Istoria Italiei se refer la istoria regiunii geografice corespunztoare Peninsulei Italice, regiune

locuit de-a lungul timpului de diverse popoare, att de diversificate din punct de vedere cultural i
care au cunoscut diverse regimuri politice.
Dei noua naiune italian a aprut abia n 1861, zona geografic a Italiei de astzi a avut o istorie
bogat i ndelungat. n perioada pre-roman, pe aici s-au perindat grecii i etruscii. Dupa evoluia
i cderea Imperiului Roman, Italia se frmieaz n mai multe republici, orae-stat, regate, toate
expuse invaziilor musulmane, normandice, germane, franceze, spaniole i austriece. Italia a fost
unit abia n 1861 devenind Regatul Italiei. n 1946 devine republic constituional.
Spturile efectuate pe teritoriul Italiei i al Sicilei au scos la lumin dovezi ale existenei umane n
aceste regiuni nc din paleolitic[1], perioad ce a debutat acum 2.500.000 de ani i s-a ncheiat
acum 200.000 de ani. Stau mrturie vestigiile arheologice descoperite n situri ca: Monte Poggiolo
(n apropierea oraului Forl) i Grotta dell'Addaura (lng Palermo). Putem meniona obiecte de
art confecionate acum 800.000 de ani i diverse desene rupestre.
n neolitic, micile comuniti de culegtori i vntori devin sedentari i se stabilesc n aezri
agricole. Se cresc animale i devine tot mai evident apariia ceramicii. Celebre sunt aezrile din
regiunea Valle Camonica (nordul Italiei). Aici au locuit populaii de origine incert, care au lsat n
urm desene rupestre i incizii n piatr (petroglife). Pentru numrul mare de vestigii descoperite
(peste 350.000 de petroglife), Valle Camonica este un adevrat centru al artei preistorice europene
(civilizaia Camunni).
n perioada urmtoare, Peninsula Italic a fost vizitat de diverse populaii: micenienii (din
Grecia), fenicienii (din Libanul, Siriai Israelul de astzi) care au venit din spaiul mediteranean.
Ulterior, latinii vin dinspre nord. Grecii au dominat n special litoralul adriatic i Sicilia. n jurul lui 800
.Hr., n centrul peninsulei se dezvolt civilizaia etrusc i atinge apogeul ntre 650 i 450 .Hr.
Etruscii erau foarte avansai, i-au dezvoltat propriul alfabet, iar regii lor au ajuns s domine chiar
i Roma.