RonEnr D.

I(NPLAN
KAXe{JNAKKA
&€OGKAFTKT
CE NE SPUNT HARTA DESPRE CONFLICTELE VIITOARE
Robert D. Kaplan este autorul a 16 cirli de politici ex- $r LUPTA ir'rpOrRlVA DESTINULUI
terni gi clldtorii, traduse in numeroase limbi, printre care:
In Europe's Shadow: Two CoId Wars and a Thirty-Year lour- Tiaducere d,in limba englezd fu Mi.hnea Gaf'la
ney Thiough Romania and Beyond (2016; lrad. tom' in um-
Prefapd Paul Dobrescu
bia Europei,2016), Asia\ Cauldron: The South China Sea
d,e

and the End of a Stable Pacific (2014; trad. rom. Butoiul cu

pulbere al Asiii,Editura Litera, 2016), Monsoon: The Indian
-Ocean
and the Future of American Power (2010), Warrior
Politics: Why Leadership Demands a Pagan Ethos (2002;
trad. rom. Politici de rdzboi,2002) 9i Balkan Ghosts: A lour-
ney through History (1993; trad. tom. Fantomele Balcanilor,
2007). in 2011, Foreign Policy l-a desemnat printre,,Primii
100 de ginditori ai lumii". Este editor al publicaliei Tfte
Atlantic,in care articolele sale apar de trei decenii, qi senior
Ameri-
fellowincadrul Centrului pentru o Noui Securitate
cani din Washington. A fost analist geopolitic principal la
Stratfor, iar din 2009 pdn|in 2011, a fost membru al Comi-
tetului de Politici de Aplrare condus de secretarul ameri-
'l can al Apirdrii, Robert Gates. Din 2006 pAnl in 2008, a fost
rl vkiting professor de securitate nalionali al Promoliei 1960 @lr'
din cadiul ecademiei Navale a Statelor Unite, Annapolis' Bucuregti
2019
www. RobertDKaPlan'com
 CaPitolul 6
TEOR.IA luMrANDUtuI (A TARMURIToR)
184
Capitolul 7
ATRACTIA PUTENI MARITIME
207
CupmNs
Capitolul I
,,CRIZA DE SPATIU,
224
pnrr,tr-A LA EDITIA ilr rtMnA' not"tANA
) PARTEA A DOUA
RmrqA. FRONTIERE HARTr'. iNCTPUTUTUT DE SECOL )Ofl
23
CaPitolul I
GEOGRAFTA OTVTZAruTOR DIN EUROPA
PlRren iurAl 253
VIZIONARII
GaPitolul 10
Gapitolul 1 RUSIA II HEARTIAND-UL INDEPENDENT
DIN BOSNIA LA BAGDAD 285
4l
Capitolul 11
CaPitolul 2 GEOGRAFIA PUTERII CHINEZEITI
RI,ZNUNENNA' GEOGRAFIEI 339
75',
Capitolul 12
CaPitolul 3 DILEMA GEOGRAFICA A INDIEI
HERoDor qt succnsomt sit 408
100
CaPitolul 13
CaPitolul 4 PIVOTUL IMNIAN
HARTA ruresr.tncA 451
r38
Capitolul 14
GaPitolul 5 FOSTUL IMPERIU OTOMAN
DENATURAREA NIZTSTA 497
169
 PARYKA,& YKSI&
DESTINUL AMERICII

S*Pitolu[ 1$
BRAUDEI, MEXICUT $I MAREA STRATEGIE
5,rg
MUITUMIRI
.i9;
BIBLIOGRAFIE
s99
INDEX
{}25
 Gapitolul 't

DIN BOSNIA tA BECOEO

Pentru a ne recupera simlul geografiei, trebuie

mai intdi si precizim in ce moment al istoriei recente
nl l-am pierdut cel mai profund, si ne explicbm de
j
ce l-am pierdut gi si ne limurim in ce fel pierderea
i
lul ne-a influenfat prezumfiile in legituri cu lumea.
