialilor
asemenea
~I
ar trebui sa aiba
criminali.
Curtea va contribui
~i a pedepsi
politic
la pregatirea jurisdictiilor
crime, ceea ce constituie,
deja,
nationale
0
de a
contributie
III
rnentinerea pacii.
Chiar
daca nu este
adoptarea
Statutului
colturile
lumii
drepturilor
institutie
~i ratificarea
- va contribui,
si libertatilor
Cl'I are capacitatea
pentru drepturile
omului,
Curtea
prin
acestuia de catre un numar mare de state din toate

in mod sernnificativ,
fundamentale
la cresterea
respectului
ale omului pe plan mondial. De asemenea.
de a elimina necesitatea
alcatuirii altor tribunale ad-hoc.
.302
Capitolul III. Structura si functionarea Curiii Penale lnternation ale
6. Legea penala
internationala
este numai
izolata, aceasta nu poate sa elimine

pedepsirii
autorilor
abuzurile.
un element
Era necesara
din viata societatii:
abordare
incluzand
atar rolul curti lor nationale,
responsabiliratii
pen ale individuale
atrocitatilor.
mai larga a
cat si pe eel
al CPI.
Mai
rnult.
evolutia
dirninueze
conceptele
norrnelor
internationale.
Poate
ca speranta
impiedica
crimele
asemenea,
atingerea
dreptatea
vitale ale responsabilitatii
de razboi
Implementarea
Statutului
impotriva
intre pedepsirea
acesteia
de a
umanitatii ~ se incearca.
celor care comit
de
crimele
~l
Statutului
penale.
~i activiatea
internationale
Statele,
Curtii ar trebui sa rezulte intr-o mal

si cele interne. in domeniul
care
garanteaza
ratificarea
legii penale
si implementarea
adoptat la Roma, ar trebui sa aiba in vedere faptul, ca acele State. care
abordeaza
implementarea
constitutionale
VOl'
Statale in ceea ce priveste violarea
CPI sta in potentialul
si crimele
sa
acestora.
intre normele
si al procedurii
crearea
unui echilibru
pentru victimele
mare coerenta
privind
nu trebuie
proprii
face eforturile
Daca
caracterizata
de a
cele mai mari In sustinerea
permite
sistemelor
legislative
~i
sa se ocupe, in mod eficient si corect, de crimele relevante.
- precum
de
cu intentia
spune
"globalizare
Anthony

Giddens
de riscuri",
- lumea
contemporana
este
s-ar putea
dovedi un raspuns partial pentru acele riscuri.

Nu va fi testata numai eficacitatea
actiona In vederea indeplinirii
Cel mai important
adoptarea
sernnificativa
si ratificarea
obiectivelor
Curtii, ci si hotararea
Statutului.
este faptul, ca cele doua Tribunale

Statutului
a conceptiilor
de
cornunitatii
Statelor Paqi de a
la Rorna,
internationale
pot
ad-hoc,
constitui
precum
~l
dezvoltare
cu privire la pedepsirea
celor
mai grave crime de interes international.

Dezbaterile
de genul - daca
mai sunt relevante.
Subiectele
transforma
intr-un
imbunatatirea
Curtea
pacii. justitiei,
asemenea
in discutie
instrument
sigurantei
Curte reprezinta
,,0
idee bun a" - nu
se refers. acum la modul in care se poate
efectiv,
care va contribui
si va reduce suferinta
la mentinerea
in lume.
~1
303
Capitol ul Il I. Structura si functionarea Curiii Penale Internationule
Statele
impotriva
au creat. deci, un instrument
nou pentru a Ie cornpleta
actiunile
crimelor celor mai grave. De acestea va depinde, in mare parte. modul
III
care un asemenea instrument va f folosit :;;icu ce rezultate.
***
Pentru
a incheia asa cum se cuvme aceasta prezentare
jurisdictionale
internationale
nota optimista,
cu earacter permanent
a primei
institutii
instituita printr-un tratat - intr-o
am putea spune - nu putern sa nu inseram in final
ultimele
~I
elemente de noutate care au intervenit in legatura CLlevolutia sa.

