RĂZBO

IUL
DIN
GOLFU
L

State Tudor
Alexandru
Liceul
Teoretic
Ştefan
Odobleja
 Cuprins

Abstract.......................................................................................................................................................3
Introducere..................................................................................................................................................3
Un nou război începe în Orient....................................................................................................................4
1.1 Pregătirea pentru conflict................................................................................................................4
1.2 Un război fără rezultate...................................................................................................................4
Implicarea SUA în război............................................................................................................................5
Finalul unei lupte tiranice............................................................................................................................6
Concluzii.....................................................................................................................................................6
Bibliografie.................................................................................................................................................7

1
 Abstract

Această lucrare științifică se concentrează asupra importanței istoriei în dezvăluirea

adevăratei fețe a omenirii și în învățarea din greșelile trecutului, analizând un conflict important
din Orientul Mijlociu, care a avut loc la finalul secolului XX și care poate fi considerat un factor
declanșator al atacurilor de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii.
În acest studiu de caz, au fost utilizate mai multe surse și cărți pentru a obține o înțelegere
mai bună a lumii din Orientul Mijlociu și a jocurilor politice care au loc în această regiune.
Această lucrare își propune să demonstreze că evenimentele din Orientul Mijlociu pot avea un
impact major asupra lumii contemporane și să prezinte importanța acestei zone a globului în
jocurile politice desfăşurate la nivel mondial.

Introducere

Această lucrare științifică se concentrează pe războiul dintre Iran și Irak care a avut loc
între 1980 și 1988 în zona Orientului Mijlociu. Acest conflict a avut consecințe majore pentru
regiune, provocând fluctuații de putere în Golful Persic, pierderi umane, economice și
diplomatice semnificative.
În această lucrare, voi analiza evenimentele care au avut loc pe teritoriile fostului Imperiu
Otoman și ale Iranului, evidențiind consecințele acestei lupte de opt ani, dar și anumite relații
internaționale din această perioadă. Scopul meu este să atrag atenția asupra acestui conflict și a
importanței sale în istoria și politica Orientului Mijlociu.

2
 Un nou război începe în Orient

1.1 Pregătirea pentru conflict

Odată cu venirea anilor '80, Orientul Mijlociu avea să se

pregătească pentru una dintre cele mai importante și crude bătălii
de la final de secol XX, și anume Războiul din Golful Persic.
Tensiunile dintre cele două state implicate în acest conflict, Iran
și Irak, existau de foarte mult timp, însă până atunci, nu exista un
motiv concret pentru care o astfel de luptă să înceapă.
Conflictul se presupune a fi început încă din secolele XVI
Figura 1 şi XVII, fiind rezultatul luptelor dintre Imperiul Otoman și Persia
ce aveau ca scop controlul Mesopotamiei. Odată cu căderea
imperiului din 1918, Persia a dorit să se extindă și să încalce Tratatul de la Zuhab din 1639,
generând astfel dispute teritoriale în acea zonă. Prin urmare, în 1975, a apărut Acordul de la
Alger, prin care granița dintre cele două țări era stabilită de talvegul râului Shatt al-Arab. Pentru
Saddam Hussein, acest acord nu părea mulțumitor, întrucât acesta dorea să dețină controlul
absolut asupra regiunii și să facă din Irak o nouă putere importantă în Orientul Mijlociu. Lipsea
elementul declanșator pe care dictatorul îl căuta pentru a-și putea duce planul la capăt.
Între timp, situația internă a Iranului are de suferit datorită Revoluției Iraniene, care a dus
la răsturnarea monarhiei iraniene și înlocuirea formei de guvernământ cu o republică islamică,
condusă de Ayatollahul Ruhollah Khomeini, conducătorul uneia dintre fracțiunile revoluției. De
asemenea, la nivel politic, cele două state nu se aflau într-o poziție benefică, folosindu-se de
practici inadecvate. În Irak, de teama extinderii revoluției din Iran, Saddam Hussein a ordonat
persecuții asupra populației șiite și executarea membrilor partidului al-Da’wa, interzis în această
țară.
Hussein părea că se află într-o situație mai mult decât favorabilă pentru a începe o
ofensivă în Iran. Având Iranul slăbit de revoluție, dorind să nu pornească o revoluție și în Irak,
fiind în superioritate numerică și visând pentru supremație în Orientul Mijlociu, acesta nu ezită și
ordonă ca pe data de 22 septembrie 1980 să înceapă războiul care va dura aduce pierderi colosale
Irakului, atât umane, cât și economice.1

1.2 Un război fără rezultate

După ce comanda de a invada Iranul a fost dată de către dictatorul de la Bagdad, trupele
sale au început să obțină rezultate în Khuzestan, preluând controlul asupra mai multor orașe,

1
„IRAQ vii. IRAN-IRAQ WAR”. Encyclopædia Iranica.