I Blnelnleles, o asemenea pierdere e graduali. Dar
momentul pe care l-am izolat eu, in care pierderea
tlmfului geografiei a pirut cea mai pregnanti, a fost
lmediat dupi ciderea Zidului Berlinului. Degi era
o frontieri artificiali, a cirei pribugire ar fi trebuit si
ne consolideze sentimentul de respect fa!6 de geogra-
fle gi faln de harta reliefului - gi fali de ce ar fi putut
prefigura harta respectivi in regiunea limitrofb a Bal-
canilor gi in Orientul Mijlociu -, desfiinlarea Zidului
Berlinului ne-a frcut si nu mai vedem adeviratele
lmpedimente geografice care ne divizau in continuare
9l care ne pdndeau gi in alte pirfi.
Pentru ci ne-am trezit deodati intr-o lume in care
desfiinfarea unei granile ftcute de mdna omului, din
Germania, a condus la presupunerea ci orice alti di-
vizare umani era surmontabili, ci democra[ia urma
42 Robert D. Kaplan
se cucereasci Africa gi Orientul Mijlociu la fel de ugor
cum se instipdnise in Europa Rlsiriteani, c[ globa-
hzarea - care avea si devini curind un termen r6su-
nitor - nu era nimic altceva decAt o direclie morald
in care se indrepta istoria gi un sistem de securitate
internafionali, gi nu ceea ce era in realitate, adici pur
qi simplu un stadiu al dezvoltirii economice gi cultu-
rale. Si ne gdndim: o ideologie totalitari tocmai fu-
sese infrinti gi, concomitent, securitatea interni din
Statele Unite gi din Europa Occidentali devenea un
lucru de la sine infeles. Iluzia picii domnea peste tot.
SurprinzAnd la modul profetic spiritul timpului, un
fost director-adjunct al echipei de planificare a poli-
ticilor din cadrul Departamentului de Stat al Statelor
Unite, Francis Fukuyama, publica un articol - cu doar
cAteva luni inainte de ciderea ZidrlJ.ti Berlinului - in-
titulat ,,Sfirgitul istoriei", in care anunfa sus gi tare ci,
degi aveau si mai fie rizboaie gi revolte, istoria in sens
hegelian se sfhrgise de-acum, din moment ce succesul
democrafiilor capitaliste liberale incheiase contro-
versa legati de care dintre sistemele de guvernare era
cel mai bun pentru omenire.l Drept care nu mai in-
semna decit ci trebuia s[ modelim lumea dupi chi-
pul gi aseminarea noastri, uneori prin desfbgurarea
de trupe americane - acliune care, in anii 1990, a ge-
nerat relativ mai pufine reacfii negative. Acest prim
ciclu intelectual de dupi Rizboiul Rece a reprezentat
o eri a iluziilor, o vreme in care termenii ,,realist" gi
,,pragmatic" erau considerali peiorativi, semnul unei
1 Yezi Fukuyama (1989 9i 1992)
Rdzbunareageografiei 43
irversiuni fald de interven{ia umanitard in locurile in
r'are interesul nafional, definit convenlional gi ingust,
piirea unul ambiguu. Cel mai bine, pe-atunci, era si fii
rrrr internalionalist neoconservator sau liberal, adici o
pcrsoani considerati buni gi degteapti, care nu voia
tlccAt sd opreasci odatd genocidul din Balcani.
O asemenea ribufnire de idealism nu era ceva
rrcmaivizut in Statele Unite. Victoria din Primul
l{rizboi Mondial ajutase la desfbgurarea stindardului
rr ceea ce s-a numit ,,wilsonism", concept asociat cu
pregedintele Woodrow Wilson gi care, aqa cum s-a
tlovedit ulterior, linea cont prea pulin de adeviratele
sturpuri ale alialilor europeni ai americanilor gi inci
qi rnai pufin de realitiple din Balcani gi din Orien-
lrrl Apropiat, unde evenimentele din anii 1920 at
tlcrnonstrat ci democrafia gi eliberarea de sub jugul
irnperial exercitat de Imperiul Otoman insemnau mai
rrlcs o acutizare a congtiin{ei etnice intr-un sens foarte
Ingust, in diferitele zone luate individual din vechiul
sultanat. Un fenomen similar a insofit victoria Occi-
tlcrrtului in Rizboiul Rece, despre care mu\i anctezut
t ii avea si aduci libertatea gi prosperitatea sub stin-
.lirrde precum ,,democrafia" gi ,pie{ele libere". Mulli
nrr suslinut cd pini gi Africa, cel mai sirac 9i mai pufin
slirbil dintre continente, impovdrat pe mai departe cu
t clc mai artificiale gi mai absurde frontiere din lume,
r rrr fi putut afla in pragul unei revolulii democratice,
tlt' parci pribugirea Imperiului Sovietic din inima
lirrropei ar fi avut o insemnitate supremi pentru cel
rrrai slab dezvoltate naliuni ale lumii, despirfite prin
rrrii de kilometri de miri sau degerturi, dar conectate
 Robert D. Kaplan
intre ele prin televiziune.l $i totuqi, la fel ca dupi cele
doud rizboaie mondiale, victoria noastri in Rizboiul
Rece avea sd genereze mai pulini democralie 9i mai
pulini pace globali decAt orice lupti obignuiti pentru
supravieluire, in care doar miqtile riului sunt altele.