Astfel, la data de 11 martie 2003, a fost inaugurata,
ocazie eu care eei 18 judecatori
februarie a aeestui an dintre candidatii

Ceremonia
s-a desfasurat
1a Haga, in mod oficial,

ai sai, alesi in luna
eelor 89 de State Parti, au depus juramantul.
in prezenta
Reginei
Beatrix a Olandei, a Secretarului
General al ONU, Kofi Annan, a numerosi presedinti,
sefi de guverne si ministri de
externe, care s-au numarat printre eei 550 de invitati. Mentionam,

cadrul aeestei ceremonii - in conformitate
ai Curtii i-au ales pe judecatorii
Presedinte
toto data, ca in
cu art. 38 al Statutului - cei 18 judecatori
care vor forma Presedintia.
al Curtii a fost ales judecatorul
Astfel, in functia de
canadian Philippe Kirsch. Yom reaminti
faptul, ca Philippe Kirsch, un talentat diplomat ~i un excelent specialist,

lucrarile Comisiei Pregatitoare
Conferintei
Statutul
Diplomatice
CPI;
Conferintei,
detaliile
acesta
din anul 1999 - 2002, precum ~i Comitetul Plenar al
de la Roma din anul 1998, in urma careia a fost adoptat

s-a dovedit
extrem
de eficient
In aceasta calitate, el a cunoscut indeaproape
instrumentelor
cunostinte
vaste
si a mecanismelor
in dreptul international
Penala
Vicepresedinte.
lucrarilor
aceasta institutie, a inteles

Kirsch
poseda
umanitar si in dreptul penal international;

Canadian privind Dreptul
CLl alte cuvinte, el este un expert recunoscut In ceea ee priveste Curtea
lnternationala.
judecatorul
in eonducerea
sale. Ambasadorul
el este membru al Baroului din Quebec ?i al Consiliului

International.
a prezidat
Alma
In
functia de Prim - Vicepresedinte
Kuenyehi,
iar Elizabeth
Odio
Benito
al Curtii a fost ales

- eel de-al
doi.ea
304
Capitolul Ill. Structura si functionarea Curiii Pen ale Internationule
Aceasta ceremonie,
de la care au lipsit, insa, reprezentantii
primul eveniment
public al Curtii Penale Internationale.
de 1 iulie 2002,
dupa ee 60 de state au depus instrumentele
Statutului
la Secretarul
Unsprezece
Curtii
de la infiintarea
sa, la data
de ratificare
ale
General al ONU.
barbati ~i sapte femei au fast investiti in functia de judecatori
si vor avea de acum inainte
atrocitati,
SUA., reprezinta
in pofida faptului ca multe
misiunea
de a judeca
ai
cele mai sangeroase
natiuni - SUA, inainte de toate - nu recunosc
sau se opun instanter de la Haga, de teama unor procese motivate politic, initiate de
regimuri dusmanoase.
activitatea
De altfel, este foarte putin probabil, ca CPI sa-si poata incepe
anul acesta, principalul
motiv invocat in acest sens, fiind unul de ordin
tehnic - se cauta, inca, un procuror

cxercitate,
care sa indeplineasca
atributii
de tipul celor
in prezent, in cadrul TPIY de Carla Del Ponte. Alegerea procurorului-sef
este asteptata pentru luna aprilie a.c. ; - in acest sens, Presedintele

Parti, printul Zeid Raad Zeid Al-Hussein
Adunarii
aJ Iordaniei, printr-un comunicat
Statelor
de presa,
a informat opinia publica ca Statele Parti au ajuns la un consens in ceea ce priveste

