Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„In tara mea as fi putut sa raman linistit si sigur, fara nici o teama, daca nu m-ar fi chemat credinta mea fata
de crestinatate. Io Mihail voievod al Ungrovlahiei, al Ardealului si al Tarii Moldovei” - Memoriu al lui
Mihai Viteazul din anul 1601 catre imparatul Rudolf al II-lea.
Tineretea lui Mihai este una marcata de treburile negustoresti,acolo unde viitorul voievod da dovada de o
abilitate innascuta. Ocronica polona il prezinta ca fiind negustor de vite, in timp ce oalta spaniola il arata ca
pe un comerciant de bijuterii. Alaturi deinfluentul sau unchi Iane Cantacuzino, zis si Epirotul, Mihaiinvata
turceste si greceste, si dovedeste un real talent pentrustiintele vremii. Tot prin unchiul sau,
capuchehaia(reprezentant al domnului la Stanbul), Mihai incepe o fulminantaascensiune pe scara
sociala. Bazandu-se pe averea stransa in aniitineretii si pe relatiile lui Iane, tanarul este numit banisor
deMehedinti in anul 1588, moment in care incepe achiztionareaprimelor sate. Doi ani mai tarziu, in
1590, el este numit marestolnic, pentru ca dupa alti doi ani, in 1592, sa devina marepostelnic. Mai trec
doar cateva luni si ambitiosul tanar este numitmare aga. In tot acest timp, Mihai indeplineste si
functie deispravnic in locul unchiului sau care locuia la Istanbul. Subdomnia lui Alexandru cel Rau
(1592-1593), acelasi Mihai devine banal Olteniei in locul lui Iane.
La Istanbul, sultanul decide inlocuirea "hainilor" si, infruntea a doua armate conduse de Hasan Pasa
si Mustafa Pasa,trimite inlocuitorii: Bogdan, fiul lui Iancu Sasul in Moldova, siStefan Surdul in Tara
Romaneasca. In acelasi timp, suveranul turcasmute asupra lui Mihai pe tatari. Mihai ii intampina la14
ianuatrie 1595, in apropierea satului Putinei, apoi, la 16ianurie la Stanesti. In ambele infruntari el iese
victorios dar nupoate impiedica unirea celor doua armate musulmane. Domnitorul isisurprinde, insa,
adversarsul la Marotin, dupa ce trecuse Dunarea pegheata si reuseste o victorie stralucita. Ambii pasi sunt
ucisi,iar inlocuitorul sau este pus pe fuga. Armatele sale continuainaintarea pana la Muntii Balcani, iar
populatiile locale (bulgari,sarbi, albanezi, greci) i se alatura. Rascoale pornesc peste tot siera evident ca
sultanul nu va tolera o atare stare de fapt.
Constient ca nu poate infrunta o asemenea armata in camp deschis,Mihai Viteazul alege aceeasi tactica pe
care si marele Stefanvoievod o folosise la Vaslui, anume alegerea unui teren prielniccare sa nu permita
desfarsurarea trupelor otomane. Iar acest loc afost satul Calugareni din apropierea Giurgiului. La
13/23august 1595, valahii isi incep ofensiva. Primul lor atac are darulde a ii duce pana aproape de
corturile turcilor, dar contraofensivaienicerilor ii face sa se retraga peste Nealjlov, lasand in urma
11tunuri. Ungurii nu iau parte la lupta, preferand sa se foloseascadoar de artilerie impotriva trupelor
ce inaintau amenintator. Estemomentul in care Mihai alege sa puna totul in joc. In frunteaostasilor
ramasi el se regrupeaza si porneste un contraatacfulgerator. Doi pasi sunt ucisi chiar de catre
domnitor, in timp cedetasamentul unguresc decide, in final, sa loveasca dinflanc. Cazacii si un mic grup
de ardeleni, dupa ceinvaluisera armata turceasca, ataca din spate creand un haosgeneral printre turci. Totul se
transforma intr-o retrageredezorganizata, insusi Sinan fiind la un pas de a-si pierde viata intumultul de
oameni si animale. 3000 de turci isi pierd viata inlupta, iar romanii reusesc sa recucereasca tunurile pierdute.
Darvictoria lui Stefan de la Vaslui nu mai putea fi repetata.
Turcii era inca mult prea multi. Intaririle se aflau pe drum iarspionii lui Mihai il avertizasera deja de
iminenta sosirii lor.Pierderile in randul armatei muntene erau uriase, astfel cadomnitorul alege sa se retraga
in Transilvania, lasand liberinvaziei otomane. La fel ca la Rovine, victoria pe campulde lupta ramasese a
romanilor, turcii fiind, insa, cei care ocupauMuntenia.