Democralia gi o mai buni guvernare aveau si in-
ceapi, de fapt, si iasi la lumini chiar ln Africa, nu
altundeva. Dar asta numai dupi o stridanie inde-
lungati, cu anarhie (precum in cazul mai multor liri
vest-africane), cu insureclie gi cu ticilogie (precum
in cazul Rwandei) rizbind la suprafall pentru mai
mult timp. Africa s-a striduit din rdsputeri si defi-
neascd deceniul prelungit dintre 9 noiembrie 1989
gi 11 septembrie 2001 - dintre cdderea Zidului Ber-
linului si atacurile organizaliei al-Qaeda impotriva
Pentagonului gi a turnurilor newyorkeze de la World
Trade Center: un interval de doisprezece ani, in de-
cursul ciruia omorul in masl, precum gi intervenliile
umanitare lntirrziate le-au produs frustrdri intelectu-
alilor idealigti, chiar daci succesul suprem al acelor
intervenfii a ridicat triumfalismul idealist la cote ce
aveau si se dovedeascd de nivel catastrofic in deceniul
inceput dupi 11 septembrie.
in acest nou deceniu, geografia, un factor cert in
Balcani 9i in Africa in anii 1990, a continuat si faci
prnpid din bunele intenfii ale Americii in Orientul
Apropiat. Drumul din Bosnia pAni la Bagdad, adicd
de la o campanie limitati, aeriani gi terestrd, in par-
tea de apus, cea mai dezvoltati, a fostului Imperiu
' Yezi Randall (1990)
Rdzbunareageografiei 45
Otoman la o invazie in masi., cu infanteria, in partea
rdsirit, cea rnai pu{in dezvoltati, a Mesopotamiei,
de
l fost de naturi sd scoati la lumini limitdrile univer-
salismului liberal gi, ftcAnd acest lucru, si genereze
tun respect innoit faln de harta reliefului.
Perioada de dupi Rizboiul Rece a inceput, de
lapt, in anii 1980, inainte si cadi Zidul Berlinului,
oclat5. cu rcvitalizarea sintagmei ,,Europa Centrali..,
definiti mai tdrziu de jurnalistul gi savantul de la Ox-
lirrd Timothy Garton Ash ca fiind ,,o distinclie cul-
tural-politicd faf| de <Risiritul> sovietic...r Europa
lentrali - Mitteleuropa - era mai degrabi o idee decdt
(
o realitate geografici. Ea constituia un exerci{iu de
rnemorie - a unei civilizalii europene intense, savuros
dc neorAnduite gi romantice, sugerdn d strdzipietruite
i;i acoperiquri mansardate, vinuri fine, cafenele vie-
rreze gi muzici clasice, a unei traditii nobile, umaniste,
irrfuzate cu o artd gi o gdndire moderniste incitante
gi fAfnoase. Evoca Imperiul Austro-Ungar si nume
l)recum Gustav Mahler, Gustav Klimt gi Sigmund
lrreud gi se complicea intr-o profundi apreciere a
trnui Immanuel Kant sau a filosofului olandezo-eweu
llaruch Spinoza. intr-adevdr, printre multe alte lu-
cruri, ,,Europa Centrali" insemna lumea intelectuald
primejduitd a evreimii, dinaintea ravagiilor provo-
cirte de nazism si de comunism; insemna dezvoltare
r'conomice, fhcdnd o trimitere clard la Boemia de
tlinaintea celui de-al Doilea Rizboi Mondial, a cirei
' Yezi Garton Ash (1995)
46 Robert D. KaPIan
Rdzbunareageografiei 47

in Bel- care n-ar fi trebuit consemnate in acea inchisoare

industralizare atinsese un nivel mai inalt decit
qi cu imperfecliunile a naliunilor reprezentat| de comunism 9i de Tratatul
eia; irrs"mnu, cu toati decadenla
de la VarEovia. Dupi cAfiva ani, cdnd rizboiul etnic
3i -otut., o zoni de relativl toleranli multietnicd"
chiar a izbucnit in lugoslavia, ironia sor{ii a frcut ca ,,Europa
sub umbrela unui Imperiu Habsburgic blajin'
Centrald Centrali" si devini, dintr-un sinonim al unificlrii, in
daci din ce in ce mai nefuncgional' Europa