Sef si au decis sa 11 aleaga in aceasta
alegerea
Procurorului
Ocampo,
de nationalitate
avea loc in perioada

desfasura
alegerile,
CPI, inclusiv
argentiniana,
in mod oficial, pentru
singur proces, se estimeaza,

nici
numara
pe Moreno
intrunire a Adunarii,
21- 24 aprilie 2003, la New York - perioada
eei 18 judecatori,
exista, deocamdata,
in urmatoarea
functie
aceasta functie.
care va
in care se
Totodata,
personalu!
62 de persoane, iar pentru derularea
ca este nevoie de sute de specialisti,
VOl'
unui
De asemenea,
nu
sala de sedinta.
CPI a fost sesizata, deja, cu 200 de plangeri, din to ate colturile lumii, privind
in calcarea drepturilor
omului, trecute, in acest moment, pe lista de asteptare,
avand
in vedere faptul, ca aproape dona treimi dintre tarile care au semnat Tratatul
Rorna in anu! 1998 ( 139 de state semnatare)
centralizarea
de Ia
nu au ratificat, inca, documentul.
aeestor plangeri s-a ocupat Federatia Internationala
De
pentru Drepturile
Omului, cu sediul in Franta.

Consiliul
statelor,
Europei
a salutat
maugurarea
care nu au facut acest lucru,
membru fondator al Curtii.
sa
(PI
ratifice,
si a adresat
Tara intarziere,
un ape! tuturor
statutul
lor de
305
Capitolul 1I1. Structura si functianarea Curtii Penale Internationale
.111 contextul
Curtea
international
transmite
reamintindu-le
un
sa
dea
seama
liderii Consiliului
din
intreago
hone,
Presedintele
de aetele comise "
Europei
rnenite sa submineze
de imunitate
referire
internationale,
au indemnat
directs la atitudinea
in exercitarea
Statele Parti sa se
activitatea Curtii, asa cum
CPI, de care se teme ca i-ar putea judeca

conflicte
dictatorilor
decat oricand.
a Consiliului Europei, Peter Schieder.
Totodata,
opuna demersurilor
CPI este mai necesara
echivoc,
[arii
ca pot ajunge
Adunarii Parlamentare
bilaterale
mesa),
actual,
vreodata
atributiilor
fac acordurile
\Vashington-ului
militarii
angajati
fata de
in diverse
asumate in calitate de .jandarm
mondial" si care a incheiat pawl acum 22 de astfel de acorduri de imunitate, inc1usiv

cu Romania.
De asemenea,
Presedintia
elena
state sa ii ratifice
comunicat
mijloe
Statutul, consolidand,
presedintii
de
reamintind,
drept si a justitiei
opinii si adaugam
inceput,
"forta binelui",
succes
munca
realitate.
promovare
de garantare
umanitar
a statului de
munca intensa de 10 ani. Ne raliem si noi
remarcabili,
de greutatile
inerente
ale
oricarui
al carer
vis s-a trans format,
cu
astfel,
in
I).
iar orzanismele
Statutului
')
de
la
se constituie
in mod definitiv,
metodelor
persista, in care se mentin numeroase
internationale
/........
Internationale,
---
dreptului
si
Acesta a fost momentu1 final al unui derners istoric, inceput acum 50 de
intre state.
arsenalul
respectarii
.forta dreptatii" a invins In cele din urma, incununand
111tr-o lume in care conflictele
accepta,
faptul, ca indiferent
unor juristi
ani ( vezi Capitolul
adoptarea
Curtii se aprecia
pentru comunitatea internationala
ca acest instrument
a fost realizat dupa
acestei
CPI va incuraja si alte
elene cu privire la inaugurarea
totodata,
CPI.
astfel, caracterul mondial al Curtii. Intr-un
importania considerabila
substantial
international",
la randul sau, a salutat constituirea
in exercitiu a UE considers ca inaugurarea
al actualei
drept: .sm fapt de

un
Uniunea Europeana,
Roma
intr-un
~l
rnesaj
nu Isi dovedesc
totodata,
adresat
intotdeauna
maugurarea
urnanitatii
rivalitati
eficienta.
!
Curtii
intregi,
,.
Penale
pentru
ideile de legalitate si justitie, pentru a elimina forta din
diplomatice
si pentru a face sa triumfe spiritul de dreptate.
Capitolul lIT Structure sifunciionarea
Benjamin
Ferencz,
306
Curtii Pen ale [ntertuttion ale
fost procurer
al Tribunalului
de la Nurenberg,
considera
ca:
"Nu putem avea pace faro justitie, nici justitie fora Lege, nict
de acest nume,
faro
circumstantele date! "
L:..
lege demna
un tribunal hotiirat 56 decida ceea ce este just ~i legal in
Bibllografie selectivii
-1-30
Bibliografie
[AH94] Arendt Hannah - "Eichmann