Intre timp, dupa o noapte a nuntii care se dovedise unfiasco, Sigismund Bathory alege sa isi
paraseasca mireasa, pe MariaCristina, si, cu inima franta, alege sa isi aline durerea inrazboi. Era
semnul pe care il asteptase atata vreme Mihai.Sigismund aducea cu el 22.000 de secui, 15.200 de soldati
ardelenisi 63 de tunuri. Moldova raspundea si ea chemarii domnitoruluimuntean cu 3000 de oameni si 22 de
tunuri. Lor li se alaturau si300 de italieni, experti in asedii si arme de artilerie trimisi deducele din Toscana.
Sinan, fara sa stie ce il astepta, alege satreaca Dunarea si sa lase la Giurgiu doar ariegarda si o pradauriasa.
Un advesar prea marunt pentru armata crestina. Giurgiulcade in urma unui atac violent, tranformand
expeditia de pedepsireordonata de sultan la stadiul unui esec rasunator. Cronicarul turcNaima, nota cu
amaraciune: "O asemenea retrageredezastruoasa si infrangere n-a mai fost pomenita inistorie". In
schimb, Muntenia, in frunte cuBucurestiul, era o ruina. Razboiul transformase orasele in gramezide resturi
fumegande, iar satele se destramau in lipsa oamenilorcare alesesera fuga sau moartea in lupta.
Batalia de la Giurgiu
Unirea Tarilor Romane -Actul lui Sigismund Bathory sau al lui Mihai?
Revenind la batalia de la Calugareni, trebuie mentionat ca MihaiViteazul era constient de iminenta unui atac
turcesc la scara mare.Astfel, el trimite soli care sa ceara ajutorul aliatului sau,Sigismund Bathory. Ajunsa la
2 mai 1595 la Alba Iulia, delegatiaboiereasca a muntenilor se loveste, insa, de refuzul categoric
alprincipelului transilvan. Era evident ca Bathory dorea sase foloseasca de un vis de veacuri al
romanilor, acea "RestitutioDaciae" (Refacerea Daciei), si sa creeze un stat tampon intreImperiul
Otoman si Europa Apuseana. Iar acesta eramomentul cel mai potrivit. Siliti de imprejurari, boierii
valahiaccepta conditiile suveranului din Ardeal semnand actul careinsemna, practic, desfiintarea statului
muntean. Mihai devenea,astfel, un simplu loctiitor al lui Bathory pe tronul Valahiei,acelasi lucru
intamplandu-se si cu noul domnitor moldovean, StefanRazvan Voda. In documentele vremii aparea, astfel,
primulcarmuitor ale celor trei provincii de la moartea ultimului regedac, Sigismund Bathory… "Prea
luminatul domnSigismund, din mila lui Dumnezeu, principele Transilvaniei,Moldovei si Valahiei transalpine
si al sacrului Imperiu roman,domnul partilor regatului unguresc si comitele secuilor, domnulnostru prea
milostiv". In acelasi timp, Mihai era numit"respectabilul si magnificul domn Mihai, voievodul tariinoastre
transalpine, credinciosul nostru iubit".
Sigismund Bathory
Conditiile erau mai mult decat umilitoare. Mihai nu putea incheianici un tratat fara stirea lui Sigismund, nu
putea condamna boieriisi nu putea demite dregatorii. Taranii fugiti de pe mosiileboieresti urmau sa fie adusi
inapoi si doar o cerere pusa deboierii munteni, anume ca bisericile sa ramana sub jurisdictiamitropolitului de
la Targoviste, a fost acceptata. Stefancel Mare cunoscuse un moment asemanator la Calomeea.
Raspunsul saua fost victoria din Codrii Cosminului. Pentru Mihai, raspunsul s-aaflat la Selimbar si,
apoi, la Guruslau.