la cgal6 mdLsurl unul al divizirii, zona ,,Balcanilor" des-
din ultima fazit a Rdzboiului Rece a fost descrisi
de la prinzAndu-se, in minfile oamenilor, de Europa Cen-
modul succint de profesorul Carl E' Schorske'
clasici' iral6 gi aliturdndu-se, in consecinfi, zonei Orientului
Universitatea Princeton, in cartea sa deveniti
scrisi dintr-o Apropiat.
f.",t" ci deopotrivi tulburitoare 9i
;i Zona Balcanilor era sinonimi cu vechile imperii
i.rtp.aiua deia;at6, Viena fin-de-sidc.le'
Claudio
-Politcd
Magris in Ilizantin gi Turc, avind creste muntoase de nesupus'
iuhira, gi de scriitorul italian
Dundrea' care au impiedicat dezvoltarca, gi un standard de viali
splendida sa relatare de cllltorie intitulati
este o sensibilitate in general mai scizut, mergAnd inapoi in timp dece-
Pentru Magris, Mitteleuropa "si-
ruiili chiar secole, prin comparafie cu !5rile fostelor
nonimi ro-updrur"uparticularului impotriva oriclrui irnperii Habsburgic gi Prusac din inima Europei. Pe
Gyorgy
program totilitar". Pentru scriitorul maghiar
parcursul deceniilor monocrome de stipAnire comu-
i<"titaa gi pentru cehul Milan Kundera' Mitteleuropa
pentru rristi, firi balcanice precum Rominia 9i Bulgaria au
este ceva -nobil", respectiv o ,,solulie-cheie"
politice'l suferit, intr-adevir, de sirlcie gi de represiune intr-o
liberalizarea unor aspiralii
nrisuri necunoscut[ celeilalte jum[tifi,,,centra1-eu-
A vorbi despre ,,Eo'opu Centralif in anii 1980 9i ropene", mai nordice, a imperiului sovietic. Situalia
1990 era totuna cu a spune ci o culturl
in 9i pentru
includea un cra, desigur, una mai complicatl de atAt. Germania de
sine includeu o g.ogtufie tot aqa cum ll,st era cel mai ocupat dintre statele-satelit 9i, prin ur-
lan! muntos sau tancurile sovietice' Pentru
ci ideea
la adresa rnare, sistemul comunist de acolo se numira printre
J" L"."pa Centrali rePtezenta o imputare
ccle mai rigide; Iugoslavia, in schimb - care formal
n"oerafi"i Rizboiului i..tt, tu" niscocise termenul
rru fbcea parte din Tratatul de la Varqovia -, ingiduia
jumitatea
ln.riopu Risiriteand," pentru a desemna o anumiti libertate, indeosebi in oraqe, care nu le era
de
nuropei devenitl comunisti 9i care era controlati lirmiliari gi cehoslovacilor, de exemplu. $i totuqi, in
Polonia
la Moscova. Germania de Est' Cehoslovacia' linii generale, nafiunile din sud-estul Europei - aflat,
parte din Europa Cen-
giUttgutiu fbcuseri cu toatele lir un moment dat, sub dominalie bizantini, apoi
motiv pentru
iraln - se argumenta pe buni dreptate -' turci - au avut de suportat regimuri comuniste care
f v"ti Schorske (1980); Magris (1986, 1989)' p' 268 s.iru dovedit nici mai mult, nici mai pulin decdt nigte

48 Robert D. KaPlan
versiuni ale despotismului oriental, un fel de a doua
invazie mongoli, in timp ce naliunile fostei Europe
habsburgice catolice au alut de-a face cu ceva mult
mai pulin perfid: un amestec respingltot gi acela in
grade difeiite, de populism socialist radical. in sen-
sul acesta, cilitoria din Ungaria relativ liberali, deqi
comunisti, a lui f6nos K6d6r in RomAnia totalitaristi
a lui Nicolae Ceaugescu a reprezentat o experienli ti-
pici. Am trlit-o gi eu adeseori in anii 1980: imediat
ce trenul in care mi aflam trecea din Ungaria in Ro-
minia, calitatea materialelor din care erau construite
casele sci'dea brusc; autoritllile imi rdLscoleau prin
bagaj gi mi puneau s6le mituiesc pentru a-mi putea
pistra magina de scris; hirtia igienici de la veceuri se
