ORDINELE MILITARE RELIGIOASE I. Introducere Ordinele Militare Religioase reprezinta organizatii ale cavalerilor medievali care au indeplinit !

unctii militare religioase si carita"ile si ale caror mem"ri se supuneau unui triplu legamant # de saracie de castitate si de o"edienta. Aceste grupari au aparut incepand cu sec. al $II%lea si s%au dezvoltat in timpul evului mediu avansat. Cele trei mai importante ordine religioase au fost: Cavalerii Saraci ai lui Christos, cunoscuti sub numele de Cavalerii Templului lui Solomon sau Templieri, Cavalerii Sfantului Ioan din Ierusalim sau Ospitalierii si Cavalerii Spitalului Sfantei Marii din Ierusalim, numiti si Cavaleri Teutoni. Aceste trei ordine au fost fondate in Palestina, considerata casa sfanta a lui Christos. Crearea Ordinului Templierilor si militari area ordinelor Ospitalierilor si Teutonilor, au dat regatului Ierusalimului o armata permanenta, redutabila, perfect organi ata, bine dotata si disciplinata, care a adus servicii e!trem de importante statelor latine din Orient. Combatanti e!celenti, obisnuiti sa lupte numai in grup, incadrati intr"o ierarhie rigida, membrii acestor ordine militare"calugaresti, dispunand de venituri uriase, erau dotati cu un armament de cea mai buna calitate, puteau plati sau echipa servitori si trupe numeroase, isi construisera cetati fortificate, perfect intretinute. Templierii au devenit pionieri in sistemul bancar. Teutonii au dus o serie de ra boaie pentru a converti popoarele din estul #uropei la crestinism si au devenit o puternica forta politica si comerciala. Cu mult timp dupa cruciade, Ospitalierii au constituit o ultima reduta in fata inva iei musulmane in ona est mediteraneana si in #uropa. #i au fost infranti de $apoleon in %&'( si desfiintati. Atat Ospitalierii, cat si Teutonii e!ista, inca, ca ordine religioase ale )isericii *omano" Catolice. II. Ordinul &avalerilor Saraci ai lui &'ristos

Ordinul Templierilor, emulii si rivalii Ospitalierilor, fondat in %%%', de catre nobilul france +ugh de Pa,ens, ca un ordin calugaresc"militar, a avut, initial, ca misiune sa"i escorte e pe pelerini de la -affa la Ierusalim si sa pa easca si sa intretina sursele de apa potabila. *egele Ierusalimului i"a instalat intr"o aripa a palatului regal, pe locul unde fusese Templul lui Solomon .de unde si numele de Templieri/. In %%0( papa le"a conferit un statut, iar faimosul calugar cistercian )ernard de Clairvau! a stabilit niste reguli riguroase, modelate dupa ordinul sau. Aceste reguli stabileau obligatiile ilnice ale Templierilor si modul lor de viata simplu, religios. #i dedicau o parte a ilei rugaciunii, facand 1uramant de castitate, saracie si obedienta. 2e erau inter ise posturile prelungite, pentru a"si putea mentine vigoarea fi ica. Ordinul era organi at ierarhic in cavaleri .care trebuiau sa fie nobili/, sergenti .recrutati dintre burghe i/, scutieri si clerici capelani. Ordinul avea in frunte un mare maestru, asistat de ofiterii ordinului, dar hotararile importante erau luate de adunarea generala a cavalerilor. $umai cavalerii aveau permisiunea de a purta simbolul ordinului, o tunica alba cu o cruce rosie latina pe spate. Popularitatea lor a crescut in secolul al 3II"lea, devenind foarte puternici. $umarul lor ma!im a fost in 1ur de 04 444. 2a sfarsitul secolului al 3II"lea succesele militare din Tara Sfanta le"a adus bogatie si teritorii. Ordinul a primit donatii din partea bisericii si a conducatorilor din #uropa, ceea ce le"a permis sa"si construiasca fortarete in Palestina. 5orta militara redutabila si"au putut"o mentine cu a1utorul banilor proveniti din terenuri, iar platile intre fortarete le"au facut cu a1utorul sistemului bancar pe care l"au pus la punct. 6eoarece ei puteau sa transporte banii in siguranta, regii, nobilii si negustorii apelau la ei. Cavalerii au devenit bancherii regilor si marilor feudali si au a1uns foarte bogati si puternici. In %%(&,dupa cucerirea Ierusalimului de catre Saladin, Templierii s"au mutat in Antiohia si de acolo au fost impinsi de musulmani in Acra si Ce areea. 6upa caderea orasului Acra .%0'%/ si evacuarea Siriei si Palestinei de catre cruciati, ei s"au mutat in Cipru, pier andu"si scopul pentru care au fost infiintati: apararea Palestinei. Cum formidabila lor forta militara nu mai era utila si marile lor sacrificii din