[AR93]
A.R.D.U.
Documente,
[BB86J
Bucuresti
Bassiouni
International
implementing
la Ierusalim",
international
Londra 1994
umanitar
al
conflictelor
the
Genocide
armate,
1993
M.Cherif
Criminal
[BB99J Bassiouni
.'
Dreptul
selectiva
Introductionto
Convention,
111
Law, New York, 1986
M.Cherif,
legislation",
Broomhall
Bruce - "ICC Ratification
and national
New York 1999
[BDOOJ
Bourdon
William,
Duverger
Emmanuelle
"La
Cour
penale
internationale", Paris 2000

[BNOOJ
Bolintineanu
conternporan",
Alexandru,
Bucuresti
Nastase
Adrian
"Drept
International
2000
[CE90] Conseil Economique
et Social, Rapporteur
de lhornme - Etudes sur la question
Special, Commission
de la preventionet
de la repression
des droits
du crime de
genocide
[CG98] Chemillier-Gendreau
impunite. Universalitatea
[CI83J
Comite
des droit humains",
International
de
la
Diaconu
Dumitru
Le Monde Diplomatique
Croix
Convention de Geneve et de leur Protocols

[DD99]
pour finir avec I
Monique - "Un tribunal international
Rouge
additionnels,
- "Cm1ea Penala
Regles
1998
esenttieles
des
Geneva 1983
lntemationala
- Istorie
~i realitate",
B ucuresti 1999
[DE94] David Eric - Principes
de droit des conflits armes, Bruylant, Bruxelles
[DI02] Diaconu Ion - "International
Criminal
Court a New Stage", Bucuresti
[DM98] Dumitru Mazilu - .Tratat de dreptul pacii", Bucuresti

[DV22]
Donnedieu
international",
de
Vabres
1994
"Introduction
1998
I'etude
du
droit
penal
Paris 1922
[ET94 J Evered Timothy

american concerns",
- "An International
New York 1994
Criminal Court - Recent proposals
and
Bibliografie
setectivtt
431
[FB90] Ferencz Benjamin - "An International

[GG77]
Geamanu
Grigore
intemationale". Bueuresti
!
'
[GG68]
Gearnanu
definition
.Dreptul
international
penal
infractiunile
~l
1977
Grigore - "La conception
de crimes
Criminal Court", New York 1990
contre
la paix",
Sociales.
Serie de Sciences Juridiques,
[GH33]
Gasser
Harts-Peter
de V. V. Pella de la prevention
Revue
[RS68]
et de
Roumaine
des Sciences
humanitaire,
Introduction,
nr. 2 1968
- Le droit
international
Kudriavtsev
Vladimir
Institut Henry Dunant, 1933

[GK90]
Ginsburgs
International
George,
- "The Nuremberg
Trial and
Law", Chicago 1990
[HL 79] Heydecker
Joe, Leeb Johannes - .Der Nurnberger
[LK94] Lescure Karine - .Le Tribunal Penal International
Prozes", Koln 1979

pour L'Ex Yougoslavie",
Paris 1994
[LP46] Lemkin
Raphael - Le genocide,
Revue internationale
de droit penal nr.l 0
1946
[LR98] La Rosa Anne Marie - .Dictionnaire
de Droit Intemational
Penal", Geneva
1998
[L T4 7] Le Tribunal
Nurenberg
Militaire
International
de Nurenberg
internationala"
[PD97]
sentencing
[PI92]
Officiels,
1947
[NAO 1] Nastase Adrian - "Organizarea

Pickard
Criminal
- Documents
Daniel - "Proposed
Court", Londra 1997

Poenaru
internationals",
lulian - .Vespasian
Bucuresti
V. Pella.
Targoviste, 2001
guidelines
for the International
viata dedicata ideii de justitie
1992
[PN24] Politis Nicolas -" La justice intemationale", Paris 1924

[PJ83] Pictet Jean - Devellopement
et principes du droit international
humanitaire,
Institut Henry Dunant, Geneva, 1983