Lipsit de aportul "suveranului" sau, domnitorul valah continua deunul singur luptele cu turcii, si asta in
ciuda unei vistieriigolite de multa vreme. Mihai, alaturi de Baba Novac si defratii Buzesti, ataca
necontenit Balcanii, pradand Babadagul,Vidinul, Plevna, Sofia si arzand, conform cronicilor vremii,
peste2000 de sate. Crestinii apuseni fusesera, insa, invinsi laKerestes, iar Mihai intelegea ca singur nu
se putea opune uriaseimasinarii de razboi care era Imperiul Otoman. Armata sa demercenari, o inovatie
pentru Valahia, necesita circa 100.000 deforinti pe luna, suma pe care, in ciuda jafurilor, domnitorul nu
oputea asigura. In Tara Romaneasca izbucneau tot mai des lupte intremercenari si taranii care se vedea
jefuiti chiar de cei care ar fitrebuit sa ii apere. Nu ramanea decat o solutie… pacea cu turcii.Astfel, la 7
ianuarie 1597, Pasa Hasan din Belgrad iiconfirma lui Mihai ca vasalitatea sa fusese acceptata de
sultan"pana la sfarsitul zilelor sale", totul in schimbul unui tributconsistent. In schimb, Viteazul de pe
tronul Munteniei nurenunta la ideea luptei antiotomane. In acelasi timp, el incheie untratat de alianta si cu
imperialii lui Rudolf al II-lea, cerand siprimind de la acestia bani pentru intretinerea unei armate de 5000de
oameni si promisiunea unor subsidii pentru inca 5000 de ostasiin cazul unei lupte cu turcii. Tot in tratatul
incheiat cu Rudolf,Mihai accepta suzeranitatea acestuia si primea, in cazul in care arfi vrut sa paraseasca
tronul, un castel in Ungaria sauTransilvania, acolo unde ar fi urmat sa traiasca pe baniimonarhului conform
rangului sau.
La 5 octombrie 1599, Mihai patrunde in Ardeal prin pasul Buzaului.In acelasi timp, pe Olt, o alta armata
munteana condusa de fratiiBuzesti si Baba Novac, venea in ajutorul domnitorului. Jonctiuneas-a facut la 16
octombrie in satul Selimbar, iar armata lui Mihai,mare parte formata din mercenari, secui, valahi si
haiducibalcanici numara aproape 20.000 de oameni. Andrei Bathory ii opuneaun numar egal de ostasi.
Primul atac este dat de neobositul BabaNovac, urmat imediat de un contraatac al armatei cardinalului.Valahii
se repliaza si ataca din nou, dar sunt respinsi pentru adoua oara si se parea ca vor pierde batalia. Este
momentul in careMihai, la fel ca in batalia de la Calugareni, intra personal inlupta, in fruntea propriei
armate, moment care decide sortiibataliei, transformand infrangerea iminenta intr-o victorierasunatoare.
Andrei Bathrory alege sa fuga dar este prinsde secui si decapitat in coliba unui taietor de lemne.
Capul sauavea sa fie adus lui Mihai in suspinele sotiei sale, doamna Stanca,cea care se spune ca
murmura mereu "saracul popa, saraculpopa". La 1 noiembrie 1599, Mihai patrundea in Alba
Iuliaasemenea unui mare invingator. Ardealul se afla la picioarele sale.Nu mai ramanea decat
Moldova pentru ca Dacia sa fie refacuta, si nuformal, ci prin forta armelor.
Mihai Viteazul intentionase cucerirea Moldovei inca din anul 1597,doar demersurile lui Sigismund Bathory
facand ca aceasta campaniesa fie amanata. La motivele initiale, care insemnau slabireainfluentei turcesti si
evitarea unui atac direct asupra Ardealuluidin Moldova, se adauga si ura voievodului fata de Ieremia
Movila,cel care incercase in repetate randuri sa il ucida pe Mihai"cu otrava sau prin tradare", pentru a
pune petronul Valahiei pe fratele sau, Simion Movila. Era, insa, o deciziegrea. Polonia nu dorea ca Moldova
sa iasa de sub sfera ei deinfluenta si ar fi luptat fara rezerva impotriva lui Mihai.
Valahul isi asuma, totusi, riscurile si patrunde, in primavaraanului 1600, prin pasul Oituz, in fruntea a 17.600
de oameni lacare se adauga, spre surprinderea lui Ieremia Movila, un contingentde 2000 de moldoveni.
Campania este una fulgeratoare. La 10 mai,Mihai ocupa Bacaul, la 11 mai Romanul, iar polonezii pierd
lupta inmod dezastruos. Cetatea Neamtului si Suceava se predau fara luptain fata lui Mihai Viteazul.
Urmeaza batalia din fata CetatiiHotinului, acolo unde Ieremia Movila era invins si scapa cu fugapeste
Nistru. Nu trecusera nici trei saptamani si MihaiViteazul stapanea si ultima provincie a vechilor daci,
Moldova. DinConstantinopol si pana la Roma nu se vorbea decat de faptelesale. Multi l-au asemanat cu
Alexandru Macedon, in timp cealtii vedeau in el "Steaua rasaritului". Regele Frantei, vestitulHenric al IV-lea
spunea intr-o scrisoare: "se zice caromanul e foarte tare si ca planurile lui cresc potrivit cuizbanzile". Iata
ce se scria si intr-o publicatie avremii din Roma: "Daca a fost vreodata un principe inlume demn de glorie
pentru actiuni eroice, acesta este signorMihai, principele Valahiei".