timpul luptelor contra musulmanilor au fost uitate, Templierii au ca ut victima cupiditatii si invidiei puterii laice, care voia sa puna mana pe uriasele lor averi. In acest scop, cavalerilor Templieri li s"au adus tot felul de acu e .imoralitate, ere ie si pacti area cu musulmanii/, acu e, se pare, neintemeiate. Cum insa regele 5rantei, 5ilip cel 5rumos, debitorul lor, voia sa intre in posesia imenselor lor bogatii, in %74& marele maestru al ordinului -ac8ues de Mola, si toti Templierii din 5ranta au fost arestati in numele Inchi itiei si li s"a inscenat un mare proces. 6esi Conciliul din 9ienne din %7%% i"a declarat nevinovati, toate bunurile le"au fost confiscate, au fost supusi unor torturi ingro itoare si multi cavaleri, impreuna cu marele maestru al Ordinului, au fost arsi pe rug. #mitand in %7%0, sub presiunea regelui, bula de desfiintare a Ordinului, papa Clement al 9"lea a recunoscut totusi ca nu e!istau motive de condamnare canonica a Templierilor. Proprietatile lor au fost transferate Ospitalierilor, dar in 5ranta si in Anglia proprietatile lor au trecut in proprietatea regelui. Principala mostenire a Templierilor a constat in sistemul bancar infiintat , sistem care a devenit fundamentul sistemului bancar renascentist. 6esi, dupa di olvarea lor, cavalerii nu au fost revitali ati ca institutie religioasa, ordinul a fost mai tar iu incorporat in ritul de :or; al Ordinului Masonic. III. &avalerii S!antului Ioan din Ierusalim Membrii Ordinului sunt adesea denumiti Ospitalieri. #i sunt ordinul religios cel mai vechi, fondat in prima cruciada %4'<"%4'(. 2a origine, Ordinul Ospitalierilor n"a fost un ordin militar, ci un ordin de calugari care se dedicau asistentei calatorilor si pelerinilor, si ingri1irii bolnavilor. 2a Ierusalim e!ista o institutie de caritate, han pentru ga duirea pelerinilor si in acelasi timp si spital, fondata de negustorii amalfitani inca din %4&4. Ordinul, fondat de nobilul =erard, se ingri1ea de pelerinii bolnavi si ii transporta la aceasta institutie, langa )iserica Sfantul Ioan )ote atorul din Ierusalim. In %%%7 papa Paschal al II"lea a recunoscut oficial ordinul, ai carui membri trebuiau sa fie nobili.

Membrii ordinului purtau o mantie neagra cu o cruce malte a in opt puncte. Organi area ordinului era asemanatoare cu cea a Templierilor. Ospitalierii aveau un mare maestru, care pre ida peste organi atia centrali ata a cavalerilor, capelanilor si servitorilor. #i urmau regulile monastice stabilite de Sfantul Augustin .episcopul roman Augustin din +ippo/. Aceste reguli guvernau ritualurile ilnice ale rugaciunii, studiului si muncii. *egulile Sfantului Augustin au fost adoptate frecvent de calugari in sec. al 3II"lea. Sub cel de"al doilea mare maestru, *a,mond de Pu,, ordinul a inceput sa capete si atributii militare, astfel incat in %044 functiile caritabile ale Ospitalierilor au trecut pe plan secund. Cucerirea Ierusalimului a dus la transformarea calugarilor Ospitalieri in cea mai puternica forta militara din Palestina, datorita si bogatiilor imense pe care le detineau din donatii. Succesele in ra boaiele pentru apararea Tarii Sfante au dus la imbogatirea ordinului cu mari proprietati in #uropa si Palestina. Incepand din %%7&, Ordinul Ospitalierilor a luat parte foarte activ la luptele contra musulmanilor, construind si stapanind cetati foarte puternice: >ra; des Chevaliers, )elvoir si Margat. 2a apogeul puterii, in sec. al 3III"lea, Ospitalierii numarau <44 de cavaleri pentru apararea *egatului 2atin al Ierusalimului de turci. 6upa caderea Acrei, Ordinul Ospitalierilor s"a refugiat in Cipru. In %7%4 au cucerit de la turci insula *odos, pe care au guvernat"o pana in %<<0, intitulandu"se Cavalerii Sfantului Ioan din *odos. Cat au stat in *odos averea lor a tot crescut. Pe langa donatiile nobililor, ei s"au imbogatit foarte mult in %707, cand au intrat in posesia unor proprietati ale Templierilor. Cavalerii din *odos erau singura pre enta crestina in tot estul mediteranean in %?<7, data caderii Constantinopolului. #i au aparat *odosul impotriva musulmanilor pana in %<00, cand au fost infranti definitiv, dupa un asediu indelungat. In %<74, imparatul Sfantului Imperiu *oman de $atiune =ermana, Carol al 9"lea le"a dat cavalerilor insula Malta, ca ba a militara. Ordinul s"a numit de atunci Ordinul Cavalerilor de la Malta.