3
precum Qasr-e Shirin, Khorramshahr și Abadan. Lucrurile
decurgeau excelent pentru armata lui Hussein, care, totuși slab
organizată, reușea să le țină piept forțelor armate iraniene. Pe data
de 5 ianuarie 1981, au început să apară și încercările iranienilor de
a obține controlul asupra câmpului de luptă. Succesul armatei
iraniene începe să apară în jurul lunii iulie a anului 1982, după
multe încercări, printre care și operația ce a fost numită Fath
Mobin (victorie clară), unul dintre cele mai puternice atacuri
asupra oamenilor lui Saddam Hussein.
După redobândirea teritoriului cucerit de către Irak, Iranul are de luat o decizie
importantă în ceea ce privește soarta acestui război. Liderii religioși de la Teheran erau de părere
că războiul trebuie să continue. A existat o lungă perioadă de discuții, în care au fost luate în
considerare informațiile referitoare la creșterea numărului de soldați în armata irakiană de la
200.000 de soldați la 475.000 de soldați, punându-se și problema unui eșec. În cele din urmă, pe
data de 13 iulie 1982, decizia de a continua lupta a fost luată, astfel războiul mutându-se pe
teritoriul Irakului.2
Începând cu anul 1983, Saddam Hussein s-a văzut nevoit să schimbe strategia de luptă
pentru a putea face față invaziei și pentru a-și putea destabiliza economic și strategic adversarul.
Astfel, planul său a fost de a bombarda infrastructura petrolieră a Iranului. Această idee a dus la
catastrofe naturale severe, provocând avarii serioase ce au dus la scurgeri de petrol de 7500 de
barili de petrol zilnic, blocând alimentarea cu apă a Bahrainului, Qatarului și a Emiratelor Arabe
Unite.
De asemenea, irakienii au primit de la francezi 5 avioane de luptă. Acest lucru a
determinat Iranul să amenințe cu închiderea Strâmtorii Ormuz, însă Statele Unite ale Americii i-
au sfătuit pe oficialii de la Teheran să nu ia o astfel de decizie. Astfel, au urmat ani încărcați de
bombardamente în Golful Persic, până în anul 1987, când lucrurile vor începe să ia o întorsătură
drastică.3

Implicarea SUA în război

În urma unor bombardamente asupra unor tancuri petroliere kuweitene în 1985, SUA
încep să-și facă apariția în această dispută, deși, inițial, acestea au declarat că sunt neutre. La
rugămințile Kuweitului ca navele sale să navigheze sub pavilion american, Statele Unite ale
Americii au avut o decizie grea de luat, care în cele din urmă avea să reprezinte un act de trădare
asupra Iranului. Acestea au ales, în cele din urmă, să încheie relații diplomatice cu Iranul și să se
alăture în război alături de inamici, de partea lui Saddam Hussein. SUA au contribuit astfel la
bombardarea mai multor zone din Iran.

2
S. Bakhash, “The Reign of the Ayatollahs. Iran and the Revolution”, New York, 1984.
3
D. Menashri, “Iran. A Decade of War and Revolution”, New York, 1990.

4
 În timpul acțiunilor militare exercitate de americani, au existat și incidente mai puțin
favorabile, precum scufundarea uneia din navele de luptă deținute de aceștia, dar și
controversatul incident în care o aeronavă a fost doborâtă, sub pretextul că aceasta ar fi fost un
avion de luptă Tomcat din dotarea armatei iraniene și susținând faptul că aceasta ar reprezenta un
pericol datorită nerespectării anumitor distanțe. George Bush a declarat atunci că SUA nu își
recunosc vina în acest incident.