evapora, gi luminile slibeau. Ce;i drept, Balcanii erau
profund influenlali de Europa Centrali, dar, in egali
misuri, Ei de Orientul Mijlociu, aflat la fel de aproape'
Stepa prifoasi, cu spaliile ei publice deprimante - 9i
una, gi celelalte importate din Anatolia -, constituia
o trisituri a viefii in Kosovo gi in Macedonia, unde
ospitalitatea cultivati a Pragii gi a Budapestei se re-
gdseau mult mai greu. Drept care n-a fost intru totul
accidental, sau exclusiv din catza unor indivizi tdi,
faptul cd violenfa a ribufnit in melanjul etnic al Iu-
goslaviei, qi nu, si zicem, in state central-europene
unietnice, precum Ungaria gi Polonia. $i aici, istoria
gi geografia qi-au avut rolurile lor.
$i totugi, susfindnd ci Europa Centrali ar fi un
fel de ,,buric al pimAntului" moral gi politic, mai de-
grabi decdt unul geografic, intelectuali de formafie
liberali precum Garton Ash - una dintre cele mai
Rdzbunareageografiei 49
scmnificative voci ale deceniului - au promovat o
viziune a includerii mai mult decit a delimitirii nu
numai asupra Europei, ci asupra lumii intregi' Dintr-o
nr.-"t"u p"rspectivi, nu doar Balcanii s-ar cuveni si
nu fie abandonali subdezvoltirii qi barbarismului'
ci
nici un alt loc de pe lume - Africa, de exemplu' C5-
clerea Zidului Beriinului ar trebui nu numai si'
afec-
teze Germania, ci chiar si dezlinluie spiritul Europei
(lentrale de-a lungul 9i de-a latul globului' Abordarea
umanisti a constituit esenla unui cosmopolitism la
au
care internalionaligtii liberali 9i neoconservatorii
subscris laolalti in anii 1990' Sn ne amintim ci' lna-
inte si devinl cunoscut ca un suslinitor al rdzboiului
rlin lrak, Paul Wolfowttz era un adept al intervenliei
militare in Bosnia 9i Kosovo, dAndu-gi efectiv mAna
cu liberali precum Garton Ash la publicalia stAngisti
't'he New York Review of Books' Drumul spre Bagdad
pornea de la intervenfiile in Balcani din anii 1990' la
."r. ,-uo opus realigtii 9i pragmatigtii, chiar daci res-
pectivele desfbgurlri de forle din lugoslavia s-au do-
vedit fbri echivoc incununate de succes'
Stridania de a-i salva pe musulmanii din Bosnia Ei
Kosovo nu poate fi despir{itl de stridania de a vedea
restaurati d.rropu Centrali, ca un loc deopotrivi real
qi profund imaginar, care at demonstra cum, in ul-
iima instanli, moralitatea qi umanismul sunt cele care
c:onsfinlesc frumosul' (Deqi el insuqi era sceptic
in
privinfa eforturilor de idealizare a Europei Centrale'
tlarton Ash reugea si vadi beneficiul moral pozitiv
pe care l-ar fi creat o asemenea idealizare')
5A Robert D. KaPlan
Scrierile umaniste ale lui Isaiah Berlin au surprins
acel spirit intelectual din anii 1990. ,,Ich bin ein Ber-
linert, ziceam eu, vrdnd si spun, de fapt, un Isaiah
Berlin-ez" - scria Garton Ash intr-o memorabild
relatare a perioadei petrecute de el in Germania de
Est.2 Acum, cAnd comunismul fusese smuls din rd-
ddcini, iar utopiile marxiste, demascate ca iluzorii,
Isaiah Berlin devenea un antidot perfect la teoriile
moniste aflate in mare vogi gi care sfdqiaseri mediile
academice in ultimele patru decenii. Berlin, care fu-
sese profesor la Oxford 9i a cirui viafi coincisese cu
secolul XX, susfinuse intotdeauna pragmatismul bur-
ghez gi ,,compromisurile temporizatoare" in faqa ex-
perimentelor politice.3 El combitea determinismele
geografice, culturale qi de orice alti formi', refuzdnd
si consemnezepe oricine, oriunde, unei sorli anume.