5ormidabila garni oana a cavalerilor a prevenit e!pansiunea musulmana si a ramas necucerita pana in %&'(, cand a fost cucerita de $apoleon. Pana atunci, cavalerii pierdusera ma1oritatea posesiunilor europene. Ca ordin catolic ei si"au pierdut toate proprietatile din Anglia si ma1oritatea posesiunilor din =ermania, acestea fiind luate de protestanti in timpul *eformei Protestante .%<%&"%<?(/. Posesiunile lor din 5ranta au fost pierdute in timpul *evolutiei 5rance e. 6upa caderea Maltei, ordinul s"a mutat intr"o manastire la Triest, Italia si mai tar iu la *oma, in %(7?. In %'@% papa Ioan al 33III"lea a recunoscut ordinul ca o comunitate religioasa a )isericii Catolice. Asta i ordinul continua sa conduca spitale si sa se ingri1easca de refugiati si invali ii de ra boi. Principala mostenire a Ospitalierilor a fost una militara. #i au avut forta necesara pentru a apara estul Mediteranei si #uropa de musulmani. I(. Ordinul &avalerilor Teutoni ai Spitalului S!antei Maria din Ierusalim Ordinul a fost fondat in Acra, in Palestina in %%'4. In acel an musulmanii au condus un asediu impotriva orasului, iar Ordinului Cavalerilor Teutoni I s"a dat in gri1a un spital pentru ranitii si bolnavii cruciati. In %%'(, Ordinul Teutonic a capatat un caracter net militar, insumand cavaleri germani .e!clusiv de origine nobila/, capelani si calugari" servitori .oblati/. Teutonii foloseau acelasi reguli monastice ca si Templierii. #i au fost recunoscuti oficial de papa Inocentiu al III"lea in %%''. Membrii ordinului purtau o tunica alba cu o cruce neagra. )ogatia Teutonilor a crescut intr"un ritm lent, deoarece erau in competitie cu celelalte doua ordine. In %0%4 +ermann von Salsa a preluat conducerea cavalerilor si sub administratia sa viguroasa ordinul s"a e!tins rapid. Importanta cavalerilor Teutoni in Orient nu era comparabila cu cea a Templierilor sau Ospitalierilor, in schimb activitatea lor ra boinica nu s"a limitat la onele statelor cruciatilor din *asarit, ei mutandu"si sediul operatiunilor in estul #uropei. 2a inceput regele Angariei i"a