Pentru Mihai urmeaza indelungi peregrinari la Viena si Praga, acolounde sta prin hanuri si asteapta o
audienta la Rudolf al II-lea.Cand, in sfarsit o primeste, afla ca situatia din Ardeal iidevenise din nou
favorabila. Sigismund Bathory venea pentru a treiaoara pe tronul Ardealului, ungurii il arestasera pe Basta
din cauzaexceselor sale sangeroase, iar haosul stapanea din nouTransilvania. Nu exista decat un singur om
capabil saremedieze situatia, iar acesta era Mihai. Parea ca steaua sanorocoasa stralucea din nou.
Rudolf ii ofera 100.000 detaleri pentru ridicarea unei armate de mercenari si ducatulKonigsberg din Silezia.
Cei mai mari pictori se inghesuie sarealizeze portrete eroice ale domnitorului, el insusi fiind privitca o
curiozitatea de catre nobilii prea putin obisnuiti cu teatrulde lupta.
La 3 aprilie 1601, Mihai parasea Praga spre Viena si apoi spreCasovia. Acolo il intalneste pe Basta cel care,
din ordinulimparatului, ar fi urmat sa il asiste in batalia impotriva luiSigismund. Pentru Mihai Viteazul nu
mai exista insa cale detarguiala. Stia probabil ca aceasta ar fi fost unica sa sansa sarecapete ceea ce pierduse
atat de usor. Si astfel, la 3 august1601, in apropierea satului Guruslau (Goraslau) Mihai dadea ultimasa
batalie. Cu tunuri care bateau gresit si cu o armata maidornica sa se retraga din calea temutilor
mercenari ai romanuluidecat sa lupte, Sigismund scapa cu o fuga rusinoasa. Din Valahiaveneau vesti
bune. Afland ca domnul lor vine cu oaste mare dinArdeal, fratii Buzesti stransesera o armata si
izgonisera pe SimionMovila de pe tronul Tarii Romanesti. Acestia iitrimisesera solie lui Mihai ca il
asteptau cu bratele deschise petron. Lupta valahului putea reincepe. La Turda, el alege sa sedesparta de
armata, grabit fiind sa ajunga mai degraba la Fagaras,acolo unde il astepa sotia sa, doamna Stanca. Giorgio
Basta stia,insa, ca imperialilor le-ar fi convenit mai degraba un controldirect asupra Ardealului decat unul
mijlocit printr-opersonalitatea covarsitoare asa cum era cea a lui Mihai. Inconsecinta, el ia decizia de a
scapa de fostul sau aliat, ale caruirealizari pe plan militar ii rascolisera destul orgoliul, sitrimite in
secret un detasament de 300 de cavaleri germani sivaloni, condus de ofiterii Jacques Beauri si
Mortague, pentru a"aresta sau a ucide" pe Mihai. Soarta domnului fusese hotarataprintr-o
miseleasca tradare.
Intrand in cortul sau, Beauri ii striga atunci lui Mihai:"Da-te prins!". Domnitorul nu a rostit decat un
singur cuvant:"Ba!", si a incercat sa isi apuce sabia pentru a lupta chiar si deunul singur cu atacatorii
sai. Era, insa, prea tarziu. Un glontpornit din muscheta unui soldat valon il tintuieste pe loc.Imediat,
un mercenar ii strapunge pieptul cu sulita, in timp cemultimea ucigasilor se repde asupra sa cu
halebardele.Urmeaza un spectacol ingrozitor. Viteazul este hacuit si batjocoritprin praful din fata cortului
sau. Trupul sau gol este aruncat iarcapul, dupa ce ii este taiat, este lasat prada cainilor si corbilorce ar fi
trecut pe acolo.
"Si cazu trupul lui cel frumos ca un copaciu pentru canu stiuse, nici se prilejise sabia lui cea iute in
mana lui ceaviteaza", spune cu amar cronica Tarii Romanesti.Viteazul isi gasise un sfarsit nedemn, in mana
tradatorilorinfamului Basta. Cu el se stingea pentru mai bine de trei veacurisi visul romanilor de a se reuni
pe teritoriul Daciei mandruluiDecebal. Prececentul fusese, insa, creat…