Vederile sale, prezentate in articole gi conferinfe de-a
lungul unei viefi intregi, adeseori precum un glas
academic strigAnd in pustiua, cuprindeau sinteza per-
fecti a unui idealism temperat, indreptat in aceeagi
misuri impotriva comunismului gi impotriva ideii cd
libertatea gi securitatea sunt numai pentru anumite
popoare, nu gi pentru altele. Filosofia lui Isaiah Berlin
se potrivea perfect cu idealul Europei Centrale.
,,Eu sunt berlinez" (germ.), trimitere la formula utilizata de pre-
gedintele John F. Kennedy intr-un discurs tinut in Berlinul
Occidental pe 26 iunie 1963, ca s6-qi demonstreze atagamentul
fa{d de cauza democraliei in acel spaliu scindat (n'tr.).
Vezi Garton Ash (1997), p. 51
Vezi lgnatieff (1998), p. 24
Cf. ,,...Eu sunt glasul celui ce strigdin pustie: lndrepta{i calea
Domnului, precum a zis lsaia prorocul" (Ioan,1,23) (n.tr').
Rdzbunareageografiei 51
Dar, cu toate cdL noliunea de Europa Centrali' aqa
cum era ea expusi de toli aceqti intelectuali inlelepli
qi elocvenfi, sJconstituia intr-o cauzi cu adevirat
no-
file, .ur" urma si joace in perpetuitate un rol in po-
liticile externe ale tuturor naliunilor occidentale, aEa
cum imi propun si demonstrez, ea se lovea totuqi de
un obstaiol .o .ut" mi vid de asemenea obligat si
mi confrunt.
RimAne o problemi legati de aceastl viziune
exaltati, o realitate urdti care de-a lungul istoriei a
transformat adeseori noliunea de Europa Centrali in
ceva tragic. Europa Centrali pur 9i silPlu nu existi
concret pe harta reliefului' (Garton Ash a intuit acest
lucru cdnd gi-a intitulat articolul: ,,Exist6 Europa
Centrali?"1) Aici intrl in sceni determiniEtii geogra-
fici, atAt de aspri 9i de neinduplecali prin comparalie
cu vocea blAtrie a iui tsaiah Berlin - mai ales vocea
din
cea
epoca edwardiani a lui Sir Halford |' Mackinder 9i
a discipolului siu, |ames Fairgrieve, pentru
care ideea
de ,,un impediment
unei Europe Centrale se loveqte
geografic fatal". Europa Centrali, ttt tpYt.yuckinder
la
ii riitgti.rr., aparfine ,,zonei de ciocnire" aqezate
ei ocea-
mijlocintre Europa maritimi, cu,,interesele
nice", gi ,,perspectiva continentali a masei terestre
eurasiatici'. Vtai pe scurt 9i in termeni strategici' din
punctul de vedere al lui Mackinder 9i al lui Fairgrieve'
,nu existi spa{iu' pentru Europa Centrall'2 Celebra-
iea Europei-Centrile, indulgenfa justificabili pe care
I Vezi Garton Ash (1986)
2 Vezi Parker (1982), p. 201; Sinnhuber (1954); Dugan
(1962)'
p. 250