~
".
'
[PV28]
Pella Vespasian
Criminelle
[PV30]
1930
- .Projet de Statut pour la creation
au sein de la Cour Permanente
Pella Vespasian
- "Towards
de Justice Internationale",
an lnternational
Criminal
d 'une
Chambre
Geneva
Court",
1928
Bruxelles
Bibliografie selectivti
432
[RM95] Rama Montaldo
Manuel - .Acerca
al Derecho Penal Internacional",
de algunos conceptos basicos relativas
Madrid 1995
fl
"
[SC98J Statutul Curtii Penale Internationale,
[UOO 1] Uscoi Nicolae,
ii:~
I
i:
Roma 1998
Oprea Gabriel - "Studii de Drept International
Umanitar",
B ucures ti 2001
I'
I
I:
[\'N96]
Volonciu Nicolae - .Tratat de Drept Procesual Penal", Bucuresti
[VG95] Vassali Giuliano - "La giustizia internazionale

[VGOO] Vermeulen
Law" - Antwerpen
!
l
~.~
I
1
1
I
i
1981
penale", Roma 1995
Gert - "Essential texts on International
and European
Criminal
2000
[ZP81] Zaide Sonia, Pritchard
1996
John - "The Tokyo war crimes trial", New York ..

Teza Victor Ponta PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teza Victor Ponta PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1'-

atdt mai slabii, cu cat autorul

crime in masa. cruzimi

rareori s-a considerat

a eel or vinovati de asemenea fapte si

necesara invocarea pretextului

de justitie, dreptul fortei superioare fiind mai mult decat suficient.

a fost ~i este In continuare

institutii ale Dreptului International

iar din acest considerent statele au dat dovada de

Ia orice stirbire a respectivului

justitie cu caracter international

ca afectand una din principalele

pe planul politic ~i social

tip de fapte, abordari

elocvent exemplu poate fi vestita afirmatie a dictatorului

cnme care prin modul de savarsire,

T ocmai acest drum,

sovietic I.V. Stalin care

si impact social afecteaza intreaga

nu putea ramane inert la acest fenomen si, chiar

eficienta eel putin relativa, este descris in studiul de

ucizi un milion inseamna politico".

daca in mod timid, sovaielnic, incoerent si deseori contradictoriu,

atribut. Mai mult, sunt incontestabile

spunea : ,.sa ucizi un om inseamna crima,

acestui nou domeniu.

caracter istoric si cuprinzand

dintre Dreptul International

Public si Dreptul Penal, lucrarea abordeaza cu luciditate

un demers aflat la confluenta

ale lumii civilizate,

dreptului si a echitatii, succesele timide obtinute, dar si perspectivele

si mai ales prin adoptarea,

'in anexa a modului de organizare si functionare

ocazie de reflexie a evolutiei institutionale

numai pentru juristi.

indubitabil acesti primi pasi facuti pentru instaurarea fortei dreptului.

de noi actiuni hotarate, indiferent de interesele de moment sau de grup,

de umanitate si dreptate. in acest concert

mondial Romania va trebui sa-si confirme optiunea indubitabila

spre valorile lumii

civilizate, valori ce nu pot coexista cu genocidul sau alte crime internationale,

aceasta conceptie avansata si care

Tinand cont de imperfectiunile

de drum pe care tanarul

autor a pornit c1..1

si crearea unei conceptii

stiintifice a juristilor romani In acest domeniu.

Profesor U niversitar Doctor

(prefata la lucrarea "Scurt istoric al justitiei penale intemationale",

CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL JUSTITIEI PENALE

DUP.~ CEL DE-AL

INITIA TIV.A A UNCI PROCES

PEN ALE INTERNA TlONALL

A. Curtea criminalii internutionalii

ALE LUIVIII fA T.~ DE Ii\:FlINTAREA

CAPITOLUL II ELEMENTE DE CIVIL-LA W ~I DE COMMON-LA W

yTUGOSLA VIE ...................................................................................

1. Instituirea celor douii Tribunale Internationale

temporalii a celor douii Tribunale

CAPITOLUL III STRUCTURA

1. Natura juridicii a Curtii Penale Internaiionale