invitat sa participe la o cruciada impotriva slavilor din ona baltica si ei au dat curs invitatiei. In %00@ Cavalerii Teutoni au cerut si primit Prusia, ca feuda, de la imparatul Sfantului Imperiu *oman de $atiune =ermania, 5rederic al II"lea, cu conditia sa converteasca la crestinism locuitorii. In %07? papa =rigore al I3"lea le"a acordat controlul asupra oricarui teritoriu cucerit de la slavi. Cavalerii Teutoni au construit castele impunatoare pentru a apara noile teritorii. 6e aici conduceau ofensiva impotriva slavilor. In urmatorii <4 de ani Cavalerii Teutoni au preluat controlul complet asupra Prusiei. #i au conlucrat cu Ordinul nou creat al 2ivonienilor, care au devenit parte integranta a Teutonilor in %07&. Ma1oritatea locuitorilor au fost fortati sa se converteasca la crestinism, iar cei care se opuneau erau fie e!pul ati, fie omorati. Cavalerii Teutoni au incura1at coloni area germana a onei si astfel Prusia a devenit predominant germana. In %744 Teutonii au devenit cea mai formidabila putere in ona central estica a #uropei. #i controlau un teritoriu care cuprindea 2ivonia .cea mai mare parte din 2etonia si #stonia/, Prusia si parti din =ermania. Cavalerii isi mentineau influenta in regiune prin campanii militare care puteau a1unge pana la opt, intr"un singur an. In plus, dupa ce ordinul a fost eliberat de 1uramantul de saracie de catre papa in %0@7, a devenit o organi atie puternica de comert. #i comerciali au, in special, grau si prote1au si a1utau statele din +ansa =ermana. 2a sfarsitul sec. al 3I9"lea rolul cavalerilor s"a schimbat rapid. 6upa %7(@, Teutonii n"au mai putut afirma ca ra boaiele lor erau pentru convertire la crestinism. In acel an, conducatorul 2ituaniei s"a casatorit cu regina Poloniei. Alianta dintre 2ituania si Polonia a intarit po itia slavilor in regiune si a inceput un ra boi intre Teutoni si polone i. In %?4' regele Poloniei a invitat toti inamicii Teutonilor sa participe in ra boi. Pe %< iulie %?%4 armatele Poloniei impreuna cu recruti cehi, unguri, tatari, lituanieni, ca aci au infrant Ordinul cavalerilor teutoni la Tannenberg, in Prusia. Cavalerii Teutoni au supravietuit in Prusia si in regiunea baltica in timpul evului mediu tar iu, dar posesiunile lor teritoriale au sca ut. Pentru a"si mentine controlul in teritorii au trebuit sa se ba e e pe mercenari, ceea ce a condus la cresterea darilor, spre nemultumirea populatiei.

Puterea lor fiind in declin, Polonia a capturat vestul Prusiei in %?@@. In %<0< marele maestru al ordinului Albrecht de +ohen ollern a adoptat luteranismul si a di olvat ordinul din teritoriile prusace ramase, stabilind un ducat seculari at. In sec. al 39I"lea cavalerii au pierdut teritoriile din estul #uropei in favoarea *usiei, Poloniei si Suediei. In %<'% au pierdut ultimele teritorii din 2ivonia. Ordinul s"a mutat in sudul =ermaniei si in Austria, in %@(7 luptand impotriva turcilor la 9iena. In %@'& numarul membrilor ordinului a sca ut dramatic si n"a mai avut forta militara, ordinul devenind pur religios. In %(4' ordinul a fost di olvat de $apoleon, dar o revitali are a ordinului s"a produs in Austria in %(7?. In sec. al 3I3"lea ordinul a fost o institutie caritabila, dar in %'0' a recapatat functia religioasa. Ordinul a continuat sa functione e ca un ordin religios al )isericii *omano"Catolice, cu e!ceptia perioadei celui de"al II"lea *a boi Mondial, cartierul lui general fiind la 9iena. Mostenirea lor cea mai importanta a constat in convertirea la romano"catolicism a Poloniei si altor state est europene, ca si in constructiile lasate de ei. (. Alte ordine militare religioase Cavalerii Templieri, Ospitalieri si Teutoni au fost cele mai importante ordine militare religioase. Multe din aceste ordine e!ista si asta i, ca ordine monastice si institutii caritabile ale )isericii *omano"Catolice. In Spania cateva ordine au fost fondate in timpul *econ8uistei. Anul dintre acestea a fost Mercedarienii, un ordin fondat in sec. al 3III"lea de cavalerul france Pierre $olas8ue. Atributiile sale militare constau in rascumpararea si salvarea cavalerilor crestini capturati. Similar, in estul #uropei procesul convertirii popoarelor slave la crestinism a inspirat crearea altor institutii misionare si militare precum Ordinul 2ivonian, care s"a unit cu Cavalerii Teutoni, in fortarea slavilor de a se converti la crestinism. (I. Mostenirea cavalerilor

Ordinele militare religioase au privit misiunea lor ca e!presia suprema a principiilor cavalerismului crestin. Prin combinarea idealurilor militare cu cele religioase, ordinele au reusit sa echivale e conceptul de cavaler cu un soldat crestin, onorabil si pios. Aceasta practica a condus la impregnarea codului cavalerilor medievali cu tente religioase, ceea ce a dus la crearea imaginii unui cavaler nobil , cu credinta si onoare. (II. )i"liogra!ie %. 6rimba, Ovidiu B Istoria Culturii si Civili atiei, vol. II, #ditura Stiintifica si #nciclopedica, )ucuresti, %'(&, <@0"<@? 0. Philip M. Soergel B Militar, *eligious Orders, #nciclopedia #ncarta