Finalul unei lupte tiranice

Odată cu anul 1988, în urma operațiunilor Dawn 10, Beit-ol-

Moqaddas 2 și Zafar 7 iranienii au reușit să obțină puncte strategice
importante, ceea ce a dus la omorârea mai multor responsabili din
armata irakiană, după ce eșecul a fost considerat de către Saddam
Hussein drept o umilință. Drept răspuns, Irakul s-a folosit de arme
de distrugere în masă, ajungând să omoare întregi localități fără
milă. De asemenea, propaganda a reprezentat un pion important în
jocul psihologic al lui Saddam Hussein, folosindu-se de aceasta
pentru a face să pară că Iranul este, de fapt, cel care se folosește de
metode tiranice pentru a câștiga lupta, fiind convins că nimanui nu-i
va păsa de crimele de război comise în Orientul Mijlociu.
Toate aceste atacuri cu astfel de arme au grăbit încetarea
conflictului, Iranul ajungând să accepte termenii Rezoluției 598,
Figura 3
deși nu satisfăcea pe deplin dorințele lui Ayatollahul Ruhollah
Khomeini. Astfel, pe data de 18 iulie 1988, vestea încheierii războiului sosise, tensiunile însă
continuând pentru o perioadă de încă 2 ani, până când Saddam Hussein a decis în final încheierea
războiului, după încă câteva lupte ce au avut în componenta lor arsenal chimic.
În final, câștigătorul acestui război este un proces ambiguu, din care Iranul pare să iasă
mai câștigat, întrucât și-a putut păstra granițele prevăzute în Acordul de la Alger din 1975, a
rămas o putere în Orientul Mijlociu și a avut mai puține pierderi materiale și umane la finalul
acestei lupte. De cealaltă parte, Irakul a reușit să adune o datorie externă uriașă de cca. 500 de
miliarde de dolari, o rată a șomajului imensă și o mulțime de pagube materiale. Acum, Irakul
încearcă să se repună pe picioare după războiul care a costat-o 500 de miliarde de dolari, sperând
că prin vânzarea de petrol să se repună pe picioare într-o oarecare măsură.4

Concluzii

Această luptă condusă de către Saddam Hussein și Ayatollahul Ruhollah Khomeini a

reușit să ne arate cât de important este la nivel mondial Orientul Mijlociu și cât de periculoase

4
Dr. Farrokh, Kaveh. “Iran at War: 1500–1988”. Oxford: Osprey Publishing.

5
pot fi deciziile neelaborate. Prin simpla sa dorință de a obține suprematia în regiune, Saddam
Hussein a reușit să distrugă o întreagă țară, atrăgând-o într-o capcană din care nu se mai poate
scăpa foarte ușor. Luată în grabă și influențată de situația din Iran, decizia sa nu a făcut nimic
mai mult decât să îi aducă un eșec de proporții, pe care urmașii săi trebuie să-l îndure.
De asemenea, Statele Unite ale Americii și-au arătat încă o dată adevărata față,
demonstrând că nu pot fi considerate un aliat de încredere cât timp nu le este prezentată o ofertă
de pe urma căreia au de câștigat. Acestea și-au trădat partenerul, Iranul, în schimbul unei posibile
victorii a Irakului care ar fi putut să le aducă beneficii. Bineînțeles, acest război a avut și efecte
grave asupra viitorului lumii, fiind unul din principalele motive care au stat la baza atentatelor
teroriste de la 11 septembrie 2001 organizate de gruparea teroristă al-Qaida, în care sute de
oameni și-au pierdut viața în atacuri, precum cel al Turnurilor Gemene și al Pentagonului.

Bibliografie

Dr. Farrokh, Kaveh. “Iran at War: 1500–1988”. Oxford: Osprey Publishing.

D. Menashri, “Iran. A Decade of War and Revolution”, New York, 1990.

S. Bakhash, “The Reign of the Ayatollahs. Iran and the Revolution”, New York, 1984.

IRAQ vii. IRAN-IRAQ WAR, https://iranicaonline.org/articles/iraq-vii-iran-iraq-war, accesat la data de

14.03.2023

Războiul Iran-Irak, https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Iran-Irak#cite_note-18, accesat la data

de 13.03.2023